Sunteți pe pagina 1din 44

POLITICA REVIZIONIST A BULGARIEI N

PERIOADA INTERBELIC
CRAIOVA
2008
POLITICA REVIZIONIST A BULGARIEI N
PERIOADA INTERBELIC
C U P R I N S
INTRODUCERE..........................................................
pag. 4
CAPITOLUL I
ROMNIA sI BULGARIA LA SFRsITUL PRIMULUI RZBOI
MONDIAL UN !NVINGTOR sI UN !NVINS....................... pag.
"
CAPITOLUL II
SOCIETATEA NA#IUNILOR
sI NOUA ORDINE EUROPEAN..........................................
pag. $
CAPITOLUL III
REGIMUL POLITIC !N BULGARIA !NTRE %$%$%$&$...........
pag. %4
CAPITOLUL IV
POLITICA E'TERN A BULGARIEI
(%$%$%$&$) sI REVIZIONISMULUI MODERAT.......... pag. 24
CAPITOLUL V
STATU*UO sI SECURITATE COLECTIV !N SISTEMUL DE
ALIAN#E AL ROMNIEI (%$%$
%$&$)................................................ pag. &2
CONCLUZII.............................................................
pag. 44
BIBLIOGRAFIE SELECTIV......................................
pag. 4+
INTRODUCERE

n timpul Primului Razboi Mondial, Bulgaria a ocupat Cadrilaterul si
fsia Mangaliei vreme de doi ani. La sfrsitul acestuia, Tratatul de Pace de
la Neuilly sur Siene restabileste frontiera din 11! "ntre Romnia si
Bulgaria, atribuind din nou Cadrilaterul Romniei. Cadrilaterul a reintrat "n
componenta Bulgariei "n 1#$, cnd, datorita apropierii de %ermania,
&dolf 'itler a ordonat regelui Carol al (()lea sa regleze diferendele
teritoriale cu Bulgaria. n urma convorbirilor dintre cele doua state, s)a
"nc*eiat la + septembrie 1#$ Tratatul de la Craiova, care restabilea
frontiera din 11, "ntre Romnia si Bulgaria. -otodata -ratatul a instituit si
un transfer obligatoriu de populatii "ntre cele doua tari . romnii din
Cadrilater si bulgarii din nordul /obrogei urmau sa)si paraseasca
domiciliul si sa se instaleze pe teritoriile statelor respective.
Primul razboi mondial a afectat "n mod profund tarile europene
beligerante, pe teritoriul carora s)au dus lupte, provocnd foarte grele
pierderi umane, material si financiare, ale caror consecinte s)au facut
simtite multi ani dupa "nc*eierea acestuia. Conferinta de Pace de la Paris,
care s)a desc*is "n ianuarie 11, si)a propus sa consfinteasca 0uridic noile
realitati, dar si sa faca imposibila repetarea unui nou conflict mondial. La
,1 aprilie 11, reprezentantii celor ,+ de state intruniti la Conferinta Pacii
au adoptat, "n unanimitate, Pactul 2ocietatii 3atiunilor, care urma sa intre "n
vigoare la 1$ ianuarie 1,$. Pentru prima data "n istorie, acesta
institutionaliza forta dreptului, ca singurul mi0loc de rezolvare a
problemelor interstatale.
Romnia si Bulgaria au stabilit contacte diplomatice dupa "nc*eierea
-ratatului de Pace. &u fost depuse eforturi pentru ameliorarea relatiilor
reciproce, prin dezvoltarea sc*imburilor economice , culturale, vizite la
nivel parlamentar si guvernamental etc.
Printre proiectele viznd asigurarea securitatii Romniei se afla si
ameliorarea relatiilor cu Bulgaria, obiectiv urmarit si de celelalte state ale
ntelegerii Balcanice. Ca urmare a realizarii &nsc*luss)ului 4martie 1!15,
Reic*)ul a "ncorporat "ntreaga flota austriaca de pe /unare, ceea ce "i
desc*idea practic o noua cale catre Marea 3eagra.
n acest conte6t, pentru a se realiza un front unit "mpotriva
patrunderii economice si politice germane "n 2ud)7stul 7uropei, "n cursul
lunii mai 1!1, guvernul turc a propus Bulgariei o colaborare cu
ntelegerea Balcanica.
%*eorg*i 8iosseivanov, primul)ministru bulgar, a declarat la ,1 iunie
1!1, ministrului 9rantei la 2ofia ca semnarea unei declaratii comune de
catre Romnia, (ugoslavia, -urcia, %recia si Bulgaria :ar fi avut ca efect sa
creeze "n Balcani o atmosfera favorabila:, pentru ca obiectivul sau era acela
:de a suprima clauzele inspirate dintr)o "ncredere mutuala:.
CAPITOLUL I
ROMNIA sI BULGARIA LA SFRsITUL PRIMULUI
RZBOI MONDIAL UN !NVINGTOR sI UN !NVINS
n Mesajul Tronului e es!"iere a sesiunii Cor#urilor
Le$iui%oare in &' noie()rie *+*+, re$ele -erinan
n%re$i%orul s#unea. /A( in%ra% 0n ra1)oiul (onial, !el (ai (are si
!el (ai a#ri$ !are s2a #o(eni% 0n is%oria lu(ii, #en%ru !a asa !erea
onoarea noas%ra, a%oria noas%ra si re#%a%ea !au1ei noas%re3 Ala%uri
e $loriosii ei alia%i, Ro(4nia es%e as%a1i #rin%re 0n5in$a%orii lu(ii3
Ne2a( 0n6a%isa% 0nain%ea Con6erin%ei e Pa!e !u !on5in$erea a%oriei
0(#lini%e si a re#%a%ii re5eni!arilor noas%re, a !aror 0n6a#%uire
6usese re!unos!u%a !a le$i%i(a e alia%ii nos%ri73
1
[1]
Cu #u%ine 1ile 0n ur(a, #re(ierul )ul$ar Ale8anar
S%a()oliis9i, re5eni% e la Paris, une se(nase, #en%ru #ar%ea
)ul$ara, %ra%a%ul e la Neuill:2sur2Seine, e!lara, la ;' se#%e()rie
*+*+, 0n 6a%a Parla(en%ului )ul$ar. /Ne 0n%oar!e(, !u un !aa5ru33
A!es%a es%e ras#unsul #e !are l2a( a% #e #eronul $arii in So6ia
!elor !are (2au 0n%re)a% !e au! e la Paris3 <333= Tra%a%ul e #a!e
es%e unul in%re !ele (ai rele3 s%ia( si ne as%e#%a( sa 6i( jue!a%i,
1
ar sen%in%a a 6os% e8%re( e injus%a si !iua3 S#era( !a #rin!i#iile
#ro!la(a%e e >ilson <333= sa se a#li!e si (i!ii si su6erinei Bul$arii3
Dar !e s2a 0n%4(#la% 0n reali%a%e? E8a!% o#usul. Bul$aria es%e
sin$ura %ara !areia i2au 6os% a#li!a%e nu #rin!i#iile @ilsoniene, !i nis%e
#rin!i#ii )ar)areA Bul$aria es%e a1i sin$ura %ara <333= in %ru#ul !areia
au 6os% %aia%e )u!a%i 5iiA <333= Ne 0n%oar!e( 0na#oi !u B' e ani3 <333=
Vo( #ersis%a !u #ro%es%ele si !ererile noas%re si u#a !e 5eri!%ul 5a
6i e6ini%i53 <333= Nu ne 5o( #iere !urajul 0n a!es% %ra$i! (o(en%, 5o(
a5ea ra)area eroului !are su6era !ru1i(ea !e ne2a 6os% a%/3
2
[2]
Par!ur$4n !ele oua %e8%e #u%e( o)ser5a, 0n!a e la 0n!e#u%,
#o1i%iile an%a$oni!e #e !are s2au $asi%, la 0n!"eierea Con6erin%ei e
Pa!e, Ro(4nia si Bul$aria. #ri(a, a#ara%oare 6er(a a %ra%a%elor
5ersaille1e, !onsiera So!ie%a%ea Na%iunilor #ilon e )a1a al #a!ii si
se!uri%a%ii #os%)eli!eC iar a oua, !a unul in%re a!ele s%a%e #en%ru
!are %ra%a%ele e #a!e erau %o% a%4%ea i9%a%e, #ro(o5a #o1i%ii
re5i1ionis%e, enu(i%e e is%orio$ra6ia )ul$ara !alea re5i1ionis(ului
#asni!3
;[3]
As%6el, 0n %i(# !e Ro(4nia 0si reali1a #ro$ra(ul na%ional
(a8i(al, Bul$aria era (area 0n5insa #rin%re s%a%ele (i!i in Bal!ani3
Pri(ul ra1)oi (onial a 0nre$is%ra% 0n 6inal 0n5in$a%ori si 0n5insi,
0(#liniri si sa%is6a!%ii, en%u1ias(e 6ara #re!een% si or$olii rani%e
ire#ara)il, ar (ai ales #iereri u(ane, (a%eriale si (orale i(ense3
Pes%e %oa%e a!es%ea 0nsa, ra1)oiul a aus jus%i6i!ari si !ona(nari e
a%i%uini, %a!%i!i e (arire a #ro6i%urilor si s%ra%e$ii e re5ansa3
B<B=
,
!
#
:Marele Razboi: a distrus trei vec*i, subrede si anar*ice monar*ii
4(mperiul austro)ungar, (mperiul rus si cel otoman5, iar "n locul lor,
concernul versaillez a creat "n 7uropa Centrala, pe lnga (talia si %ermania,
,; de state mici si mi0locii, avnd o slaba alcatuire economica, care erau
politiceste neformate, straine "ntre ele din punct de vedere national si
dependente, toate de &nglia si 9ranta: .
;
<;=
;
CAPITOLUL II
SOCIETATEA NAIUNILOR sI NOUA ORDINE
EUROPEAN

n noua ordine europeana configurata la Paris, nesiguranta, nelinistea
pareau sa fie cvasigenerale si de aceea a "nceput sa se dezvolte o
interdependenta economica, politica si strategica, concretizata "n "nc*eierea
unor acorduri bilaterale, dar mai ales, "n aparitia unui organism nou,
2ocietatea 3atiunilor. &ceasta din urma avea doua mari "nsarcinari. sa
pastreze pacea si sa organizeze colaborarea internationala "n diverse
domenii de activitate. n perioada 1,$)1,#, ea a 0ucat un rol modest, dar
s)a dezvoltat progresiv, organizndu)si procedurile si serviciile, afirmndu)
si autoritatea.
n%re anii *+&B2*+;*, So!ie%a%ea Na%iunilor a ju!a% un rol
i(#or%an%, reusin sa e%ensione1e ra#or%urile in%erna%ionale si !"iar
sa re$le(en%e1e o serie e #ro)le(e, a#ar4n #re(ise !a #u%erea
si solii%a%ea ei sa !reas!a3
D
<>= n anii *+;*2*+;E, So!ie%a%ea
Na%iunilor a %re!u% #ro)e e 6o!, in !are ar 6i %re)ui% sa iasa #er6e!%
5i!%orioasaC a!a a esua%, a!eas%a se a%orea1a 6a#%ului !a a(i!ii
sai, 6alsi sau in!a#a)ili, n2au 5ru% sau n2au s%iu% sa res#e!%e re$ulile
jo!ului 3
F
<+= Ese!ul 6inal al So!ie%a%ii Na%iunilor es%e
ese!ul #a!ii 0n *+;+ si 0n6r4n$erea -ran%ei 0n *+B'3 Ar 6i #u%u% 6i
e5i%a% a!es% 6inal %ra$i!? Nu #u%ini sun% !ei !are au a6ir(a% !a
>
+
/ni!ioa%a un ra1)oi nu a 6os% (ai usor e #re5a1u% si ni!i (ai usor
e e5i%a% !a !el e2al oilea ra1)oi (onial/, !on!lu1ion4n.
/So!ie%a%ea Na%iunilor a 6os% #ros% !on!e#u%a/3
G
<1=
O 0n%rea$a li%era%ura e s#e!iali%a%e s2a s!ris #en%ru a sus%ine,
ar, (ai ales, #en%ru a !o()a%e a!eas%a a6ir(a%ie3
As%6el, Pa!%ului i s2au $asi% e6e!%e e 6or(a Hi(#er6e!%iuni
le$a%e e rea!%area unor ar%i!ole, !are !on%in is#o1i%ii s%4n$a!e
sau o)s!ureI, la!une Hli#sa unei #ro!euri e in%er#re%are a Pa!%ului
0n !a1 e e1a!orI3
A#ara%orii or$anis(ului e la Gene5a !onsiera !a a!es%e
i(#er6e!%iuni se e8#li!a #rin $ra)a !u !are Con6erin%a e la Paris si2
a es6asura% lu!rarile, #rin 6a#%ul !a se lu!ra 0n%r2un o(eniu !u %o%ul
nou, 6ara a a5ea #re!een%e, ar (ai ales, #rin i5er$en%ele e
o#inie in%re au%orii Pa!%ului3
+<+=
Pa!%ul a 6os% !ri%i!a% in #un!%e e 5eere ia(e%ral o#use. #e
e o #ar%e, i s2a re#rosa% !a a (ers #rea e#ar%e, #re5a14n un
sis%e( e $aran%ii (u%uale si e san!%iuniC #e e al%a, !a nu a (ers
su6i!ien% e e#ar%e, !a!i nu in%er1i!ea 0n (o !a%e$ori! ra1)oiul si
nu s%a)ilea o jus%i%ie o)li$a%orie, !a nu a aus o %rans6or(are
i(eia%a a rela%iilor in%erna%ionale3
n 6a#%, !"es%iunea se #unea e o !u %o%ul al%a (aniera. era
i(#or%an% a s%i a!a, a%a 6iin (en%ali%a%ea #o#oarelor si $u5ernelor,
1

0(#re$na%a sau nu e s#iri% in%erna%ional era #osi)il sa le 6a!i sa


a!!e#%e o)li$a%iile in%erna%ionale si, (ai ales, sa a#li!e a!es%e
o)li$a%ii, !eea !e era si (ai i6i!il3J
A!eas%a !"es%iune, #re!isa si !on!re%a, a 6os% i6i!il a #ri(i un
ras#uns !a%e$ori!, ra(4n4n, 0n %oa%a #erioaa in%er)eli!a o
#ro)le(a in!er%a si s!"i()a%oare3 Da%a 6iin !on6u1ia si i5er$en%a
e o#inii, 6re!5en%a rea2 5oin%a, a)sen%a 5oin%ei $u5ernelor, se #oa%e
s#une !a, So!ie%a%ea Na%iunilor a re#re1en%a% (a8i(ul #ra!%i!
reali1a)il 0n o(eniul in%erna%ionalis(ului anilor 7;'3
*'
<1$=
Cele (ai (ul%e is!u%ii s2au #ur%a% 0n jurul ar%i!olelor *' si *DJJ,
!onsiera%e a 6i e8%re( e res%ri!%i5e3 Cri%i!ile !ele (ai a#rinse
5eneau, #e e o #ar%e, e la a!ele s%a%e !are oreau sa ra(4na
neu%re 0n !a1 e a$resiune sau sa2si re1er5e li)er%a%ea e e!i1ieC
#e e al%a #ar%e, %arile !are se $4neau eja la a$resiuni si ra1)oaie
e !u!erire s2au o#us !el (ai (ul% a!es%or ar%i!ole3
Nu es%e (ai #u%in ae5ara% !a, #rin%re e(o!ra%iile
o!!ien%ale, a 6os% e8%re( e ras#4ni%a o o#inie e6a5ora)ila
/se!uri%a%ii !ole!%i5e/, !onsiera%a o o)sesie, o /#ia%ra e (oara/, la
$4%ul So!ie%a%ii Na%iunilor3 A!eas%a a6ir(a%ie se )a1a #e 6a#%ul !a
or$ani1area e6e!%i5a a se!uri%a%ii a 6os% #ri(a sar!ina a So!ie%a%ii
Na%iunilor, !are %re)uia 0ne#lini%a 0nain%ea !elorlal%e si !are, in
a!eas%a !au1a, le2a !o#lesi% #e %oa%e !elelal%e, !re4n !"iar o 6alsa
i(#resie e se!uri%a%e3 Res#onsa)ili%a%ea a#ar%ine 0nsa a!elor
$u5erne !are, au 6lu%ura% 0n o!"ii #o#oarelor asa21isa se!uri%a%e
1$
#ro!ura%a e So!ie%a%ea Na%iunilor, ar !are, 0n%re %i(#, nu au 6a!u%
ni(i! in !eea !e %re)uia 6a!u% #en%ru a %rans6or(a $aran%iile
So!ie%a%ii Na%iunilor 0n%r2o )ariera e6e!%i5a, 0n%r2un (ijlo! e a!%iune a
na%iunilor #a!i6is%e 0n !alea s%a%elor a$resoare3 Tre)uie aau$a% si
!a, (e!anis(ul se!uri%a%ii era sus%inu% oar e san!%iuni e!ono(i!e
sau 6inan!iare, nu res#e!%a #rin!i#iul uni5ersali%a%ii #rin a!eea !a
Marile Pu%eri euro#ene au !ola)ora% #rea #u%in #en%ru a#li!area lui3
n #lus, #en%ru a 0n%ele$e ese!ul So!ie%a%ii Na%iunilor, %re)uie lua%e 0n
!onsierare si !ir!u(s%an%ele is%ori!e 0n !are a!eas%a ins%i%u%ie s2a
nas!u% si a %rai%. a!es%e !ir!u(s%an%e i2au !rea% o serie e %are, !are
au 6a!u% !a So!ie%a%ea Na%iunilor sa nu #oa%a e#asi i6i!ul%a%ile
ul%erioare3
**<**=
A!es%e !ir!u(s%an%e %re)uie anali1a%e 0n!e#4n !"iar !u
erularea %ra%a%i5elor e la Versailles, une (arile #u%eri au re6u1a%
sa a)i!e e la #re%en%iile lor, re$le(en%4n #a!ea 0n 6un!%ie e
5oin%a si e in%eresele lor, !re4n as%6el #ri(a (are a()i$ui%a%e a
si%ua%iei #os%)eli!e 3
*&
<1,= Pe e al%a #ar%e, noul a% $eo#oli%i! #os%2
5ersaille1 nu a aus (ul%a sa%is6a!%ie. #resein%ele a(eri!an nu a
o)%inu%, asa !u( a ori%, o /#a!e 6ara 5i!%orie/, An$lia era e!isa sa
!o()a%a #re#oneren%a 6ran!e1a #e !on%inen%, iar -ran%a nu a reusi%
sa !ree1e ni!i /s%a%ul2%a(#on/ in Euro#a !en%rala, ni!i un 5eri%a)il
/!oron sani%ar/ la $rani%a 5es%i!a a Rusiei So5ie%i!e, !a!i a#li!area
s%ri!%a a #rin!i#iului na%ionali%a%ilor 0n a!eas%a 1ona s2a o5ei% a 6i o
i(#osi)ili%a%e 3
*;
<1!=
11
1,
1!
Mai (ul% e!4% a%4%, %ra%a%ele au 6os% 6ona%e #e ieea !a noile s%a%e
in Euro#a Cen%rala si e Su2Es% 5or 0(#ar%asi (arile #rin!i#ii ale
e(o!ra%iei li)erale si 5alorile !o(une, 6iin e!i (ul% (ai usor sa se
0n%elea$a 0n%re ele si sa2si re$le(en%e1e #asni! e5en%ualele
!on6li!%e3 n /anii 6eri!i%i/ H*+&E2*+;'I, noua orine euro#eana
nas!u%a la Versailles a #aru% a 6i 5ia)ila si a!!e#%a)ila #en%ru %o%i3
Pen%ru #ri(a a%a, na%iunile in Euro#a e Es% se )u!urau e
au%ono(ie, e ine#enen%a si !"iar e o 6or(a !o(una e
$u5ernare !u 5e!inii 5es%i!i3
Ca s%a%e na%ionale e(o!ra%i!e, !are 0nlo!uiau se(i2au%o!ra%ele
i(#erii, /s%a%ele su!!esoare/ a5eau !lar es!ris ru(ul e ur(a%.
ieolo$ia 0n5in$a%orilor si ener$ia a%a e o alian%a ar(onioasa !u
e(o!ra%iile 5es%i!e3 De al%6el, !u e8!e#%ia Un$ariei, une
e(o!ra%ia a 6os% re#uia%a e la 0n!e#u%, si a Al)aniei, une nu a
#u%u% %re!e #es%e o)s%a!ole insur(on%a)ile, 0n !elelal%e %ari in Es%ul
Euro#ei, noul re$i( i(#or%a% in Ves% a %re)ui% sa %rea!a %es%e
i(#or%an%e3 Sin$ura e(o!ra%ie inu)i%a)ila #are a 6i !ea
!e"oslo5a!a, 0n Re$a%ul s4r)o2!roa%o2slo5en re$ele Ale8anru
ins%alea1a 6oar%e e %i(#uriu un re$i( e i!%a%ura re$ala
*B<*B=
, 0n
%i(# !e 0n Ro(4nia, %e"ni! 5or)in, e(o!ra%ia #arla(en%ara es%e
o(ina%a e re#re1en%area in%ereselor unor (inori%a%i #oli%i!e si
e!ono(i!e
*E<*E=
3
CAPITOLUL III
1#
1;
REGIMUL POLITIC N BULGARIA NTRE
1919-1939
Un !a1 a#ar%e es%e Bul$aria, o %ara (i!a, !u o so!ie%a%e
%araneas!a e$ali%aris%a, )ine or$ani1a%a, is%in!%a e #o#ula%ia
ur)ana3 Poli%i!a ur)ana, )a1a%a #e #ersonali%a%i, es%e #rea #u%in
i(#li!a%a, !on5ulsiile #oli%i!e #are a 6i, e a!eea, (ai (ul% #rousul
unei ieolo$ii e!4% al unei ne!esi%a%i so!iolo$i!e3
*D<*D=
n #lus, Bul$aria su6erise o a oua !a%as%ro6a na%ionala, 0n
nu(ai !in!i ani,
*F<*F=
!eea !e a arun!a% %ara 0n%r2o !ri1a (orala 6ara
#re!een%, a !arei #ri(a ur(are a 6os% s!"i()area $u5ernan%ilor si
!"iar o oare!are 0n!er!are e s!"i()are a re$i(ului #oli%i!3
*G
<11= n
au$us% *+*+, sun% or$ani1a%e ale$eri, su) su#ra5e$"erea %ru#elor
alia%e s%a%iona%e 0n Bul$aria3 Consiera%e a 6i 5ino5a%e e e1as%rul
na%ional, #ar%iele )ur$"e1e au 6os% as#ru san!%iona%e. #ri(ele oua
lo!uri au 6os% o!u#a%e e Uniunea A$rara Po#ulara, !onusa e
Ale8anar S%a()oliis9i H;GKI si e naroni!i H$ru#are e5eni%a !e5a
(ai %4r1iu Par%iul Co(unis% Bul$arI !u *G K3
*+<*+=
S%a()oliis9i
reuses%e, 0n !4%e5a luni, sa2si asi$ure (ajori%a%ea 0n Su)ranie,
a$rarienii a6l4nu2se e a!eea 0n #o1i%ia e a2si i(#le(en%a
ieolo$ia, !on6or( unui #ro$ra( !rea% a)ia 0n *+*G. o so!ie%a%e 0n
!are %oa%a lu(ea sa #osee #a(4n%, ar nu #rea (ul%C sa%e
1>
1+
11
1
(oerne, !ura%e, !u s%ra1i #a5a%e, a#a !uren%a, s!oli )une,
)i)lio%e!i, !ine(a%o$ra6C %aranul 2 #ro#rie%ar %re)uia sa 6ie aju%a% e
s%a% !u !rei%e, se(in%e si asi$urarea #ie%elor e es6a!ere3
&'
<,$=
Alia%ii au ra(as 0nsa sus#i!iosi 6a%a e !eea !e ei nu(eau un $u5ern
rai!al, ar (ai ales 6a%a e #ro$ra(ul e re6or(e al a$rarienilor3 Se
e%asea1a, in a!es% #un!% e 5eere, #o1i%ia -ran%ei, !a!i
i#lo(a%ia 6ran!e1a #are sa joa!e un rol i(#or%an% 0n #ri(ii ani e
5ia%a #oli%i!a #os%)eli!a ai Bul$ariei3
&*<&*=
As%6el, la 0n!e#u%, %ri(isii 6ran!e1i la So6ia au %ri(is ra#oar%e
e8!elen%e es#re S%a()oliis9i si $u5ernul sau e !oali%ie, es#re
#ro!esul in%en%a% !on%ra res#onsa)ililor !a%as%ro6ei na%ionale,
22
[22]
es#re (asurile lua%e 0(#o%ri5a $re5is%ilor in %rans#or%uri, ar (ai
ales, a#re!iau e!i1ia e a nu %olera e1orinea ins#ira%a e
(inori%a%ea !o(unis%a3
&;<&;=
n s#e!ial, e!lara%ia lui S%a()oliis9i !u(
!a, o)li$a%iile !e e!ur$eau, #en%ru Bul$aria, in %ra%a%ele e #a!e,
5or 6i !a a%are 0ne#lini%e, !au%4nu2se %oa%e (ijloa!ele #osi)ile e a
0ne#ar%a !onse!in%ele insu#or%a)ile #en%ru %ara, i2au e%er(ina% #e
i#lo(a%ii 6ran!e1i sa e#aseas!a, 0n%r2o (are (asura, #rejue!a%ile
0(#o%ri5a a$rarienilor3
n (ar%ie *+&', S%a()oliis9i, s%a#4n a!u( #e o (ajori%a%e
a)solu%a, 0i e!lara noului !o(isar 6ran!e1 la So6ia, -ran!ois
Geor$es2Pi!o%, !a ores%e sa orien%e1e %ara !a%re An%an%a si !a, 5a 6i
!a#a)il sa (en%ina orinea so!iala si sa %rea!a la re6or(e in%erne3
,$
,1
,,
,!
Pi!o% ra#or%a la Lua: 7Orsa: !a Uniunea A$rariana es%e !ea (ai
s%a)ila 6or%a #oli%i!a, #a!i6is%a 0n #oli%i!a e8%erna si an%i)olse5i!a 0n
in%erior3
&B<&B=
Ca%re s64rsi%ul anului *+&', a%i%uinea lui Geor$es2Pi!o% si e!i
a i#lo(a%iei 6ran!e1e se (oi6i!ase. le$ile in%rouse #es%e an e
$u5ernul S%a()oliis9i i$norau or$ani1area so!ie%a%ii, 6a!eau
i(#osi)ila e15ol%area !o(er%ului, #ro5o!au o (are nelinis%e
inus%riasilor, )an!"erilor si !a#i%alis%ilor s%raini3
&E<&E=
Geor$es2Pi!o% se
5a %rans6or(a e a!eea 0n ini%ia%orul unui e(ers !ole!%i5, al
0n%re$ului !or# i#lo(a%i! #re1en% la So6ia !are, #re1en%a #ri(ului
(inis%ru o no%i6i!a%ie #ri5in !onse!in%ele in%erna%ionale ale
re6or(elor3 A!%iunea a!eas%a, e a(#loare, a 6os% se(nalul unei
oare!are i1olari i#lo(a%i!e a Bul$ariei3 Cons%ien% e !onse!in%ele
unei ase(enea si%ua%ii, #re(ierul S%a()oliis9i s2a e!is sa
0n%re#rina 0n lunile se#%e()rie2e!e()rie *+&' un %urneu euro#ean
H/!ele *'' e 1ile/I,
&D[26]
ale !arei #rin!i#ale s!o#uri au 6os%.
s!oa%erea %arii in i1olarea i#lo(a%i!a, is!u%ii #reli(inare #ri5in
a(i%erea Bul$ariei 0n So!ie%a%ea Na%iunilor,
&F
<,+= re1ol5area unor
#ro)le(e )ila%erale3
&G
<,1= S%a()oliis9i a 5i1i%a% Lonra si Parisul, ar
nu a 6os% #ri(i% !u 6oar%e (ul%a )una5oin%a3 La Luai 7Orsa: se
rea!%ase eja o lis%a lun$a e !ereri (eni%a sa re6le!%e in%eresul
6ran!e1 0n Bul$aria3
&+
<,= Insu!!esul !elor /*'' e 1ile/ es%e e5ien%,
,#
,;
,>
,+
,1
,
!a!i 0n #ri(a5ara anului *+&*, $u5ernul a$rarian era, in nou,
o)ie!%ul unei #u%erni!e !a(#anii e8%erne, lui S%a()oliis9i si
(inis%rilor sai re#ros4nu2li2se !a. 0n!er!au sa elue1e o)li$a%iile
e!ur$4n in Tra%a%ul e la Neuill:2sur2Seine, !a 0n%re%ineau rela%ii
se!re%e !u Rusia So5ie%i!a si sus%ineau re5olu%ia lui Me(al A%a%ur9,
!a ne$lijau #ro#a$ana !o(unis%a3 Geor$es Pi!o% e!lara !"iar
re$elui Boris III !a, Bul$aria a #ieru% 0n!reerea #u%erilor euro#ene,
eoare!e ao#%area noilor le$i a #ro5o!a% un (aras( e!ono(i! si
e8oul !a#i%alurilor s%raine3
;'<;'=
A!eas%a ne(ul%u(ire e8%erna re6le!%a, 0n%r2o oare!are (asura,
#u%erni!ele ne(ul%u(iri in%erne3 Era usor e sesi1a%, (ai 0n%4i,
nelinis%ea #ar%ielor )ur$"e1e, a e(o!ra%ilor 0n #ri(ul r4n, !are, 0n
a)sen%a lui S%a()oliis9i, au or$ani1a% o (are (ani6es%a%ie la
T4rno5o si au #us )a1ele Blo!ului Cons%i%u%ional, !er4nu2i re$elui
sa s#rijine o lo5i%ura e s%a% !are sa2i ras%oarne #e a$rarieni3
;*
<!1=
Narul Boris 0i e!lara 0nsa !"iar lui Geor$es2Pi!o% !a (o(en%ul
%rans6or(arii lui 0n%r2un ar)i%ru 0n%re #ar%ie nu sosise 0n!a, 0n%rea$a
a!%iune su$era un ra1)oi !i5il si !a el nu #u%ea sa2si asu(e o
ase(enea res#onsa)ili%a%e 0n 6a%a #o#orului sau si a 0n%re$ii
Euro#e3
;&
<!,=
Si%ua%ia in%erna se a$ra5a 0nsa !on%inuu. !oru#%ia a%insese, su)
a$rarieni, #ro#or%ii eose)i%e, !lasa (un!i%oare nu a #u%u% e#asi
e6e!%ele in6la%iei,
;;
<!!= #o#ula%ia ur)ana )o$a%a era ne(ul%u(i%a e
!$
!1
!,
!!
li(i%ele le$isla%iei a$rariene, Biseri!a 6usese si ea a6e!%a%a e le$ea
reis%ri)uirii #a(4n%urilor3 Un $ru# i(#or%an% e ne(ul%u(i%i era !el
al (ili%arilor, ar, (ai ales, al 6os%ilor o6i%eri lasa%i la 5a%ra !on6or(
#re5eerilor e la Neuill:/3 A!es%ia 0si #ierusera )unas%area,
s%a%u%ul so!ial si o!u#a%ia, (o%i5 #en%ru !are erau #lini e
resen%i(en%e 6a%a e S%a()oliis9i, nu oar #en%ru !a a!!e#%ase
!oni%iile %ra%a%ului, !i #en%ru !a nu (en%inuse ni!i (a!ar nu(arul
li(i%a e o6i%eri a(is e a!es%a. &'3'''3 A!es%i o6i%eri si 6os%i o6i%eri
or$ani1ea1a, 0n *+&&, Li$a Mili%ara, i(eia% s!oasa 0n a6ara le$ii e
#re(ier3
;B<;B=

Ne(ul%u(irea a%in$e #un!%ul !ul(inan% a%un!i !4n, 0n (ar%ie *+&;,
S%a()oliis9i e(i%e Aunarea si anun%a or$ani1area unor noi
ale$eri, 0n a#rilie3 Deoare!e ale$erile sun% 6alsi6i!a%e e or$ani1a%iile
a$rarieni lo!ale
;E<;E=
, se ajun$e la or$ani1area unei lar$i !ons#ira%ii.
or$ani1a%iile (a!eonene e la Pe%ri!, Alian%a Na%ionala a Blo!ului
Cons%i%u%ional, Li$a Mililara3 La + iunie *+&; are lo! lo5i%ura e s%a%,
re$i(ul a$rarian 6iin is%rus 0n !4%e5a ore3 C4%e5a 1ile (ai %4r1iu, #e
*B iunie, S%a()oliis9i es%e !a#%ura% e e8%re(is%ii (a!eoneni,
%or%ura% )ru%al si o(or4%3
;D<;D=
Lo5i%ura e s%a% si 5iolen%a 5or !ara!%eri1a e a!u( 0n!olo
5ia%a #oli%i!a in%er)eli!a in Bul$aria, !eea !e 5a #er(i%e !res%erea
#u%erii re$elui Boris al III2lea H*G+B2*+B;I, !are 0i su!!ease la %ron
%a%alui sau 0n %ra$i!ele !oni%ii ale 0n6r4n$erii )ul$are in o!%o()rie
*+*G3 Boris 6usese #re1en%a% re#% !on%rariul lui -erinan. (oera%,
!#
!;
!>
e(o!ra%, #a!i6is%, (oes%3 Geor$es Pi!o% e!lara si el !a a
es!o#eri% o eose)i%a 0n%ele#!iune a lui Boris 0n 6a%a si%ua%iilor
in%erne !ri%i!e si e a!eea *2a 0n!uraja% sa a#li!e (ai a!%i5
#rero$a%i5ele !ons%i%u%ionale3
;F
<!+= Boris, s2a )u!ura% 0nsa, !a si %a%al
sau, e un lar$ su#or% #o#ular, )a1a #u%erii sale 6iin 0nsa oli$ar"ia
(ili%ara si )iro!ra%i!a3
Noul #ri(2(inis%(, #ro6esorul Ale8anar Nan9o5,
;G<;G=
lier al
Alian%ei Na%ionale HNaroan S$o5orI, a 0n!e#u% #rin a2i su#ri(a nu
oar #e a$rarieni, !i si #e !o(unis%i. o 0n!er!are e re5ol%a, 0n
se#%e()rie *+&;, a 6os% ur 0na)usi%a si !on%inua%a !u o %eroare al)a
%i(# e oi ani, la !a#a%ul !areia s2au 0nre$is%ra% &'3''' e (or%i3
Masurile lua%e 0(#o%ri5a !o(unis%ilor H!on6is!area #ro#rie%a%ilor,
i1ol5area sini!a%elor, s!oa%erea 0n a6ara le$ii a #ar%iuluiI au
!on%inua% (ai ales u#a !e la *D a#rilie *+&E, 0n !a%erala S64n%a
Du(ini!a HS5en%a NejaI in So6ia, o )o()a a e8#loa% 0n %i(#ul
unor 6uneralii na%ionale la !are #ar%i!i#au re$ele si 0n%re$ul !or#
#oli%i!3 n (o (ira!ulos, ni!i o 6i$ura #roe(inen%a nu a 6os% #rin%re
!ei *&' e rani%i, ar rea!%ia $u5ernului Nan9o5 a 6os% e8%re( e
ura. (ii e a!%i5is%i e s%4n$a au 6os% ares%a%i, !ei (ai (ul%i au (uri%
0n )e!iurile Poli%iei, res%ul au 6os% e8e!u%a%i #u)li!3
;+<;+=
E8!esele in%erne ale $u5ernului Nan9o5 si 6a#%ul !a a#roa#e
ni(i! in le$isla%ia a$rariana nu a 6os% (oi6i!a%a, !on%inuau sa
(en%ina Bul$aria 0n a6ara rela%iilor #oli%i!e euro#ene, asa !u(
e(ons%rea1a re6u1ul lu(ii 6inan!iare lonone1e e a a!ora un
!+
!1
!
0(#ru(u% Bul$ariei 0n *+&E, 0n !iua 6a#%ului !a a!eas%a #area sa
ai)a ne5oie is#era%a e un as%6el e aju%or 6inan!iar3
B'<B'=
A e5eni%
%o% (ai !lar !a, un $u5ern !onus e e8%re(is%ul Nan9o5 nu 5a
o)%ine 0(#ru(u%ul si, e a!eea, 0n ianuarie *+&D, a!es%a a
e(isiona%, 6iin 0nlo!ui% e Anrej Lia#!e5, lier al Par%iului
De(o!ra%, el 0nsusi (a!eonean3 (#ru(u%ul a 6os% #ri(i% i(eia% si
e el au )ene6i!ia% #es%e DE' e sa%e3
Ca si #ree!esorul sau, Lia#!e5 a5ea sa u!a o #oli%i!a
orien%a%a %o% !a%re rea#%a, ar !u (ul% (ai (ul%a i)a!ie3
B*<B*=
As%6el,
noul #ri(2(inis%ru a #er(is reluarea a!%i5i%a%ii sini!a%elor, re6a!erea
(is!arii !o(unis%e su) 6or(a Par%iului Mun!i%ores! Bul$ar, ar nu a
lua% ni!i o (asura 0(#o%ri5a !elei (ai i(#or%an%e or$ani1a%ii
e8%re(is%e (a!eonene, Or$ani1a%ia Re5olu%ionara In%erna
Ma!eoneana3 Cri1a (oniala 0n!e#u%a 0n *+&+ a a6e!%a% Bul$aria
i(eia% si #u%erni!, (ai ales #rin 0n!"ierea e)useurilor ne!esare
a$ri!ul%urii sale3 n%re *+&+2*+;B, !ri1a e!ono(i!a es%e a%4% e $ra5a
0n!4% 5eni%urile %aranilor s2au reus la ju(a%a%e, !ele ale (un!i%orilor
ur)ani au s!a1u% !u o %rei(e, iar nu(arul so(erilor a !res!u%
!on%inuu3 Con6run%a% !u a!es%e i6i!ul%a%i, ele!%ora%ul a san!%iona%
$u5ernul Lia#!e5, #re6er4n sa ea 5o%ul sau Blo!ului Po#ular3
Gu5ernul a 6os% 6or(a% e Malino5, !el !are asi$urase 0n *+*G
%ran1i%ia e la s%area e ra1)oi la !ea e #a!e3 Desi res#e!%a% si
(oera%, Malino5 nu a reusi% ni!i sa #una !a#a% !ri1ei e!ono(i!e,
ni!i sa2si 0(#iei!e !ole$ii e $u5ernare sa u!a o $ro%eas!a !ursa
#$
#1
e 0()o$a%ire, ni!i sa #una !a#a% a%en%a%elor e8%re(is%e,
B&
<#,= ni!i
sa2i 0(#iei!e #e !o(unis%i sa o)%ina un i(#or%an% su!!es 0n
ale$erile lo!ale in noie()rie *+;*3
B;<B;=
Pre%e8%4n (o%i5e e
sana%a%e, Malino5 0i lasa lo!ul lui Musano5, %o% un e(o!ra%2(oera%,
!are 0nsa, se 5a !on6run%a !u oua noi #ro)le(e. Mis!area Z5eno si
#ar%iul 6as!is% al #ro6esorului Nan9o5, Mis!area Na%ional2So!iala3
Z5eno HLe$a%uraI era o or$ani1a%ie 6ona%a 0n *+;' e un (i!
nu(ar e in%ele!%uali, reuni%i 0n jurul unei re5is%e !u a!elasi nu(e,
a6la%i 0n s%r4nse rela%ii !u Li$a Mili%ara si !u !olonelul Vel!"e53
BB
<##=
Z5enarii !are re#re1en%a in%eli$"en%ia, erau e8%re( e eli%is%i, ar si
e%a%is%i, #ro(o54n si ar$u(en%4n #en%ru o a(inis%ra%ie
!en%rali1a%a si na%ionali1a%a, erau !on%rari sis%e(ului #oli%i! #ar%ini!,
!onsier4n !a a!es% sis%e( 0n!uraja #oli%i!ienii sa #una in%eresele
#ar%iului 0nain%ea !elor ale %arii3
BE<BE=
Pro$ra(ul lui Vel!"e5 era 0nsa
(ai !o(#le8 e!4% si(#lul na%ionalis(. era 6oar%e !ri%i! si !"iar os%il
6a%a e or$ani1a%iile e8%re(is%e (a!eonene, orin, #e e al%a
#ar%e, sa a(eliore1e rela%iile !u Iu$osla5ia3
BD<BD=
Mis!area Na%ional 2 So!iala, #ar%iul #ro6esorului Nan9o5, era,
0n s!"i(), e8%re( e #o#ular, 0n s#iri%ul e#o!ii, (ai ales #rin%re %inerii
in 1onele ur)ane, 0n!er!4n sa orien%e1e #oli%i!a )ul$ara (ai
e$ra)a !a%re Ger(ania, e!4% !a%re I%alia 6as!is%a3
#,
#!
##
#;
#>
Cele oua (is!ari 0si is#u%a #reluarea #u%erii #oli%i!e, ar, #e
*+ (ai *+;B, !4s%i$ e !au1a au 15enarii !are, su) !onu!erea lui
Vel!"e5, or$ani1ea1a o noua lo5i%ura e s%a% 5i!%orioasa. Vel!"e5
lasa !onu!erea $u5ernului !ola)ora%orului sau, !olonelul
G"eor$"ie5, ins%i%uin 0(#reuna, #4na 0n ianuarie *+;E, un
ire!%ora% #en%ru 0nnoire so!iala,
47
[47] 0n 6a#% o i!%a%ura, al !arui
o)ie!%i5 e!lara% era ire!%ionarea 5ie%ii !ul%urale si in%ele!%uale a
na%iunii !a%re uni%a%e si 0nnoire3
BG
<#1= n reali%a%e 0nsa, au 6os%
i1ol5a%e, (ai 0n%4i, #ar%iele #oli%i!e si uniunile !o(er!iale, u#a
(oelul !or#ora%is(ului i%alian, so!ie%a%ea a 6os% 0(#ar%i%a 0n sa#%e
!a%e$orii3
B+<B+=
Z5enarii au ins%i%ui% re6or(e #en%ru a usura 5ia%a %arani(ii
0n$loa%e 0n a%orii, #en%ru a a(eliora eu!a%ia si sana%a%ea, 0n
s#e!ial la sa%e3 A 6os% reor$ani1a%a a(inis%ra%ia !en%rala si lo!ala3
-ara (ari $reu%a%i, $u5ernul G"eor$"ie5 a reusi%, #rin%r2o a!%iune
e!isi5a a ar(a%ei, sa is#erse1e en!la5a (a!eoneana e la
Pe%ri!, (o(en% in !are O3R3I3M3, !onusa e Mi"ailo5, a 0n!e%a% sa
(ai 6ie 6or%a 6or(ia)ila !are 6usese u#a *+&'3
E'
<;$= Z5enarii, esi
6usesera )uni !ons#ira%ori si !onu!a%ori ener$i!i, s2au o5ei% 0nsa
a 6i #oli%i!ieni ne e8#eri(en%a%i3 A%un!i !4n Vel!"e5 a 0n!e#u% sa
5or)eas!a es#re o noua !ons%i%u%ie si es#re o solu%ie re#u)li!ana,
re$ele Boris III a 0n%eles !a sosise, 0n s64rsi%, (o(en%ul sa a!%ione1e.
un lar$ !o(#lo%, la !are !on%ri)uie si a!ei 15enari re$alis%i,
ne(ul%u(i%i e #u%erea /!elor in *+/ He5e%naise%is%iI, reuses%e, 0n
#+
#1
#
;$
ianuarie *+;E, sa2* 0ne#ar%e1e #e Vel!"e5, #ri(2(inis%ru e5enin
$eneralul Zla%e53 Doua luni (ai %4r1iu, 0n 6run%ea $u5ernului era
ase1a% !i5ilul Anrej Tos"e5, iar la &* a#rilie *+;E, Boris III #ro(i%ea
0n%r2o e!lara%ie sole(na, res%aurarea orinii si a unei 5ie%i #asni!e,
a)olirea ire!%ora%ului, ela)orarea unei noi Cons%i%u%ii, !are sa reea
Bul$ariei %rai%iile na%ionale si e(o!ra%i!e3
E*<E*=
Pen%ru !a, nu a reusi% sa 0ne#lineas!a ni!i unul in%re
a!es%e o)ie!%i5e, ar (ai ales #en%ru !a, s2a o5ei% a 6i #rea #u%in
re!e#%i5 la ieile re$elui, Tos"e5 es%e 0nlo!ui%, 0n noie()rie *+;E, !u
G"eor$"i Miossei5ano5,
E&
<;,= (o%i5ul i(eia% 6iin o noua !ons#ira%ie
or$ani1a%a e Vel!"e53 Cons#ira%ia lui Vel!"e5
E;
<;!= a 6a!u% (ai
usoara isolu%ia Li$ii Mili%are si reo)4nirea e !a%re Boris a
#o#ulari%a%ii #rin%re o6i%erii e %ru#a3
Neu%rali1area ar(a%ei i2a #er(is lui Boris sa #ro(i%a o
0n%oar!ere la $u5ernarea !ons%i%u%ionala, ar
2
0n !on6or(i%a%e !u
/!o(#li!a%iile2#re1en%ului si noilor !erin%e ale %i(#urilor/3
EB<EB=
n !iua
a!es%ei e!lara%ii, Boris nu as#ira 0n!a la o i!%a%ura re$ala, !"iar
a!a #ri5ea !u in5iie re$i(ul e %o%al !on%rol ins%ala% 0n Iu$osla5ia,
lai!a in *+&+, e re$ele Ale8anru3 De al%6el, Boris 5a a5ea re#%
(oel (ai e$ra)a #e re$ele Ro(4niei Carol al II2lea, /e(o!ra%ia
!on%rola%a/ #e !are o 5a ins%aura 0n Bul$aria 6iin 6oar%e
ase(ana%oare !u /e(o!ra%ia irija%a/ a lui Carol II
EE
<;;=3 Narul Boris
nu se $ra)ea 0nsa si #en%ru !a %re)uia 0n!a sa 6a!a 6a%a a!elorasi
;1
;,
;!
;#
;;
#ro)le(e !a si !olonelul Vel!"e5. 6or%ele e s%4n$a si e rea#%a,
ar(a%a3 O #o%en%iala a(enin%are 5enea in #ar%ea !o(unis%ilor, !are
or$ani1asera o (are si en%u1ias%a !ele)rare a 1ilei e * Mai si !are
se lauau !a au /!elule/ 0n %oa%a %ara si 0n %oa%e $arni1oanele3
Drea#%a, Mis!area Na%ional 2 So!iala a #ro6esorului Nan9o5, a reusi%
sa su#ra5ie%uias!a #erioaei 15enare si !"iar sa se reor$ani1e1e 0n
*+;D u#a s%ru!%ura unei or$ani1a%ii e %i# 6as!is%3
La s64rsi%ul anului *+;F Boris 0n!a nu in%rousese
re6or(ele !ons%i%u%ionale #ro(ise, 0n s!"i(), se e!isese sa 6a!a o
0n%oar!ere len%a !a%re o /e(o!ra%ie is!i#lina%a7, #rin a(enarea
$rauala a !ons%i%u%iei si #rin %es%area ori!aror s!"i()ari #rin ale$eri
lo!ale3
ED<ED=
?otul general a avut loc abia "n martie 1!1, dar noua adunare 41>$
de deputati5 s)a dovedit a fi greu de controlat, motiv pentru care este si
dizolvata "n decembrie 1!. -ot "n acest moment, 8ioisseivanov este
"nlocuit cu Bogdan 9ilov, cunoscut filo)german, ceea ce reflecta faptul ca,
"n Bulgaria, ca pretutindeni "n 7uropa anului 1!, probleme politice
e6terne influentau si c*iar dominau deciziile politice interne.
CAPITOLUL IV
POLITICA EXTERN A BULGARIEI
(1919-1939) sI REVIZIONISMULUI MODERAT
;>
Politica e6terna interbelica a Bulgariei a fost "nsa dominata, "n ciuda
convulsiilor politice interne si a unei ciudate pasiuni de a trai "n dorul
revolutiilor"
57
[57], de tarul Boris (((, care a avut controlul absolut.
;1<;1=
O)ie!%i5ul #os%)eli! e8%ern i(eia% al Bul$ariei a 6os% iesirea
in i1olare, 6ara a renun%a 0nsa ni!i un (o(en% la re5i1uirea #asni!a
a %ra%a%ului e la Neuill:, #rin Li$a Na%iunilor H ar%3 *+ al Pa!%uluiI si
ale$4nu2si re#% s%a% 2 #a%ron si #ro%e!%or, I%alia, sin$ura #u%ere
euro#eana !are #lease #en%ru 0n%ele$erea rolului $eo#oli%i! al
Bul$ariei, !a o !on%ra#onere 6a%a e su#eriori%a%ea o)%inu%a #rin
%ra%a%e e Bel$ra3
E+<E+=
7ste poate momentul sa aratam ca un spri0initor mult mai important
al Bulgariei la Paris a fost delegatia americana, care afirmase "n mai multe
rnduri ca, daca Bulgariei i se cere sa cedeze -racia occidentala %reciei,
atunci ei ar fi trebuit sa i se retrocedeze /obrogea meridionala, :ane6ata:
de Romnia "n 11! si sa primeasca si -racia @rientala, pe ct posibil, pna
la linia 7nos) Midia, asa cum fusese ea proiectata "n 11+.
>$
<>$= Cum se
e6plica aceasta neasteptata atitudine americanaA Credem ca motivatia
politicii americane poate fi gasita "n puternicul spri0in pe care presedintele
Bilson si colonelul 'ouse l)au dat ideii de creare a unui stat "n plus "n
Balcani. Macedonia, pe care diplomatia de peste ocean o alesese drept baza
americana pentru raspndirea influentei politice si economice "n 7uropa
Centrala si @rientala.
;+
;1
;
>$
&cordnd protectia lor unei Macedonii autonom)independente,
americanii credau ca 2udul /obrogei poate fi o buna compensatie pentru
Bulgaria.
>1<>1=
Crmarindu)si acest obiectiv, /epartamentul de 2tat american
alcatuia la ,1 septembrie 111 un Comentariu oficial asupra celor 1#
puncte Dilsoniene, aratnd ca, "n privinta Romniei, se recunostea
e6tinderea suveranitatii sale asupra -ransilvaniei si Basarabiei, dar se
formulau "ndoieli asupra confirmarii granitelor /obrogei. Mai mult,
anterior acestei date, Bilson recomandase e6pres o revenire la granita
dobrogeana dinainte de 11!.
>,<>,=
/e altfel, puterile aliate garantasera si ele Bulgariei, cu ocazia
armistitiului din 1 septembrie 111, anumite drepturi asupra /obrogei.
>!<>!=
&tunci cnd, la sfrsitul anului 111, Romnia si Bulgaria au revendicat
acest teritoriu, trupele alite l)au ocupat, urmnd ca asupra apartenentei
viitoare a /obrogei sa decida Conferinta de pace. Reticentele Puterilor
aliate au e6istat doar :pro)formaEE, caci, "n fapt, "n decembrie 111,
Romnia prelua de0a administratia "ntregului teritoriu al /obrogei, iar "n
luna mai 11, trupele franceze se retrageau din /obrogea propriu)zisa,
mentinnd ocupatia doar asupra Cadrilaterului, asupra caruia delegatia
bulgara formulase pretentii istorice, etnice si 0uridice.
n !iua re%i!en%elor si #o1i%iei s!e#%i!e a ele$a%iei a(eri!ane,
a 6a#%ului !a alia%ii au !on!lu1iona% !a re$iunea Carila%erului es%e
una !u o s%ru!%ura e%ni!a !o(#le8a,
DB<DB=
!areia nu i se #oa%e a#li!a
/#rin!i#iul na%ionali%a%ilor/, Ro(4niei i se a!ora Do)ro$ea 0n%rea$a3
>1
>,
>!
>#
Is%orio$ra6ia o!!ien%ala es%e unani(a 0n a a6ir(a !a, "o%ar4rea
lua%a 0n e6a5oarea Bul$ariei se )a1ea1a #e !onsieren%e
jurii!e
DE<DE=
si #e reali%a%ea !a Ro(4nia s2a a6la% e #ar%ea alia%ilor la
s64rsi%ul #ri(ului ra1)oi (onial3 Pe e al%a #ar%e, is%orio$ra6ia
)ul$ara, (ai 5e!"e sau (ai noua, nu o)oses%e sa #ro!la(e
/#ro)le(a o)ro$eana/
66
[66] re#% #rin!i#ala #ro)le(a a #oli%i!ii
e8%erne )ul$are, !ali6i!4n e%inerea e !a%re Ro(4nia a
Carila%erului re#% /a oua o!u#a%ie ro(4neas!a77
67
[67], o
/reane8are/
DG<DG=
3
n 6a#%, a!eas%a (oi6i!are e $rani%a a a5u% re#% ur(are
0n!orarea rela%iilor in%re Ro(4nia si Bul$aria #en%ru un in%er5al e
%i(# !are, 0n !iua e6or%urilor e#use e a()ele %ari, 5a ura #4na 0n
*+B'3 De al%6el, anali14n !u (inu%io1i%a%e /#ro)le(a o)ro$eana/,
is%ori!ul )ul$ar s%e6an An!e5 0i ane8ea1a !el #u%in ; al%e as#e!%e.
se!"es%rul )unurilor )ul$arilor 0n Ro(4nia, ase1area re6u$ia%ilor
)ul$ari in Do)ro$ea
D+
<>=, lo!ul or$ani1a%iei )ul$arilor ra15ra%i%i,
asa2nu(i%ii !o(i%ajii, 0n #oli%i!a ro(4neas!a si 0n !ea )ul$ara3
F'
<+$=
Au%orul !i%a% ui%a 0nsa sa (en%ione1e !a, o si%ua%ie ase(ana%oare se
0n%4lnes%e si 0n !a1ul rela%iilor )ul$aro2elene, unele as#e!%e 6iin
!"iar ien%i!e, a%4%a %i(# !4%, 0n iulie *+&&, re#re1en%an%ul Ro(4niei
si !el al Gre!iei !ereau e la Gene5a, Consiliului So!ie%a%ii Na%iunilor
sa ia (asuri 0n #ri5in%a )ri$an1ilor )ul$ari3
F*
<+1=
>;
>>
>+
>1
>
+$
+1
Pen%ru solu%ionarea nu(eroaselor !"es%iuni #ein%e ale
/osarului o)ro$ean/
F&<F&=
, a 6os% !ons%i%ui%a o !o(isie (i8%a ro(4no2
)ul$ara, ale !arei lu!rari s2au es6asura% 0n%r2o #ri(a 6a1a la
Bu!ures%i, 0n!e#4n in e!e()rie *+&&, a#oi la So6ia in ianuarie
*+&E3 S2au is!u%a%, #rin%re al%ele. #ro)le(a rii!arii se!"es%rului #us
e $u5ernul ro(4n #e )unurile su#usilor )ul$ari in Do)ro$ea e
Su, a!"i%area unei !o(#ensa%ii a!!e#%a%a, 0n #rin!i#iu, e $u5ernul
)ul$ar, es#a$u)irea !e%a%enilor ro(4ni !are su6erisera aune 0n
%i(#ul ra1)oiului in #ar%ea au%ori%a%ilor !i5ile si (ili%are )ul$are3
Tra%a%i5ele au e!urs $reu si, 0n !iua unor #erioae e
77a(eliorare/, a!orul e #rin!i#iu a!!e#%a% e $u5ernul Oan9o5,
a!es%a nu s2a si a#li!a%3
73
[73]
n %o% a!es% %i(#, )anele e !o(i%aji si2au !on%inua% a!%iunile
la $rani%e, !on%ri)uin in #lin la !rearea unor si%ua%ii e 0n!orare si
!ons%i%uin !el (ai si$ur i15or e ali(en%are a or$ani1a%iilor
ireen%is%e !are a!%ionau #e %eri%oriul Bul$ariei3 Cea (ai !unos!u%a
es%e 6ara 0noiala I3M3R3O
74
[74], ar si(ilara !u a!eas%a a 6os% si
I3D3R3O3 HOr$ani1a%ia In%erna Re5olu%ionara Do)ro$eanaI3
Prima ei forma a fost organizatia secreta :Cerna RaFa: 4:Mna
3eagra:5 "n care s)au reunit refugiatii bulgari din Cadrilater. n martie 1,!
un congres comun al :Cemei RaFa: si al unei alte asociatii, :/obrod0a:
duce la formarea (./.R.@.
75
[75] @rganizatia si)a creat imediat sedii la
?arna, sumla si Ruse, desfasurnd activitati propagandistice intensive,
+,
+!
+#
+;
publicnd periodice 4ziarul :%lasul dobrogean:, care aparea la Ruse5
76
[76],
dar mai ales organiznd raiduri de 0af la granita de sud a /obrogei.
-inerii refugiati bulgari sunt si ei reuniti "n organizatia :stefan
8arad0a:, sub deviza . :Ga /obrud0a %otovi 2me: 4:Pentru /obrogea
suntem gata:5, organizatie care a actionat ne"ntrerupt "ntre anii 1,! )
1!#.
++
<++=
%uvernul romn a acuzat constant faptul ca oficialii bulgari
finanteaza aceste organizatii irendentiste, dar fara a putea aduce dovezi "n
acest sens. /rept urmare, minoritatea bulgara din /obrogea, ca si cea
musulmana "nsa, va fi supusa unei legislatii speciale 4cea referitoare la
colonizare, la sec*estru si c*iar la problema cetateniei5, calificata de
guvernul de la 2ofia drept EErepresalii:.
/esi multiplele petitii bulgare "n acest sens au fost adresate Ligii
3atiunilor, fenomenul de dizlocare etnica din /obrogea a fost
important
78
[78], dar nu a fost instalata :starea e6ceptionala:, iar populatia
bulgara, ca si cea turco)tatara nu a fost fortata sa emigreze.
(redentismul bulgar a "nsemnat, de fapt, refuzul acceptarii -ratatului
de la 3euillH, o constanta "ntoarcere catre victoriile din 11, si c*iar la
-ratatul de la 2an)2tefano din 11+;. &ceasta abordare a dus la stabilirea
unor obiective utopice. revizuirea pasnica a tratatelor, reluarea /obrogei de
2ud, implementarea articolului #1 din tratat pentru a asigura Bulgariei
acces economic la Marea 7gee. /in aceasta cauza, relatiile Bulgariei cu
+>
++
+1
statele vecine au fost dificile si au evoluat greu, tocmai pentru ca Bulgaria,
prin pozitia sa geografica eminamente balcanica, ar fi trebuit sa fie c*eia
solidaritatii regionale.
79
[79]
Gu5ernele e la So6ia au ales 0nsa !alea unei #oli%i!i e 6or%a,
sin$ura !are le2ar 6i #er(is a%in$erea o)ie!%i5elor ini%ial s%a)ili%e, ar
!are nu erau sus%inu%e ni!i e (ijloa!ele e!ono(i!e reuse e !are
is#unea %ara, ni!i e !oni%ia e s%a% 0n5ins3
To!(ai e a!eea, 0n !iua s#onsori1arii I%aliei, !au1a )ul$ara a
6a!u% 0n anii 7;' #u%ini #asi 0nain%e3 Tra%a%ul e #rie%enie !u Tur!ia in
*+&E a 6os% un !4s%i$ /ne0nse(na%/, asa !u( se !reea !"iar la
So6ia, une re$i(ul lui A%a%ur!9 era !onsiera% nesi$ur si !u 6oar%e
#u%ina in6luen%a in%erna%ionala3
G'
<1$=
Rela%iile !u A%ena erau !ore!%e ar re!i, is#u%ele )ul$aro2
elene a84nu2se #e a!orul #ri5in e(i$ra%ia 5olun%ara si re!i#ro!a,
)unurile re6u$ia%ilor si #ro%e!%ia (inori%a%ilor3
81
[81]
La 0n!e#u%ul anilor 7;' i(#or%an%e s!"i()ari au lo! 0n #oli%i!a
e8%erna )ul$ara. !u( I%alia renun%a la /#a%ronajul/ Bul$ariei,
Mussolinii #re6er4n sa2si ins%ale1e o(ina%ia 0n Al)ania si sa nu
su#ere $u5ernul e la Bel$ra, Bul$aria, e 6ri!a unei noi i1olari,
%re!e la e6or%ul 0()una%a%irii rela%iilor !u 5e!inii. rela%iile i#lo(a%i!e
6usesera relua%e %eore%i! 0n!a in *+&', la ni5el e le$a%ie, ar a!u(
+
1$
11
se 0n!ear!a e15ol%area rela%iilor e!ono(i!e, !ul%urale, su!!esul 6iin
(ini(3
82
[82]
Pers#e!%i5e (ai )une #are sa 6i a5u% i#lo(a%ia )ul$ara 0n
#ri5in%a a#ro#ierii e Iu$osla5ia. 0n *+;' #rin /0n%ele$erea Piro6/ sun%
re$le(en%a%e o serie e #ro)le(e le$a%e e %re!erea 6ron%ierei si e
re#%ul e #ro#rie%a%e, 0n %i(# !e, 0n se#%e()rie *+;&, %arul Boris si
re$ele Ale8anru se 0n%4lnes! #en%ru #ri(a a%a3
S#eran%a Bul$ariei e a s!a#a e i1olare, #rin s%a)ilirea unor
)une relia%ii !u 5e!inii, #ri(es%e o $rea lo5i%ura #rin !rearea, 0n
6e)ruarie *+;B, a An%an%ei Bal!ani!e3
83
[83] Cu( Bul$aria a re6u1a%
sa ia #ar%e la alian%a, a 0n!er!a% sa o s#ar$a sau sa o 0n!er!uias!a
#rin%r2o a#ro#iere !ons%an%a e Bel$ra3 Iu$osla5ia, 0n!4n%a%a e
!ur%ea, !are i se 6a!ea, a rea!%iona% #o1i%i5, (ai ales !a nu orea !a
o Bul$arie i1ola%a sa e5ina o %in%a usoara #en%ru unul in !ele oua
)lo!uri #oli%i!o2(ili%are !are %ineau sa #olari1e1e in nou Euro#a3
Moar%ea 5iolen%a a re$elui Ale8anru 0n o!%o()rie *+;B a
s%o#a% o 5re(e e15ol%area rela%iilor s4r)o2)ul$are3 Ra)area %arului
Boris a 6os% 0nsa ras#la%i%a 0n ianuarie *+;F e 0n!"eierea #a!%ului e
#rie%enie )ul$aro2iu$osla5, i(#or%an% se(n al s!"i()arilor e
a%i%uine, ar, 0n 6a#%, #u%in rele5an% #en%ru (oi6i!area rela%iilor
in%er)al!ani!e3
GB
<1#=
1,
1!
1#
La s64rsi%ul anilor 7;', rela%iile in%re s%a%ele (i!i e5enisera
ori!u( (ai #u%in i(#or%an%e, 0n !on%e8%ul es!"ierii !on6run%arii
in%re Ger(ania si sis%e(ul 5ersaille13 Ine5i%a)il, (arile #u%eri se
#re$a%es! sa in%er5ina 0n Bal!ani, iar 0n Bul$aria #are sa se a#li!e o
re$ula si(#la. a6e!%iune #en%ru Rusia H#u%erni!a, 0n !iua
s!"i()arilor #oli%i!e si e!ono(i!eC nu es%e o !"es%iune ieolo$i!a, !i
una #ur sen%i(en%ala, a%4%a 5re(e !4% anii lun$i e #ro#a$ana
o6i!iala an%iruseas!a au ra(as 6ara e6e!%I si a(ira%ie #en%ru
Ger(ania Hs#e!i6i!a, 0n #ri(ul r4n, lierilor #oli%i!i )ul$ari, o6i%erilor
!are res#e!%au e6i!ien%a si #u%erea ar(a%ei $er(ane, in%ele!%ualilor
!are s%uiasera 0n Ger(ania si !are se si(%eau a%rasi e reali1arile
!ul%ural2s%iin%i6i!e ale a!es%eiaI
GE
<1;=3
n !oni%iile unei sla)e #re1en%e a An$liei si (ai ales a -ran%ei
0n Bul$aria
GD
<1>=, era 6ires! !a Boris si $u5ernul sau sa alea$a
/ru(ul $er(an/, !"iar a!a alian%a e6e!%i5a !u Ger(ania nu 5a 5eni
e la sine, !i 5a 6i (ul% is!u%a%a e i#lo(a%ii )ul$ari, e %arul 0nsusi
la Berlin3
A!eas%a s!ur%a e8#unere a %ra!%ului #oli%i!ii e8%erne )ul$are 0n
#erioaa *+*+ 2 *+;+ ne aju%a sa o)ser5a( o al%a i(#or%an%a
i6eren%a 0n%re alian%ele Bul$ariei si !ele ale Ro(4niei3 As%6el, asa
!u( a( 5a1u%, Bul$aria nu reuses%e sa2si !ree1e un sis%e( #ro#riu
5ia)il e alian%e, nu le e15ol%a #e !ele e8is%en%e si re6u1a sa se
0n!are1e 0n 5reun al% sis%e(, !u e8!e#%ia So!ie%a%ii Na%iunilor3
GF
<1+=
1;
1>
1+
Pe e al%a #ar%e, Bul$aria 0n5insa #ierea #rin %ra%a%ul e la
Neuill: a#roa#e G3''' 9(#, a54n 0n *+*+ oar E,& (ilioane e
lo!ui%ori, 0n %i(# !e Ro(4nia 0si 0(#linise #ro$ra(ul na%ional3 Era
e!i, 6ires! !a o)ie!%i5ele #oli%i!ii lor e8%erne #os%)eli!e sa 6ie e8%re(
e i6eri%e, !"iar an%a$oni!e3
CAPITOLUL V
STATU-QUO sI SECURITATE COLECTIV N
SISTEMUL DE ALIANE AL ROMNIEI (1919-
1939)
Is%orio$ra6ia ro(4neas!a, !ea 5e!"e !a si !ea (ai re!en%a,
es%e e a!or 0n $eneral !u ur(a%oarele o)ie!%i5e ale #oli%i!ii
e8%erne ro(4nes%i. (en%inerea 6ron%ierelor %rasa%e la Versailles,
a#ararea su5erani%a%ii na%ionale si a in%e$ri%a%ii %eri%oriului
ro(4nes!
GG
<11=3 Pen%ru a%in$erea a!es%or o)ie!%i5e, !onu!a%orii
#oli%i!ii e8%erne, ini6eren% e !uloarea lor #oli%i!a in%erna, au ao#%a%
ur(a%oarele (ijloa!e. !ons%i%uirea unui sis%e( e alian%e, !a#a)il sa
e5ina 6un!%ional 0n ori!e (o(en%
G+
<1=C !onsoliarea rela%iilor !u
Marile Pu%eri, ala%uri e !are a #ur%a% ra1)oiul sau e a#arare si
re0n%re$ireC 0n%arirea alian%ei !u s%a%ele 5e!ine le$a%e #rin %ra%a%e e
a#arare !ole!%i5eC #ro(o5area le$a%urilor e !oo#erare !u %oa%e
%arile, in!lusi5 !u 6os%ele s%a%e ina(i!e
+'
<$=C s#rijinirea So!ie%a%ii
11
1
$
Na%iunilor si a #oli%i!ii e se!uri%a%e !ole!%i5aC #ro(o5area alian%elor
re$ionale3
91
[91]
Re(ar!a)ilul a!or 0n%re lierii #oli%i!i ro(4ni a asi$ura%
!on%inui%a%ea #oli%i!ii e8%erne ro(4nes%i3 As%6el, 0n sein%a Aunarii
De#u%a%ilor in &' (ar%ie *+&B, I3 G3 Du!a, (inis%rul e e8%erne,
6a!ea un e8#o1eu al #oli%i!ii e8%erne ro(4nes%i 0n anii $u5ernarii
li)erale ara%4n !a. /Do(nilor, !are sun% ire!%i5ele $enerale ale
#oli%i!ii noas%re e8%erne? <333= 0n%4i3 Ra(4n4n s%r4ns uni%i e (arii
nos%ri alia%i, ala%uri e !are a( us ra1)oiul !are ne2a !onus la
uni%a%ea na%ionala3 Al oilea r4n, (en%in4n ra#or%urile e !oriala
in%i(i%a%e si e alian%e !u a!ei in 5e!inii nos%ri !are au a!eleasi
in%erese !a si noi, sa (en%ina #a!ea, #e )a1a %ra%a%elor e8is%en%e3 si
0n al %reilea r4n, 0n%re%in4n si 0()una%a%in #e !4% se #oa%e
ra#or%urile noas%re !u %oa%e %arile, !u %arile neu%re, !a si !u !ele !are
0n %i(#ul ra1)oiului au 6os% 5raj(ase noua, 6iin!a 0n!a o a%a
sun%e( !alui1i%i e!4% e un sin$ur $4n, a!ela al !onsoliarii #a!ii
(oniale/3
92
[92]
n *+;B, Iuliu Maniu rea6ir(a si el, 0n !ali%a%e e lier al
Par%iului Na%ional Naranes!, /#rin!i#iile e )a1a ale #oli%i!ii nos%re
e8%erne. (en%inerea %ra%a%elor e #a!e, #as%rarea !u 6ieli%a%e a
alian%elor, !ul%i5area !elor (ai )une rela%ii !u 6os%ii nos%ri alia%i,
a6ir(area unei )une 5e!ina%a%i !u li(i%ro6ii %arii noas%re/3
+;
<!=
1
,
!
La + iunie *+;+, (inis%rul e e8%erne Gri$ore Ga6en!u,
e8#unea, 0n%r2o a%(os6era in%erna%ionala %ensiona%a, !are anun%a
i1)u!nirea unui nou ra1)oi, %elurile si (e%oele #oli%i!ii e8%erne
ro(4nes%i, s%aruin asu#ra (en%inerii sis%e(ului e alian%e 6ran!e1,
!res%erii i(#or%an%ei 0n%ele$erii Bal!ani!e si !on!lu1ion4n.
/Ro(4nia 0nsea(na un %re!u% e lu#%e si e jer%6e3 Da%ora( a!es%ui
%re!u% !onser5area unei rase 5e!"i si no)ile e !are sun%e( (4nri3
i a%ora( li)era es6asurare a #o#orului nos%ru, 0n !u#rinsul unor
"o%are re#%e si s%a%orni!e3 A5e( 5oin%a sa #as%ra( a!eas%a
(os%enire 0n%rea$a, nea%insa/3
94
[94]
Vee( asaar in a!es%e %rei is!ursuri !a o)ie!%i5ul !en%ral
nu s2a (oi6i!a% e2a lun$ul a oua1e!i e ani. (en%inerea
6ron%ierelor Ro(4niei Mari, ini6eren% e (ijloa!ele 6olosi%e #en%ru a
a%in$e a!es% s!o#. !onsoliarea uni%a%ii s%a%ale #rin ei6i!area
(ijloa!elor si ins%ru(en%elor (eni%e sa asi$ure a#ararea
ine#enen%ei si su5erani%a%ii na%ionale, a in%e$ri%a%ii %eri%oriale3
95
[95]
-una(en%al os%ila %enin%elor ane8ionis%e, Ro(4nia a ao#%a% (ai
0n%4i sis%e(ul i#lo(a%i! $eneral 2 uni5ersal re#re1en%a% e
So!ie%a%ea Na%iunilor si e s#rijinirea unei 6or(ule e se!uri%a%e
!ole!%i5e3
96
[96] E8#onen%ul nee$ala% al a!es%ei #oli%i!i es%e Ni!olae
Ti%ules!u, un ae5ara% s%ra%e$ al #a!ii3
+F
<+= Cara!%eris%i!ile $4nirii
i#lo(a%i!e ale lui Ni!olae Ti%ules!u, !el !are a 6os% ele$a%ul
#rin!i#al al Ro(4niei la Li$a Na%iunilor in *+&& #4na 0n *+;D
+G
<1=,
#
;
>
+
1
se #o% !on%ra$e 0n %rei iei #reo(inan%e. pacea es%e )unul !el (ai
e #re% al unui s%a%, $aran%ul su5erani%a%iiC securitatea colectiva
e!ur$e in !ara!%erul ini5i1i)il al #a!ii si se o#une !on!e#%iilor
6alse si #eri!uloase #o%ri5i% !arora $aran%ia #a!ii re1ia 0n e!"ili)rul
e 6or%e 0nar(a%eC dezarmarea 0nsea(na li(i%area reala si e6i!a!e a
0nar(arilor3
++
<=
-ara a se si%ua #e o #o1i%ie ri$ia 6a%a e #re5eerile %ra%a%elor
5ersaille1e si e !ele ale Pa!%ului So!ie%a%ii Na%iunilor, Ro(4nia
%inea !a a!es%e o!u(en%e sa nu 6ie e8#use unei re5i1uiri #re(a%ure
si ne6ona%eC 6ara !on!ursul se(na%arilor si 6ara $aran%ia !a noile
#re5eeri sun% (ai )une e!4% !ele #e !are le 0nlo!uies!3
*''
<1$$=
To!(ai a%ori%a a!es%ui !ara!%er su#lu al #oli%i!ii sale e8%erne,
Ro(4nia s2a #ronun%a% 0n *+&* #en%ru a(i%erea 0n So!ie%a%ea
Na%iunilor a Bul$ariei si Aus%riei, !onsier4n !a #erioaa o(ina%a
e i(a$inea unei lu(i 0(#ar%i%e 0n 0n5insi si 0n5in$a%ori %re)uie
e#asi%a !4% (ai re#ee3 Din a!eleasi !onsieren%e, 0n *+&B,
su5eranii Ro(4niei, re$ele -erinan si re$ina Maria, erau #ri(ii
se6i e s%a% !are 6a!eau o 5i1i%a o6i!iala la Seiul So!ie%a%ii Na%ionale
e la Gene5a3 Ni!olae Ti%ules!u era ales #en%ru a oua oara
#resein%ele Consiliului So!ie%a%ii Na%ionale, iar 0n se#%e()rie *+;E
Ro(4nia era aleasa (e()ru #er(anen% al a!es%ui or$anis(
su#ras%a%al3
*'*
<1$1=
Un al oilea #lan al #oli%i!ii e8%erne ro(4nes%i es%e unul
!on%inen%al3 n !oni%iile 0n !are la E luni u#a se(narea Tra%a%ului

1$$
1$1
e la Versailles, %ra%a% !are in!luea si Pa!%ul Li$ii Na%iunilor,
Con$resul a(eri!an res#in$ea a#ro)area a!es%or o!u(en%e,
sin$urul rea1e( al s%ru!%urii #a!ii ur(a sa 6ie uni%a%ea an$lo2
6ran!e1a, u)la% e unul sau (ai (ul%e $ru#uri re$ionale ale
na%iunilor es%i!e3 A#ari%ia a#roa#e i(eia%a a unor i5er$en%e 6ran!o2
en$le1e a #ro5o!a% o #u%erni!a alar(a 0n Euro#a e Es%3 -a#%ul !a
Ro(4nia s2a 0nre#%a% !a%re -ran%a a 6os% a#roa#e ins%in!%i5, ar si
ine5i%a)il. Ro(4niei nu #u%ea sa2i !on5ina e!4% #oli%i!a 6er(a a
-ran%ei 6a%a e s%a%ele 0n5inse
*'&
<1$,=, a%4%a %i(# !4% (ajori%a%ea
$u5ernelor )ri%ani!e in%er)eli!e au re6u1a% sa se o)li$e la sa!ri6i!ii
#en%ru a (en%ine s%a%u2Puo2ul $rani%elor es%i!e #e !are le
!onsierau, ori!u(, is!u%a)ile3 Mai (ul% e!4% a%4%, (ajori%a%ea
#oli%i!ienilor )ri%ani!i s#erau !a o jui!ioasa #oli%i!a a !o(#ro(isului,
!on!ilierii si !on!esiei ar #u%ea #re5eni un !on6li!%
*';
<1$!=, iar !el (ai
)un lu!ru ar 6i $asirea unor (ijloa!e #asni!e #en%ru re5i1uirea unor
a!oruri e6e!%uoase3
104
[104]
Pen%ru a se o#une unei as%6el e #oli%i!i, #oli%i!ienii 6ran!e1i
e5in #reo!u#a%i e $asirea unor s%ru!%uri e se!uri%a%e, !on!re%i1a%e
0n 0n!"eierea unor a!oruri #oli%i!o2(ili%are !u Polonia H*+&*I,
Ce"oslo5a!ia H*+&BI, Ro(4nia H*+&DI3
*'E
<1$;=
Ni!i 6ran!o6ilul A3 C"a()erlain nu a reusi% sa2i !on5in$a #e
!ole$ii sai sa 0n!"eie o alian%a an$lo26ran!e1a, 0n s!"i(), 0n *+&E a
6os% a!!e#%a%a o6er%a (inis%rului e e8%erne $er(an Gus%a5
1$,
1$!
1$#
1$;
S%resse(ann re6eri%oare la 0n!"eierea unui a!or 0n %rei #en%ru
$aran%area re!i#ro!a a 6ron%ierelor 0n 5es%ul Euro#ei3
n !ele in ur(a, Con6erin%a e la Lo!arno HE2*D o!%o()rie
*+&EI, la !are a 6os% in5i%a%a si I%alia, a ela)ora% si #ara6a% Tratatul de
garantie mutuala, !unos!u% si su) nu(ele e Pa!%ul Renan, #rin
!are sun% $aran%a%e 6ron%ierele e8is%en%e 0n%re -ran%a si Bel$ia, #e e
o #ar%e si Ger(ania, #e e al%a #ar%e3 n #lus, Ger(aniei i s2a #er(is
a!!esul 0n So!ie%a%ea Na%iunilor
*'D
<1$>= esi a re6u1a% !a%e$ori!, 0n
!iua #resiunilor, sa re!unoas!a si sa $aran%e1e si 6ron%ierele sale
es%i!e, e!lar4n oar !a $rani%ele nu 5or 6i (oi6i!a%e !u 6or%a si !a
a!!e#%a %ra%a%ele e asis%en%a (ili%ara re!i#ro!a 6ran!o2#olone1 si
6ran!o2!e"oslo5a!3
Pa!%ul e la Lo!arno a 6os% !onsiera% a%un!i un %riu(6
i#lo(a%i! si o i(#or%an%a #ia%ra e "o%ar, o linie e e(ar!a%ie 0n%re
anii e ra1)oi si anii e #a!e3 S2a 5or)i% !"iar es#re un nou s#iri%
2/s#iri%ul Lo!arno/, !are %inea sa 0nlo!uias!a /s#iri%ul 5ersaille1/3
*'F
<1$+= Poli%i!ienii )ri%ani!i nu au a#re!ia% #a!%ul, !onsier4nu2* un
/$es% inu%il'', 0n %i(# !e 6ran!e1ii !reeau !a es%e un /a!or !are lasa
lo! la 0noieli/, ar !a era e1ira)il a%4%a %i(# !4% Marea Bri%anie era
is#usa sa 0l 6a!a #en%ru a sus%ine sis%e(ul 5ersaille13
108
[108]
Cu %oa%e a!es%ea, 0n *+&G %oa%e (arile #u%eri au si(%i% ne5oia
sa 0n!"eie un nou #a!%, enu(i% Tratatul multilateral pentru
renuntarea la razboi !a ins%ru(en% e #oli%i!a na%ionala HPa!%ul
1$>
1$+
1$1
Brian2Mello$$I3 Se(na% ini%ial e Ger(ania, S3U3A3, Bel$ia, -ran%a,
Marea Bri%anie, I%alia, Oa#onia, Polonia si Ce"oslo5a!ia, la #a!% au
aera% ul%erior D; e s%a%e, #rin%re !are si Ro(4nia3
O (are #ar%e a e6or%urilor i#lo(a%i!e ro(4nes%i au 6os% e!i
es%ina%e !au%arii unor (oali%a%i e !reare a unui sis%e( ae!5a% si
e6i!ien% e alian%e e6ensi5e, !are sa re1is%e re5eni!arilor 6or(ula%e
e 5e!inii ei re5i1ionis%i3 Cu( 0nsa %ra%a%ul e a(i!i%ie !u -ran%a a5ea
(ai (ul% o 5aloare (orala, e!4% una #ra!%i!a, iar #oli%i!a )ri%ani!a
6a%a e Bal!ani, i(#li!i% 6a%a e Ro(4nia, se 5a (oi6i!a a)ia u#a
*+;G, 0ns!riinu2se 0nsa %o% 0n #oli%i!a %rai%ionala a Lonrei, a!eea
e a a!%iona a%un!i !4n es%e ne!esar, oar #en%ru a 0(#iei!a
o(inarea, !on%inen%ului euro#ean e !a%re ori!are al%a
#u%ere
109
[109], 6a!%orii #oli%i!i e la Bu!ures%i s2au 5a1u% sili%i sa
!ree1e si un al %reilea #lan #oli%i!o2i#lo(a%i!. !el regional, a% e
rela%iile #asni!e si alian%ele !u 5e!inii, ar, (ai ales, e !rearea !elor
oua or$anis(e, Mi!a n%ele$ere H*+&*I si n%ele$erea Bal!ani!a
H*+;BI !are 5or (oi6i!a ra#or%ul e 6or%e in Euro#a Cen%rala si
Orien%ala3
Pri(a in%re a!es%e alian%e re$ionale, Mi!a n%ele$ere
**'
<11$=
6a!ea e 6a#% #ar%e in%r2un sis%e( in%i%ula% e is%orio$ra6ia
o!!ien%ala /alian%ele e 6lan!/ 6ran!e1e, sau (ai si(#lu /sis%e(ul
6ran!e1 orien%al/3
***
<111= A!es% sis%e( !u#rinea. %ra%a%e e a#arare
(u%uala )ila%erala 0n%re %rei in%re !ele (ai i(#or%an%e s%a%e !en%ral2
orien%ale HRo(4nia, Iu$osla5ia, Ce"oslo5a!iaIC %oa%e !ele %rei s%a%e
1$
11$
111
a5eau 0n%ele$eri !u -ran%aC Ro(4nia si -ran%a a5eau, 0n #lus,
0n%ele$eri !u Polonia, iar a!eas%a in ur(a a5ea si un a!or e
ar)i%raj !u Ce"oslo5a!ia, #u%4n 6i e!i !onsiera%a un (e()ru
neo6i!ial al Mi!ii n%ele$eri3
**&
<11,=
O)ie!%i5ele a!es%ui sis%e( e alian%e erau. #re5enirea
(oi6i!arii 6ron%ierelor s%a)ili%e #rin %ra%a%ele e la Sain%2Gennain si
Trianon, (en%inerea s%a%u2Puo2ului 0n Euro#a Cen%rala si e Su2Es%,
0(#iei!area !rearii unei s6ere e in6luen%a $er(ana sau un$ara 0n
re$iunea Dunarii, )lo!area %enin%elor re5i1ionis%e ale Un$ariei3
Desi s2a a6ir(a% 0n re#e%a%e r4nuri es#re Mi!a n%ele$ere !a
era (eni%a sa /0n!er!uias!a/ Un$aria
**;
<11!=, %ra%a%ul 0n!"eia% 0n%re
Ro(4nia si Iu$osla5ia, la F iunie *+&* la Bel$ra, a#re!ia% a 6i si !el
(ai soli, #re5eea s#rijin re!i#ro! a%4% 0n !a1ul unui a%a!
ne#ro5o!a% in #ar%ea Un$ariei !4% si in #ar%ea Bul$ariei, !eea !e
lar$es%e aria e a!%iune a Mi!ii n%ele$eri si o5ees%e !a, 0n !iua
e!lara%iilor linis%i%oare ale $u5ernului )ul$ar, la Bel$ra si (ai ales
la Bu!ures%i %enin%ele re5i1ionis%e ale Bul$ariei erau usor
#er!e#%i)ile3
Cu %oa%e a!es%ea, ele$a%ul ro(4n la seiul So!ie%a%ii
Na%iunilor e la Gene5a, #ro63r3 To(a Iones!u, a sus%inu% a(i%erea
0n or$ani1a%ia (oniala a 6os%elor !o(#onen%e ale Pu%erilor
Cen%rale, esi s2a 0n!er!a% i(#unerea unor $aran%ii e6e!%i5e !u
#ri5ire la res#e!%area %ra%a%elor e #a!e se(na%e e ele3 Dele$a%ul
ro(4n a #ro#us 0n !a1ul Bul$ariei, !a 5o%ul sa 6ie #re!ea% e o
11,
11!
e8a(inare a (oului 0n !are a!eas%a %ara #unea 0n a#li!are !lau1ele
Tra%a%ului e la Neuill:3 An!"e%a, or$ani1a%a su) e$ia S%a%ului Major
in%eralia% !onus e Maresalul -o!", a 6os% ur(a%a e un a5i1
6a5ora)il3 Dre#% ur(are, 0n #o6ia a)%inerii sur#rin1a%oare a
ele$a%ului 6ran!e1, Aunarea a e!is #ri(irea Bul$ariei 0n
So!ie%a%ea Na%iunilor, e!i1ie !are 0n!or#ora si a#ro)area
Ro(4niei3
**B
<11#=
Un nou (o(en% i6i!il 0n rela%iile Ro(4nia 2 Bul$aria, Mi!a
n%ele$ere 2 Bul$aria, *2a !ons%i%ui% lo5i%ura e s%a% e la So6ia in +
iunie *+&;3 La Con6erin%a e la Sinaia a Mi!ii n%ele$eri H&F iulie
*+&;I s2a su)linia% !a rela%iile !u Bul$aria erau sa%is6a!a%oare si se
#u%ea 0n%re5eea o e15ol%are a lor, !u !oni%ia !a noul $u5ern
Nan9o5 sa2si %ina #ro(isiunea e a !on%inua #oli%i!a e res#e!%are a
%ra%a%ului e la Neuill: si a Pa!%ului So!ie%a%ii Na%iunilor3
**E
<11;= Da!a
reor$ani1area Mi!ii n%ele$eri 0n 6e)ruarie *+;;
**D
<11>=, o#era
i#lo(a%ului ro(4n Ni!olae Ti%ules!u, a 6os% o rea!%ie #ro(#%a la
as!ensiunea na%ional2so!ialis(ului
**F
<11+=, !ea e2a oua alian%a
re$ionala a 6os% e%er(ina%a, 0n #ar%e, si e (oi6i!area o)ie!%i5elor
#oli%i!ii e8%erne i%aliene. Mussolini 0si #ro#une, u#a *+;;, !a I%alia
sa e5ina o (are #u%ere, res#e!%a%a si e %e(u%, #rin 0n%arirea
ar(a%ei, in%ri$a i#lo(a%i!a si a!a era !a1ul, !"iar #en%ru ra1)oi3
Du!ele 0si ale$e, !a 1ona e in6luen%a euro#eana, 1ona
(ei%eraneeana si Bal!anii3
**G
<111=
11#
11;
11>
11+
111
A()i%iile lui Mussolini s2au 0nre#%a% u#a Iu$osla5ia, Al)ania
si Un$aria !a%re Bul$aria, !are #u%ea 6i ori!4n un ina(i! #o%en%ial
#en%ru Iu$osla5ia, !a si #en%ru Ro(4nia3 n 6a#%, Mussolini nu orea
e!4% sa i(inue1e in6luen%a 6ran!e1a 0n Euro#a e Es% #rin !rearea
unui $ru# Un$aria 2 Ro(4nia 2 Bul$aria 2 Al)ania, 6ara a reali1a !a,
0n s#a%iul )al!ani! na%ionalis(ul are !au1e #ro6une, (oali%a%i si
%a!%i!i e reali1are a s%ra%e$iei #oli%i!e e8%erioare (arilor #u%eri si !a
o as%6el e alian%a nu #u%ea 6i e!4% o u%o#ie3
**+
<11=
Din!olo e in%en%iile o(ina%oare ale I%aliei, !ola)orarea
s%a%elor )al!ani!e a 6os% i(#ulsiona%a si e e6e!%ele !ri1ei (oniale3
n anii 7;' se !ons%a%a o /!ul(e/ a ine#enen%ei s%a%elor )al!ani!e
!are, %e(4nu2se !a ar #u%ea #iere !e5a in su5erani%a%ea
na%ionala in%r4n 0n%r2o alian%a #aneuro#eana
*&'
<1,$=, #re6erau
6or(ula, e8#eri(en%a%a !4n5a !u su!!es e nor2a(eri!ani 0n
s#a%iul lor, /Bal!anii ai )al!ani!ilor77 si o alian%a re$ionala3
*&*
<1,1=
Rea!%ia i(eia%a a na%iunilor )al!ani!e a 6os% a!!e#%area
#ro#unerii $re!es%i #ri5in 0n%runirea, 0n o!%o()rie *+;', a unei
!on6erin%e )al!ani!e la A%ena, la !are au #ar%i!i#a% re#re1en%an%i ai
%u%uror !elor D s%a%e )al!ani!e3 Re1ul%a%ele !on6erin%ei au 6os%
(oes%e, ar !on%a!%ul (ul%ila%eral a o5ei% !a e8is%au (ul%i#le
ele(en%e #en%ru !a o uniune re$ionala sa se #oa%a 0n6a#%ui3
Prin!i#ala ur(are !ons%a 0n reali%a%ea !a )al!ani!ii #o% !rea #rin 6or%e
11
1,$
1,1
#ro#rii ins%ru(en%ele #oli%i!e e !are a5ea ne5oie, !el #u%in la ni5el
%eore%i!3
*&&
<1,,=
Cea e2a oua !on6erin%a )al!ani!a s2a !on6run%a% 0nsa !u si
(ai (ul%e #ro)le(e #ra!%i!e, !ea (ai s#inoasa 6iin /!"es%iunea
(inori%a%ilor/ rii!a%a e ele$a%ia )ul$ara3 Desi, #resa
in%erna%ionala, lu(ea #oli%i!a o!!ien%ala nu a!orau #rea (are
0n!reere !a#a!i%a%ii e or$ani1are a )al!ani!ilor, la &' o!%o()rie
*+;* se es!"iea la Is%an)ul !ea e2a oua Con6erin%a )al!ani!a3
n !iua e8#unerii unor #lanuri !ons%ru!%i5e, !on6erin%a nu
#oa%e 6i !ara!%eri1a%a re#% un su!!es, e!4% a!a a#re!ie(
0n!er!area e a !on%ura ele(en%ele ne$a%i5e si "o%ar4rea !o(una
e a re!ur$e la is!u%ie si (oera%ie3
*&;
<1,!=
Cea e2a %reia Con6erin%a )al!ani!a s2a es6asura% la Bu!ures%i
si, 0n #re$a%irea ei, s2a ajuns !"iar la o e%er(inare se(ni6i!a%i5a a
rela%iilor ro(4no2)ul$are3 n ajunul !on6erin%ei 0nsa, 1iarele )ul$are
%i%rau !a, esi ele$a%ia )ul$ara 5a #le!a la Bu!ures%i, ea nu 5a
#ar%i!i#a e6e!%i5 la lu!rari eoare!e #ro)le(a (inori%a%ilor nu 6usese
in!lusa #e orinea e 1i3
*&B
<1,#=
Cu %oa%e a!es%ea, #ar%i!i#an%ii la Con6erin%a e la Bu!ures%i
Ho!%o()rie *+;&I au reusi% sa is!u%e si sa e6ini%i5e1e an%e#roie!%ul
unui #a!% )al!ani! al!a%ui% in !in!i #ar%i si !are se re6erea, 0n
1,,
1,!
1,#
#rin!i#al, la. nea$resiune si #rie%enie, re$le(en%are #e !ale #asni!a
a !on6li!%elor, asis%en%a (u%uala, #ro%e!%ia (inori%a%ilor3
*&E
<1,;=
Re1ul%a%ele !on6erin%elor au 6os% e8!elen%e, ar a#aruse, eja,
Pa!%ul )al!ani! si #un!%ul 5ulnera)il. a!a nu era a!!e#%a% e unul
in $u5erne, #u%ea 6i s%o#a%a 0n%rea$a !ola)orare e #4na a%un!i3
Deja, $u5ernul )ul$ar ao#%ase o a%i%uine e8%re( e re1er5a%a, iar
!el al)ane1 #area sa2* ur(e1e3
*&D
<1,>=
Pri(a #ar%e a anului *+;; a 6os% e8%re( e a$i%a%, reali14nu2
se !a a$resi5i%a%ea 0n !res%ere a #u%erilor 6as!is%e 6a!ea ne!esara o
%rans6erare a #ro)le(elor #oli%i!e e #e a$ena Con6erin%elor
)al!ani!e #e a$ena #oli%i!o2i#lo(a%i!a a !elor sase $u5erne
)al!ani!e3 Uniunea )al!ani!a nu (ai #u%ea 6i un s!o# 0n sine, ea
%re)uia sa e5ina ins%ru(en%ul es%ina% se!uri%a%ii 0n a!eas%a re$iune
euro#eana3
*&F
<1,+=
To!(ai 0n a!es% s!o#, 0n %oa(na anului *+;;, Ni!olae
Ti%ules!u 0n%re#rine un lun$ %urneu, !are a !u#rins So6ia, An9ara, si
A%ena, s%rauinu2se sa $aseas!a !el (ai ae!5a% si (ai re!i#ro!
!on5ena)il sis%e( e se!uri%a%e3 Deoare!e ele(en%ul !el (ai 6ra$il
#area a 6i $u5ernul e la So6ia, Ti%ules!u a reusi% !"iar sa aranje1e o
0n%4lnire 0n%re Carol II si %arul Boris III #e :a!"%ul /s%e6an !el Mare/,
#e Dunare3 Din #a!a%e, 0n%re5eerea nu a a5u% ur(arile s!on%a%e, iar
la !ea e2a B2a Con6erin%a )al!ani!a, es6asura%a la Saloni!
Hnoie()rie *+;;I, ele$a%ia )ul$ara si2a 6or(ula% re1er5e !are au
1,;
1,>
1,+
#u%u% 6i a!!e#%a%e e !eilal%i #ar%i!i#an%i3 n !onse!in%a, la + 6e)ruarie
*+;B, la A%ena, Pa!%ul 0n%ele$erii )al!ani!e a 6os% se(na% oar e B
s%a%e3
*&G
<1,1=
-or(area An%an%ei Bal!ani!e a risi#i% (is!area #en%ru uniunea
)al!ani!a3 Ea a 6os% !"iar !onsiera%a re#% un su!!es, li(i%a% al
#ro%a$onis%ilor uniunii )al!ani!e, ar si o a!!e#%are a 6a#%ului !a
Bul$aria nu2si a)anona %elurile re5i1ionis%e. sen%i(en%ele #oli%i!e si
na%ionalis(ul se o5eisera (ai #u%erni!e e!4% in%eresele
(a%eriale3
*&+
<1,=
n!"eierea Pa!%ului n%ele$erii Bal!ani!e 0n!"iea 0nsa !er!ul
alian%elor Ro(4niei, 0(#linin #ar!a o (ul% !i%a%a a6ir(a%ie a lui
Ni!olae Ti%ules!u. /Lo$i!a #oli%i!ii e8%erne a Ro(4niei #ornes%e e la
!ri%eriul na%ional %re!4n #rin !el re$ional s#re !el uni5ersal/
*;'
<1!$=3
C"iar a!a a!es% sis%e( s2a o5ei% a 6i, 0n ur(a%orii oi ani,
e8%re( e 5ulnera)il, es%e re(ar!a)ila s%aruin%a !u !are Ro(4nia a
!au%a%, 0n %oa%a #erioaa in%er)eli!a, sa2si au!a !on%ri)u%ia la
(en%inerea #a!ii si a s%a%u2Puo2ului 5ersaille1, esi s%a%u%ul e /(i!a
#u%ere/ nu i2ar 6i #er(is, %eore%i!, o #oli%i!a e8%erna e a(#loarea si
!lari%a%ea !elei reali1a%e 0n 6a#%3
De !ealal%a #ar%e, nean$ajarea Bul$ariei 0n sis%e(ul re$ional
e alian%e a re#re1en%a% una in !au1ele ine6i!ien%ei a!es%eia3 n
!iua in!onse!5en%elor in #erioaa in%er)eli!a si a o#%iunii #en%ru
1,1
1,
1!$
/ru(ul $er(an/ 0n al oilea ra1)oi (onial, %eri%orial, Bul$aria nu a
a5u% e su6eri% 0n *+BF3