1.

Alcoolul
Consumul abuziv de alcool consituie primul factor de risc pentru
populaia din Republica Moldova. Aceasta este o problem destul de
complicat din motivul, c ara noastr este una agrar, unde viticultura i
vinificaia snt ramuri importante n economia rii. De aceea s-au creat
tradiii i obiceiuri, unde se consum cantiti mari de alcool.

Factori i cauzele
Multipli factori social-economici, psihologici, financiari, omajul,
nencrederea n ziua de mne, stresul social etc. au contribuit la majorarea
numrului de persoane afectate de alcoolism cronic, cu afeciuni hepatice,
cardiovasculare, cerebrovasculare, etc. condiionate de consumul abuziv
de alcool.
ncercnd s luptm cu alcoolismul, trebuie s excludem cauzele, nu
numai consecinele. Alcoolismul apare n rezultatul problemelor personale
nerezolvate. Paradoxul const n faptul c, la nceput omul caut s
nving neplcerile cu ajutorul alcoolului, iar apoi, acumulndu-le i
nmulindu-le, se strduie s le hotrasc cu ajutorul treziei.

Consecine
Muli oameni pn n prezent consider c 1-2 pahare de alcool, folosite n
timpul mesei, ridic pofta de mncare i tonusul general al organismului.
Dar excitarea permanent a mucoasei tractului digestiv duce la diferite
maladii, nsoite de scderea poftei de mncare. Pentru a mbunti"
situaia muli cu timpul ncep s mreasc doza. Se deregleaz funcia
secretorie i motorie a stomacului, iar acosierea cu fumatul duce deseori
la ulcere, cancer stomacal sau duodenal; sufer mult funciile ficatului i
pancreasului. Scade considerabil imunitatea organismului, ceea ce duce la
receptivitate crescut a organismului fa de diferite infecii - chiar o
simpl viroz evolueaz cu complicaii, febr, pneumonie, insuficien
cardio-vascular. n organism se deregleaz metabolismul, funciile
glandelor endocrine.
Snt foarte frecvente disfunciile sexuale - impotena la brbai i
frigiditatea la femei. Chiar din stadiile iniiale a maladiei apar dereglri
neurologice care cu timpul avanseaz i devin constante: polineuropatie,
encefalopatie. Bolnavii acuz dureri n picioare, mers nesigur,
fatigabilitate, aceasta fiind rezultatul unor procese distrofice. O
complicaie sever este sindromul convulsiv, care apare mai des dup unadou zile de abstinen. La persoana care face abuz apar trsturi
psihopatiforme de caracter de tip exploziv, isteroid, astenic sau apatic.
Scade tonusul general al organismului, dispar interesele, elurile n via.
Abuzul de alcool de ctre femeile gravide prezint un pericol esenial
asupra ftului.n cteva studii internaionale realizate de OMS se
precizeaz c: alcoolul este mult mai duntor pentru ft dect oricare alt
drog. Cnd o femeie nsrcinat bea, n organismul ftului se acumuleaz
alcool. Efectul toxic este extrem de mare n timpul dezvoltrii intrauterine,
cauznd daune ireversibile sistemului nervos central: neuronii nu se
dezvolt n mod adecvat, unele celule sunt distruse, altele se dezvolt n

mod anormal.
Un rol deosebit are implicarea adolescenilor n abuz de alcool. Ei au un
organism n cretere, sistem nervos care nu e pe deplin format.
Alcoolismul cronic se dezvolt mai uor la ei, mai ales dup traume
cerebrale, maladii organice. n astfel de cazuri boala se dezvolt mai
fulgertor, se pierde controlul asupra cantitilor consumate i
comportamentului.

Date statistice

Conform estimrilor specialitilor din

domeniu, cantitatea de alcool pur consumat pe cap de locuitor a atins

cifra de 10-12 litri, anual. Respectiv, aceast situaie a sporit majorarea
mortalitii generale a populaiei, negativ a influenat asupra situaiei
demografice din teritoriu, a sporit violena i agresivitatea familial,
suicidele etc.

Actual, n Republica Moldova se nregistreaz circa 48 000 persoane

afectate de alcoolism cronic.
Prevalena morbiditii prin alcoolism cronic constituie 1276,1 (2006)
comparativ cu 1292,0 (2005). Prevalena psihozelor alcoolice - 25,6 (200519,5).
Cu regret majoritatea lor se depisteaz tardiv cu afeciuni somatoneurologice grave, psihoze alcoolice, etc.
Incidena morbiditii prin alcoolism cronic constituie 112,8 (2006) n
comparaie cu 89,5 (2005).
Incidena prin psihoze alcoolice constituie 19,6 (2005 - 14,1).
Majoritatea oamenilor consider c ei beau cu moderaie i cred c
att timp ct nu se mbat sau nu snt dependeni de alcool, nu exist
probleme. Dup datele statistice, 1 european din 4 consum o cantitate
periculoas de spirtoase, care provoac probleme grave de sanatate .
Este evident, c consumul de buturi alcoolice este un fenomen larg
rspndit printre contingentele de populaie, inclusiv printre persoanele
de gen femenin. Populaia femenin din zonele urbane mai des dect din
zonele rurale, conform sondajului, au afirmat c au consumat buturi
alcoolice pe parcursul ultimei luni, respectiv 62.2, n comparaie cu 57,1%.
Situaia consumului de alcool printre persoanele de gen masculin
este i mai agravat. n fiecare zi consum alcool conform raportrii 3,8 la
sut dintre brbai, fa de 0,7 la sut dintre respondeni femei. Brbaii
consum alcool 1-2 ori pe sptmn mai frecvent dect femeile. Deci,
consumul de buturi alcoolice este mult mai frecvent printre contingentele
de brbai i respectiv afectai de maladiile narcologice.

Tratament

Primele ncercri de a folosi alcool snt motivate

cu dorina de a intra mai uor n companii, de a scpa de indispoziii. Dar

sub influena spirtoaselor toate problemele i conflictele interpersonale se
agraveaz. Deseori apare un comportament antisocial, violen, stri
depresive pn la suicide. Predomin trsturile infantile, egocentrice, .
De aceea, tratamentul i lucrul profilactic cu astfel de persoane
tinere este deosebit de complicat. De cele mai dese ori lor nu li se indic

tratament medicamentos, influenindu-i doar prin metode

psihoterapeutice. Aici i prinii i medicii trebuie s fie pregtii pentru a
duce un lucru asiduu n nsntoirea mediului unde se afl copilul.
Aceasta fiind un lucru complicat i de lung durat.
Avnd la ndemn deseori doar cuvntul, trebuie s fim pregtii de a
nelege din punct de vedere psihologic i psihosocial aceast boal, de a
cuta o nou viziune asupra etiopatogeniei, factorilor declanatori,
metodelor moderne de lucru cu personalitatea pentru a primi rezultate
durabile n tratament i remisie.
Paradoxul alcoolismului const n faptul c, tratamentul contemporan
s-a inclus n structura bolii. Pentru a-i menine stilul su de via
alcoolicul are nevoie periodic de tratamentul antialcoolic tradiional. Acest
tratament este inclus n ciclul complicat al bolii. Cu un astfel de tratament
el se pedepsete i-i ispete pcatele anterioare. Acest tratament,
psihologic justific alcoolizrile de apoi, care vor veni neaprat dup
acumularea neplcerilor

Combatere i prevenire

Pentru combaterea efectiv

a alcoolismului e necesar asigurarea asistenei medicale i psihologice,
care s ajung la fiecare familie n parte i persoan care va avea nevoie
de ajutor. Un rol important i revine lucrului psihoterapeutic, profilactic n
coli, familii, educaiei n mase prin emisiunile radio-televizate, brouri,
placarde. nelegnd c n familie exist aceast problem, copilul trebuie
s poat s-i deschid sufletul, fiind convins c va fi tratat pe principii de
stim, ncredere i pstrare a tainei profesionale. E necesar ca aceast
atitudine s devin un fenomen firesc, ceea ce va contribui la creterea
atitudinii contiente a elevilor fa de problemele personale i sociale.

Evitarea alcoolismului n familie este unul din cele mai de baz principii
de educaie armonioas, de aceea, anume n familie se stabilesc bazele
contiinei adolescentului, care determin destinul lui n viitor. Dac este
asigurat o orientare normal a adolescentului n structurile valorilor
spirituale, dac copiilor li se altoiesc dragostea de munc, deprinderi a
unui mod de via sntos, o atitudine creatoare fa de lumea
nconjurtoare, ei capt o imunitate stabil contra diferitor deprinderi
duntoare, inclusiv i contra alcoolismului.

Este necesar a reine c e mai uor de a lucra n direcia prevenirii

maladiei, dect de a salva pe cineva din capcana ei. Iar aceasta presupune
ca prinii s fie familiarizai cu factorii i cauzele care duc la alcoolism.
Educaia antialcoolic n familie va da rezultate numai n cazul, dac
prinii, pedagogii i medicii se vor sprijini pe date tiinifice i metode
contemporane care se folosesc cu succes n lume la momentul actual,
accesibilitatea de studiu a acestor programe.

Un rol important n profilaxia alcoolismului este crearea centrelor cu

programe pentru copiii alcoolicilor, care fac parte din grupa de risc. Pentru
a avea posibilitatea de a se ntlni n grupe cu oameni care mprtesc

probleme i gnduri asemntoare. Dar nu fiecare are posibilitatea de a

frecventa astfel de centre i atunci n ajutor poate veni psihoterapia
individual, consultaiile n grup, care se pot petrece zilnic n instituiile
medicale de profil, policlinici. Terapia de constrngere trebuie nlocuit
prin terapia de dezvoltare a personalitii

Funcia fiecrui medic care se ocup de aceast problem este de a

"molipsi" pe toi de sntate, de a ajuta s-i regseasc drumul pierdut,
de a cpta eluri n via, valori i sens. De aceea, se spune c medicul
psihoterapeut poate s aduc bolnavul doar pn la locul unde a ajuns el
singur. Fiecare din noi are o ans, i face alegerea, apoi culege roada
faptelor sale.

Scurt istoric
1. Catre sfarsitul secolului al XVIII-lea, medici din Anglia si Germania
audefinit pentru prima data dependenta de alcool ca fiind o boala si
audescris-o ca atare. A mai durat insa catva timp pana cand acest
concepts-a impus oficial si cu toate consecintele in opinia publica.In ciuda
recunoasteri oficiale de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii(O.M.S.) a
dependentei de alcool ca fiind o boala, aceasta constatarepoate starni
inca zambetul ironic si neincrezator al multorcontemporani. Ea poate fi
insa dovedita prin mai multe stari de faptsesizabile atat juridic cat si
medical. In general se considera ca este prezenta o boala atunci cand sunt
evidente modificari fizice si/sau psihice care: se deosebesc evident de
starea de sanatate, pot fi percepute subiectiv si obiectiv, necesita
supraveghere medicala sau tratament,nu sunt provocate in mod constient
de cel in cauza, pot avea ca urmare incapacitatea de munca.Boala
inseamna un dezechilibru involuntar cauzat de agenti dinmediul extern
sau intern ai organismului, presupune un grup desimptome specifice
tulburarii de sanatate si cunoaste o evolutieprogresiva
sipredictibila.Pornind de la aceasta definitie alcoolismul sau sindromul
dedependenta alcoolica este o boala primara, cronica, influentata
indezvoltarea si manifestarile ei de interactiunea factorilor ce tin
depersonalitate cu cei ai mediului, cunoaste o evolutie predictibila
siprogresiva, adesea putand fi fatala si se caracterizeaza prin pierderea
controlului asupra consumului de alcool, constant sau
periodic,preocuparea fata de alcool si consumul de alcool in ciuda
consecintelornefaste si dereglarilor gandirii.Alcoolismul este o boala
primara pentru ca nu reprezinta un sindromal unei alte stari de boala
existente, ci poate cauza ea insasi altetulburari fizice sau psihice sau le
agraveaza pe cele existente. In modulcel mai eviden 24424k1014y t,
alcoolismul ca boala poate fi recunoscutprin consecintele intoxicatiei,
adica in leziuni ale ficatului, stomacului sisistemului nervos central sau
periferic, provocate de alcool.Natura de boala cronica a alcoolismului
atrage atentiaasupracaracterului permanent al bolii. Persoana dependenta
dealcool va ramane toata viata cu aceasta boala.Din acest punct de vedere
alcoolism poate fi asemuit mai ales unuiinfart miocardic, unui diabet sau
unor afectiuni circulatorii, afirmatiesustinuta de cateva trasaturi comune.
La toate aceste boli conduita deviata are un loc important prin
deprinderea unor obiceiuri nesanatoasesi incapacitatea de a reactiona

adecvat la situatiile solicitante.De asemenea o ameliorare durabila nu se

poate astepta in cazul acestorboli decat prin modificarea
comportamentului si a obiceiurilor. La felcum diabeticul nu se vindeca, dar
poate trai tinand boala sub control, lafel si alcoolicul poate duce o viata
fericita si linistita in conditii de
2. abstinenta.Telul tratamentului nu consta in restabilitea starii initiale de
sanatate, ciin reducerea solicitarilor si extinderea posibilitatilor de a trai o
viatadezirabila. In cazul acestor boli exista suficienti factori ereditari
careinfluenteaza probabilitatea instalarii ei, fara a o provoca in mod
explicit.Dependenta de alcool are un caracter predictibil pentru ca
cunoasteaceeasi evolutie pentru toti cei care consuma alcool sieste
progresivapentru ca persista in timp si netratata se agraveaza iarstarea
dependentului se inrautateste.Din pacate alcoolismul este o boala
multifazica pentru ca afecteazaindividul pe toate planurile - familial,
material, intelectual, social,profesional, emotional si al sanatatii manifestandu-se in toate princonsecinte nefaste.Deasemenea tot de
abatere de la normal este vorba si in ceea cepriveste pierderea
autocontrolului si incapacitatea de a fiabstinent, ne mai putand fi posibile
anumite procese de franare sicontrol fata de alcool, iar capacitatea de
control nu poate fi recastigatanici prin tratament.Daca o persoana a trecut
prin faza in care a fost atat de dependenta dealcool incat nu si-a mai putut
dirija viata, acea persoana nu se maipoate intoarce la stadiul consumului
neproblematic de alcool, acelconsum naiv, controlat.Perfidia boli consta in
faptul ca nici specialistii nu pot prezice cucertitudine care dintre
consumatorii de bauturi vor deveni alcoolici.Tratamentul alcoolismului se
adreseaza, asadar, personalitatii incomplexitatea ei, tuturor domeniilor de
viata si de comportament alepersoanei in cauza si nu se refera la
vindecarea anumitor simptomecum ar fi tulburarile hepatice.Deoarece
dependenta psihica este o problema mai spinoasa,specialistii in domeniu
fac parte din alte categorii profesionale decat incazul bolilor clasice, cea
mai importanta contributie la tratament si-oaduc psihologii, asistentii
sociali si terapeutii formati pentruproblematica dependentei. Rezultate
notabile se obtin si fara interventiaspecialistilor, in grupele de
intrajutorare de tipul Alcoolicilor Anonimi.In cazul alcoolismul, desi sunt
prezente toate aceste caracteristici, nuavem de a face cu o boala in sens
clasic. Aceasta afirmatie estesustinuta de o serie de factori cum ar fi
faptul ca, desi apar vatamarigrave ale organismului, ele nu sunt nici cauza
boli, nici indispensabilediagnosticari ei.Nimeni nu se poate contamina de
alcoolism si nici nu se poateimbolnavi de el, ca in cazul altor boli. De fapt
alcoolismul este o boalacu propria participate.O alta deosebire costa in
faptul ca, in tratamentul altor boli, pacientulsuporta pasiv o interventie,
cum ar fi in cazul unei apendicite undevindecarea depinde doar de
maiestria chirurgului.Totodata nu existamedicamente specifice impotriva
acestei boli. In cazul alcoolismului, vindecarea depinde mai ales de
participarea activa a bolnavului. Specialistii in domeniu actioneaza dupa
principiul "Te ajut sa te poti ajuta singur.
3. Alcoolemia Dupa ce alcoolul este consumat, cea mai mare parte a
alcoolului este resorbit in circulatia sanguina, cam 80% la nivelul
intestinului subtire, iar restul la nivelul stomacului. Rapiditatea
patrunderii alcoolului in sange depinde de modul de a bea (mai incet, mai
repede sau dat pe gat), sortimentul de bautura consumat (concentratia de

alcool, continutul de bioxid de carbon, continutul de zahar, temperatura),

si starea stomacului. Astfel resorbtia cea mai rapida se produce in cazul
consumului unor bauturi calde, dulci si carbogazoase cu o concentratie de
alcool de pana la 6% pe stomacul gol. Din punct de vedere al duratei in
timp, in general se considera ca dupa 10 pana la 15 minute s-a resorbit
jumatate, dupa 20 de minute cam 60%, iar dupa 30 de minute cam doua
treimi din cantitatea totala de alcool. Dupa 60 pana la 90 minute, procesul
este incheiat. Cocentratia de alcool in sange se exprima in "promil" (). O
alcolemie de 1 inseamna un mililitru de alcool pur pe un litru de sange.
Formula de calcul a alcoolemiei este C = A : G .r unde C = concentratia
alcoolului in sange A = cantitatea de alcool in grame G = greutatea
corporala r = un factor de difuziune (0,7 la barbati si 0,6 la femei) Rezulta
ca alcoolemia depinde si de greutetea corporala, respectiv de cantitatea
de lichide in care alcoolul ingerat poate difuza. In realitate calculul este
mai complex deoarece si factori precum sexul, toleranta individuala si
durata consumului joaca un rol. Daca persoana bea o perioada mai lunga,
din valoarea calculata mai trebuie scazuta cantitatea de alcool eliminata
din organism, pe cale naturala care si ea depinde de greutatea corporala
fiind de aproximativ 0,15 pe ora. Sa aruncam o privire asupra acestui
fenomen. Cam 5 - 10% din alcoolul patruns in sange paraseste corpul
nealterat, mai ales prin aerul expirat, iar o cantitate mai mica prin urina si
prin transpiratie. Ficatului ii revine sarcina de a prelucra 90 - 95% din
alcoolul asimilat. Descompunerea alcoolului are loc intr-un proces de
oxidare. Alcooldehidrogenaza (ADH), o enzima hepatica, transforma
alcoolul in acetaldehida transformata la randul ei de catre
aldehiddehidrogenaza (ALDH) in acid acetic. In cele din urma acesta este
transformat in bioxid de carbon si apa. Astfel intr- o ora se pot elimina
cele 7-10g de alcool, reflectate printr-o scadere a alcolemiei cu
aproximativ 0,15 pe ora.
4. Alcoolul Cuvantul alcool isi are originea in limba araba - al.articol si
cohol "lucru subtil" - o traducere cu care multi vor fi desigur de acord cu
incantare. In cazul de fata, cand vorbim despre alcool, ne referim la
alcoolul etilical carui formula chimica este C2H5OH , avand urmatoarea
formura structurala: Din punct de vedere fizic alcoolul etilic in stare pura
este un lichid incolor, inflamabil, cu punctul de fierbere la 78,3 C, cu gust
amar, care arde cu flacara albastra. Se amesteca in orice protortii cu apa,
cu alcoolul metilic, cu eterul si cu alte substante organice. Alcolul se
obtine pe cale naturala prin fermentarea zaharului si a amidonului din
fructe, cereale, cartofi, in prezenta unei enzime (ferment) numita
cozimaza, un produs de metabolism al ciupercii drojdiei de bere. In timpul
fermentarii are loc un proces chimic de catabolizare(descompunere) a
zaharului. E interesant sa analizam functia alcoolului din punct de vedere
al ciupercii drojdiei de bere. Aceasta ciuperca are si ea diferiti dusmani,
cum ar fi ciuperca de mucegai si alte microorganisme glucofage. Impotriva
acestor dusmani ea foloseste alcoolul ca pe o arma, ucigindu- i. Din
aceasta cauza se explica faptul ca in produsele alcoolice obtinute prin
fermentare concentratia alcoolica nu depepaseste 15%, deoarece la o
concentratie mai mare insasi microorganismele care il produc mor. Bauturi
alcoolice cu o concentratie mai mare se obtin prin distilarea produsilor de
fermentatie. Alcoolul se obtine si pe cale sintetica prin hidrogenarea
catalitica aaldehidei acetice sau prin hidratarea etilenei, avand o larga
utilizare in industria chimica, farmaceutica si alimentara. Alcoolul poate

lua nastere in natura fara nici o interventie din partea omului. Intr-un film
documentar realizat in Africa este prezentat un exemplu in acest sens.
Anumite fructe exotice cazute pe pamant si intrate in fermentatie sunt
consumate de diferite animale care prezinta apoi semne clare ale starii de
ebrietate. Poate asa a cunoscut si omul alcoolul. Dar de la acest moment
pana cand omul a produs intentionat si consumat regulat bauturi alcoolice
a trecut o lunga perioada de timp. Exista anumite indicii ca omul de CroMagnon (incepand cu anul 40.000
5. i.Hr) cunostea prepararea unor bauturi fermentate. Cu siguranta
asemenea bauturi au fost produse intentionat in perioada de inceput a
agriculturii, in mezolitic (intre anii 10.000 si 5.000 i.Hr), folosindu-se apa
cu miere de albine (hidromel), orz sau lapte de iapa. Aceste bauturi
serveau preponderent drept aliment sau drept ofrande. Insa alcoolul a fost
intotdeauna si un drog fiind folosit adesea si in ritualuri magice. Cele mai
vechi documente istorice in care sunt mentionate bauturile alcoolice
dateaza de aproximativ 6.000 de ani. In toate scrierile vechi din
Mesopotamia, Egipt, China, Grecia precum si in Biblie gasim marturii
despre folosirea bauturilor alcoolice, dar si despre abuzul in consumul lor.
Ca substanta aparte, alcoolul a fost produs mult mai tarziu, in jurul anului
1.000 prin inventia unei tehnici performante de distilare. Aceasta
inseamna ca bauturile spirtoase exista numai incepand din evul mediu. De
atunci, el este folosit si ca solvent pentru extractia principiilor active din
plante. Putem concluziona ca alcoolul a fost folosit de la inceput pentru a
reduce temerile in fata fortelor naturii si a incertitudinilor vietii si pentru a
trece mai usor peste bariere in contactele interumane. Se pare insa ca
alcolismul pe scara larga nu s-a manifestat in antichitate, asa cum a
existat in utimele secole si se manifeata in special in prezent. Poate
merita totusi sa ne intrebam ce conditii treduie sa fie indeplinite intr-o
societate ca sa se ajunga la un consum ridicat si larg raspandit de
alcool.Consumul de alcoolNoi oamenii incercam sa ne influentam mediul in
care traim, conditiafizica, gandirea si comportamentul, astfel incat sa ne
simtim bine si saputem duce o viata cat mai placuta, chiar daca
conceptiile asupra unordetalii in acest sens difera.
6. Cum se poate remarca din schema de mai sus consumul unorsubstante
apare ca una din posibilitatile care ne stau la indemanapentru a ne
modifica dispozitia si emotiile. Acele substantele careafecteaza
comportamentul, constiinta si dispozitia psihica suntdenumitesubstante
psihotrope. Acestea includ nu numai drogurilecum sunt heroina si
matihuana, ci si tranchilizantele, stimulantele sialte substante
binecunoscute precum alcoolul, tutunul si cafeaua.In acest context
consumul unor astfel de substante apare ca o actiunetintita, cu scop, care
se gaseste intr-o permanenta corelatie cu celelalteposibilitati
comportamentale de care dispunem si cu conditiile noastrede
viata.Trebuie insa mentionat ca practic oricare dintre posibilitatile
deinfluentare a dispozitiei poate devia in sensul unei dependente.Unii
oameni fac cunostinta cu astfel de substante inca din copilarie subforma
de medicamente psihoactive, dar cei mai multi le descopera inperioada
pubertatii sau imediat in anii urmatori. Aceasta perioadapentru multi
tineri este plina de crize interne si externe. Daca stareaemotionala este
influentata imprevizibil si neplacut pringandire,anturaj si anumite procese
fizice, este de dorit ca echilibrulbalantei interioare sa se restabileasca nu

numai prin aportul de astfelde substante.Alcoolul este folosit concomitent

ca aliment si ca substantapsihioactiva. Alcoolul este consumat in cantitati
mici si de catreoameni care savureaza in primul rand gustul respectivelor
bauturi saucare beau numai pentru ca asa este obiceiul. Aceasta se
datoreazafaptului ca bauturile alcoolice sunt usor accesibile, cine le
consuma inrand cu prietenii se simte in general apreciat si nu in ultimul
rand,efectul alcoolului este resimtit intr-o prima etapa ca fiind placut.
Daratentie: trecerea de la acest consum aparent inofensiv la
folosireaalcoolului pentru efectul sau asupra psihicului se poarte realiza
penesimtite.Ca aliment, 1 g de alcool are o putere calorica de 29 kJ, avand
astfel ovaloare nutritiva apreciabila, fara a contine insa anumite
substantenecesare unei alimntatii sanatoase, echilibrate, din acesta cauza
7. bautorul poate primi mai multa energie decat are nevoie. De
exemplu,un litru de bere are o putere calorica de aproximativ 2000 kJ,
acopera20% din necesarul zilnic de energie al unui barbat ce presteaza
oactivitate cu eforturi fizice medii. Cam tot atata putere calorica
estecontinuta in 0,7 l de vin sau 0,25 l de spirtoase.Ca substanta
psihoactiva, alcoolul alaturi de barbiturice (Nembutal,Secobarbital) si
tranchilizante usoare (Meprobamat, Diazepam) esteunsedativ, adica este o
substanta care scade activitatea sistemuluinervos central, alterand
comportamentul, constiinta si dispozitiapsihica.Alcoolul isi exercita efectul
calmant asupra sistemului nervos centralindiferent daca este consumat in
mod constient in acest scop sau esteconsumat doar pentru gustul bauturii
sau din obisnuinta. De aceeaalcoolul vandut sub forma unor medicamente
ca de exemplu diferitecalmante pentru dureri, tranchilizante, poate deveni
un fel de falspanaceu pentru tot felul de acuze si indispozitii. O rezolvare
adevarataa problemelor insa nu se poate obtine prin consumul de
alcool.Cea mai mare particularitate a acloolului este faptul ca el nueste
perceput ca fiind un drog ci ca o parte integranta din viata,cultura si
economia noastra.Multi oameni reusesc sa pastreze in privinta consumului
de alcoolmasura si sa se fereasca de efectele lui daunatoare, dar nu putini
suntcei care aluneca pe nesimtite pe panta abuzului in dependenta,
platindacest consum cu sanatatea si chiar cu viata lor. Efecte daunatoare
ale alcooolului asupra organismului uman sunt de asteptat in timp cu mare
probabilitate daca doza medie zilnica depaseste aproximativ 40 de grame
de alcool pur.Tratamentul dependentei de alcool Multi dintre oameni
considera ca cea mai mare infrangere personala pe care o pot suferi este
atunci cand trebuie sa mearga intr- un centru de consiliere sau de
recuperere pentru persoane dependente de alcool. Prin aceasta este
evident ca au devenit dependenti. Si fiecere dintre noi isi doreste sa nu
fie. Dupa ce a trecut perioada de indoiala de sine si de neacceptare a
destinului si nu se mai pune problema diagnosticului gresit, alcoolicul va
vedea si reversul medaliei, va intelege ca boala este de fapt un semnal ca
trebuie sa schimbe ceva in modul sau de viata. Iesirea din dependenta
poate avea loc fie prin forte proprii, fie cu ajutorul grupelor de
intrajutorare sau prin asistenta de specialitate. Cercetatorii americani
Prochaska si Di Clemente au observat si inregistrat cum se elibereaza un
dependent din boala sa, indiferent de ce cale a ales si au constatat o
strucura de baza comuna ca in figura
8. urmatoateAstfel ei au identificat patru faze de evolutie:Faza
premeditativa in care se consuma alcool refuzandu-se oriceobservatie pe

aceasta tema care poate da de gandit.Faza meditativa in care dupa o

perioada mai lunga sau mai scurta detimp realitatea mult evitata patrunde
totusi in subconstient, clipa dincare alcoolicul incepe sa mediteze si sa-si
propuna schimbari profunde.Faza de actiune in care alcoolicul dupa o
perioada mai lunga sau maiscurta de cautari gasind niste solutii se
hotaraste sa actioneze chiardaca solutiile gasite sunt pentru inceput
modificari mici si simple alestilului de viata.Faza de perseverenta in care
alcoolicul mentine acele solutii gasitecare il ajuta si se potrivesc
capacitatilor sale personale si conditiilor demediu.
9. De regula dependentul are nevoie de mai multe incercari serioase de
ase elibera definitiv din boala.Avantajul acestui model consta in faptul ca
incercarile esuate, obisuitela iesirea din dependenta, sunt prezentate ca
surse de invatare si nu caobiceiuri proaste care nu mai ofera perspectiva
progresului. Din pacateaceste esecuri de multe ori sunt pastrate in secret.
Pericolul este cafiecare esec al acestor incercari secrete scade sansa ca
alcoolocul samai incerce odata. Devine demoralizat si respinge unele
informatii utilesau oferte de ajutor.Pentru multi alcoolici prima incercare
se limiteaza la nivelulsimptomatic, impunandu-si doar sa nu mai bea. Abia
apoi realizeaza catrebuie sa modifice si anumite convingeri si atitudini din
viata lor, sarezolve situatii sociale, eventuale conflicte si sa
imbunatateasca relatiilecu persoanele apropiate sau importante. Vor
constata ca si acesteaspecte au influentat nereusitele premergatoare. Vor
ajunge laconcluzia ca trebuie sa-si analizeze felul trairilor, ca trebuie sa
seschimbe mai profund.Abstinenta este definita ca fiind abtinerea
voluntara de la satisfacereaunor necesitati fiziologice sau a unor placeri.In
cazul alcoolismului abstinenta este notiunea prin care
sedefinesterenuntarea definitiva la comsumul de bauturi alcoolice
sauorice preparat care contine alcool, constituind o premisa
indispensabilavindecarii si din aceasta cauza reprezinta o masura
terapeutica de baza.Pentru terapia alcoolismului abstinenta este conditia
de baza,iar capacitatea de a duce o viata implinita si sanatoasa este
telulei.Tratamentul dependentei de alcool are loc in patru etape
distinctela care participa membrii ai diferitelor categorii profesionale, cel
maiadesea asistenti sociali, medici, psihologi, preoti si chiar
fostidependenti, succesiunea acestor faze constituind un lant
terapeutic.Etapa de contact in care accentul cade pe stabilirea
diagnosticului sievaluarea complicatiilor organice, clarificarea situatiei
sociale precum sipe incurajarea motivatiei pacientului de a se trata.Acesta
faza se poate desfasura in centre de consiliere ambulatorii, undepot
obtine rezultate dependentii foarte motivati.Etapa de dezintoxicare este
indicata atunci cand sunt de asteptatsimtome de sevraj severe si se
desfasoara in spitale de psihiatrie subsupraveghere medicala.Etapa de
dezobisnuire are ca scop reducerea pana la disparitie adependentei
psihice si consolidarea unei abstinente stabile,desfasurandu-se de regula
in centre de tratament stationar, atunci candnu se obtin rezultate in
tratamentul ambulatoriu sau cand mediul socialnu sustine cauza.Etapa de
postcura si readaptare are ca scop stabilizareadezobisnuintei in care
participarea la grupuri abstinente este de mareimportanta.Cel mai
important element al tratamentului alcoolismului sau a altordependente
este discutia in grup - terapia de grup. Oricat de diferit arfi de la o clinica
la alta, acest element nu lipseste din nici o clinica de

10. specialitate. Importanta terapiei de grup provine in primul rand din

miscarea de autoajutorare care se bazeaza pe intalnirea intre persoane
care au aceasi problema. Un alt aspect consta in accentuarea actiunii
pacientului in eliberarea sa din dependenta. Grupul reduce din
responsabilitatea terapeutului pentru schimbarile ce urmeaza sa aiba loc
si stimuleaza capacitatea de autovindecare a membrilor acestuia. Un alt
motiv pentru cresterea ponderii terapiei de grup il constiruie tendinta de
tagaduire a problematicii. Aceasta poate fi diminuata de prezenta altor
persoane afectate de aceleasi griji. Intelegerea manifestata de ceilalti
contracareaza in mare masura rusinea care se ascunde in spatele
tagaduirii si care ar inhiba altfel orice proces. Sansele de succes ale
tratamentului sunt considerate de multi dintre concetatenii nostri in mod
eronat ca fiind reduse, insa situatia nu sta de loc asa. Pe termen lung
raman abstinenti circa 50% dintre pacientii unei clinici de recuperare cu
terapie de lunga durata. Alti 15% au o recidiva din care isi revin prin
propriile forte. Prin comparatie, daca s-ar aplica aceleasi etaloane severe
la verificarea masurii in care s-a schimbat viata unui cardiac sau a unui
diabetic de exemplu, am inregistra mult mai multe recidive. Recidiva
alcoolicului este insa mai evidenta, deoarece au loc modificari de
personalitate si este mult mai dramatica. Cele mai mari sanse de succes
terapeutic le au pacientii care s-au hotarat sa faca o terapie pe termen
lung, pe care o incheie, dupa care se ataseaza unui grup de intrajutorare.
70,5% dintre pacientii care au frecventat un grup postcura raman
abstinenti fata de numai 45,5% dintre cei care n-au contactat un
asemenea grup. Succes mai mare inregistreaza cei care traiesc inca intrun cuplu intact, cu copii, au un loc de munca si o varsta de circa 40 de ani.
Aceste date statistice confirma ceea ce poate fi lesne dedus: pacientul
pastreaza comportamentul schimbat cu atat mai multa perseverenta cu
cat este mai convins de necesitatea lui, observa avantajele sale, este
sprijinit de alte persoane, traieste in conditii stabile, nu se orienteaza
dupa valori straine si isi incadreaza noul comportament intr-o anume
finalitate.Strategii de evitare a consumului de alcool Toti cunoastem ca
adesea ni se face pofta de anumite lucruri. Cand ne este foame, ne sar in
ochi peste tot alimente pe care altfel nici nu le-am fi observat, sau mirosul
de paine proaspata dintr-o brutarie ne poate determina sa cumparam o
paine chiar daca n-am avea nevoie de ea. Dar, de obicei nu ne urmam
fiecare impuls care ne-ar impinge sa ne satisfacem o pofta imediata, mai
ales daca ne-ar dauna sau daca nu se potriveste situatiei. Fiecare are
strategiile sale de a rezista unor asemenea impulsuri. Este adevarat ca
exista persoane mai impulsive care au dificultati mai mari in a se stapani,
in timp ce altele nu par sa faca mari eforturi pentru a se abtine.
11. Fiecare alcoolic trebuie sa stie ca dorinta de a bea este un lucru
normal,ca poate fi declansata de stari psihice sau de evenimente
exterioare.Adesea dorinta de a bea este comparata cu un val care poare
cresterepede dar care se niveleaza apoi treptat. Este greu sa te opui
valuluicand si-a atins forta maxima. Este mai usor, mai elegant si mai
putinpericulos, la fel ca la inot sau la surf, sa ramai pe coama valului
panacand el se epuizeaza. La fel si in cazul dorintei de a bea, ea trece de
lasine daca nu i te opui. Deci este mult mai indicat sa-ti spui: "Observ cami
se face pofta sa beau. Poate ca se va inteti inca putin poftaasta, dar o sami treaca."Pe parcursut terapiei alcoolicul invata cum poate preveni sau
reduce oasemenea pofta. Sunt prezentate in continuare cateva metode

utile inastfel de situatii.Mai intai trebuie sa-si reaminteasca mereu de ce

vrea sa reziste pofteisi de ce nu-si poate permite o asemenea slabiciune.
El trebuie sa-siconsulte lista de argumente pro si contra consumului de
alcool, pe caresingur si-a stabilit-o. Aceasta lista poate exista fizic sub
forma unei cartide credit a abstinentului, un cartonas de marimea unei
carti de vizitasau cartele telefonice usor de pastrat asupra sa, ce are pe o
parteavantajele renuntari la butura si pe cealalta parte riscurile
unuieventual consum.In al doilea rand se poate apela la o metoda de
relaxare ce a fost inprealabil invatata in terapie. Se cunosc multe metode
de relaxare de lasimple exercitii de respiratie la metode mai complexe in
care suntcorelate imagini placute, pozitive.In al treilea rand, in momentele
cand alcoolicul se simte coplesit degriji, pot fi utile monologurile
interioare positive, in care vor fireamintite punctele sale forte.In al
patrulea rand in cazurile cand apare asa numita dorinta rece,adica
gindurile se invartesc mereu in jurul alcoolului, se poate folosistoparea
gandurilor, prin ciupituri puternice, pleznituri peste coapse sauprin a-ti
poruncii stop imaginandu-ti indicatorul de circulatie STOP.In al cincelea
rand iti pot reorienta atentia executand o actiuneconcreta.Daca e posibil
cauta discutia cu cineva, asculta muzica, danseaza,viziteaza pe cineva,
mergi la plimbare, admira natura, mergi lacinematograf, la biblioteca,
rezolva sarcini de menaj, scrie o poezie,spune o rugaciune, joaca un joc
care sa-ti solicite atentia.De asemenea cauta sa-ti descarci energia printro activitate sportiva. Oalergare in aer liber sau un urlet intr-o perna pot fi
de folos.Deci FA CEVA

Pot s beau alcool atunci cnd sunt

gravid? Ce efecte are alcoolul asupra
copilului meu?
Atunci cnd bei alcool n timpul sarcinii, i copilul tu va bea. Aceeai
cantitate de alcool din sngele tu se va gsi i n sngele copilului tu,
deoarece alcoolul consumat va trece cu uurin bariera placentar i va
ajunge la copil prin vasele din cordonul ombilical.
Dei ficatul tu este capabil s metabolizeze alcoolul din snge, ficatul
bebeluului tu se va dezvolta complet doar spre mijlocul sarcinii, astfel
nct acesta va procesa cu greutate cantitatea de alcool prezent n
sngele lui. Copilul este astfel expus la o cantitate prea mare de alcool,
ceea ce va avea ca urmare afectarea permanent a celulelor unui ft n
continu cretere.
Mama poate s piard sarcina sau copilul poate s se nasc prematur.
Prea mult alcool poate schimba felul n care faa, creierul, inima, rinichii i
alte organe ale copilului se vor dezvolta. Poate s afecteze sistemul
nervos al acestuia, de aceea aceti copii vor avea dificulti de nvare i
tulburri de coordonare a micrilor, care s dureze toat viaa.
Termenul folosit pentru toate aceste probleme este Spectrul Tulburrilor
Alcoolice Fetale, care este un termen umbrel, aceste probleme putndu-

se manifesta de la dificulti uoare de nvare, pn la anomalii cu care

se va nate copilul.
Sindromul Alcoolic Fetal este manifestarea extrem a acestui spectru larg
de tulburri. Copiii care se nasc cu aceast afeciune au o anumit
fizionomie a feei, sunt mici de statur pentru vrsta lor, vor avea
probleme de nvare i coordonare a micrilor, retard mental i
probleme comportamentale crora trebuie s le fac fa tot restul vieii
lor.

Copilul meu este n siguran dac beau

ocazional, doar un pic?
Dac eti nsrcinat i te ntrebi dac este OK s bei din cnd n cnd
puin merlot sau s savurezi cteva guri de ampanie la nunta prietenei
tale, sfaturile pe care ai putea s le primeti te pot deruta. Anumii medici
i vor recomanda s evii complet consumul de alcool, n timp ce alii vor
afirma c un consum ocazional, n cantitate mic de alcool este puin
probabil s aib un efect nociv asupra copilului.
Problema legat de consumul de alcool n timpul sarcinii este c nu este
dovedit c exist o anumit cantitate de alcool care s fie sigur pentru
copilul tu. De asemenea, cercettorii nu cunosc pe deplin care sunt
efectele poteniale ale consumului de alcool la un anumit moment n
timpul sarcinii, astfel nct s afirme c exist o perioad sigur cnd ai
putea s consumi alcool. n plus, toate tipurile de alcool chiar i vinul,
berea i lichiorul pot avea un efect nociv asupra ftului.
De asemenea, este dificil s prezici ce impact va avea alcoolul pe o sarcin
anume, deoarece anumite femei pot avea un nivel crescut de enzime
hepatice care s metabolizeze alcoolul consumat, n timp ce altele nu.
Dac mama are un nivel sczut al acestor enzime, copilul va fi expus mai
mult timp, deoarece alcoolul va circula pentru o perioad mai lung n
corpul mamei.
Ca urmarea a cestor incertitudini, ghidurile clinice i asociaiile medicale
de obstetric i ginecologie recomand evitarea total a consumului de
alcool pe perioada sarcinii ca fiind cea mai sigur alegere.
Ce pot s fac pentru a-mi expune ct mai puin copilul?
i doreti copilului tu cea mai bun ans la via. Dac unui bebelu de
dou luni nu-i dai s bea un pahar de vin, atunci de ce s bei tu un pahar
de vin ct timp eti nsrcinat?
Dac te gndeti s rmi gravid sau eti deja nsrcinat, atunci nu mai
bea alcool. Alcoolul nseamn vin, cocktail, lichior sau bere. Nici o
cantitate de alcool nu s-a dovedit c ar fi sigur.
Este posibil s cunoti mame care au but regulat n timpul sarcinii i care
au copii aparent sntoi. Ai putea, de asemenea, s fi aflat despre mame
care dei au but doar foarte puin cnd erau nsrcinate, copiii lor au
probleme serioase de sntate. Fiecare sarcin este diferit. Consumul de
alcool poate s aib un efect diferit de la un ft la altul. Ca s fii sigur c

vei nate un copil sntos nu consuma deloc alcool, de fiecare dat cnd
eti nsrcinat.
Dac ai but ocazional nainte s tii c eti gravid, ansele sunt,
probabil, s nu fi fost afectat copilul. ns este foarte important s
ncetezi s mai consumi alcool de ndat ce bnuieti c ai rmas
nsrcinat. Cu ct mai timpuriu n sarcin nu mai bei alcool, cu att va fi
mai bine pentru tine i copilul tu. De asemenea, mergi regulat la
controalele de urmrire ale sarcinii i discut cu medicul tu despre orice
preocupare o ai privind starea ta sau a bebeluului tu de sntate.

Complicaiile neurologice ale consumului de alcool.

Demena alcoolic
Este impropriu denumit ca atare dup unii autori ntrucat este datorat,
pe lang efectul toxic direct al alcoolului, unor multiple deficiene
nutriionale i vitaminice induse de alcoolismul cronic, ca i unor repetate
traumatisme cranio - cerebrale. Apare la alcoolicii cronici (fosti heavy drinkers) dup muli ani de degradare i marginalizare social.

Accident vascular cerebral

Cele mai frecvente accidente vasculare cerebrale la alcoolici sunt de
natur hemoragic, embolic i trombotic i se datoreaz prezenei
hipertensiunii, dislipidemiei, bolii aterosclerotice i/sau coagulopatiilor.
Prezea unei coagulopatii poate s fie de asemenea responsabil pentru
incidenta crescut a hematoamelor subdurale la cei ce sufer un
traumatism cranio-cerebral.

Crizele epileptice simptomatice (rum fits)

Crizele comitiale legate de uzul de alcool sunt de obicei generalizate, apar
fr aura, la scurt timp (6 - 8 ore) dup ntreruperea uzului i pot auna
instalarea sevrajului.

Tulburri cerebeloase
Intoxicaia alcoolic duce la tulburri de coordonare i modific abilitile
motorii - tulburri de echilibru.

Neuropatia periferic alcoolic

Cauza neuropatiei alcoolice este nc dezbatut. Se presupune c include
att aciunea direct asupra fibrei nervoase ct i aciunea indirect prin
nutriie deficitar. n cazuri severe pot fi afectai nervii care regleaz
funciile interne ale corpului. Simptomatologia poate include: amoreli,
durere la nivelul membrelor, slbiciune muscular, crampe musculare,
intoleran la cldur, mai ales dupa exerciii fizice, impotena la brbai,
incontinena urinar, dificulti la urinat, constipaie, diaree, grea,
vrsturi etc.

Ambliopia alcoolic
Aceast afeciune poate apare la persoanele cu uz cronic de alcool.
Simptomatologia include tulburri de vedere, inclusiv scotoame i
scderea acuitii vizuale ncepnd cu poriunea central a cmpului
vizual. Tulburarea este cauzat de efectul toxic al alcoolului la nivelul
nervului optic, ducnd la neuropatia optic. Deoarece alcoolul genereaz
depletia ntregului corp de nutrieni, ambliopia alcoolic este legat de
deficitul de tiamina, ceea ce duce la lezarea nervului optic. Ambliopia
alcoolic este reversibil dac se trateaza cu dieta adecvat i
multivitamine, n special tiamin (vitamina B1). Netratat duce la leziuni
ireversibile ale nervului optic i pierderea vederii.

Stadii in dezvoltarea alcoolismului

Pentru a obtine o imagine adecvat si complet asupra dependentei de
alcool este necesar s realizm o scurt prezentare a acestor faze. Primul
care a realizat aceast prezentare a fost Jellinek in lucrarea Alcoolul
concept de boal. Se evidentiaz astfel, evolutia dependentei, etapele pe
care le parcurge o persoan in procesul de trecere de la consumul
ocazional si cel social al alcoolismului la etapa consumului excesiv.
1. Faza prealcoolic este cea in care se pregteste terenul. Aceasta
dureaz intre cateva luni si doi ani, timp in care se caut motivatii si
circumstante pentru a consuma alcool. In aceast perioad creste
toleranta si importanta buturii pentru persoana respectiv. Aceast faz
are dou stadii: betia ocazional si betia permanent.
2. Faza prodromal este cuprins intre sase luni si patru ani. Apare
aviditatea dup primele pahare, consumul in secret pentru a prea c nu
consum mai mult decat ceilalti, tulburri de memorie. Aceast faz este
anuntat de primul semn al alcoolismului palimpsestul alcoolic adic
perturbarea memoriei, pierderea capacittii de reproducere a detaliilor.
Aceasta marcheaz cresterea apetentei pentru alcool, chiar instalarea
sentimentului de culpabilitate. In acelasi timp creste si cantitatea de
alcool ingerat.
3. Faza crucial se instaleaz cand persoana pierde controlul, aprand
necesitatea fizic de a bea; unele conflicte cu colegii, familia; apar
manifestri de sevraj, scade capacitatea sexual; apare izolarea. In
aceast perioad se manifest rationalizarea comportamentului fat de
alcool, perturbri ale structurii de personalitate, idei de grandoare,
exacerbarea agresivittii, episoade de culpabilitate urmate de abstinent
total, tendinta de izolare fat de mediul familial, prsirea serviciului,
neglijarea alimentatiei.
4. Faza cronic se caracterizeaz prin ingerarea motivat a buturii,
ebrietate in timpul zilei, scderea capacittii cognitive si a tolerantei la
alcool. Tot in aceast perioad apar psihozele alcoolice.
Scoala sovietic de psihiatrie (Portnov si Piatnitkaia,1973) delimiteaz trei
stadii in delimitarea alcoolismului:

Stadiul neurastenic cu fenomene de dependent psihologic si

simptomatologie nevrotic polimorf, in care disabilittile cognitive
datorate consumului de alcool contureaz un tablou astenic sau astenodepresiv;

Stadiul toxicomanic cu dependent fizic si modificri de

personalitate de tip pseudopsihopatic;

Stadiul encefalopat cu accidente psihotice frecvente si deteriorare

progresiv.

Clinica alcoolismului
Intoxicatia alcoolic acut. Ingestia de alcool etilic produce manifestri
clinice care depind de doza ingerat, de viteza cu care a fost absorbit,
precum si de susceptibilitatea individual. Se accept c alcoolemiile care
depsesc un g corespund unei alcoolizri patologice. Aspectele clinice

difer in functie de aparitia intoxicatiei acute la un individ sntos, in mod

accidental, la un individ care are probleme legate de alcool (butorproblem), la un consumator abuziv sau la un dependent de alcool.
Betia simpl determin tulburri psihice mai mult sau mai putin evidente
care se pot grupa in trei faze:
a)
faza de excitatie intelectual si psihic general, cu logoree, euforie,
inlocuite uneori de iritabilitate, retragere. Modificrile sunt in general
putin sezizabile pentru subiect si chiar pentru anturaj;
b) faza de ebrietate, cu incoordonare motorie cu simptomatologie
cerebeloas (mers atoxic, tulburri de echilibru, imprecizie in miscri) si
obnubilare intelectual (ideatie lent, imprecis, incorect), tulburri
emotional-instinctuale si vegetative (crize de ras sau plans, atitudini
provocatoare erotice, manifestri coleroase, tahicardie, congestie sau
paloare facial);
c)
faza de paralizie sau anestezie (Magnan) care corespunde unui somn
mai mult sau mai putin profund, putand merge pan la com (betie
comatoas). Subiectul devine insensibil la stimulri exterioare; se noteaz
hiporeflexie osteo-tendinoas, hipoestezie, hipotermie, respiratie
stertoroas, incontinent urinar. La alcoolemie mai mare de 5g exist
risc letal in absenta ingrijirilor medicale. Somnul dureaz de obicei cateva
ore si trezirea este penibil cu cefalee, great, disconfort geeneral.
In literatura contemporan apare descris separat betia amnezic (the
alcoholic blackout) care poate aprea atat la dependentii cat si la nondependentii de alcool, cu caracter sistematic sau intampltor. Ea este
determinat de ingestia unei cantitti mai mari de alcool sau chiar a unei
cantitti care in mod obisnuit nu determin inebriere, atunci cand exist o
sensibilitate particular a individului innsut sau dobandit. Este o betie
acut, relativ profund, comportament extrem de dezordonat,
neinfluentabil de anturaj, cu intentii si acte absurde, uneori extrem de
periculoase, urmat de amnezia total a episodului sau de rememorarea
interioar fragmentar si neclar.
Betia acut patologic apare de regul la butorii problem, la cei
dependenti de alcool si se distinge printr-un mare potential de
periculozitate. Ea constituie o stare de confuzie care apare la indivizii cu
anumite predispozitii psihopatologice dup ingerarea unor cantitti relativ
mici de buturi distilate (100-150ml) sau la consumatorii cronici de alcool,
dup consumul rapid al unei cantitti importante de butur. Durata
variaz de la cateva minute la mai multe ore (24-48 ore).

Garnier (1890) a descris trei tipuri de betie

patologic:
a)
betia excito-motorie in care individul devine agresiv, violent, cu
impulsuri verbale si motorii necontrolate, cu manifestri clastice, actiuni
homicidare. In zilele noastre, acest tip de betie apare relativ frecvent la
tineri, mai ales cand sunt constituiti in grup si se asociaz si alt
toxicomanie;
b) betia halucinatorie presupune halucinatii vizuale, auditive, uneori si
olfactive, cu continut generator de anxietate pe fondul unor tulburri de

constient, care o apropie de alte episoade confuzo-onirice din cursul

alcoolismului cronic;
c)
betia delirant presupune o stare crepuscular in cursul creia
contactul cu ambianta se pierde progresiv, instalandu-se fenomene
delirante, al cror mecanism este intuitiv si imaginativ.
In cadrul betiei patologice, se descrie si o form de betie de tip maniacal
si o betie depresiv (Feline,1982):
d) betia de tip maniacal se caracterizeaz prin expansivitate, euforie,
logoree, uneori idei de grandoare, gesturi turbulente; individul nu suport
opozitia celorlalti, trecand frecvent la manifestri osile, coleroase;
e)
betia depresiv poate confirma sau releva, in conditiile alcoolizrii
acute, tulburri de dispozitie preexistente. Dispozitia depresiv este
insotit de ruminatii privind frustrri si esecuri trite; pot aprea idei de
suicid si ingestia de alcool, generand reducerea inhibitiei, poate facilita
comiterea actului.
Atitudinea terapeutic in cazurile de intoxicatie alcoolic acut cu
implicatii psihiatrice presupune ca principiu fundamental, un examen
medical concret in vederea excluderii unei alte stri patologice subiacente
sau concomitente traumatism cranio-cerebral, afectiuni vasculare
cerebrale, neuroinfectii, complicatii metabolice. Se recomand mentinerea
pacientului sub supraveghere pan la disparitia principalelor tulburri
somato-psihice, dozandu-se concomitent alcoolemia, glicemia, ionograma
sanguin.
Sindromul de intoxicatie alcoolic cronic.
Consumul cronic de buturi alcoolice determin aparitia tulburrilor
psihice si somatice, ca urmare a efectelor toxice directe si indirecte ale
substantei, la nivelul diferitelor tesuturi si organe. Modificrile pe care le
presupune consumul cronic abuziv de alcool se reflect pe plan
comportamental, in mediul socio-familial si profesional. Se noteaz in
primul rand tulburrile de dispozitie pe fondul unei bune-dispozitii
superficiale, nejustificate, aprand iritabilitate, irascibilitate, manifestri
coleroase. Matinal, predomin anxietatea, morozitatea, care sunt
atenuate de obicei de prima absorbtie de alcool. Relativ precoce apar
tendinte impulsive, care determin pacientul s actioneze in acord cu
instinctele sale primitive, cu dispozitia de moment. Sentimentele de
culpabilitate prezente mai ales in prima perioad genereaz un
comportament excesiv de binevoitor in aparent, dar instabilitatea
dispozitiei se exprim frecvent prin treceri bruste ctre opozitionism,
ostilitate, afirmare direct a resentimentelor. Declinul etic incepe s se
manifeste prin minciun, furt, inseltorie din dorinta de a se prezenta intro lumin cat mai favorabil, blamandu-i pe ceilalti si invocand
circumstante care il defavorizeaz. Apar tulburri intelectuale relativ
tardiv: perturbri ale gandirii abstracte, ale capacittii de conceptualizare,
deficite de memorie, deficit in analiza informatiei, disfunctii motorii si
perceptuale; tulburri digestive (anorexie, great matinal care determin
aparitia unei gastrite etilice); tulburri de somn si tulburri sexuale.

Sindromul de sevraj alcoolic.

Sistarea sau reducerea considerabil, voluntar sau fortuit a ingestiei de
alcool duce la sindromul de sevraj alcoolic. Sevrajul total a fost incriminat

drept factor etiologic de ctre Wernicke si confirmat ulterior de

numeroase cercetri. Studii mai recente (Salum si colaboratorii si, 1972;
Stending-Lindberg si Rudy, 1980; Ardouin, 1981) evidentiaz posibilitatea
aparitiei simptomatologiei de sevraj pan la intensitatea clinic cea mai
dramatic (delirum tremens), in conditiile existentei unei alcoolemii mari,
dar probabil mai mic decat cea obisnuit la pacientul respectiv. Exist
deci posibilitatea ca in zilele care preced aparitia simptomatologiei
clinice consumul de alcool s scad, fr s fie complet sistat si
concomitent s scad toleranta, dependenta crescand.
Aparitia unor afectiuni medicale, infectioase, digestive sau traumatice
constituie, dup diferite cercetri cauza declansrii tulburrilor in 30-80%
din cazuri

Consecinte ale consumului de alcool

Din punct de vedere farmacocinetic, alcoolul se absoarbe aproape in
intregime si se metabolizeaz in ficat in proportie de 90%; rata de
metabolizare este de 7-10 g pe or, iar aceasta scade in cazul afectiunilor
hepatice. Instalarea efectelor psihosomatice secundare consumului cronic
de etanol (toleranta si dependenta) este direct proportional cu durata
consumului si cantittile consumate.
In ceea ce priveste complicatiile somatice si fiziologice datorate
consumului de alcool, in practic se remarc urmtoarele:
la nivel SNC pot aprea convulsii, stri confuzionale, psihoze toxice,
sindrom Korsakoff, encefalopatia Wernike-Kosakoff, polinevrita periferic,
nevrita optic;
la nivelul aparatului digestiv apar gastrite toxice, ulcere, pancreatit,
hepatit cronic, ciroz hepatic, deficiente vitaminice complexe,
hipoproteinemii, absenta vitaminei B1 responsabil de encefalopatie, crize
hipoglicemice, anemie secundar, deficit proteic;
efecte cardiovasculare-cardiomiopatie;
alterarea functiilor imunitare, risc crescut de cancer, accidente
vasculare, TBC;
traumatisme cranio-cerebrale;
susceptibilitate la infectii mult mai mare;
sindromul alcoolic fetal consumul excesiv de alcool influenteaza
greutatea copilului la nastere, greutatea placentei, numarul de copii
nscuti morti.
Semnele somatice au in vedere un facies hiperemic, transpiratii,
tremurturi ale extremittilor, tahicardie, hipo sau hipertensiune arterial,
febr, greturi, vrsturi, diaree, tegumente si mucoase deshidratate,
semne de polineuropatie.
Consumul de alcool are consecinte nefaste si la nivel psihologic,
accentuand trsturile personalittii antisociale, anxioase, depresive si se
asociaz personalittii de tip borderline, unei disforii labile, suspiciozittii
violentei. Aceste complicatii se refer la:
crizele convulsive de sevraj care pot fi de sine stttoare, sau pot
aprea in cadrul sindromului de sevraj. Acestea pot aprea intr-o perioad
de la 24-72 de ore de la incetarea consumului;

 tulburri psihotice, cum este halucinoza alcoolic Wernicke;

tulburri amnestice persistente induse de alcool sindromul amnestic;
dementa alcoolic;
paranoia alcoolic;
sindromul alcoolic fetal;
depresia care poate fi expresia unei tulburri de dispozitie ca reactie la
consecintele dependentei de alcool pe plan social, familial, profesional;
tulburri de personalitate organic care sunt de fapt tulburri
comportamentale: violent, agresivitate, scderea capacittii de control al
instinctelor;
tulburri organice de dispozitie;
tulburri anxioase;
tulburri psihotice;
tulburri psihice asociate: deteriorarea personalittii, comportament
suicidar, scderea functiei sexuale (disfunctii erectile, ejeculare
intarziat), gelozia patologic, halucinoza alcoolic.
La aceste tulburri psihosomatice se adaug o serie de simptome de
natur psihosocial cum ar fi izolarea si retragerea din relatiile
interpersonale, aparitia unui sentiment general de dezndejde,
culpabilitate, cresterea criminalittii globale (violuri, molestarea copiilor,
tentativ de crim sau chiar crime), cresterea numrului de accidente
rutiere, cresterea numrului de tentative de suicid.

Alcoolul si adolescentul.
Consumul de alcool este in mare masura acceptat in societatea noastra
fiind considerat o modalitate de a sarbatori o ocazie feriicta sau de a te
binedispune. Este, de asemenea, considerat aproape un medicament, fiind
recomandat atunci cand cineva este racit. De cate ori nu am auzit
spunandu-se: ai luat examenele? Hai sa bem ceva sa sarbatorim! sau Ai
racit? Bea ceva ca sa te simti mai bine. Atitudini fata de alcool
In zilele noastre consumul de alcool este raportat la nivelul de trai, iar in
familiile in care situatia materiala este buna, tinerii sunt mult mai tentati
sa consume alcool, de la o varsta mai frageda si mult mai des. Reclamele
televizate si filmele prezinta acest fapt intr-o maniera fermecatoare si
romantica, afacerile se incheiei in fata unui pahar cu bautura sau
indragostitii se privesc ochi in ochi pe deasupra unor pahare de sampanie.
Aceste imagini sunt tentante pentru adolescentii vulnerabili care se afla la
varsta la care isi dezvolta propria identitate si imagine.
Atitudinea adolescentilor fata de alcool depinde foarte des de modul in
care acesta este privit in familiile lor. Familiile in care consumul de alcool
ocupa un rol important in schimbarea starii de spirit sau acelea care
folosesc alcoolul ca forma de tratament pentru anumite afectiuni , pot
transmite acest obicei si adolescentilor lor.
Studii recente au aratat ca majoritatea adolescentilor consuma bauturi
alcoolice, 3/4 dintre tineri consuma prima bautura alcoolica la varsta de 13
ani si 7% dintre tinerii intre 15-16 ani consuma 2 sticle de bere sau 0,5 l

vin pe saptamana.

Din ce motiv pot fi adolescentii mai vulnerabili?

Datorita faptului ca alcoolul este atat de usor de acceptat,
adolescentii pot ignora pericolele care apar datorita acestui
consum.
Ei vor sa para mult mai maturi decat sunt cu adevarat si pot fi presati de
catre prietenii lor sa se comporte conform acestei impresii, sa actioneze
ca adultii ca sa para sofisticati. Aceste cerinte ii pot supune pe adolescenti
unui efort enorm si pot avea ca rezultat apelarea la alcool pentru a putea
face fata sentimentelor de nesiguranta si pentru a le da falsa senzatie de
incredere.
Adolescenta este timpul dezvoltarii, al cresterii si al schimbarilor si, prin
urmare, este de asteptat ca un copil aflat in pragul maturitatii sa faca
experiente si probabil sa se razvrateasca. Multi dintre ei sunt constienti
care este comportamentul normal in societate si sunt capabili sa cunoasca
limita intre a bea pentru placere si a face abuz- aproape toti au gustat o
bautura alcoolica fara a avea de suferit.

Alcoolul, risc pentru sanatatea fizica

Alcoolul supune adolescentii unei amenintari mortale datorata unei
supradoze accidentale sau datorita accidentelor de masina survenite in
timp ce acestia conduc sub influenta alcoolului. Alcoolul este raspunzator
pentru 30% din accidentele mortale in randul tinerilor. Mai mult de
jumatate din decesele celor in varsta de 15-19 ani sunt cele in care
intervine alcoolul.
Adolescentii, spre deosebire de adulti, sunt mult mai putin capabili sa faca
fata efectelor alcoolului si astfel sunt supusi riscului fara a realiza ca isi
pericliteaza viata.

Schimbari de comportament
Consumul mare de alcool, asociat cu moda de a purta arme albe, duce la
un pericol evident. Tinerii participa mult mai usor la actiuni ale unor
grupuri violente dupa ce au consumat alcool mai alea daca sunt oncurajati
de prieteni.
Abuzul de alcool mai poate determina comportamente sexuale
iresponsabile, avand drept consecinta boli transmise pe cale sexuala,
sarcini nedorite sau stari persistente de jena sau tensiune, ceea ce ar
putea duce la probleme legate de dezvoltarea unei legaturi sigure.
Abuzul de alcool este asociat de cele mai multe ori cu fumatul si consumul
de droguri.

Caracteristici ale alcoolismului

In mod normal un adult devine alcoolic in 5-15 ani in timp ce un adolescent
poate deveni alcoolic in 8-16 luni de consum intens. Calitatea alcoolului
ingerat influenteaza instalarea alcoolismului, cu cat este de mai proasta
calitate, cu atat intervalul de timp se scurteaza.
In cazul scaderii concentratiei de alcool in sange la o persoana alcoolica
apar schimbari comportamentale maladaptative: transpiratii, tremur,
accelerarea ritmului cardiac, greata, varsaturi, roseata a fetei, febra. Sunt
asociate si alte simptome ca: insomnie, cosmar, anxietate, agitatie.Tanarul
este capabil de orice pentru a-si procura bautura, el isi perturba toate

activitatile zilnice, activitatile profesionale, sociale sau recreative sunt

reduse sau abandonate pentru ca acesta sa stea singur si sa-si savureze
bautura.
Consumul de alcool pote determina multiple leziuni ale diferitelor aparate
sau sisteme; astfel la nivelul sistemului nervos central alcoolul consumat o
perioada indelungata poate determina aparitia de crize de pierdere a
cunostiintei, la nivelul stomacului produce ulcer sau gastrita, iar la nivelul
ficatului determina hepatita si apoi ciroza.