,.

'

AŞEZAMÂNŢUL CULTURAL
ION. C. BRĂTIANU '. '. ,

XXXII

VIEATA SI OPER'A
, ,

. LUI

VINTILA I. C. BRAT UNU

vAzLrrE DE PRIETENII ŞI COLABORATORII SAI

BUCUREŞTI
IMPRIMERIIlE "INDEPENDENŢA", STR. R. POINCARE, 17
1936

www.dacoromanica.ro
 ASEZAMANTUL CULTURAL
ION C. BRATIANU
XXXII

VIEATA $1 OPERA
LUI

VINTILA I. C. BRATIANU
VAZUTE DE PRIETENII SI COLABORATORII SAI

NIF

BUCUREgI
IMPRIMERIILE INDEPENDENTA", STR. R. POINCARE, 17
1936

www.dacoromanica.ro
 VIEATA SI OPERA
LUI

VINTILA BRATIANU

www.dacoromanica.ro
VINTILA BRATIANU (1922)

www.dacoromanica.ro
 CUVANT iNAINTE
De aceea partidul liberal se va
nuandri totdeauna cu opera lui VIN-
TILA BRATIANU, cu infdptuirile sale
rodnice ei cu indrumeirile sale prevei-
zdtoare. I. G. DUCA
Cuvantare tinutA la eedinta
partidului N. L. In Decemvrie
19E0.

S'a zis ca pentru a se consolida valoarea oamenilor

mari, trebue sg existe o anumit5 perspectivg in timp,
aceasta mai ales pentru omul politic, fiindc5 adevaratul
bgrbat de stat gandeste si infgptueste mai ales pentru
viitor. Pentru a se vedea roadele activitaf ii politice ne-
gresit ca este nevoie sg se lase timpului a consfinti supe-
rioritatea acestei activirati.
Perspectiva aceasta pentru VINTILA BRATIANU s'a
creeat ins5 mutt mai de vreme de cat s'ar fi bgnuit.
Cinci ani au trecut de la moartea lui i sufletul roma-
nest, in millocul frgmantgrilor de azi, II chiamg, ii implorg
sa ving cu toatg austeritatea lui, cu toatg cinstea lui nein-
frant5, cu tot patriotismul sgu inflgarat, cu tot spiritul
sgu de mucenic, cu toatg neodihnita lui putere de munc5.
Asa de repede s'au adeverit prevederile lui i asa de
viguros se cere infgptuirea crezului sgu in vieata romaneas-
c5, in cat timpul necesar perspectivei, a fost considerabil
redus.

www.dacoromanica.ro
 Ce ar fi zis VINTILA BRATIANU? Ce ar fi facut el?
Sunt intrebari pe care le auzi neincetat de la multi prieteni
;i colaboratori ;i chiar de la adversari.
lath- de ce n'am volt sa lasam a se pierde una din di-
mensiunile perspectivei, dimensiunea reflectata in sufle-
tele celor ce au lucrat cu el ;i au invatat de la el.
Au gasit ace;ti prieteni li colaboratori acolo, in coltu-
rile cinstite al sufletului, franturi dragi din anii petrecuti
alaturi de el; simtiri ;i idealuri faurite impreuna... 5i au
a;ternut pe hartie: unii mai mutt, altii mai putin, dar toti
intr'un gand li suflet pentru a-i creea un monument mai
durabil de cat bronzul.
Ne-am grabit sa le culegem.
Dintre ace;tia unii au pierit eterna fie-le memorial
cum au fost inginerul Gh. Popescu, generalul Leonte, Al.
Cottescu ;i suntem mândri ca le-am cules ultimul lor
gad despre el.
Materialul adunat aci e mai valoros de cat documentele
din jurnale ;i monitoare, caci el este fotografia lui moral&
a;a cum s'a intiparit pe placa sufleteasca a prietenilor.
Nici o biografie, ori cat de savanta ar fi, n'ar putea sa
inlocuiasca aceste relatari intime ce se a;tern spontan in
scris.
Trasaturile mari ;i profunde ale sufletului lui VINTILA
BRATIANU se cristalizeaza in acest volum ;i se impletesc
cu linia de conduita a partidului national liberal a;a cum
au fixat-o ION C. BRATIANU, C. A. ROSETTI, ION I. C.
BRATIANU, etc.
Fericiti vor fi aceia cari vor voi sa inteleaga Ca: Moar-
tea nu este incetarea, ci liberarea energiei (Guesneysi
Myers Phantasms I, 231)
Avem credinta ca aceasta opera a colaboratorilor sai
reda intr'o justa masura descrierea viefii ;i activitatii ma-
relui disparut.
Acei cari nu I-au cunoscut, generatiile tinere in deo-
sebi, citind paginile acestui volum, vor intelege pentru

www.dacoromanica.ro
ce aceia cari I-au apropiat si au colaborat cu dânsul, I-au
considerat totdeauna ca pe unul din marii apostoli ai
Neamului.
In aceste pagini, tineretul va gási cel mai frumos si inSI-
1Stor exemplu de muncg, de munca urias5, rodnia si
DnestS, puss in serviciul Prii.
Vor mai invala c5 ori cat de grele si vitrege ar fi impre-
jurSrile ce star abate asupra Neamului nostru, nu exista
pentru conducStori un suport mai temeinic si mai puternic
de cat optimismul, optimismul darz, neinfrant si increde-
rea depling, nefgrmuritg, in mintea, in sufletul si in bratele
noastre.
*
* *

0 greutate in alcatuirea volumului de fai5 am intampi-

nat in ceeace priveste orânduirea materialului.
Daca fiecare colaborator ar ft scris numai despre un
anumit subtect sau fapt izolat, negresit ca. sistematizarea
Br fi fost mult usurata, fiindca totul star fi urmat conform
acestor subiecte speciale.
Fiecare a scris insa ce stia si cafe i-a spus inima despre
el... si au avut atata de spusl
Ce ordine s'S alegi intrtun noian de infgptuiri, intrto
imensitate de idei pe care omul acesta le-a conceput si
le-a inspirat?
Ni s'a pgrut ea ordinea cronologicS ar fi cea mai potri-
vita pentru insirarea faptelor, dar aceasta cu muItg apro-
ximatie, fiindca sunt articole care ing1obeaz5 mai multe
epoci din activitatea sa; stint altele care ii infatiseaza psi-
hologia, bazandu-se pe faptele viefii intregi si in sfarsit
unele reiau aceIeasi fapte.
Din aceasfa cauf a, plant)! cronologic va avea aspectul
infinitelor unde eterice ce se intrefes in spa fiu, pgstra-
du-si fiecare caracterul, ca si sufletul unic al lui VINTILA
BRATIANU rupt din aceasta energie creatoare a oamenilor
rnari.

www.dacoromanica.ro
 Articolele de psihologie le-am grupat dupg cele ce
descriu faptele politice, in ordinea affabeticg a numelor
de a utori,
Cum ri5man desele repetitiuni ce se intSInesc 'in cele
mai multe articolel
Noi am respectat articolul in intregime cu riscul de a
repeta idei li fapte care le-a mai cuprins si altul, fiind
convin0 cg, desi sunt aceleasi, ele irribraca' totusi forme
deosebite dupa" inspiratia si sufletul aceluia ce le interpre-
teazg, iar pe de alta parte ne-am zis ea' a reveni asupra
celor giindite i sgvârsite de VINTILA BRATIANU, nu poate
constitui o cull* dupe' cum nu este cuIp5 repetarea rugg-
ciunilor in biserica'.
Suntern deplin incredintati, cu cat trece timpul, ca idea-
lurile si faptele lui VINTILA BRATIANU forrneaz5 si vor
forma Crezul de totdeauna al Romani lor.

COMITETUL

www.dacoromanica.ro
----,..--..,
 1

Din vieata lui Vint la BrAtianu

Copilaria si studiile
de George Marinescu 1)

In 1867 familia Ion C. Bratianu se mutd dela

Florica in Bucure§ti, pentruca tatal sa fie in contact
cu viata politica care il absorbea atat i la care lua
parte ca ministru al Orli.
Aci se näscu Vintild Bratianu, in casa de pe ulita
Herastraului (azi calea Dorobantilor 3), in Septem-
vrie 1867. Era al cincilea copil dupd Florica, Sabina,
Ionel §i Dinu.
Tatal in vremea aceea, cutreera Europa dela Na-
poleon al III-lea la printul Anton de Hohenzollern
pentru interesele Orli.
Mama, singura ca mai totdeauna, nu e ajutata in
in greutdtile sale casnice deck de cumnata sa,
mama Anica", pe care o iubea mai mult deck pe
o mama §i de prietenele nedespdrtite: d-nele Tras-
nea §i Ana Davi Ila.
Pe copil il botezd Alexandru Golescu, papa Go-
lescu" al familiei Bratianu sau sfantul" cum il
numeau altii pentru firea lui extrem de buna.
In 1869, cand tatal pärasi ministerul pentru 7
ani, plecara iar4 la Florica, de unde nu se mai

1) Profesor, Director al 4egrnantului cultural I. C. Brätianu.

www.dacoromanica.ro
 2

intorc decat in 1877, fiindca nu mai aveau mijloace

sa ling casd in Bucuresti.
Prietenii lui Ion Bratianu, ca sag aibà mereu in
mijlocul lor, au insistat si el a inchiriat un mic a-
partament in str. Popa Tatu, unde se intalneau cu
totii si unde gazduia si pe cei ce veneau din pro-
vincie.
In decorul minunat al vaii Argesului, in farmecul
negrait de dulce al viei si casei de la Florica, din
care familia Bratianu isi extragea puterea de vieata
familiard si dragostea de pamantul romanesc, creste
Vintild pand la 10 ani.
Din scrisorile mamei Care tata se vede cd era un
copil dragalas de tot. Mai era si Praslea dintre
baieti, asa cd toti erau cu ochii pe el.
Dupd ce pleca tata la Bucuresti, el cu hainele
tax* dupà dansul, il cauta peste tot, scancind me-
reu si cerandu-1 cu insistenta : Tata, con ; tata con".
Cand veneau mosafiri la vie, särea ca o veverita
pe genunchii tuturor, intr'o veselie nespusa ; el
mangaie cu firea-i voioasa pe mama in ceasurile de
singuratate de la Florica, destul de numeroase.
Impreund cu Dinu el forma grupa a doua a co-
piilor, cea d'intai fiind formata din Sabina si Ionel.
In lipsa mamei, Sabina e regenta copiilor. In
prima scrisoare, pe care o scrie mamei (avea atunci
7-8 ani) plecata la Bucuresti, ea reclama pe Vintila
cd nu vrea sa-si imbrace cojocul si sortul si o in-
fruntd, plimbandu-se mandru, cu mainele in buzu-
narele pantalonilor.
Cand incepe sa-si exteriorizeze sufletul, apare ca
o fire sensibild, duioasà. Mama scrie tatalui ca la
Bughea, unde se dusese sd-si facd viligiatura, 1-a
gasit plangand pe malul apei singur si dezolat de
absenta lui.
Ion Brdtianu, logofátul", cum ii placea sa se in-

www.dacoromanica.ro
 3

tituleze in scrisorile catre sotie,cu lacrdmile in o-

chi de sigurpromite cd va scrie o povestire: Aven-
turile lui Vintil5 la 4 ani, in amintirea acestei scene
de o extrema duio§ie copildreasca.
La Florica, cu institutori din Pite§ti, cu institu-
trita elvetiana §i sub supravegherea mamei, Inv*"
el primele trei clase primare ca toti ceilalti frati
mai mari, iar pe a 4-a o face la Bucure§ti, tot in
casa, cand tatal i§i reia ministerul in 1876.
Era pe timpul rázboiului de independenta. In jo-
Curile lor copilare§ti de-a razboiul, Vintila judeca
lucrurile altf el decat ceilalti. Pe el dobandirea in-
dependentei nu-1 intereseazd cleat din punct de
vedere financiar : Nous ne donnerons plus nos
argents aux Turcs".
Viitorul economist §i financiar i§i f dcea debutul
§i nu degeaba tata il porecle§te precupetul" pentru
chibzuinta §i economia lui.
Infra la liceul Sf. Sava ca §i cei doi frati mai
mari. Pe atunci liceul se gasea pe malul Dambo-
vitei, cam prin dreptul palatului de justitie.
Intr'o matricola din 1879-81, singura ramasa in
arhiva liceului, caci a fost distrusd in timpul ocu-
patiunii din 1916-18, il gäsim inscris in clasa II
(1879-1880) §i a III (1880-1881) .Din notele obti-
nute se vede ca in clasa a II-a obtinuse note mari
la studiile literare (8-10) ; la matematici are numai
7 ; desenul singur e notat cu 6.
In clasa III-a, mentinandu-§i situatia bund la
partea literard se ridica la matematici 'Dana la 9,
dar la desen oscileaza intre 4 §i 5.
Ca sa-§i completeze aceastd lipsà, ia lectii de
desen, acuarela §i modelaj cu sculptorul Georgescu
care a dat lectii i fetelor. Chiar la Paris, vazand
cerintele mari ale colii pentru desenul geometric,
a trebuit sd ia lectii speciale spre a se pune la cu-

www.dacoromanica.ro
 4

rent cu exigentele prof esorilor, iar cand vine in

tara il mai ajuta i sora sa mai mica Pia, gargo-
nul lui, cum se intituleaza cu mandrie cd are un
frate asa de savant la Scoala Centrald din R-Aris.
Desi elev excelent in liceu, are totus o eclipsa in
mersul studiilor, cum se intampla mai tuturo7 co-
piilor.
Intr'un an mama fiind singura i necajita cu cele
doua fete, Sabina si Pia, gray bolnave de friguri, se
imprieteneste cu un coleg Florescu, nu prea orto-
dox in silinta i purtare i incep sà cutreere pano-
ramele din campul lui Duca (unde azi e ministerul
de lucrdri publice), patinajul si boschetele soselei
Kiseleff.
Aceste distractii i-au adus o scadere simtitoare a
notelor.
Severitatea tatalui a pus insa repede pe drumul
normal aceasta copilareasca dorinth. El vedea cu
durere rezultatele putin imbucuratoare ce ddduse
educatia prea liberd din alte familii si de aceea ia
mäsuri drastice.
Tanarului Vintild i se interzice timp indelungat
a-si mai sdruta pãrinii, inainte de a se duce la
culcare. Sufletul sau sensibil a fost asa de dureros
atins de aceasth pedeapsa, incat ajunge cel d'intai
din clasà, iar bacalaureatul ii trece cu felicitàrle
juriului, spre mandria familiei intregi.
Munca asidua la scoala nu-i rapeste insd nimic
din delicatetea sufletului sau care, desi ascunsd
pentru cei strdini, rasare foarte accentuata in scri-
sorile catre ai sai.
Cat de indurerat ramane el la Bucuresti, in du-
minica din Ianuarie 1885, cand nu se poate repezi
la Florica sà asiste la nunta surorei sale Sabina,
din cauza examenului ce i se fixase tocmai atunci !
Obida sufleteasca si-o exprima in scrisoarea cdtre
mireasä :

www.dacoromanica.ro
 5

Iata cea mai mare sarbatoare a noastra la

care nu pot asista. Imi pare rau din suflet ca la
aceasta &à fim 2 lipsa (Ionel era la Paris) caci
sper sa joc 0 la a Piei mici ! Poate ca aceste tim-
puri din urmà te-am cam necdjit, dar nu te in-
sori deck odata, §i cu aceasta trebuie toate ui-
tate (19 Ianuarie 1885)".

Moartea lui C. A. Rosetti ii framanta sufletul in

mod cu totul neobisnuit la aceasta varstä, desi
atmosfera de calda prietenie intre Papa Rose" si
tatal sau se racise mult in ultima vreme. Ii scrie
lui Ionel intre altele :
Cand a fost mai trist, a fost atunci cand tata,
nenea Tache, Ion Ghica 0 Beizadea Mitica, au dat
cosciugul jos. Multä lume cunoscuta §i necunos-
cuta n'a putut sa-§i tie plansul 0 a fost o jale
universala...
Azi pentru intaia oara am vazut cu ochii ade-
vArat ce e moartea: cate lucruri nu se distrug
odata cu ea ! i ce mult a§ vrea sa crez Ca in cer
ne vom intalni cu cei ce i-am iubit. Dar §tiu bine
ca nu e nimic din aceasta 0 cu moartea odata se
stinge totul. Ce consolatiune mare trebuie sä alba
cei ce cred in vieata viitoare, unde se vor intalni
cu cei morti ! (10 Aprilie 1885)".

Avea atunci 18 ani. Ce rezonante sufletesti avea

acest tanar la o varsta cand deobicei tineretea
sburda spre fericiri imaginare. El se coboara inaun-
trul sau si scoate aceste accente de adanca filosofie.
Imi vine sä cred ca puternica impresie ce i-a
lasat moartea lui Papa Rose va da temperamen-
tului sdu acea coloratura sobrd, nepatrunsa de
ochiul nedeprins sa vada adancurile firii omenesti.

www.dacoromanica.ro
 6

Dupa marturisirile celor ce I-au cunoscut in inti-

mitate, el socotea ca o prof anare sa-si comunice
altora sentimentele ce-i famantau adanc fiinta. Era
ceeace numesc Englezii, un selfgouvernement".
De aceea accentele lui de sentimentalism apar
mai mult tragice, deck normale. Cuvintele spuse
unui prieten (dr. Creanga) cand acesta ii reprosa
dece nu-si ia sotia in Moldova in timpul retragerii,
sunt o proba evidenta : Se rupe tara in doua, imi
rup si eu sufletul in doua" !
Lui Vintild ca si tuturor fratilor si surorilor ii
plac excursiunile. A fost foarte incantat in prima
excursie pe care o face cu mama, Sabina, Dinu,
Laura in muntii Valcii, cu care ocazie vede M-rele
Horezul, Arnota, M-rea dintr'un lemn, Bistrita in
1881.
Gustul vanatorii, pe care 1-a avut continuu, e in
legatura cu iubirea de natura in mijlocul careia
gasea multumire .
Moartea 1-a surprins in mijlocul parcului &au
dela Mihdesti, ca o suprema consolare de lumea
care nu-i intelesese sufletul lui mare.
Caii, cainii de vanatoare ii formeaza o preocu-
pare continua cat e acasà, iar in strainatate nu
pierde niciodata din vedere a intreba de ei si a-i
recomanda tuturor sa-i aibe in grije
Copilaria lui Vintila Bratianu trece repede,
poate mai repede ca a altor copii.
Dupa terminarea liceului, incep sa-1 ingrijeascd
gandurile viitoarelor studii la Paris. Continuu cere
carti de studiu dela Ionel ; il intreaba mereu prin
scrisori despre felul chestiunilor la cari tin prof e-
sorii francezi in special.
Pe amicul Vasescu, de cate ori il vede, il intreaba
indelung despre valoarea scolilor: Politehnica si
Centrala.

www.dacoromanica.ro
 7

Preocuparea de cdrturarie a lui Vintilä Bratianu,

de altmintrelea comuna fratilor i surorilor Bra-
tianu, se vadqte din bucuria cu care anuntd pe
Ionel la Paris cd a descoperit la un anticar : Biblia
lui Serban, Psaltirea lui Dosoftei i alte carti rare,
despre importanta carora d'abia incepuse sa se vor-
beasca. Cu banii lui §i-a facut o bibliotecd bogatä
pe care apoi a läsat-o la Florica, pe langd biblio-
teca cea mare.
In 1885 tata Ii ia cu sine la Marienbad. Se opresc
la Sinaia, unde sunt invitati de Rege la masa'. Era
prima ie§ire in lumea mare, alaturi de tatal sdu,
primul ministru al tarn.
Este ap de emotionat, incat primul gand la in-
trarea pe up castelului, a fost : De n'a§ intalni
pe Suverani acum, ca sa-mi pot reveni putin din
uluiald" !
Tulburarea Ii trece insà repede, cand Regele §i
Regina se poarta cu el cu o mare afabilitate. Regele
Ii arata o ma§ina muzicald care suna ca o orchestra
intreaga i Ii invitä sà joace impreuna o partidd de
biliard. El, modest, fiindcd nu §tia prea bine sa
joace, raspunde ca nu tie de loc.
Scrie apoi cu mandrie mamei :

Regele mi-a dat mama de douà ori la plecare,

iar Regina mi-a spus Ca sperd a ma vedea mai des
la Palat". (21 lulie 1885).

La Marienbad se simte foarte bine langà tatal sdu

§i ii este de mare ajutor in timpul curei.
Ion C. Bratianu, in marea-i intelepciune, cautd
sd-1 distreze in acest timp qi cand e nevoit sa alba
intrevederi politice cu diplomati streini, 11 trimite
sä viziteze cu amici de-ai sai : Koenigswart, Carls-
bad, Praga, Berlin.

www.dacoromanica.ro
 8

La Praga se opresc mai mult timp si are ocazie

sa admire palatul regilor Boemiei, unde il intere-
seaza arhitectura, mobila veche, orologiul cu 12 a-
postoli. Descrierea locurilor vazute si legatura cu
evenimentele istorice petrecute acolo, formeaza su-
biectul multor scrisori catre frati si surori.
Tatal ii simte lipsa si daca n'ar fi fost dorinta de
a-1 distra si a-1 initia in cunoasterea civilizatiei ma-
rilor taxi europene, desigur ca nu 1-ar fi lásat de
langa dânsul, atat se simtea de bine sub ingrijirile
lui atente.
Toamna si iarna lui 1885 sunt rezervate serviciu-
lui militar de 6 luni, cum faceau atunci bacala-
ureatii.
Ca si Ionel, face stagiul la artilerie si are oca-
zia sa asiste la experientele ce se fac cu tunurile din
cupolele forturilor construite de curkid de genera-
lul Brialmont, in jurul Bucurestilor. Acum se con-
vinge ca materialul francez este superior celui
german.
Când obtine gradul de brigadier al bateriei II-a,
scrie cu mandrie lui Ionel :
Acum timpurile s'au schimbat si nu ni se cere
cleat inteligentà si pricepere. Examenul ce tre-
ceati voi de sublocotenenti este acum cerut pentru
inaintarea la fruntar. (3 Dec. 1885).

La examenul de ofiter in Aprilie 1886, e atk de

emotionat in fata colonelului Maican, care ii pro-
pune sa ramke in cadrele active, incat declard ca. :
Bataia nu m'ar ingrozi atk ca un colonel ca d-1
Maican (15 Aprilie 1886)".
Noul ski titlu de ofiter in rezerva il anuntä
cu carte de vizitä pe care scrie : ofiter de artilerie".
De acum nu se mai gkideste deck la plecare. Isi

www.dacoromanica.ro
 9

manifestd dorinta de a urma arhitectura, dar se lo-

veste de opozitia tatälui care vrea ingineria si a-
tunci se decide sä urmeze scoala Centrala i apoi
Bele Artele. Copilul se supune vointei tatdlui, spe-
rand cá printre picaturi va putea studia mai ama-
nuntit cursurile de arhitecturd care se predau i la
coala Centralà.
Sosirea lui Dinu in vacanta Pastilor, cu un aspect
de adevárat gentleman parizian, il face sä uite de
infrângerea suferità 8i timpul i se pare scurt pand
la plecare.
Mai are putin pang se va desparti de familie.
Dorul de casa si de ai lui 11 va urnigri continuu in
timpul studiilor la Paris si ii va amAri bucuria cea
mare pe care o va simti in contact cu stiinta i fatd
de succesele ce va avea in scoala.
Vara lui 1886 o petrece la Florica, unde se o-
cupd intens cu treburile viei, intrand in toate ama-
nuntele administrative si de culturd.
0 epocd din viata lui se termind aci, poate cea
mai frumoasà.
La 21 Septemvrie 1886 soseste in Paris i se in-
scrie in clasa preparatoare pentru coala Centrald,
la liceul Saint Louis.
Douá zile, inainte de inceperea cursurilor, umbra'
prin Paris de dimineatd pAriä seara, sg-i simtà pul-
.sul i frumusetea pe care le stia numai din carti
si imaginatie.
Face vizite tuturor familiilor cunoscute de Ionel
Dinu; e primit pretutindeni cu o rará prietenie.
D-na Darras ii preatise cea mai mare ceascg de
ceai si aláturi un pachet cu bomboane.
Descrie cu entuziasm celor d'acasd apartamentul
lor din str. Mazarine 34 compus din 3 camere de
culcare, salon, birou, bucatarie i garde robe, cdci
lusese aranjat cu deosebitä grijd de d-na Darras,

www.dacoromanica.ro
 10

fiul sgu i amicul lor dr. Duma care a fost nedes-

pdrtit de fratii Batianu.
Aveau i un piano la care se acompaniazg cei doi
frati Darras: Louis si Eugene in prima searä a
instalgrii.
Cea d'intai dimineatà din Paris, il impresio-
neazg fau :
Azi de dimineatd, cand m'am desteptat, cand
ma asteptam sa ma scol la vie, in mijlocul vostru
al tuturora, mi-a fost mai urat". (22 Sept. 1886).

Casa pdrinteascd rämâne färg bgieti ; Vintilt ii

mai inlocuise pánal acum pe cei doi si se mai auzea
prin casd un glas gros, barbgtesc; acum tatal e in-
durerat calci se obisnuise sä nu mai fie singur la
vie, duminica.
Cei trei frati au norocul sd nu se simtai atat de
singuri in marele oras, ci sd-si continue oarecuni
viata de intimitate familiard in casele : Darras,
Baudouin Dumesnil, Bataillard, prietenii tatälui
lor care ii cunoscuserá sufletul lui vibrant de prie-
tenie adevgratà i acum socoteau pe fiii lor ca pe
proprii lor copii.
Vintilà intrà repede in vârtejul colelor" i exa-
menelor scrise. E mereu nemultumit de notele obti-
nute, fiindca e mereu impins de dorinta de a fi
printre cei d'intai. Un 14 il nemultumeste adanc.
Ii pare rAu când e nevoit sã rdspundg unor in-
vitatii; e mereu in cdutarea deslegkii problemei:
cum ar putea sa" intrebuinteze mai bine pentru
studii cele 24 de ore ale zilei.
In Decemvrie obtine un certificat de studii plin
de laude; notele oscileaza" intre bine §i foarte bine,.
cu mentiunea: bun elev, muncitor, promite mult.
Asa munceste Vintilà Bratianu cu sArguintà si a-

www.dacoromanica.ro
 1I

junge majorul clasei sale, iar la 20 Mai 1887 obtine

primul loc la matematici, lucru extrem de rar pen-
tru streini.
0 mangaiere in viata lui de studii serioase i-o
procura faptul ca reuseste a convinge pe frati sa
facd menajul in casa si el da un exemplu de bun
gospodar, cand ii vine randul sä conduca menajul (ei
faceau gospodarie cu randul, saptamanal).
Un bal al Politehnicei il plictiseste, ca nu stie sa
danseze; orele liberesi nu sunt multele intrebu-
inteazd luand lectii particulare de desen si scrima si
cand se gandeste la examenul de admitere in Cen-
tralä, i se face parul maciuca", mai ales cá dela
plecarea lui Ionel in tara, in care vedea un ideal §i
un ajutor, se simte si mai singur. , Refuza chiar o-
ferta d-nei Bataillard, care il roaga sa villa in pen-
siunea lor, ca sä nu piarda timpul de invatatura cu
dusul si venitul la masa.
La 15 Iunie este prezentat de liceu la concursul
Centralei pe care il trece cu succes. Cand implineste
20 ani, declara lui Ionel :
Anii cari au trecut pada' acum n'au fost dealt
usori si färd grijg, cei de aci inainte m'au fkut
serios si om. Ca sá ti-o probez, am si inceput sg-ti
scriu azi si deacum inainte nu cred (pada' la
anul !) s'a te mai plângi de mine". (Sept. 1887).

In toamna lui 1887 infra la *coala Centrald si se

inscrie ca fiu de agricultor roman. Cand directorul
scoalei and mai tarziu cine era si 1-a fäcut atent
asupra declaratiei sale, el i-a rdspuns modest ca o-
cupatia de agricultor este cea adevarata iar minis-
teriatul este trecator.
Cand trage la sorti locul in amfiteatru, ii cade
No. 240, in fundul salii, motiv de mahnire.

www.dacoromanica.ro
 12

Directorul scoalii are idei putin magulitoare des-

pre Romani, socotindu-i cd nu lucreaza nimic si
petrec prea mult. El se mangae cu gandul Ca fostul
director dela St. Louis avea idei mai bune des-
pre ei.
Colegii francezi il apreciazd foarte mult si ii mar-
turisesc o camaraderie la care nu se astepta. Cand
lucreaza o epura de fortificatie pentru toatä sala lui,
e extrem de fericit ca a intrecut pe cei 12 Francezi
cari au facut lucrarea dui:4 el. E satisfacut Ca poate
sa ia note complete la cursuri; ca are un foarte
bun profesor de arhitectura care ii va folosi mult
pentru ocupatia ce vrea sa-si aleaga.
Mancarea de dejun, la scoala, il plictiseste insa
mult fiindca e de proasta calitate si se multumeste
in cele mai dese cazuri cu un biftek si branza. Ince-
pe sa-1 intereseze politica francezd si critica cu seve-
ritate framantarile lor, urmarind in acelas timp si
politica din tara prin citirea jurnalelor pe care
mama i le trimite regulat si prin scrisorile ei. Toata
atmosfera politica de la noi din tara, mama le-o
comunica cu pasiune si pricepere ; tatal se abtinea
pe cat putea, de a-i tine in curent cu luptele poli-
tice locale.
In Fevruarie 1888 tatal isi da demisia din mi-
nister din cauza neplacerilor ce-i fac unii din par-
tizanii politici. Vintila e multumit ca il va sti de
acum inainte linistit si ca cei ce nu 1-au inteles vor
fi pedepsiti prin aceasta retragere.
Evenimentele politice din tara si din Franta il
pun pe ganduri si cu o precocitate remarcabila, ci-
teste pe Michelet, compara lumea de atunci cu cea
prezentä si conchide sententios :

Ce departe sunt mare parte din tinerii de azi

de sentimentele ce le gdsii acolo ! Pe vremea

www.dacoromanica.ro
 13

aceea, inteleg acum cum s'au facut toate acele lu-

cruri mari ; vreme in care batranii intreceau pc
tineri in inima si sentimente ! (29 Martie 1888)".

La coala Centrala merge din succes in succes ;

prof esorii il apreciaza, notele sunt bune ; desenul il
mai tine putin pe loc, dar elanul e luat si cu pasi
repezi inainteaza. In dorinta darza de a fi printre
primii, o intamplare il impresioneaza dureros. Un
examinator nervos il cearta la examen, sbiard la el,
il ulueste complet si ii da un 13. Sufletul lui deli-
cat nu poate suporta si printre suspine face o fru-
moasa teorie pedagogica :

Daca ar sti profesorii cat rau fac cand sunt ne-

drepti cu elevii, s'ar gandi poate mai mult la no-
tele ce pun, caci nu sunt un mijloc bun de in-
dreptare, notele rele". (19 lunie 1888).

Vine acasa dezolat 0 se plange fratilor de in-

succes. Asa e totdeauna : dupd examen exagereazd
rdul, fard sa se descurajeze insä.
Ca se in§elase si vazuse lucrurile prea in negru,
se vede din faptul ca la clasificare iese cel d'intai
si obtine locul de comisar al coalei Centrale.
El este primul Roman comisar la aceastä scoala si
fratele Dinu anunta cu mandrie tatalui aceasta si-
tuatie :

De un timp imemorial, daca nu niciodata, nu

mai a fost Roman comisar" (14/26 lunie 1888).

El insd nu scrie nici un cuvant deocamdatd, ci

lasä sa vina acasa in vacanta, sa le comunice bu-
curia. Pe el il preocupa acum boala Mariutei.
Sunt interesante sfaturile pe care le cla sorei sale

www.dacoromanica.ro
 I4

ca sä nu invete prea mult sa se extenueze, caci fe-

tele n'au atata nevoe de invatatura intr'un
timp determinat ; ele pot invata §i mai tarziu, gra
multä graba, ceea ce le place.
In toamna lui 1888, cand se intoarce la Paris, suc-
cesul lui e atat de mare, incat toti elevii streini cer
sä fie inscri§i in sectia unde este el comisar. A-
ceasta simpatie generala, nu numai pentru studiile
sale stralucite dar §i pentru rara lui afabilitate
na§te invidia unui capitan francez care striga in-
tr'un moment de desperare : Qu'avez-vous donc
avec ce Roumain là?".
Un Spaniol nu-1 nume§te toata ziva decat Musu
le commissaire", §i are un respect grozav pentru
dansul. Cand vine in said se duce intai sa-1 salute
§i pe urma i§i ia locul.
Tatal vede fericit ascensiunea copiilor sal §i in
scrisoarea din 2 Noemvrie 1888, dupd ce plecaserd
ate §i trei la studii, i§i cid drumul iubirei ce-i clo-
cotea in suflet:
Plecarea voastrà de astádatá m'a incredintat
mai mult deck oricând ca' am imbkrAnit, cdci am
fost mult mai nenorocit deck oricdnd de plecarea
voastrd, ca prin urmare resortul vietii este cu
mult mai tocit. Am ins5 o mkigdere ce mi-o dau
scrisorile voastre §i impresiunea ce mi-ati lgsat in
timpul §ederii voastre aici. Aceastd mângâere este
ca sunteti cum v'am dorit §i cd o sá pot zice, cand
voiu muri, mai mult deck tatal meu, ca mor feri-
cit, Cad las in urma mea copii buni in toatä pu-
terea cuvantului".

Nu sunt atat de dese scrisorile sentimentale ale

tatalui, caci parca se abtinea totdeauna sa dea curs
sentimentelor ce-i inundau sufletul, dar in momente

www.dacoromanica.ro
 15

decisive, cand era nevoie de o dojand sau de o in-

curajare puternicg, a gdsit cele mai calde e),presiuni
ca st-si ajungg scopul si a obitnut rezultate mira-
culoase.
Pe lang'd invatatura la care se intreceau si de
care erau lAudati, sunt niste elemente cdrora fa-
miliile prietene din Bucuresti le incredinteaza
copiii ca sà-i dirijeze la invatatura i purtare. Asa,
Eugen Stätescu le incredinteaza pe fiul sdu Bibioi
care stAtea cu ei ca i un frate mai Mic i Ii d'adeau
lectiile necesare pentru liceu. In 1889, Emil Costi-
nescu le incredinteazd pe fiul sau Ion, pe care il
instaleazá in camera lui Bibioi. Sunt ata't de so-
licitati, inca't Vint intr'o scrisoare din 1889 scrie
.surorei sale Sabina :

Intre alte lucruri extraordinare este ca am a-

juns adevarate nemtoaice la copii. In fiecare zi
parintii avand baeti in Paris ne cer sa-i prote-
jam".
Studiile se urmeazd cu exactitate, silinta, con-
tinua' dorint6 de a-si satisface nevoia de cunostinte
noi si de a-si multumi pärintii cu studiile ingine-
Testi pe care a inceput s'd le aprecieze :

Acum vad cata dreptate ai avut sd ma impingi

pe calea aceasta i rau mi-ar fi parut acum sà fac
altceva. Nu cred s5 fie ramura de stiinta unde sa
ai un camp mai vast de lucru, lucru propriu al
tau. Nu zic cä literile sunt displäcute, dar gasesc
cd nu este atata libertate de idei ca aici si desigur
nici atata siguranta in cele ce sustii... lucru princi-
pal la invataturd este sa ai amorul lucrului ce
inveti i ce faci". (9/21 Decemvrie 1888).

Anul 1890 adaugd la dorul lui de casA inca o doza"

www.dacoromanica.ro
 16

de amArdciune, ca pentru a doua oard in viata nu

poate asista la nunta unei surori si nu-si poate
ineca durerea deck muncind pe intrecute s'a ter-
mine scoala. In luna Mai sora Mariuta se cgsdtorise
cu Ion Pillat.
Serbarea monomului §coalei", o zi de veselie
pentru toti studentii, il lasá rece ; el ramâne a-
casd sa citeascd.
Notele se mentin bune si Ionel il ironizeazd in-
tr'o scrisoare, cg are amintiri peMbile din cauza
unui 19 pe care 1-a obtinut.
Mama e in culmea fericirii si gandurile ei merg
departe. N'ar vrea sà vada pe Vintild inginer, ci a-
pucand o carierà mai independentà s5. urmeze Inca
cursuri de arhitecturà si sa" devind prof esor.
Incet, incet, cursurile se sfarsesc si apare la ori-
zont proectul final, cea mai insemnatà prolog la
sfdrsitul studiilor.
Desi acest proect trebuia inaintat tocmai in Iulie,
el incepe din Aprilie sg ceard lui Ionel : sfaturi,
studii, planuri pentru aceastà definitivA probd.
Ionel ii trimete o bibliografie completà a lucrà-
rilor ce trebuiesc consultate si ii face criticele ne-
cesare planului de proect pe care i-1 trimisese
sd-I vadd.
Vintild munceste mult, e surmenat aproape.
Parintii, in urma scrisorilor lui Dinu si ale a-
micilor, sunt ingrijorati si il roagd sa" nu se mai
frdmânte atdt.
El ii linisteste prin scrisori, trimitându-le pro-
gramul de lucru zilnic ;
7 jumdtate sculare.
8 jumdtate 12 lucru.
2-6 jumatate lucru.
8 junigtate 12 lucru.
Numai 10 ore si trei sferturi de invAtäturà pen-

www.dacoromanica.ro
 17

tru vremuri de examen i se par foarte putine ; le

anunta cd de la un examen a iesit foarte multumit
de el.
Notele lui le comunica acask Dinu cu mandrie:
13, 19, 20.

Poate sd nu iasá intAiul sau al doilea pentruc5,

dupà cat spune el, nu are nici 16 la proecte, dar
am s5 intreb pe Salto, care nu ascunde lucru-
rile. Imi pare foarte bine c'd a isprävit asa de strd-
lucit si s'a suit gradat prin muncd si stiint5, de
vreme ce notele lui nu sunt explicate prin protec-
tie si nici prin cota pe care o au cei d'intdi din-
tr'o clas5".

Situatia era cu atat mai frumoask cu cat Fran-

cezii cautau cu orice chip sä puna piedici la clasi-
ficare streinilor, sa nu iasa inaintea elevilor cona-
tionali.
Intreprinderile din Bucuresti aud de studii!e
stralucite ce le face Vintila la Paris si se intrec
sa-1 copleseasca cu oferte de servicii: Dragu, ingi-
nerul sef al atelierelor C. F. R. il solicita pentru
acest loc; I. Cantacuzino ii ofera post insemnat la
fabrica de ciment.
Ionel ii ofera in locul sat', postul de la con-
structia podului de peste Dunare la intreprinderile
Fives Lille", post bine platit, cu 1000 lei lunar,
unde va capata renume mare si va lucra pentru
tara lui.
Vintild nu raspunde decat cä va astepta sa vor-
beasca cu tatal sau in vacanta. Ii e teamd ca. nu ar
putea corespunde misiunii acesteia mari si pe de
alta parte ar vrea sa continue studii de arhitecturk
dorinta lui cea veche.
Tocmai in timpul acesta de invatatura infrigu-
2

www.dacoromanica.ro
 18

rata, prime§te vizita surorei sale Mariuta cu sotul

sail. Fericirea lui e nemarginita, dar studiul il aca-
pareaza mai mult.
Printre picaturi, se duce impreund cu ei pe la
familiile amice ; cate odata la teatru. In curand ra-
mane singur la Paris. Nouii casatoriti pleaca spre
Bruxelles iar Dinu in excursie §tiintifica in Sardi-
nia. E trist §i nu mai vrea sa §tie de nimic. Sin-
gura placere sunt studiile, scrisorile familiare §i
cele ale fratelui din locurile pe care le viziteaza,
scrise des §i desvoltat ca sa-i tina de urat (iubirea
intre ei a fratilor Bratieni e un model in aceasta
privinta).
La 14 Iulie in mijlocul tumultului de pe stra-
ziIe Parisului el scrie lui Dinu :

$tii ce plicticoase sunt aceste manifestatiuni de

stradd pentru persoane cari stau departe. Eu pe-
trec o viatà cu totul monotond, singur de dimi-
neata pAnd seara".

Toata luna Iulie o petrece a§a, in frigurile pro-

ectului examenului final §i in singuratate. Exame-
nul il trece cu succes ; e al 12-lea din cateva sute
de centrali§ti. Reaua vointa a profesorilor francezi
pentru streini, ii scazusera mediile.
In timpul acesta, Dinu plecase in tara §.1 ajuta
lui Ionel la gospodaria §i noua lucrare a casei de
la Florica ; tata plecase la Govora, iar mama cu fe-
tele la Kreuznach.
La inceputul lui August pleaca §i el la Kreuz-
nach, unde i§i gäsi odihna §.1 lini§tea, afara de
concertele simfonice la care asista in fiecare seara.
Ca sa nu se plictiseasca prea mult, mama il tri-
mite sa se plimbe la Berlin §i face o vizita uzine-

www.dacoromanica.ro
 19

kr din Essen, la fabricele Krupp. Pleaca cu familia

Misir, D. Sturdza si C. Alimänestianu. Excursia pe
Rin il incanta, dar dorinta il mang la uzind. Aci rd-
mane profund impresionat de imensitatea instala-
tiei, de curatenia ce domneste pretutindeni, de mi-
nunatele efecte ale turnarii otelului, de traiul ci-
vilizat pe care Krupp 1-a asigurat lucratorilor.
Krupp e de o gentilete rara pentru ei si le oferd
casd si masa' intr'unul din hotelurile ce are pentru
.gazduirea streinilor.
Sunt invitati la un pranz elegant in imensa pro-
prietate a directorului uzinei la care asista si sora
imp. Wilhelm I, Principesa Frederica a Prusiei. A-
limanestianu fard frac nu vrea sa se prezinte.
El avand fracul, se prezinta elegant, frumos, cu
tinereasca infatisare si modestie care-i sta bine.
Principesa il remarca si are atentiuni deosebite
pentru el, mai mult cleat pentru ceilalti si nu-1
lag pana nu danseaza o polca cu ea.
Dupd ce viziteaza si uzinele de la Duisburg, se
reintoarce cu mama si surorile pe Rin, prin Viena
si la 22 August sunt cu totii la vie, unde yin si
sotii Pillat sa sarbatoreasca aniversarea nasterei
lui Vint la la 16 Septembrie.
Avea atunci 23 de ani.
Via de la Florica era idealul pentru familia Bra-
tianu. Aci s'a cimentat cea mai frumoasa iubire de
familie in care isi gaseau toti repauzul si fericirea.
Tatal fugea aci de sgomotul si necazurile politice ;
mama isi gasea ocupatia de fiecare minut; fratii si
surorile, focul nestins al altarului familiei, de unde
isi extrdgeau puterea de viata si educatia.
Florica va ramane in istoria romaneasca ca un
simbol al adevaratei vieti de familie creatoare de
energii.
Germenii vietii si mortii nu traesc ing in pla-

www.dacoromanica.ro
 20

nuri deosebite. Sufletul fin al mamei, simte in a-

dierile dimprejur cä un cataclism se va produce.
Pentru intdia oard gdsim intr'o scrisoare a ei o &á-
mântare puternicg care presimte furtuna.
Ar voi biata mama sd-i aibà pe toti copiii impre-
jur, simte cd in curând va pleca unul dintre ai lor.
De aceea nu mai insistd sd inceap5. Vint là cursurile
de arhitecturd si el se va intoarce la Paris numai
pentru cateva luni, in birourile companiei Fives-
Lille" unde se angajase dupd indemnul tatei.
Desi ocupat dupd amiezele, dimineata gaseste
timpul necesar sd urmeze cursurile de mecanicd si
calcul, la Sorbona, convins cd aceste cloud stiinte ii
vor servi totdeauna in cariera lui.
In iarna lui 1890-91 mai profitä si el de dis-
tractie in Paris. Aude operile lui Wagner, e in-
cântat de Romeo si Julietta si intr'un moment se
intristeazd cd nu a invatat si el muzica sd-si poatà
multumi pornirile sufletului. Asistd la nunta d-rei
Mougin si e neplAcut impresionat de ceremonia
catolicA :

De la inceput pãnd la urma" nu este decdt

strâmbaturi de la popi si plecdciuni inaintea alta-
rului. Preotii nostri sunt de o mie de ori mai
simpli si din punctul de vedere al formelor, bise-
rica noasträ poate parea cu totul sever5.".

Sufletul lui Vint lä era profund legat de toate

manifestdrile sufletului românesc ; de aci sprijinul
ce 1-a dat bisericei românesti.
Cei ce 1-au cunoscut stiu &Ca' solicitudine a avut
pentru ea. Cu ocazia clAdirei Catedralei din Cluj,.
a cAlcat peste orice ca sä dea din visteria statului,
fondurile necesare pentru simbolul implântgrii de-
finitive a spiritului romanesc in Ardeal.

www.dacoromanica.ro
 1:1

Incearcd jocul de carti, spre a face placere bunu-

lui prieten Dumesnil, dar simte Ca nu e facut pen-
tru aceastä distractie.
Desi pentru intaia oara am castigat ; cu toate
ca cest castig ar fi trebuit sd ma incurajeze nu
m'a pasionat deloc si sper ca si de acum inainte"

Aversiunea fata de jocul de carti I-a facut mai

tarziu sa-si dea demisia din societatea Govora-Ca-
limanesti fiindcd se deschisese acolo cazinoul cu ru-
letä si joc de carti ca sa" atraga lumea.
Cele cateva luni cat mai sta. in Paris pana in Fe-
vruarie 1891 le petrece fara grupul de amici in
mijlocul carora traise asa de bine. Bujoi si Ionel
plecasera ; ramasese numai Dinu care era si el o-
cupat de dimineata pana seara cu ultimele exa-
mene si proecte. Menajul nu-1 mai putea face in
casa desi el o doria atat de mult cu sufletul sau,
de gospodar si doritor de viata familiara. Dar mo-
tivul pentru care renuntd la acest ideal gospodaresc
este un amanunt care lumineazd psihologia lui Vin-
tin' Bratianu.
El era un suflet duios, plin de intelegere pentru
durerile altora, umanitarist la exces.
Incepand a face menajul in cash', ar fi trebuit
sa-si schimbe bona pe care o aveau de mult, cdci
era foarte batrana si slabità. Ca sä nu se desparta
de ea, renunta la marea lui placere si duce viata
de restaurant.
Dorul il atrage mereu spre tara. Se gandeste cu
bucurie ca copiii ce vor veni dupa generatia lor nu
vor mai fi nevoiti sa-si paraseasca familiile ca sa
invete in strainatate, caci in tara se vor face scold
inalte. Renunta la Nissa, plimbare la care il in-
deamnd Dinu in tovdrasia lui Eugeniu Statescu si

www.dacoromanica.ro
 92

Bibisoi, pupilul lor; renuntä la propunerea direc-

torului laboratorului de fizicd de la Sorbona de a
se angaja acolo pentru, a studia electricitatea.
Aceste dorinte vii si le manifestà el in scrisoa-
rea din 19 Dec. 1890.
Mine incepe un an nou pentru noi toti §i cu
dãnsul reluäm in parte vieata de altAdatd. De0 nu
este anul nostru cel nou, cu toate acestea, sarbd-
torindu-1, ca§tiggm 12 zile. La Ianuarie viitor nu
va mai lipsi niciunul dintre noi §i irnpreund vom
incepe toti anii viitori. Ma gAndesc cu bucurie cd
peste dotiä luni imi voiu face geamantanul 0 volts
pleca spre tara. Toti anii sd fi fost aa de scurti
ca acesta ! bine ar fi fost !".

Avea intuitia zilelor de jale ce-1 asteptau curând

dupä venirea in tard, cand va dispare din mijlo-
cul acestei familii unite, stAlpul ei si ei fratii tre-
buiau sä umple cu iubirea si munca lor golul ce
se va face in sufletele tuturor si in gospodArie. El
scrie fratelui Dinu, dupg ce soseste in tax* con-
stient de ce se va intampla :
Nu stiu de fac bine spunându-ti toate acestea
in vreme de examene, dar as vrea sd nu ai si
tu la venirea aci sentimentul penibil ce am
avut eu".
La 23 Ianuarie scrie acasd o scrisoare care prin
puternicele si sincerele sentimente ce cuprinde
poate fi consideratà ca un model de corespondent5
familiarg.

Dragii Sabina,

Ieri am avut o adevarata zi de primavara. Nu

vdzusem de mult un cer aa de albastru i un aer

www.dacoromanica.ro
 23

a§a de curat la Paris. Intorcandu-ma acasa, am

suit Med sä bag de searna cele 87 de trepte ce duc
la apartamentul nostru. Aici mi-am aruncat palto-
1..u1 pe un scaun, palaria pe un altul i (land per-
deaua la o parte, cu fruntea lipita de geam ma
i'mbatam de frumusetea zilei. Privirea-mi cazu intai
pe zidurile cele negre ale institutului; de acolo din
co§ in co§, din acoperi§ in acoperi§, am ajuns la un
zid alb ce ne inchide orizontul catre rasdrit. Pe
acest zid ni§te co§uri, acum cazute §i-au lasat ur-
rnele fumurii care de departe par a fi copaci §i
case daramate. Tabloul nu este frumos de aici de
ills ii cuno§ti dar gandul nu s'a multumit §i
lasand privirea in urmd, §i-a urmat caldtoria. Urn-
brele dupa zid s'au animat, trasaturile informe iau
infati§eri cunoscute. \Tad ni§te arcade, o terasà, un
plop langa dansa, pe voi infine. Am ajuns la vie.
Am transportat ziva aceasta frumoasa acolo 0 in
locul caselor negre §i urite, am vazut cerul albas-
tru i copacii cei verzi. Acum merg spre vale: uite
grajdurile, vacile care merg la camp §i manjii lui
Ionel in vie §i Mutul, tinandu-§i catarul de coada,
se coboara cu sacaua la trap. Bucataria din vale,
de§i neschimbata §i nereparata, imi pare chiar fru-
moasa. Dupà ce trecui prin camp 0 zavoi, Arge§ul
irni opre§te plimbarea. Acum stau pe mal. Ce bine
i.o.nt! \Tad ca prin vis un ora§ mare, un aparta-
ment la al 5-lea, o §coala unde ne inchidea, dar
este a§a de departe incat aceasta viziune dispare
iute. Din vreme in vreme, cate un fluer (al vanza-
torului de robinete); trebue sa fie vre-o ma0n5 in
gara Pite§ti, uruitul unei trasuri 11 iau drept tren
sau vreo trasura din acel ora§. Ce bine eram am
cum a§ fi vrut sa ramai multa vreme acolo! Dar
deodata in mijlocul lini§tei aceleia, aud la spatele
meu o voce rastita: Dar ce faci acolo n'auzi pe d-1

www.dacoromanica.ro
 24

Wilna? Ma intorsei repede si acum, in loc de plu-

tele cele mari de pe Arges si verdeata, vazui pe
bietul nostru croitor cocosat, stand cu palaria
in mana inaintea mea. Se vede Ca nu aveam aerul
multumit de aceastd intrerupere fiindca vizitatorul
inoportun imi zise: Je vous derange peut-être,
monsieur? Un oh! non, abia imi iesi din gat. Si
iata cum, draga Sabino, de aci dela al 5-lea ple-
casem, uitasem si de oras si venisem sa va vad pe
toti. Ce vis bun si cum as vrea sa-1 traesc cat mai
curand in realitate.
Deseori 1-am avut, dar niciodata asa viu nu mi
s'a parut. Acum ma uit iar catre zidul inegrit, iar
caut sa citesc pe dânsul ce vedeam ieri. Din neno-
rocire nu mai \Tad decat ipsos si piatra si intre noi
doi, in kc de aerul curat de ieri, o ploaie subtire
de Paris cade de cateva ceasuri. Dar bag de seama
ca umplui patru pagini, cu o istorie care nu poate
sa ma intereseze decat pe mine, cel privat de toate
acestea pentru moment...
Va sarut pe toti dulce si mai dulce.
VINTILA

Ionel ii trimete 1000 lei ca sa viziteze Italia,

inainte de a ajunge in Ora. La 23 Fevruarie plea-
ca. Calatoriile i-au dat ocazie sa vada ceeace tre-
buie sa fie organizarea unui oras, cunostiinte pe
care a cdutat sa le aplice cand a fost primar al
Capita lei. Vint la Brdtianu este stalpul pe care se
bazeaza occidentalizarea Capita lei noastre.
Din toate orasele trimete surorilor si fratilor,
descrieri detaliate si impresiuni puternice. Milanul
il incanta, dar Roma este suprema fermecare a su-
fletului sdu si nu gaseste cuvinte s'o descrie (2
Martie 1891).
Gandul sail 11 duce continuu cu mii de ani in

www.dacoromanica.ro
 25

urma §i. numai in mijlocul atator frumuseti arhi-

tectonice 4i explicd de ce toti barbarii se indrep-
tau intr'acolo.
Moise e suprema intrupare a geniului statutar;
Sf. Petru nu-1 entuziasmeazd din cauza ornamente-
lor multicolore :
Prefer simplicitatea mult mai impozant5 a ca-
tedralelor gotice (zice el intr'o scrisoare)".

Pleacd spre Neapole pe care il gase§te frumos

numai privit de pe Vezuviu, inconjurat de golful
minunat §i lantul de insule. Locuitorii il resping
prin gustul de ceretorie O. dorul de a c4tiga bani
prin orice mijloc. Murdaria lor §i a ulitelor stramte
1i sunt antipatice. Viziteazd Vezuviul, dar nu-1 im-
presioneazd a§a de mult caci era prea lini§tit. Are
ocazia sa rada mult din cauza unei englezoaice ca-
re Rind fricoasà, s'a suit aproape de crater legatä
cu franghii, impinsd §i tarata de ghizi. Pompeiul il
entuziasmeaza prin frumusetea mozaicurilor.
La intoarcere se opre§te in Florenta care il inte-
reseazd prin faptul cd oamenii de aci au cultivat
artele in cel mai mare grad. Mormantul Medici§i-
lor §i operile lui Michel-Angelo, il hipnotizeaza",
atat de frumoase le gasete.
Poezia peisajului italian, perfectiunea clasicis-
mului §i. rena§terei ii ating in deosebi sensibilitatea
§i paginile pe care le-a scris de aci sunt cele mai
calde pe care le-a a§ternut vreodatä in scrisori.
Dupa munca incordata ce a depus 'Jana' acum, vi-
zitarea Italiei ii procurd o modelare sufleteasca §i o
odihna rard, care il ajutä sa inceapa in tara, munca
arida de la Cernavodd.
La 16 Martie sose§te in taxa'. Primul lucru pe care
il face este sa prinza cu aparatul sdu pe toti ai ca-

www.dacoromanica.ro
 25

sei, casele §i dependintele, fiinte §i locuri scumpe

pe care vrea sa le eternizeze pe placa fotografica.
Anii de §coald ai lui Vint la Brdtianu s'au scurs.
Omul muncii i al datoriei incepe brusc vieata de
barbat.
Incepe o perioadd tristd din vieata lui, caci era ne-
multumit de lipsa de confort in care trdia la Cer-
navoda, ingrijat de sandtatea slabita a tatälui
apoi lovit adanc de moartea lui.
Mama gase§te ocazie in tortura grijilor care o co-
ple§esc, sa scrie Mariutei imediat ce Vint la pleaca
la Cernavoda:
Ce trista sunt de plecarea lui Vintila !... Este
prea tanar ca sa intre deja la meserie, ar fi trebuit
sa mai invete carte vre-o cati-va ani. Este o gre-
sala din partea noasträ sd-1 lasam sa se angajeze
acolo, cu toate ca este foarte serios si activ. Acea
activitate trebuia intrebuintata la invatatura vre-o
cativa ani Inca i ar fi devenit un om perfect cu
calitatile ce are". (27 Martie 1891).

Vorbele lui din scrisoarea din 22 Iunie 1884, ca

sä mai dam i noi cá destul am luat", dupd ce se
decisese sa nu mai urmeze §coala de Belle Arte se
implineau dureros !
In adevar cà de aci inainte a dat mult din sana-
tatea lui pentru tara, pe care o va servi pand la
moarte cu neprihanita iubire 1).

1) Dupà Corespondenta familiei I. C. Bratianu, 5 vo

lume. Bucuresti 1933-35, si
Din vieata familiei I. C. Brdtianu. Sabina Cantacuzino,.
Bucuresti, 1934.

www.dacoromanica.ro
 27

Vint Id Bratianu scolar

de Laz5r Biidescu 1)

Desprind aceastd fila din amintiri supremul

omagiu ce imi sta prin putintd sä aduc, memoriei a-
celuia care a fost Vint la Bratianu.
Liceul Sfantu-Sava se mutase in casele Mazar-Pasa,
din strada Enei, in preajma bisericei cu acelas nume.
Localul vechi de langa biserica de pe malul
Dambovitei, unde acurn este teatrul Regina Maria,
devenise neincapdtor si cu desavarsire insalubru.
In spatele bisericei Sfintii Apostoli, drept in fun-
dul curtei, erau incaperile liceului Matei Basarab,
situat pe malul drept al Dambovitei iar peste apa,
drept pe celalalt mal, era cladirea modestd a liceului
Sfantu-Sava; amandoua liceele erau barate de ap5
raului.
Adeseori iarna, cand raul ingheta, se incingea o
luptd zdravand cu zapacla, intre mateisti si sdvisti,
lupta ce adeseori degenera intr'o scarmanaturd,
corp la corp, cu lovituri de pumni si de picioare,
'Dana cand ne despartea bataia clopotului ce suna
de intrare.
Trecusem in clasa a cincea si ma permutasem
dela Matei la Sava.
1) Fost Consilier la Curtea de Apel.

www.dacoromanica.ro
 28

In casele Mazar-Pasa, clasa a cincea era intr'o

odae scunda, in parter, la stanga usei de intrare in
fata careia, o scara lungà, ducea sus la salile cursu-
lui inferior.
Mi-am ocupat loc in banca Intâia dinspre partea
stangd a clasei, intre Vint la Bratianu, in dreapta
mea i Popescu Constantin, bursier in stanga mea.
Fara sa vreau, dela primul cuvant schimbat cu
olegul din dreapta, prea putin comunicativ, tacut
sarguitor, simplu, modest si rezervat, am fost pu-
ternic inraurit i pdtruns de un sentiment nelamu-
nit: de respect? nu! caci la varsta aceea nu usor in-
cerci acest sentiment, la inceput, pentru orice co-
leg ; de admiratiune ? nu ! caci admiratiunea o re-
simti dupà un timp indelungat de cunoasteri si con-
statari ale insusirilor superioare i precumpanitoare
ale unui om ci, mai bine zis, o dorinta de delicata
atentiune, treaza in fiece moment, laolaltd cu o neo-
bosita tendinta de a-i fi agreabil i, de s'ar fi putut,
sa-1 scoti din rezerva obisnuita i sa-i atragi toata
luarea aminte asupra-ti, daca nu intreaga simpatie.
cand cinci sau sase ceasuri pe zi, ascultand pro-
fesorii unii dupd allii, stai cu un tovaras de banca,
lipiti umar de umar, simtind adesea fard vrere, ba-
tandu-i inima la unison cu a ta parch' un fel de
exosmoza i endosmosd, ca sä ma exprim astfel, se
savarseste intre fapturile atat de sensibile la acea
varsta i, aceasta cu atat mai mult cu cat, partea su-
perior morala, inaltele insusiri i facultati intelectu-
ale ale colegului tacut si distant, iradiau parca si se
infiltrau pe nesimtite, in rostul vietei si al sufletu-
lui meu.
A fost o fericire si un mare noroc pentru mine
ca atatia ani, cei mai fragezi dar i cei mai suscep-
tibili de a primi impresiuni statornice, sd-1 am de

www.dacoromanica.ro
 29

model si sa-1 urmaresc in toate manifestärile vietei

lui de fiece moment.
0 imprejurare neasteptatk dupà cateva luni dela
inceperea cursurilor, facu sa primim o frumoasa
lectiune dela Vintila Bratianu, dar nu numai eu, ci
intreaga clasä, cam turbulentä i nedisciplinatk
hind alcatuita si din elemente venite dela alte scoli
pe langa elevii statornici ai liceului Sfantu-Sava.
Intr'o dimineata, la ora de franceza, pe cand afarii
viscolea i ornatul se asternuse din belsug, nu stiu
care dintre colegi, desigur fara sa-si dea seama de
consecintele gestului nesocotit ce facea, veni cu un
bulgare de zapada si-1 izbi de tavan, drapt d'asupra
catedrei.
Omatul buclucas se prinse acolo si cum intrá in-
data profesorul, se aseza pe catedra i incepu siri
strige catalogul, privirile noastre speriate, se in-
dreptara spre tavan unde bulgarele de zanada ii e-
puse sa se topeascd.
Intai o picatura cazu pe catalog, apoi precipitat
urmara altele i, cand profesorul ridica fata sà vada
de unde curgea apa, intreg bulgarele se deslipi si-i
cazu in cap.
Un formidabil hohot de ras brusc indbusit. Vintila
Bratianu sarise drept in picioare.
Cu fata intoarsd catre colegi, mut dar cu o su-
period indignare in ochi, elocventk mareatd, suges-
tivk impunatoare i autoritara in asa fel, incat, ho-
hotul izbucnit ca un reflex, ca un spasm nestdpanit,
se innecd in gatlejul nostru.
Ne privi astfel, superb ca un leu, cu acea privire
adanca ce nu i s'a schimbat niciodatd, apoi se in-
toarse incet, se asezd cu bratele pe banck puse ca-
pul pe ele i incepu sa planga in tacere.
Profesorul calm, ii tergea fata de apa i parul

www.dacoromanica.ro
 30

de zapada, urmarindu-i miscarile si intreaga mani-

festare de dezaprobare, apoi o mare multumire i se
raspândi pe fata si o profunda induiosare il cu-
prinse cand il zari asternandu-si bratele, capul duios
asupra-le si in tacerea consternatä a clasei, se auzi
plansetul neconsolat, impresionant in dezolarea lui
cea mai grozava desolidarizare dar in acelas timp
singurul mijloc de a cere iertare profesorului pen-
tru of ensa sAngeroasa ce i se adusese.
Minunata lectie data colegilor !...
Ce bine ar fi fost ca lucrurile sd fi ramas aici.
Prof esorul insd merse mai departe, ca sd sondeze
sufletul omenesc, dintr'un sentiment neexplica-
bil noud.
Vint la Bratianu, cine a aruncat zapada in
tavan ?" i se adresd el.
La auzul acestei intrebari, colegul sari ca adi-
neori in picioare, superb, in ochi cu aceias nobila
indignare :
Nu stiu" ! raspunse scurt, taios ca o lama.
Apoi se asezd linistit, in ochii profunzi avand o
aprigd indkjire ; mai apoi, razima coatele pe 'paned,
prinse tâmplele in palme si ramase astfel in ne-
miscare.
Delator ? Niciodatd. Cu nici-un pret !
Admirabild lectiune data si prof esorului.
Dar totul nu se sfdrsise si colegul nechibzuit care
facuse nazbâtia, avea sä mai indure un calvar.
Bine!..." zise taraganat prof esorul; isi stranse
incet catalogul, inlaturd fotoliul, descinse depe ca-
tedrd si cu pasi masurati, neslabind din ochi pe
Vintild Bratianu ca si cum ar fi asteptat Inca ceva,
iesi din clasa satisfacut.
Tacerea insa nu se curma. Vintild Brätianu sta
tot neclintit ca o stana de piatra. Toti asteptam in-
frigurati : ceva simteam ca are sa se mai intample.

www.dacoromanica.ro
 31

Deodata usa se dete de perete si directorul li-

ceului, infra repede urmat de profesor, se ridica pe
catedra si f dcandu-ne semn cu /liana sà stam jos:
Sa-mi spuneti, cine a aruncat zapada in ta-
van ?" striga el tremurand si poruncitor.
Tacere adanca.
Sa-mi spue bursierii statului"...
Tacere profunda si neclintita
Vintild Bratianu ? Cine a aruncat zapada ?"
striga inversunat directorul, lipsit de tact si abia
stapanindu-si furia.
Cum sta cu capul in jos prins intre palmele Ifpite
de tample, colegul se ridica, cu fruntea inaltd, ochii
innecati in apa lor adanca si cu glas sonor, hotarit,
care vibra pana in strafundul sufletelor :
Nu stiu, domnule".... raspunse cu o intonare
atat de demnä si de mândra, ca i cum i-ar fi zis :
nu sunt delator"!... si. se aseza jos.
Atunci directorul izbucni :
Ia-ti ghiosdanul. Du-te acasa. Esti dat afara
din liceu. Asemenea si bursierii statului cari tai-
nuesc pe vinovat, vor fi si ei eliminati" !...
Stupoare generala.
Lucrurile luau o intorsatura. neasteptata si foarte
grava. Privirile profesorilor si. intregei clase erau
atintite asupra lui Vintild Bratianu.
Senin, linistit, modest si simplu, iesi din banca,
avand palaria inteo mana si ghiozdanul in cea-
laltä, saluta adanc si respectuos prof esorii si se in-
drepta spre usd, pe cand in stânga si dreapta mea,
Popescu Constantin si Gheorghe Proca, plan-
geau incet dupa bursa pe care aveau s'o piarda.
Cand ajunse la usa si voi sa punä mana pe clanta,
un coleg din fundul clasei, iesi repede din banca,
il apuca scurt de mana si il aduse inaintea catedrei,
in fata profesorilor.

www.dacoromanica.ro
 32

Iti multämesc, Vintilg, dar nu pot primi si

aceastä jertfe zise el.
Apoi intorcându-se eatre profesori, rosti cu glas
hotärât si eat de sincer, cä nimeni nu se mai indoi :
Eu am aruncat zgpada, domnule director" !

www.dacoromanica.ro
 VINTILA BRATIANU

/-
Lai

i
-- r 1

.-":"."1, a

EV;

In 1868 cu mama sa 1878 1883

www.dacoromanica.ro
 33

Vintilá Bratianu.
Amintiri.
de Dr. N. Duma

Vintild Bratianu era cel de al treilea fiu al lui I.

C. Brátianu. S'a nascut in Septemvrie 1867. Când
1-a adus tatal sdu la liceul Sf. Sava 1) atrAgea aten-
tiunea celor din clasele superioare prin vioiciunea
lui in luptele pe care le da la jocuri cu camarazii
sal in timpul recreatiilor §i mai cu seamal iarna când
ingheta Dâmbovita §i ne luptam cu cei dela liceul
Matei Basarab.
Vioiciunea §i inteligenta lui §i-o arata cu aceea§i
ardoare §i la invätdturg, cu deosebire la matematici,
ca'ci la finele anului trecea foarte bine examenele.
Dupg ce §i-a luat bacalaureatul, cu latineasca ince-
putà din clasa I-a §i greceasca dintr'a treia (pe atunci
nu se vorbea de surmenarea elevilor) qi-a fdcut sta-
giul militar in regirnentul 2 de artilerie ca §i cei doi
frati mai mari ai säi.

1). Liceul Sf. Sava era situat pe prelungirea cãei Victoriei

dincolo de strada Carol I-iu, intre str. Inureanu i Darn-
bovita, cu poarta spre strada Filiti.
aarnbovita separa vasta sa curte de aceea a liceului Matei
Basarab din curtea bisericei Sfintii Apostoli.
3

www.dacoromanica.ro
 34

La terminarea stagiului militar a sosit la Paris

prin gara de Nord, trecand prin nu mai putin fru-
moasa cale a Operei, asa cd a ajuns la locuinta fra-
tilor sai din str. Mazarine 34, incantat de ce a vazut
in orasul lumina.
Firea lui cea buna raspundea primelor impresiuni.
In str. Mazarine, pe langa fratii lui, mai impartd-
seau apartamentul dela etajul al cincilea Inca doi
insi: inginerul Elie Bujoiu, coleg de clasa cu Ionel si
eu. Aveam fiecare odaia noastra, mobilata de noi.
Numai fratii Bratianu aveau cloud oclai, una de lucru
si alta de culcare foarte modest mobilatd. 0 singura
servitoare ne facea tot menajul impreund cu manca-
rea. Vintila hind cel mai mic, era dispensat de con-
trol, ceeace-i convenea lui, cad era cu totul atent la
invatatura.
In intaile zile dela sosire, dupa ce fu prezentat de
fratii sai la familiile franceze amice ale tatalui lor,
incepand cu familiile Darras si Bataillard, incepu
prepararea la examenul de intrare la Scoala Centrald
de Arte si Meserii.
Dar desi bine preparat din tara la matematici, atat
in liceu cat si mai cu seama acasà, constata si el Ca
preparatia din tara nu semana deloc cu ceeace se
cerea la scoala din Paris. A trebuit, dar, sä urmeze
un an cursurile preparatoare la liceul Saint Louis.
Cand se prezinta peste un an de preparare stras-
nicd, la examenul de admitere in Scoala Centrald, fu
clasificat al 85-lea din 285 admisi.
Atunci a inceput o preparare intensa a cursurilor
cad se antrenase la munca franceza in anul prece-
dent. Deabia intors dela scoala se retragea intr'o o-
claita care ne servia de camera de toaletà si lucra la
tabla pang la ora 1 noaptea, iar a doua zi staruia de
mine sag scol la ora 6, cad eu trebuia sa ma scol la
acea ora ca sa ajung la vreme la spitalele departate

www.dacoromanica.ro
 35

la care serviam. VAzAndu-1 obosit, &Ate odatà il mai

lasam sd doarmd pand ma preparam eu, dar crick
de incet umblam, ma simtia, se scula si ma certa cd-1
fac sd intArzieze dela cursuri si sA rAmAnA in urma
colegilor. Când mai intarziam si eu, D. impAcam cA-1
luam cu trAsura si-1 lAsam la poarta scoalei lui care
era tocmai pe traiectul spitalului la care ma duceam.
Il lAsam la poarta incA nedeschisA a scoalei, inaintea
careia se plimba nervos cu ghiozdanul la subtioarA
pAnA se deschidea.
La sf Arsitul sAptAmAnei, trecea cola (examenul) o-
bicinuitd si era multumit (ceeace se intampla mai
totdeauna) ma lua cu zorul sd mergem seara la un
teatru, mai des la Comedia Francezd si Opera Comi-
cA. A doua zi Bind duminicd, dacd scApa de frati sA
nu-1 ia la vreo vizitd pe la cunostintele lor peste
apA", mergeam la muzee iarna, iar vara luam trenul
..0. ne duceam la tard, prin frumoasele imprejurimi
ale Parisului. Lunea ne reluam iar ocupatiunile.
La exam enul de fine al anului al II-lea, VintilA a-
junse al II-lea din 28 5 camarazi. Poate daca nu era
strAin iesia si mai sus la clasificatie la sf Arsit. Ii mai
rAmAnea un an de practicA intr'o intreprindere par-
ticulard. El fu trimis la compania Fives-Lille care,
apreciindu-i cunostintele, destoinicia si inteligenta,
II angajd ca inginer la intreprinderile pe cari com-
pania le avea in tam noasträ, incepand cu aceea a
podului peste DunAre dela CernavodA, sub directia
lui Anghel Saligny.
La terminarea acestuia compania ii incredintd
construirea podului peste Arges, mai intdi, apoi pe
aceea a podului peste Sabar, amAndouA pe calea fe-
ratA Bucuresti-Giurgiu.
VAzAnd capacitatea si inteligenta lui, D. Sturdza,
ca prim ministru, ii incredinta directiunea Regiei
Monopolurilor Statului unde indemna pe functionari

www.dacoromanica.ro
 36

sa-§i facd complect datoria, sa se poarte bine cu pu-

blicul §i mai cu seamd sä fie exacti la serviciu.
Aceasta cam supard pe unii cari ii repro§au ca,
daca directorul vine la ora 9 el, functionarul la ce
ora sil ving? La intrebarea mea &are unul care mi
se plangea, fara sa §tie ca eu cuno§team pe Vintila,
ca la ce ord dupd el sd vind directorul, el imi ras-
punse ca directorul sä vind la ora 11 Ca de aceea e
director, iar functionarul sa poata sä lucreze pe in-
delete §i sa se mai odihneascd, sa mai fumeze ate o
tigara, etc.
Eu n'am spus lui Vintild reflectia functionarului,
dar i-am spus acestuia cd a§a se lucreazd in lumea
cum se cade.
Tot acela§ zel, exactitudine §i pricepere punea Vin-
lila §i in celelalte insarcinari pe cari i le dddea D.
Sturdza mai intaiu, apoi fratele sail Ion and a luat
§efia partidului liberal.
Munca lui intensa, corecta qi inteligent condusa,
daca era mult apreciatä de cei capabili, jena insà pe
cei pe care el ii impiedica sa lucreze in detrimentul
Statului roman.
Se ducea o campanie violenta in contra lui, ca §i
contra familiei Bratianu, mai cu seama de presa pusa
de straini ca sa ponegreascd tot ce ei faceau in tard.
Daca au vazut ca n'au rauOt in campania dusa in.
contra regelui Carol I, au tdbarit cu calomniile pe
fratii Bratieni. Faceau pe Vintila ea e fau §i dupla-
nos, puneau pe desenatori sa-i facd o figura cruntd
in ziarele lor, 11 acuzau ca el impiedica pe fratele sal
mai mare sa faca bine in tar* dupa cum altädata
acuzau &and pe I. C. Bratianu, cand pe C. A. Rosetti, ca
se impedicau unul pe altul &à facd binele. Ba unii,
chiar din a§a zi§ii partizani ai Ior, faceau pe judeca-
torii drepti §i independenti (0!... independenti... sa te
fereasca Dumnezeu de ei!), §i gasiau ca Vint la era
prea fanatic, prea rau la inima".

www.dacoromanica.ro
 37

Ca si tatal lor, cu care Vintila semana cel mai

mult ca fratii sai, Vint la era foarte inteligent si
pricepea indatä ce i se expunea si raspundea numai
decat daca se poate sau nu ceeace ii cerea interlocu-
torul. Acesta staruia insa sa-si sustina teza, mai cu
searna cd-si preparase poate discursul de acasà. Vin-
tila, care avea cusurul sa fie tacut, 11 rasa sa spue
farà a mai insista si nevrand sa-1 ofenseze, contrari-
indu-1 la fiecare pas.
Omul iesia nemultumit de tacerea lui Vintild si
raspandea vorba ca e om rau, ceeace convenia celor
interesati. .
Ce fel de om rau era Vintild, cand imprejurul lui
nu facea decat binele si aceasta pe tacute, sd nu stie
lumea si sa nu ofenseze pe nimeni?
De ate ori nu trimitea automobilul sa ma cheme
pentru un bolnav pe care il gasia pe langa casa sa
sau vreunul dela tara ca sag indrumez" zicea el. Pe
un orfan de razboiu 1-a luat in casa lui, 1-a dat la
scola, i-a dat aceeasi educatie ca si fiului sau.
Alta data 1-am gasit nelinistit pe stradd, cà nu ga-
sia o birje sa. trimeata acasa pe o evreica batrand,
condusa de un copil, deabia mergand si vaitandu-se
c'a intarziat la inscrierea consultatiilor dela spitalul
Co ltea, pentru boalele de ochi.
Am chemat un birjar care tocmai trecea. Vint la
a plait gras birjarul ca sa duca pe femee la adresa
indicata. Eu n'am putut sa ma stapanesc si am spus
femeei cine era domnul care li inlesnea intoarcerea
acasa. Aceasta imi atrase o cearta strasnica din par-
tea lui Vintild.
i Cate altele pe care nu le mai tin minte sau nu
le stiu.
Tot inima lui cea bunk vedea progresele pe cari le
facea romanismul printre celelalte popoare.
Nu putea sa-si astampere bucuria cand un vapor

www.dacoromanica.ro
 38

al Navigatiei fluviale Romane care a dus marfuri

la Buenos-Ayres, a dus peste ocean, drapelul ro-
manesc !
Alta data' era incantat ca automobilul, in care ma
luase si pe mine nu putea sa inainteze pe bulevardul
Carol: Vezi, ma, cum s'a marit circulatia in Bucu-
resti, asa era pe cand eram noi copii?
In captivitatea noastra dela Iasi", din timpul raz-
boiului, pe eland senatorii si deputatii se vaitau cu
amar de ceeace am ajuns", el imi spunea Ca. Tran-
silvania si celelalte ne vor veni ca o para coaptd".
El vedea toate in bine, era mereu optimist si incre-
zator in trainicia poporului roman, la a carui prospe-
ritate lucra pe toate Calle.
El zicea ca pe pamantul Romaniei Mari mai in-
cape Inca de trei ori atata populatie cat este acum.
Romania Mare il facea sa exalte de bucurie in
toate imprejurarile in care se prezinta ocazie sa vor-
beasca de indeplinirea dorintelor Romanilor de atata
vreme.
A fost un bun Roman", zicea d. Mihail Popovici,
pe atunci rninistru al acestei Romanii Mari. Daca
credea asa, de ce nu 1-au ajutat colegii d-lui Popo-
vici din Transilvania?
De ce nu s'au gandit la suferintele pe care le im-
puneau sufletului lui Vintild Bratianu, ei, pentru
cari Bratienii toti s'au luptat atata si au suferit ata-
tea neajunsuri?

www.dacoromanica.ro
 39

Primii ani ai carierii lui

Vintira Bratianu
de lag. R. Balulescu 1)

Pe poarta Academiei lui Platon

se citeau cuvintele: Nirneni sä nu
intre aci, dacd nu este geometru".

Nici un nume nu a fost mai cunoscut, mai ras-

pandit si mai reputatde vreo 40 de ani incoacein
lumea economica, financiara si tehnica, cleat acela
al lui Vintild Brätianu.
Cele mai multe din infaptuirile mari, ce s'au rea-
lizat in tara noastra, in ultimele cinci decenii, pe
terenul economic, industrial si financiar, se datoresc
sugestiunilor, orientarii si energiei lui Vintila Bra-
tianu.
A primit Inca, din tinerete o pregatire neasema-
nat de prielnica fata de evenimentele maxi pe care
le-a intampinat in cariera sa si de asteptarile ce se
puneau in persoana sa.
Vintild Bratianu si-a complectat studiile sale u-
manitare la coala Centrala de Arte si Manufacturi
din Paris, imbratisand cu diploma acestei scoli, ca-
riera de inginer.
A avut insa fericirea care nu este data ori si
1) Inspector general si fost director general la C. F. R.

www.dacoromanica.ro
 40

cui sa beneficieze in cursul adolescentei sale de

o §coala mai pretioasa, de invätamintele parintelui
sau, din al carui contact zilnic §i-a putut insu# pre-
ceptele, exemplele §i experienta marelui I. C. Bra-
tianu, cari, toate, i-au inradacinat §i cristalizat in
firea sa insu§iri deosebite de caracter otelit, de
munca prielnicd §i intetità §i de un patriotism f gra'
seaman.
Mare le I. C. Bratianu a prevazut, ca urma sa fie
largit cadrul vechilor activitati. Noui elite tre-
buiau pregatite ca sa intampine §i sa rezolve pro-
blemele mai inaintate ale vremurilor.
Ace le probleme nu erau de fapt noui, dar eter-
nele chestiuni economice, sociale §i financiare evo-
luau pe terenuri din ce in ce mai vaste.
Chestiunile economice ale tarei noastre trebuiau
asociate §i de problema unei industrii nationale,
abia nascande pe acele vremuri, iar chestiunile fi-
nanciare trebuiau sa fie legate §i de isvoarele de
bogatie ale solului §i subsolului nostru.
cum marile infaptuiri, ce trebuiau concepute
pe drumul ce-1 intrevedea, erau de resortul §tiin-
telor exacte, i§i dadea seama, cá dupa cum arta de
a guverna oamenii este functiune de morala §i filo-
sofie, industria §i finantele sunt functiune §i de cu-
no§tiinta matematicilor superioare.
Cu idealul acestor proorocii, marele I. C. Bratianu
a dat, la acea epoca, un mare exemplu educativ tu-
turor Romanilor, facand din toti trei fiii sal ingi-
neri" §i dand astfel pilda generatiei tinere de a im-
brati§a in cat mai mare masura aceasta cariera.
Nu se multumea I. C. Bratianu numai cu reali-
zarea infaptuirilor mari economice, dar voia cu tot
dinadinsul, ca acestea sa se poata realiza prin pu-
teri romane§ti, ale noastre proprii.
Dacd urma sa se completeze reteaua noastra de

www.dacoromanica.ro
 41

cai ferate, daca trebuia sa se dea un avant mai pu-

ternic infiintarii unei industrii nationale, dacd tre-
buia sa se urmeze si punerea in valoare a boga-
tiilor subsolului nostru, aceste marl infäptuiri nu
mai trebuiau conduse si executate de forte straine,
.d de Romani.
*
* *

Una din primele infaptuiri man l. ale tad", ale

carei inceputuri Vint la Brdtianu le-a gasit in-
chegate in birourile marelui si regretatului inginer
Anghel Saligny, chiar dela intoarcerea sa din Paris,
ca inginer diplomat al Scoalei Centrale, a fost con-
structia liniei ferate Fetesti-Cernavoda" si a ma-
relui pod metalic peste Dundre.
La infaptuirea acestei lucrari si-a dat si Vint la
Brdtianu obolul colaborarei sale.
Aceasta colaborare, de o durata relativ scurtd,
este desigur un incident, un episod in gruparea ma-
Tilor opere desavarsite in cursul vietei lui Vint la
Bratianu si in diversitatea activitatii sale.
L-am gdsit insä vrednic de comemorat in aceste
amintiri din cloud puncte de vedere : mai intaiu,
considerand maretia uvrajului la care a colaborat
si in deosebi serviciul remarcabil dupg cum se
va vedea mai in urma pe care 1-a adus Statului
Roman in aceasta imprejurare; in urma, avand
in vedere si faptul, ca cu acest prilej, Vintila Bra-
tianu a avut avantajul de a asista si a se familiariza,
la una din cele mai marl otelarii din Europa, la
Uzinele Creusot" din Franta, in care se fabricau
si materiale de rdzboiu (tunuri, placi blindate, mu-
nitii, etc.), cu tainele intime ale metalurgiei si la o
epoca, cand nu se ajunsese Inca sa se standardizeze
metoda certa a fabricatiunei, in cantitati monumen-

www.dacoromanica.ro
 42

tale si calitati constante al otelului destinat podu-

rilor metalice" cu deschideri mari.
Prin aceasta circumstantä, evenimentele ulteri-
oare ce s'au infatisat in cariera memorabila a lui
Vint la Bratianu, fie in timpul rázboiului, in chesti-
uni de munitiuni, fie in urma acestuia, la nationa-
lizarea marelor industrii metalurgice, 1-au gasit
prea bine preparat, pentruca sa le studieze si sa
le rezolve in cunostinta de cauza.
Constructiunea podului peste Dunare, constituit
din suprastructuri metalice de otel" a coincidat
tocmai cu aceasta epoca ambigua in evaluarea me-
talurgiei otelului de constructiuni.
Executarea contractelor incheeate pentru furni-
tura otelului acestui pod a trecut astfel la ince-
puturi prin dificultati foarte mari.
Fiindca nu s'a scris nimic pana acum la noi in
tara dupa cat stim despre acest stadiu incert
al metalurgiei otelului de constructii si despre di-
ficultatile intalnite la fabricarea celui destinat po-
dului peste Dunare si fiincica am avut ocaziunea,
impreuna cu Vintila Bratianu, sa colaboram la re-
zolvarea acelor dificultati, intru cat privea materia-
lui acestui pod, voiu cauta sa le evidentiez in mod
cat se poate de sumar, cu atat mai mult, cà misiu-
nea, pe care a avut-o Vintila Bratianu pe langa U-
zinele Creusot, este in stransa legatura cu a-
ceasta faza din cursul constructiei podului peste
Dunare.
*
* *

Fabricatiunea rnaterialului metahc destinat aces-

tui pod s'a lovit de cloud dificultati esentiale:
1) Enorma cantitate de otel laminat ce trebuia
produsa in continuitate;
2) Calitatea specifica si superioara" a acestui otel.

www.dacoromanica.ro
 43

Podul de peste Dunare, asa cum a fost exe-

cutat, este constituit dupd cum se cunoaste
din doua uvraje principale : un pod peste Dundre,
propriu zis, si altul peste un brat al Dunarei, numit
Borcea", ambele cu suprastructuri metalice si pi-
cioare de zidarie.
Intre aceste uvraje, la traversarea liniei ferate
peste Balta.", care este o insula intre Borcea si Du-
nare, inundabila la apele mad, precum si pentru
racordarea acestor cloud uvraje principale cu cape-
tele liniei Fetesti-Cernavoda, s'a prevazut o serie
importanta de poduri de racordare si de inundatie,
constituite tot din tabliere metalice pe picioare de
ziddrie.
Ansamblul acestei lucrdri marete era constituit
astfel :
a) dintr'un pod peste Dunare de o lungime de 750
metri, avand 5 deschideri: una mijlocie de 190 metri
si. Cate doug laterale de Cate 140 m. necesitand toate
cinci o cantitate aproximativa de otel de 5.000.000
kilograme.
b) din podul peste Borcea" de 420 metri lun-
gime compus din trei travee metalice de Cate 140
metri deschidere, necesitand o cantitate aproxima-
tivä de otel de 2.000.000 kilograme.
c) din 60 de poduri metalice de racordare si inun-
datie cu deschideri de 42-60 metri, reprezentand o
lungime totald de 2918 metri si necesitand o canti-
tate de otel aproximativ de 4.000.000 kilograme.
Total 11.000.000 kilograme
Un total monumental, reprezentand o lungime de
mai bine de 4 klm. de poduri metalice, necesitand o
cantitate sumara de otel de aproximativ 11.000.000
kgr. dintre cad 5 milioane kgr. erau destinate sin-
gurului pod peste Dunäre.
Cu referire la natura otelului ce ur m a

www.dacoromanica.ro
 44

sd fie fabricat, s'a prevdzut otelul confectionat in

cuptoare de typ Martin basic" pentru intreaga
parte metalied.
In ce privea insd calitatea otelului, se prescri-
sese cloud categorii caracteristice :
1. Un otel mai moale" (acier doux) pentru
toate viaductele de sub punctul b" cu conditiuni
de rezistenta mai reduse (de 36-42 kgr. pe mili-
metru patrat si 22% de lungire).
2. Pentru podurile peste Dundre si Borcea, in
vederea marilor lor deschideri de 190 si 142 metri
si al realizärii unei dimensiondri mai economice a
partilor lor constitutive, s'a prevAzut un otel semi-
dur" de o rezistenta mai mare de 42-48 kgr. pe mi-
limetru patrat cu o ductilitate de 21%, conditiuni,
care s'au realizat pe acele vremuri cu cele mai
mari dificultdti.
Executarea acestor mari uvraje au fost lucre-
dintate, pe bazd de licitatii si contracte urmatoare-
lor mari case din Occident :
1. Podul peste Dundre : Societdtii Come
pagnie de Fives-Lille" din Fives" (Franta).
2. Podul peste Borcea : Societatii Creusot"
(Schneider) din Franta.
3. Toate viaductele : Societatii John Cockerill"
din Liege (Belgia).
Societatile Creusot" si Cockerill" si-au fabricat
singure in oteldriile lor, materialul metalic.
Societatea Fives-Lille", care nu poseda deck a-
teliere de constructie, a comandat otelul podului
peste Dundre, oteldriilor Gutehoffnungshiltte" din
Germania".
*
* *

Cu controlul executdrii in strdindtate a podului

peste Dundre si al viaductelor a fost insdrcinat sub-

www.dacoromanica.ro
 45

semnatul, care 0-a fixat re§edinta, mai intaiu la

Oberhausen" in Germania.
In aceste uzini s'au evidentiat, pentru intaia oarà
dificultatile de a fabrica pe acele vremuri in mase
maxi consecutive §i omogene un otel special de ca-
litatea celui cerut pentru podul peste Dunare.
Otelariile neputand dovedi calitatea superioara
a acestui otel 0 lucrand §i cu pierderi marl, pro-
vocau intarzieri considerabile in executarea podului
peste Dunare.
In aceastd situatiune, in loc de a renunta, pe o
cale amiabila, la executarea acestei furnituri, a &du-
tat sa conturneze dificultatile recurgand la mano-
pere fizice, interzise, asupra epruvetelor de con-
trol, prin care se determina, sub ma0ni de precizie,
calitatea materialului.
In acest scop se fabrica de fapt un otel de rezis-
tenta mai slaba de 36-40 kgr. pe milimetru pa-
trat, cu mult mai lesne de realizat in continuitate,
iar epruvetele de control erau supuse, in prealabil,
manoperei cunoscute in metalurgie sub denumirea
de trampa" prin care epruvetele se coceau la row"
in cuptoare 0 se raceau, in urmä, in apd sau uleiu.
Prin aceasta operatiune, duritatea 0 ductivitatea a-
jungeau sa atingd limitele otelului special semi-
dur".
De fapt insa, numai epruvetele sufereau aceastä
operatiune, pe cand intreg materialul laminat ra-
manea cu proprietatile sale fizice originale de otel
moale" 0 neacceptabil", astfel cd controlul se gd-
sea in fata unei reale manopere frauduloase.
Au urmat conflicte atat cu personalul tehnic al
oteleriilor, cat 0 cu agentii companiei Fives-Lille
deta§ati pe langa otelarii, cari nu numai ca nu pu-
neau nici o vigilenta in impiedicarea acelor mano-

www.dacoromanica.ro
 46

pere, dar pe langd toata opozitia controlului

continuau sa expedieze in Franta si materialele
contestate.
Incidentul si-a avut insd sfarsitul cuvenit.
Manoperele nepermise au fost dovedite, descope-
rindu-se cuptorul in care se coceau epruvetele cu
corpurile delicte si incheiindu-se procesele-verbale
cuvenite.
Otelariile germane au incetat, bine inteles, fabri-
catiunea si intreg materialul expediat in Franta a
fost refuzat.
Compania Fives-Lille" nu mai putea avea altä
iesire decat sa dovedeasca la randul ei otelariilor
germane, cdrora le intentase proces, delictul con-
sumat.
In acest scop, intreg materialul expediat in Fran-
la, a fost repus la noui incercari, executate la Scoa-
la de Poduri si Sose1e din Paris, in prezenta dele-
gatului Romaniei, incercdri, cari au dovedit cu pri-
sos, ca materialul provenit din Germania nu era
otelul special semi-dur" prevazut de caetul de
sarcini, ci un otel moale" de o rezistenta mai slabd
si neacceptabila.
Compania Fives-Lille" in aceste circumstante a
incredintat executarea furniturei uzinelor Creu-
sot" din Franta.
*
* *

Am fost nevoit sa intercalez acest incident in

prezentele amintiri, fiind dupa cum am mentio-
nat deja in stransd legaturd cu misiunea lui
-Vint la Bratianu pe langd uzinele Schneider" din
Creusot.
S'a putut remarca din cele expuse mai sus ca,
in cursul diferendelor avute cu otelariile germane

www.dacoromanica.ro
 47

si panä la dovedirea manoperelor interzise, corn-

pania Fives-Lille" si agentii sai erau mai mult
predispusi in favoarea otel6riilor Germane.
Pentru ca executarea furniturii la uzinele
Creusot sa" poatà fi scutità de atari neajunsuri era
inclispensabil ca, pe langà controlul Statului Roman,
si. reprezentantii Cornpaniei Fives-Lille" de pe Ian-
gd oterdrii sa depuna o mai mare vigilentà la exe-
cutarea obligatiunilor contractuale dintre aceste
Sociefati.
In scopul acesta, regretatul inginer inspector ge-
neral Anghel Saligny, care era directorul construc-
tiei liniei Fetesti-Cernavoda, avand in vedere co-
munitatea intereselor Statului Roman si al Compa-
niei Fives-Lille, la o activare mai intens'd si norma-
là a fabricatiunei materialului metalic destinat po-
dului peste Dunare, a reusit, in interesul urgenta-
rei acestei marl luceari, sà convingà pe inginerul
Vint la. Bratianu, solicitat in mod deosebit si. de
Compania Fives-Lille, s'a primeascd misiunea de a
reprezenta pe aceastä din urind Companie pe langa
uzinele Schneider-Creusot" la executarea marei
furnituri de otel destinat podului peste Dundre.
Ne-am gasit astfel, timp de un an de zile, in anii
1892-93, in uzinele Creusot, patru ingineri
Romani: Vint la Bratianu ca reprezentant al Com-
paniei Fives-Lille" si subsemnatul impreunä cu ac-
tualul inginer inspector general si fost director ge-
neral al Bancii Rornanesti N. Stefanescu si deceda-
tul Al. Badescu, fost director al Societalii de tram-
vae, reprezentand controlul Statului Roman, intr'o
intima colaborare.
* * *

Inceputurile fabricatiunii si. la aceste otel'arii au

fost destul de grele si oneroase, rezultand din di-

www.dacoromanica.ro
 48

ficultatile metalurgice de a asigura pe de o parte,

maselor lichide din cuptoare, cu o certitudine cons-
tanta 0 continua, dozajele limitive de carbon, man-
ganez, fosfor §i sulfure; iar pe de altd parte, de a
proportiona volumul lingourilor 0 travaliul ce tre-
buia sa le fie inmagazinat prin laminaj i, uneori,
prin ciocane (piloane) cu dimensiunile materialu-
lui final, pentruca acesta sa poata satisface la in-
cercari, conditiunilor calitative impuse.
Din aceste circumstante au rezultat, la inceput,
nepotriviri 0 refuzäri numeroase de materiale.
Otelariile, la solicitarile lui Vintila Brätianu au
fost nevoite sa facd experiente costisitoare, pentru
ca sd ajungd la o productiune normald.
Este cert Ca influenta lui Vint la Brdtianu, prin
autoritatea sa a contribuit in foarte mare masurd,
ca otelariile, de0 satule de incercari 0 pierderi, sa_
persiste pe acest drum, pang ce au reu§it sä stan-
dardizeze procedeele de fabricatiune.
Nu §tim daca cu alti delegati ai Companiei Fi-
ves-Lille", otelariile din Creusot, feta de starea lu-
crurilor din acele timpuri, ba chiar 0 Compania
Fives Lille nu §i-ar fi schimbat atitudinile lor bine-
voitoare.
Ambele societati, in intelegere, ar fi putut foarte
bine sa solicite, invocând 0 experientele anterioare
din Germania, o modificare a conditiunilor caetului
de sarcini.
Limitele de rezistenta §i ductilitate ale otelului
semi-dur" fixate pentru materialul podului peste
Dunare astazi u§or de indeplinit constituiau,
prin anii 1890-1900, in metalurgie, conditiuni grele
de realizat in mase mari 0 continue, dei erau im-
perios indicate pentru, podurile cu de§chideri
maH".
Avantajele pe care le-a realizat deci pe acele

www.dacoromanica.ro
 .0.. 7
[.

Voluntar 1885
VINTILA BRATIANU

www.dacoromanica.ro
 49

vremuri, tehnica romaneasca qi Statul Roman la

executarea marelui pod peste Dunare, se datoresc
gratie colaborarii lui Vint la Bratianu la aceastä
lucrare.
Si in aceasta misiune din tinerete, Vintila Bra-
tianu s'a manifestat, ca tehnician 0 ca Roman, cu
calitatile sale intrinseci de pricepere scaparatoare,
de munca intensa 0 de o perseverenta netarmuita
in atingerea scopului vizat.
Acestea sunt de altcum, caracteristicele funda-
mentale ale oamenilor mari, in tendinta lor de a
face un bine lumii intregi, intr'un chip oarecare, pe
terenurile intelectuale pe care au evoluat.

www.dacoromanica.ro
 50

Relatiuni si amintiri
despre Vint lä Brätianu
de leg. A. G. loachimescu 1)

L-am cunoscut in Aprilie 1897, cand a venit ca

director al R. M. S., ministru de finante fiind Gogu
Cantacuzino. De§i numit foarte tank intr'unul din
serviciile cele mai importante ale Statului, care fu-
sese condus inaintea sa de oameni cu multä price-
pere i experienta ca Gogu Cantacuzino, Take Pro-
topopescu §i Gr. Mano, Vint la Bratianu s'a impus
dela inceput tuturor colaboratorilor sal prin vederi
dare, procedeuri de lucru sistematice, putere de
munca i staruinta in executie.
Pentru da seama complet de situatia gene-
rala a intreprinderii, a cerut tuturor conducatorilor
diferitelor servicii i stabilimente ale R. M. S. Cate
o dare de seamd amanuntita a situatiei fiecareia.
Le-a citit pe toate complet, le-a adnotat, a cerut
referinte suplimentare §i odata bine fixat asupra
rostului fiecaruia, a renovat i transformat aproape
complet, intreaga organizatie.
In ceeace prive§te tutunul, unde am avut ocazie
sa colaborez mai de aproape cu Vint la Bratianu,
1) Prof. la Scoala Politehnicg din Bucure0i; fost direc-
tor la R. M. S.; administrator delegat al Soc. Cartea Ro-
rnâneasa".

www.dacoromanica.ro
 51

atentia sa s'a indreptat in special in urmatoarele

directii: cultura tutunului, industrializarea §i expor-
tul lui (brut §i fabricat), aprovizionarea cu tutunuri
straine, organizarea desfacerii in tara.
In ceeace prive§te cultura tutunului indigen, in-
trucat tutunurile noastre sunt de acela§ fel cu cele
cultivate in Macedonia, regiunea Xanti, Drama, Ca-
vala, a trimis speciali§ti in acele parti spre a studia
conditiile in care se face acolo cultura. Pe baza re-
feratelor acelor speciali§ti, mai ales ale regretatului
Maximilian Popovici, a impins cultura tutunului
spre regiunile deluroase dela Leordeni, Draga§ani
§i dealurile pietroase dela Macin, Greci. Directive le
date atunci de Vintila Bratianu se pastreaza qi as-
tazi la R. M. S., reu§indu-se a se inlocui incetul cu
incetul tutunurile de Macedonia cu tutunuri simi-
lare din lark
Cum insa calitatea unui tutun nu depinde numai
de culturk ci §-1 de modul de fermentare al acestuia,
s'au schimbat radical sistemele de fermentare, adop-
tandu-se cel din Macedonia pentru calitatile supe-
rioare §i aqa numita fermentare in massa pentru ca-
litatile inferioare.
Tot in directia culturii, spre a o dirija pe o cale
rationala, sub directoratul de atunci al lui Vint là
Bratianu s'a creeat un laborator de cercetari la Bu-
cure§ti §i. diverse campuri de experienta in diferite
parti, din care cel mai principal a fost la Suluc
langa Macin, unde se faceau §i culturi de seminte
selectionate. Lucrarile facute atunci in aceasta di-
rectie, pot fi considerate ca inceputul statiei expe-
rimentale de cultura tutunului infiintata la Bäneasa,
desavar§ita sub ministeriatul lui Vintila Bratianu
in 1927.
In ceeace prive§te fabricatia, Vintila Bratianu a
cerut celor doug fabrici ce existau atunci la Bucu-

www.dacoromanica.ro
 52

rest si Iasi, ca Med a modifica in mod brusc deprin-

derile publicului sa se intrebuinteze in fabricate
cat mai mult tutun indigen, reducand in acelas timp
costul de fabricate. De asemenea prin tarife de
vanzare rational intocmite, a cautat sa dezvolte cat
mai mult vanzarea tigaretelor in locul tutunului
taiat.
Vint la Bratianu a cautat sa dezvolte vanzarea in
export a tutunurilor noastre, brute si fabricate, in
special in Germania si tarile nordice.
Din cauza situatiei pietelor de desfacere in acele
momente, nu s'a putut olatine un rezultat imediat,
dar samanta aruncata a produs roade mai tarziu.
In ceeace priveste aprovizionarea cu tutunuri de
Macedonia, Vint la Bratianu a fost cel d'intai care,
cu o comisie de specialist, a mers la locurile de
productie si a facut aprovizionari directe, cu insem-
nate reduceri a pretului de cumparare.
Procedeul inaugurat de Vint la Bratianu a fost
urmat apoi aproape Mfg intrerupere 'Ana acum.
In privinta distributiei in tail a tutunurilor, pre-
cum si celelalte produse monopolizate, Vint la Bra-
tianu a cautat ca ele sa fie duse cat mai des si mai
usor in toate colturile tart.
In acest scop a incheiat o conventie speciala cu
P.T.T. care in schimbul unei subventii fdcea distri-
butia produselor R.M.S., prin factort postali. Acest
sistem care inlesnea ambele administratii de Stat
R.M.S. si P.T.T. a fost pastrat aproape neschimbat
pang in 1929, cand a fost inlocuit cu societatea
DISCOM. .

Vint la Bratianu a parásit directia R.M.S. in Apri-

lie 1899 cu ocazia retragerii guvernului liberal de
atunci. Din trecerea sa au ramas urme adanci in
conducerea acestei importante administratii de stat,
cu caracter economic, social si financiar; inovatiile

www.dacoromanica.ro
 53

introduse atunci de el s'au continuat mult timp §i

unele sunt §i azi in vigoare.
Inainte de a termina cu aceastd parte tin sA re-
latez un episod caracteristic al patriotismului §i. te-
nacifatii lui Vint la' Brátianu.
Pe atunci se afla la R.M.S. §i Serviciul de navi-
gatie fluviala pe Dungre, pentru a cArei propg§ire
0 organizare el punea mult suflet.
Ungurii, cari facuserd lucrärile dela Portile de fer,
voiau sg pue taxe maxi pe vasele ce treceau pe a-
colo; Vint là Brgtianu de§i demisionat din postul de
director general al R.M.S., dar demisia nu-i fusese
Inca primità, fdcea memorii §i. interventii continui
i energice ca noul guvern conservator sä nu lase
sg se suprime navigatia româneascá, ceeace urrnA-
reau Ungurii prin taxele proectate.
Guvernul liberal retras in 1899 a revenit la
cal-ma Statului in 1901, in urma unei maxi crize
din 1899-1900. In aceastd nouà guvernare Vint la'
BrAtianu a fost dela inceput secretar general al Mi-
nisterului de Finante, ministru fiind Pa lade §i apoi
Dimitrie Sturdza.
Se §tiu marile economii realizate atunci de guver-
nul liberal: faimoasele bugete de 218 milioane lei!
Vintild Beitianu a contribuit larg la alc5tuirea pri-
mului buget pe baza de mai sus, dar mai ales a ur-
mArit realizarea lui, care a fost o realitate: cheltue-
lile s'au mgrginit in cifrele bugetare, fgra nici o des-
organizare a serviciilor Statului. Se faceau atunci
unele ironii ware pe seama secretarului general,
anume, se zicea cd se ocupa cu numararea penitelor;
este aproape exact!
Vintilã BrAtianu cu tenacitatea §i puterea lui de
muncg, Med a neglija chestiunile mari, intra in
cele mai mici amänunte, tinand ferm ca articolele
bugetare sd nu fie intrecute §i. nu au fost!

www.dacoromanica.ro
 54

In calitatea sa de secretar general la finante se

interesa destul de aproape pe cat alte ocupatii
ale ministerului ii permiteau si de mersul R.M.S.
Era multumit ea toate directivele date acestei admi-
nistratii cu doi ani inainte, se aplicau si fusese apli-
cate f gra intrerupere de fostii sai colaboratori si a-
ceasta din convingere, intrucat toate inovatiile in-
troduse de Vintila Bratianu la R.M.S., fusesera bine
chibzuite si corespundeau la nevoi reale.
Dupa doi ani, Vintila Bratianu s'a retras din sar-
cina de secretar general si a fost ales in parlament.
Liberalii s'au retras dela guvern in 1905 si au
revenit in 1907, iarasi in vremuri foarte grele pen-
tru tax* era in timpul rascoalelor taranesti. Altii
vor descrie activitatea insemnata a lui Vintila Bra-
tianu in timpul rascoalelor si apoi in guvernarea
dintre 1907-1911.
Eu ma voiu margini la cateva chestiuni in care
am venit in contact direct cu Vintila Bratianu sau
cu cregiunile lui.
In timpul räscoalelor dela 1907 eram directorul
fabricei de tutun din Bucuresti unde era o aglome-
ratie de peste 1500 lucratori si care era unul din
punctele periculoase, in cazul unei eventuale inain-
tali a rasculatilor spre Bucuresti sau a vreunui in-
ceput de rascoala localä.
Guvernul avea la Prefectura Politiei un fel de
cartier pentru chestia rascoalelor si starea spirite-
lor din Bucuresti, in special din cartierele margi-
nase; acolo ma duceam zilnic spre a raporta de sta-
rea spiritelor si a lua instructiuni.
Acolo gäseam pe Vintila Bratianu, care cu sange
rece, asculta rapoartele si dedea instructii bine
chibzuite, fara a se alarma de tot felul de zvonuri
ce circulau. Rascoalele au trecut, fara ca in Bucu-
resti sa fie vre-un inceput de rasmerita.

www.dacoromanica.ro
 55

In tiMpul guvernarii liberale dintre 1907-1911

s'au creat intre altele, §i sub directa lui insPiratie
trei institutii de colaborare intre administratiile
Pub lice §i particulari i anume: Societatea tram-
vaelor Bucure§ti, Societatea Govora-Calimane§ti si
Societatea de locuinte ieftine.
Prin legile de concesie a primelor doua se pre-
vede ca toate investitiile i imbunatatirile ce vor
face aceste societati in timpul concesiei, revin auto-
ritatii concesionare.
Se cunosc criticile §i luptele aprige ce s'au dat
contra acestor concesiuni, sub motiv Ca se prejudi-
ciaza autoritätile concesionare.
De fapt, Vint la Bratianu, in marea lui dragoste
de aparare a avutului public, a favorizat mai mult
statul §i comuna, de cat pe tovara§ii particulari.
Acum, dupà trecere de mai bine de 20 de ani, lu-
crul acesta e deplin verificat i recunoscut de toata
lumea.
Daca mai este nevoe de vreo dovada sä se com-
pare concesiile lui Vint la Bratianu cu cele date a-
cum in urma la straini !
Tot cu sprijinul lui Vintila Bratianu s'a creat a-
tunci Societatea de locuinte ieftine. In schimbul
unor inlesniri de minima importanta f acute capita-
lului particular, i s'au impus conditiuni destul de
grele pentru procurarea de locuinte celor cu mij-
loace restranse. La aceasta intreprindere, al carui
capital initial nu s'a acoperit de cat cu multa greu-
tate, mi s'a propus de Vintila Bratianu sa primesc
sarcina de director; natural ea nu puteam refuza.
Vintila Bratianu s'a interesat continuu de mersul
ei, and indicatii §i directive generale foarte utile.
Cele trei intreprinderi mentionate mai sus, au
trecut prin vremuri grele, dar fiind bine concepute,
ele au putut invinge toate greutatile i sa-§i impli-
neasca misiunea lor sociala i economica.

www.dacoromanica.ro
 56

Societatea tramvaelor Bucure§ti a inzestrat Capi-

tala tarii cu o retea de tramvae, care poate fi corn-
parata in mod avantajos cu orice intreprindere si-
milara din Europa; Societatea Govora-Calimane§ti
a inzestrat cele doug statiuni cu instalatii in care
suferinzii pot gasi acelaq confort ca la marile sta-
tiuni de curl din sträinatate.
Societatea de locuinte eftine a construit cateva
mii de locuinte, prevazute cu toate instalatiile ce-
rute de higiena moderna, ieftine I cu mari inles-
niri de plata. Toate inzestrarile f acute de aceste 3
societati au fost numai cu mijloace din tail, sunt o
aplicatie practica a devizei: Prin noi insine".
In timpul neutralitatii i rázboiului am avut din
nou ocazia sa lucrez direct cu Vint la Bratianu. In
1915, dupà taierea liniei Salonic-Ni§-Balcic am fost
trimis, dupà indicatia sa, cu o misiune la Petrograd
spre a studia §i trata chestiunea tranzitului mate-
rialelor, de care aveam nevoe, prin acea Ora. Am a-
rdtat atunci dificultatile §i patina buna-vointa ce
vom intampina din partea multor organe rusWi.
In timpul razboiului, in primavara anului 1917,
ministru de razboi fiind Vintila Bratianu, am fost
chemat de la serviciul de geniu al etapelor unde e-
ram mobilizat i trimes de minister la Odesa pentru
procurarea a diferite materiale de care era nevoe,
in special pentru construirea baracamentelor nece-
sare bolnavilor de tifos exantematic.
Dupà implinirea acestei insarcinari, am fost tri-
mes de Vintila Bratianu ca §ef al serviciului de a-
provizionare i transporturi din Rusia.
In aceasta calitate eram in continua corespon-
denta cu Vint la Bratianu, care acum era ministru
al munitiilor. Ordinele sale precise, ferme, cereau
din partea subordonatilor sal de asemenea o execu-
tie promptä.

www.dacoromanica.ro
 57

Mentionez in special doug episoade mai caracte-

ristice din aceasta perioadà:
a) Rusia, a cgrei dezorganizare din cauza revolu-
tiei incepuse deja, tinea totusi ca aprovizionarea
frontului roman sa se Lea' global, atat pentru ar-
mata rusd cat si pentru cea romang.
Vintilà Brgtianu, mi-a trimis un ordin precis si
categoric sa facem tot posibilul atat legatiunea
cat si noi de la serviciul de aprovizionare ca ne-
voile armatei romane, atat din Rusia cat si din
celelalte tari, sa se facà separat pentru armata ro-
mang, potrivit nevoilor. Mi se atragea continuu a-
tentiunea sg nu accept nici o sugestiune de inglo--
bare a aproviziongrilor romanesti cu cele rusesti;
mi se indica, in caz de nevoe, sd intervin la sefii
misiunilor franceze si engleze din Petrograd. Vin-
Mg Brgtianu lupta din rAsputeri contra tendintelor
de acaparare rusesti.
b) Pentru a asigura regulata transportare a mate-
rialelor romanesti prin Rusia si din Rusia, Vintilà
Brgtianu a dispus ca fiecare transport sd aibd in-
sotitor roman, iar in statiile mai principale, in spe-
cial in statiile de incrucisári, s5. fie organe roma-
nest, care sd ingrijeascg ca vagoanele cu materiale
romanesti sá nu intepeneascd prin statii. Pentru a-
ceasta mi s'au pus Ia dispozitie echipe de voluntari
transilvgneni din legiunea de la Kiev, precum si
mai multi functionari de miscare C. F. R. Mu ltu-
mità acestei organizari, transporturile noastre s'au
urmat destul de regulat, pang la expulzarea noas-
trá din Petrograd de bolsevici, desi haosul era
mare in Rusia.
Dupg rgzboi am avut iar ocaziunea a conlucra
cu Vint la Batianu in doug directiuni: una publick
alta privatà.
a) In serviciul public, Vintilà Brgtianu mi-a fgcut

www.dacoromanica.ro
 58

cinstea a ma numi in consiliul de administratie al

R. M. S., desemnandu-mg i ca membru in comite-
tul de directie.
Cu modul acesta am avut ocazia sg conlucrez din
nou intr'o administratie, pe care o pgrgsisem de
mai bine de zece ani i sg lucrez aproape continuu
cu Vint là Bratianu pang in 1928.
Altii vor descrie activitatea lui Vintilá Brgtianu
ca ministru de finante; in ceeace prive§te adminis-
tratia R. M. S. niciodatg Vintilà Brgtianu nu a ce-
rut altceva de cat muncg, pricepere, cinste i eco-
nomie, pentru buna administratie a veniturilor Sta-
tului. Nici o favoare, nu de interes personal al cui-
va, dar nici de interes politic de partid. La numirile
si inaintgri de personal, singurul criteriu erau apti-
tudinile i devotamentul pentru serviciu.
S'a zis de multi cg liberalii au impgnat serviciile
publice cu devotatii Mr. Judecand dupg cele ce am
vgzut la R. M. S. 0 in genere la Ministerul de fi-
nante, lucrul e exact, dar interpretarea e gre§itä:
cei numiti, in genere, tinerii doritori de muncg ci
fgrg preferinte in politick la numirea Mr nu erau
nici liberali, nici nimic, dar dupg numire, vgzand
modul de lucru al unora i al altora, natural cg
simpatiile lor ca cetgteni mergeau cgtre li-
berali.
In timpul ministeriatului lui Vintilg Brgtianu,
Regia si-a sporit mult veniturile, a intensificat ex-
portul tutunului i sgrii, fgcand chiar doug expor-
turi de sare in Indii.
Tot in timpul acesta am conlucrat cu Vintilg Bra-
tianu la transformarea concesiei pentru fabricarea
explozibililor comerciali. Si in aceastd concesie Vin-
WA' Brgtianu a aplicat acelea0 principii ca i la
concesiile anterioare ce am mentionat mai sus: o
remunerare rezonabild a capitalului particular

www.dacoromanica.ro
 59

roman §i strain, revenirea tuturor instalatiilor

Statului, fara plata, la sfar§itul concesiei.
In domeniul particular, se cunosc numeroasele
creatiuni de societati dupà razboi. Vint la Bratianu
tinea in special la una din ele, la Societatea Cartea
Romaneasca, infiintata dupa directivele sale, prin
contopirea §.1 marirea unor vechi intreprinderi de
arte-grafice i edituri din tara.
Cu toate preocuparile sale de om de stat, Vintilà
Bratianu a urmarit totdeauna de aproape aceasta
institutie, nu atat in partea sa comerciala, cat in
partea ei culturala, in special pentru noile tinuturi.

www.dacoromanica.ro
 60

Vintilà I. C. Bratianu si
Posta Rom ânã
de Const. MInescu1)

Vint la I. C. Bratianu, Inca dela inceputurile ca-

rierei sale politice, a dat proba in indeplinirea ser-
viciilor a caror conducere i se incredintase, de un
mare spirit de observatie, cautand solutiile cele mai
practice, pentru bunul lor mers §i desvoltarea lor,
spre a da cele mai marl foloase tarii, idei pentru
care a muncit o viata intreaga.
Ca director general al Regiei Monopolurilor Sta-
tului, Vint la I. C. Bratianu, venind la conducerea
acelei institutii de stat, cu spiritul lui practic §i ob-
servator a constatat imediat, ceeace predecesorii
sai nu facusera, ca acea Institutie nu produce Sta-
tului veniturile pe care trebuia sa le produca, ti-
nand searna de insemnatul numar al populatiunii
rurale §i de puterea ei de consumatie §i mergand
mai departe, cu acela§ spirit de mare observator,
constata imediat ca sistemul de aprovizionare al
debitelor rurale dupà sistemul de atunci, prin an-
trepozitari se facea cat se poate de defectuos.
Dar pentru o mai buna intelegere a faptelor §i
insemnatatei lor, dam aci mai jos constatarile pro-

1) Fost subdirector general la P. T. T.

www.dacoromanica.ro
 61

prii ale marelui 0 prevazatorului om de stat Vin-

tila I. C. BrAtianu, extrase dintr'o adresA facuta Di-
rectiunei Po§telor in Martie 1899:
Am constatat Ca' distribuitorii Regiei, nu treceau prin
unele comune rurale spre a aproviziona pe debitanti, de-
cdt la 15-20 zile, c'd prin unele treceau la 2-3 luni odatä,
cä erau comune prin care distribuitorii nu trecuser5 dela
Infiintarea Regiei, ea' satele si cAtunele erau lipsite de
debite, tocmai pentrucA distribuitorii nu treceau niciodatà
pe acolo si c'd populatia ruralg neavand la indemânà pro-
dusele Regei, nu le consuma sau se dAdea la diferite con-
trabande, ceeace face cd veniturile institutiei sunt sta-
tionare, sau au cresteri mici, care nu reprezintá puterea
de consumatie a insemnatei populatiuni rurale.
In fata celor mai sus constatate, oricare alt di-
rector general al Regiei, ar fi luat mäsuri pentru
reorganizarea serviciului sau propriu de distri-
buire 0 ar fi sporit cheltuelile de exploatare, cu
speranta ca. veniturile Regiei ar fi crescut, VintilA
I. C. Bratianu are insd conceptii pe care nu le-a a-
vut un altul, caci iatA ce mai spune prin aceia0
adresA :
Pe de altà parte am observat cä pe acelas drum pe care
mergeau distribuitorii Regiei, mergeau si factorii rurali
spre a aduce posta, c'à acestia au si ei cariole, ea' ei vin de
trei ori pe s'aptdmând nu la cloud trei luni odatd si cd
dacä factorii rurali, s'ar pune in masur5 de a avea mij-
loace de transport mai bune si s'ar inmulti numärul lor,
ca sá deserveasca si catunele si satele, s'ar putea face o
distribuire a produselor Regiei cu mult mai practica si
mai cu folos ca in trecut.
lath' in ce constà mAretia conceptiei lui Vintilà
I. C. Bratianu. El §tia 0 simtise relele organizAri
ale po§tei rurale, el §tia CA de serviciul poOal ru-
ral nu profita decal comunele 0 numai de trei ori
pe s'aptdmAna 0 cA mai toate catunele §i satele, cu
o insemnatA populatie ruralà de aproape douà mi-
lioane locuitori, era lipsità de un serviciu po§tal e-
f ectiv, 0 astf el 10 zice, cu sumele ce se cheltuesc
de Regie pentru plata distribuitorilor sai, dandu-le

www.dacoromanica.ro
 62

Potei, pentru imbunatätirea poOei rurale, pe o

parte voi face o distribuire mai deasd qi mai re-
gulata, sporind veniturile regiei, Med a face noi
cheltueli, iar pe de alta voiu da tarn un serviciu po-
tal rural efectiv, din care sa rezulte foloase pentru
intreaga popoulatie a tarii §i. beneficii materiale
pentru pc:06. Deci idealul in materie de economie
politicd sociald: sg imbunAtOteqti doug institutii de
stat, dela care sä ai noi sporuri de venituri, fail a
face nici o cheltuialg.
Principiile enuntate de Vint là I. C. Bratianu, au
fost primite de Directiunea Genera IA a Po§telor cu
cea mai mare bucurie, intrucat qi ea fAcea cele mai
mari sfortari pentru a obtine dela stat i judete,
fondurile necesare pentru imbunatOtirea §i. intin-
derea serviciului po§tal rural.
Tratativele conduse de Vint là I. C. Brdtianu §i.
C. Chiru, pe atunci director general al Po#elor,
pornite in interesul §i spre folosul ambelor institu-
tiuni, au ajuns indatà la concluzia &á, incepand de
la 1 Septembrie 1898 distribuirea produselor regiei,
sd se facA ca incercare, in judetul Teleorman prin
factorii rurali, regia punând la dispozitia po§tei,
suma de lei 26.340, sumã pe care o plAtea in tre-
cut distribuitorilor sgi §i cu care po§ta qi-a imbuná-
tit serviciul rural.
Prime le douã luni de executare dând rezultate
satisfäcdtoare, la 27 Noemvrie 1898, Vintilà I. C.
Brátianu propune po§tei qi aceasta primgte, ca dela
1 Aprilie 1899 sd se intindä distribuirea produselor
regiei prin factorii ei rurali, Inca la 9 judete §i a-
nume:
Bacdu, Botopni, Dambovita, Dorohoi, Ialomita,
Neamt, Vaslui §i Vla§ca, urmand ca regia sd pund
la dispozitia po§tei suma de 220.504 lei, ce ea
cheltuia anual cu distribuitorii sal in acele judete,
lucru ce s'a adus la indeplinire pe ziva hotarfitá.

www.dacoromanica.ro
 63

In acel timp insd guvernul liberal retragandu-se,

s'a format guvernul conservator sub qefia lui Gr.
Cantacuzino, and directorii generali Vint la I. C.
Bratianu 0 C. Chiru au demisionat.
Totu0 Vint la I. C. Brkianu a cautat sa se in-
tereseze personal de mersul serviciului de distri-
buire, venind din cand in &and la serviciul po§telor
rurale, din Directiunea Genera la a po§telor, spre a
se interesa de soarta copilului rfinias orfan de
'Aria*" (vorbele lui proprii) 0. in modestia lui, a-
cest mare 0 bun roman, nu-0 revendica singur pa-
ternitatea ref ormei, de0 ea nu isvorase deck
dela el.
Nu mult insa dupà aceasta, diferite influente ale
antrepozitarilor rama0 pe dinafara, precum 0 a ce-
lor din cele 23 judete ramase pe seama lor 0 care
4i vedeau 0 pozitia lor periclitata in viitor, ajutati
de unii functionari superiori ai directiunei re-
giei, care aveau multiple avantagii dela ace§ti dis-
tribuitori, au inceput sa aduca diferite invinuiri
noului serviciu de distribuire prin po§ta, sustinand
&A vanzarile prin po§ta au scazut foarte mult §i cá
din aceasta cauza Regia qi ca atare Statul, va suferi
multd paguba.
Toate acestea au provocat numirea unei comi-
siuni, in Decemvrie 1899, formata din delegati ai
Po0ei i Regiei, pentru a studia §i a-0 da avizul,
daca serviciul de distribuire prin Poqta trebue &à
continue 0 in ce mod, cu care ocazie s'a constatat
ca vanzarile produselor regiei, scazusera in adevar
fata de cele din anul trecut, cu foarte putin, dar a-
ceste scaderi erau provenite din cauza secetei gro-
zave din vara anului 1899 0 a crizei ce a urmat 0
cá scdderile erau generale, atat la judetele date
Po0ei cat 0 la cele cautate prin antrepozitari.
Delegatii Regiei inaintandu-0 raportul lor, gene-

www.dacoromanica.ro
 64

ralul Gh. Manu pe atunci ministru de finante, a-

proba ca serviciul de distribuire prin Posta sa con-
tinue; insd Lt.-col. Mihail Ghica, care se afla atunci
ca director general al postelor, ne dandu-si seama
de insemnatatea economica a acestei reforme i ca-
läuzit de un ingust spirit politic, intrucat reforina
venea dela un adversar politic, face un referat Mi-
nistrului de Interne in care prin date eronate,
arata cà prin serviciul de distribuire posta rurala
se dezorganizeaza i ca veniturile Regiei au suferit
o scadere de 90%, pe cand in realitate prin inmul-
tirea numarului curselor i prin deservirea si a sa-
telor i catunelor, schimbul de corespondente din
si pentru localitätile rurale, au crescut dela
10.235.000 bucati la 15.937.000 bucati, iar pierderea
suferita de Regie din cauza crizei n'a fost deck
de 13%.
Pe acest ref erat i Med a fi cercetat mai deaproa-
pe, Ministrul de Interne, general Gh. Manu, care
intre timp trecuse dela Ministerul de Finante la cel
de Interne, pune rezolutia de desfiintare a serviciu-
lui de distribuire prin Posta', desi ca Ministru de
Finante cu putin inainte, aprobase continuarea.
In acest mod s'a desfiintat serviciul de distribu-
ire al produselor Regiei prin posta ruralà, reforma
de o insemnatate capitala, atat de bihe gandità si
conceputa in interesul general al Orli, de Vintila I.
C. Bratianu, acest prevazator om de .Stat i desfiin-
tatä cu atata usurinta culpabild, dar care trebuia
sä renasca nu peste mult timp, de astä data mai
puternic si mai demonstrativ.

* *

In anul 1904, in calitate de sef al serviciului pos-

tal rural, dezorganizat si mai mult in urma redu-

www.dacoromanica.ro
 65

cerilor bugetare dupd marea criza din 1900 si cifra

fix6 a bugetului de atunci, nepermitând nici un spor
de cheltueli, profitând de influenta ce directorul
general din acel timp, arhitectul Gr. Cerchez, o
avea pe lângg Ministrul de Finante, Tache Ionescu,
i-am explicat do cument a t, situatia dezastru-
oasd a serviciului postal rural, in ce a constat re-
forma lui Vintilä I. C. Brátianu, cu distribuirea pro-
duselor Regiei prin factorii rurali, rezultatele date
pentru postg, avantagiile pentru populatia ruralg,
precum si foloasele ce ar putea trage Regia, asigu-
rand ca numai cu sumele ce Regia cheltueste cu
distribuitorii sdi putem sd facem un real serviciu
postal rural pentru intreaga populatie ruralà.
ConvingAnd, rezultatul a fost ca la 1 Aprilie 1905,
s'a introdus distribuirea produselor Regiei in patru
judete din nordul Moldovei, cu rezultate apreciabile
din toate punctele de vedere; la 1 Aprilie 1907, s'a
dat Inca 15 judete; iar la 1 Aprilie 1908 Ministru de
Finante fiind Emil Costinescu, s'a dat in restul t'arii,
reusindu-se astfel ca fära sacrificii din partea Sta-
tului, s'd se indoiasc6 numgrul factorilor rurali si sà
se deserveascA toate localitatile rurale pAnd la cele
mai izolate precum urmeazd:
24 comune si 4 cdtune sau sate de 7 ori pe sàptà-
mâna.
1876 comune si 2763 catune sau sate de 6 ori pe
sAptámang.
358 comune si 491 catune sau sate de 5 ori pe
sdptgrnâná.
152 comune si 111 atune sau sate de 4 ori pe
sgptAmâng.
38 comune si 3447 catune sau sate de 3 'ori pe
s'aptAmânà, ceeace fAcea ca intreaga populatie ru-
rald a putut sà aiba dupä aceea, un serviciu de
5

www.dacoromanica.ro
 66

posta rurala real, care sa execute cu itinerarii

bine intocmite si orarii cat se poate de fixe.
Rezultatele, in afarg de imensele servicii aduse
intregei populatiuni rurale, au fost maxi pentru
postg si materiale, intrucat prin inmultirea nutria-
rului curselor postale si deservirea tuturor local--
tatilor, s'a intensificat schimbul corespondentelor
din si pentru localitatile rurale, ajungand dela
15.066.000 bucgti in 1905, la 36.178.000 bucati in
1911 si la 50.000.000 in 1915, ceeace rprezinta pen-
tru administratia postelor o crestere de venituri a-
nuala de 5.000.000 lei numai dela serviciul postal
rural.
Directiunea Regiei prin aprovizionarea debitelor
mai deasg si mai repede, in toate localitatile rurale,
pang la cele mai mid. si mai izolate si prin infiin-
tdri de debite acolo unde nu existau si-a vgzut ve-
niturile crescand treptat si dacg vom lua anul
1908-1909, cand posta a avut toate judetele, Regia
a incasat din distribuirea produselor ei in localitg-
tile rurale 33.348.136 lei si prin cresteri succesive
in fiecare an, incasärile ajung in 1914-1915 la
47.842.648 lei, ceeace insemneazg cg in 6 ani ani ve-
niturile Regiei u crescut cu peste 43%,
Din datele de mai sus reese destul de limpecle cd
prevederile marelui om de stat cand a conceput re-
f orma si conlucrarea intre cele cloud institutii de
stat, au fost cu totul fondate si juste, ba pot zice ea
ele au intrecut asteptdrile, el simtind o deosebità
satisfactie, intrucat pang' la intrarea noastra in ma-
rele rdzboiu 1-am tinut in curent cu toate dgrile de
seamg asupra mersului postal rural si a celui de
distribuire.
Efectuarea serviciului postal rural si cel de dis-
tribuire, s'a efectuat in cea mai mare regulg, chiar
in timpul rdzboiului pentru intregirea neamului si

www.dacoromanica.ro
 67

cl n'a incetat in Muntenia decat odata cu retrage-

rea armatelor, iar in Moldova el s'a executat in tot
timpul pang in spatele frontului de operatiuni, Re-
gia incasand pentru vanzarea produselor sale prin
factori rurali chiar in anul 1916-1917, suma de
35.154.372 lei, iar la reocuparea teritoriului parasit
si-a reluat mersul din trecut.
Treptat si cu incepere din 1921 si in continuare
in 1922, distribuirea produselor regiei prin posta, s'a
introdus in Basarabia, Bucovina, Banat si Transil-
vania, iar vanzarile prin posta pentru localitatile
rurale ajung:
In 1922 la 780.909.761 lei
In 1925 la 2.420.968.109 lei
In 1928 la 3.802.773.382 lei
In 1930 la 3.576.324.365 lei, cu o mica diminuare
din cauza accentuarei crizei.
Posta incasand pentru serviciile ce facea regiei in
anii din urma circa 120-130.000.000 anual, pe care
ii intrebuinta exclusiv, pentru imbunatatirea servi-
ciului postal rural si a celui de distribuire.

Si intr'o buna zi, Casa Autonoma C.A.M., cu a-

probarea Ministerului de Finante de atunci, care si
in alte ocaziuni aratase o deosebità bunavointa pa-
tronului Bancii in cauza, concesioneaza serviciul de
distribuire al produselor Regiei cu incepere dela 1
Ianuarie 1932, Societätii DISCOM, cu o plata indoit
de mare ca aceea ce o platea postei.
Enorma greseala s'a comis intrucat Posta ne mai
avand la dispozitiune suma ce primea dela Regie
si-a redus serviciul postal rural, care merge dela
acea data din ce in ce mai rau, prin reduceri suc-
cesive de personal si de curse, in dauna intereselor

www.dacoromanica.ro
 68

intregii tali, iar pe de altä parte ca se arunca a-

nual sume atat de importante din avutul tarn spre a
se satisface interesele unor anumite persoane.
Izbitor insä este faptul, cdci cei ce au combinat
distrugerea acestei opere, dupa o existenta neintre-
rupta de 27 de ani spre folosul Orli, pare cd n'au
avut curajul sa o faca cat a trait Vintila I. C. Bra-
tianu qi ca. au Weptat disparitia lui pentru ca sa
distruga aceasta opera de interes general, conce-
puta de acel titan al muncii in folosul tarii sale.
Totu# nu pot incheia fara sa nu sper cd intre
toti acei ce gandesc i urmaresc ideile acelui mare
§i bun roman se va gasi unul care sd repare raul
f dcut.

www.dacoromanica.ro
 69

Activitatea lui Vintilä Bra-

tianu la Regia Monopolu-
rilor Statului.
de log. Agripa Popescu 1)

Activitatea lui Vint la Bratianu la Regia Monopo-

lurilor Statului a lasat urme adanci.
El a dat acestei institutii o organizare vie, careia
i se datoresc in cea mai mare parte progresele ce
s'au facut in ultimele patru decenii.
In mai putin de 2 ani, caci Vint la Bratianu
a fost Director general al R.M.S.-ului numai dela
1 Julie 1897 pana la 11 Aprilie 1899, el a reusit
sd pung bazele unei noui si. temeinice indrumari ce
pare azi foarte naturala, dar care la aceea epoca in-
semna o revolutionare a mentalitatii curente.
Si aci ca in toga activitatea lui Vint la Bratianu,
firul conducator este acela#:
Increderea in fortele vii ale neamului si credinta
In ascensiunea lui prin propriile-i puteri.
Prin noi insine" a ramas dupd cum vom vedea,
linia de conduita in aceasta institutie.
Din primele zile ale activitatii sale, el aplica acea

1) Profesor universitar; director al Asezaimintelor Bran-

covenesti, fost director general la R. M. S. si al socie-
talii Resita'.

www.dacoromanica.ro
 70

metodd de lucru ce 1-a caracterizat toata viata §i

care se datore§te in parte, cred §i educatiei sale in-
ginere§ti care era:
Cercetarea migaloasa a tuturor problemelor; ana-
liza la fata locului a tuturor detaliilof pentruca
apoi in cuno§tinth exacth de cauza, sa poata da so-
lutia cea mai buna.
Acestei metode se datore§te faptul ea' masurile
luate de el au ramas §i au dat roade.
Prima lui preocupare s'a indreptat spre materia
prima: tutunul.
Pe acea vreme, tutunurile cultivate in tara erau
de calitate ordinara §i credinta tuturor era ea' nu
se poate produce la noi altfel de tutun. A§a se ex-
plied faptul ca pe atunci numai tutunurile §i tiga-
retele de calitatea III-a se fabricau din tutun roma-
nesc; iar cele mai bune foi intrau numai in propor-
tie de 5 0 % §i numai in fabricarea celui de calitatea
II-a.
Toate celelalte calithti se fabricau din tutunuri
aduse din Macedonia §i reprezentau 25 % din toata
cantitatea ce se consuma in tara.
Vintila Bratianu pune primul chestiunea pro-
ductiei de tutunuri superioare in tara §i trece i-
mediat la fapte. Trimite pe Maximilian Popovici
in Bosnia §i Austria ca sa studieze in prealabil
cultura tutunului.
Apoi se duce el insu§i in Macedonia unde sth
timp de §ase saptamani sa studieze terenurile §i
modul de culturd §i de fermentare al tutunului.
Cei ce au fost cu el impreund in Macedonia po-
vesteau cum umbla in fiecare zi din sat in sat, din
depozit in depozit, in caruta, &Mare sau pe jos, pe
campuri §i pe dealuri, cercetand, insemnand §i stu-
diind.
Intors in tara pleaca iar pe drumuri, cautand sa

www.dacoromanica.ro
 71

gaseasca terenuri similare celor din Macedonia si

infiinteaza diferite campuri de experienta iar la
Suluc langa Macin o statie pentru selectiunea se-
mintelor si pentru aclimatizarea tutunurilor de
Macedonia.
Aceasta statiune functioneaza si azi. Acolo se
seamand samanta de Jaka originard adusa din Ma-
cedonia si dupa primul an se selectioneaza samanta
care astfel aclimatizata se imparte la cultivatori din
celelalte regiuni.
Aceastd vizità facuta in Macedonia mai are ca
urmare si stabilirea metodei de cumpdrare a tutu-
nurilor la locul de productie de Care comisiuni de
specialisti, metodd care se aplica pand azi.
Tot el trimite patru functionari in Macedonia
care sd stea timp de un an si sd studieze, lucrand
practic, cultura si fermentarea tutunului.
Sistemul acesta s'a urmat timp de mai bine de
zece ani si lui i se datoreste crearea la Regie a u-
nui corp de elitä de agronomi, cari au format mai
tarziu generatiile mai tinere de specialisti ce Inca-
dreaza azi acest serviciu de importanta capitald
pentru Monopoluri.
Rezultatul acestei activitati a lui Vintila Brdtianu
a fost, cd de unde in 1897 se cumpara din Macedo-
nia 25°'0 din tutunurile ce se consumau in tara; in
1914 aceste cumparaturi nu mai reprezentau de cat
10% din consumatia totala.
Datorita imbunatatirilor aprobate de el in anii
1924-1927 and era Ministru al Finantelor si des-
pre cari vom mai vorbi la vale, astazi nu se mai
cumpara din Macedonia de cat 1% din consumatia
Romaniei intregite.
In schimb, in ultimii 10 ani s'a putut exporta u-
neori pang la 1.500.000 kgr. de tutunuri romanesti
anual, dintre care unele de calitati egale celor o-
rientale.

www.dacoromanica.ro
 72

Cea mai importanta reformd pe care a facut-o

Vint la Bratianu in legatura cu cultura tutunului
este, credem noi, crearea fondului pentru amelio-
rarea culturii tutunului §i asigurarea cultivatorilor
contra grindinei etc.
Datorita acestui fond s'a asigurat pentru R. M.
S. §i o serie de plugari, cari an de an s'au perfec-
tionat in cultura tutunului.
Din acest fond, intre altele, se dau cultivatorilor
imprumuturi pentru a-§i cladi magazii de uscat tu-
tunul, rasadnite calde, etc.
Toate aceste masuri luate de Vintild Bratianu in
scurtul timp cat a fost Dir. Gen. al R. M. S. i apli-
cate färá intrerupere dupa plecarea sa, au avut
drept rezultat ca in anii 1926-1928 numarul culti-
vatorilor ajunsese la aproape 100.000, cari cultivau
cca. 36.000 ha.
In ace§ti ani, recolta de tutun cumparata. de R. M.
S. de la cultivatori a ajuns la o valoare de 600-800
milioane lei, bani cari au ramas in tara §i s'au dis-
tribuit intre tarani, in loc sã treaca granita in mare
parte sub forma de devize pentru cumpararea de
tutunuri orientale.
Cat timp a fost Dir. Gen. al R. M. S., a inspectat
regulat culturile de tutunuri spre a se convinge de
progresele ce se faceau.
S'a convins atunci cat de daunator pentru servi-
ciu era vechiul sistem de recrutarea personalului
printre agentii electorali, fard nici o pregdtire de
specialitate §.1 care de cele mai multe ori se schim-
bau odatä cu regimul.
El hotara§te ca serviciile sä fie incadrate cu per-
sonal de specialitate, de la agentii de cultura §i
pand la §efii de circumscriptie i inspectori.
Pentru a asigura continuitatea in lucrari, Vint la
Bratianu i§i dà seama cà e absolut necesar ca func-
tionarii sa fie stabili.

www.dacoromanica.ro
 73

Ideea realizata mai tarziu prin statutul functio-

narilor el o aplica astfel in mic la R. M. S. Din acel
timp functionarii de toate categoriile si-au capatat
stabilitatea si au rämas astfel 'Dana in prezent cu
o scurta exceptie facutd in 1904, cand pentru ul-
tima oard s'au introdus vreo 20 de agenti electorali
in serviciile R. M. S.
Din acestia, dupa cativa ani nu a mai ramas de
cat unul singur care s'a putut acomoda la noua or-
ganizare data de Vint la Bratianu.
E destul sd mai amintim ca in manufacturile de
tutun, specialistii pentru fabricatie, adica maestrii
erau straini, iar cei ce incercau tutunurile erau spe-
cialisti armeni si Ca azi toti sunt Romani, spre a in-
-telege cat de bogata in rezultate a fost activitatea
lui Vint la Bratianu la Regie.
Cand in 1922 dupa mai bine de 20 de ani a re-
luat contactul direct cu Regia Monopolurilor Sta-
tului ca Ministru de Finante, el continua opera ce
incepuse si prin cunostintele sale exacte asupra
nevoilor si rostului acestei institutii producatoare
de maxi venituri, el stie sa-i dea indrumarea cea
noug necesara adaptarii ei la cerintele unei tari du-
blate ca marime si populatie.
In momentul cand ia conducerea Min. Finante-
lor, Regia lupta Inca din greu cu neputinta de a
satisf ace cererile crescande de tutun si tigarete.
Se incepuse in 1920-1921 sa se cumpere masini
noi cari inlocuiau pe cele vechi uzate din cele 2 Ma-
nufacturi din vechiul Regat si cele 3 din noile te-
ritorii.
Din acestea din urma, cea din Timisoara nu mai
avea la luarea ei in primire de Regia Monopolurilor
nici o masina si nici chiar ferestre la ateliere.
Vint la Bratianu aproba toate creditele necesare
(cca. 100 milioane) pentru completarea tuturor ne-
voilor, atat ca masini cat si ca clädiri.

www.dacoromanica.ro
 74

Fabricile de chibrituri din Cluj si Timisoara rds-

cumparate de la particulari, erau fabricute in-
stalate in ateliere construite in mare parte din
lemn si in care alaturi de chibrituri cari se mai fa-
bricau Inca cu mana, se mai producea crerna de
ghete, cernealá etc.
Masinile din fabrica de la Filaret vechi de peste
20 ani nu mai corespundeau nevoilor nici in ce pri-
veste productia nici in ce priveste calitatea.
Fará sa pregete, Vintila Bratianu acordd credite
de peste 140 milioane de lei pentru inzestrarea en
masini noi a tuturor fabricilor i pentru cladirea
din nou a celor 2 fabrici din Cluj si Timisoara.
Cand monopolul chibriturilor a fost cedat Soc.
Kreuger, fabricile noastre nu mai aveau nevoie de-
cat de investitii de cateva milioane de lei, spre a fi
puse la punct.
Ele satisfaceau deja cantitativ consumul maxi-
mal al tarn care trecea de 350 milioane de cutii a-
nual, iar in ce priveste calitatea chibriturilor se pu-
tea compara cu calitatea celor straine.
Aceeasi atentie a dat-o i fabricei de timbre de la
Filaret care a fost inzestrata cu cele mai moderne
masini instalate intr'o clddire cu totul noud.
In aceasta fabrica el vroia cà pe langd timbre si
polite etc., sd se tipareasca i toate efectele de-
stat precum i actiunile societatilor particulare
pentru a usura controlul acestor tiparituri.
In ce priveste monopolul sarii, Vintilà Brdtianu
amintea adesea ca a mostenit de la Ion Bratianu
parerea cd el nu mai trebuie sd fie conceput ca un
monopol fiscal si cd statul trebuie sd-si exercite
drepturile sale numai in ce priveste extractia.
Sarea, spunea el, este un aliment de prima nece-
sitate i exploatarea ei nu trebuie privitä prin pris-
ma unui castig prea mare pentru stat".

www.dacoromanica.ro
 75

El urmarea libertatea vanzarii sarii in vederea

distribuirei ei rapide in toate unghiurile Orli.
Refuza categoric orice sporire a pretului de van-
zare a sarii chiar atunci cand in urma inflatiei si a
sporirei salariilor si a pretului materialelor, costul
productiei se apropia de cel de vanzare ramas 1
leu pe kilogram deci 2,5 centime aur, atunci cand
francul costa 40 lei, pe cata vreme inainte de raz-
boiu se vindea cu 10 si 15 centime, aur kilogramul.
De aceea prima sa grije cand a revenit ca Min.
de Finante in 1927, a fost sa scadd pretul de van-
zare al sarii la 2 lei kgr., de la 3 lei la cat fusese
urcat cu un an mai inainte, din motive bugetare.
Tot in legaturd cu monopolul sarii, Vintila Bra-
tianu tinea mult la intensificarea exportului de sare
in special in Orient. El dorea ca Regia sa infiinteze
in Alexandria si eventual si in Port-Said, magazii
mari de sare pe care vapoarele ce se intorceau
goale din Europa spre Indii sa le poata lua ca ba-
last. Transportul sarii din tard pand in aceste por-
turi s'ar fi f acut cu vapoarele S. M. R.
Cand in anul 1927 o firma serioasa engleza s'a
prezentat ca sa cumpere mai multe mii de tone de
sare spre a le duce in Indii, a aprobat imediat a-
cest proect si a cerut Regiei sa faca preturile la li-
mita cea mai de jos posibila.
El proecta sa atraga spre Dunare o mare parte
din vasele ce veneau incarcate din Orient cu desti-
natie pentru Europa centralà.
Aceste vase ar fi descarcat la Galati marf a lor si
ar fi completat incarcatura la intoarcere cu lemne
si sare din Romania.
Pentru acest scop a pus sa se studieze infiintarea
unei noi saline in muntii Buzdului, destinata exclu-
siv exportului. Sarea s'ar fi transportat la Galati si
Constanta pe drumul cel mai scurt de cale ferata.

www.dacoromanica.ro
 76

In Constanta proecta infiintarea unui mare depozit

in port, prevazut cu mijloace mecanice necesare la
incarcarea rapida a sarei in vapoare.
Prin exportul acesta de sare, Vintila Bratianu
spera sd facd inceputul unei activitati intense de
transporturi pe Dunare. In sus pand la Viena si
chiar Regensburg, s'ar fi transportat produsele a-
duse din Indii; in jos s'ar fi adus produsele manu-
lacturate ale Europei Centrale destinate Orientului.
Vederile largi ale lui Vint la Bratianu in ce pri-
veste tot ce era destinat sa produca o imbunätätire
in functionarea institutiilor de stat sau o sporire de
venituri, se mai invedereaza si din urmatoarele:
La inceputul anului 1928, Regia i-a prezentat un
anteproect de imbunatatirea distributiei f abricate-
lor sale la tara cu ajutorul serviciilor Postei.
Pe atunci Regia platea anual sub forma de remi-
za suma de aproximativ 180 milioane lei cari se
imparteau sub forma de prime la personalul postei.
Propunerea Regiei era urmatoarea:
1. SA se destineze prin buget pentru factorii ru-
rali 1% 1% % din valoarea fabricatelor distribuite
de ei la tara.
Aceastd remiza sd li se plateasca in fiecare zi in
-care ei fac värsarea sumelor incasate spre a-i inte-
resa astfel direct si zilnic la vanzarea produselor
monopolizate.
2. Pentru usurarea transporturilor sa se destineze
prin buget timp de 5-10 ani Cate 50 milioane lei
din cei 180 milioane ce se plateau anual ca remiza,
cu destinatia de a se inzestra in primul rand, f ac-
torii postali cu cariole-tip si cu caii necesari. Dupà
4-5 ani majoritatea acestor sume s'ar fi destinat
-cladirei unor localuri tip de posta in toate resedin-
-tele de plasi si orasele unde sunt oficii postale.
Aceste cladiri ar fi avut pe Ian& birourile P. T.

www.dacoromanica.ro
 77

§i locuinta dirigentului §i o mica magazie speciala

in care produsele Regiei s'ar fi putut pastra in con-
ditii cu totul adaptate nevoilor.
Prin cumpararea de camionete automobile se a-
sigura .transportul de la ora§ele unde R. M. S., a-
vea depozite, la oficiile po§tale, ce nu erau a§ezate
langd o linie ferata.
Proectul acesta a fost imediat adoptat de Vint 15.
Bratianu care a dispus studierea lui in detaliu.
Daca in 1928 nu ar fi parasit Min. Finantelor, este
sigur cd acest proect ar fi fost azi fapt implinit §i
am fi avut o distribuire mult mai perfecta a f abri-
catelor Regiei, fara ca statul sd plateasca ca azi a-
proape 300 milioane anual, in plus peste ceeace pla-
tea atunci pentru distributia tutunului §i a chibri-
turilor.
Ca Ministru de Finante, Vint la Bratianu a urma-
rit desvoltarea i perfectionarea culturii tutunului
in Romania, cu acela§i interes pe care-1 ardtase ca
Dir. Gen. al R. M. S., atunci cand a pus bazele noi
ale acestui important serviciu.
S'a spus de multe ori Ca Vint la Bratianu a fost
foarte sgarcit. Aceasta este adevdrat numai in ce
prive;Ae cheltuielele neproductive sau cele pen-
tru lux.
Tot ce i se cerea i i se dovedea cà i se cere in
vederea unor investitiuni productive, el le aproba
cu o largheta care desminte toate legendele despre
sgarcenia lui.
Iata cateva exemple:
In 1925 vechile tarife dupg care se cumparau tu-
tunurile de la tärani deveniserd cu mult inferioare
preturilor mondiale pentru calitäti similare.
Se plätea atunci kilogramul de tutun cu 20 lei
pana la 70 lei.
Acestea erau preturile maximale ce se puteau a-
junge in diferitele regiuni de cultura.

www.dacoromanica.ro
 78

In alte tari cultivatorii de tutun obtineau pang

la 200 lei pentru aceleasi calitati.
Taranii erau nemultumiti, iar Regia cumpara tot
tutunul cu o medie de 18-20 lei kilogramul, din
cari abia putea scoate 2% tutunuri superioare.
Vintild Bratianu a aprobat imediat ridicarea pre-
turilor de cumparare de la 20 lei la 70 lei si de la
CO lei la 140 lei pe kilogram.
Dupa 5 ani s'au putut obtine 10% tutunuri supe-
rioare ajungandu-se in 1932 chiar la 20% in timp
ce media de cumparare a sporit de la 18-20 lei la
kgr., la 26 lei kgr. A fost aceasta o noud dovada de
dragostea si interesul ce-i arata taranimei si de in-
telegerea ce o avea pentru adevdrata gospodarie.
Dar darnicia lui fata de cultura tutunurilor nu se
opreste aci.
In timpul cat a fost ministru, a aprobat peste o
suta milioane lei pentru construirea in diferitele
regiuni de culturà, a opt maxi depozite de f ermen-
tare in care tutunurile se pot trata azi in cele mai
hune conclitii.
Tot asa de importantá este si atitudinea ce a avut
in 1925, cand i s'a propus infiirrtarea institutului de
cercetari stiintifice asupra tutunului.
Vintila Bratianu, care infiintase primele statiuni
experimentale a aprobat imediat primele 20 milioa-
ne de lei destinate acestui institut care functionea-
za azi la Baneasa.
Aceasta suma a fost data din fondul pentru ame-
liorarea culturii tutunului creiat de el cu 28 de ami
mai inainte.
Cu ocazia acestei aprobari el s'a adresat zambind
unui reprezentant al min. domeniilor ce se afla in-
tamplator in cabinetul sau, zicandu-i: Spune-i
d-lui Min. al Agriculturii a in tara eminamente
agricola" Ministerul de Domenii nu are Inca un in-

www.dacoromanica.ro
 79

stitut de cercetdri agricole si ca i-a luat Regia in-

lainte".
Dupa cdteva luni, cAnd a fost invitat sa ia parte
la punerea pietrei fundamentale a acestui institut,
el a refuzat cu cuvintele: prefer sa yin la inaugu-
rare si mai ales dupa ce institutul va incepe sa dea
roade".
Solicitudinea pe care a aratat-o Vint la Bratianu
Regiei Monopolurilor se evidentia la orice ocazie.
Asa de exemplu la intocmirea bugetului, el tinea
sá ia personal contact cu diferitii directori de ser-
viciu ai Regiei. Pentru aceasta destina 2-3 dupd
amieze discutiilor bugetului i discuta ore intregi in
sala consiliului de administratie al Regiei toate de-
taliile, dand sfaturi de economie i tdind fdrd milà
unde i se 'Area cA sunt trecute cheltuieli de prisos.
Nu admitea nici o cheltuiald in plus fdra sä i se
asigure la venituri suma corespunzAtoare, iar de la
venituri stergea toate sumele ce i se pareau a nu se
putea incasa cu siguranta. La exportul de tutun si
sare nu admitea sd se treacd prevederi la venituri,
dacá nu erau incheiate deja conventiile cu State le
respective.
Asa se explicd pentru ce Regia a dat un intreg
sir de ani excedente de 200-300 milioane peste
prevederile bugetare.
In ce priveste atitudinea lui Vint là BrAtianu fatd
de functionari au circulat de asemenea legende cu
totul lipsite de adevar.
Se spunea de multe ori ca ar fi foarte exigent si
riervos cu subalternii sai i cà ar fi fost foarte greu
sä-i intri in voie.
Adevarul este ca nu-i plAcea minciuna i nici ex-
plicatiile de ocazie pe care unii colaboratori se cre-
deau obligati sd le dea, atunci cdnd erau intrebati
asupra unor detalii de servicii, pe care de multe ori
el le cunostea mai bine ca acestia.

www.dacoromanica.ro
 80

In schimb aprecia mult mai mult de cat s'a cre-

zut, cand cineva Ii spunea adevarul sau chid un
subaltern ii cerea voe sä se documenteze mai
inainte de a-i raspunde la intrebarea ce i-o pusese..
In discutiunile asupra chestiunilor de principii
era greu de convins, dacd Ii formase dinainte o
parere asupra subiectului in discutie.
Admitea insa in totdeauna discutia si in totdeau-
na se declara convins fata de argumentele sau ci-
frele exacte ce i se aduceau.
S'a spus iarasi ca Vintilä Bratianu ar fi fost par-
tinitor fata de functionarii de aceeasi culoare poli-
tica i Ca' ar fi favorizat numirile de partizani po-
litici.
Numai cine nu 1-a cunoscut la lucru pe Vintilä
Bratianu a putut afirma o astfel de inexactitate.
Adevarul e cà nici odata nu s'a interesat la nu-
mirea vre-unui functionar de alt ceva de cat dacd
conditiile prevazute in statutul functionarilor au.
fost respectate i dacd s'au luat informatii asupra
capacitatii i moralitatii celui propus spre numire.
Nici odata, ca ministru de Finante, n'a sugerat
macar numirea vre-unui functionar ori cat de mic
sau ori cat de mare la Regie.
Adeseori in timpul alegerilor, i se faceau recla-
matii asupra unor functionari din provincie cari
erau acuzati cà fac politica militanta.
Intotdeauna cand cerea informatii, tinea sd-si
spuna punctul de vedere precis in ce priveste parti-
ciparea functionarilor la politica.
El spunea: Nu am cerut i nu cer directorior de
servicii sà numeasca functionari dintre membrii
partidului meu. Nu am cerut si nu cer ca functio-
narii sä voteze cu partidul din care fac parte. Fie-
care functionar este liber sa participe la vot i sa
voteze cum ii dicteaza constiinta. Ceeace insa nu

www.dacoromanica.ro
 _

FRATII BRATIANU
IONEL
DINU VINTILA
In 1885

www.dacoromanica.ro
 81

pot admite, eu care am fácut statutul functionari-

lor, este ca un functionar public sa facg propagan-
dà i sà vorbeascd in intruniri publice impotriva
guvernului, ori care ar fi acesta".
In diferite ocazii de acestea, când i se reclamase
cal unii functionari ai Regiei ar fi participand la
luptele electorale, el a cerut sa i se relateze cine
sunt acei functionari. Odatà, când dupg cercetdrile
facute i s'a argtat cd era vorba de tarani frunta§i,
cultivatori de tutun, cari erau angajati temporar
ca agenti de culturà §i cari aveau situatia unor
simpli lucrdtori ce se pot inlitura din serviciu cu
un scurt preaviz, el a interzis sd se ia vreo mgsurg
impotriva lor intrucfit nu sunt functionari ce intrá
in prevederile Statutului.
Pand unde mergea solicitudinea fatà de functio-
nari, se invedereazg §i. din urmdtoarele doug e-
xemple:
In urma unei m4cAri facute in personalul de
conducere al fabricilor Regiei, un inginer tândr,
crezAndu-se nedreptatit prin avansgrile facute i-a
dat demisia in mod intempestiv.
CAteva luni dearandul Vintild Bratianu care a-
flase cà inginerul nu poseda avere personalà se in-
teresa regulat dacd 4i g5sise sau nu un alt post. i
aceasta a urmat pang ce a fost informat cg-§i gAsise
un loc in industrie.
Nu e bine, spunea el, ca un tanAr intelectual
chiar dacd a gre§it in atitudinea lui, sd aibà prea
marl deceptii de la inceputul carierii".
Al doilea exemplu. In bugetele diferitelor directii
din Min. de Finante se prevedeau cate un articol
pentru mici ajutoare ce se dau functionarilor, fie
pentru cazuri de boalà, fie ca ajutoare de inmor-
mântare ce se acordau familiilor conform statutului.
6

www.dacoromanica.ro
 82

Printr'o triere minutioasa a cererilor numeroase

de ajutor, Regia fácuse o economie importantà la
acest capitol, economie pe care a impgrtit-o la fi-
nele anului la toti functionarii inferiori pAng la
subsef de birou, sub forma unor mici gratificatii
de Anul nou.
Informat de acest fapt la inapoerea sa din strà-
inatate de Care functionarii din minister, cari nu
primiserá astfel de gratificatii de la directiile res-
pective, Vintila Batianu trimite un ordin confi-
dential destul de sever in care aratä nevoia de a se
economisi banul statului.
Cand insA i s'a explicat provenienta acestor
sume, care ar fi putut fi cheltuite treptat in cursul
anului si mai ales când i s'a argtat Ca cea mai mare
parte din ele se datoresc faptului ca in acel an au
fost mai putini functionari bolnavi i ca au murit
mai putini, a zâmbit cu blandete si a addugat nu-
mai: credeam ea' s'au impartit altfel de fonduri".
Atitudini de acestea ale lui Vint lä Brätianu se
pot cita nenumarat de multe.
Ele explicA pentru ce marea majoritate a func-
tionarilor de toate categoriile cari au lucrat cu el,
ii pomenesc i azi cu respect numele.
Ei stiau cd au un sef sever, care cere munca si
devotament pentru serviciu, dar care tocmai prin
faptul cd era el insusi un mare si asiduu muncitor,
stia sà pretuiasca i sà" ra'splgteascg munca.
Metoda de lucru a lui Vint lá Brätianu era din
cele mai ordonate.
Nu pierdea nici un minut in discutii fárà rost. De
o punctualitate extrema, el nu rasa pe nimeni sä a--
tepte atunci când Ii ddduse o ord de lucru. Pretuia
timpul altora tot asa de mult ca pe al säu propriu.
De aceea in rarele ocazii când se intAmpla sä fie o-
cupat in momentul and venea timpul de audienta

www.dacoromanica.ro
 83

al cuiva, cu cateva minute mai innainte ii trimitea

vorba sa villa la o altä ora.
Asa se explica de ce sala de asteptare a Ministe-
rului de Finante era aproape goala in orele in care
el lucra cu directorii de serviciu.
Lucra foarte concentrat si de aceea nu-i placea
sä fie intrerupt de nimeni.
Urmatoarea intamplare caracterizeaza rigiditatea
lui in ce priveste respectarea programului de lucru
ce-si stabilea.
Intr'o dimineata, pe cand lucra cu unul din direc-
torii de servicii, seful sau de cabinet ii anunta ca
un membru din cabinet este in sala de authenta si
doreste sa-i vorbeasca de urgentd.
Val:lit contrariat, Vint là Bratianu ii raspunde :
D-ta nu ai spus ca" lucrez cu d. Director?"
I-am spus, insa d. Ministru insista sa va vor-
beasca imediat.
Spune-i cd ne vom vedea la ora 11 la Consi-
liul de Ministri".
Dupa cateva momente, seful de cabinet revine si
anunta cd d. Ministru doreste sa-i vorbeasca toc-
mai privitor la o chestie ce se va discuta in Con-
siliu.
liaspunsul a fost: Spune-i ca voiu fi la Consiliul
de Ministri la ora 11 fara un sfert". Si a continuat
lucrul.
Un om, care merge atat de departe cu rigurozita-
tea in executia programului de lucru ce si-a impus,
poate indispune uneori pe prieteni chiar; un lucru
insa este sigur, munca lui nu poate fi cleat cu folos
si cu spor.
Si Vintila Bratianu a fost unul din putinii oa-
meni de stat a caror munca pand la ultimul minut
a fost numai cu folos si numai in folosul tarii.

www.dacoromanica.ro
 84

Vintilä Brätianu
om de finante.
de Dr. G. D. Creangfi 1)

Intr'o colaborare din cele mai intime, avuta cu

Vintila Bratianu timp de 20 ani, trei insu0ri ca-
racteristice am apreciat la el, care insu0ri il pun
ca superioritate printre cele mai remarcabile per-
sonalitati din istoria Tarii.
In primul rand era un muncitor neintrecut, cum
pe timpul acela numai D. Sturdza 0 Spiru Haret
il egalau. Odihna lui consta din o trecere dela o
munca la alta.
Intr'o Ora ca a noastra unde din nenorocire se
munce0e aqa de putin exemplul lui de munca tita-
nica era un stimulent 0 un reconfortant pentru toti.
In jurul lui nu erau oameni cari sa nu munceasca.
El lua pe fiecare 0 il punea la muncd. Nu mun-
cea numai el, dar meritul lui era ca §tia sa facd
0 pe altii sä munceasca. Iti facea impresia unui
apostol al muncei.
In al 2-lea rand, era un patriot in adevaratul in-
teles al cuvantului; mai mult, era un fanatic patriot.
Insulta Tarii era insulta lui §i cunosc cazuri
cand mergea 'Dana la ura, contra acelora cari po-
negreau Tara. El s'a identificat complet cu bucu-
1) Dr. In tiintele economice din Berlin; fost secretar ge-
neral al Min. de industrie; prof. universitar; consilier finan-
ciar la Paris.

www.dacoromanica.ro
 85

rifle si necazurile Tarii, preocupandu-1 mai mult

grijile Tarii deck ale sale si. ale familiei. Asa se
explica de ce Vint la Bratianu ca si D. Sturdza
a fost un eminent gospodar al Statului, dar un
slab gospodar al intereselor sale personale.
In al 3-lea rand, Vintila Bratianu era un om de
actiune de mare envergura in toate domeniile si
cum un om de actiune spre a reusi trebue sä aiba
neaparat incredere nestramutata in reusita operei
sale, in viitorul Tarii sale, pentru care muncea,
Vint la Bratianu consecvent acestui principiu
era prin excelenta un optimist in toate actiunile
sale. Nu s'ar putea numara multe persoane in is-
toria Tarii a caror activitate sä se fi extins in a-
tatea domenii, ca activitatea lui Vintila Bratianu.
Pe fata lui Vint la Bratianu se putea vedea fail
voia lui sentimentele ce il preocupau ca intr'o
oglinda.
Era inchis ca vointa, dar foarte deschis pe fata
ca sentimente.
Un alt fapt caracteristic la Vintila Bratianu, era
ca el in realitate n'avea camarila ca toti oamenii
politici puternici. El personal nu dedea nimanui
favoruri sau recompense spre a-1 castiga pentru
sine. El punea pe fiecare la munca si lasa ca re-
compensa sa-i vind din aceasta munca nu prin
sprijinul gu, ci prin treptele politicei generale
de partid.
Vint la Brdtianu si-a inceput activitatea econo-
mica-financiard-administrativa nu direct ca mi-
nistru, cum am vazut si mai ales vedem astazi, ci
a inceput dela slujbe mai mici, trecind apoi prin toate
filierile. Numai in modul acesta i-a fost cu pu-
tinta in activitatea sa viitoare sa fie stapan pe ho-
tararile sale, sa stie ce vrea si sa conduca el bi-
rourile iar nu birourile pe el.

www.dacoromanica.ro
 86

Altii au aratat filierele prin care a trecut Vin-

lila' Bratianu ; deci nu insist.
Consecvent acestui principiu, desi cu titluri
universitare din Berlin, cu lucräri tiparite in re-
viste straine, cu profesori ca Schmoller si Wagner,
Vintila Bratianu s'a opus in 1901 in calitate de
secretar general, a mi se da functia de sef de biu-
rou in Ministerul de Finante si a trebuit sa pri-
mesc o functie de sub sef de biurou. Ca n'am pu-
tut la inceput sa fiu multumit cu aceasta per-
spectiva, e evident; dar tot asa de adevarat este
cd inceputul acesta dela mic trecand prin toate
filierele, mi-a permis sa desvolt munca de mai
tarziu si totdeauna am recunoscut dreptatea lui
Vintila Bratianu.
In timpul secretariatului general al lui Vintild
Bratianu la Ministerul de Finante, caruia atat D.
Sturdza cat si Palade ii dase mana libera, citez ca
rezultate ale propriei sale initiative intre altele, ur-
matoarele infaptuiri la cari am colaborat si eu.
1) Se stiau veniturile si cheltuelile Statului cu
sarcinile contribuabililor, dar nu se stia veniturile
si cheltuelile publice ale judetelor si comunelor
urbane si rurale cu sarcinile ce apasa pe contribua-
bili.
A concentrat aceasta lucrare si dupa un an de
munca, a dat la iveala aceasta lucrare care arata
pentru prima data veniturile si cheltuelile acestor
institutii, care a atras apoi elogiile Parlamentului.
Aceastd lucrare a avut ca urmare alte 2 infap-
tuiri.
2) Fiecare judet sau comuna isi avea bugetul
alcatuit cu articolele sale bugetare, dupa cum con-
ducea capul pe fiecare administratie publica si nu
se putea face o apreciere despre utilitatea fiecarei
cheltueli, intrucat cele utile erau trecute la un loc
cu cele de lux. Acelas lucru era si cu veniturile.
www.dacoromanica.ro
 87

Aceastd anomalie a condus apoi la alcAtuirea

unui buget tip pentru toate judetele, comunele
urbane §i rurale, care cu mici modificAri existà
pand in ziva de astgzi.
3) Lucrarea de mai sus a dus insA 0 la o altà in-
fáptuire de o importantg covar0toare panä in zilele
noastre.
Veniturile comunelor proveneau mai ales din
accize, care prin nedreptatea lor 0 prin 0canele
ce se provocau cu perceperea, constituiau o ade-
vgratá pacoste pe capul cetätenilor §i mai ales al
negustorilor.
Vintilà Brdtianu a dispus sg se adune tot ma-
terialul necesar pentru reforma accizelor 0 infiin-
tarea fondului comunal, astf el cd la venirea lui
E. Costinescu ca Ministru de Finante, totul era
gata 0 el n'a avut decât sà-1 adapteze 0 sà-i dea
forma definitivd. Este una din cele mai reu0te re-
forme fiscale. (1903).
4) Sub Vintild Brdtianu statistica financiarä §i-a
luat o mare desvoltare 0 toate legiuirile ce 10
aveau la baz6 o centralizare de date statistice, care
argtau drumul cel mai bun 0 cel mai drept, au
avut o reu0tà complectà.
Tot sub secretariatul general a lui Vintilà Bra-
tianu s'au inceput lucrgrile pentru centralizarea
tuturor caselor speciale in bugetul Statului, fapt
care s'a infgptuit apoi sub E. Costinescu. Statistica
comertului exterior a fost organizatà tot sub Vin-
tag BrAtianu.
Tot lui Vintild BrAtianu i se datore§te organiza-
rea bugetului general al Statului pe departamente.
'Dana' la 1922 se acorda fiecgrui ministru din buge-
tul general, care forma o sumä globalg, suma pe
care reu§ea s'o obtie pentru departamentul sdu,
dupà influenta mai mare sau mai mica ce avea in
guvern.

www.dacoromanica.ro
 88

Dar din intreaga activitate public5 a lui Vint 16

Brgtianu inainte §i dupd razboi pe diferitele do-
menii care va fi descrisd de diferiti alti colabora-
tori, una s'a intipArit in mintea mea ca cea mai
generoasà, denotând un suflet mare pentru pro-
pg§irea poporului Roman §i anume proectul s'au
din 1925 referitor la stgvilirea alcoolismului.
Un Ministru al Sangtatii prin atributiile sale, e
obligat sd vind cu m5suri pentru paza sgnatatii po-
porului; un Ministru al Agriculturii e obligat sa
vind cu másuri contra ravagiilor alcoolismului
spre a nu läsa sA se epuizeze puterile de munca
ale populatiunii agricole;
Un Ministru de Justitie sau de Interne e obligat
sa ia m5suri preventive pentru mic§orarea enor-
mului numgr de crime provenite din belie ; un
Ministru al Instructiei §i. Cultelor e obligat sä
vinA cu mAsuri care sd propage iar nu sa se anihi-
leze prin betie sentimentele religioase §i. de cul-
tur5; un Ministru al Armatei e obligat sd pro-
pung m5suri contra alcoolismului pentru a dis-
pune de soldati puternici, iar nu sd priveascä cum
25% din recrutii regiunilor bogate in rachiu §i
tuicd sunt respin§i ca neapti pentru serviciul mi-
litar din cauza alcoolismului lor, dar mai ales al
pgrintilor lor etc.
Ei bine, nici unul din aceste ministere nu s'a
gandit in decursul deceniilor sg vind cu legi §i. ma-
suri, care sä puna stavilà alcoolismului, care in-
contestabil a fdcut i face mari ravagii in popula-
tia iricultd dela tard din punct de vedere sanitar,
economic §i. criminal. Toll s'au uitat cu nepà-
sare la marea mortalitate a populatiei, având una
din cauzele principale : alcoolismul, färd sg se
gandeascá, ca un popor e puternic prin insuOrile
sale, dar §i prin numgrul sdu.
A trebuit s5 vinä cu un astfel de proect, un mi-

www.dacoromanica.ro
 89

nistru, care era cel mai strain de aceasta obligatie ;

un Ministru de Finante, un Vintila Bratianu, care
cu riscul mic§orarii resurselor de venit ale Sta-
tului §i-a zis: Mai intai sanatatea poporului ca
prim scop misionar al Statului §i pe urma restul".
i acest Ministru de Finante a alcatuit un proect
de lege-unic in legiuirile Tarn, cunoscut de toata
lumea §i asupra caruia deci nu insist. Insa cu dis-
paritia lui Vintila Bratianu a disparut §i. grija Sta-
tului pentru protectia sanatatii poporului contra
alcoolismului.
Gestul generos al Ministrului de Finante Vintila
Bratianu pentru sanatatea poporului sal, isvord§te
O. el din acel patriotism fanatic de care am vorbit
mai sus, §i trebue cu atat mai mult relevat, cu cat
alti mini§trii de finante in cursul timpurilor, pen-
tru mdrirea veniturilor Statului din otrava alcoo-
lului au acordat prime acelora cari vor vinde mai
mult rachiu, sau au suprimat orice ingradire in ce
prive§te numarul carciumelor numai ca sd se
poata. bea cat mai mult, adevarat sistem de stat
colonial ; sau min4tri ai sanatatii, cari dei inar-
mati cu legea sanitara f Acuta de acest minister
pentru mic§orarea sau suprimarea carciumelor in
regiunile cu alcoolism prea desvoltat (art. 383) to-
tu§i nici 'Dana azi n'au aplicat aceasta lege de
frica sd nu scada numarul carciumelor §i cu ele
veniturile Statului, pentru atatea scopuri de risipa.
MA de ce eu privesc proectul contra alcoolismu-
lui din 1925 al Ministrului de Finante Vintild Bra.-
tianu ca cel mai grandios monument ce i se poate
pune pe mormantul lui drept recuno§tinta din par-
tea Poporului roman, ca un omagiu pios.
Aceste cuvinte lapidare caracterizeaza intreaga
fiinta §i vieata a lui Vintila Bratianu.

www.dacoromanica.ro
 90

VIntild Bratianu Consilier

comunal ci Primar al Ca-
pitalei
de Em. Dan 1) el I. Roban 2)

Activitatea lui Vint l'd I. C. Batianu la Prima-

ria Capita lei trebuevte urmärità in cloud epoci di-
ferite §i. anume : dela Iunie 1907 la 10 Februarie
1910, ca primar al Capitalei §i dela Martie 1914 7
Ianuarie 1916, ca consilier comunal, cu delegatie
de preqedinte al comisiunei tehnice.
Pentru oricine ar rasfoi arhiva PrimAriei, anua-
rele statistice pe anii respectivi 0 plan§ele planu-
rilor de sistematizare pe cartiere, primariatul lui
Vintilg I. C. Bratianu apare ca o epoca pilduitoare
de gospodgrie comunald.
S'a afirmat §i. s'a crezut cA Vintilà I. C. Bra-
tianu ca inginer a fost un primar preocupat mai
ales de lucrdrile tehnice ale ora§ului.
Dacd precum vom ardta mai jos, activitatea sa
de primar, s'a marcat mai ales pe tgrâm tehnic,
urmele de bun gospodar ale lui se gäsesc pe toate
taramurile de administratie comunala, cki pe
1) Avocat, fost vice-presedinte al Camerei deputatilor si
consilier comunal.
2) Secretar general al Municipiului Bucuresti.

www.dacoromanica.ro
 91

I. C. Brätianu 1-a preocupat in masurà

Vint l'a"
egalà toate ramurile de activitate ale complexului
administrativ comunal.
Reguli de administratie generall Flind ales
Primar al Capita lei in Iunie 1907, Vint l'd I. C. Bra-
tianu luand conducerea administratiei comunale, a
urmArit ridicarea prestigiului autoritätii i impri-
marea de noui metode.
Principiile directorii ale prirnarului Vintilá I. C.
BrAtianu au fost : satisfacerea intereselor cetgte-
ne0i cu dreptate absolutg, cu celeritate 0 cu in-
aturarea influentelor din afard.
In aphcarea acestor principii, dansul a imprimat
functionarilor spiritul de punctualitate, de munca
ordonatà 0 cinste desdvar§ità, impingand exigen-
tele 'Ana' acolo, ca toate cererile s'd fie rezolvate
in ordinea cronologied a intrarii 0 inregisträrii lor
i obligand pe §efii de serviciu a justifica motivele
de intarziere, cum 0 cele de rezolvare cu prio-
ritate.
Dânsul era un duman hotgrat al interventiuni-
lor din afard, ori care §i ori de unde ar fi venit ele
0 pentru a creea o educatiune cetateneasca plind
de incredere in autoritate, ruga pe consilierii lui
s'a' nu vind la Primarie deck atunci cand sunt con-
vocati in consiliu 0 aceasta spre a-i feri de solici-
tdrile pe sail ale particularilor veniti zilnic la
Primarie.
Pentru tot corpul functiongresc, dânsul a fost o
pildá de discipling qi nu se exagera deloc afir-
mand Ca venea la Primarie cel d'intdi §i pleca cel
din urm'a. Respecta pana intr'atat programul de
lucru, incat a rgrnas vie in amintirea celor ce au
lucrat sub conducerea lui, urmätorul fapt demn de
mentionat :
Intr'una din zile, rgposatul Pherechidy care deti-

www.dacoromanica.ro
 92

nea demnitatea de presedinte al Camerei Depu-

tatilor, a intrat la Primdrie inainte de orele 11,
&gland peste ruggmintea umilità a portarului 0
usierului cari aveau consemnul de a nu lgsa pe
nimeni s'a intre si sa' turbure lucrul in birouri.
Dând la o parte 0 pe cameristul Primarului,
care apara up ca un cerber si intrând cu sila in
cabinet, Vintilà Brdtianu si-a continuat, färä a-si
ridica ochii, rezolvarea lucarilor cu sefii de ser-
viciu, neraspunzand nimic la reclamatia ce Phe-
rechidy o fdcea cu vadità supgrare de a nu fi fost
lásat sa intre cel putin in calitatea de presedinte
al Camerei, daa nu ca prieten si cunoscut.
Vintilä Brgtianu s'a adresat atunci foarte calm
unuia din sefii de serviciu aflat in cabinet, zican-
du-i destul de tare spre a fi auzit: Spune te rog
d-lui Pherechidy cal Primarul Capita lei nu pri-
meste decat la ora 11, fiind ocupat pAnd atunci
cu rezolvarea lucrArilor", apostrofa urmata' de o
violentà pkgsire a cabinetului de &are fostul pre-
sedinte al Camerei.
Deasemenea cand intra in cabinet vre-un consi-
lier comunal, era intâmpinat de dânsul cu intre-
barea: Ce, avem fixat vreun consiliu pentru
astAzi ?".
Cu primariatul lui Vint l'd Brgtianu incepe era
functionarilor administrativi titrati si pentru
prima data candidatii la posturi erau intrebati ce
titluri posedd; iar pe functionarii aflati in ser-
viciu i-a cercetat personal si pe fiecare in parte,
spre a vedea daca au pregatirea si cultura nece-
sard pentru posturile ce detin.
Vintilà Br'atianu a inteles cd o administratie
bun'd are nevoie de un aparat functionaresc bine
selectionat si de aceea prima lui grijä a fost de a
cere conditiuni de studii la numirea si inaintarea
personalului administrativ.

www.dacoromanica.ro
 93

Pentru a da prestigiu acestui corp, el respecta si

apara parerea dreapta a functionarilor si reprima
f Ara' crutare incercarile de mituire.
Conducatorilor de servicii le impunea sd-si arate
in ref erate pärerea precisd si refuza rezolvarea lu-
crarilor ale caror rapoarte se incheiau cu stereo-
tipul : rugam a decide ce yeti crede de cuviinta".
Vintild Bratianu era nu numai un Primar con-
ducator, ci si un indrumator social al functionari-
lor, dorind a le forma caracterul si simtul rdspun-
derii actelor bor.
Spre a stabili norme precise de administratie si
raspunderi pentru actele de administratie, res-
pecta el insusi cu cea mai mare strictetä orele de
lucru si repartizarea de atributiuni cu drept de
rezolvare, conferite ajutoarelor de primar si sefi-
lor de servicii, refuzand categoric a solutiona ches-
tiuni date in resortul lor.
Explicatiunea acestui spirit de ordine sta si in
faptul ca atunci cand a luat conducerea admini-
stratiei comunale a Capitalei,, Vintild Bratianu a
venit cu spiritul de administrator public bine for-
mat, atat prin cultura lui cat si prin demnitatile ce
ocupase mai inainte in Stat, astfel ca. la Primaria
Capitalei el nu avea nimic nou de invatat, nimic
nou de incercat, ci numai de aplicat desavarsitul
si disciplinatul lui spirit de administrator public.
Finantele comunale. Incadrandu-se in legile si
regulamentele de administratie comunala in fiinta
la acea epocd, pe care dansul le gasea suficiente insa
neaplicate, Vintila Bratianu a cautat sa intocmeasca
un buget echilibrat bazat pe venituri reale si pe
cheltueli de exploatare si investitiune strict nece-
sare.
Pe baza acestui buget 0 pe baza disponibilitati-
lor din imprumuturile realizate de Comuna inainte

www.dacoromanica.ro
 94

de venirea sa la Primarie, dansul si-a facut un pro-

gram de lucrdri pe care 1-a urmarit, respectat si
adus la indeplinire in anii cat a detinut demnitatea
de Primar al Capita lei.
Pentru a asigura o regulata incasare a venituri-
lor comunale, care pang la primariatul sau se Inca-
sau de perceptffle fiscale ale Statului, a infiintat per-
ceptii comunale proprii pentru incasarea taxelor si
impozitelor comunale. Prin aceastä masura 'Inca-
sarile comunale se fäceau direct de Comung si si-
tuatiunea ei financiara a devenit sigurd si inflori-
toare. Organizarea data perceptiilor comunale a
fost atat de build si solida, incat ele au ramas in
hill% si functioneazg si astazi dupg aceleasi reguli
si norme ce li s'au fixat cu ocazia infiintarii lor.
*
* *

Dupd cum am aratat mai sus, Vintila Bratianu

s'a ocupat in masura egala de toate ramurile de
activitate comunalg, inscriindu-si in programul lui
de politica comunalà, chestiuni de care nimeni nu
se ocupase in trecut.
Problemele comunale ce 1-au preocupat pe Vin-
lira Bratianu sunt atat de mari pentru inceputul
de civilizare al Capita lei, incat toate stau pe ace-
las prim plan, astfel ca vorbind pe rand de ele,
nu insemneaza ea le clasam dupg importanta bor.
Le vom trece dar in revistä, dupà ordinea cule-
gerii datelor :
Sistematizarea Capitalei.Construirea orasului Bu-
curesti s'a fgcut ca la mai toate orasele, farg un plan
de sistematizare bine determinat, care sa fie respec-
tat atat de organele comunale cat si de cetateni, ci
mai ales dupa voia si bunul plac al proprietarilor de
terenuri, cari nu s'au multumit numai a-si amplasa

www.dacoromanica.ro
 93

dupd dorinta constructia ci de foarte multe ori au

deschis strAzi dup6 interesul lor propriu.
Din aceastd cauzà, toti primarii Capita lei, rand
pe rand s'au preocupat de intocmirea unui plan
de aliniere al ora§ului, facand timide incercari de
sistematizare, insa fdrä aplicarea §tiintei urbanis-
mului, care prin sistematizare nu intelege numai
alinierea 0 15rgirea strAzilor.
Pentru a se creia primarilor obligativitatea de
intocmire a planului, legea de organizare a comu-
nelor urbane din 1893, a prevazut un termen de
4 ani induntrul cäruia ora§ele sa-§i intocmeasca
planurile de aliniere.
Pentru Capita là a mai intervenit 0 o lege spe-
ciald tot in 1893, denumitä legea pentru creiarea
Casei lucrdrilor Ora§ului §i care prevedea intoc-
mirea planului in termen de 5 ani dela data pro-
mulgárii.
Para lel cu aceastä lege, s'a mai votat in 1895, le-
gea de mkginire a ora§ului Bucure§ti, cu care o-
cazie s'a inglobat la ora§ o zond de 2790 hectare
de jur imprejurul ora§ului, care forma a§a zisul
ocol IV.
In aceastà lege s'a cgutat pe de o parte a se opri
extinderea parcelkilor 0 constructiunilor neregle-
mentare in jurul ora§ului, iar pe de alta comuna
Bucure§ti era obligatà ca in timp de zece ani sà
cumpere anual terenuri din ocolul IV, de cAte
50.000 lei, terenuri care sä serveascd la plantatiuni,
grklini sau marl bulevarde.
Incontestabil ca legile intocmite urmäreau scopuri
bine determinate, dar nimeni nu le-a aplicat 0 dat
importanta cuvenità, astfel Ca' la venirea lui Vin-
lila' Batianu in capul administratiunei comunale a
Capita lei s'a constatat Ca nu se cumpkase nici un
teren de ckre Primärie in ocolul arkat §i cartierele

www.dacoromanica.ro
 96

periferice : Floreasca, Tei, Eliade intre vii, Balta

Alba", Dudeti-Cioplea, Rahovei peste calea feratd,
Ghencea cu oseaua Panduri, fusese acoperite de
case insalubre, fail apà, fara lumina, fära canal §i
M.I.6 pavaj, iar populatia acestor cartiereN crescuta"
considerabil, trdia in case complet insalubre.
In fata unei asemenea mo§teniri, a trebuit Capita-
lei un Primar de puterea de muncd, de hotarare §i
de realizare, cum a fost Vintild Bratianu.
Dansul a imbratipt chestiunea sistematizarii Ca-
pitalei in tot ansamblul problemelor legate de a-
ceasta chestiune, fiind primul primar cu largi cu-
ncqtinte urbanistice, care s'a interesat deopotriva
de problema circulatiei, largirea §i alinierea stra-
zilor, de creiarea de artere noui, de reglementarea
constructiunilor, de fixarea de zone, etc.
Pentru studierea O. intocmirea planului de siste-
matizare, Vintila Bratianu a instituit in anul 1908,
o comisiune tehnicd, cum O. o alta comisiune care
sd se ocupe cu asanarea §i sistematizarea cartie-
relor din ocolul IV, alipite ora§ului prin legea din
1895.
Atat de grava era problema acestor cartiere, ca-
re deveniserd adevarate focare de infectiune, incat
dânsul a infiintat §i o sectiune speciala a serviciu-
lui planului, care impreuna cu comisiunea sus a-
mintith, sa se ocupe in mod special de asanarea bor.
Pentru intocmirea planului de sistematizare al
Capitalei, Vintild Bratianu §i-a fixat un program
metodic care urma'rea alcatuirea planului de siste-
matizare §i mijloacele de realizare ale acestui plan
intr'un interval de cinci ani.
Gdsind ca planul topografic de care dispunea Co-
muna, nu cuprindea situatiunile reale, neavand in-
dicate strazile din ocolul IV i nici toate construc-
tiunile ridicate in ocolul I, II §i III dupà 1895,

www.dacoromanica.ro
 97

Vintild Bratianu a incheiat in 1908 un contract cu

serviciul geografic al armatei pentru punerea la
punct a planului orasului si ridicarea din nou a
cartierelor inglobate orasului, conform legii de mAr-
ginire din anul 1895.
Acest plan executat este si astäzi in vigoare si se
tine la zi prin serviciul special infiintat, la serviciul
planului, dupd indicatiunile lui.
Pentru a se vedea directivele date de Vint la
BrAtianu in alatuirea planului de sistematizare al
Capita lei, 16sAm sa" vorbeascä textul procesului ver-
bal al comisiunei tehnice din 20 Aprilie 1914, co-
misiune prezidatà de dânsul la acea epocd, in ca-
litate de consilier comunal. Acest proces verbal cu-
prinde o recapitulare a principiilor programatice ce
1-au cälduzit ca Primar intre anii 1907-1910 in lu-
crgrile planului de sistematizare, intocmit dupg
conceptiunile si inspiratiunile date de dânsul.
lath' textul acelui proces verbal semnat de Vin-
tild Brdtianu si de ing. Pandele Tãrusanu, arhitect
t. Burcus, ing. 1-1Alaceanu, si Emil Petrescu, cari al-
atuiau comisiunea tehnicd.
Inainte ca comisiunea sA ia in cercetare nouile
planuri f 'Acute intre 1911 si 1914, Vint lä BrAtianu
aratà c'd la 1907 cand a venit Primar al Capita lei, a
gdsit publicat de predecesorul sau d. M. Cantacu-
zino un concurs pentru plan regulator al orasului si
planurile depuse de diferiti concurenti.
La acest concurs s'au prezintat mai multe proecte
care au fost clasate si chiar premiate, dar dinteun
studiu amanuntit reiesea in mod evident ca nici
unul din aceste proecte nu era aplicabil, fiindcA nu
se tinea seamd de situatia existentá a stradelor.
Atunci a cgutat sa stabileascA bazele noui, ratio-
nale pentru alcdtuirea unui plan de sistematizare
7

www.dacoromanica.ro
 98

in vederea resurselor de care dispune orasul si in

vederea foloaselor reale care ar putea sg aducd a-
ceastg sistematizare.
Condus de aceste principii, d-sa a argtat comisi-
unei cg in idee generalg si-a inchipuit creearea a
trei inele concentrice (ringuri) ocupand in cea mai
mare parte stradele existente, lgrgindu-le unde va
fi nevoie si posibilitatea va permite, dar si aceasta
in limita resurselor de care comuna dispune.
Având in vedere cd cea mai mare parte a stra-
delor nu au o lärgime deck de 12 m., d. Vint lg.
Brdtianu aratà ea' pentru primul inel prevede o ar-
terg de 16 m., iar in punctele unde acest inel va
trece prin locuri neclgdite, lgrgimea va putea fi de
18 m. sau 20 m., care ar fi suficientg.
Al doilea inel, care cuprinde o bung parte din cu-
loarea de galben si. negru unde constructiile sunt
mai dese, ar avea o lkime de 16 m., iar pe pgrtile
din culoarea de verde si albastru mai putin clgdite,
latimea stradelor ar putea merge dela 20-25 m., in
unele puncte unde ar fi posibil.
Al treilea inel, cel exterior si care cuprinde in
cea mai mare parte soselele inconjurgtoare actuale
ale orasului, ar putea sd aibg o lgtime uniformg
de 30 metri.
Aceste trei inele vor fi legate in ele prin strgzi
radiale, cgrora li s'ar da o lgrgime incepAnd dela
12 m. in centru, sau mai mare dacg este posibil,
mgrindu-le treptat dela un inel la altul si. formand
dupg ultimul inel, sosele de penetratie, cu o lgrgi-
me medie de 30 m., asa cum este ultimul inel.
Este bineinteles cg unele exceptiuni vor fi facute
pentru marile bulevarde ca sos. Jianu, B-dul Col-
tei, B-dul Ferdinand, b-dul care duce spre Valea
Plângerii, etc., care vor putea avea si latimi mai
mari de 30 metri.

www.dacoromanica.ro
 99

Comisiunea insusindu-si vederile d-lui Vint 5

BeAtianu, ga'seste cd o deosebitA importantà va tre-
bui data Cali Victoriei, pentru care s'a fAcut o lege
specialà si C5ii Mosilor indeosebi, portiunea dintre
piata Sf. Gheorghe si Câmpul Mosilor si pentru
care se va aviza la timp asupra modalitAtilor ne-
cesare.
Lu And in consideratiune cA expunerile care se de-
gajeaz5 din acest proces verbal, reprezintà concepti-
unile planului de sistematizare vAzut prin prisma
Capita lei ante-belice, deci in imposibilitatea preve-
derii surplusului de populatie si nevoilor de circula-
tie ale Capita lei dupà edzboi, oricine va putea apre-
cia la justa valoare meritele de mare urbanist si de
mare primar ale lui Vint l'A Brätianu.
De altfel, conceptiunile lui au rAmas toate in fiinta,
servind ca bazg la lucrArile noului plan de sistema-
tizare.
Mai trebue luat in consideratie cA VintilA Bra-
tianu a fost si va rämane cel mai econom om politic
pe care 1-a avut tara si c'd dânsul a urmArit si in
intocmiiea planului de sistematizare realizarea tu-
turor economiilor financiare posibile la acea epocA.
Impresionat de situatia in care se aflä ocolul IV
(periferia orasului), unde Vintilà Brätianu in loc de
grAdini si parcuri prin care orasul sd respire si care
s'ar fi putut infAptui in virtutea legii de mArginire
din 1895, a gásit cartiere suprapopulate trAind in mi-
zerie, primul lui gand s'a indreptat la sistematizarea
acestor cartiere inglobate la oras.
Pentru inf Aptuirea acestei sistematizäri era ne-
voie a se lua cate-va m5suri de o radicalA impor-
tantà pentru care dAnsul n'a avut nici o ezitare si
anume :
a) Oprirea parcel5rilor si deschiderilor de strAzi
fArA autorizare.

www.dacoromanica.ro
 100

b) Desfiintarea farg judecatä a constructiilor de

lemn, executate prin contraventie pe intregul cu-
prins al Capita lei.
Prin grija 0 stkuinta lui s'a intervenit la Cor-
purile legiuitoare care au modificat art. 96 i 100 din
legea pentru organizarea comunelor urbane, prin
douà articole unice votate in Aprilie 1908 (Monitorul
Oficial Nr. 21/908) 0 care au investit autoritatea co-
munalà cu drepturile mai sus citate.
0 altà másurg, in legAturd cu sistematizarea 0 a-
sanarea cartierelor periferice, a fost politica de achi-
zitionare a terenurilor maxi, ce mai eama'sese nepar-
celate in acele cartiere, terenuri ce in mare parte au
fost puse la dispozitia Soc. comunale de locuinte
eftine despre care vom vorbi mai jos.
Dar dintre terenurile cumpkate, multe au fost
transformate in parcuri 0 grädini, cum de pildà
groapa lui Ouatu in intindere de circa 6 hectare,
pe care s'a fkut parcul Sfânta Maria 0 s'a construit
o coal'à primarà 0 o biserica ce deservesc intreg car-
tierul Plecoianu.
Aceste infdptuiri n'ar fi fost posibile decAt cu prea
marl sacrificii Vanecti, daca' terenul n'ar fi fost a-
chizitionat in 1908 de Care Vintilà BrAtianu.
Politica cumpkárii de terenuri de cdtre Primkie
a fost de altfel urmdrità de dânsul 0 in spre centrul
Capitalei, insd aci 0 in scopul parcelkii lor, pentru
cà inlesnind constructia de imobile pe terenuri li-
bere la centru, sA se poatà stavili extinderea la pe-
riferii.
Astfel au fost achizitionate grklina Ioanid qi tere-
nul Boerescu dela psea. Grklina Ioanid a fost par-
ceIatä 0 numai din vânzarea prin licitatie a parce-
lelor, Primkia a c4tigat circa 200.000 lei peste pre-
%Ill plait 0 s'a creiat un parc de 2 pogoane, cum 0
o stradd 0 un bulevard. Parcul Ioanid cu construc-

www.dacoromanica.ro
 101

tiile lui de vile a rámas si azi si va fi considerat tot-

deauna ca un centru de podoabg al Capita lei si pu-
tini mai stiu cg aceasta este o opera' creeatä sub pri-
mariatul lui Vintild Brätianu.
Terenul Boerescu dela *oseaua Kiseleff a fost si
el parcelat si a servit dupà rázboi la improprietäri-
rea functionarilor si demobilizatilor, hind transfor-
mat deasemenea intr'un parc minunat de frumos.
Dupd sugestiunile programatice si sub indrumarea
lui Vintilà BrAtianu, s'a inceput studierea si intoc-
mirea planului de sistematizare al Capita lei.
In primul loc s'a intocmit un plan general de zoni-
ficare care stabilea : zona centralá, zona de locuinte
eftine, zona de vile, zona industriilor insalubre etc.
Apoi s'a procedat la stabilirea traseelor, ringurilor
Capitalei, arterelor de penetratiune, bulevardelor si
arterelor radiale.
Odatá intocmit acest plan care forma programul
dupà care urma a se sistematiza orasul, s'a inceput
lucedrile de detaliu pe cartiere. Fiecare plan de car-
tier a fost studiat in detaliu de Vintild BrAtianu per-
sonal si prin comisia tehnicd, dupà care se supunea
aprobgrii consiliului. Cu acest sistem, Vintilà Bra-
tianu a intocmit sistematizarea cartierelor mgrginase
Floreasca, Tei etc. Concomitent cu aceste cartiere si.
in urmgrirea programului stabilit, sub primariatul
lui Vintilà Batianu s'au refAcut si aprobat o serie
intreagg de alinieri centrale, cuprinzand intre altele
Calea Victoriei, Str. tirbey Vodä, cartierul Cotro-
ceni, inelul I, inelul II, Calea Mosilor, Calea Calara-
silor, sos. Jianu, B-dul Coltei prelungit pand la va-
lea Plângerii, B-dul nou (azi Dacia), B-dul Ferdi-
nand dela Mihai-Bravul la Gara Obor, etc., etc. Am
citat din cele 600 de strdzi ce s'au decretat sub pri-
mariatul lui Vintilà Batianu, numai cateva artere
principale, dupd care oricine poate aprecia opera de
sistematizare inceputá de el.

www.dacoromanica.ro
 102

Pentru a arata importanta sistematizarii inceputa

sub Vintila Bratianu, e suficient sa aratdm cà multe
din arterele mad decretate sub el, inlesnesc astazi
executarea de alinieri si largiri de strade, cad avand
un traseu decretat, au fost ferite de constructiuni noui,
a caror expropriere ar fi costat enorm de mult. Asa
de pildd B-dul Coltei prelungit a fost decretat pe o
largime de 32 metri in centru si. ajungea dincolo de
Strada Cuza Vud5 la 90 metri largime, iar dela de-
cretarea lui si pana astazi, constructiunile lui au pu-
tut fi oprite.
In aceasi situatie se g5seste B-dul Ferdinand, Ca lea
Mosilor, Calk*, Rahovei, Grivitei etc.
Trebue sa semnalam ca o deosebità atentiune a
fost data de Vintila Bratianu alinierii si. sistemati-
zarei Cali Victoriei.
Astfel, in sedinta consiliului comunal dela 26 Mai
1909 Vintild Bratianu prezinta consiliului o modifi-
care de aliniere a Cali Victoriei dela 12 m. la 18 m. si
pentru a usura sarcinile comunale de cheltuelile
prea mad de expropriere a acestei importante ar-
tere, a intocmit o lege care acorda scutiri de impo-
zite pentru proprietatile ce se vor construi pe ali-
nierea decretatä, pang la 1 Ianuarie 1917, lege pro-
mulgata la 29 Decemvrie 1910.
In aceasta lege se prevedea ca Primaria nu va
avea de plait alte despagubiri decal numai pentru
terenul cedat de proprietar in plus de legiuita re-
tragere.
Urmarind politica economica pentru punerea in
aplicare a planurilor decretate, Vintila Bratianu s'a
preocupat si de asigurarea fondurilor necesare pen-
tru alinieri si. exproprieri, staruind si. modificand le-
gea Casei Lucrarilor Orasului, la care prin Corpurile
Legiuitoare a adaogat in Aprilie 1909 un articol adi-
tional care dadea dreptul Comunei sa sporeasca

www.dacoromanica.ro
 103

quantumul obligatiunilor pentru expropriere, cum

si alte rnodificari aduse acestei legi, prin care se
fixau si sporeau veniturile acestei case.
Aplicarea planului de sistematizare urma a se face
dupd un program de lucräri intocmit pentru 5 ani
(1910-1915) si care stabilea sa se exproprieze in a-
cest interval, proprietatile necesare pentru alinierea
si largirea B-dului Coltei, B-dul Domnitei, B-dul Di-
nicu Golescu, B-dul Marasesti, B-dul Ferdinand, etc.
Executarea acestui program nu s'a putut incepe de-
cat in parte, deoarece razboiul a impiedicat execu-
tarea.
Planul de sistematizare, intocmit dupà conceptiu-
nile mai sus aratate, a fost gata Inca din 1916, iar
decretarea lui totala nu s'a putut face cleat dupa
razboi in anul 1921, râmanand in vigoare pang azi
cand se revizueste, spre a fi pus la curent cu nouile
exigente creeate Capita lei dupg razboiu.
Problema sistematizarii si infrumusetarii orasului
trebue privita si prin prisma reglementarii construc-
tiunilor si e demn de remarcat ca Vintila Bratianu a
dat toata atentiunea si acestei lature.
Revizuirea regulamentului de constructiuni a for-
mat obiectul unor amanuntite studii sub primaria-
tul lui Vintila Bratianu, care a numit in acest scop
o comisiune cu indrumarile fixate chiar prin deci-
zia de numire si care erau urmatoarele:
a) Strazile sa alba linii cat mai regulate, casele a-
ceasi inaltime, iar arhitectura sa nu difere mult.
b) Sä se sporeasca raspunderea arhitectilor si an-
treprenorilor si sa se reglementeze aceste profesiuni.
c) Inaltimea caseIor sa nu fie mai mare ca largi-
mea strazilor.
d) Regulamentul sa fie cat mai aproape de reali-
zarile practice, prevazandu-se sanctiuni cat mai efi-
cace.

www.dacoromanica.ro
 104

In asteptarea elaborarii acestui regulament, Vin-

tild Bratianu avea grija de a fixa cu ocazia facerii si
aprobarii parcelarilor de terenuri, regimul de con-
structii ce trebuia respectat : vile, constructiuni in-
chise etc.
Din cele mai sus expuse, se vede clar marea si bo-
gata activitate urbanistica a lui Vintild Bratianu, va-
rietatea problemelor atacate de el intr'un interval de
timp relativ scurt si solutiunile la care s'a oprit si
care si azi formeaza cele mai puternice baze ale sis-
tematizdrii orasului.
Construirea de locuinte ef tine in Capitall. In
capitolul problemelor sistematizarii orasului, sub
primariatul lui Vintila Bratianu, am al-Mat grija ce
dansul avea pentru cartierele marginase ce zaceau
in mizerie.
Locuitorii cestor cartiere, in mare parte lucratori
si mici functionari nu cunosteau nici una din bine-
facerile civilizatiei : pavaje, apa si lumina, iar des-
pre igiena locuintelor nu se putea vorbi, toate Rind
focare de tuberculozä.
Vintila Bratianu a cautat dar sa solutioneze si a-
ceasta mare problema si dupa lungi chibzuiri a pro-
ectat infiintarea unei societati comunale pentru con-
struirea de locuinte eftine.
La 5 Aprilie 1910 s'a votat de Corpurile Legiui-
toare legea prin care comuna Bucuresti este autori-
zata sa construiasca aceastd societate, avand de scop
imbunatatirea mijloacelor de trai prin inlesnirea
procurdrii de locuinte eftine si sanatoase populatiu-
nei nevoiase a Capitalei.
Societatea comunala de locuinte eftine, a fost au-
torizata de aceasta lege : sa cumpere terenuri pentru
parcelari ; &à construiasca pe aceste terenuri in
regie sau in antrepriza locuinte eftine si igienice
individuale de o valoare maxima de 8000 lei ; sä con-

www.dacoromanica.ro
 105

struiascd locuinte si pe terenuri particulare de cel

mult 200 m. p. suprafata ; sd inlesneascg transfor-
marea sau repararea locuintelor insalubre ; sg vandg
locuintele de 8000 lei construite, locuitorilor romani
care vor achita in prealabil 10 la sutg din valoare,
preferindu-se muncitorii cu bratele, meseriasii si
functionarii publici sau privati, cu salarii de cel mult
250 lei lunar si in fine diverse operatiuni de im-
prumuturi.
Capitalul social al societatii la fondarea ei a fost
fixat la 2 milioane lei, impgrtit in 10.00 actiuni a 200
lei, din care 40 la sutd subscris de comung si 60 la
sutg subscriptie publicg.
Pe aceste baze, societatea a luat fiintg, construind
pang azi, cartiere noui si sgratoase in toatg perife-
ria orasului.
Ceeace trebue sd se desprindg ca merit individual
al lui Vintilg Brgtianu, este grija ce 1-a cglguzit pen-
tru a da populatiei sgrace putinta unei locuinte i-
gienice si aranjamentul de injghebare si functionare
a societgtei, cu cointeresarea Comunei la subscriptie
si conducere, intr'o mgsurg care sg nu ducg la im-
piedicarea sau desfiintarea din spirit politic a so-
cietätii.
Aportul Primgriei a fost, cum am mai argtat, in
punerea la dispozitia societatii, a diverse terenuri
achizitionate de ea.
Atingand scopurile minunate mai sus citate, Pri-
mgria si-a creiat si o participare la venitul acestei
intreprinderi economice, ceeace formeazd si astgzi
un articol important la bugetul Municipiului.
Infiintarea Soc. comunale pentru constructiunea
si exploatarea tramvaielor. Pang in anul 1907,
functionau in Capitald numai tramvaie cu cai si o
singurg linie electricg pe B-dul Carol si Elisabeta.
Modul cum functionau aceste tramvaie a cgror con-

www.dacoromanica.ro
 106

cesiuni se apropiau de expirare, lasau mult de dorit,

societatile concesionare ne mai facand nici o lucrare
noug de prelungire de linii, care sg satisfaca trans-
portul populatiei mgrginaw.
In grija inlesnirii acestui transport 0 in dorinta
de a da mijloace cat mai civilizate in acest scop,
Vintila Bratianu a intocmit 0 obtinut legea pen-
tru infiintarea unei Societati comunale a tram-
vaielor.
Prin aceastg lege, promulgatg la Aprilie 1909,
comuna Bucureti a fost autorizatg A. constitue o
societate comunala pentru constructiunea 0 exploa-
tarea de linii noui de tramvaie 0 pentru transfor-
marea 0 exploatarea liniilor existente dupg expi-
rarea concesiunei.
Aplicand 0 acestei societati, principiul cointe-
resarii, capitalul de exploatare urma a fi subscris
pang la cel putin 1/4 0 maximum o jumatate de
catre Comung, iar restul capitalului dat subscrip-
tiei publice.
Societatea se exploateazg dupg statutele redac-
tate de catre Primaria Capita lei, in care s'au pre-
vazut toate mäsurile unei bune exploatari.
Ca 0 pentru Soc. de locuinte eftine, grija §i me-
ritul lui Vint la Bratianu, trebuesc vazute atat in
infaptuirea mijloacelor de transport civilizat, cat
§i in asigurarea unei exploatgri care sa producg 0
venituri comunale.
Alimentarea cu apfi a ora§ului. La venirea lui
Vintila Brätianu in fruntea administratiei comunale
a Capita lei, lucrgrile noui de alimentare cu apa, de
canalizare 0 de extinderea retelei de conducte de
apg erau in curs de executare, dupg proectele 0 sub
directivele hidrologului W. H. Lindley. Apreciind cg
contractul dintre acest specialist 0 Primgrie este
prea oneros pentru comung §i ca contine 0 unele

www.dacoromanica.ro
 107

clauze neclare, Vint la Bratianu a modificat contrac-

tul existent, dispunand ca lucrarile sd fie continuate
sub directia uriui corp tehnic rom;n §i obligand pe
d-1 Lindley a preda intr'un termen fixat proectele
ce mai avea de intocmit, in legatura cu aducerea
apei 0 canalizarea orgului.
Ca urmare a acestei masuri, Lindley §i-a retras
pe toti inginerii straini ce avea, iar lucrarile au
continuat §i s'au desavar§it numai sub conducerea
inginerilor romani aflati in serviciu.
Astfel, chiar in primii doi ani ai primariatului
lui Vint la Bratianu, s'au complectat puturile de
apa subterane dela Ulmi, s'a extins reteaua de con-
ducte de apa i canal pe diferite strazi; s'a cons-
truit rezervorul de apa dela Cotroceni §i s'a insta-
lat motoarele §i pompele dela Grozave§ti. In acest
chip, alimentarea cu apa a Capita lei a fost sporita,
iar presiunea apei in conducta mentinuta timp de
21 de ore pe zi in loc de 7-8 ore cat era inainte.
Una din cauzele principale ale lipsei de presiu-
ne a apei §i a insuficientei debitului era marea ri-
sipa de apa ce se facea de catre abonati. Pentru
starpirea acestei risipe, Vint la Bratianu a introdus
contoarele de apa la abonati, luptand cu parerea
igieniqtilor, cari sustineau ca introducand contoa-
re la abonati, se face economie prea mare §i igie-
na §i curatenia locuitorilor ar avea de suferit, iar
comuna va avea pagube materiale prin neutilizarea
apei.
In acelg timp, o alta dificultate intampinata,
era parerea unanima cd putini din proprietari vor
suporta cheltuelile de introducerea contorului, ca-
minului de contor §.1 totului la canal.
Fata de aceasta situatiune, Vint la Bratianu a ob-
tinut in Aprilie 1908 o lege prin care comuna este
autorizata a executa lucrärile de apa in contul pro-

www.dacoromanica.ro
 108

prietatilor particulare, iar cheltuelile suportate sa

poata fi urmarite conform legei de urmarire, ca
§i taxele cuvenite pentru apa, gunoaie §i golitul la-
trinei, in cazul cand aceasta din urma s'ar fi facut
de comuna.
Legea sus aratata a fost urmata de un regula-
ment votat de consiliul comunal la 19 Iunie 1908,
prin care s'a stabilit obligativitatea introducerii a-
pei §i canalului pentru Ocolul I §i II, pe toate stra-
dele prevazute cu conducte publice §i canal, cum
qi obligativitatea sistemului tot la canal in acelea§i
ocoale.
Prin acela§ regulament s'a stabilit taxele pentru
apà, fixandu-se o cantitate de apa obligatorie care
urma sa fie platita fie cá s'a consumat sau nu §i
aceasta numai pentru a lini§ti pe igieni§ti care se
declarase contra contorului de apà.
Deasemenea pentru a u§ura plata lucrarilor, s'a
stabilit ca acestea sa se Lea pe bath' de amorti-
zare socotita pe o durata de 12 ani pentru contor
§i 30 ani pentru bran§amente, cu dobanda de 5%.
Pentru executarea lucrarilor din interiorul pro-
prietatii, s'a prevazut ca acestea nu se vor putea
face deck de catre instalatorii autorizati de Prima-
rie, in scopul asigurarii unei bune executii.
Acest regulament a fost in fiinta 'Dana acum 2
ani §i a format bazele principale ale regulamentu-
lui nou intocmit.
Iluminatul Capita lei. Chestiunea iluminatului
public al Capita lei era abia tran§ata in anul 1906,
prin noul contract de concesiune intervenit intre
Primarie §i Soc. g-rala de gaz §i electricitate, astfel
ea Vintila Bratianu s'a gasit in fata noului contract
§i sarcina lui s'a redus la aplicarea riguroasa a con-
cesiunei §i la existenta extinderii §i transformarii
iluminatului.

www.dacoromanica.ro
 109

Iluminatul public consta din 15mpi cu gaz aerian,

toate in concesiunea societalii; din rampi cu petro-
leum proprietatea Comunei, data in primirea
unui intreprinzgtor pentru iluminatul zonelor ex-
centrice §i din iluminatul cu electricitate, redus
la 155 15mpi O. deservind chteva piete, B-dul Eli-
sabeta 0 Carol, oseaua Kiseleff §i grádina Ci§-
migiu.
Astf el, sub primariatul lui Vintilà BrAtianu lan-
ternele cu gaz aerian au crescut aproape la dublu,
dupa cum au crescut §i lanternele cu iluminatul cu
petrol, cu ulei mineral dens §i cu benzind.
Electricitatea necesard iluminatului electric pe
B-dul Carol, sos. Kiseleff §i gràdina Ciqmigiu era
furnizata de uzina comunala hidro-electric6 dela
Grozave§ti, care in vederea electricitAtii necesare
exploatArii tramvaielor comunale obligate a cum-
para curent dela Comunä s'a bucurat de o deo-
sebità atentie in dotarea §i. desvoltarea ei in timpul
primariatului lui Vint la' Brgtianu.
Pavajele §i plantatiile Capita lei. Dupa' lucrárile
de sistematizare, dupa' asigurarea §i extinderea ali-
mentárei cu apà, dupà extinderea canalizkei §i dupg
asigurarea iluminatului public, gandul civilizator al
lui Vintilà Brätianu s'a indreptat care construirea
pavajului.
Din primul an, campania 1907, Vintilg Bra-
tianu a executat :
a) 41.335 m. p. pavaje din nou, cu piatrà cioplitl
b) 46.150 m. p. reconstructii de pavaje cu piaträ
cioplità.
c) 9.803 m. p. pavaj din nou cu plated brutà de
granit.
d) 906 m. p. reconstructie de pavaje, idem, idem.
e) 21.392 m. p. pavaj din nou, cu piatrà bolovani.
f) 110.898 m. 13. reconstructii, idem, idem.

www.dacoromanica.ro
 110

g) 15.441 m. p. pavaj de asfalt.

h) 49.378 m. p. de trotuare de asfalt.
i) 5.385 m. p. trotuare de bazalt.
j) 21.664 m. p. reconstructii de trotuare de asfalt
si de bazalt.
k) 14.637 m. p. trotuare bolovani.
1) 8.311 m. p. reconstructii de trotuare bolovani.
Deasemenea in 1908 si 1909 s'au executat :
a) Reconstructie de pavaj de bolovani pe 29 strade.
b) Rigole, trotuare si impietruiri pe 11 strade.
c) Trotuare de asfalt pe 55 strazi.
d) Impietruiri cu piatra sparta pe 9 sosele.
e) Impietruiri cu piatra pe 6 sosele.
f) Pavaj cu piatra cioplità pe 17 strade.
Examinand pe ce anume strade s'au executat lu-
crari de pavaj sub primariatul lui Vintila Bratianu,
se vede din nou marea lui grijd de a asana in pri-
mul rand cartierele marginase, fara a neglija intre-
tinerea centrului si in special a trotuarelor de pe
sträzile mai principale.
In legatura cu pavajele ce s'au executat sub pri-
mariatul lui Vintila Bratianu trebuie relevata si de-
osebita grije ce dansul a dat plantatiilor si grija ce
a purtat de a planta circa 2000 arbori pe diferite
strazi ale Capitalei, cum si alte multe plantatiuni in
gradinile, parcurile, rondurile si in jurul monumen-
telor Capitalei.
Pentru intretinerea gradinilor publice, serv. plan-
tatiilor a infiintat si desvoltat pepiniere, numai in
cursul anilor 1908 si 1909 s'au transplantat la pepi-
niera Grozavesti circa 70.000 arbori, s'au plantat
circa 50.000 butasi de diferite specii de arbori si s'au
semanat circa 40.000 de diferite specii de arbori.
Se vede de aci ca Vintild Bratianu a inteles asa-
narea Capitalei si sub raportul plantatiunilor prin
care sa se respire.

www.dacoromanica.ro
 111

Constructiuni culturale. Din cele mai sus arà-

tate, se vede uria§a activitate a lui Vint ld Brätianu
ca Primar al Capita lei, chipul cum a atacat §i rezol-
vat problemele cele mai de seamg pentru civilizarea
orawlui i pentru a incheia succinta dare de seamd
in legaturd cu realizgrile lui la Primarie, citdm 0
constructiunile culturle, infAptuite sub primariatul
sail.
Astfel de constructiuni culturale s'au executat in
1907 §i 1908.
a) coala primarg din str. Elefterescu, la intreth-
ierea sos. Basarab cu oseaua Grozäve0i.
b) coala primarà dela Colentina (Manutanta de
paine.
c) coala primarA din Grand (Regie).
d) coala primará dela Ghencea.
Clgdiri inedicale. Trei dispensare s'au construit
pe cheltuiala exclusivá a Comunei §i anume:
Unul pe B-dul Independentei, altul pe Str. Labi-
rint colt Turturele 0 altul in Strada Sabinelor colt
Uranus.
Trei dispensare construite in asociatie cu Po li-
clinica Regina Elisabeta 0 anume :
Unul pe Str. Fierari, altul pe Str. General Cernat
0 altul pe Strada TAbAcari.
La toate aceste dispensare s'au executat instalatii
de apà, canal, gaz, sonerie 0 toate au fost inzestrate
cu mobilierul necesar.
Clfidiri industriale. Sub aceasta denumire se
intelege constructia noului abator comunal, sala ma-
Onilor 0 frigoriferul.
Planurile de reconstruire a abatorului comunal
din Capita là s'au intocmit in campaniile de lucru
1908 0 1909, iar lucrarile efectuate sub primariatul
lui Vint là BrAtianu sunt realizari care 0 azi fac
din abatorul comunal al Municipiului Bucure0i

www.dacoromanica.ro
 112

unul din cele mai moderne §i mai man l. abatoare ale

Europei.
S'a executat astf el constructia noului abator sala
ma0ni1or 0 frigoriferul, sala de tgiere pentru vite
mari, sala pentru tdiere de porci, sala pentru spa-
larea matelor cu toate instalatiunile 0 maOnile ne-
cesare exploafarii.
Pentru executarea lucrärilor de constructiune 0
modernizare a abatorului, Vint l'd Bratianu a cerut
in 1908 autorizarea consiliului comunal pentru un
imprumut de 2 milioane lei, necesar acestor lucrari,
care urma s'à fie plätit din veniturile abatorului.
Completarea 0 desvoltarea abatorului dupd raz-
boi a continuat in conformitate cu programul sta-
bilit de Vintild Brätianu §i cu modalitatea de platä
preconizatà de ansul, adic6 suportarea cheltuelilor
f dcându-se din veniturile proprii ale abatorului.
*
* *

Nu putem incheia expunerea realizárilor comu-

nale sub primariatul lui Vint lä Brátianu, Vara a
mentiona cdte-va din regulamentele intocmite de
administratia comunalá, dupg sugestiile 0. directi-
vele date de Vintild Brätianu, regulamente care §i.
asttizi sunt in aplicare.
Dintre cele mai importante citgm :
a) Regulamentul pentru vânzarea 0. fabricarea
pdinei 0 franzelei din 1907.
b) Regulamentul pentru functionarea pietei Bi-
bescu-Vodá din 1908.
c) Regulamentul serviciului ridickii gunoaielor,
care a introdus §i obligativitatea locuitorilor de a se
abona la acest serviciu.
Dar in afarà de regulamente, dânsul a dat pe
cale de ordonante 0 decizii, directive de gospodárie

www.dacoromanica.ro
 Or_

'

VINTILA BRATIANU DINU BRATIANU

IONEL BRATIANU
Ing. E. BUJOI Dr. N. DUMA

www.dacoromanica.ro
 113

comunalg i mai ales de coordonare a lucrarilor

ce cädeau in atributul mai multor servicii: de pildà
o decizie din 1908, prin care se dispune ca consiliul
de igieng s'a' nu mai dea autorizatii de functionare
industriilor din ora, farg avizul serv. planului i a-
linierilor, ceeace este in vigoare 0 azi. .
Din cele mai sus aratate se poate wor vedea
conceptia de administratie a lui Vintila BrAtianu;
opera sa'natoasá infgptuità in toate ramurile de acti-
vitate comunald; cunoaterea adânca' a tuturor pro-
blemelor edilitare 0 stabilirea unui program de ci-
vilizare a Capita lei, care formeazA 0 astäzi baza i
isvorul dela care toti edilii ce 1-au succedat s'au in-
spirat in programele lor de infaptuire.
Desigur, un mare merit al lui Vint la' Bratianu
este i acela de a fi qtiut s'A-0 aleaga in consiliul co-
munal colaboratorii care 1-au inteles i secondat in
toate actiunile lui.

www.dacoromanica.ro
 114

Din vieata 0 r activitatea

lui Vintilà BrAtianu (a
Primária Capitalei.
de Mg. D. Germanl 1)

Imi fac o pioas5 datorie de a aduce modesta mea

contributie la amintirile ce se vor scrie despre vieata
si activitatea lui Vintin Brdtianu, al cdrui colabo-
rator pe anumite tgrâmuri, am avut cinstea sá fiu,
aproape un parar de veac.
Admiratia pe care am avut-o pentru caracterul
ski drept, alesele-i simtiminte, judecata lui limpe-
de si profunda pricepere a lucrurilor, munca sa in-
tensA si din belsug d'aruitä Orli., pe care o iubea
cu patimk n'a fácut cleat sä creascA in decursul
vremei, araturi de o afectiune, care nu s'a desmin-
tit niciodatk si pe care o voiu pgstra nealteratã me-
moriei lui.
Dupà moartea sa neasteptatk care a intristat in-
treaga tark am publicat cateva note in Viitorul"
din 1 Ianuarie 1931 si. in primul numar al buleti-
nului Societatii Politechnice din acela§ an. In ele

1) Prof. la Scoala Politechnica din Bucuresti; fost seful

Lucrarilor noui la Primgria Capitalei si director al Soc.
Govora-Calirndnesti.

www.dacoromanica.ro
 115

am cautat sa desprind in cateva trasaturi ce mi-erau

cunoscute, din mareata opera §i frumoasele daruri
sufleteti ale acestui mare barbat, care pentru toti
acei cari au avut norocul a-I intalni in calea vietei
lor, a fost un bogat isvor de generoase indemnuri
O. luminoase exemple.
Voiu reveni acum cu mai multe amanunte, in
special asupra perioadei in care ca Primar al Bu-
cureqtilor, a lasat o amintire ne§tearsä §i o opera
trainica, pentru care Capita la tarii ii datore§te o
perpetud recuno§tinta.
Terminarea lucrfirilor de captare de apil dela Ulmi
pentru alimentarea Capita lei. L-am cunoscut in
ziva cand, venind in capul Primdriei Bucure§ti, in
anul 1907, a crezut de datoria sa sä viziteze printre
altele §i lucrdrile de alimentare cu apa dela Ulmi pe
care le conduceam pe atunci, sub directia hidrologu-
lui Lindley. Cu interesul bunului gospodar, care s'a
afirmat in toate ramurile activitatii sale, §i cu o corn-
petinta putin obi§nuita, a facut o cercetare amanun-
Vita a §antierelor §i a lucrarii, a examinat intreaga
organizatie, chestiunea personalului functionaresc §i
problerna lucratorilor, a discutat rolul nouei captari
in complexul alimentfirii cu apa a Capita lei, latura
ei economica §i. perspectivele de viitor pentru spori-
rea debitului. Nu a läsat la o parte nici un detaliu.
Un lucru care 1-a interesat in deosebi a fost de a
§ti daca la aceasta lucrare, in afara de numitul hi-
drolog, la luminile caruia administratia precedenta
facuse apel, personalul era in totalitate romanesc
§i in masura de a conduce singur acele lucrari.
Oricat de importanta ar fi fost o lucrare, el nu
putea concepe ca ea sa fie condusä §i executata alt-
fel cleat de ingineri romani, in care avea o deose-
bita incredere, neadmitand apelul la straini decat
numai pentru consultatiuni de specialitate. Aplica-

www.dacoromanica.ro
 116

rea strictà a acestui principiu n'am intdrziat s'o con-

stat: inteadevAr, putin in urma', contractul de an-
gajament al lui Lindley a fost modificat, cu consim-
támantul acestuia, lAsându-i-se numai calitatea de
consultant, iar directia trecAnd asupra Serviciului
tehnic municipal. Oricat de mare admirator eram
al distinsului inginer englez, cu care lucrasem ani
de-a rândul, m'am inchinat in fata atitudinei ferme
a Primarului, ale cArui principii nationaliste au in-
vins, in ciuda clauzelor contractuale, cu care era
ingradit angajamentul lui Lindley.
Sub directiunea lui Lindley se executaserg pang
atunci: apeductul Ulmi-Bacu, puturile primei cap-
tari cu o parte din conductele si caminurile ei de
beton si lucrgrile de fundatie si zidgrie ale clgdiri-
lor.
In August 1907, intervenind modificarea mentio-
natului contract, restul lucrgrii si anume: complec-
tarea primei captgri si a clddirilor, captarea a doua,
dimpreung cu sgpgtura si tunelul pentru conducta
de aspiratie, terminarea si montarea uzinei de porn-
pare, au fost executate sub directiunea serviciului
tehnic al Primgriei, in mare parte in regie directa,
subsemnatul avand conducerea santierelor.
Vintilg Brgtianu n'a incetat de a vizita lucrárile,
cu toata marea lor departare de oras si de a urmgri
mersul lor, cu atat mai mult cu cat aprobase execu-
tarea lor in regie, prin acelas personal care servise
numai la conducere.
Mare a fost bucuria lui cand, la incheerea in bune
conditiuni a acestor lucrgri, s'a constatat si un be-
neficiu de 20% fata de preturile antreprizelor pre-
cedente, dupg cum reiese amanuntit din raportul
dirigintelui lucrgrilor. In acelas raport se mai aratg
cum Primarul, care era si un mare iubitor al popu-
latiunei rurale, a aprobat (No. 21.459/1908) a se con-

www.dacoromanica.ro
 117

strui, pe spesele comunei, un numgr de 25 puturi

sistematice de beton, in satele din imprejurimile
captgrei (la Ulmi-Ornesti 10, Poenari 4, Bolintinul
din Deal 1, Icoana 7, Ghionea 3). Cu aceiasi solici-
tudine pentru lucrgtorii santierului, Vintild Bratianu
a aprobat a li se face si acestora diverse instalatiuni
provizorii de imbundatirea traiului, printre care un
cuptor, care a fabricat si distribuit cca. 35.000 pgini,
in pretul de cost.
Lucrári de pavaje §i programul de lucrfiri cinci-
nal. Pentru Capita la t`grii, venirea in fruntea ad-
ministratiunei comunale a lui Vintilg Brgtianu a
fost o fericire.
Pus repede in curent cu nevoile orasului, el a
atacat de front toate problemele ce se puneau, a
studiat solutiunile cele mai potrivite, 0 a urmgrit
cu perseverentg realizarea lor.
Ca gospodar, a cgutat sg dea Primgriei o adminis-
tratie bung, onestä si stabilg.
Ca inginer, a cdutat sg inzestreze Capita la cu
toate asezgrile moderne, f gra' de care nu poate fi
progres intr'un oras mare. Multe din infdptuirile lui
par astgzi curente, pentru acei cari n'au cunoscut
starea anterioarg si cari acum nu pot descifra ca
confortul si imbungtgtirile, de cari ne bucurgm as-
tgzi in Capita la Romgniei Mari, isi au in mare parte
origina in initiativa, conceptia largg si strgduintele
uriase ale Primarului de atunci.
Mari le lucrgri ce si-a propus a realiza reclamau
studii lungi, fiindcg nimeni nu se gandise inainte a
prepara din vreme asemenea studii, pentruca la
momentul oportun sg se treacg la realizare. Astfel
la studiul abatorului s'a procedat Inca din iarna
1907-1908, dar constructia nu s'a putut incepe decat
in toamna 1908. Studiile pentru uzina electricg co-
munalg 0 pentru tramvaele electrice, proiectul ca-
nalizgrei, etc., au absorbit 0 mai mult timp.

www.dacoromanica.ro
 118

Cu toate acestea nici primele campanii de lucru

nu au fost pierdute. Ele au fost consacrate unei in-
tense construiri §i reconstruiri de pavaje §i trotuare.
Pentru ameliorarea comunicatiilor a dispus pava-
rea arterelor de penetratie §i de circulatie in ora§.
Ingrijat de soarta cetätenilor din mahalale, cari pe
vreme rea, in unele cartiere, nu puteau ie0 din cas6
din cauza noroiului, a construit la periferie trotuare
de asfalt pe o mare intindre; aceastà inovatie a pro-
dus suprizA pentru multi, intruat sfortgrile edililor
de pana atunci se märginiserà in general la imbu-
natátirea centrului.
Vint la BrAtianu a fost primul care, cu spiritu-i
popular cunoscut §i. grija lui pentru mase, a inte-
les sä arate §i chiar sA acorde cu preferintà solici-
tudinea lui cartierelor m'arginw.
In vederea campaniilor de lucru 1909 §i urmgtoa-
rele, Vint l'd Brätianu a preggtit un vast program
de lucrári edilitare, care, cu o prevedere rard in
acele vremuri, imbräti§a multiplele nevoi ale ora-
§ului, pe o perioadà de cinci ani: 1909-1913.
lath cum justificä acest program &Are Consiliul
Comunal (No. 22.738/1909).

Domnilor Consilieri,

Conform votului Dvs. din 4 Martie 1909,

am fost autorizat sä interviu pe langd Minis-
terul de Interne, pentru a se propune un pro-
ect de lege prin care Comuna s'a fie autoriza-
fa' sa contracteze un imprumut de lei 10 mi-
lioane 500.000. Corpurile legiuitoare admi-
Valid acest proect prin Decretul Nr. 1306 din
14 Aprilie acest an, s'a promulgat legea de
autorizare.
Dupg cum §titi suma totalã de 10.500.000
lei avea urmátoarele destinatiuni:

www.dacoromanica.ro
 119

a) pentru instalatiunile producerei fortei necesare

diferitelor Servicii Comunale ca: tramvaie, pompe de
apd ,ateliere, etc., precum si prima participare la So-
cietatea de tramvaie, pAnd la o valoare de 3.000.000 lei
b) pentru continuarea lucrArilor de
canalizarea orasului pand la o valoare
de 2 500.000
c) pentru constructiuni si transfor-
matori, pentru crematorii, captarea de
la Ba'cu, scoli, piete de desfacere, corn-
plectarea abatorului, panä la o valoare
de 3 000.000
d) pentru pavagii si lucrári din nou
pe artere si strAzi, amenajari de parcuri,
continuarea canalizdrei cu at* Ong la
o valoare de 2 000.000

Total 10.500.000 lei

Aci este locul ca sä adaug cd, din gre§eald

in legea imprumutului de 10.500.000 lei va-
loarea nominala nu s'a luat la 5% cum fusese
prevazut pentru Casa lucrarilor, ci cu 4%, a§a
incat suma ce putem sa realizam in baza le-
gei, este cu 1.470.000 lei mai mica cleat aceea
prevazuta prin primul program al lucrarilor.
Ne vom limita deci la aceste sume.
Se va putea insa, in caz cand in decursul
celor 5 ani se va simti neaparat necesitatea a-
plicarii intregului program, sa se recurga la
alte resurse, cum de ex. la excedentul fondu-
lui Comunal, ce va fi impartit in anul 1911;
din incasarile deja fdcute pe 3 ani, este de
prevazut ca partea ce revine Bucure§tilor va
acoperi diferenta de mai sus.
Conform art. 4, Consiliul Comunal trebuie
sa supue aprobärii Ministerului de Interne
repartitia fondurilor provenite din acest im-
prumut, precum §i. un program de aplicare pe
5 ani a lucrarilor prevazute la par. b, c, §i d.
Suma de 3 milioane prevazutd la par. a, are
prin lege deja destinatia lui data; vom rezer-

www.dacoromanica.ro
120

va pentru un moment suma de 450.000 lei pen-

tru prima participare a Comunei la Soc.
Tramvaelor, conform legei din Aprilie 1909.
Daca insa subscrierea publica va intrece
jumatate din capitalul necesar, se va reduce
participarea Comunei pand la 25% si restul
se va trece la lucrarile uzinei de producere a
energiei.
Pentru acestea din urma, indata ce proec-
tele in studiu vor fi mai inaintate, vä vom
supune atat rezultatul lor cat si detailarea su-
mei destinate instalatiunei uzinei electrice si
transformarilor de facut la uzina actualà.
Sumele prevazute la par. b, c, si d, trebuesc
repartizate pe un program de 5 ani.
Pentru par. b, adica pentru lucrarile de ca-
nalizare, din cauza lipsei unor studii complec-
te, sau cele existente ne mai corespunzand cu
situatia actuala, in primul an trebue sa ne li-
mitam la intocmirea acestor studii si anume
la executarea unor canale secundare, care
prin situatia lor nu vor face parte din reteaua
principala de colectoare.
Speram ca pentru campania 1910 studiile
vor fi destul de inaintate pentru ca unele co-
lectoare principale sa poata fi incepute. A le
incepe azi, ne expunem ca traseul si dimen-
siunile lor sd fie in contrazicere cu rezultatul
studiilor ce facem.
Tot in aceasta perioada de pregatire se va
studia si purificarea apelor iesite din canale.
Cu suma de 2.500.000 lei nu se vor putea
negresit termina lucrarile necesare de cana-
lizare, ea va servi insa pentru o buna indru-
mare a acestei chestiuni. Studiile f acute, o
parte din principalele colectoare incepute si
din instalatiile de epuratiune construite, cre-
dem ca administratiile viitoare vor putea duce
la bun sf arsit aceste lucrari de prima necesi-
tate si ca lor in primii 2 ani le vor trebui
destinate orice sporuri de venituri ale Comu-
nei.

www.dacoromanica.ro
 121

La par. c, desigur cá lucrarile cele mai zo-

rite ce vor trebui executate ar fi crematoriile
i ameliorarea captarei dela Bacu. Pentru am-
bele insä trebuesc studii, care nu vor putea fi
terminate, astfel ca fondurile sa poata fi in-
trebuintate chiar in campania anului acesta.
Pe de altd parte, lucrarile incepute la abator
cer sa fie terminate atat pentru a satisface o
nevoie igienica cat §i pentru a utiliza capi-
talul deja imobilizat de peste 1 milion, in a-
bator §i grajduri.
La par. d., am rezervat o parte din sume
pentru artere noui ce s'ar deschide; pentru
instalatii de parcuri §i gradini, iar restul s'a
destinat pe de o parte pentru lucrarile de ca-
nalizari de apa §i pentru pavarea din nou a
oselelor de mare circulatiune, in special cele
inconjuratoare §i de penetratie.
Cat timp nu vom pava cu piatra cubicd aces-
te cai de mare circulatie, costul de intretinere
va fi foarte ridicat §i, in acela timp, praful §i
noroiul nu vor dispare din ora§. Gratie lu-
crarilor executate in anii din urma, instala-
tiile noui de apa vor putea fi reduse, sau
daca nevoi noui se vor simti, le vom face
din veniturile sporite ale abonatilor la apa.
Va rugam deci sa binevoiti a ne autoriza
conform legii a supune aprobarii Ministeru-
lui de Interne, programul §i. repartizarea ce-
,.ruta prin intermediul dvs., a cdrei intocmire
detailata se arata in tabela urmatoare:
In acest program, care era menit sa ilustreze cea
mai activa perioada de prefacere pe care o cunos-
cuse Capita la, intrau: constructia unui abator nou,
cu obor de vite, in legatura cu calea ferata; cons-
tructii de hale i frigorifere; targuri; noul plan de
canalizare a ora§ului, inclusiv epuratia apelor u-
zate; crearea unei uzini electrice comunale cu sub-
statiuni; infiintarea unei societati de tramvaie co-
munale Inca dinainte de expirarea vechilor conce-
siuni straine; constructiuni de §coli; dispensare;

www.dacoromanica.ro
 REPARTITIA IMPRUMUTULUI DE 10.500.000 LEI

Nominal Rea,izat
a) Tramvaye Partea maxima, eventual
si Uzine 3.000.000 2.580.000
rezervata pt. participare. 450.000
Caned aceasta se ridicd
la 74, diferenta se trece
la uzina.
Inceputul lucrarilor la uzi-
nele de produc. energiei. 2.130.000
2.580.000 1909 1910 1911 1912 1913
Personal si material . 250.000 50.000 50.00 50.000 50.000 50.000
b) Canalizare 2.500.000 2.150.000 LucrAri 150.000 610.000 380.000 380.000 380.000
1.900.000
2.150.000 200.000 660.000 430.000 430.000 430.000
Studii
Crematorli
La BAcu
i captAri . .
190.000
470.000
390.000
--
50.000 50.000
200.000
30.000
270.000
30.000

200.000
30.000

190.000
c) Crematorii, St. oli 80.000 80.000 80.000 80 000 80 000
scoli, piete, 3.000.000 2.580,000 . . . 400.000
Piete 400.000 80.000 80.000 h8.000 80.000
abator Abator 350.000 142.000 56.000 71.000 81.000
. . 620.000
Transformari la hale si 55.000 55.000
targuri . 110.000 480.000 552.000 516.000 516.000 516.000
2.580.000
d) Pavaje
conducte de
Studii
Pavaje
40.000 20.000
120.000
20.000
268.000
-
304.000 304.000 304.000
1.300.000
apl Parcuri 200.000 40.000 90.000 40.000 40.000 40.000
Conducte 180.000 120.000 60.000
10.500.000 9.030.000 300. 00 388.000 344.000 344 000 3-14.000
www.dacoromanica.ro I 1.720.000
 123

crematorii; piete; parcuri; pavaje, trotuare la peri-

ferie; captdri si conducte de apd; etc., etc.
De unde alti primari isi pusesera orgoliul in e-
xecutarea unei anumite lucrari, de care sd-si lege
numele pentru viitor, Vint la Bratianu, fdra alta
ambitie decat aceea a realizdrilor utile si temeini-
ce, imbratisa dela inceput, cu competinta si soco-
teala, totalitatea nevoilor acestui organism, care se
numeste un oras mare.
Creearea serviciului lucrárilor noui, iluminatului
§i tramvaelor. Pentru a limita cat mai mult ne-
voia de a recurge mereu la specialistii straini, Vin-
tild Bratianu a fost primul care a creeat la Primarie
un serviciu al lucrarilor noui, la care si-a constituit
un stat major de tineri ingineri, cu ajutorul cdrora
a hotarit sa execute toate aceste lucrari. Tot acestui
serviciu i-a dat sarcina de a se ocupa de iluminatul
public si de tramvaie.
Totodata a inaugurat sistemul calatoriilor de stu-
dii in strainatate pentru tinerii sai colaboratori, cu
care mentinea in permanenta contact, cerandu-le,
la inapoere, memorii amanuntite asupra celor va-
zute. Astfel pentru studiul abatorului a trimis pe
d-nii ing. Stefanescu Radu, ing. P. Nemes si arhi-
tect Harjeu; pentru studiul uzinei electrice si al
tramvaelor pe d. ing. Leonida etc.
Deseori el insusi, plecand in strdinatate pe chel-
tuiala proprie, cauta sa se documenteze in diferite
orase mari, pentru lucrarile ce avea de infaptuit.
Astf el pentru abator, a vizitat instalatiunile simi-
lare din Chaux-de-Fonds, Zurich, Breslau, Lipsca.
Pentru diverse alte lucrari edilitare, a vizitat Pra-
ga, Dresda, Berlin si alte orase interesante. Spre
ilustrarea preocuparii lui constante de a se docu-
menta, reproduc mai jos o scrisoare pe care mi-a
adresat-o dintr'o calatorie la Dresda, unde, dupa cum

www.dacoromanica.ro
 124

reiese din scrisoare, grija lucrarilor din Bucuresti

ii urmarea si in vacantä.

Dresda 27/14 August 1909"

Stimate Domnule Germani,
Am primit scrisoarea d-tale in care imi
ceri noui deslusiri in ceeace priveste contoa-
rele uscate. Nu ti-am raspuns indata telegra-
fic, fiindca informatiile ce le-am capatat la
Praga asupra acestor contoare sunt defavo-
rabile. Fiindca sunt i orase care le-au adop-
tat, nu zic sa le refuzam in principiu intr'o
tard unde ingheata atat de tare iarna, dar
trebuie sà fim cu multà bagare de seama
pentru ca sa putem in caz de experienta ne-
favorabila sa le cerem inlocuirea. Pentru in-
ceput yeti admite deci numai pe cele ce au o
capacitate vecind aparatelor ce ati incercat
la Poduri i osele, ramanand ca pentru a-
parate mai marl sd se facd incercari speciale.
Pentru toate insa cu rezerva bine specificata
si in scris ca, dacd sistemul chiar dupd un
timp de experienta arata c aceste aparate
nu au o durata de exactitate cel putin echi-
valenta cu aceea a aparatelor cu lichid, ele
vor fi inlocuite. Adica s specificati bine Ca'
admitem de randul acesta in principiu nu-
mai, ramanand la incercarea in mare si in
practica, dupg 2-3 ani (sau mai bine dupa
durata medie a aparatelor actuale) sà ne pro-
nuntam definitiv. In acest interval chiar Co-
muna va putea cere inlocuirea totala a bor.
Dupa cum prevezi, formula toate merg
bine sau destul de bine chiar in vacanta
cand sunt, ma lasd cam nedumirit. D-nii Davi-
descu i Botescu m'au pus putin in curent cu
mersul lucrarilor. A fi dorit insa sa am ca-
teva deslusiri mai precise de la d-ta i indeo-
sebi sa stiu cum stai cu abatorul i celelalte
lucrari incepute si care trebuesc duse la bun
sfarsit in aceastä campanie de lucru.
www.dacoromanica.ro
 125

Am stat trei zile in Praga, unde gratie bu-

nei-vointe a Primariei de acolo, am vizitat
diferitele lor instalatiuni. Este o administra-
tie interesanta fiindca aproape toate servici-
ile publice sunt in regie: tramvae, lumina e-
lectrica, gaz. Am vizitat si instalatia lor de
purificare a apelor de canal. Desi nu este de-
cat o clarificare si o instalatie datand de mai
bine de zece ani, mi s'a parut rationala. Tre-
buie ca si d-ta in cursul iernei sa faci o ca-
latorie de informatiune pentru proectul defi-
nitiv al canalelor.
Am avut norocul sa intalnesc la hotelul
uncle träsesem pe d. Leonida. Astf el Ca am
luat intelegere pentru intalnirea noastra in
Berlin cu d. Reichel.
Eu ma voi opri Inca vreo 3 zile in Dresda
"unde am sosit aseara, si de aici pornesc la
Berlin (hotel de l'Esplanade sau la Legatie)
uncle voiu fi in vre-o 5-6 zile.
Daca yeti primi din Praga sau din orasele
uncle merg diferite publicatiuni, rog a le
pune la o parte pana la sosirea mea. Te rog
instiinteaza si Secretariatul General.
La revedere peste vre-o 10-15 zile in
tara.
Primeste, te rog, asigurarea simtimintelor
mele amicale.
(ss) Vintila Bratianu

Ideile pe care si le forma, le discuta la inapoiere

cu personalul tehnic, cu care era in continua con-
lucrare. Vint la Bratianu nu era omul care sa se
multumeasca a lua numai initiativa si a da primul
impuls unei lucrari sau institutiuni oarecare, ci lua
o parte activa, de multe ori determinanta, intru
proectarea si realizarea ei.
Noul serviciu creeat, cu titlul de Lucrari noi, i-
luminat si tramvae, a avut sa se ocupe mai intai
cu studiul proectului noului abator, chestiune foar-

www.dacoromanica.ro
 126

te urgentà, din cauza insuficientei 0 cumplitei in-

salubrifati a vechei instalatii, care dusese la tole-
rarea tgerii de vite in ora§ in conditiuni neigie-
nice 0 f5r5 control. Conducerea acestui serviciu a
fost incredintata la inceput d-lui inginer Sterd-
nescu Radu, care insA dupa studiul mentionatului
proect 0 punerea primelor jaloane, a trecut la So-
cietatea de gaz 0 electricitate, la finele anului 1908.
Lucrkile dela Ulmi flind terminate, Vint la Bra-
tianu in primdvara 1909 mi-a dat conducerea a-
cestui serviciu, unde am rAmas chiar un timp dupà
plecarea sa dela Primgrie, pand la incheerea lucrari-
lor principale din program.
Increderea pe care ne-a ardtat-o Vint 16 Bratia-
nu, atat mie in noua calitate cat §i celorlalti cola-
boratori, pentru executarea unui pragram de lu-
crdri atat de intins §i de important, ne-a onorat
in mod deosebit, stimuland in toti resursele de
vointa 0 energie, care de multe ori zac ascunse 0
nefolosite in tineret.
La serviciul lucrdrilor noi §i iluminatului erau
numai ingineri §i arhitecti tineri, cari lucrau cu
ravnd §i entuziasm la realizarea programului edili-
tar intocmit de Primar. A fost o epocä de intensa
activitate, pe care n'am sa pot s'o uit niciodatà.
Multi lucrau §i in afard de orele de birou, deseori
pana dupd miezul noptii, de bung voe, incurajati
de buna apreciere a Primarului, care vizita des bi-
rourile, manifestandu-§i satisfactia la constatarea
acestui elan, inspirat de clansul.
Cum serviciul era instalat pe actualul Bul. I. C.
BrAtianu §i. trecea pe acolo la inapoerea sa spre
cas5, totdeauna pe jos, uneori il insoteam pând la
locuinta sa din str. Sglciilor, fácându-i mare plg-
cere de a discuta cu noi asupra lucrärilor O. planu-
rilor de viitor.

www.dacoromanica.ro
 127

Deseori fkea drumul acesta cu I. G. Duca care

venea sd-1 ia de la Primkie, sau cu Tache Protopo-
pescu care se inapoia de la Creditul Rural; dacd ne
intdlnea, nu lipsea de a ne prezenta cu ate un cu-
vant amabil sau glumet, precum de ex. : D-le Pro-
topopescu, sà-ti prezint pe tartorii gazului si elec-
tricitatii", voind sà facd aluzie la relatiile serviciu-
lui cu concesionarul iluminatului, cu care Primária
era pe atunci in proces.
Constructia noului abator comunal. Construe-
tia noului abator s'a inceput, precum am mentio-
nat, in toamna anului 1908 si s'a terminat in pri-
mavara anului 1910, punându-se in functiune la 1
Iu lie. Stabilimentul a fost preväzut cu toate insta-
latiunile moderne, hald pentru tderea de vite mari
(460 vite pe zi), hald pentru porci, antefrigorifere
si frigorifere, sgli de cazane si masini, mAtkie, etc.,
incl. grajduri si oboare de vite.
Vintilà Bratianu isi fdcea o datorie si o Vaditä
pldcere de a vizita aproape zilnic santierele. lath'
textul unei note, pe care mi-a trimis-o intr'o zi
când prin exceptie, a fost impiedicat de la vizita
regulatd, din cauza unei solemnitati la care trebuia
s'a. asiste:

Stimate Domnule Germani",

Maine la 10% fiind inaugurarea Casei Bi-
sericei la care trebue sä asist, sunt silit sa te
rog sa mergem in and zi la abator. Te rog
vesteste si automobilul".
Cu amicale salutki"
(ss) Vint 16 Brgtianu

www.dacoromanica.ro
 128

Dacg crezi cd am putea termina intr'un

ceas am pleca la 84 dela mine. Eu voiu fi
gata la acel ceas.
Dacg nu poti te rog telef oneaza-mi acasa
inainte de 8%".
28 Nov. 1909
(ss) V. B.

Cu punerea in functiune a noului abator s'a o-

prit sever thierea clandestinA §i s'a suprimat tgierea
de vite mici, fdcutá pand atunci in mod barbar, in
subsolul halelor Ghica.
Fabrica de ghiatà §i frigorifere. In subsolu-
rile halelor Ghica, rAmase libere, s'au amenajat fri-
gorifere sistematice pentru compartimentele de
vânzare, in legaturd 8I cu o fabrica de ghiatd, in-
trucAt ghiata naturald dese ori provoca epidemii
in ora§.
Hale. Vint lä Brátianu a preconizat primul
ideia de a se descongestiona halele centrale ale
Bucure§tilor, prin constructia de hale pe cartiere,
ideie care astAzi este reluatà. 0 halä noud sistema-
tick construitä sub primariatul ski, este hala
Obor.
Dispensare. Impreuná cu colaboratorul §i sfet-
nicul sgu nedespartit, d-rul Botescu, a luat initia-
tiva de a construi dispensare in diferite cartiere
ale ora§ului, inaugurand astfel un sistem sanitar,
care a dat roade excelente §i a format nucleul ac-
tualei desvoltgri a asistentei sanitare din Capita 1A.
Astfel a construit dispensarele din Str. Labirint,
din Str. Uranus, din B-dul Independentei O. a re-
f Acut radical pe acelea din Str. general Cernat,
B-dul TAbgcari O. Str. Fierari.
$co1i. Tot in grija serviciului Lucrarilor Noi
a dat constructia de noi clddiri colare comunale,
in cartierele unde se simtia lipsd.

www.dacoromanica.ro
 129

Astfel a construit Scoala Primard Elefterescu, la

incrucisarea soselei Basarab cu soseaua Grozavesti,
Scoala Primara dela Colentina, Manutanta de paine,
Scoala primara din Grant (Regie) si Scoala prima-
rd dela Ghencea.
Cladirile sunt amenajate dupg regulile moderne
si prevazute cu toate instalatiile necesare.
Atelierele comunale §i parcul de vehicule
Convingandu-se cd atelierele comunale pot fi o
sursä de economie pentru multe lucrari care, fiind
executate in afara, absorbeau sume importante, a
reorganizat instalarea si revizuit personalul lor, f a-
cand ordine si in parcul de vehicule comunale, de
care se f dcea deseori abuz.
Serviciilor, care aveau nevoe pentru inspectiuni
sau vizitarea santierelor, le acorda automobile, u-
neori chiar cate doua, pe &And el insusi ca primar
mergea acasa si venea la primarie regulat pe jos si
numai pentru vizitarea lucrarilor recurgea la auto-
mobilele serviciilor.
Crematorii. Chestiunea arderei gunoaelor 1-a
preocupat deasemenea si cu acest studiu, precum
si cu vizitarea instalatiilor. . similare din straina-
tate, a insarcinat tot serviciul Lucrarilor Noi, care
a intocmit diferite proecte in acest sens. Acestor
proecte nu le-a fost insa dat ca sa ajunga la rea-
lizare; s'a organizat totusi mai sistematic chestiu-
nea ridicdrii gunoaelor de pe sträzi si dela particu-
lari si transportul lor la rampe si in gall din
oras. Totodata s'au construit grajdurile si soproa-
nele de la Tunari.
lui.-
Canalizarea §i nivelmentul de precizie al ora§u-
0 mare preocupare a lui Vintila Bratianu a
fost canalizarea orasului si asanarea imprejurimi-
bor. Inteadevar, desi Capitala poseda surse sufi-
ciente de alimentare cu apa, canalizarea ramasese
9

www.dacoromanica.ro
 130

inapoi, limitandu-se la cele cloud colectoare din

splaiurile Dambovitei §i la o retea foarte restransa
de canale, dupa vechiul proect al lui &irk li Zie-
gler.
El a dispus sa se faca un nou studiu de catre
serviciul Lucrarilor Noi, prin care, cu aceea§i oca-
zie, s'a facut §i un nivelment de precizie al regiu-
nei ora§ului i imprejurimilor. Noul proect preve-
dea impärtirea orawlui in zone inferioare, deser-
vite prin vechile colectoare generale, §i zone su-
perioare, pentru care s'au prevazut colectoare ge-
nerale noui, care, unindu-se intre ele printr'o tre-
cere in sif on pe sub Dambovita, urmau sa debu-
§eze la o statiune de epuratie din Cioplea-Dude§ti.
Pentru evacuarea apelor din cartierele joase
nord-estice, se prevedea rectificarea Colentinei §i
suprimarea, cu aceasta ocazie, a insalubritatii lacu-
rilor de langa Bucure§ti.
Toate lucrärile de canalizare, care s'au executat
de atunci incoace §i care se executa Inca §i astdzi,
se fac pe baza acelui proect, care peste cativa ani
se va gdsi aproape in intregime realizat, cu excep-
tia poate a instalatiunilor de epuratiune, care ur-
meaza a se mai studia dupg nouile metode.
Sporirea debitului de apfi §i contoare. De0.
Capita la avea apà suficienta, precum am mentionat,
Vint la Bratianu n'a abandonat studiile pentru ma-
rirea debitului, urmdrind amenajarea mai sistema-
tica a filtrelor existente dela Bacu, care au format
obiectul multor studii §i ameliorari. Ultima, inspi-
rata* tot de un studiu facut atunci, a fost realizatä
mai tarziu, dupd razboiu, sub primariatul d-lui dr.
Costinescu, care a sporit debitul instalatiilor dela
20.000 la aproape 100.000 mc. pe zi.
Pentru a infrana risipa apei in ora§, s'a convins
ca singurul mijloc erea acela al introducerii con-
toarelor de apà, ca masura generalà.

www.dacoromanica.ro
 131

Plecând in strainatate, a studiat chestiunea in di-

f erite orase, comparând intre ele diferitele sisteme
.si cautând a deslusi tipul cel mai potrivit pentru
c lima si nevoile noastre (vezi mai sus scrisoarea sa
din Dresda cu data de 27 8/1909).
Iluminatul public §i energia electricfi pentru ilu-
minat, fortfi motrice §i tramvaie. Condamnarea sis-
temului concesiunilor. 0 problema, pe care o so-
cotea de o importanta primordiala pentru oras si cu
'2.are si-a främântat permanent gandul, punând in
joc toate resursele pentru solutionarea ei, a fost
chestiunea procurarei avantajoase a energiei elec-
trice pentru iluminat si forta motrice, necesara in-
dustriilor din oras, in legatura si cu problema trans-
porturilor in comun.
Iluminatul public la periferie se facea Inca, in
mare parte, cu petrol, fiind concesionat unor antre-
prenori abuzivi, cari economiseau petrolul facand
sd arda flacara inabusita. Gratie unui control zilnic,
ardonat de Primarie, si a extinderii numarului feli-
narelor, acest iluminat s'a organizat mai bine, ame-
liorând simtitor situatiunea trista dela periferie.
In ceeace priveste uzinele principale de produc-
t ie pentru iluminatul cu gaz si electricitate si distri-
buirea de forta motrice, precum si exploatarea ser-
viciilor publice de iluminat si tramvaie, ele se ga-
seau pe atunci, in conditiuni oneroase pentru popu-
latie, in mana unor societati concesionare straine.
Societatea de gaz si electricitate, constituita in 1906,
avea un termen foarte lung (40 ani), iar cele doug
c oncesiuni de tramvaie, una cu cca. 20 km., iar alta
cu cca. 30 km. linie, expirau in 1916, insa cu pers-
pectiva amenintatoare de a se reinoi fard sfdrsit,
conform unei traditii.
Dar Vintila Bratianu nu putea concepe ca in
gradul de desvoltare a statului nostru sä mai fie

www.dacoromanica.ro
 132

ingdduit regimul colonial al concesiunilor sträine,

si nu putea admite ca izvoarele de energie, de care
in primul rand depinde desvoltarea i inflorirea
unui oras mare, in spetà a Capita lei Orli, sd fie in
alte maini deck ale Primariei i sà devie un object
de specula in folosul unei minoritati.
Aceastd idee directoare a dominat intregul pro-
gram al activitkii sale edilitare. El voia ca Prima"-
ria Bucuresti sà scuture odata pentru totdeauna ju-
gul concesiunilor straine i pentru aceasta trebuia,
in primul rand, ca cele existente sa fie limitate la
stricta interpretare a drepturilor lor contractuale.
Aceste drepturi nu excludeau, din fericire, posibili-
tatea creerei unei uzini comunale si de aceea visul
sau de primar era de a vedea inf aptuitai o aseme-
nea uzind mare, care sa formeze inima desvoltdrii
§i propasirii orasului, atat pe taramul confortului
cat i pe täramul industrial.
Tramvaiele comunale. Cum concesiunile stra-
ine ale tramvaielor cu cai si ale unicei linii electrice
de tramvaie: Grozavesti-Bulevardul Pache, urmau
sa expire dupd cativa ani, Vint la Bratianu s'a gân-
dit din vreme ca sä puie Capita la la adapost de pe-
ricolul reinoirei acelor concesiuni, care in lunga lor
perioada de exploatare n'au facut deck sa spolieze
populatia, nerealizand nici un progres. As tfel trac-
tiunea animala devenise un anacronism ridicol. Vin-
tilà Bratianu, dupd lungi tratative cu vechii conce-
sionari, cafi au sfarsit prin a-1 desgusta cu tendin-
tele lor hräparete, a avut fericita idee de a creea o
institutie româneasca, careia sa-i dea anticipat toate
drepturile de exploatare pentru liniile de tramvaie,
dupa expirarea concesiunilor in curs. Pentru aceas-
ta, era nevoie in prealabil de un studiu amanuntit
al retelii, pe etape, in legatura i cu liniile existente
ale vechilor concesii, care la expirare urmau sa trea-

www.dacoromanica.ro
 133

ca in patrimoniul nouii institutii, dar care, dupà

contractele in vigoare, nu puteau fi decat cel mult
incruci§atel prin nouile linii.
In al doilea rand trebuia gasita forma de exploa-
tare cea mai convenabila, pentru ca sd se evite de-
zavantagiile inerente administratiilor publice, care,
din cauza imixtitiunei politice, sunt departe de a rea-
liza conditiunile prielnice ale unei intreprinderi co-
merciale private.
Cu studiul liniilor, in legaturd §i cu creiarea noii
lJzini electrice, Vint la Bratianu a insarcinat tot ser-
viciul Lucrdrilor Noui, unde cu aceastd chestiune
s'a ocupat in special d. inginer Leonida.
Forma nouei exploatari a fost gasità in mod feri-
cit de catre Vintila Bratianu. Printre toate solutiu-
nile ce se ofereau, el s'a oprit la aceea a Regiei
cointeresate", care, precum timpul a aratat, a dat
cele mai bune rezultate.
Statute le Societatii comunale de tramvaie, ba-
zate pe principiile lui simple §i dare, formulate in-
teo formà lapidard, au fost sortite sa dea vieata u-
nui organism sanatos i durabil, care poate fi dat
de model pentru toate intreprinderile mari de in-
teres public.
Aceste principii sunt urmatoarele:
1. Creearea unui organism independent, care sa
fie sustras influentelor politice.
2. Participarea autoritatii, in spetà a Comunei, cu
jumdtate din capital §i a publicului cu cealalta ju-
matate.

1) Aceastä clauzá a suscitat mai tArziu dificultati la in-

crucisarea din str. Academiei colt cu str. Enei, unde socie-
tatea veche de tramvaie pretindea cã nu era vorba de o
simplA incrucisare, ci de un traseu, pe o distantä mai lunga,
paralel cu linia existenth, lucru oprit prin contract. Socie-
tatea concesionarä s'a opus deci din fasputeri la aceastà tre-
cere, dar Societatea a dispus ca s'a se tae noaptea sinele
vechi si a doua zi incrucisarea a fost fapt indeplinit.

www.dacoromanica.ro
 134

3. Remunerarea intr'o masurà justä a capitalului

subscris de actionari, din produsul exploatdrii, iar
din prisos, atribuirea unei proportii de beneficiu
din ce in ce mai mare autoritatii tutelare.
Aceste principii fuseserà puse de Vint lä Brätianu
si in tratativele lungi pe care le avusese cu vechii
concesionari, cari urrngreau cu orice chip sa parti-
cipe cu capital la noua formatie; dar tocmai refu-
zul lor a determinat rupererea tratativelor.
Aceastà rupere a tratativelor a fost nu numai spre
fericirea Comunei, dar i pentru stimularea spiritu-
lui de initiativA româneascà, fiindca, cu infiintarea
Societatii de tramvaie, s'a inaugurat la noi un sis-
tern ce se crezuse pang atunci irealizabil i s'au des-
chis larg portile capitalurilor i intreprinderilor ro-
mânesti.
De bung seam5, creerea Societatii tramvaelor
comunale a fost un simbol al increderei in puterile
neamului nostru care intelegea sà scuture jugul fi-
nantei strAine.
Exemplul dat a fost repede urmat de multe alte
societati românesti, rnajoritatea creeate sau indru-
mate de acelasi Vintilà Bratianu, in multiplele ra-
muri ale economiei nationale, in care el direct sau
indirect si-a exersat activitatea sau influenta bine-
facgtoare.
Lath' acum, in ce mod Vintilä Brgtianu expune
consiliului comunal, in sedinta dela 4 Martie 1909,
chestiunea transportului caTgorilor intr'un oras, si
propune infiintarea unei Societdti de tramvaie co-
munale.
Raportul sdu este urmat de proiectul de lege res-
pectiv, intocmit tot de dânsul, si care aprobãndu-se
intocmai, legea a fost infiintata i promulgatà cu
inaltul decret No. 1308 din 14 Aprilie 1909.

www.dacoromanica.ro
 135

, Domnilor Consllieri,
Desvoltarea mereu crescandä a vietii corner-
ciale i industriale a ora§ului, a fäcut ca noui
nevoi sd 'lased. Mijloacele de transport pot in-
lesni §i satisface unele din aceste nevoi. Fata
de scumpetea mereu crescandà a traiului §i
indeosebi a chiriilor, intr'un ora a§a de in-
tins ca Bucureqtii, se impun i mai multe le-
gdturi repezi intre periferie si centru §i intre
diferitele puncte ale Capita lei. De altfel tra-
ficul considerabil actualmente de cAldtori
chiar pe liniile actuale de tramvaie cu trac-
tiune anima15, cu totul imperfectà §i. insufi-
cientk este o indicatie sigurä in aceasta pri-
vintk
Se impune de rigoare pe de o parte: con-
structiunea cAtorva linii pentru curentele noui
ce s'au format dela acordarea ultimei conce-
siuni i sporirea traficului actualelor linii in
exploatare; pe de altä parte trebuie sä tinem
searna Ca' actualele concesiuni expirg: una de
19.484 km. lungime, la 1 Iu lie 1916, iar alta
de 30.195 km. lungime, la 1 Decernvrie al ace-
luiasi an.
In aceste conditii §i. in afarà de prescripti-
ile contractelor existente, era cu neputintà
fata de termenul scurt de amortizare, de a
putea pune in sarcina actualilor concesionari
cheltuelile de instalatie a liniilor noui i in-
treaga transformare a actualei exploatgri, irn-
pusa prin schimbarea tractiunei animale prin
cea mecanicA.
In dorinta de a da ora§ului, pe lângd cateva
linii noui §i. tractiunea electrick inainte de
1916 pe actuala retea, am intrat la inceput
in tratative cu actualii concesionari, propu-
nându-le ca, fatä de termenul lung de amor-
tizare, Comuna, prin mijloacele ce le va crede
utile, s5 facá transformarea, iar exploatarea
s5 se Lea cu actualii concesionari.
Cornuna ar fi dat cu vre-o 5-6 ani mai de
vreme inlesniri de transport cetAtenilor ei, iar

www.dacoromanica.ro
136

concesionarii, fara nici un rise, ar fi gash prin-

,tr'o tractiune mai repede, un surplus de in-
casari, beneficii suplimentare pe care Comuna
ar fi fost dispusa sä le lase in mare parte ex-
ploatarii, cu conditiunea ca la 1916 sa intre in
posesiunea unei retele deja transformatd.
Fata de pretentiunile neadmisibile si intru
nimic justificate ale concesionarilor si. fata de
conditia de prelungire a concesiilor actuale,
desi cheltuelile nouilor instalatii si transfor-
mari erau in sarcina Comunei am rupt aces-
te tratative.
In urma aprobarii Dv. data in sedinta dela
14 Maiu 1908, am urmat cu studiul acestei
chestiuni, studiu din care a iesit si mai mult
necesitatea ca orasul sa ia o participare si mai
mare la aceasta afacere.
Aceste studii preliminare au fost f acute pe
de o parte prin Directiunea tehnica a Comu-
nei, pe de alta am recurs si la cateva persoa-
ne tehnice, speciale, din afard de serviciile
noastre.
Dupa cum se poate vedea din rapoartele a-
nexate acestui referat, am ajuns la concluzia
ca fata de nevoile de energie necesare diferi-
telor servicii comunale, productiunea acestei
energii trebuie &à si-o rezerve Comuna.
Comuna, actualmente, ridica si trimite apa
in oras prin uzina dela Grozavesti, de unde
produce si forta necesara pentru iluminatul
sail public; poseda o instalatie destinata de a
trimite la Bragadiru energia necesara pompe-
lor; are nevoie pentru forta motrice, pentru
atelierele sale comunale, pentru tractiunea
gunoaelor, dupd cum va putea, intr'o zi sa
scoata energie si din arderea acestor gunoaie.
In sfarsit, pentru viitor ea trebuie sa se in-
grijeasca de acum pentru luminarea cartiere-
lor marginase si sä faca Ltd si la diferitele
nevoi viitoare de enel gie, ca cea pentru aba-
tor, pentru hala, pentru lumina propriilor
sale localuri si sectorul ce si-a rezervat, in
care poate vinde si publicului energia dispo-

www.dacoromanica.ro
 137

nibilä, in afara de forta ce va putea da in-

dustriei din cartierele periferice.
In aceste conditii, odata ce s'a examinat
chestia tramvaielor nu se putea sä nu se ting
seama de aceste nevoi si prin urmare de con-
centrarea energiei necesara intregii gospodd-
rii orasanesti.
Din studiile acestea se poate vedea ca prin-
teo producere rationala s'ar putea cu cheltue-
lile actuale chiar, sa acoperim o parte din ne-
voile viitoare ale orasului.
Dela inceput deci, s'a ajuns la concluzia cd
Primaria trebuie sa-si rezerve producerea for-
tei motrice a tramvaielor in legaturd cu ener-
gia mai importanta de care are nevoie pentru
celelalte exploatdri ale sale.
De altfel, pe langa actualele exploatari de
uzine in regie nu vedem deloc neputinta ca
orasul sa poata sa produca pe propria lui so-
coteala energia ce este necesara pentru tram-
vaie.
Aceasta solutiune se impune cu atat mai
mult, cu cat de chestia tramvaielor este strans
legata chestia luminatului.
Cu concesiile oneroase ale concesiunei ac-
tuale de luminat, nu se putea da putinta ca,
pe baza preturilor actuale, sa ne gandim la
putinta luminatului orasului cu electricitate
si chiar la estinderea concesiei actuale pentru
luminat cu gaz.
Preturile ce se pot obtine azi si care sunt
ardtate in memoriile anexate, sunt destul de
convingatoare in aceastd privintd.
Fara a intra pentru un moment in cerceta-
rea diferitelor solutii ce se propun (a unei sin-
gure sau mai multe uzine), dela inceput s'a
admis ca producerea energiei sa fie luata pe
seama Comunei, care va vinde curentul cu un
pret determinat Societatii tramvaielor.
Dacd este de nediscutat ca orasul sa-si ia
asupra lui producerea energiei, pentru con-
structia si exploatarea retelei propriu zisa de
tramvaie, se puteau lua trei solutiuni: con-

www.dacoromanica.ro
138

cesiunea unei societati de capitalisti; o regie

,cointeresata in care comuna participd cu capi-
tal; regia propriu zisd.
Am inlaturat dela inceput prima solutie,
nu numai pentruca putem vedea de pe acum
rezultatele ei in concesiunea actuald a lumi-
natului, dar si pentru urmatoarele conside-
ratiuni:
a) Transportul cdlatorilor dintr'un oras este
un serviciu public de care Comuna nu se poa-
te dezinteresa.
b) Prin monopolul ce se creeaza, beneficiile
exploatärii nu sunt numai cele ce le are o in-
treprindere oarecare comerciald sau industri-
alai (rezultatele financiare infloritoare ale ex-
ploatarii cu totul primitive a actualelor tram-
,vaie, ne aratä indestul aceasta); este deci
drept, ca orasul sa profite si el de foloasele
acestui monopol si de propasirea mereu cres-
canda a orasului.
c) 0 concesiune acordata astazi pe 40 ani
nu poate prevedea foloasele ce le poate face
exploatarea care se da in conditiuni, cunoscu-
te numai in momentul iscdlirii contractului.
d) Rolul unei administratii publice si mai
cu seamd a Capita lei, este de a indemna cat
mai mult participarea nationald sub toate for-
mele ei la toate ramurile noui de activitate.
Forma concesiilor, cum s'a facut pana astdzi,
prin capitaluri imobilizate mari, ce se cer
dela inceput, pune in conditiuni de inferiori-
tate initiativa romang.
Solutia regiei ar fi desigur cea mai avanta-
joasa Comunei, daca, la o exploatare de felul
acesteia, nu s'ar cere in primul rand spirituI
comercial.
0 administratie publica ar putea de sigur
sa faca si ea o exploatare comerciala dar, pe
langd cd ea este supusa la influente de alt or-
din, la care initiativa privata poate sa reziste,
trebuie si o educatie comerciald si speciala ce
ar trebui sa se ceara si dela functionarul pu-
blic.

www.dacoromanica.ro
 139

In aceste conditii, credem &à solutia cea

mai bund si nimerità, atat pentru a apdra in-
teresele orasului cat si a asigura o exploatare
buna si cu caracter comercial, este numai o
societate sub forma de regie cointeresata, in
care Comuna ar participa cu cel putin 14 din
capital, in administratia cdreia ar fi reprezen-
tata, participarea orasului fiind nu numai a-
supra capitalului depus, dar si progresivk a-
tunci cand cresterea traficului ar creste si in-
casarile exploatarei.
Se poate astfel, pe de o parte incuraja si
participarea capitalului romanesc, pe de alta
pastra autonomia ce o astfel de exploatare tre-
buie sa pästreze.
Societatea tramvaielor va trebui sa ia asu-
pra ei, mai intaiu constructia liniilor noui,
,transformarea retelei vechi (mentinand ne-
gresit conditiile concesiei actuale cat timp va.
fi in fiinta) $ exploatarea intregii retele.
Prin termenul de expirare a concesiilor ac-
tuale sunt de fixat cloud perioade in progra-
mul acestor lucrdri si exploatdri. Una dela ex-
pirarea concesiilor actuale pana la 1916, alta
dela 1916 inainte.
In prima perioada Societatea tramvaielor
va avea de construit un minim de 10 km. de-
linii noui (pentru care Comuna va produce
forta motrica) si va incepe transformarea re-
telei actuale, executand toate lucrarile care-
nu impiedica exploatarea actualelor concesii.
In acelas interval, Comuna va trebui sa pro-
ceada la instalatiile ei definitive, in vederea
exploatarii intregi.
In vederea si a nevoii orasului si a benefi-
ciilor sigure pe care Comuna le va face din
exploatarea tramvaielor, trebuie ca la terme-
nele de expirare ale actualelor concesii sa nu
,ramaie strict de executat decat lucrarile care-
nu sunt cu putinta a se executa din cauza
contractelor in fiinta, adica schimbarea sine-
lor pe strazile pe care se pastreaza traseul de
azi.

www.dacoromanica.ro
140

De altfel, aceasta transformare este inles-

nità mult prin faptul ca. 19 km. pot fi trans-
formati cu cinci luni inaintea celorlatti 30 km.
Repartizarea lucrdrilor pe un timp lung de
7 ani va fi desigur o inlesnire si mai mare
pentru participarea si mai activa a capitaluri-
lor romanesti in aceasta afacere.
Odath creditul acordat, va ramane negre-
sit, dupd studiile complete si dupa conditi-
unile ce vom obtine, sd supunem din nou a-
probdrii Dv. solutia definitiva, atat in ceeace
priveste producerea fortei cat si a caetelor de
sarcini pentru Societatea comunala a tram-
vaelor. Pentru instalatiile necesare fortei in
prima perioadd va fi nevoie de aproape 3 mi-
lioane 600.000 lei, in care se va socoti doban-
da capitalului pe timpul lucrdrilor si prima
participare a Comunei la societatea cointere-
sata.
In 1912 noua uzind si nouile linli vor putea
fi in plina activitate, iar in 1915 vor trebui
sa inceapd lucrdrile pentru sporirea instala-
tiei necesare intregei exploatdri. La acea epo-
cá va trebui sd se prevadd nouile mijloace
pentru sporirea instalatiilor.
In ceeace priveste legea pentru infiintarea
unei societhti cointeresate de tramvaie, cerem
sä se fixeze prin lege numai punctele princi-
pale, ramanand ca statutele aprobate de con-
siliul comunal, consiliul tehnic superior, sa.
fie supuse si consiliului de ministri.
Aceste conditiuni nu se pot bine hotari de-
cat dupa ce solutiile de detaliu vor fi studiate
si reteaua definitiv hothrith.
Comuna nu va trebui El se dea in laturi de
,,a lua cat de repede solutia cea mai compati-
bird cu interesele ei si ale cetatenilor sai si
in acelas timp, spre a-si asigur.a dupd 1916 un
,,venit sigur suplimentar din exploatarea tram-
vaelor, venit care se poate aprecia de pe acum
si din primii ani ai exploathrii, la cel putin
500.000 lei anual.
Bazat De aceste conditiuni generale si pe

www.dacoromanica.ro
 141

studiile preliminare ce anexam la acest refe-

rat, vd rog deci, d-lor consilieri, sä ne autori-
zati a cere guvernului sä propue proiectele
de lege necesare atat pentru creditul instala-
tiunilor pe care Comuna le-ar face, cat si pen-
tru autorizarea de a da chestiei tramvaielor
solutiunea ce yeti binevoi a aproba.
Alaturam anteproiectele lor, memoriile di-
rectiei tehnice, a datelor inginerilor electrici-
eni Vasilescu Karpen si Busild, precum si a-
vizele juridice ale d-lor consilieri Saita, Ce-
zdrescu si Hagi Tudoraki.
Primar, (ss) Vintilä I. BrAtianu
4 Martie 1909.

Proiect de lege (intocmit de Vintilfi Brfitianu) pentru

infiintarea unei SocietAti Comunale pentru con-
structiunea si exploatarea tramvaielor in
orasul Bucuresti
Art. 1. Comuna Bucuresti este autorizata
a construi o societate comunald romand pen-
tru constructiunea, exploatarea de linii noui de
tramvaie, pentru transformarea si exploatarea
liniilor existente astdzi, dupa expirarea conce-
siunilor actuale.
Art. 2. Societatea va subsista intre Comu-
na Bucuresti, care va subscrie cel putin % din
capital si paná la maximum 'A si persoanele
care vor subscrie pentru formarea restului de
capital.
Art. 3. Statute le Societdtii se vor redacta
de eatre Prim 'aria Comunei, ele vor fi aproba-
te de Consiliul de ministri. Aceste statute vor
pune societatii obligatiunile de a construi cel
mult in termen de 3 ani dela aprobarea caete-
lor de sarcini 10 km. de linii si de a restaura
si transforma liniile existente, aplicand tracti-
unea mecanica iardsi in termen de trei ani cel
mult dela expirarea concesiunei actuale.

www.dacoromanica.ro
142

Caetele de sarcini pentru fiecare din aceste

lucrari se vor intocmi de catre Primärie in in-
telegere cu administratia Societätii si vor fi
supuse examinarii i aprobärii consiliului teh-
nic superior si consiliului comunal.
Aceste caete vor prevedea pentru societate o-
bligatiunea de a lua curentul necesar pentru
exploatarea liniilor sale electrice dela Comuna,
in limitele ce aceasta Ii va putea da, iar pentru
rest si-1 va procura ea insdsi.
Conditiile i pretul cu care comuna va vinde
societatii acest curent se vor fixa prin buna in-
telegere intre parti cu aprobarea consiliului
comunal si a Ministerului de Interne.
Art. 4. Comuna va fi reprezentata in Con-
siliul de administratie prin % din membri.
Art. 5. Beneficiile exploatarii, dupd ce se
vor deduce cheltuelile, amortizarile si dobanda
de 5% atribuità capitalului, se vor repartiza in
modul urmdtor:
10% pentru formarea unui fond de rezerva,
iar din sold: % Comunei, % actionarilor pana la
80 0, in care infra' i dobanda susmentionatd; Yi
Comunei i % actionarilor dela 8°/0 in sus pana
la 12%; si 34 Comunei i % societatii dela 12°
in sus.
Art. 6. Orice neintelegere intre Comung
si societate va fi supusa unui tribunal compus
de catre un arbitru numit de ambele parti si de
catre un supra-arbitru numit de catre Primul
resedinte al Curtei de Casatie.
Deciziunile tribunalului vor fi definitive
färä drept de apel sau recurs.
Art. 7. Durata societatii va fi de 40 de
ani. La expirarea acestui termen toate instala-
tiile vor deveni proprietatea Comunei, f gra
nici o despagubire.
Art. 8. Nici o modificare nu se va putea
aduce la aceastä lege, nici la statute, f gra in-
telegerea intre parti i aprobarea prealabila a
adundrii generale a actionarilor, in care Co-
muna va avea % din voturi.
Primar, (ss) Vintilä I. Brätianu

www.dacoromanica.ro
 I 43

Infiintarea Societatii comunale de tramvaie, cu

care astazi se mandresc Bucurestenii, a fost totusi la
origina aprig combatuta. de partidul in opozitie, de
numeroase persoane influente, la concursul ckora
concesionarii naufragiati facuserd apel si de o mare
parte din presà, anume plätita. Articole de fond si
tot felul de informatiuni false otraveau zilnic opi-
nia publica, asmutind-o contra acestei institutiuni
romanesti, poreclità tramvaele asasine" si contra
acestui Primar patriot, caruia i se datora numai re-
cunostinta.
Piedicile si persecutiile cele mai mari le-a avut
Societatea imediat dupd venirea la carma a parti-
dului conservator, and noua administratie comu-
nalä, in frunte cu Primarul, a facut toate incerckile
pentru a stingheri functionarea societatii in pling
perioadd de constructie. 0 motiune, prezintata de
Primar si votata de Consiliul Comunal in sedinta
dela 8 Iulie 1911, se inchee prin tot felul de inter-
pretari fortate cu urmatoarea hotarire:
Consiliul deliberând, aprobd toate masurile
luate 'Ana azi de Primar;
Pune indatorirea expresä Primarului si ii
da puterile cele mai depline pentru ca sä re-
aduca in patrimoniul comunei, valoarea linii-
lor actuale ilegal acaparate de Societate;
Pune indatorirea expresa Primarului si ii
cla puterile cele mai depline, pentru ca sa
impund anularea statutelor actuale, gresite si
ilegale si refacerea lor conform legilor;
Iar daca nu s'ar da Comunei satisfactiune
pe aceste 2 puncte esentiale il imputerniceste
sa ceard dela inaltul Guvern, abrogarea de
Care Corpurile Legiuitoare a legei dela 14
Aprilie 1909 si sa infiinteze regia.
Pe baza acestei hotärki, Ministrul de Interne
Marghiloman, in ref eratul ski catre Consiliul de

www.dacoromanica.ro
 144

Ministri, gdseste votul de mai sus al Consiliului Co-

munal intemeiat si propune traducerea lui in fapt,
cerand retragerea aprobarii care fusese data statu-
telor, pe motivul cd ele ar fi ilegale.
Fara a se limita aci, Ministrul de Interne, depa-
sindu-si prerogativele, intervine personal in repeta-
te randuri, cand pentru a opri lucrarile in curs ale
Societatii, facandu-se aparatorul concesiunilor stra-
ine, cand pentru a impiedica sau margini la mini-
mum participarea Comunei la o noud emisiune si
cand, printeo bizard contradictie, pentru a reclama
o participare a ei cat mai mare in dauna primilor ac-
tionari.
Cu logica strânsa a omului faptelor pozitive si cu
o ironie care merge la sarcasm, Vintila Bratianu,
intr'un memoriu asupra tramvaielor comunale si in
opt scrisori deschise adresate Ministrului de Inter-
ne, dupd ce expune programul si realizarile admi-
nistratiei comunale pe care a condus-o, analizeazd
contrazicerile si mobilele reale ale acestei imixtiuni
insolite a ministrului. Ardtand ca se incurajeaza o
actiune patimasa in contra intereselor vitale ale ce-
tatenilor, Vintila Bratianu demasca lipsa de since-
ritate si de consecventa in aceste incercdri, facute
pentru a zadarnici o intreprindere romaneasca si a
distruge increderea ce abia incepuse sal incolteascä
in sarmanul actionar roman.
Noua Primdrie a facut astfel toate sfortarile, dem-
ne de alta cauza, pentru a desfiinta aceasta prima
manifestare a initiativei si a capitalurilor nationale.
Dar opera fusese asezata pe temelii prea trainice
pentru a nu putea rezista la toate atacurile indrep-
tate contra ei. Consultatiuni juridice, cerute dela
eminenti jurisconsulti cu reputatie mondiala, pre-
cum Emil Algave, Ferdinand Larnaude, Charles
Massigli, Ernest Chavegrin, Raymond Saleilles, toti

www.dacoromanica.ro
 145

profesori la Facultatea de Drept a Universitätei din

Paris si prof esor Girke dela Universitatea din Ber-
lin, au confirmat temeinicia legala a statutelor si a
felului de functionare a Sociefatei tramvaelor comu-
nale, iar publicul bucurestean a fost complect lamu-
nit de memoriul si scrisorile deschise ale lui Vintila
Bratianu, din care se vede desvoltat programul s'au
edilitar si in care vibreaza un patriotism cald si lu-
minat. Cine vrea sà cunoasca exact peripetiile si
obstacolele ce s'au pus la primele infiripari ale ne-
atArngrei noastre economice, trebuie sä citeascd cu
luare aminte aceste filipice. nline de invective acer-
be si de fing ironie.
Reproducem o parte (lin prima scrisoare deschisa
catre Ministrul de Interne:
Cu toatä munca incordath ce ati depus in
alegerele generale trecute, in care rolul Mi-
nistrului de Interne a fost ca niciodata de ac-
tiv, ati binevoit a arata o deosebita atentiune
afacerilor comunei Bucuresti.
Aceasta atentiune s'a manifestat nu numai
in cuvânturile ce ati tinut cu ocazia instalarei
comisiei interimare si a actualului consiliu
comunal, dar mai cu seama intr'un amestec
direct al Dvs., intr'unele chestiuni de carac-
ter pur comunal. Prin adrese scrise si mai cu
seama prin ordine telefonice, ati luat mdsuri
de executiune care pand aci erau de resortul
imediat al Primarului. In aceasta perioada ac-
tivA a alegerilor, actiunea Dvs., s'a manifestat
in deosebi in chestia tramvaelor comunale
ale orasului Bucuresti.
Ca fost primar al Capita lei care, impreund
cu Consiliul Comunal trecut, am raspunderea
solutiunilor luate in aceastä chestiune si a
unei noui politici comunale inaugurate cu a-
ceasta ocazie, cred de datoria mea sd va rea-
mintesc scopul urmarit. Este nevoe sa \Th.' rea-
mintim aceste vederi, nu numai pentru a face
10

www.dacoromanica.ro
146

ca opinia public6 sa intelea0 cuvintele de

lauda ce ati adus fostei administratii comu-
nale cu ocazia instalarei comisiei interimare §i
care sunt orare0cum in contrazicere cu fap-
tele ce le-au urmat atat in ceeace prive0e a-
mestecul politicei in gospodaria comunald
cat 0 piedicele ce s'au pus pe toate cane noi-
lor indrurnari ce dädusem acestei gospoddrii;
cred in acela0 timp ea, cercetand impreuná cu
Dvs., pe aceasta singura cale ce am, scopul
urmärit de noi, yeti putea judeca mai bine ca-
re trebue sa fie atitudinea nu numai a Comu-
nei pentru continuarea programului conce-
put, dar 0 imboldul pe care Ministrul de In-
terne trebue sa-1 dea pentru ca interesele rea-
le ale ora§ului sa nu sufere.
Consiliul Comunal ales in Iunie 1907 s'a
preocupat dela inceput de imbungtatirea con
ditiilor in care se aflau locuitorii cartierelor
marginw a unui ora§ ap de intins ca Bu-
cure0ii 0 cu atat de putine lucräri in acele
cartiere. Farà a avea pretentia sa rezolvim,
precum a facut guvernul actual, printr'o sin-
gura lege, complicata chestiune a eftinirei
traiului, credeam cu totii Ca chiria era una
din manifestatiile mai grele de suferit ale
scumpirei vietei pentru populatia org§aneas-
c'd saracd. Atunci cand preturile de inchirie-
re ale imobilelor dela centru se suise atat de
mult §i intr'o Ora in care valoarea chiriei ia
o parte atat de mare din veniturile unei gos-
poddrii mici, socoteam ca nu era mijloc mai
eficace, de a se eftini traiul, de cat de a se
amenaja mai bine cartierele mgrgina§e, dan-
du-le strade bune 0 pavate, apà, canal, lumi-
nA, coale i piete de alimente in apropiere,
gràdini 0 in ace1a0 timp, putinta ca prin-
tr'un mijloc de transport repede §i eftin lo-
cuitorii acestor cartiere sa' pota merge cu
inlesnire la ocupatiile lor zilnice, in ateliere,
pravalii, fabrici 0 birouri.
Para lel cu aceasta actiune de un caracter
pur edilitar, trebuia incurajate constructii

www.dacoromanica.ro
 147

eftine si sanatoase in aceste regiuni; iar in-

tr'un plan general al orasului, in legatura cu
o reglementare mai chibzu.ta, sa se ordoneze
constructia locuintelor pe care in mod fortat
scumpetea dela centru si inlesnirile ce f--
ceam o desvoltau in aceste cartiere.
Pentru punerea in practica a acestui pro-
gram, care forma in conceptia noastra un tot
nedespartit, si pentru a tine seama de mij-
loacelele financiare restranse de care dispu-
neam, am despartit in modul urmator diferi-
tele aceste lucrari.
Neputand dintr'o data sd amenajam toate
straclele marginase, strambe, stramte, des-
chise in contraventie si fai a rost, fara lucra-
rile de edilitate impuse oricui deschide o
strada noug, ne-am concentrat activitatea
asupra arterelor de principala circulatie din
aceste cartiere, pavandu-se si regulandu-se
soselele de penetratie in oras si cele incon-
jurätoare. De aceste cai principale profità
nu numai tot orasul dar si strdzile secun-
dare a caror circulatie o deservesc.
In acelas timp s'a intins reteaua de apa du-
cand cat mai departe arterele principale ale
orasului; s'a intocmit un plan general de ca-
nalizare al orasului si anul trecut chiar d.
Ion Procopie Dimitrescu, fostul Primar a pus
in lucrare principalele colectoare din acest
program. Aceste colectoare nu numai ca vor
deservi canalizarea cartierelor centrale, dar
formeazã scheletul absolut necesar pentru ca
mai tarziu, cu mai putina cheltuiala, sa se
poata lega cu dansele canalizatia secunda-
rd a cartierelor mai departate. Astfel s'a in-
ceput un colector care trebuie sa dreneze tot
cartierul din Dealul Spirei (Ghencea) azi ne-
canalizat, altul spre Pantelimon, altele spre
Grivita si spre Campul Floreasca.

Pentru a indemna la construire de case

eftine in partile marginase se infiinta Casa
www.dacoromanica.ro
148

comunalä", societate cu participarea Comu-

nei, iar pentru inlesnirea transporturilor in
ora§, Societatea comunald de tramvae elec-
trice, iardqi cu participarea PrimAriei qi ini-
tiativei romane§ti.
. . . . . . . . . . . . .
In ace1a0 timp se infiinta de d. Procopie
Dimitrescu un serviciu special pentru a in-
tocmi o noud reglementare a constructiilor §i
a parceldrilor in cartierele margina§e §i a sta
bili un plan de sistematizare a Bucure§tilor
viitorului. Proectul de regulament a fost là-
sat gata de fosta administratie liberalk iar
planul, in liniile sale generale, terminat §i
chiar, intr'unele puncte de detaliu, studiat §i
intocmit. De pildà din acest plan s'a decre-
tat noua aliniere a Call Victoriei, a Stradei
Stirbey VodA, a B-dului Schitu MAgureanu
a noului bulevard unind gara de Nord prin
Ca lea Grivitei cu Oborul, a StrAzii Popa Petre
§i Sft. Spiridon a Cailor Dorobantilor §i Po-
lona, etc.
Acest plan prevedea strAzi largi # drepte
de penetratie in ora, strAzi concentrice (3
inele) din ce in ce mai largi cu cat ne depAr-
tAm de centru. Pe §oselele Basarab §i tefan
cel mare puteti vedea ce ar fi aceste strAzi
largi cu 2 cai. §i. plantatii la mijloc atat pen-
tru frumusetea ora§ului cat §i pentru inles-
nirea circulatiei §i a lucrArilor mari de edi-
litate.
Facand amenajAri mai timide in centru
uncle sunt constructii mai multe # terenuri
mai scumpe, se pregatea mai cu seamA
viitorul prin ordonarea cartierelor mArgina-
§e, rezervandu-se cartiere: de fabrici in spre
sudul i estul ora§ului, cu locuinte pentru
lucrAtori imprejurul lor; de vile, de parcuri,
avand fiecare conditii speciale de dispozitie
§i de constructie.
Pentru indeplinirea mai repede a nouilor
artere se organizase, pe baze noui §i mijloace
puternice, Casa de expropriere care putea

www.dacoromanica.ro
 149

in 5 ani sä facA lucrAri de peste opt mi-

lioane.
Acesta era programul general, pus in li-
niile lui generale in executare de fostul con-
siliu comunal.
De aceea, d-le Ministru, cand vA ingrijiti
azi cu atAta rAvnd de chestia tramvaelor co-
munale, nu puteti sA nu tineti seamA de a-
cest program, pe care desigur c ocupat
cum ati fost dvs. i Primarul Capita lei, cu a-
legerile, n'ati putut sá-1 studiati in-
destul.
Imi yeti da voie deci sa vA inlesnesc acest
studiu i sà và arát mai departe fazele prin
care fosta administratie a trecut pentru a a-
junge la solutiile ce a luat.
. . .

Marea r Avila* in chestiunea tramvaielor, la care

face aluzie Vintilà BrAtianu in aceastä parte a scri-
sorii sale deschise, era de a se incerca pe orice cale
oprirea lucrArilor i desfiintarea SocietAtei comu-
nale de tramvaie.
In ciuda acestor incercAri neputincioase, in ciuda
tuturor adversitAtilor opuse cu inver§unare, opera
lui VintilA BrAtianu a triumfat. Cdi§orii vechilor
concesiuni, cArora vocea unui Marghiloman le luase
apArarea in Parlament i de pe scaunul ministerial,
au incetat pasul lor lent pe strAzile Capita lei, iar
tramvaele electrice comunale au luat desvoltarea pe
care o cunoa§tem astäzi, spre binele org§enilor.
Societatea de gaz §i electricitate. Aceastä con-
cesiune oneroask care era controlath de PrimArie
prin Serviciul lucrArilor noi §i iluminatului, avea,
precum am mentionat, un termen de 40 ani.
In monopolul acesta al iluminatului §i fortei mo-
trice electrice, acordat unei antreprize strAine, cu
preturi atAt de ridicate i cu un termen atAt de lung,
Vintilà BrAtianu vedea spolierea publicului, incatu-

www.dacoromanica.ro
 150

sarea industriei si stingherirea orasului in desvoIta-

rea lui fireascd.
De aceea, din primul moment a luat toate mdsurile
pentru ca societatea sd fie ingrdditd in limitele ei
contractuale printr'o interpretare strictd a clauzelor
din contract, pe care ea cduta in mod constant sd le
extindd in favoarea ei. i atunci a fost o luptà de
toate zilele intre tendintele de acaparare ale Societd-
tei si rezistenta ddrzd a Primarului care, in comple-
xul de clauze, unele foarte abil strecurate de conce-
sionar la incheerea actului, a putut gdsi si multe
puncte slabe, in favoarea Comunei.
Interpretarea justd a acestor puncte, sustinutd cu
perseverentà si hotdrdre, a permis Primdriei sd-si
valorifice anumite drepturi destul de importante, là-
sate in mod fericit in afard de concesie, dar pe care
Societatea tindea sd si le insuseascd fdrà temei
legal.
Astfel, aceastd societate, sau Compania" cum era
denumità pe atunci, marise dinadins la intocmirea
actului de concesiune preturile conventionale de pro-
ductiune, in scopul de a micsora partea de beneficiu
ce ar fi revenit Comunei din preturile de vânzare.
Dacd aceste din urma preturi, din cauzd cd erau
prea ridicate, ar fi impiedicat un timp cresterea nor-
man' a numdrului abonatilor, exista remediu pentru
Companie. Inteadevdr, dupd cum a iesit in urmd la
iveald, Compania spera ca sd obtind dela Primdrie,
oricdnd dupd voe, reducerea preturilor de vânzare.
Ea socotea anume ca., in fata argumentului de a se
inlesni publicul prin preturi mai scdzute, Primaria
n'ar fi putut refuza o asemenea scadere, chiar pând
la atingerea preturilor conventionale de cost; in a-
cest caz, bine inteles, partea de beneficiu a Comunei,
calculatd pe baza preturilor conventionale, s'ar fi re-
dus la zero.

www.dacoromanica.ro
 151

Tactica, dealtf el, pe care a avut-o Compania in a-

ceasta privinta, fata de administratia comunala pre-
cedentd, i-a reusit in parte; socotelile ei insa s'au in-
curcat cu Vintila Bratianu, care a refuzat net orice
reducere.
Acest refuz a avut, ce e drept, ca efect, de a im-
piedica un timp, desvoltarea iluminatului electric, in
favoarea iluminatului cu gaz, care avea preturi mai
accesibile, insa a slabit in asa fel pe concesionar, care
contase pe beneficii mari dela electricitate, incat mai
tarziu, intervenind si rasboiul, il vedem silit sa pa-
raseascd terenul, vanzand actiunile sale Primariei.
In contract, o clauza privitoare la personalul in-
treprinderii stipula ca concesionarul sä atribue cetd-
tenilor romani 1 loc din 2, din toate posturile cu doi
titulari si 3 din 4 pentru toate posturile cu mai multi
titulari, iar salariile si apuntamentele functionarilor
romani sà reprezinte cel putin jumatate din total.
Primarul V. Bratianu a veghiat la aplicarea strictä a
acestei clauze, care pang atunci fusese ocolita.
Noua uzinfi electrica" comunalfi. Lovitura insa
cea mare pentru Companie a fost hotararea lui Vin-
tila Bratianu de a crea o mare uzina comunala, in
vederea satisfacerei numeroaselor nevoi viitoare si
pentru tractiunea tramvaelor care, impreund cu i-
luminatul unui sector, zis rezervat, fusesera in mod
expres rezervate Comunei prin actul de concesiune.
lath' expunerea pe care a facut-o Consiliului Co-
munal in sedinta din 24 Aprilie 1909, din care am
lasat aci deoparte amanuntele tehnice.

Domnilor Consilieri,
Ca urmare a voturilor Dvs., din 4 Martie c.,
si, din 24 Aprilie 1909, prin care gi aprobat
infiintarea unei uzini centrale de energie, de
la care sä se poata pe de o parte procura cu-

www.dacoromanica.ro
152

rentul electric Societatii comunale de tramvae,

pe de altá parte s5 se poatà indestula trebuin-
tele municipale relative la iluminat, pompare
de apd, frigorifere etc., am onoare a vä pre-
zenta si supune aprobärii Dvs., proectul intoc-
mit pentru uzina mentionatà, in conformitate
cu vederile si bazele ce v'am expus deja ante-
rior.
Inainte de a intra in expunerea proectului
tin sa adaug, ca odat5 acest proect general in-
tocmit de Serviciul lucrdrilor noi, am cerut
avizul a doi ingineri specialisti straini si anu-
me a profesorilor Reichel si Klingenberg din
Berlin; cel d'intAi profesor pentru constructii
electromecanice, tramvae si trenuri electrice
la Scoala tehnica superioarà din Charlotten-
burg, cel de al doilea profesor pentru centrale
electrice la aceeasi scoalà.
Ambele avize sunt favorabile proectului
nostru, neintroducând decat mici modificdri de
detaliu.
Tin sä mai adaug cd proectul de fatã este
intocmit numai ca dispozitiuni generale, rä-
mânând ca detaliile sd se intocmeascá ulterior,
dupg ce se vor preciza definitiv variantele a-
doptate, in baza ofertelor primite.
Dealtfel o comisiune specialg, pe care vä ru-
gäin sA o numiti din sanul Dvs., va urmäri in-
tocmirea treptatá a proectelor de executiune
ce i se vor supune de serviciu, cu anume justi-
ficári si. va da aprobarea sa pentru fiecare
parte a lucrarii.
Acestea zise vom intra in expunerea sumarg
a proectului:
Dupd cum v'am expus deja anterior, desvol-
tarea continua a oraselor moderne si in acelasi
timp a cererilor si aplicatiunilor de energie
sub feluritele ei forme si care se inmultesc pe
mgsura desvoltgrii tehnice, conduc in gene-
ral comunele sa ia asupra lor producerea ener-
giei, care printr'o transformare lesnicioag
poate indestula nevoile or5sdnesti, oricând si.
oriunde s'ar ivi.

www.dacoromanica.ro
 153

Pentru Bucuresti in special, imprejurgrile

sunt astfel incdt problema se impune nu nu-
mai ca o necesitate imperioasä, dar ca si un
avantagiu economic de primul ordin.
In adev6r:
Avem actualmente in oras, cereri mari de e-
nergie, cdrora trebue sd se dea satisfactie.
a) Pentru tractiunea mecanicA a tramvaelor;
b) Pentru luminatul electric, in afard de cel
concesionat Societatii de electricitate si gaz,
si in special al cartierelor periferice ale sec-
torului rezervat, precum si al instalatiunilor
si al asez5mintelor comunale;
c) Pentru forta motrice in viitoarele cartiere
industriale, in atelierele comunale;
d) Pentru frigorifere la hale;
e) Pentru pomparea apelor alimentare, ce se
distribuesc in oras, pompare ce se realizeazd
actualmente in mod defectuos;
f) Pentru a se putea face fata la alte nevoi
de forta mecanicd, care se poate naste ulterior
pentru oras.
Fiecare din aceste aplicatiuni reprezintà de-
buseuri foarte importante si crescânde pentru
intrebuintarea energiei si negresit o adminis-
tratie prevAzatoare nu poate sà lase in sufe-
rinta asemenea cerinte, ci din contra este da-
toare sd le parvie cu atAt mai mult ca.' din in-
destularea lor pot rezulta pe langä inlesni-
rea publicului, beneficii insemnate pentru co-
mund.
(Urmeald : programul lucrArilor, alegerea
masinilor, rentabilitatea, devizul).
. . . . . . .

In ceeace priveste licitatiunea, s'au intocmit

conditiunile in care se prevede termenul lici-
tatiei; felul cum se vor prezenta ofertele; des
chiderea lor, etc.
S'a prevazut in aceste conditiuni dreptul
pentru Comund de a alege combinatiuni de
mai multe oferte.
Se vor admite la licitatie numai casele invi-
tate. S'au ales deja dupà of ertele primite, un

www.dacoromanica.ro
 154

numar de 50 de case, adica suficient pentru a

garanta o concurenth serioasa. De alta parte,
pentru a zori lucrarea, s'a comunicat caselor,
oficios, deja in luna Iu lie trecut, cuprinsul
proectului, spre a putea lua cunostinta din
vreme si a-si prepara in mod serios ofertele
lor. Vom putea astfel sa inainthm data licita-
tiei, pentru ca sa putem incepe lucrarile de
constructie la deschiderea campaniei de lucru
1910. Vom putea, in aceste conditiuni, avea
curentul pentru a-1 da Societatii comunale a
tramvaelor Bucuresti, cat si. pentru nevoile
noastre, in Aprilie 1911".
Din memoriile anexate aci se poate vedea &A
intocmirea proectului general s'a facut cu toa-
th seriozitatea ceruth; cd ele s'au fäcut prin
studiile proprii ale personalului nostru roman,
si CA temeinicia lui a fost confirmath prin con-
sultatiile specialistilor straini. S'au luat astf el
toate garantiile ca lucrarea sa corespunda sco-
pului urmarit.
Va rog, prin urmare, sa binevoiti a da apro-
barea Dvs., acestui proect si cheltuelei ce este
legatA de el, spre a-I putea inainta apoi fara
intarziere Ministerului de Interne si Consiliu-
lui tehnic superior spre exminare, conform
legii.
Primar, (ss) Vint la I. Bratianu
Antreproectul acestei uzini centrale a fost aprobat
de Ministerul de Interne, cu No. 55754 din 8 Octom-
brie 1909 si uzina s'a pus in constructie pe terenul
dela Grozavesti, fiind montata la inceput cu doua
turbo-generatoare a 1000 kw., dar conceputa in stil
mare, pentru o extindere viitoare 'Dana la 50.000 kw.,
din care astazi se gaseste instalata o putere de
34.000 kw. Totodata s'a construit substatia din B-dul
Carol, instalandu-se in ea, doug grupe convertisoare
de cate 350 kw, o baterie tampon de 500 amper-ore,
si un grup Pirani.

www.dacoromanica.ro
 155

Procesul Companiei. Compania, vazandu-se

stransa prin aplicarea cu stricteta a clauzelor con-
tractuale, a crezut nimerit sa faca proces, sperand
doar intr'o transactie favorabila, care s'ar fi putut
poate face sub o altà administratie comunala, uzan-
du-se eventual si de presiuni pe cale diplomatica.
In actiunea ei, intentata la 1 Mai 1910, Compa-
nia reclamd:
1. Ca Primaria n'ar avea dreptul de a infiinta o
uzina electrica proprie, pretentie evident absurda,
fao de rezervele facute in actul de concesie. Acest
punct a fost castigat de Comuna la toate instantele
si astf el centrala electrica dela Grozavesti a luat
fiinta, formand astdzi sursa principala de alimentare
cu electricitate a orasului.
2. Ca Primaria n'ar fi avand dreptul sa vanda cu-
rent Societatii de tramvae comunale, ce fusese con-
stituita prin vointa lui Vint la Bratianu, acest drept
fiMd exclusiv al Companiei, pretentie desmintità
formal de textul concesiunei si care deasemenea a
fost respinsa de tribunal.
3. Ca Primaria ar trebui sa desfiinteze cablurile e-
lectrice, pe cari le incuviintase altora, inainte de
concesiune; acest punct a fost castigat de Comuna
in prima instanta, iar in apel, Comuna a fost obli-
gata a face numai cuvenitele notificari proprietari-
lor acelor cabluri.
4. Ca Primdria nu poate refuza Companiei de a
iesi cu cablurile ei electrice dincolo de perimetrul
concedat. Aceasta este singurul punct pe care Corn-
pania 1-a castigat in prima instanta si in apel, in a
opiniunea separata a unei autoritati ca Oscar Nicu-
lescu a dat dreptate Comunei si urma ca Curtea de
Casatie sa-si dea verdictul final, care, daca se con-
tinua procesul, ar fi fost neindoios in favoarea Co-
munei.

www.dacoromanica.ro
 156

5. In fine Compania pretindea ca Primaria n'o pu-

tea opri de a iesi cu conductele de gaz dincolo de pe-
rimetrul gazului, punct deasemenea definitiv pierdut
pentru ea.
Compania n'a voit insa sa mai astepte transarea
punctului 4 la Casatie si, vazand ca. nu are nimic
de castigat prin actiunea intentatk pierzand defi-
nitiv punctele principale, a recurs, in timpul admi-
nistratiunei urmatoare, la o transactie.
Vedem asa dar ca Compania a intentat Prima-
riei un proces de lunga duratk pe care 1-a pierdut
aproape complet, dar pe care s'a straduit sag pre-
lungeasca pe cat posibil, 'Dana' la schimbarea regimu-
lui, pentru a incerca pe calea influentelor si favoru-
rilor, sa inchee o transactie.
Totusi acest proces, in mare parte pierdut si con-
secintele lui, au zdruncinat foarte mult pe concesio-
nar, care se credea inradacinat aci pe vecie si au
preparat astf el retragerea lui de mai tarziu, asa pre-
cum am mentionat mai sus. Toate desbaterile proce-
sului au fost urmarite in deaproape de Vintila Bra-
tianu, care prin ajutorul de primar Cezarescu, a
prezintat la tribunal si concluziile scrise intocmite
de Serviciul lucrarilor noui si ilumintului. Numai
gratie acestor eforturi Comuna, care pierduse multe
procese intentate de concesionari, a reusit de asta-
data sa iasa invingatoare. Si astfel terenul a fost
pregatit pentru trecerea acestei importante exploa-
tali in patrimoniul Primariei, lucru care s'a realizat
mai in urma, sub primariatul d-lui dr. Costinescu.
Incercare de instrfiinare a Centralei electrice co-
munale. Inainte insä de aceasta realizare si a-
nume in 1919, imediat dupg razboi, aceasta exploa-
tare, detinuta Inca de Societatea de gaz si electri-
citate, a trecut printr'o mare criza.
Anume, la 7 Iu lie din acel an, Compania a sesizat

www.dacoromanica.ro
 157

Primaria cu o propunere, de a se contopi intr'o So-

cietate mai vasta: Societatea de gaz si electricitate
din Romania", transformata in regie cointeresata,
forma preconizata anterior tocmai de Vint la Bra-
tianu si propusa Companiei, insa gra succes. Aceas-
ta forma, pe care abia in timpurile critice de dupa
razboiu Compania consimtea s'o adopte, voia s'o a-
plice eventual si in alte orase din tard, cu adminis-
tratiuni si bilanturi separate. Se propunea o partici-
pare de 500/0 a Comunelor si capitalului indigen.
Consiliul Comunal de atunci, la 3 Ianuarie 1920, a
hotarat numirea unei Comisiuni, care s'a pronuntat
2n mod defavorabil. Aceasta Comisiune insa a fost
mai tarziu desfiintata de noua administratie, avand
ca vice-presedinte al Comisiei interimare pe J. Katz,
cu care Compania la 9 Decembrie 1920 a intrat in
tratative, propunandu-i de a-i ceda si uzina electrica
municipalà. Argumentul invocat era cd, printeo
functionare rational combinata a acestei uzini cu a
Companiei, s'ar putea da imediat satisfactie nevoi-
lor urgente, dandu-se publicului f Ara intarziere ser-
viciul important de a avea curent pentru lumina si
forta motrice". Compania mai arata ca si-a trecut to-
talitatea actiunilor in patrimoniul Societatei A. R.
Omnium Electric Roman, compusa din diferite so-
cietati sträine. Conditiunile ceddrei catre aceasta So-
cietate ar fi fost o adevarata spoliatiune. (A se vedea
memoriul imprimat al celor 3 primari: V. Bratianu,
Procopie Dumitrescu si Ern. Petrescu, intocmit cu
colaborarea subsemnatului si prezentat Parlamen-
tului).
Comisia interimara, pe o simpla expunere verbala
a lui J. Katz, si Vara a cere avizul serviciilor compe-
tinte ale Primariei, aproba propunerea Companiei
cu oarecari mici modificari si, in plus, cu o impor-
tanta sarcina bäneasca pentru Comung.

www.dacoromanica.ro
 158

In cazul cand acest aranjament ar fi reusit, Prima-

ria Bucuresti, spoliata de sursele ei de energie si de
o exploatare care astazi asigura in mod impecabil
confortul si o mare parte din prosperitatea Capita-
lei, ar fi fost la discretia financiarilor straini i s'ar
fi lipsit de unul din principalele ei venituri, lasand
si soarta cetatenilor prada speculei.
Pentru a zadarnici aceasta incercare indrazneata,
din initiativa lui Vintila Bratianu, primarii mentio-
nati mai sus au adresat, in primul rand, Ministrului
de Interne, un memoriu documentat. Din acest me-
moriu de 11 pagini, reproducem aci numai capitolul
Consideratiuni generale", fancied in el sunt expu-
se cu claritate ideile dominante ale lui Vintila Bra-
tianu in politica comunald relativa la producerea e-
nergiei electrice".
Domnule Ministru,
De catre Comisiunea interimara o comunei
Bucuresti s'a inaintat Ministerului de Interne,
spre aprobare, Deciziunea acelei Comisiuni cu
No. 624 din 16 Decembrie 1920, prin care s'a
hotarat fuzionarea Uzinelor Primariei Capita-
lei cu acelea ale Societatei de Gaz si Electrici-
tate, concesionara luminatului Capita lei, in
urmatoarele conditiuni:
Consideratiuni generale. Tendinta mo-
derna a tuturor administratiilor publice de
stat, judet sau comunale este sa ajung5. la
exploatarea in regie a servicilor publice in
genere, sau a celor cari prezinta un interes
de ordin general, acest fel de exploatare pre-
zintand avantagiul indoit ca, pe de o parte
monopolurile creeate sunt exciusiv in fo-
losul obstesc, iar pe de alta veniturile sporesc
bugetul administratiunei publice, in cazul nos-
tru al Comunei.
In genere municipalitatile, care sunt consi-

www.dacoromanica.ro
 159

derate ca autoritati menite sa conlucreze cu

statul pentru dezvoltarea sociala cea mai a-
vantajoasa, concep forta electrica mai ales din
punct de vedere social, pentru ca pe dezvolta-
rea fortei electrice motrice se pot pune noile
baze ale industriei, baze cari din punctul de
vedere social sa fie superioare celor pe care le
avem astazi.
In unul din considerentele deciziunei Comi-
siunei interimare se arata ca cedarea uzin lor
comunale ar aduce o economie de cca. 5 mi-
lioane in bugetele viitoare ale comunei. Pe lan-
gd ca faptul in sine este inexact, dupa cum ne
vom permite a demonstra, insa trebue tinut
seama cà chestiunea fortei motrice nu este
chestiune numai de buget. Concesionarea si
monopolizarea fortei motrice intr'un oras ca
Bucuresti are o importanta capitala din punct
de vedere social. Ea influenteaza dezvoltarea
in viitor a industriilor si a vietei sociale a lu-
cratorilor industriali si in deosebi a micilor a-
teliere si industriei la domiciliu.
O societate mare de iluminat poate intr'un
oras mare sa serve de regulator al preturilor,
ajutand astfel dezvoltarea unei industrii sana-
toase.
Prin solutiunea data de comisiunea interi-
mara a Capitalei se primejduesc cele mai mari
interese ale comunei Bucuresti. In adevar,
dupd cum Statul trebue sa mentina in mana
sa factorii de energie si marile instrumente
ale economiei nationale pentru ca sa le poata
. da indrumarea ce voeste, tot astf el si Comu-
na trebue sa-si pastreze in mana sursele de
energie.
Chiar atunci cand iluminatul Capitalei, la
1906 a fost dat in concesiune actualei societati,
aratandu-se pericolul unei asemenea concesi-
uni, reprezentantii Comunei in Parlament au
ardtat Ca temerile bazate pe consider tiunile
de mai sus, au fost inlaturate prin faptul ca
Primaria si-a rezervat dreptul de a lumina in
regie cu electricitate, profitand de fortele mo-

www.dacoromanica.ro
160

trice pe cari va putea sa le aibd mai tarziu din

cdderea de apd dela GrozAve§ti, toate stradele
ora§ului, ori 0 unde; cd §i-a rezervat de ase-
menea dreptul de a lumina parcul Filaret §i
sectorul colorat; cd se va putea infiinta §i ex-
ploata nu numai luminatul §i forta motrice co-
munalà, dar 0 luminatul 0 forta motrice par-
ticulard.
Ca consecinta s'a introdus de cdtre Prima-
rul de atunci in actul de concesiune stipula-
tiunea din art. 2 care spune: Se face excep-
tiune in folosul exploatatiunilor de tramvaie
i de cAi ferate card vor putea aqeza conduc-
tori aerieni sau subterani 0 produce ele in01e
curentul necesar, pentru tractiunea §i lumi-
narea vagoanelor lor 0 a anumitor puncte ho-
tdrite numai de Primdrie.
Se face deasemenea exceptiune pentru in-
stalatiunile actuale sau viitoare, pe care Pri-
mgria va voi sa le fack ca sd utilizeze fortele
de care ea ar dispune precum 0 art.
12 care spune: In tot timpul duratei pre-
zentului contract, orawl va avea dreptul a
conserva 0 de a exploata instalatiu-
nile electrice ce le posedd actualmente, dar
ea nu va putea sfi le cedeze vre unei alte per-
soane sau societati.
Deasemenea Administratiunea Comunalà de
la 1908, condusd de principiile ce expunem
mai sus ,cand s'au infiintat tramvaiele comu-
nale, nu a cedat acestei Societäti uzina comu-
nale, ci s'a pdstrat pe seama Comunei pentru
ca ea sA alba' putinta de a dispune de energia
electricd, de a lumina cartierele periferice, etc.
§i in acela§i timp de a se preggti pentru ziva
and, fie prin expirarea concesiunei, fie prin
exercitiul dreptului de rfiscumpárare ce-1 are,
ar intra in posesiunea intregei instalatiuni,
fiindu-i asiguratà aducerea la indeplinire, ffi-
rfi nici o stfinjenire a acestor servicii publice,
prin propriile sale mijloace.
Numai tinând in /nand inima Capita lei, iz-
vorul de energie §i lumina', se poate pregati

www.dacoromanica.ro
 161

si ajunge la regie, idealul &are care se tinde.

Dacd, atunci cand este vorba de unele ser-
vicii comunale cu un caracter comercial, care
se adreseazd direct publicului, cum ar fi van-
zarea luminei la particulari, spre deosebire
de luminatul public, 'Dana la adaptarea comu-
nelor la viata moderna municipalà, s'a adop-
tat regia cointeresatà, aceasta s'a facut ca o
solutiune intermediarA intre concesiune, care
trebuia inlAturatá ca fiind dezastruoasa, pen-
tru interesele obstesti, fiind transformarea
unui serviciu public intr'un monopol in fa-
voarea unor particulari, si intre regie care
este idealul cAtre care trebue a se tinde,
dupd cum am mai aratat.
In regia cointeresatà insa, administratia
publicà trebuie, cum s'a facut cu tramvaiele
comunale, sA-si rezerve drepturi aparte pro-
gresive, pentru ca atunci cand dreptul de mo-
nopol este in plind dezvoltare, Comuna sa
profite cat mai mult. In acelasi timp adminis-
tratia publica trebuie sa-si asigure un con-
trol cat mai eficace si mai direct, atat pentru
a asigura ocrotirea drepturilor ei, cat si pen-
tru o cat mai bund indeplinire a serviciului
public in sine.
Regia cointeresatà a unei administratiuni
publice nu se concepe decat cu capital natio-
nal, iar actiunile trebuiesc date printr'o larga
,subscriptie publica.
Deciziunea Comisiunei interimare intr'o
chestiune in care se cedeazA un bun al Comu-
nei de mai multe zecimi de milioane i aso-
ciazA orasul cu societatea concesionara actu-
ald, intareste pe aceastà cale actuala conce-
siune dezastruoasA pentru Comuna i aceasta
deciziune este luatà f Ara nici un studiu spe-
cial prealabil ci numai pe baza unei simple
expuneri verbale a vice presedintelui Katz si
a tratarilor clandestine ale acestuia si in afa-
rà de tarà, facute de dansul personal cu re-
prezentantii societatii concesionare.
Desi, deodatà cu desfiintarea directiei ge-
11

www.dacoromanica.ro
162

nerale tehnice a comunei, pregdtità si exe-

cutatd de acela§ d. Katz, s'a infiintat un con-
siliu al directorilor, menit tocmai a studia
de a-si da avizul asupra unor asa de impor-
tante si vitale chestiuni, totusi in aceastä
chestiune nu se gAseste la dosar nici un act
scris, nici o consultatiune sau studiu, fie a a-
cestui consiliu de directori ai Primgriei si
nici macar a vreunui specialist.
De altminteri timpul scurt ce s'a scurs dela
inapoerea din strgingate a d-lui J. Katz si su-
punerea acestei chestiuni comisiunei interi-
mare fácea cu neputintä orice studiu serios,
f apt de care suntem convinsi cd si Dvs. Dom-
nule Ministru ali ramas surprins si Ca aceasta
v'a determinat, ca sd cereti sa vi se prezinte
si textul conventiunei ce ar urma s'a incheie
Comuna cu Societatea, pentru ca numai apoi
sd vä puteti pronunta asupra aprobdrei votu-
lui comisiunei interimare.
Ne permitem a atrage atentiunea Dvs. cal,
chiar in ce priveste redactarea acestei con-
ventiuni, se face tot numai de d. Katz cu re-
prezentantii societatii concesionare, fa"rd a se
consulta serviciile competente si in drept ale
PrimAriei, ci totul se pregáteste in mod tai-
nic. Pentru a putea compara si judeca proce-
dura de astAzi, va rugám sá cercetati ate lu-
cfari si studii pregatitoare au avut loc si cate
comisiuni au lucrat in 1906 la intocmi-
rea actualei comisiuni a gazului si electrici-
talei, ate sedinte a consacrat consiliul co-
munal din 1906 pentru cercetarea acestei
chestiuni si cari au fost lucearile pregatitoare
si studiile de astazi.
Deasemenea ne-am permite a supune cu-
nostintei si cercetarei Dvs. modul cum a fost
intocmit programul de lucrari din 1908.
Nu intelegem deci care sä fie interesul atat
de vital al Comunei sá se pronunte prin sur-
prindere intr'o chestiune atat de mare si de
importantà pentru viitorul acestui oras si Med
ca in prealabil s'a se fi fkut studii macar de

www.dacoromanica.ro
 163

serviciile respective competente ale Comunei

ci numai dupg propunerea si interesele Soc.
de gaz si electricitate, actuala concesionara,
si pe baza unui raport scris de o jumatate
de pagina si a expunerei orale f Acute de d.
Katz si in care d-sa s'a marginit a face o sim-
pla polemica de ordin politic.
Chiar dupd primii ani de aplicare a actua-
lei concesiuni, serviciile Comunei, pe datele
ce si-au putut aduna, au putut judeca cat de
gresite erau datele pe cari se bazau cifrele
concesiunei actuale a gazului si electricitatei
si se astepta momentul posibilitatei räscum-
pararei si deci din aceasta chiar se poate ye-
dea interesul pe care Comuna il are nu numai
sà nu largeasca drepturile actualei concesiuni,
dar daca se poate sa le restranga la cele strict
prevazute in concesie, Primaria reluandu-si
spre binele cetatenilor ei facultatea läsata
chiar in acea concesiune, atat de dezastruoasa,
de a-si satisface propriile sale servicii si ace-
lea ale cartierelor marginase.
Dealtfel, in acest scop, in 1908 Consiliul
Comunal a crezut ca Comuna trebuie pe de o
parte sa ia asupra ei procurarea energiei pen-
tru toate nevoile orasului si pe de alta a le
pregati ca in 1931, anul cand putea face ras-
cumpärarea actualei concesiuni, sä fie gata
sa-si indeplineasca sarcina, ceeace se face im-
posibil prin solutiunea data prin deciziunea
sa de actuala comisie interimard.
Desi se infiinta pe acest program Soc. Tram-
vaielor Comunale, s'a crezut totusi ea' este de
o bund gospoddrie comunald de a nu da ace-
lei societati comunale, asezata cu totul in alte
conditiuni decat concesia gazului si electrici-
tatei, crearea fortei sale, ci s'a rezervat ora-
sului. Adica de instalatiile orasului sa depin-
da societatile carora s'ar da in regie cointere-
sata vre un serviciu public ca acel al trans-
porturilor, etc., iar nu ca de acelea ale unei
societati private, fie ea chiar sub o forma de
regie cointeresata, sa depinda serviciile co-
munale.

www.dacoromanica.ro
164

In ace1ai timp se urma o politica de in-

drumare comunala catre care merg nu numai
oraele man l. din occident (Anglia, Germania)
de a municipaliza serviciile publice, dar Inca
§i in micile §i slabele noastre ora§e din pro-
vincie, cari de vreo 15 ani incoace au muni-
cipalizat aproape toate serviciile lor de apa. §i.
Iuminat.
Credem ca ceeace poate face Back' O.
C.-lungul pe aceasta cale nouä, ii era ing5.-
duit sa o pregateasca §i Capita la Tarii roma-
neqti.
In acest program, care se gase§te in refera-
tele Consiliului Comunal de pe vremuri
(1908), se cuprindea pe de o parte instalarea
de uzine de gaz in cartierele marginase (pe-
riferie) cari cu toata activitatea lor restransa
putea da in periferie gazul cu un pret mult
mai scazut ca compania concesionard, iar e-
lectricitatea cu cel mult 25-30 bani kwo in
loc de 80 bani, cat prevedea concesia actuala.
In sfar§it Comuna prin instalatii proprii pu-
tea sd-i lumineze in conditiuni mult mai ef-
tine deck la c-nie §i mai regulat, §i.-§i satis-
face nevoile de forta pentru alimentarea cu
apa §i. in acela§i timp sa devie procurdtoare
de forta pentru un client important O. sigur
al ei, S. T. B.
In acest scop Primaria din 1908/1909 §i 191G
a infiintat in baza acestui program uzinele
dela Grozave#i §i. substatiunea, pe care azi
comisiunea interimara cu o uwrinfà de con-
damnat vrea sa le cedeze C-niei de gaz.
Cedarea aceasta este renuntarea la acest
program care trebuia sa dea pe de o parte
Comunei stapanirea i controlul nevoilor de
forta ale intregului ora§, cat §i. lumina §i e-
nergia in conditiuni mai satisfacatoare popu-
latiei Capita lei, pregkind i putinta liberarei
complecte la 1931 de toate conditiile grele ale
actualei concesiuni. Numai razboiul a impie-
dicat schimbarea regimului din 1910 qi apli-

www.dacoromanica.ro
 165

carea acestui program, care astazi putea fi

fard greutate realizat.
Adaugam, Domnule Ministru, ca forta mo-
trice pentru industrie joacd un rol din ce in
ce mai mare si cal in cartierele marginase
(ocol III), unde Comuna are libertate de acti-
une si unde industria se dezvoltd din ce in
ce mai puternic, ea poate gasi o clienta asi-
gurata si in acelas timp pune industria inter-
nd a Capita lei in conditii de functionare nor-
mala, iar nu depinzand de preturile ridicate
ale actualei concesiuni.
In aceastd privinta, dupd cum puteti judeca
dupg alaturatul memoriu, preturile au fost
atat de ridicat socotite pentru energia elec-
trica de actuala concesiune, incat C-nia n'a
gasit clienti si a trebuit ea singura sa ceara
scaderea lor.

Pentru toate aceste consideratiuni si pe baza

dovezilor ce facem prin calculele si lamuriri-
le ce le darn prin memoriul nostru alaturat,
facut dupa datele ce am putut culege, din earl
se vede cd solutiunea data de comisiunea in-
terimard a Capita lei propunerei Soc. de gaz
si electricitate, constitue nu o imbunatatire a
iluminatului orasului, ci un dezastru pentru
finantele comunei si viitorul acestui oras cat
si o amenintare si un atac la interesele ceta-
tenilor,
Va rugarn Domnule Ministru, ca in puterea
art. 35 din legea de organizare a com. urba-
ne sa uzati de dispozitiunile acestui text de
lege si luand act de acest protest al nostru,
care este fäcut din grija ce o avem pentru
avutul si bunul obstesc, sa considerati ca nula
de drept deciziunea No. 624 din 16 Decem-
brie 1920 a Comisiunei Interimare a Capita-
lei, fiind convins ea' faceti un act de mare
dreptate si o adeVarata politica si de interes

www.dacoromanica.ro
 166

municipal si nationala, atragandu-va si re-

cunostinta perpetua a cetatenilor Capita lei.
(ss) I. Procopie Dumitrescu
(ss) Emil Petrescu
(ss) Vintila Bratianu
fosti Primari ai Capita lei.
In al doilea rand, pe baza indicatiilor lui Vintila
Bratianu, scrise in fuga condeiului pe doua foi de
hartie:
1. Chestia de drept;
2. Chestia de fapt.
Programul comunal dela 190U si principiile
generale de politica edilitara, care se calcd.
A se insista asupra faptului extraordinar Ca
Comisia Interimard s'a pronuntat intr'o ches-
tie atat de mare numai dupa raportul verbal
al d-lui Katz. Cuvantare mai mult de pole-
mica si de afirmatii inexacte. A se insista in
deosebi asupra urmatoarelor afirmatii in-
exacte:
I_ Ca chestiunea fusese angajata de consi-
liul comunal liberal desi nici o oferta de a-
tunci nu este a c-iei de gaz, este cu totul
alta cu cea de azi si chiar aceea n'a fost pri-
mitä ci a fost trimisa in studiul unei comi-
siuni.
2. Ca se descarcd bugetul, ascunzand cu in-
tentie veniturile cari intrec cu mult cheltue-
lile si inducand in eroare astfel comisia inte-
rimara.
3. Soc. romaneasca? OH a se arata cine sunt
detinatorii, fiind principali actionari Soc.
Thomson Houston si Banque de Paris si Pays
Bas si alte Soc. straine sau internationale cu
firma numai romaneasca. Numai o parte din
capital a fost dat Romani lor.
A se reaminti primarului ca a fagaduit de-
legatiei Ca va face cea mai larga publicitate.
s
Nu s'a tinut de cuvânt.

www.dacoromanica.ro
 167

4. Precedentele c-iei de gaz sub forma

de concesiune nu dau nici o garantie de bung
colaborare si constiincioasä indeplinire a o-
bligatiilor. A se reaminti procesele.
5. Nu se ia nici o garantie pentru Comund,
cg compania, cgreia i se dä tot in mgng, va
spori la cererea probabilg a comunei si a S.T.B.
puterea de productie si satisfacerea nevoilor
orasului. Nu se vede in aceastg privintg nici
o obligatie pentru sector deck acelea din con-
cesia cea veche si care corespundeau nu numai
nevoilor de acum 15 ani, dar si unui cerc de
actiune mai restrgns acordat prin vechea con-
cesie.
6. Comuna se face sluga c-iei, in loc ca
c-ia sd fie pusg la indemâna Comunei. Corn-
pania isi inlaturd orice concurentg prin a-
ceasta.
subsemnatul am intocmit memoriul aci alaturat, care
a gäsit aprobarea sa, dupg cum se vede din urmä-
toarele rdnduri puse pe scrisoarea mea din 8/21 Ia-
nuarie 1921, prin care ii ceream pgrerea:

Scumpe Domnule Germani,

Am citit tot memoriul cam repede
dar am vazut cg este complect si bine docu-
mentat. Trebuie insä sd le facem pe a/Tian-
doug. Adicg o intampinare Care Ministerul de
Interne contra hotärirei comisiunei interimare
in care vorn pune numai chestiile de princi-
piu astf el cum le-am dat d-lui Ionescu Brgila.
La aceastg intAmpinare scurtg, anexgm me-
moriul d-tale in intregimea lui.
Sunt maine dimineata la ora 9 fgrg un sfert
la dispozitia D-tale.
Devotat (ss) Vintill Brfitianu
21 Ianuarie 1921.
1

www.dacoromanica.ro
 16S

Acest memoriu, la care s'au raliat si alti doi Pri-

mari, d-1 Emil Petrescu si defunctul Procopie Du-
mitrescu, a fost tiparit si distribuit tuturor depu-
tatilor si senatorilor inainte de a se desbate in Ca-
mere hotararea comisiunei interimare si astfel a-
ceasta hotarire a fost respinsd si dezastrul inla-
turat.
Asa dar modernele instalatiuni comunale de as-
tazi ale marei centrale electrice dela Grozavesti,
cu toate anexele ei 0 cu distributia iluminatului si
fortei motrice, care constitue unul dintre cele mai
bine organizate servicii si cele mai infloritoare in-
treprinderi din tax* le datoram conceptiei sanatoa-
se a lui Vint la Bratianu si actiunei sale energice de
a le apara, atunci cand, sub impulsul unei politici
raltacite, a batut vantul naprasnic al instraindrii.
Dupa programul electrificdrii Capita lei prin noua
centrala electrical de iluminat 0 forth- metrice, cu
substatiile ei pentru noile linii de tramvae, etc. s'a
electrificat si sectorul rezervat al orasului, Parcul
Filaret si tot ce ramasese in afara de concesie. Dea-
semenea 0 vechea uzina hidraulica dela Grozavesti,
care distribue apa potabild in reteaua orasului, s'a
transformat intr'o uzing de pompare electrica cu in-
stalatiuni moderne.
Proectarea unei uzini de gaz pentru cartierele
Grivita §i Tei. Vintila Bratianu, cu grija sa pen-
tru cartierele periferice ramase afara, atat din con-
cesiunea electricitätei cat si din aceea a gazului, a
insarcinat serviciul Lucrarilor Noui si iluminatului,
sá intocmeasca un proect de uzinal comunala de gaz,
pentru a ilumina cartierele destul de des populate,
Grivita si Tei, in conditiuni cu mult mai avantakjoa-
se, decal prin uzina de gaz a concesionarului. La a-
cest proect complect elaborat, s'a renuntat in urrna,
in fata perspectivelor deschise prin creierea nouei
centrale electrice comunale.

www.dacoromanica.ro
 169

Planul de sistematizare si urbanism. Vintila

Bratianu a fost unul din marii reformatori ai
Capita lei, premergAtorul principal al urbanismu-
lui modern, in desvoltarea acestui oras. El si-a dat
bine seama, ca un prim studiu, de care are nevoe
Capita la, este acela al unui plan de sitematizare. A
fost cel d'intAi care a pus pe tapet aceasta chestiune
in toata amploarea sa, prevazAnd bulevarde inelare
artere radiale, piete, principiul specializarii car-
tierelor. crearea de parcuri, rectificarea Colentinei
(lucrare inglobatA in studiul general al canalizarei).
Din bulevarda.e inelare s'au realizat bulevardele
I. C. Bratianu, Tache Ionescu i Coltei.
La planul de sistematizare, Vint la Bratianu lucra
in cabinetul sàu impreunA cu seful serviciului zilnic,
la inceperea orelor de birou (8 dim.) Dacà seful de
serviciu intarzia de a se prezenta, fie chiar cu cateva
mninute, Vintilà Bratianu se instala in biroul servi-
ciului, pentru a-1 astepta i, evident, intArzierea rare
ori se mai repeta.
In unele chestiuni indrumdrile porneau dela el
se consulta cu personalul ca coleg, totdeauna gata
de a accepta ideile judicioase. Era o colaborare, in
care Primarul rasa deoparte prerogativele sale.
Aceasta dealtfel se intAmpla zilnic, in toate ser-
viciile administratiunii comunale, atat de complexa
si variata, cad zilnic se prezentau la raport sefii de
servicii la ore fixe.
Planul de sistematizare a suferit de sigur de a-
-tunci multe modificari i n'a incetat de a forma
preocuparea primarilor cari s'au succedat, dar ade-
vdratul initiator in aceasta directie a fost Vint la
Bratianu. Lui i se datoreste inceputul miscarei noa-
stre urbanistice, deschiderea bulevardelor largi,
.crearea parcului Ioanid, a parcului Filipescu, a par-
,cului National.

www.dacoromanica.ro
 170

Parcul Ioanid i cartierele de vile. Imi aduc a-

minte de opozitia darzA pe care a intâmpinat-o in
consiliul comunal din partea colegilor shi insisi, a-
tunci &And a propus parcelarea parcului Ioanid, din
care voia sh fach un Parc Monceau" al Bucures-
tilor.
Lipsa de Intelegere a chestiunei, invidia sau pa-
tima, au orbit inteatAta pe detractorii lui, incht unii
au mers phnh la calomnia de a-1 socoti preocupat
de ideea mArunq de a-si echizitiona avantajos o
parcelà, pentru locuinta sa proprie. Cu toatä opo-
zitia fhcutA, bunul shu simt a invins i parcelarea
a reusit, deschizAnd calea pentru constructia carte--
relor moderne de vile.
Pentru a da insh o lectie de moralA calomniato-
rilor, el si-a construit casa cu mult mai departe, in--
teun cartier mai modest, cumpArand un loc dela un
particular in Str. Taranilor, azi Aurel Vlaicu.
Casa lucr5rilor orasului Bucuresti. In virtutea
legei decretatA cu D. R. No. 2279 din 1 Iunie 1893
exista o cash' specialA sub numele de Casa lucrgri-
lor orasului Bucuresti" menitä a face fatA cheltueli-
lor pentru intocmirea unui plan general al orasului
§i pentru exproprierele necesare aplichrei lui.
Aceasth cash se prevedea a fi alimentatà din van-
zarea bunurilor comunale ce n'ar avea destinatiimi
prevAzute prin legi, din vAnzarea imobilelor, ma-
terialelor i terenurilor famase din aplicarea alinie-
rilor i dinteun impozit asupra locurilor virane dirt
ocolul I si II socotit la 4 zecimi dintr'un venit de 5 la
sutA al valoarei locului.
Vintilh BrAtianu a dat o noug viata acestei legi a)
printr'un articol aditional, care a autorizat comuna
Bucuresti sh emith in timp de 8 ani obligatiuni co--
munale de 5 la sutd pana la valoarea nominalá de.
1.000.000 lei (aur), in primul an aceasth emisiune

www.dacoromanica.ro
 171

putandu-se ajunge la 1.500.000 lei (D. R. 1309 din

14 Apriie 1909) §i b) prin regulamentul de functio
narea Casei lucrarilor ora§ului Bucure§ti" votat de
Consiliul Comunal in edinta din 6 Noemvrie 1909
(D. R. 3194 din 26 Noemvrie 1909).
Gratie acestui aranjament s'au putut face atâtea
exproprieri i lucrari utile, deschiderea bulevarde
lor etc. cari altfel ar fi ramas numai pe hartie, din
lipsa de fonduri i a unui regulament adecuat.
Organizarea asistentei publice §i private in Capi-
tal - Din bro§ura Serviciului de Asistenta al Pri
mariei publicata in 1910 asupra asistentei publice §i
private in Capita la reiese cA: 'Ana la venirea lui
Vint la Bratianu la Primärie, asistenta comu-
nei era pur §i simplu o fictiune, caci fondurile a
locate pentru desmWenitii soartei, in loc de a a
junge la destinatie, gaseau i alte intrebuintari.
Vintila Bratianu, secondat de doctorul Botescu, a
cautat mai intai sä asigure o selectiune serioasa,
pentru a se ajuta numai acei cari inteadevar me-
rita asistenta; in acest scop, Primaria a cedat alo-
catia ei bugetard pentru ajutoare, catorva societati
de binefacere cu o reputatie stabilità. Doamnele din
elita sociala, cari faceau parte din comitetele acelor
societäti, secundate i de functionarii Serviciului de
Asistenta, cutreerau sprawl anchetand pe solicita
torii de ajutoare.
Aceasta metoda a dat rezultate excelente, banul
milei publice mergAnd la adevaratii nevoia0 .Aju-
toarele se distribuiau fie in numerar fie in corn-
bustibil, fie in ambele aceste moduri.
La acordarea pensiunilor viagere catre saraci, de
preferinta vaduvelor functionarilor §i personalului
de serviciu inferior, se urmau acelea§i norme, luan-
du-se ca baza anchetele domiciliare i actele de.
pauperitate. In gall de asta, in preziva sarbatorilor

www.dacoromanica.ro
 172

de Pasti si de Crgciun, Primdria lansa liste de sub-

scriptie pentru strângere de ajutoare, cari se distri-
buiau tot prin Societgtile de binefacere.
Primgria mai avea o alocatie bugetard insem-
natg, pentru serviciul copiilor ggsiti si cei orfani.
Acest serviciu avea un medic comunal, un revizor
si doug supraveghetoare-inspectore. Serviciului Co-
munal de copii gdsiti i s'a anexat si azilul Canta-
cuzino, in care copiii de sari, abandonati sunt exami-
nati de medic si repartizati la doici.
Actiunea Primdriei de a ingriji de desvoltarea in-
telectualg si fizicg a acestor copii, repartizati prin
-diferite familii, cu plata, era de bund seamg in-
complectg; ea se limita numai pang la varsta de 14
ani.
Vintila Brdtianu si-a dat bine seama de aceasta
si a inaugurat, in programul asistentei publice, ma-
rele principiu al colaborgrii initiativei private cu
cea oficialg, f dcând toate sfortarile pentru apropie-
rea acestor cloud initiative, in scop de a le mdri e-
ficacitatea.
Societdtile ce au fost chemate la aceastd colabo-
rare erau : societgti de caritate propriu zisd, socie-
tdti de asistentd prin muncg, societgti de asistentg
culturalg sau scolarg, societdti de asistentà sanitarg.
In ceeace priveste ultima, Primarul a realizat o co-
laborare cu policlinica Regina Elisabeta, pentru
creiarea a 7 dispensare in cuartierele excentrice
unde a fost repartizat serviciul asistentei sanitare
municipale.
Pentru asistenta sanitarg, Primaria servea anual
50.000 lei (aur) Policlinicei.
Pentru organizarea definitivg a intregei asistente,
Vintilg Brdtianu a preconizat si aplicat sistemul de
la Elberfeld, practicat in Germania s'i care se inte-
meiazg pe ancheta domiciliard a celui asistat, cu
sanctiuni in caz de rea credintg.

www.dacoromanica.ro
 173

Toate institutiile particulare de asistenta tre-

buiau sà conlucreze la asistenta publica a orasului,
pastrandu-si autonomia, dar delegandu-si reprezen-
tanti in comitetele (birourile) de binefacere oficiale,
cari urmau sa stabileasca :
1) Nevoile mari ale populatiei orasului, care se
pot remedia prin asistent5, precum : mortalitatea
inf antra, tuberculoza, saracia familiilor nevoiase si
numeroase, protectia si indrumarea copiilor orfani
si a minorilor i asistenta sanitara gratuità cat mai
lesnicioasã pentru säraci.
2) Cum sa se satisfacd fiecare din aceste nevoi.
3) Ajutorul ce-1 pot da institutiile de binefacere
publice sau private adica: Comuna prin medicii co-
munali, prin supravegherea industriilor, prin coope-
rarea cu institutille de asistenta sanitar5. la creiarea
de spitale de tuberculosi si la prevenirea tuberculo-
zei in fabrici, ateliere, localuri insalubre, prin cre-
iarea de locuinte eftine i higienice (infaptuitä de
Vintilà Bratianu prin infiintarea Societatei de lo-
cuinte eftine), prin procurarea de lucru si de aju-
tor familiilor nevoiase i numeroase, cu concursul
Societatilor de asistenta si de binefacere prin mun-
ca, precum si al Ministerului Instructiunei Publi
ce, prin ingrijirea copiilor orfani cu concursul So-
cietatilor de asistentä infantild i prin plasarea mi-
norilor la scolile de meserii si de menaj, prin obli-
gativitatea asistentei medicale sub controlul Comu-
nei in fabrici i ateliere, prin extinderea gratuita-
lei asistentei medicale, etc.
4) Programul de ales pentru a se ajunge la or-
ganizarea asistentei prin infiintarea unui serviciu
al asistentei publice a Primariei, cu un consiliu su-
perior de indrumare, compus din reprezentantii
principalelor societati si :
5) Atingerea scopului urmarit prin impartirea a-
tributiunilor la diversele institutii de asistenta.

www.dacoromanica.ro
 174

In realizarea acestui vast program de asistenta,

Primarul a fost secondat, precum am spus, de vred-
nicul sau emul, primul ajutor de Primar, care era
medic, insa nimeni nu poate contesta, i aceasta re-
zulta clar dim mentionata publicatie, contributia
importanta a lui Vint la Brdtianu in conceptia aces-
tui program 0 punerea lui in aplicare cu metodd ai
perseverent a.
Societatea de higienfi. Vint la Bratianu era en-
tuziast pentru orice idee generoasä, pe care o im-
bratia i o sprijinea cu convingere i dragoste.
Discutand odatä cu d-rul Botescu i cu mine i-
deea de a lumina populatia asupra problemelor atat
de vitale dar putin cunoscute ale higienei §i in
special a celei tehnice, a luat hotararea infiinta-
rei, din initiativa particulara dar cu concursul Pri-
mdriei a unei mari societati de higiend, la care sa
poata participa orice cetatean cu modesta contribu-
tie de 1 leu anual. Primind insdrcinarea, am intoc-
mit statutele i o expunere de motive pe care m'am
silit s'o fac cat mai elocventa, .iar in ziva hotarata
am avut cinstea sä le citesc in fata unui public
extrem de numeros, convocat in marea sala de §e-
dintä a Primariei, unde subscrierile s'au tinut lant,
cu multa insufletire.
Bucure§tii n'au avut insa fericirea sà retina mai
mult pe Vint la Bratianu in capul Primariei i ast-
fel nu ne-a fost dat sa vedem desavar0ta infaptui-
rea acestei societati, a carei menire era atat de
frumoasà.
Adminstratie si conducere. Vintilà BrAtianu a
depus o munca de toate zilele in organizatia finan-
telor, administratiei, personalului Primariei. Pen-
tru a inlesni §i accelera lucrarile de stradd, ca pa-
-vaje, branqamente, racorduri etc., precum i pentru
rezolvirea mai rapida a cererilor particularilor, a

www.dacoromanica.ro
 175

clescentralizat servicile tehnice, infiintand sectoa-

Tele", fdra a trunchia unitatea in conducere si ad-
ministratie, rezervata Primäriei centrale.
Tot sub primariatul sau s'au intocmit cele mai
importante regulamente comunale, precum : regu-
lamentul de constructie, regulamentele pentru in-
stalatiile interioare de apà, canal, electricitate etc.,
care au suferit de atunci numai mici modificari.
Ordinea pe care a adus-o Vintila Bratianu in fi-
nantele Primäriei era desdvarsitä. Bugetele erau
-perfect echilibrate, iar lucrarile extraordinare, atat
de numeroase i importante, finantate cu multä
chibzuinta. Era remarcabil cum Vintila Bratianu cu-
nostea pe dinafard disponibilitatile diverselor arti-
cole bugetare si cum in discutiunile privitoare la
fondurile necesare, pentru executarea vreunei lu-
crari neprevazute, uneori scotea din incurcatura pe
insusi seful contabilitatii.
Aspectul pe care-1 oferea, la orele de serviciu, lo-
calul Primariei, contrasta mult cu ce fusese inainte.
Birourile, care altadata misunau toatä ziva de soli-
citatori de tot felul, erau inchise pentru public, afa-
rd de anumite ore de audienta, cand totul se petre-
cea in ordine, cu dreptate i in mod expeditiv. Fa-
voritismul politic era complect exclus, iar solutiu-
nile pe cari le dadea erau totdeauna inspirate de
grija interesului general.
0 mare calitate a lui Vintila Bratianu era ca nici-
odata n'a cautat, cat de departe, sa influenteze pe
cineva din personal in credintele sale politice, ce-
rand numai dela fiecare executarea punctuala si sin-
cell a datoriei.
Niciodata nu lua hotdrari inainte de a se consulta
cu sefii serviciilor respective. Departe de a fi au-
toritar, impunand vointa lui fära replica sau fara
a o justifica, cauta sa te convingd cä ceeace spune

www.dacoromanica.ro
 177

sau sä combatà cu inver§unare, din motive politice

sau din interes, actiunea lui, atat de chibzuità i de
patriotick in crearea uzinei electrice sau infiintarea
societAtei de tramvae comunale.
Ca sd se vaza care era mentalitatea pe atunci, ar
trebui recitite discutiile din parlament unde opozi-
tia pornea uneori din chiar randurile majoritátii,
pentru a combate sau stingheri aceste realizári.
Vint là Brätianu n'a ezitat sd sacrifice chiar rela-
jiunile sale politice sau personale cu anumite per-
sonaje, care erau in consiliile de administratie ale
cuncesionarilor sau le apgrau procesele.
Ar trebui volume intregi pentru a se enumgra
toate operile utile, institutiunile de interes pubh.;
imbunatAtirile i indrumArile Cgtre buna orânduh
financiarg §i gospod5reased §i atatea alte infaptuir-
§i idei temeinice, pe care Vint là Brätianu le-a là-
sat in urma sa, in trecerea-i relativ scurtà prin Pri--
maria Capita lei.
Sarcina a fost mai u§oará pentru cei ce i-au suc-
cedat, g5sind calea luminoasà, trasatà de el §i avand
in fata lor un exemplu atat de strglucit de intelep-
ciune, putere de realizare i dragoste de neam.

12

www.dacoromanica.ro
 178

Amintiri
despre Vint IA Brätianu
la Primaria Capitalei
de Ing. I. qteranescu -Radu 1)

In 1907, Vintila BrAtianu fácea parte din comisia

Interimarà al cgrui pre§edinte era Costescu-Coma"-
-leanu, in calitate de membru delegat cu 1ucr5rilp
tehnice §i in aceastà calitate a cerut tuturor func-
tionarilor §i. in special inginerilor un scurt raport
personal de studiile, diplomele, lucrArile §i insdrci-
narile avute. A cdutat astfel sa"-§i dea seama intdi
de cuno§tintele §i gradul de culturd al fiecdruia,
apoi a inceput diverse vizite la servicii.
Intr'o zi a intrat in biroul uzinei hidraulice dela
Grozävqti al Carei conducAtor eram. Prima intre-
bare a fost dacd am registru de magazie §i regis-
tru de cheltueli; s'a uitat cu atentiune la registrul
de magazie care era tinut pe partizi cu inträri §i
ie§iri la zi, a controlat chiar unele articole din re-
gistru cu realitatea din magazie qi apoi mi-a dat
ordin ca pe ajutorul meu ,ing. Teodor Sávulescu
sà-1 insarcinez sa' facd aceea organizatiune la
grajdurile comunale.
Ap 1-am cunoscut pe Vintilà Beatianu.
1) Prof esor la Sc. Politechnica din Bucuresti; director al
Soc. de gaz si electricitate Bucuresti.

www.dacoromanica.ro
 179

Vint la Bratianu se preocupa mult de gospodaria

orasului Bucuresti : construirea unui abator modern
dupa ultimele cerinte il interesa cu deosebire ; apoi
nouile constructii si instalatii ale Soc. de Gaz si E-
lectricitate ce fusese concesionate de administratia
precedenta se bucurau de interesul lui, precum si
chestiunea modernizarii tramvaelor pe care a reusit
sa o infaptuiasca in chip desdvarsit.
Nu M.A. surprindere, la inceputul anului 1908
am auzit pe V. B. adresandu-se mie ca a sosit
timpul sa las uzina hidraulica in seama ajutorului
meu si eu sa ma ocup de alte chestiuni in biroul cen-
tral si mi-a precizat ca trebue &á ma ocup de a-
proape de supravegherea lucrarilor instalatiilor
electrice ale orasului si mai presus de toate si ime-
diat sa ma ocup de reconstruirea abatorului, pro-
blemä bineinteles mai dificild, pe care insä sub in-
drumdrile lui si cunostintele mele generale ca di-
plomat al Scoalei de Poduri si Sosele din Bucu-
resti, am putut s'o abordez si sa o rezolv in mod
multumitor.
Tinea enorm de mult ca sä se faca un abator cat
se poate de modern, dar sa nu se cheltuiasca parale
multe ; sa concep planul general de ansamblu, dar
sa execut deocamdata numai pentru cca. 2.000.000
lei. Tot studiul acestor lucrari 1-am facut sub in-
drumarea lui care este foarte interesanta de cu-
noscut.
Primul lucru: m'a pus sa cercetez in detaliu aba-
-torul existent si sa citesc literatura in aceastA pri-
vintA. Mi-a cerut apoi un raport in scris : cum vAd
lucrurile in urma acestor studii. Acest raport, dupa
obiceiul lui, il studia acasA cu deamAnuntul si f Acea
apoi observatiile si critica in mod verbal. A urmat
un al doilea raport mai aprofundat, pentrucA la

www.dacoromanica.ro
 180

fiecare citire, el cu vederile largi, imi dadea alte

indrumari.
La inceput n'a fost tocmai multumit pentru cà in
raportul meu incheiam la därämarea cladirilor
existente. Cu spiritul lui de economie in gospodaria
publica a insistat sa cercetez din nou temeinic, daca
nu se poate folosi ceva din incaperile existente. La
sfarsit se vede Ca' i-am adus argumente temeinice si
s'a invoit cu solutia propusä de a face o constructie
complect noua pentru &Mile de Mere, frigorifere, la-
sand deocamdata cladirile de administratie cum
erau.
Dupa aceasta, Vintila Bratianu banuind cà nu
eram complect lamurit asupra constructiei abatoru-
lui, mi-a spus sa ma pregatesc sd plec o luna in
strainatate pentru ca sa fac si studii locale si aci
este altd parte caracteristicd a lui. Inainte de a
pleca, a trebuit sa-i prezint un raport de ce anume
localitati, ce anume lucrari sa vizitez si ce vreau
sa vad, adica sa fac in prealabil un studiu dupa li-
teratura, dupd carti, de ceeace anume trebuia sa
cercetez. Se vede aci imediat ce idee buna avea el
pentru indrumarea cuiva, pentru cd cercetand de
mai inainte ce anume sa vizitezi, aprofundezi ches-
tiunea si mergi cu lucru pe jumatate stiut, mergi ca
un cunoscdtor in materie, iar nu ca un incepdtor;
idee admirabila care ar da desigur rezultate bune
dacd ar fi aplicata de toti oamenii nostri con-
duc atori.
Numai dupd ce am facut aceste vizite si studii
in strainatate si i-am prezentat iar un raport de-
tailat, banuind probabil ea voiu putea duce lucrdrile
la bun sfarsit, mi-a dat insarcinarea ca sä intoc-
mesc proectul definitiv.
Este de remarcat, in timpul lucrarilor ce am avut
cu dansul, ce initiativa intelegea el sa dea sefilor

www.dacoromanica.ro
 181

de servicii. In Primarie, dactilografele erau platite

cu 90-100 lei pe luna; aveam nevoe insa in servi-
ciul de lucrari noui cari cereau studii repezi si
foarte complexe : de zidarie, de masini, mecanisme
toate instalaitunile moderne ale unui abator, de
dactilografa indemanateca i cunoscatoare de limbi
straine. Nu s'a opus cand am cerut voe sà aleg pe
cine voiu crede i sa platesc cu cat ma voiu invoi si
a aprobat sa platesc 160 lei, ceeace era foarte mult
pe acea vreme.
In timpul cand cautam o dactilografa, un consi-
her ma asalta mereu cu o nepoata a lui. V. B. vine
in birou la mine si intalnind pe acel consilier, zice:
De sigur Ca domnul.... insistd pentru o nepoata a
lui. D-ta sa iei ce-ti trebue i sa nu te preocupi de
nici un consilier".
Iata vorba de gospodar bun.
Dar atat 11 preocupa chestiunea punerii in con-
structie mai repede a abatorului, Ca in timpul verii
and si-a luat cateva zile de odihna ducandu-se la
Govora, ii trimeteam zilnic diverse caete de sar-
cMi pe masura ce le intocmeam la Bucuresti pen-
tru toate lucrarile abatorului, pregatind bineinteles
licitatie publica : precum clädirile, transportoarele
mecanice, incalzitul, masini frigorifere i instalati-
une speciald a frigoriferului, toate cu caete de sar-
cini in limba straina, de oarece in tara nu aveam
intreprinzatori de specialitate pentru lucrari siste-
malice de abatoare.
La Govora primea caetele de sarcini i apoi prin
scrisori dadea diferite indrumari.
Asa se face ca studiul abatorului a inceput in Ia-
nuarie 1908 si s'a inceput lucrarile in 4 August a-
celas an, iar conceptia asa a fost facuta ca i astazi
dupa intregirea tarii, abatorul poate face Ltd la
toate nevoile, nefiind Inca marit la toata desvolta-
rea prevazuta in primul proect.

www.dacoromanica.ro
 182

Tot in anul acela Vint lä BrAtianu a fost preocu-

pat sub indemnul dr. Botescu de usurarea bolnavi-
lor Capita lei si a construit 4 dispensare prin ser-
viciul de lucrdri noui, pe care il conduceam in
anul 1908 la Primäria Bucuresti.
Tot asa am construit 4 scoale primare dotate cu
ate o salg de dusuri si o sal5 pentru masa copiilor
la ora 12. A fost primul inceput de amenajäri pe
baze mai moderne si omenesti al scolilor primare.
Tot in anul 1908, preocupat flind de mo-
dernizarea tramvaielor din Bucuresti, a inceput tra-
tative cu vechile societati de tramvaie pentru rds-
cumpArarea lor inaintea expiearii concesiunii.
La acea epocà se ggsea in Bucuresti 2 societäti de
tramvaie, fiecare cu cate un capital de eke 1.200.000
lei ; una având cca. 30 km. tramvai cu cai, iar alta
avand cca. 20 km. tramavi cu cai si 5 km. electric
(Cotroceni-Obor).
Delegatii capitalistilor tramvaielor vechi s'au pre-
zentat, iar din partea primáriei trata Vintilà Bra-
tianu asistat de directorul Alex. Davidescu si eu
f keam pe secretarul.
Este interesant mersul general al acestor desba-
teri, pentru a vedea spiritul lui clar-vázAtor si in-
crederea pe care o avea in puterile neamului nostru.
Din primul moment capitalistii strdini reprezen-
tând societhtile de tramvae, au incercat sà capete
o prelungire sau o nouà concesiune dupd 1918, când
trebuia s5." expire contractele vechi, angajandu-se sg
transforme tramvaele cu cai in tramvae electrice,
motivând aceasta pe experienta lor si pe capitalul
pe care il aveau".
Imi amintesc de cuvintele lui Vintilá Batianu:
Bgncile noastre au depozite foarte importante care
asteaptd sd fie puse in valoare ; iar in ceeace pri-
veste chestiunea de experientg, avem la noi destule
elemente cari nu ne vor da de rusine".

www.dacoromanica.ro
 183

Tratativele au mers foarte greu, dar este intere-

sant modul cum s'a sfarsit si care poate servi azi si
in viitor de adevgrate lectiuni. In adevAr, dupg
cateva sedinte, reprezentantii stfaini s'au convins Ca"
Vintild Brgtianu vrea sA faca singur tramvaiele elec-
trice in Bucuresti cu mijloacele nationale si au ad-
mis la urma." ca sd cedeze de indatä tramvaiele Mr
vechi in schimbul garanthrii de care Primárie a
plAtii beneficiilor Mr anuale dupà o scard cres-
când'a incepand dela 1909 pand la 1918, când expira
concesiunea. Vintild Brdtianu a fost larg in acor-
darea plgtilor cerute pentru garantarea beneficiilor
'And la 1918. La sfârsitul discutiilor, intr'o sedinta
cand trebuia sã se consemneze totul, reprezentantii
sträini declard ea' sunt de acord cu acele sume, dar
rAmâne sá se mai precizeze ce le mai dà pe
deasupra.
VintilA BrAtianu s'a supArat de aceste noui pre-
tentii ridicate in ultimul moment si a cerut expli-
catii ; ei au formulat astfel explicatiile lor : Dacd
nu incheem cu dv., cum in Bucuresti Primarii se
schimbd foarte des, avem putinta ca sub urmasii
dv. sA cdpdfam noi concesia tramvaelor viitoare si
pentrucd renuntgm la aceasta, trebue sa ne dati o
despdgubire".
Aceste cuvinte 1-au supArat pe Vintild BrAtianu,
s'a sculat si a spus c'd s'a isprdvit orice discutiune si
cd el va face asa fel c'd orice primar ar mai veni
dupd dânsul sa" nu mai poatà schimba nimic in ches-
tiunea tramvaielor.
Astf el s'au intrerupt tratativele.
Dui:4 cdteva sápfamâni, reprezentantii strgini vd-
zând partida perdutà, au voit sa' reinceapà din nou
discutiile, insä Vintilá Beatianu le-a trimes vorbg,
ca nu mai poate sta de vorlA cu oameni cari au ast-
f el de idei de Tara româneased.

www.dacoromanica.ro
 184

Dupa vre-o 2-3 luni, intr'o convorbire, Vintilà

Bratianu mi-a aratat (prin Octomvrie 1908) cum a
hotarat sa rezolve chestiunea tramvaelor printr'un
proect de lege care era scris pe dosul unei coperte
de scrisori (sistemul lui de economie), in care era
cuprins cu scrisul lui strans cele cateva articole din
legea care exista 8i azi la S. T. B., lege ce ii pro-
punea sa treaca si a si trecut-o in sesiunea parla-
mentara din acel an.
Era econom sau sgarcit, zic unii, totusi cand era
vorba de fdcut un lucru bun, nu se opunea la chel-
tueli. Am facut la abatorul comunal socluri cu pia-
tra adevarata, am pus duble straturi izolatoare de
asfalt, am pus portelan pe pereti i niciodata nu
s'a opus daca era vorba de ceva necesar si bun. Era
Insa cel mai mare dusman al risipei on i cat de
neinsemnata ar fi fost.
Astfel socotind ca se face prea mare risipa cu
hartia in birourile Primariei, a dat ordin sd nu se
mai faca adresele decat pe jumatati de coale, ra-
poartele obisnuite sa se faca tot pe jumatati de
coale spre exasperarea arhivarilor, cari nu mai stiau
cum sa coasa jumatatile de coale la dosarele vechi
ale Primariei. Am facut i existä oi azi formulare
de Note de Serviciu" pe jumatate de coala cu in-
dicatiuni tiparite de partea care se coase la dosar
si cum trebue sä se urmeze paginatiile.
La acea epoca birocratismul era Inca asa de in-
radacinat incat a scrie o scrisoare la o autoritate
Med o nota dedesubt Primiti, va rugam....", era
considerata ca o scrisoare rau redactata.
Cu aprobarea lui am eliminat din corespondenta
toate formulele acestea i pentru ca sd nu parà cu-
rios, am tiparit cu litere rosii o indicatiune la mar-
ginea scrisorii ca Primfiria intrebuinteaza in cores-
pondenta ei, formulele cele mai simple de politetfi,

www.dacoromanica.ro
 185

care se mai tiparesc si azi in unele servicii ale Pri-

mariei in virtutea legii generale de continuitate.
Tot o curiozitate a firei lui era Ca' fiind Primar
nu uza de o trasurá personald ca alti primari, iar
dacá trebuia s'a se ducd undeva pentru nevoile ser-
viciului, atunci seful de serviciu sau directorul tre-
buia sä-1 ia de acasA ori dela Primárie cu trAsura
serviciului.

www.dacoromanica.ro
 186

Insemnárile unui
colaborator (1898-1925)
de Intendant general S. Leonte l)

Aleg cinci momente din colaborarea mea cu Vin-

Ma' Brdtianu si anume:
In 1898 la fabrica Alcaz;
La Primgria Capitalei, in 1907;
La Telis in Bulgaria, in 1913;
La Ministerul de RAzboiu, in 1916-1918;
La Ministerul de RIzboiu, in 1923-1925.

I.

E foarte greu ca cineva, care a cunoscut mai in

adâncuri sufletul lui Vintil5 Br5tianu, s5 poatà scrie
tot adev5rul. i cum s'ar putea oare zugrAvi azi pe
hartie, omul si Românul care n'a vrut s'audd si n'a
vrut sd vadd in jurul si in actiunea lui decat ade-
varul asupra intereselor ob§te§ti? Voiu incerca to-
tusi sa scriu numai esenta unor fapte traite cu e/
si lAngrt el si numai o repet din acelea pe care
condeiul si hârtia de azi le pot admite si suferi.

1) Fost inspector tehnic al intendentei; consilier la Curtea

de Conturi §i profesor la coala Superioarà de 115zboiu.

www.dacoromanica.ro
 187

In 1898 la fabrca Alcaz. Pentru prezentarea

industriei romanesti la expozitia dela Paris in 1900,
marele profesor P. Poni insotit de Vint là Bratianu
pe atunci mi se pare Director General al Regiei
Monopolurilor au vizitat printre alte industrii
§i pe aceia a postavurilor fabricii din Buhusi, al
carei intemeietor se stie cd a fost colonelul Alcaz
indata dupg razboiul pentru neatarnare.
Printr'o fericità coincidentk am primit eu la Bu-
husi pe acei doi misionari ai industriei romanesti,
in calitate de delegat al Ministerului de Razboiu,
care, se stie ca in baza unei legi speciale era obligat
sa-si aprovizioneze postavurile i paturile de lama
numai din tard. Dupa ce comisiunea Poni-Vintila
Bratianu, a vizitat fabrica si a cules i notat datele
necesare scopului, Vintila Bratianu s'a oprit cateva
clipe in fata unei harti a Romaniei Curios si
indemnat de chemarea mea in calitate de delegat al
armatei, incepui sä-i urmaresc privirea. Apoi pe
un ton foarte blajin imi spune: Dumneavoastra,
militarii, ati chibzuit care va fi in timp de razboiu
situatia acestei fabrici prea mult apropiatä de gra-
nità ? Si apoi \Tad in caetul de sarcine al con-
tractului cu armata Ca se tolereaza fabricantilor in-
trebuintarea la postavul militar a unei proportii
paria la 70°/a land straing; ori eu stiu cá avem in tara
milioane de oi!" Atunci n'am comentat aprecierile
facute de Vintila Bratianu, care la cei 32 ani ai lui
aratau bine solidele lui cunostinte si sub aspectul
pregfitirii militare. 0 extraordinard i o minunata
coincidenta insa ma pune dupa 19 ani ,in 1917 in
Moldova, in situatia de a vedea i ceti pe un docu-
ment, rezolutia urmatoare a lui Vintila Brdtianu,
Ministrul al Razboiului de intregire: Serviciul a-
provizionarii. Se aprobfi concluziile referatului. Se
va recomanda fabricei de postav din Buhu§i ames-

www.dacoromanica.ro
 188

tecul Ifinei cari se mai gfise§te in tarfi spre a oMine

douà culori naturale mai unite pentru postavul ser
§i castaniu. Comandamentul respectiv va rfindui
paza fabricei care se aflfi aproape de granità"
Iata omul, iata Romanul! Ca a existat o strânsa
legaturä intre educatia, cultura si chemarea de vii-
tor ce tatal a dat fiilor sai, aceasta s'a verificat de
mult. Dar se pare insa ca metoda militard in prega-
tirea acestor fii pentru interesele patriei a fost a-
nume dirijata spre telul intaririi si pregatirii unei
ostiri care sa poata la un moment avea totul din si
in Ora. In adevar tot cam prin 1898 Ionel Bratianu
-tinea interimatul razboiului, titular fiind Dimitrie
Sturdza, plecat o luna in concediu. Inspectorul In-
tendentei de atunci int. general Oprescu I., prezin-
fa' interimarului ministru un ref erat prin care pro-
punea aprobarea unei licitatii de p'anza de eaptu-
eald a imbracamintii ostasilor. Ranza propusa era
de bumbac tesuta in tar* de care fabrica roma-
neasca Draghiceanu si Cristescu, iar materia prima
in fire se aducea din strainatate. Ref eratul acela
rezolvat de Ionel Bratianu si rezolutia scrisa pe el
zicea asa: Se va studia clack nu s'ar putea intocmi
un model de panza pentru scopul propus, din in
sau cânepa, ca astfel sa putem avea in total materia
prima in tara". Deci de acelas simtimânt si ratio-
nament erau condusi fiii lui Ion Bratianu in chesti-
uni de pregatire a Orli si a ostirii. De altfel se stie
ca si Domnitorul Cuza propusese in 1864 intemeerea
unei fonterii de tunuri si arme portative la T'argo-
viste. Din nefericire insä problema productiunii in
tard a inului si a canepei nici pand azi nu este solu-
tionata, desi intinderi mari de frumos pamânt avem
disponibil spre a face in tara cultura inului si a ca-
nepei pentru ruf aria si imbracamintea ostirii si
populatiei. Iar ca o culme a uitarii este faptul ca

www.dacoromanica.ro
 189

de§i am isbutit sa fabricám in Ord pielaria toatá

pana' la cea mai de lux, ata de cusut de in sau
de cânepd o aducem tot din strgindtate. Am uitat
§i pátania din Moldova eroismului anilor 1916-1918,
cand populatia §i oastea româneascd era aproape des-
cultà, nu atat din cauza pieldriei care totu§i se mai
gäsea ci din cauza lipsei atei de cusut pe care-
o cer§am cu bani aur dela Ru§i ... La fel §i acum_
cand fabricantii de incaltAminte, pielärie i hAinä-
rie, aduc ata cu avionul din Belgia §i din Germania.

II.

La Primfiria Capitalei, in 1907. Potrivit planu-

lui de pregätire in arta de a guverna, Vintilä Bra-
tianu trebuia sä treacä i pe la Primaria Bucure§-
tilor. Nu eu voiu spune cum a condus el aceastä
mare gospodkie §.1. cum s'a trudit el panä in ca.
mai apropiat mediu al sau, sa convingd lumea din
juru-i cum ea banul cetäteanului trebuie sà mearga.
la destinatia hotäritg pentru folosul ob§tesc. Ma
voiu mgrgini insd la actiunea mea de colaborare
cu Primária Capitalei in calitate de delegat al ar-
matei in chestiuni de pregátire economica.
In urma resmeritei din primávara lui 1907, erau
oarecari motive de ingrijorare in bursa' pentru re-
colta cantitativg a graului. Ca de obiceiu morarii si
brutarii au §i cautat sä profite de acest moment §i
prin Iunie declard greva cerand sporirea pretului
pAinei negre dela 30 la 40 bani kgr., iar al celei
albe dela 40 la 50 bani, cu liberfati in desfacerea
painei de lux: franzela, cornuri, chifle, etc. Chemat
oficial sà iau parte la studiul i rezolvarea proble-
mei, gAsesc in sala de §edinte o comisiune-
compusg din d. H. Tudorache i Chr. Staicovici
Prewdintele j Secretarul Camerii de Comert, apoi

www.dacoromanica.ro
 190

delegatii morarilor si bratarilor cum si alte perso-

nalitati. Primarul Vintild Bratianu, deschizand dis-
cutia, acordd cuvantul pe rand tuturor membrilor
comisiunei si se ajunge la concluzia ca data si do-
vedità fiind nu numai prevederea unei recolte de
grau deficitare a anului in curs, dar mai cu deo-
sebire lipsa stocurilor de grau si de f 'End la mori
si brutarii, ca si neputinta de a si le procura decat
cu preturi urcate, se convine aproape la majorarea
preturilor painei. Vintild Bratianu, care nu spusese
pand atunci un cuvant, dar care era bine edificat
asupra adevdrului, roagd comisia sd asculte si pe
delegatul armatei. Acesta aratand cifrele din situa-
tiile tinute la zi in biroul economic al armatei, pen-
tru productiunea morilor si brutariilor din Bucu-
rest, precum si cele din situatiile de existenta can-
titatilor de grau si f 'End la fiecare moard si cari
stocuri ajungeau si treceau chiar de timpul recol-
tei celei noui, toate glasurile celor interesati in spe-
cula painii, au amatit.
Cum insa nimeni nu aduce o solutie precisk Pri-
marul Vintild Brdtianu hotaraste:
a) 0 descindere la mori si brutarii. In acest scop,
o sub-comisiune, formata din d-nii D. H. Tudorache,
Chr. Staicovici si delegatul armatei, va face un re-
censamant al fairiei si graului aflat in magazii;
b) Printr'o calculatiune reala se va intocmi o ana-
liza de cost a produselor panificate;
c) Rezultatul consemnat intr'un proces verbal
va fi prezentat in trei zile Primarului.
A doua zi morarii si brutarii intelesi, au renuntat
la greva asa cd descinderea hotarità de primar n'a
mai avut loc si nici alte cercetari. S'a hotarit insa
de Primar stabilirea unei legaturi cu armata pentru
ca la un eventual caz de greva a brutarilor si mo-
rarilor, manutantelor militare sä intervina (land pe
piata painea ceruta.

www.dacoromanica.ro
 191

In 1913 in Bulgaria. A fost bine caracterizatä

operatia militard a armatei noastre in Bulgaria,
drept un mar§ de probr din care mai cu deose-
bire s'au putut vedea de toti cei chemati a pre-
gdti oastea de razboiu, toate lipsurile de ordin
economic §i toate neajunsurile in partea ei orga-
nica. Apoi, data fiind admosfera internationala
incarcata de atatea sinistre prevederi cum §i din
cauza felului cum s'a lichidat rázboiul balcanic,
trezea in fiecare Roman conducator militar §i po-
litic §i chiar in insu§i sufletul poporului nostru
chemat de buciumul mobilizarii in Iunie 1913, a-
nropiata realizare a intregirei Neamului romanesc!
De altfel tot pe atunci nu s'a fost zis de unii Ro-
mani cum cá drumul la Alba Iulia duce prin Bul-
garia §i de unii chiar prin Sofia? Culmea acestor
viziuni insa o ating osta§ii mobilizati in 1913, caci
iata ce impresionanta scena s'a putut observa: In-
tr'o zi intre 8-12 Iu lie 1913, s'a oprit in gara
Te14Bulgaria un tren militar intarziat, incar-
cat cu trdsurile serviciului Corp. 4 Armatd. Toti
ofiterii aflati in gard au putut ceti scris cu creta
pe unele furgoane ale Regim. de Infanterie Ro-
man No. 14 incarcate in vagoane, inscriptia urma-
toare: Roman Alba-Iulia". Pe peronul &I'll se
aflau intre altii un locotenent de rezervä PaFanu,
capitanul de rezerva Diamandi, Ministrul tarii la
Paris mobilizat la Corpul II Armata qi cel ce scrie
aceste randuri. Locot. Pa§canu prinzandu-mi privi-
rea atintita la inscriptia depe furgoane ma §i in-
treabd: Dar asta ce mai inseamna domnule colo-
nel?" O fi §tiind el poporul, raspunsei fascinat O.
eu de aceastä viziune ! Atentatul dela Serajevo dupa
mai putin de un an, la 14 Iunie 1914 a i deschis
rdzboiul lumii".

www.dacoromanica.ro
 1g2

Acestea spuse sd vedem §i rolul lui Vint là Bra-

tianu care a fost mobilizat la unitatea sa din Reg.
6 Artilerie cu gradul de cäpitan.
Dupd a§ezarea trupelor Corpului II Armatä in
zona fixatä §i dui:4 aplicarea mAsurilor impuse de
cdtre serviciul sanitar al armatei impotriva moli-
mei de holerg, s'au adunat la cartierul Corpului II
Armatá diferite organe §i delegati ai trupelor cu.
rapoarte asupra executarii mar§urilor de concen-
trare dela plecarea din garnizoanele lor §i pansä la
ocuparea zonelor respective in Bulgaria. Printre a-
ce§ti delegati ai trupelor se afla §i Vintild Bratianu
cu care dela 1907 la Prim'aria Capita lei nu mai a-
vusesem nicio leggturd de serviciu. Adunati la car-
tier, Ionel Batianu cdpitan de artilerie ata§at la
Comandamentul Corpului II Armatà §i. pe care il
cunoscusem personal in prima zi de mars la Ma-
rie, cautd sd-mi prezinte pe fratele Vintilg, care
oarecum bucuros ii spune: Nu, Ione le, eu tin sà-ti
prezint pe domnul colonel Leonte cu care am avut
cinstea sd colaborez la Primária Bucure§tilor".
Se intelege c'd o discutiune cu caracter general
s'a incins intre diferitii delegati §i din care se des-
prindea cam urrnãtoarele observatiuni culese in
drum §i de cdtre Vint là Brdtianu, asupra lipsuri-
lor organizarii §i preggtirii militare de edzboiu.
Notez aici punctele din insemnärile mele §.1 cari
au facut mai tarziu obiectul unor studii motivate
asupra reorganizgrii economice a o§tirii astfel:
Lipsa unui organism de conducere §i de cana-
lizare a dispozitiilor pentru indestularea trupelor;
Lipsa unui personal pregdtit, la serviciul au-
xiliar, cel mobilizat fiind redus la o zecime din
nevoi qi acesta cu totul nepregAtit;
Lipsa de trgsuri militare pentru transportul
hranei, cele rechizitionate fiind numai ni§te care
dgrapanate Med unelte §i acoperi§uri;

www.dacoromanica.ro
 193

Lipsa de lucratori: brutari, macelari, croitori, etc.

Lipsa de carute si unelte pentru transportat
painea care in acea campanie se stricase in mari
cantitati;
Lipsa de contabili manuitori de bani si de ma-
teriale, lipsa care a produs atatea dezordine si pa-
gube Statului.
Lipsa de reguli §i de prey ederi pentru indestula-
rea trupelor cu articole de regie: tutun, tigari, sare;
Lipsa de unitate si de intelegerea intre dife-
rite organe ale comandamentelor si trupelor. Si
Cate alte date necesare unui plan metodic de pre-
gatire a armatei, din care chestiunea armamentului
si a munititlor ca si reorganizarea serviciului in-
tendintei, constituiau primatul tuturor grijilor pe
cari grabnica lichidare a robiei fratilor le-a §i pus
in actiune indata dupd tragedia dela Serajevo.
In concluziuni adaug eu aici dureroasa impresie
ce a produs asupra ostirii faptul ea ea care facuse
atata pentru echilibrul politic teritorial in Balcani,
a fost primitä in tara ca o ceata de leprosi.
IV.
La Ministerul de Itázboiu in 1914-1918. Ac-
tiunea lui Vintild Bratianu in aceastä perioada
de vreme fiind vast& mai ales in organizarea
si pregatirea generala de razboiu a tärii §i a o§tirii,
voiu arata in acest capitol numai partea de spe-
cialitate in care am fost chemat §i sortit a colabora
cu acest cald si bun suflet de Roman, la a carui
moarte pang si cei mai patimasi adversari politici
au varsat lacrimi de durere, simtind oarecum mus-
trarea de a-1 fi judecat atat de aspru in viata, dar
mai ales simtind si presimtind intunericul si hao-
sul economic ce avea sa vina asupra tarii, prin lip-
sa unui adevarat exponent al energiei economice,
13

www.dacoromanica.ro
 194

in viata Inca plapanda, a noului Stat roman in-

tregit.
In partea aceasta de activitate a marelui Roman
disparut pregatirea tärii §i. Wirii pentru eveni-
mentele nationale ce aveau sä se implineascd in-
terventia lui Vint la Bratianu s'a produs indatä du-
pa catastrof a dela Serajevo. Si ceeace era mai vred-
nic de relevat in tot timpul acestei pregatiri a fost
faptul observat de toata lumea cum Vintila Bra-
tianu interevenea cu solutiuni practice in toate ra-
murile activitatii de stat, atat de febrila in perioa-
da de vreme dela 1914-1916 §i mai cu osebire por-
nind dela faptul cum Ca" am putea sa intram maine
in razboiu, de§i erau atatea probleme de pus la
punct. In adevar: azi gaseai pe Vint la Bratianu in
fundul unei remize de armament sau de trasuri, a-
nalizand, studiind 0 solutionand o problema grab-
nica; maine 11 vedeai la Cai le ferate, stabilind ele-
mente de legatura cu problema transporturilor mi-
litare; in alta zi il gäseai la Ministerul Agriculturei
deslegand problema lucrului pamantului in lipsa
tineretului plecat lp. razboiu, sau studiind punerea
in valoare a problemei legumelor §i zarzavaturilor
pentru razboiu. In alta zi, il puteai gasi intr'un la-
borator chimic rezolvind o anumità posibilitate de
lucru in tara a unui obiect ce ar fi trebuit coman-
dat in tali straine. Alta data il intalneai intr'o co-
misie care studia problema repartitiei creditelor la
unitatile armatei in razboiu. Alta data il gaseai in
mijlocul oamenilor politici, discutand mijloacele
pentru avizarea populatiei asupra nevoilor razboiu-
lui ce avea &á ne cuprinda tam. Alta data, in mijlo-
cul nostru, celor chemati sa se ocupe cu viata o--
tirii in razboiu, strecurand foarte subtil posibilitätile
tragediei noastre viitoare §i deci a &kith sa adunam
cat mai multe provizii 0. materiale in Moldova. A-

www.dacoromanica.ro
 195

poi de nenumarate ori il gaseai in mijlocul unor

militari superiori, &and solutii pentru utilizarea ori-
carui material sau armament demodat sau uzat. In
privinta prevederilor tehnice de pregatirea arma-
mentului, a materialelor de cale ferata, a liniilor
de garaj §i a rampelor militare §i. cate altele. Cor-
pul ingineresc il urma peste tot in aplicarea ideilor
i solutiilor de moment, &site ca cele mai posibile
in fata greutatilor ce se iveau in tot momentul.
Acestea spuse in partile mele de colaborare pro-
f esionala voiu mentiona numai anumite momente,
astfel :
Mobilizarea armatei noastre si numirea lui Vin-
tila Bratianu ca Ministru al Rfizboiului. In mo-
mentul intrarii armatei noastre in marele räz-
hoiu, la 14 August 1916, ma gaseam in capul
Directiunei serviciului de subzistenta din minister,
cu gradul de intendant colonel. Aceasta directie se
creease indata dupd venirea in capul armatei a lui
Ionel Bratianu pre§edinte al Consiliului.
In timpul scurs intre 1914 August §i 1916, Vint la
Bratianu colaborase cu noi toti cari detineam cate
o veriga din lantul organelor militare chemate la
pregdtirea razboiului nostru de intregire. Aceastd
colaborare s'a fäcut in felul cel mai camaraderesc
cu Vintild Brätianu, care deosebit de capacitatea
tehnica §i intuitia lui despre evenimentele ce ur-
mau sa se produca, avea §i. depline puteri de a ne
ajuta oricand; aceasta se cerea chiar Ma acel for-
malism birocratic care dealtfel, pentru incadrarea
rdspunderilor se facea totdeauna mai in urma
In ziva intrarii in actiune, toti directorii din Mi-
nisterul de Rdzboiu au fost convocati in sala de
consiliu §i prezentati de catre Ionel Bratianu, Pre-
§edintele Consiliului de Mini§tri §i Ministru de Raz-
boiu pana atunci, noului titular al departamentului,

www.dacoromanica.ro
 196

Vintild BrAtianu. Am 0 azi in minte, tinuta calmA

cel putin in aparentà a lui Ionel BrAtianu, al
cdrui smoc din pgrul ce-i cddea pe frunte, era
aproape alb. Apoi tinuta vizibil ingrijoratà a lui
VintilA BrAtianu, care deabea iqi putea stApAni e-
motia lAuntricd. Tin minte ultima frazA din istorica
cuvântare a lui Ionel BrAtianu 0 care suna cam
astfel: Fara a mA despArti de Dvs., vA las in co-
laborare ceeace am mai bun pe lume, pe fratele
meu". VintilA Bratianu n'a vorbit, dar indatà a por-
nit cu noi la lucru.
Revizuind organizarea data pana atunci planuri-
lor de indestulare a trupelor cu hranA in rAzboiu,
am stabilit un sistem aplicabil aproape automat in
acord cu M. C. General, pentru operatiunile de a-
provizionare ca 0 pentru cele de distributie a hra-
nei, astf el incAt sd nu fie nevoe de intervenirea ne-
contenità a autoritatii centrale a Ministerului de
Razboiu.
Este aici locul sd afirm cA dotarea serviciilor de
intendenta cu un stat major economic, condus la
inceputul pregAtirii cu atata insufletire de Care
generalul Iancovescu C-tin, a adus din vreme cel
mai mare folos in pregAtirea gospodAriei armatei
pentru rAzboiu.
Acest serviciu de stat major economic, experi-
mentat de toate armatele in rAzboiul mondial s'a
impus ca o necesitate organicA in conducerea ar-
matelor.
Ordinea in gestiunea de campanie. D'abia
trecuserd cAteva zile dela intrarea in actiune 0.
incep sà aparA unele nemultumiri 0 denunturi_
Pentru a arAta felul cu totul obiectiv al lui
Vintild BrAtianu de a rezolvi o chestiune care pri-
vea onoarea armatei, voiu cita cazul destul de cu-
noscut al inventarierii avutului strAinilor a§ezati in

www.dacoromanica.ro
 197

lagare anume pregatite pentru ei; iata-1: un denunt

verbal al unui functionar insarcinat cu o parte a
ingrijirii vietei acestor streini din lagare, este adus
la cunostinta lui Vint la Bratianu Ministru al Raz-
boiului. Chemat de Vintild Bratianu in cabinet, sunt
intrebat:
Ai cunostinta d-ta cd inventarierea averii stra-
inilor incartiruiti la Slobozia se face in mod nere-
gulat? Si apoi va dati seama ce faima urata s'ar
creea ostirii noastre tocmai in momentul cel mai
sacru al ei?" Am raspuns: Nu cunosc plangerile a-
duse sefului administratiei lagarului". Admitand ca
lucrul era posibil, desi stiam ca ofiterul conducdtor
al administratiei lagarului era bine cunoscut atat
ca gospodar, cat si ca cinste, totusi am propus lui
Vintila Bratianu, solutia urmätoare: o comisie de
ancheta compusa dintr'un delegat al armatei si un
delegat al Bancii Nationale, va cerceta indata de-
nuntul. Aceasta propunere aprobata, ancheta s'a fa--
cut si rezultatul s'a consemnat intr'un proces ver-
bal semnat si de capii straini din lagar si din care
document reesea Ca totul era o pura nascocire insi-
nuata de cafenea. Vint la Bratianu cetind docu-
mentul, scrie pe ref erat: Imi pare bine ea institutia
este atfit de bine condusfi. Procesul verbal se va
trimite legatiunei respective protectoare, ca docu-
ment al rfizboiului nostru".
Alt caz :
Mai tarziu la Iasi in 1917, cand grija de a 'Astra
neatinsä samanta recoltelor viitoare era pentru
Vintild Bratianu o sfantà datorie, generalul Po-
pescu loan Sanitarul, comandant al Diviziei 13-a in
refacere la Harläu, telefoneaza lui Vintila Bratianu
cà un ordin ministerial ii porunceste sa libereze u-
nei firme din Iasi cloud vagoane orz din stocul re-
zervat pentru insamantari in primdvara si care stoc

www.dacoromanica.ro
 198

era dat in pastrarea Div. 13-a. Vintilä Brdtianu so-

cotind aceastd fapta ca o adevarata crima pe
drept cuvant pe deoparte ordona imediat o an-
chetà la firma respectivk iar pe de alta chemat a
doua zi in cabinetul sat', ma gäsesc in fata unei an-
chete condusa personal de Vint la Bratianu. Se a-
flau in cabinet: generalul Burghelea Gh., Secretar
General, capitanul de jandarmi Alevra i cel care
scrie aceasta schita. La aparitia lui Vint la Bra-
tianu, generalul Burghelea face un sumar al fap-
tului la care Ministrul d'abia stapanindu-se, mi-a
adreseaza urmatoarele cuvinte: Regret Ca si in mo-
mentul când oastea i ara sfingereazà, se gfisesc
totusi militari care s5 nu aib5 tot sufletul i toatfi
mintea in slujba sfintelor interese ale patriei".
Vinovatul insa fusesem eu, cad intemeiat pe un
document justificativ cum ca pe deoparte samanta
de orz era complect asiguratä pentru toata intin-
derea semanaturii de primdvara, iar pe alta cà
lipsea cu desavarsire ceaiul depe piatd, am apro-
bat transformarea a douà vagoane din orzul dela
stocul de rezervk pentru a se praji si a se macina
drept cafea, inlocuind ceaiul.
Ancheta s'a continuat totusi i ordine strasnice
au fost date spre a nu se mai atinge nimeni de pro-
dusele imobilizate cu anume destinatie. Cand insa
dupd cateva luni, Vintilà Brdtianu a vazut func-
tionand o adevarata fabrica de surogat de cafea la
Manutanta Iasi, tot cu parere de rau asupra abate-
rii ce facusem cu cele doug vagoane de orz mi-a
spus textual: Pentru Dumnezeu! am isbutit sfi ti-
nem in esec pe dusmanul din afark iar pe dusma-
nul dinn6untrul nostru nu-1 putem birui!" Acest
crez al sdu a fost, dupa razboiu, pus in fata oameni-
lor politici care reluau firul blestemat al actiunei
protivnice interesului obstesc, al carui rob a fost

www.dacoromanica.ro
 199

Vint la Bratianu pand la moartea sa si a cdrui um-

bra sub acest aspect apare si azi tuturor acelora
care 1-au putut intelege!
Stfipfinirea de sine in momente grele. Intors
dintr'o inspectie ce facusem in Moldova, rn'am
oprit la Mardsesti, unde in seara acelei zile
sosise si trenul ministerial ce se indrepta spre Iasi.
La usa vagonului ministerial vazand pe Vintila
Brdtianu, m'am urcat sus fiind bine venit pentru a
informa guvernul de rezultatul actiunei mele. Am
cetit atunci in ochii tuturor ministrilor nu ingrijo-
rarea mortii ci a invierii. In special am sorbit 'And
in fund din bunul sufletesc al lui Vint la Brdtianu,
care era mult prea necajit, nu de situatia frontului
Roman in care avea o incredere nesdruncinabila, ci
mai cu osebire de vaicaralele unora pe cari dela in-
ceputul si 'Ana la finele razboiului nu i-a menajat
de loc, punandu-le necontenit in fata, slabiciunile
nebarbatesti observte. Mai vioi ca oricand, Vin-
lila Bratianu m'a ascultat in descrierea situatiei
reale a aproviziondrilor in Moldova si m'a autorizat
sa profit Inca de anumite trenuri libere spre a mai
aduce in aceastd parte a tarii anumite rezerve de
grau, ceeace am si executat. Avand Inca doua-trei
zile posibile de actionat in Bucuresti, am predat
lui Marghiloman presedintele Societatii Crucea
Rosie sectia Bucuresti, graul, Mina, vitele, lemnele
si carbunii rezervati populatiei Bucurestilor pentru
un numär mare de zile. Situatiile reale pot fi si azi
consultate, spre a se spulbera unele invinuiri cum
ca guvernul ar fi ldsat populatia Capita lei f gra
hrang.
Efectele unor prevederi ale lui Vintili Brfitianu.
Intr'o zi un delegat al marelui cartier general
m'a vestit cum ea servindu-se la masa cartierului
general mancari din felurite legumi uscate, al ca-

www.dacoromanica.ro
 200

ror gust fusese bine apreciat de conmeseni, intre

care se afla si Regele nostru, am fost invitat s'a ra-
portez dacd este adevdrat ca avem in magazii la
Iasi o cantitate mai mare de legume uscate.
Am raportat prin int. maior Cuzen Vasile azi
int. general consilier la Inalta Curte de Conturi
cum ca armata dispunea asupra depozitelor ca re-
zervA cum si asupra trupelor, de insemnate can-
fiat de astfel de legume din vreme pregAtite in
cursul anului 1915-1916. Cantitatea disponibilá
era de circa 150 vagoane zarzavat uscat egale cu
1500 vagoane in stare verde si suficient pentru un
an trupelor, dacd li s'ar da de 2 ori pe sAptArnâng.
Prin consumarea acestui zarzavat, pe larigA variatia
mâncdrii, se mai economisea si stocul redus de vite
rAmas in Moldova in 1917.
S6 vedem cum s'a ajuns la pregátirea acestui mi-
nunat aliment, care in Moldova a fa'cut deliciul
mâncárilor pe front si a cdrui productiune s'a gene-
ralizat atunci in Moldova, semanându-se legume si
verdeturi pe toatä intinderea pknântului disponi-
bil ca si in curtile si gradinele particularilor, chiar
din zona frontului.
Pe la inceputul lui Iu lie 1915, Vint lä BrAtianu imi
recomandà pe profesorul Maximilian Popovici mort
in 1918 la datorie in Basarabia noasträ spre a sta
de vorb6 in chestiunea pregatirii pentru rgzboiu a
zarzavatului uscat. Problema aceasta ata de impor-
tantà pentru viitorul economic al tärii, desi studiatã
de mine cu int. general Minei fostul inspector al in-
tendentei din 1906-1913, totusi nu putuse fi pusd la
punct pentru a lucra in mare, a se generaliza si a se
forma in fie care unitate echipa de lucru, utilizAnd
pe lânga specialist si pe ostasii debili (exact vorbele
lui Vintilà Bratianu).
In timpul când studiam aceastd problerna cu Ma-

www.dacoromanica.ro
 201

ximilian Popovici, care venise la Ministerul de Raz-

boiu cu un alt profesor specialist Stefänescu Drag-
nea mort si el dupà razboiu mi se prezinta ca
trimis din partea generalului Prezan comandantul
Corpului 4 Armata, capitanul infanterist Niculcea cu
un numar de lazi cu zarzavat uscat gata, dupa in-
structiile sumare ce se daduserd:
O ladd cu varza uscata adevarat cataif.
O lada cu patlagele vinete.
O ladd cu patlagele math
O ladd cu morcovi felii.
O lada cu felurite legume.
Gasind minunat produsul i posibild organizarea
productiunei in mare, cum ne sfatuia Vintla Bra-
tianu, am supus chestiunea in intregul ei comisiunei
de aprovizionare a intendentei. Fiind insä vorba de
angajat milioane i Inca aur, cum era moneta noastra
pe atunci, comisiunea m'a autorizat sa supun lu-
crarea Ministrului. Intrand in cabinetul Ministrului
gasesc pe subsecretarul general, generalul Iliescu stu-
diind cu Vint la Bratianu o problema tehnica. Pre-
zentand oficial Secretarului General probele de zar-
zavat si legume uscate, amandoi au ramas entuzias-
mati si crezand in realizarea productiunei in mare la
care Vintila Bratianu a daugat parerea lui de a utili-
za in echipele de lucru la camp i pe ostasii debili,
am obtinut aprobarea de principiu.
Am reluat indata legatura cu prof esorul Maximi-
lian Popovici si am stabilit cele ce urmeaza:
a) SA se creeze doua centre de scoala: unul la Dra-
gomiresti din Vale la ferma i coala Statului, iar al
doilea la Go lest Badi-Muscel, centru invatatoresc,
unde se vor construi indata cate cloud cuptoare mo-
del de uscat zarzavat i fructe;
b) SA se aduca la aceste centre din fiecare regi-
ment de infanterie ate o echipa de ostasi sub con-

www.dacoromanica.ro
 202

ducerea unui plutonier, care sa faca §coala practica

timp de o lund pentruca in urma fiecare echipa sà
lucreze la corpul de trupà respectiv;
c) Sä se construiasca la fiecare cazarma de infan-
terie 0 la fiecare manutanta de garnizoang, Cate un
cuptor dupa modelul §colii dela cele doug centre;
d) La cele doua centre de coald vor dirija practica
uscatului intregul personal hotdrat §i anume:
Profesorul Maximilian Popovici.
Prof esorul Stefanescu Dragnea.
Farmacistul chimist Pamfil.
Capitan Intendant Radulescu Joan delagatul M.
Int. Maior Dimitriu Nicolae, eful manutantei.
de R., azi general.
Capitan Niculcea, specialistul dela C. 4 Ar. §i
Cdpitan Velovan, agronom.
Scoala s'a urmat cu rezultate bune, iar in mai pu-
tin de 3 luni toate unitatile 0 serviciile armatei au
devenit maistre producatoare de zarzavat uscat, lu-
crand cu succes in tot timpul liber liana la 14 Au-
gust 1916 §i apoi in zonele de refacere ale armatei
in Moldova.
In fine continuand lucrul 0 dupg razboiu, Vintila
Bratianu Ministrul Finantelor Romaniei intregite, a
recunoscut in plina comisie bugetard a armatei, cat
de mult a fost ajutata hrana Wirii prin crearea gra-
dinilor militare de productiune in armata a zarzava-
tului uscat.
Puncte mai principale in activitatea lui Vintilfi
Brfitianu in rezolvirea marelor probleme ale ràzbo-
iului precum §i pe cele in legfiturfi cu organizarea
viitoare a Romfiniei intregite. Cine a cautat sa.
patrunda 0 sa inteleaga sufletul marelui dis-
parut, s'a putut convinge ca dela intrarea o-
tirii in focul razboiului, el nu concepea o ideie ori
o actiune fall sd o lege de nevoile tarii intregite de

www.dacoromanica.ro
 203

ale carei realizari nu se indoise o clipa, chiar atunci

cand o nouà robie ameninta neamul nostru dupa ca-
tastrofa armatelor ruse intrate Inca din Octomvrie
1917 in plina descompunere revolutionard pe insusi
teritoriul romanesc al Moldovei, redus atunci la
125.000 de kilomteri pätrati.
Considerand acest capitol ca un final al lucrarii ce
incerc in calitate de colaborator al lui Vintila Bra-
tianu voiu da in randurile ce urmeaza Cate un rezu-
mat al celor mai de capetenie actiuni astf el:
1. Sicanele organelor militare ruse.
In fata cunoscutelor sicane ale organelor ruse, in
problemele care priveau asigurarea traiului ostirei
si a populatiei noastre ingramadite intr'un colt de
%ark ca un adevarat inger pazitor al tarii, obtinea
pe cat cu putinta satisfactiuni din partea autoritati-
lor ruse de toata treapta, a caror planuri dracesti de
a sabota transporturile de provizii, erau bine cunos-
cute si dovedite.
2. Dupà sfortari foarte mari, Vintila Bratianu a
putut castiga buna vointa tuturor organelor ruse de
a ni se preda in preajma ofensivei noastre din pri-
mavara lui 1917 peste 10.000 vagoane cereale din
depozitele ruse insirate pe liniile de aprovizionare
din Basarabia.
3. A reorganizat in perioada critica dupd August
1917 Ministerul materialului de rdzboiu pe care 1-a
condus pand la armistitiul premergator pdcii dela
Buf tea.
4. A organizat prin corpul ofiterilor si al ingineri-
lor statia de triaj dela Socola, de unde trenurile cu
materiale se expediau direct pe front.
5. A obtinut dela aliati in interesul mentinerei su-
veranitatii nationale, formarea si functionarea la
Iasi a comisiunei mixte interaliate de reaprovizio-
nare a populatiei, prezidata de un general roman.

www.dacoromanica.ro
 204

6. A lucrat personal si a dirijat prin cei mai buni

comandanti refacerea armatei in lagärele din Mol-
dova, operatiune atat de mult admiratä de marele
filo roman Albert Thomas, ministru francez al mate-
rialului de razboiu, care a vizitat in ajunul ofensivei
frontul Roman.

V.

In 1923-1925.In Decemvrie 1922, in guvernul lui

lonel Brätianu d'abia instalat la carma., Ministerul de
Finante este luat in primire de catre Vintild Bratia-
nu. In privinta consolidarii finantelor Orli care ajun-
seserd intr'o stare dezastruasä altii vor arata cum
Vintilà Brätianu ne-a mantuit si de astd data. Ceeace
insä vom atinge in acest final al lucrarii este colabora-
rea mea cu Vintila Brdtianu la dou'd actiuni si anume:
Echiparea: Miscarea neconfenita a ostirii pentru
a desdvarsi unitatea nationalk uzase atat de mult
imbracamintea si intregul echipament al ostirei, in-
cat aproape totul trebuia refacut Pe dealtä parte,
vrasmasul dela Vest prinzand a se destepta in sen-
sul bine cunoscut al refacerii Ungariei vechi, echi-
parea ostirii noastre trebuia refacuta.
Avand in capul Ministerului de Rdzboiu pe gene-
ralul Märdarescu Gh., am intocmit inpreuna" un pro-
gram de echipare a ostirii, a ca'rui aprobare de prin-
cipiu dandu-se de Consiliul ministrilor, dupg 3 se-
dinte cu Vintild Bratianu seful tezaurului public si
cu Ministrul Industriei V. Sasu, se si pune in apli-
care, fixandu-se preturile diferitelor materiale si
efecte de o comisie speciala si care preturi modifi-
cate in jos de Ministrul de Finante, au fost primite
si de fabricanti. Si postavurile si panzeturile si pie-
laria incaltamintei trebuiau lucrate numai in tara.
Industria noastra de echiparea armatei, fiind binisor

www.dacoromanica.ro
 205

organizata in colaborare si cu industria din nouile

tinuturi, a putut /Dana* la finele lui 1924 sa predea
armatei peste jumatate de milion de uniforme si in-
caltaminte plus celelalte echipamente si cazarma-
ment. Finatarea acestui echipament s'a facut atata
de regulat, incat nu treceau mai mult de 10 zile in-
tre predarea materialelor si achitarea ordonantelor
de plata.
Programul acela de echipare si inoire a ostirii, a
fost imprimat si el se poate gasi si azi in arhivele
ambelor ministere. Peste o suta de contracte s'au
facut atunci, toate fiind trecute in prealabil prin
controlul personal al lui Vint la Bratianu.
In rezumat problema aceasta de inoire a armatei
cu care Vintila Bratianu n'a cautat nici cand sa se
mandreasca, a adus ostirii tot prestigiul de tinutd
demna in adevar de eroismul si gloria faptelor mi-
litare dela Jiu, Oituz, Marasti si Mardsesti.
Bugetul eel nou al armatei romfine. In cea d'in-
-Lai comisie bugetara pentru fixarea unui program
de prevederi in viitoarea organizare a bugetului ar-
matei, am luat si eu parte in calitate de inspector
tehnic al intendentei.
In acea comisie memorabild prezidata de Vint là
Bratianu s'au pus la punct 3 marl probleme cari se
cereau indata lamurite astfel:
a) Stabilirea nouei organizari a bugetului razboiu-
lui pe temeiul nevoii de a se dubla puterea efecti-
velor ca si creditele armatei, dupa cum se dublase
si tam atat ca pamânt cum si ca productie.
b) Stabilirea unui plan de inzestrare a nouei ar-
mate in care scop s'au adunat si studiat componen-
tele acelui plan, care date au servit de temelie
pentru definitiva aprobare data in comisia speciald
guvernamentala din 1925, 1924, prezidata de Regele
Ferdinand, data dela care a si inceput organizarea
in tara a industriei de razboiu.

www.dacoromanica.ro
 206

c). Stabilirea alocatiunilor soldelor ofiteresti, sus-

tinuta de intreaga comisie. Ministrul de Razboiu, ge-
neralul Mardarescu, impreuna cu deputatul Em. Dan
fiind insarcinati cu redactarea proiectului, el a si
fost indata aprobat de Vint la Brätianu chiar in se-
dinta.
Acest rezultat al studiului celei d'intai comisii bu-
getare de dupg razboiu si in care au intrat organic
toate prevederile pentru noua putere a nouii armate
romane a fost cu insufletire insusit de marele Ro-
man Vint la Bratianu. In anii ce au urmat, el a in-
grijit de stricta aplicare a acelui plan prin finanta-
rea lui prompta si cu precadere, hotarità si de in-
tregul guvern prezidat de I. I. C. Brätianu care cel
din urind a pus pecetia pe noua structura organica
a ostirii Orli intregite, dupà cum tatäl sail Ion Bra-
tianu in 1882, pecetluise structura nouii ostiri im-
pusä indata dupd razboiul pentru neatarnare.

N'am deloc pretentia de a fi reusit sä redau prin

aceastd lucrare o icoand completä a activitatii lui
-Vint la Bratianu in partea pregatirii economice a
armatei pentru rdzboiul de intregire. Un lucru insa
il pot afirma ca incheere: dacd providenta a ajutat
destinele Neamului romanesc, prin mdretia morald
in tot ce el Vint la Bratianu a pregatit acestui Neam,
apoi aceeasi providenta ni 1-a luat tocmai cand punea
la cale cladirea cea noud a Romaniei Mari.

www.dacoromanica.ro
 207

Vint lä Bratianu internee-

torul Cercului de studii al
Partidului National-Liberal
de C. D. Dim !Wel)

Cercul de Studii al P. N. L. a fost infiintat, din

initiativa lui Vint là BrAtianu in 1911, dupd ce sta-
bilise in intelegere cu seful partidului, Ionel Bra-
tianu si cu Ion G. Duca, directivele generale.
Pentru prima oard se chemau la muncà in acest
scop specialistii, tehnicienii si tineretul sa aduc6 o
contributie documentatà in rezolvarea problemelor
de organizare politica' si s'a ajute astfel la infaptui-
rea programelor de guvernare.
Vint la Bratianu a condus si a animat acest nou
organism cu stdruinta lui neobositä si cu via lui
dorinta de a lumina opinia publica si a o prepara
pentru primirea reformelor sociale, politice si eco-
nomice care se prevedeau.
Partidul liberal si de astá data" a fost premergá-
torul noilor asezári menite s'a. intgreasca. Statul si sA
consolideze energia nationald.
Se intelege bine de ce, când s'a anuntat infiinta-
rea Cercului de studii, opinia publica a intAmpinat

1) Post ministru, presedintele Senatului.

www.dacoromanica.ro
 208

cu o calda simpatie propunerile care veneau din

partea unui partid politic cu adânci radacini in tre-
cutul tarii §i care se rostea prin vocea bärbatilor
cu mare simt de rdspundere.
Cercul de studii nu era o adunare inchisa, rezer-
vatä numai membrilor partidului.
In conceptia lui Vintila Bratianu, a' lui Ion G.
Duca precum 0 a colaboratorilor lor cei mai apro-
piati. Cercul de studii era un organ de propaganda,
un mijloc de studiere §i de popularizarea probleme-
lor la ordinea zilei, care interesau a§a de mult pe
toti cetatenii.
Mai tdrziu §i alte partide politice, urmând calea
indicata de Partidul National Liberal, §i-au consti-
tuit, pe langd conducerea politica, cercuri de studii.
In situatia politica de atunci, când actiunea parti-
delor se rezuma mai mult in lupte demonstrative,
in parlament sau in gall de parlament §i mai pu-
tin in cercetarea amanuntità a programelor de gu-
vern; cand metodele de guvernare erau mult mai
simpliste; când proiectele de legi, reflectand desigur
si initiativa ministrului, fiindca erau in mare parte
intocmite de birourile departamentelor, inovatia lui
Vintila Bratianu §i a colaboratorilor sai a fost in-
tâmpinatä cu o vie insufletire in rândurile acelora
cari intelegeau nevoia de a studia problemele de
guvern din ce in ce mai complexe.
Legile prezentate in asemenea conditiuni nu mai
puteau surprinde opinia publica i parlamentul. Pre-
cedate de o largd discutiune, curentele, formuléle,
solutiunile se puteau cunoa0e i cerceta din vreme.
Mai ales tineretul se indreptd cu sufletul plin de
incredere Care Partidul National Liberal, care 0 de
astd data infati§a Orli i nouei generatii mijloace
de a interesa pe toti cetatenii la vieata publica.
Aceasta forma noua data activitatii politice era

www.dacoromanica.ro
 209

evolutia fireascd a conceptiei §i metodelor partidu-

lui care dealungul timpurilor a §tiut s5 se adapteze
tuturor imprejurArilor §i aspiratiunilor.
Ion I. C. BrOtianu, cu stralucita lui inteligentä, cu
spiritul lui profetic care i-a luminat calea politic5,
i§i dase seama Ca reforme constitutionale se impun
pentru a a§eza temeinic tam prin afirmarea con§ti-
intei cetdtene§ti §i intárirea spiritului de solidaritate
nationala.
Atat de bine secondat de Vintild BrAtianu, de
Emil Costinescu, de Duca, de dr. Anghelescu §i de o
numeroasO falang5 de tineri culti §i entuzia§ti, §eful
par tidului intelegea sa." preg5teascg opinia publicd
romaneascO pentru marele evenimente care se pre-
vedeau §i sd facg din fiecare cetatean un osta§ care
sO §tie nu numai a purta arma, dar sA §tie §i de ce
o poartà §i de ce i se cer jertfe.
Prime le chestiuni, discutate in Cercul de studii,
au fost cele privitoare la reforma electorald, la ex-
propriere §i impropriethrire.
Unitatea personalà trebuia neapOrat precedat5 de
unitatea politic5.
Dar intr'un stat avand la bazá proprietatea mare
si privilegiul colegiului restrans, i§i &à seama ori-
eine cat de ginga§e §i de indrOznete erau chestiunile
puse in discutie §i urmärite cu o vie pasiune §i un
cald interes.
Cu alt prilej se va examina amOnuntit istoria a-
cestor timpuri §i a evenimentelor care le-au prece-
dat §i le-au urmat.
Marea greutate era sà" se cearà unui parlament,
constituit pe colegiul restrans in bunA parte al ma-
rilor proprietari, jertfa suprem5, inlOturarea insä§i
a bazei existentei lui.
Arta politicA era s5 se obtind pe cale legala §i fOrg
sguduiri, dela proprietari jertfa proprietOtii lor i
dela electori jertfa puterniciei voturilor lor.
14

www.dacoromanica.ro
 210

Numai datorita marei autoritati pe care Ionel

Bratianu o ca§tigase §i a deplinei increderi pe care
a inspirau colaboratorii sai §i Partidul National Libe-
ral, s'au putut realiza ref ormele care au transformat
din temelie intreaga organizatiune a Statului roma-
nese.
Pentru implinirea acestui program s'a cerut abi-
litate, convingere, staruinta qi patriotism.
Prin Cercul de studii, prin neostenita activitate
pe care Vintila Bratianu a depus-o in conducerea
lui, prin intinsa discutiune urmata in conferintele
qi cercetarile Cercului, s'a creat o atmosfera prielnica
transformarilor radicale pe care partidul National
Liberal le simtea atat de trebuincioase indrumarii
noui a Statului.
Mi se daduse sarcina de a pregati materialul re-
formei electorale.
Adunarea datelor statistice intr'un domeniu in
care nu exista nici o informatie sigura §i nici un in-
diciu care sa arate calea de urmat, mi-a cerut timp,
sfortari §i munca pe care le-am implinit cu o vie
multumire.
Atatea informatiuni interesante, atatea observati-
uni decurgeau din cercetarea datelor ce se adunau.
Metoda indicata de Vintila Bratianu a contribuit
mult &à convinga §i pe cei mai indaratnici ca baza
electoral:a trebue schimbata.
Pentruca sa se pregateasca cu incetul opinia pu-
blica, prima etapa anuntata in reforma electorala
era colegiul unic al §tiutorilor de carte cu reprezen-
tarea minoritatilor. Prin aceastä formula se intele-
gea &à se atraga cat mai mult la invatatura toti ce-
tatenii cari pe temeiul culturii i§i vor putea valori-
fica drepturile lor politice la guvernarea tarii.
Preocuparea aceasta a lui Vintila Bratianu de a
pregati opinia publica pentru votul ob§tesc, al carui

www.dacoromanica.ro
 211

cald sustinAtor a fost intotdeauna, rezultà qi din cu-

prinsul scrisorilor pe care le public mai la vale.
Dar oricat de mare erea dorinta noastra de a co-
labora la opera inceputà, Vintilä BrAtianu nu se
multumea numai cu fágAduelile noastre. Ordonat §i
muncitor neobosit el ne cerea tuturor acea0 muncd
§i aceea0 ordine 0 nu slabea pe nimeni din cei care
primiserà anume insArcinári, pând nu avea dovada
cá 0-au implinit indatoririle. Incurajeri, atrageri de
atentiune, dojene i uneori chiar ceartà pe care le
primeam cu totii, pentru ca vedeam in ele nu numai
marele interes pe care el il purta pregAtirei mate-
rialului, dar in acela§ timp i o formá specialà a lui
de a-§i manifesta fata de noi prietenia i afectiunea.
Iatá douà din scrisorile sale din acea epocg care
pentru mine ca §i pentru ceilalti colaboratori ai sgi
va rAmfine una din cele mai fericite §i mai fecunde:

5 Decemvrie, 1911
Scumpe amice,

Ne-am inteles. Vom vesti comunicarea d-tale pen-

tru Miercuri, 14 Decembrie la ora 5 si 51 seara.
Sper ca cu aceiasi ocazie ne vei remite i formu-
larele i instructiile ca sa le publicam in viitorul nu-
mar al buletinului. In ceeace priveste comunicarea,
cred ca pana acum Comitetul executiv nu a dat for-.
mula definitiva si de detaliu, ci a stabilit numai co-
legiul unic l reprezentarea proportionala, studiile ce
facem acum tiebuie sa fie cat se poate de descriere
a situatiei electorale actuale, a defectelor, pentru a
convinge mai intai pe alegatorii actuali cu cari tre-
buie sa se faca revizuirea, de nevoia schimbaril sis-
temului actual.

Amicitie,

(ss) Vintili Britianu

www.dacoromanica.ro
 212

17 Mai, 1912
Scumpe amice,
Mi-ai fagaduit cã miercuri 16 Mai vom putea avea
conferinta i instructiile d-tale tiparite. Mai ai insa
o mica parte sa trimiti.
Iarta-ma cà te sacai cu aceasta lucrare, dar de
cateva zile depinde ca sa avem datele necesare cu-
lese pentru toamna. Sa-ti reamintesc programul ce
am discutat impreund.
Indata ce vom avea lucrarea d-tale o vom trimite
prietenilor din provincie, pentru ca acestia sa o poa-
ta examina i sa-si aduca observatiile lor la aduna-
rea generald a cercului, ce cu greu vom putea amana
dupa 3 Iunie. Intorsi acasa cu forma definitiva, ei
trebuie sa aibà cateva zile inainte de vacanta pentru
a injgheba lucrarea. Vacantele fiind de cloud luni,
numai asa vom putea avea la 15 Septembrie lucrarea
din fiecare judet spre a putea sa concentram toate
datele inainte de deschiderea campaniei politice, adica
pe la 15 Octomvrie.
Te rog deci da-ne o deslegare cat mai repede.
Pacat ca nu ai fost ieri la cerc, fiindca Danielopolu
a facut o prea buna conferinta.
Amicitie,
(ss) Vintili Britianu

Cu un asemenea dascAl era greu sg nu-ti faci da-

toria! Ancheta electorald s'a terminat la timp. Ea
a fost complectatá cu un studiu istoric care incepe
dela cele d'intaiu forme ale vietei noastre politice
§i ajunge 'Dana' la data revizuirii Constitutiei.
S'a dat o intinsä publicitate lucrdrilor care au
servit in urmA la documentarea ref ormei constitu-
tionale §i a legei electorale.
Amintirea acestor momente din rodnica viata a
lui Vint là Bratianu va fi folositoare vremurilor de
astgzi i va putea servi de indemn tinerilor cad se
devoteazA vietei politice.

www.dacoromanica.ro
 13

Vintil a Bratianu
la Cercul de studii
si Democratia
de Ion D. Barzan 1

Era in preajma venirii noastre la guvern, in

anul 1922.
Cercul de studii al partidului nostru studia fe-
bril noua constitutie si organizarea ministerelor.
Inteuna din zile, citiam la cerc un studiu asupra
modului cum ar trebui organizat Ministerul de
Industrie, spre a se adapta nouei organizgri de
Stat.
Studiul i-a plkut lui Vintilá BrAtianu, care era
nelipsit dela sedinte, iar cand trebuia sä plec, s'a
apropiat de mine si mi-a zis:
Asteaptg-md sa mergem impreund".
Pe drum intre multe allele mi-a spus :
Ce facem cu revista Democratia"?
Am incredintat-o cdtor-va tineri, &à o ducg
mai departe si au ostenit.
De ateva luni revista nu mai apare, iar ei se
dezintereseazà".
Te rog, ocupà-te de ea si du-o mai departe.

1) Avocat; publicist.

www.dacoromanica.ro
 214

La crearea ei am pus tot sufletul, caci am cre-

zut-o i o cred o necesitate pentru doctrina par-
tidului: Strange-ti prieteni mai de seama i mun-
citi la ea".
De atunci sunt 12 ani de cand dorinta lui Vintila
Bratianu se inpline§te i Democratia" apare mai
departe, de0 a trebuit sä lupt cu toate vicisitudini-
le, cu toate invicliule, 'Ana §i cu reaua credinta a
unora carora nu le pläcea ca vechea traditie skli-
ta de el in preajma Democratiei" trae§te mai de-
parte.
Adversarii politici ai partidului liberal au acuzat
intotdeauna pe conduckorii acestui partid 01 se
servesc in conducerea lui de p mstá i ca tineretul,
cu extrem de rare exceptii, nu a putut sa par-
vie niciodata la conducere deck la o varsta inain-
tata.
Eroare. Partidul liberal a avut ca lozinca in toate
timpurile sä absoarba in randurile sale tineretul
de valoare al Orli. 0 mica incursie istorica ne va
dovedi acest lucru.
Cu proclamarea Regatului se incheie in isto-
ria statului nostru o prima etapa a evolutiei
celor doug principate unite 0 la care parti-
dul liberal in frunte cu Ion Bratianu luase o parte
activa. Se wzase temeinic fundamentul monarhic
constitutional. Trebuia pa0t acum la a 2-a etapa,
la organizarea Orli in toate domeniile 0 la fixa-
rea unei politici externe de sine statatoare §i chib-
zuite, tara ne mai hind sub protectia turceasca.
Si atunci Ion Bratianu, pentru infaptuirea mari-
lor sale proecte, face apel la generatia nouä, cultà
0 de valoare. Chiama la treburile publice pana si
pe adversari, pe junimi§ti, cari atunci se deslipise
de partidul conservator. Ofera lui Carp conducerea
legatiunii dela Viena, pe Mavrogheni 11 trimite sä
conduca legatia la Constantinopol, pe Kretulescu la

www.dacoromanica.ro
 215

Petrograd. Si pentru ca se punea in discutie modi-

ficarea constitutiei, alege in Camera tot ce era ti-
neret de valoare pe: Tache Ionescu, C. Anion, A.
Djuvara, C. Disescu, Barbu Stefanescu Delavran-
cea, N. Gane, C. F. Robescu, etc. Multi din ace§ti
tineri au ramas soldati statornici §i credincio§i ai
ideilor liberale.
A doua infuzare de tineret din partidul liberal
este inscrierea in randurile lui, a a§a numitei ti-
nerimi generoase" 1897, in cap cu V. Mortun, C.
Radovici, G. Diamandi, C. Stere, etc., cari pana
atunci facusera politica socialista.
Deziluzionati de neputinta infaptuirilor marxiste,
intr'o tara agricola ca Romania §i fermecati de con-
tactul cu Ionel Bratianu au intrat in partidul li-
beral unde au fost primiti cu toate onorurile.
Inca din anul 1905 conducerea partidului liberal
incepuse sä fie preocupata de problema agrara. Cu
revolutia taraneasca din 1907, problema agrara §i
electorala se pune tot mai acut. Guvernul liberal
venit atunci la putere, a inceput sa se pregateasca
in mod serios, adunand materialul necesar, pentru
o serie de legi §i. reforme ce trebuiau facute mai a-
les in ordinea economica §i administrativa. In acest
scop, directia partidului sub imboldul lui Vint la
Bratianu, s'a gandit cá e necesar sa se infiinteze un
laborator, unde sa se cerceteze de oameni compe-
tenti marile probleme ce se puneau in discutie; iar
din materialul adunat sa se poata apoi fauri legile
necesare. Crearea unui astfel de laborator numit
Cerc de studii" a fost o inovatie a partidului libe-
ral 0 in special a lui Vintila Bratianu, initiativa i-
mitata dupa razboiu de toate celelalte partide de la
noi din tara. Lucrul, care trebui mentionat, este fap-
tul ca creearea unui cerc de studii pe langa un par-
tid politic, pentru prepararea legislatiei necesare,

www.dacoromanica.ro
 216

dupà nevoile ce se simtea in evolutia timpului, a

fost o inovatie fericita care nu are un echivalent a-
proape nicaeri, nici chiar in apusul Europei.
Pentru prima data in 1910 Vint la Bratianu a pus
bazele Cercului de studii pe langd Clubul national
liberal din Bucuresti.
In acest cerc s'a tratat mari probleme, dar mai
ales s'a ocupat cu adunarea materialului si studie-
rea reformei agrare si a reformei electorale.
In anul 1913, Octomvrie, Vintila Bratianu la des-
chiderea activitatii cercului de studii, tine o cuvan-
tare din care extragem urmatorul pasaj:
Cercul de studii isi reia activitatea dupa o va-
canta care ar fi cam lunV, daca evenimente im-
portante nu ar fi atras activitatea si interesul nos-
tru al tuturor. Dela 28 Mai cand am avut ultima
noastra conferinta si pand azi, 2 mari fapte au a-
vut loc: mobilizarea din Iunie cu toate urmarile ei
si ca consecinta imediat: proclamarea reformelor li-
berale.
Desi de atunci incoace am trecut prin tratativele
dela Londra, protocolul dela Petersburg si limita-
rea aspiratiilor noastre la Silistra, mobilizarea, pa-
cea dela Bucuresti si roadele ei reale, ne-au aratat
cat de drepte erau concluziile la care ajunsesera
conferentiarii nostri, ca f gra linia Turtucaia-Balcic
interesele noastre nu puteau fi satisfacute; Ca fära
o actiune a noastra, de sine statatoare nu putem sa
dobandim ceva real si nici 'Astra situatia prepon-
derenta a statului nostru, castigata cu atatea munca
si cazna.
Tot in aceiasi perioada, cercul nostru s'a ocupat
si de chestia revizuirii constitutiei.
In urma conferintelor si studiilor d-lor: C. Dimi-
triu, Anibal Teodorescu, G. Danielopol, M. Berlescu
etc., asupra starilor de la noi si asupra legiuirilor

www.dacoromanica.ro
 217

electorale sträine, a reesit starea inapoiatà la care

am rgmas pe acest täram.
A reesit in mod clar, pentru noi toti ca nevoile
noastre nationale nu pot fi satisfacute de cat prin-
tr'o schimbare radicala a regimului cu caracter oli-
garhic de astfizi; Ca numai prin schimbarea acestui
regim, putem nazui la o solidarizare completä a in-
tregului nostru popor si deci la sporirea energiei
noastre nationale.
Iatà de ce Partidul liberal, indatà ce tara a intrat
in starea ei normalä a crezut Ca' trebue acum cu
mai multà energie si cu mai mult zor s'a" pue in apli-
care 2 puncte importante ale programului ski: re-
forma electorald si exproprierea bentru rezolvirea
definitivd a chestiei agrare. Una strâns legatà de
cealaltd, concurà la unul si acelas scop, ele fiind o
nevoe speciald si nationalà.
Exproprierea se impune deci pentru realizarea
definitivä a unei chestiuni arzatoare si primejdioase
care tine in loc mersul statului nostru si care in a-
celas timp este chemata sä sporeasca energia na-
tionala prin imbunatatirea traiului a trei patrimi
din poporul romanesc.
De aceea, legati de soarta si activitatea Partidului
national liberal care a pus in discutiune chestiuni
atat de vitale pentru viitorul statului nostru, re-
lu'am azi cu mai multä precizie si incredere de in-
faptuire activitatea cercului printr'o serie de con-
ferinte, asupra exproprieirei, reformei electorale si
asupra nevoei revizuirii constitutiei".
Dupà ce se fixeaza programul materiilor ce tre-
buiau studiate, se tin o serie de conferinte si a-
nume:
Dr. Creanga. : Reforma agrara' si exproprierea.
M. Berlescu: Utilitatea exproprierei.
C. Pietraru : Modalitatea exproprierei.

www.dacoromanica.ro
 218

C. Dumitriu: Rezultatul anchetelor electorale in-

treprinse de cercul de studii.
M. Berlescu: Consideratiuni asupra reformei e-
1 ectorale.
St. Meitani: Atitudinea partidelor politice in
chestia electorala §i agrara.
As lan C. T. : Situatia economica a României in
urma rázboiului balcanic.
M. Berceanu: Utilitatea qi modalitatile expro-
prierei.
C. Banu: Invataminte din opera lui Sp. Haret.
Danielopol G. G. : Principii generale ale unei le-
gislatii petrolif ere.
Halaceanu C. : GeneratOrii de energie qi intere-
sele nationale legate de ei.
Si multe altele, care toate studiau din vreme cu
studii comparate, date statistice etc., diferitele ne-
voi ale statului roman, spre a putea fi transformate
apoi in legi.
Nota caracteristica imi spunea deunazi simpa-
ticul Leonte Moldovanu, este cd chiar in timpul re-
fugiului, in Iaqii durerilor noastre din timpul pri-
begiei, Cercul de studii a functionat, tinanduii §e-
dintele mai ales la locuinta lui George Marzescu,
la laboratorul rectorului universitatii din Iaqi I. A-
tanasiu, unde se studia qi se aduna materialul pen-
tru legea exproprierii pamanturilor rurale.
La 1 Aprilie 1913, prin staruinta lui Vintila Bra-
tianu, apare revista Democratia" revista Cercului
de studii al Partidului Liberal. Iata ce scria in Cu-
vântul inainte" pus in fruntea primului numar al
revistei.
Publicatia noastra este o noua manifestare a ac-
tivitatii cercului de studii, infiintat acum 2 ani de
catre cativa membrii ai partidului National Liberal.
Revista, ce incepe astazi, este o forma noua qi tot

www.dacoromanica.ro
 219

de o data o desvoltare a ideii care a dat na§tere

cercului de studii. Ea este o forma noua a acelei
idei, intru cat pe langa publicarea ce s'ar face prin
bro§uri speciale a conferintelor, revista 10 propune
a face sa apara regulat in coloanele sale, un rezu-
mat 0 o dare de searna analitica a subiectelor tra-
tate in acele conferinte.
In opera de guvernamant 0 in genere in savar-
Orea reformelor, reclamate de legea generala a pro-
gresului 0 de necesitatile speciale ale fiecarui po-
por, sunt 2 faze deosebite care nu trebuesc pierdute
din vedere.
Este mai intai conceptia, elaborarea ideii menita
a satisface anume nevoi §i aspiratiuni. In cursul a-
cestei perioade, care este aceea a cugetarii §i a dis-
cutiunii lucrarea omului politic se exercità mai
mult in domeniul teoriei, al abstractului §i al prin-
cipiilor; vine in urma perioada realizarii, cand i-
deia trebue sa ia forma concreta, sa fie tradusa in
fapt ,sa devie o lege, sau alcatuire sociala noug.
Din cauza acestor 2 sfere deosebite de desfa§ura-
re a vietii publice rolul unei reviste, care-0 propu-
ne a examina in mod doctrinar chestiunile de ordin
social 0 politic se deosebeqte de acel al ziarelor.
Democratia" este in cadrul programului parti-
dului national-liberal o tribuna dela care toti acei
care lupta pentru triumful acestui program, vor
putea sa-0 expuna in libertate deplind ideile §i cre-
dintele lor, asupra chestiunilor politice, sociale §i
economice pe care viata constitutionala a statului
le aduce pe rand in discutia publica §i carora cei
chemati a guverna sunt tinuti sa le dea o solutie".
Revista a fost pusa sub directia unui comitet corn
pus din: Em. Porumbaru, I. Procopiu, C. Banu, Vin-
lila Bratianu, G. G. Danielopol §i I. G. Duca.
Incepand activitatea §i a Cercului de studii §i a

www.dacoromanica.ro
 220

revistei, Vintilá Brätianu face apel la toti intelec-

tualii, bgtrâni si tineri, Med sa" se intereseze de
actul de nastere al nimgnui, cerând numai statorni-
cie, muncd i pricepere in tratarea problemelor ce
se discutau. i nu a fost om mai inteleggtor si mai
apreciator a acelor care se distingeau.
El era stimulatorul i indrumatorul in toate di-
rectiile de activitate. Caci el singur, inainte de a
conduce un departament, a muncit sub indrumarea
altora, a cgutat sa" patrundà mecanismul organizgrii
de stat, sa" studieze toate problemele din viata sta-
tului la originä.
De aceea 1-am vgzut lucrând la Ministerul de faz-
boiu, la Regia monopolurilor statului, la Prima-
Ida Capita lei, etc.
Avea oroare de arivisti, de cabotini si de super-
ficiali; in schimb iubea nespus Vargnimea i pe cei
obiditt Nimeni nu a fácut pentru functionarii pu-
blici mai mult ca dânsul.
El le-a dat statutul, el le-a dat din buget mArirea
salariilor, intr'o vreme când cu greu se putea da
miliarde spre a putea indulci traiul.
La Cercul de studii se muncea temeinic, era o e-
mulatie neintrecutd si nu era sedintà la care sà nu
asiste Vintilà Bedtianu, nu era chestiune in orice
domeniu, la care el sd nu ia parte si sä nu-si spue
pgrerile lui.
La Cercul de studii, Inca din 1910, s'a discutat te-
meinic exproprierea, reforma electoralà i revizui-
rea Constitutiei, desi unii astAzi incearcd sd con-
teste paternitatea acestor marl reforme conducgto-
rilor Partidului National Liberal.
In numarul de 1 Mai 1914 al revistei Democra-
tia" Vintilä BrAtianu scrie un articol: Dupà disol-
vare" in care spunea: Parlamentul s'a disolvat in
mijlocul unei emotii i unui entuziasm isvorit din

www.dacoromanica.ro
 _
221

constiinta ce o aveau toti cei prezenti de importan-

la operei pe care declaratia de revizuire o proclama
necesara.
Partidul National Liberal a avut constiinta de ro -
lul imediat ce-i revenea.
A 2-a zi dupg demobilizare, prin scisoarea sefu-
lui sail, din Sept. 1913 ei constata nevoile impe-
rioase de satisfacut ca o consecinta a ultimelor e-
venimente si da solutia sub forma exproprierii si a
colegiului unic".
Adversarii politici il considerau pe Vintila Bra-
tianu ca ingradit in anume formule stramte si re-
trograde si ca un suflet fara avanturi si fard ori-
zont. Eroare profunda.
In primul numar al revistei Democratia" Vin-
Ma Bratianu, publica un studiu: Principii pentru
organizarea comunala". Lath' un pasaj din acest stu-
diu. Lipsa de unitate de conceptie in organizarea
noastra isi arata azi roadele ei in toate directiile.
TJn stat fiind un adevarat organism cu viata de
sine statatoare, toate organele sale trebuesc sa fie
intr'o legatura perfecta, iar la functionarea lor tre-
buesc sa prezideze reguli generale care sä armoni-
zeze si sa coordoneze aceste miscari.
Greutatile externe si interne in mijlocul carora a
trebuit sa se faca organizarea statului nostru, ne-
pregatirea multora din cei chemati a participa la a-
sezarea noilor temelii, graba chiar care a trebuit &à
se pue in luarea masurilor pentru a satisface nevoi
imperioase ne silesc azi sau sa prefacem in continuu
prin masuri laturalnice si necoordonate legiuirile
existente; sau ceeace ar fi mai bine, dar mai
greu ar trebui sa reluam din temelii organizarea
facuta".
Din aceste pasaj se vede ce spirit inovator si re-
volutionar era Vint la Bratianu.

www.dacoromanica.ro
 222

Tot asa lumea si adversarii politici s'au inselat

asupra caracterului si felului lui de-a fi.
Vint la Bratianu era un mare timid si un suflet
de-o delicateta rarà. Numai acei care au putut intra
in intimitatea vietii lui, ii stiu bungtatea, veselia
si glumele. Vorbea si spunea intamplari si anecdote
din vieata tatalui ski si a oamenilor politici din
preajma lui cu atata duiosie, dragoste si respect,
ca te emotionau. Faptele istorice, dragostea de tail,
erau infiltrate in sufletul lui din vieata familiei s'i a
exemplelor ce vAzuse si auzise. Era un suflet de &-
lad, cum rar se intAlnesc astfel de exemplare.
Cu moartea lui Vintila BrAtianu, munca neintre-
ruptà, spornicä si creatoare a Cercului de studii,
unde s'a zamislit noua constitutie si atatea legi, a
inceput sä lâncezeasca.
Nu mai era neintrecutul animator si organizator
care sg indrumeze pe toti.
Se lucra in cateva sectii ale cercului sub prese-
dintia celor care pAstra Inca traditia muncii si a
priceperii, dar nu mai era cine sa sintetizeze, sA dea
importantà muncii depuse. Toate lucrgrile erau di-
seminate la cei cativa cari au muncit.
Rezultatele s'au vAzut mai tarziu, eand s'a dat
lupta in partid de cei noi veniti pentru cucerirea
partidului.
Vintila Bratianu a fost un simbol al muncii, al
organizarii, al statorniciei, al cinstei si al dragostei
de neam.

www.dacoromanica.ro
 223

In Bulgaria prin Turnu-

Magurele (1913)
de Radu Popescu-Radumlreetl 1)

Romania hotaease s'a intervinA energic, in razbo-

iul din Balcani.
Punctul de trecut Dungrea era si de astà data tot
vechiul cap de pod dela 1877, Silistioara-MAgura,
iar calea invaziei tot valea Iskerului, care ameninta
dintr'o data si Sofia si spatele armatei bulgare, ce
p'atrunsese in Serbia. Pentru aceasta, Romania isi
pusese armatele in miscare.
i astfel timp de doug zile in sir, caldaramul de
pe ulita principalá a orasului Turnu-Magurele vuia
de pacanitul copitelor cailor diviziei de cavalerie.
Sclipirile depe varful sulitelor cravatate cu ste-
gulete in row 0 negru, pareau un joc simbolic de
lumini.
A treia zi dupä trecerea cavaleriei, sosi si artile-
ria, in pasul domol al cailor.
Copita cailor masivg, plesnea greoi piatra präjita
de soare, din care tasnia o pulbere de scantei.
Tevile de tun, lungite pe roate ca niste monstri
ferecati, gemeau ingbusit la fiecare hurduaturä.
Vine Vintila Bratianu. Vine cu un regi-

1) Inspector sco1ar.

www.dacoromanica.ro
 224

ment de artilerie", spuse cineva cu glas de veste,

in Cafeneaua Mare", din fata gradinii publice.
Aceastd §tire produse o mi§care spontang i mai
toata lumea se scula brusc sa plece.
Vd rog sá aplaudam cu toii, cand va ajunge
in dreptul nostru", zise Primarul de atunci al ora-
ului.
Si noi cu toii, indemnati de cuvantul frumos §i
plin de omenie al bkbatului de altä credinta poli-
tica deck al lui Vintilä Bratianu, porniram §i mai
entuziWi, sä ne masam peste drum, la statuia do-
robantului liberator din poarta gradinii publice.
Aci drumul se destace in cloud: o parte apuca spre
miazazi la Dunare; iar altà parte taie, spre apus
peste Olt, la Islaz.
Din acest loc, se putea privi foarte bine toata ar-
mata in trecere.
Dar publicul, ca totdeauna nervos in astfel de im-
prejurdri, incepuse sd se indoiasca de vestea auzita
§i protesta in surdina in contra mi§eilor de glume
proaste, cki mai trecuse un regiment de tunuri §i
Vintilä Bratianu nu fusese.
Manifestarea dorintelor opiniei publice, mereu com-
primate §i censurate pand aci, se declan§a acum sau
sub forma unei bucurii exagerate, sau sub forma
unei indignari abia stapanita.
Uite, Vintilä Brfitianu!"
Intl° aclevdr, in fruntea regimentului de artilerie,
Vintiiä Bratianu, in uniforma de ofiter §i alaturi de
comandantul sau, inainta pe Strada Independentii,
spre Dorobantul liberator, unde se adunase acum §i
mai multd lume.
Dar pe cand se apropia regimentul, din ameste-
cul tropotului de cai §i al huruitului de tunuri se
desprindeau glasuri de urale, strigand: Traiasca
Vintilà Bratianu.

www.dacoromanica.ro
 225

In mijlocul acestor manifestäri ce luau proportii,

regimentul se opri aproape brusc, la douazeci de
metri de statue.
In acest timp un grup de manifestanti, cu doi ti-
neri intelectuali in frunte, apropiindu-se si mai mult
de Bratianu, striga puternic: Traiasca Vint la Bra-
tianu".
Bratianu se intoarse in sea si facu un semn.
0 tacere de fiori cuprinse publicul si mai emotio-
nat de ce se va intampla.
Nu asa! Traiasca Romania, traiasca armata!"
Romania, armata ori Bratianu, tot una e", re-
plica indraznet unul din cei doi intelectudli.
Nu!" ii taie scurt vorba Bratianu si calul tre-
sari sub el, pornind din loc si cu el intreg re-
gimentul.
In acest timp, lumea dela statue profund nemul-
tumita de cele intamplate, se pregatea sa repare in-
tr'altfel gestul imprudentului intelectual.
Vint la Bratianu, intelegand situatia, se prefacu
cal spune ceva confidential comandantului ski si cu
maim pe grebeneii calului, se apleca spre colonel si
tainueste mult cu el, pana ce trece de noi.
Atunci publicul s'a descoperit doar intr'o respec-
tuoasa tacere si a privit cu o intelegatoare liniste
regimentul, care lua drumul Silistoarei, unde cu 36
ani mai inainte, tatal sau si Printul Carol priveau
cu mandrie, dar si cu infiorkoare grija, cum tre-
ceau Dunarea, soldatii eliberatori.
La acel cap de pod, Vintila Bratianu va fi simtit
si mai adanc si va fi inteles si mai bine, atat hota-
rarea tatalui ski, cat si a Regelui intemeietor de tara,
a nu mai vedea Dunarea, deck biruitori.

Si au trecut ani peste ani.

15

www.dacoromanica.ro
 226

Evenimente mari si grave au venit peste Tara Ito-

mâneascA, pe care Vintild BrAtianu a iubit-o cu ne-
satiul sufletului ski de mare patriot si pe al ca'rei
pgmânt 1-a imbratisat cu atâta foc si in clipa tra-
gicd a mortii lui.

www.dacoromanica.ro
 227

Amintiri de colaborare cu
Vint lä Bratianu la fabri-
carea de munitii si arma-
ment in WA.
de Gr. G. Stratllescu
Inglner Inspector general
Prof. la Scoala PolItechnIca
Rev le Carol II"

Asezamantul cultural ION C. BRATIANU" luand

initiativa publicarii unei opere omagiale in care sa
se arate vieata i activitatea lui Vint la Bratianu
in serviciul Tarn §i. fäcand apel la acei cari au
colaborat cu dansul in diferite chestiuni §i impreju-
rani, pentruca fiecare in partea lui sa arate la ce
anume activitate a colaborat, clandu-se astfel po-
sibilitatea de a se aduce la cuno§tinta tuturor §i u-
nele lucrari care, poate, altfel niciodata nu s'ar fi pu-
blicat, am crezut ca poate fi interesant §i util, de
un interes chiar de actualitate in imprejurarile prin
care trecem azi, a schita in aceste amintiri" ceeace
s'a facut de acel mare roman care a fost Vint la Bra-
tianu, in timpul care a precedat intrarea noasträ in
marele razboiu, precum de altfel mai tarziu, in tim-
pul razboiului # mai pe urma, dupa razboiu, in ches-
tiunea fabricArii in Ora de munitii §i armament in
special prin alte mijloace cleat acele ale stabili-
mentelor militare, adica in atelierele Cailor Ferate,
in alte cateva ateliere ori institutiuni civile ale sta-

www.dacoromanica.ro
 228

tului (ateliere de scoli de meserii etc.), si in indus-

tria privata a Tarii, asa slabA i rudimentard cum era
acea industrie pe acele timpuri, inaintea si in tim-
pul razboiului, activitate la care am avut marea
cinste de a colabora i eu atunci, impreunà cu altii,
mai cu deosebire ingineri i militari. Am dat acestor
rânduri titlul de amintiri de colaborare cu Vint la.
Bratianu", desi, poate, ar fi fost mai strict exact s'a.
spun: colaborarea cu Ionel i Vintilà Bratianu",
deoarece tot ce s'a fAcut atunci in aceasta chestiune,
si inainte i dupà rAzboiu, a fost facut in prima linie
din initiativa ipi din ordinul lui Ionel Brätianu, care
era Prim Ministru, i numai in a 2-a linie prin actiu-
nea lui Vint la Brätianu, precum, de altf el si a altor
cativa cari se gäseau atunci la conducerea Tarn. Am
zis insd colaborare cu Vintila Bratianu", pentru ca
eu personal, care am fost insArcinat cu un rol de
conducere in studierea i rezolvarea acelor chestiuni
am lucrat de aproape, in mod pot zice continuu, cu
Vint la' BrAtianu, care a urmgrit cu cea mai incor-
data atentiune si a dat tot sprijinul lui acelor lucrari
ale noastre. Ionel Bratianu se interesa, de sigur si
el, din inalta situatiune pe care o ocupa, de tot ce se
fkea i era tinut in curent cu rezultatele obtinute;
cel care a lucrat insa de aproape, urmgrind, susti-
nand, ajutând cu marea lui autoritate tot ce se facea;
acela care, cu un cuvânt, a fost sufletul activitatii ce
s'a desfAsurat atunci, a fost Vintilà Bratianu, asa ca."
cu drept se poate spune ca. Vint Fa Bratianu a fost
animatorul, conducatorul, realizatorul, iar noi cei-
lalti numai colaboratorii lui. De aceea cele ce se vor
arAta mai la vale ii ggsesc bine locul in volumul
consacrat vietii i activitatii lui Vint la' Bratianu.
Pentru a cunoaste insa mai bine cadrul in care
s'a desfasurat toata acea activitate, in deosebi inain-
tea si in timpul razboiului si in special de ingineri;

www.dacoromanica.ro
 229

pentru a se intelege cat mai just spiritul de care e-

rau animati top acei cari au colaborat atunci in ge-
neral la toate lucrarile tehnice care s'au executat in
tara la acea epocd, cred ca nu e lipsit de interes sa
evoc aci si oarecari amintiri mai indepartate, din
care se va putea vedea care erau raporturile, care
erau sentimentele care au legat corpul ingineresc
roman de atunci de acei doi maxi Romani, IONEL si
VINTILA BRATIANU, ingineri amandoi, in cursul
acelei epoci.
AMINTIRI DINTR'UN TRECUT MAI INDEPAR-
TAT. Am cunoscut pentru prima data pe Vint la
Bratianu in toamna anului 1885, acum 50 de ani.
Eram elev in anul I-iu al Scoalei noastre Nationale
de Poduri si Sosele; Vint la Bratianu urma cursurile
a nului preparator al scoalei; eu fdcusem anul pre-
parator cu fratele sau mai mare Dinu. Si Ionel Bra-
tianu, fratele lor cel mai mare, urmase cursurile a-
nului preparator al Scoalei noastre, cu doi ani mai
inaintea mea, cu seria N. P. Stefanescu, P. Zaha-
riade, Al. Bädescu si altii. De Vint la Bratianu din a-
cea epoca am ramas cu amintirea unui tandr serios,
studios, concentrat. Pe Ionel Bratianu nu 1-am cu-
noscut atunci; de dansul se vorbea insa mult in
scoala: lasase, plecand, amintirea unui bun camarad
simpatic, foarte iubit. Toti trei fratii si-au fdcut apoi
studiile de inginerie in marile scoli din Paris: Ionel,
Scoala de Poduri si Sosele; Dinu, Scoala de Mine;
Vintila, Scoala Centralà.
Am refacut cunostinta cu Vintila Brdtianu mult
mai tarziu, cam prin 1894-95, la Societatea noastra
Politechnica, dupa reintoarcerea mea in tara din
strainatate, unde statusem cinci ani, trimis de Caile
Ferate, in serviciul carora ma gdseam ca inginer, in
diferite tari, pentru a executa diverse insdrcinari de
serviciu si a urmari de aproape fabrcatiunea mate-

www.dacoromanica.ro
 230

rialelor §i executarea unor lucrari in legatura cu

&dile ferate. Tot atunci §i tot la Societatea Politech-
nick am facut cuno§tinta 0 cu Ionel Bratianu. Eram
inginer in Serviciul de ateliere al CM. lor Ferate; Io-
nel Bratianu era 0 el in serviciul Cailor Ferate, in
serviciul de constructiuni condus de marele inginer
Anghel Saligny; Vint là Bratianu era inginer in ser-
viciul constructiunii podului peste Dunare la Cerna-
voda. Era la acea epoca o mare activitate tehnica in
tara noastra. Se executau de Stat toate acele mari
lucrari, studii 0 constructiuni de cal ferate, de
§osele, de poduri, de porturi 0. docuri, de ateliere noui
pentru &dile ferate etc., card au constituit titlul de
glorie al generatiunei de ingineri din acele timpuri.
A fost un frumos moment in istoria activitatii teh-
nice din tara noastra, un exemplu incurajator §i da-
tator de incredere in munca, in special pentru ta-
nara generatiune de atunci, acela cand ace§ti fii ai
celui mai mare om de stat al Tarn, consilierul cel
mai stralucit al marelui rege Carol I-iu, interneieto-
rul Statului Roman modern, acela care a facut raz-
boiul independentei 0 a ridicat Tara la rangul de
regat, cand ace§ti tineri ingineri 10 serveau tara
exercitandu-0 profesiunea ca ingineri in corpul
tehnic al statului, toti membri ai Societatii Politeh-
nice, societate de ingineri i de oameni de §tiinta in
legatura cu ingineria, Ionel a fost chiar catva
timp redactorul Buletinului Societatli, lucrand
impreuna cu ceilalti ingineri, legand cu dan0i §i pas-
trand §i mai pe urrna cele mai frumoase raporturi
de camaraderie, cu multi din ei de adevarata priete-
nie. Activitatea lor a evoluat apoi, cum era 0. natu-
ral, potrivit cu situatiunea lor sociala, spre orizon-
turi mai largi §i preocupari mai inalte: Ionel, ajun-
gand, dupa 8 ani de activitate inginereasca in
serviciul Statului, Ministru al Lucrarilor Pub lice,

www.dacoromanica.ro
 231

mai tarziu Prim Ministru, pentru a fi apoi consilie-

rul cel mai iubit 0 mai ascultat al marelui rege Fer-
dinand, acel care a facut marele nostru fàzboiu §i a
fost intregitorul de neam, primul rege al Romaniei
Mari; Vint la, consacrandu-0 viata §i activitatea mai
cu deosebire prop4irei economice a tarn, inspirand
0 incurajand intemeierea de industrii, pentru a face
tam cat mai independenta economice0e 0 mai cu
deosebire acele industrii care erau necesare apardrii
Valli; ambii condu0 in frumoasa lor luptä pentru bi-
nele tärii, ca de un far luminos, de acea admirabild
idee: Prin noi insine", atat de lapidar exprimatà
de marele lor p'arinte prin cuvintele: Prin mintea,
prin inima si bratele noastre", idee justà, inte-
leaptd, rodnica, o natiune neputandu-se ridica §i in-
tari temeinic de cat prin munca, prin vrednicia, prin
calitatile morale, prin devotamentul cdtre Tara al
fiilor ei; idee pe care ei necontenit au sustinut-o 0
au insuflat-o la toti cei cari se gaseau in jurul lor.
In acest cadru, in aceastd atmosf era de prietenea-
scd camaraderie i de incredere a lor in corpul in-
gineresc roman, 0 de altf el in general in toate
fortele vii ale neamului, de mare stimg, incre-
dere, admiratiune a corpului ingineresc fata de dan-
0i, s'a lucrat atunci i tot ap era §i atmosfera gene-
rald in care ne gaseam in preziva intrarii Tarii noa-
stre in marele rdzboiu.
AMINTIRI DE COLABORARE DINTR'UN TRE-
CUT MAI APROPIAT. IN PREZIUA MARELUI
NOSTRU RAZBOIU
Era in toamna anului 1914.
Mare le razboiu al natiunilor incepuse §i se desf a-
§ura cu invier§unare pe mai multe fronturi.
Romania era in neutralitate: Regele Carol I, cu
sfetnicii lui, deciseserd aceasta. Prim Ministru era
Ionel Bratianu, care era in acela timp 0 Ministru

www.dacoromanica.ro
 232

de Rdzboiu. Vintild Brdtianu era deputat, fArd a o-

cupa vreo altä demnitate.
Eram pe atunci sub-director al Serviciului de a-
teliere i tractiune C. F. R.; director al Serviciului
era Gh. Cosmovici; director general al C. F. R., era
Al Cottescu; sub-director general Th. Dragu, fostul
nostru director al Serviciului de ateliere §i tracti-
une. Cdi le Ferate erau pe atunci o directiune gene-
ralg, depinzAnd direct de Ministerul Lucrärilor Pu-
blice; Ministru, prof. dr. C. Angelescu.
Intr'o dimineatk cam pe la finele lui Noemvrie, a
venit la mine, in biuroul meu din Gara de Nord, in-
ginerul Gh. Bal§, regretatul distins academician,
decedat acum in urma, in 1934, care fusese §i el mai
de mult in serviciul Statului, in Serviciul de con-
structii condus de Anghel Saligny. In timpul crizei
din 1900, cand multe lucrgri publice fuseserd oprite
0 multi ingineri licentiati, el 10 dAduse demisiunea,
pentru a lása locul sgu unui altuia, dar care pdstrase
totu0 relatiuni amicale cu multi ingineri din servi-
ciile Statului. Gh. Ba4 mi-a spus atunci Ca' vine la
mine din partea lui Ionel Bratianu, care in urma u-
nei examinki a situatiunei, impreund cu Vint l'a"
BrAtianu, i altii, decisese a pune in serviciul arma-
tei toate fortele industriale disponibile, inclusiv pe
cele ale cAilor ferate §i dorea s'a" §tie daca eu a pu-
tea fabrica in atelierele cgilor ferate discuri de ala-
ma, de cari Pirotehnia armatei avea nevoie pentru
a face din ele, cu presele ei, tuburi de obuze pentru
tunuri. Mi se cerea sä fac acele discuri din resturile
(deeurile) famse deli.- obuze trase 0 de la fabrica-
tiunea in Pirotehnie ilqeuri de cari Pirotehnia po-
seda cantithti insemnate, cari mai inainte se vindeau
in strdinAtate fabricilor speciale pentru asemenea
materiale, dar care acum, in starea de razboiu a a-
celor tart nu se mai puteau exporta 0 nici in tard

www.dacoromanica.ro
 233

nu se puteau prelucra, la noi in tará neexistând pe

atunci fabrici pentru acest fel de materiale. Am rds-
puns: sd incerc", desi problema nu era usoarà, fiMd
vorba de a obtine din acele deseuri, amestecate cu
tot felul de impuritdti si corpuri strAine, un metal
special, foarte diferit de bronzurile pe cari le intre-
buintam noi in atelierele C. F. R., pentru vagoane si
locomotive. Mi s'a trimes de la Pirotehnie la Ate lie-
rele Bucuresti-Nord, deocamdatä 3 tond de deseuri.
Atelierele Bucuresti-Nord cele situate langd Gara
de Nord, aveau pe atunci 1170 lucrgtori si erau la
acea epock impreuna cu atelierele noui Bucuresti-
Grivita (cu 1280 lucrdtori)cele situate in afara ora-
sului, spre Chitila,cu atelierele noui din Iasi (cu
400 lucrdtori) si cu cele din Pascani (cu 500 lucrà-
tori), pricipalele iteliere ale C. F. R. Pe lângd aces-
tea, Cgi le ferate mai aveau Inca si atelierele mai pu-
-tin importante: din Galati (cu 320 lucrdtori), cele
din T.-Severin (cu 220 lucrdtori) si cele din Con-
stanta (cu circa 100 lucrdtori). Atelierele Bucuresti-
Nord nu mai existd astAzi: ele au fost desfiintate si
al-Ai-nate acum in urmd, in 1932-33; iar pe locul
ce fusese ocupat de dânsele e acum, langä Gara de
Nord, un vast teren gol, pe care e vorba sä se con-
struiascd o mare clAdire de ad-tie pentru Directiu-
nea Genera ld a Regiei Autonome CFR, si un hotel
CFR. ef al atelierelor Bucuresti-Nord era atunci
regretatul ing. sef Al. Altenliu; ajutorul lui era Ing.
Const. Orghidan; ingineri in diferite sectii ale atelie-
relor, forjà, turnAtorie de fontà si cea de bronz, cal-
därgrie , ateliere mecanice, montajul locomotivelor,
etc., erau: I. Balinschi, Andrei Filorian, Dim Ale-
xandrescu, Dim. Baiatu si altii.
Deseurile primite au fost turnate si afin ate in mo-
desta turndtorie de bronz a atelierelor Bucuresti-
Nord; blocurile turnate au fost apoi, din lipsd de
laminoare, de care, de altf el, atelierele nici nu aveau

www.dacoromanica.ro
 234

nevoie pentru lucr5rile lor obisnuite, forjate cu

ciocane cu aburi, pentru a se obtinea astfel plAci, din
care apoi se fgceau, prin strunguire, discurile de for-
ma si dimensiunile cerute de Pirotehnie.
Prime le incercgri de fabricare a discurilor au fost
nereusite: metalul obtinut nu era destul de maleabil,
discurile se crgpau cand erau presate cu presele Piro-
tehniei pentru a se face din ele tuburi pentru o-
buze. Totusi, dupà mai multe incercAri, ameliorând
necontenit afinarea si forjarea, s'a reusit a se obti-
nea discuri din care Pirotehnia a putut face tuburi,
de calibru 75 m1m. si 53 rn/rn., dacd nu perfecte, insä
destul de bune: au putut rezista la cinci trageri re-
petate, pe cand cele fdcute din metal nou, aduse din
strAingtate, puteau suporta pang la 9 si chiar 11 tra-
geri. Rezultatul obtinut a fost astfel satisfAcator.
Mai tarziu s'a construit in atelierele Bucuresti-
Nord si un mic larninor, care a fost in urmä cedat
Pirotehniei, pentruca ea sg-si fabrice singurd discu-
rile, ata pentru tuburile de artilerie, cat si pentru
degetarele tuburilor pentru gloantele de infanterie.
Astfel s'a fãcut inceputul colaborArii noastre, a
inginerilor dela atelierele Cgilor ferate, la f abrica-
rea de material pentru armament in Ora, chestiunea
de care s'a interesat la inceput, in prima linie, de la
inaltul post ce ocupa, Ionel Bratianu, ckuia ingine-
rul Gh. Bals i-a dus cateva tuburi de obuze f5.cute
din discurile fabricate de noi, pentru ca sd le vadd el
insusi. Mai tdrziu, când colaborarea s'a la'rgit si in-
tensificat, s'a interesat de toate aceste lucrAri Vint là
Bratianu, care a urmArit si ajutat necontenit sfortà-
rile ce se fdceau, cu incredere ce o avea in succes si
cu tenacitatea neobositA care-1 caracteriza.
0 altà participare a noasträ in o altd chestiune
care interesa mult armata, a fost, cam la aceiasi e-
pocg, prin Februarie-Martie 1915, acea privi-

www.dacoromanica.ro
 235

toare la inzestrarea cu instalatiuni de ars pacurà si

la terminarea si punerea in functiune a nouei fa-
brici de paine si biscuiti dela Manutanta armatei,
din Bucuresti. Se comandase unei fabrici din Viena,
o instalatiune mecanica" complectà pentru fabricarea
a 40.000 paini pe zi, putând fabrica si biscuiti, pentru
armatä. Instalatiunea, noua fabricg, era aproa-
pe complect gata, montatà intr'un nou corp de era-
dire construit in cest scop la Manutanta, ins6 nu se
putea termina si pune in functiune, din cauzá ca' lip-
seau, nu se expediau de la Viena, de sigur, din
cauza nesigurantei in care se gäseau cei de acolo, in
ce privea atitudinea Orli noastre in rgzboiul care in-
cepuse, un numar de piese, indispensabile pentru
complectarea fabricei si care nu se puteau face usor
in industria privath. La Directiunea Genera là a In-
tendentei era generalul C. Zaharia, iar director al
Manutantei col. St. Leonte. 0 comisiune numitä de
Ministerul de Ràzboiu, si din care am fäcut si eu
parte, a examinat si studiat chestiunea; piesele ne-
cesare au fost fabricate in atelierele CFR, si noua
fabricA de paine si biscuiti a putut fi terminatà si.
pusd in functiune.
Tot cam la aceiasi epoca, am primit din partea Mi-
nisterului de RAzboiu o nouà insgrcinare (prin Ord.
No. 00015 din 1 Aprilie 1915), aceea de a face parte
dintr'o comisiune instituità atunci si care era compu-
sa din: ing. insp. g-ral Stratilescu Gr., colonel Ru-
deanu Vasile, inginer Petroni dela Institutul de Geo-
logie, maior Pascal Trajan §i. chimist Atanasiu T5n5-
sache, care sä studieze de urgentä instalatia in tara
a unei fabrici de trotyl si de acid picric, dupg inven-
tia inginerului Petroni", comisiune care urma a
lucra: pentru chestiunile militare, sub conducerea
colonelului Rudeanu V., iar pentru chestiunile pur
tehnice sub conducerea subsemnatului. Lucrarile a-

www.dacoromanica.ro
 236

celei comisiuni nu au dus insg atunci imediat la un

rezultat concret, deoarece colonelul Rudeanu a tre-
buit sá plece putin dupg aceea la Paris, cu misiune
din partea ministerului. De altfel, cAteva zile dupd
aceea s'a infiintat de Minister Comisiunea tehnied
industrialä", cu o insarcinare mai intinsg O. care a
luat in examinare, in tot ansamblul ei, §i chestiunea
fabricarii in tarà a acestor explosibili (trotylul O. a-
cidul picric), dupd cum se va arata mai la vale.
INFIINTAREA COMISIUNEI TECHNICE IN-
DUSTRIALE DIN MINISTERUL DE RAZBOIU.
Matte i mail erau nevoile armatei noastre in mo-
mentul isbucnirei rAzboiului mondial, in 1914. Se da-
-duse, de sigur, mari comenzi de material de rázboiu
la diferite fabrici din stràingtate, insá ele au fost
sistate, dupd inceperea ostilitAtilor intre beligeranti,
prin dispozitiuni date de statele unde se g5seau acele
fabrici. Stabihmentele militare ale armatei noastre,
Arsenalul, Pirotehnia i Pulbergria, fabricau
numai unele materiale de rdzboiu i pe lângd aceasta
aveau o putere de productiune pe de o parte limi-
tatá, iar pe de altá dependentá de unele materii pri-
me sau semi-fabricate, pe care ele nu i le puteau
procura decat dela fabrici speciale din straingtate.
Fabrici de tunuri, de pu§ti, de mitraliere etc., nu e-
xistau in tara noastrá. Industria privatd, afarg
doará de industria petroliferg i de industria lemnu-
lui, in special a exploatArilor forestiere, care era in-
tr'o stare destul de desvoltatä, era rudimentard, a-
proape neexistentd; putinele fabrici particulare, care
se ggseau in Bucure§ti §i in unele ora§e din provin-
cie, cele mai multe din ele modeste ateliere mecani-
-ce, cateva turn5torii, forje sau c51dArgrii, abia pu-
teau satisface nevoile curente, numai de intretinere,
a utilajului agricol i a instalatiunilor ori maOnilor
existente in tarà, toate de provenientà din steal-

www.dacoromanica.ro
 _
237

rfatate. Singure Calle ferate posedau ateliere mai

importante, mai puternic utilate, dar §.1 acestea nu-
mai pentru intretinerea, repararea locomotivelor §i
vagoanelor, ele in§i§i depinzand de strAiratate prin
aceea ca" nu-§i puteau procura in Ord o insemnatà
parte a materiilor prime ori semi-fabricate de care
aveau nevoie ca: fontk fer, otel, metale diverse, car-
buni, cocs, table, fer profilat, osii, roti §i bandaje de
vagoane §i locomotive etc., deoarece industria meta-
lurgicd propriu zisk produatoare de metale,
nu exista in tari Locomotive le §i vagoanele noui
se comandau in sträingtate, cdci in tard nu exista
nici o fabricA de vagoane ori de locomotive, dupd
cum, de altfel, nu existau nici fabrici de automobile
ori de avioane. Pând §i träsurile §i carutele se adu-
ceau de peste frontierd, iar cele cateva ateliere de
trasuri sau de cdrute faceau numai reparatii, sau u-
neori partial constructie, cu piese aduse in mare
parte din straindtate. Tot a§a, §i cele foarte putine
fabrici de unele piese ori materiale metalice, ca
nituri, cuie, table etc., erau dependente de strAind-
tate, de unde i§i aduceau metalele necesare, pentru
a le prelucra. Cu un cuvânt, Tara era dependentá de
straingtate pentru tot, afarà doarà de produse agri-
cole, petrol, lemne, lignit, sare §i Inca cateva pro-
duse.
In aceastä stare se &sea atunci Tara noastrk ca
posibilitati industriale. Ce se putea a§tepta de la a-
semenea industrie? Foarte putin, de sigur. De aceea
multi erau foarte sceptici in ce privea utilizarea in-
dustrie pentru scopuri de inarmare, cum se faceau in
tarile cu industrii puternice.
Totuqi conducgtorii de atunci ai Tarii, in prima
linie Ionel §i Vintilà BrAtianu, increzdtori in e-
nergiile natiunei §i ascultând, de sigur, de vocea
con§tiintei lor, care le dicta ca nimic s'd nu fie negli-

www.dacoromanica.ro
 238

jat din ceeace ar putea contribui la sporirea arma-

mentului Tarii, au decis a utiliza in acest scop aceas-
ta industrie, asa slaba cum era ea. Pentru aceasta
.au infiitat acea organizatiune, Comisiunea tehni-
a industrialr, de care am arnintit mai sus si de
care vom vorbi mai la vale, care sa aiba insarcina-
rea a studia si propune tot ce putea fi necesar si po-
sibil, pentruca industria sa fie pusa in serviciul ar-
matei, pentru sporirea armarnentului ei.
Interesant de notat ca s'au produs atunci si unele
initiative private, cu privire la fabricarea in tara, in
alte ateliere de cat cele militare, a unor materiale
necesare armatei. Astfel a fost aceea a tanarului in-
giner M. Cioc dela atelierele portului Constanta, care
de prin Decemvrie 1914 fäcuse un mernoriu, care a
fost transmis Ministerului de Razboiu, privitor la
utilizarea industriei pentru armata si la fabricarea,
in industrie, a obuzelor de 75 rn/rn. 0 comisiune,
compusd din Ministrul Industriei, Al. Radovici ca
presedinte si Vintilä Bratianu, inginer Gh. Bal§ si
major Tr. Pascal, din Directia arrnamentului din
Ministerul de Razboiu, ca rnembri, a exarninat apoi
propunerile inginerului M. Cioc si 1-a autorizat chiar
sa fabrice in atelierele portului Constanta un nu-
mar oarecare de obuze mina de 75 rn/rn., ceeace el
a si facut, fabricand din otelul pe care-1 aveau acele
ateliere, osii vechi de vagoane, rnai multe o-
buze-mina complecte. Aceste obuze au fost apoi in-
carcate cu explozibil la Pirotehnia armatei, dupg
-care ele au fost incercate, ca incercare prealabilá
mai intaiu, pe poligonul de la Dudesti. Din aceste
incercdri a rezultat ea fabricarea acestor obuze, asa
cum se propunea, adicd cu alte mijloace de cat ale
stabilirnentelor militare, era posibila. Ramanea a se
vedea daca se si putea organiza in mod industrial o
asemenea fabricatiune, pentru o productiune impor-

www.dacoromanica.ro
 239

tantä. S'a decis ca aceastä chestiune sä fie studiatá

de comisiunea specialã care s'a instituit atunci. Co-
misiunea tehnicA industrialr, cgreia i s'a dat i alte
insArcingri, dupd cum se va vedea mai la vale.
0 altá initiativa privatá care s'a produs atunci, a
fost acea a inginerului Petroni, de la Institutul Geo-
logic, privitoare la fabricarea trotylului i a acidului
picric, de care am amintit mai sus.
Comisiunea tehnicA industriald a fost instituitä,
ca organizatiune special5 ataptd pe langA Directiu-
nea a 8-a, a Armamentului, condusd pe atunci de
Col. Rudeanu si Lt. Col. Papanfi, prin Deciziunea
Ministerialá No. 128 din 6 April 1915. Era o comi-
siune compusä din militari §i din ingineri cunosca-
tori in chestiuni de fabricatiuni industriale, care a
fost insgrcinatà sa studieze diferitele probleme care
se puneau atunci in legdturd cu complectarea ar-
mamentului, §i sä propund ministerului m5suri1e de
luat pentru a se fabrica in Ora% prin mijloace indus-
triale, materialele ce s'ar fi putut astf el fabrica §i
care ar fi contribuit la complectarea armamentului.
Redau aci adresa pe care am primit-o atunci din
partea Ministerului de Rgzboiu, privitoare la insti-
tuirea acelei comisiuni, precum §i partea principal5
a deciziunei ministeriale, din care se poate vedea
menirea comisiunei:

No. 00470 -- 7 Aprilie 1915

Ministerul de Rdzboiu
cdtre
D-1 Inginer Inspctor General
Stratilescu

Am onoare a vA educe la cunostintd dvs. ca' Minist.

de liazboiu având nevoie de serviciile dvs., pe care
le-a apreciat In atatea randuri, v'a numit presedin-

www.dacoromanica.ro
240

tele Comisiunei tehnice industriale, instituita pe Ian-

ga aceasta directiune, prin decizia ministeriald No.
128 din 6 Aprilie 1916, care se alatura in copie,
i a va ruga sa binevoiti a lua toate masurile ce yeti
crede de cuviinta, pentruca scopul urmarit prin De-
cizia Ministeriala sus-citata, sa fie cat mai complect
§i mai curand atins.
Copie dupa decizia ministeriala in chestiune s'a
inaintat i Ministerului de Lucrari Pub lice cu No.
468/915.
Directorul Armamentului,
(ss) Lt. Col. Papani
Seful Sectiei a 11-a,
(ss) Capt. Belizarie

Decizia Ministeriald
(copie) No. 128 / 6 Aprilie 1915
Decizie Ministeriald
privitoare la instituirea unei Comisiuni tehnice in-
dustriale, pe langa Ministerul de Razboiu, Directia
8-a Armament.
Art. 1. Având in vedere numeroasele nevoi ale
Armatei *i greutatile ce intamping satisfacerea lor,
se institue pe langa Ministerul de Razboiu o comisie
technica industriala, compusa din:
Inginer inspector general Stratilescu Gr., ca
Pre§edinte
Inginer Tanasescu Ioan
Inginer BuOla Constantin
Inginer Cioc Mihail
Maior Pascal Trajan Membri
Capitan Tanasescu Aristide
Capitan Lupwu Emanoil
cu insarcinarea urrnatoare:
a) Sä lumineze diferitele organe ale armatei asupra
mijloacelor de care dispune tam ca materiale, insta-
latiuni mecanice si lucrdtori, pentru confectionarea
in industria privata a diferitelor articole ce ar fi ne-
cesare armatei.

www.dacoromanica.ro
 t
LAINIUN I

AruncAtor de mine construit in Atelierele C. F. R. Tun de transee de 155 m/m (in pozitiunea de tra-
in 1915 gem) construit in Atelierele C. F. R. in 1915
www.dacoromanica.ro
 241

b) SA studieze din punct de vedere tehnic in chip

amAnuntit, satisfacerea acelora din nevoile armatei
asupra cArora va fi consultatA.
c) SA propunA mijloace ca industria privatA sä
poatA corespunde nevoilor armatei.
d) SA stgruiascA repartizAnd, indrumAnd si contro-
land din punct de vedere tehnic, executarea tuturor
comenzilor importante fácute de armatà in industria
privatA.
Art. 2. Comisia va lucra prin delegatii date de
presedintele ei.
Art. 3. Receptia diferitelor comenzi se va f ace
conform caetelor de sarcini respective de cAtre orga-
nele autoritAtilor care au dat comenzile.
Art. 4. Comisia industriald va functiona in mod
permanent cu incepere dela 1-iu Aprilie 1915, pe ran-
gA Directia a 8-a Armament, unde i se va pune la
dispozitie biurourile, materialul si personalul necesar
compus din: un registrator, un copist, un dactilograf
si un desenator, precum si un automobil.
Art. 5. (Priveste indemnitatea de misie a mem-
brilor comisiei, cheltueli de transport, permise de li-
berà circulatie, etc., lucrdri cari nu prezintA inte-
res pentru chestiunile de care e vorba aci).
Pentru Ministru,
Secretar General,
General (ss) D. Iliescu
Directorul Armamentului,
Lt. Colonel (ss) Papanä
Pentru conformitate,
CApitan (ss) Tinisescu

NumArul membrilor comisiunei s'a sporit ulterior,

treptat, potrivit cu intinderea cercului activitätii ei
si dupd propunerile presedintelui ei, prin numire de
membri activi noui: col. I. Albu, lt. col. St. Burl-
leanu, Maior V. Philippescu §i ea.!). St. Dr5g5nescu
(care a functionat in special ca secretar al comisiu-
nei) si ca membri consultanti: prof. Dr. C. Istrati,
16

www.dacoromanica.ro
 242

prof. L. Mrazec, maior G. Negrei, ing. St. Emilian,

etc.
Cornisiunea tehnicd industriald a fost, dupà cum
se vede din cele de mai sus, un organ consultativ al
Ministerului de Räzboiu. Ea avea menire sd studie-
ze posibilitalile si mijloacele de satisfacere in tarä,
cu mijloacele ei proprii, a nevoilor armatei si sg pro-
punA Ministerului, mgsurile de luat pentru atingerea
scopului urmgrit. Ministerul lua apoi dispozitiunile
necesare si dgclea comenzile cuvenite. Executarea
lucrgrilor se f dcea sub controlul tehnic al comisiu-
nei, iar receptiunea lucrarilor ori a fabricatelor se
f Acea de organele Ministerului, care decideau in ul-
tima instantà si efectua pratile.
Comisiunea a inceput a lucra imediat ce s'a dat
deciziunea ministeriald de instituirea ei, adica in
ziva de 6 Aprilie 1915 si a functionat in mod perma-
nent, pe langa Directia 8-a Armament, in biurourile
puse la dispozitiunea ei, douà camere nu departe de
cabinetul Secretarului General, G-1 D. Iliescu, cu
care presedintele ei lucra aproape zilnic. Vint la
BrAtianu, pe atunci deputat, venea foarte des acolo,
urmdrind deaproape activitatea Ministerului privi-
toare la chestiunile legate cu preggtirea ràzboiului si
interesandu-se in mod deosebit de lucearile comi-
siunei, cgreia ii da sprijinul sau atunci când era
nevoie.
Pentru a se usura executarea rapida a lucrArilor
ce se comandau in atelierele cgilor ferate, se stabilise,
chiar inainte de instituirea comisiunei tehnice indus-
triale, prin un schimb de corespondenta intre Minis-
terul de RAzboiu si Dir. G-là a C. F. R., in special
prin actul No. 497, din 7 Febr. 1915, al Minist. de
Ràzboiu si actul No. 3909 din 23 Febr. 1915 al Serv.
A. al CFR., ca toate comenzile de lucräri ce se clà-
deau atelierelor c. f. r., de Minist. de ffazboiu, sA fie

www.dacoromanica.ro
 243

primite direct de subsemnatul, pentruca eu sd le

concentrez, sg le distribuesc apoi diferitelor ateliere
(Buc. Nord, Buc.-Grivita, etc.), 0 sg am grija execu-
tiei lor, prin derogare de la regula generalg, care
cerea, pentru lucrgri, altele de cat ale cgilor ferate, o
aprobare prealabilg a Directiunei Generale §i apoi
formalitgtile mai lungi pang la repartizarea lor ate-
lierelor.
Activitatea comisiunei s'a intins asupra urnigtoa-
relor chestiuni:
Organizarea industriei Orli, industriei privatg
§i stabilimente diverse industriale ne-militare apar-
tinand Statului, pentru a contribui la satisfacerea ne-
voilor armatei;
Fabricarea in Ora a proiectilelor;
Fabricarea in Ora a explozibililor §i a materia-
lelor prime necesare pentru aceastg fabricare;
Fabricarea de materiale de rãzboiu accesorii,
ca: afete de tunuri, aruncatoare de tranwe, baionete,
paturi de armg, etc. ;
Märirea stabilimentelor militare existente §i
crearea de noui stabilimente militare;
Studii §i propuneri diverse.
In cele ce urmeazg vom argta, in mod cat mai suc-
cint posibil, ce s'a f gcut de comisiune in aceste dife-
rite chestiuni 0 la ce rezultate s'a ajuns. Ar fi, cre-
dem, prea lung 0 ar ie0 din cadrul lucrdrei de fatg,
tratarea in amgnunt a diferitelor chestiuni, fie din
punct de vedere technic, fie din alte puncte de ve-
dere. Deasemenea o documentare completg a celor
argtate aci nu se va face in cele ce urmeazg: ea ar
lungi prea mult expunerea 0 pe langd acestea nici
nu ne-ar fi posibilg numai cu actele pe care le-am
pgstrat, ca amintire numai, nici de cum cu gandul
Ca ele ar fi putut servi mai tarziu pentru a se scri
ceva asupra acelor lucrgri, care s'au executat atunci,

www.dacoromanica.ro
 244

in special cele din atelierele c. f. r., in tgcere, ca lu-

crari secrete, necunoscute de altii din afara ateliere-
lor §i de care cei ce le executau nu vorbeau nimanui.
0 documentare complectà s'ar putea face numai con-
sultându-se arhivele din acel timp ale Minist. de
RAzboiu §i ale Atelierelor c. f. r. Lucrarea ar depg§i,
de altfel, cu mat §i. credem Med folos, cadrul ce ni
1-am fixat de a reaminti, in trasáturi generale, ce s'a
fkut atunci, ca colaborare cu Vint là BrAtianu, pen-
tru sporirea puterii de apgrare a prii.
ORGANIZAREA INDUSTRIEL In prima linie,
s'a studiat de atre comisiune in mod amanuntit care
erau fortele industriale ale Prii, utilizabile pentru
executarea diferitelor comenzi ale Minist. de Räzboiu
privitoare la armament §i munitii, in special in-
dustriile zise la noi, industrii metalurgice", care de
altf el nu erau adevarate industrii metalurgice, pro-
ducatoare de metale, ci numai industrii care prelu-
crau metalele. IntreagA aceastá industrie,fabricile
§i atelierele de acest fel din ora§e sau alte localitati,
au fost cercetate de membri sau de delegati ai co-
misiunei §i tara a fost impgrtità in 7 regiuni indus-
triale, indicate cu detaliile cuvenite intr'un tablou in-
tocmit de comisiune. Regiunile erau preväzute sd fie
conduse, in caz de mobilizare, de anume ingineri,
mobilizati, ajutati pentru controlul lucrdrilor de fa-
bricatie, de un personal technic luat de la colile de
meserii, de asemenea mobilizat. Pentru a se cunoa0e
mai bine situatiunea §i capacitatea de productiune a
fiecArei regiuni, efii lor au fost succesiv concentrati
pe timp de 15 zile, in cursul lunilor Mai §i Iunie
1915, pentru a studia §i a face fiecare un memoriu a-
supra capacitatii de productiune a fabricilor §i ate-
lierelor din regiunea sa. Aceste date au fost foarte
utile Comisiunei pentru pregätirea organizdrei fabri-
catiunei in acele fabrici §i ateliere. S'a intocmit §i. un

www.dacoromanica.ro
 245

Regulament pentru intrebuintarea industriei priva-

te la nevoile Ministerului de Wizboiu", care a fost
propus de comisiune, ministerului.
Tot a§a a fost studiate amanuntit, inspirandu-se
de ceeace s'a facut atunci in unele din statele belige-
rante, §i chestiunea utilizarii in caz de razboiu a
personalului technic 0 a lucratorilor stabilimentelor
industriale ale Statului §i private, facandu-se propu-
neri in Dispozitiuni relative la concentrarea §i mo-
bilizarea personalului industrial", pentru a fi utili-
zate in caz de mobilizare sau de campanie.
FABRICAREA IN TARA A PROIECTILELOR DE
ARTILERIE. '-. Nu se putea fabrica in tara la acea
epoca proiectile de artilerie §i. accesoriile lor de cat
in stabilimentele militare, Arsenal §i. Pirotehnie,
§i Inca §i aceasta fabricatiune consta mai mult din
proiectile de fontd fabricate de Arsenal, care fu-
sese insä in ultimul timp inzestrat §i. cu o instalatie
de prese pentru a presa obuze de otel, §i din in-
carcarea la Pirotehnie a proiectilelor fabricate de Ar-
senal precum §i a §rapnelelor fabricate in straina-
tate. Productiunea stabilimentelor militare, ca pro-
iectile de artilerie, era insa prea redusa pentru a pu-
tea satisface necesitatile armatei in caz de razboiu,
mai ales &á experienta tarilor beligerante aratase o
consumatiune de proiectile care intrecea cu mult
toate prevederile, chiar cele mai pesimiste. Comisi-
unea s'a vazut deci pusa in fata acestei duble pro-
bleme: a ingriji pe de o parte ca sa se fabrice proiec-
tile §i in industria privata a Tarii, precum §i in sta-
bilimentele civile ale Statului, Atelierele c. f. r.,
Atelierului Portului Constanta, Santierul naval din
T.-Severin, etc., precum §i. atelierele Scolilor de me-
serii, iar pe de altà a cauta sá realizeze, cu mijloa-
cele de care dispunea Tara, o sporire cat mai mare
a productiunei stabilimentelor militare. In cele ce

www.dacoromanica.ro
 246

urmeaza aratam ce s'a facut in industrie §i in stabi-

limentele civile ale Statului, iar mai pe urrna ce s'a
facut pentru stabilimentele militare.
Prima chestiune a fost: ce proiectil sa se fabrice
mai cu deosebire? Comisiunea, cu aprobarea Mi-
nisterului, s'a oprit, urmand invatamintele razboiu-
lui in curs, la obuzul-minfi, obuz de otel forjat
incarcat cu exploziv, care explodeaza lovind tinta, se
sparge in numeroase bucati §i produce efecte distru-
gatoare considerabile. In special s'a decis a se da o
atentiune deosebita fabricarii obuzului-mina pentru
tunul de camp de calibru 75 m/m.
Obuzul-ming nu mai fusese insa fal;ricat in tax*
nici chiar la Arsenal. Fabricatia lui nu era cunoscu-
ta la noi, nici nu se posedau cel putin planuri de
constructie cari sa poata servi; iar cuno§tintele cu
totul incomplecte pe cari le avea Directia Armamen-
tului privitoare la forma §i dimensiunile obuzului-
mina francez, nu puteau servi nici ca indicatie pen-
tru fabricatiunea lui. De aceea, studiile pentru orga-
nizarea §i fabricarea acestui obuz, care s'au fdcut
de comisiune, de comun acord cu Arsenalul §i cele-
lalte stabilimente militare, au fost foarte laborioase.
S'a stabilit prin aceste studii : ce forma §i. dimen-
siuni trebuia sä OA proiectilul; cari erau elementele
proiectilului; ce material prim trebuia intrebuintat §i
ce procedeu de fabricatiune trebuia adoptat pentru
fabricarea lui in industria privatd. Numeroase incer-
earl de tragere au fost f acute de Directiunea Arma-
mentului cu proiectile f abricate prin ingrijirea comi-
siunei, in special in atelierele c. f. r., pentru a se ve-
dea: ce spargere se obtine (imbucatirea proiectilului),
cum se comporta proiectilul la tragere, siguranta in
teava, efectele lui la punctul de lovire etc., tot atatea
chestiuni cari au fost rezolvate §i cari au permis a se
realiza, s'a putut spune cu drept cuvant, un
obuz-mina tip roman.

www.dacoromanica.ro
 247

Dupg ce s'a fabricat §i incercat astf el un numar

suficient de aceste obuze-mink s'a dat de Minister,
ca prima comanda de incercare §i pentru a se face
pregatirile necesare in vederea unor comenzi mai
marl, o comanda pentru forjarea a 5000 obuze-mind
de otel, de 75 rn/rn, de repartizat intre stabilirnen-
tele Statului (atelierele c. f. r. etc.), §i cateva atelie-
re din industria privata, judecate ca in stare de a e-
xecuta o aseinenea lucrare. Atelierele c. f. r. §i Ate-
lierul portului Constanta erau deja pregatite; cele din
industria privata au inceput §i ele a se pregati corn-
plectandu-§i utilajul necesar unor asernenea lucrari.
Catva tirnp dupa aceea, s'a dat o cornanda rnai
mare, de 100.000 obuze-ming de 75 rn/rn reparti-
zata precum urmeaza:
50.000 bucati, atelierelor c. f. r.
50.000 bucati de repartizat altor stabilimente
ale Statului (Atelierul portului Constanta, Santierul
naval T.-Severin, Scoala de Meserii din Ia§i) §i ca-
torva ateliere din industria privata. E insä de notat
cd la aceastä cornanda nu au lucrat de cat atelierele
c. f. r. §i atelierul portului Constanta, singurele
earl aveau pregatirea cornplecta i otelul necesar fa-
bricarei (osii vechi de vagoane §i locomotive, banda-
ge de vagoane §i locomotive scoase din serviciu, pre-
curn §i o orecare cantitate de bare de otel date de
Arsenal); celelalte nu au putut incepe atunci lucrul
aa ca aceasta cornanda a revenit in urrna in cea mai
mare parte atelierelor c. f. r.
Mai tarziu s'a sporit Inca comanda de obuze-mina
data atelierelor c. f. r., mai ales ca la un moment
dat au fost confiscate cantitati importante de blocuri
de otel, de o excelenta calitate §i de dimensiuni po-
trivite pentru forjarea obuzelor-ming, blocuri
descoperite in dublul fund al unor vagoane germane
care transportau in transit spre Constantinopole
unele rnarfuri destinate Turciei.

www.dacoromanica.ro
 218

Forjarea obuzelor cornandate atelierelor c. f. r.,

s'a repartizat rnai cu deosebire atelierelor Buc.-
Nord 0 Buc.-Grivita. Acestea din urma, conduse
atunci de regretatul ing. sef Al. Cristea, cu ingi-
neri in diferitele sectii ale atelierelor: Virgil Des-
sila, Const. Budeanu, Agripa Popescu, Nic. Malaxa,
I. Drosescu 0 altii, au avut de executat o coman-
da de 90.000 obuze-rning de 75 rn/rn., iar rnai tar-
ziu au avut §i alte obuze, precum 0 alte lucrari. A-
telierele Iasi, al caror ef era ing. ef I. Casetti, cu
inginer in ateliere : Nic. Marino, 0 atelierele
PaFani ,conduse de regretatul ing. sef N. Tanasescu,
cu inginer in ateliere : Corneliu Severineanu,
au avut atunci comenzi mai reduse de obuze-mina de
75 rn/rn; rnai tarziu insä au avut alte lucrari, de
cari se va vorbi la timp. Atelierele Galati (§ef: ing.
VidraFu, ing. de ateliere: V. Mi0cu) au executat §i
ele o cornanda, mai redusa, de obuze-rnind de otel
de 75 rn/rn.
Industriei private nu i s'a putut da connenzi irnpor-
tante de obuze-rnina de cat cu mult rnai tarziu, dupà
cum se va vedea rnai la vale.
Operatiunea de strunguire a obuzelor forjate s'a
facut in general de atelierele cari le au forjat; co-
manda strunguirei nu s'a dat insa de cat mai tarziu.
Inelele din alama destinate confectionarii braelor
de fortare ale obuzelor au fost executate parte a-
tunci, parte rnai tarziu. Din lipsa de alarna, s'a ad-
mis ca o parte din ele sa fie f acute de Atelierele c.
f. r. din ararna.
Alte obuze-minä de otel, de alte calibre, au fost
apoi studiate de cornisiune. Studiul 0 rnodul bor de
fabricare au fost de altfel mult facilitate de studiile,
fabricarea 0 incercarile de tragere facute cu obu-
zele-rnina de 75 rn/rn. Astfel s'a fabricat un insemnat
numar de obuze-mina pentru tunul de munte de

www.dacoromanica.ro
 249

63 rn/rn. Atelierele c. f. r. au avut o comanda de

21.000 obuze-mina de 63 rn/rn., sporita mai tarziu la
50.000 bucati, care s'a repartizat atelierelor Buc.-
Grivita.
S'au studiat deasemenea de comisiune, planurile
obuzelor-rning, pentru obuzierele de 105 rn/rn., de
120 rn/m. si 150 rn/rn., precum si pentru tunu-
rile de 105 rn/rn. si de 155 rn1rn. si s'a intocmit si
caietul de sarcini privitor la controlul fabricatiunei
si receptie obuzelor-mina de 105 rn/rn., atat pentru
tun cat si pentru obuzier. S'a dat atelierefor c. f. r.,
o comanda de 5000 obuze-rnina de 105 rn/rn., cari au
fost forjate de atelierele Buc.-Grivita.
Proiectilele de fontà au fost deasemenea studiate
de comisiune, stabilindu-se planurile proiectilelor,
compozitiunea fontei si fabricarea lor in industria
privata, pentru proiectilele din fonta de 75 rn/rn.,
105 rn/rn., 120 rn/rn. si 150 rn/rn. Rezultatele obtinute
la trageri au fost excelente. Importante cornenzi de
obuze de fonta au fost date atunci si mai pe urrna in
industria privata, in special turnatorilor Bratasanu,
Waidrnann si altele din Craiova si turndtoriei Horn-
stein din Bucuresti; deasemenea colii Super. de Me-
serii din Bucuresti.
Focoasele percutante ale proiectilelor au fost si
ele studiate in detaliu, stabilindu-se in urma expe-
rientelor si tragerilor, toate partile lor, ale detona-
torului, intarziere si capsa detonanta. Fabricarea lor
s'a facut mai mult de Arsenal. Din industria pri-
vata au fault focoase atelierele Leonida C-o., din
Bucuresti.
S'a pus astfel la punct si indrumat realizarea fa-
bricarii in Ora, in alte stabilirnente ale Statului de
cat cele militare si in industria privata, a acestor
materiale foarte importante privitoare la armarnen-
tul tarii, a rnunitiilor de artilerie. Nu s'a putut insa

www.dacoromanica.ro
 250

face prea mult si ca productiunea, mai cu deosebire

la inceput, deoarece in primele luni ale activiatii
comisiunei numai atelierele c. f. r. si cele ale por-
tului Constanta, au putut executa obuze-ming, a-
valid utilajul cuvenit si otelul necesar; iar industria
privata nu a putut veni cu contributiunea ei de cat
mult mai tarziu, dupg ce si-a facut utilajul necesar
si-a avut otelul necesar.
ALTE LUCRARI PRIVITOARE LA ARMAMENT.
Diferite alte chestiuni privitoare la armament au
fost executate in atelierele c. f. r. si in industria pri-
vatä, citgm special:
Mete de tun, pentru utilizarea gurilor de foc din
cupolele cetalii Bucuresti si de pe linia fortificatä
Focsani-Namoloasa-Galati. Au fost construite la in-
ceput, in timpul cat a functionat comisiunea:
Doted afete pentru tunul de asediu De Bange"
de 155 rn/rn., din cari unul in atelierele c. f. r.
Buc.-Nord, celálalt in industria privatd;
Un afet transportabil, cu platformg, pentru tu-
nul de sediu de 150 rn/rn., construit ca model in ate-
lierele Buc.-Nord, urrnand ca dupä experirnentarea
lui sg se cornande si restul de afete necesare. S'au
mai construit Inca rnai pe urmd in atelierele c. f. r.,
alte trei afete de acestea cu platformä. Mai tarziu,
in tirnpul Directiunei Generale a Munitiilor, au fost
construite multe alte afete in industria privata, in
special de fabricele: Lemaitre, Vulcan, Wolff din
Bucuresti; Fernic din Galati ; atelierele societ.
Steaua Romana, Romano-Americana, Credit Petro-
lifer si altele.
Pentru afetele de obuziere de 120 m/m., din cu-
pole, s'au studiat de comisiune planurile si s'a pre-
&it comanda lor in industria privatà.
Cfirucioare port-turele pentru turele de 53 rn/rn.,
cu ante-trenurile lor, au fost construite in total 110

www.dacoromanica.ro
 '251

bucati, din cari 50 in atelierele c. f. r., restul in in-

dustria privata.
Baionete, cu un dispozitiv special pentru a se a-
dapta la carabinele de cavalerie,chestiune propusa
de capit. Botez din cavalerie, studiate de comisiune
impreuna cu capit. Botez, atat ca forma de adoptat
cat si ca fabricare. Prime le studii privitoare la fa-
bricarea acestor baionete au fost facute in Ate lie-
rele Buc.-Nord; iar dupa ce forma si fabricraea dis-
pozitivului lor au fost complect stabilite, s'a dat in
industria privata (fabricei Brandwein din Bucuresti),
o comanda de 20.000 baionete de acestea, pentru care
atelierele c. f. r. au dat otelul necesar. lame de
resoarte vechi de vagoane si locomotive, scoase din
serviciu. Mai tarziu a fabricat baionete si fabrica
ing. J. Katz din Bucuresti, o fosta fabrica de ma-
teriale si ustensile de menaj, transformata atunci
pentru a fabrica materiale necesare armatei, care
de altfel a avut in urmà si o importanta comanda de
pumnale destinate artileriei. Pentru toate aceste lu-
crari atelierele c. f. r. au dat materialul necesar
(lame rupte scoase din serviciu, de resoarte vechi).
Paturi de arm/ Preocupata de faptul Ca in raz-
boiul care era in curs se facea o mare consumatie
de paturi de arme de infanterie, comisiunea s'a pre-
ocupat de pregatirea unui stoc insemnat de aseme-
nea paturi, studiind chestiunea fabricarei lor in in-
dustria privata si dandu-si si avizul asupra lemnului
ce s'ar putea intrebuinta in acest scop, precum si a-
supra pretului de fabricare. Cum lemnul de nuc, cel
care se intrebuinteaza obisnuit pentru aceste paturi
de arma, se rarise foarte mult si se gaseau greu, co-
misiunea a dispus si confectionarea, ca incercare, de
paturi de carpen si de paltin. Incercarile compara-
tive de tragere facute au aratat ca si cele de carpen
ar putea fi la nevoie admisibile, insa ca era de pre-

www.dacoromanica.ro
 252

ferat nucul. 0 fabricatiune cu foarte bune rezultate

§i productiune mare s'a putut apoi organiza la ate-
lierele c. f. r. Buc.-Grivita, utilizandu-se unele ma-
ini-une1te speciale (ma§ini de copiat) din atelierele
de vagoane. S'a dat atunci atelierelor c. f. r., o pri-
ma comanda de 5000 paturi, urmata mai tarziu de o
altd de 34.000 paturi ,a§a ca atelierele Buc.-Grivita
au executat in total 89.000 paturi de arma. Au fost
apoi initiate in aceastä fabricatie, de Arsenal O.
de atelierele cfr., diferite ateliere de tamplärie din
Bucure§ti (Petre Petrescu, Georgescu, etc.), carora
ii s'au dat importante comenzi de paturi de arme.
Lemn de nuc s'a gasit suficient in tara pentru toate
aceste comenzi.
0 VIZITA REGALA LA ATELIERELE BUC.-
NORD. In Mai 1915, atelierele c. f. r. Buc.-Nord
au avut marea cinste de a fi vizitate de REGELE
FERDINAND, insotit de Principe le Mo§tenitor. Re-
gele a vizitat diferitele sectiuni ale atelierele inte-
resandu-se de lucrarile curente ce se executau, pri-
vitoare la reparatiunile locomotivelor, precum i in
special de forjarea cu ciocane cu aburi a obuzelor-
mina de otel in atelierul de forja, de strungirea lor
in atelierele de strungarie; de lucrarile din turna-
torie; de constructiunile diverse, intre care un af et
de tun; de lucrarile privitoare la dispozitivele pentru
adaptarea baionetelor la carabinele de cavalerie.
Pe acestea din urma examinandu-le, a intrebat daca
s'au facut incercari spre a se vedea daed ele nu cum-
va modified preciziunea tirului carabinei (chestiu-
nea era insa in studiu).
Iata ce se poate citi in Monitorul Oficial de a-
tunci (din 9 Mai 1915) la Partea Neoficiald", pag.
1936, privitoare la aceastä vizitä Regard':
Bucuresti, 7 Maiu
Miercuri, 6 Mai, la ora 44 p m., M. S. Regele inso-
tit de A. S. R. Principele Carol si urmat de adjutantul

www.dacoromanica.ro
 253

de serviciu, a mers de a vizitat atelierele vechi ale cal-

lor ferate române in Strada Atelierului".
La sosire, Suveranul a fost intampinat de d-1 Dr.
Angelescu Ministrul Lucrárilor Pub lice, d. Al. Cotescu,
Directorul General al ea:nor ferate si d. inginer ins-
pector Stratilescu, seful atelierelor cu tot personalul säu
tehnic".
Majestatea Sa si Alteta Sa Regard au vizitat timp de
aproape douä ore atelierele de turnAtorie, trampà, me-
canicd, foragiuri, reparatiuni de locomotive si diferite
alte instalatiuni, ascultând cu multd bung-vointà ldmu-
ririle ce da d. inginer inspector Stratilescu".
La ora 6 si jumátate, Majestatea Sa Regele a Ora-
sit atelierele, aràtând inaltele Sale multumiri d-lui
inginer inspector Stratilescu pentru progresul acestor
ateliere".

A fost o, mare cinste pentru atelierele c. f. r., §i

o mare mandrie pentru personalul Mr, aceastä vizitä
Regard.
La acea epoca insk productiunea de proiectile de
artilerie era abia la inceputul ei, deci modesta §i nu
s'a putut spori simtitor Inca un limp destul de in-
delungat dupa aceea, cu toate sfortarile facute de a-
teliere in acest scop: angajari sporite de lucratori for-
jeroni, introducerea echipelor de noapte la forja etc.
Pentru a se vedea cata importanta s'a dat atunci
acestei chestiuni §i cat de mult s'au interesat de
dansa conducatorii Valli, in special Ministerul de
liazboiu, vom aminti aci cateva fapte caracteristice:
Vint la Bratianu, cu care ma intalneam de multe ori
la Ministerul de liazboiu, imi recomanda necontenit
sa nu neglijam nici o posibilitate, pentru a spori
cat mai mult productiunea; de cateva ori Vintila
Bratianu s'a dus el insui, insotit de G-1 Iliescu, la
atelierele c. f. r., pentru a vedea cum merg lucrarile;
in Iunie s'a primit de catre Directiunea G-la a c. f.
r., o adresa din partea Minist. de Razboiu, adre-
sa No. 05087 din 12 Iunie 1915, semnata de Se-

www.dacoromanica.ro
 254

cretarul General, g-1 Iliescu, prin care, dupa ce se

exprima multumirea Ministerului pentru faptul Ca'
inspectiunile fdcute de organele Directiunei Arma-
rnentului la atelierele c. f. r. Buc.-Grivita, constata-
sera o activitate satisfacatoare pentru executarea
comenzilor acelui departament, se cerea ca: totusi,
avand in vedere imprejurarile si necesitatea urgenta
de aceste materiale... ; sa se activeze Inca fabrica-
tiunea, in special a obuzelor-ming, de otel de 75
in/rn., pentru ca productia zilnica a acelor proiectile
in atelierele c. f. r. si in industria privata, sa tinda
catre cifra de 1700 corpuri pe zi"; in fine, ca Mi-
nistrul Lucrarilor Pub lice, prof. dr. C. Angelescu,
care se interesa si el foarte mult de lucrärile noastre
pentru armata, ma intreba, ori de ate ori ma ve-
dea, cum mai sfam cu fabricarea obuzelor si pe urrna
adauga: intensifka, intensifica; fa multe, cat mai
multe!"
Sa intensificam, sa producem cat mai mult! Si noi
toti doream aceasta si faceam toate sfortarile sa rea-
lizdm. Dar ate dificultati! Pe de o parte, atelierele
c. f. r., cari la acea epoca si Inca timp indelungat
dupd aceia executau aproape totalitatea obuzelor de
otel forjat, nu se puteau consacra numai acelor lu-
cfari; ele avea in prima linie datoria de a repara, in-
tretine in bung stare, locomotivele si vagoanele,
pe cari numai ele le puteau repara in acele timpuri
si cari erau indispensabile si pentru armata; iar pe
de alta parte nici materia prima necesara otelul
nu era in cantitati prea mari, ci atat cat se &sea:
osiile si bandagele de vagoane si de locomotive pe
masura ce erau scoase din serviciu, Plus bare de otel
ce s'au mai dat de Arsenal, plus acel supliment ce
a venit mai pe urma: blocurile de otel confiscate,
de cari am mai vorbit. Iar industria privatä nu a
putut fi gata sa aduca o contributie simtitoare de

www.dacoromanica.ro
 255

cat mult mai ta'rziu, putin inainte de intrarea noas-

trà in ràzboiu.
MATERIALE DE RAZBOIU ACCESORII. Co-
misiunea s'a ocupat §i de studierea, experimentarea
i fabricarea in tarA a diverse alte materiale de ra'z-
boiu, accesorii, intre cari citàm special:
Cg§ti de tablä de otel, dupg exemplul armatei
franceze, menite a apära capul tra"gdtorului contra
gloantelor de §rapnele, a micilor spgrturi de obuze,
etc. Comisiunea a studiat forme §i fabricatiunea a-
cestor c5§ti. Fabricatiunea a fost pusd la punct in
special in fabrica de ustensile menaj de tabld emai-
lath, ing. J .Katz din Bucureti (Filaret), cu presele
de facut oale metalice ale acelei fabrici. Comisiunea
a preg5tit apoi, ca inceput, darea unei comenzi in
industria privatà de 15.000 de aceste ca§ti, care urma
apoi sa fie mult sporità dupd ce vor fi sosit tablele
de otel comandate in Franca.
Scuturi de tran§ee, destinate a proteja capul, bra-
tul i maim trggatorilor din trawe contra gloantelor
de rapnele etc., au fost studiate de comisiune §i
executate ca model in atelierele Buc.-Nord, urmând
ca apoi sa' se execute in cantitatile cerute in in-
dustria privata.
Arunc5toare de mine, aruncfitoare de granade.
Au fost studiate de comisiune §i executate, ca model,
in atelierele Buc.-Nord i apoi experimentate de
comisiune, in special la Arsenal, diferite dis-
pozitive pentru aruncat din tranwe mine, granade,
etc.,§i. cgrora li s'a zis in ateliere tunuri de tran-
qee". Au fost propuse de Maior Negrei; se utiliza,
pentru aruncare, unele guH de foc vechi scoase din
serviciu, restul constructiei lor fiind fácut din §ine
vechi, tevi diverse etc.
Tunuri anti-aeriane, contra aeroplanelor, utili-
zAndu-se in constructia lor guH de foc de 57 rn/rn.,

www.dacoromanica.ro
 255

studiate §i propuse de lt. col. St. Burileanu membru

al comisiunei, au fost construite prin grija comi-
siunei in industria privata : atelierele §i garajele
Leonida & Co. din Bucure§ti au construit 40 dease-
menea tunuri anti-aeriene.
Bombe de aeroplane. Au fost studiate §i. expe-
rimentate de comisiune, in special cloud tipuri de
bombe explozive, de aruncat din aeroplane sau §i
din tran§ee cu aruncatoarele de trarwee: unul, de
bombe de 15 kgr., altul de 25 kgr. greutate a born-
bei, inclusiv explozibilul din ea. S'a studiat §i deto-
natorul acestor bombe, precurn §i explozibilii ce
le-ar fi convenit mai bine (pulbere de vanat, dora-
tul de sodiu §i cel de potasiu, amonalul etc.). Dease-
menea s'a experirnentat §i aruncarea lor din aero-
plane adaptandu-li-se diferite dispozitive, pentru a
li se asigura caderea lor pe varf §i a li se maxi ef ec-
tul. Au fost experirnentate in diferite randuri: la
Arsenal §i in alte parti.
0 FRUMOASA AMINTIRE se leaga de aceste in-
cercari cu bombe de aeroplane. Faceam intr'una
din zile pe platoul de la Baneasa incercari de astfel
de bombe, fabricate in atelierele c. f. r. Buc.-
Nord §i indicate cu clorat de sodiu fabricat in a-
telierele c. f. r. Buc.-Grivita. Eram acolo, impreuna
cu rnaiorul Pascal §i cu dr. chim. Condrea dela Ar-
senal; bombele erau aruncate dintr'un aeroplan de
It. aviator Craiu, dela inältimi de obiceiu mici,
dupa care noi masuram efectul produs: diame-
trul, aclancimea §i forma groapei (palniei) f acute in
pamant. Stateam in marginea unei paduri awtep-
tand sa se arunce o bornba pe carnpul din fata noas-
tra. De o data maiorul Pascal exclama incet: Prin-
cipele Carol". Se vedea, in adevar, la oarecare de-
partare Inca, venind spre noi, doi ofiteri, din care
unul foarte tanar: era A. S. REGALA PRINCIPELE

www.dacoromanica.ro
Aruncator de mine AruncAtor de mine (Tunuri de transee) construit
in Atalierele C. F. R. in 1915

www.dacoromanica.ro
 257

CAROL. A venit la noi, a vazut ce faceam, s'a inte--

resat mult de rezultate. Pe urma, cum stateam toti
in jurul groapei produsa de o bombd ce fusese arun-
catä atunci, tanarul Principe, cu un suras multumit
si binevoitor, aratand cu mana, pe rand spre fiecare
din noi, rosti cuvintele: un militar, un inginer, un
chimist". Observatie profund justa, in adevar; pro-
feticd chiar, am putea zice. Si azi, dupà mai bine de
doudzeci de ani, ba chiar mai mult inca de cat ne
'Area atunci, justetea acelei observatiuni ni se im-
pune tot mai mult: necesitatea colaborarei stranse a
acestor trei profesiuni: militarul, inginerul §i chi-
mistul, pentru pregatirea §i facerea razboiului.
S'au fabricat atunci i mai pe urma, in special in
atelierele c. f. r. §i in atelierul portului Constanta,
multe bombe de acestea pentru aeroplane.
Diverse alte bombe, de forme speciale, bombe
incendiare, au fost Inca studiate de comisiune, con-
struite, incarcate cu lichide inflamabile (benzina,
titeiu, petrol lampant) i experimentate, aruncate
din aeroplane.
Granade de transee de diferite tipuri au fost a-
tunci studiate i experimentate de o comisiune spe-
cialà, care fusese numitä de Minister, insarcinata a
decide asupra granadei de mang de adoptat pentru
armata noasträ. In calitate de pre§edinte al comi-
siunei technice industriale §i de alt fel impreuna
cu alti membri ai comisiunei, can faceau parte din
acea comisiune speciala, am luat parte la multe din
experientele f acute atunci i la desbaterile comisiu-
nei speciale. Au fost experimentate mai cu deose-
bire doua granade: o granada de mana, construita
din tabla, imaginata de lt. Savopol dela Pulberaria
Dude§ti, propusd de Pulberarie i cunoscuta sub nu-
mele de granada Savopol" i o granada de fonta,
rotunda, asemanatoare cu granada belgiana Rollin,
17

www.dacoromanica.ro
 258

cu stupila si fitil. Numeroase incercari au fost f a-

cute, in special pe poligonul Pulberdriei Dudesti la
cari asistau, intre altii: col. Albu, directorul Pulbe-
rariei, lt. col. Papal* directorul Armamentului,
maior Visoianu, sub directorul Pulberariei, maior
Pascal din Comisunea Technica Industrialä, lt. Sa-
vopol de la Pulberarie. Se cauta mai cu deosebire
a se vedea: cat de usor se deprind soldatii cu arun-
carea granadei. Comisiunea speciala s'a pronuntat
in definitiv pentru granada Savopol, de a carei fa-
bricatiune in industrie s'a ocupat Comisiunea Teh-
nicd Industriala, mai tarziu Directia Genera la a Mu-
nitiilor.
Aruncfitoare de granade speciale au fost studiate,
pentru a se putea arunca cu dansele, dupà voie,
granada Savopol sau cea de fonta.
Aparate aruncfitoare de fläcfiri. S'au studiat
Inca, construit si experimentat de comisiune, apa-
rate pentru a se proiecta din transee titeiu aprins.
In acest scop au fost utilizate aparate Vermorel de
stropit viile, carora li s'a adaptat o pompa speciala de
mana studiatä de comisiune si construita in atelie-
rele Buc.-Nord. Aceste aparate, cari se fixau pe
spatele luptatorului (ca o ranita) au fost incercate
cu rezultatul multumitor, se improsca cu ele fla-
cara la aproape 20 m. distanta, atat la Arsenal,
cat si in curtea din dosul Institutului Geologic. Pen-
tru procurarea aparatelor Vermorel necesare, atunci
cand s'ar fi decis fabricarea in numar mare a aces-
tor aparate aruncatoare de flacari, comisiunea a
propus catagrafiarea aparatelor Vermorel din Iara.
Au fost astfel f 'acute toate sfortarile posibile, pen-
tru a se putea construi in tat* cu mijloace proprii,
toate aceste diferite mijloace de luptä. Fabricarea
lor insa in cantitäti insemnate se lovea de maxi di-
ficultati, intre cari mai cu deosebire lipsa materiilor
prime: cgel, tabla, etc.

www.dacoromanica.ro
 259

Fabricarea otelului in tara. Cu toate difi-

cultatile cari se opuneau la instalarea in tara a unei
fabrici de otel, lipsa de minereuri de fer, lipsa
de furnale inalte pentru fabricarea fontei, etc.,
chestiunea infiintarei in tara a unei fabrici de otel
a fost totusi studiata cu multà staruinta. Astfel s'a
examinat chestiunea instalarii unei otelarii cu
cuptoare Siemens-Martin in cari s'ar fi intre-
buintat ferul i fonta veche care se gasesc in
tarä si care /Dana atunci se exportau in cea
mai mare parte in strainatate. Prin inginerul
Gh. Bals, s'a obtinut dela un inginer francez,
care construise i exploatase cuptoare de ace-
stea in Rusia, oferte pentru instalarea la noi a unui
asemenea cuptor, functionand cu pacura. Cum
in Braila exista o mica fabrica Isbanda", care la-
mina fer de comert din pachete de fer vechiu,
uneori de altfel si semi-fabricate aduse din straing-
tate, s'a avut in vedere utilizarga acelei fabrici,
pentru a se instala otelaria proiectata in ea, otelul
produs de cuptoare urmand apoi a se lamina de a-
cea fabrica. 0 alta solutiune studiata a fost aceea a
instaldrei unei otelarii electrice in Bucuresti, langd
uzina electrica de la Grozavesti, care ar fi furnizat
curentul electric necesar. Ambele chestiuni compor-
tau insd cheltueli mari, cereau pentru realizarea lor
un timp indelungat si mai cu deosebire era si difi-
cultatea cd nu se putea conta pe o cantitate destul
de mare de fer i fonta veche, mai deosebire atunci
cand se gasea o intrebuintare destul de mare a aces-
tor materiale: fonta in turnatorii, ferul in forje. Nu
a fost posibil a se face ceva in aceasta chestiune, nici
in timpul comisiunei technice industriale, nici mai
pe urma in timpul Directiunei Generale a Munitiilor.
DIVERSE ALTE LUCRARI. Douà automobile
blindate. Multe alte lucrari au fost Inca executate

www.dacoromanica.ro
 260

atunci, precum qi mai pe urma, atat in atelierele

c. f. r., cat qi in industria privata. Notam mai cu
deosebire : constructiunea in industria privata de
numeroase maqini-unelte qi instalatiuni diverse pen-
tru Arsenal qi Pirotehnie; constructiunea in ate-
lierele c. f. r. Buc.-Nord, de instalatiuni qi aparate
pentru sporirea productiunei Pulberariei Dudeqti,
despre care vom vorbi §i. mai la vale; reparatiunea
in aceleaqi ateliere a cinci autocamioane trinlise
de Minist. de Rázboiu, dintre cari s'a blindat unul,
ca model, dupa indicatiunile comisiunei technice
industriale §i s'a amenajat pentru a se instala pe
dansul o mitraliera. Anticipam aci, pentru a spune
ca, la Iaqi, mult mai tarziu, in timpul razboiului,
cand atelierele c. f. r. din Bucureqti, T.-Severin qi
Constanta au fost evacuate qi personalul §i lucrato-
rii lor duqi in atelierele din Moldova, Iai qi. PaFani,
s'a mai blindat Inca un automobil trimis de Direc-
tia G-la a Munitiilor, de un tip mai mare de cat cel
blindat la Bucureti qi care a fost inzestrat cu o mi-
traliera §i cu un tun anti-aerian sistem Burileanu".
Automobilul blindat la Iaqi nu s'a mai putut foto-
grafia, cum fusese cel de la Bucureqti, deoarece fo-
tograful nostru (amator), inginerul Stelian Petrescu,
din Serv. Central de Ateliere c. f. r., se gasea atunci
pe front, ca ofiter de rezerva de artilerie, iar per-
soanele straine de serviciu nu li s'au permis nicio-
data, in acel timp, intrarea in ateliere.
FABRICAREA IN TARA A EXPLOZIBILILOR
SI A MATERIALELOR PRIME NECESARE ACE-
STEI FABRICARI. Nu se fabrica in tard la acea
epoca, ca explozibili, de cat pulberea neagra §i pul-
berea fara fum, in Pulberaria armatei de la Du-
deqti. Se mai fabrica, Inca in Pulberaria de la Lacu-
lete a Ministerului de Finante, pulbere neagra de
vanat. Materiile prime necesare acestor fabricatiuni,.

www.dacoromanica.ro
 261

salpetrul in special, se aduceau din strainatate.

Pentru armata era tot ap de importat, ca §i fabrica-
rea munitiilor, fabricarea in tara a explozibililor de
cari ea avea nevoie, deci: pe de o parte producerea
in Ora a tuturor materiilor prime necesare fabrica-
rei pulberei negre §i a celei fara fum; iar pe de alta
parte sa se fabrice §i. ceilalti explozibili necesari in
rázboiu, ca : trotylul, acidul picric etc., a caror fa-
bricatiune nu exista atunci in tara, nici in stabili-
mentele militare.
Comisiunea technica industriala a studiat §i ur-
marit de aproape chiar de la inceputul activitatii ei,
aceasta chestiune atat de importanta, a fabricarei
in taxa a explozibililor. Dar problema era foarte di-
ficila, pe de o parte, pentruca nu exista in Ora de-
cat o industrie chimica insuficienta, deci a fost ne-
cesar sd se creieze atunci, din temelie, unele indus-
trii chimice noui ; iar pe de alta, pentrucd solul
tarn noastre nu continea toate materiile prime de
care era nevoie pentru diferitele fabricatiuni, ceeace
a necesitat cautarea mijloacelor pentru a suplini a-
celor lipsuri.
Explozibilii studiati au fost mai cu deosebire: tro-
tylul, acidul picric, cloratul de sodiu i cloratul de
potasiu.
Fabricarea trotylului §i a acidului picric, explo-
zibili necesari in special pentru incarcarea obuzelor-
mina, a fost chiar de la inceput una din principa-
lele preocupari ale comisiunei. Trebuia insa asigu-
rata' mai intaiu fabricarea in tara a materiilor prime
necesare : a toluenului, benzenului, etc. in prima li-
nie, apoi a acidului azotic necesar nitrificarei, a-
cest din urma necesar Inca qi Pulberariei Dude§ti
pentru fabricarea pulberei fara fum. Mai trebuia in-
Ca asigurata fabricarea in cantitati suficiente a aci-

www.dacoromanica.ro
 262

dului sulfuric, necesar in diferite fabricatiuni,

produs ce se fabrica, e drept, in fabrica de produse
de la Valea CAluggreasca, insa in cantitati insufi-
ciente pentru toate nevoile tärii.
Toluenul §i benzenul, neputându-se fabrica, cum
se fácea in alte tari, din cárbuni, cari noted ne lip-
seau, comisiunea a studiat fabricatiunea lor din pe-
trol. S'a studiat aceastä fabricatiune mai cu seamg
prin metoda pirogendrei petrolului si a derivatelor
lui, cu concursul Institutului Geologic, al cärui di-
rector, prof. L. Mrazek, era de altfel, membru con-
sultativ al comisiunei. Lucrari de pirogenare pe o
scarà ceva mai mare au fost intreprinse la fabrica
Blaugaz" din Bucuresti, o mica fabrica care
producea gazul de iluminat numit Blaugaz" intre-
buintat pe atunci la iluminatul vagoanelor de card-
tori. Lucrgrile de pirogenare fãcute in aceastà fabri-
c'd au fost conduse de ing. chim. G. Ganea dela In-
stitutul Geologic 0 urmgrite de aproape de comisiu-
ne. Alte lucräri de pirogenare se efectuau in ace-
lasi timp in fabricile G. V. Bibescu de la Comar-
nic de ing. chim. Petroni de la acele fabrici. Rezul-
tatele tuturor acestor lucrgri fiind foarte multumi-
toare, comisiunea a propus ca, pe de o parte, fabrica
Blaugaz" s'd fie cumpgrat'd de Ministerul de 115s-
boiu ,pentru a fi mgritä si amenajatà ca de toluen
si benzen, iar pe de altä parte s'd se incheie un con-
tract cu fabricele G. V. Bibescu", pentru furniza-
rea a 200.000 kgr. toluen si 200.000 kgr. benzen, fa-
bricate din petrol prin pirogenare. Fabrica Blaugaz"
a 0 fost cumparata; lucedrile de sporire a ei s'au
f Acut sub conducerea inginerului C. Budeanu dela
atelierele c. f. r. Buc.-Grivita 0 fabricatiunea s'a con-
tinuat sub directiunea ing. chim. Ganea. Cum insa
nu se putea conta ca toate acestea ar fi asigurat
complect in caz de razboiu cantitatile necesare de

www.dacoromanica.ro
 263

toluen i benzen ,s'a propus de comisiune §i infiin-

tarea pe langg una din marile rafingrii de petrol, a
unei fabrici de pirogenare cu o productiune zilnicg
de 1500-2000 kgr. de toluen §i tot atat benzen.
o altà metodd pentru producerea toluenului, care
s'a experimentat atunci 0 a fost urmáritá de comi-
siune, a fost cea propusd de dr. chim. C. Condrea
dela Institutul Geologic, 0 care consta in tratarea
benzinelor grele comerciale cu bioxid de sulf. In-
cercarile in mic executate de dr. chim. Condrea la
Institutul Geologic dând rezultate incurajetoare, ele
au fost apoi continuate pe scarà mai mare la ran-
ngriile de petrol Vega" 0 Astra", care posedau
aparatura necesarg. Para la momentul desfiintarii
comisiunei i inlocuirea ei prin Dir. G-ralá a Muni-
tiilor, chestiunea acestei metode de fabricare nu a
fost insd complect rezolvatd in mod industrial. De
altf el ea necesitá i infiintarea unei fabrici de bioxid
de sulf, care nu existà in tard §i care era necesarà
pentru alte scopuri, cum se va vedea mai la
vale.
Ori cum, fabricarea toluenului 0 a benzenului era
asigurata prin pirogenare.
S'a studiat totdeodatá de comisiune, cu concur-
sul Pulbergriei Dude§ti, al cgrui director, col. I. Albu,
era 0 el membru al comisiunei, care era cel mai
bun procedeu pentru nitrificarea toluenului, pentru
a se face trotyl i s'a ajuns la rezultate concludente.
In cursul lunei August 1915 aceastà chestiune era
complect pusa la punct, a§a ca totul era pregait
pentru infiintarea unei fabrici de trotyl 0 de acid
picric.
Pentru instalarea unor fabrici de explozibili in
taxa', se ceruse de Minister concursul strainatgtii. Cu-
rand au 0 sosit din Franta doi speciali§ti in aseme-
nea materie : industria§ul Planche, fabricant de ex-

www.dacoromanica.ro
 264

plozibili §i inginerul sau Fournier. Cu dan§ii comi-

siunea a examinat de aproape posibilitatile de fa-
bricare .i dupà ce s'a vazut ce se facuse deja de noi
in aceasta chestiune, s'a ajuns la concluzia ca se va
putea fabrica in Ora, in mod complect, trotylul i a-
cidul picric, pentru care scop, industria§ul Planche a
oferit a ne procura toata aparatura necesara, pre-
cum §i schitele de planuri necesare pentru ca sa con-
struim noi cu mijloacele noastre clädirile nouilor f a-
brici. Deasemenea a oferit a ne procura i aparatura
unei fabrici de acid sulfuric, precum §i schitele de
planuri pentru constructiunea cladirilor ei. Cand, in
o sfatuire restransa a unei parti a comisiunei tinuta
la Ministerul de Rasboiu, cu Vintild Bratianu §i cu
g-ral Iliescu, secretarul general al Ministerului, am
expus aceste rezultate, la care noi ajunsesem de a-
cord cu industria§ul Planche §i. cu inginerul sau
Fournier §i s'a spus chiar ca aceste fabrici se vor pu-
tea realiza in un timp relativ scurt, a fost un mo-
ment de mare satisfactiune pentru toti.
S'a incheiat de Minister imediat dupa aceea, in
ziva de 29 Sept. 1915, un contract cu industria§ul
Planche, pentru infiintarea unei fabrici de trotyl §i
a unei fabrici de acid picric, inclusiv fabricarea f e-
nolului necesar la aceasta, fiecare de o capacitate de
5 tone explozibil pe zi. Conditiunile contractului s'au
stabilit prin ingrijirea comisiunei. Deasemenea s'a
incheiat contract §i pentru o fabrica de acid sulfuric
de o productiune de 40 tone pe zi, pentru care con-
tractul Planche se angaja a ne trimite din Franta
schitele de planuri pentru cladiri. Pentru fabricile de
trotyl i de acid picric, ing. Fournier ne-a predat a-
tunci schitele necesare, atat pentru cladiri cat §i
pentru o parte din aparatura care s'a vazut cä s'ar
putea executa in tara.
Imediat apoi s'a procedat la executarea lucrarilor

www.dacoromanica.ro
 265

cari priveau pe Minister : s'a ales amplasamentul

nouilor fabrici, care a fost pe terenul Pulberariei
Dudesti; s'au intocmit planurile de constructie ale
pavilioanelor fabricilor de trotyl si de acid picric;
s'a dat in antrepriza de Minister, prin licitatie,
executarea lucrarilor, care a fost condusa cu activi-
tate. La Noemvrie, cand comisiunea a fost inlocuita
prin Directiunea G-rald a Munitiilor, cladirile fabri-
cilor de trotyl si de acid picric erau foarte avansate.
Pentru cele ale fabricei de acid sulfuric insd, nu se
primise Inca schitele promise prin contractul Plan-
che ; se intervenise insa in Rusia pentru a se aduce
de acolo masa de contact" de platina comandata
mai de mult de Soc. Steaua Romana" pentru o noud
fabrica de acid sulfuric pe care acea societate o in-
fiinta. Deasemenea s'a studiat de comisiune si s'au
facut propuneri privitoare la trecerea in stapanirea
Statului a minelor de pirite de cupru de la Altan-
Tepe (Dobrogea) si la inlesnirea transporturilor de la
localitate pand la calea feratd.
Fabricarea acidului azotic. Acidul azotic nu se fa-
brica in tara la acea epoca de cat de Pulberaria Du-
desti, care poseda in incinta ei o fabrica de acid a-
zotic, intrebuintat de ea in special la fabricarea pul-
berei f dra fum. Ca materie prima pentru fabricarea
acidului azotic se intrebuinta salpetru de Chili, care
se aducea din strainatate si care, deci, in caz de
rasboiu ar fi putut lipsi.
Era necesar, pe de o parte a se spori productiunea
fabricei de acid azotic a Pulberariei, pentru ca acea-
sta sd-si poatä spori productiunea ei de pulbere fara
fum ; iar pe de alta sa se fabrice si acidul azotic ne-
cesar pentru fabricarea trotylului si a acidului pic-
ric. Comisiunea s'a preocupat chiar din primele mo-
mente ale activitatii ei de aceasta chestiune, pe care
a stbtdiat-o amanuntit. Ea a propus chiar de la ince-

www.dacoromanica.ro
 266

put ca sa faca aprovizionari cat mai mad de sal-

petru de Chili qi a reuqit, dupa incercari, a asigura
in tara fabricarea aparatelor necesare pentru a se
mad fabrica de acid azotic a Pulberariei.
S'a pus in lucru aparatura necesara pentru patru
instalatiuni complecte Valentiner ,aparatura de gre-
sie artificiala incredintandu-se fabricilor Bibescu din
Comarnic, iar cea de fonta comanclandu-se parte fa-
bricei Vulcan" din Bucureqti, parte atelierelor c. f.
r. Buc.-Nord. Alte cloud instalatiuni Valentiner au
fost, de altfel, comandate qi in strainatate.
La Noemvrie, cand a incetat activitatea comisiu-
nei, cladirea nouei fabrici de acid azotic a Pulbera-
riei Dudeti era gata, iar aparatura ce se fabrica in
tara era in lucru, in partea terminata.
Pe de alta parte, cum procurarea salpetrului de
Chili putea fi, din cauza rasboiului, stanjenità, dacä
nu chiar complect impiedicata, comisiunea s'a preo-
cupat §i de fabricarea acidului azotic din aer, cum
se facea in acea epoca in special in Germania. Diver-
se studii a acestor chestiuni au fost intreprinse de co-
misiune ,deoarece fabricatiunea aceasta a acidului a-
zotic din aer, de§i desigur cunoscuta speciali§tilor, in
ce privea procedeele intrebuintate in strainätate, era
cu totul necunoscuta la noi ca aplicare industriala.
Fabricatiunea, care se facea prin procedee electrice,
necesita cantitati mad de curent electric, adica exis-
tenta unor uzine electrice importante, cum noi nu
aveam. Singurele uzine electrice mai mad pe care
el aveam erau : cea dela Campina, pentru industria
petrolifera O. cea dela Bucure§ti a ora§ului. Solutiu-
nea care parea preferabila era acea a infiintarii unei
fabrici de acid azotic in legatura cu uzina electrica
de la Campina ; daca insa fabrica de acid azotic se
instala chiar in Campina, ea era prea aproape de
frontiera, iar daca s'ar fi instalat la Ploe§ti ori in alt

www.dacoromanica.ro
 267

punct din regiune, era nevoie de transformatori, pe

cari nu-i aveau §i nici nu erau u§or de procurat.
Fabricatiunea insà, prin procedeele cunoscute a-
tunci, de§i ar fi putut da un randament acceptabil,
ar fi fost foarte costisitoare.
Un alt studiu al chestiunei a fost facut prin ingi-
nerul electrician Dim. Leonida, cgruia Vintilä Bra-
tianu el insu§i mi-a recomandat atunci sd ma adre-
sez, cad eu nu-1 cuno§team Inca. Prin ing. D. Leo-
nida s'a incercat pe de o parte tratative cu Societ.
Norvegiand a Azotului, pentru instalarea in tarà a
unei fabrici de acid azotic din aer; iar pe de alta el
a intreprins incercAri de laborator §i a propus un
procedeu de fabricare nou, al sdu propriu, care pro-
mitea un randament superior metodelor obi§nuite
si asupra cgruia nu e natural locul, a insista aci. S'a
pus mai pe urmä la dispozitiunea sa un credit de
8000 lei, pentru a face incercdri industriale, dupa.
procedeul sdu, in uzinele comunale Bucure§ti §i
s'au facut interventiuni la aceste uzine, pentru a-i
permite i uura acele incercari.
Cu un cuvânt, comisiunea a inteles toatà gravi-
tatea chestiunei acidului azotic i nu a neglijat ni-
mic pentru a se rezolva.
La data incetdrii activitatii comisiunei, chestiu-
nea fabricgrei acidului azotic din aer nu era Inca re-
zolvatá §i urma ca Directiunea Genera l'a" a Munitii-
lor sä continue studiul ei.
Fabricarea cloratului de sodiu §i a cloratului de
potasiu a fost §i ea studiatà de comisiune, cu rezul-
tate apreciabile. Pentru inceput, s'au executat in
atelierele c. f. r. Bucure§ti i Ia§i dou'à mici instala-
tiuni pentru fabricarea cloratului de sodiu din sarea
de bucatarie (clorura de sodiu) prin curent electric,
cea dela Bucure§ti condusg de prof. chim. A.
Ostrogovici i cea dela Ia§i de prof. chim. Niculescu-

www.dacoromanica.ro
 268

Otin, carora comisiunea le ceruse concursul in a-

ceasta chestiune. Cu ambele instalatiuni s'au obtinut
rezultate excelente, un clorat de sodiu foarte curat;
in special cu cea de la Bucuresti, care dispunea de
mai mult curent, s'au obtinut cantitati destul de in-
portante pentru a se putea face incercari, cu bombe
incarcate cu acest clorat si apoi aruncate din aero-
plane. Rezultatele incercarilor Rind cu totul multu-
mitoare, comisiunea a propus, inaintand si devizele
estimative necesare, construirea a douà fabrici de
clorat de sodiu, de cate 250 kgr., productiune zilnica,
una la Bucuresti, alta la Iasi. S'a propus totodata
cumpararea electrozilor necesari din Rusia. Proble-
rna fabricarii cloratului de sodiu se poate spune
deci ca a fost complect rezolvata aproape numai cu
Tnijloacele proprii.
Pentru fabricarea cloratului de potasiu ,ne lip-
seau sarurile de potasiu, cari nu se gaseau in tara
noastra. S'a cautat a se intrebuinta in acest scop ce-
nusa de lemn de foc, care contine saruri de potasiu.
Comisiunea a propus ca Minist. de Razboiu sa inter-
vina la Ministerele de Domenii si de Industrie si
Comert, precum si la ad-tia c. f. r., pentru strange-
rea cenusei de lemne. Deasemenea s'a propus colec-
tarea vinasurilor de la fabricarea spirtului si a re-
zidurilor de la fabricarea vinului, care contin bicar-
bonat de potasiu. Pe de altà parte, Prof. C. Istrati,
Tnembru consultant al comisiunei, a fost rugat sa
ne recomande un chimist, care sa se ocupe cu fabri-
carea cloratului de Potasiu, servindu-se de aceste
niaterii. Ace la a fost tot prof. chim. A. Ostrogovici,
care a studiat si rezolvat complect chestiunea, lu-
-crand intr'o institutiune speciala, o mica fabrica
de clorat de potasiu, amenajata in atelierele c. f. 1-.
Buc.-Grivita dupa indicatiunile sale, si ale carei
pa* tehnice au fost executate sub conducerea Ing.

www.dacoromanica.ro
 269

C. Budeanu din acele ateliere, special insarcinat cu

aceasta. Procedeul de fabricare era: se producea mai
intaiu clorat de sodiu din sare de bucatdrie, pe cale
electrolitica, apoi se trata acest clorat cu le0e de ce-
nu§d de lemn, pentru a obtinea cloratul de potasiu.
Dupd incetarea activitatii comisiunei, pe la ince-
putul anului 1916, aceastä fabricatiune a fost tre-
cuta sub autoritatea Directiunei G-le a Munitiilor.
GAZE ASFIXIANTE. Si aceasta chestiune, de
o mare importanta §i actualitate in razboiul care era
in curs, a fost studiata de comisiune, atat in ce pri-
ve§te masurile defensive §i ofensive luate atunci de
statele beligerante, cat §i in ce prive§te fabricarea
in Ora, in limitele posibilitatilor, a acelor gaze.
Prin un raport al ei (No. 1202 al C. T. C.), comisi-
unea a expus Ministerului, rezultatele studiilor ei
§i a informatiunilor pe cari ea le-a cules, aratand
care erau gazele asfixiante cele mai intrebuintate de
Germani in razboiul in curs, precum §i care erau
mijloacele cele mai eficace de aparare contra lor
(ma§ti, capu§oane, etc. §i. reactivi: hiposulfitul de so-
diul, carbonatul de sodiu, iodura de potasiu etc.)
Cat prive§te fabricarea lor, s'a studiat fabricarea
clorului a bromului §i a bioxidului de sulf. Aceste
studii s'au facut cu concursul pretios al Institutului
Geologic O. al catorva profesori chimi§ti, cunoscatori
in chestiuni de aceastä natura.
Fabricarea clorului a fost studiatä de prof. dr. N.
Costachescu de la Universitatea din 14., caruia i
s'a pus la dispozitiune, potrivit cererei sale, o can-
titate de una tona minereu de bioxid de mangan ex-
tras dupd propunerea comisiunei de pe domeniul
regal Bro§teni prin ingrijirea Institutului Geologic.
S'a studiat totodata de Institutul Geologic §i condi-
tiunile de exploatare a 200 tone minereu, care ar fi
fost necesar ca stock de rezerva, pentru fabricarea

www.dacoromanica.ro
 970

chiar a unui milion de kgr. de clor gazos, cat se

considera cd ar fi fost suficient pentru nevoile ar-
matei.
Fabricarea bromului a fost studiatà de prof. dr.
St. Bogdan, care preconiza extragerea bromului din
apele minerale ale Orli cari contin bromuri. Tot
prof. dr. Bogdan a studiat si utilizarea sulfatului a-
cid de sodiu, care rezulta ca produs secundar de la
fabricarea acidului azotic in fabrica Pulberdriei Du-
desti, produs neutilizat si care ar fi putut avea uti-
lizare la fabricarea altor substante necesare stabili-
mentelor militare, ca: acidul clorhidric etc. In urma
unui memoriu al sau, prof. dr. Bogdan a fost insgr-
cinat, dupà propunerea comisiunei, sa elaboreze pla-
nurile de instalatiuni ale unei fabrici pentru obtine-
rea acelor rezultate.
Fabricarea bioxidului de sulf, necesar atat ca
desinfectant, pe atunci mult intrebuintat de CFR.,
pentru desinfectarea vagoanelor, cat si pentru in-
carcarea de proiectile ori bombe speciale cu bioxid
de sulf lichid, adica ca gaz asfixiant, precum, de alt-
fel, si eventual pentru fabricarea toluenului 0 ben-
zenului din petrol dupg procedeul Condrea, a
fost studiat, prin grija comisiunei, de prof. dr. Gr.
Pfeiffer, de la Scoala de Poduri 0 Sosele, care a stu-
diat mijloacele de a fabrica acest produs in tarà si a
obtinut chiar de la un cunoscut al sdu, fabricant in
Berlin, contra unei pliti de 5000 M., planurile corn-
plecte si detailate ale unei instalatiuni de fabricat
bioxid de sulf. Ace le planuri au si fost expediate din
Berlin, cum s'a comunicat de Legatiunea noastra de
acolo, in ziva de 16 Nov. 1915, asa ca aceastd ches-
tune se putea considera studiata si indrurnatá, gata
sa tread la executiune pe cale industrialg.
La incetarea activitatii comisiunei, toate aceste
chestiuni au fost transmise Directiunei Generale a
Munitiilor.

www.dacoromanica.ro
 271

MARIREA STABILIMENTELOR MILITARE.

CREEAREA DE NOUI STABILIMENTE PENTRU
FABRICAREA DE ARMAMENT SI MUNITII.
0 and laturd importantd a activitatii comisiunei, a
fost acea privitoare la marirea stabilimentelor mili-
tare si in special la sporirea productiunei lor. La a-
cea epocd singurele stabilimente pentru productiune
de armament si munitii in tara erau cele militare:
Arsenalul, Pirotechnia si Pulberdria, primele cloud'
in Bucuresti, cea din urma, Puberaria, la Dudesti,
langd Bucuresti si mai era Inca si Pulberaria, de la
Laculete a Ministerului de Finante, pentru pulbe-
rea de vanat. Arsenalul avea in special sarcina de
a intretine in bund stare toate vehiculele armatei
(trasuri de tot felul, chesoane de artilerie etc.), pre-
cum si armele de infanterie si cavalerie (pusti, mi-
traliere etc.), si armele albe. Poseda Inca, termi-
nata putin inaintea evenimentelor ce amintim, si
o instalatie de prese pentru forjat obuze de otel
(srapnele) de 75 rn/rn., precum si o instalatie pentru
a turna proiectile de fonta de 63 rn/rn. si 75 rn/ro.
Pirotechnia avea in special : confectionarea, din
discuri de alama furnisate de fabrici din sträindtate, a
tuburilor pentru proiectilele de artilerie, proiectile
cari 'And atunci erau comandate in strainatate; ea
facea incarcarea proiectilelor de artilerie; fabrica in
intregirne cartusele de infanterie; avea, in fine si
fabricarea fulminatului de rnercur pentru capse, o
fabricatie redusd, in mici cantitati, pe masura necesi-
tatii. Pulberaria Dudesti fabrica in special pulbe-
rea fail fum si mai poseda si fabricatiunile acce-
sorii necesare (acid azotic, eter etc.) Stabilimente
pentru fabricare de armament propriu zis, tunuri,
pusti, mitraliere etc., nu existau in tar* tot a-
cest armament trebuia comandat in strainatate.
Arsenalul, Pirotechnia si Puberaria Dudesti erau,

www.dacoromanica.ro
 272

de sigur, stabilimente importante, inzestrate cu in-

stalatiuni §i ma§indrii in mare parte moderne. Pro-
ductiunea lor era bung §i se putea considera ca a-
proximativ suficenta pentru necesitatile normale,
in timp de pace, cand ele i§i puteau procura din
strainatate, materiile prime necesare (salpetru pen-
tru Pulberarie, discurile de alama pentru Piro-
technie, explozibilul pentru incarcarea proiectilelor
etc.) ; aceastd productiune era insä cu totul insufi-
cientd pentru timp de razboiu, cand necesitatile ar-
matei, ca armament §i munitiuni, nu s'ar fi putut sa-
tisface de cat cu un considerabil aport de furnituri
din strainatate. Iar daca tara s'ar fi gasit, in timp de
razboiu, in pozitiunea de a nu putea fi alimentata cu
armament §i munitii din strainatate, situatiunea ei
ar fi devenit tragica.
Comisiunea technica industriala §i-a aratat, chiar
din primele zile ale functionarii ei, preocuparea de
a se marl capacitatea de productiune a stabilimente-
lor militare, a Arsenalului in prima linie, apoi a ce-
lorlalte cloud : Pirotechnia §i Pulberdria. Aceasta
chestiune a sporirei acestor stabilimente §i a sporirei
productiunei lor, a fost studiatä cu o deosebita aten-
tiune, facilitata fiind de altfel, §i de faptul ca. din
Comisiune fdceau parte §i directorii stabilimentelor,
cu cari diferitele chestiuni au fost studiate amanun-
tit §i la fata locului. La una din sfatuirile Comisiunei
ifinutd la Arsenal, a asistat §i Vintild Bratianu, in-
preuna cu Secretarul General al Ministerului, Gl. D.
Iliescu.
Iata, in putine cuvinte, ce s'a facut mai important
pentru aceste stabilimente militare :
Arsenalul Armatei. Printr'un proces verbal, cu
data de 16 Aprilie 1915, inaintat Ministerului, Comi-
siunea a propus marirea Arsenalului, indicand pro-
gramul mdsurilor generale de luat in acest scop, cat

www.dacoromanica.ro
 r,

Scut de,tran§ee construit in Atelierele C.F. R. in 1915

Afet pentru tun De Banged de 155 rn/m comAruit in Atelierele

C. F. R. in 1915

www.dacoromanica.ro
 273

si oarecari mAsuri particulare pentru fiecare atelier

in parte. Propunerile comisiunei au fost aprobate de
Minister, un prim credit de lei 500.000 a fost acordat
si lucrArile au inceput imediat. Para lel cu lucrArile de
sporire ale atelierelor Arsenalului, au fost angajati si
ingineri, din cari unii din ei, tineri ingineri noui an-
gajati ca : ing. Gh. Popa, ing. Cezar Popescu, ing. N.
Stänescu, ing. Eftimiu, ing. Zarifopol, etc., iar altii
detasati de la atelierele C. F. R. sau si din alte pArti
toti cu studii si pregAtire potrivith, dacd nu chiar in
specialitate, ceeace nu era posibil atunci, dar in spe-
cialithti apropiate. Astfel au fost detasati : ing. Agri-
pa Popescu din atelierele c. f. r. Buc.-Grivita si ing.
Valeriu Budeanu din Serv. central de Ateliere, pH-
mul ca director technic al Arsenalului, cel al 2-lea
ca ajutor al lui. Comandant al Arsenalului era in a-
cel timp general Adrian Miclescu. Mai pe urrnA, cAnd
Agripa Popescu a fost detasat in strAinAtate pe langg
col. Rudeanu, care se gAsea in Franta, delegat de
Minister pentru comenzi de armament, munitii, etc.,
necesare armatei, a fost detasat la Arsenal ca Direc-
tor technic inginerul Toma GfilcA, de la Atelierele
Serv. Porturilor, si care a rAmas la Arsenal pang pe
la finele rgsboiului.
In Iulie, dupd ce chestiunea mArirei Arsenalului
fusese mai amAnuntit studiatd, un nou raport (cu
data de 9 Iulie 1915) a fost inaintat Ministerului, in-
sotit de un devis detailat, prin care se propuneau
noui lucrAri de mArire a Arsenalului capabile de
a ridica, intre altele, productiunea de la circa 250
proiectile de otel si 500 focoase, cat era, la circa 1200
proiectile si 2500 focoase in 24 ore. Creditul de
1.500.000 lei, propus pentru aceste luceari, a fost a-
probat de Minister, investit cu aprobarea consiliului
de Ministri si lucrArile s'au si inceput, sub controlul
technic al Comisiunei.
18

www.dacoromanica.ro
 274

Au fost executate : sporiri de clàdiri, prin con-

structiuni noui §i transformgri de altele vechi, intre
altele : transformarea muzeului Arsenalului in un
mare atelier de proiectile ; transformarea unui mare
hangar in atelier de curatitorie de piese §i calire ;
märirea atelierului de turnatorie ; transformarea sà-
lei de ambalage in atelier de scule, a atelierului de
vapsitorie in armurgrie, etc., etc.
Instalgiile Arsenalului au fost mgrite : cele elec-
trice pentru forta motrice ; cele de fabricat proiec-
tile ; cele pentru focoase ; turnatoria de bronz, etc.
Masini-unelte §i scule noui au fost procurate, in
special strunguri pentru proiectile §i pentru focoase,
precum §i aparate §i. calibre, pentru control §i veri-
ficare; toate acestea, construite in industria privath,
in special de : uzinele Lemaitre, Ciriac, atelierele §i
garajele Leonida & Co., din Bucure§ti ; fabrica Fer-
nic din Galati §i altii, dupà modelul celor existente
in Arsenal.
La data desfiintärii Comisiunei in Noembrie 1915
o mare parte din sporirile §i transformgrile de era"-
diri erau aproape terminate ,iar instalatiunile erau in
curs de executiune.
Pirotechnia Armatei. i la Pirotechnie s'au
executat diverse sporiri, in special de instalatiuni §i
ma§ini-unelte, pentru a spori productiunea i a o
uniformiza in diferitele ei faze de fabricatiune. Ast-
f el, s'a construit in atelierele c. f. r. Buc.-Nord, pen-
tru Pirotehnie, un mic laminor pentru placile de
alarna. §i o pres6 pentru fácut sârma de plumb din
care se fabricau gloantele de infanterie. In industria
privatà au fost executate, dupd modelul celor exis-
tente in Pirotehnie, in special in atelierul tuburilor
de artilerie, un insemnat numär de masini-unelte,
printre cari notgm : 4 ma§ini de laminat rondele, 5
strunguri-revolver, 4 ma§ini de §lefuit tuburi, 7 ma-

www.dacoromanica.ro
 275

sini de ambutisat etc.; precum si 34 masini pentru

fabricarea gloantelor si tuburilor de infanterie, toate
dupa modelul celor pe cari le avea Pirotehnia.
Acestea au fost executate ,sub controlul tehnic al
comisiunei, in special de uzinele : Lemaitre, Vulcan,
Ciriac din Bucuresti, Brfitá§anu din Craiova si Fer-
nic din Galati. Cu aceasta se sporea mult productiu-
nea Pirotehniei ; in special productia de gloante de
infanterie se putea spori la 300.000 gloante in 24 ore.
Alte masuri au fost apoi studiate pentru a se pu-
tea spori si mai mult productiunea. S'a studiat si
infiintarea, in Pinotehnie, a unei turnatorii noui de
alama, cu masinariile necesare.
La epoca desfiintarii comisiunei, o bund parte din
masinile comandate erau terminate, predate Piro-
tehniei si instalate in atelierele ei ; restul erau in
lucru.
Si la Pirotehnie au fost angajati sau detasati,
dupd propunerea comisiunei, ingineri pentru tre-
buintele fabricatiunei sporite. Astfel a fost detasat
de la atelierele Buc.-Grivita, inginerul I. Drosescu,
care a fost atasat in special la atelierul pentru in-
carcarea focoaselor, operatiune deficila si delicata,
si care a ramas la Pirotechnie si mai pe urma, in tot
timpul rasboiului, in Moldova, si "Ana dupa rein-
toarcerea in Bucuresti, dui:4 sfarsitul rásboiului. Au
mai fost Inca detasati la Pirotehnie atunci 0 mai pe
urma: ing. Nic. Costinescu, ing. H. Teodoru, ing. I.
Protopopescu, dr. chim. Gh. Spacu si altii.
Pulberfiria Armatei. Aci s'a cautat a se obtine o
sporire a productiunei ,prin instalarea de masini si a-
parate noui, la fel cu cele pe cari le avea deja Pul-
beraria, asa in cat sa se pung in concordanta corn-
plecta productiunea diferitelor ateliere, pentru ca
scurgerea fabricatelor din o faza in alta sa se faca
in mod continuu, fara nici o intarziere in vreunul

www.dacoromanica.ro
 276

din ateliere. Se obtinea astf el o sporire a productiu-

nei de fulmicoton §i pulberi, de la circa 1000 kg. cat
era, la circa 1600 kg. in 24 ore.
Ma§inile necesare, pentru fabrica de fulmicoton :
una centrifugd de nitrificare §i una de amestecat
productiile de fulmicoton ; iar pentru fabrica de
pulberi : un aparat de alcoolizare a fulmicotonului,
una uscdtorie in vid cu trei dulapuri de uscare §i ac-
cesorii, o instalatiue de incälzit uscatoarele §i. una de
recuperat dizolvantul, precum §i una de facut vidul
la uscatorie, au fost construite in atelierele Buc.-
Nord. Cum Pulberaria nu poseda deck planuri de
ansamblu ale ma§inilor §i. instalatiunilor ei, con-
struite §i. instalate de fabrici din strainatate, §i cum
constructiunea unor asemenea ma§ini era cu totul
necunoscuta in lark a trebuit sa se demonteze ma-
§inile in chestiune ale Pulberariei, ceeace s'a fdcut,
succesiv, in zilele de sarbdtoare, §i sä se faca, dupa
acele ma§ini, prin ingineri §i desenatori trimi§i de
la atelierele c. f. r., desenele detaliate ale ma§inilor,
cu ajutorul carora s'au executat apoi ma§inile, in
atelierele c. f. r. La data desfiintarei Comisiunei, cea
mai mare parte din planuri erau gata §i. ma§inile
respective in lucru ; lucrärile s'au continuat apoi, in
timpul Directiunei Generale a Munitiilor.
In industria privatä, in special de fabricele Wolff,
Budich din Bucure§ti, s'au executat atunci diverse
aparate §i. pärti de instalatiuni pentru Pulberarie.
In incinta Pulberariei Dude§ti au fost apoi con-
struite toate cladirile privitoare la fabricile de trotyl,
acid picric, fenol §1 s'a rezervat loc pentru fabrica de
acid sulfuric, de care s'a vorbit mai sus, cele prevd-
zute prin contractul Planche.
Cu conducätorii PulberAriei Dude§ti, col. Albu §i
maior Vipianu, comisiunea a avut o stransa cola-
borare privitoare la toate aceste sporiri de fabrica-

www.dacoromanica.ro
 277

tiune la nouile fabrici de explozivi, precum §i la

incercarile granadelor de mang, in special granade
Savopol, despre cari s'a vorbit mai sus.
Nu putem vorbi de aceste lucruri, fard a ne rea-
minti de tragicul sfaqit al acestor distin§i §i devo-
tati ofiteri: col. Albu, maior Virianu i lt. Savopol,
intamplat cu ocazia unui incendiu produs la fabrica
de eter a Pulberariei. Anuntati de isbucnirea acelui
incendiu, ei s'au dus imediat impreung la fata locului
s'au apropiat foarte mult de punctul incendiului,
pentru a dirija operatiunile de strangere ; la un mo-
ment dat, un rezervor plin cu eter a exploadat, ei au
fost stropiti de valul de eter arimcat de explozie §i.
au fost carbonizatti in cateva minute. In acea zi
urma ca noi sä tinem, cum faceam deseori, edinta
pentru unele chestiuni in studii ; fusese convenit sa
mergem acolo, subsemnatul i maiorul Pascal ; au-
tomobilul comisiunei venise chiar la mine de dimi-
neata, cu capt. Draganescu, secretarul Comisiunei,
pentru a merge la maiorul Pascal i apoi, cu dansul,
la Pulberarie ; retinuti insa de alte chestiuni in Bu-
cure0i, nu ne-am mai putut duce. Numai in cursul
dupa amiezii, spre seara, am aflat de marea neno-
rocire intamplatd. A fost o mare, imensa pierdere
pentru armata i pentru Tara, moartea bor.
NOUA FABRICA DE MUNITII. (NOUA PIRO-
TEHNIE). La Paris, col. Rudeanu, eful misiu-
nei insarcinate de guvern sä cumpere material de
razboiu pentru armata noastra, a incheiat la acea e-
poca un contract (contractul Jonquères) pentru o fa-
brica complecta, menita atat a fabrica munitii de ar-
tilerie complecte (tuburi, obuze, accesorii), precum
§i a face incarcarea lor, cat i munitie complecta de
infanterie. Era cuprinsa in contract §i furnizarea mo-
torilor din uzina centrala de forta motrice a acelei
fabrici, cat i motorii necesari pentru actionarea ma-

www.dacoromanica.ro
 278

§inilor din diferitele ateliere ale fabricei. Pentru

aceasta fabrick comisiunea a studiat planul de an-
samblu §i anteproectele cladirilor, precum §i. devizul
§i caietul de sarcini privitor la modul cum trebuiau
executate cladirile, a§a ca sä se poata tinea cuvenita
licitatie pentru executarea lucrarilor.
0 dificultate s'a prezentat la alegerea terenului
pe care sa se construiasca fabrica. Se ofereau spre
vanzare diferite terenuri, in destul de buna situa-
tiune, pe malurile Dambovitei, insd cari nu conve-
neau complect. Comunicand lui Vint là Bratianu,
cu care ma vedeam adeseori la Minister, dificulta-
tea in care ne &seam, el a mers cu noi, impreund cu
g-1 Iliescu, Secretarul General al Ministerului, §i,
cum intreg ora§ul §i toate imprejurimile lui ii erau
perfect cunoscute din timpul cand fusese primar al
Capita lei, ne-a indicat un vast teren, pe malul drept
al Dambovitei, in cartierul Grozave§ti, in o situa-
tiune excelentk invecinat cu terenul Pirotehniei,
situata pe deal, §i. cu care deci se putea lega prin
linii ferate de serviciu, foarte comode. Acel teren a-
partinea Primariei, care 1-a §i cedat pentru acest scop
Ministerului de Rázboiu, a§a ca chestiunea amplasa-
mentului fabricei noui de munitii a fost admirabil
rezolvatk gratie lui Vintila Bratianu.
Constructiunea cladirilor fabricei s'a pus in lici-
tatie, prin ingrijirea Comisiunei, la 25 August
1915. Se prevazuse, pentru acest scop, suma de
2.600.000 lei. Toate clddirile, diferitele ateliere §i
uzina centrala de forta motrice a fabricei, vaste pa-
vilioane separate, erau prevazute in intregime de
beton armat, inclusiv acoperi§ul, pentru a fi asi-
gurate in contra incendiilor §i. a atacurilor aeriene.
Lucrarea a fost adjudecatk in trei loturi aproape
egale, antreprenorilor: Ing. Tiberiu Eremia cu Ing.
Roiu, Ing. Motzoi §i. Ing. C. Vasilescu. Executia s'a

www.dacoromanica.ro
 279

§i inceput imediat. La punerea pietrei fundamentale

a asistat 0 Vintilá Bratianu, precum 0 Ministrul
Lucedrilor publice, Dr. C. Angelescu, care urmärea
§i el cu un mare interes activitatea noastrà.
Pentru supravegherea de aproape a lucearilor de
constructie a clädirilor i pentru intocmirea planu-
rilor de detaliu necesare, a fost ins5rcinat ing. St.
Mirea, aprobarea planurilor intocmite de dânsul
fkandu-se de pre§edintele comisiunei; iar contro-
lul lucrdrilor, in general, s'a fkut 0. prin membri
delegati ai comisiunei.
La sosirea in Bucure0i a speciali0i1or francezi §i
ca urmare §i a altor contracte incheiate de Col. Ru-
deanu la Paris, s'a mgrit num5rul atelierelor fabri-
cei, dublându-se aproape suprafata totalä de cons-
truit, care a ajuns, pentru toate clddirile, la circa
46.000 m. p., §i acordându-se in consecintà un nou
credit de 2.700.000 lei. Erau in total: o uzind cen-
tralà de fortà motrice §i 16 pavilioane separate pen-
tru ateliere 0 anexe. Acestei fabrici i s'a zis Noua
Pirotehnie sau Noua fabricfi de munitii §i arma-
ment.
La epoca desfiintarii comisiunei, aproape toate
clddirile fabricei erau terminate ca zidärii §i aco-
peri§ §i incepuse executarea lucrgrilor in interior
§i montarea u0lor 0 tocurilor ferestrelor, cari erau
toate metalice.
LucrArile au fost apoi continuate sub Directiunea
G-15 a Munitiilor.
FABRICA DE CARBID SI ELECTROZI. Era
mare lipsA de carbid, mult intrebuintat. Comisiunea
§i-a insu0t o propunere a Institutului Geologic, pri-
vitoare la instalarea unei fabrici de carbid 0 a pro-
pus in acela0 timp 0 infiintarea unei fabrici de e-
lectrozi de cärbune, de cari se simtea deasemenea
mare lipsà. Cu studiul acestor chestiuni s'a insarci-

www.dacoromanica.ro
 280

nat Pirotehnia armatei, care conta sa-1 faca cu aju-

torul dat de ing. D. Leonida 0 dr. chim. Dan Ra-
dulescu. Realizarea propunerilor f acute a ramas, la
incetarea activitatii comisiunei, sa se faca de Direc-
tiunea Genera la a Munitiilor.
ATELIERE DE OPTICA. Pentru a se asigura
repararea numeroaselor aparate optice §i de precizie
ale armatei, ca: binocluri, goniometre, telemetre etc.,
atat de indispensabile mai cu deosebire in campanie,
s'a studiat §i propus o organizatiune in care atelie-
rele de fizicd ale Scoalei Nationale de Poduri §i So-
sele, precum §i acele ale Institutelor Electrotechnice
din Bucure0i 0 Ia0, cu personalul lor specialist
mobilizat pe loc 0 repartizandu-li-se §i personalul de
specialitate care se afla pe la alte institutiuni, sa
OA in sarcina lor intretinerea in buna stare a ace-
lor aparate optice §i de precizie. S'a luat in ace1a0
timp masuri pentru inzestrarea lor, in caz de mobili-
zare, cu aparatele §i ma0nile necesare, prin centrali-
zarea de la atelierele neutilizate.
SCOLI DE STRUNGARI. Se simtea in cel mai
inalt grad lipsa de meseria0 calificati romani, in
special de strungari in fer. In afara de atelierele c. f.
r., cari §i ele se gasisera, cu vre-o doua decenii mai
inainte, numai cu meseria0 straini, dar care, gratie
§colilor de ucenici ce se infiintasera din timp 0 gra-
tie angajarei in mod staruitor, pe cat era posibil, de
lucratori romani, aveau acum aproape intreg perso-
nalul lor de lucratori, §efi de echipä 0 mae§tri corn-
pus numai din romani, toate atelierele industriale
din tara aveau aproape numai lucratori calificati
straini 0 tot a§a erau 0 mai§trii lor, §efii de echipe
etc. La isbucnirea razboiului mondial 0 treptat in
cursul lui, lucratorii straini au parasit aproape toti
tara, a§a ca lipsa lor s'a resimtit irnediat. Comisiu-
nea s'a ocupat, chiar dela inceputul activitatii ei, pe

www.dacoromanica.ro
 281

de o parte de inregistrarea tuturor meseriasilor din

tax* in special a strungarilor in fier (cari in prima-
vara anului 1915 erau mai putini de 400) si de in-
trebuintarea lor in industriile unde se lucra pentru
armata; iar pe de alta a propus infiintarea de scoli
de strungari pe langa toate scolile de meserii si pe
langg stabilimentele armatei. Delegati ai Comisiu-
nei au studiat chestiunea infiintarii acestor cursuri
la scoli si a instalatiunilor necesare in acest scop. La
Arsenal si la Pirotehnie mai cu deosebire s'au ob-
tinut rezultate bune cu aceste scoli de strungari.
DIVERSE STUDII. Multe alte chestiuni inte-
resand armata au fost studiate de Comisiune. Citam
aci cateva mai caracteristice:
1. Examinarea in detaliu a liniei de centura a ce-
OW Bucurestilor, care aprtinea forturilor si care era
atat de deteriorata in cat nu mai functiona. Propu-
neri precise au fost facute de Comisiune, cu privire
la mijloacele de a se aduce aceasta linie ferata in
buna stare si a-i asigura o bun'a intrebuintare.
2. Studiul privitor la crearea unei industrii a cu-
prului in tara, utilizandu-se minereurile de la Al-
tan-Tepe (Dobrogea).
3. Studiul privitor la aplicarea tractiunei automo-
bile la materialul de asediu, in scop de a se asigura
o deplasare rapida si usoara a acestui material, asa
ca sa poata indeplini rolul unei artilerii grele de
camp.
4. Expertizarea, prin delegati ai comisiunei, a fa-
bricei de lemnarie Rahova", a carei vAnzare fusese
propusa Ministerului de Ràzboiu.
5. Examinarea propunerei de a se organiza o fa-
brica de munitii in fabrica ing. J. Katz de lang6 gara
Filaret (Bucuresti).
6. Expertizarea, prin delegati ai comisiunei, a fa-
bricei de incaltaminte Girlardini", a carei vanzare
fusese propusa Ministerului de Rasboiu.

www.dacoromanica.ro
 282

7. Studii i experiente privitoare la amenajarea

chesoanelor de artilerie, pentru a putea purta, al-
ternativ, obuze cu profil roman sau obuze cu profil
francez.
Etc., etc., etc.
DESFIINTAREA COMISIUNEI TECHNICE IN-
DUSTRIALE. INFIINTAREA DIRECTIUNEI GE-
NERALE A MUNITIILOR. Dupa o functionare
de mai bine de nouà luni, Comisiunea technica in-
dustriala a fost, dupa chiar propunerea pre§edinte-
lui ei, desfiintata §i inlocuita cu un organ nou, Di-
rectiunea Genera lfi a Munitiilor, careia i s'au dat
acelea0 atributiuni, insd §i puterea de executiune,
pe care Comisiunea nu o avusese, ea hind numai
o comisiune consultativd. Cu modul acesta se asi-
gurd o realizare mai rapida a masurilor i lucra-
rilor ce se gaseau necesare. Desfiintarea Comisiu-
nei §i inlocuirea ei cu Directiunea Genera là a Mu-
nitiilor s'a facut pe ziva de 10 Noembrie 1915 ;
Director General al Munitiilor a fost numit inginerul
inspector general Anghel Saligny, cunoscutul mare
inginer, fost director g-ral al C. F. R., fost director
g-ral al Porturilor i Cdilor de Comunicatie pe apa.
Timp de cateva luni Inca, subsemnatul am co-
laborat, pastrandu-mi necontenit postul meu dela
Caile Ferate, cu Directiunea G-la a Munitiilor,
pentru a pune la curent pe directorul ei g-ral cu
tot ce se facuse pang atunci ; pentru a-i transmite
lucrarile §i actele referitoare la activitatea de pang
atunci, in special actele cu caracter confidential ;
colaborand chiar intr'o oarecare masura la unele
chestiuni ce se gaseau in curs de studiu ori de rea-
lizare. Din Comisiunea technicd industriald au
fost retinuti atunci la serviciul Directiunei G-rale
a Munitiilor, inginerii Const. Bu§ilfi, Mih. Cioc §i
cap. Dr5g5nescu, iar altii au fost apoi angajati

www.dacoromanica.ro
 283

precum inginerul Tancred Constantinescu si altii.

Mai tarziu, dupà cererea Ministerului de Rasboiu,
un memoriu a fost intocmit de Comisiunea tech-
nica industriala, privitor la activitatea ei in
timpul cat ea a functionat, dela 6 Aprilie pang
la 10 Noembrie 1915, memoriu dupa care posed
o copie si din care am luat multe din cifrele si
aratarile cuprinse in prezenta lucrare. Acest me-
moriu al Comisiunei a fost inaintat Ministerului
cu un referat purtand data de 7 April 1916 sem-
nat de naine in calitate de fost presedinte al Co-
misiunei. Reproduc aci pasajul cu care incheiam
acel referat al meu : .
Avem constiinta si multumire sufleteasca de a
o putea spune, ca, in tot timpul existentei ei, Co-
misiunea technica industriala a lucrat f 'Ara pre-
get, cu tot devotamentul si cu toate puterile ei,
pentru a se ajunge la o satisfacere cat mai deplina
a nevoilor armatei, punandu-se in serviciul ace-
steia, in mdsura cat mai intinsa, toate fortele indu-
striale ale Tarii ; ca rezultatele obtinute pot fi
considerate ca foarte satisfacatoare, cu deosebire
Inca daca ne gandim la dificultatile cu care e de
luptat intr'o tara ca a noastra, lipsita de o indu-
strie puternica; ca activitatea comisiunei a fost
de mare folos Tarii si va fi fecundä si ca conse-
cinte in viitor; ea, intr'un cuvant, comisiunea
technica industriala si-a facut datoria catre Tara,
intreaga ei datorie".
Azi, dupd mai bine de 20 de ani, reamintindu-ne
tot ce s'a facut atunci si in ce conditiuni s'a lu-
crat, gandim acelasi lucru, ca., in adevar, Comi-
siunea technica industriala si-a facut intreaga ei
datorie catre Tara si ca efortul fdcut atunci, pri-
mul de acest fel in tara noastra, a fost de mare
folos si fecund ca consecinta in viitor.

www.dacoromanica.ro
 284

i Comisiunea technica industriala 0 toti acei

cari au colaborat cu dansa, §i-au facut intreaga
datorie. i tot aqa 0-au facut intreaga datorie 0
conducatorii de atunci ai Tarii, in prima linie
Ionel §i Vint la Bratianu, cari nu au neglijat a
pune in serviciul apararii Tarii tot ce putea servi
in acest scop ; au avut incredere in fortele vii ale
natiunei, au aratat aceasta incredere facand apel
la dansele, cand ocaziunea s'a prezentat 0 aju-
tand cu tot sprijinul lor pentru ca ele sa se poata
manifesta 0 &à lucreze.
Desigur, cu cele produse atunci prin propriile
noastre forte, ca material de armament 0 munitii,
nu s'ar fi putut sustine räsboiul ; aceasta nu era
posibil intr'o tara cum era a noastra, care nu pro-
ducea cleat produse agricole, lemn, petrol 0 sare,
lipsità de industrie, complect lipsità de acele ma-
terii prime indispensabile ca : fier, otel, fonta, etc.
Totu0 ceeace s'a produs atunci, 0 care, cum se
va vedea mai la vale, s'a putut amplifica simtitor
mai tarziu, sub Directiunea G-rala a Munitiilor,
continuatoarea drumului trasat §i lucrarile ince-
pute de Comisiunea technica industrialä, a con-
stituit un aport pretios 0 important in sustinerea
rasboiului nostru.
Iar pe langa acestea, un mare invätamant fa"-
mane dela cele infaptuite atunci: a§a slaba, nepre-
gatita, cu lipsuri de tot felul, Romania Mica de
ieri, sub conducerea §i impulsul marilor ei condu-
catori de atunci, in frunte cu Ionel 0 Vintild Bra-
tianu, a putut face acel efort §i obtinea acele re-
zultate. E acesta un mare invatamant pentru Ro-
mania de azi, Romania Intregita, care dispune de
importante industrii 0 de tot felul de materii prime
caH lipseau Romaniei Mici, de mijloace mult mai
considerabile, de energii sporite 0 caH nu a§teapta

www.dacoromanica.ro
 285

cleat sa fie utilizate pentru a asigura Tarii, prin

propriile ei forte cele necesare apararii ei.
DUPA DESFIINTAREA COMISIUNEI TECH-
NICE INDUSTRIALE. Activitatea inceputd in
timpul Comisiunei technice industriale a fost
continuata de Directiunea Genera la a Munitiilor
§i treptat, in limitele posibilitatilor insa in mod
continuu, considerabil sporita. Stabilimentele mili-
litare ale armatei urmând programele stabilite, in
unele puncte chiar amplificate, §i-au sporit mult
productiunea. Singure ,nouile fabrici proiectate §i
incepute, fabricile de trotyl, de acid picric §i de
fenol dela Pulberaria Dudeti, precum §i noua
fabrica de munitii (Noua Pirotechnie), de§i au fost
terminate ca cladiri, nu au mai putut primi insta-
latiunile §i ma§inäriile contractate, comandate in
strainatate, a§a ea' au ramas neutilizate.
Industria privata a continuat lucrarile incepute
,i a mai primit §i alte comenzi, unele inainte de
intrarea noasträ in razboiu, altele in timpul ras-
boiului, afete pentru tunuri §i obuziere de dif e-
rite calibre, pentru utilizarea gurilor de foc ale ce-
tatii Bucure§tilor, §i. ale liniei fortificate Foc§ani-
Namoloasa-Galati ; s'au mai comandat numeroase
chesoane de artilerie §i. alte constructiuni de acest
fel ; s'au comandat Inca ma§ini-unelte §i aparate
diverse pentru stabilimentele militare etc. Fabri-
cele Lemaitre, Vulcan, Wolff, Ciriac, Budich, ate-
lierele Leonida & Co. etc. din Bucureti ; Brfitä-
§anu din Craiova ; Fernic din Galati ; atelierele
industriilor petrolifere: Credit Petrolifer, Orion,
Romfino-Americana, Steaua Romfing §i altele, au
executat importante comenzi deasemenea lucrari,
unele de un fel, altele de altul.
In ce prive§te fabricatiunea obuzelor de otel, un
timp oarecare de ateva luni, nu s'au putut, exe-

www.dacoromanica.ro
 286

cuta asemenea obuze, care necesità mijloace puter-

nice de forjare, cleat de atelierele c. f. r., Arse-
nalul Armatei, Arsenalul Marinei din Galati §i ate-
lierul Portului Constanta. Atelierele din industria
privatä cari incepusera a se pregati Inca din tim-
pul Comisiunei technice industriale pentru aceastä
fabricatiune, au continuat lucrarile lor de pregatire
i in ajunul intrarei noastre in rasboiu ele I0
aveau pregatirea terminata 0 erau gata a executa
importante comenzi : Lemaitre i0 facuse o impor-
tanta instalatiune de prese pentru forjat obuze-
mina §i otel i obtinuse dela Directiunea G-rala a
Munitiilor o cornanda de 200.000 bucati obuze de
75 mm. i 50.000 obuze de 150 mm. ; Romfino-Ame-
ricana i0 terminase o instalatiune de prese de
forjat 0 era gata sä primeasca o comanda similara.
Fabricatiunea obuzelor de fonta a continuat in
mod normal atat la coala de Meserii din Bucu-
re0i, cat 0 in industria privata, in special in tur-
natoriile : Hornstein din Bucure§ti, care a avut de
executat o cornanda de 110.000 bucati obuze de
fonta de 63 rn/rn. ; in atelierele Brfitfisanu, Waid-
mann 0 altele din Craiova, cari au avut comenzi
importante de obuze de fonta de 57 rn/rn. §i de
63 rn/rn.
Multe alte lucrari diverse au fost Inca executate
in industria privata; ap atelierele soc. Leonida &
Co." si Soc. Rom. de Automobile" au executat pe
Fan& alte lucrari mai sus amintite, 10.000 benzi
de mitraliera, 50.000 focoase pentru tunurile anti-
aeriene etc.
Dupg April 1916, colaborarea mea cu Directiunea
G-rala a Munitiilor s'a rnarginit numai la grija ce
am depus pentruca atelierele c. f. r. sd continue in
mod cat mai intensiv posibil executarea comenzilor
pentru armata cari erau inca in curs de executiune:

www.dacoromanica.ro
 287

obuze-minä de otel in atelierele Buc.-Nord, Buc.-

Grivita, Iasi, Pa§cani §i Galati, cari lucrau in acest
scop si cu echipe de noapte la forje ; de paturi de
armg in Atelierele Buc.-Grivita, etc. Comenzi noui
de munitii peste cele deja primite ele nu au mai
putut primi, fiind foarte ocupate cu lucrdrile lor
proprii, mai ales cd alte lucrgri pentru armatg li
s'au cerut, importante, urgente si acelea: lucrgri
pentru instalatiunile sanitare ale armatei. Iar mie
personal, cu toate cd imi continuam serviciul meu
de subdirector al serv. de ateliere si tranctiune
c. f. r., Vintilg Brätianu, mi-a dat la intrarea noa-
stra in rgsboiu, el era atunci Ministru de Rgsboiu,
o insgrcinare speciald : de a mg ocupa de orga-
nizarea de ateliere §i garage pentru automobilele
armatei, lucrare despre care voiu vorbi mai la vale.
0 INSTALATIUNE DE TELEGRAFIE FARA
FIR. Se comandase de guvern in strgingtate o
instalatiune de telegrafie fgrg fir. Ea intarzia insä
a sosi. Vintild Brgtianu s'a adresat atunci ingine-
rului Nic. Vasilescu-Karpen, prof esor de Electro-
technicg la Scoala Nationala de Poduri si Sosele,
colegul nostru la acea scoald unde si. eu eram
profesor pentru cursul de Cgi Ferate", cerandu-i
sä studieze si sä execute o asemenea instalatiune.
Ing. Vasilescu Karpen a studiat in toate detaliile
instalatiunile cu concursul inginerului Gh. Em. Fi-
lipescu, profesor de Rezistenta materialelor" la
scoala pentru studiul si constructiunea piloanelor
si a fundatiilor si astf el aceastg instalatiune de
telegrafie fall fir a fost executata prin propriile
mijloace ale tarn. Pentru aceasta instalatiune, noi
am executat in atelierele c. f. r. un numar de piese
greu de executat in industria privatg.
Aceastd instalatiune a functionat in conditiuni
excelente si-a servit singurd pang la sosirea celei co-

www.dacoromanica.ro
 288

mandate in sträindtate i chiar i dupd aceea. La

evacuarea Capita lei si retragerea in Moldova, sin-
gurd instalatiunea din strAinalate a putut fi eva-
cuath complect ; din cea executatá in lard au rknas
piloanele.
IN TIMPUL RASBOIULUI. In August 1916 a
avut loc intrarea Tarii noastre in rAzboiu. Rdzboiul
nostru a inceput sub frumoase auspicii in primele
momente. Apoi au venit timpuri grele pentru Tara
noastrá
Armata noasträ, izolatá, inferioarà in nurnilr,
farà un armament puternic, lupta in conditiuni din
ce in ce mai grele cu un inamic numeros, inzestrat
cu un armament formidabil, cu munitiuni in pro-
fuziune. Imi reamintesc de unele momente, prin
Octombrie, când ofiterii insarcinati cu receptiunea
obuzelor fabricate, veneau la atelierele c. f. r. sä
ceard sà li se predea tot ce se mai fabricase, recep-
tionau rapid obuzele si le luau, si tot asa f Aceau,
desigur, la toate fabricele care fabricau munitiuni.
Era mare necesitate de munitii pe front ; se dgdeau
lupte crancene in regiunea Predeal. Generalul Pa-
raschivescu, care era in acel timp director general
al Munitiilor, imi spunea cà e pe front o consu-
matiune extraordinarà de munitii.
Evenimentele s'au precipitat apoi cu repeziciune.
In Noemvrie 1916, s'a decis evacuarea Capitalei
si a pärtii de Sud a Orli; armata s'a retras in Mol-
dova. Regele i guvernul s'au instalat la Iasi. Di-
rectiunea G-rala" a C. F. s'a mutat la Iasi impreund
cu toate serviciile ei.
Dupfi evacuare. Odatà cu evacuarea Capitalei,
au fost evacuati toti lucfatorii i personalul atelie-
relor din Bucuresti, ingineri, maistri etc., precum
cei din atelierele T.-Severin i Constanta si din
micile ateliere ale depozitelor de locomotive din

www.dacoromanica.ro
 ! f "!."
'f

4.'t

5-
Bombe de aeroplane construite In Atelierele C. F. R. Automobil, blindat in Atelierele C. F. R. in 1915
in 1915

www.dacoromanica.ro
 289

partea evacuata a tarii. Ei au fost repartizati ate-

lierelor Ia0 i Pa§cani, cativo. atelierelor Galati ;
iar o mica parte din ei la unele ateliere mici de re-
vizie 0 de reparatiuni de vagoane organizate atunci
in ckeva puncte : Burdujeni, Roman, Bacau, Bar-
lad, etc.
Din vastul teren al atelierelor c. f. r. din Ia0
(ateliere situate in cartierul Nicolina) s'a pus la
dispozitiunea Directiunei G-rale a Munitiilor, o
portiune de teren, unde aceastd directiune a insta-
lat i o parte din Arsenalul Armatei, evacuat acolo
dela Bucuresti, §i anume in special acea parte a Ar-
senalului in care se facea fabricarea §i strungirea
munitiilor §i constructiunea de afete de tunuri.
Forta motrice i iluminatul electric era dat acelei
parti de uzina centrala a Atelierelor c. f. r. Restul
Arsenalului Armatei, pentru arme albe etc. a
fost evacuat in localul Scoalei Superioare de Me-
serii din Ia0. Pirotechnia Armatei a fost evacuata
in fabrica de textile halo-Roma/là din Ia0. (Copou).
Pulberaria armatei a fost evacuata la Boto§ani.
Din industria privata s'a putut evacua ca mai
important : lucratorii §i o build parte din ma0nile-
unelte i sculele fabricei E. Wolff din Bucure§ti,
cu inginerul lor Pfirvulescu, care s'au instalat mai
intai in Galati, unde au lucrat catva timp pentru
terminarea unor comenzi de afete, chesoane, etc.,
apoi la Iai, unde s'au instalat definitiv §i unde au
stat pana la finele rasboiului, executand pentru
armata importante comenzi de afete de tunuri, de
chesoane 0 de constructiuni diverse. Fabrica Le-
maitre din Bucureqti nu a putut evacua deck lu-
crgtori i ceva utilaj ; in special, marile prese de
forjat obuze de otel ale acestei fabrici, nu au putut
fi evacuate: trenul in care aceste prese erau incar-
cate a cazut in mana inamicului. Fabrica Hornstein
19

www.dacoromanica.ro
 290

din Bucuresti a fost evacuata la Botosani si insta-

lath' acolo in fabrica Blaha, unde a continuat a lu-
cra pentru armatk obuze de fonta in special. Fa-
brica Budich din Bucuresti, care lucrase mult pen-
tru Pirotechnie, a fost evacuata la Botosani, unde
a continuat a lucra. Instalatiunile fabricilor Vulcan
din Bucuresti, BrAt5sanu, Waidmann etc. din Craio-
va si ale atelierelor industriilor petrolifere nu au
putut fi evacuate.
Cu aceste mijloace, destul de reduse, s'a conti-
nuat a se lucra, dupa evacuare, in Moldova. Lucra-
rile s'au putut reorganiza de Directiunea G-rala a
Munitiilor si au fost continuate, cu activitate chiar
crescanda, mai ales dupg ce Directiunea G-rala a
Munitiilor si-a putut procura din Rusia, gratie si
concursului avut din partea aliatilor nostri francezi
si englezi, multe din materialele (otel, fonta, car-
buni, etc.) de care avea nevoie pentru lucrarile ce
se executau.
Cat priveste atelierele C.F.R., dupa evacuarea lor
in Moldova, trebue sd mentioneze cá la inceputul
lunei Martie 1917 producandu-se o importanta
schimbare in conducera Directiunei G-rale a C.F.R.,
prin aceea cd a fost numit Director General Ing.
Insp. Gral Al. Perieteanu si cd unii din directorii
de servicii de pana atunci au fost inlocuiti cu altii,
subsemnatul am fost numit director al Serviciului
de ateliere c. f. r. Consecinta a fost cà din acel
moment nu am putut, nici eu si de altfel nici atelie-
rele, sa ne mai ocupam ca mai inainte de lucrarile
pentru armata, in special de cele privitoare la fa-
bricare de munitii, acaparati complect de lucrarile
speciale ale serviciului, reparatiunea locomotivelor
si a vagoanelor, in prima linie, lucrari care nece-
sitau un considerabil si sustinut efort, pe de o parte
din cauza exigentelor mari de vagoane si de locomo-

www.dacoromanica.ro
 291

tive pentru transporturile de tot felul atat ale ar-

matei noastre cat 0. a celei ruse ; pe de alta pentru
ca rasboiul in special bombardamentele di-
strugeau sau avariau necontenit numeroase va-
goane §i locomotive; in fine din cauza cá lucrarile de
reparatiuni ele inse0 se f dceau in conditiuni tot
mai grele din lipsa de materiale, ceiace ne obliga
de multe ori sa recurgem, pentru a avea unele
materiale, la enormele gramezi de materiale scoase
dela vagoanele i locomotivele distruse de bombar-
damente, luand din acele gramezi tot ce era uti
lizabil.
Deaceia activitatea atelierelor c.f.r. in Moldova,
ateliere reduse la doua principale : Iai i Pa--
cani, la care totu0 se cuvine a adauga i atelierele
mai putin importante din Galati, care, de0 in bund
parte distruse dela inceput, dupa evacuare, prin
bombardamente indreptate mai ales in contra lor,
de bateriile inamice instalate pe inaltimile de peste
Dunare, in Dobrogea, au continuat totui a lucra,
gratie devotamentului §efului lor ing. V. Misicu si
a lucratorilor i personalului, lucrarile executandu-se
in acele cládiri cu acoperiwrile partial distruse, fárä
forta motrice, caci maOnile motrice fusesera di-
struse de bombardament ; iar lucrätorii adapostin-
du-se, de cate ori reincepea ate un mic bombar-
dament asupra orawlui, in bordeile-cazemate pe
care 0. le construisera in acest scop, activitatea
atelierelor c.f.r., in acel timp s'a redus aproape
numai la lucrari privitoare la vagoane §i locomotive.
Vom mentiona totu# o lucrare importanta pentru
a rmata executata in atelierele PaFani, anume
acea a platformelor rotative speciale, pentru tunuri
anti-aeriene, construite in primavara anului 1917
dupà indicatiunile date de Maior Humbert din misi-
unea franceza. La un moment dat, opt vagoane cu

www.dacoromanica.ro
 292

platforme de acestea si cu tunurile antie-aeriene in-

stalate pe dansele, au iesit din atelierele Pascani,
pentru a merge pe front. Deasemenea, atelierele
Pascani au construit aparate de ochire pentru tunu-
rile anti-aeriene, tot dupa indicatiunile maiorului
Humbert.
Atelierele Directiunei G-rale a Munitiilor din in-
cinta atelierelor c.f.r., Iasi, in cari au lucrat atunci
numerosi ingineri, mobilizatii, unii din ei ingineri
dela arsenal cari fusesera angajati in timpul Co-
misiunei technice industriale, altii chemati in urma:
M. Manoilescu, A. Rainu, Deleanu, Topliceanu §i
altii, au desfasurat atunci o intensa activitate : f a-
bricare de afete de tunuri, fabricare de obuze,
strungire pe scara mare de obuze straine cari tre-
buiau recalibrate, neavand exact calibrul obuzelor
noastre (unele din ele, obuze capturate dela Brasov
si evacuate la Iasi ; altele obuze franceze) etc.
Productiunea totald de munitii de artilerie la
care s'a putut ajunge atunci, in industria privata si.
in atelierele Directiunei G-rale a Munitiilor, a mers
tot crescand si a atins mai tarziu cifre importante :
la un moment dat ea era de circa 2000 obuze in 24
ore. Era atunci Ministru al materialului de raz-
boiu Vintild Bratianu, director supr. al munitiilor:
ing. Tancred Constantinescu; director al mate-
rialelor: ing. C. Bu§ilfi; directorul fabricatiunei in
tara: col. C. Demetrescu, sub-director cap. ing.
M. Cioc. Aportul, ca munitii in special al fabrica-
tiunei in tara, a fost foarte folositor pe frontul de
lupta al armatei noastre.
Efortul de a se veni in ajutorul armatei prin
propriile forte ale Tarii, inceput inainte de intrarea
noastra in razboiu in timpul Comisiunei technice
industriale, a fost deci, dupa cum se vede, continuat
si amplificat in timpul rasboiului de Directiunea

www.dacoromanica.ro
 293

generald a munitiilor §i-a adus reale servicii Tgrii.

INSTALATIUNI SANITARE PENTRU AR-
MATA. Atelierele Cgilor Ferate au mai executat
la acea epoch, mai cu deosebire in epoca care a
precedat intrarea noasträ in rgsboiu, importante
lucrgri pentru Serviciul Sanitar al Armatei,unele
din ele, transformgri de vagoane 0 amenajarea lor
pentru scopuri sanitare ; altele, instalatiuni speciale
sanitare in vagoane ; in fine, lucrgri §i instalatiuni
diverse, ca trgsuri sanitare, etc., toate, lucrgri de
naturg exceptionala, diferitg, de aceea a lucrarilor
obipuite ale atelierelor, care constau numai din re-
paratiuni, tinerea in bung stare a vagoanelor §i
locomotivelor. Toate aceste lucrgri, care de altfel nu
intrau de kc in cadrul lucrdrilor Comisiunei tech-
nice industriale, ci au fost executate dupd indicatiu-
nile Serviciului Sanitar al Armatei, in special ale
Ministrului de atunci al Lucrgrilor Publice, prof.
dr. C. Angelescu, care se ocupa deaproape de dan-
sele, s'au efectuat tot sub directiunea mea, care
eram la acea epocg subdirectorul Serv. de Ateliere
0. tractiune c.f.r., in special in atelierele Buc.-Gri-
vita ; unele, mai tarziu, in atelierele Ia§i 0 Pa--
cani. Cum ele au fost f Acute tot pentru armatg,
cred cg nu e deplasat a vorbi aci in mod sumar 0
de dânsele.
In rezumat, s'au executat inaintea intrgrii in
rgsboiu, in 1916, in special urmgtoarele lucrgri, in
atelierele Buc.-Grivita:
transformarea a 300 vagoane-clase O. amenajarea
kr pentru a servi la compunerea trenurilor sanitare
semi-permanente, cu inzestrgrile kr complecte ;
transformarea 0. amenajarea a 270 vagoane ca
vagoane sanitare pentru trenurile sanitare improvi-
zate, cu inzestrgrile lor ;
instalatiunile interioare speciale in 188 vagoane,
pentru trenuri sanitare ;

www.dacoromanica.ro
 24

amenajarea a 12 vagoane-lial §i a 12 etuve de

deparazitare, pentru spitalele de evacuare ;
amenajarea a 12 vagoane-bgi pentru trenurile
sanitare improvizate ;
constructiunea a 116 trfisuri regimentare pentru
transportat raniti, cu instalatiunile lor interioare ;
constructiunea §i amenajarea a 25 trgsuri de
farmacie ;
constructiunea §i amenajarea a 10 träsuri de ra-
diografie ;
constructiunea de cantine pentru 116 trasuri de
ambulanta;
constructiunea a 2000 Ifizi speciale pentru medi-
camente;
modificarea a 732 trfisuri de ambulantfi;
amenajarea de vagoane speciale pentru trebuin-
tele Statului Major, pentru telegrafie f gra fir, etc.
Numeroase lucrari de forja §i lacatu§erie (osii,
resoarte, piese diverse) pentru instalatiuni sanitare
cari se executau pentru armata in diferite ateliere
din industria privata.
In timpul räsboiului, cu deosebire dupà evacuare
in Moldova, s'au executat numeroase lucrari de fe-
lul celor de mai sus, in special trenuri cu vagoane-
bäi i cu vagoane-etuve de deparazitare, trenuri-
spitale etc., precum O. vagoane speciale amenajate
pentru trebuintele Marelui Cartier General, ale
comandamentelor, etc., atat in atelierele Ia§i cat
i in atelierele Pa§cani.
Unul din trenurile spitale, foarte complect §i bine
instalat, constituit din vagoane lungi, transformate
§i amenajate in atelierul Ia§i, a fost vizitat in Mai
1918 de M. S. Regina Maria, insotita de Mini-
strul Lucrarilor Publice prof. dr. C. Angelescu.
Am avut marea onoare, in calitatea pe care o aveam
atunci ca director al Serv. de ateliere C.F.R., a da

www.dacoromanica.ro
 295

Majestatii Sale, explicatiuni asupra acelui tren 0 a

instalatiunilor lui.
Diverse lucrdri de acela0 fel au fost executate
§i pentru armata rusa, atat in atelierele Iasi cat 0
in cele din Pawani.
ATELIERE SI GARAJE PENTRU AUTOMO-
BILELE ARMATEI. Existau inaintea razboiului,
in special in Bucure0i, multe ateliere 0 garaje pen-
tru automobile, care efectuau insd numai reparatiuni
la automobile, aproape toate cu caracter de indus-
trie privata. Deja insd din cursul anului 1915, a-
ceste ateliere §i garaje incepuserd a se dezorganiza
in parte din cauza ca multi din lucratorii lor specia-
lizati, in cea mai mare parte straini veniti din tarile
vecine, cari acum se gaseau in razboiu, pardsiserd
tam, chemati in tam lor; iar pe de altà parte din
cauza cd se rechizitionase de Minist. de Rdzboiu
foarte multe automobile §i auto-camioane de ale
particularilor, precum de altfel 0 ma0ni-unelte din
acele ateliere 0 garaje. Aceastä desorganizare cres-
cuse necontenit, pentru a ajunge aproape complecta
la intrarea noasträ in razboiu. La acel moment Mi-
nist. de Razboiu avea in serviciul sau un numar
considerabil de automobile §i auto-camioane, la care
se aclaugau Inca §i automobilele, numeroase §i ele,
ale corpului automobili0ilor voluntari (C. A. V.)
creeat odata cu intrarea in rázboiu; iar mijloacele de
intretinerea lor in bund stare erau cu totul insufi-
ciente. Astfel in Bucure0i, Ministerul de Razboiu nu
poseda de cat un singur atelier cu garaj, organizat
0 lucrand exclusiv pentru dansul, instalat in o §coa-
la de meserii particular* rechizitionata, Ciocanul",
situata in cartierul Dude 0i §i in care era spatiu
pentru reparatiuni sub acoper4 numai pentru vreo
7-8 automobile, iar in curte pentru circa 25-30
automobile; trebuia deci ca o mare parte din repa-

www.dacoromanica.ro
 296

ratiunile automobilelor armatei sa se faca in atelie-

rele si garajele particulare, asa desorganizate cum
erau, si cari mai erau inca in stare a lucra.
In Sept. 1916, razboiul nostru incepuse, am
primit din partea Ministerului de Razboiu (Minis-
tru era Vint la Bratianu) o insarcinare speciala, de
a face parte, ca presedinte, din o comisiune insti-
tuita atunci Comisiunea pentru organizarea cor-
pului automobilistilor voluntari", din care mai f a-
cea parte: ing. insp. g-1 N. P. Stefanescu, lt. Aris-
tide Blank, maior P. Ghika, precum si maior Sichi-
tiu, comandantul corpului C. A. V. Comisiunea a-
vea ca insarcinare, organizarea technicd a serviciu-
lui autombilelor armatei.
S'a propus atunci de aceasta comisiune, ca sa se
organizeze in prima linie si de urgenta, ateliere si
garaje de automobile, pe cat posibil in cladiri cari
au servit deja in acest scop, atat in Bucuresti cat
si in alte orase ale tarii, ateliere si garaje menite
a lucra numai pentru armata, conduse de perso-
nal pus direct sub ordinele organelor armatei si in
legatura si cu organizatia deja existenta a C. A. V.
S'a studiat Inca si s'a propus de comisiune si un
plan de organizare al C. A. V., care prevedea: un
serviciu al automobilelor armatei" la Mare le Car-
tier General si depinzand direct de acesta, imbrati-
sand intreaga miscare a automobilelor din zona de
operatiuni, reparatiunile din acea zong, parcul de
vehicule etc., si o parte sedentard a serviciului
automobilelor", depinzand direct de minister si cu-
prinzand rechizitiile, atelierele de reparatiuni din
zona interioara, comenzi, scoala de sofeuri, etc.
0 expunere mai detailata a tot ce s'a facut atunci
ar lungi prea mult cele aratate ad; de aceia ma voiu
margini a enumara numai, in cele ce urmeaza, prin-
cipalele lucrari executate. Pentru a se vedea insä

www.dacoromanica.ro
 297

interesul mare pe care Vintila Bratianu il arata tu-

turor acestor lucrari, cu a caror avansare cerea sa
fie linut in curent, precum §i spiritul in care el in-
lelegea sa se lucreze in acele timpuri de razboiu §i.
de tot felul de dificultati §i lipsuri, voiu reda aci un
ordin primit de subsemnatul, pre§edinte al comi-
siunei pentru organizarea C. A. V. §i care cum se
vede era un ordin circular catre pre§edintii dif eri-
telar comisiuni instituite atunci:

Ministerul de Rasboiu
Bucure0i, 10 Oct. 1916
Directia Secretariatul General"
No. 990
D-sale, d-lui Inginer Inspector G-1 Stratilescu, Pre-
§edintele Comisiei pentru automobile la C. A. V.
Domnule Pre§edinte,
Diferite comisiuni infiintate de la mobilizare incoace
ne cer explicatiuni asupra modului cum ele trelve sa
lucreze.
Infiintand aceste comisiuni, Ministerul de Rasboiu
a inteles sa faca o descentralizare §i o diviziune a mun-
cei, singur mijloc prin care ar putea indeplini nume-
roasele atributiuni ce-i revin in timp de rdsboiu. El a
inteles sa delege unor comisiuni speciale de studiu, exe-
cutare §i control, parte din atributiunile sale pentru a
putea da astfel o autonomie reald diferitelor servicii,
cari in aceste timpuri trebue sa lucreze cu mai multd
libertate in forme 0 mai multa repeziciune
Pentru ca aceasta autonomie sa fie cat de larga, in-
telegem ca comisiile sa nu fie simple comisii de consul-
tatii, (land numai avize asupra chestiunilor ce li se pun
de serviciile respective, ci prin delegatii permanente,
insarcinatii lor sd urmareasca 0 sa controleze executia
masurilor ce propun
Lucrarea kr trebuie sa fie deci o lucrare de cola-
borare continua cu serviciul respectiv. Ministerul fiind
hotarat sa dea acestei colaboräri o latitudine cat mai

www.dacoromanica.ro
 298

mare el nu-si rezervd de cat aprobarea másurilor cu

caracter general si de principiu care vor servi ulterior
de directive in lucrgrile de detaliu si in punerea in a-
plicatie a m5surilor luate. 0 data aprobarea sa de prin-
copiu data, Ministerul intelege sd lase comisiunilor res-
pective toatá initiativa necesard pentru a duce la bun
sfdrsit propunerile f acute
VA' ruga'm prin urmare, Domnule Presedinte, sd bine-
voiti a comunica membrilor comisiunei ce prezidati a-
ceste norme.
Comunicgm in acelas timp serviciului de executie pe
langg care este alipità comisiunea D-vs. sa indepli-
neascA toate instructiunile pe care le veti da pentru in-
deplinirea sarcinei cu care ati binevoit a vg insar-
cina.
Ministru,
(ss) Vintilà Brátianu.

Se vede din acestea cum intelegea Vintild Bra-

tianu cd trebue sä lucreze comisiunile instituite: sä
aibd, Ministerul rezervandu-§i directivele gene-
rale §i controlul, initiativg, sà nu se mar-
gineasca la facere de rapoarte, ci sä lucreze, cu mai
multä libertate in forme §i cu repeziciune, pentru a
duce la bun sfdr§it propunerile fácute; de unde re-
zultà clar §i raspunderea ce ele trebuiau sä aibä lu-
crArile Mr. Aceasta ne aratà claritatea §i. justetea ve-
derilor lui privitor la activitatea ce se desf4ura in
acele timpuri de rdsboiu.
lath' ce lucrAri mai importante s'au executat atunci
in acest scop:
In Bucure§ti, intrebuintandu-se ca personal de
conducere a lucrärilor diferiti ingineri-ofiteri, mo-
bilizati, in special: lt. ing. D. adiatu, lt. ing. ef
Edgard Duperrex §i altii, au fost executate urmà-
toarele lucräri.
1. Garajul fost Mullag din Soseaua Stefan Cel-
Mare, a fost rechizitionat §i s'a instalat in el un

www.dacoromanica.ro
 299

mare atelier denumit Atelierul §i garajul *tefan-

Cel Mare", capabil de a lua in reparatiune deodatà
'And la 55 automobile. In acest scop s'a construit,
in gall de garajul deja existent i in care Inca-
peau 25 automobile, o mare hard de montaj de
44 m. X 10 m., de zidgrie, capabild a primi in repa-
ratie pgrià la 30 automobile, inzestratà cu toate ma-
ini1e i instalatiunile necesare. Deasemenea s'au
montat aci douá magazii de materiale §i piese de
schimb, de tabld ondulatà, una de 35 m.X 12 m.,
cealaltä de 14,50 m. X 4,50 m. rechizitionate din
altà parte (din depozitul de ma§ini de cusut Sin-
ger") §i transportate aci.
2. La atelierul §i garajul de automobile Leo-
nida & Co. §.1 acel al Societ. Române de automo-
bile" din sos. Jianu, call de altf el executau in ate-
lierele lor numeroase i importante lucrdri pentru
armatà: tunuri anti-aeriene sistem col. Burileanu",
focoase ,benzi pentru mitraliere ,etc., s'au mgrit in-
stalatiunile existente pentru a li se spori capacitatea
de reparatiuni de automobile. Se puteau lua in lu-
cru de odatà: in garajul Leonida pand la 60 automo-
bile §i in acel al Soc. Rom. de automobile 'And la
30 automobile.
3). Alte lucrgri asemànätoare s'au inceput i la
alte garaje, garajul Leonida din Str. CAtun, ga-
rajul modern (Simionescu-Ramniceanu) din Str. Ve-
nerei, garajul Soc. Rom. de automobile din Str.
Lutherand, etc., pentru a se spori Inca posibilitatile
de a lua in lucru de odatà mai multe automobile,
a§a ca toate, impreung i cu garajul i atelierul
Ciocanul", s'a poatà lua in lucru cel putin 300 de
automobile de odatä §i cu programul de a se mai
spori Inca ulterior aceste
4.S'a amenajat ca local pentru comandamentul
C. A. V., clàdirea rechizitionatà din Str. S-tii Voe-

www.dacoromanica.ro
 300

vozi, lasandu-se localul Scoalei de Agricultura de la

Herastrau, unde fusese mai intaiu instalat acel co-
mandament, pentru o scoala de sofeuri C. A. V., in
in care urmau cursurile 500 sofeuri. Localul acelei
scoli a fost amenajat in acest scop si inzestrat cu
instalatiuni necesare.
5. S'a infiintat Inca o scoala de sofeuri C. A. V.
In o parte din cladirile abia terminate dar neocu-
pate, ale ospiciului de alienati de la Vacaresti
(Marcuta Noua). Au fost amenajate in acest scop o
parte din cladirile acelui ospiciu si s'a inceput si
constructia acolo a unei hale de 14 m.X5 m., de zi-
darie ,pentru a servi ca sala de mancare pentru so-
leuri.
Aceste lucräri nu erau Inca toate complect ter-
minate, cand s'a decis, in Noemvrie, evacuarea Ca-
pitalei si retragerea armatei in Moldova.
Cat priveste planul de organizare al serviciilor,
propus de comisiune, el nu a putut ajunge la rea-
lizare, din cauzd Ca, fhnd nevoie a se evacua Capi-
tala, Guvernul, Mare le Cartier General al armatei
.si armata au trecut in Moldova, unde a functionat
pe langa M. C. G. un Serviciu al automobilelor ar-
matei. Rolul comisiunei s'a marginit in Moldova, la
infiintarea si organizarea de ateliere si garaje pen-
tru reparatiunea automobilelor armatei in localitä-
tile indicate de M. C. G.
Atelierele si garajele mai importante executate
atunci in Moldova si in care au fost instalate multe
-din masinile-unelte si instalatiunile evacuate din a-
telierele si garajele din Bucuresti precum si altele
rechizitionate de unde s'a putut ,au fost in special
urmatoarele:
In Iasi, au fost executate, lucrarile fiind conduse
de lt. ing. D. Baiatu, lt. ing. Dan Costinescu, lt.
ing. Radu Costinescu si altii, urmatoarele mai im-
portante:

www.dacoromanica.ro
 301

1. Micul garaj cu atelier, denumit Garajul

Franco-Roman", care exista mai de mult in Iasi, in
Str. 40 de Sfinti i care fusese rechizitionat pentra
trebuintele armatei, a fost considerabil sporit, prin
construirea une mari hale de montaj pentru automo-
bile, de 28 m. X 8 m. i a unei alte hale pentru re-
parat motociclete ,de 12,50 m. X 4 m., ambele de zi-
darie. S'a mai construit Inca un bordeiu pentra
sof euri i lucratori, cu 100 paturi ,cu spalatorie,.
etc.; s'a creat o popota pentru lucratori i ofeuri,.
indispensabila in acel timp de mare lipsa de ali-
mente in oras ,cu o bucatarie, in un bordeiu siste-
matic construit, cu 6 cazane pentru pregatit man-
carea. In fine ,s'a mai construit Inca, pe un teren si-
tuat in aceeasi strada, vis-a-vis de garaj, o remiza
pentru automobile, de 32 m. X12 m. i o altd re-
miza, de 52 m.X12 m. ambele de lemn, pentru au-
tomobile reparate, sau care asteptau sä intre in re-
paratie.
2. In gradina hotelului Traian s'a instalat, in o
constructie de lemn, un garaj cu un mic atelier, care
s'a transformat apoi in un atelier pentru vulcaniza-
rea cauciucurilor.
3. Un depozit central de materiale i piese de
schimb s'a infiintat li instalat intr'o cladire rechi-
zitionata i amenajata in acest scop in Str. thfan-
cel Mare.
4. Un bordeiu cu accesoriile lui a fost construit
pe un loc liber i inzestrat cu cele necesare, cu 100
paturi pentru lucratorii C. A. V.
5. Atelierul i garajul Leonida & Co., evacuat
la Iasi din Bucuresti ,a fost instalat, lucrarile fiind
conduse de lt. ing. I. Matak i a1ii, intr'o fa-
brica de paturi de fer Sussmann & Cohn", rechizi-
tionata, situata in Str. Pacurari, careia i s'a adus
importante modificari la clàdiri, pentru a putea ser-

www.dacoromanica.ro
 302

vi ca atelier §i garaj pentru automobile i s'au in-

stalat mginile-unelte necesare atelierului, precum
ai automobilele necesare actionarei acelor ma0ni-
unelte. S'au mai construit Inca §i o mare remiza de
lemn ,de 40 m.X8 m. pentru gararea automobilelor.
In Bar lad au fost executate lucrarile de con-
structie fiind conduse de It. arch. E. Doneaud, care
apoi a avut i conducerea lucrarilor ce se execu-
tau in garajele §i atelierele infiintate acolo, urma-
toarele
1. Un garaj cu atelier, instalat intr'un mic ate-
lier al fratilor Bruno-Muck", sporindu-se conside-
rabil acel atelier prin constructiunea unei hale de
montaj de 20 m. X 8 m., din zid §i paianta 0 a unui
atelier de 20 m. X 6,50 m. de zid, inzestrat cu ma0-
nile necesare.
2. Trei remize mari pentru automobilele Mare-
lui Cartier, de ate 30 m. X 12 m. fiecare, in timpul
cat a stat acolo Marele Cartier, cu o camera pentru
corpul de garda, cu bucatarie pentru trupa, cu un
bordeiu de 30 m. lungime pentru qofeuri, etc.
3. Un mare atelier §i garaj, instalat in cladirile
unei vechi fabrici de nasturi ..Wechsler", rechizi-
tionata ,careia i s'au facut reparatiuni §i importante
adaosuri de cladiri: doua sail de montaj ,una de 35
m. X 12 m. ,alta de 26 m.X 10 m.; o sala de strun-
guri de 12 m. X 11 m. o rezerva pentru automobile,
de 30 m.X 11 m., un atelier de tamplarie cu o lo-
cuinta pentru prizonieri alaturi (s'au lucrat mult cu
prizonieri meserigi in aceste ateliere din Barlad);
o turnatorie; o baie pentru lucratori i trupa, etc.
Mai tarziu, pe la finele lui Decemvrie 1917, s'a dis-
pus, din ordinul Marelui Cartier General, desfiinta-
Tea acestor ateliere i mutarea instalatiunilor lor in
alte localitati (Harlau, Botop.ni, etc.)
4. Un garaj pentru automobile in sala coloseului

www.dacoromanica.ro
 303

Manzavinato, din Str. Regard"; apoi un alt garaj in

aceia0 strada, vis-a-vis de primul, in localul tea-
trului Rena§terea, in care s'a amenajat i o cazarma
pentru trupa deta§amentului de §ofeuri Bar lad.
In Vaslui s'a instalat la inceput ,dupà evacuare,
un atelier §i garaj in o veche cladire a fabricei de
uleiuri Zoller & Spotheim"; apoi, din ordinul Ma-
relui Cartier General, s'a renuntat la acesta §i ma-
0nile din ele au fost mutate in alta. parte.
In Hfir Mu s'a instalat §i organizat in o remiza
cfr. 0 anexele ei un atelier 0 garaj, care mai tar-
ziu s'a marit §i a devenit atelierul central de repa-
ratiuni pentru automobilele armatei. Acest centru,
unde au lucrat atunci mai multi ingineri ofiteri
mobilizati, a fost comandat de maior al. Matak
din C. A. V.
In Botosani deasemenea s'a instalat §i amenajat un
garaj §i atelier pentru reparatiuni de automobile,
cu It. ing. 0. Slavescu §i altii.
In Bac Au se infiintase, Inca din Sept 1916 un ga-
raj 0 atelier pentru automobilele armatei; el a fost
insa desfiintat pe la finele lui Dec. 1916, din ordinul
M. C. G. i instalatiunile lui s'au dus in atelierele
§i garajele din Ia0.
De toate aceste lucrari privitoare la garajele §i au-
tomobilele armatei, care in partile lor principale au
fost terminate in Ianuarie, cateva insa pe la finele
lui Fevruarie 1917, m'am ocupat dupa dorinta lui
Vint la Bratianu, pana spre finele rasboiului, adica §i
dupd Martie 1917 cand, in urma schimbarilor pro-
duse in Directiunea Genera la a Cailor Ferate, am de-
venit directorul Serviciului de ateliere C.F.R. 0 de
cand activitatea mea a fost foarte mult acaparata de
propriile lucrari ale serviciului meu la Calle Fe-
rate. De la Martie 1917 inainte, rolul meu in ce pri-
ve0e lucrarile pentru automobilele armatei a fost

www.dacoromanica.ro
 304

foarte redus 0 s'a incheiat cu un raport pe care 1-am

facut Ministerului de RAsboiu privitor la aceste lu-
crgri 0 la cheltuelile fäcute cu dânsele.
SPRE SFARSITUL RASBOIULUI. Prin Au-
gust 1918, era atunci la cal-ma Tgrii guvernul
Marghiloman, se trata de guvern pacea de la Buf-
tea; s'au produs in conducerea Cgilor Ferate im-
portante schimbári: Directorul general Al. Perie-
teanu, cu o parte din Directori, intre cari 0 sub-
semnatul am fost transferati, pe ziva de 1 (14) Aug.
1918 (Decret Regal No. 2079 din 13 Aug. 1918) in
administratia centrald a Minist. de Lucrdri Pu-
blice, iar in locul nostru au fost numiti altii. Eu,
care eram 0 profesor la coala de Poduri §i osele,
am cerut, in Septemvrie, autorizatia Ministerului de
a ma intoarce la Bucure§ti, pentru ca, impreund cu
alti profesori ai §coalei i cu directorul ei Emil Ba-
laban ,care 0 ei ceruserd sd se intoarca in Bucu-
re§ti ,s sa deschidem, dacä va fi posibil, la timp,
la 15 Octomvrie, cursurile §coalei. Aceasta mi s'a
incuviintat, mi s'a dat libera trecere necesarg (Aus-
weis), pentru a trece din Moldova in teritoriul Inca
ocupat de inamic §i pe la inceputul lui Octom-
vrie ne-am reggsit din nou in Bucure§ti.
Pe la inceputul lui Noemvrie, o miFare neobi§-
nuità 0 multd ne1ini0e se observa in rândurile ar-
matei, inamice care ocupa Capita la. La 9 Noemvrie,
mi se comunicá prin biroul de leggturg dintre Di-
rectiunea G-16 a CFR., de la Ia0 0 Directiunea Ger-
mana din Bucureqti, cá a sosit o telegramd de la
Ia0, semnatd: director g-1 Perieteanu, prin care
eram chemat urgent, in interes superior" la Ia0.
Nu am putut pleca imediat, neavând ausweis. Prin
staruinta inginerului C. Mereuta de la biroul de
legaturd, am obtinut a 2-a zi ausweis; nu am mai
putut ins5 pleca, din cauzä ca autoritatea germana

www.dacoromanica.ro
 /
J.
r ....
I.
. fTh
"a"11113#21114*

C.F11.
,
.1..

. °
ARYAN
;TAid, --
Instalouni pentru Pulberäria Luc leVi (1915) Instalaliuni pentru Pulberaria Dudegi (1915)

www.dacoromanica.ro
 305

nu mai permitea nimánui plecarea din Bucure§ti.

Am inteles insd ca trebue sd se fi schimbat lucru-
rile la Ia§i, &á eu eram din nou in serviciul CFR.,
altfel a§ fi primit telegrama de la Min. Lucrárilor
Pub lice, §i cd director g-1 al CFR., era din nou
Al. Perieteanu.
La 12 Noemvrie, inamicul a evacuat complect
Capita la. Evacuarea incepuse, de fapt, de pe la 10
Nov.; fusese insd foarte activg, precipitatà chiar,
in ziva de 11 Nov. §i noaptea de 11 spre 12 Nov.,
a§a ca" in dimineata zilei de 12 Nov., nu se mai zä-
reau de loc militari inamici in ora§, iar in gard §i
in atelierele c. f. r. de langà garà era peste tot
pustiu.
M'am dus la directia atelierelor: biurourile erau
goale, multà dezordine peste tot; hârtii ravg§ite pre-
tutindeni, multe mobile lipsà, cateva tablouri lips6
de prin pareti, precum §i multe cArti din bibliote-
cd. Prin cei cdtiva servitori §i functionari cari veni-
sera din propria lor initiativg acolo, am trimes sd se
anunte tot personalul serviciului care se va fi gd-
sind in ora§, sa" vina' la serviciu. De sigur Ca acela§
lucru s'a fdcut §i pe la celelalte servicii ale Cailor
Ferate, cAci pe la amiazä §i in numgr mai mare
dupd amiaza acelei zile de 12 Nov., ne-am gasit re-
uniti in localul Directiunei Generale aproape toti
functionarii de grad mai inalt cari se gdseau in Bu-
cure§ti. Ne-am inteles ca fiecare in partea sa sd se
ocupe cu reinjghebarea cat mai repede a serviciului
ski, 'Dana ne va veni vreun ordin de la Ia§i. Erau
acolo, afarg de mine: ing. insp. g-1 C. Raileanu din
serviciul de constructii, ing. §ef Sava Lintescu de
la serv. de economat, Oscar Catargiu de la serv. de
personal, care iar mai pe urmä au venit Inca: ing.
§ef Mircea Ottulescu de la Intretinere, ing. Th.
Bal§ de la Ateliere §i altii.
20

www.dacoromanica.ro
 306

S'au pus toti pe lucru, dar mergeau greu de tot.

Lipsuri de tot felul in toate partile: de mobile (me-
se, scaune etc.) prin biurouri; de personal, deoarece
si acei putini functionari mai in vArstg, cari mai ra-
mgseserd in Bucuresti dupg evacuare, nu se stia
unde locuiau, iar multi din ei locuiau pe la perife-
rie sau chiar in afard de oras.
La ateliere fuseserä luate de inamic absolut toate
curelele de transmisiune de la masini, iar cateva
masini-unelte fuseserà chiar deteriorate partial prin
lovituri de ciocan.CAtiva maistri au fost insarcinati
a pune cel putin oarecare ordine in lucruri si s'a ce-
rut de la politie o pazg pentru ateliere, pana ce se
va putea face ceva mai eficace.
Ne-am mai intAlnit la Directiunea Genera la pen-
tru a ne mai sfdtui. In ziva de 14 Noemvrie, intr'o
consfatuire pe care am avut-o cu totii in localul Di-
rectiunei Generale, s'a emis pgrerea, de cdtre C.
Rdileanu, ca.' pentru a lucra mai cu spor, ar trebui
sa" stabilim o conducere unitard, care sà facd legg-
tura intre eforturile celor cari lucrau la reorganiza-
rea diferitelor servicii, sd coordoneze aceste eforturi,
pAna se vor putea restabili comunicatiunile cu Di-
rectiunea Genera lä de la Iasi si vom putea primi or-
dine de la dânsa. Propunerea a fost imediat impdr-
*lid de toti si.tot dupd propunerea lui C. RAileanu,
s'a decis ca eu, care de altfel eram cel mai mare in
grad din cei prezenti, sg indeplinesc aceastd func-
tiune, considerat fiind ca reprezentând aci Direc-
tiunea Genera là de la Iasi. S'a dresat proces verbal
semnat de toti. Am dat apoi un ordin circular in a-
cest sens celor din Bucuresti si din partile ce fu-
seserd ocupate de inamic si cu cari s'a putut a-
tunci stabili leggtura.
Reda'm aci acest ordin circular, pentru cd se
poate vedea si din el spiritul de care erau animati
cei cari au lucrat la acea epocg:

www.dacoromanica.ro
 307

Bucuresti, 18 Noemvrie 1918

Directiunea generalä a Cailor ferate Romane
No. 5580/918

ORDIN CIRCULAR
Se face cunoscut personalului Cailor Ferate Romane
ca, cu incepere de la 15 Novembre a. c. si pana la noi
dispozitiuni, in special pand la restabilirea comunica-
tiunilor cu Moldova, subsemnatul a luat conducerea
generala a serviciilor CFR., ca reprezentant al Direc-
tiunii Generale de la Iasi.
Aducand aceasta la cunostiinta tuturor, invit intreg
personalul Ca nor Ferate sa se prezinte si sa stea ne-
clintit la post, executand cu ravna si punctualitate or-
dinele ce fiecare va primi de la sefii sai si sa con-
tribue din toate puterile la mentinerea pretutindeni a
ordinei si disciplinei, veghind tot odata ca averea ad-
ministratiunei, care e averea Tarii, sa nu se instrei-
neze nici sa se risipeasca.
Lucrand astfel, personalul CFR. isi va face datoria
pastrand astfel traditia marei familii ceferiste si va
face opera patriotica, contribuind puternic la intarirea
Tarii si ca sa arate lumei civilizate ca Natiunea Roma-
na, natiune de ordine si factor de civilizatie stie a-si
pastra in intregime organismul sdu sanatos si viguros,
chiar si in acele timpuri cand din imprejurdri vitrege o
parte insemnata a Tarei se gaseste izolata de guvernul
ski adica de conducatorii sal. legali.
Inginer Inspector General,
(ss) Gr. G. Stratilescu

Situatiunea se prezenta in conditiuni extrem de

dificile. Inamicul, in retragerea lui, distrusese cu
multd pricepere §i. fArd crutare, totui f gra distru-
geri inutile, tot ce ar fi putut sa" ne ajute a repune
repede in functiune cdile ferate. Toate podurile
de cale feratà din jurul Bucurqtilor, afará de
cele spre Ploie§ti, pe unde inamicul se reträgea,
distruse, in special intre Bucureqti §i Dun'are, din

www.dacoromanica.ro
 303

care parte se a§tepta venirea armatei franceze,

care se gdsea atunci in Bulgaria, la Dunare, pre-
cum §i cele mai indepartate, spre Moldova: Slo-
bozia, Tandarei, Ramna, Oreava, etc. Toate liniile
telegrafice §i telefonice in toate directiunile, dis-
truse §i aparatele luate. Liniile ferate taiate prin a-
ceea &à §inele erau rupte §i schimbatorii de cale
distru§i in foarte multe puncte. Locomotive le cele
mai multe luate cu trenurile de evacuare; la o parte
din cele ramase, focarele erau arse: se facuse foc,
M.A. apa in caldare; restul, o mica parte, pareau re-
lativ bune, insa cand au fost puse in presiune i
au pornit la mers, s'au defectat dupd cativa kilo-
metri de parcurs: erau locomotive foarte uzate; iar
noi, lipsiti de mijloace, de lucratori §i de personal,
cei multi din ei fiind in Moldova, de la evacuare.
Toate sfortarile posibile au fost facute: in prima
linie pentru a se restabili comunicatiile spre Nord,
spre Ia§i, precum §i spre Sud, spre Dunare. Cu
reparatiunea podurilor a fost insarcinat C. Rai-
leanu; cu restabilirea liniilor ferate, Mircea Ottu-
lescu; cu aceea a liniilor telegrafice §i. telefonice,
Foulquier; tot a§a cu reorganizarea diferitelor ser-
vicii: mi§carea (Voinescu); tractiunea (M. Constan-
tinescu); ateliere (Th. Bal§); aprovizionarea (Lin-
tescu) etc.
Nu e loc aci pentru a arata tot ce s'a fdcut atunci;
mi-ar lipsi pentru aceasta §i materialul documentar,
pe care nu-I am in cele cateva foi de notite luate
atunci in vederea unui raport catre Directiunea Ge-
nerala, raport pe care, de altfel nici nu 1-am mai
facut: a fost, dupa aceea, prea mult de lucru pentru
a ne mai gandi sà facem rapoarte privitoare la cele
trecute. Voiu spune numai ca administratiunea
Po§telor ne-a ajutat mult dandu-ne aparate telegra-
fice §i telefonice i cd industria privata din Bucu-

www.dacoromanica.ro
 309

resti: Lemaitre, Vulcan; Wolf, Ciriac etc., ne-au dat

imediat cu mare concurs, ca lucrdtori, personal si
materiale.
Chiar din primele zile s'a incercat a se trimite te
legrame Directiunei Generale la Iasi, incredintan-
du-se aceste telegrame, pentru a fi predate primelor
posturi de telegraf la cari vor putea ajunge, la
diferite persoane, civili sau militari, cari au pornit
spre Moldova; din acele telegrame numai o parte
au ajuns la destinatie si aceasta abia peste 8-10 zile.
Tot asa, profitandu-se de unele ocazii si persoane
care plecau cu automobile spre unele localitati, s'au
putut trimite ordine de serviciu la organele c.f.r. din
acele localitati, ordine cari au putut parveni la des-
tinatie gratie bunei-vointe a prefectilor acelor ju-
dete. Asa s'a trimis ordin inspectorului de miscare
Calotescu din Craiova, sa organizeze serviciile din
Oltenia ;tot asa la Buzau, spre care nu se putea trece
pe calea ferata, cdci Germanii erau Inca pe la
Ploesti.
Dupd o saptamana de lucru, in conditiuni atat de
grele si in complecta ignoranta de cele ce se petre-
ceau la Iasi, am primit, in ziva de 21 Noemvrie, un
ordin semnat: Director general Perieteanu (Ordinul
No. 33167B) venit cum a putut cu automobilul si
prin care mi se da insarcinarea de a reprezenta Di-
rectiunea Genera la pentru luarea in primire a liniilor
din Muntenia, restabilirea serviciilor, etc. luand
contact cu autoritatile franceze, pentru a lucra in
acord, precum si cu d-1 general Boboc, delegatul
Marelui Cartier General care vine acolo".
Mai tarziu am primit si un ordin, prin care mi
se facea cunoscut ca., prin Ina lt Decret Regal s'a
anulat Decretul Regal din 13 August (de la Iasi)
prin care fusesem transferat in administratia cen-
trald a ministerului si ca, pe aceiasi data, redeye-

www.dacoromanica.ro
 310

nisem directorul Serv. de Ateliere CFR. pe care-1

avusesem mai inainte la Ia§i.
A urmat apoi, in cursul intregului an 1919 §i in-
ceputul anului 1920, acea munca dificila, din par-
tea tuturor de altfel, pentru a reconstrui tot ce ras-
boiul distrusese, a reorganiza ceeace se desorgani-
zase, munca cu atat mai dificila cu cat incepuse
atunci a sufla, intre personalul inferior i lucratori,
un vant de indisciplina, a se ardta nemultumiri nu-
meroase §i a se formula cerinte din partea lucrato-
rilor din diferitele servicii ale Cailor Ferate, in
special de ateliere §i tractiune, cerinte cari nu
s'ar fi putut satisface fara a scumpi foarte mult
lucrul §i mai ales fara a se mic§ora considerabil pro-
ductiunea §i a se paraliza eforturile, opera de re-
facere.
In Ianuarie 1920, era atunci director general
al c. f. r. generalul Macri, Ministru al Lucrarilor
Pub lice: Mih. Popovici, am fost insarcinat cu mi-
siunea de a merge in Franta §i in Anglia, pentru a
cumpara locomotive, vagoane, ma§ini §i materiale
pentru ateliere. Am avut in aceasta misiune, ca aju-
tor, pe ing. §ef Th. Bal§ din Serv. de Ateliere.
Fiind in Anglia, mi s'a comunicat, cateva luni mai
tarziu ,ca fusesem transferat pe ziva de 1-iu Febr.,
in administratiunea centrala a Ministerului de Lu-
crdri Pub lice, deoarece serviciul nu putea ramane
fara director in tot timpul, care se credea Ca va fi
lung, cat voiu sta cu misiunea in strainatate. De
altfel nici nu am stat prea mult in aceasta misiune
§i nici nu am gasit, nimic bun de cumparat, decat
doard Ca am ales la o fabrica de ma§ini-unelte din
Anglia mai multe ma§ini bune pentru atelierele
noastre i pentru cari fabrica urma sa Led of erta di-
recta la Bucure§ti. Am mai facut Inca receptiunea
unor instalatiuni ce fusesera comandate in Anglia

www.dacoromanica.ro
 311

pentru docurile din Galati. Locomotive le ce se ga-

seau, oferite spre cumparare, in special in Franta,
erau locomotive vechi, cu totul improprii de a face
un serviciu util. Singurek mai bune erau niste loco-
motive engleze, aproape noui, unele chiar noui de
tot, de tipuri pe care guvernul britanic le fabricase
necontenit in timpul rasboiului pentru necesitatile
frontului sail din Franta, unde tot trimetea aseme-
nea locomotive pe masura cerintelor si din care
mai avea acum un numar destul de insemnat.
Pe acestea, odata cu incheerea pacii, guvernul bri-
tanic decisese sä le vanda. Erau locomotive bune,
puternice, insa care nu conveneau destul de bine, ca
constructie si greutati pe osiile lor ,liniilor noastre
ferate; asa ca in definitiv nici acele locomotive nu
au fost cumparate. Raman sa se comande locomotive
noui, de tipuri si constructiune potrivite cu necesi-
tatile cdilor noastre ferate.
M'am reintors in tara prin Ianuarie 1921. Am ga-
sit la reintoarcere, ca. la Serv. de ateliere CFR.
se facuserd importante schimbari, in special aceea
cà reparatiunile de vagoane si locomotive, care mai
inainte se efectuau exclusiv numai de atelierele
CFR., acum se faceau si de multe si diverse ateliere
particulare. Pe langà aceasta erau propuneri ca sa
se concesioneze la straini marile
-,.
ateliere CFR.
Aceste propuneri au cazut atunci; insa mai tarziu,
prin Ianuarie 1922, ele tot s'au realizat in parte, sub
altä forma, prin aceea ca marile ateliere Buc. Gri-
vita au fost concesionate unui consortiu roman, care
sä le exploateze el, efectuand contra plata lucrarile
de reparatiuni de vagoane si locomotive de cari
&dile ferate ar fi avut nevoie. In Ianuarie 1924 insa,
s'a revenit asupra acestei concesiuni, Caile Ferate
reluandu-si atelierele in exploatare proprie.
Cat priveste activitatea mea, am mai stat 'Inca in

www.dacoromanica.ro
 312

serviciul statului, ca ing. inspector general in mi-

nister, fara o functiune bine definità, pana in toam-
na anului 1921, cand, desfiintandu-se prin buget
functiunea de inspector general in minister f dra o
insarcinare bine definita, am trecut ca inginer in
cadrul de neactivitate, ramanand numai profesor la
Scoala de Poduri si Sosele.
IN INDUSTRIA PRIVATA.La mai bine de un an
dupa aceea, pe la inceputul anului 1923, am ince-
put a avea si o activitate industrialä, intrand atunci
in cloud industrii: Industria agricola româneasca"
ca director general al ei si in Industria casnica roma-
neasca ca administrator-delegat,ambele industrii
create nu de mult dupà sfaturile lui Vint la Bratia-
nu. Astfel m'am gdsit din nou in o oarecare colabora-
re cu Vintila Bratianu, daca nu directs& dar pentru
realizarea unor idei scumpe lui: crearea de industrii
romanesti, care pe de oparte sa contribue cat mai
mult la asigurarea independentei economice a Tarii,
iar pe de alta sa dea cat mai multe posibilitati de
activitate populatiunei satelor noastre si sa spo-
reasca rentabilitatea agriculturei. Pentru Indus-
tria casnicd romaneasca.", Vint la Brdtianu scrisese
chiar, cu mana lui, un memoriu, in care schita, cu
oarecari detalii chiar, organizarea si functionarea
acestei industrii ,pe care el o propunea sa se in-
fiinteze sub forma unei societati pe actiuni, cu
urmdrirea unui dublu scop: a asigura populatiunei
satelor lucru pentru timp de iarn& cand ea std in
general fara ocupatie si a indruma productiunea
acestei industrii in asa fel, in cat ea sd-si pastreze
caracterul ei national de arta national& Nu e insa,
cred, locul aci pentru a vorbi mai mult de aceste
'.ndustrii, oricat de importante ar fi ele.
Curand dupd aceea, noui campuri de activitate
industriald se deschideau, in special pentru realiza-

www.dacoromanica.ro
 313

rea acelei industrii de care Ionel si Vintild Bratianu

se interesau in cel mai mare grad: industria pentru
fabricarea de armament si munitii in Tara.
CREAREA UNEI INDUSTRII DE ARMAMENT
1 MUNITII IN TARA.INFIINTAREA SOCIETA-
TII UZINELE METALURGIGE COP*A MICA 1
CUJIR". Prin Octomvrie 1923, am primit o adresä
din partea Ministerului de Industrie si Comert,
Ministru atunci: P. V. Sassu, prin care mi se f a-
cea cunoscut ca am fost numit prin decret regal
(No. 4629/23), pe ziva de 1-iu Oct. 1923, comisar al
guvernului pe langd Societatea Uzinelor de Fier
si Domeniilor din Resita", Societate care exista,
de altfel, de mult, dar care atunci se reorganiza pe
baze nationale, prin legea sanctionata si publicata
in Monit. Of. No. 57 din 15 Iunie 1922 privitoare la
functionarea ei, si care prevedea intre altele un
comisar al guvernului pe langd societate, cu mi-
siunea de a controla si supraveghea opergiunile ei.
Activitatea mea la aceastd societate a constituit
si ea in fond o adevaratà colaborare cu Vint la Bra-
tianu, pe atunci Ministru al Finantelor, care
arata cel mai mare interes pentru indrumarea si
propasirea acestei industrii, acum romanesti. El ur-
marea in special progresele f acute de aceastd so-
cietate in cloud chestiuni: prima, nationalizarea cat
rnai rapida si mai complecta a personalului ei,
lucrdtori, maestri, ingineri; a doua, activitatea uzi-
nelor privitoare la fabricarea de armament si munitii,
cdci uzinele Resita aveau si o sectiune speciala pen-
tru aceasta fabricatiune (atat tunuri cat si mai ales
obuze). Primul deziderat era insd greu de realizat
altfel de cat foarte incet. Nationalizarea personalu-
lui tehnic, care la acea epoca era in intregime
strain, mai cu deosebire Germani, nu se putea in a-
devar face de cat incet, treptat cu formarea de lu-

www.dacoromanica.ro
 314

crAtori calificati români §i de mae§tri specializati

români, precum §i cu specializarea inginerilor ro-
mâni noui angajati, ceeace necesita un timp indelun-
gat, industria metalurgicd din uzinele Re§ita
fiind o industrie cu totul specialä, cu cuptoare inalte
pentru fabricarea fontei, cuptoare pentru fabricarea
otelului §i a ferului etc., industrie unicd in tard §i
care nu existase in România Mica. De aceea, pentru
formarea lucrAtorilor s'a dat o deosebitä atentiune
§i §coalei de ucenici a uzinelor. Aceastä coala", ce
e drept, exista de mai inainte, dar in ea invatamân-
tul se preda cum am putut constata cand am
vizitat-o pentru prima oarà, in limba germand. Cu
inceperea anului urmAtor, s'a infiintat §i o sectiu-
ne de invatamânt in limba româná, care dupd a-
ceea a rAmas singura limbra de predare 1).
Anul 1925 e memorabil prin aceea cä atunci se
pa§e§te pentru prima data, Prim Ministru fiind
Ionel Brgtianu, Ministru al Finantelor Vint Bra-
tianu §i Ministru al Industriei §i Comertului Ing.
Tancred Constantinescu, spre realizarea ideei la
care Ionel i Vintilã Brgtianu tineau in cel mai inalt
grad: infiintarea in tard a unei industrii complecte

1) Nu e, cred, lipsit de interes a semnala aci un fapt

pe care 1-am observat la aceastà scoala de ucenici, privi-
tor la numele localitkii Resita : Examinând caietele si
desenele elevilor romkii, am vAzut cà unii din ei scriau
Racita, a1ii Recita. Intrebând, mi s'a spus Ca numele ade-
varat rom'anesc e RAcita, ori Recita, de la cuvântul rece.
Cred cà explicatia ortografiei Resitza", din care noi am f
cut Resita, nu poate fi deck urmAtoarea : poporul b'and-
tean pronuntand sunetul c, nu asa cum il pronuntd popo-
rul romAnesc din Muntenia in special, ci asa cum il pronun-
td cel din Moldova, un c muiat aproape de s, de care totusi
el se deosebeste simtitor (aceast'S pronuntare a lui c 0 Osim
de altfel si in Toscana, unde poporul nu pronuntà pe c ca
in limba italiand literarà ci exact la fel ca la noi in Banat si
in Moldova), germanii si ungurii au crezut cä numele Inca-
Main e Rasita ori Resita si 1-au scris: Resitza, or Reschitza,
dupd care apoi le-am luat i noi scriind Resita.

www.dacoromanica.ro
 315

de armament si munitii. Deja din 1923, prin legea

de comercializare a avutiilor statului, se instituise
pe langa Ministerul de Industrie si Comert un Con-
siliu superior de indrumare si control al avutiilor
statului" si tot cam la aceeasi epoca, in 1924, guver-
nul a proectat infiintarea in tard de stabilimente
industriale pentru fabricarea de armament si mu-
nitii, atat de artilerie cat i privitor la arme porta-
tive (pusti, mitraliere etc.), precum de altfel si
de stabilimente pentru fabricarea de aparate de a-
viatie, pentru fabricarea de explozibile i altele. In
ce priveste industriile pentru fabricarea de arma-
ment si munitii, guvernul stabilise, ca principii et:
ele vor fi o colaborare intre stat pe de oparte: care
va aduce ca aport uzinele i instalatiunile ce pose-
da: uzinele de la Hunedoara i Cugir, masinile de
la arsenalul armatei i cele ce poseda, capturate de
la fabrica de tunuri din Gyor (Raab) etc., i, even-
tual un aport in numerar adus de dansul si de ca-
pitalul privat romanesc (subscriptii de banci roma-
nesti sau de public), iar de altd parte de intreprin-
deri maH din tara (Resita etc.), caH vor aduce a-
porturi in naturd (masinarii etc.) Se admite inca si
participarea capitalului strain (in numerar si ma-
sini) pang la 40% din capitalul social al intreprin-
derii, precum i energii straini, adica elemente teh-
nice necesare pentru functionarea fabricelor. Se mai
stabilea ea initiativa acestor intreprinderi indus-
triale din tara urma a se lua de inst. financiare 91
indust. din tara in frunte cu Societ. nat. de credit
industrial. Dupd aceste principii s'a incheiat la
Paris, in Ianuarie 1925, o conventie intre stat, so-
ciet. Vickeds L-td. din Anglia si societ. Resita, prin
care se stabilea infiintarea unei industrii de arma-
ment si munitii in tara, a societatii Uzinele Meta-
lurgice din Copp Mica i Cugir" ale carei statute

www.dacoromanica.ro
 316

au fost apoi sanctionate prin Decret Regal No.

1055 din 1925 si in care se preciza (la art. 7) cd:
a) Statul Roman aducea ca aport uzinele sale si
masinele-unelte pe care le avea disponibile si care
se aflau in depozitele militare dela Cotroceni pre-
cum si un capital in numerar subscris de institu-
tiunile bancare romanesti si de public in valoare de..
b) Societ. uzinelor Resita aducea ca aport masi-
nile si instalatiunile sectiunei sale militare din Re-
sita, iar
c) Societ. Vickers L-td aducea ca aport masinile
speciale complimentare celor pe cari le aducea sta-
tul si societ. Resita, pentru a se ajunge la produc-
-tiunea prevazuta in statut.
Pentru receptionarea masinilor aduse ca aport de
parti, cele ale Soc. Resita si Soc. Vickers trebuind sä
se facd in fabricele acestor societati, Consiliul de
indrumare si control de pe langa Ministerul de In-
dustrie si Comert a instituit o comisiune compusa
astfel : Presedinte: ing. insp. g-1 Gr. G. Stratilescu,
Membrii: ing. insp. g-1 Laurentiu Erbiceanu, subdi-
rector la Creditul Industrial si ing. Aurel Rainu, ca-
ruia i s'a dat delegatiune (cu adresa No. 26118 din 11
April 1925) ca sa proceadd contradictoriu cu dele-
gatii uzinelor Resita si Vickers si anume: ing. A-
lex. Popp, din partea Societ. Resita si ing. Fred.
Blanckburn din partea Soc. Vickers L-td, la recep-
-tionarea si evaluarea acelor masini. Se prevedea in
statut ca toate masinile vor fi de tipuri corespun-
zatoare progresului mecanic actual; cd vor fi pre-
date de stat si ceilalti participanti in stare de func-
tionare si curatite; cd predarea masinilor se va face
pe vagon la uzinele proprietarului care aduce a-
portul.
Comisiunea si-a inceput lucrarile la inceputul lui
Mai 1925. Ea a examinat mai intaiu intre Mai si
August, impreund cu delegatii Societ. Vickers si a

www.dacoromanica.ro
 317

Societ. Re§ita, ma§inile care constituiau aportul

statului i care erau depozitate in magaziile militare
dela Cotroceni. Acest aport consta din 878 ma§ini,
in greutate totald (declaratà) de circa 3.275.000 kgr.,
dintre care:
315 ma§ini destinate pentru fabricarea de tunuri;
134 ma§ini pentru fabricarea de proiectile de arti-
lerie §i.
429 ma§ini pentru fabricarea de arme (pu§ti, mi-
traliere etc.)
In Iunie Iu lie, au fost receptionate ma§inile
care constituiau aportul Societ. Re§ita, din care o
parte erau in functiune in uzinele din Re§ita, iar
restul se gäseau depozitate in Boc§a-Montand, in
total 329 maini, in greutate totald (declaratà) de
1.020.000 kgr., din care:
16 ma§ini pentru fabricarea de tunuri, §i
313 ma§ini pentru fabricarea de proiectile de ar-
tilerie.
In fine, in August Septemvrie, comisiunea a
receptionat in Anglia ma§inile care constituiau a-
portul Societ. Vickers L-td. Aceste ma§ini functio-
naserd in diferite uzine din Anglia, fabricând ar-
mament §i munitii pentru armata britanicA, 'Ana la
incheerea armistitiului, in Octomvrie 1918,
când acele uzine au incetat lucrul §i ma§inile au
fost puse in vânzare. Din acele ma§ini, in numár
considerabil in toate uzinele unde ele lucraserg,
comisiunea avea a receptiona ma§inile pe care So-
ciet. Vickers le alesese §i le aducea ca aport. Au
fost astf el receptionate, in uzinile Soc. Vickers
din Erith, Crayford, Datford, Sheffield, Birmin-
gham §i Barwin-Turnes 1378 maini in greutate to-
tald (declarat5) de circa 3.000.000 kgr., dintre care:
378 masini pentru fabricarea armelor portative;
48 ma§ini pentru fabricarea tunurilor, §i

www.dacoromanica.ro
 318

975 ma§ini pentru fabricarea proiectilelor de ar-

tilerie.
Au mai fost Inca examinate, in Glasgow O. im-
prejurimi, 150 maini unelte diverse. Cum insa pen-
tru aceste ma§ini Societ. Vickers nu a fdcut o oferta
precisd, acele ma§ini nu au mai fost luate in consi-
deratiune, nici contate in evaluarea ce s'a facut in
urma".
Cum ma§inele examinate erau in cea mai mare
parte ma§ini uzate, multe din ele chiar cu un
grad pronuntat de uzura, din cauza cà functionasera
un timp oarecare zi §i. noaptea, comisiunea, dupd
ce a respins 277 din ma§inile Vickers ,nu a acceptat
pe celelalte de cat cu conditiunea expresd cd ele vor
fi minutios revizuite, eventual li se vor face repa-
ratiunile necesare §i se vor inlocui piesele uzate,
,ceeace se va constata apoi la predarea lor uzinelor
Cop§a-Mica §i. Cugir.
Din ma0mile statului, care fusesera receptionate
la Cotroceni, ma§ini bune, unele chiar noui de tot,
o parte din ele totuqi deteriorate in timpul trans-
portului lor din Ungaria, unde fusesera capturate
de armata noastra O. apoi din cauza pastrarii lor
in conditiuni rele, expuse intemperiilor, la Cotro-
ceni, s'au respins numai cateva ma§ini de tip
prea vechiu, prescriindu-se pentru cele primite cu-
ratirea lor i eventual reparatiunea §i complecta-
rea lor cu piesele ce lipseau.
Din mainile Societ. Re§ita, comisiunea a res-
pins 8 ma§ini.
Au ramas astfel in definitiv acceptate, sub rezer-
vele mai sus aratate, urmatoarele ma§ini:
Aportul statului : 882 ma.O.ni, cu o greutate to-
tald de 3.257.807 kgr.
Aportul Re§ita: 321 ma§ini, cu o greutate totala
de 1.014.538 kgr.

www.dacoromanica.ro
 319

Aportul Vickers: 1101 masini, cu o greutate to-

tald de 2.590.702 kgr.
Evaluarea acestor ma§ini s'a facut in urma de
comisiune in Bucure§ti. Au fost urmate, pentru fa-
cerea acestor evaluari, normele stabilite in conven-
tia din 29 Ianuarie 1925 incheiata la Paris §i care
prevedea ca: Punctul de plecare al estimatiunei
va fi pretul mondial actual pentru ma§ini noui,
miqorat, pentru ma§ini intrebuintate, cu o cota co-
respunzdtore gradului de vechime §i uzura. Daca re-
ducerea de aplicat intrece 40%, partea interesata
poate pastra maOna".
Urmand aceste norme, comisiunea a stabilit:
1. Pretul mondial, din acel timp, al ma§inilor
noui, de felul celor aduse ca aport (dupa preturile
de vanzare ale ma§inilor noui, de felul considerat,
din diferite taxi: Austria, Germania, Cehoslovacia,
Belgia, Franta, Anglia §i State le Unite);
2. Cota de depreciere a fiecarei ma§ini, cores-
punzdtoare gradului ei de vechime §i. uzura (dupà
timpul cat masina a servit, atunci cand s'au putut a-
vea informatiuni asupra acelui timp, §i dupd gradul
de uzura constatat de comisiune atunci cand s'au
receptionat ma§inile).
Astf el procedand, comisiunea a determinat apoi,
dupa o cercetare minutioasa §i laborioasa, ard-
tata in memoriul comisiunei, catre ministru, valoa-
rea fiecarei ma§ini in parte, indicata in tablourile
anexate la raportul comisiunei.
Evaluarea s'a facut in lei-aur, pe kgr. de maOna.
Greutatile m*nilor luate in calcule de comisiune,
au fost cele indicate (declarate) de partile interesate,
urmand ca apoi acele greutati sa fie verificate,
eventual corectate de Societ. Uzinele Cop§a-Micd
§i Cugir" la sosirea ma§inilor in atelierele societatii.
Comisiunea §i-a terminat lucrdrile in Martie 1926

www.dacoromanica.ro
 320

yi prin un raport al ei care ministrul de Industrie

yi.Cornell a inaintat acestuia: procesul verbal re-
zumativ al lucrarilor; memoriul ei privitor la nor-
mele urmate in evaluarea mayinilor; tablourile a-
nexe, cu indicarea detailata a tuturor mayinilor e-
valuate; o colectie de of erte de mayini dela fabricile
din Anglia yi State le Unite.
Rezultatul evaludrei comisiunei a fost urmatorul :
a) Aportul Statului:
Pre( rria. Pre( ma§.
noi depree.
(lei aur) (lei our)

882 may. Grt. 3.257.807 kgr. 6.593.620 5.608.029

b) Aportul Societ. Reyita:
321 may. grt. 1.014.532 kgr. 1.713.559 1.205.168
c) Aportul Soc. Vickers L-td.
1101 may. grt. 2.590.702 kgr. 6.215.151 4.795.019
Total p-tru mayini aduse ca aport (lei aur) 11.608.216
Mayinile, puse la punct de fiecare parte interesata
conform celor mai sus stabilite, trebuiau apoi re-
ceptionate definitiv la predarea lor Societatii Uzi-
nele Metalurgice Copya-Mica yi Cugir", care aveau
in urma a decide asupra instalarei yi intrebuirrp-
rei lor.
Aci se märgineyte colaborarea mea in chestiunea
infiintarei Uzinelor Coma-Mica yi Cugir. Ministerul
de Industrie yi Cornell yi Consiliul de indrumare
yi control depe langd acel Minister aveau a ingriji
de infaptuirea uzinelor yi de indrumarea activitatii
,lor. De altf el, mai erau destinate noilor uzine yi
alte mayini, comandate in America (la Pratt &
Whitney), mayini speciale pentru fabricatiunne a-
vute in vedere yi care trebuiau sa soseasca ulterior.
Programul era ca sd se instaleze la Cugir o fabrica
de arme portative (puyti, mitraliere etc.), construin-
du-se Inca acolo, cladirile cari ar mai fi fost nece-
sare; iar la Copya-Micd sa se construiasca clädirile

www.dacoromanica.ro
 321

necesare i sg se instaleze fabrica de tunuri pe un

teren ce urma a se da ca aport al säu, de Stat.
De altfel, curand dupà aceea, in Martie 1926.
schimbandu-se guvernul, s'a numit in locul meu un
alt comisar al guvernului pe langd Societatea Re-
Ota, aqa. cd, din acel moment eu nici nu am mai
putut urmgri de aproape chestiunea fabricilor dela
Cugir i dela Copp-MicA. *tiu doarä, Ca' s'a numit
Inca inainte de plecarea mea dela Re0ta, persona-
lul superior al nouii societati, in special cA a fost
numit director general al societatii g-1 Lucescu,
§i sub-director g-1 ing. M. Cioc; cä, la Cugir au fost
construite apoi clàdirile pentru fabrica de arme; cg
in aceste clàdiri s'au instalat ma§inile Vickers re-
ceptionate de comisiunea noastrà in Anglia,
dupà ce ele au fost mai intdiu curatite i puse la
punct de Vickers, apoi receptionate acolo definitiv
de cgtre delegatii societatii Cop§a-Micg i Cugir si
dupd aceea aduse in tara, precum i ma0nile spe-
ciale pentru fabricarea de arme venite din Ame-
rica, deasemenea o parte din ma0nile aport a So-
cietatii Reqita i o parte din ma§inile Statului dela
Cotroceni, cele pentru fabricarea de arme; Ca' astfel,
fabrica de arme de la Cugir a luat fiinta. Aceastä
fabricd a executat chiar in 1928-29, pe propriul
ei cont, oarecari lucrAri de studii, pentru a-si pune
la punct fabricatiunea i a se fixa asupra pretului
cu care eventual ar putea executa anume lucrAri pen-
tru Stat; nu a avut insä nici o comandà. Produc-
tiunea ei poate fi de 100.000 puqti i 5.000 mitraliere
pe an, lucrând cu circa 4500 lucrätori; aceastd pro-
ductiune s'ar putea chiar dubla. Comenzi de oare-
care importantà, fabrica de arme de la Cugir nu a
obtinut.
De altfel in 1928 a venit un alt guvern la arma
Statului, iar in 1929 s'a schimbat i personalul de
21

www.dacoromanica.ro
 322

conducere al societatii, numindu-se un alt director

g-1 §i un alt sub-director g-1. In 1931 s'a dat a-
cestei fabrici, dupa cat §tim, o mica comandd de
vreo 20 milioane de lei, fara importanta: o co-
manda de corpuri de proiectile de artilerie, de tevi
de mitraliere §i de reparatiuni de afete de tunuri.
Iar de atunci ea sta in inactiune, neavand de lucru.
Cat prive0e fabrica de tunuri dela Copp-Mica,
pentru dansa nu s'a facut pana acum aproape ni-
mic. Societatea a obtinut un teren de vreo 20 hec-
tare, pe care a construit in 1928-29 o magazie,
vasta de altfel de 10.000 m. p., in plan, din zidärie
§i paianta de fer, pentru a se putea cel putin ada-
posti in ea ma0nile fabricei, pana ce i se va da de
Stat tot terenul de care ea are nevoie 0 va avea 0
mijloacele pentru constructiunea 0 instalarea f a-
bricei. S'au adus in acea magazie o parte din ma0nile
pentru fabricat tunuri trimise de Vickers, chiar de
atunci, in 1929; restul ma0nilor, cea mai mare parte,
au ramas insa pe cheu la Constanta 'Dana in 1932-33,
cand au fost duse 0 ele §i adapostite in magazia de
la Copp-Mica. Iar ma0ni1e pentru tunuri dela Co-
troceni au ramas pana azi tot la Cotroceni 0 cele
ale Societ. Re0ta, tot in atelierele din Re0ta ale
acelei societati. Astfel Ca' azi fabrica de tunuri dela
Copp-Mica este numai sub forma unui teren cu o
magazie pe dansul, continand maqini 0 cu alte ma-
Oni ce apartin fabricei, in alte parti; fabrica de tu-
nuri nu a luat Inca fiinta.
Acesta este astazi stadiul in care se gase§te ches-
tiunea: Societatii Uzinelor Metalurgice Copp-Mica
0 Cugir", infiintata in 1925.
PREZENTUL. VIITORUL. Au trecut 10 ani
de cand a fost intemeiatä prin initiativa 0 sfortarile
lui Ionel 0 Vintila Bratianu 0 a colaboratorilor
lor, Societatea Uzinelor Metalurgice Copp-Mica 0

www.dacoromanica.ro
 323

Cugir", cu menirea de a fabrica armament 0. muni-

tii in tara. Azi, fabrica de arme dela Cugir, in fiinta,
capabila de o importanta productiune, stä cu atelie-
rele ei inchise, fara lucru, in uitare, in paräsire. Iar
fabrica de tunuri dela Cop§a-Mica nici nu a fost
Inca construità, deqi poseda ma§inile de care are
nevoie.
Care sa fie cauza acestei stari de lucru? SA fie
parasirea ideei de a se fabrica armament §i munitii
in tara? SA fie lipsa de incredere ca in tara s'ar
putea realiza in bune conditiuni o astfel de fabrica-
tiune, triste rama0te ale unor idei de acum mai
bine de 20 ani, cand multi credeau ca a§a ceva nu
se poate face in tam noastra? Sa fie dificultati de
alt ordin care impiedica continuarea §i complecta-
rea activitatii uzinelor deja creeate ? Nu §tim !
Nu §tim ce este, nici care sunt cauzele starii de
azi. Dar §tim ceva 0. avem o credinta, o convingere,
noi cei cari am imparta§it ideile lui Ionel 0 Vin-
tild Bratianu 0 care ne-am incalzit de acela§ ideal
ca §i dan§ii, in ce prive§te progresul 0 viitorul a-
cestei tari. tini cà aceastä tara a noastra, Roma-
nia intregita, cu industria ei de azi, incomparabil
superioara celei din trecut §i putand fi Inca conside-
rabil sporita, gratie in prima linie materiilor prime
pe care ea le poseda azi 0. care lipseau complect Ro-
maniei de ieri, minereuri de tot felul, carbuni,
gaze naturale, etc.; cu energii umane sporite §i.
care a§teapta numai sa fie utilizate; are posibilitati
imense de a se desvolta 0. intari, in special posibi-
litatea de a-§i creia o industrie proprie de armament
§i munitii, industrie de care ea are neaparata ne-
voie, pentru a se apara cand ar fi atacata 0. pe care
eonducatorii ei au datoria de a i-o da. i avem o
credinta, o convingere: ca tara aceasta merge ne-
contenit inainte, cu toate stagnarile ei din unele

www.dacoromanica.ro
 324

momente, cu toate scaderile chiar pe care e con-

damnatä sa le suf ere in alte momente; ca ea merge
necontenit inainte, urmand in general o linie as-
censionala si ea si in aceasta chestiune, a inzestrarii
ei cu mijloace de aparare, ea va reusi invingand
toate dificultatile si inlaturand toate piedicele, sd
realizeze solutiunea cea justa: sa-si asigure mijloa-
cele pentru a-si fabrica, completa, toate armele de
aparare de care ar avea nevoie, prin fortele ei
proprii, singurele pe care se poate conta cu sigu-
ranta intotdeauna, in orice imprejurare.
Se va asculta astfel de imperativul: Prin noi
insine". Prin mintea prin inima si bratele noastre",
cum ne-a invatat marele si. inteleptul roman ION
C. BRATIANU si cum au continuat a face vred-
nicii lui urmasi, IONEL si VINTILA BRATIANU.
Aceasta e credit*. noastra.
Bucuresti. Decemvrie 1935.

www.dacoromanica.ro
 325

Note pentru o biografie a

lui Vint I'd Bratianu
de general R. Rosettl 1)

Necolaborand deck putin cu Vintila Bratianu, nu am

multe de spus despre chipul cum lucra sau despre
multiplele sale ocupatiuni. In schimb am intretinut
cu dansul legaturi de prietenie care 'mi-au ingaduit
a cunoa§te omul i a ma bucura de prietenia sa.
Personal 1-am cunoscut intai in iarna 1900-1901.
Legaturile dintre noi au devenit mai stranse dupd
primavara 1907. In toamna 1912 ma aflam la Flo-
rica, unde am stat aproape trei saptdmani, spre a
trece examenul de maior, ce s'a dat in acel an la
Pitqti. Incepuse razboiul balcanic qi situatiunea
creata prin acest razboiu rasa sa se intrevada nevoia
unei mai temeinice pregatiri de razboiu a noastra.
Vint la Bratianu a venit de vre-o douà ori, in acest
rastimp, la Florica, stand, fiecare data, vreo douà
zile. M'a supus atunci de mai multe ori, unor ade-
Val-ate lungi interogatorii asupra armatei noastre
§i asupra sortilor de isbanda a statelor balcanice.
Avand atunci experienta celor doi ani O. jumatate
(de inspectii ale intregei armate) dela Inspectora-

1) Membru al Academiei Române.

www.dacoromanica.ro
 326

tul general al armatei, am putut sg-i dau lämuriri

precise despre armata noastrà i sg-i ar'at cà nici
pregätirea tacticg i nici cea tehnick dar mai cu
seamd nlci cea materialä nu räspundeau nevoilor.
In special a fost impresionat de micul numa'r de
pusti de care dispuneam atunci. Informatiunile ce i
le-am putut da despre armatele bulgard i sari:4
erau eronate, cäci aceste informatiuni erau inte-
meiate pe rapoartele generalului, pe atunci maior,
Dabija, atasat militar la Sofia si la Belgrad, rapoar-
te pe cari faptele le-au arAtat cu totul superficiale
si necorespunzAtoare realitatii.
In timpul expeditiei din Bulgaria, presa liberalä
a dus o campanie darza" pe tema holerei de care a
suferit armata noastrà precum si a lipsurilor dove-
dite cu ocazia acelei expeditii. Dupà intoarcerea din
Bulgaria, generalul, pe atunci maior, Ballif, sef de
cabinet al generalului Harrdu, ministru de räzboiu,
m'a chemat dela Constanta, unde eram in garni-
zóang i mi-a atras atentia ca armata nu meritä
aceste atacuri caci ea si-a fdcut datoria i cà ase-
meni atacuri o vor descuraja; ea nu merita a expia
pAcatele politicianilor. M'a rugat a vorbi cu Ion I.
C. Batianu in acest sens. I-am vorbit; acesta mi-a
spus cä nu era deloc pornità campania contra ar-
matei ci avusese de scop sa impiedice pe Nicu Fi-
lipescu i pe generalul Averescu de a reveni ca
triumfdtori la Bucuresti. M'a poftit, din partea lui
Vintlä BrAtianu, care avea atunci conducerea pre-
sei liberale, la acesta la dejun pentru aceeasi zi. La
acel dejun eram numai patru: Ion si Vint là Bra-
tianu, I. G. Duca si cu mine; am expus cele ce mi
le spusese Ballif si am adAogat cele ce le auzisem
si eu dela camarazi. Campania a incetat dupg aceea,
incetul cu incetul.

www.dacoromanica.ro
 327

Dela inceputul razboiului mondial am fost isbit

de identitatea absoluta de vederi ce a existat intre
dansul (Vint la Bratianu) i fratele ski Ion, precum
i de abnegatia i credinta cu care dadea fratelui ski
mai mare toata colaborarea ce-i cerea.
In Decembrie 1914, am primit ordin dela Minis-
terul de razboiu eram §eful biuroului operatiilor
din Mare le Stat Major sa studiez un referat al
intendantului colonel G. Ursachy, director superior
al controlului, asupra pregatirei financiare a raz-
boiului. In referatul, urmator acestui ordin, am ara-
tat cd cestiunea trebuia studiata de o comisiune
mixta. Ministerul a aprobat propunerea §i a numit
o comisiune, formata din Vint la Bratianu, ca pre-
§edinte, d-nii C. Creanga, subdirectorul Creditului
funciar rural, I. Angelescu, directorul contabilitatii
Statului din Ministerul de Finante, intendantul-
colonel G. Ursachy 0 cu mine (ca delegat al Mare-
lui Stat-Major), ca membri, cu insarcinarea: de a
studia cestiunile administrative §i financiare rela-
live la stabilirea trebuintelor 0 procurarea mijloa-
celor cu care sa se indestuleze nevoile unei even-
tuale stari de razboiu. (Ordinul confidential No.
199 din 23 Decembrie 1914).
In lucrarile acestei comisiuni m'am convins Inca
odata de munca 0 de ravna de bine a lui Vintild
Bratianu dar m'am mai convins 0 de neadevarul
acuzkii ce-i se aducea ea nu tolera ca cineva sa
aiba o alta parere deck a sa. Dupd una din edin-
tele acelei comisiuni, in care nefiind de aceea0 pa-
rere ca dansul avusesem o discutie foarte vie cu el,
a venit la mine unul din membrii comisiei qi mi-a
cerut voie a-mi atrage atentia ca atunci cand un
Vint la Bratianu emite o parere, nu trebuie§te con-
trazis. La aceasta i-am raspuns ea eu nu ma aflu

www.dacoromanica.ro
 328

acolo spre a spune numai amin, ci spre a contribui

ca din lucrari sa iasa ceva folositor §i ca in orice
caz imi voiu exprima parerile, cum voiu sustine pa-
rerile institutiunii pe care o reprezentam. Am avut
Inca discutiuni cu Vintila Bratianu, gat in comisi-
une cat §i la intalniri la el acasä, tot in privinta
lucrärilor acelei comisiuni. Ace le discutiuni nu nu-
mai ea' nu ne-au instrainat, ba din contra, poate
Ca ne-au mai apropiat. De altfel §i ulterior §i mai
ales in anii dupà razboiu, am avut cu clansul foarte
lungi discutii despre toate subiectele posibile, el
avand mari raspunderi politice iar eu nici una. Am
discutat §i adeseori foarte viu despre pareri de ale
sale sau despre masuri luate de dansul. I§i apara
parerea aprig, tenace, dar totdeauna asculta §i pa-
rerea contrarie §i niciodata nu ramanea suparat de
un atac, oricat de viu in contra ideilor sale sau a
colaboratorilor sal Nu zic ca-§i schimba parerea
de cele mai multe ori §i-o mentinea dar asculta
§i parerea opusa. -
A fost acuzat de sectarism. Nu am constatat acest
sectarism nici in ceeace privea relatiile dela om la
om, nici in ceeace prive§te tolerarea, din sectarism
politic, a incorectitudinilor de orice soiu. Pe nimeni
nu 1-am auzit exprimandu-se mai aspru despre cei
ce comiteau asemenea gre§eli, chiar cand ii erau par-
tizani politici §.1 oricat ar fi fost de utili pentru bu-
cataria electoralà.
In anii 1914-1916 greutatile ce se intampinau in
pregatirea de razboiu il faceau sd se refere adesea
la greutatile pe cari le intampinase tatal sal ca mi-
nistru de razboiu in 1877-1878, aratand ca acestea
din urma fusesera mult mai mari. De altmintrelea
§i pentru dansul, ca §i pentru fratele sail Ion, ac-
tiunea tatalui lor in 1877-1878 era ve§nic prezenta

www.dacoromanica.ro
 329

si le dadea puterea de a face fata tuturor greuta-

tilor, nu printr'o servila imitatiune, ci prin inspira-
rea ce le-o procurau telurile mari urmarite si in-
crederea in puterile neamului.
Desi foarte ocupat, la Iasi gasea vreme sd vina
sd-si vada prietenii sau cunoscutii bolnavi sau ra-
niti si sd le aduca cuvinte de imbarbatare. Sub as-
pectul lui adesea posac, ascundea una din inimile
cele mai generoase si mai bune pe care le-am cu-
noscut. In primavara lui 1917 eram bolnav de tifos
exantematic si trecea sa ma vada cate odata catre
seara, cand se intorcea dela minister acasa. In-
tr'una din aceste vizite, dupa ce incepusem a ma
intrema, mi-a spus ca se insista mult pe langa clan-
sul ca sa se faca inaintari in massa in armata si a
adaogat ca mai ales se facusera multe inaintari in
toamna 1916, credea ea' nu era oportun a se mai face
si atunci. Era adânc scarbit de goana dupa galoane
ce a bantuit si atunci cu atata intensitate printre
ofiterii nostri.
In ziva de 5 August 1917, postul meu de coman-
dament, aflat la rasarit de P. Razoare (Marasesti),
fusese bombardat puternic, un timp ceva mai in-
delungat, in cursul dupà amiezii; transeele care al-
catuiau acel post de comandament erau cu totul
rascolite iar firele telefonice rupte. Luam tocmai
masuri pentru repararea stricaciunilor si pentru
restabilirea legaturilor telefonice, când m'am po-
menit deodata cu Vintild Bratianu. Venise singur pe
jos, peste camp, dela via lui Rujinski; fu urmat
dupa ateva minute de generalul Vouillemin. In
calitate de ministru al munitiunilor, venise sa con-
state cum stam cu munitiunile si aflând ca nu eram
departe, de locul unde se afla, imi facea o vizità.
Ofiterii si oamenii statului meu major nu puteau
crede ca acel civil atat de simplu ca infatisare, atat

www.dacoromanica.ro
 330

de lipsit de orice ifos la vorba i venit fara nici o

suitä, era un ministru.
In primavara lui 1918, la Iai, ne intalneam aproape
zilnic. Ii descarca sufletul de toata arnaraciunea
ce-i inspira tratatul dela Bucuresti i faptele acelora
cari se aratau slugi supuse dusmanilor vremelnic in-
vingatori. Cu ajutorul lui si al lui Alecu Constan-
tinescu s'au putut reproduce articolele lui Nicusor
Miclescu, suprimate de censura lui Marghiloman,
articole cari au circulat atunci din 'nand in manä in
tot Iasul. Tot lui i-am dat spre publicarea, in ziarul
liberal, a unor anunturi date mie de altii prin care
se ridiculiza generalul Eremia Grigorescu pentru
discursul sat' favorabil Puterilor Centrale.
tiind ca aveam de gand sa plec in Occident cu
trenul Tache Ionescu, ca sa ma inrolez in armata
franceza, mi-a vorbit mult i amanuntit de tratatul
impus nouà de dusmani, comeintandu-mi fiecare
clauza i aratandu-mi, in detaliu, cum prescriptiile
tratatului tindeau, in realitate, sa fac5 din noi niste
vasali ai Puterilor Centrale; ca ceeace ni se acordase
nu era pace ci robie. Mu It mi-au folosit aceste ara-
tari ale sale spre a raspunde la intrebarile ce mi-au
pus, in August 1918, Regele Angliei, Balfour, mi-
nistrul Afacerilor Straine engleze, lord Milner mi-
nistrul de razboiu si mai ales personalul ministeru-
lui de propaganda britanica.
Cand, in toamna anului 1918, Robert de Flers a venit
din Balcani, cu avionul care dusese pe Victor Anto-
nescu la Iai, acesta mi-a adus i o lunga scrisoare de
la Vintila Bratianu, scrisoare in care-mi ardta stärile
din Ora i cele intamplate dela plecarea mea de
acolo, in Iunie. Aceasta scisoare cuprindea un re-
chizitoriu foarte complet a tot ce Germania impu-
sese tarii in cursul tratatului din Bucuresti.
Mult mi-a vorbit despre starea tarn, despre telu-

www.dacoromanica.ro
 331

rile si greutatile noastre, despre neintelegerea a-

cestora de catre marii nostri aliati, inainte de pleca-
rea mea la Londra, (3 August 1919), iar cat timp
am fost acolo mi-a scris scria usor si, lucru rar
la noi, raspundea la orice scrisoare, si m'a tinut
la curent cu cele ce se petreceau in tara. In cursul
iernei 1919/1920, vedea situatiunea interna foarte
in negru si era necajit de neintelegerea, de &are
marile Puteri occidentale a punctului nostru de
vedere.
Am continuat schimbul nostru de informatiuni,
mai des oral, dar si scris si dupà intoarcerea mea
in tara. Nu ne vedeam prea des, dar cand ne ve-
deam stam mult timp impreuna si vorbeam cu o
absolutä libertate despre toate lucrurile la ordinea
zilei si foarte adesea despre trecut.
Aceste convorbiri si toate relatiile ce am avut cu
Vintila Bratianu, mi-au lasat ca amintire despre
dansul aceea a unui om darz, muncitor, de o mare
bunatate de inima si cu totul dezinteresat, a unui
prieten credincios, leal si discret, a unui Roman
iubindu-si tara si neamul cu pasiune.
Adaog douà lucruri care-1 caracterizeaza: in toam-
na lui 1928 cand a fost lipsa de hrana in Basarabia,
printre cei dintai Vintila Bratianu a raspuns apelu-
lui Crucei Rosii dandu-i un vagon de grail, ceeace
reprezenta pentru dansul un sacrificiu simtitor.
In ziva de 6 Iunie 1930, am fost sa-1 vad catre
sfarsitul dupa amiezii, ca sa-i spun ca avusese el
dreptate si nu eu, intr'o discutie din zilele prece-
dente, in care el sustinuse ca, daca s'ar intoarce
fostul mostenitor, trupele din Bucuresti ar trece de
partea lui si si-ar calca juramantul de credinta ca-
tre Regele Mihai. Imi aratà toata ingrijorarea ce
i-o pricinuiau intamplärile zilei precum imi spuse si
ce atitudine trebuia sä ail* dupg parerea sa, parti-

www.dacoromanica.ro
 332

dul liberal qi oamenii de bine. Cand sá ne despgrtim,

mi-a repetat aprehensiunile ce avea, dar a adgogat
ca nimeni nu ar fi mai multumit deck ansul, dacà
s'ar in§ela in aprecierile sale s'i dacà lucrurile ar lua
o intorsatura prielnica pentru tara.

www.dacoromanica.ro
 333

Vintilá Bratianu in timpul

rasboiului de Intregire
M..

de Honor lu Bänescu 1)

L-am cunoscut personal pe Vintilá BrAtianu in

anul 1902, cu ocaziunea inscrierii mele ca membru
in organizatiunea national liberald de Arges, al
cArui sef era.
Imi amintesc si astäzi cu adânca emotie felul a-
propiat, prietenesc, natural si fárá nici un protocol
in care m'a primit si mi-a vorbit.
Am retinut si am urmat toatd vieata sfaturile lui
de indemn la muncä necontenitä si dezinteresatà
pentru rAspandirea si promovarea ideilor conducá-
toare ale partidului, a cgrui singurà preocupare tre-
buie sä fie slujirea *H.
M'am apropiat mai mult de el si. am inceput sa
dobAndesc deosebita lui atentie, curând dupd in-
scrierea mea in partid, cu ocaziunea unei alegeri
partiale in jud. Dambovita, la care partidul in
opozitie fiind ii fixase candidatura lui.
L-am insotit impreund cu alti prieteni din Arges,
in acea campanie, in care a reusit sà fie ales.
De atunci, in toate campaniile electorale care au

1) Deputat; fost senator §i secretar general al Ministeru-

lui de Interne.

www.dacoromanica.ro
 334

urmat in Argeq, 1-am insotit, dobandind increderea

qi prietenia lui, care pentru mine au insemnat cea
mai depling satisfactie sufleteascä, pe care am
avut-o in viata politica.
Prietenia lui Vintila Bratianu nu insemna numai
onoare, dar ea constituia un adevarat izvor de in-
tarire in credinta puterilor neamului, de formarea
i desdvar§irea caracterelor, de remontarea suflete-
lor in ceasurile celor mai grele incercari.
Nu am putut deslu§i niciodata in toate discutiu-
nile pe care le-am avut cu acest ales fiu al neamu-
lui, alta preocupare decal aceea a slujirei §i. a apà-
rarei cat mai con§tiincioase a intereselor superioare
ale tarii i ale neamului.
Unii adversari 1-au calificat de sectar" din punct
de vedere politic, predominat de interesele marunte
de partid.
Nu se poate o mai nedreapta calificare.
In orice chestiune la ordinea zilei, pentru Vintila
Bratianu se punea o singura intrebare: Tara §i
neamul romanesc pot ca§tiga din solutia care se
propunea?"
Daca la aceasta intrebare, raspunsul nu putea fi
cleat favorabil, el era cel mai aprig sustingtor
al ei.
Dar daca raspunsul parea defavorabil, atunci nu
se putea gasi opozant mai hotarit §i mai inver§unat
ca el.
Pe acest teren §i numai pe acesta, se putea zice
ca. era sectar". Cand in joc erau interesele superi-
oare ale Orli §i ale neamului, atunci in adevar el
era un sectar de neinfrant.
*
* *

Colaborarea cu el cea mai continua §i mai apro-

piata am avut-o insa in timpul marelui razboiu.

www.dacoromanica.ro
 335

Se incheiase partea intdi, grea 0 nenorocitä, a

operatiunilor noastre de rAzboiu.
Ne gAseam la Ia0, grAmAditi in coltul de tard I-A-
mas neinvadat de inamic.
Eram siliti in dezastruoasele conditiuni, care se cu-
nosc, la o intensA muncA pentru remontarea sufle-
teascA §i refacerea fizicd 0 materialà, in vederea
incercArilor grele ce se prevedeau.
Multi, foarte multi mai slabi in ceeace prive0e
rezistenta sufleteascA incepuse sA dispere §i ceva
mai ingrijorAtor, sd propage defetismul.
Ace§tia neavAnd o ocupatie, se strAngeau in piata
Unirei din Ia0, in jurul itatuei §i pe strada Läpu--
neanu, unde discutau 0 10 transmiteau unii altora,
cele mai fanteziste tiri, care deprimau §i produceau
nelin4te.
OH de Cate oH i se spunea lui Vintild BrAtianu
de cele ce se fomentau in public ,e1 rAspundea cu
amArAciune §i cu mult dispret:
Aceasta este strada LApupeanu, dar eu nu ma
conduc de strada LApupeanu".
Pentru a pune capAt acestei actiuni de defetism,
el a dispus sA nu se mai permità a se forma gru-
OH pe strada Lapupeanu §i in piata Unirei.
*
* *

La intrarea in razboiu, hind mobilizat §i avand

insärcinAri pe o anumità regiune, care fusese ocu-
patA de inamic, dupd retragerea la Ia0, am fost
chemat de Vintild BrAtianu atunci Ministru de
Razboiu 0 rugat sA-1 ajut in chestiunea inter-
natilor 0 prizonierilor de fazboiu, in care intAmpina
greutAti.
Am primit insArcinarea ce mi-a dat 0 impreung
cu alti prieteni ai sgi, am izbutit in scurt timp sa*
punem totul in regulA 0 sd putem rAspunde cu suc-

www.dacoromanica.ro
 336

ces la protestul pe care Puterile Centrale il facuse

pentru pretinsele maltratari ale internatilor 0 pri-
zonierilor.
In acest timp am aflat despre modul necivilizat si
neomenos, cu care ocupantii tratau lumea in terito-
riul ocupat si chiar pe membrele Crucei Rosii.
Vintila Bratianu m'a chemat si m'a rugat sa re-
dactez un protest, dandu-mi toate indicatiunile.
Protestul revazut si complectat de Vintild Bra-
tianu, a fost transmis pe cale diplomatica Puterilor
Centrale.
Protestul arata consideratiunile de inalt ordin
umanitar, ca si sentimentele de abnegatie si sacri-
ficiu, care determinase pe multi sa lase sotiile, su-
rorile si fiicele sa ramana in teritoriul ocupat, in
calitatea lor de membre ale Crucii Rosii si condu-
cdtoare ale unor spitale de razboiu.
Reamintea apoi Puterilor centrale stipulatiunile
conventiunii internationale in vigoare, conform ca-
rora nu pot trata ca pe prizonieri, pe cei cari in-
deplinesc asemenea oficii si conform carora aveau
obligatiunea, fie de a le lasa &à-0 continue nobila
lor opera, fie a le trimite pe teritoriul in care se a-
flau guvernul si fiinta Statului roman.
Sfarsea printr'o energica si demna protestare
contra procedarei Puterilor Centrale 0 cu invitatiu-
nea de a respecta dispozitiunile conventiunei inter-
nationale la care aderase.
In urma acestui protest, guvernele Puterilor Cen-
trale, au revenit in parte asupra masurilor luate.
*
* *

Putin dupa aceea terminandu-se prima parte a

razboiului de intregire a neamului, se semnase pa-
cea dela Buftea si ostasii demobilizati erau trecuti
in teritoriul ocupat.

www.dacoromanica.ro
 337

Cu aceastá ocaziune, li se distribuiau de inamic

chiar la punctele de trecere, dou5 broquri pline de
afirmatiuni mincinoase §i de indemnuri criminale
la rázvr5tire i asasinate.
Prezentandu-i lui Vintil5 Bratianu aceste bro§uri,
el fu adanc indignat de atitudinea guvernului care
tolera o asemenea opera criminala. Ma retinu §i ma
rugd sá redactgm imediat un protest adresat Pri-
mului Ministru, Al. Marghiloman, pe care ma in-
sArcing sd-1 remit eu.
Conceptul protestului, scris de mana sa a famas
la mine, iar protestul semnat de el i de mine 1-am
remis pre§edintelui de consiliu §i a fost inregistrat
sub Nr. 54 din 26 Martie 1918, la cancelaria Con-
siliului de Mini§tri.
lath acest protest al celui mai hotArit §i nein-
fricat Roman:
Domnule Presedinte al Consiliului,
Avem onoarea sa va alaturam in original doua bro-
suri intitulate: Bine ati venit" si Cdntecul ostasu-
lui demobilizat", care se impart soldatilor demobili-
zati la trecerea lor in teritoriul ocupat.
Aceste brosuri, distribuindu-se prin autoritatile mi-
litare, (citam cazul cap. Pictorian) si cea dintAi co-
prinzand si indrumari oficiale pentru demobilizatii
cari se intorc la vetre, faptul capata caracterul unui
act oficial.
Din cuprinsul lor frisk se poate usor vedea ca
este la mijloc o opera vrajmase si criminala.
Dupd cum yeti putea judeca din partile insemnate,
ele contin pe lânga calomnii personale, indemnuri la
rasvratire si asasinate.
A strecura in sufletul unui popor, banuiala ca un
rázboiu dus pentru desrobirea neamului, nu a avut
alt mobil deck banul strain sau dorul de cAstig al
conducatorilor statului, a calomnia politica dusa de
un intreg popor cu Regele sau in timp de un an si
jumatate, nu poate fi deck opera in interesul vraj-
masului.
22

www.dacoromanica.ro
 338

A incerca sa se sdruncine simtimintele pe care tre-

buie sa se intemeieze cea mai elementard con§tiinta
nationala i discipling in armata, este desigur opera
criminala.
Interesul vrajma0i1ui in momentul cand vrea sa
pastreze 0 dui:J*6 pace, trupele sale in tar* poate
produce descompunerea morala a unei armate, pe
care n'a putut-o invinge la Oituz 0 Mgra§e§ti.
Credem insa, Domnule Prim Ministru, ca oricare
ar fi sarcina acestui guvern, sunt limite pe care da-
toria lui prin locul ce ocupa, ii impune sa nu lase
sa fie depa0te, nu numai din cauza imprejurarilor
turburi prin care trecem, dar pentru a nu lasa sa
se §tirbeasca con§tiinta nationala a acestui popor in
vremurile grele sub care intram.
Speram ca yeti binevoi a face demersurile necesarii
0 a da dispozitiunile cuvenite ,pentru a opri o atare
opera cat 0 pentru a preveni pe demobilizati sa nu
Una seama de aceste instigatii primejdioase, nu atat
pentru persoane, cat pentru lini0ea 0 fiinta Statului
Roman, in atare momente grele.
Primiti, va rugam, Domnule Pre§edinte al Consi-
liului, asigurarea stimei noastre.
(ss) Vintili Britianu
(ss) Honoriu Binescu
Dornniei Sale
Domnului Pre§edinte al Consiliului de Mini§tri.

In sfArsit pacea dela Bucuresti se incheiase sub

guvernul Al. Marghiloman.
Acest guvern, netinand in seamä modificarea Con-
stitutiei facutd de Parlament la Iasi, procedase la
noui alegeri parlamentare tot cu vechile trei colegii.
Se convocaserd aceste colegii si alegerile urmau sá
se facA.
Eu fiind demobilizat, lucram in comisiunile ce se
instituiserä de conducerea partidului, pentru intoc-
mirea diferitelor legi necesare viitoarei organizgri a
tarii.
Ne intruneam in fiecare miercuri, fie la defunctul

www.dacoromanica.ro
 339

Gh. Mdrzescu, fie la defunctul Alex. Constantinescu,

impreund cu Vintild Brdtianu, I. G. Duca, Leonte
Moldovanu §i multi alti membri ai partidului, afla-
tori la Ia§i.
Intr'una din aceste zile, Vint la Bratianu, mi-a
spus Ca de oarece din Arge, nu s'a reintors nimeni
din frunta#i organizatiunei la Pite§ti §i. nu are cine
sa aduca la cuno§tinta organizatiei hotdrirea de ab-
tinere dela aceste alegeri, luata de conducere, nici
cine sa-i ridice i sa-i mentina moralul in lupta
nouà §i grea ce incepea sub apasarea monstruoasei
pad., m'a rugat pe mine sa ma inapoiez la Pite§ti cu
aceasta insarcinare.
M'am executat. Am plecat ca ofiter demobi-
lizat.
Mi s'au facut multe dificultati §i. abia dupa 15 zile
am sosit la Pite§ti.
I-am indeplinit cu sfintenie instructiunile §i reco-
mandarile, intre care cea mai importantä era sa-1 tin
in curent cu note detailate zi cu zi, de tot ce se pe-
trecea §i se fäcea aci, note ce i le transmiteam pe o
anumità cale, dinainte convenita.
La randul sau imi raspundea, dându-mi toate ve§-
tile §i trimitandu-mi toate publicatiunile, cari se f à -
ceau la Ia§i scrise la masind, fiindcd censura nu
permitea sa se imprime nimic §i pe care le fa's-
pAndeam tot pe ascuns in judet.
Citindu-le, ne dam seama de robustul sat' opti-
mism §i. de profunda sa convingere in izbAnda drep-
tatii neamului.
Iata aceste scrisori.
4 Iulie 1918
Scumpe amice,
Am primit cu bucurie in sfarsit scrisoarea d-tale,
fiind ingrijat asupra soartei d-tale, in mijlocul mäsu-
rilor de tot felul de care aflu din teritoriul ocupat.

www.dacoromanica.ro
340

Situatia de acolo este grea si va fi din ce in ce mai

grea din cauza conditiunilor tratatului, dar mai cu
seamA a slugArniciei cu care guvernantii se supun la
orice cerere. Ca niste adevArate slugi, ei nu mai sunt
capabili sA mentie nici ceiace au obtinut si duc tam
la o foamete sigurà si la un regim mai samavolnic,
2a cel ce domneau inainte de aceastA pretinsA pace.
Vom suferi cu totii si acest calvar pentru a ajunge
la ziva mare a reinvierii, care din ce in ce mai mult
Je vede cA va veni cu sigurantà.
Din punct de vedere al mentinerei drepturilor noas-
tre, iesite din toate sacrificiile facute, tratatul de pace
si mAsurile ce se iau prin excesele lor, fac mare ser-
viciu cauzei noastre. Mai IntAiu au revoltat pe cei
mai pasnici bosofili, cari vAd care sunt adevAratele
tendinte vrAjmase. Apoi au desolidarizat tam de gu-
vernantii actuali fatà de aliatii nostri. Darea in jude-
catà este in aceastd privintá ultimul serviciu de ca-
petenie, pe care Marghiloman si nebunia germanä il
fac cauzei noastre sfinte si in deosebi partidului
nostru.
El rAmAne din ce in ce mai mult drapelul cauzei
democratice si nationale in RomAnia.
Dupà cum ai putut verea, darea in judecatà este
impusA de cei dela Berlin si deci adevAratul ei carac-
ter de pedepsire din partea unui vrAjmas, cu care
te-ai luptat, este adevdratul pandant al cererei de
amnistie. CAnd tradatorii se iartal si fac parte din
Parlament, cum ar sta nepedepsiti cei ce au repre-
zentat lupta pentru neatArnarea nationala?
Cu toate cele ce scriu in gazete, deputatii si sena-
torii isi dau singuri seama de greseala ce fac prin
aceastA dare in judecatA si de nebunia vrAjmasilor.
Aci lumea toatà li &A adevAratul caracter, de porun-
cA germand si deci sporeste simpatia pentru cei, pe
care ei vreau sA-i pedepseasca.
D-nii Pherichide, Porumbaru, Duca si MArzescu au
cerut si ei onoarea" de a fi dati in judecatà (voiu
cAuta sA-ti trimit protestul f Acut de ei presedintelui
Camerei), iar Matei Cantacuzino si Greceanu, au f A-
cut o interventie analoagA, dar negresit cu rezervele
unui partid preocupat mai mult de interesele lui, de-
cat ale tarii.

www.dacoromanica.ro
 341

Pentru noi, cu cat se vor desolidariza mai mult de

noi, cu atat va fi mai bine. Aduc mereu preocupgri
atat de josnice in colaborarea lor, incat fac mai multe
piedeci deck dau ajutor.
Dela plecare, noi am mai fäcut cateva proteste, din
care iti trimit pe eel mai important in chestia ina-
movibilitatilor.
Ar fi bine sg-1 cunoascg magistratii, inginerii si
profesorii, precum si sa' stie proprietarii imprumutati
la credite, monstruozitatea propunerei guvernului de
a le lua din mana administrarea unei societki mu-
tuale. Voesc sg numeascg pe director pe care-1 fac
si presedinte al consiliului de administratie si majo-
ritatea membrilor acestui consiliu. Aplicarea s'ar face
la promulgarea legei, cand de fapt dizolvg consiliul
ales de acesti asociati.
Cu Banca Nationalg pang acum nu au fgcut deck
amenintgri si acolo sunt impinsi de vrgjmasi, cari
vor sd aibg conducerea pietei noastre financiare.
Acestia cer sg aibg cke un comisar (un German si un
Austriac), care sg asiste cu drept de veto la consiliile
bgncei.
Se zice cg Sgulescu si-ar da seama de monstruozi-
tatea acestor cereri. Sa vedem dacg in afard de pro-
testgri platonice, va sti sg-si facg datoria de Roman.
Din ce in ce se vede cg am fgcut bine cg nu am
luat parte la alegeri. Aceastd abtinere impune si pe
aceea dela o eventualg alegere a Constituantei. Dacg
aceste alegeri se vor face, nu vom lua parte, dar nu
§tiu pang atunci ce se va mai intampla, fiindcg gu-
vernul Marghiloman se incurcg din ce in ce mai rgu
si fiindcg, ca niste slugi ce sunt, dupg ce Maurul si-a
fgcut fata de vrgjmasi datoria, Maurul va pleca.
Cu cat evenimentele pe fronturile de luptg si si-
tuatia interng a Puterilor Centrale devine criticg, cu
atat si turbarea vrgjmasilor sporeste si dorinta lor
de a transforma si a intinde regimul pacei (?), in-
tr'unul complect si mai strasnic de ocupatie si robie.
Campania antidinasticg din acest moment este o
manifestatie a acestei tendinte. Din fericire ins5, cu
cat ei lovesc, cu atat creste simpatia pentru cel lovit.
Nu vor ggsi in masa opiniei publice concursul si
orice vor face in aceasta privintg, nu poate fi inde-

www.dacoromanica.ro
342

plinit deck cu violentg, deci provizorat. Ca se vor

gasi cativa ticglosi care sg vrea sa se faca si in aceastä
privinta instrumentele vrajmasilor, se poate; dar ca
si in toate celelalte, tam nu este sufleteste cu ei. Ne-
gresit cg datoria tutulor bunilor Romani, este tocmai
sa intgreascd iubirea pentru institutia care reprezinth
in afarg statul roman, iar induntru s'a solidarizat
atat de tare cu idealul nostru national.
Cu cat evenimentele sunt mai defavorabile vrgj-
masilor, cu atat trebuie sa ne asteptgm la samavol-
nicii din parte-le, cu atat trebuie sa avem mai multh
incredere in viitor si in izbanda cauzei noastre.
Evenimentele din urma au dat nu numai celor in-
crezatori din ziva intaia, dar i celor mai pesimisti
convingerea cg victoria va fi de partea aliatilor nostri.
Chiar Germanii s'au convins Ca pacea nu se poate face
pe urma victoriilor lor militare, ci a tratärilor diplo-
matice (vezi discursul lui Kahlman i acum in urmd
declaratiile lui Hertling pentru neutralitatea Belgiei).
Situatia in Austro-Ungaria, care nu se mai bate si nu
mai poate sg se batg, anarhia in interior si miscarea
nationalitatilor, face din acest imperiu mai mult o
piedecg deck un ajutor pentru Germani. In ceeace
priveste Bulgaria, situatia ei politica este desperath,
atat prin dificultatile cu Turcii, cat i schimbarea gu-
vernului Radoslavof. Nu mai vorbesc de situatia in
Ucraina si in Rusia, care in loc de a inlesni Puterile
centrale, le absoarbe forte noui si nu le da in schimb
demancarea asteptata. Acestea toate se rezumeazd
in greuthtile cu care reiau ofensiva pe frontul prin-
cipal si lipsa de energie cu care se reconforteaza.
Chiar dacg ar ajunge la Paris ceeace nu este de
prevazut Franta nu va face pace.
In aceste conditiuni ne asteptam cu totii la apro-
pierea desnodamantului.
Cand va fi? La toamna sau la primavara nu se stie,
dar desigur va veni si nu cred ca anul 1919, sa se
scurgg intreg fgra a se intra in tratativele pgcei
generale.
Pang atunci trebuie tinut sufletul sus, pentru ca
constiinta nationalg sg fie treaza pentru ziva reinvie-
rei, cand multe vor fi de f gcut in foarte scurt timp.
Suferintele prin care vom trece 'Dana' atunci vor

www.dacoromanica.ro
 343

fi mari si vor creia desigur o situatie sufleteascd nor-

mald de revoltd, care insd nu va trebui sa izbuc-
neasca.
Declaratiile in chestia reformelor si in deosebi a
ref ormei agrare, ale guvernului, amanarea lor ca sd
nu zicem inläturarea lor, este primejdia cea mare in
ceasul acesta. Aci iaräsi poruncile Germanilor con-
corda cu vederile guvernului reactionar, care nu vrea
reformele cu nici un pret. De aceea nu vdd tocmai
apropiate alegeri de Constituantd.
Aceastà atitudine nechibzuitá poate insd creia mari
greutdti cu Basarabia, unde netrebniciile infumura-
tului Stere si netinerea angajamentelor luate la actul
unirei, a adus o situatie sufleteascd ingrijordtoare.
Din fericire Ca* reactiunea adusd de Nemti in Ucrai-
na si anarhia din Rusia, nu atrag curentul in acea
parte.
Trebue sà stie si cei de peste Prut si cei de din-
coace ci reformele se vor face si Ca' odatd cu libera-
rea tdrii, va veni si liberarea internd economicd si
politicd. Aceastá nddejde singurd va putea aduce li-
nistea sufleteascä si rdbdarea necesard pentru a tre-
ce Inca putinul timp ce rdmâne de suferinta.
Ca de obiceiu ne intalnim in fiecare miercuri. Avem
gata si le vom publica zilele acestea anteproiectul
pentru expropiere, improprietdrire, legea judeteand,
legea generald administrativd pentru descentralizare
si principiile generale pentru regimul industriei si a
lucrdtorilor in fabrici si meseriasi.
Cred ea sunt toate bine chibzuite si cd vor face o
legislatie intreagd si bine coordonatà in sensul unei
sdngtoase si puternice democratii.
Cand le voiu avea, iti voiu trimite Cateva exem-
plare.
Trebuie insd sä contain cu censura, care este din
ce in ce mai absurdà si seamdnd cu aceea a lui Nicu-
lae Pavlovici.
Fostul prieten, se va desmeteci desigur, dar sunt
greseli de ordin moral cari sunt mai grave ca oricare
altele si aceia de a sluji vrájmasul tdrii, trebuie sä
fie pusa intre acestea, altfel vom ajunge la demora-
lizarea complecta a simtimantului sanatos din acest
popor.

www.dacoromanica.ro
344

De aceea lasa-1 sa se loveasca singur de toate ti-

calosiile la care a participat.
Imi pare bine de ce-mi spui despre amicul vend
dela Galati. Trebuie acum prin o munca mai incor-
data sa reca§tige din o gre§eala ce a facut, scuzabili
insa prin grijile personale ce avea. Spune multe am--
citii prietenilor qi comunica-le §i lor sperantele nom-
tre din ce in ce mai sigure.
Am primit i dotia scrisori dela prietenul vend
dui:4 d-ta, de aci. Comunica-i i lui aceasta scrisoare.
Pentru alegeri comunale 0 locale nu cred ca,
trebuie ca partid sa luam parte, dar daca se prezinta
o lista romaneasca cred ca-i puteti da voturile. Ne-
gre0t insa nu, daca ar fi mijlocul de a se consolida
vre-o actiune politica a regimului de ocupatie sau
ilegal de azi.
Cu o prieteneasca strangere de mand prietenului
;I bunului roman, care in momentele acestea grele
ii pastreaza sufletul sus.
Prietenii tuturor amicilor.

9 Iu lie, 1918
Scumpe amice,
Redeschid scrisoarea, fiindca cea trimisa acum Ca-
teva zile nu a putut pleca i ca impreuna sa ne
bucuram de tirile bune ce ne vin din Occident. Din
comunicatele franceze, pe cari nu le-a publicat zia-
rele de peste Siret se vede ca vrajma0i n'au putut
avea nici un rezultat prin aceasta ofensiva a pacei,
dar cä au fost respin0 peste Marna 0 din liniile lor
intre Chateau-Thiery i Soissons, 20.000 prizonieri,
400 tunuri, etc., 0 prezenta imparatului care arata
importanta ce dedeau acestei ofensive. Nu cred ea'
acum contra ofensiva franceza va merge departe, dar
ea arata in orice caz lipsa de forta a vrajmawlui. Nu
pot prevedea evenimentele ce vor mai veni 0 care
pot precipita rezultatele, dar de aci inainte declinul
va incepe pentru vrajma0.
Cand se va sfar0? Nimeni nu poate spune, dar
mult nu vom intra in anul viitor, fara a vedea si-
tuatia dreptatei restabilitä.
Din Bulgaria, §tirile bune se confirma mereu, nu-

www.dacoromanica.ro
 345

mai n'ar fi bine ca ei sà se retraga din lupta inain-

tea celorlalti 0 inainte ca actiunea milliard sa-si faca
efectul. Din Austro-Ungaria tot astfel.
Guvernul isi continua opera de asanare §i amnis-
tierea tutulor dezertorilor, tradatorilor si ridicarea
excrocilor. Si aci darea in judecatd face acela0 efect,
adica contrariu celui dorit de adversarii dinauntru
sau din afara.
Am primit scrisoarea amicului fost la Galati, §i am
fost foarte atins de cuvintele sale. Fiecare din noi,
acum mai mult ca oricand, trebuie sa lucreze in cercul
lui de actiune pentru a tine sus sufletele pentru ziva
reinvierei si a rasplatii finale. Trebuie adunate date
cat de multe 0 acte, care sa serveasca pentru ade-
varata opera de asanare §i indreptare, fata de vraj-
mash din afara si dinauntru. Am primit §i scrisoarea
celui venit dela Vaslui. Toate aceste comunicari ne
intereseaza foarte mult si trebuie un contact cat mai
continuu intre Romanii de peste tot.
Inca odata amicitii la toti dela toti.

29 Iu lie, 1918
Scumpi amici, 1)
Adresez calor 0 trei scrisoarea aceasta din cauza
greutatilor de a scrie. Multumesc pentru Oirile date
si rog a continua cu ele flind foarte pretioase si
continuu utilizate.
Vom cauta sd va dam continuu stiri de aici, pentru
ca sa nu fiti ametiti de minciunile ce se debiteaza
acolo.
Dar odata sosite sd le utilizati cat mai complect,
pentru a putea insufla tutulor rabdarea intr'o situa-
tie atat de grea ca cea prin care trecem 0 pe care
nadejdea numai a zilei sigure a invierei o poate
aduce. Si din ce in ce si inguntru §i in afara sigu-
ranta izbanzei cauzei celei sfinte spore§te.
Pe frontul occidental, Franco-Englejii au avut suc-
cese frumoase. Peste 20.000 prizonieri in aceste doug

1) Intru cat eu ii comunicasem ca au mai sosit la Pite 0i

doi din prietenii nostri, el ne-a adresat scrisoarea la
tus-trei.

www.dacoromanica.ro
 346

zile, tunuri §i material mult i inaintarea de peste

20 km. §i ea continua. Dupà marturisirile chiar ale
inamicului, tancurile (au avut la lupta dela Montdi-
dier peste 1000), au fost decisive i au ajuns in li-
niile dinapoi ale artileriei. Aceasta victorie venitä
dupa cea dela Soissons i ofensiva incercata i res-
pinsa pe Marna, are Irma o importanta mai mare,
fiindca arat5 c5 Germanii nu mai au vlaga i ener-
gia de alta data.
Situatia in Rusia ingreuneaza §i mai mult pe aceea
de mai sus. Acolo aliatii i aceasta arat5 forte dis-
ponibile §i nici o teama de frontul occidental au
ajuns lânga Petrograd, Cehoslovacii la Kazan.
Toata Rusia suflete0e in revoltä contra jafului Pu-
terilor centrale; Japonezii §i Chinezii inainteaza prin
Siberia, astfel cã fara a crede in imediata constituire
a unui front rasaritean, Germanii sau vor trebui sa
aduca forte noui, i Dumnezeu §tie daca pot lua din
Franta sau trebuie sã paraseasca Rusia Mare, li-
mitandu-se la un front dela Riga la Odesa, ca ina-
inte de pacea dela Brest-Litovsk. Mergerea lui Hel-
ferich la Berlin §i la M. Cartier este probabil in le-
gatura cu aceastd cerere. Sau sa se trimita forte im-
portante, sau sa se retraga dela un dezastru sigur
din Moscova i tara bol§evica.
Ne putem inchipui ce efect va avea asupra starei
de spirit din Germania, Austro-Ungaria 0 Bulgaria!
Aceasta situatie, negre0t cá exaspereaza pe vraj-
ma0i de tot felul dinauntru. Ati vazut perchezitiile
ce au facut pe aici, Vara nici un rezultat caci n'au
gasit deck acte compromitatoare pentru ei i pe care
flu indraznesc sa le dea in vileag, ca conventiile se-
crete. Au vrut sà aresteze samavolnic pe A. C. ')
zicând ca comploteaza contra sigurantei statului pe
baza art. 2 din legea spionajului. Comisarii regali
toti au refuzat sà dea curs unei atari cereri; au in-
cercat s'a" amestece parchetul civil, acelasi demn räs-
puns. Amenintarile lui Mitescu i apoi ale Minis-
trului de Enzboiu, Med rezultat. Au pierdut cu totii
mintile. Membrii faimoasei comisiuni au facut per-

1) Este vorba de defunctul Alex. Constantinescu.

www.dacoromanica.ro
 347

chezitii la diferite persoane Mfg nici un rezultat.

Acum se cearta intre ei, c:a s'au fdcut caraghiosi.
Am asistat si eu la o descindere de acest fel, in
care cu totii ne-am batut joc de ei; n'asi fi vrut sd
fiu in locul kr.
Acum, negasirea justificarei afirmatiunilor minci-
noase f acute in raportul de acuzatie, ii face sa arun-
ce asupra Ministerului de Razboiu vina. Ieri la Ca-
mera, Lascar Antoniu, care prezida, a pus pe cum-
natul sau Stoianovici sa faca o interpelare cu doug
scopuri. Unul de a se razbuna, fiindca Harjeu nu
vrusese sa-1 acopere in faimoasa afacere Radacovici
si a diferitelor samsarlacuri ale sale, altul pentruca
personalul Ministerului de Razboiu nu face declara-
/file false pe care i le cere comisia de instructie. Ma-
joritatea a aplaudat sgomotos atacurile aduse, iar
colegii din guvern au parasit banca cand Ministrul
raspundea.
De aci declaratia ea' a inteles si cd va demisiona.
Vom vedea ce face in timpul de opt zile cat parla-
mentul va fi inchis. Probabil ca Marghiloman va
vrea sa devie Ministru de Razboiu, pentru a aplica
el singur masurile sale samavolnice.
Vroiam sd merg pentru vreo zece zile sa vizitez
Basarabia, pe care n'o cunosc deloc. Voiu amana
'Dana la lamurirea acestor chestii.
Masurile insä pe care le ia guvernul, raportul co-
misiei si raspunsul nostru au facut efectul cu totul
contrar celui dorit de ei.
Este in acest moment un puternic reviriment in
favoarea cauzei mari si a celor ce au condus-o.
Oamenii, cari n'au fäcut niciodata politica, cer in-
scrierea, se solidarizeaza si vreau sa manifesteze re-
volta lor contra politicii de tradare si robie. Actiunea
noastra trebue sa fie si sa-i stapanim si sa-i indem-
ndm mereu la rabdare .
Daca credeti ea stirile acestea pot interesa si pe
altii, din judetele vecine, comunicati-le.
Trimit si cateva declaratii, cari ar fi bine sa
mearga cat mai adanc, copiindu-le fiecare si dan-
du-le inainte.
t
Spuneti prietenului cd mi-a slujit foarte mult ti-

www.dacoromanica.ro
 348

paritura 1) trimisd §i daca mai are, a§ vrea sd nu

ma uite.
In ultimul comunicat am vazut acum ca chiar Ger-
manii anunta retragerea lor pe liniile cele vechi
inaintea ofensivelor de asta primávara.
Amicitii la cate§i trei i fericit de cate va voiu putea
sä và scriu in aceste conditii.
Sa rabciam i sd facem pentru ziva Invierei tot po-
sibilul ca cei multi sa nu moara de foame, prin
jafurile la care sunt supu§i.
(ss) Prietenul

Redeschid scrisoarea la 31 Iulie.

Stirile din Rusia foarte bune.
Helferich silit sà Alga la Pskov langa Riga, iar
Lenin 0 Trotzki la Helsingfors, sub baionetele ger-
mane.
Deci Rusia mare poate fi considerata ca pierduta.
Aliatii au deja frontul Murman prin Vologda (Petro-
grad) la Don 0 Marea Neagra, in mana lor. Tot ce
este in dos este al lor, probabil ca vrajma§ii vor lua
linia Odessa-Riga.
Pe frontul de Vest a inaintat eri mai putin, pro-
babil pentru consolidare, dar lucrurile merg bine
inainte.
Vom face protest pe chestia amnistiei §i alta pen-
tru arendarile fortate.
* *

Atat din cuprinsul protestului, mai sus citat, cat si

din continutul scrisorilor primite de mine dela el, in
timpul, in care pe temeiul pacei dela Bucuresti se
parea ca Nemtii au pus stapanire pe veci pe Tara ro-
maneasca, reiese sufletul de mare Roman, al celui ce
nu intelegea sa dezarmeze, nici in cele mai tragice

1) Este vorba de conventiile secrete anexe la tratatul de

pace, pe cari guvernul de 0 le semnase i le tiparise, nu
le ata§ase la tratatul de pace supus Parlamentului.
Isbutind sa-mi procur parte din aceste conventii, le-am
trimis lui Vintilã Bratianu la Ia§i.

www.dacoromanica.ro
 349

momente ale existentei neamului nostru, in fata dus-

manului cutezator i cinic.
In randurile acestea, atat de simplu asternute, se
afirfna o credintä ,nezdruncinata in destinele nea-
mului nostru, in toate ceasurile grele prin care am
trecut, precum si o continua grija i o inalta preocu-
pare de viitoarea asezare i organizare a Orli.
In aceste randuri vibreazd un suflet animat de cea
mai calla' iubire de neam si de cea mai profunda si
sincera democratie.
Cine poate rdmane neimpresionat de luminoasele
si inimoasele sale sfaturi, ce ni se dadeau celor ce ne-
gaseam sub apasarea dusmana si cine poate sa nu
cada in admiratie in fata framantarilor acestui mare
suflet pentru fixarea drumurilor viitoare ale neamu-
lui sdu, de care se ocupa cu toatä seninatatea tocmai
in momentele in care insdsi fiinta acestui neam era
amenintata?
laid de ce amintirea prieteniei mele politice i mo-
destei mele colaborari cu Vint la Brätianu care
constitue un moment culminant al vietei mele imi
este scumpa si sunt fericit sã aduc la cunostinta pu-
blicului aceste pretioase relieve dela unul din cei mai
mari oameni ai neamului nostru.
Din punct de vedere intim, Vintilä Bratianu a fost
socotit un om ursuz, suflet inchis, rece, greu de apro-
piat, necomunicativ.
pe acest punct, opinia publica a fost nedreapta
cu el.
Vint la Bratianu a fost un suflet bun, generos,
profund intelegator, deschis i usor atasabil celor,
pe cari el ii aprecia ca merita prietenia lui.
Prietenia lui, odata acordata cuiva, greu mai putea
fi sdruncinata, de oarece sufletul lui deschis nu ad-
mitea ascunzisuri nici in sufletele altora.
Aprecierea lui mergea intreaga, catre aceia pe care

www.dacoromanica.ro
 350

ii vedea tari in credintele lor i cari nu se lasau

sdruncinati de nimic.
Dupa incheerea pad", fiind la dejun la el, dupd
masa mi-a dat o fotografie a lui spunandu-mi: 'Eu
ma fotografiez rar; aceasta este prima dupà razboiu
§i am crezut ca una se cuvine §i d-tale, ca unul care
ai stat alaturi tot timpul, cu credinta intreaga".
Pe fotografie scrisese: Tovara§ului Banescu de
timpuri grele".
In guvernarea ce a inceput in 1922, am fost solici-
tat sa reprimesc postul de prefect, pe care-1 mai o-
-cupasem in 1919.
La obiectiunea mea ca acest post imi aduce turbu-
rare in profesiunea mea de avocat, el m'a rugat sa
primesc totu§i, cu promisiunea Ca mai tarziu voiu
putea demisiona i cä mi se va face loc in parlament.
In 1925, socotind ca-mi primejduesc profesiunea
de avocat, stand prea mult timp in afara de ea, pe
cand ma gaseam la un dejun cu el, i-am cerut desle-
gare pentru aceasta demisiune, ceeace el mi-a re-
fuzat.
Faptul m'a indispus qi in aceea0 zi mi-am trimis
demisiunea lui Ionel Bratianu, Ministru de Interne pe
atunci, anuntandu-i §i lui Vint la Bratianu aceasta.
Am primit dela el o scrisoare din care se vedea
de cata delicateta sufleteasca era el animat, §i cat
tinea la prieteniile ce lega.
Am fost la el i in urma explicatiunilor ce mi-a
dat asupra necesitatii de a mai ramane la postul
meu, m'am convins cã avea dreptate §i am ramas.
Pentru a asigura fiului sàu un tovara§ de joaca §i
de studii, Vintilà Bratianu, luase un orfan de raz-
boiu, Gheorghe Crangu, pe care il creqtea 9i-1 educa
pe picior de egalitate cu fiul sau.
La masa, cei doi copii erau aqezati intotdeauna unul
in dreapta §i altul in stanga lui Vintila Bratianu.

www.dacoromanica.ro
 351

Dupd ce masa se termina, fiecare din ei se urca pe

cate un genunchiu al lui §i el ii alinta cu multä duio-
§ie pe amandoi.
Progresele acestui copil dela tara, adus §i instalat
inteun mediu cu totul altul, erau urmgrite de aproa-
pe §i cu foarte mult interes de Vint là Brdtianu, care
mi le istorisea cu satisfactie.
Intr'o zi pe când eram prefect, m'am pomenit a-
cas6 cu Vint là Brgtianu, pe atunci Ministru de Fi-
nante, cu o ma§ind a sa Ford, având alAturi un copil
de sdtean cu 0 cAciuld mare in cap i incaltat cu o-
pinci.
S'a dat jos din ma§ind cu copilul de mând §i in-
trand in curte a venit cdtre mine, care ii ieOsem in
intampinare §i mi-a spus: Uite pe fratele lui Gheor-
ghe Crângu§, 1-am luat de acasà, ca sà-1 dau i pe el
la carte.
Este singurul din copii care a rknas acas6 i m'am
gAndit Ca' nu este bine sà rärnând o prea mare distan-
IA intre el §i ceilalti frati."
A cerut §oferului un cufára§, 1-a descuiat i mi-a
dat din el actele celui mai mic Crangu, rugandu-mä
sa" ma duc cu el la Scoala de agriculturd din Curtea
de Arge, sà-1 inscriu acolo §i. mi-a spus Ca' in cufgra§
sunt efectele lui de imbrdcdminte §i. pentru ceeace ii
va mai trebui, ca O. pentru carti mi-a incredintat o
suma", pe care s'o inmânez directorului spre a o avea
la dispozitie pentru micul Crângu§.
Când a plecat, mi-a recomandat s6.-1 am in vedere
deaproape, fiindcg este sAlbatec §i poate fugi, de
oarece el cu multà greutate 1-a putut lua dela Mihä-
e§ti §i aduce pand la Pite§ti.
De multe ori in urmä am primit dela Vintild Bra-
tianu, scrisorile micului Crângu§ dela Scoala de A-
gricultura, prin care ruga pe binefkaorul sail a§a
i se adresa copilul sd-i cumpere Cate o pdlärie,
ghete sau alte lucruri.

www.dacoromanica.ro
 352

Odata cu aceste scrisori, Vint la Bratianu, trirnitea

suma necesara, atat pentru cumpararea a ceeace a-
vea trebuinta cat 0 pentru a se face un nou depozit
la directorul coalei pentru nevoile lui Cranguq.
Niciodatä nu uita sa recomande directorului sa fo-
loseasca banii nurnai pentru cele trebuincioase 0 sä
nu dea sub nici un cuvant copilului, surne prea mart
M'a induio§at mult grija parinteasca, pe care Vin-
lila Bratianu o purta acelui copil.
Din aceste fapte ale lui se pot deslu0 bunatatea
qi delicateta sufletului lui, ca 0 sinceritatea priete-
niei lui.
Orn cu suflet deschis, delicat pang la sfiiciune, sin-
cer in prietenie, cu chibzuiala in gandurile qi faptele
sale 0 de o burl:gate sufleteasca cu atat mai pretioa-
sa, cu cat era mai discreta, a§a era Vint la Bratianu,
pentru cei ce au avut fericirea sa-1 cunoasca mai
deaproape.

www.dacoromanica.ro
 353

Vintila BrAtianu i

Basarabia
de G-ral Scarlet Panaltescu

Legile sociale fixeazg norma dominantà a con-

ducgtorilor in cultura lor generald superioarg, fdrà
insg sd precizeze domeniul de specializare prefe-
rabil.
Numai prin aceastd lege ne explicgm cum unii
din noi ajung chiar din primii pa§i ai maturitatii lor
la un alt apogeu de autoritate §i prestigiu. Prof esorii
universitari §i unii oameni politici sunt o dovadä.
Fii lui Ion Brdtianu, traiti in cel mai activ mediu
politic, erau sortiti sà-§i inchine viata acestui mediu,
de§i instructia §i educatia lor inginereascd ar fi fost
menitä sd-i indrumeze spre domeniul tehnic; dar
ei nu §i-au constituit din acest invàtàmânt superior
decat transformatorul cel mai preferabil generatii
lor al actelor ,i faptelor lor in rezultate viabile §i
durabile. 1)
Educatia lor severà in modestie §i rânduiald le-a
mai permis sd punA in evidentà §i alte calitati in-
semnate: statornicie in toate §i fabdare in investi-
tiile sociale §i politice (sA fie solicitati).

1) Generatiunea dinainte a preferat cultura juridicd, gene-

ratiunea urm'atoare lor crede mai cu seamd In cultura co-
mercialA.
23

www.dacoromanica.ro
 354

Vint la' Bratianu nu-si incepe cariera de politician

preponderent deck catre varsta de 50 ani. Dar, a-
tunci, ca 0 fratele ski mai mare, care insa a fost
chemat in serviciul neamului catre varsta de 30 ani,
pune §i el aceeasi intelegere si siguranta, acelas pres-
tigiu si autoritate, aceeasi putere de sacrificiu si
raspundere de stat, ce a facut din Vintila Bratianu,
ca si din fratele sau la vremea cuvenita, primul ce-
tatean al neamului nostru.
Dupà rasboiul mondial cand Ion I. Bratianu isi
considera terminata cariera de conducator al nea-
mului, Vintila Bratianu, fratele mai mic, dar cu o
diferenta de varstä numai de cativa ani abia isi in-
cepe cariera politica de mare conducator ; dar in
ce haos si in ce desechilibru moral, economic si po-
litic !
In lunga sa epoca de gestatie politica, calauzit de
o intuitie profetica asupra zilei de maine, el isi pre-
gateste si multiplica colaborarea intelectualk de ca-
re presimtea ca se va folosi, prin creiarea de cer-
curi de studii, politice si sociale. In seama acestor
institutiuni el punea studiul amanuntit si complect
al celor mai variate probleme sociale si politice.
Astfel, vedem pe Vintild Bratianu orientand si in-
drumand cu siguranta omului de stat desavarsit,
problemele noui politice si sociale ce maretia vre-
murilor ne-a adus. Citez problema dominanta : noul
statut al Dunarii, atat de diferit de acela al zilei de
ieri. Programul lui Vintila Bratianu, de impotrivire
seculara ne-a fixat toata activitatea technick econo-
mica si politica ce trebue sa desfasuram pentru a
ne implini rolul ce ne revine in aceasta mare pro-
blema internationalk
In cercurile de studii se democratizeaza si re-
cheama la colaborare politica intreaga actualitate a
tarii pentru solutionarea problemelor de Stat, ce

www.dacoromanica.ro
 355

constituiau 'Jana atunci apanagiul monarhilor si al

elitei restranse care se bucura de increderea facto-
rilor constitutionali.
Fiindca imprejurarile vietii si ale carierii mele
mi-au deviat activitatea si in campul larg social al
neamului am avut norocul de a incepe acest nou
aspect de ocupatie in cel mai important moment
politic al neamului : intregirea sa teritoriala.
Prima unire am realizat-o, dar ne ramane Inca
consolidarea nationala si spirituala. Neamul nostru
trait pana la unirea din 1918 sub regimuri deosebi-
te de stat, a fost comprimat si deformat in aspira-
tiunile sale. Reactiunea politica ce era de libertate
ne impune, cere conducgtorilor nostri o prevedere
iscusitä si o raspundere desvoltatä si amplificatä
prin studiul indelungat si constiinta de stat cat mai
intarità.
Pregdtirea si studiul sunt absolut necesare. Vin-
tild Bratianu ne-a intarit admirabil mentalitatea po-
litica prin cercurile de studii. Noi nu am pus in des-
turd evidenta comparata starea spirituala a epocii de
ieri cu cea de astazi. Voiu cita un exemplu: prono-
sticurile zilei de ieri asupra formarii conducatorilor
financiari, cari ne socoteau neam inapt pentru ase-
menea specializari. Viata scursa ne-a probat contra-
rul. i cate exemple n'as putea cita ca sa intaresc
credinta lui Vint la Bratianu: Prin noi insine" in-
telegand aceasta cugetare in intreg complexul ei
si aplicand-o in toate domeniile.
In aceste imprejurari am cäpatat o delegatie,
pornitä din initiativa particulara de a contribui la
restabilirea creditului in Basarabia.
Criza imediata de dupd räsboiu avea un carac-
ter complex si multiplu, chiar in chestiunile pur
economice. In acele momente, specula desantata
isi traia viata de desfrau, mentalitatea sociala era

www.dacoromanica.ro
 356

aprinsa de revolutie, radicarea oamenilor fard nici

un trecut social 0 fail nici o educatie administra-
tiva, ne aruncase intr'un haos ce trebuia sa lim-
pezim, caci relatiile noastre nu se puteau restabili
intr'o atmosfera atat de vicioasa.
Interventia de stat nu putea satisface singura ne-
voile vremurilor.
Vintild Bratianu a socotit necesara 0 interventia
Institutiunilor particulare, ce el influenta, creind in-
tre altele 0 o misiune economica in Basarabia, din
care faceam parte.
Imi dadeam bine seama de complexitatea sarci-
nei 0 de mediul in care lucram, dar eram sigur ca
voi obtine succes, fiindca totul se facea sub influen-
ta 0 cu sprijinul lui Vintila Bratianu. Misiunea eco-
nomica, ce s'a constituit atunci, se compunea din
invatatorul roman basarabean Paul Gore, care im-
preung cu mine 0 cu eminentul director de banal
M. Missir eram insarcinati sä restabilim creditul
in Basarabia. Revolutia ruseasca a desprins violent
sprijinul din trecut al acestui credit, prabuOnd in-
stitutiunile locale, oameni 0 capitaluri.
Opera infaptuita de Banca Romaneasca, ce se gd-
sea sub inalta conducere a lui Vintila Bratianu, a
fost hotaratoare §i s'a impus atat, .aa Ca' nu m'a
surprins de loc ecoul ce se repeta cu deosebità sta-
tornicie : ca de existenta Bancii Romaneti se leaga
existenta Statului roman, adica ca daca se prabu-
w§te Banca Romaneasca, se prabu§e§te 0 Statul
roman.
In acele momente, institutiile de credit reprezen-
tau buzunarul public, in care se adaposteau 0 fructi-
fica economia individuala ; iar cu aceste economii
totalizate se mi§ca cu u§urinta, intreaga noastra via-
ta publica.
Aceasta initiativa ar fi revarsat o mai mare bine-

www.dacoromanica.ro
 357

facere, daca consolidarea noastra s'ar fi gasit intr'o

structura mai moralizanta §i cu conduceri de stat
mai echilibrate. Tot sbuciumul de astki nu 1-am
mai fi trait.
Vint la Bratianu i§i insufletea in acele momente
prietenii 0 colaboratorii, spunandu-le Viata §i po-
litica fiecaruia din noi, (noi insa o intelegem numai
pe a lui), ne este mai grea in opozitie, cand ni se
impune, ca mai mare statornicie Inca, sa indrep-
tam educatia civica catre un sentiment cat mai
puternic de solidaritate 0 sa na§tem cat mai multä
incredere 0 unire in munca, moralitatea §i faptele
noastre.
Vintila Bratianu ne-a cerut &à punem institutiuni-
le financiare din Basarabia, cari nu indeplineau un
rol general in structura afacerilor tarii, sub contro-
lul 0 directiunea locala, ca band de sine statdtoare,
iar nu ca agentii sau sucursale ale institutiunilor din
Vechiul Regat.
Aceasta conceptie generoasa §i nobila, Vint la
Brdtianu a generalizat-o in toate aspectele vietii loca-
le din Basarabia. Buna reu§itä a unei asemenea
conceptiuni in chestiunile economice cerea insa o
mentalitate localà, alta decal aceea innascuta de
revolutie, in care dorintele 0 Calle de implinire nu
erau Inca indeajuns de infranate de respectul cu-
vantului 0 cinstea personala.
Nu e mai putin adevarat, ea numai printr'o ase-
menea conceptiune se putea reinvia viata locala
serioasa 0 doritoare de un viitor mai stralucit.
Tot din initiativa §i indrumarea data de Vint la
Bratianu, institutele de credit §i-au extins opera-
tiile lor §i asupra creditelor tarane§ti din Basara-
bia, ceeace nu a fost cleat aplicatiunea generaliza-
ta de el, in intreaga tall 0 anume de a se sprijini
intreaga viata publica.

www.dacoromanica.ro
 358

In Transilvania si-a &sit aplicatiunea mai cu sea-

ma in restabilirea industriei cu totul ruinate ; iar
in Basarabia in ridicarea agriculturii deckute §i a
plugarului cu totul redus, din lipsa de credit.
Aceastd interventie s'a destramat insg prin ulti-
mele legiuiri, Cali nu s'au mai preocupat sd Cu-
prinda in mrejele lor protectoare §i pe cei buni si pe
cei nap5stuiti de soartä.
In felul cum s'a legiuit s'a lovit deopotrivg §i. in
unii si in altii, aducând viata de stat la o pericu-
loasä rAscruce.
Vintild Brdtianu nu s'a ocupat in Basarabia nu-
mai de bunul trai. El a pus totdeodatg pret, daca nu
mai mult §i pe sufletul national. Prima lui grijd
dupa momentele de desmeticire ale neamului, prin
1920 a fost chemarea la arme a tuturor cethtenilor
la conducerea acestei tali; luptând din rdspu-
teri contra sentimentului centrifugal, ce-si fdcuse
aparitia, el cautà sä intgreased inchegarea partide-
lor politice, ce urm'areau consolidarea neamului.
Vizitele lui V. Brgtianu in Basarabia, desi intre-
prinse Med nici un fast, raman si constituesc etape
insemnate pentru consolidarea Statului nostru.
Ca sg pun in evidenta sentimentul de ingAduintà
si de bundtate, ce caracteriza pe V. BrAtianu, voi
rememora ateva impresiuni, culese cu ocazia pri-
mei sale vizite in Basarabia.
Dupg o vizitg facuta la un localnic, cu o supe-
rioarà culturd general:6 si de stat si destul de bo-
gat in acel moment, V. Bratianu a rgmas foarte
impresionat de cultura §i personalitatea acelui dis-
tins basarabean; totu§i ne-a satuit sa nu cAutgin
tovarasia sa politick cãci acel politician urmand a
se despuia de prea mare interese personale, la mo-
mentul oportun ne va creea obstacole mult mai gre-
le, ca venind dela prieteni. Mi-a citat mai multe

www.dacoromanica.ro
 359

asemenea conflicte sufletesti de care trebuie sa ti-

nem socoteala, daca vrem sa asiguram temeinicia re-
gimului democratic ce intronam si care impune sa-
crificii destul de insemnate, in ceeace priveste pri-
vilegiile si interesele materiale ale clasei domi-
nante.
La un alt carturar local, prof esionist de marca,
dar lipsit de simtul de dominare si de adaptare, a-
cest cdrturar s'a crezut indreptatit sa discute cu o
vivacitate putin obisnuita in asemenea impreju-
rani. V. Bratianu a suportat cu stoicism aceasta con-
vorbire, fara a fi reprosat cuiva de lipsa de tact de
a-I fi pus fata in fata cu un asemenea partizan. Apoi
vizita la primul nucleu politic, prezidat de locote-
nentii prezumtivului sef politic local, caci acel sef
vremelnic isi credea demnitatea stirbita pogorandu-
se din trufia sa, spre a prezida adunarea partizani-
lor sai. Dar in acest prim contact politic, n'am con-
statat decat vorbarie, misticism si am dat de oa-
meni ce au trebuit sa fie eliminati chiar la termi-
narea acelui conciliabul, din cauza trecutului lor
tenebros.
Dupd aceastä festivitate, V. Bratianu, insotit si
de seful local prezumtiv, ce-i prezenta individual
un nou grup de coreligionari politici, a dat dovada
de o nelimitata rabdare si bunatate si mai cu sea-
ma de un puternic discerndmant, cu care sfatuia,
incuraja sau descuraja pe fiecare din postulanti.
Cu acel prilej V. Bratianu ne-a atras atentiunea
asupra greutatii cu care se infaptuieste un bine co-
lectiv, precum si asupra nevoii de a ne inarma cu
rabdare necesara pentru a ne servi de oamenii ce
ni se prezinta ca colaboratori. Conducatorul politic,
ca si cel militar, trebuie sd puna fata in fata in
calculele sale, conceptiunea bung, ireprosabilä, cu
executia pe care nu o poate stapani cum ar dori.

www.dacoromanica.ro
 360

Gheorghe Marzescu, in ecoul intärit al directive-

lor lui V. Bratianu, intr'o scrisoare de toata impor-
tanta fixeazd interesul de a se organiza nuclee po-
litice in Basarabia 0 in special in Chi0nau ; cere
sa se asigure o perfecta conlucrare cu elementele lo-
cale, facand toate sfortarile de a nu se tine prea
mult in seama de cusururile lor personale; apoi sa
se indrepte conducerea Care localnici, comitandu-
se o politica gre0ta altfel ; 0 in fine sa se stabi-
leasca raporturi leale 0 lipsite de orice ostilitate
cu celelalte partide politice.
Cu un asemenea crez politic, dublat cu puterea
planului economic, actiunea locald 0 localnicii ca-
pa:tau toata intaietatea.
Nimeni nu se a§tepta la revirimente imediate ; se
prevedeau transformärile, ce au avut loc, dar a-
ceasta nu sdruncina intru nimic -Cada credintei lui
V. Bratianu : samanta de concordie ce el a aruncat
constitue baza noastra de consolidare nationala qi
sufleteasca.
Criza in care ne-am gasit §i ne gasim intarzie
unificarea idealà. Dar noi suntem tari pe credinta
ea' vom realiza cat mai curand solidaritatea de neam
ceruta, in care cu energia, inteligenta qi vointa popo-
rului nostru sa dobandim conditiunile de belwg 0
de organizare cetateneasca cerute de progresul §i
de prosperitatea la care tindem.
Cand generatiunea noastra are fericirea istorica
de a realiza visul milenar intregirea teritoriala
ea nu se va da in laturi de a indrepta viata Ca-
tre cealaltà mare datorie unificarea idealului na-
tional" atat de bine fixat 0 orientat de generatiu-
nea eroica a reintregirii teritoriale, in care nepre-
tuitul nostru mare conducator, Vintila Bratianu, a
avut o parte nespus de covar0toare.

www.dacoromanica.ro
 361

Vintild BrAtianu
si Bucovina
de Ion I. Meter 1)

Barbatul de stat §i omul de inimä, care a fost

-Vint la Bratianu, doarme somnul de veci in
cripta familiard dela Florica, alaturi de marele sau
parinte §i. de ilustrul ski frate. Din crangul rarit al
oamenilor mari ai acestei tali, s'a mai prabu§it subit
unul, care timp de 30 de ani a infruntat inver§una-
rea luptei politice, fara ca sa poata fi infrant.
N'a fost bdrbat politic mai fanatic in apararea §i
salvgardarea marilor interese nationale ca Vint la
Bratianu, precum n'a fost nici un alt bdrbat politic
mai indwmanit §i mai combatut cu atata inver§u-
nare ca dansul. Dar nici nu s'a pomenit ca moartea
unui om politic sa produca o sguduire ap de puter-
nica §i de generala in opinia publica, ca moartea
prematurd a lui Vint la Bratianu. In fata raclei sale
deschise au venit sa se inchine cu respect §i pietate
pang §i adversarii sdi cei mai aprigi, in semn de
ispd§ire pentru jignirile §i nedreptatile ce i le-au
adus in viatd. Jalea tarii §i-a gasit o impresionantä
expresie in edinta de doliu dela Camera §i dela
Senat, iar guvernul tarn i-a cinstit memoria, facan-

www.dacoromanica.ro
 362

du-i funeralii nationale. N'a ramas om care sa nu

se inchine inaintea calitatilor sale alese, inaintea
muncii sale neobosite i dezinteresate, inaintea su-
fletului ski nobil, vepic chinuit de grijile tarii si
mereu preocupat de binele 0 de prop4irea neamu-
lui. Cu Vint la Bratianu s'a stins unul dintre cei
mai straluciti reprezentanti ai vechilor traditiuni
politice, la al caror indemn s'a pregatit marele rdz-
boiu pentru intregirea neamului. Insufletit de aces-
te traditiuni, el a veghiat cu grija i pricepere la
leaganul Romaniei Mari. Neuitatul sau parinte si-a
legat numele de marile acte istorice ale dobandirii
independentei §i proclamarii regatului. De numele
neuitatului su frate i al sau va ramane indisolu-
bil legat pentru toate vremurile, maretul act al
Unirii celei mari ,desdvar0t prin trainica opera de
inchegare i consolidare a noului stat roman, intre-
git in hotarele sale etnice §i istorice.
Partea pe care ambii frati au avut-o la indepli-
nirea acestor mari fapte istorice, este bine distincta
una de alta. Dacd Ionel Bratianu, cu larga sa expe-
rienta i intelepciune, urmarea de aproape vieata
politica interna §i relatiile cu strainatatea, fratele
sau Vint la se interesa de aproape de marile 0 de
grelele probleme economice i financiare, deopo-
triva de importante ca §i cele de politica interna
externa. Ca unul dintre cei mai profunzi cunosca-
tori ai problemelor economice dela noi, dansul a-
junse la convingerea cá un stat national nu se poate
bucura indeajuns de deplina sa neatarnare, cata vre-
me viata economica nu se poate razima indeajuns
pe capitalul national. Pornind dela aceasta convin-
gere, Vintila Bratianu a desvoltat o munca titanica
pentru nationalizarea capitalului, pentru incuraja-
rea industriei nationale §i pentru ridicarea i invio-
rarea comertului. Indep endenta economica este un

www.dacoromanica.ro
 363

corolar firesc si necesar pentru independenta poli-

tica, care in lipsa unei baze economice sigure, lesne
ar putea sä fie amenintata. i cu toate acestea s'au
gasit oameni cari, fie din nepricepere, fie din rea
credinta, sa combatä cu inversunare politica econo-
mica a lui Vintila Bratianu, pentru motivul ca ar fi
ostila capitalului strain. Aceasta lupta patimasa s'a
dus contra unui adevarat geniu financiar, care isbuti
sa alcatuiasca primele bugete excedentare de dupd
razboiu, care aranjase datoriile in valuta forte cu de-
bitorii romani, cuvenitele acorduri cu creditorii
francezi, englezi, elvetieni si italieni; care consoli-
dase bonurile de tezaur in cele mai excelente con-
ditiuni si. care aduse la bun sfarsit negocierile cu
bancile de emisiune din cele mai puternice state din
ulme, pentru stabilizarea monedei noastre, contribu-
ind astfel in cea mai larga masura la sporirea si
inthrirea creditului roman in strainatate.
Ca un bun gospodar ce era, Vint la Bratianu era
incredintat ca banul strain serios nu se simteste
ademenit sa villa intr'o tard sarkith si secatuita,
ci el vine numai acolo unde gaseste o viata econo-
mica prospera si sanatoasà. In realitate, Vint la Bra-
tianu nu era ostil capitalului strain, ci el cerea ca
acest capital sd colaboreze cu cel romanesc la ex-
ploatarea bogatiilor Orli noastre, fara insa ca el sa
sdruncine increderea Romanilor in puterile lor crea-
toare.
Cultul Bucovinenilor pentru Vint la Bratianu iz-
voraste dintr'un profund sentiment de recunostinth
pentru partea pe care dansul a avut-o la desrobirea
noastra. El a crezut in aceastd desrobire si a sufe-
nit pentru aceastä credinta in clipele celor mai tra-
gice incercari ale razboiului. Cu duiosie imi aduc
aminte de cuvintele sale de imbarbatare dela Iasi,
cand unii incepura sa se clatine in credinta izban-

www.dacoromanica.ro
 364

dei. In casa sa din Bucuresti s'a semnat primul act

international, prin care puterile Antantei: Franta,
Anglia, Rusia 0 Italia recunosteau formal drepturile
noastre politice 0 nationale asupra Mezopotamiei"
romAnesti dintre Nistru si Tisa. FatA de nouile pro-
vincii, in deosebi fatà de Bucovina, dragostea 0
solicitudinea sa erau nemArginite. La Mile din Va-
tra Dornei, VintilA BrAtianu 10 cAutase de sang-tate
mai multe veri dearAndul. Intr'un prea frumos ar-
ticol, dânsul a arAtat insemnAtatea acestui loc bal-
near, care dui:id pArerea sa trebuie sA devind o ade-
vAratà perld a Carpatilor. L-am insotit intr'o excur-
sie in muntii Putilei 0 ai Ceremusului, unde rAmA-
sese IncAntat de romantismul sAlbatic al acestor re-
giuni de margine. Iar cAnd un puhoiu nApraznic a-
duse pagube grozave acestui tinut, Vintild Bratianu
se grAbi sA ving in ajutorul lor, deschizAnd credite
pentru ajutorarea sinistratilor 0 pentru repararea
drumurilor rupte de apà. El indrAgise Bucovina
pentru gloriosul ei trecut de arta' 0 virtute strAmo-
seascA. Mai bine ca oricine, dânsul a aprofundat
problemele mari cari intereseazA aceastd provincie,
acest nestimat mArgAritar din coroana Moldovei.
Numai putini dintre barbatii politici obicinuiau
ca dAnsul, sá astearnd pe hârtie gandurile 0 re-
flexiunile lor politice. Vint là BrAtianu era unul
dintre acestia 0 din fericire ni s'au pAstrat trei scri-
sori dela ansul adresate direct Bucovinei 0 anume:
Scrisoare cetitA de dAnsul in fata adungrii din sala
de gimnasticA la 30 Iunie 1929, precum 0 alte cloud
scrisori ce mi le adresase si anume: una cu data de
12 Noemvrie 1929, pentru a fi cetitä la adunarea
din Storojinet 0 alta cu data recentA de 24 Octom-
brie 1930, pentru a fi cetità la adunarea din CernA-
uti dela 26 Octombrie al aceluias an. In scrisorile a-
cestea Vintild BrAtianu a atins toate problemele Bu-

www.dacoromanica.ro
 3 35

covinei de ordin politic, national, minoritar §i eco-

nomic.
In scrisoarea sa din 12 Noemvrie 1929, Vintila
Bratianu arata ea stapanirea straina din cei 150 de
ani a cdutat sa fal§ifice caracterul romanesc al a-
cestei provincii. Astazi, revenità la sanul Ord
mame, este drept sa redam populatiunii romarieti
putinta de a-si relua, nu numai locul ce i se cuvine
in Romania Mare, prin proportia numarului, dar sa
§i inlaturam piedicile, pe care vremurile vitregi de
ieri i le-au pus in cale. E o opera fireasca de fa-
cut pentru restabilirea dreptului i nedajduim ca_
nu se va mai vorbi in Romania Mare de oportuni-
tatea ei".*
Dar dragostea inflacarata pentru neamul ski nu-i
alterd simtul de respect §i de echitate pentru con-
cetatenii no§tri de alta limbd §i credinta. In cuvan-
tarea sa din sala de gimnastica, Vintila Bratianu.
zicea:
Trebuie sä tim sä deosebim politica generald, pe
care trebuie sa o ducem, de infratire cu toti cetate-
nii romani, de orice religie §i de orice nationalitate,
in cadrul intereselor statului roman, de politica ce
incearca unii conducatori ai politicei minoritare din
launtru de a se pune in slujba intereselor de des-
tramare a celor din afara".
Iar insistand mai deaproape asupra chestiunii
ucrainiene, Vintilà Bratianu zicea:
Popor, care ne-am desrobit in cursul secolului
al XIX-lea, in urma proclamarii i victoriei princi-
piilor nationale §i democratice, nu noi vom vedea
cu ochi rài aplicarea acestor principii la popoarele
vecine, cum este cel ucrainean de peste hotare, do-
ritor ca i noi, de a avea o viata proprie in hotarele
sale etnice".
Insufk tit §i stapanit de ideile democratice, Vin-

www.dacoromanica.ro
 366

tilg Brätianu era un propagator fanatic al sufragiu-

lui universal. Ca partid cinstit zice el in sala
de gimnastica si hotgrit democratic, trebuie sa
asigurgm concursul luminat al intregii opinii pu-
blice". Iar in scrisoarea sa dela 12 Noemvrie 1929
dansul aratg ca votul obstesc este 0 poate deveni
pavazg de apgrare a Romaniei intregite. De aceea
trebuie ca votul obstesc sg nu se intemeieze numai
pe curente de nemultumiri sau pe curente de ng-
dejdi nesatisfgcute, ci trezirea trebuie sa fie cat mai
constientg pentru ca votul obstesc sa poatg asigura
concursul unei guverngri lungi si grele, necesarg
unei opere constructive".
Dar ca mare economist ce era, Vintilg Bratianu a
incercat sa precizeze rolul economic pe care Buco-
vina urmeazd sg-1 aiba in Romania Mare. In pri-
vinta aceasta, dansul zicea la 30 Iunie 1929, in fata
adungrii din Cernguti.
Bucovina, dupd pgrerea mea, este o provincie
care, prin situatia geograficg si pentru marile inte-
rese ale Romaniei Mari, va avea de jucat un rol im-
portant in transitul nostru. Precum gurile Dungrii
sunt chemate sd fie calea de trecere pentru comer-
till nostru oriental si sudic, asa si Bucovina trebuie
sa fie una din cgile principale de schimb pentru po-
litica noastrg cgtre nord. Tara cu produse agricole
ale climei meridionale a Europei, o bung parte din
principalele piete de desfacere viitoare a produse-
lor noastre va fi catre miazd-noapte, cand liniile de
transporturi normale si cand relatiile comerciale vor
fi stabilite".
Organizarea noastra economicg trebuie sa tie
seama, atat pentru politica de transporturi cat si
pentru politica economica generalg, ca Bucovina sg
deving una din intreprinderile comertului nostru
exterior. Ea este deci interesatg in restabilirea ne-

www.dacoromanica.ro
 367

cesard a creditului general al Orli. lath de ce Buco-

vina, mai mult ca oricare provincie, trebuie sa-§i
dea seama de legaturile stranse ce exista in conso-
lidarea creditului, intre consolidarea bugetului §i
colaborarea capitalului strain".
Iar cat prive§te criza economica, in care ne zba-
tern astdzi, Vint la Bratianu, departe de a fi impre-
sionat, gasia cuivnte de imbarbatare, zicand: Greu-
tatile economice pe care le intampina §i Bucovina,
ca §i toate celelalte provincii, a§ putea zice toate
statele din Europa dupd marile zbuciumari ale raz-
boiului mondial, nu vor putea fi deck trecfitoare."
Dar adevaratul testament politic al lui Vint la
Bratianu este in scrisoarea politica ce mi-o adresa
din Mihae§ti la 24 Oct. 1930, deci numai cloud luni
inainte de moarte. In aceasta memorabild scrisoare,
marele prieten §i sfatuitor al Bucovinelor i§i ex-
prima ultima sa vointa zicandu-ne :
Situatia Bucovinei la hotarul nord-estic al lio-
maniei; actiunea ce s'a incercat timp de peste un
veac, sub stapanirea straina, pentru fal§ificarea ca-
racterului national al acestei provincii; nesocotinta
cu care un guvern pretins romanesc, ajuta, dupa
intregire, in aceasta parte a tarii toate incercarile
vrajma§ilor din afar* fac ca lupta de aparare na-
tionala §i de reintrare in normal, sa fie §i mai nece-
sard peste Molna".
Politica §i participarea pe care gruparea natio-
nald din Bucovina a §tiut sa le aduca, din primele
zile ale Unirii, §i-au produs roadele lor §i, fara
grija de a fi desmintit de fapte, acea grupare, sub
indrumarea data de d-ta a inteles calea ce trebuia
sa urmeze pentru a intari §i asigura roadele doban-
dite".
De aceea nu voiu reaminti partea luata in acea-
sta provincie de organizatiunile Partidului Natio-

www.dacoromanica.ro
 363

nal-Liberal pentru consolidarea Unirii; ea este in

mintea tuturor oamenilor de bung credinta".
Doresc numai ca cu acest prilej sa-i urez sa ur-
meze pe aceea0 cale, hind convins ea 0 de aci ina-
inte va putea indeplini rolul frumos ce §i-a luat
pentru actiunea nationala necesard Orli 0 neamu-
lui".
In aceste conditiuni nu-mi ramâne deck sd rea-
mintesc care pot fi, dupa pilda ce ati dat, liniile
maxi ale politicei romane§ti in Bucovina Romaniei
de astazi:
1. Redarea neamului nostru 0 din aceasta parte
a tarii, rolul ce-i revine in Romania intregita qi
care a fost atat de strambat sub actuala guvernare.
2. Politica cinstita de colaborare 0 infratire cu
minoritatile conlocuitoare, acestea putand gdsi, nu
peste hotare ci inlauntrul lor, intr'o Românie din ce
in ce mai in propa§ire, o vieata mai normala 0 rod-
nica pentru ele §i pentru statul in care traesc".
Si totu§i cine §i-ar fi inchipuit peste 2 luni de
zile, ca cel ce ne povatuia parinte§te cu sfatul sau
a§a de intelept, era a§a de aproape de marginea
mormantului, in care urma sa se prabu§easca aqa
de curand!
Vintila Bratianu a disparut din mijlocul nostru,
dar cuvintele sale intelepte vor vibra mereu in su-
fletul nostru induio§at de recuno§tinta. Sunt cuvin-
te de inalta intelepciune politica, care vor ramane
§i care i§i gäsesc seaman doar in cuvintele pe care
batranul Doxache Hurmuzachi le rostea pe patul
sat de moarte dela Cernauca acum 80 de ani, in-
demnand pe Bucovineni sa lupte in unire pentru
apararea limbei, credintei 0 brazdei stramo§e§ti.
In clipele de durere, sbuciumul sufletului nostru
gase§te o singura mangaiere in faptul ea oamenii
maxi nu mor, ci raman nemuritori prin maretia

www.dacoromanica.ro
 369

pildelor s'i a ideilor bor. Vintilà Brdtianu era un om

dintr'o bucatk care avea totdeauna incredere in
sine, in munca sa de toate zilele si in virtutile nea-
mului sau. El era un caracter darz si inflexibil, ote-
lit prin munca metodicd si ordonatà de fiecare clipa.
Avea o vointa tare si indärdtnicä si era calduzit
in actiunile sale de cel mai intransigent nationa-
lism. Era stângaciu la vorbk dar pe cuvântul sau
puteai clàdi ca pe o stânck In tot cursul trudnicei
sale vieti, el a fost un slujitor credincios al patriei
si un vrednic reprezentant al traditiilor familiare in
care a crescut si pe care le-a lAsat mostenire fiului
ski. Numele ski era asa de strâns legat cu unirea
neamului, incdt impreuna cu aceastà unire la care
a contribuit, a trecut in patrimoniul national.
Pentru dragostea cu care ne-a imbralisat intot-
deauna, pentru grija pe care a purtat-o pentru ne-
voile noastre si pentru testamentul politic pe care
ni 1-a ldsat, noi Bucovinenii, pgtrunsi de o pioasa
recunostinta, aducem azi un suprem omagiu aceluia,
a cdrui viatá a fost in intregime inchinatà máririi
patriei si intgririi neamului, precum si indisolubil
legatà de atAtea man i. acte si infäptuiri nationale.
Ca mare ctitor al unirii, ca mucenic al muncii si
credintei nationale, trece in letopisetul neamului,
ca unul care a binemeritat dela Patrie.

24

www.dacoromanica.ro
 370

Amintiri din refugiul in

Moldova
de D. Modern lia 1)

In viata statelor, ca si in aceea a familiilor, sunt

pierderi de persoane, care, mai ales cu trecerea tim-
pului. pot fi considerate ireparabile.
0 asemenea pierdere a incercat Romania intregità,
prin disparitia prea timpurie a lui Vintilä Bra-
tianu din arena luptelor pentru consolidarea mate-
riala si morala a patrimoniului Romanei intregite,
lasat mostenire prin eroicile si neincetatele lui sfor-
tali si jertfe.
Vintild Bratianu a fost o rail si fericita aparitiu-
ne, un exemplar uman unic, intrunind laolaltà si in
grad superlativ, cele mai alese insusiri ale poporului
romanesc de pretutindeni.
Sarcina de a pune in adevarata ei lumina', figura
legendarä de erou si martir a lui Vintila
Bratianu, apartine istoricului obiectiv de maine. Li-
teratilor si poetilor de seama ai neamului le va re-
veni cinstea de a-1 imortaliza in cronici si poeme.
Prin actele si faptele lui, cu sufletul lui de mare Ro-

.
1) Mare industria§. ._.,

www.dacoromanica.ro
 - 371

man si de inflacarat nationalist, aceasta epocalà fi-

gura va ramane nepieritoare in istoria Neamului ro-
manesc trecand in mistica populara drept intemeietor
de tar* pilda vie de eroism, spovedanie supremä de
martiraj.
Numele lui Vintila Bratianu se va pomeni de vii-
torime, cu adanca recunostintä, mandrie si veneratie.
Ca unul, care am avut fericitul prilej, de-a ma
gasi in apropierea lui, dela declararea razboiului de
intregire si pang in ultimele zile ale disparitiunei
marelui barbat de stat, dupa cum din indemnul si
cu sprijinul lui am activat in vieata economica, voiu
schita in putine cuvinte unele momente, din contac-
tul cu Vintila Bratianu.
1. In preajma evacuarii Capita lei, la inceputul lu-
nei Noemvrie 1916, &and circulau in popor tot felul
de svonuri, ca nu mai stia omul ce sa creada, fiind
detasat pe langa Comisiunea de aprovizionare a ar-
matei, din care faceau parte militari si civili dintre
personalitätile de seama, mi s'a cerut insistent de ca-
tre repauzatul D. Nenitescu, membru in acea comi-
siune, sa raman in Capita la la dispozitia Ministeru-
lui de Razboiu, pentru a fi sprijinul populatiunei,
sortita a ramane in Bucuresti. Se credea ca prin cu-
noasterea limbei germane si prin profesiunea mea,
voiu putea sa fiu folositor populatiunei ce urma sa fie
robita de inamic.
Fate' de ordinele oarecum categorice ale superiori-
lor mei, m'am prezentat lui Vintila Bratianu, spre
a-i comunica faptul si a-i cere si sfatul.
M'a intrebat bland: D-ta vrei sa ramai?" Am
raspuns cd personal n'as dori s5. raman. Aveam insa
o mare shard sa nu-1 contrariez, mai ales &á tulbura-
rea si enervarea tuturor era asa de mare, ca nimeni
nu-si mai 'Astra calmul si cei mai multi pierdusera
odata cu judecata obiectiva si curajul.

www.dacoromanica.ro
 372

Auzind raspunsul meu, Vintila Bratianu adauga

cu aerul ceva mai gray: Dar, mai ales pentru faptul
cfi ai colaborat la inzestrarea armatei, inamicul nu
te va cruta".
Atunci am inteles dorinta lui §i. sensul spuselor
sale §i in seara ultimei zile de evacuare a Capita lei,
am parasit Bucure§tii, dupa' ce in cursul aceleia#
zile, pela orele patru dupd amiazi, am asistat cu ochii
in lacrimi, cum marele disparut a plecat direct dela
slujba intr'o ma§ina' simpla, deschisa §i cu foarte pu-
tin bagaj la spatele ei, spre a urma aramata tarii in
retragere.
II. La Ia§i, ca Ministru al Materialelor, depar-
tament nou creeat, Vint la Brdtianu era de fapt su-
fletul §i animatorul intregei actiuni de organizare a
rezistentei §i apararii noastre pe coltul redus de
tard, in Moldova zilelor grele de bajenie !
Neobosit §i metodic, priceput §i. optimist 'Dana la
fanatism in isb'anda dreptului, Vintilà Bratianu a
concentrat in jurul lui tot ce a socotit ca e mai cre-
dincios, mai energic, mai destoinic dintre civilii §i
militarii aflati in Moldova alcatuindu-# un fel de
consiliu de sf dtuitori §i. de executanti in acela timp;
fiecaruia ii incredinta o misiune de a carei indepli-
nire il tinea moralmente responsabil !
In atmosf era grea de lipsuri, de boli §i de tot f e-
lul de zvonuri interesate, de rea vointa §i de jigniri
ce nu lipseau zilnic din partea unor aliati, la care se
addoga §i. imunda actiune a spionilor, a trädatorilor
§i. a renegatilor, Vintila Bratianu, asemenea unui ilu-
minat §i apostol al unei mari credinte, a ramas se-
nin, calm, perseverent §i mai ales demn §i mandru
in fata pericolului.
Dupa cum nu-1 mi§cau §i nu-1 emotionau nici svo-
nurile §i nici amenintarile, nici lipsurile personale §i
privatiunile cele mai riguroase le indura cu stoicism
eroic.

www.dacoromanica.ro
 373

Am fost martor al scenei cand, dupa o prealabila

consfatuire, cativa prieteni, dintre cari imi reamin-
tesc pe rAposatul Jean Luca Niculescu, i-au oferit
in al doilea an de razboi, o bucatà de stofa din fa-
bricele din Moldova spre a-§i face un rand de
haine. Vint la Brdtianu a refuzat-o cu vorbele: Mul-
tumesc, n'am nevoe; hainele ce port imi tin destul de
cald, iar la nevoie voiu pune sa le intoarcA pe fata
cealaltà"; apoi, cat de fericit a§ fi, daca fiecare sol-
dat din tramee §i fiecare locuitor al tarei ar avea
m5car atfit cat am eu; n'a§ mai duce grije de nimic !
Iar in ce prive§te masa, se multumea cu cAte un
ceaiu §i cu o felioard de pesmet soldatesc dela Ma-
nutanta Ia§i. Nici un fel de alt lux.
III. Facand parte dintre consilierii lui, m'a insar-
cinat mai intaiu cu organizarea putinelor fabrici
de pielarie §i incaltaminte din Moldova, pe care
mi-a cerut ca in conditiunile date de atunci, sa le
pun in stare de functionare asigurandu-le mijloa-
cele necesare : materiale §i. manopera, precum §i
controlul de a nu instraina armatelor ruse§ti §i
speculantilor putinele produse gata, mai ales CA
toate fabricile din Moldova erau evree§ti §i. pe acea
vreme simpatizau prea mult cu unii din inamicii
no§tri, cu Nemtii §i Austriacii.
Primind ordinul din mana §efului", mi-a zis cu
blandete : tiu Ca ai sa faci imposibilul §i ai sa
faci treabk dar tiu sa-ti recomand un lucru : sa
te porti cu concurentii d-tale §i sa le aplici masu-
rile pe care ti le-i putea aplica d-tale insuti ; nu-
mai a§a ai sa reu§e§ti". A§a am procedat !
Rezultatul a fost Ca, multumita masurilor luate,
atat armata cat §i populatia civilk in deosebi acea
refugiatk n'au dus lipsa de incaltaminte, fie noua,
fie de materiale de reparatiune, cu toata rigoarea
iernii din anul 1917 !

www.dacoromanica.ro
 374

Prin aceleasi masuri s'au organizat fabricele de

postavuri, paturi, panzeturi, etc., pang si pregatirea
armamentului si a munitiilor de rasboiu.
IV. In 6 Ianuarie 1917, aflându-ma la T. Frumos,
am primit o telegramd prin care mi se aducea la
cunostinta sd ma prezint imediat la Iasi. M'am
prezentat direct Ministrului, care, potrivit obiceiului,
era la serviciu, Inca inainte de ora 8 dimineata,
cu tot viscolul de afard.
Vei merge in Rusia, ca ajutor al colonelului Po-
pescu Vasile, sa cautati si sa grabiti expedierea
materialului nostru de rdsboiu, provenit dela aliati
si ratacit in Rusia. D-ta unde ai familia ?" La
Bucuresti, am raspuns. Mai bine", a confirmat
dânsul, cu o \raga umbra pe figura!
Când trebue sa plecarn, domnule Ministru?, am
riscat eu sä intreb. Imediat", a fost raspunsul ;
toate formele sunt f acute. D-ta vei primi in
plus un insemnat acreditiv in ruble pe numele
d-tale, deschis la Credit Lyonnais din Odessa si
din care sa platiti in numerar tot ce yeti gasi si ne
va necesita noug, aici, de urgenta. L-am pus pe
numele d-tale acreditivul, fiindca esti mai versat
in manuirea banilor si apoi am de unde sd ma des-
pagubesc dela d-ta", a addogat zâmbind, Vintila
Bratianu, care si in momentele cele mai tragice,
stia sä tina aprinsa flacara optimismului ski, in
inima prietenilor !
Am parasit tara cu destinatia Moghilev, unde
trebuia sa luam contact mai inthiu cu reprezen-
tantul armatei noastre pe lânga armata imperiala
rusä, regretatul general Coandd !
Dui:4 multe peregrinari si nesfârsite peripetii
prin orasele si porturile Rusiei in cautarea mate-
rialelor românesti, rezultatele cercetarilor si de-
mersurile noastre fiind infructuoase, am raportat

www.dacoromanica.ro
 375

cazul generalului Coandä, dupd cum am raportat,

Ca' am identificat aproape toate depozitele noastre
de materiale. A§a la Odessa, in port, am gasit saci,
pan* postav, etc., cumparate in Anglia de Comisia
dr. Costinescu §i Lupu; la Cremenciuc, tunuri de
150 m/m frantuze§ti; la Nicolaef, materiale de in-
caltaminte §i sanitare, etc. Am gasit §i ordine se
crete, cd tot ceeace este destinat frontului roman,
sa se descarce in punctele unde se vor gasi la pri-
mirea acelor ordine §i sá nu se incarce decat cu
acela§ ordin; telegrame cifrate semnate (desigur
fals) Niki.
Generalul Coanda, a chemat la Hughes, spre a-1
informa, pe Vint la Bratianu.
Rdspunsul repauzatului mare roman a fost : D-ta,
domnule general, te-ai a§teptat la ceva mai mult ?
de aceea, este bine sa nu ne lasam amagiti, ci sa
luptam cu puterile noastre §i cu incredere in steaua
neamului". Apoi : Staruiti Inca §i faceti-ne cuno-
scut greutatile §i piedicele ce se fac, prin rapoarte
scrise, care sä ramana in istoria rasboiului acesta,
ca sa se §tie in ce conditiuni am fost obligati noi
Romanii, sa ducem acest rasboiu".
Generalul Coanda, oarecum emotionat, a incercat
desigur interventiuni direct pe langa Tar, deoarece
am capatat impresia unei schimbari de atitudine,
cu sentimente mai amicale fata de noi, din partea
autoritatilor militare ruse§ti.
Vintild Bratianu, pe deasupra tuturor calitatilor
§i virtutilor neintrecute de cetatean §i barbat de
Stat, avea o mare sensibilitate in ce prive§te dem-
nitatea nationala. Era mandru ca este Roman §i
apdra cu inver§unare orice atingere s'ar fi adus
onoarei §i suveranitatii tarii.
Cunosc doua scene din vremea rasboiului, cand
cei mai multi se lasau a fi umiliti, petrecute cu
Vintila Bratianu.

www.dacoromanica.ro
 376

Una s'a petrecut cu un maior dela misiunea

francezà, care reclama intempestiv mijloace, in
special incaltAminte i haine pentru o unitate con-
trolatá de acel delegat.
Venise direct la Ministru pentru a-i reclama si
repro§a aceste neajunsuri.
Vint la' Brgtianu, dupà ce-1 primise frumos §i-1
poftise pe scaun, i-a arAtat calm §i Med ocol cauzele
lipsurilor : Tara cotropità ; lipsa de legAturd cu
aliatii, unde avem comandate de toate ; trAdarea
ruseascá", etc.
Maiorul cerând insistent sä fie satisfácut, Med
jend, nici respect fata de ministru, a primit replica
hotáritá : Nu uitati &à nu suntem colonia nima-
nuia ; suntem §i vom fi o tard liberä, al Carei re-
prezentant in fata d-vs., este un Ministru al tArii.
Va interzic sA vorbiti pe acest ton §i incetez orice
discutie cu d-vs." Acestea au fost spuse pe un ton
hothrit §i intr'o frantuzeascg impecabilä.
Maiorul a inteles, s'a inclinat qi s'a retras. Cred
cg n'a relatat nimänui isprava lui.
Altddatà, tot in acele chinuitoare momente, un
general rus, comandantul militar teritorial al fron-
tului de vest, cu re§edinta la Odessa, venind la Ia§i,
a pretins ca pentru discutia cererilor comisiunei
române, sà vinä Ministrul materialelor, la vagonul
lui personal !
Vintilà Brgtianu a trimis rdspuns generalului
Kianofski, acesta era numele lui : Ca' pentru stima
§i demnitatea functiunei §i gradului ce are acel tri-
mis nu-i poate satisface dorinta".
Este de datoria generalului, ca functionar al
unui stat aliat, sd se prezinte, cum desigur are
ordin, Ministrului unui stat independent".
Ceeace s'a §i intAmplat.
Dupg potolirea primei revolutii, 'And la sfar§itul
lui Martie 1917 i mai ales dupà vizita la Petrograd,

www.dacoromanica.ro
 377

a nemuritorului Ionel Bratianu cu statul major

ce-1 insotea, atmosfera ruseasca s'a schimbat pentru
un timp in favoarea noastra, iar comisia dela
Odessa marita cu actualul presedinte al partidului,
d-1 capitan Constantin I. C. Bratianu si cu dansii
Constantin Alimänisteanu ; profesor Ioachimescu,
Niculae Filiti si regretatii Ion Berindei si Andrei
Paunescu a putut lucra in liniste si a reusit sa apro-
vizioneze armata, dupa dezastrul tifosului exante-
matic, cu rufarie, haine, bocanci, sapun, ce le lip-
seau, apoi cu alimente : peste, unt, untura, zahar,
ceaiu etc., armament si tot ce s'a putut procura
cu bani, ori cu imprumut", dupg cum a fost posibil,
asa erau neincetat repetate ordinele lui Vintila Bra-
tianu, dela Iasi.
Vintila Bratianu, pentru a asigura cat mai te-
meinic organizarea mijloacelor de aprovizionare cu
produse, etc., din tara, deoarece se simtea din ce
in ce mai mare lipsa lor, mai ales din reaua vointa
a detinatorilor si din acapararea de care Rusi a
acestor materiale precum si din cauza imposibilità-
tei de import, m'a rechemat in tara, reusind a ame-
liora situatia, gratie desigur autoritatii si incre-
derei ce ne acorda marele conducator si animator.
La propunerea lui Vintila Bratianu de a fi de-
corat, i-am raspuns : Vom primi recompensa, a-
tunci cand yeti primi si D-vs".
Mi-a strans mana cu caldura si m'a asigurat din
nou : Vom bind".
Un alt moment ce-mi reamintesc din vieata lui
Vintila Bratianu, este in iarna lui 1918, cu prilejul
inmormantarei lui Barbu Delavrancea, care dui:4
caderea guvernului Averescu, fusese si ministru de
industrie. In drumul spre cimitir, Vintila Bratianu
ne spunea cu durere : Regret foarte mult ca sar-
manul Barbu n'a avut norocul sa traiasca Inca
cateva luni, ca sa vada cu ochii trupului, semnarea

www.dacoromanica.ro
 :378

actului de intregire a neamului, pentru care a luptat

0 a suferit atat".
Cum, cu putin inainte, misiunea militara franceza
paräsise tara 0 se pornise multe svonuri din acest
f apt, cineva din asistenta a riscat sa spunA : Cre-
deti, domnule Bratianu, ca va veni ziva aceea ?"
Cum, d-ta te indoe0i ?"; dar savar§e§ti un
pAcat fata de dreptatea imanentà §i de jertfele ome-
nirei, cari cata a fi easplatite" 0 a tacut, intune-
candu-se la fata.
Curand dupa aceea, au urmat evenimentele cu-
noscute, cu plecarea din Moldova 0 ocuparea, rand
pe rand, a provinciilor surori, fapt ce facea pe
neuitatul patriot, sd tresalte ca un copil de bucuria
mare ce-i procura intregirea neamului romanesc,
atat de scump inimei lui.
De acum inainte, se cerea dela el §i mai multà
muncg §i mai multà jertfa, pentru consolidarea §i
inthrirea neamului intregit, dupg ce trgise secole
sub regimuri diferite.
Aceastä perioadd este poate cea mai grea §i cea
mai eroicd din viata lui Vintila Brátianu i putem
afirma fàrà teamg, Ca fard el nu se §tie dacá in
freamatul §i clocotul patimilor de tot felul §i a lip-
surilor 0 mai mari, cu toatà victoria armelor, am fi
putut sa ne mentinem intregirea teritorialä.
Vintilà Bratianu a fost o mare binefacere, pe
care Pronia Cereascä a trimis-o Romaniei in acele
zile grele 0 decisive pentru soarta unui neam !
adevarul acesta se vAde§te mai ales in zilele
noastre, cand compargm imprejurArile i oamenii,
cari n'au ascultat qi n'au inteles pe acest evanghe-
list al tarii i vremurilor noastre.
El a pus adeväratele baze ale economiei noastre
nationale, multumita cgreia am putut sa" ne strecu-
ram prin criza ce bantue de atatia ani §i mai ales
dupfi moartea lui.

www.dacoromanica.ro
 379

In adevar, Vintila Bratianu, ca un vizionar, pre-

vdzuse cu decenii ce trebuia sa se intample in viata
Statului nostru §i deci studiase §i trasase cadrul
mare de organizare §i inzestrare a Romaniei intre-
gite. A§a prin constitutia din 1923, a prevazut gru-
pele de legiuni organice de ordin social, cultural 0
economic.
In special s'a straduit sa nationalizeze, pe cat
posibil, intreprinderile straine din teritoriile ocu-
pate, insa pe baze evolutive, in colaborare 0 ar-
monie cu capitalul 0 munca romaneasca, ceeace
i-a retwit in parte sa fack Med zguduiri, nici pa-
gube, ori provocari.
La Cercul de studii 0 in comisiunile prezidate de
el, dadea toate lamuririle cu o uimitoare eruditie,
iar cand venea vorba de viitor i de posibilitatile
de realizare ale planurilor lui, incadrate prin pro-
gramul politic al partidului, el vedea totul posibil,
avand o neinfranata incredere in virtutile §i posibi-
litatea de adaptare la nevoi a Romanului cum spu-
nea el, cu pusiune 0 cu credinta de fanatic.
El cerea dela toti jertfa, credinta §i optimism,
caci numai a§a vom putea reu0. prin noi in0ne",
deviza lui scumpa, devenita azi axioma de con-
duita politica §i nationala, sa intarim material
0 spiritual Romania Mare.
Asculta cu bunavointa pe oricine; sfatuia §i ajuta
paturile economice : comert, industrie §i agricultura,
prin toate instrumentele financiare ce creease a-
nume in acest scop, iar nu a deveni, cum, din ne-
norocire pare a se verifica, instrumente de domi-
nare politica 0 de impilare economica.
In ajun de a pleca la Mil-1*U §i de acolo pentru
eternitate ne-a spus, parasind sala cercului : Ba-
gati de seama, la greutatile ce se pregätesc, mai
ales fiti atenti la actiunea nesfibuitä (vorba lui) a

www.dacoromanica.ro
 380

unor inconstienti cari cautà a darama ce s'a fkut

cu atata trudd". Se referia la curentele extremiste
si demagogice.
Am rAmas impresionati de spusele lui si al c5ror
talc abia acum incepem a-1 intelege, dupd ce deza-
strul s'a produs in parte.
El purta in minte grija, nu atat a familiei sale,
cat a unui neam intreg pentru care a muncit nein-
cetat, a luptat, a pátimit si a suferit ca un mucenic.
La toate aceste jertfe s'a supus cu constiinta
inalta ce avea despre menirea poporului roman in
viitor si din iubirea fierbinte ce nutrea pentru tot
ce era romanesc si in granitele tarii sale adorate.
El rAmane pilda pururea vie si neintrecutà de
ceeace trebue si poate prin jertfg si iubire de neam,
sd fie un om, un patriot si un adevgrat bArbat de
Stat.
A intrecut intru toate tipurile de eroi zugrävite
lapidar de Carlyle.
Asa 1-am cunoscut pe Vintilà Brgtianu si-1 pre-
zint compatriotilor mei, poate stangkia, dar pa-
truns pang in adancul constiintei mele de un mare
respect si pastrand o pioasA amintire acestui apostol
al neamului !

www.dacoromanica.ro
 381

Vintilà Bratianu si
apararea tarii
de G-ral P. Mardáráscu 1)

Inainte de marele razboi, pe Vint la Brätianu

1-am cunoscut putin. Cand aveam prilejul sag intal-
nese insa, imi acorda multà atentiune si in ateva
ocaziuni am discutat indelung cu el chestiuni pri-
vitoare la armatd (organizare, preggtire de rdzboi
etc., etc.).
In 1922, intrând in cabinetul Ion I. C. Brätianu,
ca ministru de räsboi, din acel moment am fost un
colaborator apropiat a lui Vint lä Bratianu, paná
la disparitia lui din mijlocul nostru, asa cd aproape
toate amintirile mele despre el sunt posterioare
anului 1922.
In rândurile de mai jos, voiu cduta sa redau pe
Vintild Brätianu ca om si apoi ca om de guverng-
mânt, asa cum 1-am vazut eu, asa cum 1-am pri-
ceput eu.
Vint 16 Brátianu, dacA nu avea farmecul cuvan-
tului avea, in schimb, profunzime in gfindire (rezul-
tat al preggtirei sale exceptionale in multe di-
rectiuni), nesovgire in hotfirire (pentru cd chibzuia
minutios totul, inainte de a se decide), si perseve-

1) Fost Ministru de Rdzboi.

www.dacoromanica.ro
 382

rare in executie (pentrucd avea la indemâná o

imensitate de mijloace intelectuale si morale, prin
care inlgtura piedicele ce i se puneau in cale).
Aceste remarcabile caliati, puse in serviciul
tárii, dublate de activitatea sa de neintrecut, au
ldsat norme pretioase de conducere in multiple di-
rectiuni si au f Acut din Vint la Bratianu unul dintre
cei mai de seama oameni de stat.
In adevAr, in variatele sale indeletniciri 0 ca om
de guvernämânt, Vint lä Brgtianu s'a &sit in tot-
deauna in primul plan; a fost unul dintre cei mai
priceputi si rodnici slujitori, asa cA numele lui se
aude pronuntat pretutindeni si in fiecare chi:4.
Vgzut ca simplu muritor, Vintilá Brätianu era un
om superior in toatá puterea cuvântului : un ca-
racter de cristal, excesiv de corect, un mare pa-
triot si un suflet de eh-CA, de imense dimensiuni.
Dacg cineva a avut prilejul sá lucreze mai
aproape de el si a putut sd-1 inteleagg, a fost peste
putintà s'd nu se aseze in rândurile admiratorilor
sai, pentrucg Vintild BrAtianu te cucerea prin
avântul, dragostea si increderea cu care servea, el
era tipul omului datoriei.
Dragostea sa nemgrginità de tara 0 grija sa de
tot momentul pentru stralucirea viitorului ei, fdcea
din Vintilá Brdtianu un perpetuu gdnditor, un om
putin comunicativ, dar atunci cand trebuia, Vintilã
Batianu isi deschidea sufletul si vorbea, iar vorba
lui era pling de intelepciune, bogatg in invataminte.
Asa 1-am cunoscut pe Vintilá BrAtianu ca om.
Pe Vintilã Brätianu in legAturá cu apgrarea na-
tionalg, 11 cunosc mai bine alti colaboratori ai sgi.
In ceeace priveste apgrarea nationalg, Vintilá
BrAtianu, ca fost Ministru de rAzboi, punea o deose-
bitá grije.
Inca dela inceputul guvernarii liberale dintre
1922-1926, guvernul a hothrit, ca o delegatiune

www.dacoromanica.ro
 383

restransa a Consiliului de mini§tri, compusä din :

ministru de industrie (Tancred Constantinescu) mi-
nistru de rasboi (subsemnatul) sub pre§identia mi-
nistrului de finante (Vintila Bratianu) sa se ocupe
de aproape §i continua de nevoile armatei.
Dupa fructoase discutiuni §i potrivit directivelor
lui Vintila Bratianu, guvernul a aprobat urmatoarea
propunere a delegatiunii susmentionata.
1. In 'prima etapa, sd se faca gospodäriea arma-
tei, adica, punerea ei in vieata normald.
2. Dupd repunerea armatei in vieata normal:a' i
numai atunci, sa se treaca la etapa a doua, a crea-
tiunilor.
Aceste etape erau impuse de urmatoarele consi-
deratiuni :
a) Lipsurile armatei, dupà marele rasboi mondial,
erau a§a mari sub toate raporturile, incat armata
romaná trebuia mai intai complect refacuta.
b) Cativa ani dupa marele razboi mondial, teh-
nica nu-§i putea spune cuvantul, a§a ca trecerea
direct la creatiuni ar fi fost o mare gre§eala, cad ar
fi trebuit sa' se comande materiale la fel cu cele
existente deja in serviciu, cu care facusem rasboiul,
adica, trebuia sa se renunte la experientele doban-
dite de tehnica, in cursul indelungului rasboi mon-
dial.
c) Chiar daca s'ar fi nesocotit argumentul de sub
punctul b, totu§i o angajare pe calea creatiunilor,
dela inceput, n'ar fi fost posibila, din cauza crizei
din timpul guvernarei dintre 1922-26, mai cu
seama la inceput.
Propunerea delegatiunii consiliului de mini§tri
cum am spus hind aprobata de guvern, s'a
trecut la traducerea ei in fapt §i a fost pentru admi-
nistratia razboiului, directiva dupà care s'a condus
si care a dat rezultate foarte frumoase.
.,

In adevar, in timpul guvernarii dintre 1922-26,

www.dacoromanica.ro
 384

cazarmile au fost reparate, armamentul a fost con-

trolat §i repus in stare de functionare, munitiunile
au fost adunate, clasate §i adapostite, cazarmamen-
tul §i echipamentul de tot felul au fost confectio-
nate cu multa febrilitate, a§a ca la finele anului
1925, efectele necesare pentru nevoile zilnice erau
aproape complete, iar din stocul de mobilizare
pentru unele categorii, la multe corpuri de trupa
§i formatiuni, se realizase peste 60%.
In infaptuirile mentionate precedent pentru
care administratia razboiului a avut tot sprijinul
lui Vint la Bratianu, ca Ministru de finante este
foarte interesant de §tiut, care au fost principiile
caläuzitoare, datorite in cea mai mare parte vederi-
lor luminate ale lui Vint la Bratianu.
Astfel s'a hotarit :
a) Tot ce se poate fabrica in tara, sa se comande
industriei indigene.
b) Preturile comenzilor f acute in tax* trebuiau
analizate §i fixate de Ministrul de industrie in in-
telegere cu marii §i micii industria§i, pentru a in-
&Ana pofta de ca§tiguri exagerate in dauna Statului.
c) Odata preturile stabilite, comenzile facute
erau repartizate intre marii §i micii industria§i,
potrivit randamentului (puterei de productie) fieca-
ruia dintre ei.
Gratie acestor masuri chibzuite, nu numai cà sutele
de milioane, chiar miliarde cheltuite pentru inze-
strarea armatei n'au trecut frontiera, dar pe de
alta parte industria nationala a facut a§a progrese,
ca astazi, in ceeace prive§te imbracamintea, incal-
tamintea §i. o bund parte dintre articolele de ca-
zarmament mare §i mic echipament etc., se pot
fabrica in cantitati cat de mari §i de o calitate
irepro§abilä, a§a ca in caz de mobilizare, armata
de operatiuni nu va duce lipsa de oarece in spa-
tele ei vor activa continua ma§inele fabricilor che-
www.dacoromanica.ro
 385

mate a indestula armata, fabrici ridicate la acest

nivel prin masurile chibzuite indicate mai sus.
E interesant de semnalat ea' intentia lui Vint la
Bratianu era sa descarce armata de tot ce putea
fi trecut industriei civile.
Astfel se gandea, ca pulberdria, pirotehnia,
arsenalul (devenit un mare atelier de reparatii),
atelierele de confectii, etc., sa fie data intreprin-
derii civile, bine inteles, sub controlul statului (mi-
nisterului de razboi). In luarea acestei masuri se
sprijinea pe ceeace se petrece in strainatate, unde
fabricile de armament de tot felul, de munitiuni,
de echipament etc. sunt in mainile industriei pri-
vate, cu rezultate ireprosabile, iar la noi, in ulti-
mult timp, uzinele Resita, Copsa-mica, Cujir si I.
A. R. aveau acelasi caracter si aceasi menire.
In cei patru ani, cat am fost ministru de razboi
intre 1922-1926, am fost ajutat foarte mult de
Vint la Bratianu, in schimb si eu 1-am secondat
nelimitat, pentruca dadeam sprijinul unui om de o
pricepere remarcabila, unui om din intentiunile
caruia transpira numai interesul general.
Am regretat foarte mult pierderea prematura a
lui Vint la Bratianu si cum vor trece multe decenii,
pana la ivirea unui al doilea om de guvernamant
de forta lui, e de datoria celor ce au fost colabo-
ratorii lui, ca pe viitor sa se calauzeasca de directi-
vele marcate de el in viata noastra de stat.
Eu voiu pastra pentru Vint la Bratianu multa
recunostinta si a duioasa amintire fostului meu
prieten, cu care am colaborat in cabinetul 1922-26.

25

www.dacoromanica.ro
 386

Statutul functionarilor
de G. Georgescu 1)

In primavara anului 1918 intorcandu-ma la Ia§i

din Odessa, unde in tot timpul razboiului fusesem
delegatul guvernului roman in comisiunea ruso-ro-
mana pentru rezolvarea chestiunilor de evacuare,
am participat la toate intrunirile Cercului de studii
al partidului, care se ocupa cu intocmirea ante-
proectelor de legi relative la organizarea politica,
administrativä §i sociala a Romaniei-Mari.
edintele acestor comisiuni erau prezidate de
Vintila Bratianu.
Dupd incheerea pacii, la inceputul anului 1920,
diferitele comisiuni ale cercului de studii, au lucrat
permanent §i. intens la clubul central al partidului
la desavar§irea proectelor de mai sus.
Am luat parte §i am lucrat la comisiunile pen-
tru organizarea statului la comisiunea administra-
tiva §i comisia financiara.
Aceste comisiuni erau totdeauna prezidate de
Vintild Bratianu, care lua parte activa la toate dis-
cutiunile, indicand directivele tuturor chestiunilor

1) Fost prefect si secretar general al Ministerului de In-

terne ; censor la Banca Nalionalg.

www.dacoromanica.ro
 387

care urmau sa constitue baza anteproectelor de

legi.
Cu aceastä ocaziune, toti cei ce colaboram cu clan-
sul am constatat pregatirea sa desavagità pentru
cunoa0erea tuturor chestiunilor relative la toate
ramurile de activitate ale statului.
Aceastä pregatire o dobandise inainte de a intra
in viata publica qi in parlament, cad dupa termina-
rea studiilor de inginerie la Paris a ocupat inalte
posturi administrative precum : director general
al Monopolurilor Statului, secretar general al Mi-
nisterului de Finante, primar al Capitalei 0 direc-
tor la Banca Nationala a Romaniei.
Cu ocazia discutiunilor dela legea de organi-
zare administrativa, s'a pus in mod natural in dis-
cutie 0 chestiunea functionarilor publici.
O lege de organizare administrativa a admini-
stratiilor centrale 0 locale, spunea el, ori cat de
perfect& ar fi, nu poate da roadele Weptate de cat
&Ca cei ce trebue sa o aplice, adica functionarii,
nu au pe langd competinta necesara 0 continuita-
tea §i prin urmare 0 stabilitatea.
Urmeazd dar ca concomitent cu aplicarea legii
administrative, sa intocmim i sa votam §i legea
pentru statutul functionarilor publici".
In ajunul razboiului aveam un corp de func-
tionari adiministrativi destul de bun, ei nu se bu-
curau insd de stabilitate, neavand o lege organica.
Pe de altd parte magistratura, armata, corpul di-
dactic 0 corpul tehnic-, aveau legile lor de or-
ganizare care le asigurau la unii inamovibilitatea
la altii stabilitatea. Functionarii de carierd ai Mi-
nisterului de Externe nici ei nu se bucurau de sta-
bilitate.
Aceste legi, pe langa inamovibilitate 0 stabili-
tate, prevedeau 0 conditiile de admitere 0 inaintare.

www.dacoromanica.ro
 3S8

S'a stabilit dar atunci ca se va intocmi o lege

relativa la statutul functionarilor publici care se va
referi la toti functionarii publici 0 alta privitoare
numai la functionarii administrativi, mentinandu-
se dar legile organice atunci in fiinta.
La intrunirea de la clubul central la inceputul
anului 1922, prezidata de Ion I. C. Bratianu, cand s'a
dat citire anteproectului de constitutie, am pro-
pus cu d. Emanuel Dan, ca chestiunea functiona-
rilor sä fie trecuta in constitutie 0 astfel s'a pre-
vdzut in art. 8 aliniatul urmator : legi speciale vor
determina statul functionarilor publici.
In toamna anului 1922, am fost insarcinat de Vin-
tila Bratianu, Ministrul finantelor, sa intocmesc
un statut al functionarilor. Mi-a indicat ca co-
laboratori pe d-nii : Cristu Grecescu, pre§edinte
al Curtei de Conturi §i pe Chintescu 0 Danielo-
pol, directori la Ministerul de finante. Mai tarziu
a colaborat §i d. George Popescu, inginer inspector
general, director general al Cailor de comunicatie
pe apa.
Primele §edinte au fost prezidate de Vintila Bra-
tianu care a stabilit liniile generale ale proectului.
Cand anteproectul a fost intocmit, Vintild Bratia-
nu i-a dat forma definitiva §i a convocat pentru a
discuta acest statut pe toti secretarii generali ai
ministerelor, pe toti directorii generali 0 admini-
stratillor autonome 0 pe reprezentantii functiona-
rilor publici.
Sedintele acestei comisiuni speciale au avut loc in
sala de edinta a Inaltei Curti de Conturi. Vint-
la Bratianu sau Ministrul de interne au prezidat
§edintele, iar eu am fost referent.
Dupà lungi 0 temeinice discutiuni, anteproectul a
fost adoptat 0 ulterior legea a fost votata de Cor-
purile Legiuitoare in Iunie 1923.

www.dacoromanica.ro
 389

Prin votarea acestei legi s'a asigurat ordinea si

bunul mers al serviciilor publice si s'a satisfacut
toate revendicdrile functionarilor. Statutul prevede
toate drepturile si obligatiunile functionarilor pu-
blid.
Capitolul I se ocupg de: conditiunile generale de
admisibilitate in functiuni, stabilitate, indatoriri
si rdspunderi, incompatibilitate, salarii, indemnizäri,
pensii si concedii, stabileste modul cum se pot con-
stitui asociatiile. PArAsirea serviciului partial sau
general, dupa o intelegere prealabila se considerá
ca o dezertiune de la datorie, care pericliteaza in-
teresele publice si se pedepseste cu destituirea.
Aceste dispozitiuni sunt generale si privesc pe
toti functionarii publici, care indeplinesc un ser-
viciu public, permanent, la stat, judete si comune
si la toate institutiile al cAror buget este supus apro-
bArii parlamentului.
Partea II-a priveste numai pe functionarii ad-
ministrativi de la stat, judete si comune si cuprin-
de urma"toarele capitole:
Conditii de admisibilitate ,numiri si inainfari.
Functiunile fiind bazate pe statut, statutul stabi-
leste gradele functiunilor cu denumirea lor precum
si cauzele care dau posibilitate la inaintare.
Tot in acest capitol se stabileste cazurile in care
un functionar poate fi transferat.
In ceeace priveste inaintdrile, s'a prevgzut o dis-
pozitie care nu existà in nici o altä lege relativA la
situatia functionarilor din alte tari, aceea relativá
la inainthri, care se fac de seful departamentului
dupd propunerea directorului respectiv, dar cu a-
vizul conform al unei comisiuni formath din func-
tionarii superiori.
Ulterior s'a constatat ca in foarte multe cazuri,
membrii care compuneau aceste comisiuni, nu au

www.dacoromanica.ro
 390

fost patrun§i suficient de simtul datoriei §i. al räs-

punderii, consimtind in urma staruintelor oameni-
lor politici sà facd nedreptali §i. prin urmare ne-
legalitäti, ceeace a dat log nu numai la nemultumiri
personale dar s'a prejudiciat chiar interesele gene-
rale publice.
Aceastd constatare rezultà din faptul cA actualul
guvern a fost nevoit sá intervind printr'o dispozi-
tie legald speciald, reviziuind situatia tuturor func-
tionarilor publici.
De sigur la noi, ca in toate pgrtile, nici o legiuire
nu este perfectä §i. chiar când este, ea devine imper-
f ectà prin faptul celor ce o aplid., totu§i functio-
narii publici români trebue sa." fie multumiti §i sa."
fie recunoscgtori lui Vintild Brätianu care le-a dat
statutul.
Franta, tarã de veche civilizatie §i. traditie admi-
nistrativg, nu are inca o lege prin care sä se asi-
gure drepturile §i obligatiile functionarilor precum
nici stabilitatea.

www.dacoromanica.ro
 391

Navigatia româná pe
Dunare
de N. P. teflinescu1).

Intr'una din zilele '1unii Iu lie 1897, suindu-ma la

Sinaia in trenul ce mergea spre Bucureti, am ga-
sit intr'un compartiment pe Vint la Bratianu care
venea dela Predeal.
Vint la Bratianu, care era atunci director general
al Regiei Monopolurilor Statului, mi-a vorbit des-
pre intentiunea sa de a da o nouà organizare i o
importanta desvoltare serviciului de transporturi pe
Dundre, infiintat de fostul director general al R. M.
S., Grigore Manu, in anul 1890, in vederea efec-
tuarii unui contract pentru furnizare de sare in
Serbia.
Pe Vintild Bratianu nu 1-a preocupat numai im-
bunatatirile de facut in porturile dundrene i lu-
crarile in albia ei pe portiunea ce uda Romania, ci
pentru inlesnirea navigatiunii, el voia ca §i pavi-
lionul roman sa capete o importantä cat mai mare
Ltd de insemnatatea ce capdtase pe acel fluviu u-
nele pavilioane straine.
El vedea rolul ce urma sa aiba in viitor pe Du-
nare transporturile dintre Occident §i Orient §i gdsea
1) Ing. insp. general. Vice-pres. in cons. Bäncii Roma.-
nesti.

www.dacoromanica.ro
 392

ca si Romania trebuia sa aibd o importanta navi-

gatiune pe acest fluviu.
Vintild Brdtianu voia ca cu vasele ce R. M. S. po-
seda si cu altele ce urma sd-si procure, sd infiinteze
pe intreaga Dundre curse regulate pentru transpor-
tat mdrfuri colete si curse cat mai dese pentru
transporturi de marfuri in massä. Deasemenea voia
sa infiinteze si cat mai multe curse de calatori pe
acest fluviu.
Dupd ce mi-a descris intentiunile sale, mi-a pro-
pus mie, care atunci eram administrator al docuri-
lor din Galati, sä fac organizatiunea acestui ser-
viciu si sa iau conducerea lui.
Am raspuns cd nu pot primi aceasta insarcinare,
intrucat nu am cunostintele necesare unui serviciu
de navigatiune si nici macar nu cunosc Dunarea
deck pe portiunea GalatiBraila.
Vintild Bratianu nu a volt insa sa aucla de moti-
vele invocate de mine si m'a rugat sa vin cat mai
curand la Bucuresti, unde sa examinam impreung
cat mai deaproape aceastä chestiune.
Dupa cateva zile m'am prezentat lui Vint la Bra-
tianu la Directiunea Genera la a Monopolurilor Sta-
tului si i-am cerut ca inainte de a primi sarcina ce
voia sd-mi incredinteze, sa-mi puna la dispozitie
un vas cu care sa fac o calatorie dela T-Severin la
Sulina, vizitand toate porturile intermediare si dan-
du-mi seama de modul cum se fäcea navigatiunea
pe aceastä portiune a Dunarii.
Dupa efectuarea acestei calatorii, vazand cat il
preocupa de mult chestiunea Dunarii si cu ce in-
sufletire vorbia despre marele rol al Romaniei pe
acest mare fluviu international, nu am putut sa re-
fuz insarcinarea ce voia sa-mi incredinteze si am
acceptat propunerea sa.
Am stabilit atunci impreund programul nouei or-

www.dacoromanica.ro
 393
_

ganizatiuni a serviciului roman de transporturi pe

Dundre, asa ca la 1 Aprilie al anului urmator (1898)
acest serviciu a inceput sa functioneze regulat, intre
Belgrad si Sulina cu agentii in toate porturile ro-
mane, bulgare si sarbe intermediare, sub denumirea
de: Navigatiunea Fluviala Romana" (N. F. R.) co-
mandand si un numar de vase.
Indata dupd inceperea functionarii serviciului de
transporturi cu noua organizare, Vintila Bratianu
s'a gandit la o colaborare cu societatea sarbd de
navigatiune pe distanta: Belgrad Budapesta si
cu societatea Sud-Germana pe distanta Budapesta
Regensburg, cu care am si incheiat in acest scop
conventiuni, asa ca navigatiunea fluviala romana,
impreuna cu cele 2 societati strdine, au inceput sd
faca transporturi intre toate porturile cuprinse intre
Sulina si Regensburg.
Cand Vintila Bratianu a parasit directiunea ge-
neralä a Regiei Monopolurilor Statului, Serviciul N.
F. R. era complect si bine organizat, asa ea a putut
continua desvoltarea lui, ajungand ca chiar inainte
de razboiul mondial, sa facd singur fara ajutorul
celor douà societati straine, transporturi pe intreaga
Dunare navigabila.
Vintila Bratianu, chiar dupà ce a parasit Regia
Monopolurilor Statului, se interesa foarte deaproa-
pe de mersul acestui serviciu de navigatiune.
Pe cand se gasea in conducerea Bancii Nationale
a Romaniei, de cate ori venea sa inspecteze su-
cursala Band" Nationale din Galati, vizita si Direc-
tiunea Navigatiunei Fluviale Romane, unde se in-
teresa de mersul acestui serviciu.
Vintila Bratianu nu s'a multumit numai cu des-
voltarea serviciului statului de navigatiune fluviald
romang.
El, care urmarea ca pavilionul roman sa fie cat

www.dacoromanica.ro
 34

mai bine reprezentat pe Dunke, pe cand se ggsea

ca pre§edinte al consiliului de administratie al
Wancii Române§ti, a lut initiativa infiintkii unei
societati particulare de navigatiune pe Dunke, so-
cietate care a luat fiinta in anul 1914 sub numele
de Societatea de Navigatiune pe Dunke (S. R. D.)
care s'a desvoltat, ajungAnd astf el sd facd §i ea
transporturi pe intreaga linie Sulina Regens-
burg, cu mijloacele sale proprii.
Vintild Brátianu a fost un mare sustinator al
intereselor româneti pe Dundre. Nu a fost ches-
tiune privitoare la Dunke, de care Vintild Bra-
tianu sä nu se fi ocupat cu tot sufletul §i sd apere-
cu indkjire drepturile §i interesele române§ti.
Chiar membrii din delegatiunea romând, dela con-
f erinta pacii dela Paris, care s'a ocupat de chestiu-
nea Dunkii, au fost in tot timpul, prin corespon-
denta zilnicd, in contact cu Vintild Brdtianu, care
le indica punctul sgu de vedere in toate chestiunile
referitoare la Dunke, ce s'au adus in desbatere.

www.dacoromanica.ro
 Vintila Bratianu ai
Dunareal)
de log. Gh. Popescu 2)

Inca din primele manifestatiuni in viata politick

Vintilä Brätianu a imbratisat cu caldura chestiunea
Dunarii si nu a scapat nici o ocaziune pentru a o
urmdri de aproape, pând la sfarsitul vietii lui, in-
trucdt ansul simtea cà existenta insasi a Valli noa-
stre era legata de aceasta chestiune si de felul cum
trebuia sa fie rezolvata in interesul Orli.
Vintilá Bratianu a iubit profund si din adâncul
sufletului Dunarea i s'a straduit o viata intreaga
pentruca sa faca tot ce a putut, pentruca sä triumfe
drepturile tarii noastre, asupra acestui fluviu.
Legaturile noastre de prietenie s'au cimentat,
pentruca ne-am intalnit amandoi pe acelas drum,
care conducea care acelas tel. Eu, pe calea infap-
tuirii operilor tehnice cu care sä ne prezintam in
fata lumii i sà ne valorificam drepturile, dânsul,
pe calea politica si economicd, pentru ca tari pe a-
ceste drepturi sà sustinem interesele neamului.

Prima manifestatiune in domeniul politico-econo-

1) Extras din conferinta tinutd la 3 Fey. 1932.

2) Fost inspector general.

www.dacoromanica.ro
 396

mic, in legatura cu asa numita chestiune a Du-

narii, pe care Vintila Bratianu a infatisat-o sub ti-
tilul de Un pericol national", a fost provocata de
tendinta Austro-Ungariei de a face primul pas ca-
tre acapararea influentei economice pe acest fluviu,
prin infiintarea unor taxe puse pe navigatiune la
Portile de Fier.
Contra acestor taxe, cu tendinta vizibila de stir-
bire a libertatii navigatiei pe acest fluviu, s'a ridicat
cu tarie Vint la Bratianu. Prin brosura scrisa la
10 Septemvrie 1899 la Florica, el desteapta opinia
publicd romaneasca asupra pericolului care o
ameninta, sfatuind guvernul si intreaga tara sà
reactioneze puternic contra unor asemenea tendinte
de suprematie, de incatusare si de aservire a mici-
lor popoare riverane cu Dunk-ea.
Inn:karat de entuziasmul tineretei si de patrio-
tismul cald, care nu 1-a paräsit toata viata, el sf a-
tueste poporul roman sa ajute pe Regele sau si
pe guvernul care stabilise un intreg program eco-
nomic, a cdrui realizare implica interesarea popo-
rului roman la chestiunea vitald a tanarului Regat.
El indemna poporul sä reziste tuturor Puterilor
mari, luptand pentru o cauza a civilizatiei: liberta-
tea Dundrii.
Indemnul era pornit din sentimentul de datorie
catre fluviul care ne-a pastrat autonomia noastra,
in timp de peste patru secole, formand zid de apa-
rare contra invaziunii Turcilor si pentruca gratie
Dunärii si Carpatilor s'a putut mentine, in mijlocul
neamurilor straine, o natiune latina in contra Ca-
reia s'a ridicat urgia tuturor vecinilor, fiindca de
Dunare, spunea clansul, stã legatd existenta Sta-
tului nostru, fiindca printr'insa vom putea lua des-
voltarea economica si politica pe care o meritam".
Pentru toate aceste motive, Regele si guvernul

www.dacoromanica.ro
 397

din 1881, au deschis sesiunea Corpurilor Legiuitoare,

prin darea alarmei asupra datoriei ce avea poporul
roman, ca &à apere cu toata puterea libertatea Du-
narii, interesandu-1 la chestiunile mari ale tarii si.
insufletind sentimentele de patriotism ale poporului
tangrului Regat.
Dupa 19 ani, chestiunea libertatii Dunarii pu-
nandu-se din nou in joc, VintilA Bratianu gAsind ca
in asmenea momente grele, interesele tarii nu erau
in deajuns sustinute, incepe o campanie viguroasA
prin presa, publicand mai multe articole in Vointa
NationalA", facand apel la toti cari au puthia iubire
de tara, oricare ar fi fost pärerile lor politice, sa se
intereseze de aproape, in afard de preocupatiunile
zilnice, de afacerile care ar fi trebuit sä formeze-
unul din punctele principale ale crezului politic-
national ale fiecdrui bun roman. Astf el a imbarbd-
tat el toga' viata lui pe toti acei cari puteau contri-
bui la binele si prosperitatea tarii.
Sub presiunea revoltei tuturor farilor interesate,
desteptate de pericolul ce le amenita, Ungurii
cari executau lucrArile dela Portile de Fier, au tre-
buit sa ama'ne cu cateva luni punerea in aplicare a
unor taxe care aveau s5. aduca mari piedici navi-
gatiunii.
Asemenea taxe erau considerate de Vintild Bra"-
tianu ca o lovitura data desvoltarii transporturilor
pe apa, singurele cari dau acea independenta econo-
mica, de care mai cu seama o tara mica are trebuinta.
Prin serviciul maritim, spunea dansul, ne-am
deschis intrarea liberA pe pietile Turciei, Olandei,
Belgiei si Germaniei de Nord si de Apus si in viitor
printr'nsul vom atrage pe Dun Are traficul exterior
destinat basinului atat de intins si populat al Du-
narii.
Prin serviciul fluvial roman, vom pAtrunde in.

www.dacoromanica.ro
 398

inima Germaniei, vom intra in relatiuni directe

cu Serbia, Bulgaria i Austria §i vom progresa eco-
nomice§te dacd vom continua cu sporirea parcului,
formarea personalului §i a utilajului porturilor
noastre dundrene §i vom §ti sA indepgrtdm piedi-
cile §i. pericolele pe care concurentii no§tri le pun
in calea tinerii noastre navigatiuni".
Se §tie c'd mai in urmg, Vint 16 BrAtianu urmând
acest program cu tenacitate §i incredere, a reuOt
a creea cel mai serios serviciu de vapoare romd-
neti pe Dundre, construindu-se §i. porturi fluviale,
cari fac fala Valli noastre.
Aceste servicii, conduse de ingineri capabili, sax.-
guitori §i demni de increderea ce li s'au arátat, nu
au putut sa'-§i desAvar§eascd activitatea lor decat
gratie impulsiunii date de Vint là Brdtianu.
Din nenorocire, nu putem spune acela lucru §i.
despre serviciul maritim care, in ultimul timp, a
mers din regres in regres, putin lipsind ca §i dan-
sul sd fie vândut sau concesionat, dupà exemplul
altor institutiuni cu care altä data ne mândream.
Prin crearea unor asemenea servicii §i. prin apd-
rarea regimului de libertate a Dungrii, Vint là Bra-
tianu urmdrea indeplinirea programului economic
despre care am vorbit, adicd prin ocolirea tran-
sporturilor terestre pentru exportul nostru, trans-
porturi scumpe §i dependinte de programul tarifar
al tarilor de concurentä §i prin folosirea transpor-
turilor de pe apà, comode O. ieftine.
Punctul de vedere pe care se sprijinea Vint là
Brätianu când sustinea cd Ungurii nu aveau drep-
tul de a pune taxe pe navigatiune, era acela cã
atunci când Congresul din Berlin din 1878, autori-
zase ca Austro-Ungaria sä execute lucrárile de ame-
lioratiune in sectorul Portilor de Fier, nu a inteles
cd prin executarea acestor lucräri sd se atingd prin-

www.dacoromanica.ro
 399

cipiile de libertate, stabilite in Congresul dela 1856

din Paris si 1814 din Viena, ci numai s'a se poatä des-
pAgubi de cheltuelile fkute, fie printr'o rambursare
de cdtre statele beneficiare, fie prin redevente pro-
vizorii pand la stingerea lor.
In loc de stabilirea unui program de amortiza-
re a acestor cheltueli, Ungurii intocmesc un regula-
ment prin care navigatiunea era impusd la anumite
taxe, in folosul serviciilor infiintate, cari aveau sà
intretinA si sä supravegheze circulatiunea vaselor.
Vintilä BrAtianu, fatá de asemenea m'asuri, pro-
testeazg i aduce invinuiri guvernului de atunci Ca
nu apArà cu barbatie cauza noastrá cea dreaptal.
El indica' chiar argumentele de care trebue sa' se
serveascd, pentru a protesta contra regulamentelor
intocmite de Unguri, ardtând cà amelioratiunea
sectorului Portilor de Fier urma sd fie consideratà
ca o afacere de interes general al statelor riverane,
iar nici de cum o afacere privitoare pe o singurd
tara riveraná. Oricine ar fi fost insarcinat cu exe-
cutarea lucrarilor, urma sà fie considerat ca exe-
cutor al unui mandat limitat in folosul tuturor si
in orice caz, prin executarea acelui mandat, noul
regim urma sà fie mai avantajos ca cel din trecut.
Or, din constathrile fkute ulterior, dupd execu-
tarea lucrarilor, pentru care s'au cheltuit sume
considerabile, s'a Vazut Ca' rezultatele, nu au fost
din cele mai favorabile pentru navigatiune, cad
greutdtile anterioare au persistat, schimbandu-se
cu altele neprevgzute.
Dar, oricum ar fi fost, Vintilã BrAtianu sustinea,
cu drept cuvânt, c'a" prin executarea acestor luceari,
se pune chestiunea rambursArii cheltuelilor, dar nici
de cum schimbarea regimului de libertate a flu-
viului.
In consecinta, Vintild Bratianu cerea ca toate

www.dacoromanica.ro
 400

statele riverane sa ramburseze cheltuelile f acute,

suprimandu-se orice taxa in curs de navigatiune,
ramanand numai plata serviciilor aduse navigatiunii,
precum ajutor de tractiune, pilotajul cand se cere,
etc. Intrucat privea politia, intretinerea lucrärilor
si explotarea vapoarelor de ajutor, urma ca sa se
infiinteze un serviciu international de supraveghere.
Solutiunea intrevazuta de Vint la Bratianu, acum
30 de ani, s'a realizat intocmai mai tarziu, in noul
Statut al Dunarii, elaborat dupa razboi, gratie ar-
gumentelor solide pe cari le-am sustinut inaintea
Comisiunilor Internationale, argumente cari nu
erau altele decat aceleasi pe cari Vintila Bratianu le
aducea in cauza pentru sustinerea intereselor
noastre.
In adevar, in sedinta Comisiunii Internationale
a Statutului Dunarii, din 8 Iunie 1921, vazand ca.
chestiunea regimului Dunarii aluneca pe o panta
periculoasa intereselor noastre, cad se propusese de
unele puteri ca sa se institue pe sectorul Portilor de
Fier o comisiune internationala speciala, in felul
aceleia dela gurile Dunarii, am fost nevoit a face o,
expunere inaintea comisiunii propunand bazat
pe consideratiuni greu de combatut un regim mai
favorabil chiar decat instructiunile primite atunci
dela raposatul Tache lonescu.
Va mdrturisesc cd regimul pe care 1-am propus
si care, spre fericirea noastra, a avut reusita deplina,
a fost inspirat din desele convorbiri pe cari le avu-
sesem cu Vintila Bratianu, care se interesa de a-
proape, de tot ceeace lucram noi in conferinta, in-
curaj andu-ne si insufletindu-ne in apararea dreptu-
rilor noastre pe Du/Are

Conferinta Statutului Dunärii, care trebuia sa se

deschida la Paris in 1921, dupa conferinta premer-

www.dacoromanica.ro
 401

gatoare dela Barcelona din 1920, in care se desba-

tuse deja regimul international al cailor navigabile,
a dat prilej lui Vintila Bratianu de a expune in-
treaga chestiune a Dunarii in fata Adunarii Depu-
tatilor, in sedinta dela 5 Martie 1920.
Cateva din sfaturile date de dansul, in scrisorile
pe care mi le trimitea, arata cat de mult se interesa
el de cea mai mica chestiune ce privea interesele
tarii.
Discursul lui Vint la Bratianu, in aceasta sedinta
memorabila, caracterizeazd intreaga politica urmata
de predecesorii nostri in chestiunea Dunarii si sta-
bileste pentru totdeauna importanta acestui flu-
viu in viata economica si politica a tarii noastre.
El arata inconstienta acelora cari, in anumite
momente, au sovait sau s'au ldsat condusi de alte
consideratiuni, atunci cand s'au departat din ne-
pricepere sau din usurinta dela crezul politic-
national al fiecarui bun Roman, cum spunea Vint là
Bratianu in brosura din 1899, pe care am mentio-
nat-o.
Politica de stat, in chestiunea Dunarii, este astfel
concretizata de Vintila Bratianu.
1. Apdrarea unui regim real international, pentru
ca Dunarea si afluentii sai sa constitue mijloc li-
ber de schimb intre statele riverane si cele neri-
verane, care-si aduc marfurile pe apa marilor.
2. Regimul sa fie garantat prin instituirea unei
comisiuni internationale unice, la care sd participe
toate statele interesate, riverane si neriverane. Rolul
comisiunii sa fie acela de supraveghere, de indem-
nare, de coordonare a activitatii diferitelor state
riverane.
3. Regimul, avand de scop principal schimbul din-
tre state diferite si nu amestecul in viata interna a

26

www.dacoromanica.ro
 402

statelor riverane, pentru a putea sa dea roade, tre-

bue &á nu atinga suveranitatea si drepturile statu-
lui riveran respectiv. Deci, sub supravegherea Co-
misiunii Internationale a Dunarii, pentru tot ce
priveste interesul navigatiei, in realitate interna-
tionale ,fiecare stat sä aplice in apele sale prescrip-
tiunile regulamentare ale comisiei si &á execute lu-
crarile de imbunatatire ale senalului.
4. Statul nostru sa aibd o politica fluviald si ma-
ritimd bine hotarata, atat pentru accesele in por-
turile sale fluviale si de la mare, cat si pentru a
da Romaniei, pe apa, rolul ce i se cuvine ca tard a
Dunarii, a Tisei, a Nistrului si a gurilor Dunarii.
5. A asigura libera iesire la Mare printr'un regim
de libertate permanent la stramtorile de la Con-
stantinopole.
Pentru a sprijini sfaturile pe care dansul le da
guvernului care se gasea atunci la putere si pentru
a pecetlui mai bine politica care trebue sd fie in-
scrisa in marea carte a destinelor neamului nostru,
Vint la Bratianu citeaza, sau mai bine zis reamin-
teste cuvintele Marelui Rege Carol I, pe care le-a
pronuntat in mesagiul de deschidere al Parlamen-
tului din 1881.
Interesele noastre vitale", spunea Vodd Carol I,
ne impun sa vedem ca cel putin pe aceasta artera
de comunicatie, sä nu suferim conditii de naturd a
impiedeca desvoltarea noastra si de a face pentru
noi din libertatea de navigatiune, un drept iluzoriu".
Datoriile Romaniei au fost totdeauna si sunt
strans legate de independenta Dunarii".
Dar si Romanii au manifestat in once ocazie re-
cunostinta lor acelora care au contribuit la libera-
rea acestui fluviu de once preponderanta exclusiva.
Aceste sentimente au isvorat totdeauna din con-
vingerea profunda pe care o mai au, cal libertatea

www.dacoromanica.ro
 403

Dunarii este o conditie principala a desvoltarii po-

litice si economice a tarilor ce le scaldk
Aceasta convingere si alte circumstante au fost
printre cele mai puternice motive care ne-au de-
terminat a refuza cu putere propunerea de a retro-
ceda Basarabia. Ea are azi toata puterea ei si ne
impune datoria de a nu lua parte la combinatiunile
al caror efect ar fi rezervarea navigatiei dela Por-
rile de Fier si pana la Galati, actiunii preponderante
ale unei singure puteri. Nu vrem sa prejudiciem ni-
manui. Dar vrem, suntem obligati sä vrem liber-
tatea absoluta a Dunarii, cel putin in apele noastre
si suntem gata, in prezent ca in viitor, la orice
jertfa necesark pentru a asigura tuturor vointa ab-
solutd a navigatiei.
Acceptarn regulamentele cele mai stricte, prin-
cipiu care si azi e aplicabil destinate sa asigure
libertatea tuturor pavilioanelor; acceptdm controlul
cel mai riguros pentru aplicarea acelor regulamente,
insa vrem si noi ca in apele romanesti, aceste re-
gulamente sa fie aplicate de autoritatile romanesti.
.i in adevar, chiar fdcand abstractie un moment de
prescriptiunile tratatelor si de dreptul individual,
care sunt in avantajul nostru nu putem scapa din ve-
dere ca nimeni nu este mai interesant ca noi in
ceeace priveste asigurarea libertatii si prosperitatea
pe Dundre.
Iata cum glasuia Voda Carol la 1881, atunci cand
se gdsea in capul guvernului Ion Bratianu ; iata
pentru ce, mai tarziu, fiul ski a imbratisat cu atata
caldurd chestiunea Dunarei si iata pentru ce soco-
tea Vintila Bratianu ca libertatea Dunarii face
parte din patrimoniul national, pe care tot poporul
trebue sa o sprijine si sä o apere contra oricaror in-
jonctiuni care ar atinge interesele noastre nationale
si ne-ar jicni prin mdsuri care ar micsora suzerani-
tatea unui stat liber.

www.dacoromanica.ro
 404

In aceste imprejuräri, Vint la Bratianu ca si fra-

tele ski Ionel, erau extrem de ingrijorati de rezul-
tatele Conferintei Dunarii care urma sa se intru-
neascd imediat dupà semnarea tratatelor de pace,
spre a stabili regimul definitiv al acestui fluviu.
Inainte de a se incepe lucrarile comisiunii, care
urma sa stabileasca Statutul definitiv al Dunkii,
o altà Comisiune Internationalk mondiala s'a intru-
nit la Barcelona. Au luat parte 49 de State. Ea s'a
deschis in 1920, sub presedintia Ministrului Frantei,
d-1 Hanotaux, si avea sa stabileasca regimul gene-
ral al cailor navigabile de interes international,
din toata lumea.
Atunci nu se gasea la guvern Vintild Bratianu,
insa foarte ingrijorat de rezultate, a rugat cu multä
insistentk pe acei pe cari ii socotea apti sa ducd la
bun sfarsit aceasta grea chestiune, ca nu cumva
sa refuze de a merge ca sà apere interesele tarii.
Va marturisesc ca am ezitat mult daca trebuia sd
primesc ori nu insarcinarea ce mi se dadea, intrucat
nu este un secret sa va spun ca ma temeam sd nu
fac vreo gresala si sa nu corespund increderii desa-
varsite pe care mi-o arata Vintild Bratianu.
Aceastd tea/nä mi-a incordat puterile, mi-a otelit
mintea si mi-a insutit munca.

Insufletit de sentimentele patriotice si dragostea

de lark pe care mi le infiltra, la fiecare pas, in
inima mea Vintild Bratianu, am reusit sa castigam
in noul Statut al Dunkii regimul pe care-1 dorea
Vint la Bratianu si pentru care a luptat toatä viata
lui. . . . . . . . . . . . .
Tani pe principiile castigate la Barcelona, ne pre-
zintam in luna Mai la Paris in conferinta ce urma
sa stabileasca regimul definitiv al Dunarii.
Vintila Brdtianu, care era tinut la curent de ceea-

www.dacoromanica.ro
 405

ce se petrecea, imi scrie din Mihdie§ti la 8 August

1920, o lunga scrisoare prin care imi schita atitudi-
nea noastra la acea conferinta hotaritoare pentru re-
gimul Dunarii.
Ne gasiram intr'o situatiune grea, intruat proiec-
tul de statut era a§a de defavorabil noua, inat la
un moment dat voiam sa ma retrag din conferinta.
Atunci Vintila Bratianu imi scrie ca nici vorba nu
poate fi de retragerea mea, ci din contra, prin me-
morii §i. cuvânt sa protestam, sa luptam cu tarie §i
a ajunge chiar la refuz de a iscali, daca nu ni se
va da dreptate pe punctele principale. Dupà mine,
scria Vintild Bratianu,aceste puncte sunt acelea§i ca
la 1883, adica dreptul ca in apele noastre sa apli-
cam noi regulamentele §i &à facem lucrarile. . .
Imbarbatati insa de sfaturile romane§ti ale lui Vin-
tila Bratianu i sustinand cu caldura §i patriotism
instructiunile primite dela clansul, am reu§it ca prin
sfortari supraomene§ti, luptând timp de 2 ani fara
incetare, sa capatam un statut corespunzator prin-
cipiilor de libertate urmarite de inainta§ii nWri §i
sa realizam o opera româneasca demnd de impor-
tanta tarii noastre stapânitoare a gurilor fluviului.
Un nor intunecos s'a abatut asupra luminii soa-
relui, care lumina ap de stralucitor apele Dunarii,
facând ca o furtung naprasnica sä se deslantuiasca
§i sa se acopere cu colbul smuls din patimile ome-
ne§ti, edificiul maret de care am vorbit adiniaori.
Prin interpretari me§te§ugite, prin organizarea
unui plan ascuns §i prin rezolutiuni de ultime mo-
mente, s'a cautat a se introduce un regim exceptio-
nal pe portiunea Dunarii dintre Braila-Galati, cal-
cându-se cel mai sacru drept al nostru, acela al su-
zeranitatii nationale. . . . . . .
Rezolutiunile votate in acea sesiune, sub o atmos-
ferd vizibil partinitoare C.E.D., dar nedrepte, m'au

www.dacoromanica.ro
 406

indignat profund si. condus de aceleasi sentimente

si preocupdri pentru viitorul tarii noastre, ea si. ace-
lea de cari au fost preocupati inaintasi nostri, mi-am
impus datoria de a protesta energic chiar in acea
sedinta si a declara solemn Ca asemenea rezolutiuni,
mai dinainte ticluite, prezintate prin surprindere,
f Ara' sd fi fost distribuite si. cercetate mai dinainte,
nu angajeazd tara noastra si. Romania nu va tine
seama de ele, neputand admite cà sub nici un pre-
text si sub nici o forma, drepturile ei suverane pe
teritoriile ei, sd fie oricat de putin atinse.
Declaratiunea facuta in sedinta, am concretizat-o
si. in scris, printr'o adresa pe care o facusem prese-
dintelui.
Sub acest aspect, chestiunea ramanea complect
deschisd efectiv, inaplicabil nimic din rezolutiunile
ticluite; tara noastra ramanea liberd sd refuze de
a permite organismelor C. E. D. sa faca acte de au-
toritate juridica pe teritoriile noastre.
In urma acestui protest, am plecat la Royat,
unde am intalnit pe Vintild Bratianu, caruia i-am
povestit tot ce s'a petrecut, dandu-mi completa lui
aprobare de atitudinea pe care am luat-o. . . .

Odate intrate pe aceasta cale, combinatiunile diplo-

matice conduse cu atata abilitate de care acei cari
aveau interesul sa se dea o altd interpretare con-
ventiunilor si. tratatelor internationale i§i produsese
efectul cad, neajungandu-se la intelegere, ches-
tiunea a fost considerata ca diferend relativ la in-
terpretarea tratatelor si deci, ca consecinta, tararea
noastra in fata Inaltei Curti Internationale de Jus-
titie dela Haga.
Se cunoaste rezultatul, care nu era greu de pre-
vazut, caci de child e lumea La justice des plus
forts, est toujours la meilleure".
Zadarnice au fost toate strdduintele depuse de

www.dacoromanica.ro
 407
-
Vint la Bratianu, pentru a impiedica aceastä gresea-
là, caci la noi se schimbase politica de demnitate si
de rezistenta, cu care invinsesem in atatea impreju-
ran, introducAndu-se acea politica de oportunitate
si de sdrut mane, cum o numia Vint la Bratianu.
Sentinta data la Haga, reprezinta o patä neagra,
iar regimul admis de delegatul nostru in C. E. D., ca
diferendele cu privire la infractiuni pe portiunea
Braila-Galati sa fie judecate de tribunalele straine,
pe teritoriul nostru, reprezinta cea mai mare umi-
linta ce s'ar putea imagina, cu privire la atingerea
profunda a suveranitatii noastre nationale.
Situatiunea politica din tara noastra in 1929, cand
s'a semnat protocolul despre care am vorbit, era de
asa natura incat nici sfaturile lui Vint la Bratianu,
nici campania deschisd prin presa nici instantele
acelora cari-si dau seama de consecinte, nu au putut
servi la nimic, intruat putini erau acei can si-ar
fi dat seama de asemenea consecinte.
Pentru a arata indignarea i disperarea lui Vin-
tild Bratianu, cand simtea &A se pun la cale ase-
menea umiliri, citez cateva randuri dintr'o scri-
soare, pe care mi-a scris-o din Palermo, in ziva de
10 Aprilie 1929.
,.Nu cred, spunea dânsul, cd se va gdsi un Parla-
ment romanesc, care sà ratifice un asemenea act
umilitor pentru noi.
Imi iau legdmântul ca voiu face asa cum facut
tata in afacerea Strusberg; voiu merge si eu la
Ateneu si voiu spune tgrii ca sd-mi ajute D-zeu sa
nu mor, pAnd nu voiu sfärdrna un asemenea act in-
compatibil cu demnitatea unei fdri, care si-a sacrificat
peste 800.000 de fii ai s'al pentru càpdtarea si respec-
tarea independentei ei".
Dumnezeu a voit ca Vint la Bratianu sa nu fi
putut realiza ceeace isi luase legamant sd realizeze.
Dorinta lui reprezinta insd cel mai sublim testa-
ment patriotic, pe care urmasii lui trebuie sa-1 inde-
plineascd.

www.dacoromanica.ro
 408

Actiunea covarsitoare desvoltatá de Vint lä Bra-

tianu intr'o chestiune care intereseazd in gradul cel
mai inalt tara noastrA, influenta extraordinarA pe
care dânsul a manifestat-o, Med' sovaire, in aceastd
chestiune, precum si urmArirea cu tenacitate a apli-
CAI-ft unui program economic, corespunzAtor politi-
cei de stat, clar definità, fata de evenimentele sur-
venite, aseazd pe Vint là Brdtianu in rândurile celor
mai de seama oameni de Stat. .

www.dacoromanica.ro
 -109

Activitatea lui Vint la Bra-

tianu in miscarea de ridi-
care economica a Ora-
nimii.
de G. CIpAlanu 1)

Vieata §i opera lui Vintilà Brdtianu apare cu cat

trece timpul, tot mai clard §i mai proeminenta in
toate ramurile vietii noastre de stat in care el, prin
educatia §i cultura lui serioasa a activat, rasa/ad o-
pere nepieritoare care servesc azi de indreptar nu
numai prietenilor sai politici mai tineri, dar §i con-
trarilor sai. Barbat de stat cu o vointa neinfranta
curagios in lupta de infaptuire a programului sáu
economic, cu o pregatire economica desavarita §i
cu o putere de munca Inca neegalata pana acum,
el era omul sortit a rezolva §i realiza cele mai aride
O. mai complicate probleme economice i sociale ce
sa iveau in desvoltarea fireasca a vechii tali cat §i
in organizarea §i. noua indrumare a intregii vieti
de stat in Romania intregita dupd razboiul mondial.
Din inaltul sau patriotism, se desprindea in toatä
actiunea sa, in mod vizibil §i permanent, dragostea
sa fanatica de neam §i tara din care isvora credinta

1) Fost Ministru al Agriculturii i Domeniilor.

www.dacoromanica.ro
 410

lui tuturor impartasita si de toll contimporanii

cunoscuta in virtutile $ i puterile de creatiune si
desvoltare ale Poporului roman. Patura tardneasca
covarsitor de numeroasa atat in vechiul stat cat si
in Romania intregita, nu a avut si nu va avea Inca
multa vreme, un indrumator mai sincer, un gos-
podar mai priceput, o inima mai calda si. un suflet
mai democrat decat pe Vintild Bratianu.
0 bung parte din prodigioasa sa activitate a fost
pusa de el in desvoltarea si ridicarea economica a
taranimii noastre.
In aceasta ordine de idei, el avea un intreg pro-
gram in cadrul caruia a activat cu real folos, cu me-
todà si neobisnuita perseverenta.
Niciodata Vint la Brdtianu nu a facut un pas Ina-
poi. Cu cat greutatile de adaptare economica si so-
ciala erau mai mari, cu atat intetea sporul de mun-
cà si perseverenta, fiind indelung rabdator in astep-
tarea bunelor rezultate. Nereusita imediata nu-1 des-
curaja, ci il inclarja la mai multa munca.
Observatorul nepartinitor il gaseste pe Vint la
Bratianu in toate actiunile mari de desvoltare si ri-
dicare economica a plugarilor nostri din ultimii 30
ani ai vietei sale.
Prime le inceputuri de organizare a creclitului ta-
rdnesc creditul agricol bancile populare (1900-
1905), care erau menite a aduce o reald inviorare a
gospoddriilor taranesti, ajunse intr'o mare anemie la
acea data au avut in competinta si actiunea lui Vin-
tila Bratianu un mare sprijinitor, nu numai in legi-
ferare dar si in organizarea si indrumarea acestor
institutiuni. El a facut parte din primele consilii de
administratie ale bancilor populare, in care spiritul
sail practic si cunoasterea adanca a taranimii noas-
tre a fost de mare folos.
Efectele de inviorare ale gospodariilor taranesti in

www.dacoromanica.ro
 411

urma organizarii creditului popular, a fost public

recunoscute.
Organizarea si desvoltarea culturii tutunului in
tara la noi, aducand la bunä stare economicd zeci de
mii de gospodarii tardnesti, se datoreste in larga
masurd spiritului national economic al lui Vint la
Bratianu.
A doua etapa a activitatii sale publice, desvoltata
in folosul täranimii incepe dupd 1907 prin legifera-
rile agrare cu scopul de armonizarea raporturilor
intre marea proprietate si tdrani.
Legea invoelilor agricole, constituirea islazurilor
comunale, consiliul superior al agriculturii, fac parte
din activitatea si straduinta sa continua de imbu-
natatire economica a stdrii populatiunii noastre ru-
rale.
Rezultatele au fost satisfacatoare nu numai pe
latura economica dar si pe cea socialà.
Urmandu-si firul activitatii sale economice il ga-
sim la 1908 in plina desfasurare de gandire si de
muncd la infiintarea si organizarea Casei Rurale me-
nità la improprietdrirea taranilor prin cumparari de
mosii.
El a luat parte activa la organizarea si desvolta-
rea acestei institutiuni ca membru in consiliul de
administratie in care vedea nu numai posibilitatea
de indestulare in teren a unui numdr relativ mai
restrans de sateni doritori a se improprietari, ci mo-
dalitatea de pregatire in vederea marei reforme a-
grare, care urma sa ving.
In acest scop, Vint 15. Bratianu, pe lângd marea sa
calitate de bun gospodar, a utilizat si intreaga
sa competinta de inginer infiintand serviciile
tehnice absolut trebuitoare unei ref orme agrare, me-
nite aci sa experimenteze si sa se desvolte pentru a
le avea apoi pregatite ca nuclee, servind ca baze

www.dacoromanica.ro
 412

verificate in executarea marii reforme agrare apli-

cata indata dupa razboiul mondial, dar enuntata de
§eful Partidului National-Liberal inca din 7 Sep-
tembrie 1913.
In cursul razboiului mondial, dupd retragerea in
Moldova, Vint la Bratianu cu fade in credinta sa ca
indata dupa terminarea marelui cataclism, tarani-
mea trebuie improprietdrità, ca singura cale de ri-
dicare a stdrii economice precare in care sa gdsea,
a lucrat intens cu I. G. Duca, Al. Constantinescu si
alti fruntaqi ai Partidului National-Liberal, la prega-
tirea proiectelor de decrete legi ale reformei agrare
care trebuie sa cuprincla vechea lard §i provinciile
romanesti ce urmau sa fie alipite.
Grea §i. istovitoare lucrare, caci principiile eco-
nomice impuneau un regim cu caracter economic §i
cu posibilitati de a creea gospodarii puternice care
sa fie adevarate cetatui, iar situatia sociala # starea
de spirit a soldatilor demobilizati impuneau satis-
facerea unui numar cat mai mare de indreptatiti.
Numai cei ce am fost in apropierea lui Vint la
Bratianu in acele vremuri, §tim sbuciumul la care
el a fost supus, sacrificand economicul reformei in
fata marelui imperativ social care impunea atunci
normele de urmat.
Dupa incetarea razboiului, guvernul liberal a
inceput in 1919 Ianuarie 4, exproprierea in baza
decretelor legi, Ministrul al Agriculturii Bind I. G.
Duca.
Vint la Bratianu care fdcea parte din acel gu-
vern a sprijinit cu rnulta grija in consiliile de mi-
ni§tri aplicarea rapida a marei reforme §i. darea
imediata in folosinta indreptatitilor, a terenului
expropriat, pentru a asigura lini§tea sociala atat
.de necesard la consolidarea tarn intregite.
El a fost unul dintre cei mai vajnici aparatori

www.dacoromanica.ro
 413

ai marilor reforme democratice pe care guvernul

liberal le-a infAptuit dupd razboi 0 niciodatà nu s'a
ldsat abdtut dela telul urmArit, sub povara marilor
greutdti ivite in aplicare §i inerente intotdeauna
marilor prefaceri §i infdptuiri mari.
Nimeni nu 1-a intrecut pe Vintilá BrAtianu in a-
pArarea 0 impingerea elementului românesc in ac-
tiunea de desvoltare a economiei noastre nationale.
El avea viziunea unei tgrdnimi instdrite prin munca
§i crutare care va forma intr'un viitor apropiat cea
mai puternicd §i sigura bazd de a§ezare a statului
românesc in granitele intregite.
Atat la guvern cat 0 in opozitie el a luat parte
la toate legiuirile cu caracter agricol, zootehnic §i
silvic.
Gospodar distins in propriile sale ferme, avea
mari posibilitdti de intelegere i indrumare a gos-
poddriei tdrii.
Cu ocaziunea votärii legii pentru ameliorarea
animalelor el a inteles marile lipsuri produse de
rgzboi asupra tuturor speciilor de animale, cum §i
cAile de urmat pentru o grabnicd ref acere a stocu-
lui animal.
Lui se datoreazd fondul de una sutá milioane lei
destinat pentru cump5rarea de reproducdtori ani-
mali, dat in vremuri grele cand tezaurul statului era
sleit.
Era printre putinii oameni politici de ieri 0 de
azi cari intelegeau ca buna stare economicd a tarii
nu se poate infdptui deck prin sporirea cantitativá
i calitativd a productiunii tuturor ramurilor de
activitate, care rAsplatesc inzecit sacrificiile chib-
zuit f Acute.
Era continuu preocupat de replanthrile silvice 0.
stdvilirea torentilor. A fost un adânc cunoscdtor al
industriei lemnului.

www.dacoromanica.ro
 414

In materie agricold el insusi un distins agricultor,

il pasiona economia agricold a tárii.
Cu ocaziunea discutärii si votdrii legii pentru in-
fiintarea institutului agronomic, Vint la Brátianu,
desi in opozitie, a fdcut in fata Camerei deputatilor
o analizd judicioasA si competenta a proectului,
care a dat dovada adâncilor sale cunostinte econo-
mice si de tehnica" gricold in probarea si aprecierea
generald nu numai a prietenilor dar si a adversari-
lor sai politici.
Aceeasi nota a avut-o si cu ocaziunea discutgrii
si votgrii legii pgsunilor comunale, la al cdrui pro-
ect a colaborat, desi era presedintele Consiliului de
Ministri.
Vint là Bratianu, din cauza firii sale darze si a
caracterului ski inflexibil, circulând numai pe li-
niile drepte, a fost cAte odatá nedreptdtit.
AstAzi insd când patimile au incetat iar conceptia
sa economica conturath distinct prin munca sa u-
riasg, apare in totul proeminentd; astAzi cand prin-
cipiile sale economice formeazd insdsi baza progra-
mului Partidului National Liberal si mai sunt impru-
mutate si de contrarii cari 1-au criticat ieri, el apare
in intreaga strdlucire a omului de stat, constient
invdtat si curajos, gata ori când de jertfa sa perso-
nalà pentru fericirea neamului si a Orli pe care a
slujit-o ca un mare si iscusit bgrbat de stat.
Vint lä Brdtianu a bine meritat dela patrie: ne
inchingm in fata memoriei sale.

www.dacoromanica.ro
 415

Vintilã Brdtianu la
Banca Romaneascd
de Ing. Insp. g-ral N. P. tefanescu

Banca Romaneasca datoreazd creatiunea i situa-

tia ei, vointei de afirmatiune romaneasca, care a in-
sufletit vieata lui Vintilä Brdtianu.
In 1911, când a luat fiintä Banca Romaneascd,
experienta organizarii noastre de stat si a economiei
noastre nationale dovedise cà ne puteam bizui pe
energiile isvorate din insusi neamul nostru. Trecu-
sera' cateva decenii dela proclamarea Romaniei in-
dependente si opera de intregire a edificiului natio-
nal, gratie destoiniciei i patriotismului conduca-
torilor nostri, se desfasurd in toate domeniile, re-
zemându-se pe propriile noastre puteri. Banca de
emisiune devenise o f Oa' in organizarea creditului
nostru inauntru si in afar* iar prestigiul ei depasise
de mult hotarele Orli. Creditele funciare ipotecare,
Bancile populare, minunata opera a lui Spiru
Haret, dovedeau un spirit intelegator de condu-
cere i afirmare.
Pe terenul bancar insa institutiile de oarecare
importanta ramaseserd in mainile strainilor. In Ca-
pitalà, bancile erau afiliatele caselor din strainatate,
iar in provincie se creaserd pand in 1911, vreo 57 de
banculite, cu un capital global de 125 rnilioane lei.

www.dacoromanica.ro
 416

Pe acea vreme, Vint la Bratianu era director la

Banca Nationald. Impreuna cu Tache Protopopescu
§i cu colaboratorii acestuia, Banca Nationala a con-
ceput atunci planul infiintarii unei banci in Bucu-
reqti, prin intermediul careia sa primeasca scontul
bancilor din provincie.
Atat de mare era increderea inspirata de initiatori,
incat capitalul planuit la constituire, de 6 milioane
lei, a fost acoperit intreit. Noua organizatie, numita
Banca Romaneasca qi-a inceput activitatea, mar-
cand o data istoricd in evolutia creditului romanesc.
Dacd Vint la Brdtianu a contribuit sä dea Bancii Ro-
mane§ti incredere, lui ii revine §i. meritul de a-i fi
imprimat o metoda. §i de a-i fi dictat un program.
Vintila Bratianu a luat parte la conducerea Bancii
Romane§ti, in calitate de administrator delegat, Inca
din 1912 'Dana' in preziva declarärii marelui nostru
rdzboiu §i in aceea§i calitate dupà razboiu, pana in
1921. In Aprilie 1926, dupa ce detinuse patru
ani, ministerul de finante, el a fost ales pre§edin-
tele Consiliului de Administratie al acestei band.,
demnitate ce a pastrat-o liana in Iunie 1927, cand e-
venimente tragice §i grele raspunderi 1-au chemat sä
se consacre in intregime vietii sale de om de stat.
Dar, independent de perioadele cand Vint la Bra-
tianu a condus Banca Romaneasca, el i-a dat in tot-
deauna sfatul sau §i nimic din activitatea ei nu i-a
fost strain. Calauzita de principiile sanatoase ale na-
tionalismului economic, avand drept scop protectia
capitalului §i a muncii romane§ti, politica Bancii. Ro-
mane§ti s'a identificat constant cu politica lui Vint là
Brdtianu. Aceasta politica trebuie prività din mai
multe puncte de vedere §i. in functie de imensele
prefaceri care au urmat dupd razboiu.
Banca Romaneasca, servind drept centru de gra-
vitate nucleului de firme §i. industrii romane§ti exis-

www.dacoromanica.ro
 417

tente si drept forta creatoare intreprinderilor noui,

necesitate de propasirea tarii, a trebuit sd urma-
reasca o politica de capital si de rezerve bine chib-
zuita. Datoritä faimei numelui lui Vintila Bratianu,
sporirile de capital au fost primite in continuu cu
entuziasm de subscriitori. In momente extrem de
grele, ca in ajunul razboiului nostru si imediat dupa
infaptuirea unitalii nationale, in 1916 si in 1920, ma-
rirea capitalului Bancii Romanesti a facut sa trium-
fe increderea in fortele tarii. Gratie lui Vint la Bra-
tianu, aceastä banca nu a fost ademenita de ofertele
straine de participare la capitalul ei si s'a multumit
sa solidarizeze disponibilitatile din cuprinsul tarii,
chemand la colaborare frateasca vechiul Regat si
provinciile alipite.
De asemeni, credincioasa politicii nationale ea a
urmarit an cu an consolidarea ei proprie, printr'o
gospodarie stransa si disciplinata, din care isgonea
orice spirit speculativ. Multumita aceleiasi increderi,
Banca Romaneasca si-a sporit neincetat mijloacele de
lucru, prin afluenta depunerilor si a conturilor credi-
toare. Ea s'a folosit de creditul Bancii Nationale a
Romaniei, precum si de facilitatile ce i-au fost puse
la dispozitie de un numar insemnat de banci din stra-
inatate.
Razboiul balcanic, razboiul mondial si propriul
nostru razboiu, au supus Banca Romaneasca unor ne-
induplecate incercari. Cu toate acestea, prin politica
ei de scont, prin participari directe, singura sau cu
alte institutiuni, Banca Romaneasca a dat un larg
concurs agriculturii, comertului si industriei acestei
tari.
Vint la Bratianu nu a fost contra participarii ca-
pitalului strain, in intreprinderile economice din
tar* cum gresit au spus unii; el insa era de parere
ca in intreprinderile unde capitalul romanesc parti-
27

www.dacoromanica.ro
 418

cipa alaturi de capitalul strain, romanul sa alba drep-

tul la participare si conducere, in mod cel putin egal
cu strainul.
Pe acest principiu s'au constituit intreprinderile
creiate de Banca Romaneascd, cu capital romanesc
si strain.
Tot atat de insemnat, pe timpul lui Vint la Bra-
tianu, a fost concursul acestei band la reusita im-
prumuturilor de stat.
Mai presus de toate ,larga a fost participarea Ban-
cii Romanesti la opera de nationalizare a industriei.
Spre a se intelege intreaga ei valoare, trebuie
reamintità situatia economicd dureroasd de dupa
razboiu. Ocupatia vrajmasd ne adusese pagube con-
culabile. Industria petrolifera era distrusa, industri-
ile celelalte devastate, recoltele pierdute, utilajul
porturilor dunarene ruinat. Domnea o mare criza fi-
nanciara si valutara. Capitalul era inexistent. Ban-
cile de origine dusmang erau sub sechestru, sau in
lichidare. In mijlocul greutatilor de refacere si con-
solidare, Banca Romaneasca, sub energica impul-
siune a lui Vint la Bratianu, a luptat si a invins.
Au trecut cinci ani dela moartea lui Vint la Bra-
tianu. Numele lui il purtam azi, mai mult ca oricând,
pe buzele noastre, ale tuturor. Iar Banca Românea-
sca, pe drumul statornicit, ii proclama vrednicia cu
sfintenie si recunostinta.

www.dacoromanica.ro
 419

Vintila Bratianu la Minis-

terul de Finante
de G. DobrovIcl 1)

Din nenumaratele fete sub care s'a desfasurat pro-

digioasa activitate a omului si barbatului de Stat
VINTILA BRATIANIR voiu desprinde numai o parte
a uneia din ele, cunoscute de mine direct si perso-
nal, care va caracteriza pe deplin marea sa persona-
litate ca organizator al administratiunii finantelor
tarii, ca financiar si economist de Stat.
In nestramutata lui dorinta de a avea un complet
aparat de stat la inaltimea rolului pe care functio-
narul este menit sa-1 indeplineasca zi de zi in ad-
ministratiunea Orli, Vintila Bratianu, in demnitatile
inalte pe cad le-a ocupat in Stat, era preocupat de
ideea reorganizarii serviciilor, pornind dela princi-
piul: functionari titrati, putini, buni, fiecare la locu-
rile lor si bine plat*.
Ca in toga' activitatea sa politica a urmarit cu o
ravna demna de cea mai inalta lauda principiul de
mai sus, rezulta din faptul ca el pleca dela convin-
gerea intima ca cel care da viata legilor nu este cle-
at functionarul care le aplica pe teren, deci, mate-
1) Director g-ral al Wa'ncii comerciale române; fost direc-
tor g-ral al Contabilitátii generale a Statului si Datoriei pu-
blice.

www.dacoromanica.ro
 420

rialul uman. Sustinea psihologiceste, cà toata aten-

tiunea sufleteasca trebue indreptata catre el, pentru
ca sa-1 apropiem cat mai mult de noi conducdtorii,
caci numai atunci el se va simti factorul important
in functiunea lui, atat fata de el, cat si fata de cercul
in care este pus, in indeplinirea indatoririlor pe
cari i le incumba locul, pe care-1 ocupa.
Venit Ministru de Finante in 1922, o prima grijd
a sa a fost aceea a personalului, grija foarte natu-
rala, caci dorea sà tie cu cine va duce la bun liman
greaua sarcina a indreptarii finantelor Statului si
deaceea a vrut sa stie, cati functionari sunt in Mi-
nisterul de Finante, care le sunt studiile, notele cali-
ficative, vechimea, cati i cari sunt bine cunoscuti
de directori i daca directorii pot avea toata incre-
derea in puterea lor de munca, in caracterul lor in
priceperea si in onorabilitatea lor.
Dupà procurarea tuturor datelor, a convocat di-
rectorii carora le-a dat consiliul ca functionarii s4
nu fie clintiti dela locul lor i sa fie cat mai mult
sub toate formele si in toate ocaziunile stimulati in
indeplinirea indatoririlor lor, iar pentru cazurile de
abateri, sa se constate prin organele de inspectiune
si sa se ia masurile in consecinta, cu avizul sau.
In urma acestora, a adresat un apel &Are perso-
nalul financiar din intreaga tara, care oglindeste in-
tregul sau suflet de modul cum intelegea sà conduca
administratia finantelor tdrii si nu se sfia sa afirme,
ea dela activitatea pe care o vor depune functionarii
finantelor, vor depinde buna stare a Tarii si starea
materiald a tuturor functionarilor.
Vint la Bratianu, care avea o cultura sufleteasca
si o intelegere extraordinara a realitatilor, pe calea
indrumarilor i sfaturilor, a ajuns sà realizeze pri-
mul budget nu numai echilibrat dar si excedentar

www.dacoromanica.ro
 421

(1922), incat imi pare cd aud si astgzi mirarea lui,

ca nu se asteptase a se realiza rezultate asa de fru-
moase si de aceea prima lui grijà a si fost imbund-
tatirea situatiei materiale a functionarilor.
Budgetul exercitiului 1922/23, dupd vreo 6 luni
de executare, rasa s'a se intrevadd un excedent apre-
ciabil. Imi aduc aminte cu mare plkere de repeta-
tele lui atrageri de atentie": te rog studiazd de pe
acum chestiunea augmentárii salariilor", si-mi dà-
dea anumite baze in legáturd cu probabilitatea la
care s'ar fi putut urca excedentul la finele exerci-
tiului.
Chestiunea personalului Statului care il preocupa
asa de mult, nu era ceva nou la Vint 15. BrAtianu.
El nu se preocupa de aceasta de loc din punct de
vedere politic, ci in interesul superior al organis-
mului Statului.
Ca secretar general al Ministerului de Finante in
1901/902 el a fost cel dintdi dupg anul 1876, care s'a
gandit la o reorganizare a aparatului financiar, cdu-
tând sà cunoascg pe toti titratii din Ministerul Fi-
nantelor, dându-le sfaturi de indeplinirea datoriei
si incercând sa-i determine a ramâne in finante,
fiindcg vor ajunge la situatiuni frumoase. Mita sd-i
convingà ca titlurile care le posedg trebuesc a fi
puse in valoare prin muncg si devotament; a trecut
insd si la fapte, avansandu-i aproape pe toti si pe
baza meritelor bor. Din aceastd serie fac si eu parte
si aproape toatà generatia mea dela Finante i-am
pAstrat o amintire nestearsd, cu toate ea' noi nu 1-am
mai revazut decat in anul 1922.
Nu cred ca sunt lipsit de modestie, reamintind
faptul ca in anul 1901 când depuneam jurAmântul
de avansare la o clasd de impiegat, am fost con-
dusi, eu si cu alti colegi, in fata Secretarului General
Vint la Brgtianu. Dupg jurgmântul depus si felici-

www.dacoromanica.ro
 422

tari, a urmat acel interogatoriu 0 sfat superior §i

de parinte, de care am fost patrun0 qi de care imi
aduc aminte cu cea mai mare sfintenie, care dealt-
fel m'a 0 determinat sa-mi fac cariera in Ministe-
rul Finantelor, ca §i alti multi colegi ai mei.
Fiecare dintre cei avansati 0 cari depusesem ju-
rAmantul, am fost intrebati asupra studiilor ce le
unnam. Consiliul a fost sa ramanem in Finante cAci
este cea mai frumoasd carierd pentru toti dintre noi,
cu studii, dela care nu trebue sa lipseasca zelul,
coWiinciozitatea, munca Med preget, respectul §i
iubirea atat fata de §ef cat §i de colegi §i fatà de a-
ce§tia din urma cu atat mai mult, ca sunt mai ba-
trani i dela caH vom invata tot ceeace nu ne
dau cartile de studii superioare". Insd sd nu va
marginiti dupa spusele mele, ca sd ramaneti sim-
pli practiciani, ci sa mariti cat mai mult cercul cu-
no0intelor teoretice in ramura a§a de frumoasa a
finantelor de Stat. Sa' va purtati cat mai politicos
cu publicul, sa-i dati toate explicatiunile necesare 0
legale, pentru ca atunci cand va pleca din fata dv.,
sa-0 marturiseasca in sinea lui insu0 : am avut
dreptate 0 mi s'a dat, n'am avut dreptate 0 nici
Dumnezeu nu mi-o va putea da". Numai astfel dv.,
yeti avea con§tiinta datoriei frumos indeplinite §i
yeti ca§tiga respectul tuturor, care este cea mai mare
comoara din viata. Cu: sa munciti 0 sa ramaneti
in Finante care este cea mai frumoasä cariera" s'a
terminat sfatul, dupa care a urmat o strangere de
mank insotita de o privire care nu se poate uita §i
care toate impreuna au determinat seria de titrati
din 1900/901, sa-0 faca cariera in finante §i nici
unul n'a regretat nici magistratura, nici profesora-
tul 0 nici baroul.
Ca amintire a acestor timpuri atat de depärtate
de astazi, cred necesar s'a reamintesc o nedreptate

www.dacoromanica.ro
 423

facuta Secretarului General de Primul Ministru si

Ministru de Finante D. A. Sturdza, seful partidului
liberal.
Sfantul Paste, coincidand cu 1 Aprilie, inceperea a-
nului financiar, traditia fiind ca transferarile de Ad-
ministratori Financiari, sa se faca la inceputul anu-
lui financiar si acestea pe baze de rapoarte dresate
de inspectorii financiari, bine motivate, ca mijloc de
indreptare, mi s'a dat in seara de Vinerea Mare, sa
scriu la masina Inaltul Decret pentru transferarea
pe ziva de 1 Aprilie, a opt administratori financiari
unul in locul altuia.
Pe acea vreme, aceasta transferare, in afara de
Inaltul Decret Regal, comporta inca o serie de lu-
crari destul de importante, deoarece un administrator
financiar hind implicit un gestionar al banului pu-
blic, trebuia neapdrat delegat un inspector financiar,
in prezenta caruia sa se faca predarea si primirea
gestiunii dela fostul la noul administrator financiar.
Astazi se transfera administratorii financiari tele-
grafic fara nici o formalitate deck aceea a puterii
discretionare a organizatiilor politice.
Toate lucrarile de biurou, sub sunetul clopotelor
din Vinerea Mare, au fost indeplinite; despre a se
atrage atentia pe acea vreme ca totul este secret,
nici nu se pomenea, caci aceasta trebuia a fi ingscut
si inerent functiunii in stat.
A patra zi dupà Pasti, seful de biurou imi spune,
ca voi fi destituit, fiindca am dat la gazetà miscarea
administratorilor financiari. Pe la ora 10 Directorul
Contabilitatii generale a Statului ma cheama in ca-
binetul sail si imi spune ca regreta greseala pe care
am fäcut-o, dar ca voi fi dat afara. Orice incercare de
dezvinovatirea mea era inutild, insa mi-a mai spus
ca ma va chema si Secretarul General.
Pe la ora 12 am fost chemat din nou de directo-

www.dacoromanica.ro
 424

rul meu care mi-a spus: sa fii linistit, ca Secretarul

General a dat la ziar transferarea administratorilor
financiari si ca d-ta nu esti vinovat cu nimic".
Ce se intamplase? Secretarul General Vintila Bra-
tianu publicase in ziarul partidului, miscarea intre
administratorii financiari. Cat suflet la Vint la Bra-
tianu!
Grija reorganizärii aparatului de stat se arata la
Vintila Bratianu in raportul ce a facut asupra buge-
tului general al statului pe anul 1914/1915, din care
rezulta toga indignarea si parerea lui de rau pentru
dezorganizarea serviciilor publice ale statului si a-
mestecul politicei in administrarea tarii din cauza
neopotismului si. politicianismului, care au patruns a-
danc in personalul Statului, provocand o demorali-
zare a celor constiinciosi, meritosi si titrati si cere o
lege de organizare a tuturor serviciilor publice si un
statut al personalului cu conditiuni serioase de nu-
mire si avansare si cu sanctiuni severe. Nu ne indoim,
cà daca nu ar fi survenit razboiul, Vint la Bratianu
ar fi reusit, Inca de atunci, sa Lea reorganizarea
intregului aparat de Stat.
Pentru indeplinirea constiincioasa a indatoririlor
tuturor functionarilor statului, dandu-si perfect de
bine seama de scumpirea vietii, din cauza anilor de
belsug dela 1910-1914, sustine un spor de acordat
asupra salariului tuturor functionarilor publici, pen-
tru a fi demni in indeplinirea indatoririlor kr si
pentruca tentatia sa ramana departe de nevoile kr
provocate de scumpirea vietii; in acelas timp el da
si strigatul de alarma ca sa se inceteze cu numirile
noi in administratiile publice, caci personalul exis-
tent la acea data, putea satisf ace cu succes toate
cerintele administrative ale Statului.
Vedea cu multä parere de eau ca nepotismul si po-
liticianismul incepuse a patrunde adanc in organis-

www.dacoromanica.ro
 425

mul Statului inca din anul 1911, din cauza unei stari
anormale provocate de razboiul dela hotarele Orli
noastre din spre sud i ca belqugul care se revdr-
sase asupra tarii, rezultat al bunilor ani agricoli,
schimbase mentalitatea paturilor conducatoare, caci
dela 1900, dupa anul de grozava criza agricola, Par-
lamentul §i. administratia tarii, fara nici un amestec
politic, consolidase bazele edificiului social al Roma-
niei in toate manifestarile ei, spre o dezvoltare cres-
canda M.A. seaman.
Vintila Bratianu dându-§i perfect de bine seama
de o schimbare de atitudine §i de o cd§tigare de te-
ren a parlamentarilor in administratia Orli, care nu
putea fi deck in dauna bunului mers al serviciilor
publice, a dat strigatul de alarma cu toga seriozi-
tatea cuvântului sal hotarkor. Nu facea parte din
guvern, nu cà nu putea, dar n'a voit; era prea scru-
pulos §i prea sever chiar cu el insu§i. In afara de
aceste insu§iri extraordinare, insa daca nu ar fi sur-
venit evenimentele extraordinare de politica exter-
na, M.A. voia lui §i contra vointei lui, ar fi fost Mi-
nistru §i. desigur al finantelor statului §i masuri
preventive numai el ar fi fost in stare a le fi luat.
Ca raportor al budgetului din 1916/917 in privinta
chestiunii aparatului de Stat constata lipsa corn-
pieta de legatura intre diferitele legi de organizare
ale serviciilor publice, din care cauza salariile func-
tionarilor erau diferite dela o administratie la alta,
cu toate cd li se cereau acelea§i aptitudini §i indepli-
neau acelea§i servicii ; chiar salariile Mini§trilor nu
erau ace1ea0. la toate departarnentele.
Functionari superiori mult prea numero§i in ra-
port cu cei inferiori cei dintk nefiind nici bine pre-
gatiti, fiindca o mare parte fusese numiti dupa ce-
lintele politice. Rezultatele nu puteau fi decât ne-
gative pentru organizarea administrativa a Orli, §i

www.dacoromanica.ro
 426

de aceea el cerea reorganizarea serviciilor publice.

Vom arata mai departe cum chestiunea reorgani-
zàrii serviciilor publice a incadrat-o in totalitatea
chestiunilor de ordin economic 0 financiar cat 0
mijloacele pe cari le propunea pentru rezolvarea lor.
A.§a se explicd dece Vintild Brgtianu, venit in
1922 la Ministerul Finantelor, prima lui grije, a fost
Ca' a vrut 0 a dorit sd cunoased personalul cu care
avea sà duca la bun sfar§it franele finantelor sta-
tului.
Rezultä un fapt evident cg el urmgrea numai im-
bunAtAtirea materialà a functionarilor, ci organizarea
serviciilor, inobilarea functionarilor prin incadra-
rea lor, dorind functionari putini, buni, merito0 0
fiecare la locul lui, iar sinecurile sa* disparg. Dea-
ceea a instituit o comisiune cu reprezentanti ai tu-
turor departamentelor sub directivele Pre§edintelui
Inaltei Curti de Conturi, care a elaborat un satut al
personalului 0 legea de reorganizare a serviciilor
Ministerului de Finante.
Din statutul functionarilor publici din 1923 0 din
Legea de organizarea serviciilor Ministerului de Fi-
nante de jos in sus 0 in etape succesive, pentru a
nu se rupe filiera cuno0inte1or cari se transmit prin
generatii de functionari.
Cat de mult tinea el la stabilitatea functionarului,
nu o pot reda decat intr'o forma' destul de panda',
insâ atat de instructivg pentru toti acei chemati la
conducerea destinelor t5rii in interesul prop4irei ei.
La inceputul anului 1922, doi domni Min4tri, mi
se adreseaza" personal, cerându-mi mutarea unui
administrator financiar la prima miFare care se va
face in personalul de conducere al administratiunei
finantelor Statului. Le-am rAspuns, ca prieten i ca
conduator al Contabilitatii generale a Statului, &à
aceasta este o imposibilitate. Stäruintele n'au incetat

www.dacoromanica.ro
 427

cautarn sa-i conving Ca' Ministrul Vint la Bratianu,

dore§te a nu se schimba nici un functionar dela lo-
cul lui, f Ara vina vadità qi bine constatata, ceeace nu
era deloc cazul. Nu putearn fi inteles ca acestea erau
dispozitii asupra carora Ministrul nici nu mai tre-
buia intrebat. Rugamintile repetandu-se §i sub for-
ma: daca vrei tu, o faci", le-am dat un raspuns
complet negativ, deoarece administratorul financiar
era cel mai bun element din intreaga tard §i Ca eu
nu voiu propune niciodata transferarea lui, fiindca ar
fi cea mai mare ofensa adusa muncli, onestitatii §i
tactului necesar in indeplinirea grelelor sarcini de
administrator financiar.
Natural, de aci incolo am fost ocolit in aceastd
chestiune.
Catre finele anului 1922, in una din zile, dupa ce
terminasem lucrarile obi§nuite, Ministrul Vintild
Bratianu, sub una din formele cele mai politicoase
§i mai prietene§ti, cu degetul aratator mi§cându-1
in aer care mine, irni spuse: Te rog sd nu comiti
un pacat".
Am ramas surprins §i am raspuns cà nu am f á-
cut nici un pacat 0 nu cred ca a§ putea fi atras in
vreo cursa pentru a-1 cornite. Etkand, a continuat
spunându-rni: Ma tern de oarnenii dela hotare". Fa-
cea aluzie la vechea granità dela Milcov.
Mi-aduc arninte ca, i-am raspuns cu o voce saca-
data: Sa va terneti de cei cari fac politica, iar nu
de cei cari i§i fac datoria in administratia tarii de
zeci de ani".
Gestul lui politicos §i ascuns nu §i 1-a putut sta-
pâni Med explicatie §i fdra a-I mai intreba, el a in-
ceput sa-mi spuna ca.' doi domni Mini§tri cer capul
unui administrator financiar, cd i-a refuzat 0 ca a-
cum este sigur Ca toate staruintele se vor face asu-
pra mea, pentru a gasi un motiv de transferare.

www.dacoromanica.ro
 478

Cat am respirat eu de usor, nu se poate imagina,

caci i-am povestit sthruintele depuse si intransigen-
ta mea. Mi-a dat sfatul: SA' te tii tare si sa nu ce-
dezi, deoarece oamenii politici nu renunta asa usor
la pretentiunile lor, ()rick de neintemeiate ar fi".
Continuand, mi-a multumit, adaugand: Eu am toa-
th increderea in d-ta si in toti directorii conducatori
din minister, fiindca Vä cunosc prea bine".
Un alt fapt care caracterizeaza Inca odata mai
mult, cat de presus cauta el sa yea' mersul spre pro-
gres al administratiunii Orli, este cd el nu o vedea
decat in colaborare stransa a tuturor factorilor con-
ducatori in subordine, fie din administratiile cen-
trale, fie din administratiile locale din tara.
In desele conferinte care le avea cu administrato-
rii financiari, dupd directivele care se fixau pentru
bunul mers al finantelor, venea recomandatia de a
fi in bune raporturi cu reprezentantii tuturor celor-
lalte autorithti, Vara sa va infeodati", cad numai
din o astfel de colaborare se poate ajunge la o ad-
ministratie superioara folositoare Statului si cetate-
nilor.
Ca Vintila Bratianu era preocupat de aceasta si ca
in vizitele pe care le-am fdcut cu el administratiilor
financiare din diferite judete ale thrii, el propova-
duia ca un apostol, cu multa caldura, aceasta colabo-
rare a sefilor de autoritate, rezultà destul de evident
din urmatoarea scrisoare ce mi-a adresat dela Ti-
misoara:
Stimate Domnule Dobrovici,
Se vede ca telegrarna mea nu a sosit la vren-ie si
Ca nu ai putut veni ieri.
Pentru a-mi urma programul, sunt snit sä plec
farg sA te mai Wept, telegrafiând d-lui Gheorghiu
sä aprobe licitatia numai pentru moneta balua, rà-
manand ca restul sä-1 hofaram miercuri când voiu fi

www.dacoromanica.ro
 429

la Bucure0i. Te chemasem ca sa vedem cum stam

cu rezultatele licitatiei fata de evaluarile primitive
facute de comisie.
Fiindca ai venit aici, vezi 0 Admin. Financiara. Am
fost multumit in genere, de0 mi se pare cd cerce-
tarile expertilor pentru bilanturi nu au fost toate
prea serios facute. Ar fi bine sa vorbe0i in aceasta
privinta cu Dir. B. Nationale, d. Dobrovicescu, ca pe
cele mai importante sa le faca chiar el. Fusese ab-
sent in strainatate, in timpurile din urma.
N'am revazut pe d. Crangu, insä am remarcat ca
sta in vrajba cu admin. locala.
Dupa 6 luni, nici nu-0 da mana §i buna ziva cu
Prefectul pe care il chemasem pentru o neintelegere
de serviciu. Este inadmisibil aceste relatii intre oa-
meni cari trebuie sd colaboreze. Chestii de amor pro-
priu rat plasat 0 de pretentii de prestanta nu trebue
sa aiba loc...
Eu plec azi la 8 ore prin Re0ta la Oravita, Bazia
§i de acolo maine pe Dunare la Severin, unde iau tre-
nul maine seara pentru Bucure0i.
Timi§oara, Luni 10 Sept. 1923.
Salutdrile mele amicale,
V. BRATIANU

Din punctul de vedere politic, in strânsä legdturà

cu situatiunea economicd si financiarg a tgrii pe te-
renul administrativ, Vint la Bratianu rdmâne acelas,
intelegand ca" politica sä nu zaddrniceascd probleme-
le care ar putea duce la propäsirea OHL
Astfel prin raportul ski asupra bugetului pe a-
nul 1914/1915, constatând mgrirea cheltuelilor Sta-
tului, apelul continuu la imprumuturi externe, men-
tinerea bazei impozabile de acum 15 ani, se exprimg
astfel:
Trebuie neapdrat sà luAm toate mgsurile nece-
sare pentru a face fat5, fdrá crize si zdruncingri, ne-
voilor de tot felul. Cu mgsuri luate mai din vreme,
cu o propAsire mereu crescandd a economiei natio-

www.dacoromanica.ro
 430

nale la care corespunde o cre0ere 0 a mijloacelor

Statului, o politica de impunere bine chibzuità 0 una
bugetard de prevedere 0 bine ordonatd, putem desi-
gur nu numai corecta greqelile trecutului, dar 0 a-
sigura desvoltarea nationala a Statului in toate di-
rectiunile".
Pentru aceasta insä nu este timp de pierdut. Ma-
surile de un caracter general sunt singurele in stare
de a indrepta situatia actuala".
Prin urmare, el vedea bine ea' nu se mai putea
merge cu aceea0 asietà a impozitelor, deoarece chel-
tuelile cre§teau mereu i deci numai impozitul pe
venit putea sa subvind atunci acoperirii cheltuelilor
viitoare.
El, dandu-0 seama ca cheltuelile extraordinare,
excedente bugetare sau imprumuturi, 0. cd un even-
tual an agricol rdu, puteau pune capat excedentelor
cel putin pentru doi ani viitori, deci deficite, atunci
cheltuelile extraordinare urmau a fi acoperite numai
prin imprumuturi, care §i acestea ingramädindu-se
unele peste altele, sporeau cheltuelile generale cu a-
nuitätile corespunzdtoare, astfel Ca in tot cazul o
masura pentru cre0erea veniturilor trebuia sä se
gaseasca.
Singura solutie in rezolvarea problemei gat de
dificile, nu se putea gäsi decat intr'o mai dreapta aye-
zare a impozitelor directe. Cu alte cuvinte, o reforma
generald a bazelor impozabile, care repartizand sar-
cinile contribuabililor dupa adevarata lor putere con-
tributivd, sa procure Statului venituri mai mari, ve-
nituri care insa neaparat vor trebui sa fie in creqtere
in raport cu imbunatatirea situatiei economice a ta-
rii §i care sa satisfacd augmentarea cheltuelilor, cu
atat mai mult cu cat ele urmau a se mai maxi din
cauza nouii situatiuni pe care o ca§tigase Romania in
urma evenimentelor din vara anului 1913.

www.dacoromanica.ro
 431

Armata, scutul hotarelor tdrii noastre mgrite, in

vecindtatea acestui Orient turbulent trebuia s.4 fie in-
thrità in organizarea ei si a mijloacelor sale de ac-
tiune, cdci nu trebue sd se scape din vedere ca nu-
marul dusmanilor Orli noastre se mkise si Vintild
Brätianu, clar prevazator, isi dadea seama, cd spriji-
nul nostru si paza hotarelor nu putea fi deck o ar-
matä bine utilatà si bine intretinutg, nu cu lux, ci cu
strictul necesar, bine si la timp acordat.
El a sustinut deasemenea in Parlamentul tgrii or-
ganizarea pe baze solide a Dobrogei Noui, prin a-
ceasta intelegand ca sä se trimità tot ce este mai bun
ca aparat de administratie in toate ramurile.
Deasemenea instructiunea primard rurald 11 preo-
cupa in mod deosebit, cgut:ind sà o puna la acelas ni-
vel cu cea urbana, ceeace reclama scoli normale si
seminarii, pentru a se avea invatatori, institutori si
preoti, acestia din urma putând preda invätárnântul
si in scoli rurale.
Apelul säu destul de bine motivat pe considera-
tiuni de consolidare puternicä a Statului in interior,
n'a ggsit nici un rasunet in guvernul si Parlamentul
din 1914/1915.
Belsugul revdrsat asupra tarii noastre prin bunele
recolte a 4 ani anteriori, prin mArirea teritoriului, a-
prinsese oarecum mintile cele mai ponderate si orice
sfaturi nu puteau prinde, chiar dac'd ar fi venit ele
dela omul sau oamenii, dacá m'asi putea exprima,
chiar supranaturali.
Insd Vint l'd Bratianu nu era ceva supranatural,
dar este incontestabil Ca' era poate singurul prevald-
tor, scruta realitatile si.-si dädea perfect de bine sea-
ma cd România in toate manifestArile si pe toate Va.-
râmurile, intrase pe o cale anormald datorità supra-
abondentei economice, financiare si monetare, ca po-
litica administrativa a Statului intrase si ea pe acelas

www.dacoromanica.ro
 432

f4ga§ §i ca om politic i0 punea intrebarea: ce s'ar

putea intâmpla in fata unei crize agricole asem'ang-
toare aceleia din 1899? Catà prevedere la Vintild
Brätianu, care intruchipa omul cu politicul !
Rationamentul i prevederea lui erau destul de
justificate, insä personalithtile care se aflau la condu-
cerea destinelor Orli, nu reflectau la fel cu dânsul,
sau chiar dac4 aveau acelea0 simtiminte, nu le tre-
ceau prin prisma ap de severà a rationamentului lui.
Evenimentele care vor surveni pe nea0eptate, vor
da pe deplin dreptate lui Vintilà BrAtianu, cki nu-
mai dupd 2 ani situatia se schimbg cu totul, menta-
litatea pAturilor conducgtoare la guvern sau in opo-
zitie diferi ap de mult de aceea dela 1914 0 atunci
Vintilä Brdtianu, raportorul bugetului din 1916/917
face apel la concursul unanim al tuturor partidelor
pentru studierea i aplicarea de mdsuri in interesul
superior al economiei i finantelor Orli.
Prin raportul sàu, dupà ce constatà cá sarcinile bu-
getare mergeau crescand 0 se simtea necesitatea ali-
mentárii bugetului cu noui resurse de venituri, cere
din nou introducerea impozitului progresiv asupra
venitului, o exploatare comerciald mai intens4 a ser-
viciilor publice prin punerea in valoare a izvoarelor
de bogAtie ale Statului, care pot s:4 contribue la o
mare desvoltare a economiei nationale.
Din punctul de vedere al cheltuelilor, constatà u-
§urinta cu care se deschideau creditele 0 se acope-
reau, fie din excedente fie din imprumuturi 0 pro-
pune ca mijloc de indreptare 0 de infranare a chel-
tuelii banului public, reorganizarea Curtii de Conturi
§i instituirea controlului preventiv, stabilind respon-
sabilitatea realà a functionarilor ordonatori §i a con-
tabililor, in locul responsabilithtii ministeriale care
in fapt mai nu exista.
In mod cu totul sincer, el aratà cà semnalând toate

www.dacoromanica.ro
 433

lipsurile, nu s'ar mai putea sub nici un motiv conti-

nua pe aceasta cale, fara a se narui temeliile de or-
ganizare a Statului; cà problemele puse au caracterul
de interes general §i. chiar national §i deaceea ele nu
pot fi rezolvate deck cu concursul tuturor partidelor
qi solicita formarea unei comisiuni parlamentare,
care impreuna cu guvernul sa pregateasca intreaga
reformä §i. iqi incheie raportul sail facând urmatorul
apel catre Camera:
Noi credem ca nu este deck prin o comisiune
parlamentara, care sa prepare toata aceasta lucrare
de acord cu guvernul §i cà numai astfel noi vom pu-
tea, nu numai sa indepartam oHce pericol pentru
viitorul buget, dar Inca sä asiguram o baza
solida finantelor Statului. Comisiunea bugetara ob4-
nuita nu poate sa aiba nici timpul, nici elementele u-
nor astfel de lucrari 0. guvernul nu poate sa-qi ia
singur raspunderea in astfel de imprejurdri, a unei
opere atat de importante ca aceea care se cere".
In sprijinul apelului ski care Camera arata ea re-
medierea crizei economice §i. financiare din ajunul
razboiului din 1877/78 s'a realizat prin colaborarea
unei cornisiuni parlamentare extraordinare care lu-
crand cu guvernul, a asigurat o lungd §i. fructuoasa
perioada de prosperitate.
Aceasta dorinta patriotica a lui Vintila Bratianu
nu s'a realizat, caci reprezentantii celor trei partide
din opozitie, prin declaratiuni formale citite in Ca-
mera, au refuzat sa participe intr'o asemenea comisie
parlamentara.
Aceasta face dovada ca Vintila Bratianu nu avea
amorul propriu, de a se fi laudat ca el a facut, avea
insa dorinta sufleteasca ca sa se aduca o indreptare,
indiferent de cine ar fi fost infaptuita.
Situatiunea se va mai agrava din cauza evenimen-
telor externe. Romania 1§i va face cu sacrificii ne-
28

www.dacoromanica.ro
 434

masurate datoria ei, (in concertul popoarelor avide

de reintrarea in teritoriile lor nationale, consacrate
prin drepturi istorice) ; isi va indeplini cu succes
obligatiunea sacra impusd de sangele stramosilor ei
victoriosi i ceeace nu s'a putut infaptui in 1914 si
1916, facandu-i-se o mare nedreptate sa adus la
indeplinire tot de el ca Ministru al Finantelor in
1922/1926 i ca Prim Ministru i Ministru al Fi-
nantelor in 1927/1928.
Vintilá Bratianu era de o minutiozitate excesiva in
intocmirea bugetului si de o scrupulozitate f gra sea-
man in cheltuirea banului public.
1mi reamintesc ca ma gaseam la conacul sau dela
Mihaesti (Valcea), punctul de plecare pentru vizita-
rea administratiunilor financiare din Oltenia, Banat
si o parte din Transilvania.
Aci era omul neobsedat de politica, parintele de
familie, gospodarul instarit prin munca lui proprie.
Imi arata o sumedenie de arbori, ducându-md la
fiecare i spunându-mi data când Ii plantase el, si
imi pare cd 11 vad zâmbind cu mult regret : Acesti
arbori au fost mai fericiti ca mine cd nimeni nu
i-a transplantat dela locul lor. Eu n'am avut norocul
sa ramân neclintit ca ei, cdci doream sa ma ocup de
gospodaria mea i sà practic ingineria, dar toti m'au
fortat sà fac politica, pe care n'am iubit-o, stiind
Inca de copil grozdvia suferintelor tatalui meu, in
luptele pe care le ducea pentru tara, inainte i dupà
infaptuirea Statului nostru."
Cautam prin sincere expresiuni, sa atenuez aceste
amintiri duioase, ai-mi raspundea: Nu vezi ce su-
ferim cu politica si este Inca Ionel, dar dacd n'ar fi
el ? Eu n'am fost nascut pentru politica, dar altii
nu m'au lasat sa nu intru in politica si este foarte
greu cand simti prea mult pentru tara".
Reluand firul greutatilor ce el avea de invins pen-

www.dacoromanica.ro
 435

tru intocmirea bugetului, in mod cu totul constient,

pareau a nu voi sa-1 priceapa, fiecare dorind un bu-
get mai larg atat la personal cat si la material, pe
cand el nu urmarea in fixarea cheltuielilor deck
latura economica propriu zisa, puterea de produc-
tiune a fiecarei naturi de cheltueli. Cand anumiti
factori determinanti din guvern, staruiau in acor-
darea de cheltueli fie din nou, fie ceva mai largi, li
se rdspundea raspicat : Nu le sustineti, fiindcd nu
tin seamd de acestea", convins fiind ca averea si fi-
nantele Orli trebuesc conduse ca un bun parinte de
familie.
Nu stiu cum as putea sa redau din punct de ve-
dere psihologic, aceasta nuantä, care producea in
fapt o deosebire de vederi in conducerea afacerilor
publice, cdci pe cand in fond toti membrii marcanti
ai partidului liberal erau animati de aceleasi idei
pentru prosperitatea tarii, mijloacele de realizare
chiar pe terenul politic, erau cu totul deosebite de
acelea ale lui Vintila Bratianu.
In cadrul de mare si intinsa activitate a partidu-
lui liberal, cu membri atat de disciplinati si cu a-
tatea cohesiuni, el era un om exceptional fata de
mediul politic in general, deoarece el considera a-
ceastd puternica grupare politica, ca mijloc de a
ajunge la conducerea destinelor tarii, cu scopul bine
determinat de a lucra cat mai stdruitor numai si
numai pentru propasirea ei.
Imi spunea deseori : Suntem debitori, atat in tara
cat si in strainatate cu scadente actionate si Inca
multe altele pe cale de actionare ; trebue sa ne
straduim cu orice sacrificiu sa devenim debitorul
cinstit, caci numai aceasta determina si sustine cre-
ditul public si privat, care constituesc parghia pro-
gresului societatilor moderne si aceasta nu se poate
realiza deck prin economii utile, iar nu prin acelea
tare sa tind in loc mersul Statului".

www.dacoromanica.ro
 436

Cu toate aceste marl deosebiri de vederi, aveau

toata condescendenta fata de el 0 ii aratau tot res-
pectul; 11 considerau chiar de temut, daca nu ar
imparta§i vederile lui. Prin aceasta i s'a facut o
mare nedreptate, caci nu acesta era Vint la Bratianu,
din care cauzd s'au acreditat 0 acele pareri ca el i§i
asumase puteri discretionare, Med sa mai mentio-
nez 0 termenii cu care sunt calificati oamenii mun-
citori §i economi, fie pentru ei, fie pentru gospoda-
ria Orli.
Abstractie facand de modul cum el intelegea SA
se comporte din punct de vedere al ideii politice
de partid, deasemenea nepreocupandu-ne de opi-
niunile oamenilor politici asupra finantelor §i eco-
nomiei tärii, acei cari au lucrat zi de zi cu el in ad-
ministratie, au putut sa ajunga la concluziunea ca
el nu a facut nici odata uz de a tot puternicia lui ;
ca era plin de un sentiment de politeta excesiva ;
cd §tia perfect de bine ceeace cerea 0 dorea, astfel
ea din punctul de vedere al politicii economice 0
financiare a tarii, läsat la propriile lui forte, a a-
plicat 0 conceptiunile lui financiare 0 economice,
rezultat al muncii lui personale, cu mult tact 0 rab-
dare, cu multa staruinta 0 chibzuiala, scopul urmarit
hind indreptarea pe drumul neted 0 solid al fi-
nantelor tarii. De altfel toate scrierile 0 toate dis-
cursurile lui fac dovada sufletului lui doritor de
indreptarea 0 consolidarea din ce in ce mai puter-
nicd a organismului Statului roman, atat inainte cat
§i dupd infaptuirea Romaniei Mari.
In urma acestor reflexiuni 0 amintiri de ordin
personal, revin la modul sail de a vedea intocmi-
rea 0 executarea bugetului Statului."
Din punctul de vedere al evaluarii veniturilor bu-
getare, cum politica nu avea nici un cuvant de spus
0 se subintelege dela sine cu atat mai mult nici o

www.dacoromanica.ro
 437

opozitie de fdcut asupra realizarii lor ,atunci cand

organele financiare si fiscale mergeau nestingherite
in indeplinirea indatoririlor lor, s'au realizat Inca-
sari cari depasiau 90 la suta din debitele inscrise in
roluri.
In ce priveste intocmirea bugetului de cheltueli,
el examina utilitatea naturii de cheltueli ce se ur-
marea a fi inscrisa in buget si acolo unde cadea de
acord asupra utilitatii ei, propovaduia ca un ade-
varat apostol, oportunitatea efectuarii cheltuelii, in-
telegand prin aceasta ca cheltuiala sä fie facuta la
timpul favorabil, pornind dela faptul cà cu aceeasi
surna se pot obtine calitati si cantitati in cele mai
bune conditiuni, din care rezultau avantagii si eco-
nomii in intrebuintarea banului public.
Odata bugetul votat de Camera, pentru aplicarea
tuturor dezideratelor exprimate de el in subcomisiu-
nile bugetare ale fiecarui Minister, in comisiunea
bugetara a Camerei, in expunerea de motive asupra
proectului de buget general al Statului, cat si in
discursurle sale in Camera pentru prezentarea pro-
ectului, de indata ce bugetul votat trebuia aplicat,
dispozitiuni de ordin administrativ interior erau
luate si ordine categorice date serviciului Miscarii
Fondurilor din Ministerul de Finante, de a nu se
da viza bun de plata" pentru tot ceeace ar fi fost
in afara de normele legii contabilitatii publice, a
legii bugetare si a dispozitiunilor luate in consiliul
ministrilor pentru executarea bugetului. Cu toate
acestea, zi de zi imi spunea : Te rog urmäreste
personal aplicarea dispozitiunilor luate; trebue sa
muncirn noi efectiv, fiindca altfel nu intrdm in
ordine."
*i in aceasta ultima categorie intra din nou do-
rinta sa de totdeauna de a avea functionari prega-
titi, putini, fiecare la locul lui si bine platiti, de

www.dacoromanica.ro
 438

unde reducerea de personal mult prea numeros,

prin necompletarea locurilor vacante. In consiliul
de ministri se luase hothrarea ca orice numire nouá
trebuind a fi publicata neaparat prin Monitorul
Oficial, care trecuse sub administratiunea Ministe-
rului de Finante, acesta nu o mai putea insera de-
cat cu avizul Ministrului de Finante.
Masurile luate neputand fi aplicate atat de rigu-
ros, a propus legea de reorganizare a Inaltei Curti
de Conturi si instituirea controlului preventiv,
fiindcd ajunsese la convingerea ca responsabilitatea
ministeriala este iluzorie.
Era si acesta un mod al sail de a pune stavild
cheltuelilor, hind patruns de convingerea cà atata
timp cat nu se va forma o noua mentalitate de con-
ducere a afacerilor publice, nu se va putea realiza
directive cu adevarat sanatoase si deaceea pand se
va ajunge la aceastd conceptie salvatoare, instituirea
controlului preventiv i se 'Area ca un prim mijloc,
spre a putea infrana intrucatva cheltuelile dispuse
asupra bunului mers al administratiunii tarii.
Vint la Bratianu era o fire inäscuta de a merge
pe linia dreapta a indatoririlor locului pe care 1-ar
fi ocupat, ori unde ar fi fost si ajunsese la convin-
gerea unor neaparate infaptuiri pentru o buna ge-
stiune a banului publicfac abstractie de multe chi-
nuri la care a fost supus, cu toate cd se chema Bra-
tianu, cu toate ca era cineva inter pares si cu toate
ca era Ministrul Finantelor, caci voi reda dintre
multe alte amaraciuni, urmatoarea :
Intr'o dimineata dela inceputul lui Iulie 1922,
conducatorul unei man l. administratiuni de utilitate
publica, cere prin telefon de urgenta o audientá Mi-
nistrului Finantelor, care nu era deloc dispus sal o
acorde, fiindcd inteadevar se.lucra la o lege f parte
importanta. Insistandu-se Insil si dupa tonul care

www.dacoromanica.ro
 439

se intrebuinta, pdrea ceva gray, audienta este

acordata §i in cateva minute Vint la Brdtianu se ga-
se§te in fata unei cereri de satisfacut imediat de lei
100.000.000, suma care daca nu se daclea de urgenta,
ameninta o puternica grevá, care ar fi provocat
pierderi de ordin material, rasfrangandu-se din
punct de vedere general §i asupra guvernului.
Cum fusesem retinut de Ministru ca sa asist la
ceeace trebuia sa se discute, cand a auzit de aceasta
suma, Vintila Bratianu a chemat imediat §i pe se-
cretarul general.
Trecand peste firul amanuntit al discutiunilor §i
al obiectiunilor, Ministrul de Finante, cauta
sa explice §i. sd convingd, cd este complect exclus,
nu numai irnediat, dar Inca chiar 'Dana la finele
saptamanii, plata acelei sume, deoarece plusurile de
incasari erau e§alonate pentru acoperirea gradata
a platilor, rezultand din angajamentele luate ante-
rior atat in tara cat §i in strainatate §i deci nu se
gasea imediat o posibilitate de plata pentru o suma
atat de importanta.
Staruinta f gra' margini §i amenintarea grevei, mi-
ca a cautat Ministrul sa le inlature pe consideratiuni
de imposibilitate de plati intr'o singurd zi §i in toa-
fa' tara, neavand puterea de convingere, in cele din
urma destul de arnarat mi-a spus: prin imposibil sd
facem ceva imediat §i. apoi treptat in 5-6 zile urma-
toare, cu toate ca greva nu va fi" §i dupd aceasta
Vint la Bratianu plin de durere ni s'a adresat astfel:
Vedeti cum adundm banul necajitului de contribua-
bil cu atata truda O. cu sudoarea fruntii noastre §i.
trebue sa-1 dam pe neWeptate".
Astfel hartuit din toate partile, rezistä cu o puter-
nicd tenacitate tuturor cererilor de cheltuieli, M.A. in
doiala necesare, dar carora veniturile tarii nu le pu-
tea face fata imediat.

www.dacoromanica.ro
 440

Din toate acestea rezultd ca, cu toata marea sa au-

toritate, el a avut de invins destul de mari greutati
in indeplinirea insarcinarii sale de Ministru al Fi-
nantelor si totusi a putut realiza in anii 1922-926:
1. Plata la zi a tuturor furnizorilor Statului si a tu-
turor servicilor prestate in interior;
2. Aranjarea tuturor datoriilor flotante externe re-
prezentate si nereprezentate prin bonuri de tezaur
liberate in diferite monezi straine, care au avut ca
rezultat nu numai o insemnata economie bugetara,
dar si reinvierea creditului pe marile piete finan-
ciare din Occident ;
3. Crearea fondului pentru lichidarea datoriei Sta-
tului la Banca Nationala prin plati prevazute in bu-
getul Statului care depäseau 1.500.000.000 lei anual,
cu scopul ca aceste sume varsate Institutului de emi-
siune in diminuarea datoriei Statului, &à mearga in
alimentarea comertului si industriei pe calea reescon-
tului.
Prin aceste mdsuri luate, el urmarea ca rezultat
final stabilizarea valutei nationale, Fara care el isi
dddea bine seama ca nestabilitatea leului nu se pu-
tea traduce cleat prin pierderi inapreciabile pentru
economia nationala a tärii.
4. Augmentarea salariilor tuturor functionarilor
Statului, provocata de continua 0. excesiva scumpire
a vietii dela lei 2.495.000.000, cat erau in anul 1921
1922, la lei 12.130.000.000, la inceputul anului 1926,
iar in afara de aceste cheltueli, bugetele anilor 1922-
1923 inclusiv anul 1925, au lasat un excedent total
de lei 18.624.000.000.
Acest excedent a fost repartizat, urmarind el per-
sonal ideea utilizarii si productivitatii, cheltuelii
astf el :

www.dacoromanica.ro
 441

7.600.000.000 lei pentru inzestrarea cdilor ferate

(normalizare de linii in Basarabia,
cumpardri de locomotive, tendere,
material rulant C.F., etc),
720.000.000 clddiri scolare,
1.950.000.000 plata furnisorilor din tall si strdi-
ngtate din exercitii inchise in sco-
pul mentinerii creditului tarii atat
afar& cat si in interior,
330.000.000 pentru poduri si sosele,
3.050.000.000 pentru apgrarea nationala, arma-
ment, avioane si inzestrarea mari-
nei militare,
550.000.000 pentru despágubirea in parte a
daunelor de rázboi,
4.380.000.000 sporul de scumpete acordat func-
tionarilor Statului si C.F.R.
18.580.000.000 Lei

Vintild Bratianu avea obiceiul cd in orice chestiuni

care aveau o legAturd cu finantele %Aril sä fie a-
sistat de seful contabilitatii statului atrAgandu-i a-
tentiunea, ca notele conversatiunilor care aveau loc
sa fie cat mai precise, cAci ministri sunt trecatori si
notele luate s'a serveasca ca temeiu al discutiunilor
viitoare sau ca puncte hothrite pe baza cdrora s'au
luat deciziuni definitive. El era foarte scrupulos in
redactarea acestor note, din care trebuia sd reiasa"
precis scopul urmärit, mijloacele de realizare, utili-
tatea sociald si sarcinile la care ar da nastere even-
tual, fie direct, fie indirect pentru finantele Statului.
In aceastd ordine de activitate desfäsuratà de el,
trecutul nu prea depgrtat ii servise de calauza si
deseori imi spunea de tot ce trebuia infaptuit cat
mai ne intarziat pentru apgrarea nationalà a tarn, ca
De viitor Romania intregità sa' nu mai fie la discre-

www.dacoromanica.ro
 412

tia si dispozitiunea aliatilor ei amici, caci ()rick de

multd bunavointa si incredere ne-au ardtat, insa im-
prejurari independente de vointa lor au recut ca sa
nu avem cele necesare la timp suportarii razboiului
din anii 1916/1918.
Imi povestea cu o vaditä multumire de intalnirea
si conversatiunea pe care o avusese cu Maresalul
Foch, care ii spusese cam astfel: Creati-va o indus-
trie de aparare nationald si nu asteptati nimic dela
aliati, caci cred &à v'ati convins ca, cu toata dorinta
lor, n'ati avut nimic la timpul oportun, distantele
schimband totul; orice prevedere este imposibild".
Vintild Bratianu scrutand viitorul, pentru ca Ro-
mania intregità aproape in vechile ei hotare sä fie
pusa la adapost prin propriile ei forte interioare,
urmareste cu asiduitate, necesitatile industriale ale
tarii din punct de vedere privat si national si cre-
iaza:
Societatea nationala de Credit industrial, Copse-
Mica-Cugir,
Industrie aeronauticd romana si
Radio Difuziunea,
aceasta din urma prin rescumpararea societatilor
Radio Romania, Marconi si. Radio Electrica.
Asupra acestor creatiuni, personalitati de specie-
litate si care au avut un rol de prima intaietate, in
afard de latura financiara, vor putea arata cu toata
competinta marile servicii aduse Orb., in timpul
cand atatea societati straine vroiau sa-si pung picio-
rul pe pamantul Romaniei pentru creatiunea de pu-
ternice industrii si care cereau contracte de furni-
turi pe zeci de ani in viitor. Toate au fost refuzate
de el, afirmandu-le clar si politicos: Nu-mi leg mai-
nile pentru viitor; doresc cooperarea capitalului
strain cu fortele productive ale tarii si cine are in-
credere in Tara Romaneasca sd vie si va avea mul-

www.dacoromanica.ro
 443

tumirea sufleteasca §i beneficiul capitalului in-

vestit".
*
* *

Vintild Bratianu, un cerber al aplicarii legilor i

un aprig dumian al concesiunilor in materia finan-
telor publice, nu se putea insa, ca un cunoscator pro-
fund al sufletului românesc, sa nu fie §i el odata
conciliant, insa tot in interesul superior al tarii.
In primul buget general unificat al României
Mari, Bugetul Titulescu pe anul 1921/22",cu multà
greutate se prevazuse un fond de lei 2.000.000 pen-
tru punerea bazelor Episcopiei dela Cluj.
Exercitiul 1921/22 se inchidea la 30 Septembrie
1922. Dupd 30 Iunie 1922 nu se mai putea indeplini
nici una din formalitatile prevazute de legea Con-
tabilitatii publice a Statului pentru ordonantarea
sumelor celor in drept.
La inceputul lui Iu lie 1922, contrar obiceiului lui
Vintild Brdtianu, cad sistemul sail de lucru era cu
ore fixe pentru fiecare director, dupa care ei erau
liberi pentru conducerea serviciilor lor §i primirea
publicului §i niciodata nu facea apel la ei, când erau
orele lor de audiente; pe la ora 1234 sunt chemat de
el; mi-am zis cã trebue sa fie ceva foarte gray §i
deci ce s'o fi intâmplat?
Intrat in cabinetul Ministrului, cu ingscuta lui
politetà imi spune: Scuza-mä ca te-am deranjat,
dar iata despre ce este vorba: a venit la mine Epis-
copul Ivan din Transilvania. Este ceva prevazut in
bugetul Titulescu, pentru clddirea Episcopiei dela
Cluj?"
I-am raspuns ca sunt prevazuti 2.000.000 lei, dar
ca ne-au rdmas economie, neutilizAndu-se suma in
termenii prevazuti de legea Contabilitatii publice.
Vint la Bratianu, foarte jenat, fard sa ma pri-

www.dacoromanica.ro
 444

veasca direct, caci se preumbla in diagonala cabine-

tului sdu: Dar cum am putea face ca sa se ordo-
nanteze aceasta suma, caci este pentru o episcopie
0 cd nevoile mari pe care le avem pentru anul
urmator, nu ne vor putea permite sa prevedem o a-
semenea natura de cheltuiala ?!"
Rdspunsul meu nu putea fi decat negativ, deoare-
ce eram legat de indeplinirea formelor legale, care
nu existau.
Port Inca vie in memoria mea, dorinta lui de a
se zidi Episcopia Clujului, caci acum mi se adresea-
za direct: Aq dori sa dam aceastd suma, fiindca ei
au facut lucrari , dar n'au cerut plata la timp, ne-
cunoscand legea. Nu vreau sa impietez asupra con-
stiintei d-tale, dar cere-le totul, examineaza bine
-toate cheltuelile ce au facut si cand le-au facut §i
daca crezi, fa personal toate formele si motiveazd-le,
ca sa nu-11 repro§ezi nimic obligatiunilor d-tale le-
gale".
Aceasta dovedeste, ravna ce-1 stdpanea ca bun
Roman, pentru consolidarea acestei tari i prin bi-
serica.
Am priceput sufletul ski, 1-am satisfacut, la ada-
postul tuturor formelor legale indeplinite.
Numele lui trebuie sa figureze in fruntea ctito-
rilor Episcopiei Clujului si Feleacului, ca o mai-tu-
ne pentru posteritate a sufletului lui de bun crestin
si mare Roman.
Dupa activitatea desfasurata de Vint la Bratianu
in finantele si economia tarii, fie direct ca Ministru
al Finantelor, fie indirect numai ca reprezentant al
poporului in Parlamentul tarii, ramane pe veci fixat
ca un indreptar al generatiunii actuale 0 viitoare.

www.dacoromanica.ro
 445

La lucru cu Vint lá Brätianu.

in gradinile lui Academos-
de Zenith. Bratescu 1)

In sufletul omenesc, ca in marile catedrale, sunt

altare unde, in clipe de reculegere ne depanam.
franturi din amintirile si din meditatiunile noastre.
In fata acestor altare, urmdrim adesea firul vietii,
cu manifestatiunile, cu vicisitudinile si cu toate re-
gretele ei.
Faptele si exemplele lui Vintila Bratianu earnan
in amintirea noastra, pentru noi fostii lui colabora-
tori, sdpate adanc si nici anii care se ingramadesc
si nici imprejurarile tot mai schimbatoare, nu le pot
§terge.
Ce a reprezentat pentru viata Statului roman si ce
isvor nesecat de virtuti a fost pentru viata noastra
socialg s'i nationalä acest mare barbat de stat, sunt
putini cari i§i mai dau seama acum.
Sunt 12 ani and, la un inceput de August, pe
cand functionam ca director in administratia Minis-
terului de Finante, am fost chemat cu lucrari" la
Vatra Dornei, unde Vintila Bfatianu isi facea cura
obisnuità, dupd recomandatia medicilor.
1) Fost subsecretar de stat; consilier la Ina lta Curte de
conturi.

www.dacoromanica.ro
 446

Efectiv, in acea localitate de odihng, el isi petre-

cea timpul prin aceeas muncd incordatA si meto-
dicd ca si in restul anului.
Disdedimineatà, dupà baie, pAnd la prAnz, se o-
cupa cu lucfarile Ministerului; iar dupd amiazd re-
zolva corespondenta politicA. i aci, ca in toatà ac-
tivitatea lui, el stiuse sä tragd un hotar net intre
pohticd si intre interesele multiple, mari si delicate,
ale Ministerului pe care-1 conducea.
Aparitia lui rard si. punctuald era un obiect de a-
-tentie si de curiozitate in acelasi timp, din partea
tuturora. Dealtf el Vatra Dornei, prin prezenta lui,
cdpalase o fizionomie particulard. Viata lui austerg,
activitatea lui prodigioasà, pe care oricine putea sà
o constate, impresionase adAnc si impusese pared
si statiunii un climat nou si un alt ritm de vieatd, din
care se inAlta un sentiment puternic de incredere si
de respect adAnc.
Resturantul insusi, printr'un fel de miracol, se
resimtea de prezenta lui si publicul imprumutase
ceva din atitudinea lui serioasà, in locul conversati-
-unii sgomotoase si obisnuite din statiunile de varà.
Ore le noastre de lucru le f Aceam la poalele p5du-
rii de pe muntele Runcu, pe care o strAbdteam in
fiecare zi.
Terenul acoperit cu grâne din spatele Runcului,
brdzdat de rAzoare, mai ales la marginea pädurii, o-
f erea pe lAngA un cadru larg si. prietenos si o liniste
desdvArsità, dar si spatii goale, cu mogAldete de te-
ren, unde puteam sä ne asezAm jos, pe iarba deas5
si moale, pentru a putea discuta in liniste, f Ard prea
multA obsealà.
Izolati cum eram, privirile noastre se ridicau dea-
supra capului, in Vazduhul clar, inbAls5mat de mi-
reasma florilor si de mirosul particular si umed al
pgclurii.

www.dacoromanica.ro
 447

Traiam in acest mediu o stare de spirit inalta.

Am schimbat, imi aduc aminte, chiar din primele
ceasuri, idei si informatii care interesau deaproape
chestiunile pe cari le aveam de discutat.
Problemele, care se puneau in discutie atunci, pri-
veau ref orma impozitelor indirecte. Era vorba de a
creea un sistem armonic de impozite, care sa se adap-
teze nu numai la starea materiala, dar si la deprin-
derile unui popor alcatuit din patru trupuri cari tra-
isera din nefericire, regimuri diferite.
Nimic nu scapa din vedere lui Vint la Bratianu
in aceste discutii. Cu spiritul lui practic, cu marele
lui bun simt, cu experienta si cu simtul lui masurat,
el despica fiecare chestie, o analiza si cu un umor
ciudat, la o inconsecventd in fata unor f actori care
nu fusesera luati in consideratie, facea haz cu o bu-
natate si o sinceritate rara.
Faceam ipoteze; ipoteze din care unele vagi, pe
care nu le gandisem prea mult inainte. In aceasta
lume de ipoteze, fiecare din ele 4i aveau avantajii-
le si desavantajiile lor.
Una din chestiunile pe care am desbatut-o mai
mult atunci, a fost aceea a impozitului pe cifra de
afaceri.
Inca dela venirea in capul Ministerului de Fi-
nante, Vintila Brdtianu se declarase adversar ho-
tarat al acestui impozit. Aceasta atitudine fatisd
contribuise in oarecare masura, chiar la slabirea
incasarilor.
Impozitul acesta, care fusese infiintat in 1921 o-
data cu impozitul pe venit, pentru necesitatile bu-
getare care se aflau intr'o necontenità crestere, era
socotit ca impozit de mare randament. Francezii,
cari 1-au introdus in mod imperfect in ultimile zile
ale anului 1917 si cari i-au dat forma definitiva
prin legea din 20 Iunie 1920, il privesc si azi ca u-
nul din cele mai productive.

www.dacoromanica.ro
 448

Cu toata antipatia lui doctrinalà, cu toata carac-

teristica lui anti-econornica, näscut in momentele
de dezordine financiara dui:A razboiu, acest im-
pozit se mentine cu unele transformari si azi.
In definitiv, impozitul pe cifra de afaceri fusese
elaborat in adevär, intr'un spirit de inovatie extre-
ma, fata de sistemele si de practicile dinainte de
razboiu.
Iesit dintr'o conceptie inaintata, asezarea si me-
canismuI lui de incasare nu puteau sa nu jeneze pe
contribuabilul roman, deprins cu impozitele simple
si patriarhale dinainte de 1916.
Fiscalitatea insä cum zice Stourmeste arta
de a scoate maximul de venit, dintr'un minimum
de nemultumire".
Incasarea lui provocase inadevar unele nemultu-
miri, mai ales in massele comerciale si ale indus-
triei.
Aceasta stare de lucruri hotarase pe Vint la Bra-
tianu sä sustind cu tenacitate, desfiintarea acestui
impozit, cu toata rezistenta noastra ascunsa, pe
care din marele respect ce aveam fata de dan-
sul nu voiam sa o dam pe fata. In cele din urma
el s'a decis la o transformare care consista inteo
sporire si a extindere a taxelor de consumatie si un
adaus la cotele comerciale si industriale care a-
veau sa egaleze, prin rezultatele lor, veniturile care
dispareau prin aceasta transformare.
Am schitat, imi aduc aminte, si un proect de lege
in acest sens, care a ramas in cartoanele Ministe-
rului.
0 and problema care a fost cercetata atunci, in-
tr'un alt spirit, a fast aceea a creerii unui nou re-
gim fiscal pentru bäuturile spirtoase.
Discutiunile ad au fost mult mai ample si cerce-
tarea mult mai minutioasa. Diferitele laturi pe care

www.dacoromanica.ro
 449

le infatisa problema erau de un interes vital pen-

tru viata poporului nostru. Se incrucisau ad mari
interese bugetare, cu interesele sociale i econo-
mice.
In analiza situatiei de fapt, chestiunea se punea
dintr'un intreit punct de vedere: moral, economic
si fiscal.

Cel d'intdi punct de vedere", cum se exprima

Vintild Brdtianu, este atât de covarsitor fata de
celelalte, in conditiunile de azi, incat el trebue s'à
fie acela care s'à determine cadrul mare si solutiu-
nile de luat. Cel de-al doilea, care priveste unele ra-
muri de activitate, prin interesarea unei marl masse
a populatiei de productie, reprezintà cel putin in
perioada de transitie un punct de vedere care nu
poate sa' fie abandonat, desi secundar; cel de-al
treilea nu poate si nu trebue oricare ar fi nevoile
financiare ale Statului, sä inthureasca pc cele
dintAi douà puncte de vedre, deal pentru a le
sprijini efectele.
Cu alte cuvinte, intr'o atare legiuire, nevoia fis-
cala nu putea sä fie decat o urmare a celor doua
puncte de vedere.
Consideratiunile acestea, pe care aveau sg se in-
temeieze insemnata reforma, porneau dela primii
pasi, dela o idee de baza, dela un principiu mare de
Malta morala de Stat, ca toate alcatuirile principale
ale distinsului om politic.
Starea economicd a populatiei dealurilor noastre,
care cu toata felurita bogatie a productiei naturale
§i cu tot aportul adus de natura prin darurile ei
exceptionale, in afara de mana omului, este din
cele mai precare, deaceea intra pe primul plan al
preocuparilor marei ref orme.
Ridicarea acestei stari economice, printr'o valo-
rificare cat mai spornica a. fructelor, pentru tre-
29

www.dacoromanica.ro
 450

buintele alimentare, pe alte cai §i prin alte mijloace

§i prin alte metode deck cele uzitate, constituia o-
biectivul ei de capetenie.
Am mai discutat atunci i alte probleme in lega-
tura' cu impozitele indirecte §i cu reforma finan-
ciara.
Efectiv, discutiunile dela Vatra Dornei repre-
zentau puncte dintr'un program vast, care urma sä
fie adus la indeplinire in decurs de cativa ani.
Programul acesta, cu tot progresul pe care-1 rea-
liza, pastra in modul cel mai evident o stransä le-
gatura cu situatia existenta, caci Vintilä Bratianu
era prea ponderat ca sa poata fi un revolutionar.
El era un cugetator evolutionist moderat, inzes-
trat cu un spirit practic O. realist, din cele mai
rare.
Intreaga lui activitate a fost caracterizata de a-
ceste trasuri personale §i de acest mod de a vedea
§i de a intelege, insu§iri pe care le-a pus necon-
tenit in serviciul interesului general §i permanent
al -Orli.

Prin regimul fiscal adoptat", zicea el, Statul nu

trebue sà urmgreasca' schimbarea organizatiei eco-
nomice i sociale existente. Regimul fiscal trebue sa'
reias6 tocmai din aceastà organizatie care evoluia-
za' dupd alte norme si se impune prin legi de RA
naturà decât cele fiscale.

El se adapa la isvoarele de viata simpla §i plina

de bun simt a poporului nostru.
De aceea orice nota, orice amanunt §i orice ac-
tiune trebuia sd se incadreze in conceptia lui, fixata
mai dinainte in mod solid §i definitiv ca in ma-
rile sculpturi, unde degetul maestrului lasa urme pe
fiecare din partile operei pe care o realizeaza.

www.dacoromanica.ro
 451

Asa imi explic cum legile pe cari i le trimisesem

mai inainte de sosirea mea, le citise, le aprofundase
si le adnotase pe margini si cu memoria lui buna,
facea mereu legatura in schimbarile pe care le in-
cercam, cu ceea ce exista in mod real si rezultatele
la care se putea ajunge.
Pastrez si acum parte din aceste insemnari pioase.
Vintild Bratianu era un semanator de idei, in toa-
ta puterea cuvantului. Ideea pentru el juca rol prin-
cipal si el arunca ideile, cum arunca plugarul sa-
manta pe aratura proaspata.
Cu increderea pe care o avea in colaboratorii lui,
el pasea linistit, cu intelepciune si cu o siguranta
neclintità.
Confectia unei legi, pentru Vint la Bratianu nu
era deloc usoara. Textul trebuia lucrat in mod foarte
migälos; un proect de lege nu lua forma definitiva,
cleat dupa ce se modifica si se scria de cel putin
sapte 'Dana la opt ori.
Erau articolele de lege pe care, in interesul clan--
faith, le redactam si le prescriam si de mai multe
ori chiar. Ajungeam, cum spune poetul Horatiu
&à netezim fraza, pentru a-i da intelesul urmarit,
usque ad unguem".
Odata textul terminat insa, el era desavarsit.
Inca in primele zile, din modul cum decurseserd
toate discutiile si spiritul sincer care le domina,
mi-a f acut impresia ca ma gasesc mai mult in-
tr'un loc de prelegeri, unde in zilele caldute ale lui
August, sedintele deveneau tot mai interesante si
mai atragatoare.
Ma simteam miscat. Geniul trecutului imi asalta
mintea, cu istoria unui trecut bogat in invataminte.
Mi se parea ea' vacl in tot ce se petrecea in jurul
meu, pe acei celebri filosofi elini din epoca lui
Platon.

www.dacoromanica.ro
 452

Vedeam cum acestia, lasand in urma lor casele

mai mult decat modeste ale vechei Atene, care con-
trastau atat de izbitor cu maretele 0 incomparabi-
lele monumente de arta, dupá ce strdbdteau strdzi
inguste si intortochiate, isi indreptau pasii spre
grädinile lui Academos, unde pe aleele umbrite de
platani bogati si de máslini sacri, isi tineau prele-
genie.
In cadrul unei naturi inflorite, cu cerul viu si
albastru fdrà asemdnare la Vatra Dornei a-
yearn impresia Ca' vechea Atend cu largile ei por-
tice traieste; ca intinsele si involburatele câmpii
ale Orepos-ului se desfAsoard in departgri ca in e-
poca de inflorire a superbei cetati, si cd luminile de
pe inaltimile Hymettului se profileazg in serile incAr-
cate de mister, pe orizontul indepgrtat al Atenei.
*
* *

Au trecut multi ani de atunci.

Ma gasesc din nou la Vatra Dornei. Emotionat,
am revdzut toate aceste locuri, unde am discutat
cu Vintild Brätianu reformele amintite 0 care res-
pirau atmosfera din trecut. In pddurea din spatele
hotelului, unele din potecile pe care le urcam atunci
nu mai sunt; din altele nu au rgmas decat urme
sterse. Multi din brazii inalti 0 falnici au fost smulsi
de furtuni, iar frunza uscata si risipitä pe cárgri
geme sub picioare, ca glasuri ciudate din alte vre-
muri.
Iesit la marginea pädurii, ma opresc putin si pri-
vesc in jur.
Sub bolta imensá, peticitä de noun, varfurile Ou-
sorului, BArnarului si BarnArelului se ridicg se-
mete, cu fruntea cernitä spre cer.
Seara se coboara tot mai mult pe culmi, inváluin-
du-le in mantia ei cenusie. Dinspre apus, inaltimile

www.dacoromanica.ro
 453

Suhardului retin §i. reflecteazA Inca lumini de pur-

purA intArziate, cu toate &A soarele s'a culcat de-
mult pe câmpiile bucovinene.
In aceste lumini rgmase in urma, mi se pare ca
se ascunde ceva din spiritul qi din ideile marelui
dispgrut.

www.dacoromanica.ro
 454

Vintila Bratianu si pro-

blema bursei de efecte
de N .ConstantInescu1)

Printre problemele desbgtute in Cercul de studii

financiare al Partidului national liberal a fost si a-
ceea a burselor de efecte.
Vint l'a' Brdtianu prezida sedinta, la care luau
parte si membri activi si asistenti din cei ce urmg-
reau cu interes activitatea cercului si in care ve-
nise la ordinea zilei problema organizdrii burselor.
Erau extrem de interesante aceste sedinte, pentru
ca" desi nu totdeauna discutiunile se puteau concre-
tiza intr'un proect de lege sau act politic,partidul
era in opozitie prelungità si idealismul recruta mai
multi asistenti deck oportunismul, dar ele pur-
tau asupra unor chestiuni de actualitate si erau
conduse cu o autoritate si prestigiu care impuneau.
In adevär, cand Vint la Bratianu aparea in sal'a, o
tdcere solemng si o dorintà de a-1 asculta si de a lua
parte activä la dezbateri, cuprindea pe toti.
Vint la BrAtianu si-a expus in cateva cuvinte cre-
dintele lui despre bursà.
Zic credintele, pentru ea' in orice chestiune, el
punea mai presus de toate, credintele lui de om per-

1) Directorul Gazetei Aclionarilor i al Soc. Anonime.

www.dacoromanica.ro
 455

fect onest O. doritor de bine pentru tara. Ceeace

multi speciali§ti teoretici erau dispu§i sd-i conceadd
drept bun sing, nu era nici decum o inlocuire a u-
nor cuno§tinti temeinice, doctrinare, sau teoretice,
ci dimpotriva, erau cuno§tinte aprofundate printr'o
lungd experienta §i meditatie §i inobilate de o ne-
clintità credinta §i de un inalt patriotism.
Astf el vedea el §i problema burselor.
Vintild Bratianu, cunWea perfect ce se petrece la
bursa. Avusese ocazia, ca conducator al uneia din
cele mai mari banci, sd urmareasca activitatea bur-
sei §i sa-i vada toate lipsurile, toate relele.
Cazurile agentilor Jipescu, Haritonovici, Istrati,
ale sindicului Filotti, ii erau cunoscute. tia cd la
bursa" e ceva putred §i cà atmosfera deacolo nu e
prielnica intereselor economiei §i. finantelor na-
tionale.
El §i-a format conceptia Ca noi nu putem sa ne a-
daptam perfect mecanismului burselor internatio-
nale, cu traditii seculare §i avand uzante ce s'au
transformat in legi, ci trebue dimpotriva, sä creem o
institutie potrivita cu stadiul moravurilor noastre
bursiere §i. cu interesele detinatorilor nationali de
numerar §i efecte, lipsiti in genere de aparare im-
potriva speculatorilor.
Aceasta reclama simplificarea modului de operare
§i mic§orarea rolului intermediarilor, astf el ca dupà
conceptiile sale, detinatorul urma sa aduca la un o-
ficiu hârtiile de vânzare sau banii, pentru a ridica
a doua zi rezultatul operatiei sale. Cu alte cuvinte,
el concepea numai operatiunile reale, avand la baza
o achizitionare sau o desfacere de titluri efective.
Speciali§tii, cari asistau in §edinte, au cerut voe
sa explice ca structura bursei difera de acest mod
de a vedea §i cà mobilitatea operatiilor cere o de-
plina libertate de actiune ; cä in fine psihologia

www.dacoromanica.ro
 456

clientului bursei se schimba dupà impresiunile mo-

mentului, intâmplandu-se adesea ca intrati in bursa
pentru o vanzare, sa termine prin a da un ordin de
cumparare.
Aceste observatiuni, Vintild Bratianu le cunostea.
Replica lui a dovedit-o.
tiu, spunea el, c'd in America operailile se pot face
foarte bine si prin telefon. Am vdzut ins6 si altfel de burse,
de pildà in Londra, unde marii fermieri, chiar de peste
ocean ,trimit fructele lor asezate in cosuri si bine expuse.
Acolo pe piatk se fac pre%urile si se strigg cumpárarea si
vânzarea fiecgrui cos. Asa trebuie A se proceadà si la noi in
România.

Avea dreptate Vint la Bratianu ! *i. in aceasta

problema a burselor, vederile lui s'au dovedit juste
si adanci, fiindcd azi racila dela Bursa s'a marit, iar
pierderile economiilor nationale au sporit consi-
derabil.
Cazurile recente actualizeaza problema si dezva-
luie realitatea, anume : ca in dosul teoreticei liber-
lap. indispensabile operatiunilor de Bursa si a siste-
melor consacrate, se ascunde frauda.
Actiunile ce se vand si care formeazd cursul, ma-
surand deci creditul institutiei si averea detinatori-
lor, nu sunt actiuni vandute efectiv, nu sunt operatii
de bursa, ci operatii ilicite avand la baza actiuni
imprumutate de agentii de bursa.
Conceptia asupra operatiilor la bursa a lui Vin-
lila Bratianu, se impune azi in haosul in care ne
zbatem.
A fost dat ca timpul sa scoata in evidenta pro-
funda cugetare politica ce cuprindea doctrina sa si
cat de mult era ea adaptata la nevoile societatii
noastre.

www.dacoromanica.ro
 457

Politica financiara intre

1922-1926 )
de D. I. Gheorghlu 2)

Prin politica ce s'a fa'cut si munca depusà in a-

ceastà perioadd, s'a obtinut rezultatele urmgtoare :
1. Echilibrul bugetelor cu excedente insemnate ;
2. Organizarea veniturilor prin reforma contribu-
tiunilor directe, a tarifului vamal, a tarifelor de
transport, a taxelor de timbru si inregistrare ;
3. Punerea la punct a aparatului fiscal prin folo-
sirea mai bund a personalului printr'un spirit de or-
dine si de gospodgrie si printr;un control mai e-
ficace ;
4. 0 mai bung organizare a serviciilor publice
producRoare de venituri ;
5. Punerea mai bine in valoare a bogatiilor Sta-
tului ;
6. Inlesnirea si favorizarea porductiunii, obtindn-
du-se astfel o crestere insemnatà de venituri. Pro-
ductiunea s'a indrumat si merge sporind. Balanta co-
mertului nostru exterior a devenit favorabild ;
7. Asigurarea prin venituri normale a vietei Sta-
tului, fard a se mai recurge la emisiuni de bilete
1) Extras din Finantele Romániei dupg rOzboi".
2) Administrator al B.N.R. Membru al Soc. de economie
politicd din Paris.

www.dacoromanica.ro
 458

pentru Stat sau alte imprmuturi, ceeace a facut sä

inceteze inflatia si a contribuit la stabilirea in fapt
a lui.
8. Coordonarea activitatii administratiunilor lo-
cale cu aceea a Statului prin descarcarea dela Stat
a atributiunilor ce priveau administratiile locale;
9. Suprimarea contingentarii si a permiselor inlo-
cuindu-se cu taxe de export corespunzatoare, 1A-
sandu-se libertatea comertului ;
10. Punerea la punct a datoriei publice ;
11. Trecerea serviciului de tezaur a platli cupoa-
nelor in tara si in strainatate la Banca Nationala,
prin conventiile incheiate ;
12. Incheerea de aranjamente speciale cu Anglia
si Statele-Unite pentru plata datoriilor de razboi. A
urmat mai tarziu aranjamente si cu Fraata si Italia ;
13. S'a fixat definitiv punctul de vedere românesc
in chestia despagubirilor ce ni se cuvine si s'a nete-
zit calea pentru actiunea româneasca viitoare. Prin
memorii scrise si. verbale s'a sustinut cà nu se poate
incepe plata obligatiilor noastre, inainte de a cunoaste
si despagubirile la care avem dreptul ;
14. S'a organizat apararea nationala prin insem-
nate alocatii extraordinare pentru procurarea de ma-
teriale de razboi, avioane, etc. ;
15. S'a ajutat cultura nationala prin alocatiuni
pentru constructiuni, infiintare de scoli, internate,
burse, ajutoare de schimb pentru specializare etc. ;
16. S'a ajutat si inzestrat C. F. R. si porturile prin
insemnate alocatii ;
17. S'a inlesnit prin alocatiuni speciale constructii
de noi sosele si s'a inbunatatit cele existente.
In fine s'a ridicat creditul si prestigiul Statului
prin consolidarea financiard si monetara ce s'a in-
faptuit.
Plecând dela un buget de 10 miliarde in 1922 s'a

www.dacoromanica.ro
 459

ajuns dupg patru ani la un buget de peste 40 mili-

arde in 1926, cuprinzand si Calle Ferate cu un capi-
tol pentru datoria publica dela 227.769.671, cat era
in 1921 la 4.654.484.807 lei in 1926.
In aceasta perioada de activitate s'a obtinut, cum
se vede, roade care arata rolul activ si de indrumare
in propasirea financiard a Statului si care a intarit
si mai mult credinta in puterile noastre viitoare.
Politica financiara dusä in perioada dela 1922-2G
a fost deci o politica de buna gospodarie a averii
Statului, de economisire a banului public, de cru-
tare a veniturilor contribuabililor cautand sa se
ajute la sporirea acestor venituri de indrumare a
economiei nationale, de sporire a productiunei, de
organizare a aparatului fiscal, de consolidare a da-
toriei flotante, de fixare si inscriere definitiva in bu-
get a datoriei publice a Statului si de plata lor regu-
lath' la scadentä; de plata la zi a salariilor functiona-
rilor, de repunerea in functiune a mecanismului e-
conomic al Statului, o politica de refacere, de con-
structie, si de intdrire prin excedentele insemnate
date de bugetele dela 1922-1926.
Aceasta politica a dus la restabilirea creditului
tarii inauntru si in afara.
Nu cunosc o altà tara care sa fi facut un efort a-
semuitor, dupa un razboi crancen ce a purtat, dupà
o ocupatie dusmana de aproape 2 ani si dupa o secd-
tuire, ca aceea la care a fost supusd Tara romaneasca.
Si toate s'au facut Med nici un imprumut din a-
fara, ci numai prin mijloacele si suferintele noastre,
gratie unei politici de prevedere si patriotica.
0 minte luminata si o mana puternica a condus
astf el la asezarea vietii noastre economice si fi-
nanciare.
Indrumdtorul si infaptuitorul acestei politici a
fost Vint là Brdtianu ca Ministru de finante.

www.dacoromanica.ro
 460

Legea contributiunilor
directe
de C. A. Panaltescu1)

Ceeace m'a pkruns adanc din vieata lui Vint ld

I. C. Brkianu, a fost activitatea sa exceptionalk
In administrkiile in care a lucrat, s'a stabilit o
disciplinä, fdrá rezerve, prin principii conducatoare,
mentinute si respectate de toti.
Autoritatea comunalá a fost intotdeauna si sub
toate regimurile, un adevArat targ, in care se ame-
stecau interesele superioare cu cele particulare,
dând loc la complicatiuni, rug5minti si favoruri.
Fiecare primar avea clientela sa.
In amintitrea mea imi revine timpul, child Vintilà
I. C. Brkianu a fost Primarul Capita lei.
In ckeva sgpfamâni vechea Primdrie, azi dArd-
matk si-a schimbat prezintarea si aspectul. La Pri-
marie s'a instaurat atunci o ordine binefacAtoare.
Directorii de serviciu rezolvau petitiunile prezentate
la registraturk dupd 48 ore, iar audientele la primar
si ajutoarele sale, erau rânduite la anumite ore, ca
loath' lumea s'à fie satisfäcutk

1) Avocat. Director general al Creditului 1.7rban-Bucure0i.

www.dacoromanica.ro
 461

Omul sfintea locul si sub conducerea lui Vinti15. I.

C. Beatianu, Prim Aria Bucuresti a dat exemplul u-
nei administratiuni de o conducerea exemplará.
Aceia0 perspicacitate, isvorata" dintr'o constiin-
cioasà aplicatiune de muncd si pricepere, a fost re-
marcatá la directia Regiei Monopolurilor si in calita-
tea sa de Secretar general la Ministerul de Finante.
Toate aceste functiuni i-au dat lui Vint là I. C. Bra-
tianu experienta, care a servit de bazg, mai tarziu,
la formarea cunostintelor generale de o valoare ne-
pretuita.
In 1922, Vint l'a Batianu, a luat conducerea Mini-
sterului de Finante.
Fdra nici o jignire, imi pot permite s'a constat, c'a
era o mare dezordine in incasárile statului si la mare
risipa' in cheltueli.
Era nevoie imediatà de a spori contributiunile si.
in orice caz, de a reglementa sistemul nostru de im-
pozite, pe baze noi.
Legea contributiunilor directe, votatà sub minis-
teriatul d-lui Titulescu, adusese oare care imbung-
tätiri, dar era foarte complicatá si in plus, instituia
impozitul pe capital.
Ca Ministru de finante, Vintild Britianu a luat
initiativa unei legi asupra contributiunilor directe
numai pe veniturile averilor mobiliare si imobiliare
si la pregatirea acestui proiect. Am lucrat in comi-
sia de ante-proiect, sub presedintia Ministrului. In-
comisie erau diferiti specialisti si in cateva oca-
ziuni, a fost chemat si d-1 Tazlaoanu regretatul pre-
sedinte al Curtii de Casatie s. III. Anteproiectul a
fost apoi prezintat unei adunari, in care au partici-
pat bAncile, societatile cooperative, comerciantii, in-
dustriasi s'i diferiti proprietari rurali si urbani.
In urma, dupà discutiuni interesante ante-proiec-

www.dacoromanica.ro
 462

-tul a fost depus ca proiect Camerii Deputatilor, a-

vand raportor pe d-1 Gr. Dumitrescu.
Din lungile desbateri, la care am asistat la Mini-
sterul de Finante, mi-am putut da seama de lucra-
rea personalg a lui Vint la Bratianu, care in toate
cliscutiunile avea un material preggtit: la impozitele
directe si in special la stabilirea impozitului global.
N'a fost numai o expunere a Ministrului, ci mai
mult o conlucrare, in care fiecare aducea luminile
sale. Vint là Bratianu, asculta toate opiniunile si
fgrg nici o inc5patanare, le admitea pe cele inte-
meiate.
Imi aduc aminte, ca la stabilirea impozitului pe
imobile, al caror venit se stabilea de comisiuni dupg
valoarea foarte ridicatg a veniturilor, am cerut sä
se faca o exceptiune pentru imobilele cumpgrate
inainte de rgsboi, care se locuiau de proprietari.
Tendinta mea era sd sprijinesc proprietatea ur-
bang si sg evit desnationalizarea ei. Vint la Bra-
tianu a primit pgrerea mea si in textul legii din
1923, acesti proprietari au fost supusi numai la in-
treitul valorii dinainte de rgsboiu.
Legea din 1923, completatá cu alte dispozitiuni
ulterioare, a rdmas baza economiei noastre de im-
pozite directe, de atunci si pang azi. Valoarea ei a
fost necontestatg.
In legea din 1923, s'a instituit comisia centralg
fiscalg, ca organ superior, cu delegati ai Camerii de
Comert, ai Camerii de Industrie, ai proprietarilor ur-
bani. Comisia este prezidatg de un Consilier al Inal-
tei Curti de Casatiune.
In aceastd comisiune se da interpretare dispozi-
tiunilor din legea contributiunilor directe si se dis-
cutá toate impiedicarile rezultate din aplicarea ei.
Am fost numit si eu ca delegat al proprietarilor ur-

www.dacoromanica.ro
 463

bani, dela infiintarea ei si am lucrat continuu dela

1923 pana astazi.
Pe timpul cat Vint la Bratianu a lucrat ca Mi-
nistru de finante, el prezida toate adunarile corni-
siei centrale, Med nici o absenta. Toate chestiunile
erau vazute de el si explicatiunile pe care le dadea,
aratau marea sa competinta.
Comisiunea lucreaza si azi, dar dela plecarea lui
Vint la Bratianu, vocea Ministrului nu se mai aude.
Acestea toate le spun, nu ca sa supar pe cineva,
ci numai sa dovedesc, ca Ministrul de finante de a-
tunci, urmdria personal activitatea comisiunei si
asigura aplicarea legii.
Mai tarziu, am rugat pe Vint la Bratianu sa ia
initiativa legii pentru constituirea societatilor ci-
vile de credit urban, prin complectarea vechii legi
din 5 Aprilie 1873 care nu mai corespundea nece-
sitatilor in curs.
Am fost insarcinat sa redactez ante-proiectul pe
care 1-am remis lui Vint la Brdtianu in Iunie 1925.
Se stie cd printr'o minutiozitate egala pentru
toate lucrärile, care purtau semnatura sa, trebuia ca
anteproiectul sa fie citit si revizuit de el, fdra nici
o exceptiune. Anteproiectul meu a fost luat de
Vint la Bratianu la Royat, iar la intoarcerea sa in
Septemvrie, lucrarea mi-a fost restituita cu adno-
tarile sale, care ca intotdeauna, erau foarte judi-
cioase si au servit la intocmirea proectului de lege,
votat de ambele Corpuri legiuitoare in anul 1925.
Amintirile de mai sus redau numai a parte din
viata ilustrului barbat de Stat, pentru a documenta
munca si pregatirea sa in afacerile publice ale Orli.
Nimeni nu I-a intrecut, prin capacitatea sa, in
conducerea generala a finantelor si a economiel na-
tionale. A fost un om mare, hotarat si energic.

www.dacoromanica.ro
 464

Vint la Bratianu va ramane o figura* legendarA

de activitate patrioticA 0 o pilda de incurajarea ele-
mentului romanesc.
El a intarit in generatia sa ideea, cà singura po-
litica este aceea de a ne sprijini pe noi in§ine".

www.dacoromanica.ro
 VINTILA BRATIANU

www.dacoromanica.ro
 465

Omagiu memoriei lui

Vintilà I. C. BrAtianu
Ministru de Finante
si om politic
de tefan C. loan 1)

Stapanit de un puternic sentiment de pietate, vin

sa aduc si eu partea mea de contributiune la alcatui-
rea unei opere privitoare la vieata si activitatea omu-
lui de bine si a bunului Roman care a fost Vint la I.
C. Bratianu.
Am avut marea cinste a ma bucura de prietenia
lui Vintila Bratianu si am lucrat impreuna aproape
cloud decenii, in parlament si in afara de parlament,
atat in opozitie cat si la guvern, cu acest fruntas
intre fruntasii neamului romanesc, putand sa-mi
dau bine seama de neintrecutele lui insusiri sufle-
te0i, de un adevarat caracter zidit din granit, de o
extraordinara putere de munca si de un devotament
fard margini pentru binele obstesc.
El a intrat in parlament dupa ce activitatea sa
rodnica si neobosita ca Primar al Capita lei, ca Di-
rector General al Regiei Monopolurilor Statului si
Secretar General al Ministerului de Finante ii

') Senator de drept, profesor.

30

www.dacoromanica.ro
 466

crease un prestigiu, cum numai foarte rar se intal-

neste in vieata publica a unei taxi.
Sever cu sine si. cu altii, iubit de multi, temut de
mai multi Inca, Vintila Bratianu nu cunostea nici
concesiuni, nici transactiuni, nu stia ce inseamnd
ambitii si. interese personale ; totdeauna darz, tot-
deauna transant, dusmanit si hulit de acei care nu-1
intelegeau, el cauta sa-si faca numai datoria si sa
slujeasca pururea cu indäratnicie idealurile curate
pentru binele patriei si al Neamului, ce incalzeau
marele lui suflet. Tot ce facea era dupà un plan bine
chibzuit si inspirat de o credinta adanca, iar nu de
consideratiuni trecatoare si laturalnice.
Iata pentru ce, chiar acei cari au suferit in intere-
sele lor, din cauza intransigentei lui Vintila Bra-
tianu, nu incetau sa-1 respecte si. sá recunoasca pro-
bitatea, dezinteresearea si bunele lui intentiuni.
La Norderney existd un monument al Germaniei,
la care monument toate orasele fostului imperiu au
contribuit cu ate o plata.
Tot astfel si noi, cari am colaborat mai mult sau
mai putin cu Vintila Bratianu si am putea spune ca
am urmat la scoala lui ani indelungati, e bine &à ne
adunam la un loc toate amintirile ce ne-au mai ra-
mas din acele fericite timpuri si sä facem cu chi-
pul acesta, sa reiasa cat se va putea mai expresiva
puternca personalitate a acestui stralucit fiu al Nea
mului.
Se stie ca inainte de räsboi, adversarii nostri po-
litici, conservatorii, la constatarile ce se faceau ca
sunt condusi de o oligarhie compusa din cateva f a-
milii de bogatasi si de aristocrati, mai mult sau mai
putin veritabili, cautau pentru a se apara, sa arunce
si partidului national-liberal invinuirea ca are si el
printre fruntasi printi si ca, prin urmare, democratia
afisata de acest partid este discutabilä.

www.dacoromanica.ro
 467

In edinta Camerei Deputatilor, dela 29 Noemvrie

1909, la discutiunea la mesaj, Barbu Delavrancea,
care fäcea parte tocmai din gruparea aristocraticA a
partidului conservator, unde se inscrisese dupà re-
tragerea sa din partidul liberal, a adus aceastd ches-
tiune in discutie, pentru a se desvinovati de criticile
intemeiate cA, dupd ce a combAtut cu energie §i. cu
talent, ani de zile, aristocratia de na§tere §i pluto-
cratia in politicd, a trecut in gruparea aristocraticd
a partidului conservator.
WA ce gäsim in Desbaterile Parlamentare" din
acea zi :
D-1 BARBU DELAVRANCEA: Domnilor, eu am
combdtut o singurà aristocratie in partidul liberal, ca
aceiasi oameni sa' fie pentru c'd au mai fost. Nu au
fost, pentru c'd au meritat, dar sunt pentru ca au mai
fost.
In contra numelor istorice de ce sä te ridici? Nu-
mele este un biciu adesea pe spinarea acelui care-1
poartã si de multe ori o garantie, când omul isi pune
toate rAvnele lui ca sd-1 poarte demn ca si pa-
rintii lui.
N'am fost contra averei. Averea e un factor social.
Dar, dvs., partidul liberal n'aveti printi? Vgd aice
pe printul Brâncoveanu si n'as crede cg d-sa a in-
trat in partidul liberal cu sacrificiul numelui ce-1
poartä.
D-1 $TEFAN IOAN: Nu existä printi !
D-1 TITU FRUMU$EANU: S'au impArtit printii
printre partide. (Ilaritate).
D-1 BARBU DELAVRANCEA: Domnule $tef an Ioan,
nu existà printi, dar existd Brâncoveanu.
D-1 $TEFAN IOAN: Da.
D-1 BARBU DELAVRANCEA: $i eu cred ca sub
numele de Brâncovanu sund in capul d-tale far5 s5
vrei si titlul de print. (Ilaritate).
D-1 $TEFAN IOAN: D-le Delavrancea, constitutia
tarii este deasupra.
AceastA intervenire a mea n'a fost bine apre-
ciatA de unii colegi dintre foqtii sociali§ti, cari mi-

www.dacoromanica.ro
 468

au reprosat cu oarecare amaraciune ca am indispus

pe aceasta nouà si importanta achizitiune in parti-
dul nostru.
Dar chiar in seara acelei zile, m'am intalnit la
clubul liberal cu Vintila Bratianu, care fusese in-
f ormat de cele petrecute la Camera si mi-a spus ca
am fäcut foarte bine ceeace am fäcut, combatand
afirmarile d-lui Barbu Delavrancea. Aceasta apre-
ciere m'a asigurat ca n'am gresit.
Peste trei ani, in preajma marilor ref orme pro-
iectate de partidul national-liberal, ma &seam pe
bancile opozitiei in parlamentul conservator, sub
guvernul prezidat de Titu Maiorescu.
Intamplarea a facut ca Grigore G. Cantacuzino
sa incerce, ca si Barbu Delavrancea, sa puna ideile
partidului national-liberal, ideile democratice, in
contrazicere cu unele elemente aristocratice ce se
gasesc printre fruntasii lui si a pomenit si dansul
numele d-lui Brancovanu, in contra caruia nu nu-
mai ca nu aveam absolut nici o pornire personalä,
dar din contra il priveam cu toata consideratiunea.
Discutiunea aceasta, la care a intervenit si Vin-
tild Bratianu, s'a desfasurat in modul urmator :
D-1 GR. G. CANTACUZINO: Printul Brfincovanu
este aci.
D-1 STEFAN C. IOAN: Nu sunt printi in partidul
liberal. (Aplauze, intreruperi).
D-1 POMPILIU IOANITESCU: Nu exista printi!
(Intreruperi, aplauze, mare sgomot).
D-1 C. BASARAB-BRANCOVANU: Daca nu este
loc pentru printi in partidul liberal si deoarece cons-
tat ca cu prilejul discutiunii de astazi, partidul liberal
arata o Inversunare asa de mare in contra unei clase
a societatii, la care apartin, cu mult regret ma vad
silit sa declar ca nu mai pot face parte din acest
partid. (Aplauze prelungite si indelung repetate).
D-1 VINTILA BRATIANU: Domnule Presedinte, noi

www.dacoromanica.ro
 469

am protestat contra cuvantului d-lui Cantacuzino,

care a spus in parlamentul roman, cuvantul de
print", cand noi stim ca conform Constitutiei noas-
tre, nu mai exista titlul de print. Nu am ridicat nici
o alta chestiune. (Aplauze prelungite, mare sgomot,
intreruperi).

Aceasta atitucline hotarata 0 cuvintele pronun-

tate de un barbat cu autoritatea lui Vintild Bra-
tianu, arata tuturor cat de sincere erau ideile de-
mocratice ale acestui frunta§ al nostru.
In Camera, opozitia liberalà, care alcatuia atunci
o grupare relativ destul de numeroasa, era strans
legatä suf1ete0e de Vintila Bratianu, pe care il in-
conjura cu o deosebità stima §i dragoste. Mu ltu-
mita lui mai ales, se mentinea acel contact de tot
momentul, atat de necesar unei lucrari serioase §i
sustinute intre noi toti. El ne dadea exemplul mun-
cii continui, venind de la inceputul §edintei 0 ple-
cand printre cei din urma, studiind impreuna cu
noi toate proiectele de legi, distribuindu-ne fieca-
ruia rolul ce aveam de indeplinit, de a ne pregati
0 a lua cuvantul la diferitele legi, de a propune
amendamente, de a face anumite comunicari §i in-
terpelari, 0 comunicandu-ne zilnic impresiunile
sale, totdeauna juste, asupra modului cum ne achi-
tam de insarcinarile primite.
Cu aceea0 minutiozitate el a condus multà vre-
me 0 ziarul Viitorul", venind la redactie foarte re-
gulat pe la 9Y-10 dimineata, precum 0 dupd a-
miaza cand ie0a de la Camera. In mijlocul redacto-
rilor 0 a catorva oameni politici, 1-am vazut in mai
multe randuri cum oranduia chestiunile ce trebuiau
tratate 0 raspunsurile de dat diferitelor atacuri a-
parute in ziarele adversarilor politici, imprimand
peste tot o nota democratica 0 nationala organului
de publicitate autorizat al partidului nostru.

www.dacoromanica.ro
 470

Increzator sincer in viitorul neamului romanesc,

chiar §i in momentele cele mai grele ale rasboiului,
Vintila Bratianu n'a pierdut nici macar o clipa spe-
ranta in victoria finalà. Il vedeam uneori, fie in
mica odaità ce ocupa in palatul Mitropoliei din ca-
pitala Moldovei, fie in locelul ministerului Munitii-
lor, §i aflam ultimele §tiri ce avea din strainatate.
Intr'o zi ii vorbeam de o hotarare a consiliului de
administratiune al bancilor populare din care fa-
ceam parte ca delegat al Ministerului de Instructie,
de a cumpara mo§ii ce se ofereau de vanzare, pen-
tru a le revinde in conditiuni convenabile ob§tiilor
de cumparare. Mi-a raspuns ca ideea este buna, dar
sd mai aqteptam, cad Nemtii, dupà informatiile sale,
nu mai pot rezista §i ca peste cateva luni rasboiul
terminandu-se, satenii vor avea lotul lor de pamant
prin expropriere. N'au trecut nici trei luni dupa a-
ceasta convorbire §i victoria aliatilor a fost un fapt
implinit.
El se socotea obligat sd inchine intreaga sa mun-
Ca' binelui ob§tesc §i nimeni n'a fost mai fericit §i
mai mandru deck dansul, cand a vazut aevea in-
tregirea Neamului, ideal sfant in slujba caruia im-
pletise toate faptele, toate simtirile §i toate jertfele
sale.
Pe peronul Orli Ia§i, la plecarea sa spre Bucu-
re§ti in ziva de 20 Noemvrie 1918, imi spunea e-
motionat urmdtoarele cuvinte : Cum am venit la
Ia§i acum doi ani §i cum plecam astazi ? Atunci
eram in Romania Mica §i acum ne aflam in Ro-
mania Mare !"
In noua fazd de consolidare a patriei intregite,
Vintila Bratianu a avut priceperea, energia §i voin-
ta de a imbunatati starea finantelor publice, in ma-
rele minister liberal, de la 6 Ianuarie 1922 §i. pang
la Mai 1926.

www.dacoromanica.ro
 471

Fara a face noui imprumuturi §i a arunca pe pia-

IA emisiuni de bilete de bancd, tara noastra a fost
in stare sa satisfacd numai cu propriile ei mijloace
toate nevoile din ce in ce crescande, iar in straind-
tate au fost consolidate datoriile contractate indata
dupà razboi, pentru aprovizionarea du§mand.
Pentru prima data de la 1916, am avut un buget
regulat pe 1922/23, care a dat un excedent de patru
miliarde lei, permitând sa se destine sumele ne -
cesare pentru anumite nevoi reale §i urgente.
Marele democrat care era Vintila Bratianu, apre-
ciind rolul covAr§itor al §coalei in marea opera de
consolidare a Sfatului, a acordat anual aproape ju-
matate miliard de lei, sporind cheltuelile Minis-
terului Culturii Nationale cu douà sute de milioane
lei din care cea mai mare parte pentru material,
dând in plus alte 200 de milioane pentru cladiri
colare §i. cincizeci de milioane pentru intretinerea
in internate a fiilor de säteni §i de functionari.
El a facut aceste sacrificii a§a de mari din pro-
pria sa initiativa, cu toate cererile numeroase §i
staruitoare de sporuri ale tuturor celorlalte depar-
tamente §i cu toate greutatile ce aveam de straba-
tut, dupd un razboi glorios, dar ruinator.
Pastrez §.1 acum vie in amintirea mea acea sce-
nd cu adevarat mi§catoare de la Ministerul Instruc-
tiunii publice, când Vintild Bratianu venise acolo
impreund cu d-1 N. Ioanovici, directorul general al
contabilitatii statului, pentru a revedea proiectul de
buget al acestui minister §i a-i da o forma defini-
tiva.
Erau de fata d-1 dr. C. Angelescu, Ministrul §coa-
lelor, secretarul general, directorii de serviciu §i eu,
in calitate de raportor al bugetului acestui minister.
Cumpatat in vorbd §i mi§cari, el a cercetat cu
deosebita severitate, intr'o atmosferd aproape gla-

www.dacoromanica.ro
 472

cialg toate articolele bugetare de la venituri si de

la cheltueli, discutand chiar si cele mai mici sume
si hot:grand in ultima instantd, dupg ce asculta toa-
te lgmuririle noastre.
La urmg, spre surprinderea tuturor, surprindere
nu se putea mai pläcutd, in momentul in care tre-
buia sg dea directorului general al contabilitgtii
statului suma definitivg a cheltuelilor, Vintila Bra-
tianu ne comunicg vestea bung cg acordg Ministeru-
lui nostru patru sute cincizeci de milioane lei, pen-
tru creatiuni de scoli, pentru clgdiri de localuri si
pentru intretinerea ca bursieri a fiilor de sgteni si
functionari.
Nu se poate descrie bucuria noastrg a tuturor la
auzul acestei comunicgri neasteptate. Ni se pgrea
cal asistdm la o adevgratg minune si. ca vedem pe
Vistiernicul cel Mare sub chipul unei divinitgti le-
gendare.
led dovada cea mai eloquentd a sufletului mare
de bun Roman si de iubitor sincer al Neamului sgu.
Ca Ministru de Finante, Vint là Bratianu intro-
dusese bunul obicei de a se lucra la bugetul statului
si in timpul anului, iar nu numai in ultimul mo-
ment al alcatuirii lui.
In acest scop, functiona la Ministerul de Finante
o comisiune compusg din raportorii bugetelor si din
secretarii generali ai fiecgrui departament, sub pre-
sedintia Ministrului de Finante.
In aceastg comisiune, care se intrunea odatg pe
saptamang se lucra cu mult spor. Fiecare venea cu
chestiunile pregatite. Desbaterile erau stenografiate.
Se ajungea la micsorarea cheltuelilor, inlgturandu-
se acele de prisos, precum si acelea care apgreau la
cloud ministere pentru acelas scop.
Din discutiunile urmate in aceste sedinte bogate
in rezultate, a iesit nevoia contopirii Ministerului de

www.dacoromanica.ro
 473

Lucrari Pub lice cu acel al Comunicatiilor, Minis-

terului de Culte cu acel al Instructiei si a ministe-
rului Sandtatii cu acel al Muncii. Deasemenea, s'a
studiat in mod amanuntit reorganizarea aproape a
tuturor ministerelor, dupd normele date de Vintila
Bratianu ; s'a studiat apoi concentrarea serviciilor
de contencios si de statistica de la toate ministe-
rele, concentrare care nu numai realiza serioase e-
conomii, dar raspundea si unei organizatiuni mai
temeinica si mai prompta.
Au fost inaltatoare si instructive aceste sedinte.
Cu totii putem vedea cat de multi bani se chel-
tuesc fara folos si cat este de grea sarcina unui bar-
bat de stat, chemat sa conducd un departament,
daca isi propune sa cantareasca cheltuelile numai
dupà nevoile reale, reclamate de bunul mers al ser-
viciilor publice.
Cu chipul acesta, bugetul general se intocmea
chiar in cursul anului, dimpreunä cu legile cari sunt
in stransa legatura cu el ; iar bietul Ministru de
Finante, nu era silit sa bajbae prin intunerec si sa
improvizeze pe fuga, in preajma zilei de 1 Aprilie,
un proiect de buget in extremis, exagerand cu bu-
nä stiinta veniturile, pentru a putea inscrie chel-
tuelile, impuse de colegii uneori mai puternici de-
cat dansul in ierarhia partidului, si propunand im-
pozite tot mai apasatoare, fall a se asigura mai
dinainte de randamentul lor posibil.
Sub Vintila Brdtianu aceste lucruri nici nu se
puteau macar banui.
La minister el dadea pilda muncii si a indepli-
nirii scrupuloase a datoriei. Este cunoscuta o circu-
lara a sa Care functionari, prin care-i ruga sa ob-
serve tot atat de regulat ora venirii la serviciu, du-
pa cum observa ora plecarii.
El era prezent inainte de ora opt dimineata. Daca

www.dacoromanica.ro
 474

aveai sg-i comunici ceva, te duceai la sapte si ju-

matate la dansul acasg si-1 intovgrgsiai pang la mi-
nister, pe jos, cad prefera sg facg puting miscare.
Functionarii mari si mici stiau bine cg seful lor
este deja in biroul sgu, la ora reglementard, asa ca
intarzieri si sustragere de la muncd nu erau po-
sibile.
Inca o nota care poate caracteriza bine pe Vint la
Bratianu este vieata lui de familie, vrednica a servi
de model multora.
Dupd rgzboi, a luat in casa pe un orfan de rgzboi
de la targ, de aceeasi etate cu fiul sgu, 1-a pus in e-
xact aceleasi conditiuni de trai ca si acesta si 1-a in-
conjurat cu aceeasi ingrijire parinteasca. Unde se
ducea fiul sau, acolo mergea si camaradul sgu; se
imbracau la fel, mancau la aceeasi masa, invatau
impreung si se duceau la scoalg impreund.
Am vazut cum Vintilg Bratianu dddea la masg o
egalg atentiune acestor doi copii, le vorbea cu dra-
goste dar si cu oarecare notg serioasg de educator:
pilde, sfaturi, cat mai des.
Cand a terminat fiul sgu clasele primare, mi-a fa--
cut onoarea sg ma consulte asupra scoalei secundare
la care sa-1 inscrie. Mi-a spus ca se gandeste mai
ales la liceul Sf. Sava, unde a invgtat si dansul, sau
la liceul Cantemir. Am opinat pentru acesta din
urma, din cauzg cg este mult mai aproape de lo-
cuinta sa, lucru ce a admis.
Este induiosator cum se interesa Vintilg Bratianu
de situatiunea scolarg si de purtarea copilului sgu si
a camaradului acestuia.
Directorul liceului imi spunea cu admiratie, cat
de des venea el pe la liceu in calitate de pgrinte si
cum cauta sg se convingg dacg obiectul afectiunii
sale este pe calea cea bung.
In campania politica de opozitie, de la Noemvrie

www.dacoromanica.ro
 475

1928 si pang la 22 Decemvrie 1930, cand foarfecele

ursitei i-a taiat firul traiului sgu parnantesc, am a-
vut ocaziunea sä fiu in apropierea lui, atat la se-
din-tele obicinuite ale sfatului nostru parlamentar si
la redactia ziarului Viitorul", cat si la multe in-
truniri publice, tinute in diferite centre importante
din targ.
Imi amintesc, mai ales, marea intrunire din Bucu-
resti la inceputul lui Mai 1930, cu delegatiuni nu-
meroase din toatg tara, intrunire foarte insufle-
titä la care au participat poate una sutg de mii de
persoane.
Vint la Brgtianu era neobosit, tot timpul in pi-
cioare.
De la soseaua Jianu, unde a tinut sg vada pe de-
legatii fiecdrei organizatiuni din provincie, el a
mers, impreund cu toti, cativa kilometri, pang la
locul intrunirei, recomandand mereu ordinea si li-
nistea. i inteadevar, ordinea cea mai exemplara s'a
pastrat in tot timpul acestei grandioase manifesta-
tiuni, cum nu s'a mai vazut in Bucuresti. Nu s'a
observat pe strazi nici politie nici armatg, iar mem-
brii guvernului si regenta plecaserg la tarnosirea bi-
sericii din Costesti; atat de mare era increderea tu-
turor in tactul si spiritul de ordine si de legalitate al
sefului partidului national-liberal.
Cea de pe urma intrunire a fost aceea de la
Constanta in ziva de 15 Decemvrie, numai cu cinci
zile inainte de moartea sa neasteptata.
Dupa intrunire, ne spunea cu satisfactiune ca dupg
ce a intocmit programul partidului si a terminat se-
ria intrunirilor din marele centre din targ, vazand
activitatea desfasurata de amicii si colaboratorii sai,
socoate Ca rolul sgu a devenit mai putin greu de in-
deplinit si ca de acum inainte poate sg stea in
transee", de unde numai sg supravegheze miscarile

www.dacoromanica.ro
 476

elementelog valoroase din partid, a cgror munea a

putut in deajuns sa" aprecieze.

Dintre numeroasele amintiri despre Vint là Bra-

tianu cam acestea sunt cele mai importante, pe care
un trecut de doug decenii le evoacg in mintea mea
si-mi starnesc in suflet cele mai duioase sentimente
de admiratiune si de recunostintà.
Vieata si activitatea lui Vintilá Brätianu, vieata de
muncg supraomeneascg, priceputà si onestä, inchi-
natà patriei pe care o iubea ca un fanatic, constituesc
o dArà luminoas6 ce a lAsat acest mare slujitor al
Orli sale, in cea mai nobilà acceptiune a cuvântului.
Este acea darg luminoasg pe care stelele cele mai
mari lasa" in cäderea bor.
Fie ca faptele mucenicului, care se odihneste sub
lespedea dela Florica, araturi de marele sg.0 parinte
si de strglucitul sal frate, sg serveasca de pilda ge-
neratiunilor care se ridic5

www.dacoromanica.ro
 477

Vintild BrAtianu la redactia

Viitorului"
de Gr. Megan 1)

Printr'un paradox frecvent, sufletele in care stau

puteri latente si rezerve de creatie, par la exterior
reci si refractare valurilor de vieatä din afara de ele,
pe cand obsedatii de ei insisi, incapabilii de a sparge
crustra ce-i despart de-apururi de lumea din afara,
sunt socotiti ca spirite generoase, gratie actoricestii
lor mimici si prefdcutelor kr atitudini.
Vint la Bratianu, prin toata structura vietii lui su-
fletesti, prin toata francheta vorbelor, prin nepref a-
cdtoria cu care se prezenta in toate ocaziile, nu pu-
tea fi asezat deck numai in randul acelora pe cari
lumea ii judeca eau, sau ii judeca altfel deck sunt.
Lipsit de sociabilitatea usoard si superficiala a ace-
lora cari intind o mand gräbita si prietenilor si ne-
prietenilor si celor pe cari ei ii stimeazd si celor pe
cari ei ii dispretuesc in forul kr intim, strain de dul-
cegaria vorbelor de comanda care nu spun nicio-
data nimic, Vint la Bratianu nu putea sa apara deck
ca un mizantrop si ca un suflet inchis, pentru cei cari
nu-I cunosteau altfel deck din viziunea omului gra-
1) Profesor; director general al Casei de credit a corpu-
lui didactic; ziarist.

www.dacoromanica.ro
 478

bit 0 modest ce se strecura printre trecAtorii strAzii,

sau din aprecierile acelor gazetari card il ignorau
intentionat, prezentAndu-1 lectorilor pe o laturà care
nu era a lui.
*i nu este de mirare &A aceti gazetari, pentru ca
pomenim de ei aci, sA fi cdzut ca din cer, atunci
cAnd intr'o audientà la Ministerul de finante, I-au
cunoscut pe VintilA BrAtianu, a§a cum era, färä de-
formatia departarii §i Meal alteratia legendei.
Cum, acesta e Vintild BrAtianu, ministru färà em-
fazà, prietenos 0 glumet ate odatà ? Dar atunci am
fost in§elat sau am irielat, cAnd ne-am oprit la o i-
magina atAt de deosebità de ceeace era sgArcitul" i
rautaciosul" VintilA BrAtianu" ?
*i. tot a§a functionarii Ministerului de finante, cari,
speriati de legenda mizantropiei lui VintilA Bra-
tianu, il a§teptau cu inima inghetatà, au fost pro-
f und surprin0, când in Ministrul lor au cunoscut pe
un coleg mai vArstnic 0 care se multumea a da
exemplul muncii cele mai intense, fdrA nici o osten-
tatie de teatru 0. Med nici o atitudine brutalà. CAnd
la Vatra Dornei, unde se cAuta zadarnic sd-qi tern-
pereze zelul arterelor lui bolnave, primea pe un
functionar dela ministerul lui cu hArtii de rezolvat,
el il a§tepta matinal in ua hotelului pentru a-1
primi frate§te 0 boere0e, 0 a-i spune: N'am luat
cafeaua, a§teptandu-te, pentruca apoi ImpreunA sä
incepem sA lucrAm!"
Pe VintilA BrAtianu 1-am cunoscut 0 1-am stu-
diat, ca pe un model rar al sufletului omenesc, ani,
multi ani, in redactia Viitorului". Am lucrat cu el
0. in ambianta personalitAtii sale, zilnic, zilnic la
acelea0 ore, pentru cá rare oH un om era mai punc-
tual, intr'o tara ca a noastrA, unde 0 in directia pre-
ciziunii orariului de muncA, ar trebui o educatie de
intreprins. Fire§te, punctualitatea sa ne obliga 0 pe

www.dacoromanica.ro
 479

noi ,cei cad lucram permanent cu el, sd fim exacti.

Totusi dacd si lui Homer ii este iertat uneori sd
atipeasckfireste Ca si unora dintre noi se intdm-
pla sd nu fim la ora fixatd. Vint là Brdtianu ne ad-
monesta cu o glumd si cu un surds, atAta ii era de
greu acestui om socotit rdu sd fie mustrdtor
si aspru !
Iar modestia sa, unità cu o politetd de boer ade-
vdrat, il fdcea sd nu ordone, ci sd sugereze si sd dea
idei", desi de fapt multe din articolele sugerate"
erau dictate cuvânt cu cuvânt de el. Totusi, cdnd
unul dintre noi din eroare a semnat un articol,
care era numai sugerat" de el, Vintild BrAtianu, i-a
spus blajin si surdzand: Nu-i nimic, nu ma supdr,
pentrucd d-ta scrii mai frumos deck mine si deci
n'am nimic de pierdut!" Articolul era insä dictat
de el !
In afard de articolele de fond, Vintild Brdtianu
era pentru noi, dela ziar, o comoard de informatii.
Venea cu ele rdvdsite prin buzunarele sale incdrcate
cu hdrtii si-si indeplinea aceastd functiune de re-
porter" cu o constiinciozitate si cu o pasiune, care ne
ardta cd acest eminent om de stat era prin Inas-
cutd si fireascd inclinare, un gazetar, pe care numai
conditiile sociale, 1-au impiedecat de a fi profesio-
nist".
De altf el lectura lui Vintild Brátianu nu era uni-
laterald precum o socoteau cei ce nu vedeau in el
decdt pe omul de cifre reci si pe economistul de pro-
fesie. Imi reamintesc cu duiosie de epitetul ce mi-1
pusese, cu o blandà ironie de care nu ma puteam
supdra: eram La Bruyère" si cum contributia mea
la gazetà era mai mult culturalk ii placea sd lege
mica activitate de un nume mare cultural, pentrucd
Vintild BrAtianu era un spirit familiarizat cu fi-
gurile mad ale literaturii universale si cu numele si
opera lor era prieten.

www.dacoromanica.ro
 480

Dealtfel Vintilà Brátianu era un pasionat lector

de istorie româneascd prin mostenire dela tatdl
sgu si foiletoanele dela Viitorul" semnate
De la Cungra", dovedesc puterea intuitiei sintetice
ce o avea in istoria tärii, pe care o asimila insotita
de epifenomenul pasionatului patriot.
Acum, desi Vint la BrAtianu nu mai este printre
noi, imagina sa, felul sdu de a ne vorbi, tráeste
printre noi. Scriem un articol si ne vin in minte
frazele, observatiile sale, felul sdu de a ne imprima
gandurile, iar pentru cel ce scrie aceste amintiri
palide, Vintild Brgtianu, a ramas in sufletul sau, viu
si mereu prezent.
Lui si lui Titu Maiorescu le datorez totul.

www.dacoromanica.ro
 481

Metoda stiintifica si pa-

triotismul lui V. Bratianu
in chestia petrolului.
L. Mrazec 1)

In succesiunea grabita a faptelor si situatiunilor

din anii dupà razboi, ani de propasire generala dar
si de ratacire a gandirii omenesti; ani ai unei vieti
care in desfasurarea sa violenta, neechilibrata, aduce
necontenit pe valurile sale, probleme noi, efemere
unele, grele, nelinistitoare altele a cal-or solutio-
nare nici nu se putea prevedea, disparitiunea
unor putini oameni din cei chemati la conducerea
soartei tarilor lor, a fost asa de regretata si simtita
ca pierderea lui Vintild Bratianu.
In atmosfera aceasta nelinistità si furtunoasa a-
mintirile si impresiunile se ingramadesc, se in-
deasa unele peste altele, pierd din preciziunea con-
tururilor lor, se confunda, palesc si se sterg cu cat
se departeaza trecutul. In schimb insa, din ceata a-
cestui trecut se desprind trasaturile maxi ale per-
sonalitätii, pand ce liberata de orice umbra, ea se
incheaga in relieful hotarat al imaginei austere de
onestitate pura si de patriotism cald si adanc al o-

1) Profesor universitar; fost presedinte al Academiei ro-

mane; fost Ministru de industrie si comert.
31

www.dacoromanica.ro
 482

mului a carui inraurire mare in treburile tarii s'a

simtit mai mult, &and el nu mai era.
L-am cunoscut in 1898 prin mijlocirea unui prie-
ten comun. El ocupa locul de Director General al
R.M.S.-ului. M'a insarcinat cu stucliul §tiintific al
zacämintelor de sare din vechiul regat, studiu care
de f apt trebuia sa cuprinda problema intreaga a sd-
rei carpatine.
Privirile noastre se incruci§ara, o clipa numai. El
lini§tit, rezervat dar cu acea nuanta de considerare
ce in genere o purta intotdeauna pentru cercetarea
0iintifica 0 fata de omul de §tiinta. Aceasta prima
impresiune culeasa de simtimantul Inca putin incer-
cat al tineretei a ramas intiparità in mintea mea 0
a fost intarità in cursul anilor.
Acest respect sincer precum §i intelegerea pentru
tot ce era munca §tiintifica, progres §tiintific 0
cultural in genere, nu pare a fi fost datorit numai
educatiei sale tehnice 0 unei traditii de familie ci,
las sa vorbeasca convingerea unei colaborari
se &sea in insa0 structura stiintificg a modului de a
gfindi si a concepe.
Fiecare din problemele ce se iveau in mersul evo-
lutiv al statului trebuia inainte de toate adancità.
In toata aceasta munca a lui Vintila Bratianu se o-
glindea cautarea unei baze solide, grija unei docu-
mentari pozitive 0 cat de intinse pana in cele mai
mici amanunte, in rezumat o pdtrundere cat de corn-
pieta' 0 adanca a problemei 0 stabilirea adevarului
tinand seama la nevoie de conditiunile speci-
fice tarn 0 poporului.
Modul acesta qtiintific de a privi i de a cerceta
problemele ridicate de prop4irea Orli trebuia ne-
indoios ,sa conduca la concluziunea ca orice act de
guvernare, orice schimbari de introdus in legislatia
Orli sa fie inspirate 0 calauzite de un unitarism
bine chibzuit.

www.dacoromanica.ro
 483

Ele trebuie sa se armonizeze cu structura edificiu-

lui intreg al Statului. In felul acesta de a lucra, se
intäreste acest edificiu, cat limp orice masuri ce nu
tin seama de acest principiu elementar de guverna-
re il slabesc.
Acest principiu de organizare si consolidare a
statului pe baza de unitarism, cuprinzand tot si in
deosebi tot ce priveste economia si cultura natio-
nalà, trebuia sa fie pus in aplicare, dup5. Vint la
Brdtianu, la organizarea generala si unitara a Mi-
nisterelor.
Functionarea lor trebuia astfel sa se traduca prin-
tr'o angrenare armonioasa si unitara, automata, fall
frictiuni si f gra nici o influentare pagubitoare bu-
nului mers al lucrarilor.
In legile economice prezintate de guvernele libe-
rale, legi prin care s'au aruncat primele jaloane ale
organizarii economice a tarii, se constata deja grija
de armonizare in alcatuirea lor.
Vintila Bratianu era dealtfel poate singurul din
oamenii nostri de stat ce cunostea structura tuturor
rninisterelor.
Toate aceste insusiri ale lui Vintila Brdtianu, uni-
te cu increderea nelimitatä ce o avea in energiile pa-
porului roman indicau pe Vintila Bratianu ca sa ia
in mana consolidarea economica a Romaniei marl
Cateva cuvinte despre chestiunea petrolului in Ora,
in care Vintila Bratianu a cautat sä impue si sa va-
lorifice unele din principiile sale fundamentale de
economie nationala, pentru a limpezi unele afirma-
tiuni ale trecutului.
Petrolul pang la inceputul veacului al XX-lea,
cand rolul lui mare ca generator de energie nu era
Inca bine cunoscut, interesa comertul aproape nu-
mai ca materie prima, din care se extragea lampan-
tul.

www.dacoromanica.ro
 481

Benzine le si celelalte derivate, lipsite de o utili-

zare mai mare, devenisera o povara pentru rafineri-
ile noastre, acum 30 de ani. Totul se concentra la
raspandirea si intrebuintarea cat mai mare a lam-
pantului. Romania, ca taxa producatoare, interesa
mult prin pozitiunea sa geografica, precum se stie,
unele tari consumatoare si bine inteles intreprinde-
rile mondiale. Aci intervin masurile luate atunci de
guvernul Sturdza si legea de contingentare a lui
Costinescu, masuri de aparare in contra unor ten-
diMe de monopolizare.
Romania se &sea pe atunci si in drumul politicii
germane de petrol. Germania cauta, pe cat posibil,
sa se elibereze de jugul petrolului american, dorind
a putea gasi in Romania un aliat.
Cativa ani inainte de izbucnirea razboiului mon-
dial, derivatele usoare si grele de petrol incep sa a-
traga atentiunea industriei de motoare.
Atunci chiar, cand Inca nu putea sd se prevadd
posibilitatile la care s'a ridicat utilizarea lor, s'a in-
teles deja in Romania, tara producatoare, &à petro-
lul trebuie considerat inainte de toate ca un fac-
tor superior de energie si i s'a recunoscut rolul cel
mare ce trebuie sa joace in viata economica a tarii.
Pe aceasta prima consideratie se sprijind incerca-
rea de a stabili o politica nationala de petrol asa cum
a imbratisat-o Vintila Bratianu cu toata convinge-
rea si ardoarea caracteristicd franchetei si firei sale.
Razboiul a dovedit ca prevederile au fost juste.
Mai mult, chestiunea politica de petrol s'a ridicat la
inaltimea unei probleme de stat de primul ordin,
and gratie lui s'a cucerit domeniul aerului si adan-
cimile marilor si s'a rezolvat problema transporturi-
lor rapide, libere, pe uscat.
E evident cd importanta acestei chestiuni ar fi
trebuit sa intereseze in modul cel mai viu pe toti
oamenii de stat romani.

www.dacoromanica.ro
 485

Insemnatatea universal recunoscuta 0 spusd a

petrolului justified larg unele din masurile politicii
de stat ce Vint la Bratianu a cautat sa imprime le-
gei minelor din 1924. Ele au fost taxate de xenofo-
bie. 0 grepla 0 o nedreptate. Vintila Bratianu nu
era xenofob.
In nici una din convorbirile noastre n'am putut
descoperi urma de xenofobie. Din contra i aceasta
se s tie prea bine 0 de toti, el vedea realizarea unei
dezvoltdri economice prielnice in a colaborare sin-
cera 0 stransa a energiilor indigene cu cele straine
§i aceasta chiar in petrol.
Crearea unei industrii romane de petrol in ca-
drul industriei de petrol din Romania nu putea sa
fie taxatd ca xenofobie.
Nici una din intreprinderile straine de petrol din
Ord n'a fost stanjenita in functionarea ei normalà.
De altfel trebuie sa recunoa§tem ea progresele rea-
lizate in industria de petrol din Romania se datoresc
in mare parte activitatii lui.
Timpul a dat dreptate lui Vintild Bratianu. In
toate tarile se dezvoltà simtimantul national in
viata lor economica 0 in multe din ele sub a forma
de netoleranta, necunoscuta in Romania.
Vintild Bratianu era un inamic ireconciliabil al
superficialitatii §i speculatiunii. Un inginer, in entu-
siasmul sau pentru operile lui Krueger, mi-a cerut
sa vorbesc lui Vintila Bratianu, de posibilitatea unei
apropieri. Un gest semnificativ de refuz net a fost
raspusul.
El vedea in munca metodica, ordonata §i cinstita
posibilitatea de propa0re economica a tarii, nu in
specularea unor situatiuni politice §i economice, nici
in a cladi pe terenul ap de seducator dar periculos
al speculatiunii.
Sustinut de puterea unei conqtiinte pure de a fi

www.dacoromanica.ro
 486

prestat, dar absolut tot ce era al lui in serviciul te-

lurilor inalte ale patriei si ale neamului, sustinuf
de puterea unei virtuti civice dare si ale unei ones-
tiati incomparabile, Vint Id Brgtianu ne apare as-
tazi mândru si nobil ca pilda cea mai inaltä a unui
slujitor mare si demn al tgrii, 'Yana in ultimele clipe
ale vietei sale.

www.dacoromanica.ro
 487

Vintild Bratianu si indus-

tria gazului metan
de leg. C. I. Motaq 1)

Prin alipirea Transilvaniei la Patria-mamg, un nou

fel de zäckninte, necunoscute in tara veche, zdcA-
minte de gaz metan din câmpia Ardealului, au venit
sa" ink-eased patrimoniul minier al României. Cunos-
cute numai cu cativa ani inainte de ràzboi, in 1909,
ele nu au putut fi puse in exploatare decAt in ma-
surd redusä, pând in momentul cand Transilvania a
revenit României.
Fgrd a intra intr'o descriere mai amanuntita, tre-
bue sá relev bogatia exceptionald a acestor zacg-
minte, care se intind pe o suprafatã de circa 50.000
Ha, formand un complex in centrul Transilvaniei §i
in grosime productivä de 300-1000 metri. Ca litatile
superioare pe care le are, in genere, orice combusti-
bil gazos, chiar gazul särac dela cuptoarele inalte, in
toate intrebuintarile industriale, sunt intrecute de
gazul metan, datorità marei sale puteri calorifice §i
puritdtii sale absolute. Posibilitatea de a fi transpor-
tat prin conducte, prin presiunea lui naturalà, pAnA
la mari distante ; efectul util, mai mare decat al ori-
cgrui alt combustibil ; intrebuintärile sale tot atat de

1) Dir, general al Soc. de gaz metan; fost deputat.

www.dacoromanica.ro
 488

comode in gospodarii ca O. in industrie, la luminat

ca §i la motoare, iar in timpurile din urma, ca mate-
rie prima pentru industrii chimice noui,dau ace-
stor zdcaminte o importanta neinchipuit de mare.
Primul om politic, care a inteles importanta covar-
§itoare a acestui izvor incomparabil de energie in
viata economica §i nationald a Transilvaniei §i. nece-
sitatea unei politici de Stat pentru punerea lui in va-
loare, a fost Vint la Brdtianu.
In adevar, pentru oamenii politici, problema gazu-
lui metan se reducea la o simpla chestiune de tarif,
pentru altli ea era obiect de demagogie electorala
pentru a capta mai u§or voturile alegatorilor ; pentru
altii obiect de concesionare catre capitalul strain ;
pentru Vintild Bratianu insa aceasta problema lua
aspectul unei maxi chestiuni de Stat, de rezolvirea
careia depindea, in bund parte, independenta econo-
mica a Transilvaniei.
De aceea, el vedea in aceasta chestiune mai in-
thi latura ei nationald §i. numai dupà aceea latura
economica. Nelasându-se influentat de nici un in-
teres ldturalnic, Vintila Bratianu a cautat sä rezol-
ve problema in conformitate cu interesul general,
fara absolut nici o preocupare de partid sau de
persoane.
Nationalizarea societatii U. E. G.
Pentru intâia oara imi amintesc sa fi luat con-
tact cu Vintild Bratianu in aceasta chestiune, in
1920, cand mi-a cerut sd-i refer asupra posibilitati-
lor de punerea zacamintelor in valoare.
Zacamintele erau pe atunci exploatate prin dou'd
intreprinderi : una de stat, care se marginea la ex-
ploatarea §antierului Sarma§el, alta particulara,
Societatea ungara de gaz metan", prescutat dupd
numele german, in U. E. G.". Societatea aceasta
fusese infiintata de Statul ungar in Iunie 1916, adu-

www.dacoromanica.ro
 489

cand ca aport mai multe campuri de gaz, in schim-

bul c6rora obtinuse o participatie in capitalul so-
cietätii (15%). La ea a participat un consortiu de
bAnci din Budapesta si Viena, sub conducerea ves-
titei Deutsche Bank", din Berlin.
Intreprinderea de stat se marginea numai la a
face din cand in când cate o sondd, cat era nevoe
pentru regiunea Turda. Transportul gazului dela
santierul SArma'sel, al statului, singurul santier pe
atunci in exploatare pand la Turda, era lAsat pe
seama unei societati particulare, de asemenea si
distribuirea gazului in orasul Turda. Intreprinderea
de stat avea prin urmare o activitate foarte redusd.
Dupd rAzboi, intreprinderea de stat a ajuns sub
conducerea Ministerului de Industrie si Comert, iar
societatea U. E. G., fiind formatä din capitalisti
strAini, fosti inamici, avand si o participatie im-
portantà a Statului ungar, a fost pusä sub seches-
tru judiciar.
Mdsura sechestrárii a fost luatá de Consiliul di-
rigent din Sibiu, in urma propunerii ce am fdcut,
in Mai 1919, domnului dr. Aurel Vlad, seful resor-
tului de finante, si domnului I. Lapedatu, pe a-
tunci secretar general, si in urmA, ratificatä de Tri-
bunalul Alba Iulia, in August 1919.
Datorità increderii si intelegerii ce acesti doi buni
Romani prevàzãtori au arAtat, la inceputul actiunii,
si apoi hotdrArei lui Vintild Bratianu, când rezolvi-
rea chestiunii trecuse pe seama guvernului central,
s'a putut româniza societatea U. E. G.
Vintild Brátianu intelegea sd aplice societAtii con-
sideratà ca societate inamicd, dispozitiile de lichi-
dare in favoarea Statului. Fire de luptAtor hotgrât
si leal, Vint la Brátianu simtea o adevgratá satis-
factie, cand pe calea dreaptä a justitiei isi vedea
realiza.ndu-se planul.

www.dacoromanica.ro
 490

In calea lui au stat pe atunci unele persoane si

institutii, care incercau sà grabeasca rezolvirea
chestiunii printr'o romanizare de fatada, ramanand
in fond, camuflat capitalul strain. Se intelege dela
sine cd asemenea incercari au fost inlaturate de
Vintilä Bratianu i planul sdu urmarit fàrä ovaire.
Cand a aflat, in ziva de 7 Aprilie 1925, hotara-
rea Inaltei Curti de Casatie, prin care atribuia Sta-
tului averea societatii U. E. G., Vintild Bratianu era
nespus de fericit. Pentru intaia oar* un proces de
lichidare a fost dus pana la capat i solutionat in
favoarea Statului, pe cand procesele similare impo-
triva societatilor straine din vechiul Regat fusesera
inchise inainte de vreme, prin solutiuni in paguba
Statului.
A fost dat insa ca in drumul programului ski, a-
tat de aproape de realizare, dupa sentinta Casatiei,
Vint la Bratianu sa intampine o mare deziluzie.
Dispozitiile art. 250 ale tratatului Trianon, scuteau
de sechestrare i lichidare averile societatilor ungu-
re§ti din Transilvania, spre deosebire de cele din
vechiul Regat. Nefiind tinut la curent de sfatuito-
rii sai juridici de sensul adevarat al acestor dispo-
zitii, Vintilã Bratianu increzator in sfanta dreptate
a cauzei ce apara, s'a hotarat sa duca lupta 'And
la capat, chiar inaintea Tribunalului arbitral din
Paris, in fata caruia societatea U. E. G., chemase
Statul roman, ca sa raspunda de sechestrarea i li-
chidarea averii ei.
Infiintarea societ5tii Sonametan".
Concomitent cu acest proces de lichidare, s'a pus
si problema valorificdrii terenurilor proprii ale Sta-
tului.
Pentru Vintila Bratianu era un singur mijloc pen-
tru atingerea acestui scop : regia mixta.
In 1924, se votase i legea pentru comercializa-

www.dacoromanica.ro
rea intreprinderilor economice ale Statului. Parti-
dul National-Liberal, constient de greutAtile intre-
prinderilor economice in regie de stat, precum
de neajunsurile regimului de concesionare, preconi-
za administrarea lor in forma de regie mixtA, adicA
de intovarAsire a Statului cu capitalul particular
romanesc. In modul acesta, se formau organizatli
economice independente de Stat, ca administratie,.
dar supuse controlului sàu, prin trei organe : comi-
sarul guvernului, membrii numiti de Stat in con-
siliul de administratie i censorii. In aceste regii
mixte, capitalul trebuia sA apartind Statului, in
mAsurd preponderentä, pentru ca i beneficiile sa-i
revinA in cea mai mare parte.
Sà ne amintim, cu aceastA ocazie, pentru a inte
lege mai bine sperantele maxi ce punea VintilA
BrAtianu in efectele legii noui a comercializArii,
cuvintele rostite de dansul in sedinta Camerei din
5 Aprilie 1924. Domnul Eduard Mirto cetise tocmai.
declaratia partidului taranesc, prin care ameninta
cu abrogarea legii, cand partidul sàu ar veni la gu-
verne i cu larga publicitate ce aveau sA dea aces
tei declaratii, atat in tarA cat si in strAinAtate. In
fata acestei amenintari Vintilä BrAtianu spunea :
In ceace priveste cà aceastà lege nu va fi menti
nutà, ea venind dupg aceea facuta' cu prilejul votArif
Constitutiunii, nu ar mai trebui sà ne ocup5m de-
dânsa."

mai departe Vintilà Bratianu adaugA :

Credeti dvs. ca' asemenea declaratiuni va' pot da,
autoritatea ce o cAutati peste hotare si nu va face sà"
aparà si mai limpede neseriozitatea actiunii dvs? Stri-
nàtatea judeca un partid politic care face o atare de-
claratie, intr'o tarà unde existä Constitutie i Justitie,
care asigurà executia contractelor si a obligatiunilor
luate precum i drepturile cdstigate."

www.dacoromanica.ro
 492

Declaratiuni de felul acesta au mai fost facute si de

partidele vechi dinainte de razboi, cand premergato-
rii nostri au vrut sa infiinteze creditele funciare, cari
au fost primele organizatiuni bazate prin actiunea
prin noi insine; am avut opozitia darza a unui gu-
vern care reprezenta interesele straine In acest caz."
$i partidul liberal a infaptuit aceasta opera, iar
pentru binele Tarii ea a durat si a lucrat.
54i acum cu toate barfelile care s'au adus aci, eu cred
Ca legea ce votati va fi una din operile cele mari pe
care acest Parlament o face. Dece? Fiindca, ea nu e
numai punerea in valoare a citorva bunuri ale Sta-
tului, ci este un intreg program pentru indrumarea
politice economice a Statului in aceasti ramuri de
activitate, ca indrumItor i ajutitor de initiative na-
tionale, ca pildi i coali, in ziva and o vieati noui
se deschide pentru factorii nationali."

Cand Ministerul de Industrie si Comert a hotarat

-valorificarea zacamintelor de gaz metan, a constituit
in Ncemvrie 1925, Societatea nationala de gaz me-
tan" (prescurtat Sonametan). Statul si-a rezervat
800 0 din capitalul societatii, in schimbul aportului de
teritorii gazeifere ce aducea (campul Särmasel,
Copsa i altele), iar restul de 20% a fost oferit publi-
lcuui, spre subscriere.
Vintild Bratianu a voit sa dovedeasca si cu ocazia
infiintarii acestei societati, cä toata campania dusa
de adversarii legii comercializarii a fost de rea cre-
dinta. De aceea, ca sa nu fie nici umbra de banuiala,
intreaga suma fixata pentru capitalul particular a
fost oferita publicului, spre subscriere, fara nici o
rezerva. El a cerut ca subscrierea sä fie repartizata
pe intreaga tara, fard deosebire de provincii i na-
tionalitate, cu preferarea micilor subscriitori, cu sin-
gura restrictie ca la prima emisiune sä ia parte nu-
mai cetateni romani. In modul acesta, Vint Bra-
-tianu a aratat calea de urmat, pentru valorificarea
bunurilor statului, in tovarasie numai cu capitalul

www.dacoromanica.ro
 493

romanesc, fard preferinta pentru nimeni, fall consi-

deratii de partid, persoane sau alte interese.
La infiintarea societatii Sonametan" nu a stat in-
tentiunea rascumpararii actiunilor societatii U. E.
G. cum lasau sa se inteleagd adversarii politici. A-
cest lucru s'a intamplat mult mai tarziu §i numai ca
a consecinta a situatiei procesului din fata tribuna-
lului arbitral mixt din Paris. Sfatuit de domnul N.
Titulescu, care cuno§tea interpretarea ce dase acest
tribunal articolului 250 §i clauzei controlului" din
tratatul Trianon, in procese similare, Vintila Bra-
tianu a recunoscut ca Statul nu mai putea ca§tiga
procesul §i ca litigiul nu mai putea fi tran§at deck
pe cale de intelegere. De aceea insarcineaza in
vara anului 1927, societatea Sonametan", in care-
Statul era interesat in a§a larga masura, sa cumpere
actiunile bancilor ungure§ti, cu conditia ca procesul
sa fie amanat. Dorinta lui ca Statul sa obtina ca
despagubire de razboi, cel putin cota detinuta de
Germani 0. de Statul ungar, nu il parasise. Dupà un .

an, in vara anului 1928, incheind Romania un acord

general cu Germania, pentru regularea tuturor liti-
giilor decurgand din razboi, se accepta de Vint la
Bratianu ca actiunile U. E. G. dela Deutsche Bank
sa fie negociabile, insa vandute tot societatii Soria-
metan".
In modul acesta, 'Dana' in Octomvrie 1928, aproape
85% din intreg capitalul societkii U. E. G. a fost
cumparat de societatea Sonametan", realizandu-se
cea mai mare parte din programul lui Vint la Bra"-
tianu, ca Statul sa controleze qi sa beneficieze in cea
mai largd masura de aceasta bogkie.
Nu e locul poate aici sa descriu pe larg lungul §ir
de ilegalitäti comise de guvernele national-taraniste
impotriva intreprinderilor romane§ti §i. mai ales a_
societatilor de gaz metan.

www.dacoromanica.ro
 494

Deciziile Ministerului de Industrie, prin care in

mod arbitrar reduceau tariful de gaz sub limita fi-
xata in conventiunile cu Statul, decizii ce au fost
anulate de Justitie ca ilegale i abuzive; mentionez
societatii U. E. G. sub sechestru dupd ce aproape
totalitatea capitalului fusese cumparat de societatea
Sonametan", i ca atare societatea avand in pro-
portie de 80% capital romanesc, nu mai putea fi tra-
tata ca societate inamica i mentinuta sub sechestru;
arestarea preventtiva a celui ce realizase romaniza-
rea societatii U. E. G., urmata insa la interval de
numai cateva zile de infirmarea mandatului si in
fine abrogarea de catre sectiile unite ale Inaltei
Curti de Casatie i Justitie si a legii de confiscare
a averilor acestor intreprinderi, toate aceste ma-
suri infrante chiar in timpul cat ddinuiau acele gu-
-verne.
Ce dovada mai buna de dreptatea cauzei acestor
intreprinderi, daca impinse a-si apara drepturile in
fata Justitiei, toate acele masuri au fost sanctionate,
cu toata teroarea ce acele guverne intelegeau sa o
raspandeasca asupra Justitiei, prin amenintari de
tot felul.
Vint la Bratianu avusese satisfactia sa vadd ca a-
ceste intreprinderi puteau rezista tuturor acestor ca-
lamitati. El simtise cu ele impreuna toata lupta dusa
contra lor si se revoltase, cand a vazut Ca se trecuse
dincolo de orice limità permisa. Imi voiu reaminti
totdeauna cuvintele lui Vint la Bratianu, cand am
ajuns acasa dupa saptamana de pomina. Tinut la cu-
rent, nu a lasat sa treaca nici o jumatate de ceas
ma chema la telefon: Nu voiam sa las sd treaca nici
un moment, sa-ti exprim felicitarile mele pentru re-
zistenta ce ai aratat. Daca ti se pot intampla dumi-
tale asemenea lucruri, nu m'as mira maine sa fiu
eu arestat".

www.dacoromanica.ro
 495

In ziva de 22 Noemvrie 1930, la parastasul mare-

lui Ionel Bratianu, 1-am vazut pe Vintila Bratianu
pentru ultima oara.
Era abatut §i bolnav. Cand m'a vazut, a venit la
mine, prietenos ca totdeauna. Amintindu-mi cele
petrecute, imi spuse cu vocea lui blanda, dar hota-
rata: M'am bucurat de rezistenta ce ai aratat, cali-
tate rata astazi !"
Cand rechem in memorie faptele petrecute de 16
ani incoace, de cand s'a ivit problema gazului metan,
ma intreb care ar fi fost astazi soarta ei, daca n'am
fi avut pe Vintild Bratianu? Poate CA in locul acestor
cloud intreprinderi complet romane§ti, in capital si
conducere, ar functiona §i astazi vechea societate
straina U. E. G., camuflatA sub o forma oarecare §i
ingloband chiar teritoriile Statului, daca nu cumva
acestea ar fi fost concesionate mai inainte la straini,
in schimbul vreunui avans de bani, ca la telefoane,
chibrituri §. a., ca sa se umple golurile bugetare.
Vint la Brätianu a fost intemeetorul §i. indruma-
torul industriei de gaz metan. Infiintand aceste in-
treprinderi, Vint la Bratianu a zidit o fortareata ro-
maneasca, zagaz contra poftelor de concesionare a
capitalului strain.

www.dacoromanica.ro
 496

Vinti(a BrAtianu si tineretul

u n iversitar
de Zamflr Bretescu 1)

1Dorul de carte care s'a manifestat atat de puternic

dupà razboiu, cand taranimea a raspuns si cu sufle-
tul si cu banii pentru inmultirea scoalelor rurale, a
intalnit un mare ecou in patriotismul fall pereche
al lui Vintila Bratianu.
coala", cum spunea el, trebuie sa asigure inta-
rirea sufleteasca si sa puna in valoare insusirile cu
care poporul nostru este inzestrat".
Toate pretioasele marturisiri ale populatiei rurale,
pentru interesele culturale, au avut norocul &à fie
sprijinite atunci, in mod larg si cu o pricepere per-
fecta a omului de stat, framântat mereu si. preocupat
necontenit de progresul natiunii sale.
Cu ce spirit, cu ce inimä si cu ce jertfe a sprijinit
Vintila Bratianu aceastd opera, in calitatea lui de mi-
nistru al finantelor, se poate vedea nu numai din
masurile de ordin bugetar pe care le-a luat, dar .,i
din fapte izolate, care toate concurau Care unul si
acelas scop: ridicarea culturala a poporului.
Actiunea lui scolara nu avea un caracter unilate-

1) Consilier al Inaltei Curti da Conturi ; fost secretar general

si subsecretar de stat al Ministerului de Finante.

www.dacoromanica.ro
 497

ral. El nu avea preferintà pentru o anumita" speciali-

tate de invàtämânt. Grija lui era aceeasi pentru sco-
lile de toate gradele si de toate specialitatile: scoli
primare, scoli prof esionale i secundare, pentru a da
posibilitate b5ieti1or i fetelor sä-si apropie o culturd
specialà; scoli normale pentru formarea personalului
invatatoresc, cari lipseau; universitati i institutiuni
stiintifice pentru cultura superioarä.
In timp numai de 4 ani, dela 1922 la 1926, bugetul
Ministerului Instructiunii Pub lice s'a intreit, ridi-
cându-se dela 954.000.000 lei, la 2.643.114.000 lei.
Para lel cu aceastà actiune bugetara, s'a dus o alta
tot atata de intensà, pe cale extrabugetarg.
Pe aceasta cale s'a dat din credite deschise pe sea-
ma excedentelor pentru constructii de scoli.
In 1923 200.000.000 lei
1924 120.000.000
1925 200.000.000
1926 200.000.000
Prin urmare, aproape 800.000.000 lei.
Cu ce satisfactie i cu ce atentie deosebità fácea el
distribuirea sumelor pentru fiecare scoalä, dela Sto-
rojinet pand la Jimbolia si din Satu-Mare panA la
Cetatea Alba, cercetând fiecare caz dupd tablourile
Ministerului de Instructie PublicA i discutând cu
deamgruntul nevoile fiecarei coli, numai noi,
cari am lucrat alaturi de el, ne-am putut da seama.
Preocupdrile lui Vintilà BrAtianu pentru scoalà nu
s'au oprit aici. Ele au mers mult mai departe.
Cultura nationald reprezenta pentru el, temelia pe
care avea sd se zideasca intreg edificiul social si etic
al Orli intregite.
Pentru acest scop si in aceasta' directiune el a ur-

32

www.dacoromanica.ro
 498

rndrit cu multà ardoare si cu mare persistentà sä

creeze mijloacele de care se simtea trebuintà.
Astfel, prin legea impozitelor directe, a creeat fon-
dul pentru asistenta publicd si cultura nationalk un
fond special destinat s'a" sprijine cultura nationalá si
sil apere sgnatatea publica", fond care se alimenta
printr'o preluare de 3% din impozitele la care erau
supuse veniturile mobiliare.
Acest fond care se cifra la 80.000.000 lei anual, era
menit sal acopere anuitatea unui imprumut de circa
2 miliarde lei, din cari 1 miliard era destinat pentru
inzestrarea laboratoarelor universitgtilor si ale dife-
ritelor institutiuni stiintifice, precum si ale scolilor
secundare, cu aparatele si materialele trebuincioase;
iar celglalt miliard era destinat s'a serveascg la in-
fiintarea de clinici $ i spitale, pe care avea sa le in-
zestreze cu utilajul pe care-I cere medicina mo-
dernä.
Proectul de lege pe care 1-am intocmit personal,
atre finele anului 1925, dupg indicatiile lui Vintilä
Bratianu, in urma schimbkilor politice, a ilmas
fiird urmare; fondurile s'au mistuit in cheltueli or-
dinare, iar laboratoriile s'au inzestrat cum s'a putut
si au functionat cum au putut.
Politica aceasta inaltà de luminare a poporului si
de instruire a tineretului, nu s'a desmintit un singur
moment.
Ea era urmgritä cu multà pasiune, cu 0 pasiune
nobilà, ceas de ceas.
Dacä instruirea maselor juca rol principal, in-
teresul pentru tineretul universitar nu era lgsat mai
prejos cu aceeasi pasiune si aceeasi inältime de ve-
dere.
Astfel, ajutorul pentru cdminurile studentesti,
prin alocarea de fonduri in diferitele bugete, pentru
studentii destoinici si lipsiti de mijloace, culmineazA

www.dacoromanica.ro
 499

prin proectul de infiintarea unei eet5ti universitare.

Era in 1924 cand, in urma unor schimburi de ye-
deri intre Vint la Bratianu, fostul rector deceda-
tul Atanasiu 0 modesta mea persoana, urmate de
propuneri in scris, am fost autorizati, fostul rector 0
cu mine, sa preparam 0 sa-i prezenthm un proect
pentru construirea unor caminuri studente0i, cu in-
dicatia mijloacelor bane0i, precum 0 a modalitatilor
de a le aduce la indeplinire.
Am studiat multe saptamani cu defunctul profe-
sor Atanasiu, aceasta chestiune §i am ajuns la con-
cluzia sa cladim un mare camin, in care sa se poata
intretine intre 2000-2500 studenti din cei mai buni
§i cu mai putine mijloace de traiu.
Am intocmit atunci 0 un proect cu toate detaliile
cuprinzand tot ceeace credeam noi Ca e necesar.
Era vorba de o cladire sobrd, fara pretentii arhi-
tecturale, formata din mai multe pavilioane, care
urma sa fie ridicata mai departe, afard din Bucu-
re0i, in vecinatatea comunei Bucure0ii-Noi.
0 linie de tramvaie avea sa faca legatura acestei
cetati universitare cu Capita la.
Scopul urmarit era de a feri tineretul studios dela
supararea pe care o pricinuie0e sgomotul ora§ului 0
de a-I plasa in acela0 timp intr'un camp spatios,
mai propriu §i pentru starea lui fizica, dar in deosebi
propriu pentru studiu 0 pentru reflectiune.
Cetatea avea sa fie inzestrata cu o vastà biblio-
teed', cu sali de lectura 0 de conferinte, cu bai 0 cu
tot ceeace era necesar. Vastul camp avea sa serve
pentru jocuri 0 exercitii corporale.
Vintila Bratianu, cu morala lui patriarhala, gasea
necesar de a sustrage tineretul in formatie, mai ales
dela multiplele 0 diversele tentatii ale Capita lei.
Intreaga organizatie interioara 0 tot programul de
activitate bazat pe o instructie riguroasà, avea sa se

www.dacoromanica.ro
 500

facg dupg modelul fostei *coale Norma le superioare,

din care au iesit atatea elemente de valoare pentru
cultura noastrg superioarg.
Cat despre fonduri, ele se divizau in doug: unele
provenite din taxe puse pe pariurile dela cursele de
cai si altele simple subventii anuale, care aveau sg
fie inscrise in bugetul statului.
Ce valoare si ce insemngtate putea sg aibg acea
cetate universitarg, nu trebuie sg scape nimgnui din
minte !
Ea era destinatg sg formeze un centru viu si activ
pentru studiu, de unde sg porneascg un curent nou
pentru tinerimea care se devota studiilor si avea sg
creeze si o discipling noug pentru viata studenteascg.
Prin acest mijloc se traducea in fapt o veche do-
rintg: ca elementele noui care apar in viata socialà,
sà fie pregdtite in mod serios si indrumate dela ince-
put pe cgile serioase ale moralei si culturii, pentru
ingltarea poporului.
Nouile elanuri aveau sg fie disciplinate si dirijate
in modul cel mai fericit.
Sperantele pe care le nutream, profesorul Atanasiu
si cu mine in noua institutie, erau mari. Ele erau
maxi, pentru douà motive esentiale: intai, pentruca
ggsisem in cercurile scolare de invatgmant superior,
pe care le consultasem, a foarte bung primire, ceeace
insemna cg ideea avea rgdgcini si in spiritul altora;
al doilea, pentrucg la aceastg opera, care insemna si
o reactiune in contra tendintelor nefaste, cari incer-
cau sg aserveascd unele organizatii studentesti, poli-
ticei de partid, prezida Vintilg Brätianu, al carui
prestigiu moral, al cdrui spirit de organizare si de
bung ordine, erau in deobste cunoscute.
Noi stiam dela inceput si eram convinsi cg el pu-
tea sg pung capgt acestor rele tendinte si sg intro-
ducg nu numai o ordine mai perfecta, dar mai multg

www.dacoromanica.ro
 501

simplicitate, care se potrivea mai bine cu 0 educatie

serioasa a tineretului, ap cum facuse in alte directii,
in administratie §i in toate institutiunile prin cari
trecuse.
Vieata lui austera, cu un ideal de disciplind §i de
morala bine fixate, care avea ceva din spiritul care
domnea in vechea Lacedemonie, vestita tard a plata-
nilor, spirit pe care Platon 1-a desvoltat in Statul lui
ideal, ar fi gasit un teren din cele mai favorabile
pentru instituirea, pentru educatia §i intarirea mo-
rala a unei insemnate parti din tineretul nostru uni-
versitar.
In ochii lui Vint la Bratianu, trainicia *i. fericirea
unui stat atarna in primul rand de sentimentele de
virtute i de justitie, sadite in sufletul omului prin
educatie §i prin desvoltarea facultatilor lui morale.
Infiintarea acestei cetati universitare, trebue pusa
in legaturd i cu milk de §coli care se infiintasera la
sate, intocmai ca elementele constitutive dintr'un sis-
tern armonic.
Astfel, daca luminile care se aprindeau in toate sa-
tele §i. in catunele cele mai indepartate ale Romaniei
Mari, prin truda §i. osteneala de fiecare ceas a fana-
ticului Ministru al instructiunii publice, erau desti-
nate sa lumineze marile masse ale poporului, fa-
rul care avea sa fie aprins alaturea de metropold,
prin intelepciunea lui Vint la Bratianu, era menit
sa radieze lumini puternice in toate directiunile, pen-
tru mandria tarii noastre.
Une le schimbari politice care s'au produs, ne-au
impiedicat de a realiza aceasta opera. Regretatul
Atanasiu s'a imbolnavit gray de cancer, in straind-
tate §i. a murit dupà catva timp.
Dupà aceea, Vintila Bratianu a murit deasemeni.
Pentru mine, care am trait §i am luat parte la dis-
cutiunile de atunci, consider ca o datorie pioasa sa

www.dacoromanica.ro
 502

prezint generatiei tinere de azi, aceste vechi initia-

tive si aceste dovezi de marile realizari care se pre-
gateau pentru interesele studentimii si pentru cul-
tura tärii noastre.
Ce efect putea s'a aib'à acea cetate universitark
organizatà dupg indicaliile lui Vinti là Bratianu, care
in materie de organizare poseda o mare arta', o ade-
vAratä ars artium, cred ea' nu e nevoie sä insist.
Mare le numär de studenti instruiti si formati su-
fleteste in noua institutie, ar fi putut sa exercite o
influentd covarsitoare si asupra celorlalti si prin a-
ceasta putea s'a contribuie in modul cel mai eficace la
ridicarea nivelului moral si cultural al nouilor ge-
neratii.
Iubitor de oameni si profund realist, cum se vede,
acest vrednic om de stat, dela postul lui de comandà,
s'a strAduit din toate puterile s'à inalte tara prin cul-
tura' si prin indrumarea tineretului pe &dile sangtoa-
se ale viitorului.
Toate aceste manifestatiuni si stràduinte au fost
inspirate si cáläuzite de un rar si cald patriotism,
care se poate asemAna cu acela al celebrului amba-
sador spartan care, in misiunea pe care o avusese
intr'o tard strAink fiMd intrebat in numele cui se
prezintà, faspunse:
In numele tdrii mele, dacA reusesc; in numele
meu personal daca nu reusesc".

www.dacoromanica.ro
 503

Vintilá Bratianu si scoala

româneascA
de I. Valaorl 1)

Dupä marele razboiu, problema invatamantului

nostru devenise de o insemngtate capitalà. Neamul
nostru se intregise si era absolut necesar sa ne afir-
main si ca popor de cultura si ca element de civili-
zatie.
Legiferarea fäcuta in timpul ministeriatului d-lui
doctor Angelescu, rodul unor discutiuni largi si o-
biective, timp de mai multi ani si al unei consultari
a tuturor factorilor didactici si competenti din care
a facut parte si räposatul Vintild Bratianu, anii 1919,
1922-1924, 1926 si 1928, a imbracat formele cele mai
complete si democratice ale poporului Roman. In ea-
tiva ani s'au implinit goluri ale trecutului, s'a conso-
lidat, s'a reorganizat si unificat invatämantul potri-
vit nouilor cerinte de viata a Romanilor din tam in-
tregita.
Astf el dela o aproape totala lipsa de stiinta de
carte, (93Vo analfabeti) in Basarabia; dela un mic in-
ceput de scoala romaneascg (157 scoale primare cu
570 invatatori, cloud licee si patru sectiuni roma-

1) Profesor universitar. Secretar general al Ministerului de

Instructiune publica.

www.dacoromanica.ro
 504

nesti), in Bucovina, unde guvernul austriac sprijinea

elementul rutean in detrimentul celui romanesc;
dela cele aproape 2900 scoale primare confesionale
romanesti, cu 2767 invatatori, al caror numar a mai
scdzut in urma legii lui Apponyi cu Inca 330, patru
licee, 2 gimnazii si 4 scoale civile de fete, in Ardeal;
si dela cele 3000 localuri de scoala cu aproape 10.000
invatatori, 16 scoli normale, 59 scoli secundare, etc.,
in vechiul regat, se ajunsese la sfarsitul anului 1928,
in Romania intregità, la 40.000 invatatori, la 102
scoli normale, 270 scoli secundare si 433 scoale
practice.
Neodihniti, Ministrul de finante Vintila Bratianu,
econom cu banul public, in multe privinte, dar cu
profunziune darnic pentru imprastierea luminii in
popor, precum si Ministrul de Instructie d. dr. An-
gelescu, au muncit din toata puterea sufletului kr sä
desvolte si sa intareasca instructiunea si cultura na-
tionala.
De aceea, Vint la Bratianu, in iubirea nemarginita
de neam, in munca uriasa pentru binele si fericirea
lui si in lupta sa neobosita pentru ridicarea starii
culturale si economice a tarii, n'a neglijat nici scoa-
la, temelia statului, pentru care a pus la dispozitia
Ministrului Instructiunii, afara de plusurile buge-
tare, Inca 800.000.000 din excedentele anuale.
Nu voiu uita niciodata sedintele, tinute in timpul
pribegiei noastre la Iasi si apoi la Bucuresti ime-
diat dupa razboiu, sedinte prezidate de fostul profe-
sor si rector al Universitatii din acest din urma oras
I. Atanasiu in care raposatul Vint la Bratianu isi ex-
punea, in diferitele discutiuni care aveau loc, pare-
rile cu mult adevar si cu multd claritate, pricepere
si convingere, precum si asupra organizarii invata-
mantului nostru. Nu voiu uita nici deasemenea, mo-
mentele impresionante, cand trebuia sa soseasca Mi-

www.dacoromanica.ro
 505

nistrul de Finante, insotit de Directorul General al

Contabilitatii statului, cu ocaziunea alcaturii bugete-
lor, spre a constata, daca la Ministerul Instructiunii
ca si la celelalte ministere de altfel se mentinuse
suma totalà, aprobata de dansul.
In adevar, dupg ce raportorul bugetului ii citea
raportul, Ministrul Vint la Bratianu isi fäcea obser-
vatiunile i cauta sa-si dea seama de diferitele sum c
cari fusesera propuse in buget. i dupd ce, in fine,
se stabilea suma totala bugetara atunci el se adresa
Ministrului Instructiunii zicandu-i: Iti pun la
dispozitie, domnule doctor, si urmatoarele sume
pentru invalamantul primar , secundar si superior,
pentru bursele elevilor, fii de functionari si de ta-
rani, ate 50.000.000 in fie care an, precum
25.000.000 pentru diferitele laboratoare si institute
dela Universitati".
Om de actiune, de lupta si de munca, om de pro-
funda incredere in virtutea neamului si de cea mai
curata dragoste pentru tara i neam, el nu putea sa
nu lupte cu indadire, impotriva celui mai mare dus-
man al intunericului mintii. Mare iubitor deci de lu-
mina si de cultura romaneasca, el a dat tot sprijinul
sdu scoalei romane i i-a dat sprijinul socotind cd
Romania intregitä, este o insula latina in mijlocul
atator popoare de altä origina i edificiul tanar al
statului roman nu poate fi consolidat fárà o instruc-
tiune solidä j o temeinica cultura nationala. i ce
mare dreptate avea Vint la. Bratianu, care stia bine
cà numai prin cultura un popor se afirma, se inaltà
si isi intareste existenta national:à, pregatindu-si ast-
fel un viitor mai stralucit si mai puternic!
Aceasta este opera scolara a acestui bun si luminat
Roman, insemnat nu numai prin aceea ca a ajutat
scoala, acordandu-i importante sume pentru propasi-
rea ei, ci i prin faptul ca a luat o parte activa la di-

www.dacoromanica.ro
 506

feritele discutiuni in vederea alcatuirii legilor §co-

lare, discutiuni in care ideile §i propunerile sale u-
tile, frumoase §i. practice, erau expuse cu atata cla-
ritate §i temeinicie in cat erau ascultate cu o deose-
bità atentiune.
Iata de ce, numele lui Vintila Bratianu va ramanea
pururea in amintirea noastra §i in analele scoalei ro-
mane0i.

www.dacoromanica.ro
 507

Vintira Brdtianu si tineretul

de Alexandru Allmlineeteanu 1

Multi oameni politici spuneau despre Vint 16 Bra-

tianu pe când trdia, cd are noro(' in alegerea tineri-
lor cu care lucreaza. Ei nu cunWeau, se vede, nici
sufletul i nici drumul drept al lui Vintild Batianu,
care a fost cOlduzit in viata politica de un invata-
mânt al tatglui säu §i. anume: Intrebuinteaza orice
om dornic de muncd, pentrucg fiecare este in stare
sa" dea ceva bun pentru tara in cercul sgu, fie el cat
de restrans."
Bazdndu-se pe acest invatamant, dela 1895 de
&and a militat in politicA §i. pan6 la finele anului
1930, a intins mâna tuturor tinerilor, pe care i-a
crezut destoinici §i. cari au voit sa activeze in ran-
durile partidului national-liberal.
Era firesc ca din marele numär de oameni in-
drumati de el timp de 30 ani, multe elemente sa
ias6 sub Weptärile sale, sau sg se depOrteze de par-
tidul liberal prin faptul cd in general tineretul este
prea grObit sa ajungg la situatiuni ne muncite, §i
amagiti de perspectivele ce le deschideau celelalte
partide.
Azi insa nimeni nu contesta ca au fost putini oa-
meni politici, cari sä se fi gandit ca el la intinerirea
§i. viitorul partidului liberal.
1). Economist, deputat.

www.dacoromanica.ro
 503

Nu se multumea sa adune numai partizani in ju-

rul ski. Ii punea la munca, spre a vedea masura ca-
pacitatii $ totdeodata a statorniciei lor. Il preocupa
in primul rand pregatirea tineretului pe care 11 in-
trebuinta in timpul opozitiei la alcdtuirea legilor
ce trebuiau aduse in Parlament, cand va veni parti-
dul liberal la guvern.
El nu se impaca cu ideia cd la club, membrii sa-§i
piarda timpul in joc de carti sau in critici sterile,
fara sa pund ceva mai bun in loc; de aceea a crezut
necesar sa creeze Cercul de studii, sau cum 11 nu-
miam noi, laboratorul legilor §i. pregatirea tinere-
tului, creatiune intreagd a sa, unde se puteau valo-
rifica §i omul politic §i tineretul.
Vint la Bratianu era pentru multi o enigma. Tre-
buia insa sa-i patrunzi sufletul, caci sub aspectul
unui om aspru, ascundea tot ce era mai cald §i. al-.
truist.
Multi 11 credeau prea rigid, dar nu era. De pilda:
imi amintesc Ca intr'o zi la o edintà a Camerei, am .
vazut parlamentarii din judetul Romanati, ducan-
du-se in grup catre banca ministeriala qi intrand in
vorba cu Vintila Bratianu. Dupa o scurta discutie,
s'au despartit cu capetele plecate §i. li se citea pe
fata nemultumirea. Se wzard fiecare in banca sa;
unul dintre ei avea locul langa mine. Acesta dupa
cateva clipe imi spuse:
Tot el are dreptate".
Intrebandu-1 ce se petrecuse, mi-a raspuns:
Ne-am dus sa cerem mutarea administratorului
financiar din Romanati i el ne-a intrebat:
A fdcut vre-o gre§eala? V'a cauzat vre-o nepla-
cere?
Am raspuns: Nu".
Atunci el ne-a spus:
Stiu ca este dintre cei mai buni administratori

www.dacoromanica.ro
 509

ai Ministerului de Finante. VA intreb: aceasta sa fie

rasplata unui functionar, ce si-a facut datoria?
In and sedinta, pe cand Vintila Bratianu raspun-
dea la discutia generala a bugetului, electrizand sata
cu puternicele sale argumente, se indreapta Care
mine un deputat si imi spuse: Acum imi dau sea-
ma, dupà 25 de ani, cat de gresit am judecat pe acest
om si nu imi iert usurinta de a ma fi lasat influen-
tat de gazete, in parerea mea asupra lui.
Pe Vintila Bratianu il preocupa tineretul, din
cloud puncte de vedere:
1. Ca sa nu apuce pe CO gfesite 0 sa-si formeze
o mentalitate ce nu va corespunde cu nevoile tarii.
2. SA aduca in partid pe cat se poate mai multe
elemente de valoare.
Dupa cum Ion C. Bratianu dela 1878 pang la 1888
imbrätisase tineretul acelei epoci, tot asa si el, dela
1895 pana la sfarsitul vietii nu a fost tanar de va-
loare sau cu studii serioase sa nu-i fi oferit de a co-
.labora la opera sa uriasä, in toate domeniile politi-
ce, economice, culturale si morale.
Asemenea dupg cum in timpul tatalui ski, multi
din conducatorii partidului conservator, junimist,
etc., erau pregatiti la scoala liberala, tot asemenea
in zilele noastre, dacd cercetam cu deamanuntul,
vom constata Ca' multi din conducatorii de azi, ab-
solut din toate partidele, chiar unii din cei mai
inversunati vrajmasi ai sai, 0-au inceput viata po-
litica sub Vintila Bratianu.
De sigur el a fost o enigma pentru cei ce nu 1-au
apropiat; aceia insa, batrani si tineri, cari au avut
norocul sd-1 fi apropiat si sa fi fost indrumati de
dansul, nu-I vor uita niciodata, pentruca dela Vin-
Ma Bratianu nu au invatat decat munca cinstita
%ea' de preget §i. iubire de tara färà margini.

www.dacoromanica.ro
 510

Vintira Brätianu : un con-

ducator
de Adolf Antonlu 1)

Lumea trdeste si se agit'd printr'un mdnunchi de

oameni. Regimurile democratice nu numai ed nu
modified aceasth lege, dar a fac si mai imperioask
Tdria unei actiuni puternice constä mai putin in
mobilizarea unui milion de oameni, deedt in alege-
rea si formarea conducátorilor cad o vor sustine,
cdci popoarele vor sd fie conduse doar de condued-
tori cad sa nu le deceptioneze. Nu se poate spune
de o tara ed e pkAtoask ci de conducdtorii cad n'o
inteleg si mai ales nu se identified cu interesele ei.
Pentru a creea elementul dinamic, care sd sustind
un popor, nu este suficient a tine discursuri si a cu-
lege laurii aplauzelor de cele mai multe ori pldtite
sub diferite forme, dar de a grupa edtiva oameni,
de a stabili intre ei o prizd de contact, unde sufle-
tele s'd se pdtrundd, sd se contopeasck
Vintild Brdtianu a fost p'atruns de acest adeVdr,
pe care pentru a-I pune in practick a inceput a se
studia pe sine. *i. acest lucru insotit de arta täcerii,
care la cei vechi constituiau cloud din fortele cele

1) Licentiat in drept; fost director de cabinet in Ministe-

rul de finante.

www.dacoromanica.ro
 511

mai puternice cu care se putea intra in randul celor

luminati, 1-a calduzit pana tarziu, facand impresia
asupra celor ce nu inteleg, ca a fost un ambitios,
un intolerant, un increzut, etc. Treptat, ochii lui au
inceput a se ridica asupra celor climprejur ; intai
asupra celor mai apropiati, apoi pe masura modifi-
carii studiului sau, devenea tot mai eficace, "Ana
ce ajunsese sd scruteze dintr'o privire gandurile
cele mai ascunse, imbracate fie in frac, fie in su-
man. Si intrebarile lui erau de cele mai multe ori
raspunsuri si cei demascati nu puteau rezista privi-
rilor sale patrunzatoare.
Intelegator al celor umili si timizi, scrutator al
celor indrasneti si incapabili, atinsese apogeul prin
insasi faptul ca, condus de facultatile superioare, pe
care le poseda in deplina armonie, incoronate flind
de o fortà moralfi unick presimtea dupa fata in-
tentia celor ce ii cereau vre-o audienta si nu primea
de loc pe acei ce nici nu banuiau macar CA s'au de-
mascat printr'o formula anticipata prin cerere, sau
prezentarea lor coincida cu vre-un moment ade-
quat unei situatiuni dificile, in contradictie cu prin-
cipiile de care era calauzit.
0 reflectie a sa, care mi-a marturisit-o in diferite
randuri, poate fi edificatoare :
Salutul oamenilor acestora, cari iti ies pe ne-
asteptate in cale, de cele mai multe ori e mai pre-
tentios ca o carte de vizita, pe care o poti pune
la cos".
Vintila Bratianu, simtindu-se stapan pe calitatile
unui adevarat sef, a inceput a-si recruta oamenii,
punandu-i pe fiecare la locul cuvenit. Invingandu-
se pe sine, isi impunea inviolabila fidelitate a cu-
vantului dat, a dreptatii, a pasiunei adevarului si
facandu-se de multe ori ca pleaca urechea la unele
lingusiri, pricepea mai adanc ce era bine si ce era

www.dacoromanica.ro
 512

rau si cu rabdare (calitate mostenitä din strabuni),

punea totul in ordine si de o asa maniera, ca lucrul
sail nu suferea clintealà.
Suflet mare, marinimos, acest sef a stralucit prin
onestitatea si modestia sa. Patruns de principiul a-
devaratului crestinism, a adoptat un orfan de rdz-
boi pe care 1-a crescut absolut cu aceeasi dragoste
ca pe propriul sau fiu, nefacand nici un fel de dis-
tinctie intre dansii.
Parinte sufletesc al meu, m'a inteles si 1-am slu-
jit, de Cate ori ma chemat langa inima lui, cu cre-
dinta unui fiu, care incearca cu ochii sa prindä ma-
car un fir din sbuciumul acelui iubit pentru a-I
ajuta, asa pe cat mi-au permis slabele si umilele
mele puteri.

www.dacoromanica.ro
 VINTILA BRATIANU

www.dacoromanica.ro
 513

Vintild Brdtianu
(un caracter)
de N. D. Chlrculescu 1)

Am cunoscut de aproape, in cursul celor 40 de ani,

de cand fac politica, pe multi dintre oamenii politici
de seama ai Tarii romanesti.
A fost intre ei unii mai invatati de cat Vint la
Bratianu, altii mai simpatici in raporturile lor obis-
nuite, mai talentati, mai comunicativi, mai m1:à-
diosi, vorbesc de insusirile care in politica au a-
jutat pe multi sd se ridice si sa se impue, pe drept
sau pe nedrept, dar nimeni nu a avut asupra
mea ascendentul si inraurirea puternica pe care a
avut-o personalitatea lui Vint la Bratianu.
E singurul dintre cei cari au disparut si pe care,
gall de Mdrzescu de care eram legat sufleteste
prin toate fibrele fiintei mele, il simt ca si cum
ar fi Inca in vieata si in amintirea lui gasesc pute-
rea de a rezista coborarii morale si slabirei idea-
lurilor romanesti, care se accentueaza pe fiecare zi
ce trece, descurajand 0 firile cele mai tari.
Nu voiu face portretul lui Vint la Bratianu, nici
nu voiu glorifica marele ski caracter, un caracter
fail seaman; nu voiu invederea nici profunda lui
cunoastere a realitätilor economice si financiare

1) Avocat, fost Ministru.

33

www.dacoromanica.ro
 514

pe care le-a rezolvat cu multa chibzuinta. Ceeace

m'a captivat, pe de asupra tutulor insu0ri1or lui,
a fost marea lui putere de credinta.
Credea, cum nu putea crede un altul, in virtu-
tile §i sanatatea morala a Neamului, in puterile
nebanuite ale tarii 0 in destinele ei, in posibilita-
tile man l. de progres ale României.
Cu aceastä incredere, oamenii politici trebuiau
dupa Vint la Bratianu, sa punä totul, sa rabde, sa
se sacrifice, sa sufere cu resemnare 0 sa lupte zi
cu zi, cu credinta statornicd 0 cu puteri de munca
mereu reinoite, in serviciul patriei.
Aceasta i-a fost toata vieata linia de conduitä a
lui Vint la Bratianu, care n'avea alt judecator de
cat con§tiinta lui; nimic nu 1-a abatut din acest
drum: nici neajunsurile pe care i le creeau firea
lui rigida intr'o lume de tot felul de transactiuni;
nici nesinceritatea prietenilor, nici atacurile vul-
gare, strecurate cu cruzime in presà; nici maguli-
rile care il lasau cu totul nepasator.
De-ar fi fost sa ramana singur sa creada, conti-
nua credinta lui, caci nimic nu-1 preocupa din
ceea ce preocupa pe altii, nici persoana lui, nici
familia lui.
El n'avea nici ambitiuni egoiste, nici de§arta-
ciuni, nu ridica capul cu semetie, nici nu-1 cobora
Cu umilire. Singurul gand, singura simtire, singura
preocupare, care ii sguduiau toata fiinta era numai
ridicarea Neamului §i intarirea tarii sale.
Prin noi imine" nu era la el o formula cu care
sa impresioneze 0 cu care sa se impuna ci era o
mare credinta, un simbol cum este crucea pentru
cretin, drapelul pentru un popor.
Era prin 1925, cand noul partid taranesc glorifica
capitalul strain 0 ridiculiza pe prin noi imine",
creind o atmosfera de a§a natura, in cat chiar unul

www.dacoromanica.ro
 515

din cei mai importanti fruntasi ai partidului liberal

considera, impreuna cu tardnistii, ca un anahro-
nism, ca o marota, principiul atat de salvator afir-
mat de Vint la Brdtianu. Acesta suferea, nu pen-
tru ca nu era el ascultat, dar pentru ca vedea ca
oamenii politici nu sunt patrunsi de credinta care
a adus Romaniei atata progres si bine si care mai
ales acum era necesara solidei intemeieri a Statului
nou romanesc.
Cand la un moment, dupà urcarea pe tron a Re-
gelui Carol II, strainii isi reträgeau banii din tara,
farà nici o consideratie de cat aceea a propriului
lor interes si Romania era abandonata propriilor
sale mijloace, surprinsa in mijlocul celor mai mari
greutati, Vintild Bratianu a avut marea satisfactie
de a vedea pe toti, cari il ridiculizau ieri, ca-si dau
seama de orbirea trecatoare care ii facuse sa consi-
dere atat de usuratec o dogma indispensabild afir-
märii fortei noastre ca popor si asigurarii viitoru-
lui tarn..
In satisfactia ce simtea Vintila Bratianu, nu era
micimea omului magulit de a i se recunoaste drep-
tatea; era multumirea unui mare Roman de a ve-
dea cà cei destinati sä conducd tara s'au patruns
de interesul ei, de salvatorul adevar care sa le in-
spire simtimintele si faptele.
Afirmarea capitalului romanesc; ridicarea econo-
mica si culturala a taranului roman; democratis-
mul de stanga care ii inspira cele mai generoase
sentimente si preocupdri fata de patura muncitoare,
sunt cele mai evidente manifestari ale marei cre-
dinte ce avea Vint la Bratianu in fortele si geniul
romanesc si ale luptei lui pentru acest prin noi
insine" pe care il urmaresc toate statele bine con-
duse si cu grija de viitorul lor.
Vintila Bratianu va fi de aceea totdeauna 0 torta

www.dacoromanica.ro
 516

nestinsa care va lumina Intunericul de ate ori el

va impdienjena ochii no.stri; o vdpae care ne va In-
cAlzi sufletele, ori de ateori toropeala le va cu-
prinde.
A fost si va rämâne unul din cei mai mari pa-
trioti §i cel mai frumos exemplu de credinta, de
devotament si de abnegatiune pe care 1-a dat Tara
româneasea.

www.dacoromanica.ro
 517

Pagini din vieata

de Dr. I. Cost leased 1)

Putini 1-au cunoscut pe Vint 14 Bratianu i mai pu-

tini 1-au inteles aqa cum era el in adevar, cum 11
fdcuse D-zeu.
Numai cativa mai suntem in vieata cari au avut
darul de a trai in intimitatea lui 0 cgrora s'a al-Mat
astfel cum in adevar era.
Numai dupg moartea lui, multi au simtit cat se in-
wlasera asupra sa 0 durerea tuturor cu atat a fost
mai mare ,cu cat fusesera mai nedrepti cu dansul!
Am avut fericirea sa traesc in apropierea lui 0 la
Paris pe cand era Inca in coala Centralá 0 mai tar-
ziu dupa intoarcerea mea in tara. Am urmärit ince-
puturile lui in vieata politica pe care n'a dorit-o, de
care se ferea, dar care 1-a cuprins ca o indatorire
Care iubita lui tara.
El a intrat in vieata politica, cum fiecare din noi
am intrat in serviciul militar pentru tara noastrà 0 a
intrat modest soldat, cu toate ca venea cu o vasta
experienta i din casa in care traise 0 din experien-
ta lui personalà.
A intrat in lupta complet pregatit, a venit sä dea
totul. Nu cerea nimic dela tail; dar dela fiecare ce-

(I Ministru de Industrie §i Cornell.

www.dacoromanica.ro
 518

rea sä inteleaga slujirea Orli asa cum o intelegea el.

Parea aspru si sever fata de atatea apetituri in po-
litica.
Prea erau multi grabiti i ahtiati dupa situatiuni
fttra niciun titlu. Interesele personale la prea multi
dominau interesele obstesti.
Mahnirea lui sufleteasca fata de mentalitatea si de
pretentiile celor pe care-i vedea activand in condu-
cerea politicii tarn noastre, se oglindea in chipul lui
asa cum il vedeau multi.
In odihna lui de veci, vazandu-1 multimea, cu
fruntea descoperità spunea: Uite, nu credeam Ca
Vint la Bratianu e asa de frumos!" In linistea mortii
era asa cum 1-am cunoscut noi: cu surasul bland chiar
ingaduitor, cu o inima calda i plina de bunatate,
mai aspru cu el ca cu oricine, neingaduindu-si nici
o placere personala.
Numai cine 1-a vazut inconjurat de cainii lui, in-
grijind de florile i fructele gradinii din Mihaesti,
i-au putut prinde surasul i multumirea sufleteasca
intiparite pe fata lui.
Cand la varsta de 40 ani am intrat in valtoarea
politica, pe 2 oameni i-am consultat: pe tata-meu si
pe Vint la Bratianu. Alta data am aratat ce ma lea-
ga de el.
La Paris il lasam noaptea lucrand la probleme si
dimineata, la 7 cand ma pregateam sa plec la spi-
tal, ii gaseam lucrand f gra' sa fi dormit: aci in tax*
stiam munca lui la ridicarea podului peste Dunäre;
la Primarie in 1907 el primar, eu consilierul si
colaboratorul lui.
Punea pasiune in toate operile edilitare. De Cate
ori sub primariatul meu, intre anii 1923 si 1927, pe
cand era Ministru de finante, mi-a cerut sä merg
sa-1 iau la 6 dimineata si impreuna, amandoi pe jos
(nu prea umbla cu trasura sau cu automobilul) sà
mergem sa vizitam lucrari noui, piete noui, lucrari

www.dacoromanica.ro
 519

de canalizare si apa, dispensare si orice lucrare care

putea civiliza Capita la Tarn romanesti.
Ministru de Rázboi in timpul rasboiului pune in
actiune industria nationald si face sa putem inlocui
lipsurile armatei noastre, lipsuri produse in mare
parte si de atitudinea politicei aliatei noastre de a-
tunci, Rusia.
Vintila Bratianu ramane pand la pierderea frate-
lui ski Ionel Bratianu, colaboratorul ski cel mai a-
propiat.
Nu era chestiune care sa cuprinda cat de putin un
substrat economic sau financiar sau chestiune de
organizare chiar in sanul partidului, ca Ionel Bratia-
nu sa nu ne spuie: "Du-te cu asta la Vint la!" i cu-
vantul lui Vintild era hotarirea cea buna. Chiar
cand unora dintre noi li se 'Area ca solutiunea lui
nu era cea mai bund, timpul ii da totdeauna drep-
tate. i avea dreptate pentruca judeca fail partinire
si MIA nicio altd preocupare deck binele obstesc si
iubirea lui nemarginità de tara.
Ma mandresc ca am fost la scoala lui Emil Costi-
nescu si a lui Vintila Bratianu.
Mi-am format mentalitatea la crezul lor si din
exemplul actiunii lor am dobandit acel echilibru de
judecata si actiune si acea hotarire de a arata in
totdeauna ce cred cd e bine si ceeace cred ea e rau.
Am ajuns la batranete, unde altii ajung mult mai
tineri ; dar cu capitalul meu personal si cu cel do-
bandit dela Vintila Bratianu din contactul ce am a-
vut cu acest mare Roman, ma simt mai tanar ca cei
tineri si mai solid in sarcina mie incredintata.
De eke ori ma gasesc intr'o situatiune grea, ma
gandesc: ce ar fi facut tatal meu si Vintila Bra-
tianu in aceeasi situatiune?
I-am legat pe amandoi in inima mea, cu dansii
ma sfatuesc.

www.dacoromanica.ro
 520

Personalitatea lui Vint 16

B r At ian u ilustrath prin
exemple din vieata
practica ')
de Dr. G. D Creanga 2)

In contact permanent cu Vintila Beatianu timp de

20 ani, la Ministerul de Finante 1901-1903, pe
urmd in tot timpul opozitiei 1905-1907, 1910-1913,
in expeditia rAzboinicg din Bulgaria, in rázboiul
mondial 1916-1919, apoi colaborand la lucrarea
despre vieata lui I. Brgtianu (Vol. II), sau in multele
excursii din targ, ca si la Miheilesti, Sâmburesti,
Florica, fie in familie, etc., etc., pretutindeni am a-
vut ocaziunea s'a" cunosc pe Vintilá BrAtianu de
aproape ca om, ca bgrbat de stat, ca sot, ca p5rinte
si ca om politic de partid.
Vintilà Batianu era exemplul viu, era exponen-
tul si prototipul muncii si al datoriei. Cei cari stiu
sä preamareasca munca ca factor covarsitor in des-
voltarea unei tari, trebuie s'd se inchine muncii uri-
ase desvoltatá de Vintilá Brätianu in tot cursul
vietii sale. Viata n.1-á mune& constitue o moarte
1) Extras din brosura Vintilà Beatianu".
2) Doctor in st. economice din Berlin; fost deputat si se-
cretar general al Ministerului de Industrie si Comert.

www.dacoromanica.ro
 521

mai teribila decat insa0 moartea" spunea el celor

can in ultimul timp il sfatuiau la mai multa odihna
0 la mai putin sbucium. Invätase Inca' de copil sa se
culce de vreme 0 sa se scoale de vreme. Lin singur
om il egala in munca: D. Sturdza. De altfel Vintila
Bratianu in foarte multe se asemana lui D. Sturdza.
Si unul 0 altul toath munca lor au depus-o exclusiv
in serviciul Tani, ambii neg1ijandu-0 complect in-
teresele particulare; §i unul 0 altul au dus o vieata
din cele mai sobre; 0 la unul 0 la altul familia kr
era familie, plimbarile fiind singurul lor sport i
distractie. Caracteristic la toti ace0i barbati de
stat: D. Sturdza, Ion 0 Vintild Bratianu, era faptul
ca indiscretiunile ii suparau grozav 0 cine divulga
ceva era in risc de a pierde tot.
Vintila Bratianu erau un patriot fanatic in cea
mai pura conceptie a cuvântului. Aceasta insu0re
a mo0enit-o, dar nu-i mai putin adevarat cá educa-
tia primith a desvoltat puternic acest sentiment.
Trecand odata in revista pe toti fiii barbatilor de
stat romani, aratam ca aproape peste tot aceti copii
n'au fost la inaltimea tatalui §i il intrebai cum se
explica ea fratii Bratianu sunt pe bunele urme ale
tatalui kr, Ion Bratianu. Vint la Bratianu, fara a
intra in detalii, imi spuse: toti fratii au a mul-
tumi in primul rand educatiei primite dela mama
lor, Pia Bratianu".
Vintila Bratianu era inteadevar un om dintr'o
bucata in toate ocaziunile unde erau in joc intere-
sele tarii, fata de care nu cuno§tea transactie. Poate
tocmai acest patriotism fanatic 1-a facut uneori sä
dobandeasca rezultate mai putin favorabile cleat ar
fi fost mai conciiant. Dar poti reprop unui om ca
e prea bun roman? ea voe0e prin noi in0ne" re-
deqteptarea din letargie 0 inaltarea tarii sale, in
loc s'o dea prin fel de fel de concesiuni, plocon pof-
telor straine?

www.dacoromanica.ro
 522

Vint la BrAtianu era capabil de orice sacrificiu

pentru tard. Niciodata n'am putut uita starea sufle-
teascd a lui Vint là Brätianu cu 2 sAptknâni inainte
de evacuarea la Iasi, cand mergeam cu el in auto-
mobil la Buftea, unde era marele cartier general si
când imi spuse ea' el este hotkat a-si rasa sotia si
copilul in Bucuresti. Am skit in sus. L-am sfátuit
energic s'a nu faca aceasta si i-am atras atentiunea
asupra atitudiriei fostului dusman in diferite orase
din Franta. Poate sà ai dreptate" imi zise el, dar
nu pot face altfel. S'a rupt tara in douà, imi rup
si eu sufletul in douà si fata ii deveni galbend ca
ceara. Era cel mai scump sacrificiu ce il putea face
in acele momente pentru Ora'.
Vintilà Bratianu nu intervenia nici odatá pentru
oamenii cari ar fi lezat interesele nationale. 0 per-
soarià X, Meuse reale servicii mamei lui Vintila
Brdtianu, in timpul ocupatiunii, fatà de care insá eu
luasem severe mgsuri, dovedit fiind cg pactase cu
dusmanul in timpul ocupatiei. Rugat de mama sa,
Vintild Brgtianu, fkg a cunoaste antecedentele, imi
expuse rugginintea mamei sale fatä de acea persoa-
nd. I-am expus faptele si 1-am intrebat: Ce ai face
d-ta in locul meu?" Mergi inainte" imi spuse
Vintild Batianu. La vreo 10 zile imi spuse: Stii cg
azi am mâncat la ora 3 ca sg evit prezenta lui X
care ma astepta in birou". Vrei sd revin?
Nu!" zise Vint lä Brkianu.
Vintild Brkianu era un impresionabil, cu toata
vointa lui de fer. Fata ii demasca tot ce gandia si
simtia, bucuria ca si supkarea. Cand intre anii 1906
1907 lucram cu el la vieata lui Ion Brátianu pe
baza documntelor dela Florica ca si a diferitelor
publicatiuni: monitoare oficiale, desbateri parla-
mentare, etc. (Vol. II), stiu cg cearta intre cei doi
frati Ion si Dumitru BrAtianu 11 impresionase si 11

www.dacoromanica.ro
 523

afectase atat de mult, incat dinteo data dadu curs

gandirilor: Aceasta nu trebue sa se intample intre
noi" si adevarul este ca oricat in cursul timpurilor
s'ar fi putut ivi vreo neintelegere intre fratii Bra-
tianu, neintelegeri de care in cursul vremii nici cele
mai armonioase casnicii nu sunt scutite, ele n'au
trecut pragul casei familiei si nici nu i-a fost posi-
bil vreunui intrigant politic, sa bath' moneta pe a-
ceasta tema.
Vintila Bratianu se rasa foarte cu greu sa i se
faca vreun serviciu personal si cu atat mai mult
cand stia cd prin aceasta ar putea priva pe un altul
In timpul expeditiei rasboinice din 1913 din Bulga-
ria, regimentul de infanterie No. 20 in care ma a-
flam eu, era cantonat in apropiere de bateria lui
Vint la Brätianu. Intr'o dimineata il gdsesc cu tru-
pul teapan din cauza racelii de peste noapte. Avea
un lumbago. Neavand cu ce sa-si infasoare salele,
i-am dat braul meu, dar 1-a refuzat categoric, spu-
nand Ca' din momentul ce el e deja racit, dece sa
mai racesc si eu. Orice insistenta a fost zadarnica.
Ma intorc la regiment si catre seara pescuesc" un
purcel fript in paprica bulgaresc. Il trimit pe o
tava infasurata in braul meu cu ordinul de a-I da
ordonantei lui Vintila Bratianu si sd nu astepte nici
un raspuns. A doua zi de dimineata ma pomenesc
cu Vint la Bratianu.
Ma multumesc cu purcelul, cu care am im-
partasit si. pe camarazi (capitan Slaniceanu) dar Ili
restitui braul, ori cat mi-a servit azi noapte" si. nu
1-a reprimit decat a 4-a zi, cand am plecat de la
Rachita spre Bucuresti, spre a face rost de sonde de
scos apa, spre a feri trupa de holera din cauza con-
sumului apei infectate. In Bucuresti, d-na Lia Bra-
tianu s'a interesat de sanatatea sotului dansei, dar
nu i-a trimis nimic decal daca imi aduc bine a-

www.dacoromanica.ro
 524

minte, o scrisoare 0 un beau; in schimb a cumparat

de la Budich 6 cazane sistematice de fiert apa, pen-
tru a se feri armata de holerg, rugandu-ma a le
preda din parte-i Diviziei General Crainiceanu din
care fgceam cu totii parte, inclusiv Ionel Brgtianu
§i I. G. Duca.
La Turnu-Magurele, cand descgrcam aceste ca-
zane destinate trupei, intalnesc un camarad care
descarca §i el 18 baloturi pline cu §ampanie 0 ali-
mente pe care i le dase d-na X pentru sotul ei,
un frunta§ politic de marca. Doug Romance dar
douá suflete deosebite!
Sufletul d-nei Lia Bratianu s'a manifestat apoi
§i mai puternic in grandioasa opera a Soc. Princi-
pele Mircea despre care Vint la Bratianu spunea
odatg la masg, ca spre a fi bine ingrijiti nu le ra-
mane deck sg se inscrie 0 el 0 Vint licg in Soc.
Principe le Mircea. Nu mai avem nici sotie, nici
mama, zise el razand, deck numai daca ne vom in-
scrie §i noi in Soc. Principe le Mircea".

Vint la Brgtianu pe cat era de serios, sau cum li

zicea lumea de ursuz" in raporturile sale cu oa-
menii politici, pe atat era de prevenitor cu tgranii
0 in genere cu toti cari nu faceau politica. Cu par-
tizanii politici, in special cu intimii, era foarte a-
mabil, extrem de vesel 0 glumet; rece cu adversarii
politici §i neinduplecat de sever cu partizanii poli-
tici cari nu-1 ascultau. De ace§tia era vai de ei!
La masa lui Vintilg Bratianu simplä ca 0 a lui
Ionel Bratianu §i D. Sturdza se evita oHce discutie
care s'o intunece. Adevaratele feluri la masa erau
glumele de spirit foarte apreciate mai ales de Ionel
Bratianu.
Dacg D. Sturdza nu era catu§i de putin precaut

www.dacoromanica.ro
 525

pe cine invita la masa 0 cine intra in casa in

schimb la Ionel 0 Vint la Bratianu erau contrarul.
Pe Vint la Bratianu glumele de spirit il distrau,
dar nu-1 acaparau. La Ionel Bratianu de multe ori
cu spirite inteligente c4tigai partida §i nu arare-
ori la argumente plauzibile 4i parasea hotararea
scapand prin tangentd. Lasati-ma sä plec cd alt-
fel ma convingeti".
In 1906, cand insotiam pe Ionel Bratianu la dr.
F., incepu sa-mi repro§eze cu toata seriozitatea:
Doctore, mai multi prieteni politici mi s'au plans
cd d-ta montezi pe Vintila in diferite chestiuni §i
nu faci bine ce faci", la care eu cu o voce prefAcut
suparata ii raspund: Cum, eu montez pe Vint la?
Din contra, dansul ma monteazd 0 dv., sunteti toti
vinovati ea ma lasati prada lui Vint la sa ma mon-
teze. Nu mai sunt eu!"
Ionel Bratianu nu mai zambea, ci /Idea cu ho-
hot, tot ap cum a ras Vint la Bratianu, cand i-am
istorisit scena. Mu ha vreme Ionel Bratianu ma mai
intreba: Ei doctore, cum te monteaza Vintila?"
Dupd ce am reluat colaborarea cu Vintila Bratia-
nu, el imi spuse odata: ,5tii ca multi imi spuneau:
Uite, Creangd al d-tale in care te bizuiai atata,
te-a parasit".

In timpul cand s'a casatorit Vint la Bratianu 0.

4i facea voiajul de nuntd, eu plecasem la Roma.
Eram directorul statisticei din Ministerul de Fi-
nante. De la Florenta se urca in cupeul meu doug
perechi germane, un ofiter §i un comerciant cari
luasera doua surori in casatorie §i cari tot timpul
se sarutau in cupeu.
Aproape de Roma, intrigat qi curios de a cunoa--
te cine sunt aceste perechi, cu atat de putina pu-

www.dacoromanica.ro
 526

doare am cautat sa le fac cunostinta. La scoborire,

eu scot cartile de vizita 0 ei la fel. Eu insa pe una
din carti scriu No. 50 pe alta 40 si le dau celor
doua perechi. Ce inseamna acest numar? fui intre-
bat. Numarul sarutarilor Dvs." le raspunsei. Eu
sunt director al Statisticei". Rasete, cu cereri de
scuze au completat despartirea noastra, care, co-
municand-o d-lui de Negri, directorul Statisticei din
Roma, nu s'a putut opri de a nu publica aceasta
intamplare in cateva ziare italienesti sub titlul: O
statistica nostima".
De aceasta intamplare am pus in cunostinta si pe
Vintila Bratianu printr'o scrisoare.
Intors la Bucuresti, primesc vizita la minister a
lui Vint la Bratianu care ma intreaba razand: Spu-
ne drept, intamplarea e adevarata, sau ai facut alu-
zie la noi? Intamplarea e foarte adevarata ii ras-
punsei, dar se prea poate ca 0 dvs. sa fi facut la fel".
Dupa cateva zile sunt invitat de Vint la Brkianu
la masa' in locuinta cea noua compusa din... 2 odai
0 un antreu. Asa 0-a inceput Vint la Bratianu noua
casnicie, cu fiica fostului Ministru de Domenii Sto-
lojan, dela care pot lua exemplu toti tinerii Casa-
toriti.
Nu pot uita marea grija a lui Vintila Bratianu de
a fi cat mai drept intr'un arbitrajiu ce i se cerea
in 1905 de Societatea Lotrul (straina) 0 Oltul (ro-
/nand). Cu aceastd ocaziune 1-am insolit la Tg. Jiu,
Petrosani, Tampa Mare, Tampa Mica, Valea Lotru-
lui, etc. Cele doua Orli nici nu cutezau a crede ca
ar putea influenta pe Vintila Bratianu intr'un sens
favorabil unuia sau altuia, deck asa cum 10 va cas-
tiga convingerea prin anchete la fata locului. In
schimb fiecare cauta sa" ma convinga pe mine, spre
a convinge la randu-mi pe Vinti la Bratianu. I-am
spus incercarile lor, adaogand: eu nu am nici 0

www.dacoromanica.ro
 527

parere, caci prea mult mi-au suflat in ureche §i

unii i altii". Adevarul este ca chestiunea e ap
de complicata incat nu ma incumet a-mi da un aviz,
zise Vintild Bratianu §i voiu rasa Justitiei a-§i spu-
ne cuvantul", §i a§a a §i. facut.

Una din marele bucurii din punct de vedere per-

sonal a avut-o Vintild Bratianu cand a cumparat
muntele Smeuri§ul, pe care inainte 1-am vizitat
impreund §i care de altf el n'avea nici o valoare ma-
terialà, fiind nevoie sa mai treacd peste 100 ani
pang va putea fi täiata padurea. De unde aceasta
bucurie?" 1-am intrebat. Am implinit o dorinta a
tatei imi raspunse Vintila Bratianu. Total meu toga'
viata a dorit sä aiba un munte."
Reintors la Mihae§ti, spune cu multa bucurie
d-nei Lia Bratianu: Am cumparat cu d. Creanga
muntele Smeuri§u1". Eu fac ochii mari: i cu toate
acestea Columbia s'a numit America", raspunsei eu.
Nu-i nimic, ai dreptul in fiecare vara sa faci
excursiuni pe muntele Smeuri§u1", zise Vint la Bra-
tianu. Am mai fost intr'o singura vara cu Vint la
Brdtianu pe muntele Smeuri§ul, unde am gasit urme
de urs, o mica casa construita, oi §i ciobani, unde
a trebuit sa ma spal in toiul verii intr'o apa care
mi-a inghetat mainele, am mancat bureti in unt de
oaie delici4., avand regretul cd Vintila Bratianu
m'a oprit a manca cat a fi voit ca sa nu ma im-
bolndvesc §i unde am asistat la cea mai frumoasä
panorama de nori ce am putut vedea vreodata.
Vint la Bratianu era atta de absorbit in chestiu-
nile de stat, incat a putea zice Ca nu avea fler in
nici o afacere particulara. Odata, in 1911, ii spun
cand a venit la mine, cd sunt hotarit a cumpara
casa cu 2 etaje din Plevnei, unde locuiam cu chirie.
Cu ceeace plateam eu §i chiria§ul de sus Creditului,

www.dacoromanica.ro
 528

se acoperea toata rata si mai ramanea disponibil 600

lei. Nu o cumpara ea" te incurci", zise Vint la.De
aceasta nu ma tem, dar ma tem ca n'am 15.000 lei
sa dau ca avans. A 2-a zi Vint la Bratianu imi spune:
Eu nu te sfatuesc sa curnperi casa, dar daca vrei
bani, iti dau girul meu pentru o lamed". Era cea
mai mare dovada de prietenie ca 0 cel mai mare
hatar ce-1 putea face cuiva Vint la Bratianu. I-am
multumit, dar am refuzat, asigurandu-1 ca sper sa
n'am nevoie. In adevar Mauriciu Blank imi acorda
imprumutul fara gir si cu o dobanda de 734 %, 0 asa
am devenit proprietar Ma bani. Vint la Bratianu
insa de cate ori ma vizita, imi spunea: De ma as-
cultai pe mine, ramaneai f gra casa".
Vint la Bratianu avea o vointa de fer, era o indi-
vidualitate puternica care Meuse pe multi sa-1 ta-
xeze de incapatanat". Adevarul insa era ca el ceda
totdeauna, cand se convingea ea dreptatea nu-i cu
el. Depindea Insa totdeauna de cum puneai chesti-
unea. Tocmai ea era o personalitate puternica, nu
reusiai niciodata la Vintila Bratianu cu impera-
tivul".
In ce ma priveste, ca mijloc de argumentare, eu
invocam totdeauna cifrele, fata de care Vint la Bra-
tianu totdeauna se inchina, oricare i-ar fi fost ina-
inte parerea. Cele mai reusite reforme la care am
colaborat, fie cu Vinti la Bratianu, fie cu Ionel Bra-
tianu sau cu D. Sturdza, au fost cele care se bazau
pe cifre, fie organizarea budgetelor si finantelor
judetene si comunale, fie reforma acciselor, refor-
mele agrare, ete.

Vint la Bratianu era ferm convins ca numai ince-

pand de jos si trecand prin toata filiera, poate eine-
va pricepe si conduce in mare". Din aceasta cauza,
cand m'am reintors din Berlin cu diploma de doctor

www.dacoromanica.ro
 529

in Filosofie sectia Stiintelor economice si financi-

are, cu certificate elogioase dela cei mai reputati
profesori universitari din Europa, P. Carp inclina
sd-mi ofere postul de sub-director al Contributiuni-
lor directe, dar a parAsit curând guvernul. G. D. Pa-
lade mi-a of erit un post de sef de birou, dar Vint là
Brdtianu care era secretar general, s'a opus spu-
nându-mi sa. primesc mai intai sub-sef de birou la
Miscarea fondurilor, unde e cheia operatiunilor bu-
getare si nu voiu regreta. Am primit si in adevar
toatá viata mi-am dat seama cate avantaje are ci-
neva cand algturi de teorie a avut ocaziunea sä
treacd prin toate filierele administrative. Adeseori
istorisea Vint la' Bratianu, cu catá teamd a primit
postul de director general al R.M.S.-ului si. cat de
mult i-a folosit in viegg faptul cd a intrat in toate
amanuntele administrative, de altfel ca si la Minis-
terul de Finante când a fost secretar general.

Vintilá Batianu este cel d'intAiu Ministru care

s'a convins de marele ravagii ale alcoolismului alcg-
tuind un proiect de lege pentru suprimarea fabri-
cilor de spirt in timp de 12 ani. Ca sà-1 pot vota
si aplica", imi zicea el, dati-mi massa poporului
la spate". Se vede ca stia el dece o cere.
Cu ocazia unei crime din belie, la mosia mea Bo-
testi, am fost atAt de impresionat incat am scriS
imediat o scrisoare lui Vintilà BrAtianu care se afla
la Dorna Vatra, asupra nevoii de a se lua ma'suri
severe contra acestui flagel. Am primit din parte-i
o scrisoare prin care imi argta la rându-i toatà gro-
zgvia alcoolismului in Bucovina. Asa a ajuns Vin-
tild Bratianu la proiectul sAu de lege contra alcoo-
lismului, iar eu la infiintarea Societatii si Ligii
Temperanta.

34

www.dacoromanica.ro
 530

Vintila Bratianu nu neglija nici un amdnunt care

ar fi interesat tara. Cand ma aflam cu tezaurul la
Moscova, am intalnit aci pe un fost coleg de uni-
versitate dela Berlin, profesorul de finante Ozeroff,
care era qi preqedintele partidului cadetilor din Mos-
cova 0 preqedintele biroului presei din Petersburg.
Prin el am aflat intreaga situatie dezastruoasa ce
aqtepta pe Rusia, aqa cum i-o expusesera toti dele-
gatii rusi intruniti in Adunarea nationala din Mos-
cova sub Kerensky. Despre toate acestea am infor-
mat imediat pe Vint la Batianu prin o scrisoare ce
i-am trimis prin legatiunea noastra din Petersburg,
opinand a muta de urgenta in alta tara §i tezaurul
dela Moscova. Dupd scurt timp primesc o telegrama
dela Vint la Bratianu sa vin in tara. Reintors il pun
in cunoqtinta cu intreaga situatie din Rusia. Vin-
tila Bratianu ma sfatueqte sa expun aceasta situatie
0 Regelui Ferdinand, care a 3-a zi mi-a 0 acordat
audienta. In mijlocul atator ingrijorari 0 deprimari
am convingerea ca cei cari au suferit la Iasi mai
mult suflete0e au fost Regele Ferdinand 0 Ion I.
Bratianu, iar cei cari insufleteau mai mult a fost in
primul rand Regina Maria, al carei rol covar0tor
in rdzboiu lumea nu-1 §tie Inca destul de bine 0. apoi
Vinti la Bratianu la care, in tot timpul, n'am putut
vedea niciodata o deprimare; darz qi iar darz in toate
greutatile. In schimb nici o bucurie n'am putut ve-
dea in acest timp la Vint la Bratianu. Prima lui
bucurie ce i-a luminat fata am vazut-o numai in
preziva cand trebuia sa plece in intampinarea so-
tiei 0 copilului cari veneau din teritoriul ocupat.

Pentru Vint la Bratianu comoara cea mai preti-

oasa, nu erau nici banii, nici bijuteriile, nici titlu-
rile de renta, etc. Pentru el comoara cea mai mare
erau documentele de stat qi documentele familiare

www.dacoromanica.ro
 531

despre tot ce privea viata lui Ion Bratianu, tatal,

pe care le avea in pastrare.
Toate acestea el le puse intr'un geamantan i cand
am plecat cu tezaurul la Moscova, imi arata docu-
mentele §i. geamantanul §i. imi zise: Atat te rog §i
eu sd-mi duci §i. sd-mi pastrezi". Cand mi-a dat te-
legrama sa ma reintorc in tara, n'a uitat sa-mi re-
aminteasca sa aduc cu mine # documentele, iar cand
am ajuns in tail trebuind sa fac o lunga halta
langa Ungheni, din cauza unei deraeri am tele-
fonat lui Vint la Bratianu la Iasi, rugandu-1 a-mi
trimite un automobil, prima intrebare a lui Vintila
Brätianu a fost: Mi-ai adus documentele?" Da,
raspunsei eu, dar cu mare greutate am putut sa le
scot dela Casa de Depuneri din Moscova. Ru§ii
au inceput deja sa-# arate coltii".
Intr'o excursiune de studii ce am fdcut impreuna
dupa putin timp, in Basarabia §i pe Nistru, Vintila
Bratianu mi-a facut o adevarata teorie despre con-
cesiunile ce trebue sa le facd, dar §i despre mizeriile
morale pe care trebuie sa le indure un om politic,
§i care teorie se rezuma in formula pe are Ionel
Bratianu mi-o spusese Inca in 1905 pe cand treceam
prin Ci§migiu la Vasile Mortun, din Str. Sf. Con-
stantin : Doctore, eu de va fi nevoie, voiu face con-
cesiuni pe cari coWiinta poate nu mi le-ar ingadui,
daca prin aceste concesiuni voiu avea convingerea
ca dobandesc rezultate cu mult mai mari pentru
tara".
Excursia de studii din Basarabia a fost foarte in-
teresantä. Ne insotia §i generalul Dabija. Vorba
dulce # inima buna era caracteristica taranilor ba-
sarabeni. Veti avea cu totii pamant", spuse Vin-
-lila Bratianu unui taran care lucra la camp §i. care
primise 7 rani in razboiu. Multumesc pentru cu-
vant bun, domnilor", ne zise taranul la plecare, #

www.dacoromanica.ro
 53?

fraza aceasta cu inteles profund ne-a rasunat placut

mult timp la ureche. Cati locuitori are acest targu-
sor?" intrebaram pe un Oran basarabean. Vreo
7000 domnilor, din care 6000 sunt evrei". Dar
din ce traesc ei?" Din amageala, domnilor", ras-
punse taranul cu cel mai firesc glas din lume. Ajun-
seram intr'un sat unde isi avea mosia si conacul fos-
tul maresal al nobilimei basarabene, roman, socrul
lui G. Il vizitaram. Suntem primiti foarte rece. Am
crezut &á nu stie bine ca intre noi se afla si Vint la
Bratianu si tot starecuram ate o informatie edifi-
catoare, care a facut pe Vintila Bratianu sa se uite
la mine intrebator. Nu-i placeau niciodata laudele.
Totusi aceeasi atitudine din partea maresalului. A-
Hand ca voim sa ramanem peste noapte in sat, s'a
scuzat repede ca el nu e aranjat casa era totusi
destul de mare dar ca sunt doua odai intr'o casa
mai la vale: era casa administratorului. Vint la Bra-
tianu totdeauna cu manusi, primeste, ca sa nu-1 jic-
neasca, de altfel cum a evitat toata viata sa jicneas-
cà pe cineva, oricat de dese conflicte a trebuit sa
alba' in cursul vietii ca om politic si ca conducator
de institutii si oricat il desemna lumea de ursuz". .
Aceasta caracteristica calitate de a nu jicni pe ni-
meni o aveau toti fratii Bratianu, fie ca un sen-
timent ingscut, fie ca urmarea acelei educatiuni a
momei kr, careia Vint la Bratianu spunea ca au a-i
multumi cu toti fratii. Generalul Dabija ne &este
insa repede o casa taraneasca frumoasa, iar in casa
administratorului prefer% a dormi el. A doua zi ina-
inte de plecare, Vintild Bratianu imi spune: Hai
sä vedem pe maresal". Doamne fereste! N'ai va-
zut ca ii pare eau ca Basarabia a devenit roma-
neasca?" Ba sa mergem. Ca fost maresal al no-
bilimei basarabene sub Rusi, poate nu cunoaste co-
dul manierelor sufletelor romanesti. Sa-i fim doi

www.dacoromanica.ro
 533

dascali". Cel putin invità-1 si d-ta la Mihaiesti

si spune-i ca casa administratorului d-tale e foarte
frumoasa". Vinti la Bratianu zambi. Eu insa tot i-am
plasat-o maresalului. Intrebati cum am dormit, n'am
mai astepetat raspunsul lui Vinti la Bratianu ci o iau
inainte: Am dormit minunat intr'o casa taräneasca,
in care nu stiam ce sä admiram mai mult: frumuse-
tea casei sau frumusetea sentimentelor romanesti
ale taranilor, fericiti ca. Basarabia a devenit roma-
neasca".
Ne-am dat seama ca daca in Transilvania taranii
romani aveau indrumatori, in Basarabia aceasta
massä buna de tarani romani, a fost tot timpul
cu mici exceptii lipsita de conducatori. Abia in
ultimul timp colonelul Burdujea, basarabean, mi-a
dat o explicatie pretioasa. Tarul Rusiei, spre deo-
sebire de guvernul ungar, cauta a da toata atentiu-
nea Romanilor basarabeni spre a-i atrage, recrutand
dintre Romani nu numai maresali ai nobilimei ba-
sarabene, cari cand veneau la Petrograd totdeauna
in trenuri speciale, erau intampinati regulat la gala
de un delegat al Tarului, ci si adjutanti ai Tarului,
cum a fost generalul Cojocariu si altii, si chiar el,
colonelul Burdujea, a fost ani indelungati adjutan-
tul sorei Tarului. In loc de toate acestea, noi le-am
of erit: exproprierea.
Ajunsi la Soroca, intalnim pe colonelul Ciocazan,
spiritistul: Am avut dreptate, striga el. Nu v'am
spus inainte de rdzboiu, la Creditul rural, ca ne
vom mari, cand cu pierderi, cand cu succese". In
adevar asa spusese prin Aprilie 1916. Si ce mai
spun spiritele intreba Vint la Bratianu?" Ca',
Kaiserul va fi detronat si ca va fi inchis intr'o cask
de sOnatate". Partea a doua s'a adeverit si ea.
Pe Nistru am mers cu vaporul pe care se afla un
general austriac cu suita lui. Nici nu-i era frica de

www.dacoromanica.ro
 534

noi 0 nici nouà de el, de0 vaporul acesta trAgea cand

la malul românesc, când la cel rusesec. Generalul
Dabija totu0 veghea.
In multe pgrti pozitiile erau atât de frumoase, in-
cat rivalizau cu valea Rinului. Mangstire sàpatá in
piatrà sau castel care s'a fi costat 64 milioane ruble
aur, cu pardoseala curtii in sticld prin care se vedea
in adâncime tot felul de pe§ti, n'are insg nici valea
Rinului. Aci trebuesc organizate trenuri speciale
de excursii §i curse de vapoare pe Nistru, pentru ca
toll Românii sa poatà vedea aceste frumuseti", zise
Vintilá Brátianu....

www.dacoromanica.ro
 515

Vintilä Bratianu
patriotul
de T. Don 1)

Odata intrat in partidul liberal, Vintila Bratianu,

era pentru mine pildd de ceeace este munca i iubi-
rea de targ.
Norocul si imprejurgrile m'au adus in apropierea
lui, fiindu-i pang la moarte un devotat subaltern.
L-am cunoscut de aproape, am trait zilnic multi
ani in preajma lui i eram mereu contrariat cum a-
ceasta persoana infatisa cu totul alt om decat era.
Era omul datoriei i pentru el exactitatea era mai
presus de orisice.
Vieata ei-o petrecea dupà programul pe care si.-1
trasase. Primea exact la orele fixate pe cei ce do-
reau sa-1 vadg. Nu intarzia niciodatg si nu admitea
intarzierea. Cei ce nu intelegeau sa-si facg datoria
ca el, il temeau.
Intr'o dimineatg, plecand pe jos la ministerul lui
i se paru curios ca nu intalneste pe stada aceleasi
figuri pe cari le intalnea de obicei. Ajuns la minister
a gdsit pe servitor maturand. Era ora 7. Sosise cu un
ceas inainte de ora de deschidere, i se stricase cea-
sul. A suras de ceeace i s'a intamplat, a mai facut un
tur si s'a reintors la ora 8 fix la minister.
Era cinstit i toti ii recunosteau cinstea lui. Era
1) Fost sef de cabinet al lui Ion I. C. BrAtianu ai 51155110
Bratianu. Primar at comunei Efona.

www.dacoromanica.ro
 536

cinstit din fire si conceptie. Cand promitea ceva se

tinea de cuvant. Multi spuneau ca-1 prefer% altora
pentruck desi discuta si se opunea la tot ceeace i
se pdrea contrar interenlor generale, totusi cand
spunea da, se putea conta pe cuvantul lui. De aceea
strainii cautau sä trateze numai cu el.
Atata incredere avea Ionel Bratianu in cuvântul
lui, incat semna cu ochii inchisi jurnalele consiliului
de ministri cu angajari de fonduri cand purttu in
prealabil si semndtura lui Vint la Bratianu.
Il interesau toate chestiunile sociale si este de spe-
riat ce material imens scris de mama lui a lasat dupil
moarte, in toate domeniile. Dar in deosebi il pasionau
chestiunile financiare si economice. Il interesau in
special chestiunea Dundrii, alcoolului, cailor ferate,
monopolurilor.
Cunoscator adanc al tuturor acestor chestiuni, il
gaseai vesnic intransigent fata de toti cari incercau
sa-i schimbe parerea lui, intemeiata pe o lungd ex-
perienta si pe o documentare minutioasa.
Aproape intotdeauna el te primea cu : nu, nu se
poate".
Prin aceste cuvinte, el nu se impotrivea binelui
obstesc, dar se temea sa nu se ia tarii un bun al ei.
Era un fanatic pazitor al dreptului si bogatiilor de
tot felul ale tarii. De aceea oamenii de afaceri il cri-
ticau si-1 dusmäneau, se temeau de el, dar il res-
pectau.
Aceasta intransigenta a lui era un reflex de apa-
rare a omului modest care mita sa-si-o ascunda, de-
venind inchis, putin la vorba si traind departe de
lume.
Prin modestia lui impunea si lumea il venera.
Insotindu-1 intr'o vara in Franta la Royat si kle
acolo Vintild Bratianu urmand a merge ca prim mi-
nistru la o conferintä financiara la Montreux, am
facut distanta cu automobilul. Peste noapte a trebuit

www.dacoromanica.ro
 537

sa dormim la Lyon. Rand sà aranjez camerele la ho-

tel, el a ramas de vorba cu un portar batran. Hazul
cel mare a fost cand portarul, vazandu-1 atat de mo-
dest si simplu imbracat, 11 sfatuia &á nu ramaie la
acel hotel de lux, pentruca va fi prea scump pentru
el si Ii recomanda contra a 10 franci un hotel mic.
Daca nu terminam cu aranjamentul repede, reco-
mandatia portarului ar fi fost acceptata de Vint la
Bratianu.
Economiile lui pentru tara mergeau 'Dana' la sa-
crificiul persoanei sale.
Cu aceasta se impunea i cei ce stiau ca nu pot
scoate un ban dela el, il ocoleau i aproape nimeni
nu indraznea sa-i ceara ceva.
Actiunile sale erau intotdeauna cdlauzite de cea
mai frumoasa dragoste de neam i axa.
Patriotismul lui era inascut; invatase ca copil in
familia lui ceeace este dragostea de neam si de fa-
milie.
Astazi, cand felul de vieata s'a schimbat, cand sen-
timentele familiare aproape au disparut, dragostea
ce domnea intre parinti i copii in familia Bratianu,
trebuie sa ramang o pada vie pentru generatiile
viitoare.
Acest sentiment 1-a mostenit i Vintil Bratianu
de la parintii lui, pentru familia lui.
Ii adora unicul baiat si nu era mai fericit deck
atunci cand 11 avea imprejurul lui.
Cu multiplele lui preocupari se interesa de aproa-
pe de educatia sufleteasc i scolara nu numai a fiu-
lui sau dar si de aceea a tovaräsului copilului sau cu
care il crestea impreung. Se purta bland cu toatä lu-
mea i aceeasi blândete o avea i fata de toti dimpre-
jurul lui. Maniere le lui blande erau inascute in el.
De aceea noi toti cari stam langa el, il iubeam si-1
respectam.

www.dacoromanica.ro
 538

Vintilä Bratianu
de MIrcea Djuvara 1)

Foarte putini au fost cei ce au patruns in sufle-

tul lui Vintild Bratianu, spre a putea aprecia tezau-
rul de sensibilitate care sta inchis in el. Abia au
putut sa-1 ghiceasca intimii §i colaboratorii lui cei
mai apropiati. Pentru ceilalti el da impresiunea
unei firi reci §i. inchise oricarei influente din afard.
i totu0 Vint la Bratianu a avut o inima fra-
mantatal de cele mai calde §i. mai delicate senti-
mente, a§a cum rar mi s'a intamplat sa intalnesc.
Dar psihologia lui reala era greu de cunoscut toc-
mai din cauza naturei lui deosebite.
De§i Vintild Bratianu era accesibil ca putini alti
oameni sentimentelor de dragoste §i. de comizera-
tiune fata de suferintele semenilor &di, aceasta por-
nire adanca §i. quasiinstinctivä era inteadevar in-
totd'auna in lupta cu o tendinta con§tienta de a nu
voi, de a nu face §i de a nu arata deck ceeace cre-
dea el ca ii impune datoria.
L-am simtit de atatea ori pe Vint la Bratianu
profund mi§cat de mizeriile celor ce veneau in con-
tact cu el ; 1-am §tiut interesandu-se, fara sa se afle,
de suferintele cutarui sau cutarui nenorocit ; 1-am
vazut simtind farmecul a tot ce e frumos, iubitor
1) Profasor universitar; vicepreedinte al Camerei deputatilor.

www.dacoromanica.ro
 539

de literatura, amator de ironii vesele si nevinovate,

bucuros de tot ce ne poate da vieata. In fiecare data
insa ghiceam in el sentimentul profund de a se
controla, a nu face si a nu arata deck ceeace i se
parea ca-i ingadue concegtia superioara care-1
domina.
Aceasta conceptie a fost trasatura dominanta a
caracterului lui, care i-a explicat toatä activitatea.
Din cauza ei parea o fire inchisä, rece si fdra bran-
dete, atunci cand, cu ochii in jos, 11 stiam framantat
de toatä sensibilitatea lui. De aceea, de atatea ori,
postulantii cari se apropiau de el ca om politic la-
maneau nemultumiti si cu impresia ca plangerile
lor nu au fost intelese. Cand cineva ii cerea ceva,
Vint la Bratianu se inchidea ca intr'o carapace, in
haina principiilor, ascunzand ceeace simtea in rea-
litate. Venea fiecare cu durerea lui personala, dar
Vint la Brdtianu generaliza intotd'auna motivele ce-
rerei facute si isi indrepta atentiunea la masura
generald care trebuia luata pentru o mai bung or-
ganizare. Mi-aduc aminte, cum la Cernauti, intr'o
intrunire politica, un fruntas bucovinean, d-rul
Lupu, i-a ardtat starea Bancii pe care o poseda la
Suceava si cerea ajutor de la Banca Nationala ; in
loc sa-i raspuncla direct, daca ajutorul cerut era
posibil sau nu, Vint la Brdtianu a inceput sa ex-
plice, cum Banca Nationala nu e Inca suficient or-
ganizata si ce trebue neaparat facut ca ea sa poata
ajuta toate bancile meritoase din provincie.
Dominarea aceasta de sine reprezenta la el a-
proape un efort supraomenesc ce constituia insa un
fel de reguld fundamentala a intregii sale vieti si
devenise cu incetul adevarata sa natura
Trebue sä se adaoge la aceasta ca era o fire mo-
destd, timida si retrasa, nu-i placeau nici onorurile,
nici exhibitia, nici publicul.

www.dacoromanica.ro
 540

Nu avea nici o pretentie si simtea un fel de re-

pulsiune instinctiva" pentru orice atentie care se
da in mod direct persoanei lui ; refuza sa" fie in-
grijit de altii, chiar i cand era bolnav ; nu admi-
tea sa i se aducà nici macar un pahar cu apà, ci se
ducea singur sà-1 ia ; nu da nici o ingrijire speciala"
infalis5rei lui. Se povesteste ca" pe cand se afla
odata in trecere la Londra, Titulescu a trebuit sä-1
duca" aproape cu sila la un mare croitor spre a-i re-
face garderoba. Se multumea pentru sine cu extrem
de putin i tràia ca un mucenic. Se bucura numai
cu ai lui, cu munca lui trudnica" i cu cei cari il a-
jutau in mod sincer in munca lui. Se simtea mai
bine ca ori unde acasd la el, cu fata lui seninä in
mod natural si par'cd transfiguratä de o razA de
sus, in mijlocul dosarelor i lucrdrilor indelung pre-
gdtite, pe care le studia i revedea mereu i prin
care îi fäcea o convingere sigura in orice chestiune
care interesa bunul mers al statului nostru. Mi-a
rAmas intip5rith figura lui, atunci cand, venit odath
la Craiova cu promisiunea ceruth ca" nu i se va face
nici o receptie si nu va fi nici o intrunire publica,
s'a vazut cleodatd in fata unei mase de cethteni
-care-1 aclamau §i-i cereau sà vorbeascg ; fruntasii
care-1 intovArAseau 1-au silit aproape cu forta sà
intre in mijlocul multimii i sd-i adreseze cateva
cuvinte.
In aceste trei trAsaturi caracteristice : o sensibi-
litate acutä, un covarsitor simt al datoriei poruncit
de constiinta i inteligenta care-1 domina si in fun-
dul sufletului o timiditate plina de modestie gasim
poate cheia intregii personalithti a lui Vintilä
Bratianu.
Intelegerea suferintelor altora i respectul desà-
var§it pentru persoana omeneasca 1-au dus la con-
ceptia politicd i economica a unei hotarate demo-

www.dacoromanica.ro
 541

cratii dela care nu s'a abatut niciodata. El a fost

unul dintre marii luptatori cari au introdus la noi
votul universal §i au realizat reformele agrare. In
mare parte lui se datoreaza organizarea pe baze
democratice a Statului roman dupd razboi. Demo-
cratia in materie politica i sistemul parlamentar
erau astfel la el un adevarat crez pe care nimeni §i
nimic nu le-a putut zdruncina. A§a a ajuns a con-
cepe §i o organizare originald a unei democratii e-
conomice, pe care el o veclea dezvoltandu-se tot
mai mult in viitor, ca un imperativ al vremurilor
noastre, astf el Inca i cei sdraci sa participe la
conducerea vietii economice spre binele tuturor.
Dar firei lui cinstite i-a repugnat intotd'auna sa
confunde democratia cu demagogia, careia a refu-
zat in tot cursul vietei sale sa-i faca cel mai mic
sacrificiu. Actiunea politica era socotita de el ca o
Inaltà misiune de pedagogie sociald, prin care in-
telegea Ca' adevaratul om de stat trebue sä educe
in mod onest masele, spre a da actiunei lor o cat
mai mare eficacitate i rodnicie in interesul supe-
rior al Statului.
Simtul datoriei, unit cu o intelegere profunda a
trecutului romanesc i cu o educatie formata in
deosebi in aceasta directiune sub conducerea ma-
relui sau parinte, 1-au dus la conceptia nationala
pe care o avea. Interesele i viitorul natiunii noas-
tre erau astfel singura lui preocupare. A§a se ex-
plica partea determinanta pe care a avut-o in pre-
pararea politica i tehnica a intregirii neamului,
precum §i credinta nesdruncinatä, ca printr'un fel
de miracol, in momentele critice ale rdzboiului, in
victoria noastra finala.
Nimeni, dintre cei cari 1-au apropiat la Ia0 in
momentele cele mai grele ale razboiulu inostru, nu
va putea uita optimismul sau intransigent ; pare&

www.dacoromanica.ro
 542

un adevArat iluminat in acele momente prin acti-

unaa fecundä de organizare a viitorului stat in-
tregit. Reformele facute dupà victorie, cateodatà
mult dupd aceea, nu sunt decdt rezultatul acestei
indelungate si entuziaste preparAri.
In Mai sau Iunie 1918 m'a chemat spre a-mi da
tot materialul cu care sd intocmesc o carte in care
sä arAt lumel ce a fost rázboiul nostru, ce au fdcut
inamicii cu noi, care sunt drepturile noastre. Am
scris toatà lucrarea cu creionul pe foi de hartie de
bdcanie, pentru cal nu gáseam altà hartie atunci la
Galati, unde ma aflam. A studiat toate aceste foi,
aproape necitete, le-a corectat cu mâna sa, a adgu-
gat date si sugestii noi si restituindu-mi studiul, prin
Septemvrie, mi-a spus, cu figura sening : Sä stii
cd nu ai lucrat fdea" folos pentru Neamul românesc".
Aceastd scriere, tradusg apoi in limba francezA, a
constituit volumul de cateva sute de pagini, inti-
tulat La Guerre roumaine" si care a fost publi-
cat in Fevruarie 1919 la Paris cu prilejul confe-
rintei de Pace.
Cu aceeasi modestie, constiinta si pricepere en-
tuziastà, spre a nu vorbi de alte cazuri, 1-am v6zut
lucrând si la prepararea Constitutiei celei noi a
României, devenitä apoi Constitutia din 1923. Desi
nu avea o instructie specialg juridick pot afirma
cg prin bunul sau sims si prin preggtirea indelun-
gat'd pe care o fgcea pand in cele mai mici ama-
nunte ale fiecArei probleme, s'a aratat ca adevgra-
tul ctitor al dreptului nostru constitutional. In-
transigent in tot ceeace privea democratia si re-
gimul parlamentar dar cu grija atent'd de fiecare
clipd de a nu pune statul nostru vreodatá in im-
posibilitate de a-si realiza misiunea, el a introdus
in Constitutia noasted nu numai dispozitiile refe-
ritoare la o reprezentare oarecum corporativa in

www.dacoromanica.ro
 543

Senat, dar si toate cele care constituesc marea

noastra carta economica. Toate aceste dispozitiuni
au format apoi obiectul de studiu al marilor ju-
risti din strainatate, doritori de a patrunde prin-
cipiile constitutiei noastre noui si au fost recunos-
cute ca progrese pe care uneori statele mari occi-
dentale erau in drept sä ni le invidieze.
Este interesanta de altfel atitudinea lui Vintila
Bratianu fata de juristi. Mi s'a spus ca la incepu-
tul carierei sale, in chestiile in care-i consulta, nu
avea mare incredere in stiinta lor, le cerea ca, in-
diferent de principiile legale, ei sa gaseasca numai
o solutie, neadmitand nimic in afara de dorinta
de fapt pe care o avea, de altfel intotd'auna intr'un
interes obstesc. Nu stiu. Aceasta e o eroare fre-
quenta la toti cei cari nu sunt cu adevarat ini-
tiati in stiinta dreptului. Ceea ce pot insa afirma
cu siguranta este ca., de cand 1-am cunoscut eu mai
de aproape, adica dela razboiu incoace, nu intre-
prindea nimic f gra a consulta cu atentie pe juristii
in care avea o deosebità incredere. Nu odata mi-a
declarat ca orice organizare a unei autoritati si
orice act public risca sa devie periculos, daca nu e
facut in cadrele dreptului si in conformitate cu
principiile juridice. De altfel in procesele marl pe
cari le-am pledat pentru stat, tinea un contact ne-
intrerupt cu mine si nu a lipsit odata de a-mi da
sfaturile cele mai judicioase. Tot astfel m'a im-
presionat mult, atunci &and mi-a cerut sa intru in
consiliul de administratie la S. T. B. Ref uzasem
din diferite motive. Mi-a impus sa primesc, ceran-
du-mi sa pun sub control juridic mai accentuat
toata activitatea societatii care, dupa parerea lui,
avea neaparata nevoe de aceasta.
De asemenea respectul lui Vintila Bratianu pen-
tru principiile de drept se manifesta si in politica

www.dacoromanica.ro
 544

externd a României pe care o urmgrea cu o deo-

sebità atentie. L-am väzut de atAtea ori venind
spre Geneva, in timpul adunàrii Societalii Natiu-
nilor, dar oprindu-se de obiceiu la Montreux ; de
acolo studia cu atentie tot ce se petrecea in lumea
internationald la lumina faptelor. Imi cerea dese-
ori relatiuni asupra mecanismului juridic al insti-
tutiunii din Geneva, pe care stia sd o aprecieze cu
o dreapta masurd. Credinta lui in dreptatea a-
dâncd a revendicdrilor românesti era impresio-
nantà si nu odatä, de exemplu, a discutat in fata
mea, aproape cu priceperea unui jurist consumat,
toatà problema optantilor, pe care o cunostea in
toate amdnuntele ei tehnice. i in aceste materii,
ca in toate celelalte, ceeace nu pot uita, mai ales
cand vdd cum se lucreazd de altii in politica', este
cunostinta profundä a fiecgrei probleme, pregdti-
rea ei cu o rabdare neinchipuità si indelungatd,
modestia omului dar si puterea neintrântà a con-
vingerilor lui, indatà ce se formau.
Modestia si timiditatea, când era vorba de per-
soana lui, 1-au retinut multd vreme de a juca rolul
precumpAnitor care i se cuvenea de la inceput in
vieata publicd a tArii. Nici odatä nu a socotit ono-
rurile cari i s'au conferit ca un drept sau ca o re-
compensd, ci numai ca o datorie noud si Inca mai
grea de implinit. Ca orice timid, exterioriza cu oare-
care exagerare convingerile sale, mai ales c5 ele
fáceau parte din fibrele profunde ale fiintei sale
constiincioase si socotea drept suprema sa datorie
de a nu le fi necredincios. Cdnd evenimentele 1-au
facut, prin moartea lui Ion I. C. Bratianu, seful
partidului, a lost in constiinta lui un adevärat si
dramatic tumult de griji. A hotdrât atunci, ca in-
dreptar oarecum mistic al vietei sale politice vii-
toare, sà" urmeze ideile cälduzitoare ale marelui säu

www.dacoromanica.ro
 54b
-

frate, dupd cum impreund ei urmaserd invatamin-

tele parintelui lor ; a pastrat in sufletul sat' cald
pentru memoria fauritorului Romaniei Mari o ade-
varata religie.
Cu profunda 0 oarecum nativa sa aversiune pen-
tru orice compromis, Vintild Brdtianu a dovedit
intotdeauna o hotarare neclintità, cand socotea ca
sunt in joc interesele superioare ale tarii.
Aspectul dominant al acestei uriw activitati
este tocmai vointa acestui mare Roman, pusa cu
o intransigenta 0 tenacitate fara seaman, in ser-
viciul ridicarii Neamului nostru.
Pentru el nu au existat interese personale, nu
au existat sentimente 0 prietenii, nu a existat nici
chiar familie, in fata intereselor patriei sale, pe al-
tarul carora 0-a sacrificat viata. Cu drept cuvant
se poate spune Ca a fost un suflet de adevarat a-
postol, unul din cei mai mari apostoli ai Neamului
nostru.

35

www.dacoromanica.ro
_ 546

Amintiri 9
de D. I. Gheorghlu

Despre Vint là Brgtianu s'a scris mult si se va

mai scri. Personalitatea lui a fost asa de proemi-
nentà si rolul jucat in politica Orli asa de insemnat
inck multd vreme amintirea lui va fi in sufletele
noastre si un loc in istoria noastrà politica' ii este
rezervat, ca la izvorul faptelor lui mari pentru Ord
sd se poatà adgpa generatiile, ce cresc si vor veni.
Ca om Vinti15. Brgtianu era de o mare bundtate
si de a rard distinctie de suflet, iar ca om politic
vieata lui intreagd a fost inchinatá binelui Orli.
La prima vedere Vintilà BrAtianu apgrea inchis,
rece, retras; timiditatea lui indscutà accentua a-
ceastd infdtisare. Dar indatà ce te cunostea mai de
aproape, mai ales indatà ce te aprecia si te apropia
sufleteste devenea deschis, cald, primitor, binevoi-
tor, gata sg-ti fie de ajutor.
Tinerii muncitori, care se afirmau, scriind sau
lucrând, in interesul tarn, Oseau la dansul intot-
deauna a primire caldà, un sfat, un sprijin. Mi-aduc
aminte era in 1902 Secretar general la Ministe-
rul de Finante. Eu eram un mic functionar, la Casa
de Depuneri. Auzisem de amabilitatea lui si de in-
teresul, ce purta tineretului muncitor.
1) Extrase din brosura Vintilá I. C. Brätianu 1934".

www.dacoromanica.ro
 _
547

Scrisesem o lucrare asupra finantelor Orli. Am

luat indrasirala sa ma duc la dansul si sa-i prezint
manuscrisul. Citeste titlul: Scurte priviri asupra fi-
nantelor tarii". Se uita la mine si imi spune bland
.si glumind:
Des.gur ca privirile fiind scurte, lucrarea va fi
cat mai clara". Apoi imi spune sa o tipdresc si sa
i-o aduc in brosurd, ca sa o citeasca. Am tipdrit-o,
i-am prezentat-o. Dupd cateva zile, ma chiamd la
Minister, imi spune, ca a citit lucrarea, i-a placut
cd i-a vorbit si alta lume de mine si ca voeste sa
ma treacä prin inaintare in Minister la Directia
Vamilor, ca sub-sef de birou. Am trecut si mi-am
fdcut inainte cariera. De atunci m'a tinut minte si
m'a urmdrit. Ori de cate ori scriam Cate ceva si ii
trimiteam, imi raspundea de primire, cu multumiri
si sfaturi. Iar mai tarziu, cand a fost nevoie, cand
in Ianuarie 1922 a venit ca Ministru de Finante m'a
,chemat la dansul intampinandu-ma cu cuvintele:
,,Te-am chemat sa-ti cer sa ma ajuti". Si astfel ca
secretar general i-am fost colaboratorul cel mai a-
propiat in munca pentru consohdarea Romaniei
Mari. Altadata un tanar inginer distins n'avea nici
ro ocupatie, fusese la o societate printre strdini, unde
n'a putut sd se mentina. A venit sd-i ceara sprijinul.
Aud pe Vint la Bratianu spunand: Se poate ca un
inginer roman sa nu-si poata castiga existenta in
Tara romaneasca ?". A intervenit, si inginerul roman
munceste astazi in ogorul economiei noastre natio-
nale.
Am dat aceste exemple, fiindca ceeace a facut cu
mine si cu tangrul inginer, fdcea cu toti tinerii, ce se
afirmau prin munca si. cinste. Era nu numai buna-
latea sufletului lui, care il indemna la aceasta, dar
era si un comandament al conceptiei lui politice, de
..a-si apropia, a creste si a sprijini, fortele muncitoa-

www.dacoromanica.ro
 548

re romanesti, pe care sa le puna apoi in serviciul

t aril. Si dupa cum dadea astfel sprijinul sail ele-
mentelor romanesti, tot asa se interesa de desvolta-
rea ramurilor de productie ale tarn, ca munca na-
tionara sa-si poata gäsi camp de activitate.
Vint la Bratianu a fost intre cei d'intai barbati de
stat, care a propovaduit si a contribuit la desvolta-
rea productiei nationale. Si agricultura si industria
si comertul au gdsit intr'insul un sprijin puternic.
Ar fi sa desvolt un studiu intreg, dacd ar fi sa a-
rat partea mare ce Vintila Bratianu a luat in orga-
nizarea si desvoltarea fiecarei din aceste ramuri de
productiune. Este destul sa spun numai cd agricul-
tura prin organizarea obstiilor, prin desvoltarea cre-
ditului popular, prin expropiere, etc., in Vint la Bra-
tianu, a avut forta, care a ajutat-o. Desvoltarii in-
dustriale, Vintila Bratianu a inchinat de asemenea
puterea sa de munca. In cea mai mare parte, lui se
datoreste intemeierea si desvoltarea industriei pe-
trolului. El a impins la formarea de societati ro-
manesti de petrol si el a sprijinit fortele nationale de
munca: ingineri, contabili, meseriasi, etc., ca sa in-
tre in aceste exploatari si sa le clued la prosperita-
tea la care au ajuns. Aceeasi atentie a dat si celor-
lalte industrii.
In expunerea de motive la tariful vamal din 1924,
se gaseste o pagind admirabila, in care arata punc-
tul salt de vedere in politica vamala.
Vint la Bratianu a fost intre cei d'intai si cel mai
mare sustinator al nationalismului nostru economic.
De cand a intrat in viata politica, a luptat pentru
aceasta idee: bogatiile Orli sa fie puse in valoare
de fortele nationale si pentru Neamul romanesc.
Lozinca prin noi insine" a fost baza actiunei sale
politice. Urmarind aceasta idee si lucrand in direc-
tia nationalismului economic, a fast acuzat ca a fost

www.dacoromanica.ro
 - 549 _

contra capitalului strain si a muncii si experientei

straine. Lucru cu totul neadevarat.
Vint la Brätianu a fost pentru colaborarea capita-
lului strain si a experientei straine, cu capitalul si
munca romaneasc. Ceeace a voit el insa, a fost ca
sa vie capitalul strain la noi, ca tovarasi, iar nu ca
stapan, suptmandu-se legilor tarei. Aceasta a afir-
mat-o deseori in discursurile lui.
Cu toate atacurile ce i s'a dat, el a rezistat si a
invins. Si daca astazi se \tad societati mari roma-
nesti de petrol, miniere, industriale, mari banci, etc.,
si dacd in fruntea lor se gasesc elemente de valoare
romanesti, cari contribuie la desvoltarea bogatiilor
tarii, sprijinului lui Vintila Bratianu se datoreste.
Pentru ingineri in deosebi, avea o deosebita slabi-
ciune. Ii considera ca facand parte din familia lui.
Chiar cand din partea unora avea oare care nepla-
ceri, nici odata nu avea contra-le cuvinte urate, ci
ii trata cu ingdduinta. Mi-aduc aminte ca odatä u-
nul din acesti ingineri, cu oarecare vaza, nu-i arata
simpatie si uneori il critica.
Vint là Bratianu aude aceasta si stiindu-ma in
buni termeni cu el imi zice: Spune-i ca-i inginer".
Astazi, cand acest inginer de vazd vede cum a a-
juns munca inginerilor si cat s'a inchis campul lor
de activitate, nu numai ca-1 regreta dar proslaveste
munca lui sfanta pentru cauza Romani lor. Dar Vin-
tila Bratianu nu trata cu rautate nici chiar pe dus-.
manii lui politici. Dese ori era atacat in Parlament
si prin presa de unii din adversarii sai, insa nu-mi
aduc aminte sag fi auzit vorbindu-i cu cuvinte rele,
de razbunare, ci crestineste, mai mult ii compati-
mea, spunand ca sunt "'au informati sau Ca nu stiu
ce fac. Dar amintirile mele despre Vintila Bratianu
sunt si mai apropiate din epoca dela 1922-1926, cand
in calitate de prim colaborator al sau ca secretar

www.dacoromanica.ro
 550

general al Ministerului de Finante am lucrat cu clan-

sul zi cu zi, cea cu ceas in timp de 4 ani si mai
bine. Atunci ii vedeam venind in fiecare zi la minis-
ter de dimineatg de tot, la ora 7 fgrd un sfert, dacg
orarul incepea la 7, totdeauna pe jos, niciodatà cu
automobilul, fie cg ar fi fost ploaie, vant i oricat
de rea vremea. Ba odata i s'a intamplat sà plece la
Minister cu mult inainte de ora reglementarg. In-
tamplarea mi-a povestit-o astfel:
Stii Ca astgzi am plecat de acasg spre minister
mult mai de vreme ca de obiceiu si a trebuit ci ma
intorc indärgt. Mi-a stat ceasul i n'am stiut la ple-
care cat era ora. De obiceiu in orele obisnuite in-
talneam in drum spre Minister aceleasi persoane.
Astgzi insg n'am mai intalnit aceleasi persoane; a-
tunci am intrebat un trecgtor cat e ora. Mi-a rgs-
puns cg e 6 fgrg un sfert. M'am intors acasg, fiincicd
m'am gandit, cg nu era deschis Ministerul". Auto-
mobilul nu-I intrebuinta decat cand avea deplasgri
de fgcut la Consiliul de ministri sau alte treburi in
interesul Statului. Cand venea dimineata la minis-
ter, venea cu un program zilnic, de executat. Dadea
dispozitiile necesare i apoi se interesa de mersul
lucrdrilor. Lucra cu fiecare din directorii de servi-
ciu, cu blandete, cu omenie, discutand fiecare ches-
tie si cgutand solutia cea mai bung.
0 deosebità satisfactie sufleteascg avea, când ye-
dea cà lucrdrile se executau cum trebuie i cg mun-
ca lui in consolidarea finantelor %Aril, ducea la re-
zultatele dorite. Mi-aduc aminte Ca odatà trebuia
sg plece pentru cateva zile la lard, ca sä se odih-
neascg.
Functionarul insgrcinat cu strangerea datelor re-
lative la intocmirea bugetului, intarzia cu lucrgrile
si Vint là Brdtianu ingrijat imi spuse la plecare:
Dg-mi linistea".

www.dacoromanica.ro
 551

Când s'a intors si a gdsit toate lucrdrile gata, i-am

cetit bucuria in ochi. De altfel pe Vintild Brdtianu
il cunosteai din ochi si din atitudine, când avea vreo
nemultumire sau vreo rezervA contra cuiva. Uneori
ate o intriga cguta sd punä ghiald intre el si cola-
boratorii sgi apropiati. Dar repede nourii dispgreau
si consideratia ce avea de cineva, reapdrea. De alt-
fel cu greu intra cineva in consideratiucea lui.
Trebuea ca zi dupd zi sd i se facd dovada de-
votamentului, a cinstei des'avarsite, a priceperei, a
muncei dezinteresate, ca sd poatá intra in stima lui.
Dar odatà intrat, greu s5-1 mai disloce cineva din
inima sa.
Orice atacuri ar fi fost ,ori ce infamii faurite sub
formä de adevdruri, nu aveau nici o influentä asu-
pra fiintei lui. El r5mânea un sustingtor neinduple-
cat al aceluia stimat de dânsul. Nu primea nici chiar
s5 i se dea explicatii asupra invinuirilor, ce s'ar fi
adus. La o asemenea ofertà rdspundea : Lasà, dom-
nule, nu te cunosc eu ?" Dar tot asa de greu era
sg-i schimbi pdrerea despre cineva care nu era in
consideratiunea lui. Odatã vine vorba de un func-
tionar inalt, care fusese inaintat prin sthruinta mea
pentru unele calitati puse in serviciu, dar cam fdrd
voia lui Vintild Brdtianu. Uneori nu era multumit
de dânsul si imi imputa aceasta, zicandu-mi:
Nu vezi cd nu se uità in ochii omului?" Vintild
Brätianu clasa oamenii. Pe putinii, cari erau in sti-
ma lui ii primea cu cA1dur5, le vorbea cu glume,
deschis, frumos, afectuos. Era o mare plkere sd fii
in compania sa. Cunostintele lui erau variate si in
toate directiunile. Citea mult si isi apropia luAnd
note de ceeace citea. Conversatia cu dansul era
o invaldturg. Cunostintele de istorie il pasionau.
Istoria Românilor o cunostea amanuntit. Se vede
ca in familia Brgtianu, stiinta istoriei, tine de sufle-

www.dacoromanica.ro
 552

tul ei. Ion Bratianu a fost un pasionat al istoriei, Io-

nel Bratianu un §i. mai pasionat, Vint la Bratianu,
George Bratianu, el insu§i profesor de istorie la U-
niversitate. Sufletele lor de mari luptatori ai roma-
nismului, au fost faurite la flacara istoriei. Pe cei
cari nu era in stima lui, nici nu voia sa auda de ei.
Daca prin staruinta vreunei persoane scumpe lui a-
jungea de-i primea, le vorbia rece, inchis, rezervat.
Si a§a dela vorba acestora, aparea el in ochii mul-
tora, ca un om ursuz.
Eu unul cred ca la dansul dragostea de tara tre-
cea inaintea dragostei de familie.
Se curba la biuroul sau de lucru scriind §i studiind
chestiile, ce priveau interesele Statului. Nu numal
in materie de finante ca titular al ministerului 4i
intrebuinta cuno§tiintele lui, dar la toate ministerele
lua parte in elaborarea diferitelor legi, dand sfaturi
0 indrumäri.
Ca Ministru de Finante, trebuind &à se duca in
câteva randuri in strainatate pentru marile interese
de stat, activitatea sa a fost incordata, aducand td-
rii foloase insemnate. Numeroasele scrisori, ce po-
sed dela dânsul din tara §i. din strainatate sunt o vie
dovadd, a interesului §.1 a muncei, ce a depus pen-
tru binele Statului....
*
* *

In activitatea sa ca Ministru de finante, 1-am

vazut in fiecare zi la minister la lucru, preocupat,
de cum sa ajute mai bine la intarirea armatei, la
cultura poporului, la sanátatea populatiei, la pro-
movarea productiunei, prin punerea in functiune a
cailor ferate, a porturilor, a §oselelor, prin legi noi
economice, ca cea a legei rninelor, comercializä-
rei, etc.
De indata ce productia a inceput sa se normali-

www.dacoromanica.ro
 - 553

zeze si aparatul fiscal sä functioneze in bune con-

ditiuni prin o bund organizare si administrare, in-
casarile Statului au crescut din an in an, incat nu
numai ca a permis sA se realizeze evalu5rile si sa
se facg la zi plata salariilor, a pensiilor si a chel-
tuelilor de material prevazute in buget dar au dat
si excedente, care au inlesnit marile infaptuiri cu-
noscute. In primul rand intärirea ostirei, a fost preo-
cuparea centrala a lui Vintila Brätianu. Ostirea sa
fie inzestrata cu tot ce trebue, ca sa fie in mäsurd
sd asigure pacea si intangibilitatea granitelor". De
aceea in fiecare an, in perioada dela 1922-1926 a
sporit alocatiile bugetare si sume mari a dat din
excedente pentru intarirea ostirii. Cultura poporu-
lui il interesa de asemenea pe Vintild Brätianu in
mare grad. Aproba din tot sufletul politica d-lui
dr. C. Angelescu, de a inmulti scoalele, de a mari
numarul invatatorilor pentru ca fiecare cetalean
roman sd invete carte romaneascd. Fara luminarea
mintei prin invatatura nu poat fi o adevarata mul-
tumire sufleteascg, fiindca cei ce nu stiu carte n'au
mijlocul sä cunoasca lumea si sufletul ei". Pe Vin-
Ma Bratianu il interesa ridicarea din pdturile pro-
funde ale poporului romanesc la invatatura mai
inaltà a tinerilor Romani cu vii inteligente si tari
energii. De aceea a prevazut in fiecare an in bu-
get, ate o sumd de 50 milioane pentru internate
si burse la copiii de sateni si de functionari.
El voia nu sa exclud5 de la universitati pe tinerii
de altà rasa sau religiune, dar sd ridice la ele tine-
rele inteligente romanesti, care prin concurenta e-
nergiei si a sclipirei mintei sä invinga. Pentru stiinta
inaltd toate capetele inteligente sunt necesare, cAci
o descoperire facutà foloseste intregei omeniri.
De asemenea a afectat o sumd insemnata pentru
inlesnirea schimbului studentilor, aflati pentru spe-
cializarea in strainatate.

www.dacoromanica.ro
 554

El voia ca Romania Mare sa albà cati mai multi

invatati specializati la universitgtile i inaltele scoli
din apus.
Pentru sanatatea populatiei de asemenea s'a pre-
valzut in fiecare an alocatii mereu sporite i sume
importante s'a dat din excedente. Vint la Brdtianu
dorea sg vada Poporul roman plin de sangtate. Tara-
nul roman in deosebi sg fie cgutat i ingrijit, ca prin
bratele lui, fard pierdere de vreme sa poata munci
parnantul, aducgtor de rod bun, care ne da aurul, ce
asigura prosperitatea tärii. Medicii de tot felul din
Ministerul Sanatatii trebuia sg-si faca un apostolat
din exercitarea profesiunei lor in ingrijirea popula-
tiei mai ales acelei dela targ. Pentru promovarea
productiei, Vintilg Brgtianu s'a ingrijit in primul
rand de cgile ferate. Peste 20 miliarde lei a dat
pentru utilarea i normalizarea &Mbar ferate. i s'a
ajuns, ca numai prin mijloacele noastre, fgra nici
un ban din afarg, sa se pund in bung stare de func-
tionare, cgile noastre ferate, ajutand astfel la des-
v oltarea productiunei.
Toatg munca lui Vintilg Brgtianu si tot ce a fgcut
in viata sa politica de peste 30 de ani, isvora din un
inalt patriotism, din c dragoste ferbinte de Neam,
din o constiinta mostenita dela pdrinti, de a-si im-
plini cat mai bine datoria Ega de tara.
Vint là Brgtianu a fost un mare muncitor, un om
cinstit pang in fundul sufletului, un iubitor de tara
si ream, un mare Roman.
Amintirea lui va fi vesnicg.

www.dacoromanica.ro
 555

Cinci ani dela moartea

lui Vintila Bratianu ')
de Al. Lapedatu 2)

S'au implinit cinci ani dela moartea lui Vintila

Bratianu.
E inca vie in memoria noasträ profunda emotie
provocata de vestea dramaticului sau sfarsit, care
a indoliat toate inimile si a prosternat in fata
mormantului sdu, 'And i cele mai inversunate
vrasmasii politice. De asemenea impresionanta ma-
nifestatiune de jale a tdrii, pe care d. Nicolae Iorga
a numit-o, in miscdtorul ski cuvant, rostit atunci,
in Parlament, manifestatiune nu numai de durere,
ci si de ispasire".
Caci simtamantul obstesc era in acele triste mo-
mente, chiar i pentru cei ce nu-1 intelesesera bine
si nu-I pretuiserd in deajuns in viata ca odata cu
Vintila Bratianu, dispare din mijlocul natiunii un
puternic stalp de razim i o mare garantie de viitor
a ei asa fiind privit i socotit el, in constiinta
colectiva a neamului, timp de aproape 40 ani, in
viata publica a Romaniei noastre.
Inteadevar, dela inceput, de cand lucra, ca tanàr
inginer, la constructia podului de peste Dunare,

1) Conferintà .inuta. la Radio la 22 Dec. 1935.

2) Min,stru al Cultelor. Prof. universitar.

www.dacoromanica.ro
 556

pang la sfarsit, când fu incredintat cu presedintia

consiliului, in toate functiile si demnitatile pe care
le-a ocupat si in toate imprejurarile si situatille in
care s'a aflat, Vintila Bratianu a indeplinit an de
an si zi de zi, cu admirabila staruinta i consec-
-yenta, o opera fara egal pentru epoca in care a
trait.
Aceasta, pentru Ca afara de temeinica pregatire
-prof esionalà, pe care s'a nevoit s'o completeze si
desavarseasca, necontenit, dupa necesitatile servi-
ciilor si insarcinarilor pe care le-a avut, el aducea
.cu sine calitati i virtuti, credinte si sentimente,
mostenite sau insusite dela inaintasi si dela lumea
'in care se formase, cu totul rare, prin intregirea si
armonizarea lor, la una i aceeas persoana.
Astfel : o exceptionala putere de munca, o inda-
Tatnica vointa, o neistovità energie i un inflexibil
caracter; o inalta constiinta a datoriei i un tot
atAta de inalt simt al raspunderii, o probitate si
dezinteresare fara pereche, un patriotism fervent si
dinamic, o incredere absoluta in fortele vii si crea-
toare ale Neamului, ca si in destinele lui viitoare.
In sfarsit: o vie pasiune pentru luptele politice,
spre apararea convingerilor si promovarea nazuin-
telor urmarite in vieata publica, lupte pe care le-a
purtat nu numai cu hotarire i curaj, dar i cu so-
cotinta si chibzuinta.
Toate aceste calitati si virtuti, credinte i senti-
mente, din care Vintila Bratianu Mouse tot atâtea
dogme si comandamente ale vietii sale, publice si
private, i-au castigat si asigurat o autoritate mo-
Tara' si un prestigiu personal, precum putini din
contimporanii sal au mai avut. Ceeace insa a cres-
-cut si intarit mai cu seama aceastd autoritate si
acest prestigiu al lui Vintila Bratianu la compa-
triotii sal., au fost conceptia si atitudinea sa, tot-

www.dacoromanica.ro
 557

deauna hotdrate i categorice, fall de interesele su-

perioare ale Statului.
Pentru el, care cuno§tea a§a de bine 0. de a-
proape istoria rena§terii noastre politice §i natio-
nale, Statul acesta era mai mult deck pentru atatia.
dintre cei ce nu cunosc cum §i ce fel s'a alcatuit..
Statul roman era opera colectiva §i succesiva a
generatiilor de man i luminati patrioti, cari, dela
1821 incoace, au adus, unii dupa altii, cu spirit de .
solidaritate i continuitate, partea lor de contribu-
tie la constituirea lui. Iar opera aceasta nu era re-
zultatul intamplarii 0 al hazardului, ci al patriotis-
mului §i intelepciunii conduckorilor de pe vremuri,
ai tarii, cari au tiut sa formuleze precis, sa serieze
cuminte §i sá realizeze temeinic principiile pe care
s'a a§ezat §i clddit Romania moderna: unirea, con-
stitutia, dinastia i independenta.
Mai mult : in realizarea acestor principii funda-
mentale, conducatorii Statului au dat dovada de iu-
bire §i devotament, dar 0 de o superioara intuitie
pi patrundere a realitatilor §i posibilitatilor, ferin-
du-i sa alunece pe cal riscante i aventuroase §i ti-
nandu-i totdeauna pe drumul sigur al marilor da-
torn i raspunderi fata de neam §i tara. A§a numai.
au putut ei constitui un stat, care, privit in lumina.
istorica, nu infati§eaza, in evolutia lui, ca altele,
crize de naturd sa-i pericliteze existenta.
Pentru aceste cuvinte Vintilà Bratianu considera
statul ca i un sfant patrimoniu fata de care dato-
ria tuturor era : sa strajuiasca cu incordare i ar-
doare ca sa nu se piarda sau primejduiasca nimic-
din ceeace, cu atata trudd i jertf s'a infaptuit de
inainta0 §i sd se muneeasca, cu vointa nebiruità §i
cu energie nesecata, ca sa creased §i mareasca acest
sfant patrimoniu, pe Calle §i cu mijloacele pe care
ni le-au impus marii predecesori adica in sena.

www.dacoromanica.ro
 558
-
liberal si constitutional si in spirit democratic si
national.
Cdci liberalismul si constitutionalismul erau
pentru Vint la Bratianu dogme dela care nimeni nu
1-ar fi putut abate. Deaceea, nu odata 1-am auzit,
chiar si dela tribuna Parlamentului, fdcand apolo-
gia spiritului liberal care a stat la baza organizarii
si desvoltdrii Romaniei moderne, ducand-o la unire
si marire, in opozitie cu spiritul medieval de care
s'a conclus Ungaria, chiar si in epoca moderna si
care a dus-o, dupd o mie de ani, la desmembrarea
de astazi. Asemenea era cel mai sincer si aprig
sustinator al regimului constitutional si parlamen-
tar. Nu pierdea nici un prilej spre a exorta pe ti-
nerii sai prieteni politici la respectarea si practi-
carea, cu seriozitate si demnitate, a vietii constitu-
-tionale si parlamentare.
La fel democratismul si nationalismul erau, asa
zicand, organice la Vintild Bratianu, adica profund
impregnate in firea si mentalitatea sa, in educa-
tia si atitudinea sa. A fost unul din campionii cei
mai convinsi si frecventi ai necesitatii marilor re-
forme democratice : improprietärirea si votul
universal,de ale carui prime rezultate in aplicare
nu era catusi de putin descurajat, incredintat hind
ca, cu vremea si cu educatia politica ce trebuia fa-
cutd taränimei, poporul roman va sti sa intrebuin-
teze acest vot pentru binele si folosul ski. De a-
ceea il si numia, dupa cum se stie, tanarul, pla-
pandul vot obstesc" care trebuia intarit si asigurat.
In ce priveste nationalismul sat', cine 1-ar putea
egala, nu prin vorbe, ci prin fapte ? Caci, daca a
fost cineva in tara aceasta, care sa caute a pro-
mova, din toate puterile si cu toate mijloacele, in
viata publica si in deosebi in cea economica, ele-
mentul pentru salvgardarea intereselor superioare,

www.dacoromanica.ro
 559

a fost desigur, Vintilä Bratianu cu toti cei ce 1-au

secondat in aceastd patriotica actiune.
Aceasta fiindu-i conceptia despre stat si despre
datoriile noastre fata de el, Vintila Bratianu a cdu-
tat sa se conformeze pe deaintregul ei. De aci ma-
rea preocupare i chinuitoare grija de tot mo-
mentul pentru salvgardarea intereselor superioare,
de prezent si viitor, ale Statului. In privinta acea-
sta era, cum e bine stiut, intransigent si neinduple-
cabil. Nu admitea nici o concesie i nici o transac-
tie. Si n'a suferit nici o abatere i nici o slabiciune.
Intru apararea lor, a intereselor de stat, cand pu-
teau fi amenintate, punea cea mai fanatica pasiune.
Caci nu-si socotea natia, in ce priveste drepturile
sale, mai pre jos decat oricare alta mai inaintata
sou mai norocoasà. Si nu considera pe Roman inf e-
rior, in ce priveste aptitudinele, ori carui alt neam,
cat de cult si de civilizat.
Sentimentul demnitatli nationale si al mandriei
de neam 1-a dominat in permanentd. Nici n'a ple-
cat de altfel acest sentiment inaintea cuiva.
A trebuit sà expun toate cele premerse, caci f gra
de ele nu se poate intelege sensul inalt si ideal
moral si national al vietii politice a lui Vintilà
Bratianu i nici caracterul impungtor al operei pe
care a savarsit-o in slujba patriei si care il aseaza,
pentru vecie, in randul celor mai luminati patrioti
ce au lucrat cu mai multd ravna si cu mai mare
pricepere, la completarea organizarii i prop'asirii
vechiului Regat, la pregatirea i sustinerea raz-
boiului de intregire, la organizarea si consolidarea
Romaniei Mari.
Evident, numai adunand toate realizarile multi-
ple si variate ale acestei opere, se poate scoate pe
deplin in evidenta valoarea ei integrala. Totusi,
prin bunul ei simt si instinct, natiunea o cunoaste

www.dacoromanica.ro
 560

0 o apreciaza dupa toata importanta. Caci chiar

0 acei ce nu 1-au inteles 0 pretuit dupa cuviinta
in vieata, din clipa in care s'a desfacut de lurnea
aceasta §i s'a cufundat in eternitate, 1-au inteles 0
pretuit complect.
Inteadevar, din clipa aceea, Vint la Brätianu a
intrat in istorie, ap cum a fost printre noi, con-
timporanii sal 0 cum va ramane pentru urma0i
din toate vremurile : pilda vie §i nepieritoare, apo-
stol, al celui mai luminat 0 invatat patriotism, al
celui mai conqtient 0 curajos romanism 0 al ce-
lui mai desavar0t §i deplin spirit de jertfa pentru
binele, fericirea 0 prea marirea Neamului. Iata de
ce, azi, cand se implinesc cinci ani dela moartea sa,
gandul pios 0 recunoscator al neamului, se in-
dreapta cu respect 0 admiratie, spre cripta dela
Florica, unde cel ce a fost Vintila Bratianu 10
doarme, senin 0 1in4tit, a§a cum con§tiinta dato-
riei implinite i-a inchis ochii, somnul sail de veci.

www.dacoromanica.ro
 561

Vintild BrAtianu
omul politic
de L. Mrazec

Nu caut sbi in§ir note, dau ceeace mi-a rAmas a-

danc intipgrit in minte §i. suflet : impresiunea sin-
tetica a unei imagini de ansamblu a personalitatii
mult regretatului Vintilä Bratianu, a§a cum 1-am
cunoscut §i. 1-am auzit.
Structura gandirii sale era §tiintifica.
Metoda sa de a lucra era §tiintifick pentru cazu-
rile cunoscute mie : adancirea problemei, alcatuirea
unui plan general §i. al unui program de executie.
Acest mod de a lucra 1-a cälduzit in toata activi-
tatea sa, atat in politica generald de stat cat §i. in
politica economic6 §i. chiar in cea culturalà, zic §i.
culturald fiindca patriotul §i bunul roman Vintild
Bratianu se interesa de aproape de tot progresul
cultural al I'arii §i. al Neamului, sustinand °nice ac-
tivitate ce putea sa aihd o inraurire favorabild a-
supra propa§irei §i. consolidArii unitarismului" cul-
tural al intregului popor roman.
Metoda §tiintifica in politica de stat este cea mai
simpld §i cea mai sigurd §i ea singurd poate §i va
putea duce la izbandä §i in deosebi la realizarea
conceMiilor de organizare a t Aril, pe terenul econo-
mic. Ea cere insd pe deoparte o unitate perfectà
36

www.dacoromanica.ro
 562

de vederi si de actiune in partid, pe de altd parte

colaboratori pdtrunsi de acel simtimant superior de
datorie fata de taxa si de neam ce caracteriza
pe Vintild Bratianu in toate actiunile sale si care
imprima tocmai activitatii sale caracterul ei natio-
nal. Realizarea unei opere de organizare $ i conso-
lidare cere insä timp. 0 reusita nu putea sä fie a-
sigurata decat sub conditiunea ca trasaturile mari,
generale ale planului ce constituiau punctele de
reazam sa fi fost aprobate si sustinute de sus si
sustrase astf el vicisitudinilor politice.
Poate ca rezerva, sobrietatea in expunere, in ge-
nere prea obiectiva a acestor vederi, lipsa de per-
suasiune si intrasigenta prea deschisa au facut ca
unii nu 1-au inteles si altii n'au vrut sa-1 inteleaga,
ceeace a usurat mult jocul tuturor acelora cari toc-
mai in aceste idei vedeau un pericol, nu pentru ta-
ra si Neam, dar pentru interesele lor personale.
Nu insist asupra pierderilor incalculabile ce a su-
ferit tara in lupta darzd dusa in contra principiilor
de nationalism sanatos in domeniul economiei
noastre, ce forma unul din punctele mari de rea-
zam in programul lui Vintild Bratianu ; nu insist
nici asupra conceptiilor de internationalism econo-
mic, sustinut din nefericire chiar de unii oameni de
stat romani, cand in toate statele, deja in 1918,
tendinta era ca ele sd se elibereze, pe cat posibil,
de aceasta si cand in cele mai multe state s'a re-
curs la mäsuri de apdrare a fiintei lor economice,
caracterizate printr'un nationalism cu mult mai in-
flexibil si exagerat decat acel din proectele lui.
Trebuia sa vie timpurile grele de astazi, ca sa
se convinga lumea cata dreptate si prevedere de
om de stat cuprindeau conceptiile lui Vintild Bra-
tianu. 0 satisfactie omagiald a fost data.
Multe, dacd nu chiar cele mai multe din ele, s'au

www.dacoromanica.ro
 563

aplicat §i se aplicA, de nevoe e adevArat, tocmai in

acele tAri de unde pleca protestarea i opunerea in
contra aplicArilor lor in Romania.
Cum convorbirile mele cu VintilA BrAtianu nu
alunecau decAt rare ori pe terenul politic, nu-mi
permit eu sA apreciez pärerile sale in aceastä di-
rectiune. Stiu atata cA principiile sale morale §i.
nationale au fost acelea§i ca §i pe ori ce alt teren
de activitate. ApArarea demnitAtii Statului roman,
era pentru el ca §i. pentru toti BrAtienii, o datorie
din cele mai sfAnte.
Iar cu privire la conceptiile sale in evolutia po-
liticA de partid, am impresiunea cd principiile mari
§i vechi ale liberalismului gAseau in Vintild BrA-
tianu pe unul din cei mai convin§i §i luminati re-
prezentanti. SA mg explic. Inteleg liberalism acela
care a rupt §i zdruncinat intr'o luptd seculard toa-
te prerogativele medievale §i. de netoleranta §i care
a suprimat diferenta intre drepturile claselor §.1 cre-
dintelor §i care, in sfaqit, este baza natiunei uma-
nitAtii celei mai nobile. Inteleg liberalism pe acela
adaptat conditiunilor de astAzi, o adaptare largA,
dar prudentA la progresul general al civilizatiunei,
la nevoile sociale, economice §i culturale ale tarn.
AceastA adaptare se obicinue§te a se mai numi
astAzi, mi§care in spre stanga, o expresiune ce nu
este tocmai la locul ei, cAci nu este nici o intrare
pe calea principiilor marxiste, nici pe aceea a ce-
kr comuniste, ci simplu o mentinere a principiului
mare de libertate §i. egalitate pentru toti in cadrul
progresului civilizatiunei.
Ce rol mare a avut VintilA BrAtianu in timpul
rdzboiului, pot spune mai bine aceia cari au cola-
borat necontenit §i strans, direct cu el in momen-
tele acelea din cele mai grele prin care au trecut
tara §i neamul.

www.dacoromanica.ro
 564

Am avut ocaziunea sa iau contact cu Vintjlà Bra.-

tianu, Ministru de razboi, in unele chestiuni.
Cuvintele unui ofiter superior francez, la Iasi,
irnediat dupa retragerea in Moldova, in vremurile
acelea de mare depresiune, II caracterizau admira-
bil: C'est un de ces rares hommes qui n'ont pa&
perdu la tete". Calm el dispunea, prevedea. Era
acel calm care inspira incredere, care intarea re-
zistenta si care sustinea disciplina.
Un mic exemplu, tipic dar confidential, din cele
multe, ilustreaza prevederea sa: seful departamen-
tului de care depindeam n'a putut sa se hotarasca
a lua dispozitiuni de nici un fel, privind evacuarea
materialelor din industria de petr 1: Ymti la Bra-
tianu, Ministrul de razboi prevazat r, trecand pes-
te ezitattunile colegului sau, cerandu-ma sa ma o-
cup de chestiunea aceasta, rni-a pus imediat ma§i-
na sa la dispozitie ca sa plec chiar aptea pentru.
a lua masunle necesare in vederea acuarei_
Cred ca se cunoaste parerea lui Lnura Bratanu
in chestiunea asa zi1or mmontan o inventie per-
hda a acelora can au f aunt pacea nail a pregati
razboadele vutoare Dupa cat am ,_n s pe Vaud&
Brattanu. el vedea o soluti nare a a ..:tet chest=
de pohnca mterna in subord nare m _trzelor natio-
naittatil r, principulor man ale p -udel r 4 ,huce.
de la extrema dreapta pana la extr.,---ria stanga. In
felul acesta se suprunau partad de nationahtit,
eetitenu se grupau pe particle p ice raioniathEA
bane inteles neaturts earacterul 1 r e iic o. cultural
Iati aceste eiteva euvEnte in4L-za lari mime
unprescum ee mk-a Liszt acela a careu 4%a mei
va ramane de veen o puda pen ran u Rumba
E carul act de a spume c cznrrt-Lmmtelle nu :Ng

traduce intotdeauna prim euvt...n e

www.dacoromanica.ro
 565

Vint IA BrOtianu in cariera

sa stiintificä si politicA
de Genera lul Scarlet Panaltescu

Opiniunea publica a poporului nostru este putin

sensibild §i ea nu poate sustine ritmul vietii agitate
ce traim. Din aceastd cauza noi avem trebuinta sa
iim condu0 de carmaci experimentati, plini de pre-
vedere §i raspundere, adanc iubitori 0 devotati ai
poporului.
Opinia publica, gdsindu-se in strans4 legatura cu
educatiunea viitorilor conducatori politici, este de
tot interesul sä reamintim care era opinia publica
franceza din epoca 1886-1890, aceea in care Vin-
tild Bratianu 0-a desvoltat maturitatea cand a ve-
nit sa studieze ingineria la Paris.
In acea epoca, Franta era profund frarnantata in
cugetarea ei de gandirea oamenilor ei de actiune 0
de politica.
Citez cateva nume de mari agitatori politici §i
sociali: G. Clemenceau, Henri Rochefort, Paul De-
roulècle, Pierre Loyson §i altii.
Agitatia politica i sociald era atat de vie, opiniu-
nea publica atat de incordata, reactiunile atat de pu-
ternice, incat chiar qi cel mai indiferent cetatean
sau strain era antrenat in acest violent curs politic
0 social. Pe acest fond politic studentii no§tri ro-

www.dacoromanica.ro
 566

mani din Paris se grupasera in doug puternice fo-

care de propaganda politica si socialà, focare con-
stituite pe baze reale sau numai sentimentale: gru-
pul socialist, generos si indemnator de a orienta o-
menirea spre o mai multd fericire si grupul natio-
nalist care intelegea cá prima noastra datorie este
de a ne ridica mai intai neamul si apoi sa solutio-
nam problema fraternizarii popoarelor.
Prin cunostintele mele, ma incalzeam de idealis-
mul ambelor focare, dar am terminat prin a-mi in-
tali convingerea cd prima mea datorie este de a
contribui cu oricat de slabe puteri, la ridicarea Nea-
mului meu.
Primul grup era condus de acei ce au constituit
mai tarziu grupul generos politic, cu care s'a intarit
partidul national-liberal; al doilea traia sub influ-
enta fiilor marelui I. C. Bratianu.
Desigur cä stralucirea parinteasca influenta puter-
nic aureola de prestigiu social cu care erau incon-
jurati fiii sai. Dar eu personal nu stiu ce trebuie sa
admir mai mult: aceastä stralucire parinteasca, sau
calitatile eminente ale fiilor sai, distinsi prin edu-
catie, prin cultura si mai cu seamd prin constiinta
imbinata cu simtul de datorie si de raspundere ce
presimteau ca le va reveni in viata Mr publica de
mai tarziu.
Fiii marelui Bratianu nu si-au trait tineretea lor
in mediul spumos al pldcerilor sgomotoase, compro-
mitatoare, lipsite de grija vietei de maine, in acel
consens: Apres moi le deluge".
In preajma lor simteai cd fiecare din noi avem
indatoriri mai inalte decat acele izvorite din nevoi
personale.
Desigur ea aceasta nu este regimul potrivit tine-
retei, dar totusi el existd in mod exceptional si cand
11 constatam, datoria noastra este sa-1 intelegem si

www.dacoromanica.ro
 567

sa ne socotim fericiti ca natura ne dezvalue si ase-

menea aparitiuni cu totul in afard de comun.
Fiii lui Ion Bratianu, toti trei si-au ales cariera
de inginer, dar nu pentru a o practica, cum rezultd
din intreaga lor vieata, ci pentru a-si putea trans-
forma gandirea lor in realitati viabile si durabile.
Vint la Brätianu si-a ales ingineria industriala si
scoala in care strain si francez era tratat cu aceeasi
rigoare, supus la acelas regim de severitati si punc-
tualitate, Scoala Centrala de arte si manufacturi.
Atitudinea urmatoare caracterizeaza modestia si
seriozitatea cu care Vintila Bratianu voia sa-si va-
lorifice capacitatea sa. Care ispravitul acestei scoli,
directorul informat cd parintele elevului sail este
omul de rol covarsitor in tara noastra, ii reproseaza
faptul de a nu-i fi declarat ca tatal ski este Prim-
ministru. Elevul raspunde: Domnule director, v'am
indicat ocupatiunea permanenta a tatalui meu, iar
nu cea trecatoare."
Vintila Bratianu, intors in tara, este imediat an-
gajat de firma franceza insarcinata la noi cu con-
structia podului de peste Dunare la Cerna-Voda
Dacà aceastä angajare a fost un calcul reusit pen-
tru firma franceza, pentru noi a fost cea mai mare
garantie asupra modului cum urma sa se infaptu-
iasca cea mai mare opera tehnica a epocei.
In nici o imprejurare festiva nu s'a insistat Inca
asupra acestei influente binefacatoare. Se cade acum
sa-i oglindim intreg efectul ce I-a avut asupra ope-
rei si asupra noastra.
Dupa acest debut stralucit in cariera sa stiintifica
conducerea noastra politica de stat intelege cà nu-i
mai este ingaduita sa iroseasca capacitatea acestui
distins tehnician in afaceri particulare, ci in cele
de stat, si asa il vedem pe Vintila Bratianu mai in-
tai directorul general al Regiei Monopolului tutu-

www.dacoromanica.ro
 568

nului i chibriturilor i apoi secretarul general al

Ministerului de Finante, insarcinari in care se im-
pune cu un strälucit prestigiu i da dovezi de o ca-
pacitate surprinzatoare.
Dar aceste calitati maxi tehnice ale lui Vint la
Bratianu nu erau considerate si calitati politice. Era
un om putin expansiv, punctual, intransigent cu ju-
matatile de masuri, prcis in intrebari i raspunsuri,
cerand sa fie tratat cu aceeasi masura, evitand orice
relatiuni cu oamenii dubiosi.
Aceste calitäti desfasurate cu o bunatate i o de-
licateta surprinzatoare i cu o intelegere superioara
in ingdduinta ei, i-au format insa un puternic miraj
politic. Cand a fost vorba a se incadra partidul in
puternice sprijine sociale si morale, care sa sustina
apogeul in care el intra, se simtea trebuinta de a se
folOsi de oameni cu calitatile lui Vintila Bratianu
si asa pe nesimtite el este cuprins in orizontul po-
litic al tarii, mai intai ca conducator politic al ju-
detului Arges, apoi ca conducator politic al Capita-
lei si judetului Ilfov, ajungand Primarul Capita lei.
In aceasta noua insarcinare, Vint la Bratianu des-
fasura o indemanare si o intelegere politica care
cucereste pe toti. Conducerea orasului si-a trait din
marile sale zile, iar conducerea partidului national-
liberal al carui dintre cei mai insemnati exponenti
ajunge, se riclica la un apogeu de intelectualizare
prin crearea cercului de studii, revista Democra-
-tia" si mai tarziu a Buletinului de studii econo-
mice", cercuri in care se studiaza cu atata ravna §i
competinta toate problemele de stat.
pe terenul politic ca i pe cel tehnic si mai
tarziu economic, Vintild Bratianu se impune ca un
necontestat fruntas intre fruntasi.
Totusi dupa o intelegere tacita, ce onoreaza acea-
sta mare dinastie politica, el n'a fost chemat la con-

www.dacoromanica.ro
 569

ducerea suprema de stat, ramanand in umbra, ca

secondantul cel mai activ a lui Ion I. C. Brätianu.
In 1916, in ajunul razboiului, in una din zilele
lunei Iu lie, am avut surpriza in ziva mea de lucru
cu secretarul general al Ministerului de Itazboiu, sa
\rad pe Vintila Bratianu, cu gandul de a participa la
intreaga edinta ce se desfä§ura acolo.
Din spuse indiscrete am aflat cd Vint la Bratianu
venea de mai multe zile regulat la minister. Inte-
lesul acestor vizite era destul de transparent, totu§i
ceeace mi-a umplut sufletul de ematie, era consta-
tarea aplicarii acelea§i metode de statornicie in
orice problemä ce urmarea.
Vint la Bratianu venea pentru prima oara la Mi-
nisterul de Rdzboiu, de§i ilustrul ski frate, era si
fusese in mai multe randuri ministru de razboiu.
Din momentul ce a fost in§tiintat &à la declararea
razboiului i se va incredinta conducerea Ministeru-
lui de rdzboiu, el n'a mai intArziat nici un moment
de a studia tehnica administrativa a viitorului sau
departament.
Vintila Bratianu prin firea lui de om studios, se
tinea destul de retras de cadrul festivitatilor §i nu
cauta sa-§i inmulteasca peste mäsura, cunWintele
sale personale, cu alte cuvinte nu cduta popularita-
tea, dar ea il inconjura §i-1 cuprindea in cercul sau.
Vintila Bratianu a acceptat sä fie numit ca secretar
general, ofiterul ce i s'a destinat. Mai tarziu mi-a
comunicat intentia ce avea de a ma lua pe mine ca
secretar general, dar ordinea de mobilizare ma in-
scrisese cu altä insdrcinare, pe care nu a voit sa
mi-o schimbe. In timpul razboiului, cand marele
nostru cartier se gasea in Bar lad, d. Mare§al Prezan,
§eful de Stat Major al marelui cartier, in puterea
increderii i prieteniei ce-mi arata, mi s'a destainuit
§i m'a insarcinat &à comunic, la prima mea ocazie,

www.dacoromanica.ro
 570

lui Vinti1 Bratianu ca zvonurile ce circulau cd Ma-

re§alul Prezan ar impinge guvernarea spre dicta-
turd este o poveste de prost gust.
In 1917, in preajma of ensivei noastre, remanie-
rea ministeriald ce s'a fdcut, aduce pe Vint Bra-
tianu in fruntea ministerului nou creat, al munitii-
bor. i cu acest prilej mi-a§i fi putut implini un
ideal, o colaborare mai stransa cu acest mare con-
ducdtor, dar pentru acelea§i motive ca cele aratate
mai sus, nu mi s'a schimbat situatiunea mea de pe
ordinea de bdtae a armatei
Dupa razboi §i dupa demisiunea mea din armata
si inscrierea mea politica' in partidul national-libe-
ral, colaborarea mea cu Vintilà Bratianu devenind
mai frecventa, am avut posibilitatea sä ma conving
din zi in zi de marea sa bunatate sufleteasca pusa
in serviciul tarii.
El considera opera de inchegare §i de consolidare
a tarii noastre, la care a contribuit cu influenta ho-
tdritoare §i dominanta ilustrul ski tatä §i frate, ca
o mo§tenire sfanta in serviciul careia i se parea ca
nu face nici odata indeajuns.
Am trait timpuri de maretie i de inalt idealism.
Acest sf ant §i-a consacrat tot timpul §i intreaga sa
viata binelui public §i marirei tarii sale.
Vintilä Bratianu, vazut atat in intimitate, cat §i
la tribung, pe catedra sau la masa de lucru, iti rasa
aceea0 impresie de un om care te cucere§te prin sin-
ceritatea, simplicitatea, patrunderea i interpretarile
ce da. L-am vazut in Basarabia, in diferite adunäri,
unde cei ce se apropiau de el ramaneau cu totul de-
concertati in fata omului lipsit de orice decor apa-
rent, despuiat de orice sentiment de grandoare §i de
intimidare.
Unii chiar se indoiau de täria vorbelor sale §i de
realizarea frumoaselor promisiuni ce dadea.

www.dacoromanica.ro
 571

Greut5tile epocii de dupg r5zboiu, noul nostru

ideal impus de marea unire: consolidarea sufleteas-
cd, criza mondiald inerentà marelui rdzboiu, regi-
mul nou social ce am intronat la noi, politica inter-
nationald, ca si influenta strAing infiltratà in massa,
in vieata si munca noastrà, dezechilibrul politic cau-
zat de disparitia celor mai ascultati mentori ai poli-
ticii noastre, interventia in politica a conducgtorilor
politici ai provinciilor alipite cu mentalitati neacor-
date Inca suficient cu nevoile si aspiratiunile Nea-
mului nostru, toate aceste influente au creeat la noi,
un mediu aproape haotic.
Constiinta publicá ce a rezultat depäsea cu mult
puterile nu numai a unui om dar chiar ale celei mai
puternice organizatiuni politice.
In acest mediu impropriu se spulbera intreaga
noastrà prudenta de stat, injghebatä cu atdta ingri-
jire prin studii si incercgri sociale lungi si experi-
mentate.
Noi ins5 nu ne gäsim in fata unei prdbusiri ci a
unei ridicdri sociale. Trebuinta si speranta noasträ
ne-o fundam Inca mai puternic in conducAtorii po-
litici ai tarii.
Cu moartea lui Vintilà Brätianu, noi incercgrn
iargsi o pierdere ireparabilà, cki el ajunsese ulti-
mul sprijin din pleiada marilor conducgtori ce au
contribuit la realizarea marelui apogeu românesc
ce am culminat prin unirea tuturor Tarilor roma-
nesti intr'un singur stat.
Dar numai cu suflete de talia lui Vintila Brdtianu
noi vom putea atinge si noul nostru ideal: consoli-
darea sufleteasca.

www.dacoromanica.ro
 572

Din vieata lui Vint lid

Brati an u
de frig. insp. general Gh. Popescu

Cat de mare gol a ldsat acela care raspandea lu-

mina si speranta in toate ramurile de activitate ale
-tdrii, o simtim cu totii, atat cei cari 1-am cunoscut de
aproape, cat si cei cari altadata I1 criticau, neirge1e-
gandu-1.
Vintila Bratianu poseda in el acel spirit animator,
plin de actiune vie si eficace, care gratie unei radia-
-tiuni personale, imbarbata si stimula la munca pe
toti acei cari veneau in contact cu dansul. Nu atat
prin discutiunea ideilor sau prin organizatiunea
bazata pe adoptarea unui program obiectiv, se in-
drumau lucrurile superioare cat mai ales prin po-
larizatiunea personalitatii lui vie, unanim recunos-
cuta, care imbogatea si transforma, care stimula si
creia.
Operele schitate de dansul se realizau automat,
intrucat exista puterea creatoare. Aceasta putere re-
zulta din aplicatiunea unei metode in raport cu viata
insasi, adicd in stimulatiunea la munca exemplara,
care sá conduca la realizarea staruitoare a operelor
concepute de dânsul.

www.dacoromanica.ro
 573

Era matematicianul care §tie sa" a§eze bine o ecua-

tiune, astfel incat odatà axiomele juste admise, for-
mulele exacte se ggsesc uqor, cdci e destul ca func-
tiunile primare §i derivate s'd fie bine definite §i in-
drumate pe panta naturalá a logicei, pentru ca sä se .
ajungd sigur la rezultatul dorit.
Numai prin asemenea metode este posibil sg se
influenteze vieata prin inteligentd.
Vintild Brgtianu avea oroare de vorbe fdrà acti-
une, cAci §tia cd dacd vorbele nu se adapteazg la
fapte, afacerile Statului nu prosperà §i dacd af a-
cerile nu prosperä, legile nu se respect §i oamenii
nu mai §tiu unde le sunt nici capetele nici picioa-
rele.
Vintilã Brátianu §tia sd-§i aleagg metodele a-
tingerii scopului urmärit, astf el incdt ele sä fie in-
trebuintate fdrä echivocuri in discursuri, iar discur-
surile lui erau astf el intocmite incdt färd echivocuri,
puteau fi transformate in acte.
Vintilà Brdtianu cerea dela oameni, trei lucruri:-
ordinea, sentimentul convenientelor §i respectul au-
toritdtii sau raporturile erarhice. Urà clevetirea, dis-
pretuia intriga qi nu putea suferi obrAznicia.
In ceeace prive§te realizgrile, el urmgrea doug lu-
cruri: punerea la punct §i apoi verificarea, adica su-
pravegher ea aplicatiunii.
Era convins cd in tarile unde se aplicg aceste pos-
tulate, domnete lini§te §i ordine, iar acolo unde a-
cestea inceteazd, apare dezordinea §i anarhia.
Iubea tinerimea §i-§i facea o plkere ca sä indru-
meze pe tinerii cari veneau la dânsul s'a-i ceará sfa-
tul, sau care ii erau prezintati de colaboratorii lui.
IndrumArile pe cari dânsul le da tinerimei, erau
atre muncg, cdtre lupta pentru viatà liberg inteo-
Ord prosperk pentrucd §tia &à mizeria slale§te e-
nergiile. El le insufla curajul i credinta, aceste.

www.dacoromanica.ro
 574

manifestAri ale spiritului care conduc la realizdri

pozitive si la stimularea energiilor intrebuintate in
l olosul tarii si indreptate cdtre sacrificiu, atunci
când interesele superioare ale Valli le reclamg.
Fie ca aceste cdteva amintiri din vieata asa de sbu-
ciumatd, dat atdt de fecundà in diferitele ramuri de
activitate ale tgrii, sá ramâná ca exemplu viu al ge-
neratiilor viitoare, intru indeplinirea datoriei lor
cátre tara, luptând si. muncind pentru binele si pros-
peritatea ei.
Am cunoscut pe Vint Id Br5tianu din tinerete, a-
tunci când isi fäcea volontariatul in arma artileriei
si. când venea de audia cursurile anului preparator
ale vechei coale de Poduri si osele.
Dupd terminarea serviciului-militar, dânsul a ple-
cat in Franta pentru a urma coala Centralà, eu
lard mijloace am intrat bursier in coala Natio-
nald de Poduri si osele.
Am terminat cursurile cam in acelas timp. Eu
am fost trimis sa' lucrez la marile lucrari de pe Du-
nare, având resedinta la Galati iar dânsul a fost
angajat .de societatea Fives Lilles pentru a lucra la
constructia podului peste Dungre.
In singurdtatea zilelor dela Cernavodd, Vintild
Brdtianu reflecta si. plAmgdea idei, dându-si sfaturi
lui insusi, cum sä puie pe lucru ceeace &idea.
Din insemndrile zilnice intr'un carnet, se vedea
marea lui preocupare de progresul pe care do-
rea a-I realiza. Numai dupd trecere de ani"
scria dânsul recitind ceeace ai scris, atunci vei
vedea dacä ai progresul inainte.
Gândul omului se schimba, se imbunatateste, do-
rind a merge tot mai sus si tot mai bine. A se sui
cineva sus, nu inseamná ca sà lase in urma sa ca-
clavre si nenorociri, numai ca sä ajungà, sau sä con-

www.dacoromanica.ro
 575
-

funde ambitia ordinar i invidia catre ceilalti, cu

dorinta de a se sui spre a fi admirat".
Dacd este adevarat dictonul ca iubirea care pa-
rinti te imbarbateaza §i te stimuleaza in actele vie-
tii,apoi de sigur Vint la Bratianu a fost unul din
aceia cari §i-a iubit parintii cu tot sufletul, cu tot
respectul i cu tot devotamentul.
Aceastd iubire fanatica este caracterizata prin ur-
matoarele cuvinte inscrise in jurnalul lui:
Daca lucrez 0 am lucrat, o datorez tatei, sfatu-
rilor lui, chemarii totdeauna la datorie §i mai cu
seama iubirei ce ne arata. Dansului i mamei le da-
torez totul".
Inima i datorie au fost cuvintele pe card totdea-
una le-a auzit in casa pArintilor sai.
Lasa intotdeauna inima sa mearga 0 rare ori
vei gre0. §i daca inima ti-a gre§it, chiar cand cei-
lalti nu vor ierta, tu vei fi mai lini§tit i mai mul-
tumit!"
Satisfactia pe care un om o are, este atunci cand
izbutete sä faed bine tarii lui, familiei lui ; atunci
cand a putut sa' lumineze oamenii, sa-i scape de sa-
facie, din ignorantà 0 din sclavie ; atunci cand a
putut sà ridice pe toti de langd dansul, ajutandu-i
sä ajunga acolo unde el singur ar voi sa ajungd, in
fine atunci child a izbutit ca munca lui sa dea roade,
facandu-se o dreapta apreciere a faptelor lui.
Gloria este sanctiunea pe care ti-o dau ceilalti
pentru binele i munca ta; iar trebuinta ei nu se
explica cleat prin justa apreciere a faptelor tale.
Datoria nu inseamna numai ceeace trebuie sa
faci, ci a te stradui sä faci cat mai mult poti §i cat
mai bine".
Cu privire la chestiunile sociale, politice §i eco-
nomice, azi daca s'ar ceti insemnarile din carnetul
tanarului inginer, la etatea de 24 de ani, s'ar putea

www.dacoromanica.ro
 576

trage astfel de invgtdminte, incat ek ar contribui

la rezolvirea multora din problemele aflate azi la
ordinea zilei.
Ziva bundspune un proverb romanesc,se cu-
noaste de dimineata". Cum sa nu fi ajuns un om
mare, tanárul inginer care era nutrit in tinerete de
asemenea simtiminte si de asemenea idei ?
Colegi de banca, contimporani de cariera, la un
moment dat am apucat fiecare pe cloud carari o-
puse; dansul paräsindu-si cariera, pentru a intra in
politica si a imbratisa diferite demnitgti in stat, eu
continuandu-mi cariera pang la limita superioarg a
ierarhiei ingineresti.
De abia dupa 25 ani ne-am reintalnit sub greaua
sarcina a celui mai teribil sacrificiu care se cerea
tuturor si care trebuia sg conduca la intregirea Nea-
mului.
Era in August 1916, dupa ce mg intorsesem
din voiajul pe Dungre, cand am insotit pe Regele
Ferdinand cand am fost chemat de Vintild Bra-
tianu care luase departamentul razboiului.
Vrei sà ma ajuti?" imi spune dansul. Vom avea
de infaptuit lucruri mari. Vei pleca imediat in Mol-
dova si vei incepe in mod discret pregatirea unor
constructiuni militare, in acord cu comandantii di-
viziilor, cari au instructiunile necesare".
Am plecat si nu ne-am mai intalnit decat la Iasi,
in timpul cand, instalat in localul Universitatii, con-
ducea Ministerul de Rgzboi, in vremurile de cea
mai grozavg epopee a poporului roman.
Ne vedeam rar, cad eu aveam anumite insarci-
nari, insa oridecateori ne intalneam, simteam o razg
de speranta in destinul tarii noastre.
Nici odata nu voiu uita noaptea teribila din Ia-
nuarie 1917, cand in comisiune cu generalul Refe-
rendaru, cu colonelul Nicoleanu si cu colonelul Gri-

www.dacoromanica.ro
 577

gorescu, am fost trimisi la Odessa pentru a trata

cu autoritatile militare ruse, retragerea eventuald a
populatiei si armatei peste Prut.
A junsi la Odessa, mai mult inghetati de gerul unei
ierni nápraznice, ne-am gAsit in fata unei comisiuni
ruse cu generalul Kianowschi in cap si cu sambela-
nul tarului Jacewski. Primul Ministru Ion Bralianu
se ggsea atunci la Petrograd, spre a cunoaste atmos-
fera incarcath ce domnea in randurile armatei si a
pipal cu simturile lui diplomatice consecintele ce
trebuiau sa. ailA loc.
Prin note cifrate, consulul României din Odessa,
Greceanu, ne tinea la curent de cele ce se petreceau
la Petrograd si. la Iasi. .

Instructiunile lui Vintild Brgtianu erau: Tergiver-

sati, amânati, stati greoi, nu semnati Inca nimic".
Interpretarile pe cari le dam acestor comunicari
laconice ne umpleau sufletele de bucurie, ca poate
s'a intâmplat ceva spre a nu mai trece in Rusia. Asa
era. Ionel Bratianu presimtise defectiunea armatei
ruse si renuntarea la orice alte propuneri nesincere
din partea Rusiei, hotárandu-se la lupta pe vieata si
pe moarte dela Märdsesti, lupta care a acoperit de
lauri eroica armata ce ne mai ramasese si care ne-a
condus la victorie.
In aceste timpuri turburi si pline de necazuri,
Vintilà Brgtianu gäsi timpul necesar pentru a scri
o brosurica, intitulatà Pentru Neam", pe care nu
a semnat-o, dar pe care a rgspandit-o intre prieteni.
In aceasta brosurg, pe care mi-a recomandat &à
o las mostenire copiilor mei, Vintilã Brätianu a a-
ratat, in mod stralucit, pentru ce am intrat in räz-
boiu, cauzele pentru care Romania nu putea sd apli-
ce tratatul sdu de defensivd cu Tripla Alianta si
pentru ce interesele sale o indreptau spre impatri-
ta intelegere. Apoi, motivele pentru care RomâniF
37

www.dacoromanica.ro
 578

nu putea amana intrarea ei in actiune, peste terme-

nul de August 1916; care au fost cauzele infrangerii
noastre; elementele care au intarit credinta in iz-
bandà; consfintirea politicii intedrii noastre in acti-
une, in fine viitorul Neamului nostru.
Este interesant sà" istorisesc ceeace insusi Vint là
Brdtianu mi-a comunicat, relativ la viziunea lui a-
supra victoriel noastre si a intregirii neamului.
In timpul cand se hothrise nenorocita pace dela
Bucuresti sub guvernul Marghiloman, Vintilà Bra-
tianu locuia retras la Mitropolia din Iasi, impreung
cu Vasile Mortun i alti fosti ministri liberali.
Cu toate cele ce se petreceau la Bucuresti, Vinti-
IA Batianu a chemat pe amicii sài i le-a dat Reed-
ruia cate o insärcinare ca sa se ocupe cu organiza-
tia administrativä a provinciilor : Bucovina, Basara-
bia, Transilvania i Banatul, pentru ca lucrurile sá
fie gata, cand aceste provincii vor reveni patriei
mume.
Amicii mei", imi spunea Vintilä Bratianu, sura-
zand, credeau cã necazurile vremii mi-au alterat
mintea!" i cu toate acestea, dansul avea viziunea
realizgrii dreptatii noastre, viAune care s'a realizat
intocmai.
Ajunsi la Bucuresti, marele Ion I. C. Batianu si-a
ales delegatii cu care a plecat la Paris pentru confe-
rinta pacii. Am avut onoarea sá fac i eu parte din
aceastà comisiune. Tot timpul cat am lucrat atat la
Paris cat si la Barcelona si Geneva, Vintilà BeAti-
anu imi comunica sfaturi asupra felului cum tre-
buiau sä fie apdrate interesele Orli, imbarbatan-
du-ne si incurajandu-ne sä luptám cu convingere in
triumful dreptatii noastre.
In chestiunea Dunárii, Vintilà Bratianu a fost
atat de satisfgcut de rezultatele dobandite, !mat nu
a precupetit cuvinte de laudä atat in Palamentul
tarii, cat i prin scris i prin viu grai.

www.dacoromanica.ro
 579

*i a§a s'a stabilit leaturile de stransd prietenie

intre noi, cimentatà prin nesfAr0tele convorbiri in
timpul congediului de vark in statiunea unde i0
urma cura.
Numai aceia cari au avut fericirea de a sta in a-
propierea acestui mare om de stat, au putut sà-0
dea seama de inaltele lui calitati, de dragostea lui
nemArginità pentru tara, de dorinta neinfrântä de
a-i consacra viata in serviciul patriei, de bunAta-
tea 0 nobletea sufletului sgu 0 de grija ce purta in
fiecare clipà de a procura poporului nostru toate
mijloacele pentru a-I face fericit.
Pierderea lui o vor simti generatille actuale 0 vii-
toare, cu atat mai mult cu cat in imprejurgrile ne-
norocite de azi, sfaturile unui asemenea om ar fi
putut contribui la solutiuni fericite pentru tara.

Multe 0 nesfar0te imi sunt amintirile din lun-

gul timp de prietenie 0 devotament, petrecut cu
sufletul i fiinta mea intreaga algturi de acela care
mi-a servit de calauza a vietii mele, de indemn
inaltator la muncg, de pretios sfdtuitor §i consola-
tor in imprejurArile cele mai grele, de care nimeni
nu suntem scutiti in trecerea noastrà prin aceast5
lume.
Pot sa' spun cg intreaga mea actiune, sub toate
formele ei de manifestare, mi-a fost inspiratä dela
exemplele 0 impulsiunile pe care le primeam, ori
de eke ori aveam prilejul neasemuit de bucuros
de a-1 intalni 0 convorbi cu dânsul.
L-am iubit cu slabiciune, dei el in intelepciunea
lui, imi spunea cA un pdrinte e bine sá iubeasca
copiii, dar fgra slàbiciune". Odatd, spunea el, tata

www.dacoromanica.ro
 580

a primit o scrisoare de ziva lui, dela Russet, in ca-

re-i zicea : Te iubesc cu slabiciune", iar tata i-a
raspuns: Te iubesc i eu, dar fara sIabiciune".
Câtà intelepciune exista in aceste sfaturi! A iubi
pe cineva cu slabiciune, daca este vorba dela cel
mare la cel mic, este a-i face mai mult rau decat
bine, caci cel mic abuzand mai intotdeauna de a-
ceastä slabiciune, se crede proteguit si nu mai
munceste cu aceeasi incordare, pentru a produce
cat mai mult i cat mai bine si pentru a evita gre-
selile. Din contra, dacd cel mic iubeste cu slabiciu-
ne pe cel mare, pe cel propovaduitor de bine, pe cel
dela care nu poate lua &cat exemplele cele mai
inaltatoare, se sdrklueste din toate puterile lui, st-i
imite i sa-1 multumeasca, pentru ca prin munca
si fapte bune sa se faca demn de dansul.
Inima lui bund i caracterul lui nobil, nici odata
nu-1 indemnau la solutiuni pripite, nechibzuite sau
nesigure.
El rasa sà treaca inainte in toate imprejurarile,
inima, pentru c, spunea dansul, daca in acest caz
se intampla ca alii sá te critice, sau sa nu te apro-
be, vei avea multumirea sufleteasca ca chiar gre-
sind, ti-ai fkut datoria.
Odatä intr'o dimineata, cand ma &seam la dan-
sul acasa, se anunta doua personalitäti bine cunos-
cute si bine apreciate de dansul, spre a-i aduce la
cunostinta oarecari informatiuni defavorabile des-
pre o alta persoang, cu inaltd situatiune in trebu-
rile publice. I-a ascultat cu capul in jos, fall sa le
raspunda nimic, parch' ii era rusine de scopul vi-
zitei lor.
Dupa plecarea lor, mi se adreseaza cu cuvintele
urmatoare : Ce bine ai fkut d-ta, ocupandu-te mai
mult de stiinta si mai putin de politica, caci altfel
poate ai fi alunecat i d-ta pe calea intrigilor asa

www.dacoromanica.ro
 581

de mult practicate in politica de Care cei mai

multi, cari pentru a se ridica ei, nu se dau la o
parte dela cele mai urate mijloace, clevetind pe
altii.
Eu am obiceiul de a cantari oamenii dupa cali-
-Wile si defectele bor. Cum nu exista oameni Med
defecte, daca in balanta atarna mai mult calitatile,
eu mi-i apropii si caut ca prin sfaturi sa le corec-
tez cat mai mult defectele, asa ca sa devind cat
mai buni si cat mai folositori tarii si familiei lor".
Reflectand ceva mai mult asupra acestei intam-
plari, mi-am dat seama cat de mare dreptate avea
Vint la Bratianu cand, prin infatisarea lui blancla
si prin personalitatea lui distinsa, impunea celor
clevetitori, rusinandu-i spre a se corecta, iar pe cei
cari erau clevetiti pe nedrept, ii incuraja ridican-
du-i si mai mult in stima lui.
Vintila Bratianu avea ceva impungtor in fiinta
lui, ceva fascinator, ceva care te obliga, fara sa-ti
porunceasca si care te stimula ca sd muncesti din
toate puterile tale, spre a produce cat mai bine si
mai folositor. Un cuvant de multumire din partea
lui te inalta, iti da mai multa incredere in aptitu-
dinile tale, deveneai mandru si lucrai si cu mai
multd ardoare.
Orke lucrare pe care i-o prezintai era cetità si
judecata, in cele mai mici amanunte, adnotand-o cu
unele observatiuni asa de judicioase, muck nu rare ori
iti apropia vederile lui asa de limpezi in ches-
tiunile cele mai variate si cele mai dificile.
Ori de Cate ori te despdrteai de dansul, te sirn-
tiai mai inaltat, mai increzator in tine, mai aplicat
.1a munca si mai dornic de a raspunde increderii pe
care ti-o arata.
Cati nu datoresc ridicarea treptelor celor mai
inalte si situatiunea lor cea mai distinsa in trebu-
rile publice lui Vintild Bratianu!

www.dacoromanica.ro
 582

Nu era tank distins, cu studii importante care sa

nu fie primit cu bunavointa de dansul 0 caruia sa
nu-i dea cele mai frumoase sfaturi 0 incurajari in
cariera in care pa0a.
Odata imi spunea : Parca \Tad pe Duca, cand a
venit intai dela Paris §i cand nu era fixat in ce di-
rectiune sa apuce. M'a ascultat ca sa apuce pe ca-
lea pe care i-am indicat-o, lucrand cu tragere de
inima 0 pricepere la Bancile Populare i uite unde
a ajuns! A§a a mai fost §i cu altii, unde sfaturile
mele au prins bine, atunci cand ele s'au putut a-
dapta la terenuri adaptabile".
Modestia lui Vintila Bratianu era proverbialà.
Strainii il priveau ca pe un om exceptional. De
ate ori simtimantul meu de Roman nu a fost flatat
cand insotindu-1 aproape zilnic in parcul apelor
din Royat, observam cum lumea ramanea in loc 0
§optind unul altuia, 11 privea indelung pana se
indepärta I
De ate ori nu vedeam cum multi vizitatori se
ascundeau, pentru ca in mod discret sa-i ia vreo
instantanee sau sa-i surprinda vreun gest oarecare!
Nu am vazut un om mai respectat 0 venerat ca
Vintila Bratianu, mai ales in strainätate.
Cand ne vedea pe noi, cativa compatrioti, tre-
cand prin aleele mai populate, ne mustra cu bran-
dete spunandu-ne: Cum va place sa va plimbati
pe calea Victoriei!" El iubea plimbarile prin locurile
cele mai frumoase 0 singuratice ale naturii, acolo
unde, in compania unuia sau doi prieteni &á poata
convorbi de lucrurile serioase, sau despre rezolvirea
vreunei probleme, care se putea aplica cu folos
tarii sale.
Cand trebuia sa raspunda la caste o invitatie,
unde se adunau personalitatile cele mai distinse,
cari se &eau in cura la Royat, Vintila Bratianu

www.dacoromanica.ro
 583

reprezinta cu atata demnitate tara noastra, incat

toti ceilalti invitati, se minunau de varietatea cu-
nostintelor sale si mai ales de cunoasterea apro-
fundatà a istoriei Frantei. i cum putea sä fie alt-
fel, atunci când in fiecare clipà dansul cerceta toate
librgriile si-si procura cartile cele mai noui asupra
scrierilor celor mai recente, mai ales in domeniul
istiriei, politicei i geografiei?
Grija lui cea mai mare era ca Românul, când se
aflà in strAinAtate, sà tie sd-si reprezinte cu dem-
nitate si sub toate formele, tara.
In anul 1923, ma aflam la Londra la un congres
international de navigatiune. IntAmplätor se afla a-
cob i Vintilà Bratianu. Era Ministru de finante.
Aflându-se de sosirea in capitala Angliei a Mi-
nistrului de Finante al României, un consortiu de
bancheri cari aveau de lichidat niste socoteli pen-
tru instalatiuni mecanice, furnizate docurilor din
Galati si Bràila, i-au cerut audientá.
Chestiunea privind Ministerul comunicatiilor,.
al cgrui secretar general eram, Vintilá Bratianu
m'a invitat ca sä asist la audienta bancherilor.
Dupg cateva vorbe schimbate, dansul se ridica i le
spune: Uite secretarul general al Ministerului de
care depinde afacerea Dvs. Eu sunt Ministru de
Finante, và dau cuvântul ca tot ce va hotAri d-sa
va fi aprobat de mine".
Dupg plecare, bancherii s'au uitat lung dupa dan-
sul, i adresandu-mi-se imi spun: Cate promisiuni
nu ni s'au fAcut pand acum de oamenii Dvs. i ches-
tiunea noastrà tot pe loc a rdmas".
Incercati si de astddatà, le-am rAspuns eu i veti
vedea cu cine ati avut de aface".
Intorcându-mä in taxa', chestiunea a fost rezolvatà
cu dreptate, in cateva zile, pentru ca Vint là BrAtia-
nu, cu toate greutatile de atunci, nu putea sd nu-si
respecte cuvântul dat.

www.dacoromanica.ro
 584

Consideratiunea de care se bucura Vintila Bratia-

nu in Anglia era considerabilA.
La o mare intAlnire cu personalitàtile cele mai de
seamä din aceastd Ora, discutAndu-se chestiuni de
ordin economic si financiar, mai ales cu privire la
tara noastrà, Englezi reputati in seriozitate si consu-
mati in asemenea chestiuni, au rAmas cu totul sur-
prinsi de ideile asa de solide si de principiile asa de
sAngtoase pe care Vint la BrAtianu le poseda, incat a
fost intrebat ce studii a fAcut.
Li s'a rdspuns cd a f Acut ingineria la Paris, pe care
a practicat-o catva timp in tara. Atunci, una din cele
mai de seamd personalitäti, de fatà la acea consf A-
tuire, a exclamat: Nu ati voi &A facem schimb? SA
\TA trimitem noi pe avocatii nostri si &A ne dati Dvs.
pe inginerii Dvs.?"
Altä data, dupd o conferinta a sectiunii tehnice
de navigatiune de pe lAngd Comisiunea consultati-
vg a SocietAtii Natiunilor, care a avut loc la Bruxel-
les, am fost invitati sä vizitAm lucrarile portului An-
vers. La festivitatea de searA, am primit loc lânga
primarul Anversului, unul dintre economistii cei
mai de seamA, cu reputatie recunoscutä. Situatiunea
economiei generale fiind foarte precara, in toatà Eu-
ropa, dupà razboi, am cerut opiniunea acestui mare
economist, asupra ideilor pe care clansul le-ar avea
pentru o eventualg indreptare. Mai intAi mi s'a rds-
puns: Trebue ca toate tarile sA aibg Ministri de Fi-
nante care sa poatä si care sa" stie sa. zicA: Nu", si
Dvs. aveti unul, aveti pe Vint Fa BrAtianu, pe care
dacd nu l-ati fi avut, ar trebui sA-1 inventati. Un a-
semenea om in asemenea timpuri nu e necesar nu-
mai RomAniei, dar tuturor tärilor din occident".
Iatä reputatia de care se bucura VintilA BrAtianu,
in toatà lumea !
Ceeace spunea primarul Anversului era perfect a-

www.dacoromanica.ro
 585

devarat, caci numele lui Vintila Bratianu ne onora

tara, inobila numele de roman si ne prezinta Nea-
mul sub un aspect de respect si mare consideratiune
in fata lumii.
Conversatiunile pe care el le avea cu diferitele
personalitati care veneau sag viziteze la Royat, erau
inaltatoare. El stia sa inspire tuturor o incredere de-
savarsità in calitatile Poporului roman si in puterea
de realizari ale Neamului nostru.
In dragostea lui de tara si in preocuparea de fie-
care minut de interesele ei, nu-si respecta nici linis-
tea necesara sanatatii lui.
Pot spune &à desi departe de tara lui, dansul traia
de fapt in mijlocul preocuparilor de fiece minut ale
poporului sau.
Cunoscdtor profund al tuturor chestiunilor impor-
tante in legaturd cu interesele Orli, dansul era zil-
nic consultat prin scrisori din tara asupra solutiuni-
lor ce urmau sa se dea in diferite domenii.
Odata i se trimite o scrisoare foarte interesanta din
Geneva relativ la chestiunea, care era atunci in dis-
cutiune intr'un comitet special al juridictiunii Co-
misiunii Europene dintre BrailaGalati. I se cerea
parerea de catre delegatul roman. Cunostea perfect
chestiunea Dunarii, poate mai bine cleat insusi dele-
gatul care era trimis sa solutioneze aceasta ches-
tiune.
Cand 1-am intalnit dimineata, era cu totul schim-
bat la fata. Se parea ca" este suferind. Mi-a intins
scrisoarea ce primise, spunandu-mi: Citeste aceasta
scrisoare, gandeste-te mult asupra ei si sa vorbim
maine despre dansa, cand iti voiu ardta si raspunsul
ce am pregatit".
Nu voiu uita niciodata cat de mult 1-a afectat co-
municarile ce primise si care il suparase asa de mult,
incat in raspunsul trimis delegatului roman a des-

www.dacoromanica.ro
 586

voltat toga politica dusä de Romania in chestiunea

Dunärii, avertizandu-1 sä deschida bine ochii spre a
nu pica in capcana ce i se intindea, cad tendintele ce
se urmareau erau daunatoare Orli._

www.dacoromanica.ro
 587

Vintilà Brátianu
de V. V. Sassu 1)

A vorbi de Vintila Bratianu, despre aceastd covar-

Otoare personalitate politica a tarii, nu este lucru
1.1§0r.
Cu cat l-ai cunoscut mai de aproape, cu atat mai
mult Ii dai seama de greutatea incercarii de a-i des-
crie viata §i opera lui.
Istoria §i prop4irea natiunilor sunt o inlantuire de
sfortari, lupte i sacrifich anonime ale mai multor
generatii conduse Insa de geniul politic al oamenilor
mari pe care Thomas Carlyle i-a numit eroi, fiindca
la drept vorbind, ei sunt adevaratii creatori a tot
ceeace colectivitatea s'a straduit sá facd sau sa do-
bandeasca.
Vintila Bratianu a stäpanit acest geniu politic de a
conduce i organiza.
Prin munca i opera lui politica de rena§tere, in-
drumare i desvoltare a economiei noastre nationale,
el se oranduete printre oamenii marl ai tariiprin-
tre eroi.
Conducator credincios i hotarat al traditiei marei
generatii trecute, care prin unire §i rdzboiu ne-a

1) Ministru al Agrieulturii i Dorneniilor.

www.dacoromanica.ro
 588

dat independenta politica, iar apoi prin alte eforturi

si jertfe ne-a dus la limanul visurilor noastre impli-
nite Vint la Bratianu a organizat opera de conso-
lidare a acestor stralucite rezultate.
Daca lui Ion I. C. Bratianu, care a prezidat politi-
ceste razboiul nostru national, i se poate spune dez-
robitorul; lui Vint la Bratianu, tovarasul si colabora-
torul fratelui sal, i se poate spune: organizatorul.
Crescut si incalzit ca si fratii sai la vatra Orin-
teased si. sfAnta a românismului, el a cultivat in gra-
dul cel mai inalt iubirea si mAndria de neam.
Sufletul sau mare duios si simtitor suflet de a-
postol a fost stapAnit de o singura grije si. de o sin-
gura iubire: grija si iubirea de tara.
Toate celelalte simtiminte omenesti, fata de f a-
rnilie, de rude, prieteni, sau interese particulare
le neglija. Era numai omul Orli.
Atata iubire de tara, atAta munca pentru ea si a-
-tAta credinta in viitorul ei, nimeni n'a putut con-
centra ca dAnsul, in toatä fiinta si existenta lui.
A trait, a patimit si a murit cu grija si gAndul la
tara.
In casa lui te simteai ca intr'un altar al patriei, pc
frontispiciul caruia 'Area ca zdresti cuvintele: toata
grija personala sa o lepadam".
Puterea lui de munca uimitoare si-o tragea din
dragostea calda ce o purta Neamului romAnesc pc
care-I stia destoinic si capabil de a se desvolta si pro-
gresa in formele cele mai inalte ale vietii de stat.
De aceea ca sa-1 ajute, dupa reformele democra-
tice realizate, grija si puterea lui de munca si le-a
indreptat pentru organizarea si valorificarea econo-
mica a bogatiilor si a energiilor noastre nationale,
avAnd ferma convingere cã numai independenta e-
conomica poate mentine si consolida independenta
politica a tdrii.

www.dacoromanica.ro
 589

Razboiul de intregire cu greutatile i lipsurile in-

durate, i-a impus nevoia imperioasa de a organiza
industria nationala pentruca tot ce este necesar ar-
matei i agriculturii sa putem singuri fabrica in tara.
Organizarea comertului interior si exterior, prin
mijlocirea cooperatiei si a unui credit ieftin pentru
micii agricultori, cari trebuiau indrumati spre se-
lectionarea i standardizarea cerealelor; sprijinirea
educatiei profesionale a poporului, pentru a face ca
surplusul de energii rurale &à se indrepte spre co-
mertul i industria oraselor; organizarea finantelor
bazata pe ordine i economii, precum i indrumarea
politicei economice a tarii, pentru asigurarea i spo-
rirea veniturilor nationale toate acestea au fost_
preocuparile i realizarile de cdpetenie ale mareiui
dispar ut.
Ultimul discurs al lui Vintilá Bratianu a fost cel
rostit de el la marea intrunire publica din Constanta
in ziva de 14 Decemvrie 1930.
Pentru a incheia seria insufletitelor i rasunMoa-
relor intruniri provinciale tinute de partidul liberal
in cursul anului 1930, Vintild Brätianu ai-a expri-
mat dorinta sa se convoace i sä prezideze o mare
intrunire la Constanta.
Ca sef al liberalilor din Metropola Dobrogei, am
pus mare grija pentru reusita acestei intruniri. Desi
era o iarna grea, mii de cetateni dobrogeni veniserd
s71 asculte cuvantul autorizat al marelui roman.
A rostit atunci inflacarate cuvantäri, regretatul
I. G. Duca si d-nii: Gh. Tatarescu, N. Chirculescu,
M. D. Djuvara, M. Negura i altii.
La sfarsit cu o voce cam stinsa dar calda 0-a citit
'Vir1tilà Bratianu cuvantarea sa ultima sa euv an-
tare !
Ideea nationala, politica de infratire 0 de solidari-
tate sociala, de devotament al minoritatilor fata de-

www.dacoromanica.ro
 SCIO

Statul roman, de democratie sanatoasa si construe-

tiva, de luptä continua pentru luminarea i educarea
tanarului nostru vot obstesc" toate aceste sfaturi
intelepte se imbinau i formau crezul lui politic, r9s-
tit cu atata convingere i religiozitate.
La cateva zile dupa intrunire m'am dus sa-1 vad
sa-mi comunice impresiile cu care a plecat din Con-
stanta.
Mi-a multumit de felul cum a decurs intrunirea si
in special mi-a spus ca 1-a impresionat cum a vorbit
un Turc, intr'o limbd romaneasca de o frumoasa ti-
nuta literal* fiindca zicea el, acest fapt ii cla
o dovada in plus de virtutile i geniul Neamului
nostru care unde patrunde, asimileaza i civilizeaza.
* *

Dupa cateva zile, la 22 Decemvrie 1930 Vintila

Bratianu a murit. Dar, dupg cum spune Carlyle,
in lumea aceasta e un singur lucru divin: venera-
tia tuturor inimilor omenesti pentru valoarea ome-
neasca. Cultul eroilor, in sufletele celor eroici, celor
limpezi i intelepti este vesnica prezenta a cerului
pc bietul nostru p5mant".

www.dacoromanica.ro
 591

Amintrri despre
Vintilä Eirátianu
de N. SAveanu 1)

L-am cunoscut pe Vint là Brätianu ca un neindu-

plecat si respectuos apliator al legii.
Eram prefect de Putna in 1901; numisem ca sef de
politie la Focsani pe un controlor fiscal.
Cand el a cerut sa plece din politie, am prezentat
Ministrului de finante cererea lui de a-si reocupa
vechea functiune in acelas grad.
Ministrul a aprobat cererea, totusi numirea s'a f a-
cut intr'o clas'a inferioarg. Toate staruintele ce am
facut pe l'angà Pa lade au fost zadarnice; ministrul
voia, se opunea insd secretarul general.
Biruinta a fost a secretarului general, care era
Vint lä Batianu. E adevdrat cg de partea lui era ce-
rinta legii.
*
* *
L-am cunoscut pe Vint lá Braltianu ca om harnic;
el nu cunostea petrecerile si din zori de zi se punea
la biroul ski de lucru.
Imi amintesc cum, fiind colegi in cabinetul prezi-
dat de fratele sAu, mi-a atras atentia ea' la ministe-

1). Fost ministru. Presedinte al Camerei Deputatilor.

www.dacoromanica.ro
 592

rul al carui titular eram, se facea o mare risipa de

electricitate in timp de iarna.
tia aceasta, pentruca din locuinta sa vedea in
fiecare dimineata, in mijlocul intunericului, o cash'
mare inundata de lumini.
El se scula in fiecare dimineata la orele 5, atunci
,
cAnd multi abia se culca.
*
* *
Vint la Bratianu era un om de cuvAnt.
Imi aduc bine aminte ca atunci &And a luat fiintä
ministerul sanatatii, am crezut ea' era logic ca stati-
unile balneare sa nu mai ramAnd la ministerul in-
dustriei.
In consiliul de ministri, cel care mi-a sustMut
mai mult cererea a fost ministrul de finante.
Trebuiau insä indeplinite formele, birourile acelui
minister le amAna mereu. Am intocmit atunci la mi-
nisterul meu jurnalul consiliului de ministri si mul-
tumita faptului ca am obtinut imediat semnatura lui
Vint la Bratianu, toate dificultatile au disparut.
Au semnat imediat jurnalul si cei carora numai
semnatura mea nu le impusese.
*
* *
L-am cunoscut pe Vint la Bratianu nu ca tiran al
colegilor sai, ci ajutAndu-i pentru satisfacerea ne-
voilor urgente ale administratiei lor.
Cu obiceiul ce avea de a studia el insusi bugetele
tuturor departamentelor, a venit intr'o zi si la minis-
terul sanatatii.
Urcasem vechiul buget cu vre-o 500 milioane in
dorinta ce aveam de a se imbunatati spitalele, a
marl numArul si diurnele de inspectie ale medicilor
de circumscriptie si de a avea mai multe mijloace
in combaterea boalelor medico-sociale.

www.dacoromanica.ro
 593

Ministrul de finante a fixat suma ce acorda pen-.

tru cheltuelile ministerului meu, apoi a plecat, a-
nuntandu-ma ea va reveni peste o saptamana.
Cum era de o exactitate pe care nu o cunosc multi
Romani, la ora si ziva fixata a sosit.
In urma muncii ce depusesem, bugetul cheltuelilor
era fixat la suma indicata de Ministrul de Finante.
Multumit ca-i intelesesem gandul si multumin-
du-mi, dupà scurt timp se ridica sä plece. Vázandu-1
bine clispus, ii adresai rugamintea sa-mi dea 10 mi-
lioane peste cifra acordata, deoarece aveam imediata
nevoie de a repara instalatiile dela agile Herculane.
si trebuia sa achit o datorie urgentä.
Fara nici o ezitare, ordond directorului contabili-
Valli ca dela deschidere de credite sa-mi indepli-
neasca cererea ceeace se si facu chiar a doua zi.
Cand parasi camera, unde in jurul unei mese lungi,
ma &earn cu raportorul bugetului si cativa functio-
nari, yob sa-1 insotesc. Ma refuza, lasandu-ma sd ter-
rain lucrarea si iesi insotit de secretarul general,
d-rul Titu Gane.
Multumit cà colegul meu dela finante imi satis-
f acuse cererea, ma adresai celor prezenti spunan-
du-le : Vedeti cat de rau e cunoscut Vintila ; pe ne-
drept e criticat a-0 tiraniseste colegii si ea refuza
pe toata lumea. Sunt sigur ca., daca ar fi putut, mi-ar
fi acordat intreg sporul cerut, insa veniturile statu-
lui nu i-au permis".
Peste cateva minute, se intoarse d-rul Gane care
emotionat ne povesti urmatoarele: Vintila Bratianu
ramasese pe said si a auzit ce spusesem eu.
Ochii i s'au umplut de lacrimi, a facut semnul cru-
cei 0 a zis: Bine cd a dat Dumnezeu sa aud 0 eu pe
cineva Ca ma laudd, cdci toti ma socot un om rau".
Scriu aceste randuri cu adanca multumire sufle-

38

www.dacoromanica.ro
 594

teasca cd am dat o clipA de bucurie celui ce a cunos-

cut atatea necazuri.
* * *
Am cunoscut pe Vinti la Brdtianu ca om de adanci
convingeri si mare patriot.
Voiu povesti o scend care-I zugrAveste astfel.
Dui:34 ce toti parlamentarii liberali ne retrAsese-
ram din parlamentul national-tgranesc, guvernul a
cerut sefului nos tru printr'un trimis al sAu ca sal re-
intrAm in normal, reintorcAndu-ne in parlament.
Pentru a se lua o hotArire in aceastd cestiune, am
fost convocati in strada Aurel Vlaicu, la locuinta se-
fului nostru de atunci.
S'a hotarit sá ne intoarcem in parlament, dAnd as-
cultare apelului M. S. Regelui.
La plecare ne-am gAsit la un moment dat fata in
fata, presedintele partidului i cu mine, aproape sin-
guni.
Am avut impresia ca o melancolie adAnd Ii stapA-
nea sufletul; 'Area cd in ochii lui citesc intrebarea:
ce va urma dupa aceasta?
L-am intrebat atunci dacà nu cumva regretà re-
luarea unor raporturi normale cu Coroana?
Privindu-ma drept in ochi mi-a raspuns fara o
clipá de ezitare i färd nici o amAraciune in glas: A
voit-o Tara si a trebuit sA ma supun ei".
Sunt ultimele cuvinte ce le-am auzit dela el in a-
ceastd cestiune. Ele dovedesc cal Vintild BrAtianu in
ce a facut nu a fost condus de mici interese de par-
tid, ci de marele interese ale TArii pe care a iubit-o
si al cdrui fiu ales a fost.

www.dacoromanica.ro
 595

Optimismul lui Vintila

Bratianu
de L Slmlonescu 1)

Nu 1-am cunoscut mai bine de cat in refugiul de la

Iai si atunci nu ca ministru. Preocuparile din
vremurile cele mai tragice traite de poporul roma-
nese, erau de asa natura, in cat sufletul adevarat al
omului conducator cel mult abia s'ar fi intrezarit.
Cat nu era ministru Ii dezvaluia fiinta launtrica
cu toata sinceritatea. Priveai in sufletul lui ca in-
tr'un ochiu de apa limpede de pe varful muntilor,
de-i numara i pietricelele de pe fund.
In clipele cand deznadejdea cuprindea pe toti, ea-
manea de un optimism nesdruncinat in ce priveste
soarta Orli. Optimismul lui era comunicativ, caci ii
simteai izvorul sufletesc.
Cine Ii dädea tdria convingerilor
nestramutate
chiar in momentul cand eram amenintati de triun-
ghiul mortii ?
0 dragoste nestirbita, adanc inradácinata pentru
Neam.
Rar om politic mi-a fost dat sa cunosc, la care tam
sa ramaie n toate imprejurarile, icoana nestearsd,
catre care ii ridica privirea in fiecare zi.

1) Profesor universitar. Membru al Academiei Române.

www.dacoromanica.ro
 596

Sentimentul national la el nu era nici oportunitate

nici parada. Predomina peste toate, in toate.
Chiar unele gre§eli, socotite ca atare bine inteles
dupa o bucata de vreme de la infaptuire, i se iarta,
fiind pornite din nesdruncinata incredere ce o avea
in valoarea energiei romane§ti.
Facea parte din generatia celor care sacrificau to-
tul, pe sine i pe ai sal, pentruca sa incerce a face
bine Orli.
Era unul dintre ultimii reprezentanti ai genera-
tiei, neindoios mare, de la inceputul inchegarii sta-
tului roman.
Din pacate o uitam.
Dragostea de lard §i increderea in neam le capa-
tase prin educatia parinteasca. Rar familie de oa-
meni sus pu§i, ca a lui Ion Bratianu, a tot pu-
ternica pe vremuri, in care modestia, munca §i pa-
triotismul sa fie socotite drept urzeala sufletului,
mai ales la conducatori.
De aceea Ion Bratianu a ramas figura proeminen-
ta a politicei din vremea inchegarii Romaniei; de a-
cea fiul sau Ionel I. C. Bratianu va ramane figura
proeminenta a inchegarii Romaniei de azi; de aceea
ca Vintild Bratianu nu se intalnesc multi conduca-
tori politici.
Fara a fi orator, cuvantarile sale putin me§te§u-
gite, raspandeau caldura, captivau tocmai prin sin-
ceritatea parerilor exprimate totdeauna in legatura
cu interesul olptesc.
Lua parte in Ia§i, la toate consfatuirile ce ob4-
nuiau sa se tina in aula vechii Universitati, acolo
unde s'au tinut §i conferintele Junimei.
Din indemnul lui ne adunam. Increderea ce o avea
in izbanda, il facea sa nu pregete a discuta proble-
mele ce se deschideau pentru tara noua, pe care o
avea mereu inainte, fiMd sigur de infaptuirea ei.

www.dacoromanica.ro
 597

Nu erau discutiuni sterile, vorbgrie goalg, cum se

mai obipueqte sg se facg in ap numitele cercuri
culturale de pe langg cluburile politice.
Problemele erau puse cu toatg seriozitatea. Expu-
nerea ce fácea dovedea nu numai o pgtrundere a
lor, dar o cunoaqtere temeinicg a literaturii natio-
nale, ce se referea la ele.
Am mai cunoscut oameni politici, unii in situatii
de conducatori. Nu rar mi s'a intamplat sg constat ca
sunt complet analfabeti, in ce priveqte lucrgrile fa-
cute la noi, fie chiar din cercul preocupgrilor in care
trebuiau sg fie activi.
Nu voiu uita nici odata mai ales discutiunile asupra
organizgrii qcolare 0 in deosebi asupra rgspandirii
culturii in multime. Pe el 11 preocupa in largg mg-
surg aceastg laturg a problemei qcolare.
*cOala nu o vedea de cat ca o intetire a energiei
etnice.
Era impotriva formalismului ce dgdea aparentg de
strglucire, factice insg.
A fgcut o data o comparatie foarte nemeritg, in le-
gatura tocmai cu contrastul dintre aparentg 0 reali-
tate, formg indeplinità 0 fondul Inca departe de
ceeace trebuia sg fie.
Asemgna starea culturalg de la noi cu infati§area
deltei Dungrii. De pe un munte dobrogean, crezi ca
ai in fatg o intinsg pàqune verde, sgngtoasg i info-
rag, in realitate nu e decal plaurul, rogojing vie de
papurg, ce pluteqte la fata apei, care predoming pang
in adancuri uneori cat ale mgrii.
Aqa e 0 cu cultura nostrg, zicea el. Facem de
toate : filozofie inalta ; §ffinta cu pretentii de desco-
perni; se scriu versuri influentate de ultima §coald
strging la modg.
Forme goale, amggiri deqarte. Zgarii numai poj-

www.dacoromanica.ro
 598

ghita i dai de arhaismul cultural sanatos, dar ne-

potrivit vremurilor".
Can' dreptate avea !
De aceea preocuparea lui era ca intr'o Romanie
noua, scoala, sa fie indreptara in spre aratura a-
clanca" a mintii poporului, ca sa dea roade sanatoase
si multe.
Acolo in aula vechii Universitati iesene din discu-
tine asupra culturii multimii, la care participa si re-
gretatul fost rector al universitatii din Bucuresti, I.
Athanasiu, a luat nastere, in principiu, marele insti-
tut de editura Cartea Romaneasca" in a carui acti-
vitate chiar dupa aproape 20 ani, se pastreaza vie
preocuparea pentru cartile ieftine ce trebuesc ras-
pandite in multime, spre intemeinicirea culturii, fo-
lositoare, salvatoare.
Desi obisnuit purta masca rigiditàii sau a indife-
rentei, ori de Cate ori veneau chestiuni de interes na-
tional, economice ori culturale, ochii se inflacarau,
tradand ceeace era ascuns in adancul inimei.
Tot ce se referea la tara si neam ii era cunoscut.
Ca parlamentar, am luat parte la indelungile dis-
cutiuni tinute la Ministerul de finante pentru alca-
tuirea legii asupra alcoolului. Erau multi la numar
cei chemati, unii simpli parlamentari, altii specialisti
in chimia alcoolului sau industriasi care cunosteau
partea practica.
Vintila Bratianu nu numai ca stia sà conduca lu-
crarile in chip desavarsit, spre a nu se pierde tim-
pul, dar raspundea specialistilor documentat, fara
sovaiala si mai ales f Ara argutii, dovedind prin a-
cestea ca era familiarizat chiar cu lucrarile de labo-
rator.
Mi-e proaspata in amintire o intamplare, comica
in sine.
Aveam casa cu chirie intr'o strada in care locuia

www.dacoromanica.ro
 599

0 o ruda a sa, apropiatd. Fie din distractie, fie ca 11

inelase asemanarea intrarii, sund la casa mea. Cand
am deschis up, am ramas uimiti, in amurgul unei
seri de primavara, unul in fata altuia. Mi-am dat
imediat seama ca, gre0se casa, dar nu-mi venea sii-1
poftesc sa intre. Am stat aqa despartiti de pragul
de la intrare mai bine de un sfert de ora, discutand
asupra unei chestiuni despre care el deschisese vorba.
Probabil cd prin fiul sau, elev, aflase de cartea
mea Oameni a1e0, straini", care tocmai aparuse.
Ii placuse se vede, leit motivul, care m'a condus la
alegerea biografiilor.
Da, ai dreptate, imi spunea. Numai inteligenta la
un om nu ajunge. Se cere 0 o disciplina stricta prin
munca.
Munca, rabdare 0. vointa au prefacut omenirea.
La noi din pacate avem multi care se bizue prea
mult pe inteligenta lor naturald, sclipitoare.
Au dat adesea in gropi, cad inteligenta nu era bi-
zuità pe munca, fauritoarea lucrurilor bune".
Si-mi aducea exemple peste exemple din lumea
noastra politica §i chiar universitara, care intareau
cele spuse.
De pe urma unor astf el de inteligente in adevar
uimitoare, rare ori a ramas ceva trainic pentru tara.
Ii placuse se vede tema, pentrucd ii forma crezul
lui etic, ce 1-a condus in viata.
Muncd pentru ob§tie, pana la uitarea intereselor
sale particulare 0 mai presus, munca cinstitä.
Cinstea ii era taria morala, care-I tine inaltat 0
azi in fata noastra. Mai ales azi !

www.dacoromanica.ro
 600

Retragerea din 1928

de Const. I. Nlcolaescu 1)

In gall de raporturile politice stranse, am lu-

crat ani multi alaturi de Vint la Bratianu, la Casa
Ruralg, institutie pe care el a organizat-o si al ea-
rei animator era, premergAtoare efectivg a operei
acum infaptuitä a impropriefarirei taranilor. Am
fost astfel in mdsurà a-1 cunoaste de aproape si a-1
aprecia ca om de studiu si de actiune, cu puterea
lui neintrecuta de muncd, cu stapanirea depling a
problemelor sociale si economice, cu intuitia clara
a realitatilor s'i mai presus de toate cu notiunea in-
teresului general si a datoriei de a servi Tara, pre-
dominând la el asupra oricarei alte conceptiuni.
Astazi când se comemoreaza numele lui, neuitate
imagini si amintiri despre el imi revin si mi-1 in-
fatiseaza in toatä plenitudinea puternicei lui perso-
nalitati. La care din ele sa ma opresc ? Una mi se
prezinta mai insistent si mai vie...
Il revad, preocupat si. gray, la epoca criticà a re-
tragerii lui dela guvern, Noemvrie 1928, când pe-
rioada de crizä se desemna, pentru bdrbatul politic
pätrunzdtor si mAsuri energice de prevenire se im-
punea conducatorilor Statului.
Presedinte ,pe acel timp al Senatului, participa-
1) Fost presedinte al Senatului.

www.dacoromanica.ro
 601

sem putine zile inainte, impreuna cu el, la Cons-

tanta la aniversarea implinirii unei jurnatati de
veac dela anexarea Dobrogei. El avusese acolo, di-
mineata, o lunga convorbire particulara cu unul
din Regenti. Solemnitatea terminatd, 1-am intre-
bat : Acum, ce facem, domnule Prim Minis-
tru ? Acum sa ne gatim de plecare", mi-a ras-
puns el cu un suras discret, ap cum era obimuit
in manifestärile lui 0 am plecat inapoi la Bucu-
re0i. Nu prea tarziu a urmat demisia cabinetului,
plecarea" la care surasul discret dela Constanta
am inteles in urma ca se ref erea...
Si dupa demisie, zilele agitate ale schimbarii de
regim.
Preocuparile 0 cugetarile lui de atunci, prin si-
tuatia ce detineam, eu le-am §tiut 0 am &are el
datoria de a le spune, fiindca ele erau expresiunea
unor luminoase prevederi 0 a simtului inalt al u-
nei opere aspre, dar salutare de indeplinit.
Am fost chemat de Regenta pentru protocolara
consultare asupra situatiunii. M'am dus, fire0e, mai
intai la Vintila Bratianu acasa 0 am stat cu el de
vorba. Pared il aud Inca, la biroul din camera lui
de lucru, cu accentul lui calm 0 hotarat, la care
nu ma pot gandi fara o adevarata strangere de ini-
ma, caci in cuvintele lui adanc meditate, era sca-
parea insa0 0 el indica solutia cea bund. Dar cu-
vinte ramase Med ecou la acei carora o atmosferd
politica supra incarcata, le ascundea realitatea. Nu
pun la indoiala patriotismul §i dorinta sincera de
bine a nimdnui. Istoria nepartinitoare va inregistra
faptele, negre0t cu raspunderile aferente.
Deficitul, tocmai prin proportiile lui si tocmai fi-
indcA vine dupA atAtia ani de beIwg, ne anuntA In-
ceperea anilor contrarii", spunea eL Legile e-
conmice sunt ineluctabile... Fluxul si refluxul... Nici

www.dacoromanica.ro
 602

prosperitate ,nici depresiune continua. Ele alterneazà,

cu variatiuni mai mari sau mai mici... Esentialul e sA
prinzi momentul tranzitiei... La noi, acest moment a
sosit... Un deficit de cateva sute de milioane ar fi
fost un accident, peste care sA se poatA trece. Cel care
se prezintd, de miliarde, denoth insA cu siguranth o
rupere a echilibrului, nivelul urcat al suprasaturatiei,
care trebuie s'a scadk.. Economii riguroase se impun,
cel putin pAn5 la cifra deficitului si la nevoie, chiar
unele impuneri bine chibzuite... SA se faca ceea ce
a avut curajul si patriotismul sä facA Dimitrie
Sturdza, intr'o asemenea situatie. Dar in surescitarea
de spirite in care ne aflArn, nu cred prudent ca par-
tidul nostru sA-si asume singur aceastä sarcink Nu-
mai un guvern de coalitie, ar avea starea de liniste
si toatà autoritatea necesark cu majoritAtile noastre
insk pe care se poate conta fiindcd ele ar considera
ca o datorie moralà a lor de a ne urma fdrà sovAire.
Nu se stie care ar fi mentalitatea unor majoritAti
noui, iesite din frAmAntArile si din deslAntuirea de
patimi la care asistAm..."

In sensul acesta, care reprezenta vederile Intre-

gului partid 0 al Pre§edintelui skr, la ora 6 seara,
la masa rotunda din Camera dela Patriarhie, unde
se fixase primirea, am vorbit Inaltilor Regenti, cari
ma ascultau cu o manifesta atentiune, laisandu-ma
chiar sa plec cu impresiunea ea nu contrazicearn
sentimentul lor intim.
Dar dreapta judecatá", cum spunea Dimitrie
Sturdza, nu a biruit... S'a crezut c'd ciclul inflatiei
nu era inchis, Ca revarsarea Nilului nu se termi-
nase 0 pe aceasta iluziune s'a cerut puterea 0 s'a
luat, de catre cei cari au urmat, faspunderea con-
ducerii.
Si am avut astfel un buget nu numai neredus,
dar sporit excesiv ; cascade de impozite 0 impru-
muturi de zecimi de miliarde, concesiuni acordate
finantei straine ; amplificarea exagerata a aparatu-

www.dacoromanica.ro
 603

lui de stat, cu consecinta finala a crizei intense si

a luptei dureroase in care ne zbuciumam Inca, a
scoborarii la nivelul posibilitatilor.
Toate acestea, fiindca la momentul hotarator,
clarviziunea realitatii a lipsit. Aceasta a fost grava
eroare initiala si nu a atarnat de Vintila Bratianu
ca ea sa nu fie comisd...
Cum am sta in prezent, daca guvernul de coali-
tie preconizat de el, cu regimul lui strict de econo-
mii si comprimari, s'ar fi putut realiza ,pe deasu-
pra animozitatilor si a patimilor politice ?
Imi pun intrebarea Cara nici un spirit de pole-
mica.
In linistea retragerii mele, privesc impersonal oa-
menii si lucrurile. Toi au voit binele... Prieten
care nu uita, scriind aceste putine randuri, am ti-
nut a evoca numai, in marea ei lumina, o memo-
rie scumpd si a-i aduce un afectuos si inalt oma-
giu.

www.dacoromanica.ro
 604

Privire generalà asupra

activitAtii lui Vintilä
Brätianu ca om de stat
de Constant Georgescu 1)

Activitatea lui Vintita BrAtianu s'a manifestat pe

variate tAramuri ale vietii publice.
In adevAr, VintilA BrAtianu a fost o minte des-
chisA tuturor problemelor de stat ; poseda o culturA
enciclopedicA 0 era documentat in toate problemele,
gratie vastei experiente in treburile publice ce a
c4tigat prin studii 0 situatiunile ce a ocupat. Avea
solutiuni juste pentru fiecare problemd, ceeace s'a
dovedit mai ales in discutiunile ce au avut Mc in
comisiunile pentru alcAtuirea 0 redactarea nouei
Constitutiuni.
Intr'un cuvAnt Vintild BrAtianu a fost un om po-
litic in adevArata acceptie a cuvAntului, a fost un
adevArat om de stat, in tot ce are mai nobil 0. mai
inalt aceastà titulaturA, fiindcA §tia sA domine in-
teresele personale 0 trecAtoare ; era dezinteresat ;
avea vederi largi 0 de ansamblu ; poseda o cunoa§-
tere adAncA a tuturor problemelor ce intereseazd
mersul spre propà0re al unui stat 0 era dotat in
1) Profesor universitar; avocet; fost secretar general al
Ministerului de Industrie si Comert; deputat.

www.dacoromanica.ro
 605

acelas timp cu o energie nesovaelnica pentru a rea-

liza conceptille sale.
Voiu expune in prima parte doctrina sa politica,
rezervandu-mi pentru o a doua parte, analiza doc-
trinei sale economice si financiare, asa cum a fost
conceputd si practicata de dansul si asa cum am in-
teles-o, complectand expunerea mea cu amintiri per-
sonale, intrucat dela 1914 pana la 1930 am trait in
apropierea sa si i-am fost colaborator devotat.

DOCTRINA POLITICA 1 INFAPTUIRILE SALE

Doctrina politica a lui Vintila Bratianu a isvorat

dintr'o conceptie de bazi a nationalismului integral.
In adevar, toate problemele de stat le-a vazut si le-a
solutionat prin prisma interesului national pe care-I
considera ca unica sursa de creatiune in toate dome-
niile.
Noul Stat roman, dupa Vint la Bratianu, consti-
tue incoronarea luptelor de integrare si indepen-
denta a Poporului roman vreme de secole. n con-
escinta, Statul roman trebue sä fie expresiunea na-
tionalismului integral. De aceea s'a straduit sd-i a-
sigure o viata desavarsita, o activitate nestanjenita
si o neatarnare absolutä.
Posedand cunostinte adanci asupra istoriei Popo-
rului roman, cunoscand deci cotropirile straine de
care a suferit tara noastra, cu eke sfortari si sacri-
ficii s'a inchegat cerea ca statul nostru sa fie apa-
rat contra tendintelor de acaparare din afar% si chiar
a influentelor straine de orice fel.
De aci a nascut conceptia lui Vintila Bratianu ca
Statul roman trebue sa fie un stat liber, un stat ab-
solut suveran, care trebue ferit de orice imixtiune
straina.
Neatarnarea pe toate taramurile a Statului roman

www.dacoromanica.ro
 606

in concertul celorlalte state, era preocuparea sa de

capetenie.
Revendica egalitatea intre natiuni, care trebue sa
existe ca i intre oameni, ca sa se asigure progresul
omenirii.
Nu admitea sa se refuze Romaniei dreptul la o
vieatà proprie i sa i se comprime evolutiunea.
Din aceasta conceptiune de baza a derivat §i eta-
tismul säu, statul trebuind sa fie apargtorul i indru-
matorul intregii activitati financiare, economice, cul-
turale §i sociale a neamului.
Era partizan al interventionismului de stat si
pretindea ca statul sà aibd un control asupra tuturor
intreprinderilor, care trebuiau sa se integreze in m4-
carea generala a statului.
Partizan al armoniei sociale §i economice, tinea
cumpana egala intre toate interesele i clasele pro-
ducdtoare. SA acordam", zicea el cu ocaziunea dis-
cutiunii pentru Constitutiune, respect proprietatii,
respect capitalului, dar i munca trebue respectata
consolidatd".
Cum dupd razboi se punea marea problema a or-
ganizArii noului Stat roman, Inca dela Iasi a stu-
diat aceasta noua organizare. Putem spune ca.
Vintilä Bratianu este acela care a pus temeliile de
granit ale nouii organiz'ari de azi §i tot ce s'a clfidit
in urm5 s'a clAdit pe aceste temelii.
Organizarea statului 1-a preocupat intreaga sa
vieata.
Ne gasim Inca in tran§ee, repeta el neincetat, in
tranwele pacii, este drept, dar preocuparea de pro-
movare a natiunii printr'o buna organizare a sta-
tului nu trebue sa inceteze nici o clipa pentru oa-
menii politici din generatia noastra".
Noua legislatiune a Romaniei Mari trebuia sa ti-
nä seama in conceptia sa de structura Statului ro-

www.dacoromanica.ro
 607

man, de traditie, de modul de dezvoltare a Poporu-

lui roman, cu alte cuvinte Romania noua trebue sa-
si fdureasca o legislatie proprie, unica pe intreg cu-
prinsul tarn.
Pana la completa consolidare internd, trebue sa
avem toata atentiunea zicea el intr'o cuvantare
pentru a putea 'Astra caracterul general national al
statului, precum si armonica lui dezvoltare".
Conceptia statului unitar national, trebuia sd stea
la baza organizarii noului Stat roman si a cerut ca
in Constitutie sa se treacd aceastd conceptie. Nu ad-
mitea natiuni straine in Romania, ci numai Romani
de origine si limba straind". Combatea cu vehemen-
ta orice idee de regionalism sau de federatie, in-
trucat primejdueste unitatea statului. Credea in
vitalitatea populatiunii romanesti, ca sd asimileze
parte din natiunile de alta origina si sd-si asigure
suprematia in mod natural asupra celorlalte ginti,
vitalitate dovedità dealungul veacurior.
Cu ocaziunea reformei administrative din 1925,
cand i s'a propus de unii membri din comisiune, ca
in teritoriile alipite sa se prevada ca primarii sa fie
numiti de guvern, Vintila Bratianu s'a opus, moti-
vand astfel parerea sa :
OH natiunea romana este superioard celorlalte
si atunci nu avem de ce sa ne temem ca un primar
va fi de origine straina; sau Romanii nu au vitali-
tate si in acest caz oHce masura artificiala este inu-
tila, ba chiar primejdioasa, cad sporeste si incura-
jeaza rezistenta minoritatilor etnice".
Nu admitea insd regionalismul si tendintele cen-
trifugale, pe motiv Ca intr'o epocd de organizare si
consolidare a unui nou stat, trebue sa domneasca o
unitate de conceptiune si. actiune.
Fata de minoritari cerea sa se clued o politica de
infratire. Trebue sa li se vorbeasca sincer", spunea

www.dacoromanica.ro
 608

el, sa Ii se arate care sunt drepturile 0 indatoririle

lor in noul stat, ca sa impiedicam o actiune gre0ta
a minoritatilor ce se poate intoarce in dauna lor".
Intr'o conferinta tinuta la cercul de studii din
Cernauti, in 1927, preciza in urmätoarele cuvinte a-
ceastd conceptie :
Partidul liberal nu este un partid ce seal/161.A ura
intre cetatenii aceluia§ stat. Dimpotriva, de0 este
un partid national ce urmare§te intarirea ce se cu-
vine elementului romanesc ; nu poate insa vedea
cu ochi buni actiunile de urd ce se duc sub forma
antisemitä sau sub altd forma, intre cetatenii ace-
luia§ stat".
De aceea, conchidea el membrii partidului trebue
sa aiba strans contact cu toate gruparile minoritare,
caci numai ap ele se vor solidariza cu actiunea sta-
tului roman".
Vintila Bratianu era un profund democrat. De-
mocratia sa nu purcedea dintr'un calcul politic sau
dinteun spirit de moda, ci dintr'un sentiment pro-
fund 0 dintr'o convingere adancd, ca numai prin
activitatea 0 buna stare a celor multi, dand posi-
bilitatea fiecarui cetatean de a ajunge in varful pi-
ramidei sociale, se poate asigura adeväratul progres
al statului.
Un partid serios de guvernamant, arata el in-
tr'un discurs din 1923 tinut in Parlament la legea
contributiunilor, are la baza tuturor conceptii-
lor lui principii generale. Partidul liberal Inca dela
obar0e a crezut ca nu se poate infaptui rede0ep-
tarea nationala a Poporului roman, deck printr'o
actiune democratica, deck a§ezand temeliile noui
ale Statului roman modern pe participarea intregv-
lui popor la vieata politica 0 economica a statului.
Aceasta credinta, care este conceptia de baza a par-
tidului national-liberal, a inspirat toate solutiunile pe

www.dacoromanica.ro
 VINTILA BRATIANU
vorbind la o intrunire in 1930

www.dacoromanica.ro
 609

care le-a dat in cei saptezeci de ani dela intemeie-

re, de and munceste pentru tara".
Vint là Brdtianu a fost partizan convins si inflä-
carat al votului obstesc. Cand i se obiecta cä popo-
rul nu este pregAtit pentru regimul votului univer-
sal, ce a fost introdus progresiv, prin etape, in
Occident, Vint là BrAtianu raspundea : Omul, ca
sa invete sa inoate, trebue s6-1 arunci in apà, iar Ro-
mônul, ca sd-si formeze constiinta cetateneasca, tre-
bue sà i se acorde exercitiul dreptului de vot".
El socotea csa numai prin votul obstesc cetateanul
se va pune in curent cu treburile publice ; isi va fa-
ce educatia politicA ; i se va trezi interesul pentru
nevoile obstesti si se va stabili o solidaritate intre
guvernati si guvernanti, ceeace va avea ca urmare
consolidarea Statului roman.
De aceea, mai ales ca sef de partid, a pornit la
ceeace el numea Iuminarea si educarea votului ob-
stesc", recomandand tuturor membrilor partidului sá
descindg cat mai des in sanul poporului, sà ia con-
tact cu nevoile lor prin viu grai, intrucat Romanul
nu apreciath atat propaganda scrisk cat mai ales
cea orald, iar poporul vrea s'à cunoasca pe alesii
sai".
Pentru a angaja pe membrii partidului la aceasta
actiune, Vintilà Brätianu spunea: Sa stiti ca nu eu
vä voiu aduce la putere, ca sef, ci alegaorii, cgrora
trebue sa stiti sà le inspirati incredere".
lath' cum intelegea Vintilà BrAtianu democratis-
mul :
Democratismul P. N. L. ardta el intr'un dis-
curs ce 1-a tinut la banchetul parlamentarilor, ce a
avut loc la sfarsitul guverndrii din 1926 este un
democratism ordonat si chibzuit ce a salvat tara cand
-valul anarhiei din gall si de demagogie dinguntru

39

www.dacoromanica.ro
 610

ale primelor incercdri ale votului obstesc se revarsau

asupra tarn".
Avea oroare de demagogie, pentruca compro-
mite educatia votului obstesc si dauneaza tarii".
De aceea, n'a fost politician, n'a stiut sa fie de-
magog, sa ameteasca poporul cu fagadueli desarte.
Sunt prea sincer ca sa mint", repeta el mereu.
Cate ademeniri adauga el in acelas discurs
nu am avut si noi, sa ne creiem o popularitate usoa-
ra in paguba intereselor Orli, fie lingusind apucatu-
rile rele ale multimii, fie folosind nemultumirile ce-
lor ce ne stapanisera pand ieri".
Pentru a marca caracteristica partidului national-
liberal, el a intitulat revista cercului de studii a par-
tidului Democratia".
Democratia a aplicat-o si in materie financiara,
economica si fiscald. Astfel a prevazut in statutele
tuturor intreprinderilor ce a fondat, ca sa nu se cree-
ze un monopol in favoarea catorva actionari, ca la
subscrierea actiunilor, subscrierile sa fie limitate la
o surna anumità, pentruca cei mai multi sa poata
deveni actionari.
Repartitiunea la intreprinderile in care statul era
actionar urma sa se facd de o comisiune prezidata de
un membru al Casatiei, pentruca sa nu se acapa-
reze actiunile de unii favoriti.
La emisiuni de noi actiuni a stabilit principiul ca
vechii actionari sa nu alba dreptul decat la jumd-
tate din actiuni, restul de jumatate urmand sa fie
dat la subscriptia publica, pentru ca un numar cat
mai mare de capitalisti mici sä beneficieze de pri-
mele ce actiunile faceau.
In scopul de a nu se acapara intreprinderile de un
grup de mari actionari, cerea ca in statute sa se pre-
vadd un maximum de voturi, oH cat de mare ar fi
numarul actiunilor ce un actionar poseda.

www.dacoromanica.ro
 611

Democratizarea capitalului" forma un punct car-

dinal din politica sa economica si financiara.
Imi reamintesc ca la o adunare generald a Bancii
Romanesti din Martie 1927, pe care o prezida, foarte
multumit s'a aratat dupa tinerea adunarii, consta-
tând ea la discutiunea bilantului au luat parte un
numar insemnat de actionari mici, desi unii adu-
sesera critici bilantului. El spunea : Ma bucur cand
vad ca exista actionari mici si când constat cd ac-
tionarii se intereseaza de soarta societatii, mai ales
cei marunti".
Chiar in materie fiscala, el urmarea scopurile de-
mocratice. Astfel reforma impozitelor directe din
1923 a justificat-o in expunerea de motive ca o re-
forma democratica. In adevar, a introdus cota pro-
gresiva a impozitelor ; a usurat la impunere pe cei
mici si chiar a scutit pe cei cu venituri sub 10.000
lei ; a sporit cota celor bogati ; a prevazut o cotä cu
mult mai mica pentru veniturile obtinute din mun-
cà cleat pentru acelea din capitaluri.
In vederea democratizarii tad" a dus o actiune
sustinuta de a lamuri constiinta nationala si cetate-
neasca. Educatiunea votului obstesc trebue ad for-
meze preocuparea de capetenie a partidului, fiindca
P. N. L. a dat votul obstesc, dar ca un parinte bun
trebue sa ingrijeascd de el, ca sd dea pentru tara
roade bune. Votul obstesc fiind Val-16r, recent intro-
dus, are nevoe de educatie, pentruca sa nu fie ceta-
tenii inselati din cauza lipsei unei constiinte lumina-
te, caci altfel tot ce s'a dada de Statul nostru cu a-
tata trudd si sacrificiu poate fi nimicit".
Considera partidul ca un mijloc de realizare, un
instrument puternic pentru inraptuirea ref ormelor
necesare propasirii poporului. Pentru aceasta trebuia
ca partidul sa fie unitar in credinta si disciplinat,
membrii sä se stimeze si sa se iubeasca.

www.dacoromanica.ro
 612

S'a zis ea Vintila Bratianu a fost om de partid,

sectar. Intr'un sens aceasta este adevarat, pentruca
avea credinta i convingerea ca numai printr'o or-
ganizatie temeinica politica putea realiza tot binele
ce doria tdrii sale.
In adevar el sustinea ca activitatea unui partid
trebue sa fie o activitate care sa slujeasca nevoile
nationale, interesele obstesti peste cele de partid. De-
asemenea, intrebandu-se ce inseamna a face po-
litica, raspundea, inteo conferinta tinuta la cercul
de studii din Cernauti : Intai : de a pregati in mod
temeinic opera de guvernare. Partidul national-libe-
ral completa el aceasta idee, executa la guvern
ceeace a cercetat i solutionat in opozitie. Trebue ca
si cei dela centru, ca i cei din fiecare judet, oras si
sat, sa-si intocmeasca fiecare programul din timpul
opozitiei, pe baza nevoilor ce sunt de satisfacut.
In al doilea rand, a face politica, nu consta nu-
mai in a astepta zilele de alegeri, pentru a cere vo-
turile alegatorilor, ci de a tr.& in mod continuu a-
laturi de ei, studiand nevoile lor".
Punea marea baza pe program, pe care il prefacea
dupa nevoile timpurilor. Pentru alcatuirea progra-
melor, organizase cercurile de studii, pe care le con-
sidera un laborator in care se pregatesc solutiunile
de guvernare si care alcatuesc o scoala pentru ti-
nerii din partid, iar cei batrani Ii verifica si pun la
punct conceptiile facandu-le sä evolueze prin cunoa-
sterea curentelor ce främanta noile generatiuni si
straturile adanci ale poporului.
In cercurile de studii erau trecute in revista, a-
profundate, studiate i cernute, cälite in focul disco-
liunilor controversate, toate problemele de stat, iar
conceptiunile generatiilor noi se incrucisau cu con-
ceptiunile generatiunilor vechi din partid. De aceea
programele partidului liberal s'au tinut totdeauna
in curent cu pasul vremii.

www.dacoromanica.ro
 613

Vintila Bratianu asista la toate sedintele dela cer-

cul de studii, participand in mod efectiv la discu-
tiuni, conducea toate dezbaterile, and ldmuriri si
cristalizand in formule sintetice concluzia dezbateri-
lor. Programele partidului liberal au fost elaborate
cu meticulozitate, atat de cercurile de studii cat si
de congresele partidului.
Vint la Brätianu acorda o deosebita importanta
cercurilor de studii, congreselor si programelor.
Astfel se explica ca guvernarea din 1914 si 1922, a
gasit P. N. L. gata sa-si indeplineasca rolul, pentrucd
Inca in timpul razboiului, la Ia§i, 0 dupd razboi, re-
formele constitutionale au fost pregatite, in detaliu,
ca 0 organizarea noului stat.
Gratie acestei metode, programele reu§eau sa co-
respundà cu nevoile reale ale tarii ; membrii part-
dului aveau cunostinta de program si se identificau
cu el ; solutiunile de guvernare erau complet pre-
gatite din timpul opozitiei si nu era loc de diver-
gente in guvernare sau dibuiri, iar guvernarile
P. N. L. erau cu mult usurate si au lasat urme a-
danci in istoria politica a Romaniei.
De§i nationalist, deci traditionalist, nu era ruti-
nar. Cand se sustinea o idee invechita, o combatea,
zicand : este o conceptie medievald, de pe vremea
Mariei Tereza".
Vintild Bratianu a adaptat vechea conceptie libe-
rala la noua evolutie economica si sociala, creind
neo-liberalismul in Romania. De fapt era progresist
si nu se temea de nici o reforma noug, oricat de te-
merarä ar fi fost, dovada ca a fost cel mai infocat
sustinAtor al reformei exproprierii §i votului obqtesc.
I§i da seama cd centrul de gravitate politic s'a de-
plasat la sate. De aceea cerea partizanilor sal sa ia
contact cat mai des cu satele si sa convoace cat mai
multe intruniri. Avea el insusi o deosebità satisfac-
tiune sa ia parte la intruniri publice, dupa cum am

www.dacoromanica.ro
 614

constatat, insotindu-1 la intrunirile din 1926 0 1930,

cand a strabatut intreaga tara.
Aprecia i apropia pe tineri, ca sd-i formeze poli-
tice§te i sufletWe. Pretindea insd dela tineret acti-
vitate, studiu i munca. Nu admitea sä treaca de
ace§tia peste cei mai in varsta, mai cu experienta
in treburile publice §i cu state numeroase de ser-
viciu in partid, caci nu admitea ca cineva sá reven-
dice situatiuni in partid inainte de a fi capatat ex-
perienta in treburile de stat i sa fi facut ucenicia",
cum zicea el, in partid.
Dupà dansul, situatiunile se dobandesc in mod
normal pentru toti cei cu merit 0 cari muncesc".
Pentru dansul nu existau tineri i batrani in partid,
ci numai membri ai partidului mai vechi §i mai noi,
mai in varsta 0 mai putin in varsta, cari trebuesc
sa se stimeze, sä se iubeasca i sa se ajute pentru
realizarea idealului politic comun. De aceea nu rasa
sa treacd pe tineri inaintea celor mai in varsta, pen-
tru a nu produce lupte surde in partid 0 a distruge
armonia in partid. Era pentru o ascensiune pe etape.
A aplicat acest principiu lui insu0 §i membrilor
familiei sale.
In adevar, in viata publica Vint la Bratianu a de-
butat ca simplu inginer la lucrarile podului de peste
Dunare dela Cernavoda ; a fost director general la
R. M. S., apoi secretar general al Ministerului de
Finante, director la Banca Nationald, membru in
consiliul de administratie al Bäncilor Populare; pri-
mar al Capitalei 0 a intrat in Parlament foarte tar-
ziu, iar ministru a ajuns dupa ce dobandise o vasta
experienta in treburile publice 0 private. Pe cum-
natul sdu 1-a numit administrator de plasa in Dobro-
gea, ca sa capete experienta in treburile publice.
Chiar in activitatea privata aplica acelaq principiu.
Voi cita un exemplu, pentru a ilustra conceptia so.

www.dacoromanica.ro
 615

Deputatul Lalescu §i cu mine in parlamentul din

1922-26, eram sustinatorii politicii sale financiare
§i colaboratorii lui apropiati. Ca sA ne punem la cu-
rent cu finanta privata, pe care Vintila Bratianu
o socotea, cu drept cuvant, ca se gase§te in cea mai
stransa legaturà cu finanta publica, ne-a propus
pe ambii censori supleanti" la Banca Romaneasca,
de§i primul era raportorul general al bugetului, iar
subsemnatul raportor al bugetului ministerului &Au,
vechi parlamentar §i ca atare ni s'ar fi cuvenit o
situatiune in consiliu la acea Banca. Gandul lui Vin-
lila Bratianu era cà trebue sd trecem prin toata fi-
lierea Bancii §i. numai ca ultima promovare sa fim
ale§i membri in consiliu, adica numai dupa ce capa-
tam o experienta serioasa §i. cunWeam in detaliu
ruajul bancii.
Conceptia lui Vintila Bratianu era cat se poate
de solida §i a aplicat-c), fara §ovaire atat in organi-
zatiunile private, cat §i. in organizatiunile de stat.
Nu admitea primirea oricui in partid, ci se calau-
zea de criterii morale. Multora le-a refuzat inscrierea
in partid.
Sustinea ordinea §i legalitatea in vieata publica, in
orice imprejurare. Ce poate fi ordinea f gra legali-
tate" ? se intreba el la o conferinta tinuta la Cer-
nal* in 1926.
De aceea ilegalitatile in alegeri ii repugnau. Ast-
fel, intr'o alegere din Teleorman, la care a partici-
pat, Rind delegat la un local de vot, a impartit tutu-
ror delegatilor partidului, legea electorald, recoman-
clandu-le sa o reciteascA §i. sa o respecte.
Nu tinea seama de interesele personale ale parti-
zanilor §i nu se supunea presiunilor politice, calau-
zindu-se numai de principii §i de interesul general.
Urmatoarea intamplare este eclificatoare : Minis-
trul Instructiunii publice al partidului national-tara-

www.dacoromanica.ro
 616

nesc in 1930, in urma votului consiliului facultatii

de drept din Bucuresti i interventiunii senatului u-
niversitar, a propus parlamentului sa se ridice 6
conferentiari la rangul de profesori. Dintre aces-
tia, 4 erau membri ai partidului liberal. Vintila Bra-
tianu dispune ca ziarul Vlitorul" sä combata pro-
punerea, fiindca dupa el nici o miscare nu
trebuia sa se produca in universitati, 'Ana la mo-
dificarea de ansamblu a legii invatamântului supe-
rior. In acelas timp nu era momentul, spunea el, de
a se spori bugetul".
Fata de articolul publicat in Viitorul", d. Mircea
Djuvara i cu subsemnatul ne-am prezentat la Vin-
tila Brätianu spre a-i explica CA' in speta este vorba
de o gradatie, de un drept al nostru, iar sporul bu-
getar este infim. A refuzat sa faca sa inceteze a-
tacurile din Viitorul". Urmarea a fost cá Ministrul
de Instructie a scos pe cei 4 membri liberali din pro-
iect si a votat legea, ridicand la rangul de profesori
numai pe ceilalti doi conferentiari.
Alt caz:
Intreaga organizatie politica din judetul Mehe-
dinti s'a prezentat lui Vint la Bratianu, care era
Ministru de Finante, pentru a-i cere sà inainteze
administrator financiar la Mehedinti pe un subadmi-
nistrator, care sub regimul averescan fusese prigo-
nit politiceste, fiind mutat intr'un an in cinci locuri.
Vintilá Bratianu nu numai cä ne-a refuzat, ardtând
cd in ministerul sàu inaintarile se fac pe baza de
merit si de vechime, dar ne-a i facut morala, ca nu
este in avantajul nostru ca administratorul finan-
ciar sa stie ca inainteaza pe bazd de protectie poli-
tica, intruat toti partizanii politici ii vor cere favo-
ruri incepand cu dvs. parlamentarii", pe care el nu
le va putea refuza, in paguba intereselor generale.
Vint la Bratianu, intr'un cuvânt, stia, ca ministru,

www.dacoromanica.ro
 617

s'A se ridice deasupra partidului si sd treacA peste

interventiunile de naturà politicA.
Era un om de principii, intransigent, cad, spunea
el: DacA un conducAtor de stat nu are principii, se
pierde in labirintul faptelor si suf era influentele de
tot felul la care omul politic este fatalmente supus".
VintilA BrAtianu avea simtul rAspunderii fata de
Neam si de lark fatA de el insusi si numele ce-1
purta.
Nu trebuie sA dezertAm dela datoria noastrA",
spunea el adesea, cuvinte pornite dintr'un sentiment
de faspundere fata de tarA. A repetat aceastd frazA
intr'un moment cAnd, in 1927, fruntasi ai partidu-
lui sustineau ca. partidul liberal nu trebuia sa accep-
te conducerea statului, situatiunea fiind extrem de
dificild. El reamintea acestora CA partidul liberal a
preluat totdeauna puterea când greutAtile pentru
tara erau mai mari; a invins aceste greutAti si pen-
tru acest cuvAnt au ramas guvernArile acestui par-
tid in istorie.
Vintild BrAtianu a considerat Parlamentul ca o
incintd de muncd serioasd si rodnicA pentru intere-
sele superioare ale Neamului, iar nu ca un focar in
care se concentreazA toate patimile si intrigile poli-
tice. Pentru dAnsul mandatul parlamentar era un a-
postolat, iar tribuna Parlamentului un amvon de
unde se proopvAdueste numai adevArul, se faspan-
desc numai idei sAnAtoase, se discutA numai intere-
sele obstesti si neprihAnite de stat.
Mai cu deosebire in urma acordArii sufragiului
universal, VintilA Bratianu gAsea cA Parlamentul,
pentruca sd fie o scoalA politicA pentru cei multi,
trebuie sa lucreze cu demnitate si sa legifereze cu
competinta.
De aceea in discursurile sale atrAgea mereu aten-
;ia cA este in joc creditul Parlamentului votului ob-

www.dacoromanica.ro
 618

stesc" si cà este nevoie de a dovedi ca Parlamentul

votului obstesc poate face legiuiri tot asa de bune,
dacä nu si mai bune, deck parlamentele din trecut,
aducand o cunostinta mai adanca a nevoilor masse-
lor mari ale tarii".
Discursurile sale aveau factura unor conferinte.
Singur a declarat-o in discursul sdu din 1 si 2 Fe-
vruarie 1923, facand aluzie la debutul salt parlamen-
tar, cand a vorbit despre politica petrolului" si cand
i s'a imputat cd a recitat o pagind de enciclopedie
de economie politica". La imputarea care i s'a fd-
cut atunci a raspuns: Parlamentul, Med sa devie o
academie stiintifica, trebuie sa cunosca in mod de-
savarsit cauzele reale ce pot avea vre-o influenta
asupra vietei atat de complicate a statului modern".
Desigur ca Vint la Brdtianu nu a fost un mare o-
rator si debater parlamentar. Pomenea totdeauna de
timiditatea sa si de neincrederea ce avea in darul
ski de vorbitar.
In adevär aparea la tribuna modest si fard pre-
tentiuni, isi dezvolta discursul. Din acest punct de
vedere era un contrast izbitor intre inversunarea si
insufletirea ce punea in scrisul sau si linistea ce sta-
panea cuvintele ce rostea.
Acest contrast era voit si rezultd din conceptia ce
avea asupra rolului suprem al Parlamentului in via-
ta de stat, intrucat discursurile din incinta Par la-
mentului, dupa dansul, trebuiau sd lumineze, nu
sa intunece discutiunile".
De aceea nu admitea sa se pung patima si sä se
videze chestiuni personale in incinta Parlamentului.
Discursurile sale, fiind profund studiate, interesau
totdeauna in gradul cel mai inalt pe membrii Par-
lamentului si tineau incordata atentiunea acestora.
Spre deosebire de alte discursuri parlamentare
care, cand au fost rostite au produs un mare efect,

www.dacoromanica.ro
 619

discursurile lui Vintild Bratianu, sunt foarte im-

presionante citindu-le. Vor ramane posternitatii da-
torita adevarurilor permanente ce contin, aforisme-
lor politice ce au fost enuntate de orator si avantu-
lui gandirilor ce se inaltä din ele.
De aceea colectionarea discursurilor parlamenta-
re ale lui Vintilà Bratianu va fi o opera foarte ins-
tructiva pentru generatiunile viitoare.
Desi nu cauta frazele de efect, totusi a stiut sà
fie adesea patetic. Este destul a reaminti incheerea
discursului sau din 2 Februarie 1923 si discursul salt
la bugetul anului 1925.
Avea replica usoara. Intreruperile nu-1 dezarmau.
liaspundea la cele mai inversunate atacuri, in mod
urban, pentru a ridica nivelul desbaterilor parla-
mentare si in acest mod reducea la tacere pe adver-
sarii
Spre deosebire de alti ministri, era afectat and
nu se lua cuvântul de parlamentari la vreun proect
al sail si era bucuros, când prin discutiuni ample,
se discuta un proiect de lege ce a depus, fiindca,.
zicea dânsul: Numai prin discutiunile din Parla-
ment se lamureste o lege i membrii Parlamentului
capata deplina cunostinta de legile propuse".
In Parlament, Vint la Bratianu se baza pe acei
can ii puteau ajuta in opera grea de legiferare i or-
ganizare a Statului. De aceea de multe ori impunea
alegerea acestora in Parlament.
Membrii Parlamentului erau pusi de dânsul la
munch' intensa i trimisi in tara pentru a se pune-
la curent cu situatiunea de fapt a diferitelor servicii
publice.
Vintila Bratianu a fost primul care a dat vieata
comisiunii bugetare i raportorilor bugetelor depar-
tamentelor, cari, spunea el, trebuie sa fie ochii Par-
lamentului in ministere i sa ajute pe Ministrul de

www.dacoromanica.ro
 620

finante in opera sa de echilibrare a bugetului". In

acest scop membrii comisiei bugetare i raportorii
.erau obligati sä lucreze in tot timpul anului, asa ca
aceasta comisiune a incetat de a fi o fictiune, deve-
nind o realitate.
Cerea membrilor din Parlament o dezinteresare
-completa i abnegatiune. Cand i s'a cerut sporirea
cliurnelor, a raspuns: Parlamentarii trebuie sa dea
pilda dezinteresarii ; a fi parlamentar nu este o me-
serie, fiecare parlamentar trebuie sa aibà o ocupa-
--tiune din care sa traiasca, pentruca mandatul poli-
tic prin natura lui este gratuit".
De asemenea, nu acorda nici o diurna membrilor
Parlamentului ce lucrau in comisiuni. Un deputat a
fost sondat, in urma sugestiunii lui Vintila Bratianu,
de un coleg, de ce nu participa la lucrarile unei co-
misiuni in care fusese numit si a raspuns: pentru
-ca sunt om sarac si trebuie sa m ocup de meserie".
Tintila Bratianu, caruia i s'a transmis acest raspuns,
a surds si a observat: Orick de ocupat ar fi cu me-
seria, când s'a ales parlamentar, a contractat o obli-
.gatiune fata de tara sa lucreze si in interesul gene-
ral, caruia sa-i sacrifice o parte din timp".

* *

Vintilà Bratianu practica o politica de stat, de an-

samblu, unitara. De aceea a fost considerat de unii
ca un dictator, caci controla activitatea tuturor de-
partamentelor i inea sa participe la solutionarea
tuturor problemelor de stat. Aceasta practica se da-
tora nu dorintei sale de a fi un dictator, ci consti-
-tuia o necesitate de a se realiza unitatea in solutiuni
in legiferare, cu alte cuvinte in guvernarea tarii.
Din aceasta conceptie a pornit, de pilda, dispozi-
-tiunea ca orice proiect de lege care angajeaza chel-

www.dacoromanica.ro
 621

tueli, trebuie sa aiba viza Ministrului de finante, a--

ldturi de a Ministrului respectiv. Ministrul de fi-
nante, fiind in masura sa" cunosca' capacitatea de-
platã totala a cetatenilor, este in drept, sustinea el,
ca numai Ministrul de finante sä poatfi prezenta pro-
iecte de legi care creeazg impozite i taxe. Nu ad-
mitea ca pe cgi raturalnice, alte departamente, ad-
ministratiuni locale sau institutiuni publice sa cre-
eze sarcini fiscale, sub forma' de taxe, impozite, tim-
bre, etc.
Vintilà Brdtianu a studiat organizarea Statului ro-
man in amanuntime timp indelungat; a creeat in
1923 comisiuni mixte, compuse din parlamentari §i
functionari superiori, cu scopul de a cerceta starea
de f apt, de a revizui serviciile publice, personalul
§i a verifica intrebuintarea personalului.
Pentru coordonarea lucrarilor acestor comisiuni
mixte departamentale, a infiintat o comisiune cen-
trald, compusd din mini§trii §i secretarii generali ai
ministerelor 0 din ate un membru delegat de catre-
comisiunile mixte.
A prezidat 0 a fost sufletul acestei comisiuni cen--
trale, care a lucrat timp de doi ani de zile 0 dela
ale caror lucrAri nu a lipsit nici o §edinta.
Procesele-verbale ale §edintelor acestei comisiuni
evidentiaza metoda sa de lucru §i dovedesc bogdtia
sa in conceptie i organizare.
Discutiunile au fost concentrate intr'un volum pu-
blicat in 1926 de Care Ministerul de finante sub ti-
tlul: Consideratiuni rezumative relative la organi-
zarea departamentelor i serviciilor publice", care-
pot servi j azi ca indrumare, ref ormei organiz'arii
Statului, a utilizárii personalului i pentru realiza-
rea de economii bugetare la personal.
Avea o conceptie inalta asupra rolului functiona-
rilor publici in stat cari reprezinta, zicea el, autori-

www.dacoromanica.ro
 622

tatea i prestigiul Statului roman i trebuie sa ser-

veasca in tinuturile alipite ca agenti de unire si a-
tractie fata de carmuirea romaneasca". De aceea
ideia statutului functionarilor publici dela dansul a
pornit, ca sa asigure nu numai indatoririle functio-
narilor publici, dar i drepturile lor. Ca sa ridice
nivelul cultural al functionarilor publici, a pretins
facultatilor i colilor superioare sa-i pregateasca pe
tineri pentru carierele administrative, convocand in
acest scop pe decanii i pe profesorii facultatilor de
drept, cu cari a discutat indelung aceasta problemd.
Avea mare dragoste i stima pentru functionari;
cduta sa le ridice moralul, Ii stimula la munca, in
special prin exemplul sau si le lua apararea in ori-
ce ocazie.
In conflictele ce fatalmente avea cu oamenii po-
litici, cand i se spunea cà unii functionari sunt inca-
pabili i invechiti in rele raspundea: Cu cine voiti
sd-i inlocuesc ? i in al doilea rand sunt convins Ca
bine condusi i controlati, pot aduce servicii reale
administratiunilor publice". S'a interesat si de soar-
ta materiald a functionarilor, pentruca i§i da seama
ca fara a le asigura existenta, nu poate sa le pretin-
dà munca i dezinteresare. In bugetele anilor 1924
1925, in acest scop, a sporit salariile cu peste
84 miliarde lei anual, fata de ce era in trecut.
Era adversar al centralizarii excesive, chiar la
Ilinisterul de finante. Ministerele, in conceptia sa,
trebuiau sa se margineasca la rolul lor de indruma-
re si control, la supravegherea aplicarii legilor si
regulamentelor.
In legea contributiunilor directe pentru impune-
rile mici, a prevazut dreptul de recurs la tribunal,
caci, zicea el: Nu pot aduce la Bucuresti pe un con-
tribuabil dela Hotin pentru o impunere de 20.000
lei". In urma a admis pentru comoditatea contribu-

www.dacoromanica.ro
 623

abililor, pentru impunerile mari, recursurile sa'

fie descentralizate pe Curti de Apel.
Sustinea o descentralizare §i decongestionare re-
an', nu prin creearea unor organe intermediare, ci
prin organele proprii ale serviciilor, care au viata
prin ele insele. Sub pretext de descentralizare, nu
trebue, zicea el, sá se creeze o regiune centraliza-
toare, care ar fi un organ pur biurocratic".
S'a strkluit a fixa care atributiuni publice au ca-
racter general si care local, deci care din ele ur-
meazd sa" se exercite de centru (ministere sau di-
rectii generale) si care de judet, comund sau ser-
vicii locale. Trebue sä existe o concordantà intre
organele statului si organele judetelor si comunelor,
iar nu o dublà intrebuintare, pentru a nu se produce
incalcgri de atributiuni si a nu se incArca bugetul.
Pentru chestiunile mici organele locale trebue sin-
gure sg hothrascd si in acelas timp s5. execute.
Rolul inspectorilor, dupg Vintild Beatianu, este sa:
stabileasca' legAtura dintre periferie (serviciile exte-
rioare) si cele centrale ; sà fie ochii ministrului in
afarà. Inspectorii nu trebue s'à fie sedentari, ci s'à
facd un continuu control la fata locului. In mod pla-
stic formula aceastà conceptie, zicând : Inspectorul
nu trebue sà aibd birou, ci numai o paTArie si un
pardesiu".
Aceste conceptiuni le-a aplicat in legea de orga-
nizare a Ministerului de finante din 1927, in care a
cautat s'a." limiteze si sa reducA atributiunile Ministe-
rului de finante, cAutând sd facg din administratorul
financiar, un prefect financiar cu autoritate, care sa"
aiha" initiativa si sä i se delege dreptul de ordonan-
tare chiar.
A organizat descentralizarea plätilor pe perceptii,
suprimând casieria generald a tezaurului public.
Ca principiu de organizare a ministerelor a stabi-

www.dacoromanica.ro
 624

lit ca fiecare minister sa prevadd atributiunile fie-

cárei directii, fiecarui serviciu, fiecarui birou; sa
existe cu alte cuvinte un cadru permanent al servi-
ciilor 0 functiunilor. El spunea : Cu cat exista mai
multe directii 0 servicii, cu atat este mai mare de-
zorganizarea. Dezorganizarea ministerelor este da-
torita inmultirii fara rost a serviciilor".
Un punct cardinal de care a fost calauzit in inain-
tan, mai ales in functiunile superioare, a fost ca
once functionar nu va putea ajunge in grad supe-
rior decat daca a trecut prin toate gradele ierarhice
0 in serviciul central numai daca are stagiul in ser-
viciile exterioare, cu alte cuvinte cuno§tinta Orli 4
cunoa§terea in adancime a serviciilor. De aceea a
prevazut o echivalare a functiunilor exterioare cu_
cele din minister.
Legatura intre ministere 1-a preocupat in mod se-
rios pentru a se realiza unitatea in actiune. A creeat
comisiuni mixte aproape in toate ministerele, intru-
cat, zicea dansul, fiecare problema a unui minister
are repercusiuni asupra celorlalte ministere ; deci
trebue sd existe comisiuni mixte in care sa intre re-
prezentanti din toate ministerele interesate, pentni
ca solutiunea sa rezulte din cercetarea problemei din
toate punctele de vedere 0 sd impace toate inte-
resele".
Delegatia economica a guvernului a fost creeata
in acela§ scop, pentru a pastra continuu legatura in-
tre mini§trii departamentelor economice 0 a se pu-
tea rezolva, in spirit unitar, problemele economice
de stat.
Sustinea necesitatea continuitatii in guvernare §i_
intocmirea unui plan pe mai multi ani, in proble-
mele vitale ale Statului, care sa fie respectat 0 apli-
cat de toate guvernele ce se succed.

www.dacoromanica.ro
 625

O justitie independents& sustinea Vintila Bra-

tianu, este singura garantie pentru Stat pentru res-
pectul legilor, al constitutiei, asigurarea libertatii
cetatenilor si a moralitatii publice". Avea mare in-
credere in membrii corpului judecatoresc si cerea o
severa selectionare a acestora. Toate comisiunile si
consiliile de pe langa ministere a prevazut sa fie
prezidate de un magistrat superior, drept garantie
de impartialitate.
De altf el acorda cea mai mare importantfi fetei
juridice a unei chestiuni; consulta des atat avocatii
din minister, cat si pe cei din afara si chiar pe ma-
gistrati ii punea la contributie, la elaborarea refor-
melor si redactarea legilor.
Punea mare temei pe contencioasele din ministere.
Orice administratie, publica, in angajamentele si
hotararile ce ia spunea el este nevoe sa aiba
chiar pentru actele sale administrative, aprecierea
juridica a chestiunii".
Contenciosul il socotea ca un important organ de
stat, care are rolul sa vegheze ca drepturile statului
sa nu fie incalcate si cand statul este chemat in
judecatd, aceste drepturi sa fie aparate in mod te-
meinic.
Contenciosul statului, in conceptia sa, trebuia
sa-si dea avizul la incheerea oricarui contract de Ca-
tre serviciile publice, pentruca Statul sa nu aiba
surprize in executare, prin introducerea de clauze
daunatoare.
A prevazut reorganizarea serviciilor contencioase.
A preconizat creearea unui consiliu superior de con-
trol, atasat la Ministerul de finante, intrucat, susti-
nea el, in sarcina Ministerului de finante sta grija
banului public si a averii statului si orice litigii se
transforrna in daune, pe care trebue sa le plateasca
acest minister.
40

www.dacoromanica.ro
 626

Constatand ca statul este intotdeauna rat' aparat

in fata justitiei, a preconizat reorganizarea conten-
ciosului fiscal si cel necesar serviciilor exterioare,
urmand a exista numai un contencios public de fie-
care judet, bine alcatuit.
Cerea garantii pentru numirea avocatilor statului
si ai serviciilor publice. Se ridica in contra sistemu-
lui de a se numi avocati pe baza influentelor politice,
iesiti de abia de pe bancile universitätii, fara expe-
rienta si pricepere" zicea el.
A preconizat organizarea unui contencios preven-
tiv, care sa evite litigiile statului.
Nu intelegea indulgenta justitiei, mai ales fata de
functionarii publici. Eu trimet un casier al meu la
parchet, pe care 1-am prins delapidand bani, observa
dansul, iar justitia il libereazd pe cautiune mo-
rala ?!"
Ordinea publica si asigurarea ei il preocupau in
gradul cel mai inalt. A prevazut o coordonare intre
activitatea jandarmeriei, a sigurantei si politiei.
Pentru a realiza o mai buna organizare, pentru a in-
tensifica actiunea acestor servicii si pentru obtine-
rea de economii, cerea ca jandarmii si politia sa lu-
creze mana in mang ; sa castige prestigiul, prin se-
lectionarea elementelor ce o compun. De aceea era
partizan al jandarmilor reangajati, deoarece jandar-
mii in termen sunt prea tineri ca sa" alba prestigiu
si cunostinte, iar dupa doi ani se libereaza.
Nu i-a scapat din vedere nici reorganizarea sta-
tisticei,dandu-si seama ca statistica este oglinda de
fapt a starilor sociale, politice, economice de tot fe-
lul si ca o reforma deci, care nu se alcatueste pe baza
de statistici reale, devine daunatoare interesului pu-
blic. Critica sistemul de a se cere statistici pe cale
telegrafica, in vederea unei reforme sau unei inter-
pelari.

www.dacoromanica.ro
 627

Vintild BrAtianu nu lua o m5sur5, nu prevedea

o dispozitiune legislativd si nu intocmea o reformä,
pAng ce nu avea statistici asupra situatiunii pre-
zente. Dac5 printr'o dispozitiune se creea o sarcing
bugetarà, ordona s'a i se facd pe indelete o statistica
a cheltuelilor ce necesita. In secolul de azi nu tre-
bue legiferat legat la ochi, repeta el. Trebue sä
stim unde ne duce o masurd luatd".
Toate memoriile sale, pentru tard sau straindtate,
erau pline cu statistici.
Statistica, spunea el, trebue alcaluità pe loc si re-
pede. Numai operatiunile de centralizare trebue f à-
cute la ministere". De aceea cerea s5 se inceap5 sta-
tistice dela celulà, dela comund, dintr'un comitet
compus din notar, dirigintele scoalei, preot si per-
ceptor, apoi pe judet.
O statistica veche nu are nici o valoare", observa
dânsul. Mai mult incurca in loc sd lumineze
chestiunea".
Agricultura si ridicarea ei nu a scapat conceptiei
sale de stat. Schema organizArii Ministerului de agri-
cultur5 este un model care dovedeste cunostintele
sale profunde in aceastd materie, fiind el insusi a-
gricultor. Creiarea camerelor de agriculturá este o-
pera sa, cu scopul de a angaja initiativa privatá la
opera de promovare a agriculturii.
Pentru ajutorarea agricultorilor in 1925, a stdruit
ca s5 li se usureze datoriile la bdnci prin virarea a-
cestor datorii la Creditul rural, cu o dobAndà redusa
pe 40 de ani, pe baza unor aranjamente cu Banca
Nationald a României.
ImbunAtatirile funciare ale regiunilor inundabile
din tarà 1-au preocupat, dând sume importante in
acest scop, din bugetul statului.
Este primul care a conceput creearea unui Institut
zootehnic pentru imbungtatirea rasei animalelor,

www.dacoromanica.ro
 62E.

prevAzand partea insemnatà ce aceastd ramura de

productiune va avea in exportul Orli.
Era adversar al expozitiunilor si cerea sA fie inlo.
cuite cu concursuri de vite, pentruca crescatorul sA
nu stea pe cheltuiald mai multe zile, ci numai cAteva
ceasuri.
Pentru imbungtAtirea rasei bovinelor, a stimula.
infiintarea de grajduri comunale si cumpArarea de
tauri. In acest scop a acordat un imprumut de 100
de milioane lei pentru cumpArarea taurilor, rambur-
sabili din veniturile comunale, intrucdt un principiu
sAnAtos din programul sdu era ca nimeni sd nu a.
stepte min din bugetul statului si CA datoriile tre-
buesc plAtite.
Pescdriile trebuiau organizate pe noi baze, ca §,
pádurile statului, ca sà sporeascd veniturile de drept
privat ale statului si in acelas timp sA dea de lucru
populatiunilor rurale. Partea stiintificA il preocupa
in aceste exploatAri, ca si partea comercialA. Era
contra exploatArii prin arendasi sau antreprenori,
cari, zicea el, fac o exploatare sAlbatecd, nu investesc
capitaluri pentru amenaj area de pildd a baltilor si
nu aduc suficiente venituri statului, periclitând vii-
torul. Preconiza exploatarea prin cooperative $ i
prin regii mixte. Cerea infiintarea de scoli practice
pentru pescuit.
Desvoltarea statiunilor balneare din RomAnia este
de asemenea opera lui VintilA BrAtianu. El a conce-
put si indrumat alcAtuirea societAtii Govora-CAli-
mAnesti si a dat fonduri pentru imbundtAtirea sta-
tiunilor apartinAnd statului, pentruca sume impor-
tante sA rAmAnä in tará, oferind confort vizitatori-
lor pentru a nu pleca in strginatate.
A luat initiativa constituirii unei societdti pentru
construirea unor marl hoteluri, in toate statiunile
balneare din tail.

www.dacoromanica.ro
 629

Organizatia po§tei a prevdzut-o in mod detaliat

prin descentralizarea serviciilor, modernizarea te-
lefoanelor si transportul produselor regiei, pentru a
se acoperi deficitele din serviciile telegrafice si de
corespondenta propriu zise.
S'a preocupat chiar de promovarea artelor §i li-
teraturii, care, dupà dansul, trebuiau sa intre in pro-
gramul de ridicare al noului stat roman. A propus
creearea unui consiliu general al artelor, care sa a-
precieze lucrarile si sa refere asupra recompenselor
ce trebuesc date.
Organizarea cultelor urma, dupa dansul, sa fie
descentralizata. Ministerului ii revenea numai rolul
de a avea controlul spiritual, iar administratia tre-
buia sa se faca de catre consistoarele respective.
In conceptia lui Vint la Bratianu, cetatenii nu tre-
bue sa astepte totul dela stat. Initiativa privata este
necesar sa ajute autoritatile publice si sa consimtd la
sacrificiile necesare. In multe activitati initiativa
privata urmeaza sa fie legata de administratie, caci
aceasta duce la bune rezultate, mai ales in chestiuni
de asistenta sociala, medicalä, fiind dat spiritul gos-
podaresc", spunea el, care este mai dezvoltat la
particulari deck la functionari". De aceea a cautat
sa incurajeze comitetele scolare si eforiile la spitale.
A preconizat creearea unei Case generale a sanatatii
publice. in care sa intre pe langd reprezentantii ofi-
ciali si donatori, ca sa supravegheze cheltuelile, spre
a incuraja caritatea publica si a-i da garantiile ne-
cesare.
A creeat o cota nationala de 3% pe langa venitu-
rile mobiliare, pentru a constitui un fond in favorul
sanatatii publice si. al culturii.
Serviciile publice, dupa Vint la Bratianu, trebuiau
sa fie exploatate in regie de catre autoritatile pu-
blice si in mod exceptional in regie mixtä, iar nu

www.dacoromanica.ro
 630

concesionate, pentruca interesul obstesc sa fie

ocrotit.
In materie de organizare comunalfi §i judeteang
socotea ca administratiile locale sunt celule impor-
tante. Admitea descentralizarea si descongestiona-
rea acestor administratiuni locale, insd in cadrul in-
tereselor generale de stat, hind dat cà existd nume-
roase minoritali in Statul roman.
Il preocupa in mod serios vieata locala, cad, zicea
dansul : cu cat comuna si judetul vor fi mai bine
gospodgrite, cu atat educatiunea cetatenilor pentru
interesele locale va fi mai departe dusa ; cu atat,
prin intarirea celulelor componente se va intari mai
puternic intreg organismul statului" si conchidea :
Formand un cetatean constient pentru interesele
obstesti locale, vom putea pregati din ce in ce mai
mult in mod desavarsit pe cetaleanul Orli intregi.
Insä 'Jana' ce administratiile locale nu vor dobandi
conducatori apti si-si vor constitui o stare financiara
solida, nu este prudent si admisibil de a li se acorda
o autonomie absolutd".
Politica sa a fost de a coordona activitatea admi-
nistratiunilor locale cu aceea a statului prin specia-
lizarea atributiunilor si printr'o stransa colaborare,
trecand chiar multe din atributiunile statului asu-
pra comunelor si. judetelor.
S'a votat pentru a asigura venituri comunelor, o
noua lege a maximului in 1923, iar prin legea admi-
nistrativa din 1925 s'a dat autoritatilor locale posibili-
tatea de a-si procura noui resurse.
Pentruca administratiunile locale sa nu sece pu-
terea de contributiune a cetatenilor si sd nu pericli-
teze alimentarea veniturilor statului, a limitat insa
dreptul de impunere a acestor administratiuni, prin
legea contributiunilor din 1923.
In schimb le-a alocat resurse din veniturile taxe-

www.dacoromanica.ro
 631

Mr de consumatiune, stabilind o mai dreapta si judi-

cioasa repartitiunea a asa zisului fond comunal, alca-
tuit din taxele de consumatiune.
Parerea lui Vint la Bratianu era ca administratiu-
nile comunale si judetene sa-si creeze venituri, mai
ales din exploatarea bunurilor si a diferitelor intre-
prinderi, ca : islazuri comunale, cinematografe,
pompe funebre, etc.
Era adversar hotarit al regiunii administrative,
care zicea el desmembreaza statul, incura-
jeaza tendintele centrifugale, fara sd realizeze des-
centralizarea, care este natural sa se faca pe judete".
In schimb era partizan al asociatiunilor comunelor
si judetelor, in vederea lucrarilor si operelor de in-
teres regional.
Prefectul nu trebue sd fie sedentar, functionar de
birou, ci trebue sa cutreere judetul, fhnd insotit de
sefii diferitelor servicii judetene, pentru a exista o
unitate in actiunea administrativa si a se putea re-
zolva problemele in mod prompt. Rolul prefectului
era nu numai de a reprezenta guvernul, de a face po-
litica, dar mai ales acela de a stabili legatura intre
diferitele servicii locale.
Cerea sa se restabileasca prin lege autoritatea pre-
fectului de odinioara, dar si printr'o bunä selectiune
a acestor sefi ai judetelor.
Ridicarea culturalfi a maselor forma o preocu-
pare de seama a lui Vintila Bratianu. Consolidarii
Romaniei Mari trebue sa-i urmeze ridicarea cultu-
rail si sociald a poporului nostru. Acesta trebue sà
fie scopul final". De aceea recomanda organizatiilor
partidului in lupta ce due, sa dea o deosebita aten-
tiune nevoilor culturale ale maselor dela sate si o-
rase, starnind si sprijinind orice initiativa de acest
fel. Deasemenea, partidul nostru trebue sa contribue
la orice miscare si preocupare de ridicare sociala a
claselor de jos".

www.dacoromanica.ro
 632

Punea mare temei pe invatatori, cari nu trebue

sä fie numai un agent de invatatura, ci §i de prega-
tire profesionalà a populatiunii la sate.
Invatatorul ca 9i preotul, in conceptia sa, aveau in
. mijlocul satelor un rol social 0 moral de prim or-
din. Pretindea acestora sä activeze 0 in afara de
§coala §i biserica, devenind conducatorii suflete§ti ai
satenilor prin exemplul vietii personale 0 prin con-
tactul zilnic. De aceea, cu toath zgarcenia sa in chel-
tuiala banului public, a dat din buget fonduri impor-
tante pentru creearea §colilor de tot felul qi pentru
inmultirea invatatorilor.
Era el insu§i om de cultura ; citea mult 0 in toate
domeniile ; a scris zeci de bro§uri 0 a inspirat alte
multe lucrari de cultura. Articolul publicat, dupà
moartea sa, in Universul" din 9 Februarie 1931, in-
titulat Cum trebue folosith cartea", dovede§te un
ata§ament al sau profund pentru cultura §i impor-
tanta ce acorda oricarei manifestari cu caracter cul-
tural.
Conferintele i cuvântarile sale dovedesc o vasta
variata cultura, iar faptele sale arata ca a fost
un mare ocrotitor al culturii nationale.
Poseda cuno§tinte profunde de istorie. A dove-
dit-o mai ales in conferinta sa tinuta in ciclul asu-
pra razboiului neatârnarii din 1877, in a§a grad, in-
cat Ionel Bratianu, care urma sa vorbeasca dupa
dânsul, peste o saptamana, intrebat Rind intr'un
cerc in care ma gaseam, ce o sa trateze in confe-
rinta sa ? a raspuns : Nimic nou, caci Vintila a
epuizat tot subiectul".
N'a neglijat nici rolul presei, pentru care avea
mare consideratie; fiind el insu§i ziarist, caci i§i da
seama de influenta presei asupra formarii curente-
lor de idei §i. a opiniunii publice. In conceptia sa
presa trebuia sa fie organizata : ca sa nu otra-
veasca sufletele, ci sà le inalte".

www.dacoromanica.ro
 633

Vintild Bratianu cerea condj.tiuni pentru exerci-

tarea prof esiunii de ziarist, plecand dela constatarea
rolului pe care 11 are presa intr'un stat. Ne spunea :
un cizmar, ca saii exercite meseria, trebue sa aiba
o cartulie, pe cand gazetar poate fi oricine i la orice
varsta". Era pentru libertatea scrisului, pe care il
considera ca o necesitate a progresului poporului §i
a libertatilor publice, insa se ridica vehement con-
tra abuzului in exercitarea acestei profesiuni in Ro-
mania.
A creeat revista Democratia", in care punea sa
se publice studii asupra organizarii de stat §i rezu-
matul discutiunilor dela cercul de studii al partidu-
lui, ca sa fie cunoscute publicului.
Era gazetar el insu§i, scria §i inspira articole ; ve-
nea zilnic la Viitorul" cand era in opozitie. Admi-
tea polemica, dar combatea trivialitatile §i atacurile
personale.
In dragostea sa de tara, Vintild Bratianu imbrat4a
deopotriva toate clasele. Este adevarat cd a ajutat la
consolidarea burgheziei, creind comertul §i indus-
tria, insd nu a neglijat ridicarea muncitorilor de toa-
te categoriile i a taranilor.
Pe taramul muncitoresc a cautat sa asigure lucra-
torilor in primul rand o participare la beneficiile
intreprinderilor, pentruca sa solidarizeze interesele
muncitorilor §i ale functionarilor cu ale capitali§tilor.
Propovaduia o politica de armonie a claselor produ-
catoare. In acest sens a pus sd se prevada in Consti-
tutiune art. 21, cd toti factorii de productiune tre-
bue sd se bucure de o egald ocrotire din partea statu-
lui" §i Ca statul poate interveni prin legi in rapor-
turile dintre ace§ti factori", pentru a preveni conflic-
tele economice sau sociale, o conceptie foarte inain-
tata §i. utila. De asemenea socotea ca statul §i intre-
prinzatorii trebue sa asigure pe muncitori in caz de
boalà, accidente, etc.

www.dacoromanica.ro
 634

O nouà conceptie si-a facut drumul, arata dansul

intr'o conferinta facuta la Institutul social in 1922
asupra Constitutiunii, prin intrarea in joc a factoru-
lui muncd, care cere cu drept cuvant o situatiune
corespunzatoare cu rolul real ce-1 au muncitorii in
creearea bogatiilor. Bazele vietii economice s'au
transformat incat munca nu trebue sd fie o unealta
oarba sau roaba a capitalului si initiativei, ci cola-
boratorul lor, avand dreptul la foloasele si. propasirea
activitatii la care ia parte".
In acelas scop, in legea minelor, in legea de corner-
cializare a bunurilor Statului, a prevazut in mod
obligatoriu participarea lucrätorilor 0 functionarilor
la beneficiile intreprinderilor, acordand lucrätorilor
si functionarilor la beneficiile intreprinderilor, un
drept de prioritate la o cota in distribuirea benefi-
ciilor.
A prevazut in legea contributiunilor, reduceri de
impozit, pentru intreprinderile care acorda salariati-
lor o participare la beneficii.
Era pentru ridicarea starii materiale a muncitori-
lor, dar si pentru inaltarea lor morala si culturala.
A prevazut caminuri pentru ucenici ; cursuri serale
pentru muncitorii din fabrici si pregatirea profesio-
nala a acestora prin scoli practice de tot felul, la
tara si. la orase. A incurajat fundarea de athenee
populare in orase.
Exproprierea, al carei infocat sustinator de tot-
deauna a fost, a considerat-o nu atat ca o recom-
pensä acordatä satenilor pentru sacrificiile facute
pentru tara, cat ca o opera de dreptate sociala si de
interes economic general si care va contribui la ri-
dicarea economica, morala si. culturala a poporului.
O opera de dreptate sociala, caci satenii munceau
pamantul marilor proprietari 0 deci lor li se cuve-
nea instrumentul de productiune agricola".

www.dacoromanica.ro
 635

Proprietatea, in conceptia lui Vint la Bratianu,

este o functiune sociald §i ca atare proprietar trebue
sà fie acela care este in mAsura sa-i valorifice sin-
gur pOrnântul, spre cel mai mare folos al comuni-
tatii. De asemenea, intre parnant §i om trebue sä
existe o leggturd stransa, de zi cu zi, pentru a fi va-
lorificat la maximum.
Un taran iobag, f Ora parnânt, nu poate sd se ridi-
ce din punct de vedere cultural §i moral" sus-
tinea el.
Toate scaderile sätenilor derivau, dupà Vinti1 5
Bratianu, din faptul cO täranii nu erau proprietari
independenti qi ca atare nu puteau avea demnitatea
omeneasca §i. nici aspiratiuni de a se inalta pe tall-
mul social i moral. De altfel exproprierea era co-
rolarul votului ob§tesc, cad independentd politica'
fdra independenta materiald nu poate sa existe.
Urmdrile exproprierii, trebuiau s5 ridice produc-
tiunea, gratie faptului cal cine munce§te pentru
dânsul munce§te mai cu spor".
Cooperatia era chemata sa-1 ajute pe taran la im-
bunatatirea mijloacelor de culturd a pamântului, la
vanzarea pe un pret remunerator al produselor.
Exproprierea mai trebuia sä aduc5, ca urmare
logica, in conceptia lui Vint la Bratianu, formarea
capitalurilor nationale, caci ceeace in trecut incasa
proprietarul dela taran, acesta pe viitor va 'Astra
pentru el O. va economisi. Puterea de economisire a
Neamului, intr'un cuvânt, va spori deci datoritä ex-
proprierii.
Politica demnitfilii nationale a fost practicata de
Vintilà Bratianu in orice ocaziune fata de forurile
internationale. Nu gasea cuvinte suficiente de a in-
fiera pe aceia cari duc in straingtate, o politica de
sarut-mana". Aceasta politica de mandrie nationala,
spunea el, duce la respectul strainatatii §i la c4ti-

www.dacoromanica.ro
 636

garea drepturilor Rornaniei, mai mult deck o politi-

ca servila". Pentru confirmarea acestei afirma-
tiuni, se referea la cele spuse de Bisrnarck batranului
Ion Bratianu, care a preferat ca Romania sa inceapä
la 1886 un razboi vamal cu Austria deck sa sem-
neze o conventiune comerciala jignitoare pentru ta-
ra noastra. Bismarck i-a spus : Niciodata imperiul
german nu va vedea cu ochi rai un aliat care con-
stient si cu hotarare isi apara drepturile lui, intru-
cat este bucuros sa constate la acest popor aliat o
constiinta si o energie ce sunt necesare in orke im-
prejurari".
Nu admitea ca in chestiuni internationale, unde in-
teresele Romaniei sunt in joc, sa se ia hotarki, fara
ca Romania sa fie ascultata.
Vintila Bratianu se prezenta in strainatate cu
fruntea sus, cad., spunea el, reprezint un popor ce
a salvat in nenumarate randuri, in decursul veacu-
rilor, cauza civilizatiunii si interesele Occidentului".
Pentruca reprezentantii Romaniei sa fie bine consi-
derati in strainatate, pentru ca sa se bucure de pres-
tigiu si autoritate, cerea ca in primul rand sa pu-
nem reguld in casa noastra", conceptie care a dez-
voltat-o intr'un discurs din 1924 in Parlament, cand
a rostit urmatoarele cuvinte pline de adevar :
A spune creditorilor din strainatate ca nu sun-
tern in stare sa ne refacem deck prin buna voin-
ta a lor, constitue o adevarata cersetorie, care nu co-
respunde cu situatiunea unui stat bogat si indepen-
dent.
Discreditul tarii in strainatate a provenit din
faptul cd n'am avut destula incredere in puterile
noastre, pentruca mai intai de toate sa ne ridicam
prin noi, ca pe urma sä cerem dela ceilalti ajutorul
trebuincios".
In fond, conceptia sa era ca un popor nu trebuie &à

www.dacoromanica.ro
 637

cearà ajutor, intr'un moment de mare crizà, intru-

cat conditiunile ajutorului vor fi leonine, pentruca
vor abuza de situatiunea disperatà a statului ce soli-
cità credite.
De aceea era hotgrit adversar al imprumuturilor
de stat in vreme de criza.
In chestiunea reparatiunilor de rdzboi a vorbit cu
demnitate, sustinând ca României nu i se pot aplica
de marile Puteri, metodele impuse in tali de mandat
sau colonii, nici cele intrebuintate fata de tArile in-
vinse.
Nu a admis controlul strainilor asupra finantelor
tarn noastre §i. a protestat vehement contra aducerii
expertilor strdini §i admiterii controlului Genevei in
1L930, sfdtuindu-má sd scriu i sd fac o conferinta la
cercul de studii, contra politicii guvernului care a ad-
mis acest control.
La Liga Natiunilor, in 1927, de§i era la ordinea
zilei chestiunea optantilor, când a fäcut o vizitä lui
Stresseman, impreunA cu d. Titulescu, nu i-a vorbit
in aceastà chestiune, de§i omul de stat german se
a§tepta sd-i implore concursul. Acesta, intrigat, la
plecare 1-a intrebat : Ce este cu chestiunea optan-
tilor ?" Vintilà BrAtianu i-a rdspuns in mod demn :
A§teptdm cu incredere verdictul Ligii, cAci drep-
tatea este de partea noasträ".
Nu inggduia renuntari la drepturile României
transactiuni asupra acestor drepturi. Condamna po-
litica de renuntari, cdci compromite viitorul Orli.
Repeta mereu, ca sa' exemplifice aceastá indArj enie
a sa de conceptie : Dacd tatäl meu renunta in 1880
la Basarabia, puteam noi azi sã mai revendicam
dreptul asupra acestui tinut §i sa-1 realipim la Pa-
tria-Mam0".
De altfel invoca adesea cuvintele §i conceptiile ta-
tillui sAu, care ii serveau drept calduzA in momen-

www.dacoromanica.ro
 638

tele de grea cumpana, pentru a 'Astra traditia po-

litica, Vara' de care, spunea el o natiune risca
sä n'aiba un fir conducator §i in consecinta risca sa
piara".
*
* *

In materie internationala, Vint la Bratianu a a-

vut o conceptie interesanta §i originala asupra nouii
oranduiri internationale §i. asupra menirii Ligii Na-
tiunilor dupa razboiul cel mare, pe care a expus-o
intr'o cuvantare ce a tinut in Adunarea Deputatilor
la 11 Fevruarie 1925 O. pe care a desvoltat-o intr'un
lung memoriu din 1924, intitulat Rolul Societatii
Natiunilor, al Comisiunii de reparatiuni O. al State-
lor din Occident in ridicarea Europei Orientale".
Trebue sa luptäm a se introduce in vieata statelor
sufragiul universal, adica egalitatea drepturilor tu-
turor statelor. Nu exista stat cu interese limitate §i
altele cu interese nelimitate, dupa cum nu exista in
statul modern cetateni liberi cu drepturi i cetateni
iobagi f 'Ora drepturi".
In acest memoriu, Vint la Bratianu arata ca din
toatä lumea de dupa rázboi, regiunile din centrul §i
estul Europei §i din Asia Minora, in urma rázboiu-
lui, au suferit cele mai mari qi mai profunde trans-
formari. Pentru dovedirea acestei afirmatiuni, a dat
exemplul Romaniei, plecand dela situatiunea Roma-
niei in 1919, sfortarile ce a facut de a se ridica prin
propriile ei mijloace, problema minoritatilor, opera
de unificare i civilizatie efectuata, conchizand :
Statele din Occident au o datorie sa ajute ridicarea
0 consolidarea economica a noului Stat roman, de-
sävar§ind-o. Liga Natiunilor trebue sa ajute ridi-
carea culturala §i. sanitare. In vederea acestei aju-
torari, Vintild Bratianu a creiat un impozit aditional
de 3% pe Fan& veniturile mobiliare al caror produs

www.dacoromanica.ro
 639

de 40 milioane lei anul putea garanta un imprumut

de 4 miliarde lei cel putin.
Comisiunea reparatiunilor este chemata sd acor-
de Romaniei o cota mai mare de despagubiri si mai
ales sä nu albà pretentiunea absurda ca Romania
sd-si execute obligatiunile financiare prevdzute in
tratatele de pace, inainte de a i se fixa si achita
despagubirile". In al treilea rand, arata ca marile
puteri aliate trebue sa alcatueasca un cadru general
de ridicare a statelor din Estul Europei ce au suferit
mai mult de pe urma razboiului si sa-si coordoneze
activitatile lor in acest scop, mentinand solidarita-
tea din timpul razboiului.
Vint la Bratianu urmarea incadrarea intereselor
Romaniei in acelea ale tarilor mari din Occident,
printr'o colaborare, conceptia sa hind ca este in inte-
resul tarilor din Occident ca Romania sa se consoli-
deze cat mai repede, pentruca este un stat de or-
dine si civilizatie ; are un rol mare de indeplinit la
gurile Dunarii ; este o tara de tranzit ; ocupà centrul
geografic al regiunilor din estul Europei si in 1919 a
restabilit ordinea in statul ungar, contaminat de bol-
sevici, aparand astfel un interes vital al Occidentu-
lui. Memoriul sal inchee cu aceste cuvinte de inalta
conceptie internationala : Marile state aliate fiind
direct interesate in mentinerea pacii generale si in
prosperitatea Europei, trebue sa vada folosul ce au,
grabind consolidarea si ridicarea regiunii orientale,
atat de incercata in razboi si complect transformata.
Normalizarea si consolidarea stdrii politice derivand
din tratate, este singurul mijloc eficace de a con-
solida pacea, prin solidarizarea tuturor statelor in
politica de pace, indispensabila mersului inainte al
civilizatiurdi.
Este un interes european ca Romania, ce se ga-
seste in Orientul apropiat, sa devie un factor activ,

www.dacoromanica.ro
 640

plin de vieata, iar nu un corp inert si anemic", scria

el in alt memoriu din 1924.
* * *

Pe Vintila Bratianu desigur ca-I preocupa prezen-

tul ; dar tot atat de mult 11 preocupa si viitorul. De
aceea nu sacrifica viitorul pentru a scapa de o difi-
cultate prezenta, caci imbratisa toate problemele sub
specie aeternitatis".
Politica de pastrare de rezervd de terenuri pe-
trolifere; refuzul de a concesiona bunurile si bo-
gatiile Statului strainilor; temerea de acaparare de
catre straini a acestor bogatii; formarea elemente-
lor nationale in conducerea intreprinderilor roma-
nesti; asigurarea de debuseuri muncitorilor roma-
ni; creearea unei industrii nationale, toate derivau
din aceasta grijä ce o purta pentru viitor.
Incurajarea tineretului, pornea la dansul din ace-
iai preocupare de a asigura viitorul Neamului. In
acest scop stimula tineretul la munca, il forma, 11
ocrotea. Cand m'am reintors in Ora, dupa termina-
rea studiilor in Franta, m'am prezentat lui Vint la
Bratianu, la Primaria Capita lei. M'a primit indata,
desi nu ma cunostea. I-am remis teza mea de docto-
rat asupra Ref ormei Agrare din 1908 si mi-a spus sä
revin peste trei zile. Dupd trei zile m'am prezentat
din nou la dansul si mare mi-a fost surprinderea,
cand am constatat cà citise lucrarea mea ; a apre-
ciat-o elogios i mi-a propus sã primesc un loc de
inspector agricol. Fgd de rezervele ce am facut, in-
truck nu voiam sa intru in administratie, m'a in-
trebat : D-ta, unde esti crescut : la ora§ sau la
tard ?" La oras", i-am rdspuns. Atunci este absolut
necesar", ma sfatueste dansul, a te duce la taxi, ca
sa aprofundezi chestiunea agrara, care este chestiu-
nea sociald din Romania. Trebue sa cunosti vieata

www.dacoromanica.ro
 641

realà a satelor 0 experienta ce vei cOpata in admi-

nistratie iti va servi mult 0. in politica', pe care de-
sigur cä o vei face mai tarziu". Ace la§ procedeu il
intrebuinta cu toti tinerii.

DOCTRINA ECONOMICA-FINANCIARA *I
INFAPTUIRILE SALE

Dupg ce am analizat conceptia politica a lui Vin-

tild Brdtianu, voiu cduta a analiza conceptia sa asupra
finantelor 0 economiei nationale, tdram pe care s'a
fOcut in deosebi cunoscut maselor populare, tárarn
pe care personalitatea lui a activat, s'a desfa§urat §i
s'a evidentiat mai mult, creind o §coalä, lasand o
traditie.
In adevOr, Vintild BrAtianu a läsat urme adânci 0
a imprimat o orientare in conducerea 0. organizarea
conomicd §i financiard a României.
Vintild Brdtianu se poate spune cd a fost pentru
Romania ceeace Colbert a fost pentru Franta, Crom-
well pentru Anglia, Frederic Liszt pentru Germania.
Epoca dela 1895 pAnd la 1930 trebue sd-i poarte
numele in istoria economicd a României, pentrucg
a fost dominatà in materie economica 0 financiarã
de marea sa personalitate.
Rolul ski in istoria României este asemanAtor cu
rolul pe care I-a avut Tudor Vladimirescu pe terenul
politic, Mihail Kogglniceanu pe terenul istoric,
Gheorghe LazOr pe terenul cultural, pentruca dato-
rita lui s'au realizat rena§terea economicd §i finan-
ciard a României moderne. El singur recuno§tea ca
a transpus pe planul economic §i. financiar concep-
tiile lui Tudor Vladimirescu, Gheorghe LazOr, Mi-
hail Kogglniceanu, dela care s'a inspirat.
Este edificator asupra acestui punct, articolul ce a
41

www.dacoromanica.ro
 64?

publicat in no. 5 al revistei Democratia" din Mai

1927 (reprodus in no. 4 al aceleiasi reviste din Aprilie
1935). Citez cAteva pasagii din acest articol-studiu
intitulat Prin noi insine" si ca subtitlu: Ce a fost,
ce &à fie Romania Mare si NouV ?
Dupà ce evocA figura si aratA rolul lui Tudor Vla-
dimirescu si al lui Gheorghe Lazar, Vint lä Bratianu
scrie :

Dupg razboiul neatarnarii, dupg Plevna, prin noi

Insine" era pentru Neamul intreg, dezrobit si liber cre-
dinta ea' de ad inainte aceastg dezrobire completà nu
va putea fi indeplinità decat prin actiunea Statului ro-
man de sine stgtgtor, care devenea pastrgtorul acestei
taine".
Dar astgzi cand suntem In Romania mare si noug,
nu mai poate fi pusg intre Romani liberi, de sine sta-
tgtori si in deosebi intre partidele romanesti cu na-
zuinte de a indruma si conduce, intrebarea dacg tre-
bue sg ne dezvoltgm de aci inainte prin noi insine".
0 atare discutie ar fi azi sau un semn de decgdere
a luptelor noastre politce sau de inconstientg a unor
partide politice, sau de amestec din afara ca negand
un drept si o putintg a noastra sg foloseascg ei propg-
sirea unei tad bogate pentru Nearnul ce a aparat-o, o
locueste si o poate mai bine munci si rodi. Prin noi
!Nine", in statul national si democrat al votului ob-
stesc luminat, nu mai poate fi de ad inainte decal
crezul comun al tuturor Romanilor, doritori dupg a-
tata robire si intuneric ,sg-si reia locul ce i se cuvine
in harul Orli lui. El nu mai poate fi decal un patri-
moniu national, din cel exclusiv al unui partid politic
cum fusese pang aci.
Cu totii laolaltg azi putem reaminti aceastg ngzuin-
tg dreapta a unui popor liber, stapan pe soarta lui si
capabil sg ia parte activg la propgsirea Orli si strgi-
nilor din afarg care ar voi din nou sg ne robeascg pe
alte cgi pacifice, culturale si economice si strginilor
dinguntru, cad reprezentanti ai stgpanirii de pang ieri,
nu stiu Inca sg vazg viitorul si sg pretuiasca Insusirile
si putintele Neamului nostru si chiar unor Romani

www.dacoromanica.ro
 643

cad adapati sub robie si intuneric la o viata de tot

vitrega, au fost impiedecati sa cunoasca propriile noas-
tre forte.
Astfel ca de aci inainte formula prin noi insine"
se transforma pentru a se adapta noilor conditii poli-
tice ale României intregite, care cere in primul rand
punerea in valoare cat mai repede a acestor noi con-
ditii atat de favorabile pentru o Ora cu atatea bogatii
vii si moarte de folosit. Fata de desrobirea din afara
si dinauntru, prin noi insine" nu mai are o latura
propriu zis politica, ci ea trebue sa se mamfesteze acolo
unde vitregia neamurilor a impiedicat Poporul roman
sa-si ia locul. Romania libera in hotararile sale natio-
nale, cetateanul roman liber pe soarta lui, in drepturile
sale firesti. Doua sunt ramurile principale de acti-
vitate unde avem mult de castigat: una in acea cultu-
ran', prin care trebue sa punem in valoare energia la-
tenta a poporului nostru pentru a-i da rolul principal
in traiul acestei tad si a doua in acea economica, in
care este nevoe cat mai repede ca Romanul sa fie fac-
torul participant principal, atat pentru a folosi pentru
el in primul rand bogatiile läsate dela D-zeu, dar si
pentru a ne apara de primejdia in care se gäseste
odce tara cu bogatii multe si ravnite de cei din afard,
care nu si-ar folosi acele bogatii.
Astfel ca prin noi insine" de aci inainte nu mai
este credinta instinctiva a premergatorului care ga-
seste punct de sprijin al actiunii sale mai mult in na-
dejdea viitorului, ci temelia sigura intemeiata pe fapte
§i pilde obtinute, pe care nu avem decat sa o folosim
de aci inainte pentru a desavarsi zidirea inceputa cu
atata indrazneala si in necunoscut acum o suta
de ani".
Am facut aceasta lung5 citatiune pentru a ilustra
modul inaltator de a gdndi si a scri a lui Vintild Bra-
tianu.
Conceptia de bazg a lui Vintild Bratianu era ea' din
buna stare materiald a statului si a poporului derivá
toate celelalte binefaceri, cu alte cuvinte ea' buna
stare materiald a unui popor conditioneaza progresul
ski politic spiritual si social.

www.dacoromanica.ro
 644

Preocupgrilor sale materiale a eautat sA le dea insa

o baza nationalà si. moralk cdci asigurarea bunei stgri
materiale a poporului si. a statului nu pornea la dan-
sul din consideratiuni de tarabg ; nu era urm'arità
ca un scop, ci ca un mijloc de ridicare a poporului,
pentru a-i asigura progresul cultural si moral si in a-
celas timp independenta sa fatä de celealte natiuni.
Ca orice nationalist, Vintilà Brgtianu era de f apt un
idealist.
A murit dator; nu s'a gandit sa agoniseascA bunuri
materiale pe pgmant, desi i s'au oferit atatea prile-
juri.
Astfel se explicá pentru ce a bazat doctrina sa eco-
nomica si evolutia poporului roman pe acest tgram
pe formula moralà si. de imbArbdtare prin noi in-
sine", ce revenea ca un leit-motiv in toate discursu-
rile si. scrierile sale.
Lozinca aceasta era consideratà de dansul ca o
idee-fortr, care trebuia sd stimuleze munca 0 ini-
llativa romaneasca ; sd stimuleze energiile roma-
nest adormite din cauza vitregiei trecutului ; sä
reinvie increderea in puterea de propgsire a Nea-
mului prin sfortarea si. priceperea proprie a natiu-
nii, nu numai pe taramul politic, dar si pe taramul
economic si financiar.
Formula prin noi insine" era un striga de alar-
ma adresat Romanilor, pentru a le trezi constiinta
drepturilor ce au asupra bogatiilor Orli ; un pro-
test contra acaparArii bogátiilor de catre strAini si
aservirii muncii nationale de acestia..
BogAtiile si resursele Tarii romanesti constituesc
nu adevArat tezaur, care ingklue Neamului romanesc
o dezvoltare prodigioas6 prin propriile sale puteri.
In consecintk Poporul roman nu trebue sg stea in
inactiune, &à se dedea lenei si sä ingadue ca aceste
bogatii s'a" fie acaparate de altii.

www.dacoromanica.ro
 645

Cunoscator adânc al istoriei, el nu admitea ca du-.

pa ce Neamul romanesc a scapat de robia Fanario-
tilor §i acapararea statelor mari vecine, dupa ce §i-a
ca§tigat cu atatea sacrificii neatarnarea politica, sa
devie robit sub raportul economic, caci libertatile
politice, nu sunt de nici un folos, fara independenta
economica. De aceea, Vint la Bratianu a fost un stra-
jer care a pgzit cu sAlbäticie bogfitiile Neamului de
de toate felurile, pentru ca generatiile ce vor veni sd
nu gaseasca acaparate sau epuizate aceste bogatii §i
din aceasta cauza sa fie condamnate la un trai de
mizerie.
Bogatiile tarn noastre, atat de numeroase §i va-
riate, trebuiau deci sa fie puse in valoare spre cel
mai mare folos al Neamului.
Cat de intransigent era in politica sa de nationa-
lism economic" o dovede§te urmatoarea imprejurare.
Cand la 1930, in primavara, am fost desemnat de
dânsul ca raportor al politicii financiare la congresul
partidului din Mai 1930 qi i-am citit raportul, in care
intre altele cdutam sa justific formula prin noi in-
One", in materie economica, fata de atacurile ce i se
aduceau de opozitie, m'a intrerupt O. mi-a cerut
sa qterg justificarea ce faceam, intrucat aceasta for-
mula nu avea nevoe de justificare sau indulcire isvo-
rand din instinctul de conservare al Neamului".
Conceptia sa era ca de bogatia cu care natura a
dotat, in mod atAt de generos, Romania, este drept §i.
logic sa profite in prim rand munca, poporul 0 sta-
tul romanesc.
GreOt s'a crezut de multi ca prin formula sa Vin-
Ma Bratianu urmarea sa asmuta pe Romani contra
strainilor, deoarece in conceptia sa formula nu avea
nimic agresiv, ci urmarea numai scopul ca Romanii
sa fie stapani in tara lor, sa trezeasca §i sa sporeasca
increderea in propriile lor forte §i putinta de ridi-

www.dacoromanica.ro
 646

care a Neamului fará sprijin strain. Conceptia sa

economica deriva ca i conceptia sa politicà, din-.
tr'un sentiment inalt de patriotism si de demnitate
nationala.
Pentru infaptuirea acestui program munca si
initiativa romfineasca trebuia protejate pe toate CA-
rfimurile si sub toate formele. Trebuia incurajata ac-
tivitatea Romanilor, pentruca sa-i determine sa se
ocupe nu numai de agricultura, ci .si de comert i in-
dustrie ; sa desvolte in mod armonic toate ramurile
de productiune, iar toate posibilitat,ile de castig sà
fie rezervate Românilor, cari se gaseau in intarziere
in dezvoltarea lor economica i financiara, din cauza
imprejurarilor istorice defavorabile.
El cristalizeaza politica sa economica in urmatoa-
rele cuvinte: Noi ducem o politica, spunea el in-
tr'un discurs tinut in Parlament la 11 Fevruarie
1925, pe care yeti fi siliti sa o urmati toti cei ce yeti
veni la carma statului dui-A noi, dacà aveti suflet
de Roman, politica pentru asezarea economiei i fi-
nantelor pe baze nationale".
Vintila Bratianu nu a fost inteles; el nu era xeno-
fob, ci infocat patriot si ca orice patriot Ii iubea in
primul rand tara i poporul sau. De aceea cauta nu
sa elimine pe straini, ci sa ridice Neamul sau prin
acordarea de preferinta elementului romanesc in
fructificarea bogatiilor tarii, ceeace de altfel a for-
mat caracteristica tuturor oamenilor politici ce au
dada statele moderne occidentale. Nu era contra
strainilor, ci pentru Romani.
Prin popor i pentru popor", intr'un cuvant, era
telul activitatii sale politice i economice; Vintila
Bratianu avea deci o conceptie unitara de stat.
La formula Romanul se naste poet" a generatiei
precedente, Vintila Bratianu a substituit formula
Romanul trebuie sa se ocupe si de viata materialä,

www.dacoromanica.ro
 647

sa nu neglijeze latura practica a vietii; sa nu se con-

sidere injosit daca are ca profesiune comertul, in-
dustria sau finantele; sa aiba incredere in puterea
sa de munca si in fortele sale creatoare, pe toate ta-
ramurile vietii".
Emanciparea economica si financiara in conceptia
sa era consecinta logica a emancipdrii politice.
Vint la Bratianu avea o incredere profunda in
fortele vii ale natiunii, in capacitatea si priceperea
Romanilor, considerand Poporul roman ca un popor
de elità. Romania poate sa clued o viata economicd
si financiara de sine statatoare, cum a reusit sa-si
asigure o viata politica de sine statatoare neatar-
nat à.
Romania spunea el este o tara cu posibili-
tali economice mai mari deck teate statele Europei,
deoarece poseda felurite si numeroase bogkii,
iar poporul este harnic, destoinic si. perfecti-
bil". Cu alte cuvinte Vint la Bratianu s'a straduit sa
formeze con§tiinta personalitatii economice §i finan-
dare a poporului roman, sa faureasca si sa organi-
zeze vieata economica a poporului roman, trezind si.
galvanizand vointa Romanilor, pentruca Neamul ro-
manesc sa devie nu numai un organism politic desa-
varsit, ci si un organism economic si financiar corn-
pled. Idealul sdu era un popor liber, dar si bogat ;
un stat bogat intr'o tard bogata".
Dupa razboi, politica economica si financiara a lui
Vintild Bratianu, care se intemeia pe lozinca prin
noi insine" a primit o confirmare temeinica, a de-
venit o necesitate, fiindu-ne impusa de lipsa de so-
lidaritate a aliatilor fata de opera noasträ de refa-
cere cari, cum a constatat dansul in multe cuvantari
ale sale, a preferat sa ajute pe fostii inamici.
Vintila Bratianu a luat initiativa de a se creea in-
treprinderi de catre Romani, intreprinderi pe care

www.dacoromanica.ro
 648

cu orgoliu, cerea sa fie intitulate romane§ti", de

pilda Banca Romaneasca, Societatea Romana de Na-
vigatie pe Dunare, Cartea Romaneasca", Banca
Genera la a Tarii Romane§ti", Cladirea Romaneas-
ca", Uzinele Chimice Romane", Societatea Natio-
nail de Credit Industrial", Societatea Nationala de
Gaz Metan", Romania, Societate de Navigatie pe
Mare", Petrolul Romanesc", Soc. romana de ex-
plozibile", pentru a face sa apara in mod evident
initiativa national:á, victoria capitalului §i. priceperii
nationale.
In acest scop a incurajat pe speciali§ti i pe oa-
menii tehnici romani, in special pe ingineri, pentru
a putea creea intreprinderi i lucrari publice prin
munca §i priceperea elementului romanesc", asigu-
rand acestuia conducerea, pentruca 10 dadea seama
Ca" orice opera constructiva, orice progres economic
in secolul in care traim nu este cu putinta M.A. spe-
ciali§ti §i. tehnicieni.
Vint la Bratianu a avut ambitiunea ca studiile
§i proiectele diferitelor lucrari sa se faca de catre
personalul roman, nu numai aplicarea lor. Pentru
acest scop a incurajat crearea de qcoli tehnice de tot
felul §i. a constituit drept colaboratori un stat major
de special4ti. Cuno0ea puterea de munca §i capaci-
tatea fiecaruia; ii intrebuinta la locul potrivit, sti-
mulandu-le §i. acordandu-le indrumarea §i. ocrotirea
sa.
A fondat Institutul Economic Romanesc", pentru
ca sa existe un laborator in care sa se studieze vieata
economica i financiara a tarii prin prisma interese-
lor nationale, alcatuindu-se monografii, statistici, de
care sa se serveasca la nevoie, oamenii de stat.
Factorii de energie" de toate felurile, gazele na-
turale, petrolul, puterea hidraulica, electricitatea, au
intrat in cadrul preocuparilor sale, cautand sa le

www.dacoromanica.ro
 649

treaca in mana Romani lox, dandu-§i seama ca de ge-

neratorii de energie depinde dezvoltarea industriala
§i deci economica a statului nostru, intrucat sursele
de energie sunt elementele indispensabile ale des-
voltarii vietii economice.
Punerea in valoare §i nationalizarea" acestor ge-
neratori trebuia facuta cat mai neintarziat. De a-
ceea Vint la Bratianu a luptat pentru nationalizarea
minelor dela Petro§ani i Lupeni, a societkii Steaua
Romand; a patronat constituirea societatii de Gaz
Metan; a incurajat exploatarea minelor de lignit; a
indemnat sà se creeze centrale §i. societati electrice
de care Romani, pentruca sa asigure independenta
vietii noastre economice. In acest scop a pus sa se
voteze legea minelor; un ciclu de legi in 1924; legea
energiei, legea comercializarii bunurilor Statului; a
creeat comisiunea de electrificare in 1924, sub pre§e-
dintia d-lui profesor Mrazec, pentru studiarea cen-
tralelor electrice de tot felul.
Politica de transporturi a format obiectul stradu-
intelor sale, §i a purees din aceea§i conceptie. A lup-
tat ca mijloacele de transport sd ramana in mana Ro-
manilor. S'a opus cu indarjire in 1922 de a se con-
cesiona Calle ferate la straini, cu toate presiunile ce
se faceau, cand multi oameni politici socoteau ca nu
se pot normaliza prin propriile noastre mijloace. A
%cut toate sfortarile, acordand ca ministru de fi-
nante fondurile necesare pentru refacerea cailor f e-
rate, aproape inutilizabile dupà razboiu, cdci zicea
el tatal meu §i. Dimitrie Sturdza au luptat la 1830
pentru rascumparerea dela Germani a cailor ferate.
Generatia de azi nu poate sa arate mai putin patrio-
tism 0. sa fie mai putin capabila decat cea de acum
50 de ani".
Mai mult deck atat, a procedat la rascumpararea
cailor ferate particulare din Ardeal 0 Basarabia, ce

www.dacoromanica.ro
 650

apartineau strginilor. Lupta ce a dus-o a fost aprig5,

fiind combAtut chiar de unii oameni politici din tail,
dar a fost incununath de succes si astfel s'a unificat
cel mai insemnat mijloc de transport din stat.
Calle ferate, in conceptia sa, trebuiesc considera-
te ca un factor indispensabil pentru dezvoltarea
productiei si schimburilor. De aceea, s'a opus la ce-
rerea Directiunii C.F.R. de a spori tarifele la valoa-
rea-aur dinainte de rkboi, tarifele neputAnd fi exa-
gerate. Admitea chiar deficitele la regia C. F. R.,
pentru rentabilithtea lor, astigul lor se calculeaz6
dupà serviciile ce le aduc economiei nationale".
A luptat ca conduetele pentru transportul petro-
lului sá fie construite si sd rAman5 in proprietatea
Statului, fiindc5 cunostea din experienta altor state,
in special a State lor-Unite, c5 eine st5paneste mij-
loacele de transport hot5rAste politica petrolului si
preturile acestui combustibil.
A luat m5suri pentru organizarea porturilor si
cgilor de comunicatiuni pe ap5, punAndu-le la dispo-
zitiune fondurile necesare.
Vint là Beatianu a fost primul care si-a dat seama
de rolul important al Dun5rii si de faptul ca stdpâ-
nim gurile celui mai lung fluviu din Europa.
A protestat când Mari le Puteri au vrut ca portiu-
nea Dun Aril dela Br Alla la Galati si porturile Dun5-
rii de Jos sa fie scoase de sub administratia roma-
neascA si trecute sub regim international, c5cizi-
cea el, aceasta este in contrazicere cu principiile
moderne ale suzeranit5tii statelor si cu tratatul din
Paris dela 1883, iar vieata economica a intregii tari
ar fi fost sub dependenta strainilor".
Libertatea navigatiei DunArei nu cere internatio-
nalizarea porturilor, ci numai a cursului apei, pen-
truca oricine sg poatá naviga nestânjenit. Odatà
insd ce vasul ajunge la mal, acolo infra in joc drep-
tul statului suveran riveran".

www.dacoromanica.ro
 651

A luptat ca adancirea bratelor Dunärii sä ramana

in grija Romanilor, intrucat comisiunea europeana.
nu se intereseaza de aceasta chestitine vitala pentru
statul nostru.
Ca director la Regie i in tot timpul vietii sale a
incurajat dezvoltarea serviciilor statului i societa-
tilor particulare de navigatiune romane0i pe Du-
nare 0 Mare, pentru a putea transporta cu vase pro-
prii produsele tarii §i a ne dezrobi astfel de tributul
ce plateam societatilor straine de navigatie.
Pentru a consolida pavilionul roman pe Dunäre
a face sä inceteze concurenta dintre serviciul de na-
vigatie al Statului i societatile particulare, a prega-
tit in detaliu fuziunea N. F. R.-ului cu societatea S.
R. D. §i celelalte intreprinderi romane0i de naviga-
tiune. In acela scop a dezvoltat antierele de con-
structiuni navale in tara.
El a fost primul care a conceput §i alcatuit proecte
pentru infiintarea de porturi libere pe Dunare, Ir
care industriile straine sä-0 construiasca uzini.

* *

Vintilä Bratianu a dus o lupta Med preget ca sa

creeze o industrie nationala i un comert romfinesc,
pentru a asigura debu§eu bratelor disponibile dela
sate 0 a se preintampina noui revolutiuni agrare,
ceeace constitue o necesitate de stat la un popor pro-
lific.
Este primul care s'a gandit §i a organizat o indus-
trie nationala de armament, creind uzinele Copp.
Mica-Cugir, plecand dela experienta trista avutd ca
ministru al armatei in epoca marelui razboiu.
Fara o industrie proprie nationala zicea el
viitorul Statului nu poate fi asigurat. Toate natiuni-
le s'au ridicat prin dezvoltarea industrialà, caci in-

www.dacoromanica.ro
 652

dustria in special pune in valoare la maximum bo-

gatiile nationale 0 dd muncii nationale posibilitatea
unei retributiuni mai rentabile".
Idealul sau era in aceastd materie ca Romania
sà-0 satisfacd singurd trebuintele sale, ceeace nu
constitue o utopie, intrucat Romania posedà factorii
de energie necesarà in tar& materii prime 0 brate
eftine.
Industria, dupg conceptiunea sa, trebuie incuraja-
fa' de stat, pentru a putea fi in stare de a lupta cu
concurenta strgind 0 a atrage capitalurile nationale
obi§nuite a se plasa numai in agriculturà. In timp de
rdzboiu existenta industriilor de tot felul pe terito-
riul national este conditiunea victoriei. In acest scop
a creeat Creditul Industrial 0 a obligat bAncile ro-
mane§ti sd finanteze industria nationala; ca mijloc
de incurajare a industriilor, Vintilà Bratianu a pre-
väzut, printr'un jurnal al consiliului din 7 Martie
1925, ca toate comenzile statului i ale autoritgtilor
publice sg fie date industria0lor 0 meseria0lor din
targ.
Se interesa in special de dezvoltarea industriilor
ap numite de bazà", ca: industria metalurgicá, indis-
pensabilS inarmärii Orli, 0 a fAcut tot posibilul ca
intreprinderea Re0ta" sä fie nationalizata.
Nu a neglijat dezvoltarea meseriilor, a industriei
mici, prev5zand acordarea de credite prin Creditul
Industrial, proectand o noug lege a meseriilor pe in-
treaga tarà 0 f5cand s5 se vateze Codul muncii".
S'a ocupat §i de industria casnicd, ca sA asigure un
ca0ig suplimentar sAtenilor in vreme de iarn5.
Echiparea industriald a Romaniei §i utilarea Orli
pe toate thramurile, era singura cale, de a asigura
emanciparea economic5 a Romanilor de sub tutela
statelor mari capitaliste, cAci spunea el : Dup5
cum nu se poate admite 0 tolera iobggia intern5, cu

www.dacoromanica.ro
 653

atát mai mult nu se poate ingadui cea dintre

natiuni".
Acorda atentiune deosebita Românilor ce s'au ri-
dicat in comert i industrie. Astfel a stáruit ca in-
dustriasul Grigore Alexandrescu, care a plecat de-
jos si a creeat o importanta industrie in tara, desi
batran, sa fie ales membru in consiliul de adminis-
tratie al Creditului Industrial, cu toata opunerea
unora, ca un omagiu adus initiativei i energiei de
care a dat dovada in vieata.
Vint la Bratianu, in politica ce a dus in materie
industrialà, s'a lovit de rezistenta marilor state in-
dustriale, care erau amenintate sa piarda debuseurile
in tara noastra, intrucdt este cert cal industrializarea
tarilor tinere vatama fatalmente interesele statelor
vechi industriale . De aceea a fost foarte atacat, s'a
cautat pe cai ldturalnice, prestând asupra finantelor
statului, sag convinga a renunta la politica sa.
N'a cedat, pentruca Vint là Bratianu spunea: In-
teresele vitale ale statului nu pot fi obiect de targu-
eli i transactiuni".
Intr'un discurs al sal. din 11 Fevruarie 1925 in.
Parlament, la imputarea ce i se aducea cà are obi-
ceiul de a trânti usile cabinetelor straine", a ras-
puns cu energie i demnitate: Trebuie oare, fiindcä
ne permitem sa spunem celor mari care sunt inte-
resele i drepturile noastre, sa renuntam la apara-
rea noastra in aceste timpuri, de indrumari hotdri-
toare pentru viitorul Neamului, fiindca ne-ar aduce
unele greutati trecatoare?"
Mita sa convinga pe straini, citând exemple din
evolutia statelor respective, cd nu pot sa conteste
dreptul României la o evolutie industriald similar5.
Politica sa de a asigura ceearea unei industrii na-
tionale, a fost o politica clar-vázatoare si in concor-
danta cu interesele reale ale Statului nostru. In ade-

www.dacoromanica.ro
 654

var, sa ne gandim ce situatiune ar fi avut azi Ro-

mania daca nu ar exista o industrie puternica me-
mita sä ne dispenseze de a importa fabricate straine
si sa transferam peste 56 de miliarde lei, trebuintele
populatiunii de azi din Romania de obiecte manufac-
turate?
Ce export am fi putut avea, daca nu ar exista o
industrie puternica de petrol, care asigura 700/0 din
.exportul tarii?
Fara politica inaugurata de Vint la Bratianu n'am
Ii fost in masura sa' continuam ridicarea nivelului
.economic al tarii, pana la a construi locomotive de
drum de fier, aeroplane i tunuri in tara.

* *

In materie monetará Vintilä Bratianu este acela

care a impiedicat prabusirea leului prin operatiunea
de consolidare a bonurilor de tezaur din 1923, prin
.echilibrarea bugetului, prin conventiunea cu Banca
Nationala a Romaniei din 1925.
Va ramane in istoria financiara a Romaniei ca
-cel mai mare titlu de glorie al sail, faptul ea' a oprit
inflatiunea monetara, interzicand statului sa mai
laca apel la emisiunile Bancii Nationale pentru bu-
get, incheind la 15 Mai 1925 o cnventiune in acest
sens cu institutul de emisiune, in care se stabilea pe
de o parte un plafon al emisiunii Bancii Nationale
la 21 miliarde lei, iar pe de alta parte se prevedea
.obligatiunea statului de a-si achita datoria Care
Bane& care se ridica la acea data la 10.787.000.000
lei, jumatate din emisiunea Bancii Nationale, ceeace
desigur ea era anormal.
S'a sustinut ca Vint la Bratianu a fost partizan al
revalorizarii leului pana la paritatea aur dinainte
de rdzboiu i ca aceasta politica a fost nefasta eco-
nomiei nationale.

www.dacoromanica.ro
 655

De f apt, Vintild Bratianu a dus o politica anti-.

inflationista, inchizOnd robinetul emisiunilor la B.
N. R. pentru stat si imprumuturile de stat. Daca
Vint la' Bratianu s'ar fi declarat dela inceput pentru
stabilizarea sau devalorizarea leului, pe care o susti-
nea opozitia, panica ar fi cuprins cercurile produca-
toare si financiare din tara si din strainatate; nu
s'ar fi obtinut tendinta de urcare a leului dupa 1924,
prdbusirea leului ar fi fost catastrofald, ca in Ger-
mania, intrucat la formarea cursului unei monede
intervine in mare masurd si. factorul psihologic, iar
stabilizarea leului nu ar fi putut fi infaptuità.
Meritul cel mai de seamd al lui Vint la Bratianu
in materie monetara este acela de a nu se fi liisat a-
nifigit nici de sirena revaloriz5rii §i nici de aceea a
inflatiei.
A märturisit-o el insusi, in expunerea de motive
a proiectului de lege pentru ratificarea conventiuni-
lor incheiate cu Banca Nationala la 15 Mai 1925.
Daca am facut pana acum o politica hotarat anti-
inflationis ta, nu se poate spune ca am urmat in a-
cest timp o politica de deflatiune, intrucat o atare
politica ar fi cerut mijloace de alimentare speciale
bugetare si a rezervelor Bancii Nationale".
In gandul sdu intim stabilizarea era punctul de a-
jungere,o declara in intimitate totdeauna, dar ca si
Poincaré in Franta si Mussolini in Italia, afisa in pu-
blic o politica de revalorizare, ce era considerata ca
o necesitate de stat.
Ceeace a lost iertat in tarile respective lui Poin-
care si Mussolini nu s'a iertat lui Vintila Bratianu,
din patina politica sau dintr'o neintelegere a tacti-
cei sale.
Vintila Bratianu s'a inhämat cu toata energia la
oprirea prabusirii leului, pentru a asigura stabilita-
tea de fapt a leului si a reusit, ceeace s'a constatat si

www.dacoromanica.ro
 66

de catre consilierul francez de pe langai Banca Na-

tionala, intr'unul din rapoartele sale.
Vint la Brätianu a fost impresionat de faptul ca
puterea de cumpgrare a leului in interior era mai
mare decat in exterior.
Ne istorisea c'd intr'o discutiune care a avut cu
Mackenna, ministrul de finante al Angliei in 1923,
acesta, intrebandu-1 cat costa un ou in Romania,
Vintiri Bratianu arätAndu-i pretul in lei al oului,
Makenna raportând acest pret in lei dupà cursul de
atunci al lirei sterline, a constatat ca ougle in Anglia
costa mai mult si in urma acestei constatAri 1-a in-
curajat in politica sa monetard.
De aceea, sustinea el, trebuie ridicatá valoarea
leului si in afard". Convingerea lui Vint lä Batianu
era ca leul a scazut din cauza greselilor savarsite in
politica economicA de guvernele ce au carmuit Ro-
mania dupd rázboiu si din lipsa de incredere a strai-
nilor in vitalitatea si continuitatea regimului capita-
list in Romania datorith vecinatAtii cu Republica
Sovietelor.
Spirit prevAator, dupà ce a stabilizat de fapt leul,
s'a steaduit cu toata priceperea sá pregateascd te-
renul pentru reusita operatiunii si legilor in vederea
stabilizArii leului, luând toate mäsurile pentru a in-
latura consecintele rele ale unei operatiuni atat de
radicale.
A fost singurul care a prevgzut ca stabilizarea
prin ea insAsi nu va asigura consolidarea financiarà
a leului, dacg datoriile Statului la B.N.R. nu se vor
achita, dacg B.N.R. nu-si va constitui un stoc de aur
important, dacà nu se va duce in acelas timp o
politicA bugetard si economied corespunzAtoare tensi-
unii monetare ce va urma dupa stabilizare.
Vint l'a Bratianu nu considera stabilizarea prin ea
insa'si un panaceu; a fost printre putinii care si-a dat

www.dacoromanica.ro
 657

seama de urmarile pe care le va avea operatiunea

stabilizarii. De aceea a intarziat-o, ca sa studieze in
amanuntime consecintele si sa se foloseasca de ex-
perienta celorlalte tdri. Fara pregatirea finantelor
Statului, Bancii Nationale si economiei nationale",
zicea el, stabilizarea nu poate da roade temeinice si
durabile, dimpotriva poate fi fatala Romaniei".
*
* *
Domeniul economic si financiar pe care Vintild
Bratianu se gasea insa mai in largul ski, problemele
pentru care a avut o adevärata pasiune", pentru care
si-a consumat cea mai mare energie, a suferit si s'a
sacrificat ca un martir, a fost acela al finantelor pu-
blice.
La 1922, cand a venit in fruntea Ministerului de
finante, finantele publice se gdseau intr'un adeva-
rat haos. Buget nu exista; veniturile statului erau
secate; cheltuelile erau dezordonate; cuponul dato-
riei nepldtit de ani de zile; bonuri de tezaur pentru
un total de 1.400.000.000 franci aur, ce fusesera emi-
se si plasate fara nici un control se gdseau protes-
tate in 7 tari straine; vasele romanesti erau seches-
trate din acest motiv in porturile din strainatate;
intr'un cuvant, cel mai mare discredit plana asupra
Statului roman.
Vintild Bratianu a fost chemat sa restaureze fi-
nantele avariate ale Statului Roman. Nimeni nu era
mai indicat decat dansul sa proceadd la aceastd o-
pera.
Poseda o vasta experienta atat in finantele publi-
ce, cat si in finantele private. Vedea legatura stransd
ce exista intre finanta publicd si cea privata si avea
o conceptie de ansamblu asupra organizatiunii fi-
nanciare cat 0 asupra posibilitatilor de dezvoltare a
economiei nationale.
Conceptia sa de baza era din belsugul general re-
42

www.dacoromanica.ro
 658

zultà belsugul Statului", caci numai astfel impozite-

le pot avea elasticitatea necesara si rendementul lor
se sporeste dela sine.
Era patruns de dinamica impozitelor, cu alte cu-
vinte urmärea efectul lor asupra productiunii si
circulatiunii bunurilor.
In materie de impunere pornea dela conceptia Ca
un mare rendement al impozitelor nu se obtine prin
sporirea cotelor, ci printr'o politia generalfi de in-
florire si stimulare a productiei, prin marirea volu-
mului afacerilor si tranzactiunilor, consecintä a dez-
voltarii creditului si printr'o administratie mai bund
a constatarii si perceperii impozitelor. De aceea a
redus cotele din legea Titulescu din 1921, a suprimat
impozitul pe capital, a reoganizat administratia fi-
nantelor de stat §i a pornit la consolidarea creditu-
lui, prin banci de tot felul.
Intr'un discurs tinut in Parlament la legea con-
tributiunilor directe in 1923, Vihtilä Brätianu re-
zuma in urmatoarele cuvinte, conceptia sa asupra
impozitelor :
Sunt convins cd intr'o taxa ca a noastra sporita
din toate punctele de vedere, ceearea veniturilor sta-
tului va izvori dintr'o administratiune readusa la
normal, nu din cote ridicate, ci din mersul inainte
al productiunii si propasirii generale".
Era calauzit in reformele sale nu numai de con-
ceptia pur fiscala, ci si de latura socialä si moralä.
De aceea a cAutat sä usureze impozitele indirecte,
caci loveau clasele sarace, sporind in schimb impo-
zitele directe, ce cad pe clasele avute. Nu admitea
impozitele cu caracter de clasa.
Vorbind de impozitul pe capital, spunea intr'o cu-
vantare:
Nu este nimic mai primejdios pentru o reforma
fiscala decat a face sa se voteze impozite din ura sou
ca mijloc de a pedepsi".

www.dacoromanica.ro
 659

In reforma legii alcoolului s'a preocupat mai ales

de combaterea alcoolismului. De aceea comisiunea
ce a aka-tuft proiectul de lege a pus sd fie prezidata
de Mitropolitul primat.
In contribuabil vedea un client ce trebuie mena-
jat si cu care agentii fiscali sd se poarte in mod
bland; recomanda personalului sa fie drept, sa nu
exagereze impunerile.
Urmarea si a realizat in reforma sa, egalitatea
inaintea impozitelor, supunand toate veniturile si
pe toti cetatenii la impozite.
Nu era fiscal, ci cauta sa tie cumpana dreaptd, in-
tre interesele fiscului si drepturile cetatenilor.
Intr'o cuvantare tinuta la 1922 la Camera de co-
mert din Bucuresti, spunea, relativ la rolul comisiu-
nilor de impunere, comisiunilor de apel si al comi-
siunii centrale fiscale: Am descdrcat Ministerul de
Finante de tot amestecul direct in impuneri, pentru
cd in adevfir impunerile sä fie cat se poate de drepte,
iar nu in interesul exclusiv al fiscului.
Cand se aplica de organele fiscale amenzi excesi-
ve, nu pregeta a le reduce.
1mi reamintesc ea intr'o zi s'a prezentat lui Vin-
tila Bratianu un deputat, reclamand ea Secretarul
General al Ministerului de Finante a redus dela 5
milioane lei la 2 milioane lei, amenda unei fabrici,
prejudiciind astfel pe denuntator, un partizan al sat'.
Vintila Bratianu i-a raspuns : Reducerea a fost
facuta din ordinul meu, caci Ministerul de Finante
nu trebue sa urmareasca desfiintarea unei intre-
prinderi, ci indreptarea ei, iar pedeapsa &à fie exem-
plu ca alti contribuabili sa nu mai fraudeze fiscul".
In materie bugetara principiul cardinal al poli-
ticii lui Vintila Bratianu era echilibrul bugetar, pe
care cauta sa-1 asigure cu orice pret. De aceea in
fapt ducea o politica severa de prudenta si de econo-

www.dacoromanica.ro
 660

mii. Prudentd in evaluarile bugetare, care daca ar

fi fost prea sus stabilite, puteau duce la deficite,
fiindca s'ar fi pornit la cheltueli nejustificate. Isi da
seama ea odata introduse in buget cheltuelile, in
urma erau greu de comprimat, iar deficitul, in caz
de surpriza in minus la incosari, ar fi devenit cronic.
Prefer un buget de cheltueli, mi-a declarat ade-
sea, si de venituri comprimate, care sa-mi aduca sur-
priza excedentelor de cassa, decal un buget umflat,
care ma antreneaza la cheltueli si-mi aduce surpriza
unui deficit".
Era intransigent in ceeace priveste sporirea chel-
tuelilor. Nu admitea spor de cheltueli oricat de re-
duse ar fi fost, pentru a nu creea precedente. Imi
reamintesc cd a refuzat primului-presedinte al Ca-
satiei un spor de cheltueli de reprezentare, pentru
a nu rupe zagazul si a creea un precedent, desi stia
ca-si atrage supararea inaltului magistrat.
Nu prevedea in bugetul de cheltueli decat su-
mele ce era sigur ca putea sa le onoreze. Eu trec
in buget numai ce pot fi sigur CO pot plat, repeta
dansul. Nu sunt fanfaron in viata privata, cu atat
mai putin nu pot fi in vieata publicd".
Cand un fost ministru de finante a preconizat ca.
bugetul Romaniei ar trebui sa fie de 80 de miliarde
lei, Vint la Bratianu ne spunea : Este o propunere
nesocotità ; acest om politic s'a descalificat pentru
toata vieata caci nu-si da seama de primejdia de-
ficitelor, intrucat un deficit atrage alt deficit si
neavand siguranta de a obtine mereu imprumuturi,
duce direct la inflatie".
Politica de economii a lui Vintila Brationu, de
stapanire a cheltuelilor", cum se exprima dansul, nu
izvora dintr'o practica de bacon", cum i se reprosa
de unii, ci dintr'o inaltà conceptie de stat.
Inteadevar, intr'o tall ca Romania, in care na-

www.dacoromanica.ro
 661

tura rezerva atatea surprize, bugetul trebue tot-

deauna sd fie in supra-echilibru. Daca situatiunea
incasarilor este mai favorabila deck prevederile
bugetare, se realizeaza excedente de incasári, din
care, fard pericol pentru buget, se pot acoperi chel-
tuelile comprimate §i neprevazute.
Aceasta a fost conceptia bugetara a lui Vintila
Bratianu §i in acela§ timp, practica sa bugetara. dela
care nu s'a abatut niciodata.
Daca a admis urcarea salariilor in 1924 §i 1925 cu
peste 8 §i jumatate miliarde lei, a facut-o din con-
sideratiunea ca. o bund salarizare a functionarilor
constitue o cheza§ie a indeplinirii con§tiincioase a
insarcinarilor acestora i pentruca salariile urcate
ce a prevazut, le considera ca un act de dreptate,
fao de scumpirea vietii din acea epoca.
Nu admitea ca sa se cheltuiasca de catre un mi-
nister toate veniturile, chiar daca acestea erau nu-
meroase. Repeta mereu mini§trilor, ale caror depar-
tamente erau produckoare de venituri : Limitati-va
cheltuelile la strictul necesar, punand ordine in ad-
ministratie §i controland sever cheltuelile". Si a-
daoga : Daca ar fi sa fixam cheltuelile dupd veni-
turi, eu ca ministru de finante, intrucat posed cele
mai importante venituri ale Statului, ar trebui sà
risipesc pentru ministerul meu toate sumele Inca-
sate". La Ministerul de Finante, imi recomanda
ca raportor al acestui buget cele mai stricte eco-
nomii la cheltueli i nu admitea nici un spor, pen-
tru a da bun exemplu celorlalte departamente.
Un alt principiu, dela care nu s'a abdtut, a fost
acela cä cheltuelile ordinare trebuesc acoperite cu
venituri ordinare, iar veniturile ordinare nu se pot
spori deck printr'o politicà generald de propà§ire a
economiei nationale si de intensificare a afacerilor
dintr'un stat.

www.dacoromanica.ro
 652

Vint la Brdtianu avea oroare de imprumuturi, pe

care le considera ca ultima ratio" 0 la care spunea
ea nu trebue sa se apeleze deck pentru cheltueli
extraordinare de investitiuni. In special aceasta po-
litica a dus-o i aceasta conceptie a aplicat-o in ma-
terie de imprumuturi externe, caci i§i da seama cà
sunt extrem de periculoase, prin problema transfe-
rului de devize ce
Azi, mai mult deck oricand, constatam cat de le-
gitimd era preocuparea sa de a nu contracta impru-
muturi externe.
M'a indemnat sa scriu un studiu asupra politicei
de stat in materie de imprumuturi, pe care 1-am
publicat in trei numere ale Viitorului" din 1927, pc
baza sugestiunilor sale. In rezumat, politica sa se
cristalizeazd in principiul ea' pentru imprumuturile
de stat nu trebue sä se acorde garantii speciale
nici sa fie legate de concesiuni sau de angajamente
laturalnice. Aceste imprumuturi nu pot &á fie ga-
rantate deck cu creditul general al statului §i tot-
deauna trebue refuzate garantia unor venituri spe-
ciale ale statului.
Imprumuturile de stat nu trebuesc contractate in
nici un caz pentru acoperirea deficitelor bugetare
sau pentru acoperirea cheltuehlor de personal, ci
numai pentru lucräri de investitie, de productie, al
cal-or venit sa acopere anuitatile.
Cu modestia care-1 caracteriza, Vint la Bratianu
repeta mereu ca politica sa bugetara este simplä,
o politica de bun gospodar", care nu cheltue§te mai
mult deck veniturile ce posedd 0 care pune ordine
in cheltueli, stapanindu-le cat mai mult".
Numai datorità acestor conceptiuni, dela care nu
s'a abatut, cu toate presiunile ce se fdceau asupra
sa, a putut, dupa haosul general in care se &eau
finantele publice in 1922, sa alcatuiasca primul bu-

www.dacoromanica.ro
 663

get al României Mari, real si echilibrat, sá acopere

deficitele gàsite de 11 miliarde lei, sd obtie intre
anii 1922-1926 excedente de incasari ; sa" reinceapà
plata la zi a cuponului datoriei publice ; sA faca" in-
vestitiuni importante pentru stat din veniturile or-
dinare ; sd sporeasc5 lefurile si pensiunile intre anii
1922-1926 cu peste 8 miliarde lei ; sd doteze ar-
mata, sgnatatea, C. F. R. si cultura national5, in a-
farà de sporuri la bugetele ordinare, cu peste 22
miliarde lei din excedente ; sa achite o parte din da-
toria Statului la Banca Nationalà, sA OA-teased fur-
nisorii Statului, fdrà sa contracteze nici un impru-
mut de stat si fard sä sporeascá cotele impozitelor,
inscriind in istoria financiara a statului roman cea
mai stralucitfi paginfi, consacrandu-se ca cel mai de-
savfir§it Ministru de finante pe care 1-a avut Ro-
mania.
Vintilà Brátianu a atacat toate problemele privi-
toare la finantele publice, cu aceeasi competentà si
claritate de vederi. Imbungtátirea aparatului fiscal
a format una din preocupArle sale de seam5. In a-
cest scop a facut sa se voteze o lege de reorganizare
a ministerului de finante prima lege votatà in
cadrul principiilor stabilite de comisiunea pentru
reorganizarea serviciilor publice si a departamen-
telor ; a prev5zut in bugetul Ministerului de Finante,
dupa propunerea subsemnatului, o sumd de un mi-
lion de lei, ca un prim fond pentru preg5tirea pro-
fesionalà a functionarilor publici si mi-a cerut sg
dezvolt o conferint5 la cercul de studii asupra a-
cestei probleme.
Prin exemplul s5u, stimula pe functionarii fiscali
la munc6 si le cAstiga devotamentul.
In circulara adresat5 intreg personalului Mi-
nisterului de Finante la 26 Ianuarie 1922, la pre-
luarea conducerii Ministerului, spunea : Sunteti de-

www.dacoromanica.ro
 664

tinatori ai unei portiuni din suveranitatea Statului;

cer dela dvs. spirit de sacrificiu, dar voi fi in acela§
timp §i colaboratorul §i reprezentantul dvs.". Cerea
acelorgi functionari sa fie calauziti in activitatea
lor de spiritul de dragoste fata de contribuabili".
Intr'o alta circulara adresata functionarilor sai la
1 Ianuarie 1924 recomanda simplificarea scriptelor
§i formalitatilor ca sa se reducd lucrarile inutile, care
incarca munca dvs." §i ii asigura ca le va ridica
prestigiul moral §i imbunatatit situatia materiala, §i
ca va tine seama de drepturile -ce le sunt garantate
prin statut.
De aceea a reu§it, cu acela§ personal, sa treaca
bugetul de venituri al Statului dela 5 miliarde lei,
cat 1-a gasit in 1922, la 44 miliarde lei in 1926, sa a-
plice cu succes, f gra sa provoace nemultumirile con-
tribuabililor, noile legi fiscale atat de complicate.
Vint la Bratianu a purces la alcatuirea unei noui
legi a contabilitfitii statului, fiincica nu admitea ca cea
mai mare intreprindere a natiunii sa nu poseada un
serviciu modern de contabilitate, pentruca ministrul
de finante sa aiba in fiecare zi, situatiunea incasari-
lor §i platilor, Med de care, zicea el, ministrul umbra
cu ochii inchi§i".
Contabilitatea generala a Statului, spunea el, nu
poate functiona f gra o buna organizare a contabili-
tatii fiecarui departament. Ca la orice institutiune
privata, contabilitatea trebue sa indice zilnic situa-
tiunea incasarilor §i. platilor sale. Rolul unei conta-
bilitati este : 1. de a stabili drepturile pentru chel-
tueli, iar pentru incasari constatarea drepturilor Sta-
tului §i. stabilirea debitelor ; 2. inregistrarea lor in
contabilitate, care nu este numai o operatiune de
registre, dar trebue sa inlesneasca §i urmarirea in-
casarilor acestor debite ; 3. platile §i incasarile a-
cute. Contabilitatea trebue sa fie un organ viu, in

www.dacoromanica.ro
 665

care seful vede mersul financiar si chiar gospodd-

resc al serviciilor sale, in timp ce serviciile de casd
si percepere trebue, spunea el, sd fie un serviciu
orb", care nu plkeste deck cu viza contabilitatii si
care nu are de examinat deck aceastä viza si iden-
titatea persoanei care are dreptul sä incaseze suma.
In acelas minister nu trebue sä existe decat un
singur serviciu de contabilitate.
A prevAzut desfiintarea casieriilor la servicii, care
nu au deck plali de fdcut nu si incasdri, intrucat se
imobilizau in mod inutil banii Statului si se dez-
volta cheltuelile si patile neregulate asa zise dela
portofoliu".
Directorii de contabilitate nu trebue sa" fie manui-
tori de bani publici, iar sefii de servicii administra-
tive nu trebue sg-si faca* ordine de plata' asupra lor
insile. In special Vintild Brdtianu a cdutat sa pun5
ordine in ceeace priveste angajamentele, care nu
trebuesc fäcute deck dacA existd un articol in bu-
get si in limita acelui buget.
Controlul general al conturilor publice 1-a preo-
cupat in gradul cel mai inalt. A prevgzut ca toate
contabilitàtile ministerelor &à depindà de Ministe-
rul de finante, care sa" alba' Cate un controlor in fie-
care minister, Ministerul de Finante trebuind sa
alba' intreaga priveghere a executdrii bugetului.
Ministerul de Finante nu poate renunta la rolul sal
de control, c5ci dacd nu se inchee conturile la
vreme, se produce cea mai mare anarhie si haos.
Orice angajare trebue sd ail:id si viza delegatului
Ministerului de Finante sau al Curtii de conturi.
Prin acest mijloc urmgrea dansul sa" inlature depd-
sirea creditelor acordate prin buget.
Dupà Vintilä Brdtianu, nu atat alckuirea bugetu-
lui cat executarea lui era lucrul cel mai important,
intrucat executarea bugetului a format plaga cea
mai mare a finantelor publice.

www.dacoromanica.ro
 666

Prin controlul zi de zi ce exercita asupra bu-

getului, prin reformele sale, a realizat unitatea de
cassa, a suprimat fondurile speciale, a concentrat
toate veniturile i platile la Banca Nationalà, asa cà
controlul executarei bugetului a fost cu putinta, cre-
ditele nu se depaseau, iar cheltuelile se faceau in
ritmul incasarilor.
In vederea controlului banului public, a reorgani-
zat deasemenea Curtea de conturi.
Problema alcoolului a studiat-o cativa ani de zile
impreuna cu diferite persoane competente si a ela-
borat un proect care, depus in Mai 1925 in Parla-
ment, spre nenorocirea finantelor Orli i a sanatatii
publice, n'a putut, din diferite imprejurari, sä fie
votat de Parlament.
Vintilà Bratianu nu era partizan al monopolului al-
coolului, pentru considerentul ca ar antrena Statul
la sporirea consumului bäuturii celei mai dauna-
toare sanatatii populatiunilor rurale, i nici pentru
taxarea excesiva a alcoolului, intrucat dezvoltà
frauda. In Parlamentul din 1926, land cuvantul in
contra sporirii taxelor pe alcool, a rostit urmatoa-
rele cuvinte prof etice : Legea d-voastra va distruge
pe viticultor, pe care socotiti ca-1 aparati, prin dez-
voltarea fraudei; va distruge pe industrias, dar mai
ales distruge bugetui Statului prin reducerea verti-
ginoasä a incasdrilor". Previziunile s'au realizat,
din nefericire.
Conceptia legii lui Vintila Brdtianu in esenta era
urmatoarea : restrangerea consumului se obtinea
prin industrializarea fructelor i amortizarea fabri-
cilor de spirt intr'o serie de ani, in cari desfacerea
produselor acestor fabrici se facea cu taxe existente
reduse. Dupa aceasta serie de ani, fabricile urmau
sa fie inchise, solutiune care oricat de paradoxala
este, gratie ascendentului lui Vintila Bratianu si a

www.dacoromanica.ro
 667

autoriatii sale, a fost admisd §i de atre fabricantii

de spirt.
Problema pensiunilor 1-a preocupat foarte mult,
cki Vint lä BrAtianu recuno§tea cd dreptul la pen-
siune este un drept sfânt al functionarilor §i cg dupä
rAzboi pensionarii dobândeau sume prea reduse,
fatà de greutgtile vietii.
Din cauza numeroilor pensionari proveniti din
teritoriile alipite, a deprecierii leului §i a numero0.-
lor pensionari militari §i de räzboi, problema era
extrem de dificità. Trebuiau pi:kite pensiuni unor
persoane pentru care Statul nu fdcuse retineri, tre-
buiau sporite pensiunile fWilor functionari din Ve-
chiul Regat.
Vintild Bratianu era adânc impresionat de mize-
rabila situatiune a functionarilor statului. Dqi pro-
blema devenise cu atAt mai dificild cu cat Romania
nu a incasat despggubirile de rdzboi ce i se cuve-
neau, totu§i ansul s'a inhAmat la lucru §i a reuit
sà alcgtuiasca o nouà lege a pensiunilor, restabilind
echilibrul in bugetul Casei Pensiunilor, märind in
mod simtitor cuantumul pensiilor.
Vintild Bratianu a desfg§urat o mare activitate §i
a cheltuit o mare energie in lupta ce a dus pentru
recuperarea despägubirilor de rázboiu la care Romd-
nia avea dreptul §i a aurului ce reprezenta acoperi-
rea biletelor emise de Germani in timpul ocupa-
tiunei prin Banca Genera lg.
Memoriile ce a intocmit in aceste chestiuni, cu-
vântgrile ce a rostit in Parlament, la 11 §i. 14 Fe-
bruarie 1925, sunt dovada interesului mare ce a dat
problemei reparatiunilor i despggubirilor de razboi.
Aceste memorii ilustreazd metoda sa de lucru i do-
vedesc seriozitatea cu care Vintila Beatianu prezenta
o chestiune inaintea forurilor internationale. Ele
constituesc o pledoarie admirabild, din care rezultä

www.dacoromanica.ro
 668

dreptatea cauzei Romaniei, hind perfect documen-

tate, pline de statistici si. observatiuni judicioase.
Vint la' Brdtianu a participat si a luptat cu dar-
jenie la conferintele aliatilor, ca sa legitimeze drep-
turile Romaniei la despagubiri, pe care cu cifre le-a
stabilit la 30 miliarde lei-aur.
A pus atata interes, s'a zbuciumat intens, pentrucd
dansul considera cu drept cuvant ca Romania a fost,
dupd Franta, tara cea mai daunata de armatele
vrajmase si. cd cetatenii romani, mai saraci cleat cei
francezi, aveau absoluta nevoe de a li se plat des-
pagubirile pentru numeroasele pierderi ce le-au su-
ferit.
Incasarea despagubirilor de razboi, precum si
rambursarea acoperirii emisiunii biletelor Bancii
Generale ar fi adus salvarea finantelor publice si
private, ar fi adus imbunatatirea cursului leului si
ar fi asigurat dezvoltarea si ref acerea economica si
sociala a Romaniei ceeace cauta dansul sa dove-
deasca era si. in interesul marilor nostri aliati.
A avut insa o mare deceptie si s'a ardtat foarte
revoltat de lipsa de solicitudine si. solidaritate a ma-
rilor aliati, pe cari i-a mustrat chiar, ca s'au intere-
sat mai mult dupa razboi de statele invinse, foste i-
namice, decat de tarile amice.
Discursurile sale din Parlament si. memoriile sale
sunt lamuritoare in aceasta privinta.
Vint la Bratianu era foarte zelos de bunul renume
al Statului roman in strainatate. De aceea prima pro-
blema ce s'a straduit sa rezolve, preluand in 1922
Ministerul de Finante, a fost sa reguleze situati-
unea bonurilor de tezaur,polite ale Statului pe ter-
men scurt ajunse la scadenta, emise de ministrii
precedenti, f dra nici un control si in conditiuni o-
neroase, printr'o mare operatiune de conversiune,
adicd prin transformarea lor in imprumuturi pe

www.dacoromanica.ro
 669

termen lung, péntru o suma mult mai redusa deck

valoarea Mr nominala.
Dificultatile au fost marl, fiindca s'a lovit de re-
zistenta detinatorilor acestor bonuri, ce erau spri-
jiniti de guvernele respective, iar operatiunea in
sine era anevoioasa, fiindca a trebuit sa se verifice
toate contractele in virtutea carora au fost emise
bonurile de tezaur, precum i dacd marfurile pen-
tru plata carora au fost emise bonurile au fost in
realitate expediate i dacd, in caz afirmativ, valoa-
rea bonurilor corespundea cu valoarea marfurilor.
Tratativele ce a dus personal in acest scop in
strainatate in diferitele state unde aceste bonuri
erau plasate, in special in Italia, Franta si Anglia,
formeaza unul din episoadele cele mai instructive
ale istoriei financiare a Romaniei i dovedesc marea
capacitate tehnica a lui Vint la Bratianu si in acelas
timp, abilitatea sa diplomatica.
Dupa reusita operatiunii consolidarii bonurilor de
tezaur j incheerea de aranjamente speciale cu unii
creditori straini, ca Skoda, Ringhofer, etc., Vint la
Bratianu ca Ministru de finante, a reluat plata cu-
ponului datoriei publice, atat in tara cat si in strai-
nkate si a pasit la incheerea de acorduri pentru re-
ducerea si esalonarea datoriilor de razboi fata de
aliati.
Statul roman repeta el trebuie sä se arate
un bun platnic, pentruca sa-si refaca creditul".
Respectul angajamentelor Statului, semnatura da-
ta de dansul ca Ministru de finante, era considerat
ca ceva sfant.
De aceea, Vint la Bratianu trata indelung si se
hotara greu sa ia un angajament in numele Statu-
lui roman. Strainii totusi preferau sá trateze cu
dansul, cad erau convinsi ca odata ce ajungeau la
un aranjament, se va executa in modul convenit.

www.dacoromanica.ro
 670

In aceea§i ordine de idei s'a preocupat §i de cre-

ditul privat in strainatate, sugerând aranj area da-
toriilor in valuta forte ale debitorilor roma/1i din-
nainte de razboi, printr'un acord direct intre credi-
tori §i debitori, care s'a realizat in anul 1923.

Plecând dela constatarea ca in timpurile moderne

capitalul domind productia, Vint la Bratianu a a-
juns la concluziunea ca stapânii capitalului intr'o
Ora sunt si stapAnii bogatiilor din acea tara". Cu-
nostea din experienta altor state cd plasarea capi-
talurilor straine intr'o Ora conduce fatalmente nu
numai la aservirea economica, dar §i la subjugarea
politica'.
In curent cu lupta ce se ducea de care statele oc-
cidentale §i de Care State le Unite ale Americii pen-
tru stapânirea bogatiilor din statele mai putin inain-
tate; pe de altd parte procesul Hallier, in care su-
veranitatea statului a fost primejduitd, 1-a convins
de nevoia de a inaugura o politica de aparare contra
tendintelor de acaparare straina.
Nu era insa complet ostil capitalului strain. Dupa
dansul, capitalul strain putea, in anumite conditiuni,
sa valorifice si &à fructifice munca si bogatiile na-
tionale. Aceste conditiuni erau o colaborare", in ca-
drul unei politici de stat bine determinate, si anume:
1. majoritatea capitalului §i conducerii sd fie roma-
neasca; 2. functionarii qi muncitorii români in pro-
portie de 75%, principii card au fost trecute in legea
minelor din 1924 §i in legea de comercializare a bu-
nurilor Statului din acela§ an.
Nu admitea venirea capitalurilor strdine cu scopul
de a exploata România ca pe o colonie. Admitea pen-
tru capitalul strain, un profit legitim ,de aceea vor-
bea de o fructificare normala a acestui capital" i
facea o distinctiune totdeauna intre capitalul de co-

www.dacoromanica.ro
 671

laborare i cel vagabond, colonial, care vine, secatue-

te i pleaca" spunea el.
El scria in memoriul ce a alcatuit in 1924 : Tre-
bue sa existe un acord intre nevoile Romaniei, care
vrea sa se utileze i sa pund in valoare bogatiile sale,
pe de o parte §i interesele tärilor mai inaintate, pe
de alta parte, care pot sd gaseasca o intrebuintare
mai renumeratorie a economiilor lor".
Vint la Bratianu considera cá aceasta colaborare
era §i in interesul strainilor. Avand pe Romani aso-
ciati ,siguranta capitalurilor straine era garantatd, in
vederea unei solidarizari mai puternice a interese-
lor §i a unei consoliddri mai puternice a intreprin-
derilor.
Era adversar al sistemului concesionarii bunurilor
statului, nu numai la straini, dar chiar la Roinan;,
fiindca, sustinea el, statul, prin acest regim, nu be-
neficiaza de plus-valutele eventuale ale intreprin-
derilor, intrucat i§i concesioneaza bunurile in mo-
mente de criza financiara pentru un blid de lin Le".
A concesiona bunurile statului echivala, dupa Vn-
tilà Brätianu ,cu scoaterea avutiilor taxi" la me-
zat"
De aceea a facut sa se prevada in legea minelor, in
legea de comercializare a bunurilor statului din 1924,
ca exploatarea bunurilor statului nu se poate face
decat pe baza de asociatie cu capitalul particular §i
pe baza unei participari progresive a statului la be-
neficiile intreprinderilor. La 1900 a alimentat cam-
pania contra concesionarii terenurilor Statului ce se
proecta de guvernul conservator a 15.000 hectare
pentru 10 milioane franci, ca sa acopere deficitul bu-
getar. Prin campania sa a salvat terenurile petroli-
fere ale Statului de a fi vandute, asigurand azi sta-
tului, veniturile insemnate ce le obtine din redeven-
tele sale.

www.dacoromanica.ro
 672

Pentru acest considerent a combatut cu viol enla

concesiunea iluminatului §i a tramvaelor Comunei
Bucure§ti, precum i ultimele concesiuni facute de
stat in 1929, concesiunea chibriturilor, a telefoane-
lor §i transportul produselor regiei monopolului, pe
care le-a considerat ca facute cu calcarea art. 112,
al. 2 din Constitutiune, aliniat introdus de dansul in
mod special in noua Constitutiune din 1923 qi pentru-
cd sustrag din administratia statului, servicii publice
cari aduc statului venituri sigure §i foarte impor-
tante.
M'a indemnat sa justific in cateva articole din
Viitorul" aceasta violare a constitutiunii.
Vint la Bratianu s'a straduit sa creeze o finanta
nationala, pentruca Romanii sa nu fie tributari stra-
inatatii, de# i§i dddea seama ca dezvoltarea economi-
ca a Romaniei va fi intarziata, daca nu se deschid
larg portile capitalului strain. Insa cum viitorul il
preocupa tot a§a de mult ca §i. prezentul, aceastd
intarziere nu 1-a determinat saii schimbe conceptia,
chiar a dorit-o, a5 putea spune.
A crezut in posibilitatea de elaborare a capitalu-
lui national, in puterea de economisire a Neamului
§i in posibilitatea organiz5rii unui credit romfinesc
national. In acest scop, Banca Nationala a Romaniei
trebuia sä fie rezervorul din care sa se alimenteze
cu credite eftine toate intreprinderile din Romania
Mare, printr'o retea de banci romane§ti raspandite
pe intreg teritoriul, cu caracter capitalist sau po-
pular cooperatist.
Vintild Bratianu i§i da seama de nevoia intensg
de credit in Romania Mare, provenità, cum spunea
dansul, pe de o parte prin dezvoltarea pietei in-
terne, iar pe de alta parte prin faptul ca intreprin-
derile din tinuturile alipite ce inainte de razboi se
alimentau cu credite din Budapesta, Viena, Petro-

www.dacoromanica.ro
 673

grad, urmeazg sà fie alimentate azi cu capitaluri din

tarr.
Bdncile, societäti anonime pe actiuni, urmau sa
capteze economiile orgsenesti, paralel cu Casa de
Depuneri i economii a Statului, iar bäncile popu-
lare, casele de economii postale pe care le-a spri-
jinit i organizat, urmau sà dezvolte spiritul de e-
conomie in populatia dela sate.
Credinta lui Vint lã Brdtianu, era ca exproprie-
rea pe de o parte, va rasa disponibile in mâna ma-
rilor proprietari insemnate capitaluri, ce se vor Iv-
vesti in comert i industrie, iar pe de altd parte ta-
ranul, stäpan pe parnântul lui, va avea putinta s5
economiseascg anual insemnate sume, ce se vor pla-
sa prin lAnci in aceste ramuri de activitate, care cu
timpul se vor nationaliza deci.
B5nci1e populare, aveau menirea de a colecta e-
conomiile sàtenilor. De aceea s'a interesat de aproa-
pe de miscarea cooperativelor, luand cuvântul in
Parlament, la legea Costinescu; a stdruit sA se voteze
o nouà lege a cooperatiei in 1928, la a cgrei alcätuire
a participat in mod activ; a fost membru in consi-
liul de administratie al Bancilor Populare si a prevà-
zut in conventia din 1925 obligatiunea Wancii Na-
tionale de a acorda credite misc5rii cooperative.
Nationalizarea subsolului, trecerea in proprieta-
tea statului a bogatiilor subsolului ,pentru care a
luptat s'a se prevadd in constitutiunea din 1923, a
purces dela conceptia ce avea Vint là Brätianu asu-
pra importantei deosebite a bogätiilor miniere care
daca" ar fi famas in proprietatea färginitità a sáteni-
lor, nu ar fi putut aduce Neamului foloasele necesa-
re. A stiut insg sd ting cumpäna dreaptà intre intere-
sul general al statului i interesele proprietarilor so-
lului.
Când profesorul C. Dissescu ,cu ocaziunea elabo-
43

www.dacoromanica.ro
 674

rarii noii Constitutiuni, cerea sa se exproprieze sub-

solul chiar al proprietatilor care nu intrau in expro-
prierea agrara, färä ca sa se recunoasca drepturile
ca§tigate sau sa se acorde o participare proprietaru-
lui solului, Vint la Bratianu s'a opus cu inclar-
jire, aratand ca aceastä solutiune ar fi o confiscare
§i ar constitui un precedent periculos".
Parerea lui Vintila Brätianu a triumfat; intrucat
era nu numai juridica, dar mai ales pornea dintr'o
inaltd conceptie de stat.
*
* *

Vintila Bratianu a fost primul care a studiat 0

aprofundat problema petrolului in tara noastra, iar
conceptiunea sa este cristalizata in studiul sau Pe-
trolul 0 politica de Stat" din 1919.
Chiar inainte de razboiu, cand foarte putini spe-
ciali§ti straini intrezareau rolul important ce va ju-
ca petrolul in lume, lupta ce se va da pentru stapa-
nirea sa, Vintila Bratianu, cu puterea instinctu-
lui ski national, a pus principiul cà aceastä sursd de
energie constitue o bogatie de o insemnatate covar-
§itoare, atat in timp de pace cat §i in timp de
razboi, ce trebuie aparata cu dfirjenie, ca sä rä-
mfiie in mfina Romfinilor. Era preocupat de economi-
sirea petrolului ,de crutarea energiei", cum se ex-
prima dansul, de crearea de noi rezerve ale Statului,
prin prospectiuni 0 explorari. I§i da seama cd dad
terenurile petrolifere ale Orli noastre vor fi epui-
zate, Romania nu va putea, ca statele marl, sa cu-
cereasca 0 sa exploateze terenuri in teritorii straine
0 in consecinta vom deveni tributarii altora. Pentru
aceste motive a recomandat o exploatare cat mai ra-
tionala 0 nu vedea cu ochi buni exploatarile straine,
care urmaresc beneficii imediate 0 depindeau de

www.dacoromanica.ro
 675

trusturile straine. Din aceea§i conceptie pornea si

recomandatia sa ca industria §i calea ferata trebue
sa utilizeze carbunii din tara in larga masurà, eco-
nomisind rezidiurile de petroluri, pe care in cazul
cel mai rau sa-1 amestece cu lignit.
In cadrul general al politicii industriale §i al poli-
ticii combustibilului ce a elaborat, a votat legea mi-
nelor din 1924, prin care incuraja constituirea socie-
tatilor pur romaneti ,pentru luarea in exploatare a
terenurilor petrolifere ale Statului. In conceptia lui
Vintilà Bratianu, petrolul trebuia sa mearga la ex-
port sub forma de derivate, constituindu-se rafinarii
in tara, interzicand exportul titeiului brut, iar consu-
matia interna sa se alimenteze cu carbuni i cu ener-
gie din gaze naturale.
In scopul economisirii pacurii, ce urma sa fie in-
trebuintata la fabricarea de substante chimice. re-
comanda utilizarea gazelor din sondele de petrol, ce
a fost facutd obligatorie, ca sa nu se piarda in zadar
pentru economia nationala bogatii insemnate. A pre-
väzut in legea minelor creearea unui fond de pros-
pectiune §i explorare a terenurilor petrolifere pen-
tru gasirea de noi zacaminte petrolifere, fond care,
la plecarea sa dela putere, in 1926, s'a cifrat la
300.000.000 lei, dar pe care guvernele urmatoare 1-au
utilizat in alte scopuri.
Pentru consolidarea societatilor rornaneti petroli-
fere, a preconizat sindicalizarea lor, Statul acordan-
du-le diferite avantagii.
Distributia produselor petrolifere urma, in concep-
tia sa, sa se faca printr'o intreprindere la care sa par-
ticipe Statul, producatorii i consumatorii, fiecare ex-
ploatator avand dreptul sä vanda in tara dupa pute-
rea lui de productiuneiar nu prin societati particu-
lare cu caracter de monopol. Titeiul brut obtinut de
stat din redevente i impozite, Statul nu trebuia

www.dacoromanica.ro
 676

sag vanda in conditiuni dezastroase, ci sa-1 prelu-

creze intr'o rafinerie proprie.
Intensificarea extragerii aurului 1-a preocupat pe
Vint la Bratianu, cautand sa incurajeze formarea so-
cietatilor romane§ti pentru exploatarea acestui pre-
tios metal, produsul fiind obligat a-1 vinde Statu-
lui pentru refacerea stokului metalic al Bancii Natio-
nale, pradat de Ru§i.
Era in curent cu politica miniera din intraga lume
qi se temea de trusturile mondiale puternice care
urmareau acapararea terenurilor petrolifere §i a bo-
gatiilor miniere din Romania, contra intereselor ge-
nerale ale Statului nostru.

In materie de comert exterior, Vintila Bratianu

s'a declarat contra restrictiunilor de orice fel *i a
sistemelor de contingentare, de permise la import
sau export, care, spunea el, inteo tara cu un perso-
nal neexperimentat, fara traditiuni, dau na§tere la
favoruri i traficuri".
De aceea, cum a venit la guvern, in 1922 a supri-
mat regimul exportului, instaurat de precedentul gu-
vern pe bald de contingente §i in consecinta a des-
fiintat permisele de export.
Instituirea taxelor de export a avut ca scop prin-
cipal, asigurarea libertatii exportului.
Aceste taxe au fost aspru atacate, insa libertatea
exportului, fail de instituirea acestor taxe, intr'un
moment cand preturile interne erau cu mult mai re-
duse deck preturile externe,cu alte cuvinte &and
puterea de cumparare a leului era mai mare la inte-
rior deck la exterior, ar fi avut ca consecinta o
scumpire vertiginoasa a costului vietii in Romania,
ceeace ar fi avut ca urmare sporirea cifrei buge-

www.dacoromanica.ro
 677

tului 0 ar fi constituit o piedica de neinvins in calea

consolidarii monetare.
In acelaq timp, taxele de export aveau, in gandul
sgu, menirea de a procura Bancii Nationale devizele
necesare pentru acoperirea leului, intrucat toate de-
vizele rezultate din aceste taxe erau vdrsate de mi-
nisterul de finante la Banca Nationala.
Vint la Bratianu nu contesta interdependenta eco-
nomica intre natiuni 0 de aceea preconiza o cola-
borare stransa intre diferite state pe terenul econo-
mic-financiar. De aceea nu a mers, oricat de nationa-
list era, cu independenta pang la autarhie, cum se
intelege azi, caci ceeace il caracteriza era cunoa0e-
rea realitatilor 0 sentimentul justei masuri.
Conventiunile comerciale erau instrumentul, dupa
dansul, care organiza schimbul intre natiuni. Insa
nu admitea subjugarea noastra economica prin im-
piedicarea dezvoltdrii posibilitdtilor noastre viitoare.
Conventiunile comerciale, dupd sine, nu trebuiau sä
pericliteze viitorul nostru economic, prin angaja-
mente nestudiate ce Ora noasträ ar lua.
Vintilg Bratianu punea mare temei, pentru reali-
zarea acestui scop, pe tariful vamal. Gratie tarifului
vamal, industria nationala nascanda putea, pe de o
parte sa fie aparata de concurenta straina, iar pe de
altg parte, importul putea fi redus, pentru a asigura
tärii o balanta comercialg favorabild. Tarifele va-
male alcatuite de dansul in 1924 0 1926 au fost in-
delung studiate 0 sunt un model de abilitate, caci a
0iut sä apere 0 sä impace toate interesele. Dovadd
ca in scurt timp, datorita politicii sale s'au creeat in
Romania, la adapostul tarifului vamal, numeroase
industrii 0 chiar intreprinderi strgine au creeat f a-
brici in Romania, oferind de lucru bratelor roma-
ne0i, ca de pildd: fabrici de produse chimice, de tex-
tile, de covoare, de parfumuri, etc., iar exnortul 0

www.dacoromanica.ro
 678

importul au luat mare avant, sporind veniturile va-

male in mod simtitor, balanta comerciald devenind
activa.
VintilA BrAtianu avea un spirit comercial dezvol-
tat si recomanda pregätirea marfii pe gustul cum*
rAtorilor strAini, care trebuia sd fie studiat de catre
exportatorii români. A prevazut in studiile i discur-
surile sale avantul ce va lua la export produsele
anexe ale agriculturii, ca: vitele, ouale, fructele; a
stimulat prin masurile luate, exportul unor produ-
se ce nu se exportau in trecut, ca: tutunul, sarea.
Se interesa si de dezvoltarea pietei interne, caci
Ii da seama cà in orice stat, vanzArile interne de-
päsesc pe cele externe. Pentru consolidarea schim-
bului intern si valorficarea produselor agricole a re-
organizat bursele de mr..rfuri i oboarele, atasandu-
le pe langd Camerele de comert. A organizat si bur-
sa de efecte i actiuni pentru a se incuraja tranzac-
tiunile valorilor mobiliare pe un curs real. La cer-
cul de studii al partidului liberal a expus in deta-
liu un proect pentru desvoltarea creditului agricol,
pe baza de warantare a cerealelor i standardizare.
Warantele urmau sa fie scontate la Banca Natio-
nalA i apoi plasate de aceasta la bancile mari din
strainatate.
A fost cel mai infocat sustinAtor al reprezentArei
in Senat a organizArilor profesionale comerciale si
industriale, insistand sà se treacA in Constitutiune
acest drept, pentruca nevoile comertului i indus-
triei sA aibä apArAtori in Parlament.
Camerele de Comert i industrie, in conceptia sa,
nu trebuiau sä aibd un caracter politic, ci numai
prof esional i comercial.
Pe proectul de reorganizare a acestor Camere,
intocmit de Ministerul de Industrie si Comert in
1922, el a scris urmAtoarea observatiune :

www.dacoromanica.ro
 679

Proectul mi se pare cA nu este destul de adaptat

caracterului comercial pe care trebue sà-1 aibA ca-
merele de comert si este prea inspirat de caracterul
politic de azi al acestor Camere. Azi Carnerele de
Comert sunt mai mult organe ale Ministerului decAt
ale prof esiunii comertului. Nu se arata nimic asupra
conlucrArii cu alte activitAti profesionale. CAnd in-
dustria se desvoltA intr'o regiune, trebue sA se poatà
desvolta prin ea si in legAturà cu ea si comertul".
La fiecare articol proectul poarta adnotatiuni ale
sale foarte judicioase (originalul se gaseste la d-1
Cristodorescu, Director General al Uniunii Came-
relor de Comert si Industrie), ceeace dovedeste
marea grijä si inalta sa conceptie in ceeace prive--
te comertul din Romania si organizarea sa profe-
sionaia, pentru a putea colabora si ajuta Statul",
cum se exprima dânsul, concretizand conceptia sa.

OMUL.
La Vintila Bratianu nu atat omul atragea, cat
caracterul, probitatea sa, fanatismul ski, cunostin-
tele aprofundate ce poseda in toate materiile, ceea-
ce stabilea o legatura intelectuald intre membrii
partidului si dansul. De aceea toti cari au servit
sub dansul si i-au fost colaboratori, sunt mandri de
tovarasia intelectuala in care au trait.
Nu pot spune ca a fost iubit, in felul in care au
fost iubiti alti oameni politici dar a fost respectat
de toti, chiar de adversari, fiindca se bucura de
mare prestigiu si era sincer in tot ce spunea si f a-
cea.
Vintila Bratianu avea cultul muncii, caci nimic
zicea el nu se obtine Mfg munca". Munca
in serviciul tarii era singura sa pasiune. Indemna
la munca si pe ceilalti, mai ales prin exemplul sau.
Era un adevarat animator si aprecia mai cu deo-

www.dacoromanica.ro
 fig 11

sebire pe oamenii de munca. A desf4urat o activi-

tate titanica in serviciul Orli, fiind conducator al
Statului roman in epoca cea mai grea, epoca de in-
chegare i unificare a Romaniei Mari. Vieata politi-
ca 1-a supus la o munca de Sisif, pentruca a fost
chemat sá indrepte greelile altor oameni politici si
sà reia munca dela inceput la fiecare guvernare.
Vintila Bratianu avea o putere extraordinard de
munca i poseda un izvor nesecat de energie. A-
ceste calitati s'au manifestat mai ales ca Ministru
de razboi, cand a organizat din nimic aproviziona-
rea armatei pe front cu materiale, munitiuni, hra-
na i imbracaminte, intr'un colt de lark savaqind
o adevarata minune. Datorita lui, victoria dela Ma-
ra§e§ti a fost posibill.
Ca metoda de lucru, studia toate datele proble-
mei sub lumina cifrelor, medita indelung asupra
solutiunilor, cerceta argumentele pro i contra §i le
cantarea.
Ca sa ilustreze metoda sa de lucru, ne arata o-
data in cabinetul sau ministerial fäcand pa§i pe
podea; cum sondeaza terenul cu primul pas §i-1 in-
cearca i &á nu facea pasul al doilea cleat daca
constata cà terenul este solid, iar pa§ii Ii fäcea
mici, ca sà evite neprevazutul.
Ii preocupa realitatea. Intr'un discurs din 1923
arata aceastä grija a sa. Din meseria mea de ingi-
ner am ramas cu grija de a pastra contact cu pI-
mantul, cu realitatile. Nu am avut niciodata pre-
tentiunea sä fac politica de grandoman, ci o politi-
ca de gospodar".
Un partid politic serios de guvernamant"
spunea el intr'un alt discurs al sdu nu poate
sa se multumeasca sa faca discutiuni academice pi
inchizandu-se in teorii abstracte, sd dea solutiuni
care pot sa nu corespunda conditiunilor Orli res-
pective".

www.dacoromanica.ro
 fift

Daca i se propunea o reformk o lege sau i se su-

gera o idee, observa totdeauna : Trebue sä vedem
unde ne duce din punct de vedere al urmarilor
al cheltuelilor".
Era meticulos, pedant de meticulos, s'ar putea
spune.
Imi reamintesc cà pentru legea de organizare a
Ministerului de finante m'a muncit ingrozitor, ce-
rand studii peste studii, redactdri peste redactdri.
Dar aceastä metodd constitue un titlu de supe-
rioritate inteck Ord in care oamenii se bazeazd nu-
mai pe inteligentà i improvizeaza solutiuni in ches-
tiunile cele mai spinoase, care angajeaza viitorul
tarn.
Prefera corespondenta audientelor, cad, zicea el,
castig timp, caci omul asterne mai putin pe hartie,
este mai atent in ceeace scrie, iar eu citesc cand
am timp". Raspundea la toti can ii adresa scrisori
sau memorii.
Aprecia memoriile ce i se prezentau asupra dife-
ritelor probleme, cad le putea citi i medita in li-
niste, dovada cà toate erau adnotate de dansul.
Vintila Brätianu vedea problemele in mare, in
ansamblul lor, in perspectiva trecutului, si a viitoru-
lui. Fiecare problemd era tratatä i solutionata in
cadrul ei general, nu in mod izolat, ci in legaturd
cu celelalte probleme de stat. Avea un fir conduca-
tor, principii de bazd dela care nu se abdtea cu nici
un pret.
Nu da solutiuni la voia intampldrii ; nimic nu era
improvizat la dansul, totul era studiat. Totul trecea
prin mana lui si nu da solutiuni, pand ce nu poseda
problema in toate amanuntele ei de drept si de
fapt.
Vintilá Bfatianu este primul om politic care a
introdus in Romania metoda stiintificd in solutiona-
rea problemelor de stat.

www.dacoromanica.ro
 682

Avea vederi dare in toate problemele; a fost un

precursor pe toate täramurile si un animator al tu-
turor actiunilor; poseda o comoarà de idei si concep-
tiuni; avea cunostinte doctrinare, dar si cunostinta
realiatilor, documentarea fund baza pe care se spri-
jineau solutiunile sale.
Cunostintele sale in toate domeniile proveneau si
din experienta sa personalA, dar si dintr'o lecturd ne-
incetatà in toate domeniile. Era liber in discutiuni,
insä sever &and, dupa" ce se lua o hothrare, solutiu-
nea se critica in public. Vint là Beatianu avea toate
calitätile necesare unui conducsator de oameni, a-
vând autoritate si prestigiu. Nu admitea defetismul,
era totdeauna optimist. Se conducea in viata de lo-
zinca lui Ion Beatianu; indräznealà in cele bine
chibzuite". Nu-i pracea sa fie lingusit. Avea oroare
de acei ce-i ziceau Excelenta". Era omul cel mai
dezinteresat ce se poate intalni. Nici o preocupare
egoista', personald sau de partid, nu-i intina actiu-
nile sale.
Era leal, nu se bucura de greselile adversarilor
politici; dimpotriv6 era afectat in gradul cel mai
inalt de greselile altora, pentru ea pericliteazd in-
teresele Neamului".
Avea oroare de vorbArie, Caci era omul faptelor.
Fugea de superficialitate si generalitali, cad fon-
dul si amanuntele il interesau.
Era profund moral, nu admitea castig Med mun-
ca. De aceea a fost adversar ireductibil al loteriilor,
chiar daca." cAstigurile mergeau sa satisfacg scopuri
inalte.
Era omul actiunii, repeta mereu : Fiti oameni de
actiune, executivi".
Da exemple plastice de economie ; de pila resti-
tuia cartile de vizitá ce i se aduceau, cand solicita-
torul intra la clansul. Unora li se p6rea aceasta 0

www.dacoromanica.ro
 f 83

ofensa. De fapt acest gest infra in cadrul concep-

tiunii sale asupra vietii, cà nu trebue risipit nimic
ce se mai poate intrebuinta.
Era intransigent fata de cei ce au pactizat cu ina-
micul. Nu le-a iertat pacatul pand la moarte.
Nu era prezumtios. Mi-a incredintat expunerea
de motive a legii pentru organizarea Ministerului de
finante ce intocmise, spre a o revedea in calitate
de raportor al legii, recomandandu-mi : Nu ezita
sa corectezi gre§elile de forma sau de fond ce am
facut".
La 1927, cand a fost proclamat §eful partidului
national-liberal, a avut loc o intrunire a majoritä-
tilor la Ministerul de Externe. Ma gäseam aldturi
de dansul. Indata ce a sosit, inainte de a lua cuvan-
tul, a fost salutat cu o salva de aplauze. De ce ma
aplauda, m'a intrebat dansul, cad n'am spus nimic".
I-am raspuns : Este un omagiu al majoritatii pen-
tru noua dvs. calitate". Este o sarcina istovitoare",
a adaugat dansul, nu o calitate".
Sub aparenta unui om rece, inchis, taciturn, lip-
sit de sentimentalism, cum il considerau unii
se ascundea un om sentimental, duios chiar. Cuvan-
tarea ce a rostit la inmormantarea profesorului La-
lescu, fostul sau colaborator, constitue o dovadd vie
a devaratului ski suflet.
De asemenea, in discursurile din Parlament, mai
ales cel dela bugetul anului 1924, a avut accente
calde §i impresionante. Faptul cd a ales pentru fiul
sau un tovara§ orfan de rázboi, dovede§te sentimen-
ele nobile de care era animat in vieata.
In conceptia lui Vintila Bratianu familia este baza
societatii, caci in familie se formeaza caracterele
§i se desvolta individul.

www.dacoromanica.ro
 684

Contesta competinta chiar in treburile Statului si

publice a celui ce nu este casatorit. Unui fost mini-
stru i-a spus odata : Nu stau de vorba cu d-ta, caci
n'ai famine i deci nu cunosti nevoile reale ale omu-
lui i greutatile vietii".
A cerut la discutiunea legii administrative ca pri-
marul sa fie om insurat, caci altf el nu are expe-
rienta de gospodarie".
Tinea la familia sa si era duios in intimitatea f a-
miliei. Intr'o zi, circulatia fiind intrerupta din cauza
multei zapezi ce cazuse, am plecat pe jos cu dansul
dela Ministerul de Finante. Pe drum am intalnit pe
fiul sau i pe colegul acestuia, orfanul, ce-1 crestea
impreung. Vintila Bratianu n'a pregetat sa se joace
cu ambii cu bulgari de zapadd. Cu acea ocazie mi-a
spus : Stii de ce am luat pe langa fiul meu pe a-
cest orfan ? Ca sd alba fiul meu un tovaras sanatos
la minte i sä nu se imprieteneasca cu colegi con-
rupti, caci prietenii rai strica pe copiii buni".
Vintila Bratianu a fost cea mai desavarsità intru-
chipare a calitatilor Neamului nostru.
Cu cat timpul trece, cu atat figura lui apare mai
luminoasä ; cuvintele sale devin profetice ; concep-
liunile si doctrina sa se confirma si se consolideaza.
Pe toate taramurile a tras cu plugul, destelenind
-ogorul national si a aruncat samanta sanatoasa.
Daca in vieata nu a putut totdeauna sä reuseasca,
cauza este ca nu a fost totdeauna inteles i concep-
-tiile sale nu si-au gasit mediul prielnic in care sä se
dezvolte. Aceasta nu insemneaza ca conceptiile sale
nu erau si nu sunt cele mai potrivite pentru Neamul
nostru.
Doctrina i conceptiile lui Vintila Bratianu nu vor
pieri, caci nu sunt creeate pentru azi sau pentru
maine, ci pentru eternitate.

www.dacoromanica.ro
 683

Omul a putut dispare insa conceptiile sale, pilda

ce a dat, invataturile ce a lasat, activitatea ce a des-
fasurat, operile ce a infaptuit, vor servi, cat Ro-
mania va exista, drept fundament al organizarii
§i propasirii Statului si Neamului romanesc pe toate
taramurile.

www.dacoromanica.ro
 686

Ultimele momente ale lui

Vint IA BrAtianu
de D-na Sablna Cantacuzlno

Dupà sosirea lui dela SAmburesti la Mihgesti, pe la

orele 12 dimineata, a dejunat, s'a odihnit 1/2 de orà
si a plecat la ferma bine dispus. Acolo 1-a gäsit d-1
Wangler and ordine administratorului si fAcAnd
observatiuni la grajd. Vorbind de o vAnAtoare pen-
tru a doua zi de CrAciun, a pgrut contrariat cd d-1
Wangler 1-a intrebat de ar lua parte si ansul.
ObservAnd insd cd mAna si piciorul drept ii pa-
reau slAbite, desi VintilA nu admitea cà nu s'ar
simti bine, dar recunostea o durere (un junghiu, zi-
cea el) in sold, a pretextat o cursä urgentA si a a-
lergat la R.-VAlcea dupA doctorul Florantin.
Ultimele vorbe ce i-a spus Vint la, multumindu-i
pentru pastravul adus, au fost : Eu voiu mAnca
pAstrAvul d-tale si d-ta iepurele ce voiu impusca
eu vineri. La revedere".
Imediat dupd aceastA convorbire a plecat cu trá-
sura la luncA.
Inapoindu-se, a lAsat pe administrator si a pornit
cu grAdinarul pe jos prin parc spre casA. TrecAnd
pe lAngA un grup de jugastru, i-a recomandat sa. nu

www.dacoromanica.ro
 687

se atinga de el, caci este plantat de chiar mosul sat'.

Cativa pasi mai departe a indicat gradinarului
modificarea drumului ce avea sä faca si slabindu-i
puterile, s'a asezat pe marginea potecii, langa bolta
de trandafiri.
Acolo sosind doctorul Florantin, adus de d. Wan-
gler, Vintila a voit sa-i vorbeasca, insa n'a mai
putut si ajutat de doctor si de gradinar, a ajuns a-
casa. La usa de intrare a facut o mare sfortare, insa
inutila, pentru a intra singur.
Adus la divanul din camera romaneasca, a fost
culcat. A voit sa spuna ceva, a facut semn cu imam
stanga, s'a ridicat cu propriile lui forte, I-au des-
bracat, i s'au aplicat ventuse. L-au bagat in patul
facut pe divan, i-au pus o pungd de ghiata la cap.
Era lucid. Incetul cu incetul a pierdut cunostinta, la
5,40 facand ultimul gest pentru a-si indrepta perna
sub cap.
De aci inainte 6,30-9,30 a respirat din ce in ce
mai greu si rar. La 9,30 a plans cu lacrami. S'a con-
gestionat la figura si a incetat sa respire, regasin-
du-si culoarea naturalä.
Doctorul Nisipescu i-a facut 3 injectii, apoi a con-
statat decesul.

www.dacoromanica.ro
 688

Moartea
lui Vintilä Brätianu
de A. DAnclulescu 1)

Plecase din Bucure§ti cu masina la 19 Decemvrie

1930 la mo§ia Sâmbure§ti-Olt, unde a stat pând la
22 Decemvrie, luni la orele 10 jum. dimineata când
a plecat la Millge§ti unde a sosit la orele 12.
Sosind in fata biroului mo§iei, primul care 1-a
primit am fost eu. Dupd primele informatiuni ce
mi-a cerut despre mersul fermei, d-sa Med s'a des-
cindà din ma§ing a urcat sus la vilá, dându-mi
ordin cd la ora 2 p. m. va fi la birou, sa facd un
ordin de incasare pentru plata lucratorilor fermei.
Prima impresie ce am avut la sosirea sa, a fost
paliditatea fetei ca nici o data.
Punct la ora 2 a fost la cancelaria administratiei,
unde a cerut hârtie §i. voind a face scrisoarea catre
Banca Râmnicului, o gre§e§te §i o face la Banca
Valcea.
Eu care §tiam ea' nu lucram cu aceastä banca, 11
fac atent ; observg grepla fäcutd ; cere al-Ca hartie
§i face a doua scrisoare. Ambele scrisori desi facute
pe hârtie comercialg, le scrie afarà din randuri,
strâmb §i cu multà greutate. Prima scrisoare, desi o

1) Agricultor.

www.dacoromanica.ro
 689

rupsesem in fata sa, mai tarziu, resturile le-am

format la loc si le-am incredintat d-lui Vintilica.
(fiul). Dupa ce contabilul a fost trimis la banca la
Ramnicul-Valcea cu masina, a ramas singur cu
mine. A mers sa inspecteze sera. Aci a gasit pe gra-
dinarul Stefan Maioras caruia i-a pus diferite in-
trebari despre cultura de iarna. La intrarea in sera',
s'a impiedicat de prag unde a fost sustinut de mine.
In interiorul serei fund cald, a iesit imediat afard.
De aci am mers impreuna in ceair, unde s'a inte-
resat de pomii fructiferi, dandu-i toate lamuririle
atat eu cat si gradinarul care ne insotea; de ase-
meni primind dispozitiile sale de felul cum trebue
facute lucrarile. In acest timp a sosit la fermd
d-nul medic veterinar, care ne vizita cam des, intru
cat fusese o furie de pesta porcina printre rama-
tori i acum era spre insanatosire complecta; se in-
tretine cam 20 de minute, dupa care se retrage,
manifestandu-si dorinta a mai vedea pe domnul
medic veterinar pada' la Sfantul Ion, timp cat va
sta la ferma. Dupd aceasta am continuat vizitele
ceairului, ale livezilor de pomi fructiferi, ale gropilor
preparate pentru plantatia de primavard i diferite-
lor alte lucrari, dandu-i explicatiunile necesare; a-
-ceasta a durat cam 3 4 ora, dupa care ne-am ina-
poiat la conac, dand ordin a pune call la trasurä spre
a merge la camp.
In timpul pang a pune caii la trasura, intamplator
soseste d-1 Wangler de la Fagaras, care intretinan-
du-se cu dansul, observa ca starea sa este schim-
batd, ba Inca il intreaba daca se simte bine. Ras-
punde ca se simte foarte bine.
Se pune caii la trasurd, d-1 Wangler se retrage,
iar noi plecam la camp. Vizitam oieria i apoi locu-
rile semanate cu grau pe care il raritasem dupa do-
rinta sa, dar din conversatiile avute, observasem c5
44

www.dacoromanica.ro
 690

din ce in ce vocea i se diminueazd i atunci fac

semn vizitiului a intoarce trasura. A consimtit §i
ne-am inapoiat la conac. Aci am mai vizitat ferma
am vorbit de un sant ce fdcusem pentru scurgerea
apelor din ploi si a unui pod, care i-a pldcut mult
dupa care s'a retras spre vilg. Voind a-1 insoti, nu a
voit, spunandu-mi ramai Ca ai treaba; te asteapta
oamenii cu interese. Atunci am insarcinat pe gra--
dinarul fermei a-1 conduce la vilg.
A mers pang' aproape de vild si la un loc uncle
este un damb pe pamant i niste trandafiri, ne mai_
putand continua, a stat jos pe acel damb.
D-1 Wangler, fund cu automobilul, a plecat la
Ramnicul Valcea de unde imediat a trimis pe d-1
dr. Florantin si in timpul cand d-1 Brgtianu urca
sus, soseste d-1 dr. pe care il pun imediat in cu-
rent cu starea sa. Insatit de un om Ii i trimit
sus la vila. Cum dambul pe care sezuse d-1 Bra-
ianu era chiar pe poteca ce mergea la vilg, 1-am
gasit cu multä greutate si aproape pe sus 1-am
introdus in vild; ne mai putand vorbi, Ii manifest&
dorintele prin semne.
Odata cu d-1 dr. se inapoiase si d-1 Wangler, care-
sta in masing la poartg. Eu gland acest lucru, ma
duc si-i spun sg urce i d-sa sus ca-mi pare cg d-lui
Bratianu ii este rau, lucru ce a si facut imediat.
Cam dupa 1/2 org ma urc §i eu sus la vila sa vad
ce este. Acolo d-1 doctor asezase pe d-1 Bratianu pe
sofa, ii pusese ventuze cu sange si se pregateau sa
plece la Ramnicul Valcea a prepara medicamentele:
necesare si a anunta telefonic familia la Bucuresti.
Bolnavul ramane in paza personalului de servi-
ciu si a mea pang la inapoierea d-lor de la aras. Bol-
navul a inceput a nu mai misca, a inchide ochii, a
sufla usor i pieptul a diminua din miscgri i apoi a
se rdci.

www.dacoromanica.ro
 691

Pe la orele 10-10 1 2 soseste d-1 doctor Nisipeanu

trimis de la oras de d-1 doctor Florantini, care cons-
tata decesuL
Eu impreund cu servitorii am avut grija in atare
imprejurari pentru buna ordine, 'Dana la sosirea
doamnei Brdtianu la ora 5 dimineata, dupa care am
trecut jos la ferma unde grija s'a dublat.
Asa au fost ultimele momente ale marelui Roman
§i bun stapan, Vint la Bratianu.
Dumnezeul sa-1 odihneasca intru cei drepti si
sa-i fie memoria eterna !

www.dacoromanica.ro
 692

La moartea I ui
Vintilá Bratianu
de leg. Alex. Cottescu 1)

Moartea fulgeratoare a lui Vintila Bratianu a cd-

zut ca un traznet peste intregul Neam romanesc,
caci nimeni ca dansul nu incarna mai real si pot zice
integral sufletul Neamului nostru.
Timp de mai bine de 30 de ani, acest mare Roman
n'a trait, n'a lucrat, nu s'a framantat i intreaga lui
simtire n'a vibrat deck pentru interesele scumpei
lui Romanii ; nimic pentru el, totul numai pentru.
lard.
Asa se si explica emotiunea dureroasä i tristeta
nemarginita de care a fost coprinsa intreaga mul-
time in ceasul in care s'a aflat incetarea lui din viea-
ta ; considerata ca un adevarat doliu national.
Vieata pentru el n'a fost deck o muncd neobosit&
si rodnica pusä in serviciul patriei si al neamului.
Patriotismul lui inflacarat, dragostea nemarginita
pentru tara i poporul ei, se resimteau in toate ma-
nifestarile activitatei lui atat de variate.
Cei ce 1-au cunoscut mai de aproape si au avut
ocazia in casa lui sa discute chestiuni de ordin eco-
nomic, financiar or politic, plecau in totdeauna in-
vinsi i convinsi prin puterea argumentelor, puter-
nice, inaltatoare i neinfrante.
1) Fost ministru si director general al C. F. R.

www.dacoromanica.ro
 693

Casa lui iti apärea ca un altar in care flacdra pa-

triotismului trebuia s'a ardd perpetuu.
El avea o credintà neclintitä in viitorul stralucit
al t'Arii si cand pronunta cuvintele: Romania Mare
ceteai in privirea si in miscdrile fetei sale, vibra-
tiunea intregului sdu suflet romanesc.
Asa se si explicA, dece a cautat sä lucreze in toa-
te directiunile creind si inspirand realizarea atator
societali cu capital romanesc, cki avea o credinta
nestrgmutafa in puterea creatoare a elementului ro-
manesc.
Prin moartea lui Vintild Bfatianu dispare nu nu-
mai sprijinitorul si animatorul cel mai puternic si
folositor, desvoltdrii noastre economice si financiare,
dar dispare si o n'adejde.
In vremurile de azi atat de grele si de intunecate
prin care trecem, Vintilà BrAtianu era o nädej de ;
era ca farul care mai cu seama" in cumplitele vijelii
lumineazd calea navigatorului eatre limanul salva-
tor ; si aceastä nklejde a dispärut. Lumina farului
s'a stins !
In amintirea pioasd a marelui si neintrecutului
Roman ce a fost Vintilä Brätianu se cuvine s'a ne
inchingm cu smerenie si evlavie ca in fata unei sfinte
icoane a Neamului românesc.
Numerosii lui urmasi, credinciosi ideilor lui si pa-
trunsi de invátämintele lui, nu ar putea cinsti mai
curat memoria acestui adevdrat mucenic al neamu-
lui deck grupandu-se si adunând toate energiile la
un loc, pentru a reaprinde flacara care sä lumineze
calea tras'a de dansul, cale menith sa' ducd la izbanda
desdvarsità, intrevazuta" de el !!

www.dacoromanica.ro
 694

Mucenicul
de Mihail Romniceanu 1)

In amurgul trist §i rece de jams& s'a stins singura-

tic in conacul de la Mihae§ti, acela care a fost Vin-
tila Bratianu.
A murit a§a cum a trait, fara fastul care incon-
joard pe marii biruitori, fdra comunicatele zilnice,
care intovára§esc drumul spre mormant a oricarei
capetenii dintre muritori.
Caci niciodatä omul acesta cenuO.0 nu a cautat sd
apard in fata semenilor lui, inconjurat de aureola
si gloria stapanitorului.
Modest la vorba, modest la port, nimic in afard
de evlavia celor dimprejur nu trada pe semanatorul
de idei, pe neinfrico§atul luptator ce a fost.
Dar in sufletul lui ardea vie §i neasemuit de cu-
rata o flacare ale carei strafulgerari luminau deodata
intreaga sa faptura atat de cernità. Era dorinta de
bine i de dreptate, era mai ales credinta nestramu-
tata in putinta de creqtere §i de inflorire, prin el in-
su§i, a Poporului roman.

1) Avocat, senator.

www.dacoromanica.ro
 695

Si ca un sf ant, pdtruns de misiunea lui si incins de

dorul de a infaptui, Vint la Bratianu i-a inchinat
Mfg' sovdire puterile sale trupesti si sufletesti, pang
dincolo de cele omenesti.
In umbra trista a biurourilor, intre malddrile pra-
fuite ale dosarelor, luptandu-se cu apetiturile pra-
dalnice ale unora si cu zelurile de atatea ori indoel-
nice ale altora, a desfgsurat f 'gra preget o munca a-
deseori de Sisif.
Si omul inainta mereu, insangerandu-se pe pie-
trele de pe drum, infrangand piedicele ce i se impo-
triveau mereu,f *gra sä ajungd pe culmile stralucitoa-
re pe care altii le cucerisera atat de usor.
Si pe cand altii isi puteau spune cu trufie cg a lor
e ora de fata, Vint là Brdtianu a cunoscut numai
lupta aprigg si dal.* pang si impotriva sangelui sau.
Iar in locul imnurilor de slava' la care ar fi avut
-dreptul, dragostea lui de neam, pe umerii sal prema-
turi incovoiati se abgteau cuvintele grele de hula a
celor ce puneau la indoialg chiar si sufletul sgu.
Dar slabit in puteri, lovit in idealurile sale, el nu
pregeta sa inainteze pe calea pe care credinta sa
nestramutata i-o croise in mod imperios.
Iar cand auzia rostindu-se vreo indoialg, cuvan-
tul sgu se ridica maret spre a ne aminti cu Ufa' fap-
tele inaintasilor, ca o chezasie a viitorului, ce trebuia
sa fie minunat.
Mucenic al unei idei, ii of eria acesteia trupul sau
chinuit, sufletul sail atat de mult ranit, ca o punte
peste care generatiile viitoare sa poata pgsi spre telu-
rile luminoase pe care el le intrevedea.
Iar azi cand omul care fäcea atata umbra s'a pea-
busit, cuvinte de evlavie au rasdrit ca prin farmec in
locul freamdtului de critica de ieri.

www.dacoromanica.ro
 695

Dar noi care 1-am cunoscut si 1-am iubit, ne intre-

barn cu amaraciune ce ar zice azi sufletul ski ostenit,
in fata acestor repezi schimbari?
i par'ca-1 vedern zarnbind, ca in fata unor zori
de lumina, mijind deasupra gliei ce atat a slujit.

www.dacoromanica.ro
 spa*

I.
FAMILIA BRATIANU 1885

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII
No de
ordine Peg.

1. Din vieata lui Vintner Breitianu.

Copilerria si studiile George Marinescu 1
2. Vintner Brertianu scolar . . . . Lam:1r Bädescu 27
3. Vintner Bratianu. Amintiri . . N. Duma 33
4. Primii ani ai carierei lui Vintner
Breitianu R Baiulescu 39
5. Relatiuni si amintiri despre Vin-
tner Brertianu A G. Ioachimescu 45
6. Vintner Breitianu si Posta romernei Const. Minescu 60
7. Activitatea lui Vintner Breitianu la
Regia Monopolurilor Statului . . Agripa Popescu 69
8. Vintner Brertianu om de finante . . G. D. Creangei 84
9. Vintner Bredianu consilier comunal
si Primarul Capita lei Em Dan si I. Bohan 90
10. Din vieata si activitatea lui Vintner
Breitianu la Primeiria Capita lei . D. Germani 114
11. Amintiri despre Vintner Breitianu la
Primeiria Capita lei I. Stefilnescu-Radu 178
12. Insernneirile unui colaborator
(1898-1925) General S. Leonte 186
13. Vintner Breitianu intemeetorul Cer-
cului de studii al Partidului Na-
tional-Liberal C D Dimitriu 207
14. Vintner Breitianu la Cercul de stu-
dii si Democratia Ion D. Barzan 213
15. In Bulgaria prin Turnu Meigurele R. Popescu Radumiresti 233
16. Amintiri de colaborare cu Vintner
Brertianu la fabricarea de munitii
si armament In lard Gr. Stratilescu 227

www.dacoromanica.ro
 No. de
ordine Pag.

17. Note pentru o biogrctfie a lui Vin-

tild Brdtianu G-ral R. Rosetti 325
18. Vintild Brätianu in timpul rdsboiu-
lui de intregire Hon Bemescu 333
19. Vintild Brdtianu si Basarabia . . G-ral Sc. Panaitescu 353
20. Vintild Brätianu 5i Bucovina . . . Ion I. Nistor 361
21. Amintiri din refugiul in Moldova . D. Mociornita 370
22. Vintild Brdtianu si apdrarea Orli G-ral P. Mdrddrescu 381
23. Statutul functionarilor G Georgescu 386
24. Navigatia romand pe Dundre . . N. P. $teldnescu 391
25. Vintild Brätianu si Dundrea . . . Gh. Popescu 395
26. Activitatea lui V. Brdtianu in mis-
carect de ridicare economicd a
teirdnimii G Cipodianu 409
27. V. Brätianu la Banca Romemeascd N. P. *tefdnescu 415
28. Vintild Brdtianu la Ministerul de
Finante G Dobrovici 419
29. La lucru cu V. Brätianu in grddi-
nile lui Academos Z Brätescu 445
30. Vintild Bratianu si problema bur-
sei de efecte N Constantinescu 454
31. Politica financiard intre 1922-1926 D. I. Gheorghiu 457
32. Legea contributiunilor directe . . C. A. Panaitescu 460
33. Omagiu memoriei lui V. Breitianu
minislru de finante si om politic tefan Ion 465
34. Vintild Breitianu la redactia Viito-
rului Gr. Tdusan 477
35. Metodct stiintificd si patriotisrnul
lui V. Brdtianu in chestia petro-
lului L Mrazec 481
36. Vintild Briitianu si industria gazu-
lui metan C I Motas 487
37. Vintild Briitianu si tineretul univer-
sitar Z Brittescu 496
38. Vintild Brätianu 51 scoala roma-
neascd L Valaori 503
39. Vintild Briitianu si tineretul . . . A. Alinidnesteanu 507
40. Vintild Brdtianu : un conducdtor Ad. Antoniu 510
41. Vintild Brätianu : un caracter . . N. D. Chirculescu 513
42. Pagini din vieatd I. Costinescu 517
-43. Personalitatea lui V. Breitianu ilus-
tratid prin exemple din vieata
practiced G D . Creangd 520

www.dacoromanica.ro
No. de
ordine Pag.

44. Vintild Breitianu : patriotul . . . T. Don 535

45. Vintild Breitianu M . Djuvara 538
46. Amintiri D I Gheorghiu 546
47. Cinci ani dela moartea lui V
Brdtianu Al. Lapedatu 555
48. Vintild Brätianu : omul politic. L. Mrazec 561
49. Vintilei Brectianu In cariera sa stiin-
tificei qi politicci G-ral Sc. Panaitescu 565
50. Din vieata lui Vintilei Breitianu . G. Popescu 572
51. Vintild Breitianu V V. Sassu 587
52. Amintiri despre Vintild Breitianu . N. Sdveanu 591
53. Optimismul lui Vintild Brettianu. . I. Simionescu 595
54. Retragerea din 1928 C I Nicolaescu
55. Privire generald asupra activiteitii
lui Vintild Breitianu ca om de stat Constant Georgescu 604
56. Ultimele momente ale lui Vintild
Breitianu Sabina Cantacuzino 686
57. Moartea lui Vintild Breitianu. . A. Dnciulescu 688
58. La moartea lui Vintild Breitianu. . Alex. Cottescu 692
59. Mucenicul Mih Romniceanu 694

www.dacoromanica.ro
PUBLICATIUNILE ASEZAMANTULUI
CULTURAL ION C. BRATIANU
Lei

I. Ion C. Bificild, Bibliografia Rdzboiului pentru

Independentct (1877-1879), Bucuresti 1927,
pag. 52 40
II. P. P. Panaitescu, Nicolae Beacescu. Patru
studii istorice insotite de o schilei biograficei.
Bucurezti, 1928, pag. 64 45
III. Liviu Marian, B. P. Hasdeu, schiter biograficd
si bibliograficd. Bucurezti, 1928, pag. 30 . 25
IV. Mihail Popescu, Documente inedite din preaj-
ma Unirei Principatelor. Bucurezti, 1928,
pag. 68 45
V. Emil Virtosu, I. Heliade Reidulescu. Acte 0
scrisori. Bucurezti, 1928, pag. 104 . . . 60
VI. Dobrogea, Patru conferinte ale Universitdtii
Libere de I. Andriezescu, C. C. Giurescu, A.
Beiznozanu si I. Simionescu. Bucurezti, 1928,
pag. 100 + 20 planse ..... . . 75
VII. Mihail Popescu, Documente inedite privitoare
la istoria Transilvaniei intre 1848-1859. Acte
din Arhivele dela Viena. Bucuresti, 1929, pag
XXVI + 347 250
VIII. Teodor Acilan, Refugiatii moldoveni In Buco-
vina 1821 si 1848. Bucurezti, 1929, pag. XXXII+
148 . . . . . . . . . . . . 120
IX. Generalul R. Rosetti, Jurnalul de operatiuni al
diviziei de infanterie de rezervei (23 Iulie
1877-29 Iulie 1878). Bucurezti 1929, pag. XVIII+
305 . . . . . . . . . 240
X. P. P. Panaitescu, Emigratia polond 0 Revolu-
tia romemei dela 1848. Studiu si documente.
Bucurezti, 1929, pag. 136 . . . . . . 120
XI. C. C. Giurescu, Ion C. Breitianu. Acta si cuvem-
tart, vol III (1 Mai 1877-30 Aprilie 1878) Bucu-
rezti, 1930, pag. XVI + 402 . . . . . . 250
XII. Generalul R. Rosetti, Corespondenta generalu-
lui Iancu G'iica (2 Aprilie 1877-8 Aprilie
1878). Bucuresti, 1930, pag. 210 . . . . 150
XIII. Alexandru Marcu, Conspiratori si conspiratii
In epoca Renazterit politice a Romemiei. Bu-
curezti, 1930, pag. 373 . . . . . . 270
XIV. Dan Simonescu, Din istoria presei romemesti:
Republica Romemer. Paris, 1851Bruxelles,
1853. Bucuresti, 1931, pag. 61 . . . . . 50
XV. Olimpiu Boitos, Une correspondance francaise
concernant le Congrês de Berlin (1878). Bucu-
rezti, 1931, pag. 60 ...... .
XVI. N. Corivan, Din activitatea emigrantilor ro-
. 50

memi in Apus (1852-1857). Bucurezti, 1931,

pag. 170 + 8 planze ..... .
XVII. Emil Virtosu, 1821. Date si fapte noi. Bucu-
. 130

resti, 1932, pag. LXI + 253 + 12 planze . . 230

www.dacoromanica.ro
 .-

PUBLICATIUNILE A$EZAMANTULUI
CULTURAL ION C. BRATIANU
Lei

XVIII. N. Georgescu-Tistu, Ion C. Bratianu. Acte j -

cuvetntedi, vol. IV (1 Mai 1878-30 Aprilie
1879). Bucuresti, 1932, p. XVIII+410+5 planse 250
- XIX. I. C. Filitti, Främemtärile politice si sociale in
Principatele romeme dela 1821 la 1828. Bucu-
resti, 1932, pag. 192 140
XX. P. P. Panaitescu, Corespondenta lui C. Ypsi-
. lanty cu guvernul rusesc (1806-1810). Bucu-
resti, 1933, pag. 125 . . . . . . . 100
XXI. Din corespondenta Familiei Ion C. Breitianu .

Bucuresti, 1933, p. XVI+320+8 planse. Vol. I. 80

XXII. Al. Cretzianu, Din arhiva lui Dumitru Breitia- . ,
nu, acte si scrisori din perioada 1840-1870.
Bucuresti, 1933, pag. 368+3 planse. Vol. I. . 80
XXIII. Al. Cretzianu, Din arhiva lui Dumitru Braila-
nu, acte i scrisori din perioada 1840-1870.
Bucuresti, 1933, pag. 320, Vol. II . . . . 80
XXIV. Din corespondenta familiei I. C. Breitianu. Bu-
curesti, 1934, pag. 415+15 planse, vol. II. . 80
XXV. George Marinescu si C. Grecescu, Ion C. Bret-
tianu. Acte si cuvemtdri, vol. V (1 Mai 1879

:
-

plansa . . ..... .
30 Aprilie 1880). Bucuresti, p. XIII+418+1
.
XXVI. Din corespondenta familiei Ion C. Breitianu,
. 180

Bucuresti, pag. 462+11+planse, vol. III. . 80

'XXVII. Din corespondenta familiei Ion C. Breitianu,
Bucuresti, 1935, pag. 355+6 planse, vol. -IV 80
XXVIII. Gh. Duzinchevici, Cuza-Voder si revolutia po-
t. lona din 1863, Bucuresti, 1935, pag. 104 . 60
XXIX. Din corespondenta familiei Ion C. Breitianu,
Bucuresti, 1935, pag. 548+9 planse, vol. V. v. 80
XXX. G. Marinescu si C. Grecescu, Ion C. Breitia-
: nu. Acte si cuvetntäri, vol. I. partea 2-a
(1869-1876) XVIII+544. . . . . . 200
XXXI. Gh. Duzinchevici, Contributii la istoria legatu-
rilor Polona-Romeme in anii 1865-1866, Bucu-
., resti, pag. 63, 1936. . . . . . . . 35

G. I. .Breitianu, Le problème 'des frontières russo-rou-

maines pendant la guerre de 1877-1878 et
- 52+1 Barter. . . . ... .
au Congres de Berlin. Bucuresti, 1928, pag.
45

www.dacoromanica.ro