Popa Stefan Alexandru

Rise I ,grupa III

Un trimis al majestatii sale Nicolae Misu

Daniel Cain

Dupa cum bineinteles si titlul operei sugereaza personajul principal al

cartii , autorul Daniel Clain alege sa treaca pe foaie la impulsul doamnei
Hortensia Misu-Masichievici , viata sotului acesteia , Nicolae Misu .
Cartea debuteaza cu definirea conceptului de diplomat si diplomatie ,asa
cum era vazuta anii 1900 pe teritoriul romanesc.Diplomatia era perceputa ,in
general, ca o modalitate de aplicare a inteligentei si tactului in relatiile dintre
state.Considerata deopotriva ,stiinta si arta ,aceasta necesita nu numai
anumite calitati personale ,dar si o pregatire deosebita. Astfel apare o intrebare
importanta :Care sunt calitatile unui diplomat ideal? Raspunsul este
precizie,calm,rabdare,buna dispozitie,modestie si loialitate
(..)inteligenta,cultura,discernamant,prudenta,suplete,farmec ,harnicie ,curaj si
chiar tact .Cunoasterea limbilor de circulatie internationala,rapiditatea in a
afla si folosi o informatie ,ascutimea analizalor ,abilitatea de a-si face
prieteni,oratoria si replica promta sunt virtuti indispensabile pentru un
diplomat,caruia ii revina nobila sarcina de a reprezenta in strainatate interesele
reale si drepturile legitime ale patriei sale.Diplomatia nu este o profesie
banoasa,ci una de prestigiu,care necesita nume si avere.Cu atat mai mult
,cu cat, functionarii Ministerul Afacerilor Straine sunt evaluate in functie de
averea si nu de calitatile lor.In conditiile in care bugetul ministerului sufera de
pe urma unor inerente constrangeri bugetare,exista obiceiul ca unii trimisi
diplomatici sa suporte cheltuielile de reprezentare din propriul buzunar.
Astfel,in prin plan apare diplomatul nostru Nicolae Misu care se naste la
6/18 august 1858 ,intr-o familie cu radacini in Peninsula Balcanica.Pe linie
paterna acesta este aroman ,iar neamul sau se trage din tinutul Zagorului (in
partea apuseana a Muntilor Pind ,nordul Greciei de astazi ).Dupa cursurile
primare facute cel mai probabil la Bucuresti ,Niculae este trimis la Berlin ,unde
urmeaza cursurile Facultatii de Drept ,in perioada mai 1879- mai 1883 .In vara
anului 1883 obtine la Universitatea din Gottingen ,titlul de doctor in drept .
Interesat de o cariere diplomatia ,Misu frecventeaza ulterior cursurile Inaltei
Scoli de Studii Politice din Paris celebra Science Po ,reputata institutie
specializata in studii politice si relatii internationale.In demersurile sale de a
intra in serviciul Ministerului Afecerilor Straine este sprijinit de diplomatul
Alexandru Beldiman ,pe care il cunoaste de la Berlin.Este inampinat cu
neicredere si directuorul Afecerilor Politice ,Alecu Bals ii da urmatorul raspuns
lui Beldiman : Misu ,Misu ce nest pas un nom pour la carriere .In cele din

urma ,dupa un raport intocmit de ministrul liberal al Afacerilor Straine ,Mihail

Pherekyde ,Carol I il numeste pe Misu Cancelar al Consulatului General
Roman din Salonic. In fapt , nu va pleca niciodata la acest post deoarece chiar a
doua zi ,Misu este detasat in administratia centrala a Ministerului insarcinat cu
functiile de sef de birou clasa I la diviziunea Consulara ,prin dispozitia
ministrului Pherekyde .Acesta ramane in administratia centrala a ministerului
doar cateva luni .La 1 aprilie 1887 este numit prin decret regal vice-consul si
cancelar pe langa Agentia deiplomatica si Consulatul general din Sofia
.Nefiind stat independent ,Bulgaria nu poate sa intretina relatii cu alte state
decat la nivel de agentii diplomatice si consulate ,nu si de legatii. Dovedeste o
impresionanta cariera diplomatica fiind un om de o inteligenta cu rar se
vede,insa de o modestie de necrezut si cu totul lipsita de ingamfare asa cum
sustine Regina Maria a romaniei .Revenit la Bucuresti ,Nicolae Misu va fi
inaintat ,incepand cu 1 iulie 1898 , in functia de secretat eneral al ministerului
Afacerilor Straine .Era cea mai inalta functie din administratie centrala a
ministerului, cu o retributie lunara de 1000 de lei.Potrivit legii era asistat de un
secretat general caruia ii putea delega oricare alta din atributiunile sale ,afara
de instructiunile si lucrarile politice ,precum si alte acte ce sunt exclusive de
competenta ministeriala .
Evenimentele anului 1908 deschid o noua etapa atat in spinoasa
problema orientala ,cat si in cariera diplomatica a lui Nicolae Misu
.Declansarea Revolutiei junilor turci ,in luna iulie ,determina importante
mutatii in activitatea politia in Balcani ,in atitutdinea marilor puteri fata de
spatial sud-est European .Evenimentele il gasesc pe Nicolae Misu in tara, aflat
in concediu .Este retinut la Bucuresti de primul ministru D.A Sturdza de a
carui deplina incredere se bucura si trimis , la finele lunii octombrie ,ca
trimis extraordinary si ministru plenipotentiar al Majestatii Sale Regelui pe
langa Majestatea Sa Imparatului Austriei , Rege Apostolic al Ungariei la
Viena fiind nevoie de un om de netagaduita valoare ,dupa cum scrie
Alexandru Iacovaky . Este familiarizat cu atmosfera de la Curtea Imperiala ; in
plus are deja imaginea unui atent cunoscator al relatiilor din Peninsula
Balcanica ,spatiu in care agresivitatea deiplomatiei vieneze devine tot mai
vizibila.Viena este un post cu greutate,iar printer diplomatii acreditati pe langa
Curetea Imperiala gasim personalitati de mare valoare,deja cunoscute sau pe
cali a fi .Cei aproape trei ani petrecuti in fruntea Legatiei din Viena reprezinta,
indiscutabil ,cea mai linistita perioada din cariera diplomatica la varf a lui Misu
.In planul relatiilor bilaterale nu se inregistreaza crize majore,in conditiile in
care, la initiative noului premiei Ionel Bratianu ,sefii partidelor politice din
Romania au cazut de accord ca pe viitor situatia romanilor din Austro-Ungaria
sa nu mai constituie prilej de agitatie si de atacuri reciproce .In toata aceasta
perioada, atentia lui Misu este captata de dinamica raporturilor dintre marile
puteri si proiectia acestora asupra situatiei din Peninsula Balcanica.In plina
criza diplomatica ,dupa evenimentele din octombrie 1908 ,Misu trebuie sa
inteleaga daca temerile legate de pericolul unui confilict armat in Balcani sunt
reale.La Viena domneste convingerea ca va putea fi gasita o solutie pasnica

pentru aplanarea crizei diplomatice aparute ,ceea ce se va si intampla in cele

din urma .
In august 1911 ,Nicolae Misu este transferat la Constantinopol in calitate
de trimis extraodrinar si ministru penipotentiar al nostru pe langa Majestatea
Sa Imparatul Otomanilor .Sosete in capitala imperiului la sfarsitul lunii
septembrie ,chiar in zilele declansarii confictului italo-turc .Autoritatile de la
Constantinopol ii arata lui Misu o atentie deosebita Graba neobisnuita ce s-a
pus la primirea mea provine din dorinta de a se manifesta in vileag ca
relatiunile Turciei cu Romania sunt asa de excelente incat Reprezentatului
Majestatii Sale Regelui Carol trebuie aratat o atentie particulara .In cercurile
diplomatice de pe malul Bosforului ,Misu gaseste vechi cunostinte precum
abasadorii Austro-Ungariei si Rusiei ,Pallavacini si Giers , pe care ii stia de la
Bucuresti ,anterioara misiune diplomatica a acestora.
La inceputul lui decembrie 1919 ,cariera diplomatica a lui Nicolae Misu
ia sfarsit .Imediat dupa caderea cabinetului Taitoianu ,Nicolae Misu este numit
administrator al Domeniului Coroanei , la insistentele predecesorului sau Barbu
Stirbei Aceasta numire este o mare satisfactie pentru cei care realmente se
intereseaza de interesele noastre ,dar unora le va displace ,el este omul nostru
,noteaza in jurnalul sau Regina Maria.Desi are mai putina personalitate decat
Stirbei ,cu Misu ai sentimental unei totale sigurante ,lucru de care avem atata
nevoie (..)in evenimentele ce se succed in jurul nostrum .Printr-un decret lege
din 12 mai 1920 ,intregul personal civil si militar al Curtii Regale este pus sub
autoritatea nemijlocita a sefului ei superior ,devenit ,de la 22 octombie 1920 ,
ministru al Curtii Regale .Aceste este numit de rege si in toate imprejurarile
oficiale isi are locul dupa membrii guvernului .Este un post special creat pentru
Nicolae Misu ,asa cum recunoaste Ionel Bratianu. Aceasta noua calitate ii
aduce nenumarate antipatii politice .Unii il numesc omul Palatului , altii
omul liberalilor .Este perceput ca un instrument prin care Ionel Bratianu is
impunea proiectele politice la Curtea Regala Un om ca dansul nu putea fi
decat un bun sfetnic pentru rege si un leal colaborator al tuturor patriotilor de
seama ,neorbit el insusi de patima politica .Nicolae Misu este present si la
evenimente fericite din viata familiei regale a Romaniei precum casatoria
principelui mostenitor ,Carol ,cu principesa Elena a Greciei (10 martie 1921)
In primavara lui 1924,suveranii Romaniei intreprind un tuneu
diplomatic in Franta,Elvetia ,Belgia si Maria Britanie, vizite care reprezinta o
recunoastere simbolica a Romaniei din acele timpuri .Pentru Nicolae Misu
,acest turneu este o placuta ocazie de a reveni in capitalele unor state de care
este legata cariera sa diplomatica la varf dar si una dintre ultimele aparitii
publice a acestuia .El este victima unui cancer galopant si se stinge din viata pe
31 august 1924 , la locuinta sa din curtea Palatului Regal.Este regretat de toata
lumea, stimandu-l si simpatizandu-l pentru manierele sale alese si
devotamentul ce a pus in slujba suveranilor .
Astfel inchei cu un citat din jurnalul Reginei Maria Am tinut legatura
pe cat de mult am putut cu domnul Misu;el era un om remarcabil,desi arata o
infinita modestie.Era extraordinar de inteligent si de invatat,vorbea 14 limbi
straine.Oricum,niciodata nu s-a pus inaintea altora si era omul cel mai altruist

pe care l-am intalnit vreodata. Fiind un filozof,el era deasupra pasiunii de

partid, nu-i pasa nici de onorurile personale si nici de recompense,cu greu
accepta chiar recunoasterea sa. Darinima lui era in locul potrivit iar
consideratia noastra reciproca devenea mai puternica in fiecare zi si cu
parerea scriitorului Matila Ghyka E greu de inchipuit o curtoazie mai
desavarsita ,o experienta mai vasta ,atat in politica internationala ,cat si in
politica balbcanica care clar definitiveaza caracterul diplomatului Nicolae
Misu !