ROMANIA

JUDETUL CONSTANTA
Unitatea Administrativ Teritoriala COMUNA LUMINA
PRIMARIA COMUNEI LUMINA/ CONSILIUL LOCAL
Str. Mare nr. 170, Lumina, Jud. Constanta, 907175
www.primaria-lumina.ro, contact@primaria-lumina.ro
Tel/Fax: 0241251828, 0241251744

COMUNA LUMINA
ISTORIC
Zona a fost locuită din antichitate, o demonstrează informația preluată de și de Constantin
Brătescu la schimbarea toponimiei Dobrogei dată de Procopius din Cezareea, care amintește aici
de o așezare cu numele de Mavro-Vale (Mavro-neagra, Vale-vale, Valea Neagră).

De la această informație, documente care să facă referire nu au fost găsite, lucru firesc, pentru că
așa s-a întâmplat cu toată Dobrogea după 1417, zona a căzut sub stăpânire musulmană și chiar
într-o accentuată decadență. Așa cum a observat și renumitul geograf Simion Mehedinți (1928),
Dobrogea devine “ drum al războaielor de cucerire, drum al armatelor ruso-turce, în cursul
secolelor XVIII și XIX […] iar în anul 1878, când intră în posesiunea României, după o
înstrăinare de cinci secole, ea intră ca un pământ cu totul schimbat, în alcătuirea etnografica, în
toponimie, în viața culturală.”

Într-o statistica a Dobrogei din 1849, făcută de P.P. Panaitescu, localitatea este amintită ca făcând
parte din cercul Constanța cu numele de Siutghiol, locuită de 10 familii de ruși.

În 1861, când Musred-Bay începe procesul de colonizare a Dobrogei cu tătarii din sudul Crimeii,
hotărâse ca numele topice rurale să fie schimbate cu nume turcești. Astfel localitatea este numită
Cogea-Ali (Ali cel Mare), după numele șefului tribului tătar așezat aici.

În Marele Dicționar Geografic al României întocmit de I.Lahovari, C.I. Brătianu și G. Tocilescu

în 1899, localitatea este menționată ca fiind cătun ce aparținea de comuna Cicracci (Sibioara),
situat în partea răsăriteană a plasei Constanța, pe valea Cogea-Ali, la 1 km nord de lacul
Siutghiol. Este închisă la nord de dealul Tepe-Bair cu vârful Movila Închinată (83 metri
 ROMANIA
JUDETUL CONSTANTA
Unitatea Administrativ Teritoriala COMUNA LUMINA
PRIMARIA COMUNEI LUMINA/ CONSILIUL LOCAL
Str. Mare nr. 170, Lumina, Jud. Constanta, 907175
www.primaria-lumina.ro, contact@primaria-lumina.ro
Tel/Fax: 0241251828, 0241251744

altitudine) și Islam-Iuc (98 de metri, Movila Ciobănoaia), la sud de dealul Cogea-Ali și nord-est
de dealul Mamaia cu vârful Mamaia, 34 de metri altitudine.

Suprafața teritoriului este de 2230 ha, din care 214 ha este ocupată de vatra satului cu 87 de
gospodării și grădini.

Șoseaua județeană Constanța – Tulcea trecea prin vestul localității, din localitate pornind drumuri
comunale spre: Mamaia, Canara (Ovidiu), Cicracci (Sibioara) și Cara-Coium (Năvodari).

Cătunul dispunea de o școală turcească, o casă de rugăciuni protestantă și o geamie ridicată în

1865, deservită de un hoge.

Ca primă asezare satul Lumina a luat fiinţă în anul 1650, iar din punct de vedere administrativ din
anul 1880 după războiul ruso-romano-turc din anul 1877.

După înfiinţarea ca sat – din anul 1880 până în anul 1908- satul Lumina a aparţinut de comuna
Sibioara, fostă Cicîrciu. Din anul 1908 şi până în anul 1925 satul Lumina a aparţinut de comuna
Ovidiu , iar de la 1 ianuarie 1926 s-a desprins de comuna Ovidiu, formând unitate administrativ-
teritorială de sine stătătoare, la care s-a alipit satul Mamaia şi Năvodari, denumit atunci Cara-
Coiun(oaia neagră).

Satul Lumina a cunoscut o dezvoltare deosebită din punct de vedere economic, ponderea cea mai
mare deţinând-o cetăţenii germani a căror ocupaţie principală era agricultura.

Vechea denumire de Cogealia vine de la şeful tribului tătar Cogea-Ali ( Ali Cal Mare).
Denumirea de Cogealia s-a păstrat de la înfiinţare şi până în anul 1929 când a primit denumirea
de Valea Neagră.

Schimbarea toponimiei localităților dobrogene a fost pusă pentru prima oară de prefectul de
Tulcea, Ioan Nenițescu, la sfârșitul secolului XIX. Fără a se ajunge la un rezultat concret,
problema reîncepe a fi discutată după războiul balcanic (1912-1913). Încă din 1913, mai bine de
57% din populația Dobrogei erau români, însă numirile localităților erau turco-tătare, doar 33%
din satele Dobrogei aveau denumiri românești.

În timpul guvernării I. Averescu (1922), printr-un ordin trimis prefecturii de Constanța se cerea
alegerea noilor denumiri de sate și comune.

Niculae T. Negulescu, prefect al județului Constanța, în ședința Consiliului județean din 16

octombrie 1923, l-a delegat pe Constantin Brătescu să întocmească un tabel prin care denumirile
străine ale comunelor și satelor să fie schimbate cu nume potrivite, românești. La întocmirea
acestui tabel, Constantin Brătescu (1924), a ținut seama de o serie de criterii. Acolo unde
inscripțiile pe monumente, sau mărturiile scriitorilor vechi, dovedeau că a existat un sat cu nume
antic, acestea au fost date localităților, Cogea-Ali își reia numele de Valea Neagră, după numele
 ROMANIA
JUDETUL CONSTANTA
Unitatea Administrativ Teritoriala COMUNA LUMINA
PRIMARIA COMUNEI LUMINA/ CONSILIUL LOCAL
Str. Mare nr. 170, Lumina, Jud. Constanta, 907175
www.primaria-lumina.ro, contact@primaria-lumina.ro
Tel/Fax: 0241251828, 0241251744

Mavro-Vale, amintit de Procopiu de Cezareea, istoric roman al împăratului Justinian din secolul
V.

De reţinut este faptul că, între anii 1873-1883, din Gubernia Chersonului şi din Mannhein vin
colonişti germani care se aşează în Cogealia. După 1877, când Dobrogea se alipeşte României,
începe o linişte manifestată prin încetarea mişcărilor de populaţie. Între 1926-1940, numeroşi
turci şi tătari emigrează în Turcia, iar în 1940 germanii părăsesc localitatea Lumina, stabilindu-se
definitiv în Germania, în casele lor venind, în urma schimbului de populaţie, românii din
Cadrilater.

Denumirea de Valea Neagră o păstrează până în anul 1965 când în conformitate cu Decretul
799/964 a primit denumirea de Lumina.

Din anul 1968 până în anul 1989 satul a aparţinut de comuna Ovidiu, iar în 1989 s-a desprins de
comuna Ovidiu, formându-se comuna Lumina la care s-au alipit satele Sibioara şi Oituz. Ca
instituţie publică, Primăria Lumina s-a înfiinţat pe 9 mai 1989.

Începând cu 1990 își reia vechiul statut de comuna cu organe administrative proprii, comuna din
care mai fac parte satele Oituz și Sibioara.

OITUZ, LEGENDA PE CARE O SPUN BĂTRÂNII

Localitatea Oituz s-a format în anul 1923 după exproprierile făcute de pe moșiile lui Luca
Ionescu și Voicu Voievod. In urma acestei exproprieri au fost împroprietăriți văduvele și orfanii
luptătorilor căzuți în Primul Război Mondial în Valea Oituzului, Mărăști și Mărășești
(beneficiarii fiind aproximativ 45 de familii).

Originari din comuna Luizi Călugara, județul Bacău, familiile dominante: Adam, Butacu,
Butăcel, Sascău, Sabău, Coceangă, Ferenț, Ghența, Vargă, Horvat, Pal, Palcău Sascău, Matei,
Chiuș, Chiricheș, Cuna, Țîmpu, Bogdan etc. de confesiune religioasă romano-catolici, s-au așezat
la sud de localitățile Mihail Kogălniceanu și Sibioara, la o distanță de aproximativ 7 km la vest de
orașul Năvodari, între DN București-Constanța-Tulcea.

Locuitorii satului Oituz erau romano-catolici și făceau parte din Parohia Mihail Kogălniceanu.
Aceștia au fost ajutați de populația de etnie germană din M.Kogălniceanu și astfel s-au încheiat
căsatorii mixte, cumetrii. In perioada 1923-1940, o parte din populația Oituzului migra la locul de
baștină, din toamnă până în primăvara, urmând ca primăvara să se întoarcă și să lucreze
pământul. Deoarece „vara mișunau șerpii și iarna urlau lupii”, unii locuitori ai Oituzului de atunci
au renunțat la terenuri, migrând în Continentul Nord American și înapoi în Moldova.
 ROMANIA
JUDETUL CONSTANTA
Unitatea Administrativ Teritoriala COMUNA LUMINA
PRIMARIA COMUNEI LUMINA/ CONSILIUL LOCAL
Str. Mare nr. 170, Lumina, Jud. Constanta, 907175
www.primaria-lumina.ro, contact@primaria-lumina.ro
Tel/Fax: 0241251828, 0241251744

În sat au rămas 8 familii:

Butacel Mihai, Tulbure
Dumitru, Pal Anton, Palcau Iosif
si Chius Verona. Aceștia si-au
construit căsuțe din chirpici
renunțând la bordeie după
modelul caselor nemtețti – tip
vagon.
In anul 1940 datorită
conjuncturii istorice, germanii
din Romania au fost repatriați.
Așa s-a întâmplat și cu germanii
din M.Kogălniceanu. A fost o
pierdere grea pentru locuitorii cu
care au conviețuit printre care și
ceangăii din Oituz. Unii
locuitori din Oituz au cumpărat
vite de povară, cai, atelaje Harta asezare sat Oituz
agricole și chiar pămînt. In
perioada celui de-al doilea război mondial au suferit mult și au luptat în fronturile de est și vest,
mulți fii ai satului au murit pe câmpurile de luptă.

Dupa anul 1945 la al doilea val de împroprietarire au fost împroprietăriți cei ce au luptat în război
(aproximativ 15 familii). În urma împărțirii Europei în influențe: la vest capitalism și la est
comunismul, Germania fiind divizată și ea în două, nemții repatriați în anul 1940 în Germania și
căzuți în influența sovietică, au fost aduși înapoi în locurile natale - M. Kogălniceanu. Acolo nu
și-au mai găsit locuințele pentru ca au fost ocupate de populația aromână. Au fost nevoiți să se
stabilească la rudele lor din Oituz: Fehndric, Arnold, Drese, Wacner, Streille, Roloshi, Rujanschi
etc. o parte din acesti nemti fiind deportati in URSS, pentru reconstructie.

Până în anul 1990 demografia Oituzului a fost în medie de 509 copii de familie, având
aproximativ peste 700 de suflete din care aproximativ 110 au rădăcini de etnie germană. O parte
au emigrat după anii ’90 în Germania iar ceangăii, au plecat o parte la munca în Europa (Italia,
Spania, Grecia).

SATUL SIBIOARA

Satul Sibioara datează din cele mai vechi timpuri, iniţial purtând denumirea de Cicracci. Este
menţionat în Arhiva Dobrogei într-o descriere a călătoriei lui Evlia Celebi pe la jumătatea
veacului al VIII-lea. Despre el, marele învăţat german Hamer spune că a fost cel mai renumit
călător turc. A călătorit, în 1656, de la Istambul spre Polonia, străbătând Dobrogea şi pomenind
satele prin care a trecut, printre care şi Cicracciul. Locuitorii satului Sibioara au venit pe aceste
meleaguri din Săliştea Sibiului, dând numele satului – Sibioara. Majoritatea erau crescători de oi,
vite şi agricultori, dar şi buni creştini. Personalitatea marcantă a acestor meleaguri sibiorene este
scriitorul Titus Cergau (1900-1995) – unul dintre spiritele dobrogene, îndrăgostit de aceste locuri,
 ROMANIA
JUDETUL CONSTANTA
Unitatea Administrativ Teritoriala COMUNA LUMINA
PRIMARIA COMUNEI LUMINA/ CONSILIUL LOCAL
Str. Mare nr. 170, Lumina, Jud. Constanta, 907175
www.primaria-lumina.ro, contact@primaria-lumina.ro
Tel/Fax: 0241251828, 0241251744

opera sa literară confirmând acest lucru. A rămas în istoria literaturii dobrogene, în paginile
revistelor interbelice cu câteva publicaţii: „Insula lui Ovidiu – Legende şi povestiri“, „Legende
dobrogene“, „Apărătorii cetăţilor“, ce reflectă o activitate folclorică merituoasă. Din ultima
categorie face parte şi lucrarea „Crâmpeie din Istoria Sibioarei“ care este o monografie a locurilor
natale ale autorului.

EVALUAREA CAPITALULUI NATURAL

Așezare geografică

Aşezată în partea central- estică a județului, comuna Lumina se învecinează la sud lacul
Siutghiol, la sud-vest orașul Ovidiu (5 km), la vest comuna Mihail Kogălniceanu, la nord-est
orașul Năvodari.

Lumina se află la 17 km nord de orașul Constanța, la 4 km vest de stațiunea balneo-climaterică

Mamaia, la 7 km sud-est de aeroportul internațional Mihail Kogălniceanu.

Satul Lumina este așezat în zonă plată de o parte și de alta a Văii Cogealiei care debușează în
Canalul Poarta Albă-Midia și are direcția nord-sud. În partea de vest se atinge cota + 40 m și la
est cota + 25 m. În partea de sud a văii se află o zonă de acumulare a apelor din vale și o zonă de
umpluturi de la săpătura canalului.

Valea Cogealiei (Neagră) are un bazin hidrografic de cca. 1900 ha cu energie de relief mică
(pantă maximă 3%). La ploi abundente are loc inundarea părții joase a localității.

Satul Sibioara se află situat în cea mai mare parte pe versantul nordic al Văii Sibioara care
debușează în Lacul Tașaul și atinge înălțimea de 35 m.

Bazinul hidrografic are o suprafaţă de peste 1000 ha cu energie de relief medie, având versantul
sudic cu mai multe văi şi pante de peste 5%.

La ploi abundente are loc inundarea zonei adiacente albiei de scurgere. În partea de est a satului
se află lacul Tașaul spre care există faleză de cca.10 m înălțime.

Satul Oituz este așezat pe un teren aproape plat, cu o ușoară pantă dinspre nord spre sud. Tangent
în partea de est se află Valea Ciobănoaiei, cu energie mică de relief. Din cauza unor configurații
locale au loc băltiri în partea de sud.

Din punct de vedere geografic teritoriul comunei Lumina este situat în Podișul Dobrogei Centrale
(Podișul Casimcei), ce se profilează între falia Peceneaga-Camena la nord şi falia Capidava-
Ovidiu la sud.
 ROMANIA
JUDETUL CONSTANTA
Unitatea Administrativ Teritoriala COMUNA LUMINA
PRIMARIA COMUNEI LUMINA/ CONSILIUL LOCAL
Str. Mare nr. 170, Lumina, Jud. Constanta, 907175
www.primaria-lumina.ro, contact@primaria-lumina.ro
Tel/Fax: 0241251828, 0241251744

Relieful se încadrează în partea estică a acestui podiș, cunoscută sub numele de Dobrogea
maritimă sau Litoralul maritim.

Climatic, întreaga parte estică a Dobrogei este de fapt o fâșie de tranzit între cele două mari
suprafețe tipice: Dobrogea continentală și Marea Neagră.

Particularitățile climatice se reflectă în teritoriul comunei Lumina, fiind legate de poziția

geografică a localității, la numai 4 km vest de Marea Neagră, la ½ km nord de limanul Maritim
Siut-Ghiol și Canalul Midia- Poarta Albă.

Comuna Lumina se întinde pe o suprafață totală de 4875 ha din care 668 ha intravilan, 7 ha vii şi
4200 ha extravilan.

Rețeaua hidrografică

Reţeaua hidrografică este alcătuită de luciuri de apă-lacuri-bălți și de ape curgătoare cu debit

permanent sau intermitent pe fir care străbate fiecare din cele trei localități: Satul Lumina se
învecinează cu șenalul Canalului Poarta Albă- Midia care are următoarele caracteristici în această
zonă:
– cota luciului de apă
– mediu=1,25 m
– minim= 1,00 m
– maxim=2,00 m
– lățime la fund – 36 m
– adâncime – 5 m
– dublu sens

La est de șenalul navigabil și separat de acesta prin dig se află lacul Siutghiol. Localitatea este
străbătută de la nord – vest la sud de Valea Neagră, cu aport permanent de apă, având bazin de
circa 1.600 ha; în zona de traversare a localității produce eroziuni în partea de nord-est (fiind în
vale îngustă și adâncă) și inundații în partea de sud.

După ce depășește linia ferată, în porțiunea de până la canalul navigabil se formează o baltă
neamenajată, cu stuf, care constituie bazin de disipare a energiei, emisar pentru stația de epurare a
fabricii de conserve.

Satul Oituz este traversat de Valea Ciobănoaiei pe limita estică, determinând o zonă cu exces de
umiditate pe traseu.

Satul Sibioara este traversat pe direcția vest-est de o vale cu aport permanent de apă ce se varsă în
Lacul Tașaul, cu un bazin hidrografic de 1.200 ha.
 ROMANIA
JUDETUL CONSTANTA
Unitatea Administrativ Teritoriala COMUNA LUMINA
PRIMARIA COMUNEI LUMINA/ CONSILIUL LOCAL
Str. Mare nr. 170, Lumina, Jud. Constanta, 907175
www.primaria-lumina.ro, contact@primaria-lumina.ro
Tel/Fax: 0241251828, 0241251744

Vegetația și fauna

Vegetaţia zonală a comunei Lumina este pajiștea stepică ce acoperă altitudini sub 100 metri. În
decursul timpului, vegetaţia ierboasă, respectiv stepa, a fost supusă unor modificări substanțiale,
ca de exemplu desțelinarea ei aproape în totalitate. Având în vedere acest fenomen, se constată că
vegetația ierboasă, așa cum este astăzi, prezintă o serie de particularități locale.

Pășunile naturale, islazurile - cum erau cunoscute din bătrâni nu mai sunt întâlnite. Ele au fost
arate, parcelate și suprafața lor a fost dată în circuitul agricol sau folosită pentru unele construcții.
Vegetația naturală se dezvoltă atât cât a mai rămas pe suprafețe mici, de-a lungul drumului din
extravilan, pe carieră, zona șisturilor verzi, pe versanții de-a lungul văii Valea Neagră, în mlaștina
Cogealia, lacul Tașaul.

Faunistic, zona comunei Lumina se caracterizează prin extensiunea unor specii de stepă ca
urmare a intensificării agriculturii și extinderii mecanizării pe terenurile agricole.

Clima

Condițiile climatice sunt influențate de apropierea de mare, cu temperaturi medii anuale de 11-
15°C cu precipitații atmosferice în jur de 350 mm, cu vânturi locale, brize marine

Solul

Solurile din cadrul comunei Lumina le putem include în cadrul solurilor zonale de stepă. Pe
interfluvii, pe platoul slab ondulat și pe pante line, elemente ce caracterizează relieful comunei
Lumina, s-au format următoarele categorii de soluri: cernoziomul castaniu, cernoziomul castaniu
carbonatat și cernoziomul levigat.

Infrastructura de utilități

Alimentarea cu apă si canalizare

Alimentarea cu apă a localității Lumina se face din sistemul Nord litoral. Are un sistem
centralizat de alimentare cu apă prin conductă de aducțiune de 300 mm, un rezervor de
înmagazinare cu o capacitate de 1000 mc, precum și o rețea de distribuție 100mm-200mm. Acest
sistem se întâlnește în zona de lotizări situate în partea de vest a localității și zona de est.

Satul Oituz se alimentează cu apă printr-o conductă de 100 mm azb. racordată la aducțiunea 300
mm azb. Cota 20 Ovidiu.

Localitatea Sibioara nu are sistem centralizat de alimentare cu apă, lucrările pentru finalizarea
implementării rețelei de apă în sat fiind în curs de finalizare.
 ROMANIA
JUDETUL CONSTANTA
Unitatea Administrativ Teritoriala COMUNA LUMINA
PRIMARIA COMUNEI LUMINA/ CONSILIUL LOCAL
Str. Mare nr. 170, Lumina, Jud. Constanta, 907175
www.primaria-lumina.ro, contact@primaria-lumina.ro
Tel/Fax: 0241251828, 0241251744

Canalizarea menajeră
Comuna Lumina dispune de sistem centralizat de canalizare administrat de SC RAJA SA.

Canalizarea pluvială
Îndepărtarea apelor meteorice din zona construcțiilor se face prin lucrări de sistematizare pe
verticală, acestea fiind dirijate către rigolele străzilor, cu descărcare în Valea Neagră. Acest fir de
vale, care are un curs permanent, deversează în balta Lumina și apoi în emisar, canalul Poarta
Albă-Midia Năvodari.

Alimentare cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică se realizează din sistemul energetic național de la stația de

transformare Lumina 110/20kV, situată în extravilanul localității.

Rețelele de repartiție 110kV sunt de tip aerian, montate pe stâlpi de beton, pe următoarele trasee:
Stația Lumina-stația Năvodari
Stația Lumina-stația Sitorman
Stația Lumina-stația Basarabi
Stația Lumina- stația racord adânc SRA Fertilchim Năvodari
Stația Lumina-stația Constanța Sud cu preluare radială a stației Ecluza Ovidiu
Stația Lumina- Ovidiu I –CET Ovidiu II
De la stația de transformare prin rețele de distribuție de medie
tensiune -20kV- sunt încadrate posturile de transformare 20/0,4 kV de la care prin rețele de
distribuție de joasă tensiune – 0,4 kV- sunt alimentați consumatorii.

Construcții, terenuri

Comuna Lumina dispune de o suprafaţă de 592 ha teren intravilan, din care 348 ha sunt ocupate
de curţi-construcţii.

Infrastructura de transport

Localitatea Lumina este străbătută de drumul județean DJ 226 care face legătura cu orașul
Năvodari. Prin localitatea Lumina trece calea ferată Medgidia- Betonaj (Năvodari), care în partea
estică a localității se ramifică în direcția Ovidiu – Constanța.

În partea nordică, s-a aflat gara Cogealia-Lumina. Prima gară a fost construită în 1952, cu ocazia
lucrărilor ce se efectuau la canal. În 1985 este construită gara nouă care a devenit un nod de cale
ferată cu 3 direcții de mers calea ferată Dorobanțu-Capul Midia.

Odată cu abandonarea imobilului de către Căile Ferate Române, imobilul a intrat în administrarea
Primăriei Lumina, având in prezent o altă destinație.
 ROMANIA
JUDETUL CONSTANTA
Unitatea Administrativ Teritoriala COMUNA LUMINA
PRIMARIA COMUNEI LUMINA/ CONSILIUL LOCAL
Str. Mare nr. 170, Lumina, Jud. Constanta, 907175
www.primaria-lumina.ro, contact@primaria-lumina.ro
Tel/Fax: 0241251828, 0241251744

Telecomunicațiile

Din anul 1965, localitatea Lumina este racordată telefonic, inițial cu două posturi de telefon, în
2005 numărul acestora crescând la 1030, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 32% din
numărul familiilor din localitate. In momentul de fațî comuna Lumina dispune de conexiuni la
internet prin fibra optică și de asemenea serviciile de comunicații mobile au acoperire 4G. Pe
piața locală operează 2 operatori naționali de servicii de telecomunicații fixe precum și 1 operator
local.

Resurse umane

Situația demografică și structura populației

Din datele oferite de Evidența Populației, la data de 1 ianuarie 2016 , comuna Lumina avea o
populație totală de 10603 locuitori.

Sistemul sanitar

Pe raza comunei Lumina există 5 cabinete medicale individuale de medicină de familie și 4

cabinete stomatologice. Pe teritoriul comunei există 4 farmacii medicale.

Învățământ și Cultură

În comuna Lumina există o școală generală (cu 3 sedii: Școala Nouă, Școala Veche, Școala
Unitate, 1 Oituz, 1 Sibioara) și trei grădinițe.

Pe raza comunei își desfășoară de asemenea activitatea și un liceu privat.

În comuna Lumina există două cămine culturale, cu capacitate de: 250 locuri căminul cultural
Lumina și 200 locuri căminul cultural Oituz.

Biblioteca comunală Lumina are un număr de 7800 volume, fiind înregistraţi 500 de cititori.

Culte

Prima biserica din comuna Lumina a fost construită în 1907 si a fost preluată în 1940 de la
populația germană ce a părăsit teritoriul țării în urma schimbului de populație și aparținea cultului
evanghelist. A fost sfințită în anul 1941 de episcopul Gherontie Nicolau. Arhitectura este în
formă simplă de dreptunghi, neavând abside și turle, ci doar o turlă mică la intrarea în clopotniță,
fiind construită din chirpici.
 ROMANIA
JUDETUL CONSTANTA
Unitatea Administrativ Teritoriala COMUNA LUMINA
PRIMARIA COMUNEI LUMINA/ CONSILIUL LOCAL
Str. Mare nr. 170, Lumina, Jud. Constanta, 907175
www.primaria-lumina.ro, contact@primaria-lumina.ro
Tel/Fax: 0241251828, 0241251744

Primul preot slujitor al parohiei a fost Constantin Dobrițoiu, care a venit din Cadrilater odată cu
populația română. Acesta a slujit până în anul 1978, când a murit, iar în locul lui a venit preotul
Hristu Ploscaru. În anul 1989, în locul preotului Ploscaru, a venit preotul Vasile Latcan, care a
slujit până în anul 1999, când a fost înlocuit de preotul Doru Chiriac, care slujește parohia în
prezent.

Parohia Lumina II a fost înființată în anul 1997. Un an mai târziu, Primăria Lumina oferă parohiei
un loc pentru ridicarea unui nou locaș de cult, deoarece în comună exista doar o biserică veche,
rămasă de la nemții care au viețuit în localitate. În 1998, la 12 septembrie, are loc sfințirea locului
pentru biserică prin participarea arhiepiscopului Lucian al Tomisului la acea dată, preotul Stoica
Gheorghe protopopul Protoieriei Constanța, și un sobor de preoți. Au participat și autoritățile
locale împreună cu Dl Crăciun Ion – primarul comunei Lumina, noua biserică primind hramul
„Sfinții Apostoli Petru și Pavel“.

Lucrările la noul locaș de cult au durat 10 ani, din 1999 până în 2009. Lucrarea a fost executată în
regie proprie cu contribuția credincioșilor și cu sprijinul Consiliului Local Lumina, dar
contribuția majoră a avut-o S.C. Comprest Util Constanța, prin Dl Grigore Comănescu. Lucrările
au fost coordonate de preotul paroh Coroiu Cristinel având și sprijinul primarilor Crăciun Ion,
Roman Ioan și Dumitru Chiru. Târnosirea a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie
Petrescu, Arhiepiscopul Tomisului, la data de 14 iunie 2009.

Biserica, în formă de cruce, cu turlă octogonală pe naos, având lungimea de 25 m, lățimea de 7 m

și 12 m la strane, este construită din prefabricate tip BCA, pe temelie de beton, acoperită cu tablă.
Are trei turle, două în față și una în spate, pe care sunt montate trei cruci mari. Ușile de la intrare,
din lemn de stejar masiv, sunt sculptate în Maramureș.

Satul Sibioara aparţine administrativ de comuna Lumina, judeţul Constanța și are un număr de
130 de familii (500 de locuitori). Satul se află pe D.N. 22 Constanța-Tulcea, la intersecția cu
șoseaua ce duce la Aeroportul Mihail Kogălniceanu. În satul Sibioara, s-a simţit nevoia ridicării
unei biserici, majoritatea locuitorilor fiind creștini ortodocși. Astfel, prin strădania oamenilor și a
preotului Staicu Dumitru, se achiziționează o casă în sat de la familia Grămada Petre, cu
aprobarea Departamentului Cultelor, prin adresa nr. 2053/383/1986, cu mențiunea ca acest imobil
să fie amenajat ca și capelă necesară trebuințelor credincioșilor pentru săvârșirea Sfintelor Taine
și a celorlalte slujbe religioase. Având un număr mic de locuitori, Sibioara a aparținut, de-a
lungul timpului, ca filială a Parohiei Gura Dobrogei și a Parohiei Piatra. În data de 19 mai 2004,
se sfințește locul și se pune piatra de temelie a noii biserici cu hramul „Sfinții Trei Ierarhi“,
lucrările demarând imediat. Începând cu data de 1 mai 2006, se aprobă înființarea Parohiei
Sibioara prin decizia Permanenței Consiliului Eparhial nr. 155/2006, fiind numit ca paroh Pr.
Mantu Mihail-Florentin prin decizia nr. 337/1.08.06.

Lucrările de construire a bisericii, dar și lucrările de pictură (tehnica fresco) și de înfrumusețare

ale acestui lăcaș au fost suportate, cu generozitate, de familia Comănescu Grigore și Vasilica cu
fiicele și au fost încheiate în anul 2008. Astfel, în data de 24 august 2008, a fost târnosit noul
lăcaș de cult cu hramul „Sfinţii Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de
Aur“ de către Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie Petrescu, Arhiepiscopul Tomisului, în prezenţa
Pr. Grigore Prodan – Protoiereu al Protoieriei I Constanţa, ctitorului Grigore Comănescu cu
 ROMANIA
JUDETUL CONSTANTA
Unitatea Administrativ Teritoriala COMUNA LUMINA
PRIMARIA COMUNEI LUMINA/ CONSILIUL LOCAL
Str. Mare nr. 170, Lumina, Jud. Constanta, 907175
www.primaria-lumina.ro, contact@primaria-lumina.ro
Tel/Fax: 0241251828, 0241251744

familia sa, a Pr. Mantu Mihail-Florentin – paroh, a primarului comunei Lumina, Dl Chiru
Dumitru, a unui impresionant sobor de preoti şi diaconi, a numeroase oficialităţi şi în prezenţa
credincio şilor din parohie şi împrejurimi.

În comuna Lumina există 4 biserici ortodoxe ( 2 Lumina, 1 Sibioara, 1 Oituz), 2 biserici catolice
şi o geamie. Structura populaţiei pe religii se prezintă astfel:

– ortodoxă:
– romano-catolică
– musulmană
– baptistă
 ROMANIA
JUDETUL CONSTANTA
Unitatea Administrativ Teritoriala COMUNA LUMINA
PRIMARIA COMUNEI LUMINA/ CONSILIUL LOCAL
Str. Mare nr. 170, Lumina, Jud. Constanta, 907175
www.primaria-lumina.ro, contact@primaria-lumina.ro
Tel/Fax: 0241251828, 0241251744

LUMINA IN IMAGINI

1 Primăria Comunei Lumina

4 Biserica Ortodoxa Sibioara

2 Parcul Central Lumina

5 Ansamblul de dansuri Luminițe Dobrogene la Ziua

Comunei Lumina

3 Loc de joaca copii

6 Ansamblul de dansuri Luminițe Dobrogene

 ROMANIA
JUDETUL CONSTANTA
Unitatea Administrativ Teritoriala COMUNA LUMINA
PRIMARIA COMUNEI LUMINA/ CONSILIUL LOCAL
Str. Mare nr. 170, Lumina, Jud. Constanta, 907175
www.primaria-lumina.ro, contact@primaria-lumina.ro
Tel/Fax: 0241251828, 0241251744

9 Căminul Cultural Lumina

7 Piața Lumina

10 Grădinița Lumina
8 Școala Lumina

13 Geamie Lumina
11 Biserica Ortodoxă Lumina

12 Biserica ortodoxă Lumina

14 Biserica romano-catolică Oituz
 ROMANIA
JUDETUL CONSTANTA
Unitatea Administrativ Teritoriala COMUNA LUMINA
PRIMARIA COMUNEI LUMINA/ CONSILIUL LOCAL
Str. Mare nr. 170, Lumina, Jud. Constanta, 907175
www.primaria-lumina.ro, contact@primaria-lumina.ro
Tel/Fax: 0241251828, 0241251744

COMUNA LUMINA IN STATISTICI

Localități componente: Lumina, Oituz, Sibioara

Populație 10603
Număr străzi 102
Străzi asfaltate 13
Străzi pietruite 89
Rețea de alimentare apă 56111 ml
Rețea de energie electrică 56111 ml
Rețea de gaze naturale 41000 ml
Rețea de iluminat public 56000 ml
Rețea de fibra optică 43510 ml
Suprafața 4875 ha
Teren intravilan 668 ha
Teren extravilan 4207
Număr locuințe 3894
Suprafața locativă 374170 mp
Autovehicule înregistrate 2753
Transport în comun 22 - Năvodari-Lumina-Ovidiu-Constanta
22B - Lumina-Ovidiu-Constanta
22B – Oituz Oituz-Lumina-Ovidiu-Constanta
Străzi pe care circulă mijloacele de transport în
comun: Str. Năvodari, Str. Morii, Str. Gării, Str. Mare,
Str. Brotăcei, Str. Liliacului, Str. Cîmpului, Str.
Principală, Str. Crizantemelor, Str. Pelican
Număr scoli 3
Elevi înregistrați 896
Cadre didactice 61
Grădinițe 3
Creșa 1
Preșcolari înregistrați 305
Educatori 24
Liceu 1
Biserici ortodoxe 4
Biserici Catolice 2
Geamie 1
 ROMANIA
JUDETUL CONSTANTA
Unitatea Administrativ Teritoriala COMUNA LUMINA
PRIMARIA COMUNEI LUMINA/ CONSILIUL LOCAL
Str. Mare nr. 170, Lumina, Jud. Constanta, 907175
www.primaria-lumina.ro, contact@primaria-lumina.ro
Tel/Fax: 0241251828, 0241251744
Bibliografie:

- Primaria Comunei Lumina, www.primaria-lumina.ro

- Arhiepiscopia Tomisului, www.arhiepiscopiatomisului.ro,
- Monografia Localitatii Lumina, Mina Miroslav Maria, 1993

PRIMARUL COMUNEI LUMINA

IOAN ROMAN