Structura si corelatele satisfacţiei cu şcoala.

Studiu in rândul adolescenţilor

Sergiu Bălţătescu
Universitatea din Oradea
bsergiu@uoradea.ro

The quality of the educational process can and should be evaluated by the students
themselves, the main beneficiaries of the educational services. A measure used for this
purpose is the satisfaction with school life, defined as the cognitive evaluation of the school
quality, which interests researchers in both educational and quality of life studies. This paper
analyzes data on a recent survey with 3509 school adolescents from Oradea enrolled from the
8th to the 12th grade. A principal component analysis shows that school indicators form a
separate dimension among the all 23 domain satisfactions investigated. The levels of schools
satisfaction decrease with grade, as most of the levels of other subjective well-being
variables. School is, however, among the best evaluated domains, and has also a significant
positive contribution to the explanation of the variation of life satisfaction. On the other hand,
the relationship with teachers is the best predictor for the satisfaction with school. This shows
that the teachers and the school in general remain important very important elements in the
life of children and adolescents.

Introducere
Una din temele care preocupă cel mai mult societatea românească actuală este
calitatea educaţiei. În special în învăţământul secundar şi liceal, contextul socio-economic
dar şi schimbările din sistem au avut consecinţe importante asupra rezultatelor şcolare.
Una din variabilele ce trebuie luată în considerare este satisfacţia cu şcoala, indicator atât
al calităţii şcolii cât al impactul contextului educaţional asupra elevului. Această măsură
este cu atât mai importantă în contextul discuţiilor despre fenomenul dezangajării
şcolare, caracterizată prin insatisfacţie şi o detaşare afectivă a elevului faţă de toate
elementele şcolii, ce are un efect puternic asupra rezultatelor educaţionale. Satisfacţia cu
şcoala este importantă în condiţiile în care elevul şi familia acestuia sunt priviţi ca
beneficieri ai serviciilor educaţionale.
În ciuda importanţei acestui indicator, nu există studii sistematice asupra lui în
România. Lucrarea de faţă doreşte să umple acest gol, folosind datele unui studiu recent
cu un eşantion de 3509 de adolescenţii şcolari din clasele 8-12 din Oradea. Mi-am propus
să introduc mai mulţi indicatori de satisfacţie cu şcoala şi să testez empiric dacă aceştia
reprezintă o dimensiune separată în ceea ce priveşte calitatea vieţii elevului. Voi studia
nivelele satisfacţiei şcolare în comparaţie cu evaluările altor domenii relevante pentru
viaţa adolescentului, ca şi în funcţie de genul şi clasa elevului. În sfârşit, am fost interesat
de domeniile care contribuie cel mai mult la satisfacţia cu şcoala în general.

Satisfacţia cu şcoala
Satisfacţia cu şcoala reprezintă „evaluarea cognitivă a calităţii vieţii şcolare” . Ea
este studiată deopotrivă de cercetătorii în domeniul educaţiei, ca măsură subiectivă,
centrată pe elev, a calităţii şcolii, dar şi de cei în domeniul calităţii vieţii, şcoala fiind unul
din domeniile importante ale vieţii copilului şi adolescentului în general, în multe privinţe
similar cu munca pentru adult . Perspective mai recente tind să accentueze faptul că
rezultatele şcolii nu trebuie privite doar din perspectiva cognitivă a performanţei şcolare,
ci şi din cea sociologică de integrare a copilului în grupul şcolar .
Ca şi în cazul muncii, satisfacţia şi performanţa şcolare sunt corelate: insatisfacţia
cu şcoala este asociată cu nivele reduse ale reuşitei şcolare şi prezice absenteismul şi
abandonul şcolar . Totuşi, relaţia cauzală nu este neapărat clară, unii teoreticieni
considerând că performanţa şcolară redusă este o sursă importantă a dezangajării şcolare
la copii şi adolescenţi. Alţii afirmă că la risc de insatisfacţie şcolară sunt şi elevii din
grupul supradotaţilor, pe care şcoala pur şi simplu îi plictiseşte .
Satisfacţia cu şcoala cunoaşte variaţii puternice în funcţie de clasa şcolară,
patternul fiind de descreştere semnificativă după ciclul primar . Ea are multiple
componente, precum relaţiile cu colegii, relaţiile cu profesorii şi cu procesul de
învăţământ în general, ca şi cu propria performanţă şcolară. Astfel:
1. Puternic corelat cu satisfacţia faţă de şcoală este climatul şcolar care include
între altele variabile precum relaţiile pozitive dintre elevi şi profesori şi
participarea elevilor la decizii .
2. Şi relaţiile cu colegii au o influenţă pozitivă, însă unii autori consideră că
această asociere este întâlnită valabil doar la şcolari de vârstă mai mare.
3. Unul din factorii exteriori şcolii cu influenţă importantă este satisfacţia cu
viaţa de familie, ceea ce-i face pe unii autori să accentueze asupra necesităţii
luării în considerare a influenţelor exterioare asupra experienţelor pozitive în
şcoală .
4. În sfârşit, variabilele psihologice precum locul controlului şi stima de sine
intervin şi ele în relaţie dar diferit în funcţie de vârstă , ceea ce aduce
argumente în favoarea studiului longitudinal al acestei variabile.

Satisfacţia cu şcoala şi bunăstarea subiectivă

Bunăstarea subiectivă este definită ca modul cum îşi evaluează individul viaţa ca
întreg . Când evaluarea se face cognitiv, avem de-a face cu fenomenul satisfacţiei cu viaţa
ca întreg, măsurată prin întrebarea „Luând în considerare toate aspectele vieţii dvs., cât de
mulţumit sunteţi de ea ca întreg?” Opinia dominantă în domeniu este că între satisfacţia
cu viaţa ca întreg şi satisfacţia cu domeniile vieţii există o legătură cauzală directă:
evaluarea globală a vieţii este o compunere, după un algoritm propriu individului, dar
într-o anumită privinţă şi determinat social a evaluărilor cognitive ale diferitelor domenii
ale vieţii .
Şcoala este unul din domeniile esenţiale ale vieţii adolescentului, ea reprezentând
principala lui ocupaţie. Satisfacţia cu şcoala în general prezice în egală măsură ca şi
satisfacţia cu timpul liber satisfacţia cu realizările din viaţă . Şcoala mai conferă
identitate, clădeşte stima de sine şi competenţa socială, dar este şi locul care prilejuieşte
numeroase relaţii sociale (cu colegii şi profesorii). De aceea şcoala are un loc central în
viaţa copilului şi adolescentului, şi ne aşteptăm ca ele să aibă o contribuţie importantă la
bunăstarea subiectivă.

Obiectivele cercetării
 Această lucrare îşi propune să studieze nivelele, dimensionalitatea şi corelatele
satisfacţiei cu şcoala în contextul dimensiunilor calităţii vieţii adolescentului. Obiectivele
ei sunt următoarele:
1. Evidenţierea nivelelor satisfacţiei cu şcoala în comparaţie cu satisfacţia cu celelte
domenii ale vieţii adolescentului;
2. Testarea dimensionalităţii itemilor de satisfacţie cu şcoala;
3. Studierea corelatelor satisfacţiei cu şcoala.

Metodologie
Pentru aceasta am folosit datele din primul val al anchetei proiectului
Adolescenţii - viitorii cetăţeni: Studiu longitudinal al procesului de excluziune sociala la
adolescenţii şcolari (grant CNCSIS nr. 396/2006). În cadrul acestei cercetări au fost
culese, în perioada noiembrie 2006-februarie 2007 date de la 3509 de subiecţi prin
chestionare autoaplicate în clasă elevilor din clasele 8-12 din instituţii de învăţământ din
Oradea. 43,6% dintre subiecţi sunt de sex masculin iar 56,4% de sex feminin. Structura
eşantionului după clasă a fost următoarea:

Clasa Procent
a 8-a 42,9%
a 9-a 15,4%
a 10-a 16,4%
a 11-a 13,7%
a 12-a 11,7%

Măsurile de satisfacţie folosite au fost următoarele:

1. Satisfacţia cu viaţa ca întreg;
2. Personal Wellbeing Index, dezvoltat de International Wellbeing Group , care
cuprinde 8 itemi, pe o scală de la 0 la 10, privind satisfacţia cu:
• Nivelul de trai;
• Sănătatea ;
• Realizările din viaţă;
• Relaţiile personale;
• Siguranţa personală;
• Sentimentul legăturii cu comunitatea;
• Siguranţa viitoare;
• Religia sau împlinirea spirituală.
În afară de aceasta, am propus un item suplimentar: satisfacţia cu viaţa
sentimentală .
3. Un item care măsoară satisfacţia cu şcoala în general, ca şi trei itemi care
măsoară diferitele dimensiuni ale satisfacţiei cu şcoala:
• Rezultatele tale şcolare;
• Relaţia cu colegii de scoală;
• Relaţia cu profesorii;
4. Itemi referitori la satisfacţia cu relaţiile personale şi de petrecerea timpului
liber:
 • Modul cum te înţelegi cu mama ta;
• Modul cum te înţelegi cu tatăl tău;
• Relaţiile din familie;
• Modul cum îţi petreci timpul liber;
• Relaţiile cu prietenii tăi.

Rezultate
Evaluările satisfacţiei cu şcoala şi ale celorlalte domenii ale vieţii adolescentului

Nivelele medii pe clase ale tuturor indicatorilor de satisfacţie sunt înfăţişate în

tabelul următor:

Clasa
a 8-a 9-a 10-a 11-a 12-a
Satisfacţia cu viaţa ca întreg 8.3 8.1 7.7 7.5 7.2
Nivelul tău de trai? 8.5 8.3 8.2 8.0 7.9
Sănătatea ta? 8.1 7.8 7.8 7.6 7.6
Ceea ce reuşeşti să realizaţi în 8.3 8.2 8.0 7.8 7.7
viaţă?
Relaţiile tale personale? 8.5 8.3 8.2 8.1 7.8
Siguranţa ta personală? 8.3 8.1 7.9 7.7 7.7
Modul cum simţi că faci parte din 8.3 8.0 8.0 7.6 7.5
comunitatea tău?
Siguranţa ta viitoare? 8.3 8.4 8.0 7.8 7.5
Religia sau împlinirea ta spirituală? 8.0 7.8 7.6 7.5 7.1
Viaţa ta sentimentală? 7.1 6.5 6.7 6.7 6.3
De rezultatele tale şcolare? 8.1 8.1 7.8 7.6 7.2
De relaţia cu colegii de scoală? 7.5 7.3 6.9 7.0 6.5
De relaţia cu profesorii? 7.5 7.5 6.8 6.8 6.0
De şcoală, în general? 8.7 8.5 8.5 8.1 8.1
Modul cum te înţelegi cu mama ta? 8.4 8.2 8.0 7.8 7.5
Modul cum te înţelegi cu tatăl tău? 8.8 8.6 8.5 8.1 8.0
Relaţiile din familie? 8.7 8.5 8.3 8.2 8.1
Modul cum îţi petreci timpul liber? 8.8 8.7 8.5 8.3 8.3
Tabel 1. Nivelele variabilelor sectoriale de satisfacţie în funcţie de clasă.

Se observă că evaluările cele mai ridicate le au domeniile relaţionale (modul cum

te înţelegi cu tatăl tău, relaţiile din familie), cele legate de timpul liber, ca şi satisfacţia cu
şcoala în general. Satisfacţia cu şcoala în general este mai ridicată decât toate variabilele
sectoriale de satisfacţie cu şcoala. Nivelele cele mai mici le au viaţa sentimentală şi
relaţiile cu colegii de şcoală şi cu profesorii. Aproape toate nivelele evaluărilor
domeniilor vieţii scad cu clasa (adică cu vârsta). Într-o lucrare anterioară am propus două
tipuri de explicaţii pentru scăderea continuă a nivelelor bunăstării subiective pusă în
evidenţă în adolescenţă şi tinereţe: una sociologică şi una psihologică.
 1. Explicaţia sociologică. În ţări ca România, unde populaţia se confruntă cu
mari dificultăţi economice, părinţii fac mari sacrificii pentru a le asigura
copiilor un nivel de trai decent. Adolescenţii sunt într-o mai mare măsură
dependenţi de părinţii lor. De exemplu, ei părăsesc cuibul parental la vârsta de
25-30 de ani. Sprijinul economic din partea părinţilor are un efect de atenuare
a dificultăţilor tranziţiei. Drept rezultat, adolescenţii sunt mai sănătoşi, se simt
mai în siguranţă şi au un nivel de trai mai ridicat decât părinţii lor. Pe măsura
creşterii în vârstă a copiilor, capacitatea părinţilor de a-i feri de dificultăţile
vieţii scade, aşa încât nivelele bunăstării subiective scad în adolescenţă.
2. Explicaţia psihologică. Potrivit lui Cummins (2002), există un mecanism
numit “homeostatic” care menţine relativ ridicate nivelele percepţiei
bunăstării subiective. În condiţii adverse, homeostaza cognitivă este înfrântă.
Este cazul adulţilor din România care au nivele mici ale bunăstării subiective.
În schimb, la copii şi adolescenţi, umbrela parentală ţine ridicate nivelele
bunăstării subiective. Adolescenţii şi tinerii sunt mai puţin afectaţi de
dificultăţile economice, dar au avut şi mai puţin timp pentru ca dificultăţile
economice să fie erodate de stresul unei societăţi în tranziţie.
O analiză anterioară afirmă că ambele tipuri de explicaţii primesc suport empiric
din partea datelor . Pe de altă parte teoria homeostazei cognitive ar implica un proces
discret (homeostaza este înfrântă după ce intensitatea factorului stresor trece de un anumit
prag), în vreme ce evoluţia bunăstării subiective este mai degrabă continuă, după cum o
arată figura următoare.

84

82

80

78
Personal wellbeing
76 Index

74 Satisfacţia cu viaţa ca
întreg
72

70

68
a8-a 9-a 10-a 11-a 12-a

Figura 1. Nivelele satisfacţiei cu viaţa şi ale Personal Wellbeing Index (pe o scară de la 0 la 100), în
funcţie de clasa şcolară.

Totuşi, valabilitatea acestor explicaţii în ceea ce priveşte satisfacţia cu şcoala nu

este evidentă. Una din explicaţiile posibile în acest caz este că satisfacţia cu viaţa
influenţează satisfacţia cu fiecare domeniu particular într-un proces de sus în jos . Acest
mecanism ar putea explica, de exemplu, constatarea lui Delhey că cetăţenii din ţările
postcomuniste raportează nivele mai scăzute ale satisfacţiei cu toate domeniile vieţii
(inclusiv cu cele care ar putea rămâne neafectate de dificultăţile tranziţiei). Am avea de-a
face aici cu un complex al satisfacţiei, care presupune o variaţie concomitentă a
satisfacţiei cu viaţa ca întreg şi a celei cu şcoala. O altă explicaţie este cea a dezangajării
şcolare progresive: pe măsură ce cresc, adolescenţii devin tot mai nemulţumiţi de şcoală
şi mai puţin ataşaţi afectiv de aceasta. Desigur că aceste ipoteze rămân de testat.

Testarea dimensionalităţii itemilor de satisfacţie cu şcoala

Dimensiunile bunăstării subiective au fost studiate prin metoda Analizei
Componentelor Principale, rezultatele fiind rotite folosind metoda Varimax cu
normalizare Kaiser. Au reieşit trei factori. Primul, care explică 38% din varianţa totală,
cuprinde cei 8 itemi ai PWI si itemul suplimentar propus. Variabilele relaţionale şi de
timp liber încarcă toate în al doilea factor, explicând 10% din varianţa totală, iar
variabilele de satisfacţie cu şcoala în al treilea factor al treilea factor, explicând 8% din
varianţa totală.

Factor 1 Factor 2 Factor 3

(PWI + viaţa (Relaţii & (Şcoală)
sentimentală) timp liber)
Satisfacţia cu viaţa ca întreg ,561 ,363 ,237
Nivelul tău de trai? ,601 ,274 ,183
Sănătatea ta? ,618 ,213 ,140
Ceea ce reuşeşti să realizaţi în viaţă? ,710 ,176 ,228
Relaţiile tale personale? ,775 ,167 ,102
Siguranţa ta personală? ,787 ,122 ,131
Modul cum simţi că faci parte din
,742 ,189 ,161
comunitatea tău?
Siguranţa ta viitoare? ,757 ,125 ,153
Religia sau împlinirea ta spirituală? ,572 ,146 ,164
Viaţa ta sentimentală? ,641 ,140 ,025
De rezultatele tale şcolare? ,201 ,082 ,667
De relaţia cu colegii de scoală? ,205 ,157 ,557
De relaţia cu profesorii? ,148 ,116 ,817
De şcoală, în general? ,105 ,116 ,775
Modul cum te înţelegi cu mama ta? ,152 ,821 ,132
Modul cum te înţelegi cu tatăl tău? ,150 ,766 ,144
Relaţiile din familie? ,189 ,873 ,163
Modul cum îţi petreci timpul liber? ,303 ,720 ,081
Relaţiile cu prietenii tăi? ,294 ,656 ,085
Varianţa totală explicată 38,4% 10,2% 8,4%
Tabel 2. Analiza componentelor principale asupra a 23 de variabile de satisfacţie. Matricea rezultată
a fost rotită folosind metoda Varimax cu normalizare Kaiser.

Aceste rezultate arată în primul rând consistenţa internă a scalei Personal

Wellbeing Index, ca şi a celorlalte scale (relaţională şi de satisfacţie cu şcoala). O
explicaţie alternativă este că avem de-a face aici cu un efect de halou în cadrul fiecărei
dimensiuni, dat fiind că itemii reprezentând aceste dimensiuni au fost introduşi în locuri
diferite din chestionar.

Studierea corelatelor satisfacţiei cu şcoala

În chestionar, alături de evaluarea satisfacţiei cu şcoala în general, am introdus trei
itemi care ar explica această variabilă: satisfacţia cu rezultatele şcolare, relaţia cu colegii
de şcoală şi relaţia cu profesorii. Am introdus aceşti itemi, alături de variabile dummy
pentru clasă şi sex, într-o analiză de regresie cu satisfacţia cu şcoala ca variabilă
dependentă. Rezultatele sunt înfăţişate în tabelul următor:

Beta Sig.t
sex masculin -0,03 0,02
clasa a 9-a 0,03 0,03
clasa a 10-a -0,04 0,02
clasa a 11-a -0,05 0,00
clasa a 12-a -0,10 0,00
satisfacţia cu rezultatele tale școlare 0,13 0,00
satisfacţia cu colegii de scoală 0,10 0,00
satisfacţia cu relația cu profesorii 0,45 0,00
Figura 2. Contribuţia sexului masculin, a clasei şi variabilelor de satisfacţie cu domenii ale şcolii la
satisfacţia cu şcoala în general. Coeficienţi de regresie standardizaţi.

Se observă că satisfacţia cu şcoala scade în clasele mai mari, deşi comparativ cu

clasa a VIII-a diferenţele devin semnificative abia în clasele a XI-a şi a XII-a. Fetele sunt
uşor mai satisfăcute cu şcoala decât băieţii, dar diferenţa este semnificativă numai
datorită mărimii eşantionului. Dintre variabilele sectoriale de satisfacţie, contribuţia cea
mai semnificativă o are satisfacţia cu relaţiile cu profesorii (0,45). Contribuţii mai mici
dar semnificative au şi celelalte două variabile (rezultatele şcolare, satisfacţia cu colegii).
Rezultatele arată, oarecum surprinzător, că rolul profesorilor este foarte important în
climatul şcolar. Relaţia profesor-elev este esenţială are în continuare un caracter puternic
personalizat şi este critică pentru o experiență şcolară satisfăcătoare.
În cele ce urmează am urmărit contribuţia independentă variabilei satisfacţia cu
şcoala în general la explicarea satisfacţiei cu viaţa ca întreg.

Beta Sig.t
nivelul tău de trai 0,28 0,00
sănătatea ta 0,04 0,02
ce reușești sa realizezi în viaţă 0,20 0,00
relațiile tale personale 0,04 0,08
siguranța ta personala -0,01 0,68
modul cum simți ca faci parte din comunitate 0,10 0,00
siguranța ta viitoare 0,06 0,00
religia sau împlinirea ta spirituala 0,02 0,22
viața ta sentimentala 0,10 0,00
 şcoala în general 0,08 0,00
Tabel 3. Contribuţia independentă a itemilor Personal Wellbeing Index, a satisfacţiei cu viaţa
sentimentală şi a celei cu şcoala la satisfacţia cu viaţa ca întreg. Coeficienţi de regresie standardizaţi.

Se observă că satisfacţia cu şcoala are o contribuţie mică dar semnificativă la

explicarea satisfacţiei cu viaţa ca întreg. Interesant că această contribuţie este
semnificativă chiar când în model este introdus itemul mai general privind realizările din
viaţă.

Concluzii şi limitări
Satisfacţia cu şcoala este o măsură centrată pe elev a calităţii şcolii, ea fiind
studiată şi în relaţie cu celelalte domenii ale calităţii vieţii copiilor şi adolescenţilor.
Lucrarea de faţă vine să umple un gol în ce priveşte studiul acestei variabile în ţara
noastră. Folosind date de anchetă culese pe baza unui chestionar autoaplicat de peste
3500 de adolescenţii şcolari din clasele 8-12 din Oradea, am studiat empiric relaţia dintre
satisfacţia şcolară şi alţi 19 indicatori ai calităţii vieţii adolescentului. Analiza
componentelor principale a arată că indicatorii ce ţin de şcoală formează o dimensiune
separată. Nivelele satisfacţiei cu şcoala scad o dată cu clasa, ca şi celelalte măsuri ale
bunăstării subiective. Explicaţiile propuse ţin de dinamica bunăstării subiective în
România, dar şi de un proces progresiv de dezangajare şcolară. Totuşi, şcoala rămâne
printre cele mai bine evaluate dimensiuni. De altfel, ea are o contribuţie semnificativă la
explicarea variabilei de satisfacţie cu viaţa ca întreg. Dintre cele trei variabile incluse în
model, satisfacţia cu relaţiile cu profesorii explică cel mai bine satisfacţia cu şcoala, când
controlăm pentru vârstă şi sex, dar evaluarea rezultatelor şcolare şi a relaţiilor cu colegii
au şi ele contribuţii independente semnificative. Pe ansamblu, aceasta relevă faptul că
şcoala este încă un element foarte important în viaţa copiilor şi adolescenţilor, care
cunoaşte evaluări ridicate. Limitarea evidentă a acestui studiu ţine însă de numărul mic de
predictori ai satisfacţiei cu şcoala incluşi în model. Dezvoltări viitoare pot include
cercetarea corelatelor precum evaluarea programei, a activităţilor extraşcolare şi
extracuriculare, ca şi a stilului de predare.

Bibliografie