Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
.....,....."^",.....^...,,,,,,,,,e,
,.,
....,.....v.....4....v..*^.".^..................................,4
TRACTATUL DE pERLIN
I-1
11
URMAT DE
PROTOCOLELE CONGRESULUI
PRECUM
1 DE CHARTA
BUCURESCI
JMPRIMERIA
iSTATULUI
1. 8 7 8
www.dacoromanica.ro
TRACTATUL DE pERLIM
URMAT DE
PROTOCOLELE CONGRESULUI
PRECUM *I DE MARTA
BUCURESCI
.............,y......
JIV1PRIMERIA
STATTJLUI
1878
www.dacoromanica.ro
corkeT bavarieT.
BritaniT i IrlandeT, ImpArAttisl a radii- de Spania de I-ia clasl, consilier intim aclor; Maj. Sa regele ItalieT; Maj. Sa ImpA tual, ministru al caseT Imperiale qi al afaratul tutulor Rusiilor, 0 Maj. Sa lmpA- cerilor strAine, Feld-Marepl-locotenent
ratul Otomanilor, doritort de a regula, fn armatele sale.
intr'un cuget de ordine europeanl conform
Pe D. Ludavic , comite Karoly de
cu stipulatiunile tratatuluT din Paris de la Nagy-Karoly, amb elan i consilier intim
30 Martie 1856, cestiunile ridieate in actual, ambasador estraordinar plenipeOrient de evenimentele anilor din urnal qi tentiar pe Magit Majestatea Sa Imperato-
Pe D. Renric baron de Haymerle, conde pArere, el tntrunirea unuT congres ar fi silier intim actual, ambasador estraordieel mal bun mijloc de a se stabili lesna o nar qi plenipotentiar pe 16130 Majestatea
In telegere.
Sa regele ItalieY.
Prefedintele republicd Francese
Majestittile Lor i Pregedintele RepubliPe D. William Henri Waddington ,
ceT Francese at numit pentru acsta, plenipotentiarT aT lor ;
senator, membru al institutuluT , ministru
Majestotea Sa Imperatul Germanid, secretar de stat la departamentul afacerirege al Prusid:
lor stritine.
Pe D. Bernard Ernest de Bidow, mi- nipotentiar al FrancieT pe 16ngl Ilajestanistrul sgt secretar do Stat la departamentul afacerilor strAine,
Pe D. Chlodwig Carol Victor, principe
de Hohenlohe-,Sebillingsflrsth, principe
de Ratibor fi Corvey, ambasadorul sAA
estraordinar i plenipotentiqr pe 16ngli
www.dacoromanica.ro
2
Majestatea Sa _Regina .RegatuluI-Unit
regulatA formg.
Art. 1. Bulgaria este constituitA In principat autonom i tributar, sub suzeranicomite de Salisbury, .vice-comite Oran- tatea M. S. SultanuluT; ea va avea un guborne baron Cecil, pair al parlamentuluT, vern craqtin qi ug, milit,ie nationall
Art. 2. Principatul BulgarieT va cumembru in prea-onorabilul consiliti privat al MajestAtel Sale, principal secretar prinde teritoriile urmAt6re : Fruntaria urde Stat al MajestAteT Sale la departamen- mezg, la Nord, prmul drept al DunitriT de
la vechia fruntarie a SerbieT pene la un
tul afacerilor strAine
punct care se va hotAri de ug comisie EuPe prea-onorabilui lord Odo
Leopold .Russell, membru in consiliul ropeang,la resgrit de Silistra qi, de acolo,
privat al MajestgeT Sale, ambasador ex- se va indrepta spre Marea Ngrg. la Sud
traordinar i plenipotentiar pe lngA Ma- de Mangalia, cara remAne lipit, de terijestatea Sa Imperatul GermanieT, rege al toriul romAnesc. Marea Ngr, formzA hotarul resgritn al Bulgariel. La Sud, frunPrusieT.
:
taria reurc, talvegul pArkulul lngA care
Majestatea Sa regele
Pe D. Ludovic, comite Corti, senator, snnt satele Ilogia-Chioi , Selam-Chioi ,
Aivagic, Cubibe, Sugiuluc; strebate oblic
ministrul ser' al afacerilor strAine,
Pe D. Eduard Imite de Launay, am- valea Deli-Kamcik, trece la Sud de Belibe
basadorul sti extraordinar i plenipoten- qi Kemhalik qi la nord de Hagi-Mahale,
de cavalerie, ajutantul set general, mem- rcial Balkan a cgruT intind ere o nrmzit
bru in consiliul ImperiuluT i ambasador pene la verful Kosica.
Acolo, ea lasA culmea Balkanulur, coextraordinar ti plenipotenIiar pe lengg
b6rA spre sud intre satele Pirtop i DuMajestatea Sa BritanicA,
Pe D. Paul d'Oubril, consilier privat zanci, lAsate nnul Bnlgarier i col-lalt Ruactual, ambasadot extraordinar i pleni- mella Orientale pn la plal Tuzlu Dore,
poten.tiar pe lengA Majestatea Sa Impera- urmz4 acstA 011 pene la gura apel
Smovschio-Dere lengA satul Petricevo ,
tul Germaniel, rege al Prusiel,
Majestatea Sa Imperatul Otomanilor: lAsfind RumelieT O ientale uA zonii cu uit
Pe Alexandru-Carath.eodory-Pasa, mi- razg de doue chilometre In sus de acest
confluent, reurcl intre pgraiele Smovschionistrul seii la lucrArile publica.
Pe Mehemed-Ali-Pasa, muqir al arma- Dore qi Camenica, urmand linia de impArtirea apelor, pentru a coti spre Sudtelor sale, qi
Pe Sadullah-Bey, amhasadorul sett ex- Vest, la inAltimea Voiniaculur i a ajunge
tuaordinar i plenipotentiar pe HITA Ma- drept la puntul 875 din harta statulur majestatea Sa Imperatul Germanid, rege al jor austriac.
PrusieT.
Ea reured in linie drptA pe Vidlic Pla- din Bulgaria eit si strdinilor si niel uft
nina i, de acolo, pe muntele kadocina
pedicA nu se va putea pune in organisarea
hantai Cogia Balean, ldsfind Serbiel satul diferitelor comunitAtl sad in raporturile
lor cu capillor spirtualT.
Doikincl, iar Bulgariel satul Senacos.
www.dacoromanica.ro
4
Art. 6. Administratia provisorie a Bul- periuluY. La fixarea tributuluY, Pnterile
garieY va fi dirigiata pAnii la terminarea vor avea in vedere partea acesta datoriY,
regulamentuluY organic de un comisar Im- care va putea fi impusa principatuluY pe
perial Rusesc. Un comisar Imperial Oto- basa uneY equitabile p-oportiY.
Art. 10. Incep6nd din qiva ratificareY
man cum 0 consuliY delegatY ad-hoc de
cele-l-alte PuterY semnatme ale acestuY presentuld tratat Bulgaria este substitractat vor fi chemag sti asiste cu scop d'a tuitit guyernuluY otoman In sarcinele i incoerola functionarea acestuY regim pros i- datoririle eY, facia cu societatea ea (4. &rate
sor. In cas de neintelegere intro consulir Ruqciuc-Varna. Regulares socotelelor andelegatY, majoritatea va hotari; i, n cas terire este reservata uneY combinar Sutra
malta Prta , guvernul principatuluY
de divergenta intre acesta majoritate
condsarul Imperial Rus sat comisarul Im- administratia societateY cleY ferate. Aseperial otoman , representantil Puterilor menea este principatul Bulgar substituit
semnatare de la Constantinopole, intrunitY pentru acea parte a indatoririlor primite
in conferinta, se vor pronuncia.
de malta P6rta atAt faca eu Austro-UnArt. 7. Regimul provisorit nu va putea gana, cat i facia en societatea de exsit se prelungsel mal mult de noud lunY ploatare a did ferate a Turci i europene,
de la schimbul ratificarilor acestuY tratat. privit6re la terminare a, jonctiunea si cirarid regulamentul organic ya fi ter- cularea liniilor fade, situate pe teritoriul
minat, se va procede indatil la alegerea el (bnlgar). Conventiile neeesare pentru
PrincipeluY BulgarieY. Indata ce Principele regularea acestor cestiunY se yor sav6r0
va fi instituit, noua organisare se va pnne in imediat dupti incheerea paceY, intro Auvigre i Principatul va intra in deplinul stro-Ungaria, P6rta, Serbia 0 principatul
esercititi al autonomi i sale.
Bu lga
Art. 8. Tratatele de comerciti qi de naviArt. 11. Armata otomana nu va maY pugatie, cum i tte conventiile i arangia- tea sta In Bulgaria. T6te fortareteIe vechY
mentele incheiate intro Pnterile stOine
vor fi desfiintate tu cursul unuY an sat ei
Nita 0 aqTY tin yig6re , sunt mentinute In mal 'nainte, daca vafi po(ibil, cu cheltuiaPriueipatul BulgarieY i nicY o schimbare la principatuluY. Guyernul local va lna inu se va face in privinta nicY uneia din mediat mOsurY pentru a le darAma, ei nu
PuterY inainte d'a fi consimtit ea.
va putea lasa sit se cladsca altele. I-
Niel un drept de transit nu se va per- nalta Nita are dreptul d'a dispune dupa.
vointa de materialul de resboid
alte obiecte, carY apartin guyernuluY otoman, i carY vor fi ramas incit prin fortitre-
deplinit vigre, cat timp nu se yor modifica sonalft afara din principat, yor put sO
prin consimtimAntul partilor bat( resate. mAnti stapAnY pe imobilele lor din Bulga-
Art. 9. Suma tributuluY anual, care va ria, puttnd sit le arendenze sat sa le adBulgarieY ministreze prin a treia pers6nd. tA comicurteY su zerane, transmitin lu'l uneY bancY, sie turco-bulgara va fi insarcinata sa repe care o va desemna in urmit malta guleze in curs de duoY anY tte afacerile
Prta, se va fixa in comuni intelegere de privit6re la modul venddreY, exploatard
Puterile semnatare, la finale Antiuld an sat folosinteY in contul lnalteY PortY, a aal esistenteY none organisatiY. Acest tri- y reY statuluY, sat a doniilor pihse prebut va fi basat pe venitul de n ijloc al te- cum i cestiile r( latiye la interescle priretoriuluY principatuluY, avAnd Bulgaria vate, carY ar putea fi ingagiate pe lOnga
sa prte uti parte din datoria public') a Im- cele de sus. Supu01 principatuld Bulga-
www.dacoromanica.ro
rieY, carY cialtorese orY staii prin pArtile Dvelina-Moglio, cr6sta 531, Zmailica-Rrh
Sumcatita, i ajunge la botarla adminicele-alte ale Imperiuld toman, vor fi supusY a utoritAtilor i legilor otomane.
strativ al sangiaculd Sofia futre Sivritas
Art. 13. In partea cle$pre sud a BalcaKadirtepP.
nuY se va forma uA pros ineiA ce se va numi
Hotarul Rim( lieY se desparte de al BulRumelia oriental, i care va fi pu sA di- garieY la muntele Kadirtepe, unja ce desrect sub autoritatea politiel si milita] A a parte albia MariteY, urmAnd atAt adfluenM. S. Sultanuld, cu u administratie au- el e riuluY 1VIesta-Kara su , fn dreptAn du -se
tonomA, avAnd un gavernator general ere-. pre sud-vest si sud d'alungul cresteY m u ntin.
tilor Despoto-Dag spre munt(le Krusovo
Art. 14. Rumelia oricntall se hotArasce (punctul de jonetiune al linieY tractatuluY
spre nord i nord-vest cu Bulgaria, si co- de la San-Stefano).
prinde toritoriul coprins futre liniele urDe la muntele Krusovo, hotarul coresmittre :
punde linieY fixate In tractatul de la SanHecha de la Marea IsTAgrA, linia ho- Stefano, adicA lantuluY BalcanuluY Negru
taruld se urcA de la gura si tu lungul a- (Cara-BalcanY), muntilor Dag, Esee, Cepeceltd riA, 16ngli care se aflA satele Hagi- loi, Caracolas si I$ida, de ande trece dikied, Selamkioi, Avragik-Kulibe, si Su- rect spre Sud, pentru a ajunge rful Arda,
giuluk , strAbate oblic valea Dali-Kam- al citruY talveg '1 urmzA pnA la un punct
ciculuY, trece In partea de sud. de Brlibe apr6pe de satul Ada-Cale, are TAmAne
si Kemhalik, si In partea de nora de Hagi- TurcieY. De la acest punct hotarul se urcA
Mahole, dupl ce a trecut rful Delicamzik, pe crsta munteluY Bestepe-Dag, urmAnIns intAnd la o distantA de 2 si jumAtatate du-o pentru a se coborf si a trece Manita
chilometre, sjunge la culmea nnuY punct la un pulid situat la eind kilometri In
situat futre Toberlik s,i Ardos-Breza , ur- sus de podul lui Mnsta fa-Pasa.
De Bel
mAndn-o prin BalenniY-Karnabad, Prise- linia se SndreptzA spre nord, Raid pe livita si Kazan, iar spre nora de la Kotel la nia de fnapArtire a apt lor futre Demirhali-
Demireapu. Ea se fntinde prin lantul ge- Dere si a micilor ailuenti aY MaritzeY p6nA
neral al mareluY Balean, urmAndu'l fn la Kuedeler-Bair, de unde se fndreptzi
t6tA Intinderea pAnA la vArful Kosica: La In partes ostuluY spre Sucar-Bair, trece
acest punct botarla RumelieY Orientale de ad i valea TungeY, mergAnd spre BniuelasA eulmea BalkanuluY, se cobrA futre Derbent, pe care o lag spre nord, cum si
satele Pirtop i Dusanei, din care unul Stigiak. De la Buiuc-Derbent ea urmAzA
remAne BulgarieY rA eel-alt RumelieY O- iar unja ce desparte apa, pfntre rfurile larientale , pt-InA la rful de la Tuzludere, terale ale TungeY spre nora si ale MariteY
urmzit cursul acestuY riti pPnA la -unirea
luY eu Topolnica, i apoY pe acesta pen6 la
vArsarea sa In Smovskio-Dere lengA satul
Petricevo , lAsAnd Rumc bY Oricntale
zonl de dou6 kilometri d'asupra acesteY ape, carY se scurg In marea NgrA , futre
confluente, se urcA apoY futre rturile Smov- satele Belevin i Alatli , urmzA In spre
skio-Dere i Kamenca , urmAnd linia de nora de KazanIte, crestele de la Vosna
fmpArtire a apelar, pentru a se fndrepta Zuvak, adicA linia care dest..arte apele Duspre Sud-Vest la tnltimea de la Voiniak ka i Caragaeisu, si ajunge futre aeele clon8
si a ajunge direct la puuctul 875 al char- rfurY cu acest nume.
Art. 15. Sultanul va aves areptul sA ateY statuluY-major austriac.
Linia hotaruluY taie In linie drpti al- pere hotarele provincieY pe uscat si pe mebia superirA a riuluY Ihtimandere, trece re, prin rAdicare de fntArirY la botare $i
futre Bogdina i Karaula, pentru a se Tm- trAmitere de trupe. Ordinea interirA In
pretina ritsY cu linia care desparte albiile Rumelia OrientalA va fi mAntinutA print'AA gendarmeriA indigen1 , sustinutA de
rfurilor Isker si Maritza, futre Kamurli
Hagilar, o urmzil d'a lungul vArfurilor nA militie localA. In tntoemires acest o
www.dacoromanica.ro
(Iona corpurY, ai caror oficiarl se vor Mimi generale ale Imperiulul, privitre la liberde SuHann!, se va line gmil. de religia lo- tatea religisa a tutulor cultelor.
cuitorilor difedtelor lo ca Matt M.S. Salta-. Art. 21. Drepturile si indatoririle hal-
va parea amenintatit. In casul a costa, malta aceste (Iona state, dar si prin porturile
P6rtit va trebui sit fnsciinteze pe represen- Mara Negre Varna si Burgas, unde ,
tantilputerilor atat despre ac6sta hotartre, pentru tim pul oeupatia, isT pot stabili deeAt si despre necesitatea ce-a justificat'o. positele necesare.
dioa ratificareT presentulul tratat. Guyernul imperial rus se obliga d'a termina trecerea trupelor sale prin Romania si evacuarea eomplecta a acestuT principat intr'un termen ulterior de treT lunY.
Art. 23. malta P6rta se obliga a aplica
In insula Creta, In mod scrnpulos, regulamental organic de la 1868, facandu'l modificarile ce se vor socoti echitabile. Asemenea regulamente potrivite ca trebuintele
locale, dad' de scutirile contributiilor facuta CreteY, se vor introduce si in cele-alto
partY ale Tarciel Europene , pentru care
earl ati fo .t incheiate intro Nari si pute- nare, va cere opinia comisid europene starile straine, sad care se vor incheia 'Inca, bilitA pentru Rumelia Orientala.
vor fi In vig6re in Rumelia Orientala, preArt. 24. In cas cand malta P6rtA si
cum si In tot Imperial otoman. Vote imuni- Grecia nn ar fi In stare a se Invoi asupra
tatile si privilegiile obtinute de supusil rectificara hotaruluT, continuta In art. 13
strainY, orr-care ar fi positia lor, se vor din protocolul congresula din Berlin , arespecta in acea provincie. malta P6rtA tuncY Germania, Austro-Ungaria, Francia,
se obligA a face sit se pagscii acolo legile Marea-Britanie, Italia si Rusia 'sl reserva
www.dacoromanica.ro
dreptul de a oferi celor douS partl mijlo- putea, la nit departare de Ose kilometre
cirea lor pentru a inlesni tratarile.
de sosoa Bilek-Korito-Gacko, p6na la giArt. 25. Provinciile Bosnia si Herzego- tul asedat intre Somina-Planina i munvina vor fi ocupate si administrate de tele Curilo, de unde se indrptii titre ost
Austro-Ungaria. De dre-ce guvernul Au- prin Vratkovici , lasand acest sat Herzestro-UngarieT nu doresce a se !ligroin ea govineT, IAA la muntele Orlin. Incep6nd
administrarea SangiaculuI Novi-Bazar, ca- de la acest punct i Wand Bavno Muntere se Intinde intre Serbia si Muntenegru negruluT, hotarul merge direct catre nordIn directia sudica peste Mitro vitza, guver- est, tricnd peste vrfurile LebersniculuT
VolojaculuT, se scobra pe linia ces maT
nul otoman va iirma Sit functioneze acolo.
Cu tte acestea, pentru a se asigura noua scurta la Piva, pe care o tae, si se unesce
stare politica, libertatea i siguranta po- cu Tara trecnd printre Crkvic si NedpulatieT, Austro-Ungaria's1 mentine drep- Tina. Da la acest punct merge In sus pe
tul, d'a sine garnisone i drumurT militare Tara IAA la Mijkovak, de unde urmza
si comereiale in tta in tinderea aceleT crsta contrefortuluT 00 la Siskojezero.
partY a vechiuluT vilaet al BosneT. In a- De la aosta localitate, ea se confunda cu
acest scop se reserva guvernul Austro- vechile hotare IAA la satul Sekulare.
De acolo merg noile granite peste culUngar si acel al TurcieT, d'a se intelege
mele Mokra-Planind, lasnd satul Mokra
asupra amaruntelor.
Art. 26. Indepedinta MuntenegruluT e- MuntenegruluT, aid sjunge punctul 2,166
ste recunoscutti de malta P6rta si de tte a charteT StatuluT major austriac, urmand
cele-alte inane partY contractante, care lantul principal i linia de despartire a
apelor intro Lim d'u parte si Drina si
n'o recunoscuse
Art. 27. Inaltele pr contractante s'at Cievna (Zem) de alta. ApoT se unesc ca
invoit asupra urmatrelor puncte : In actualele hotare intre teritoriul tribuluT
Muntenegru deosebirea credintelor reli- Kusi-DrecalovicT d'uti patte i Kucigise si a confesiunilor nu se va putea o- Krajna, Klementi si Grudi de la alta phia
pune nimenuT ca un motiv pentru esclu- la sesul Podgorita, de uncle se indrpta
dere sat incapacitate in cat privesce eser- catre Plavnica, Wand. AlbanieT teritoriul
citarea drepturilor civile i politice, ad- Klementi, Grudi i Hat. De niel nouile
miterea la demnitatT publice, functiunT si hotare trec lacul pe lnga insula GorikaonorurT sat exercitarea diferitelor profesiT Topal, si de la Gorica-Topal, tree :direct
si industriT in orT-ce loe. Libertatea i e- peste vrful culmd, de unde urmza
sercitiul exterior al tutulor cultelor vor nia de despartire a apelor intro Megured
Kalimed, Wand Markovie Muntenefi asigurate tuturor locuitorilor din Muntenegru, ca i strainilor si nu li se va pu- gruluT i adjunge la marea Apriatica la
ne niel o Witt atat la organisarea ierar- Kruci. La Nord-Vest, hotarele sunt forchidt a diferitelor comunitatT religise cat mate de IA linie, care merge de la csta
dintre satele Susana i ZubeT, si se fisi la raporturile lor cu capiT spirituall.
Art. 28. Nouile hotare ale Muntene- nesce la punctul estrem Sud-ostic al gragruluT se hotaraso precum urmza : Li- nitelor actuale ale MuntenegruluT la
nia plecand de la Ilinobrdo, spre nord de Vrsuta-Planina.
Art. 29. Antivari i 'Loral& s6a stint
Klobuk, scobrit pe Trebincica dare Grantzarevo, care r6mOne HerzogovineT, de aid anexate MuntenegruluT cu urmatrele
urmza cursul acestuT rit Ong la un punct, conditiunT: localitibe asedate la Sud de
situat la un kilometru In josul confluente- acest teritoriti dui:a delimitarile stabilite
luT CepeliceT si de acolo se intinde prin mal sus IAA la Bojana, coprin;lnd si
linia cea mal scurta spre inaltimele ce ho- Dulcinjo se vor reda Turciel. Comuna
tarnicesc Trebinjeica. ApoT se indrpta Spizza, p6n6 la hotarul nordic al teritocatre Pilatova, lastind acest sat Muntene- riuluT indicat in descrierea detaliata, a hogruluT, si merge d'alungul inaltimelor in tarelor, se incorporza ca Dalmatia.Deplina
directia nordica, unde se Sine, cat se va .0 to tala libertate navigatie pe Bojana va
www.dacoromanica.ro
8
fi pOntru Muntenegru. Nu se vor ritdiea obiceiurilor existente privitre la munteA
IntarirT pe cursul acestuT rttl, afarit de a- negree.
celea care vor fi necesar la apararea local
Art. 32. Trupele muntenegrene vor fi
a orasuluT Skutari, sii care nu se vor in- tinute ca inteun interval do 20 411e socotinde mal departe de sese kilometri de la tite din momentul schimbareT ratificatieT
denstil. Muntenegrul nu va putea sit presentuld trat tt, sat undo va fi posibil
aib eoritbiT i pavili6ne de resbel. Portal
care le ocupa in momental presinte, in afail de granitele ale nod ale principatuluT. Trupele otomano vor evacua teritoriele cuvenite MuntenegruluT in acelasT
restimp de 20 de 411e. Li se concede insa
un timp de 15 slile, atAt pentru a pitritsi
locurile fortificate si a retrage provisiele i materialul de resbel, cat ei penthiu a'sT face un inventar de 'masinele i objectele, ce nu ar putea sit fi e ridicate in datit.
sit le admlnistre4e ceT d'al treilea.. Ni- civile sat politicc, admiterea la demnitittr
m,nT navi fi expropriat, de cAt inteun functiT si onorurT publice sat la exereitamod legal in interesul public si plain luise
malinainte utt despAgubire. Se.vaintoomi
nit comisiune turco-muntenegrnit, pentru
a regula in timp de treT anT tte afacerile
www.dacoromanica.ro
1.........T....
Mrdar-Planina , care formd linia des- I giele supusilor str6inY, precum si dreppArtit6re a apelor futre albia Ibaruld si tul de jurisdictiune si protectiune consuSitnieeY d'ult parte gi al TopliceY de alta, lark vor rtmAne in deplinit putere, Out
litsAnd Prepolae InsA Tumid. Aid flacon: nu se vor schimba prin o Intelegere co-
jnrA la Sud linia despArtit6re a apelor mud, intro principat si puterile intedintre Brwenika si Medvedja, lAsAnd Ser- res ate.
bid t6tit albia Medvedjd, urmzit damn Art. 38. Principatul SerbleYintrit pentru
Goljak-Planina (care form6z1 Hula de parten sa In locul PorteI In acole indatorirY
despArtire a apelor futre Kriva-Rjaa d'o pe care aosta le-a luat, Wm Austro-Unparte si Poljanika, 'Veternika si Morava de gana cum si cittre societatea de exploataalta) Out la vArful Poljaniker, Aid se In- re a drumurilor de fer turcestl din Eurodrip% printre contreforturile Karpina? pa, atAt In ma ce privesce fndeplinirea,
Planina p6n6 la confluenta Kojinskd en clt si junctiqnea si exploatarea linielor
Morava, taie acest rig, se suie prin unja ce se vor fnfiinta din not penoul teritorid
1espArtit6re a apelor futre rid Kojinska si
virtu' ce eade In Morava lingl Meradovec
pentru a ajmage la Planina Svilija (rasapra TArgovistd. De la acest punct urm6z1
Art. 39. Musulmanil cad posedit bu1 espunde la muntele Crni-Vrh. De la nurI In localitAtile alipite Serbid si care
Inuntele Crni-Vrh, noua granita este ace- vor sit 'sr aseze locuinta afarit din principat,
iasT en a BulgarieY, adicit: hotartil urmit- vor putea sit'sY retin A proprietAtile arendfinresee linia despArtitre a apelor Intre dule sat lAsAnd pe alti1s1 le administreze.
Struma si Morava prin culmile StreseruSe va aleltui o comisie turco-grbscA,
ld, Vilogolo si Mesid-Planina, atiuge care sit reguleze Inteun restimp de treI
tiunilor pi6se, (Vakufe), precum si cestiele ce stat in legAturit eu interesele particularilor angajatI In ele.
Art. 40. PALA la fncheerea unuY tractat
www.dacoromanica.ro
10
Art. 42. De 6re-ce Serbia are sa prte mala de transit pentru marfurile ce vor
uti parte din datoria publica otomana pen- trece prin principat.
tru nouele teritoriT ce i sal cedat prin
Art. 49. Romania va patea incheia conpresentul tratat, representantiT puterilor in ventiunT pentru regularea privilegielor si
Con stantinopole vor hotitri in unire cu mal- atributiunilor consulilor in materie de
ta P6rta, catimea eT pe ul basa equitabila. proteetiune in principat. Drepturile easel-
Art. 43. Partile contractante recunose gate vor r6mane in vigre /gate timp cat
independinta RomanieT, legandu'o de con- nu vor fi modificate prin la intelegere co-
ditiunele aspase in urmat6rele dou6 ar- muna intro principat si *tile interesate.
ticole.
Art. 50. P6n6 la incheierea unuT tratat
Art. 44. In Romania, deosebirea credin- care sa reguleze intre Turcia si Romania
telor religise si a confesiunilor nu va privilegiele si drepturile consulilor, suputea fi opus li nimbuT ca un motiv de ex- pusiT romild ce vor calittori sal vor sta
cludere sal de incapacitate in eeea-ce in Imperiul otoman, precum si supusiT oprivesce bucurarea de drepturT civil sal tomanT ce vor ellatori sal vor sta in Ropolitice, admiterea in demnitatT, functiunT mania, se vor bucura de drepturile garansi onorurT publice sal exercitarea diferi- tate supusilor celor-alte puterT Europene.
telor profesiunT s,i industdT in orT-ce locaArt. 51. In ceea-ce privesce indeplinilitate ar fi. Libertatea si esercitiul exte- rea lueritrilor publica sal altele asemeuea
rior al orT-card cult vor fi asigurate tuturor locuitorilor Statu!uT roman, ea si strginilor si nu se va pune nicT un fel de piedid atat organisatieT ierarchice a diferitelor comunitatl religi6se, cat si raporturilor acestora en capiT lor spiritualT. NationaliT tutulor puterilor, comerciantT sal
altiT, vor fi tratatT in Romania Wit deosebire de religiune, pe piciorul uneT depline egalitatY.
Art. 52. Pentru a mad garantiele asigurate libertatel de navigEttinne pe Dunare, care e recunoscuta de un interes Europ6n, Inaltele PuterT contractante hotlirase
ca t6te intaridle si fortificatiile, ce se git-
www.dacoromanica.ro
11
de politig fluvial
i supraveghiere, de la
Portile de Fer 00 la GalatT, se vor in- rA el intentia sa este, a face din Batum
tocmi de comisia EuropeanA, en asistenta un port franc, essentialmente comercial.
delegatilor statelor termurene, puntmdule
Art. 60. Valea Alaskerd i orasul BaIn acord cu acele carT a fost fAcute, sat yazid, carT, prin articolu119 al tractatuld
cad se vor hotAri pentru parcursul din jos de la San Stefano, at fost cedate RnsieT,
de GalatY.
se vor inapoia TurcieT. malta PrtA cedzit
Art. 56. Oomisia Europeand dunAreand PersieT orasul si tinutul de la Khotur,
se va pune In intelegere eu eel in drept dupl cum a fost fixate de comisia mixt1
pentru a asigura intretinerea faruld din Anglo-Rusg pentru determinarea hotare-
insnla Serpilor.
lor Turciel si PersieT.
Art. 57. Execntarea lucrArilor destinate
Art. 61. malta PrtA se obligit, a reaa inlitura pedicele pe earl Portile de Fer lisa finA nicT u zAbavi tmbungtAtirile
o cataractele le opun navigatiuneT s'at
reformele,pe cad le redamA necesitAtile
ineredintat Austro-UngarieT. Statele braetrebuintele locale ale provinciilor locinate cu aceste pArtT ale ride vor da tte cuite de ArmenT, garantAnd siguranta lor
inlesnirile ce s'ar putea cere in interesul a- contra Cerchezilor si Kurclilor. Ea va Incestor lucrArY. Stipulatille art. 6 din tra- sciinta In mod periodic pe PuterY, carT vor
tatul de la Londra din 13 Martie 1871, re- supraveghia punerea lor in merare, de m6lative la dreptul percepereT uneT taxe pro- surile inste pentru acest scop.
visorie pentru acoperirea cheltuelelor, se
Art. 62. De re ce malta P6rtA, a exprimat vointa eY, d'a mentine principiul
mAntin In favrea Austro-Ungarid.
Art. 58. malta PrtA cedeazti Impe- libertAteY religise, dAndu-T cea maT mare
riuld rus In Asia teritoriele ArdahanuluT, latitudine, inaltele pArtl contractante iati
CarsuluT i BatumuluT cu portul aces- act de ac,stA declaratie spontanel. In nicY
tuT din urml, cum si tte teritoriele cuprinse Intro hotarul vechit ruso-taro i
traseul urmAtor: hotarul nod merge de la
marea NgrA conform eu linia determinati de tratatul de San-Stefano pAnd la
litice, admiterea in functiT i demnitAtT puun punct la nord-vest de Khorda si la Sud blice, sad esercitiul diferitelor profesil
de Artvin, prelungindu-se in liniA drptA industriT. Totl fArA osebire de religie, vor
pn6 la riulu Oiurukh, trece peste acest fi admid, ea martorT inaintea tribunalelor.
rIn,si merge In partea despre apus de As- Libertatea i practica exteri6r1 a tut ulor
michen In linie drptit spre Sud. pen- cultelor se garantzA tuturor i nicT u petru a se uni en hotarul RusieT indicat In dicA nu se va putea pune niel organisatiel
tractatul de la San-Stefano, la un pullet ierarhice a diferitelor societAtl religi6se
situat la Sud de Nariman lAsAnd RusieT nicT relatiilor acestora cu capiT lor spirioragai Olti. De la punctul arttat lngliNa- tualT. EclesiaticiT, pelegrinil i cAlugAri
riman frontiera merge apoT prin Trebenek, tutulor naionalitiiibor, cari cAliStoresc prin
care asemenea rdnaftne RusieT, p6nd la Pe- Turcia europnA i asiatiel, se vor bucura
recciai. Linia urmzA acest riu p6nd la Bor- de aceleasT drepturY, avantage i privileduz, d'ad se indreptzA spre Sud, 11sAnd giT. Drepturile de protectie oficialA sunt reBorduz i Jenikioi RusieT. De la un puuct cunoseute agontilor diplomaticT i consuIn partea despre Vest asatuld Karaugan se lar al Puterilor din Tarda, atilt in privinta
indreptzA hotarul spre Medjingert d'aci persnelor numite mat sus cat o In priIn linie drptA spre v6rful munteluT Kasa- vinta asepmintelor lor religi6se i instiDagh i d'aci In d'alungul linieT despArti- tutiunilor de bine-facere din locurile SAn-
reT apelor tare afluentele Araxulul spre te sat de aiurea. Drepturile ckstigate de
Nord si acel al Murad-SonuluT spre Sud, Francia sunt reservate inteun mod expres,
si este bine Inteles el nu se pte face niei
pdnd la hotarnl rusesc.
uii schimbare In atatul quo din locurile
www.dacoromanica.ro
12
Art. 64. Presentul tractat se va ratifica,
care ar fi patria lor, vor fi mAntinutT in
ratificdrile se vor schimba la Berlin inproprietAtile i avantagele lor anteridre
tr'un termen de treT sptiimAnT sad daca e
Santa. CAluggril din muntele Athos, orY-
Art. 63. Tractatul din Paris, de la 3/. pectivi all sub-semnat acest tractat puand
Martie 1856, precumi tractatul din Lon- pe dgnsul sigiliile armelor lor.
dra, de la 13/ Martie 1871, sunt mAnti,
FAcut la Berlin in a 13-a di a luneT luT
unte in t6te a cele decisiunT earl nu sunt
Iulie
1878.
abrogate sail modificate prin
de fatd.
(L. S.)
(L. S.)
(L. S.)
(L. S.)
(L. S.)
(L. S.
(L. S.
(L. S.)
(L. S.)
(L. S.)
(L. S.)
(L. S.)
(L. S.)
(L. S.)
(L. S.)
(L. S.)
(L. S.)
(L. S.)
(L. S.)
(L. S.)
semnatl.: v. Bismarck.
H. Billow.
Hohenlohe.
Anclrassy.
7)
7)
7)
)7
7)
77
77
7)
77
Karolyi.
Haymerle.
Waddington.
Saint Vallier.
H. Desprez.
Beaconsfield.
Salisbury.
Ode Russell.
L. Corti.
Launay.
Gortchaeow.
Schouvalow.
P. d'Oubril.
Al. Caratheodory
Mehemed-All.
Sadullah.
Conform ea origivalul
, de Radowitz
de Bfouy.
www.dacoromanica.ro
PROTOCOLELE
e-N
ONGR ES LI L U I DE LA pERLIN
PROTOCOLUL Nr.
1.
Italia la Berlin.
Pentru Rusia:
A. S. S. principele Gorceacoff, cancela rul Imp eri ul uT Ru sid ;
14
D. eomite Andrassy ia euvntul in a- comitele de Bismarck, secretar de legatine.
cesti termenT:
Domnilor,,
,Am on6re a vd propune d'a incredinta
A. S. S. principelui de Bismarck presedinta lucrArilor congresulut Nu e numaT
un us eonsfintit prin precedente, e intea-
Domnilor,
Mai Alain de tte e de datoria mea,
cinta MajestAtei Sale ImpdratuluI acstA sidera acstA mare intelegere ea a primA
mArturie. El piimesce apol presedinta, a- dovadl despre fericita implinire a arcinel
ditogfind :
n6stre comune.
,Faptele, cari all in otivat Intrunirea 'congresului, sunt presinta in memoria tutulor.
,,Donznilorl
'Y combinata silintele lor cu scop d'a restabili pacea In peninsula BalkanicA. Ele
clutase inteacelas timp garantiT eficace
chRtmat, mdsprijin pe concursul bino-vol- pentru imbundtAtirea s6rtei populatinneld
toral D-lor colegilor meT, si pe indulgenta crescine din Turcia. Aceste silinti n'ad
lor, d6cA puterile mele n'ar egala tot-d'a- isbutit. Un hog conflict mai ingrozitor a
una buna mea vointit."
isbucnit, cAruia arangiamentele de la SanPresedintele procede In acesti termini Stephano 'T a pus capdt.
la conetituirea biuroului:
Stipulatiunile acestui tratat sunt In
Ard propnn ea secretar al congresului mal multe puncte de naturit a modifica
pe D. de RadovieT, ministrul GermanieT la starea de lucran T ast-fel cum se all fixatl
Athena, si ca adjutor al secretarului, pe de cittre conventiunile Europene anteri6re,
D. comite Molly, primul secretar al amba- .,si ne-am adunat aid pentru a supune opera
sadei FrancieT la Berlin, precum si pe D-nir de la San-Stephano liberel discutii a CabiBusch, consiliar actual de legatiune, baro- netelor semnatare tratatelor de la 1856 si
pul de Holchtein, consular de legatiune, si 1871. Trebue sit asiguritm printrIA Rite-
www.dacoromanica.ro
15
legere. eOlnunii Si pe basa unor noul garan- tiune preliminara de la estrema hrgenta,
liT, paeea de ore Europa are atata nevoe." ama a. positiund ce fortele mesel ocupa
Presedintele doresce sa adaoge la. cele fa acest moment In vecindtatea Constandate de dansul. vate-va observatiunT de tinopolul u/. Lordul Beaconsfield considera
procedura. El credo el pentrn a inlesni la- acstl situatiune ca (merma si pedenprArile congresuMar fi bine sa se decida ea 16sa. El amintesce ca trupele ruseseT
erl-ee propunere , ,off-ce document desti- s'a inaintat dincolo de unja finta prin
nat a figura in, protocoi, sa, fie redectat in armistitid i semnalza presenta lor ea
seris i eitit de membril congresuld carT uI primejdie pentru amandoud partile in
ar lun initiativa,10. El crede a lucra ast-fel causa, ea si pentru interesele EuropeT. El se
tu interesul sarcind impuse inaltel aclunarT teme de avdntul la cara pte fi espuse cloud
propuinclu'l a botad, chiar de la inceputql armate ata de apropiate: 1111 incident, ua
deliberarilor, clima lucarilor sale. Se pa- rumre, pot aduce cele mamad calamitatY,
ye ca fara a se tine sala, de paragrafele tra- p6te chiar marea Constantinopoluld (the
tuluT, eare formza objectul discutiund, ar fi capture of Constantinople). Se intrbl dca
rue preferebil d'a aseda cestiunele in ordinea se envine ea cc:ingresa sa delibereze in preimportante l lor, mal ales pentru proble- senta unor asemenea perieole, i regretand
ma delimitarel i organisard Bulgarid, ea- cl silintele inceroate de eabinetele intere in acest punet clevedere va descePta in- resate iu sensul una arangiament echas,teresul congresulul. Presedintele pro- bil pentra amandoud partile n'a isbutit,
pano d'a descbide discutiunile, ocupandu- &huna asnpra vestal cestiuni preliminare
se mar intaiti de acolen a stipulatiunelor atentiunea eolegilor sdT.
de la San.-Stephano, eare privesca in partiPrincipele de Bismarck, Plana a se obcular la viitdree organisare a Bulgaria serva el acdsta cestiune nu pare de naDce congresul aproba acest fel de proce- tura a fi tratata In sedinta din acea i, Indare , presedintele va dirige in conformi- trba tot de ul-data pe D -nil p lenipotentiarl
tate eu decisinaea sa luerlrile pregAtibdre al RusiT, daca dores a rdspunde la cuvinAle secretarietuluT. _theta Sa crecle, tara, tele prouunciate de lordul Beaconsfield.
de acdsta, el ar fi bine E,A laso "n'un interPriacipele Gorciacoff declara el Rusia
val intre acdsta sedinta, si eea viitdre, ea a venit sa la parte la congres eu intentiusa dea plenipotentiarilor timpul d'asY ne d'a evita orT-ce recriminatiune asupra
schimba unir cu alta ideile lor. In fine nn trecutuluT : Alteta Sa ar patea dar intra
se indouesee cl plenipotentiariY nu vor fi In cereetarea motivelor si eireumstantelor
unanind asupra necesitatel d'a pastra se- cart ad con dus la tratatul de San Stefano:
guvernul rusese sine mal 'nainte de tdte a
cretul cleliberatiunelor lor..
Tag membril congresulul dad adesiunea hilatura obscuritatile si nelucrederile. Telor la propunerile principeluT de Bismarck. lul ImperatuluT Alexandru, conform In
Comitele Andrassy adaoga, cl primesse spiritul MajestateY Sale cu tte iateresele
tu totul punctul de vedere al AlteteT Sale Europene, e de a da ul esistenta entonosi el e ma/ ales de *ere a se da priorita- ma, asigurata prin garantil eficace, supusilor erestiaT al PortiT. Daca, spre a obtine
tea cestiundbulgare.
Comitele de Beaconsfield. se pronuncia acest resultat, congresal &este alto mij,intr'acelasi sens; el privesce ca esential Idee de cat cele ce ad parut cele mal bulle
www.dacoromanica.ro
16
tritreT flotd engleze in Bosfor, nobilul lord tivele ce ar putea regula purtarea color
liniile lor : aka Wit a se opri asnpra aces- taniT si al RusieT : dispositiunile impaciui-
tuY punet, cel d'al douilea plenipoten- t6re ale unora 0 ale color altT, permit a credo
tiar al RusieT, aratit calla simpla int6rcere ea aceste intrevorbirY ar avea ua solutiune
la dispositiunile primuluY armistitia, ne- fericita 0 numaT in casal contraria, congre-
flind negresit de intuit a modifica opini- sul ar putea sa incerce, la una din qedinunea lorduluT Beaconsfield, ar fi vorba dra tele viit6re, d'a pune in intelegere pe a-
pentru armata rusa, d'a se retrage cumult m6ndou6, *tile interesate printeua mijmal mult inapoT. Comitele uvaloff espune locire po care simtimintele pacifico ale
greutatile, nevoele militare 0 chiar peri- InalteY adunar ar face-o eficace.
Lordul Beaconsfield aderAnd la acstit
colele une asemenea.micarT. Starea actualit. de lucran n'a dat loe de treT lunY la pitrere, preeum 0 totY plenipotentiarit, preniel ua, ciocnire seri6sit: n'ar fi 6re de te- gedintele declara incidentele inchis.
mut din contra, ca retragerea armateT ruso
Preqedintele intrlA daca vre-unul din
se fie semnalul unor grave desordine? E. plenipotentiarT are Tre-ulcomunicatiune a
S. Citzii informatiunT provenind din is- face congresuluT din partea guvernuluTsAli .
Sadulah-Bey declara cit nu pae primi
v6re carY nu sunt rusesd, si dupe carY,
&tea trupele imperiale ar parasi in acest opfniunea esprimatit de D. comito uvaloff,
moment positiunile lor, ar fi urmate de cii retragerea armateT ruse ar aduce pericole
populatiun ea creqtinit din ConstantinopolY, pentru populatiunea creqtinit din Constancare s'ar teme de cele maT marT primejdiT. tinopolY. D. plenipot:mtlar al TurcieT afir-
Al douilea plenipotentiar rus adaoga ca ma cit fortele otomano co se aill in capiIn cele ce privesce temerile esprimate de tall sunt de ajuns ea sit mentie liniscea, 0 ca
lordul Beaconsfield in privinta luareT farit ordinea publica nu e de loe conapromisit.
veste a ConstantinopoluluT, acest pericol El adaoga ca din contra presinta ru0lorin
e cu totul departat 0 acsta eventualitate veeinatate pune In pericol liniscea orapluT.
0.0, cit retragerea armateT rusesd nu e intru al TurcieT cit congresul a pronnnciat inchinimic necesario pentru liniscea deliberari- derea discutiund asupra punctuluY la care
lor congresuluY; e mal de temut, ca nu el a fated alusiune, 0 e de parere ea incieumva, voind all ameliorezesitualinnea, sii dentul fiind inchis, discutiunea ramble ase sjungit telul contraria.
mAnatit asupra acestuT object.
D. d'Oubril se asociasa en totul la con- Alteta Sa propune dupe aceea tnaltd adusideratiunile ce s'ail espus.
nad d'a se intruni Lunea viit6re, la 17,1a 2
Principele de Bismarck-crode ca pleni- ore. Ac6stit data e primitit cu unanimitate.
potentiariT MareT-BritaniT vor gasi i. sMarchisul de Salisbury anunPia ca q1
punsul colegilor s6Y, al RusieY, destul de propune sit supue LunT, colegilor seT ces-
satisfitetor, ca sa nu fad a depinde de tiunea d'a sci (Mai Grecia trebue sit
fie
www.dacoromanica.ro
17
PROTOCOLUL Nr. 2.
F. V. Hohenlohe, Andrassy, Karolyi , dorinta ca protoeolul definitiv qt fie re_Ffaymerle, Waddington, St. Pallier. H. pede impartit, ca sit grabseit comunicarea
Desprez, Beaconsfield, Salisbury, Ocio eittre guvernele respective.
Russell, L. Corti , Launay, Gortchacow, Principele Gorceacoff se asociasit cu adsSchouwaloff, P. d'Oubril, Sadoulah.
ta observatiune: el aprobit maY dinainte
www.dacoromanica.ro
18
t deplorabile.
19
_ E de temut
nod, agitaliud sit nu
nascA in acest popol adanc devotat credinter i nationalitAter sle, care ar avea
convingerea cA Europa l'a pAritsit i l'a
dat sub dominatiunea and rase dela care
simpatiile sale sunt cu totul depArtate.
Anglia propune drl ca regatul elenic
sit fie admis a indeplini acel rolin favrea
Grecilor si a lua, parte la deliberatiunile
congresulur, cel pucin a asista la tte sedintele in care cestiunr privit6re la interesele rase greco se vor discuta".
Trincipele de Bismarck referandu-se
la decisiunea luatl de malta adunare to
ultima sedintA, privesce ca irnposibil ca
doresce a releva uit espresiune din dis- rea presedintelur, si tine a se asocia, in
cursul lordulur Salisbury. Alteta Sa ar numele guvernulur stiti, la urArile ce condori ca congresal sA considere pe repre- gresul a fAcut pentru restabilirea
sentantir Rusier, nu ca esclusivamente de- ter Imperatulur Vilhelm.
votatr intereselor Slavilor, drl ea intere- Principele de Bismarck multumesee D-lur
sandu-se de trite populatiunile chrestine prim-plenipotentiar al Turcier pentru adin Turcia. Principele Gorceacoff declarA
drldin-nainte cA se va asocia la m6surile
hiato in favrea Grecilor : va cere chiar
pentru Grecir din imperiul otoman 1.16, autonomie asemenea Cu cea care se reclamA
pentru sla,vr. Seopul guvernulur s6O e d'a
apropia aceste doug rase. Cat pentru ces-
www.dacoromanica.ro
20
Presedintele adaogO: sunt douil mijlce bitO in noua Bulgarie si d'a fi supusa unel
d'a intra in discutiune : se pte saq discuta mal fintniii primal aliniat al art. VI,
sail a adAsta pe al IV-lea relativ la intinderea fruntarielor. MA a voi sit recoman-
de pe niel una din aceste procedurT, Altea cest avantagid strategic s'ar putea obtine
Sa intrbit pentru care din dou6 congresal WO a vOtitma interesele populatiunilor ase decide.
cesteI regiunT, a cAror srtit s'ar mal
uit altit epocI, cit, spre a garanta populatiunile din Tarda europnit, contra abusurilor guvernuld si contra opresiuneT, am trebui sl le sustragit de la suprematia politicA
a PorteT. AcstO garantie, care e de coa mal
piciol ul independinteY sale anteri6re, cOcT administratiund interire de cat ua sepanu s'ar putea desfiinta cutotulresultatele ratiune politicA.
resbeluluT, (Mat de a 1 inapoia uit inde- Propun drA congresulul, din partea Anpendintii relativit care sa 'I permitO d'a glieT, esaminitrea aeestor dou6 propunerT
pasagiii din locumentul ce se citi de nobilul lord, dice ea n'ar putea primi in numele guvernuluT s6i1 cuvintele ,d'a distru-
www.dacoromanica.ro
21
feri si garanta acesteT partY a Bulgaria, fruntarie Ft6 pentru d.nsa ulval6re cu toplenipotentiariT ru0 ar fi p6te mal bine in tul speciala : E. S. credo dra de cuviinta
stare a se pronuncia asupra totalitatel pro- a face sil participe un delegat al AustroUngaria la intrevorbirile particulars ale
punerilor englese.
Marchisul de Salisbury se teme ca nil, a- plenipotentiarilor englezT si rusj. Nu se
semenea espunere sa nu comporte pentraa4T opresce insa a da adesiunea sa in principrea lungT detaliurT. E. S. doresce a amA- pia la propunerea engleza asupra Enid
d'a presinta observatiunT de detalili pe caPrincipele de Bismarck crede ea si lordul re spera ale ved ea primite de colegil seT.
Comitele Andrassy este, afa a de acsta,
Salisbury ca e in adev6r mal de preferat
dispus din parte'T a procede dupa regulele parlamentare, printr'ea discutiune generala unnatii d'ua discutiune
Principele de Bismarck so asociaza cu
parerea comiteluT Andrassy relativa la mesupra multor puncte, p6te chiar maT mult de dul discutinna , caria ar fi, diva Unsul,
efit creel eT tniT. Altea Sa Serenisima necesar a i se da forma une prime i secunde
citirT : prima va tine loe do discutiune gecrede Inca ca dupa acsta Intelegere
representantiT acestor Cabinete vor pu- nerala, secunda ar permite intrarea In a-
tea supune congresuluT resultatul schim- irinunte. El considera ca intrunirile parbuluT lor de icleTasupra Bulgaria de slia ;;i ticulare intime intre representantiT puasupra institutiunilor ce ar conveni sa le terilor directamente interesate , lutrunirt
aplice: congresul ar avea dupa aceea sar- ce Unsul recomanda fara a so credo in
eina, In casul and intelegerea nu s'ar sta- drept de a le convoca, ar avea seriosul abili de tot, d'a cauta cornplinirea priu in- vantagirt de a pregati maY bine ua
gore asupra cestiunilor de a m6nunte si do
tervenirea puterilor amice.
Comitele And.rassy amintesce incita redactirme. Punetul capital pentru
importanta ce presinta discutiunea al cli- nirile plenari ale congresulul ar fi d'a stareT resultat trebue sa aduca forruarea unor bili Intelegerea asupra eestiunilor de printlirT chiamate a trai mult timp, trebue sa cipili ; and aceste cesti unT vor fi deslusio speram. E drit asemenea do parere te, s'ar putea procedo printfo a doua
d'g o amAna pentru sedinta Tiit6re. E. S. la redactiunea unuT test destinat a inlocuT
observa in privinta acsta ca cestiunea pr - articolele tratattauT de San-Stephano.
In conformitate cu acest mod de procesinta un aspect dublu : dintr'ua parte ea
ea e curata politica i se p6te resuma in d.ura propus de prwdintele, plenipotenace$T termenT : face-se-va ua Bulgarie au- tiariT Austro-UngarieT , Mara-BritaniT qi
www.dacoromanica.ro
22
Rusk!, eonvin d'a '0 impAitft4i vederile
Ir in intrutrirT partieulare destinate a determina punctele de intelegere qi prin urraare a inlesni lucrarea congresuld. ET
Ter comunica resultatul acestor intrevorcolegilor lor.
Prqedintele , eu invoireft congresuluT,
pane la ordinea 4i1d a viitrer qedinte,
xatit MercurY 19: I. Cestiunea admiteriT
representantilor Grecia!, II-a propunerea
englesA asupra. Bulgaria!, contra propunerea eventualA a .Rusier, i daca va fi loe,
projectul asupra citri represintantircelor
treT puterT se vor intelege.
edinta se ridicit la orele 4 '/2.
v. Bismarck, B. Bidow, C.
Rohenlohe , Andrassy, Karolyi,
Haymerle, Waddington, St. Vanier, H.
Dt.sprez, Beaconsfield, Salisbury,, Odo
1?ussell, L. Corti, Launay, Gortchacow,
Schouvaloff, P. d'Oubril, Al. Caratheodory, Mehemed Ali, Sadoulah.
SemnaV :
nefiind sub-semnatA
urmitt(rele consideratiunT :
Ordinea de di fixaift, pentru qioa de astit-c1T coprinde
Propunerea englezit relativ la Bulgaria, contra-propunerea eventuall a Rusia!, i, la intAmplare, projectulasupra eft--
PROTOCOLUL Nr. 3.
acest resultat
Propun de a amilna discutifinea celd
d'a doua pArt,T, a ordineT de qi, p6n6 la
viit6re a gedintA."
www.dacoromanica.ro
23
s'ar crecle necesar, cand ar fi vorba de a inferesele ehreqtinilor din Turcia fr esse discuta 6re-carT cestinnYspeciale, s'al a- ceptiune de rasa, Istoria sa intr6ga a prolegat motive $i
schimbat icleT carY bat In lestul acsta. Ea are tia legaturg,
justifica ug esplieatiune din partea pleni- puterniel cu rasa elleng
aceea de a g
potentiarilor otomanT.
primit de la biseriea Orientala religia lul
Privind cestiunea din punete de vedere Christ. Daca, ii resbelul de faca, Rusia a
diferite, catT-va din
plenipotentiarT, trebuit sil ia specialmente In mana intepar a fi-considerat Intr'un mod ctr total resele Balgarilor, este ea Bulgaria s'a g4eselusiv situatinnea respectiva a diferite- sit a fi, ptin circumstante, principala causa
lor categoriT ale populatiund ImperinIuT
teatrul resbeluluT. Dr Rusia a avut tototoman.
d'a-una in vedere de a intinde, pe cat se
Plenipotentiarff otomanY ered ca, este pte, si la provinciile greee avantagele ce
de datoria lor de a declara ea In sInul ea ar reusisa dob6ndsel pentru Bulgaria.
congresuluY, el represinta Statul Insusi Ea este satisfacutl v'4nd, din propunecare coprinde totalitatea acestor elemente rile D-lor plenipotentiarl al MareT-Britanie
orT-care ar fi ele si orT-care ar fi origina
Francid, ca Europa Impartasesee vedesi data conilictelor la care se face alusiune. rile .sale i sil felicita de solicitudinea de
Uit proteetiune si un interes esclusive, care dad proba puterile In fav6rea populatiprivitre la ul clasl speciall, orT din ce unilor de rasa greaca, cu atat maT multen
parte ar veni sat sub oil ce forma s'ar cat este convinsa ea acsta solicitudine se
ivi, n'ar putea de cal sa lovsea acolo, va Intinde i la populatiunile de rasa bulunde ua puternica solidaritate de interese garg. Guvernul Imperial al RusieT va imunesee necontestabil aceste diverso ele- partasi dar cumultumire orT-ce propunere
mente futre d6nsele, spre a constitui un care s'e va face In cougres In fav6rea EpiruluT, Thesaliel i CreteT, ort-care ar fi IImare tot.
Inaltimea vederilor ce disting pe D-niT tinderea ce puteri/e ar voi ,s4 dea avantaplenipotentiart ni marilor puterT, semna- gelor ce le vor fi resermte.
tare ale tratatelor de la 1856 si 1-871,
2. Guvernul Imperial al Rusiel nu recad comPun congresul, si spirittrl incon- cun6see nid un motiv fundat antagonistestabil de equitate ce 'T anima, autorisg muluT semnalat al raselor, si care nu 'si
prin urmare pe plenipotentiariT otomanY, ar putea avea sorginfatn divergintele rede a erede ca, daca Grecia ar trebui sa fie ligi6se. T6te nationalitatile , apartiOnd
aseultatg, eongresul va sri sa Impedice bisericeT orientale, ail revendieat sueeesiv
ca propunerile ce s'Eta %cut In acsta pri- dreptul de a tivea biserica lor authocevinta sa. nu prov6ce gravele inconvenien- phala, adiel ierarcbia lor ecIesiastica inte, de care am avea dreptul s no temem." dependenta si bimba lor nationala pentru
Principele Gorciaeoff observa, ca se conformza eu dorinta congresuluT, aductInd
observatiunT serse, i da eitire documentulut urma,tor:
D. marchis de Salisbury a presintat legamintelor ce unese a coste biserid indoug, propunere motivata tinddnd la admi- pendente eupatriarehatul ecumenic de la
terea Greeiel de a participa la eongres, ConstantinopolT, niel vre-un antagonism
sal col pucin a asista la sedintele In care Intre rase. BurgariT nu eer alt-ceva, avnd
se vor discuta ce stiunile ating6tre de in- 4bsolut aceleasT drepturT. Causa diverginOlor si conflietelor trecat6re ce s'ati ivit
teresele raseT greee.
PlenipotentiariT Rusid ered din parte- trebue dar cantata In influente sag
particolare care nu par a fi conforme
le el sunt datori a enuncia Intr'ua declaratiune asemenea motivaeg, punctul de niel cu interesele reale ale raselor, niel en
vedere al gnvernuluT lor, In acstii pri- biserica OrientuluT, niel Cu paeea Europa,
care,"prin urmare, n'ar patea, sa fie Invinta :
1.. Rusia a avut tot-d'a-una in vedere curagiate.
www.dacoromanica.ro
24
Presedintele considera cit congresul este
In presenta uneT cestiunT de forma, si de
interesele rod elenice, careia i se cauta redactiune, in care decisiunea majoritittiT
nit protectiune, se para nu putea fi deter- este admisii,afara nume de s'ar ivi protes-
potentiariT rusl intind aceste previsiunT ciilor etc." In acestY termenT nu p6te de
eat sa reserve opiniunea guvernuluT
si in cat privesce pe Grecia.
Lordul Salisbury, referandu-se la puncPresedintele insistand pentru a obtine
tul de discutiune indicat de catre prese- votul D-lor plenipotentiarT otomanT , Caradinte, propuna de a inlocui ta textul presen- theodory-Pasa si Mehemed.-Ali-Pasa, detat de catre plenipotentiariT francesT cuvin- clara ca nu s'ar opune, in principia, ca stt
tele provinciT grece" oft acelea de fie ascultat un representant al GrecieT, adprovin ciile limitrofe regatului GreeieT." mit6nd ca el sa nu aiba de c6,1vot consulDclacsta modificatiune, care 'T pare cil tativ.
dit mal multit claritate textuluT, va fi admisa,
Principelo de Bismarck prov6ca rya uu
dansul se va uni bueuros cu projectul fran- al douilea scrutin asupra amend.amentuluT
cos, ast-fel amendat, in casul and acest pro - lorduluT Salisbury, adica asupra cestiunil
ject va fi primit de majoritatea puterilor. de a se sci daca cuvintele nprovinciile liD. Desprez se teme ca amenclamentul mitrofe" vor fi inlocuite cu provineiile
propus de plenipotentiarul Mard-BritanieT, gre ceseT."
Comitele Andrassy intrebancl ce difeprecis textul projectuluT presintat de ple- rinta exista pentru D-niT plenipotentiarT
nipotentiariT francesT.
engleg intro cele doua expresiunT, mar-
www.dacoromanica.ro
25
chizul de Salisbury dice ca sunt provineft' grecescY cad nu sunt limitrofe ea regatul elenie qi despre cad Englitera voesce ca congresul sa se ocupe. In projectul franees Epirul i Thesalia sunt singure fn causa : amendamentul E. S. permite din contra de a se coprinde n deliberatiunea, la care vor asista representanfil Greciel qi provinciile Macedonia,
dit ca invitandu-se guvernul grec de a potentiarT otomanY votOzit pentru reclactidesemna un representant este tot-uit-data
util de a limita sfera observatiunilor sle.
D. Wad.d.ington admite ea representantul
clin sa fie chemat a '0 da parerea asupra
faptelor ce se petrec apr6pe de fruntaria
regatuluT; aka ar inteloge mal pucin ca
competinta Cabinetulul din Athena sa se
pta Intinde la nisce tinutud locuite de populatiunT mixte. E. S. se teme sa nu marsca
www.dacoromanica.ro
26
viit6re la ce sedinta sa fie admis repre-
bue facuta de cAt dupa cererea unuia Desprez, Beaconsfield, Salisbury, Odo
din membril congresului formulata in se- Russell, L. Corti, Launay, Gortchacow,
dinta precedenta si adoptata printeun vot Schouvaloff, P. d'Oubril, Al. Caratheoal inaltei adunari.
dory, Mehemed Ali, Sadoullah.
D. Waddington crede c ir trebui sa se
astepte ea eestiunea BulgarieT sa fie %murita, si In ori-ce cas sa nu se ja asta-cT Ira
hotarare.
Comaele Andrassy nu privesce ca indispensabiI de a hotart acea i chiar de acum.
D. Desprez observa, de altmintrelea, ea
PROTOCOLUL Nr. 4.
lohe-Schillingsfrst.
Pentru Austro-Ungaria comitele Andrassy, comitele Karolyi, baronul de Haymerle.
www.dacoromanica.ro
27
Intelegere in conferinte particulare , de a
lace ounoseut resultfttul convorbirilorlor.
4ordul Salisbury da citire documentuluT urtnator, care Coutine desVoltarea propunerilor englese, si pe carT le supune
mite de colegiT lor englesi. Revenind asupra totalitatel negocierilor ce s'ad nrmat de
cate-va dile, Exelenta Sa constata el pleaprobarea InalteT adunarT.
nipotentiaril RusieT ad primit impartirea
Admiterea frntarie Balkanilor pentrn Bulgariel de eatrelinia Balkanilor, cu tte
principatul Bulgaria; proyincia de la su- obieetiunile seri6se ce presinta acsta did_ul Balkanilor s ia numele de Rumelia visiune vatkaat6re sub multe raporturY,
orientala.
substituirea numeluT de Rumelia orientall
Incorporarea sandgiaculuT Sofia, trapre- celul de Bulgaria de Sud, reservandu"sT
unit cu rectificarea strategic/ a fruntarie- tot ua-data asupra a eestuT din mina punct,
lor In principat, sa fie eonsimtita, fie con- concedat de densiT eu Were de WI, ttI litra mentinera VarneT in mnele Turcilor, bertatea de discutiune ulteri6ra la conorT contra escludereT din Rumelia orien- gres; s'a considerat raentinerea numeluT
tall a basinurilor Masta, Karason si Stru- Bulgaria ea un drapel, ca un indemn
ma-Karason. Rumelia orientala sa fie a- aspiratiunT pericul6se; de aeeea, ca Oren
segata sub autoritatea politica si militara de TM an desmareat, sprd a ice ast-fel,
directa a SultanuluT, care o va esercita In ua parte din populatiune de nuinele celT
conditiunile urmatrg :
apartine. El ad consimtit asemenea a
,,B1 va avea dreptul de a Ingriji de apil- departa de marea-Egee limitele noueT
rarea fruntarielor pe uscat si pe spa ale vineiT. S'a ivit temen l ea Bulgaria sa nu
provincia, de a putea sine intr'6nsa trepe devina, iiI putere navalI. Aceste temerlti
se par ilusoriT , drl el ad conSinitit tottsl
si fortificatiunY.
Ordinea interira va fi mentinuta de mi- la acgt1 sehimbare de fruntaril. Ad adlitia, al eareT oficiarT vor fi numitT de Sul tan, mis Inca pe unja fruntariel oecidentale a
care va tine seta, de religia populatiuneT. Bulgaria ua rectificare pe bare dansil o
Guvernatorul general va avea dreptul de considera ea nit mntilatiune, pentru el tta cherna trupele otomane in casul chnd sign- c6sta desparte populatiunT bulgare bomranta interiGra sari esteri6ra, ar fiamenintatii. pacte. Acsta se cerca in vederea tutor
Fruntaria oecidentala remAne de pre- consideratiunT strategiee qi comerciale ear!
cisat. Din locul unde frantaria occiden- nu privet pe Bulgaria si 'T end mal ale pre-
im
singar soldat,
uvaloff expune c plenipotentiariT Ru- OrT-cum , plenipotentidriT rusT le-all prisieT ati presentat (Irma amendamente earl, mit; del% la rAndul lor eT se erect. In drept de
erect. a Au schimb n principid modifi- a core ca eel slab sa fie apgrat contra caul
arile propase de Marea-Britanie la trata- tare, acesta este scopul color 4ou6 anle4-
www.dacoromanica.ro
28
damente ce a presintat i al caror text a le aptira , Escelenta Sa insista pentru adoptarea unor misurr de precautiune, prea
este:
Plenipotentiarir Rusier sunt autorisatr moderate de altmintrelea, i spell. ca ele
a accepta punctele urmat6re
vor obtine sufragiul Europa.
Sultanul va avea dreptul de a ingri-
trebue sa fie satisfacut de resultatul delibera-tiunilor par ticulare ce ail avut loe qi
de starea in care cestiunea se nth, in momentul de fa,cia. RilmAne, in adev6r, , stabilit, cu consimtim6ntu1 unanim, ea Sulcaror oficiarr vor fi numar de Sultan, care tauul , ca ruembru al corpulur politic al
va sine she), de religiunea populatiuner. Europa, trebue sa se bucure de ua posiPlenipotentiarir Rusia cred totur
tiune care sal asigure respectarea dreppriucipiul asupra caruia s'a stabilit deja turilor sale suverane. Acest punct este obui Intelegere, ea interiorul Rumelier ori- tinut prin cele doua resolutiuni supuse
entale sa nu fie ocupat de ettt de milita congresulur de lordul Salisbury 0 cart
indigenear trebui sa fie bine observat. dart Soltanulur:
n'ar putea fi ast-Id, dupa opiniunea
UA fruntarie rell;
lor, , de cat dcau comisiune europeana
L'a putdre militara i politicA sufiar fi insarcinata sa fixeze punctele ce gu- cienta spre a fi in stare de a'OL mentine
vernul otoman va putea ocupa pe Unfit autoritatea 0 de a protege viata i bunufruntarielor sale 0 puterea aproximativa a rile supu01or sta. Escelenta Sa se teme ca atrupelor de ocupatiune.
mendamentele presintate de D-nit plenipoPlenipotentiarir Rusier sunt hag auto- tentiarr a Rusier sti nu micpreze eficacirisatT a acorda punctul relativ la dreptul tatea acestor dou6 resolutiunr. El consiguvernatoraluI general de a cherna trupe dera mar finta instituirea une comisiuni
otomane in casurile cilnd siguranta inter- europene ca u atingere evident& adusa
esterna ar fi amenintata.
dreptulur suveranulur. Puterea Sultanulur
Nil, ei cred de trebuintil de a nu se n'ar putea fi respectata dca s'ar pune guver-
Comitele irvaloff adaogl ca aceste reserve nu schimba in nimic principiele admise de plenipotentiarir Marer-Britanie;
tele strategice ce s'ar fixa de ult, comisiune europna n'ar putea fi durabile, considerndu-se modificarile ce se ivese netneetat in perfeetiunea armelor de resboiti.
Excelenta Sa spera ftrte mult ea congresul sa nu sanctioneze acsta propunere a
plenipotentiarilor rusr. Cat despre al douilea amendament, Exeelenta Sa '1 considerit
mult mal cu grea de primit de cal
cel d'ant6iti, 0 nu intelege niel de cum ca
un guvernator general, In fond singur judecator al circumstantelor, sit nu pta invoca la trebuinta eoncursultrupelor de eat
conform unor regule trase mar dinnainte,
de congres.
Comitele Audrassy, invitat de prqedinte
a'0 face cunoscuta opiniunea sa, se margiuesce in a reaminti ca guvernul Austro-
tra esceselor 6menilor de arme (de la soldatesque), de Ore-ce institutiunile singure, orr-eat de bune ar E, dart garantat niel
na-data un popor cand aceste institutiunr Ungar are in vedere numar creatiunea uner
rmbti in paza unor forte militare al carora starr de luerurr care sa ofere cele mar multe
interes national nu cerca de a le mentine sperante posibile de durata qi de stabilita-
www.dacoromanica.ro
29
te. In acestA ordine de ideT, el crede pro- punerilor englese, earl se vor putea adoppunerea englesA ca sufieientl si o acceptA, ta in principiri, sub reserva examinAreT ulpAstrAndu'sT facultatea de a aprecia, la tre- teriere a hmendamentelor ruse.
buintl, intr'uO diseutiune ulteri6rA amenCaratheodory-pasa dice cA scopul sii
damente/e plenipotentiari/or Rusid.
in adever este de a facilita opera congreComitele uvaloff respundend. la obser- sulul i cit este recunoseetor AlteteT Sale de
vatiunile lorduluT Beaconsfield relative la dorinta sa de a grAbi uA solutiune. Ar voi
restrictinnile ce s'ar aduce putereT poli- numaT sA reamintseA cA BulgariT sunt de
tice i militare a SultanuluT , opineazA, maY multe secole supusT fidelT si linstitT aT
cA situatiunea provincieT de care e vor- ImperiuluT. Agitatiunea nu s'a monifestat
ba flind anormalA , n'ar putea fi regula- printre densiT de cat de eltT-va anT, in urma
tA dupA nisce principiT absolute. Exelenta unor diverginte religiese. P6rta a f Acut tot
Sa mentine cA precautiunile eerute de ple- posibilul spre a micsora dificultiltile ce se
nipotentiariT rusT nu ar putea, niel mal iviserO,. Sub raportul material, s'a stabimult niel raaT pucin ul-datO, iustituirea mi- lit drumurT de fer, agricultura s'a desvollitieT primitA, sit aducA
vAtAmare tat, si buna armonie intre diversele grupe
demnitO,teT guvern
otoman. Neil ce gu- de populatiune se mentinuse per0 in acesvernul rus doresee Insl este de a gAsi uA te din urmit timpurT.
solutiune care sit fmpedice reprodueerea
Mehemed. Ali-pasa adaogA cA dupit
esceselor al eitror teatru a fost Bulgaria, rerea sa, contrarid ca opiniunea emisA de
si comitele uvaloff c. de el datoria Eu- comitele uvaloff, , nu militia localA, ei
ropei este de a Impedica ea acstl provin- gendarmeria trebuesee insAreinatA cu paza
cie sit, nu devinl teatr unor resbunOrT. liniseeT publiee. Exelenta Sa propune ca
Presedintele cerenek opiniunea luT
de aci inainte elementul crestin sA fie adratheodory-pasa, primul plenipotentiar al mis in gendarmerie cu conditiunT satisfitTurcieT, declarA cA acstA propunere este Otere pentru inaintarea sub-oficiArilor si
presentatA pentru prima datO si el el ar oficiArilor. De altA parte restricOunea odon sAll exprime maT tOrditi observati- pusit dreptuluT de garnisonit in terit ar fi in
unile sale.
ochiT populatiunelor, cu totul regretabilA :
Principele de Bismarck observA ca con- armata regulatA otomanA
a fAcut tot
gresal este gata de a aseulta astAdT con- d'a-una esact datoria.
sideratiunile D-10 plenipotentiar otomau.
Comitele uvaloff r4spunde cA misiunea
Alteta SEI gAsesee de cuviintA a dAoga cii nu gndarmerieT nu este tot aceeasT ca si a
este in interesul SublimeT Portl de a crea militieT. Prima este insAreinatA cu
uerea ordineT si securitAtiT, a doua esto
dificultittI progresuluT discutiunilor
In intentiunea inalteT odunArT, ar putea chematg, a face servicial armateT regulate.
restitui autoritOteT SultanuluT nisce tinn- Exelenta Sa Tntelege apoT ea militia sA fie
turT la earT Turcia renunciase prin trata- ug, fortA otomanA si nu ul fortA turd.
participl la aceste deliberatiunT in intere- militie compusA de chrestini si de musulsill pIceT generale: opiniunea publiel a manT nu va avea aceeasT homogenitate ea
EuropeT, care voesce pacea, va fi recunos- armata regulatA. El se teme ea acestA forcAtere puterilor carT vor fi eontribuit la a- matiune sA nu turbare institutiunile
sigurarea el, drA ar vedea en Were de rOt tare ale ImperiuluT.
Lord Salisbury intrbA dacA In cele-alte
ea acstA intreprindere sI fie fAcutil maT anevoi6sA congresuluT. Altea Sa credo el ex- State europene existA ari militie in sensul
primA opiniunea puterilor neutre si desin- atribuit acestuT cuvent in Englitera?
Principele do Bismarck erede cA, landteresate declarAndu-se contraril orT-cAreT
propunert ce ar fi de naturA a impedica re- wehrul in Germania, armata teritorialA In
pedele mers al luerArilor inalteT adunArT. rrancia, pot fi considerate ca nA militie.
Principele de Bismarck sperA cA chiar de FArA a fi sigur de adevi_lratul sells al aastA-dr se va face Intelegerea asupra pro- cestuT cuvnt in frantuzesce, A lteta Sa con-
www.dacoromanica.ro
20
sideri ca militie ua trupA care, In starea regulatA, este In cAminele sale i care nu e
adunatit, In circumstante extra- ordinare,
de 611 la un ordin espres al suveranuluT.
Militia despre care e vorba aicT ar fi uA
trupA sedentar i teritorialA, organisatA
sA
pro-
Bulgaria autonomg remne hotAritA, conform intelegerel stabilitA, mal dinainte intre representantil Augstro-UngarieT, MareT-Britanie i RusieT.
nipotentiar german, sa rArnAnA cu totul
Congresul adoptA in unanimitate priu-
neutru. Instructiunile ce a primit de la cipiile puse in numerile 1 0 2 ale propuImp6ratul, Augustul sei stApAn,inainte de nereY englese.
deschiderea congresuluT, 'T prescriu de a
Presedintele trece apoT la citirea texcontribui intru a mentine chretinilor cel pu- tuluT citit de lord Salisbury in .sedinta do
cin gradul de protectiune ce conferinta din faciA, insciintAnd cA se va opri ind.at1 ce
Constantinopole voise a le asigura, 0 de uA obiectiune 6re-care va constata cA mala nu consimti la !lid un arangiament care ta adunare a incetat de a fi unanimA.
ar micsora resultatele obtiuute pentru acest
Citind al douilea aliuiat, Alteta Sa consimportant obiect. El este de pArAre de a tatA cA in faca alternativeY pusA lu acest
evita cantonamentele trupelor musulmane pasagiu, representantiT RusieT art ales alipretutindenT unde este diferintA de reli- pirea VarneT de Bulgaria autononel.
giune : el admite ora5e1e de garnis6nA, Lord Salisbury d.eclarA cA, in con vorbirile
earl ag avut loe intro plenipoteniariT
der respinge stabilirea armateT in camp
unde functiunile militare in timp de glesT i rw,IT, el a propus de a lAsa Vara Rupace iT par ca trebuesc reservate militiT. 'Ilene', dar cl colegi s rt0
credut
Alteta Sa primesce dar ea simpatie amen- el pot ad.era la acestA propunere. Plenipodameutele ruse i ar regreta de ar fi res- tentiariT Rusie constat in adevgr ca schimpinse, temAnclu-se daca nu ar fi admise, bul sandgiaculuT Solid pentru Varan este in de reinoirea inteun timp mal mult sail mal 1Aturat de guvernul lor, dar cA ei admit computin apropiat, a incidentelor care erah a- binatiunea schimbulul saudgiaculLT SofieT
pr6pe s compromitA pacea lumiT. Al doui- pentru uA rectificare a fruntarieT occideutale.
lea amendament nu este apoi de cat un averPresediutele continua citirea pAne la
tisment dat PortiT; principele de Bismarck cuvintele a le fortifica".
credo el se gAsescd dispositiunT analoge
Comitele tivaloff observhd cA tocmaT
In institutiunile LibanultiT i in regimul relativ la acest punct s'a propus de plecolonielor englese.
uipotentiariT ru,sT stabilirea une comisiPrepdintele reveniud la ordinea do di, uni europene, presedintele IntrebA pe Espropune apoT ca malta adunare sA, lacpA celenta Sa dacA insistA peutru iusertiunea
prin a constata acordul sett asupra princi- amendamentuluT, salt daca consiinte la acpielor indicate de Englitera In a doua qe- ceptarea documentuluT engles, in asceptadintit (protocol 2, pagina 8), reservAndu-0 rea redactiuneT unuT non text care trebuesce
www.dacoromanica.ro
31
Comitele uvaloff consimte, dar sabor- relative la afacerile Bulgaria' fiind
Alteta Sa anuncill cit dupA discutiunea
donndu-slconsimtinAntul dreptulaT de a
PROTOCOLUL NI% 5.
PresintI
Pentru Germania principele de Bis'a-ar avea local al douilea amendament mark. D. de Balow, principele de Hollentul amenintatA." Altea Sa observA cA aci
www.dacoromanica.ro
32
ce In a rearuinti cA lord Salisbury a de- oriental. ET vor fi mentinutT In esercitiul
clarat el opiniunea sain acstit privintA nu drepturilor si privilegiurilor lor, si proangajzA intrn nimicpe aceea a congresulul. prietAtile lor vor fi respectate."
Presedintele d. apoT citire listeT petiPresedintele diee cA, aceste douh protiunilor No.4. Alteta Sa adaogA cA minis- puuerT vor fi itnprimate, distribuite si pus('
trul afacerilor strAine al GrecieT 'T-a cenit
ordine de qi ulteri6rA.
uil intrevedere: r6spundAnd. D-luT DelyaDui:a un schimb de observatiunT futre
n is, principele de Bismarck nu crede cl tre- comitele uva1oft i D. Waddington asubue trecutA sub tAcere resolutinnea luatA de pra scopuluT celor dou propunert ale D-luT
congres in privinta representantilor gred. prim-plenipotentiar frauces, rnnAne inteD. Desprez crede in adevr clguvernul les cA prima se aplicA la Bulgaria si ceagrec trebue sil fie informat depe acum des- altA la Rumelia orientalA.
pre deeisiunea InalteT adunArT spre a putea
Comitele Corti, in uumele plenipotennumi pe representantul
tiarilor Austro-UngarieT, FrancieT si ItaAcstA pArere intrunind consimtimntul lieT , citesce propunerea urmAt6re a unuT
general, congresul ja In desbatere ordinea alt articol aditioual:
de di care este urmarea discutiuneT ar- PlenipotentiariT Austro-UngarieT, FranticoluluT IV al tratatuluT de la San-Stefa- cieT si ItalieT propun do a se adAuga la
no si esamivarea redactiuniT ce trebue pre- stipulatiuuile pri it6re la Bulgaria si la
sentatA de D. Waddington.
Rumelia orientalA aceea ce urmzA:
D. Waddington face cunoscut cA a conTratatele de comert si de navigatiune,
vorbit n acstA privintA Cu plenipotentia- precum si t6te conventittnile i araagiariT englesT, drA n'a putut incA avea con- mentele internationale incheiate Cu P6rta,
ferintA ca colegiT sn din Rusia. Excelen- ast-fel cum sunt astil-IT In vig6re vor fi
tia Sa nu p6te drl supune congresuluTuA mentinute In Bulgaria si in Rumella oriredactiuue definitiva si cere amAnarea a- entalA i niel uil schimbare nu se va faee
cesteY discutiunT pentru viit6rea sedintA. intt'nsgle facia cu verT-uAputere maTinaiuPresedintela dice cA in aclevhr sarcina te ca acsta sil 'sT fi dat consimtimntul
intreprinsA de D. prim-plenipotentiar al
NicT un drept de transit nu se va perFrancieT este destul de grea pentru ca uA cepa In Bulgaria si in Rumelia orientalA aamAnare sil fie necesarA, si nu micsorzA in su pra mArfurilor ce vor trece prin aceste thrT.
I intele D-luT Waddington. AcstA disen(iu- lor vor fi tratatT pe piciorul uneT perfecto
ne va fi drA trecutA in ordinea de di viit6re. egalitAtT.
I). Waddington dA citire la dou arti- ImunitAtile si privilegiele supusilor strecole aditionale propuse de plenipotentiaprecum si juridictiunea si d.reptul de
riT FrancieT si al cAror text este:
protectiune consularA, ast-fel cum ah fost
l-ul articol. TotT supusiT bulgarT, orT- stabilite de capitalutiunT si usurT, vor
care ar fi religia lor,se vor bucura de nAcom- mane In d.eplinA putere."
www.dacoromanica.ro
33
autoriT propunerilor despre carY e vorba stitutinnY, Europa in adever va trebui sti
trebuesc lasa o liberi de a indica mo- ja uit hotarire, dra mal tarditi si dud
mentul care le va parea mal convenabil momentul va fi venit. Pentru asta-d1
spre a le introduce Inaintea inaltel aduntirT. congresul, diva parerea AlteteT Sale, ar
Esaminarea propunerilor carora se dete trebui sa se rnarginsca Intru a stabili buna
citire rmane dra reservatA.
Inteiegere fare puterT asupra cestiuni-
se va Incarca cu uti, parte din datoriile impe- nu intereska pe Germania, si fara indoiall
D6cA dr puteri/e nu sunt de acord asupra pers6neT care va fi aleasa prin- a impedica alegei ea principeluT ? Cuventul
cipe al BulgarieT, alegerea nu va fi vala- consimtimkt", Inseat In articol, pare
Escelentei Sa uit garantie pentru Europa
bill.
Lord Salisbury observand ca atuncY contra orT-carer cugetArT de influenta speBulgaria s'ar gas'i fara guvern, comitele cial" esercitata' de Rusia. De alta parte
tivaloff (lice cA, el nu pote rspunde de
eventualitAtile viitorulnT qi ca, el trebue
sa se marginsca In a afirma cit Buigaria
nu va deveni nit anexa rusA.
Lord Salisbury insista asupra temereT
de a vedea, in acea ipotesa, tra in bratele
narchiel
Principele de Bismarck (lice cA dificul-
presenta in t6te cele-alte eventualittitT pre- bury aka insista asupra propunereT sale,
vedute de art. VII. Alteta, Sa crede ca D. plenipotentiar al AnglieT rspunde ca
www.dacoromanica.ro
34
nea congresuld asupra suprimarel cuvintelor consimtimhitul puterilor".
Comitele Andrassy spera ca a gasit
solutiune practica in propuuerea ce eere
supune congresuld. Escolenta Sa este, pe
de tia parte, isbit ea 0 lord Salisbury de
perieolul de a Lisa eventual pe Bulgaria
fara principe, dril de altil parte primaplenipotentiar al Austro-Ungariel credo en
comitele uvalof1 ca suprimarea consim-
EuropeI. Considera asemenea ca princi- englesq , socotea cit atentinnea ac,f-stopiul majoritateT ar fi dificil do pus in prac- ra se va aplica mal ales asupra Rumelel de
tica. Esentialul in 'whir srf esta de a sta- cat asupra Bulgariel autonome din mobili bine cii, in cas de neretv,T-ii, a alege- mental co era, de almintrelea,bine inteles
rel, interesele europene In acole tinuturI eit acstil din mina provineie nu va dovetrebuese representate tot ca interesele ni uit anexa a Rusiet
Comitele Andrassy n'are nimio de qi,
ruse. In acest scop drit a redigiat motiunea careia da eitire :
contra amanitrel pentrat iedinta viit6re
Considerand ea, In urma uneY intele- numaT propunerea sa sa fie inserata in prodo facia.
gerY mime, comisiunea ruso-turca care, tocolul
Prerdintele observa, en scop de a inkin virtutea art. VI al tratatuluT preliminar
de la San-Stefano, ar as ea sit traga unja ora sarcina congresuluT, cit , de lt incefrunf arielor definitive ale principatultit putul deliberarilor, Inalta adunare s'a abulgar, va fi inlocuita ca nit comisiune flat in presenta a dou6 procedurY: 1 tia
europeana,
substitu thine ofera un mod practic spre a dificaren dispositiunilor ce pot aduce preconcilia diverginta eventuala n iutereselor judicial pace Europef. 2. Redactiunea ulna noti tratat in cate sit fie coprinse rerespective;
Considet And de Rita parte eit s'a consta- sultatele deliberatittnilor congtesuld
tat eit imbunnatirea s6rtesf chre$inilor din care sit lego pe cele clod nartT contracpeninsula Balkanilot este lit intt comunit itante de la San Stefano, flint' ca i una
tutulor putetilor,nu cred do trebuinta
alta vor figura intro semnatariI acestuY
a spiijini pe alte motive inca propunerea non instrument diplomatic. Alteta Sa
uimitt6re,pe cate are on6rea a o supine la inclinit citare acsta din urnaa combiapreciarea inalteT adainari:
natiune cad sunt in tratatul de San-Ste,,Ca congresul sit bine-vo6sca a admite fano multe luerurI casi nu intereszit
www.dacoromanica.ro
35
convorbirile particulare intro putrile carT 5-lea sunt reservate in lacia propunerel
ail in ele un interes special?
austro-ungare.
Lord Salisbury acceptl proptinerea de
Preedintele incepe citirea articoluT
a reserva cestiunile cele mg puck urgen-- VIII. La al 2-lea aliniat relativ la ocupate pentru intrevorbirile particular intre tiunea rush, primal plenipote0ar al Ausputerile interesate, i nu face niel ul obi- tro-UngarieT citesce amendamentul urmaectiune rntru continuarea citireT de ca- tor :
tre presedinte.
Guvernul M. S. Imp6ratuluT i Bcgelu a
Principele de Bismarck consimte drti fost tot-d'auna Wilms de convictiunea el
adhogand ca nu trebue sa, se conchidit
opera congresuluT nu va putea fi coronatl
tacerea congresulul asupra nnor articole de succes de cat ca conditiunea ea trance nu 1 privese, ar transforma stipulatiunT sitiunea de la resboiti la paces definitiva
curat ruso-turce in stipulatiunT europone. fie pe eft so p te mal scurtit, d ca starea
Ci din contra numaT pasagele discutate de lucrurT caro va succeda resboiuluT
ebuese sitialochiviitorul tratat cousin- fie pacea definitiva cut6te binefaceri le sal e.
tit de Europa.
Plecand de la acasta convictiune, plenipotentiaril M. S. Imperiale gi Regale se
Alt* Sa contitmit citirea art. VII.
AI 3lea aliniat rrnne reservat "AA la ved. indatorAT de a e.7prima 6re-caro tediscutiunea propunereT comiteluT Andras- men T ce le inspira disposiiuniIo articolusy, si comitele tivaloff arhtOnd_ cit Phili- lul VIII.
popoli ea loc de intrunire pentru notabili Acest articol stipulza departarea cu totul
nu avea inteles de cht pentru Bulgaria a trupelor turco din principatul BulgarieT;
constitnitit de tratatul de San Stefano , el corOne in acela1 timp dispositiunea, ea
i s (la ExelentieT Sale act de acasth de- dupit evacuarea TurcieT de catre trupele
ruse, TAO la orgauisarea compkctii a uneT
claratiune.
Al 4-lea aliniat par6ndu-se comitelul militiT indigene, un corp de armatit rusit,
.Andrassy in legiitura cu diversele amen- care sl nu tr6ca, pesto 50,000 6menT, tre(lamente prepuse, cm:Wide uvaloff ob- bue sit ocupe Bulgaria si ca durata acesteT
ocupatiunT trebue sh fie de apr6pe duoT anY.
:4)1'11 el dispositiunile acestuT aliniat
Suntem departe de a nu recun6sce nereferit la legea electorala iar nu la obiectele avute in ved.ere do amendemente ea cesitatea ce esista de a ingriji ea ordinea
egalitatea inaintea legiT sah libertatea cul- sit fie mentinuta in noul principat ehiar in
telor, si D. Waddington crede ca in tide- timpul epocer de transitiune intre tnchevOr libertatea cultelor trebue sh fad obi- erea pitceT i organisarea puterilor ci ile
si militare indigene.
ectul unuT articol aditional.
Suntem conviqT eh cabinetul din SanPreqedintele, dupit terminarea eitireT articoluluT VII, dice cit stipulatinnile fiind. Petersburg nu avea de seop , prin acstit
fost facute pentru Bulgaria ast-fel curn ea ocupatiune, de cit a tine smil, de acstl
era definita de tratatul de la Sant-Stefa- necesitate, i cit mesura de care e vorba,
no, considerit din ce in co End malt ne- precum guvernul imperial ar RusieT a declarat in difeiite randurT, nu implicit alte
cesarie r dactiunea unuT no h tratat.
Primul -plenipotentiar al Austro-Unga- intentiunT.
Ast-fel, guvernul imperial si regal nu
rid constatAnd cit propunerea ce a citit
credo dr el congresul va ridica in princongresuluT nu ale in veder- de cat
atele 3 qi 5 ale articoluluT VII, eomitele cipill verT-ua objectiune contra stipulatiCorti tntraba atuneT daca este bine trite- nneT in virtutea caria, dupit evacuaren Bulles cit aliuiatele I i 2 sunt adoptate in garieT do armata turca, un corp de armatit
principih.
rusl sa fie insarcinat provisorid ca mentiLTA discutiune ri,lichndu-se asupra a- nerea ordineT.
cesteT cestiunT , resulta din ea ca primele
Pe de altit parte, plenipotentialit M. S.
dou6aliniate i aliniatul al 4-lea ale art:- Imp iratulut i RegeluT n'ar putea sa aseuneoluluT VII sunt adoptate, eh al 3-lea i al cla inconvenientele care ar nasce dcit ar de-
www.dacoromanica.ro
36
pinde ocupatiunea pri ijectatit de un termen
2 Guvernul imperial rus saindatorza
gred de fixat maT inainte, precum termina- a termina inteun restimp ulterior de dout
1 ea organisatia militieT theY, sad de ua sat treT lunT, sat maT curand de se va putea,
curgere de vreme atat de lunga, precum trecerea trupelor sale prin Romania si eveeste durata de duoT anT.
cuarea complecta a acestul principat.
3. Dcit in contra orT-cariT previsiunT
ET se tem ca u isemenea stipulatiune
la espirarea termenulul de sese lunT, presenta trupelor aucsiliare strain in Bulgaria s'ar crede necesaria, intr'un comun acord, marele puterT sit des fie-care cate
resboiul vor ea pe teritoriul strain, opi- un contingent al carona total s'ar urca de
niunea publica nu va considera evenimen- la 10 rulna la 15 miT 6meniT carT sit fie pusT
tele resboiuluT ca terminate cu des6vArsire; sub ordinal comisiuneT europene i intreticreditul public si prosperitatea chiar a t- nerea lor sa fie in sarcina tara ocupate."
rilor carT tfati luat parte la resboia ar
Principele de Bismarck intreba, deal, conmanes espuse la oseilatiile liner ordine de gresul este de pitrere sa se discute adi ceslucrua rah definite.
tiunea ridicata de comitele Andrassy; i lorCu dreptul ce s'a reservat Tumid de a dul Beaconsfield. espune opiniunea ea este
ocupa militaresce fruntariele sale de la locul sA delibereze chiar in sedinta de adi
BalkanT, nu se p6te perde din vedere
asupra a cestuTpunct. Escelenta Saprimesce
trupele ce a fost 1)&6 aci inamice s'ar gasi amendamentul Austro-Ungar consideranchiar dupit conclusiunea piteeT puse facia du'l ca Intelept si prudent si este autoriin facia una de alta.
sat de guvernul sai sa adauge chiar de aSituatiunea RomanieT formza si ea ob- cum ca. Englitera este gata a da partea sa
jectul seri6selor nstre preocupan. In ar- contingentuluT indicat de comitele Anticolul ce este in cestie se stipulza pen- drassy.
tru trupele imperiale ruse en scopul de a
Comitele uvaloff sa margineste a face
le asigura comunicatiunile, dreptul de tre- treT objectiunT asupra amendamentuluT :
cere prin acel principat pe cat va dura o- 1) din punctul de vedere al .redactiuna i
cupatiunea.
sit pare cit textul citit de primul-plenipoDca durata ocupatiuneT ar rhianea in- tentiar al Austro-UngareT nu sine gull de
deplinitit, sat dad s'ar prelungi 0116 la separatiunea BulgarieT prin fruntaria BalduoT anT, acest principat s'ar credo lipsit kanilor; 2) termenul de sse lunT reclamat
de bucurarea independinta sale recunos- pentru fncetarea ocupatiuneT i se pare prea
cutil de Europa si ar suferi ca de nit sus- scurt; 3) ua, ocupatiune mixtit ar oferi dupender si ua limitare a drepturilor sale. pa sine ineoveniente practice. Fitrit a se
Guvernul Imperial qi Regal, avnd in ve- popri la prima objectiune ea total de forma,
der tte aceste consideratinnT, crede ch Escelenta Sa vine In dat. la cea d'a doua si
sr fi in interesul tutulor pitrtilor sit se fi- face deosebire intro situatiunea Rumela
xeze un termen precis pentru ocuparea orientale si aceia a Bulgaria. In RumeBulgaria. Asemenea mal crede cit congre- lia ocupatiunea ar putea re cum sit fie
sul ar trebui sa prevala si eventualitatea marginita la sse lunT, cad la inttimplare
daca, la espirarea acestuT termen starea de turburarT, militiile ar putea fi intrebunumitelor provinciT ar cere fuel presenta intate, si daca fa fi nesuficiente, guvernoune armate streine.
rul general ar putea chema trupe otomane.
Onvernul imperial si regal are dea o- In Bulgaria din contra nude nu pte ;litre
nrea sa propue ca congresul sa bine-vo- nicT uit forta turcscif,ocupatia trebue presca a hotari:
lungita. Comitele flvaloff doreste cu al. Durata ocupatieT principatuluT Bul- csta OCASie sa den congresuluT uA idea,
garieT de trupele imperial ruse este
generala de ceia ce s'a %cut In Bulgaria
la q6so lunT de la data conclusiunei pace de la intrarea armatel ruse acolo si de eela
definitive,
ce mal ri,mane de Rout. Rusia s'a silit s.
www.dacoromanica.ro
37
schimbe pe ct mal putin institutiunile sse contingente de diferite
Ord. Repausatul principele Cerkasky re- In Bulgaria, unde interventiunea trupelor
mAsese in mirare vd.end cA legislatia tarcA corespundea cu trebuintele Orel; tot rtul
era cA functionaril nu cunostt legile si reglementele i niel nu le aplicau. Adminis-
ministratiunea are de gaud sl trimitA, din sale nu distingo intre Bulgaria si Rumelia
preunA ca d.nsiT la Ternova pe cadiT dis- orientalA : acesta este III greslA de retrictelor musulmane ca 81 prepare legea daetie, putin importantA insA in fond,
electoralA. DupA ce se va face acestO lege, pentru cA, in mintea EscelentieT Sale terse va procede la alegerT, pe urmA la re- menul ocupatiuneT trebue sA fie acelas
dactiunea statutuluT organic si in fine la nu- pentru amendout provinciele. Trecnd. la
mirea prin cipel uT. T6tA acstA organisatiu- a doua objectiune, comitele An.irassy mulDe are nevoe de timp ; Rusia '0 va pune tumesce comitelul uvaloff pentru
tete silintele ca lucrurile sA mrgA repede, nuntele ce Escelenta Sa a dat congresuluT
dar este imposibil sA se laso provincia fArA asupra organisatiuniT BulgarieT , primul
fortA armatA mal inainte de a se instalaun plenipotentiar al Austro-Ungariel tusk aguvern regulat. Rusia declinA responsabili- pretuind sistemul simplu i practic al atatea uneT eve cuArT premature. Tre chid apoi cestel organisatiunT, se gAsesce condus a
la a treia objectiune, Escelenta Sa insistO a- conchide cA ocupatiunea pet fi scurtatA
supra pericolilor unel ocupatiunT mixte: ar- fArA inconvenient. In tot casul, Escelenta
mata rusit ohicinuitO tu trA, cunoscend lim- Sa nu pelt admite ca durata uneT ocupaba i cantonatA pe loe, pete face imediat tiunT militare sA fie subordinatA cu desAserviciile ce se asteptA de la dnsa, : n'ar versire uneT organisatiunI politice : acesta
fi tot asa cu uA, fortit mixtA neaperat inex- ar fi ug combinatiunevagO : opiniunea puperimentatA la Inceput, care, pe lengl aces- blicA reclamA uA decisiune precisl , uA
ta, are si nevoe de timp spre a se aduna prelungire, de se va voi, der insit, in tersi in acest interval tra !Ate cAdea in a- men fix, caro sA'T permitA a erede intr'o
narchie. Comitele uvaloff gAsesce si mal pace definitivA. Cat pentru a treia objecpreferabil pentru mentinerea ordind sO fie tiune, Escelenta Sa dice cit propunerea
trupe conduse deiit cApetenie militarA de de trape mixte este fAcutO in scopul de
dA, sepia
cat uA armatA pusA sub ordinul une comi- a grAbi ut conclusiune, cA
siunT. Escelenta Sa se teme in fine de co- negresit de dificultAtile trimiterd unor
lisiunT intre soldatiT acestor trape mixte asemenea, trape, si ar preferi sit renunte la
earl pot sO nu aibA importantA cele mal acest mijloc, dcA s'ar gAsi altul, der nu
multe, dar din care unele pot deveni mal gra- este de loe impresionat de inconvenientele
ve si ar putea chiar lua proportiunile until semnalate de comitele uvaloff. Escelenta
rmne incredintat cA trupele diferiteincident europn. Remane Ind a se sci
daca tete puterile se invoese cu propune- lor ten l ar trAi in bunl intelegere. Comirile contingentuluT mixt care in definitiv tele Andrassy amintesce, in fine, numersolo petitiunI adresate congresuluT relarmane ferte costisitere si complicate.
Principele de Bismarck impArtAsesce sim- tive la escesele bulgarilor, i credo cA gutimentul comitelul uvaloff i ar vedes cu Torun' rus are tot interesul sA fie degaplAere cit observatiunile sale sO fie admise de jat prin ocupatia de trape mixte de uA rescongres. Alteta Sa vede dificultItT in orga- ponsabilitate atat de gravA.
Comitele uvaloff declarit cO, spre a
nisarea unel amide compusit de chid set
www.dacoromanica.ro
38
nu prelungi desbaterea , consimte la ter- de armatele iteperiale ruse. In urma demenul de nou lunT pentru evacuarea Bul- limitatiunT acceptata de plenipotentiaril
garieT, i alte treT lunT, pentru evacuarea Ramie( pentra Bulgaria si Rurnelia, ar fi
RomanieT, ast-fel ca, la capatul unuT an, local din partea congresuluT sa prinAsca
armata rasa sa parasAsca cu total auau- ua transactiuue care de altmiutrelea nu
dou6 provinciile.
s'ar departa in mod simtitor de ptopuComitele And.rassy, insistand pentrn e- nerea Meal de catre comitele Anvacttarea complecta in Ilona lunT, si, ple- drassv.
nipotentiarul RusieT respingnd acest terD. 'Waddington mentine opiniunea des-
voltata de comitele de Saint-Vallier adiel evacuatiunea graduala. Este ua, distinetiune de stabilit Intre Rumelia 0 Bulgaria, tg comitele i5uvaloff a recunoscut indupa, notia lunTi sa fie terminata in dou6- susT ca uit prelungire de ocupatiune s'ar
men, primul-plenipotentiar al ItalieY intiba &Ica nu s'ar putea primi sse lunT
pentru Rumelia, ra, cat pentru Bulgaria
si Romania, s'ar putea conveni sa inepa
spre-dece.
principeluT IAA dupa plecarea armateT ru- trecerea pe teritoriul ski A und mare
se ; nit eonvorbire se incepe Intro pleni- piirtt a armateT de ocupatiune. D. WadpotentiarI asupra diversilor terminT in care dington erede dr de datoria sa a men-
tivaloff si care
www.dacoromanica.ro
39
cestiunT importante intelegerea s'a stabilit din fericire i sedinta este ridicata la
oree patru.
Sealing : v. Bismarck, B. Bulo w, C.
F. v. Hohenlohe, Andrassy,, Karolyi,
Haymerle, Waddington, St. Vallier, H.
Desprez, Beaconsfield, Salisbury, Odo
Russell, L. Cort i,Launay,!Schouvalof P,
d'Oubril, Al. Carathodory , llehemed
Ali, Sadoulah.
ze, in propunerea lorduld Salisbury, pasagiul ast-fel conceput : Guvernorul general va avea dreptul de a cherna trupele otomane la cas c and securitatea interi(Sra sa
esteririt va fi amenintata". D. prim-pienipotentiar al FrancieT propune de a adloga la acest aliniat paragraful urmator :
unanimitate.
lohe-Schillingsftirst.
po pulatiuneT ".
Pentru Austro-Ungaria comitele AnCele dordi d'antiii paragrafe sunt adopdrassv, comitele Karolyi, baronul de Hay- Late de congres in textul urmator :
Ordinea interi6ra este mentinutit de tra
Pentru Francia D. Waddington, comi- gendarmerie indigcna asistata de nit mitele de Saint-Vallier, D. Desprez.
litio
Pentru Marea - Britanie comitele de
Pentru compunerea acestor dou gorBeaconsfield, marchisul de Salisbur3,-, lor- purT, aT carora oficiarT se numesc de Sultan,
Sedinta este desehisit la oree 2 si ju- tonate la locuitorY. (Ina vor trece prin provincie ele nu vor putea sta acolo ca semtate.
Presedintele anuncia cit protocolul No. d e re a."
D. prim-plenipotentiar al FrancieT a5 au va fi citit de eilt in viitrea sedinta,
si dupa, ce a mentionat lista petitiunilor daogit cit acest pasagiti, care nu se aplica,
No. 5,arata ca la ondina cjiIe sunt cele dou6 de cat la starea de pace, are in vedere treT
aninclamente remese de ierT si a carora re- puncte :
Sultanul sit nu intrebuinteze basidactiune , conform dorinteT congresuluT ,
a fost preparatit de catre D. prim-pleni- buzuci ;
SoldatiT sit nu p6tit fi cantonatT pe la
potentiar al Francid.
D. Waddington (lice ca dupa tra intele- locuitorT, ci sit fie rtedatT in casarme sail
gere intre ddusul si colegii sT Rusi In hanurT, saii in tabPre sub corturT;
Trupele sa nu p6ta stationa in inteEnglezi, presinta uit lucrare care spera
di va fi agreatit de malta adunare. Exe- riorul provinceT dud se due la frontatio
lenta Sa da citire ma nti amendamen- pentru servicial de garhisona.
tul de al doilea. Acest text trebue urmeAsupra acestor puncte plenipotentiariT
www.dacoromanica.ro
40
englesisi rud sunt intelesT, subsistA insA
dcA este trebuintit, votul RusieY adivergen. adicit: Comitele Suvaloff.
insistit su pra aliniatuluY al treilea.
pnA, Escelentia Sa cere a lea al treilea ingrijirele manifestate de cutre guve) nul
aliniat ad-referendum si va rspunde la HA engles. Rusia doresce frte: 1) de a incheia
sedintit viit6re
pacen; 2) de a vedea sfarsitA opera reorLordul Beaconsfield constatA multAmi- ganisatinneT; 3) de a face sil Ineeteze Om-
Lord resnitat obtinut prin concilianta re- patinnea militarit. Writ pentru a dobilndi
dactiune a plenipotentivilor franced.
a ceste resultate, nu trebue sil se complice
Presedintele, dupe ce a adunat votul una- situatianea si sl se tntrcA Made indioate
nim al congresuluT in fav6rea pro punereT in de interesul EnropeY. Este ail , fArA IndoialA
genere a D-luY Waddington, crede eg tre- de a EMU comisiunY, d6ril numirea a me mulbuesee, in numele inqlteT adunarT, sil mill- -torn ar fi yAtAmat6re. In Rumelia orienta A,
tAmseA Domnilor pinipotentiarY francesY Rusia n'are a face uA operA isolatA; Europa
pentru serviciul ce nil atlas causeT
s'a pus in loeul d sip6te sA lucreze acolo
ceT, mijlocind riA intelegere prin textul pre- cum 'T vine mal bine drA in Bulgaria uit cosentat de D-lor. Altetea Sa adaugA cit pro- misiune europimit nu pare a fi indispensabitocolul ritmne deschis pentru a primi in 11, i ar putea fi mal bine inlocuitit prin con-
www.dacoromanica.ro
41
trolul consulilor din Bulgaria si, la cas, dras lea u alta forma. Era la objecprin acel al representantilor EuropenT la tiunea lorduluT Salisbury care se mira ca
Constantinopole, acest control pare sufici- Rusia cauta sa meutina In Bulgaria influent RusieT, si dca guvernul imperial pare enta anal comisar rus , Escelenta Sa oba 's't reserva in Bulgaria a, parte de Retinue servil c Rusia iusista in favegea comisataT directa de at cele-alte puterT, comi- ruluT s6A tocmaT ca sa rspunza la dorinta
tele uvaloff observa di Rusia a luat si ua, congresuluT de a vedea terminAnd.u-se reparte mal directa la crealiunea acestuYnoti pede organisarea acestuT principat si evaprincipat autonom.
cuarea luT. Dcit voiesce ca lucrurile sa
Presedintele constata cii in cugetul co- mrga iute nu trebue sa lege mainelq
uvaloff comisinuea ar fi in reali- sieT. Rumelia orientall dca curn-va nu
tate conferinta represintandlor Marilor s'ar constithi in guyed], congresul a prePuterT la Constantinopole, si ea consuliT vOut acsta eventualitate; rti pentru Bulgana nu este tot asa : acolo trebue sa se
ar fi agentiT acesteT conferintY.
Comitele nvaloff adaoga ca represin- lucreze repede. Resumandu-se Esceleuta
tantiT din Constantinopole ar fi mal malt nit Sa declara ca ceea ce doresce sa obtie in
curte de apel intre consuliT puterilor si Bulgaria este ul unitate de Retinue, sub
controlul Europa, i ceca ce voesce sa eComitele Andt'assv conceda D-lor pie- vite, sunt institutiunile colegiale in care
comisariT rusT.
nitotentiarT aT Rusie'T ca principiul comi- s'ar nasce dificultatT. Cel maT bun niljloc
gana tot atiltde independenta precum era al comisiuneT sus mentionate, si in proodini6rit cele-alte principate autonome si vincie prin guvernul SultanuluT."
Presedintele crede ca acest amendatributara, insista pentru mentinerca untrY
comisar rus. Escelenta Sa insista dra ment, cu care'congresul se va putea ocupa in
pentru adesiunea ce a flat propunereT co- viitrea sedinta, are tra insemnatate frte
considerabila cacT atinge drepturile ocupaComitele uvaloff r6spunde ca nu lute- tiuneT militare garantata pentru 9 lunT. Ce e
lege sa departeze interventiunea EuropeT, mal mult Altetea Sa, reamintind parerea
www.dacoromanica.ro
42
ce a mat esprimat u data, nu gasesce de
euviinta sa se discute in congres cestiunile
secundare. Ast-fel considera cit este si
cestiunea de care se vorbesce acum, si crede ca vorbind. de adunare, de notabilt, de
comisiunea rusa si de comisiunea european congresul trece peste limitele hotarate
de discutiune: in acsta deliberare de detalle nu vede un interes eurnpean. Altetea
le si afacerile de navigatiune. El arata Lordul Salisbury eere a se sterge cuca are de gaud sa propue la viit6rea se- v6ntul de Rumelia orientala care i se pare
'T
rinta ambasadorilor la Constantinopolt, s6ma, asupra pericolulutinterventiuneT aduEscelentia Sa a putut judeca din esperien- nitrilor locale in materie de drept de trantit ea intelegerea Intfua asemenea Adu- sit.
nare este destul de grea a se stabili, si ea
Uit discutinne sa ridica asupra acestat
acsta combinare nu ar avea niel ua efiea- subieet la care jai parte lordul Salisbury
citate. El credo cit s'ar putea margini la D. Wad.dington, baron de Ha 3 merle si
ua, comisiune consulara, i amintind bu- Caratheodory-Pasa.
nul resultat al interventiunet plenipoten- Primul plenipotentiar al TurcieT afirmand
tiarul tit Franciel in cestiunea atat de im- In fine ca niel un drept de transit nu p6te
portantii a garnigrmelor otomane, ridica fi stabilit pe teritoriul Imperiulut, fail aideia de a incre5linta si de asta-data ple utorisatiunea speciala a Suveranulut, D.
www.dacoromanica.ro
43
Waddington luand. act de acsta declara- patuld _Bulgaria In loe de sup4i,3. buitiune cousimte la stergerea cuvntuluT Ru- garX; ac6sta, modificare este admisa si promelia-Orientala din textul propositiuneT. punerea primita in unanimitate: asupra
Cele patru d'anta aliniate sunt
proposiVeT a doua relativa mal ca sma la
Asupra celuT de al 5-lea. Comitele episcopifc preota catolicI comitele u-
niatuluT al doilea de la art. 9 dispositiunile urmittre: Principatul BulgarieT ja asupra sa t6te angajimentele i obligatiu-
riulur in ceea ce se atinge de legT, tratate si rea acesteT cestiunY se vor incheia futre
conventiunT, se va aplica si In Rumelia ori- Austro-Uugaria, Pinta, Serbia si principatul Bulgaria indata (lupa Incheerea paca.
en tala.
,Se intelege ea drepturile si obligatiuDupit aceste declaratiunT congresal con-
serva aliniatul din arma al propositiuna Dile Sublima Port,T pentru drumurile de
celor tra paterl adaogand fram urmatioe: fer din Rumelia orietalit r6man intacte."
Presediutele mana discutiunea acestuT
,pe cat nu vor fi modificate prin consimproject pentru sedinta viit6re. Alteta Sa
timgntul partilor inteiesate."
Ordinea dileY trece apoY la cele doug pro- adaogii ca, este Inca la ordinea dileT propunerT francese inserate la protocolul 5 si punerea otomana inserata In protocolul al
5-lea si relativa la partea proportionala ce
relative la libertatea cultelor.
Asupta cela d'anta% D. Desprez cere va trebui sa la asupra a Bulgaria din dasubstituirea cuvintrlor locuitorii princi- toria otomana.
www.dacoromanica.ro
44
Lordul Beaconsfield. recomanda acstA protocaele congresuluT.
propunere la t6ta solicitudinea congresuAltea Sa riSga pe fie-care putere sa
maT multe objectiunT fijad anuntate de bine-vosea, daca acsta motinne este pricomitele uvaloff disculiunea este amana- mita, sa il.cemneze, dupe qedinta, la secretit pe maine.
tariat pe plenipotentiarul ce '0 va alege
edinta se ridicala oree 5.
ea sa o represinte In snul comisiuneT.
SemnatT: v. Bisma9 ck, B. Bulow, C.
Propositiunea PrincipeluT d Bismarck
F. de .Hohenlohe, Andrassy. Karolyi, este primita Cu unanimitate. Preqedintele
Haymerle, Waddington, St. Vallier, H. fiteand apel la comunicatiunile ce ar aves
Desprez, Beaconsfield, Salisbury, Odo sa presinte inalteT adunArT membri conRussell , L. Corti , Launay, Suvaloff , grequluT, Principele Goreiacoff esprima
P. d'Oubril, Al. Caratheodory,, Mehe- viul regret ce a simtit el n'a putut sa amed-Ali, Sadullah.
siste la cele din urma intrunirT in care s'a
diseutat importanta eestiune a BulgarieT.
Absent,a IT a fost independenta de vointa
PROTOCOLUL Nr. 7.
ponulatiuner.
Era sub punetul de vedere politic, Principele Gorciacoff observa ea in loe de IA
preponderenta englesa, francesa' san russca pe cari istoria ni le arka ca ar fi esistat la Constalatinopole in diferite epoce, ar voi ea Orient sa nu fie niel
un fel de preponderenta niel pentru Rusia
niel pentru vre-un alt Stat, i ar dori sa,
radii substituindu-se In locul lupteT meschine 0 vatamtre de amor proprid pe
taramul mipator din Consta ntinopole, ua
www.dacoromanica.ro
45
Setati pe P6rta-Otomana de multe ilusiuni
si de multe greseli. Alteta Sa intrebuin- spiritul de conciliatiune va urma a inspitand ult espresiune care va parea negre- ra pe congres si ea toti membri inalsit fie eitruia om competent In arta resbe- tei adunari sil intglnesc in acest sentilului, justificata prikeroicile sforturi ale ment de datorie suprema, adica de a conarmatei
observa ca Rusia aduce aci serva si a consolida paces Europa. Prolauri peruse'
eari sperit ea congresul li va gresele obtinute In lucritrile congresului
schirnba In rgmurT de maslin.
fac pe Alteta Sa sil crdit ca representanPrincipele Goreiacoff adaoga ea anAn- till Puterilor vor atinge scopul care a fost indour colegiT s6T ag gout In cele din urmit dicat de catre cei douT ilustrimenT de Stat,
sedinte grte marT concesiuni in dorinta de explaind si unul si altul intentiunile lor
pace care insufla pe Rusia ca si pe t6ta pacifica, thAndu-se sma de restrictiunile
Europa. El ail Infacisat Malta adunari nu dictate de simtimhtul onreinationale. Afrase ci fapte. D. rprim-plenipotentiar al ceste restrictiuni, Alteta Sa, nu se IndoRusieT este Ineredintat ea membri congre- esce, n'ar putea sil atingit fondul operei consului vor da nit deplina dreptate Ord gresului, si onrea nationalit, dinteuit parte
sale. Alteta Sa si colegil s61 vor persista si din alta, ci ca ele se vor acorda in totul cu
de aceasT cale.
dispositiunile conciliatrice. Principele de
Priucipele Gorciacoff deci crede el vre- Bismarck observit eit Statele carT nu sunt
una din puteri ar voi sil se opue la marele d'a dreptul interesate In cestiunile cad ar
si frumosul resultat al pled care domina putea turbura odihna lumeT, sunt naturalt6te interesele Europet, impingnd cererile mente conduse a face sil se audit ul 'NCO
sale png la nisce limite pe care marele impartiala in ori-ce eircumstanta In care,
suveran si marea natiune ce represintan'ar pentru motive secundare, pentru Europutea sil le depasseg. Alteta Sa repeta el pa, objectul pacific al reuniunilor connu admite posibilitatea unui fapt care ar fi gresul so va gad compromis. In acest sens
sver jack cat de contimporanT si de istorie. Francia, Italia si Germania vor face apel,
Lordul Beaconsfield dice el este prea dcil va fi tiebuintit, la intelepciunea Pumult satisfacut de a veden el prineipele terilor amice , ale carora interese sunt mal
Gorciacoff 'si reia loen! Ott In shut eon- particular angajate. Principele de Bismarck
gresuluT, si consid.erit eloquentul discurs terminit dicnd ea ar fi bucuros, dcit prin
al Altetei Sale ea nit imbucuratre dovada cnviutele sale va fi reprodus cu claritate inde amelioratiunea sannatei sale. Esce- tentiunele guvernelor neutrasiimpartiale.
lenta Sa reamintind vortele D-lui pleOrdinea dilei aduce propositiunea D-lui
nipotentiar al RusieT relative la sacrifici- prim-plenipotentiar al Tumid, conceputit
ele considerabile la call ag consimtit precum urnakit :
Afara, de tribut , principatul Bulgamarele suveran si marea Ora asa de demn
representati prin Altea Sa In fav6rea pl- rieT va suporta IA parte din datoriele imed, se considera ca deplin autorisat a di- periului proportionalit en veniturile sale."
ce di el,,insusi si colegii s'el EnglesT
Caratheodory-pasa , pentru a esplica
ag %cut si dnsii marl sacrificii tot In a- spiritul propunerei sale, da citire docucelasT scop pacificator. Pace esteinteade- mentului urmator :
PropurAnd ca, afarit de tribut, princivgr vointa Europa si lordul Beaconsfield
constata eu bucurie, dupg, vorbele ce a au- patul BulgarieT sit suporte na parte din
(At , espresiunea a cestui sentiment cu datoriele imperiului proportionala eu venitotal unanim. Dra, pentru ea sil se inde- turile sale, am tinut a Indeplini ce ea-ce
plinsca acsta dorinta , me este necesar consider ea ua datorie fatit de creditoriT
Inca si spiritul de conciliatiune ; Eseelenta TurcieT.
Nu pot nega el veniturile localitatiSa numai are nimic sil adaoge la consideratiunile presentate de principele Gorda- lor call formzit noul principat, sunt afeecoif pe call le-a ascultat cu can mai ma- tate ciar, Inteun -mod general, in OM datoria publica a TurcieT. Pentru eilte-va
re placere.
www.dacoromanica.ro
46
unele din venitua sunt tiarilor otomanY. Ecit textul acesteT adaangajate intr'un mod special.
ogirY :
In documentul trecut in lista petitinCand se va-regula tributul ce trebue
nilor adresate congresulnY , sub No. 16, platit de Bulgaria SublimeY PortY, se va
carY mi
tramis direct , creditoriY lila in consideratinue partea d.atorid puTurcieY afi invocat precedente hiato din blico care ar putea sit se atribue principadreptul public european.
WO pe basa rind equitabile proportinnY."
Me) grAbese a recun6sce a anologia
Preqedintele recuneisce just* acesteY
Dll este perfecta, cad precedentele invo- propuneri, cAd in adeviir do la cestiunea
cate privesc teritoriele cad au fost anexa- tributulta va d.opind.e qnotitatea oblite la State independente sail teritoriele gatiunilor Bulgariel relativa la datoria
imprumuturY
publica. Atleta Sa considera insa ca ata vreme, din contra, principatul Bulga- ceste doui1 puncturY conexo vor trebui
carY afi fost declarate independente, pe
rieY1 este numaY antonom. NIA cu t6te ca tratate la urmA, do comisiunea insArcinata
este privat de prerogativele independin- ea regulares acestor amnunte, call nu sunt
teY, principatul BulgarieY, in virtutea prin- coprinse in sarcina asemnata congresuluY.
cipiuluY autonomid . ale interiOre, va avea
Comitele avaloir dice cA aceste doug
totiO un regim financiar, i prin urmare, puncte d e di- cutiune, fiind reservate, n'are
un budget de veniturY qi cheltuelY, d.e- sA presinte niel ua objectiune.
osebit qi separat , i tocmaY in vederea a
D. prim-plenipotentiar ai Fronde' obneindependente principatule ar putea serva cit cestiunea este frte delicatain
congresul sit ridice indoelile cari vor pu- ceea ceprivesce pe posesoril de obligatiuni
tea esista in acsta pfivinta.
datorieY otomane. Propunerea luY Cara-
sa plAtsca principatnl. Aceste thug lu- de a face pe Bulgaria sa ia ul parte procruri sa disting unul de altul. Participarea portionala la datorie. D. Waddington rega
la datorie este simpla consecinta a recu- pe comitele Corti sA desvolte ideia sa:
nscerd sal mg bino a simple' admisiunY prim-plenipotentiar italian intelege Ore
a until drept de creditor.
sa mic7oreze garantia propusA de CaTributul, din contra, privesce pe curtes ratheodory-Pap, sail voesce a presinta
suverana. El represinta legamntul care pur fii simplu equivalentul primeY propuunesce principatul ca imperiul; el este nerY ?
pretul rilscumpilrareY supuneed directe,
este independent de alte datoril trecute de a decide in principiii ca. Bulgaria tresail viiteire. In sprijinul acestia mod de bue sa asume ua parte din datoria turvedere, imY permit a maY aminti guver- cscA, d6ra ca in ace110 tiny a voit
nul imperial al RusieY, stipuland numar un sa indice,
i in acest panel sa unesce
le* Sa ,
www.dacoromanica.ro
47
Pr-esedintele nu vede In fond marl di- %d. vorba de cifre , equitatea insemferente filtre cele dona projecte: propune- n64 dica proportionalitatea.
rea otomana stabilesce un principia recuPropunerea comiteluT Corti este accepnoscut si. de comitele Corti, si plenipo- tata. Congresal trece la propunerea austentiarul italian se marginesce a esprima tro-Ungara, relativa la drumurile de fer
dorinta ea cestia tributuld sa fie esami- otomano, si a caruia test urrnza:
nata, tot d'ul-data ca acea a datoPlenipotentiariT Austro-UngarieT proriel.
pun de a inlocui partea cea din urma a-
www.dacoromanica.ro
48
Comitele Savaloff adaoga ca dorinta
Lordul Salisbury regreta eit plenipotentiari Francid nu desvolta propunerea LorduluI Salisbury de a ve&a libertatea
lor ca privire peste t6ta Turcia din Eu- religisii, Intinsa cat se p6te mal mult In
ropa. Eseelenta Sa ar fi vadut atune,T Europa i Asia pare justificata. Eseerealisatiunea unuT mare progres.
le* Sa ar vroi sil se vorbasca, In protocol
D. Waddigton raspunde ea progresul despre adesiunea sa la dorinta D-luT pledespre care vorbesce Lordul Salisbury, a nipotentiar al Englitora, i observa. cA confost oblinut prin acc,eptatiunea la sedinta gresul ca,utand a face sa piara fruntarile
de ierT a prima propositiunl francese care
consacra deplina libertate a eultelor.
Lordul Salisbury observand ea propunerea privea mime pe Bulgaria, presedintale dice, ca, pentru dnsul, se unesce au
dorinta ca libertatea cultelor sil fie coral
merciale i strategice, plenipotentiari RusieT deresc eu atatmaT mult ca aceste fruntare sa nu devie uit impedicare pentr i religii.
punct de vedere s'ar putea obtine con- esprimat dorinta pentru intinderea libersimtimntul plenipotentiarilor otomanY.
niatele 1 si 2 sunt mentinute, 6ra, nimiatul al 3-lea este redijat precum urrnza
adunare de notabilY din Bulgaria con vocatit la Tarnova, va elabora, Inaintea alegereT principeluT , organisarea admi-
www.dacoromanica.ro
49
rus. Un comisar imperial ottoman si consuliT delegatY ad-hoc de cele l'alto puteri
vor fi insarcinatT a 'I asista pentru a conttola functionamentul acestuT regim provisoria. La cas de neintelegere intre consuliT delegatY, majoritatea va decide, si la
cas de divergen ta tntre acesta majoritate
comisarul imeprial rus, representantiT
puterilor la ConstantinopolT, intrunitY in
conferinte, vor pronunta.
Principele datit ales si instituat, noua
organisatiune va fi pasa, in esecutiune si
Bulgaria se va bucura atund pe deplin de
autonomia sa.
trebue sters. Asupra art. XI, plenipotentiariT opinez ea el e de resortul comisiuneY de redactiune. Caratheodory-pasa observa ca orY-cum aliaiatul II, al art. XI,
trebue sa fie mentinut.
malta Adunare a terminat cestiunea bulIndata, dupa conclusiunea pacer, U. gara si se gasesee gata de a procede la. ua
ject discutai, pe lung in sedinta de erT. cum este compus al, dar putea sit
'sY
Escelenta Sa
reservat numaY dreptul prelungesca sedinta pentru a intra in nude a presenta cate-va modificatiunY de eu- mer6se amenunte: nu pflte de da a hotart
rata forma, pe carY repediciunea red.acti- base si a lasa elaborarea amenuntelor uneY
adunar care s'ar intruni dupa densul si
und nu 'i-a ingaduit'o imediat.
Caratheodory-pasa adera la diniat, dar ar termina esamenul cestiunelor secundare.
Intre importantele cestiunT care, dupe
tot sub beneficiul aceliasY reserve.
TotT plenipotentiariT vot za aliniatul, parerea sea ar trebui 'd'ad in colo sa odra remalle inteles ca, dupa u scurta cupe congresal, presedintele citesit andiscutiune, el ya fi deslipit de articol si tele remaniarea teritoriala priyit6re la
va deveni un articol special In instrumen- Bosnia, Muntenegrul, Serbia si Romanin.
At remalle apoY esaminul cestiunelor protal diplomatic ulterior.
Baronul de llaymerle continua citirea vinciilor grecescY, ale DunareT, stramt6re
noud redactiunT al art. VIII, al card ali- ion, Asid, si indemnitatel de resbel. Altea
Saintreba (leca malta Adunare este de paniat va fi de acuna ast-fel coneeput:
Armata otomana nu va mal'. sedea In rere a pune la ordinea dila de 28 Iunie,
Bulgaria si Oto vechiele fortarete vor fi discutiunea cestiunilor teritoriale, copanderamate in chQltuiala guvernului local, dend. reetificarea fruntarilor i indepencare va fi tinut de a le derama in cel maY denta terilor mentionate.
sala timp si de a nu leo sa se radice al- TIA conversatiune avnd loe intre plenipotentiarY in privinta diferitelor cestiunT de
tele. Sublima PUM., etc."
ordin religios si comercial care ar trebui
Restul aliniatuluT este mentinut.
Al douilea aliniat, inlocuit deja printr.ua tractate in cona exitate ca cele ale indepenpropunere acceptata in congres, va tre- denteY si a fruntarilor, lordul Beaconsfield
bui in arma Lmodificat de comisiunea re- crede, impreuna cu presedintek, cit t6te
aceste cestiunT care formza ua grupa, pot
dactiund in sensul acesteY propunerT.
fi diseutate imprenta fara mare dificultate.
Al treilea aliniat esto reservat.
Ordinea dile a viitereT sedinteT este fixat
Baronul de Ha)merle observa ca aliniatul I, al art. DI, este regulat prin a- precum urmza : Bosnia, Muntenegru, Ser-
www.dacoromanica.ro
50
propositidne relativa la fruntarileshbesd
si a cAruia text este:
Dupit prelimingrile pcel semnate la
PROTOCOLUL Nr. 8.
asiguratn ShbiO.
Plenipotentiaril otomanTpropun Inaltd
Eran presentr:
Drumul cal mstre al Bosnia care de drassy, comitele Carolyi, baronul Haymerle
Pe,ntru Francia D. Waddiugton, comila Mitrovitza merge prin Novi-Bazar spre
Sjenitza si care se desparte acolo pentru a tele Saint-Vallier, D. Desprez.
Pentru Marea-Britanie, comitele de Bease indrepta de un parte prin Novi-Varoch
la Vichigrad si de alta prin Prepol i Ta- eonsfield, marchisul de Salisbury, lordul
ehlidj la Tchainitza, precum si drumul de Odo Russell.
fer carehva ralia Mitrovitza u Bosnia, sA nu
Pntru Italia, comitele Corti, comitcle
fie deslipite de teritoriul otoman i sn fie Launay.
destul de depArtate de fruntariA, ca siguPentru Rusia prineipele Gorceaeoff, ,
ranta acestor dou6 mar liniT de comunica- comitele tivaloff, D. d'Oubril.
tiune sit fie garantate;
Pentru `Duda Alexandru CaratheodoryOrasele si satele otomane Viche- pasa, Mehemed Ali-pasa, Sadoullah-Bey.
grad, Novi-Varoch, Sjenitza, Novi-Bazar,
edinta se desehide la 2 si jum6tat ore.
Mitrovitza si Prichtina sit fie la un distanSe adoptazn protoc6lele 6 si 7.
tn asa de depArtatA de fruntarn u cht eDupA ce s'a %cut mentiune de lista No.
7 a petitiunilor,, presedintele anuntA cA
sistenta lor sA nu fie amenintatA;
4.1Kazalele albanesa Vitchitren, Kour- D. Rangab , ministrul Greeid la Berlin,
choumli, Urkup (Prokoplje i Leskovdja) sit l'a insciintat, cA guvernul MajestAtO Sale
nu fie deslipite de imperiu, si la eas ciind Ellenice a designat pe D. Theodor DelycongresuI ar decide deslipirea unora din- annis, ministrul afacerilor strAine ea retC6nsele , treckt6rea Prepolac (Takhtali- presentantul siai la congres. D. Rangab
Khan-Getchidi)intre Kourhcoumli i Pris- a fost numit al douilea plenipotentiar al
tina,si cea Gradelica Dzeva intro Leskovdja Grecid.
Vranja sit rmnie, in oil ce cas,
Principele de Bismarck face urmntrca
fiind trebuinci6se pentru apnrarea distrie- comunicatione congresuld:
telor Prichtina si Vranja, care, atund, vor
Incita adunare V aduce aminte eit
forma inteacstit parte fruntaria dala ma4A- protoeolul No. 6, de la sedinta din 25 Iunpte a Iroperiulta."
nie, a r6mas desehis pentru a primi in urnal votul IlefillitiV al propositiund Ex. S.
Propunerea va fi tipAritn i distribuitn. D-10 Waddington, relativ la trecerea trupelor tureescl prin Rum-elia orientaln.
edinta se rAdicA la oree 4.
D-nil plenipotentiatiaT RusiO, dupit ce
ail
informat pe presedintP, en consimt la
SemnatI : v. Bismarck, B. Bidow. C.
redactiunea
aliniatuld 3, asa cum este inF. v. Hohenlohe, Andrassy,, Karolyi, sells in protocolul
No. 6, se va da act
Heymerle, Waddington, St. Vallier, H. despre acstA declaratiune protocoluld.
Desprez , Beaconsfield, Salisbury, Odo Altea Sa informzn, congresul de comRussell, L. Corti, Launay, Gortchacow, positiunea comisiunO do redgetiune, conSchouvaloff, d'Oubril, Al Caratheodory, stituitit in virtutea unnY decisionY luatn, de
Incita adunare inteun sadinta prec3d.'a
Sadoulah.
tn. Numele membrilor ace,std comisiunY
sunt uriunt5rele:
www.dacoromanica.ro
51
Ex. S. baronul Haymerle.Pentru Francia Ex. S. I). Desprez.Pentru MareaBritanie E. S. lordul Odo Russell.Pentru Italia Ex. S. comitele Launay.Pentru Rusia Ex. S. D. d'Oubril. Pentru
Turcia Ex. S. Caratheodory-pap.
Preqedintele adaogh , c comisiunea a
tinut astil-dl chiar prima sa
Congresul trece la ordinea 411clsi preqedintele supune antait discutiund congresuluI art. XIV din tratatul de la SanStefano relativ la Bosnia i Herzegovina.
Comitele Andrassy citesce urmat6rea
Nu se p6te perde din vedere, cA micarea ce a adus rsboiul in Orient, a avut origina sa In Bosnia si Herzegovina.
Relele i pericolele ce at resultat pentru Europa sunt cunoscute , Austro-Ungana a fost atinsA in antaia linie.
Marele num'Or de trupe in0ruite pe fruntariile mistre n'at fost de amas pentru a im-
pedica trecerea insurgentilor qi ineursiunile reeiproce. Puterile turceseY, concentrate la inceputul turburArilor in Bosnia,
sembat 0 material pentru reconstructiunea caselor lor. Ar trebui sil aplico regulamentul cestiunel agrariT, isvorul princi-
www.dacoromanica.ro
52
blemit pe care numal ua putero tare Oim- tea nasce din orl-ce solutiune care ar fi
partiala o polite resolve ideal Ora unde lipsita de garantil durabile. Interesata mal
proprietatea funciara este fn mfinele fintAid ca putero limitrofl, Austro-Ungaria
musulmanilor, pe dud crescinil, fie plugar, este datre sit declare ps lacia el interefie arendasY, formza majoritatea locuito- sele sale cele mal vitale nu permit de a
rilor.
primi de cfit uA solutiune a cestiunel bosCum ar trebui tot-ua-data ca Sublima no-herzegovinne, carear putea aduce paP6rta sa feel sacrificiT , ce tntrec midi- cificatiunea sliselor provinciT i ar impecele sale, art. XIV dispune ca nu pte
dice producerea de evenimente carl ail cauincaseze rmieleO c trebue sa renunte sat atfitea pericole grave pentru pacen EuInca pentru 2 anT la veniturile curente a ropa si care at creat Austro-Ungariel,
acestor proviacir.
impuindu'l tot-la-data marl sacrificit
De sigur ca nu vrem sa imputarn Tur- mad perded materiale, ua situatiune incia sa sA ne Indoim de buna sa vointa, tolerabila, a carel prelungire n'ar mal pudca afirmitm, cit n'ar putea implini acstit tea'o suferi".
datorie.
Lordul Salisbury citesce propositiunea
I'ar fi imposibil d'a oimplini in timpud urmatre :
normale ; cu atfit Ind gret la sfarsitul
Conditiunea soda% i positiunea geonul resbel abia incetat i mal ales in pre- grafica a Bosnia si Herzegovina merita in
senta reinceperel antagonismuld, care se acea-slproportiune atentiunea congresulnT.
manifesta acum cu mal multa vioiciune de
Ele sunt singurele provincil ale Turcia
eat la fnceputul turburarilOr, de and. dis- unde peoprietaril att mal IttrA esceptiune,
tricte, locuite de musulmanY, sunt sat vor alta credinta religisa de cfit clacasiT. .
trebui s6 fie puse sub dominatiunea Orbit sari
pustiit Turcia
resbeluld civil O opositiunea In contra gunate di nu se va putea statornici un regu- vernulul va fi stimulata prin succesele relament durabil, a acesta cestiunT, pe basa cente a color dou6 Principate vecino.
art. XIV. Orl-ce incercare infructu6sa de
Nu este probabil &IA ca P6rta sa se
a face ill organisatiune autonoma, in ace- lupte fug in contra agitatiunelor, co n'a
ste provinciT, ar crea noel agitatiunT 0 am fost in stare a opri i suprima inaintea trisfi In pucin timp expusl la pAgubile into- telor evenimente din acestT clod anY.
care sa n'aiba flume mid.16ce necesariT penevenimentele in aceste provincil.
Guvernul Austro-Ungar trebue sit se o- tru a stabiliul administratiune bunt., dra
cupe de situatiunea geografica ce va re- care sa aibit i puted destul de tad spre
sulta pentru Bosnia O Herzegovina in urma a suprima orT-ce turburare.
Dca-puterile nu reusesetl de acuma sa
schimbarilor teritodale , ce are in consecinta nit nouit delimitare a Serbia O a intemeeze uA administratiune statornicit
Muntenegrulta. Apropierea fruntarielor a O tare in aceste regiunl, ele vor fi respon-
acestor Principate, ar pune in aceste lo- sabile de reinceperea inevitabila a sufecurl drumurile de comunicatiune cu restul rintelor cad at invocat viuele simpatiT ale
www.dacoromanica.ro
52
slavo care s'ar intitule prin poninsula Balkanilor si a caror putere militara ar ameninta populatiunile de alta rasa, ce ocupa,
teritoriul din Sud. Uil aiemenea stare de
luerurl ar fi fara indoialil mult mal pericu-
nor noul desordine ce ar avea do con16sit pentru independenta Portd de cat secinta neinteleged filtre cabinetele uroorT-ce alta combinatiune. Este f6rte probabil eit un ast-fel de resultat eit se proauca, la cas cand P6rta ar rdmanea insarcinata eu ap6rama acestor dou'e provin-
www.dacoromanica.ro
54
stituo misiunea marelor puterT ale EuroPlenipotentiariT otomanT spell ca conpeT, reunite pentru acum in congres.
gresul va bine-vol sil, aprecieze intinderea
Atitudinea plenipotenjiarilor otomanT, si importanta acestuT angagiament ce d6nin mijlocul aceste,,T Incite AdunarT, a fost siT nu se indoesc a lua in numele guvertot-d'auna conforma acestuT principill fun- nuluT lor; do asemenea dasiT
permit
damental al politiceT guvernuluT lor.
a erode ca nu le va fi en greti sil convinga
In timpul deliberatiunelor ce s'ati suc- pe acsta malta Adunare de eficaeitatea
cedat p6n6 acum, si in carT satl tratat
m6surilor ce Sublima Prtii ar pune in aresolvat cestiunT de cea mal mare impor- plicare, fAnA cea mal mica intArgiere.
tantil, atAt pentru presintele cftt i pentru
Principalul motiv de indoiala care s'a
viitorul IrnperialuT, el 'l-a4 %cut tot-, naseut in sinul chiar a acesteT AdtmarT,
d'auna ua datorie
colegiT lor le vor da se intemeiaza, se 4ice, pe noputinta de a
acsta dreptato
de a da probe de oca restabili ordinea in Bosnia si Herzegovina,
mal malta deferenta pentru dorintele. es- de treT anT aprpe. De aci se conchide
primate de marele puterT, cu seopul de a aceste provinciT se an deja puse, cum am
termina dificultatilo pendinte.
afarii din cored in intinderea ciiruia
Cu atiit mal mult insa regreta, de a fi se exerdsit infiuenta normala a putereT
silitY a espune, in privinta ocupAreT Bos- SublimeT PortY.
niel si HerzegovineT, nA opiniune diferita
Cu t6te acestea, ar fi de dorit ca Eseedo acea espusit mal 'nainte.
lentele Lor, membriT congresuluT, sil nu
PlenipotentiariT otomanT marturisesc , pnjil din vedere ca, d6ca desordinelo in
mal 'nainte de t6te, ca nu TM niel uA ne- Bosnia at avut ul durata relativ Elsa de
cesitate urgenta de a lua in de aprpe ur- lungit, ac6sta persistenta se p6te esplica
mare acsta propunere de ocupatiune. Ora- frte Esor, voind cine-va sa tina compt de
blima P6rta, neavOnd si Einsa alt scop, necontenita a focaruluT revolteT i agredra pe de Rita parte nedispun6nd de mi- siuneT co persista-in Bosnia. Departe dar
j16cele suficiente spre a realisa acel scop, de a trago uil proba dintr'acsta , de slanu voesce a liisa und alte puterT grija
birea autoritatiT SultanuluT in acsta tra,
sarcina do a implini ua misiune ce 'Y re- circonstantele la care s'a facut alusiune,
vine f6rte natural si de drept.
daq loe la ua conclusiune eu totul diferiPlenipotentiariT otomanY se grabese insa ta. Puterea si influenta SublimeT PortT
de a face cunoscut acesteT inane adunan trebuesc sil fie f6rte tarT in Bosnia , penca Sublima P6rta, ja angagiamentul de a tru ca, cu tot resbelul i cu t6te calamiprocede imediat la punerea In esecutare a tape carT all infestat imperiul intreg, treT
mij16celor menito a da resultatul dorit, anY, autoritatea otomana sil se fi mentinut
tramit6nd imediat la facia loculuT
intacta in Rasta provincie. Astii4T dra,
comisarT cad vor fi insarcinatT cu organi- dud pacea se va restabili , si tocmaT in
sarea une gendarmeriT, cu instalarea si eu momentul cand Sublima P6rtit este gata a
intretinerea refugiatilor p6n6 ce vor incepe concentra tte fortele sale pentru restabilucrul ampule, precum i cu aplicarea linea ordineT in acea trit , (land acestuT
sistemuluT de administratiune ce va fi a- scop t6ta, atentiunea sa , s'ar putea credo
doptat pentru aceste dou6 provinciT, cum ca il6nsa este incapabila de a itnplini ayi cu alte m6surT do imbnnatatire.
csta misiune ?
www.dacoromanica.ro
55
Guvernul imperial este pe deplin conFArA d6rA a se mal intinde asupra ideiTins do eficacitatea autoritAtiT sale asupra lor sale, plenipotentiariT otomanT cred, cA
acestor provinciT; si ca t6te cA s'ar fi luat ceea ce s'a qis esto suficient pentru a con-
mAria teritoriale, cari fitrA nicT ul Indoia- ja in consideratie angageamentul ce pro1A, In casul eilnd una ca acsta s'ar Intam- pun in numele guvernuluT lor, ar asigura
pla, ar spori midlcele lor de agresiune, mult mal bine si Inteun timp mult mal
Turcia insA opinzit cA tot-d'a-una va fi in scurt pacificarea acestor provinciT, de cat
stare sit reprimese aceste tendinte dca dca ar consimti la uA propunere de ocu-
vut acstA eestiune In maT multo tita undo dnsa a fost causa unor dificultAtY anal6ge cu acebo ce se semnalzA In Bosnia. Ore Sublime Peel ar singurA in ne,putintA de a intrebuinta remediurT de aceasT naturA? Cestiunea agrarA subsistA
It. cl In diferite t6rT , pentru cari insA, nimenT nu s'a glIndit de a recurge la mid-
like de natura acelora carT astAdY sunt derabile, mentino ordinea i stabilitatea In
propuse pentru Bosnia.
Bosnia qi Herzegovina, i asemenea pa-
www.dacoromanica.ro
56
cett generala, pentru care motiv s'ar crede
6re-ea asta-dY, In urma une lupte care
hisa 'Y a facut cea maY mare onre, guvernul otoman ar fi capabil sa dea pllce Eu-
une, Alteta Sa nu p6te sa o admita t urburarile aA fost produse prin starea provincielor BosnieY i HerzegovineY, si numaY prin modificatiunY radical s'ar putea
ropa asigurarile ce dnsa este in drept Inlatura din noA produc,rea lor.
Qa, cra. Puterilor le este dat- 1.6rA, a caPrima plenipotentiar al TurcieY, resuta mij16ce de sigurantamal eficace,
pundnd la acesta asertiune, reamintesce
ele sper ca le vor glsi in actiunea unul el n'a voit sA esaminese tsvorul insurectimare guvern, limitrof, puternic, de opini- und bosni ice, dra, numaY sa afirme ca
unT conservatrice si care niel na-datit n'a dca ordinea nu este stabilita me de tim-
cadet sll turbure interesele nimuld in puriti, causa trebuesce cantata in eveni-
niel WI, parte a lumeY. Acsta cerera este mentele petrecute de un an inc6ce. GuyerISre un mare sacrificitl pentru Turcia ? No- nul otoman sil angagiaza cu t6te acestea
bilul Lord considerA din contra ca, aceste Inaintea congresuld, de a pacifica pro-
provinciY, preenm s'a constatat de care vincia peste pucin timp. D-sa arata mijconferinta de la Constantinopoli, 11'01 pro- 16cele care are de gAnd sil le intrebuindns PorteY un venit egal cu cheltuiala tese in acest scop si care pot linisti orYcare cer. Mal mult, ele nu at niel na im- ce temere.
guvernulotoman este
portan, pe cAnd marele puterY sa, silesc mal mult in stare de cat alt-cineva de a
a da tutulor raselor ceea-ce li se envine cunsce starea lucrurilor in aceste provinde a departa orY-ce predominenta de rasa? ciY, este invederat ca, da,...a la acest anga-
aka congresul ar lasa aceste provinciY giament, este ca, se creole convins cl '1 va
in starea in care se gasesee adY, s'ar erne
f6rte invederata predominarea rasa slave,
rasa pucin dispusa, a jasa celor-l-alte ce
li se cuvine. Trebue sA recun6scem insa
ea propunerea LorduluY Salisburv nu este
facuta in interesul EnglitereY, ci in vederea pAc europene. Niel un Stat nu este
adY in stare, afara de Anstro-Pngaria, de a
itnplini. prin oeupatia acestor provincil,
marea datorie de a mentine ordinea si
putea indeplini.
Comitele And.rassy ar clod se presinte
cAte-va objectinnY asupra documentuld
citit de Caratheodory-Pasa.Primul plenipotentiar otoman a dis el nasura propusa
este utila, fiincl-ca P6rta este gata de a
remedia relele semnalate si ar fi maY ales
in stare de a Inlesni intrcerei refugiatilot. in Ora lor, al caror num6r nu este ma
mic de 200,000 6ment Comitele Andrasa o garante, de a stabili prosperitatea si sy observa asupra acestuY punct ca, de 3
in fine de a consolida pa Prta-Otomand, anT de dile, s'ai cerut m6sur1 de la Sufacnd sA crsca rolul eY in afacerile eu- blip:m-1)61.M ill data fagaduite, Rita. data
adarnicite aceste dispos4iunY, in sfr0t,
ro pene.
fost lute niel ua-d ata. In ceca-ce priPrincipele Gorciacoff dice ca, Rusia este
desinteresata in cestiune. drA ca, consi- vesce observatiunea luT Caratheodary-Paqa
deratiunile desvoltate de comitele An- el Turcia a mentinut IAA adY aceste prodressy, propunerea Lorduld Salisbury, , vinciI neatinse, primul plenipotentiar al
sprijinita de Germania, Francia, Italia si Austro-UngarieY cred.e el Escelentia Sa va
esplicatiunile clara ale Lorduld Beacons- conveni ca, aceste resultate le datoresce
field, '1 doved.esc eficacitatea resolutiund in mare parte trupelor austro-ungare apregatita in scopul pacific, pe cara con- flat6re la fruntariY in termenul color
gresul doresce sa '1 atinga. In realitate treY din urnal anY. Comitele Andrassy adado este vorba a reserva populatiunile ore- oga ca Austro-Ungaria in tot-d 'a-una preocine contra abusurilor secular motiunea cupata de principiul stabilitateY in care
englesa este conforma, cu vederile gene- indreptza politica, nu p6te face sa depinTale ale RusieY i Altea Sa, se unes .e in da viitorul de ilusiunile ce mal p6te contotul cu dAnsa. CAt despre observatiunea serva Prta , dell pe care evenimentele
luY Charatheodory-Pap, care atribuza in- celor din urma anY
desmintit in defluentelor str6ine cea din firma, insurecti- ajuns. Escelenta Sa declara ded ca :
www.dacoromanica.ro
57
Propunerea D-lor plenipotentiarY
a?
te gata a se Insarcina cu ocupatia si ad- interes sil faca sil cada lucrarile congreministratia acestor proviuciT.
Teritoriul sandjaculuT de Novibazar, si pumlnd. pe PuterT in necesitate de a vecare se Intinde Intre Serbia si Muntene- ghea, fArti dansa , asupra proprielor sale
grulin directia Sud-Est p6M1 dup. IVIitrovi- interese. Alteta Sa constata cil cele s6se
tza Si care face parte din vechiul vilayet marT putQr1 se unesc In ceca ce privesce
al Bosnia, nemarginindu-se direct cu teri- Bosnia si Herzegovina, si persista a crede
toriul Austro-Ungar, plenipotentiariT Ma- ca uit opera, din care Turcia p4te sit trajestateT Sale Imp6ratu1uTsi Rege declara ca ga mar? avantage, nu va fi intrerupta prin
Austro-Ungaria nu doresce a se Insarcina opositiunea PorteT. Alteta SA este convincu administratiunea acestuT sandjae , In sa ca guvernul otoman va tramite in cacare administratiunea otomana ar putea rnd nouT instructiunT plenipotentiarilor
sa urmeze. Cu t6te acestea, in scopul de sU, i termina dic6nd cil protocolul var6a asigura mentinerea nouluT stat politic, manea deschis pentru a le primi.
libertatea i siguranta cailor de comuniComitele uvaloff cere sa presinte
catiune, Austro-Ungaria trebue sa:sT re- observatiune asupra unuT pullet al discurserve dreptul de garnis4na si Je citT mi- suluT D-luT prim-plenipotentiar al Austrolitare i comerciale pe OM intinderea par- UngarieT. Comitele Andrassy, didud ca
teT sus argtate a vechiuluT vilayet bos- interesele Austro-UngarieT nu cer ocupatia
niac.
puncturT strategice. PlenipotentiariT Rusie), car)" aa aderat la propunerea marchisuluT de Salisbury, ail Inaintea lor ul Ilona i-
www.dacoromanica.ro
58
ei 'furcia '.sT va retrage asentimilutul dat esp-rientit, si supue pe israelitY la un rein acsti privinti la San-Stefano.
gim eseeptional, pentru apharea intereAltea Sa procede la vot.
selor populatiunilor.
Lordul Salisbury recum5sce inde penD. Waddington credo ei este impordenta Serbid, dnil crecle cil ar fi oportun tant de a profita de acsti solemni0CaSiC
de a stipula In principat manic principiri pentru afirmarea prineipiilor libertAteT real libertitteT religise.
ligiOse
representantilEuropeT. Exec-
www.dacoromanica.ro
59
lentia Sa adaoga ea Serbil, care cere a intra in familia europeana tot pe acelas picior ca si cele-alte State, trebuesce maT
mutuiit sa recun6sca principiilo carT sunt
basa organisafiund social In t6te Statele
EuropeT, si a le primi ca na conditiune cieT si ItalieT propun sa so adaoge la stinecesara pentru fav6rea ce solicita.
pulatiunile relative la Serbia ceca ce urPrincipele Gorceaacoff persista a cre- mza
de cit drepturile civile i politice n'ar paPhil, la incheerea unor nouT aranjaten, sa se atribue inteuu mod absolut e- mente, nimic nu va fi schimbat In princivreilor din Serbia.
tul israelit, prea considerabil in cate-va rilor earl vor trece prin acea Ora.
provincil ruse, a fost obiectul unuT reguImmunitatile i privilegile supuifor
lament special, draExcelentia Sa crede ea, str6InT, precum si drepturile de juridicIn yiitor, incontestabilele inconveniente, tiune si de protectiune consulara , dupa
semnalate de principele Gorceacoff, se cum esista adT, vor rmane in vig6re atat
yor putea preveni fara a se atinge liber- cat ele nu vor fi modificate prin Intelegere
tatea religi6sit, a caruia desvoltare o do- cu partile contractante."
resce Rusia.
Presedintele considera ca de drept co-
libertafeT religi6se, care este una din basele esentiale institutiunilor tareT sale
si ea se asociaza la declaratiunile %cute
In acsta privinta de Germania, Francia
si Marea-Britanie.
Comitele Andrassy se esprima tot in acelas sens si plenipotentiaril otomanT nu
ridicit niel nit objectiune.
Principele de Bismarck, dupa consta-
www.dacoromanica.ro
60
la interesele Tumid in delimitarea fruntarilor i reamintind consideratianile ce a
citit in sedinta trecuta, pre,edintele insista asupra formara una comitet insar-
datoria otomane.
Principele Gorceacoff nu este dispus sit
so interesoze de sub-scriitori Imprumaturilor turcesc. Alteta Sa considerit acsta
cinat specialmente cu aceste cestiunT care uA proprietate care era, ca t6te cele-l'alte
veniturT ale Turcia, insarcinata cu plata
nu pot fi regulate in adunare generala.
www.dacoromanica.ro
Senta eongresuluT cererile i observatiuni- apoT spre apus prin creqtetut fmpIrtireY
le guvernuld lor : congresul se va con- apelor futre Brvenitsa i Medvedja, Rjeka,
certa apoT da4 nu vor fi presentT si va de unde se va da jos
direetiune
discuta cu dnsiT inteuit sedintA urmA,t6re. spre rAsArit filtre satele Petrilja si Dukat,
Ad i avem in ad evr (M'A ordine de hiel, p entra a trece &la Medvedja si a se sui
Antgifi espunerea vederilor i dorintelor pe vhful Goljak-Planina (formand impArtiGrecieT, al doilea Insusl discutiunea in rea apelor futre Kriva Rjeka pe de o parte si
congres.
Poljanica, Veternica si Morava de alta) de
Presedinte acceptit acstit procedurA, unde se ya Indrepta spre apus la Kontnul
cu fnvoirea unaninil a InalteT AdunArT, pe Morava, lAsind SerbieT acest sat. De a-
Lordul Salisbury si comitele Corti fn- TurcieT acest sat, de unde se va fndrepta
trb, dacA nu va fi dat si RominieT, sA 'sT prin Borovce i Novoselo, lAsand TurcieT
aceste sate 0116 la culmea muntelt,T Kujan. De la acest punct, fruntaria se va con-
Anexa t la protocolul 8.
gul crestetuld muntilor : Kodza i CiproLinia va lungi *untarla actualA prin vac-Balkan, tipa de la Stara-Planina ,
thalvegul DrineT litsnd. principatuluT Maly pnti la vechia fruntaria orientalA a prinSwornik i Sakpar.
cipatuluY, aprpe de la Kula, SmiljovaApoT va merge d'a lungul vecheT frun- Cuka."
www.dacoromanica.ro
62
acute nahiele sunt de lungit vreme eu- numer6se garnis6ne care nu se tema de
noseute sub numele de districte revol- loo de vr'un atac.
tate", fiind-cit .situatiunile topografice 0
Plebipotentiari otomanT supune aprereua stare a cAilor impediea gra actin- ciereT inalteT adunArT, in ce privesce Hula
nee trupelor imperiale, locuitoriTlor, chiar fruntarie a Muntenegruld, contra (Mena
in vreme de pace, erati mal mult salt mal Intre basele pAceY 0 preliminArile de la
putin revoltatY.
San Stefano. Insuflatl de dorinta ca unja
Din districtul Niksic cut in nti- fruntarA ce va desparte Muntenegrull de
nele Muntenegrenilor dupit capitulatiu- Imperifi, sh fie, pe cat se p6te, trasA ast-fel
ilea cetIteT Niksie, 0 evacuarea de eltre ca sit impedice prin obstaeole naturale,
trupelor n6stre a blochauselor de piatrA pentru una 0 cea-altA parte, violatiunile
care apArat tredtrea de la Duga.
de fruntaril 1 depredatiunile, supun aDin districtul Kutsi locuit de slavi probatiunel congresuluT urmAtrea realorthodoxY 0 situat intre teritoriul Alba- ficatiune a linid fruntarie actualmente:
nesilor clementi si Muntenegruld.
Pentru partea despre Nord se va ceMal nainte Kutsioti %matt necontenit de Muntenegrulul districtele Banjani, Nikcausg comunit cu Albanesi, dar de la in- sie, Piva, Drobniak, Saran 0 Yezr: caceputul ultimuluT resboili, s'at declarat serum fortificatit Crkviea (intre Piva 0 Ta-
nume.
and s'a incheat armistitiul,lackstit par- satul Nedvina, fiind aprpe perpendicula-
Pentru partea despre Est linia fruutariA ar urma Ormul stfing al Tara 0 pe
menti.
cursul riuluT RAjsnitsa IAA la satut Fundine, s'ar intrce imprejurul PodgoritzeT,
urmA rill' care din muntele Ctarao se scob6rA spre Prostzen 0 ar urma imprejurut
Colacheinuld linia cea vechiA phili la
punctul insemnat pe cartA cu amuele Sisko-Y6z6ro.
S'ar scobori de la acesfpunet spre satul Djouza 0 ar sui Limul IAA la Sekulare. Mica cetate B6rana, fiind in acstA
parte cheia Albanid, inAltimele care sunt
vis--vis, pe titrmul stng al LimuluT, near r6mfinea qi ar face parte din raionul acestel cetAtT.
till loo 0 ar int6lni linia cea vechiitla conVote cA era in cApeteniele acestor cazase fluentul riuluT Zeta eu Mosaca.
www.dacoromanica.ro
63
bistrieta Antivari fiind locuit esclusiv
MaT 'nainte de a veni la orninea 4.11eT,
de AlbanesT ar rgmfinea sub dominatiunea presedintele reamintesce cA diferitele prootomanA si nu s'ar ceda Muntenegrilor de punerT %cute in cea din unlit qedintii aq
efit portul Spizza, cu uA mid rectificatiu- fost inaintate comisiunilor respective.
ne de fruntarie, care de la punctul MiluLa ordinea clileT , este maT Ant6id, art.
jevic, ar merge in linie drptl spre satul XV al tratatnluT de la San-Stefano, priviSt-Pettka, situat pe malul mlref.
Adstit Inaltl Adunare ar trebni sl deeidl daca pentru partea districtuluT Antivari, ocupatA aeum de MuntenegrenT, ar
trebui sA. li se dea un equivalent peun alt
punct 6re-eare.
PROTOCOLUL Nr. 9.
www.dacoromanica.ro
64
Itomentul de fa,, objectul deliberatiuni- In date& randurl le all turburat, si mgsulor sale. Altea Sa r6gA pe D-niT repre- rile estreme la care acabe provincil at resentantT aT Greciel sA aducA la cunoscinta
InalteT AdunArel , opiniunile i dorintele
lor.
D. Delyannis esprimA, inaintea congre-
nuluT elen at fost tot-d'auna identiee ca mat budgetul eT, at compromis interesele
aspintiunile notiun el intregT, represintatl sale politice, si at amArat bunele sale rein micA parte prin Grecia
latiunT de vecinttate , mult dorite in tot
AceleasT aspiratiunT insuflat poporul e- timpul, de cAtre Regatul Elenie.
len calla in anul 1821 , dnsul a Intre- QA aceste provinciT ar gAsi n anexiunea
prins resbelul indelungat al indepenclen- lor un interes capital, este in de obste euteT sale.
noseut cA , de ul jumtate de seed deja,
Erl In ceca ce privesce realisarea lor dnsele reclam uniunea lor cu Grecia.
deplinl , guvernul elenic nu face niel Adesea orT, i ca glas tare, all manifestat
uA ilusiune asupra numer6Selor dificultAtT acstA, dorintl,. Nu s'at poprit chiar-a lua
ce intalnesce.
allude in diferite randarT si a
atrage
NestrAmutata resolutiune ce are Euro- bite nenorleirile resbeluluT spre a realisa
pa de a restabili pacen in Oriente, fArA a acstA clod*. Sunt d abia cate-va lunT,
sgudui prea mult starea de luerurT esis- de cand una dinteansele, n'a putut fi patentl, aratA guvernuluT cien marginile ce cificatA de cat in nrma asigurArel formale a
trebue si impunA aspiratiunilor sale.
une puterT mari, el causa elenA nu are
Ast-fel, guvernul trebue sA limiteze do- sil fie atinsA" si cA acstA putere chiar ar
rintele sale, multumindu-se cu anexarea declara lAmurit inaintea congresuluT el
CandieT si a proviociilor limitrofe regatu- acstl pacificare este datoritA interventiuea singurul lucru ce s'ar putea face neT sale".
pentru Grecia, in momentul de fatA.
LA altA Provineie, insula audio, se afll
Dorint le guvernuluT regal nu sunt in
astA4T in deplinl insurectiune, i dupA
contradictiune nicT cu interesele EuropeY seirT pr6spete, sangere curge inteansa eu
niel cu acele ale statuluT vecin. A da sa- abon den tA.
tisfactinne acelor dorinte ar fi Implinirea Nu ar fi (1'4' just si human de a satisfavointeT nestrAmutatA si constantA a papa- ce aspiratiunile nalionale ale it estor trT,
latiunilor aeelor provinciT, avnd. de eon- a implini dorintele lor manifestate In atasecintA pPnttu regat liniscea i ul esis- tea rraidurT si a le seuti pe viitor de destentA durabilA.
trucliunile i catastrofele la earT se espun
DupA cum eredem, implinirea dorinte- pentru a Nine aa esistentA nationalA?
lor sus-mentionate corespunde cu intereCat pentru Regatul Elen, bite manifessele EuropeY. Vointa sa fijad de a aduce tArile iteute pedtru realisarea dorintelor
si a consolida pacen In Orient, anexarea a- nationale ale grecilor din Tureia, produc
cestor provinciT ar fi micllocul eel maT ne- In adev'r uA emotiune adancA
merit si singurul care ar putea inlAtura sul.
tte causele de periclitare a pleiT europeOriginaril din provinciile grecesel kle
ne. Nu are cineva de cat sA 'sT reamints- imperiuluT otoman, so numrl cu miile:
cA trecutul acelor provinciT, causele care rnuliime ocupl, funqiunT inseeanate,ta t6luT ,
www.dacoromanica.ro
65
te ramurile administratieY , fn marina, fn snferit adese-orY, si sufer fuel, din priarmatit, altiY tot atAt de numer(:0 s dis- eina aeelor evenimente. Cat de mare si de
ting prin aetivitatea lor ind.ustrial si co- simtit6re ar fi deosebirea intre budgetul
anerciala.
veniturilor anuluY 1829 fcut de ctre PreNo utatea uneY insurectiunY elene fn Tur- sedintele Grecid, si acel al esereitiuluY acia produce uit impresiune atilt de mare in nuluY trecut, nu este maY pudn adev/rat
animile lor,, in cat le este eu neputintit et, adjut6rele pecuniare acute refugiatilor
de a sta nemisetrtY. Pe uniY, asemenea scia provinciilor resculate si luptAtorilor ra'I fac sit trc fruntariile spre a se nni eu patriatY, si c armrile motivate prin acombatanti ; pe altiY I fac sti. 'si verse pun- cstA situatiune anormall, si prin relatiugele pentru causa comuna. TotY locuitoriY nile cAtusI de pucin fncordate eu Statul
din trit se resimt Indat de ac6stA, corn- limitrof, carY at fost tot-d'auna consecinta
motiune , Cu t6te cit nu sunt originanY aeelor armArY, a pus fn positiune pe gudin proyinciile fn lupt , si populatiunea vern sl cheltusel me multe mili6ne, a
intrg a regatuld , care nu pte uita sa- mitt-it datoria public , IntrebuintAndu-se
crificiile fcute fn cursul luptelor anteri- intenn mod nefolositor cea maY mare parte
re ale fratilor sl desmoseenitY si sii r- a veniturilor Statuld, carY Intrebuintate la
mAnit indiferentA la lupta lor pentru liber- desvoltarea materiall a trel, ar fi sporit retate, alrg fn rindurile lor spre a I ajuta sursele sale si maY mult IncA, ar fi fAcut'o
maY fericit.
s obtinA libertatea lor.
UA asemenea stare de lucrurY d nascere Nett natiunY mall si bogate cu carY mica
de eAte-orY. asemenea turburArY se ivesc, Grecie nu se p6te niel utt dat msura, ati
la wise seri6se, In Regatul Elenic, carY pun sinytit In circumstante anal6ge, consecinpe guvernul sed, inteu positiune f6rte di- tele oner6se a unor asemenea cheltuelY,
MEL Ne putnd refusa simpatiile sale este frte natural ea shmanul regat elegreeilor din provinciile in ceqiune, unite
eu Grecia libar prin legAturY istorice,
prin origina lor, prin nenorocirY eomune,
ne fiind fn interesul luY de a erne u indiferent care 'Y ar lua increderea ce at avut intr'Ansul elementul elen, si care ar
Inn* sperantele ce cu drept euv6nt Greeil din Turcia at pus, in orY-ce timp, fn
Grecia liber, orY-ce gavera elen ar fi incapabil s resiste curentuluY.
Miar de ar face una ca ac6sta, sa crifidud interesele cele maY preci6se ale regatuluY, acel guvern ar fi rsturnat de eu-
rent care ar atrage tra fntrgl fn lupta unY, fnaintea congresuluY, si de a '1 ruga
provinciilor resculate. AdmitAnd chiar c
guvernul ar avea puterea sit punt ut, stavilit curentuld nafional, t6te sfortrile sale
ar fi de nie un efect; din cause intindereY
si conformatiuneY huid fruntariilor rega-
www.dacoromanica.ro
66
acead rasa, ad adus necontenit, Impedi- si Romania a carel independentl nu este
cand astfel prosperarea i desvoltarea Re- fuel recunoscuta de catre Europa. Ar fi
mal malt& analogie intre Grecia si Sarbia
ga tuld Elen.
Excelentia Sa afirma din noti el fntin- care in urma declaraIiuneT congresuluT, a
derile de teritoriti cerute de colegul sad, fost liberata, perynd caraeterul sad de
sunt nu numaY necesaril esistentel GrecieT Stat vasal, i eu tte aeestea malta Adanare nu a admis pe delegatiT SrbT.
chiar, drA i paceT Orientuld.
Presedintele raspunde cA congresul InPresedintele adresandu -se la secretariat
data ce va fi studiat consideratiunile pre- pentru a eunsce aka cererea de admitere
sentate de cake D-nrf representa4 elenT, la congres, emanit de la guvernulPrincipale va comunica resultatul deliberatiunilor tuluT Roman, Comitele Corti constata ca
sale. DAnsul anuncia, cA c6neurFu1lor le va petitiunea este subsemnata de douT
fi din nod cerut atuncl, si le multumesce nitri aT PrincipeluT Carol si cui conform
pentrn di ad bine voit sa raspunda invi- procedureT adoptata de eittre congres a-
tatiund ce li s'a flout de catre congres. cest document este introduS I recomandat
D-niT Delyannis i Rangab6 retragan- de catre lordul Salisbury si plenipotendu-se, eongresul avgnd la ordinea Old art. tiaril italianT.
Presedintele procedza, la vot.
Comitele Andrassyprimesce propunerea
lorduluT Salisbury si a comiteld Corti,
narea aeelor articole.
Lordul Salisbury, reamintind eestiunea aka cu speranta ca ea va aduce
pusii fn sedinta precedenta, propune de a se solutiune care -ar urma sit garanteze
lua resolutiunea d6ca representantiT Roma- pacea.
niel vor fi ascultatY de catre congres. Pentru
D. Waddington este de parer a se ad-
Excelentia Sa, fnalta adunare, dupli ce a mite represintantiT romanT, i spera ea aascultat delegatiT und natiunT carT reclamk astit, do vada de interes va fnlesni aderanisce provincil straine, s'ar arta echitabill, rea Romanid la decisiunea congresuld,
ascultand si pe representantiT uneT tail a oil care ar fi (Musa.
cariT dorinta este de a pastra un teritorid
Ohtinandu-se voturile AnglieT si ItalieT
ce 'T apartine.
presedintele se adresza la D-niT plenipoComitele Corti declarti cui se unesce eu tentiarT aT RusieT.
simta, acelasT interes, ca admiterea Grecilor cui presenta representantilor RomanT este
a cliror pretentiunT, orT ce resultat ar avea, de natura a provoca diseutiud violente.
nu ar putea sit aibit na infinenta asa de Fitra a vota In contra admiterel lor, princonsiderabilit asnpra deliberatiunilor congresuluT.
sa este plecat a credo el
ar fi bine sa nu se Inmultsca dificultatile
ce adstit fnalta adunare gasesce In opera
sa de pacificare, prin admiterea delegatilor romanT, a caror reclamatiunT, cunoscute de mal 'nainte nu par de naturit a Inlesni buna Intelegere: cu tte acestea, de
re-ce cestiunea a fost pusa fnainte, D-sa
se crede dator a o supune sufragiuluT coIegilor sal.
Comitele u.valow stabilesee aeosebirea
e esist4 intro Grecia stat independent,
www.dacoromanica.ro
67
torilor lor, si nu se Opun la propunerea nendentA nu pte fi efectivA grit consimlorduld Salisbury.
im6ntu1 Europel, i congresul este in
Plenipotentiaril otomad no fAcAnd niel drept de a statua, WA, a data dcl Ro
uA objectiune, principele de Bismarck c,li- mAnia esta angagiatA sati nu, prin cele-
mkt
oud
rile saleja ul indemnitate ce se va des- pul de a asigura libera navigatiune pe Dubate de cAtre ambele pArtl."
nAre, i Exceleata Sa nu glsesee niel uA,
Presedintele intrbA, d6ca eongresul este garantie In privinta aceste lib,ertAtrin tra-
dispus a mentine fArt conditiune, princi- tatul de la San-Stefano. Prin art. 4 al trapiul ce figurzA in acel aliniatj sal de a tatuld de la 1856, puterile elide s'ati an-
subordona acest principiA casuld citud gagiat a restitui Imperiuld Rusid tte
RomAnia ar voi sit prim6scA intinderl te- pAmAnturile ocupate de trupele sale, dr
ritoriale, ce dAnsa se pare de aeum cA, re- sub conditiunea arAtatA la art. 20, di, ul
fusA. Altea Sa nu are la pAre~e personalA rectificare a fruntariel ruse va avea loo in
asupra acestuY punet, dar doresce se Rile Basarabia pentru a da IA sigurantA, mal
daca representantiT altor puterl considerA mare pentru libera navigatiune pe Dunitre.
independenta Romania ea legatA de recu- Era dar un angagiament luat cAtre Euron6seerea de egtre acest principat, a trata- pa. Ao insA, guvernul rus propune retuld de la San-Stefano, in totalitate, i tinerea pAmAnturilor restituate fArit se In-
ane nu privesc prin urmare ca legatA una deplin6scl conditiunile sub care a fost
de alta, ambele cestiud de independentA restituate. Primul -plenipotentiar al Engliterel eere pentru nit situatiune asa de
si de mArid teritoriale.
Comitele Corti observA cl preliminariele gravA ttA solicitudinea !nand adunArl.
tratatuld de la San-tefano att fost Mute Lordul Beaconsfield deplAnge ingerenta
intro Rusia si 'rurcia, i cA, RomAnia nu a acAsta in tratutul de la Paris, si protest&
putut sl ja parte la acole preliminArY,
zA contra el, fitrA sA, se preocupe cl6ca
ind pusl sub suzeranitatea PortiY. Exce- schimbul este sanetionat sati nu de poselenta Sa nu crede cit ar fi drept ea prinei- sorul actual. CeY alt1 semnatarl al tratatuld
patul sA fie in acelasY grad legat, preeum de la Paris, declinAnd orl-ce interventiune
este gnvernul otoman. El nu erode cA ar in acestA, afacere, primul plenipotentiar al
fi oportun sl se fad, ea independenta Ro-- Marel-BritaniT, n'ar putea sA povAtuscA
rafinieT sl dame de adesiunea el, la stipu.- pe guvernul Regina sit mentie eu forte stipulatiunile acestul tratat, drA protestzA
latiunile ce o eoncerne.
Comitele uvaloff nu impArtAsesce acs- in contra acestd schimb i ast6ptA esplitA, pArere. Rominia a proclamat, in adev6r, eatiunile ce colegi sAl din Rusia ar putea
68
lor, va lua pentru apArarea libertittel Du- mal t6rdit Europa. Cu ae,6stA intentiune
Rusia a venit la congres dupA uA luptl
nArel.
Prin cipele G oreia cow erede ea si lordul lungit i victori6sA. Nobilul lord, a aditoBeaconsfield, cA libera navightiune a Dung- gat di nu privesce retrocesiunea BasarareT este un interes european, dr AltetaSa bid ca necesarA. Comitele uvalow cunu vede ce influentA, cesiunea Basarabiel ar getii eA lordul Beaconsfield n'ar paten sA
putea ayes asupra liberal navigatiunT pe nu recunscA cA, pe catit vreme uA natiDunAre. Romania n'a contribuit fn nimic la une 'VI-a reluat posesiunea und pitrtY de
am eliorarea navigatiuneY DunAreY. FArA fn- teritorid rApitA de un rtsboit trecut, este
doialA, tractatul de la Paris a dat Moldo- dificil de a obtine cit nit natiune sit renunte
va uA parte din Basarabia si Delta DunA- la un teritoriti dobbdit din not. In ceeare, dr la 1857 aceleasl puterl a fnapoiat ce privesce libera navigatiune a Nara*,
Delta Tureilor, fAc6nd. ast-fel Moldova un D. plenipotentiar al Rusid va presenta
servicit, nefiind Unsa fn stare de a ese- Ore-carY esplicatinnY earl 'I se par hidescute luerA,rile necesare pentrn liberul acces tulAtre spre a satisface pe lordul Beaa gura de la Sulina. De atuneY comisiu- consfield. Rusia ar fi putut privi cestiunea
nea europnA a DunAra a esecutat marl lu- Basarabiel ea uA cestiune de ambitiune
crArY, care a avut de resultat avantage im- de interes sad ca uA eestiune de on6re.
portante pentru comerciul lumel.
Rusia a voit sA o reducit la uA cestiune de
Altea Sa considerandeestiunea sub alt onre i pentru aceea mi cere fnapoerea
punct de vedere amintesce di la 1856 Basa- pitrtilor teritoriuld a citruia posesiune ar
rabia a fost legatA numaY de Moldova, la uA fi putut sA constitue u amenintare sat cel
epocA and principatele trebuiat sit ramae pucin uA ingerintit In libera navigatiune a
despArtite. Malla urral, Valachia si Mol- iluviuluY. In fine, ea oferA, In schimb, Rodova s'at unit Impotrivatratatulul de la Pa- mania un teritorid mar mntins, cueerit ca
ris, i, fArA Did nA grije de Impotrivire a pretul sangelul el si care trebuo sA, fie con-
vernul Ott n'ar putea niel Intr'un chip mal prin cuyinte, drA trebuese sit fie re-
sA pAritsseA ac6stA cestiune, si sperA cit cum ul realitate. InsA, Romania n'ar pu-
San-Stefano este uA conventiune preliminarA, ne-av6nd fortA obligAtre de eat Intre cele dotal puterl contractante i prin
care Rusia a yoit sit InsciintezemaY d'ina-
www.dacoromanica.ro
69
de intindere, de 80,000 capeta de popula- malta Adunare ar lasa sA subsiste lilt distiune, in comparatie cu ce ar ceda, si care positinne de la care ar atarna in viitor nit
'I va asigura, afara de Delta Dullard ce 1 amintire durer6sa pentru natiunea rusa,
s'a fost luata de Europa la 1857, nisce pe cata vreme schimbul propus nu pare a
districte fertile ca Babadaghul i un bun fi contraria intereselor Romania. Se teme
port de comercia pe marea Negra.
ca congresul, fievoind a satisface simtiGuvernul Imperial al Rusia este hota- mntul istoric al Rusia sa nu micsoreze
rat dad nu numal de a,mentine un drept, sortil dainuirel opera sale.
dora a se pune pe calen equitata, reguPresedintele crede Inca ca ar fi preferaland, pe base mutual avantagise, cu gu- bil de a amana discutiunea pena in movernul roman, u cestiune fara solutiunea mentul In care 'representantiT romanY vor
eareia ar fi imposibil de a se stabili, intre fi fost ascultatl in sedinta de Lunea viiRusia si Romania bunurile raporturT nece- Ore. Apa adaoga cit doresce a pune la
sare la consolidaren pcel in Orient.
ordinea dilel a viiterel sedinte, dca va fi
--
Presentl
sia ca dobendi devotamentul absolut al Pentru Germania princip ele de Bismare,k,
populatiunelor in faverea carora '-a im- D. de Billow, principele Hohenlohe-Schilpus cele mal mad sacrificiT.
www.dacoromanica.ro
70
rile si dorintele Orel nstre , pe basa reProtoc6lele 8 si 9 sunt adoptate.
Presedintele face mentiune de petitiu- sumatulur presentat In memorial ce am avut on6ne de a supune de cur6nd congrenile resumate in lista No. 8.
Comitele tivalow reamintesce 4 in- sulur.
VIA sedintit precedinte, a luat ad-refeI.
rend.um cestiunea trecerer si a dreptulur
de garnisonA al Austro-Ungarier in Bos- . Nor credem eit , dupit d.reptate f niel uA
nia si Herzegovina : in una une Intele- parte a teritoriulur el actual nu trebue sA
gerr cu comitele Andrassy, D. plenipoten- fie deslipitA de RomAnia.
Reinapoierea uner pArtr din Basarabia
tiar al Rusier 'sr retrage objectiunile si aderA la propunerea D-lur plenipotentiar al dare principatul Moldova, prin tractatul
de la 1856, a fost un act de dreptate din
A u stro-Ungari a.
Ordinea de di chmA, fnainte de bite, partea Europa. CAcr trunchierea de la
ascultarea represeutantilor Romania. Pre- 1812 nu putea sl se indreptAtscA niel
sedintele, conformAndu-se decisiuner lua- prin faptul, niel prin dreptul de cucerire.
La 1812, Basarabia fAcea parte dintr'un
te de congres in ultima sedinta, a
niel, a face fu sedinta de astAdr , comuni- chalase mal 'nainte futre Imperiele Rus si
Otoman.
catiunile ca call ar fi InsAreinatr.
Mal cu s6mA tratatul de la Cuciuc-CaiDelegatir romAnr, D-nir Brittianu si Koganianu sunt introdusr, si presedintele nardji recunoscuse Domnilor Moldova si
1 MO sit la cuvntul spre a explica opi- tgrer RomAneser ealitatea de suveranY si
niunile si aprecierile guvernulur lor asu- stabilise a Basarabia face parte din Mol-
.Domnilor plenipotentiart,
dova.
Asa d6r1 ea era nit terA romAnseA, ca
institutiunr si legr romAneser, f6rte lAmu-
Mal 'nainte de t6te tinem a multumi vineie in una alipirer sale de Rusia, farl
congresulur din tot sufletul el a bine-voit ca sA se facti acolo cea mar micA deosebia asculta pe delegatil romAnr, in momen- re Intro Basarabia de jos si cea de sus.
tul de a desbate asupra RomAnier. Acesta
S'att eercat rmil de a conchide , el Bae un noti titlu ad.us de Europa pe WO cele sarabia era un tinut turees)z sad tatar din
ce de malt Incl 'I ati atras recunoseinta unicul fapt di otomanir lineati trer cetAtr
Nationer romAne, si acstA unanimA dova- inte6nsa. DrA istoria Wel Romfinescr pre-
sintl si ea uA anomalie de acelasr fel; cetAtr turcescr an fost mult timp si intr'6nsa ; nu ese insA dinteac6sta cA t6ra Romft-
menea sub tAcere fie actiuuea militarA una fapt sati unur drept de cucerire. Ea
la carr am luat parte, fie actiunea dip- apartine unur prineipat pe care ingsr Rulomaticit la care parte nu ni s'a fAcut. sia, In tot cursul ultimulur WI resbel cu
Am avut ocasiune mar d'inainte a cons- Imperial Tureese, '1-a privit si '1-a tratat
tata el periodul tractArilor ne a fost mar ea pe un Stat independent s'i aliat.Fein priincios de cAt norocul armelor.
De altmintrelea , chiar de la inceputul
Ne vom mArgini d6rA a expune dreptu- campanier , Rusia a fncheiat cu RomAuia
www.dacoromanica.ro
71.
conventiune prin care'l-a garantat fr- losul RuSiel jumAtate din Moldova, adiel
te llmurit integritatea actualA a teritoriu- Basarabia din Prut pAnd In Nistru.
luY Romnesc.
S'ati mal pus inainte si consideratiunl va primi de la guvernul Imperial al Ru.de recunoscintl. RomAnia scie sA fm- siel ul despAgubire de resboill, proportioplinscA datoriile de multumire ; ea a do- natl cu While ce dnsa a pus In miscare,
vedit ac6sta tot-d'a-una. Ea nu '0 uitA Mi se pare el este cu total drept ca desniel istoria , niel numele bine-flegtorilor
el; ea cinstesce, in Caterina cea Mare si
In Nicola I, pe generosiT flptuitorl aT
tratatelor de la Cainardji si de la Andria-
www.dacoromanica.ro
72
dincisA a libertAtel Dunerel la gurele el, ordinea de c;li chiamA esaminarea I-ulul
qi tot de ult-datit de a se aplica la Imbu- aliniat al art. V al tratatuluT de la Sanntittirea institutiunilor qi la desvoltarea Stephano.
mij16celor eT materiale.
Principele de Bismarck observA d este
Aeestea sunt, D-lor plenipotentiarY, ex- vorba de a se sci daca puterile inteleg a
puse pe scurt, dorintele unnY mic Stat recunsce independinta RomAnid. Altea
care nu credo a fi meritat maI putin din Sa reamintesce cA in 1856, unirea prinpartea EuropeY, i care, prin organul nos- cipatelor nu fu seso admisA; de atunel intru, face apel la dreptatea i la buna-vo- e6ce, situatiunea s'a modificat de re-ce
inta Marilor PuterT, aT cAror suntep emi- Valachia i Moldova s'ad intrunit intenn
nentli representantY.
Italia Adunare, ce are misiunea de a cipielor ce ail inspirat pAnd acum, ple,
www.dacoromanica.ro
tipotentlariT Praneid cer ea eongresul se espresiunile prin cad s'a motivat propupuna independenteT romane aceleasT con- ncrea francesa si carT dati cea mal mare
ditiunT ea si independenteT serbe. Esee- estensfune libertatel religi6se, se unes ce
lenta Sa nu 'sl ascundedificultatile locale pe deplin cu acsta propunere.
ce esista in Romania, dra, dupe ce a esaComitele uvalour adaoga cli adesiunea
minat matur argumentele ce se produe in- RusieT la independinta RomanieT este Intr'un sens ski intealtul, PlenipoCentiariY ca suborclonata la primirea de catre RoFrancieT at credut preferabil de a nu se mania a retrocesiuneT reclamate de guverdep Arta de marea regula a egalitateT drep- nul rus.
turilor si a libertAteT cultelor. Este difie,i1
PlenepotentiariT otomanT nu ridica nieT
de alt-fel ca guvernul "roman sa respinga, IA objectinne contra principielor presen-
de pa teritoriul set, principiul admis In tate de plenipotentiariT francesT, si preTurcia pentru propriT s6T supust Excelenta sedintele constata el congresal este unaSa crede el este de neindoit ea Romania, nim cle a nu acorcla independenta Romacernd a intra In marea familie europna, niel de cat cu aceleasT conditiunT impuse
RomanieT. Luand In acsta cale, plenipotentiariT RusieT ar aduce nit mare uprare, preoeupatiunilor de consciinta a mal
multora din colegiT lor. Cuvintele pronunciate erT de principele de Bismarck all
la interesul ce opiniunea publica pane [Ides*, de a nu prelungi uA stare de lupentru ea aceleasT principiT urmate in Po- crarT ce angajza amoral propriti al and
litie,a interirA sa fie aplicate si la politica mare Imperit ; dra , d6ca Rasta este si
strina, declara ca se unesce, In numele parerea plenipetentiarilor francesT, eY considera In ae,elasT timp di RomaniT at fost
GermanieT, eu propunerea francesa.
Comitele Andrassy adora la propunerea tratatY pucin cam aspru, si el compensatiunea ce li se ofer nu este suficinntg. De
francesa.
Lordul Beaconsfield cl.ice ea da Wixom- la Intrunirea congresuluT, Francia a eonplecta adesiune In numele guvernulul en- siliat tot-d'a-una pe Romania de a primi
gles la propunerea francesA. Excelenta Sa retrocesiunea BasarabieT , Unit D. Wadnu p6te presupune un minut ca congresul dington crede ca trebue sa adreseze in nusa recun6sca independenta RomanieT, fara mele guvernuluT s66, un apel la sentimentole equitabile ale RusieT, si esprima dosit 'I impuna ads% conditiune.
Plenipotentiarfi italienT fac acesT de- data de a se acorda principatulur al estensiune da teritoria la sudul DobrogeT
elaratiune.
Principele Gorciacow, referandu-se la eare sit coprinda Silistra qi Mangalii,
www.dacoromanica.ro
74
Comitele Andrassy a reamintit ades ea
cA guvernul Austro-Ungar are maT cu smil, In vedere clutarea unor solutiunT definitive susceptibile de a preveni complicatiunT ulterire. In acstit ordine de idol
intrece cu 3,500 kilometre patrate intinderea Baserabiel si care presintA Inca 150
important pa marea-NgrA; d.acA insit Romania doresce a obtine incA re earl loca-
www.dacoromanica.ro
75
listra. Punctul de fruntarie pe Marea 1sT6- prima frasg, adicit la recun6seerea indegrit sil nu trcit dincolo de Mangelia."
p endinta principatuluT.
Acest text, care implica ea Mangalia Lord Salisbury aprobit acsta propuneeste asedata dineke de fruntaria romang,, re, si presedintele erede ca in adev& aeste acceptat de congres.
ceste cestiunT particulare ne %dud ilia
D. prim-plenipotentiar al Francia mul- cum parte din objectul diseutiunilor eontgmesce ))D-lor plenipotentiarT aT RusieT eit gresuld, r6man de desbittut intre Turcia
bieT, si, afarg de acsta, sub conditiunea Adunare este de parere de a lasa acest aea Romania sil primscit, in schimbul Ba- liniat pe skim comisiuneT de redactiune.
sarebia, Dobrogia augmentata de unja al
Congresul trece la eestiunea Muntenecard traseg s'a determinat.
gruld.
Caratheodory-Pase citesce propunerile
Presedintele dit citire articoluluT 1
urnagtre :
din tratatul de la San-Stefano , si intr6Tributul actual al Romania va fi bit (Mel puterile special interesate s'ag
capitalisat qi suma va fi vgrsata, In tesau- pus de acord, spre a se evita ug discutiune
rul otoman inteun termen de. . .
asupra unid fruntarielor.
Romania va suporta ul parte din
Comitele Andrassy propune de a se indatoria otomana proportionalit ca ve- credinta acest punct comisiuneT de deliniturile teritorulul ce 'I va fi definitiv mitatiune, si Baronul de Haymerle dif, eianexat.
tiunea de indemnitate indicata in 1-iul aliniat al articoluluT V din tratatul de SanStephano, observa ca, articolele tratatuld
nefiind acceptate ea obligatoriT de Romania care, prin urmare, nu p6te reclama benefieiele stipulate de ele, ar trebui sa se
suprime elausele eventual inserate in favrea a. Aceea a indemnititta este din acest num6r preeum si aceia a drepturilor
Romanilor in imperiul otoman. Excelenta
Sa ere dra ca articolul V sa fie redus la
garieT pentru traseul fruntarielor si pentru reservele relative la AntivarT si litoialul s6g."
Comitele uvaloff face cunoseut eg plenipotentiariT rusT s'ad tnteles cu colegiT
ion austro-ungarT asupra tutulor princi-
www.dacoromanica.ro
76
Muntenegruld, si constata (Iodate una- incit delimitaren propusa de .Austro-Unnima a InalteT AdunarT de a lase detaliele
pe skim comisiund de delimitare.
Principele de Hohenlohe Intreband daca,
comisiunea de delimitare va trebui sa, su-
don i ca linia sa nu fie prea malt Intinsa bilesce In acsta privinta, di Germania a
din spre Albania. Excelente Sa indica, in recunoscut in principia independ.ente prinsprijinul acestel opiniunT, diverse ratiunT cipatuluT si ea Austro-Ungaria a recunosstrategice si ethnographice. Trecncl apoT cue si maT 'nainte intr'un mod formal.
nu ar avea obiectiunT in contra Spizzd , tentiariT Rusid declara eit guvernul lor
dal% ea mentine cii. Antivari e albanes, ca. n'a Ineetat niel nit data de a o recunsce,
MuntenegreniT nu vor sedea acolo de cat cu de 6re-ce PrincipiT MuntenegruluT nu erall
tive, presedintele declara incidental Inchis, si, cu consimtimAntul InalteT AdunarY, pronunta, tramitaren articoluluT la
comisiunea de redactiune.
maT ca Ha desvoltare. Excelente Sa afirma Baronul de Haymerle citesce o motiune redi plenipotentiariT de la San-Stefano n'ati lativa la libertatea cultelor in Muntenegru.
putut fi esact informatT asupra stitreT luTotT locuitoriT iVluntenegruluT se vor
crurilor, ea a fost erre la mijloc, si ter- bucura de o deplina si complecta libermina atragkInd espres atentiunee congre- tate a esercitinluT si practied esteri6re a
suluT asupra ordineT de consideratiunT ce cultelor lor si nu se va putea aduce niel
a desvoltat si care presinta un interes ma- o pedicii fie In organisatiunea erarchicit
a diferitelor comuniunT, fie In raporturile
jor pentru Turcia.
Presedintele, afirmand ea congresal va lor ea capil lor spirituall."
aprecia neaparat cuvin tele invoc-ate de Ca-
rntheodory-pasa, considerit cit trebue totd'auna sit 'se Vial in grail ca Sublime Wag
va mentine angajamentele hate la San-Stefano dal% de cele modificate delEuropa.
Comitele uvaiow face sa so observe cit
primal plenipotentiar ottoman nu cun6sce
www.dacoromanica.ro
77
La ua observatiune a comiteluY uvalow,
si ace', earl 'sl vox fixa resedinta lor per- cia, dispositiunile al caror obiect sunt el.
liniat si cele care urnika nu mal at ra- sat si mal curana de este posibil."
tiune de a fi, ua data ind.Tendenta proCongresul admite tramiterea cestiuneT
esiste,nta.
www.dacoromanica.ro
78
Trebisnica, ta directiunea PilatoveT, lasand nexa No. 1, *a la Bojana, eoprinynduacest sat in partea MuntenegruluT. De aci se si Dulcinjo , vor fi restituite TurcieT.
Comuna Spika p6na la limita septentrifruntaria va merge pe inaltimT In directiu-
nea Nord , la uit distanta de apr6pe 6 kilometri de drumul: Bilec, Korilo, Gacho,
pna la trecat6rea dintre Somino-Planina
muntele Curilo. Ea va continua apoT
catre Est prin Vratkovitsi, lasAnd acest
sat de partea HerzegovineT, 'Ana la muntele Satitsno, de unde se va intrce cAtre
Nord, trechd intre satele Ravno si Zanjevina si a pol pe dealurile orientale (muscelele) ale muntilor Lebersnik i Volujak,
79
Pentru Marea-I3ritanie comitele de Bea- pe dinsele vor fi rase, qi na va fi permis
consfield, marquisul de Salisbuu, lordul de a se rAdica altele nouT. T6te bastimeaOd.o Russel.
tele de resbel sunt esclu se din partea susPentru Italia comitele Corti, comitele disA a fluviuluT, afarit de bastimentele ude Launay.
Ore destinate la politia fluvialA qi la serPentru Rusia! principele Gorceacoff,, viciul vAmilor. Vasele stationare la gurT
comitele uvaloff, D. d'Oubril.
sunt mentinute, darA nli vor putea sA se
Pentru Turcia Alexandru-Caratheodo- urce in susul fluviulu mal departe de Gary-Paqa , Mehemed-Ali-Paqa , Sad.ullah- latY.
Bey.
pilor) precum iOrmurile riuluT sunt co- tratatuld de la Londra din 13 Medie
1871, esecutarea lucrArilor destinate a
prinse In acestA neutralitate.
Prin urmare, fortificaiiunile ce sI gAsesc face sit disparA obstacolelei ce Portile-de;
www.dacoromanica.ro
Per i cataractele opun navigatiuneT, este piln6 ce puterile so vor uni In privinta
incredintata Austro-UngarieT. Statele ter- procedureT ce trebue urmat.1
murena ale acesteT partI de fluvirt ver acorPrepdintele cred.e eit p6te mentine la
da t6te facilitatile co ar putea fi cerute in ordinea dileT diseutiunea art. XH 0 XIII
si comitele Andrassy este de parere eit In
interesul luerarilor.
Dispositiunile articoluluT VI din trata- Fides* nu este contradictiune intre protul precitat relative la drep tul de a percepe punerea austro-ungarit i aceste articole.
nit taxa provisoria, destinata a intAmpina Excelenta Sa o considera ea un amendacheltuelele lueradlor in cestiune , sunt ment gent necesar prin noua situatiune
me ntinute in fav6rea Austro-UngarieT." ce resulta din atribuirea Debrogel RomALord Salisbury adera la principiele ge- nilor, a Basarabiel Rusilor, etc.
nerale desvoltate in acestit propunere, dara
Presedintele emite ideia ea mal multe
el observa eit acest text constitue nit le- principie ar putea fi estrase din propunere
gislatiune intrga ce nu se p6te accepta in qi presentate votuluY congresuluT.
detaliele sale la prima lecturit. Excelenta
hincipele Gorceacoff reamintesce ca
Sa considera cestiunea ea f6rte importanta tratatul de la Paris a confirmat [fade traar don sa, fie discutata, de congres, darit tatuluT din Viena asupra libertitteT navigatiunel fiuviale qi cit, conform declarainteua , edinta ulteririt.
Presedintele crede cA numer6sele deta- tiunilor p1enipotenti9rilor RusieT dinteua
lie atinse de propunerea eitita sunt in a- sedinta precedinte, retrocedarea Basarafara de sarcina congresulut Plenipoten- bid n'ar putea esereita niel o influenta
tiariT sunt adunatT spre a accepta, respin- asupra libertateT fluviuld. Alteta Sa nu '0
ge sa inlocui articolele tratatulu de la p6te daft esplica necesitatea unor nou6
Sin-Stefano, darit o reglementare ap, de dispositiuuT in acesta cestiune.
(de 0,
desvoltatit a unuT punct special
Principele de Bismack repeta ea conpe cilt p6te judeca de la prima vedere gresul nu are de discutat cestiunile de
este dispus a '1 accepta dispositiunile) &Wuil asupra citrora puterile interesate
-1 pare ca nu este in atributiunile inalteI ar putea lesna sil se intelga, Intre UnadunarT.
co
eit
sil
www.dacoromanica.ro
81
Congresul trece la articolul XIII.
www.dacoromanica.ro
82
Comitele uvaloff (lice ca s'a silit a se
cheltuelilor celor mal urgente servicie,
spre a nu lisa pe creditoriT set fara nicT abtine pene acum de a reveni, impreuna
nit consolatiune, spre a implini, in mar- eu D-niT plenipotentiarT otomanT, asupra
ginea posibiluld, ua simplt datorie de trecutuluT, dar ca In presenta observatiuumanitate catre multime de fiinte remase nilor eitite de Caratheodory-pap e ste de
lipsite de strictul necesaria si spre a In- dat oria sa de a esi din tacerea ce a pastimpina asemenea serviciul une indemni- trat. D. prim-plenipotentiar al Tumid a
tittY de resbel? Nu vorbim de imbunatati- afirmat ea ultimul resbel n'a fost provocat
rile de flout, tmbunetatirT a caror extrema de nid uit violare a arangiamentelor anteurgenta se recun6see si de guvernul im- ri6re. Comitele uvaloff mentine din con-
perial tot asa de bine ca si de Europa, si tra ea resbelul a fost consecinta violariT
carT tte ar eere nouT eheltuelT. Dar, afarit constante si qilnice a dispositiunilor conde aeeste imbunittatirT, trebue sa se faca, venite ,si me cu sma a obligatiunilor confacia cheltuelilor inexorabile ale timpuluT tractate de 136rta In 1856, la congresul
presinte. Tte puterile recunose ca Tur- de la Pads. Rusia a stet multa vreme
cia nu le pte Intampina chiar en pretul speetratrice pasiva, a acestor violarT; ea a
celor maT marT saerificie; cum ar putea ea pastrat tacerea, dar a fost silita sa, interdrsit'sT ja asupra platauneT indemnitatT de vie In lacia unor evenimente deplorabile,
resbel? Guvernul imperial al Rusid care ce ati miscat'o, tot ast-Idl cum aa mIscat
cunoscea acstit situatiure a cerut terito- si pe Europa intrga. Cat despre sentiria in Europa si In Asia spre a sine loe de mentele la earl Caratheodory-pasa a %cut
cea maT mare parte a IndemnitatiT ce el o alusiune, atribuindule causele resbeluluT,
calculase ca fiindu'l datorita.
cuvintele sale pot da lope la ua falsa inJacilitatile ce congresul a gasit pentru terpretatiune. Rusia nu a flout un resbel
arangiamentul de ordine europna privi- de aspiratiunT sad de sentimente; ea nu a
vitor la Dobrogea si Basarabia aa avut de avut de cat un singur seop, acela de a vebasa ua seadere importantit din indemni- ni in ajutorul populatiunilor crestine si de
tatea de resbel. De si cestiunea AsieT nu ale asigura ul srtii maT bunit. In fine, D.
a fost inca tratatit In congres, se pte dice prim-plenipotentiar otoman a enumerat
de acum eit si din acstif parte Rusia va sacrificiele ce resbelul a costat pe Turca.stiga tzritorie, call, hand de norma es- eia : comitele uvaloff se marginesee in a
timarea cabinetuluT din St-Petersburg, observa ca Rusia 'si a impus asemenea
chiar, vor representa sume enorme.
grele sacrificie. Expunerea D. plenipoten,,Daca se maT eer Inca si alte platT, pleni- tier otoman etardiva; era datoria Tumid
potentiariT otomanT ad datoria de a decla- de a'sT calcula mij16cele 0 sarcinele ee'sT
re ea nu ved nicT cum de uncle Turcia ar impunes, inainte de a respinge protocolul
putea sa le se6ta WA a aduce vatamare din Londra.
conditiunilor celor maT esentiale ale funcLord Salisbury ar don sa atragii atentionard guvernuluT set.
tiunea eolegilor seT din Rusia asupra inET se r6ga ca congresul sa bine-voiasel convenientelor une indemnita,VI ceintrece
a lua In consideratiune ea, daca, pentru a resursele debitoruluT. El considera ca nit
se satisface plata uneT indemnitatT de res- conditiune ce nu pte fi implinita nu an
bel, s'ar crea TurcieT nit situatiune finan- putea face alt de cat a aduce complicatiunY
ciara intolerabila, ua asemenea deeisiune In Europa. Excelente Sa se intrba, de
nu nnmaT ar ruina populatiunile pentru alt-fel, prin ce mij16ce Rusia spell a obcarT Europa areta interes, dar In acelasT tine esecutiunea une clause la prima vetimp ar lucra contra ideil ce a fost espri- dere irealisabila.
meta -relativ la conservarea autorita,tiT guPrincipele Goreeacoff respunde ca nu
vernuluT otoman, 0 la care Altea Sa pri- pte intra In discutiunea acestuT din urmul plenipotentiar al RusieT a dat, Intr'u- ma, punet, reservat intelegeriT ce trebue sit
na din precedentele sedinte, ua,adhesiune se stabilsea, Intre Imperatul, Augustul sea
asa
stapan, i guvernul SultanuluT. i ar pate,
) de explicita."
www.dacoromanica.ro
83
cineva, apoT, pune aceia0 intrebare pen- a voit numaT sA vorb6scl de nA situatiund
tru totT cei-laliT ereditorT aT TurcieT.
analogA.
Preqedintele ia act, In numele congresuluT, de declaratiunile %cuto de cAtre plenip otentiaril ruqT, i carT trebuese a fi tex-
saur, chiar numaT cea de a dona treime aceste declaratiunT , a chror importantl
din impositele plAtite de populatiunY, a- pentru posesoriT de titlurT ale datorieT ocsta ar indoi resursele TurcieT i ar o- tomano o constata, qi ar don i sl prim6scl
feri pentru Rusia un mijloc de platl la uti declaratiune analogA qi din partes plecare 'T-ar fi imposibil sA renunte in vede- nipotentiarilor otomanT.
rea unor eventualitAtT fericite carT s'ar puCaratheodory-Pap reamintind obsertea ivi in maniarea finantelor oto- vatiunile ce a presentat congresuluT la inceputul edinteT asupra groutAtiT situatiumane.
Lordul Salisbury declara, in numel e gu- niT in cara se glsesce guvernul , adaugl
vernuluT sli, el, nu admite ea Rusia, gA- eA, daca s'ar putea credo el odatl seAdesindu-se creditre in virtutea tratatuluT rile de care e vorba fAcutA, Turcia ar fi in
din San-Stefano, sA ptA lua un rang de positiune de a pliti uA indemnitate RupreferentA inaintea vre-unuia din credito- sieT, discutiunea ar avea un utilitate praerir Turcier, ale caro r tillurT ail uA datA Ud. Dar Excelente Sa trebue sA recun6scA eA nu este ast-fel, i c,A, tinAndu-se
anterirA resbeluluT.
www.dacoromanica.ro
84
sursele nod ce s'ar putea ivi, aceste progrese vor cere un timp considerabil. Turcia e totusT datre de a face fa td la cheltuell absolut urgente, in urma until resbel care a sleit bite sorgintele sle de veniturT. In fata und positiunT atat de deplorabile, cum ar puteaguvernul sti pldti
Baronul de Haymerle, in muele creditorilor austro-ungarT aT TurcieT, asociandu-se cu observatiunile presintate de pri-
mul plenipotentiar al Italia, comitele Suvre-uit ind.emnitate, orT cat de bune con- valoff respunde a Rusia n'a reservat de
ditiud i s'ar pune? Cum ar putea fi lorba cat d.repturile de hypothecd , cd ea va
pentru dnsul de a insemna ordinea in face tocmaT ca si pentru ad datorie particare ar trebui sd figureze, in seria datorie- culard i nu are a se preocupa de nalionalor Statulur, indemnitatea indicatd de litatea creditorilor Turcid.
tratatul de la Sau-Stefano? Pentru aceia
Preedintele resumzd
Plenia cenit dnsul ca congresul sd recun6scd potentiariT Rusid ail dat satisfacero inteimposibilitatea pentru P6rtd de a ha un resuluT politic si un respuns de care congreatl a luat act. Drepturile posesorilor
angajament ce ea nu ar putea tine.
Presedintele dice cd Turcia nu it acum de titlurT ale datorieT otomane fiind fost
angajamente. Angajamentul a fost luat la sustinute de Marea-Britanie i Francia,
San-Stefano.
declaratiunile RusieT relative la prioritaD. Waddington insistit spre a obtine de tea hypothecelor ad pdrut asemenea satisla D. prim-plenipotentiar otoman un res- fd,c6t6re. Fonda' lucrurilor este drd repuns precis la intrebarea sa, care avea in gulat, si nu mg rmAne de cat ut cestiuvedere, nu indemnitatea de desbdtut in- ne de redactie de care plenipotentiariT intro Rusia si Turcia, ci pe creditoril ante- teresatl se pot preocupa in vederea proto-
tiva-
loff in cea ce privesce pa Rusia, intrbit nitatea de resbel nu va afecta niel de cum
din nod dca P6rta este dispusit a da ace- interesele creditorilor PortiT.
leasY asigurdrY si a declara cd intentiunea
D. Waddington adaugd cd scopnl prinel este de a respecta in viitor tte angaja- cipal al discutiund presente era de a loa
mentele sle financiare si Ind ales hypo- act de deciaratiunile rusit i otomand.
thecele afectate la garantia diversclor ImPresedintele facnd alusiune la cuvinprumuturT.
tele pronuntate in cursul sedinteT de coCaratheodory-Pasa 4ice cit guvernul o- mitele Corti, ar voi sd constate old stiputoman a tinut tot-d'a-una a'sT Implini an- latiunile relative la indemnitatea de resgajamentele i di a fost silit sit ja aranja- bel nu ad a fi confirmate de congres.
D. prim-plenipotentiar al Italia intrmente particulare numaT in fata unor necesitiitY absolute. Do sigur, P6rta are ces
dcit aceste stipulatiunT nu vor faee
mal vie dorintit de a da satisfacere drep- parte din noel tratat, i presedintele resturilor castigate, si nu va cinta niel nit punde ed. nu trebuesc a fi inserate in trasilintd spre a obtine acest resultat in li- tat, congresul ne putnd fi garantul compmita puterilor sle. Dar el se teme ca sin- tabilitAtiT PortiT.
Congresul decide ca al 2-lea alineat (d),
gurd idees und indemnitiitT pecuniare co
ar aOsa asupra Turcid, sd, nu'l paraliseze relativ la cele 10 miliae de ruble reclasilinelesi ereditul.
mate ea despdgubire pentra supusii si
La observatiunile reinoite ale D. de stitutiunile ruse in Tarcia , privesce pe
Waddington, care doresce sit primsed un cele dou State interesate, ci nu pe Eurespnns asupra intentiuni/or Porta in pri- ropa. Este dar inteles cd celo dou6 aliVinta hypothecelor afectate la imprumu- IAA c F,d d, cari tel mind articolul XIX al
turT, Caratheodory-Pasa dice ed. P6rta va tratatuluT, nu vor fi inserate In fiitorul
face tot posibaul spre a'sY Implini anga- tratat.
jamentele, si adaugd eh, spre a fi In stare
Principele Gorceacoff doresce sit a-
www.dacoromanica.ro
85
dauge, ea lamurire, a guvernal gil a in-
P. v. Hohenlohe, Andrassy, Karolyi, tiar al TurcieT rearninteSe ca, in a 8 qe_Ffaymerle, Waddington, St. Vallier, H.
Desprez, Beaconsfield, Salisbury, Ocio
Russell, L. Corti, Launay, Gortchacow
J,Snvalow, P. d'Oubril, Al. Caratheodory,
lfehemed-Ali, Sadullah.
dinta, predintele a declarat cit protocolul remane deschis pentru a parid nouile
instructiunT ce guveruul otornan va da re-
Erad de faca :
Pentru Austro-Ungaria comitele An- va de a se intelege in acsta privinta direct i maT inaiate cu cabinetul de la
Viena."
iii comisinnea de delimitare, asupra frutitarilor Muntenegrulul, i. dit citire urn,AtoruluT document, destinat a fi basa lucrarilor comisiunel speciale.
Nona fruntaria pornesee de la BinoBrdo la mdit-m5pte de Klobuk pe Trehisnica spre Grancarevo ce rlinne Her-
ore.
www.dacoromanica.ro
86
incorporatd, Dalmatia.
Muutenegral se va bucura de libera navigatiune pe Boyana. Pe tot cursul Wojatole Orline. De kiacest punct, fruntaria, na nu va fi niel uit IntArire, afarit din cele
11sAnd Ravno Mtintenegruld. va merge necesare la apharea locall a cetitta Sead'adreptul spre nord nord-est, trecilnd prin tarisi care nu vor intrece distante de 6
InAltimele Lebersnikuld si Volujakuld, kilometre a acestd oras.
a poi se va cohort prin cea mal scurt1 linie
IVIuntenegrul mi va putea sit aibit baspe Piva , pe care o trece , i se va timente de resboid niel pavilon de resboiti
impreuna ca Tara, trec6nd tare Crk- maritim.
i Nedine. De la acest punct va Portal Antivari si t6te apele munteneTiC1/43
sui Tara IAA la Mojkovac, de undo va gre vor fi inchise bastimentelor de resboid
urma crestetul contra fortu1u1pAn6 la Sis- a tutulor natiunilor.
kojezero, de la care punct se va confonda
IntArirele esistente intro lac si
cu vechea fruntarie pgn la satul Sekulare. pe teritoriul muntenegrean , vor fi dAritDe aci, noua fruntarie va merge prin cres- mate i altele nu vor putea fi ridicate.
tetul de la Mokra-Planina, lAsAnd satul
Politia maritimA i sanitarit, atAt in AnMokra Muntenegruld, de uncle se va im- tivari cAt si d'a lungul c6sta Muntenegrupreuna in punctul 2166 (harta austriacA), 10, vor fi esercitate de cAtre Austro-UnurmAnd lantul principal si conformAndu- gana prin bastimente 116re care vor apase cu unja impArtira apelor,Intre Lim de ra Ormurile.
nit parte si Drinul, precum i Cievna (Zem)
Muntenegrul va adopta legislatiunea In
de cea-altA.
vigre in Dalmatia. Pe de WI, altA parte
Va urma apoY hotarele actuale intre se- Austro-Ungaria se fAgAduesce a construi
intretine ud, linie de drum de fer prin
mintia Kuci-Drekalovici pe de uit parte si
Kucka-Krajna, precum si semintiele Kle- noul teritoriii muntenegrean.
menti i Grudi pe de alta, 00 la cAmpia
Pe aceste cAl nit deplind libertate de
Podgoritzel, de ande se va indrepte spre comunicatiune va fi asiguratA.
Escelenta Sa adaogl, eit didnd cA frunPlavnica, WAD& Albania semintiele Kletaria trebuesee sA trcA la uA distantA de
menti, Grudi si Hoti.
ApoY va strebate lacul lAngA ostroul aprpe 6 kilometre de caleaBilekuld, coG orica-Topal, si, de la Gorica-Topal, frun- misiunea a inteles cA acstit distantA p6te
taria va merge d'a dreptul snre vhful fi schimbatA, dupit trebuintele geografice,
crestetuld, de undo va urma linia impAr- de la 3 p6n6 la 10 kilometri, del% ea treOrel apelor intre Megured i Kalimed., 11- bu.e sA se tio in snaA acest principid , cA
sind Mrkovie Muntenegruld si tnapreu- linia trebue sit tr6c1 pria crestetul muntilor si ast-fel ealea sus mentionatA (Bi-
D. plenipotentiar al Austro-Un,,marieY
constatA si d6nsul cA plenipotentiariY Ru-
www.dacoromanica.ro
87
fiind de pitrere cit vecinittatea frun- r6gt, pe Altea Sa presedintele sit bine+arid lngit Dinos ar putea sit compromi- voseit a anexa aceste observatiunT si retit siguranta Podgoritd si c ar fi necesar serve, la raportul ce va fi adresat congrede inlAtura fruntaria la nit distal*. de 8 said in acstit privintit. Pentru ca lucritpnt la 10 kilometre de Podgorita , pro- rile congresuld se constitue at pert de
pun in schimb u. rectificare de fruntarie pace si de unire statornicit n'ar treIn fav6rea Albania, plecand de la Mokra bui st se eviteze de a se pune,fitrit uit nesat de mal departe in linie drptit, pnt cesitate absolutit , poptre de rasit
la numOrul 2166 a harta austriace. Comi- de religie diferite sub dominatiunea usiunea europ6nit a delimittre va fi instr- nd rase strine ? Plenipotentiarul otocinatit de a stadia pe loe (Het acAstt de- man propane, prin armare ca, pentru a
*tare de la fruntarit pte fi &mitt si de marl teritoriul actual al MuntenegrulaT,
a regula cestiunele teritoriale care ar pu- sit nu i se dea de cftt teritoriT a etrora lotea resulta din acstO rectificare in dauna cuitoll ar fi de aceead rast, si mal totl de
Clementilor. Se intelege de sine et, dcit aceead religie ca Muntenegrul; dnsul conIn sbul comisiund nu se stabilesce un a- siderit ca ut nedreptate anexarea eittre Muncord asupra acesteT cestiunT,linia hotitritt tenegrul a unor tinuturl locuite de Albade tratat r6mne tot aceead.
ned musulmad si catolicT, precum sunt
Comitele de Launay reamintesce et, a- districtele Playa, Gussinje i Antivari. Extuna &Id a avut loe in skull comisiuna eelenta Sa credo cit ar fi fost mal nemerit
de delimitare discutiunea asupra paragra- de a se mArgini in spre Albania a ceda
fulul relativ la Spizza, dnsul a intrebat Muntenegrulul teritoriul Ku ci Drekalo viol
motivele i valrea acestd alipirT. Italia, si cursul Moraca Out la lacul Scufari,16.avAnd si dftnsa a ap6ra in Adriatica marl sand Tumid cazasele albanese Playa si
interese, a dorit lmurir ulteri6re In acstit Gussinje, precum i 'Nasal Podgoritza eu
privintt, orl-cftt de restrins ar fi fost in- un raion suficient pentru apitrare.
tinderea teritorialul incorporat eu DalTot acel6d argumente pot fi invocate
matia.
pentra ne deslipirea Antivarulul de la AlBaronul de Haymerle nu st hesitit a re- bania.
peta esplicatiunele ce a dat in acstt priTurcia neopuindu-se st se cedese Spivire D-lul plenipotentiar al Italia. Teri- za Munteuegrulul, acest principat va avea
toriul anexat este mic: are aprpe al ja- ast-fel un liber acces la mare, si posesiumttate sat tre sferturT de leghepAtratt de nea Antivaruld, care va fi pentru Turcia
intindere si nit populatiune de aprpe 350 nit perdere f6rte simtitre, nu 'I este nede familil; in ceea-ce privesce motivele cesart.
In ce privesce cazasul Kolaschin,locuit
carT at povinuit pe guvernal Austro-Ungar, ele consta it in consid.eratiune, eit po- exclusivamente de ettre musulmanT-bos-
sesiunea Spizza, care domint Antivari, niacY, Excelenta Sa propane sit se laso Turp6te singura sit asigure si sit inlesnset del, din punetul de vedere al importantel
scopul Austro-Ungaria, de a veghia ea sale strategiee. N'ar avea sit fact niel nit
portal Antivari silitoralul sntsit ptstreze objectiune dlcit pentru cazasele Kolachin,
Playa, Gussinje, Podgoritza si Antivari,
un caracter pur comercial.
Mehemet-Ali-Pasa anuncit di a tritrais s'ar da Muntenegruld un equivalent descomisiund de delimitare asupra aceluiasI
subieet urmittorul document :
Mehemet-Ali-Pasa are on6re st supue
AlteteT Sale presedinteluY i Eseelentiilor
membrilor comisiund de delimitare, consideratiunele si reservele ce 'T at dat tra-
pre Herzegovina.
Plenipotentiarul otoman adaugt cit colegiT sel i dnsul att referit guvernuld
www.dacoromanica.ro
88
din documental austriac, este dator a referi Inca guvernuhl
Presedintele lice ea plenipotentiariT otomanT vor putea presinta maT pe urma
aceste observatiunT inaintea comisiuneT
de redactiune careia se va tramite rapor-
principielor.
Baronul de Flaymerle arata diferintele
futre textul austro-ungar i acel citit de
comiteIe uvalow. Excelenta Sa semna16za mal ales In lucrares sa fixarea GalaluluT ea punetul pena, la care se vor patea
tutinde actiunea comisiuneT europeana a
Dunarel , mAsurile de survegliiere ce
propune pentru polilla fluviuluT, in fine
nouele dispositiunT relativo la Portile-deFer. Aceste modifie,atiunT aduse la un tratat solemn par Excelentel Sale a nu putea
fi hotarite de ua comisiune speciala, , dar.
consacrate de autoritatea congresuluT.
Dupa ua sehimbare de ideT futre plenipotentiarT asupra adoptara formeT de dis-
jos, prineipelede Bismarck dice ta opiniunea care in fatioska D u tarea ea nA mare artera a comerciulul german cu oriental se rsama pe ua fictiune, cita navele germano venind din susul RatisboneT nu cobrADuniltea pentru exp ortarea marfurilorin o rient.
www.dacoromanica.ro
89
Dreptul de protectiune oficialA este recunoscut representantilor diplomaticT si agentilor consularY aT puterilor, in Turcia,
at't in privinta pers6nelor sus mentionata
Presedintele observA i dnsul cA latelesul propunereT englese este de a substitui crestinAtatea intrgit uneT singue
natiunT i incepe citirea documentuluT
prin aliniate
Asupra aliniatuluT fint'in, CaratheodoIn timpul uneT suspendArT de qedinte ce va ry-Pacha dice ce., fArA indoialA, Turcia
primesce principiile propunereT, dr Exavea loc dupe terminarea ordineT de di.
Congresul trece la art. XXII al tratatu- celenta Sa n'ar voi sA fie considerate ca ult
luY de la San-Stephano relativ la eclesiastT inovatiune, si dA citire, in acstA
urmAt6reT comunicArT, ce a primit din parruqY qi ellugAriT din muntele Athos.
Marchisul de Salisbury reamintesce ce. tea guvernuluT snt
In fata declaratiunilor !Acute In shul
Inaintea qedinteT, a distribuit colegilor
nA propunere tinddnd a 1nlocui art. XXII congresuluT in diferite circamstante in fav6rea toleranteT religi6se, suntetT autoricu dispositiunile urmAt6ro :
www.dacoromanica.ro
00
Sublimer-Por, In acOsta pdvintl,
diferite si niminea n'a fost stingherit in 1868, la juridictiunea localA, s'ar gAsi,
credinta sa si In exercitiul cultuluT s66. prin termenele aliniatuluT al 4-lea, puse
Guvernul este decis sA mentie in tag, ri- tot-d'ul-datii sub protectiunea Mall a
g6rea sa, acest principiti si dAndu'T t6tA
extensiunaa ce comprtl."
Primul plenipotentiar al Turciel ar dori, prin urmare, dcit congresul se unesce
cu propunerea englesA, sA fie cel putin
este vorba sunt conforme cu cele earl inspir pe guvernul s66. Excelenta Sa adaugA cA contrari6 cu ceea ce sA petrecea In
Serbia si In RomAnia nu se gAsesce In le- mark reamiateste el privilegiul despre
gislatiunea imperiulnY nicT o inegalitate ski care este vorba este inteadev6r acordat
incapacitate sprijinitA pe motiN e religi6se ecclesiastilor rusT prin tractatul de la Sansi cere sA se adauge cAte-va vorbe pentru Stefano s'i intral dacA Turcia prefer1 sA
a se arta cA acstl, regulit a fost tot-d6- Intindl acest avantagiti la t6te puterile.
una aplicatA In imperial otoman, nu nuMehemed-Ali-Pasa dice el juridictiumal in Europa Ur si In Asia. Cobgresul nea otomanA, in materie de imobile, a fost
ar putea sA adauge spre exemplu : con- conditiunea recunscerel dreptulul de proform cu aeclaratiunile TurcieT si:cu dispo- prietate in Turcia pentru str6ini. Daca so
sitiunile anteri6re ce afirml cA voesce sA va restabili protectiunea consularl pentru
mentiC"
Lordul Salisbury n'are a objecta nimic
la cererea luT Caratheodory-Pacha, obser-dud Gr cl aceste dispositiunT se pot glsi in declaratiunile PorteT , &V cA n'a6
fost observate, In tot-d'a-una in practicl.
Cu tte aceste, Excelenta Sa nu se opune
ca comitetul de redactiune sA fie invitat a
insera ad.6,ogirea reclamatI de plenipotentiariT otomanT.
Asia, congresul decide cit desemnarea specialA a EuropeT va fi strsA, si cA aliniatu partea guvernuluT reserve esprese, inaintea
sit. fie trimes la comitetul de redactiune Intrunirel congresuluY, In ceea ce privesce
cu recomandatie de a se tine in smA de- locurile sfinte.
daratiu nil e SublimeT-P o rtY.
Presedintele constatA el aceste reserve
Aliniatele 2 si 3 sunt adoptate fArl mo- 46 fost fAcute de Francia, ca conditiune a
dificatiunT.
participAreT sale la congres, si al obserAsupra aliniatuluT al 4-lea, Caratheodory- vatiunea D-luT Wadington este cn totul
91
intriadev6r presentate de la fnceput gu- ocupa mal eu desgvilrqire de cestiunea Arvernuld Anstro-Ungar, care a dat consim- menia.
timktul si% asupra lor.
ed.inta este suspendata pentru uit juPrimal plenipotentiar al FrancieT ar metate de ora pentru conferinta particuladon sa so ja in gala drepturile Fran cieT ra a plenipotentiarilor insarcinatT cu rechiar in aliniatul prin care s'ar constata gularea intelegereT asupra cAtor-va puncmentinerea statubd-quo.
turT relative la navigatiunea DunitreT.
Preqedintele propane sit se adaoge MIA
Otamarea drepturilor dobndite de Francia."
Principele Gorceacow esprima dorinta
cit statu-quo sa fie indicat ca mentinut de
tte puterile.
D. Waddington supune congresuluT urmatrea redaetiune eu care trebue sa, se
sfargseit aliniatul al 4.
Drepturile dob6ndite de Francia sunt
cu total reservate qi este bine inteles
niel u atingere nu se va putea face statuluI quo din loeurile sfinte."
Acsta, propunere este adoptata cu unanimitate. Ea va trebui sa fie inserata in
aliniatul al 4, care este asemenea adopt at.
la art. III;
Reglementele de navigatiune i de politics fluvialit de la Portile de fer IAA la
Galatz, Tor fi elaborate de catre comisiunea europna, asistata de delegatiT Statelor termurene , i puse In conformitate eu
acele care ail fost sab. Tor fi introdttse ,
pentru percursul in josul GalatuluT".
Congresul adera, la acsta redactiune.
Dupa ut observaliune a comiteluT
relativa la articolul II, comitele de
Saint-Vallier ice cit principiul singur a
fost votat , ca forma este reservata cond.siuneT de redactiuno i di s'a limit llama' a se constata utilitatea une intelegerT,
inaintea espiritreT termenuluT hotitrat penru durata comisiuneT europene.
Viit6rea qedintit este fixatit pe main la
orele 3, la ordinea iIe este discutiunea
asupra afacerilor Grecesd, amttnatitin ge-
92
PROTOCOLUL Nr. 13
www.dacoromanica.ro
93
FrancieY a credut drl util sA insemneze,
ca basit pentru negociatiunT, ul linie general arAtnd, tot-uA-datl, TurcieY mgsura intentiilor EuropeY si GrecieY, limite
peste care nu p6te sl trcA. Acesta este finitiv a acestuY articol , discutat deja in
Congresul este Incredintat si va stabili vor constata el Grecia n'a ridieat inainu1 intelegere futre pArtile interesate pen- tea congresuluY niel uA plfingere in contra
tru acsta. Cu t6te acestea, pentru inles- TurcieY, si di niel n'a cAutat a lua de banirea negociatiunilor, puterile sunt gata sa actiuneT sale, pe lfingA marele puterY,
se ofere celor dou6 pArtY mijlocirea lor un principid Ore-care a dreptuluY care dirige raporturile a dou6 State independend irectA."
Primul-plenipotentiar al ItalieY doresce te futre dfinsele.
sA adauge la argumentele desvoltate cu D. delegat helenic a espus el, din caueloquentA de D. Waddington cate-va eu- sa num6ru1uY mare a pers6nelor originare
vinte pentru a sustine uA propunere ce din provinciile otomane limitrofe, ce sunt
interesg prea mult causa pAceT europene. stabilite in Grecia, miscArile a cAror teaPentru ca opera congresuluY sA p6tA a- tru sunt adesea aceste proYincil otomano
vea midl6ce de lungA duratl, ar trebui sA isbesc tare in regatul Grecia', si el resuldisparA, pe efit se pte, causele viit6relor O, in relatiunile dintre cele dou6 State,
conflicte. Este de prisos de a reaminti aci uA incordare ce ar dispare, d6cA s'ar sadurer6sele complicatiunY ce s'at iyit, in tisface dorintele ce a emis si care 'T par
timpul din urmA , filtre Tarda si Grecia-. conforme cu interesele EuropeY si ale TurTrebue s cAutAm midlocul de a preveni cid.
pe viitor asemenea primejdiT. Acest resul- ImpArtAsind opiniunea D-luY delegat e-
tat trebue sA int e resese pe Turcia mal tenlo asupra caracteruluY ce trebue sA premult ineA de cht pe cele-alte puterY. Du- side in raporturile celor dou6 State, plepa ce Peninsula Balkanilor a fost teatrul nipotentiari otomanT cred el resultatul
unor durer6se eyenimente , Turcia tre- dorit n'ar putea sA fie asigurat, pe cfitA
buesee sA dorse grte pacea si liniscea. vreme nu se va renunta la ideile ce in aInsA este chip de indoiall ea ul Intelege- pare* ail fost sugerate in acstA priyire.
re sincerl sA p6tA fi stabilitA futre Turcia MiscArile la care s'a fAcut alusiune ali
si Grecia, fArl a se face Ore-care conce- a ayut cause independente de actiunea
siunT aspiratiunelor acestia din urmA. Gu- TurcieT. Acela de la 1854 coencidzA eu
vernul regeld si natiunea italianit se in- 1. sboiul din Crimeea, acela co s'a terminat
teresfizA mult de acstA cestiune, si ple- acum, se scie bine, cA era ul contranipotentiariY ltalieT sunt interpreti aces- ciocnire a evenimentelor ce HA frAmfintat
tor simtiminte, adresfind plenipotentiari- Turcia europ6n1 p6n6 la portile Constanlor TurcieT un apel amical in sensul pro- tinopoluluT, si in ce privesee insurectiunea CreteY de la 1866, sA scie in ce chip ea
punereY ce a fost supusit congresuluT.
Presedintele dice cA acstA propunere a fost stfimpAratA, indatA dupl incetarea
www.dacoromanica.ro
94
relatiunelor diplomatic 8i comerciate SaAsupra al. III Lordul Salisbury cere ca
tre cele doua State.
dupe cuvintele comisiuneT speciale,in care
Writ, cu t6te cri acste miparT ad avut elementul indigen mal ales va participa,
ast-fel origina cit totul uu independenta vor fi tnsarcinate . . . " sa se insere cu-
de vointa TurcieT, acsta n'a %cut totu8T vintele urm6t6re: de catre Sublima P6rta".
mar putin, deck tot ce depindea de (Musa,
Congresul da asentim6ntul 86d asupra
pentru a preserva, relatiunile sle oficiale acesteT modificatiunt, i preqedintele ob-
putut aduce avhiturT carora Grecia n'ar fi Adunare a decis a inlocui, tot in acela8T
fost in stare se opuie resistenta ceruta. Ar aliniat, cuvintele guvernul imperial al
fi drit de prisos de a insista mal mult pen- RusieT" prin urm6t6rele "comisiunea entru a arta, ett cererea delegatiilor elenic.T rol:16114.
nu se lga prin vre-un pullet niel Cu scoArt. XV, ast-fel amendat, este adoptat.
pul ce
propune congresul , niel eu In intregul s6d. Congresul trece apoT la
ideile ce '1 dirmuescil. Oportunitatea propunerea pleuipotentiarilor FrancieT 8i
destul de mare pentru populatiunea ce are a se hotari de congres cestrunea imporMarea ce o fnconj6ra din t6te prirtile T tanta ce 'T s'a supus, sa presinte orY-care
ofera mij16cele uneT desvoltitrY nelirnitate. observa till riT in seop d e a preveni ul er6re ca
Turcia din partel sine sit '0 conserve a- ar putea aduce deelaratiunea delegatilor
ceste provinciT, a carora populatiun! 'T elenieT. Excelenta Sa constata ca Englisunt legate, 8i pe earl id.eia anexiireT lor tera a insistat tot-d'auna pe 16nga Grecia
la Grecia le-a ingrijit, dupe cum lesne se qi Turcia tu vederea mentinereT unuT bun
p6te convinge din petitlunele sub nume- acord, neap6ret trebuincios, dupa sine,
rile 15, 19 8i 23 care s'ad presintat la pentru a cumpani influenta ung a treia
congres.
tras, nu s'ar putea perde din vedere in- de la 1831: pentru orT-care om de Stat
flue* ce faptul singur a ascultareT acor- competent, acsta fruntarie este un peridat D. delegat elenic, p6te exersa asupra col 0 un desastru, atrit pentru Turcia cat
spiritelor. Mar multe simtome concurza
pentru Grecia; conformatiunea sa
sii se dea acesteY Wei uti importanta mat. ragiaza talhariele i talhariele adue neGrecia procedza la inarmArT; contrac- gre8it agitatiunT in provinciele limitrofe.
tza imprumuturT; i plenipotentiariT oto- La inceputul r6sboiuluT din urmil, pe and
manT nu sa indoese cri mai ele puterT yor s'ati speriat locuitoliT din districtele veda cabinetuluT de la Athena sfaturT de na- cine ca fruntariele, Englitera a facut obtura a tntari pe guvernul elenic in dispo- servatiunT TurcieT, care le-a ascultat ca
sitiunea a de a mentine bine relatiunT fav6re; drti Escelenta Sa regreta de a aCu imperiul otoman,
ditoga ca, asta-data, Grecia nu s'a purtat
Pre8edinte1e procedza la citirea art. tot rip; bunele sfaturT ale EnglitereT n'ad
XV, rugand pe eolegiT s6T sri presinte, a- putut preyala la Athena impotriva opiniusupra fie-caruia aliniat, observatiunele ce neT contftrie, i ast-fel s'ad ivit grave dificultatT. Lordul Beaconsfield crede, cu
ar putea sa '1 privsca.
Aliniatele I 0 II sunt aprobate fitrri dis- t6te acestea, de a sa datorie sri adaoge
cutiunt.
insureetiunea din Epir i din Tesalia n'a
www.dacoromanica.ro
95.
Turcia vor proceda la rectificarea fruntarielor lor, ca ast-fel se vor inldtura coula Athena ea nu trebue sa se intemeeze pe sale de neunirT $i de turburarT, $i se va aspoiirT teritoriale.
sigura nit pace temeinica. Piimul plenipoExcelenta Sa, cautand motivele acesteT tentiar al MareT-BritaniT ad soga ca nu ar voi
atitudinT, cugeta ca trebuesc atribuite fal- sa, recomande, pentru a atinge acest scop,
seT ideT ce s'a ivit, asupra principielor cari msurT coercitivo pentru sine, Sultanul,
vor carmui congresul dupa incheiarea tra- esperimentat prin nenorocia asa de mar!,
tatuluT de la San-Stefano. Ua opiniuue gre- merita mult respect $i simpatil: Excelentia
0ta atribuia congresuluT intentiunea de a Sa credo insa ca ocasiunea ar trebui sal
piocede la 11)101161a unuT Stet imb6tranit, serve pentru a esprima inteun mod gee,
era nn de a intari, cum a sT Mutt incite ferm ideen ca IA rectificare de fruntaria ar
Adunare, vechiul Imperid pe care '1 con- fi tin punct de malta politica falorabila
sidera neceser peutru mentinerea paceT. la prosperitatea celor cloud state. Lordul
Inteadevr, allese-orY-dupa un mare r. - Beaconsfield considera ca linia propusa de
boiti, se produc schimbai i teritoriale : Tur- d. prim-pleuipotentiar al FrancieT pote da
cia nu este singurul Stet european care a loe la discutiune; dar unanimitatea Rind
suferit perderT; Englitera a pe,rdut si Un- de dorit mal Inainte de tOte, Excelenta Sa
sa provinciT la carT tinea fOrte mult si a va retrage orT-ce obiectiune inaintea until
vot unanim din partea celor-l-alte puterT.
carora perdere este sinatit6repeutru
Inca adT; ae,este invoelT si retrocedarT nu Prinani-plenipotenIiar al MareT-Britanil
pot fi numite impart.e1T, i d.ecT guvernul terminand, diee ca sperti $i chiar ca este
siune, prin urmare, initiativa mata de mana. Dar Lordul Beaconsfield a declarat
ca intelegerea intro GrecT $i Turd este
necesara pentru a impedica o alta nationalitate,aceea:ce a fost maT ales obiectul deliberArilor congresuluT, adica populatiunile slave, de a turbura pacea europna
Comitele uvaloff nu p6te fi de aceiasi pa-
www.dacoromanica.ro
90
rere; dAnsul afirma ca populatiunile slave tinerea und autonomiT seculare, ale caria
nu vor mal turbura pacea, Indatit ce Eu- principale puncte le arta Excelenta Sa.
ropa le va inzestra cu institutiunT care malta Adunare este favorabilit autonomivor garanta viata si proprietatile lor ilor, si Miriditi merit mal cu smit buna
care vor asigura prosperitatea lor. Exce- sa vointa.
lenta Sa considera ea, acsta nou6 situaMehemed-AliPasa persistind. a aritta
tiune, iar nu o intelegere Intre GrecT
inconvenientele privilegiilor ce apartin
TurcT in dauna Slavilor, va fi garantia pit- semintielor albanese, comitele de SaintceT europene.
Vallier repeta cit, cfind e vorba sil apere
Propunerea D-lor plenipotentiarT fran- ua transformare considerabila, In Peninsula
cesT si italienT fiind supusa votuluT InalteT Adunan, Caratheodory-Pasa declara
nu are cunoscinta despre invoirea guvernuluT sfi asupra propositiunilor de rectificare ce i-se Meuse nraT 'nainte. Se credo
esceptionale ale evuluT medin , vor dispare. Aceste schimburT vor fi gracluali,
fara Indola, si statu-quo va subsista atva timp, drit Excelenta Sa n'ar voi ca guvernul s.11 sil fie silit a '1 prelungi intr'un
chip nemitrginit, chiar dupit ce vor stabili
reformele.
Baronul de Haymerle insista In favrea
propunereT a citruia object este numaT men-
www.dacoromanica.ro
97
PROTOCOTUL Nr. 14.
cit
urmatre :
Multamita spiritulur de conciliatiune
si coneesiunilor reciproca din cad fa con-
98
nicatiuneT ce primal plenipotentiar al Ru- tulor poprelor, un centru coma pentru
sieT face in numele guvernaluT sAii: aban- energia lor combinita, si pentru spiritul
donul BajazidaluT si a Tad Alaskerd si maT lor (le interprindere. Exeelentia Sa repetit,
eu shalt, constituirea IhtumuluT in port totusT, cA ar fi preferit ea Batumul, devefranc, form6zit nisce modificatinnT consi- nind port liber, sa nu fie enprins in tedderabile tratatuluT de la San-Stefano. Al- toriul r us; plin de incredere in declaratiutea Sa adaogit ca concesiunea din urma nile ImpAratuluT RusieT, lord Beaconsfield
inlesnesce evacuarea Batumulul si schim- vede, farl ind.uoiala, in avantagele liberbul acesteT cetAtT en Erzerumul. Princip ele tateT acestuT port, ua, compesare la al anede Bismarck ar fi fericit ea guvernul bri- xare pe care el nu ar putea'o aproba, dra,
tanic care are marT interese in acele tinu- nu p6te evita de a dice ea este penibil de
turT,sa fie satisfacut prin acel aranjament cugetat, ca pe calla se felicita de crearea
si eit s'ar realisa un progres decisiv in sensul unuT port franc, trebne sa, se preocupe, in
dca congresal, tntelegand.u-se asta- acelasT timp , de midtkele de a preveni,
(IT asupra acestuTpunct important, n'ar mal sail eel pucin , de a restrange cercul anor
avea sa se preocupe de cat de detallo.
nouT turburarY. Provincia Batum, in ad.evAr,
Principele Gorceakoff dorind a cun6sce nu este satisfacuta a deveni posesiune rasa;
opiniunea inalteT adunarT, presedintele face ea se afla inca in manile unor populatiunT
apel la apreciarea plenipotentiarilor MareT- ce se cred in stare de a o agra si introBritanie.
buintarea forte ar putea in acsta ckcumLord Beaconsfield a aseultat comunica- stanta, provoca grave pericole. Excelentia
tiunea PrincipeluT Gorceakoff ca un mare Sa doresce ca, pe dud va sanciona pro-
interes: el cugeta ca i Altea Sa cit ac- punerea grati6sit a ImpAratuluT Rusid, consta concesiune spontanee a M. S. Impera- gresal sa esprime tot-ua-data, dorinta ca
toruluT RusieT se recomanda celeY mal se- t(ite m6surele necesare sa se ia spre a evita
rise consideratiunT a congresuluT. In mo- deFordinT ale caror consecinte ar fi deplomentul cand nalta adunare se aproprie de rabile. Spre acest sfarsit, ar trebui sil se aibit
termenul lucrarilor sale si cand totT pleni- legitimo preveninte pentru ua valorsa popotentiariT se silesc a resolve difie,ulta,tile pulatiune care s'a artat ca Ode contrarie
de detalia ce subsista tad, plenipotentia- nouluT regim ce congresal voesce a1 imriT MareT-BritaniT sunt fericip a constata, pune. Exeelentia Sa insista ea principiele
din partea unuT puternic suveran, un de- si consideratiunile etnografice carT ali
mers impaciaitor de asa de mare val6re. jetat pe inalta adunare de a concilia inFA asemenea propunere, chiar dona ar veni teresele divergente ale nationalitatilor din
din parten uneT puterT asa de direct inte- Turcia de Europa, sa, nu fie perdute din
resatit si do la un om de Stat atat de es- vedere in ceca ce privesco Turcia asiatica.
perimentat ea Altetea Sa, pare, in orT-ce cas, Lord Beaconsfield credo ca nu este timp
de naturit a aplana unul dincele maTmarT de perdat spre a se adopta dispositiunT
obstacole la ua, solutiune doritil, de t6tit propriT ale preveni. El se mitrginesce in a
Europa.
indica lnalteT AdunArT ua stare de lucrurT
Primul plenipotentiar britanic considera ce nu ar putea fi remediata de iniluenta uea uit ferieita idee aceea de a transforma, la neT singure puterY. Excelenta Sa accepta,
finele unuT mare resbel, ua cetate contes- rojos crearea unuT port franc la Batum, dal%
tata inteun port franc si inteun intreposit ar clod ea congresal sil esamineze am6nuncoin e rcial pentru t6te natiunele. Excelentia tele acesteT hotararl preocupndu-se de neSa probit ca totul i accepta ae6stit pro- cesitatea de a preveni conflictele: este de
avantagi6sa ea acest port sa devina, in inPresedintele, dupa leest discus, recuteresul prosperititteT Rusid, TurcieT 0 tu- n6sce un progres considerabil catre ul in-
www.dacoromanica.ro
99
frnntarie, Altetea Sfl crede cit Rasta lucrare na pote fi Paula de congres trebun
pe cale de a se stabili.
legere cc el o doresce din &SUL inima. Exeaen ta Sa declara cit accepta ma; dinainte
resultatul convorbirilor ce se vor urma In-
Comitele Corti nu NO de cat sa, se aso- Ant justificate. 'I Omfine Inca datoria do
cieze in numele ltaliei la cuvintele cole- a reaminti interesele unei vileza nationagilor Sia i exprima speranta ca intelege- litatY musulmane care refusa dominatiunea
rea nn va Intfilni prea mari dificultati.
rusa. Excelenta Sa insista asepra events-
at in vedere.
www.dacoromanica.ro
100
malta Adunare trece la articolul XVI;
gata sit respundA indatit la obiectiunile
ce ar presenta plenipotentiariT MareT- relativ la Armed, 0 de care a fost deja
Britanie.
vorba inteul edlnit precedentA.
Lord Salisbury a depus, in acestA priPrincipele de Bismarck se asociazA la
cererea lorduluT Salisbury, care'T pare jus- vintl uit propunere care a fost impArtitA
tificatA prin numer6sele detaliT ale ces- plenipotentiarilor. Escelenta Sa cere sutiuneT ce nu ar putea fi discutate in se- primarea primelor Miff ale art. XVI ODA
ale cAror repugnante ar putea aduce pe satisfAc6nd tot-ult-datit pe guvernul otoviitor grave incurcAturY.
Uit discutiune se angegzA intre princiPele Gortchacow, lord Salisbury si Mehemed-Ali-Pasa, asupra numAruluY Lazilor din Lazistan, populatiune ce primul
plenipotentiar al Rusid, dupl nisce date
pe cad ansul se dell a le comunica, dice
di nu trece peste 50,000 de sufiete, pe cil de a pune In practicA nisce mesen T re-
tut punct i asupra colon-lalte objecte se amfina discutiunea spre a se face Orespeciale eel despart, in convorbirile par- care modificare in textul
ticulare. ActSst procedurA este admisA
www.dacoromanica.ro
101
nisce conditinnY earl' ar fi amenintat libertatea mitre l Negro, Anglia nu s'ar fi
putut angagia, faciii cu cele-alte-puteri,
de a'sT interdice intrarea in acsth inare.
Darii Batnmul, fiind declarat port franc
si comercial, guvernul engles va relnoi
angajamentele, cu modifichrile impuse de
decisiunile deja luate de congres.
Principele Gorceacog; observand ch
nici un chip aceste pericole nu s'ar fi
putut ivi, de 6re-ce Rusia nu are bastimente in marea Ngrh; este si dnsul de
*ere ca legislatiunea actualA sh nu fie
chruia se dt citire.
Presedintele adaogh ch pentru acest
Comitele uva1ow crede cit congresul motiv congresul nu se va ocupa de acea
nu are sit discute asupra acestuT punet ae,- fresh. Congresul nu are dect a revisui a-.
tele din 1856 si 1871. Ce cere Rusia? Ea cel articol, si se mArginesce a mentine
cere numaT statu quo ante pentru strim- statu quo ante ea suficient.
torT. Marquisul de Salisbury face ea statu
Altea Sa citesce apoT articolul XXV,
quo se depinda de conditiunile posesiu- care este privitor la elracuarea TurcieT de
neT Batumuld de chtre Rusia. Ar fi lesne Europa si de Asia de afro trupele ruse.
de probat eh Batumul nu constitue tilt a- Principele de Bismarck crede cit cele douh
menintare pentru nimenT, i eh posesiunea puted beligerante statuand. In mod reguacestuT port nu ne este necosarli de cat lat asupra acestuT punct, congresul trespre a asigura comunicatiunile m5stre
bue sh considere acest arangiament ca
marele teritorid ce Rusia posedh deja pe strict bilateral.
acstii parte a litoralulur lard Negre si Primul plenipotentiar al FrancieT suspre a'sT asigura comerciul. Eseelenta Sa pune in ac6sth privintit, uh, dorinth a sa
constatii eh declaratiunea libertiiteT por- colegilor sn din Rusia: Escelenta Sa in
tuluT a trebuit sit dephrtese ultimele in- trbit daca nu le-ar fi posibil de a face uh
doeli. Acest port va deveni un punct im- declaratiune constatand ch, guvernul rus
portant pentru comerciul lumeT intregT; se va sili, spre a libera pe Romania de
el n'ar putea fi uit amenintare pentru strim- sarcinele ce ar resulta dintrul ocupetiune
torY, i totul consilizit, prin urmare, men- prelungith, de a face evacuarea pe calea
tinerea statulza quo.
DunareT si Verne.
Lordul Salisbury intelege di Batumi]
Comitele ilvaloff rtIspunde eh propunu va fi de cat un port comercial, si ast- nerea fheuth de primul plenipotentiar al
fel acceptii In principih statu quo ante pen- Francier nu ar putea sit eibh un earacter
tru strInitorT.
In urma uneT observatiunT a le Cara- calea pe mare maT bine de cat pe cea de
theodory-Pa sa relativii, la oportunitatea de uscat. Escelenta Sa este gata a rhspunde
a declara cit Bulgaria nu va avea forte na- acesteT dorinte, dar declaratiunea sa trevale in marea Ngra, ca consecintii a sta- bue a fi subordonath uneT grabnice evetulza quo ante admis in acest moment, re- euhri a VarneT de eittre trupele turca.
www.dacoromanica.ro
102
Daca plenipoteNiaril otomanY bine-voesc cat populatianin greco si eke va teritoriY
declara in congres ca nu mal e niel un ce fir fi putut scitpa atentiand.
obstacol la evacuarea imediata a acestei
Situatiunea s'a schimbat: crearen uneY
forterete, Comitele Suvalow e gata a ras- Ramelii restransa lasa h lilt parte m
punde la cererea primului 'plenipotentiar multe populatiunt chrestine earl ar putea
al FrancieY.
sa nu fie asimil its niel cu reformele ce o
Caratheodory-Pasa core amlnarea and vorba de a se introdnee lu Rumelia dencestiunY asupra careia nu este in stare de tall, niel cu cele ce tratatul din San-Stea da un rlspuns precis.
fano proectza pentru provincie,le greco.
D. 'Waddington ob-,,erva ca nu a pre[Arta chrestinilor din Orient con . tituind
www.dacoromanica.ro
103
PROTOGOLUL Nr. 15
Pentru Germania principele de Bis- fora, pentru intinderea teritoriuluT, la demarck, D. de Balow, prineipele de Hohen- limitarea faoutade comisiunea anglo-rusa.
lohe-Sehillingsfarst.
Excelenta Sa aboga eate-va consideraPentru Austro-Ungaria comitele An- tiunT asupra situatiuneT fruntarieT persiane
drassy, comitele Karolyi, baronul de Hay- de la Bajazid p6W, la Muhamera i r6gA
pe inalta adunare do a tine in sma doPentru Francia D. Waddington, eomi- rinla guvernuluT s66 de a se pune de contele de Saint-Vallier, D. Desprez.
gres un termen difloultatilor n3Ineetat rePentru Marea-Britanie marquisul Salisbury, lord Odo Russell.
Pentru Italia comitele Corti , comitele
de Launay.
Pentru Rusia prineipele Gorceaeoff,, comitele uvaloff, D. d'Oubril.
Pentru `Furcia Alexandra Carathcodorv-Pasa , Mehemed-Ali-Pasa, Sadullah-
ast-fel conceput :
titlu de schimb. CAt despre delimitare,
Sub1ima P6rta va lua in seri6sa consi- 1111 esista nieT ua dificultate, de 6re-ce
d.eratiune opiniunea emisa de comisario! Malcom-Khan a declarat ea accepta pe aputerilor mediatriee in privinta posesiu- ceea a comisinneY anglo-ruse. Comitell
neY cetateT Khotur, , si se angajza a face uvaloff nu p6te de ca sa sprijine, al t-fel,
sit se esecute lucrarile delimitare d.efini- dorinta Persid de a ajunge cat maY curan('
tive a fruntarieT turco-persiane."
posibil la regularea fruntarielor sale.
Presedintele opinza ea aeum e timpul,
Presedintele intrba ilca s'a ficut verTconform decisiunel 'Nata de congres In ul- ua propunere In afara de mentinerea pura
tima sa Intrunire, de a asculta po repre- si simpla a art. XVIII.
www.dacoromanica.ro
104
jament, un schimb, si acest caracter al cestiuneY trebue sl fie indicat limpecle inteuA
nouit redactiune.
Principele de Bismarck esprimAnd do-
rinta do a sci daca plenipotentiariT rusi periodic de msurile luate in acest scop
dores sA se InsArcineze eu acea redactiu- puterilor carY vor veghia la acsta.
ne, si lord. Salisbury cerAncl pentru acestA
Congresul dii consimtimntul sti aces-
unid
: dar cl totusY plenipotentiariT o- Orient Inseris pe lista petitiunilor pretomanT sunt la dispositia PcomiteluT
sentate congresuld la No. 49, si prin eare
valoff pentru redactitmea nould articol, petitionariT se referA la congres spre a se
pe cAt va fi vorba de a se confirma deci- fixa un termen pentru punerea In practicA
siunea datA de comisiunea mixt in pri- a arbitragiuluT si sA se numscA un superarbitra la cas de divergentii."
vinta cesiuneT districtuluT Khotur.
Presedintele aminteste cA, In sedinta
Primul plenipotentiar al TurcieY declarA
precedentA, eongresul pusese la ordinea cA dAnsul nu a formulat ulpropunere pro4ileT de astit-clT, resultatul tntrevorbirilor priA 4isA, dar cA este gata a 's1 apropria
complimeatarie asupra diferitelor cestiunY conclusiunile memoriuluT adresat InalteT
de detalla relative la cetatea i portul AdunArT de sfintele locurT. Excelenta Sa aBatum- PlenipotentiariT interesatl nefiind trage atentiunea congresuluT asupra de!riel In putintA de a face cunoscute deci- plorabileT situatiunT a sfintelor locurY orsiunile lor, cestiunea e amAnatA pentru se- todoxo, care reclaml punerea in esecutare
dinta
a araniamentelor inste de conferinta tinutit
ProcedAnd la punctul urmAtor al ofdi- la Paris in 1858, arbitragiul si numirea uneT de 4i, presedintele observA cA lord nuT super-arbitra prevg4nte de protocolul
Salisbury s'a angagiat a comunica inalteT din BO Iulie 1858. DAnsul (Mil se referA
adunad resultatul uneT inteleged ulteri- congresuluT pentru numirea unuT superke ca plenipotentiariT otomanY asupra re- arbitru.
dactiund articoluluT XVI privitor la ArPresediutele, esprimI tndoielele Rae amenT.
supra competinteT InalteT adunArY in acesLord Salkbury dA citire redactiuneT t cestiune streinA In ea Insl-sT tratat.-lor
concertatA Intre plenipotentiariT MareY- din 1856 si 1871 si celuT de la San-Stefa no. Ar don totusT sA recomende atentiBritanie si aT TurcieY.
Sublima P6rtA se angagiazA a realise, u neT colegilor s6T si lntrbA dacA vre-unul
din plenipotentiarT are de presentat nisdi niel nA intfir4iere, imbunItAtirile
www.dacoromanica.ro
105
eareva observatiunT in acstit privintii.
cesteT afacerT, sat pe veehele base, sat
Lord. Salisbury ar fi dispus sa insiste, pe acele ce vor resulta din deliberatiunile
Owns uneT decisiunT a congresuluT in aLa ordinea 4il-T vine raportul eomicstii materie, din momentul ce indepen- siuneT de delimitare.
denta RomfinieT nu ar fame de la acsta
Principele de llohenlohe, preqedintele
con ditiune.
comhiuneT,indica mal ntdid traseul frunPrincipele de Bismarck dice ca, in ca- tarieT de nord a principatuluT BulgarieT
litate de representat al Germa niel, este de care urmezii t6rmul drept al DunariT de la
parerea lorduluT Salisbury, 0 nu cunme vechia fruntarie a SerbieT Vint unja deIn adevr, niel un mijloc de coercitiune ce terminata de congres intr'ua qedinta precongresul ar putea esercita in acsta a- cedentii, 0 care pled, de la un punct spre
facere.
r6sarit de Silistra pnt la Mangalia, la
Caratheodory-Paqa multamesce prep- marea Ngrit. Punctul de la rtsaritul SidinteluT cit a presentat InalteT AdunarT a- listreT nu este Inca fixat, dar nu este vorba
cstii eestiune. Excelenta Sa crede ea este de ua linie strategica : acsta este uti conde dorit ca acsta dificultate sil primsca cesiune Meal RomftnieT, i traseul esact
uil solutiune spre a preveni discutiunT ul- al acesteY concesiunT r6mane reservat
teri6re intre Itomnia qi Net. Primul
Comitele uvaloff amintesce cil, in aplenipotentiar otoman cere , cel putin, deviir, nu este aci vorba de ua linie strain casul and malta Adunare n'ar crede de tegica. PlenipotenthriT rtqf ait sporit teritrebuintit a esamina afacerea, cestiunea st, toriul acordat RomnieT; s'a luat decipail fi tratatii In afara congresuluT de ca- siunea ea ul linie. *dad de la rOsaritul
tre puterT.
SilistreT qi merg6nd la Mangalia, care ar
Principele de Bismarck dice, di, in ade- fi cominsil In teritoriul ronfin, sit servescii
vtr acesta ar fi singurul chip realisabil de de limita a posesiunilor romane in Doa trata eestiunea i credo cii colegiT sOT vor brogea. Acsta este o cestiune de bunii
consimti a seri guvernelor lor in a cest sons. credinta; punctul important fiind num6Comitele tivaloff amintesce cit propu- rul de elemente romane de coprins in Bulnerea plenipotentiarilor francesT relativii garia, acsta linie trebue a fi trasa cu inla libertatea religi6sii qi la diversele ga- grigre i ar putea fi confiata une comirantiT acordate tutulor cultelor a creat un siunT europene.
drept not aplicabil tutulor principatelor Comitele Andrassy dice ca, cele douLt,
qi care autorisa pe ceT interesal a sustine puncte extreme fiind fixate, detaliele trebuese, in ad.ev6r, la,zate une comisiunI.
la timp i loe justele lor reclamatiunY.
Principele Ilohenlohe, observa ea nu se
Preqedintele este de acord asupra acestuT punct eu plenipotentiariT Rusier : Al- OW Inca precisa punctul extrem din parteta Sa este de opiniune, in general di tea SilistreT, dar ea comisiunea a indicat
s'ar putea Introduce In tratat un arti- ca nest punct sit fie loeul unde s'ar puteit
col care ar da puterilor representate In stabili un pod peste Dunare la rsaricongres sarcina do a veghea, fie prin repre- tul SilistreT, pod care ar lega cele dou6
adaoga, eu consimtim6ntul Inalter Adunad, cii In ceea ce privesee acsta din urma cestiune, se va nota In protocol cii representantiT.puterilor sunt gata a referi
guvernelor lor in acstil privinta i a recommis solicitudineT lor esaminarea a-
www.dacoromanica.ro
Malta Adunare da consimtinadntul sda separa basinele Isker i Marica futre Kpe
a cestor propunerT carT reguldza limitel e de murli i Hadzilar, urmza t'asta linie a-
matcrT:
rige catre sud-vest urmand unja de fmpartire a apelor tare basinele Mesta Ka-
thalwegul riuletuluT unido se gasesc SR- Rhodopelui, numite Demir Kapu, Iskof
tele Hodzaki6j,
Aivadsik , Tepe, Kadimesar Balean i Aji Gedik pn
Kulebe-Sudzuluk; strebate oblic valea la Kapetnik Balean, qi se confunda ast-fel
Deli Kamtsik trecnd la sud de Belibe qi cu Techia granita administrativt a sangiade Kemhalik qi la nord de Hagimahala ta- culd SofieT.
ind Talea Deli Kamtsik la 21/2 kilometre
De la Kapetnik Balean, linia graniteT
In sus de Cengel; se sue pe vdrful munte- este indicata de linia impartireT apelor
luT la un punct situat intre Tekenlik qi futre Talle Rilska reka i Bistrica reca, i
Aidos-bredza gi merge pe Karnabad-Bal- tirmst ast-fel muscelul nimia Vodenica
can, Priseyica-Balcan, Kasan-Balcan la Planina spre a descinde In 'alea Strutna
nord de Kotel Ond la Demir-Kapu. De la la confluentul acestuT r cu Rilska recae
Demir-Kapu ea va urma sta Balcanilor lasand satul Baracli de parten, Turcia.
pAnd la piscul Kosica."
Ea se romea atund la sud de satul JeCongresal adopta acdsta linie TOnd la lesnie,a spre a atinge, pe linia cea mal
scurta, catena Golema-Planina la piscul
Kosica.
Principele de Hoheulohe indica ca de Gitka i a se uni aci cu vechia fruntarie
la acest punct inainte, delimitarea san- administrativa a sangiaculuT SofieT, lagiaculuT SofieT a IntAlnit dificultatY in si-
drpta, capul barinuluT pirtuld Ichtiman elude catre nord-vest urmand, la disDore, trecnd filtre Bogdina i Karaula tanta de dou6 kilometre aprdpe, tarmul
spre a se uni cu linia ImpartiriT apelor, ce sting al Dioljanskei-reka qi al Lukivichei
www.dacoromanica.ro
107
teca, taie, la 1,000 de metri Ia nord-vestul satuluT Segusa, calea de la Sofia la
Piro, se dirige in linie dr6pta cittre Vidlik Planina i, de acolo, pe muntele Radoeina din eatena Kodza Baleen, lasfind
SerbieT satul Doikinci si BulgarieT satul
a'l mentino, dca nu in limitele sale administrativo aetuale, eel puein in dimensiunile teritoriale in care a fost concedat.
Senakos.
www.dacoromanica.ro
108
ma sit determine esactiequivalentul ce a
fav6rea nod anexitrY serbe n'at nia nA vaPrincipele de llohenlohe crede c tre- 16re in ochiT comitela tivaloff; spre a
bue a adaoga c comisiunea a propus,
demonstra pucina lor consistenta, este de
unanimitate, de a se da principatuluY bul- ajuns a constata eit aceste localitittY sunt
gar na cale militara, afarit de equivalentul astadY ocupate de trupele serbe i ca mipe care Rusia '1 gasesce insuficient. Adsta tropolitul bulgar, care representa interepropunere a fost formulatit in ace0Y ter- sele acesta nationalitittY, a fost esilat de
p -incip ele Serbia.
menY:
In cas de resbel i chiar in cas dud.
TotusY, spre a ajunge la nit conclusiune
reclama.
www.dacoromanica.ro
109
ptl stattia asupra detalielor priu apus va urma traseul ae la San-Stephano,amajoritate de voturT.
diet muntiT Isiklar, Karakolas, Cepelti,
Principele de Hohnnlohe espune cit re- Esek-Kulaghi, Balcanil Negri (Kara Balpresentantil engreg, in sinul comisiuna, ean) Ong, la muntele Krusevo.
ar don sit adaoge pe lAngA unja Balkanilor 111 razA strategicA de 5 chilometri. A- 2. Fruntaria occidentald a Runtelid
al propunerd engleze inseratA In protoco- Cadir Tepe, din catena Rhodope, urnind.
lul No. 4, pagina 3, resoluVa urmAt6re: unja impitrtinil apelor dintre basiuele Ma,,Comisiunea europeanA va lua in consi- rica si afluantil stq de ill parte, si 1VIesta
deraiune necesitatea pentru M. S. Sul- Karasu qi afluentil acestuia de alta, si se
tanul de a 'd putea apN.a fruntariele Bal- dirige care Sud-Est i Sud pe eulmea
muntilor Despoto-Dagh , cAtro muntele
canilor in Rumelia Orientall".
Acest adaus fiind primit de congres, Krusevo (punctul de plecare al HO trapresedintele supune la sufragiele Inaltel seuld de la San Stephano.)"
AdunArI traseul fruntarielor bulgare, afaCongresul aprobA, fait discutiune, arl de cestiunile de detaliA privit6re la'Pi- costA delimitare.
rot si Tm, cad rhafin a fi hotArAte de cAtre
Principele de Hohenlohe dA spa citire
comisiunea de delimitare. Acest traseti proiectuld de delimitare urmAtor pentru
este adoptat In unanimitate.
Serbia, primit de majoritatea comisiuna:
Principele de Hohenlohe trece la fruntaTraseul va urma fruntaria actualg prin
ria Rumeliel orientall i dA citire propu- thalwegul Drina , lAsAnd principatuld
nerd urmAtre presintatA de comisiune: Mali-Zwornic i Sakhar."
Ea va urma apa in lungul vechalimite-
www.dacoromanica.ro
110
gate turcid
Kujan. Din acest punct, fruntaria se va a se sci d6cA Prepolac va remane Turcilor
con topi din not eu limita administrativa sat Sarbilor, pIenipotentiariT GermanieT,
Austo-UngarieY, Franca, Marel-Britanie,
ItalieT qi TrcieT sunt de parer de a lasa
acest punct TurcieT: plenipotentiariT RusieT declara ca primesc votul majoritateT.
Acsta limita administrativa este mal Presedintele consultA apoI inalta aducu shag mareata prin crsta S. Ilia-Plani- nare in privinta Vranjet PlenipotentiariT
no, Vidal munteluT Kljac, ersta Babina- GermanieT, Austro-UngarieT, Franca si
Glava, culmea muntilor Crni-Vrh, unde se Rusiel sunt de Were ea acest district sit
confunda ea fruntaria occidental. a Bul- fie anexat SerbieT; plenipotentiariT MareTgarieT indicata mal sus.
Britanie, ItalieT i TurcieT sa, pronuncia ca
Altea Sa, dupii terminarea acester eitirT, el sa, remad SublimeT-PortY.
upune dout dificultatT ce s'at ivit in sinul
Principele de Bismarck constata resulcomisinneT: una cu privire la defileul Pre- tatul votuluI si propune InalteT
po lak, alta relatid la districtul Vranja.
Adunande
a se adopta totalitatea traseuluT
frunIn ceea ce se atinge de Prepolak, delega- tarielor SarbieT, alipinclu-se Prepolae Turir austriacT il lasasera TurcieT: comisia cieT si Vranja SrbieT
militarl insa propunAnd de a se acorda
Caratheodory-Pass declara cii dansul
Sarbilor nA rifzit de ua mie de metre la Sud trebue sa ascepte in privinta VranjeT insde Prepolae, delegaiT turcT s'at opus. Ces- truetiunile guvernuluT st.
tiunea n'a fost decid : cat despre districLord. Salisbury reclamand din not contul Vranja, majoritatea comisieT erea de tra cesiunel VranjeT, care 1 pare perico16Were de al lasa Shbilor, dr acest sen- sa, pentru Turcia, refusa de a consimti,
timent a Intalnit opositiunea delegatilor aceste conclitiunT, la traseul fruntarielor
turd i englesT.
sarbe.
Mehemed-Ali-Pasa indica, pe carta, inIn facia acesteT declaratiunT, presedinconvenientele atributiunel catre Sarbia a tele recunsce ea, dad va fimentinuta, ar
VranjieT: uft data defeleurile acesteT regi- trebui sa constate, cu Were de rn, amaunT trecute, nu se mal presinta, niel un ob- narea regulard acesteI cestiunT Oa la un
sta col IAA la Uskub. Excelenta Sa decla- acord ultQrior.
ra dra ca Vranja este neceser liniel de aComitele de Saint-Vallier, insista, din
parare a imperiuluT si insista, Tina, ca Pre- nob, ea orasul Vranja sa fie lasat SrbieT,
polac sa, fie lasat TurcieT.
si, intr'un scop de conciliatiune, el propuComitele iivaloff se margines ce in a ne ua, linie de transactiune care sa fie staface cunoscutA atitudinea comisarilor rusT bilita, la Sud. qi in apropriere de Vranja;
In sinai coaisiuneT: el at abandonat de- orasul i populatiunea ar tine de princilimitarea de la San-Stephano spre a primi patul sarb, pe dud Tureia ar afla, in indelimitarea propud de Austro-Ungaria, tinderea de teritoriT ce i s'ar acorde, consi, cat despre cele dou6 cestiunT supuse in ditiunile de siguranta ce ea reclama. Aacest moment congresuluT, el s'at dat in csta propunere dA loe la un not schimb
partea majoritgeT expertilor.
de hiel, i congresul decide ca eomisia de
Comitele de Saint-Nallier observA ca ar de1in3itare va avea sa, determine, la -sud de
fi esential ea sa se lasa SarbieT eetatea Vranja, traseul uneT liniT care,lasand oraVranja, importanta pentru principat din ul de partea S6rbieT, sa dea TurcieT spapunctul de vedere al populatiuneT. Exce- tiul necesar spre a'sT asigurn apgrarea polenta Sa nu erode alt-fel el Sublima-P6r- sesiunelor.
ta, s'ar putea plange de combinatiunea aPresedintele puns apoI la vot stabilitadoptata, avantagi6sa, TurcieT care reintra tea traseuld fruatarielor sarbe, care se aIn posesiunea DjumeT si a partiT de Sud a doptA de congres. Aiteta Sa constata cu
5antiaculur SofieT.
multumire acest resultat i adaogl cit pro.
meridionall oriental ii a sangiaculuT Nis,
formand impartirea apelar Intre basinele
Vardar, Struma, Isker i Lom de oparte,
si Morava i Timok de alta.
www.dacoromanica.ro
111
tocolul renaane deschis pentru instructiunile cerute de plenipotentiaril otomanY.
Remane, apoY, bine inteles ca, terte cestiunile tratate de comisiunea do delimitare sunt Tnaintate comisieT de redactiune
pentru detaliele de forma.
Principede Gorceacoff da citire comunicareY urnalt6re :
pera de pacificare ce a intreprins, plenipotentiarlY Rusid cred a corespunde sentimentelor sale esprimand urarea ca acsta opera, implinita inteun spirit de conciliatiune, sit asigure Europa nit pace solida si durabila.
Rusia este particular interesata in acsta. Ea a flout mad sacrificiY in timpul
resbeluluY; a flout si mal marl, eu scopul
de a so restabili pacen si a se mentine intelegerea, europnit. Ea este in drept de a
spera cal col putin, aceste sarifieff nu vor
va fi pusit la ordinea de di a viitreT sedintp, fixata pe mane, care va mal coprinde s'i regularea punctelor reservate in cestiunea BatumuluY, rectificarea fruntarieY
teritoriulul natal*, 0 uit comunicare a- Rusiel si al Tumid ait convenit, prin ur-
www.dacoromanica.ro
112
Mare, ea Sublima P6rtg, in schimbul ace- Primul plenipotentiar al Mard-BritaniT a
lor teritoril, se restitue la rndul eI Per- fost animat de acelead simtiminte. Cat
sia, orasul i teritoriul de la Khotur, in- p entru neintelegerea asupra Enid de frun-
tome cum a fost delimitat de catre co- tarie, Excelenta Sa prop une de a incremisiunea mixtit Anglo-Rusit.
diata discutiunea punctelor in litigit coCaratheodory-Pasa declara cii plenipo- misiund de delimitare si sped, el nu va
tenti ,riT otomanI nu at primit Inca in- maT fi niel uA difieultate.
structiunile lor.
Pre,edintele regren el nu s'a putut
Din observatiunile schimbate in acsta stabili acordul direct, si se teme ea, aprivintit, intre comitele Andrassy, lordul vnd recurs concesiund, sil nu fie mijlocul
Salisbury, Caratheodory-Pasa i comitele cel wa repede de a regula acsta afacere.
uvalow, resulta cil traceul propus penPrincipele Gorceacoff explica din not,
tru teritoriul de la Khotur este acel as a cit traceul ce propusese i indicase pe
care delimitare a fost indicata, acum her* constitue nil concesiune insemnata,
cap.-ye anY, de eittre comisiunea Anglo- de adlogat la acele la care Rusia conRusa.
simtise deja. D-sa era autorisat a credo
Congresul, mal 'mint de a se pronun- cA, nicTug, dificultate nu ar mal fi survenit,
cia, ce'e a se mama resolvarea cestiund relativ la unja mal 'nainte de Olti ce pripentru a doua cji, Ong ce se va comunica mise sub respunderea sa personalA, si
respunsul definitiv al Porta.
supra careia D-sa se inchipuise cit
Presedintele intrba dcit acordul s'a
interesate citd.use cu totul de acord.
stabilit intre plenipotentiariT engled si Presedintele propune cit eel putin asupra
rusY, asupra invodilor privit6re la Batum, consimtimntula puterilor, comisiunea de
asupra carora trebuiat sil se intelga in delimitare, daca (Hasa urmzit a fi sesisedinta precedenta.
satit de acest diferent, sil passcit inainte
Lordul Salisbury regreta cit ul n lute- in lucrarile sale fat% a mal reeurge la conlegere asupra traceuluT linieT de fruntarie cursul unor deed specialY, si sil decidit
survenit tocmaT la urmg, i pune In In- red.amnclu-se pe majoritatea sufragiilor.
tardiere acordul Intre ambele puterT.
Acsta propunere este primita in unaPrintul Gortchaeow jce ca in ceeea ce'l nimitate de catre congres.
privesce personal, nu este in diverginte Presedintele ja act de acsta decisiune
de opiniunI cu lordul Salisbury asupra si la observatiunea HCaratheodory-Pasa
eirconseriptiunilor teritoriale. Primul ple- relativa la Valea-Al.ichkerdulu, r6spunde
nipotentiar al Rusia a luat pe respunde- cit Alachkerdul este afar/ din cestiune;
rea sa personan de a primi un traed not comisiunea nu va avea dara alta indatoasupra caruia convenise cu primul pleni- rire de cat a se ocupa cu traceul linieT de
potentiar al Mara-BritaniT. Alteta Sa ci- Olti.
tesce, In acsta privinta, declaratiunea urJuana Adunare trece la declaratiunea
matOre:
presintatA de cAtre printul Gortchaeow,
PlenipotentiariI Rusl ail adus deja la
sedinta precedentg.
cunoscinta congresula, ca Imperatorele,
Primul plenipotentiar al TurcieT nu 'T
Augustul lor stapan, are intentiunea de a esplicA bine tinta aceluT document. Prinface din Batum un port liber. Sunt auto- cipiile i modurile menite a asigura resorisatT de a adaoge ca intentiunea Majes- lutiunile congresuluT, aft fost deja indicate
tata sala este Inca, de a face din acel port in cursul deliberatiunilor Inane adunArT;
un port esentialmente comercial.
ug, parte din decisiunile congresuluT, urLordui Beaconsfield impArtAsesce eu mzA a se eseeuta imediat; cele-ralte
totul ideile exprimate in documentul citit pArtY privese pe nisce comisiunT speciale
acum de principele Gorceacoff, i pretu- instituite en atributiunT definite; t6te gasee tare spiritul sineer de conciliatiune rantiile necesaril ati fost prin urmare deja
de care Alteta Sa a dat probg, in convor- date. Semngtura tratatuluT de pace sula districtele in cestiune. pune de almintrelea intr'un mod solemn
birle
www.dacoromanica.ro
112
la cea mal strictl obligatiune stipulatiu- un tot , din care nu se p6te primi ni
nile prev6dute inte6nsu1. ComLiunile parte si refuse cea l'altA; Alteta Sa insA
complectzA t6te acole garantit si Exee- nu credo ca fie-care Stat isolat sit fie olenta Sa nu vede ce alte e,onditiunT s'ar bligat sit intervinA pentru esecutarea amal putea cere. Guvernul ottoman a asi- ester invoirt si el p6te esista tilt garangurat eongresul di va pune in esecutare tie solidarit si colectivl; in acstit ordine
in eel me smut timp resolutiunile Malta de ideT eel putin se pune Alteta Sa, penAdunArY. Caratheodory-Pasa crede el nod
dispositiunT ar putea fi cause unor complicatiunrsidifieultAtY contraril seopuld ce si
Rusia a declarat el voesee s6, atingit.
Principele Gorceaeoff nu intelege oportunitatea objeetiunilor primuluT plenipo-
formulA menitit de a da Europa asiguritrile cele mal absolute cit nu se mal vor ivi
evenementele earT at miseat'o, si, admitnd chiar ea puterile sl se angajeze sotentiar ottoman , Altea Sa nu vede lidaricesee ea sl useze de fortA la trebuinde cit fol6se and t6te garantiele cele tit, ele s'ar espune si prov6ce intro d6nsele
mal nemerite unul tratat fiteut de 6meniT cele mal grave disimtimente. Scopul coneel mal eminentl al Europa' si care nu ur- gresuld este numaT de a face nit operit
mzit a rOmfine liter% m6rti. Este impor- humanit, supusit, ca orl-ce alta, fluctuatant ea stipulatiunile until asemenea act tiund evenementelor. Alteta Sa s'a temut,
si fie respectate: 1 ordul Salisbury simtea la Inceput, dud pentru prima 6rA, s'a eiodini6rit neeesitatea pentru Europa, de a tit declaratiunea rusi, ea nu cum-va cesupraveghea eseeutarea reformelor in rerea prineipeld Goeeacoff, sit trcit peste
Turcia; dell, fuel esecutarea unuT tratat resursele congresulut In urma esplicatiuce in eurnd se va semna in Berlin nu nilor date insl de primul plenipotentiar al
trebue, re sit devie objectul und supra- Rusiel, principele de Bismarck s'a convins
vegherI continue. Alteta Sa de almintere el, printul Gorceaeoff ar fi multumit ca
lea nu tine mal mult la un termen sal la uit redactare ndicAnd eit obligatiunile Inun altul al declaratiund sale: to t ceea ce teunite si consemnate t6te In tractatul viidoresce Rusia, este ea punerea in practiel tor, vor forma uit intoemire la a Aria e-
nea s'ar usura prin uit propunere for- Alteta Sa nu presupune ca printul Gormall ce sr presinta plenipotentiariT rust ceaeoff sit aiblin vedere nisee stipulePrincipele Gorecacoff r6spunde el ar fi
gata sA eh% do la puterile ce iaii parte la
eongres, garantarea colectivl a esecutArd
resolutiunilor Inaltel AdunArt
Principelede Bismarck r6spunde el, nu i
s'a dat mandatul de a esprima in ac6stA
privintil, in calitate de presedinte , opiniunea congresuluT: D-sa nu pote vorbi de
eat in numele Germaniel. In consecintl
tenle se inteleg asupra nnor cestiunT carT principele deiBismarek nu erede ea congrepreocupit Europa de aprpe un seed, si sul se par e de mal 'naintea presupune cA
earl mal eu smit de 20 anT inc6ee des- resolutiunile luate solemn, de t6tA Eut6ptl solicitudinea sa, d6nsele nu ad in- ropa unitA, nu s'ar esecuta. Ar trebui sit
tentiunea de a lucra in zadar, si el t6te asteptlm ocasiunea une infractiud pentrebuese sit supravegheze si sA controleze tru a ne ingriji, si in easul acesta, puteesecutarea unor stipulatiunI earl formzA rile prevenite de eltre representantil ion
www.dacoromanica.ro
114
la Constantinopole s'ar putea intelege &ad plenipotentiarl rusY vor presinta la
spre a face un apel la nout intrunirl di- urma redactarea aceleT propunerY.
plamatice. Dad insa, guvernul rus ar
Caratheohry-Pasa multumesce comipentru introducerea in tractat a unuf teluf uval.off pentru apreciarea buna-viiinsista
aiba de mal 'nainte dreptul de a controla pronunciate de care D-sa. Primul pleni-prin agentil lor, esecutarea resolutiunilor potential. al TurcieT va desvolta ideea sa
inaltd adunarT, principele de Bismarck,Tfn find congresal se va ocupa cu discutiuceea ce '1 privesce personal, nu are nimic nee articoluluT in cestiune; D-sa tnsa insista, de Ream, a apune cl tte pnterile
de 4is.
Primul plenipotentiar al RusieT raspun- ce WI parte la un tractat trebuesc sa fie pe
de el printul de Bismarck a interpretat un picior de perfecta egalitate pentru t6te
bine intelesul propunerd salo. D-sa do- obligatiunile sale, el un tratat urmOzit a
resce in adevr ea un articol tnserat in fi, In adevar, obligatoria, pentru Vito statractat sit esprime; ea, esecutarea deeisiu- tele ce pun semnatura lor pe clausal. Exnilor congresuluT s. fie pusa, sub suprave- celenta Sa sI refera la observatiunile pregherea Europa intregY. Altea Sa ob- cedente i repetit el flout stipulatianY de
serva tnsit el sarcina de a semnala infrac- control ar fi zadarnice i chiar suscepticomise ar trebui sit incumbe nu bile de a aduce dificultatY seri6se.
numal representantilor la Constantinopole
Presedintele dice el este preferabil de
dara i gavernelor ehiar dada tractatul a mane acOsta discutiune , Ong In moeontine espresiunT conceptate In sensul mental dad plenipotentiarffRusiel vor face
cuvintelor principeluT de Bismarck, pleni- ult propunere In sensul care a fost indicet
potentiariT Rusiel nu vor insista.
mal inainte
Principele de Hohenlohe, In militate de
tiariT RusieT at avut maY cu smit in ve- presodinte al comisiuneT de delimitare
Comitele uvaboffglee el plenipoten-
rial otoman, nu all fost pusY in esecutiune. teta Sa supune inaltel adunar resolutiuCeea ce a causat Europel frequente
nee urn:10re relativa la Sandjakulul- SofieT
ganirY, resbelul, i in fine, reuniunea eon- si adoptata de catre comisiune in anent-
mitate :
Linia de fruntarie futre Serbia si Bulgaria se lga cu unja deja admisa, la un
chilometru d Segusa, spre Nord-Vest ,
merge in unta directa spre muntele Stol,
si de aci, prin unja de separatiune a apelor Intro Morava si Sukowa-de-Sus, cu afluentli sl, se impreuna trecand prin Des-
115
de tmpartirea apelor intre pariul Kojska tentiunile adunariT, Lordul Salisbury - ri
si piriul care se scurge in Morava, langa did objectiunY contra dispositiuneY geneNeradovce, spre a se uni eu Planina Sv. ral care mentiue tractatele anteri6re,
Ilija, in sus de Trgoviste. De ad, ja d'alun- a precisa iateun mod maT esact, punctele
gul inaltimea de la SV hija, p6n6 la Kljne modificate prin invoirile actuale. Escelentrednd prin punctele indicate pe harta ta
nu gasesee maT en smil acstit dede la 1516 si 1547, si prin Babina Gore, cisiune suficienta, in privinta stramtorilor.
ajunge la Crni-vrh.
D. Desprez observii eit redactarea proCongresul santionsa aceste dou6 reso- pu sil ocrotesce statul quo, si comitele Corti
lutiunY; dar, asupra und observatiunY a le judeca adsta redactiune eu atat mal mult
Caratheodory-Pasa, remane bine inteles ea oportuna ca cat dfinsa consacreaza acest
protocolal sta desehis pentru instruc- principiti de drept public care dice eit or
La ordinea ile1 este ul comunicare a supra acestuT punct si la care fati parte
comisiunT de redactiune.
Lordul Salisbury, D. Desprez, comitele
D. Despr,ez, raportor al comisiuneY, rea- Andrassy, princip ele de Hohenlohe si premintesce cil presedintele congresuluT, in sedintele, cil majoritatea congresuluT este
F3edinta precedenta, a manifestat dorinta favorabila redactiundpropuse, i recunsd'e a C11116SCO starea lucrarilor comisiund ce, in maY multe din dispositiunile sale,
Cat pentru plan, comisiunea putea se a16ga, sail ordinea adoptata la San-Stefano,
116
tese a presinta propunerea urnaltre pe propunerea se va imprima si se va pune
la ordinea dileT edintel viit6re.
care o si eitesce:
edinta se tidied la 5 ore WA un 1/4.
Jraetatul de la San-Stefano fiind nuSemnatT:
v. Bismarck, B. Billow, C.
teritoriale
mal preliminar, si prefacerile
carT a fost stipulate inteinsul fiind mo- F. de Hohenlohe , .Andrassy, Karolyi,
dificate si supuse la sanetiunea EuropeT, nu Haymerle, Waddington, St. Vanier, H.
s'ad prevddut inteinsul termenT pentru re- Desprez, Beaconsfield, Salisbury, Odo
mitere eelor interesatT a teritoriilor desli- Russell, L. Corti, Launay, Gortchacow,
pite de imperiul otoman dar carT se aflat Schouvaloff, P. d'Oubril, Al. Caratheodory, Nekemed Ali, Sadoullah.
inch ocupate de trupele turcestT.
Astit-dY tus &ad marele puterl ad *Tut
de acord asupra nouilor delim HATT, pare dar
cdtre congres.
PresentY :
Schillingsffirst.
comi tele AnPentru
Austro-Ungaria'
drassy, comitele
Karolyi,baronul de Haymerle.
Pentru Francia, D. Waddington, comidate in primirea celuT in drept, la date tele de Saint-Vallier, D. Desprez.
determinate.
Pentru Marea-Britanie , marchisul
Fixarea acelor date, pentru fie-care Salisbury, lordul Odo Russell.
Pentru Italia, comitele Corti, comitele
cas special, ar putea se incumbe comisiude Launay.
unf de redactiune.
Pentru Rusia, principele Gorceacoff,
Mehmed-Ali-Pasa, eitesce apd urmdt6- comitele uvaloff, D. d'Oubril.
rea propositiune.
Pentru Turcia, Alexandru Carath6odoryPaso Mehemed-Ali-Pasa, Sadoullah-Bey.
PlenipotentiariT otomanT atrag atenti- Pava,
se deschide la 3 ore.
unea inaltd adundrY asupra art. X al tracSe
face
mentiune
despre lista petitiutatuluT de la San-Stefan ), a chruT stipulanilor No. 12, la ordinea 4i1eT este mal AntiunT sunt indispensabile a se mentine, p en- tad rspunsul ce trebue sd, fad, plenipotru partea SandjakuluT SophieT care se va tentiariT otomanT, dupg instruetiunile ce
uni Cu principatul BulgarieT, de re ce ad cerut Porte, in privinta noueT redaeeonfigurarea terenuluT se opune la for- tiunT a art. XVIII, relativ la orasul si la
teritoriul Khotour si care a fost aprobat de
marea altor liniT de comunicatiune de cfit
congres in sedinta de ed.
acelea cad esisth intre Kazasurile de RahCarathodory-Pasa reinoind declaratia
monli, Ichtiman si Bazardjik pe de lid fAcutd Inca in sedinta trecutd, dice cl de
parte, i Kazasurile de Pristine si Uskup re ce linia de fruntarie a teritoriuluT de
cedat a fost trash de comisariT anglo-rusT,
pe do alta."
n'are
sd objecte nimio la redactiunca prePresedintele observit D-luT plenipotensentatd de comitele uvaloff.
tiar
www.dacoromanica.ro
117
Batum, ce se jtramisese comisiunel de delimitare.
Principele de Hohenlohe, presedintele
comisiund de delimitare, da eitire doeu-
indicat 16nga Nariman, fruntaria se va In- gresuluT trebuie sa fie Indreptata numal
drep ta spre r6sarit, va trece prin Tebrenek, catre toril orele MuntenegruluY si SerbieT,
ce rdmane RusieT, p6nit la Pennek-Tchai. ocupate de follele turcesel, si care vor fi
Va merge d'alungul acestuT rag pana la desertate pe calla trupele sorbe si munte-
Bardouz, apol se va Indrepta spre apus, negrene vor mein teritoriul otoman.
lasand Bardouz si Ynikoel RusieT si se Dupit Altea Sa acsta combinare ar puLea
va Impreuna eu linia fixata prin traetatul inlatura inconvenientele despre care e
de la San-Stephano, la Zivin-Ka16.
vorba.
Principele de Bismarck constata ca,
Caratheodory-Pasa, facesnd alusiune la
congresal sanetionza resultatul delibe- dificult4ile ce s'ar putea Int6mpina In lorarilor comisiuneT.
calitMile de la fruntarie despre nationaLa ordinea dileT este apoT propunerea litatea carora este Inca Indou616, crede mal
eitita In sedina trecuta de D. d'Oubril, preferabil ca aceste ambunturl sa fie lasi relativa la unele tinuturT oeupate de sate la aprecierea comisiuneT europene,
trupele turco a caror evacualiune nu care va fi Insareinatit en linia desparOtre.
s'a savarsit filch.
Prineipele de Bismarck credo el congresal nu p6te sit fixeze de eat un principia general, si ca indicarea termenilor
pentru evetuare trebuesce reservata unja
Presedintele object6za cit Intrunirea comisiuneT si lucrarile sale vor avea trebuinta de mal multe lunT, pe catit vreme aci
este vorba de evacuar ce trebuese a fi facute in cate-va sap tmanT: ult evacuare si-
din comisiunile speciale. PlenipotentiariT multaned nu 'T pare dificila inteul Ora unRusieT ar purtea sit formulese acest prin- do nu sunt cet4T, lasand eu ate acestea
comisiuneT, sarcina de a regula la urmit,
cipid ?
Lord al Salisbury este de *ere ca, pen- delimitarea precisa.
tru pam6nturile cedate Rusiel de catre Caratheodory-Pasa cere sa se dea trupeTurcia, evacuarea trupelor otomano tre- lor otomano un timp mal lung de cat trubuia sa MIA loe in acelasT timp, and se pelor muntenegrene, earl n'ad niel un fel
va efectua evacuarea pam6nturi1or otoma- de greut4T.,
D. d'Oubril respundnd eit futeadevdr,
nT de catre trupele ruse.
Comitele uvaloff observa cit cestiunea asupra punetelor unde se vor face invenridieata de catre propunerea rusa nu este tare, s'ar putea da cate-va dile mal mult,
ul cestie generala; ea a fost motivata prin presedintele propine de a se hotart in
dispositiunile luate si care tte -tintescd la principit cd, evacuarea va fi simultanea, aevacuarea trupelor RusieT, Ara sa fie vor- fait de punctele undo vor fi arhive, arseba de reciprocitate: SerbiT si MuntenegreniT nale, etc.; comisiunea de redaeVune, insunt ast-Idl siliV a evacua teritoriul oto- saremata ca formula resolutiuneT congre-
www.dacoromanica.ro
118
sute, va fi invitatl a tino in sknit aastA cererel lul Caratheodory-pasa refusul cel
din urmA consideratiune.
mal categoric si niel nu p6te sit aseundit
malta Adunare 'sT dit consimtimntul mirarea ce 'T inspirit.
Presedintele, &al eu opiniunea plenipoplenipotentiarilor otomanY , relativa la tentiarilor RusieT, recun6sce el este impomentinerea articoluluT X a tractatuluT de sibil sa dea urmare propunereT otomane.
la San-Stefano.
Primal plenipotentiar alRusieT reaminLordul Salisbury sprijinl motiun -a ple- tosco cA, in ultima sedintl, a consimtit,
uipotentiarilor otomanT i insistA asupra potrivit cerereT presedintele, a da un for-
necesitAteY de a lAsa PorteT calea militarn mula mal seurtA propunereI in privinta
stipulatA intiacest traetat.
sanctiuneT decisiunilor congresuluT. Alte-
re aduce ritsl pe congres la un punet hotArit de mal 'nainte. Art. X este anulat
nume sufern niel ul discntiune. Excelente Sa n'are , de alt-fe! niel Tal objectiune
rilor otomanT sustinutl de lordul Salis- resc a controla si surveghea insistfind abury- i credo cl guvernul s6ti va fi dispus supra une eseeutiuuT contornan ea laten-
tiunile
a asigura un resultat care niel interesele generale ale EuropeY, niel demnitatea marelor
cA plenipotentiariT rusl , impotrivitorY re- puterT dar putea lAsa sit fie invalidat".
mnoire
Prineipele Goreeakoff adaogit el acest
ar acorde bueuros Por-
www.dacoromanica.ro
119
MatA, la trebuintl, de nA actiune diplo- uncle nu se vor mal asecla bateril si "bide
maticit. A doua parte a documentuld re- nid uA-datl tunul nu va mal resuna."
serva, Inteadev6r, puterilor facultatea de
Ciratheodory-Pacha multumesce comia se intelege asupra mOsurilor und actiunl
ulteriae, drti fib% sl oblige pe verY una
dintr'nsele.
Comitele Andrassy se asocias1 cu ideea
principelul de Bismarck. El n'are sti ()Wean@ nimic la intelesul primal pArtY a documentuluY rus; IVA Excelenta Sa ar dori
care a fost teatrul unor lupte eroice; in Ind trase; nu este de loe cps el positiea
istorie se gAsese lupte de felul acesta , kit Schiped trebue sA apartie maY mul t Rumenu mal superire. Niel-uA-datA virtutile lieY orientale, de cAt provincieY Bulgaria.
militare si patriotice al cArora simbol este
Alehemed-Ali-Pasa cere sA se adauge :
420
Oportun ea sit se hotar4scit uit stipulatiune exprimat ideea a ar fi p6te mal preferabil
pentru ocrotirea mormintelor numerosilor ca demnitatea princiarit sit fie hereditarit.
bravT soldan', i c emagresul esprimit do- Dupit ul discutiune, acsta opiniune s'a
rinta de a vedea pe guvernul otoman cit respins, Excelenta Sa n'a insistat i redaeprimesce
propunere atat de conforma tiunea primitiva a fost mentin atA Asupra
ca simtim btu' Europe. Principele de Bis- artieoluld al 5, a eitruia obiect este egalimarck , %chid alusiune la nenorocitele tatea drepturilor si libertatea cultelor, s'ati
stipulatiunY ce
produs, in altit vreme, ivit dificultatT de redactiune : acest articol
in lipsa de clause diplomatice in privinta inteadevar este comun pentru Bulgaria,
mormintelor militare, este de parere,
Muntenegrul, Serbia, Romania si comisitwins adunare ar putea, daca plenipoten- unea trebuia se gitssca o singurit fortiariT otomanl nu sunt autorisatl a'sl da mula pentru atatea situatiunl diferite; era
consimtimantul , fitrit niel u. restrictiune, greu, mal ales de a coprinde inteansa isasupra proiectulul ce s'a presintat, sit de- trailitil din Romania a canora situatiune
clare In protocl di se asociazit ca Meca este nedeterminata, in ceea ce privesce naesprimatit de plenipotentiaril Rusig i ca, tionalitatea. Comitele de Launay, in seoo recomanda e,omisiunel europene insarci- pul de a preveni nit neintelegere, a propus
until, de a esamina la fata loculuT nAsurile In cursul discutiuneT, inserarea urmatbrel
cA textul preambululd nu este incit fixat, sale, dal% sine sit declare din non ea nu
dar va fi supus in sedinta viit6re. Exce- impartasasce, asnpra acestuY punct, opilenta Sa da eitire articolelor relative la niunea enuntata in tractat.
Bulgaria, i reamintesee mal multe obserD. Desprez da citire art. VI prin care
vatiunI presintate in sanul comisiunel, cu sunt regulate administratinnea provisorie
ocasiunea discutiuneT preliminare, asupra a Bulgariel i relatiunile comisarulul Imart. 1 care stipulza un gavera crestin perial ottoman, eu comisarnl Imperial rus.
Caratheodory-pasa a intrebat dcit era neLordul Salisbury cerand nit esplicatiune
cesar sit se insereze negresit nit clang complimentara asupra intinderel dreptuasupra anal punct necontestat; comisiunosi rilor comisaruluT ottoman, la casul unel
a credut de datoriit sa se mentie In una- neintelegerY en comisarulrns, D. Desprez,
nimitate textul. Cu ocasiunea lucrarel art. reamintand termenile insusT a articoluluT,
3, cam determina conditiunele alegereT r6spunde ca functionarul ottoman, precum
principelul Bulgarid, lordul Odo Russel a
consuliT delegatT de puterT, sunt pusY
www.dacoromanica.ro
121
Pe ittnga comisarul rus avgnd controlul asupra functionlreT administratiuneT. Pregedintele adaoglind el comisarul ottoman
va putea presenta requete, inaintea representantilor puterilor semnatare, lordul Salisbury doresce ca acstA esplicatiune sl
Artieolele asupra navigatinneT pe DunAre nu provd niel ul observatiune. Asupra articoluluT relativ la Bosnia si Herzegovina, plenipotentiarit otomag deelarA
fie inseratl in protocol, 0 comitele de cl se refer la comuniearea ce ad avut on6Saint-Vallier observl el sfttrOtul artieoluluT 6 regulkl toemaT easul prev6dut de
D. plPnipotentiar al EnglitereT.
Artieolele VII, VIII, IX, X nu adue niel
ul observatiune, asupra art. XI care tract&A despre d6rAmarea vechilor cetAtT, la
discutiune se rldiel in privirea termenuluT de aeordat pentru eseeutarea acesteT
clause. Dupit propunerea comiteluT Andrassy, congresul inlocuesee vorbele In
PresentT
Peutru Germania , prineipele de BisHaymerle qi D. d'Oubril anuntAnd de alt- marck, D. de Billow, prineipele de Hohenmintrelea, el all reservat in acstit privin- lohe Schilingsftirst.
r, hotitrireaguvernelorlorp congresul de- ?entra Austro-Ungaria, comitele .A.n.
g. Principele de Hohenlohe, Baronul de
www.dacoromanica.ro
122
dressy, comitele Carolyi, baronul de Hay- pentru textul modificat de cAtre primulplenipotentiar al AustroUngarieT,care resumarle.
Pentru Francia, D. Waddington, comi- mA, propunerea, dAndu'l na. formA mal sirntele de Saint-Vallier, D. Desprez.
Alteta Sa credo cA n'ar fi inutil de a
Pentru Marea-Britanie , comitele de exprima eit congresul se angajsit a suBeaconsfield, marchisul de Salisbury, lord praveghea si controla punerea in esecutare
a lucrArilor sale si cA uA asemenea declareOde Russell.
Pentru Italia, comitele Corti, comitele tiune nu ar contine nimio de neusitat.
Primul plonipotentiar al Rusiel observa.
de Launay.
marchisul Salisbury a exprimat ideea
Pentru Rusia, principele Gorceacoff,
comitele uvaloff, , D. d'Oubril.
guvernuld rus, declarAnd ca. guvernul
Pentru Turcia, Al exandru Caratho dory- Britanic sine la esecutarea stipulatiunilor
pasa, Mehemed-Ali-pasa, Sadulah-Bey. consecrate prin semnAtura sa. Alteta Sa
edinta se descUide la 3 ore.
reamiutind observatiunea printulul de Bis-
No. 13.
Protoddele 15 si 16 sunt aprobate.
La ordinea 4i1e1 este propunerea plenipotent iarilor rusl, imprimatit i distribuitA
conform Elecisiund luatg de dike congres,
In sedinta precedentl.
Comitele Andrassy este de pArere ca
se scurteze Roost document. Primul ali-
niat terminAndu-se ast-fel: a supraveghia punerea in -vig6re", ar satisface indestul pe plenipotentiaril Austro-UngerieT. Al douilea aliniat s'ar putea
plica cum congresul s'ar popri a introbuinta espresiunl cari corespund In adevr
cu idees sa. D-sa propane decT redactiu-
finita..
nea urmAtre :
Principele de Bismarck intrbA pe SignoInaltele PArti contractante Una saneja Sa daca manifestzit uA egalA aversiune tziunea lor solemnA i obligatorio stipule-
www.dacoromanica.ro
123
tiunilor tractatulur de la Berlin, privese unile Ion" cari i se par veg.); de re ce este
totalitatea articolelor presentulur act ca verba nu de ,,,intentiunT" dar de stipuformand un intreg de stipulatiunr a caror latiunr.'
punere in vigore ele lad angajamentul de Principele Gorecacoff iice ca a primit din
a o controla i priveghea."
partea Imperatoruld, Augustul Oh sta.Caratheodory-pasa reamintesce splice- pan, ordinal espres de a presinta nit protiunile ce deja a presintat in acOsta Dri- punere menita a sanciona add. congrevinta : Porte considera de sigur semnatura sulur. Altea Sa considera id.eea Suveraca obligatorie i se vede tinuta inteun nulur gh ea ea total conforma ca demmod strict si positiv, a punein esecutare nitatea bland aduntirr.
angajamente ce. a subscris cu acelas titlu
D-sa consimte insii a modifica re-care
ea cele-alte Puterr semnataie a tratatulur. espresiunT, fail a adera ca total la testul
Dora redactiunea documentuld rus impune tutulor partilor contractante, indatorirea mutuala de a contrala esecutarea stipulatiunilor tractatular. POrta s'ar vedea
ast-fel obligata a admite in interiorul silt1
controlul, si a controla la r6ndul silt. alte
State de asemenea angajate: Excelenta Sa
pane inainte dificultatile acestet sarcine,
noul redactiune. Plenipotentiarir AustroUngarl nu fac objectiunr. Plenipotentiaru Francier, Marer-Britaniel i Italier, reserva voturilelor. Plenipotentiaril Turcier
adaogit a POrta este gata a esecuta declara ca nu eh nimic de adlogat la detractatul, in ceea ce o privesce, aka ca re- clara,tiunile ce ail facut. Plenipotentiaril
fu sh, do a esercita un control sail de a se su- Germanl primesc propunerea russea.
bligatiunr.
lur Andrassy.
Princip ele Gorceacoff (lice ea Ospunsul
P1Pnipotentiarir Francier, Marer-BritaSublimer PortI nu este in contradictiune nie i Italier, staruese a nu da voturile
ca ideea de care a fost inspirar plenipo- lor, plenipotentiarir turd( resping acel text
tentiarir Ruder, spre a face propunerea lor,
plenipotentiaril rusTmentin propunerea
si primul aliniat in Intregul silil, conform lor.
cu declaratiunile lur Caratheodory-Pasa
ComLele Corti observa cri malta Adu-
nu adaogh, nimio la autoritatea tratatulur, sat sunt prea intinse pentra seotra cuvintelor insistfind asupra esecutti- pul ce ali. Congresal cerkel Tumid ca
reli earl i se par prea aspre, si, nintenti- sri consimtii la fusemnate sacriAciurla a Awww.dacoromanica.ro
124
vut in ved.ere si apere de orY-ce atingere
suveranitatea Sultanulul In tntregul redus
dar compact a provincielon care de acum
inainte vor compune Imperiul St. Redactiunea tusk propusa fnaltd adunarY, pare
sa coprinda un fel de tutell permanenta,
impusa guvernuluT otoman; tractatul ce
puterile vor sub-semna, contine un numer
ferte fusemnat de clause call ar putea da
loe In viitor, sub aetiunea unuT contvd rinta de care a vorbit primul plenipotentiar
cerut de Congres, la lilt multime de pre- al FrancieT , comitele uvaloff declarit
texturl pentru nA ingerinta continua In ca Rusia nu voesce a se amesteca In afatete actele seversite de Sublima Pertit. Interesul guvernuluT turcese, avantagiul set
evident este de a executa riguros
prejudecare bite decisiunle CongresuluT.
Excelenta a rule ca puterile urmza a
cerile TurcieT, indata, ce stipulatiunile tratatuluT vor fi eseeutate; dOrA pene atunel,
este amestec i dansul resulta cu drept
cuvent din decisiunile congresulul. Se p6-
i supra-vegherea
ghiere pentru unele din stipulatiunile de- coral.
terminate, dar a inaugura un drept de D. Waddington voiesce M. se margincontrol general asupra unta numer atit de sea In a observa ca comisiunile europene
Intins de clause, earl prin importanta lor at un object precis i definit, pe gull pronu se potrivese unele eu altele, ar fi peri- punerea rasa nu contine un scop ciar deculos pentru viitor, i Congresul apucind terminat.
acesta cale, ar introduce elemente de disPresedintele constata cA propunerea rucordie Tntre puterile carT at lucrat fmpre- sit i amendamentul austriac care coresunit la "IA opera de pace si de coneordie. punclea cu aces propunere, nu all fost priPrincipel Gorceacoff mentine cii propu- mite de congres si cif resultatele discutiunerea Sa este in raport eu declaratiunile nd sunt prin urmare faptele cari vor fi inprimuld plenipotentiar al Turciel. Altea dicate fn protocol, adica prop uner ea insasT,
Sa nuisT esplica pentru ce Ore sanctiunea respunsul PorteT i decisiunea congre-
indicata este contrarie Portel otomane: sule de a lua act de declaratiunile pridensa se aplicti de IA potrivii i celor-alte muluT-plenipotentiar otoman.
parg contra tante ; Rusia, de esemplu, s'ar
malta Adunare trece la cestiunea rela-
i densa ea si Prta, si admite tiva la tributul Romania si SerbieT, refrte bino pentru Musa supravegherea
servati In sedinta preeedenta.
Presedintelereamintesee cii cestiunea este
controlul puterilor.
Comitele uvaloff, revenind la discur- plait precum urmzit: to-nul ntitt piesupune
www.dacoromanica.ro
125
nipoteutiar al Tumid a presentat congresuluT clod, propun erT : uha In sedinta de
la 28 Iunie (protocolul No. 8) relativii, la
Serbia, ces altA In sedinta de la 1 Iulie
(protocol 10) relativit la Romania f Excecere ea tributurile plitite pan6
lenta
acum Sublimel PortT de eittre aceste tiSrT
sit fie capitalisate i cA valrea lor si se
verse In casele tesaurulul otoman. Congresul a inaintat aceste propunerT comisiunet de redactiune, fitrit a se pronuncia
P6rtit.
si en atat maT
s'ar pitrea nedrept ca
dansele si fie co4.4branse la capitalisarea
tributuluT In in.. le guvernuluT ture.
Mal 'nainte ea congrLsul sit se p6tit pro- pe ambele principate i pe P6rti In situa-
nuncia asupra aceste redactiunT, Maul tiunea acelor State carl negociazi ui afava arma sit statuese daca, In principiq t- cere financiara, pe 4.1a uneT rescumgritrT
rile vor trebui si primeaci sarcina capi- de tribut, acordati sehimbul indepentalisitreT tributUluT ce nu li s'a fost impus dinteT; Uri nu este ast-fel, de 6re-ce inde eat tratatul de la San-Stefano.
dependinta este resultatul nu al unel inLordul Salisbury considera dificultatea voirT, dell al resbeluluT. Lordul Salisbury
sub un punct de vedere indouit : sunt aci a slis eit nu armatele romfine i serbe n'ati
doug censtiunT, acea a tributuld insusT inaintat pan sub zidurile Constantinopoaeeea a interesului creditorilor PortiT. In lulift, ei armata rug, i cit cele Pintail'
eeea ce privesce tributul, Excelen.ta Sa nu ati avut suceese de fnregistrat. Comivede ca, nu a fost rescumpirat prin marT tele uvaloff constati cA aceste armate
saerificiurl si prin insemnate victoriT din avnt success serise: ces d'antaiti-a luat
partes prineipatelor : daca ar fi In realitate ca asalt maT multe redute la Plevna
RomaniT i SarbiT,ceY ca viie,toriile, tribu-
tul ar fi anulat, dar Rusia este care a fit- parte din teritoriulotoman. In acstit con-
www.dacoromanica.ro
12d
ce titiu Ffar impune un sacrificid Romi- pentra a imbun6tA4i situatiunea inn DifenieT e,are a luat ul parte strAlucita la res- ritele propunerT presentate inaintea conbel? Serbia se afiA asupra acestul din urmA gresuluY de cAtre plenipotentiariT otomanT
punct in aceleasT conditiunT aprpe : ple- pentru tribut, partea proportionalA a danipotentiariT FrancieT vor vota in contra torieT etc., dovedesc solicitudinea din parcapitalisAreT tributuluT.
tea guvernuld tare pentru interesele oreComitele Saint-Vallier adaogA : sub re- ditorilor sAT. DrA nu ar putea primi de-
serva. a teritoriele concedate vor avea III claratiunea plenipotentiarilor Fran cieT
sarcinA proportionalA a datorieT.
MareT-BritanieT si Italia, in termenil in
Comitele Andrassy face alusiune la art. care este conceputA.
5 al tratatuluT de la San-Stefano, care a
Caratheodory-pasa, fArA a putea tad
fost reamintit acum si care tratzA despre precise conditiunile saA epoca uneT invoal indemnitate ce rAmine a se desbate elT, aratl cA creditoril Porte! cautA uA inintro Rominia si Turcia, (lice cA congresul telegere intre d6nsiT si guyern, care, din
a rAmas strAin de acstA stipulatiune si la partea sa, se va sili a'T satisface in mguA cerero analogA fAcutA de cAtre Serbia, sure resurselor sale.
&di a capitalisarea tributuluT ar aduce
Presedintele intrelAnd daca cele-alte
dificultAtT, discutiunT ce este preferabil a pater! aderA la propunerea cititA de cAtre
inlAtura, si plenipotentiariT austro-ungarT comitele Corti, in numele colegilor seT, aT
votzA in acelasT sens ca plenipotentiariT FranceT, MareT-BritaaieT si ltalieT, plenifrancesT.
potentiariT au stro-ungarl si aT RusieT dePresedintele observA cA unanimitatea lea cit consimt la acstA propun ere.
congresulul ar fi necesarit pentru a se sta- Principele de Bismarck face aceeasT debili obligatiunea rescumpArAreT tributuluT, claratiune in numele GermanieT. MOO Sa
&TA cA voturile ce s'a dat aratA, inteun constatA cA documental se va insera in
mod suficient, e,A ul majoritate chiar ar fi protocol si cit congresal la act de acsti
contra acesteT decisiunl. Altea Sa trebue declargiune.
sii, considere cestiunea ca regulatA si coCongresul trece la raportul comisiuneT
misinnea de redactiune va avea indatori- de delimitare asupra fruntarieT asiatice.
rea sit suprime articolul projectuluT OA,
Principele de Hohenlohe citesce docurelativ la e,apitalisarea tributurilor romfme mental urmAtor :
si serbe.
Comisiunea are onre de a supnne conPrimal plenipotentiar al Italia presintA gresuld decisiunea urmAt6re :
congresuluT, in nnmele colegilor 0,1 aT
PlenipotentiariT BritanieT ne &Ind conFrancieY, MareT-BritanieT si ItalieVdecla- sintim6ntul ion la delimitarea ce pleniporatiunea urmAtre spre a fiinseratA in pro- tentiaril rusT ali propus congresuluT pentocol :
SublimeY PortY."
va avea cea mal mare ingrijire de cestiu- punct spre Vest al satulut Karangan , va
nea financelor, cAcT este de datoria si de trece in linie dr6ptA la satul Medjingert :
interesul PorteT de a face tot posibilul de la Medjingert, va urma uA linie drptA
www.dacoromanica.ro
127
la culminea munteluT Kasadogh, si de adi lativ la termenele fixate pentru evacuare
va porni de a lunguld lintel de despArti- In Muntenegru si in Serbia: un alt parare a apelar, futre afinen AroxuluT, la Nord, graf suplimentar a fost pus In eapitolul
aceY aT MenodeT-Su, la Sud p6niS la fas- DunitreT in privinta faruluT insuleT erpilor.
ta fruntarie a RusieT.
Excelente Sa, dupA ce a citit aceste diComisiunea de delimitare neposedand verse dispositiunT, citesce apoT restul proniel ennoseinta terenuluT , niel hartele si jectuluT de tractat.
documentele necesarT spre a statua asupra
Artieolul relativ la reglementul ce M-
dificultittilor ce s'a/ produs, in comisiunea specialit militarit , futre delegatiT englesT i rusT, propune de a se emana solutiunea diferend uluT neintelegerd si de a
inainta triiseul mal precie al linieT AlachKerduluY uneT comisiunT militare compusit de un oficilr rus, de un oficiAr otoman,
si de un oficiAr engles.
inino a se elabora pentru provinciile eresfine din Turcia Europnl , pusit sub administratiunea directit a PorteT, este objectul uneT discutiunT futre lordul Salisbury,
Caratheodory-Pasa si D. Desprez, in priTinta analogieT ce remAne a se stabili futre acest reglement si acel care este deja
In vig6re In Creta. ResultA dinteacsta
d6usa nu se va aplica si la regimul financiar i e/, cuvintele urmittre, procura propum comisiunea de redatiune , se vor adloga articoluluT primitiv deosebindu-se
ceea ce privesee scutirile de imposite a-
www.dacoromanica.ro
128
reY acestuY articol. Aceste temen Y ad dis- guvernele ar putea invite pe representanti
pftrut acum In parte, prin esplicArile ce ion la Constantinopoli de a desemna dead luminat congresul. Escelenta Sa se legati.
Presedintele intral care ar fi puterea
mliginesce astAdT a cere insernunea la
protocol a declaranunel urmAtre, care nu esecutivA a acestor comisad.
Comitele nvaloff rAspunde di nu pte
angagiasA de &fit gnvernul Oh:
Considerfind
di traetatul de la Berlin se o arate scum, ddi di In lipsa trupelor
/9
va schimba uli parte insemnatA a Invoiri- rusescT, trebue sA se spere pe concursul
lor sanctionate de tractatul de Paris din autoritAtilor Lieale.
Principele Gorceacoff este de pArere el
1856, si di interpretarea art. 2 al tractatuluT de Londra care depinde de tractatul Indeplinind misiunea ce li-se va lucrede la Paris, pte fi ast-fel supus la con- dinta, comisad ad de asemenea indatoritestArT.
rea de a verifica esactitatea evenimentelor
Ed dedar, din partea AnglieT cii obli- semnalate lorduluT Salisbury.
ganunile MajestAtel Sale Britanice concer- In urma'maYimultor pArerT sehimbate intre
n6nd tnehiderea strimtoribir, se mArginese cfitT-va plenipotentiarT, Comitele Saint-
la un angageament cAtre Sultanul de a Vallier citesce un project de resolutirespecta in acstA privintA, determinatiu- ne redigeat In acord en marchisul de Sanile independente de Majestatea Sa, con- lisbury si ast-fel coneeptat :
form cu spiritul tractatelor esistente.
PlenipotentiariT puterilor intrunitY la
Comitele uvaloff 'd reservi dreptu de congresul din Berlin, miscatT de evenia face a se fusers In protocol ul contra- mentele aduse la cunoscinta unor dintre
declaratiune, dcii este loc a o face.
dAnsi asupra suferintelor adule a popuTerminandu-se citirea projectuluT de latiunilor Rhodopuld, si a localitAtilor
tractat, D. Desprez aduce la cunoscinta vecine, sunt de pArere el ar fi de recocongresuluT projectul de preambul.
Congresul adoptil, redactiunea acestuT
project, aprobat In intregul Oil, si citit acum de eAtre D. Desprez. UA a doua ci-
s'ar glisi inteuli complectii anarhie : sate membri al congresuluT, drl ca represenar fi fost arse, masacrate, violente si exce- tang aT guvernelor respective.
se gr6snice kr fi fost comise. Escelentele
Lor cred el este vreme a se pane un teredinta se ridicA, la 5 ore si 1/3.
men efit maY neintardiat unor asemenee atrocitAtY. Comitele uvaloff observii
SemnatT : v. Bismarck , B. Bftlow,,
cli localitAtile de care este vorbA nu sunt Hohenlohe , Karolyi, TVaddington, St.
In circonscriptiunea comandantuluT cap al Vallier, Odo _Russel, Launay, GortceaarmateT ruse si crede impreunA cu lordul coff, P. d'Oubril, Al. Caratheodory,,
Salisbury, di ar fi oportun de a trAmite la Sadullah.
facia loculuT comisad europenT cad ar fi
insiircinatT de a provoca adaptarea unor
in6surT represive.
129
dactiuna articoluld ce dl indicatiunea esactit a Enid de trecere.
Presedintele considera, el este, Inteaedinta din, 12 Inlie (30 Iunie) 1878
deOr,, primejdios de a delimita intr'un
Present :
articol de tractat al cale militarit pe
Pentru Germania , principele de Bis- un plmnt pucin cunoscut i pe el
marck, D. de Billow, princip ele de Hohen- charta care nu Ott) fi de ul absoluta elohe Schillingsfrst.
sactitate. Acsta delimitare ar putea fi viiPentru Austro-Ungaria , comitele An- tilmat6re, chiar acelora ce se vor servi de
dressy, comitele Karolyi, baronul de Hay- (Huse. Altea Sa citesce din not pasagiul
merle.
protocolule al XVII-lea, undo se at% rePentru Francia, D. Waddington, comi- sumatul discutiund, si credo cl, conform
tele de Saint-Vallier, D. Desprez.
ca decisiunile luate atuncY de congres,
Pentru Marea-Britania , marchisul de nia trebue llsatit negociarilor de la facia
Salisbury, lordul Odo Russell.
locule. Nomenclatura aliniatului al 2-lea
Pentru Italia, comitele Corti, comitele din al 3-lea, ar trebui dra sA dispara,
de Launay.
si ar fi oportun de a lasa sit subsiste naPR OTOCOLUL Nr. 19
acorda Turcia.
Principele de Hohenlohe propene sit se
Veit in s6mit numal espresiunile protocoluld i sa se suprime indicatiunile precise,
ce sent la sfArsitul aliniatule.
Comitele uvalo ff cere suprimarea
Lordul Salisbury Ow el dcit s'ar conserve aliniatul I s'ar vedea nevoit sit declare la protocol , din partea Englitera,
ca niel el dispositiune din tractat nu recen6sce Bulgaria dreptul de pace si de
resboit.
jectiud asupra art. II, relativ la delimitarea Bulgaria. Paragraful aceste articol,
cu No. 3, care implicit pentru trupele
convoiurile bulgare libera trecere pe linia
de etapa fare Vidin si Sofia , prin calea
www.dacoromanica.ro
130
tuall a puterilor, adaogA eA P6rta care nu teta Sa adaogl cA comisiunea era fnsArcidAduse eonsimtimhtul la propunerea flea numal a redacta deeisiunele inste, rA
de rectificare a fruntarielor fd reservA de nu de a le revisui.
a fntretine pe eabinetele semnatare asupra
Principele de Hohenlohe dice ding noadevgrater situatiune a cestiund elene. tA pusl In josnl pagind 2 a protocoluluT
Excelenta Se eere ca euvntul ,,mediatiu- de tratat indicA ca tte desemnArile locurilor sunt luate de pe harts statuldne" si fie fnlocuit prin bune oficiT."
D. Desprez reamintesee cA euvAntul me- major austriae." Ac6stA anotatiune n'ar
putea sA figure se In tra etat, drA acsti esplieatiune fiind f6rte importantg, Alteta Sa
este de pArere cA sii fie mentionatA In protocol.
Presedintele (helm% di este imposibil Insciinta Statele In cestinne despre disde a reveal asupra acestel decisiunT: Al- positiunele Inste fn privinta lor, decidA,
www.dacoromanica.ro
131
dupit propunerea principeluT de Bismarck,
eit preaedintele este autorisat a face au- mitele Corti, principele Gorceacoff 0 prinnoscut, indatt dupit semnAturt Statelor cipele de Bismarck anuncit et at dat tot
interesate, decisiunele luate in privinta ace160 instructing representantilor gu-
bul ratificitrilor indicate in projectul trac- Vallier Odo Russel, Launay, GorceatatuluT, trebuind sit aibit loe in termenul koff, P. d'Oubril, Al. Caratheodory, Sade 4 septilmAnT, trebue sit se fact in ter- dullah.
men de 3 septitmAnY: artieolul din urmit
va fi &kit ast-fel coneeput ,,in termenul
PROTOCOLUL Nr. 20
salisbury in privinta strAmtrelor. cero in- dressy, comitele Karolyi, baronul de Haysertiunea la protocol, a une! declaratiunT merle.
tot in aceeaaT privintit presentatit de plePentru Francia, D. Waddington, comiSnipoentiarff Rusiel :
tele de Saint-Vallier, D. Desprez.
PlenipotentiariT RusieT , fitrit a'aT
Pentru Marea-Britanie, co mitele de Bea-
putea da nit drptit socot6lt asupra pro- consfield, marquisul de Salisbury, lord
punereT D-luT al douilea plenipotentiar al
MareT-Britaniel privit6re la inchiderea
strAmtorelor, cer numaT din parte-le inserarea in protocol a observatiuneT et dupit pArerea lor, principiul inchidereT strimtorilor este un principit europn, 0 et
stipulatiunele incheeate in acstit privintit
la 1841, 1856 01871, confirmate aq.T prin
tractatul de la Berlin, stint obligat6re pen-
0 do Russel.
suld et, tonform decisiuneT luatit al de definitive, prineipele de Bismarck proparepresen utiT puterilor, a invitat pe ambasadorul MareT-BritanieT la Constantinopoll a se intelege ea colegiT str in privinta comisarilor ce stint sit se trilmitt la Rhodop.
www.dacoromanica.ro
122
Ac4sta propunere este primita.
peluT de Bismarck gratitndinea nstra cea nile opiniuniT publica, istoria, in Vote casurite, va da dreptate intentiunilor n6tre,
mal caldursa.
In mornentul de a ne despArti, cred a peril' nstre, si plenipotentiariT vor avea
GermanieT si augusteT familiT Imperiale. publicitittiT. Am ferma speranta cl intelegerea EuropeT, cu ajutorul luT Dumneded,
Princip ele de Bismarch respunde:
Cuvintele pronunciate de comitele An- va remne durabilit, si el relatiunile perdrassy in numele acesteT Inalte Adunan sonale si cordiale carT, in timpul lucrariWad atins ad:Inc. Multumesc din inimi lor nstre, s'ati stabilit fare noT, vor incongresuluT cit a bine-voit a se asocia la tad si consolida bunele raportud dintre
d6nsele, si exprim Mtg. recunoscinta mea guvernele nstre.
colegilor me, pentru indulge* 0 bu- Multamesc Inca ul-data colegilor meT
nele simtiminte ce 'ml-at ardtat in tot de bung vointa lor catre mine, 0, comertimpul lucritrilor n6stre. Spiritul de conciliatiune si de buna-vointa mutualit, de
care all fost insufietitT totT plenipotentiariT, 'mi-ait inlesnit nit sarcina pe care, in
starea sannateT mele, abia speram a o putea duce pkii3 la sfrsit. In acest moment chid congresul, spre multumirea gu-
www.dacoromanica.ro
ER ATA
La pagina 10, artieolul 45, r6ndul 7 al acestuT articol in loe de : cu bratul Ki-
www.dacoromanica.ro