Sunteți pe pagina 1din 7

Revolutia de la 1848 in Moldova

Romania in relatiile internationale in epoca moderna

Student: Lungu Gabriel Lilian Profesor: Mihaela Damean Facultatea: Drept si Stiinte Administrative Specializ area: Istorie

Anul: III

Revolutia romana de la 1848 a fost o parte a revolutiei europene din acelasi an si expresie a procesului de afirmare a natiunii romane si a constiintei nationaler. Revolutia de la 1848 a fost o revolta nationalista a burgheziei europene desfasurata in anii 1848-1849 indreptata impotriva ordinii inca supranationaie stabilite de Congresul de la Viena ( 1814- 1815). Revolutiile de la 1 848 au dat semnalul desteptarii nationalismului european, fiind cunoscute de aceea si sub denumirea de "primavarapopoarelor". Desi inabusite, revolutiile de la 1848 au fixat pe termen lung obiectivul crearii statelor nationale in Europa, obiectiv definitivat cu ajutor american ( conform programului in 14 puncte al lui Wilson), abia dupa Primul Razboi Mondial. Aceasta ampla miscare a debutat in Palermo Italia, la 12 ianuarie 1848 denumita revolutia siciliana din 1848. Cauzele Revolutiei Europene au fost impartite in trei categorii:
a) economice: progresele economiei capitaliste sunt franate de revenirea la regimul absolutist; criza alimentara, amplificata de seceta din 1847-1848; cresterea excesiva a

preturilor;
b) cauzele socio-politice : nemultumirea burgh eziei, taranimi i, nobi limii liberal e muncitorimii datorita revenirii regimului absolutist si lipsei drepturilor democratice; c)cauzele nationale: dominatia straina, nevoia de unire a statelor faramitate si independenta tuturor statelor. Revolutia Romana de la 1848 s-a desfasurat in conditiile in care parti din teritoriul national se aflau in stapanirea imperiilor vecine, Transilvania si Bucovina apartinand Imperiului Habsburgic, Moldova era constransa sa accepte protectoratul Imperiului Tarist, iar Muntenia, suzeranitatea Imperiului Otoman. Din Paris revolutionarii romani moldoveni si munteni dupa ce unii participasera la evenimentele din februarie, au hotarat sa se intoarca intara pentru a organiza actiunea revolutionara2. Revolutionarii moldoveni n-au putut ajunge la vreme in tara, astfel incat la Iasi actiunea revolutionara se va declansa fara ei. In Iasi, un apel anonim facea un aspru rechezitoriu regimului lui Mihail Sturdza, caraclerizandu-l pe domnitor ca fiind "o masina a iadului". In Moldova puternicile framantari sociale si politice ale anilor 1846-1847 au marcat un punct culminant al unui sir de framantari anterioare. Puternica opozitie a boierilor de rangurile 2 si 3, mai ales in tinutul Vaslui, ca urrnare a abuzurilor savarsite cu prilejul catagrafiei din 1845, apoi interesele framantarii sociale si politice din Iasi sub presiunea carora domnul s-a refugiat la consulatul Rus, au fost expresii ale acestei tensiuni revolutionare in crestere. Pe fondul agitatiilor politice si sociale la hotelul Petersburg din Iasi s-a intrunit o Adunare de circa 1000 de persoane La 27 martie/8 aprilie 1848 prezidata de Grigore Cuza cunoscut pentru talentul si nestramutatele sale sentimente patriotice. Adunarea de la hotelul Petersburg nu a fost o intrunire spontana. Rezumand evenimentele premergatoare, un articol publicat la 18 aprilie intr-un ziar francez
I 2

G.D. Iscru, Revolutia Romana din 1848-1819, Bucuresti, Edirura "Nicolae Balcescu", 1997, p. Ibidenr, p.29-30.

15.

relata ca cetatenii Iasului. afectati de abuzurile carmuirii si mai ales de teroarea exercitata de arnautii din garda domnului, pretutindeni, fara deosebire de clasa, se aduna sa se consulte. Aceste agitatii l-au speriat pe Mihail Sturdza el vrand sa interzica prin ordin adunarile si sa le imprastie cu forta armata, insa acesta nu gaseste nici un ministru sa-i contrasemneze ordinul, deoarece toti dau inapoi fiind constienti de gravitatea unei asemenea masuri. Mihail Sturdza se hotaraste sa trimita pe langa cetateni pe unul din ministri sai, insarcinandu-l sa stranga reclamatiile acestora. La acesta Adunare erau de fata,, ca trimisi ai domnului, ministrul de interne Stefan Catargiu si seful politiei din Iasi. Ca reprezentanti ai Adunarii se numarau printre altii Lascar Rosetti si Al. I. Cuza. acestia aratand suferintele si interesele tarii si acuzand abuzuriele puterii. Determinat sa ia cuvantul, ministrul de inteme a incercat mai intai sa intimideze Adunarea, acuzand-o de "duh revolutionar" dar pana la urma, interpelat, a trebuit sa recunoasca justetea cererilor formulate de vorbitori. Adunarea a ales un Comitet de 16 membrii, pentru a redacta in 24 de ore o "Petitie" pe care legal si pasnic sa o aduca la cunostinta domnului. Astfel a fost elaborat primul document programatic al revolutiei romane " Petitiaproclamatiune in numele tuturor starilor Moldovei" cuprinzand 35 de puncte. A doua zi 28 martiel9 aprilie 1848 "Petitia" elaborata a fost semnata de un numar mare de persoane mai intai ierarhi ai Bisericii, boieri mari si mici, intelectuali, negustori si functionari, iar la29 martie/l0 aprilie a fost inaintata domnului. Informat dinainte despre cele petrecute la hotelul Petersburg, Mihail Sturdza a avut timp sa se gandeasca si sa ia unele masuri 3. Cand a primit " Petitia-proclamatiune" domnul a exagerat deja primejdia complotului si pentru a da o lectie de autoritate ii trimite pe cei doi fii ai sai Grigore comandantul politiei din Iasi si Dimitrie inspectorul general al politiei impreuna cu un grup de soldati pentru ai agresa pe complotisti. La casa lui Alexandru Mavrocordat, 15 tineri asteptau raspunsul domnitorului la petitie. Grigore a vrut sa-i impuste pe loc dar l-a oprit fratele sau si atunci a poruncit soldatilor sa ii bata pe rebelisti a. Vasile Alecsandri a reusit sa scape, dar 13 dintre tinerii prezenti,, semnatari ai petitiei au fost arestati, iar ulterior au fost trimisi la Galati cu escorta militara urmand a fi exilati in Turcia. In seara zilei de 29 martie/l0 aprilie si in cursul noptii Iasul a fost asaltat de hatmanul Grigore si de oamenii domnului in cautare de "complotisti" dar si de diverse obiecte din casele oamenilor. Tot in seara respectiva au fost trimise circulare pe la tinuturi pentru a fi oprita intrarea in tarea a trei cunoscuti tineri liberali ce veneau de la Paris: Scarlat Varnav, Teodor Rascanu si Vasile Malinescu. Revolutionarii arestati au reusit sd-i cumpere pe cei care trebuiau sd-i treacd Dundrea una dintre persoanele care au jucat un rol definitoriu a fost Maria Rosetti, care "mergea pe talvegul Dundrii cu copilul ?n brate si cu pungile de galbeni" pentru a-i elibera pe cei cdzuti prizonieri. Mihail Sturdza a devenit stapan pe situatie si o alta actiune revolutionara nu s-a mai putut initia in tara. Framantarile taranesti au continuat, e drept pana in toamna, cand Principatele au fost ocupate de trupele celor doua puteri interventioniste, Rusia si Turcia. Tinerii revolutionari initiatori ai actiunii din martie isi vor continua activitatea in Transilvania. Banat si in Bucovina.
A

Ibidem, p.-13. Dan Beridei, Revolutia Romana din 1848-1849, Bucuresti, Editura Enciclopedica, 1998, p. 110.

In vara lui 1848 se aflau in Bucovina - si mai ales in Cernauti - circa 50 de fruntasi ai tineretului revolutionar moldovean, printre care: Alexandru loan Cuz4 C. Negri, D. Canta, Vasile Alecsandri, Al. Russo. Acestora li s-a adiugat si Mihail Kogalniceanu, care avusese un conflict cu fiul domnitorului. Un rol important l-a avut familia Hurmuzachi, acestia ajutandu-i pe revolutionarii din Bucovina si in casa carora s-a constituit un adevarat "Stat Major al romanilor" cu legaturi in toate provinciil.. ttt u.rg.rst 1848 este redacta un program in 36 de puncte, care a fost publicat de Kogdlniceanu sub titlul " Dorintele partidei nationale din Moldove "5 . Acest program se deosebea radical de petitia din martie, fiind impotriva Regulamentului Organic si a protectoratului tarist. Se cereau, printre altele: egalitate politicd si civila, instructiune gratuita, improprietdrirea taranilor si se incheia cu o dorinta arzatoare: unirea Moldovei cu Muntenia. Tot acum a mai fost elaborat de Mihail Kogalniceanu si acel " Proiect de constitutie pentru Moldova" , care initial s-a intitulat "Proiect de constitutie pentru Romania Unita". Realista in momentul revolutionar 1848- 1849, solutia unirii Moldovei cu Tara Romaneasca, ca prima implinire pe linia unirii integrale a natiunii romane, amanata prin infrangerea revolutiei, se va pune in aplicare in etapa imediat urmatoare, dupa ce, in urrna Razboiului Crimeei, va fi inlaturat protectoratul tarist6. In Moldova, in functie de situatia concreta, principiile revolutionare au fost formulate treptat. Dupa dureroasa experienta din luna martie 1848 s-a putut merge, programatic mai departe, elaborandu-se principii si prevederi fundamentale. Pe intreg teritoriul romanesc cuprins de revolutie lupta a avut un caracter de eliberare sociala si nationala, ca si de intregire politica in granitele naturale ale romanilor 7. Revolutia romana din 1 848- 1849 s-a constituit si a ramas pentru generatiile care iau urmat pe de o parte temelia ideologica a edificarii Romaniei moderno p de alta parte o mare lectie a istoriei. Prin toate acestea, revolutia romana pasoptista a adus o contributie importantala teoria si practica revolutiei sociale.

6
7

C.D. Iscru, op cit. , p.8.. G.D.Iscru. op cit,p.82


Gheorghe Platon, Geneza Revolutiei Romane de

la 1848,Iasai, Editura Junimea,

1980, p.90.

Petitia de la lasi
Iaqi,28 martie/9 aprilie 1848: PETITIA-PROCLAMATIE A COMITETULUI DESEMNAT A PREZENTA REVENDICAzuT-P MOLDOVENILOR, CA ''NEAPARAIE IN,TBTNATATNT CE CERE S'IARI1A'1ARII" Frafilor! in preajma dovezilor vederate de suferinfele ce se simt de poporul Moldovei qi a nepdratelor imbundtifiri ce cere starea {drii, Ocdrmuirea. prin organul d-lui Ministru. s-au adresat la c6teva persoane din locuitori spre a da opinia publici in privirea suferinfelor qi a imbunitdlirii st6rii poporului flrii Moldovei. Acele persoane, rbspunzdnd d-lui Ministru cd nu pot lua asupra lor insdrcinarea de a ardta opiniile obqtii p6nd a nu o cerceta in s6nul ei. s-au indatorit a merge in sdnul obgtii qi a asculta glasurile sale spre a le impirtSgi Ocdrmuirii. D-l Ministru ($tefan Catargiu) nu numai cd a primit aceastd propunere, cunoscdnd singur boala larii qi neapdrata ei trebuinld de vindecare, ci a ftgdduit sd vie insuqi in mijlocul fralilor sdi, ca un om ce, fiind insdrcinat a pdzi Regulamentul 15rii, trebuie sd fie insuflelit de dorinla binelui
obqtesc.

Deci in 27 martie 1848 seara, pe la 7 ceasuri. adundndu-se numeroasd obgte alcdtuitd de toate stdrile din teard, precum qi de strdini de toate nafiile ce locuiesc in Moldova. acea obgte au ales un comitet, in care qi-au depus toatd increderea sa qi l-au insdrcinat a xdta OcArmuirii simfirile qi dorinlele de care este pdtruns fiecare. Comitetul dar, adundndu-se astdzi in 28 martie 1848 qi cercetdnd starea criticd de astdzi a societdfii, s-au incredin{at in cuget curat gi nemigcat de patimi. cd pentru de a ne pune Moldova pe o cale de fericire, mijloacele cele mai sigure qi mai neapdrat trebuitoare sunt urmdtoarele:
a a

Sfdnta pdzire a Regulamentului in tot cuprinsul sdu qi ftrd nici o rdstdlm6cire. 2) Secarea corup{iei prin pravile inadins fbcute gi a abusurilor ce izvordsc din acea corupfie. 3) Siguranfa personald, adecd nimeni si nu poatd fi pedepsit decdt pe temeiul legilor qi in urrnarea unei hotdr6ri judecdtoreqti. Fiegtecare arestat sd he infbliqat in vreme de 24 ceasuri dinaintea tribunalului competinte. 4) Grabnica imbundtS{ire a stirii locuitorilor sdteni, atdt in relatia lor cu proprietarii moqiilor, c6t qi in acelea cu cdrmuirea, precum contenirea tuturor beilicurilor sub numirea de plat6 qi celelalte. 5) Alcltuirea unei noi catagrafii spre a scSpa de impilare pe to{i nenorocilii locuitori care sunt astdzi asupri{i prin misurile catagrafiei trecute. 6) Mazilii, ruptaqii, ruptele visteriei gi celelalte clasuri privilegiate sd fie ocrotili potrivit Regulamentului qi sd nu mai fie intrebuinfa{i in trebile particulare. 7) Privighetorii sd se aleagd, dupd gldsuirea Regulamentului, fdrd nici o inrdurire a c6rmuirii. 8) Reforma qcoalelor pe o temelie larg6 gi nalionald spre rdspdndirea lumindrilor in tot poporul. 9) Dezarmarea grabnici a arn6u{ilor qi a altora ce s-au inarmat de Ocdrmuire gi inchezdqluirea lor pentru viitor cd nu vor mai fi pricind de turburare publicS. 10) Ridicarea pedepselor trupegti injositoare caracterului de mililie nalionald, imbunSt6{irea hranei sale qi mai ales dreapta inaintire in ranguri dupd merituri personale.

i)

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

1)

Militarii care au slujit patriei

gi cari au cdgtigat recunoqtinla obqteascd sd

fie scutili de

orice ddidii cdnd vor ieqi din slujb6. 12) Minigtri sd aibS deplind libertate praviliceascd in lucrdrile lor. pentru ca sE poarte toatd r6spunderea acestor lucriri. 13) Desfiin{area poglineim ca una ce este vdtdmdtoare agriculturii qi come4ului 1drii. 14) imbundtS{irea portului Galalii, ca cel mai mare canal al infloririi comerfului gi agriculturii 1arii. 15) Ridicarea moral6 qi soliali a clerului. 16) Pdzirea cu sfinfenie a legilor pe care se reazemd creditul public Ai aceasta in privirea tuturor fhri osebire, pentru siguran{a relaliilor comerciale. 17) Informarea unui tribunal de come4 la Iaqi; codul de comerf al Franlei, consfinlit de Regulament, sE tie t6lm6cit in limba {6rii. 18) Banii de rezervd sd fie intrebuinfafi ?n formarea unei bdnci de scont pentru inlesnirea negu{Storilor in inflorirea comerlului. 19) Hrana obgtei de prin tdrguri sd fie subt cea mai de aproape ingrijire a stdpdnirii spre a nu se face un mijlor de imbogdtire particularS. 20) Agezarea poliliei tdrgurilor pe principii de omenire in privirea nenorocililor arestuili. 2l) Liberarea tuturor arestuililor in pricini politice atet civile, cAt qi militare; reintoarcerea driturilor politice acelor clrora li s-au ridicat nedrept pentru asemenea

pricini.
22) Nestr6mutarea din posturi a amploiatilor vrednici gi cinstili gi inaintarea lor in posturi potrivit Regulamentului, precum qi sporirea lefilor lor, spre a le inlesni mijloace de o viefuire cinstitd qi neatArnatd. 23) To{i amploialii s6 fie rdspunzitori pentru faptele lor in lucrdrilre slujbelor. 24) Infiintarea unui banc nafional pe cel mai sigur temei. 25) Grabnicele forme de imbundtdlire ale condicei criminale, ale procedurei gi ale sistemului pedepsitor. 26) impS4irea dreaptS qi potrivit Regulamentului banilor pensiilor qi indreptarea abuzurilor ce s-au introdus in imp6rfirea acestor bani. 27) Ofisurile slobozite p6nd acum de Oc6rmuire in ramul judecdtoresc qi administrativ sd se supune voturilor Obqteqtii Adun6ri gi de acum sd se conteneascd de a se slobozi asemenea ofisuri fard a fi cercetate de adunare. 28) Seanlele tribunalelor si fie publice. 29) Sean{ele Obqteqtii Adundri sd fie publice. finerea rdnduielii in sdnul ei sd atdme de insdqi adunarea. iar nu de vornicia de aprozi, potrovit Regulamentului. 30) Tot pim6nteanul sd aibd dreptul de a adresa o jalbd Obqteqtii Adun6ri. 31) Deputalii sd nu poatd fi in slujbd, sI nu poatd primi nici ranguri, nici mul{imire bdneascd in vremea deputdliei lor. 32) Chipul ce s-a intrebuin{at la alegerile deputa{ilor fiind impotriva legilor qi, ?n urmare, gi Obqteasca Adunare de astdzi fiind rodul acestui chip, nu insufld nici o incredere obgtei, deci aceastd adunare sd se desfiin\eze gi indatd sd se injghebe o nou6 Camer6,, lard nici o inrdurire asupra alegdtorilor din partea Cdrmuirii, pentru ca acea Camerd sd fie adevdratd reprezentafie a naliei gi adevdratd inchezdqluire tbricirii patriei. 33) Pe temeiul art.57 din Regulament, Camera sd aibd dreptul de a face domnului punere inainte a tot felul de lucruri privitoare la folosul obqtesc. 34) Ridicarea censurei in privirea tuturor trebilor qi a intereselor dinlduntrul 15rii. 35) Informare grabnicb a unei garde cetdlene;ti prin toate tArgurile JSrii alcituitd at6t de romdni, c6t qi de strdini proprietari.

. . .

Bibliografie

1. Iscru G.D, Revolutia Romana din 1848-1849, Bucuresti, Editura Nicolae

2.

Balcescu, 1997. Platon Gheorghe, Geneza Revolutiei Romane de la l84B,Iasi, Editura Junimea,
1980.

3. Berindei Dan, Revolutia


Enciclopedica, 1998

Romana din 1848-1849, Bucuresti, Editura