Autoeduca ia

Autoeduc ia reprezint o direc ie de evolu ie a activit ii de formare dezvoltare a personalit ii umane care implic transformarea obiectului educa iei n subiect al educa iei capabil de autoevaluare i autoproiectare pedagogic . Definirea autoeduca iei, la nivelul unui concept pedagogic fundamental, presupune n elegerea func iei i structurii specifice activit ii de (auto)formare (auto)dezvoltare a personalit ii umane. Func ia principal a autoeduca iei angajeaz transformarea obiectului educa iei n subiect al educa iei n urma unui proces care implic valorificarea unui ansamblu de ac iuni educa ionale proectate i realizate permanent la un nivel calitativ superior, ntr-o perioad de timp determinat . Aceasta presupune: (auto)proiectarea (auto)realizarea unei educa ii pentru sine ; Autoformarea individualizat (care implic valorificarea deplin a propriei experien e , f r interferen a altor/altei medieri); Autoformarea metacognitiv (care vizeaz capacitatea de a nv a s nve i / educabilitate cognitiv independent de con inutul nv rii ); Autoformarea permanent (care angajeaz capacitatea de asumare a sarcinilor centrate asupra propriei form ri, specifice fiec rei vrste colare i prescolare).

Structura autoeduca iei eviden iaz existen a unor elemente comune, aproape identice, situate la nivelul structurii ac iunii educa ionale. Diferen a specific provine din pozi ia diferit a obiectului educa iei , care n cazul autoeduca iei devine subiect al propriei sale activit i de formare dezvoltare a personalit ii, respectiv subiect al procesului de autoformare autodezvoltare a personalit ii. Saltul calitativ este marcat la nivelul structurii ac iunii educa ionale prin conexiunea invers intern realizat , care probeaz capacitatea , dobndit de obiectul educatiei , de autoevaluare a rezultatelor i de autocunoa tere a resurselor propriei sale activit i. Prin interiorizarea deplin a ac iunii educa ionale eficiente aceasta capacitate poate evolua n direc ia autoproiect rii pedagocice a unor mesaje educa ionale orientate spre (auto) formare (auto)dezvoltare permanent a obiectului educa iei.Este momentul n care obiectul educa iei devine efectiv subiect al educa iei. Con inutul autoeduca iei reflect raporturile dintre activitatea de formare dezvoltare i activitatea autoformare-autodezvoltare a personalit ii umane, raporturi mediate calitativ prin

intermediul educa iei permanente . Astfel, a educa n perspectiva educa iei permanente nseamn , n esen a, a determina un autentic proces de autoeduca ie (Toma, Steliana). Raportul educa ie autoeduca ie construie te practic un nou echilibru ntre factorii externi i factorii interni ai activit ii de formare dezvoltare a personalit ii, factori situa i pe o linie de evolu ie ascendent . Astfel educa ia, aflat ini ial al turi de mediu n ipostaza unui factor extern, devine treptat prin educa ie permanent i autoeduca ie un factor intern stabil , care reflect , la nivel func ional i structural , capacitatea intrinsec a personalit ii umane de autoperfec ionare continuu a activit ii sale individuale i sociale. Educa ia asigur , la acest nivel atingerea scopului pedagogic fundamental al organiza iei colare moderne i post moderne: a face din obiectul educa iei subiectul propriei sale educa ii, din omul care capat educa ie, omul care se educ el insu i (Faure, Edgard i colaboratorii. 1974, p. 220). Con inutul autoeduca iei poate fi analizat din perspectiva procesului de dezvoltare a personalit ii n diferite etape ale vie ii (Barna, Anrdrei. 1995). n acest context , autoeduca ia, n calitatea sa de activitate desfa urat n scopul perfec ion rii propriei personalit ii , are simultan : un caracter subiectiv, reprezentnd un produs al educa iei superior proiectat , organizat , coordonat , autoperfec ionat ; un caracter autoreglator, reprezentnd saltul func ional de la conexiunea invers extern (subiect - obiect), la conexiunea invers intern (subiect-subiect); un caracter corelativ, reprezentnd leg tura structural existen a ntre autoinstruire autoinstruire permanent autoeduca ie autoeduca ie permanent ; un caracter procesual, reprezentnd linia de continuitate dintre etapa auto-educa iei poten iale i etapa autoeduca iei reale, posibil dup dobndirea con tiin ei de sine, n jurul vrstei de 16 ani .

Metodologia autoeduca iei avanseaz un model filosofic al educa iei bazat pe reflec ie, dar i un model economic bazat pe folosirea cu maxim eficien a a timpului educa iei. Aceste modele dezvolt la nivelul sistemului educa ional ( colar, extra colar, post colar) patru categorii de metode de cultivare a autoeduca iei: metode de autocontrol: autoobserva ie, autoanaliz , introspec ia; metode de autostimulare: autoconvingerea, autocomanda, autocritica, autosugestia, comunicarea prin interac iune, exemplul, jocul individual i colectiv, autoexersarea; metode de autoconstrngere: autodezaprobarea, autocunoa terea, autorenun area i autorespingerea;

metode de stimulare a creativit ii: strategii creative de tip didactic, lectura scrierea creativ , asocierea de idei, planul rezumativ, autovaluarea, autoaprobarea i autoavertismentul.

Reactualizarea unui model psihologic de abordare a educa iei permite avansarea urm toarei taxonomi a strategiilor angajate n autoformarea autodezvoltarea personalit ii umane: metode i procedee de stimulare a proceselor intelectuale (integrare pedagogic la nivel de: autoconvingere, autosugestie); metode i procedee de stimulare a proceselor afective (integrate pedagogic la nivel de autostimulare, autocondamnare, autodep ire); metode i procedee de stimulare a proceselor volitive (integrare pedagogic la nivel de autointeriorizare, autocomanda m autoaprobare).

Problematica autoeduca iei abordabil n condi iile societ ii contemporane, angajeaz noi reconsider ri conceptuale i metodologice : calrificarea raportului dintre etero educa ie (educa ia prin al ii) i autoeduca ie (educa ia prin sine) n termeni de interac iune educa ie eficient , bazat pe autocunoa tere i autoevaluare, egal premisa autoeduca iei. Eliminarea polarit ilor exclusiviste (ntre eteroeduca ie i autoeduca ie ) sau absolutiste (ruperea educa iei de autoeduca iei) sau din contr trasarea educa iei doar ca autoeduca ie, egal condi ia autoeduca iei; Con tientizarea importan ei idealului de via a pentru declan area i desf urarea corect a procesului de autoeduca ie.

Autoeduca ia ca mplinire cultural i moral de sine a omului ca fiin liber i creatoare, animat de adev r, de luciditate i curaj, de bine i frumos, omul se afl n fa a uneia dintre cele mai r scolitoare necesit ti spirituale: s aib con tiin a ca ii lipse te ceva, pentru ca s caute a dep i starea de fapt (Rosca, D.D.) Civiliza ia secolului 21 a afectat natura uman , rela ia dintre oameni, echilibrul ntre crea iile materiale i crea iile spirituale, ceea ce nseamn ca problematica autoeduca iei ca mplinire de sine nu poate fi privit n afara istoriei, ca realitatea concret a omului, n afara istoricit ii omului , ca tr s tura fundamental a structurii lui, inclusiv n afara subiectiviz rii individului v zuta din om. Spre exemplificare sunt alarmante pentru destinul omului, pentru s n tatea mintal i echilibrul s u psihic : utilizarea gre it a tiin ei i tehnicii; poluarea neimaginabil n propor ii i care devoreaz mediul de existen a al omenirii; subterfugiul drepturilor omului pentru preten ii teritoriale i tragediile pe care le genereaz etc.
3

Dimensiuni ale autoeduca iei ca realizare de sine a omului ntr-un sens general acestea sunt dimensiunea individual i dimensiunea social .

n dimensiunea ei individual , realizarea de sine se prezint ca ac iune de dezvoltare a poten ialului creativ uman i a acapacit ii omului pentru autodep ire, pe seama unui scop de via a care s fie simultan, binele individual i binele colectiv. n aceast privin autoeduca ia este n rela ie cu n elegerea persoanei ca sistem al actualiz rii de sine n acitivtate, in conformitate cu propria natur . Potrivit lui Abraham Harold Maslow, aceast actualizare se prezint n termeni u or defini i ca trebuin de a deveni tot mai mult i mai mult ceea ce e ti, de a deveni orice e ti capabil s devii (Psychology, 1978 ). n dimensiunea ei social realizarea de sine a omului vizeaz integrarea n valorile unui sistem social i adaptarea la exigen ele comportamentale ce decurg din acestea. Negarea consecvent a ner bd rii, a brusche ii, repudierea exceselor absurdului agresiv este semn de s n tate i maturitate intelectual care alimenteaz reg sirea i mplinirea moral de sine a omului, lini tea i rev rsarea n ac iune, str ine fanatismului de orice fel i criteriului unic sau lipsei de criterii n via a. S ne l s m ispiti i nu de ceea ce n zuim s fim sublinia Vulc nescu ci de ceea ce suntem Acestui ceea ce suntem i atribuim cteva repere axiologice care deschid calea identific rii unor componente ale mecanismului realiz rii de sine a omului: un scop sau sens al vie ii, s fi tu nsu i, creindu- i un univers valoric; un plan al realiz rii i recreeri de sine; un model de personalitate dintr-o multiplicare a acestora (nu se poate pleda pentru unul unic); o maniera statornica de realizare : nu prin conjunctural, ci prin munca i competen a.

Compononen e ale procesului realiz rii de sine Se poate vorbi de existen a mai multor componen e ale acestui proces: autoinv area valorilor culturii, leg turile cu semenii, autoperfec ionarea profesional , automodelarea motric a comportamentului etc. Sunt componen e intrinseci ale existen ei umane i ale autoeduca iei de nscriere a acesteia c realizarea de sine n firescul dezvolt rii personalit ii omului: s nve i s traie ti creativ i cu inventivitate n armonia valorilor i n solidaritatea acestora. Prin aceast linie de

comportament ncerc m c oameni s ne afirm m intelectual i volitiv, prin a da n via maximum din ceea ce putem s oferim. Componente ale realiz rii de sine a) autonv area valorilor culturii Trebuin a de cultur se poate asocia n mediul colar i n general cu rezultatele bune global la nv atura i n profesiune, cu interesul elevilor pentru obiectele de nv mnt i performan ele n munca n profesie. n mica m sura ns este cercetata componen a morala a nv arii ca ac iune pentru sine i pentru societate. Este o componen a de o deosebit importan a pentru c de ine o psiholiogie moral orientat spre ceva, a c rei indicator principal, este calitatea con tiin ei de sine a celui care nva . n acest sens realizarea sau nemplinirea de sine n procesul nv rii este un proces de valorificarea unor calit i ale individualit ii (con tiinciozitate, aptitudini, talent etc) n func ie de nivelul s u inegalitatea de receptare a sensului nv rii. Pentru sprijinirea unui astfel de proces n locul nivel rii sau egaliz rii capacit tilor de nv are a elevilor este benefic recurgerea la diferen ierea activit ii de nv are (att n ceea ce prive te con inuturile ei ct i n privin a metodelor i manierei de ndrumare i realizare a nv arii). b) Leg tura cu semenii. Procesul construc iei de sine nu este rupt de rela ia uman n general , de rela ia interpersonal de influen are intelectual i afectiv n special. n teoriile personalit ii rela ia interpersonal este de natura psihologic i socioculutral , sursele ei fiind apropierea, asemenarea atrac ia fizic i reciprocitatea exprimabile prin imitare sau modelare n sens de copiere a atitudinilor i valorilor comportamentelor altora prin obedien a sau conformare la anumite valori i norme sociale. Aceasta rela ie este inseparabil de explicarea organiz rii comportamentului n sensul orient rii c tre un scop i de variabilitatea n interiorul persoanei umane, n sensul stabilit ii personalit ii, n func ie de timp i situa iile particulare de via . Omul este o fiin care nu tr ie te singuratic dect n situa ii limit . Singur tatea este un mod deficitat de existen a uman . Esen a social a autoeduca iei Ca for e motrice a dezvolt rii psihicului uman, autoeduca ia propulseaz individul spre o etap superioar ntr-o interac iune cu lumea nconjur toare spre o noua treapta in procesul devenirii sale. Autoeducandu-se individul isi deschide noi posibilitati de actiune asupra lumii inconjuratoare, precum si de autocunoastere. Prin transformarea lumii sale interne (aptitudini, idealuri, motivatii, aspiratii etc), fiinta umana devine capabila de a isi modifica si amplifica
5

cerintele fata de lumea externa, de a influenta chiar si caracterul relatiilor sale cu lumea inconjuratoare. Preocupandu-se de autoeducatie, omul urmareste atat scopuri sociale cat si individuale, se afirma nu numai pentru el insusi ci si pentru societate. El foloseste conditiile create de societate pentru a se perfectiona si totodata devine astel mai util societatii. Sociologii sustin ca omul este cu atat mai om cu cat este mai ancorat in viata sociala, este mai deschis spre colectivitate cu cat da si primeste mai mult, cu cat este subiectul mai multor relatii sociale, cu cat asimileaza sau isi insuseste prin educatie si autoeducatiei mai mult din avutia culturala a societatii si cu cat da in schimb societatii din sine insusi. Arta autoeducatiei nu se insuseste de unul singur, viata in colectiv, relatiile interumane ofera modele , emulatie, prilejuri de autor reciproc, de control. Este si motivul pentru care medicii recomanda in cazul curei de slabire, a regimului alimentar etc constituirea unor grupuri de prieteni care se intrec in respectarea programului a regimului stabilit. Influenta reciproca a prietenilor, a membrilor micogrupurilor si colectivului joaca un rol important. Renumitul om de stiinta german Max Delbruk remarca pe buna dreptate: s-a scris de atatea de ori si atat de mult despre prietenie, dar nu cred sa se fi stabilit indeajuns faptul ca trasaturi intelectuale, morale, ori de vointa ale prietenilor apropiati, oameni de care te simti legate prin mii de fire, se inscriu in structura personalitatii tale. Tendinta spre autoperfectionare este strans legata de nivelul dezvoltarii intelectuale si morale a individului, de gradul de instruire si calificare profesionala a acestuia si indeosebi de caracterul relatiilor sale cu mediul socio-cultural. Subiectii care neaga influenta colectivului asupra autoeducatiei, fie ca fac parte din categoria celor introvertiti, izolati social, fie sunt integrati in colective insuficient de bine organizate, fie in sfarsit nu constientizeaza influenta exercitata asupra lor de colectiv, cum este cazul preadolescentilor. Fara a minimaliza rolul unor factori ca : familia, personalitati cultural-stiintifice, colegi, prieteni etc, se constata ca influenta cea mai profunda asupra formarii tineretului se exercita prin zona cea mai apropiata a mediului social care pentru elevi reprezinta colectivul clasei, pentru studenti grupa/anul de studii, iar pentru angajati formatia de lucru . Influenta mai pronuntata a colectivului de munca se explica atat prin timpul mai indelungat petrecut in cadrul acestuia cat mai ales prin rolul formativ deosebit al muncii care are un caracter social mai pronuntat decat activitatea de invatare.

Tinerii, si nu numai, pasionati cu adevarat de autoeducatie, doritori sa isi extinda orizontul de cunostiinte reusesc sa invinga influenta nefasta a celor care nu manifesta nici un interes pentru pregatirea culturala, pentru autoperfectionare in ansamblu, asa cum se va desprinde si din exemplul de mai jos. in cadrul colectivului in care lucrez, discutiile, foarte rar au ca obiect probleme de stiinta, arta, literatura. Sunt cazuri in care, ca sa poti vorbi cu o colega sau un coleg despre o carte citita de curand, trebuie sa te feresti de anumiti colegi (zeflemisti), care pot adresa doar o remarca ironica. Aceasta atmosfera ma face sa perseverez si mai mult In a ma cultiva pentru ca imi dau seama de anacronismul unor asemenea conceptii. Influenta colectivului asupra preocuparilor autoformative vizeaza mai multe directii, atat din punct de vedere al continutului autoeducatiei (imbogatirea cunostiintelo, formarea unor calitati si trasaturi de vointa si caracter, inlaturarea deprinderilor si obisnuintelor negative), cat si sub aspectul importantei sociale a obiectivelor urmarite. Colectivul are un rol deosebit in stimularea preocuparilor autoformative ale tinerilor si nu trebuie uitat ca procesul de autoeducatie tine de resorturile intime ale personalitatii, fiind o problema delicata. Orice interventie lipsita de tact, de intelegere si chiar de delicatete poate aduce daune cu greu reparabile actiunii de autoformare a tinerilor. Autoeducatia intre posibilitate si realitate Ideea autoformarii personalitatii umane nu este noua, omul reprezinta ceea ce singur a faurit din propria lui fiinta. Indemnuri de genul celor: Cunoaste-te pe tine insuti! , Creeaza-te pe tine insuti! au fost formulate cu mii de ani in urma. O legenda antica compara omul cu o corabie ingenuos construita, pregatita de la natura cu tot ce ii este necesar pentru o lunga calatorie. Dar aceasta constructie programata ingenuos, spune legenda, deseori isi pierde functionalitatea, fie din cauza utilizarii nerationale, fie dimpotriva din lipsa de utilizare . Stiinta moderna (care reuneste peste 40 de domenii ce studiaza fiinta umana sub diferite aspecte) demonstreaza ca aproape fiecare om potential este foarte dotat. Majoritatea dintre noi insa, avem o atitudine nefireasca delasatoare fata de posibilitatilor noastre potentiale. Unele cercetari in domeniul fiziologiei, psiholiogiei si socioliogiei evidentiaza capacitatile imense ale creierului uman de a stoca si prelucra informatii. Pornind de la rezultatele cercetarilor specialistii apreciaza ca un om cu capacitati obisnuite daca ar folosi numai 50% din posibilitatile sale intelectuale, ar izbuti sa vorbeasca 20-30 de limbi, sa isi insuseasca cursurile de la 10-15 facultati. Nu se poate preciza in ce masura aceste estimari sunt realiste, usor de transpus in practica in contextual vietii atat de trepidante contemporane, dar scotand in evidenta opiniile acestor cercetatori se poate aprecia ca omul nu foloseste decat aproximativ 10% din potentele sale fizice si psihice. Diferenta intre posibilitatile pe care le utilizeaza omul si
7

cele de care dispune este tocmai diferenta intre ceea ce este omul si ceea ce poate devein prin autoperfectionare, este diferenta intre posibilitate si realitate. Viata ne-a oferit suficiente exemple de autoperfectionare in toate domeniile (intellectual, fizic, cultural etc) si la toate varstele, exemplu care confirma cu puterea de neinvins a faptelor, rolul deosebit al autoeducatiei in formarea personalitatii. Un domeniu in care progresele inregistrate pe linia autoperfectionarii permanente a personalitatii sunt mai evidente, putand mai usor cuantificate este cel al sportului de performanta. Dar nu numai personalitati sportive ci si cele stiintifice, politice, cultural etc isi datoresc realizarile muncii persverente de autoeducatie. Personalitatile de seama ca si geniile nu se nasc si nu se creeaza, ci se autocreeaza. Tocmai in acest sens trebuie interpretata remarca lui Edison potrivit careia talentul este 99% transpiratie si 1% inspiratie. Se cunosc numeroase cazuri de sema care nu au beneficiat de o instruire si o pregatire scolara sistematica, nivelul la care s-au ridicat fiind exclusiv datorat operei de autoformare si automodelare. Un asemenea exemplu ni-l ofera viata si activitatea lui B. Franklin. Desi nu a urmat scoala decat 2 ani, prin autoinstruire, s-a ridicat la cea mai inalta treapta de cultura pe care un om a putut-o avea in secolul sau si caruia 24 din cele mai vestite universitati si societati stiintifice i-au acordat titlul de doctor honoris causa, pe cand se afla inca in viata. B. Franklin reprezinta un remarcabil exemplu de autoeducatie si din punct de vedere moral. Are meritul de a fi elaborat o metodologie originala de autoformare morala. Imi formai spune B. Franklin planul indraznet si anevoios de a ajunge la morala. Doream sa imi petrec viata fara nici o greseala si sa ma feresc de toate relele la care aplicatiunea naturala, societatea si deprinderea puteau sa ma indemne . Istoria stiintei si culturii a inregistrat numeroase descoperiri stiintifice facute de oameni pentru care domeniul respective nu a fost legat de profesiunea lor. Se cunosc, de asemenea, personalitati politice, istorice, stiintifice si culturale care au activat in mod permanent in mai multe domenii. Spre exemplu Ion Ionescu de la Brad, intemeietorul stiintei agricole din Romania, s-a remarcat si ca economist, statistician si traducator. La varsta de 19 ani stia limba franceza, greaca si latina, traducea carti din aceste limbi. Mai tarziu a invatat turca, germana si italiana. Un alt exemplu in acest sens il reprezinta entomologul fracez J.H. Fabre care este si autorul unor lucrari de popularizare a stiintei. De asemenea cunoscutul chirurg B. L. Smirnov, sa remarcat si ca traducator. A lucrat peste 30 de ani la traducerea epopeii sanscrite, Majabharata.
8

In cele mai multe cazuri procesul de autoformare incepe in tinerete, insotind, completand si desavarsind influentele educationale ale factorilor externi. Astfel renumitul savant german Karl Ziegler, laureate al PremiuluI Nobel, arata ca inca din anii de scoala a inteles ca fiecare ora din viata conteaza imens si are o valoare de neinlocuit. Matematicianul francez Gaspard Monge, la varsta de 14 ani a realizat o pompa de incendiu care a starnit admiratia tuturor. Fiind intrebat cum a reusit fara vreo calauza, fara vre-un model, sa duca la bun sfarsit o asemenea lucrare, a raspuns: Aveam doua cai spre succes, care nu dau gres o tenacitate invincibila si degetele care imi traduceau gandirea cu o fidelitate geometrica . Sunt destul de numeroase productiile stiintifice, literare, muzicale realizate la varste timpurii. Ele se datoresc nu numai talentului preocuparii personalitatilor respective de autocultivare de la varsta cea mai frageda. Astfel Edison, Marconi, Stephenson, Traian Vuia s.a. au elaborat valoroase inventii tehnico-stiintifice inca la varsta adolescentei. Mihai Eminescu a scris poezia La mormantul lui Aron Pumnul la 16 ani, iar Nicolae Labis a publicat poemul Moartea caprioarei la 17 ani. Muzica si picture au cunoscut de asemenea, productii de precocitate valoroase. Mozzart este binecunoscut ca geniu timpuriu, Schubert a scris opera Aleko la varsta de 19 ani iar Enescu avea la 17 ani 20 de lucrari genial. De asemenea, in domeniul picturii N. Grigorescu, Gh. Tatarscu s.a aveau productii remarcabile la varsta de 18 ani. Istoria dezvoltarii stiintei si culturii ne ofera si exemple de personalitati care datorita unor conditii de natura obiectiva sau subiectiva numai treptat au reusit sa puna in valoare talentul cu care i-a inzestrat natura. Astfel celebrul naturalist evolutionist Georges Louis Leclerce de Buffon, in tineretea sa trecea drept un om cu talente mijlocii. Spiritul sau s-a calit incet si s-a produs lent dar temeinic. Poate si datorita faptului ca era dupa aprecierea biografilor sai-lucru greu de crezut-lenevos din fire. Debarasandu-se de lipsurile ce il caracterizau, prin munca asiduua si perseverenta Buffon devine un savant de renume mondial, fiind unul din intemeietorii inavataturii despre dezvoltarea naturii organice. Capacitatea de a se autoperfectiona si de a creaa, nu rareori, se mentine pana la o varsta inaintata. Realizarile deosebite ale unor oameni de seama, deseori cu mult dupa varsta pensionari sunt dovezi concludente. Astfel Grahmann Bell a rezolvat problema echilibrului la avioane la 70 de ani, Bernard Schaw a scris piesa Casuta cu mere la 75 de ani, Benjamin Franklin a adresat Congresului American apelul privind abolirea scalviei cand a implinit varsta de 84 de ani iar Vecellio Tiziano a pictat celebra sa panza Batalia de la Lepanto la 95 de ani.

Studiind indeaproape metodele cercetatorilor si felul lor de viata am invatat multe in ceea ce il priveste pe omul meu, cu cat il cunosteam mai bine, cu atat il indrageam mai mult, noteaza Fleming. Procesul de autoformare isi dovedeste eficienta atat in domeniul autoinstruirii, formarii trasaturilor de vointa si character cat si in cazul inlaturarii defectelor fizice, anatomice-ereditare sau aparute in urma unor accidente. Renumitul aviator roman Gheorghe Banciulescu, in urma unui accident, si-a pierdut ambele picioare, si cu proteze, printr-o vointa extraordinara, prim exercitii sistematice, a reusit din nous a piloteze avionul si sa inregistreze performate deosebite. Atletul Valerii Brumel, in urma accidentului suferit credea ca nu v-a mai putea sa umble. El a dat insa dovada de o adevarata barbatie suportand cateva operatii foarte complicate. Apoi, netinand seama de durere, a inceput sa se antreneze pana a reusit sa atinga nivelul performantelor dinaintea accidentului. Preocuparile de autoeducatie sunt mai pronuntate la marii descoperitori, oameni de seama, performerii sportivi. Asemenea preocupari sunt insa necesare oricarei persoane si cu atat mai mult tinerilor aflati inca in procesul de formare si maturizare. De autoeducatie au nevoie in mod deosebit educatorii, in sensul cel mai larg al cuvantului(toti care au menirea de a contribui intr-un mod sau altul la modelarea tinerelor generatii). Numai avand in atentie noi insine, in permanenta, propria noastra desavarsire, putem stimuli asemenea preocupari la cei pe care direct sau indirect dorim sa ii formam. Exemplele prezentate ca si multe altele, evidentiaza cu pregnanta posibilitatile imense ale fiintei umane de a se perfectiona. Ele ne demonstreaza totodata ca, pentru a deveni o realitate, autoperfectionare presupune un efort continuu, preocupare permanenta pentru autodepasire. Aceste eforturi sunt insa pe deplin rasplatite pentru ca nu exista o sursa mai bogata de satisfactii decat aceea de a te simti opera propriei tale personalitati si sculptor al propriei tale fiinte. (Acad. V. Pavelcu).

10

Bibliografie Cristea, Sorin Dictionar de pedagogie. Editura Litera Educational, Chisinau, 2002. Barna, Andrei Autoeducatie-Autoinstruire, Bucuresti, Editura Stiintifica, 1984. Barna, Andrei Alegerea profesiunii si autoeducatia preadolescentului. In Revista de pedagogie, nr. 10/1989 . Barna, Andrei In puterea noastra. Autoeducatia, Bucuresti, Editura Albatros, 1989. Nastasescu-Cruceru, S. Toma, S. Pregatirea elevilor pentru autoeducatie. Bucuresti, Centrul de multiplicare al Universitatii Bucuresti, 1984

11