Sunteți pe pagina 1din 173

Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei SCURTU, IOAN

Istoria contemporan a Romniei ( ! "#$%%&' / loan Scurtu. Bucuresti, Editura Fundaiei Romnia de Mine, 2005 216 p.; 20,5 cm Bibliogr. SB! "#$%#25%&5&%6 "&'&"() *1"1(/1"("+ '0#5.()

,operta - Catedrala ncoronrii din Alba-Iulia

Editura Fundaiei Romnia de Mine, 2005

.edactor2e3noredactor,operta-

,onstantin F/0.E1 4i3aela S20 ,051,1 Stan B1.0!

Bun de tipar- 12.12.2005; ,oli tipar- 1$,5 Format- 16/616(6 Editura si 2ipogra7ia Fundaiei Romnia de Mine Splaiul ndependenei nr.$1$, Bucuresti, sector 6, 0. 8. ($, 2ele7on / Fa6. $16."#."0 999. Spiru:aret.ro

UNI()RSITAT)A SPIRU HARET

IO AN SCURTU

ISTORIA CONT)*PORANA A RO*+NI)I ( ! "#$%%&'

E; 2<.1 F<!;1= E ROMNIA DE MINE Bucuresti, 2005

CUPRINS

Introducere................................................................................... , No-l ca.r- .e e/ol-ie a Romniei .-p ! ", Anali0 comparati/ c- alte state ale )-ropei

a) 8opulaia ........................................................................... b) ,aracteristicile >ieii politice ............................................... c) 5iaa cotidian?..................................................................... d) Stiina si cultura ..................................................................
$, Dinamica economiei naionale

" 12 15 15 16 1# 20 22 $0 &1 5( 66 #( ($ "0 "2 "#

a) 2r?s?turi generale ............................................................... b) E>oluia principalelor ramuri ale economiei naionale ...... c) Economia rom@neasc? An 1"$( ..........................................
1, (iaa politic

a) 8uterile statului .................................................................. b) Funcionarea regimului democratic ................................... c) .egimul de autoritate monar3ic? .......................................
2, Politica e3tern a Romniei 4n perioa.a interbelic

a) 8rincipalele caracteristici si aciuni ................................... b) !icolae 2itulescu % acti>itatea diplomatic? ....................... c) Situaia internaional? a .om@niei An anii 1"$(%1"$" ........ d) 8ierderile teritoriale din 1"&0 ..............................................
&, Romnia 4n anii cel-i .e#al .oilea r0boi mon.ial

a) E>oluia regimului politic An perioada 1"&0%1"&& .............. b)Eliberarea Basarabiei si nordului Buco>inei. ,ontinuarea c) 1ctul de la 2$ 1ugust 1"&& ...............................................
r?Bboiului An Est .................................................................

a) 8articiparea .om@niei la r?Bboiul anti3itlerist ................... b),on7runt?ri politice An perioada 2$ 1ugust 1"&&%
$0 ;ecembrie 1"&# ................................................................ 5, Romnia s-b oc-paia so/ietic ( !2"# !&"'

106 106 11$ 12" 1$& 1&2 1&6 1&" 152 15# 15" 165 1#2 1#( 1(& 1"0 1"" 200 202 206 210 21$ 216

a) mpunerea regimului Stalinist ............................................. b) .epresiune, reBisten?, colaboraionism, lupt? pentru putere
6, Romnia 4n anii !&"# !52

a) .etragerea trupelor so>ietice '1"5() ................................... b) ;eso>ietiBarea .om@niei. ;eclaraia din aprilie 1"6& ......
", Societatea romneasc 4n perioa.a !52# !62

a) 8olitica intern?; liberaliBarea si limitele ei .......................... b) 8olitica e6tern?; implicarea .om@niei An marile probleme
ale lumii ............................................................................. !, Anii c-lt-l-i personalitii ( !62# !"!'

a) Situaia intern?- realiB?ri si criBe ........................................ b) 8olitica e6tern?. Sc3imbarea raportului de 7ore pe plan c) .e>oluia din ;ecembrie 1"(" .......................................... d) Bilan dup? patru decenii ...................................................
10. )/ol-ii .-p Re/ol-ia .in Decembrie !"! internaional ......................................................................

a) .e>enirea la regimul democratic, pluripartidist ................. b) ,onstituia din 1""1. 1legerile din 1""2 ........................... c) !oi con7runt?ri politice. *Sc3imbarea+ din 1""6 .............. d) E>oluii politice An anii 2000%2005.......................................
, 7oc-l Romniei 4n )-ropa .-p an-l !%%

a) /a Anceput de secol ........................................................... b) 4area <nire din 1"1( ...................................................... c) .om@nia interbelic? ........................................................ d) S7@sierea .om@niei 4ari. 8articiparea la cel de%al doilea
7) .e>oluie si re7orm? ........................................................... iblio!ra"ie #electi$ ..................................................................

e) So>ietiBare si deso>ietiBare ................................................

r?Bboi mondial....................................................................

IN%ROD&CERE

Anul '(') a marcat nc*eierea +roce#ului de "ormare a #tatului na,ional unitar romn, ca urmare a &nirii a#arabiei, uco$inei #i %ran#il$aniei cu +atria-mam. Con"erin,a -cii de la -ari# a con"irmat, +rin tratate interna,ionale, de#trmarea im+eriilor multina,ionale din Euro+a #i a+ari,ia de noi #tate #au ntre!irea teritorial a altora, ntre care #i Romnia. E$olu,ia ,rii noa#tre n +erioada interbelic a demon#trat c actele de &nire au a$ut con#ecin,e +o.iti$e a#u+ra ntre!ii #ociet,i, +e multi+le +lanuri/ economic, cultural, +olitic etc. 0"rmarea inte!rit,ii teritoriale a #tatului romn +rin notele ultimati$e #o$ietice, din iunie '(12, #i +rin dictatul de la 3iena, din luna au!u#t a aceluia#i an, a creat o #itua,ie di"icil tuturor romnilor, dar mai ale# celor c.u,i #ub ocu+a,ia #o$ietic #i ma!*iar. In iunie '(1', Romnia a intrat n r.boi alturi de 4ermania m+otri$a &niunii 0o$ietice, cu #co+ul de a elibera a#arabia #i nordul uco$inei, care au "o#t reinte!rate #tatului romn n iulie '(1'. De#"#urarea o+era,iunilor militare n E#t, n"rn!erile #u"erite +e "ront, +er#+ecti$a ca ,ara noa#tr # de$in teatru de r.boi au im+u# lo$itura de #tat de la 56 Au!u#t '(11, +rin care Romnia a ie#it din A7 #i #-a alturat coali,iei Na,iunilor &nite. In urma n,ele!erilor dintre Marile -uteri, din anii '(16-'(18, #tatele din .ona central #i #ud-e#t euro+ean 9-olonia, Ce*o#lo$acia, &n!aria, Romnia, ul!aria, Iu!o#la$ia, Albania: au intrat n #"era de in"luen, a &niunii 0o$ietice. In '(11. Romnia a "o#t +ractic ocu+at de Armata Ro#ie, +n n '(8). Du+ acea#t dat, #ociali#mul interna,ionali#t, im+u# de #o$ietici, a de$enit un #ociali#m na,ional, ada+tat la realit,ile romne#ti. 0-a nre!i#trat #i o acti$i.are a +oliticii e7terne, "a+t ce a con"erit Romniei un autentic +re#ti!iu interna,ional
l

%re+tat, mai ale# du+ '(;1, re!imul +olitic #-a deteriorat, ca urmare a e7acerbrii cultului +er#onalit,ii lui Nicolae Ceau#e#cu. Du+ '()', #itua,ia material a +o+ula,iei a de$enit tot mai !rea, iar #tarea de nemul,umire #-a !enerali.at. In '()(, re!imurile < comuni#te= din Euro+a au c.ut rnd +e rnd-du+ +rinci+iul domino-ului. >a 55 decembrie, n urma unei am+le ac,iuni +o+ulare, dictatura a "o#t nlturat #i n Romnia. Ca urmare a Re$olu,iei din Decembrie '()(, #-a re$enit la re!imul democratic, #ocietatea romnea#c +arcur!nd o lun! +erioad de tran.i,ie #+re noi #tructuri economice #i #ociale, #+re inte!rarea euro+ean #i euro-atlantic. 0+re deo#ebire de n$,mntul +reuni$er#itar, unde ele$ii n$a, du+ manuale elaborate +e ba.a unor +ro!rame a+robate de Mini#terul Educa,iei #i Cercetrii, n$,mntul #u+erior #e caracteri.ea. +rintr-o abordare lar!, de#c*i# a unor #+eciali.ri menite # a#i!ure "ormarea cadrelor cu nalt cali"icare. >ucrarea Istoria contemporan a Romniei tratea. '' teme ma?ore, n con"ormitate cu #tructura unui #eme#tru uni$er#itar. Ele au con#tituit obiectul +reocu+rilor #tiin,i"ice ale autorului de-a lun!ul mai multor ani, materiali.ate n #tudii +ublicate n re$i#te de #+ecialitate, ca+itole din lucrri mono!ra"ice #au !enerale, #tudii introducti$e la cule!eri de documente, +recum #i alte materiale. E$ident, #tuden,ii nu trebuie # #e limite.e la ace#t cur#, ci # #tudie.e o biblio!ra"ie ct mai lar!, #-#i "orme.e +ro+riile lor o+inii re"eritoare la +roblematica i#toriei contem+orane a Romniei.
Not/ Scurtu. ,apitolul 10 9E$olu,ii du+ Re$olu,ia din Decembrie '()(:, a 7ost scris de Ceorgiana 4argareta

, NOU7 CADRU D) )(O7U8I) A RO*+NI)I DUP9 ! ", ANA7I:9 CO*PARATI(9 CU A7T) STAT) A7) )UROP)I

,a urmare a <nirii Basarabiei, Buco>inei si 2ransil>aniei, An 1"1(. .om@nia si%a modi7icat loc-l 4n )-ropa, trans7orm@ndu%se dintr%o tar? mic? An una de m?rime medie. Supra7aa sa a crescut de la 1$(.000 Dm+ An 1"15 la 2"5.0&" DmE An 1"1(, ocup@nd locul 10 An Europa. .om@nia era, dup? 8olonia, cel mai mare stat An spaiul cuprins Antre 4area Baltic? si 4area Egee. 8otri>it datelor >remii, 8olonia a>ea $(".000 Dm+, ,e3oslo>acia %1&0.000 Dm2, <ngaria % "$.000 Dm2, ugosla>ia % 2&(.000 Dm2, Bulgaria % 10$.000 Dm2, 1lbania % 2(.000 Dm2, Crecia % 1$0.000 Dm2. 1ceast? sc3imbare de statut teritorial a permis o mai larg? implicare a .om@niei An >iaa internaional?, mai ales, An timpul ministeriatului lui !icolae 2itulescu '1"$2%1"$6). a' Pop-laia .om@nia a>ea #," milioane locuitori An 1"15; populaia sa a crescut la 1&,# milioane An 1"1", aFung@nd la 1( milioane An 1"$0 si 20 milioane An 1"$". ;in punctul de >edere al num?rului de locuitori, .om@nia se a7la pe locul ( An Europa, dup? <.SS., Cermania, 4area Britanic, Frana, talia, 8olonia si Spania. n perioada interbelic?, 8olonia a>ea circa $0 milioane locuitori, ,e3oslo>acia % 1&,# milioane, <ngaria % (,5 milioane, ugosla>ia % 1& milioane, Bulgaria % 5,5 milioane, 1lbania % l milion, Crecia % 6,5 milioane. 8e pro>incii istorice, An 1"$0, situaia era urm?toarea%eritoriul -o+ula,ia 0u+ra"a,a

@nr
.om@nia 0ltenia % 4untenia ;obrogea 4oldo>a Basarabia Buco>ina 2ransil>ania Banat ,risana%4aramures 1(.052.("6 1.51".$(" &.02(.$0$ (11.$$2 2.&2#.&"( 2.(6$.&0" (5$.52& $.21#.6## "&1.521 1.$"0.2&$ 2"5.0&" 2&."#( 52.505 2$.262 $(.05( &&.&22 10.&&2 62.22" 1(.#15 21.$$(

1#,( 12," 15,1 21,1

10 (, #, $,

6, #, ;up? cum se obser>?, pro>incia cea mai populat? era 4untenia, urmat? de 2ransil>ania; cel mai mic num?r de locuitori a>eau ;obrogea si Buco>ina. ,on7erina p?cii de la 8aris '1"1"%1"20) a pus la baBa deciBiilor sale principi-l naionalitilor, S%a urm?rit ca noile granie europene s? includ? An cadrul statelor naionale un num?r c@t mai mic de minorit?i. 8e 3arta Europei au ap?rut noi state- Estonia, /etonia, /ituania, 8olonia, <ngaria, 1ustria, ,e3ia s%a unit cu Slo>acia, lu@nd ast7el 7iin? ,e3oslo>acia; la r@ndul s?u, .om@nia si%a Antregit teritoriul, iar Serbia a creat, Ampreun? cu ,roaia si Slo>enia, .egatul S@rbo%,roato%Slo>en ' ugosla>ia). ;atorit? e>oluiei istorice de%a lungul secolelor, mai ales An E>ul 4ediu, popoarele si apoi naiunile s%au amestecat pe arii geogra7ice Antinse, ast7el c? nu s%a putut realiBa, la s7@rsitul primului r?Bboi mondial, o deplin? departaFare statal? pe criterii etnice. 8ractic, nu e6ista ar? 7?r? minorit?i naionale. 8onderea acestora era de circa $&G An ,e3oslo>acia, $1G An 8olonia, 2$G An ugosla>ia, 1(G An Bulgaria, 11G An 1ustria, 10G An <ngaria etc. n .om@nia % potri>it recens?m@ntului din 1"$0 % populaia total? era de 1(.05#.02( locuitori, dintre care12."(1.$2& rom@ni '#1,"G), 1.&25.50# unguri '#,"G), #&5.521 germani '6,15G), #2(.115 e>rei '&G), 5(2.115 ruteni si ucrainieni '$,2G),. &0".150 rusi '2,$G), $66.$(& bulgari '2G), 262.501 igani '1,5G), 15&.##2 turci '0,"G), 105.#50 g?g?uBi '0,6G), 51.(&2 ce3i si slo>aci '0,$5), 51.062 s@rbi, croai si slo>eni '0,$G), &(.1$0 poloneBi '0,$G), dup? care urmau, cu procente mai mici, greci, t?tari, armeni, albaneBi, 3uani si alte neamuri. 1ceste date concrete ar?tau c? ponderea minorit?ilor naionale era de 2(,1G; acestea se a7lau An toate pro>inciile istorice rom@nesti, cu o pondere mai mare An Buco>ina, ;obrogea si 2ransil>ania. ;atorit? dispers?rii lor teritoriale, precum si politicii statului rom@n, An ara noastr? nu s%au deB>oltat misc?ri separatiste, care s? pun? An pericol unitatea naional?, asa cum s%au Anregistrat An ,e3oslo>acia, 8olonia sau ugosla>ia. An ce pri>este religia locuitorilor, situaia se preBenta ast7el- ortodo6? %1$.10(.22# '#2,6G), greco%catolic? %

1.&2#.$"1 '#,"G), romano%catolic? %1.2$&.151 '6,(G), moBaic? % #56."$0 '&,2G), re7ormat%cai>in? %#10.#06 '$,"G), e>ang3elic?%luteran? % $"(.#5" '2,2G), ma3omedan? %1(5.&(6 '1G), unitarian? % 6".26# '0,&G), baptist? % 6".562 '0,$G), lipo>ean? % 5#.2(( '0,$5G) si cu sub 0,1G ad>entist? % 16.102, armeano%10 gregorian? % 10.005, armeano%catolic? %l .&&0, alte religii si secte % #.&$&, Hiber%cuget?tori %6.60&, nedeclarat? % 6.6(6. 8ro>incia cea mai omogen? din punct de >edere religios era 0ltenia '""G % ortodocsi), iar cea mai moBaicat? era 2ransil>ania, unde se Ant@lneau aproape toate con7esiunile. ;up? 1"1(, un num?r important de rom@ni a r?mas An a7ara granielor statului rom@n. 8otri>it unor date statistice, num?rul acestora era de peste un milion, dintre care 250.000 tr?iau An .usia '<niunea) So>ietic?, 2$0.000 An ugosla>ia, 60.000 An Bulgaria, 2$.000 An <ngaria, &0.000 An 1lbania, 1$.000 An ,e3oslo>acia, 200.000 An S.<.1., 100.000 An 1ustralia, #0.000 An ,anada. 8rocesul de emigrare si imigrare a cuprins circa 10.000 de persoane pe an. 1u plecat din .om@nia An <ngaria AnFur de 200.000 de persoane, care au optat pentru cet?enia mag3iar?, iar &2.000 de turci, mai ales din ;obrogea si sudul Basarabiei, s%au stabilit An 2urcia. 1u >enit An .om@nia peste 200.000 e>rei 'mai ales din 8olonia si .usia So>ietic?), $0.000 arom@ni 'din Crecia, Bulgaria si 1lbania), 10.000 rom@ni din S.<.1. si ,anada. An perioada interbelic?, in.icele .emo;ra<ic a cunoscut o e>oluie poBiti>?. ,u un spor natural de $5 la 1.000 de locuitori, .om@nia se a7la pe primul loc An Europa 'ultimul loc era ocupat de Suedia, cu 15 nasteri la 1.000 de locuitori), An acelasi timp, .om@nia ocupa prima poBiie An pri>ina mortalit?ii in7antile, cu 20 decese la 1.000 de nou n?scui 'pe ultimul loc se a7la Suedia, cu &,# decese la 1.000 de nou n?scui), An cele dou? decenii ale perioadei interbelice, .om@nia a cunoscut un spor demogra7ic de &,& milioane de locuitori, aFung@nd An 1"$" la o populaie de aproape 20 milioane. .epartiBarea demogra7ic? dup? me.iile .e loc-ire era An 1"$0 urm?toarea- ##,#(G An mediul rural, 22,2G An cel urban. nteresant este c?, la s7@rsitul perioadei interbelice, ponderea populaiei rurale a crescut la (1,(G, acest 7apt dator@ndu%se ratei de natalitate mai mare An lumea satelor. 2otusi, An ci7re absolute, populaia urban? a crescut de la 2.0(#.612 locuitori 'An 1"1") la $.621.666 locuitori 'An 1"$"). Structura populaiei era similar? cu cea a statelor >ecine- locuiau la sate #(,6G din cet?enii Bulgariei, ##,#G din cei ai ugosla>iei, 65G din cei ai 8oloniei etc. An <ngaria populaia rural? a>ea o pondere de 52G, iar An ,e3oslo>acia de &0G 'dintre care 60G An Slo>acia). 8otri>it recens?m@ntului din 1"$0, .om@nia a>ea sase orase cu peste 100.000 de locuitori. 8e primul loc se a7la capitala ?rii, Bucuresti '6&0.000 locuitori), urmat? la mare distan? de ,3isin?u '115.000), ,ern?ui 'l 1$.000), asi '10$.000), ,luF '101.000), Calai '101.000). Bucurestii erau cel mai mare oras din Bona sud%est european?, 7iind considerat *micul 8aris+, datorit? stilului ar3itectural, bule>ardelor largi si luminoase, >itrinelor atr?g?toare, dar si instituiilor sale de An>??m@nt si cultur?. Structura populaiei dup? pro<esi-ni era similar? cu cea a mediului de locuire. .ecens?m@ntul din 1"$0 indica urm?toarele date concrete%otal E6ploatarea solului ndustrie ,omer si credit 2ransport nstituii publice S?n?tate, sport, di>ertisment 1lte categorii, nedeclarai Numr de locuitori 1$.0#0.$00 1.#15.000 #22.100 505.500 (66.500 1"(.600 "#&."00

A
#2,&

",5 &,0 2,( &,( 1,1 5,&

,o>@rsitoarea maForitate a populaiei .om@niei se ocupa cu agricultura, An timp ce An industrie lucra mai puin de 10G din totalul acesteia. 0 pondere 7oarte mic? o a>ea populaia din ser>icii, care nici m?car nu a 7ost recenBat? ca atare, An aceast? perioad?, ponderea populaiei care se ocupa cu agricultura era An Bulgaria de (0G, An ugosla>ia % #(G, An ,e3oslo>acia % 2"G, <ngaria % 51G, 8olonia % 65G. =ara cu cea mai puin? populaie care se ocupa de e6ploatarea solului era 1nglia '5,6G); An aceast? ar?, &6,2G dintre locuitori erau angrenai An acti>it?i industriale.

b) Caracteristicile /ieii politice


5iaa politic? din .om@nia a 7ost puternic marcat? de introducerea /ot-l-i -ni/ersal, ,onstituia a 7ost modi7icat? An iulie 1"1#, iar decretul%lege pentru re7orma electoral? a ap?rut An noiembrie 1"1(. Se pre>edea ca 1dunarea ;eputailor s? 7ie aleas? prin >ot uni>ersal, egal, direct, secret si obligatoriu de toi b?rbaii maFori 'peste 21 ani). 8entru Senat se cerea >@rsta minim? de &0 de ani.

Se cu>ine preciBat 7aptul c? si actele de <nire conineau deBideratul >otului uni>ersal. 1st7el, Declara,ia +ri$ind unirea a#arabiei cu Romnia, din 2# martie 1"1(, pre>edea c? alegerile parlamentare *se >or 7ace pe baBa >otului uni>ersal, direct si secret+. Re.olu,ia 1dun?rii !aionale de la 1lba lulia din l decembrie 1"1( cerea- *An7?ptuirea des?>@rsit? a unui regim curat democratic pe toate terenurile >ieii publice. 12 5ot obstesc, direct, egal, secret, pe comune, An mod proporional, pentru ambele se6e, An >@rst? de 21 de ani+. /egislaia rom@neasc? se Anscria An ansamblul re7ormelor An7?ptuite An Europa acelei perioade. 0 analiB? comparati>? pri>ind >@rsta la care se acorda dreptul de >ot si situaia 7emeilor arat? urm?toareleBara .om@nia 1lbania 1ustria Bulgaria ,e3oslo>acia Crecia ugosla>ia 8olonia 2urcia <ngaria Camer 0enat Dre+t de $ot+entm "emei

21 21 21 21 21 21 21 21 1(
2&/B $0/F

&0 &0 21 % 26 &0 % $0 %


2"/B $0/F

% % da % da % % da %
da/dup? $0 de ani

5otul uni>ersal a c3emat la >iaa politic? acti>? milioane de cet?eni. Sistemul partidelor politice s%a di>ersi7icat. 1l?turi de >ec3ile partide de gu>ern?m@nt % /iberal si ,onser>ator % si%au des7?surat acti>itatea /iga '8artidul) 8oporului, 8artidul =?r?nesc, 8artidul !ationalist%;emocrat, 8artidul Social%;emocrat 'de>enit 8artidul Socialist) An >ec3iul .egat. /or li s%au al?turat partidele din pro>inciile unite- 8artidul !aional .om@n din 2ransil>ania, 8artidul =?r?nesc din Basarabia, 8artidul ;emocrat al <nirii din Buco>ina ; An anii 1"20%1"2$, acestea au 7uBionat cu partide din >ec3iul .egat. S%au constituit partide ale minorit?ilor naionale- 8artidul Cerman, 8artidul 4ag3iar, <niunea E>reilor 8?m@nteni etc. 2reptat, s%au creat partide e6tremiste, de st@nga '8artidul ,omunist din .om@nia) si de dreapta '/iga 1p?r?rii !aional%,restine, /egiunea 1r3ang3elul 4i3ail, 8artidul !ational%Socialist Cerman etc.). .egimul politic din .om@nia a e>oluat pe o cale .emocratic, speci7ic? marii maForit?i a statelor europene. mediat dup? adoptarea actelor de <nire a Anceput aciunea de inte;rare a pro/inciilor istorice respecti>e An cadrul statului naional unitar rom@n. 1st7el, la "/22 aprilie 1"1( a 7ost publicat decretul prin care se rati7ica unirea Basarabiei cu .om@nia; An aceeasi Bi, doi repreBentani ai acestei pro>incii au 7ost inclusi An gu>ernul .om@niei; pentru administrarea teritoriului dintre 8rut si !istru 7uncionau ;irectorate 4inisteriale cu sediul la ,3isin?u, conduse de directori numii prin decret regal, An Biua de
13

1$/26 decembrie 1"1( au 7ost promulgate decretul pri>ind rati7icarea unirii 2ransil>aniei cu .om@nia si cel pentru numirea An gu>ernul .om@niei a trei repreBentani ai acestei pro>incii; un alt decret, din aceeasi Bi, stabilea c? *p@n? la de7initi>a organiBare a .om@niei Antregite+ conducerea ser>iciilor publice din 2ransil>ania era Ancredinat? ,onsiliului ;irigent. 8rin decretele regale din 1" decembrie 1"1(/1 ianuarie 1"1" se rati7ica unirea Buco>inei; erau numii doi repreBentani ai acesteia An gu>ernul .om@niei si se asigura reBol>area problemelor speci7ice acestei pro>incii de c?tre Secretariatele de Ser>iciu cu sediul la ,ern?ui. 2oate decretele menionau c? a7acerile str?ine, armata, c?ile 7erate, posta, telegra7ul, tele7oanele, circulaia 7inanciar?, >?mile, Amprumuturile publice, sigurana statului intrau An atribuiile e6clusi>e ale gu>ernului .om@niei. 0rganele administrati>e locale a>eau menirea de a 7acilita procesul de integrare a Basarabiei, 2ransil>aniei si Buco>inei An cadrul statului rom@n ar? dis7uncionalit?i si cu luarea An consideraie a particularit?ilor create de%a lungul >remii; ele lucrau sub conducerea gu>ernului .om@niei. 8e aceeasi linie se Anscrie adoptarea calendarului gregorian 'stilul nou) pe Antreg cuprinsul ?rii, utiliBat p@n? atunci numai An 2ransil>ania si Buco>ina - .iua de l aprilie 1"1" stil >ec3i de>enind 15 aprilie stil nou. An noiembrie 1"1" au a>ut loc primele alegeri generale pa baBa >otului uni>ersal din istoria .om@niei, An urma c?rora cet?enii au ales un singur 8arlament. Este semni7icati> 7aptul c? presedintele ,onsiliului de 4inistri desemnat An urma acestor alegeri a 7ost ardelean % 1le6andru 5aida%5oe>od, care a depus Fur?m@ntul An Biua de l

decembrie 1"1", c@nd se Amplinea e6act un an de la <nirea 2ransil>aniei cu .om@nia, An sedina solemn? din 2" decembrie 1"1", des7?surat? sub presedinia lui !icolae lorga, 8arlamentul a >otat legile prin care se rati7ica unirea Basarabiei, Buco>inei si 2ransil>aniei cu patria%mam?. E6istena 8arlamentului % care Antrunea repreBentani ai milioanelor de cet?eni de pe Antreg cuprinsul ?rii, a gu>ernului % An care intrau 7runtasi al Antregului spaiu rom@nesc, 7?cea inutil? meninerea organelor administrati>e pro>inciale, An consecin?, la & aprilie 1"20 s%a 3ot?r@t des7iinarea ,onsiliului ;irigent din 2ransil>ania, a Secretariatelor de Ser>iciu din Buco>ina si a ;irectoratelor 4inisteriale din Basarabia, ceea ce a asigurat mai mult? operati>itate si 7uncionalitate aparatului de stat. 1& n Biua de 15 octombrie 1"22 a a>ut loc Ancoronarea regelui Ferdinand si a reginei 4aria la 1lba% ulia, An 7aa ,atedralei 0rtodo6e 'special construit? pentru acest e>eniment), act ce semni7ica cons7inirea unei realit?i istorice- 4area <nire, An7?ptuit? An 1"1(, Amplinirea celui mai scump ideal al poporului rom@n.

c) (iaa coti.ian
5iaa de Bi cu Bi a rom@nilor a cunoscut o e>oluie dinspre tradiionalism spre modernitate, An peisaFul statului rom@n au 7ost integrate orasele si satele din Basarabia, Buco>ina si 2ransil>ania, 7iecare cu speci7icul s?u. 0cupaiile s%au di>ersi7icat, mai ales ca urmare a deB>olt?rii industriei si a sc3imb?rii condiiilor de munc?. Familia a continuat s? 7ie mediul cel mai propice pentru >iaa cotidian? a rom@nilor, indi7erent de etnie. /ocuina, Ambr?c?mintea, moda au cunoscut e>oluii spectaculoase, mai ales An mediul urban. 1limentaia a r?mas cea tradiional?, doar An 7amiliile 7oarte Anst?rite Anregistr@ndu%se o di>ersi7icare notabil?. 1sistena medical? a r?mas precar?, 7apt ce e6plic? procentul 7oarte ridicat al mortalit?ii in7antile. 5iaa politic? a intrat An cotidian, mai ales datorit? campaniilor electorale 'An perioada 1"1"%1"$" au a>ut lor 11 alegeri parlamentare).

.' Stiina si c-lt-ra


Stiina de carte este un element important An aprecierea gradului de ci>iliBaie a unui popor, An 1"$0, circa 5#G dintre rom@ni stiau s? scrie si s? citeasc?; cei mai muli An 2ransil>ania '6(,$G), cei mai puini An Basarabia '$(,1G). 8@n? An 1"&0, apro6imati> 65G dintre locuitorii .om@niei erau stiutori de carte, An alte state europene situaia se preBenta ast7el- Bulgaria %60G, <ngaria % (&G, 8olonia % 6#G, ,e3oslo>acia % "2G. !um?rul cel mai mare al stiutorilor de carte se Anregistra An Frana '"&G). ,aracteristica esenial? a .om@niei era puternica deB>oltare a 4n/mnt-l-i liceal si a celui uni>ersitar, precum si a7irmarea unor mari personaliti An domeniile stiinei, artei si culturii. .ealitatea istoric? arat? c?, dup? 1"1( % prin noul cadru creat ca urmare a unirii Basarabiei, Buco>inei si 2ransil>aniei % .om@nia a cunoscut o e>oluie poBiti>?, 7iind una dintre ?rile cu cea mai puternic? deB>oltare economic?, politic? si cultural? din Europa.

15

$ DINA*ICA )CONO*I)I NATIONA7)

a' Trst-ri ;enerale <nirea din 1"1( a dus la 4ntrirea potenial-l-i economic al .om@niei, a creat condiiile necesare 7ructi7ic?rii la scar? naional? a bog?iilor solului si subsolului, a accentuat ponderea industriei An ansamblul economiei naionale. /eg?turile economice tradiionale au c?p?tat un cadru geogra7ic%statal adec>at, au 7ost lic3idate barierele >amale ridicate de 7ostele imperii pe teritoriul rom@nesc, ceea ce a asigurat pieei interne o deplin? unitate. ,omparati> cu anul 1"1&, supra7aa arabil? a .om@niei a crescut de la 6,6 milioane la 1&,6 milioane 3a,

cea acoperit? cu p?duri de la 2,5 milioane la #,$ milioane 3a, reeaua c?ilor 7erate de la &.$00 Dm la circa 11.000 Dm, 7ora motrice a industriei s%a m?rit cu 2$5G, cele mai importante progrese Anregistr@ndu%se An industria electric? '&2",&G) si c3imic? '$20G). An perioada imediat urm?toare <nirii, An 7aa economiei rom@nesti se puneau dou? probleme esenialeaceea a re<acerii, a >indec?rii r?nilor pricinuite de r?Bboi si de ocupaia str?in?, si aceea a inte;rrii la scar? naional? a tuturor ramurilor economice, a >alori7ic?rii noului cadru politico%statal 7?urit An 1"1(. !i>elul de la care se pleca era 7oarte sc?But- An 1"1" se realiBa doar 20%25G din producia anului 1"1$, ceea ce Ansemna % dup? aprecierea economistilor % o in>oluie de 10%15 ani. 8ractic, Antreaga economie era deBorganiBat?- .om@nia, care Anainte de r?Bboi era unul dintre cei mai mari e6portatori de cereale din Europa, a 7ost ne>oit? s? importe An anul 1"1" gr@u pentru 3rana populaiei. 8olitica gu>ernamental? s%a caracteriBat prin aplicarea doctrinei =prin noi 4nsine>, care >iBa asigurarea independenei economice a .om@niei, moderniBarea structurilor economiei naionale, prin cresterea 16 inter>eniei statului An >iaa economic?, 7apt re7lectat si An sporirea ponderii ministerelor economice An structura gu>ernamental?.
b) )/ol-ia principalelor ram-ri ale economiei naionale In.-stria a bene7iciat de un spriFin susinut din partea statului. 4?surile >iB@nd re7acerea produciei au urm?rit An acelasi timp si realiBarea unui organism economic unitar si 7uncional, Anc? din ianuarie 1"1" a luat 7iin? ;irecia .e7acerii An cadrul 4inisterului ndustriei si ,omerului, prin care gu>ernul s%a implicat An ac3iBiionarea si transportul m?r7urilor din str?in?tate, acord@nd prioritate produselor absolut necesare economiei naionale 'utilaFe, materii prime etc.). <n rol important 1%a a>ut Societatea !aional? de ,redit ndustrial, constituit? An 1"2$, care, prin politica de credite, a spriFinit deB>oltarea industriei. ,u aFutorul statului au 7ost An7iinate mari Antreprinderi metalurgice cu procese te3nologice comple6e, Antre care Fabrica de S@rm? de la ,@mpia 2urBii '1"22), <Binele 2itan%!?drag%,?lan '1"2&), ,opsa 4ic?%,ugir '1"25), precum si Antreprinderi constructoare de masini din r@ndul c?rora se remarc?- 4ala6a% Bucuresti '1"26), .1...%Braso> '1"26). 8otri>it datelor statistice, aproape 60G din totalul Antreprinderilor industriale e6istente An 1"$0 7useser? An7iinate dup? 1"1(. An inter>alul 1"2$%1"$( industria rom@neasc? s%a deB>oltat Antr%un ritm de 5,&G pe an, unul dintre cele mai ridicate din Antreaga lume. An perioada interbelic?, .om@nia ocupa primul loc An Europa si locul sase din lume la producia de petrol 'ni>elul ma6im de e6tracie 7iind de (,# milioane tone An 1"$6); locul al doilea An Europa la e6tracia de aur '5.$55 Dg. An 1"$#), dup? Suedia; acelasi loc 'dup? <niunea So>ietic?) la e6tracia de gaBe '256.&"1.0&2 m F An 1"$#). .om@nia dispunea de o industrie petrolier? la ni>el mondial, An ceea ce pri>este e6tracia, prelucrarea, transportul; An ra7in?riile din ar? se prelucra "5G din ieiul e6tras. .om@nia producea negru de 7um, cauciuc sintetic, precum si opt tipuri de locomoti>e, >agoane de toate categoriile 'c?l?tori, m?r7uri, cisterne), autobuBe, motoare electrice, aparate de radio, caBane cu aburi de >ariate tipuri, elice si piese speciale pentru construcii na>ale, instalaii petroliere la ni>elul te3nicii mondiale. ;intre realiB?rile de >@r7 ale perioadei de dup? 4area <nire se remarcau a>ioanele rom@nesti construite la .1...%Braso>, cu per7ormane similare celor produse de statele 7oarte deB>oltate din punct de >edere economic. 1st7el, a>ionul .1...%(0 cu un pla7on de 11.500 m si
17

o >iteB? de 5$0 Dm pe or? se clasa pe locul $ An Europa, iar 1.1...%(1 se a7la, sub raportul >iteBei de Bbor, pe locul & din lume. 8otri>it aprecierilor 7?cute de economisti, An 1"$( producia auto3ton? satis7?cea (0G din necesit?ile de produse industriale ale .om@niei. Transport-rile au cunoscut si ele o e>oluie poBiti>?. S%a realiBat, mai ales Antre anii 1"2"%1"$$, o reea rutier? modern?, s%a introdus transportul interurban cu autobuBul 'Anc? din 1"21). 8rogrese importante au 7ost Anregistrate An domeniul transporturilor 7ero>iare, prin moderniBarea sistemului de semnaliBare si diriFare, acoperirea necesarului de >agoane si locomoti>e. S%au construit noi linii pentru c?ile 7erate ' l>a 4ic?%5atra ;ornei, ,aransebes%.esia, 2ulcea%Babagad, E7orie Sud%4angalia); a Anceput construirea liniilor Bumbesti% /i>eBeni si Sal>a%5iseu, care se >or termina dup? anul 1"&&. .om@nia dispunea de un important transport prin conducte 'de circa #60 Dm) care legau Bona petrolier?

din 5alea 8ra3o>ei cu Bucurestiul, ,onstana si 0ltenia. ;e asemenea, dispunea de un transport aerian modern; An 1"20 .om@nia a creat, Ampreun? cu Frana, cea dint@i companie a>iatic? internaional? din lume 'pentru traseul 8aris%5iena%Budapesta%Belgrad%Bucuresti% stanbul). 2ransportul pe ap? era asigurat de !a>igaia Flu>ial? .om@n? si de Ser>iciul 4aritim .om@n, companii care se bucurau de Ancrederea c?l?torilor rom@ni si str?ini. An 1"2# s%a inaugurat prima central? tele7onic? automat? 'An Bule>ardul ;acia din Bucuresti), iar prin construirea 8alatului 2ele7oanelor 'ca urmare a concesiunii acordate 7irmei americane International %ele+*one and %ele!ra+* din !e9 IorD), care a intrat An 7unciune An 1"$$, .om@nia dispunea de aparatur? la ni>elul te3nicii mondiale. A;ric-lt-ra a r?mas principala ramur? a economiei naionale, An structura propriet?ii agrare s%au produs mutaii substaniale. ;in cele ".2&2."$0 3a c@t repreBentau mosiile de peste 100 3a, s%au e6propriat 6.12$.#(" 3a., adic? 66,1G. 8rin aplicarea re7ormei agrare, 1,& milioane 7amilii au primit $,# milioane 3a de teren arabil, la care se ad?ugau 2,# milioane 3a, repreBent@nd iBlaBuri comunale. /otul mediu al unei gospod?rii ?r?nesti era de $,( 3a, An timp ce o gospod?rie independent? din punct de >edere economic trebuia s? aib? minimum 5 3a. 8roprietatea mic? 'sub 10 3a) deinea #$,#G din totalul supra7eei agricole a ?rii. 0 puternic? 7r@n? An calea moderniB?rii agriculturii a 7ost suprapopulaia agricol?, adic? 1( acea 7ora de munc? disponibil? din lumea satului, care nu%si g?sea plasament An alte ramuri economice. S%au depus e7orturi, pe linie gu>ernamental?, pentru spriFinirea micilor proprietari, dar reBultatele au 7ost modeste. 0 anumit? contribuie au adus la deB>oltarea agriculturii nstitutul de ,ercet?ri 1gronomice, ,amerele de 1gricultur?, ,onsiliul Superior al 1griculturii, nstitutul !aional de Joote3nie. 1 Anceput producia intern? de batoBe, sem?n?tori si alte masini agricole, care An 1"$( satis7?cea (0G din necesit?ile .om@niei. 8roducia la 3ectar a cunoscut o crestere sensibil? An perioada 1"21%1"$( 'de la (,56 c3intale la 12,5 c3intale la gr@u, si de la (,1 c3intale la 1$,6 c3intale la porumb), dar ea a r?mas An continuare cu mult sub media european?. 8roducia global? a sporit de la #,1 milioane tone la 1$,6 milioane tone An 1"2" 'ni>elul ma6im din perioada interbelic?). .om@nia se a7la pe primul loc An Europa si pe locul al cincilea pe glob la producia total? de porumb, pe locul al patrulea din Europa si pe locul al Becelea din lume la producia de gr@u, pe locul Ant@i din lume la producia de 7loarea soarelui. ?inanele au cunoscut e>oluii 7luctuante, An 1"20 s%a realiBat uni7icarea monetar? prin retragerea din circulaie a rublelor 'An Basarabia) si coroanelor 'An 2ransil>ania si Buco>ina). ;up? repetate Ancerc?ri de re>aloriBare a leului la cursul din 1"1&, An 1"2" s%a realiBat stabiliBarea monetar? la un curs de $2 de ori mai mic dec@t cel antebelic. 2reptat, s%a Anregistrat un proces de de>aloriBare, care a aFuns An 1"$6 la $6G, iar An 1"$( la 56G. /eul a r?mas o moned? liber%con>ertibil?, particip@nd la operaiunile de burs? din Europa si S.<.1. ;atoria e6tern? a crescut de la 2," miliarde lei An 1"21, la 1&1 miliarde lei An 1"$$ 'cel mai Analt ni>el), sc?B@nd apoi la (0 miliarde lei An 1"$(. ;ac? An 1"$$ datoria e6tern? absorbea $(,&G din buget, An 1"$( ponderea acesteia s%a redus la #G, ast7el c? ac3itarea ei de>enise suportabil? pentru contribuabilii rom@ni, An 1"&1, c@nd .om@nia a suspendat plata datoriei e6terne, aceasta era de 6$ miliarde lei. Antre 1"22%1"&0, trans7erul peste grani? de pro7it si de capital, Ampreun? cu anuit?ile datoriei publice e6terne, s%a ridicat la &06 miliarde lei, adic? de 1$,& ori bugetul naional pe anul 1"$(, cel mai substanial buget din perioada interbelic?. 0 problem? cu care s%a con7runtat economia rom@neasc? a 7ost aceea a capitalului str?in, An 1"16, ponderea acestuia An industria .om@niei '>ec3iul .egat) era de circa (0G 'An industria petrolului procentul atingea "(G). ,a urmare a e7ortului de deB>oltare prin 7ore proprii, a cresterii 1"

puterii economice a ?rii, preBena capitalului str?in An industrie s%a redus la $#G 'An industria petrolului acesta a>ea #0G din totalul capitalului). Comer-l e6terior al .om@niei s%a a7lat la un ni>el 7oarte sc?But An 1"1", dup? care a cunoscut cresteri notabile. Balana comercial? a 7ost An general acti>?, An anii criBei economice s%a practicat o politic? de 7orare a e6portului, desi preurile produselor rom@nesti cunosteau o sc?dere sensibil? 'An anul 1"2", >aloarea unei tone e6portate era de &.000 lei, iar An 1"$2 de l .(00 lei; dac? An 1"2" se e6portau 6,6 tone de produse rom@nesti pentru o ton? de produse str?ine, An 1"$$ raportul era de 15,6 tone pentru o ton?). ,a urmare a mutaiilor sur>enite An economia naional?, cerealele au pierdut primul loc la e6port, 7iind Anlocuite de produsele petroliere 'cu o pondere de &2G din totalul e6portului rom@nesc). 0 alt? caracteristic? o constituia cresterea controlului de stat asupra comerului e6terior, care din 1"$& >iBa "/10 din totalul acestuia. n acelasi timp s%au Anregistrat o crestere a importului de materii prime 'de la ",6G, An 1"$0, la $$,(G An 1"$") si o

sc?dere a importului de produse 7abricate 'de la 65G, An 1"$0, la $$G An 1"$"). c) )conomia romneasc 4n !1" 4utaiile sur>enite An perioada interbelic? au demonstrat o e>oluie poBiti>? a economiei naionale, An 1"$(, industria ptoduc?toare de miFloace de producie deinea o pondere de &5,5G, iar cea produc?toare de miFloace de consum de 5&,5G din totalul produciei industriale, ceea ce indica o sensibil? apropiere Antre cele dou? mari grupe. 8e ramuri, >aloarea produciei se preBenta ast7el- l ) c3imic? 'inclusi> petrol); 2) metalurgic?; $) te6til?; &) electrote3nic?; 5) piel?rie; 6) 3@rtie si arte gra7ice; #) alimentar?. ,ontribuia ramurilor economiei naionale la produsul social si la >enitul naional, An 1"$(, era urm?toareaRamura ndustrie 1gricultur? si sil>icultur? ,onstrucii 2ransporturi ,irculaia m?r7urilor 1lte ramuri -rodu#ul #ocial A $",0 $0,1 3enitul na,ional A $0,( $(,1

5,& 6,&
11,2

&,& 6,5
1&,"

#,"

5,$

.amurile neagricole 'industria, construciile, transporturile) a>eau o pondere de 50,(G An produsul social si de &1,#G An >enitul naional. 1ceste
20

date arat? limpede c? .om@nia Ancetase s? mai 7ie un stat agrar, de>enind un stat a;rar#in.-strial, 8redominante erau Antreprinderile industriale mici. Enciclo+edia Romniei constata c? "(,(G din totalul Antreprinderilor a>eau mai puin de 20 de persoana, An timp ce Antreprinderile cu peste 200 de persoane a>eau o pondere mai mic? de 0,1G. ;e%a lungul Antregii perioade interbelice s%a meninut o suprapopulaie rural?, adic? o 7or? de munc? disponibil? An lumea satelor, care nu%si g?sea plasamentul dorit An acti>it?i economice din mediul urban. 8ro>inciile istorice unite An 1"1( s%au integrat armonios An economia ?rii, unde le era locul 7iresc. 0 atest? puternica deB>oltare, dinamismul >ieii lor economice. 1st7el, din num?rul societ?ilor anonime industriale e6is% tente An 1"$" An 2ransil>ania, aproape trei s7erturi erau An7iinate dup? 1"1(. ndicatorul cel mai sintetic pri>ind deB>oltarea economic? a unei ?ri este /enit-l naional pe locuitor, An 1"$(, acesta se preBenta ast7el- .om@nia % 110 dolari 'alte surse indic? "& de dolari); 2urcia % 62 dolari, Crecia % #6 dolari, 8ortugalia % (1 dolari, Bulgaria % (" dolari, 8olonia %"& dolari, ugosla>ia % 106 dolari, <ngaria %10( dolari, Frana % 1&6 dolari, 1nglia % &"0 dolari, S.<.1. % 512 dolari 'cel mai Analt din lume la acea dat?). 1ceste date arat? limpede c?, desi era An urma unor state deB>oltate ale lumii, .om@nia se g?sea Antr%o situaie a>antaFoas? comparati> cu statele >ecine, de care o lega un destin istoric comun. An7r@ng@nd numeroase obstacole % Antre care distrugerile din timpul primului r?Bboi mondial, ra>agiile criBei economice din 1"2"%1"$$, presiunea monopolurilor str?ine % .om@nia a cunoscut An perioada interbelic? o deB>oltare economic? semni7icati>?.

21 1 (IA8A PO7ITIC9

a) P-terile stat-l-i ,onstituia din 1"2$, care de 7apt prelua te6tul legii 7undamentale din 1(66, pre>edea la art. $$- *2oate puterile statului eman? de la naiune, care nu le poate e6ercita dec@t numai prin delegaiune si dup? principiile si regulile aseBate An ,onstituiunea de 7a?+. Ea a>ea la baB? principiul separ?rii puterilor An stat An- putere legislati>?, putere e6ecuti>? si putere Fudec?toreasc?. P-terea le;islati/ (Parlament-l', ;up? 1"1( s%a meninut 8arlamentul bicameral, dar au sur>enit importante modi7ic?ri An pri>ina modului de alegere a acestuia, ca urmare a introducerii >otului uni>ersal. ,onstituia din 1"2$ pre>edea- *8uterea legislati>? se e6ercit? An colecti> de rege si .epreBentaiunea !aional?. .epreBentaiunea !aional? se Amparte An dou? 1dun?ri- Senatul si 1dunarea ;eputailor+ 'art. $&). Se 7?cea preciBarea c? *membrii 1dun?rilor repreBint? naiunea+ 'art. &2). 1dunarea ;eputailor se compunea din deputai alesi de cet?enii rom@ni maFori, prin >ot uni>ersal, egal, direct, obligatoriu si secret pe baBa repreBent?rii minorit?ilor. /egislaia electoral? pre>edea c? dreptul de >ot, ca si drepturile politice An general, era acordat numai pentru b?rbaii maFori 'de la 21 de ani An sus), An pri>ina 7emeilor, se stabilea c? *legi speciale, >otate cu maForitate de dou? treimi, >or determina condiiunile sub care 7emeile pot a>ea e6erciiul drepturilor politice. ;repturile ci>ile ale 7emeilor se >or stabili pe baBa deplinei egalit?i a celor dou? se6e+. 8entru a 7i eligibil An 1dunarea ;eputailor, potri>it ,onstituiei din 1"2$, se cerea- a 7i cet?ean rom@n, a a>ea e6erciiul drepturilor ci>ile si politice, a a>ea >@rsta de 25 de ani Amplinii, a a>ea domiciliul An .om@nia. Senatul se compunea din senatori alesi si senatori de drept. 8rima categorie era aleas? de cet?enii rom@ni care a>eau >@rsta de &0 de ani Amplinii,
22 precum si de membrii consiliilor Fudeene si de membri- consiliilor comunale si urbane 'c@te unul de 7iecare Fude), de membrii ,amerelor de ,omer, de ndustrie, de 4unc? si de 1gricultur? % c@te unul din 7iecare circumscripie si pentru 7iecare categorie; de 7iecare <ni>ersitate - c@te un senator, ales prin >otul pro7esorilor. Erau membri de drept ai Senatului, An >irtutea Analtei situaii deinute An stat si An biseric?- mostenitorul tronului de la >@rsta de 1( ani Amplinii, el a>@nd drept de >ot deliberati> de la >@rsta de 25 ani Amplinii; mitropoliii ?rii, episcopii epar3ioi ai Bisericii 0rtodo6e .om@ne si Creco%,atolice; capii con7esiunilor recunoscute de stat, c@te unul de 7iecare con7esiune, dac? au 7ost alesi sau numii con7orm legilor ?rii si repreBint? un num?r de peste 200.000 de credinciosi, precum si repreBentantul superior religios al musulmanilor din .egat; presedintele 1cademiei .om@ne. 4andatul acestor senatori Anceta o dat? cu calitatea sau demnitatea ce le atribuia dreptul. ;e>eneau senatori de drept- 7ostii presedini ai ,onsiliului de 4inistri, Antruc@t a>eau o >ec3ime de patru ani An aceast? 7uncie; 7ostii ministri a>@nd o >ec3ime de cel puin sase ani; 7ostii presedini ai ,orpurilor legislati>e, care au e6ercitat aceast? acti>itate cel puin An cursul a opt sesiuni ordinare; 7ostii senatori si deputai alesi An cel puin Bece legislaturi independent de durata lor; 7ostii prim% presedini ai Analtei ,uri de ,asaie si Hustiie, care au ocupat aceast? 7uncie sau pe cea de presedinte la ,asaie cinci ani; generalii An reBer>? si An retragere; cei care au e6ercitat comanda unei armate An 7aa inamicului, ca titular, timp de cel puin trei luni; cei care au Andeplinit 7uncia de se7 al 4arelui Stat 4aFor sau de inspector general de armat? 'comandant de armat?), An timp de pace, cel puin patru ani; 7ostii presedini ai 1dun?rilor !aionale de la ,3isin?u, ,ern?ui si 1lba lulia, care au declarat <nirea cu .om@nia. ,resterea num?rului senatorilor de drept a 7?cut ca interesul partidelor politice pentru acest corp legiuitor s? 7ie sc?But. n practic?, lupta electoral? s%a des7?surat, An principal, pentru obinerea unui num?r c@t mai mare de locuri An 1dunarea ;eputailor, care era o oglind? 7idel? a reBultatelor Anregistrate la urne. ;urata mandatului, at@t al deputailor, c@t si al senatorilor, era de & ani. 7e;ea electoral din 2# martie 1"26 a sporit num?rul senatorilor de drept, ad?ug@nd si pe presedintele ,onsiliului ;irigent din 1rdeal. Elementele esenialmente noi introduse de aceast? lege se re7ereau la centraliBarea reBultatelor si repartiia mandatelor. ;ac? p@n? atunci acestea 2$ se centraliBau la ni>el de Fude, 7iind proclamai alesi candidaii care au Antrunit cel mai mare num?r de >oturi, noua lege stabilea c? >oturile se centraliBeaB? la ni>elul ?rii si apoi se calculeaB? procentul obinut de 7iecare grupare An parte 7a? de num?rul total al >otanilor pe Antreaga ar?; gruparea care obinea cel mai mare num?r de >oturi, dar cel puin un procent de &0G 7a? de celelalte grup?ri, era declarat? grupare maForitar?, iar celelalte, grup?ri minoritare; pragul electoral era de 2G, dar legea admitea o e6cepie- se preciBa c? din num?rul total al mandatelor stabilit pe Antreaga ar? se reduceau mandatele atribuite grup?rilor minoritare An circumscripiile unde

acestea au Antrunit maForitatea absolut?, c3iar dac? pe Antreaga ar? nu au obinut procentul de 2G. 1poi, mandatele se repartiBau ast7el- gruparea maForitar? primea Fum?tate din num?rul mandatelor, iar cealalt? Fum?tate se Amp?rea Antre toate grupurile, inclusi> cea maForitar?, proporional cu procentele de >oturi obinute de 7iecare dintre ele. An caBul An care nu se declara nici o grupare maForitar?, mandatele se Amp?reau Antre toate grup?rile proporional cu procentul obinut de 7iecare dintre ele. !um?rul total al deputailor a 7ost stabilit la $(#, iar cel al senatorilor la 25& 'dintre care 11$ alesi la colegiul uni>ersal). 1ceast? lege a7ecta egalitatea >otului, deoarece puterea de desemnare a >otului dat grup?rii maForitare era mai mare dec@t al celui dat grup?rilor minoritare. niiati>a legislati>? aparinea e6ecuti>ului 'regelui) si parlamentarilor. 8roiectul de lege se discuta An comisia de specialitate, apoi An comisiile reunite, dup? care se depunea An plen. 1ici se >ota luarea An considerare a proiectului, apoi urmau discuia si >otarea pe articole. ;eBbaterea se Anc3eia prin >otul general, care putea 7i prin ridicare si sedere, prin >iu grai sau prin scrutin secret 'cu bile). 8arlamentul a>ea drept de control asupra puterii e6ecuti>e. 8otri>it ,onstituiei, 7iecare membru ai 1dun?rii a>ea dreptul de a adresa ministrilor Antreb?ri si interpel?ri, la care acestia erau obligai s? r?spund?. Fiecare 1dunare trimitea ministrilor petiiile ce%i erau adresate de cet?eni; ministrii erau datori s? dea e6plicaii asupra acestor petiii ori de c@te ori 1dunarea o cerea. ;ac? parlamentarii nu erau mulumii de acti>itatea gu>ernului sau a unor ministri, puteau depune moiune de cenBur?; adoptarea acesteia atr?gea dup? sine demisia celor pusi An cauB?. ;eputaii si senatorii se bucurau de imunitate parlamentar?- *!ici unul din membrii uneia sau celeilalte 1dun?ri nu poate 7i urm?rit sau prigonit pentru opiniile si >oturile emise de d@nsul An cursul e6erciiului 2& mandatului s?u+ 'art. 5&). <n alt articol din ,onstituie pre>edea- *!ici un membru al uneia sau celeilalte 1dun?ri nu poate, An timpul sesiunii, s? 7ie nici urm?rit, nici arestat, An materie de represiune, dec@t cu autoriBarea 1dun?rii din care 7ace parte, a7ar? de caBul de 7lagrant delict. ;ac? ar 7i arestat pre>enti> sau urm?rit An timpul c@nd sesiunea era Anc3is?, urm?rirea sau arestarea trebuie supuse aprob?rii 1dun?rii din care 7ace parte, Andat? dup? desc3iderea sesiunii ,orpurilor legiuitoare. ;etenia sau urm?rirea unui membru al uneia sau celeilalte 1dun?ri este suspendat? An timpul sesiunii, dac? 1dunarea o cere+ 'art. 55). P-terea e3ec-ti/ (@-/ern-l', ,onducerea treburilor curente ale statului era asigurat? de gu>ern. ,onstituia din 1"2$ pre>edea la art. "2- *Cu>ernul e6ercit? puterea e6ecuti>? An numele regelui+. 4odul de alc?tuire a gu>ernului nu era 7oarte clar stabilit prin ,onstituie. /egea 7undamental? pre>edea c? *4inistrii Antrunii alc?tuiesc ,onsiliul de 4inistri, care este preBidat, cu titlul de presedinte al ,onsiliului de 4inistri, de acela care a 7ost Ans?rcinat de rege cu 7ormarea gu>ernului+, An leg?tur? cu persoana pe care regele o putea desemna pentru constituirea gu>ernului e6istau dou? interdicii- a) *!u poate 7i ministru dec@t cel care este rom@n sau cel puin care a dob@ndit naturaliBarea+ 'art. "&). b) *!ici un membai al 7amiliei regale nu poate 7i ministru+ 'art. "5). ;e regul?, regele Ancredina unei persoane mandatul de a 7orma gu>ernul, iar aceasta alc?tuia lista ministrilor pe care o preBenta su>eranului pentru a o aproba prin decret. Faptul c? regele era *capul puterii armate+, iar militarii nu a>eau dreptul s? 7ac? politic?, a creat obiceiul ca su>eranul s?%1 propun? pe ministrul ap?r?rii naionale. 7e;ea pentr- or;ani0area ministerelor a 7ost publicat? abia An august 1"2". 1ceasta stabilea c? *regele desemneaB? persoana Ans?rcinat? cu 7ormarea gu>ernului. ;ecretul de numire a presedintelui ,onsiliului se contrasemneaB? de presedintele de ,onsiliu demisionat sau re>ocat; el poate 7i contrasemnat si de noul presedinte de ,onsiliu+. ;ecretul de numire a ministrilor era contrasemnat de presedintele ,onsiliului. 8rimul ministru si ministrii intrau An 7unciune dup? depunerea urm?torului Fur?m@nt An 7aa regelui- *Hur s? respect ,onstituiunea si legile ?rii, s? ap?r drepturile ei si s? p?streB secretele de stat+ 'art. $). Ser>iciile statului erau grupate pe ministere, iar ministrul era se7ul administraiei ministerului s?u. Erau stabilite prin lege Bece ministere, si 25 anume- 4inisterul de nterne, 4inisterul de E6terne, 4inisterul de Finane, 4inisterul de Hustiie, 4inisterul nstruciunii 8ublice si al ,ultelor, 4inisterul 1rmatei, 4inisterul 1griculturii si ;omeniilor, 4inisterul ndustriei si ,omerului, 4inisterul 4uncii, 4inisterul S?n?t?ii si 0crotirii Sociale. Se preciBa c? ministerele si subsecretariatele de stat nu se puteau An7iina si des7iina dec@t prin lege; num?rul subsecretariatelor de stat nu putea dep?si num?rul ministerelor; repartiBarea lor pe ministere se 7?cea prin decret regal. 8otri>it art. 2(, *8resedintele ,onsiliului de 4inistri este se7ul gu>ernului+. /egea stabilea atribuiile 7iec?rui minister An parte, precum si structura acestora. <lterior, prin decrete regale s%au An7iinat noi ministere, iar altele s%au scindat; de asemenea, s%au instituit noi 7uncii- >icepresedintele ,onsiliului de 4inistri 'An octombrie 1 "$2) si ministri de

stat 'din octombrie 1"$0). An 7apt, s%a aFuns, dup? numai doi ani de la adoptarea legii din august 1"2", la o dublare a num?rului de ministri si secretari de stat. P-terea A-.ectoreasc (B-stiia', ,ea de%a treia ramur? a puterii de stat era Fustiia. 8otri>it articolului &0 din ,onstituie, *8uterea Fudec?toreasc? se e6ercit? de organele ei. :ot?r@rile lor se pronun? An >irtutea legii si se e6ecut? An numele regelui+. 8entru Antregul stat e6ista o singur? ,urte de ,asaie si Hustiie; aceasta a>ea dreptul s? Fudece constituionalitatea legilor si s? le declare inaplicabile pe cele care erau contrare ,onstituiei. Hudec?torii erau inamo>ibili, ,onstituia subliniind- *,el >?t?mat An drepturile sale, 7ie printr%un act administrati> de autoritate, 7ie printr%un act de gestiune 7?cut An c?utarea legilor si regulamentelor, 7ie prin rea% >oin? a autorit?ilor administrati>e de a reBol>a cererea pri>itoare la un drept, poate 7ace cerere la instanele Fudec?toresti pentru recunoasterea dreptului s?u. 0rganele puterii Fudiciare Fudec? dac? actul este ilegal, Al pot anula sau pot pronuna daune ci>ile p@n? la data restabilirii dreptului >?t?mat, a>@nd si c?derea de a Fudeca si cererea de desp?gubire, 7ie contra autorit?ii administrati>e, c3emate An Fudecat?, 7ie contra 7uncionarului >ino>at+ 'art. 10#). An iunie 1"2& a 7ost adoptat? 7e;ea pentr- -ni<icarea A-.ectoreasc, prin care se pre>edea organiBarea de Fudec?torii urbane, rurale si mi6te, de tribunale 'An capitale de Fude), a 12 ,uri de 1pel, precum si a unei Analte ,uri de ,asaie si Hustiie, care Fudeca situaiile e6cepionale 'constituionalitatea legilor, acuBaiile aduse ministrilor).
26

An 7iecare capital? de Fude e6ista un tribunal cu una sau mai multe seciuni; 7iecare seciune a>ea un presedinte, cel puin doi Fudec?tori de sedin?, unul sau doi supleani, precum si gre7ieri, aFutori de gre7ieri si impiegai. 8e l@ng? Fudec?torii de sedin?, 7iecare tribunal a>ea Fudec?tori cu Ans?rcin?ri speciale 'de instrucie, sindic, pentru tutel?, pentru in7raciunile minorilor). 8e l@ng? tribunalele din 2ulcea, ,onstana, Silistra si ;urostor 7unciona c@te un *,adiat+ care Fudeca dup? legile si uBurile musulmane a7acerile ci>ile dintre ma3omedani, pri>itoare la organiBarea 7amiliei, puterea p?rinteasc?, di>or, c?s?torie, succesiuni. 8e l@ng? 7iecare tribunal 7unciona o ,urte de Hurai, care Fudeca a7aceri criminale, delicte politice si de pres?. 4inisterul 8ublic sau 8arc3etul se compunea- la Analta ,urte de ,asaie, dintr%un procuror general si sase procurori; la ,urile de 1pel, dintr%un procuror general si un num?r de procurori pre>?Bui de 7iecare ,urte; la tribunale, dintr%un procuror cap de parc3et si un substitut. 8rocurorul general al ,urii de ,asaie a>ea dreptul s? atace cu recurs toate actele Fudec?toresti contrare legii. ,onsiliul Suprem al 4agistraturii era alc?tuit din- colegiul presedinial al Analtei ,uri de ,asaie; primii presedini ai ,urilor de 1pel sau presedintele 'unde e6ista o singur? secie); inspectorii Fudec?toresti; ministrul de Fustiie sau delegatul s?u. ,onsiliul Asi d?dea a>iBul asupra con7irm?rilor, numirilor si Anaint?rilor magistrailor, asupra altor c3estiuni puse de ministrul de Fustiie; a >alid?rii e6amenelor de magistrat; a con7irm?rii celor propusi s? 7ie declarai inamo>ibili etc. /egea pre>edea c? magistraii nu puteau ocupa o alt? 7uncie public?, nu puteau 7i alesi An 8arlament sau An consiliile comunale si Fudeene, nu puteau s? 7ie administrator sau cenBor An societ?i comerciale. Se e6cepta calitatea de pro7esor la Facultatea de ;rept sau la o scoal? superioar? din orasul de resedin? al magistratului. *onarCia (Re;ele', ;up? 1"1(, .om@nia a continuat s? 7ie un stat cu regim monar3ic%constituional. An sistemul politic al ?rii, regele ocupa un loc central. 8otri>it legii 7undamentale din 1"2$, *8uterile constituionale ale regelui sunt ereditare An linie cobor@toare direct? si legitim? a 4aFest?ii Sale regelui ,arol de :o3enBollern Sigmaringen din b?rbat An b?rbat prin ordinul de primogenitur? si cu e6cluderea perpetu? a 7emeilor si cobor@torilor lor+ 'art. ##). 2# a urcarea pe tron, regele depunea urm?torul Fur?m@nt- *Hur a p?Bi ,onstituiunea si legile poporului rom@n, a menine drepturile lui naionale si integritatea teritoriului+ 'art. (2). 1rticolul (( din ,onstituie stabilea prero;ati/ele su>eranului- *.egele numeste si re>oc? pe ministrii s?i. El sancioneaB? si promulg? legile. El poate re7uBa sancionarea sa. El are dreptul de amnistie An materie politic?. 1re dreptul de a ierta sau de a micsora pedepsele An materii criminale, a7ar? de ceea ce se statorniceste An pri>ina ministrilor. El nu poate suspenda cursul urm?rii sau al Fudec?ii, nici a inter>eni prin nici un mod An administraia Fustiiei. El numeste sau con7irm? An 7unciile publice potri>it legilor. El nu poate crea o nou? 7unciune 7?r? lege special?.

El 7ace regulamente necesare pentru e6ecutarea legilor, 7?r? s? poat? >reodat? modi7ica sau suspenda legile si nu poate scuti pe nimeni de e6ecutarea lor. El este capul puterii armate. El con7er? gradele militare An con7ormitate cu legea. El >a con7eri decoraiunile rom@ne con7orm unei anumite legi. El are dreptul de a bate moned? con7orm unei legi speciale. El Anc3eie cu statele str?ine con>eniunile necesare pentru comer, na%>igaiune si alte asemenea; Ans? pentru ca aceste acte s? aib? autoritate Andatoritoare, trebuie mai Ant@i a 7i supuse puterii legislati>e si aprobate de ea+. 1rticolul "0 preciBa c? regele *desc3ide sesiunea 1dun?rilor legiuitoare prin 4esaF+, la care 1dunarea si Senatul adopt? r?spunsurile la 4esaF. .egele pronuna Anc3iderea sesiunii, putea con>oca 8arlamentul An sesiune e6traordinar?. ;eosebit de importante erau urm?toarele pre>ederi- *El Kregele % n.n.L are dreptul de a diBol>a ambele 1dun?ri deodat? sau numai una din ele. 1ctul de diBol>are trebuie s? conin? con>ocarea aleg?torilor p@n? An dou? luni de Bile si a 1dun?rilor p@n? An trei luni. .egele poate am@na 1dun?rile; oricum, am@narea nu poate dep?si termenul de o lun?, nici a 7i reAnnoit? An aceeasi sesiune 7?r? consim?m@ntul 1dun?rilor+. 1rticolul $& stipula c? *8uterea legislati>? era e6ercitat? colecti> de c?tre rege si .epreBentaiunea !aional?+, alc?tuit? din dou? 1dui?ri. 8otri>it articolului $5, * niiati>a legilor este dat? 7iec?reia din cele trei ramuri ale puterii legislati>e+.
2(

1rticolul $" gl?suia- *8uterea e6ecuti>? este Ancredinat? regelui, care o e6ercit? An mod regulat prin ,onstituiune+, iar la articolul "2 se preciBa- *Cu>ernul e6ercit? puterea e6ecuti>? An numele regelui, An modul stabilit prin ,onstituiune+. /a articolul &0 citim- *8uterea Fudec?toreasc? se e6ercit? de organele ei. :ot?r@rile lor se pronun? An >irtutea legii si se e6ecut? An numele regelui+. ,on7orm articolului (#, *8ersoana regelui este in>iolabil? 4inistrii lui sunt r?spunB?tori. !ici un act al regelui nu poate a>ea t?rie dac? nu >a 7i contrasemnat de un ministru, care prin aceasta c3iar de>ine r?spunB?tor de acel act+, An ,onstituie se 7?cea preciBarea- *An nici un caB ordinul >erbal sau scris al regelui nu poate ap?ra pe ministru de r?spundere+ 'articolul "#). ;e asemenea, la articolul "( se spunea- *Fiecare din ambele 1dun?ri, precum si regele au dreptul de a cere urm?rirea ministrilor si a%i trimite Anaintea Analtei ,uri de ,asaie si Hustiie, care singur?, An seciuni % unite, este An drept a%i Fudeca+. .egele a>ea iniiati>a, al?turi de 1dun?rile legiuitoare, de a re>iBui ,onstituia An total sau An parte 'articolul 12"), iar re>iBuirea se 7?cea de 1dun?ri *An acord cu regele+ 'articolul 1$0). /egea 7undamental? a>ea la baB? principiul potri>it c?ruia *regele domneste, dar nu gu>erneaB?+, Ans? pre>ederile concrete erau susceptibile de interpret?ri di7erite, An 7ond, nu e6ista ramur? a acti>it?ii de stat An care monar3ul s? nu 7ie implicat. .egele .om@niei era, dup? 1"1&, ?er.inan. I, care a adus o contribuie important? la realiBarea 4arii <niri si la deB>oltarea ?rii Antregite. El a 7ost in7luenat de o camaril? 'regina 4aria, Barbu StirbeM) si s%a baBat pe on .,. Br?tianu, pe care%1 considera *Bodia bun? a .om@niei+. Ferdinand nu a 7ost un *arbitru+ An disputa dintre partidele politice, deoarece a Anclinat Antotdeauna balana An 7a>oarea 8.!./. An 1"1(, 1"1" si 1"25, principele mostenitor ,arol a renunat la calitatea sa. /a $1 decembrie 1"25, ,onsiliul de ,oroan? a acceptat renunarea lui ,arol, An Biua de & ianuarie 1"26, 1dunarea !aional? ,onstituant? a primit renunarea lui ,arol si a proclamat ca succesor pe 4i3ai; deoarece acesta era minor, s%a 3ot?r@t instituirea unei .egene. S%a apelat la articolul ($ din ,onstituie, care pre>edea- *.egele, An >ia? 7iind, poate numi o .egen?, compus? din trei persoane, care, dup? moartea regelui, s? e6ercite puterile regale An timpul minorit?ii succesorului tronului. 1ceast? numire se >a 7ace 2" cu primirea .epreBentaiunii !aionale+. .egena e6ercita, totodat?, si tutela asupra *succesorului tronului An timpul minorit?ii lui+. /a 20 iulie 1"2# a Ancetat din >ia? regele Ferdinand, ast7el c? a intrat An 7unciune .egena, deoarece *iCai I era minor 'a>ea doar 6 ani). ;up? trei ani, An Biua de 6 iunie 1"$0, principele ,arol a sosit An ar?, iar la ( iunie a de>enit rege sub numele de Carol al II#lea, Fostul su>eran a de>enit mostenitorul tronului si a primit titlul de *4are 5oie>od de 1lba lulia+. 0biecti>ul central al aciunii lui ,arol al %lea a 7ost cresterea rolului monar3iei An >iaa de stat. 1cest

obiecti> a 7ost atins la 10 7ebruarie 1"$(, c@nd % Antr%o atmos7er? politic? e6trem de tensionat? % a recurs la o lo>itur? de stat, impun@nd apoi, la 2# 7ebruarie 1"$(, o nou? ,onstituie prin care prerogati>ele su>eranului erau mult sporite. .egimul s?u % de autoritate monar3ic? % a durat p@n? la 6 septembrie 1"&0, c@nd a 7ost ne>oit s? abdice. /a tron a re>enit 7iul s?u *iCai, dar principalele prerogati>e regale 7useser? preluate de generalul on 1ntonescu, de>enit *conduc?torul statului+. b' ?-ncionarea re;im-l-i .emocratic Anc? din 1(66, elita politic? din .om@nia a optat pentru adoptarea unei ,onstituii *croite+ dup? modelul belgian, adic? cel mai democratic din Europa acelei perioade. <lterior, s%a des7?surat o acerb? disput? An Furul *7ormelor 7?r? 7ond+, adic? al unei legislaii moderne, impus? unei societ?i a7late la Anceputul emancip?rii sale politice. ;isputa s%a atenuat dup? primul r?Bboi mondial, dar problema An sine a r?mas- An ce m?sur? legile democratice adoptate s%au aplicat e7ecti> si c@t de real? era democraia An .om@nia. An iulie 1"1#, ,onstituia a 7ost modi7icat?, introduc@ndu%se >otul uni>ersal, egal, direct si secret pentru toi cet?enii 'b?rbai). ;ecretul%lege din noiembrie 1"1( detalia pre>ederile constituionale, aduc@nd preciB?ri importante. 8entru a 7i ales An 1dunarea ;eputailor sau An Senat, pe l@ng? condiiile de >@rst? se cerea- a 7i cet?ean rom@n; a a>ea e6erciiul drepturilor ci>ile si politice; a a>ea domiciliul real An .om@nia. ,et?enii primeau certi7icat de aleg?tor; cei care nu%si e6ercitau *7?r? temei legitim+ dreptul de >ot erau amendai cu sume >ariind Antre 20 si 500 lei. ntroducerea /ot-l-i -ni/ersal a a>ut ca reBultat cresterea spectaculoas? a num?rului de aleg?tori, mutarea centrului de greutate al >ieii electorale de la oras la sat si sc3imbarea modului de des7?surare a luptei politice. ;ac? p@n? la r?Bboi, An regimul >otului pe colegii, e6istau
30

circa 100.000 de aleg?tori cu >ot direct, dup? adoptarea legii electorale, num?rul acestora a crescut la c@te>a milioane '&,6 milioane An 1"$#). An 1"1&, un deputat era ales de apro6imati> &00 de cet?eni; decretul%lege din 1"1( stabilea c? un deputat era ales de $0.000 de cet?eni, iar prin decretul%lege din 1"20 % de 50.000 de cet?eni, adic? de 125 de ori mai muli comparati> cu perioada antebelic?. ,irca (0G din populaia .om@niei tr?ia An sate, ast7el c? ?r?nimea a de>enit principala mas? electoral?, iar centrul de greutate al con7runt?rilor politice An timpul alegerilor s%a mutat de la oras la ar?. S%a sc3imbat si modul de des7?surare a campaniei electorale; dac? p@n? An 1"1& un candidat Ai putea >iBita la domiciliu pe toi aleg?torii din circumscripia sa, An condiiile >otului uni>ersal el trebuia s? se adreseBe Becilor de mii de oameni, s? participe la numeroase Antruniri electorale, s? tin? discursuri An medii 7oarte >ariate 'la cluburi, la c@rciumi, An piee publice etc.), s? se adreseBe unui public e6trem de eterogen 'mari proprietari, muncitori, ?rani, intelectuali, negustori etc.). /iderii politici % se7ii de partide, ministrii etc. %7?ceau ade>?rate turnee electorale An toate pro>inciile istorice, pentru a con>inge aleg?torii c? repreBint? pe toi rom@nii si nu doar pe cei din anumite Bone geogra7ice, An timpul campaniei electorale, orasele si satele .om@niei erau Amp@nBite cu a7ise, conin@nd programele partidelor care se preBentau An alegeri, in7ormaii despre candidaii care cereau >oturile cet?enilor. !u lipseau Andemnurile de a nu 7i >otai ri>alii politici, care ar urm?ri obiecti>e egoiste, An de7a>oarea @rii. /a r@ndul lor, aleg?torii au de>enit e6trem de acti>i si interesai de promisiunile 7?cute, stiind c? >otul lor c@nt?rea greu An balana >ictoriei electorale a unui partid sau altul, Antrunirile electorale au a>ut un rol important An cresterea gradului de implicare a cet?enilor .om@niei An >iaa public?, aceasta 7iind o e6presie eloc>ent? a caracterului democratic al regimului politic din perioada interbelic?. ,et?enii au a>ut dese prileFuri de a participa la >iaa electoral? si la alegerile parlamentare, An inter>alul 1"1"%1"$#, An .om@nia s%au des7?surat Bece alegeri pentru 1dunarea ;eputailor si pentru Senat 'An 1"1", 1"20, 1"22, 1"26,1"2#,1"2(,1"$1, 1"$2, 1"$$,N 1"$#). Este o realitate c? e/ol-ia parti.elor politice a depins An bun? m?sur? de in7luena lor electoral?. 1st7el, 8artidul ,onser>ator%8rogresist si 8artidul ,onser>ator%;emocrat au disp?rut din >iaa politic? An 1"22, c@nd nu au obinut nici un loc An 8arlament. 8artidul 8oporului a a>ut un rol politic maFor An anii 1"1"%1"20, c@nd s% a bucurat de o larg? susinere $1 popular?, dup? care a intrat Antr%un accentuat declin. 8entru a nu de>eni o *amintire istoric?+, gruparea lui 0cta>ian Coga s%a desprins An 1"$2 din 8artidul 8oporului si a constituit o nou? organiBaie politic? % 8artidul !aional%1grar. 1baterea de la linia programatic? pe baBa c?reia un partid a obinut Ancrederea electoratului a generat reacia unor lideri politici. Spre e6emplu, An 1"2(, 8artidul !aional%=?r?nesc, a7is@nd un larg program de

re7orme, a obinut ##,#6G din totalul >oturilor. ;ar, 7oarte cur@nd, s%a obsenNat c? *era nou?+ promis? de naional% ?r?nisti a r?mas un slogan electoral, An 7aa acestei situaii, ,onstantin Stere a 7ost ne>oit s?%si preBinte demisia din 8artidul !aional%=?r?nesc. n scrisoarea trimis? lui luliu 4aniu, presedintele partidului, An aprilie 1"$0, acesta aprecia- *;e la >enirea la c@rm? a 8artidului !aional%=?r?nesc, abateri succesi>e de la principii si o serie de m?suri si acte, pe care % cum stii, domnule presedinte % am a>ut mereu onoarea si durerea s? le deBaprob ca necompatibile cu metodele de gu>ernare democratic? si parlamentar?, ca si cu ideologia noastr?, au creat An Furul partidului o atmos7er? destul de neprielnic?, pentru ca s? poat? 7i cu succes deBl?nuit? o companie de nimic Fusti7icat?, care a dus gu>ernul preBidat de dumnea>oastr? Antr%un impas+, An mai 1"$1, ,onstantin Stere a>ea s? AntemeieBe 8artidul =?r?nesc%;emocrat. An noiembrie 1"$2, 8artidul !aional%=?r?nesc a 7ost p?r?sit de gruparea lui Crigore lunian, care a constituit 8artidul .adical%=?r?nesc. 0 e6presie a regimului democratic sunt partidele politice care repreBint? curente de opinie, interese ale anumitor grupuri socio%pro7esionale, etnice etc. An perioada interbelic?, .om@nia a a>ut un larg e>antai de partide politice- de dreapta '8artidul ,onser>ator%8rogresist, 8artidul ,onser>ator%;emocrat), de centru '8artidul !ational%/iberal, 8artidul 8oporului), de centai%st@nga '8artidul =?r?nesc, 8artidul !aional%=?r?nesc), de st@nga '8artidul Socialist, 8artidul Social%;emocrat), de e6trem?%st@ng@ '8artidul ,omunist din .om@nia), de e6trem?%dreapt? '/egiunea 1r3ang3elul 4i3ail % Carda de Fier); de asemenea, au acti>at partide ale minorit?ilor naionale '8artidul 4ag3iar, 8artidul Cerman. 8artidul E>reiesc s.a.). Fiecare partid a>ea un program si ideologie, propunea soluii proprii pri>ind deB>oltarea statului rom@n. ,et?enilor li se o7ereau o multitudine de *>ariante+, put@nd opta, prin >ot, asupra uneia sau alteia.
32

;inamica partidelor politice a re7lectat, An bun? parte, capacitatea acestora de a propune soluii adec>ate pentru problemele cu care se con7runta .om@nia. Este un 7apt c? 8artidul !ational%/iberal s%a a7lat la putere circa l 0 ani din 20 ai perioadei interbelice Antruc@t a 7ost, e7ecti>, cel mai bine organiBat, cu >iBiunea cea mai clar? asupra e>oluiei .om@niei dup? 4area <nire, a a>ut un program cuprinB?tor, precum si lideri cu e6perien? politic? si net?g?duit? capacitate organiBatoric?. 1cest partid si%a legat numele de adoptarea ,onstituiei din 1"2$, de legile de uni7icare 'administrati>?, Fudec?toreasc?, electoral?, pri>ind An>??m@ntul, cultele etc.), de cele >iB@nd deB>oltarea economiei naionale 'legea minelor, a energiei, a apelor etc.). An perioada interbelic?, alternana la p-tere a 7ost o realitate- 1"1(%1"1" % 8artidul !ational%/ibOral; 1"2P%1"21 % 8artidul 8oporului; 1"21%1"22 % 8artidul ,onser>ator%;emocrat; 1"22%1"26 % 8artidul !ational% /iberal; 1"26%1"2# % 8artidul 8oporului; 1"2#%1"2( % 8artidul !ational%/iberal; 1"2(%1"$1 % 8artidul !aional% =?r?nesc; 1"$1%1"$2 % o coaliie '<niunea !aional?); 1"$2%1"$$ % 8artidul !aional%=?r?nesc; 1"$$%1"$# % 8artidul !ational%/iberal. !u a e6istat nici o situaie An care un partid s? stea la putere peste limita de & ani a 8arlamentului pe care se spriFinea. 8rin alternana la putere s%au e6perimentat di7erite 7ormule de abordare a problemelor cu care se con7runta .om@nia. ;e e6emplu, gu>ernele national%libOrale din primul deceniu interbelic au promo>at centraliBarea administrati>?, iar cele naional%?r?niste din 1"2(%1"$0 au urm?rit o descentraliBare prin crearea a sapte *directorate ministeriale+. /iberalii au acionat An spiritul doctrinei economice *prin noi Ansine+, iar naional%?r?nistii a *porilor desc3ise+. ,et?enii s%au putut ast7el con>inge care erau reBultatele practice ale unor asemenea politici. ,3iar si liderii partidelor politice au putut constata unde se poate aFunge cu o anumit? politic?, iar atunci c@nd au Aneles c? ea nu era bene7ic? pentru ar? au renunat la ea. Este caBul naional% ?r?nistilor, care, dup? ce An prima gu>ernare '1"2(%1"$1) au recurs la masi>e Amprumuturi e6terne, An 1"$$ au constatat c? e7ortul pentru rambursarea acestora era ruin?tor pentru .om@nia, drept care au suspendat unilateral plata datoriilor e6terne, cer@nd reesalonarea pl?ilor si au abandonat doctrina *porilor desc3ise+. S%a Ancercat si 7ormula unor gu>erne de coaliie, mai ales An timpul regelui Ferdinand, care dorea s? realiBeBe un *consens+ al principalelor partide politice Antr%o aciune comun?, constructi>?. E7orturile su>eranului $$ nu au dat reBultate, liderii politici nereusind s? dep?seasc? ri>alit?ile si disensiunile. Cu>ernul din 1"1"%1"20 s%a creat ca urmare a 7aptului c? nici un partid nu a>ea maForitate parlamentar?, ast7el c? el se spriFinea pe un *bloc parlamentar+, care s%a do>edit a 7i destul de 7ragil. .egele ,arol al %lea a promo>at ideea gu>ernului de uniune naional? cu scopul de a diminua rolul partidelor politice si de a se implica el Ansusi An acti>itatea e6ecuti>ului. Cu>ernul din 1"$1%1"$2, preBidat de !icolae lorga, s%a do>edit a 7i un e6periment nereusit, ast7el c? regele >a utiliBa noi 7orme si metode pentru a%si atinge obiecti>ele politice.

Parlament-l a 7ost e6presia tuturor partidelor si curentelor politice- conser>atori '1"1"%1"22), liberali '1"1"%1"$#), a>erescani '1"1"%1"$#), ?r?nisti '1"1"%1"26), naional%?r?nisti '1"26%1"$#), socialisti '1"1"% 1"22), social%democrai '1"2(%1"$#), comunisti '1"$1), legionari '1"$1%1"$$). 1dunarea ;eputailor si Senatul au deBb?tut si adoptat legi 7undamentale pentru statul rom@n ',onstituia din 1"2$, legile pentru re7orma agrar? din 1"21, legile pentru organiBarea administrati>? din 1"25, 1"2", 1"$6, legile economice din 1"2& si 1"2", legile pri>ind An>??m@ntul din 1"2&, 1"2(, 1"$2 etc.). An acelasi timp, parlamentul a 7ost un important 7or de deBbateri asupra tuturor problemelor pri>ind situaia intern? si internaional? a .om@niei. ;e asemenea, parlamentul a e6ercitat un control asupra acti>it?ii gu>ernamentale, prin Antreb?ri si interpel?ri; un gu>ern, cel preBidat de 2aDe lonescu, a primit >ot de blam din partea 1dun?rii ;eputailor, An ianuarie 1"22, si a trebuit s? demisioneBe. 1naliB@nd compoBiia social? a 8arlamentului, constat?m c? dou? treimi '6#G) din totalul deputailor si senatorilor erau a>ocai, proprietari si uni>ersitari. <n cunoscut specialist An problematica sociologiei politice, 4attei ;ogan, aprecia- *,ompoBiia social? a parlamentului poate 7i ilustrat? printr%o piramid? cu >@r7ul An Fos. ntr%ade>?r, categoriile sociale cele mai numeroase % ?rani, muncitori, 7uncionari, artiBani % nu erau, An mod practic, repreBentate+. 1ceast? structur? era e6presia unei realit?i a societ?ii rom@nesti, An care gradul de cultur? politic? era mai sc?But, comparati> cu ?rile occidentale, cu >ec3i tradiii democratice. *onarCia a constituit o important? instituie a regimului democratic din .om@nia, c?ut@nd s? medieBe Antre puterile statului, ast7el Anc@t s? se asigure o deB>oltare normal? a >ieii economice, politice, sociale etc. Soluiile date An reBol>area criBelor de gu>ern au satis7?cut, adeseori, starea de spirit a populaiei. 1st7el, An 1"1", c@nd nici un partid nu a c@stigat $&

alegerile, regele Ferdinand a numit un gu>ern de coaliie, An 1"20 1%a adus la putere pe 1le6andru 1>erescu, cel mai popular om din .om@nia An acel moment, An 1"22 a Ancredinat puterea lui on .,. Br?tianu, cunoscut pentru e6cepionalele sale calit?i de lider politic si de stat. An 1"2(, .egena a o7erit mandatul de premier lui luliu 4aniu, presedintele 8artidului !aional%=?r?nesc, An care o bun? parte a populaiei Asi punea mari sperane. ;esigur, era An interesul instituiei monar3ice s? inter>in? An anumite momente pentru a da satis7acie opiniei publice si a e>ita escaladarea tensiunilor politice si sociale. .egele era atent la dinamica raporturilor de 7ore si c?uta s? dea soluii adec>ate. ;e regul?, 7ormarea unui nou gu>ern era precedat? de consult?rile su>eranului cu liderii partidelor politice, care%i o7ereau sugestii, preBent@ndu%i propriile programe si aciuni pe care le preconiBau. Sub raport 7ormal, spiritul ,onstituiei era respectat, regele uB@nd de prerogati>ele sale de *mediator+ Antre 7orele politice, An 7apt, cel mai adesea, deciBia era deFa luat?, iar noul gu>ern se 7orma nu pe baBa concluBiei desprinse din aceste consult?ri, ci a celor stabilite Anaintea Anceperii lor. Presa din .om@nia perioadei interbelice a constituit, cu ade>?rat, o *a patra putere An stat+. !um?rul periodicelor a cunoscut o crestere considerabil?- de la 1$ An 1"1# 'ca urmare a r?Bboiului) s%a aFuns la l .2$$ An 1"22 si 2.$51 An 1"$5. ,ele mai multe periodice erau consacrate >ieii politice, 7iind editate at@t An Bucuresti, c@t si An pro>incie. ;e e6emplu, An 1"2", ap?reau la ,luF 6" periodice, cu un tiraF de 22(.050 e6emplare, dintre care 1& An limba rom@n? '5&."50 e6emplare) si 55 An limbile minorit?ilor naionale '1#$.000 e6emplare). <n studiu alc?tuit An 1"$& ar?ta c? An acel an re>eneau $,# periodice la 100.000 de etnici rom@ni si 6 periodice la 100.000 de cet?eni aparin@nd minorit?ilor naionale. 8resa a 7ost un important instrument de control asupra acti>it?ii gu>ernamentale, de combatere a abuBurilor si ilegalit?ilor comise de oamenii politici a7lai la putere sau An opoBiie. ;e asemenea, presa % mai ales prin articolele de 7ond si prin di>erse alte materiale, semnate de personalit?i precum- !. lorga, 8am7il Seicaru, Stelian 8opescu, !ae lonescu, Crigore Ca7encu etc. % a contribuit la educaia ci>ic? a rom@nilor. 8rogresele Anregistrate An anii interbelici An domeniul e>oluiei democratice a >ieii politice din .om@nia au 7ost cu ade>?rat remarcabile, dac? 7acem o comparaie cu perioada anterioar? primului r?Bboi mondial. $5 *Formele+ legale au 7ost mai bine *acoperite+ de *7ondul+ societ?ii rom@nesti, care a 7?cut progrese importante pe calea moderniB?rii si a cresterii gradului de educaie ci>ic? a populaiei. 2otusi, carenele re;im-l-i .emocratic au 7ost >iBibile si au in7luenat >iaa politic? a .om@niei. 1u 7ost preluate unele practici nedemocratice din trecut, au ap?rut altele noi, s%au mani7estat oscilaii si inconsec>ene care au pus adesea sub semnul Antreb?rii Ansusi *7ondul+ democratic al legislaiei An >igoare, An primul r@nd al ,onstituiei. 5otul uni>ersal a 7ost acordat unor cet?eni 7?r? e6perien? politic?- p@n? An 1"1&, ?r?nimea % care alc?tuia circa (5G din populaia .om@niei %>ota prin delegai, care alegeau c@te un deputat pe Fude la colegiul al %lea. /a aceast? realitate se adaug? 7aptul c? o bun? parte a electoratului 'circa &0G) nu stia s? scrie si s? citeasc?, ast7el

c? >otul era dat mai mult sub impresia de moment, dec@t pe baBa unei cunoasteri reale a programelor si ideologiilor preBentate de partidele politice. ;e alt7el, pentru ca aleg?torii s? deosebeasc? di7eritele partide politice, acestea adoptau semne electorale sugesti>e- steaua '8artidul 8oporului), secera '8artidul =?r?nesc), crucea '8artidul !ational%/iberal) etc. 0piunile electorale au 7ost e6trem de contradictorii, ceea ce arat? c? nu e6ista o cunoastere clar? a *o7ertelor politice+. Spre e6emplu, 8artidul !ational%/iberal a obinut 6,(G din >oturi An 1"20, apoi 60,$G An 1"22, a sc?But la #,$G An 1"26, pentru a urca la 61,#G An 1"2#, a aFunge la 6,5G An 1"2(. 8artidul !aional% 2?r?nesc a c@stigat 22,1G din >oturi An alegerile parlamentare din 1"26, a urcat la ##,#G An 1"2(, pentru ca An 1"$1 s? obin? doar 1$,6G. Si mai spectaculoas? a 7ost e>oluia 8artidului 8oporului- &2,&G An 1"20, 6,5G An 1"22, 52G An 1"26, pentru ca An 1"2#, cu doar l ,"G, s? nu ating? pragul electoral de 2G. 1ceste oscilaii se datoresc si 7aptului c? e6istau cet?eni care nu a>eau anumite opiuni politice, dar, 7iind obligai prin lege s? se preBinte la urne, >otau cu partidul a7lat la gu>ern, mai ales c? acesta a>ea aproape Antotdeauna lista cu num?rul l, adic? prima pagin? a buletinului de >ot. E>ident, au e6istat si presiuni, acte de >iolen?, numeroase ilegalit?i comise de aparatul de stat, care au in7luenat reBultatul alegerilor, asigur@nd >ictoria partidului a7lat la putere. 0 caren? 7undamental? a democraiei rom@nesti a 7ost meninerea >ec3iului sistem, introdus de ,arol , prin care =;-/ern-l <ace parlament-l>, .egele destituia gu>ernul si numea un altul, apoi diBol>a $6 parlamentul si anuna organiBarea alegerilor pentru 1dunarea ;eputailor si pentru Senat. Cu>ernul proceda la destituirea >ec3ilor autorit?i locale 'primari, pre7eci) si numirea unor oameni de Ancredere aparin@nd partidului instalat la putere; noile autorit?i acionau pentru asigurarea >ictoriei electorale a gu>ernului. 8rin acest sistem, parlamentarii Asi datorau An cea mai mare parte mandatul aciunii gu>ernamentale. 5ec3ea butad? a lui 8.8. ,arp- *4aiestate, dai%mi gu>ernul si >? dau parlamentul+, a 7ost An bun? m?sur? o realitate si dup? 1"1(. An perioada interbelic? s%a Anregistrat un ade>?rat car-sel ;-/ernamental, An primul deceniu de dup? 4area <nire s%au perindat la c@rma ?rii 11 gu>erne, iar An cel de%al doilea, 1& gu>erne, deci An total 25 gu>erne An 20 de ani. 1u e6istat doar dou? gu>erne care s%au meninut p?tai ani '1"22%1"26 si 1"$&%1"$#), dar si sase gu>erne care au durat c@te>a s?pt?m@ni, iar alte opt s%au a7lat la c@rm? Antre o lun? si dou? luni. E>ident, c? aceste dese sc3imb?ri de gu>erne au a7ectat coerena politicii de stat si, nu o dat?, au derutat marea mas? a cet?enilor. 8artidele politice tr?iau mai ales prin se7ii lor- acestia Asi constituiau grupuri de interese care nu ineau seama de organismele statutare de conducere. 8artidul !ational%/iberal a cunoscut perioada sa de glorie atunci c@nd a 7ost preBidat de on . ,. Br?tianu '1"0"%1"2#), personalitate marcant? a istoriei rom@nilor. 1cesta nu con>oca dec@t arareori 7orurile statutare de conducere, lu@nd deciBii dup? consult?ri personale cu di7erii 7runtasi, pe care stia s?%i utiliBeBe cu m?iestrie- .C. ;uca pentru organiBarea partidului; 1le6andru ,onstantinescu pentru mane>re de culise Ampotri>a opoBiiei; 5intil? Br?tianu pentru probleme economice si 7inanciare etc. ;up? moartea lui on l.,. Br?tianu, 8artidul !ational%/iberal a cunoscut o e>oluie descendent?, urmasii s?i, 5intil? Br?tianu '1"2#%1"$0), .C. ;uca '1"$0%1"$$) si mai ales ,onstantin l.,. Br?tianu '1"$&% 1"&#) neput@nd s? umple golul l?sat prin decesul liderului s?u, sur>enit An 1"2#. An 8artidul !aional%=?r?nesc, 7igura central? era luliu 4aniu presedintele acestui partid- 1"26%1"$$, 1"$#%1"&#. Sub aparenta unei amabilit?i des?>@rsite si a unei democraii e6trem de largi An raporturile cu ceilali 7runtasi ai partidului, acesta urm?rea cu o perse>eren? rar Ant@lnit? s? obin? adeBiunea la un punct de >edere pe care si%1 stabilea dinainte. 8urta negocieri Beci de ore '*pertract?ri+ cum Bicea el), d?dea cu>@ntul tuturor s?%si e6prime opiniile, dar nu reinea dec@t ideile care con>ergeau spre soluia g@ndit? de el, pe care e>ita s? o e6prime. 1tunci c@nd se aFungea la $# concluBia pe care o dorea, *domnul preBident+, cu un aer smerit, declara c?, aceasta 7iind *>oina democratic e6primat?+, el si%o Ansuseste. 8artidul 8oporului a tr?it prin personalitatea generalului 1>erescu; atunci c@nd *mitul 1>erescu+ a aFuns la apogeu '1"1"%1"20), /iga '8artidul) 8oporului s%a bucurat de o urias? aderen?, An octombrie 1"1", a a>ut loc un ,ongres e6traordinar al acestei organiBaii la care toi >orbitorii s%au pronunat pentru participarea la alegerile parlamentare. Singurul care s%a opus a 7ost 1le6andru 1>erescu, deoarece era meninut? starea de asediu, iar propaganda electoral? nu se putea des7?sura normal. El a declarat c? cei care doresc pot participa la alegeri, dar 7?r? a utiliBa numele s?u. An 7aa acestei situaii, ,ongresul a 3ot?r@t abinerea /igii 8oporului de la alegeri. 2reptat, *mitul 1>erescu+ s%a diminuat, deoarece cet?enii au constatat c? generalul nu a adus *Andreptarea+ pe care o sperau, An timpul gu>ern?rii din 1"20%1"21. 8artidul, care tr?ia An umbra personalit?ii generalului 1>erescu, a intrat Antr%un con de umbr?. Situaia era si mai 7rapant? An caBul /igii

1p?r?rii !aional%,restine, condus? de 1.,. ,uBa '1"2$%1"$5), si al /egiunii 1r3ang3elul 4i3ail, al c?rei *c?pitan+ era ,orneliu Jelea ,odreanu '1"2#%1"$(); acestia decideau soarta organiBaiilor respecti>e si a membrilor lor. 0 alt? caren? a democraiei rom@nesti a 7ost cresterea rolului puterii e6ecuti>e An dauna celei legislati>e. /a originea acestei situaii se a7la modul An care se constituiau maForit?ile parlamentare; acestea depindeau de gu>ern, care *aranFa+ listele de candidai si mobiliBa aparatul de stat pentru a le asigura >ictoria An alegeri. !u o dat?, ministrii au cerut maForit?ii parlamentare s? >oteBe proiecte de lege cu care unii deputai sau senatori nu erau de acord. Spre e6emplu, An 1"21, mai muli parlamentari, aparin@nd 8artidului 8oporului, nu erau de acord cu unele pre>ederi ale legii agrare, An 7aa acestei situaii, ministrul de nterne, ,onstantin 1rgetoianu, a procedat ast7el, dup? cum singur m?rturiseste- *An cele dou?%trei Bile care au precedat >otul am lucrat grupurile si An Biua scrutinului am pus oamenii mei s? cear? >otul pe 7a? cu apel nominal. 4%am aseBat An momentul scrutinului pe treptele biroului, An 7aa b?ncilor % era s? Bic a ieslelor % si la c3emarea 7iec?rui nume din partidul nostru, m? uitam An oc3ii c3ematului si sub uit?tura mea n%a Andr?Bnit nici unul s? Bic? QcontraR+, An decembrie 1"2(, dup? alegeri, luliu 4aniu a cerut tuturor parlamentarilor national%?r?nisti s?%si depun? demisia An alb la conducerea partidului. ;eoarece presedintele 8artidului !aional%=?r?nesc era An acelasi timp si se7ul gu>ernului, este limpede c?, An 7apt, e6ecuti>ul controla $( acti>itatea legislati>ului si nu in>ers, adic? asa cum cerea ,onstituia. ;in 1"$&, gu>ernul 2?t?rescu a Anceput s? utiliBeBe metoda decretelor%lege, care erau apoi supuse *An bloc+ spre aprobare parlamentului. 4onar3ia si%a adus propria contribuie la degradarea regimului democratic din .om@nia, mai ales prin 7olosirea abuBi>? a dreptului de diBol>are a parlamentului. ,on7orm ,onstituiei, parlamentul era ales pe & ani, dar, An 7apt, doar dou? corpuri legiuitoare 'alese An 1"22 si 1"$$) s%au meninut Antreaga legislatur?, An perioada 1"1"%1"$#, durata medie de e6isten? a unui parlament a 7ost de 2 ani, Anregistr@ndu%se si situaii c@nd acesta a 7ost diBol>at dup? patru luni 'An 1"20) si un an 'An 1"2#). 1st7el, s%a aFuns ca An perioada interbelic? s? se perinde nu mai puin de Bece corpuri legiuitoare, cele mai multe nea>@nd timpul material pentru deBbaterea si adoptarea legilor necesare di7eritelor domenii de acti>itate social?. 1ceste carene ale regimului democratic au creat, treptat, An opinia public? o reacie negati>? 7a? de instituiile democratice, 7apt ce a permis ascensi-nea <orelor .e e3trem .reapt, An primul r@nd a 4isc?rii /egionare; An acelasi timp, s%au intensi7icat mane>rele regelui ,arol al %lea >iB@nd instaurarea unui regim autoritar. 8artidele politice au Anceput s? 7ie pri>ite ca niste *coterii politice+, adic? grupuri de interese care lupt? Antre ele pentru c@t mai multe a>antaFe materiale obinute de partiBanii proprii. Si parlamentul a cunoscut un proces accelerat de degradare, An 1"$6, deputatul Crigore lunian sublinia c? prin acceptarea gu>ern?rii prin decrete%lege se d?dea parlamentului *un certi7icat de paupertate moral? si intelectual?+, iar *m@ine se >a >eni cu abolirea acestei instituiuni, care se do>edeste inutil? si costisitoare+. El se re7erea la 7aptul c? gu>ernul depusese, spre rati7icare, un num?r de &6 decrete%lege. ,3eltuielile suportate de bugetul statului pentru Antreinerea parlamentarilor erau destul de mari. An 1"$$ s%a stabilit ca un deputat sau senator s? primeasc? o indemniBaie de 6.000 lei pe lun?, plus #00 lei pe Bi lucr?toare, ceea ce Ansemna c?, An timpul sesiunilor, ei a>eau circa 1".000 lei, iar An >acana parlamentar? 6.000 lei. <n calcul estimati> arat? c? un parlamentar c@stiga 1$.600 lei pe lun?. An 1"$", deputailor si senatorilor li s%a stabilit o indemniBaie 7i6? de 15.000 lei pe lun?, iar diurnele au 7ost des7iinate, An acel an, un pro7esor uni>ersitar a>ea un salariu de 1#.000 lei, iar un pro7esor de liceu cu gradul primea (.500 lei. ,u alte cu>inte, un parlamentar a>ea un salariu mai mic dec@t un pro7esor uni>ersitar si aproape dublu 7a? de un pro7esor de liceu. 398rocesul de degradare a regimului democratic An anii N$0 nu a 7ost speci7ic .om@niei, ci Antregii Europe. 2reptat, An maForitatea statelor europene s%au instaurat regimuri autoritare, de di7erite nuane, Anc? din 1"2", .om@nia era AnconFurat? de ?ri cu asemenea regimuri, e6cept@nd ,e3oslo>acia, dar care, An martie 1"$", a 7ost lic3idat? ca stat. An concluBie, re;im-l .emocratic .in Romnia a <ost o realitate, dar el a a>ut numeroase carene, care s%au accentuat spre s7@rsitul perioadei interbelice. ,u toate imper7eciunile sale, democraia rom@neasc? a reBistat mai mult comparati> cu cea din maForitatea statelor europene, .om@nia 7iind una dintre ultimele ?ri An care s%a instaurat un regim totalitar. ;up? patru ani de gu>ernare liberal?, An decembrie 1"$# au 7ost organiBate alegeri parlamentare, care s%au Anc3eiat cu un reBultat nedecis, deoarece nici un partid politic nu a obinut cel puin &0G din totalul >oturilor pentru a bene7icia de prima electoral?. 8e primul loc s%a situat 8!/ cu $5,"2G, urmat de 8!= % 20,&0G, 2otul pentru =ar? '4iscarea /egionar?) % 15,5(G si 8artidul !aional ,restin % ",15G.

An aceste condiii, regele 1%a numit An 7uncia de presedinte al ,onsiliului de 4inistri pe 0cta>ian Coga, lider al 8artidului !aionaA%,restin, dar 1%a inclus An gu>ern, la 4inisterul de nterne, pe 1rm@nd ,?linescu, ad>ersar An>ersunat al 4isc?rii legionare. 8arlamentul a 7ost diBol>at Anainte de a se 7i Antrunit, anun@ndu%se noi alegeri pentru Anceputul lunii martie 1"$(. ,ampania electoral? a cunoscut un curs >iolent, ministrul de nterne lu@nd m?suri Ampotri>a legionarilor, iar acestia ripost@nd Ampotri>a 7orelor de ordine. ,orneliu J. ,odreanu declarase c? An *&( de ore dup? biruina 4isc?rii /egionare, .om@nia >a a>ea o alian? cu .oma si Berlinul+, 7apt ce Ansemna sc3imbarea politicii e6terne a ?rii, care era orientat? spre Frana, 4area Britanic si Societatea !aiunilor. Cu>ernele de la /ondra si 8aris au inter>enit pe l@ng? regele ,arol al %lea, cer@ndu%i s? Ampiedice ascensiunea legionarilor spre putere. /a r@ndul lor, liderii partidelor democratice erau AngriForai at@t de declaraiile lui ,odreanu, c@t si de 3ot?r@rea 4isc?rii /egionare de a instaura un regim totalitar si de a *pedepsi+ pe cei care i s%ar opune. 1preciind c? momentul era 7a>orabil unei lo>ituri de stat, ,arol al %lea a decis s? acioneBe rapid, pentru a prelua principalele p@rg3ii ale puterii An propriile m@ini si a se preBenta ca un *sal>ator+ al naiunii.
40

c) Re;im-l .e a-toritate monarCic Instit-ionali0area si <-ncionarea no-l-i re;im, An dimineaa Bilei de 10 7ebruarie 1"$(, regele ,arol al %lea 1%a primit An audien? pe 0cta>ian Coga. Su>eranul a ascultat propunerile primului ministru pri>ind reBol>area problemelor cu care se con7runta .om@nia si An primul r@nd aciunile iniiate de gu>ern care a>eau menirea de a asigura c@stigarea alegerilor pralamentare de c?tre 8artidul !aional%,restin. /a s7@rsitul audienei, regele a subliniat necesitatea unui gu>ern de uniune naional?, solicit@nd spriFinul lui 0cta>ian Coga. Aneleg@nd c? nu se mai bucura de Ancrederea su>eranului, 0ca>ian Coga si%a preBentat demisia. 1cion@nd rapid, ,arol al l%lea a c3emat An audien? se7ii de partide. ,onstantin .,. Br?tianu, ,onstantin 1rgetoianu, 1le6andru 1>erescu, !icolae lorga au acceptat ideea unui gu>ern de autoritate, care s? restabileasc? ordinea An ar?. luliu 4aniu s%a pronunat pentru meninerea sistemului democratic, An care r?spunderea politic? re>ine partidelor pentru *a acoperi+ ,oroana. Crigore lunian, presedintele 8artidului .adical%=?r?nesc, nu s%a putut preBenta la 8alat, deoarece se a7la An str?in?tate. ,orneliu Jelea ,odreanu nu a 7ost c3emat An audien?, desi partidul s?u se situase pe locul al treilea An urma alegerilor parlamentare din decembrie 1"$#. ;e asemenea, con7orm obiceiului, nu au 7ost co>ocai liderii partidelor aparin@nd minorit?ilor naionale si nici presedintele 8artidului Social%;emocrat, An noaptea de 10/11 7ebruarie 1"$( s%a constituit un nou gu>ern, preBidat de patriar3ul 4iron ,ristea, din care 7?ceau parte, ca ministri secretari de stat, sase 7osti presedini ai ,onsiliului de 4inistri '1rt3ur 5?itoianu, 1le6andru 1>erescu, 1le6andru 5aida%5oe>od, !icolae lorga, C3eorg3e 2?t?rescu, C3eorg3e C3. 4ironescu). ;intre primii ministri care erau An >ia?, luliu 4aniu si 0cta>ian Coga au re7uBat s? accepte demnitatea o7erit? de ,arol al %lea, iar Barbu StirbeM nu a 7ost solicitat de rege. An prima sedin? de gu>ern, regele a preBentat te6tul unei proclamaii pe care o adresa ?rii, An care se a7irma c? *.om@nia trebuie sal>at? si sunt 3ot?r@t s? o 7ac+, c? *>a depolitiBa >iaa administrati>? si gospod?reasc? a statului, >a alc?tui sc3imb?rile constituionale care s? corespund? noilor ne>oi ale ?rii si n?Buinelor de ast?Bi ale unei .om@nii ce trebuie s? se Ant?reasc?+. ;e asemenea, a 7ost discutat? proclamaia gu>ernului, care detalia ideile din cea semnat? de rege. &1 An aceeasi noapte de 10/11 7ebruarie 1"$( s%a 3ot?r@t introducerea st?rii de asediu pe Antreg cuprinsul ?rii, autorit?ile militare a>@nd dreptul de a 7ace perc3eBiii *oriunde si oric@nd >a cere trebuina+, de a *cenBura presa si orice publicaiuni+, de a *Ampiedica apariia oric?rui Biar sau publicaiune, sau numai apariia unor anumite stiri sau articole+, de a *diBol>a orice adun?ri, oricare ar 7i num?rul paricipanilor si oriunde s%ar Antruni+, An aceeasi noapte au 7ost numii noi pre7eci de Fudee din r@ndul o7ierilor superiori si a 7ost re>ocat? con>ocarea corpului electoral. /a 20 7ebruarie, ,onsiliul de 4inistri a aprobat te6tul noii Constit-ii, care a 7ost supus? cet?enilor spre *bun? stiin? si An>oial?+, >otul 7?c@ndu%se prin *declaraiune >erbal? Anaintea biroului de >otare+, in@ndu% se liste separate cu cei care au >otat Ampotri>?. 8lebiscitul s%a des7?surat la 2& 7ebruarie, co>@rsitoarea maForitate a populaiei % mai ales cea din mediul rural % nea>@nd timpul material necesar pentru a cunoaste te6tul noii ,onstituii. ,u toate acestea, s%a anunat c? din cei & $0$ 06& cet?eni care s%au preBentat la >ot, & 2"# 221

au >otat pentru si numai 5 (&$ '0,1$G) au 7ost Ampotri>?. !oul regim a 7ost instituionaliBat prin ,onstituia promulgat? la 2# 7ebruarie 1"$(. 1ceasta meninea unele principii, ca- su>eranitatea naional?, separaia puterilor An stat, responsabilitatea ministerial?. .ecunostea unele drepturi si libert?i democratice, precum- libertatea constiinei, a An>??m@ntului, muncii, presei, Antrunirilor, de asociaie, libertatea indi>idual?, in>iolabilitatea domiciliului, egalitatea An 7aa legii. Elementele noi % de7initorii pentru regimul instaurat la l 0 7ebruarie %se re7ereau la prerogati>ele regelui. 1cesta de>enea un 7actor politic acti>, implic@ndu%se nemiFlocit An acti>itatea gu>ernamental?. El era declarat *capul statului+ si, An aceast? calitate, e6ercita puterea e6ecuti>? prin gu>ern; acesta era numit de su>eran si r?spundea numai An 7aa sa, ministrii nemaia>@nd o baB? parlamentar?. .egele putea re7uBa, 7?r? moti>are, sanciunea legilor adoptate An parlament; An timpul c@t 1dun?rile legiuitoare erau diBol>ate si An inter>alul dintre sesiuni, regele putea s? emit? decrete cu putere de lege; semnarea tratatelor politice si militare cu statele str?ine nu mai a>ea ne>oie de acordul parlamentului. Erau, totodat?, meninute drepturile pe care su>eranul le a>usese prin ,onstituia anterioar?- con>ocarea 1dun?rilor legiuitoare, desc3iderea sesiunii prin 4esaF, pronunarea Anc3iderii sesiunii, am@narea con>oc?rii si deciBia de diBol>are a acestora; de asemenea, potri>it art.&6, regele a>ea dreptul de a micsora &2 pedepsele An materii criminale, de a numi si con7irma An 7uncii publice; el era capul ostirii, a>ea dreptul de a declara r?Bboi si a Anc3eia pace, con7erea grade militare si decoraii rom@ne, acredita ambasadorii si ministrii plenipoteniari, putea bate moned?. ;esi regele bene7icia de drepturi 7oarte largi, s%a meninut principiul 7ormulat An constituiile anterioare- *8ersoana regelui este in>iolabil?. 4inistrii s?i sunt r?spunB?tori. 1ctele de stat ale regelui >or 7i contrasemnate de un ministru, care, prin aceasta Ans?si, de>ine r?spunB?tor de ele+ 'art.&&). 1>eau drept de >ot cet?enii de peste $0 de ani ' An loc de 21 ani, cum se pre>?Buse An ,onstituia din 1"2$). 1leg?torii erau Amp?rii An trei categorii, An 7uncie de Andeletniciri % agicultur? si munc? manual?; comer si industrie; ocupaii intelectuale % prin care se Ancerca o organiBare corporatist? a parlamentului. 4andatul deputailor era prelungit de la & la 6 ani, iar al senatorilor de la & la " ani. .egele a>ea dreptul de a numi Fum?tate din num?rul membrilor Senatului, a care se ad?ugau senatorii de drept, An r@ndul c?rora au 7ost inclusi toi principii maFori ai 7amiliei regale. 8arlamentul a de>enit un organ mai mult decorati>, despuiat de principalele lui atribuii. 4embrii 1dun?rilor legiuitoare erau obligai s? depun? Fur?m@nt de credin? 7a? de rege. ;eputaii si senatorii a>eau dreptul de a adresa Antreb?ri ministrilor, la care acestia erau obligai s? r?spund?, dar nu puteau da >ot de blam unui ministru sau gu>ernului. 1dun?rile legiuitoare a>eau dreptul de a >ota bugetul, dar dac? nu%1 adoptau *An timp util+, acesta putea 7i stabilit de puterea e6ecuti>?. 1st7el, o p@rg3ie esenial? % care orienta politica economic? a statului % putea 7i scoas? de sub deciBia parlamentului. ;eputaii si senatorii a>eau dreptul de iniiati>? legislati>?, dar numai pentru legile de *interes general+, care si acestea puteau 7i respinse prin >eto%ul opus de rege. An discursul rostit cu prileFul promulg?rii noii ,onstituii, patriar3ul 4iron ,ristea a lansat un atac >e3ement la adresa partidelor politice, aduc@nd elogii regelui ,arol al %lea- *1st?Bi s%a distrus 3idra cu 2" de capete electorale, care a An>r?Fbit 7?r? 7olos pe toi spre paguba @rii Antregi. 1st?Bi s%a rupt p?ienFenisul de pe oc3ii cet?enilor .om@niei Antregite, ca s? >ad? limpede de unde >ine m@ntuirea- de la eroica 3ot?r@re a 4aFest?ii 2ale+. <n nou pas pe calea instituionaliB?rii noului regim s%a Anregistrat la $0 martie 1"$(, c@nd s%a constituit ,onsiliul de ,oroan?, ca organ permanent, alc?tuit din membri desemnai de rege, care primeau o &$ remuneraie. ,onsiliul a>ea un rol consultati>, 3ot?r@rile sale ne7iind obligatorii pentru su>eran, An ,onsiliul de ,oroan? au 7ost numii 7ostii presedini ai ,onsiliului de 4inistri care 7?cuser? parte din precedentul gu>ern, precum si ali oameni politici de>otai regelui ,arol al %lea. 4embrii ,onsiliului de ,oroan? purtau numele de consilieri regali, iar la ceremoniile o7iciale a>eau locul reBer>at dup? cel al presedintelui ,onsiliului de 4inistri. /a $0 martie 1"$( s%a publicat decretul%lege pentru .i0ol/area tuturor asociaiilor, grup?rilor sau parti.elor politiceD decretul pre>edea c? acestea Asi >or putea relua acti>itatea *An condiiile si cu 7ormele pre>?Bute Antr%o lege special? ce se >a Antocmi An acest scop+. 1cest act temerar, prin care se urm?rea lic3idarea unei componente 7undamentale a regimului democratic, nu a pro>ocat aproape nici o reacie din partea opiniei publice, iar opoBiia liderilor unor partide a 7ost declarati>? si ine7icient?. An Biua de 1& aprilie 1"$( a 7ost publicat decretul pri>ind ap?rarea ordinei An stat, care preciBa c? diBol>area unei grup?ri sau asociaii cu caracter politic atr?gea dup? sine An mod automat Anc3iderea cluburilor

sau localurilor de Antruniri ale acestora. !oul regim a procedat la reorganiBarea administrati>? a ?rii. /a 1& august 1"$( a 7ost decretat? re7orma administrati>?, pe baBa c?reia, al?turi de >ec3ile unit?i % comuna, plasa, Fudeul %, s%a introdus una nou?- in-t-l, 1u 7ost create Bece inuturi % 0lt, 1rges, 4?rii, ;un?rii, !istru, 8rut, Sucea>a, 1lba% ulia, ,risurilor, 2imis %, An 7runtea c?rora se a7lau reBideni regali, numii prin decret de c?tre ,arol al %lea. 1cestia se bucurau de largi Amputerniciri, principala lor sarcin? 7iind aplicarea Antocmai a 3ot?r@rilor gu>ernamentale, asigurarea ordinei si linistei publice An inutul respecti>. ,on7orm noii legi, primarii nu mai erau alesi, ci numii pe o perioad? de 6 ani. .eorganiBarea a cuprins si domeniul social- sindicatele au 7ost diBol>ate, iar prin decretul%lege din 12 octombrie 1"$( s%au creat breslele de lucr?tori, 7uncionari particulari si meseriasi, care a>eau ca obiect ap?rarea si deB>oltarea intereselor pro7esionale ale membrilor, iar acestea erau *limitate prin Ans?si natura lor la acela de ordin industrial, comercial, agricol, te3nic, cultural si social+, e6cluB@ndu%se acti>it?ile politice. ;e asemenea, decretul meniona c? breslele *Asi e6ercit? acti>itatea numai pe plan naional+, ele *nu >or putea 7i a7iliate organiBaiilor cu caracter internaional sau s? 7ie repreBentate la mani7estaiuni sau congrese internaionale 7?r? autoriBaia e6pres? a 4inisterului 4uncii+. 8rimul && ,ongres al breslelor s%a des7?surat An Biua de 1 mai 1"$", sub presedinia lui 4i3ai .alea, ministrul muncii. .egimul a acordat o atenie special? tineretului- prin decretul%lege din 15 decembrie 1"$(, toi b?ieii Antre # si 1( ani si toate 7etele Antre # si 21 de ani erau obligai s? 7ac? parte din StraAa 8rii, al c?rei comandant suprem era regele, c?ruia str?Ferii trebuiau s?%i Fure credin?. ;e>iBa str?Ferilor era *,redin? si munc? pentru ar? si rege+. /a 1" octombrie 1"$" a 7ost An7iinat ?ront-l Naional St-.enesc, An care au 7ost Anscrisi, An mod automat, toi studenii. ,u toate m?surile luate, cu toat? propaganda des7?surat?, regimul nu reusea s? pun? An miscare masele de cet?eni. 1rm@nd ,?linescu nota- *Cu>ernul st? pe scen? si lucreaB?. ,et?enii stau An b?nci si aplaud? uneori. ;ar nu particip? la aceast? aciune. Ei nu sunt intim legai de aceste aciuni+. ;e aceea, pentru a da un suport politic regimului s?u, ,arol al %lea a 3ot?r@t sa constituie, la 16 decembrie 1"$(, ?ront-l Renasterii Naionale (?,RN,', <rm?rind s? deBintegreBe >ec3ile partide prin atragerea unor cadre An posturi de conducere, decretul preciBa c? F...!. era *unica organiBaie politic? An stat+, orice alt? acti>itate politic? dec@t aceea a F...!. 7iind socotit? clandestin?; numai F...!. a>ea dreptul de a 7i6a si depune candidaturi An alegerile parlamentare, administrati>e si pro7esionale. Se7ul suprem al F...!. era regele; An Antreaga reea a partidului organele de conducere erau numite pe scar? ierar3ic?, ne7?c@ndu%se nici un 7el de alegeri. /a ceremonii si acti>it?i o7iciale membrii F...!. purtau uni7orme albastre sau albe 'An 7uncie de >reme), An concepia gu>ernanilor, F...!. a>ea menirea *de a 7i instrumentul de realiBare a unei democraii puri7icate+. An Biua de " mai 1"$" a 7ost publicat decretul%lege asupra re<ormei electorale, care detalia pre>ederile din ,onstituie; se 7?cea preciBarea c? a>eau drept de >ot numai stiutorii de carte, ceea ce Ansemna o serioas? limitare a num?rului de aleg?tori, An acelasi timp, primeau drept de >ot si 7emeile, pentru prima dat? An istoria .om@niei. ;ac? An decembrie 1"$# au a>ut drept de >ot & 6&" 16$ cet?eni, pe baBa noii legi electorale num?rul acestora s%a redus la 2 025 12$. 2otodat?, num?rul deputailor s%a micsorat de la $(# la 25( 'c@te (6 pentru 7iecare *pro7esiune+); Senatul era alc?tuit din (( de senatori alesi si (( numii de rege, la care se ad?ugau senatorii de drept. 1legerile des7?surate An Bilele de l % 2 iunie au 7ost c@stigate de F...!., singura organiBaie care a depus liste de candidai.
&5 0 dat? cu desc3iderea parlamentului, la # iunie 1"$", procesul de instituionaliBare a regimului instaurat la 10 7ebruarie 1"$( s%a Anc3eiat. 0 analiB? concret? a instituiilor si a modurilor lor de 7uncionare, a regimului An ansamblul s?u, conduce la concluBia c? acesta a>ea un caracter antidemocratic, 3ibrid, An care regele era 7igura dominant?, inter>enind e7ecti> An acti>itatea de gu>ernare. 4inistrii pro>eneau din >ec3ile partide democratice, rolul central a>@ndu%1 gruparea naional%?r?nist? condus? de 1rm@nd ,?linescu si cea naional% liberal? An 7runte cu C3eorg3e 2?t?rescu. 0ameni ca 4i3ai .alea, 8etre 1ndrei, Crigore Ca7encu, 4i3ai C3elmegeanu, 4iti? ,onstantinescu, 5ictor Sl?>escu, 5ictor lamandi, care s%au 7ormat si a7irmat An timpul regimului democratic, nu puteau de>eni peste noapte instrumente ale dictaturii. .ealitatea arat? c? dup? 10 7ebruarie 1"$( An .om@nia nu s%a instaurat un regim de dictatur?, An care regele, proclamat *capul statului+ decide, iar ministrii e6ecut?. Se des7?sura mai cur@nd un proces de consultare An care, de regul?, punctul de >edere al lui ,arol al %lea era acceptat de gu>ern. !u au 7ost puine caBurile An care regele a trebuit s? cedeBe An 7aa ministrilor. 1st7el, ,arol al %lea scria An cartea sa intitulat? n .odia 0atanei despre sedina ,onsiliului de ,oroan? din 6 septembrie 1"$"- *1t@t ,?linescu, c@t si eu a trebuit s? ne Anc3in?m An 7aa acestei p?reri a

maForit?ii+, de a proclama neutralitatea .om@niei. ar An n#emnrile sale Bilnice, regele nota- Miercuri, '' octombrie '(6(/ *1st?Bi mi%am c?lcat oribil pe inim? Anaint@nd lui 1rgetoianu cererea de suspendare a Ser>iciului Social. /egea a 7ost de7ectuoas?, dar opera An sine a 7ost c@t se poate de 7rumoas? si am creBut cu toat? puterea Antr%Ansa+. 3ineri, '6 octombrie '(6(/ *E o Bi trist? pentru mine; se pune An aplicare suspendarea Ser>iciului Social. ,eea ce >isasem, ceea ce 7usese un ideal pe care%1 AntreB?ream An >remuri de beFenie, a 7ost Andep?rtat din cauBa unor nemulumiri pe care eu continui a le considera ca 7icti>e si care, desigur, au 7ost pricinuite de o prea mare dorin? a lui Custi s? 7ac? bine; 1%am 7r@nat c@t am putut, dar tot mi%a sc?pat printre degete. 4ulte trebuie s? mai Andure un su>eran si aceast? c3estiune m%a costat muli ani din >iaa mea+. mportante sunt si aprecierile unui om politic cu e6perien?, ministrul 5aier 8op- * An aparen?, .om@nia era organiBat? ca un stat totalitar, cu o ,onstituie autoritar?, cu un partid unic, cu regele se7 de partid, cu toat? lumea Ambr?cat? An uni7orm?, cu salutul roman etc. 2oate acestea erau Ans? o simpl? spoial?, care nu putea ascunde realitatea pentru obser>atorul perspicace; .om@nia 7?cea antisemitism de circumstan?, regim totalitar cu &6 masoni si democrai cunoscui si Ancerca o apropiere de Cermania cu anglo%7ranco7ili s.a.m.d. .egele era AnconFurat de oameni de aceleasi credine, iar situaia Elenei /upescu era mai tare dec@t oric@nd+. ;e alt7el, An audiena din 2$ iulie 1"&0, 5aier 8op i%a declarat limpede lui ,arol al %lea- *.egimul totalitar din .om@nia este numai o 7orm? 7?r? coninut, mai mult o parodie dec@t o realitate+. 1naliBa concret? a regimului instaurat la 10 7ebruarie 1"$( conduce la concluBia c? acesta a 7ost un re;im .e a-toritate monarCic, Politica economic a regimului s%a caracteriBat prin cresterea inter>eniei statului, e6primat? An m?surile >iB@nd coordonarea acti>it?ii economice, An comenBile masi>e 7?cute industriei, An ac3iBiionarea unor mari cantit?i de cereale si stocare lor, An angaFarea unor Amprumuturi pe piaa intern?, An diriFarea comerului e6terior si controlul circulaiei >alutare. 5iaa economic? a 7ost in7luenat? de- e>oluia situaiei internaionale, care a impus acordarea unei atenii prioritare Anarm?rii An >ederea ap?r?rii granielor; reorientarea comerului e6terior An condiiile dispariiei unor piee tradiionale pentru .om@nia; Angreunarea transporturilor intenaionale; stocarea de c?tre di7erite state a unor produse, Andeosebi strategice. 1 7ost reorganiBat 4inisterul ndustriei si ,omerului, care la # aprilie 1"$( s%a trans7ormat An 4inisterul Economiei !aionale, cu sarcina de a realiBa Andrumarea, coordonarea si AncuraFarea deB>olt?rii 7orelor de producie, distribuirea produciei prin comerul intern, orientarea si supra>eg3erea importului, Antocmirea legilor economice pe t@r@m industrial, comercial si bancar. 8rin decretul din octombrie 1"$", 4inisterul Economiei !aionale putea 3ot?rA sindicaliBarea tuturor Antreprinderilor dintr%o ramur? industrial?, stabilind sarcini concrete de producie si de des7acere a m?r7urilor. 8e linia cresterii rol-l-i stat-l-i An economia naional? se Anscrie decretul din ianuarie 1"&0, prin care s%a An7iinat ,omisariatul Ceneral al 8etrolului pe l@ng? 4inisterul Economiei !aionale, care se ocupa de e6tracia si prelucrarea ieiului, precum si de transportul, AnmagaBinarea An reBer>oare, >@nBarea si distribuirea produselor, satis7acerea ne>oilor armatei si populaiei ci>ile, e6portul de petrol s.a. ;eciBiile acestui ,omisariat erau e6ecutorii. ,onsiliul Superior Economic a 7ost Amputernicit, prin decretul%lege din l iunie 1"$(, s? Antocmeasc? si s? adopte, An con7ormitate cu conFunctura economic?, planurile si programele de raionaliBare si de >alori7icare a produciei naionale care, dup? ce erau &# aprobate de ,onsiliul de 4inistri, de>eneau obligatorii pentru toate ministerele. ,onsiliul Superior Economic putea 7ace propuneri de coordonare a liniilor generale An politica sc3imburilor, tari7elor si contribuiilor 7iscale An >ederea Ambun?t?irii situaiei economice a ?rii, a>iBa proiectele de tratate si con>enii cu caracter economic, 7inanciar sau social. !umirea membrilor ,onsiliului se 7?cea direct de c?tre rege. n cursul anului 1"$(, pro.-cia in.-strial a continuat s? creasc?, Ans? declansarea celui de%al doilea r?Bboi mondial, la l septembrie 1"$", a dus la restr@ngerea posibilit?ilor de apro>iBionare a industriei rom@nesti cu materii prime si semi7abricate 'bumbac, cauciuc, metale s.a.), ast7el Anc@t unele Antreprinderi te6tile si metalurgice, dup? ce si%au consumat stocul de reBer>e, au 7ost ne>oite s?%si Anc3id? porile. ;e asemenea, starea de nesiguran? generat? de r?Bboi a 7?cut ca >olumul in>estiiilor An scopuri producti>e s? scad?. E7ortul principal a 7ost Andreptat spre producia de armament si ec3ipament de r?Bboi % at@t de necesare An conFunctura internaional? de>enit? deosebit de ne7a>orabil? .om@niei. 8rincipala ramur? a economiei naionale a continuat s? 7ie a;ric-lt-ra, 4etodele agrote3nice a>ansate de culti>are a p?m@ntului s%au e6tins; au cunoscut o anumit? deB>oltare cultura plantelor te3nice % in, c@nep?, r?pit? %, precum si legumicultura si cresterea >itelor. ,oncentr?rile si rec3iBiiile masi>e au lipsit Ans? agricultura de o bun? parte a 7orei de munc?, ceea ce a dus la o accentuat? sc?dere a produciei Ancep@nd din

1"$". 8rin decretul %lege din 1"$", 4inisterul 1griculturii si ;omeniilor Ampreun? cu 4inisterul 1p?r?rii !aionale erau autoriBate s? g?seasc? miFloacele cele mai potri>ite pentru organiBarea agriculturii An >remuri e6cepionale, a>@nd ca obiecti> asigurarea apro>iBion?rii armatei si populaiei ci>ile. An domeniul <inanciar s%au urm?rit ec3ilibrarea bugetului, cresterea >eniturilor statului, An special pe baBa impoBitelor indirecte. /a s7@rsitul anului 1"$" s%au 7?cut simite simptomele in7laiei, care a luat amploare An anii urm?tori, An mai 1"&0, Banca !aional? a 7ost autoriBat? s? ree>alueBe stocul de aur, operaie An urma c?reia leul a 7ost depreciat cu 50G 7a? de ni>elul anului 1"2". Comer-l e6terior a 7ost marcat de decretul din l octombrie 1"$", care a stabilit c? *An interesul ap?r?rii naionale si al ap?r?rii economiei si produciei rom@nesti+ nici un e6port nu putea 7i e6ecutat dec@t pe baBa unei autoriBaii de e6port netransmisibil?. &( ;eteriorarea situaiei internaionale a 7?cut ca principalele produse de e6port ale .om@niei % petrolul si cerealele % s? de>in? obiect de puternic? disput? Antre marile puteri. .om@nia era una dintre cele mai mari ?ri produc?toare de petrol din Europa, iar acest produs c?p?tase o importan? deosebit? pentru apro>iBionarea masinii de r?Bboi; de asemenea, dispun@nd de mari cantit?i de cereale pentai e6port si a>@nd ne>oie de produse 7abricate, ea constituia o pia? sigur? si rentabil? pentru ?rile industrialiBate. Cu>ernanii rom@ni continuau s? promo>eBe o politic? orientat? spre Frana si 4area Britanic, opun@ndu%se str@ngerii leg?turilor cu Cermania. ;ar >iaa a demonstrat c? .om@nia a 7ost abandonat? de *marile democraii occidentale+. ,arol al %lea a c?utat s? opun? reBisten? penetraiei capitalului german, dar posibilit?ile de contracarare a o7ensi>ei 3itleriste au de>enit tot mai limitate, An acest sens este sugesti> 7aptul c? %Antr%un conte6t internaional e6trem de di7icil, generat de ocuparea ,e3oslo>aciei %a 7ost semnat la 2$ martie 1"$" un tratat economic rom@no%german, care pre>edea o puternic? deB>oltare a realiilor dintre cele dou? ?ri si o serie de a>antaFe unilaterale pentru Cermania; totusi, c@nd atmos7era s%a mai limpeBit, autorit?ile de la Bucuresti au tergi>ersat aplicarea lui. ,resterea rolului Cermaniei pe arena european? a in7luenat si situaia economiei rom@nesti. 1st7el, dup? ocuparea 1ustriei si ,e3oslo>aciei, monopolurile germane au preluat cea mai mare parte a pac3etelor de aciuni deinute An .om@nia de capitalistii din cele dou? ?ri. n esen?, n%a a>ut loc o sporire a aportului de capital german, care s? duc? la o e7ecti>? deB>oltare a 7oielor de producie, ci s%a Anregistrat o preluare, mai mult sau mai puin 7orat?, a Antreprinderilor e6istente sau o substituire a capitalului, determinate de Anelegerile inter>enite Antre marile trusturi internaionale. ;esi a crescut sensibil, ponderea capitalului german An economia rom@neasc? era Anc? modest?. n industria petrolului % ramur? An care lupta dintre monopolurile str?ine a 7ost cea mai acerb? % capitalul german a sporit de la 0,1(G An 1"$( la 5.(1 G An 1"&0. An condiiile An care masina de r?Bboi 3itlerist? subFugase o parte Ansemnat? a Europei, la 2# mai 1"&0 a 7ost semnat *pactul petrolului+, prin care Cermania obinea prioritate la e6porturile rom@nesti, ara noastr? primind An sc3imb armament si ec3ipament de r?Bboi. ;esi preurile la petrol cresteau >ertiginos pe piaa mondial?, .om@nia s%a angaFat s? >@nd? acest produs la preurile antebelice, ceea ce Ansemna o mare concesie 7?cut? 3itleristilor. 8e m?sur? ce Cermania obinea >ictorii pe 7ront, penetraia monopolurilor germane An

&"economia rom@neasc? se accentua, acestea prelu@nd masi> aciunile aparin@nd capitalistilor din statele An>inse. Politica social a >iBat, An principal, spriFinirea marii b-r;Ce0ii interesate An deB>oltarea industriei grele si An cea pri>ind AnBestrarea armatei. 1ceast? grupare, ce a>ea An 7runte pe Ansusi regele ,arol al %lea, era dependent? de spriFinul statului, principalul creditor si cump?r?tor al produselor realiBate. 8olitica gu>ernamental? 7a? de rnime a >iBat acordarea unui spriFin An >ederea moderniB?rii produciei si sporirii disponibilit?ilor pentru e6port. 8rin decretul din 5 decembrie 1"$( s%a An7iinat Banca pentru ndustrialiBarea si 5alori7icarea 8roduselor 1gricole, care acorda credite pentru producia si >alori7icarea produselor obinute de pe propriet?ile mai mari de 5 3ectare. 2otodat?, statul a acordat unele 7acilit?i pentru cump?rarea de masini agricole, pentru e6portul de produse animaliere si >egetale. 8rin decretul%lege pri>ind mobiliBarea agricol? din septembrie 1"$", gospod?riile mosieresti bene7iciau de oameni special recrutai pentru muncile agricole. *-ncitorimea a suportat si ea consecinele negati>e ale deterior?rii situaiei internaionale si iBbucnirii r?Bboiului mondial. 1st7el, An martie 1"&0, 4inisterul 4uncii a 7ost autoriBat s? prelungeasc? Biua de lucru la 10 ore An Antreprinderile industriale, oric@nd necesit?ile o impuneau, iar An iulie 1"&0 s%a adoptat un decret pentru stabilirea regimului muncii An AmpreFur?ri e6cepionale, care 3ot?ra prelungirea Bilei de lucru peste durata ei normal? de ( ore '7?r? a preciBa cu c@t), suspendarea >remelnic? a repausului duminical si s?rb?torilor legale, precum si a concediului de odi3n? An Antreprinderile care lucrau pentru armat?. 2otodat?, a 7ost interBis dreptul la gre>?. Intelect-alitatea a continuat s? aib? o situaie material? superioar? celorlalte categorii sociale. An general, anii 1"$( % 1"&0 s%au caracteriBat prin accentuarea procesului de strati7icare social?, a c?rui dominant? a 7ost detasarea puternic? a unei grup?ri a marii burg3eBii industriale si bancare, An 7runte cu regele ,arol al %lea. Parti.ele politice si atit-.inea lor <a .e re;im-l l-i Carol al II#lea, ;esi au 7ost scoase An a7ara legii, prin decretul%lege din $0 martie 1"$(, partidele politice au continuat, An 7apt, s?%si des7?soare acti>itatea, e>ident c? Antr%un cadru mult mai restr@ns dec@t An perioada anterioar?. 50 8artidele mici, care An perioada anterioar? spriFiniser? politica lui ,arol al %lea, -artidul A!rar ',onstantin 1rgetoianu), Crontul Romne#c '1le6andru 5aida%5oe>od), -artidul Nationali#t-Democrat '!icolae lorga) au primit 7a>orabil actul diBol>?rii partidelor politice si m?surile ce au urmat. /a r@ndul s?u, ,arol al %lea a Ang?duit ca aceste organiBaii si grup?ri s?%si continue o7icios acti>itatea, concretiBat? An inerea leg?turii permanente Antre conducerile centrale si organiBaiile Fudeene, editarea unor Biare proprii sub titulatur? *independent?+ etc. 4embrii acestor partide si grup?ri au ocupat 7uncii si demnit?i, constituind o surs? de cadre pentru regim. 1lte partide mici si%au Ancetat acti>itatea- -artidul -o+orului, -artidul Con#er$ator, -artidul RadicalBrne#c si -artidul Na,ional-Cre#tin, datorit? 7aptului c? se7ii lor au decedat, iar partiBanii acestora 7ie au abandonat acti>itatea politic?, 7ie au aderat la alte organiBaii. 1ceast? situaie a a>ut ca e7ect simpli7icarea sistemului partidist din .om@nia. 0rganiBaiile politice ale minorit?ilor naionale si%au continuat acti>itatea. -artidul Ma!*iar si%a luat numele de Comunitatea Ma!*iar si a aderat la Frontul .enasterii !aionale An ianuarie 1"$". An locul 7ostilor conduc?tori *intransigeni+, An 7runte cu CM@r7as Elmer si Bet3len CMSrgM, au 7ost promo>ai B@n77M 4iDlos si SB@asB 8al, care a>eau leg?turi cu ,urtea regal? si cu unele cercuri ale burg3eBiei rom@nesti. Sperana lui ,arol al %lea c? >a colabora cu acesti lideri, 7?c@ndu%le numeroase concesii si acord@ndu%le ade>?rate pri>ilegii, s%a do>edit a 7i neAntemeiat?. n 7apt, ,omunitatea 4ag3iar? din .om@nia era diriFat? de la Budapesta si promo>a politica <ngariei, Andreptat? Ampotri>a integrit?ii teritoriale a statului rom@n. /iderii ,omunit?ii 4ag3iare au primit cu satis7acie dictatul de la 5iena din $0 august 1"&0, care *Ancorona+ acti>itatea lor, des7?surat? de%a lungul perioadei interbelice. -artidul 4erman a 7uBionat An noiembrie 1"$( cu -artidul -o+orului 4erman, constituindu%se Comunitatea 4ermanilor din Romnia, care, An ianuarie 1"$", a aderat la Frontul .enasterii !aionale, Ancercarea lui ,arol al %lea de a atrage de partea sa pe liderii minorit?ii germane a esuat, acestia 7iind tot mai mult contaminai de 3itlerism. Este semni7icati> 7aptul c? FritB Fabricius, presedintele ,omunit?ii Cermanilor

din .om@nia, Andeplinea si 7uncia de presedinte al <niunii Cermanilor 4inoritari din Europa; An aceast? calitate, el era subordonat direct al lui .udol7 :ess, lociitorul lui 1dol7 :itler. 8rin inter>enia direct? a Berlinului, care a 51

urm?rit s? pun? cap?t de7initi> disputelor dintre Fabricius si Bon7ert, cei doi au 7ost destituii si, dup? un scurt interimat al lui Tol7ram BruDner, An 7runtea ,omunit?ii a 7ost numit, la 2# septembrie 1"&0, 1ndreas Sc3midt, ginerele Analtului demnitar naBist Cottlob Berger. 8rincipalul partid de opoBiie era -artidulNa,ional-Brne#c condus de luliu 4aniu. 1cesta a 7?cut repetate declaraii Ampotri>a regimului instaurat de ,arol al %lea, protest@nd contra m?surilor de restr@ngere a drepturilor si libert?ilor democratice. luliu 4aniu a declarat c? actul de diBol>are a partidelor politice era neconstituional si a preciBat- *!u ne socotim diBol>ai, ci ne simim obligai a continua acti>itatea noastr?+. El a decis ca toi cei care acceptau demnit?i din partea regelui s? 7ie considerai e6clusi din 8artidul !aional% =?r?nesc. Antre acestia s%au a7lat 8etre 1ndrei si 4i3ai .alea, membri ai ,omitetului E6ecuti> al partidului. 2actica lui luliu 4aniu a 7ost aceea de a 3?rui regimul, de a%1 critica An orice AmpreFurare si de a%1 compromite. El nu urm?rea mobiliBarea opoBiiei Ampotri>a politicii lui ,arol al %lea, ci de a%1 l?sa pe rege s? se macine ca urmare a propriilor greseli si a incompetenei An gestionarea bunurilor statului. 8resedintele -artidului National->iberal, ,onstantin .,. Br?tianu, a adoptat iniial o atitudine poBiti>? 7a? de regimul de autoritate monar3ic?. El a admis ca 7ostii presedini ai ,onsiliului de 4inistri, pro>enind din 8artidul !ational%/iberal, s? 7ac? parte, cu titlu personal, din gu>ernul de la 10 7ebruarie 1"$(. ;ar, dup? publicarea decretului din $0 martie 1"$(, pri>ind diBol>area partidelor politice, ,onstantin .,.Br?tianu a Aneles c? su>eranul nu se limita doar la aciuni Ampotri>a C?rBii de Fier, ci era decis s? permanentiBeBe noul regim, distrug@nd sistemul democratic, An consecin?, el a protestat Ampotri>a decretului% lege din $0 martie, a7irm@nd- *4ai cur@nd sau mai t@rBiu, tot la aciunea de partide trebuie s? se re>ie, pentru a da >ieii naionale un ritm normal+. 4ai mult, conducerea 8artidului !ational%/iberal a 3ot?r@t, la 5 aprilie 1"$(, e6cluderea din acest partid a celor care au semnat decretul de diBol>are, Antre acestia num?r@ndu%se si C3eorg3e 2?t?rescu. An 7uncia de secretar general al 8artidului !ational%/iberal a 7ost ales ,onstantin 'Bebe) Br?tianu. 8e de alt? parte, ca urmare a disensiunilor Antre gruparea br?tienist? si cea t?t?rescian?, ponderea liberalilor An >iaa politic? s%a diminuat.
52

0 caracteristic? esenial? a >ieii politice din .om@nia de dup? 10 7ebruarie 1"$( a 7ost ameliorarea relaiilor dintre 8artidul !aional%=?r?nesc si 8artidul !ational%/iberal, aFung@ndu%se la des7?surarea unor aciuni comune, care nu erau de conceput An perioada anterioar?, An aceast? colaborare, 8artidul !aional% =?r?nesc, prin liderul s?u luliu 4aniu, Fuca rolul de *prim? >ioar?+, An timp ce ,onstantin .,. Br?tianu se mulumea cu un rol secund. An 7apt, 8artidul !aional%=?r?nesc si 8artidul !ational%/iberal si%au continuat acti>itatea, c3iar dac? erau 7ormal diBol>ate. 0 parte a presei naional%?r?niste si naional %liberale a continuat s? apar? sub titulaturi independente; Antre conducerile centrale si organiBaiile locale s%a meninut o leg?tur? permanent?; liderii celor dou? partide au putut a>ea contacte cu repreBentanii presei occidentale, iar emisarii lor au circulat nesting3erii peste grani?. 4?surile coerciti>e au ocolit, de regul?, pe naional%?r?nisti si pe naionali%liberali. 2otusi, pe anumite termene % de regul? dou?%trei luni % unele cadre, Antre care 5irgil 4adgearu, lie /aB?r, C3i? 8opp, ,omeliu ,oposu, .4anolescu%Strunga, au 7ost reinute, An ceea ce%1 pri>este pe secretarul general al 8artidului !aional%=?r?nist, 5irgil 4adgearu, acesta a primit domiciliu obligatoriu la 22 martie 1"&0 si a 7ost eliberat numai dup? ce, la 1# aprilie 1"&0, on 4i3alac3e a acceptat demnitatea de consilier regal, pe care a deinut%o p@n? la 16 iunie 1"&0. /iderii 8artidului !aional%=?r?nesc si ai 8artidului !ational%/iberal au 7?cut tot ce le%a stat An putin? pentru a specula toate sl?biciunile de ordin intern si e6tern ale regimului, adopt@nd o atitudine protestatar?, 7?r? a se angaFa Antr%o lupt? 7erm? contra regimului patronat de ,arol al %lea, apreciind c? acesta se >a pr?busi de la sine. -artidul 0ocial-Democrat a cunoscut importante con>ulsii interne, ca urmare a 7aptului c? unii dintre conduc?torii s?i au spriFinit regimul lui ,arol %lea- Antre semnatarii apelului de An7iinare a Frontului .enasterii !aionale s%au a7lat si C3eorg3e Crigoro>ici, loan Flueras, E7timie C3erman; din parlamentul ales la 1%2 iunie 1"$" 7?ceau parte 11 deputai si 1& senatori din partea social%democrailor; C3eorg3e Crigoro>ici a Andeplinit, An perioada noiembrie 1"$( % iulie 1"&0, 7uncia de subsecretar de stat la 4inisterul 4uncii, 7iind primul socialist

care a 7?cut parte din gu>ernul .om@niei. An aceste condiii, 7ora 8artidului Social%;emocrat s%a diminuat considerabil. 1cti>itatea partidului si a militanilor s?i a 7ost coordonat? de 5$ ,onstantin 2itel%8etrescu, care era si directorul Biarului */umea nou?+, An anii 1"$( % 1"&0, 8artidul Social% ;emocrat a 7ost mai mult un club de deBbateri teoretice si nu a organiBat aciuni practice An r@ndul muncitorimii. ,oncepia 7runtasilor acestui partid a r?mas una democratic?, ostil? m?su rilor de restr@ngere a drepturilor si libert?ilor cet?enesti promo>ate de gu>ernani. -artidul Comuni#t din Romnia a cunoscut unele e>oluii semni7icati>e. Funcia de secretar general a 7ost Andeplinit? de Boris Ste7ano> p@n? An aprilie 1"&0, c@nd ,ominternul a 3ot?r@t Anlocuirea lui cu Ste7an Foris. 8artidul ,omunist s%a meninut pe linia politic? anterioar? An problema naional?, p@n? An mai 1"&0, c@nd, printr% o directi>? a nternaionalei ,omuniste, i s%a cerut s? reintroduc? An programul s?u loBinca autode termin?rii p@n? la desp?rirea de statul rom@n nu numai a Basarabiei, dar si a Buco>inei, 2ransil>aniei si ;obrogei. An acti>itatea practic?, 8artidul ,omunist a urm?rit stimularea con7lictelor sociale, pentru obinerea unor re>endic?ri materiale de c?tre muncitori, a des7?surat o intens? acti>itate An r@ndul breslelor, a iniiat unele mani7est?ri politice Andreptate Ampotri>a regimului, An acelasi timp, 8artidul ,omunist a c?utat s? pro7ite de aciunile organiBate de gu>ernani, cum a 7ost ,ongresul breslelor din l mai 1"$", pentru a%si lansa propriile loBinci politice. 4arda de Cier s%a a7lat, dup? 10 7ebruarie 1"$(, Antr%o situaie e6trem de grea. .egimul Ansusi a 7ost o reacie Ampotri>a ascensiunii 4isc?rii /egionare. ,orneliu Jelea ,odreanu a Aneles pe deplin sensul aciunii lui ,arol al :%lea, drept care la 21 7ebruarie a decis diBol>area partidului %otul +entru Bar. ,u acest prileF *c?pitanul+ preciBa- *Ceneraia noastr? >ede bine m?nusa care i s%a aruncat. 4?nusa aruncat? >a r?m@ne Ans? Fos. !oi re7uB?m s? o ridic?m. ,easul biruitei noastre Anc? n%a sunat. E Anc? ceasul lor+. 8rin acest act *c?pitanul+ spera s? e>ite represiunile pe care stia c? regele le >a declansa Ampotri>a C?rBii de Fier. ;ar, ,arol al %lea si colaboratorii s?i % An primul r@nd 1rm@nd ,?linescu % erau 7erm 3ot?r@i s? treac? la distrugerea C?rBii de Fier. 8rete6tul 1%a constituit o scrisoare pe care ,odreanu a adresat%o lui !icolae lorga la 26 martie 1"$(, prin care%i amintea 7aptul c?, cu ani An urm?, Andemnase tineretul rom@n s? 7ac? comer, pentru a%i Anl?tura pe e>rei, iar acum cerea cu >e3emen? des7iinarea comerului legionar. ,odreanu conc3idea- *Esti un necinstit su7leteste c?ci i%ai b?tut Foc pe nedrept de su7letele noastre ne>ino>ate K...L.
5& ;e acum si p@n? >oi Anc3ide oc3ii, domnule lorga, si dup? aceea, te >oi pri>i asa cum merii+. !icolae lorga a ar?tat scrisoarea lui 1rm@nd ,?linescu, iar acesta 1%a s7?tuit s? se adreseBe Fustiiei. 8e aceast? baB?, lui ,odreanu i s%a intentat un proces, An urma c?ruia, An Biua de 16 aprilie, a 7ost condamnat la 6 luni Anc3isoare. ,3iar An timpul procesului au 7ost e7ectuate descinderi la sediile C?rBii de Fier si la locuinele unor lideri legionari. 1 urmat un nou proces intentat lui ,orneliu Jelea ,odreanu si altor gardisti, Anc3eiat la 2# mai 1"$(, c@nd *c?pitanul+ a 7ost condamnat la 10 ani de munc? silnic? pentru crima de *reproducere An public de secrete interes@nd securitatea statului+, pentru *delictul de uneltire contra ordinei sociale+ si pentru *crim? de r?B>r?tire+. ;in ordinul ministrului de interne 1rm@nd ,?linescu, Beci de legionari si simpatiBani ai acestora au 7ost timisi An lag?re de internare amenaFate la m?n?stirile 2ismana si ;ragomirna, precum si la Scoala de 1gricultur? din 4iercurea ,iuc. Antre cei internai An ultima localitate s%au a7lat !ae lonescu si 4ircea Eliade. ,unosc@nd pericolul ce%i p@ndea, muli legionari au semnat declaraii de 7idelitate 7a? de ,arol al %lea, iar ,orneliu Jelea ,odreanu Asi implora camaraBii s? nu Antreprind? >reo aciune care ar a>ea ca reBultat uciderea sa An Anc3isoare. Situaia internaional? a e>oluat An 7a>oarea Cermaniei, care spriFinea Carda de Fier. ;up? acordul de la 4iinc3en '2" septembrie 1"$() % care cons7inea politica de cedare An 7aa agresorului promo>at? de 4area Britanic si Frana % ,arol al %lea a Antreprins o >iBit? la /ondra si 8aris pentru a >edea dac? putea conta pe spriFinul *marilor democraii+ occidentale; cu acest prileF el a putut constata c?, An 7apt, .om@nia 7usese abandonat?. /a Antoarcerea spre ar?, ,arol al %lea a 7?cut o >iBit? neo7icial? An Cermania, unde a a>ut, la 2& noiembrie, o Antre>edere cu 1dol7 :itler. ;iscuia s%a des7?surat Antr%o atmso7er? de neAncredere reciproc?. .e>enit An ar?, ,arol al %lea, de comun acord cu 1rm@nd ,?linescu, a 3ot?r@t suprimarea lui ,orneliu Jelea ,odreanu si a altor legionari 'asasinii lui ;uca si ai lui 4. Stelescu). An noaptea de 2"/$0 noiembrie 1"$(, acestia au 7ost strangulai An timp ce erau transportai de la Anc3isoarea din .@mnicu S?rat la cea din Hila>a. Bbucnirea celui de%al doilea r?Bboi mondial, la l septembrie 1"$", a a>ut ca prim reBultat ocuparea 8oloniei de c?tre trupele germane si de c?tre cele so>ietice. Faptul c? gu>ernul de la Bucuresti preBidat, de la # martie 1"$",

55 de 1rmand ,?linescu, a acceptat retragerea pe teritoriul .om@niei a presedintelui, gu>ernului si armatei 8oloniei a creat o stare de tensiune Antre Bucuresti si Berlin, An acest conte6t, la 21 septembrie un grup de legionari, diriFai de :oria Sima, noul lider al C?rBii de Fier, a trecut la asasinarea lui 1rm@nd ,?linescu. ;up? ce au anunat la radio c? primul ministru a 7ost *pedepsit+, asasinii s%au predat autorit?ilor. Ei au 7ost Ampuscai si e6pusi pe locul unde 7usese lic3idat 1rm@nd ,?linescu. Trecerea la totalitarism, Prb-sirea l-i Carol al II#lea, 1gra>area situaiei internaionale 1%a determinat pe ,arol al %lea s? iniieBe, la Anceputul anului 1"&0, politica de <reconciliereD= naional?. 1ceast? tactic? e>idenia incapacitatea regimului de a reBol>a prin propriile%i 7ore gra>ele probleme ce st?teau An 7aa .om@niei, n?ruirea speranelor lui ,arol al %lea de a lic3ida >ec3ile partide, An special 8artidul !aional%=?r?nesc si 8artidul !ational%/iberal, precum si 7alimentul F...!., care nu reusise s? de>in? o organiBaie >iabil?. 8rin politica de *reconciliere+, regele urm?rea s? AnglobeBe An F...!., An gu>ern si An celelalte organe de stat pe repreBentanii grup?rilor politice din opoBiie. 8resedinii 8artidului !aional%=?r?nesc si 8artidului !ational%/iberal n%au acceptat propunerea regelui. /a r@ndul s?u, 4iscarea /egionar? s%a ar?tat recepti>? la politica de *reconciliere+. An urma tratati>elor purtate de unii 7runtasi ai C?rBii de Fier cu repreBentani ai gu>ernului si ai parlamentului, un num?r mare de legionari au 7?cut declaraii de renunare la con>ingerile lor politice si de loialitate 7a? de ,arol al %lea si de regimul s?u. 8rin mai multe deciBii ale 4inisterului de nterne, Ancep@nd cu luna martie 1"&0 s%a trecut la eliberarea An mas? a legionarilor din lag?re si Anc3isori. 0 mare parte a gardistilor care 7ugiser? An Cermania de teama represaliilor s%a Antors An ar?. /a 1( aprilie. ,arol al % lea a primit o delegaie de legionari, iar An Biua de 1( iunie a a>ut o discuie cu :oria Sima, o7icialiB@nd ast7el *reconcilierea+ realiBat?. 1sadar, politica de *reconciliere+ a a>ut ca principal reBultat realiBarea acordului dintre gu>ern si 4iscarea /egionar?. /una iunie 1"&0 marc3eaB? o important? e>oluie a regimului politic din .om@nia. Sub impactul e>enimentelor internaionale % caracteriBate prin >ictoriile militare ale Cermaniei % regimul de autoritate monar3ic? a e>oluat spre totalitarism, ,3iar An Biua capitul?rii Franei, 22 iunie 1"&0, ,arol al %lea a decis trans7ormarea F...!. An Parti.-l Nai-nii, care a 7ost declarat *partid unic si totalitar+, An acest partid erau obligai s? se Anscrie toi 7uncionarii publici, membrii organelor de conducere ale asociaiilor pro7esionale, membrii consiliilor de administraie ale Antreprinderilor publice si pri>ate s.a. An aceeasi Bi a ap?rut decretul% lege pentru 56 *ap?rarea ordinei politice unice si totalitare a statului rom@n+, care pre>edea pedepse grele pentru cei care 7?ceau propagand? An >ederea sc3imb?rii organiB?rii politice a ?rii, care ar 7i constituit organiBaii secrete sau ar 7i reconstituit asociaii diBol>ate, precum si pentru orice 7apte care ar 7i urm?rit s? discrediteBe 8artidul !aiunii % *organiBaia politic? unic?+ recunoscut? de lege. !otele ultimati>e so>ietice din 26 si 2# iunie 1"&0, urmate de ocuparea Basarabiei si nordului Buco>inei de c?tre 1rmata .osie, au marcat Anceputul s7@rsitului pentru regele ,arol al 11%lea. El a continuat s? spere c? prin mane>re politice >a putea menine An m@inile sale c@rma statului. /a 2( iunie 1"&0, :oria Sima a 7ost numit An 7uncia de subsecretar de stat la 4inisterul ,ultelor si 1rtelor, @ar.a .e ?ier de>enind ast7el, pentru prima dat? de la An7iinarea sa, <or politic .e ;-/ernmnt, 8este c@te>a Bile, la & iulie, 1%a An>estit pe on Cigurtu, agreat la Berlin, cu 7omarea unui nou gu>ern. 1st7el, baBa politic? a regimului se modi7ica radical, persoanele aparin@nd grup?rii lui C3eorg3e 2?t?rescu si celei a de7unctului 1rm@nd ,?linescu 7iind Anl?turate. n acest gu>ern, legionarii au primit dou? ministere si un subsecretariat de stat. 1ceste spectaculoase sc3imb?ri politice, care e6primau dorina lui ,arol al %lea de a se adapta noilor realit?i de pe continent, nu a>eau sori de iBb@nd?. /a 15 iulie, :itler a trimis regelui o scrisoare e6trem de dur?, An care%i cerea pe un ton ultimati> ca .om@nia s? Anceap? negocieri cu <ngaria si cu Bulgaria, pornind de la ideea ced?rii de teritorii An 7a>oarea acestora. /a 20 iulie o delegaie, An 7runte cu :oria Sima, s%a preBentat la 8alat, cer@nd regelui s? AncredineBe puterea 4isc?rii /egionare. E>ident, regele nu a acceptat. 8erse>er@nd pe drumul pe care pornise, ,arol al %lea a dat publicit?ii, la ( august, decretul%lege pri>itor la starea A-ri.ic a loc-itorilor e/rei din .om@nia, Ancerc@nd s? se Anscrie ast7el *An noua ordine european?+ impus? de Cermania. ;ecretul interBicea e>reilor >enii An .om@nia dup? $0 decembrie 1"1( s? ocupe 7uncii publice, s? 7ie militari de carier?, s? 7ac? parte din consilii de adminstraie, s? dein? propriet?i rurale etc. An e6punerea de moti>e se aprecia c? !an!ele romne#c= era un <element +rinci+al de a#e.are a na,ieiE. n miFloacele de propagand? An mas? patronate de regim au Anceput s? predomine cu>intele <totalitari#m=, <na,ionali#m=, <reali#m euro+ean=, iar democraia era repudiat? cu >e3emen?. 2otusi, sansele de supra>ieuire politic? a lui ,arol al %lea se diminuau de la o Bi la alta.
57

2, PO7ITICA )ET)RNA A RO*+NI)I FN P)RIOADA INT)RB)7IC9

a' Principalele caracteristici si aci-ni 8roblemele organiB?rii lumii dup? prima con7lagraie mondial? au constituit obiectul Con<erinei .e pace .e la Paris ( ! ! # !$%', 8reBent? la aceast? ,on7erin?, .om@nia a acionat pentru obinerea con7irm?rii pe plan internaional a 3ot?r@rilor adoptate An cursul anului 1"1( de poporul rom@n pri>ind iaurirea statului naional unitar rom@n. ,on7erina p?cii de la 8aris era c3emat? s? dea consacrare Furidic? internaional? noului statut teritorial si politic al statului rom@n, prin recunoasterea principiului naionalit?ilor si al autodetermin?rii popoarelor, prin respectarea drepturilor legitime ale poporului rom@n asupra teritoriului s?u naional. An practic? Ans? lucrurile s%au do>edit a 7i mult mai complicate si di7icile. ;esi, potri>it tratatului din &/1# august 1"16, .om@nia trebuia s? se bucure la ,on7erina p?cii de drepturi egale cu celelalte ?ri semnatare, ea a 7ost inclus? An r@ndul statelor cu *interese limitate+, put@nd participa la deBbateri numai atunci c@nd era in>itat?, dreptul de deciBie aparin@nd *,onsiliului celor 8atru+ '4area Britanic, Frana, talia si S<1), An ,omisia teritorial?, inclusi> An ,omitetul pentru studierea c3estiunilor teritoriale pri>ind .om@nia, delegaii rom@ni nu au 7ost admisi. ;up? ample discuii, Ancepute An ,omisia teritorial? la 11 7ebruarie 1"1", ,onsiliul Suprem a stabilit, la 11 iunie 1"1", grania dintre .om@nia si <ngaria, iar la 1$ iunie 1"1", cea dintre .om@nia si .egatul S@rbo%,roato% Slo>en, prin care se recunostea actul istoric al unirii 2ransil>aniei cu .om@nia. 4arile 8uteri au preg?tit tratat-l .e pace c- @ermania 7?r? a Ang?dui delegaiei rom@ne s?%si e6prime punctul de >edere, desi armata rom@n? purtase lupte grele cu cea german? An anii 1"16%1"1#, Ampotri>a c?reia repurtase str?lucitele >ictorii de la 4?r?sti, 4?r?sesti si 0ituB, iar
5(

.om@nia a>usese de suportat Fa7ul ocupanilor germani si uriase pierderi materiale. ;elegaia rom@n?, ca si cele ale altor state mici, a 7ost ne>oit? s? semneBe tratatul de pace cu Cermania, la 3er#aille#, An Biua de 2( iunie 1"1", 7?r? s?%1 7i putut studia si 7ormula obser>aii. ;eoarece *,onsiliul celor 8atru+ inteniona s? procedeBe Antr%o manier? similar? si An pri>ina celorlalte tratate, An mai 1"1", on .,.Br?tianu, se7ul delegaiei rom@ne, a luat iniiati>a unei note >erbale colecti>e adresate lui Ceorges ,lemenceau, presedintele ,on7erinei de pace, de c?tre delegaiile rom@n?, polon?, s@rb?, ce3oslo>ac? si greac?, prin care se cerea ca proiectele tratatelor s? le 7ie communicate din timp, pentru a le putea analiBa. ;ar ,onsiliul a acceptat s? preBinte, la 2" mai, doar un reBumat al proiectului tratatului de pace cu 1ustria, urm@nd ca a doua Bi s? remit? delegaiei austriece te6tul complet al acestuia, An urma unui nou protest, adresat de on .,.Br?tianu An numele delegaiilor menionate, s%a obinut am@narea pentru 2 iunie a remiterii proiectului c?tre delegaia 1ustriei. ;ocumentul coninea unele clauBe menite s? 7aciliteBe amestecul 4arilor 8uteri An treburile interne ale .om@niei. 1st7el, sub prete6tul griFii pentru respectarea drepturilor minorit?ilor naionale, 4arile 8uteri Asi reBer>au libertatea de a decide m?surile ,+e care le $or crede nece#are= pentru a ocroti drepturile si interesele acestor minorit?i. ;e asemenea, .om@nia era obligat? s? semneBe o con>enie prin care acorda, timp de 5 ani, <liberul tran.it= pentru toate m?r7urile, miFloacele de transport si supusii *8uterilor 1liate si 1sociate+, 7?r? nici un 7el de >am?. An cu>@ntul rostit la sedina plenar? a statelor aliate asupra proiectului de tratat, si Antr%un memoriu adresat ,onsiliului, on .,.Br?tianu a7irma c? .om@nia este 3ot?r@t? s? asigure drepturi minorit?ilor, dar c? ea nu poate s? primeasc? un regim special, la care nu erau constr@nse toate statele su>erane. 2otodat?, el a ar?tat c? .om@nia era gata s? ia m?surile necesare pentru a usura tranBitul si a deB>olta comerul cu celelalte naiuni, An con7ormitate cu legislaia sa intern?. Antruc@t ,onsiliul nu a acceptat obieciile 7ormulate, on. .,.Br?tianu a p?r?sit, la 2 iulie 1"1", ,on7erina p?cii, An Biua de 10 septembrie, 4arile 8uteri au semnat tratat-l .e pace c- A-stria, la Saint Cermain en /aMe, pun@nd .om@nia An 7aa 7aptului Amplinit. n urma notelor ultimati>e ce i s%au adresat, de a semna 7?r? discuii si 7?r? reBer>e tratatul, on .,. Br?tianu si%a dat demisia din 7runtea gu>ernului .om@niei. ;up? noi presiuni diplomatice % care au mers p@n? la ameninarea cu e6cluderea delegaiei 5" rom@ne de la ,on7erina p?cii % la 10 decembrie 1"1", gu>ernul preBidat de 1le6andru 5aida%5oe>od a semnat tratatul de pace cu 1ustria. 2ratatul cons7inea autodeterminarea popoarelor, deBagregarea monar3iei 3absbur% gice si recunostea unirea Buco>inei cu .om@nia, An acelasi timp, el o7erea o baB? legal? pentru amestecul 4arilor 8uteri An treburile interne ale statelor succesorale, inclusi> ale .om@niei. /a 1( decembrie 1"1", 4arile 8uteri au trasat 7rontiera dintre .om@nia si 8olonia, care a 7ost acceptat? de cele dou? ?ri. An Biua de 10 decembrie 1"1", .om@nia a semnat la !euillM sur Seine tratat-l .e pace c- B-l;aria,

care stabilea c? 3otarul dintre cele dou? ?ri era cel 7i6at An 1"1$. 5ii discuii a suscitat proiectul tratatului de pace cu <ngaria, deoarece delegaia mag3iar?, precum si unele cercuri politice si 7inanciare din 4area Britanic, Frana, talia si din alte ?ri se pronunau Ampotri>a destr?m?rii <ngariei *milenare+. 8e de alt? parte, delegaia rom@n?, susinut? de numerosi lideri politici, a demonstrat pe baB? de date concrete, 7aptul c? 2ransil>ania este un str?>ec3i teritoriu rom@nesc, c? populaia acesteia si%a e6primat An cadrul 1dun?rii !aionale de la 1lba lulia din l decembrie 1"1( 3ot?r@rea de a se uni cu .om@nia. An 1"1" a a>ut loc un con<lict armat 4ntre Romnia si Un;aria, Cu>ernul comunist de la Budapesta % acion@nd de comun acord cu cel bolse>ic de la 4osco>a % a re7uBat s?%si retrag? trupele din 2ransil>ania si a atacat armata rom@n?, a7lat? An munii 1puseni, An urma unor lupte grele '16 % 1( aprilie), atacul a 7ost respins, iar la 20 iulie armata rom@n? a trecut la o contrao7ensi>?, ocup@nd Budapesta la 2 august. ;up? restabilirea ordinei, trupele rom@ne s%au retras An limitele teritoriului naional. Tratat-l .e pace c- Un;aria, a 7ost semnat la Trianon, An Biua de & iunie 1"20. 8rin acest tratat se recunoaste unirea 2ransil>aniei cu .om@nia. ,u acelasi prileF a 7ost isc?lit un tratat care % ca si An caBul celui cu 1ustria %coninea pre>ederi speciale pri>ind *liberul tranBit+ si minorit?ile. /a 2( octombrie 1"20, .om@nia, pe de o parte, si 4area Britanie, Frana, talia si Haponia, de cealalt?, au semnat tratat-l .e la Paris prin care se recunostea unirea Basarabiei cu .om@nia. ;esi, An ansamblul lor, tratatele de pace Anc3eiate au purtat amp enta 4arilor 8uteri An>ing?toare, acestea au luat An consideraie situaia de 7apt a pr?busirii mperiului 3absburgic si a celui arist, pe ruinele c?rora au ap?rut 60 state noi, iar altele % Antre care si .om@nia % si%au Antregit unitatea teritorial?. 4arile 8uteri si%au asigurat posibilitatea de a inter>eni An treburile politice si An >iaa economic? a .om@niei, au impus clauBe care au ap?sat greu asupra poporului rom@n. .om@nia a trebuit s? preia 500 milioane coroane aur din datoria 7ostei monar3ii 3absburgice, s? pl?teasc? un miliard de coroane aur repreBent@nd contra>aloarea bunurilor statului austriac si mag3iar r?mase pe teritoriile Buco>inei si 2ransil>aniei, s? ac3ite suma de 2$0 milioane 7ranci drept *cot? de eliberare+. An mod 7iresc, .om@nia a>ea dreptul la .esp;-biri .e r0boi din partea statelor inamice care i%au Fe7uit teritoriul An timpul ocupaiei din 1"16 % 1"1(. ;esi pierderile .om@niei se ci7rau la #2 miliarde lei aur, ,omisia reparaiilor % constituit? pe baBa deciBiilor ,o7erinei de 8ace de la 8aris %i%a recunoscut doar $1 miliarde lei aur. ,on7erina de la Spa, din iulie 1"20, a 3ot?r@t ca .om@nia s? primeasc? 1,1G din reparaiile germane si 10,55G din reparaiile 0rientale 'e6igibile de la 1ustria, <ngaria si Bulgaria). 1cordurile ulterioare % *planul ;a9es+, *planul Ioung+, con7erina de la :aga - au 7?cut ca .om@nia s? nu primeasc? din partea nici unui stat 7ost inamic suma integral? a desp?gubirilor ce i se cu>eneau. ;up? rati7icarea internaional? a actelor de <nire din 1"1(, politica e6tern? a gu>ernelor a 7ost orientat?, An Antreaga perioada interbelic?, spre stabilirea unor relaii de colaborare cu toate statele, ap?rarea unit?ii si integrit?ii teritoriale a .om@niei, realiBarea unui sistem de aliane >iB@nd meninerea p?cii si combaterea re>iBionismului, asigurarea securit?ii pentru toate statele. 1ceast? orientare politic? corespundea intereselor 7undamentale ale poporului rom@n. An ansamblul raporturilor internaionale de la s7@rsitul primului r?Bboi mondial un loc important 1%au ocupat problemele na>igaiei pe ;un?re si prin str@mtorile 4?rii !egre. Stat-t-l .e<initi/ al D-nrii, semnat la 8aris An Biua de 2$ iulie 1"21, pre>edea c? na>igaia pe acest 7lu>iu era liber? si desc3is? tuturor pa>ilioanelor, An condiii de per7ect? egalitate. ;in organele create cu acest prileF, 7?ceau parte, pe l@ng? statele ri>erane, 4area Britanic, Frana si talia, care si%au asigurat un rol preponderent An controlul na>igaiei pe 7lu>iu. ,on>enia de la /ausanne '2& iulie 1"2$) pri>ind re;im-l strmtorilor *rii Ne;re % Bos7or si ;ardanele % stipula demilitariBarea acestora si libera na>igaie pentru toate >asele comerciale ale tuturor 61 statelor, at@t An timp de pace, c@t si An timp de r?Bboi; totodat?, se pre>edea c? statele neri>erane 4?rii !egre nu puteau s? intre prin str@mtori cu mai multe na>e dec@t cuprindea 7lota celui mai puternic stat ri>eran. n ,omisia internaional? a str@mtorilor a 7ost aleas? si .om@nia. An iulie 1"1" s%a creat Societatea Nai-nilor, din r@ndul c?reia .om@nia 7?cea parte ca membru 7ondator. 1ceast? organiBaie internaional? a>ea menirea de a aciona pentru e>itarea unei noi con7lagraii mondiale si ap?rarea p?cii. 8actul Societ?ii !aiunilor, care pre>edea angaFamentul statelor membre de a respecta si menine integritatea teritorial? si independena politic? a celorlalte state, o7erea

.om@niei o garanie cuprinB?toare pentru ap?rarea statu%Uuo%ului s?u teritorial si politic. .om@nia a acionat An sensul cresterii rolului acestei organiBaii An >iaa internaional?, milit@nd pentru adoptarea unor m?suri concrete de deBarmare, de descuraFare a 7orelor re>iBioniste, An iunie 1"$2, ,omitetul pentru deBarmare moral? a adoptat punctul de >edere rom@nesc, cuprins An *4emorandumul 8ella+, pri>ind adaptarea legislaiilor naionale la cerinele 7undamentale ale >ieii internaionale. ,a o e6presie a preuirii de care se bucura politica e6tern? a .om@niei, repreBentanii acesteia au 7ost alesi An conducerea unor organisme ale Societ?ii !aiunilor, iar !icolae 2itulescu a Andeplinit, doi ani consecuti>, An 1"$0 si 1"$1, 7uncia de presedinte al 1dun?rii generale a acestui mare 7or internaional. 1cion@nd An spiritul 8actului Societ?ii !aiunilor, .om@nia a iniiat sau a contribuit la realiBarea unor aliane bi si m-ltilaterale, 1st7el, la $ martie 1"21 a 7ost semnat? Con/enia .e alian .intre Romnia si Polonia, prin care cele dou? state se angaFau s? se aFute reciproc An caBul unui atac nepro>ocat la grania de .?s?rit; tratatul a 7ost reAnnoit la 26 martie 1"26, c@nd a c?p?tat si un coninut mai larg, pre>?B@nd aFutorul mutual An caBul oric?rei agresiuni e6terne. E6ponentul cel mai autoriBat al diplomaiei rom@nesti din perioada imediat urm?toare primului r?Bboi mondial a 7ost 2aDe lonescu, care a militat pentru crearea unui sistem de aliane cuprinB@nd 8olonia, ,e3oslo>acia, .om@nia, ugosla>ia si Crecia, a unui bloc *de la 4area Baltic? la 4area Egee+, care s? se opun? oric?ror aciuni re>iBioniste. ;ar contradiciile dintre 8olonia si ,e3oslo>acia, precum si dintre ugosla>ia si Crecia au 7?cut ca planul s?u s? nu reuseasc?, An 7aa acestei situaii, ministrul rom@n s%a raliat lui Eduard Benes, aduc@ndu%si contribuia la 62 realiBarea unui sistem de aliane bilaterale Antre ,e3oslo>acia, .om@nia si ugosla>ia, cunoscut sub numele de 4ica Anelegere. ,reata An iunie 1"21, *ica 4nele;ere Asi propunea s? promo>eBe o larg? colaborare cu toate ?rile, pe baBa respect?rii independenei si su>eranit?ii naionale, a statu%Uuo%ului teritorial cons7init prin tratatele de pace de la 2rianon si !euillM. 4ica Anelegere a 7ost prima alian? cu caracter regional constituit? An Europa dup? primul r?Bboi mondial, care se baBa pe 8actul Societ?ii !aiunilor si urm?rea s? creeBe un climat de pace si securitate An centrul si sud%estul Europei. 0 coordonat? 7undamental? a politicii e6terne a .om@niei a constituit%o continuarea orient?rii tradiionale spre Frana si 4area Britanic. /a 10 iunie 1"26 a 7ost semnat tratat-l .e alian .intre Romnia si ?rana, potri>it c?ruia, An caBul unui atac nepro>ocat, cele dou? ?ri se >or consulta asupra m?surilor ce trebuia luate An scopul *sal>gard?rii intereselor legitime naionale si al meninerii ordinii stabilite prin tratatele de pace+. An cadrul aceleiasi politici, de ap?rare a p?cii si statu%Uuo%ului teritorial, se Anscrie tratatul din 1# septembire 1"26, dintre Italia si Romnia, prin care aceste state se angaFau s? se aFute reciproc An c?Bui unui atac nepro>ocat din partea unei tere p?ri. ;ar, semnarea de c?tre talia a tratatului de alian? cu <ngaria din 5 aprilie 1"2#, An care se punea desc3is problema re>iBuirii granielor, precum si spiFinirea re>iBionismului 3ort3Mst de c?tre 4ussolini au 7?cut ca tratatul rom@no%italian s?%si piard? e7iciena si apoi, An 1"$&, c3iar >alabilitatea. .om@nia a militat pentru statornicirea unor relaii de b-n /ecintate cu toate statele. .aporturile sale cu ugosla>ia, ,e3oslo>acia si 8olonia, concretiBate si An tratatele menionate, au cunoscut o larg? deB>oltare. .elaiile cu B-l;aria s%au reluat imediat dup? Anc3eierea tratatului de pace, 7iind impulsionate de >iBita primului ministru bulgar StamboliisDi An .om@nia 'ianuarie 1"21). An octombrie 1"20 au 7ost reluate relaiile diplomatice si consulare cu Un;aria, dar politica re>iBionist? promo>at? de gu>ernul de la Budapesta, intensa propagand? ostil? .om@niei des7?surat? de re>iBionistii mag3iari pe plan internaional au 7?cut ca relaiile dintre cele dou? ?ri s? se deB>olte lent si Antr%o atmos7er? de suspiciune reciproc?. An ceea ce pri>este raporturile romno#so/ietice, acestea 7useser? rupte An ianuarie 1"1( din iniiati>a p?rii so>ietice, An nota trimis? cu acel prileF gu>enului rom@n, ,onsiliul ,omisarilor 8oporului al .usiei 7?ceaN 6$

cunoscut c? a 3ot?r@t s? declare sec3estrat pentru oligar3ia rom@n? depoBitul de aur al .om@niei p?strat la 4osco>a. 8uterea so>ietic? Asi asuma r?spunderea de a p?stra acest teBaur pe care Al >a preda An m@inile poporului rom@n. Este de remarcat 7aptul c? .om@nia % An po7ida presiunilor 7?cute de Frana si 4area Britanic % nu s%a al?turat inter>eniei militare Ampotri>a statului so>ietic. n 1"20%1"2& s%au iniiat unele contacte >iB@nd normaliBarea relaiilor Antre .om@nia si .usia '<niunea) So>ietic?. 1st7el, la Anceputul anului 1"20, Antre primul ministru rom@n, 1le6andai 5aida%5oe>od, si comisarul poporului pentru a7aceri e6terne, C3eorg3i 5.,icerin, a a>ut loc un sc3imb de radiograme, con>enindu%se asupra iniierii unor tratati>e directe Antre cele dou? ?ri, care Ans? n%au mai a>ut loc. 2aton?ri similare s%au Anregistrat si An 1"21, 7?r? a se aFunge la reBultate concrete. n martie 1"2& s%a organiBat o con7erin? rom@no%so>ietic? la 5iena, capitala 1ustriei, care a esuat Ans? datorit? 7aptului c? <niunea So>ietic? a re7uBat s? recunoasc? actul unirii Basarabiei cu .om@nia. <n moment important An >iaa internaional? 1%a repreBentat Pact-l .e la Paris (Brian.#Gello;;' din 2# august 1"2(, primul tratat internaional care a interBis recurgerea la r?Bboi pentru reBol>area di7erendelor internaionale; statele semnatare se angaFau s? reBol>e problemele dintre ele e6clusi> prin miFloace pasnice. Cu>ernul rom@n a aderat la acest pact, dup? care a semnat protocol-l .e la *osco/a, din " 7ebruarie 1"2", prin care .om@nia, <niunea So>ietic?, 8olonia, Estonia si /etonia se angaFau s?%1 pun? imediat An >igoare An raporturile reciproce. nstaurarea 3itlerismului la putere An Cermania, An ianuarie 1"$$, a Ansemnat o7icialiBarea politicii de re>ans? teritorial? si de re>iBuire a tratatelor de pace de la 5ersailles de c?tre una din 4arile 8uteri europene. ,elelalte state re>iBioniste % An primul r@nd <ngaria % erau AncuraFate An aciunea lor >iB@nd s7?r@marea sistemului de la 5ersailles. An noile condiii, .om@nia a militat pentru crearea unui sistem de sec-ritate colecti/ An Europa, cresterea rolului Societ?ii !aiunilor, Ant?rirea alianelor e6istente si crearea altora noi. E6ponentul cel mai autoriBat al acestei orient?ri politice a 7ost !icolae 2itulescu, care a deinut 7uncia de ministru de e6terne al .om@niei An anii 1"$2%1"$6. n 7ebruarie 1"$$ a 7ost semnat, la Cene>a, Pact-l .e reor;ani0are a *icii 4nele;eri de c?tre ministrii de e6terne ai .om@niei, ,e3oslo>aciei si ugosla>iei, respecti> !icolae 2itulescu, Eduard Benes si Bogoliub 6&

He>tic, potri>it c?ruia se crea un ,onsiliu 8ermanent, asistat de un ,onsiliu Economic, 7apt care a Ant?rit aceast? alian? cu caracter antire>iBionist. ;up? ample negocieri, s%a constituit 4nele;erea Balcanic, prin 8actul semnat la 1tena, An Biua de " 7ebruarie 1"$&, de repreBentanii Creciei, .om@niei, ugosla>iei si 2urciei, Anelegerea % desc3is? adeBiunii oric?rui stat balcanic dornic de colaborare pe baBa respect?rii principiilor Societ?ii !aiunilor, a pre>ederilor tratatelor de pace % a militat si pentru consolidarea securit?ii, prin eliminarea posibilelor prileFuri de deBacord Antre statele din Bon?, pentru garantarea reciproc? a 7rontierelor balcanice. /a $ iulie 1"$$, .om@nia a semnat, la /ondra, Con/enia .e .e<inire a a;resi-nii si a teritori-l-i, la elaborarea c?reia a contribuit din plin si !icolae 2itulescu. 1cest document consolida, din punct de >edere Furidic internaional, situaia .om@niei, Antruc@t pre>edea c? prin teritoriu se Anelege teritoriul asupra c?ruia un stat Asi e6ercit? An 7apt autoritatea. 1ceast? de7iniie Al determina pe !icolae 2itulescu s? aprecieBe c? era o nou? con7irmare a apartenenei Basarabiei la .om@nia, An >irtutea aceluiasi principiu % de consolidare a securit?ii si a statu%Uuo%ului teritorial si a p?cii generale % .om@nia a aderat la 8actul de neagresiune si conciliaiune semnat la Rio .e Baneiro '10 octombrie 1"$$). !egocierile dintre !icolae 2itulescu si 4aDsim /it>ino> au dus la stabilirea relaiilor .iplomatice 4ntre Romnia si URSS, An Biua de " iunie 1"$&. ,u acest prileF, cei doi ministri de e6terne au a>ut un sc3imb de scrisori, care cuprindeau angaFamente solemne >iB@nd garania reciproc? a respect?rii su>eranit?ii naionale si independenei politice, neamestecul An treburile interne, anagaFamentul de a nu permite e6istenta si acti>itatea pe teritoriul propriu a unor organiBaii ce%si propuneau lupta armat? Ampotri>a celuilalt stat. 4ilit@nd pentru realiBarea sec-ritii colecti/e a statelor europene, !icolae 2itulescu a contribuit la realiBarea pactelor de asisten? mutual? Antre Frana, <.SS si ,e3oslo>acia. <rm?torul pas trebuia s? 7ie pactul de asisten? mutual? Antre .om@nia si <.SS, pentru Anc3eierea c?ruia !icolae 2itulescu primise mandat din partea gu>ernului rom@n An anul 1"$5. 1u urmat negocieri Antre !icolae 2itulescu si 4aDsim /it>ino>, s%a per7ectat un protocol la 21 iulie 1"$6. 1ceste tratati>e a>eau loc pe 7ondul deterior?rii tot mai accentuate a situaiei internaionale. 1ciunile agresi>e ale statelor re>iBioniste si politica conciliatorist? a gu>ernelor Franei si 4arii Britanii au a>ut

consecine negati>e pentru pacea mondial?. 1tacul taliei asupra Etiopiei An 1"$5 si 65 ocuparea Bonei .3Onane de c?tre Cermania An 1"$6 au dus la esuarea politicii de securitate colecti>?. ;easupra Europei se adunau nori negri, care pre>esteau declansarea unei noi con7lagraii mondiale. b' Nicolae Tit-lesc- # acti/itatea .iplomatic ;e%a lungul timpului, rom@nii au a>ut mari diplomai, Antre care ;a>id ,orbea ,eausul, !icolae 4ilescu Sp?tarul, on C3ica, 4i3ail Vog?lniceanu, 2aDe lonescu, Crigore Ca7encu, 4i3ai 1ntonescu, ,orneliu 4?nescu, Ste7an 1ndrei. ;in r@ndul acestora se detaseaB? % prin preg?tirea intelectual? si prestigiul internaional % !icolae 2itulescu, personalitate care si%a pus amprenta asupra politicii e6terne a .om@niei din perioada interbelic?. 1bsol>ent al Facult?ii de ;rept din 8aris, cunoscut? prin calitatea si e6igena dasc?lilor s?i, !icolae 2itulescu a dob@ndit cunostine solide, pe care le%a transmis, pentru un timp, si studenilor rom@ni, An calitatea sa de pro7esor la <ni>ersitatea din lasi si la cea din Bucuresti. 1poi, pe m?sur? ce >iaa % mai ales dinamica >ieii internaionale % impunea abord?ri noi, !icolae 2itulescu a de>enit el Ansusi un creator An domeniu, impun@ndu% se at@t prin contribuiile teoretice, c@t si prin acti>itatea sa practic?. 8rin inteligena si puterea sa de munc?, prin perse>erena cu care Asi promo>a ideile si aciunile, prin calit?ile sale de orator, care%1 aFutau s?%si con>ing? auditoriul, !icolae 2itulescu s%a impus rapid An >iaa politic? a .om@niei. ;ebutul dateaB? din 1"1$, c@nd a rostit un impresionant discurs de la tribuna 1dun?rii ;eputailor. 1 doua Bi, 2aDe lonescu, marele om politic si orator, scria An Biarul >a Roumanie/ *<n mare, un e6traordinar talent s%a ridicat la tribuna rom@neasca, si acest talent este al nostru. !u numai c? 2itulescu a 7?cut ieri Anceputul cel mai str?lucitor An istoria elocinei parlamentare a .om@niei, dar acest Anceput 1%a clasat deopotri>? g@nditor si orator+. !icolae 2itulescu s%a a7irmat An >iaa politic? Antr%o perioad? comple6? din istoria rom@nilor, c@nd An prim%plan se a7la des?>@rsirea unit?ii naionale. Bbucnirea primului r?Bboi mondial, An iulie 1"1&, punea An 7aa clasei politice din .om@nia problema de a opta Antre cele dou? tabere a7late An con7lict- 1ntanta si 8uterile ,entrale. 0piunea era di7icil?, deoarece .usia 'care 7?cea parte din 1ntanta) ane6ase Basarabia, iar 1ustro% <ngaria 'o 7or? de baB? a 8uterilor ,entrale) st?p@nea 2ransil>ania 66 si Buco>ina. !icolae 2itulescu a participat la marile mani7estaii din anii 1"1&%1"16, cer@nd intrarea .om@niei An r?Bboi al?turi de 1ntanta, pentru eliberarea 7railor din 2ransil>ania si Buco>ina. 1 rostit cu>inte memorabile, precum cele din 1"15- *1rdealul nu e numai inima .om@niei politice; pri>ii 3arta- 1rdealul e inima .om@niei geogra7ice. 1rdealul e leag?nul care i%a ocrotit copil?ria, e scoala care i%a 7?cut neamul, e 7armecul care i%a susinut >iaa.+ 5estea intr?rii .om@niei An r?Bboi, An august 1"16, i%a umplut inima de bucurie. ;ar, 7oarte cur@nd, bucuria s%a trans7ormat An am?r?ciune, ca urmare a An7r@ngerilor su7erite de armata rom@n? si a ocup?rii 0lteniei, 4unteniei si ;obrogei de c?tre trupele 8uterilor ,entrale. 1u urmat marile >ictorii din >ara anului 1"1#, de la 4?r?sti, 4?r?sesti si 0ituB; apoi din nou, o perioad? grea, determinat? de iesirea .usiei din r?Bboi, An noiembrie 1"1#. ;up? Anc3eierea p?cii de la Bu7tea % Bucuresti 'mai 1"1(), !icolae 2itulescu a plecat la 8aris, unde 1%a spriFinit pe 2aDe lonescu An Antemeierea ,onsiliului !aional .om@n si propagarea intereselor .om@niei An r@ndul opiniei publice europene. 1nul 1"1(, Anceput sub negre auspicii, a de>enit unul dintre cei mai luminosi din istoria rom@nilor. 8r?busirea celor dou? mari imperii multinaionale % rus si 3absburgic % a 7acilitat An7?ptuirea integral? a aspiraiilor naionale ale rom@nilor. 1st7el, la 2# martie, S7atul =?rii, Antrunit la ,3isin?u, a decis <nirea Basarabiei cu .om@nia; la 2( noiembrie, ,ongresul general al Buco>inei, con>ocat la ,ern?ui, a >otat unirea acesteia cu patria mam?, iar la l decembrie, 4area 1dunare !aional? de la 1lba lulia a 3ot?r@t unirea 2ransil>aniei cu .om@nia. S%a 7?urit ast7el statul naional unitar, prin >oina liber e6primat? a rom@nilor din teritoriile respecti>e, dar si prin sacri7iciul militar 7?cut de 5ec3iul .egat. !oile granie urmau s? 7ie con7irmate prin tratate internaionale la Con<erina pcii de la 8aris. !icolae 2itulescu a 7?cut parte din delegaia .om@niei la aceast? ,on7erin?, a negociat tratatul de pace cu <ngaria, pe care 1%a semnat An Biua de & iunie 1"20 An palatul 2rianon. Si%a legat ast7el numele de unul dintre cele mai importante acte din istoria .om@niei. An iulie 1"20, !icolae 2itulescu a condus delegaia rom@n? la Con<erina .e la Spa, unde s%au stabilit reparaiile de r?Bboi datorate de Cermania si aliaii ei; cu toate e7orturile depuse, el nu a putut obine pentru

.om@nia mai mult de 1G din reparaiile germane si de 10,5G din cele orientale 'datorate de 1ustria, <ngaria si Bulgaria). 6# ;up? 1"1", politica e6tern? a .om@niei a 7ost orientat? spre Frana si 4area Britanic, spre a7irmarea si consolidarea Societ?ii !aiunilor, ca o c3eB?sie a meninerii p?cii si #tatu-Fuo-uGui teritorial, stabilit prin tratatele de pace. !icolae 2itulescu a 7ost unul dintre artiBanii acestei politici, An 1"22 a 7ost numit ministr-l Romniei la 7on.ra si repreBentantul ?rii noastre la Societatea !aiunilor. 1 stabilit relaii e6trem de utile An lumea diplomatic?, a putut cunoaste psi3ologia marilor puteri, precum si a celor mici, a depistat, de la Anceput, contradiciile 7ranco%engleBe si impactul lor asupra e>oluiei >ieii internaionale. 1st7el, An 1"22, 2itulescu a de>enit o personalitate repreBentati>? a diplomaiei rom@nesti si europene; timp de un deceniu si Fum?tate >a a>ea un cu>@nt greu de spus pe arena internaional?. 8rin capacitatea si puterea sa de in7luen?, el a determinat politica ?rii, impun@ndu%si adesea punctele de >edere c3iar An 7aa titularului 4inisterului de E6terne. <n Biar care ap?rea la Cene>a scria la Anceputul anilor N$0- *2itulescu nu este un simplu diplomat. El este de mai muli ani se7ul in +artibu# al diplomaiei ?rii sale. !imic uimitor An aceasta, deoarece domnul 2itulescu cunoaste Antreaga Europ? si a 7ost amestecat An toate negocierile mari de dup? r?Bboi, a 7ost consultat cu regularitate de c?tre conduc?torii s?i. ;e la Bucuresti la resedina domnului 2itulescu, tele7onul 7uncioneaB? Biua si noaptea+. Antr%ade>?r, An calitate de repre0entant al Romniei la Societatea Nai-nilor, a participat la toate sesiunile 1dun?rii Cenerale si la elaborarea reBoluiilor acesteia. S%a considerat *un soldat al ?rii mele An transeele p?cii+ si de aceea a susinut cu And@rFire interesele .om@niei. 1 7acut%o cu con>ingere, dar si cu elegan?. 8entru el, argumentele primau % istorice, geogra7ice, morale etc. % si de aceea, discursurile sale erau urm?rite cu un deosebit interes, iar e7ectul lor era impresionant. ,unostea la per7ecie patru limbi de circulaie internaional? %7ranceBa, engleBa, germana, italiana % si se adresa preopinentului *pre limba lui+, e7ectul asupra ad>ersarului 7iind adesea de>astator. <n colaborator al s?u, 1le6andru ;uiliu Jam7irescu, scria- *Ho>ialitatea sa natural? putea la ne>oie s? 7ac? loc m@niei, real? sau simulat?, cu un sirag de argumente rostogolite, de acuB?ri >iFelioase ca apele mari, Anc@t Ans?si oratori Ancercai aiN 7orurilor internaionale de mai t@rBiu se scuturau An7und@ndu%si capul An umeri de parc? Ai lo>ea grindina.+ 1ceast? e6traordinar? *7or? de iBbire+ nu era doar e6presia talentului oratoric, ci si al unei capacit?i de argumentare dus? p@n? la ultimele resorturi. Sub 6( aparena unor inter>enii spontane, impuse de o anumit? situaie concreta, se a7la o temeinic? documentare, des7?surat? pe parcursul multor Bile, s?pt?m@ni si c3iar luni. ;e aceea, 2itulescu nu a 7ost prins niciodat? pe *picior gresit+. ,unosc@ndu%si 7oarte bine ad>ersarii, preg?tindu%se din timp pentru ripost?, 2itulescu astepta momentul potri>it pentru a inter>eni. El Ansusi m?rturisea c? datoria sa era *s? aduc aici 7apte precise si documentate si s? nu m? las ispitit, oricare ar 7i rolul ingrat care ast7el Ami re>ine, de 7ormule An7l?c?rate, care pot s? emoioneBe, dar care niciodat? nu lumineaB?.+ 1u de>enit celebre duelurile lui cu contele 1pponM, ministrul de e6terne al <ngariei, care nu o dat? a r?mas 7?r? replic?. ,on7runtarea politic? a 7ost e6trem de dur?, dar niciodat? 2itulescu nu 1%a considerat pe 1pponM un dusman personal al s?u. Spre surprinderea multora, dup? un sc3imb de replici e6trem de dure rostite An sala de sedine a 7orului de la Cene>a, cei doi mari diplomai se retr?geau la bu7et unde%si ser>eau, la aceeasi mas?, ca7eaua. 2itulescu aprecia c? Societatea !aiunilor a>ea un rol decisi> An meninerea p?cii si reBol>area prin negocieri a tuturor problemelor litigioase, Ampreun? cu ali diplomai, care 7?ceau parte din aceeasi loF? masonic?, 2itulescu s%a implicat pro7und An >iaa acestei organiBaii, aFung@nd una dintre personalit?ile de 7runte ale diplomaiei europene si c3iar mondiale. ;e aceea, nu a 7ost surprinB?tor 7aptul c?, An septembrie 1"$0, si%a pus candidatura la 7uncia de prese.inte al A.-nrii @enerale a Societii Nai-nilor, Succesul a 7ost deplin. 1 Antrunit &6 de >oturi din cele 50 e6primate, desi Ai erau su7iciente 26 'Fum?tate plus unul). .eBultatul e6prima % dup? cum aprecia repreBentantul 5eneBuelei % *m?rturia simpatiei pe care persoana sa a g?sit%o printre noi. Este totodat? un omagiu adus Analtelor sale calit?i personale si sentimentelor cu care a colaborat at@ia ani la munca Societ?ilor !aiunilor+. 1 7ost reales pentru a doua oar?, An octombrie 1"$1, cu unanimitatea >oturilor. <n Biar engleB scria cu acel prileF c? *alegerea lui 2itulescu ca presedinte al 1dun?rii doi ani succesi>i este 7?r? precedent si Ampotri>a tradiiei /igii. Este un tribut de cinste personal? care%1 aduce pentru modul remarcabil An care a condus si a controlat 1dunarea de anul trecut.+ E>ident, calit?ile e6cepionale ale lui 2itulescu au a>ut un rol e6trem de important An alegerea sa An cea mai

Analt? demnitate e6istent? atunci pe plan internaional. ;ar, An acelasi timp, era si e6presia noului statut
69

geopolitic dob@ndit de .om@nia dup? 1"1(, c@nd a de>enit o ar? de m?rime medie pe plan european si cu o politic? e6tern? acti>? si constructi>?. 1bandon@nd, Anc? din 1"21, acti>itatea An cadrul unui partid politic, !. 2itulescu a culti>at relaii amicale at@t cu gu>ernanii, c@t si cu opoBiia. ,@nd >enea An ar? 7Scea >iBite tuturor liderilor politici, cu cei mai muli discut@nd la *per tu+ si *m?i+, 7apt ce crea o not? de intimitate si prietenie. ;e>enise o personalitate emblematicD ast7el, An momente critice pentru >iaa politic?, numele s?u era e>ocat ca al unui *sal>ator+. 8otri>it unor in7ormaii, An 1"2#, dup? moartea regelui Ferdinand, c@nd tronul a re>enit unui copil de sase ani, tutelat de o .egen?, on . ,. Br@tianu, presedintele 8artidului !ational%/iberal si al ,onsiliului de 4inistri, se g@ndea la proclamarea .epublicii si alegerea lui !icolae 2itulescu An 7uncia de presedinte, An timpul criBelor gu>ernamentale din 1"2( si 1"$1, !icolae 2itulescu a 7ost solicitat s? preBideBe un gu>ern de *uniune naional?+. !u a ocupat asemenea demnit?i, pre7er@nd s? se consacre politicii e6terne, unde %a>ea deplin? libertate de miscare. !icolae 2itulescu era deplin constient de >aloarea sa si pretindea s? 7ie consultat An toate problemele de politic? e6tern?. 1tunci c@nd a 7ost ocolit, nu a eBitat s? pro>oace o criB? gu>ernamental?. 1st7el, An octombrie 1"$2, 1le6andru 5aida%5oe>od, presedintele ,onsiliului de 4inistri, a iniiat tratati>e cu gu>ernul so>ietic, iar? s?%1 7i anunat pe 2itulescu. Andat? ce a a7lat, acesta si%a preBentat demisia din 7unciile publice pe care le deinea. ;eoarece con7lictul era puternic mediatiBat An presa intern? si internaional?, 5aida a 7ost ne>oit s? preBinte demisia gu>ernului pe care%1 preBida, An noul gu>ern, condus de luliu 4aniu, 7uncia de ministr- .e e3terne al .om@niei era ocupat? de !icolae 2itulescu, pe care acesta o >a deine p@n? An august 1"$6. !icolae 2itulescu s%a do>edit un ministru e6trem de e6igent. El a7irma c? ministerul pe care%1 conducea *nu era un salon, ci un stup de albine 3arnice+, An acest spirit, a des7iinat sistemul Anaint?rilor automate si a introdus concursul ca baB? a oric?rei promo>?ri; preBida el Ansusi comisiile de concurs, pun@nd accentul pe preg?tirea pro7esional?, inteligena si aptitudinile candidatului. 1 stabilit si un mod de comportare a diplomatului rom@n, cu pre>ederi 7oarte riguroase, de la obligaiunile Bilnice p@n? la persoanele cu care se putea c?s?tori. ,a ministru de e6terne al .om@niei, !icolae 2itulescu si%a petrecut cea mai mare a timpului An str?in?tate, 7iind Antr%un contact permanent cu #0 lideri politici europeni, cunosc@nd *la 7aa locului+ st?rile de spirit, depist@nd la >reme orice miscare diplomatic? si put@nd inter>eni la timp si e7icient. 1 des7?surat o *diplomaie pre>enti>?+, e>it@nd ast7el ca .om@nia s? 7ie pus? An 7aa *7aptului Amplinit+. An concepia sa, *orice politic? e6tern? serioas? se AntemeiaB? pe bune raport-ri c- statele /ecine>, n acest sens a acionat pentru deB>oltarea unor relaii str@nse cu ugosla>ia, ,e3oslo>acia si 8olonia, pentru normaliBarea raporturilor cu <ngaria, Bulgaria si <niunea So>ietic?. 1 adus o contribuie esenial? la consolidarea 4icii Anelegeri, la Antemeierea si a7irmarea Anelegerii Balcanice. 1 a>ut un rol decisi> An stabilirea relaiilor diplomatice Antre .om@nia si <niunea So>ietic?, An 1"$&. 1 >iBitat Budapesta si So7ia, c?ut@nd s? neteBeasc? asperit?ile dintre ara noastr? si >ecinul din 5est si cel din Sud. Aliana c- ?rana era pentru !icolae 2itulescu un 7actor esenial An lupta pentru meninerea *sistemului de la 5ersailles+. 1ceast? opinie era Amp?rt?sit? de aproape Antreaga clas? politic? rom@neasc? si a>ea o Andelungat? tradiie, Antemeiat? pe a7init?ile de origine, limb?, cultur?. ;e aceea, 2itulescu declara 7?r? eBitare- *!u cunosc prietenie mai deBinteresat? ca aceea ce st? la baBa raporturilor 7ranco%romane+. ;ar el nu Anelegea ca .om@nia s? se a7le la remorca Franei. 1tunci c@nd constata unele abateri ale diplomaiei 7ranceBe de la litera si spiritul tratatelor de pace, 2itulescu nu eBita s? inter>in? energic, atr?g@nd atenia asupra 7aptului c? .om@nia nu putea accepta asemenea *derapaFe+. El stia c? *pacea este indi>iBibil?+ si c? orice concesie 7?cut? Antr%o anumit? Bon? putea a>ea consecine impre>iBibile asupra Antregului continent. Semni7icati>? este reacia sa 7a? de propunerea lui 4ussolini, din 7ebruarie 1"$$, pri>ind Anc3eierea +actului celor +atru=, prin care talia, Cermania, Frana si 4area Britanic se angaFau s? colaboreBe pentru reglementarea tuturor c3estiunilor europene, inclusi> An pri>ina unor e>entuale re>iBuiri teritoriale. .eacia lui !icolae 2itulescu % Amputernicit de toate statele 4icii Anelegeri % a 7ost e6trem de >e3ement?. El nu a eBitat s? declare- *;ac? Frana renun? la s7@nta sa misiune de protectoare a micilor puteri ne >om lipsi de eaW !u suntem Antr%at@t de p?r?sii de Bei Anc@t s? nu mai putem g?si prietenii mai loiale si mai curaFoase. Si c3iar de%ar 7i s? r?m@nem singuri, nu ne >om Anc3ina An 7aa deciBiei clubului p?cii al >ostru. ar eu, eu am misiunea s? >? pre>in An mod caritabil c? re>iBuirea tratatelor >a aduce

r?Bboiu, urmat de bolse>iBarea Europei+.


71

2itulescu de>enise e6ponentul tuturor 7orelor paci7iste si antire>iBioniste din Europa. ,onstient de acest rol, el intra 7?r? a cere audien? An biroul ministrului de e6terne al 4arii Britanii ori An cel al ministrului Franei, nu eBita s? ridice tonul atunci c@nd repreBentanii acestor mari democraii nu ineau seama de interesele statelor mici si erau gata s? 7ac? tranBacii oneroase pe seama lor, c?lc@nd An picioare tratatele si con>eniile internaionale. 1pusese demult >remea c@nd un on ,. Br?tianu, Ansoit de 4i3ail Vog?lniceanu, erau admisi la un ,ongres internaional - cel de la Berlin din 1(#( % pentru a 7i *auBii, dar nu ascultai+. 1cum, glasul lui !icolae 2itulescu era si *auBit si ascultat+. 8rimul ministru Edouard ;aladier a 7ost ne>oit s? declare la 6 aprilie 1"$$ c? Frana *r?m@ne 7idel? principiului egalit?ii naiunilor, egalitate care implic? asocierea la toate negocierile statelor interesate+. .ecunosc@nd calit?ile si rolul european al lui !icolae 2itulescu, Edouard :erriot a>ea s? aprecieBe- *1cest ministru al unei ?ri mici 7ace o politic? An stil mare. ,e om uimitorW+ nstalarea lui :itler la putere An Cermania An ianuarie 1"$$ si adoptarea re>iBionismului ca principal? orientare politic? a unuia dintre cele mai mari state europene, a ridicat An 7aa susin?torilor *sistemului de la 5ersailles+ problema g?sirii c?ilor si miFloacelor de meninere a p?cii. ;in aceast? perspecti>? a ap?rut ideea sec-ritii colecti/e al c?rei susin?tor An7l?c?rat a 7ost !icolae 2itulescu. 8e aceast? linie s%a Anscris Con$en,ia +entru de"inirea a!re#orului #i a a!re#iunii, semnat? la /ondra An iulie 1"$$. !icolae 2itulescu a st?ruit si a obinut o de7iniie de teritoriu- *8rin teritoriu trebuie s? se Aneleag? teritoriul asupra c?ruia un stat Asi e6ercit? de 7apt autoritatea+. 4inistrul de e6terne rom@n aprecia c? ast7el se 7?cuse un pas important spre recunoasterea de c?tre <niunea So>ietic? a apartenenei Basarabiei la .om@nia. 2itulescu s%a ridicat cu 3ot?r@re Ampotri>a politicii de re>iBuire a granielor, atr?g@nd atenia asupra 7aptului c? =re/i0-irea 4nseamn r0boi>, E>ident, el a>ea An >edere, Anainte de toate, situaia .om@niei, Antr%un discurs rostit An 1dunarea ;eputailor, la & aprilie 1"$&, !icolae 2itulescu a7irma- * B>or@t? din poruncile unit?ii noastre naionale, politica noastr? e6tern? are ca scop principal p?strarea ei, iar ca metod? constant? de lucru, coordonarea progresi>? a aciunii noastre cu cea a statelor cu interes comun, p@n? la integrarea ei An grupuri internaionale, din ce An ce mai mari. ;e la naional prin regional la uni>ersal, iat? loBinca .om@niei peste grani? #2 K...L .e>iBuirea nu este pentru .om@nia numai amputarea mosiei str?mosesti. .e>iBuirea este amputarea atribuiilor istorice ale neamului nostru, tocmai An clipa An care el si%a des?>@rsit unitatea+. <n an si Fum?tate mai t@rBiu, la $ decembrie 1"$5, replic@nd lui Cabriel BOt3len, liderul 8artidului 4ag3iar din .om@nia, care An 7apt susinea politica re>iBionist? a gu>ernului de la Budapesta, !icolae 2itulescu declara- *4inorit?ile nu au a>ut si nu >or a>ea un ap?r?tor mai cald An drepturile lor de egalitate dec@t An mine K...L ;ac? Ans? este >orba ca prin minorit?i s? aFungem la re>iBuire, >? repet?m- !u, niciodat?, nici re>iBuire, nici e6ageraii An >irtutea unui tratat Kcel al minorit?ilor, din 1"20L, care nu a a>ut niciodat? sensul pe care preteniile dumnea>oastr? de naiune dominatoare 1%a dat An trecut si Al d? si ast?Bi+. 8entru concretiBarea politicii de securitate colecti>?, 2itulescu a acionat An scopul Anc3eierii unor tratate de asisten? mutual? Antre un num?r c@t mai mare de state, care s? constituie o plas? urias? aseBat? peste ?rile re>iBioniste, ast7el Anc@t ele s? nu se poat? ridica Ampotri>a #tatu-cHuo-ului teritorial, An acest spirit, ministrul de e6terne rom@n a susinut semnarea An mai 1"$5 a pactelor .e asisten m-t-al Antre Frana si <niunea So>ietic?, precum si Antre ,e3oslo>acia si <niunea So>ietic?. ,on7orm principiului potri>it c?ruia *prietenii prietenilor nostri sunt prietenii nostri+, !icolae 2itulescu a>ea An >edere Anc3eierea unui pact de asisten? mutual? Antre .om@nia si <niunea So>ietic?. An cea de%a doua parte a anului 1"$5 si An prima Fum?tate a lui !15, pe arena internaional a- s-r/enit m-taii importante, An octombrie 1"$5, talia a atacat Abisinia, iar ,onsiliul Societ?ii !aiunilor a cerut aplicarea unor sanciuni economice Ampotri>a agresorului. ,u acest prileF s%a putut obser>a c?, An 7apt, 7orul cu sediul la Cene>a nu putea asigura independena statelor membre. 4ai mult, atunci c@nd a luat cu>@ntul de la tribuna Societ?ii !aiunilor, Amp?ratul :ailO SOlasie a 7ost 3uiduit de Biaristii italieni a7lai An tribuna reBer>at? publicului, iar singurul diplomat care a inter>enit, pentru a cere restabilirea linistii, a 7ost !icolae 2itulescu. n mai 1"$6, 1bisinia a 7ost ane6at? de talia, act acceptat de Societatea !aiunilor. /a # martie 1"$6, Cermania a ocupat 0ona .emilitari0at a RCenaniei, Anc?lc@nd ast7el tratatul de pace de la 5ersailles si acordurile de la /ocamo. !icolae 2itulescu a reacionat prompt- *;ac? repudierea unilateral? a tratatelor de pace ar putea 7i acceptat? 7?r? consecine, aceasta #$

ar 7i s7@rsitul securit?ii colecti>e si al Societ?ii !aiunilor. 1m intra Antr%o lume din care ne credeam iesii pentru totdeauna si care ar 7i gu>ernat? nu de 7ora dreptului, ci de dreptul 7orei+. 8re>iBiunea sumbr? a lui !icolae 2itulescu s%a do>edit, din p?cate, e6act?. 4area Britanic a protestat 7ormal; la 7el si Frana, desi aceasta era direct a7ectat? de ocuparea .3enaniei. 2itulescu considera c? principalul >ino>at pentru adoptarea acestei atitudini capitularde era ministrul 7ranceB de e6terne, 8ierre /a>al, pe care nu se s7ia s?%1 caracteriBeBe ast7el- *8entru acest minunat purs@nge care este Frana, 8ierre /a>al este un r@ndas AngroBitor ce a luat locul tradiionalului Foc3eu de ras? la care acest purs@nge are dreptul+. 8este c@te>a luni, An iulie 1"$6, a iBbucnit r0boi-l ci/il .in SpaniaD Cermania si talia au susinut *rebeliunea+ generalului Franco, An timp ce Frana si 4area Britanic au adoptat politica de neinter>enie. !icolae 2itulescu era con>ins c? o >ictorie a lui Franco ec3i>ala cu o AncuraFare pentru gu>ernanii de la .oma si Berlin de a 7ace noi pasi pe calea r?Bboiului; de aceea, a dispus ca 100 de tunuri si 15 a>ioane % comandate de gu>ernul rom@n An Frana % s? 7ie trimise An spriFinul .epublicii Spaniole. 8e acest 7ond % caracteriBat prin esuarea politicii de securitate colecti>?, ca urmare a politicii conciliatoriste promo>ate de gu>ernele de la /ondra si 8aris % !icolae 2itulescu depunea e7orturi pentru Anc3eierea pact-l-i .e asisten m-t-al c- Uni-nea So/ietic, An iulie 1"$5 el a obinut din partea regelui ,arol al %lea si a gu>ernului 2?t?rescu Amputerniciri depline pentru negocierea unui asemenea pact. 8e aceast? baB? a Anceput, An septembrie 1"$5, con>orbirile cu 4aDsim /it>ino>, comisarul poporului pentru a7acerile e6terne al <niunii So>ietice. ;esi Ant@lnirile dintre cei doi ministri a>eau loc noaptea si An cel mai strict secret, ele au 7ost sesiBate de agenii statelor re>iBioniste, care se simeau leBate de o e>entual? Anelegere rom@no%so>ietic?. ;eosebit de >e3emente au 7ost cercurile gu>ernamentale de la Berlin, care acuBau .om@nia c? ducea o politic? de *Ancercuire+ a Cermaniei. /a r@ndul lor, o7icialii de la Budapesta susineau c? .om@nia de>enea *un agent al .usiei So>ietice An Europa+. 0arecum surprinB?tor, gu>ernul 8oloniei se declara Ampotri>a unui pact rom@no% so>ietic, susin@nd c? el a>ea s? sporeasc? ostilitatea Cermaniei 7a? de statele din aceast? Bon? a Europei. An ar? e6istau cercuri politice ostile unui asemenea pact, deoarece el ar 7i permis trupelor so>ietice s? intre pe teritoriul .om@niei si apoi s? o ocupe, Antre criticii cei mai 7er>eni ai politicii lui 2itulescu se a7lau #& C3eorg3e Br?tianu, ,orneliu Jelea ,odreanu, 1.,. ,uBa, 0cta>ian Coga, ,onstantin 1rgetoianu. ;incolo de o anumit? a7initate ideologic? Antre acestia, se a7la preocuparea unei p?ri a clasei politice de a g?si noi c?i si miFloace pentru ap?rarea integrit?ii teritoriale a .om@niei, An opinia lor %mai ales a lui C3. Br?tianu % .om@nia nu trebuia s? se apropie de <niunea So>ietic?, ci s? caute o alian? cu Cermania, ar? care se a7la An plin? ascensiune, tinB@nd s? de>in? principala putere a Europei. C3. Br?tianu reusise s?%si creeBe importante relaii la Berlin, iar la 16 noiembrie 1"$6, a>ea s? 7ie primit de :itler, care i%a declarat c? *dac? .om@nia s%ar elibera de tendinele bolse>ice K...L interesul Cermaniei ar spori s? >ad? An acest col al Europei o .om@nie independent? si puternic?+. /a r@ndul s?u, !icolae 2itulescu replica ad>ersarilor s?i, declar@nd c? era gata s? negocieBe un pact de asisten? mutual? si cu Cermania, dac? aceast? ar? era dispus? s? garanteBe integritatea teritorial? a .om@niei. !umai c?, An 7apt, 2itulescu nu era recunoscut ca un interlocutor >alabil la Berlin, el 7iind declarat, mai mult sau mai puin o"icial, +er#ona non !rata. 8rincipalele 7ore politice din .om@nia % at@t cele de la gu>ern, c@t si din opoBiie % continuau s? miBeBe pe o singur? carte- a alianei cu marile democraii occidentale '4area Britanic si Frana), socotind Cermania un dusman potenial, cu care nu se puteau stabili relaii de colaborare. Faptul c? cele mai acti>e 7ore antiso>ietice erau de dreapta si de e6trem? dreapt? i%a o7erit lui /it>ino> prileFul de a a7irma c? politica lui 2itulescu nu era si cea a .om@niei, care ar aluneca spre 7ascism, An 7aa acestor aprecieri, 2itulescu s%a deplasat la Bucuresti, unde a obinut, la 1& iulie 1"$6, un document prin care gu>ernul 2?t?rescu Asi rea7irma orient?rile de politic? e6tern? si recon7irma deplinele puteri acordate ministrului de e6terne de a Anc3eia un pact de asisten? mutual? cu <niunea So>ietic?. .e>enit la 4ontreu6, unde se des7?sura Con"erin,a +ri$ind 0trmtorile Mrii Ne!re, 2itulescu i%a preBentat lui /it>ino> noile Amputerniciri. ,omisarul so>ietic i%a declarat- *;e data aceasta >?d c? nu suntei singurul care >rei pactul de asisten? cu <.SS+. ,ei doi au trecut la redactarea proiect-l-i pact-l-i .e asisten mutual?, aFung@nd la urm?torul te6t*1. 1sistena mutual? An cadrul Societ?ii !aiunilor 'ca de e6. An tratatul ce3oslo>ac sau 7ranceB) care s? nu >iBeBe An mod special un stat, ci, An general, orice agresor.
75

2. ntrarea An aciune a 7iec?rei din cele dou? ?ri se >a 7ace numai c@nd Frana >a 7i intrat An aciune. $. Cu>ernul <.SS recunoaste c?, An >irtutea di7eritelor sale obligaii de asisten?, trupele so>ietice nu >or putea trece niciodat? !istrul 7?r? o cerere An acest sens din partea gu>ernului regal al .om@niei, la 7el cum gu>ernul regal al .om@niei recunoaste c? trupele rom@ne nu >or putea trece niciodat? !istrul An <.SS 7?r? o cerere 7ormal? a gu>ernului <.SS. &. /a cererea gu>ernului regal al .om@niei, trupele so>ietice trebuie s? se retrag? imediat de pe teritoriul rom@n la est de !istru, dup? cum, la cererea gu>ernului <.SS, trupele rom@ne trebuie s? se retrag? imediat de pe teritoriul <.SS la >est de !istru+. ;ocumentul, datat 21 iulie 1"$6, a>ea semn?tura lui /it>ino> % care An dreptul punctelor l, $ si & a scris *acceptat+, iar An dreptul punctului 2 a notat- *!u se accept?+ % si a lui !icolae 2itulescu, care a menionat- *!u pot semna con>enia 7?r? articolul 2+. An 7apt, punctele%c3eie erau $ si &, acceptate de /it>ino>, 7apt ce%1 determina pe 2itulescu s? aprecieBe c? *!istrul era recunoscut ca 7rontier?, 7?r? ca Basarabia s? 7ie cedat? .om@niei de <.SS+. An timp ce 2itulescu era Amputernicit de gu>ernul rom@n s? Anc3eie acest pact, /it>ino> a propus am@narea semn?rii lui p@n? An septembrie 1"$6; de asemenea, el a cerut ca documentul s? nu 7ie transmis prin ci7ru la Bucuresti, ci s? 7ie preBentat personal de 2itulescu regelui si gu>ernului .om@niei, An 7apt, /it>ino> nu a>ea Amputerniciri din partea o7icialit?ilor so>ietice pentru semnarea unui asemenea pact de asisten? si nici nu le putea obine. 4oti>ul este unul singur- An 1"2&, c@nd Biroul 8olitic al 8artidului ,omunist al <niunii So>ietice a decis An7iinarea .epublicii So>ietice Socialiste 1utonome 4oldo>enesti, s%a pre>?But c? grania de 1pus a acestei republici a>ea s? 7ie pe r@ul 8rut, ceea ce Ansemna deciBia de ane6are a Basarabiei *la momentul oportun+, An consecin?, gu>ernul so>ietic nu putea acorda Amputerniciri ministrului s?u de e6terne s? semneBe un document care pre>edea, de patru ori, c? grania Antre .om@nia si <.SS era pe r@ul !istru. )s-area politicii .e sec-ritate colecti/ i%a creat lui !icolae 2itulescu o situaie e6trem de di7icil?. Clasul s?u pe plan internaional era tot mai puin ascultat, iar An ar? criticile la adresa acti>it?ii sale se intensi7icau. ;up? # martie 1"$6, *cercul de 7oc+ se str@ngea An Furul ministrului de e6terne rom@n, iar momentul debarc?rii sale era aproape. El #6 de>enise inta atacurilor presei si o7icialit?ilor din Cermania, talia, <ngaria, 8olonia si c3iar Frana si 4area Britanic. !u o dat?, aceste atacuri erau suburbane, >iB@nd 7iBicul s?u, relaiile 3omose6uale, obiceiurile din >iaa cotidian? etc., etc. n 7apt, era atacat? politica e6tern? a .om@niei promo>at? de !icolae 2itulescu. 8resa de dreapta si e6trema dreapt? din ar? era si mai >irulent?, cer@nd demisia ministrului de e6terne, el 7iind preBentat ca promotorul unor interese str?ine, ale iudeo%masoneriei, cu consecine ne7aste pentru .om@nia. ;ar rolul decisi> Al a>eau liderii politici, care ineau An m@inile lor 7r@iele politicii naionale. C3eorg3e 2?t?rescu, presedintele ,onsiliului de 4inistri, nu mai era dispus s? se lase dominat de ministrul s?u de e6terne si propusese An mai multe r@nduri regelui Anlocuirea lui 2itulescu. 8e de alt? parte, ,arol al %lea se simea eclipsat de personalitatea lui 2itulescu si aprecia c? sosise >remea s? se dispenseBe de un colaborator incomod si s? preia An *m@inile regale+ conducerea politicii e6terne a .om@niei. ,amarila regal? era tot mai ostil? lui 2itulescu; Elena /upescu nu putea uita 7aptul c? acesta *se inea la distana+ si a e>itat s?%i 7ac? o >iBit? la >ila din 1leea 5ulpac3e. Socotind c? terenul era deFa preg?tit, ,arol al %lea si C3eorg3e 2?t?rescu au pus la cale *lo>itura de graie+. Sub prete6tul c? se impunea *omogeniBarea gu>ernului+, 2?t?rescu si%a depus mandatul la 2" august 1"$6, iar regele 1%a Ans?rcinat cu construirea unui nou cabinet, An 7apt, era >orba de o remaniere gu>ernamental?, An urma c?reia !icolae 2itulescu a <ost 4nlt-rat din 7uncia de ministru de e6terne, An locul s?u a 7ost numit 5ictor 1ntonescu, 7runtas al 8artidului !ational%/iberal. 2itulescu, nea>iBat despre aceast? remaniere, a 7ost anunat printr%o telegram? c? nu mai este ministru de e6terne al .om@niei. 17lat la ,ap 4artin, el a declarat presei- *!oul gu>ern nu mai are ne>oie de ser>iciile mele. E dreptul s?u. 1s 7i pre7erat, totusi, s? 7i 7ost pus dinainte An curent cu inteniile sale, c?ci nu eu as 7i 7ost cel care s? 7i Ancurcat cu persoana mea pe cine>a+. ;up? ce, An repetate r@nduri, 2itulescu Asi preBentase demisia, iar ,arol al %lea si 2?t?rescu au st?ruit s? re>in?, satis7?c@ndu%i cererile, de aceast? dat? regele si primul%ministru s% au r?Bbunat Antr%o manier? *balcanic?+. ;up? remanierea din 2" august 1"$6, ,arol al %lea, C3eorg3e 2?t?rescu si 5ictor 1ntonescu au 7?cut

repetate declaraii potri>it c?rora politica e6tern? a .om@niei nu a>ea un caracter personal, nu era e6presia ## >oinei unui singur om, si c? ea >a continua pe linia tradiional?, baBat? pe marile democraii occidentale 'Frana si 4area Britanic), pe 4ica Anelegere si Anelegerea Balcanic?, pe relaii amicale cu toi >ecinii, inclusi> cu <niunea So>ietic? An >ederea de7initi>?rii pactului de asisten? mutual?. <niunea So>ietic? s%a 7olosit de Anl?turarea lui !icolae 2itulescu din gu>ern, pentru a susine c? politica e6tern? a .om@niei se sc3imbase si c? semnarea pactului de asisten? mutual? nu mai era *de actualitate+. 1st7el, /it>ino> nu se mai simea angaFat de cele con>enite cu omologul s?u rom@n la 21 iulie 1"$6. 0 dat? cu Anlocuirea lui !icolae 2itulescu la 2" august 1"$6, se 4ncCeia o etap important? din istoria relaiilor diplomatice ale .om@niei, caracteriBat? prin iniiati>?, consec>en?, dinamism si autentic prestigiu mondial. 8rin numirea An 7runtea 4inisterului de E6terne a unei personalit?i sterse, puin cunoscute pe plan internaional, ,arol al %lea si C3eorg3e 2?t?rescu au urm?rit retragerea .om@niei din prim%planul diplomaiei, An conte6tul esu?rii securit?ii colecti>e europene, si promo>area unei politici c@t mai prudente, >iB@nd strict interesele naionale. c) Sit-aia internaional a Romniei 4n anii !1"# !1! An 1"$6%1"$(, pe cerul Europei se adunau nori grei, care pre>esteau declansarea unei noi con7lagraii mondiale. 1ne6area 1ustriei de c?tre Cermania, An martie 1"$(, si acordul de la 4unc3en, din septembrie acelasi an, au constituit e>enimente care au AncuraFat Cermania pe drumul declans?rii unei noi con7lagraii mondiale. *iincCen#-l a Anc3eiat o etap? An >iaa politic? internaional? si a desc3is o alta % An care raiunea politic? era tot mai mult Anlocuit? cu 7ora brutal?. 2ranBacia de la 4Xnc3en a impus tuturor statelor s? ree6amineBe reBultatele politicii anterioare, s? ree>alueBe raportul de 7ore creat, s? desci7reBe perspecti>ele >ieii internaionale. De0membrarea CeCoslo/aciei a a>ut consecine e6trem de negati>e pentru .om@nia, care a pierdut un aliat credincios si principala surs? de apro>iBionare cu armament. ;e asemenea, acest act a marcat .e0a;re;area *icii 4nele;eri, care constituia unul din punctele de spriFin ale politicii e6terne rom@nesti An lupta Ampotri>a re>iBionismului 3ort3Mst. An acest cadru internaional se Anscriu /i0itele l-i Carol al FI#lea la /ondra '15%1( noiembrie) si 8aris '1"% 21 noiembrie), pentru a solicita spriFin economic si politic, An >ederea respingerii presiunilor Cermaniei, An #( mod concret, el a cerut e6tinderea relaiilor comerciale, Andeosebi prin sporirea e6portului rom@nesc, acordarea unor credite pentru AnBestrarea armatei rom@ne, sporirea li>r?rilor de armament. ;ar cele dou? gu>erne au e>itat s?%si ia >reun angaFament, ceea ce a Ansemnat, An 7ond, c? .om@nia nu putea conta pe spriFinul 4arii Britanii si Franei. 8olitica e6tern? promo>at? de gu>ernele din perioada interbelic?, baBat? pe ideea c? cele dou? mari state occidentale >or ap?ra si >or spriFini .om@nia, primea o grea lo>itur?. /a Antoarcerea An ar?, regele s%a oprit An Cermania unde, An Biua de 2& noiembrie, a a>ut con>orbiri cu :itler. ,arol a propus intensi7icarea cooper?rii economice rom@no%germane si a sugerat ca .eic3%ul s? nu mai spriFine preteniile re>iBioniste ale <ngariei. :itler s%a declarat de acord cu e6tinderea relaiilor economice Antre .om@nia si Cermania, dar a e>itat s? se pronune Ampotri>a re>iBionismului 3ort3Mst. 8reBent la con>orbire, ministrul de e6terne german, >on .ibbentrop, a reBumat ast7el spusele 7u3rer%ului- * deea 7undamental? a politicii noastre An momentul de 7a? trebuie s? 7ie de a ine An sa3 at@t <ngaria c@t si .om@nia, pentru a le 7olosi, An 7uncie de e>oluia situaiei, An interesul german+. /a 12 7ebruarie 1"$" au Anceput la Bucuresti tratati>e An >ederea Anc3eierii unui acord economic Antre .om@nia si Cermania. ;ar propunerile delegaiei germane >iBau subordonarea economic? a .om@niei, *adaptarea+ economiei noastre la ne>oile Berlinului. ;elegaia economic? rom@n? opunea o d@rB? reBisten? c@nd, la 1& martie 1"$", trupele naBiste au in>adat ,e3oslo>acia, c?lc@nd An picioare acordul de la 4unc3en. /a r@ndul lor, armatele mag3iare au intrat An <craina Subcarpatic?, pe care au ane6at%o An Antregime. 4area Britanic si Frana, desi garantaser? 7rontierele ,e3oslo>aciei, s%au mulumit s? 7ac? declaraii c? aceasta era ultima agresiune pe care o mai tolerau. .eic3%ul a pro7itat din plin de climatul politic creat prin ocuparea ,e3oslo>aciei pentru a e6ercita puternice presiuni asupra .om@niei. ;up? discuii agitate, la 2$ martie 1"$" a 7ost semnat Tratat-l economic romno# ;erman, prin care c?peteniile de la Berlin au urm?rit subordonarea ?rii noastre .eic3%ului naBist. 8rin acest tratat, Cermania a c?p?tat largi posibilit?i de a p?trunde An economia rom@neasc?, de a o aser>i si e6ploata. Cu>ernul 1rm@nd ,?linescu a 7?cut concesii economice An sperana c? >a reusi s? e>ite ocuparea militar? a .om@niei. <lterior, a 7?cut tot ce i%a stat An putin? pentru a tergi>ersa aplicarea lui si acapararea

#" economiei rom@nesti de c?tre Cermania. 8e de alt? parte, An conte6tul renun?rii treptate la conciliatorism, 4area Britanic si Frana au semnat cu .om@nia acorduri economice menite s? contrabalanseBe e7ectul tratatului din 2$ martie 1"$". ;e asemenea, la 1$ aprilie, gu>ernele de la /ondra si 8aris 7?ceau cunoscut c? au decis s? garanteBe integritatea teritorial? a .om@niei si Creciei. 1ceste garanii a>eau numai o >aloare teoretic?, Antruc@t ele nu au 7ost urmate de >reun acord te3nic, care s? stabileasc? An mod concret aFutorul pe care cele dou? ?ri urmau s?% 1 primeasc?. An acest timp, gu>ernul rom@n a Ancercat s? obin? o ameliorare a relaiilor c- Uni-nea So/ietic, 1rm@nd ,?linescu a c?utat s? reia politica promo>at? de !icolae 2itulescu 7a? de >ecinul de la r?s?rit, sper@nd c? >a reusi s? aFung? la Anc3eierea unui pact de neagresiune rom@no%so>ietic, pe baBa recunoasterii #tatu-Fuo-ului teritorial. /a ( mai 1"$", ministrul de e6terne rom@n, Crigore Ca7encu, a a>ut o discuie la Bucuresti cu 8otemDin, adFunctul comisarului poporului pentru a7acerile e6terne, An cadrul c?reia si%a e6primat dorina Ambun?t?irii relaiilor dintre .om@nia si <niunea So>ietic?. /a 11 august, ,arol al 11%lea a purtat tratati>e cu smet nonii, presedintele 2urciei, solicit@nd ca gu>ernul turc s? miFloceasc? o apropiere rom@no%so>ietic?, merg@ndu%se p@n? la Anc3eierea unui pact de neagresiune Antre cele dou? ?ri. ;ar, semnarea Pact-l-i *oloto/#Ribbentrop, numit *2ratat de neagresiune Antre <niunea So>ietic? si .eic3%ul Cerman+, la 2$ august 1"$", a anulat aceste e7orturi. 5estea Anc3eierea pactului so>ieto%german a 7ost primit? cu o >ie neliniste de cercurile politice si diplomatice din .om@nia, mai ales c? Biarele americane t?ceau re7eriri la un protocol adiional secret al acestui pact, >iB@nd modi7ic?ri teritoriale An Bona estic? a Europei, Antre 4area Baltic? si 4area !eagr?, Antr%ade>?r, acest protocol pre>edea la punctul $ c? *8artea so>ietic? subliniaB? interesul pe care%1 mani7est? pentru Basarabia. 8artea german? Asi declar? totalul deBinteres politic 7a? de aceste teritorii+. 8ractic, la 2$ august 1"$", Cermania a acceptat cererea <niunii So>ietice >iB@nd ane6area p?rii de r?s?rit a 4oldo>ei si deBmembrarea .om@niei. n aFunul celui de%al doilea r?Bboi mondial, 7uncionarea alianelor politice si militare ale .om@niei era anulat? prin aciunea unor 7actori e6terni. ;esi continuau s? e6iste de ?ure, Societatea !aiunilor, tratatele de pace, principalele instrumente de garanie si de recunoastere pe plan internaional a (0 unit?ii de stat a .om@niei erau de "acto des7iinate, An >iaa internaional? se instaurase politica de 7or? si dictat, de nesocotire a >oinei popoarelor. /a l septembrie 1"$", Cermania a atacat 8olonia, act care a marcat .e0ln-irea celei .e#a .o-a mari con<la;raii mon.iale a secolului al YY%lea. n Biua de $ septembrie, 4area Britanic si Frana au declarat r?Bboi Cermaniei, 7?r? s? inter>in? e7ecti> An lupt?. /a 1# septembrie, trupele so>ietice au intrat An 8olonia, ocup@nd aproape dod? treimi din teritoriul acesteia, An con7ormitate cu planul 4oloto>%.ibbentrop. Antrunit la 6 septembrie, ,onsiliul de ,oroan? a 3ot?r@t ca .om@nia *s? obser>e strict re;-lile ne-tralitii stabilite prin con>enii internaionale 7a? de beligerani An actualul con7lict+. 1ceast? neutralitate a a>ut un caracter acti>, 7iind 7a>orabil?, An esen?, alianelor anglo%7ranceBe si >ictimelor agresiunii, o7icialit?ile si poporul rom@n mani7est@ndu%si soli.aritatea c- Polonia, c?But? >ictim? agresiunilor german? si so>ietic?. 2ratatul de alian? dintre .om@nia si 8olonia nu a>ea An >edere o agresiune din partea Cermaniei, iar gu>ernul poloneB nu acceptase propunerea p?rii rom@ne 'din martie 1"$") de a i se da un caracter er!a omne#. ;e asemenea, se cu>ine menionat 7aptul c?, An AmpreFur?rile critice de la Anceputul lunii septembrie 1"$", 8olonia nu a cerut aFutorul militar al .om@niei, solicit@nd doar ca ara noastr? s? acorde ospitalitate presedintelui .epublicii si membrilor gu>ernului poloneB. 1>@nd An >edere situaia e6trem de di7icil? An care se g?sea .om@nia, se poate aprecia si mai bine realitatea c? gu>ernul si poporul rom@n au 7?cut tot posibilul pentru a Anlesni reBistena 8oloniei An 7aa agresiunii, An ciuda protestelor >e3emente ale Cermaniei, gu>ernul rom@n a inter>enit pentru a asigura libera trecere prin str@mtorile 4?rii !egre a >aselor Anc?rcate cu material de r?Bboi destinate >ictimelor agresiunii si a Ang?duit tranBitul acestuia pe teritoriul .om@niei. ,u toate presiunile gu>ernului 3itlerist, gu>ernul preBidat de 1rm@nd ,?linescu a acordat spriFin direct aciunii de tranBitare a teBaurului B?ncii 8oloniei pe teritoriul .om@niei si de e>acuare a lui prin portul ,onstana. ;e asemenea, o parte a teBaurului poloneB a 7ost p?strat? An Bucuresti, 7iind restituit? An 1"&#. An acele momente grele pentru poporul poloneB, .om@nia si%a desc3is grania pentru re7ugiaii, precum si pentru autorit?ile ci>ile si militare. ,irca 100.000 de poloneBi, dintre care 60.000 de militari, au trecut grania An .om@nia, unde s%au bucurat de ospitalitatea si simpatia poporului nostru. /a 16 septembrie, gu>ernul rom@n a o7erit presedintelui si (1

gu>ernului 8oloniei *ospitalitatea sau dreptul de trecere prin .om@nia+. 8e aceast? baB?, An noaptea de 16/1# septembrie, au intrat An ara noastr? gnacM 4oscicDi, presedintele .epublicii 8olonia, maresalul .MdB SmiglM, se7ul ,artierului Ceneral al armatei poloneBe, losep3 BecD, ministrul de e6terne, si alte persoane o7iciale. ,u aFutorul gu>ernului rom@n, o parte dintre acestia au plecat An 0ccident, unde au continuat lupta pentru eliberarea 8oloniei. 1titudinea gu>ernului rom@n a nemulumit pro7und Berlinul, care a pus la cale asasinarea lui 1rm@nd ,?linescu An Biua de 21 septembrie 1"$". 0pinia public? a >?But An acest gest terorist m@na Cermaniei si o Ancercare din partea conduc?torilor ei de a subFuga .om@nia. n perioada septembrie 1"$" % 7ebruarie 1"&0, diplomaia rom@n? si%a concentrat e7orturile An direcia realiB?rii unui bloc al ne-trilor, ;up? o serie de taton?ri, gu>ernul rom@n a propus, la 2( octombrie 1"$", crearea unui bloc An care s? intre, al?turi de ?rile membre ale Anelegerii Balcanice '.om@nia, ugosla>ia, 2urcia, Crecia), Bulgaria, talia si <ngaria. 1ceste state urmau s? menin? o neutralitate des?>@rsit? An cadrul con7lictului european si s? p?streBe o atitudine bine>oitoare 7a? de acel membru al blocului care ar 7i de>enit >ictima unei agresiuni. niiati>a era An interesul tuturor popoarelor din aceast? Bon?, deoarece >iBa ap?rarea independenei si su>eranit?ii lor naionale. ;ar, An urma presiunilor 7?cute de Cermania asupra gu>ernelor de la .oma, So7ia si Budapesta, aceast? iniiati>? a esuat. 4erg@nd pe calea =a.aptrii la realiti>, regimul lui ,arol al l%lea a Anceput s? reorienteBe politica e6tern? a .om@niei. E7ortul de reorientare a 7ost dramatic, deoarece An relaiile internaionale 7actorul decisi> era 7ora. !icolae lorga se adresa An acele Bile studenilor s?i- *An momentul c@nd trei ?ri- 1ustria, ,e3oslo>acia, 8olonia au disp?rut, trei ?ri care au 7ost spriFinite de o baB? naional? ce era socotit? sacr? si desigur c? ideea aceasta naional? este sacr? pentru inima 7iec?ruia dintre dumnea>oastr? % An momentul c@nd cine>a se sup?r? pe unde>a, s%ar putea ca orase Antregi s? 7ie des7iinate prin aruncarea de bombe din a>ioane care Bboar? si la sapte mii de metri deasupra p?m@ntului, 7iind in>iBibile % cel mai Q>iteaBR miFloc de lupt? cum este si miFlocul de a distruge o 7lot? Antreag? cu >ase care nu ies la supra7a? si se poate Ant@mpla s? scape dup? ce au s?>@rsit marea crim?, distrug@nd si marile a>eri cuprinse An pereii >aselor acestora % An momentul c@nd anumite amenin?ri s%au Andreptat si asupra noastr?+, se impunea 7orti7icarea constiinei naionale, mai ales a tineretului. (2

Veicn ului 1st7el, dup? ce trupele 3itleriste au cotropit ;anemarca + Z , angaFa S[ S reasca e6 rt ,+ n 8 8 +l petrol An 1"&0 8 r2, 7enS15? +eterica\ declansat? de Cermania W 8 gie1 ande1 /u6embur nt N N g+lu] Si Franei, la 2# 8a,t<l 8etr luLui e s ^a 2Z + +] iar la 2" %ai, ,onsiliul de ,oroan? a
i Sa Se 0rienteBe s re cel de a7 Jr o 27 E E Er e ma + ni e_ 8 r ponderea m n + + g u >e Zentale a crescut ponderea mmistnlor cu orientare 7ilogerman?. e l a i e 1 " & 0

d) Pier.erile teritoriale .in !2%


8nncipalul \ 2 2 N++ 1 " & N a p r o d u s 0 0e a7la An acorda >re r +NN EEEEE Z8Zbilitatea de a _ e>entuaL :2 + + atea c? ar 7i dont, 7apt ,<mente 1St7el pr0,eS<l de iBolare Anc3 N 8olitic? a m@niei

S?u pilon de

8 omo>at? promo>ata

BaSarab iei

, * nor.-l-i B-co/inei, /a 2$ iunie 1"&0,

s%a pr?busit r e a l e 6Yteme al <.SS in7ormane >o n N 2olJnare ,_ 3ulenbur gN a asadorul Cermaniei la 4osco>a, c? 5 de # m,1 BaSambiei +< mai 8ermite nici ama +%e+.
Ste

nemaiput@nd conta

N 8 + T e6tern. 0 iluBie politic? gu>ernani, rom@ni timp de dou? decenii


e u

6Yteme al <.SS

ro

,oroanei austnece+.

+Cemania e e 7idel? N "$"N dar c? 8rete e so>ietice a 7ost N 8 t + 25 iunie Cemania cee N EI decla acordul ? g at a ,a 4o `>a nr i et l, % ? N #Z + A n s 8 lr i t u l I I cu problemei . ,0nducerea rom@n? pentru o clari7icare pasnic? a problemei Basarabiei, An sensul rusesc+.
i a limitat reten ille

spuns ,a

rom@n1+ S6ara Jll7.de 26 iunie 1"&0N g3emul so>ietic a adresat gu>ernului oman o nota ultimati>? prin care%i cerea s? *AnapoieBe cu orice pre
($ <niunii So>ietice Basarabia+ si s? *transmit? <niunii So>ietice partea de nord a Buco>inei+. /a ,onsiliul de ,oroan? con>ocat An dimineaa Bilei de 2# iunie, 11 participani s%au declarat Ampotri>a accept?rii notei ultimati>e, & au 7ost pentru discuii cu partea so>ietic?, iar 1$ au 7ost pentru cedare. Cu>ernul rom@n a transmis la 4osco>a dorina sa de a purta negocieri asupra *tuturor problemelor eman@nd de la gu>ernul so>ietic+. ;ar, printr%o nou? not? ultimati>? din noaptea de 2# iunie, gu>ernul <.SS a apreciat c? *r?spunsul gu>ernului regal al .om@niei+ era imprecis, *deoarece nu se spune direct c? el primeste propunerea gu>ernului so>ietic de a%i restitui neAnt@rBiat Basarabia si partea de nord a Buco>inei+, Antrunit din nou, ,onsiliul de ,oroan? a decis s? accepte ultimatumul so>ietic, numai sase dintre participani 7iind Ampotri>? si unul abin@ndu%se. /a $ iulie 1"&0, trupele so>ietice s%au instalat pe noile granie Antre .om@nia si <...S.S. 8oporul rom@n a primit cu mult? durere actul ocup?rii Basarabiei si nordului Buco>inei, An ar? declar@ndu%se doliu naional si a>@nd loc sluFbe An care se cerea spriFinul lui ;umneBeu, pentru ca dreptatea s? re>in? pe p?m@nt, An timp ce toate partidele politice din .om@nia si%au e6primat opoBiia sau m?car regretul pentru cedarea Basarabiei si nordului Buco>inei, 8artidul ,omunist din .om@nia a salutat *eliberarea+ acestor teritorii *de sub Fugul capitalistilor si mosierilor rom@ni+. !oul gu>ern, preBidat de on Cigurtu, a declarat la 5 iulie c? orientarea Romniei spre A3 era *un 7apt Amplinit+. ;ar :itler aprecia c? sosise >remea s? treac? la satis7acerea preteniilor teritoriale ale <ngariei si Bulgariei pe seama .om@niei. /a 15 iulie, 7u3rer%ul i%a adresat lui ,arol al %lea o scrisoare An care, pe un ton ultimati>, cerea ca .om@nia s? se AncadreBe de7initi> An linia politic? a .eic3% ului si s? consimt? la ced?ri teritoriale 7a? de >ecinii s?i, subliniind c? re>iBuirea de>enise ine>itabil?*0rice Ancercare de a Anl?tura, prin mane>re tactice de >reun 7el sau altul pericolele care amenin? ara dumnea>oastr? trebuie 's? su7ere) si >a su7eri un esec. S7@rsitul, mai de>reme sau mai t@rBiu % si poate An 7oarte scurt timp % ar putea 7i c3iar distrugerea .om@niei+. Ce.area Ca.rilater-l-i, An Biua de $ august 1"&0, :itler a cerut gu>ernului rom@n s? cedeBe Bulgariei partea de sud a ;obrogei %,adrilaterul. /a tratati/ele romno#b-l;are, Ancepute la ,raio>a An Biua de 1" august, partea rom@n? a satis7?cut integral cererile teritoriale ale Bulgariei, grania dintre cele dou? ?ri 7iind stabilit? prin 1cordul semnat la # septembrie 1"&0 pe linia trasat? Anainte de 1"1$. (&

Dictat-l .e ia (iena, /a sugestia imperati>? a Berlinului s%a 3ot?r@t organiBarea unor tratati>e rom@no% mag3iare, care au Anceput An Biua de 16 august 1"&0 la 2umu Se>erin. ;elegaia rom@n? a propus ca baB? de discuie e7ectuarea unui sc3imb de populaie, Ansoit de mici recti7ic?ri de 7rontier?, An timp ce delegaia mag3iar? a cerut cedarea a 2/$ din teritoriul 2ransil>aniei, Ansum@nd $," milioane locuitori, dintre care peste 2,2 milioane erau rom@ni. 2ratati>ele s%au des7?surat cu intermitene p@n? la 2& august, c@nd s%a consemnat esecul lor. :ot?r@t s?%si asigure posibilitatea st?p@nirii resurselor petroliere rom@nesti, precum si a produselor agro%alimentare din ?rile sud%est europene, necesare des7?sur?rii r?Bboiului, gu>ernul naBist nu era interesat Antr%un con7lict armat rom@no%ungar. ;e aceea, Cermania si talia au decis s? recurg? la metoda dictatului direct, An Biua de 26 august, >on .ibbentrop i%a propus lui ,iano con>ocarea la 5iena a ministrilor de e6terne ai .om@niei si <ngariei, pentru a primi *s7aturile amicale+ ale 16ei, An >ederea g?sirii unei soluii. /a 2# august, Hitler a <i3at ;rania Antre cele dou? ?ri, dup? ce cu o Bi Anainte ordonase m?suri militare speciale, pentru o e>entual? inter>enie An .om@nia. n acest scop au 7ost puse An alert? Bece di>iBii de in7anterie si dou? di>iBii de tancuri. /a 2( august, 7u3rer%ul a ordonat ca patru di>iBii blindate si dou? motoriBate s? 7ie gata de aciune An >ederea ocup?rii Bonei petroliere din .om@nia. ;e asemenea, se a>ea An >edere deplasarea unor trupe de parasutisti si de desant aerian pentru ocuparea rapid? a celor mai importante Bone strategice din ara noastr?. An Biua de 2" august, ministrii de e6terne ai Cermaniei si taliei au comunicat delegaiei rom@ne si celei mag3iare, sosite la 5iena, c? discuiile erau inutile, deoarece nu se putea aFunge la un acord, ast7el Anc@t deciBia >a 7i luat? de *arbitri+. 8e aceast? baB? se 7oloseste termenul de *arbitraFul+ de a 5iena. 8entru a a>ea calitatea de *arbitri+, acestia ar 7i trebuit s? 7ie neutri, impariali, deBinteresai, adic? s? 7i luat deciBii pe baBa 7aptelor obiecti>e. n realitate, Cermania si talia se a7lau, prin politica lor re>iBionist? si re>ansard?, de partea <ngariei 3ort3Mste, iar agresiunile militare si subFugarea popoarelor constituiau o tr?s?tur? de7initorie a politicii 3itleriste si mussoliniene. Anc? de la 1$ ianuarie 1"$", <ngaria 7?cea parte, al?turi de Cermania si talia, precum si de Haponia, din 8actul 1nticomintern. 2oate
(5 acestea ar?tau limpede c? nu era >orba de un *arbitraF+, ci de un ade>?rat *dictat+ impus .om@niei. An discuiile cu repreBentanii ?rii noastre, .ibbentrop si ,iano au declarat categoric c? dac? acestia nu >or accepta cedarea unei p?ri a 2ransil>aniei, .om@nia a>ea s? de>in? obiectul unei aciuni militare, s? 7ie in>adat? si stears? de pe 3arta Europei. Ei au cerut, An mod ultimati>, gu>ernului rom@n s? accepte *arbitraFul+. An acest timp au a>ut loc deplas?ri de trupe so>ietice spre 8rut, urmate de unele incidente la grania dintre .om@nia si <niunea So>ietic?. 8e de alt? parte, gu>ernul de la 4osco>a a 7?cut cunoscut c? spriFinea re>endic?rile teritoriale ale <ngariei pe seama .om@niei. Antrunit An grab?, Consili-l .e Coroan a 3ot?r@t % cu 21 >oturi pentru, 10 contra si l abinere % primirea *arbitraFului+. 1ceast? deciBie a 7ost luat? sub imperiul 7orei, cu g@ndul de a sal>a e6istena statului rom@n a7lat Antr%una din cele mai critice situaii din Antreaga sa istorie. ;up? ce au primit acceptul Bucurestilor si Budapestei, ministrii de e6terne ai Cermaniei si taliei au preBentat 3arta pe care era trasat? noua grani? Antre .om@nia si <ngaria. =ara noastr? era obligat? s? cedeBe &2 2&$ Dm2 cu 2.66#.00# locuitori. ;up? pronunarea sentinei a a>ut loc, An noaptea de $0/$1 august, un nou ,onsiliu de ,oroan?, care a luat act de 3ot?r@rea *arbitrilor+. mediat ce au a7lat de cele 3ot?r@te la 5iena, cet?enii de pe Antreg cuprinsul ?rii, de la orase si sate % muncitori, ?rani, intelectuali, 7uncionari, o7ieri si soldai, Beci si sute de mii de oameni, aparin@nd tuturor categoriilor sociale, au e6primat, An cadrul unor mari mani7estaii de strad?, protestul si indignarea 7a? de acest act dictatorial impus de puterile totalitare, Anc? din seara de $0 august, rom@nii din orasul ,luF au iesit An strad? cu steaguri tricolore, scand@nd loBinci ca- *!ici un petec de p?m@nt+, *5rem s? murim ap?r@ndu%ne 7runtariile+, *1rdealul s? nu 7ie ciuntitW+. Ei au e6pediat gu>ernului o telegram? An care declarau c? resping cu 3ot?r@re dictatul de la 5iena si sunt gata s? apere cu >iaa p?m@ntul str?mosesc. An Bucuresti, mii de cet?eni adunai An 7aa statuii lui 4i3ai 5iteaBul % simbol al unit?ii naionale a tuturor rom@nilor % au demonstrat sub loBinca- *!u d?m 1rdealul+ si au intonat c@ntecele patriotice *;esteapt?% te, rom@neW+ si *8e%al nostru steag e scris <nire+. /a Braso>, mani7estaiile de protest au Ambr?cat at@t 7orma demonstraiilor de strad?, c@t si a gre>elor, participanii cer@nd reBisten? (6

armat? Ampotri>a dictatului. /a 0radea, mani7estaiile de strada au a>ut un puternic caracter antire>iBionist si anti3itlerist; Ampreun? cu soldaii si o7ierii care erau silii s? p?r?seasc? orasul 7?r? lupt?, cet?enii rom@ni au demonstrat An 7aa consulatului german. 4ari mani7estaii au a>ut loc la 2imisoara, Sibiu, ,ugir, ;e>a, :unedoara, 1lba lulia, 0r?stie, ,onstana, asi s.a. Prb-sirea l-i Carol al H#lea, ScCimbarea re;im-l-i politic, .idic@ndu%se cu energie Ampotri>a dictatului din $0 august 1"&0, populaia condamna An acelasi timp regimul lui ,arol al 11%lea, care se do>edise incapabil de a ap?ra integritatea teritorial? a .om@niei, An mai puin de trei luni, .om@nia pierduse "".#$( Dm2 '$$,(G din supra7a?) si 6.(21.000 locuitori '$$,$G din populaie). Cu>ernul Cigurtu a Ancercat s? st?>ileasc? mani7estaiile populare, ordon@nd autorit?ilor s? inter>in? pentru restabilirea ordinii. ;ar, An numeroase caBuri, autorit?ile Ansesi s%au al?turat mani7estanilor care condamnau dictatul de la 5iena si politica lui ,arol al ia%lea de acceptare a acestuia, An ultima Bi a lunii august si An primele Bile ale lunii septembrie, poporul rom@n si%a cucerit drepturile si libert?ile democratice care, de la l 0 7ebruarie 1"$(, Ai erau interBise- dreptul de Antrunire, de organiBare, libertatea cu>@ntului, a presei. n Biua de 2 septembrie 1"&0, regele nota o discuie a>ut? cu 5aier 8op- *Este e6trem de AngriForat de situaie. 5alul de nemulumiri creste >ertiginos, Bice el, c3iar An armat?. ;up? el c3estiunea preBint? o deosebit? gra>itate c?ci ura se Andreapt? Ampotri>a mea. 2rebuie, Bice el, c@t mai repede o sc3imbare de gu>ern. 5a trebui g?sit ce>a, cine>a de prestigiu si autoritate, cum ar 7i dup? p?rerea lui generalul 1ntonescu. 1m r?mas uluit de aceast? propunere+. @eneral-l Ion Antonesc- intrase An diBgraia lui ,arol al %lea si a camarilei sale Anc? din 1"$&, c@nd a deB>?luit deturnarea unor 7onduri destinate ap?r?rii naionale. /a s7@rsitul lunii iunie 1"&0, generalul adresase regelui o scrisoare, prin care se declara Ampotri>a ced?rii Basarabiei si nordului Buco>inei, o7erindu%se s? sal>eBe <ce mai e#te cu +utin, de #al$at, din Coroan, din ordine #i din !rani,e=D, el cerea su>eranului s? nu mai asculte de <"or,ele oculte= care <ne-an adu# unde ne !#im=. ;rept r?spuns, ,arol al %lea a decis internarea generalului on 1ntonescu la m?n?stirea Bistria 'Fudeul 5@lcea).
(# An AmpreFur?rile de dup? dictatul de la 5iena, regele a trebuit s? apeleBe la on 1ntonescu, deoarece acesta se bucura de Ancrederea armatei si a principalelor partide politice, An acelasi timp, generalul nu se d?dea An l?turi din 7aa greut?ilor, 7iind decis s?%si asume r?spunderi personale pentru meninerea 7iinei statale a .om@niei si restabilirea ordinii publice. n7ormat asupra 3ot?r@rii regelui, luliu 4aniu a a>ut o Antre>edere cu on 1ntonescu la 8loiesti, An cursul discuiei, cei doi au c?But de acord s? acioneBe pentru detronarea ui ,arol al %lea si 7ormarea unui gu>ern de uniune naional?, An Bilele de 2%& septembrie, on 1ntonescu a dus tratati>e cu luliu 4aniu, ,onstantin . ,. Br?tianu si cu :oria Sima, An >ederea constituirii unui cabinet de *uniune naional?+, An 7apt, liderii naional% ?r?nisti si naional%liberali nu doreau s?%si asume r?spunderea conducerii ?rii An asemenea AmpreFur?ri dramatice, urm?rind s?%1 determine pe generalul on 1ntonescu s? preia sarcina de a redresa % at@t c@t era posibil An acele AmpreFur?ri % situaia. luliu 4aniu si ,. .,. Br?tianu au adoptat tactica tergi>ers?rilor, cer@ndu%i lui on 1ntonescu ca mai Ant@i s? obin? abdicarea lui ,aroW al %lea. /a $ septembrie, legionarii au Antreprins o serie de atacuri armate Ampotri>a autorit?ilor de stat, a unor unit?i militare, soldate cu mori si r?nii. /a & septembrie, generalul on 1ntonescu a 7ost Ans?rcinat de ,arol al %lea cu constituirea unui nou gu>ern. n7orm@ndu%1 pe ministrul german Fabricius asupra misiunii si a planurilor sale, acesta 1%a *s7?tuit+, An numele .eic3%ului, s?%si asume puteri depline, s? Anl?ture camarila si s? acioneBe pentru detronarea monar3ului. /a r@ndul s?u, on 1ntonescu a cerut asigurarea *garaniilor+ date .om@niei de Cermania si talia la $0 august 1"&0 si s%a ar?tat dispus s? acioneBe pentru ad@ncirea relaiilor economice rom@no%germane. An urma acestor discuii, ministrul Fabricius telegra7ia la Berlin- <Cred c n +er#oana lui 9Antone#cu: am !#it un om n "iitntea !u$ernului romn, care e#te "erm *otrt # e7ecute im+ortantele noa#tre cereri aici=. on 1ntonescu i%a pretins lui ,arol al %lea, An seara Bilei de & septembrie, s?%i acorde p-teri .epline, ;up? multe eBit?ri, d@ndu%si seama c? nu mai a>ea pe cine s? se spriFine pentru a opune reBisten?, regele 1%a An>estit, An dimineaa Bilei de 5 septembrie, pe on 1ntonescu cu *depline puteri pentru conducerea statului rom@n+, An aceeasi Bi a 7ost suspendat? ,onstituia si au 7ost diBol>ate ,orpurile legiuitoare. 8rin aceste decrete se punea de 7apt cap?t regimului de la 10 7ebruarie 1"$(.

n seara Bilei de 5 septembrie, on 1ntonescu i%a cerut regelui s? abdice, Aneleg@nd c? partida era iremediabil pierdut?, An dimineaa Bilei de 6 septembrie, ,arol al %lea semnat un A+el ctre ,ar prin care anuna c? a trecut asupra 7iului s?u *grelele sarcini ale domniei+, An aceeasi Bi, principele mostenitor 4i3ai a depus Fur?m@ntul An calitate de rege, asigur@ndu%se ast7el meninerea instituiei monar3ice. 8rintr%un nou decret, semnat de regele 4i3ai, on 1ntonescu era rOin>estit eu *drepturi depline+. .egele r?m@nea cu urm?toarele prerogati>e- era capul ostirii; a>ea dreptul de a bate moned?; con7erea decoraiile rom@ne; primea si acredita ambasadorii si ministrii plenipoteniari; numea pe primul ministru, Ans?rcinat cu depline puteri; a>ea drept de amnistie si graiere. /a 6 septembrie 1"&0, regimul politic din .om@nia intra Antr%o nou? etap? a e>oluiei sale, An care 7igura dominant? era generalul on 1ntonescu.89 &, RO*ANIA IN ANII C)7UI D)#A7 DOI7)A R9:BOI *ONDIA7

a' )/ol-ia re;im-l-i politic 4n perioa.a !2%# !22 An Biua de 1& septembrie 1"&0 s%a 7ormat un gu>ern din antonescieni si legionari, iar .om@nia a 7ost proclamat? stat naional#le;ionar, Ion 1ntonescu era presedintele ,onsiliului de 4inistri si conduc?torul statului, iar :oria Sima deinea 7uncia de >icepresedinte al ,onsiliului de 4inistri si de se7 al 4isc?rii /egionare, unica organiBaie politic? legal?. An calitatea pe care o deinea, 1ntonescu a concentrat An m@inile sale atributele eseniale ale puterii politice. El a>ea dreptul de iniiati>? legislati>?, de a numi membrii gu>ernului si de a angaFa statul pe plan e6tern. ,a urmare a diBol>?rii parlamentului si a restr@ngerii atribuiilor regale, practic, el nu r?spundea An 7aa nim?nui pentru actele sale de politic? intern? si e6tern?. Ceneralul ar 7i dorit un gu>ern de uniune naional?, An care s? 7ie repreBentate toate partidele, Andeosebi 8.!.=. si 8.!./. luliu 4aniu si ,onstantin .,.Br?tianu au decis s?%i acorde spriFin pentru Anl?turarea lui ,arol al %lea, dar au re7uBat s? 7ac? parte din gu>ern, in>oc@nd absena 7undamentului democratic. 1st7el, Ancepea un regim de .ictat-r antonesciano#le;ionar 'a>@nd concursul Cermaniei), cu tr?s?turi speci7ice- e6cluderea separaiei puterilor An stat, anularea libert?ilor si drepturilor cet?enesti, des7iinarea instituiilor 7ondate de ,arol al l%lea, conducerea prin decrete%legi, AncuraFarea naionalismului si antisemitismului. /egionarii, particip@nd la gu>ernare, si%au creat instituii proprii, care de 7apt le dublau pe cele ale statului 'poliie, tribunale, 7ore paramilitare); ei nu eBitau s? contracareBe unele deciBii luate de 1ntonescu pe plan politic si economic, 7apt ce a creat An ar? o stare de agitaie si de con7uBie. 2otodat?, ei urm?reau s?%si sporeasc? num?rul de simpatiBani, 7olosind di>erse modalit?i populisteceremonii publice, An memoria legionarilor ucisi An anii 1"$(%1"$", propaganda prin pres? si radio, editarea
90

si di7uBarea unor calendare, c?ri, brosuri prin care erau prosl?>ite legiunea si c?pitanul, An7iinarea An cartierele muncitoresti a unor magaBine si cantine legionare, promisiuni de m?rire a salariilor si de Ambun?t?ire a condiiilor de munc? etc. ,ur@nd dup? 1& septembrie 1"&0 s%a aFuns la o con<r-ntare Antre principalele 7ore a7late la gu>ernaregruparea antonescian?, care dorea respectarea legilor An >igoare si luarea unor m?suri pe cale Furidic? Ampotri>a celor >ino>ai de *deBastrul ?rii+, si gruparea condus? de :oria Sima, care urm?rea construirea unui stat dup? modelul teoretic 'ideologic) preconiBat de legionari, ruperea complet? cu trecutul, >enirea legionarilor la putere 7iind considerat? o *piatr? de 3otar+ An istoria .om@niei. ,on7runtarea dintre cele dou? grup?ri a de>enit public? dup? 2# noiembrie 1"&0, ca urmare a asasin?rii de c?tre legionari a 6& deinui politici la Anc3isoarea Hila>a, precum si a pro7esorilor uni>ersitari !icolae lorga si 5irgil 4adgearu. 8entru a clari7ica situaia din .om@nia, 1dol7 :itler i%a in>itat An Cermania pe on 1ntonescu si pe :oria Sima. Se7ul 4isc?rii /egionare nu a dat curs in>itaiei, r?m@n@nd An ar? pentru a preg?ti Anl?turarea lui 1ntonescu. An cadrul discuiei cu :itler, din 1& ianuarie 1"&1, generalul a 7?cut un amplu rec3iBitoriu Ampotri>a 4isc?rii /egionare, care crease o stare de tensiune An ar?; la r@ndul s?u, 7u3rer%ul i%a dat m@n? liber? lui 1ntonescu, An >ederea restabilirii ordinii An .om@nia. An Bilele de 21%2$ ianuarie 1"&1, legionarii, dornici s? obin? Antreaga putere An stat, au organiBat o rebeliune, atac@nd si ocup@nd instituii administrati>e, secii de poliie, centre de comunicaie. 1u 7ost de>astate $.&00 imobile si instituii, au 7ost omor@te $#& persoane 'dintre care 11( e>rei si #& militari). 5aloarea pagubelor Ansuma un miliard de lei. Ceneralul 1ntonescu, a>@nd acordul Berlinului, a recurs la armat? si a An7r@nt rebeliunea legionar?, a arestat circa (.000 de rebeli, care au 7ost condamnai la di7erite pedepse. ,irca #00 de legionari, An 7runte cu :oria Sima, s%au re7ugiat An Cermania, 7iind apoi 7olosii de :itler ca miFloc de santaF An raporturile cu on 1ntonescu. ;up? e>enimentele din ianuarie 1"&1, 4iscarea /egionar? a 7ost scoas? An a7ara legii. /a 2# ianuarie 1"&1, 1ntonescu a 7ormat -n no- ;-/ern, .in militari si teCnicieni, a>@nd ca obiecti>e principale asigurarea ordinii publice si administrarea e7icient? a ?rii. on 1ntonescu a instaurat un re;im totalitar, An care conduc?torul statului deinea puterea legislati>?, "1

e6ecuti>? si controla Fustiia; el conducea prin decrete%legi, numea sau concedia orice 7uncionar al statului, iniia sau modi7ica legile, diriFa politica e6tern?. Spre deosebire de regimurile 7asciste, acesta nu a>ea o ideologie si nu se baBa pe un partid politic. <n accent deosebit era pus pe ordinea si sigurana public?, eseniale pentru e6istena societ?ii; era ignorat rolul politicienilor si al partidelor, An timp ce armata si aparatul de siguran? erau 7olosite ca importante instrumente An conducerea statului. 1utoritara gu>ernare antonescian? s%a re7lectat la toate ni>elurile administraiei; An teritoriu, pre7ecii a>eau putere absolut? si e6ecutau dispoBiiile primite de la gu>ern. 1ntonescu a minimaliBat instituia monar3ic?, socotindu%1 pe regele 4i3ai doar un simbol si lipsindu%1 de dreptul de a se implica An conducerea ?rii. 0mul num?rul doi An stat era pro7esorul 4i3ai 1ntonescu, >icepresedinte al ,onsiliului de 4inistri si ministru al a7acerilor e6terne. 8e plan intern au 7ost luate o serie de m?suri- militariBarea Antreprinderilor, controlul statului asupra economiei, interBicerea organiBaiilor politice si sindicale. .egimul antonescian a promo>at o politic antisemit, acion@nd mai ales Ampotri>a e>reilor din Basarabia si Buco>ina, pe care Ai acuBa de comunism. S%au Anregistrat ade>?rate pogromuri ' asi, 0dessa). ,omisia internaional? pentru studiul 3olocaustului An .om@nia nu a putut stabili num?rul de mori, dar a apreciat, An raportul s?u publicat An 2005, c? *An .om@nia si An teritoriile a7late sub controlul s?u au 7ost ucisi sau au murit Antre 2(0.000 si $(0.000 de e>rei rom@ni si ucrainieni. An 3olocaust au pierit si apro6imati> 1$5.000 de e>rei rom@ni care tr?iau An 2ransil>ania de nord, a7lat? sub conducere mag3iar?, precum si 5.000 de e>rei rom@ni care se a7lau atunci An alte ?ri din Europa+. Se cu>ine menionat 7aptul c? on 1ntonescu nu a admis *soluia 7inal?+ 'e6terminarea tuturor e>reilor) cerut? de :itler. 8rincipalii lideri ai opoBiiei, luliu 4aniu si ,onstantin .,.Br?tianu, erau supra>eg3eai, dar Ampotri>a lor nu s%au luat m?suri coerciti>e. on 1ntonescu a a>ut repetate Ant@lniri cu liderii naionali%?r?nesti si liberali, a purtat cu ei o bogat? coresponden? pri>ind problemele eseniale ale .om@niei. b' )liberarea Basarabiei si nor.-l-i B-co/inei, Contin-area r0boi-l-i 4n )st 8rincipalul obiecti> al politicii e6terne promo>ate de on 1ntonescu a 7ost re7acerea graniei de .?s?rit a ?rii, An cadrul Ant@lnirii cu :itWer, din 12 "2

iunie 1"&1, generalul 1ntonescu, in7ormat de 3ot?r@rea Cermaniei de a Ancepe r?Bboiul Ampotri>a <niunii So>ietice, a decis ca .om@nia s? participe la acest r?Bboi. /a 22 iunie 1"&1, generalul 1ntonescu a dat ordinul de Bi c?tre armat?, An >ederea l-ptei pentreliberarea teritoriilor oc-pate .e Uni-nea So/ietic An urm? cu un an. 8e 7rontul din 4oldo>a erau dislocate trei armate, totaliB@nd un e7ecti> de $1&. 25$ militari, si anume- 1rmata a 11%a german?, a7lat? sub conducerea generalului Eugen >on Sc3obert; 1rmata a $%a rom@n?, a7lat? sub comanda generalului 8etre ;umitrescu; 1rmata a &%a rom@n?, sub comanda generalului !icolae ,iuperc?. ntre 22 iunie si l iulie 1"&1, aciunile militare s%au redus la incursiuni realiBate de trupele germane si rom@ne An >ederea preg?tirii pentru o7ensi>a 3ot?r@toare. /a 2 iulie, 1rmata a 11 %a german? a 7orat 8rutul, iar la # iulie a aFuns pe !istru si la 4og3ile>. 1rmata a $%a rom@n? a primit ordinul de a organiBa aciunea de eliberare a nordului Buco>inei. 1tacul a, 7ost declansat la $ iulie, peste dou? Bile, la 5 iulie, a 7ost eliberat orasul ,ern?ui, iar la ( iulie :otinul. 1rmata a &%a rom@n? a acionat An centrul si sudul Basarabiei. /a 16 iulie 1"&1, trupele rom@ne au intrat An ,3isin?u. n Biua de 25 iulie a 7ost eliberat ultimul punct deinut de c?tre so>ietici pe malul drept al !istrului % orasul ,etatea 1lb?. 1st7el, teritoriile rom@nesti r?pite de <...S.S. An iunie 1"&0 au 7ost reinte;rate An graniele .om@niei, An luptele pentru eliberarea Basarabiei, a p?rii de nord a Buco>inei si a inutului :era, 7orele terestre rom@ne au Anregistrat &.112 mori, 12.12" r?nii, 5.506 disp?rui. /a 21 august 1"&1, generalul 1ntonescu a 7ost a>ansat de regele 4i3ai la gradul de maresalD la r@ndul s?u, regele primise acest grad din partea lui 1ntonescu la 10 mai 1"&1. An timpul retragerii din nordul Buco>inei si din Basarabia, so>ieticii au pro>ocat imense distrugeri de bunuri materiale si spirituale. ;eBastrul din cele dou? inuturi p?r?site de rusi era impresionant- c@mpuri paraginile, nici o Antreprindere An stare de 7uncionare, 7irele tele7onice distruse, sosele impracticabile, 7@nt@ni otr?>ite, c?i 7erate arate cu pluguri speciale pentru a li se distruge terasamentele, scoli pustii, biserici 7umeg@nde. on 1ntonescu >oia s? 7ac? din Basarabia o pro>incie model. 0 cunostea bine, c?ci Anainte de 1"&0 deinuse aici 7uncii importante pe linie militar?. /a 2" iunie 1"&1, conduc?torul statului a semnat decretul%lege cu pri>ire la or;ani0area Basarabiei si B-co/inei, An concepia gu>ernanilor "$

de la Bucuresti, se constituiau dou? pro>incii separate; ele urmau s? 7ie administrate direct de gu>ern si subordonate conduc?torului statului; a>eau buget propriu; erau conduse de c@te un gu>ernator, care repreBenta autoritatea suprem? a pro>inciei respecti>e. 1dministraia rom@neasc? s%a instalat la ,3isin?u An Biua de 20 iulie 1"&1. 8rin decretul din & septembrie 1"&1, generalul ,onstantin 5oiculescu a 7ost numit gu>ernator al Basarabiei, iar generalul ,orneliu ,alotescu gu>ernator al Buco>inei. Cu>ernatorul era An>estit cu atribuii at@t ci>ile, c@t si militare, An subordinea sa se a7la un secretar general, care diriFa practic Antreaga ec3ip? e6ecuti>?. Fiecare sector era condus de un ;irectorat, care reBol>a problemele curente si era structurat pe urm?toarele seciuni- 17aceri, 1dministraie, Finane, 1gricultur? si ;omenii, Economie !aional?, An>??m@nt si ,ulte. Basarabia era Amp?rit? An " Fudee- B?li, ,etatea 1lb?, ,a3ul, ,3ilia, smail, /?pusna, 0r3ei, Soroca, 2ig3ina. Buco>ina 7orma un tot unitar si cuprindea iniial Fudeele- ,@mpulung, ,ern?ui, .?d?ui, StoroFine, la care s%a ad?ugat apoi :otinul din Basarabia. Hudeele erau administrate de pre7eci, iar plasele % de prim%pretori. 8lasa era celul? administrati>?, iar comuna % persoan? Furidic?, cu buget propriu. 1t@t pre7ectul, c@t si prim%pretorul trebuiau s? 7ie titrai 's? aib? studii uni>ersitare). 8rin acelasi decret%lege din & septembrie 1"&1, gu>ernul rom@n a anulat e7ectele ucaBului so>ietic din ( martie 1"&1, ast7el c? toi locuitorii Basarabiei si nordului Buco>inei si%au rec?p?tat cet?enia rom@n?. 1u urmat reconstr-cia Basarabiei si nor.-l-i B-co/inei, >indecarea r?nilor ocupaiei si ale r?Bboiului. 0 atenie deosebit? a 7ost acordat? agriculturii, An toamna anului 1"&1 s%au Ans?m@nat aproape toate supra7eele arabile si s%au e7ectuat lucr?ri de Andiguire a ostroa>elor ;un?rii. S%au luat m?suri An >ederea cresterii num?rului de animale, An domeniul industriei s%au Antreprins aciuni care s? asigure relansarea produciei, An decursul celor trei ani de administraie rom@neasc?, prin e7orturile conFugate ale localnicilor si specialistilor din patria%mam?, se re7acuser? si, An bun? parte, se moderniBaser?, cu utilaFe germane, 1.0$# unit?i industriale, cu o capacitate de cel puin cinci cai%putere si a>@nd minimum Bece lucr?tori. Cu>ernatorul Basarabiei a luat m?suri pentru a redresa >iaa comercial?. n domeniul 7inanelor s%a aplicat un regim de Anlesnire a pl?ii ta6elor si impoBitelor, An scopul re7acerii 7actorilor producti>i. S%au reparat "&

drumurile si podurile, introduc@ndu%se miFloace c@t de c@t moderne de transport. n An>??m@nt a 7ost reconstruit? si spriFinit? reeaua de scoli naionale, An septembrie 1"&1, An Basarabia 7uncionau 25 de licee teoretice cu 6.#&0 locuri, $" de scoli practice cu (.160 locuri si 2.266 scoli primare. 8rin decretul din 1" august 1"&1, regiunea dintre !istru si Bug (Transnistria' era pus? sub administraie ci>il? rom@neasc?. Cu>ernator al 2ransnistriei a 7ost numit pro7esorul uni>ersitar C3eorg3e 1le6ianu. S%au purtat tratati>e germano%rom@ne pri>ind administrarea acestui teritoriu. Cermanii doreau ca 7rontiera de nord a 2ransnistriei s? urmeBe linia 4og3ile>% ampol%.@bnia. ;ar 1ntonescu a cerut si a obinut o linie mai a>ansat?:otin%5asiliui%.@bnia 'cu orasele 4og3ile> si lampol). ,onduc?torul statului nu urm?rea ane6area 2ransnistriei la .om@nia, ci doar crearea unui teritoriu % tampon Antre spaiul rom@nesc si cel rusesc 'ucrainean). /a $0 august 1"&1, la 2ig3ina, s%a semnat o con>enie rom@no%german? pri>ind asigurarea, administrarea si e6ploatarea economic? a teritoriului dintre !istru si Bug. An 2ransnistria, c?ile 7erate erau puse sub conducerea comandamentului german. ;up? ocuparea 0dessei, .om@nia a Ancercat o reconstrucie a 2ransnistriei. 1ceasta urma s? 7ie populat? cu rom@ni a7lai An encla>ele din <craina, ,rimeea, ,aucaB 'cei mai muli deportai anterior din Basarabia de so>ietici). An 2ransnistria au 7ost e>acuai numerosi e>rei, mai ales din Basarabia si Buco>ina, care au murit An timpul 3olocaustului 'octombrie 1"&1 %octombrie 1"&2). ,@nd trupele so>ietice de tancuri au rupt 7rontul An nordul 2ransnistriei, An ianuarie 1"&&, administraia rom@neasc? s%a retras din acest teritoriu, 7?r? a mai lua leg?tura cu comandamentul german. Contin-area r0boi-l-i 4n )st, ;up? eliberarea Basarabiei, nordului Buco>inei si a inutului :era, armata rom@n? a participat la luptele din ,rimeea, reusind ca An octombrie 1"&1 s? cucereasc? 0dessa, An toamna anului 1"&1, 1ntonescu a retras armata de pe 7ront, consider@nd c? obiecti>ul urm?rit 're>enirea a patria%mam? a teritoriilor pierdute An iunie 1"&0) a 7ost atins. /a ( noiembrie 1"&1 s%a organiBat trecerea armatei pe sub 1rcul de 2rium7 din Bucuresti, 7apt ce semni7ica Anc3eierea particip?rii .om@niei la r?Bboi.
"5

Ans?, la solicitarea lui :itler, on 1ntonescu a decis s? continue r?Bboiul, Anaintarea trupelor rom@ne dincolo de !istru a 7?cut ca .om@nia s? aFung? An stare de r0boi c- statele coaliiei Nai-nilor UniteI 4area Britanic 'decembrie 1"&1) si S.<.1. 'iunie 1"&2). 1u urmat marile operaii militare din ,rimeea 'octombrie 1"&1% iunie 1"&2), Stalingrad 'iulie 1"&2%7ebruarie 1"&$), ,aucaB 'august 1"&2%prim?>ara lui 1"&$), ,uban '1"&$% 1"&&), ,rimeea 'octombrie 1"&$%mai 1"&&) s.a. An 1"&$, din cei un milion de militari rom@ni a7lai pe 7ront, aproape Fum?tate au c?But mori, r?nii sau priBonieri. Spulberarea mitului in>incibilit?ii germane, e>ident? Anc? din 1"&2, a tensionat relaiile rom@no%germane si a ampli7icat pagubele materiale si pierderile umane. ;eBastrul de la Stalingrad 1%a con>ins pe 1ntonescu c? Cermania nu dispunea de miFloace pentru a An7r@nge <niunea So>ietic? si c? trebuia g?site soluii pentru sal>area .om@niei, Ancep@nd cu prim?>ara anului 1"&$, el 1%a autoriBat pe 4i3ai 1ntonescu, care Andeplinea 'din iunie 1"&1 ) pe l@ng? 7uncia de ministru de e6terne si pe cea de prim%ministru interimar, s? demareBe contacte cu puterile occidentale. ,u stirea lui on 1ntonescu, ministrul de e6terne 4i3ai 1ntonescu a negociat 4ncCeierea pcii separate cNai-nile Unite, sond@nd terenul la Berna, StocD3olm, 5atican, /isabona, 4adrid, 1nDara, ,airo. /a r@ndul s?u, liderul opoBiiei democrate, luliu 4aniu, a adresat memorii An acelasi scop /ondrei si a iniiat tratati>e care s%au des7?surat An capitalele unor ?ri neutre. 1cestea nu s%au 7inaliBat cu reBultate concrete, deoarece S.<.1. si 4area Britanic 3ot?r@ser? la ,asablanca, An ianuarie 1"&$, s? impun? Cermaniei si aliailor ei 7ormula *capitul?rii necondiionate+. 8e de alt? parte, gu>ernele de la /ondra si Tas3ington au decis s? nu poarte discuii separate cu Cermania si cu aliaii ei, ci s? acioneBe de comun acord cu Vremlinul. /a con7erinele de la 4osco>a si 2e3eran din 1"&$ s%a con>enit asupra s7erelor de in7luen? care re>eneau S.<.1., 4arii Britanii si <niunii So>ietice, An pri>ina .om@niei, cu>@ntul decisi> Al a>ea gu>ernul so>ietic. An martie 1"&&, trupele so>ietice au aFuns la !istru, iar An aprilie au p?truns An nordul 4oldo>ei. 8@n? la acea dat?, armata rom@n? pierduse 600.000 de oameni, iar pericolul trans7orm?rii ?rii An teatru de r?Bboi de>enise iminent, An aprilie 1"&&, <...S.S. a transmis gu>ernului rom@n con.iiile .e armistii-, care pre>edeau- iesirea .om@niei din r?Bboi, Antoarcerea armelor Ampotri>a Cermaniei, acceptarea 7rontierelor estice din iunie 1"&0, eliberarea priBonierilor si plata unor desp?gubiri de r?Bboi. ;ictatul de la 5iena era considerat nedrept, iar 4osco>a promitea aFutor "6

pentru eliberarea p?rii de nord%>est a 2ransil>aniei 'ane6at? de <ngaria). 1ntonescu a respins aceste condiii, consider@ndu%le inacceptabile. El a decis continuarea negocierilor cu so>ieticii la StocD3olm pentru ameliorarea condiiilor de armistiiu. c) Act-l .e la $1 A-;-st !22 Soarta ?rii i%a preocupat pe politicienii rom@ni de la gu>ernare si din opoBiie. 4arile pierderi de pe 7ront si agra>area situaiei .om@niei au determinat 7orele din opoBiie s? nu se limiteBe doar la negocieri cu occidentalii, ci s? se coaliBeBe pentru a g?si soluii de sal>are a situaiei. n aprilie 1"&&, 8artidul Social% ;emocrat si 8artidul ,omunist au Anc3eiat un acord de Front <nic 4uncitoresc. /a 20 iunie 1"&& s%a constituit Bloc-l National#Democrat, alc?tuit din 8artidul !aional%2?r?nesc, 8artidul !ational%/iberal, 8artidul Social% ;emocrat si 8artidul ,omunist, An Declaraia semnat? de luliu 4aniu, ,onstantin .,.Br?tianu, ,onstantin%2itel 8etrescu si /ucreiu 8?tr?scanu se ar?ta c? cele patru partide urm?reau- Anc3eierea armistiiului cu !aiunile <nite, iesirea .om@niei din 16?, Anl?turarea regimului de dictatur?, instaurarea unui regim democratic. ;up? 20 iunie 1"&&, Antre Blocul !aional ;emocrat si cercurile 8alatului s%au purtat intense discuii pri>ind modalit?ile concrete de aciune si structura gu>ernului ce urma s? preia conducerea ?rii dup? Anl?turarea lui 1ntonescu. ;eclansarea o7ensi>ei so>ietice pe 7rontul lasi%,3isin@u la 20 august 1"&& si acti>itatea des7?surat? de on 1ntonescu An acele AmpreFur?ri au determinat o pro7und? preocupare din partea tuturor 7actorilor politici din opoBiie. ;eoarece An cons7?tuirile a>ute se aFunsese la concluBia c? cea mai bun? soluie era arestarea lui on 1ntonescu la 8alatul .egal din Bucuresti, au 7ost luate m?suri speciale- sporirea capacit?ii de lupt? a batalionului de gard?, introducerea An garaFul 8alatului a dou? plutoane de tancuri, gata de inter>enie An caBul unei aciuni a trupelor germane, 7ormarea unei ec3ipe de reBer>? alc?tuite din militari aparin@nd g?rBii 8alatului cu misiunea de a%1 aresta pe 1ntonescu, An e>entualitatea c? ec3ipa preg?tit? de 8artidul ,omunist nu ar 7i putut intra An 8alat. An seara Bilei de 20 august 'ora 2$), regele, a7lat de dou? Bile la Sinaia, a urcat la >olanul */incoln+%ului s?u, pornind, Ampreun? cu 4ircea lonniiu, .4ocsonMi%StMrcea, generalul C3.4i3ail si colonelul Emilian lonescu, spre Bucuresti. 1Funs la 8alat, regele a participat la o reuniune
97

secret?, la care erau preBeni luliu 4aniu, ,onstantin .,.Br?tianu, ,onstantin%2itel 8etrescu, /ucreiu 8?tr@scanu, Crigore !iculescu%BuBesti, ,onstantin S?n?tescu, 1urel 1ldea, colonelul ;umitru ;?m?ceanu, loan 4ocsonMi%StMrcea si colonelul Emilian lonescu, unde s%a discutat *situaia legat? de plecarea lui 1ntonescu pe 7ront+ si s%a stabilit ca aciunea s? 7ie declansat? An Biua de 26 august, An noaptea de 21/22 august a a>ut loc la 8alat o nou? cons7?tuire; au participat cei din noaptea precedent? 'mai puin 4aniu, Br?tianu si 8etrescu), plus generalul ,onstantin 1nton si comandorul !icolae <driDi; cu acel prileF a 7ost recon7irmat? data de 26 august pentru r?sturnarea lui 1ntonescu, dar nu a 7ost e6clus? posibilitatea de>ans?rii acestei aciuni, opt@ndu%se pentru Biua de 2& august. 17lat pe 7ront, 1ntonescu a dat ordin, la 22 august, ca trupele rom@ne s? se retrag? pe linia 7orti7icat? Focsani%!?moloasa%Br?ila, pentru a opri Anaintarea armatelor so>ietice. n concepia lui, stabiliBarea 7rontului constituia *un atu+ pentru negocierea si Anc3eierea armistiiului, care trebuia s? asigure noul statut internaional al .om@niei. /a r@ndul s?u, 4i3ai 1ntonescu i%a comunicat ministrului plenipoteniar al 2urciei An .om@nia c? gu>ernul era decis s? semneBe armistiiul cu !aiunile <nite. /a 22 august, ministrul turc a transmis printr%o telegram? la 1nDara comunicarea lui 4i3ai 1ntonescu- *1m asentimentul maresalului, al regelui si al se7ilor tuturor partidelor de opoBiie. .og un r?spuns An 2& ore din partea gu>ernelor britanic si Statelor <nite la urm?toarele probleme- 1) 5om trimite un delegat rom@n la 4osco>a pentru Anc3eierea armistiiului. 2) 5om intra An contact cu rusii si anglo%americanii An acelasi timp pentru a 7i6a condiiile armistiiului. $) 5om discuta condiiile armistiiului de la ,airo cu 1liaii. &) 8resedintele ,onsiliului de 4inistri Kad%interimL al .om@niei doreste s? stie care dintre aceste trei alternati>e ar 7i pre7erat? de anglo%americani+. 8e de alt? parte, regele 4i3ai, s7?tuit de anturaFul s?u, a 3ot?r@t s? acioneBe decisi>. El dorea s?%si asigure cariera politic?, separ@ndu%se de 1ntonescu. ;e asemenea, 4i3ai era con>ins c?, dac? maresalul 1ntonescu ar 7i reusit s? Anc3eie armistiiul cu !aiunile <nite, d, su>eranul .om@niei, ar 7i r?mas An acelasi con de umbr? An care se a7la dup? 6 septembrie 1"&0. An momentul An care 1liaii 1%ar 7i Anl?turat pe 1ntonescu 'pentru c? Al susinuse pe :itler), regele s%ar 7i a7lat si el Antr%o situaie incert?. ;e aceea, pentru rege era >ital s? ia o iniiati>? istoric?.

"(

An noaptea de 22/2$ august a a>ut loc ultima cons7?tuire conspirati>? a repreBentanilor Blocului !ational% ;emocrat; /ucreiu 8?tr?scanu a cerut, An numele 8artidului ,omunist, 7ormarea unui ;-/ern politic preBidat de luliu 4aniu. 8resedintele 8artidului !aional%=?r?nesc a acceptat, An principiu, promi@nd s? preBinte lista membrilor cabinetului a doua Bi diminea?. S%a con>enit ca aciunea de Anl?turare a lui 1ntonescu s? aib? loc *c@t mai cur@nd+, ceea ce Ansemna recon7irmarea datei de 26 august, cu posibilitatea unei de>ans?ri de dou? Bile, An 7uncie de programul maresalului, ale c?rui deplas?ri trebuia, An continuare, supra>eg3eate. An Borii Bilei de 2$ august, luliu 4aniu a a>ut o Antre>edere cu ,onstantin%2itel 8etrescu, /ucreiu 8?tr?scanu si ,onstantin 1giu, c?rora le%a e6primat opinia potri>it c?reia era pre7erabil ca armistiiul s? 7ie semnat de 1ntonescu; c@t pri>ea lista gu>ernului, 4aniu a a7irmat c? nu o putea preBenta, deoarece de la cons7?tuire lipsea presedintele 8artidului !ational%/iberal, dar c? An cursul dimineii a>ea s?%1 Ant@lneasc? pe ,onstantin .,.Br?tianu. El a dat asigur?ri c?, An dup?%amiaBa acelei Bile, repreBentanii 8artidului ,omunist si ai 8artidului Social%;emocrat a>eau s? primeasc? r?spunsul cerut. 8resedintele 8artidului !aional%=?r?nesc 1%a >iBitat Antr%ade>?r pe Br?tianu, Ampreun? cu ,onstantin%2itel 8etrescu, dar nu a discutat lista gu>ernului, ci necesitatea unui nou demers pe l@ng? 1ntonescu % care se Antorsese An seara Bilei de 22 august de pe 7ront % pentru a i se cere An mod imperati> Anc3eierea armistiiului, preciB@ndu%i%se c? opoBiia a>ea s?%1 spriFine. ;rept urmare, C3eorg3e Br?tianu s%a deplasat la Snago>, An Furul orei 10, unde a pledat An sensul celor stabilite. 4aresalul 1ntonescu s%a declarat de acord, cu condiia s? obin? asentimentul scris al opoBiiei. C3eorg3e Br?tianu a promis s?%i aduc?, p@n? la ora 15, scrisori de garanie semnate de 4aniu si Br?tianu, presedinii celor dou? partide istorice. n sedina ,onsiliului de 4inistri pe care a preBidat%o An acea diminea?, maresalul 1ntonescu a anunat c? /a pleca pe <ront, An Furul orei 10,$0, el 1%a Ans?rcinat pe colonelul .adu ;a>idescu, se7ul cabinetului s?u militar, s? tele7oneBe la 8alat spre a cere o audien? pentru ora 16; peste c@te>a minute, 4i3ai 1ntonescu a solicitat si el o audien? personal? si separat? la rege, pentru ora 15,$0. An memoriile lor, colaboratorii maresalului susin c? acesta era 7erm 3ot?r@t s? comunice regelui Anc3eierea armistiiului. ;eciBia maresalului de a pleca pe 7ront a sc3imbat cu totul datele planului elaborat. !u se stia c@t timp a>ea s? r?m@n? acolo si dac? se >a ""

Antoarce An Bucuresti p@n? la 26 august, c@nd se 3ot?r@se aciunea decisi>?, >iB@nd scoaterea .om@niei din r?Bboi. ;up? ce au a7lat reBultatul misiunii lui C3eorg3e Br?tianu, presedinii partidelor !aional%=?r?nesc, !ational%/iberal si Social%;emocrat s%au declarat de acord s? dea maresalului documentul scris cerut de acesta, An consecin?, C3eorg3e Br?tianu i%a comunicat lui 4i3ai 1ntonescu, cu c@te>a minute Anainte de ora 15, c? putea 7olosi acest argument An audiena pe care ministrul de e6terne o a>ea anunat? la rege. ;ar, An dup?%amiaBa Bilei de 2$ august, ,onstantin .,.Br?tianu a plecat la conacul Florica din Ste7?nesti '1rges), iar 4aniu a apreciat c? nu era nici o grab?, ast7el c? *scrisoarea de garanie+ cerut? de maresalul 1ntonescu n%a mai 7ost redactat?. ;up? ce on 1ntonescu s%a anunat An audien?, regele, Ampreun? cu generalul ,onstantin S?n?tescu, generalul 1urel 1ldea, Crigore !iculescu%BuBesti, loan 4ocsonMi%StMrcea si 4ircea lonniiu au discutat An leg?tur? cu atitudinea ce trebuia adoptat?, Antruc@t nu stiau moti>ul pentru care maresalul ceruse audiena, s%a con>enit ca, An caBul An care acesta ar 7i e6primat 3ot?r@rea de a Anc3eia armistiiul, regele s?%i cear? s? comunice imediat 1liailor deciBia; dac? on 1ntonescu ar 7i anunat intenia de a continua r?Bboiul al?turi de Cermania sau ar dori s? cear? Ancu>iinarea prealabil? a lui :itler, conduc?torul statului s? 7ie demis din 7uncia sa si arestat, An acest scop, garda 8alatului a 7ost pus? An alarm?; Ancep@nd cu ora 12 toate intr?rile An 8alat, mai puin cea din aripa ,reulescu, pe unde urmau sa intre cei doi 1ntonesti, au 7ost baricadate si preg?tite pentai respingerea unui e>entual atac. 1ceste m?suri ar?tau limpede c?, An 7apt, obiecti>ul 7undamental al regelui 4i3ai era arestarea maresalului. ;e>ansarea momentului trecerii la reinerea lui 1ntonescu a creat la 8alat o stare de neliniste. ;e aceea, ,onstantin S?n?tescu a 7ost Ans?rcinat s? discute cu luliu 4aniu, iar . 4ocsonMi%StMrcea cu /ucreiu 8?tr?scanu si ,onstantin%2itel 8etrescu. An Furul orei 1$, ,. S?n?tescu s%a Ant@lnit cu 4aniu, care a preciBat c? nu accepta s? preBideBe noul gu>ern si a repetat >ec3ea argumentaie. 1st7el, dup? luni de negocieri si Beci de Ant@lniri nu se aFunsese la o 7ormul? de gu>ern care s? intre An 7unciune An momentul arest?rii lui 1ntonescu. 2otul Ancepea s? se deruleBe sub semnul impro>iBaiei si al deciBiilor de moment. 4i3ai 1ntonescu s%a preBentat la 8alat la ora 15,$0, unde a a>ut o discuie cu regele, An cursul c?reia a pledat pentru Anc3eierea armistiiului cu 100

!aiunile <nite. .egele s%a mulumit s? asculte, dup? care 1%a rugat s? r?m@n? si la a-.iena acor.at maresal-l-i, ,onduc?torul statului a sosit la ora 16,05, 7iind introdus An Salonul Calben; aici se a7lau regele 4i3ai, ministrul de e6terne 4i3ai 1ntonescu si generalul ,onstantin S?n@tescu, maresalul 8alatului. 1supra celor discutate s%au preBentat mai multe >ariante. .egele a>ea s? relateBe- *,a de obicei, on 1ntonescu a >enit cu Ant@rBiere. 1m stat de >orb? timp de trei s7erturi de or? despre situaia politic?. !u eram singur, An birou se a7la un general dintre oamenii mei. 2onul discuiei a de>enit iritant atunci c@nd am abordat situaia deBastruoas? de pe 7ront si iminena unei in>aBii a 1rmatei .osii. %am spus lui 1ntonescu c? trebuie s? cerem armistiiul 7?r? s? mai Ant@rBiem nici o clip?. 4i%a r?spuns c? nici m?car nu se poate g@ndi la o ast7el de posibilitate si c? trebuie s? discute problema cu :itler... %am replicat c?, An 7aa unei ast7el de situaii, noi nu ne mai putem permite s? tergi>ers?m. Ceneralul care m? Ansoea a mers c3iar mai departe, arunc@ndu%i lui 1ntonescu- % Q;ac? nu putem s? acion?m cu dumnea>oastr?, o >om 7ace cu un alt gu>ernR. /a care 1ntonescu a r?spuns 7urios- % Q,um, dumnea>oastr? credei c? >oi l?sa ara An m@inile unui copil_R 8@n? An ultima clip?, el a re7uBat s? m? considere un adult. 2rei subo7ieri din gard? si c?pitanul lor asteptau An spatele usii biroului meu. Ei trebuiau s? apar? la un semnal con>enit. 5?B@nd c? 1ntonescu se Anc?p?@neaB?, i%am spus, cu >oce destul de puternic?- Q;ac? asa stau lucrurile nu Ami mai l?sai dec@t o singur? iesireR... 1cesta era semnalul. 0amenii mei au intrat brusc An Anc?pere, m%au salutat, apoi s%au Andreptat spre 1ntonescu. ,?pitanul a pus m@na pe braul ,onduc?torului care, cel puin surprins, i%a r?spuns- Q,e Anseamn? asta_ /uai m@naWR ,?pitanul a a>ut un moment de eBitare- nu mai stia de cine s? asculte. 4i%am spus c? el >a 7ace s? esueBe totul. ;in 7ericire, unul dintre ag3iotanii mei, un colonel care >eg3ea An spatele usii, a intrat url@nd- QE6ecutareaWR 1 strigat at@t de tare Anc@t cei trei subo7ieri 1%au apucat pe 1ntonescu, spun@ndu%i- QSuntei An stare de arestR. /%au dus la primul etaF si 1%au Anc3is Antr%o camer? blindat? An care, alt?dat?, tat?l meu Asi inea coleciile de timbre, Anainte de a urca, totusi, 1ntonescu s%a Antors brusc si 1%a scuipat An 7a? pe c?pitan. Q% 4@ine diminea?, >ei 7i cu toii AmpuscaiWR+. /a r@ndul s?u, on 1ntonescu a scris pe o agend?, g?sit? An camera blindat? An care era arestat, c? a >enit An audien? la rege, pentru a%i 7ace o e6punere asupra situaiei 7rontului si a aciunii Antreprinse pentru a scoate
101

ara din greul impas An care se g?seste. /%a in7ormat pe rege despre discuia a>ut? cu ,lodius An seara precedent? prin care cerea ca Berlinul s? Aneleag? situaia .om@niei *si s?%mi dea deslegarea de a trata un armistiiu, dorind s? iesim din aceast? situaie ca oameni de onoare si nu prin acte care ar deBonora pentru >ecie ara si pe conduc?torii ei+. ;e asemenea, 4i3ai 1ntonescu a ar?tat regelui *c? este o necesitate s? mai astepte 2& de ore, s? primeasc? r?spunsurile pe care le asteapt?+ de la 1nDara si Berna. *Eu am con7irmat c? sunt de acord, An aceste condiii, c3iar cu plecarea domnului 4i3ai 1ntonescu la 1nDara si ,airo pentru a duce tratati>e directe, An acel moment regele a iesit din camer?+. ,@nd a reap?rut a>ea An spatele lui *un maior din garda 8alatului cu 6% # soldai cu pistoalele An m@n?. .egele a trecut An spatele meu urmat de soldai, unul din soldai m%a prins de brae pe la spate si maresalul S?n?tescu mi%a spus Q;omnule maresal, suntei arestat pentru c? nu ai >rut s? 7acei imediat armistiiulR+. ;up? arestarea lui 1ntonescu, regele 1%a numit pe ;eneral-l Sntesc- An 7uncia de presedinte al ,onsiliului de 4inistri, iar acesta a Antocmit lista no-l-i ;-/ern, Spre sear?, postul de radio a Anceput s? anune c? >a transmite *un comunicat important pentru ar?+. 1rmata a7lat? An Bucuresti a primit, la 1(,$0, ordinul de a trece la ani3ilarea trupelor germane din ,apital? si din AmpreFurimi. Ancep@nd cu ora 22,12 s%a transmis la radio Proclamaia, citit? de regele 4i3ai, al c?rei te6t 7usese con>enit si aprobat, cu mai multe Bile An urm?, de liderii Blocului !ational%;emocrat<Romni, In cea#ul cel mai !reu al i#toriei noa#tre am #ocotit, n de+lin n,ele!ere cu +o+orul meu, c nu e#te dect o #in!ur cale +entru #al$area ,rii de la o cata#tro" total/ ie#irea noa#tr din alian,a cu -uterile A7ei #i imediata ncetare a r.boiului cu Na,iunile &nite. Romni, &n nou !u$ern de uniune na,ional a "o#t n#rcinat # aduc la nde+linire $oin,a *otrt a ,rii, de a nc*eia +acea cu Na,iunile &nite. Romnia a acce+tat armi#ti,iul o"erit de &niunea 0o$ietic, Marea ritanic #i 0tatele &nite ale Americii. Din ace#t moment ncetea. lu+ta #i orice act de o#tilitate m+otri$a armatei #o$ietice, +recum #i #tarea de r.boi cu Marea ritanie #i 0tatele &nite. -rimi,i +e #olda,ii ace#tor armate cu ncredere. Na,iunile J&niteK ne-au !arantat inde+enden,a ,rii #i
102

neame#tecul n treburile noa#tre interne. Ele au recuno#cut nedre+tatea dictatului de la 3iena, +rin care %ran#il$ania ne-a"o#t r+it. Romni, -o+orul no#tru n,ele!e # "ie #t+n +e #oarta #a. Oricine #-ar m+otri$i *otrrii noa#tre libere luate #i care nu atin!e dre+turile nimnui e#te un du#man al neamului no#tru. Ordon armatei #i c*em +o+orul # lu+te +rin orice mi?loace #i cu orice #acri"icii m+otri$a lui. %o,i cet,enii # #e #trn! n ?urul tronului #i al !u$ernului, +entru #al$area -atriei. Cel care nu $a da a#cultare !u$ernului #e $a o+une $oin,ei +o+orului, e#te un trdtor de ,ar. Romni, Dictatura a luat #"r#it #i cu ea ncetea. toate a#u+ririle. Noul !u$ern n#eamn nce+utul unei ere noi n care dre+turile #i libert,ile tuturor cet,enilor ,rii #unt !arantate #i $or "i re#+ectate. Alturi de armatele Aliate #i cu a?utorul lor, mobili.nd toate "or,ele na,iunii $om trece *otarele im+u#e +rin Dictatul nedre+t de la 3iena, +entru a elibera +mntul %ran#il$aniei noa#tre de #ub ocu+a,ia #trin. Romni, De cura?ul cu care ne $om a+ra, cu armele n mn, inde+enden,a m+otri$a oricrui atentat la dre+tul no#tru de a ne *otr #in!uri #oarta, de+inde $iitorul ,rii noa#tre. Cu de+lin ncredere n $iitorul neamului romne#c, # +#im *otr,i +e drumul n"+tuirii Romniei de mine, a unei Romnii libere, +uternice #i "ericite =. /a a7larea stirii c? regimul antonescian a 7ost Anl?turat, rom@nii au tr?it o stare eu7oric?. Ei Asi puneau mari sperane Antr%o e>oluie poBiti>? a situaiei interne si internaionale, An asigurarea p?cii si a unei e6istene materiale si spirituale 7?r? Angr?dirile impuse de un regim dictatorial. ;ar starea eu7oric? s%a risipit An numai c@te>a ore. An -roclama,ia c?tre rom@ni li se cerea acestora s? primeasc? pe 0olda,ii ace#tor armate Jale Na,iunilor &niteK cu ncredere=. 1rmata rom@n? % An temeiul -roclama,iei regale si al directi>elor se7ului 4arelui Stat 4aFor, generalul C3eorg3e 4i3ail % s%a desprins din 7rontul pe care Al susinuse p@n? atunci An comun cu trupele germane, pentru a <rence+e lu+ta alturi de "or,ele armate ale ace#tora JNa,iunilor &niteK +entru eliberarea Ardealului de nord=. ;ar, An acelasi timp, !aiunile <nite continuau s? considere .om@nia stat inamic, iar 1rmata .osie trecuse la 10$

ocuparea ?rii. S%a creat ast7el, Anc? din noaptea de 2$/2& august 1"&& o stare de con7uBie si panic? general?, pe care so>ieticii au e6ploatat%o din plin An acel conte6t, 1rmata .osie a deBarmat si capturat peste 6.00< o7ieri, 6.000 subo7ieri si mai mult de 150. 000 soldai. /inia 7orti7icata Focsani%!?m?loasa%Br?ila a 7ost trecut?, 7?r? nici o reBisten?, de armatele so>ietice care An c@te>a Bile au aFuns la graniele cu Bulgaria si ugosla>ia. 8ractic din seara Bilei de 2$ august 1"&&, .om@nia se a7la An stare de r?Bboi at@t cu Cermania, c@t si cu <niunea So>ietic?. Statutul ei internaional era e6trem de con7uB, iar relaiile sale diplomatice % ca si ine6istente. 1ctul de la 2$ 1ugust 1"&& a Ambr?cat 7orma unei lo>ituri de stat, realiB@ndu%se o sc3imbare *la >@r7, 7?r? modi7ic?ri An pro7unBimea societ?ii rom@nesti. .,,%,%]\ t ,um se Ant@mpl? adesea An istorie, si An caBul actului de la 2$ 1ugust 1"&& a e6istat o serioas? discrepan? Antre sperane si realitate. F?ptuitorii lui, An 7runte cu regele 4i3ai , au dorit s? scoat? ara dmtr%un r?Bboi distrug?tor, s? Anc3eie armistiiul cu !aiunile <nite si sa se re>in? la regimul democratic, An realitate, dup? acest act au urmat ocuparea .om@niei de c?tre 1rmata .osie si impunerea unui regim de tip bolse>ic. E>oluia istoric? a .om@niei, ca si a celorlalte state din Bona centrala si sud%est european?, a 7ost determinat? nu de 7actori intern., ci de acordunle dintre 4arile 8uteri % <...S.S., S.<.1. si 4area Britanic. 8e plan intern, 2$ 1ugust 1"&& a marcat re>enirea .om@niei, pentru scurt? >reme, la un regim democratic. . ;ecretul regal din $1 august, publicat la 2 septembrie 1"&& si elaborat pe baBa Hurnalului ,onsiliului de 4inistri din $0 august, pre>edea<Art.'. Dre+turile romnilor #unt cele recuno#cute de Con#titu,ia din ')LL cu modi"icrile ce ulterior au "o#t adu#e #i de Con#titu,ia din 5( martie '(56. . Art.II. 0ub re.er$a celor cu+rin#e n art.III #i I3+uterile #tatului #e $or e7ercita du+ re!ulile a#e.ate n Con#titu,ia din 5( martie '(56. Art.III. &n decret dat n urma *otrrii Con#iliului de Mini#tri $a or!ani.a Re+re.entan,a Na,ional. -n la or!ani.area Re+re.entan,ei Na,ionale, +uterea le!i#lati$ #e e7ercit de ctre re!e la +ro+unerea Con#iliului de Mini#tri. Art.I3. O le!e #+ecial $a #tatornici condi,iile n care ma!i#tra,ii #unt in$iolabili. Muriul rmne de#"iin,at. 10&

Art. 3. 0un: #i rmn abro!ate decretul re!al m/6286 din H) #e+tembrie '(12, +ublicat n NMonitorul o"icialO, nr. 528 din 5 #e+tembrie '(12P decretul re!al nr.62L; din L #e+tembrie '(12, +ublicat n NMonitorul o"icialO nr.52L din L #e+tembrie '(12P #i decretul re!al nr. 62;5 din ; #e+tembrie '(12, +ublicat n NMonitorul o"icialO nr. 52) din ) #e+tembrie '(12, toate re"eritoare la n$e#tirea +re#edintelui de Con#iliu cu de+line +uteri #i "i7area +rero!ati$elor re!ale =. ;ecretul % prin care s%au repus An >igoare $# articole din cele 1$( ale ,onstituiei din 1"2$ % a creat baBa Furidica a m?surilor adoptate de noul gu>ern si, totodat?, iB>orul de drept pentru m?surile ulterioare. n 7apt, ;ecretul constituional din $1 august 1"&& a a>ut un caracter mai cuprinB?tor dec@t cele menionate An te6tul lui, 7iind aplicate si alte pre>ederi ale ,onstituiei din 1"2$. ;e la 2$ august 1"&&, 7orma de gu>ern?m@nt a Anregistrat o nou? sc3imbare, 7iind circumscris? celei stabilite An 1(66. .om@nia a rede>enit o monar3ie constituional?, su>eranul e6ercit@ndu%si prerogati>ele An con7ormitate cu legea 7undamental? din 1"2$. 8artidele politice si%au reluat acti>itatea legal?, presa a 7ost eliberat? din c3ingile cenBurii, iar dreptul de Antrunire a de>enit o realitate. 1ctul de la 2$ august 1"&& a a>ut si o mare importan internaional, deoarece a constituit o grea lo>itur? pentru Cermania, contribuind la pr?busirea Antregului 7ront 3itlerist din Balcani si la scurtarea r?Bboiului An Europa, Ancep@nd cu 2$ august 1"&&, armata rom@n? 'apro6imati> 500.000 de oameni) a trecut la punerea An practic? a programului noului gu>ern, lupt@nd Ampotri>a trapelor germane si reusind ca p@n? la $1 august 1"&& s? elibereBe dou? treimi din teritoriul naional. /a 12 septembrie 1"&&, .om@nia a semnat Con/enia .e armistii- cu !aiunile <nite, prin care i se impuneau condiii grele- plata a $00 milioane de dolari desp?gubiri de r?Bboi 'An produse); o Analt? ,omisie 1liat? de ,ontrol 'so>ietic?) supra>eg3ea respectarea 1rmistiiului; 7rontiera rom@no%so>ietic? r?m@nea cea stabilit? An iunie 1"&0. Se mai pre>edea c? 2ransil>ania *sau cea mai mare parte a ei+ urma s? 7ie restituit? .om@niei, sub reBer>a recunoasterii acestei situaii prin tratatele de pace; armata rom@n? urma s? participe la lupte pe Frontul de 5est cu minimum 12 di>iBii de in7anterie etc.

105

.' Participarea Romniei la r0boi-l antiCitlerist ;e la 2$ 1ugust 1"&&, .om@nia s%a al?turat coaliiei anti3itleriste, particip@nd e7ecti> la r?Bboi mai Ant@i pentru eliberarea Transil/aniei, obiecti> atins la 25 octombrie 1"&&. 1poi, trupele rom@ne au participat, al?turi de cele so>ietice, la eliberarea Un;ariei, CeCoslo/aciei si A-striei 'p@n? la 12 mai 1"&5). 0stasii rom@ni s%au remarcat An marile operaii militare din Bona ;ebrein, 4isDolc, Budapesta, 4unii :egMalMa, BuDD. 4atra '<ngaria), 8raga, J>olen, BansDa%BMstrica, 4unii 4etalici, Ha>orina, 2atra etc. ',e3oslo>acia). 8e Frontul de 5est au acionat $# de di>iBii cu un e7ecti> de 5&0.000 de ostasi, care au eliberat peste (.#00 de localit?i. 1proape 1#0.000 de ostasi rom@ni si%au dat >iaa pentru >ictoria coaliiei !aiunilor <nite si An7r@ngerea Cermaniei. E7ortul de r?Bboi al .om@niei s%a ci7rat 'An plan economico%7inanciar) la peste l milion de dolari S.<.1. 'la >aloarea anului 1"$(). /a " mai 1"&5, Cermania a capitulat, act ce marca Ancetarea ostilit?ilor militare An Europa. ;esi s%a situat pe loc-l al patr-lea 'dup? <...S.S., S.<.1. si 4area Britanic), din punctul de >edere al Fert7elor de s@nge pentru An7r@ngerea 3itlerismului, .om@nia nu a primit statutul de stat cobeligerant, iar la ,on7erina de pace de la 8aris '1"&6) a 7ost tratat? ca un stat An>ins. 2ratatul de pace din 10 7ebruarie 1"&# pre>edea c? grania dintre .om@nia si <niunea So>ietic? era cea stabilit? An iunie 1"&0; pe de alt? parte, era anulat ;ictatul de la 5iena din $0 august 1"&0; grania cu Bulgaria r?m@nea cea din 1"1$. e' Con<r-ntri politice 4n perioa.a $1 A-;-st !22#1% Decembrie !26 ,onte6tul internaional de la s7@rsitul celui de%al doilea r?Bboi mondial a 7ost dominat de Amp?rirea s7erelor de in7luent? Antre marile puteri aparin@nd ,oaliiei !aiunilor <nite, An cadrul ,on7erinelor de la 2e3eran 'noiembrie%decembrie 1"&$), Ialta '7ebruarie 1"&5) si 8otsdam 'iulie%august 1"&5), liderii <...S.S., S.<.1. si 4arii Britanii au con>enit asupra organiB?rii lumii postbelice. Tinston ,3urc3ill, primul%ministru al 4arii Britanii, a7lat An >iBit? la 4osco>a An octombrie 1"&&, i%a propus lui losi7 5isariono>ici Stalin un *acord de procentaF+ pri>ind statele din centrul si sud%estul Europei; An pri>ina .om@niei, proporia era de "0G pentru .usia '<niunea So>ietic?) si 10G pentru 1liai 'S.<.1. si 4area

106

Britanic). /a r@ndul s?u, .5.Stalin era con>ins c? orice armat? care ocupa un teritoriu Asi impunea acolo propriul regim politic. 1nii 1"&5%1"&# au 7ost decisi>i pentru soarta Europei. ,ontinentul a 7ost Amp?rit An dou?- partea central? si de r?s?rit '8olonia, ,e3oslo>acia, <ngaria, ugosla>ia, .om@nia, Bulgaria, 1lbania) a trecut sub dominaia sau in7luena so>ietic?, iar partea occidental? a de>enit */umea liber?+. .egimul de la 4osco>a si%a impus propriul s?u sistem social%politic An Bona ocupat?. 8artea de >est a e>oluat pe o linie democratic?, bene7iciind de spriFinul S.<.1. An anii 1"&&%1"&# a- a/-t loc ample con<r-ntri politice, 8.,... a de>enit principalul instrument prin care Vremlinul si%a impus linia politic? An .om@nia. 1cest partid a promo>at o politic? de aliane An scopul atragerii de partea sa a c@t mai multor 7ore si de a iBola partidele istorice - 8artidul !aional%=?r?nesc si 8artidul !ational%/iberal. /a 26 septembrie 1"&& a 7ost publicat 8roiectul de 8lat7orm? al ?ront-l-i National#Democrat, la care au aderat, al?turi de 8.,... si 8.S.;., Frontul 8lugarilor, 41;0SJ%ul '<niunea 8opular? 4ag3iar?), sindicatele si alte organiBaii. n octombrie 1"&& s%a constituit Frontul !ational%;emocrat 'F.!.;.), care a declansat o susinut? lupt? pentru cucerirea puterii. Sub presiunea F.!.;., la & noiembrie 1"&& s%a 7ormat un no- ;-/ern, preBidat de Constantin Sntesc-, care a>ea un caracter politic; posturile ministeriale s%au Amp?rit Antre F.!.;., 8.!.=. si 8.!./. ;in iniiati>a comunistilor s%a declansat campania de Anlocuire a primarilor si pre7ecilor a7lai An 7uncie, cu membri ai F.!.;. 4inistrul de interne, naional%?r?nistul !icolae 8enescu, a re7uBat s? con7irme asemenea *alegeri+, iar F.!.;. a cerut Anlocuirea lui. ;up? o nou? criB? politic?, la 6 decembrie 1"&&, s%a creat ;-/ern-l condus de generalul Nicolae R.esc-, din care 8enescu nu mai 7?cea parte, 7apt ce repreBenta un succes al F.!.;. An ianuarie 1"&5, liderul comunist C3eorg3e C3eorg3iu%;eF a 7?cut o >iBit? la 4osco>a, unde a discutat cu .5.Stalin, care a sugerat Anceperea *asaltului decisi>+ pentru cucerirea puterii politice de c?tre F.!.;. /a 2( ianuarie 1"&5 a 7ost dat publicit?ii -ro!ramul de !u$ernare al C.N.D., dup? care s%a trecut la organiBarea unor mari mani7estaii Ampotri>a gu>ernului .?descu. An 7ebruarie 1"&5, la F.!.;. a aderat 8artidul !aional%=?r?nesc, preBidat de 1nton 1le6andrescu 'desprins din 8.!.=.), si s%a Anc3eiat un acord de colaborare Antre F.!.;. si gruparea liberal? 10#

Q 1

condus? de C3eorg3e 2?t?rescu 'e6clus? din 8.!./.). /a 10 7ebruarie 1"&5, Frontul 8lugarilor a lansat un apel c?tre ?rani, prin care acestia erau Andemnai s? ocupe p?m@nturile mosierilor si s? realiBeBe *de Fos+ re7orma agrar?, promi@nd c? gu>ernul F.!.;. >a legi7era e6proprierea marilor proprietari si Ampropriet?rirea s?tenilor, An Biua de 2& 7ebruarie s%a des7?surat An Bucuresti o mani7estaie a F.!.;. Ampotri>a gu>ernului .?descu, An timpul c?reia s%au Anregistrat altercaii Antre participani si 7orele de ordine, 6 mani7estani 7iind omor@i. ,u puin timp An urm?, Antre & si 11 7ebruarie 1"&5, a>usese loc Con<erina .e la Jalta, la care liderii marilor puteri '<...S.S., S.<.1. si 4area Britanic) au con7irmat Amp?rirea s7erelor de in7luent?. 8e 7ondul tensiunilor politice din .om@nia, la 2# 7ebruarie, 1. . 5AsinsDi, primul lociitor al comisarului poporului pentru a7acerile e6terne al <...S.S., s%a deplasat la Bucuresti, impun@nd regelui 4i3ai demiterea generalului .?descu si 7ormarea unui nou gu>ern, preBidat de dr. 8etru CroBa. ;up? o tergi>ersare de c@te>a Bile, la 5 martie !2&, regele a con7irmat ;-/ern-l @ro0a, alc?tuit din repreBentanii F.!.;. si ai grup?rii 2?t?rescu. Formarea gu>ernului CroBa marca o scCimbare .e re;im, deoarece 7ora politic? decisi>? era 8.,..., care urm?rea lic3idarea ad>ersarilor politici si instaurarea unor structuri de tip so>ietic An .om@nia, An mod o7icial se a7irma c? CroBa conducea un *Cu>ern de larg? concen% trare democratic?+, iar primele aciuni nu l?sau s? se Antre>ad? ade>?rata esen? a regimului, An urma unui sc3imb de telegrame Antre 8etru CroBa si /5. Stalin, la " martie 1"&5, partea de nord%est a 2ransil>aniei 'care An noiembrie 1"&& trecuse sub administraie so>ietic?) a 7ost reintegrat? .om@niei. /a 2$ martie a 7ost legi7erat? re7orma agrar?, An baBa c?reia au 7ost e6propriate l &#0.000 3a, dintre care l. 100.000 3a au 7ost Amp?rite la circa ""0.000 7amilii de ?rani. An Bilele de 1# iulie%2 august 1"&5 a a>ut loc, la Pots.am, ,on7erina liderilor <niunii So>ietice, S.<.1. si 4arii Britanii. S%a discutat problema organiB?rii Europei dup? Anc3eierea r?Bboiului mondial, la " mai, prin capitularea necondiionat? a Cermaniei. /iderul naional%?r?nist luliu 4aniu a trimis la ,on7erina de la 8otsdam mai multe memorii, prin care ar?ta c? gu>ernul CroBa nu a>ea un caracter democratic si denuna m?surile acestuia, Andreptate Ampotri>a opoBiiei 'cenBurarea presei, Ampiedicarea Antrunirilor, arestarea unor ad>ersari politici). Cu>ernele S.<.1. si 4arii Britanii au decis s? nu poarte discuii de pace cu .om@nia si Bulgaria, 10(

deoarece An aceste ?ri nu e6istau gu>erne democratice. 8e de alt? parte, <niunea So>ietic? a anunat stabilirea de relaii diplomatice cu .om@nia, Ancep@nd cu Biua de 6 august 1"&5. ,u o lun? An urm?, la 6 iulie, 8reBidiul So>ietului Suprem al <...S.S. decisese decorarea regelui 4i3ai cu cea mai Analt? distincie so>ietic? % 0rdinul *5ictoria+. /a r@ndul s?u, monar3ul rom@n, s7?tuit de liderii naional%?r?nisti si liberali, precum si de repreBentanii S<1 si 4arii Britanii An .om@nia, a cerut primului%ministru s? demisioneBe '21 august 1"&5). SpriFinit de o7icialit?ile so>ietice, dr. 8etru CroBa a re7uBat, An replic?, regele 4i3ai s%a adresat celor trei 4ari 8uteri si, p@n? la primirea r?spunsului, nu a mai contrasemnat actele gu>ernului, intr@nd An asa%numita ;re/ re;al, An plin? criB? politic?, s%a des7?surat prima Con<erin Naional a P,C,R, 'octombrie 1"&5). 8rogramul adoptat >iBa industrialiBarea ?rii, des?>@rsirea re7ormei agrare, cresterea rolului statului An economie, An 7uncia de secretar general al 8artidului ,omunist .om@n a 7ost ales C3eorg3e C3eorg3iu%;eF. /a " noiembrie !2& % Biua regelui 4i3ai % a a>ut loc An Bucuresti o mare mani7estaie antigu>ernamental?. ,u acest prileF s%au produs ciocniri Antre opoBanii regimului si *muncitorii+ adusi s? sparg? Antrunirea din 8iaa 8alatului .egal, Anregistr@ndu%se nou? mori si mai muli r?nii. Forele de ordine au inter>enit, oper@nd numeroase arest?ri. An decembrie 1"&5, Con<erina ministrilor .e e3terne ai S.<.1., 4arii Britanii si <...S.S. a decis s? acorde *s7atul+ cerut de regele 4i3ai; ast7el, An ianuarie 1"&6, An gu>ern au 7ost inclusi c@te un repreBentant al 8.!.=. si al 8.!./., iar gu>ernul trebuia s? organiBeBe alegeri libere, *c@t mai cur@nd posibil+, An 7ebruarie 1"&6, S.<.1. si 4area Britanic au recunoscut gu>ernul CroBa. ;up? ce, An august 1"&5, marile puteri occidentale declaraser? c? nu >or semna tratatul de pace cu un gu>ern nedemocratic, dup? sase luni au acceptat preBena delegaiei .om@niei la ,on7erina de pace de la 8aris. /a r@ndul s?u, regele 4i3ai a primit */egiunea de 4erit+ din partea lui :arrM 2ruman, presedintele S.<.1. ,ampania electoral?, lung? si Anc?rcat? cu acuBaii reciproce, s%a des7?surat practic Antre 7orele gu>ernamentale, organiBate An Blocul 8artidelor ;emocrate 'sub conducerea 8.,...), si opoBiia repreBentat? de 8.!.=. si 8.!./. An timpul campaniei electorale s%a Fudecat asa%numitul =proces al marii tr.ri naionale>, An urma c?ruia on 1ntonescu, 7ostul conduc?tor al statului, a 7ost condamnat la moarte si e6ecutat 'l iunie 10"

1"&6). 8rocesul a 7ost conceput si ca un miFloc de *demascare+ a partidelor istorice, acuBate c? au susinut regimul dictatorial si r?Bboiul antiso>ietic. An octombrie 1"&6, Con<erina .e pace de la 8aris a aprobat te6tul tratatului cu .om@nia, care pre>edea reintegrarea nord%estului 2ransil>aniei la statul rom@n si anularea ;ictatului de la 5iena. Cu>ernul CroBa a 7olosit aceast? 3ot?r@re a marilor puteri An propaganda sa electoral?. Ale;erile parlamentare des7?surate An Biua de 1" noiembrie 1"&6 s%au Anc3eiat, potri>it datelor o7iciale, cu >ictoria Blocului 8artidelor %;emocrate. Se pare c? reBultatul 7usese stabilit Anaintea scrutinului, An cabinetul ministrului de interne, comunistul 2eo3ari Ceorgescu. 8artidele istorice au contestat >e3ement reBultatul alegerilor, adres@nd memorii de protest gu>ernului, regelui si 4arilor 8uteri. /a r@ndul s?u, 4i3ai a acceptat s? desc3id? 1dunarea ;eputailor, citind 4esaFul 2ronului, An Biua de l decembrie 1"&6, act ce semni7ica recunoasterea legalit?ii acesteia. An perioada urm?toare s%a trecut la etatiBarea B?ncii !aionale 'decembrie 1"&6), instituirea controlului de stat An Antreprinderi 'iunie 1"&#), stabiliBarea monetar? 'august 1"&#). /a 10 7ebruarie 1"&# a 7ost semnat, la 8aris, tratat-l .e pace cu .om@nia. 2rupele so>ietice r?m@neau pe teritoriul .om@niei p@n? la semnarea tratatului de stat cu 1ustria. ;up? Anc3eierea tratatului de pace a 7ost des7iinat? Analta ,omisie 1liat? de ,ontrol, care a 7uncionat An perioada armistiiului. 1st7el, nici m?car 7ormal, S.<.1. si 4area Britanic nu mai puteau in7luena e>oluia situaiei din .om@nia, care a r?mas, practic, sub ocupaie so>ietic?. An >ara anului 1"&#, gu>ernul de la Vremlin a cerut statelor a7late sub dominaia sa s? resping? =plan-l *arsCall>, propus de S.<.1., prin care se preconiBa re7acerea Europei de>astate b de r?Bboi. 2otodat?, <niunea So>ietic? a decis s? accelereBe procesul de lic3idare a 7orelor democratice din aceste ?ri. 8e acest 7undal, sub prete6tul c? un grup de 7runtasi ai 8.!.=., sub conducerea lui on 4i3alac3e, a Ancercat s? p?r?seasc? ilegal ara pentru a constitui un gu>ern An e6il '1& iulie 1"&#), s%a trecut la arestarea tuturor liderilor naional%?r?nisti, iar P,N,8, a <ost .es<iinat, 8rocesul care a urmat 'octombrie%noiembrie 1"&#) s%a Anc3eiat cu grele condamn?ri pentru toi arestaii, An august 1"&#, ,onstantin l.,. Br?tianu, a suspendat acti>itatea 8artidului !ational%/iberal. 1st7el, cele dou? partide istorice p?r?seau arena politic?. 110

/a 6 noiembrie 1"&#, 8.,... a renunat la *to>ar?sii de drum+, din ;r-parea Ttresc-, care a 7ost ne>oit? s? p?r?seasc? gu>ernul pentru a 7ace loc unor comunisti recunoscui pentru 7idelitatea lor 7a? de 4osco>a- 1na 8auDer 'la 4inisterul de E6terne) si 5asile /uca 'la 4inisterul de Finane). <ltimul obstacol An calea prelu?rii integrale a puterii de c?tre comunisti Al constituia monarCia, /a 12 noiembrie regele a plecat la /ondra, pentru a participa la c?s?toria principesei Elisabeta a 4arii Britanii, Anainte de a p?r?si ara, 4i3ai semnase decretul prin care Amputernicea gu>ernul ca, An absena sa, s? Antreprind? toate m?surile necesare conducerii ?rii, inclusi> *numirile si re>oc?rile de 7uncionari+. Era un *cec An alb+ acordat gu>ernului, su>eranul renun@nd la prerogati>ele sale eseniale. An 7apt, .om@nia era singura ar? din *blocul so>ietic+ care a>ea regim monar3ic. ,e3oslo>acia si 8olonia erau republici Anc? din 1"1(, ugosla>ia din 1"&5, 1lbania, <ngaria si ugosla>ia din 1"&6. E>ident, regele 4i3ai nu putea s? negliFeBe o asemenea realitate. ;e aceea, la /ondra, a a>ut discuii cu di7erii oameni politici. .egele Ceorge al 5 %lea i%a aranFat o Ant@lnire particular? cu ministrul britanic de e6terne, pe care 4i3ai a>ea s? o descrie ast7el- *2imp de peste dou? ore, mama mea si cu mine i%am po>estit toate e>enimentele din ultimele luni. /%am Antrebat atunci ce intenioneaB? s? 7ac? pentru a ne >eni An aFutor. % !u >reau s? >? las sperane desarte. 1nglia nu este An m?sur? s? 7ac? nici cel mai mic lucru pentru dumnea>oastr?. <n r?spuns dur, dar care a>ea meritul sincerit?iiW 8e moment am 7ost socai. 1nglia era totusi una dintre cele trei 4ari 8uteri >ictorioase. 1m Aneles atunci multe lucruri re7eritor la Amp?rirea lumii+. mediat dup? Antoarcerea sa An ar?, la 22 decembrie, regele a a>ut o discuie cu dr. 8.CroBa, care a inut s? preciBeBe c? *lumea s%a sc3imbat+, c? si monar3ia este trec?toare. 4i3ai a declarat- *!u Aneleg s? m? opun lucrurilor la care nu te poi opune+. n aceeasi Bi, su>eranul a semnat decretul de numire a 7runtasului comunist Emil Bodn?ras An 7uncia de ministru de r?Bboi, An discursul rostit la 2& decembrie 1"&#, cu prileFul preBent?rii noului ministru, dr. 8.CroBa preciBa- * nstalarea prietenului Emil Bodn?ras la acest minister nu este numai un sc3imb de titulari, ci are rosturile ei ad@nci+. 1ceste *rosturi+ a>eau s? 7ie deslusite An numai c@te>a Bile. /a 2" decembrie, ,omitetul ,entral al 8.,... a adoptat planul de m?suri politice

si de siguran? pentru Anl?turarea monar3iei si proclamarea .epublicii, care urma s? 7ie aplicat An Biua urm?toare. An dimineaa Bilei de $0 decembrie 1"&#, regele i%a primit An audien?, la 8alatul Elisabeta din Bucuresti, pe dr. 8etru CroBa si C3. C3eorg3iu%;eF, la cererea acestora. at? cum a preBentat regele aceast? Ant@lnire, An 1""0<n c*i+ de introducere, 4ro.a a cre.ut de cu$iin, # ne +oto+ea#c cu !lumele #ale dubioa#e, +e care le con#idera att de #+irituale #i care nu l "ceau # rd decar +e el. A+oi, dintr-o dat, a intrat n mie.ul +roblemei/ - Am $enit # $orbim de#+re o +roblem de "amilie. Am dori deci # di#cutm de#+re un di$or, +rin n,ele!ere ... %onul di#cu,iei a urcat, #-a tran#"ormat ntr-o ade$rat alterca,ie $erbal. -rinci+alul meu ar!ument a con#tat n "a+tul c demer#ul lor Jal lui 4ro.a #i 4*eor!*iu-De?K era anticon#titu,ional. Numai +rintr-o con#ultare +o+ular #e $a *otr o modi"icare a Con#titu,iei. -Nu a$em tim+ # +rocedm n "elul ace#ta, mi-a aruncat 4ro.a... 4ro.a a de$enit din ce n ce mai amenin,tor, a"irmnd c*iar c ar de,ine im document de#+re mine Ndo#arO -+e care l $a "ace +ublic dac ncerc # intru n contact cu en!le.ii #au americanii. 4arda mea are#tat, tele"onul tiat, ca#a noa#tr ncercuit, eu nu +uteam "ace ab#olut nimic. Con#trn# #i "or,at, am #emnat actul meu de abdicare =. An sedina ,onsiliului de 4inistri din acea Bi de $0 decembrie, orele 15,$0, 8etru CroBa a 7?cut o declaraie c@t se poate de *elegant?+- *5om AngriFi ca 7ostul rege s? plece linistit, asa cum se cu>ine, pentru ca nimeni s? nu poat? a>ea un cu>@nt de repros pentru 7elul cum poporul nostru a inut s? se poarte 7a? de acela care, Aneleg@nd glasul >remurilor, s%a retras %lucru pentru care poporul rom@n nu se poate ar?ta nerecunosc?tor. ;eci 7ostul rege >a 7i respectat, ca orice alt cet?ean al acestei ?ri+. 1 urmat sedina 1dun?rii ;eputailor, la care s%a luat act de abdicarea regelui 4i3ai, iar .om@nia a 7ost proclamat? Rep-blic Pop-lar, ;eputaii au ales 8reBidul .epublicii 8opulare .om@ne alc?tuit din cinci persoane ',. .8ar3on, 4.Sado>eanu, St. 5oitec, C3.Stere si .!iculi), care e6ercita puterea e6ecuti>? con7erit? se7ului statului p@n? la adoptarea unei noi ,onstituii.

5, RO*ANIA SUB OCUPA8IA SO(I)TIC9 ( !2"# !&"'

a) Imp-nerea re;im-l-i Stalinist An septembrie 1"&# a a>ut loc la SBDlarsDa 8oreba '8olonia) cons7?tuirea 8artidelor ,omuniste si 4uncitoresti la care repreBentanii 8artidului ,omunist al <niunii So>ietice au cerut accelerarea proceselor re/ol-ionare din ?rile de *democraie popular?+, trecerea la construirea societ?ii socialiste. ,ons7?tuirea a 3ot?r@t crearea Biroului n7ormati> al 8artidelor ,omuniste si 4uncitoresti prin care Stalin urm?rea s?%si impun? c@t mai rapid si e7icient linia politic?. n acest spirit, la s7@rsitul anului 1"&# si Anceputul lui 1"&( s%a trecut la regimul Stalinist. <n pas decisi> s%a 7?cut An octombrie 1"&#, c@nd a Anceput aciunea de contopire a 8artidului ,omunist cu 8artidul Social%;emocrat, An >ederea 7?uririi 8artidului <nic 4uncitoresc. 1u 7ost elaborate -lat"orma 9+ro!ramul: si 0ttu,iiH, s%a stabilit planul organiBatoric pentru operaiunile uni7ic?rii. 8reg?tirea psi3ologic?, politic? si ideologic? s%a realiBat mai ales prin pres?, unde se deBb?teau principalele documente ce urmau a 7i adoptate, se condamnau social%democraii *tr?d?tori+, An 7runte cu ,onstantin%2itel 8etrescu, si se sublinia necesitatea realiB?rii partidului unic, pentru ca *cercurile imperialiste+ s? nu mai poat? mane>ra Ampotri>a .om@niei, 7olosindu%se de social%democraii de dreapta. /a & ianuarie 1"&( s%a constituit ,omisia central? pentru organiBarea Con;res-l-i .e -ni<icare si s%au aprobat instruciunile pentru alegerea organelor de conducere local? si a delegailor la ,ongres. S%a trecut si la contopirea organiBaiilor comuniste si social%dOmocrate, An perioada 10%20 ianuarie au a>ut loc alegeri pentru organele de conducere pe Antreprinderi, instituii si circumscripii, precum si alegeri ale delegailor pentru con7erinele de plas? si Fudeene; An inter>alul 20%25 ianuarie s%au des7?surat con7erinele Fudeene; la care au 7ost alese comitetele Fudeene de partid si delegaii la ,ongresul general. 0peraiunea alegerilor a Ansemnat, An 7apt, 11$

completarea organelor 8artidului ,omunist cu repreBentani ai 8artidului Social%;emocrat. ;in totalul de (.2&$ cadre de conducere 'la ni>el de Fude, plas? si sector) numai 1.501 pro>eneau din 8.S.;., iar din cei #60 delegai, doar 1"& erau social%democrai. ,ongresul general pentru constituirea partidului unic, numit Parti.-l *-ncitoresc Romn, s%a des7?surat An Bilele de 21%2$ 7ebruarie 1"&( An sala 1teneului .om@n, An Ra+ortul preBentat de C3. C3eorg3iu%;eF se aprecia c? *An>??tura lui 4ar6, Engels, /enin si Stalin este acel 7ar str?lucitor care >a lumina drumul 8.4..., drum ce duce spre noi >ictorii ale democraiei populare, spre .om@nia socialist?+, An Re.olu,ia adoptat? de participani se ar?ta- *,ongresul aprob? An Antregime raportul politic general preBentat ,ongresului de to>ar?sul C3. C3eorg3iu%;eF, precum si Antreaga acti>itate depus? de cele dou? ,omitete ,entrale An >ederea realiB?rii unit?ii politice, organiBatorice si ideologice a proletariatului. ,ongresul 7elicit? cu Ansu7leire clasa muncitoare si, o dat? cu ea, Antreg poporul muncitor, cu prileFul traducerii An >ia? a >ec3ii n?Buini a proletariatului din .om@nia % An7?ptuirea unit?ii sale organice An cadrul 8artidului 4uncitoresc .om@n. 1>@nd An 7runte detasamentul s?u de a>angard? %8artidul 4uncitoresc .om@n %, clasa muncitoare din .om@nia, legat? printr%o str@ns? alian? cu ?r?nimea muncitoare, concentr@nd An Furul ei intelectualitatea progresist? si pe toi oamenii muncii, p?seste la Andeplinirea unor sarcini menite s? asigure continua Ant?rire si ad@ncire a democraiei populare si a>@ntul economiei naionale+. ,ongresul a ales ,omitetul ,entral, care An prima sa sedin?, din 2& 7ebruarie 1"&(, a ales Biroul 8olitic si Secretariatul ,.,. '7ormat din- C3. C3eorg3iu%;eF % secretar general, 1na 8auDer, 2eo3ari Ceorgescu, /ot3ar .?d?ceanu % secretari). <ni7icarea a Ansemnat preponderena absolut? a comunistilor An toate organele de conducere, dup? cum reBult? si din urm?toarele date statisticeOrganul de partid
Comitet-l Central # membri tit-lari # membri s-pleani Biro-l Politic # membri tit-lari # membri s-pleani Secretariat-l C,C, al P,*,R,

Total

DinP.C.R

Din P.S.D.

2 5 1 & &

1 % 1 2

% & 1 1

11&

An perioada imediat urm?toare ,ongresului, s%a trecut la aplicarea 3ot?r@rilor acestuia, Antreaga conducere politic? a7l@ndu%se, practic, An m@inile 8artidului 4uncitoresc .om@n, care si%a realiBat modelul propriu de organiBare a societ?ii. 1cest model era cel Stalinist, so>ietic, impus An toate ?rile de *democraie popular?+. n epoc? s%a 7olosit denumirea de =re;im .emocratic#pop-lar>, o 7ormul? pleonastic?, deoarece demo# Anseamn? popor; ea era utiliBat? pentru a deosebi acest regim de celelalte democraii 'scla>agist?, burg3eB?); denumirea a 7ost preluat? din limba rus? si impus? tuturor ?rilor ocupate de so>ietici An 1"&&%1"&5. 1st7el, ,e3oslo>acia, 8olonia, <ngaria, ..;. Cerman?, Bulgaria, dar si ugosla>ia si 1lbania au a>ut regimuri de *democraie popular?+. ;in 1"&(, statutele si programele partidelor a7late la putere An aceste ?ri menionau c? *democraia popular? se realiBeaB? prin dictatura proletariatului+; clasa muncitoare 'proletariatul) 7iind clasa cea mai a>ansat? a societ?ii, e6prim@nd interesele generale ale poporului, Asi impunea propria dictatur? Ampotri>a celor care se opuneau Anaint?rii pe calea *bun?st?rii si 7ericirii poporului+; dusmanul de clas? era identi7icat cu burg3eBia si mostenirea, care acionau *desc3is, dar si per7id+, reusind uneori s?%si strecoare *agenii+ c3iar An conducerea partidului si a statului; de aceea, lupta 3ot?r@t?, *necru?toare+, Ampotri>a *dusmanului+ trebuia dus? cu toate miFloacele, p@n? la lic3idarea lui. ;up? abolirea monar3iei se impunea adoptarea unei noi ,onstituii, care s? consacre 7orma de stat republican?. n acelasi timp, se a>eau An >edere trans7orm?rile economice si politice Anregistrate An ultimi ani. /a 2$ ianuarie 1"&(, 1dunarea ;eputailor a adoptat o nou? le;e electoral, prin care >@rsta aleg?torilor cobora de la 21 la 20 de ani. 1poi, la 25 7ebruarie 1"&(, 1dunarea ;eputailor, aleas? la 1" noiembrie 1"&6, s%a autodiBol>at, An >ederea organiB?rii de noi alegeri, pentru 4area 1dunare !aional?, cu caracter de ,onstituant?. 8este dou? Bile, la 2# 7ebruarie 1"&(, s%a constituit ?ront-l Democraiei Pop-lare, menit s? asigure *unitatea de aciune a 7orelor democraiei populare din .om@nia+. 1cesta era condus de un ,onsiliu !aional, compus din urm?torii delegai- 8artidul 4uncitoresc .om@n- 5asile /uca, /ot3ar .?d?ceanu, losi7 ,3isine>sc3i; Frontul 8lugarilor- dr. 8etru CroBa, 1nton 1le6andrescu, on 0ntaru; 8artidul !ational%8opular- 8. ,onstantinescu% asi, 4i3ail ;ragomirescu, 1le6andru Ste7lea; <niunea 115

8opular? 4ag3iar?- VuDo 1le6andru, /udo>ic 2@D@cs, ,BiDo Ferdinand. 8resedintele ,onsiliului !aional al Frontului ;emocraiei 8opulare a 7ost ales dr. 8etru CroBa; secretar general % 5asile /uca, iar secretar adFunct %losi7 ,3isine>sc3i. An comunicatul dat publicit?ii se preciBa- *S%a c?But de acord asupra principiilor de colaborare pe baBa unui program comun. 4ani7estul%program >a 7i publicat Bilele acestea. Frontul ;emocraiei 8opulare participa An alegeri pentru 4area 1dunare !aional? pe o singur? list?. S%au luat toate m?surile pentru des7?surarea campaniei electorale. Se >or constitui imediat consilii Fudeene, de plas? si comune ale Frontului ;emocraiei 8opulare, compuse din c@te doi delegai ai partidelor componente+. 1legerile, des7?surate An Biua de 2( martie 1"&(, s%au Anc3eiat cu >ictoria F.!.;., care a obinut "$,2G din >oturi si &05 mandate. 1cestea au 7ost ultimele alegeri din anii socialismului An care au mai e6istat si alte liste, al?turi de cea gu>ernamental?. 8artidul !ational%/iberal '8etru BeFan) a obinut # mandate, iar 8artidul 2?r?nesc%;emocrat 'dr. !. C3. /upu) % 2 mandate. 0biecti>ul 7undamental al 4arii 1dun?ri !aionale era adoptarea unei noi Constit-ii, 8roiectul acesteia, depus la ( aprilie, a 7ost >otat, An unanimitate, An Biua de 1$ aprilie, Anc? din primul articol se stabilea noua 7orm? de stat- <Re+ublica -o+ular Romn e#te un #tat +o+ular, unitar, inde+endent #i #u$eran=. Spre deosebire de ,onstituiile anterioare, aceast? lege 7undamental? introducea An de7iniia statului calitatea de ,+o+ular, inde+endent #i #u$eran=. ;esigur c? o asemenea preciBare a>ea un caracter propagandistic, An condiiile An care .om@nia era, practic, o ar? ocupat? de so>ietici, care a>eau aici 1rmata .osie, consilieri, ageni V.C.B., societ?i mi6te 9#o$romuri:, iar liderii politici rom@ni nu Antreprindeau nici o aciune 7?r? a>iBul prealabil al Vremlinului, An ,onstituie erau pre>?Bute drepturile si libert?ile cet?enesti. 2oi cet?enii .epublicii 8opulare .om@ne, <"r deo#ebire de #e7, na,ionalitate, ra#, reli!ie #au !rad de cultur #unt e!ali n "a,a le!ii= 'art. 16); dreptul de a alege Al a>eau toi cet?enii 'b?rbai si 7emei) de la 1( ani Amplinii, iar cel de a 7i ales % de la 2$ de ani Amplinii. ;up? cum se poate obser>a, limita dreptului de >ot se reducea de la 20 de ani la 1( ani. 8entru prima dat?, prin ,onstituie, 7emeile a>eau drepturi egale cu b?rbaii, <n toate domeniile $ie,ii de #tat, economic, #ocial, cultural, +olitic #i de dre+t +ri$at. >a munc e!al, "emeia are dre+t de #alari.are e!al cu brbatul= 9art. 5l:. Se mai pre>edea- <libertatea 116

con#tiin,ei #i libertatea reli!ioa#=P <libertatea indi$idual a cet,enilor e#te !arantat=P <domiciliul e#te in$iolabil=P <libertatea +re#ei, a cu$ntului, a ntrunirilor, a mitin!urilor, corte!iilor #i mani"e#ta,iilor e#te !arantat=P cet?enii a>eau ,,dre+" de a #e a#ocia #i or!ani.a, dac #co+ul urmrit nu e#te ndre+tat n contra ordinii democratice #tabilite +rin Con#titu,ie =P < cet,enii au dre+t la n$,tur=. ;esigur, proclamarea acestor drepturi era important?, dar esenial? era aplicarea lor. ;in acest punct de >edere, c3iar ,onstituia coninea si anumite restricii An domeniul politic. 1st7el, nu a>eau drept de >ot +er#oanele inter.i#e, li+#ite de dre+turi ci$ile #i +olitice #i nedemne, declarate ca atare de or!anele n dre+t, con"orm le!ii= 9art. '):P <Orice a#ocia,ie cu caracter "a#ci#t #au antidemocratic e#te inter.i# #i +ede+#it de le!e= 'art. $2). Erau lipsii de drepturi numerosi cet?eni, ad>ersari ai regimului, sub acuBaia c? des7?soar? acti>itate 7ascist?, 3itlerist?, ostil? <niunii So>ietice. ;e asemenea, nu erau Ang?duite organiBaiile Antidemocratice=P gu>ernul 7iind considerat a a>ea un caracter . democrat +o+ular=, orice acti>itate potri>nic? acestuia era interBis?. ,onstituia des7iina principiul democratic al separ?rii puterilor An stat, stabilind c?- <Or!anul #u+rem al +uterii n #tat n Re+ublica -o+ular Romn e#te Marea Adunare Naional 'art. $#). 1ceasta era #in!urul or!an le!i#lati$ al Re+ublicii -o+ulare Romne= 'art. $(). 4area 1dunare !aional? a>ea urm?toarele atribuiialegea 8reBidiul 4arii 1dun?ri !aionale; 3ot?ra 7ormarea gu>ernului, modi7icarea ,onstituiei; stabilea num?rul, atribuiile si denumirile ministerelor, des7iinarea sau contopirea; >ota bugetul statului, Anc3eia e6erciiile bugetare, 7i6a impoBitele si modul de percepere; decidea An c3estiunile r?Bboiului si ale p?cii, consultarea poporului prin re7erendum; acorda amnistia 'art. $"). ;urata mandatului 1dun?rii !aionale era de & ani. ;eputaii >alidai depuneau urm?torul Fur?m@nt- ,Mur c $oi #er$i +o+orul #i Re+ublica -o+ular Romn cu tot de$otamentul #i +uterea mea de munc, c $oi +.i #i re#+ecta Con#titu,ia #i le!ile ,riiP c $oi +#tra #ecretele de #tat #i $oi a+ra intere#ele +o+orului #i ale #tatului, libert,ile democratice #i inde+enden,a +atriei=. Hur?m@ntul parlamentarilor, introdus pentru prima dat? An ,onstituia din 1"$(, Ansemna, An 7ond, obligaia de a aciona An con7ormitate cu interesele regimului, care se considera e6presia >oinei populare. 8arlamentarii nu puteau promo>a alte opinii dec@t cele ale partidului, ast7el c? 4area
117

1dunare !aional? a de>enit un instrument An sluFba politicii 8artidului 4uncitoresc .om@n. 1tribuiile de se7 al statului erau e6ercitate de Pre0i.i-l *arii A.-nri Naionale, care era alc?tuit din presedinte, trei >icepresedini, un secretar si 1& membri, alesi pe o perioad? de & ani. 8reBidiul era r?spunB?tor de Antreaga sa acti>itate An 7aa 4arii 1dun?ri !aionale si a>ea unn?toarele atribuii- con>oca 4area 1dunare !aional? An sesiuni ordinare si e6traordinare; emitea decrete; interpreta legile >otate de 4area 1dunare !aional?; e6ercita dreptul de graiere si comuta pedepsele; con7erea decoraii si medalii; repreBenta ..8. .om@n? An relaiile internaionale; acredita si rec3ema repreBentanii diplomatici ai .om@niei; primea scrisorile de acreditare si de rec3emare ale repreBentanilor statelor str?ine An inter>alele din sesiunile 4arii 1dun?ri !aionale; numea si re>oca ministrii la propunerea presedintelui ,onsiliului de 4inistri; stabilea gradele militare, rangurile diplomatice si titlurile onori7ice la propunerea gu>ernului; 7?cea numiri si con7irm?ri An 7uncii publice, la propunerea ministrilor de resort sau a gu>ernului; An inter>alul dintre sesiunile 4arii 1dun?ri !aionale, la propunerea gu>ernului, declara starea de r?Bboi si mobiliBarea parial? sau general?; rati7ica sau denuna tratatele internaionale la propunerea gu>ernului. 8reBidiul 4arii 1dun?ri !aionale era un organism colecti> al c?rui presedinte nu se indi>idualiBa dec@t prin 7aptul c? semna, Ampreun? cu secretarul, decretele. ,omparati> cu puterile regale, cele ale presedintelui 4arii 1dun?ri !aionale erau mai mici, deoarece acesta nu putea re7uBa sancionarea legilor, nu era *capul puterii armate+, nu putea numi 'si destitui) gu>ernul, nu putea diBol>a parlamentul. 0rganul <#u+rem e7ecuti$= era gu>ernul 'art. 66); acesta era r?spunB?tor pentru acti>itatea sa An 7aa 4arii 1dun?ri !aionale, iar An inter>alul dintre sesiuni, An 7aa 8reBidiului 4arii 1dun?ri !aionale. Cu>ernul conducea acti>itatea administrati>? a statului, coordona si d?dea directi>e generale ministerelor de resort, diriFa si plani7ica economia naional?, realiBa bugetul statului, asigura ordinea public? si securitatea statului; conducea politica general? An domeniul relaiilor internaionale; organiBa si AnBestra 7orele armate. 2eritoriul .om@niei era Amp?rit, din punct de >edere administrati>, An comune, pl?si, Fudee si regiuni; organele locale ale puterii de stat erau consiliile populare locale, alese prin >ot uni>ersal, direct, egal si secret, pe timp de patru ani. !oua ,onstituie introducea denumirea de *regiuni+ si de 11(

*consilii populare+ 'care o Anlocuia pe cea de *consilii+ din >ec3ile ,onstituii), pre7igur@nd o nou? organiBare administrati>? si instaurarea puterii s7aturilor '*so>ietelor+) la ni>el local. ,onstituia a>ea un titlu special % ine6istent An >ec3ile legi 7undamentale % intitulat 0tructura #ocialeconomic, An care se preciBa- *//_ Re+ublica -o+ular Romn, mi?loacele de +roduc,ie a+ar,in #tatului, ca bunuri ale ntre!ului +o+or #au or!ani.a,iilor coo+erati$e, #au +articulare, +er#oane "i.ice #au ?uridice = 9art. 8:. ;e asemenea, se pre>edea-,, o!,iile de orice natur ale #ub#olului, .cmintele miniere, +durile, a+ele, i.$oarele de ener!ie natural, cile de comunica,ie "erate, rutiere, +e a+, n aer, +o#ta, tele!ra"ul, tele"onul #i radioul a+ar,in #tatului, ca bunuri comune ale +o+orului. -rin le!e #e $or #tabili modalit,ile de trecere n +ro+rietatea #tatului, a bunurilor enumerate n alineatul +recedent, care, la data intrrii n $i!oare a +re.entei Con#titu,ii, #e a"lau n minile +articulare= 'art. 6). ,alea unor noi e6proprieri era desc3is? prin art. 10i"ot"i?cute e7+ro+rieri +entru cau. de utilitate +ublic +e ba.a unei le!i cu o drea+t de#+!ubire #tabilit de ?u#ti,ieD=. ;e asemenea, si prin art. 11, care pre>edea- <Cnd intere#ul !eneral cere, mi?loacele de +roduc,ie, bncile #i #ociet,ile de a#i!urare, care #unt +ro+rietatea +articular a +er#oanelor "i.ice #au ?uridice, +ot de$eni +ro+rietatea #tatului, adic un bun al +o+orului, n condi,iile +re$.ute de le!e=. 1rt. 15 introducea ideea de plani7icare centraliBat?- ,Rtatul ndnimea. #i +lani"ic economia na,ional n $ederea de.$oltrii +uterii economice a ,rii, a#i!urrii bunei #tri a +o+orului #i !arantrii inde+enden,ei na,ionale =. 8rin toate aceste pre>ederi se anticipa o masi>? reorganiBare a economiei naionale, An baBa concepiei 8artidului 4uncitoresc .om@n, potri>it c?reia <mi?loacele de +roduc,ie a+ar,in #tatuluiG drept care se putea trece la naionaliBare si la plani7icarea economiei naionale. Antr%o 7orm? sau alta, asemenea pre>ederi e6istau si An ,onstituiile celorlalte state de <democra,ie +o+ular=, adoptate p@n? An aprilie 1"&( % ugosla>ia, 1lbania, Bulgaria, 8olonia, toate inspirate din ,onstituia <.SS. Era o lege 7undamental? menit? s? asigure trecerea de la capitalism la socialism. 8e baBa noii ,onstituii au 7ost alese organele de conducere a starului- 8reBidiul 4arii 1dun?ri !aionale, alc?tuit din 1" membri, care a>ea ca presedinte pe sa>antul de renume mondial C,I, ParCon, ;e asemenea, s%a constituit un nou gu>ern. Dr, Petr- @ro0a a 7ost rOin>estit An 7uncia de 11"

presedinte al ,onsiliului de 4inistri, pe care o deinea de la 6 martie 1"&5. An noul gu>ern, @C, @Ceor;Ci-#DeA era prim%>icepresedinte al ,onsiliului de 4inistri '7uncie nou An7iinat?), presedintele ,onsiliului Economic Superior, presedintele ,omisiei de .edresare Economic? si StabiliBare 4onetar?, coordonator al acti>it?ii ministerelor economice si 7inanciare. 1st7el, secretarul general al ,.,. al 8.4... de>enea Andrum?torul Antregii politici economice a ?rii. 0biecti>ul economic 7undamental al 8artidului 4uncitoresc .om@n era naionali0area principalelor miAloace .e pro.-cie, Anc? din decembrie 1"&6 s%a introdus, prin naionaliBarea B?ncii !aionale a .om@niei, controlul de stat asupra tuturor instituiilor naionale de credit; An iulie 1"&# s%a creat o comisie ministerial? pentru re7acerea economic?, ale c?rei atribuii >iBau controlul materiilor prime, produciei si des7acerii m?r7urilor. /a & 7ebruarie 1"&( au trecut An patrimoniul statului bunurile E7oriei Spitalelor ,i>ile, 1seB?mintelor Br@nco>enesti, precum si ale E7oriei S7anului Spiridon din asi. /a 2# mai au 7ost trecute An proprietatea statului bunurile ,asei .egale. An octombrie 1"&# s%a realiBat in>entarierea Antreprinderilor particulare, industriale, comerciale si de transport, apoi s%au constituit Comi#ia 0u+erioar de Na,ionali.are, comisii Fudeene de naionaliBare si colecti>e pentru 7iecare Antreprindere, a>@nd menirea de a duce la Andeplinire operaiunile de naionaliBare pe Antreg cuprinsul ?rii. 1ceste comisii si colecti>e Asi des7?surau acti>itatea ca organe ale ,onsiliului Superior Economic. An Bilele de "%11 iunie 1"&( a a>ut loc 8lenara ,.,. al 8.4..., care a aprobat lucr?rile preg?titoare pri>ind naionaliBarea principalelor miFloace de producie. n dimineaa Bilei de 11 iunie, proiectul de lege, aprobat de gu>ern, a 7ost depus An 4area 1dunare !aional?. ;up? discuii sumare, acesta a 7ost >otat An unanimitate, An aceeasi Bi. 8otri>it art. l, ,Re na,ionali.ea. toate bo!,iile #ub#olului care nu #e !#eau n +ro+rietatea #tatului la data intrrii in $i!oare a Con#titu,iei Re+ublicii -o+ulare Romne, +recum #i ntre+rinderile indu#triale, #ociet,ile de orice "el #i a#ocia,iunile +articulare indu#triaHe, bancare, de a#i!urri, miniere, de tran#+orturi #i telecomunica,ii=DD. /egea din 11 iunie a 7ost completat? cu noi acte legislati>e de aceeasi natur?; la $ noiembrie au 7ost naionaliBate industria cinematogra7ic? si cinematogra7ele 'An total $($ cinematogra7e si 120

un platou de 200 m+). n aceeasi Bi au 7ost naionaliBate instituiile medico%sanitare, ast7el c? Antreaga asisten? medical? a trecut An seama statului. 8rin naionaliB?rile realiBate An 1"&( s%a 7?cut un pas .ecisi/ pe calea lic3id?rii propriet?ii pri>ate, des7iin?rii economiei de pia? concureniale. ,et?enii nu mai erau siguri c?%si >or p?stra a>erea, tr?ind cu teama c? An orice moment ar putea 7i e6propriai. /a l iulie 1"&( s%a creat ,omisia de Stat a 8lani7ic?rii, organ gu>ernamental de plani7icare economic?, iar An decembrie, 4area 1dunare !aional? a adoptat primul plan anual de deB>oltare economic? a .om@niei 'pe 1"&"). An domeniul agriculturii, principala deciBie luat? An 1"&( a 7ost An7iinarea Staiunilor de 4asini si 2ractoare 'S.4.2.) pentru mecaniBarea lucr?rilor agricole. 8lenara ,omitetului ,entral al 8artidului 4uncitoresc .om@n din $%5 martie 1"&" a elaborat programul >iB@nd trans<ormarea socialist a a;ric-lt-rii, prin care s%a urm?rit ca aceast? ramur? a economiei naionale s? 7ie trecut? sub controlul statului. ;up? modelul so>ietic, s%au An7iinat Cospod?rii 1gricole ,olecti>e 'C.1.,.) si Cospod?rii 1gricole de Stat 'C.1.S.). 8ractic, ele erau conduse de c?tre stat, care indica tipurile de cultur? si 7i6a preurile bunurilor agricole. 4embrii cooperatori a>eau >oie s?%si p?streBe mici loturi de p?m@nt, care nu dep?seau 0,15 3a. An septembrie 1"52 a 7ost adoptat? o nou? Constit-ie, care consacra, pentru prima oar? An istoria .om@niei, rolul politic conduc?tor al unui partid politic '8artidul 4uncitoresc .om@n). 1nul 1"&( s%a caracteriBat prin declansarea =re/ol-iei c-lt-rale>, Antregul aparat de propagand? a 7ost pus An sluFba prosl?>irii <niunii So>ietice si a denigr?rii *lag?rului imperialist+. 1cest aparat era diriFat de losi7 ,3isine>sc3i, secretar al ,.,. al 8.4..., si de adFunctul s?u. /eonte .?utu; ei erau secondai de Sorin 2oma, Sil>iu Brucan, on Felea. /a & ianuarie 1"&(, Sil>iu Brucan publica An <0cnteia= un >e3ement articol Ampotri>a <acce#eHor i#terice ale im+eriali#tilor de +e#te mri #i ,ri=, elogiind ,, in$incibila #i titanica &niune 0o$ietic=D. 1l?turi de economie, stiina, c-lt-ra si 4n/mnt-l au constituit domenii prioritare An politica 8artidului 4uncitoresc .om@n >iB@nd <ru+erea cit trecutiHr si 7ormarea <omuHui nouG 1tacul a 7ost Andreptat Ampotri>a instituiilor 7undamentale- 1cademia .om@n?, Scoala, Biserica. An iunie 1"&(, re>ista <Contem+oranuC scria- *1cademia .om@na nu a repreBentat An trecut dec@t un apanaF al claselor posedante. al mosierimii, si, mai de cur@nd, al marii 7inane. !u meritele stiini7ice sau
121

culturale ale unei personalit?i au stat la baBa criteriilor ce condiionau admiterea de noi membri+. 8este puin timp a ap?rut decretul 8reBidiului 4arii 1dun?ri !aionale, din " iulie 1"&( prin care Aca.emia Romn de>enea instituie de stat, primind numele de 1cademia .epublicii 8opulare .om@ne. Sub egida Seciei Stiin? si ,ultur? a ,.,. al 8.4... s%a elaborat Statutul 1cademiei ..8..., potri>it c?ruia aceasta a>ea ca sarcin? 7undamental? <# contribuie la +ro+#irea !eneral a #ilin,elor, literelor #i artelor n R.-.R=P aceast? instituie trebuia s? pun? Ma ba.a lucrrilor ei "olo#irea or!ani.at #i metodic a cuceririlor #tiin,ei #i culturii, +recum #i con#olidarea democra,iei +o+ulare n drum #+re #ociali#m=. 1cademia, ca instituie de stat, depindea de ,onsiliul de 4inistri, c?ruia Ai preBenta periodic d?ri de seam? asupra acti>it?ii ei. n baBa unei 3ot?r@ri a ,.,. al 8.4..., academicienii primeau un spor de retribuie de 15G, precum si automobile pentru 7olosin? personal?. 8rin decretul 8reBidiului 4arii 1dun?ri !aionale din 12 august, au 7ost numii 2# membri titulari acti>i si 15 membri titulari onori7ici ai 1cademiei .om@ne. /a Secia de Stiine istorice, 7iloBo7ie si economico%Furidice au 7ost numii membri titulari acti>i- 8etre ,onstantinescu% asi, Barbu /?B?reanu si 1ndrei .?dulescu, iar ,onstantin 4oisil ca membru titular onori7ic. 8rintr%un alt decret, din aceeasi Bi, a 7ost stabilit? componena 8reBidiului 1cademiei- 2raian S?>ulescu 'presedinte), C3eorg3e !icolau 'secretar general), Barbu /?B?reanu, Simion Stoilo>, Eugen 4aco>sc3i, !icolae 8or7iri, Ste7an !icolau, 8. ,onstantinescu% asi, 4i3ail Sado>eanu % membri. 8otri>it 0tatutului, nu puteau 7i membri ai 1cademiei *persoanele care, prin acti>itatea lor, s%au pus An sluFba 7ascismului si a reaciunii, d?un@nd prin aceasta intereselor ?rii si ale poporului+. 8e aceast? baB? au 7ost Anl?turate numeroase personalit?i- /ucian Blaga, 8.8. !egulescu, Ste7an ,iobanu, on 8etro>ici, ,. .?dulescu% 4otru, 0nisi7or C3ibu, !icolae B?nescu, C3eorg3e 1. Br?tianu, Sil>iu ;ragomir, ;imitrie Custi, 1le6andru /apedatu, loan /upas, Simion 4e3edini, on !istor, ;ragomir :urmuBescu s.a., An total aproape o sut? de persoane, An Bilele de 1%2 noiembrie a a>ut loc sedina de alegere, de c?tre 1dunarea Ceneral? a 1cademiei, a unor noi membri, Antre acestia, 4i3ail .oller % cu o acti>itate stiini7ic? nul?, dar care era un colaborator de baB? al lui losi7 ,3isine>sc3i la Secia de Stiin? si ,ultur? a ,.,. al 8.4...; .oller a 7ost ales si >icepresedinte al 1cademiei, cu misiunea de a reorganiBa acti>itatea An domeniul stiinelor sociale, mai ales al istoriei, Antre noii membri s%au 122

num?rat persoane care, la 1& 7ebruarie 1"&5, Asi e6primaser? adeBiunea la Frontul !ational%;emocrat, cer@nd demisia gu>ernului .?descu; Antre acestia, ,onstantin ;aico>iciu, 1ndrei 0etea, Emil ,ondurac3i, Crigore 4oisil, 4i3ai .alea. An aceeasi categorie intrau si cei 7?r? oper? stiini7ic?, dar care%si mani7estaser? adeBiunea la ideile 8artidului 4uncitoresc .om@n- Ceo BogBa, Emil sac, 4i3ail 1ndricu. 2otodat?, au 7ost primite si personalit?i de marc?, mai ales An domeniul stiinei te3nice; de asemenea, s%a atribuit titlul de membru post% mortem al 1cademiei marilor scriitori Eminescu, ,reang? si ,aragiale. 8relu@ndu%se modelul so>ietic, s%au creat An cadrul 1cademiei institute de cercetare. /a 15 iulie s%a An7iinat nstitutul de storie al ..8..., des7iin@ndu%se nstitutul de storie !aional?, nstitutul de Studii BiBantine, nstitutul pentru Studiul storiei <ni>ersale, nstitutul de ,ercet?ri Balcanice, precum si institutele de istorie din ,luF si asi. !oul institut a>ea patru secii 'istorie naional?, istorie uni>ersal?, istoria popoarelor sla>e si balcanice, biBantinologie) si dou? 7iliale- la ,luF si asi. 4uli oameni de cultur? au 7?cut concesii politice pentru a%si putea continua acti>itatea stiini7ic?, An mod pro7esionist. Spre e6emplu, cel dint@i director al nstitutului de storie al ..8... a 7ost 1ndrei 0etea, unul dintre puinii istorici care Asi proclamase con>ingerile mar6iste Anainte de 1"&& 'el a>ea s? 7ie Anl?turat An 1"&" si s? re>in? An 1"56). 2emele de cercetare erau impuse de conducerea partidului si a>eau menirea de a sluFi obiecti>ele politice ale acestuia. 0 alt? instituie care a 7ost supus? controlului de partid a 7ost scoala, Faptul c?, prin tradiie, scoala rom@neasc? 7?cea o educaie moral?, patriotic? tineretului, nu era agreat de so>ietici; de aceea, s%a cerut *re7ormarea+ din temelie a Antregului sistem de An>??m@nt, An Biua de $ august 1"&( a 7ost >otat? le;ea 4n/mnt-l-i, care marca o sc3imbare 7undamental? a concepiei An acest domeniu. /egea pre>edea c? An>??m@ntul era organiBat de stat si unitar, 7apt ce Ansemna des7iinarea scolilor particulare si con7esionale. ;e asemenea, Antregul An>??m@nt de>enea laic, religia 7iind des7iinat? ca obiect de studiu. Scoala elementar? era de # clase, iar An>??m@ntul obligatoriu de & ani. 0 atenie special? se acorda reducerii anal7abetismului si <ridicrii ni$elului de cultur al +o+oritlur. Scoala medie dura & ani si era Amp?rit? An patru tipuri- licee, scoli pedagogice, scoli te3nice si scoli pro7esionale; accentul era pus pe ultimele dou? tipuri de scoli, consider@ndu%se c? ele r?spundeau direct
123

necesit?ilor economiei naionale. 8reg?tirea superioar? se realiBa prin uni>ersit?i, polite3nici, institute de An>??m@nt superior, care se puteau An7iina An di7erite centre industriale, miniere si agricole. Se creau scoli pentru muncitorii necali7icai 'care a>eau >@rsta Antre 1( si 25 de ani), cu o durat? cuprins? Antre 6 luni si un an, a>@nd menirea de a%i cali7ica An meserie. S%au An7iinat 7acult?i muncitoresti, cu durata de 2 ani, pentru cei ce nu a>eau liceul; absol>enii acestora puteau urma studiile uni>ersitare sau ale instituiilor de An>??m@nt superior. 8omindu%se de la criterii e6trapro7esionale, s%a urm?rit asigurarea unei anumite structuri sociale a studenilor- An octombrie 1"&(, s%a adoptat o deciBie prin care $0G din locurile din uni>ersit?i si institutele de An>??m@nt superior erau reBer>ate 7iilor de muncitori si de ?rani muncitori 'care a>eau p@n? la $ 3a de p?m@nt). 8e l@ng? aceste trans7orm?ri de structur?, *re7orma+ a urm?rit politiBarea An>??m@ntului prin introducerea unor discipline de stiine sociale 'An spiritul teoriei mar6ist%leninist%staliniste), eliminarea altora, socotite burg3eBe 'sociologie, psi3ologie etc.). Epur?rile Ancepute dup? 2$ august 1"&& au continuat An noile condiii, Anc? de la l septembrie 1"&# au 7ost Anl?turai din An>??m@nt, 7iind <com+rima,i=/ 1le6andru 0tetelisanu, 2eo7il Sauciuc%S?>eanu, Emil 8anaitescu; alii au 7ost scosi la ,?Sen#ie=/ ;imitrie Custi, C3. 0prescu, 2raian !asta, Florian Ste7@nescu% Coang? s.a. <lterior, au 7ost eliminai- /ucian Blaga, 2udor 5ianu, C. ,?linescu, /i>iu .usu. /ocul lor a 7ost luat de cunoscui stalinisti ca- 4i3ai !o>ico>, Sa>in Bratu, on 5itner, ,. . Culian, 0>idiu S. ,ro3m?lniceanu, 5icu 4@ndra s.a. 8entru An>??m@ntul general si liceal 'mediu) s%a instituit sistemul <manualului unic=, pun@ndu%se cap?t *manualelor alternati>e+, speci7ice An>??m@ntului rom@nesc. ;in noile manuale scolare de literatur? au 7ost scoase personalit?i precum 2itu 4aiorescu, Eugen /o>inescu, 0. Coga, on Barbu, on 8ill@t, 5asile 5oiculescu s.a. Eminescu era preBent cu poeBia *Amp?rat si proletar+, iar ,osbuc cu *!oi >rem p?m@nt+, accentul pun@ndu%se pe latura social? si nu pe cea estetic? a creaiei literare. ,el mai a7ectat a 7ost domeniul istoriei naionale, Anc? din 1"&# a ap?rut manualul de I#torie a Romniei, sub redacia lui 4i3ail .oller, de>enit An 1"&( I#toria R.-.R. 2recutul istoric al rom@nilor era abordaN prin prisma a dou? idei 7undamentale- 1) aFutorul primit din partea sla>ilor, .usiei, <niunii So>ietice; 2) deB>oltarea societ?ii are la baB? lupta de clas?. ;in acest *manual pentru An>??m@ntul mediu+, momente 12&

7undamentale din istoria rom@nilor lipseau. ;e e6emplu, capitolul 0t+nirea roman n Dacia a>ea urm?toarele subtitluri- G: Totarele Daciei #ub ocu+a,ia roman. 0tarea +o+ula,ieiP 2) >u+ta de eliberare a +o+ula,iei din Dacia. <rm?torul capitol se intitula Mi!ra,ia +o+oarelor si trata- 1) Ocu+a,ia +o+ula,iei #i or!ani.area #ocial du+ eliberarea DacieiP 2) 0la$iiP 6: Cre#tini#mul +e teritoriul Romniei de a.i. ;up? cum se poate obser>a, 7ormarea poporului rom@n si 7ormarea limbii rom@ne nu 7igurau ca teme distincte, pentru a nu se relie7a originea roman? a acestora. .e>oluia de la 1(&( era tratat? pe *7elii+- An 4oldo>a, An 4untenia, An 2ransil>ania; obiecti>ul politic urm?rit era acela de a nu preBenta caracterul unitar al acesteia pe Antreg spaiul rom@nesc si de a o scoate din ansamblul procesului re>oluionar european Anregistrat An 1(&(. Si mai semni7icati> era 7aptul c? An acel manual, care a>ea aproape #00 de pagini, nu e6ista m?car un paragra7 consacrat 4arii <niri de la 1"1(, capitolul respecti> %intitulat Romnia n +erioada a$ntului re$olu,ionar creat #ub in"luen,a Marii Re$olu,ii 0ociali#te din Octombrie 9'(';-'(56: - a>@nd urm?toarele subtitluri- G: n#emntatea i#torico-mondial a Marii Re$olu,ii 0ociali#te din OctombrieP 2) Inter$en,ia im+eriali#t m+otri$a re$olu,iei #ociali#te din Ru#iaP $) 0itua,ia economico-#ocial a Romniei du+ r.boiul im+eriali#t 9'('1-'('):P &) >u+ta cla#ei muncitoare ntre '(';-'(52P 5) 4re$a !eneral din '(52P 6) Crearea -artidului Comuni#t din RomniaP #) Con!re#ul al ll-lea al -artidului Comuni#t din Romnia. Biserica nu a sc?pat nici ea aciunii de>astatoare a stalinismului. /a 1# iulie 1"&( a 7ost anulat ,oncordatul cu 5aticanul 'semnat An 1"2#); la l decembrie 1"&(, gu>ernul a decretat uni7icarea bisericii ortodo6e cu cea greco%catolic?. Armata a trecut sub controlul 7actorului politic, al 8artidului 4uncitoresc .om@n. 8entru ca rom@nii s? nu >in? An contact cu anumite scrieri care nu con>eneau regimului, s%a decis inter0icerea -nor p-blicaii, An 1"&( num?rul acestora aFung@nd la (.000, Antre care c?ri semnate de !icolae lorga, 5asile 8@r>an, 2itu 4aiorescu. An acelasi timp erau cenBurai ;imitrie ,antemir, 4i3ail Vog?lniceanu, Crigore 1le6andrescu, ,. !egruBBi, 8anait strati, /i>iu .ebreanu, C. ,osbuc, 5irgil 4adgearu, 5ictor Sl?>escu, ,. .?dulescu%4otru, :.:. Sta3l, C3. lonescu%Sisesti, 5ictor 5@lco>ici etc. 1nul 1"&( a marcat si declansarea atacului Ampotri>a unor personaliti An >ia? din domeniul literaturii. 8olitrucul Sorin 2oma, An 125

numerele din 5%10 ianuarie 1"&(, a publicat An , 0cnteia= articolul intitulat ,"oe.ia +utre"ac,iei #i +utre"ac,ia +oe.ier, An care Al ataca An termeni 7oarte duri pe 2udor 1rg3eBi. deologul partidului susinea c? poetul a>ea de ales Antre calea <idealului de eliberare a omenirii #i aceea a rene!rii milioanelor de "ra,i, a mbur!*e.irii morale #i mai tr.iu materiale=P dar 2udor 1rg3eBi a ales calea de a scrie ,+e !u#tul bur!*e.iei. O+era d-#ale re"lect lumea moral a bur!*e.iei=. ;up? aceste aprecieri, urma concluBia- <O a#emenea Ne#teticO nu +oate +rinde o mai mare $aloare de circula,ie dect ar +utea # aib ni#te obiecte "abricate ntr-o le+ro.erie #au ni#te idei elaborate n ca#a de nebuni. Ea nu e#te +ro+riu-.i# o e#tetic, ci un "enomen +atolo!ic, un a!ent al conta!iunii +e care #ocietatea #ntoa# trebuie #-l i.ole.e=. 8rogramul =re/ol-iei c-lt-rale> >iBa- r?sp@ndirea An>??turii lui 4ar6, Engels, /enin si Stalin; combaterea ideologiei *imperialiste+; deB>?luirea si combaterea r?m?sielor reacionare burg3eBe An toate mani7est?rile ei; populariBarea succeselor obinute de <niunea So>ietic?; publicarea si prelucrarea materialelor so>ietice si aplicarea tuturor aspectelor sociale. 1 Anceput o >ast? campanie .e r-si<4care, cre@ndu%se editura si libr?ria *,artea .us?+ '1"&6), nstitutul de An>??m@nt superior An limba rus? *4a6im CorDi+. /imba rus? a de>enit obligatorie An An>??m@nt, Ancep@nd cu clasa a 5%a primar?. 1ccentul era pus pe >ec3imea si pro7unBimea prieteniei rom@no%ruse, pe populariBarea >alorilor culturale rusesti 'so>ietice), paralel cu denigrarea celor occidentale, considerate a 7i decadente, reacionare. 8atriotismul era blamat cu >e3emen?. 4uli c?rturari au a>ut de su7erit pentru c? nu s%au *debarasat+ de naionalism si Anc? mai susineau c? 4ircea cel B?tr@n, Ste7an cel 4are, 4i3ai 5iteaBul, 1le6andru loan ,uBa, 5asile 1lecsandri, 4i3ai Eminescu, 2raian 5uia, 1urel 5laicu erau personalit?i care au marcat poBiti> istoria rom@nilor. 1u e6istat si unii c?rturari care s%au adaptat destul de repede *>remurilor noi+, An 1"&( au ap?rut primele >olume scrise An spiritul =realism-l-i socialist>I 3ioara ro#ie de 5ictor 2ulbure, Am dat ordin # tra!, de on ,?lug?ru, Otra$a de Emil ;orian, -oto+ul de 5.E. Calan, De#cul, de Ja3aria Stancu. An acelasi timp se cu>ine menionat 7aptul c? An acel an a debutat scriitorul 4arin 8reda, cu >olumul ntlnirea din +mnturi. ;e asemenea, An 1"&(, au >?But lumina tiparului lucr?ri de cert? >aloare stiini7ic?, Antre care%ermodinamica de Ste7an 8rocopiu si 0u++le7 >ibellu# 3alac*orum de ;a>id 8rodan. 126

Politica e3tern a .om@niei % ca si a celorlalte @ri de *democraie popular?+ - se caracteriBa printr%o deplin? .ocilitate <a .e *osco/a, An Biua de & 7ebruarie 1"&( a 7ost semnat %ratatul de +rietenie, colaborare #i a#i#ten, mutual cu <niunea So>ietic?; acesta pre>edea angaFamentul p?rilor de a lua An comun m?surile necesare pentru Anl?turarea oric?rei amenin?ri, de a participa la toate aciunile internaionale a>@nd drept scop asigurarea p?cii si securit?ii popoarelor; An caBul An care una dintre cele dou? 8?ri ar 7i 7ost antrenat? Antr%un con7lict armat cu Cermania sau cu oricare alt stat care, direct sau indirect, s%ar 7i unit cu aceasta, cealalt? 8arte i%ar 7i dat aFutor armat si de alt? natur?. 8?rile se obligau s? nu Anc3eie nici o alian? si s? nu ia parte la nici o coaliie si nici la alte aciuni sau m?suri Andreptate Ampotri>a celeilalte 8?ri si s? se consulte cu pri>ire la toate c3estiunile internaionale importante care atingeau interesele lor, s? acioneBe An spiritul prieteniei si colabor?rii pentru a deB>olta si Ant?ri leg?turile economice si culturale Antre ele pe baBa principiilor respectului reciproc, al independenei si su>eranit?ii naionale, al neamestecului An treburile interne ale celuilalt stat. 1cest tratat, semnat de 8etru CroBa si 5.4. 4oloto>, era primul document de acest 7el Anc3eiat de <niunea So>ietic? cu un 7ost inamic, 7apt ce era preBentat de conduc?torii rom@ni ca un mare succes, An realitate, 7ormulele diplomatice nu puteau ascunde realitatea c? .om@nia era ocupat? de <niunea So>ietic?, iar aplicarea principiilor <re#+ectului reci+roc, al inde+enden,ei na,ionale, al neame#tecului n treburile interne= era o pur? 7iciune. n temeiul Anelegerii dintre 8etru CroBa si 5.4. 4oloto>, din & 7ebruarie 1"&(, a urmat acordul de predare a nsulei Serpilor c?tre <.SS, semnat la 2$ mai de Eduard 4eBincescu 'din partea 4inistrului de E6terne al .om@niei) si !. Suto> 'primul%secretar al ambasadei so>ietice la Bucuresti). 1st7el, .om@nia pierdea Anc? o parte a teritoriului naional An 7a>oarea *marelui 7rate+ de la .?s?rit. 8e linia subordon?rii tuturor statelor a7late An s7era sa de in7luen?, gu>ernul so>ietic le%a *s7?tuit+ s? Anc3eie Antre ele tratate de colaborare. n acest spirit, .om@nia a semnat tratate cu Bulgaria '16 ianuarie 1"&() si ,e3oslo>acia '21 iulie 1"&(). /a Con"erin,a de la el!rad, din $0 iulie%1( august 1"&(, pri>ind problemele na>igaiei pe ;un?re, s%a creat o nou? Comi#ie a Dunrii, cu sediul la Budapesta, din care au 7ost Anl?turate statele neri>erane; An Comi#ie rolul 3ot?r@tor Al a>ea <niunea So>ietic?. An Bilele de 20%2" iunie s%au des7?surat la Bucuresti lucr?rile Biroului n7ormati> al 8artidelor ,omuniste si 4uncitoresti, la care a 7ost blamat? 12#

conducerea 8artidului ,omunist din ugosla>ia, An 7runte cu losip BroB 2ito 'nein>itat la sedin?). So>ieticii i%au cerut liderului comunist rom@n s? preBinte raportul de condamnare a lui 2ito, iar C3eorg3iu%;eF s%a con7ormat, An decembrie 1"&#, .om@nia semnase un tratat de prietenie cu ugosla>ia, dar, dup? 3ot?r@rea Biroului n7ormati>, relaiile rom@no%iugosla>e au cunoscut o puternic? deteriorare. An 1"&" s%a creat Con#iliul de A?utor Economic Reci+roc ',.1.E...) % organiBaie internaional? de colaborare economic? Antre statele socialiste. 4embrii 7ondatori erau- Bulgaria, ,e3oslo>acia, 8olonia, .om@nia, <ngaria, <...S.S. <lterior au aderat- 1lbania % 1"&" 'din 1"62 nu a mai participat); ..;.C. % 1"51; 4ongolia % 1"62; ,uba % 1"#2 si 5ietnam %1"#(. ,onstituit dup? modelul si teoriile so>ietice, ,.1.E... a a>ut drept scop sateliBarea 7a? de 4osco>a a ?rilor membre, at@t pe plan economic, c@t si politic. 0biecti>ul acestui organism consta An armoniBarea planurilor economice si organiBarea unor sc3imburi *a>antaFoase+ pri>ind produsele de baB? necesare economiilor naionale. =?rile sateliBate 7a? de <...S.S. au 7ost plasate Antr%o total? dependen? 7a? de economia so>ietic?, cu asentimentul deplin al liderilor comunisti locali 'naionali), An special cominternistii >ec3i, aser>ii 4osco>ei. Economia rom@neasc? a 7ost puternic a7ectat? de e6istena #o$rom-urilor - societ?i mi6te rom@no% so>ietice, create An 1"&5, prin care o bun? parte din a>uia naional? a 7ost e6ploatat? An 7a>oarea <...S.S. 1cestea au 7ost des7iinate An 1"56. An 1"55 s%a creat %ratatul de la 3ar#o$ia, prin care armatele statelor socialiste erau puse sub comanda <niunii So>ietice. %ratatul de la 3ar#o$ia era o replic? a Or!ani.a,iei %ratatului Atlanticului de Nord '!.1.2.0.), constituit An 1"&" sub conducerea S.<.1. /a 25 septembrie 1"5&, .om@nia a adresat o nou? cerere de a 7i primit? An 0!<; 7orurile de deciBie ale organiBaiei mondiale nu s%au gr?bit s? satis7ac? acest demers, Antruc@t totul depindea de atitudinea celor patru 4ari 8uteri- S<1, <...S.S., 4area Britanic si Frana, An cadrul Con"erin,ei de la 4ene$a a ministrilor de e6terne ai celor patru, des7?surat? An Bilele de 2# octombrie % 16 noiembrie 1"55, s%a discutat si problema primirii An 0!< de noi state, Antre care si .om@nia. 8e baBa acordului con>enit la 10 decembrie 1"55, ara noastr?, Ampreun? cu alte 16 state, a 7ost admis? An 0!<. An ,onsiliul de Securitate, .om@nia a a>ut nou? >oturi pentru si 12(

dou? abineri 'S.<.1. si 2ai9an), An 1dunarea Ceneral? s%au Anregistrat 52 de >oturi pentru si sapte abineri. An primii ani, delegaia .om@niei la 0!< a urmat Antru totul linia de conduit? a <...S.S. ;e regul?, Anaintea desc3iderii 1dun?rii Cenerale, ministrii de e6terne din ?rile socialiste erau con>ocai la 4osco>a 'sau alt? capital? din Bona de dominaie so>ietic?) si *instruii+ asupra modului de aciune, a >otului pe care a>eau s?% 1 dea An problemele a7late pe ordinea de Bi. /a !e9 IorD, An timpul sesiunilor, cons7?tuirile se des7?surau Bilnic, ast7el c?, An 7apt, <...S.S. dispunea de o *masin? de >ot+, care era contrapus? celei controlate de S.<.1. 4n plan social s%au produs importante mutaii, An condiiile trecerii de la o economie agrar%industrial? spre o societate industrialiBat?, An prima perioad?, 7orma principal? de mani7estare a mobilit?ii 7orei de munc? a 7ost deplasarea dinspre acti>it?ile agricole spre cele industriale. 0amenii au 7ost con7runtai, dup? 1"&(, cu reBultatele *re>oluiei socialiste+- des7iinarea propriet?ii pri>ate si, prin aceasta, a burg3eBiei si mosierimii, Ancadrarea Antr%un anumit plan de acti>itate, impus de stat. <lterior, mica burg3eBie a 7ost si ea a7ectat?, at@t prin actele de naionaliBare si con7iscare, c@t si prin politica general? a regimului, An >idul social creat a 7ost promo>at? o clas? muncitoare obedient? 7a? de directi>ele partidului comunist. 8entru tineri, perioada de instruire si preg?tire pro7esional? a 7ost mai scurt?, ast7el c? ei au putut trece, c3iar An primii ani de munc?, dintr%o categorie socio%ocupaional? An alta. 0riginea social? determina e>oluia pro7esional? a descendenilor. 4uli tineri, pro>enind din 7amilii de burg3eBi, mosieri, c3iaburi, 7osti legionari etc., nu au putut unna scoala, au su7erit al?turi de p?rinii lor, nu au a>ut dreptul de a ocupa anumite 7uncii An aparatul de stat. An acelasi timp, numerosi tineri din lumea statului au str?b?tut treptele educaionale, de>enind intelectuali. b) Represi-ne, re0isten, colaboraionism, l-pt pentr- p-tere ;up? semnarea 2ratatului de pace de la 8aris, An 7ebruarie 1"&#, trupele so>ietice si agenii !V5; a>eau ca scop controlul, supra>eg3erea, >eri7icarea si dominaia asupra noilor instituii create si, An special, a organelor de ordine si in7ormaii. ;up? 1"&(, An .om@nia au 7ost trimisi numerosi consilieri so>ietici, care a>eau misiunea s? supra>eg3eBe, s?
12"

Andrume si s? controleBe Antreaga acti>itate economic?, politic?, social?, cultural?. 0cupaia str?in? a coincis cu des7?surarea procesului de so>ietiBare a .om@niei. ,u spriFinul 4osco>ei, s%a 7ormat o pleiad? de acti>isti care au de>enit instrumente de impunere a noului sistem politic. Stalinismul era, pentru marea lor maForitate, o re>elaie a ade>?rului; muli dintre acti>istii 8artidului 4uncitoresc .om@n credeau An preceptele acestuia cu o pasiune religioas?, 7iind con>insi c? importul unor instituii de tip bolse>ic a>ea s? asigure moderniBarea si progresul rapid al .om@niei. mpunerea unui model str?in, de organiBare a statului si a >ieii sociale, arogana ocupantului so>ietic si slug?rnicia o7icialit?ilor rom@ne, m?surile adoptate An acei ani au generat o stare de tensiune, re7lectat? Antr%o miscare .e re0isten, care a Ambr?cat 7orme >ariate, de la lupta cu arma An m@n? la re7uBul de a preda cotele c?tre stat. Antre 1"&( si 1"56, An 4unii ,arpai si An alte Bone ale ?rii, s%a des7?surat o acti>? reBisten? anticomunist? armat?. Crup?rile organiBate dup? legile conspiraiei, destul de mici 'alc?tuite An medie din 10%&0 de persoane), reuneau 7osti o7ieri deblocai din armat?, intelectuali, ?rani, legionari, 7osti membri ai 8artidului !ational%/iberal si 8artidului !aional%=?r?nesc etc. 1rmamentul era, An general, cel 7olosit An cel de%al doilea r?Bboi mondial. 1semenea grupuri au acti>at An regiunile 8itesti, Braso>, Sucea>a, Calai, 0radea, ,luF, 2imisoara, ,raio>a, ,onstana. 2oate aceste grup?ri au 7ost spriFinite de locuitorii din Bonele respecti>e, d@ndu%li%se alimente, Ambr?c?minte si ad?post. Ei sperau An >ictoria democraiei si a statului de drept. 8e de alt? parte, dup? 6 martie 1"&5, aparatul de represi-ne s%a Ant?rit, c?ut@nd s? An?buse din 7as? orice aciune de ostilitate 7a? de regim. /a $0 august 1"&( s%a creat ;irecia Ceneral? a Securit?ii 8oporului, An cadrul 4inistrului de nterne; 8antelimon BodnarenDo, Bis 8antiusa 'o7ier !.V.5.;.), care si%a luat numele de C3eorg3e 8intilie, a 7ost numit general%locotenent si se7 al ;ireciei Cenerale a Securit?ii 8oporului. 1dFunctul lui BodnarenDo a de>enit Boris Criinberg, alias 1le6andru !iDolsDi, agent!.V.5.;. An martie 1"&( a 7ost arestat grupul din conducerea Mi#crii Na,ionale de Re.i#ten,/ :orea 4?celariu, C3eorg3e 4@nu, on BuFoiu, !estor ,3ioreanu, !icolae 8?trascu. An noiembrie 1"&(, principalii acuBai au 7ost condamnai la munc? silnic? pe >ia?, An septembrie%noiembrie 1"&( au 7ost arestai membrii grupului Mi#crii Na,ionale de Re.i#ten, din Oltenia, condus? de generalul loan ,arlaon. 1$0

Sloganul lui Stalin, potri>it c?ruia cu c@t societatea a>ansa pe calea socialismului, cu at@t mai mult <lu+ta de cla# #e a#cu,ea=, a a>ut un e7ect de>astator pentru numerosi rom@ni, a c?ror libertate si >ia? se a7lau Antr%un permanent pericol. 8e de alt? parte, e6ista credina c? regimul impus de so>ietici nu se >a menine, c? ocupaia str?in? a>ea un caracter temporar. <3in americanii= a 7ost poate cea mai popular? loBinc?, desi circula mai mult An soapt?, 7iind contrapus? celor o7iciale. Ea e6prima sperana, care s%a do>edit a 7i o gra>? iluBie, c? americanii a>eau s?%i alunge pe so>ietici, iar .om@nia >a rede>eni o ar? independent? si democratic?. 4itul >enirii americanilor s%a meninut p@n? An 1"56, c@nd rom@nii au constatat c? S.<.1. nu acordase <ngariei spriFinul sperat pentru a se elibera de sub dominaia so>ietic?. ;in acel moment, numerosi rom@ni, inclusi> intelectuali, au Anceput s? se Ampace cu g@ndul c? regimul e6istent a>ea s? dureBe >reme Andelungat?. An 1"&"%1"50 au 7ost arestai toi 7ostii lideri politici care ocupaser? o 7uncie An stat Anainte de 1"&5, 7iind dusi la Anc3isorile din Sig3et, 1iud, C3erla, .@mnicu%S?rat etc. 4uli dintre ei si%au pierdut >iaa An aceste Anc3isori- luliu 4aniu, on 4i3alac3e, C3eorg3e Br?tianu, ,onstantin 1rgetoianu etc. !umerosi 7osti oameni politici si ali ad>ersari ai noii or@nduiri au 7ost supusi unui regim de e6terminare la ,analul ;un?re % 4area !eagr?. 0 alt? 7orm? de represiune a 7ost deportarea An B?r?gan a celor ce se opuneau politicii de so>ietiBare a .om@niei 'circa 50.000 de 7amilii). 8@n? An anul 1"50, toi episcopii catolici rom@ni, de rit latin sau biBantin, au 7ost arestai- din 12 episcopi greco%catolici, numai unul a sc?pat cu >ia? din detenie. 4uli preoi ortodocsi au 7ost destituii si arestai, sub acuBaia c? erau ostili regimului democrat%popular. !umerosi ?rani au 7ost condamnai si Anc3isi, deoarece re7uBau s? se Anscrie An gospod?riile agricole colecti>e. 8otri>it datelor o7iciale, peste (0.000 de ?rani au 7ost arestai, dintre care $0.000 au 7ost Fudecai An procese publice si condamnai. ;up? ce An 1"&5 numerosi etnici germani au 7ost ridicai de la casele lor de 1rmata .osie si trimisi An <niunea So>ietic?, An 1"51 a urmat un alt >al de represiune Ampotri>a acestei minorit?i, peste 5.000 de 7amilii 7iind deportate An B?r?gan. 8e 7ondul con7lictului dintre Stalin si 2ito, declansat An 1"&(, minoritatea s@rb? din .om@nia a a>ut de su7erit. ,irca &0.000 de s@rbi au 7ost dislocai din Bona Banatului si coloniBai An B?r?gan. 1$1

8otri>it unor statistici, An anii 1"&(%1"5(, circa &00.000 de oameni au luat drumul Anc3isorilor si lag?relor de munc?, dintre care trei p?trimi 7?r? s? 7ie Fudecai si condamnai; circa 50.000 de 7amilii au 7ost deportate, iar alte 100.000 au primit domiciliu obligatoriu. ,ontra celor care *nu preBentau garanii pentru sigurana statului+ a 7ost introdus? munca 7orat?, potri>it Codului muncii '1"50). .eeducarea prin munc? a de>enit modalitatea de pedepsire a Beci de mii de persoane. ,oloniile de munc? se a7lau sub administraia 4inisterului 17acerilor nterne si erau 7ormate din 7osti Anali demnitari, industriasi, banc3eri, mosieri, Fudec?tori, a>ocai, membrii 7amiliilor *criminalilor de r?Bboi+. ;istrugerea societ?ii ci>ile, des7iinarea partidelor politice, lic3idarea presei libere, scoaterea din libr?rii si biblioteci a c?rilor *necorespunB?toare+, controlarea acti>it?ii Biaristilor, scriitorilor, artistilor, epurarea armatei, An>??m@ntului si Fustiiei de cadrele *nedemne+ pentru noul regim, impunerea unui sistem de legi conceput s? lase indi>idul 7?r? ap?rare An 7aa Fustiiei *populare+ au creat cadrul trecerii la neutraliBarea tuturor *dusmanilor poporului+. Antr%un climat de teroare, de 7ric? si de nesiguran? personal?, muli au 7ost ne>oii s? accepte colaborarea cu regimul, 7ie din oportunism, 7ie de groaBa pedepselor care%i asteptau dac? procedau alt7el. Colaboraionism-l era o 7orm? de neutraliBare a indi>idului si de coe6isten? pasnic? cu r?ul e6istent. ,et?eanul, controlat de c?tre partid, Andeplinea ceea ce i se cerea la locul s?u de munc? si An societate. 1 e6istat si un colaboraionism dorit, mai ales de unii intelectuali care ocupaser? anumite 7uncii An >ec3ile regimuri si care s%au *rOorient@t+ rapid c?tre 8artidul ,omunist, de>enind sluFitorii de>otai ai acestuia. Spre e6emplu, 4i3ail .alea, 7ost ministru naional%?r?nist si 7ost ministru An timpul lui ,arol al 11%lea, a 7?cut parte din gu>ernul CroBa si apoi, An timpul lui C3eorg3e C3eorg3iu%;eF, a de>enit membru An ,onsiliul de Stat. An interiorul 8.4... s%a des7?surat o continu? l-pt pentr- p-tere Antre di7erite grup?ri, care%si disputau Ant@ietatea An pri>ina 7unciilor de conducere, Anc? din 1"&5 cel >iBat era /ucreiu 8?tr?scanu, pe care at@t C3eorg3iu%;eF, c@t si 1na 8auDer Al considerau un ri>al de temut. n 1"&6. An plin? campanie electoral?, 8?tr?scanu a 7ost acuBat de atitudine naionalist%so>in?, deoarece, Antr%un discurs rostit la ,luF, a condamnat An termeni energici re>iBionismul mag3iar, An raportul preBentat de C3eorg3iu%;eF la 8lenara ,.,. al 8.4... din iulie 1"&6, /ucreiu
1$2

8?tr?scanu era criticat An mod public. /a ,ongresul de uni7icare din 7ebruarie 1"&(, acesta nu a 7ost ales An Biroul 8olitic; mai mult, a 7ost criticat de 2eo3ari Ceorgescu, deoarece c?Buse ,?ub in"luen,a bur!*e.iei== si era ,"Urobabit a?utat de "or,e du#mane=. ,@te>a Bile mai t@rBiu, 8?tr?scanu a 7ost destituit din 7uncia de ministru al Fustiiei 'pe care o deinea de la 2$ august 1"&&) si arestat. /a 8lenara ,.,. al 8.4... din 10%11 iunie 1"&(, acesta era criticat c3iar An ,Re.olu,ia= adoptat?- <&n e7em+lu ti+ic de renun,are la +olitica lu+tei de cla# m+otri$a e7+loatatorilor #i de +ro+o$duire a colaborrii cu cla#ele e7+loatatoare l re+re.int +o.i,ia +olitic a lui -tr#canu J...K -artidul a re#+in# cu *otrre teoriile contrare$olu,ionare ale,lui -tr#canu in#+irate din ideolo!ia #i intere#ele du#manului de cla# =. ;up? o acerb? con7runtare cu grupul 1na 8auDer%5asile /uca%2eo3ari Ceorgescu, An 1"52, C3eorg3iu% ;eF a reusit, cu acordul lui Stalin, s?%si elimine ad>ersarii. 1cestia au 7ost destituii din 7uncie pe linie de stat si e6clusi din 8artidul 4uncitoresc .om@n. 5asile /uca a 7ost arestat si a murit An Anc3isoare 'An 1"6$), 1na 8auDer a primit domiciliul obligatoriu, iar 2eo3ari Ceorgescu a 7ost Ancadrat Antr%o Antreprindere poligra7ic?. ;up? moartea lui Stalin, An 1"5$, !ic3ita Serg3ee>ici :ruscio>, noul lider de la Vremlin, a declansat aciunea de sc3imbare a conduc?torilor partidelor comuniste din ?rile *7r?esti+, An acest conte6t, C3eorg3iu%;eF a decis s?%1 lic3ideBe pe /ucreiu 8?tr?scanu 'aprilie 1"5&), An care >edea principalul ri>al. 1poi, treptat, C3eorg3iu%;eF a reusit s? c@stige Ancrederea lui :ruscio>, mai ales ca urmare a atitudinii a>ute An timpul e>enimentelor din <ngaria 'octombrie%noiembrie 1"56), c@nd a primit din partea liderului de la Vremlin misiunea de a re7ace partidul comunist din aceast? ar?, misiune de care s%a ac3itat cu succes. Sub in7luena celor petrecute An <ngaria, regimul de la Bucuresti a luat 'An decembrie 1"56) unele m?suri poBiti>e, Antre care m?rirea salariilor pentru muncitori si intelectuali, a burselor pentru studeni, des7iinarea cotelor obligatorii An cereale, pe care, Anc? din 1"&6, ?ranii era constr@nsi s? le predea statului. ;e asemenea, unii intelectuali *burg3eBi+ au 7ost *reabilitai+ si Ancadrai An instituii de cercetare stiini7ic? si de An>??m@nt. n 1"5#, C3eorg3iu%;eF a reusit s?%i Anl?ture pe ultimii s?i ri>ali -4iron ,onstantinescu si losi7 ,3isine>sc3i % care au 7ost e6clusi din Biroul 8olitic al ,.,. al 8.4... 1>@nd *spatele asigurat+, liderul de la Bucuresti a decis s? porneasc? pe o nou? cale, >iB@nd deso>ietiBarea .om@niei. 1$$

6, RO*ANIA IN ANII !&"# !52

a) Retra;erea tr-pelor so/ietice ( !&"' ;up? ce, An anii 1"&&%1"&(, 1rmata .osie a>usese un rol important An ascensiunea comunistilor spre putere, treptat, preBena ei a Anceput s?%i incomodeBe pe liderii politici rom@ni, care doreau s? se elibereBe de sub tutela so>ietic? si s? de>in? conduc?torii reali ai .om@niei, An consecin?, dup? semnarea tratatului cu 1ustria, An mai 1"55, C3eorg3iu%;eF a iniiat unele discuii cu membrii Biroului 8olitic al ,omitetului ,entral al 8artidului 4uncitoresc .om@n, >iB@nd retragerea trupelor so>ietice din .om@nia. 1ceast? problem? a 7ost deBb?tut? An august 1"55 An Biroul 8olitic, care a stabilit ca C3eorg3iu%;eF s? ridice problema retragerii trupelor so>ietice An 7aa lui !.S. :ruscio>, primul%secretar al ,omitetului ,entral al 8artidului ,omunist al <niunii So>ietice si presedintele ,onsiliului de 4inistri al <...S.S. 8rudent din 7ire, C3eorg3iu%;eF n%a dat curs acestei Ans?rcin?ri, ci a pre7erat s?%1 7oloseasc? pe Emil Bodn?ras - membru An Biroul 8olitic si ministrul 7orelor armate % care, datorit? trecutului s?u, se bucura de o deosebit? Ancredere din partea 4osco>ei. n caBul unei reacii dure a lui :ruscio>, C3eorg3iu%;eF putea 7oarte usor s? preBinte solicitarea ca o iniiati>? personal? a lui Bodn?ras. ,on7orm scenariului stabilit, problema retragerii trupelor so>ietice a 7ost ridicat? cu prileFul >iBitei lui :ruscio> An .om@nia, An Bilele de 21%26 august 1"55. .e7erindu%se la acest moment, !.S. :ruscio> a>ea s? scrie- ,"e nea#te+tate, to$ar#ul odnra# a ridicat +roblema +entru care nu eram +re!tit, c*iar niciodat nu m !ndi#em la ea=. /uat prin surprindere, :ruscio> a <reac,ionat a#+ru=, dup? propria%i m?rturisire. <n participant la discuie, C3eorg3e 1postol, An acel moment prim%secretar al ,omitetului ,entral al 8artidului 4uncitoresc .om@n, meniona c? liderul so>ietic <a #rit n +icioare, a+rin# la "a, #i ne-a cali"icat +e to,i dre+t na,ionali#ti, anti#o$ietic". ;esi :ruscio> a p?r?sit 1$&

.om@nia sup?rat, c3estiunea retragerii trupelor 1rmatei .osii era pus? si a de>enit obiect de preocupare pentru conducerea so>ietic?. Se pare c? a e6istat o cur!ere de in"orma,ie= dup? aceast? >iBit? a lui :ruscio>, deoarece 1./. Brad7ord, >icepresedinte al 1geniei &nited -re##, a solicitat presedintelui ,onsiliului de 4inistri, C3eorg3iu%;eF, un r?spuns An leg?tur? cu retragerea trupelor so>ietice din .om@nia, p@n? la l octombrie 1"55. .?spunsul % discutat si aprobat de Biroul 8olitic %meniona c?, dac? trupele str?ine aparin@nd statelor occidentale ar 7i 7ost retrase din ?rile apusene An limitele granielor lor naionale, iar grup?rile militare create An 0ccident ar 7i 7ost lic3idate, atunci situaia s%ar 7i sc3imbat si <e#te e$ident c ar "i nlturat #i nece#itatea +re.en,ei tru+elor #o$ietice n Romnia # ace#te tru+e ar "i retra#e din RomniaD=. An noiembrie 1"55, cu prileFul ani>ers?rii 4arii .e>oluii Socialiste din 0ctombrie, !.S. :ruscio> a in>itat la 4osco>a o delegaie rom@n?, de partid si de stat, An 7runte cu C3eorg3iu%;eF. 1cesta nu a dat curs in>itaiei, sub prete6tul c? era bolna>, iar delegaia a 7ost condus? de Emil Bodn?ras. 8otri>it unor relat?ri, dup? recepia de la Vremlin, acesta a a>ut o discuie cu :ruscio> An timpul c?reia primul%secretar al ,.,. al 8.,.<.S. a spus- <%o$ar#e odnra#, noi am *otrt # retra!em tnt+ele #o$ietice de +e teritoriul Romnie=. Era o declaraie con7idenial?, neurmat? de >reo aciune practic?. Ea se putea Anscrie Antr%un plan mai >ast pri>ind detensionarea situaiei internaionale. !.S. :ruscio> era con>ins c? An *Antrecerea pasnic?+ dintre cele dou? sisteme % cel socialist si cel capitalist % socialismul a>ea s? An>ing?, de>enind un model pentru toate popoarele lumii, An spiritul acestei concepii, ,omitetul 8olitic ,onsultati> al 2ratatului de la 5arso>ia a 7ormulat, la 2( ianuarie 1"56, propunerea de Anc3eiere a unui pact de neagresiune Antre ?rile 8actului !ord%1tlantic si cele ale 2ratatului de la 5arso>ia. <n pas important pe calea construirii unei imagini poBiti>e a noii conduceri so>ietice a 7ost marcat de condamnarea cultului personalit?ii lui /5. Stalin de c?tre ,ongresul al YY%lea al 8.,.<.S. '7ebruarie 1"56). !.S. :ruscio> s%a pronunat pentru Anlocuirea metodelor de comand?, >iolente, practicate de Stalin, cu discuii si consult?ri politice, An aprilie 1"56 a 7ost des7iinat Biroul n7ormati> al 8artidelor ,omuniste si 4uncitoresti, considerat o r?m?si? stalinist?, conducerea so>ietic? iniiind cons7?tuiri ale partidelor *7r?esti+, la care se adoptau declaraii comune. 1$5

.ela6area inter>enit? An raporturile dintre <...S.S. si statele socialiste a creat popoarelor din aceste ?ri iluBia c? se puteau desprinde din s7era de dominaie so>ietic?, An toamna anului 1"56 au a>ut loc mari misc?ri sociale, politice si naionale An 8olonia si <ngaria. ;ac? An 8olonia e>enimentele au putut 7i inute sub control, An <ngaria ele au luat un curs >iolent. Este semni7icati> 7aptul c?, An mesaFul s?u din 25 octombrie 1"56, noul lider mag3iar mre !agM, a anunat Anceperea negocierilor cu <...S.S., An >ederea retragerii trupelor so>ietice din <ngaria. /a $ noiembrie, mre !agM a declarat neutralitatea <ngariei, dar a doua Bi trupele so>ietice au trecut la An?busirea re>oluiei. /a Anceput, o7icialit?ile rom@ne au inut sub t?cere e>enimentele din <ngaria, iar An comunicatul semnat la 2( octombrie 1"56 de C3eorg3iu%;eF si losip BroB 2ito % cu ocaBia >iBitei delegaiei de partid si de stat rom@ne An ugosla>ia % se aprecia c? nu era recomandabil? o inter>enie din a7ar? An treburile interne ale altor ?ri. /a l noiembrie, !.S. :ruscio> s%a deplasat la Bucuresti, unde a a>ut discuii cu liderii .om@niei si ,e3oslo>aciei, pe care i%a in7ormat despre deciBia <niunii So>ietice de a pune cap?t prin 7or? *contrare>oluiei+ din <ngaria. ;up? aceast? dat?, miFloacele de propagand? din .om@nia au condamnat energic *contrare>oluia+ si au susinut represiunea so>ietic?. Cu>ernul rom@n a pus la dispoBiie miFloacele de comunicaie ale ?rii pentru deplasarea trupelor so>ietice spre <ngaria. ;up? An?busirea re>oluiei, la solicitarea conducerii so>ietice, An Biua de 22 noiembrie, C3eorg3iu%;eF s% a deplasat la Budapesta, unde a participat la re7acerea partidului comunist ungar An 7runte cu V@d@r H@nos. An acelasi timp, C3eorg3iu%;eF s%a asigurat c? noile autorit?i nu a>eau s? promo>eBe o politic? re>iBionist?, An condiiile An care, An timpul re>oluiei, se ceruse ane6area 2ransil>aniei la <ngaria. 8rin acti>itatea sa depus? la Budapesta, C3eorg3iu%;eF a c@stigat Ancrederea lui :ruscio>. /a puin timp dup? e>enimentele din <ngaria, An Bilele de 2$ noiem%brie%$ decembrie 1"56, o delegaie gu>ernamental? rom@n?, condus? de ,3i>u Stoica, presedintele ,onsiliului de 4inistri, s%a deplasat la 4osco>a, unde a purtat ample discuii cu liderii so>ietici, mai ales asupra problemelor economice. 8otri>it Declara,iei, dat? publicit?ii An Biua de & decembrie, s%au abordat si unele aspecte ale colabor?rii politice si militare, apreciindu%se c? staionarea >remelnic? a unit?ilor militare so>ietice An .om@nia era 1$6

necesar?, An condiiile e6istenei An Europa a unui bloc militar agresi> %!120. 8e baBa celor con>enite la 4osco>a, An Biua de 15 aprilie 1"5#, a 7ost semnat, la ni>elul ministrilor de e6terne, Acordul re7eritor la statutul Furidic al trupelor so>ietice, staionate temporar pe teritoriul .om@niei, urmat de mai multe con>enii speciale, re7eritoare la acordarea aFutorului reciproc An problemele urm?ririi si Fudec?rii in7raciunilor si An reBol>area proceselor ci>ile, i>ite An leg?tur? cu staionarea trupelor so>ietice, la modul si condiiile de 7olosire a caB?rmilor, cl?dirilor de ser>iciu, depoBitelor, aerodromurilor, c@mpurilor de instrucie, energiei electrice, ser>iciilor comunale, la repararea localurilor 7olosite de trupele so>ietice, la realiBarea transporturilor 7ero>iare si telecomunicaiilor, la apro>iBionarea cu materiale, la e7ecti>ele trupelor so>ietice si locurile lor de dislocare. .egulamentul de lucru al ,omisiei mi6te rom@no%so>ietice, constituit? pe baBa Acordului din 15 aprilie 1"5#, a 7ost aprobat abia peste un an, la 10 aprilie 1"5(. ,omparati> cu con>eniile din 1"&(, se remarc? o mai clar? reglementare a r?spunderilor din partea so>ieticilor, care nu mai a>eau dreptul de a se amesteca An treburile interne ale .om@niei; comandanii erau obligai s? solicite acordul sau consim?m@ntul gu>ernului rom@n pentru miscarea trupelor, precum si pentru aplicaii si mane>re militare. <n alt pas pe calea normaliB?rii raporturilor Antre cele dou? state s%a realiBat prin des7iinarea #o$romurilor si plecarea consilierilor so>ietici, Ancep@nd cu luna 7ebruarie 1"5#. 1preciind c? se apropia momentul decisi> pentru abordarea problemei retragerii trupelor so>ietice din .om@nia, C3eorg3e C3eorg3iu%;eF a 3ot?r@t s? Anl?ture din conducerea 8artidului 4uncitoresc .om@n pe ultimii s?i ad>ersari, pentru a nu risca 7olosirea acestora de c?tre :ruscio> Ampotri>a sa. ;up? ample mane>re de culise a 7ost con>ocat? 8lenara ,.,. al 8.4... '2(%2" iunie 1"5#), care a luat An discuie *acti>itatea antipartinic?+ des7?surat? de losi7 ,3isine>sc3i si 4iron ,onstantinescu. 1sa cum era de asteptat, cei doi au 7ost Anl?turai din Biroul 8olitic si din ,omitetul ,entral. 1st7el, Antreaga conducere a 8artidului 4uncitoresc .om@n era alc?tuit? numai din oameni de>otai lui C3eorg3iu%;eF. ;e asemenea, au 7ost luate, cum am ar?tat, unele m?suri de destindere intern? 'des7iinarea cotelor obligatorii, cresterea salariilor, Ambun?t?irea asistenei sociale etc.) menite s? atrag? masele de cet?eni al?turi de statul socialist. 1$#

,onsider@nd c? a>ea sanse de reusit?, C3eorg3e C3eorg3iu%;eF a a>ut o discuie cu !.S. :ruscio>, An care a ar?tat c? ad>ersarii <niunii So>ietice apreciau c? regimul socialist din .om@nia se meninea numai datorit? tancurilor so>ietice; liderul politic rom@n a sugerat c? ar 7i 7ost bine s? se demonstreBe lumii capitaliste c? socialismul se baBa pe *Ancrederea poporului+. Era o idee la care :ruscio> s%a do>edit a 7i deosebit de sensibil deoarece <niunea So>ietic? era acuBat? c? impusese regimuri politice nepopulare An Bona Europei centrale si de sud%est, care se menineau numai cu spriFinul 1rmatei .osii. .ecenta inter>enie militar? so>ietic? An <ngaria era considerat? drept cea mai clar? do>ad? a acestei realit?i, An consecin?, :ruscio> a aFuns s? aprecieBe c? retragerea trupelor so>ietice din .om@nia putea constitui un e6celent miFloc de propagand? pentru gu>ernul de la 4osco>a, An sensul c? aciona pentru detensionarea situaiei internaionale, o7erind un e6emplu demn de urmat si de statele din !120 si An primul r@nd de S<1. 8e de alt? parte, <...S.S. dispunea de rac3ete, de bombe atomice si cu 3idrogen care puteau aciona de pe teritoriul propriu, 7?r? a mai 7i ne>oie de preBena trupelor so>ietice An .om@nia. ;up? Andelungate re7lecii, !.S. :ruscio> a decis s? >in? An Ant@mpinarea iniiati>ei lui C3eorg3iu%;eF. /iderul so>ietic a discutat mai Ant@i cu maresalul .odion 4alino>sDi, ministrul ap?r?rii al <...S.S.., care si%a dat acordul pentru retragerea trupelor so>ietice din .om@nia. 1poi, !.S. :ruscio> a ridicat problema An 8reBidiul ,omitetului ,entral al 8.,.<.S., care a aprobat te6tul scrisorii c?tre ,omitetul ,entral al 8artidului 4uncitoresc .om@n, An aceast? scrisoare, semnat? de !.S. :ruscio> la 1# aprilie 1"5(, se aprecia- ,MDu+ +rerea noa#tr, acum nu mai e#te nece#ar #ederea tru+elor #o$ietice +e teritoriul Re+ublicii -o+ulare Romne =, drept care *,, al -.C. &.0. con#ider c ar trebui # di#cutm, n tim+ul cel mai a+ro+iat, +roblema retra!erii "or,elor armate #o$ietice de +e teritoriul Re+ublicii -o+ulare Romne, re.ol$nd-o +o.iti$ #i +ublicnd un comunicat core#+un.tor n +re#a=. An r?spunsul din 2$ aprilie 1"5(, semnat de C3eorg3e C3eorg3iu%;eF, prim%secretar al ,.,. al 8.4..., se ar?ta- <Binnd #eama de m+re?urrile actuale "a$orabile, #untem de acord cu +ro+unerea de a #e renun,a la #ta,ionarea mai de+arte a tru+elor #o$ietice n R.-.R=. ;iscuiile dintre :ruscio> si C3eorg3iu%;eF, precum si sc3imbul de scrisori Antre conducerile celor dou? ?ri a>eau un caracter secret, ne7iind 1$(

aduse la cunostina opiniei publice% 4iFloacele de in7ormare An mas? din .<niunea So>ietic? si din celel alte A$+ socialiste erau inundate de propunerile iniiate de !.S. :ruscN o> N care era preBentat ca un mare *campion al p?cii+. 0 larg? publicitdte s+a dat ,ons7?tuirii de la 4osco>a, din 16%1" noiembrie 1"5#, la care \\u participat repreBentani ai partidelor comuniste si muncitoresti din 6& de 7ari aNe luiZN care a adoptat Mani"e#tul +cii. n Biua de # ianuarie 1"5(, Biarul ,"I $ dc% - organul central al 8artidului ,omunist al <niunii So>Ni tice E anuna deciBia gu>ernului de la 4osco>a pri>ind reducerea 7orelo7 sale armate cu $00.000 de oameni, Antre care si &1.000 staionai An .e ublica ;emocrat? Cerman? si 1#.000 An <ngaria. /a $1 martie 1"5(, So5ietul Suprem al <...S.S. a lansat un A+el ctre #tatele lumii, prin care c erea Ancetarea e6perienelor cu arme nucleare si aducea la cunostin? c? <niunea So>ietic? decisese unilateral s? AnceteBe aceste e6periene. n Biua de 2& mai 1"5(, cu r77lleFul cons7?tuirii ,omitetului 8olitic ,onsultati> al statelor membre ale 25atatuluN de la 5arso>ia, des7?surat? la 4osco>a, s%a adoptat Declara,ia prin care se 8r punea realiBarea unui pact de neagresiune Antre statele membre le 2ratatului de la 5arso>ia si statele membre ale !120. ,u acelasi prileF, ,omitetul 8olitic ,onsultati> a aprobat propunerea gu>ernului so>ietic, pus? d acord cu gu>emul de la Bucuresti, cu pri>ire la retragerea de pe teritoriul .om@niei a trupelor 1rmatei .osii. 8e aceast? baB? s%a semnat un Acord dntre 4inisterul Forelor 1rmate ale .epublicii 8opulare .om@ne si 4inis+\6Z1 18?r?rii al <niunii .epublicilor So>ietice Socialiste re7eritor la modal itatea retragerii trupelor so>ietice din .om@nia An <...S.S., An perioada 15 Fu 7iie%15 august 1"5(. ;in moti>e tactice, liderii poli7 tici rom@ni au pre7erat ca plecarea 1rmatei .osii s? 7ie preBentat? ca o iniiati>? a gu>ernului de la 4osco>a, iar ei accept? aceast? deciBie. .egimul de Na Bucuresti a elaborat un amplu program cu prileFul retragerii trupR elor so>ietice, menit s? e6prime *recunostina+ 7a? de 1rmata .osie si 7aA? de <...S.S., s? acrediteBe ideea c? .om@nia era o ar? socialist? stabi D-laN un 8Nlon de n?deFde al lag?rului socialist. 8e parcursul lunilor iunie si iulie\+ N 5( au ost organiBate banc3ete si mitinguri o7iciale An numeroase loc NN N d Nn $1+ $ N a care s Nau rost it discursuri An cinstea prieteniei rom@no%sN so>ietice, An staiile de cale 7erat? au 7ost adusi mii de cet?eni pentru a%i si]aNuta 8e ostasii 1rmatei .osii care p?r?seau .om@nia, a le Anm@na buc3ete de = a Ne ura %drum bun+. 8rin 1$"

decret al 8reBidiului 4arii 1dun?ri !aionale au 7ost decorai numerosi o7ieri so>ietici cu ordine ale ..8. .om@ne, iar Antregul e7ecti> al unit?ilor armatei so>ietice staionate pe teritoriul .om@niei a 7ost distins cu medalia ,Rliberarea de #ub ?u!ul "a#ci#t=. ;up? retragerea ultimelor esaloane, ,omisia mi6t? rom@no%so>ietic? a continuat s? 7uncioneBe, pentru a analiBa cererile unor cet?eni si instituii pri>ind plata desp?gubirilor si reparaiilor pentru daunele pricinuite de trupele so>ietice; An 7apt, aproape toate cererile au 7ost respinse ca neAntemeiate sau au 7ost trimise spre reBol>are o7icialit?ilor rom@ne. Spre e6emplu, An sedina din 20 iunie 1"5(, ,omisia mi6t? rom@no%so>ietic? a constatat, An unanimitate, c? toate e>enimentele neobisnuite e6aminate au 7ost s?>@rsite de militarii so>ietici *An mod neintenionat si au un caracter Ant@mpl?tor si iBolat+. n timp ce so>ieticii urm?reau nediscutarea abuBurilor si ilegalit?ilor, partea rom@n? dorea s? lic3ideBe c@t mai rapid problemele legate de preBena trupelor so>ietice, nemaist?ruind An aducerea de probe care ar 7i prelungit discuiile. 1st7el, la sedina din 2" iulie 1"5(, An procesul%>erbal se consemnau urm?toarele- ,M>und n con#idera,ie retra!erea tru+elor #o$ietice #ta,ionate tem+orar +e teritoriul Re+ublicii -o+ulare Romne, +recum #i "a+tul c toate +roblemele care intr n com+eten,a Comi#iei mi7te au "o#t e7aminate #i re.ol$ate n ntre!ime, Comi#ia mi7t romno-#o$ietic con#ider c acti$itatea ace#teia ncetea., urmnd ca "iecare -arte # ra+orte.e de#+re ace#t lucru !u$ernului re#+ecti$=. 1sa cum era de asteptat, gu>ernul de la 4osco>a a c?utat s? obin? ma6imum de 7oloase propagandistice prin retragerea trupelor sale din .om@nia. 1cest act era preBentat ca o iniiati>? so>ietic?, menit? s? demonstreBe sinceritatea politicii de destindere internaional? pe care o promo>a, ca un e6emplu pe care ar 7i trebuit s?%1 urmeBe si statele occidentale, mai ales S.<.1. 1st7el, ,M.$e#tia=, re7erindu%se la retragerea trupelor so>ietice din .om@nia, precum si la reducerea e7ecti>elor trupelor 1rmatei .osii a7late pe teritoriul .epublicii ;emocrate Cermane, scria, la 2& iunie 1"5(, c? aceste m?suri <ar "i trebuit # ndemne -uterile A+u#ene # n"+tuia#c m#uri #imilare #i ar "i +utut con#titui un nce+ut +ractic, nete.ind calea #+re o n,ele!ere n +roblema retra!erii "or,elor armate #trine de +e teritoriile altor #tate. A#t.i e#te clar +entru toat lumea c o a#t"el de n,ele!ere nu e7i#t numai #i numai din $ina Occidentului D. /a r@ndul s?u, !.S. :ruscio>, An discursul rostit la 1( septembrie 1"5", de la 1&0

tribuna 1dun?rii Cenerale a 0.!.<., a inut s? e>idenieBe semni7icaia iniiati>elor luate de <niunea So>ietic? pentru consolidarea p?cii si diminuarea Ancord?rii internaionale, menion@nd, An acest cadru, si 7aptul retragerii trupelor so>ietice din .om@nia. /a >remea respecti>?, pe 7ondul con7runt?rilor dintre *Est+ si *5est+, actul plec?rii 1rmatei .osii din .om@nia nu a 7ost interpretat la dimensiunile lui istorice reale. /iderii statelor occidentale, dominai de o mentalitate sectar?, preocupai s? nu acorde nici cel mai mic credit politicii so>ietice de destindere internaional?, au c?utat s? minimaliBeBe semni7icaia retragerii 1rmatei .osii din .om@nia, preBent@nd%o ca o simpl? aciune propagandistic?. 1cest spirit s%a reg?sit An pres? si An celelalte miFloace de comunicare An mas? din 0ccident, care s%au limitat la consemnarea e>enimentului. !ici liderii ?rilor socialiste nu au dep?sit sabloanele ideologice ale timpului, mulumindu%se s? preBinte e>enimentul An termenii ,omunicatului adoptat la cons7?tuirea statelor membre ale 2ratatului de la 5arso>ia. Este Ans? cert c? popoarele ?rilor a7late sub ocupaia <niunii So>ietice au pri>it retragerea 1rmatei .osii din .om@nia cu sperana c? aceasta are s? plece si din celelalte state europene. Si poate au receptat acest act cu un sentiment de in>idie c? rom@nii reusiser? s? realiBeBe ceea ce pentru ei era doar un >is. 1cest >is a>ea s? se An7?ptuiasc? abia peste trei decenii si Fum?tate, dup? 1""1, ca urmare a destr?m?rii <niunii So>ietice. ;incolo de orice speculaii si interpret?ri, r?m@ne 7aptul c? .om@nia a 7ost sin;-ra ar socialist din care s%au retras trupele so>ietice. storia a demonstrat c?, dup? plecarea 1rmatei .osii, .om@nia a pornit pe calea a7irm?rii independenei si su>eranit?ii sale, a restabilirii leg?turilor ce%i 7useser? interBise dup? c?derea *cortinei de 7ier+. esirea de sub 3egemonia so>ietic? a necesitat mult? abilitate politic?, pentru a nu pro>oca o reacie dur? din partea marelui >ecin de la .?s?rit. 2reptat, statele occidentale au Anceput s? pri>easc? cu interes aciunile .om@niei, transmi@ndu%i semnale AncuraFatoare, An sperana c? a>ea s? se realiBeBe o *7isur?+ An *blocul so>ietic+. 4ai ales dup? ce au a7lat c? repreBentanii .om@niei s%au opus politicii de integrare economic? a ?rilor socialiste, promo>at? de !.S. :ruscio>, prin care se urm?rea o <di$i.iune #ociali#t a munctr sub egida so>ietic?, linie pe care liderii celorlalte state membre ale ,.1.E... au susinut%o cu mult? slug?rnicie. 1&1

;in septembrie 1"5(, la cererea , , al 8.4..., conducerea de la 4osco>a a Anceput s?%si retrag? consilierii din .om@nia 'cu e6cepia c@tor>a specialisti militari), iar autorit?ile rom@ne au putut aciona mai rela6at, Ancep@nd un proces de reconsiderare a tradiiilor si >alorilor naionale, de desc3idere spre 0ccident. An acelasi timp, s%au des7?surat intense tratati>e pentru reglementarea de7initi>? a problemelor 7inanciare An suspensie Antre .om@nia si statele occidentale, 7apt ce a permis Anc3eierea unor acorduri economice pe termen lung si obinerea de credite pentru ac3iBiionarea de te3nologie modern?. 8e plan internaional, o7icialit?ile rom@ne au Ancetat s? se mai alinieBe automat % asa cum 7?ceau celelalte @ri socialiste % la politica promo>at? de <...S.S. /a 0.!.<. si An cadrul altor organisme internaionale, diplomaia rom@neasc? a Anceput s? se indi>idualiBeBe, adopt@nd atitudini proprii, care nu o dat? erau di7erite de cele ale <...S.S. si ale sateliilor ei.

b) Deso/ieti0area Romniei, Declaraia .in aprilie !52 ;up? retragerea 1rmatei .osii din .om@nia, regimul de la Bucuresti a continuat s? aduc? elogii <niunii So>ietice si conduc?torilor ei, a luat m?suri represi>e Ampotri>a celor care se opuneau, Antr%o 7orm? sau alta, acestei orient?ri. 2imp de circa un an s%au operat arest?ri, s%au organiBat sedine publice de *demascare+ a dusmanilor socialismului, aciuni ce aminteau de Anceputul anilor N50. Ele erau menite s? *adoarm? >igilena+ Vremlinului, care trebuia s? stie c? .om@nia constituia o *>erig? puternic?+ a lag?rului socialist. 8e de alt? parte, au Anceput taton?ri An di7erite capitale din 0ccident, An >ederea normali0rii relaiilor bilaterale, gra> deteriorate dup? 1"&(. ;elegaii economice au >iBitat S.<.1., Frana, talia, .epublica Federal? Cermania si alte state, reusind s? reBol>e problema bunurilor con7iscate de .om@nia dup? cel de%al doilea r?Bboi mondial. 8e aceast? baB? s%au Anc3eiat acorduri Antre statul rom@n si 7irme occidentale, >iB@nd mai ales domeniul te3nologiei. ;in 1"60 a Anceput un amplu proces de deso>ietiBare a societ?ii rom@nesti. 1u 7ost des7iinate r@nd pe r@nd nstitutul *4a6im CorDi+ 'care a de>enit nstitutul de /imbi Str?ine), /ibr?ria *,artea .us?+ 'prin An7iinarea /ibr?riei pentru ,artea Str?in?), 4uBeul .om@no%.us 'cl?direa a intrat
1&2

Antr%un lung proces de restaurare dup? care aici s%a amenaFat 4uBeul /iteraturii .om@ne). S%a trecut la elaborarea de noi manuale scolare, An care au 7ost reintroduse personalit?ile de marc? ale istoriei, literaturii si stiinei rom@nesti. Statul a in>estit sume considerabile An An>??m@nt, stiin? si cultur?, s%au construit mii de scoli, Beci de institute de cercetare, 7acult?i, spitale, policlinici etc. 1u 7ost restabilite contactele culturale cu 0ccidentul; limbile 7ranceB?, engleB?, german? s%au reintrodus An scoli 'al?turi de limba rus?). .egimul a de>enit mai rela6at; din 1"60 s%a trecut la eliberarea .ein-ilor politici, prin decrete succesi>e de amnistie, An august 1"6& au 7ost pusi An libertate ultimii 10.000 de deinui politici din .om@nia. ,ei mai muli au primit pensii din partea statului, iar unii au 7ost reAncadrai An >ec3ile lor locuri de munc?, inclusi> An uni>ersit?i si institute de cercetare stiini7ic?. 8olitica economic? a continuat s? pun? accentul pe industrialiBai+6N dar, al?turi de industria grea si de cea a construciilor de masini, s%a acordat o mai mare atenie industriei alimentare si celei produc?toare de bunuri de consum 'con7ecii, Anc?l?minte, articole electro%casnice etc.). ;ireciile obligatorii ale procesului de industrialiBare erau considerate- electri7icarea, mecaniBarea comple6?, automatiBarea produciei, c3imiBarea, cresterea si deB>oltarea industriei constructoare de masini. ndustriei rom@nesti i s%au alocat 7onduri considerabile. 1u 7ost create capacit?i producti>e An toate Fudeele, s%au electri7icat maForitatea localit?ilor ?rii, au 7ost construite mari obiecti>e industriale, au ap?rut noi ramuri si subramuri economice. An 7iecare oras s%a deB>oltat cel puin o plat7orm? industrial? puternic?, cre@ndu%se numeroase locuri de munc? An industrie, ser>icii, sistemul sanitar, An>??m@nt etc. .ata acumul?rilor necesare in>estiiilor si industrialiB?rii a 7ost de 20%25G, una dintre cele mai ridicate din lume. ;up? 4ncCeierea colecti/i0rii a;ric-lt-rii 4n !5$, s%a adoptat un amplu program >iB@nd moderniBarea acestei ramuri a economiei naionale si cresterea produciei la 3ectar. ;e asemenea, s%au An7iinat 7erme legumicole, pomicole, cresc?torii de p?s?ri, porci, >iei etc. Situaia material? a populaiei s%a ameliorat, ca urmare a reBultatelor obinute An industrie si agricultur?. 1 Anceput construirea unor cartiere de locuine, apartamentele 7iind acordate gratuit An 7olosin? muncitorilor. 1 sporit num?rul locurilor An staiunile de odi3n? si tratament. Satul N 1 & $

rom@nesc tradiional a su7erit uriase trans7orm?ri, An7?isarea lui s%a sc3imbat at@t din punct de >edere material 'construcii, drumuri, curent electric, autobuBe etc.), c@t si spiritual, prin pierderea dorinei ancestrale a ?ranilor de a lucra p?m@ntul. /a Anceputul anilor N60, pe piaa rom@neasca au reap?rut unele produse din statele occidentale. 1u 7ost ac3iBiionate 7ilme, s%au organiBat e6poBiii, concerte, 7esti>aluri la care erau preBente personalit?i marcante at@t din *lag?rul+ socialist, c@t si din 0ccident. 1u 7ost aduse unele modi7ic?ri la ,onstituia din 1"52, Anl?tur@ndu%se restriciile An pri>ina e6ercit?rii dreptului de >ot de c?tre anumite categorii de cet?eni. n 1"61, An locul 8reBidiului 4arii 1dun?ri !aionale a 7ost creat Consili-l .e Stat al .epublicii 8opulare .om@ne, organ al puterii a7lat sub controlul 4arii 1dun?ri !aionale si r?spunB?tor An 7aa acesteia pentru acti>itatea sa. /a 21 martie 1"61, @Ceor;Ce @Ceor;Ci-#DeA a 7ost ales An 7uncia de presedinte al ,onsiliului de Stat, iar Ion @Ceor;Ce *a-rer a de>enit presedintele ,onsiliului de 4inistri. ,ei doi lideri politici % C3eorg3e C3eorg3iu%;eF si on C3eorg3e 4aurer % au 7ost artiBanii politicii de independen? si su>eranitate a .om@niei. ,onducerea de la Bucuresti a pro7itat de con7lictul dintre ,3ina si <niunea So>ietic? pentru a%si a7irma propria sa poBiie, di7erit? de cea a 4osco>ei, An problemele >ieii internaionale, precum si ale raporturilor dintre partidele comuniste si muncitoresti. <n moment esenial, cu larg ecou intern si internaional, s%a Anregistrat An aprilie !52, c@nd s%a 7?cut public? si Antr%o manier? categoric? noua orientare a gu>ernanilor de la Bucuresti, An Declaraia cu +ri$ire la +o.i,ia -artidului Muncitore#c Romn n +roblemele mi#crii comuni#te #i muncitore#ti interna,ionale s%a a7irmat c? .om@nia promo>eaB? principiile su>eranit?ii si independenei naionale, ale neamestecului An a7acerile interne, a>antaFului si respectului reciproc. 8artidul 4uncitoresc .om@n se pronuna pentru recunoasterea speci7icit?ii naionale, istorice, Anelegerea si acceptarea di>ersit?ii de condiii ale deB>olt?rii 7iec?rei ?ri. n document se preciBa- Re#+ectarea #trict a +rinci+iului +otri$it cruia toate +artidele mar7i#tlenini#te #unt e!ale n dre+turi, a neame#tecului n treburile interne ale altor +artide, a dre+tului e7clu#i$ al "iecrui +artid de a-#i re.ol$a +roblemele +olitice #i or!ani.atorice, de a-#i de#emna conducerea, de a-#i orienta membru a#u+ra +roblemelor +oliticii 1&&

interne #i interna,ionale, re+re.int condi,ia e#en,ial +entni #olu,ionarea ?u#t a +roblemelor di$er!ente, ca #i a oricror +robleme +e care le ridic lu+ta lor comuna=, An acest spirit, Declara,ia aprecia- ,M3u e7i#t #i mi +oate e7i#ta un +artid +rinte #i un +artid "iu, +artide #u+erioare #i +artide #ubordonate=. ,u alte cu>inte, .om@nia nu mai recunostea supremaia <niunii So>ietice si nici rolul conduc?tor al 8artidului ,omunist al <niunii So>ietice An relaiile internaionale. 8.4... se considera responsabil pentru politica sa numai An 7aa poporului rom@n. Declara,ia din aprilie 1"6& a a>ut un mare ecou internaional, mai ales An statele occidentale, care au apreciat%o % pe drept cu>@nt % ca Anceputul unei noi perioade An e>oluia politicii interne si internaionale a .om@niei, ca un act de independen? 7a? de 4osco>a.

1&5

SOCI)TAT)A RO*+N)ASC9 FN P)RIOADA !52# !62

a) Politica internD liberali0area si limitele ei


;up? adoptarea Declara,iei din aprilie 1"6& a urmat o perioad? de liberali0are a societ?ii socialiste din .om@nia, Anceput? An timpul lui C3eorg3e C3eorg3iu%;eF, aceast? orientare a continuat si dup? moartea sa, sur>enit? An martie 1"65. An .om@nia anilor 1"6&%1"#& s%a creBut Antr%o desc3idere larg? spre democraie; s%au 7?cut unele Ancerc?ri de materialiBare a pieei libere, de desc?tusare a 7orelor intelectuale, s%au deB>oltat contactele cu 0ccidentul. 1ceast? liberaliBare a>ea loc An anumite limite, impuse de e6istena unui regim de esen? totalitar?. !oul lider, Nicolae Cea-sesc-, a iniiat ample aciuni >iB@nd reorganiBarea statului si a societ?ii, An iulie 1"65, 8artidul 4uncitoresc .om@n si%a luat numele de 8artidul ,omunist .om@n, iar numerotarea congreselor acestuia a Anceput cu anul cre?rii 8.,... '1"21). 1st7el, ,ongresul al 5%lea al 8.4... a de>enit ,ongresul al Y% lea al 8.,... ;up? 1"65 s%a pus accentul pe ideea renun?rii la *modelul unic+ de construire a socialismului, stabilindu%se c? se impunea luarea An considerare a condiiilor speci7ice din 7iecare ar?. /a 21 august 1"65 a 7ost adopt? o nou? ,onstituie, prin care .om@nia Asi lua numele de .epublica Socialist? .om@nia. 1rticolul l al ,onstituiei pre>edea c? Re+ublica 0ociali#t Romnia e#te #tat al oamenilor muncii de la ora#e #i #ate, #u$eran, inde+endent #i unitar=, An decembrie 1"6#, !icolae ,eausescu a 7ost ales An 7uncia de presedinte al ,onsiliului de Stat. An 1"6( a 7ost realiBat? o ampl? re7orm? administrati>?, prin care s%a renunat la denumirile so>ietice 'raion, regiune) si s%a re>enit la unitatea administrati>? tradiional?Fudeul. Re!alitatea #ociali#tD a de>enit o preocupare important? a liderilor politici din .om@nia, An aprilie 1"6( au 7ost demascate abuBurile si
1&6

ilegalit?ile din timpul lui C3eorg3e C3eorg3iu%;eF, 7iind reabilita,i mai muli acti>isti de partid, An 7runte cu /ucreiu 8?tr?scanu. ;eciBia a a>ut un caracter politic, deoarece nu au 7ost luate m?suri Ampotri>a celor care au condus aparatul de represiune. ;in contr?, 7ostul se7 al Securit?ii, generalul 1le6andru !icolsc3i, a 7ost decorat pentru *contribuia adus? la >ictoria socialismului+. 0 rela6are a inter>enit An relaia dintre stat si biseric?. S%au desc3is mai multe seminarii teologice si a crescut num?rul de studeni la Facultatea de 2eologie din Bucuresti. 1u 7ost reno>ate mai multe biserici si m?n?stiri. 8rin /egea An>??m@ntului din 1"6(, a 7ost stabilit An>??m@ntul general obligatoriu de 10 clase. ;in 1"65 s%a introdus gratuitatea manualelor scolare pentru toi ele>ii 'clasele %Y ). 1u 7ost An7iinate noi uni>ersit?i % la ,raio>a '1"65) si Braso> '1"#1). S%au dat An 7olosin? mai multe c?mine studenesti An Bucuresti, asi, 2imisoara, ,luF. n 1"#0 a 7ost inaugurat noul ansamblu de cl?diri aparin@nd nstitutului 8olite3nic din Bucuresti. S%a Anregistrat si o anumit? rela3are i.eolo;ic, n manualele scolare au 7ost introduse personalit?i deBa>uate >e3ement la Anceputul anilor N50- 2itu 4aiorescu, Ceorge ,?linescu, 0cta>ian Coga, 2udor 1rg3eBi. 1u ap?rut noi re>iste literare, An care se deBb?teau problemele creaiei naionale si uni>ersale. S%au a7irmat puternic romancierii 4arin 8reda si Eugen Barbu, precum si tinerii poei !ic3ita St?nescu si 4arin Sorescu. storia % mai ales cea naional? % a reAnceput s? 7ie cercetat? pe baB? de documente. ;in 1"6# s%a editat re>ista *4FgoBBN9 i#toric=, care a a>ut un rol important An populariBarea istoriei, inclusi> prin publicarea unor documente si memorii inedite. n 1"6( s%a creat Societatea de Stiine storice din .om@nia, iar An 1"#2 s%a desc3is 4uBeul !aional de storie al .om@niei. 1u 7ost publicate lucr?ri de cert? >aloare pri>ind istoria >ec3e '5ladimir ;umitrescu, on !estor), medie>al? '8.8. 8anaitescu, Ste7an 8ascu), modern? ';a>id 8rodan, ,onstantin ,. Ciurescu). .eBultate deosebite s%au Anregistrat An domeniul stiinelor e6acte si te3nice, remarcabile 7iind reBultatele obinute de 0cta> 0nicescu 'mecanic?), ,ostin ;. !eniescu 'c3imie), :oria :ulubei '7iBic?) etc. n domeniul medicinei s%a impus nstitutul !aional de Cerontologie si Ceriatrie, condus de 1na 1sian, care a si creat noi medicamente 9A#la$ital si 4ero$ital:. 1r3itecii si constructorii au putut s?%si pun? An >aloare capacit?ile creatoare, at@t prin realiBarea unor cartiere de locuine, c@t si prin opere 1&#

unice, precum 8alatul 2ele>iBiunii .om@ne, 2eatrul de Stat din 2@rgu%4ures, 8alatul 8olitico%1dministrati> din Baia%4are, Sala 8oli>alent? din Bucuresti, 1eroportul nternaional 0topeni. ,ontactele culturale s%au multiplicat, muli tineri rom@ni 7iind trimisi la studii An statele occidentale; s%au desc3is *centre culturale+ ale .om@niei An talia, Frana, S.<.1., Cermania etc. Filmul rom@nesc era preBent la marile 7esti>aluri, inclusi> la cel de la ,annes. ;up? ce, An 1"5#, on 8opescu%Copo obinuse 4arele premiu pentru 7ilmul de desene animate ,Rcurt i#torie=, An 1"65, /i>iu ,iulei a c@stigat premiul pentru regie cu 7ilmul +durea #+n.ura,ilor=, iar An 1"66 premiul O+era -rima a 7ost acordat lui 4ircea 4uresan pentru 7ilmul R#coala= 'adaptare dup? romanul lui /i>iu .ebreanu). 8olitica economic? a cunoscut dup? 1"6& o anumit? modi7icare. ,on7erina !aional? a 8.,... din decembrie 1"6# a 3ot?r@t o larg? descentraliBare a acti>it?ii economice, planul unic adoptat la ni>el naional conin@nd numai c@i>a indicatori de baB?. S%a pus un accent deosebit pe moderniBarea si rentabiliBarea Antreprinderilor industriale. Statul rom@n a contractat importante Amprumuturi e6terne, pe baBa c?rora a ac3iBiionat masini si utilaFe moderne pentru economia naional?. 1u 7ost construite mari Antreprinderi industriale An aproape toate Fudeele ?rii. 1u ap?rut plat7orme industriale moderne, mai ales An domenii de >@r7 ca electronica, electrote3nica, petroc3imia. ;in 1"6(, .om@nia a Anceput s? produc? automobilul *;ac/a+ 'An colaborare cu 7irma 7ranceB? ,Mtenault=:, iar An 1"6" a realiBat primul elicopter- I.A.R.-6'L 'An colaborare cu 7irma 7ranceB? Alouette=:, An 1"#0 a intrat An 7unciune prima turbin? a ,entralei :idroelectrice de la -or,ile de Cier > 1 Anceput aciunea de electri7icare a transporturilor pe c?ile 7erate 'primul traseu electri7icat, Bucuresti%Braso>, s%a dat An 7olosin? An 1"6(). 1gricultura a cunoscut un proces de moderniBare prin mecaniBarea lucr?rilor, 7olosirea pe scar? larg? a Angr?s?mintelor c3imice si pesticidelor, asigurarea de specialisti 'agronomi, medici >eterinari), crearea de staiuni pentru cercet?ri, An care se obineau noi soiuri de plante si rase de animale cu o producti>itate ridicat?. ,omerul a Anregistrat o puternic? deB>oltare. ;in 1"#0 a 7ost organiBat, anual, %r!ul Interna,ional ucure#ti, care se bucura de o larg? participare a 7irmelor industriale din Europa, 1sia si 1merica. .om@nia a Anceput s? e6porte pe scar? larg? masini si utilaFe, unele dintre ele % precum 1&(

sondele pentru e6tracia petrolului realiBate la 8loiesti si tractoarele produse a Braso> % 7iind printre cele mai per7ormante din lume. Ni/el-l .e trai a cunoscut o sensibil? Ambun?t?ire, piaa rom@neasc? 7iind, practic, cea mai bine apro>i/ionat? din Antregul *lag?r+ socialist. S%a des7?surat un amplu program de construcii de locuine, care erau o7erite gratuit cet?enilor, mai ales muncitorilor de la marile Antreprinderi industriale. 1sistena medical? gratuit? s%a generaliBat. 1u 7ost amenaFate noi staiuni de odi3n? si tratament, Antre care cele de pe litoralul 4?rii !egre. 1paratele de radio, tele>iBoarele, masinile de sp?lat, 7rigiderele, automobilele au intrat An >iaa cotidian? a rom@nilor. ,ea mai spectaculoas? trans7ormare a cunoscut%o satul rom@nesc. 8e de o parte, tradiia s%a modi7icat, sl?bind sau c3iar disp?r@nd >ec3i obiceiuri si portul popular An multe localit?i rurale, iar pe de alt? parte, asaltul moderniB?rii a impus aspiraii, mentalit?i si moduri de >ia? di7erite comparati> cu perioada interbelic?. 5iaa satului cap?t? ritmuri mai Analte de des7?surare, oamenii 7iind mai preBeni An acti>itatea comunit?ii. S%au moderniBat locuinele, au ap?rut case construite dup? tipare urbane, dotate cu mobil? cump?rat? de la oras, cu sobe de teracot? etc. 2rans7orm?rile radicale pe care le%a cunoscut 7amilia 'ca 7uncie si structur?) sub impactul industrialiB?rii si urbaniB?rii s%au materialiBat An cresterea duratei scolariB?rii si instruirii An general, participarea 7emeii la acti>it?i economice neagricole, cresterea mobilit?ii sociale, sc?derea mortalit?ii in7antile, deB>oltarea sistemului de asigur?ri sociale, cresterea standardului de >ia?, reducerea costului cresterii si educaiei copiilor, sl?birea in7luenei religiei si a normelor morale. 8e de alt? parte, un impact pro7und negati> 1%a a>ut decretul ,onsiliului de Stat din octombrie 1"66 prin care s%a interBis Antreruperea cursului sarcinii pentru 7emeile care a>eau mai puin de trei copii. ;eoarece An .om@nia nu se g?seau contracepti>e, 7oarte multe 7emei au recurs la a>orturi spontane, An urma c?rora nu puine si%au pierdut >iaa. b) Politica e3ternD implicarea Romniei 4n marile probleme ale l-mii 8olitica e6tern? a .om@niei a>ea la baB? patru principii, 7ormulate Anc? din aprilie 1"6&, care se bucurau de o larg? recunoastere internaional?- egalitatea An drepturi, neamestecul An treburile interne, integritatea teritorial? si su>eranitatea naional?, a>antaFul reciproc. 1&"

;up? 1"6&, An timp ce celelalte state socialiste europene urmau Ant@i totul linia 4osco>ei, .om@nia promo>a o politic? de e6tindere a relaiilor de cooperare cu lumea occidental?. ndependena .om@niei An politica e6tern? s%a materialiBat An 7orme multiple- >iBita unor lideri occidentali, precum ,3arles de Caulle, presedintele Franei '1"6(), .ic3ard !i6on '1"6") si Cerald Ford '1"#5), presedinii S.<.1.; meninerea unor relaii cordiale cu ugosla>ia; stabilirea de relaii diplomatice cu .epublica Federal? Cermania; meninerea relaiilor diplomatice cu sraelul, An conte6tul r?Bboiului dintre acest stat si ?rile arabe. .om@nia a aderat la importante organisme internaionale 'Fondul 4onetar nternaional, Banca 4ondial?), a semnat acorduri de colaborare cu ,omunitatea Economic? European? 'care reunea statele capitaliste). ,a o recunoastere a politicii internaionale promo>ate de .om@nia, An 1"6#, ministrul s?u de e6terne, ,orneliu 4?nescu, a 7ost ales presedintele 1dun?rii Cenerale a 0.!.<., 7iind cel dint@i diplomat dintr%o ar? socialist? care a ocupat aceast? Analt? 7uncie. 1titudinea 7erm?, de condamnare energic? a inter>eniei <...S.S. si a altor state membre ale 2ratatului de la 5arso>ia Ampotri>a ,e3oslo>aciei, An august 1"6(, declaraia lui !icolae ,eausescu, potri>it c?reia .om@nia a>ea s?%si apere cu orice pre independena si integritatea teritorial?, au creat un puternic sentiment de solidaritate naional?. 8oporul rom@n a susinut aceast? atitudine a lui ,eausescu. An acel conte6t, numerosi cet?eni rom@ni, inclusi> 7osti deinui politici, au intrat An 8.,... 8rin politica promo>at? si implicarea sa An reBol>area unor probleme comple6e ale contemporaneit?ii, liderul politic rom@n a dob@ndit un autentic prestigiu internaional. ;in 1"6(, succesele obinute pe plan intern si internaional au Anceput s? 7ie puse de propaganda de partid pe seama unui singur om- !icolae ,eausescu. 1st7el, a Anceput s? se creeBe un cult al personalit?ii acestuia. 8e de alt? parte, ,eausescu a pro7itat de acest conte6t pentru a%si consolida puterea. /a ,ongresul al Y%lea al 8.,..., din 1"6", s%a instituit 7uncia de secretar general al partidului; acesta era ales de ,ongres si nu de ,omitetul ,entral, ca p@n? atunci. 1st7el, secretarul general nu mai era, nici m?car din punct de >edere 7ormal, subordonat ,omitetului ,entral. An 1"#1, dup? o >iBit? An ,3ina si An ,oreea de !ord, !icolae ,eausescu, pro7und impresionat de cultul personalit?ii celor doi lideri '4ao Je ;ong si Vim r Sen), a decis s? se aplice pe meleagurile .om@niei 150

asemenea practici. <na dintre primele aciuni a 7ost adoptare_ unui plan de m?suri >iB@nd acti>itatea politico% educati>?, rea7irmarea *spiritului muncitoresc re>oluionar+ An Antreaga acti>itate economica si social?. 1 7ost criticat *spiritul intelectual ist+ promo>at An munca de propagand?; s%a An7iinat ,onsiliul ,ulturii si Educaiei Socialiste, ca organ de partid si de stat. An 7uncii de conducere au 7ost promo>ai *oameni noi+, de>otai lui !icolae ,eausescu. An 1"#$, soia acestuia, Elena ,eausescu, a 7ost aleas? An ,omitetul 8olitic E6ecuti>, de>enind, treptat, a doua persoan? An conducerea partidului si statului. 8rin sistemul *rotirii cadrelor+, nici un acti>ist nu mai era sigur pe postul s?u, ast7el c? muli dintre acestia, pentai a se menine An 7unciile de conducere, au adoptat o atitudine slugarnic? 7a? de !icolae ,eausescu. S%au acumulat ast7el premisele instaur?rii cultului personalit?ii, care a>ea s? domine societatea rom@neasc?, Ancep@nd cu 1"#&, c@nd !icolae ,eausescu a de>enit cel dint@i presedinte al .om@niei.

151

!, ANII CU7TU7UI P)RSONA7IT98II ( !62# !"!'

a) Sit-aia internD reali0ri si cri0e 1nul 1"#& a marcat preluarea tuturor p@rg3iilor de conducere de c?tre !icolae ,eausescu. 1 7ost modi7icat? ,onstituia, 7iind instituit? 7uncia de prese.inte al Rep-blicii Socialiste Romnia, /a 2( martie 1"#&, An aceast? 7uncie a 7ost ales !icolae ,eausescu. An aceeasi Bi, on C3eorg3e 4aurer, care a>usese un rol important at@t An alegerea lui !icolae ,eausescu An 7runtea partidului, An martie 1"65, c@t si An procesul de liberaliBare, de destindere intern? si de deB>oltare a relaiilor .om@niei cu lumea occidental?, a demisionat din 7runtea gu>ernului, An 7uncia de presedinte al ,onsiliului de 4inistri a 7ost ales 4area 4?nescu, un apropiat al 7amiliei ,eausescu. ,ongresul al Y %lea al 8.,..., des7?surat An noiembrie 1"#&, a adoptat -ro!ramul -artidului Comuni#t Romn de "urire a #ociet,ii #ociali#te multilateral de.$oltate #i naintare a Romniei #+re comuni#m, care trasa liniile de e>oluie a ?rii An urm?torii 20%25 ani. Se preconiBa deB>oltarea puternic? a 7orelor de producie, a producti>it?ii muncii, a An>??m@ntului, stiinei si culturii, ridicarea ni>elului de ci>iliBaie a Antregului popor. 8rin Andeplinirea acestui program se considera c? *se >a desc3ide calea trecerii la 7aBa superioar? a socialismului % societatea comunist?+. 8erioada 1"#& % 1"(" a 7ost e6trem de contradictorie, An economia naional au continuat e>oluiile poBiti>e din perioada anterioar?, p@n? An 1"(0%1"(1. S%a e6tins colaborarea cu 7irme industriale din statele occidentale, An >ederea moderniB?rii si deB>olt?rii unor Antreprinderi rom@nesti. 8rocesul de rete3nologiBare a economiei naionale s%a des7?surat Antr%un ritm accelerat. Stiina rom@neasc? a 7ost racordat? la ni>elul e6igenelor mondiale, An 1"#5, .om@nia realiBa calculatorul Celi7-8'5, cu o capacitate de $00.000 operaii pe secund?, An acelasi an, a intrat An
152

7unciune prima plat7orm? pentru e6ploatarea ieiului si a gaBelor naturale din 4area !eagr?, iar p@n? An 1"(" s% au mai dat An 7olosin? alte sase asemenea plat7orme. 1 Anceput construcia centralei nucleare de la ,erna>od? 'An colaborare cu ,anada) si a <Binei de 1p? Crea de la :al@nga 'l@ng? ;robeta 2urnu%Se>erin). n 1"(6 s%a inaugurat podul rutier si 7ero>iar Antre Fetesti si ,erna>od?. 1 continuat aciunea de electri7icare a transportului pe calea 7erat?, s%au construit Beci de na>e 7lu>iale si maritime pentru transportul de minereuri si petrol, An 1"(0, la Br?ila, a 7ost lansat? la ap? prima na>? de pescuit oceanic, urmat? de altele, ast7el c? An 1"(" .om@nia se plasa pe locul al doilea An lume 'dup? <...S.S.) An pri>ina capacit?ii si a num?rului de >ase din acest domeniu. n 1"#& s%a inaugurat drumul naional 2rans7?g?r?san. An 1"#" s%a dat An 7olosin? primul tronson al metroului din Bucuresti, An 1"(& s%a Anc3eiat construcia canalului ;un?re%4area !eagr?; ast7el, a 7ost redus traseul pe ap? dintre ,erna>od? si ,onstana. .om@nia a de>enit o ar? produc?toare de a>ioane % An 1"(2 a a>ut loc Bborul a>ionului de pasageri .04%B1, 1%11, construit An colaborare cu o 7irm? din 4area Britanic; p@n? An 1"(" au 7ost construite " asemenea aparate. ;in 1"(#, .om@nia a Anceput s? construiasc? a>ioane de >@n?toare si bombardament la .1... % Braso>, precum si a>ioane de bombardament 'An colaborare cu ugosla>ia) la ,raio>a, An 1"(1, pilotul rom@n ;umitru 8runariu a e7ectuat un Bbor An spaiul cosmic pe na>a so>ietic? , Roiu.-12=. An agricultur? au continuat dotarea cu masini si tractoare, 7olosirea pe scar? larg? a insecto7ungicidelor si a Angr?s?mintelor c3imice. S%a trecut la aplicarea unui >ast plan de Ambun?t?iri 7unciare si au 7ost irigate peste $ milioane 3a. S%au construit noi combinate a>icole si de crestere a porcilor. 4n .omeni-l social s%a meninut politica de susinere din partea statului a unor utilit?i publice 'scoli, gr?dinie, spitale). S%a accelerat programul >iB@nd construcia de locuine, dintre care o parte se repartiBa gratuit cet?enilor, iar cealalt? parte era >@ndut? prin o7iciile pentru construirea de locuine proprietate personal?. 4n/mnt-l si c-lt-ra s%au deB>oltat, Anregistr@ndu%se reBultate in>idiate de celelalte *?ri socialiste surori+, care continuau s? urmeBe linia politic? si ideologic? trasat? de Vremlin, An 1"(0, 7uncionau 16& lectorate de limba, literatura si ci>iliBaia rom@neasc? An $6 de centre uni>ersitare din str?in?tate, An acelasi an, An .om@nia studiau circa 15.000 de tineri din 5( de state ale lumii. 15$

,a o apreciere a reBultatelor obinute de istoricii rom@ni, An 1"(0 s%a des7?surat la Bucuresti cel de%al Y5% lea ,ongres nternaional de Stiine storice. S%au publicat lucr?ri pri>ind r?scoala lui :orea ';a>id 8rodan), 7?urirea statului naional unitar 'Ste7an 8ascu). storia de dup? 1"1( a Anceput s? 7ie abordat? pe baB? de documente, public@ndu%se lucr?ri eseniale pri>ind partidele politice, monar3ia, regimul politic din perioada interbelic?, An domeniul literaturii s%au remarcat romancierul 4arin 8reda 9Delirul - 1"#5, 3ia,a ca o +rad - 1"##), criticul literar 1le6andru 8iru 9I#toria literaturii romne din cele mai $ec*i tim+uri +n a.i V 1"(1). 1u 7ost publicate 16 >olume din O+era com+let a lui 4i3ai Eminescu 'ediie iniiat? de 8erpessicius). Filmul rom@nesc a e>ocat acti>itatea unor mari personalit?i 9 urebi#ta, Mircea cel trn, 0te"an cel Mare, Dimitrie Cantemir: si e>enimente 9Inde+enden,a din 1(##). S%au ridicat numeroase statui 90te"an cel Mare - 5aslui, Mi*ai 3itea.ul - ,luF, A$ram lncii - 2@rgu%4ures, Inde+enden,a - la ,ala7at si asi etc.). S%au construit *centre ci>ice+ An aproape toate marile orase, 3oteluri 9Moldo$a % asi, Delta- 2ulcea, ucure#ti si Doroban,i - An capital?), magaBine 9&nirea, ucur Obor An Bucuresti, %omi# An ,onstana, -etroda$a - 8iatra !eam etc.), centre cultural%sporti>e 9-alatul 0+orturilor #i Culturii, -alatul -ionierilor % Bucuresti). 1u 7ost restaurate unele monumente istorice si de art? 9%ro+*aeum %ra?ani de la 1damclisi, Curtea Domnea#c de la ,@mpulung, 7ostele +alate re!ale de la ,otroceni, Scro>istea si S?>@rsin, i#erica Nea!r din Braso>, mn#tirea Ture. - 5@lcea etc.). Ele>ii din .om@nia au obinut per7ormane e6cepionale la olimpiadele internaionale 'mai ales la matematic?). S%au Anregistrat mari s-ccese sporti/e la campionate mondiale si europene. Sporti>i precum !adia ,om?neci 'care An 1"#6, la 0limpiada de la 4ontereal, a obinut prima not? de l 0 din istoria gimnasticii mondiale, a c@stigat trei medalii de aur), >an 8aaic3in 'caiac%canoie), lie !?stase si on 2iriac 'tenis de c@mp) erau cunoscui pe toate meridianele lumii. E>oluiile poBiti>e, An esena lor, dar care se Anscriau An e6igenele politicii 8artidului ,omunist si, mai ales, ale lui !icolae ,eausescu, s%au curmat aproape brusc la Anceputul anilor N(0. !icolae ,eausescu a decis, An 1"(1, ca .om@nia s?%si ac3ite, Antr%un termen c@t mai scurt, 4ntrea;a .atorie e3tern 'circa 10 miliarde dolari), 15&

pentru a se asigura *deplina independen?+ a ?rii si a e>ita amestecul *statelor imperialiste+ An treburile sale interne. 8entru procurarea sumelor necesare, s%a recurs la 7orarea e6portului, produsele rom@nesti 7iind adesea >@ndute sub preul de cost. 1ceast? politic? a dus la .eteriorarea rapi. a sit-aiei economice a ?rii, An timp ce statele occidentale intrau An *era electronic?+, a calculatoarelor, .om@nia nu mai in>estea 7onduri An scopul moderniB?rii industriei si a celorlalte ramuri economice, 7apt ce ducea la sc?derea producti>it?ii muncii. E6portarea bunurilor de prim? necesitate a creat o penurie alimentar? intern?, iar criBa petrolului % declansat? pe plan mondial la Anceputul anilor N(0%a a>ut consecine gra>e asupra economiei rom@nesti. ;esi situaia economic? se deteriora de la un an la altul, !icolae ,eausescu continua s? susin? c? .om@nia cunostea o deB>oltare accelerat?. 8aralel cu e7orturile pentru ac3itarea rapid? a datoriei e6terne, din iniiati>a lui !icolae ,eausescu s%au derulat programe de construcii uriase, precum ,asa 8oporului, a doua cl?dire ca proporii din lume 'dup? cea a 8entagonului), An domeniul industriei s%au deB>oltat ramuri energo7age 'aluminiu, ciment, sticl?). ;esi criBa petrolului a7ecta pro7und .om@nia, !icolae ,eausescu a continuat aciunile >iB@nd e6tinderea industriei petroc3imice 'combinatele de la 8itesti, 4idia%!?>odari, BorBesti). 8entru obinerea *independenei energetice+, s%a pus accent pe construcia de termocentrale, prin 7olosirea c?rbunelui de calitate in7erioar? din 5alea Hiului '.ogoFelu, 2urceni). S%au deB>oltat mari combinate siderurgice 'Calai, ,?l?rasi, 2@rgo>iste). An dorina de a realiBa construcii noi, de care s?%si lege numele, !icolae ,eausescu a dispus demolarea unui num?r considerabil de imobile, Antre care si monumente istorice, inclusi> biserici si m?n?stiri. An 1"(&, el a lansat teBa *noii re>oluii agrare+, prin care se urm?rea obinerea unor producii 7oarte ridicate. 8entru a 7ace pe plac conduc?torului, s%a aFuns la o ade>?rat? Antrecere Antre Fudee, 7iecare raport@nd producii care dep?seau cu mult reBultatele reale. 4n/mnt-l, stiina si c-lt-ra au 7ost puternic politiBate, An 1"(&, la ,ongresul al Y %lea al 8.,..., s%a adoptat -ro!ramul ideolo!ic al partidului, care >iBa aplicarea Antocmai a politicii o7iciale An domeniile An>??m@ntului, stiinei si culturii. ;esi cenBura era legal des7iinat? Anc? din 1"6", An 7apt ea se e6ercita cu mult? *e6igen?+ prin Secia 8ropagand? a ,.,. al 8.,... Scriitorii, artistii, istoricii reuseau cu mult? di7icultate s? ocoleasc? *7oar7ecele+ cenBurii de partid, Antregul aparat de propagand? a 155

7ost pus An sluFba prosl?>irii lui !icolae ,eausescu. 1cesta era preBentat drept *cel mai bun 7iu al poporului rom@n+, iar perioada de dup? ,ongresul al Y%lea era numit? *Epoca de aur+ a .om@niei. <n des?nat c-lt al personalitii era propagat prin pres?, radio, tele>iBiune, mari mani7estaii populare etc. 1Fung@nd s? se cread? un om pro>idenial, atotstiutor, !icolae ,eausescu a Anceput s? dea *indicaii+ nu numai muncitorilor si ?ranilor, dar si scriitorilor, artistilor, constructorilor, ar3itecilor, cercet?torilor stiini7ici etc. 5oluntarismul, deciBia conduc?torului unic au de>enit politic? de stat. Sit-aia social din .om@nia s%a deteriorat rapid. <nele 7acilit?i din anii N60%N#0 au Anceput s? 7ie anulate 'cele mai multe locuine erau repartiBate contracost, de>enind proprietate personal?, asistena medical? gratuit? a 7ost restr@ns? An 7a>oarea consultaiilor la policlinicile cu plat?, locurile la odi3n? si tratament se acordau at@t gratuit, c@t si contracost, muncitorilor % declarai proprietari ai Antreprinderilor % li se oprea o parte din salarii ca *p?ri sociale+. ,ea mai a7ectat? a 7ost ?r?nimea. ,@stig@nd e6trem de puin An gospod?riile agricole colecti>e 'numite, din 1"66, cooperati>e agricole de producie), 7oarte muli ?rani au 7ost ne>oii s? plece la oras, de>enind muncitori 'de regul?, necali7icai) An Antreprinderi industriale sau pe santierele de construcii. S%a produs o depopulare a satelor, cu consecine negati>e asupra 7orei de munc?, An aceste condiii, pentru str@ngerea recoltei s%a recurs la militari, ele>i si studeni. ntelectualitatea resimea dureros lipsa de libertate, de democraie, regimul cenBurii si al supra>eg3erii din partea Securit?ii. 1u e6istat intelectuali care au bene7iciat si An aceast? perioad? de toate a>antaFele regimului 'burse, stagii de documentare An str?in?tate, particip?ri la reuniuni stiini7ice sau culturale internaionale), dar num?rul lor era tot mai redus. Antregul popor a 7ost gra> a7ectat de m?surile >iB@nd economisirea energiei electrice 'luate An 1"(& si 1"(#), prin care sursele de lumin? si c?ldur? erau Antrerupte, populaia 7iind supus? unui ade>?rat cal>ar. 5enirea iernii era asteptat? de cet?enii de la oras Antr%o stare de panic?, deoarece atunci c@nd gerul era mai puternic, calori7erele de>eneau reci, iar gaBul metan se Antrerupea. ;e asemenea, sub prete6tul *alimentaiei stiini7ice si raionale+, din 1"(6 au Anceput s? se carteleBe produsele de prim? nece uate 'ulei, Ba3?r, carne, ou?, p@ine). 2reptat, starea de nemulunire a rom@nilor a Anceput s? se generaliBeBe. 1u e6istat unele miscri .e protest, Antre care gre>a minerilor din 156

5alea Hiului 'august 1"##) si din 4aramures 'septembrie 1"($), a muncitorilor de la Antreprinderile ,Rtea!ul Ro#u= si <%ractoniCD din Braso> 'noiembrie 1"(#). Ele au 7ost rapid ani3ilate, 7ie prin promisiuni, 7ie prin m?suri represi>e. <nii intelectuali au luat poBiie Ampotri>a regimului ,eausescu, mai ales prin trimiterea unor scrisori si acordarea de inter>iuri posturilor de radio ,MEuro+a >iber= si <3ocea Americi". 2otusi, o diBident? puternic? nu s%a putut deB>olta An .om@nia. ;up? 1"(#, circulaia An str?in?tate a 7ost supus? unui control se>er, iar contactul cu lumea occidental? s%a diminuat drastic. n aceste condiii, muli cet?eni rom@ni au trecut clandestin grania, 7ugind An 0ccident, unde au cerut aBil politic; unii dintre acestia s%au mani7estat e6trem de critic, prin mass%media, la adresa regimului de la Bucuresti. <n 7enomen speci7ic .om@niei a 7ost emi;rarea minoritilor naionale c?tre ?rile de origine, An timp ce An celelalte ?ri socialiste emigrarea a 7ost interBis?, An .om@nia s%a admis plecarea din ar? a unui num?r 7oarte mare de germani si e>rei, Antre 1"6# si 1"(" au emigrat circa 250.000 de germani si e>rei. S%a realiBat un 7el de *r?scump?rare+ a lor prin Anelegeri cu gu>ernele statelor respecti>e, care au pl?tit .om@niei anumite sume pentru c3eltuielile de scolariBare 7?cute cu cei ce p?r?seau ara. /a >remea respecti>?, mai ales dup? 1"(1, emigrarea era considerat? de muli rom@ni ca o 7orm? de libertate si dac? nu puteau p?r?si legal .om@nia 'ca e>reii si germanii) o 7?ceau clandestin, cu toate riscurile de rigoare. b' Politica e3tern, ScCimbarea raport-l-i .e <ore pe plan internaional An domeniul politicii e6terne, .om@nia a continuat s? se mani7este, dup? 1"#&, ca un 7actor acti>, at@t la 0.!.<. c@t si An alte organisme internaionale, precum si An relaiile bilaterale. 1ceast? politic? s%a bucurat de o larg? apreciere, An 1"#5, .om@nia a obinut din partea S.<.1. *clauBa naiunii celei mai 7a>oriBate+, iar An 1"(0 a Anc3eiat noi acorduri de colaborare cu ,omunitatea Economic? European?. Bucurestiul a 7ost, e7ecti>, un centru al diplomaiei mondiale. .om@nia a adus o contribuie deosebit? la negocierea si de7initi>area Actului "inal al ,on7erinei pentru Securitate si ,ooperare An Europa ':elsinDi, 1"#5), la Anc3eierea acordului de pace dintre srael si Egipt 'semnat la ,amp ;a>id % S.<.1., An 1"#(), la stabilirea relaiilor diplomatice dintre ,3ina si S.<.1. '1"#").
157

/a Anceputul anilor N (0 s%a produs o sc3imbare a raportului de 7ore pe plan internaional. S.<.1. s%au detasat An cea dint@i putere a lumii, An timp ce <niunea So>ietic? a cunoscut o perioad? de stagnare. 8e acest 7ond, ec3ilibrul de 7ore stabilit la s7@rsitul celui de%al doilea r?Bboi mondial a Anceput s? se clatine. ,onsecinele s%au resimit si asupra .om@niei. 4arile puteri s%au 7olosit de *canalul Bucuresti+ at@t timp c@t comunicarea direct? Antre ele era blocat?, iar *r?Bboiul rece+ continua s? domine >iaa internaional?. 1tunci c@nd raportul de 7ore s%a sc3imbat, *ser>iciile+ Bucurestiului nu au mai preBentat un interes deosebit, ast7el c? si situaia .om@niei a cunoscut un rapid proces de deteriorare pe arena mondial?. 8resedintele S.<.1., HimmM ,arter, a lansat o >ast? campanie pentru respectarea drepturilor omului An ?rile socialiste. .om@nia % p@n? de cur@nd *copilul r?s7?at al 0ccidentului+ % a de>enit obiectul a numeroase critici. 1cordarea unor 7acilit?i economice de c?tre S.<.1. era condiionat? de respectarea drepturilor si libert?ilor democratice. !icolae ,eausescu a considerat c? aceast? politic? urm?rea amestecul An a7acerilor interne ale .om@niei, drept care, An 1"((, a renunat la *clauBa naiunii celei mai 7a>oriBate+ An relaiile comerciale cu S.<.1. Si celelalte state socialiste se con7runtau cu di7icult?i economice, mai ales <...S.S. Ancerc@nd s? scoat? sistemul din criB?, 4i3ail Corbacio>, instalat la Vremlin An 1"(5, a inaugurat politica de ,.!la#no#tr 'transparen?) si ,+ere#troW@a= 'reconstrucie). 0 asemenea sc3imbare era incompatibil? cu un regim totalitar, ast7el c? situaia <...S.S. nu numai c? nu s%a Ambun?t?it, ci a cunoscut o deteriorare economic? tot mai gra>?, iar criBa politic? intern? s%a accentuat. 8resedintele american Ceorge Bus3 a obinut de la Corbacio> promisiunea c?, An e>entualitatea unor aciuni re7ormatoare des7?surate An ?rile socialiste europene, <...S.S. nu a>ea s? inter>in? cu 7ora armat?, asa cum 7?cuse An 1"6( Ampotri>a ,e3oslo>aciei. Sub in7luena lui Corbacio>, An 1"(#%1"(", >ec3ii lideri din unele ?ri socialiste '<ngaria, ,e3oslo>acia, ..;.C., Bulgaria) au 7ost Anlocuii cu alii, mai tineri, din *esalonul al doilea+. 1cestia au Anceput dialogul cu societatea ci>il?, 7apt ce a preg?tit trecerea spre un regim democratic. 1ciunile lui Corbacio> au 7ost primite cu ostilitate de !icolae ,eausescu. /a ni>elul conducerii de partid si de stat din .om@nia nu s%a putut constitui o *ec3ip? de sc3imb+. 1bia An martie 1"(", sase 15(

personalit?i comuniste, care ocupaser? An anii N50%N60 7uncii importante An partid, au adresat se7ului statului o scrisoare 90cri#oarea celor #a#e:. ;ocumentul era un act de acuBare la adresa politicii deBastruoase a lui ,eausescu si preconiBa ,+ere#troi@a= An .om@nia. mediat dup? di7uBarea ei la C Xorld 0er$ice si ,Ruro+a >iber=, semnatarii au 7ost anc3etai si li s%a 7i6at domiciliu 7orat. An timp ce socialismul de tip totalitar intrase Antr%o criB? pro7und?, !icolae ,eausescu continua s? cread? An *idealul comunist+. ;ar *principiul dominoului+ se declansase, ast7el c? anul 1"(" a marcat pr?busirea *regimurilor comuniste+ din Europa. c) Re/ol-ia .in Decembrie !"! .e>oluia se caracteriBeaB? printr%o larg? participare popular?, spre deosebire de lo>iturile de stat, care antreneaB? un num?r mic de persoane, ce acioneaB? rapid % de regul? An Antunericul nopii % pun@nd cet?enii An 7aa 7aptului Amplinit. .e>oluia are ca reBultat sc3imbarea radical? a Antregului sistem economic si social% politic, An timp ce lo>itura de stat marc3eaB? o modi7icare la >@r7ul piramidei politice. !icolae B?lcescu scria c? re>oluia rom@n? de la 1(&( Asi a>ea originea An *negura >eacurilor+. 8ara7raB@ndu%1 pe ilustrul c?rturar, am putea aprecia c? .e>oluia din ;ecembrie 1"(" Asi are geneBa An instaurarea regimului so>ietic, de tip Stalinist, la s7@rsitul celui de%al doilea r?Bboi mondial. 1tunci s%a realiBat o Amp?rire a s7erelor de in7luen? Antre <niunea So>ietic?, pe de o parte, si S.<.1. si 4area Britanic, de cealalt? parte; ea a 7ost marcat? de acordurile de la 4osco>a '1"&$), 2e3eran '1"&$), Ialta '1"&5), 8otsdam '1"&5). Este de subliniat c? iniiati>a acestei Amp?riri a >enit din partea statelor occidentale. at? ce scria ,3urc3ill An memoriile sale despre >iBita pe care a 7acut%o la 4osco>a, An octombrie 1"&&, si despre discuiile a>ute cu Stalin- *S%a creat o atmo#"er de lucru #i eu am declarat/ 0 re!lementm c*e#tiunile noa#tre n alcani. Armatele dumnea$oa#tr #e !#e#c n Romnia #i ul!aria. Noi a$em acolo intere#e, mi#iuni #i a!en,i. 0 nu ne certm +entru nimicuri, n ce +ri$e#te An!lia #i Ru#ia, #unte,i de acord # ocu+a,i o #itua,ie +re+onderent, n +ro+or,ie de (2A n Romnia, +entru ca noi # ocu+m, o #itua,ie +re+onderent de (2A n 4recia #i de e!alitate 82A - 82A n Iu!o#la$iaY n tim+ ce #e traduceau ace#te cu$inte, am luat o ?umtate de coal de *rtie #i am #cri#/
15"

.usia % "0G 1liaii%10G @reciaI 4area Britanic 'An acord cu S<1) % "0G .usia%10G I-;osla/iaI &%K # &%K Un;ariaI &%K # &%K B-l;ariaI .usia - #5G 1liaii%25G Am +redat acea#t "oaie lui 0talin, care a#culta traducerea. 0-a "cut un moment de tcere. A+oi el a luat un creion alba#tru #i, du+ ce a bi"at coala, n #emn de a+robare, mi-a na+oiat-o. %otul a "o#t re.ol$at n mai +u,in tim+ dect a "o#t nece#ar +entni a-l de#crie=. 1sadar, t@rgul era 7Scut- sir Tinston ,3urc3ill, liderul <marii democra,ii= occidentale care era 4area Britanic, socotise c? nu trebuie s? se <certe= cu dictatorul losi7 5isariono>ici Stalin pentru <nimicuri , c3iar dac? aceste <nimicuri= erau niste popoare, Antre care si cel rom@n. Stalin a stiut s? speculeBe poBiia occidentalilor, impun@nd regimul propriu dincolo de procentaFele stabilite, An 8olonia, ,e3oslo>acia, estul Cermaniei, <ngaria, ugosla>ia, 1lbania, Bulgaria, .om@nia. 8opoarele c?Bute sub dominaia so>ietic? nu s%au Amp?cat niciodat? cu soarta ce le 7usese reBer>at? de 4arile 8uteri si au luptat pentru propria lor eliberare. .e>oluia din ;ecembrie 1"(" Asi trage se>a din aceast? miscare .e re0isten, care a cuprins categorii tot mai largi de cet?eni, decisi s@%si asume r?spunderea si riscul de a se ridica Ampotri>a unui regim care de>enise tot mai odios, dar care dispunea de un urias aparat represi>. 5ictoria .e>oluiei nu a 7ost posibil? dec@t Antr%un conte6t internaional 7undamental modi7icat 7a? de cel din 1"&5. ;up? politica de cedare An 7aa preteniilor 4osco>ei din anii 1"&$%1"&5, dup? politica de e6pectati>? din 1"56%1"6(, statele occidentale, An primul r@nd S.<.1., au pornit o puternic? o7ensi>? Ampotri>a regimului totalitar *comunist+. 8resedintele HimmM ,arter a adus An prim plan problema drepturilor omului si a luat atitudine 7erm? Ampotri>a Anc?lc?rii acestora An <niunea So>ietic? si An celelalte state socialist%totalitare. Simindu%se AncuraFai si spriFinii, muli cet?eni, mai ales intelectuali, au Anceput s? pretind? respectarea drepturilor 7undamentale, printre care libertatea cu>@ntului si cea de asociere. 1st7el, regimul era 160

RomniaI

m?cinat din interior, precum micile carii, ce reusesc, printr%o aciune tenace, s? doboare si cel mai gros arbore. <n alt presedinte american, .onald .eagan, a >iBat domeniul economic, lans@nd ideea Anarm?rii An spaiul cosmic, asa numitul <r.boi al #telelor=. /iderul so>ietic /eonid BreFne> a c?But An plasa Antins?, concentr@nd tot potenialul material An direcia Anarm?rilor, 7apt ce a dus la sec?tuirea economic? a <.SS. Anceputul s7@rsitului a 7ost marcat de >enirea la putere a lui 4i3ail Corbacio>, An martie 1"(5. !oul lider de la Vremlin a iniiat politica de re7ormare a 8artidului ,omunist si a statului so>ietic prin ,!la#no#tr si ,+ere#troW@a=. An 7ond, e6primarea liber? era incompatibil? cu regimul totalitar, iar reconstrucia sistemului repreBenta recunoasterea 7alimentului acestuia. Este greu de stabilit dac? 4i3ail Corbacio> a 7ost constient de consecinele politicii sale. ,ert este c?, odat? desc3is? *cutia 8andorei+, popoarele nu au mai putut 7i inute An 7r@u de regimul dictatorial. <4la#no#tr Ansemna pentru muli nu doar o cosmetiBare a imaginii 8artidului ,omunist, care s%ar 7i ar?tat dispus s? Antrein? un dialog real cu cet?enii, ci c3iar Anl?turarea monopolului politic al acestui partid. ;repturile omului treceau An prim%plan, deasupra intereselor de partid, iar opiunile politice, c3iar cele anticomuniste, puteau s? se mani7este liber. +ere#troW@a= nu era doar reconstrucia sistemului socialist%totalitar, ci a societ?ii Ans?si, prin des7iinarea sistemului centraliBat de conducere si asigurarea unui curs liber pentru economia de pia?. An mod cert, Corbacio> a 7ost un caB unic An istorie. 1Funs la conducerea 8.,.<.S. si <...S.S., dup? trei lideri b?tr@ni si bolna>i 'BreFen>, 1ndropo>, ,ernenDo), Corbacio>, t@n?r, instruit si cu maniere occidentale, a generat An societatea so>ietic? o atmos7er? de optimism, 7iind primit cu o real? speran? de muli comunisti si c3iar de cet?enii so>ietici. ;ar, An numai 6 ani, el a reusit per7ormana de a lic3ida at@t partidul, c@t si statul An 7runtea c?rora s%a a7lat. Anc? de la Anceput, liderul de la Vremlin a acionat pentru scCimbarea /ecCilor con.-ctori, b?tr@ni si dogmatici, din 7runtea partidelor si statelor comuniste. El dorea s? arate lumii % dar mai ales cet?enilor so>ietici % c? noua sa orientare politic?, de ,!la#no#ti= si ,+ere#troi@a=, se bucura de o larg? adeBiune An r@ndul partidelor comuniste. 1st7el, An anii 1"(#%1"(", s%a des7?surat o aciune de promo>are a *esalonului doi+ An conducerea partidelor comuniste, care se porneasc? pe calea *re7ormelor+, An ,e3oslo>acia, Custa> :usaD a 7ost sc3imbat, An decembrie 1"(#, cu 161

4ilos laDes, An acelasi an, An 8olonia, T. HaruBelsDi a acceptat dialogul cu organiBaia de opoBiie *Solidaritatea+ condus? de /ec3 Talesa. n <ngaria, Hanos V@dar a 7ost Anlocuit, An mai 1"((, cu VarolM CrosB. 1ceste sc3imb?ri erau salutate cu entuBiasm de 0ccident. <riasul aparat de propagand? lucra la *turaia ma6im?+. !iciodat?, posturile de radio ,RZo+a >iber= si <3ocea Americir nu au 7ost mai ascultate ca An anii 1"(#%1"(". ;up? repetate Ant@lniri cu presedinii S.<.1. '.onald .eagan si Ceorge Bus3), precum si cu cancelarul >est%german, :elmut3 Vo3l, 4i3ail Corbacio> a decis s? deBa>ueBe politica de inter>enie militar? An ?rile *surori+, practicat? de Stalin, :ruscio> si BreFne>. 8e aceast? baB?, popoarele din statele 2ratatului de la 5arso>ia erau asigurate c?, dac? a>eau s? se ridice la lupt? pentru Anl?turarea dominaiei so>ietice, nu riscau s? aib? soarta <ngariei, din 1"56, sau a ,e3oslo>aciei, din 1"6(. 4iscarea de reBisten? Ampotri>a regimurilor totalitare s%a ampli7icat, ating@nd An 1"(" punctul culminant. 1cest an, 1"(", s%a do>edit a 7i decisi> pentru soarta Europei. E>enimentele s%au des7?surat cu o >iteB? uluitoare. *Blocul so>ietic+ p?rea un castel construit pe nisip, care se pr?busea ca la o comand?. Sau % cum au obser>at unii cercet?tori % ca -n Aoc .e .omino, An care c?derea unei piese atrage dup? sine pr?busirea alteia, p@n? c@nd tot edi7iciul aFunge la p?m@nt. Era, An 7ond, s7@rsitul *r?Bboiului rece+, care di>iBase lumea timp de patru decenii si Fum?tate. S%a >orbit despre *r?Bbunarea+ 0ccidentului pentru An7r@ngerea su7erit? la s7@rsitul celui de%al doilea r?Bboi mondial An 7aa <niunii So>ietice. ;ac? regimului de la Vremlin i%au trebuit patru ani '1"&&%1"&() p@n? s?%si instaureBe dominaia deplin? asupra statelor din Bona central? si sud%est european?, datorit? d@rBei reBistene Ant@mpinate din partea popoarelor acestei p?ri a Europei, An 1"(" regimente socialist%totalitare s%au pr?busit An doar c@te>a luni. E>enimentele din 1"(" nu s%au des7?surat doar sub impulsul 7actorilor interni; dimpotri>?, conFunctura e6tern? a a>ut un rol deosebit de Ansemnat. /iderii statelor occidentale s%au pus de acord asupra modului de aciune. /a # iulie 1"(", presedintele american, Ceorge Bus3, Ai transmitea celui 7ranceB, Fran^ois 4itterrand, o scrisoare conin@nd =scCia american .e <-ncionare a l-mii>, An care se pre>edeau desprinderea ?rilor din centrul si sud%estul Europei din *sistemul comunist+ si abordarea lor di7ereniat? de c?tre Europa de 5est. 1 a>ut loc un ade>?rat *r?Bboi in>iBibil+, s%a consumat o mare b?t?lie An care ser>iciile secrete au a>ut un rol de prim? importan?. Este de 162

menionat 7aptul c? An 7runtea celor dou? superputeri % S./H.1. si <...S.S. %se a7lau 7osti se7i ai ser>iciilor secrete. ;ar, An timp ce Ceorge Bus3 si ec3ipa sa au acionat magistral, 7iind Antr%o continu? o7ensi>?, obin@nd succese r?sun?toare, 4i3ail Corbacio> 7?cea *poB?+, repet@nd mereu aceleasi 7ormule 9,!la#no#tr si ,+ere#troi@a=: si c?ut@nd s? se menin? deasupra >alului, pentru a ap?rea ca un partener de dialog. /unile septembrie%noiembrie 1"(" au a>ut o deosebit? Anc?rc?tur? politic? si emoional?, Anc? din 2& august, primul ministru ungar i%a in7ormat pe cancelarii >est%german si austriac c? a>ea s? desc3id? 7rontiera <ngariei cu 1ustria. /a 10 septembrie, <ngaria a permis celor #000 de re7ugiai est%germani s? plece An Cermania de 5est. 1 Anceput ast7el e6odul est%germanilor, prin <ngaria si 1ustria, An Cermania Federal?. .egimul de la Berlin era dep?sit de e>enimente, iar la 1( octombrie, Eric3 :onecDer a 7ost Anl?turat de la conducerea 8artidului Socialist <nit din Cermania, 7iind Anlocuit cu Egon VrenB. 8este 20 de Bile, la " noiembrie, Bidul Berlinului % care semni7ica desp?rirea Europei An dou?- de 5est si de Est % a 7ost d?r@mat Antr%o atmos7er? de mare entuBiasm. 1 doua Bi, 10 noiembrie, 2odor Hi>Do> era Anl?turat din conducerea 8artidului ,omunist Bulgar si Anlocuit cu 8eter 4ladeno>, 7ost ministru de e6terne. /a 1# noiembrie, circa $00.000 de demonstrani s%au adunat An 8iaa ,entral? din 8raga, cer@nd re7orme democratice. 4ulimile condamnau energic inter>enia >iolent? a 7orelor de ordine, care omor@ser? un student. <lterior, s%a do>edit c?, An realitate, studentul era un securist si c? nu 7usese ucis, ci transportat Antr%o locuin? a7lat? la 200 Dm de 8raga. ;ar atunci, An noiembrie 1"(", mulimea nu cunostea aceste Focuri oculte si cerea pedepsirea *regimului asasin+. 8e 7ondul acestor mari misc?ri populare, An insula *alta s%a des7?surat, An Bilele de 2%$ decembrie 1"(", Ant@lnirea dintre Ceorge Bus3 si 4i3ail Corbacio>. ,3iar dac? An comunicatul dat publicit?ii se preBentau doar generalit?i, An 7apt, pentru toi era clar c? liderul de la Vremlin cedase complet An 7aa 0ccidentului. Corbacio> era dep?sit de e>enimente, ap?r@nd ca un bo6er complet epuiBat, care r?m@ne An ring pentru a Ancasa noi lo>ituri, spre satis7acia spectatorilor. 4ult temutul VCB de alt? dat?, acum reorganiBat si re7ormat de Corbacio>, p?rea o masin?rie complet dereglat?, care continua s? 7uncioneBe An >irtutea unor >ec3i automatisme, 7?r? reacii adec>ate la problemele noi care se i>eau de la o Bi la alta. /a 11 decembrie 1"(", Custa> :usaD, ce 7usese instalat de so>ietici An 1"6(, a 16$

7ost eliberat din 7uncia de presedinte al ,e3oslo>aciei, desc3iB@ndu%se ast7el drumul pentru preluarea conducerii de c?tre 5acla> :a>el, liderul Forumului ,i>ic. !icolae ,eausescu r?m?sese ultimul lider comunist care se meninea pe poBiie. Situaia nu era Ant@mpl?toare, An 7apt, Romnia a c-nosc-t o e/ol-ie atipic An cadrul lag?rului socialist. ;up? o perioad? de aliniere la politica 4osco>ei, regimul de la Bucuresti a mani7estat o tendin? de independen?, mai ales dup? ce a obinut retragerea trupelor so>ietice din .om@nia, An 1"5(. 2reptat, s%au Anregistrat o diminuare a politicii represi>e, o desc3idere spre 0ccident, o re>enire la >alorile naionale, An acea perioad? '1"6&%1"(0), .om@nia era ara socialist? care se bucura de cele mai elogioase aprecieri pe plan internaional. 1poi, de la Anceputul anilor N(0, .om@nia a intrat Antr%o perioad? de criB? pro7und?, marcat? de accentuarea cultului personalit?ii lui !icolae ,eausescu, apoi si a soiei sale, Elena ,eausescu, de ambiia dictatorului ca ara noastr? s? pl?teasc? rapid Antreaga datorie e6tern?, 7apt ce a dus la sec?tuirea economiei naionale, la deteriorarea gra>? a situaiei materiale a populaiei si la cresterea gradului de nemulumire a tuturor categoriilor sociale. An timp ce An statele socialiste >ecine se sc3imbau ec3ipele de conducere si se trecea la aplicarea unor re7orme substaniale, An Romnia n- e3ista o =ecCip a .o-a>, care s?%1 Anlocuiasc? An mod pasnic pe !icolae ,eausescu, iar propaganda cea mai des?nat? de elogiere a secretarului general al 8artidului ,omunist .om@n Ancerca s? ascund? o realitate tot mai dramatic?, Antre conducerea de partid si poporul rom@n se s?pase o pr?pastie, iar ruptura lua un curs dramatic. An decembrie 1"(", /al-l care arunca peste bord regimurile totalitare aA-nsese la ;raniele Romniei si era ne/oie .oar .e o scnteie pentru ca si aici nemulumirea popular? s? se re>erse. 1cea sc@nteie s%a aprins la Timisoara, An Biua de 1# decembrie, si s%a e6tins *An toat? ara+. Sute de mii de oameni si%au p?r?sit ocupaiile Bilnice, au iesit An strad?, cer@nd Anl?turarea dictatorului si instaurarea unui regim democratic. 1 7ost un act de curaF, dar si un risc maFor, pe care peste l .000 de rom@ni 1%au pl?tit cu >iaa. ;in anumite puncte de >edere, .e>oluia din .om@nia a de>ansat trans7orm?rile din alte state, An <Comunicatul ctre ,ar= al Frontului Sal>?rii !aionale, preBentat An seara de 22 decembrie 1"(" de on liescu, se anuna- Abandonarea rolului conductor al unui #in!ur +artid #i in#tituirea unui 16&

#i#tem democratic +lurali#t de !u$ernmnt, or!ani.area de ale!eri libere, #e+ararea +uterilor n #tat, ale!erea tuturor conductorilor +olitici +entni unul #au cel mult dou mandate, elaborarea unei noi Con#tituti". Se cu>ine menionat 7aptul c? An ,e3oslo>acia sc3imbarea e7ecti>? de regim s%a produs la 2" decembrie, c@nd 5acla> :@>el a 7ost ales presedintele acestei ?ri. An 8olonia, 3ot?r@rea pri>ind des7iinarea monopolului puterii deinute de 8artidul ,omunist a 7ost adoptat? de Seim la $0 decembrie 1"(", iar /ec3 Talesa a 7ost ales An 7uncia de presedinte al ?rii la " decembrie 1""0. An Cermania de Est, liderul comunist Egor VrenB era Anl?turat la 21 ianuarie 1""0. /a 11 decembrie 1""0, 1lbania anuna si ea abrogarea sistemului partidului unic. <ltima redut? a totalitarismului r?m?sese <niunea So>ietic?, An mod parado6al, iniiatorul re7ormelor era unicul secretar general al unui 8artid ,omunist Anc? la putere. Statul 7?urit de /enin si Stalin se destr?ma de la o Bi la alta, 7iind asaltat din toate p?rile. n martie 1""1, Corbacio> a Ancercat meninerea acestuia sub 7orma ,omunit?ii Statelor ndependente. 0rganismele internaionale dominate de Vremlin s%au autodes7iinat 'An aprilie 1""1 % %ratatul de la 3ar#o$ia, iar An iunie 1""1 % Con#iliul de A?utor Economic Reci+roc:. /o>itura de stat Anscenat? de 4osco>a la 21 august 1""1, a scos An prim%plan un nou lider politic, Boris Elin, 7ost prim%secretar al ,omitetului de partid 4osco>a si membru An Biroul 8olitic al 8.,.<.S., de>enit principalul e6ponent al curentului re7ormist, An Biua de 2$ decembrie, Corbacio> era silit s? p?r?seasc? Vremlinul, iar la $1 decembrie 1""1, la mieBul nopii, <niunea So>ietic? Asi Anceta si 7ormal e6istena. Se Anc3eia ast7el un capitol din istoria secolului al YY%lea, marcat de regimurile socialist%totalitare. 0 e6perien?, adesea e6trem de dureroas? pentru o treime din populaia globului, lua s7@rsit. .' Bilan .-p patr- .ecenii ,ele peste patru decenii de e6isten? a regimului socialist%totalitar s%au caracteriBat prin e>oluii multiple, eu elemente poBiti>e si negati>e, cu iluBii si decepii, cu oameni care si%au pierdut a>erea si c3iar >iaa An anii de represiune, dar si cu alii care au prosperat material si spiritual. 1naliBa concret? arat? c? proprietatea #ociali#t= nu aparinea poporului; cu toat? propaganda des7?surat?, muncitorul nu era si nu se simea st?p@n pe 7abrica An care lucra, cu at@t mai puin ?ranul, ne>oit s? renune la p?m@ntul lui pentru a%1 trece la <colecti$=. Factorul decisi> An 165

pri>ina propriet?ii Al a>ea birocraia de partid, care impunea tuturor ce s? se produc?, An ce cantitate, c@t s? se >@nd? si c3iar la ce pre. 0mogeniBarea social? s%a produs Antr%o anumit? m?sur?, disp?r@nd marile discrepane din perioada interbelic?. S%a Ambun?t?it ni>elul de cultur? si de ci>iliBaie al populaiei prin lic3idarea anal7abetismului, gratuitatea An>??m@ntului p@n? la ni>elul uni>ersitar 'inclusi>). 1 crescut num?rul de pro7esori, An>??tori, medici, ingineri etc. S%au acordat 7acilit?i scriitorilor, artistilor. 4ilioane de 7amilii a>eau asigurate locuine 'apartamente) gratuite etc. ;ar, la o analiB? mai atent?, se constata c? omogeniBarea se produsese prin lic3idarea elitelor, a >@r7urilor societ?ii %adic? e6act a acelor segmente care asigur? tr?inicia deB>olt?rii unei societ?i; atenia prioritar? era acordat? cla#ei muncitoare, mai usor de mane>rat, An timp ce intelectualitatea era considerat? o +tur, 7iind pri>it? adesea cu suspiciune. 8e de alt? parte, s%a detasat puternic de masa populaiei <nomenclatura=, alc?tuit? din cadre de partid; aceasta si%a creat pri>ilegii pe care >ec3ea clas? politic? 'din perioada interbelic?) nici nu si le putea imagina- >ile, masini, policlinici, spitale, magaBine <cu circuit nc*i#=, deplas?ri An str?in?tate 9,+entru odi*n #i tratament=[ etc. % toate pe c3eltuiala statului, adic? a ,+o+orului muncitor=. ,u c@t pri>ilegiile nomenclaturii erau mai mari, cu at@t propaganda despre <de+lina e!alitate n dre+tur" , despre #acri"iciile +e care trebuie # le "acem cu to,ii +entni $iitorul lumino# al co+iilor no#tr" era mai intens? 'si mai agresi>?). 1ceste realit?i contra>eneau teBelor comuniste. Consi.eraii teoretice, Esena comunismului consta, dup? aprecierea lui 4ar6, Antr%o puternic? deB>oltare a societ?ii, An primul r@nd a 7orelor de producie, a ni>elului de cultur? si ci>iliBaie al poporului, ast7el Anc@t s? se aFung? la o abunden? de bunuri materiale si spirituale. ,el mai de seam? teoretician al acestei doctrine aprecia c? omenirea >a tr?i An comunism atunci c@nd se >a aplica loBinca- ,MDe la "iecare du+ munca #a, "iecnna du+ nece#it,r. F?r? Andoial?, comunismul a 7ost si este o teorie, dar el nu a de>enit niciodat? o realitate concret?. ;e aceea, credem c? regimurile politice din anii 1"&5 '1"&() % 1"(" au a>ut un caracter #ociali#t-totalitar. 8artidele comuniste din ?rile An care au aFuns la putere au declarat c? urm?reau constituirea 'edi7icarea) unei asemenea societ?i. ,omunismul era proclamat <$i#ul de aur al omenirii=, iar drumul spre realiBarea acestui *>is+ era considerat 7oarte lung. 166

/a Anceputul anilor N50, .om@nia 8olonia, <ngaria ,e3oslo>acia, ugosla>ia, Bulgaria si 1lbania a7irmau c? obiecti>ul lor era construirea ba.ei te*nico-materiale a #ociali#mului, iar <niunea So>ietic? aprecia c? se a7l? An plin socialism. ;up? 15%20 de ani s%a emis ideea c? ?rile respecti>e au trecut la un nou stadiu de e>oluie. <niunea So>ietic? considera c? *a des?>@rsit construcia+ societ?ii socialiste si intra An etapa <con#tmirii comuni#mulu"G ,e3oslo>acia, <ngaria, 8olonia, ..;. Cerman?, ugosla>ia, 1lbania, Bulgaria susineau c? au Anceput *construirea societ?ii socialiste deB>oltate+. .om@nia % asa cum am ar?tat % a adoptat An 1"#& +ro!ramul -artidului Comuni#t Romn de "urire a #ociet,ii #ociali#te multilateral de.$oltate #i naintare a Romniei #+re comuni#m=. n noiembrie 1"(", !icolae ,eausescu aprecia c? <cel de al \I3-lea Con!re# al -artidului Comuni#t Romn marc*ea. trecerea Romniei la o nou eta+ de de.$oltare, la reali.area "a.ei #u+erioare a -ro!ramului de "urire a #ociet,ii #ociali#te multilateral de.$oltate #i crearea condi,iilor nece#are n"+tuirii n $ia, a +rinci+iilor de munc #i $ia, comuni#te=. <-ro!ramul-directi$= pri>ind deB>oltarea economic? a .om@niei >iBa perioada 1""1%2010, ceea ce Ansemna c? abia la s7@rsitul primului deceniu al secolului al YY %lea urmau s? se creeBe <condi,iile nece#are= An7?ptuirii +rinci+iilor= comuniste. ,u alte cu>inte, nici m?car ,eausescu nu considera c?, An 1"(", .om@nia a>ea un regim comunist. n concluBie, apreciem c? regimul politic An .om@nia, ca si An celelalte state intrate An s7era de dominaie so>ietic? la s7@rsitul celui de%al doilea r?Bboi mondial, a 7ost un re;im socialist totalitar, El a cunoscut importante mutaii, care Ans? nu i%au a7ectat esena, s7@rsind prin a da 7aliment An 1"(". 4uli rom@ni au creBut An *>isul de aur al omenirii+, drept care au aderat la 8artidul ,omunist.
E$olu,ia numeric a membrilor -CR -erioada august 1"&& octombrie 1"&5 septembrie 1"&# 7ebruarie 1"&( mai 1"50 iulie 1"65 decembrie 1"("

Numr de membri
circa 1000 25#.000 #10.000 1.060.000 #20.000 1.&00.000 &.$00.000

16#

!u poate 7i e6clus? ipoteBa c? muli cet?eni s%au Anscris An 8,. dintr%un anumit oportunism, pentru a obine anumite a>antaFe 'o 7uncie, o burs? An str?in?tate, un apartament, un loc la doctorat etc). ;ar este cert c? Antre teoria pri>ind comunismul si >iaa concret? e6ista o discrepan? urias?. Societ?ile din Bona central? si sud%est european? nu numai c? nu se a7lau Antr%o stare An7loritoare, care s? le permit? satis7acerea deBideratului- ,MDe la "iecare du+ munca #a, "iecruia du+ nece#it,i=, ci, dimpotri>?, intraser? Antr%o pro7und? criB? de sistem, din care nu a>eau cum s? ias?. An .om@nia aceast? recesiune a 7ost agra>at? de generaliBarea spiritului >oluntarist, ca urmare a e6acerb?rii cultului personalit?ii lui !icolae ,eausescu, a deciBiei acestuia 'din 1"(1) de a ac3ita rapid Antreaga datorie e6tern? a .om@niei, 7apt ce a dus la sec?tuirea economiei naionale si nemoderniBarea industriei, Antr%o perioad? An care, pe plan mondial, se Anregistra o ade>?rat? re>oluie te3nologic?, prin deB>oltarea microelectronicii si a in7ormaticii, An plan social, dup? 1"(2 s%a produs o deteriorare tot mai gra>? a ni>elului de trai, aFung@ndu%se, cum am ar?tat, la introducerea de cartele si raii pentru alimentele de prim? necesitate, reducerea drastic? a consumului de energie 'mai ales a celui casnic, neAnc?lBirea locuinelor, Antreruperea repetat? a curentului electric etc.). ,ultura a 7ost supus? unor puternice presiuni ideologice; 7ondurile pentru ac3iBiionarea de c?ri si aparatur? modern?, pentru deplas?ri An str?in?tate s%au redus considerabil. 0 asemenea situaie nu a>ea nimic comun cu teoria lui 4ar6 despre comunism. Ancercarea lui 4i3ail Corbacio>, de dup? 1"(5, de a re7orma sistemul so>ietic nu numai c? nu a reusit, ci, dinpotri>?, a accelerat procesul de pr?busire a acestuia, An 1"("%1""1. 1precierea caracterului regimului politic din <niunea So>ietic? si din statele intrate sub in7luena 'dominaia) sa, la s7@rsitul celui de%al doilea r?Bboi mondial, impune analiBa concret? %#ine ira et #tudio - a realit?ilor, a e>oluiilor Anregistrate pe parcursul a patru decenii si Fum?tate '1"&5%1""0). ,3iar la o analiB? sumar? se poate conc3ide c? aceste regimuri au cunoscut e/ol-ii importante si contradictorii, parcurg@nd mai multe etapel. .egimul politic instaurat An .om@nia An 1"&5 'ca si An celelalte ?ri de *democraie popular?+) nu a 7ost reBultatul 7iresc al unei e>oluii interne, ci al unor 7actori e6terni, An primul r@nd al ocupaiei so>ietice. S%a materialiBat ast7el concepia lui Stalin, potri>it c?reia o armat? care ocup? un anumit teritoriu Asi impune acolo propriul s?u sistem politic. ;up? o anumit? e>oluie, An timpul c?reia, An unele ?ri 'Antre care si .om@nia), partidele comuniste au colaborat cu o parte a burg3eBiei '*to>ar?si de 16(

drum+), An 1"&6%1"&( s%a trecut la instaurarea deplin? a re!imului 0talini#t, de ti+ #o$ietic, un #ociali#m totalitar #i interna,ionali#t. 2. ;up? moartea lui Stalin 'An 1"5$) s%a Anregistrat o anumit rela7are intern, o tendin, de re"ormare a #i#temului totalitar. 8e aceast_ linie s%au Anscris .aportul :ruscio> la ,ongresul YY al 8artidului ,omunist al <niunii So>ietice, miscarea din 8olonia si mai ales cea din <ngaria, toate An 1"56. /a r@ndul s?u, conducerea 8artidului 4uncitoresc .om@n a reusit s? obin? retragerea trupelor so>ietice din .om@nia '1"5(). $. An anii N60 a a>ut loc o di$er#i"icare a opiunilor, An limitele regimului socialist % totalitar, al?turi de conduceri 7oarte obediente 'precum cele din Bulgaria si ..;. Cerman?) mani7est@ndu%se tendine centri7uge 7a? de <niunea So>ietic?. 8e aceast? linie s%au Anscris Declara,ia din aprilie 1"6&, adoptat? de 8artidul 4uncitoresc .om@n, si Ancercarea 8artidului ,omunist din ,e3oslo>acia de a instaura un *socialism cu 7a? uman?+ 'dup? e6presia lui 1le6ander ;ubceD) An 1"6(. n timp ce aciunea rom@neasc? a a>ut un anumit succes, *prim?>ara de la 8raga+ a 7ost An?busit? de trupele 2ratatului de la 5arso>ia 'mai puin ale .om@niei, care a condamnat aceast? inter>enie). &. 1nii N#0%N(0 s%au caracteriBat prin accentuarea 7actorului naionalist, interna,ionali#mul +roletar 7iind Anlocuit cu +atrioti#mul #ociali#t. E>oluiile au 7ost contradictorii- An <niunea So>ietic?, dup? Anl?turarea lui :ruscio> '1"6&), a urmat o lun! +erioad de #ta!nare, An *era BreFne>+; apoi, din 1"(5, s%a Anregistrat o ac,iune de re"ormare a #i#temului #ociali#t totalitar 'politica de *glasnosti+ si *perestroiDa+) iniiat? de Corbacio>. 1semenea e>oluii s%au mani7estat si An celelalte state, mai ales An <ngaria si 8olonia. 0 situaie *atipic?+ a cunoscut .om@nia, care, sub conducerea lui !icolae ,eausescu, dup? o perioad? re7ormatoare, s%a plasat, dup? 1"(0, pe poBiii tot mai rigide si mai conser>atoare. 5. 1nul 1"(" a g?sit regimurile socialiste totalitare din Europa central? si de sud%est An plin? criB?, dar cu situaii concrete di7erite, An cele mai multe ?ri, aceste regimuri s%au re7ormat din interior, prin sc3imbarea ec3ipelor de conducere. !oii lideri au permis apariia unor 7orme de pluralism politic, au iniiat un dialog cu 7orele re7ormatoare, democratice. n .om@nia, datorit? politicii lui ,eausescu si e6acerb?rii cultului personalit?ii, regimul a cunoscut o dramatic? in>oluie, cu consecine e6trem de negati>e asupra Antregii societ?i. Cte/a .ate statistice pri/in. e/ol-ia Romniei 4ntre !1" si !"!, /a recens?m@ntul din 1"$0, .om@nia a>ea 1( milioane locuitori, iar An 1"$( circa 20 milioane. 1 urmat o sc?dere la circa 12 milioane ca 16"

urmare a pierderilor teritoriale din 1"&0, aFung@ndu%se apoi la aproape 22 milioane An 1"(". An inter>alul 1"$(%1"(" .om@nia s%a trans7ormat dintr%o ar? agrar%industrial? Antr%o ar? industrial?, An 1"(", producia industrial? era de 65 ori mai mare comparati> cu anul 1"$(. 5enitul naional era realiBat An proporie de 5(,1G An industrie, 7at? de $0,(G An 1"$(. 0 e>oluie similar? au cunoscut si celelalte state socialiste, inclusi> <niunea So>ietic?. 8e aceast? baB? unii politologi au lansat conceptul de dictatur de de.$oltare, caracteriBat? prin inter>enia masi>? a statului An economie si impunerea unor ritmuri de deB>oltare e6trem de Analte. Cradul de prelucrare a materiilor prime si cantitatea de inteligen? Ancorporat? Antr%un produs constituie elementele eseniale An cresterea >alorii bunului respecti>, a competiti>it?ii lui pe piaa mondial?. .om@nia realiBa o seam? de masini si aparate electrice si electronice, turbine cu aburi si 3idraulice, instalaii de 7oraF, tractoare, auto%camioane, automobile, Angr?s?minte c3imice, mobil?, Anc?l?minte, con7ecii etc., care a>eau o larg? c?utare pe piaa mondial?.
E$olu,ia +roduc,iei indu#triale ';in Anuarul 0tati#tic al Romniei, 1""0) 1nul 1"$( 1.1$0 6.5"& 1"(" #5.(51 ".1#$ 22.222 2.(05

8rodus energie electric? iei e6tras gaB metan Angr?s?minte c3imice Anc?l?minte Ba3?r s?pun tractoare

<nitatea de m?sur? mii. D9/3 mii t. mii. mF mii t. mil. per. mii t. mii t. buc.

$11 % $ "5 " %

52 6"$ $1
151.#&5

,a urmare a deB>olt?rii industriei, s%a Anregistrat o mutaie esenial? An pri>ina raportului acesteia cu agricultura.
Contribu,ia celor dou ramuri economice la $enitul na,ional .amura ndustria 1gricultura
170

1"$( $0,(G $(,1G

1"(" 5(,1G 15,2G

1ceste date statistice arat? c? .om@nia de>enise un stat industrial, baB@ndu%se pe prelucrarea superioar? a materiilor prime. .om@nia a cunoscut un proces de urbaniBare, caracteristic lumii moderne, An cursul c?ruia ni>elul ci>iliBaiei a crescut, An detrimentul >ieii patriar3ale, conser>atoare An anii 1"51%1"(" s%au construit circa & milioane de apartamente; dac? socotim c? o 7amilie era alc?tuit? din patru persoane, reBult? c? apro6imati> 'L milioane de cet,eni 'adic? peste #0G din totalul populaiei .om@niei) au bene7iciat de o locuin? nou?.
Con#truc,ia de a+artamente din "ondurile #tatului 8erioada 1"51%1"60 1"61%1"#0 1"#1%1"(0 1"(1%1"(" !um?r de apartamente 150.16# 55$.2"5 1.26#.(50 1.012.##1

Stiina si c-lt-ra romneasc au Anregistrat o deB>oltare semni7icati>?, cu deosebire dup? 1"5(. 1 7ost lic3idat anal7abetismul, An>??m@ntul general obligatoriu a e>oluat treptat de la sapte la Bece clase, s%au deB>oltat reeaua liceelor de specialitate si cea a An>??m@ntului superior.
E$olu,ia n$,mntului 1"$(/1"$" 15.(#" 1.#(1.2"0 26.&(" 55.215 1"("/1""0 2#.$2# 5.5&&.6&( 16&.50# 22".1$(

<nit?i de An>??m@nt 8opulaia scolar? Studeni ,adre didactice

;atele statistice indic? un progres notabil comparati> cu perioada antebelic?. ;ar, An acelasi timp, statele capitaliste europene au cunoscut un proces de moderniBare mult mai accelerat, ast7el c? decalaFele dintre .om@nia si aceste state nu s%au micsorat, ci s%au m?rit comparati> cu perioada interbelic?. 5iaa a demonstrat c? o conducere prin partidul unic, lipsa unei alternati>e, a alegerilor libere dau nastere abuBurilor si >oluntarismului, cu consecine negati>e asupra cet?enilor. storia a ar?tat c? nici un regim totalitar nu poate supra>ieui An condiiile ampli7ic?rii luptei naiunilor pentru libertate.
171

%, )(O7U8II DUP9 R)(O7U8IA DIN D)C)*BRI) !"!

a) Re/enirea la re;im-l .emocratic, pl-riparti.ist /a 22 decembrie 1"(", !icolae ,eausescu a 7ost silit s? abandoneBe puterea, care a 7ost preluata de Consili-l ?ront-l-i Sal/rii Naionale ',FS!); An seara aceleiasi Bile, acesta a di7uBat un Comunicat c?tre ar?, An care se anunau baBele unui nou regim politic. 8resedintele noului organism de conducere al ?rii a 7ost desemnat on liescu, iar An 7uncia de prim%ministru a 7ost numit 8etre .oman. .e>enirea la sistemul democratic, pluripartidist, dup? mai mult de patru decenii, a 7ost marcat? prin ;ecretul nr. (/$1 decembrie 1"(", care la articolul l pre>edea- Mn Romnia e#te liber con#tituirea +artidelor +olitice, cu e7ce+,ia +artidelor "a#ci#te #au a celor care +ro+a! conce+,ii contrare ordinii de #tat #i de dre+t. Nici o alt n!rdire +e moti$e de ra#, na,ionalitate, reli!ie, !rad de cultur, #e7 #au con$in!eri +olitice nu +oate m+iedica con#tituirea #i "unc,ionarea +artidelor +olitice=. 1cti>itatea partidelor politice trebuia s? se baBeBe pe <re#+ectul #u$eranit,ii, inde+enden,ei #i inte!rit,ii na,ionale, al democra,iei, n $ederea a#i!urrii libert,ilor #i dre+turilor cet,enilor #i a"irmrii demnit,ii na,iunii romneD=. 8entru a 7i Anregistrat, un partid trebuia s?%si preBinte statutele de organiBare si 7uncionare, programul politic, s?%si declare sediul si miFloacele 7inanciare de care dispunea si s? 7ac? do>ada c? a>ea cel puin 251 de membri. Se mai preciBa c? nu puteau 7i membri de partid cadrele militare si personalul ci>il din 4inisterul 1p?r?rii !aionale si 4inisterul de nterne, Fudec?torii, procurorii si diplomaii, precum si personalul operati> al .adio% 2ele>iBiunii .om@ne.

1#2

An perioada imediat urm?toare s%a Anregistrat o ade>?rata *in7laie+ de parti.e politice, situaie datorat? at@t dorinei sincere a rom@nilor de a rupe de7initi> cu monopartidismul comunist, c@t si >eleitarismului unor persoane care, pro7it@nd de num?rul mic de membri necesar pentru legaliBarea unei 7ormaiuni partiBane, doreau s? se a7irme pe scena politic?. 1u reap?rut partidele istorice, interBise de regimul totalitar- 8artidul !aional%=?r?nesc '8!=), 8artidul !ational%/iberal '8!/) si 8artidul Social%;emocrat din .om@nia '8S;.); acest 7enomen nu a 7ost >iBibil doar An .om@nia, ci si An ,e3ia '8artidul 8opular, <niunea ;emocrat%,restin?), Bulgaria '<niunea !aional? 1grarian? *!icola 8etDo>+, 8ardidul ;emocrat 1("6) si <ngaria '8artidul 4icilor 8roprietari). /a 11 ianuarie 1""0 s%a Anregistrat 8artidul !aional%=?r?nesc ,restin%;emocrat '8!=,;), a>@ndu%1 ca lider pe ,orneliu ,oposu, unul dintre colaboratorii apropiai ai lui luliu 4aniu. An programul s?u, 7ormaiunea se pronuna pentru instaurarea unui regim politic constituional baBat pe democraia pluralist?; descentraliBarea administrati>?; alegeri libere; Ampiedicarea instaur?rii unui regim de dictatur? de tip 7ascist sau comunist, precum si a altor 7orme totalitare de gu>ernare; separarea puterilor An stat si instaurarea unui stat de drept; libertatea presei, a cu>@ntului si a in7ormaiei; garantarea drepturilor si libert?ilor politice si sociale pentru toi cet?enii, indi7erent de naionalitate ori credin? religioas?, An con7ormitate cu ,arta drepturilor omului, 1ctul 7inal de la :elsinDi, precum si cu toate con>eniile internaionale la care a>ea s? adere statul rom@n. ;in punctul de >edere al 7ormei de gu>ern?m@nt, partidul susinea monar3ia constituional?. !aional%?r?nistii erau adepii economiei de pia?, baBat? pe proprietatea si iniiati>a particular?, pe libera concuren?; ei militau pentru restaurarea propriet?ii asupra terenurilor agricole, nucleul urm@nd s?%1 constituie gospod?ria indi>idual?, care urma s? de>in? o 7erm? de tip occidental. 8artidul !ational%/iberal '8!/), condus de un comitet de iniiati>? 7ormat din .adu ,@mpeanu, .5.S?ndulescu si ;an 1medeo /?B?rescu, a 7ost Anscris la 15 ianuarie 1""0. Fidel principiilor 7undamentale ale liberali#mului +olitic, liberali#mului economic #i liberali#mului culturaCD, 8!/ a>ea ca principale deBiderate<in#taurarea unei reale democra,ii #i #tructurarea unui #i#tem economic $iabil, a$nd ca ba. economia de +ia, liber #i ca element acti$, dinamic - libera concuren,=, An centrul libert?ii economice, 8!/ situa respectul posesiunii particulare, #in!ura "orm de
1 1 1,

+ro+rietate= care permitea si asigura De#ctu#area liberei ini,iati$e a indi$i.ilor, inde+enden,a ace#tora "a, de #tat #i re#trn!erea la ma7imumDDDD a in7luenei etatiste. 8artidul Social%;emocrat din .om@nia '8S;.) s%a legaliBat la 1( ianuarie 1""0, a>@ndu%i An 7runte pe 1drian ;imitriu si Sergiu ,unescu. n programul s?u, partidul se declara pentru realiBarea unei societ?i 7unda% mentate pe Demnitate, libertate, ?u#ti,ie #ocial, e!alitate n dre+turi, #olidaritate #i bun#tare= si Antemeierea unui stat de drept spriFinit pe #u"ra!iul uni$er#al #i +e +lurali#m=. 8S;. considera c?, An condiiile tranBiiei, trans7orm?rile economice trebuia s? se baBeBe pe principiul coe6istenei 7ormelor de proprietate 'economie mi6t?% de stat, asociati>? si particular?), pe mecanismele economiei de pia? si pe principiul conducerii co%participati>e. /a 2( ianuarie s%a Anregistrat <niunea ;emocrat? a 4ag3iarilor din .om@nia '<.;.4...), care se constituise Anc? de la 25 decembrie 1"(". An cursul lunii ianuarie 1""0 s%au mai constituit- 4iscarea Ecologiste din .om@nia, 8artidul Socialist ;emocratic .om@n, <niunea ;emocrat%,restin?, 8artidul ;emocrat, 8artidul Ecologist .om@n, 8artidul <nit?ii ;emocratice, 8artidul <niunii ,restine din .om@nia, 8artidul 8rogresist, 8artidul !ational%;emocrat, 8artidul /iberal 'al /ibert?ii) din .om@nia, 8artidul Ecologist%<manist din .om@nia, 8artidul <nit?ii ;emocratice din 4oldo>a, 8artidul Socialist%/iberal, 8artidul =?r?nesc .om@n, 8artidul /iberal ;emocrat, 8artidul Social ;emocrat%,restin .om@n, 8artidul /ibert?ii si ;emocraiei .om@ne, 8artidul ;emocrat 1grar din .om@nia si 8artidul .epublican 'An total, 21 de partide constituite doar Antr%o lun?). <n moment e6trem de contro>ersat a 7ost trans7ormarea Frontului Sal>?rii !aionale 'FS!) An partid politic, la 6 7ebruarie 1""0; presedintele FS! a 7ost desemnat on liescu. Faptul c? FS! preluase puterea politic? la 22 decembrie 1"(", construindu%si structuri de conducere An toate Fudeele ?rii, precum si An Antreprinderi si instituii, a>antaFa An mod e>ident acest partid. ,on7orm plat7ormei%program, FS! era e6presia <con#en#ului na,ional reali.at n $ederea r#turnrii dictaturii #i a naintrii Romniei n era libert,iYD. Frontul se constituia ca *o mi#care de centnt-#tn!a, adre#at oamenilor muncii, celor mai lar!i cate!orii #ociale, orientare ce-l a+ro+ie de $alorile #i obiecti$ele #ocial-democra,iei euro+ene=. =elul 7undamental al FS! era crearea <unui #tat de dre+t, ntemeiat +e ?u#ti,ie #i ec*itate #ocial, +e #u+rema,ia le!i"G n domeniul economic, 7undamentele tranBiiei >iBau descentraliBarea, pri>atiBarea, liberaliBarea si rentabiliBarea, introducerea 1#&

mecanismelor economiei de pia?, paralel cu m?suri de protecie social? si de asigurare a stabilit?ii politico% sociale. ;in punctul de >edere al propriet?ii, FS! susinea economia mi6t? de pia?, prin coe6istena propriet?ii publice si a celei particulare. ;up? ample con7runt?ri politice, care au luat si 7orme >iolente, la " 7ebruarie 1""0 s%a constituit Consili-l Pro/i0ori- .e Uni-ne Naional (CPUN' % organ legislati> ce a>ea s? 7uncioneBe p@n? a alegerile parlamentare si preBideniale din 20 mai. 1cesta era compus din 105 repreBentani ai partidelor si 7ormaiunilor politice nou create, 106 repreBentani ai ,onsiliului FS!, 2# repreBentani ai uniunilor minorit?ilor naionale si trei repreBentani ai 1sociaiei Fostilor ;einui 8olitici 'An total % 2&1 membri), urm@nd ca delegaii partidelor ce a>eau s? se constituie ulterior s? participe ca obser>atori. /a 1( martie 1""0, ,8<! a adoptat legea pri>ind alegerea 8arlamentului si a 8resedintelui .om@niei, care pre>edea- +uterea +olitic n Romnia a+ar,ine +o+orului #i #e e7ercit +otri$it +rinci+iilor democra,iei, libert,ii #i a#i!urrii demnit,ii umane, in$iolabilit,ii #i inalienabilit,ii dre+turilor "undamentale ale omulu"G 8otri>it articolului 2, ,!u$ernarea Romniei #e reali.ea. +e ba.a #i#temului democratic +lurali#t, +recum #i a #e+ara,iei +uterilor le!i#lati$, e7ecuti$ #i ?udectorea#caD. 1rticolul 11 stabilea<Candidaturile +entru -arlament #i -re#edin,ia Romniei #e +ro+un de ctre +artide #au alte "orma,iuni +olitice, con#tituite con"orm le!ii=D. 1legerile parlamentare si preBideniale au 7ost 7i6ate pentru Biua de 20 mai 1""0. An .om@nia, puterea de dup? 22 decembrie 1"(" si p@n? la 20 mai 1""0 'repreBentat? iniial de ,onsiliul Frontului Sal>?rii !aionale si, ulterior, de ,onsiliul 8ro>iBoriu de <niune !aional?) a 7ost de natur? re>oluionar?. .epreBentati>itatea ,FS! si ,8<! era Ans? alterat? de lipsa suportului electoral; An 7apt, partidele politice se reg?seau An ,8<! An proporia reBultat? din trans7ormarea ,FS! si nu con7orm opiunii cet?enilor. Funcia central? a ,8<!, urmare direct? a limitelor regimului pro>iBoriu, a 7ost aceea de asigurare a condiiilor necesare pentru instituirea unei puteri legitimate, prin organiBarea si des7?surarea unor alegeri generale libere, pe baBa unei legi electorale democratice. 1st7el, tranBiia de la puterea re>oluionar? la puterea legitimat? de repreBentati>itatea con7erit? de opiunea cet?enilor s%a realiBat prin 7uncionarea e7ecti>? a mecanismelor electorale democratice. 1#5

neditul perioadei pro>iBoratului 1%a constituit reAnnodarea, dup? aproape o Fum?tate de secol, a pluripartidismului, dar si trans7ormarea lui An *preamultipartidism+, ampli7icat de apetitul mani7est al >ec3ilor si noilor 7ormaiuni politice de a se con7runta mai mult sau mai puin politic. 8rocesul radicaliB?rii luptei politice a 7ost propriu Antregii perioade a pro>iBoratului si a e>oluat An str@ns? leg?tur? cu cresterea e6ponenial? a num?rului partidelor politice- la 25 ianuarie 1""0 erau Anscrise o7icial 1" partide politice; la l 7ebruarie 1""0 % $0; la 16 7ebruarie 1""0 % &&; la 1( mai 1""0%(0. Stilul protagonistilor luptei politice a 7ost marcat, pe de o parte, de lipsa e6perienei democratice, a coerenei si clarit?ii programatice, iar pe de alt? parte, de ner?bdarea cuceririi puterii politice. /a acestea se ad?uga si optimismul neFusti7Acat de mare pri>ind >irtuile pluripartidismului An sine. ;ar, desi e6istau at@t de multe partide, >irtual purt?toare ale unor opiuni politice, a6ul con7runt?rii electorale 1%a constituit polariBarea Antre adepii si opoBanii FS!, disputa Antre ideologia *7esenist?+ si cea *anti7esenist?+. <n moment important al structur?rii partiBane a 7ost cel din " aprilie 1""0, dat? la care 8!=%,;, 8!/ si 8S;. au semnat o declaraie prin care anunau c? a>eau s? colaboreBe si s? Asi acorde reciproc spriFinul An alegeri, la care 7iecare partid a>ea s? se preBinte, totusi, cu liste si cu programe proprii. Campania electoral propriu%Bis? s%a des7?surat Antr%o atmos7er? de con7runtare e6acerbat?, dominat? de mani7estaii de strad? si c3iar de altercaii. n unele localit?i, candidaii la 8resedinie din partea opoBiiei au 7ost Ampiedicai s? >orbeasc?, 7iind acuBai c? au stat An 0ccident si au >enit An .om@nia abia dup? .e>oluie, c?ut@nd s? pro7ite, desi nu m@ncaser? <#alam cu #oia= 'aliment de>enit emblematic pentru perioada de e6treme pri>aiuni din ultimii ani ai socialismului totalitar). 8e de alt? parte, opoBiia si%a a6at campania electoral? pe *lupta Ampotri>a comunismului si neocomunismului+, repreBentate de FS! An general si, An particular, de on liescu, lans@nd totodat? si sloganul anar*ia #al$ea. Romnia=. /a 22 aprilie 1""0, dup? un miting organiBat de 8!=%,;, o parte din participani au blocat 8iaa <ni>ersit?ii din Bucuresti. 1ceasta se a7l? c3iar An centrul capitalei, deci An Bona cu cea mai mare >iBibilitate mediatic?, iar pe alt? parte, aici, An timpul .e>oluiei din ;ecembrie, Asi pierduser? >iaa Beci de tineri, de>enind ast7el un simbol al martiriului. 0cupanii 8ieei au declarat%o *Bon? liber? de neocomunism+, *Dilometrul 0 al democraiei+. Ei 1#6

Q\bce\

cereau scoaterea An a7ara legii a oric?rui partid de tip comunist sau neocomunist 'cel >iBat direct 7iind c3iar FS!), precum si Anl?turarea din 7unciile de conducere a celor care 7?cuser? parte din nomenclatura comunist? si din aparatul respecti> An anii 1"&5%1"("; opoBiia susinea punctul ( al 8roclamaiei de la 2imisoara 'din 11 martie 1""0), prin care se cerea interBicerea dreptului de a candida An alegeri al persoanelor care a>useser? 7uncii An cadrul 8,. sau care 7?cuser? parte din organele Securit?ii. ,el >iBat era on liescu, 7ost secretar al ,, al 8,., declarat *principalul >ino>at de deturnarea caracterului anticomunist al .e>oluiei din decembrie 1"("+. 4ani7estanii erau spriFinii de 8!=%,;, 8!/, 8S;, precum si de mai multe organiBaii ci>ice. An Biua alegerilor generale, 20 mai 1""0, s%a Anregistrat o masi>? participare la >ot a populaiei 'de peste (0G); multe circumscripii electorale au 7ost ne>oite s?%si prelungeasc? acti>itatea dup? ora o7icial? de Anc3idere 'ora 22), pentru a da posibilitatea tuturor >otanilor s?%si e6prime opiunea politic?. ;up? cum era de asteptat, lipsa de e6perien?, at@t a organiBatorilor, c@t si a electoratului, a creat o serie de di7icult?i legate de procedura propriu%Bis? de >otare, dar alegerile s%au des7?surat, An ansamblu, An condiii corecte. 8entru parlament, reBultatele au 7ost urm?toarele-

Corma,iunea +olitic Frontul Sal>?rii !aionale 'FS!) <niunea ;emocratic? a 4ag3iarilor din .om@nia '<;4.) 8artidul !ational%/iberal '8!/) 4iscarea Ecologist? din .om@nia '4E.) 8artidul !aional =?r?nesc % ,restin ;emocrat '8!=%,;) 1liana pentru <nitatea .om@nilor '1<.) 8artidul ;emocrat 1grar din .om@nia '8;1.) 8artidul Ecologist .om@n '8E.) 8artidul Socialist ;emocratic .om@n '8S;.)

-rocenta? Adunarea De+uta,ilor

66,$1 G #,2$ G 6,&1 G 2,62 G 2,56 G 2,12G 1,($G 1,6"G 0,5$ G

-rocenta? 0enat 6#,02 G #,20 G #,06 G 2.&5 G 2,50 G 2,15G % 1,$(G 0.5$ G 1##

n primul parlament pluripartidist al .om@niei postbelice 'care a>ea si calitatea de A.-nare Constit-ant' au obinut repreBentare circa &0 de 7ormaiuni politice, legea electoral? nepre>?B@nd nici un prag de acces An 7orul legislati> naional. 5ictoria An alegeri a FS! a 7ost categoric?, 7apt comentat mult la >remea respecti>?. 0poBiia parlamentar? se contura ca 7iind 7oarte eterogen? si atomiBat?. 8entru 7uncia de 8resedinte al .om@niei au concurat- on liescu 'FS!) % care a obinut (5,0#G din >oturi, .adu ,@mpeanu '8!/) %10,6&G, si on .aiu '8!=%,;) % &,2"G. ;up? alegerile din 20 mai 1""0, partidele politice si%au retras spriFinul pentru mani7estaia din 8iaa <ni>ersit?ii. ;ar o parte a participanilor a continuat s? ocupe 8iaa, contest@nd reBultatul alegerilor. n Bilele de 1$%1& iunie 1""0 s%au Anregistrat e>enimente >iolente, ca urmare a 7aptului c? participanii au Ancercat s? ocupe unele instituii publice '4inisterul de nterne, 2ele>iBiunea), iar gu>ernanii au apelat la spriFinul *cet?enilor+, al *oamenilor de bine+. <n masi> grup de mineri s%a deplasat din 5alea Hiului la Bucuresti; acestia i%au atacat pe mani7estani, oblig@ndu%i s? se Ampr?stie, au de>astat sediile partidelor istorice '8!=%,; si 8!/), precum si ale unor Biare. 1ceste e>enimente au 7ost puternic mediatiBate de posturile de tele>iBiune si presa occidental?, discredit@nd imaginea .om@niei ca stat democratic. /a 2( iunie 1""0, 8arlamentul a An>estit un e6ecuti> monocolor 'FS!), condus de Petre Roman, Anc? de la Anceput, ec3ipa gu>ernamental? s%a con7runtat cu numeroase aciuni gre>iste, care au a>ut ca e7ect paraliBarea unor sectoare economice importante 'precum transporturile 7ero>iere si maritime). b) Constit-ia .in !! , Ale;erile .in !!$ 8erioada *pro>iBoratului politic+ a luat s7@rsit, din punct de >edere Furidic, o dat? cu adoptarea noii ,onstituii; aceasta a 7ost >otat?, dup? ample deBbateri, An Biua de 21 noiembrie 1""1; din cei 510 senatori si deputai au 7ost preBeni 50", iar dintre acestia &1& s%au pronunat pentru si "5 contra. 1u >otat pentru ,onstituie FS!, 8<!. si repreBentanii minorit?ilor, altele dec@t cea mag3iar?, si au >otat contra <;4., 8!=,; si o parte din 8!/. ,onstituia a 7ost supus? re7erendumului, la ( decembrie 1""1; desi 0poBiia a ceait cet?enilor s? nu participe la >ot. num?rul celor care si%au e6primat opiunea a repreBentat 6#G din totalul 1#(

populaiei cu dreptul de a alege, An 7a>oarea noii legi 7undamentale a ?rii s%au pronunat #$G dintre >otani. ,onstituia a>ea un caracter democratic si consacra sistemul pluripartidist. 1rticolul ( pre>edea+lurali#mul n #ocietatea romnea#c e#te o condi,ie #i o !aran,ie a democra,iei con#titu,ionale. -artidele +olitice #e con#tituie #i #i de#Ha#oar acti$itatea n condi,iile le!ii, contribuind la de"inirea #i e7+rimarea $oin,ei +olitice a cet,enilor, re#+ectnd #u$eranitatea na,ional, inte!ritatea teritorial, ordinea de dre+t #i +rinci+iile democra,iei==. 8otri>it articolului $#, cet?enii ,?e +ot a#ocia liber n +artide +olitice, n #indicate #i n alte "orme de a#ociere. -artidele #au a#ocia,iile care, +rin #co+urile ori acti$itatea lor, militea. m+otri$a +lurali#mului +olitic, a +rinci+iilor #tatului de dre+t ori a #u$eranit,ii, a inte!rit,ii #au a inde+enden,ei Romniei #unt necon#titu,ionale=. Se mai stabilea c? nu puteau 7ace parte din partide politice Fudec?torii ,urii ,onstituionale, a>ocaii poporului, magistraii, membrii acti>i ai armatei, poliistii si alte categorii de 7uncionari publici stabilite prin lege organic?. 1sociaiile cu caracter secret erau interBise. An perioada 1""0%1""2, FS! a cunoscut o reducere a popularit?ii, e>oluie asem?n?toare cu cea a 7orelor politice din statele central si est%europene An care aceste 7ore si%au asumat responsabilitatea gu>ern?rii si a asigur?rii procesului de tranBiie. /a aceasta s%a ad?ugat erodarea din interior a autorit?ii sale, pro>enit? din con>ingerea 7als? c? un partid odat? aFuns la putere Asi menine de la sine acest statut, 7?r? a se preocupa An mod direct de asigurarea, consolidarea si adaptarea la dinamica relaiilor sociale. ,on7orm ,onstituiei, presedintele .om@niei nu mai putea 7ace parte dintr%un partid politic. ;e aceea, on liescu a renunat la 7uncia de presedinte al FS!, An locul s?u 7iind ales 8etre .oman 'An iulie 1""0). !oul lider s%a declarat *re7ormist+, declans@nd, Ancep@nd din martie 1""1, o campanie de eliminare a susin?torilor lui on liescu, declarai *conser>atori+. 1cutiBarea elementelor de instabilitate social si politic a dus la prima criB? gu>ernamental? din .om@nia postcomunist?, An septembrie 1""1. 8remierul 8etre .oman era adeptul *terapiei de soc+ An abordarea tranBiiei economice, atr?g@nd ast7el nemulumirea multor categorii socio%pro7esionale, printre care si minerii; acestia au declansat o gre>? An 5alea Hiului si au reclamat preBena se7ului E6ecuti>ului printre ei, pentru a le satis7ace imediat re>endic?rile; deoarece acesta a re7uBat, minerii, care a>eau proasp?t An minte *succesul+ din iunie 1""0 au >enit din nou la
179

Bucuresti, lu@nd cu asalt sediile gu>ernului '8alatul 5ictoria), 8arlamentului 'din ;ealul 4itropoliei) si 8resediniei '8alatul ,otroceni). An acest conte6t, 8etre .oman si%a depus mandatul de prim%ministru. 8resedintele liescu a iniiat negocieri pentru 7ormarea unui gu>ern cu o baB? politic? mai larg?, obin@nd colaborarea 8artidului !ational%/iberal si 4isc?rii Ecologiste din .om@nia '4E.). !oul gu>ern, 7ormat la 16 octombrie 1""1, era condus de TCeo.or StoloAan si a>ea misiunea de a gestiona problemele curente ale ?rii p@n? la organiBarea noilor alegeri generale. /a 26 noiembrie 1""1, 8etre .oman a anunat c? FS! retrage spriFinul politic acordat presedintelui liescu; o lun? mai t@rBiu a luat nastere Crupul pentru <nitatea Frontului, 7ormat la Anceput din 55 de parlamentari susin?tori ai presedintelui liescu. ;i>ergenele s%au acutiBat An leg?tur? cu desemnarea candidatului FS! la alegerile preBideniale; cele dou? personalit?i care doreau s? candideBe, on liescu si 8etre .oman, si%au adus public acuBaii reciproce '1$ martie 1""2), situ@ndu%se pe poBiii ireconciliabile. ,on>enia FS! din 2#%2" martie 1""2 a marcat *ruperea+ acestui partid. 8etre .oman a 7ost reales presedintele FS!. 8e de alt? parte, gruparea care%1 susinea pe on liescu a creat un nou partid % Frontul Sal>?rii !aionale % 22 ;ecembrie, numit ulterior ?ront-l Democrat al Sal/rii Naionale (?DSN', 1mbele partide si%au pus candidai proprii An alegerile parlamentare si preBideniale. Si An r@ndurile opoBiiei s%au Anregistrat mutaii importante, aceasta reusind s?%si atrag? susin?tori din tab?ra celor nemulumii de politica *regimului liescu+. <n element important 1%a constituit apariia unor 7ormaiuni dup? modelul 7orurilor ci>ice din ,e3oslo>acia si <ngaria, care s%au do>edit a 7i e6trem de e7iciente An acti>itatea lor. ,ea mai important? 7ormaiune de acest tip a 7ost 1liana ,i>ic? '1,), Antemeiat? la 6 noiembrie 1""0 si care se de7inea ca o #tructur de coo+erare a tuturor ener!iilor #ociale care #u#,in $alorile credin,ei #i democra,iei . 1>@nd ca de>iB? ,,f/+utem reu#i dect m+reunaD, noua 7ormaiune a des7?surat o ampl? si persuasi>? campanie An r@ndurile opiniei publice si de coaliBare a Antregii opoBiii. S%a aFuns la constituirea, de c?tre cele trei partide istorice '8!/, 8!=%,;, 8S;.), a ,on>eniei !aionale pentru nstaurarea ;emocraiei. 1poi, la 26 noiembrie 1""1, a luat 7iin? o ampl? alian? electoral? sub denumirea de ,on>enia ;emocratic? ',;).

<n alt aspect al >ieii politice din perioada 1""0%1""2 1%au constituit *translaiile+ deputailor si senatorilor, 7enomen care a luat amploare, mai ales ca urmare a Anmulirii disidenelor politice; s%a Anregistrat o ade>?rat? *migraie+ parlamentar?, des7?surat? pe direcia a dou? 7lu6uri- primul, Antre grupurile parlamentare e6istente, 7ormate ca urmare a scrutinului din mai 1""0 'care a a>ut ca urmare modi7icarea componenei puterii legislati>e) si al doilea, al unor deputai si senatori c?tre grupurile parlamentare constituite prin *e7racie+. 1st7el, ec3ilibrul parlamentar a 7ost a7ectat printr%o procedur? >ecin? cu eludarea mecanismelor de repreBentare. 8arlamentul s%a *Annoit+ prin apariia de noi grupuri parlamentare si prin p?trunderea unor partide ine6istente la data alegerilor din 20 mai 1""0- 8artidul !aional%/iberal%1ripa 2@n?r? '8!/%12), 8artidul Socialist al 4uncii '8S4), 8artidul .om@nia 4are '8.4); FS! % 20 4ai, 8artidul 1lianei ,i>ice '81,), Frontul ;emocrat al Sal>?rii !aionale 'F;S!). 1nul 1""2 a 7ost un an electoral prin e6celen?, condens@nd toate cele trei tipuri de scrutin. 0rganiBate An 7ebruarie % martie 1""2, ale;erile locale au a>ut, dincolo de semni7icaia politic? An sine, un caracter inedit, relu@nd, dup? o Fum?tate de secol, tradiia electoral? democratic? antebelic? si Antregind ciclul electoral iniiat An 1""0. ,ampania electoral? a 7ost e6cesi> politiBat?, ea repreBent@nd un *e6erciiu+ An >ederea alegerilor parlamentare si preBideniale din septembrie. 8reBena la urne a 7ost de circa 65G, mai redus? 7a? de mai 1""0. Scrutinul a >alidat noile structuri ale puterii oriBontale prin mecanismele democraiei repreBentati>e, o7erind legitimitate puterii locale. ;e asemenea, s%a conturat si cea mai important? 7or? de opoBiie ',;), care s%a plasat pe locul al doilea, cu 2&,$G din >oturi, Anregistr@nd ade>?rate succese An mediul urban. .etragerea celui mai important partid din ,on>enie, 8!/, An aprilie 1""2, cu doar c@te>a luni Anaintea alegerilor legislati>e, a pus la Ancercare unitatea alianei. /iberalii condusi de .adu ,@npeanu si%au e6plicat plecarea prin moti>e doctrinare 'a7irm@ndu%si poBiia tradiional? de partid naional, poBiie incompatibil?, An opinia lor, cu preBena <;4. An structurile ,;), dar si prin deBa>antaFele reBultate din repreBentati>itatea partidelor An condiiile utiliB?rii listelor electorale comune si angaFamentului de a se susine un candidat unic la 8resedinie, situaie An care 8!/ se considera minimaliBat. /ocul ,on>eniei ;emocratice a 7ost luat, la 2& iunie 1""2, de Con/enia Democrat .in Romnia (CDR', la care au mai aderat 1(1

8artidul !aional%/iberal%,on>enia ;emocrat? '8!/%,;), 8artidul !ational%/iberal%1ripa 2@n?r? '8!/%12) si Federaia Ecologist? din .om@nia 'FE.). ,;. a depus liste de candidai An >ederea alegerilor parlamentare, a adoptat o plat7orm? electoral? unic?, precum si un program de colaborare la gu>ern si An parlament; la 2# iunie 1""2, a desemnat un candidat unic la 8resedinie, An persoana lui Emil ,onstantinescu. Ale;erile .in 2# septembrie !!$ s%au des7?surat pe baBa noii legi electorale, promulgat? An iunie 1""2, care continua practica sistemului repreBent?rii proporionale, dar introducea pragul electoral de $G din totalul >oturilor e6primate; se >iBa An 7apt reducerea num?rului e6agerat de mare al partidelor repreBentate An parlament, prin eliminarea celor cu reBultate slabe. 8entru alegerea presedintelui .om@niei se stabilea un sistem maForitar, cu dou? tururi de scrutin. n campania electoral? din septembrie au 7ost angaFate circa (0 de partide si 7ormaiuni politice, dar dintre acestea doar F;S!, ,;., FS!, 8<!., 8.4, 8!/, 8. si 4E. au depus liste de candidai pentru ,amera ;eputailor si Senat An toate circumscripiile ?rii. n timpul campaniei electorale, accentul s%a pus pe aspectele pragmatice, >iB@nd modul de reBol>are a criBei economice, disputa doctrinar? propriu%Bis? trec@nd pe planul secund. 8articiparea la urne a 7ost de #$G, ceea ce ar?ta c? *apetitul+ politic al populaiei se meninea la cote ridicate; dar, An 7apt, participarea real? a 7ost sensibil mai redus?, dat 7iind c? circa un milion si Fum?tate de >oturi au 7ost declarate nule 'deci, o participare real? de 6#G). ,lasi7icarea partidelor, An 7uncie de su7ragiile obinute, a 7ost urm?toarea-

Corma,iunea +olitic F;S! ,;. FS! 8<!. <;4. 8.4 8S4 8;1. 1(2

-rocenta? Camera De+uta,ilor 2(,$ G 20,2 G 10,&G (,1 G #,6 G $,( G $,2 G %

-rocenta? 0enat 5',' A 20G 10,2G #,# G #,&G $," G $G $,$1 G

n parlament au intrat opt 7ormaiuni politice si .r organiBaii ale minorit?ilor naionale, care au primit un mandat din o7iciu, potri>it ,onstituiei si legii electorale; cum Ans? ,;. era 7ormat? din sase partide, reBult? c? totalul partidelor repreBentate An 8arlament era de 26 'cu preciBarea c? trei partide membre ale ,on>eniei nu atinseser? praguW electoral de $G- 8E., 8S;. si 8!/%,;). An urma alegerilor s%a redus num?rul 7ormaiunilor parlamentare comparati> cu legislatura anterioar?. 0 alt? consecin? a 7ost 7aptul c? nici un partid nu a reusit s? obin? maForitatea mandatelor parlamentare. 8rimele dou? 7ore politice totaliBau 7iecare peste 20G din num?rul su7ragiilor; dispunerea e6centric? pe esic3erul politic 'F;S! % centru st@nga, ,;. % centru%dreapta) putea 7i interpretat? ca o e6presie a multipartidismului *pur+. ;ar An ,;. plasamentul centru%dreapta nu era 7oarte cert pentru toate 7ormaiunile componente 'cel puin una % 8S;. %Amp?rt?sind desc3is o orientare de centru%st@nga); ,;. era practic un cartel electoral 'ast7el se e6plic? de ce, imediat dup? constituirea parlamentului, partidele componente au optat pentru grupuri parlamentare proprii). 1legerile preBideniale au bene7iciat de o ma6im? atenie, c3iar mai ridicat? dec@t cele parlamentare, An primul tur de scrutin s%au con7runtat sase candidai, iar An cel secund % Ion Iliesc- 'candidatul F;S!, care a obinut 61,& G din totalul >oturilor) si Emil ,onstantinescu 'candidatul ,;., cu $(,5#G). ;isputa politic? acerb? s%a meninut si dup? alegerile din septembrie 1""2. 1cest tip de comportament a 7ost generat de noua structur? minoritar? a puterii legislati>e. /a 8alatul ,otroceni au a>ut loc consult?ri '1"% 20 octombrie) Antre liderii 7ormaiunilor politice repreBentate An parlament, An >ederea alc?tuirii gu>ernului. 8resedintele liescu a anunat la & noiembrie c? noul prim%ministru era Nicolae (croi-, preBentat ca un specialist An domeniul macroeconomic si al mecanismelor economiei de pia?, neAnregimentat politic. Cu>ernul, spriFinit de F;S!, a 7ost An>estit la 21 noiembrie 1""2, iar programul s?u de gu>ernare a 7ost supus deBbaterii parlamentare An 7ebruarie 1""$. 8uterea e6ecuti>? aparinea de drept F;S!, care si%a angaFat r?spunderea politic? An acest sens, An timp ce puterea legislati>? aparinea de 7apt unei maForit?i parlamentare conFuncturaW constituite % F;S!, 8S4, 8<!., 8.4 % denumit? *parlamentul rosu+ de c?tre opoBiie, care acuBa partidele componente de *neocomunism+.

An acti>itatea de gu>ernare, F;S! a 7ost ne>oit s? 7ac? rabat de la programul s?u, An 7a>oarea preteniilor si ambiiilor aliailor s?i parlamentari, pentru a obine susinere An ,amera ;eputailor si An Senat. 1cestia s%au do>edit capriciosi, neeBit@nd, atunci c@nd nu le erau satis7?cute preteniile % ocuparea unor posturi cu in7luen? si bine remunerate etc. % s? atace e6trem de dur at@t F;S!, c@t si pe presedintele liescu; repetatele Ant@lniri, negocieri, acorduri erau % aproape de 7iecare dat? % urmate, la c@te>a luni, de noi st?ri de tensiune si acuBe reciproce. 8e de alt? parte, opoBiia a iniiat patru moiuni de cenBur? Ampotri>a e6ecuti>ului, cu ocaBia discut?rii programului de gu>ernare, a gre>ei generale de la Anceputul >erii anului 1""$, a deBbaterii asupra corupiei si a remanierii gu>ernului din acelasi an. 1ceste tentati>e au 7ost 7oarte plastic 7ormulate An sloganul *4c/ o #e#iune "r mo,iune=, An 7apt, gu>ernul minoritar al F;S! a a>ut An permanen? !abiei lui Damocle#D deasupra capului. c) Noi con<r-ntri politice, =ScCimbarea> .in !!5 <rm?rind s? atenueBe ostilitatea opoBiiei, presedintele on liescu a Ancercat s? o atrag? An unele aciuni de importan? maFor?, mai ales An domeniul politicii e6terne, >iB@nd integrarea An <niunea European? si An 0rganiBaia 2ratatului 1tlanticului de !ord '!120). S%au constituit comisii alc?tuite din repreBentani ai tuturor partidelor politice parlamentare, care a>eau un caracter consultati>. /a 21 iunie 1""5, liderii acestor partide au semnat Declara,ia de la 0na!o$, document care atesta acordul 7orelor politice din .om@nia 7a? de strategia naional? pentru preg?tirea ader?rii la structurile europene si euroatlantice. 0 nou? dinamic? parlamentar? s%a Anregistrat An cea de%a doua sesiune parlamentar? a anului 1""5; An urma unei gra>e de7eciuni An relaiile 8;S.%8.4, soldat? cu anularea 1cordului semnat la Anceputul aceluiasi an, a a>ut loc o destindere a relaiilor 8;S. cu unele partide din opoBiie, An pri>ina unor proiecte de legi, 8;S. si 8!2%,; au cooperat, *distana ideologic?+ dintre ele p?r@nd s? se micsoreBe. 1propieri asem?n?toare au 7ost cele dintre 8;S. % 81, % 8;1. % 8; % FS!. lustrati> An acest sens este 7aptul c? sesiunea parlamentului din toamna anului 1""5 a 7ost prima An care opoBiia nu a mai Anaintat o moiune de cenBur?. Faptul c? opoBiia a renunat la aciuni de strad? An 7a>oarea deBbaterilor de idei e6prima *rodaFul parlamentar+, constientiBarea 7aptului

1(&

c?, Antr%o democraie, puterea si opoBiia trebuia s? g@ndeasc? un ,?riodit# $i$endr. n perioada 1""2%1""6, An c@mpul partidist rom@nesc s%au petrecut anumite mutaii, care a>eau s? in7lueneBe considerabil con7runtarea electoral? din 1""6. An prim%plan s%a a7lat scindarea repetat? a 8!/; sub conducerea lui .adu ,@mpeanu, acest partid a 7?cut dou? greseli 7undamentale % a p?r?sit ,; 'aprilie 1""2) si 1%a propus pentru 7uncia de presedinte al .om@niei pe regele 4i3ai 'iulie 1""2) % 7iind sancionat la urne de electorat, practic nemaiAntrunind num?rul necesar de >oturi An septembrie 1""2 pentru a intra An parlament. ;ac?, An 1""0, 8!/ era principalul partid de opoBiie, dup? doi ani el a cunoscut o c?dere >ertiginoas?. ,ei mai muli liberali Al considerau >ino>at de aceast? stare de 7apt c3iar pe .adu ,@mpeanu, dar acesta re7uBa s?%si asume r?spunderea esecului, An 7ebruarie 1""$, a a>ut loc ,ongresul 8!/, care 1%a ales An 7uncia de presedinte al partidului pe 4ircea lonescu%guintus, iar An decembrie 1""$, ;elegaia 8ermanent? a 8!/ a decis e6cluderea lui .adu ,@mpeanu din partid, An replic?, An 7ebruarie 1""&, ,@mpeanu a iniiat un ,ongres e6traordinar al 8!/ 'reunindu%i pe adepii s?i), 7iind la r@ndul s?u ales An 7uncia de presedinte al partidului. 1 urmat o lung? con7runtare Antre grup?rile guintus si ,@mpeanu, An leg?tur? cu denumirea 7ormaiunii politice, transat? de Fustiie- partidul condus de 4ircea lonescu%guintus Asi p?stra numele de 8artidul !ational%/iberal, iar cel al ri>alului s?u se Anscria sub numele de 8artidul !aional /iberal % ,@mpeanu '8!/%,). n decembrie 1""&, 8!/ a 7ost primit An ,;., integr@ndu%se ast7el An marea coaliie a opoBiiei, An cadrul c?reia s%a mani7estat ca o 7or? politic? minor?, accept@nd toate iniiati>ele noului *se7 de linie+ % 8!=%,;. /a 26 mai 1""$, 8artidul !aional%/iberal%1ripa 2@n?r? 'creat An iulie 1""0) si%a luat numele de 8artidul /iberal%1""$ '8/ N"$). ;ar si sub noua 7ormul? acest partid a 7ost m?cinat de contradicii, datorate mai ales ambiiilor politice ale conduc?torilor s?i; unii dintre acestia au intrat An organiBaia liberal? din ,;., ast7el c?, An octombrie 1""&, acest partid a r?mas 7?r? grup parlamentar, An perioada 1""&%1""6, An 8/ N"$ s%au Anregistrat noi sciBiuni, care au sl?bit si mai mult polul liberal. !umeroase con>ulsii a cunoscut si Parti.-l Alianei Ci/ice '81,), generate mai ales de atitudinea 7a? de ,;.. !icolae 4anolescu, primul presedinte al ,on>eniei, nu 7usese susinut An cursa pentru 8resedinia .om@niei, lui 7iindu%i pre7erat Emil ,onstantinescu, si de aceea re7uBa ca, 1(5

postelectoral, partidul s?u s? se ralieBe poBiiilor 7orumului comun al opoBiiei, An consecin?, membrii 81, au intrat An mod indi>idual An partide care 7?ceau parte din ,;., ast7el c?, An iunie 1""$, 81, a r?mas 7?r? grup parlamentar An ,amera ;eputailor, An iulie 1""6, 81, si 8/ N"$ au Anc3eiat un acord, constituind 1liana !aional%/iberal? '1!/), o coaliie de conFunctur?, An >ederea alegerilor parlamentare si preBideniale, ce urmau s? aib? loc peste c@te>a luni, dar preBentat? de 7ondatorii ei drept un pol liberal care ec3ilibra esic3erul politic. Si FS! a tra>ersat o perioad? di7icil?, 7iind An c?utarea unei identit?i, di7erit? at@t de cea a Frontului ;emocrat al Sal>?rii !aionale 'F;S!), de>enit, Ancep@nd cu iulie 1""$, Parti.-l Democraiei Sociale .in Romnia '8;S.), c@t si de cea a ,;.. 0 preocupare de baB? a lui 8etre .oman a 7ost aceea de a sc3imba denumirea partidului s?u, pe care opoBiia Al acuBase An 1""0%1""2, de neocomunism 'sloganul era *FS!h8,.+). ;e aceea, An mai 1""$, FS! a 7uBionat cu un partid minuscul, 8artidul ;emocrat, lu@ndu%si numele de Parti.-l Democrat % FS!. 2reptat, s%a renunat la partea a doua a denumirii, intitul@ndu%se doar 8artidul ;emocrat '8;). <n alt obiecti> urm?rit de liderul naional al partidului a 7ost aderarea la 7nternaionala Socialist?; pentru a%si 7acilita daimul spre acest 7or, 8; a Anc3eiat un acord de colaborare cu 8S;., care stabilise deFa relaii cu aceasta. 1st7el, An aprilie 1""5, s%a constituit <niunea Social%;emocrat? '<S;), An >ederea preBent?rii celor dou? partide pe liste comune An alegerile locale si generale, An septembrie 1""6, An cadrul unei ceremonii, care a a>ut loc la sediul 0!< din !e9 IorD, 8; si 8S;. au 7ost integrate An 7nternaionala Socialist?, An Antreaga perioad? 1""2%1""6, 8; s%a do>edit a 7i un partid parlamentar e6trem de dinamic, contest@nd An permanen? acti>itatea e6ecuti>ului, inclusi> prin iniierea unor moiuni de cenBur?. ;ispun@nd de cadre tinere, acti>e, 8; a reusit s?%si sc3imbe imaginea, reco%mand@ndu%se ca un *partid social%democrat modern+, 3ot?r@t *s? 7ac? re7orma+, desc3is la colabor?ri c@t mai largi, inclusi> cu 7ostii s?i ad>ersari politici. An cadrul ,;., al c?rei presedinte era, din noiembrie 1""2, Emil ,onstantinescu, desi au e6istat 7riciuni, generate de cele mai multe ori de ambiii personale, a primat solidaritatea de interese, An august 1""& s%au 3ot?r@t ierar3iBarea partidelor componente An 7uncie de repreBentarea An teritoriu si desemnarea drept candidat unic la 8resedinia ?rii a conduc?torului alianei; acest act nu a 7ost semnat de 8S;., 8/ N"$ si 81,, 7ormaiuni care au p?r?sit ,;. 'An 7ebruarie 1""5, respecti>, martie 1(6

1""5). 8artidul%7orte al coaliiei era 8!=%,;, care a bene7iciat de 100 locuri eligibile pe listele electorale '55,5G din total), con7orm Anelegerii din august 1""6. 8lat7orma politic? a ,on>eniei, intitulat? =Contract-l c- Romnia> si preBentat? An noiembrie 1""5, cuprindea, An esen?, promisiunea ca An termen de 200 de Bile de la data prelu?rii puterii, ,;. a>ea s? impun? adoptarea unui set de legi care s? amelioreBe simitor >iaa rom@nilor, An special a tinerilor si a pensionarilor. ,oaliB?rile An scopuri electorale au cunoscut o dinamic? pregnant?. 1st7el, An aprilie 1""6, <S; si 81, au Anc3eiat un protocol de colaborare An alegerile locale, semnatarii declar@nd c? au 7?cut un prim pas pentru ca 7orele politice de opoBiie s? asigure, prin colaborare, o campanie electoral? ci>iliBat?, des7?surarea corect? a >ot?rii si >ictoria listelor proprii An alegeri. Scr-tin-l local din iunie 1""6 a 7ost o repetiie general? pentru cel parlamentar si preBidenial. /a aceste prime alegeri, au depus candidaturi 150 de partide; An marile orase s%a Anregistrat cea mai mare concuren? pentru posturile de primari- &# An Bucuresti, 2& An ,onstana, 22 An ,luF, 1( An 1rad, 15 An asi. /a ni>elul Antregii ?ri, pentru cele 2."5& posturi de primari au candidat 1(.&15 persoane, ceea ce demonstra e6istena unui *miraF+ al ocup?rii unei poBiii in7luente, nein@ndu%se seama de 7aptul c? An alegerile locale urmau s? 7ie desemnai An primul r@nd bunii gospodari, persoanele capabile s? gestioneBe An mod responsabil problemele comunitare. 1t@t preBena electoratului la urne '56,&#G), c@t si reBultatele Anregistrate '8;S.%21,"0G, urmat Andeaproape de ,;. % 1#,11G) demonstrau deBam?girea general? a populaiei 7a? de reBultatele obinute An administrarea oraselor si satelor de c?tre cei alesi An 1""2. ;up? alegerile locale au urmat noi regrup?ri politice. 1st7el, An iulie 1""6, 8;1., 8artidul <nit?ii .om@ne '8<.) si 4E. au pus baBele <niunii !aionale de ,entru '<!,), alian? care a>ea s? Anc3eie An luna august cu 1!/ un 8act de responsabilitate politic?; cele dou? aliane se angaFau s? nu%si aduc? acuBaii reciproce An timpul campaniei electorale, iar dup? alegeri s? Anc3eie un nou acord, An >ederea e>entualei gu>ern?rii. n septembrie 1""6, <S; si 1!/ au semnat o Anelegere prin care Asi acordau reciproc statutul de *partener pre7erat+, in>it@nd totodat? si alte 7ormaiuni politice de opoBiie s? se asocieBe pactului lor de colaborare.
1(#

,ampania electoral? pentru alegerile parlamentare si preBideniale din noiembrie 1""6 s%a des7?surat pe 7ondul nemulumirii generale a electoratului 7a? de politica *regimului liescu+ si al dorinei Antr%o *sc3imbare+ a realit?ilor cotidiene. 2ot mai muli rom@ni constatau c?, la sase ani de la Anl?turarea *regimului comunist+, o duceau mai prost dec@t An 1"(" 'an de>enit etalon An toate statisticile), c? economia se a7l? doar la 60% 65G din ni>elul aceluiasi an si c? in7laia crescuse cu aproape 100G. 8;S. era preBentat de opoBiie ca un partid al corupilor, al demagogilor si al cinicilor. ,;. si%a concentrat campania electoral? pe >e3icularea unor promisiuni atr?g?toare, An primul r@nd c? >a realiBa o *sc3imbare+ An bine a modului de >ia? al cet?enilor si c? % bucur@ndu%se de spriFinul 0ccidentului % >a integra rapid .om@nia An <niunea European? si An !120. 7a ale;erile parlamentare si pre0i.eniale din $ noiembrie 1""6 s%a Anregistrat o rat? de participare real? de peste #1G, iar ponderea su7ragiilor utile An ansamblul acesteia a 7ost mai ridicat? comparati> cu 1""2, respecti> de 5#G. .eBultatele au 7ost urm?toare!or"aiunea politi# Pro#enta$ Ca"era Deputailor 1%, 6K $ ,&$K $,!1K 5,52 K 2, 25 K 2, 15 K Pro#enta$ Senat 1%,6 K $1,%" K 1, 5K 5,"$ K 2,&2 K 2,2$ K

CDR
PDSR

USD
UD*R

PR*
PUNR

8entru 7uncia de presedinte al .om@niei au candidat 16 persoane 'mai mult dec@t dublul candidailor ce 7useser? Anregistrai la precedentele alegeri), dar principala con7runtare s%a dat Antre on liescu '8;S.) si Emil ,onstantinescu ',;.). /upta a 7ost 7oarte str@ns? An primul tur de scrutin, acestia obin@nd $2,25G, respecti> 2(,21G din totalul >oturilor >alabil e6primate, An >ederea turului al doilea al alegerilor, la 5 noiembrie 1""6, Emil ,onstantinescu si 8etre .oman 'care candidase la 8resedinie, clas@ndu%se pe locul al treilea) au semnat 1cordul de colaborare electoral?, parlamentar? si gu>ernamental? Antre ,;. si <S;, care a>ea ca obiecti>e*Anl?turarea total? a regimului liescu si a consecinelor acestuia din >iaa politic?, economic? si social? a ?rii. 2recerea e7ecti>? la realiBarea unor autentice structuri democratice ale statului si la aplicarea m?surilor

1((

Andreptate spre scurtarea tranBiiei spre economia de pia?, condiii eseniale pentru integrarea An structurile euroatlantice a .om@niei+, luarea unor *m?suri de urgen?, care, An cadrul unei perioade de sase luni, s? pun? cap?t degrad?rii >ieii Oconomico%sociale+ etc. )mil Constantinesc- a 7ost spriFinit si de <;4., 1!/, 8<!., 8S4, 8S, 1sociaia ,3iriasilor din ,asele !aionaliBate, /iga Studenilor, principalele centrale sindicale, ast7el Anc@t la 1# noiembrie a obinut 5&,&1G din >oturi, de>enind presedintele .om@niei. n urma alegerilor din noiembrie 1""6, esic3erul politic rom@nesc s%a simpli7icat, An parlament 7iind repreBentate doar sase 7ormaiuni politice. 4aForitatea relati>? a mandatelor din ambele ,amere a 7ost c@stigat? de ,;., ast7el c?, 7ormal, democraia rom@neasc? a trecut *testul dublei r?sturn?ri+, care, potri>it analistilor politici, cali7ic? o ar? din punct de >edere democratic. .om@nia a probat c? a putut a>ea alegeri libere si corecte, c3iar An condiiile An care c@stig?torul nu a coincis cu organiBatorul acestora. ;ein@nd o maForitate relati>? An parlament, ,;. a 7?cut apel la alte dou? 7ore politice % <S; si <;4. % pentru a putea 7orma noul gu>ern. 4isiunea a 7ost Anlesnit? de 7aptul c? acestea colaboraser? An timpul campaniei electorale, mai ales An perioada dintre cele dou? tururi ale alegerilor preBideniale. 1st7el, la 12 decembrie 1""6, parlamentul a An>estit cabinetul de coaliie condus de 5ictor ,iorbea; con7orm al;oritm-l-i stabilit, ,;. deinea 61G din porto7olii, <S; %26G, iar <;4.%l $G. 1ceast? alian? partiBan?, caracteriBat? de unii analisti politici ca 7iind *Ampotri>a naturii+ 'Antruc@t membrii s?i repreBentau orient?ri doctrinare di7erite), a>ea s? se *de7ecteBe+ An repetate r@nduri. Cu>ernul 7ormat An decembrie 1""6 % la 7el ca si cel 7ormat An noiembrie 1""2 % era o coaliie restr@ns?, baB@ndu%se pe un suport electoral e6trem de 7ragil si pe o maForitate parlamentar? datorat? e6clusi> modului de scrutin proporional. n 7runtea PDSR a re>enit on liescu. Bolat si minimaliBat pe scena politic?, An urma An7r@ngerii An alegerile preBideniale, liescu a Anceput o ampl? si tenace aciune pentru re7acerea din temelie a 8;S.. El si%a luat ca principal colaborator pe 1drian !?stase. 17lat An opoBiie, 8;S. a tra>ersat o perioad? de puternice criBe interne. /a ,on7erina !aional? din iulie 1""# s%a produs o sciBiune, prin desprinderea unui grup de 12 deputai si doi senatori alesi pe listele 8;S., condusi de 2eodor 4elescanu, 7ost ministru de e6terne, care a 7ormat un nou partid % Aliana pentr- Romnia '18.). 1("

t N

1ceasta a declansat o ampl? campanie Ampotri>a 8;S., sper@nd c? >a c@stiga electoratul acestuia. An martie 1""(, An cadrul unui ,ongres E6traordinar, 81, a 7uBionat cu 8!/, 7iind absorbit de acesta. Cu>ernarea ,;.%<S;%<;4. a 7ost puternic marcata de repetate criBe interne. n urma unui con7lict cu ministri 8;, primul%ministru 5ictor ,iorbea a 7ost ne>oit s? demisioneBe. El a p?r?sit 8!=%,; si a constituit Aliana Naional Crestin Democrat, 8; a de>enit membru cu drepturi depline al nternaionalei Socialiste 'din noiembrie 1""") si membru asociat al 8artidului Socialistilor Europeni 'din martie 1"""). ;ar poBiiile lui 8etre .oman erau subminate de gruparea B?sescu din 8artidul ;emocrat. d) )/ol-ii politice 4n anii $%%%#$%%& ,;. nu a mai preBentat bilanul dup? 200 de Bile asa cum se angaFase. Cu>ernarea ,;.% <S;%<;4. a deBam?git populaia, care sperase Antr%o *sc3imbare An bine+. 8ractic, situaia economic? s%a deteriorat considerabil, somaFul a crescut, ni>elul de trai a sc?But >ertiginos. .om@nia nu a 7ost primit? An !120, iar sansele de aderare la <niunea European? erau minime. 1titudinea cet?enilor a iesit puternic An e>iden? cu prileFul ale;erilor locale din iunie 2000. Ele s%au caracteriBat prin ab#entei#m, An maForitatea oraselor mari 7iind ne>oie de un al doilea tur de scrutin pentru desemnarea noilor primari. Scorurile obinute An aceste alegeri au 7ost- 8;S. % $6,#&G, 8; % 12,("G, ,;. %N 10,10G, 8!/ % (,&0G, 1p. %(,2"G, <;4. % &,2"G, 8.4 % 2,(0G. An pri>ina >oturilor pentru consiliile locale si Fudeene, pragul electoral de 5G, introdus pentru prima dat?, a dus la micsorarea num?rului de partide care au obinut ast7el de posturi, comparati> cu alegerile din 1""6. ,el mai bun reBultat a 7ost obinut de 8;S., cu 2(,65G din totalul mandatelor pentru consiliile locale si 2(,(#G din mandate pentru consiliile Fudeene; pe locul secund s%a clasat 8; cu 1$,#5G, respecti> 11,"$G; locul trei a re>enit 1p. cu 11,20G, respecti> 10,0#G; An continuare, s%au plasat 8!/ cu 10,02G si ",$1G; ,;. a obinut 6,"#G, respecti> ",0(G; a urmat 8.4, cu 5,$0G si (,$2G; <;4. % 6,1#G si #,(6G. An al doilea tur al alegerilor locale, participarea s%a meninut redus? '&6,"$G din cet?enii cu drept de >ot), iar reBultatele obinute au 7ost comparabile cu cele din prima rund? electoral?. 8entru prima dat? din 1""0, ,;. a pierdut An *7ie7ul+ s?u tradiional, Bucuresti. 1"0

8entru 8rim?ria Ceneral? a c@stigat 2raian B?sescu, >icepresedintele 8; 'care a obinut 50,6"G din >oturi), iar cele sase prim?rii de sector au 7ost *adFudecate+ de repreBentanii 8;S.. An iunie 2000, prin 0rdonan? de <rgen?, gu>ernul s?rescu % de comun acord cu ,;.%<S;%<;4. % a stabilit pragul electoral pentru alegerile parlamentare la 5G pentru partide, iar pentru alianele politice, acestui pla7on urma s? i se adauge pentru al doilea partid Anc? trei procente, iar pentru 7iecare membru, Ancep@nd cu cel de% al treilea, c@te un procent din >oturile >alabil e6perimentate. ,onstat@nd c? sondaFele de opinie Ai erau cu totul de7a>orabile, An iulie 2000, presedintele Emil ,onstantinescu si%a 7?cut cunoscut? deciBia de a nu mai candida pentru un nou mandat. 1ceast? 3ot?r@re a produs o derut? pro7und? An ,;., care s%a >?But lipsit? de liderul s?u politic. An a doua Fum?tate a anului 2000 s%au petrecut regrup?ri de 7ore An >ederea particip?rii la alegerile parlamentare si preBideniale din noiembrie. 1st7el, An august 2000, liderii 8!=%,;, <F; si FE. au semnat protocolul de constituire a unei noi aliane politice de centru%dreapta, denumit? Con/enia Democrat Romn $%%% ',;.%2000), An scopul preBent?rii de liste comune la alegerile parlamentare si susinerii unui candidat unic la presedinie, An aceast? nou? 7ormaiune s%au Anscris si 1liana ,restin ;emocrat? '1!,;), precum si 8artidul 4oldo>enilor. 1lianele politice nu mai au ecoul scontat An r@ndul electoratului. ,;.%2000, puternic erodat? An urma celor & ani de gu>ernare, Asi pierduse credibilitatea datorit? implic?rii unora dintre membrii s?i An di7eritele *a7aceri+, care inuser? prima pagin? a Biarelor, precum si reBultatelor e6trem de slabe obinute An redresarea economiei. SondaFele de opinie e7ectuate An perioada septembrie%noiembrie 2000 ar?tau o intenie de >ot a electoratului de (G pentru ,;.%2000, iar procentaFul celor care credeau c? lucairile An .om@nia mergeau Antr%o direcie gresit? era de apro6imati> 56G. 8e de alt? parte, An septembrie 2000, s%a constituit Pol-l Democrat#Social .in Romnia, alc?tuit din 8;S. si 8artidul <manist din .om@nia, care au decis participarea pe liste comune la alegerile parlamentare, precum si susinerea lui on lliescu, candidatul 8;S., An cursa pentru ,otroceni. Antr%o scrisoare desc3is? din 1& noiembrie 2000, semnat? de un num?r important de intelectuali, se solicita Anceperea de *negocieri urgente+ Antre candidaii la presedinie repreBent@nd *spectrul democratic+ 'Frunda 1"1

CMSrgM % <;4., 4ugur s?rescu % independent, susinut de ,;. 2000, 8etre .oman % 8;, 23eodor StoloFan % 8!/), pentru ca, prin e>entuala renunare a trei dintre ei, Anainte de primul tur de scrutin, s? poat? 7i opus repreBentantului 8;S. un singur candidat, puternic. 1ceast? iniiati>? nu a a>ut urm?ri practice, ceea ce demonstra c? opoBiia si cei care se autoproclamaser? e6poneni ai *societ?ii ci>ile+ erau departe de Anelegerea realit?ilor din .om@nia. n 7apt, ei tr?iau Antr%o lume paralel? cu cea concret?, pe care pretindeau, totusi, c? o repreBint?. /a alegerile parlamentare din 26 noiembrie 2000 au participat $& partide politice. 8reBena la >ot a electoratului a 7ost relati> bun? '65,$1G). 8entru prima oar?, rom@nii au >otat pe baBa c?rilor de aleg?tor, constituite dup? modelul c?rilor de identitate. 2ot An premier?, imediat dup? Anc3iderea urnelor la ora 21, institutele de sondare a opiniei publice au dat primele reBultate estimati>e, care au 7ost con7irmate, An cea mai mare m?sur?, de reBultatele o7iciale 7inale. 1cestea au 7ostCorma,iunea +olitic 8;S. <;4. ,;. % 2000 -rocenta? Camera De+uta,ilor $6,61G 1",&(G #,0$G 6,(0G 5,0&G &,0#G -rocenta? 0enat $#,0"G 21,01G #,5(G #,&(G 5,2"G &,2#G

8.4 8;

1p.

1sadar, An parlament au intrat doar cinci partide '7a? de 1$ la Anceputul legislaturii 1""6%2000 si de 15 la s7@rsitul ei, lu@nd An calcul di7eritele sciBiuni); ,;.% 2000 a pierdut nu numai poBiia obinut? anterior, ci si calitatea de membru al 7orului legislati>. 1scensiunea puternic? a 8.4 a constituit marea surpriB? a alegerilor. 1cest partid, care a de>enit a doua 7or? politic? a .om@niei, a 7ost perceput de electorat ca un partid al *incoruptibililor+, An timp ce ad>ersarii s?i nu au eBitat s?%1 caracteriBeBe ca 7iind un partid *e6tremist+, *7ascist+, *naionalist+, *antioccidental+. ,a urmare a alegerilor s%a produs o nou? r?sturnare, An tradiia >otului negati>- drastica depreciere a popularit?ii ,;., care, din 7or? politic? de gu>ern?m@nt, a 7ost e6clus? si din parlament. 8e de alt? parte, s%a Anregistrat repropulsarea 8;S. pe locul Ant@i An pre7erinele electoratului; An acelasi timp, neAncrederea si deBam?girea 7a? de clasa politic? postdecembrist? s%au materialiBat An acordarea de >oturi An 7a>oarea 8.4.

1"2

/a primul tur al alegerilor preBideniale, din 26 noiembrie, au participat doispreBece candidai, An al doilea tur de scrutin s%au *cali7icat+ on liescu, presedintele 8;S., cu $6,$5G, si ,omeliu 5?dim 2udor, presedintele 8.4, cu 2(,$&G din opiunile aleg?torilor. ,andidatul 8!/, 23eodor StoloFan, a 7ost >otat de 11,#(G dintre electori 'obin@nd, asadar, mai multe su7ragii dec@t partidul care 1%a susinut); premierul An e6erciiu. 4ugur s@rescu % care a candidat ca independent, susinut de ,;. % a Antamit ",5$G din >oturi, clas@ndu%se ast7el pe locul patru. Scoruri surprinB?tor de mici au obinut liderul 8;, 8etre .oman '2,"(G), si 2eodor 4elescanu '1.("G). ;uelul Antre cei doi preBideniabili % on liescu si ,orneliu 5?dim 2udor % a a>ut ca miB? democraia si integrarea european?, >ersus autoritarism, naionalism. ,omeliu 5?dim 2udor a 7ost supus unui >eritabil *baraF mediatic+, An timp ce on liescu a 7ost susinut nu numai de 8;S.. ci si *opoBiia democratic?+ intrat? An parlament '8!/, 8; si <;4.), de repreBentanii societ?ii ci>ile 'de menionat 1pelul iniiat de Crupul pentru ;ialog Social <3ota,i m+otri$a dictaturii] :, >iB@nd mobiliBarea Antregului electorat democratic pentru a participa la al doilea tur de scrutin al alegerilor preBideniale si a >ota masi> Ampotri>a candidatului 8.4, care .+rin a!re#i$itatea #i e7tremi#mul #u ire#+on#abil, re+re.int cea mai !ra$ amenin,are din ultimul deceniu la adre#a libert,ilor indi$iduale #i a in#titu,iilor democratice=, respecti> Ampotri>a e6tremismului si a dictaturii, pentru democraie, toleran? si Europa. ;up? ce timp de Bece ani *ci>istii+ luptaser? Ampotri>a *comunistului+ on liescu, acum % An noiembrie 2000 %se >edeau ne>oii s? pledeBe An 7a>oarea acestuia. ,el de%al doilea tur al alegerilor preBideniale a a>ut loc la # decembrie 2000, participarea 7iind mai redus? dec@t An noiembrie '5#,50G); on liescu a obinut 66,(2G din >oturi, iar ,.5.2udor % $$,1#G. storia a Anregistrat un 7apt inedit An istoria .om@niei si a statelor din Bona central? si sud%est european?- un candidat la presedinie s%a reAntors dup? patru ani An 7runtea statului. 0poBiia reBultat? An urma alegerilor s%a di>iBat An dou? grupuri incompatibile din punct de >edere politic8.4, pe de o parte, si *opoBiia democratic?+ '8;, 8!/ si <;4.), pe de alt? parte, An aceste condiii, 7ormarea unui gu>ern minoritar 8;S. a repreBentat singura soluie posibil?. /a 2( decembrie 2000 s%a constituit gu>ernul A.rian Nstase, care a bene7iciat de susinerea 8!/ si <;4., An urma Anc3eierii unor protocoale de colaborare parlamentar?. <lterior, An aprilie 2001, 8!/ a deBa>uat
193

colaborarea cu gu>ernul, declar@ndu%se ad>ersar 3ot?r@t al acestuia, An timp ce <;4. a continuat s? susin? e6ecuti>ul preBidat de 1drian !?stase. An ianuarie 2001 a a>ut loc ,on7erina !aional? e6traordinar? a 8;S. pentru alegerea noului presedinte ' on liescu retr?g@ndu%se din partid, 7uncia de presedinte al ?rii 7iind incompatibil? constituional cu apartenena partiBan?), An unanimitate. 1drian !?stase a 7ost ales presedinte, ceea ce a repreBentat o premier? An >iaa politic? rom@neasc? postdecembrist?, deoarece primul%ministru a de>enit si se7ul partidului de gu>ern?m@nt. An iunie 2001, An urma 7uBiunii dintre 8;S. si 8S;., a luat nastere Parti.-l Social#Democrat '8S;), al c?rui presedinte a 7ost desemnat premieail 1drian !?stase. /a 2# noiembrie 2001, ,onsiliul nternaionalei Socialiste a decis s?%i acorde nou creatului 8S; statutul de membru consultati>, treapt? premerg?toare celei de membru, calitate pe care a obinut%o An noiembrie 200$. Antrunit? An mai 2001, ,on>enia !aional? a 8; a a>ut ca principal punct pe ordinea de Bi alegerea unei noi conduceri si a unui nou program; An urma >otului. 8etre .oman a pierdut presedinia partidului An 7a>oarea lui 2raian B?sescu, primarul general al ,apitalei. PiN8#CD, care a pierdut nu numai gu>ernarea, ci si intrarea An parlament, a tra>ersat cea mai puternic? criB? din perioada postdecembrist?. Anc? din noiembrie 2000, conducerea 8!=%,;, An 7runte cu on ;iaconescu, si%a anunat demisia colecti>?, asum@ndu%si responsabilitatea pentru esecul Anregistrat la alegeri. ,ongresul din ianuarie 2001. des7?surat Antr%o atmos7er? e6trem de tensionat?, a scos la lumin? disensiunile acute Antre membrii di7eritelor *aripi+ ale 7ormaiunii. 1les presedinte. 1ndrei 4arga a 7ost ne>oit s? demisioneBe dup? nici sase luni, iar ulterior s%a Anscris An 8!/. /ocul s?u a 7ost luat de 5ictor ,iorbea 're>enit An partid An urma 7uBiunii dintre 1!,; si 8!=%,;), iniial ca presedinte interimar si. din august 2001, ca presedinte ales de ,ongresul 8!2,;. ;ar, la doar c@te>a Bile distan?, a a>ut loc un nou congres al nemulumiilor din partid. ,on7lictul intrapartidic a 7ost transat o dat? cu Anregistrarea, An octombrie 2001, unui nou partid- Parti.-l Pop-lar Crestin, 1cesta e6ista si Asi des7?sura acti>itatea independent de 8artidul !aional%=?r?nesc ,restin ;emocrat, An noiembrie 200$. 8artidul 8opular ,restin a 7uBionat cu Aliana Pop-lar, organiBaie An7iinat? de 7ostul presedinte Emil ,onstantinescu. ;in anul 2000, economia rom@neasc? a cunoscut o anumit? redresare. ndustria a Anregistrat o crestere de peste 5G pe an, iar in7laia s%a 1"&

diminuat, de la peste 25G la Anceputul anilor N"0, la 15G An 200$ si (G An 200&. 4uli rom@ni 'dup? unele surse circa $ milioane) au plecat la lucru An alte ?ri 'Spania, Frana, Crecia s.a.), unde prestau, de regul?, *munci necali7icate+ 'culesul de c?psuni, m?sline etc.), dar obineau c@stiguri mult mai mari dec@t An .om@nia. Sumele trimise de acestia An ar?, la 7amiliile lor. au contribuit la sporirea cantit?ii de >alut? si la ec3ilibrarea cursului de sc3imb leu%euro 'dolar). 4n perspecti/a a.errii Romniei la Uni-nea )-ropean, a <ost re/i0-it Constit-ia .in !! , care a <ost apoi s-p-s re<eren.-m-l-i 4n 0ilele .e "# ! octombrie $%%1, S%au preBentat la unie 55,#G dintre >otani, iar dintre acestia (",#G au r?spuns *;a+, Antre modi7ic?rile aduse se num?r? si cea pri>ind alegerea presedintelui pe o durat? de & ani 'An loc de &). An noiembrie 200&, .om@nia a Anc3eiat negocierile te3nice de aderare la <niunea European?. /a alegerile parlamentare din 2( noiembrie 200& s%au Anregistrat urm?toarele reBultateFormaiunea politic?
8S; i 8<. 1liana ;1 '8!/%8;) 8.4 <;4. 8rocentaF ,amera ;eputailor $6.61 $1,$$ 12,"2 6,1# 8rocentaF Senat $#,1$ $1,## 1$.6$ 6,2$

2endina de simpli7icare a spectrului politic, mani7estat? la alegerile anterioare, a continuat. ,ea mai spectaculoas? e>oluie a a>ut%o Parti.-l Democrat care, sub conducerea lui 2raian B?sescu, a abandonat programul social%democrat, anun@nd c? se retrage din nternaionala Socialist?. F?r? a%si elabora o nou? doctrin?, acest partid s%a Anscris pe un nou culoar politic, acela al partidelor populare europene. 8; a Anc3eiat o alian? cu Parti.-l National#7iberal, condus de 23eodor StoloFan, sub numele de Aliana Drenate si A.e/r ';.1.). An plin? campanie electoral?, StoloFan s%a retras din cursa preBidenial?, in>oc@nd moti>e de s?n?tate. /a r@ndul s?u, 2raian B?sescu a anunat c? *prietenul+ s?u a 7ost ne>oit s? abandoneBe lupta, deoarece era *santaFat+ de 8S;. care ar 7i preg?tit Beci de dosare Ampotri>a acestuia, cu scopul de a%1 compromite. B?sescu a Fucat la *cacialma+ si a c@stigat. 4ai Ant@i 1%a comp?timit Antr%at@t pe StoloFan. Anc@t 1%au podidit
195

lacrimile, An 7aa camerelor de luat >ederi, rom@nii 7iind impresionai de aceast? scen?, a unui om politic care su7er? at@t de mult pentru un coleg al s?u. 1 doua Bi. 1liana ;.1. a anunat c? noul s?u candidat la presedinie este 2raian B?sescu. n alegerile parlamentare pe primul loc s%a situat 8S; i 8<., dar 2raian B?sescu a declarat c? alegerile au 7ost 7alsi7icate si a cerut arestarea si Fudecarea presedintelui ,omisiei ,entrale Electorale, considerat a 7i principalul >ino>at. Susin?torii s?i ameninau c? >or declansa *re>oluia portocalie+, dup? modelul Ceorgiei si al <crainei, unde opoBiia nu a recunoscut reBultatul alegerilor, a recurs la mani7estaii de strad?, a luat cu asalt instituiile gu>ernamentale, impun@ndu%si >oina. 1ceast? atitudine a lui 2raian B?sescu a a>ut un puternic impact asupra electoratului, care se temea c? ara ar putea intra An 3aos, Antr%un moment c@nd cu multe e7orturi si sacri7icii se realiBase o anumit? stabilitaN -. 8e de alt? parte, cadrele 8S; erau supuse unei puternice presiuni mediatice, 7iind acuBate c? au participat la *marea 7raud? electoral?+. 2raian B?sescu a criticat e6trem de dur *sistemul tic?losit+ introdus de 8S;, An care a An7lorit corupia, si s%a adresat rom@nilor cu promisiunea- *S? tr?ii bineW+ .?sturn@nd toate sondaFele de opinie, B?sescu a c@stigat, la 12 decembrie 200&, cel de%al doilea tur al alegerilor preBideniale, cu 51,2$G, de>ans@ndu%1 pe 1drian !?stase, care a obinut &(,5#G din totalul >oturilor e6primate. ;up? alegerea sa ca presedinte al .om@niei, B?sescu nu a mai ridicat problema 7alsi7ic?rii alegerilor si a *tragerii An eap?+ a celor >ino>ai, asa cum promisese An campania electoral?. /a r@ndul s?u, 23eodor StoloFan 'cel at@t de bolna> An urm? cu dou? luni) a de>enit consilier preBidenial. ,ele dou? procente obinute An plus la scrutinul preBidenial i%au permis lui B?sescu s? r?stoarne, practic, reBultatul alegerilor parlamentare si s? impun? o 7ormul? de gu>ernare proprie. ;esi ,onstituia pre>edea c? presedintele Ans?rcineaB? cu 7ormarea gu>ernului pe liderul partidului care a obinut cele mai multe >oturi An alegerile parlamentare, B?sescu 1%a numit An aceast? 7uncie pe Clin Popesc-#Tricean-, presedintele 8!/, dup? retragerea lui StoloFan. 8entru a a>ea o maForitate parlamentar?. 2?riceanu a atras An gu>ern 8<. si <;4.. B?sescu a numit trecerea 8<., care intrase An 8arlament pe listele 8S;, de partea alianei ;.1., ca 7iind *imoral?+, dar acest 7apt nu 1%a Ampiedicat s? >alideBe gu>ernul propus de 2?riceanu. ;eclar@ndu%se *presedinte Fuc?tor+, B?sescu a inter>enit adesea An 1"6

acti>itatea gu>ernamental?, cu intenia de a pro>oca o criB? care s? duc? la alegeri anticipate. niial, 2?riceanu a acceptat aceast? tactic?, anun@ndu%si, An iulie 2005, demisia *ire>ocabil?+, dar ulterior a re>enit, declar@nd c? r?m@ne la postul s?u. <na dintre primele m?suri iniiate de acest gu>ern a 7ost introducerea cotei unice de impoBitare de 16G, renun@nd la impoBitul global. 1ceast? deciBie a>antaFa An mod e>ident persoanele cu >enituri 7oarte mari. iar pentru obinerea sumelor necesare pentru bugetul de stat s%a recurs la noi ta6e si impoBite, care a7ectau marea mas? a populaiei. /a l iulie 2005 s%a trecut la denominarea leului, ast7el c? 10.000 lei >ec3i au de>enit l leu nou; totodat?, s%au repus An circulaie monedele de l, 5, 10 si 50 bani, care disp?ruser? ca urmare a in7laiei galopante, An toamna anului 2005 Cu>ernul s%a con7runtat cu mari con7licte sociale, din r@ndul c?rora s%a remarcat gre>a pro7esorilor, care a durat trei s?pt?m@ni. ;up? alegerile parlamentare, partidele politice au cunoscut importante e>oluii. ,el mai puternic a de>enit Parti.-l Democrat, spriFinit desc3is de 2raian B?sescu. !oul lider, Emil Boc, primarul municipiului ,luF%!apoca, a supralicitat de>otamentul s?u 7a? de presedintele .om@niei si a pro7itat de criBele din interiorul 8!/. Sub conducerea lui ,?lin 8opescu%2?riceanu, 8!/ a cunoscut o in>oluie, ca urmare a disputelor dintre unii lideri 'care nu au eBitat s?%1 conteste pe presedinte), precum si a uBurii din timpul gu>ern?rii. 17lat An opoBiie, 8S; a trecut prin mari 7r?m@nt?ri interne- on liescu si%a anunat deciBia de a re>eni la conducerea partidului, dar la ,ongresul general din aprilie 2005 a 7ost de>ansat de 4ircea Ceoan?, propulsat An 7uncia de presedinte de *grupul re7ormatorilor+. 8.4 a trecut si el printr%o situaie di7icil?, ca urmare a sc3imb?rii mesaFului politic. 8@n? An 200&, acest partid a des7?surat o >irulent? campanie Ampotri>a corupiei, a accentuat latura naionalist?, cu accente antisemite si antiamericane. 8entru a sc?pa de etic3etele puse de ad>ersarii s?i politici, ,orneliu 5?dim 2udor s% a preBentat An campania electoral? ca un mare prieten si preuitor al e>reilor, a renunat la limbaFul inc3iBitorial, care era agreat de o parte a cet?enilor, ast7el c? a Anregistrat un recul important. n urma congresului din noiembrie 2005, *tribunul+ a anunat c? partidul s?u >a rede>eni ceea ce a 7ost, adic? un partid intransigent 7a? de *3oii si tr?d?torii de ar?+.
197

UD*R si%a continuat linia politic? stabilit? An 1""0, si anume de a 7i un arbitru An disputa dintre partidele rom@nesti, pentru a trage ma6imum de 7olos pentru etnia mag3iar?. ;e aceast? dat?, <;4. particip? e7ecti> la gu>ern, a>@nd ca obiecti> esenial adoptarea Statutului minorit?ilor, care s? permit? o encla>iBare a Fudeelor :arg3ita si ,o>asna 'numite *=inutul Secuiesc+), unde deciBia s? aparin? mag3iarilor, care%si reBer>au un ade>?rat drept de >eto 7a? de 3ot?r@rile Cu>ernului si 8arlamentului .om@niei. 1ceast? atitudine nu a 7ost acceptat? de partidele parlamentare si nici de ,omisia de la 5eneia, dar <;4. este 3ot?r@t? s? nu cedeBe. 1legerile parlamentare din noiembrie 200& au marcat esecul r?sun?tor al unor lideri politici si partide, a7lai alt?dat? An prim%planul >ieii publice. Este >orba de Emil ,onstantinescu, 7ostul presedinte al .om@niei, care a An7iinat partidul 1ciunea 8opular?, si de 7ostul prim%ministru 8etre .oman, presedintele 8artidului Fora ;emocratic?. <n esec aser Nn?tor a Anregistrat si C3eorg3e ,iu3andru, ales An august 200& presedintele 8!=%,;; dup? alegeri, acest partid a renunat la titulatura istoric?, lu@ndu%si numele de 8artidul 8opular. 0 sc3imbare de titulatur? s%a Anregistrat si la 8artidul <manist .om@n '8<.), care. An mai 2005, a de>enit 8artidul ,onsenNator. ;incolo de disputele politice s%a meninut un consens al tuturor partidelor politice An pri>ina ader?rii .om@niei la <niunea European?, la l ianuarie 200#, precum si a Andeplinirii obligaiilor asumate ca membru !120; unele deosebiri au >iBat necesitatea preBenei trupelor rom@ne An Bonele de con7lict din 17ganistan si raD datorit? c3eltuielilor 7oarte mari suportate de statul rom@n si preocup?rii 7a? de >iaa ostasilor respecti>i, An decembrie 2005 a 7ost semnat acordul prin care .om@nia punea la dispoBiia S<1 mai multe locaii pentru trupele americane, angaFate An lupta Ampotri>a terorismului internaional.

1"(

, 7OCU7 RO*+NI)I j! )UROPA DUP9 1!</ !%%

a) 7a 4ncep-t .e secol An Furul anului 1"00, co>@rsitoarea maForitate a populaiei .om@niei %aproape "0G % se ocupa cu agricultura. 8?m@ntul era deinut, An principal, de mosieri, care a>eau lati7undii de 10.000%15.000 3a, An timp ce marea mas? a ?r?nimii nu poseda nici m?car un 3ectar de 7amilie. 0 dat? cu deB>oltarea masinismului s%a e6tins e6tracia petrolului, .om@nia a>@nd cea mai mare producie de petrol din Europa. ,omerul rom@nesc se baBa pe e6portul de cereale si de petrol; se importau, mai ales, coloniale si articole de lu6. /eul rom@nesc, a>@nd acoperire An aur, era una dintre >alutele 7orte ale Europei. An>??m@ntul superior asigura 7ormarea unor specialisti de elita. <ni>ersit?ile din asi si Bucuresti bucur@ndu%se de un real prestigiu. 8ersonalit?i precum 2itu 4aiorescu, 5ictor Babes, C3eorg3e 4arinescu, !icolae 8aulescu, Spiru ,. :aret, !icolae lorga erau binecunoscute si apreciate pe plan european. 8e de alt? parte, marea mas? a populaiei 'aproape "0G) era anal7abet?. Elita politic? si cultural? tr?ia la ni>elul celor mai Anst?rite 7amilii europene, remarc@ndu%se nu numai prin a>ere, ci si prin bun gust. 8alatele si conacele din .om@nia se impuneau prin elegana si con7ortul lor. <nii lideri politici si oameni de cultur? au atras, An repetate r@nduri, atenia gu>ernanilor asupra situaiei miBere An care tr?ia marea maForitate a populaiei % ?r?nimea. Spiru ,. :aret, !icolae lorga, 1.,. ,uBa. C.;. ,reang? au scris si au pledat pentru ameliorarea >ieii de Bi cu Bi a plugarilor. Clasul lor n%a 7ost ascultat, ast7el c?, An 1"0#, .om@nia s%a con7runtat cu cea mai mare r?scoal? ?r?neasc? din Europa secolului al YY%lea. Ea a 7ost An?busit? An s@nge. !um?rul >ictimelor nu se cunoaste; regele ,arol aprecia c? *ci7ra era de ordinul multor mii+, iar 1le6andru 1>erescu scria, An 1"$(, c? au 7ost *numai 2.500 An toat? ara+. 0ricum, a 7ost o mare 1""

tragedie naional?. ,3estiunea ?r?neasc? a dominat >iaa politic? din .om@nia p@n? la An7?ptuirea re7ormei agrare, la s7@rsitul primului r?Bboi mondial. .om@nia era cel mai mare si cel mai puternic stat din sud%estul Europei. Ea era angaFat?, din 1(($, Antr% o alian? cu Cermania si 1ustro%<ngaria. ;ar *spiritul public+ nu agrea un asemenea aranFament politic, datorit? 7aptului c? rom@nii din Buco>ina si. mai ales. cei din 2ransil>ania erau supusi unei politici de deBnaionaliBare, e6trem de agresi>?, din partea o7icialit?ilor de la 5iena si Budapesta. n 1"12, a a>ut loc primul r?Bboi balcanic Antre Bulgaria, Serbia, 4untenegru, Crecia, pe de o parte, si 2urcia, de cealalt? parte, An 1"1$, a iBbucnit cel de%al doilea r?Bboi balcanic, prin aciunea militar? a Bulgariei Ampotri>a 7ostilor aliai. .om@nia a decis s? inter>in?, oblig@nd Bulgaria s? cear? pace. ,on7erina de pace s%a des7?surat la Bucuresti, 7?r? participarea 4arilor 8uteri; cu acel prileF, .om@nia a obinut dou? Fudee din sudul ;obrogei ',adrilaterul). 1st7el, supra7aa .om@niei aFungea la 1$#."00 Dm - . iar populaia la #.##1.000 de locuitori 'An 1"1&). b) 4area <nire din 1"1( /a 15/2( iulie 1"1&, a iBbucnit primul r?Bboi mondial, prin atacarea Serbiei de c?tre 1ustro%<ngaria. ,onsiliul de ,oroan?, Antrunit, la Sinaia, An Biua de 21 iulie / $ august, a decis ca .om@nia s?%si proclame neutralitatea. 1ceast? 3ot?r@re 1%a a7ectat gra> pe regele ,arol l, care a susinut intrarea ?rii An r?Bboi al?turi de Cermania si 1ustro%<ngaria. 8este c@te>a luni, la 2# septembrie/10 octombrie, ,arol a Ancetat din >ia?. Succesorul s?u. Ferdinand l, a declarat c? >a 7i *un bun rom@n+, adic? nu a>ea s? se opun? spiritului public, animat de dorina eliber?rii 7railor din 2ransil>ania, a7lai sub dominaia ungar?. ;up? doi ani de neutralitate, la &/1# august 1"16. .om@nia a semnat o ,on>enie politic? si una militar? cu Frana, 4area Britanie, .usia si talia, An baBa c?rora 1ntanta recunostea dreptul .om@niei de a%si ane6a teritoriile rom@nesti din 1ustro%<ngaria, iar ara noastr? se angaFa s? intre An r?Bboi Ampotri>a 8uterilor ,entrale. 8articiparea .om@niei la r?Bboi a 7ost cerut? insistent de Frana, a7lat? An mare di7icultate pe 7rontul de la 5erdun. n primele s?pt?m@ni, o7ensi>a rom@neasc? An 2ransil>ania s%a des7?surat cu succes, dar An7r@ngerea su7erit? An ;obrogea, la 2urtucaia, lipsa unei concepii clare pri>ind des7?surarea operaiunilor militare.
200

nerespectarea angaFamentelor luate de 1liai, 7ora mult superioar? a inamicului au a>ut ca reBultat ocuparea a dou? treimi din teritoriul .om@niei 'noiembrie 1"16). 2otusi, obiecti>ul strategic al 1ntantei a 7ost atins- 7rontul de 5est a 7ost degaFat, iar Frana a reBistat presiunilor germane. /a s7@rsitul lui 1"16 si Anceputul anului urm?tor, trupele rom@ne au 7ost reorganiBate si dotate cu armament sosit din 1nglia si Frana, ast7el c?. An >ara lui 1"1#, au t?cut 7a? cu succes o7ensi>ei declansate de 8uterile ,entrale la 4@r?sti, 4?r?sesti si 0ituB. 1 7ost B?d?rnicit planul 8uterilor ,entrale de a ocupa Antreg teritoriul rom@nesc si de a Anainta prin <craina, pentru a An7r@nge trupele rusesti si a le scoate din lupt?. .e>oluia bolse>ic? din .usia '25 octombrie/# noiembrie 1"1#) a a>ut consecine gra>e pentru .om@nia. Cu>ernul so>ietic a decis iesirea acestei mari puteri din r?Bboi, la 26 octombrie/( noiembrie 1"1# si a semnat, mai Ant@i, armistiiul '26 noiembrie/" decembrie) si, apoi. pacea '1( 7ebruarie/$ martie 1"1() cu 8uterile ,entrale. .?mas? singur? pe 7rontul de Est, .om@nia a 7ost ne>oit? si ea s? mearg? pe calea armistiiului si a p?cii 'semnat?, An Bucuresti, la 2& aprilie/# mai 1"1(). 0 dat? cu iesirea .usiei din r?Bboi, armata acesteia a7lat? pe teritoriul .om@niei 'circa un milion de oameni) a intrat An descompunere; sc?pai de sub controlul oric?rei ierar3ii, numerosi militari rusi au recurs la acte de agresiune si >andalism Ampotri>a populaiei ci>ile si a bunurilor acesteia. Cu>ernul rom@n a cerut militarilor rusi s? p?r?seasc? imediat teritoriul 4oldo>ei, iar cei care re7uBau erau deBarmai si alungai cu 7ora. /u@nd act de 3ot?r@rea gu>ernului de la lasi. gu>ernul so>ietic a decis arestarea ministrului .om@niei la 8etersburg, ,onstantin ;iamandi '$1 decembrie 1"1#/1$ ianuarie 1"1(). An urma protestului tuturor se7ilor misiunilor diplomatice, acesta a 7ost eliberat peste dou? Bile si obligat s? p?r?seasc? .usia so>ietic?. /a 1$/26 ianuarie, gu>ernul bolse>ic a decis s? rup? relaiile diplomatice cu .om@nia. ;esi anul 1"1( a debutat An condiii 7oarte grele pentru ara noastr?, el a>ea s? intre An istorie ca anul cel mai bene7ic si An?l?tor pentru rom@nii de pretutindeni, anul 4arii <niri. /a 2# martie, S7atul =?rii, Antrunit la ,3isin?u. a 3ot?r@t unirea Basarabiei cu .om@nia, la 2( noiembrie, ,ongresul Ceneral de la ,ern?ui a >otat unirea Buco>inei, iar la l decembrie, 1dunarea !aional? de la 1lba ulia a adoptat .eBoluia pri>ind unirea 2ransil>aniei cu patria%mam?. 1st7el, Biua de l ;ecembrie 1"1(
201

marca Anc3eierea procesului istoric de 7ormare a statului naional unitar rom@n. /a s7@rsitul primului r?Bboi mondial, An baBa principiului autodetermin?rii naionale, pe 3arta Europei au ap?rut noi state- Estonia. /etonia. /ituania, Finlanda, 8olonia, 1ustria. <ngaria, ,e3oslo>acia. .egatul S@rbilor, ,roailor si Slo>enilor ' ugosla>ia). 1ciunea rom@nilor din 1"1( se Anscria An acest 7lu6 european, recunoscut si de 4arile 8uteri. Con"erin,a -cii c@ la -ari#, des7?surat? An 1"1"%1"20, a continuat prin tratate noile realit?i, inclusi> unirea Buco>inei, 2ransil>aniei si Basarabiei cu .om@nia. ,a urmare a <nirii, An 1"1", .om@nia a>ea 2"5.000 Dm 2 si o populaie de 1&,6 milioane locuitori 'An 1"$", >a aFunge la 20 de milioane). Ea a de>enit o ar? de m?rime miFlocie An Europa, ocup@nd locul opt dup? num?rul de locuitori si locul Bece ca supra7a?.

c) Romnia interbelic
8erioada interbelic? '1"1(%1"$") s%a caracteriBat printr%o puternic? deB>oltare a >ieii materiale si spirituale. ,a si An alte ?ri europene, An .om@nia au a>ut loc re<orme .emocratice, care au dus la o redistribuire a propriet?ii si la antrenarea unui mare num?r de cet?eni la >iaa politic? acti>?. .e7orma agrar? din .om@n ;a 'legi7erat? An 1"1#%1"21) a 7ost cea mai larg? din Europa acelei perioade; au 7ost e6propriate 6,1 milioane 3a, dintre care aproape patru milioane au 7ost Amp?rite An loturi la ?rani- acestia au bene7iciat si de circa un milion 3a islaBuri 'p?suni) comunale si de apro6imati> 500.000 3a p?duri comunale. ,a urmare a re7onnei agrare, mosierimea a Ancetat s? mai aib? un rol dominant An >iaa satului rom@nesc, An prim%plan impun@ndu%se ?ranul proprietar de p?m@nt. 8rin re7orma electoral?, din noiembrie 1"1(, s%a introdus >otul uni>ersal, egal, direct, secret si obligatoriu al tuturor b?rbailor de la 21 ani An sus. 1st7el, num?rul aleg?torilor a crescut de la circa 100.000, An 1"1&, la $,5 milioane, An 1"26, si &.6 milioane, An 1"$#. ;ac?, Anainte de 1"1(, un deputat era ales de aproape &00 de cet?eni, din 1"20, acesta era >otat de 50.000 de cet?eni, adic? de 125 ori mai muli. ,entrul luptei electorale s%a mutat de la oras la sat, partidele politice 7iind ne>oite s? Anscrie An programele lor satis7acerea deBideratelor de baB? ale ?ranilor. Opi-nile politice s%au di>ersi7icat, partidele politice s%au multiplicat, >iaa public? de>enind mult mai intens? si mai plin? An
202

coninut. 8artidul ,onser>ator, neput@ndu%se adapta noilor realit?i, a p?r?sit scena politic?. 1u ap?ait partide noi '8artidul =?r?nesc, /iga 8oporului), cu programe atr?g?toare; An cadrul .om@niei, s%au integrat partidele din Basarabia, Buco>ina si 2ransil>ania. Forma de gu>ern?m@nt a r?mas monarCia constit-ionalD dup? moartea regelui Ferdinand '20 iulie 1"2#) i%a succedat la tron regele 4i3ai. care, 7iind minor, era tutelat de o .egen?; la ( iunie 1"$0, coroana a 7ost preluat? de ,arol al %lea. 1cesta s%a implicat acti> An >iaa politic?, urm?rind s? discrediteBe regimul Antemeiat pe partidele politice si s? asigure cresterea rolului monar3iei An >iaa de stat. ,onstituia din 1"2$ cons7inea drepturile si libert?ile cet?enilor, la ni>elul standardelor europene. 1plicarea ei a l?sat adesea de dorit. 8rincipiul potri>it c?ruia *toate puterile statului eman? de la naiune+ 'art. $$) era gra> a7ectat de amestecul aparatului de stat An campania electoral? si An stabilirea reBultatelor alegerilor parlamentare, An perioada interbelic? s%a meninut practica, introdus? de ,arol , de a numi un gu>ern si a diBol>a parlamentul si, apoi, se organiBau noi alegeri generale. ,abinetul Asi plasa oamenii s?i An toate >erigile >ieii administrati>e, iar acestia acionau pentru c@stigarea alegerilor de c?tre partidul a7lat la putere. 1st7el, s%a aFuns ca toate gu>ernele s? obin? >ictoria electoral?, c3iar si atunci c@nd partidul pe care%l repreBentau nu se bucura de o real? popularitate. 8entru a obine c@t mai multe >oturi, partidele politice au recurs pe scar? larg? la demagogie, Andat? ce aFungeau la putere d?deau uit?rii promisiunile 7?cute c@nd se a7laser? An opoBiie. 1cest 7apt a dus la discreditarea sistemului de gu>ernare prin partidele politice si a regimului democratic, An general. Fenomenul nu era caracteristic doar .om@niei, ci Antregului continent european, An unele ?ri % <ngaria, talia, Bulgaria, democraia a capotat dup? c@i>a ani de la Anc3eierea r?Bboiului, instaur@ndu%se regimuri autoritare de di7erite nuane. 1bia dup? 1"$&. An .om@nia s%a Anregistrat o ascensiune puternic? a e6tremei drepte, pe 7ondul criBei tot mai e>idente a regimului democratic pe plan european, mai ales dup? instalarea lui :itler la putere An Cermania 'ianuarie 1"$$). Politica e3tern a .om@niei a a>ut ca principale obiecti>e meninerea p?cii si a statu%Uuo%ului teritorial stabilit prin tratatele de la 8aris '*sistemul 5ersailles+), promo>area unor relaii bune cu toi >ecinii, An acest scop, diplomaia rom@neasc? s%a baBat pe spriFinul Franei si al 4arii Britanii, a
203

acionat pentru Anc3eierea unor tratate bilaterale 'cu 8olonia An 1"21, cu Frana si cu talia An 1"26), pentru crearea 4icii Anelegeri 'alc?tuit?, An 1"21, din .om@nia, ,e3oslo>acia si ugosla>ia) si a Anelegerii Balcanice, printr%un pact semnat de .om@nia, Crecia, 2urcia si ugosla>ia ' 1"$&). ;up? o perioad? tensionat?, relaiile rom@no%so>ietice s%au ameliorat; An 1"$&, Antre cele dou? ?ri s%au stabilit raporturi diplomatice. .om@nia a 7ost o preBen? acti>? la Societatea Nai-nilor, susin@nd aplicarea Statutului acesteia, An >ederea culti>?rii unui climat de pace si de cooperare internaional?. n 1"$0 si 1"$1. ministrul de e6terne rom@n, !icolae 2itulescu, a 7ost ales presedintele 1dun?rii Cenerale a Societ?ii !aiunilor, cea mai Analt? demnitate pe care a ocupat%o >reodat? un rom@n. !icolae 2itulescu a 7ost unul dintre promotorii politicii de sec-ritate colecti/ An Europa, susin@nd Anc3eierea unor pacte de asisten? mutual?, care s? Ampiedice declansarea unor aciuni militare >iB@nd re 1 Buirea tratatelor de pace. An acest spirit, 2itulescu a participat la negocierea si semnarea, An 1"$5, a pactelor de asisten? mutual? Frana % ,e3oslo>acia. Frana%<.SS si ,e3oslo>acia%<.SS. El a negociat cu 4. /it>ino> Anc3eierea unui pact de asisten? mutual? Antre .om@nia si <.SS, aFung@ndu%se, An iulie 1"$6, la para7area proiectului acestui document. ;ar, ministrul de e6terne so>ietic nu a>ea mandatul necesar din partea gu>ernului de la 4osco>a, ast7el c? semnarea lui n%a mai a>ut loc. An 7apt, <.SS nu accepta s? semneBe un document care pre>edea c? grania cu .om@nia se a7la pe !istru, ceea ce implica recunoasterea actului unirii Basarabiei cu ara din 2# martie 1"1(. 8olitica de securitate colecti>? a esuat An 1"$6, ca urmare a atitudinii conciliatoriste promo>at? de Frana si 4area Britanic 7a? de agresiunile taliei si Cennaniei, care puneau sub semnul Antreb?rii tratatele de pace. Anc3eiate An 1"1"%1"20. 8e de alt? parte, gu>ernele de la 8aris si /ondra ineau sub o strict? obser>aie situaia din .om@nia si nu acceptau ideea ca ara noastr? s? se apropie de 8uterile 16ei 'Cermania si talia). 0 asemenea idee era susinut? de 4iscarea /egionar?, care, pe 7ondul deterior?rii regimului democratic, c@stiga tot mai mult teren, An alegerile din decembrie 1"$# obin@nd 15G din totalul >oturilor. Faptul c? liderul acesteia declarase c? *An &( de ore dup? biruina 4isc?rii /egionare, .om@nia >a a>ea o alian? cu .oma si Berlinul+ a AngriForat cercurile conduc?toare de la 8aris si /ondra, care i%au
204

cerut lui ,arol al l%lea s? inter>in? energic pentru a stopa ascensiunea legionarilor spre putere. /o>itura de stat din 10 7ebruarie 1"$(, prin care ,arol al l%lea a instaurat re;im-l monarCiei a-toritare, a 7ost Andreptat?, An primul r@nd, Ampotri>a 4isc?rii legionare. /a 2# 7ebruarie, a 7ost adoptat? o nou? ,onstituie, iar la $0 martie, partidele politice au 7ost diBol>ate. n aprilie 1"$(, ,.J. ,odreanu a 7ost arestat, iar An mai 1"$(, a 7ost condamnat la Bece ani Anc3isoare sub acuBaia de *uneltire contra ordinei sociale+N si de ..r?B>r?tire+, An noiembrie 1"$(, ,odreanu a>ea s? 7ie asasinat din ordinul ministrului de interne. 1rm@nd ,?linescu, principalul colaborator al regelui ,arol al 11%lea. An perioada interbelic?, economia .om@niei a cunoscut o puternic? deB>oltare, ca urmare a aplic?rii politicii *prin noi Ansine+, a spriFinului acordat de stat prin credite, a politicii >amale protecioniste, a lans?rii unor comenBi de m?r7uri c?tre Antreprinderile particulare. .amura cea mai dinamic? a economiei naionale a 7ost in.-stria, care s%a deB>oltat Antr%un ritm de 5G pe an, unul dintre cele mai Analte din lume. An acei ani. s%au An7iinat mari Antreprinderi moderne, precum *4ala6a+ % Bucuresti, 1.%Braso>. *4ociornia+ % Bucuresti etc. .om@nia producea unele masini si utilaFe de Analt? te3nicitate, precum locomoti>e, aparate de radio, caBane cu abur. ,ea mai prestigioas? realiBare a industriei rom@nesti, din perioada interbelic?, a 7ost a>ionul 1.%(1, care se situa pe locul al treilea din lume An pri>ina >iteBei si a pla7onului de Bbor. ,a urmare a e>oluiilor din economie, .om@nia s%a trans7ormat, de la miFlocul anilor N$0, dintr%o ar? agrar? Antr%una a;rar#in.-strial, 1 crescut gradul de prelucrare a materiilor prime, cu consecine bene7ice asupra procesului de moderniBare a Antregii societ?i. /eul rom@nesc a r?mas o moned? liber%con>ertibil?, particip@nd la operaiunile 7inanciare de pe piaa european?. 8rincipalul produs de e6port al .om@niei a de>enit petrolul, care a luat locul cerealelor. C-lt-ra rom@neasc? a Anregistrat, An perioada interbelic?, un salt calitati>, a>@nd dimensiuni cu ade>?rat europene. Sculptorul ,onstantin Br@rcusi, muBicianul Ceorge Enescu, istoricul !icolae lorga, medicul ,onstantin . 8ar3on, inginerii ,onstantin ,oand? si /aB?r Edeleanu, 7iBi%cianul%medic Ste7an 0dobleFa, matematicianul C3eorg3e =ieica si Anc? muli alii se num?rau printre cele mai ilustre personalit?i ale Europei si ale lumii. Scoala superioar? rom@neasc? era 7rec>entat? de numerosi tineri din statele >ecine, iar liceul era printre cele mai bune instituii de acest 7el din
205

Europa. 1nal7abetismul s%a diminuat considerabil, num?rul stiutori or de caile aFung@nd la circa #0G. maginea oraselor si a satelor s%a sc3imbat, /iaa romnilor e>o u@nd dinspn- tradiionalism spre modernitate. Bucurestii erau considerai *Aiicul 8aris+, remarc@ndu%se prin cl?dirile sale Analte, prin >ilele din cart erele reBideniale, prin magaBinele cu m?r7uri e6trem de di>ersi7icate, prin elegana doamnelor din MiDu,* liHe=, Ambr?cate dup? ultima mod? lansat? la E aris. /ondra sau 5iena. n sate s%au construit numeroase case, cu dou?%trei ce.Niere. scoli, biserici, prim?rii, c?mine culturale etc. 5iaa or?senilor, mai ales i -elor care a>eau *ser>iciu la sat+, era bun?. 4uncitorii au a>ut perioade mai grele, mai ales, la s7@rsitul r?Bboiului si An anii criBei economice din 1"2"% 1"$$. 8entru ameliorarea situaiei lor materiale, acestia au organiBat numeroase gre>e si mani7estaii de strad?. Cu>ernanii au replicat uneori An 7or?- An decembrie 1"1(, au 7ost ucisi sase muncitori tipogra7i An Bucuresti- An august 1"2", au 7ost omora 1 N '5 de mineri la /upeni- An 7ebruarie 1"$$, au c?But >ictim? represiunii militare trei lucr?tori de la c?ile 7erate. /a sate, ?ranii au 7ost preocupai de culti>area p?m@ntului primit prin re7orma agrar?, de asigurarea >ieii de Bi cu Bi, Ampo>?rat? de datorii c?tre b?nci si c?tre stat. /egea pentru con>ersiunea datoriilor agricole, din 1"$&, a ameliorat Antr%o anumit? m?sur? situaia ?r?nimii. !i>elul de deB>oltare este re7lectat de >enitul naional pe locuitor, care demonstra c? .om@nia intrase An r@ndul statelor cu deB>oltare economic? medie din Europa. d) S<sierea Romniei *ari, Participarea la cel .e#al .oilea r0boi mon.ial An anii celui de%al doilea r?Bboi mondial '1"$"%1"&5). .om@nia a cunoscut o e>oluie e6trem de comple6?, adesea dramatic?. /a 2$ augu*/ 1"$", prin Anc3eierea ridului so>ieto%gennan '4oloto>% .ibbentrop). soarta .om@niei, ca si E celorlalte state din Bona central? si sud%est european?, era pecetluit . ,ele dou? mari puteri totalitare si%au Amp?rit s7ereie de dominaie; ; /otocolul adiional secret pre>edea *interesul deosebit+ pe care <.SS Al mani7esta 7a? de Basarabia si *deBinteresul+ 8?rii germane pentru acest teritoriu. 8actul a Anceput s? 7ie pus An aplicare peste o s?pt?m@n?, la l septembrie 1"$", c@nd Cermania a atacat 8olonia, iar <niunea So>ietic? a inter>enit An aceast? ar? Ancep@nd cu 1 # septembrie. 1st7el, 8olonia a 7ost des7iinat? ca stat. n acel moment. .om@nia nu se mai biBuia pe nici un spriFin e6tern. 8rin ocuparea ,e3oslo>aciei, An martie 1"5", de c?tre Cermania, disp?ruse

4ica Anelegere; lic3idarea 8oloniei Ansemna pierderea unui alt aliat. Frana si 4area Britanic au declarat r?Bboi Cermaniei, dar nu si <niunii So>ietice, desi aceasta ocupase cea mai mare paite a 8oloniei. ugosla>ia Anc3eiase un tratat de alian? cu talia, act ce punea sub semnul Antreb?rii e6istena Anelegerii Balcanice. Situaia intern? a .om@niei de>enea tot mai dependent? de e>oluia >ieii internaionale si, mai ales, a r?Bboiului. /a sugestia Berlinului, legionarii au procedat la asasinarea primului ministru 1rm@nd ,?linescu, An Biua de 21 septembrie 1"$". 1cest act a 7ost urmat de o crunt? represiune, aproape 200 de legionari 7iind ucisi, din ordinul gu>ernului preBidat de generalul C3. 1rgesanu. ;up? c@te>a luni, An ianuarie 1"&0, regele ,arol al %lea a lansat politica de <reconciliere na,ional=, cer@nd tuturor rom@nilor <# #e #trn! n ?unii tromdur. /a acest apel au r?spuns numai legionarii, condusi de :oria Sima, ast7el c?, An aprilie%mai 1"&0, membrii 4isc?rii au 7ost eliberai din lag?re si Anc3isori. .egele spera c? ast7el >a c@stiga bun?>oina lui :itler si >a sal>a integritatea teritorial? a .om@niei, ameninat? din /st '<niunea So>ietic?), 5est '<ngaria) si din Sud 'Bulgaria). ;ar 7u3rerul, care%1 acuBa pe ,arol al %lea c? susinuse politica *de Ancercuire+ a Cermaniei, promo>at? de !. 2itulescu 'securitatea colecti>?), nu s%a ar?tat dispus s? 7ac? >reun gest de bun?>oin? 7a? de .om@nia. ,apitularea Franei, la 22 iunie W"&0, ^ 7ost receptat? la Bucuresti ca o ade>?rat? catastro7? european?, cu consecine gra>e asupra .om@niei, Antr%ade>?r, dup? numai c@te>a Bile, la 5L iur.ie, gu>ernul de la 4osco>a a trimis gu>ernului rom@n o not? ultimati>? prin care%i cerea s? <na+oie.e cu orice +re, &niunii 0o$ietice a#arabia= si s? <tran#mit &niunii 0o$ietice +artea de nord a uco$ineiD=. 1preciind c? nu se puteau angaFa Antr%o con7runtare militar? rom@no%so>ietic?, o7icialit?ile de la Bucuresti au decis s? accepte cererile Vremlinului. n s?pt?m@nile urm?toare, s%a produs o ade>?rat? r?sturnare a liniilor de politic? e6tern? si intern? promo>ate t an? atunci de ,arol al %lea. .om@nia a declarat c? se retrage din Societatea !aiunilor si se orienta spre 16?; a acceptat Anceperea negocierilor ci <ngaria si Bulgaria pentru <re.ol$area +roblemelor teritoriale=D. +N gu>ern au 7ost introduse personalit?i cunoscute pentru >ederile lor .--iogermane. inclusi> legionari; au 7ost adoptate decrete%lege cu caracter art semit; .om@nia a 7ost declarat? ,6 ta t totalitar= etc. 2oate aceste aciuni nu au a>ut e7ectul scontat. /a $0 august 1"&0, Cermania si talia au impus, prin *arbitraFul+ de la 5iena. ca .om@nia s? cedeBe <ngariei partea de nord%est a 2ransil>aniei; de asemenea, ?rii
207

noastre i s%a cerut s? cedeBe Bulgariei partea de sud a ;obrogei ',adrilaterul). 1st7el, An c@te>a luni, .om@nia a pierdut $$,(G din supra7a?, $$.$G din populaie. An aceste condiii, >alul nemulumirilor populare s%a re>?rsat An strad?, ,arol al %lea a Ancredinat puterea generalului on 1ntonescu, ,onstituia din 7ebruarie 1"$( a 7ost suspendat?. /a 6 septembrie 1"&0. ,arol a 7ost ne>oit s? <treac !releHe #arc* / ale domniei= pe umerii 7iului s?u, 4i3ai. /a 1& septembrie 1"&0. .om@nia a 7ost proclamat? =stat naional le;ionar>D la 10 octombrie, o misiune militar? german? intra An ar?, iar la 2$ noiembrie, on 1ntonescu semna actul de aderare al ?rii noastre la 8actul 2ripartit 'Cermania, talia. Haponia). 1ntisemitismul a de>enit politic? de stat, iar legionarii au acionat pentru *rom@niBarea+ 'de 7apt. con7iscarea) Antreprinderilor e>reiesti. n ar? se instaurase 3aosul- membrii 4isc?rii /egionare au decis *pedepsirea+ celor >ino>ai pentru asasinarea lui ,odreanu si a celorlali camaraBi; la 26%2# noiembrie au 7ost ucisi 5irgil 4adgearu. !. lorga. precum si ali 6& de Anali demnitari a7lai An Anc3isoarea Hila>a. 1dept al ordinii si legalit?ii. 1ntonescu a obinut acordul lui :itler penti2i a%i Anl?tura pe legionari de la putere. /a r@ndul lor, acestia au pus la cale un *puci+ Ampotri>a lui 1ntonescu. ,on7runtarea a luat 7orme >iolente, An Bilele de 21%2$ ianuarie 1"&1. ;up? Anl?turarea legionarilor de la putere. 1ntonescu a constituit un gu>ern de ..militari si te3nicieni+. ,onstituia a r?mas suspendat?, partidele politice % diBol>ate. .egimul politic, din perioada iNinuarie 1"&1 %august 1"&&, a>ea un caracter totalitar '1ntonescu a7irm@nd c? *totalitatea+, adic? naiunea, primeaB? asupra indi>idului), An acea perioad?, aproape toate statele europene a>eau regimuri autoritare impuse de starea de r?Bboi; democraia nu mai puten 7unciona nici m?car An 4area Britanic, recunoscut? pentru >ec3imea si tradiia acestui regim politic. 8artidele politice, desi erau diBol>ate, si%au putut continua, An anumite limite, cu Ang?duina ui 1ntonescu, acti>itatea. !ee6is@nd parlament, gu>ernarea era asigurat? prin decrete%lege semnate de generalul 'de la 21 august 1"&1, maresalul) 1ntonescu. 1ntisemitismul a de>enit politic? de stat, un num?r Ansemnat de e>rei 'circa 12&.000) pierB@ndu%si >iaa pe parcursul celor patru ani de gu>ernare antonescian?. 2otusi, 1ntonescu nu a aplicat *soluia 7inal?+, cerut? de :itler, ast7el c?. la s7@rsitul con7lagraiei, An .om@nia tr?ia cea mai numeroas? comunitate e>reasc? din Europa. ;esi situaia general? a .om@niei a 7ost pro7und a7ectat? de r?Bboi, >iaa economic? s%a redresat dup? pierderile teritoriale din >ara anului 1"&0. Cu>ernul si%a concentrat atenia spre AnBestrarea armatei si sporirea 20(

bunurilor de prim? necesitate. n 7apt .om@nia a 7ost una dintre puinele ?ri din Europa, participante la r?Bboi, An care nu s%a Anregistrat o criB? alimentar?, An consecin?, >iaa de Bi cu Bi a oamenilor se des7?sura aproape normal, 7apt ce uimea pe muli str?ini care >iBitau .om@nia, Ansusi :itler repros@ndu%i lui 1ntonescu 7aptul c? *An Bucuresti se bea sampanie+, An timp ce germanii nu a>eau unt de pus pe p@ine. 5iaa cultural? a continuat s? se des7?soare la cote Analte, teatral si cinematogra7ul bucur@ndu%se de o larg? audien?. 1u 7ost publicate lucr?ri 7undamentale de istoria literaturii rom@ne 'C. ,?linescu), 7iloso7ic '8.8.!egulescu, !icolae Bagdasar, /ucian Blaga) etc. 0biecti>ul esenial al politicii lui on 1ntonescu a 7ost re7acerea granielor .om@niei, s7?r@mate An 1"&0. An acest scop, la 22 iunie 1"&1, el s%a al?turat Cermaniei An lupta Ampotri>a <niunii So>ietice, iar la 2# iulie 1"&1, Basarabia si nordul Buco>inei au 7ost reintegrate An .om@nia. /a solicitarea lui :itler, maresalul 1ntonescu a acceptat continuarea r?Bboiului dincolo de !istru. ;up? catastro7a de la Stalingrad '7ebruarie 1"&$), liderii politici rom@ni % at@t cei din opoBiie, c@t si cei a7lai la putere % au iniiat tratati>e diplomatice, >iB@nd scoaterea .om@niei din r?Bboi si Anc3eierea armistiiului cu !aiunile <nite. !egocierile nu au dat nici un reBultat, Antruc@t 4area Britanic, S<1 si <.SS deciseser? ca Cermania si aliaii s?i s? capituleBe necondiionat An 7aa !aiunilor <nite. ;e asemenea, cele trei mari puteri con>eniser? ca <niunea So>ietic? s? aib? *cu>@ntul 3ot?r@tor+ An pri>ina statelor din Bona central? si sud%est european?. 8rin lo>itura de stat de la 2$ 1ugust 1"&&, iniiat? de regele 4i3ai, cu spriFinul principalelor partide politice '8!=, 8!/, 8S; si 8,.), .om@nia a iesit din r?Bboiul purtat al?turi de Cermania si s%a al?turat !aiunilor <nite. Cu>ernul so>ietic *nu a luat act+ de cele petrecute la Bucuresti si a continuat s? considere .om@nia un stat inamic, p@n? la 12 septembrie, c@nd s%a Anc3eiat armistiiul. ,on>enia de armistiiu consemna ocuparea .om@niei de c?tre so>ietici; Analta ,omisie 1liat? de ,ontrol, cu sediul la Bucuresti, controla, practic, Antreaga >ia? economic?, social?, politic? si cultural? din ara noastr?. 1ctul de la 2$ august 1"&& a a>ut o mare importan? internaional?, a marcat pr?busirea 7rontului german din Balcani, a 7acilitat o7ensi>a so>ietic? si a dus a scurtarea r?Bboiului An Europa. ;ictatul de la 5iena din $0 august 1"&0 a 7ost anulat, dar Basarabia si nordul Buco>inei au 7ost integrate <niunii So>ietice, iar,adrilaterul a r?mas la Bulgaria. ,a urmare a Anelegerilor secrete Antre 4arile 8uteri aparin@nd coaliiei !aiunilor <nite, la s7@rsitul r?Bboiului <niunea So>ietic? si%a impus, treptat, propriul ei regim politic An statele a7late An Bona sa de in7luen?- Bulgaria, .om@nia, 8olonia, <ngaria, ,e3oslo>acia, precum si An
209

1lbania, ugosla>ia, partea de r?s?rit a Cermaniei. /a 6 martie 1"&5, An .om@nia s%a instalat gu>ernul <democrat-+o+ularD= condus de dr. 8etru CroBa; la 1" noiembrie 1"&6. 7oiele gu>ernamentale si%au asigurat >ictoria An alegerile parlamentare; la 2" iulie 1"&#, a 7ost diBol>at principalul partid din opoBiie '8artidul !aional%=?r?nesc), iar la $0 decembrie 1"&#, regele 4i3ai a 7ost ne>oit s? abdice. .om@nia r?m?sese ultima ar? din aceast? Bon? a Europei cu un regim monar3ic. ;e alt7el, An acel an, 20 de state europene a>eau regim republican si numai 11 erau monar3i. e) So/ieti0are si .eso/ieti0are 1u urmat patru decenii de re;im socialist totalitar, n 1"&( .om@nia a>ea o populaie de 1&,( milioane locuitori, dintre care (#.&G >orbitori de limba rom@n?, (,6G de mag3iar?, 2,1G de german? etc. ;in 7ebruarie 1"&( s%a instituit sistemul de gu>ernare prin partidul unic, a 7ost admis? o singur? ideologie 'mar6ist%leninist?); s%a trecut la naionaliBarea industriei, b?ncilor, miFloacelor de transport etc. <lterior, au 7ost trecute An proprietatea statului spitalele, cinematogra7ele, o parte a spaiului locati>, An 1"&", s%a adoptat planul de colecti>iBare a agriculturii, care s%a Anc3eiat An 1"62. E>oluia economiei naionale a 7ost determinat? de concepia 8artidului 4uncitoresc .om@n. Statul a concentrat An m@inile sale Antreaga a>uie naional?, 7apt care i%a permis s? realiBeBe mari in>estiii. 1cestea au 7ost Andreptate mai ales spre industrie, ast7el c?, pe Antreg cuprinsul ?rii, au ap?rut mari uBine si combinate, care asigurau prelucrarea superioar? a materiilor prime, precum si angaFarea celei mai mari p?ri a 7orei de munc?. /a miFlocul anilor Nc$, .om@nia a de>enit o ar in.-strial, aceast? ramur? a economiei a>@nd cea mai mare contribuie la 7ormarea produsului social si a >enitului naional. n anii N#0, s%a trecut la construirea unor mari comple6e agroBoote3nice, organiBate pe principii industriale, dup? modelul american. 8entru satis7acerea ne>oilor de locuine s%au construit, An aproape toate orasele, cartiere noi, cu blocuri de patru%Bece etaFe; apartamentele erau repartiBate gratuit *oamenilor muncii+. /a s7@rsitul anilor N50, s%au des7iinat ta6ele scolare, An>??m@ntul de>enind gratuit de la scoala primar? p@n? la uni>ersitate. S%au construit scoli, spitale, case de cultur?, *centre ci>ice+ etc. 1 7ost lic3idat anal7abetismul, au 7ost eradicate boli sociale, precum malaria si pneumonia, s%a realiBat electri7icarea ?rii, a sporit ni>elul de cultur? si de ci>iliBaie al tuturor cet?enilor .om@niei. An plan social, Antre 1"&(%1"5$. s%a promo>at o politic? e6trem de dur? 7a? de burg3eBie si mosierime, considerate *clase reacionare si e6ploatatoare+. ,et?enii aparin@nd acestor categorii sociale au 7ost e6propriai, iar
210

muli dintre ei trimisi An Anc3isori. Statul a promo>at o politic? de *ni>elare+ a >eniturilor, stabilindu%se prin lege proporia de 5-1 Antre >eniturile cele mai mari si >eniturile cele mai mici. ;eosebit de a7ectat? a 7ost ?r?nimea; pierB@ndu%si p?m@ntiii, o bun? parte a acesteia a 7ost ne>oit? s? ia drumul oraselor, angaF@ndu%se An 7abrici, pe santiere de construcie etc., Antruc@t c@stigurile realiBate An Cospod?riile 1gricole ,olecti>e 'de>enite, An 1"66, ,ooperati>e 1gricole de 8roducie) erau 7oarte mici. 4uli ?rani, de>enind muncitori, au primit locuine An oras, sc3imb@ndu%si statutul social, Antre 1"&(%1"5$, s%a des7?surat o campanie e6trem de dur? Ampotri>a *intelectualit?ii burg3eBe+. 8rincipala acuBaie era aceea c? promo>ase naionalismul si a>usese o atitudine antiso>ietic?. Sub conducerea trio%ului 1na 8auDer% osi7 ,3isine>sc3i%/eonte .?utu s%a des7?surat o aciune de epurare a intelectualilor *burg3eBi+ din toate instituiile publice, An primul r@nd, din An>??m@nt. n locul lor au 7ost adusi tineri scolii An <niunea So>ietic?, educai An spiritul *internaionalismului proletar+. ;up? 1"60, s%a Anregistrat o tendin? de re>enire la >alorile naionale, inclusi> prin *recuperarea+ unor personalit?i, reintegrate An institute de cercetare si uni>ersit?i. 8entru intelectualii rom@ni, Angr?direa libert?ii de g@ndire si e6primare, impunerea unei ideologii o7iciale, limitarea dreptului de c?l?torie An str?in?tate au constituit di7icult?i maFore An calea propriei realiB?ri. 2otusi, An>ing@nd numeroasele greut?i, acestia au continuat s? Ambog?easc? patrimoniul stiinei si c-lt-rii naionale si uni>ersale, Antre acestia- medicii ,. . 8ar3on, 1na 1sian, ;aniel ;anielopolu, 23eodor Burg3ele; matematicienii 2udor 5. lonescu, Crigore ,. 4oisil, 4 iron !icolescu, ;an Barbilian; specialistii An stiine te3nice Elie ,ara7bli, 0cta> ;oicescu; istoricii ,onstantin ,. Ciurescu, 1ndrei 0etea, ;a>id 8rodan; scriitorii 4i3ail Sado>eanu, 2udor 1rg3eBi, 4arin 8reda, Eugen Barbu, !icolae /abis, 4arin Sorescu, !ic3ita St?nescu; criticii si istoricii literari Ceorge ,?linescu, 2udor 5ianu, 8erpessicius; pictorii ,orneliu Baba, 1le6andru ,iucurencu, on 2uculescu; sculptorii C3eorg3e 1ng3el, on rimescu; regiBorii /i>iu ,iulei, /ucian 8intilie- actorii /ucia SturBa%Bulandra, Crigore 5asiliu%Birlic, .adu Beligan; muBicienii Ceorge Ceo Mescu, losi7 ,onta; ar3itecii 0cta> ;oicescu, ,eBar /?B?rescu etc. ,3iar An condiiile restriciilor impuse de regim, muli dintre acestia au participat la con7erine si congrese internaionale, la concursuri si 7esti>aluri, obin@nd succese notabile. (iaa politic intern? a cunoscut o perioad? de crunt? represiune Ampotri>a ad>ersarilor regimului '1"&(% 1"5$), dar si de rela6are '1"60%1"#&). 2imp de un deceniu '1"&6%1"56), 7oarte muli rom@ni au tr?it cu

sperana c? <n curnd $in americani"G care a>eau s?%i elibereBe de sub ocupaia so>ietic?. ;e aceea, unii dintre ei s%au angaFat Antr%o energic? lupt? Ampotri>a regimului si a ocupanilor so>ietici, inclusi> printr%o reBisten? armata An muni. E>enimentele din <ngaria, din 1"56, c@nd 0ccidentul nu a inter>enit pentru a ap?ra poporul din aceast? ar?, care se ridicase Ampotri>a ocupaiei so>ietice, i%au con>ins pe rom@ni c? *americanii+ erau Anelesi cu so>ieticii asupra Amp?ririi s7erelor de in7luen? si de dominaie a lumii. 1 urmat o *Amp?care+ Antre cet?eni si regim, muli dintre ad>ersarii comunismului de>enind *colaboraionisti+. /a r@ndul s?u. regimul de la Bucuresti a c?p?tat tot mai mult o <coloratur na,ionaleiD, mai ales dup? ce C3eorg3iu%;eF a reusit s?%1 con>ing? pe !.S.:ruscio> s? retrag? tmpele so>ietice din .om@nia '1"5(). ,M:eclara,ia= 8artidului 4uncitoresc .om@n, din aprilie 1"6&, a 7ost interpretat? An 0ccident ca un act de independen? a ?rii noastre 7a? de <niunea So>ietic?. 1 unnat o perioad? An care .om@nia a de>enit e6trem de acti>? pe plan internaional, dob@ndind un real prestigiu, An 1"6#, ministrul de e6terne, ,orneliu 4?nescu, a 7ost ales presedintele 1dun?rii Cenerale a 0!<. An 1"6(, !icolae ,eausescu a condamnat energic inter>enia trupelor a cinci state membre ale 2ratatului de la 5arso>ia An ,e3oslo>acia. Se cu>ine menionat 7aptul c? .om@nia a 7ost prima ar? socialist? 'dup? <.SS) care a stabilit relaii diplomatice cu ..F. Cermania, a 7ost singurul stat membru al 2ratatului de la 5arso>ia care nu a rupt relaiile diplomatice cu sraelul dup? r?Bboiul de sase Bile '1"6#) si a contribuit la realiBarea p?cii Antre srael si Egipt, An 1"#(. ,apitala .om@niei a 7ost >iBitat? de cele mai mari personalit?i politice ale >remii 'presedinii S<1. Franei. Cermaniei, <.SS. ..8. ,3ineBe, taliei etc.), iar !icolae ,eausescu a 7ost Ant@mpinat cu toate onorurile la Tas3ington, 8aris. Bonn, 4osco>a, BeiFing, /ondra, ,airo, 2el 1>i>, !e9 ;el3i etc. Bucur@ndu%se de Ancrederea 0ccidentului, .om@nia a reusit s? obin? importante Amprumuturi e6terne, pe baBa c?rora si%a rete3nologiBat economia, An special industria, An anii N60%N#0, .om@nia producea tractoare, a>ioane, elicoptere, autoturisme, locomoti>e electrice, tele>iBoare, combine de recoltat cereale, turbine 3idroelectrice, caBane cu abur, oeluri speciale %cele mai multe sub licen? % la ni>elul te3nicii mondiale. E>oluia poBiti>? a politicii interne si e6terne a .om@niei s%a diminuat treptat, pe m?sur? ce c-lt-l personalitii lui !icolae ,eausescu lua amploare, An 1"(0, presedintele !. ,eausescu a decis ca .om@nia s?%si ac3ite rapid si integral datoria e6tern?, pentru a nu mai o7eri statelor capitaliste prete6tul de a se amesteca An treburile sale interne, mai ales An
212

leg?tur? cu respectarea drepturilor omului. 1ceast? 3ot?r@re, care s%a aplicat Ancep@nd cu 1"(1, a a>ut consecine catastro7ale pentru poporul rom@n; s%a trecut la un e6port masi>, inclusi> al produselor de prim? necesitate, 7apt ce a creat o gra>? criB? alimentar? si energetic?. Starea de nemulumire s%a generaliBat, iar dorina ca !icolae ,eausescu s? 7ie Anl?turat din 7runtea partidului si a statului a de>enit tot mai >ie. An 7orme di>erse % Ancep@nd de la bancuri si poeBii cu aluBii critice la adresa regimului, si p@n? la trimiterea de scrisori si di7uBarea lor la posturile de radio *Europa /iber?+ si *5ocea 1mericii+ %rom@nii Asi e6primau dorina de a lic3ida regimul socialist%totalitar. ,riBa acestui regim a de>enit tot mai e>ident? la miFlocul anilor N(0, ea 7iind puternic alimentat? de sc3imbarea raportului de 7ore pe plan mondial. <niunea So>ietic? a intrat Antr%un declin dramatic, iar Ancercarea lui 4i3ail S. Corbacio>, instalat la putere, An 1"(5, de a redresa situaia a esuat. Faptul c? liderul de la Vremlin a declarat c? <.SS nu >a mai inter>eni cu 7ora An statele socialiste %pentru a susine un anumit regim sau pe anumii lideri poliiei % a contribuit la ampli7icarea misc?rilor democratice din aceste state.

7) .e>oluie si re7orm?
An 1"(", s%a declansat o miscare a>@nd la baB? .+rinci+iul dominoit*t=, adic? Anl?turarea, r@nd pe r@nd, a regimului totalitar din statele europene, An .om@nia, >alul sc3imb?rii a aFuns An decembrie 1"(", c@nd sute de mii de rom@ni au iesit An strad?, cer@nd Anl?turarea lui ,eausescu si libertate. ;ictatorul a 7ost ne>oit s? abandoneBe puterea, la 22 decembrie, iar la 25 decembrie, dup? un simulacru de proces, a 7ost condamnat la moarte si e6ecutat. .e>oluia din .om@nia a luat o 7orm? >iolent?, s@ngeroas?, peste o mie de oameni pierB@ndu%si >iaa. E>enimentele din decembrie 1"(" r?m@n Anc? *An cea?+; 7oarte contro>ersat? este mai ales problema *teroristilor+, care puteau s? trag? *din orice poBiii+, 7?c@nd numeroase >ictime, dar care nu au 7ost identi7icai. ;e asemenea, nu se poate spune cu certitudine care este cauBa real? a 7aptului c? !.,eausescu a 7ost singurul se7 de stat din 7ostul lag?r socialist care a s7@rsit An 7aa plutonului de e6ecuie. E6ist? multe Antreb?ri 7?r? r?spuns- S? 7i 7ost aceasta o replic? pentru s7id?rile la adresa <niunii So>ietice si a 0ccidentului, mai ales. din ultimii ani ai *epocii ,eausescu+_ S? 7i 7ost pedeapsa *meritat?+ pentru ac3itarea integral? a datoriei e6terne a .om@niei 'An aprilie 1"("), prin care el urm?rea s? Ampiedice orice amestec str?in An treburile interne ale .om@niei_ S? 7i 7ost geloBia pentru prestigiul internaional pe care%1 dob@ndise, An anii N#0_ S? 7i 21$

7ost o lecie pentru toi cei care ar mai promo>a naionalismul ca politic? de stat_ S? 7i stiut el prea multe si de aceea a trebuit Ampiedicat s? >orbeasc? An timpul unui proces autentic_ Sau poate s? nu lase m?rturiile sale asupra celor pe care i%a cunoscut de%a lungul timpuluiN_ 8e de alt? parte, cum se e6plic? 7aptul c? .e>oluia rom@n? a 7ost transmis? *An direct+ la tele>iBiune, iar mass%media occidental? si%a 7ocaliBat atenia spre cele petrecute la Bucuresti_ S? e6iste >reo leg?tur? cu 7aptul c? e6act An acele Bile a a>ut loc o inter>enie a S<1 Antr%o ar? latino%american?, An urma c?reia au murit aproape 20.000 de oameni_ Sau poate s? se arate c@t de s@ngerosi si primiti>i sunt rom@niiN_ 1ceste Antreb?ri, si multe altele, Asi >or a7la r?spunsul peste muli ani, c@nd principalii actori politici din 1"(" nu >or mai 7i An >ia? si c@nd se >or desc3ide ar3i>ele secrete din .om@nia, din .usia, S<1, Frana etc. ;up? 1"(", .om@nia % ca si celelalte state 7oste socialiste din Europa % a cunoscut o perioad? de tranBiie de la dictatur? la democraie. 1 7ost un proces comple6 si mult mai di7icil dec@t si%au imaginat cei care au salutat cu entuBiasm *lic3idarea comunismului+, 7iind con>insi c? intraser? Antr%o eF Fc? de *bun?stare si 7ericire+. 1 7ost o gra>? iluBie, urmat? de o crunt? deBam?gire. n .om@nia, lupta politic? a luat, Anc? de la Anceputul lui 1""0, un curs >iolent, spiritul negati>ist % materialiBat An loBinca *Hos+W, lansat? de partidele din opoBiie si de o seam? de intelectuali, care s%au eriFat An singurii purt?tori de cu>@nt ai *societ?ii ci>ile+ % a dus la deBorganiBarea Antregii >iei economice si sociale. ,@te>a date statistice pot 7i semni7icati>e-

a 0tructura +o+ula,iei ocu+ate, +e acti$it,i economice, n 5222


Bara .om@nia Bulgaria <ngaria 8olonia Crecia Frana a!ricultura &2.# 26,6 1",1 1#.5 indu#trie 22,& 25,0 2#,& 25.1 15," 20,0 comer,, turi#m 1$,2 1#.1 15.2 2$,1 16.(

".(

#.1 &.#

-rodu#ul na,ional brut +e locuitor, n '((( Bara $aloarea n dolari 5.&&1 5.0#0 11.050 (.$"0 15.(00 2$.020

.om@nia Bulgaria <ngaria 8olonia Crecia Frana

8ara7raB@ndu%1 pe !ae lonescu, se poate spune c?, dup? 1"(", rom@nii au c@stigat dreptul ,? n?ure=, adic? s? critice pe oricine, inclusi> pe se7ul statului. ;ar 7oarte rapid, liderii politici s%au obisnuit cu <noul #ti%, ast7el c? >ec3iul adagiu <cinii latr, cara$ana mer!e nainte= a de>enit mai actual ca oric@nd. ,orupia s%a generaliBat, structurile ma7iote s%au in7iltrat An toate domeniile si, An special, An economie. Spiritul distructi> s%a mani7estat si An domeniile An>??m@ntului, stiinei si culturii, An procesul de diaboliBare a <re!imului ceau#i#t= s%a acreditat ideea c?, din cauBa cenBurii si a re7uBului <intelectualilor autentici= de a 7ace concesii comunismului, nu s%au publicat lucr?ri >aloroase, deoarece ele au 7ost p?strate <n #ertar+. ;up? mai mult de un deceniu, s%a constatat c? mult e>ocatele <cr,i de #ertarD nu au ap?rut, pentru simplul 7apt c? ele nu au e6istat. ,ei care au a>ut ce>a de spus An domeniul stiinei si culturii au g?sit modalitatea de a o 7ace si sub <$ec*iul re!im G 2ot ei sunt aceia care au asigurat, dup? 1"(", deB>oltarea An>??m@ntului, stiinei si culturii. E>ident, lor li s%au ad?ugat tinerii, 7ormai An ultimul deceniu si care do>edesc o real? dorin? de a7irmare An domeniul specialit?ii pe care o pro7eseaB?. mpostorii, e6trem de g?l?giosi, An anii N"0, Ancep s? 7ie marginaliBai. /a Anceputul secolului al YY%lea, .om@nia si%a ameliorat simitor statutul internaional. ;in ianuarie 2002, rom@nii pot c?l?tori An spaiul Sc3engen 7?r? >iBe, An noiembrie 2002 .om@nia a 7ost in>itat? s? adere la !120, iar negocierile de intrare An <niunea European? s%au accelerat, urm@nd ca acest obiecti> s? 7ie atins An 200#. .om@nia particip? la aciuni de meninere a p?cii An 17ganistan, raD, Voso>o si An alte Bone ale lumii, 7iind o component? important? la lupta Ampotri>a terorismului internaional, care a de>enit o constant? a >ieii internaionale dup? 11 septembrie 2001. /a scara istoriei, un secol nu repreBint? 7oarte mult. ;ar, An condiiile acceler?rii progresului te3nic, ale micsor?rii distanelor ca urmare a utiliB?rii intensi>e a miFloacelor de comunicaie modern? 'tren, automobil, a>ion si, An ultimii ani. nternet), ale intercone6iunilor si globaliB?rii, un secol de istorie poate *AnmagaBina+ e6periene si realiB?ri pentru care alt?dat? era ne>oie de sute si c3iar mii de ani. Secolul al YY%lea a 7ost pen tru rom@ni bogat An e6periene si realiB?ri, dar si An An7r@ngeri si insuccese. An 7ond. .om@nia a mers. An tot acest secol, *An pas cu Europa+, din care nu a Ancetat nici o clip? s? 7ac? parte. 8otri>it recens?m@ntului din martie 2002, .om@nia a>ea 21,# milioane locuitori, dintre care (",5G rom@ni si 10,5G minorit?i naionale '6,6G mag3iari, 2,5G igani etc.). ;incolo de unele insatis7acii, r?m@ne 7aptul c? .om@nia este un stat care, prin supra7a? si num?rul de locuitori, prin bog?iile sale materiale si spirituale, prin tradiia sa istoric?, are certe perspecti>e de a%si aduce propria contribuie la deB>oltarea general? a Europei si a lumii An secolul al YY %lea.
215

BIB7IO@RA?I) S)7)CTI(A

, Doc-mente Scurtu loan. Romnia #i Marile -uteri 9'(')-'(66:. Documente, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucuresti, 1""". Scurtu loan. Romnia #i Marile -uteri 9'(66-'(12:. Documente, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucuresti, 2000. Scurtu loan 'coordonator), 23eodora St?nescu% Stanciu, Ceorgiana 4argareta Scurtu, I#toria romnilor ntre anii '(')-'(12. Documente #i materiale, Editura <ni>ersit?ii din Bucuresti, Bucuresti, 2001. $, 7-crri I#toria romnilor, $oi. 3ili. Romnia ntre!it 9'(')-'(12:. ,oordonatorloan Scurtu, Editura Enciclopedic?, Bucuresti, 200$. Ciurescu ;inu ,., Romnia n al doilea r.boi mondial 9'(6(-'(18:. Editura 1 , Bucuresti, 1""". :obsba9n Eric, 0ecolul e7tremelor, Editura /ider. Bucuresti, K1""#L. Scurtu loan, 1le6andrescu on, Bulei on, 4amina on, Enciclo+edia de i#torie a Romniei, Editura 4eronia. Bucuresti, 2001. Scurtu loan, BuBatu C3eorg3e. I#toria romnilor n #ecolul \\, Editura 8aidea, Bucuresti, 1""". Soulet, Hean%Fran^ois, I#toria com+arat a #tatelor comuni#te din '(18 +n n .ilele noa#tre, Editura 8olirom, Bucuresti, 1""(. Stoica Stan, Dic,ionarul +artidelor +olitice din Romnia. '()(-522'. Editura 4eronia, Bucuresti, 2001.
216