Sănătatea mintală

 O M S defineşte sănătatea mintală ca o stare de bunăstare emoţională şi socială, în care o

persoana realizează abilităţile sale, poate face faţă tensiunilor normale ale vieţii, poate lucra
productiv sau fructuos, şi este capabilă să facă o intervenţie în comunitatea sa (2005).

Sănătatea mintală este ceea ce gândim, simţim, cum acţionam si cum facem faţă încercărilor vieţii. Este
cum ne privim pe noi înşine, vieţile noastre si oamenii care fac parte din ele.

Sănătatea Mintală include:

. cum facem fata stresului,

. cum ne relaţionăm cu ceilalţi,

. cum luam deciziile.

De ce sănătatea mintală ar trebui să fie o prioritate la nivel global? Pentru această să enumerăm cîteva
argumente de sănătate publică:

Informația epidemiologică :

Maladiile psihice se caracterizează prin instalarea progresivă a dizabilităţii, ceea ce exclude participarea
socială şi profesională a persoanelor afectate cu impact social major.

 în R M se înregistrează 28594 persoane (aproximativ 30% din totalul persoanelor afectate de

maladii mintale),

 Maladiile mintale influenţează asupra capacităţii de funcţionare a contingentului aflat la o vîrstă

aptă de muncă.

 Impactul economico-financiar al afecţiunilor psihice se datorează atît cheltuielilor directe legate de

tratament, de serviciile medicale specializate acordate pacienţilor, de serviciile complementare, cît
şi cheltuielilor indirecte, şi anume, celor ce ţin de boală, de incapacitatea de muncă, şomaj,
solicitare economică şi emoţională a rudelor şi anturajului, de scăderea calităţii vieţii.

 controlul şi managementul tulburărilor mintale şi de comportament necesită o atenţie sporită

datorată factorilor socio-economici nefavorabili care afectează populaţia republicii.

 migraţia masivă a populaţiei cu destrămarea modului de trai tradiţional şi a familiei tradiţionale,

tînăra generaţie fiind lipsită de modele comportamentale funcţionale şi de rolul protector al
părinţilor.la tînăra generaţie predomină achiziţionarea de tendinţe şi practici vicioase (alcool,
narcomanie, huliganism, prostituţie ş.a.).

 Alt factor important este lipsa unei politici integrate la nivel de populaţie pentru asigurarea
dezvoltării premiselor unui mod sănătos de viaţă, dezvoltarea bunelor practici de viaţă la fiecare
etapă de vîrstă. Autorităţile publici locale contribuie insuficient la dezvoltarea serviciilor de
asistenţă socială incluzivă care să răspundă necesităţilor persoanelor afectate de maladii mintale,
precum şi rudelor acestora, tendinţa fiind de izolare periodică în cadrul instituţiilor specializate
(spitale de psihiatrie, internate psihoneurologice). Lipsa de implicare a comunităţii şi a autorităţilor
amplifică tendinţa de izolare socială şi instituţionalizare, cu încălcarea drepturilor constituţionale
ale persoanelor afectate de maladii mintale.

 Conf OM S tulburările mintale se află într-o creştere dramatică, 450 milioane suferă de tulburări
mintale
  Peste 120 milioane de persoane din lume suferă de depresie, femei de două ori mai multe decît
bărbaţi

 Pînă în 2020 depresia va deveni, la nivel global, problema de sănătate numărul 2 după maladiile
cardiovasculare. Tulburările depresive au fost cea mai mare cauză a invalidităţii şi a
pensionărilor premature în ultimii douăzeci de ani în Europa.

 70 milioane din lume sînt dependente de alcool, 50 milioane au epilepsie şi 24 milioane suferă de
schizofrenie . Un milion se sinucid în fiecare an şi 10 – 20 de milioane încearcă să se sinucidă.

 fiecare a patra persoană, într-o anumită perioadă a vieţii, va înfrunta o problemă de SM .

Prevenirea tulburărilor mintale şi promovarea sănătăţii mintale sînt de o mare importanţă pentru
societate.

1. Aproximativ 300 de milioane de persoane suferă de tulburări mintale, cu mult mai multe suferă de
probleme de sănătate mintală. Tulburările mintale sunt cu mult mai frecvent întîlnite printre cei săraci și la
rîndul său acest fenomen sporește sărăcia.

2. Refugiații, migranții și persoanele expuse unor situații extremale suferă de un șir de tulburări specifice de
sănătate mintală. Rata apariției problemelor de sănătate mintale tinde să se dubleze după calamități și
situații extremale.

3. Persoane le expuse la un declin economic de tranzitie suferă de un risc de demoralizare, alcoolizare,

addicție și suicid. Aproape 800 000 de personae anual comit suicid. Potrivit OMS suicidul este a treia cauză
care contribuie la letalitatea persoanelor în vîrstă de 15-45 ani (bărbați și femei). Numărul suicidelor crește
cu 60% la vîrsta de 45 ani.

4. Problemelede sănătate mintală pot deasemenea contribui la vătămările neintenționate și intenționate

așa ca accidentele rutiere cauzate de intoxicații de alcool or violența domestică.

5. Copiii, care nu primesc prin alimentație sare iodată dezvoltă deficiențe intelectuale. Aproximativ o
jumătate de tulburări mintale apar pînă la vîrsta de 14 ani.

Cum putem delimita sau defini boala psihică? Aceastase poate prezenta prin:

• Prezenţa anumitor trăiri,

• Comportamente,

• Idei,

• Convingeri,

 Percepţii care contrastează cu cele întâlnite în mod obişnuit, situându-se în afara limitei de variaţie
caracteristica populaţiei respective si ducând la dezorganizarea vieţii psihice sau la o reorganizare
la un nivel inferior

Exista indici care atestă ameninţări asupra sănătaţii mintale semnificative la nivel mondial și în RM în
deosebi:

. Deteriorarea generala a stării de sănătate a populaţiei;

. Expansiunea abuzului si a dependenţei de substanţe psiho-active;

. Creşterea ratei suicidului, în special în rândul tinerilor;

. Supra-structurarea cu factori de stres a societăţii (declin economic, creşterea şomajului, scăderea nivelului
de trai)
 Dimensiunile sanataţii mintale

 D. socială
 D. intelectuală
 D. ocupaţională
 D. emoţională
 D. spirituală
 D. emoţională - pune accentul pe conştientizarea şi acceptarea sentimentelor (trăirilor)
persoanei. Ea include măsura în care cineva are o atitudine pozitivă şi entuziastă în raport cu
propria persoană şi cu viaţa în general. Include capacitatea unei persoane de a-şi coordona
sentimentele şi comportamentele corelate cu acestea, inclusiv evaluarea (aprecierea) într-o
manieră realistă a limitelor persoanei respective, dezvoltarea spiritului de autonomie şi
priceperea de a face faţă stresului în mod eficient. Persoana sănătoasă din punct de vedere
emoţional menţine relaţii satisfacătoare cu alţii.

 D. ocupaţională - este legată de atitudinea pe care o persoană o are faţă de munca pe care o
prestează, munca prin care poate dobîndi satisfacţie personală şi bunăstare materială.

 D. intelectuală – încurajează activităţile creative, care stimulează activitatea mintală. O persoană

sănătoasă din punct de vedere intelectual foloseşte resursele disponibile pentru a-şi lărgi sfera
cunoştinţelor şi utilizează activităţile intelectuale şi culturale împreună cu resursele umane
disponibile în cadrul comunităţii căreia îi aparţine.

 D. spirituală - presupune căutarea sensului şi scopului existenţei umane. Ea include dezvoltarea

unei aprecieri profunde asupra vieţii, naturii şi universului şi presupune existenţa unui puternic
sistem de valori la fiecare persoană.

 D. socială - încurajează participarea la ambientul uman şi fizic al unei persoane pentru

bunăstarea generală a comunităţii din care aceasta face parte şi pune accent pe interdependenţa
cu alţii şi cu natura şi include, de asemenea, urmărirea realizării armoniei în familie şi în relaţiile
sociale.

 Atunci, cînd aud expresia s/ m - majoritatea oamenilor se gîndesc la boli mintale. Dar, s/ m
înseamnă mult mai mult decît absenţa bolii psihice :

 - S/ m este ceea ce ne dorim cu toţii, fie că ştim ce este, fie că nu. Atunci cînd ne gîndim la
fericire, linişte sufletească, satisfacţie, bucurie, ne referim de fapt la s/ m.

 - S/m este o parte a vieţii cotidiene. Ne-o construim în fiecare zi în familie, la locul de muncă, în
cercul de prieteni, în societate.

 - S/m înseamnă modul în care oamenii se inţeleg în familie, la şcoală, la serviciu, la joacă, cu
semenii în comunitate.

 - S m înseamnă modul în care fiecare işi poate armoniza dorinţele, ambiţiile, capacităţile,
idealurile, sentimentele şi conştiinţa pentru a putea face faţă cerinţelor vieţii.

 Nu există o delimitare netă între s/ m şi boala mintală. Există o varietate de aspecte ale s/ m.
Nimeni nu posedă în orice moment toate trasăturile caracteristice ale unei s/ m perfecte.

Sănătatea mintală înseamnă

Să ne simţim bine cu noi înşine:

- să nu ne lăsăm coplesiti de propriile emoţii : teamă, mînie, supărare, dragoste, gelozie, furie, vinovăţie
sau griji;
- să fim capabili să trecem peste necazurile şi greutăţile vieţii, să facem faţă “din mers” dezamăgirilor;
- să avem o atitudine optimistă, tolerantă (pînă la o anumită limită însă) faţă de noi înşine şi faţă de alţii,
să avem simţul umorului şi să putem face haz cu uşurinţă de propria noastră persoană;
- să nu putem accepta propriile defecte încercînd, în acelaşi timp, să le minimalizăm;
- să avem respect pentru propria noastră persoană;
- sa ne autoapreciem realist, să nu ne subestimăm calităţile şi capacităţile, dar nici să nu ni le
supraestimăm;
- să fim capabili să rezolvăm în mod adecvat situaţiile care apar în viaţa noastră;
- să ne bucurăm de lucrurile simple, de întîmplările cotidiene plăcute;
Să ne simţim bine împreună cu alţii:

- să fim capabili să oferim dragoste şi ajutor celorlalţi, să ne gîndim şi la interesele altora; - să avem relaţii
personale satisfacătoare, armonioase şi durabile;
- să iubim oamenii, să avem încredere în ei şi să le arătăm această încredere;
- să respectăm valorile şi demnitatea celorlalţi, să înţelegem şi să acceptăm faptul că oamenii sunt
diferiţi;
- să nu-i înşelăm pe alţii, să nu ne folosim niciodată de ceilalţi pentru a ne atinge scopurile dar, în acelaşi
timp, să nu-i lăsăm pe ceilalţi să profite de noi;
- să simţim că facem parte dintr-un grup;
Să putem îndeplini cerinţele vieţii:

- să ne rezolvăm problemele într-un mod constructiv, pe masură ce apar;

- să ne asumăm responsabilităţile ce ne revin;
- să ne modelăm propriul ambient atunci, cînd se poate şi să ne adăptăm atunci, cînd este nevoie;
- să ne facem planuri de viitor;
- să primim cu bucurie experienţe şi idei noi;
- să ne folosim capacităţile şi talentele;
- să ne fixăm ţeluri realiste;
- să fim capabili să luăm singuri decizii în problemele care ne privesc;
- să fim mulţumiţi să depunem eforturi în ceea ce facem, să muncim cît mai bine pentru a realiza ceea ce
ne-am propus.

FENOMENUL DE STIGMA ŞI DISCRIMINARE

Stigma este compromiterea şi discriminarea socială a unei persoane. “Stigmat înseamnă „orice
atribut ori semn fizic sau social care devalorizează identitatea unui individ până într-acolo încât el
nu mai poate beneficia de întreaga acceptare a societăţii”.
Există, în fiecare societate, anumite etichete sociale, pe care societate le atribuie persoanelor cu
probleme de sănătate mintală, așa ca:
. când se aude de persoane cu tulburări mintale, reacţia celor din jur este respingerea acestora,
punându-le eticheta de:
. Bolnav psihic;
. Agresiv;
. Periculos;
. Neinteligent;
. Imprevizibili
. Nebuni etc.
Când stigma se transpune în comportamente, devine discriminare. Stigmatizarea şi discriminarea
sunt „bariere” în asistenţa şi tratarea diferitelor boli. Acestea afectează nu doar persoanele
stigmatizate şi discriminate, ci şi pe cele care discriminează, cuprinse de teamă şi ignoranţă.
Stigmatul are ca rezultat generarea fricii, neîncrederii şi violenţei împotriva persoanelor, care suferă
de o boală mintală. Stigmatul are ca rezultat din partea familiilor şi prietenilor întoarcerea spatelui
spre persoana cu boli mintale. Stigmatul înlătură oamenii de a primi serviciile de sănătate mintală.
Atitudinea faţă de persoanele cu probleme de sănătate mintală

 Majoritatea persoanelor au în decursul vieţii cel puţin o tulburare a echilibrului psihic şi au

nevoie de tolerenţă, sprijin, atitudini corecte din partea celor din jur. Persoanele cu probleme
îndelungate de s/m nu sunt oameni vinovaţi, ci oameni care, trebuie sprijiniţi şi întotdeauna
trebuie respectaţi şi ajutaţi. De cele mai multe ori, cînd se aude de persoane cu tulburări mintale,
reacţia celor din jur este aceea de respingere a acestora, ceea ce le accentuează suferinţa şi, în
acelaşi timp, printr-un efect tip “ bumerang ”, are consecinţe nefaste în plan social.

 Această atitudine ar trebui să se schimbe esenţial, iar această schimbare poate fi un obiectiv al
educaţiei pentru sănătate în domeniul s/ m. Sensibilizarea populaţiei cu privire la acest aspect
trebuie să înceapă cu informarea corectă, pentru că ignoranţa este un principal factor ce
cauzează intoleranţă faţă de aceste persoane, respingerea lor, refuzul de a le accepta, de a le
ajuta să se integreze sau reintegreze social.

 Persoanele cu probleme de ordin mintal sunt OAMENI în primul rînd, oameni care au nevoie, în
mai mare măsură decît cei sănătoşi, de sprijin, de înţelegere, compasiune şi afecţiune. Implicarea
celor din jur este cea mai buna solutie in rezolvarea problemelor complexe pe care aceste
persoane le au în plan familial, profesional şi social mai larg.

 În viaţa de zi cu zi se observă că oamenii rămîn, în cel mai bun caz - indiferenţi, dacă nu chiar
devin ostili la necesităţile şi dificultăţile celor cu probleme mintale. Impresia pe care ei şi-o crează
despre aceste persoane este superficială şi nefondată şi această impresie îi determină să recurgă
la discriminare, să-şi manifeste ostilitatea sau chiar dispreţul, să-i eticheteze în fel şi chip pe cei
care prezintă tulburări mintale.

 Din cauza acestor atitudini sociale, multe persoane cu tulburări mintale refuză consultarea unui
medic de frica de a nu se afla despre starea lor, din teama de “ce vor spune ceilalţi”. Astfel, ei
preferă să sufere decît să apeleze la medicii neurologi sau psihiatri de teama, că ar putea fi izolaţi
de familie, de prieteni, de colegi, de societate în general.

 Marginalizarea acestor persoane, datorită ignoranţei şi prejudecăţilor - duce în timp la creşterea

numărului de îmbolnăviri de acest tip şi la proliferarea problemelor de ordin etic, juridic şi social
pe care persoanele cu tulburări mintale le pot crea.

În acest context, sunt necesare programe de educaţie pentru sănătate la nivel de comunitate, care să
aibă ca obiective:

- înţelegerea cauzelor şi consecinţelor bolii mintale;

- înţelegerea faptului, că stigmatul asociat problemelor de s/ m provoacă izolarea şi discriminarea multor

persoane care se confruntă cu asemenea probleme, dar in acelaşi timp provoacă şi probleme sociale;

- conştientizarea faptului, că problemele de s/ m sunt tratabile. aceste programe trebuie să sensibilizeze

populaţia cu privire la problemele persoanelor cu tulburări mintale, plecînd de la o informare corectă
despre aceste maladii, fără exagerări, dar şi fără minimalizare.

Factorii de risc ai tulburărilor mintale

 Biologici
 Psihologici
 Sociali
 Factorii biologici
 Factori genetici

 „Insultele” prenatale. Bătălia mamei cu gripa sau malnutriţia severă poate să cauzeze poate să
cauzeze anormalităţi ale dezvoltării creierului copilului în cursul sarcinii;

 Greutatea foarte mică la naştere;

 „Insultele” biologic. Pe parcursul dezvoltării copiilor există perioade sensibile, în care ei sunt
deosebit de vulnerabili faţă de deprivarea senzorială şi emoţională, traumatismele fizice,
malnutriţie şi expunerea la substanţe toxice sau droguri;

 Bolile fizice cronice. Leucemia, diabetul, asmul, fibroya chistică, epilepsia şi SIDA au fost legate de o
vulnerabilitate faţă de bolile mentale, la fel ca şi condiţiile fizice cronice, cum ar fi orbirea şi
surditatea

Factorii de risc psiho-sociali

 Asistenţa prenatală de proastă calitate, care poate să creascăriscul de prematuritate şi greutate

redusă la naştere;

 Sărăcia extremă, care poate să crească riscul de prematuritate, malnutriţie, asistenţă de sănătate
şi locuinţă necorespunzătoare şi lipsa sprijinului parental;

 Mamele foarte tinere sau imature, care nu deţin abilităţi parentale bine dezvoltate.

 Intelegenţa redusă şi disabilităţile de învăţare;

 Advesităţile sociale persistente sau inadecvată, lipsa locuinţei, violenţa şi supraaglomerarea

locuinţei;

Factorii de risc psiho-sociali

 Evenimente traumatizante de tipul agresiunilor, violului, violenţei casnice, accidentelor

catastrofale, dezastrelor naturale sau războiului, care pot să conducă la tulburarea de stres post-
traumatic (anxietate severă, coşmaruri, reamintirea nedorită şi fregventă a scenelor
traumatizante-depresie, etc.);

 Abuzul sau neglijarea copilului, care coreleazămai tîrziu, la adult, cu depresia, cu incapacitatea de
a forma ataşament sănătoase şi / sau de a dezvolta o conştiinţă sănătoasă şi cu comportament
violent;

 Lipsa familiei sau schimbarea fregventă a locului de îngrijire la copii: există riscul de a fi expuşi
riscului de „tulburare reactivă a ataşamentului”(dificultatea de a stabili legături cu alte
persoane);

 violenţa casnică;

 Boala mentală parentală; care poate să ducă la perturbări traumatizante ale vieţii familiale şi la
parentaj contradictoriu sau haotic.

Factorii protectori

 Securitate economică şi fizică

 Securitate publică şi a mediului;
 Mediu familial stabil şi ocrotitor;
 Activităţi pozitive;
 Acces la servicii şi asistenţă profesională pentru tratarea nevoilor care pot să apară şi care
necesită asistenţă profesionistă;
  Ocazii de a face eforturi şi de a avea succese;
 Posibilităţi de a desfăşura activităţi pozitive, recunoaşterea şi încurajarea lor.  
Moduri de a avea grijă de sănătatea ta mintala

 S/ m - drept al omului şi este indispensabilă pentru sănătatea, bunăstarea şi calitatea vieţii .

Stigmatizarea și discriminarea constituie barierele la obținerea îngrijirii de s/ m și la accesarea
activităților sociale de zi cu zi, care ne țin bine mintal. Astfel, mii de oameni cu condiții de s/ m sunt
lipsiți de drepturile omului, fiind discriminați , supuși stigmatizării, marginalizării şi abuzului
emoțional și fizic.

 Pentru persoanele cu tulburări psihice demnitatea o exercită cetățenii cu un sentiment de

împuternicire și control, astfel optând pentru aceleași drepturi (de exemplu, de a decide cum să
trăiască, cu cine să se întâlnească, pe cine să iubească etc.) și aceleași responsabilități (de exemplu,
respectarea legilor, cu drept de vot, de voluntariat, plata impozitelor).

 Însă peste tot în lume, persoanele cu tulburări mintale și / sau cu dizabilități psihosociale sunt
private nu numai de statutul lor de cetățeni, dar li se încălcă de multe ori drepturile civile, culturale,
economice, politice, sociale, în special în țările cu venituri medii și mici.

Demnitatea și sănătatea mintală:

 Tratați oamenii cu respect – ca indivizi și ființe umane. Evitați etichetarea oamenilor din cauza
diagnosticului sau asocierea lor cu orice alt grup.

 Promovarea bunelor practici în protejare – accent se face pe prevenire la persoanele centrate la

abuzuri.

 Adoptați o abordare de recuperare a s/ m – ajutați oamenii  să susțină identitatea personală și

respectul de sine, care sunt ambele strâns legate de conceptul de demnitate.

 Promovați o bună comunicare – acest lucru demonstrează respect și menține demnitatea unui
individ.

 Combateți discriminarea – prin inițiative individuale și comunitare, programe naționale, politici și

măsuri legislative.

 Adoptați o abordare bazată pe drepturile omului pentru îngrijiri de s/ m – să se asigure, că

drepturile oamenilor sunt protejate într-un moment când capacitatea lor poate fi compromisă în
conformitate cu legislația de sănătate mintală.

Politicile comunitare sprijină măsurile de protecţie şi de promovare a s/ m şi acţiunile de sensibilizare a

publicului la aspectele conexe, se axează pe domenii principale:

 1. Prevenirea depresiei şi a sinuciderii (depresia este una din cele mai frecvente tulburări mintale cu
risc pentru comportamentul suicidar).

 2. S/ m în rândul tinerilor şi în sistemul educaţional (până la 50% din tulburările mintale au debutul
în cursul adolescenţei). La 10-20% dintre tineri pot fi identificate probleme de s/ m.

 3. S/ m la locurile de muncă (îmbunătăţirea productivităţii la locul de muncă prin reducerea

absenteismului, stresului şi potenţialului nefolosit datorită tulburărilor mintale este o prioritate atât
pentru instituţiile publice cât şi pentru cele private).

 4. S/ m a persoanelor în vârstă.

 5. Combaterea stigmei şi a excluderii sociale (stigma în sine constituie un alt factor de risc care
poate crea bariere majore în solicitarea ajutorului şi pentru vindecare).
 Moduri de a avea grijă de sănătatea ta mintala
 Vorbește despre sentimentele tale

 Vorbind despre sentimentele tale poți fi ajutat să rămâi în stare bună de sănătate mintală și să
primești ajutor în momente când te simți tulburat.

 Mănâncă sănătos

 Există legături puternice între ceea ce mâncăm și cum ne simțim – de exemplu, cofeina si zahărul
pot avea un efect imediat. Dar unele alimente pot avea, de asemenea, un efect benefic de lungă
durată asupra sănătății mintale, cum ar fi: fructele și legumele proaspete, peștele, lactatele.

 Ține legătura cu cei apropiați

 Prietenii și familia te pot face sa nu te simți singur sau izolat. Ei îți pot oferi susținere în momentele
dificile ale vieții și te pot ajuta să-ți rezolvi problemele existente.

 Ia-ți o pauză

 O schimbare de ritm este benefică pentru sănătatea ta mintala. Ar putea fi o pauză de cinci minute
pentru gimnastică, o pauza de jumătate de oră la locul de muncă sau un week-end pentru o
plimbare în parc, excursie în locuri pitorești, etc.

 Fiți activi

 Exercițiile fizice regulate și sportul vă disciplinează și contribuie la dezvoltarea respectului de sine.

Activitatea fizică, de asemenea vă ajută să vă concentrați atenția, să arătați mai bine și stimulează
creierul și alte organe să funcționeze sănătos.

 Evită consumul excesiv de alcool

 Unii oameni consumă adesea alcool pentru a schimba starea de spirit sau pentru a face față fricii și
singurătății, dar efectul este doar temporar și nu rezolvă problemele acumulate, iar uneori chiar  le
agravează.

 Cere ajutor

 Nici unul dintre noi nu avem forțe supraomenești. Noi toți, uneori obosim sau suntem copleșiți,
când lucrurile nu merg prea bine. În cazul în care, devine prea dificil pentru tine și simți, că nu poți
face față stresului – cere ajutor de la rude, prieteni, psihologi, etc.

 Ai grijă de alții

 Grija pentru alții este de multe ori o parte importantă a vieții și contribuie la îmbunătățirea relațiilor
cu oamenii din jur. Aceasta vă poate ajuta să uitați de propriile probleme și să vă faceți mai mulți
prieteni.

Cum se recunoaste o persoana sanatoasa mintal ?

O persoana se bucura de o sanatate mintala deplina daca:

 Nu se lasa coplesita de propriile emotii: teama, suparare, dragoste, gelozie, vinovatie sau griji;
 Poate face fata „din mers“ dezamagirilor;
 Isi poate accepta propriile defecte;
 Are respect de sine;
 Se bucura de lucruri simple, intamplari din viata de zi cu zi;
 Se simte bine impreuna cu alti oameni;
 Isi face planuri de viitor;
 Se bucura de experientele si ideile noi;
 Isi fixeaza teluri realiste;
 Este capabila sa ia singura hotarari in problemele care o privesc.
CE TREBUIE SA AVEM IN VEDERE PENTRU A NE MENTINE UN BUN ECHILIBRU MШNTAL ?

 Emotiile negative afecteaza memoria. Trebuie deci sa le evitam, pe cit posibil

 Corpul si mintea noastra vor ramine tinere atita timp cit ne vom pastra tineretea gindirii
 Nimeni nu trebuie sa accepte situatiile care nu-ti plac sau sa faca mereu compromisuri
 Doar perceptiile noastre gresite ne induc sentimentele negative:minia , nelinistea, ura
 Increderea in sine permite o retea de legaturi solide, calduroase si directe cu ceilalti.
 Acest lucru inlesneste adaptarea individului, ai va dezvolta creativitatea si ai va permite sa-si
depaseasca limitele.
 Mentinerea unor sentimente de vina, readucerea lor permanenta in memorie ataca sentimentul
stimei de sine……
Semiologia bolilor psihice
 s . Actului perceptiv
 s . Memoriei
 s . Atenţiei
 s . Gîndirii
 s . Proceselor afective
 s . Proceselor psihomotorii
 s . Proceselor de voinţă
 s . Conştiinţei
Percepţia - constă în cunoaşterea obiectelor şi fenomenelor atunci cînd ele influenţează asupra
organelor de simţ .

Tulburările de percepţie :

 Iluziile
 Halucinaţiile
 Metamorfopsiile
 Dereglarea schemei corporale
 Derealizarea
Iluziile - Percepţii false , la baza cărora stă întotdeauna un excitant real , care nu este perceput
aşa cum se află în realitate , ci în mod deformat .

 Iluziile se întîlnesc şi la oameni sănătoşi

 Iluziile:

 Vizuale
 Auditive
 Gustative
 Olfactive
 Tactile
Halucinaţiile - Percepţiile fără obiect : auditive , vizuale , gustative , olfactive , tactile

Metamorfopsiile -Mărimi sau forme denaturate ( deformate ) ale obiectelor şi spaţiului

perceput .

 De exemplu pacientului i se pare că pereţii camerii sunt desfăcuţi , podeaua şi tavanul au o

poziţie înclinată , ferestrele şi uşile sunt strîmbe
 Dereglarea schemei corporale - Senzaţia incorectă a formei şi mărimii propriului corp , deseori a
membrelor , a capului sau a feţei .

 De exemplu refuză să intre în cabinetul medicului afirmînd că are un cap mare care nu încape pe
uşă ; Pacienta avea senzaţia că corpul e mărit şi prin volumul său ocupă toată camera

Derealizarea - Percepţia incorectă a mediului ambiant

 O pacientă se plîngea că nu mai poate percepe lumea înconjurătoare ca înainte : totul mi se pare
schimbat , parcă-i altă lume, s-aschimbat culoarea feţei la oameni , culoarea frunzelor de pe
copaci , natura apare într-o culoare cenuşie

 Memoria - Cuprinde mecanismele de memorizare , depozitare şi reactualizare a informaţiilor

Tulburările memoriei :

 Amnezia
 Hipomnezia
 Hipermneziile
 Dismnezii ( paramnezii )
 Confabulaţiile( halucinaţiile de memorie)
 Ecmnezia
 Sindromul Korsacov
 Amnezia – pierderea totală a memoriei
 Hipomnezia – scăderea de diferite grade a capacităţii memoriei
 Hipermneziile – creşterea exagerată a reamintirilor care n-au nici o legătură cu tema principală ,
reamintesc amănunte demult uitate
 Dismnezii – amintiri deformate , false de ex confabulaţiile ( halucinaţiile în memorie )
 Ecmnezia - confundarea trecutului cu prezentul
 Sindromul Korsacov – confabulaţii , amnezia de fixare , amnezia
Atenţia - Proces de concentrare a activitaţii psihice într-o anumită direcţie

Tulburările de atenţie :

 Hipoprosexia
 Hiperprosexia
 Aprosexia
 Hipoprosexia – scăderea globală a atenţiei
 Hiperprosexia – este o exagerare a atenţiei
 Aprosexia – lipsa posibilităţii de a se concentra asupra unui obiect sau unei acţiuni
Gîndirea - Proces psihic cognitiv cu cel mai înalt nivel de extragere , prelucrare şi integrare a
informaţiilor .
Tulburările de gîndire :

 Accelerarea gîndirii
 Mentismul
 Inhibiţia procesului asociativ
 Incoerenţa gîndirii
 Gîndirea circumstanţială
 Stereotipiile de gîndire
 Perseverarea gîndirii
 Ideile delirante
 Obsesiile
 Fenomenele impulsive
 Accelerarea gîndirii – o fugă de idei , trec uşor de la o noţiune la alta , pierd uşor firul principal al
conversaţiilor

 Mentismul – un aflux de idei care se repetă monoton şi mobilizează activitatea bolnavului numai
în direcţia respectivă

 Inhibiţia procesului asociativ – regresiune a gîndirii , vorbesc rar , răspund la întrebări încet

 Incoerenţa gîndirii – pierderea capacităţii de formare a asociaţiei , nu este legătura logică între
idei şi prezentări , asociaţiile au un caracter absurd cu limbaj neînţeles

 Gîndirea circumstanţială – vorbesc rar , cu greu trec de la o frază la alta , au loc repetiţii
monotone , în expunerea apar detalii care n-au nici o importanţă la momentul dat , bradikinezie

 Stereotipiile de gîndire – repetarea la scurte intervale a unor expresii care înpedică înţelegerea
conţinutului

 Perseverarea gîndirii – repetarea stereotipă a unor cuvinte sau fraze la diferite întrebări de ex
cum vă numiţi – Alexandru ; cîţi ani aveţi – Alexandru ; cum vă simţiţi – Alexandru

Delirul - Reflectare incorectă a lumii înconjurătoare care duce la o idee falsă despre realitate

 Convingerea subiectivă
 Lipsa simţului critic
 O logică deformată
 Sistematizate ( monoidee )
 Fragmentate ( pe fondul der de percepţie , afective )
Ideile delirante cele mai răspîndite

 Delirul de persecuţie – sunt persoane care îl urmăresc

 Delirul de relaţie – cei din jur au schimbat atitudinea faţă de el şi au intenţii rele
 Delirul de otrăvire
 Delirul de gelozie
 Delirul de influenţă - asupra lor acţionează curent electric sau diferite gaze
Ideile delirante expansive

 Idei de mărire şi bogăţie – posedă bogăţii imense

 Idei delirante de reformă ( invenţie )
 Delirul de filiaţie ( moştenire )
 Ideile erotomanice ( convingerea că sunt iubiţi de anumite persoane cu un nivel sociocultural
mai înalt , le urmăresc )
Ideile delirante depresive

 Delirul de umilinţă ( păcate ) a comis multe păcate şi nu merită îngrijirea

 Delirul de ruină ( catastrofe ) este vinovat în catastrofe
 Delirul ipohondric ( boli ) suferă de o boală
 Delirul de negaţie ( organe vitale )
 Delirul de vinovăţie au comis multe greşeli şi trebuie să fie pedepsiţi sever
 Delirul metabolic ( corpul transformat în plante , flori , lemn )
Fenomenele obsesive :

 Apariţia involuntară a unor idei

 Atitudinea critică
 Ideiile obsesive apariţia unor cuvinte , fraze , melodii , definiţii
 Obsesiile fobice teama faţă de anumite evenimente , situaţii, lucruri
 Acţiunile obsesive necesitatea de a efectua diferite acţiuni însoţite de stări fobice şi anxioase
 Se gîndesc la probleme care nu au nici un sens : de ce omul are două mîini
Fenomene impulsive .

 Cleptomania ( fură obiectele )

 Piromania
 Dromomania ( călătoria )
 Dipsomania tendinţa de neînvins de a bea
Emoţiile - Trăiri subiective , care reflectă atitudinea noastră faţă de obiectele şi fenomenele
realităţii , faţă de sine .

 Tulburările afective

 Starea de afect

 Mania , stările maniacale

 Depresia

 Inhibiţia procesului asociativ

 Apatia

 Disforia

 Ambivalenţa afectivă

 Slăbăciunea emoţională

Starea de afect :

 Fiziologică şi patologică
 Patologică – starea crepusculară
 Nu apreciază critic faptele sale
 Mania
 Euforie : veselie , bucurie , totul este în lumina roză , rîd zgomotos , dansează , cîntă
 Excitaţie intelectuală: fugă de idei , vorbesc cu voce tare , supraaprecierea persoanei proprii ,
hipermnezie , compun versuri
 Excitaţie motorie : excitaţie dezordonată , mimica vie , glume şi observaţii neadecvate , la cea mai
mică contrazicere devin impulsivi
Depresia :

 Dispoziţie scăzută
 Inhibiţie intelectuală
 Inhibiţie psihomotorie
 Inhibiţia procesului asociativ
 Gîndire dificilă şi săracă
 Scădere intelectuală
 Idei de autoacuzare
 Halucinaţiile
 Inhibiţie psihomotorie
 Mimica exprimă neliniştea
Apatia – nepăsarea completă faţă de ambianţă şi de propria situaţie

Disforia – dispoziţie proastă , tristă

 Ambivalenţa afectivă –prezenţa aproape în acelaşi timp a unor sentimente opuse (tristeţe
-veselie)

 Slăbăciunea emoţională – trecerea rapidă de la o stare emoţională la alta

 Voinţa - Proces psihic complex prin care are loc învingerea anumitelor obstacole prin acţiuni
orientate către atingerea scopurilor conştiinţei stabile .

Tulburările de voinţă :

 Hiperbulia
 Hipobulia
 Abulia
 Disabulia
 Parabulia
 Hiperbulia – exagerarea activităţii şi a voinţei
 Hipobulia - diminuarea voinţei şi activităţii
 Abulia – lipsa spontanietăţii şi iniţiativei în acţiuni
 Disabulia – dificultatea de a trece de la o acţiune la alta sau de a sfîrşî o acţiune începută
 Parabulia – pacientul niciodată nu duce la capăt o acţiune începută
Tulburările psihomotorii

 Sindromul catatonic :

- excitaţia catatonică
- stuporul catatonic
 Excitaţia catatonică

 Mişcări haotice fară nici un scop

 Tendinţi de agresiune
 Manierismul – comportament teatral , ridicol
 Stereotipii de mişcare, de limbaj - repetarea unor mişcări , cuvinte
 Ecolalia , ecopraxia , ecomimia
Stuporul catatonic

 Inhibiţie motorie
 Mutismul - refuzul de a vorbi
 Negativismul - refuzul de a răspunde unei solicitări
 Amimia
 Acţiuni impulsive
 Flexibilitatea ceroasă sau catalepsia – se află o perioadă îndelungată în poziţie incomodă de ex
cu mîinile ridicate
Conştiinţa - Forma superioară de reflectare a mediului înconjurător
 Cu ajutorul conştiinţei ne orientăm în în timp, spaţiu şi propria persoană
 Este o funcţie complexă de integrare , în care sunt implicate toate procesele psihice
Tulburările conştiinţei :

 Starea de obtuzie
 Starea de obnubilare
 Soporul
 Coma
 Stările delirante
 Starea oneiroidă
 Dereglările motorii
 Amenţia
 Starea crepusculară
Starea de obtuzie :

 o dificultate a recepţionării corecte

 Percepţie lentă şi lipsită de precizie
 Somnolent , moleşit , vorbeşte monoton
 Înţelegere greoaie , cu răspunsuri întîrziate
 Psihoze toxice , infecţioase , organice , traume cerebrale
Starea de obnubilare ( stare de somnolenţă )

 Soporul ( stare de somnolenţă mai accentuată ) : contactul cu bolnavul nu este posibil ,

dezorientaţi , pasivi , reacţiile la excitanţi sunt diminuate

 Coma gradul cel mai profund de dereglare a conştiinţei , reflexele lipsesc , dereglarea sistemului
respirator , car-vascular, excitaţia psihomotorie , accese epileptice

Stările delirante :

 Halucinaţiile vizuale , verbale

 Agitaţi , anxioşi , privirea rătăcită , manifestări motorii
 Idei delirante
 Starea delirantă cu caracter profesional - spălătoreasă stoarce rufele fictiv
 Starea delirantă abortivă : frică , insomnie , halucinaţii
Starea oneiroidă :

 Tulburarea ca în vis a conştiinţei

 Halucinaţii , iluzii cu scene fantastice , mistice ca în vis
 Pacienţii îndeplinesc o misiune specială , sunt pe alte planete
 Dereglări motorii
 Agitaţie
 Stupoare catatonică
Amenţia :

 Dezorientare totală
 Vorbesc fără întrerupere şi fără intonaţie - salată de cuvinte
 Excitaţie motorie
 Halucinaţiile
 Durata pînă la cîteva luni ( deosebire de delir
Starea crepusculară:

 De la cîteva minute pînă la cîteva zile

 Debut brusc
 Dezorientare severă în spaţiu
 Halucinaţii vizuale , idei delirante
 Comit pe neaşteptate diferite crime
 Amnezie totală
Stările crepusculare :

 Automatismul ambulator ( călătorii )

 Somnambulismul
 Fugile şi transele 2- 3 minute -stări de automatism ambulator , pe neaşteptetă încep să fugă
 Absenţa - cîteva clipe , o variantă a automatismului ambulator