Aspecte comparative ale dezvoltarii imaginii de

sine la adolescentii aflati in plasament familial si

cei aflati in familii normale

Argument
Stima de sine este rezultatul estimarii propriei valori manifestata ca satisfactie si
insatisfactie pe care omul o asociaza imaginii de sine, constient sau nu.
Adolescentul incepe sa devina constient de propria persoana, de propriul corp, trebuie sa isi
accepte un nou mod de a gandi, sentimente si dorinte inedite.
Majoritatea adolescentilor aflati in plasamentul de tip familial au trait experienta
traumatizanta a pierderii cel putin temporare a parintilor, fie ca pierderea a survenit ca urmare a
decesului, fie a abandonului, fie ca solutie ”temporara”de declinare a responsabilitatilor cresterii
propriilor copii de catre familii cu resurse insuficiente de trai.
Frustrarea produsa de evenimentul care le-a determinat statutul de copil aflat in plasament
imbraca multe forme. Multi dintre adolescenti au trecut, cel putin o data , prin momente in care
considerau ca vina abandonului le apartine: nu sunt la fel de buni, de frumosi, de destepti in
comparatie cu alti copii.
Adolescentii cu stima de sine pozitiva, crescuta isi vor asuma responsabilitati, vor fi mandri
de realizarile lor, isi vor exprima emotiile pozitive sau negative si nu vor avea dificulatati in a-si
susutine punctul de vedere.
Adolescentii cu stima de sine scazuta se simt nevalororsi si au frecvente trairi afective
negative de tipul depresiei, anxietatii, maniei, de cele mai multe ori cauzate de experiente negative
si datorita anticiparii esecului.
Riscurile unei stime de sine scazute sunt semnificative mai ales la adolescenti, de aceea este
important ca ei sa isi descopere unicitatea si originalitatea, propriul potential, sa se dezvolte ca o
persoana autonoma, capabili sa isi propuna scopuri clare si sa actioneze pentru a le realiza.
 In contextul familiilor de asistenti maternali profesionisti, devine important statutul
parintelui care nu are functie de asistent maternal, ci isi asuma responsabilitatea cresterii si
educatiei acestuia.
Familiile sociale sunt prezente in toate culturile, fiind considerate cel mai eficient serviciu in
cazul copiilor separati de parintii biologici. Unele cercetari pun insa sub semnul intrebarii eficienta
lor in dezvoltarea copilului, evocand rupturile emotionale si experientele negative traite de
adolescent anterior plasamentului, precum si eforturile de adaptare in noua familie.
Ceea ce este sigur este ca in cazul copiilor care nu mentin legatura cu familia de origine,
iesirea din sistem va fi mult mai problematica, plecand de la nevoia de baza a gasirii ”un acoperis
deasupra capului”. Adolescentii care sunt plasati in familii de ingrijire au in general un nivel de
anxietate crescut consecutiv experientelor traumatice sau stresante anterioare plasamentului.
Tinand seama de aceste conditii inerente plasamentului, familia de asistenta maternala nu
are doar rolul de a ingriji aici si acum copilul, cu nevoile lui curente, ci are o sarcina mult mai dificila:
aceea de a vindeca urmele unui trecut pe care adeseori nici ei nu il cunosc in detaliu.
Aceasta vindecare si bunastare a copilului poate fi vazuta si masurata prin atasamentul pe
care il dezvolta copilul in relatie cu parintii sociali.

Scopul cercetarii este acela de a arata cum se prezinta imaginea si stima de sine in randul
adolescentilor aflati in plasament de tip familial, comparativ cu adolescentii crescuti in familii
normale.
Obiectivul cercetarii:
a.administrarea chestionarului pe un lot de adolescenti institutionalizati sub forma plasamentului
familial pentru a evalua imaginea si stima de sine comparativ cu un lot de adolescenti crescuti in
familii normale.
Ipoteze de lucru:
1.se presupune ca adolescentii institutionalizati sub forma plasamentului familial au o imagine de
sine negativa comparativ cu adolescentii crescuti in familii normale.
2. se prezuma ca adolescentii aflati in plasament familial au o stima de sine mai scazuta in acord cu
natura negativa a imaginii de sine, comparativ cu cei neinstitutionalizati.
ORGANIZAREA CERCETARII: Cercetarea s-a raportat la un lot de subiecti format din adolescenti
aflati in plasament de tip familial( lot experimental) si la un lot de adolescenti provenind din familii
normale( lot de control).
Lotul experimental este format din 30 de adolescenti aflati in plasament familial din cadrul DGASPC
Ploiesti, cu varste cronologice cuprinse intre 14-17 ani.
Lotul de control este format din 30 adolescenti provenind din familii normale cu varste cronologice
cuprinse intre 14-17 ani.

Chestionar
NR AFIRMATII DEZACORD DEZACORD ACORD ACORD
CRT PUTERNIC PARTIAL PARTIA PUTERNIC
L
1 Persoanele din jur ma apreciaza.

2 Ma simt rareori intimidat.

3 Sunt multumit de felul in care arat.

4 Ma cert adesea cu ceilalti.

5 Nu imi fac niciodata proiecte de viitor.

6 Trec cu usurinta de la ras la plans.

7 In general am incredere in mine.

8 Am prieteni multi.

9 Am incredere in viitor.

10 Persoanele din jurul meu ma respecta.

11 Simti ca detii controlul vietii tale.

12 Ti se intampla des sa te invinuiesti singur.

13 In viata trebuie sa te conformezi ca sa fii acceptat.

14 Opinia ta conteaza in cadrul familiei.

15 Imi plac activitatile in familie.

Interpretare
Notam cu: 1=dezacord puternic
2=dezacord partial
3=acord partial
4=acord puternic
 -scorurile scazute arata un sentiment global negativ al valorii personale
-scorurile inalte indica persoane increzatoare in propriile calitati si cu o stima de sine ridicata
-Intre 15 si 20 puncte stima de sine scazuta
-intre 21 si 45 puncte stima de sine medie
-intre 46 si 60 puncte stima de sine ridicata

Observatii : Prin imaginea de sine adolescentii isi construiesc cunoasterea de sine in ceea ce primeste
emotiile, valorile, capacitatile si stima de sine in general. Stima de sine reprezinta opinia pozitiva si negativa a
adolescentului despre sine, o combinatie a opiniilor a acestora si opiniile celorlalti despre ei. Este foarte
important rolul pe care il are imaginea de sine in relatiile sociale ale adolescentilor in modurile de a face fata
situatiilor si in tiparele de comportament.

Bibliografie: Cucos, C.(2008).Teoria si metodologia evaluarii.Iasi:Ed. Polirom

Neveanu, P.P.(1978).Dictionar de psihologie.Bucuresti.Ed.Albatros