MiNISTEMU DE INTERNE

DESBATERILE
Al AEI C \STITiATTi ThI\ IV\ 1866
A SUP RA

CONSTITUTIBEI SI UM ELECTORALE
DIN

ROMANIA
PUBLICATE DIN NOU- IN EDITIUNE OPICIALA

ALEXANDRU PENCOVICI
Director al T\Íoni toru!,I Oficial i al Tipografiel Statultil

OOTE e

rUJMiC1PlJLUl

UC1_116-

BUCURESCI
TIT'OGRAFIA STATULTJI, CURTEA. .tir-; RE A.N-VODA.

1883

www.digibuc.ro
 Rereratul domnultil director al Monitorului oficial ti al Tipografiel Statulul eatre dommtl ministru de interne in pri.
vinta publicatiunei de facia.

RESOLUTIUNE MINISTERIALA

Se aprobP
G. Chitu.

tag 1141144m,

an runt. eaineza. ain 26 aan44az444 .kCattp 0::)/h141,44 g. O1tazZe>014, e'1314.tt, title Wit
atzacy atenfiunea 914vemnfui aempze tipa maze, çe e ine intiaaelgz, 2e exempt:tee comptete
ain Oltonitozuf ofak, re ana 1866, in care o'a4 putticat ae5Gatezite wet-Kate n Gototitu-
ant& antra 00115tif1444e 1. u&tze. 3n acimta% ocaolufte, a zulat pe ¡tuvern tine v3icooa a zeti-
ae c14 tintp acete aotatezi: panel ta aeocrtiSerea 14-ouitaz eatneve ae zevi5nize, caze omit con-
tocate peintzu ?ioa ae io S1t04 uiieov, ca oe aiocute, cunocinfi. ae caumS, anoairicationite
cuve,wite.

014Ver41444 4144 anwpne act aepze aGtl ropuneze uznabi., 13Vi4t tiZtKZO, incere cat
utai litintiqiat cu. zet-ipizizea aeAateziroz Conmtitufortel tuiotze Din Gontitu.anta cvnutni: 1866.
gizeuct mitutnnettutui. ote 3e a oe tipia acimta non& pulyticafiune fozmat maze in-8° pc
auo cotótte c teza aaernona, soo exentptaze pe 4e*tztie vetini, 9i. a, e impazi; 9zati5 awn-
nitoz oenatozi: 9; aontuitoz aeputafi cunt. 9i autozitifitoz puttice.
arm onóze tot 2e o at a, v! attla 4 t ine intezoeni pc te1194 cancetazia Canine. 9i a
acooetvitetoz at tozitiff. ae a pl44Ve pzoaooeirs ta ai.pomitione 514,65eirvilatastiti actete o 9iria,e, ,-
re caze tta fi tzetnittii. 11eapevcI a e Tna cnnoocinti priointa eonmtitu/itotel. 9; a ter; etec-
tozate anwt 1866.

Zizectoz al' Ditonitozurt4T. of4ciett 9; at girneccfier Statntol.,

ALEXANDRU PENCOVICI

o. 854
21 Mutû, 1883

www.digibuc.ro
 A1DUNAREA ELECTIVA A ROMANIEI

EDINTA DIN 1 MAIU, 1866

MESAGIUL
INALTE 1...000TENENTE EIOMNESCI
Pe lâng:i. care se trimite in desbaterile Adunarii proieMul de Constitutiune, care se primesce cu aplause prelungite
in mijiocul urarilor entusiastice i aclama.Ounilor clq bucurie.

Torwrvao,e Deputati,

ge Ce14194 zapoztut Dointtawr. 14114a5tZ14 pze5iDatt;

6V'éDkt2 pzoieetta De Gottoti-twtiteile, e?it 24m, otnNur coroUivat4.1. De &at e coiatve
tnirviAtitoe ;
2ocotenetga Totrimee't, î2 waintézei to, OetitezaziTe Domnietoe otutze.
Tat in. 0euvecl., ,ect. i Ma:141866.

General NICOLIE GOLESCU, L. CATARGI, N. HARALAMB.

No. 750 O1ti,n4tete ineeiDent

1 Maiu 1866 ION GRIKA

PROIECT DE CONSTITUTIUNE
TITLUL I
DESPRE TERITORIIIL PRINCIPATELOR-ITNITE-ROMANE

ART. 1. Principatele-Unite-Române constitue un singur Stat sub numirea

de Romania, sub un Domn ales dintr'o dinastie domnitóre a Europei, cu
drept de hereditate in ramura bärbatésca a familiel sale.
ART. 2. Teritoriul Romaniei este nealienabil.
Limitele Statului nu pot fi schimbate sail rectificate de cat in virtutea
unel legi.
ART. 3. Teritoriul este impartit in judete, judetele in plki, plkile in
comune.
Aceste divisiunI §i sub-divisiuní nu pot fi schimbate saú rectificate de
cat prin o lege.
TITLUL II
DESPRE DREPTURILE ROMANILOR

ART. 4. Românit se bucurá de libertatea consciintel, de libertatea

invetámentului, de libertatea preset, de libertatea intrunirilor.

www.digibuc.ro
 2

ART. 6. Românii se bucur& de drepturi politice, conform legilor t6rel.

ART. 6. Insu§irea de Roman se dobêndesce, se conservá §i se porde,
potrivit regulelor statornicite prin legile civile.
Religiunea nu mai póte fi un obstacol la impámêntenire.
ART. 7. Romanul din ori-ce Stat, MI-a privire c&tre locul nasceref sale,
dovedind. lepadarea sa de protectiunea strèiná, pote dob'endi de indat&
esercitarea drepturilor politice prin un vot al Corpurilor legiuitóre.
ART. 8. Tot1 Romanif din Romania sunt egah inaintea legeI, inaintea
dArilor, inaintea conscriptiuneI §i primiti in functiunile StatuluI.
Legi speciale vor hotári conditiunile de admisibilitate §i de inaintare
in functiuni publice.
Streinii nu pot fi admi§1 in functiuni publice de cat in casuri anume
statornicite de lege.
ART. 9. Toti streinii aflAtorI pe pámentul Romanic:A se bucur& de
protectiunea dat& de legi persónelor §i averilor in genere.
ART. 10. Tóte privilegiile, scutirile §i monopolurile de clase sunt oprite
pentru tot d'a-una in Statul Romaniei.
Romanif nu ad §i nu pot primi titluri de noble-0, §i dignitátf stréine,
f&r& autorisatiune special& a Corpurilor legiuitóre.
ART. 11. Libertatea individual& este garantatá.
Nimeni nu póte fi urmärit, poprit, arestat, de cat in casurile prevNute
de lege §i dupa formele prescrise de dênsa.
Nimeni nu póte fi poprit sad arestat, afar& de casul de yin& veghiatk de
cat in puterea unni mandat judecátoresc motivat, §i care trebue sá ii fie
comunicat in momentul arestatiune'l sad cel mult in 24 ore dupá arestare.
Nimeni nu póte fi sustras in contra vointei sale de la firescil sat
legiuitii sei judeatori.
ART. 12. Domiciliul este neviolabil.
Nici o visitare a domiciliului nu se póte face de cât in casurile anume
prevOute de lege §i potrivit formelor de ea prescrise.
ART. 13. Nici o pedéps& nu póte fi infiintat& ilia aplicat& de cat in
puterea unel legi.
ART. 14. Nit o lege nu póte infiinta ped.épsa confiscArei averilor.
ART. 15. Pedépsa mortei este desfiintatä, afar& de casurile prevNute
in codul penal militar.
ART. 16. Religiunea ortodoxä a rês&ritului este religiunea Statului
român.
Libertatea tutulor cultelor este garantatk
Biserica ortodox6 roman& din Romania este §i rêmane neatarnatá de
ori-ce chiriarchi& streina, pástran du-se ins& unitatea cu biserica ecume-
nic& a rèsaritului in privinta dogmelor.
Afacerile spirituale, canonice §i disciplinare ale bisericeI ortodoxe din
Romania se vor regula d'o singurá autoritate sinodal& centralk conform
unei legiuiri speciale inteacésta.
Clerul superior §i institutiunile de instructiune religióse a religiunei
ortodoxe se vor intretine de care Stat dupe cum se va regula pin o
anume lege.
Clerul parochial se retribue de c&tre comund,

www.digibuc.ro
 a

ART. 17. Actele Statului civil sunt de atributiunea autoritätei civile.

Intocmirea acestor acte va trebui sa precédä in tot-d'a-una benedic-
tiunea religiósa, osebit de esceptiunile prevOute de lege.
ART. 18. Invetamentul este liber.
Ori-ce mesura prevenitivg, in acésta privire este inter4isa; represiunea
delictelor este regulata numai prin lege.
Invetátura este gratuita.
Ea va fi obligatóre pentru fie-care Roman pretutindeni unde vor fi
scóle primare, instituite de Stat.
Se vor infiinta treptat scóle primare in tóte comunele Romaniei.
ART. 19. Presa este liberd.
NicT censurd, nici o alta mesur5, prevenita pentru aparitiunea, vin4area
sail distributiunea a off-carol publicatiuni nu se pot infiinta.
Pentru publicatiuni de jurnale nu este nevoe de o autorisatiune prea-
labila a autoritatei.
Niel o cautiune nu se va cere de la 4iari§ti, scriitori, editori, tipografi
§i litografi.
Presa nu va fi supusa nici-o-data sub regimul avertismentelor.
Niel un jurnal sail publicatiune nu va putea fi suspendat sail suprimat.
Tóte delictele comise prin esercitarea libertatei presel se vor pedepsi
conform codului penal.
Autorul este respunytor pentru scrierile sale; iar in lipsa autorului
sunt respunytori sail garantul sail editorul.
Veri-ce jurnal trebue sa aibá un gerant responsabil care sa se bucure
de drepturile civile.
Numal Romanii pot fi redactori sail geranti responsabili de jurnale
politice.
ART. 20. Secretul scrisorilor §i al depe§elor telegrafice este neviolabil.
0 lege va determina responsabilitatea agentilor guvernului pentru
violarea secretului scrisorilor §i depe§elor incredintate postel §i tele-
grafului.
ART. 21. Romanil ail dreptul d'a se aduna pacinici §i färä arme ,
conformandu-se legilor care reguléza esercitarea acestul drept, pentru a
tracta §i cestiuni politice; intru acésta nu este trebuinta de autorisatiune
prealabila.
Acést6, dispositiune nu se va aplica §i intrunirilor in loc deschis, care
sunt cu totul supuse legilor politienesci.
Romanil ail dreptul d'a se asocia. Acest drept nu TAG fi supus la nici
o mèsura preventiva.
ART. 22. Fie-care are dreptul d'a se adresa la autoritatile publice prin
petitiuni sub-scrise de catre una sail mai multe persóne, neputend insá
petitiona de cat in numele sub-scri§ilor.
Numai autoritatile constituite ail dreptul d'a adresa petitiuni in nume
colectiv.
ART. 23. OrI-cine are dreptul far& autorisatiunea prealabila d'a urmári
inaintea tribunalelor competenti pe functionarii publici pentru lucrárile
§i faptele saver§ite de den§ii §i privitóre la functiunile lor, fára Insa a
jigni regulele statornicite in privirea ministrilor.

www.digibuc.ro
 4

Awr. 24. Proprietatea de orI-ce natura este neviolabila.

Niment nu póte fi espropriat de at pentru causa de utilitate publica
§i dupa drepta 0 prealabilä, despagubire.
Prin utilitate publia, se intelege comunicatia §i salubritatea.
Libera §i neimpedicata intrebuintare a riurilor navigabile §i fiotabile,
a §oselelor 0 altor ai de comunicare este de domenul public.
Legi speciale vor regula aceste cestiuni.
ART. 25. Niel un Roman fära autorisatiunea gavernuluI nu p6te intra
in serviciul until stat fara ca insu0 prin acésta sä, i§I pérda nationa-
litatea.
Estradarea refugiatilor politicI este oprita.
TITLUL III
DESPRE PUTERILE STATULIII

ART. 26. Tóte puterile Statulul pureed de la natiune, ele se esercitéza

numaI dupe principiile §i regulile a§qate in Constitutiunea de facia.
ART. 27. Puterile StatuluI sunt incredintate DomnuluI §i Aclund.reI
generale.
ART. 2S. Puterea legislativä, se esercita colectiv de care Doran cu
concursul consiliuluI de Stat 0 de catre Adunarea generala.
ART. 29. Initiativa legilor este data Domnului §i AdunareI generale.
ART. 30. Interpretatianea legilor cu drept de autoritate se face numal
de puterea Legiuitóre.
ART. 31. Puterea esecutiva se esercitä, de care Domn dupä, cum se
regulézä, prin acéstä Constitutiune.
ART. 32. Uu consiliii de Stat este instituit care se va consulta de
guvern asupra tutulor legilor §i regulamentelor de administratiune
publica §i va avea §i atributiuni in materil administrative §i contentióse
conform legeI speciale intr'acésta.
ART. 33. Puterea judecatorésca se esercita conform legilor intea-
césta.
AWN 34. Interesele esclusiv tinutale sad comunale se reguléza de care
consiliurile tinutale sad comunale dupa principiile a§eqate prin Consti-
tutiune §i prin legI speciale.
CAPU I
DESPRE DOMN
ART. 35. Puterile constitutionale ale DoinnuluI sunt hereditare in linia
coboritóre direct& §i legitima a Mariel Sale Principe lift Carol I de
Hohenzollern Sigmaringen din bärbat in barbat prin ordinul de
primogeniturd.
ART. 36. La cas and Domnul nu va avea coboritori din partea
barbatésch, Adunarea in intelegere cu Domnul va avisa la numirea
succesorulm luI dintr'o dinastia domnitóre in Europa, conform cu
principiile coprinse la titlul I al Constitutiunei §i al art. . . de
mai Sus,

www.digibuc.ro
 s

Dac6 numirea nu s'a fácut la mórtea Domnului, Tronul va fi vacant.

ART. 37. In cas de vacant& a TronuluI, chiar far& convocatiune, Adunarea
general& se adun& de indat& §i. alege pan& in opt 4i1e cel mult de la
intrunirea sa un Domn, in conformitate cu principiile aseqate la titlul I
al Constitutiunei si al art
Presenta a3/4 a membrilor inscrisi este necesará pentru a se face acést&
alegere. In cas cand in termenul arétat nu se va face alegerea. atuncI in
a nuoa 4i la amialp Adunarea va pasi la alegere orI-care ar fi num6rul
mem brilor de facia.
Daca Adunarea se afla, disolvatá in mornentul vacantei Tronului, se
va urma in modul aratat in art. 37.
Pan& la sosirea Domnului, ea va numi cu majoritate absolut& a
voturilor o Locotenenta Domnésca, compusa, de treI perseme.
Votul va fi secret.
ART. 38. La mórtea Domnuluí, Adunarea se adun& chiar fära convo-
catiune cel tarr,liti 4ece Pe dupa declararea mortil.
Dac& din intamplare ea a fost disolvatá mai inainte §i. convocatiunea
el a fost hotärit& in actul de disolvara pentru o epoca in urma celor
4ece 4ile, atunci Adunarea cea veche se adun& pan& la intrunirea acelea
care are a o inlocui.
ART. 39. De la data mortal Domnului si pan a, la depunerea juramentului
a succesorului Seu la Tron, puterile constitutionale ale Domnulul sunt
esercitate in numele poporuluf roman de ministrii intrunitf in consiliü
si sub a lor responsabilitate.
ART. 40. Domnul este verstnic la versta de 18 ani impliniti.
La suirea Sa pe Tron El va depune mai anteiú in sinul Adunárel
generale urmatorul jurAment :
Jur d'a pázi Constitutiunea si legile poporuluf roman, d'a mentine
drepturile lui nationale §i integritatea teritoriulut."
ART. 41. Dac& la mórtea Domnului succesorul Sell este neverstnic
Adunarea numesce regenta pan& ce El va ajunge la versta legiuita.
Regenta este cornpusa de tial persóne, formand tot de o-dat& si tutela
DomnuluI in timpul minoritaitei Sale.
ART. 42. Daca Domnul se afl& in imposibilitate de a domni, mini§trii,
dupe ce ail constatat legalmente acéstä imposibilitate, convóca, de indata,
Adunarea generala. Acésta alege regenta care va forma §i tutela.
ART. 43. Membrii regenteI nu pot intra in functiune mad inainte de a
depane jurámentul prescris la articolul 40. .

ART. 44. Niel o modificatiune nu se póte face Constitutiunel in timpul

regentei.
ART. 45. Domnul nu va putea fi tot-d'o-datä §i §eful until alt Stat far&
consimtimêntul Adunáral.
Adunarea nu póte delibera asupra acestul object dacá nu vor fi present]."
cel putin duo6 treimi din membril care o compun §i hothrirea nu se 'Ate
lua de cat cu duo6 treinn din voturile membrilor de faciá.
ART. 46. Persóna Domnului este neviolabila.
Mini§tril luf sunt r6spunytori.
Niel un act al Dolnaului nu póte avea taxia dada nu va fi coutra-semriat

www.digibuc.ro
 6

de un ministru, care prin acésta chiar devine rèspunytor de acel act.

ART. 47. Domnul numesce §i revód, pe mini§trii Sei.
El sanctionéza, promulgá §i aplic& legile.
El póte refusa sanctiunea Sa. In acest cas insa, legea se va presenta
din noil Adunarei in sesiunea viitóre. Daca, Adunarea va stárui in votul
sea, Domnul saú va sanctiona legea saú va clisolva Adunarea. Adunarea
cea nou.a, persistand sanctiunea va fi data.
El are dreptut de a erta sail de a mic§ora pedepsele in materil crimi-
nale, afar& de coea ce s'a statornicit in privirea mini§trilor.
El nu póte suspenda cursul urmárirei sail al judecAtel, nici a interveni
prin nici un mod in administratiunea justitiei.
El numesce sail confirm& in tóte functiunile administratiunei publice
gi de relatiunl exterióre, dupe anume leg'.
El nu póte crea o nou& functiune far& o lege specialá.
El face regulamente necesaril pentru esecutarea legilor Mr& sa, pótl
vre-o data, modifica saü suspenda legile, §i nu póte scuti pe nimene de
aplicarea lor.
El este capul puterei armate.
El confer& gradurile militare, in conformitate cu legea.
El va confera decoratiunea roman& conform unei anume legL
El are dreptul de a bate moneta., conform unei legi speciale.
El incheia cu statele streine conventiunile necesare pentru comerciii,
navigatiune §i alte asemenea ; insá pentru ca aceste acte s& alb& auto-
ritate indatoritóre trebue mat antêiú a fi supuse puterel legislative §i
aprobate de ea.
ART. 48. Lista civil& a Domnului se votéz& de Adunarea general& ina-
intea fie-c&rea intron&ri.
ART. 49. La 15 Noembre a fie-c&ruia an A dunarea se intrunesce far&
convocatiune, dac& Donmul nu a convocat'o mai 'nainte.
Durata fie-tárea sesiuni ordinare este de trei luni.
La deschiderea sesiunei Domnul expune prin un mesagiil starea tèrei.
Domnul pronuntá inchiderea sesiunei.
El are dreptul de a convoca in sesiune estraordinar& Adunarea.
El are dreptul de a disolva Adunarea.
Actul de disolvare trebue s& contie convocatiunea aleg6torilor pan&
in duoè luni de ¡pie §1 a Adunärei pan& in tie." luni.
Adunarea in cele trei luni de sesiune ordinar& are singur& dreptul de
a se arnana.
ART. 50. Domnul nu se póte depârta din coprinsul teritoriulul Roma-
incuviintarea AdunareI.
ART. 51. Domnul nu are alte drepturi de cat acele date Lui anume
pun Constitutiune.
CAPU II
DESPRE MINISTRI
Ala. 52. Nu póte fi ministru de cat cel care este Roman din nascere
sad col care a dobOndit imp&mentenirea cea mare.

www.digibuc.ro
 ART. 53. Nicl un membru al familieI domnitóre nu pôte fi ministrU.
ART. 54. Dac& mini§tril nu ar fi merabri aï AdunkeI, ei pot lua parte
la desbaterea legilor far& a avea ins& §i dreptul de a vota.
La desbaterile AdunkeI presenta cel putin a unul ministru e necesara.
Adunarea póte esige presenta mini§trilor la deliberatiunile
ART. 55. La nici un cas ordinul verbal sail inscris al DomnuluI nu póte
ap6ra pe un ministru de respundere.
ART. 56. Mini§tril sunt respunytori de cálcarea legilor §i de orI-ce
risip& a banilor publici.
ART. 57. Adunarea general& §i cu Domnul aù dreptul de a acusa pe
mini§tri §i a II trimite dinaintea CurteI de casatiune care singur& in
sectiuni-unite este in drept a II judeca, afar& de cele ce se vor statua prin
legi in ceea ce privesce esercitiul actiuneI civile a pärtei lesate §i in ceea
ce privesce crimele §i delictele comise de mini§tri afar& din esercitiul
functiunelor lor.
Punerea sub acusatiune a mini§trilor nu se póte rosti de cat prin
majoritatea de duo6 treimi ale membrilor de facia.
0 lege presentat& la cea sesiune legislativ& va determina
casurile de responsabilitate, pedepsele aplicabile mini§trilor §i modal de
urmárire in contra lor, atât in privirea acusatiuneI admise de Adunarea
generalá, cat §i in privirea urnakireI din partea pktilor lesate.
Acusatiunea pornit& de Adunarea general& in contra mini§trilor se
va sustine de ea insa,§I.
Urmarirea pornitá de Doran se va face prin ministerul public.
ART. 58. Pan& se va face legea prevOut& in articolul precedent, curtea
de casatiune are puterea de a caracterisa delictul §i de a determina pedépsa.
Pedépsa ins& nu va putea fi ma1 mare de cat detentiunea far& preju-
diciul casurilor anume prev6lute de legile penale.
ART. 59. Domnul nu póte sá ierte sa sa mic§oreze pedépsa hotarit&
mini§trilor de c&tre Curtea de casatiune de at numaI dupá cererea
Adunärei.
CAP1J III
DESPRE ADUNAREA GENERALA.

ART. 60. Membrif AdunáreI represint& natiunea.

ART. 61. Adunarea generala este alésa pe patru ani.
ART. 62. edintele AdunareI generale sunt publice.
ART. 63. Adunarea verifica, titlurile membrilor sel §i judecá contesta-
tiunile care se pot rádica asupra bor.
La cos de contestatiune, neprimirea unuI deputat nu se p6te incuviinta
de cat prin majoritatea de duo6 treimi a membrilor de faci& ai Adunkei.
ART. 64. Indat& ce un membru al AdunkeI va primi de la guvern o
functiune salariatá, el incetéz& d'a fi membru al Adunkei.
Deputatul care va deveni ministru trebue sa. se supue la o nou& alegere.
ART. 65. In fie-care sesiune Adunarea general& i§i numesce pre§edintii,
vice-pre§edintii §i biuroul.
ART. 66. Decisiunea Adunkei nu se póte da de cat prin majoritatea

www.digibuc.ro
 it

absolutá, afar& de ceea-ce se va statornici prin regulamentul Adunkrel

in privirea alegerilor de comisiunI §i altele, precum in privirea pre-
sentatiunilor.
Când voturile sunt impärtite in duo6 pärtI egale propunerile supuse
deliberärel sunt respinse ; ele trebue insä sa revie in discutiune dupä
trecere de treI-4.ec1 de
Adunarea nu póte tine §edintä §i da hotd,rirI far& ca sd, fie facid, cel
putin jumétate §i unul din intregul num6r al membrilor din care ea
se compune.
ART. 67. Voturile se dad prin grails' sad prin sculare §i §edere saii §i
prin vot secret.
Votul secret trebue cerut de vece membrI; asupra intreguluI proiect
de lege se votézd, prin apel nominal §i prin graid.
Alegerile de persóne se vor face prin vot secret.
ART. 68. Adunarea are dreptul de anchetä.
ART. 69. Un proiect de lege nu 'Ate fi adoptat de o Adunare de cat
dupd. ce s'a votat articol dupä articol.
ART. 70. Adunarea are dreptul de a amenda §i de a separa articolile
§i amendamentele propuse.
ART. 71. OrI-care proiect de lege pentru a fi definitiv adoptat de
Adunare trebue sâ trécd, prin tre i. cetiri sucesive, fácute din qece in
4ece
ART. 72. Niel un membru al Adunärei nu peite fi prigonit, urmärit sad
arestat, pentru voturile sad opiniunele emise de el, in esercitiul functiu-
Del sale.
ART. 73. In tot timpul sesiuneI, nicI un membru al AdunäreI nu póte
fi urmärit nici arestat fad, autorisatiunea AdunäreI datd, cu o majoritate
de duo6 treimi.
Urmärirea, arestarea sad constringerea unui membru al AdunäreI
se póte amäna lu timpul sesiunei §i pentru tot cursul ei déca Adunarea
o va cere.
ART 74. Numai in cas de vind, veghiatii, un membru al A dunärel póte
fi arestat, insd, atunci in cele 24 ore autoritatea este datóre a aduce
casul la cunoscinta pre§edintelui Adunarel, care indatd, o convóa spre
otari.
Pentru a se put-ea incuviinta mantinerea arestärel este trebuintd, de
incheerea Adundrei datd, cu majoritatea de duo6 treimi a membrilor el.
Membrii Adunarei care afard, din timpul sesiunei arestat sub
ori-ce banuiala de iná, chiar in pia intrunirei Adunärel se dad sub
pap, in primirea preedintelui ei, impreuna cu tôte actele arestärei §i
urmarirei sale.
Adunarea in termen de trei pe se rostesce cu majoritate de duo6
treimi daca arestarea §i urmärirea sunt legale §i. trebue a fi mántinute;
la din contra, Lnembrul indatá este pus in libertate §i scutit de ori-ce
urmärire.
ART. 75. Particularii nu pot infilti§a Adunärel petitiuni in persónä.
Ele pentru a fi cetite in Adunare trellue WA, fie sprijinite de cinci
membri.

www.digibuc.ro
 ART. 76. Adunarea are dreptul de a trimite mini§trilor respectivi pe-
titiunile ce-i sunt adresate, §i mini§trii sunt datori a le da esplicatiuni
asupra coprinderei lor, ori and Adunarea le va cere.
ART. 77. Fie-care membru are dreptul d'a cere de la autoritati, prin
biurourile Adunirei, tóte sciintele ce-i ar trebui despre ori-ce ram al
administratiunei publice.
ART. 78. Politia Adunarei este a ei insi. Acósta politie se esercita in
numele Adunarei de Care pre§edinte sati de catre vice-pre§edinte,
care singur, dupa rostirea Adunarel, póte da ordine guardei de serviciii.
ART. 79. Niel o putere armata nu se póte pune impregiurul sail la u§ile
Adunarei fad, invoirea ei.
ART. 80. Adunarea are dreptul esclusiv ali face regulamentul ei
interior.
ART. 81. Adunarea '§i face singura budgetul ei.
Acesta este in sarcina Statului.
ART. 82. Fie-care membru al Adunirei, care voesce a adresa guvernului
interpelatiune, este dator a incunosciinta pe minister despre acésta cu
trei 4ile mai inainte.
ART. 83. La cas de disolvare a Adunarei, data papa in termenul de
trei luni de la disolvare ea nu este convocata potrivit art. . . . atunci
vechil membrii ai Adunarei in 4ioa espirarei termenuluI mai sus citat
se aduna §.1 constitue legala representatiune a térei.
ART. 84. Fie-care membru al Adunarei generale primesce o indem-
nisatiune.
CAN). Iv
IIESPRE PUTEREA .TUDECATOREASCA

A.RT. 85. 0 lege speciala va determina care va fi organisarea judeca-

torésci in Romania.
ART. 86. Niel o jurisdictiune nu se póte infiinta de cat numai in puterea
unei anume legi.
Comisiuni §i tribunale estraordinare nu se pot crea sub nici un fel
de numire §i sub nici un fel de cuvênt.
Pentru intregul Stat roman este o singura curte de casatiune.
ART. 87. Militarii pentru crimele §i delictele altele de cat acele privitóre
la disciplina sunt supu§i tribunalelor ordinare statornicite pentru toti
cetatenii §i se judeci dupá legile comuue.
Jurisdictiunea militara nu esista de cat pentru casurile de disciplin.a.
Ea se va regula prin o lege speciala.
ART. 88. Juriul judeca procesele criminale i de presa.

CAPU V
DESPRE INSTITUTIUNILE JUDETENE I COMIINALE

ART.89. Institutiunile judetene §i comunale sunt regulate de legi.

ART.90. Aceste leg! vor avea de bask descentralisarea administratiunei
cea mai completa, §i independenta comunala.
1*

www.digibuc.ro
 10

TITLUL IV
DESPRE FINANCE
ART. 91. Ori-ce dare este mesjata, numaI in privinta folosuluI public al
Statului, judetului sad al comunel.
ART. 92. Niel un imposit al Statului nu se póte stabili §i percepe de
cat numai in puterea unei
ART. 93. Niel o sarcind,, nici un imposit judetén nu se pette a§e4a de
cht cu invoirea consi1iuuì judetén.
NicI o sarcina, nid Uil imposit comunal nu se póte pune de cat cu
consimtimeintul consiliului comunal.
Impositele votate de consiliele judetene §i comunale trebue sii. primésca
confirmatiunea puterei legiuitóre §i intárirea DomnuluI.
Alm 94. Budgetul veniturilor §i al cheltuelelor Statului pentru fie-care
an se va pregati prin ingrijirea puterei esecutive. El se va presenta
puterel legiuitóre, care '1 va putea modifica tot-d'a-una cu un an inainte
de punerea lui in aplicare.
Budgetul nu va fi definitiv de cat dupe ce se va vota de puterea
legislativa §i se va confirma de Domn.
Dac5, budgetul nu se votéza in termenul cuvenit, puterea esecutiva, va
indestula serviciile publice conform budgetulut anulut trecut, fara a putea
merge cu acel budget mai mult de un an peste anul pentru care a fost
votat.
ART. 95. Regularea definitiva a socotelelor trebue sa fie presentatä
Camerilor cel mai tar4id in termen de duol an! socotiti de la incheierea
fie-carui esercitiu.
ART. 96. Legile de finance se publicd in Monitorul oficial ca §i cele-l-alte
legi §i regulamente de administratiune publicd.
ART. 97. Este instituita o singurA curte de compturt in Romania.
Membrit curte! de compturl se aleg de Adunare §i se intaresc de Donm.
Ei se reinoiesc pentrn jumetate din numérul lor la fie-care patru an!.
Membrii ce sunt a se reinoi se hotaresc prin tragere la sorti de dare
pre§edintele Adunarei.
Acésta curte este insarcinata cu esaminarea §i limpeqirea tutulor
sumelor administratiunel generale si a tutulor persóneler care sunt da-
tóre a da socotéla despre banit Statulut.
Ea priveghiaza ca Met uu condeiú din cheltuelile budgetulut sa, nu
tréca peste suma hotarita,, nid ca o cheltuéla sá fie facuta in locul alteia.
Ea inchee sumele diferitelor administratiunt ale Statulul §i este datóre
a culege tot felul de lamuriri §i dove4i necesare atingaóre de aceste sume.
Sumele generale ale Statulut se supun Camerilor impreuna cu obser-
vatiunile curtel de compturï.
Curtea de compturt judeca pricinile isvorite din socotelile dintre Stat
§i comptabili. Hotaririle et sunt supuse la recurs in casatiune, in cat
privesce violarea formelor sad a legei.
ART. 98. Diferitele fonduri provenite pana acum din case speciale §i
de care guvernul dispunea sub diferite titluri, trebue sa, fie coprinse in
budgetul general al veniturilor Statului.

www.digibuc.ro
 11

TITLIJL V
DESPRE PIITEREA ARMATA.

ART. 99. Tot Romanul este soldat apèrator al patriei sale.

De la 21 anii impliniti el face parte saii din armata regulata, sail din
militii, sail din guarda cetatenéscá, conform legilor speciale.
ART. 100. Serviciul in armata regulata va fi de trei ani de 4ile.
ART. 101. Militarilor nu se pot lua gradurile, onorile, functiunile §i
pensiunile, de cat numai in virtutea unei sentinte judecatoresci §i cu
modul determinat de lege.
ART. 102. Contingentul armatei se votéza pe fie-care an.
Legea care fixézà, acest contingent nu póte avea tarie pe mai mult
de cat un an.
ART. 103. Guarda cetatén6, este infiintata in Statul roman.
Organisatiunea este regulata de o lege speciala.
ART. 104. Numal in virtutea unei legi se va putea mobilisa guarda
cetaténa.
ART. 105. Niel o trupa streina nu va putea fi admisa in serviciul Sta-
tului, nici ocupa teritoriul Romaniei, nici trece pe el de cat in puterea
unei anume legi.
TITLUL VI
DISPOSITIIINI GENERALE

AB1. 106. Culorile Principatelor-Unite urméza a fi Albastru, Galben

§i Ro§iu.
ART. 107. Ora§ul Bucuresci este Capita la Statului roman §i re§edinta
guvernului.
ART. 108. Niel un juram "ent nu se póte impune cui-va de cat in puterea
unef legi care hotarasce §i formula lui.
ART. 109. Niel o lege, nici un regulament de administratiune generalk
judeténti sail comunala, nu pot fi indatoritóre de cat dupa ce se public&
in chipul hotarit de lege.
ART. 110. Constitutiunea de facia nu póte fi suspendata nici in total
nici in parte.
ART. 111. Nimenea de cat numai Adunarea generalä va putea consulta
natinnea prin plebiscit.
TITLUL VII
DESPRE REVISIIINEA CONSTITIITIIINEI

ART. 112. Corpurile legiuitóre ail dreptul de a declara ca este loc d'a
se supune revisiunei dispositiunile din Constitutiune anume aretate.
Acésta declaratiune trebue ins& a fi formulatá de Adunare prin o
majoritate de duoè treimi §i dupa trei cetiri a propunerei fácuta din 15
in 15 4i1e in §edinta publica.
Dupa primirea acestei declaratiuni, Adunarea este disolvata de drit
i alta se convóca in termenul prescris la art. . ..

www.digibuc.ro
 12

Adunarea cea nouà procede la modiflcarea pun cturilor supuse revisiunei.

In acest cas Adunarea nu p6te delibera daca cel putin duoè treiml a
membrilor care compun Adunarea nu sunt facia, §i nici o schimbare nu
se póte adopta daca n'a intrunit cel putin duo6 treimi ale voturilor.
Acésta Adunare n'are alte atributiuni de cat revisiunea dispositiunilor
din Constitutiune pentru care ea a fost convocatk §i sa disolvá indatá
dupa acésta.
TITLUL VIII
DISPOSITIIINI SIIPLIMENTARE

ART. 113. Din 4iva punerei in vigóre a Constitutiunei de facia sunt

abrogate tóte legile, decretele, reglementele sail actele, a caror disposi-
tiuni sunt contrarii cu cele a§e4ate de ea.
ART. 114. Se vor face in cel mai scull timp legile speciale privitóre la
obiectele urmátóre :
1. Asupra descentralisarei administrative celel mai complete ;
2. Asupra organisarei judecatoresci ;
3. Asupra responsabilitAtei ministrilor §i celor-alti agenti ai puterei
esecutive ;
4. Asupra maurilor celor mai nemerite pentru a stavili abusul cumu-
lului ;
5. Asupra modificarei legei pensiunilor ;
6. Asupra conditiunilor de admisibilitate §i de inaintare in functiunile
administratiunei publice ;
7. Asupra desvoltarei cailor de comunicatiune ;
S. Asupra esploatarei minelor §i padurilor ;
9. Asupra fluviilor §iriurilor navigabile sail flotabile ;
10. Asupra organisatiunei armatei, drepturile de inaintare, de retra-
gere §i asupra diferitelor positiuni ale oflciarilor ;
11. Asupra justitiei militare.
p. Vice-pre§edinte al consiliului de Stat, ION VOINESCIT.

www.digibuc.ro
 ADUNAREA ELECTIVA A ROMANIEI

EDINTA DIN 13 MAIU, 1866

ADRESA
DOMNDLIJI PREEDINTE .AL CONSILITTLIJI DE MINISTIa
Pe lingi care se inaintérii proiectul de lege electoralá

0.n.ozatAtet ine9t0-ivqe a dawnaza tvafonate,

gnaintanD onozatite4 revailife a E101+neizeT nationa?e, caoi atetuv.at 0.4,94nat poectn

a,. %a etectocata, Gaze race pazte com.ptinitAise 0i41, roiectm.0 2e eotsti.ta/ii.pne, 14fl Ca, Mite-
vac onozatitei Morteva 414, 1114Jalia a'f4e Soeo4eneiiÇe Ooinneci: m4.6 sto. 730 ; vi4 a zuga.
Tie onozaraa uï. 6i,ne-uoicleci, a ameza 'pzoiectwe a. 494 dec-tozatei, 'fa rzoiects+r
2e CottotitwOwne.

No. 984 ION GlilICA

3 Main 1866

PROIECT. DE LEGE ELECTORALA

TITIAIL I
DESPRE MODUL ALEGEREI

ART. 1. Adunarea generala a Romaniei se compune de membril ale§i

de judete §i ora§e.
Alegerea deputatilor este directa.
ART. 2. In fie-care judet al Romaniei vor fi trel colegil electorale.
Dua colegii rurale §i unul urban.
ART. 3. Fie-care din colegiile rurale va alege cate duoi deputati.
ART. 4. Colegiul alegótorilor de ora§ se forméz& din alegttorii tutulor
ormelor din coprinsul um')." judet.
Deputatii ce vor da aceste colegiuri Adun&rel generale vor fi in pro-
portie cu populatiunea tutulor ormelor din un judet la un loc §i vor da :
Pan& la 15,000 locuitori un deputat.
30,000 duol
7) 22 ) 00
4 50 trei
§i ast-fel pentru fie-care 15,000 locuitori ate un deputat mai mult.
Adunarea general& hotarasce pe patru ani numerul populatiunei
ormelor,

www.digibuc.ro
 14

TITLUL II
DESPRE CAPACITATEA ELECTORALA

AUT. 5. Este alegétor in Romania ori-cine, nascut sail naturalisat ro-

man, are vèrsta de 21 ani irnpliniti §i platesce o contributiune directa
de ori-ce natura catre Stat.
ART. 6. In antêiul colegifi rural v or vota toti alegétorii care plätesc
un imposit direct ori-care, de la cea mai de jos dare Oa, la trei sute
lei maximum.
ART. 7. Sunt aleg6tori in al duoilea colegiii rural acei care platesc
un imposit de la trei sute de lei' in sus.
ART. S. Sunt alegòtori in colegiurile urbane toti alegtorii din ormele
de re§edinta tinutala care platesc un imposit direct óre-care.
ART. 9. Nu pot fi alegetori :
1) Persónele supuse veri-unei protectiuni streine ;
2) Servitorii cu sitnbrii ;
3) Inter4i§ii ;
4) Falitil nereabilitati ;
5) Acei ce vor fi fost osanditi la pedepse criminale sail pentru furt.

TITLUL III
DESPRE DOMICILIUL POLITIC

ART. 10. Domiciliul politic al fie-carui alegétor roman este in ormul,

in judetul safi in comuna unde '§i platesce darea directa sail unde '§i
are proprietatea ori ver-un appinênt.
Cand cine-va platesce dare safi are proprietati ori a§e1;lèminte in mai
multe local% este liber a'§i alege domiciliul sell politic in ori-care din
acele locuri ar voi, neput6nd insa esercita dreptul sell de aleg6tor de
cat intr'un singur colegiil. La ma cas, este dator a face in scris decla-
ratiune de alegerea domiciliului cu trel luni inaintea termenului inche-
erei listelor, atat la autoritatea comunala a locului uncle pan& atunci
i§i avea domiciliul politic, cat §i la administratiunea locului unde voesce
a'l transfera.

TITLUL IV
DESPRE ELIGIBILI
ART. 11. Este eligibil la Adunarea generala fard osebire, in tóte cole-
giele electorale i in tótá Romania, veri-cine näscut sail impamêntenit
roman (cu naturalisatiunea cea mare) are vOrsta de 25 ani impliniti §i
platesce o dare direct& de ori-ce natura catre Stat.
ART. 12. Mandatul de deputat este necompatibil cu ori-ce functiune
salariata a Statulul, afara de mini§tri.
ART. 13. Alegerea unui functionar in judetal sail ormul unde i§i esercita
jurisdictiunea este de drept nuld.
ART. 14. Ori-ce deputat va primi o functiune public& salariatii, se va

www.digibuc.ro
 15

considera printeacésta chiar ca demisionat de membru al Adunkrei §i

se va supune la o a duoa alegere.
ART. 15. Preotii §i cei alti clerici nu pot fi nici alegätori nici eligibili.
TITLUL
DESPRE LISTELE ELECTORALE

ART. 16. Listele alegaorilor sunt permanente; ele se formézk §i se

revisuesc in fie-care an §i in fie-care judet prin ingrijirea autoritätilor
comunale.
Aceste liste provisoril se afiéz la cea d'anreid Dumineck a lunei
Ianuarie in fie-care comuni.
ART. 17. Reclamatiunele ce ar nasce asupra inscrierilor saú omisiu-
nilor ce s'ar comite in liste se vor adresa consiliului comunal in cele
trei septémäni de la data afi§krel.
Dupa ce consiliul comunal va fi hotkrit asupra tutulor reclamatiunilor
ivite, el inched, listele definitive §i le public& negre§it pan& la cea
d'antSid Dumineca a lunei. Februarie.
ART. 18. In cele treI septèmâni ce urmézd,, nemultumitii vor putea
apela in contra hotkririlor consiliului comunal la tribunalul judetului;
iar in contra hotkrixilor tribunalului la curtea de casatiune, pan& in
trei-4eci 4ile de la primirea sentintei tribunalului.
Tribunalul §i curtea de casatiune statuézd, de urgenta in asemenea casurI.
Ori-ce persóni admisä, in listele electorale póte reclama inscrierea
sad §tergerea ori-cdrul individ omis saü nedrept inscris in lista cole-
giulul din care el insu§i face parte.
ART. 19. Pe temeiul unor asemenea hotarini lista se rectified', de care
consiliul comunal in termen de trei 4i1e de la a lor pronuntare.
ART. 20. La revisuirea anualá a listelor, consiliile comunale vor a ddoga
pe cei ce ar cunósce cd, ad dobêndit calitatile cerute de lege.
Consiliile comunale scot din liste
1) Pe eel morti ;
2) Pe acei a cáror inscriere se va fi cleclarat nula de autoritatile ju-
decatoresci.
ART. 21. Listele de alegeton stau pururea deschise in cancelariile
primäriilor in tot timpul hotkrit pentru reclamatiuni spre a se putea
consulta de catre ori-care va cere sa le vag.a.
ART. 22. Tóte comunele until judet, dupd, ce incheia definitiv listele
electorale, le inaintézk la 15 Februarie consiliului judetian sad perma-
nent, care face ca de indata sä, fie publicate in Monitorul oficial.
T1TLUL VI
DESPRE OPERATIIINILE ELECTORALE

ART. 23. Colegiele electorale se convócd, de puterea esecutivä, cu trei

septémäni cel putin inainte de 4ioa, fixatä, pentru alegeri.
ART. 24. Aleg6torii fie-carui colegiú votézd, in sectiuni de ate 500.
Aceste sectiuni, local unde ad sá voteze, precum §i care anume din biu-

www.digibuc.ro
 iè

rourile sectiunilor are s& facá recensemêntul general al voturilor tutulor

sectiunilor, se vor hotári de Adunarea general& pe timp de patru ani.
ART. 25. Fie-care sectiune conlucróza d'a dreptul la numirea deputa-
tilor pe care colegiul intreg urinéz& a 11 alege.
ART. 26. Alegerea deputatilor se face prin scrutin secret.
ART. 27. Pre§edintii, secretarii §i scrutatorii colegielor, se aleg de care
alegaorí din sinul lor. Colegiul nu se póte ocupa de alta de cat numai
de alegerile pentru care este convocat.
ART. 28. Pre§edintele are singur politia adunirei alegetorilor. Nimen"
nu póte intra inarmat. Niel o putere armat& nu póte fi pus& in localul
alegerilor sad in giurul sett
La cas de neorinduél& pre§edintele póte cere ajutorul puterei armate.
Autoritätile civile §i militare cele mai apropiate sunt datóre a urma
cererilor sale in acést& privintd.
Daca in localul alegerilor unul sad mai multi asistenti ar da semne publice
de desaprobare sad ar atita turburdri in or"-ce mod, preqedintele, consul-
tand biuroul, ii va chema la ordine; dac& iar vor persista va incheia proces-
verbal prin care II va conderuna la o amend& de la unul pan& la 4ece galbeni
sad la inchisóre de la trel çlile pan& la o luná §i va tramite pe condemnati
impreun& cu procesul-verbal la administratiune spre a se esecuta pedépsa.
In cas de neoranduiala gray& pre§edintele rádica §edinta pe o jurn6tate
ora. Dacá la redeschidere neoranduiala tot ar predomni el o aman& pe
a duoa luand mai ântêiñ avisul biuroului.
ART. 29. Pre§edintele face cunoscut adunarei alegaorilor num6rul
persónelor de ales.
ART. 30. Fie-care alegétor chemat la randul seù depune biletul scris
pe hartie alba taiata in aceia§i marime de catre biurod in facia aleg6to-
rilor intr'o cutie cu duo6 incuetorl, ale cáror chei se pastreaz& una de
cAtre pre§edinte §i alta de cAtre cel mai bätran din secretari.
Alegétoril ce nu vor putea scrie singuri biletul lor pot chema in
ajutor pe ori-care din alegétoril present).
ART. 31. Dupa ce s'ad chemat toti aleg6toril succesiv dupa ordinea
alfabetic& se mai face o ultima chernare acelor care póte aú lipsit din
sal& ; iar scrutinul r6mane deschis pan& la patru ore séra.
Pentru asigurarea voturilor se vor pune pe urna pecetile mai multor
dintre aleg6tori care vor putea chiar rèrnanea in sala pentru paza urnei.
A RT. 32. Votarea duréza duoé pe; biuroul sta in permanentá. A duoa
4i la patru ore dap& amiag.i se inchide urna §i, sigilatá cu sigiliurile
membrilor biuroului §i altor aleg6tori care vor voi, se va tr&mite sub
paz& la biuroul recensémOntuluf general al voturilor tutulor sectiunilor
colegiului respectiv.
ART. 33. La biuroul recensemêntulul general se aduna, tóte urnele
diferitelor sectiuni ale unul colegid. Urnele se deschid una dup& alta
de pre§edintele biurouluI.
La deschiderea fie-area urne se desface fie-care bilet inaintea publicului;
numele e§it se scrie de secretari pe o list& §i resultatul general se proclama
de c&tre pre§edinte.
Indatá dup& proclamarea votului biletele se ard in presenta colegiului.

www.digibuc.ro
 1+

ART. 34. niletele care coprind nume neinteles sail semne de ori-ce natura,
care ar presupune o prealabilá intelegere, sunt nule.
ART. 35. Alegerea deputatulul se face dup5, majoritatea relativá a
voturilor esprese; la cas de paritate se decide prin tragerea la sorti de
cátre pre§edintele biuroului de recensämênt.
ART. 36. La intâmplare când biuroul nu voesce s5, urmeze operatiunea
alegerei §i se retrage, atunci aleg6torii rènia§1 in ori-ce numér ar fi aleg
un alt biuroil §i desávêr§esc alegerea.
ART. 37. Sevar§indu-se alegerea, biuroul intocmesce un act subscris de
pre§edinte §i de secretari, care se legalisézà de autoritatea comunala a
locului unde va fi biuroul de recensámênt general.
DISF'ORTIIINI GENERALE

ART. 38. Operatiunile alegerilor se verificá de care Adunarea generali,

care singurá hotkrasce asupra validitatei lor.
ART. 39. Deputatul ales in mai multe colegii este dator a declara
optiunea sa Adunärei generale pan& in ilece qile dupd, verificarea titlu-
rilor. De nu va fi declarat optiunea in acest termen Adunarea decide
prin sorti.
ART. 40. In cas de vacantá prin optiune, meirte, demisiune sail alt-
mintrelea, colegiul electoral care urméza a indeplini vacanta se va intruni
de drept in termen de duod luni cel mult.
ART. 41. Adunarea generalá are singurg, dreptul de a primi demisiunea
vre-unuia din membrii sei.
ART. 42. Ori-ce persemá care se va inscrie in listele electorale prin
mijlóce fraudulóse sail care i§i va ascunde vre-una din necapacitätile
prevOute de lege, saA va fi luat parte la vot nefiind. inscrisä, in list&
sail fiind lipsitsa de dreptul de alegétor, se pedepsesce cu o amend& de 50
galbeui cel putin §i de 500 galbeni cel mult, sail cu inchisórea cel putin
de opt sile §i de trel luni cel mult.
ART. 43. La cas cänd ministerul public MI ia initiativa, 4ece alegetori
adunati ail dreptul a intenta proces criminal, antêiu, in contra ori-cdruia
individ care in timpul operatiunilor electorale ar ascunde, ar adaoga
sail ar schimba listele, al duoilea, in contra tutulor acelora care ar turbura
operatiunile electorale §i ar atinge libertatea votärei prin mi4l6ce inge-
latóre, prin violent5, sail amenintäri.
A RT. 44. Delictele relative la materia electoralá se vor judeca de curtea
juratilor.
p. Vice-pre§edinte al consiliului de Stat, ION VOINESOIL

www.digibuc.ro
 ADUNAREA ELECTIVA A ROMANIEI
SEDINTA DIN 16 IIINIIT, 1836.
Pre§edinta domnului vice-pre§edinte
Stefan Golescu.
eclinta se deschide la amiap.
Presenti 78 deputati.
Nu respund la apelul nominal 43 §i
anume,
In congediú:
Alcaz Eugenie, Gridov Nicolae, Leca
Casian, Mavrocordat Nicu, Marza Mu,
Roseti Teodor, Roseti Iancu, Roseti
Dimitrie, Ventura Tamil, Vercolici Ion
Voinov Nicolae, Br itianu Dimitrie.
Nemotiva
Blaremberg Nicolae, Boerescu Vasile,
Boerescu Costache, Br5escu AL, Ciolacu
George, Cananhu Sebastian, Filipeseu
Emanoil, Ghika Gr. Dimitrie, Hiotu
Vasile, Mortun Emanoil, NegurA
Polizu V. Dimitrie, Roseti Stefan, Stirbei
B. Alexandru, Stirbei B. George, Strat
Ión, Sturdza C. Dimitrie, Sutu Greg.,
Sutu Constantin, TufelcicA Panait, Raco-
vita I. George, Ghika Ion , Bebliman
Dimitrie, Paladi Joan, Iamandi Nicolae,
Berendei Dimitrie, GrAdi§ténu Costache,
Lahovari Grigore, Luparu Alexandru,
.........
Sturdza Joan, Costaforu George.
. ........ . . . .
D. vice-pre§edinte. Domnilor, pro-
iectu de lege al Constitutiund s'a tiparit,
voiti a se pune la ordinea 4ilei ?
D. Cornilie Lapati. Domnilor, ani
au4it c proiectu de Constitutiune, ela-
borat de comitetu delegatilor, s'a depus
la biurou. A§1 ruga pe onorabilul vice-
pre§edinte sh bine-voiasd, a face ea
domnu raportor sit citésch raportuL a§a
cum se face tot-d'a-una.
www.digibuc.ro
D. M. Costachi. Domnilor, proiectu
de Constitutiune e tip6rit §i, cum a
declarat domnu vice-prepdinte, se va
impärti chiar acum la domnii deputati.
Domnu raportor este la tipografie §i
strirue s5, se tip'n'résd, raportul ca sit
se impart5, tot astrt-li. A cum e cestiunea
pe nand sit luim in diseutiune Consti-
tutiunea ? Dup6, regulament, Camera e
in drept sit puna un termen de trei 4ile
de la distribuirea proiectului, §i tot
Camera, in virtutea art. 65, e in drept a
otile altmintrelea.
DupA intelegerea ce am avut cu mai
multi din domnii deputati, cea mai mare
parte dintre dumnealor ar clori ca mane,
4mua, sá nu avem §edinta, §i mane séril
sa intrhm in discutiunea Constitutiunei.
Unii din domnii deputati par a fi ingri-
jiati ca nn ar avea timp a cum5sce contra-
proiectu comisiunel. Contra-proiect nu
ci sunt numai amendamente care
s'au primit in deosebitele sectiuni §i
care au fost cu prisos cliscutate in tóte
sectiunele. Nu are si se voteze intr'o
singur5, §edintá intAga Constitutiune,
in cat cred 6, de asth.-4i pâmi mAne
domnii deputati vor avea tot timpu
pentru a studia partea ânteia a Constitu-
tiunei, care are 8it se desbath mane.
Ve rog s5. nu perdem timpu, pentru
cit sciu ca me multi din domnii deputati
vor a se duce §i, dacit veti mai intardia,
cred ca nu vom fi in numern cerut de
regulament pentru a vota Constitutiunea.
Prin urmare nu se face nici un prejudiciu
nicl until din domniile-vóstre , dacil am
oth.ri ca mane 4iva sit nu avem §edint6,
ca 85, pót5, lua in acest timp domnii de-
putati cunoscintI de proiect, i mâne
sera, se va urma discutiunea Constitutiu-
 19
nei. Pretind ca de mâne sera sa se puna la
ordinea ile discutiunea Constitutiunel.
D. Sihleanu. Doinnule pre§edinte,
cred &A nu pcite Adunarea si fixeze o
orii de când sA incép discutiunea Con-
stitutiund mai inainte de a se fi citit
raportu. Cred cA, daca s'ar citi raportu,
póte c s'ar imprA§tia multe induoeli ale
unor domni deputati, care se a§téptil a
intempina multe greutAti in discutiunea
Constitutiunel.
D. P. Buescu. Am augit pe onorabilu
Manolache Costachi spuin cit raportu
comitetului e tipArit §i cl se Oa chiar
pe biurou...
D. M. Costachi. N'am gis raportu,
ci proiectu de Constitutiune.
D. P. Buescu. Al du 'ilea, domnu
Manolache Costachi mai propune sA
tinem §edintele sera. Sunt cu desAver§ire
in contra acestei propuneii, pentru cii
me pun pe teramul acelor care ati propus
efe-cari amendament fórte importante
la proiectu guvernulul, §i nu voesc sí
se precipite discutiunea ConstituVunel
care este fundamentu societAtei.
Este o ori de cand am venit din sinu
comitetului §i eu nu am vegut tipArit nici
raport nid Constitutiune. Prin urmare,
me mir cum onorabilu Manolache Cos-
tachi a putut sí gicA cA ni s'a distri-
buit.
D. M. Costachi. Dar bine-voiti dom-
nule Buescu a vedea §i domnia-vóstra
proiectul de Constitutiune al comitetulul
ci s'a tipirit §i depus la biurou.
D. P. Buescu. Domuilor, regula care
s'a urmat este ca onorabilu raportor si
vie si depue raportu seu impreun cu
Co nstitutiunea, §i atunci putem fixa ter-
menu de trei Jile dupi care sA incpí
discutiunea. Domnu M. Costachi gice ca
si tinem §edinte sera. Nu e prevegut in
recrulamentu nostru cii trebue 13,1, urmAni
discutiuni §i sera (desaprobAri). Nu pu-
tern discuta o cestiune a§a de mare ca
Constitutiunea de cht la lumina gild,
iar ntl 84ra,
www.digibuc.ro
D. C. Lapati. Imi permiteti, domnule
pre§edinte, si ve exprim mirarea mea
despre inoportunitatea discutiunel ce ved
cA se urmégA in acéstA §edintâ.
Se discuti unproiect de lege care inc5,
nu e venit la biuroul AdunArei cu formele
hotArite de recrulamentu nostru.
Ce discutimnoi ? Noi, domnule prep-
dinte, nu putem urma o discutiune mai
inainte ca raportoru sA, vie sit ne citéscA
raportul
\re rog dar, domnule pre§edinte, fiind
dupí cum cred, biuroul a fost surprins
de cererile de cuvént ale onorabililor de-
putati, precum eù am fost surprins de
acésti inoportunl discutiune, ve rog sii
bine-voiti a face s5, inceteze o discutiune
care e contrarie regulamentului. Si ni
se depue raportu qi atunci, conform regu -
lamentului, vom urma discutiunea.
D. M Costachi. Me mir, domnilor,
pentru ce onorabilu domn Lapati void
vorbi pe urmi §i de domnu. Buescu
voesce a gisi o pedici in regulament.
Propunerea nóstrA e tocmai intemeiati
pe regulament. Art. 65 gice:
aRaportul va fi tip :brit qi impartit la
tot!. deputatil, cel putin trei i1e inaintea
discutiunei in Adunarea generall, afarci
din casurile and Adunarea decide dt-
Inintrelea.
Ei bine, domnilor, étii Vita cestiunea:
dad, sunt cuvinte destul de oportune
ca al me serv de espresiunea domnului
Lapati ca Adunarea in loc de trei
gile si hotirasci discutiunea pe mane
serA.
Pe domnu Buescu, care s'a mirat de
stlruinta mea, voia ruga sa'§i aduci
aminte cli stint acum dua sèptèmâni când
dumnealuf imi fAcea un apel, me ruga
sá rëmân in Adunare. Ed am indeplinit
dorinta domniel séle, stint aid; dar me
mir cum domnia sa, care, cu luminile ce
a luat in discutiunea din sectiuni, pentru
ce astAgi ar voi intargierea discutiund
asupra Constitutiund ? El bine, domni-
lor, imi pare ci precum am ma avut
 20
ondre sa, ve spun, am discutat indestul
Constitutiunea in sectiuni. Mane sérit
negre§it nu se va hotari scírta intregei
Constitutiuni ; dar 24 ore sunt de ajuns
ca acer chiar care n'aa luat parte in
comitet la lucrarea Constitutiunei, aceia
chiar sì o póta intelege, mai cu séma
cand e vorba de anteia parte a ei. Prin
urmare dar, in consideratiune ca astadi
domnii deputati cer a se duce, §i domnia-
vcístra ati v'édut c pr'n refusul until
congedill acel domn deputat era gata
'§i da demisiunea, trebue SL fiti §i dom-
niile-vóstre scrupulo§i pentru acei din
deputati care n'ail acea libertate care
póte o are domnii Buescu §i Lapati, care
pot §edea in Bucuresci fara sacrificiul
intereselor nici de familie nici materiale.
E o cestiune de reciprocitate, trebue sa
ne credem unii altora nevoile. Nevoile
care noi cu totii am constatat sunt ea,
trebue cu o ora mai timpuriù sa luam
Constitutiunea in discutiune. Asta-di
suntem pu§i in positiune a realisa ceea-
ce cu totii am dorit. Constitutiunea s'a
impartit ; prin urmare mane séra.
VocI. Nu séra, nu séra!
D. M. Costachi. Unora le pare de-
§antat a discuta séta, ca §i cand am voi
sa fugim de lumina. Ert voiú ruga pe
biuroù ca sala sa fie cat se va putea de
luminata. Publicul, fiti siguri, va asista.
Voia ruga biuroul §i mai mult, a pune
sa se lumineze §i drumul Adunarei.
D. ministru al lucrd,rilor publice.
Una din lucrarile principale pentru care
Adunarea a fost convocata sail mai
bine tóta lucrarea principala, fara in-
duoiala, e votarea Constitutiunei.
Sunt acum aprópe duce' luni de cand
A dunarea e convocata, de cand i s'a dat
proiectul Constitutiunei, care acum a
venit in fine de la sectiuni. Eu cred ca,
atat pentru Ora c&t i pentru guvern,
eü cred ca, atat positiunea din intru a
terei cat §i cea din afara, cer cu cea mai
mare urgenta ca Constitutiunea sa fie
votati cat se póte mai de 6rraba de ouor.
www.digibuc.ro
A dunare. Ori-ce amanare o socotesc
prejuditiabila térel. Mare parte din de-
p utatil ce compun acésta onorabila A du-
nare se ocupa cu lucrarea campulul; mare
parte doresc ca in timpul seceriplui sà
se intórca la mo§iele lor pentru a i§i vedea
de interese. Daca discutarea Constitu-
tiunei s'ar mai amana, atunci fórte u§or
s'ar putea intémpla ca incetul cu in-
cetul acésta Adunare sit se gilsésca lip-
sita de un numèr de deputati fórte con-
siderabil, §i cred cí importanta unei.
Constitutiuni reclarna de a lua parte la
discutarea §i votarea el cat se va putea
niai multi deputati. Acésta este chiar in
interesul guvernului, ca cu o ora mai
inainte sa se voteze Constitutiunea.
Statutul, domnilor, toti lreprobilni; o
lege care este reprobata de toti nu mal
are in téra vigórea, respectul acela care
trebue sä aibìl. Prin urrnare, domniile
vóstre in§i-vé trebue sà staruiti cuardcire
ca sa, se voteze cat mai curénd Constitu-
tiunea.
Afara de acésta, cred ca aci este o
cestiune care privesce óre-cum §i pe
Dumnitorul nostril ; fiind-ca socotesc ea,
nu este bine ca sa làsàm inert mult timp
pe Domnitor fara o Constitutiune votatil
de acésta Adunare, chemata intr'adins
ca sit lucreze acésta opera mare. Prin
urmare, nu este bine sa se am sane acésta
lucrare din di in di, ast-fel ca sa sjunga
la erna, fiind-ca ye aduceti aminte de
ceea ce s'a intemplat in Grecia cu votarea
Constitutiunel, unde Camera, amanand
necontenit votarea, dinteacésta s'a adus
cele mai mari complicari §i neajunsuri.
Rog dar pe onorabila Camera sa, i§i puna,
tcíta ardórea ca sa voteze cu o ora mai
inainte acésta Constitutiune.
Voci. Inchiderea discutiunei.
D. N. Ionescu. Domnilor, dupa cuvin-
tele grave rostite de onorabilul domn
ministru al lucrarilor publice, care ne a
adus aminte tr;stul exemplu al Camera
chemate a vota Constitutiunea gréch,
fiind-ca se sae c parlainentul grec, find
 ti
chemat a vota Constitutiunea §i amânând
de a vota, i s'a fost impus apoi ca s'o
voteze cred cä acésta, Camera nu se
va pune nici o-data intr'o asemenea posi-
tiune, §i ca acésta Camera, prin trecutul
set, nu s'a pus nici o data in positiune
de a i se aduce aminte de catre guvern
acel trist precedent al CamereI grece.
Impacienta domniilor-vóstre, domni-
lor, o inteleg §i inteleg pentru ce adinéori,
and ni s'a impartit proiectul de Con-
stitutiune, ne am aruncat §i 11 smulgém
din mans, impartitorului, intocmal ea §i
cand ne am fi aruncat ca sa smulgem
dinteun porn nisce pale cópte §i frumóse.
Onorabilu nostru pre§edinte §i repre-
sintant de la Dorohoi ne propune ca sh
incepem cercetarea Constitutiunef chiar
de mane séra, vineri spre sambilta, §i
pentru ca sit lucram la lumina , dice a
nu avem de cat sa luminam sala acésta
§i curtea §i aleea Mitropoliei ; sunt §i alte
lumini insa care luminéza mahalalele
vinerf spre sambata, ast-fel ca sit nu
mai avem trebuinta de acea luminatiune
extraordinara ce ne propune onorabilui
nostru pre§edinte (Aplause). Dar dom-
nilor intr'o discutiuue grava ca acésta sa
firu gravi. Dornnu pre§edinte al comitetu-
lui delegatilor, onorabilii representanti
de la Odobesci §i Panciu... (Ilaritate)...
spus ca trebue s asceptarn mai
ântéiú raportul comitetului, care nu s'a
depus la biuroù cu proiectul Constitutiu-
nei, g'apoi s intram in cestiunea de a
hotari and sa incépa discutiunea asupra
acelui proiect. Cred ca onorabilul dorm'
pre§edinte al comitetului are tab', drep-
tatea in acésta materie ; caci inteadevér
raportul trebue a fi presintat de odata cit
proiectul. Insup onorabilul nostru pre-
§edinte and ne a cetit art. 66 din regula-
ment adinea-ori, ne a vorbit de raport §i
ne a cetit c el trebue presintat de o data
cu proiectul ; prin urmare, când raportul
s'ar fi depus pe masa acestei Cameri,
and printr'acel raport s'ar fi arétat opi-
niunile, amendamentele majoritatei §i
www.digibuc.ro
minoritatei comitetului asupra proiectu-
lui, and noi am fi fost pup in positiune
de a studia cu seriositate acele amenda-
mente, atunci, §i numal atunci, s'ar fi
putut hotari trecerea proiectului la ordi-
nea (lad, i pentru acésta nu va trebui
mult timp, nu va fi cea mai mica intâr-
diere. Premura pe care a pus'o onora-
bilul nostru pre§edinte pentru ca sa. se
tiparésa, proiectul, va putea s'o punit
§i pentru tipiirirea raportului, pentru ca
noi s Il putem avea cat mal curând in
manâ spre a il studia, §i pentru ca atuncI
intram in cunoscinta de lucru in cer-
cetarea proiectului...
D. C. Ghika. Iata §i raportul tiparit.
D. N. loneseu. Admir ardórea ono-
rabilului represintant al judetului Ilfov,
ii multumesc pentru cii s'a facut organul
biuroului pentru ca s ne anunte acésta
venire; insit noi nu ne ocupam aci de
tiparirea §i venirea raportului cu o ora
mai inainte, ci de procedura ce trebue si
se urmeze pentru a se lua in discutiune
proiectul. Pentru acésta sa nu ne abatern
nici cu o linie de la regulamentul nostru,
§i ori-care ar fi abilitatea onorabilului
nostru pre§edinte pentru a interpreta
acest regulament, pana, and proiectul
§i raportul nu vor fi depuse pe biuroul
Adunaref, pang and nu se va ceti de
do mnu raportor raportul comitetului,
paint atunci noi nu ne putem ocupa de
punerea la ordinea dilef a proiectului,
§i liana and nu vom lua cunoscinta de
coprinderea lor, nu putem ph§i in dis-
cutinne.
Domnule vice-pre§edinte, fac apel la
domnia-vóstr s constatati cand s'a
depus la biuroil raportul §i proiectul de
Constitutiune, §i sa, consultatr Camera
pentru and voesce ca sá se puna la
ordinea dilei discutiunea asupra pro-
iectului.
Propunerea de a se termina discutiu-
nea acestei Constitutiuni cu o ora mai
inainte o inteleg, dar nu inteleg o dis-
cutiune cu atâta precipitare cum se cere;
 21
fiind-cA din tóte lucrärile ce am facut
panit acum aceea care ne caracteriséza,
precum am 4is'o §i altä dath, este Con-
stitutiunea, ciSci, dupli, cum a 4is'o
onorabilu domnu ministru a lucrärilor
publice, acésta este tréba pentru care am
fost convocati ; §i ImI e tmi c grä-
bindu-ne ast-fel, sä nu ne ic lumea cí
am fäcut, c5, am lucrat, cu precipitare
pactul fundamental al societätei nóstre.
Pentru aceea ceream ca sä, se dea mai
äntéiù cetire raportului §i proiectului §i
apoi sì ni se dea acele treI qile prevNute
de regulament spre a le studia; exci max-
turisim c pentru mine chiar, care am
fAcut parte din comitet, care cunose tot
§irul discutiunilor acelui comitet, ar fi o
surprindere de a se pune ast4i in dis-
cutiune acel proiect, qi ar fi o surprin-
dere cäci a§i fi in imposibilitate, nefiind
preparat, s5 sustin amendamentele pe
care le am propus in comitet ; fiind-c6
alt-ceva este a I§T sustine cine-va opiniu-
nile sale intr'un comitet §i alt-ceva a le
sustine in acéstä Camerä, unde trebue
si mediteze Ina indelung asupra tutulor
argumentelor ce are pentru a le expune ;
unde trebue sä se astepte la tot felul de
intrerumperi, care negrqit cìi in acéstii
discutiune vor fi mult niai numeróse
intrerumperile de cat altä-datä ; unde in
fine trebue ca cine-va sä, fie, cum sit 4ice,
armat din cap panä in picióre pentru a
intra in luptl. Reclam dar, in conside-
ratiunea gravitiltei discutiunei acestei
opere mari, ca sí n. se acorde timpul cu-
venit spre a o studia, §i conjur pe acéstã
Adunare sa nu se precipite, ca lumea
apoI s çlic.i ca a purees copiläresce....
D. M. Costachi. Copiläresce ? Vedeti
mai bine sa nu purcedem ca pedanti.
(Protestatiuni. La ordine. Sgoinot mare).
D. C. Ghika. (In cestiune personalä).
D. N. lonescu m'a fäcut organul bin-
roulul; prim esc ail fiu organul biuroulul,
dar nu vain sä mé fac organul vrä§ma-
§ilor pre! §i sträinilor (Sgomot).
D. N. Ionesou. Vé roj, domnule pre-
www.digibuc.ro
§edinte, s bine-voiti a insemna el am
cerut cuvêntul in cestiune personalä.
D. C. Ghika. Bine, bine; dar vorba
ropildresce este óre parlamentarä
D. N. Ionescu. Cer cuvéntul pentru
o cestiune.
D. ministru cultelor. A§i ruga, in
numele acestei Constitutiuni care incepe
astäali sä intre in acéstä Adunare, sit
litsàm cestiunile personale, ca sit ne ocu-
p5an de cestiunea cea mare §i generalit.
Domnu N. Ionescu scie bine cit nu a
fost intentiunea nimenuI sä, Il atace,
nici cit a fost atacat, de cat suntem nnii
cam juni care ne aprindem lesne ; acésta
insä nu constitue un atac personal ; prin
urmare, sit nu perdem timpul in cestiuni
personale când nu e nimic personal.
Domnu ministru al lucrärilor publice
cänd a vorbit de Grecia nu a voit nici
de cum a face o imputare ; §i me mir
cit unii dintre domniI deputati au 1A-
nuit cit voesce a face o imputare. Domnu
ministru a voit prin acésta st atragä
atentiunea tutulor la ale conflicte ajunge
o téril and stä mult timp fiírà Consti-
tutiune, §i noi, domnilor, dui)), pärerea
nóstrii, suntem in mai mare pericol de cat
cele-alte tri. Pentru o natiune ca a
nóstri care a stritbAtut duoi ani de cele
mai mad desordini; pentru o natiune in
positiunea ncisträ cand suntem incongiu-
rati astit4I de un conflict european ; cu
dificultätile care ati véllut cä, arétat
aci din causa positiunel precarie in care
ne afläm, pentru o natiune ca a nósträ,
4ic, fie-care ort ce trece e periculóst.
E tare Insa o natiune atund cand ea
10' a dat o Constitutiune. Er bine, ca sit
nu ne lipsésct acea titrie st ne grabim
a vota Constitutiunea cat ma curénd.
me mir de onorabill mei amid din
stânga child ved cit 4ic cit n'ait venit pre-
gatiti ; eu Ii credeam ca stint preghtiti de
acum 4ece anT, sunt sigur cit amendamen-
tele care sunt a se face la acéstä Consti-
tutiune, domnu N. Ionescu le a facut
de suut acum pee anl,
 b. ic. Ionescu. Nu fac numai eu
aceste amendamente.
D. ministru cultelor. Toti sunteti
pregatiti, domnilor, qi cind v'a trAmis
alegëtorii aci, au sciut ch sunteti pregh-
tit! §i de aceea v'at ales §i v'aa trhnnis.
Ve conjur dar s nu perdem multe
4ile, sh nu dhin pretecst nimenui nici de
incriminare nici de bhnuéll; prin urmare,
sh nu lásilm natiunea farh Constitutiune.
Suntem de duoè luni convocati aci ; acest
proiect '1 cumisceti fórte bine ; des-
bAtut in sectiuni §i in comitet, desbatetil
§i in Camer5,, insh nu intêrdiati.
Dar ca BA nu ni se dicit eh este o
presiune din partea unor, a§ fi de p5rere
dad. voitT §i domniil e-vtistre sh 15 sat I'
inch 24 de ore, insh sh se constate cine
sunt acei care au cerut acésth inthrdiere
de a se vota Constitutiunea (Aplause).
D. C. Gritdigténu. Imi ague aminte
cu ce indignatiune, sunt acum chte-va
septèmâni, s'a primit cu drept cuvênt
acea motiune de aminare. Tin minte
patrioticele cuvinte ce rostit cii
acéstit ocasiune, §i imputarile ce s'au
filcut cii voim sh lasim téra sub regimul
statutultn.
Domnil or , de §i atunci ca §i acum
aveam marl necesititti de a ne duce pe
la interesele §i farniliele nóstre, pittrun§i
insi de patrioticele domniilor-vóstre cii-
vinte, am jertfit tot, am lAsat tot in
voia intemplarei ca sh stim aci §i sa
vothm acéstit Constitutiune. Tiu minte
ch multi din deputatif care cer astAt
aminarea, in ajunul sosirei Domnitoru-
lui vioaü sii o voteze in 24 de ore, ca,
child va veni Domnitorul sii o gisésch
gata.
Eu, domnilor, nu voesc sii fac nici o
personalitate, voiù sii aduc tot calmul ca
sii discuthm cu singe rece asupra acestet
impregiuriri solemne ; insii nu pot sh'mi
ascund mirarea cind véd ch din acea
parte (aréth stfinga) care cerea urgenta
atunci, vine acum sii céri aminarea.
www.digibuc.ro
Domnilor, art. 66 dice curat sit trAch
trei 4i1e de la imphrtirea proiectului,
dad', Camera nu hothrasce alt-fel. Ei bin e,
Camera aci hotitrasce alt-fel; prin urmare
nu avem sii facem alt de cht domnu ra-
portor s5 citésch raportu §i sa phlim la
lucrare. Dati-ne clrumul, domnilor, peste
15 4ile, chci avem interese mari care
ne silesc sii plechm. Eu póte stau aci
cu compromiterea starei mele.
Vocl. To-0' suntem a§a.
D. C. Grticli§teanu. Trebue sa luati
in consideratiune acésta §i Sii pornim la
lucrare mai curând.
Se pune la vot inchiderea discuti-
um:4 qi se primesce.
Se dit citire adreset pre§edintelut
delegatilor pe l'imgh care tr:mite rapor-
tul domnului raportor A. Pascal relativ
la Constitutiune.
D. A. Pascal, raportorul comitetulut
de delegati ai sectiunilor pentra cerce-
tarea Constitutiunet, da citire urm ito-
rulut raport:
Domnilor deputap,
Comitetul insarcinat cu examinarea
proiectului de Constitutiune presentat
de guvern, dupii ce a luat cunoscintil de
tóte amendamentele ce produs in
sectiuni, dupe ce prin acéstit lucrare s'a
pltruns de spiritul §i de opiniunile ce ai
predomnit in Adunare, a Led proiectu-
lui de Constitutiune al guvernului mo-
dificatiunile ce in cualitate de raportor
al acestui comitet am onóre a ve present-.
D-lor deputati, Constitutiunea unei
natiuni este forma ce ea adopth pentru
exercitiul autoritittei sale. Nimeni nu
'mite sh cunósch mai bine care este forma
cea mai convenabilä a Constitutium
unei natiuni de cat natiunea insit'§i. Sun t
multi ani de cind Rominii au primit
din miini streine Constitutiunea lor, de
cind aù primit de la altii cea ce trebuia
BA fie propria lor opera', Acésta este causa
pentru care niel una din Conititutiunile
 Ce Itománli afi avnt pAn5, scum nu a putu t
prinde rklácin6 in România, nu a putut
satisface dorintele qi trebuintele acestei
nation!. Acesta este motivul pentru care
nicl una din aceste Constitutiud nu a
putut avea o duratä ma! lungâ ; qi fre-
cuenta schimbare a Constitutiunilor este
o mush% de desordine §i de nestabilitate
care opresce pe o natiune in calea pro-
gresulul ei material §i intelectual.
Astqf pentru prima 6r6, Românif vor
avea o Constitutiune ce va fi opera lor,
creatâ §i elaboratá de dên§iT prin a lor
Trebue dar ca noi, manda-
tarii natiuneb, st esaminitm §i 85, scrutam
cu maturitate spiritul national, vointa
§i tendintele acestef natiuni, trebuintele
ei presinte §i viitóre, tinta ce i§i propune
a ajunge, viitorul ce voesce a t§I prepara,
§i sä facem o Constitutiune care s pót4,
conrespunde la tóte aceste necesitâtI na-
tionale presinte §i viitóre , pentru ca
acéstá Constitutiune s5, pótA fi durabill
iar nu supusá la schimbári continue, care
de multe ori nu sunt de cat nisce inova-
tiuni capricióse.
In acéstâ opera nu trebue insá BA
perdem din vedere, ci décil o lege trebue
sá fie expresiunea vointef nationale §i a
unei necesitilti publice, trebue tot-d'o-
data sâ dea §i o buná directiune tendin-
telor §i vointelor nationale, sii deturnese
aceste vointe §i tendinte child ele ar fi
pe o cale eronath.
De multe ori s'a vègut cii natiunile
nu aú putut ajunge la tints ce aft
propus, pentru ca sub impresiun ea pre-
judeatilor §i a pasiunilor in§elat
asupra melielor ce ail ales pentru a
ajunge acea tintá.
Mal multe Constitutiuni ve4ut
chdênd, pentru cii aceste Constitutiuni in
loc de a fi monumentele destinate viito-
ruluf nu ea fost de cât nisce bariere
rildicate contra trecutuluf. Justa §i legi-
tima ordre a unor institutiuni rea conbi-
nate saù rèù aplicate, afi fost de multe
ori causa defectelor noilor institutiuni
www.digibuc.ro
ce le ail succedat. 0 urnirt a acestui
fenomen se ziresce in unele pârti ale
proiectuluf de Constitutiune ce ni s'a
presintat, §i comitetul insärcinat cu esa-
minarea acestui proiect, ajutorat de opi-
niunile majoritatilor emise in sectiuni,
a crqut de a sa datorie de a aduce pe
alocurea modifi catiunile necesarif pentru
a se inlitura nisce mid defecte, ce sunt
consecuinta ostilititeT §i defienteT ce
putut inspira un regini ce a fost o amará
deceptiune pentru sperantele Românilor.
Comitetul, impreuná cu Adunarea §i
guvernul, aü fost pâtruns de spiritul
national român ce este cu totul liberal
§i egalitar. Studiând cine-va bine isto-
ria acestui popor, victima a atâtor loviri,
se va convinge lesne cii singurul lucru
ce nu póte prinde râclâcinii intr'ânsul
este despotismul; va vedea cii causa neno-
rocirilor sale a fost silintele ce tot-d'a-
una a trebuit sii Î1 dea §i luptele perpetue
ce tot-d'a-una a trebuit s5, sustie pentru
a resturna ori-ce obstacol la dobândirea
libertâtilor sale publice. Plechnd din-
tr'acest punct, proiectul de Constitutiune
ce ni se presint6 este o Constitutiune
liberali §i egalitarâ, ast-fel precum se
cuvine unuI popor liber §i gelos in cel
ni ai mare grad de libertâtile sale publice.
Ast-fel in acest proiect veti giisi cá se
dii §i se garantézá poporului roman tóte
libertatile publice de care se bucurâ
popórele cele mai liberale din Europa
A st-fel, libertatea consciintei, liber-
tatea individualìi, egalitatea inaintea
legef, egalitatea in dobandirea esercitiu-
lui drepturilor politice, inviolabilitatea
domiciliului, libertatea intrunirilor, li-
bertatea preseT, dreptul de asociatiune,
inviolabilitatea proprietâtei de ori-ce na-
turi, libertatea invétämêntului, partici-
parea tutulor Românilor la drepturile
civile §i politice, §i in fine tóte libertitile
publice, incongiurate de tóte garantiele
ce aú putut prevedea pfiná acum spiritul
uman, se gäsesc in proiectul de Consti-
 §8
tutiune ce vi se presinta ; §i modificatiu-
nile aduse de comitet la articolile din
proiect privitóre la aceste libertati nu
sunt maI in genere de cat modificatiuni
de redactiune.
Obiectul und preocupatiuni particu-
l are atat a sectiunilor cat §i a comitetului
a fost al nationalitateL El a tinut mult
seamil de preocupatiunea Romani lor.
Poporul roman, fórte gelos de nationa-
litatea sa, s'a aratat tot-d'a-una timid
in facia ori-carei dispositiunl legislative
in care a putut vedea cea mal mic
amenintare pentru a sa nationalitate ; §i
impingend acest simtiment pana la exces
putut fi bilnuit de esclusivism. Acesta
a fost motivul pentru care alineatul II
din articolul 6 al proiectului de Consti-
tutiune al guvernului a inspirat o just&
temere ce s'a manifestat in Vote partile
Romaniei cu o vivacitate vibranta, care
nu ar putea fi condemnata de cat numai
de acei ce nu cunosc bine starea socie-
tigei nóstre, causa plagelor sale, pe
inarnicii sei din nituntru, pe cei ce sunt
ostill credintelor sale, religiund §i inde-
pendintei sale.
Majoritatea comitetului, in facia unei
atare star de lucruri, a cre4ut de nece-
sitate a adiloga un alineat la articolul 6
din proiectul guvernului, §i, admitênd
libertatea consciintei, libertatea tutulor
cultelor, admitend ca religiunea nu 'Ate
face un obstacol la impamentenire in
cea ce concerna pe Israel iti, acea multime
de mai multe sute de mii de címeni, caie
at e§it in gramacla din provinciele cele
mai inapoiate ale Statelor celor neci-
vilisate ale Europe!, pentru a inunda
unele din partile cele mai frunióse ale
RomanieL §i care forméza o populatiune
inculta §i lipsita ind, cu totul de lumi-
nele civilisatiunei secolului, comitetul
4ic a credut a introduce o esceptiune
care abroga dispositiile art. 9 din codul
civil. A st-fel dar, , fara a atinge nici
libertatea consciintei, nici libertatea cul-
tului acestei multimi, s'a lasat misiunea
www.digibuc.ro
regulare! modului prin care acesteI popu-c
latiuni eterogene i s'ar putea da drepturi
civile §i politice, fara a se aduce o lesiune
desvoltaxei nóstre nationale, viitórelor
Adun:Iri legiuitcíre, care vor ingriji a
acorda dreptut de impamentenire treptat
§i in proportie cu amelioratiunea morala
ce acéstit populatiune va dobendi prin
instructiunea obligatóre ce se introduce
in téril.
In ccstiunea streinilor care se domici-
liaza in Romania §i care, dupa codul
civil in vigóre, se bucura de drepturile
civile intre care cel mai principal este
acela de a putea dobêndi proprietatea de
imobile urbane §i rural e, comitetul, de §i a
v64 ut ca in unele din sectiuni s'a manife-
stat opiniunea esclusivista de a se radica
stréinilor de rit crescin acest drept, n'a
crequt ins ci ar fi util a se admite
acésta opiniune condemnata de progre-
sul civilisatiunei moderne, de spiritul
de infratire ce asta4i predomnesce in
telte natiunile civilisate. Child Statele
civilisate ale Europei, unde Românii aú
mers §i merg inca spre a aduna luminile,
deschide portile lor tutulor acelora ce
voesc a veni sa se domicilieze acolo,
supuindu-se legilor acelor terI, ar fi
injust ea Romania sa, inchida portile
sale acelor ce voesc a se domicilia pe
teritoriul eL Ar fi tot de o-data vata-
métor intereselor materiale ale Ord,
nu numai prin respingerea capitalurilor
streine de care natiunile cele mai pu-
tinte ale Europe! nu se pot dispensa §i
de care Romanii aú atata nevoie, dar
incit prin obstacolul ce s'ar aduce prin
acésta la impamentenirea acelor ce ar voi
sa se puna sub scutul legilor romane
§i a deveni Romani, legând interesele lor
personale de interesele nationale ro-
mane. Dac'i prile cele mai populate din
Europa giísesc util a facilita ori-chrui
strein domicilierea §i imp5mentenirea,
ea atat mai mult Romania care simte
lipsa de populatiune. Mobilul actiunilor
omenesci, mai in genere, este interesul
2*
individual ; omul se interesS de téra
aceea in care se aflil averea sa, el iu-
besce acea térii, ale cAreia Ieg î acordS
protectiunea persónei §i averei sale §i in
care giísesce o justitie ce apèril dreptu-
rile sale. Acest interes §i acéstS iubire
il silesc moralmente gi materialmente a
dori §i a voi 8 dobêndéscil drepturi
politice pentru el gi pentru succesorii
sei, §i prin urmare, il pune in situatiune
a considera ca o bine-facere dobêndirea
drepturilor de impamêntenire. Ormele
nóstre in care strëinii aú putut dobêndi
proprietiiti imobiliare s'aú imbogatit ,
s'a4 marit, s'aú infrumusetat, dandu-ne
tot d'o-data §i o populatiune care, daca
nu la tintêia generatiune, dar cel pucin la
a duoa este tot a§a de rointinS, de inimS,
de spirit §i de limbs, ca §i descendentif
colonielor traiane. Pentru aceste motive
comitetul a cre4ut s dea art. 9 din pro-
iect o redactiune care sA fie conformS cu
dispositiunile codului nostru civil in
acésta materie.
Independenta bisericei ortodoxe o-
mane, aflându-se lovitS in traditiunile
sale prin legea din 11 Maiù 1865, comi-
tetul, aprobând opiniunea emisS mai in
unanimitate de 'kite sectiunile, a modi-
Scat art. 16 §i a introdus iarS§I alegerea
mitropolitilor §i episcopilor de ciltre re-
presentatiunea nation alisi.
Instructiunea publicti forméza atat in
proiectul de Constitutiune cht §i in lu-
crarile sectiunilor obiectul celei mai
viui solicitudini.
Atilt guvernul cAt gi A dunarea se ved
patrunse de adeverul câ numai prin
instructiune un popor póte ajunge sa
esercitiul clrepturilor §i liber-
tStilor sale gi iniplinirea datorielor ce ii
impune legea §i morala. Un popor cu
cât va fi mai luminat ca atat mai mult
va fi demn §i capabil de a aprecia §i de
conserva libertStile sale publice.
Instructiunea publicâ gratuitS §i obli-
gatorie este corolariul indispensabil al
unel Constitutiuni liberale §i egalitare.
www.digibuc.ro
De acéstS nobi1 ideii, de acest salutariù
principia, aA fost condugi pArintif §i str6-
bunil nogtri când aú fondat scoli publice
pe care le-all dotat cu averi insemnate ;
acest simtiment de patriotism luminat
ce ne-ag inv'état strtibunif no§tri, a L-
out a se admite cu o vine satisfacere un
amendament la art. 18 din proiectul de
Constitutiune, prin care se decide ca in
viitor averile ce sunt date deja saii se
vor da sccilelor sa numal pótS fi distrase
de la a lor 1egitimí §i sacri destinatiune.
De la acést5, parte a proiectului de
Constitutiune, ce tratézA despre drep-
turile Romanilor, trecênd la aceea ce
tratézii despre puterile Statului, majo-
ritatea comitetulul, urmând inteacésta
opiniunelor emise de majoritatea Adu-
nAref, a introdus nisce modificatiuni ra-
dicale la proiectul guvernului in ceea-ce
concernA sistemul representativ unica-
meral. Guvernul Principelui Cuza, dupS,
lovitura de Stat de la 2 Maii, a introdus
sistemul Parlamentar cu duoé Camere,
ins intr'un mod ast-fel de vitios §i sub
o form), ast-fel de pucin nemeritI §i in-
compatibilS cu sistemul electiv ce este
traditional poporului român, in cht
creatiunea celei de a duoa Camera, in loc
de a servi la conservarea 1ibert4ilor pu-
blice §i a regimului monarchic §i con-
stitutional, n'a Lent de at a seconda
tendintele la despotism, teudinte ce au
fost causa resturnarei autoruluf acelui
regim. In acésta privintS proiectul gu-
vernului represintit mai mult o barierS
radicatil contra until trecut odios §i de
se irt durata, in loc de a presinta pétra
de temelie a unui viitor ce ascéptit totul
de la regimul monarchic gi constitutio-
nal §i pe care igi fondézit realisarea
dorintelor sale.
Bunètatea §i utilitatea institutiunel
DU trebue sa se judece dupil resultatele
ce a putut da cand ea a fost introdusS
estropiata gi mutilata de tendinte des-
potice, de aspiratiuni culpabile. 0 ase-
menea institutiune trebue sa se judece
 27
dup5. resultatele ce vedem ca a dat in
statele civilisate §i liberale ce ne prop u-
nem a lua de model.
Traditiunile nóstre cu totul resbelnice,
presintandu-ne tabloul unei aristocratii
resboinice §i a unei domnii elective ce ad
perpetuat o stare de nestabilitate conti-
nua , nu ne póte servi de loc drept
norma §i drept basa la fondarea unei
constitutionale monarchii ereditare, ce
a ajuns SL fie singurul me4id de salvare
§i singurul me4iti de stabilitate ce re-
clama intr'un mod imperios desvoltarea
progresuluf nostru material §i moral.
Cand de la natiunele a caror airta o
invidiem, imprumutam forma lor de gu-
vern, de voim s tragem aceea§i utilitate
§i acelegi bine-faceri ce vedem c ad
tras acele natiuni, trebue sa introducem
acea forma de guvern cu tóte accesoriile
ce acele natiuni ad crelut necesar §i
indispensabil a o incongiura. Ast-fel, ve-
dem ca in tóte statele monarch.ce ce
sunt dotate de o Constitutiune liberali
representatiunea nationan este impar-
tad in dua Camere. Chiar republicele
Americei, unde libertatile publice aunt
desvoltate in cel mai mare grad §i for-
méza nutrimentul indispensabil al esis-
tentel §i independent I lor nationale
represeutatiunea nationala se compune
din duoè Adunarï sari Camere. A cest sis-
tem de duoè Corpuri legislative s'a adop-
tat de tóte statele coustitutionale §i trece
ca o maxima a constitutionalismului.
Avantagele ce el ofera sunt multiple.
Prin divisiunea representatiunei na-
tionale in duoè Camere se evita precipi-
tatiunea in deliberatiuni §i surprinderile
din partea puterei ministeriale. 0 Adu
nare unici, chiar cand ar avea regula-
mentul cel mai perfect, Il observa numai
pe cat II place. Esperienta ne arata ca ea
se abate lesne de la regulile prescr'se
prin regularnent, §i cii urgenta circons-
tantelor devine adesea pentru partitul
dominant un pretext pentru a face tot
ce voesce, adica peutru a asculta pasiu-
www.digibuc.ro
nile Child insi representatiunea
nationali e impartita in dua Camere,
tóte aceste inconveniente dispar, regulile
de proceduri ce sunt create pentru a
asigura libertatea deliberatiunilor se
observa §i surprinderile devin imposi-
bile, dandu-se timp reflexiunei in inter-
valul ce se pune intre deliberatiunile
celor duoë Camere. Discutiunile intr'o
singuri Camera' chiar cand ar putea fi
repetite in intervale diverse, totug nu
pot presenta maturitatea §i securitatea
ce ofera desbaterile care trec prin dua
Camere. Oamenii care lucréza mult timp
impreuna, care represinti interese di-
verse ce devin obiectul unor cilduróse
§i adesea pasionate discutiuni, urmánd
unor legi psychologice, contracta sim-
patii §i antipatii ce dad nascere la for-
marea partiturilor ; §i relele efecte a
spiritului de partit nu pot gasi un co-
rectiv mai bun §i mai natural de cat in
deliberatiunele uner a duoa Camere, corn-
pusa de ómeni, care, neluand parte la
acele calduróse §i pasionate discutiuni,
pot delibera cu singe rece asupra ces-
tiunilor ce ad sulevat acele desbateri. Ri-
valitatea ce nasce intre talentele dintr'o
Camera g tsesc un judecator impartial in
a duoa Camera, §i membrii unei Adunari
legislative devin mult mai circumspecti
qi mult mai ju§ti in decisiunile lor, and
sciu ca aceste decisiuni vor fi esaminate,
apreciate Ef controlate, de o a duoa Ca-
mera a representatiunei nationale.
0 singura Camera, prin omnipotenta
ce are, ajunge si contracte aspiratiuni
despotice, §i executarea decisiunilor sale,
neff'sincl un obstacol de cat nurnai in
efusul sanctiuner Princ'pelui, in puterea
esecutivi, este naturalmente impinsa a
resturna acel obstacol; §i esperienta tre-
cutului ne arata in modul cel mai pal-
pabil care pot fi tristele consecuente ale
acestei lupte dintre puterea legislativa
confiata uner singure Camere §i puterea
esecutiva. Incetai ea acestor lupte , ce
s'nigura póte asicrura stabirtatea §i fon-
 28
darea unel monarchii ereditara consti-
tutionala, nu se póte dobêndi de cat prin
sistemul bicameral, prin crearea unei a
duoa Camere a puterei legislative re-
crutata iara§i prin modul electiv prin-
tre cetatenii care, prin etatea §i espe-
rienta lor, aù o cunoscinta mai intinsil
§i o judecata mai matura despre afa-
cerile publice. Acésta, a duoa Camera
deviue necesarmente o stanca in care vin
sit se isbéscit aceste lupte dintre A dunarea
representantilor §i puterea esecutiva, fara
ca nici una din ele sa se sdrobésca §i sa
se sfarame. Sistemul representativ este
fondat pe temerea usurpatiunei ce un
corp al Statului ar putea aduce asupra
atributiunilor unui alt corp. Restrange-
rea fie-caruia corp in limitele atributiunei
sale, nu se póte obtine de cat printr'un
echilibru bine cumpanit intre diferitele
corpuri ale Statului ; echilibru indispen-
sabil care singur póte mentine armonia
necesara §i asigura controlul ce fie-care
corp esersa asupra celui-l-alt. Tot! bar-
batii de Stat eel mai distingati, toti
publici§tif cei ma! liberali, toti juriscon-
sultii moderni eel mai eminenti §i chiar
fondatori de republic!, n'aft gasit acest
echilibru de ctil intr'un organ ce este o
duoa manifestare a opiniunei publice.
Pe langa aceste avantagii, sistemul
divisiunei puterei legislative in dui:A
Camere contribue fórte mult a apèra
Statul contra furtunelor politice, avênd
legile trecute prin discutiunea lor §i
lmise de majoritatea ambelor Adunari;
un prestigia mult mai mare, fiind-ca tóte
clasele societatei atilt cele ma! pucin
luminate cat §i cele mai mult luminate
au participat prin delegatii lor la con-
fectionarea acestor legi ; fiind-cd este o
ma! mare garantie ca aceste legi sunt
conforme cu justitia absoluta, ale carea
principii trebuesc tot-d'a-una respectate
§i care trebuesc s5, fie limitele suverani-
tatei poporului.
Puterea legislativa, puterea esecutiva
§i puterea judiciar4 suut cele trei resor-
www.digibuc.ro
turi care co oper5, fie-care in sfera actiunel
sale la mi§carea generala. Cand pentru
a garanta justitia in luerarile celor dua
din urma s'a condemnat de Vote legisla-
tiunile sistemul unuT singur organ ca
insuficient penti u a apéra interesele in-
dividuale , dandu-se timp reflectiunei de
la o instanta 'Ana la alta, óre nu ar
trebui cu atat ma! mult cuvênt a se
admite un al duoilea organ legislativ
pentru protegiarea intereselor generale
intr'un mod conform cu justitia absoluta?
Pentru Romani, al caror caracter este
ardent §i pasionat precum este acela al
tutulor natiunilor meridionale, sistemul
bicameral este indispensabil §i constitue
unicul remedia ce s'ar putea aduce la
inconvenientele ce aù resu,ltat tot-d'a-una
§i ce ar putea resulta din precipitarea cu
care el ea decisiunile sale.
Intr'o -Ora ca a nóstra, unde cestiunile
sociale cele ma! ardente §i cele mai
spinóse d'abia fura tran§ate ca nodul
gordian; intr'o natiune care, aflandu-se
intr'o stare de transitiune, lupta intre
semi-ignoranta §i sciintá, intre avut §i
ne-avut, intre moralitate §i coruptiune,
intre rutina §i progres, este mult ma!
inver§unata de cat in cele-l-alte state
ale Europei ce aa e§it de mult din starea
de transitiune. 0 lege electorald intinsh
§i care asta-41 nu s'ar putea restrânge
fara inconveniente neprevNute §i in
care conditiunile ce se cer pentru a fl
deputat nu pot garanta nici esperienta
nici eruditiunea, nici sciinta, nici cunos-
cinta de afacerile publice, este temere ca
n'ar putea da o Adunare legislativâ ale
care! decisiuni sà pótil fi tot-d'a-una
productul unei mature cugetari. Nu ré-
mane dar alt remeditir de cat acela ce ne
indica intelepciunea §i esperienta natiu-
nilor civilisate §i liberale.
domnilor deputati, unele din
principalele argumente pentru care ma-
joritatea comitetului s'a pronunciat in
favórea sistemului bicameral. Rémane
m4i multe alte arguni.nte ce fi
 29
espus aci pe lung, dacil, justa impaci-
enta a domniel-vcistre, domnilor depu-
tati, de a dota téra cat mai curand cu o
Constitutiune imi ar fi dat macar un
spatiti de trei dile pentru a face acest
rap ort.
Minoritatea comitetulul a optat pentru
sistemul unicameral. Unul din princi-
palele sale argumente este ca acest sistem
bicameral este o inovatiune contrarie
traditiunilor térei care nu a avut tot-
d'a-una de cat o singura Camera. Un al
duoilea argument este cil cercarea siste-
mului bicameral, introdus prin statutul
de la 2 Maia, a fost o dovada c acest
sistein nu póte da in Romania aceleasi
bine-facètóre resultate ce a dat in alte
state. Al treilea, ca ideia crearei unei a
duoa Camere este impopulara i ci ca
ori-ce institutiune ce nu este in armonie
cu vointa poporului va fi discreditata. Al
patrulea, ct Vote cestiunile sociale, fiind
transate la nor printr'o singura Camera
intr'un mod satisfacëtor si conform voin-
tei nationale, separatiunea in viitor a
puterei legislative in duoè Camere n'ar
face de cat a lancedi mersul lucrarilor
legislative ale Adunarei representantilor.
Al cincilea, c aceste dua ramure ale pu-
terei legislative, avênd diferite sorginti
diferite conditiuni de admisibilitate, atilt
in ceea-ce privesce etatea cht si in ceea-ce
privesce capacitatea, ar tinde a fonda la
noi un noa fel de aristocratie ce nu intrá
in vederile poporului roman. Al séselea,
aceste duoè ramuri ale puterei legis-
lative, presentand interese diverse, in
loc de a face sit dispara luptele si suí
aduca infratirea, ar tinde din contra a
crea dua tabere ostile una alteia prin
chiar linia de demarcatiune trasu prin
diferinta conditiunilor set calitatilor de
admisibilitate cerute de lege.
Aceste sunt principalele argumentepe
care s'a fondat minoritatea spre a opta
pentru sistemul unicameral, argumente
pe care, in timiditatea mea de a nu le
putea desvolta asa de bine precum le ar
www.digibuc.ro
putea desvolta autoril lor, am credut
convenabil a Lisa acésta sarcina acelora
ce aa avut o convictiune formata pentru
a le produce.
0 lacuna fórte insemnath s'a gasit de
catre majoritatea comitetului in proiec-
tul de Constitutiune. Acésta este lipsa
principiilor legef electorale, care, dup
drept cuvant, trebue figureze in corpu
unel Constitutiuni, remaind ca o lege
speciala sil reglementeze numai aplica-
tiunea acelor principii. Acésta lipsu s'a
implinit de comitet prin vre-o cate-va
amandamente ce formózu un adaos de
articole intercalate in capitolul ce tratéza
despre Adunarea generala.
Pentru o mai buna ordine capitolul 1
din titlul al 3 s'a consacrat representa-
tiunei nationale ce in proiect forméz
capitolul 3 intitulat despre Adunarea
nat'onala.
Capitolul 2 al acestui titlu s'a consa-
crat puteref esecutive, imp Irtindu-se in
duo6 sectiuni, una care tratéza despre
Domn i cea-alta desp re midstrii. Aceste
duoè sectiuni conrespund la capitolul 1
si 2 din proiect.
Principiile legei electorale ce
admis de comitetpentru Adunarea depu-
tatilor, prima ramura a puterei legisla-
tive, sunt aceleasi principii ce se véd in
proiectul de lege electoral presintat de
guvern, modificate insa de majoritatea
comitetului in sensu ce a credut mai
propria pentru a putea aplica principiile
votului universal inteun mod just si
echitabil.
Admiterea votului universal, fara a
separa in mai multe colegil votantif care
au un diferit grad de cultura si diferit
interese, este paralisarea sau anihilarea
voturilor claselor inteligente si culti-
vate, care pretutindenea sunt Inuit mai
putin numeróse de cat clasa aceia in care
educatiunea nu a putut fi asa de Ingri-
jL i luminele nu au putut fi asa de
respandite.
Esperienta a dovdi c votul
 30
versal, fara impartirea votantilor in inai
multe colegiurf, nu a avut at efect, atilt
la nof cat §i in alte tèrf maf inaintate in
cultura intelectuala de cat a nóstra, de
cat a ineca cu totu vocea claselor ma
luminate prin voturile unef multimI ,
care, prin lipsa de luminf suficiente, prin
lipsa de cunoscinta afacerilor publice §i
in simpla sa naivitate, aù servit tot-d'a-
una sad tendintele despotice ale unuf
om saù ambitiunile vat'ematóre §i per-
turbatóre ale demagogief celel maf liren-
tióse. De aceste adevérurf aú fost patrung
autorif proiectuluf de lege electorala ce
vi s'a presentat de guvern cud aú
impartit pe alegëtorif unuf judet in trel
colegiurf electorale.
In ceia ce concerna principiile legef
electorale pentru Camera teritoriala,
majoritatea comitetuluf, avénd in vedere
acésta a cluoa Camera trebue sa re-
presinte meritul personal incercat §i
garantat prin servicif publice §i averea
ce represinta travaliul, inteligenta, or-
dina §i economia, a fost de opinie ca
legea s fixeze nisce conditiunf de eligi-
bilitate de natura a asigura alegerea unor
barbatf care, prin etatea lor, prin espe-
rienta lor, prin positia lor sociala §i prin
cunoscinta afacerilor publice, sit ptità
implini, in cunoscinta de causa §i cu
demnitatea cerutil, delicata misiune ce li
se incredintka ; avênd insa in vedere
ci o bud" §i nemerit L alegere depinde
esclusiv de la alegetorf; avênd in vedere
ca inteo Ora cu totu agricola, putin
comerciala §i fcirte putin industriala ,
marea maioritate a populatiunei este o
populatiune rurala in care cef ce sciú
a coti §i a scri formézii esceptiune, popu-
latiune care, fiind ata§ata cu totu la
ocupatiunile sale campenescf, este fórte
pucin in contact cu clasele eclerate §i
literate, §i prin urmare nu póte inca cu-
nósce perscinele ce insu§esc calitatile ce se
cer de la membrif celei de a duoa Camera ;
comi'etul a cre4ut util a intinde votu
electoral numai liana la aceia care, prin
www.digibuc.ro
miçllócele und mid averi, se presupun a
fi in stare de a dobéndi instructie §i Cu-
noscintele indispensabile pentru a inte-
lege gravitatea misiunef lor.
Instructia chiar in terile cele maf ci-
vilisate se gasesce fórte rar rèspandita
in clasele acelea unde omul este silit din
copilaria sa a intrebuinta tot timpul seCt
la un travaliù manual pentru a c'a§tiga
esistenta sa; in acele clase unde copil
stint considerati de parintif lor ca o
bogatie, prin ajutorul ce giísesc in ef
intrebuintandu-f de la etatea cea mal
frageta la lucrarile agricole in loc de a
cheltui pentru a if instrui; pentru aceste
motive, comitetul a cre4ut a limita mi-
siunea de a alege pe membrif Cameref
teritoriale p'ana la acele perseme ce aù un
venit de 100 galbenf. Pentru prestigiul
actelor puteref legislative §i pentru res-
pectul religiciselor traditiuni nationale,
majoritatea comitetuluf a creijut conve-
nabil ca mitropolitif §i episcopif epar-
chioti si fie de drept membrif al Camera
teritoriale.
Majoritatea comitetului, dorind a face
o larga parte sciintef inteacésta Ca-
mera, §i imitand inteacésta exemplul §i
al altor natiunf, a adoptat un amenda-
ment prin care Universitatile din Ia§f §i
din Bucurescf se indrituesc a tramite la
Camera teritoriala ate un deputat ales
fie-care de catre profesorif acelor Uni-
versitatf.
Mo§tenitorul Tronuluf, trebuind BA fie
initiat in afacerile Statuluf, comitetul,
urmand esemplul tutulor statelor con-
stitutionale monarchice , a cre4ut de
necesitate a se admite in Camera terito-
riala de la etatca de 18 §i pana la 25
de anf cu vot deliberativ. Aceste sunt,
domnilor deputatf, modificatiunile ce
majoritatea comitetuluf a crequt nece-
sariú a se introduce in partea din proiec-
tul guvernuluf ce tiatéz a despre puterea
legislativa. Minoritatea comitetuluf op-
kind, dupa cum avuitl onórea a v6 aiéta
mai sus, pentru sistelnul unicameral, va
aduce aprecierile sale asupra acestor
modificatiuni introduse de majoritate in
cursul desbaterilor ce vor avea loc in
Adunare.
De la acésta parte a proiectuluï, tre-
cênd la aceea ce tratéza despre Domn
mini§trii, proiectul guvernului a primit
fórte mid amendári din partea comite-
tului : aceste amendari tind a imputina
casurile de vacant& la Tron. Ast-fel, co-
mitetul a cre4rit in interesul stabiliatei
a introduce la articolul 36 ultimul ali-
neat o dispositiune prin care sI se confere
succesiunea Tronului §i in linia colaterala
a Mariei Sale Principelui Carol I de
Hohenzollern Sigmaringen.
0 modificatiune mai remarcabila este
aceea a introducerei unui veto absolut in
locul lui veto suspensiv ce se gasesce in
al III alineat al articolului 47 din pro-
iectul guvernului.
Motive le pentru care majoritatea co-
mitetului a preferat a se acorda Domni-
torului dreptul absolut de a refusa a Sa
santiune, a fost preocupatiunea de a se
evita pe cat va fi prin putinta casurile de
disolvare a Adunarilor legislative. In-
teadevër,, apelul facut de guvern la
alegëtori prin disolvare aduce Ora intr'o
stare anormala, causéza desordine, infer-
banta luptele §i excita pasiunile intr'un
mod aqa de gray, in cat se pcite cu drept
cuvênt çlice ca in nisce asemenea circum-
stante téra se afia intr'o stare de semi-
revolutiune. Aceste consecuente a voit
a evita majoritatea comitetului introdu-
cênd dreptul de veto absolut.
Minoritatea comitetului insa a optat
pentru veto suspensiv, creqênd ca, cand
duoè representatiuni nationale consecu-
tive se pronunta inteacela§i mod asupra
unei cestiuni, este atunci o evidenta do-
yada a unei serióse vointi nationale, §i
cii ar fi mult mai periculos pentru stabi-
litate a se contraria manifestarea acestei
vointe de cat a se traduce in lege inteun
mod obligatoriii pentru Domnitor.
Tóte cele-alte dispositiuni ale proiec-
www.digibuc.ro
tului relativ la Domn qi la minitri stint
conforme cu dispositiunile ce se gasesc
mai in Vote Constitutiunile statelor a
c6ror forma de guvern este regimul mo-
narchic constitutional.
0 modfficatiune insemnata ce s'a adus
de comitet la proiectul de Constitutiune
este aceia a desfiintarei consiliului de
Stat.
Utilitatea acestui consiliù in proportie
cu enormele cheltueli la care espune pe
Stat s'a crelut fórte mica. Acésta des-
fiintare Ins& ar putea lesa fórte mult
interesele private dad, o lege speciala nu
va veni sii dea, de o data cu a lui desfiin-
tare, unei alte autoritilti atributiunele
sale contentióse.
Afar& de acésta, este de observat ca
legea, trebuind s1 fie dupe principiile
admise de Constitutiune, opera colectiva
a representatiunei nationale §i a Elorn-
nului, a sili pe Acesta de a da sanctiunea
Sa este a'L esclude de la participarea
ce I se acorda prin. Constitutiune de
puterea legislativa.
In capitolul privitor la puterea judi-
ciara proiectul, oferind multe lacune,
maioritatea comitetului a cre4ut de ne-
cesitate a'l completa, adoptând in mare
parte opiniunile ce aû predomnit in
sectiuni. Ast-fel dar a respins sistemul
electivitatei magistratilor, admitend pe
acela ce confer& Domnitorului dreptul
de a numi pe magistrati, conform unei
legi speciale de admisibilitate §i inaintare
in functiunile publice ce se va elabora.
Acest din urma sistem ce este traditional
la noi i care esista mai in Vote statele
bine organisate, presinta garantii de o
mai buna alegere a magistratilor pentru
urmatórele motive :
I. Pentru ca se cere ca magistratul sii
fie un om pe cat se va putea mal erudit §i
sa aibii cunoscintele speciale ale sciintel
dreptului;
II. Pentru ca in acésta vast& sciinta
ce imbrati§az& tóte raporturile sociale
se cere, mai mult de cat in ori-care alta,
 At
practich indelungata, ce nu se póte
obtine de cat printr'un sir de mai multi
ani petrecuti in magistratura sail in
barou ;
III. Pentu ch eligibilitatea, neputênd
oferi o cariera sigura celui ce intra in
magistraturh , recrutarea acelor 6meni ce
insusesc calitatile de a fi magistrati ar
deveni fórte dificilà dad, nu §i imposibilh;
IV. Pentru c atht prestigiul ce trebue
se incongióre pe cel ce imparte justitia
cht §i independinta lui, ar primi o mare
loyire cand el ar fi in necesitate a briga
yoturile acelor ce vor fi justitiabilii lui ;
V. Pentru ca ómenii eminenti ce se
respecta ar fi tocmai aceia ce ar evita
a se espune alegerei, ale citrea resultate
nu le p6te cunósce nimeni inaintea des-
puerei scrutinuluf ;
Pentru ca intr'o Ora inzestrath
de un guvern representativ, luptele par-
titelor, formhnd conditiunea neaphrata
a viueteipolitice, este imposibil ca aceste
lupte s nu aiba o inriurire simtitóre
asupra alegerei, §i atunci decisiunile jus-
titiei perd tot prestigiul impartialitatei.
0 bunh magistratura nu se póte im-
provisa ; ea se creaza cu incetul prin ace/
numèr de 6meni care, pe lênga o educa-
tiune ingrijita §i literath §i pe l'enga un
studiu special in sciinta dreptului, re-
unesc §i cunoscinta aplicatiunel legilor,
cunoscinth care, dupa cum am dis, nu se
dobandesce de cht in cariera magistralh
si in aceia a baroului.
Inamovibilitatea magistratilor este
una din conditiunile esential pentru a
asigura independenta opiniunilor §i con-
victiunelor lor, independenta, de la care
atiirna in mare parte justitia decisiunilor
lor. Majoritatea comitetului, conform
unei opiniuni ce a predomnit in t6te
sectiunile, n'a cre4ut oportun a se intro-
duce de o data acésta inamovibilitati ;
ci, admitend principiul, îì a dat o apli-
catiune gradata, prin mijlocul carca in
scurt timp vom putea avea o magistra-
tura luminath, erudith §i independent .
www.digibuc.ro
Cu acésth, treptath inamovibilitate va ft.
posibil ministrului justitia a alege pe
magistratii tribunalelor §i curtilor prin-
tr'acele perseme ce posedh cualitatile
cerute.
Institutiunile judetene §i comunale ce
añ de scop o descentralisare a adminis-
tratiunei, reclamata de desvoltarea inte-
reselor colective ale fie-chrui judet in
parte si ale fie-chreia comune, afihndu-se
regulate prin legi esistente, nu rèmhne
de cat a aduce la aceste legi modificatiu-
nile ce pot favorisa acésta descentralisare
'Ana in punctul unde interesele generale
nu pot fi atinse.
Intr'acest capitol majoritatea comite-
tului a admis un amendament ce s'a
presentat in sectiuni, relativ la coloniele
bulgare din partea Basarabia cedate
Moldavia prin tractatul din 1856. Acest
amendament nu face de cat a repara o
uitare ce s'a comis in proiectul de Cons-
titutiune.
Aceste colonif a§elat in Basarabi a
pustie, numita pustiul Bucégulu i, in vir-
tutea unor contracte facute cu guvernul
rusesc numite statute coloniale. A ceste
statute constitue o organisatiune judi-
ciara §i comunala, §i sunt, ca ori-ce
contract bilateral , obligatorii pentru
ambele parti contractante. Romania, in
calitate de succesóra a Rusiei in ceea-ce
concerna aceste contracte sat statute, a
trebuit sa le observe, sa le mentie §i sii
le esecute. A césta s'a §i legiuit printr'un
vot al AdunareI legislative din Moldova
din 7 A prilie anul 1861, sanctionat de
Domnitor la 2 August acela§i an, dupa
ce violatiunea acestor statute a dat loc
la nisce triste §i deplorabile consecinte
ce aü ocasionat emigrarea unul numér
de 12,000 familif ce constituiail jumétate
din acésta populatiune agricohl, onesti ,
fórte morali §i fórte laboriósa.
Mentinerea si respectarea acestor sta-
tute constitue nu numai o cestiune de
justitie dar inch o cestiune de probitate
nationala. Ori-ce acte ar tinde sii faca
 118
acegti pacinici locuitori a emigra gi
a regreta sub un guvern liberal un
guverneniênt despotic, ar fi un act
impolitic ce nu ar fi in armonie cu prin-
cipiile liberale pentru care Rom&nii aì
arétat tot-d'a-una atât de multa predi-
lee-thine.
Titlul al IV din proiect ce se ocupg,
de finance contine tóte dispositiunile
necesare unui bun control. Principala
modificatiune ce s'a adus de comitet in
acest titlu este aceea privitóre la impo-
sitele votate de comung,. Comitetul a
cre4ut c& aceste imposite ar trebui sa
fie dispensate de a trece prin con-
trolul puterei legislative pentru dua
motive:
1° Pentru c& ar fi contrariú princi-
piului independinter comunale ;
2° Pentru c ar fi fórte dificil daca
nu gi imposibil pentru representatiunea
national& de a examina un numér de
peste 3.000 budgete comunale.
Niel o a:Et& modificatiune insemnatg,
nu s'a fAcut in acéstA materie proiec-
tului de Constitutiune.
Financele Statului romAn nu aü su-
ferit din causa defectuositatei legilor
ci din causa unei rele §i nesocotite admi-
nistratiuni, ce nu se 'Ate indrepta numal
prin simple dispositiuni financiare.
In titlul al V din proiect, ce tratéz& de
puterea armatg, proiectul de Constitutie
contine mai tóte dispositiunele necesaril
prin care se póte pune tot Rom&nul in
stare de a fi apIr'étor al patriei sale.
Comitetul nu a introdus in acest titlu de
cat o modificatiune privitóre la reservg,
ad&ogand pe Jângä serviciul de trei ani
in armata regulat i alti trel ani in
reservg.
Dispositiunile generale din Constitu-
tiune aú primit duog modificatiuni prin
suprimarea articolelor 108 gi 111 ce
el-4A inutile.
In privinta acestui din urm& articol
s'a cre4ut mai cu séra& suficient& modi-
ficatiunea adus& la articolul 26 al pro-
www.digibuc.ro
lectului, in care se statudzi cà tóte pute-
rile Statului ce pureed de la natiune se
eserciti numai prin delegatiune.
o lacun4 ce a ggsit comitetul in aceste
dispositiuni generale a fost aceia a marcei
Statului rom&n, lacun& ce s'a implinit
printr'un amendament la art. 106, gi prin
care se determin& care va fi in viitor
m area României.
Titlul al VII din proiect reglementhi
modul cum s'ar putea indrepta defectele
saú imperfectiunile ce pot esista in Con-
stitutiunea mistrit. Constitutinnea, ca ori
ce Operà umanit, nu póte fi perfect& ci
flume perfectibilà. Pentru ca ins& revi-
suirea saú indreptarea dispositiunilor
Constitutiunei s& fie o adevératä nece-
sitate public& iar nu efectul unei Meer-
cite, luat cu multà dreptate tóte
garantiele necesare intru acésta.
Domnilor deputati, Constitutiunea ce
vi se presintA, fiind fundatä pe nisce prin-
cipii in multe puncturi oposite cu legile
esistinte, dispositiunile acestei Constitu-
tiuni reclamg, imperios ata confectiunea
unor legt speciale, fir& care multe din
dispositiunile Constitutiunei ar deveni
ilusorii , cât i imediaLI modificare a
legilor esistinte, at&t ca s dispar& ori-ce
defectuosiBti ar putea esista intr-ensele
cât i pentru a le pune in armonie cu
principiile acesta noui Constitutiuni.
Acésta a prevOut'o negregit cu mult&
perspicacitate guvernul când a inserat
in proiectul de Constitutiune ce ne a
presentat disp9siiunhle suplimentarii
continute in articolele 113 gi 114.
Comitetul, avend in vedere cà legisla-
tiunea civil& gi penal& a tèrei fiind facuth
cu precipitare in multe puncturi nu este
in armonie nici cu moravurile gi obi-
ceiurile nóstre nationale, nici cu gradul
nostru de cultura intelectualii i sciinti-
flea, prin urmare nu corespunde intr'un
mod satisfilmétor nici la regularea rapor-
turilor de interese private, nici la justa
represiune a infractiunilor legei, comite-
tul, die, a crel¡lut necesar a adopta un
3
 84

amendament timpnd la revisuirea tutu- ce vi s'a presentat de guvern i pe card

lor codicelor nóstre.
Aceste aunt, domnilor deputati, prin-
cipalele modificatiunT ce comitetul dele-
gatilor sectiunilor a cre4ut util a se
introduce la proiectul de Constitutiune
snb-semnatul, in cualitate de raportor al
acestuT comitet, am omíre a vi-1 inainta
§i a-1 supune la apreciarea domniilor-
vóstre.
Raportor, Aristid Pascal.

PROIECT DE CONSTITUTIUNE
MODIFICAT DE COMITET

TITLUL I
DESPRE TERITORIIIL ROMINIEI

ART. 1. Principatele-Unite-Romane constitue un singur Stat sub denu.

mire de Romania.
ART. 2. Primit fará modificare.
ART. 3. Idem.

TITLUL II
DESPRE DREPTURILE ROMINILOR

ART. 4 §i 5. Suprimate.
La alineatul 2, articolul 6 devenit articolul 4 s'aA adaos :
In cat privesce pe Israeliti o lege speciala va regula admisiunea lor
treptata la impamêntonire.
Se adaoga urmátórele articole :
ART. 5. Constitutiunea de facia §i cele-l-alte legi relative la drepturile
politico determin care sunt, osebit de calitatea de roman, conditiunile
necesaril pentru esercitarea acestor drepturI.
ART. 6. Impimêntenirea se dit, de puterea legislativd.
Numai impimOntenirea aseamana pe stren cu Romanul pentru eserci-
tarea drepturilor politice.
ART. 7 din proiect s'a primit intocmai.
ART. 8 din proiect se modifica ast-fel :
Nu esista in Stat nicI o deosebire de clasa. Totl Romani( suut egall
inaintea legoI §i datori a contribui la dárile §i sarcinile publice.
EI singuri sunt admisibilI in functiunile publice, civile §i militare, dup5,
meritul §i virtutea lor.
Legi speciale vor determina conditiunile de admisibilitate §.1 de inain-
tare in functiunile StatuluI.
Strèinii nu pot fi admi§I in functiunI publice de cat in casurI esceptionale
§i anume statornicite prin vre-o lege.
ART. 9 din proiect se modifica in coprindere :
Toti stréinil aflatori pe pamOntul Romaniei se bucura de aceleali
drepturI ca §i Romanif, afara de cele politice.

www.digibuc.ro
 85

Aim 10 din proiect se modific& in coprindere :

RomaniI nu pot primi titlurl de nobleta, dignit&ti §i decoratium streine
fax& autorisatiunea special& a Domnului.
ART. 11 din proiect s'a preschimbat ast-fel :
Libertatea individual& este garantatá.
Nimeni nu póte fi urm&rit de cat in casurile prevq.ute de legi §i dupa
formele prevqute de ea.
I\limenI nu póte fi poprit san arestat, afar& de casul de vina veghiatá,
de cat in puterea unul mandat judecãtoresc motivat §i care trebue s& II fie
comunicat la momentul arestäreI saii cel mult in 24 ore dup& arestatiune.
S'a adaos urm&torul articol :
ART. 12. NimenI nu póte fi sustras in contra vointeI sale de la judecatoril
ce II d& legea.
ART. 12 devenit 13
ART. 13 14 se primese dupá proiect.
ART. 1 4 15
ART. 15 16 se modific& in coprindere :
ART. 16. Pedépsa mortei nu se va putea reinfiinta afar& de casurile
prevqute in codul penal militar in timp de resbel.
S'a strämutat aci art. 24 din proiect modificat cum urn:Lk& :
ART. 17. Proprietatea de ori-ce naturá, tóte creantele asupra Statulul,
precum §i tóte angagiamentele StatuluI, sunt sacre §i neviolabile.
1\limenI nu póte fi expropriat de cat pentru calls& de utilitate public&
legalminte constatati §i dup& o drépt& §i prealabilá clespägubire.
Prin caus& de utilitate public& urméza a se intelege numaI comunica-
tiunea §i salubritatea publicA.
LegI speciale vor regula procedura §i modul expropriatiuneI.
Libera §i ncimpedicata intrebuintare a riurilor navigabile §i flotabile,
a §oselelor §i altor cM de comuuicare este de domenul public.
ART. 16 devenit 18 se modific& in coprindere :
ART. 18. Libertatea consciinteI §i a dogmelor este absolutd.
LibertatLa tutulor cultelor este garantatá intru cat insa celebratiunea
lor nu aduce o atingere ordineI publice san bunelor moravuri.
Religiunea ortodoxä a résárituluI este aceea a majoritatei Romanilor.
Biserica ortodox& roman& este §i rèmane neatárnatá de ori-ce chiriar-
chie streind, pastrandu-§I ins& unitatea cu biserica ecumenic& a résaritulul
in privinta dogmelor.
Afacerile spirituale canonice §i disciplinare a bisericeI ortodoxe
romane se vor regula de o singurá autoritate sinodal& central& conform
uneI legi speciale.
Mitropolitii §i episcopii bisericel ortodoxe romane sunt ale§1 de repre-
sentatiunea nationala §i in vestiti de Domn, conform traditiunilor térei.
Clerul superior §i institutiunile de instructia special& a religiunei
ortodoxe se vor intretine de catre Stat dupe cum se va regula prin o
anume lege.
Clerul parochial se retribue de care comuná.
ART. 17 din proiect devenit 19 se modificä ast-fel:
ART. 19, Actele S;,atului civil sunt de atributiunea autoritätilor civile.

www.digibuc.ro
 86

Intocmirea acestor acte va trebui sá, precéda in tot-d'a-una benedic-

tiunea religiósa.
ART. 18 devenit 20 se modified de la alineatul 3 :
30 Invetamentul dat cu cheltuiala Statului saü a comunelor este
regulat prin lege ;
40 Se vor infiinta treptat scoli primare in tóte comunele Romani& ;
50 Aceste scoli vor fi in sarcina fle-carei comune in proportiunea
mi4b5celor de care ea va dispune ;
Averile sail fondurile ce sunt sail se vor da scólelor nu se vor putea
distrage de la destinatiunea lor ;
70 Statul va putea acorda subventiuni pentru acest obiect comunelor
lipsite de mi41óce; aceste subventiuni vor face obiectul unor anume legi
pentru fie-care cas special. Subventiunea va inceta indata ce comuna va
putea dispune de mi41óce1e neccsarii pentru intretinerea seólei primare ;
8° Inv6tura primara va fi obligatóre pentru tinerii romani pima la
vêrsta de 18 ani, pretutindeni uncle se v or afla instituite scoli primare.
ART. 19 devenit 21 se amendéza in coprindere :
ART. 21. Constitutiunea garantézd, tutulor libertatea de a comunica §i
publica ideile §i opiniunile lor prin graid, prin scris §i prin presa, fie-care
fiind respunytor de abusul acestor libertati in casurile determinate prin
codicele penal care, in acósta privinta, se va revisui §i completa ard,
ins& a se putea restringe dreptul in sine. Delictele de presd, sunt judecate
de juriii.
Nici censura, nici o and, mésura preventiva pentru aparitiunea, vin4area
saù distributiunea a ori-carei publicatiuni nu se va putea reinfiinta.
Pentru publicatiuni de jurnale nu este nevoe de autorisatiune prealabild,
a autoritatei.
Niel o cautiune nu se va cere de la qiari§ti, scriitori, editori, tipografi
§i litografi.
Presa nu va fi supusa nici-odatd, sub regimul avertismentelor.
Niciunjurnal saü publicatiune nu va puteafisuspendatesaúsuprimate.
Autorul este rèspunptor pentru scrierile sale, iar in lipsa autorului
sunt respunytori saü gerantul saú editorul.
Veri-ce jurnal trebue sá aiba un gerant responsabil care sdi se bucure
de drepturile civile §i politice.
ART. 20 devenit 22 s'a amendat in coprindere :
AR P. 22. Secretul scrisorilor i al depe§elor tehigrafice este inviolabil.
Agentii guvernului sunt responsabili §i represibili pentru ori-ce violare
a secretului scrisorilor §i depeselor incredintate po§tei §i telegrafului.
ART. 21 din proiect devenit 23 se modified, in coprindere :
Intrunirile stint libere, afar& insa de acele care prin scopul lor §1 prin
mijlóce intrebuintate ar ameninta ordinea §i securitatea publica.
ART. 22 se modified, ast-fel :
ART. 24. Dreptul de a petitiona la autoritatile publice este garantat
fie-cd,ruia, insa una saú mai multe persóne nu pot petitiona de cat in
numele color sub-scri§i.
Numai autoritätile constituite aú dreptul de a adresa petitium in nume
colectiv.

www.digibuc.ro
 87

La articolul 23 din proiect devenit 25 se adaogá urmátórele : dispo-

sitiuni speciale in codicele penal vor completa penalitatea prepuitorilor
in acéstá materie".
ART. 24 din proiect a format articolul 18.
ART. 25 din proiect devenit 26 s'a primit intoemal.
TITLUL III
ART. 26 devenit 27 se modified. ast-fel:
A RT. 27. Tóte puterile Statului emaná de la natiune care nu le póte
esercita de cát puma! prin delegatiune §i dup5, nrincipiile §i regulele
a§e4ate in Constitiftiunea de facia'.
Articolele 27 §i 28 din proiect intr'un singur articol cum urméz A, :
ART. 28. Puterea legislativá se esercitá colectiv de chtre Doran §i
representatiunea nationalg.
Representatiunea nationalk se imparte in duoè Adunári.
Adunarea teritorialá §i Adunarea deputatilor.
Ori-ce lege cere invoirea a caor trele ramuri a puterei legiuitóre.
Nici o lege nu póte fi supusá sanetiunei Domnulul de cát dupò c.e se
va fi discutat §i votat liber de majoritatea ambelor Adunari.
ART. 29 din proiect s'a modificat in coprindere :
ART. 29. Initiativa legilor este (lath% fie-cáreia din cele trei ramuri ale
puterei legislative.
Totu§I, ori-ce lege relativá la veniturile §i cheltuelile Statului sail la
contigentul armatei trebue sá fie votatá mai antêiá de Adunarea depu-
tatilor.
ART. 30 din proiect primit intocmai.
ART. 31 » » idem.
ART. 32 » suprimat.
ART. 33 devenit 32 s'a modificat in coprindere :
Puterea judecátorésa sa esercitä de curti §i tribunale. Hotäririle §i sen-
tintele lor se pronuntá in virtutea legei §i se esecutá in numele Doinnului.
La articolul 34 devenit 33 s'a preschimbat cuvèntul tinutde in
judelene.

CAPIJ I

Modificatiunile aduse in acéstá parte a proiectului sunt cele uriná-

tóre : In locul capitolului I, care tratézá despre Domn, s'a pus capitolul
III, ce trata5, despre Adunarea generalá. Modificandu-se acest capitol
III din proiect prin urmatórele articole :
CAPITOL I
DESPRE REPRESENTAREA NATIONALA

ART. 34. Membrii amOndurora Adunárilor represintá natiunea iar nu

numal judetul saii localitate a care ii a numit.
§edintele Adunárilor suat publice.

www.digibuc.ro
 as

Cu t6te acestea fie-care Adunare se forméz& in comitet secret, dup&

cererea pre§edintelui sad a 4ece membri.
Ea decide in urn* cu maioritatea absoluta, dac& §edinta trebue redes-
chis& in public asupra aceluia§i object.
ART. 35. Fie-care din Adunki verific& titlurile membrilor sei §i jadec&
contestatiunile ce se radic& in acésta privintá.
ART. 36. Nimeni nu póte fi tot-d'o-data membru a uneia §i a celei-l-alte
Adunki.
ARP. 37. Membril uneia sad celeI-1-alte Adunki numitl de guvern
intr'o functiune salariata, pe care o primese, incetéza de a fi deputati §i
nu 10 read esercitiul mandatuluI lor de cat in virtutea uneI noul
alegeri.
ART. 38. La fie-ce sesiune Adunarea deputatilor i§I numesce pre§edin-
tele, vice-pre§edintil §i compune biuroul sert.
ART. 39. Mitropolitul Primat al Romaniel este de drept pre§edinte al
AdunkeI teritoriale. Buoi vice-pre§edintI §i ceI-1-alti membri al biurouluI
sunt ale§I.
Ori-ce resolutiune este luat& cu maioritatea absolut& a sufragielor,
afar& de ceea-ce se va statornici prin regulamentele Adunkilor in privinta
alegerilor §i presentatiunelor.
In cas de impartial& a voturilor propositiunea in deliberatiune este
respinsá.
Nicl una din AdunkI nu póte lua o rtsolutiune dac& majoritatea
membrilor sei nu se gasesce intrunita.
ART. 40. Voturile sunt emise cu glas mare sad prin sculare §i §edere.
Asupra intregulul legilor §i cestiunilor personale el e tot-d'a-una secra.
ART. 41. Fie-care din AdunkI are dreptul de ancheta.
Un proiect de lege nu póte fi adoptat de cat dupi ce s'a votat articol
cu articol.
ART. 42. Adunkile ad dreptul de a amenda §i de a despärti in mat
multe parti articolele §i amendamentele propuse.
ART. 43. Este poprit de a presenta in persón& petitiuni Adunarilor.
Fie-care din Adunári are dreptul de a tr&mite mini§trilor petitiunile
ce II sunt adresate. Mini§trii sunt datorI a da esplicatiuni asupra coprin-
dereI lor ori de cate ori Adunarea ar cere.
ART. 44. Niel uuul din membrif uneia sad celeI-1-alte Adunki nu póte
fi urm&rit sad supèrat pentru opiniunile §i voturile emise de densul in
cursul esercitiulul mandatuluI sell.
ART. 45. Niel un membru a uneia sau cele1-1-alte Adunki nu póte in
timpul sesiunel sd fie nici urnakit nici arestat in materie de represiune
de cat cu autorisatiunea Adunkei din care face parte, afar& de casul de
vin& vaditl.
Detentiunea sail urmärirea unul membru a uneia sail celei-l-alte Ad unarI
este suspendat& in tot timpul sesiuneI dac& Adunarea o cere.
ART. 46. Fie-care Adunare determiná prin regulamentul sea modul
dup& care ea 41 esercit& atributiunile.
Fie-care din Adunari deliberéz& §i iad resolutiunile lor separat, afara,
de casurile anume specificate in Constitqiunea de facià,,

www.digibuc.ro
 SECTIIINEA I
DESPRE ADIINARRA DEPUTATILOR

ART. 47. Aslunarea deputati1or se eompune de deputatii a1e§1 in modul

indicat mai jos.
ART. 48. Corpul electoral este impartit in fie-care judet in patru cole-
giuri, representând deosebitele interese.1
Aceste colegiuri sunt :
a) Al proprietatei marl ;
b) Al proprietate1 mid;
c) Al comerciului, industriel §i capacitatilor ;
cl) Al contribuabililor in genere.
ART. 49. Fac parte din colegiul proprietatei fonciare marl aceI care
ad un venit fonciar de 300 galbeni.
ART. 50. Fac parte din colegiul proprietatei fonciare mid acei care ad
un venit fonciar de 100 galbeni.
Fac parte din colegiul comerciului §i industriei acel ce platesc catre
Stat o dare de 80 lei.
Sunt scutiti de cens in orase tóte profesiunile liberale, magistratii,
functionaril publici, oficiarii in activitate sad in retragere, ptofesorii
§i pensionarii Statului.
ART. 51. Censul nu se póte dovedi de cat prin rolul de contributiune,
chitantele sad avertismentele din partea implinitorilor de dari pe anul
incetat §i pe anul curent.
ART.52. Aceste trei colegiuri aleg direct fie-care ate un deputat de district.
Tóte ora§ele unui district forméza un singur colegid cu ormul de
re§edinta.
Ormele : Bucuresci, Ia§i, Craiova, Galati, Botopni, Braila, Pitesci,
Ploesci §i Focpni vor continua a da acela§i numér de deputati ca §i pana
acum, adica, : §ése cel d'anteid, 4 cel d'al duoilea §i duoi cele-l-alte.
ART. 53. Fac parte din colegiul contribuabililor in genere toti ceta-
tenii care platesc o dare catre Stat ori cat de mica §i care nu intra in
nici una din categoriile de mai sus. Nu sunt esclu§i din acest colegid de
cat servitorii, cervtorii §i vagabon4ii.
Acest colegiii alege la al duoilea grad un deputat de district.
Cinci-4eci de alegetori numesc un delegat.
Delegatii intruniti la re§edinta districtului aleg pe deputat.
ART. 54. Legea electorala hotarasce tóte cele-l-alie conditiuni cerute de
la alegetori precum §i mersul operatiunilor electorale.
ART. 55. Spre a fi eligibil trebue :
a) A fi roman de nascere sad a fi primit marea impimêntenire ;
1) A se bucura de drepturile civile §i politice ;
c) A avea vOrsta de 25 ani impliniti ;
d) A fi domiciliat in Romania.
Niel o altá conditiune de eligibilitate nu este ceruta.
ART. 56. Membrii A dunarei deputatilor sunt ale§i pentrn patru ani.
ART. 57. Fie-care membru al Adunarel deputatilor primesce o indemni-
tate de 100 galbeni pentru tótá durata sesiunei.

www.digibuc.ro
 46

SECTIIINEA If
Despre Adunarea teritorialri

ART. 58. Membrii Aduuarei teritoriale se aleg câte duol de fie-care

judet: unul de colegiul proprietarilor marl al judetului si cel-l-alt de un
colegin de oras, compus de proprietari de nemiscatóre avend un venit
fonciar de trei Ernie galbeni dovedit prin rolul de contributiune.
ART. 59. Aceste duoe colegiuri votéza separat i aleg fle-care Cate un
representant la Adunarea teritorialä.
ART. 60. In judetele unde orasele n'ar putea da numér de 100 alegé-
tori, acest numer se va completa cu proprietarii judetului posedand un
venit fonciar intre 300 si 100 galbeni, preferindu-se pururea cei mai
gren impusi i or&senii asupra proprietarilor de mosii.
ART. 61. Dac& intre eel. mai greti impusi ar fl mai multi cu acelasi venit
si dad, prin numèrul lor ei ar covArsi pe cel cerut pentru completarea
eliminarea prisosului se va face prin tragere la sorti.
ART. 62. Legea electoral& determina cele-l-alte conditiuni cerute de la
alegétori precum i mersul operatiunilor electorale.
A RT. 63. Universitatile din Iasi si Bucuresci tramit fie-care cate un
membru la Adunarea teritoriala ales de profesoril Universitatei respective.
ART. 64. Spre a putea fi ales la Adunarea teritoriala este de nevoe :
1. A fl roman de nascere san naturalisat ;
2. A se bucura de drepturile civile i politice ;
3. A fi domiciliat in Romania ;
4. A avea vArsta de 35 de ani ;
5. A avea un venit de ori-ce natura de 800 galbeni dovedit in modul
preve4ut la art
A RT. 65. Sunt dispensati de acest cens:
a) Presedintii san vice-presedintii a vre-unei Adunari legislative ;
Deputatii care an facut parte din trei legislatiuni ;
c) Generalii;
(I) Colonelii ce an o vechime de trei ani ;
e) Cei ce an fost ministri sad agenti diplomatici ai térel ;
f) Cei ce aú fost consilieri de Stat saü prefecti in timp de sése ani ;
Cei ce vor fi ocupat in timp de un an functiunile de presedinte de
curte, de procuror general, de consilier la curtea de casatiune';
h) Cei cu diploma de doctorat de ori-ce spacialitate, care in timp de
§ése ani vor fi esercitat profesiunea lor.
ART. 66. Vor fl de drept membrii ai Adunarei teritoriale:
1. Mostenitorul Tronului la versta de 18 ani, ins& El nu va avea vot
deliberativ de cat la vêrsta de 25 ani ;
2. Mitropolitii i episcopii eparchioti.
A RT. 67. Membrii Adunarei teritoriale nu primesc nici o donatiune,
nid indemnitate.
ART. 68. Membrii Adunärei teritoriale se aleg pe 8 ani si se inoiesc pe
jumetate la fie-care 4 am prin tragere la sorti a unui deputat de fie-care
judet.
ART 69. Membrii esiti sunt reeligibili.

www.digibuc.ro
 it

ART. 70. La cas de disolutiune, Adunarea teritorialá se reinoiesce in

intregul ei.
ART. 71. Ori-ce intrunire a Adunarei teritoriale afar& de timpul sesiunei
Adunárel deputatilor este nu15, de fel.
Capitolul I despre Donin i capitolul II despre minigri din proiectul guver-
nului s'aei intrunit intr'un singur capitol impartit in due sectiunf.
CAPU II
DRSPRE DOMN §I MINISTRI
SECTIIINEA I
Despre Doran
ART. 72. S'a primit articolul 35 din proiectul guvernului cu adáogire
§i C2 esclusiunea perpetud a fenteilor §i coboritorilor lor.
ART. 73. In locul articolului 36 din proiect. In lipsa de coboritori in
li 11 ie bárbátésd, a Mriet Sale Carol I de liolienzollern Sigmaringen
el va putea numi succesorul Seú dintr'o dinastie suverana din Europa, cu
primirea representatiunei nationale datu in forma prescris5, de articolul....
Dad, adsta nu se va fi facut padi6, la men:tea Domnului, succesiunea
Tronului se va cuveni celui mai in vêrsta dintre fratii Sei sau coboritorilor
Acestuia dupa regulele statornicite in articolul precedent.
Daca nici unul din fratii saü coboritorii lor nu s'ar gasi atunci in
viuétá saü n'ar primi succesiunea, Tronul va fi vacant.
ART. 74. In locul articolului 37 din proiect. In cas de vacant& a Tro-
nului, AdumIrile se intrunesc chiar färà, convocatiune, de indatá, §i aleg
'Ana in 8 4i1e cel mult de la intrunirea lor un Doran in conformitate cu
principiile mellate la articolul
Presenta a 3 a membrilor inscr4t este necesara pentru a se face
alegerea. In cas cand in termenul arétat nu se va face alegerea, atunci
in a 9-a 4i. la amiaqi Adunarile vor pit,§i la alegere ori-care ar fi numèrul
membrilor de faciá.
Dacg, Adunarile se afla disolvate in momentul vacantei Tronului, se
va urma in modul ar6tat in articolul
NIA, la sosirea Domnului ele vor nutni cu majoritate absoluta a votu-
rilor o locotenenta domnéscá, compus5, de trei pers(me. Votul va fi
secret.
ART. 75. Primit articolul 38 din proiect cu schimbarea cuvêntului in
loc de se adun," se intrunesc.
ART. 76. Primit articolul 39 din proiect.
ART. 77. Primit articolul 40 din proiect, cu ad saogire de urmátorul alineat
care vine al 2-lea :
El nu ia posesiune de Tron mat inainte de a depune in sinul repro-
sentatiunel generale urmátorul juriimènt.
ART. 78. Prima numai alineatul I al articolului 41 din proiect, cu
modificare in loc de Adunarea numesce" s5, se slid. Adundrile nunzesc.
Alineatul II din proieet modificat in coprindere
Regenta va fi de trel perseme.
3

www.digibuc.ro
 t2

S'a adaos urmätorul alineat :

Regenta nu va intra in functiune de cat dap& depunerea jurámóntului
de la articolul
ART. 79. Primit articolul 42 din proiect cu modificare in loc de convoc
de indata Adunarea generala" sa se dica convoc de indatct Adundrile.
Ele aleg xegenta §i tutela.
ART. 80. Primit articolul 44 din proiect.
ART. 81. Primit articolul 45 din proiect on modificare in loc de Adunare
sa se dica Adundrilor.
Alineatul al 1I-lea, modificat la inceput in loc de Adunarea se va dice:
nici una din, Adundri ; §i in loc de o compun sa se dica le compun.
ART. 82. Primit articolul 46 din proiect.
ART. 83. Primit articolul 47 din proiect cu aclaos la alineatul 4 : Are
drept de amnistie in inaterie politicet.
S'a modificat de la finitul alineatului 8 cuvOntul ae : aplicarea lot.,
esecutiunea lor."
S'a modificat alineatul al 13-lea in coprindere :
El incheie tractate §i conventiuni diplomatice. El le aduce la cunoscinta
A dunarilor, inclata ce interesul §i siguranta Statului o permit, insocindu-le
de comunicatiunile necesarii.
S'at adaos urmatórele alineate :
Tractatele de comercit §i acelea care ar putea ingreuia Statul sail lega
pe Romani, n'ail efecte de cat dupa ce ail primit aprobatiunea Adunarilor.
Nici o cesiune de teritoriii, nici un schimb, nici o alipire de teritorit,
nu se póte face far& o lege. In nici un cas articolele secrete ale unui
tractat nu pot distruge articolele vedite.
ART. 84. In locul articolulul 48 din proiect : Legea fixézá lista civil&
pentru durata fie-cireia Dom.nii.
ART. 85. In locul articolului 49 din proiect : La 15 Noembre a fie-
caruia an, Adunarea deputatilor §i Adunarea teritoriala se intrunesc far&
convocatiune, data Domnul nu le-a convocat mai inainte.
Durata fie-careia sesiuni este de trei luni.
La cleschiderea sesiunei, Domnul espune prin un mesagiii starea torel.
Domnul pronunta inchiderea sesiunei.
El are dreptul de a convoca in sesiune estraordinard, Adunarile.
El are dreptu de a disolva ambele Adunäri de o data sait numai una din ele.
Actul de disolvare trebue sa contie con vocatiunea alegètorilor pan'a in
duoé luni de dile §i a Adunarilor pana in trel luni. Domnul póte amana
Adunarile. Ori-cum amanarea nu p6te esceda termenul de o lima nici a
fi reinoita in aceimi sesiune fárá consimtimentul Adunarilor.
ART. 50 din proiectul guvernului suprimat.
ART. 86. Primit articolul 51 din proiect.
SECTIIINEA II
Despre ministri
ART. 87. Primit articolul 52 din proiect.
ART. 88. Primit articolul 53 din proiect.
ART. 89. In locul articolului 54 din proiect: Ministril pot fi membril

www.digibuc.ro
 43

a uneia sail celeI-1-alte Adunári. Dad, nu sunt membril ai representatiuneI

nationale el pot lua parte la desbaterea legilor, fan), a avea ins& si
dreptul de a vota.
La desbaterile Adundrilor presinta cel pucin a until ministru e necesard.
Adunárile pot cere presinta ministrilor la deliberatiunile lor.
ART. 90. Primit articolul 55 din proiect cu modificare la inceput a se
4ice : In nici etc-.
ART. 91. In locul articolelor 56 si 57 din proiect : Fie-care din ambele
Adunári precum si Domnul ail dreptul de a acusa pe ministri §i a II trAmite
dinaintea curteI de casatiune, care singura, in sediuni unite, este in drept
a II judeca, afar& de cele ce se vor statua prin legI in ceea ce privesce
esercitiul actiuneI civile a partei lesate si in ceea ce privesce crimele
si delictele comise de ministri, afar& de esercitiul functiuneI lor.
Punerea sub acusatiune a ministrilor nu se póte rosti de cat prin ma-
joritatea de dua treimi a membrilor de facia'.
0 lege presintatä la cea d'anteiú sesiune va determina casurile de
responsabilitate, pedepsele aplicabile ministrilor si modul de urmárire
in contra lor, atät in privirea acusatiunel admise de representatiunea
national& at §i in privirea urm&rirei din partea pártilor lesate.
Acusatiunea pornit& de representatiunea national& contra mini§trilor
se va sustine de ea ins4.
Urmárirea pornit& de Domn se va face prin ministerul public.
ART. 92. Primit articolul 58 din proiect.
ART. 93. Primit articolul 59 din proiect cu 'modificarea cuvintelor de
la finele alineatului, in loc de dupd cererea Adunctret, s& se 4icd dupet
cererea uneia din Adunetri.
CAPII III

DESPRE PIITEREA JUDECATORASOI

S' a suprimat articolul 85 din proiect.

ART. 94. In locul articoluluI 86 din proiect : Niel un tribunal, nicI
jurisdidiune contentiósá nu se póte statornici de at in virtutea uneb
legi. Nu pot fi create comisiuni, nicI tribunale estraordinare, sub orI-ce
denumire ar fi.
Pentru intrégá Românie nu esista de cat o singurá curte de casatiune.
Acéstá curte nu cercetézá fondul pricinilor de cftt numal in casurile
atribuite el de legi ca inaltá curte de justitie ; membrif eI sunt inamovibili.
S'ail adaos urmátórele articole :
ART. 95. Audientele tribunalelor i curtilor sunt publice, afar& numai
de casul and acést& publicitate ar fi primejdiós& ordineI sad moravuri-
lor, §i. in casul acesta tribunalul o declar& printr'o sentinta.
ART. 96. Orl-ce hotarire s5, fie motivatá. Ea se pronuntä in audientá
publied.
ART. 97. Juriul este statornicit in tóte materiile criminale §i pentru
delicte politice §i de presá.
JudecatoriI si oficeriI ministeruluI public sunt numiti direct de Domn,
conform unei legi de admisibilitate ce se va face inteacésta.

www.digibuc.ro
 44

Judechtoril de la tribunale §i curtI ce aü o diplomd, de licentiat saú

doctor, in esercitia, §i cel numiti pe viitor de Domn dintre acef ce ar avea
o asemenea diploma' dupa un stagia de treI am vor fi inamovibili.
Din pia aceea nici unul din ei nu va putea fi nici lipsit niel suspendat
din postul sea de cat in virtutea miei hotiiriri; stramutarea lor nu se va
putea face de c t print .'o noua numii e si eu consimtimentul lor. Dupa
espiratiunea acestui t rmen de trei ai i nu mai vor putea fi numiti con-
silien la curte de cat per ón car vor poseda o diploma de licentiat sau
doctor in drept.
Tratamentele membiilor ordinulu judeciar sunt fixate de lege.
ART. 98. Nici un judecator nu póte primi de la guvern functiuni sala-
riate, afark numai de nu le va esercita gratuit §i esceptiune facutá de
ineompatibilitatile otdrite de legi.
ART. 99. Curtile si tribunal le ordinare in fiinta sunt mentinute.
Nimeni,nu póte fi schimbat in cat privesce locul residentei, organisa-
tiunea §i compesenta lor de cat in virtutea unei
ART. 100. In locul articolului S7 din proiect : LegI speciale regulézd
organisatiunea tribunalelor militare.
Militarii pentru crime §i delicte alte de cat cele privitóre la disciplind
sunt supu§I jurisdictiunei ordinare §i se judecd de legile comune.
Jurisdictiunea militara nu esista de cat in materie de disciplind. Ea
este regulatá printr'o lege specialu.
Se adaoga, urmatórele articole :
ART. 101. Institutinnea actuala a tribunalelor de comerciti este pästratá.
ART. 102. Curtea de caLatiune se pronuntá asupra conflictelor de atri-
butiune dupd modul regulat de lege.
ART. 103. Curtile §1 tribunalele nu vor aplica hotáririle §i regulamen-
tele generale judetene sau locale de cdt intru cat vor fi conform legilor.
ART. 88 din proiect s'a suprimat.
CAPIT IV
DESPRE INSTI IIIIUNILE JUDETENE SI COMIINALE

ART. 104. In locul articolelor 89 §i 90 din proiect: Institutiunile jude-

tene §i comunale sunt mentinute. Ele presintd, interese colective §i
economice ale localitateL Legile actuale se vor revisui.
Statutele coloniilor din Basarabia romAnd vor fi mentinute.
S'a adaos urinatórele articole :
ART. 105. Sunt alegetori directI pentru consiliul judetean toti acel care
intrunesc conditiunele prescrise de legI pentru a lua parte la alegerea
AdunareI deputatilor.
Fie-care colegia dá un numer egal de membri la consiliul judetean.
TITLUL IV
DESPRE FINANCE
ART. 10G. In locul articolelor 91, 92 §i 93 din proiect : Ori-ce dare
este a§elatá nuinai in privinta folosuluI StatuluI, judeulu saü comuneL

www.digibuc.ro
 45

Niel un imposit in profitul StatuluI nu póte fi nicI stabilit niel perceput

daca n'a fost consimtit de ambele Adunári §i sanctionat de Domn.
Niel o sarcinä, nicI un imposit judetean nu póte fi statornicit de cat
cu consimtimentul consiliului judetean.
Niel o sarcina, nicI o impositiune comunalá nu póte fi statornicit& de
cat cu consimtimentul consiliului comunal.
Se adaoga urmatórele articole :
ART 107. Impositele in folosul StatuluI sunt votate anume.
Legile ce le statornicesce n'au putere de cat pentru un an, dac& nu
sunt reinoite.
ART. 108. Nu se pot statornici privilegiuri in materiI de imposit.
NicI o esceptiune sal micgorare de imposit nu se póte statornici de
cat printr'o lege.
ART. 109. Nici o pensiune, nici o gratificatiune in sarcina tesaurulul
public nu se póte acord a de cilt in virtutea uneI legI.
ART. 110. In locul articoluluI 94 : In fie-care an Adunärile incheie
socotelile §i votézd, budgetul.
Tóte veniturile sau cheltuelile Statului trebuesc trecute in budget §i
in socotel,.
Budgetul se va presenta tot-d'a una cu un an inainte de punerea lui in
aplicare ambelor AdunAri, §i nu va fi definitiv de cát dup5, ce se va vota
de dênsele §i sanctiona de Domn.
Daca budgetul nu se votéza in timp util, puterea esecutivA va indestula
serviciele publice (bap& budgetul anulm precedent, fár& a putea merge
cu acel budget mad mult de un an peste anul pentru care a fost votat.
ART. 111. In locul articolelor 95 §i 96 din proiect : Regularea definitiv&
a socotelelor trebue sa fie presintata AdunArilor cel mal têrqiu in termen
de duoI ani de la incheiarea fie-earth esercitiii.
In locul articolului 97 din proiect s'ail pus urmatórele articole :
ART. 112. Este instituita o singura curte de compturi in România.
ART 113. Membrii curtei de compturi sunt propu§I de ambele Adunar1
§i numiti de Doran.
ART. 114. 0 lege speciala reguléza tóte operatiunile de comptabilitate
ale StatuluI, ale judetulm §i ale comunelor.
Acéstá curte este insarcinatá cu cercetarea §i lichidarea socotelelor a
administratiunei generale §i a tutulor comptabililor cátre tesaurul public.
Ea veghiazá ca nici un articol al cheltuelilor budgetului s& nu fie intrecut
§i ca nici o schimbare sà, nu se faca in destinatiunea creditelor. Ea inchee
socotelele diferitelor administratiuni ale Statulm §i este insárcinatá de a
culege spre acest ster§it ori-ce sciint& §i ori-ce act justificativ necesar.
Socotéla general& a Statului este supusa AdunArilor cu observatiunile
curtei de co.mpturI.
ART.115. 0 lege regulézá organizatiunea acestei curti
ART. 116. Prima articolul 98 din proiect.
TITLIJL V
DESPRE PIITEREA ARMATA

Articolele acestui capitol sunt tóte primite de comitet cu urmátórele

modificiri;
www.digibuc.ro
 46

ART. 99 devine articolul 117.

ART. 100 devine articolul 118 §i s'a adaos la fine : in armati §i de tret
ani in reservd.
ART. 101 devine articolul 119 §i s'a preschimbat cuvêntul: cu modul,
in casurile.
ART. 102 devine articolul 120; a se pune : pe un an in loc de un an.
ART. 103 devine articolul 121 ; in locul cuventulul infiintatcl s'a pus
mentinutct.
ART- 104 devine articolul 122.
ART. 105 devine articolul 123.

TITLUL VI
DISPOSITIIINI GENERALE

ART. 124. In locul articolului. 106 din proiect: Culorile Romänief sunt :
albastru, galben §i ro§u, §i ca arme : acvila Româniel cu coróna pe cap,
cu crucea in cioc, purtancl pe pept zimbru cu stéoa in frunte, incongiurat
de delfinI §i cu devisa: Nimic fdrct Dumneki.
ART. 125. Primit articolul 107 din proiect.
S'a suprimat articolul 108 din proiect.
ART. 126. Primit articolul 109 din proiect.
ART. 127. Primit articolul 110 din proiect.
S'a suprimat articolul 111 din proiect.
TITLTJL VII
DESPRE REVISIUNEA CONSTITUTIUNEI

ART. 128. Primit acticolul 112 din proiect cu modificare la alineatul II

in loc de Adunare s5, se 4ic5, Adunarile intrunite.
Asemenea la alineatul III in locul qicerilor : Adunarea este disolvatd de
drit gi se convócd sá se pun5, 4icerile : Adunarile sunt disolvate de drit gi
altele se convócd.
Alineatul IV se inlocuesce cu urmsatorul alineat:
Aceste Adunári statuézá in comun acord cu Domnul asupra puncturilor
supuse revisiuneI.
La penultimul alineat in locul 4icerilor : Adunarea nu póte delibera sa",
se pue 4icerile: Adunarile nu pot delibera; §i in locul 4icerilor : care compun
Adunarea sà, se puná care le compun.
Ultimul alineat este suprimat.
TITLUL VIII
DISPOSITIUNI SUPLIMENTARE

ART. 129. Primit articolul 113 din proiect cu adaogire chip& q.icerile :
sunt abrogate kite sá se pun& : dispositiunile dinlegi, decrete, reglemente sa a altele.
ART. 130. Primit articolu1114 cu adaosul la fine a alineatului urmAtor :
Se vor revisui tóte codicile §i legile esistente spre a se pune in armonie
cu Constitutiunea de facia'.
Raportor, Aristid Pascal.
www.digibuc.ro
 4/
Unul din iecretarf d citire urmatórei
propunerf care, puindu-se la vot, se
adopti :
In virtutea art. 65 din regulamentul
Adunirei, sub-semnatil propun sä se
pue Constitutiunea la ordinea 4ilei de
maine, vineri."
M. Costachi, Dr. A. Marcovicf , C.
Blaremberg, C. Ghika, Gr. Filipescu,
N. Costacopolu, St. Feilcoianu, N. Cali-
machi Catargi,C. reileanu, L. Paciurea,
P. Oleinescu, Dr. Polizu.
SEDINTA DIN 17 IUNIU, 1866
Pregedinta domnului Manolache Cos-
tachi.
§edinta se deschide la
Presentf 106 deputati.
Nu respund la apehi. nominal 33 gi
anume,
In congedift :
Alcaz Eugenie, Gridov Nicolae, Leca
Casian , Mavrocordat Nicu , Mortun
Emanoil, Roseti Teodor, Roseti Iancu,
Roseti Dimitrie, Ventura Iancu, Voinov
Nicolae, Sturdza 16n, Bratianu Dimitrie.
Nemotivali:
Balaceanu 16n, Boerescu Vasile, Boe-
rescu Costache, Bräescu Alecu, Cananau
Sebastian, Filipescu Emanoil, Forascu
Vasile, Lahovari Nicolae, Marza Than,
PolizuV. Dimitrie, Roseti Stefan, Sturdza
C. Dimitrie, Tufelcica Panait, Varlam
Constantin, Vercolici 16; Racovita I.
George, Ghika Ion, Beldiman Dimitrie,
Paladi Than, Iamandi Nicolae, Costaforu
George.
Procesul-verbal i sumarul gedintei
trecute se aprobil.
D. preqedinte. Domnilor, asta-41 la
ordinea 4i1eI avem proiectul de Consti-
tutiune; domnu A. Pascal, raportor, este
invitat sé, vie la tribuna.
www.digibuc.ro
D. I. BriLtianu, ministru de finance.
Domnilor, eü n'am fost in gedinta de ieri
aci, i aséra am luat gi noi ministrii in
consiliA in cercetare acest proiect de
Constitutiune, aga cum a fost modificat
de onorabila comisiune, i atunci am
inteles cä acei care a6. cerut 48 de ore
de studiú aù avut dreptate ,
modificatiunele sunt fórte importante,
gi este un raport fórte insemnat. Cred
dar ca, onorabila Camera ar fi bine ea,
amane discutiunea pe mane, pentru ca
ast-fel 85, avem 48 ore ca sà ne putem
patrunde de spiritu general al modifica-
tiunilor, gi a inlesni discutiunea; intr'alt-
fel vom perde mai mult timp, cad fie
care cestiune nefiind inca bine studiata
are BA aduca o discutiune mult mai
indelungata. Am aqit chiar pe mai multi
din domnii deputati care 'pad ca dacá
se va amana discutiunea pe mane, sunt
gata sä se declare chiar in permanent
lucreze cat veti pofti. De aceea cer
ca sa se amane discutiunea pe mane.
Domnilor, nu puteti sä mé bänuiti
nici Pe mine, nici guvernul intreg, ca
n'am voi sä egim cu o ora mai curênd
din starea anormalä in care suutem a41;
sciti cä nimeni n'a cerut mai mult sä se
discute mai curênd Constitutiunea in
comitet i sä se infacigeze Adunärei ;
dar cand sunt introduse atate modificari
importante, trebue sä ne dati timp cel
putin de 48 ore a se studio, ; 24 aa trecut,
mai trebue 24 pânä mane ca sä le putem
studia, §i atunci sä pótä fi §i discutiunea
mai repede, §i vom ajunge mutt mai
curênd la resultatul ce toti dorim.
D. preqedinte. Datimi voe sa vé
esprim mai Antêih parerea biuroului. Cu
tot votul care s'a urmat ieri, dupa care
s'a pus astä-4i Constitutiunea la ordinea
insà.,, de in data ce guvernul cere
suspendarea discutiunei pang mane,
biurou nu póte de cat si vé propuni acea
amanare. Guvernu este solidar cu pro-
iectu ce a presentat i cu propunerile pe
care ori le va primi, ori le va combate ;
 la
guvernul indati te a cleclarat cit nu a
studiat inch indestul aceste modific6ri,
trebue sit admitem amânarea discutiunei
"Anil mâne.
Adunarea , consultatil , incuviint6z6
amânarea.
SEDINTA DIN 18 IUNIU, 1888
Pre§edinta domnulur vice-pre§edinte
Dimitr ie Cosadini.
§edinta se deschide la améli..
Presenti 108 deputati.
Nu rèspund la apelul nominal 36
anume :
Golescu Stefan, bolnav.
In eon gediii:
Alcaz Eugenie , Filipescu Emanoil ,
Gridov Nicolae, Leca Casian, Mavrocor-
dat Nicu, Mortun Emanoil, Mârza Ioan,
Roseti Teodor,, Roseti Iancu , Roseti
Dimitrie, Varlam Constantin, Ventura
lancu, Sturdza Joan.
Nemotiva(f :
Baliiceanu Ion, Boerescu Vasile, BrA-
escu Alecu, Brailoiu Constantin, Ciolacu
George, CanantIu Sebastian , Cerchez
Hristodor Costache , Ba§ot.1 Anastasie,
For6scu Vasil; Roseti Stefan, Roseti C.
Tetcanu, Stirbeiu B. Alexandru, Stirbeiu
B. George, Sturdza C. Dimitrie, Sutzu
Grigorie , Vercolici Ioan , Racovitil I.
George, Ghika Ion, Beldiman Dimitrie,
Paladi Ioan, Iamandi Nicolae, Costaforu
George.
Procesul-verbal §i sumarul §edintei
..........
precedente se aprobá.
.
D. R. Ioneseu. Domnilor, me inscri-
sesem de alaltaieri pentru discutiunea
generalit, fiind-cit Adunarea hoti'rise sa
ia in discut'une Constitutiunea de ieri ;
insa , pentru ca ieri s'a amânat dis-
cutiunea pe asta-41, dupa propunerea
domnului ministru de finance, vé adu-
ceti aminte, domnilor, câ m propus
www.digibuc.ro
ca daca se amânâ pana ast6-4.1 atunci
discutiunea generaLl st se lase de o
parte (prea bine, prea bine) i iatit
de ce: in discutiunea generalti are a se
atinge negre§it câte-va puncturi care
pentru unii deputati aunt in contra
convictiunef lor; aceste puncturi se pot
desvolta mai pe larg i mai serios atunci
cand vor veni in desbatere acele articole
asupra cilrora Camera intrég5, nu este in
acord ; a§a, spre esemplu, cestiunea strâi-
nilor, a Senatului §i a unor libertAti
restrânse prin proiectul modificat de
comitet i in fine a unei insemnate pre-
rogative a Adunarei, care asemenea s'a
restrâns schimbânclu-se veto suspensiv
in veto absolut. De aceea, dacit onorabila
Adunare e de p trere a se Lisa la o parte
discutiunea generala ca s intram de
indati, in desbaterea articolilor, atunci
voiu renunta la cuvimt, la din contra
imi reserv dreptul de a vorbi.
D. A. Sihleanu. Ati observat, dora-
nilor, in raportul comitetului delegatilor
cit minoritatea compusa din domnif N.
Ionescu, Pana Buescu §i eu ne am reser-
vat dreptul a desvolta inaintea Adunarei
motivele care ne rat pits in posit'une sit
nu ne unim cu proiectul presentat de
majoritatea com'tetului. De aceea, dom-
nilor, sunt pentru discutiunea generala
§i cu atilt mai mult pentru cit avem a
vota Constitutiunea terei pe care o dorirn
de atâti ani, §i pe lêngit acésta trebue §i
t6ra sit cumiscit desbaterile mistre.
Afartl de acésta, domnilor, vé rog sit
primiti discutiunea generalti §i sit imi
acordati cuvimtul de indatZt in calitate
de fost pre§edinte al acestui comitet,
spre a v6 pune inainte óre-care neesacti-
tati §i omisiuni produse in raport pe
care ai dori sa, le cunóscit i Aduna-
rea mai inainte de a intra in discutiunea
general., .
D. vice-pre§edinte. Domnilor, dupa
regulament, am declarat c5, discutiunea
generalil este deschisa ; aud cerêndu-se sit
procedam de o-data in discutiunea arti-
 49
colilor, §i. acésta nu o pot face Oita ce
dece deputati nu vor cere inchiderea
discutiunef §i pana nu se va vota de
Adunare.
D. Cernittescu. Cer cuvêntul contra
inchiderei discutiunef generale.
D. vice-pre§edinte. Nu vé pot acorda
cuvêntul pentru 6 inchiderea discutiu-
nei nu s'a cerut de nimeni.
D. R. Ionescu.Daca Adunarea decide
ca discutiunea generala sa se urmeze,
atunci imi pastrez dreptul de a vorbi.
Adunarea incuviintéza a se urma
discutiunea.
D. vice-pre§edinte. Domnu Radu
Ionescu are cuvêntul.
D. R. Ionescu. Renunt.
D. A. Sihleanu. M'am grabit a lua
cuvêntul in discutiunea generala cad
aveam a aminti onorabilei A dunarf o
neesactitate §i o omisiune care s'ail pro-
dus in raportul onorabilului domn ra-
portor ; se intelege ca, adsta s'a Lent
prin scaparea condeiuluf §i din grabirea
ce a trebuit sa pue ca &A vie mai curênd
inaintea Adunarei cu Constitutiunea.
Treand repede pe lênga cele mai
capitale puncturi care aù adus departare
intre minoritatea §i maioritatea comite-
tuluiminoritatea care, precum am avut
ondre a ye spune, se compune de trei
membri §i maioritatea de patru, adica,
minoritatea representata prin onorabilii
domni N. Ionescu, Pani Buescu §i Al.
Sihleanu , iar maioritatea compusa, de
onorabilif D-ni C. Gradi§ténu, Calimachi
Catargi, N. Racovita §i Pascal Aristid
voiú indica onorabilei Adunari §i acea
neesactitate §i acea omisiune.
Ati aullit raportul onorabilului domn
raportor ; nimic din ale minoritatei, tóte
ale maioritatei. Nimic din ale minoritatei,
pentru ca, tóte ideile care s'ati emis de
min oritate §i tóte principiile care s'aù
sustinut de ea ar fi párut a nu fi fructele
unef bètrane esperiente ; ar fi parut ca
nu póte aduce increderea ce ar fi trebuit
sa, aduca : o patrundere care sa fi mers
www.digibuc.ro
'Ana in rarunchif natiunei, cum a iis
domnu raportor ; pentru ea acele idei §i
acele principii s'ar pune in revolt& des-
chisa, cu civilisatiunea cea mare; pentru
ca, acele idei §i principif ar fi ca §i con-
demnate de secolul de astalli ; §i tóte ale
maioritatei pentru ca ele ar fi resultatele
unef lungi incercari; pentru ca, ele ar
merge la lumina civilisatiunef; pentru
ca ele ar intra pe calea ce if insémna,
secolul.
Puncturile principale unde nu ne am
putut ajunge in comitet nici intr'un fel
sunt putine la numër ; ele incep antêiú
cu alineatul de la articolul 4 unde este
inscris in principiú, ca orf-ce religiune
nu face un obstacol la impamêntenire."
La acest articol, maioritatea a adaos un
alineat unde lice ca in cat privesce pe
Israeliti o lege speciala va regula ad-
misiunea lor treptata la impam'entenire."
Aci, cat pentru mine, ca delegat al
sectiunef a duoa §i ca Roman (Voci:
ca noi toti), da, ca domnia-vóstra toti,
eram sa olic ca Roman de dincolo de
Milcov, a trebuit sa, ne oprim inaintea
unei alarme, unef spaime din cele mai
ingrozitóre care s'a impra§tiat in téra, de
cand a aparut proiectul de Constitu-
tiune cu acest articol puntru libertatea
religiunilor. In adevèr, acel articol, care
e fórte laconic, nu ar fi putut da loc la
o atilt de mare framantare in téra; dar
fie-care Roman cu tóte ca, onorabilul
domn raportor §i onorabila majoritate
din comitet califica poporul roman de
semiignorent cu -bite acestea fie-care
Roman, cand a vèdut ca este amenintat
de un pericol, nu a scos de cat un singur
strigat : elidanii .1 §i s'a uitat impregiur
§i a vèdut ca sunt arnenintati de un rèti
care ar fi netamaduit. Trebuia dar si
tinem sémá de acésta §i efi unul am
tinut séma §i am votat contra acestui
principiti, reservandu-mé ca BA desvoltez
§i motivele care mé fac sa fia in contra
lui, pe care le voiú aduce inaintea Adu-
narei and va fi cestiunea in discutiune.
4
 fle acolo, dornnilor, ne am oprit la un
alt pas mai grea, la acela al institutiu-
neT celei noul push sub nume de Camera
teritorialh.
Aci, domnilor, vine locul ca sit fac
observatiunile mele asupra raportului.
Onorabilul domn raportor, , prin ra-
portul ce a cetit, v'a is c, ch,t pentru
cestiunea Camerei teritoriale a consultat
opiniunea sectiunilor §i a gasit majori-
tate. A césta, domnilor, nu este esact ;
chci trei din sectiuni ah primit Senatul,
trei l'au respins, iar una, sectiunea a
duoa, din care fac i eh parte, nu a cjis
nici un cuvént despre Senat ; chef, nici
in proiectul guvernului nu se 4icea
nimic, nici in sectune nu s'a facut acea
propunere despre Senat. Sunt dar trei
sectiuni pentru §i trei contra, va sì icA
paritate.
Cand a venit acea cestiune in sinul
comitetului, am v64ut c duoé secti.uni,
acele din care facea parte domnul Pascal
§i domnul Gradi§teanu, ocupat de
acéstit Camerh teritorilh, care pana acum
se numesce Senat, §i ah fost pentru acea
Camera,. Iar onorabilul domn Calimachi-
Catargi ne a declarat ci §i sectiunea din
care dumnealui face parte s'a pronun-
tat tot in sensul acelor dua sectiuni,
l'at1 inshrcinat pe durnnealui s redije
acésth opiniune in comitet.
Am cre4ut, domnilor, eh, ca pre§edinte
al comitetului delegatilor, s ve aduc
acésta la cunoscinta.
Acum trebue s Lye' dah cuvintele pentru
ce m'am pronuntat in contra Senatului.
Domnilor, Camera teritoriala este a§e-
4ata pe duo6 base: cea (Pant iu bas:' este,
dupa esprestunea onorabilului domn ra-
portor, ct pentru poporul roman, caie
este de un temperament meridional, cu
sangele aprins i ar4und tot-d'a-una
pentru acest popor o singura Camera
nu numat ca n'ar fi de print dar ar fi
periculos; in tot-d'a-una ar fi in resvrt -
tire, neavênd acea stanch inainte pe care
domnu raportor a g, sit'o in Camera teri-
www.digibuc.ro
torialh. A duos bash este c institutiuneu
acésta a Senatuluf sail a Camerei terito-
riale, cum se Tice, se gasesce in Statele
cele mai civilisate §i, dad, este ap, ar
trebui sit 6 avem §i noT, cad nu s'ar putea
alttnintrelea in un regim constitutional.
Domnilor, et1 nu cutez, 4ic nu cute;
pentru cii convictiunea mea este ast-fel,
nu cutez sh calific pe poporul roman,
natiunea romitnit, anteiii de semi-igno-
renth §i al duoilea de vecinic tulburittóre,
precmn a taxat'o onorabila maioritate
a comitetului. Cat pentru Senat (nu
4ic Cameri teritoriala fiind eh in alte
t err n'am au4it o institutiune cu acest
nume) dach esista in alte tëH ar trebui
sii avem §i noi P Las eh, nu este un cu-
vênt acesta pentru mine mai cu sémh
care sunt din clasa semi-ignorentii, dar
ai voi ca onorabilii &mini care ne spun
ch. Senatul este o necesitate irnperitish
intr'un sistem constitutional, sit ne arate
nu numai efectele dar i causele care
necesitézh institutiunea acésta ; chef alt-
mintrèlea am fi autorisati si credem ch
ne arath efectele §i secretul il tin ascuns
in maned,. La noi nu pcite sí did!, un
Boman ch aü fost duoe clase, duo6 ele-
mente, care se lupta, una contra alteia ;
la noi nu sunt interese diverse care sit
fie atacate de o parte a térei §i sii tre-
buésch a se apèra de cea-altil, parte. lath,
care este convictiunea mea in privinta
acestei institu tiunf de Camerh
eh, ar fi de cea anteih necesitate §i ar fi
de o utilitate salutarie pentru téra
nóstra. Ac ste cuvinte, dornnilor, m'ah
facut si votez contra institutiunef. Declar
inch o data, cii n'airt putut fi inch luminat
indestul de Vote argurnentele aduse de
onorabilii domni ap6ratori ai acestei
institutium, ca sa ved necesitatea ei.
Pe urma, domnilor,, vine principiile
legel electorale. Precum sciti, in proiec-
tul guvernului de Constitutiune aceste
principii nu stint nici de cum trecute
de unele sectiuni, §i mai cu séma, de
acele care aü intercalat in proiectul de
 51
Constitutiune si institutiunea Camerel
teritoriale s'aa pus si aceste principii.
Insa, fiind ea din partea altor sect'uni
n'am avut nici o notiune in acésta pri-
vinta, de aceea am rugat pe biuroa BA
le convóce, s ne comunice opiniunile
lor. EI bine, si noi am gasit cí aceste
principii e bine sa, fie puse in Constitu-
tiune; insa, departe de a vedea ci acestui
drept SL i se dea o mai mare intindere,
il vedem mai restrins de cat in legea
electorala, si am (Ps: daca o clasa din
societate gasesce ca are sa fie amenin-
tata in tot-d'auna de acea semi-igno-
renta, de acea parte a poporului turbu-
rator, in cat este nevoita, sa faca o
fortereta si sa se intaresca cu averea,
cu pamentul, cu inteliginta, cu instruc-
tiunea, apoi sa II fi lasat cel putin armele
ei naturale. Am crelut ca acésta nu
este just §i de aceea ne-am oprit a ne
uni cu maioritatea.
Mai este inca un punct unde maiori-
tatea iarasi s'a oprit : este trecerea succe-
siunei Doinnitorului in linie colaterala.
Acésta nu s'a desbatut indestul §i nu
scim unde am putea esi primind acest
principia in Coustitutiunea nóstra.
Pe urma, doranilor, vine intre altele
si veto suspensiv ; majoritatea resp'nge
acel veto suspensiv. Inteleg pe majoritate
sa respinga acel veto and nu ar fi admis
Camera teritorialA care e intocmai ca si
corpul ponderator. Cand dar admite
Camera teritorialA, cand puterea esecu-
tiva are acea prerogativa de a disolva
A dunarea, nu sciii pentru ce atunci sà
vie sa sustie -veto absolut si nu acel
suspensiv ? Minoritatea s'a opus si la
acésta
Mai sunt, domnilor, afara de acestea
alte puncturi pe care nu le voia atinge
acum i asupra carora voia vorbi and
va veni discutiunea pe articole.
Voia mai qice, domnilor, un cuvent
relativ la eligibilitatea judecatorilor.
Intre alte cuvinte am avut si acesta
esperienta aceea care mi s'a imputat in
www.digibuc.ro
tot-d'a-una, esperienta de la infiintarea
tribunalelor in téra, ca tóte guvernele
ate s'aü succes nu aa fost feric'te in
numirea magistratilor; de aceea am sus-
tinut ca eligibilitatea judecatorilor sa fie
instituita si sunt sigur ca resultatele vor
fi mult mai bune.
Cu acésta am terminat.
D. Grigore Lahovari. Domnilor, cu
cat ved cà onorabila Adunare a vo't mai
mult a imi acorda cuvêntul cu atata me
voia sili a vorbi mai scurt ; voia vorbi
numai despre cahtltile generale ce tre-
bue sa, aiba Constitutiunea.
Domnilor, child Ora a resturnat gu-
vernul trecut nu a voit BA restórne numai
persénele care representaa acel guvern,
ci starea aceea de lucrurl, ci Constitut'-
unea aceea care s'a dat pe maim unui
Principe si in temeiul cariea acel Principe
nu facea de cat ret térei. Trebue dar
desfiintam acea Constitutiune si in
locul ei sí punem alta. Una din calitatile
principale ce trebue s aiba nuoa Cons-
titutiune este egalitatea.
SA dam, domnilor, drepturi nu numai
claselor ci si fie-carui individ, drepturi
egale, pentru cà ast-fel o nat'une se des-
volta. Interesul -Ord intregi este de a
vedea clasele si individele desvoltate mai
mult, pentru ca atunci clasele si indivi-
dele vor contribui la inflorirea térei.
A duoa conditiune a Constitutiunei
nóstre trebue sa fie libertatea. Constitu-
tiuni liberale ait tóte Statele, pentru c:A
nu cred ca un Stat care da o Constitu-
tiune sa voésca sa dea o Constitutiune
care sa nu fie liberala. Acésta Constan-
t' une trebue sit fie cu atat mai mult
liberala cu cat voim sa o punem in locul
until sistem trecut vitios, si prin urmare
nu trebue st fre mai restransI de cat
cea-alta. De aceea ye rog sa aveti in ve-
dere la fie-care Baikal aceste principii.
A treia conditiune este ca sa, fie inte-
lésa, de toti, sit o pricépa si negutatorul
si industriasul si téranul. De aceea vé
rog sà depart'm termenii neintelesi de
 52
la fie-care articol, precum inalienabil,
teritoria etc., s'é, II inlocuim cu cuvinte
intelese de tot Itomânul, ca sh, pcitA
bétranii de asth-di sà o esplice fiiilor
nepotilor lor.
Domnilor, cu at de greil este sarcina
ce am primit de la natiune, cu atat de
desinteresati trebue sS fim la elaborares
acestei mari opere. Mil de principil se
giisesc concentrate intr'o opeM ca acésta;
de aceea trebue sí renunciiim la micele
néstre convictiuni ca s putem obtine
o Constitutiune cu majoritate necesarh;
cad, daca vom tine la convictiunile
nóstre particulare, nici o dat5, nu vom
apèta o Constitutiune cum trebue. §i a
avea o Constitutiune bunA, astil-di and
avem pe Tron un Principe animat de
cele mai vii sentimente liberale gi care
nu ascépt6 de at sA o vottim ca sA jure
pe ansa, este tot ce trebue sii ne ingrijim
a face.
Acestea aveam sit dic, D-lor, i sit ve
rog ca sit le aveti in vedere la discu-
tiunea articolelor.
D. vice-pregedinte. Intreb pe A du-
nare daca acord6 cuvéntul domnului
raportor ca sit dea o esplicatiune.
D. Radu Ionescu. Ed cred a, este
ma bine ca domnu raportor sit asculte
mai Antêiù pe oratori i pe urmé, sh res-
pund6 la toti.
D. N. Voinov. Am cerut cuventul
ca sit esprim aprecierile mele asupra
proiectului de Constitutiune , atât al
guvernului cât gi al majoritâtei comae-
tului delegatilor.
Sunt câte-va puncte in Constitutiune
care mé fac sit rog pe onorabila Adun are
a le modifica gi a le vota cu o mare
majoritate, pentru cit numai cu o mare
majoritate vom putea a6ea o Constitu-
tiune care sit pdtìt avea viuété, in Ora.
Primul punct asupra cAruia voiu sit
fac observatiune este a, chiar de la in-
ceput acésta Constitutiune nu vorbesce
in numele cui se dit terei. In Constitu-
tiunea Belgiei, pe care domnu raportor
www.digibuc.ro
in comitet trebue s'o fi avut in vedere
mai mult de at ori-ce alt5, Constitu-
tiune , se dice : In numele poporului
Belgiel congresul deeretii.
In Constitutiunea nóstrit nu véd de
loc in numele cui i pentru cine se decre-
téz6, acést5, Constitutiune.
A poi, la art. 6 din proiectul guvernu-
lui fed c5, comitetul , in majoritate , a
adaos un alineat in care se dice : »In at
privesce pe Israeliti o lege specialA va
regula admisiunea lor treptata la impa-
péntenire." Cunosc, domnilor, cit scopul
celor ce aû adus acest alineat pentru
Israeliti a fost ca sit se aréte, pe ct se
póte, in ochii Europei, Coustitutiunea
nóstra mai liberalit, mai tolerantk Insit
pentru mine acesta este punctul cel mai
intolerant. Poporul nostru a fost cel mai
tolerant din tóte popórele. In proiectul
guvernului este un articol care prevede
&A Vote religiunile sunt tolerate i, a se
admite un alineat in sensul acesta, este
a se admite o intolerantâ asupra Israe-
litilor in Ora nóstrh. Ed dar propuiù ca
alineatul acesta Camera sg, 11 modifice ii
sensul
D. vice-pregedinte. D-le Voinov, vé
rog sit vé mhrginiti in discutiunea gene-
ralii, i acéstA propunere s5, o faceti and
vom veni la acel articol.
D. N. Voinov. Ell am voit numai sit
atrag atentiunea Camerei asupra acestui
articol ea s5, il rnodifice. Domnilor, in
proiectul guvernuluf am fédut cit puto-
rile Statului eraa incredintate la duoè
corpuri, la duoè puteri: puterea legiui-
Ore i puterea esecutivA, ; proiectul de
lege insit presintat de comitet a mai admis
o putere intermediark adicâ Adunarea
tentorial6. A ruga dar ca gi asupra
acestei cestiuni onorabila CamerA FA, îl
atragâ, tót5, atentiunea, pentru cit nu tre-
bue sit chutitm noi ca representanti ai
natiunei sit fim mai putin liberali de
cât guvernul, del guvernele in genere
nu se prea lipesc de principiile cele mai
liberale ; dar tot d'a-una Camerile
 luptat mai pretutindeni cu guvernele
pentru a capata principiú mai liberal de
la guverne; din contra, proiectul presin-
tat de comitet se lasa mal pe jos de cat
guveruul care a pus in Constitutiune
principiul unei singure Camere
principiù care e irttemeiat pe istoria
mistra; cad daca vom luaistoria in mama,
nu vom gasi nici o frasa cat de mica
care s presupue macar esistenta la noi
a duoè Camere, ci din contra vom vedea
tóte actele mari se faceati de guvern,
der gi popor, in o singura Adunare. Ài
ruga, domnilor, i asupra acestui punct
ea Adunarea sa, fie mai cu luare aminte,
cu mal multh scrupulositate din punctul
de vedere liberal gi national, ca sh nu
silésca pe minoritate, i lmi place a crede
pe o minoritate imposanta póte majo-
ritate chiar, de a o face &A se desbine de
proiect i s fad, ca Constitutiunea
fie votata de o prea mica majoritate.
AI voi a atrage incá atentiunea ono-
rabilei Camere la cap. despre Domn un de
se vorbesce despre descendentii Máriel
Sale Domnitorului, asupra cuvintelor de
coboratori in linie colaterala ; agi voi sh
se preciseze 'Ana unde póte merge des-
cendenta din acésta linie. A§I mai ruga
ca coborâtoril Máriel Sale Carol I sa fie
tinutica i in alte Constitutiunl- a fi
botezati in religiunea domnitóre a Sta-
tului roman. Acésta se vede i in alte
Constitutiuni, gi se vede inca intr'o Con-
stitutiune, de care nu trebue sa ne depar-
tam un pas , in voturile divanurilor
ad-hoc. Divanurile ad-hoc eù fost mai
gelóse de cat comitetul delegatilor i al1
cerut ca copil sa fie baptisati in religiu-
nea romana, gi aunt sigur ca Maria Sa
Carol I nu va refusa acésta dorinta a
Romanilor.
Inca asupra unui punct agi voi sá
atrag atentiunea onorabilel Camere ; a-
cesta e dreptul ce se da str6ini1or ne-
impamênteniti de a cumpéra proprietati
in tértl la noi i colonisarea cu strèini.
Asupra acestui punct agi ruga pe ono-
www.digibuc.ro
rabila Camera ea fie mai gelósá, sá tie
sémá de positiunea in care ne gasim,
sa nu tolereze cu atata ugurinta inva-
siunea stréinilor in Ora la noi, invasiune
ce e organisata, de atata timp. Voiù face
apel la memoria unul Roman regretabil,
domnul Martian, gi rog petoti aceia care
sustin acest principiù sá citésca brogura
sa despre pangermanistn, §i vor vedea
cum sunt infiintate comitete care n'aA
de scop de cat a deturna mergerea colo-
niilor germane in America gi a le intórce
spre thrnii Dunarel. El bine, cand nu
suntem o natiune tare, bine consolidakl,
erect ca inainte de tóte trebue sá ne
gandim la nol i apol, dupa, ce ne vom
consolida bine, sa acorclam i strèinilor
dreptul de a curnpëra proprietati in tóra
nóstra.
In Constitutiunea presintata de dom-
nul raportor, mai ales asupra cap. despre
Senat, puindu-se chiar basele electiunel
acestul Senat, i vorbindu-se in trécèt
(liar gi de basele compunerei viitórel
Adunari, agi crede cá basele legel electo-
rale sa nu figureze de fel in acésta,
Constitutiune, pentru cá cu acésta s'ar
anticipa asupra insägi legei electorale pe
care urinéza sa o votam dupa ce vom
vota Constitutiunea.
Acestea aú fost aprecierile mele gene-
rale asupra acestel Constitutiuni, i agi
ruga pe onorabila Camera, sa Imi ierte
fárá de talent oratoric, am in drasnit
a lua cuvêntul; l'am luat, pentru cii
acésta fiind o lege care are sa formeze
viitorul térel nóstre, trebue 135, fim mal
mult gelogi de drepturile nóstre nationale
de cat de idei cosmopolite, de ca de idel
pretinse liberale, pe care Europa nu le a
admis de cat &and a fost siguri eh este
destul de intarita pentru a nu se teme
de dênsele (aplause in tribuna publica).
D. vice-pre§edinte. Vestesc pe ono-
rabilul 'public sa mentie linigtea
nu dea nici un semn de aprobare saa
desaprobare, cael alt-fel voiú fi silit a
aplica regulamentul.
 54
D. Gr. Berendei. Pe cata vreme
vom lucra bine, nu vsli ingrijiti de public
(m urmure).
D. C. Ghika. Ce va s ç1ie acésta
D. A. Pascal. La inceputul discutiunei
onorabilul met amic, D. Radu Ionescu,
a propus a se iTial ceti raportul inert o
data, §i acésta s'a gasit de prisos ; acum
insa, fed ca ar fi fost bine ; cad, dach
domnul Sihleanu l'ar fi auVit peutru a
treia óra, negre§it ca nu ar fi venit sì
faca acestui raport nisce imputari atat
de injuste. Domnia-sa a Vis ca, am facut
omisiune in acest raport. Pretind cìi
n'am facut nici o omisiune ; cad dad,
e vorba de mici detaliuri, de tot ce s'a
putut Vice asupra fie-carui amendament
presintat in sectiuni §i in comitet, atunci
ar fi trebuit sa fac 12 volnme, §i 12
volume nu se pot face in 12 ore. Afara
de acésta, nu ar fi contribuit lectura
acestor 12 volume de cat sa adórma pe
onorabilii auditori. Prin urmare, cand
se imputa ornisiuni, ar trebui sí ni se
vorbésch despre puncturile principale, §i
asupra acestora nu este nici o omisiune,
fiind-ca de ar fi fost ast-fel onorabila
Adunare n'ar fi fost a-tat de bine-voitóre
de a primi acest raport cu aplause. Dar
nici insu§i domnul Sihleanu nu a ar6tat
ca s'ar fi facut vre-o omisiune asupra
puncturilor principale.
Dupa acésta dumnélui vine §i Vice ea
in raport sunt inesactitati. Et, domnilor,
sustin ca in acea ce e trecut aci nu e nici
o inesactitate. Daca domnul Sihleanu ar
fi ascultat sat ar fi cetit cu mai multa
atentiune acest raport, n'ar fi ajuns sii
atribue raportului inesactitati ce nu
esista.
Domnul Sihleanu a mai Vis ca n'am
mentionat nimic in raport despre opiniu-
uileminoritatei. Daca onorabilul domnul
Sihleanu, repet inca, o data, ar fi cetit
raportul, ar fi vOut,ca, in ceea-ce con-
cerna, cestiunile principale am espus nu
numal argumentele majoritatei, dar §i
pe ale minoritatei, §i ar fi putut vedea la
www.digibuc.ro
pagina a 4-a a raportului ca se espun
acolo tóte argumentele principale cate
s'ati presintat de minoritate pentru a se
opune la sistemul bicameral. Ele strut
in numér de §ése, §i a espune §e'se argu-
mente este a limuri de ajuns o opiniune.
Asemenea, in ceea-ce concerne un alt
punct esenti al, acela al lui veto suspensiv,
am arètat in raport pentru ce majoritatea
a primit veto absolut §i pentru ce mi-
n Iritatea a primit veto suspensiv ; am
pus tóte argumentele tutulor, argumente
care se coprind la pagina a §ésea. Daca,
domnilor, n'am desvoltat mai bine aceste
argumente este ca am lisat sarcina acésta
acelora care imparta§esc asemenea idei,
§i care prin urmare le vor sustine cu mai
multa eficacitate, cu area tArie ce dii
convictiunea, iar nu sa le apèr et care
am o convictiune contrarie.
Iredeti dar, domnilor, cii imputarile
domnului Sihleanu sunt injuste, §i am
creVut de datoria mea a releva nisce
lucruri care nu sunt de cat efectul unel
erori.
In ceea-ce privesce imputarile Lcute
raportului, in privinta alineatului ad ao-
gat la articolul 6, daca domnul Sihleanu
ar fi cetit, ar fi vèVut ca et Vic : majori-
tatea comitetului; §i minoritatea comite-
tului, cunósce fórtebine domnia-sa, 41 a
luat angagiamentul a espune in Adunare
argumentele pentru ce n'a primit amen-
damentul in cornitet.
A cum, cand dornnul Sihleanu vine §i
4ice ca m'am incelat cand am declarat
cii majoritatea comiteturui a fost pentru
duoè Camere, et ii rëspund ca in raportul
med nu vorbesc de majoritatea comite-
tului, ci vorbesc de majoritatea A dunarei;
caci, domnilor, am numèrat in tóte sec-
tiunile pe aceia care aü fost pentru duoè
Camere §i pe acei care at fost pentru
una ; §i dupa ce m'am convins cii opi-
niunile emise in sectiuni sunt in ma-
joritate pentru duoé Camere, atunci am
intrebuintat cuvêntu de majoritatea A du-
naref. A §a dar vedeti cii n'at fost neesa,c-
titati in raportul meù, fiind-ca nu i`c
ajoritatea sectiunilor ci majoritatea
A dunarei.
Asemenea, in ceea ce privesce eligibi-
litatea judecatorilor, acésta am vNut
fate bine ca in tóte sectiunile n'a facut
nid o impresiune, i osebit de acésta,
nici chiar in comitet nirneni n'a sulevat
nici o discutiune in acésta cad
atunci, in calitatea mea de raportor, imi
ai fi facut datoria de a reproduce argu-
mentele ce al fi vqut produs.
Ceea-ce concerna amenclamentele pri-
vitóre la linia colaterala, in comitet nu
s'a sulevat discutiune asupra acestei ces-
tiuni, i n'am putut, prin urmare, sa am
spirit inventiv sa," reproduc ceea-ce nu
s'a 4is.
Asa dar, vedeti. c Vote imputarile fa-
cute de onorabilu domnu Sihleanu aú
fost nedrepte si nu le-am meritat.
Iat ceea-ce am avut de respuns in cat
privesce 4isele domnului Sihleanu.
cuma, cat pentru cele arétate de
domnii Lahovari i Voinov,, care ail
espus opiniunile dumnealor generale
asupra proiectului de Constitutiune, n'am
nimica de obiectat, pentru c 1 eü ca
raportor am fost cel anteia de a aduce
argumentele mele. Rémane ca atunci
cand vom intra in discutiunea detaliata
imf desvolt acele opiniunL 0 singura
eróre, eróre istorica, eróre de fapt, voesc
a releva, eróre care s'a facut de domnu
Voinov care a 4is ca nu vede in acésta
Constitutiune ceea-ce vede in Constitu-
tiunea Belgiei, adica in numele cui se
decretéza. El bine, am onóre a aminti
domnului Voinov ca, in Belgia cand s'a
votat Constitutiunea nu era un Rege, era
congresul national nurnai
No1 astadi mi se pare di nu suntem in
aceiasi situatiune , nu suntem in situa-
tiunea care se afla Belgia ; noi avem un
principe care ne tramite in discutarea
votarea nóstra tóte proiectele de legi.
Se cere inchiderea discutiunei.
D. P. CerniLtescu. Domnule prer-
www.digibuc.ro
diute, Constitutiunea e actul cel ma !
mare ce face o téra; domnu M. Costachi
in discursul seú ca presedinte ne a pro-
mis c va respecta, nu numai opiniunile
minoritatei, dar i chiar pe ale indivi-
dului ; cum voiti, domnule presedinte,
ca domnia-vóstra Ea in. hideti discu-
tiunea ?
D. M. Costachi. Eti nu sunt la biurat
(sgomot).
D. P. Cernätescu. Strut, domnule
presedinte, inscrisi o gramada de depu-
tati, care toti voesc a espurie opiniu-
nile lor asupra Constitutiund; aa vorbit
fórte putini, aú vorbit duoi, trei,
domnia-vóstra, voiti sá inchideti discu-
tiunea (sgomot).
D. Mitrzescu. Domnilor, am cerut
cuvêntul ca sá sustifi inchiderea discrt-
tiunei generale, fiind-ca acésta discu-
tiune nu póte da nici un resultat practic.
Domnia-vóstra care sustineti ea Const;-
tutiunea este evangelia politica a unei
natiuni, ca este actul cel mai insemnat,
cel mai mare, domnia-vóstra care doriti
ca sá terminati acest act cu o ora mai
inainte, ar trebui sá vedeti cá sustiind
continuarea discutiunei generale nu sus-
tineti de cat aman area ei, fara, sá ajungeti
la nici un resultat practic. Discutiunea
generala este de prisos, caci când vom
discuta in parte vom putea s spunem la
fie-care articol tóte argumentele nóstre,
tóte modificatiunile i amendamentele ce
vom voi, i sa le desvoltIm cat vom voi.
Pe cancl in discutiunea generala ce
voim sá facem ? Ce putem sa, facem ?
Nimic. Atunci asi intelege discutiunea
acésta caul ar cia un resultat, cand un'i
din domnia-vóstra ar conchide la res-
pingerea proiectului. Dar nimeni nu vo-
esce acésta ; atunci pentru ce st mai
discutam? Ce tinta ar ajunge acésta dis-
cutiune, i prin urmare pentru ce sa mai
continue acésta discutiune generala ?
Vocl. La fie-care articol, la fie-care
articol.
Domnu Voinov a vorbit adineaori de
 56
drepturile ce se acorda stréinilor prin-
teacésta Constitutiune, gi aci a ficut ob-
servatiunea ca popórele civilisate nu aii
acordat acele drepturi stréinilor de cat...
(Foci in stánga: nu intrati in discutiu-
nea articolelor. Nu egiti din cestiune.
Vorbiti asupra inchideref discutiunel.)
Donmilor, nu mè adresez la biuroil, mé
adresez la onorabila stângit spre a o
ruga sa bine-voiascit sti, imi acorde cu-
vêntul... Imi dati voie domuilor ? (Ta-
cerea se restabilesce). Am dis, domnilor,
gi o repet, ca discutiunea generala nu
póte da nici un resultat practic pe cat
timp nu va fi in cestiune respingerea
proiectului. Intreb dar pe acei ce sustin
continuarea discutiunei: voiti respinge-
rea proiectului, ori ba ? (Foci. Nu se scie.
Sa vedem). Nu se scie?... Apoi atunci
trebuia ca fie-care din domnia-vóstra,
care ati luat cuvêntul pang acum atin-
Ond unele din principiile acestui proiect,
ail conchideti resping,ndu'I. Ei bine, ni-
meni din domnia-vóstra vorbind nu a
conchis ast-fel ; §i atunci domnu Voinov
care a luat cuvêntul gi care dice acum
ca nu se scie, pentru ce nu a conchis la
respingerea proiectului ? Pe cat timp dar
nimeni din domnia-veistra nu a conchis
ast-fel, discutiunea generalá nu 'Ate da
nici un resultat practic gi nu va face de
cat 6', ne perdern timpul in zadar. Cer
dar in interesul Constitutiunei ace§tia
thiar BA nu ne mai perdern timpul in
zadar cu discutiunea generalâ, cad' la
fie-ce articol fie-care din noi 'Ate sé, igf
arate cuvintele sale gi sa propue modi-
ficitrile ce va voi. Conchid, prin urmare,
a trece la disctiuunea pe articole.
Vocf. Inchiderea discutiunei, inchi-
derea discutiunei.
D, I. PiLleoianu. Cer cuvêntul dom-
nule pregedinte.
Adunarea incuviintéza inchiderea
discutiunei.
D. I FiLleolanu. Protestez, D-le pre-
gedinte, pentru ca ni se ia cuvêntul; sunt
in contra proiectului guvernului, gi es din
www.digibuc.ro
Camera pentru cá mi se inchide gura.
Se pune la vot luarea in considera-
tiune a proiectuluf de Constitntiune gi
se incuviintézà..
D. vice-pre§edinte. Domnilor, acum
urm5,m in discutiunea articolelor in par-
te. Domnu raportor sa bine-voiasca a da
cetire articolului antêiú din proiect.
D. G. Mftrzescu. Domnule pregedinte,
domnu Falcoianu, e§ind din acésta Adu-
nare, a dis : es din Camera fiind-ca,
majoritatea a respins discutiunea gene-
rala." Ea socotesc ca domnia-sa nu este
in drept §i nimeni din noi nu este in
drept a dice acésta, a da nisce asemenea
ultimaturi când majoritatea Camerei ia
o decisiune óre-care. Cu Ole acestea agi
ruga pe biuroa sa bine-voiasca a pofti
pe onorabilul domn Falcoianu sa igi reia
locul domniel-sale.
D. vice-pre§edinte. Domnilor, biu-
roul a gi tramis ca Ea invite pe domnul
Falcoianu sa vie in Adunare.
D.raportor citesce titlul ântêiú din
proiect gi apoi adaogil:
Domnilor, asupra acestuf titlu s'afacut
amendameutul urmator, adica in loc de
a se dice : teritoriul Principatelor-Unite
Române, s'a dis: teritoriul Românief.
Comitetut a primit acest amendament
fiind-cil a gasit ca este mai bine sé, se
dica ast-fel, fiind o singura Romanie
astii,di recunoscuta de tóta Europa.
D. Buescu. Domnule pregedinte, este
un alt amendament pe care l'am depus
la biuroil §i care urmézil sa se puna ina-
intea articolului ântéiù.
D. raportor, A. Pascal. Amenda-
mentul de care vorbesce domnu Buescu
se referh la articolul 6, gi prin urmare
nu se péte ceti acum. Dar asupra titlului
proiectului este un alt amendament care
cere Ea, se did, in capul Constitutiunei
cii in numele poporuluf roman Aduna-
rea constituanta decreta, etc.
D. vice-pre§edinte. Acum, unul din
propuitorii acestui amendament sa bine-
voiasca a il desvolta.
 rt
D. Teodor Late§. Domnule prep-
dinte, s'a gasit mar just sa se pue in
fruntea Constitutiund vorbele acestea:
In numele poporulur roman Adunarea
nationala decreta."
Acésta e o frasa care se pune tot-d'a-
una in fruntea acelor Constitutiuni pe
care capetele incoronate sunt chemate ca
sa jure.
Acésta Adunare a careì misiune prin-
cipalà,* este sa elaboreze o Constitutiune
pe care capul Statului cati sa jure este
o Adunare constituanta,precum am avut
bucurie a constata acésta in una din
gedintele trecute chiar din partea ono-
rabilului domn ministru de finance.
Acum este o intrebare gi de drept gi
de politica care trebue sa ne o facem mai
inainte de a procede la elaborarea Cons-
titutiunei.
In numele cui se face acésta Consti-
tutiune gi pentru cine se face acésta
Constitutiune ? Cine aunt aceia care aunt
chemati si se bucure de libertatile aces-
tei Constitutiuni gi de datoriele impuse
prin ea ?
La acésta intrebare catd necesarmente
sa dam fie-care un röspuns, gi nu cred
ca in Adunare s'ar gasi cine-va sa dea
un alt-fel de re'spuns de cat rèspunsul
care se da in amendamentul propus, cum
ca acésta Adunare nationala, constitu-
anta, lucréza astali in numele poporului
roman gi da acésta Constitutiune popo-
rului roman, natiunei romane ; gi pe
acésta Constitutiune capul Statului este
chemat numai sa jure dacit va accepta'o.
Acésta Constitutiune, domnilor, trebue
bine sa ne patrundem de insemnatatea ei,
nu este chemata sa faca figura unei legis
de acelea, precum a ¡Ps onorabilul domn
raportor aclineaori, ca ea trebue s5, fie
o lege ca Vote legile acelea secundarii, o
lege care sa provie de la capul Staului.
Acésta Constitutiune nu p6te procede
de cat numai din initiativa gi din sinul
suveranitatei natiunei, gi capul Statului
este chemat numal a5, o accepte sail
www.digibuc.ro
sil n'o accepte; pentrn cI Aannarea
nu lucréz5, acéstA Constitutiune in nu-
mele DomnuluT, ci in numele poporului
roman.
In locul titluluf I, despre teritoriii
am gasit cu cale sa se pue titlu: despre
religiune. Acest inceput de Constitu-
tiune e conform cu datinele gi moravurile
stramogilor nogtri, care t6te lucririle lor,
mai cu séma cele mari, cats, sa le incépa
de la lucrurile sante.
Acest titlu despre religiune, care pro-
pun sa fie pus in fruntea Constitutiund,
se afla pus gi. in Constitutiunea altui
popor iubitor de libertate ca gi Românii,
gi care are aceeagi religiune ortodox5,
rösariténa ca gi noi Romanii, acest popor
sunt Grecii.
Am socotit aga dar c5, ar fi just, din
aceste consideratiuni, ca 85, precdda acest
articol, privitor la religiune, in fruntea
Constitutiund nóstre.
Bite ca poporul grecesc in acésta
cestiune s'a arötat cu o pietate mult mai
ferbinte de cat noi; cad in loc sa pue in
fruntea Constitutiunef in numele popo-
rulai grecesc a pus in numele sdntei
Treimi una §i nedespdrytd. Dar la Ro-
mani libertatea a fost tot-d'a-una strins
legata cu pietatea lor, gi de aceea acest
inceput al Constitutiunei grece 'Ate sa
nu aib5, loc in Constitutiunea nóstra.
Sa facem aga dar, domnilor, ca stri-
mogii nogtri, ca tóte popórele liberale
din timpurile libere , sa incepem Consti-
tutiunea nóstri cu frasa urmatóre : in
numele poporului Romdn, §i cu religiu-
nea chiar in titlul d'antad.
D. vice-pre§edinte. Acum, domnilor,
conform regulamentului, comitetul este
invitat a se consulta asupra acestui amen-
dament.
Sgomot §i strigate se aud in curtea
Mitropolief care opresc a se mai auVi
desbaterile Adundrei.
Domnu vice-pregedinte inviti pe
domnii cestori a ingriji de a se face
linigte.
4*

Brtitiann, ministru de finance.
Domnilor, tóte intrigile, tóte pasiunile,
aù luat drept drapel cestiunea Evreilor,
aA luat drept arma articolul pus in
Constitutiune, ca s p6t amitgi poporul
ci sh Il impingh la agitatiuni ; i sciti,
domnilor, ch nu din agitatiunile popo-
rului va eqi fericirea §i siguranta Româ-
nier in impregiurhrile de asthip.
Domnilor, noi am declarat c guver-
nul nu intelege a da téra Evreilor, , nici
a le da drepturi care sh atingh, sjicnéscä
cht de pucin interesele Romanilor. Prin
acésta declaratiune care v'am fiteut'o
chiar alalthieri, v'am spus ch. retrag
articolul privitor la Evrei. A césta am
spus'o i afarí, §i toti chti ait fost de burnt,
credinth aù arétat multumire §i s'aú
retras satisfilcutr. Dar acei care cauth cu
ori-ce pret un milloc de turburare, nu
pentru eh se interesézh de acésth cestiune
ci pentru ca s agiteze lumea, aMì
urméza sgomotul.
Domnilor, guvernul declarit ci retrage
articolul privitor la Evrei. (Aplause
prelungite din Camerh, §i de la tribune).
Domnilor, fac apel la toti onorabilii
deputati ca dumnealor sí dea poporului
esemplu de lini§te §i de shnge rece, ca
nisce adevërati legislatorL
Póte eh, sunt procedari care inthrhta
sentimentele, dar noi trebue sit respinge in
acele sentimente in inima no5strh, pentru
ca si rildichm arma intrigantilor. De
aceea socotesc ca, chiar de acum, comi-
tetu1 sh adere la propunerea guvernului;
si retragit din proiectul sat articolul
pentru Evrei, pentru ca acest articol nici
chiar sd mai fie in discutiune. Asemenea
§i Camera sit adere inca de acum §i domnu
pre§edinte sí proclame acéstil hotarhre
Camerel pentru ca s i se potoléscalumea
D. I. Leca. Nu e destul, sa se §térga
articolul din codicele civil.
D. L Brii.tianu. Rog pe domnu Leca
sit nu suscite acum nisce idei ale caror
efecte ar fi de a aduce peirea
D. N. Blaremberg. §i eu stint de
www.digibuc.ro
154
opinia clomnului ministru de finance,
dar nu voiii da acéstil adesiune de cht
mhine iar nu ast641; did nu voesc sit
votez silit qi sub niel o presiune.
D. ministrn de finance. Domnilor,
vé declar ch nu suntem sub presiune, ch,
nu esisth, amenintare de niched. Am
cerut acésta pentru ca sit scie lumea afarh
hothrhrea Adunhrei cat mai curênd, §i
ast-fel s prevenim evenimente póte grele.
D. C. Boerescu. Regulamentul nos-
tru interior prevede casurile §i modul
cum trebue ca libertatea discutiunilor
acestei Adunári sh' fie asigurath. Dom-
nilor, in facia tumultalui ce incongiurh
acésth 4dunare, sunt de opiniune ca noi sit
nu mai lucrìím pânh, nu se va face lini§te.
Sgomot in Adunare; mai multi din
domnif deputati cer a se rhdica §edinta,
altii cer a se continua.
D. vice-pre§edinte. D omnilor, pen-
i tru demnitatea Adunarei suntem datori
§edem aci.
D. N. Ionescu. Domnule pre§edinte,
iaü act de aceste din urma cuvinte pro-
nuntate de domnia-vcistrh, cit noi trebue
sit dhm esemplul liniscei, sh stittn in
acéstil Adunare neclintiti ca o stanch la
locurile nóstre pentru eh, eù nu vM pre-
siune nici din intru nici din afarh. Mé
unesc cu opiniunea dumnévóstrh ca sit
stiim aci §i sh deliberhm intru cat vom
avea lini§te.
Acum vin a 4ice onorabiluluiministru
de finance chcestiunea acé.sta vom trata-o
rahne and va veni la ordinea 4ilei; acum
sí tratitm titlul antéiù, ca cum nimic nu
ar fi tulburat impregiurul nostru §i totul
s'ar afla in lini§te.
D Cerntitescu. Voese sit constat ca
eu am cerut cuvéntul qi eram inscris in
discutiunea generalh inaintea doninului
Voinov.
D. vice-pre§edinte. Póte sh fie veri
o scapare din vedere din partea mea, qi
ve cer sense.
D. Cernätescu. Acum a§i dori mai
;WWII sit sciú care e opiniunea comite-
 50
tului delegatilor de sectiuni asupra
amendamentului ce s'a presentat ?
D. A. Pascal. D-lor, comitetul, lutind
in consideratiune acest amendament ,
majoritatea sa nu il primesce pentru ur-
mAtórele cuvinte: 1, c5, in ceea ce con-
cernit 4icerile care trebue sh" fie in capul
unei Constitutiuni ca et se 4 i e ii, : in nu-
mele poportitui Român Adunarea decrea
comitetul n'a primit acésta, pentru CA
Adunarea nationala nu decretà ci Dom-
nul decretà; Adunarea nu intrunesce
terte puterile in maim sa , ea nu are de
at puterea legislativii gi acésta o imparte
cu Domnitorul....
Sgomotul afara cresce fdrte mutt, ,:;i
domnuvice-prepdinte suspendei §edin(a.
La redeschiderea gedintei peste 20
de minute D. A. Plagino observg, cA sunt
prea putini deputati in salà, &A cei mai
multi sunt pe afarii gi ea prin urmare nu
se póte continua gedinta.
D. C. Lapati. Sunt de opiniune con-
trarie ; sunt de opiniune, domnule prege-
dinte, ca me inainte de a se rHica
gedinta s'a.' faceti constatarea dad, sun-
tern in nuraér pentru a continua lucrarea;
sil nu perdem gi acésta a duoa 4i de géba,
cum am perdut 4ioa de ieri.
D. P. CernAteseu. EA cred c5, e bine
sii rádicilm gedinta gi top sii mergem sii
calm6ra lumea.
0 voee. Este calmatà.
D. P. Cernitteseu. De multe ori,
domnilor, asemenea tumulturi se atatl
de órnenii stréini rét voitori, gi noi ca
deputati avera datorie imperiósi sil cal-
mAm lumea.
Se pune la vot risidicarea gedintei
gi se incuviintézà.
edinta viitóre se anuntà pe luni,
20 Iunie.
SEDINTA DIN 20 IUNII7, 1866
Pregedinta donmului 3Ianolache Cos-
tachi.
§edinta se deschide la amia4i.
Presenti 106 deputati.
www.digibuc.ro
Nu respund la apelul nominal 37 gi
anume,
In congediii :
Alcaz Eugenie, Foráscu Vasile, Gridov
Nicolae, Leca Casian, Mavrocordat Nicu,
Mortun Emanoil, MA,rza Joan, Romalo
Vasile, Roseti Teodor, Roseti Iancu,
Roseti Dimitrie , Varlam Constantin,
Ventura Iancu, Sturdza Joan.
Fara aretare de motive:
BAlEiceanu Ioan , Boerescu Vasile,
BrAescu Alecu , Brhiloiu Constantin ,
Canamiu Sebastian, Filipescu Emanoil,
Hiotu Vasile, Ionagcu Joan, Baltii Anas-
tasie, Roseti Stefan, Roseti C. Tetcanu,
Stirbei B. Alexandru, Stirbei B. George,
Sturdza C. Dimitrie, §utu Grigorie, Ver-
colic Ioan, Paladi Joan, Ghika Ion,
Falcoianu Ioan, Iamandi Nicolae, Costa-
foru George, Cosadini Dimitrie.
Se citesce sumarul procesului-verbal
al gedintei precedente.
D. pre§edinte. Cere cine-va cuvéntul
in contra sumarului procesului-verbal ?
D. N. Blaremberg. Domnilor, am
cerut cuvéntul pentru o rectificare.
In gedinta trecuta nu am 4 is de cAt
cate-va cuvinte, dar cuvinte pe care nu
agi vrea sá le véd denaturate. Am dis,
domnilor, ná niei o-datà nu voiA vota in
nisce conditiuni care ar putea BA lase a
se presupune CA votul mea este smuls
temerei. Acésti, idee a mea se g6sesce
esprimatil cu totul alt-fel in procesul-
verbal.
EA 4 isesem CA, ori care ar fi opiniunea
mea asupra fondului cestiunei, amenin-
Vtrei voiú respunde tot-d'a-una printr'un
nu energic gi categoric.
Voci. Nu, nu, ai ¡Ps.
Iatà cum m'am esprimat : in facia
amenintarilor respund nu, de o mie de
ori nu, c6ci obiceiu meii este s5, mé
pirouesc in facia primejdiei. In procesul-
verbal acést5, idee a mea s'a esprimat cu
totul alt-fel ; ekici din cele reproduse in
 60
Monitorul oficial, ar results ca, et n'am
voit sá votez propunerea de temere.
Vedeti dar c ideia mea este cu totul
denaturata in paguba a insa§T demnitätei
mele §i de aceia a§f ruga sh se facrt
acésta rectificare.
Adunarea
D. D. Ghika Comtinegteanu. Dom-
nilor, asupra celor spuse de onorabilul
domnu ministru al financelor in §edinta
trecuta, din procesu-verbal publicat in
llfonitoruloficial se vede cum ca Camera
ar fi aplaudat pe onorabilul domnu
ministru de finance când domnia-sa a
declarat c retrage articolul privitor la
Ewer. Domnilor, de §i o mare parte din
domnif deputatf aù imparta§it opiniunea
onorabiluluf domnu ministru de finance,
et, cu tóte acestea, nu am auq.it ca acésta
Camera, in acel moment, BA fi aplaudat.
Et unu dar cer ca sh se constate a nu
am aplaudat pe domnu ministru, ci din
contra am cerut cuv'Cntul ca sii protestez,
dar cu tóta staruinta mea cuvêntul nu
mi s'a acordat.
D. pregedinte. Voit respunde ono-
rabiluluf domnu Ghika a in tot cursul
vorbiref domnuluf ministru de finance,
in procesul-verbal nu se vede pus ca il
ar fi aplaudat Camera, ci tocmai la ear-
§itul cuvêntuluf domnief-sale se 4ice :
aplause prelungite.
D. C. Ghika. Niel la sfir§itul cuvén-
tului domnuluf ministru nu at fobt
aplause.
D. pregedinte. Pentru ca sii lini§tesc
pe onorabilul domn C. Ghika Ii voit 'Pee
a in urma cuvintelor domnuluf minis-
tru, and a 4is ca retrage articolul 6 din
proiectul de Constitutiune, nu at fost
aplause §i nief in Monitor nu s'a pus ...
Voel. In Monitor se 4ice cii s'a
aplaudat.
D. pregedinte. Niel in Monitor nu
se 4ice, ci tocmal la sfir§it.
D. C. Ghika. Domnilor, cerênd cu-
vêntul am voit sii constat eh, nu numaf
cii n'am aplaudat, dar nicI a am aulit
www.digibuc.ro
ce a vorbit onorabilul domnu ministru, §i
de aceea rog ca sii §térga : aplause pre-
lungite.
D. D. Ghika Comanigteanu. §i et
rog ca sii se constate cii n'am aplaudat,
ci din contra am cerut cuvêntul ca sii
protestez.
D. pregedinte. Domnilor, et cred
cum a s'ar putea impaca onorabila
A dunare daca s'ar rectifica procesul-ver-
bal din Monitor, and s'ar 4ice in loc de :
aplause prelungite sa se ijich : aplause
dintr'o parte a A dunaref.
Voci. A§a e bine.
Alte vocf. N'a aplaudat nimeni. Sii
se §térga cuvintele : aplause prelungite.
D. N. Blaremberg.Domnilor, nu este
vorba de aplaude la adresa ministrulul,
clef asemenea aplaude domnul ministru
al financelor §i le-ad atras adesea din
partea acestel. onorabile Adunaff §i chiar
din partea mea ; alaltaierf insa, and
domnia-sa a declarat cii retrage articolul,
atit et at §i. o parte din acésta Camera,
departe de a adera la acel act, am protes-
tat ; acum, daca voiti ca sa se constate
daca Adunarea intréga s'a asociat la acea
manifestatiune sail nu, atunci bine-voiti
a o consulta.
D. R. Ionescu. Domnule pre§edinte,
fac apel alit la doninia-v6stra, at §i la
toti domnif deputati, sa i§f aduci aminte
qi sii recunósci ca de cite ori sat un
deputat sat ministru v orb esce §i cuvintele
sale atrag óre-care aplause din partea
Adunaref., tot-d'a-una s'at trecut aceste
aplause in procesul-verbal, §i de aceea
mé mir de ce s'a maI radicat acum acest
incident.
Acluceti-mf un singur esemplu prin
care BA imI afétati cii s'ar fi urmat a§a
precum se cere acum, adica cii s'ar fi
trecut aplause partiale in procesul-ver-
bal. De ce dar ne perdem timpul cu
asemenea lucru fórte mic. Dad, unii din
domnif deputati nu at imparta§it opi-
niunea domnuluf ministru §i nu ail voit
aplaude, o inteleg ; dar nu inteleg
 ei
ca sa vie asta41gi s céra ca FRI se constate
ci dumnealor nu aú aplaudat i sh céra
ca sa se puie aplause partiale.
Fac dar apel la onorabilul domn pre-
gedinte gi il rog at, dad, este vre-un
singur precedent de o asemenea natura,
atunci s Jic cel pucin aga : aplause §i
protesteiri, i ast-fel si se curme acest
incident.
D. Tel. Domnilor, inteleg fórte bine
susceptibilitatea unor din domnii depu-
taí s icA ci n'at aplaudat, Ii stimez
gi II respectez pentru convictiunile dum-
nealor ; dar, fiind-ca dumnealor sustin
ca nu at aplaudat, mé rog ea nu se gi
inchida discutiunea, pentru ca sa spumi
cei care at. aplaudat. EA unu am aplaudat.
Adunarea, consultata, incuviintéza
a se 4ice dupa cuvintele domnului mi-
nistru de finance ca, at fost aplause §i
protestdri.
Se da cetire urmatórelor comuni-
catiuni:
Cererea de congedit a D-lui Cozadini.
Se incuviintéza.
Declaratiunea inscris a domnuluf I.
Falcoianu prin care declina onórea de
a face parte ca deputat in Adunare.
D. Tel. Irni pare rét ci domnu FM-
coianu II a dat demisiunea i pentru
acésta v'agi ruga s il invitam a veni sa
II ocupe locul sett de deputat, fiind-ca
cestiunea ce a provocat acésta demisiune
era regulamentarit i domnu Falcoianu
avea dreptate.
D. pregedinte. Invit pe domnu Tel
a nu reveni asupra unui vot al Adunärei.
D. Tel. Permiteti-mi, domnilor, a vse
spune c votul a fost s se urmeze dis-
cutiunea generali i prin acésta s'a dat
satisfactiune domnului Falcoianu ; prin
urmare, trebue s villa a II lua locul.
D. R. Ionescu. Cred c Adunarea in-
tréga, impreuna cu mine, stima pe domnu
Falcoianu i doresce sa il aiba in sinul
set ; insa, domnilor, alaltaieri, in urma
unui vot, Adunarea s'a pronuntat pentru
inchiderea discufmnel conform cu regu-
www.digibuc.ro
lamentul, gi nu cred cá domnu Falcoianu
facut bine a se retrage din Adunare ;
pole cá chiar domnia-sa singur a recu-
noscut acésta, dumnealui putea protesta
crepnd ca , dupà ideea domniei-sale ,
discutiunea trebue sh urmeze, nu a facut
bine insa a egi din Adunare ; cu Vote
acestea fed ca, Adunarea
D. G. Villeanu. Nu vorbiti in numele
A dunarei, cad ea nu v'a autorisat pen-
tru acésta.
D. R. Ionescu. Un deputat cand vor-
besce in numele set , emite parere gi
spera ca acea pärere va fi impartagita de
Adunarea intrégh ; gi de aceea rog pe
onorabilii deputati sa nu me intrerumpa ;
cad, inca o data repet, sunt incredintat
ea, A dunarea va impartagi opiniunea mea
de a se invita domnu Falcoianu srt il
reea locul set in Adunare.
D. Cernatescu. Domnu Falcoianu
danduli demisiunea nu ne spunc in ace-
laI timp i motivele ce il silesce a face
acésta, gi et, pana la un punct 6re-care,
aprob acele sentimente legitime care at
facut pe domnu Falcoianu sá pariisésca
local set de deputat; cad: mi s'a parut
ea in acel moment Adunarea nu respecta
regulamentul.
D. pregedinte. Nu vé este permis
domnule Cernatescu sà 4iceti ca A du-
narea, cand a emis un vot, nu a respectat
libertatea discutiunei. Libertatea discu-
tiunel a fost in Vita intinderea ei, s'a
vorbit pentru gi contra gi Adunarea era
in drept a inchide discutiunea. Inca o
data dar, ve rog sa nu vorbiti asupra
unui vot dat.
D. Cern&tescu. p.m ca domnu Pal-
coianu a fost migcat de un sentiment
legitim, pentru ca se scie eh in tot-d'a-una
in acésta Camera discutiunea generala
a tinut mai multe 4ile. Pentru acésta
imi permit a emite opiniunea mea gi a
ruga pe onorabila Camera BA invite pe
domnu Falcoianu sa vie &A i1 iea locul
set. in A dunare.
D. G. Lahovarl. Domnilor, imi aduc
 in
aminte, gi cred ch nu mi se va contesta,
in urma retragere domnuluf Filicoianu
s'a rhclicat o parte din adsta, Adunare
cu care s'a asociat maI multi deputatf
gi a invitat pe domnu Fhlcoianu sh igf ia
locul. Acum e de dorit a se sci dad,
adsth adresa, a donmuluf Fhlcoianu e
venith in urma, saA inaintea acelef in-
v it hr T.
D. pre§edinte. Sunt silit a ve intre-
rumpe, fiind-ch domnia-vóstrh atf cerut
cuvêntul in cestiune de regulament gi
nu vorbitf de loc de regulament.
D. G. VAleanu. Domnilor, gi mie imf
place, gi tot-d'a-una am aderat de a se
invita un deputat , care, din óre-care
impregiurhri, a voit sh se retragh dintre
nof. Dar, domnilor, sa, cercethm impre-
giurhrile care aú silit pe domnu Falco-
ianu a se retrage gi sa, vedem dach mai
trebue sit if facem acea invitare.
Dad, vé aducetf aminte, domnu Fal-
coianu a dis : ,,dach yeti inchide discu-
tiunea ea mè retrag din A dunare." A dsta
va sa, dich ca majoritatea A dunhref sii se
conduch de vointa dumn6lui sail de vo-
inta minorithtef. Ei bine, domnilor, un
deputat care nesocotesce vointa majo-
rithtef, eà unul declar eh nu pot sh il
maf invit a veni din noú aci ...
Vocl. Nof il invithm.
D. G. Vtileanu. RI vorbese pentru
mine, nu pentru domnia-vóstrà.
Un deputat care nu respecth gi nu
recunósce cea d'antêiú notiune de regim
parlamentar, eú unul declar ch nu pot
sh il maf invit.
D. N. Blaremberg. Toti cunóscem
inima nobilh gi frumód, a domnuluf
Falcoianu, gi dach dumnealuf a putut fi
prada und aprindeff momentane' gi sh
lipsesch de respect dire adsta, Camera,
di socotesc ch inch este bine din partea
nóstra, de a il invita sh, vie spre a igf lua
locul pe banca de deputat. (aprobArI).
Adunarea incuviintézh, a se fare
domnuluf FAlcoianu invitare a retrage
demisiunea.
www.digibuc.ro
.
.... .
D. pre§edinte. Acum la ordinea dilef
.
este desbaterea asupra Constitutiund.
Domnu raportor este invitat a veni la
tribunh.
D. Aristid Pascal, raportor. Dom-
nilor deputatf, asupra intitulhref titluluf
antêiú care in proiectul de Constitutiune
presintat de guvern suna, ast-fel : Des-
pre teritoriul Principatelor-Unite-Ro-
mane", gi de chtre comitet s'a modificat
in acest mod: Despre teritoriul Roma,-
nief " asupra acestuf titlu s'a presintat
tin amendament care contine mai multe
dispositiuni; insa, in privinta acestuf
titlu, dice ca sh se pue in capu Consti-
tutiunef : In numele poporuluf Roman,
Adunarea nationa'à decreth".
Acésth propunere din amendament nu
o pot primi pentru urmatórele cuvinte :
A se dice ch Adunarea nationalh decreta
in numele poporuluf roman este inesact
gi impropriú, fiind-ch Adunarea natio-
nalh nu decreth ; decrete face Domnitorul
iar nu Adunarea. Domnitorul trhmite
proiecte de legf gi Adunarea le discuth
gi le votéza ; prin urmare, ghsesc ch este
cu totu inesact gi tot o-clath inoportun
de a se pune in capu Constitutiunef
adsta, frash. Nof sunten3 in stare nor-
malh, iar nu revolutionarh ; avem un
guvern, un Principe, gi nof, ca Adunare
legislativh, avem sa, desbatem, sh, primim,
sh respingem saü sh amencliim proiectele
ce vin de la guvern, gi proiectul de Con-
stitutiune este venit de la guvern. Iata,
de ce cred eh, este inesact gi inoportun a
se pune in capu Constitutiunef acele
cuvinte.
D. N. Ioneseu. lei cuvêntu pentru a
sustine intregul acest amendament com-
pus din duoè articole, maf vêrtos pentru
adsta eh, in raportul comitetuluf de
Constitutiune , nu se cla, o destula, in-
tindere institutiunilor religióse- Sciti,
domnule pregedinte, ca, numai patru linif
Bunt in acest raport...
 t. prégedinte. Nu este acésta in
discutiune. Discutiunea e numai asupra
titlului.
D. N. Ionescu. Domnule pregedinte,
cred c faceti o erdre. Amendamentul
acesta e compus de dua articole, gi frasa
pe care onorabilul raportor a bine-voit
.a o ataca este numai ant6ia linie a amen-
damentului....
D. pre§edinte. Atunci domnu ra-
portor bine-voiasc a. a ceti intreg amen-
damentul.
D. A. Pascal, raportor. Date'mi voe,
domnilor, s, ye dal o esplicatiune. Aci
nu e cestiunea de un amendament, ci se
cere sa se preschimbe ordinea capitolilor,
adica, ca capitolu 3 din proiect care vor-
besce de religiune s devie capitolul 1...
D. N. Ionescu. Nu numal atät , este
mai mult in amendament.
D. pre§edinte. Agi ruga pe domnu
orator sa nu intre in discutiunea anié-
nuntelor, ci numaf asupra permutatiunei
capitolelor, ca sa nu facem o discutiune
inoportuna.
D. A. Pascal. In acest ameudament
care contine in sine mai multe disposi-
tiuni, se tratéza mai multe puncturi care
sunt specialmente tratate in proiectul de
Constitutiune. Ea ved o precipitare in
acest amendament. Deosebitele disp osi-
tiuni dinteensul se pot presinta acolo
unde se va vorbi despre acele materii.
De aceia, de la inceput, am creolut ca se
pune in discutiune numai partea antêia
a acestui amendament, remaind ca cele-
alte propuneri sa se discute la locul lor.
Gandesc dar c discutand acest amenda-
ment acum in intregul sert n'am face alt
ceva de cat a anticipa cu discutiunea
asupra unor cestiuni asupra carora avem
si revenim.
D. N. Ionescu. Domnule pregedinte,
ati bine-voit a pnne o restrictiune in
discutiunea acestui amendament 4icend,
oratorul sa se marginésca la punctul
acesta pur i simplu dac trebue a se
pune la titlul I religiunea, care este pusa
www.digibuc.ro
in articolnl 16 al proiectului guvernului
gi in articolul 18 al proiectului comae-
tului delegatilor.
Voiú lua libertatea cea mare, domnule
pregedinte, de a ve aduce aminte cì
comitetul delegatflor a deliberat asupra
intregului acestui amendament. Cand in
gedinta trecuta s'a produs acest amen-
dament -gent de onorabilii nogtri colegi,
comitetul s'a retras indatacum o pre-
scrie regulamentulgi a deliberat ; co-
mitetul s'a impartit in majoritate i mi-
noritate ; efi am onóre sit fac parte din
minoritate; prin urmarP reclam de la
domnia-vóstra tóta indulgenta de a vorbi
asupra intregului amendament, nu nu-
mai asupra punctului daca trebue sa se
puna in discutiune titlul despre religiune;
fiind-ca, acésta discutiune socotesc ca
este imperios reclamati atat de proce-
dura care s'a urmat in comitet cat gi de
chiar acel amendament. Cand vom face
discutiunea completa asupra amenda-
mentului, Adunarea va fi deplin luminata
pentru a Il respinge sail a il adopta.
Cu voia domnief-vcistre, domnule pre-
gedinte dad, nu aveti alt considera-
tiune mai puternica eil voiil a desvolta
gi a sustine amendamentul.
D. pre§edinte. Nu sunt nici de cum
interesat de a opri discutiunea asupra
amendamentului; dar me cred dator
aduce aminte onorabilului domnu Io-
nescu c obiectul discutiunei acum e
numai in cat privesce cestiunea de prio-
ritate.
D. N. Ionescu. Domnule pregedinte,
acest amendament ar trebui sí ia locul
titluluf I din Constitutiune, pentru
el tratéza despre religiune, asupra carui
punct rap ortul majoritatei comitetului a
pazit o discreta tacere.
Dati'mi voe, domnilor, sa ve citesc
cele patru linii din raport la care se
marginesce tot ceea ce onorabilul comitet
a ghsit cu cale a 4ice asupra Constitu-
tiunei, gi din care yeti vedea cat de im-
portant este a se pune chiar la titlul I
 64
acest amendament : (citesce), gi iatA apof
gi tóte modificArile introduse de comitet,
modificAri care se mArginesc numaf a dice
ea articolu116 a devenit articohil 18 mo-
dificat in coprindere : cA libertatea con-
sciintef gi libertatea dogmelor este abso-
luth. Aceste cuvinte libertatea dogmelor
m'aii inspaimêntat pe mine in comitet gi
de aceea sustin ca antaiul articol din
Constitutiune sA, trateze clespre religiune;
pentru cA institutiunea acésta a fosi crud
lovitA de regimul de la 2 Maitt, gi agtAdi
trebue sA, dAm o garantie térei csa tradi-
tiunile sale religióse nu vor fi intru
nimic atacate.
In Constitutiunea nóstril cred cA acest
punct important n'ar fi mai bine arätat
de cat child am aduce aminte 61 institu-
tiunile primordiale ale Statuluf nostru
ail fost aga de strâns legate cu institu-
tiunile religióse, in cat basa drepturilor
politice in acéstA t6rA era insAgi religiu-
nea; gi o rämtigitä," din strAvechiele datine
ce ni s'a transmis de la institutiunile
nóstre religióse este gi pregedinta de
drept ce se acorda Primatului Romaniei
in deliberhrile Aduniirei legislative.
AstAdi, insil, cand invocAm nu numai
libertatea individualA ci gi libertatea
dogmelor, cred cA pentru toti locuitorif
térei este o datorie imperiós& de a pazi
Statului roman caracterul seu strabun.
Pentru aceste cuvinte, domnule prep-
dinte, sustiú ca in capul Constitutiund
BA se inscrie titlul pentru religiune. Al6
marginesc aci, fiind-ch domniile-vóstre
ati dis sit nu intru in detaliii, reservan-
du'mi dreptul de a lua cuvêntul când se
va discuta articolul relativ la religiune.
D. Aristid Pascal, raportor. Ono-
rabilul representant de Fillciu a venit sa,
facA imputare comitetului ca ar fi pAstrat
o intrégA tAcere asupra titlului privitor
la religiune. EI bine, acéstit imputare
este injust& ; comitetul n'a pAzit nici de
cum tacerea asupra acestui punct, ci din
contra cea mai mare precautiune a sa
0 a tutulor sectiunelor a fost aceea de
www.digibuc.ro
a se da bisericei nóstre ortoaoxe acea
independent& ce if se luase prin legea de
la 1864; prin urmare, când domnu repre-
sentant de la Falcia vine gi cit6za din
raportul meü acea frasä prin care imi
imputA cit nu m'am intins mai mult asu-
pra acestef cestiuni, viii s& if rèspund &I
sunt duo6 motive care m'aâ impeclicat.
Intaiul motiv este timpul material gi al
duoilea, fiind-c& am välut din partea
tutulor aceiagi idee, o armonie, o unani-
mitate ; prin urmare, am crelut sä, nu
ating de cat acele puncte unde este di-
vergint& de opiniuni (Aplause).
Acum, domnilor, in ceea ce concernA
tóte cestiunile ce sunt in amendamentul
acesta, tóte acestea sunt prevédute in
articolul 18. Articolul acesta este cel mai
lung din Constitutiune, aunt incit intro-
duse dispositiuni prin care se da dreptul
mitropolitilor gi episcopilor de a face
parte din representatiunea nationalA ca
tot-d'a-una.
Prin urmare, vedeti cit comitetul s'a
ocupat mult de cestiunea religiósA, de
independinta bisericei. Dar dad, asupra
detaliurilor, domnii deputatf cred c&
este ceva de modificat, vor agtepta pan&
vom veni la articolul 18, gi vor propune
amendamentele dumnealor. Toti dorim
sa fim tot aga de buni cregtini ca gi strk-
bunii nogtri, gi sunt sigur cit se va primi
tot ce se va crede util a se propune in
sensul acesta.
De ce ins& ati dori ca aceste amenda-
mente sa vinit intr'un timp inoportun ?
De ce le-ati pune in acest capitol ? Ore
locul face puterea unei dispositiuni
legislative ? Nu, negregit, obiectul ei.
Socotesc dar ca aceste amendamente sä-
r6mâni, a se discuta la articolul 18.
Se cere inchiderea discutiunei.
D. N Ionescu. Domnule pregedinte,
agi ruga sil nu se precipite discutiunea,
admitându-se a se trece la vot dup6 ce
a vorbit un singur orator din atatia care
sunt inscrigi. Socotesc, domnule prep-
dinte, cii, domnia-vóstrI ar trebui sa
 et
vedeti numérul celor inscrigi gi prin un
spirit de ecuitate s dati cuvéntul dad,
nu la toti, cel pucin unei majoriti po-
trivit cu acel numér.
Dad insI se va inchide discutiunea
prea iute, vor fi nu protestroi, dci pro-
testilrile sunt neclemne de acést6 A.dunare,
ci nemultumiri ascunse, gi se va (lice
libertatea vorbei a fost suprimatI prin
trecerea la vot. Nu trebue sit esiste ase-
menea nemultamiri gi asemenea idel
inteo cestiune care trebue siS, unésd, o
mare majoritate a Adunrtrei.
D. pregedinte. Dornnule Ionescu,
sunt fórte migcat de apelul ce imi faceti,
dar dad Camera cere inchiderea discu-
tiunei, ed nu pot de câ,t sii o pun la vot.
D. N. Racovitä. Domnilor, eri sunt
pentru inchiderea discutiunei,
suntem uniti a mentine neatinsI religiu-
nea nóstrI i prestigiul ei.
Pentru partea ântéia a amendamentu-
lui nu mai vorbesc, cud domnu raportor
a arétat fórte bine di acele vorbe nu se
pot pune in capul Constitutiunei nOstre.
Pentru a cluoa asemenea nu peite daloc
la o discutiune importantrt., fiind-cit nu
este divergintri, de opiniuni asupra fon-
dului amendamentului, ci numai asupra
loculul ce trebue sii ocupe. Socotesc dar
cii s'ar putea inchide discutiunea.
Se pune la vot inchiderea discu-
tiunei gi se incuviintézil.
Se dii cetire amendamentului, a
ciirul coprindere este cea urmâtóre :
Proiectul de Constitutiune se va
incepe cu cuvintele urnarttóre, rémiind
afarit din proiectul comitetului art. 18 :
Proiect Constitufiune
In numele poporului român, Adu-
narea nationalâ decretâ :
TITLUL I
DESPRE RELIGIIINE
Art. 1. Religiunea ortodoxr, a règritu-
Inl e religiunea dominant6 in România.
www.digibuc.ro
Libertatea tutulor cultelor este garan-
intru. cAt insl celebratiunea lor
nu aduce o atingere in bundle moravuri
ale Românilor. Proselitismul gi ori-ce
interventiune prejudiciabili religiund
dominante sunt oprite.
Art. 2. Biserica ortodoxii din România
este i rèmâne independinte de ori-ce
chiriarchirt stréinâ, conservându'gi ins6
unitatea ei, in privinta dogmelor, cu
biserica ecumenid, a rès6ritului i cu
ori-ce alti biserid, a lui Christ care va
profesa aceleagi doctrine. Ea conservit
in tót5, integritatea lor, ca i cele-alte
biserici mentionate, canómele apostolice
gi acelestabilite de cAtre consilii,precum
gi sântele traditiuni.
Afacerile spirituale, canonice i dis-
ciplinare ale bisericei ortodoxe din
România, se vor regula de un Sinod
national, dupâ o lege
Maropolitil gi episcopii bisericei or-
todoxe in RomInia se aleg de Sinod
,,impreuna cu representantii ortodocgi
rèsáriteni ai Adunitrei generale, gi se
investese de Doran, conform traditiu-
nilor tèrei.
Clerul superior, stabilimentele piOse
gi institutiunile de caritate i de ins-
tructiune bisericésd ortodoxâ se vor
intretine, prin ingrijirea Statului, din
fondurile pióse ale donatiunilor ecle-
siastice, conform unei legi speciale.
Clerul parochial se retribue de citre
comuni.
Bacovifd , D. Tacu , I. Plesnile
A. Lupaqcu, T. Lateq, Iosefescu, P.
Buescu.
D. pregedinte. Acum, domnilor, pun
la vot daca Adunarea primesce ca partea
aceea a amendamentului care 4ice: tiau
I clespre religiune, trebue a se pune in
titlu I, sari rëmâne la art. 16.
D. N. Ionescu. Domnule pregedinte,
socotesc cii positiunea cestiund ar fi mai
bine ast-fel : daca titlul I din Consti-
tutiune trebue si coprindi acele duoè
articole despre religiune. Nu mai 4icetI
6
 68
daca trebue amânate pentru c5, nu e vorba
de amânare.
D. pre§edinte. Domnilor, amenda-
mental se imparte in duoè pârtI: 1° daca
A dunarea trebue s. decrete Constitu-
tiunea in numele poporului; 2° despre
religiune. Puiti dar la vot daca A dunarea
primesce ca alineatul despre religiune sa"
intre la acest capitol.
Se pune la vot §i se respinge.
Se citesce alineatul Antêid.
D. pre§edinte al consiliulul. Dom-
nilor, guvernul nu primesce acest amen-
dament ; cuvintele le a afetat destul de
bine domnu raportor.
Afar5, de acésta, avem un Domnitor
trebue sit, se Pei, bine sém'a c il avem;
prin urmare titlul I sA rèm'ânâ, ast-fel
cum este.
Tot-d'o-data vé declar c guvernul
a observat proiectul comitetuluI §i in
parte §i Il insupsce.
Rèmâne pe alocurea 6re-care cestiunI
de redactiune.
D. Radu Ionescu. Am cerut cuv'entul
spre a combate acest amendament in
intregul sat, §i a ruga pe onorabila
A dunare si 11 respingâ. 0 parte din
amendament privitóre la religiune atí
hotârit a se discuta cand va veni in
discutiune articolele relative la reli-
giune, articole care ar trebui sâ se scie
ca coprind tot ce coprinde i amenda-
mentul ; ca amendamentul nu adaogit
nimic in privinta
0 voce. Adaogâ.
D. R. Ionescu. Nu adaoga nimic, §i
vé voiu dovedi acésta când va veni in
discutiune.
Acum, D-lor, fiind-cA ati hotarit a se
lAsa la o parte acele articole privitóre la
religiune, voiu vorbi numai in privinta
acestuI articol care dice ca Adunarea
nationala decreta in numele poporului.
Nu cred ca acest amendament sa aiba
de scop a afirma suveranitatea popo-
ruluI; cAci suveranitatea poporuluf e
afirmata prin Constitutiune chiar ; nu
www.digibuc.ro
e trebuintI de acest titlu care s'a 4is 05,
in numele poporuluf Adunarea decretâ ;
c'icI este de ajuns a se sci câ, acéstA Cou-
stitutiune se desbate §i vot6z1 de Adu-
nare, care e espresiunea tèrei , care e
espresiunea suveranitItef poporuluI.
Afar5, de acésta, nu cred c ar fi cu
putintl, ca sci, se pnn't ast:tdi in capul
Constitutiund un asemenea articol; pen-
tru ca nu admitem decretele nicI din
partea AdunIrei nici din partea puterei
esecutive ; puterea esecutivI nu decretI
sub un guvern constitutional, ea pro-
mulgâ, legile discutate i votate de Adu-
nare, le sanctionéei, §i promulgisi ; nicI
Adunarea ast4I nu decretil, Adunarea
decreti, numaI atunci când ea singuril
coprinde in sine bite puterile StatuluI,
dind mini§trii nu stint de cht numaI, ca
s:L dic aa, instrumentele Aduntirei, adich
6menI instrcinati a pune in lucrare vo-
inta AdunareI, fara nicI o initiativâ,
fdra putere chiar de a refusa sanctiunea
sa la lucrarile AdunArei.
S'a dis di in Belgia congresul a decre-
tat Constitutiunea in numele poporuluI;
dar congresul din Belgia a decretat
Constitutiunea cand Regele nu venise
inch h cand congresul era singura putere
in Stat; §i in urm:t, dupâ, ce congresul a
decretat Constitutiunea, a venit Regele
a jurat pe dênsa.
Dar no1 astqi in ce positiune am pune
pe puterea esecutivrt ? Daca s'ar admite
acest amendament eh Adunarea national:1
decreth in numele poporuluT, puterea
esecutivil ar maI putea sh sanctioneze
§i sb; promulge acéstA Constitutiune,
fiind-cit ea in fapt chiar ar fi sanctionath
§i promulgatit ?
M'è resum dar, spre a se intelege ch
in privinta religiuneI. . .
D. pre§edinte. Domnule Ionescu,
acea parte a amendamentuluI nu maI e
in discuVune.
D. R. Ionescu. Qic, domnilor, câ prin
acest amen dament nu e vorba de a se
afirma suveranitatea poporului , c6cI
 67
acést5, suveranitate e afirmat5, prin vo-
tarea acestei Constitutiuni ; acést5, Adu-
nare lucréz â. in numele natiunei, in
numele poporului , §i Constitutiunea
care se va vota e evident ch, emanii de la
suveranitatea poporului.
Mal multe vocI. Inchiderea discu-
tiuner.
Se pune la vot inchiderea discu-
tiunei, §i. se respinge.
D. Pang, Buescu. Domnilor, ar fi
remas, cel putin dupa parerea mea, o
inculpare fórte gray& asupra acestei
onorabile Adun5ri, dac5, domnia-vóstr5,
nu ati fi lilsat un singur din subscriitorii
amendamentului s5, spun5, cuvintele
pentru ce 11 a subscris.
In cugetul met nu a trecut nici una
din acele criminale idei ce a voit s5, se
arunce asupra celor ce at subscris amen-
damentul
D. pre§edinte. Domnule Buescu, nu
v6 apèrati asupra mad imputhri care nu
vi s'a fácut.
D. Buescu. Positiunea dar era difi-
ci15, §i voiam s5, Imi dat cuvêntul pentru
ce am subscris acest amendament.
Domnilor, s'a 4is a natiunile nu pot
decreta, precum nu pcite decreta nici
puterea esecutiv5,. Niel o putere esecu-
tiv5, nu are dreptul a decreta, ci numai
natiunile decret5, and e vorba de Con-
stitutiune.....
0 voce. In stare anorn3ala
D. Buescu. Constitutiunea nu e ca
cele-alte legi, §i ea trebue decretatj, de
natiune §i. in numele natiunel care are
sii, o sprijine. Din acest punct de vedere
dar, acésth lege fundamentalà care e
Constitutiunea se deosebesce cu desàvèr-
§ire de cele-alte legi, i un singur moment
s5, nu le confundam una cu alta; Con-
stitutiunea e o lege cu totul de altli
natur5, de at cele-alte.
Domnilor, s'a 4is c5, in Belgia Con-
stitutiunea s'a decretat de congresul
national inainte de a veni Regele, §i a
poi, prin acest am ndament, am fäcut o
www.digibuc.ro
eróre de istorie. EI bine, v6 volt spune
ch, nu e o eróre de istorie, aci Regele a
stat un an in Belgia §i Constitutiunea
s' a decretat in numele poporului. Acésta
idee s'a consfintit mai alaltiieri §i. de
cUre Greci. Ea a predominat in limpid'
trecuti in Polonia pe and era regat, §i
Adunarea a decretat cu cuvintele urm5i-
tóre: Decretilm c5, dupe incetarea din
viuétà a Regelui care din fericire dom-
nesce asthiji acest Rege era Stanislas
August. Vé voia cita inc5, un esemplu
c5, acéstà ideie de a se decreta Constitu-
tiunea de popor a esistat §i in Spania.
Cortesil at pus in capul Constitutiunei:
In numele a tot puternicului Dumne4 et:
'haul, fiul §i. santul Spirit, am decretat.'
Regele era atuncea pe Tron, era Ferdi-
nand al VII-lea. In Portugalia Cortesii
asemenea at decretat §i Regele era pe
Tron, era un Don Juan al VI-lea. Vedeti
dar a in acest amenclament nu am Limit
eróre de istorie, dupe cum ni s'a imputat
alalthieri in privinta Belgiëi. Cunoscin-
tele de istorie nu Bunt monopolul unor
persóne ci le-am avut §i noi
D. pre§edinte. Nu mai e monopol
ast54i, Constitutiunea e contra monopo-
lurilor (ilaritate.)
D. P. Buescu. Asemenea Constitutiuni,
domnilor, se decretéza de mai multe ori
in numele popórelor, la deosebite epoce,
regii fiind pe Tron.
Am voit numai wl vè arèt acésta, ca
sa nu fie banuél5, c5, ar fi fost óre-care
alte idei streine noa care ne-ar fi facut
sa propunem acel amendament.
Sustin dar, c5, in numele puterei mo-
rale ce trebue s5, dati acestei Constitutii,
sa o decretati in numele poporului, acl
acéstá lege funclamental5, nu trebue sâ' se
promulge ca legile obicinuite.
D. N. Blaremberg. Voiesc, domnilor,
pe lâng5, argumentele puse inainte contra
acestui amendament s5, mai adaog §i et
câte-va consideratiuni capitale.
Ni s'a vorbit de Belgia, ni s'a adus §i
alte esemple trase din istorie, s'a vorbit
 68
de Po Ionia ; eI bine, esemplul este neno-
rocit §i citatiunea eronath, chef tocmai
esernplul Poloniel 1mI va servi sh
Me void prevala tocmaI de acest esemplu
spre a formula maI bine icleea mea. In
Polonia exista pacta conventa, acesta era
un contract intre Rege §i natiune. OrI-ce
Constitutiune este un contract intre na-
tiune §i Domn. Este acum teoria cea-alth
a dreptuluI 4is aceea a chartelor octro-
iate, este duph acesta teoria revolutio-
narà a constitutiunilor decretate. NoI
insh nu voim Constitutiune impush nicI
de natiune nicI de Rege.
Se cere inchiderea discutiuneI.
D. P. Cernäteseu. Domnilor, intre
argumentele aduse contra acestuI amen-
d ament multe din ele pot proba eh, Bunt
gre§aé.
A§a dar, fiind-ch cestiunea este fórte
mare, ve rog, domnule pre§edinte, sh,
bine-voitI a ne da voie a maI vorbi unul
in favdrea amendamentului ; duol ad
vorbit contra. EA void vorbi pentru.
D. G. B. Stirbeid. Am luat cuventul,
doninilor, ca sh sustin inchiderea discu-
tiuneI §i iath pentru ce : cestiunea care
e deschish astii4I ar putea sh ne tie 4ece
ani in discutiune ; in Europa sunt 45 anI
de când ea se discuth, §i nu cred eh ono-
rabilul domnu Cerniltescu ar putea astrt4I
sit tae acestit cestiune, cand in Europa
ea este in discutiune de atat timp ftira
a fi decisit.
No1 avem fie-care ideile nóstre, duph
educatiunea ce am primit, duph, chrtile
§i autoriI ce am consultat.Un lucru care ar
trebui sh nehothrasch este crb asth4I aunt
dua principie in fapt, §i noi trebue sh ne
luhm dupii, principiul cel maI shnetos al
puterilor care le avem de esemplu.
Pentru acésta void vota pentru phrerea
comitetuluI, §i ye rog sh nu mr»1 amânhm
votul. . . . Cand Europa va veni cu alte
ideI, cfind se va hothr1 principiul acesta
in alt-fel, void vota §i ed alt-fel.
Se pune la vot inchiderea discu-
tiund §i se primesce.
www.digibuc.ro
Se citesce amendamentul care puin-
duse la vot se respinge.
Se citesce articolul 1 din proiectul
comitetuluI in urmhtórea coprindere :
Art. 1. Principatele-Unite-Române
constitue un singur stat, sub denumire
de Romania'.
D. G. BIttrzeseu. A§I propune ca
articolul 1 sh fie formulat in urmhtorul
mod : Principatele-Unite-liomâne Mol-
dova §i téra Romanésch constitue un
singur Stat indivi4ibil, sub denumirea de
Romania'. lath, pentru ce :
Articolul 1 consacrà principiul acest
mare al unirei principatelor ; insh unirea
principatelor este ea revocabilh ori nu ?
Fie-care va respunde eh este irevocabilä ;
di Moldova nu póte sh triliasch fArh tara
românésch , nicI t era românesch filrit
Moldova (aplause in stânga). Me apla-
udati ? A§I dori sh me aplaudatI §i child
void sustinea ca curtea de casatiune sh
fie strhmutath la Ia§I.
De aceea, pentru ca sh apart in mintea
fie-chruia ch Adunarea acésta consti-
tuanth a privit in unire un fapt irevo-
cabil, sustin sh se adaoge cuvêntul de :
indivi4ibile. Void face chiar un amenda-
ment in privinta ace-sta.
D. raportor. Majoritatea comitetuluf
primesce acésth modificare.
D. N. Ionescu. A§1 dorf, domnule
pre§edinte, ca domnu raportor, inainte
de a intruni comitetul, sä nu se pronunte.
Regulamentul cere ca tot-d'a-una and
este un amendament sh se intrunésch
membrif comitetulul ca sh se pronunte
asupra lui.
D. A. Pascal, raportor. Domnilor,
comitetul primesce modificatiunea pro-
pusit de domnu Marzescu, de a se intro-
duce adhogarea cuventuluI de indivi-
4ibi1e." (Voci. AdhogatI : »Moldova §i
téra romanésch.") Comitetul nu póte
admite a se 4ice Moldova §i téra ro-
mânésch , §i iath pentru ce : fiind-ch
titlul de Principatele-Unite este titlul
oficial astálIrecunoscut de tail Europa
 e9
pentru téra romanésca ; mai cu séma ci
daca s'ar dice: Moldova i éra roma-
nésch, ar trebui ca sh se mai adaoge,
pentru acelagi cuvênt, i Basarabia pen-
tru ca avem o parte dintr'Ansa gi mer-
gênd apol mal departe gi Oltenia, etc.
De aceea comitetul admite cuvéntul de
individibile, dar pentru cuvintele arse-
tate. Moldova gi -Ora romanéscii nu le
admite, ramaind ca in proiect: Princi-
patele-Unite.
Voci. Inchideti discutiunea.
D. Gr. Lahovari. Donmilor, nu in-
teleg cum o discutiune se póte inchide
and acea discutiune nici nu a avut loc.
D. R. Ionescu. Don-mule pregedinte,
nu inteleg cum se 'Ate inchide o discu-
tiune mai inainte de a se incepe acea
discutiune, nial inainte de a da cuvêntul
macar until singur deputat.
Voci. A cerut'o 4ece deputati; noi o
cerem.
D. pre§edinte. Void dice onorabilu-
lui domn Ionescu c primesc cu cea mai
vine placere a asculta observatiunile
dornniei-sale, dar rog s convie ca et
Il
nu pot face alt-fel de Cat a pune la vot
inchiderea discutiunei cand mi se cere
de dece deputati gi nu am de cat a mé
supune decisiunei majoritatei.
Se pune la vot inchiderea discu-
tiunei gi se incuviintézé.
Se pune la vot art. 1 gi se adopt&
cu adaogirea cuvêntului de individibile.
Se citesce art. 2 din proiectul gu-
vernului pe care comitetul il a adoptat
intocmai:
Art. 2. Teritoriul României este ne-
alinabil.
Limitele Statului nu pot fi schimbate
sat rectificate de cat in virtutea unei
legi.
D. Late§. Domnilor, agi dori ca arti-
colul acesta relativ la teritoriul Roma-
niei sa se esplice in sensul lui deplin.
Ea imi fac intrebarea : pentru ce este
pus acel articol in Constitutiune? gi nu
pot ta imi respund alt-fel de cat e Romania nu va se dica natiunea roman4
www.digibuc.ro
pus ca 6, se conserve gi sit se apere, pe
cat póte apéra o Camera legislativa ,
pilméntul natiunei române. Acesta este
respunsul ce Imi dat, gi nu cred ca alti
onorabili domni deputati sa igi pota da
alt respuns de cat acesta.
Acésta intrebare, domnilor, este o in-
trebare capitala, i atilt de necesara pe
cat e de necesar pentru Romani terito-
riul lor, fara de care ei nu pot trai nici
ca natiune, nici ca Stat. Dar permiteti a
ye spune, domnilor, articolul in discu-
tiune pe mine nu mé satisface, pentru
ea nu respunde de loc la intrebarea
mea; articolul dice ea, teritoriul pe care
traim noi e al Romaniei. Insa ce este
Romania ? Este ea natiunea romanil,
poporul roman ? DacEsi ar fi aga, domnilor,
atunci et nu imi agi permite nid o ob-
servatiune la acest articol; i qicênd ast-
fel, vedeti, domnilor, cit et nu am luat
cuvéntul pentru o cestiune de espresiune
numai, ci pentru o adevérata cestiune de
principit. Romania insuí, domnilor, nu
e identica, cu natiunea romeinci, cu po-
porul romdn. (Voci, Ei! El!). Romania
nu e de cat o lerà care presupune nu
teritoriú i un popor bre-care i nimic
mai mult; acésta o afirma tóta sciinta
politica gi fie-care om politic, acésta
cred c o afirmati i domnia-vóstra. Apoi,
domnilor, et cred ch pentru noi nu e
un lucru indiferent a sci ce popor anume
locuesce pe acéstil bucata de pamênt;
daca acel popor Igi are o nationalitate
propria, saú daca el este o amalgama de
mai multe nationalitäti i prin urmare
numaf popor nu §i natiune. De aceea,
domnilor, cred ca nu va fi indiferenta
pentru domnia-vóstra nici alegerea care
rémane acum de facut intre redactiunea
guvernului primita de comitet i intre
redactiunea ce agi don s 11 o dad et ;
pentru c, real repet inca, o-dati, Ro-
mania nu va s5, iCà natiunea rornana.
(Voci. Aide de! Dar noi ce suntem?)
Permii1 domnilor, inca, o data,
 70
(Ha! ha! bravo !) Romania este numai
o t6ra, adica o societate, un popor 6re-
care, aqqat pe o bucata de piimênt,
nimica mai mult. (Aide ! ne am pricop-
Celor ce in6 intrerup nu le pot
sit !)
spune alta de cal acésta, ca noi locui-
torii stapani din acésta téra suntem nu
numai un popor, ci chiar o natiune §i
de aceea am putut triti pana asta4I cu
téra, cu tot. A§a dar, donmilor, se póte
ca téra acésta sa,' fie locuith de Ru§T, de
austriaci, de cine yeti voi, sa se
§i
numésca, tot Romania. Asta4i Polonia
tot Polonia se numesce, dar al cui este
pamêntul Poloniei ? Al natiund polone?
Nu este al natiund polone; 0 tocmai
pentru acésta Polonia nu este un Stat
polon, fiind-ca, 1§I a perdut pamêntul §i
fara de pament proprit nu póte esista
nici un Stat in inte1esul adevèrat.
Inca un esemplu cu teritoriul natiund
române din Transilvania. In Transilva-
nia s'a re§luit in anii din urma, parti
intregi din teritoriul set, nu s'a mai
recunoscut ca pamênt al natiund române
de acolo 0 s'a scos chiar de sub jurisdic-
tiunea speciala a autoritatilor qi a comu-
nelor române; ast-fel ca in cutare cornu-
nil, daca majoritatea locuitorilor sei se
cornpunea din Sag sat din Maghiari
aces, comuna 10 perdea teritoriul set,
numai era considerata de cat ca comunii
streinit, maghiarit s. e., cu pitmAnt cu tot.
Sa, ne ingrijim, domnilor, pentru viitor
i sa punem in Constitutiune a teritroiul
României e al natiunei române. Permi-
teti'rni, domnilor, inca un esemplu.
D. pre§edinte. Domnule Late§, ve
rog faceti amendament mai ant6it de
voiti 0 apoi desvoltati'l, sustineti'l.
D. Late§. Domnule pre§edinte, nu me'
puteti intrerumpe pe cat timp sunt in
cestiune. Irni fac datoria d'a combate
redactiunea articolului in cestiune 0 cu
acésta sunt in regulament. La timp voit
face amendamentul ce 1mi cereti.
Cum am 4is dar, domnilor, permite-
ti'mi ca sa vé aduc inca un esemplu din
www.digibuc.ro
istoria. La 1814, cu ocasia incheiarei
tractatului de la Kiel, guvernul Dani-
marcei a cedat Norvegia unul principe
strein, guvernului suedez, 0 teritoriul ei
s'a trecut in acel tractat ca proprietate
a noului Rege.
Domnilor, in adevèr ca se pare lucru
surprinPtor 0 pe care cine-va nu II 'Ate
crede de o-datii, ca, teritoriul unei natiuni
intregi sa, se pótit da prin un petic de
hârtie ca proprietate unui singur ono.
El bine, domnilor, acésta e un fapt
istoric, §i scim cu totii mai multe esem-
ple de acestea. A§1 dori dar sii se preci-
seze al cui este teritoriul României ? Ce
teritorid anume voim sit conservam §i
sit apërain prin acésta Constitutiune.
Ast-fel, domnilor, ne vom implini o sa-
cra datorie conservând 0 apërând, pe cat
póte un legislator, pamêntul ce ne a lasat
in ereditate Romanif stramo§ii no§tri.
Guvernarnêntul, domnilor, chiama pe
câmpul de bataie pe osta§ii români ca
sit 10 verse sangele pentru ap6rarea
libertatilor §i a moiei strarno§ilor lor.
Ei bine, acésta Adunare are o datorie
imperiósa ca chiar in pactul de Consti-
tutiune ale pre sa spuna acelor osta0
români ale cui sunt libertitile 0 in
specie al cui e pilmêntul pe care el" sunt
chiamati a 11 apèra ?
0 you,. kl Rornâniei.
Este al natiunei române nu al Roma-
nia, v'am spus ci acésta téril p6te sa
conserve numele de Romania 0 atunci
chiar când n'ar mai. fi Romani pe acest
pamênt, nici guvern roman.
Unul din secretarf da citire urma-
torului amendament :
Alineatul I al articolului 2 sa se
amendeze a§a, :
Teritoriul României este proprietate
nealienabila a natiunei rornäne 0 a
comunelor române. Proprietatea aces-
tor din urma rèmâne regulata §i fun data,
conform legei rurale in vigóre.
I. Bova, S. Bodoreisca, T. Lateg, N.
Slavescu, I. Leca.
 71
_D. prepclinte invitA comitetra a se
consults asupra acestai amendament.
D. Aristid Pascal. Domnilor, comi-
tetul, deliberand asupra amendamentului
propus de domnu Lates la articolul 2,
nu il admite §i iata pentru ce: antAid cii,
ilicerea adaogatit teritoriul Romaniei
e proprietate a Romania' e inutila,
pentru ca daca se 'Pee: este inalienabil"
ca sa fie ceva inalienabil trebue sa fie
acel ceva proprietatea cui-va.
In ceea-ce privesce dispositiunea a
duoa ea este inesacta ; proprietatea pa-
mênturilor date locuitorilor prin legea
rurala nu este a comunelor, ci este a
individelor, a locuitorilor, iar nu a fiintei
morale, a comund.
In ceea-ce privesce mantinerea si sane-
tionarea leger rurale, am aci deja un alt
amendament, a citruia coprindere este
cea urmatóre: (citesce un amendament).
Acum, dupa lungul si savantul dis-
curs al domnului Lates, sa imi permiteti
§i mie a olice cate-va cuvinte. Doman
Late§ a 4is cil isi a facut intrebarea : ce
insemnatate are acest articol 2 §i nu a
putut gasi nimic. Ed socotesc ca daca
domnu Late§, in loc de a face acésta in-
trebare domniei-sale, ar fi facut'o mem-
brilor comitetului, i s'ar fi dat un res-
puns ce il ar fi pus in stare a intelege
acel articol. Domnilor, acest articol nu
este o inventiune a nóstra, caci astalli
mai cu séma se fac fórte gred asemenea
inventiuni, noi ne marginim a lua numai
intr'un mod eclectic din ceea-ce este mai
bun la natiunile cele mai civilisate. A§a
dar cred sa dad o deslusire de ceea-ce a
necesitat acest articol. Articolul 2 ali-
neatul antAid 4ice : teritoriul roman
este inalienabil." Din acésta se intelege
cii, un suveran nu póte prin un tractat
sad conventiune se instréineze o parte
din teritorid fara a se face acésta cu
vointa natiunei; cu alte cuvinte, ori-ce
conventiune s'ar face de suveran pentru
acésta natiune cu o alta natiune, trebue
sa fie cu vointa natiuner, ca sil, fie obli-
www.digibuc.ro
gatóre pentru ea. De aceea s'a dis la
articolul 2 in alineatul al 2-lea: Jimitele
Statului nu pot fi schimbate aaa recti-
ficate de cat in virtutea unef legi.
Prin urmare, iata scopul pentru care
s'a facut acest articol, pentru a se sci
ca ori-ce conventiune privitóre la limi-
tele Statului, pentru a fi obligatorie na-
tiunei romane, trebue sa fie recunoscuta
de natiunea roman& prin o anume lege.
Illai mulff deputali cer inchiderea
discutiunei.
D. Gr. La.hovari. Cer cuvêntul.
D. pregedinte. Nu pot sa ye acord
cuvêntul, de cat ca sa vorbiti pentru saú
contra inchiderei discutiunei.
D. T. Lateg. Cer cuv'entul contra in-
chiderei discutiunei.
Permiteti-mi domnule pre§edinte a
v'e marturisi ca ed m'am mirat de acésta
procedare de care v'atf servit domnia-
vóstra acum.
Ed propun un amendament, domnu
raportor vine §i il combate dupil intru-
nirea care a avut'o cu membrii din
comitet , si mie care am propus acel
amendament voiti sil imi inchideti gura.
De aceea cer ca discutiuuea sa nu se
inchida cel putin 'Ana cand void vorbi
ed ca sa desvoltez amendamentul mai
departe.
D. pregedinte. Domnu Late§ si acel
domni deputati care (lie ca' se miri de
procedarea biuroului, le voiu improspata
in memorie articolul 51 din regulament
din care dumnealor se vor convinge ca
biuroul nu este de cat espresiunea voin-
telor AdunareI.
D. ministru de finance. Am cerut
cuvêntul ca si rog pe onorabilii domni
deputati sa ascepte ca fie-care cestiune
sa o discute la articolul privitor la acea
cestiune; caci altmintrelea, daca la fie-
care articol ar veni fie-care deputat sa
propue cate un amendament dre-care ,
strein de materia acelui articol, ar face
si o intêrçliere mai mult si nu ar avea
nici un resultat.
 Er bine, domnilor, cestiunea proprie-
tatei cum v'a spus §i. onorabilul domnu
Pascal e tratata la capitolul §i articolul
privitor la proprietate ; §i acolo , atat
guvernul cat §i comitetul §i toti depu-
tatiT s'au ingrijit ne a adus
aminte un onorabil deputat care e dintre
fo§tii claca§i. §i s'a pus un articol
privitor la ac6sta, ins'í acel articol s'a
pus in capitolul privitor la proprietate.
Acum vine §i se vorbesce de suvera-
nitatea poporului, pe urmi se spune ct
Statul roman este al Romanilor ; dar
atunci, domnilor, spunem cí omul e
al omului, c soldatul e soldat. Nu in-
teleg acésta definitiune.
Daca am fi in Transilvania sad in
Polonia acolo a1 intelege luptele aceste,
fiind-ca acolo in tóte 4ilele vin ctmd
Ungurii,icand Germanii §i le rumpe Ro-
manilor o parte de pamênt al lor §i
declara al unei alte natiuni. Dar noi
suntem Stat roman ; suntem indepen-
denti; nu avem Stat in Stat; nu avem
niel pe Unguri nici pe Germani nici pe
Turd, ca si puuern un asemenea articol.
Inteleg cand era cetatile turcesci in tóra
romanésca, atunci aveam in intrul nostru
o natiune stréina care ne lua o parte din
teritoriul nostru ; dar asta4i pamêntul
roman e al Romanilor, nu cred c mai
incape discutiune intru acésta §i nici
nu p6te fi, precum nu trebuia sì fie in
discutiune nici cestiunea de suverani-
tatea poporului care a41 ridicat'o
child ati 4is : in numele poporului
roman etc."
Profit de acésta ocasiune , fiind-ca
atunci s'a inchis discutiunea pawl a nu
se pronunta guvernul, §i voiu 4ice cate-
va cuvinte in acésta privinta.
De §i onorabilul domnu Stirbei a 4is
ci acésta cestinne e in controversa §i
desbinit in duoë campuri pe acei care
tratéza acest principid, insa, domuilor,
pentru téra romanéscil acésta cestinne e
resolvata, §i e resolvata din norocire de
la inceputul Statului roman.
www.digibuc.ro
Poporul roman este suveran ; t6tI, sil-
veranitatea decurge de la poporul roman,
de cat c acea suveranitate se delégI.
Suveranitatea esecutiva se deldga, Dom-
nitorului §i suveranitatea legislativa se
deléga Adunlrei, §i nu póte s se fees
nici-odata de alt cine-va o Constitutiune
pe cata vreme va fi Camara deputatilor
§i Domnitorul ; daca ficeati domnia-
vóstra, acést5, Constitutiune pan5, and
Domnitorul nu venise, atuncI se putea
lice c Adunarea in numele poporului
decreta, dar acum domnia-vóstra ati
asceptat singuri. 'Ana child poporul ro-
man a delegat o parte a suveranitatei
sale Domnitorului qi partea cea alti
a suveranitItei e delegatI domnielor-
v6stre. Prin urmare acum Camera §i
Domnitorul sunt numai in drept sa faca
acésta Constitutiune. S'a pus cestiunea
unirei §i a teritoriului §i acésta cestiune
a, pus'o §i alte Constitutiuni ale popóre-
lor gelóse de suveranitatea lor, ca nu
cum-va regii s uite c teritoriul este
al térei iar nu al lor §i ci el nu
guverna de cat in puterea vointei na-
tionale. Mai inainte se 4icea Regele
Franciei, Regele sad Impératul cutarei
téri; Regele se socotea ca proprietar al
térei §i putea s fact), ori-ce voia ; facea
batalie, ceda o parte din téra, fara, sit se
ingrijésca de vointa natiunei. Insa de
cand natiunile ad intrat in suveranitatea
lor, de cand regil sunt delegati ai suve-
ranitatei nationale, teritoriul térei nu
mai este proprietatea acelui om ci a
natiunei, nu 'Rite s dispue de o parte
a pamêntului fara voia natiunei, §i de
aceea popórele aù avut grije de a pune
acésta in Constitutiune, precum o are §i
onorabilu domnu Stamati in privinta
proprietatei fo§tilor eliícai. Daca o-data
s'a decretat ci fo§tii cilicagi sunt pro-
prietari, proprietatea lor este tot atilt
de santa ca §i a ori-carui altul, §i nu s'a
pus articolul acela de cat ca s5 radice
grijea c s'ar putea dispune de proprie-
tatea aceea, precum natiunile ad grije de
a pune articole cit nimenea nu p cite aliena
nia intr'un chip o parte din teritoriul
Vérei, nia precum dice doranu Lateg sit
vinit o colonie dre-care i s i se ceada
pam'ent, afara numai când Domnitorul,
representantul suveranitatei esecutive,
va fi de acord cu Camera, representanta
suveranit4a legislative, de a face ase-
menea cesiune.
Aga dar rog pe onorabilul D. Lateg
sa nu se ingrijasca; fiind-cit toti avem
aceiagi dorinta, toti ne vom lupta
mare gi mic i invétat i neinvètat
bogat i sérac a nu Lisa nu numai s nu
'se alieneze nid cea mai mica parte din
teritoriul Romania, dar nici sI se calce.
Prin urmare, domnilor, sit nu mai
facem discutiuni care ne perd timpul.
Sunt multe teorii frumerse pe care am
putea sit le espunem pe catedrit, in scóle,
sa le profesitm, sad sI le publicam prin
jurnale; dar cand suntem chemati
votam o Constitutiune sa nu facem teorii
inutile la fie-care articol, pentru ci atunci
ne-ar trebui o luna, dua, trei chiar, ca
votam o Constitutiune pe care natiu-
nea o ascéptii, cn cea mai mare dorinta.
De aceea guvernul s'a hotitrit, in facia
unef nevoi, in facia acelor impregiuritri
de din afara, in facia agitatiunei spiri-
telor din intru (sit nu dic a intrigilor pe
care le cunósceti toti) ca cu o ora mai
inainte s iasil din acéstit situatiune
BA nu mai fie atarnat cu o funie facuta
de statutul lui Cuza.
Ei bine, natiunea voesce sá iasa din
acésta spanduratóre i sit se vadá consti-
tuita. Póte i eá agi fi voit ca in acéstit
Constitutiune sit se inscrie nial multe
libertati, sá se ia mai multe garantii,
dar garantia cea mai mare este sit ne
dam o basil i sá putem in facia stréinilor
sit ne afkam ca constituiti, sá facem sa
atât in spiritul celor din afara, cat
gi in al celor din intru care inca doresc
acésta stare de lucruri, sit piar5, ori-ce
speranta.
ApoI, domnilor, ce lucrare omenéscii
www.digibuc.ro
este eternit ? Care legi sunt eterne ? AA
fost legi care s'ad declarat eterne i acele
aá fost cele mai pucin eterne. Eterne,
durabile, sunt acele legi care fespund mai
bine la trebuintele natiunei. Daca acéstil
Constitutiune va réspunde la adev6ratele
trebuinte i interesa ale natiunei, va
clainui malt; daca nu, se intelege el nu va
dainui, precurn n'ad dainuit i alte Con-
stitutiuni facute de ómeni mult mai
competinti de cat noi, insI care n'ad
r6spuns la trebuintele natiuna.
Se cere inchiderea discutiuna,
D. Late§. Domnule prerdinte, am
dreptul §i datoria ca sá rèspund domnuluI
min istru.
Se pune la vot inchiderea discu-
tiund §i se primesce.
Se pune la vot amendamentul dom-
nuluI Late§ §i se respinge.
Se pane la vot articolul 2 din
proiect §i se primesce.
D. raportor citesce articolul 3 din
proiectul guvernuluI, pe care comitetul
l'a adoptat intocmai:
Art. 3. Teritoriul este imp *ártit in jude-
te, judetele in plagi, plisigile in comune.
Aceste divisiuni gi sub-divisiuni nu
pot fi schimbate sad rectificate de cat
prin o lege."
D.pre§edinte. La acest articol domnu
Lupagcu propune urmatorul amenda-
ment :
La titlu I sit se adaoge urmâtorul
nuod articol :
Art. 3. Teritoriul roman nu se póte
colonisa cu populatiuni de ginte strèina."
A. Lapati, C. T. Grigorescu, Lupcqcu,
Mcilddrescu, Negurci, I. Leca.
D. Lupaptt. In sectiunea din care
am avut onóre a face parte i ed s'a
propus acest amendament i s'a primit,
insa s'a omis de onorabilul comitet in
proiectul elaborat de dênsul.
Domnilor, acésta cestiune nu are nevoia
de marl desvoltári, este o cestiune care
s'a desbitut fórte mult in Ora i chiar
de Adunarea de la 61. Opiniunile aunt
5*
 14
formate §1 de aceea cred ca, vin inaintea
dorintei onorabilei Adunari propunend
acest amendament.
Voift puue numal inaintea onorabilei
Adunari cate-va cuvinte ale unei persóne
care astadi se afia pe banca ministeriala,
ale domnului Ion Bratianu , cuvinte
rostite cu ocasiunea desbaterei acestei
cestiuni la 1861 (citesce).
Am cu atilt mai mult cuvênt sa propun
acest amendament cu cat am védut ca
in sectiuni s'a prima §i onorabilul
raportor nu l'a mentionat de loc in
raportul seù.
D. R. Ioneseu. Domnule pre§edinte,
nu inteleg nici cum de póte avea loc
aceistit discutiune la articolul 3.
ye aduceti aminte ca in ceea-ce privesce
colonisarea este o lege speciala prin care
ea este oprita cu desaver§ire; prin urmare,
nu inteleg et se mai póta pune in discu-
tiune o dispositiune formali prevéduta
in codicele civil.
D. ministru de finance. Domnilor,
sper ca onorabilul domn Lupa§cu a facut
acea citatiune a cuvintelor mele ca n
graciositate, adica a voit sa se rezime pe
o autoritate, §i a dat acest caracter la
acea citatiune, iar nu credênd ca m'a§i
pune vre-o data in contradictiune cu
opiniunile §i principiile mele ; cred cil
domnia-sa imi face acesta justitie.
D ornnilor, atunci s'a discutat cestiunea
de a se aduce colonii in Romania cu
drepturile de colonii, care sunt fórte
determinate, §i eft m'am opus din tóte
puterile mele §i nié voift opune cat voift
trai. Dar atunci am mers mai departe §i
am dis ca et nu se dea nici unui strein
dreptul de a cumpéra proprietati, 'Ana
ce nu se vor improprietAri mai anteift
Romanif, adica cliica§fi.
Am dis atunci sa dam mai anteift cla-
ca§ilor locurile pe care et le aft cultivat in
puterea unei legi §i pe urma puteti lasa
pe streini sa cumpere ca particulari, dar
ca colonif nici-odata ; pe térêmul acesta
am fost atunci §i pe acesta Bunt §i astadi.
www.digibuc.ro
D. A. Pascal. Domnilor, majoritatea
comitetului primesce in principiÙ neco-
lonisarea; minoritatea insa crede ca acésta
mésuri este inutila.
Domnilor,, cand dicem cuvéntul de
colonisare , trebue sé, vedem mai Anteift
ce se intelege prin acest cuvent, ca sa,
scim toti tot acela§i lucru, colonisarea
nu este un ce pe care sa il vedem in tóte
qilele §i in Ora la noi nu l'arn védut
nici o data. Prin urmare, toti trebue sa
ne intelegern despre semnificatiunea di-
cerei colonisare. Ed cred cii, prin acésta
se intelege admiterea unni mare numer
de streini intr'o t era, cu nisce conditiunf
prin care li se face de guvern o situatiune
esceptionala de aceea ce este Lena',
locuitorilor acelei téri; iata ce intelegem
noi prin colonir. Ast-fel de esemplu,
Rusia, colonisand mai multe pirti ale ei,
a admis o multime de familii cu óre-care
conditiuni prevédute in nisce contracte,
§i ast-fel se gasesc in Rusia diferite co-
lonii in diferite parti ale Rusil cu diferite
contracte carora li se crea o stare escep-
tionali de ceea ce avea cele-alte parti
ale Rusiei. Ei bine, dac5, prin colonisare
este si intelegem acésta, atunci nu avem
cel putin motivul de o temere contra
trecutului ca sii inscrim acésta oprire in
Constitutiune, pentru ca mai anteill co-
lonisarea la not, in facia legei, nici o dati
nu mai 'mite avea loc, §i nu a avut loc
nici atunci and téra era mai putin
populata, dar astii41. cand §i locurile care
pe atunci eraft pustif sunt locuite. Nu
domnilor, nici putem presupune ca s'ar
aduce colonif streine care sa aiba o situ-
atiune diferita de aceea ce aA Românii,
et aibá drepturi diferite d'ale Românilor.
Negre§it ca acésta temere , din partea
guvernului, nu o póte avea nimeni. Apoi
chiar cand ar fi guvernul atat de impru-
dent ca sa faca asemeni lucruri de a
colonisa téra cu streini, óre nu trebue sa
vie cu o lege la A dunare ? Dar daca luim
colonisarea in intelesul venirei until mic
numér de streini care cumpéri saA inchi-
 76
riaze, pemênt de munch' de la particolari,
acésta 1111 este o colonisare gi nici nu cred
cit a fost in intentiunea propuitorilor
amendamentului, ci numai venirea in
grámada a unui mare numer de streinI
adugi de guvern cu un contract care le
face o positiune deosebith de a Români lor.
Dar fiind-ce, nu putem presupune ct gu-
vernul va putea face acesta fhre, A dunare;
fiind-cil nu putem presupune di Aduna-
rea viitóre are et fie mai putin dorit6re
de tere, de cit Camera actuale., socotesc
de prisos a se admite acest principit in
Constitutiune.
Sunt in unele Constitutiuni disposi-
tiuni care, de gi. nu igi at locul, ins& igi at
un motiv óre-care din temerea de a nu
reveni un trecut odios. Ast-fel s'a admis
in Constitutiune desfiintarea monopolu-
rilor, a privilegiilor de daze, pentru ch
ele at esistat in dauna intereselor gene-
rale in téra nóstra. EI bine, in privinta
colonigrei nu putem avea aceste temeri,
pentru ce, in téra nóstriti nici o date, nu
s'a primit a se colonisa cu streini gi a se
face Stat in Stat. De aceea et nu primese
acest amendament.
D. Gr. Lahovari. Domnilor, cestiunea
acesta este fórte delicate, atât in privinta
principiilor economice, dace, colonisarea
este bune, sat nu, cât gi din alt punct de
vedere, din punctul de vedere de a se sci
daca acéste, colonisare este bun& pentru
un Stat ca al nostru.
EA aunt pentru amendarnentul domnu-
lui Lupagcu gi gesesc di tóte argumentele
aduse contra acestui arnendament aunt
eronate. Domnu Radii Tonescu a (Ps 6',
se prevede in lege necolonisarea. Et scit
di nu este in lege gi nit ceva mal mult,
pentru care fac apel gi la domnul Gr.
Filipescu, 6', acum patru ani era et se
fac6 colonisarea de Germani, dumnealui
intrase in tratatiune gi. chiar et me
adresasem pentru o rude, a mea la domnul
Aritonovici, care avea biuroul de in-
scriere pentru colonisare
0 voce. Citesce legea din 1864.
www.digibuc.ro
D. Gr. Lahovari. Ni se citézit un
articol din legea de la 1864. Dar acea
lege vorbesce de dreptul streinilor de a
cumpèra proprietati nu de colonisare gi
domnia-vóstri intelegeti ce, improprie-
thrirea streinilor nu are a face cu
colonisarea, cAci s'ar putea face colonigti
in térá fife, BA cumpere proprieatti.
Domnilor, v'am spus &A inteleg sh fie
divergintit de opiniuni din punctul de
vedere economic, nu inteleg inse, a se
4ice cfi este de prisos a se introduce acest
amendament, dacii nu voim colonisarea.
\re rog dar, domnilor, sit primiti acest
amendament cu o singurá esceptiune
pentru coloniele bulgare din Basarabia
gi altele ca acestea ; cAci dacá nu s'ar
prevedea o esceptiune pentru acestea,
primindu-se amendamentul, nu s'ar mai
sci ce sórte, vor avea acei locuitori bul-
gari. De aceea et primesc amendamentul
cu mica modificare de a 4ice : conform
unei legi speciale.
D. ministru de finance. EA v'am
spus, domnilor, ca inteleg grija acelora
care nu voesc s5, se facii, un Stat in Statul
român ; inteleg ca o natiune ca a nósträ,
care de curênd igi a dobêndit neatârna-
rea gi care 'Ate ince, ar fi amenintatá sii
se ingrijéscá de propegirea natiunei ger-
mane gi a nu primi asemenea colonii.
Inse, domnilor, sentimentul acesta este
aga de adânc gi tare la Români, in cAt
chiar fostul Domnitor, care nu prea era
inspirat de sentimentele patriotice; totugi,
când a fost sii se dea improprietitrirea
stráinilor, s'a ingrijeat de a satisface gi
acele griji legitime ale Romfinilor.
Cu tóte acestea, domnilor, dace, ono-
rabila Adunare crede &A un articol pus
in Constitutiune ar da mai multá garan-
tie de cât articolul din codul civil, atunci
nu aveti de cht Fa il treceti acolo.
Ma/ multe voci. Da, se, se tréce,.
Mai multi deputati cer inchiderea
discutiunei.
D. P. Buescu. Ve rog al' nu inchi-
deti discutiunea gi se, lfisati se. vorbésci
 76
cine-va §i iii numele majoritätei care a
sustinut amendamentul, precum atI per-
mis s vorbésch in nurnele minoritätei.
D. AI. Marcovic1. Eft cer inchide-
rea discutiund pentru eh precum véd
WU, Camera e dispusä a vota acest articol.
Void insä sä fac o micä observatiune :
nu imi place redactiunea acestui articol;
mi se pare 61 nu e gramaticesce de a se
dice cä e opritä colonisarea in téra a
nationalitätilor stréine, cad nationali-
tatea e un ce abstract §i nu 'Ate face o
colonisare (aprobäri).
A dunarea, consultatä, primesce a se
inchide discutiunea.
Se pune la vot amendamentul mo-
dificat ast-fel §i se adopt:A.
Articolul 3, care in urma adoptärei
acestul amendament devine articolul 4,
se adoptà intocmai §i färä discutiune.
D. A. Pascal. A cum vine titlul 2.
Proiectul de Constitutiune al guvernulul
e redactat ast-fel : Despre drepturile
Romänilor
.Articolul 4. Romänif se bucurä de
libertatea consciintel, de libertatea inv.&
titmêntului, de libertatea presei, de liber-
tatea intrunirilor.
Articolul 5. Românii se bucurii, de
drepturi politice conform legilor terei.
Comitetul, domnilor, a credut sä su-
prime articolele 4 §i 5 §i sh introcluch in
locul lor articolul 5 care il vedeti in
amendamentul comitetului. Motivele
pentru care majoritatea comitetului a
credut cä ar fi de necese a se suprime
aceste articole, at fost cele urnatóre :
1. Pentru cä ori-ce dispositiuni enume-
rative intr'o lege aunt tot-o-datA §i limi-
tative, §i pentru ca s fiú nial esplicit
voit dice cri,, acolo unde cineva numèrä,
nu e mai mult de at numérul.
Prin urmare, fiind-cit in articolul 4 se
enumerä numai patru libertäti publice
intre care libertatea invétämêntului, care
nu se póte admite färä controversä intre
liberntile publice, remânea enumerate
numai trei din atätea 1ibertii publice.
www.digibuc.ro
Iatä dar rnotivele pentru care comi-
tetul a credut sá suprime acest articol :
1. Pentru a nu aduce o limitare liber-
tätilor publice ; al 2-lea, pentru ca e
imposibil a enumera tóte libertätile pu-
blice §i ori-cine ar veni ail le enumere
ar comite un act de limitare ; al 3-lea,
pentru ch. , in articolele care compun
titlul al 2-lea esistä t6te aceste patru
libertäti publice care sunt in art. 4. Ast-fel
libertatea consciintei esistä in art. 18 :
Articolul 18. Libertatea consciintei §i
a dogmelor este absolutá.
Iatä dar c ceea-ce esistä in articolul
4 esistä in alt articol special. Prin ur-
mare, vedeti CA nu e de al o repetitiune.
Al 2-lea, libertatea invétämèntului ; of
bine acésta se coprinde in articolul 20 :
Articolul 20. Invètämêntul este li-
ber, etc.'
Al 3-lea, libertatea presei care esistä
asemenea in articolul 21:
Articolul 21. Constitutiunea garantkä
tutulor libertatea de a comunica §i pu-
blica ideele §i opiniunile lor prin scris
§i prin grait, etc.
Al 4-lea, libertatea intrunirilor esistä
in articolul 23:
Articolul 23. Intrunirile sunt libere, etc.
Vedeti dar, domnilor, cä aceste patru
publice enumerate la articolul
4 esistä, in articolele ce compun Litlul
al 2-lea.
Dar se vedem acuma ce nu esistä in
articolul 4. Nu esistä o multime de alte
libertätl care esistä in acest titlu al 2-lea.
Ast-fel, de esemplu, libertatea indi-
vidualä care nu esistä in articolul 4
esistä in articolul 11 :
Articolul 11. Libertatea individualá
este garantati. Nimeni nu 'Ate fi ur-
märit, etc.
Merg mai departe. Libertatea cultelor
care esistä, in articolul 16 véd cá nu e
prenumeratá in articolul 4. Merg mai
departe. Sunt libertäti, precum e res-
pectul proprietätei, inviolabilitatea do-
miciliului, tOte aceste libertäti care sunt
reglementate in articolele ce compun
titlul al 2-lea nu sunt enumerate prin
articolul 4.
La ce dar ar fi servit chiar daca arti-
colul 4 ar fi fiicut o catagrafie, ca stí 4ic
a§a, de libertitile publice ? Este inutil,
pentru cö ele se coprind prin alte articole
speciale. Daca cine-va se crede in stare
a enumera Vote liberatile publice a§i
voi ea si vkl acest
Domnilor, and facem o lege, cand
punem un articol, trebue ca acest articol
aibá un scop, fa nu fie o repetitiune
unel dispositiuni care esist6 in lege.
Unii insa at arètat ingrijirea câ se su-
prima liberthtile publice. Acést6 ingri-
jire atunci ar putea fi intemeiatâ când s'ar
fi suprimat articolele enumerate de mine.
Dal acum lecturA unuT amendament
ce s'a depus la biurot, i care dice :
Amendament pentru inlocuirea arti-
colului 4 cu cel urmAtor :
Constitutiunea garantéza tutulor Ro-
mânilor esercitiul deplin al drepturilor
naturale §i inprescriptibile ale omului,
anume : libertatea consciintel, libertatea
individualá, libertatea invètiimêntului,
libertatea presei §i a cuvêntului, liber-
tatea intrunirilor, libertatea comerciului
industriei.
,,Nici o lege, regulament sat articole
introduse in vre-o lege nu vor putea
restringe aceste drepturi in nici un cas,
nici crea penalitAti esceptionale in ase-
menea materii."
C. Lapati, G. Adrian, Argiropolu,
Sldvescu, C. Grigorescu.
D. preqedinte. Mai este un amenda-
ment al domnului Sihleanu.
D. Sihleanu. A cest amendament ce
am propus acum 11 retrag, fiind-c5, mi
se pare mai complet cel propus de
clomnu Lapati.
D. pre§edinte invitá comitetul a se con-
sulta asupra amendamentului domnulni
Lapati.
D. A. Pascal. Domnilor, comitetul
delegatilor deliberand asu,pra acestul
www.digibuc.ro
amendament l'a respins in majoritate de
patru contra trei. Motivele pentru care
s'a respins sunt acele pe care am avut
onóre a vi le espune inainte de a delibera
comitetul. Afará de acestea mai stint in
acest amendament nisce espresiuni vage,
care trebue sá se evite intr'o lege; pentru
et dupe cum dice eminentul jurisconsult
engles Bentham : Cea mai buná lege
este aceea care lasá naai puciná latitudine
until' judecátor." A§a, domnilor, dupe
cum ati observat, espresiunile din amen-
dament de drepturi naturale aunt 4icerl
cu totul vage, i daca vom lua semnifica-
t iunea acestor çlicerl dupe dreptul roman,
institutele lui Justinian, atunci aceste
drepturi naturale sunt acelea care aunt
comune tutulor ómenilor; cu alte cuvinte,
drept natural e dreptul ce natura indicâ
tutulor animalelor, precum dreptul de
a bea, a mfinca, de a se mi§ca (ilaritate).
Ast-fel dar, toti jurisconsultii care at
voit s dea drepturilor naturale o defi-
nitiune, s'ad gilsit in contradictiune
mal cu sémá in casul de faciá e impo-
sibil de a se arèta ce se intelege prin
aceste drepturi. Asemenea, când se dice
dreptul natural este inprescriptibil ,
ace'sta este o frasa careia iará§i nu Ii se
póte da un inteles de cátre cel ma! bine
voitor jurisconsult. A§a dar esercitiul
drepturilor naturale sunt diceri care nu
adaogit nimic in acest proiect.
Afará de acésta, dispositiunea finalá
a amendamentului care dice câ nici o
lege, regulament sad articol din vre-o
lege &A nu pótá restrânge aceste drepturi,
acést5, dispositiune ar fi de natura sg, corn-
promitâ pentru tot-d'a-una libert4ile
publice , pentru cit ceea-ce eompromite
libertatile publice este abusul lor ; prin
urmare, când noi nu venim a reglementa
esercitiul libert64ilor publice atunci unii
ad s'a impieteze asupra libertatilor celor-
l'alti, ceea-ce nu are s5, dea alt resultat
de cfit anarchia depliná. Iat5, dar motivele
pentru care majoritatea comitetului a
respins acest amendament,
 78
D. N. Ionesou. Doman le pretedinte,
nu aunt de piirerea onorabiluluI raportor
de a nu se inscrie in Constitutiunea tereI
drepturile naturale §i inprescriptibile ale
cetatenilor. Recunose tag autoritatea
citatiunilor domnului raportor din Ben-
tham §i. Justinian, dar eA me voiA duce
la o alt& sal& s& imI imprumut, aseme-
nea, citatiunile mele ; me voiti duce la
scóla cea mare a Constitutiund englese,
representata prin lord ul Brougham, care
(lice di drepturile sacre inscrise in Con-
stitutiunile popórelor trebue s& fie atät
de imutabile in cat nicl insa§I Constitu-
tiunea sii nu le part reglementa intr'un
mod restrictiv.
Aceste drepturI sunt : libertatea de a
esprima opiniunea prin pres5, libertatea
de a se intruni §i. a se consulta tot-d'a-una
qi libertatea de a fi judecati prin parii sei
juratI. Acestea sunt tot-d'a-una drepturi
reservate tutulor cethtenilor,, drepturI
naturale §i imprescriptibile care, ori cat
ar fi reglementate in o -Or& constitutio-
nal5 nu pot fi nicI o dati puse in ces-
tiune. §i socot di onorabilif propuitori
al amendamentuluI ad tót6 dreptatea a
cere sii fie inscrise la locul acesta, fiind-cá
proiectul guvernuluI era óre-curn incom-
plet §i proiectul majorit5Iei comitetului
e §i maI incomplet ; c6cI nu dicea cu
des6ver§ire nimic despre aceste drepturi.
Socot dar cA, a defini care sunt aceste
drepturi reservate poporuluf nu este de
prisos.
Nu se tratéza aid, domnilor, de a
pune garantie acestor drepturi , ci se
tratézii de a le inscrie §i recuncisce ca
drepturI inprescriptibile. Negre§it, nu
sunt acestea acele drepturi despre care
ne a vorbit onorabilul raportor §i repre-
sentant al majoritilteI, de a bea, a manca,
a se duce §i a veni dupe voiä ; nu e
vorba aid despre dreptul animalelor ci
e vorba de dreptul cetiltenilor liberi in
un Stat liber (aplause).
A§a dar rog pe onorabilul raportor
sit se conving& de un lucru, cum ea
www.digibuc.ro
aceste drepturI aunt basa tutulor drep-
turilor constitutionale, §i nu pot fi drep-
turf constitutionale §i politice in o Ora
0414 nu se vor recunésce drepturile
naturale ale cetatenilor, drepturI care
nici intr'un cas nu se pot auspenda.
Scie onorabilul raportor cii in Anglia qi
America este o cestiune mare de a se
suspende habeas corpus care dice ca &-
care om e liber pe persóna sa §i nimeni
nu péte a II impedica acésti libertate.
EI bine, ce e acest drept ? Nimic de cat
unul singur, o parte numai din acele
drepturI reservate poporului, pe care
nimeni nu le péte atinge.
.A.§a dar me resum §i die cum cit nu e
de prisos a se inscrie aceste marl: drepturI
in capul ConstitutiuneI Românilor, pen-
tru di ele aunt definitiunea natural& a
tuturor drepturilor politice.
D. G. Marzescu. Am luat cuvêntul
pentru ca s5, combat acest amendament.
Amendamentul acesta imi aduce aminte
de proiectul de Constitutiune presentat
la Adunarea national& din Francia, de
Condorcet , care intr'un articol de
asemenea s'a sfortat sa enumere töte
drepturile naturale §i. neprescriptibile.
Domnilor, sa luitm acest amendament,
s& il citim bine §i s& vedem dacii tre-
andu-se el in Constitutiune garantéz&
a§a numitele drepturl naturale §i nepre-
scriptibile.
Onorabilul domn raportor a Scut o
observatiune fórte justä, cil legiuitorif
trebue s& se feréscit cat vor putea de a
face enumeratiunea drepturilor, , cici
enumeratiunea m5rginesce.
A§I voi s'a sciA mal ânteiA dad, aceI
care ad facut acest amendament at. enu-
merat Vote libertatile publice §i Rite
drepturile naturale §i. neprescriptibile ?
A§I voi de asemenea sii sciA ce inteleg
dumnélor prin drepturl naturale §i ne-
prescriptibile ? AA dóri fiind-c6 in Cons-
titutiunea trances& se gásesc inscrise
aceste cuvinte trebue s& le punem §i noi
in Constitutiunea néstr& ? Iatg, domni-
 'to
lor, ce çlice amendamentul: libertatea
consciinte, libertatea individualit, liber-
tatea invetamentului, libertatea prese,
a intrunirilor, etc.
EI bine, domnilor, tóte aceste libertati
sunt enumerate, esist deja in capitolul
despre drepturile Românilor
0 voee. EI, ce te mai super& dar
amendamentul ?
D. G. Mattrzescu. latà ce me superi:
de cesa (licem de duo& ori acelasi lucru ?
Acum partea a duoa e stranie .domni-
lor (murmure).
E stranie, domnilor, cacr noi ca le-
giuitori nu putem pune nisce asemenea
cuvinte; iata ce 4ice partea a duoa :
Niel o lege, regulament sad articole
introduse in vre-o lege se, nu póta res-
trânge aceste drepturi in nici un cas."
Asi fi inteles partea a duoa a amenda-
mentului dad, ea ar fi adaogat : si tofi
acei care ar indriísni s'a face, acesta sá
fie pedepsiti cu mórte" atunci am imita
in totul Constitutiunea lui Condorcet.
Ei bine, domnilor, in un Stat tóte
libertatile omulur sunt regulamentate.
Acum noi 4icem: libertatea consciinte,
libertatea individuala, libertatea preset',
etc., §i apoi pe urma 4icem ca nici o
lege, nici un regulament nu vor putea
strange libertatile acelea ; dar daca ar
veni o lege relative, la libertatea indi-
viduala ce am face atunci fiind acest
articol in Constitutiune ? Intelegeti ca
acésta libertate trebue regulamentata.
A semenea, acela care ar veni sá faca
un atentat in contra mea sa nu fie óre
pedepsit ? Iat dar cá trebue facute si
legi pentru a margini libertatea naturala
a omului si domnia-vóstra 4iceti ca sá
nu se tacit nisce asemenea legi care sa
contie nisce asemenea restrictiuni. A cela
care me va impedica de a me intruni cu
acel ce imparta§esce aceiasi opiniune cu
mine, acela nu va putea fi pedepsit ; cad
la libertatea domniei-vóstre individual&
nu se póte face 'lief o restrictiune ! stranii
teoril, pe care nu le pot intelege. De
www.digibuc.ro
aceea void vota contra acestui amen-
dament.
D. R. Ionescu. Articolul care se
desbate acum este, pot çlice, articolul
cel mal insemnat din Constitntiune, fiind
ca in el se coprinde 'tóte libertatile pu-
blice, tóte libertatile cele mai insemnate
care sunt menite a forma basa Constitu-
tiune nóstre.
Nu m'as fi asceptat nici o date, ca
onorabilul domn raportor sá vie acum
in secolul acesta in care nimeni nu mai
discutá asupra libertatilor publice, in
secolul acesta in care in tóte Statele se
admite libertatile , sit vie onorabilul
domn raportor si onorabilul domn Mar-
zescu BA ne pue inainte until pe Condorcet
si cel alt pe Bentham si pe Justinian ca
sá combata aceste libertati.
Onorabilul domn raportor a 4is ca,
dup.& Justinian, nu intelege ce va sá
4ica aceste drepturi naturale §i impre-
scriptibile ale omului. Void educe si ed
pe alti autori, void aduce pe autorii
aceia care nu sunt taxati de nimeni de
esagerati, de utopisti. Void aduce autori
din timpul restauratiunei chiar. Cititi
pe Serres §i Royer-Collard si veti vedea
cá ei recunose ca libertatea sub tóte
manifestarile sale e dreptul cel mai
natural al omuluf ; cad numal prin
libertate omul 1i manifesta fiinta sa
de orn.
Nu e vorba aci de libertatea absoluta...
0 voce. Nimeni n'a lis acesta.
D. R. Ioneseu. Onorabilul raportor
a contestat cá libertatea e un drept
natural al omului, si ne a adus de esem-
plu pe Bentham si Justinian, si domnul
Marzescu pe Condorcet care s'a incercat
sa introduce, in Constitutiunea trances&
cuvintele de drepturi naturale. El bine,
am çlis §i repet, si fac apel la ace care s'ad
ocupat cu asemenea cestiuni, ca asta-0
vor gasi in toti autoril, scriitorii, publi-
cistii, nu in cel taxati de demagogi si
revolutionari, ci in liberalii cei mai
moderati, in doctrinarr, c& libertatea
 80
este un drept natural al omulul i prin
nrmare se póte pune, trebue a se pune, in
Constitutiunea nóstrd.
Obiectiunile care se pun Mainte sunk
e de prisos a se ingira acele libertdti
intr'un articol, pentru c ele sunt deja
coprinse in alte articole. In adevdr mare
parte din libertdtile de care se vorbesce
in acel amendament esistà,' in Constitu-
tiune intr'un chip destul de larg i cred
c. vor fi adoptate de Adunare cu 6re-care
mid modificatiuni. Dar aceste libertAti
trebue sd fie in frontispiciul Constitu-
tiunel. Chiar titlul acestul capitol vor-
besce despre drepturile Românilor
ce a filcut onorabila majoritate a comi-
tetului delegatilor ? A scos tocmai acele
duoë articole din proiectul guvernului
care coprinde o enumeratiune a dreptu-
rilor i libertâtilor poporului roman gi
incepe acest titlu, care vorbesce de aceste
libertati, cu un articol care tratézd despre
modul cum se dobandesce gi se perde
calitatea de roman.
Dar ni se lice cii aceste drepturi aunt
mentionate, garantate i reglementate in
articole ale Constitutiunei. In adevèr,
Constitutiuneacoprinde libertatea presel,
libertatea individualìi, libertatea intru-
nirilor ; insd sciti care este interesul cel
mare, interes care va fi inteles de Ada-
narea intrégl ? Nu e destul a se dice cd
presa este liberd, a se regula esercitiul
acestel libertati ; interesul principal este
de a se sci de fie-care Roman cii libertatea
presel este un drept natural, un drept
inprescriptibil al sea , pe care nimeni,
nid o lege, nu i il póte rdpi nici restrange
in esercitiul sea regulat prin Constitu-
tiune. i sd nu se 4-ica de donmu Marzescu
ad prin amendamentul propus se Iasi
acéstd libertate ilimitatd; a gásit domnia-
sa ci in amendamentul acela se dice ad
nici o mèsurd nu va putea reglementa
esercitiul libertdtel ?
Este fórte lesne a combate o idee prin
esageratiunea el ; insa acésta nu este
drept, nu este un midloc pe care II agi
www.digibuc.ro
intrebuinta ea. Póte onorabilul domnu
Marzescu si dici ad nu recunósce nece-
sitatea de a se pune in capul titlulul care
tratézit despre drepturile Românilor ace-
ste cuvinte de drepturl naturale i ci nu
admite a se dice ci ele nu pot fi restrinse
prin nici o lege speciali. Dar si
noi p retindem prin acel amendament a nu
se regula acele drepturi, este a nu fi cetit
amendamentul, a nu il cunósce, saa a fl
esagera intr'adins, gi de aceea nu stdruesc
a réspunde mai indelung la un asemenea
mod de argumentare, fiind-ci aunt sigur
cd Il apreciati gi Il combateti fie-care din
d omnia-vóstrii.
ia acum gi rog pe onorabila Adunare
si primésci acest amendament chiar
modificat. Inteleg ca partea a duoa a
amendamentului si se modifice , insd ye
rog sit primitl in capul acestul titlu al
Constitutiunel, unde se vorbesce de drep-
turile Românilor, si primitl a se pune
aceste drepturi naturale.
Mai antaia, nu pot admite ci se 'mite
presinta un cuvênt serios pentru respin-
gerea lor. A se enumera este de prisos,
se dice, fiind-cd mint mai multe
de cat acele care se enumerézd in amen-
dament. Dar nu este aga ; fiind-cd drep-
turile naturale gi inprescriptibile ale
omului sunt tóte inscrise in acest amen-
dament gi este mai bine a le presinta pe
Vote grupate la un loc in primul articol
al until capitol care pórtd acest titlu, de
cat a le disemina printre tóte acestea
ye rog si le inscriti in Constitutiune.
De aceea ye rog si primitl cel putin
partea Antêia. Ire pot asigura, domnilor,
cit adoptarea saù respingerea acestui
amendament va avea o inriurire asupra
Constitutiunel intregi (murmure).
Am audit pe unii din domnil deputati
speriati dicênd at, daci s'ar pune in
capul Constitutiunel acest articol care
coprinde aceste drepturi....
D. C. Boereseu. De finalul amenda-
mentului e vorba ?
D. R. Ionesen. Avetl ribdare; void
 81
vorbi §i de final. Am audit dicêndu-se
cä adoptarea acestui amendament ar
compromite tag Constitutiunea . ImI
pare bine c5, D. Boerescu 1mI a adus
aminte acésta, §i cred c5, chiar domnia-sa,
finl logic cu sine insug, va trebui 85,
primésca, acest amendament.
Domnilor, sà luron de esemplu unul
din aceste drepturi, libertatea preseI.
In partea ântéia se dice cA Românif se
vor bucura de libertatea presei, c liber-
tatea preseI este regulaté prin Constitu-
tiune, §i c delictele presel .pentrupresei
sg, fie supuse dreptuluI comun. Când se
4.ice apoi in partea a duoa a amendamen-
tuluI, cá nid o lege specialâ nu va
restrânge esercitiul libertatei presei, prin
acésta se póte óre intelege c5. libertatea
presei este ilimitat5, ? 0 asemenea insesur5,
este chiar in Constitutiune, unde se regu -
lézit libertatea presei in ceea ce privesce
censura; câci se dice c5, nici o dispositiune
preventiva nu va restrange libertatea
presei.
De ce dar se teme atâta domnu Boe-
rescu de acést5, a duoa parte a amenda-
mentului, cfind mai tot aceia§i idee o
g6sesce in articolul 21 al Constitutiunef,
pe care domnia-sa 11 sustine §i pe care
nicI eñ nu 11 combat intr'altfel de cht
numai in aceia c5, nu e locul acolo a se
a§eda §i reglementa acest drept separat
de cele-alte, ci in capul capitolului care
p6rt5, acest titlu §i impreunA cu cele-alte
drepturi naturale ale poporului ?
Iatit ce dice art. 21 :
Art. 21. Constitutiunea garantéz5,
tutulor libertatea de a comunica §i pu-
blica ideele §i opiniunile lor, prin
prin eerie §i prin presil, fie-care fiind
respundétor de abusul acestor libertâti
in casurile determinate prin codicele
penal care in acést5, privintI se va re-
visui §i completa, fd,r5, ins'', a se putea
restringe dreptul in sine. Delictele de
presâ sunt judecate de juriP.
Niel censura, nicl o altâ mésurâ
preventiva pentrn aparitiunea, vêndarea
www.digibuc.ro
saù distribuirea a orI-cAret publicatiunI
nu se va putea reinfiinta."
Vedeti dar, domnilor, c amendamen-
tul nu face de cât a Inscrie la local
unde trebue a fi Inscrise nisce drepturI
pe care nimeni din domnia-v6strg nu
cred c5, le va combate, §i m mir de ce
ye speriati atAta de a duoa parte a lui,
când §i comitetul domniel-vóstre a ad-
mis in Constitutiune aceste principil,
dupe cum, de esempin, atI védut la art.
21 privitor la libertatea presei, in care
se prevede ca, nicI o mësuri, nid o dis
positiune preventivA nu va putea res-
tringe ci numai a regula acest drept ?
Iat5, garantia ce cerem §i pe care cred
c5, acést5. Adunare nu o va refusa in
Constitutiune pentru drepturile natuo
rale. Nu este destal a dice Românilor
c5, afi libertatea presei §i cele-l-alte
berti4i, ci trebue a 11 deprinde s5, vadit in
aceste liberati nisce drepturI naturale
§i inprescriptibile ale lor, pe care nimenI
nu le póte r5pi, pe care niel o lege nu
le póte restringe, ci numaI a reglementa
esercitiul bor.
Termin rugând pe onorabila Adunare
sí prim6sc5, acest amendament ast-fel
cum este, set cel pucin fie §i cu óre-care
modificitri, Insé s. nu se scóti din Con-
stitutiune articolul guvernuluI care este
afirmarea acestor libertâti ea drepturI
inprescriptibile ale Românilor.
D. N. Blaremberg. Nu mé pot popri
d'a regreta forma ce ia discutiunea.
In adevèr, domnilor, dupé cum s'a
observat adinéurea de onorabilu doman
ministru de finance, este de temut ca cu
ocasiunea fie-cArui articol s5, nu fim
snip' a intra in discutiunea intregei
ConstitutiunI. Orf cum, spre a respunde
adversarilor, voié. fi §i eü silit 85, intru
in óre-care consideratiuni generale.
msS mé intreb : facem aci legl posi-
tive, sail ceea ce se numesce literatura
dreptului
S'a vorbit de dreptul natural ; este
fórte adevérat cá acéstá espresiune se
6
 St
esesce in antori; mai mult de cát atAt,
ea se gesesce in acele Constitutiuni care
aú fost elaborate sub inriurirea ideilor
filosofice din secolul al XVIII, atunci
pe cand eel mai multi ómeni politici
eraa ocupati de speculatiuni politice
mai mult de cät de aplicatiunea lor ;
cand esemplele lipsind totul trebuia
creat saü imprumutat teoriei.
De aceea nu me mir nici de cum ca
acésta espresiune de drept natural SL
iqi fi gasit locu in acést6 discutiune ;
dar ceea ce me mir5, este pretentiunea c6,
acéstil frasa sa se introducI in Constitu-
thine, pentru c acest cuvênt este vag,
inteles de un mic numer de 6meni §i ca
dovedesc ptimi, la evidentil imi va fi
de ajuns sit stabilesc 61, chiar din acele
drepturi naturale care se pot formula
in texturi de lege, multe lipsesc in
amendament.
A§a bunióra nu yeti giisi nici un autor
care s'A. nu fe ic c dreptul de pro-
prietate este un drept natural.
Acéstil omisiune ye dovedesce c In-
su§i autorii amendamentului nu i§i aú
putut da bine sóimi, de ceea ce trebue
inteles prin drepturi naturale.
Acum domnilor, de cAutati chez6§ie
pentru ca libertatea s nu sufere restric-
tiuni, cand vom veni la fie-care articol
in parte yeti face observatiunile dumné-
vóstri §i vom discuta mésurile ce ar
trebui luate spre a nu se atinge aceste
drepturi; dar nu inteleg st votilm in
grh'madil atatea dispositiuni diferite din
care fie-care ar trebui si, faca obiectul
unei cercetari §i unor articole separate.
Vorbiti de libertatea presei §i ati 4is
ci presa nu trebue supusi, la legi escep-
tionale. Acésta o credem §i noi ; dar nu
Teti gAsi nici un autor, Did o -Ora uncle
nu esiste pedépsI pentru calomnii ,
injurii §i atacuri contra persónel Dom-
nitorului care este inviolabih. Aceste
delicte trebuesc inscrise in codul penal.
SI nu anticipiim dar asupra articolelor
§i s5, nu se c6r:1, de la noi sit votam un
www.digibuc.ro
amendament, cand atunci ar trebui
discutilm in fond cestiunea tutulor li-
bertátilor publice, qi óre le putem su-
pune pe tóte la aceleag reguli in c6,t
EA le putem introduce intr'un singur
articol?
Nu putem primi principiuri vagi, ceva
care nu are un corp, §i &and propuneti
acest amendament spuneti cá aveti for-
mulele qi ideile dumneavóstrá, convictia
dumneavóstr',1 cu tóte 05, ct pentru mine
nu admit de 61 convictiunile motivate;
dar nu veniti sá insinuati cii acei care
vin sá combat5, acésta propunere sunt
in contra libertiltilor publice, cand ele
tóte sunt scrise in noua Constitutinne.
D. I. Strat. Domnilor, , onorabilul
comitet a propus suprimarea articolului
4 din proiectul guvernulul. Dupe cum
s'a discutat cestiunea piIná acum, acei
care sunt in contra articolului 4 al gu-
vernului 4ice cá este inutile, fiind cii
libert4ile despre care este vorba mai
sunt mentionate in Constitutiune la alte
articole speciale.
Ei bine, domnilor, dupe opiniuuea
mea 4ic cii cestiunea pusil pe acest te-
rêm trebue sit fie negre§it perdut6 ; a
4ice cii fiind-c5, aceste libert4i sunt
mentionate in Constitutiun e este de
prisos a se intruni mcii o data in acest
articol, acésta este a perde cestinnea ;
dar, domnilor, cestiunea trebue pusá pe
un alt them.
Sii vedem ce ni se spune de onorabila
majoritate a comitetulni; care sunt moti-
vele pentru care dumnealor resping arti-
colul 4 ? Despre articolul 5 nu mai
vorbesc, pentru di nu me opun la supri-
marea lui.
Din tóte chte s'au spus 'Ana acum de
onorabilul raportor §i eel care sustin
opiniunea majoritatei comitetului, am
ve4ut trel. argumente. Ni se spune ânt6A.,
articolul 4 este limitativ in privinta
libertittilor publice; &Ad unde este enu.
merare este prin ac4sta chiar o limitare,
§i ast-fel, neputtind fi complet acel ar-
 as
ticol, neputand contine tóte libertatile
publice, e mai bine a se suprima, a nu
se mai enumera de loc. Al duoilea argu-
ment e ca de ce s mai facem un articol
in capul Constitutiunei unde sa, se vor-
bésca de o multime de libertati prevédute
de Constitutiune mai la vale fie-care in
parte. Ni se mai spune inch' ca al treilea
argument, ca, definitiunea dreptului, pe
care autorii amendamentului 11 numesc
drept natural, este cu totul
fiind-ca chiar bëtrênul Justinian ne a
spus aceste drepturi nu se pot defini
alt-fel de cat ca nisce instincte comune
6menilor ca §i animalelor.
In cat privesce pe bëtrénul Justinian
mi se pare ca a fost intors in mormênt
cand a fost chemat cu acésta citatiune ;
ca adica dreptul natural este acela pe
care Dumne4ea l'a dat animalelor de a
bea gi manca. EI bine, ife asigur, domni-
lor, c pe cand traia bètrênul Justinian
nu a avut in vedere nici libertatea presei,
nid i. a consciintei care pe vremea bétrt-
nului Justinian nici nu esistaa. SI venim
acum la cel de al duoilea argument mai
serios ; ni se spune ea articolul 4 este un
articol limitativ, fiind-ca mai esista gi alte
libertati care nu sunt in acest articol.
Este libertatea domiciliului, libertatea
personala, dreptul de egalitate inaintea
legei gi Cate alte drepturi fórte precióse ;
de ce sa nu le enumeram pe tóte ? §i
neputandu-le enumera tóte, sit nu enu-
meram nici unul.
Onorabilul domn raportor sustine
nisce argumente care imi va permite a Ii
spune cii nu sunt ale domnief-sale, ci
fórte vechi, ele datéza de la 1790. Imi a
pläcut f6rte mult cand am au4it vorbin-
du-se despre un proiect al lui Condorcet,
dar nu s'a spus tot ce s'a petrecut in acea
Adunare cand Condorcet a venit cu acest
proiect, gi nici nu s'a vorbit despre intreg
proiectul, ci numai clespre o parte a lui.
Domnilor, sii imi dati Toe, fi avem
a face cu argumente rumegate de multi,
de o natiune inuit mai mare de cat a
www.digibuc.ro
nóstra, sii imi dati voe sii vé citez §i eu
acel act gi sii vedem daca resultatul va fi
tot cel arètat de onorabilul deputat
preopinent.
Cel d'antêia esemplu ce s'a dat lumii
de enumerarea drepturilor care trebue
puse in capul unel Constitutiuni, ne vine
de la acea natiune care ne a dat esemple
in multe altele gi care, pot 'lice, a rege-
nerat lumea cu revolutiunea sa cea mare.
Atunci A dunarea cea mare a Franciel a
inscircinat o comikune ca sii fad enume-
rarea drepturilor omului. Sa nu imi /Pea
onorabilul representant de Braila ca ace-
ste drepturi stint bune numai pe carte,
fiind-ca sunt resultatul ideilor gi teorii-
lor filosofice din secolul XVIII, pentru
cà chiar revolutiunea Franciei nu este
alt ceva de cat resultatul acelor idei
filosofice (aplause in o parte a Adunarei.)
pic dar, domnilor, cii constituanta a
insarcinat o comisiune ca sa faca un
proiect de Constitutiune.S'aa fäcut multe
proiecte; dar nici unul nu a fost primit
de A dunare, nu pentru ca nu el-ail bune,
dar pentru ca, eraa incomplete. Atunci
a insarcinat pe Mirabeau. Acesta a venit
cu acea faimósa declaratiune a dreptu-
rilor omului gi s'a suit singur la tribuna
ca s'o Katie ; acolo a spus cii sarcina sa
este fórte grea cl4ca, nu e imposibila,
pentru cii declaratiunea drepturilor om a-
lui pune o natiune in acest pericol : saù
trebue sii faca o declaratiune incompleth,
un ce insignifiant, saa un ce periculos ;
el a spus ca, este greù de a gasi o cale de
milloc intre aceste duoè stand fari a se
lovi sail de una sail de cea-l-alta. Cu t6te
aceste proiectul lui Mirabeau s'a gäsit
mai bun de cat tóte Constitutiunile
presentate panä atunci; acel proiect, care
era mai complet de cat amendamentul
presentat a4i, s'a primit de acea Adu-
nare, gi a remas in tóte Constitutiunile
care s'aa elaborat de atunci pana,
Pentru ce , domnilor,, acea Adunare ,
care se compunea de crema societatei,
acea Adunare in care Mirabeau, marele
 84
Mirabean, gasea luptittori care se urcat
la inaltimea elocentei lui, pentru ce a
primit ea acea Constitutiune ? Ea a avut
un argument tare, care nu pcite fi res-
pins de Adunarea nóstra. Negregit ca
acele drepturi aunt scrise in anima fie-
caruia ; dar ele trebuesc resumate in
capul Constitutiund gi puse sub sacrul
el prestigia. SA nu mi se spue ci aceste
drepturi Bunt limitative ; s'a respuns la
acésta §i de Mirabeau gi de totl oratorii
mari de atunci. Cestiunea nu este de a
se enumera tdte libertatile unui om, ci
de a se resuma numai acelea care sunt
mai precióse in constituirea unui Stat.
Ni s'a spus c aceste liberthti sunt
desvoltate mai pe larg in articolele ur-
matóre. 0 Constitutiune, domnilor, nu
se face pentru legigti gi pentru advocatl,
ea se face pentru popor. tin legist, un
advocat, cand are a pleda un proces, ci-
tesce tóta legiuirea care privesce la acel
proces gi scie s traga dinteensa argu-
mentele ce cauta. Omul din popor nu
are asta sciinta ; lui il plac legile care
sar in ochi; el voesce sä vada clar
are dreptul intrunirilor, dreptul cutare
gi cutare ; voesce s vad tóte aceste
drepturi strinse intr'un corp ca un credo
politic, ca s p6ta avea gi in politich o
credinta tot aga de tare ca gi in reli-
giune (aplause in o parte a Adunarei).
Voia mai espune, domnilor, in putine
cuvinte, un argument care se aplica la
partea a duoa a amendamentului. Acea
parte (lice : »nu se va inghdui nirneni a
imargini acele libertati." S'aa gasit
multi din onorabilii deputati care, tra-
gend din acésta o consecuenta silita, aù
voit sa ne fad, a crede eh tindem la li-
bertatea anarchica, la libertatea disolu-
tiunei, la dreptul de a omori un om
aril a fi pedepsit.
0 voce. Aga este.
D. Strat. Cand aud icênd aga este,
nu pot sa Imi esplic aceste vorbe de cat
prin lipsa presentel de spirit in acest
moment a celui ce le lice; cad n'are de
www.digibuc.ro
cat BA igi dea sema ca e vorba de a se
face o Constitutiune pentru ca sá vada
bine ch. nu este aga. Sá ye arët, domnilor,
ce s'ar intempla când ar lipsi aceste
principii din Constitutiune. Presupuneti
oh nu punem libertatea de presh ; mâne
va veni o lege care va 4ice libertatea
presei nu esista ; esista, fuse nu prin
Constitutiune , ci prin acesta lege care
supune presa la avertismente gi la
alte pedici care o om6ra. EI bine ,
presa cu autorisare, presa cu avertis-
mente, nu mai e presh, gi o lege care,
dupe ce ati votat dumnévóstra un ase-
menea articol cum se propune in amen-
dament, ar veni gi ar desfiinta drepturile
omului de a igi esprime cugetarea prin
presh , ar fi o lege inconstitutionalh.
Iata un esemplu unde libertatea aceea
despre care vorbea unii din onorabilii
deputatf 'Ate fi reglementata fará a
distruge chiar principiul. Presa póte fi
reglementati, libertatea individuala
a intrunirilor póte fi reglementath, fare,
Insé sa se atace chiar principiul, gi dach
nu puneti in Constitutiune intr'un mod
clar eh omul nascut in acésta Ora are
dreptul de a lgi esprime cugetarea prin
presh, atunci nimic nu va imp edica pe
un guvern refi sa via mane sa desfiinteze
i libertatea presei, gi acele legi nu veti
putea 4ice eh stria. intru niniic Consti-
tutiunea. (Prea bine. A plause prelungite
in o parte a Adunarel).
D. P. Cernittescu. In urma frumó-
selor argumente ce a adus domnu Strat
imi remâne putine de Aid e vorba
de drepturile omului ; aceste drepturf ale
omului propuse in amendament aa facut
libertatea Engliterei. Daca in Englitera
libertatea e atat de respectata, atat de
imposibil de a se putea inlhtura, causa
e ch acolo drepturile omului aa avut o
influinta atat de mare asupra educati-
unei, in cat libertatea a ajuns a fi panea
de bite ejilele a Englesilor. La Englesi
inse nu eraa tóte aceste drepturi poli-
tice, eraa numai duoe; cireptul de a fi
 A.)
judecat de semenil sel si libertatea indi-
viduala. Mal t6r4iiet, tot in Englitera, s'a
formulat un simbol, un cre4 politic de
dreptuH si de atuncl Englitera a deve-
nit modelul regimulul constitutional in
Europa.
Dupe aceea a venit America si a for-
mulat si ia drepturile omului. In urma a
venit Francia in revolutiunea cea mare.
Dad ,' revolutiunea francesa a ajuns a fi
universala, causa e ca ea a proclamat
principiele cele mad, eterne, in politich.
In adevér, aceste drepturi sunt enume-
rate in Constitutiunea care s'a presintat ;
dar aunt enumerate asa in cat, cum a
4is dornnu Strat, nu forméza simbolul
politic al poporulur. Aceste drepturl
sunt atat de mari in cat trebuesc puse
in capul Constitutiunel.
Cat despre cele-l-alte argumente le a
combatut domnu Strat cu atata putere,
0 nu imi mai remane nimic de aditogit.
D. C. Boereseu. Domnilor deputati,
e fórte bine ca intr'o discutiune atat de
insemnata ideele sa se introduca intr'un
mod clar, intr'un mod ast-fel in cat fie-
care din noi, representantii natiunel, sa
scie ce e chemat sa voteze, ce are sa, fad:.
El bine, cu ocasiunea acestui amenda-
ment sii lmi permiteti a spune ca, lucrurile
nu s'ail petrecut ast-fel si cii intr'un mod
indirect se suprima, vé rog sii luati
act de acésta declaratiune , vé voi
demonstra se suprima de o-data si
fang discutiune tóte articolele ulterióre
din acest proiect privitóre la libertatea
presei, la libertatea consciintel, la liberta-
tea intrunirilor si tóte cele-l-alte libertiti
regulamentate prin proiectul de Consti-
tutiune elaborat de guvern. Pe de alta
parte, tot prin acest amendament, in mod
indirect, se abroga cea mai mare parte
din dispositiunile codicilor penale §i
comerciale (denegári in stanga). Wit
dupi mine semnificatiunea acestul amen-
dament.
Mai inainte insi de a demonstra acésta
si 1ml permitetl a face óre-care observa-
www.digibuc.ro
tiuni preliminare. Mal totl din acel care
aú vorbit pentru a sustine amendamentul,
ail pus cestiunea pe un alt tërêm ; cid pe
adevëratul tèrêm era cu anevoe de sus-
tinut. Onorabilul domn Strat mal cu
séma a voit a face sa se cre'da, cii comite-
tul, ca si acel care combat amendamentul,
nu ar fi voit si recumisci drepturile
naturale si inprescriptibile ale cetateni-
lor, ca dansil ar fi inamicil ascunsi al
acestor libertati. El bine, discutiunea
pusa pe acest tèrêm, si imi permiteti a
declara ca nu este parlamentari....
Vocl. Nu s'a pus de nimenl pe acest
tèrêm.
D. Boereseu. Aci, domnilor, in acOst
proiect pe care Ii sustinem toti, &Ste li-
bertuíile sunt prevélute, tóte libertitile
sunt regulate, si nu e permis nimenul sii
vie si si afirme cii unii din nol ar fi contra
acestor libertati (aplause). Nu e nici pa-
triotic, nicl bine, ca si ne denuntam unii
pe altii ci am fi inamicil libertatilor
VocI. Nu a afirmat nimenl acésta.
D. Boerescu. Nu e bine and se
angagiaza o asemenea discutiune sa vie
unil din noi si atribue inten-
tiuni cu totul straine de cugetarea lor,
intentiunea ci ar fi ostili libertatilor
publice, libertatel de consciinti, liber-
titel presel, libertfitei intrunirilor ; cu
atät mai nedrepte sunt nisce asemenea
insinuatiuni, cu cat domnia-vóstri care
le faceti sciti fórte bine cii aceia pe care
II acusati aù recunoscut tóte aceste
libertati 0 le aú inscris anume §i pe
larg in proiectul de Constitutiune (apla-
use numeróse in o parte a Adunarei).
Spuneti-ne dar daca acest amendament
ce il introduceti coprinde in sine o idea
noua, vre o libertate noui pe care co-
mitetul §i guvernul si nu o fi proclamat.
Iar daca printr'ènsul tindeti a cleslega
mai dinainte cestiunile asupra carora
Adunarea este chemati a se pronuncia
mal tarliü, atuncl aveti francheta nece-
sari pentru a ne o spune curat si cate-
goric. Dar in loc de a face acestea, v'ati
 86
multumit a arunca vorbe pompóse gi a
d en unta pe aceI ce combat amen damentul
domniel-vóstre ca fiind inamiciI libertA-
tilor publice (aplause). MaI am inca o
observatiune prealabilA de fAcut :
vorbesce aid continua de drepturile po-
poruluI, de drepturile naturale ale cetA-
tenilor. Dar cine le a tAgAduit ? Ore in
acest proiect de Constitutiune nu se
vorbesce de popor, de suveranitatea po-
porulul ? Ce punetf dar in contestatiune
spiritul ce animézA pe intréga Adunare
pentru respectarea acestor drepturI?
Aceste observatiuni fAcute, tree a esa-
mina amendamentul in sine.
Am lis ea printr'ênsul se suprimA
fArA discutie tóte articolele ulterióre
din Constitutiune privitóre la libertAtile
publice , gi ce e maI pull se abrogA
cu acelagI mod o mare parte a dispo-
sitiunilor coduluf penal gi comercial.
MaI fintêid notati, cA nu sunt nicI de
cu m din aceia care ar persista a crede
cit nu e bine sA se enumere in capul
ConstitutiuneI aceste libertAtT. Se póte
prea bine, fArá incovenient, sA se admitA
articolul din proiectul guvernuluI (apro-
bArI generale din stênga). Dad, ins6 voiti
a stArui asupra pArteI finale din amen-
dament, atunci dati-mI voie sA vé Vic cA
voiti irnpunitatea crimelor (protestArI).
Nu 4ic cA ac4sta a fost in intentiunea
sub-scriitorilor amendamentuluI, dar de-
curge naturalmente din amendamentul
domnief-vóstre ; votAnd acest amenda-
ment, articolele urmAtóre din titlul in
discutiune sunt de sine abrogate. In
adevèr, ce se Vice in amendament ? CA
libertatea preseI, spre esemplu, nu 'Ate
sti fie supusA niel unuI regulament, nici
uneI legI, niel CA se póte pronuncia vre-o
pedépsh....
Voel. Nu e a§a, cititi amendamentul.
IatA, domnilor, ce se Vice in amendament :
Constitutia garantég tutulor RomA-
nilor esercitiul deplin al drepturilor
naturale i imprescriptibile ale omuluI,
anume: libertatea consciinteI,,libertatea
www.digibuc.ro
libertatea preseI Ili a invë-
thmêntului, libertatea intrunirilor, liber-
tatea comerciuluI i industrieI.
NicI o lege, regulameut sad articole
introduse in vre-o lege nu vor putea
restrange aceste drepturi in nicI un cas,
nicI creea penalitAtI esceptionale in ase-
menea materiI."
SA Ire citesc acum i articolul din
proiectul elaborat de comitet in intele-
gere cu guvernul :
Constitutiunea garantézA tutulor li-
bertatea de a comunica i publica ideile
opiniunile lor prin graid, prin scris
prin presà, fie-care fiind rèspunptor de
abusul acelor libertAti in casurile deter-
minate prin codicele penal, care in acé-
stA privintA se va revisui i completa
fArà ins6 a se putea restrAnge dreptul
in sine. Delictele de presA sunt judecate
de jurid.
,,NicI censura, nicI o altA mésurit
preventivA pentru aparitiunea, vênVarea
sad distributiunea a ori-cArei publica-
tiunI nu se va putea reinflinta.
Pentru publicatiuni de jurnale nu
este nevoe de autorisatiune prealabilA a
autoritAteI.
Niel o cautiune nu se va cere de la
scriitori, editori, tipografi
litografi.
Presa nu va fi supusA niel o datA
sub regimul avertismentelor.
Niel un jurnal sad publicatiune nu
va putea fi suspendate sad suprimate.
Autorul este rëspunptor pentru scri-
erile sale, iar in lipsa autoNiluf sunt
rèspunptorI sad girantul set editorul.
VerI-ce jurnal trebue sA aibA un
girant responsabil care sA se bucure de
drepturile civile i politice."
Vedeti domnia-vcistrA fórte bine cà
autorif acesteI ConstitutiunI impreunI
cu delegatif nogtrI s'ad ocupat de liber-
tatea preseI gi chiar de libertatea de a
comunica ideile sale prin graid. EI a5
dis: Constitutiunea garantézA fie-caruia
dreptul de a vorbi i seri, insa esercitiul
acestuI drept va fi regulat prin codul
penal. Ce voesc acum autorii amenda-
mentuluI ? MaI inainte ca Adunarea
recunósca articolul din proiect care tra-
téza despre libertatea preser, ne propun
prealabil s declaram c nici o lege nu
póte s reguleze esercitiul libertatei
preset, ca nicI o lege nu póte sa creeze
penalitatl esceptionale; cu alte cuvinte,
fiind-ca pedepsele in materie de presa
nu pot fi de cal esceptionale, de vreme
ce nu se 'Ate nici o data, asimila auto-
rul care a escitat la omor cu asasinul,
este invederat ca nu se vor putea crea
pedepse in contra acelora care imping
prin presa la asasinat.... Iatt situatiunea
care ne fac autorif amendamentulul.
Dumnélor ajung, fr s vrea, a lasa
crima nepedepsita. Nu voiú fi eìi acela
care vre-o data voiii sustine si voiü vota
o asemenea idee. IntelegetI, domnilor,
ca tot ma se petrece si cu cele-l-alte
despre care se vorbesce in amen-
dament. Autorif amendamentului aú
socotit fórte comod a tilia tóte dificul-
tatile intr'un mod general, ast-fel in cat
când maioritatea ar vota acest amenda-
ment §i când apoI ar veni la articolele
privitóre la aceste libertati, atunci au-
toriI amendamentuluI O. le arti-
colul 4 care s'a votat deja declara
categoric ca nu se póte face nicI o res-
trictiune, cà nu se póte crea nici o
pedépsa si c6prin urmare eel care imping
la crima sai' la asasinat, pot rémânea
nepedepsitI (aplause §i protestari).
Domnilor, acestesunt consecintele care
decurg din redactiunea amendamentului
ma cum este facuta. Nu cred negresit
nit acésta a fost in intentiunea sub-
scriitorilor sel; din nenorocireinsaacésta
resulta din amendament. Adaogati ca
prin acest amendament se desfiintéza o
mare parte din codul penal, se desfiin-
téza Vote dispositiunile care se pot gasi
in acest codice §i prin care se reglemen-
téza sat libertatea individualà, saù liber-
tatea ciiltelor, saA aceea a presei etc. ;
www.digibuc.ro
de vreme ce ori-ce restrictiuni sau creare
de pedepse, sunt oprite de redactoriI ace-
stul amendament. In materie comerciala
asemenea tótil partea relativa la pedepse
contra falitilor e chiluta ; pentru ca in
contra falitilor se pronuncia pedepse
esceptionale §i asemenea pedepse nu mai
pot esista child s'ar vota acest amenda-
ment. apasat prea mult asupra cuvin-
telor libertegile poporului ; s'a vorbit
prea des despre drepturile neprescripti-
bile §i naturale ale natiunei. Dar, mi se
pare, domnilor, ca cel mai sincer
tor §i sustiitor al libertatilor publice,
nu este acelea care le invóca asta4I, dar
care ia mésuri ast-fel cum sa le pérda
mâine (aplause) ; adevératil amici al
libertatilor sunt aceia, domnilor, care
voesc a le organiza ast-fel cum ele
fie durabile.... i Cesar a dat liberti
Romanilor, dar noi nu dorim asemenea
libertati (aplause). Da, sa consacram tóte
liberthtile, sit le inscriem pe tóte in Con-
stitutiune ! Dar datoria nóstra este sa
organizam acestelibertati pentru 6meni,
sa le organizam ast-fel cum sa nu ajun-
gem maine la perclerea lor. Când oferiti
poporului libertati de acestea, el le va
compromite fatalmente §i resultatul va
fi tirania (numer6se aplause).
Adevératif amid al libertätilor sunt,
domnilor, aceia care sciii s ia t6te pre-
cautiunile necesariI pentru a evita in
perpetuil intórcerea arbitrariuluI §i des-
potismului. Daca dumnév6stra vet!' vota
acest amendament, sunt sigur ca veti
compromite pentru tot-d'a-una liberta-
tile n6stre, si eu vé declar cd, nu sunt
din aceia care voesc s.t le compromita
(aplause prelungite).
D. N. Blaremberg. Domnilor, , am
fost §i fericit si mand.ru de aplausele ce
s'ait adresat domnului I. Strat pentru
atitudinea sa de astil4i; cad atht ea câ,t
mai. multi din amicif mel politici, care
am luat parte la revolutiunea din 11
Februarie, suntem in drept a revendica
tóti onórea acesteI conversiunl, acesteI
 94
schimbari ce s'a operat in ideile poli-
tice ale domnului Strat, care, ministru
sub statut, a devenit asti cel mai
duros apérator al libertatilor publice,
un tribun al poporului (aplause in
drépta).
Acum yid la argumentele care s'ad
produs de domnu Strat, §i aci declar ci
a parut fórte red c domnia-sa,
pentru a 41 atrage aplausele sgomotóse,
a abdicat ca om de sciinta. Dumnélui
ne-a 4is : domnia-vóstra vorbiti ca advo-
cati ; adic vorbiti ca órneni de sciinta,
ca émeni speciali ; dar sarmanilor nu
vedeti ca nu sunteti intelesi, nu vedeti
moneta domniei-vóstre nu are curs,
ea nu puteti capèta nici adesiune, nici
aplause; pe cand noi care cum5scem secre-
tul succeselor, care in§iram frase frumóse,
noi care vorbim pe §lead le capétarn cu
profusiune (aplause in drépta). El' bine,
nu, domnilor, nu! Noi nu vom vorbi
nici o-datée ca sit facem efect, noi vorn
vorbi ca órneni lurninati, cu risicul de
a fi fluerati §i desemnati la aversiunea
publica. Da, vom fi fluerati, dar nu vorn
fi nici o-data fluerati de órneni inv&tati,
de ómeni care citesc, inteun cuvênt de
ómenii care inteleg (aplause prelungite
in drépta, bravo ! bravo !) Domnul Strat
ne a mai vorbit apoi de revolutiunea
francesa, de constituanta, de Mirabeau,
de Condorcet, §i ne a intrebat pentru ce
nu prirnim a copia din declaratiunea
drepturilor din acea Constitutiune. Pen-
tru ce nu primirn acésta ? Tocmai pentru
acela§i cuvênt pentru care domnia-sa a
acuzat pe bétranul Justinian. Formulele
lui Mirabeau, Condorcet §i Constitutiu-
nile propuse de fin§ii, 1§i aù facut vécul;
acésta ne aduce arninte epoca unde li-
bertìi1e publice erad inca in stare de
teorie. Pe atunci lumea ne avênd inca o
ideia clara si precisí despre drepturile
naturale ale omului, le imprumuta trac-
tatelor de filosofie §i cralea a fi facut
mult cand a inscris in Constitutiune un
capitol de abstractiuni §i generalitati.
www.digibuc.ro
Astap ins, acele notirmi fiind precise
desfid pe domnu Strat 6, vie cu o sin-
gura, Constitutiune moderna, a ori-carui
Stat constitutional, pe cand ed if void
opune charta din 1830, dar mai vêrtos
Constitutiunea Belgiei, cea mai liberala
si una din cele mai perfecte in timpif
nostri, si s ne arate ca, in capul acelor
Constitutiuni sunt grupate §i formulate
inteun singur articol téte aceste liber-
tati, c esista o asemenea declaratiune a
drepturilor, ast-fel dupa cum se cere
prin acest amendament. Void adaoga
ceva mai mult, ca chiar in acele Consti-
tutiuni invocate de domnia-sa ele nu s'aii
proclamat ilimitate ca in amendamen-
tul propus. Acum, intreb pe subscriitorii
acestuf amendament , dac nfl copiat
pentru ce nu isi ad dat cel putin oste-
copieze fidel ? §i acésta intrebare
le o fac fiind-ca, in constitutiunile in
care se gäsesc grupate aceste libertati
nici o dispositiune nu le declara abso-
lute ; si imi aduc aminte férte bine ca,
in privinta presei Mirabeau a formulat
principiul 4icênd c : presa este libera,
remaind insa ca fie-care sa, respundii, de
abusurile acestel libertati in casurile
determinate de legi.
Pe lênga, aceste , domnilor,, este de
obsce sciut cìi, acest mod de a se proclama
tóte drepturile Lira de nici o restrictiune
§i fara a pune aléturi si ca corolar ne-
cesarid §i obligatiunile a fost obiectul
celor mai viui si negre§it §i celor mai
drepte critici din partea autorilor.
Domnu Strat e prea erudit spre a ne
putea vre o-data tagadui acésta; dar ce
çlice D-lui: acest articol e o repetitiune ;
prin urrnare ce ne pasa daca acésta dis-
positiune se va gasi in Constitutiune de
duoè ori ? Mie imi pasa §i imi pasa
fiind-ca nu void sa fac proba de igno-
rentä. . . (Foci in sténga. 0 ! 0 ! ce cu-
vinte parlamentare!) fiind-ca nu voesc
ca si capat aplause cu acest pret. (In
drepta. Prea bine ! prea bine ! asa e). 1mi
pasa pentru eh nu voesc ca in Constitu-
thinea acésta s6 esiste nu numai heresiI,
dar nici chiar incorectiuni e superfeta-
tiuni ; fiind-cit e natural ca 6menii spe-
ciali, 6menii me§tergu1u1 s'á voiascit ca
Constitutiunea nóstrá sá fie pe cht se va
putea maf mult o operá artisticá care Ea'
consfint4scit t6te libertátile pe care cine-
va le póte rationa, concepe §i invidia,
evitând insit escesele ce le pot face pe-
riculóse (aplause), §i vé rog, domnilor,
dad aveti aplause de adresat domnului
Strat, adresatile autorilor faptului de
la 11 Februarie, cáci e ah avut gloria
de a 11 transforma (aplause prelungite
§i entusiastice in dr6pta).
D. Principe G. Stirbei. Domnilor,
discutiunea care s'a iscat astádi in acéstá
Adnnare nu este un lucru neasceptat
pentru eel care al observat luptele §i
desbaterile in privinta constitutiunilor
in alte pri; am fédut §i chiar in vremea
mea nu stint bétrán, am avut fericire
fed acésta luptele ce añ fost
in Francia en ocasiunea facerei Consti-
tutiunel. in Francia, a duoa 4i dupit
revolutiunea de la 1848, s'a inceput o
luptá crancenit in privinta Constitu-
tiunei, §i acéstá luptá era sustinutá de o
parte §i de alta de eimeni. de aceia care
Ryéú deja treI saú patru revolutiuni la
care luaserit parte , §i am v'édut opi-
niunile §i argumentele cu care 1§1 sus-
tineail fie-care acele opiniuni. Eral unii
care cereal sa se inscrie in Constitutiune
tóte acele drepturi naturale ale omului;
atunci, insá, un betran le-a dis: Nu este
bine sá in§irati acum Vote aceste libertitti
in zadar, nu este bine sá arètati popo-
rului atátea lucruri frum6se cu atittea
vorbe frum6se; cáci poporul nu le pricepe,
nu le póte pricepe; puneti tot ceea ce se
póte pune in practicil §i lásati vorbele
marl' la o parte. Voiil dice dar acelora
care vin s ne propue aci ca sit in§irilm
tóte libertAtile naturale ale omului fárit
de nici o garantie, s in§irám lucruri
care, departe de a fi salutaril, nu pot fi
de dt periculóse, §i acelora care ne vin
www.digibuc.ro
cu libert4iIe frantuzesci teoretice, le
voiù rèspunde c noT nu voim asemenea
libertáti, voim libertátile care se pot
pune in practid; fiind-d voim ca acele
traiascá, iar nu voim ca ele
FA,' fie scrise pe hârtie §i apoi date jos
chiar prin poporul cáruia voim s'á le
dim (aplause in o parte a Adunáre1).
Nu voim ca sI se mai repete ceea ce
s'a fácut cu plebiscitul lui Cuza, care s'a
pus in lucrare prin insá§i adesiunea
poporuluI, puindu'l pe dênsul ca martor
mincinos s iscitlésd, pentru ca s'á ditrime
t6te libertátile publice (Bravo, bravo ;
aplause prelungite in o parte a Aduniire1).
domnu Strat care a fost ministru
lui Cuza, in urma unui asemenea fapt,
vine astádl ca s sustinl acest amenda
ment ? De sigur ea nu trebuea sit o fad.
Respectez pe onorabilul domnu Strat,
pricep ca dumnealui s misting din con-
victiune acest amendament, dar trebue
márturisésd insu§1 c nu II era ertat
a o face. Domnilor, este fórte lesne §i
fórte comod a vorbi numai despre
tiíile omului, despre libert4iIe naturale,
imprescriptibile, §i alte lucruri frum6se
§i pompóse, e fórte lesne, dar este mai
grei't a se gándi cine-va la natura acelor
libertátl, a face deosebire intro acele li-
bertäti §i a vedea dupil culturá, dupit
inaintarea societáteI ce libertitti ii se pot
da, a veclea de esemplu in téra nóstrá ce
libertáti sunt acelea de care sit se pótá
bucura in practicit iar nu numai pe hârtie;
del dupá fie-care Wu este §i libertatea
este libertate francezá, libertate italianá,
englesit, etc., este insti §i libertatea Mor-
monilor ; dar pe acésta nu o doresc
nici o datit pentru téra mea. (Ilaritate,
aplause in drépta). No1 toti, domnilor,
§i aci nu fac deosebire de niel o parte
din ac6stá Adun are, fiind-cá sunt convins
cit toti suntem de aceimi idee noi toti,
nu dorim de 61 acela§i lucru, totI
voim ca sá stabilim adevèrata libertate
in téra nóstrá; fiind-d toti nu mai voim
libertatea din trecut; fiind-c5, toti nu mai
6*
 -96
vöim se mai dam peste o lovitura de Stat
ca cea din trecut ; toti voim libertatea,
voim ca de acum inainte, and un om va
lua condeiul , se nu vie cine-va care,
pentra niece pasiuni meschine, pentru a
igi sustine o politica meschini, sa II
sfitrame condeiul in mama, (aplause).
Nu o voim acésta ; dar iaragi nu voim
nici libertatea franceza din timpul revo-
lutiunel, dupe cum nici a Mormonilor,
fiind-ce este incompatibila cu Ora nóstre.
Dar de cand vorbim de aceste libertati,
de când am inceput a le pune pe hartie
gi nu in practica, de atuncea am inceput
a le perde. Stremogii nogtri avead aceste
libertati gi cea mal mare marire a istoriei
n6stre a fost ce libertatea religiunei in
acéstä, téra, de gi nu era scrisi atunci in
Constitutiunea nóstra, dar o puneam ne-
contenit in practia. De and insa am
inceput sa vorbim de toleranta, de li-
bertatea consciintel, de atunci radicam
cestiunl religióse, de atuncea nu maires-
pectem ceea-ce respectad parintilnogtrii.
A! domnilor, nu credeti mult in lu-
crurb scrise, credeti in lucruri care sunt
in anima poporulul gi pe care, daa le
inscriem in legi, sa le punem gi in prac-
tice tot de o-data, (aplause).
Aga dar conchid, pentru a ved ora
inaintata, gi 'pc ea, dacii am pune simple
articolul din proiectul guvernului, 11 am
primi gi 41 am vota ea totii gi sa, ve spun
de ce: simtirn cu totii a vota acésta Con-
stitutiune at mal indata. Intre articolii
de mal jos sunt detaliate aceste libertigi;
acum, a pune mai sus sad a pune mai jos
aceste dispositiunl e tot una, totul este
ea ed nu void sa fac de loc negatiune
acestor drepturl.
Tree acum la a duoa parte a discu-
tiunei, pe care domnu Boerescu, ii fac
complimentul med, a desvoltat'o cu cel
mal mare talent. Domnia-vóstra 4iceti
a aceste libertati, fiind nisce drepturi
naturale nescute de o-data en omul, nici
o lege nu 'Ate sä le reglementeze, sa,
indice limitele in care ele se pot esersa.
www.digibuc.ro
El bine, ed ve cer sa fml dati voe sa me
due acase gi in duo6-4eci gi patru ore se
ve aduc Constitutiunea Mormonilor care
4ice tot ceea-ce 4iceti gi domnia-vóstri,
adica ce tóte libertatile date de Dum-
ne4et fiintelor de pe pamAnt gi din aer
le avem gi niel o lege nu póte a le res-
trange. Apol, domnilor , cu asemenea
libertati putem prea bine ajunge la o
dobitocie in sensul pe care 11 a dat prea
nemerit domnu rap ortor in definitiunea ce
a citat. Aga dar prelungirea unei asemenea
discutiuni ce folos va aduce dumnea-
vóstra ? Voiti s'i, puneti in Constitutiune
libertatl nelimitate cu care nu scim unde
vom egi? El bine, nob nu primim asemenea
libertati puse numal pe hârtie, noi nu
primim articolul dumnea-vóstri eu li-
bertatile Mormonilor, caci Mormon nu
me void face nici o-data, gi de aceea ye
rog, domnilor, ca cu buna credinta sa
inchidem discutiunea ; caci, de and am
facut acea revolutiune, revolutiunea de
la 11 Februarie gi am dat jos un guvern
care nega aceste libertäti, am voit ea
acésta Cameri sit inchide sesiunea sa
(land poporului libertati in practica, iar
nu vorbe scrise pe hârtie. Cad ve intreb
serios, domnilor, e destul sa asiguram
poporului aceste libertati scriindu-le §i
care in realitate nu pot esista ast-fel. Re-
trageti dar amendameutul gi si ne unim
cu totii a primi articolul guvernului.
D. pregedinte anunti cal s'a mal depus
un amendament prin care se cere a se
reinfiinta articolul 4 din proiectul guver-
nului.
MaX multe yea Retragem amenda-
mentul d'antAid.
edinta se radial, la 5 ore gi cea
viitóre se anunta pe a duoa iji 21 luniu.
SEDINTA DIN 21 IUNIU, 1866
Pregedinta domnului Illanolache Cos-
tachi.
§edinta se deschide la amia4i.
Presenti 108 deputati.
 91
Nu respund la apelul nominal 34 gi
anume,
In congediil:
Alcaz Eugenie, ForAscu Vasile, Gri-
dov Nicolae, Leca Casian, Mavrocordat
Nicu, Mortun Ernanoil, Marza Ioan,
Roma lo Vasile, Roseti Teodor, Roseti
Iancu, Varlarn Constantin, Sturdza Ioan,
Cosadini Dimitrie.
Nemotiva fi:
Billaceanu Lin, Boerescu Vasile, BrAes-
cu Alecu, BrAiloiu Constantin, CananAu
Sebastian, FAlcoianu Stefan, Filipescu
Emanoil, Hiotu Vasile, Ionagcu Ioan;
Rosetti C. Tetcanu, Roseti Stefan, Roseti
Radu, Stirbel B. Alexandru, Sturdza C.
Dimitrie, Ventura Iancu, Vercolicl Ión,
Ghika Ion, Paladi Ioan, Baltä Anastasie.
Iamandi Nicolae, Costaforu George.
Procesul-verbal gi sumarul gedintei
precedente se aprobA.
. tiune.
D. C. Boerescu. Domnule pre§edinte,
cer cuv'entul pentru o interpelare.
Domnilor, in interesul acestel Aduniri,
pentru a &Ai-el onóre suntem toti solidari,
agi voi sa cer o esplicare domnului mi-
nistru secretar de Stat la departamentul
cultelor- §i instructiunel publice. Este
cunoscut, e de notorietate publicA at
dornnu ministru cultelor este proprie-
tarul 4iaruluT Románul. Acest 4iar, A,
propos de cestiunea de ieri, a arëtat dis-
cutinnea petrecutà in Adunare sub o 4i
cu totul alta de cum a fost, a aretaro
ast-fel ca cum in Adunare ar fi amid §i
inamici al libertAtilor terel. Acest 4iar
4ice cá Adunarea a pus o restrangere
liberatilor celor mai esentiale, a fgcut
un atentat la libertAtile publice. EI bine
intelegeti prea bine ci ori-care póte &A,
crédil ce., domnu ministru al cultelor, ca
proprietar al acelui (liar, ar avea óre-
care inriurire asupra ideilor coprinse in
acel 4iar. EA cred cii, domnu ministru al
cultelor nu este §i nu póte fi respunletor
www.digibuc.ro
de ideile coprinse in acel 4iar, dar tot
de o-dath mg dori sA, declare aci solemn,
ca sA, se lAmurésca publicul, eh domnia-
sa nu p6te BA aibi o inriurire asupra
criticel fAcute in 4iarul Románul in
privinta desbaterel de ieri §i eh nu ia pe
sema sa acele idel. Domnilor, sunt 6meni
care se proclamg atat verbal cat gi inscris
amici ai libertAtilor ; care 4ic : dorim
libertatea presel, libertatea cuvéntului,
libertatea intrunirilor, libertatea con-
sciintel, libertatea alegerilor ; care 4ic :
dorim ea, toil sil scrie, ins6 &A urmeze
programa nóstrA ; sunt 6meni care voesc
libertatea intrunirilor, insg, cu condi-
tiune ci numal vocea lor sit se I.:Ake ;
sunt 6meni care 4ic : dorim libertatea
alegerilor, dar numai cu conditiune ca
s5, alegeti pe aceia ce li impunem nol.
SA iml permiteti sg, ve da6 cetire acelui
articol care face asemeni critici odióse.
Mal multe vocl. Nu sunteti in ces-
D. Boerescu. Dad, Camera nu voesce
sA daa cetire acelui articol, nu void mal
da ; dar sA se scie cA acel jurnal in acea
scriere nu are nici cea mal mid, curte-
nire ; ci, fárg, a produce nimic, farà acte
doveditóre, fang, a cita cuvintele acelora
pe care ii combate, ataca cal-ea unora
din Carrier& pentru care suntem toff. so-
lidarl ; acel articol denunt6 pe majori-
tatea Camera ca inamicA libertAtilor
publice. De aceea aunt in drept se, cer de
la domnu ministru al cultelor sA declare
daca influentézA sal nu asupra acelor
idel. SciA cA domnia-sa nu inriurezA, insa
doresc ca cu tóte acestea sA, declare so-
lemn in Adunare cA nu ia asupra dom-
niel-sale niel o solidaritate cu acele
scrierl.
D. ministru al cultelor. Rog pe
onorabilul biuroA BA 1mi spue ce dosar
gi ce functionar sA consult ca sit respund
ca ministru la acéstA interpelare pe care
domnu pre§edinte a permis'o.
D. pregedinte. Imputarea va sA Ijicil
domnia-vóstri o adresati biuroulul P
 92
D. mlnistru al cultelor. Me adresez
la pregedintele Adunarei care a permis
acest fel de interpelare.
D. pre§edinte. Atunci am omire a
respunde ch, pregedintele Adunarei cu-
násce ca in tóte Camerele se fac asemeni
interpelari la ministrii care ail avut un
jurnal, care aü avut o relatiune directh
sat indirecth cu un jurnal. De aceea am
permis gi eé domnului Boerescu a face o
asemenea interpelare ; insa, il am mar-
ginit a vorbi numai asupra obiectului
interpelarei. Remane acum la domnia-
vóstra sa declarati dad, respundeti adi
sill peste 3 dile.
D. ministru al cultelor. FiMd dar eh
ati permis'o respund gi eú ch nu am nici
o solidaritate cu cele scrise in 4iarul ce
s'a citat gi mai mult inch, de multe ori
nici ch, il citesc.
D. C. Boerescu. Acésta voiam sa aflu
de la domnu ministru gi prin urmare
smit satisfácut.
Adunarea consultata incuviintéza
a se inchide incidentul.
D. pre§edinte. Domnu Falcoianu are
cuventul pentru a da óre-care deslugiri
p erson ale.
D. I. Fiticolanu. Am cerut cuventul
ca sa multumesc onorabilei A dunäri
pentru buna vointa ce a are-tat chtre
mine invitandu-mé a me intórce in
Adunare in urma demisiunei ce dedesem.
La acésta onóre n'am putut réspunde
mal bine de cat a veni singur ca sh, esprim
recunoscinta mea.
Am fost acusat, gi cred pe nedrept, ca
agi fi lipsit de respect &are majoritatea
acestei Adunari. Ve rog sh, imi permiteti
a dice duce cuvinte ca RI, restabilesc
adevérul.
D. pre§edinte. Fare a intra in dis-
cutiune, vé rog, domnule Falcoiene.
D. Fiticolanu. Mai Mainte de a se
inchide discutiunea de Sâmbata, cerusem
cuveutul domnuluf pregedinte de atunci
ca ea chem atentiunea domnief-sale asu-
pra until articol clin regulament. Acesta
www.digibuc.ro
e adevérul. Cand domnu pregedinte nu
imi a dat cuventul, gi in mijlocul tumul-
tului aceluia, fárá sii sciA dad, majori-
tatea Adundrei se pronuntase sad nu
asupra inchiderei discutiunei, am egit
din Adunare. Domnule pregedinte, bine-
voiti a lua in considerare cd egirea mea
din Adunare a fost atunci numal and
am védut cb: positiunea mea ar fi devenit
aceea a unul soldat care numai duph,
comandh ar face cu mama in sus sad
in jos.
Cat pentru acea observatiune ca agi
fi lipsit de respect catre Adunare, dati'mi
voih, domnilor, &A vé spun ca nit a res-
pecta tot ce e respectabil, gi prin urmare
gi mai Inuit pe acésta onorabila Adunare;
eh, nici o data nu void face din concluita
mea politica un mijloc de speculatiune
..... ,
sad de interese personale (aplause).
. .
edinta se suspenda pentru 5 minute,
ca comitetul delegatilor insircinati cu
proiectul de Constitutiune sh, se pro-
nunte asupra unor amendamente ce s'ati
presentat. La redeschiderea gedintei ,
domnu raportor citesce articolul 5 din
proiectul guvernului §i adaoga :
D. A. Pascal. Acest articol s'a, su-
primat d'impreune, cu articolul 4 de
catre comitet, gi sciti ch, in gedinta de
ieri articolul 4 s'a adoptat. Acum este
suprimat articolul 5 de comitet.
D. pre§edinte. Ieri s'a inlocuit arti-
colul 4, iar pentru articolul 5 al gayer-
nului nu e nici o propunere.
D. Al. Lapati. Este articolul din
proiectul guvernului.
D. A. Pascal. Domnilor, nefiind nici
o propunere in privinta suprimärei arti-
colului 5 din proiectul guvernului, dad
cetire articolului urmhtor addogit in
Constitutiune de comitet, care are sh, ia
numérul de articolul 5 :
a Articolul 5. Constitutiunea de facia
gi cele-alte leg relative la drepturile
politice; determind care sunt, osebit de
 03
calitatea de roman, conditiunile necesariI
pentru esercitarea acestor drepturi.'
Se pune la vot acest articol gi se
primesce.
D. raportor. Vin acum la articolul 6
care in proiectul guvernulul era ast-fel
red actat :
Insugirea de roman se dobêndesce,
se conserva gi se perde potrivit regulelor
statornicite prin legile civile.
Religiunea nu mai póte fi un obstacol
la impamêntenire."
§i comitetul a crejut:sa adaoge urma-
torul alineat :
Impamntenirea se cla de puterea
legislativa. Numai irnpamêntenirea asé-
mama, pe strèin cu Romanul pentru eser-
citarea drepturilor politice."
Pentru acest articol adaogat domnu
Gradigteanu a fost de opiniune ea, de
vreme ce al duoilea alineat din proiectul
guvernului s'a retras de care guvern,
apoi sa se retraga gi acest al treilea ali-
neat propus de comitet ; cad el nu este
de cat un corolar al alineatului al duoilea
retras deja de guvern. Trei din membrii
comitetulul gi anume: D. Racovita, D.
Calimahi Catargiu gi ei1 am fost de opi-
niune de a se mentine articolul amendat
de comitet; iara cd-alti membri gi anume:
D. N. Ionescu, Sihleanu gi P. Buescu aa
fost de opiniunea domnului Gradigteanu.
Opiniunea celor trei membri care men-
tin acest alineat e fondata pe aceste
argumente : de vreme ce in codul civil
s'a admis ca, cei ce nu sunt de rit cregtin,
intre care aunt gi Israelitii, pot obtine
impam'entenirea facênd stagiul de 10 ani,
apoi credem ca e de trebuinta a se pune
ad acest alineat ca abrogativ al alinea-
tului al duoilea din proiectul guvernului
gi al dispositiunei din codicile civil. Iar
cd-alti membri care sunt de opiniunea
domnulni Gradigteanu de a se suprima
acest articol al comitetulni aii 4is ca,
vor desvolta opiniunile dumnélor in
Adunare.
Acum, asupra acestui articol s'a primit
www.digibuc.ro
gi acest amendament subscris de domnif
Negura, Tacu gi altii, gi a chrui coprin-
dere e acésta :
Art. 5. Insugirea de roman se dobên-
desce, se conserva gi se perde potrivit
regulelor stabilite prin legile civile.
Constitutiunea de facia gi cele-l-alte
legi privit6re la drepturile politice hoti.
rase care sunt cele-l-alte co nditiuni nece-
sarii, pe lênga insugirea de roman, spre
a putea cine-va esercita aceste drepturl.
Imp aim êntenirea se da, numai de puterea
legislativa. Numai impame'ntenirea pune
pe str6in inteo linie cu Romanul spre a
se putea bucura de drepturile politice,
precum gi de dreptul de a poseda mogii.
Impamêntenirea se da numai la stréi-
nil de religiune cregtina.6
I. Negurd, Lupapu, I. Heliad, Pies.
nild, D. Racovild, D. Tacu, C. Roma-
nescu, Lato.
In acest amendament vedeti, domnilor,
ca sunt mai multe dispositiuni care aunt
prefqute in corpul Constitutiunei gi
intre care unele sunt deja gi votate. Partea
antga a acestui amendament este inutila
pentru ca e votata in articolul 5. Par-
tea a duoa asemenea este de prisos,
cad este prevèluta atat in proiectul
guvernului cat §.1 in modificarile comite-
tului. Cat pentru partea din urma acésta
esista in proiectul guvernului. Prin
urmare, socotesc ci ar trebui, ca BA se
pcitä urma discutiunea regulat, ca aceste
amendamente sa se presinte cu ocasiunea
desbaterilor ce va suleva articolul O.
Mai e gi un alt amendament tot la
acest articol subsemnat de domnu Boe-
rescu gi alti domni deputati, a caruia
coprindere este cea urmatóre :
Se va suprima alineatul I gi adaosul
facut de comitet, rëmaind numal prin-
cipiul".
C. Boerescu, C. Sutsu, A. T. Zásu, N.
Blaremberg , Plagino , Pdcleanu, Gr.
Cantacuzino.
Acest amendament este in conformitate
en opixiinnea domnulni Gradilteanu.
 94
Acum este un alt amendament subscris
de domnif C. Vâleanu , MArgAritescu ,
Plegoianu, etc.
Sit se suprime alineatul adäogit pen-
tru Israeliti de comitetul delegatilor gi
in locul alineatului I de sub articolul 6
din proiectul guvernuluf s6 se puna
acesta :
,,Numaf streinif de riturf crescine pot
dobendi imp6mêntenire".
C. Trcileanu, Al. Mcirgáritescu, Pie-
goianu, H. Racotei, G. Cneoevici, Mur-
gulet, Teitäravu, Negulescu, P. Olcinescu,
G. Vcileanu, D. Racovila, Gr. C. Sutou.
D. pregedinte. Cunósceti, domnilor,
atât proiectul primitiv cât gi acel amen-
dat de comisiune, precum gi tóte amen-
damentele, prin urmare discutiunea este
deschis6 in total atat asupra articolelor
guvernuluf gi. comisiunef at gi asupra
amenclamentelor.
D. N. Racovitl. Domnilor, timidi-
tatea ce me predomina luând cuventul
in acésta cestiune este intemeiat6,, find-
cii, vorbesc inaintea representatiunei na-
tionale, inaintea atAtor oratorf streduciti
eú care nu am cel mai mic talent oratorie,
gi fiind-c6 me ales vorbesc intr'o cestiu-
ne ata de gravâ.
Dornnilor, când m'am otârit a briga
onórea de a fi deputat am luat gi otArârea
de a nu vota sub nici o alf6, presiune de
at sub presiunea ratiunef gi a Anima
mele. i, domnilor, nu pot de at sä
regret din adâncul Anima mele cele ce
s'aú petrecut Sambätà; acl nu a fost de
at....
D. pregedinte. Ve agi ruga BA nu mai
reveniti asupra acelui incident.
D. N. Racovitä. Domnule pregedinte,
vorbesc in cestiune gi nu avetf dreptul
tail imf ràdicati cuventul.
D. pregedinte. Numaf fac apel la
apreciarea domnief-v6stre.
D. N. RacovittL. A trebuit sâ (Pc
acésta pentru ca sA legitimez votul gi.
parerea mea. Ve am spus a am regretat
din t6t5, Anima cele ce s'al petrecut Shm-
www.digibuc.ro
batá, fiind-cA aù fost o insultii adusit
acestel Aduniiri. S'a au4it 4icéndu-se
afarà a , daa nu tart Adunarea cel
pucin majoritatea ef ar fi vêndut téra
Evreilor gi acésta a fost o insultá pen-
tru Adunare. De aceea ve 4ic a nu me
voiú opri de nici o consideratiune, nici
de fluere, nief de aplause, gi imi voiú
esprima opiniunea mea ; flind-a mi se
pare a, o mica parte a populatiunef
Bucurescilor, rilthcità prin nisce intrige
migelóse, nu p6te ssa impunii terei in-
tregi. Domnilor, a fost o insultà ; caci
s'a crolut cA s'ar putea g'asi in repre-
sentatiunea nationalà chiar un singur
deputat care sii aibA ideia de a compro-
mite interesele nationale române in
favórea intereselor istraelite, gi n'a fost
de cht un pretecst redactiunea ce s'a
admis de dare comitet. Cât pentru mine,
sustin a se mentine intocmairedactiunea
comitetuluf; fiind ch acea redactiune
conciliaze, gi principiul cel mare gi prin-
cipiul de conservare. Când se vorbesce
aid de drepturile omului, and se vor-
besce de libertâtile cele mai intinse, de
libertatea consciintef, de libertatea dog-
melor, mi se pare ca ar fi red din partea
unef asemenea represintatiunf sâ' inscrie
o restrictiune in Constitutiunea nóstrà
ca aceea ce tind a inscrie amendamentele
propuse. Domnilor, dad, voim BA ne are-
tam consecinti trebue s'à mentinem re-
dactiunea primitivà, adice, cli religiunea
nu maf 'Ate fi un obstacol la impâmên-
tenire. Acum domnilor, ni se dice a sen-
timentul de conservare trebue BA impingâ,
pe Românf a esclude cu totul pe Israe-
EV de la acest drept. Póte sá fie aga
domnilor, nu nil, nu am destulá espe-
rientá ca 85, cunosc indestul ceea ce se pe-
trece mai ales in Moldova (intrerumperf).
Me adresez mai ales la acef domnf
care al aperat in 4iva cea mare de la 1
Maiii o cestiune mult mai ippopular5,
de at acésta gi al avut tali libertatea
de a discuta gi if rog a imf rasa gi mie
libertatea de discutiune. Domnilor, mi
se dice ea de a mentine far5, restrictiune
acésta redactiune, ar fi de a lovi inte-
resele nationale. Póte sa fie aga domni-
lor; póte ca acel domni care sustin acdsta
se baséza pe fapte ; insa cestiunea nu
este acésta. Ceea ce voiú se 4ic este 6,
cand ne ocupam de Constitutiunea Ro-
manilor, nu trebue s ne ocupam §i de
Israeliti; in acea Constitutiune punem
principiile cele marl gi cand ea va fi
votata in urma vom avea timpul de a
ne ocupa de Israeliti, in parte de acésta
cestiune care este atat de strins
cum se dice, cu nationalitatea romana.
Acum, domnilor, este temerea c o
alta represintatiune national& va putea
si jignésca interesele nationale voind sa
voteze drepturl prea marl Israelitilor ?
A césta, temere nu este legitimata; fiind ca,
dach astadi ne inclinam inaintea opiniu-
nel publice, trebue s5, ne inclinam
atuncl, i clad, acel cari s'ad incredintat
cá astadi opiniunea publica este contra
acordarel a ori-carul drept Israelitilor,
atunci trebue sa fie incredintat cá i o
alta representatiune noug va avea aceiagi
opiniune. De aceia mi se pare ca noi
acegtia care mentinem redactiunea comi-
tetului suntem mai conservatori gi de
cat acel care suprima cu totul acest
articol ; suntem i mai conservatori find
ca, precum a dis domnul raportor, prin
acésta suprimam i dispositiunile codi-
celui civil relative la Israeliti.
Acum, domnilor, in acea lege nand va
veni Ea se desbata aci in Camera, and
vom fi mai linisciti, cand nu vom fi sub
presiunea sub care ne am aflat
ieri gi p6te i astadi (protestari).
D. pre§edinte. Vé rèspund de Vita,
libertatea; nu este nici o presiune din
partea nimenul.
D. N. Racovitit. Vorbesc de opi-
niunea publica. Dana, ar fi vorba de
acésta opiniune, atuncl yeti vota tóte
restrictiunile ; astadi, domnilor, , nand
avem sa ne ocupam de téra nóstrá, nu
trebue sa ne oeupam de Israeliti i de
www.digibuc.ro
aceea sunt pentru a se mentine articolnl
ast-fel cum s'a redactat de comitet.
D. Gr. Lahovari. Am cerut cuvéntul
in cestiune de regulament i prin urmare
nu voit atinge cestiunea Ovreilor, ces-
tiunea de religiune, daca religiunea mal
trebue sa fie un obstacol pentru impa-
mêntenire sat nu.
Domnilor, cestiunea de regulament
este acésta : alineatul privitor la Israeliti
s'a retras de guvern gi nu mal póte fi pus
in discutiune ; dad, cine-va voesce
mai introduca din nod in Constitutiune,
atunci nu are de cat sa fad, un amen-
dament, pentru ca nu póte fi o opiniune
a comisiunel asupra unul lucru care s'a
retras de guvern.
D. A. Mareovia. §i et mai adaog
ca, nu se póte face amendamente asupra
unul lucru care nu esista.
D. pre§edinte. Domnia-vóstra mi se
pare ca ati votat initiativa Adunarel.
D. Gr. Lahovari. Sa se faca.
D. Ghika Comdmigteanu. D om nilor,
imi pare 1.611 ca s'a pus pe tapet cestiunea
daná religiunea póte sa fie un obstacol
la impamêntenire. &it cá o mare parte
a populatiunei nóstre din orage este
atatata in contra Israelitilor. Multi din
onorabilii mel colegi Ii aft permis a
spune cii acel care vor sustine pe
Israeliti vor fi in pericol cand se vor
inturna pe la casele lor. Nu inteleg
acest argument. Nu cred , domnilor,,
ca o Adunare inteMpta trebue sii tina
séma de ceea ce gandesce o pleba réta-
cita i condusa de acel care doresc peirea
patriel nóstre. In 4ilele trecute in Ca-
mera am audit ca, defunctul Rege al
Belgiel ar fi dis cd trebue sa se tina sémi
de opiniunea publica ori cat de réticitá
ar fi acea opiniune. Agi admite gi et ase-
menea cuvinte din partea unui suveran
in facia opiniunel publice legalmente
manifestata prin mandataril térel ; nu
pot insa, admite ca mandataril térel sa
se serve de asemenea cuvinte. Daca sun-
tem in adevér representanti al natiunel,
 MI
atunci natiunea gi opiniunea ei nu e la
Dorohoig sail in judetul cutarui sag
cutarui deputat. Natiunea gi opiniunea
el e aci pe aceste band representative.
Adunarea prin desbaterile sale trebue sg,
lumineze gi s'a conduca pe popor iar nu
poporul pe Adunare. Nu mg tem dar de
ceea ce gandesc concetatenii ma de la
cutare sail cutare judet, mé tem numai
ca opiniunea acestei Adunari sa nu fig,
rgtacita gi intunecatii de prejudicig. Nu
cred BA fie o pretentiune mai drepta de
cat pretentiunea Israelitilor de a fi con-
siderati ca cetateni cand Bunt supue al
Statului nostru, cand aunt domiciliati
gi nascuti in tgra din neam in neam,
cand sunt supue la recrutatii gi la alte
asemenea indatoriri esclusiv cet:Atenesci.
Este fórte natural ca fiind supue la
tóte indatoririle cetatenesci sa pretinp
a avea §i tóte drepturile. Pretentiunea
lor se vede insa combatutg, din trei
puncturi de vedere : din punetul de ve-
dere al moralitatei, al religiunei e al
nationalitatei. Din punctul de vedere al
moralitatei ni se dice di Israelitii sunt
un popor corupt, imoral, a caruia viugta
nu are alt scop de cat acela de a incela
gi de a sgrici pe cre§tinul prin concu-
ren tg. gi prin usura, un popor egoist care
intemeiaza speculatiunile sale numai pe
nevoile §i slibiciunile omenesci. Domni-
lor, noi care suntem cetateni care avem
o patrie de iubit, o patrie care ne face
sa simtim pentru ea simtimintele cele
mai nobile, de multe ori, chiar gi in
acésta Adunare, imi a repro§at ca pre-
ferim interesele nóstre personale inte-
reselor celor mad ale patriei. Dovada
ea acest reprog este bine meritat, starea
nóstra financial* coruptia functionari-
lor, starea nóstra, din intrul tgrei care
nu o póte numi tocmai fericita. Cu ce
drept am arunca noi astatli in facia Isra-
elitilor repro§ul de egoism; cu ce drept
am pretinde de la Israeliti sa aiba acele
sentimente inalte gi nobile care le inspira
patria fie-citruia cetatén; cu ce drept am
www.digibuc.ro
pretinde asemenea simtiminte egad le
refusam drepturile cetatenesci, cand le
refusgm a le da o patrie de iubit :§i de
apérat. Se intelege de la sine ca tee),
activitatea e tótg, inteligenta acestei po-
pulatiuni trebue sa fie dirigiata numai
pe interese personale din moment eg, le
retragem noi insue scopul cel mai nobil.
Scim cu totii de ale sacrificiuri, de cata
abnegatiune personali, sunt capabili Is-
raelitif pentru interesul societatei lor.
Imi pare rg'a sa yid asemenea bune dis-
positiuni, atata capacitate conterciali gi
industriala instreinate intereselor socie-
tiltef e a Statului nostru. Cu tóte acestea
am vgilut ca Israelitii ag contribuit la
imprumutul national in Moldova mai
tot atata cat §i Romanii. Dad, Israelitii
ca streini aá contribuit atata, judecati
ce ar fi in stare sa faca dacg, ar avea e
ei dreptul de cetateni. In fine, domnilor,
precum nu imi place ca lupta intre duog
perscine sa degenereze in personalitati,
asemenea nu imi place ea un popor sa
arunce asupra unei populatiuni intregi
reprogul de imoralitate §i de nedemni-
tate, mai ales cand acel popor are pu-
terea in mana e este chemat a se
pronunta asupra sórtei acestei popula-
tiunf. Ar trebui sii avem noi insue o
mare idee de propria nóstra moralitate
ca sa luam o asemenea initiativa.
In cat privesce religiunea, acest argu-
ment este cel mai slab in contra Israeli-
tilor. Ni se dice ca religiunea lor e
imorali, ea arunca ura gi dispretul asupra
celor-l-alti religionari. Nu cred sg, fie
a§a. Dar chiar de ar fi, ye agi ruga sa
esaminati dacg, nu am dat noi ins.*
prilej la asemenea represalif. Nu cunosc
dogmele religiunei israelite, nu voiú crede
insa nici o data ca este imorala o reli-
giune care contine in capul ei legile cele
mari ale lui Moise, acele legi atat de
simple in stil e tot o datg, atat de
marete in princip, ea nimeni nu póte sta
la indoialg, ca in adevér aunt cuvinte ale
Dumneleirei.
 97
In cat privesce pericolul in care s'ar
gasi natiunea ncistra dacá s'ar da drep-
turr politice Israelitilor, acest al treilea
argument intrebuintat in contra lor e con-
siderat generalmente ca cel mar puternic.
Despre mine ve pot incredinta, domnilor,
ca, 'Ana acuma nu am ajuns inca a m6
teme de Jidani. Cat de mare ar fi popu-
latiunea israelita numérul ei totu§r se
gasesce a fi de cinci ori mal mic de cat
al nostru. Sciti fórte c5 elementul cel
mar civilisat absórbe tot-d'auna pe cel
mar inapoiat. Nor suntem mal civilisatl,
mar numero§l, mar inv6fatl de cat Isra-
elitir. Nu vècl dar uncle ar fi pericolul
acésta populatiune s inadu§e natio-
nalitatea nóstra. Iml ar fi ru§ine s esprim
o asemenea ingrijire, cad ai admite
elementul israelit de qi mar putin nu-
meros e mar puternic. Israelitir compun
o populatiune activa care muncesce §i
casciga. Un asemenea element nu este
nicr o data pernicios pentru o natiune.
Inmultindu-se numërul cetatenilor se
inmultesce §i puterea Statulur. Voifi da
de esemplu statul roman care la ince-
putul soil era cornpus numal de nationa-
litatea romana, adica, de vre-o cate-va
mil de cetalenr §i care in fine a ajuns a
compta in numërul cetatenilor ser mar
tóta populatiunea lumel cunoscuta pe
atunci. Prin acest spirit cosmopolit mar
mult de cat prin armele sale natiunea
romana a ajuns a domina lumea. Vse
aduc aminte decretul Imperatorulul Ca-
racala care, prin o singuril trasura cle
pana, a dat dreptul de cetigeni la un
numèr de peste 50,000,000 de locuitori
liberi ai Imperiul ul. Nu ved insa ca. prin
asemenea mèsura sa fi perit statul ro-
man. Din contra, am vé4ut ci tocmal
aceste mésuri sunt acele care ail facut
ca statul roman sa devina, cel mai pu-
ternic §i in fine singur domnitor in lume.
.A§I fi dar de parere ca asemenea, in
interesul Statulul nostru, sii dam Israe-
litilor inchipuirea de a deveni §i el ce-
tatenr. SI le dam lor o patrie de iubit,
www.digibuc.ro
sii desvoleim §i la el, care compun
mare parte a populatiuner nóstre, acele
sentimente nobile §i patriotice de care
suntem atat de mandri, ca in viitor t6ra
nóstra sa se folosésca de un mal mare
concurs din partea lor, ca in viitor Isra-
elitil s inceteze a forma in Statul
nostru o clasa de supu§l romani mar
putin indrituita de cat cea-l-alta.
Cu tóte acestea din punctul de vedere
politic ye ai ruga, domnilor, sii lasam
acésta cestiune in statu-quo, sii o de-
p6rti'tm din Constitutiunea nóstri, find
ca, in realitate nier nu e o materie de
Constitutiunr, §i in fine ca sii nu dam
prilej la ace! ómenl r6A-voitorl care in-
trebuintéza §i agita pasiunile cele mar
vitale ale nner populatiuni retacite in
contra intereselor celor marl ale na-
tiunel (aplause partiale).
D. C. 'Meant'. Domnilor, iaù cu-
vêntul ca sa tml esprim pe facia, opiniunea
mea care diferesce de aceea a domnulur
Ghika Comanesceanu. Mie mi se pare ca,
ceea ce a voit sa arate dumnélul este a
forta natura. EA tot-d'auna am fost
pentru pastrarea traditiunilor nóstre
religióse ; de aceea, cand am ve4ut ali-
neatul din proiect , am subscris acel
amendament ca numal riturile crescine
sa pit", fi admise la impamêntenire, ca
sii setpam de pericolul in care ne ar
arunca acest alineat precum §i articolul
din codul civil.
D. Ion Strat. Domnilor, , cestiunea
acésta a Israelitilor e o cestiune care in
adever agita tóte spiritele. Negre§it,
domnilor, ca, §i in cestiunea acésta, ca
in tóte cestiunile cele mpri de care se
preocupa o tóri intréga, se ivesc opi-
niuni diferite. A§a dar §i in cestiunea
israelita, s'a manifestat opmiunile cele
mai estreme. Sant unii care vor nu
numal sa escluda pe Israelitl din téri
de la ori-ce drepturr de impamêntenire,
dar merg §i mai departe i die sa se
inscrie in Constitutiune ca de acum in
o suta, de anl sa nu pcita fi nici vorbii
7
 118
inacar de drepturile politice date Terse-
litilor.
Este, domnilor, o alta opiniune care,
daca nu consimte a se da Israelitilor de
indata drepturl politice depline , dar
voesce eel putin sa le dea la o mare parte
drepturI politice, iar la cea-l-alta treptat,
cand dupa, opiniunea dumnea-lor vor
merita sa devie RomanI.
Domnilor, ar fi bine sa ne dam séma
despre motivele ce al fie-care din aceste
duoè partite. Pentru ce, domnilor, sunt
intre noi ámenI care vor din tóta Anima
sa dea drepturI politiceIsraelitilor ? EÙ,
domnilor, sunt cel antAiú care presint
omagiele mele acelor ómenI, pentru ca
eI sunt inspiratI de ideile secoluluI, de
ideile care predomina astadI in lumea
eivilisatä. Vic, domnilor, de ideile se-
coluluI §i imI fac reserva mea
pentru ca in adevér ideia de a indritui
de o potriva in materie politica pe táte
religiunile dintr'un stat e o idee cu totul
moderna. Niel chiar statele cele mat
civilisate din lume nu posed acésta idee
de cat de cate-va 4ecimI de anl. Cele
maI crude lupte, cele maI crâncene -vOr-
sarI de sânge s'at fäcut in lumeprecum
scitI domnia-vóstra toti pentru cre-
dintele religióse, si numaI fórte 0'a-dill
de cate-va 4eciml de ani a fost reservat
civilisatiuneI moderne a proclama prin-
cipiul toleranteI absolute pentru t6te
credintele religiáse, i pe de alta parte
egalitatea inaintea drepturilor politice,
care insi nu e aplicata astadI de cat in
fórte putine pH. pie, domnilor, cii, me-
rit& tóta stima aceI barbatl care vor sa
inzestreze §i pe populatiunea israelita cu
drepturI politice. Dar sh ne intórcem §i
la cei-l-altI, sa vedem care sunt motivele
celor ce nu vor BA dea drepturi politice
Israelitilor.
E timpul cred a ne da bine sOrna des-
pre aversiunile care se dice necontenit
ci esista la poporul cre§tin din tOra
nóstra contra elementuluI israelit.
Domnilor, maI antAiú nu mO voill sfii
www.digibuc.ro
aid un moment a declara ci aceste aver
siuni esista. Cea d'antêiù intrebare este:
áre acásta aversiune pe care fie-care din
noi care judeca cu impartialitate trebue
sa recunóscá ca esistrt acéstá aversiune,
acésta, ura chiar in contra elementuluI
israelit din partea poporuluf de jos pro-
vine din diferinta credintelor religióse ?
0! domnilor, e un lucru fórte putin
observat in istoria nóstra de pop6rele
streine. Pe când lumea intrOga, sta in foc,
pe cand sute de ma de ámenI se injun-
ghial unii pe altiI, se ardeal, se frigeaù,
pe când tatal ucidea pe fiti §i fiiul pe
tata pentru credintele religióse, e o -Ora
in lume care nu a dat nicI o-clata, nicI
in timpul cel mal barbar al véculuI de
midloc, spectacolul macar al uneI singure
persecutiuni religióse, §i. acésta tárá este
Romania (aplause).
Este un fapt fórte caracteristic pe care
noI mnsug nu putem sa il radicam indestul
de sus §i sa il presintam staturilor
stri5ine; nu e o a duoa tOri in lume, luati
isforia tutulor popórelor din lume si
yeti vedea ea epocile cele maI triste sunt
acelea unde luptele religi6se facéll pe
unii a ucide pe altif pentru ca se inchinail
la alt Dumnedeù, §i este o tOra, o repet,
care nu s'a observat indestul, care a sea-
pat chiar istoricilor moderni, ca in acele
epoce esista un colt de parnênt, care
de §i póte maI inapoiat in privinta
civilisatiunei, dar a e§it inaintea tutulor
celor-l-alte state, a fost maI civilisat
de cat Englitera, Francia §i tóte cele-l-
alte state in privinta toleranteI religióse.
Nu s'a audit nicI o data in Ora acésta
de vre-o lupta seriósá, de vre-o perse-
cutiune seriósk in contra unei secte
religióse din -Ora.
Prin urmare, daca acOsta Ora in timpiI
eel mar tri§ti, cand nivelul civilisatiuneI
poporuluf era negreqit mult maI jos de
cat astadi, daci chiar in acel timpl m'a
venit in minte nicI unuI om din popor
sá radice mama in contra altuia pentru
ca avea o altit credinta religiósa, óre 84
 99
credem noi ci astadi, in secolul al 19,
and §i téra n6stra a inaintat in civili-
satiune, c acésta ura ar proveni din
causa religiunei ? Nu, ura §i aversiunea
care esista in contra neamuluf israelit
nu e din, religiune. Dar daca nu e din
religiune, ce fel de ura e ? Nu avem de
at a aruncam ochii asupra 'Arta ace-
leia a térei unde elementul israelit pre-
ponderéza, pentru ca s ne dam numai
de cat séma de acésta ura. Din nenorocire,
elementul israelit preponderéza in partea
de dincolo de Milcov ; acolo, nu numal
ora§ele, dar §i. cea mai 'mare parte din
sate al inceput a fi inundate de elementul
israelit. Israelitii din téra nóstril, mai
ales de. dincolo de Milcov, sunt intr'o
stare fárte inapoiata de cultura ; in
privinta culturei morale sunt mult mai
inapoiati de cal populatiunea cre§tina,
in privinta culturei materiale, daa imi
e permis a dice a§a, in privinta bunului
traiii, care in dia panii la óre-care punct
starea de civilisatiune a unul popor, po-
pulatiunea israelita de dincolo de Milcov
e mult mai inapoiata de cat cea cre§tina.
Acum, ni se spune, §i póte cu drept
cuvént, a de ce sà acusam populatiunea
israelita daca ea face concurenta, cre§ti-
nilor; pentru ca Israelitul care fte apnea
de o industrie, prin acésta chiar a are
mai putine trebuinte de cat crescinul, Ii
da maim sa vêndil mai eftin, de ce
arunara anatema asupra Israe1iilor,
pentru cá ei aù mai putine trebuinte,
pentru a se contenta de un traiù mai
econom de cat neamul cre§tin.
Vorbind din punctul de vedere filo-
sofic, moral, acei domni a4 dreptate.
Asemenea, and ni s'a vorbit de capa-
citatea eminamente comerciala a némului
israelit, asupra acestui punct iara§i nu am
nimica de dis. Acésta capacitate comer-
ciala este, domnilor, tocmai cuvéntul cii
Evreii esista astAdi; cad numai prin
iscusinta lor comercialit a isbutit némul
israelit de a nu dispiírea pânà astadi de
pe facia pamêntuluA.
www.digibuc.ro
Dar, domnilor, nu trebue sii rationâm
tot ast-fel and ne punem in raport
cu poporul ; poporul are motivele sale,
ratiunile sale, pentru a avea aversiune
contra Evreilor.
Omul din popor care e comerciant,
industrial, are firesce aversiune contra
Ovreului care vede cii fi ucide comerciul,
industria sa, pentru cii un crescin alatu-
rea cu un OvreA, nici o-data nu póte
tine conctirenta.
Ni se dice ca acésta n'ar fi un motiv,
ar fi numai un pretext contra impamén-
teniref Israelitilor. Fac apel la colegii
mei de dincolo de Milcov sa spuna moti-
vele principale pentru care populatiunea
de dincolo de Milcov are ura contra
Israelitilor, daca aceste motive nu aunt,
pentru ci Israelitii aú acoperit tot co-
merciul mic §i tóta industria, daca aces-
tea nu sunt astìii pe deplin in mama
Israelitilor, §i daca nu e singura causa
pentru care Israelitul e urât peste Milco v.
Nu póte, domnilor, fi altil caua pentru
care Israelitii aù devenit atat de uricio§i,
de cat causa cà ei aù facut din comerciA
§i din industrie un mijloc de esploata-
tiunea populatiunei crescine care locuesce
in acelag ora§ cu dênil (semne de apro-
bare in tribuna publica).
Domnilor, mie singur imi a trebuit
mult timp pan& sa mé pot familiariza
cu ideea ca póte sii esiste un Stat in
secolul al 19-lea care sa puni in Consti-
tutiunea sa cii religiunea este un obstacol
pentru dobéndirea drepturilor politice,
§i fac apel la onorabilii mei colegi, cu
care m'am sfatuit asupra acestei cestiuni,
cii efi nu m'am sfiit a le aréta scrupulele
mele.
Am védut, domnilor, necesitatea de a
nu se da astadi drepturi politice Evreilor,
mai ântéiii, pentru cii opiniunea generala
in téra este contra lor, §i al duoilea
motiv mai important, pentru ca elemen-
tul nationale prea slab, ca sii péta lupta
astadi contra elementului isradit ,
m'am incercat sii fac o propunere ca
 100
Constitutiunea sa nu proclame inteun
mod absolut c Israelitii s nu 0.0 fi
impaniênteniti nici o-data, ci sa se pri-
mésch principiul ca dan§ii sí pcita fi
imp aménteniti individualemente in urm a
unui vot al Corpurilor legiuit6re, §i nu-
mai atunci când individul care cere
impaméntenirea va da garantii ca nu
mai póte fi periculos tèrei, cand va fi
facut un stagit. de 20 ani, când in fine
va dovedi ca a trecut prin tóte scólele
térei.
Mi s'aL facut, domnilor, obiectiuni fórte
serióse, mi s'a spus ca puindu-se un ase-
menea articol in Constitutiune, in rea-
litate nu am impamênteni asta4I de cat
trei, patru Evrei, pentru ch in téra nu
pot fi de cat trei, patru care vor fi trecut
clasele primare §i gimnasiale; prin ur-
mare, din punctul de vedere practic, mi
s'a facut obiectiunea cii un asemenea
articol nu ar fi de folos Israelitilor ; §i pe
de alta parte, cu un asemenea articol s'ar
inaspri §i mai mult opiniunea publica care
este contra vorbei chiar de a se da drep-
turi politice vre unui Evreü.
Inaintea acestor argumente, domnilor,
vé declar cii mé am convins §i am cedat ;
ast-fel, me am declarat §i eù pentru amen-
damentele contra drepturilor politice
date Israelitilor.
Nu 'Ate fi indoiala, domnilor, despre
sentimentele mele din punctul de vedere
filosofic asupra acestei cestiuni ; nu 'Ate
fi indoiahii, domnilor, cii i Israelitii
mane ar putea deveni buni cetateni ;
dar, domnilor, leek, inainte de tóte, se
fac pentru popor. EI bine, data cestiunea
acésta se gasesce astasli in ast-fel de
impregiurari in cat o Constitutiune care
ar decreta drepturi politice date Evreilor
fie chiar individual §i cu cele mai grele
conditiuni, sa fie de indata imbracata cu
o mantie négra inaintea ochilor popo-
rului, el bine, domnilor, nu véd pentru
ce nu am Lisa timpului sit repare preju-
diciele, sii faca timpul ceea ce voim sii
ffscem noi ask:WI; §i când Evreii vor fi
www.digibuc.ro
mai civilisati, cfind opiniunea publica va
fi mai putin inacrita contra lor, atunci
§1 guvernul §i Camera le vor da daca nu
drepturi politice in masa , cel putin
impamêntenirea individuala (aplause).
D. P. Buescu. Domnilor, imi pare
réti c a venit iara§I in A dunare cestiunea
ovrasca ; caci mi se pare ca onorabilul
minister a retras acel articol privitor la
Israeliti. Cu tclte acestea, daca e vorba
sal se mentina, acel articol, daca e vorba
sa se pastreze modificatiunea facuta de
comitet, adica sii revii articolul scos de
onorabilul minister pe o u§e §i sii intre
pe atunci dati-mi voie sii 1mI
dafi §i eli cuvintele mele.
Cestiunea Evreilor, domnilor, nu e de
ieri de când se tratéza la noi §i in alte
acésta cestiune e de multe secole
de cand se desbate. Daca vé yeti uita
in istorie, veti vedea cii e aceia§I cestiune
care s'a radicat mai la tcite cele-l-alte
natiuni din Europa. La noi, acum pentru
prima órá, Evreii aft fost prigoniti, acum
pentru prima óra furia poporului roman
a fost radicata in contra Evreilor §i nici
acum acésta nu s'ar fi facut daca nu
ar fi fost causata de acel articol din
Constitutiune.
Voct. De inamicii térei (sgomot).
D. P. Buescu. Prigoniri serióse ,
domnilor, s'aa facut de atatea ori Evrei-
lor intr'alte (s'a bis, s'a dis) §i vé
voiù cita spre esemplu, ca in Sicilia era
un loc destinat pentru Evrei, anume
Gheta, unde trebuiaú sii locuiasca §i le
eraú cu totul oprit a e§i de acolo fara o
permisiune prealabila. Tot a§a a fost
prigoniti Evreii in Anglia, in Francia,
in Ispania §i in téte cele-l-alte téri ale
Europa §i nu a§I fi dorit ca acésta sa se
fad, §i. in Romania ; fiind-ca secolul este
destul de inaintat , suntem destul de
inaintati ca sa nu se fad, asemenea acte
§i e trist ca Românii, care nu le aù facut
niel o data, sit se radice a41 in contra
unui cult §i sit mérga FA, sfarame un
templu. (Pell a§a! aplause partiale).
 101
Dar, domnilor, cestiunea acésta care
v6 face pe domnia-vóstra sa,' aplaudati
s'a manifestat pe la inceputul secolului
XVIII, and unele din natiuni inspirate,
ca acei din domnia-vóstra care aplaudat,
de spiritul de toleranta, de civilisatinne
§i de cosmopolitism, le at dat tóte drep-
turile. In Francia, de esemplu, li s'aA
dat tóte drepturile in timpulrevolutiunei
celei maH ; dar n'a trecut mult timp
dupa aceia si poporul s'a invrajbit din
not contra Evreilor, fiind-ca a vNut ca
Evreil nu se schimbasera cu tóte dreptu-
rile ce li se d edese §i rèmasesera tot Evrel,
ast-fel ca at fost siliti sh le ia din not
tóte acele drepturi. (S'a 4is, se scie !
sgomot). Ei, domnilor, daca agi vorbi in
sensul acelora care doresc sil se dea
drepturi Evreilor, atunci de sigur nu
m'ar intrerumpe nimeni. A gi ruga dar pe
domnul pre§edinte sa impue tacere la
vre-o cati-va care intrerump necontenit,
fiind-ca socotesc cit trebue sa fim seriog1
§i and ne plac ideile ce esprima cine-va
ca gi când nu ne plac. (Vorbiti, vorbiti).
Domnilor, ebi sunt in contra cestiunei
ce se pune de majoritatea comitetului,
nu sunt pentru a se da drepturi Jidanilor;
fiind-ca noi nu suntem mai inaintati de
cat Prusia care este un regat tare (nici
noi n'o voim) gi la 1859, când s'a pus
pe tapet in parlamentul prusian eman-
ciparea Evreilor,, s'a respins mai in
unanimitate , fiind-ca se depusese pe
biuroul parlamentului un protest sub-
scris de 20,000 locuitori, prin care cerét
sa nu sa dea drepturi Evreilor gi, infacia
unei asemenea manifestatiuni, parlamen-
tul nu ii a emancipat, cum die, rnal in
unanimitate, caci nu at fost de cat duoi
judanofilf care voiat emanciparea. Daca
dar, domnilor, in Prusia, care este atat
de inaintata pe langa noi, gi s'a respins
cu o majoritate atat de mare emanciparea
Evreilor, et cred ca nici la noi nu va
putea trece o asemenea cestiune.
Cestiunea Evreilor,, domnilor,, este
astali sustinuta cn. tariel fiind-ca astali
www.digibuc.ro
este o politica evreiasca in Europa...,
(AO ! aidea de !) Da, da, gi sunt tare
convins eh acésta politici evreésca esista.,
(Cum? cum? esplica-te). Politica evredsca
esisia §i ea are de scop de a face ail
prospere prin tóte mi416cele neamul
evreesc, gi aceste mi4lóce.... (Sentimente
prea frum6se) gi aceste mi416ce nu aunt
a§a de slabe precum pot parea unora ;
fiind-ca Evreii igi at ap6ratorii lor chiar
prin cabinetele a deosebite puterl din
Europa ; cad capitalurile cele mat mari
sunt in maim neamului evreesc. Prin
urmare, vedeti cil aceste mi416ce le da
destula putere ca sit i§i fach o politick,
evreésca. Pe langa acésta se scie ca acésta
politica igi are formate in mai multe
parti comitete secrete gi afi chiar un
comitet general chiar in centrul Europei
civilisate. Acest comitet central cauta
neapërat mi416ce ca sa Lea sit prospere
acest neam, cauta dar un colt de pament,
un loc unde sa igi path' indrepta mat
bine intreprinderile acelui neam, gi find-
ca din t6te partile s'aú v6clut isgoniti,
omoriti, netolerati, at remas al' se uite
la terile din care n'aú fost nici o data
alungati si in care at fost in tot-d'auna
ingaduiti ; gi pentru ace"sta n'at. &it
de cat duoa téri : Romania cu Moldavia
gi Polonia ; in Polonia numèrul Evreilor
este de 1,800,000 gi in Romania mai bine
de 500,000. Vedeti cat de mare este deja
numérul lor proportional cu popula-
tiunea romana. Acum, daca domnia-
vóstra le yeti mai acorda gi drepturile
acestea atunc1 de sigur ca toti Evreif
din tóte unghiurile lumii vor cauta sa
yin& in acésta téra, uncle nu nurnai ca
nu vor fi supérati de nimic dar vor avea
inca gi drepturi; fiind-ca vor sci ca niched
nu igi vor pntea face treburile lor mai
bine de cat in téra romanésca. Vedeti
dar, domnilor, , ea acei care, plecand
dintr'un punct de cosmopolitism, voiese
sa le acorde aceste drepturi, sunt in
contra chiar a intereselor lor ; fiind-ca
Evreil, viind in téra nóstra pentru inte.
 102
resul proprit al neamului lor, vor crtuta
sä omóre tóte interesele romane §i dar
§i ale acelor care astädi ii sustin, §i dar
acei care Ii sustin vorbesc §i lucréza in
contra intereselor lor ehiar. Dar ni se
dice ca Evreil dobandind drepturile po-
litice vor cants, sa se civilizeze ; et unul
nu pot admite ac6sta, ci din contra, sunt
convins ea ei vor &ante necontenit de
interesele lor, vor cauta necontenit sa
specule munca pop orului de jos, vor
elute sa speculeze munca §i averea fie-
caruia dintre noi; §i ca proba, avem mai
multe sate din Moldova unde Evreif
sunt mai numero§i §i uncle ei nu cauta
de cat midlócele pentru ea sa i§i faca
interesele, nu cauta de cat midlócele sa
speculeze munca bietului tèran. (Da,
da!). Este o adevérata plaga in Moldova,
este o nenorocire ca Bunt in asemenea
stare ; nu e insa vine ncistra daca ei at
atatea viciuri de care nu s'at putut scapa
de atatea secole cu tóte persecutiunile
ce at suferit. EA, domnilor, nu cer sa
gonim cu petre pe Evrei; din contra, voit
sa le dam toleranta in privinta comer-
ciului §i industriei, dar sa', II privam de
drepturi civile §i politice. A§a dar, dom-
nilor, vé rog sa lucrati in interesul Ro-
manilor, in interesul urma§ilor no§tri;
sa nu lasati a se instreina acest pämént
care ne este incredintat a il pastra ; cad,
domnilor, acest pamént in scurt timp
se va instreina. In facia crisel in care ne
gasim, acele capitaluri strinse in avere
proprie evreésca se vor transforma in
avere imobila prin' cumpératórea mo§ii-
lor nóstre §i ast-fel vom rémanea cu
banii Evreilor §i ei vor rémanea cu
pamêntul, §i acel banT in curänd vor fi
luati inapoi §i noi cu ce vom rémane ?
Vom fi adevératii iloti al Evreilor,
aceia ce domnia-vóstra sunt sigur nu
voiti pentru copii dumnévósträ. In facia
dar a acestor impregiurari vé rog, dom-
nilor, de a primi amendamentul ce am
a propune §i contra caruia cred ca nu se
va radica niel o voCe. Acel amendament
www.digibuc.ro
este ca sl nu dam dreptul de impamtn-
tenire de cat celor de rit cre§tin
0 voce. Un asemenea amendament s'a
propus deja.
D. Buescu. ET bine, daca e propus
il insupse §i et, caci ceea-ke contine
acest amendament se p6te gag §i in
regulamentul organic. A§a dar, fiind-ca
tail Camera s'a pronunciat in favórea
acestui amendament, vé rog sä primiti
ca numal cre§tinii de ori-ce rit sh póta
capèta impaméntenirea (aplause).
D. M. Costachi Epureanu. Domni-
lor,, inteleg &AL preocupatiunea nu
numai a unui numér insemnat de depu-
tati, dar chiar §i a acelei agitatiuni
populare dupa cum i s'a 4is care
a preocupat spiritele pentru cestiunea
Israelitil or.
Nu voiesc, domnilor, a esamina pawl
la ce grad acele manifestatiuni at fost
spontanee sat artificiale ; voit merge
mai departe §i chiar et insumi care vin
a apèra acésta cestiune, chiar et, dic,
nu voiú tagadui intristarea ce simt in
anima mea, védênd ca dincolo in Mol-
dova mai töte ora§ele ei sunt cople§ite
de acea popula¡iune evre6sca. Dar, dom-
nilor, datoria mea aci este de a canto,
réul, de a il esamina §i a il remedia tot
de o data ; clatoria mea de legislator
este ca acolo uncle voit vedea prejudicifi,
sa. il combat §i uncle voit vedea ura
neintemeiata, sa o lutninez §i sa ad uc
infrätirea in locu-i. ht.& datoria mea
dar,, pe care voiesc a o indeplini in
momentul de facia.
A§a dar sa vedem mai antêiú de Vote
acei care cred cá apéra nationalitatea
romanä de cople§irea evre6sca, ce midlóce
propun §i sunt corespundétóre acele mid-
Ike la scopul ce voiesc a indeplini?
Negre§it , domnilor, o nationalitate
juna ca a nósträ se infioréza, are cel
putin o sfialä védélid ea o populatiune
de patru cinci sute de mil care se intinde
in sinul populatiund nöstre §i care
trAesoe impreunu cu dènea niânana
1
 168
impreuna cu dênsa, negre§it, cjic, imi
pare drept ca populatiunea nóstra iá se
intrebe de uncle venira ace§ti 6menl qi
ce cauta in mipocul nostru ? Negre§it,
inteleg acésta sfiala a neesperientei
nu çlic a nesciintel, a ignorentei dar,
domnilor, pe de alta parte, sa. vedem
dad, acésta populatiune evreésca este
sat nu de folos societatei nóstre, daca
in adevër este sat nu prejudiciabila
societAei nóstre ? Sa', esaminam, domni-
lor, inca, uncle este remedial acestul WI,
de va fi, §i daca in adevër ace§ti 6meni
pot deveni amenintatori esistentei n6stre
nationale §i si avem curagiul a indica
remedial.
Domnilor, voifi incepe mai ântAiii sit
vorbesc despre acele amenintari ce se
pun inainte §i care se resuma in aceste
cuvinte : nationalitatea româna e ame-
nintata a se cople§i de Evrel §i, dupa,
cum a çlis onorabilul domn Buescu ,
Romanii at sa devie nisce iloti care nu
vor mai avea nici o putere in tcira lor.
El bine, daca aceste temeri ar fi cat
de putin intemeiate §i rationale, atunci
et unul nu ved alt remediii de cat sa
dicetI acelei populatiuni, care e admisa
in téra la noi prin traditiunile n6stre,
sa il 4iceti: v'am admis in térii ca óspeti,
ati trait 40 sat. 50 de anl lini§titi, v'am
tolerat, asta4i insa vedem un pericol
pentru esistenta nóstra, e§iti dar, ple-
cati afara din téra.
A ! domnilor, inteleg acésta francheta,
imi place acésta lealitate care ar fi de
recomandat in facia nu name a Roma,-
nilor dar §i a Europa intregi. Cu acest
mod inteleg ca ati rèspunde bine la acest
sentiment patriotic care sa mérga, 'Anii
acolo in cat sa Ilica populatiunei evreesci:
elemental vostru incepe a deveni peri-
colos, ne am in§elat când v'am admis,
astap dar nu ne mai conveniti §i eviti
afara. Pe acel depntat care ar area ase-
menea rationament il gasesc fórte logic;
dar, in câta vreme, domnilor, nu vine
nimeni la conclusiunea acésta, nu are
www.digibuc.ro
curagiul nimeni de a gasi §i, de a indica
singurul remedifi in contra acestul refi,
sa vedem daca restrictiunilepe care voiti
domnia-vóstra a le introduce sunt favo-
rabile, stint avantagióse natiunel roma-
ne sat nu. Datoria nóstri aci este a&
luminam poporul in ceee-ce privesce in-
teresul set §i sa ne silim de a nu 11 mal
lasa in intunericul in care se gasesce.
Positiunea nóstra este ast-fel : un popor
de cinci milióne de Romani a admis in
Banal set un popor de 3 sat 4 sate mil
6meni; ce se face, v6 intreb, cu acel
popor ? Negre§it, domnilor, el, deosebit
find prin religiunea lui, prin nationa-
litatea lui, prin escluderea lui de la
ori-ce participare la drepturi in societate
chiar §i de la perspectiva d'a participa
intr'un viitor óre-care, in cata vreme,
domnilor, il yeti mentine in'acea stare
de isolare in sanul societatel nóstre, el va
fi un element du§man noa. Prin urmare,
acel care mentin respingerea de la Vote
drepturile pentru poporul evreesc, aceia
nu fac de at a amagi poporul in
acea aril care o simte, §i acel care nu
arata, §i remedial de a if da afara, aceia
comit cea mai mare gre§ali catre popo-
rul roman, fiind-ca, admit a §edea alaturi
cu el un popor de 3 saii 4 sute mii de
6meni, care, in starea de escludere in
care il puneti, are sa fie un element dug-
man natiunel române. Iati réul : cu cat
dumnévóstra yeti tine pe acésta natiune
in o stare de isolare ; in c515, vreme
dumévóstra II yeti radica ori-ce per-
spectiva ca §i ea sa se pal bucura de
drepturi §i sa, 4ici ca acésti Ora in
care s'ail nascut §i ari crescut ei §i copil
lor le este ca o patria, adoptivi, caci
le at dat §i lor drepturi, acest popor,
domnilor, va fi du§man natiunei romane.
A§a dar, e de interesul politic al anel
natiuni ca ea nu mentina in sanul sell
un popor in stare de iloti. AA averi, a
4is domuu Buescu, void trage couclu-
siune §i din acésta; dar averea nu procuri
omului nici o satisfactiune sufletésca.
 104
Omul, cu cat se inalta intelepciunea sa,
se nasce in dansul amorul proprid §i se
simte solidar pentru pamêntul in care
se afla. Ef bine, clomnilor, cum nu admi-
tetf c e in acésta fiinta ornenesca care se
4ice jidan Dumneded a pus sentimentele
de orn, recunoscinta, dorul de anima
pentru Ora in care trilesce? Cand dumné-
vóstra yeti vedea c o mana de órneni
dintre RornanI stint esclue de la drep-
turile celor-l-alti nu Yeti dice óre ca nu
este drept ca aceef 6meni sit fie esclue ?
D. Voinov. Romanul nu e jidan.
D. M. Costachi. EI domnilor , pe
cata vreme veti da drepturi numaI unora
§i celor-l-altf vetf da numal indatorirf,
tot-d'a-una if vetf avea du§mani; prin
urmare , cum ceretf drepturI pentru
dumnév6stril ceretile pentru tóta ome-
nirea cad tóta ornenirea are aceleae
drepturI.
Acum, dicetf dumnévóstra sit nu le
dam nimic; eI bine, dar daca nu le datf
nirnic le putetI lua óre ceea-ce ad in
mama ? Nu. Ni se dice ca órnenif aceeia
ad capitaluri, ad averi, dar, domnilor,
nu numai Israelitii de la noI ci din tóta
Europa ad averf. Cand vedem la un loc
averf, orf c sunt eete din isvóre nele-
giuite, pe care legiuitorul trebue sa le
urmaresca, ori, in cata vreme cine-va nu
este supus la nicf o urmarire pentru
mijlócele cu care caeiga, averea sa, nu
are nimeni sa se ocupe de densul. Prin
urmare, ed 4ic ci i in tera nóstra Evreif
ad ca§tigat averea cu buna credinta.
Dar, domnilor, óre nu vedeti dumné-
vóstra nicf o primejclie de a esclude pe
aceef Evrei ? Inteadever, ce diceti dum-
névóstra ? piceti cì ye ternetf de Evrei
care sunt bogatf qi mane poiniane póte
8'1 cumpere tóta téra. Ed ye die: dumne-
vóstra ve temeti de Evref fiind-c5, ad
averi, dar in loc de a ye teme, din contra,
dumnévdstra trebue sì if chematf in sinul
natiunef romane; ar fi de interesul dum-
névóstra sö cautatf a pune pe Evrei sub
epitropia Romanilor.
www.digibuc.ro
Acura sa vedern reul ce ne aduce
Evreul in Ora. El se ocupa de nelzus'uorie,
de specula, el are relatiunf en comer-
ciantif, cu agricultorif, cu locuitorif in
fine ; si ne inchipuim cit intr'un moment
am face sa dispara totl Evreif din tera
romanesca, cred c atuncf am implinit
cea maf vine dorinta a d omnuluI Laurian
care adineaorf m'a intrerupt.
D. Treb. Laurian. Cer cuvéntul in
cestiune personala.
D. M. Costachi. EI bine, domnilor,
ne inchipuim tot-d'o-datì ci gonind
pe toti Evreif din Ora, urméza s gonim
§i capitalurile lor d'impreuna cu denef,
atunci cine credetf dumnévóstra c ar
suferi mal de graba ? Ar suferi locui-
torif domnilor. Cad cu cat ar fi mai
rnult lipsa de banf cu atat locuitorul
satean ar suferi maf mult. Negreet cit
proprietarii care ar mai smulge de unde-
va o suma de bani if ar da satenilor cu
cele mai grele conditiunf. In trecut, dupit
legea rurala, dupit discreditul care s'a
adus proprietateI, care a fost resultatele?
A cadut munca locuitorilor, sciti bine
in ce proportiune insemnata. EI bine,
domnilor, din acest punct de vedere,
daca astadf am desfiinta din Romania
populatiunea evreésca, daca am des fiinta
capitalurile, ce va fi de folos pamentul
acesta neproductiv, in catii vreme nu ar
fi capitalurile sit il fructifice cu munca ?
Dar trebue sa, cunósceti ca numai capi-
talurile póte face o téra sit prospere,
nimic alta. Vedeti, domnilor, Dobrogea ;
n'avetI de cat s aruncati o ochire asupra
pustiurilor acelora. Ce se face in Ame-
rica? lee pamêntul n'avea nicI o valóre ;
vine omul, capitalul, munca, §i iata pa-
mentul se ridica, iata prosperitatea se
iata Statul se intaresce. Sa nu
credetf cit yeti avea un Stat roman tare
pe cat va fi saracia i crisa de astadi.
(Voci. A§a e). A§a dar, cand dumné-
vóstra ye radicatf contra Evreilor, , in
contra acestel populatiuni care tine capi-
talurile romane, dumnévóstra predicatf
 105
in contra prosperit&ter nationalitittel ro-
mâne. Acésta s& fie bine constatat.
Domnilor, ori-cine va stadia economia
politic& igi va da séma gi. se va convinge
c6, nu produc nici o çlicere paradoxalii,
ci (lie, cum &A, cu cat vor fi capitaluri in
o t ér& cu atât o Or& póte prospera; cu
atât o t ér6 va fi mg prosperit; Statul va
fi mai tare; prin urmare, lie ca, daca
printr'o minune óre-care ce printr'o
minune ? prin fapte ca acele care s'ail
intêmplat in 4ilele trecnte, s'ar espulsa
tót& populatiunea evreéscit din térA, cu
dênsa d'impreunit am espulsa gi. Vote
capitalurile pe care numai ea le posedI;
gi sciti pentrn ce are capitalurile ? Sciti
pentrn ce dincolo de Milcov nu avem
popnlatiune roman& de târguri ? EI,
domnilor, s& vé spun ea, este pentru c&
nu am fost tot aga de economi ca Evreii,
este c& ne am dat la functiuni gi. am
p&rgsit comerciul, gi atunci negregit 6,
a venit evreimea gi. a luat locul Moldo-
veanulul. Dar cum credeti di Moldo-
veanul, Românul de dincolo de Milcov,
fiind-c& vorbesc mai cu gm& de Mol-
dova, care fiind din térá, avénd legit-tuff
in térit, cum credeti &A daca el s'ar fi dat
la comercia salí ar fi continuit brasla
párintelui sea, precum se obicinuesce in
alte tèri, n'ar fi putut el tine concurent&
cu un oni care, venit din stráinétate,
nu are nici o legitturit, niel nn sprijin
in t érá ? Dar ce aa facut comerciantil
la noi ? Am avut un comercia. mic ,
restrâns, dar ce e drept national ; ins&
indat& ce ati câscigat 'mein& avere, le
venea mania de a se face boeri, gi când
se fáceaa boeri le era chiar rugine de a
mai merge pe la tata lor.
Tat& cum s'a perdut comerciul natio-
nal. Atunci, sa nu ne mal miritm c5, a
venit o populatiune activá, economicá,
gi a luat locul Românului. Eu sunt cel
d'fintêiú care me' intristez gi am (1.is
chiar domnului N. Ionescu la Iagi cá,
nimic nu mé intristézá mai mult in Mol-
dova , in Iagi gi pânii, in térgurile din
www.digibuc.ro
munti, de cât a vedea cit sunt tóte out-
pate en Evrei ; remediul 11 vom cituta gi.
il vom g&si acolo.
Aga dar, trebue sa legitimilm pentru
Evrei causa de unde a venit cuceririle
tArgurilor gi tArgugórel or de care popu-
latinnea evreéscil. Cum a putut acea
populatiune, fári, traditiuni in téra, far&
legáturi , net& chiar cum s'a 4is de
domnu Strat populatiuner române , 0,
primp, rédkin& in téra nóstrá gi s& inlo-
cuéseit populatinnea nóstr& ? V'am
arétat causa. Nenorocirea va fi pentru
mult timp pentru Ora nóstr&I cu tóte
Ebert &tile ce le inscriti in Constitutiune,
pe cât timp nu vom avea o clas& de
mijloc, burgesia, le tiers état, care va
intemeia institutiunile térei néstre. Bur.
gesia nu s'a putut organisa in timp de
30 ani de când esistkn gi. sa vé spun de
ce. Nu trebue sa ne mirám di noi, o
térit esentialmente agricolá, nu am putut
avea un comercia agricol indigen, nu a-
vem de cât sA. ne Etm sémit de ceea-ce s'a
intêmplat de 32 ani. incóce. Sciti cil pan&
atunci téra nóstrá era o térii pastoraLl...
0 you). FL-is', Evrel.
Fir& Evrei gi fär& comercia, fiind-cit
Dunárea era inchis&, proprietatea nu era
esploatatl de loc, cácInu avea comerciul
in afará, tót& esploatatiunea era in vite.
Iatá starea nóstrá pânit la 1832, când
eram numai o térit agricolii. De la 1832
s'a deschis acel ria frumos, Dunitrea, a
inceput pilméntul a se esploata ; negregit
cl intre producétorif din térá gi intre
consumatorii din afara, a trebuit sit fie
o clasá intermediará, clasa comerciant&,
care sit- desfacá productele din intru gi
sit le due& in afará.
Apoi, domnilor, gi in Ora românéscii,
daca n'ail fost Evrei, aa fost Bulgari,
Greci, Armeni gi in Moldova, ca mai
apropiat& de Rusia gi Galitia, aa. venit
Evreii. Iat& acésta ne e'splicá cum des-
voltarea economic& a admis elemente
stréine in sinul societatei mistre. Aga dar,
domnilor, daca acele elemente stréine
7*
 106
care ad esistat dinc6ce de Milcov gi care
esista dincolo de Milcov î1 gasesc a lor
firésea esplicatiune in desvoltarea isto-
rich a economier nóstre politice; daca
am fost siliti, ca s dic aga, sa admitem
in sinul societater nóstre aceste elemente
strEne, cum voitr dumnévóstra, dom-
nilor, astddr dupil ce ele s'ad intemeiat,
cand ad eumpérat case, s'ad intins cu
speculile lor mar departe, cum voiti
astadf de odata, nu numar sa nu:ii men-
tinet1 in drepturile ce ad avut gi care ad
in legislatiunea actuala, dar inca s ir
datr cu o slit& de anr indarat. Er bine,
domnilor, orr-cine ar cugeta a intre-
prinde o asemenea opera., credeti ca' nu
face un bun servicid populatiund ro-
mane. Se dice necontenit, i domnu Strat
a repetit'o, c locuitoril térani aú o
mare ura in contra Evreului. Ei bine,
domnilor,, ed traesc mai tóta, viuéta
la téra, cunosc i eú pana la ce grad
merge aces ura. i daca e vorba de
camaarie , apor credeti c cunosc
cregtini care fac camatarie ca cel mar
Evred din lume. Agr putea s v citez
esemple spaimêntatóre. Faril sa vé eitez
nume, vé pot cita un esemplu uncle o
persóna care a ocupat functiuni gi a
dat until vér primar cu imprumut
galbenr en 10 la dobênda pe di. Dar
void spune c edmataria nier cd mai este
condemnata astadi de veri-o legislatiune,
nier in Anglia, nier in Belgia, nici in
ori-care alta téra civilisata ; fiind-ca
banul este considerat ca o marfa, gi prin
urmare este supus la fluctuatiunile mar-
fer, ì dar pacatul stramogese pe care 11
aruncam asupra lor, camataria , vine
Europa civilisata gi dice: am trait sute
de ani in nesciintit gi vedem acum Ca
camataria nu a fost un pécat ; prin ur-
mare , indata ce nu este un pêcat sa
radicam acest blam de asupra popula-
tiuner evreeser.
Acum, domnilor, cand nu ar fi Evreul
intr'o comuna gi ar fi locuitoriI redugr
numar la voia arendagilor sad chiar a
www.digibuc.ro
proprietarilor, 6re er nu ar fi tot ast-fel
esploatati ? Ed , domnilor , cred ca fiind
alaturr Evreul en proprietarul saft aren-
dagul, esploatarea locuitorilor va fi in
proportiunr mar mid; cad este gtiut ca
Evreul ar face concurenta pentru acésta
esploatare i locuitorul prin adsta ar
gasi un ajutor.
D. G. Vitleanu. SA mar aducem dar
Evrer.
D. M. Costaehi. Acésta atarna de la
dumnévóstra. Onorabilu domnu Valeanu
4ice ca sa mar aducem Evrer, asupra
acester intrerumperi am onóre sa réspund:
faceti dumnévóstra o legislatiune bum),
in téra, nu vé arétati cu aceste ider
mò ertatr de espresiune ruginite dare
streini, i atunci yeti aduce i strgini
capitalurr i cu acésta yeti face din téra
nóstra o téra bogata, o téra fericita.
Acum, domnilor, conchid in putine
cuvinte; din punctul de vedere al econo-
mid. politico Evreul, ca ori-cine care tine
capitalurr, este nn agent folositor socie-
tater gi din acest punct de vedere Evreul
nu numar nu aduce nici o paguba socie-
'Later dar inca ii este de folos. Din punctul
de vedere al nationalitater, iaragf 4ic ea
cu cat vom voi s o intarim mai mult,
trebue sa ingrijim ca sa nu se inradaci-
neze alaturr cu nor un popor ostil natio-
nalitater romane.
Voiti ca populatiunea acésta sa nu fie
ostila ? Er bine, siliti-v6 en totil sa roma-
nisam acésta populatiune (Vocf. Evreul
tot Evreu). Dar, domnilor, nimeni nu vé
cere ca pe acésta populatiune, dintr'o
trasatura de condeid, si. o facem de o
potriva en populaVunea romana ; nimeni
nu cere sa nu tinem socotéla de senti-
mentele gi prejudiciele poporulur roman ;
insa vé conjur pe toti ca, pe cat vé tineti
gelogi de a apéra patria, t6ra nóstri, pe
atat si. combateti i ignorenta gi ura
poporulur nostril.
Acum, ca sit nu mar inaintam acésta
discutiune, agf fi de parere si. suprimam
ori-ce se dice in Constitutiune despre
 107
Evrei (aplause). S litsam viitorului
acésta cestiune, gi multi din noi care
astadi suntem in contra populatiund
evreesci ne vom mai calma i prin lumi-
nile ce vom avea atunci vom putea lua
o decisiune mai soliM. Domnilor, iata
care sunt opiniunile mele ; insa, daca am
luat cuvéntul acésta a fost pentru ca
protestez contra acelor manifestari care
sunt nedemne de natiunea romana.
D. ministru de finance. Cu parere
de rèú profit de un drept al ministeru-
1u i acésta nu o fac de cat in speranta
ca, void putea s potolesc acésta discu-
tiune.
Domnilor, onorabilu domnu Strat a
avut meritul si pue cestiunea pe adefé-
ratul ei tèrêm. Onorabilu domnu Strat
a 4is : acésta nu este o cestiune religiósa
este o cestiune sociala, i gregala unora
este ca, a pus'o pe tèrênanl religios gi
crima altora este c& ad profitat de acésta
c& s'a pus cestiunea pe tèretaul religios
ca s& aduca acele agitatiuni al caror
resultat ar fi de a ne aliena simpatiele
solicitudinea ce natiunea româna 1i a
atras din partea intreger. Europe, pentru
toleranta ce tot d'a-una a domnit in
acésta téra. Domnilor, cu duoè cestiuni,
cu duoè merite marl natiunea nóstra a
dobênclit solicitudinea Europei in pri-
vinta-I, cu toleranta religiSsá 1 cu abo-
lirea pedepsel cu mórte.
Am dis, domnilor, ca onorabilu domnu
Strat a pus cestiunea pe adevèratul et
tèrem , arètênd ca nici odata Romanii
nu s'ad ràdicat contra unel populatiuni
din punctul de vedere al intolerantei
religióse, ci numai din punctul de vedere
al intereselor sociale ; dar domnu Strat
a uitat a cita i un esemplu.
Domnilor, ceea ce se vede astadi in
Romania s'a mai vèdut la finele secolu-
lui aci in téraromanésca, cu Grecii.
Cand proletariatul grecesc inundase téra
§i devenise o plaga sociala s'ad radicat
Ron:Anil gi ad strigat : jos Grecii afará
Grecii gi in timpurile mai barbare ad
www.digibuc.ro
mers mal departe, precum in timpul lui
Brancoveann i Mateid-Basarab.
Evreil adi ad devenit gi el o plaga so-
cial& pentru Romania; ad devenit o plaga
socialfi contra card trebue sa ne sculam,
nu pentrn eh sunt mai inapoiati in civi-
lisatiune de cat noi, cad am avut o clasá
care era cu mult mai inapoiata i pe o
trépia morala /Inuit mai jos de cat Evreii,
acegtia aú fost Tiganii, i cu tóte acestea
li s'ad dat drepturile fara ca sa se scóle
nimeni BA strige. Nici in contra Evreilor
nu s'a radicat consideratiunea aunt ma!
putin civilisati, ci numèrul lor cel mare,
pentru ca fie-care 11 dice ca, nationali-
tatea nóstra este amenintata de Eyre!,
cand natiunea este amenintata, atunci
se degtépta i devine, nu intoleranta ci
prevèdèl6re ; intoleranta ad voit s'o faca,
aceia care ad cautat s profite de acésta
ingrijire a natiunel gi s'o esploate pen-
tru a servi, nu téra, patimile
lor.
Daca guvernele trecute erad eu óre-
care prevedere, cu 6re-care chibzuiala,
cu mai multa inteligenta, nu am fi astadi
uncle ne aflam gi nu am da Europe! acest
trist esemplu cu care streinii inamici ai
-Ord se vor servi ca sa ne arate ca un
popor intolerant, barbar.
Numal nisce mésure administrative
ne pot scapa de acésti lepra , oprind pe
proletarif stréini de a inunda téra. Este
un drept, o regula admisa adi cá fie-care
comuna trebue sá Il hranésca, proletarir
sei , iar nu sa Il tramita pe spinarea
altei comune. Acésti regula trebue sit se
urmeze gi intre natiuni. In virtutea aces-
tui drept, guvernul frances a dat ordine
la inceputul acestui secol lucru de ieri
de a-lalta-ieri--ca FA se inchida frunta-
riele la toti proletarii streini care nu
avead cu ce trai i venead sá tl agoni-
sésca esistenta in Francia. Apol, dad, in
Francia sa luat acésta dispositiune, in
aces téra care e mai bogata de cat tóte
gi care in civilisatiune póte concurs en
tóta lumea, cum sa nu o facem noi care
 108
nu ne afiam in conditiuni qa de avan-
tagi6se.
La noi, sub guvernele trecute, nu s'a
gandit nimeni la acésta. Rusia, unde
poporul este in adevér fanatic, védênd
granitele ncistre deschise, a cautat sa
scape de Evreii ei; pe de alta parte totI
Evreii din Galitia, care nu mai puteat
face concurenta la eel ce apucaserit sa se
radice putin, at intrat in Moldova. Ast-
fel unii at venit goniti de persecutiuni
religióse din Rusia gi ce1-1-a1ti impingi
de miseria in cari &Mat in Galitia.
Evreil in tot d'a-una at suferit perse-
cutiuni religióse gi, in acéstil positiune,
ei nu gaseat esistenta de cat in economie
gi in speculatiune care at devenit un
caracter particular al lor. Venind in Mol-
dova cu aceste dua avantagie ail Lent
concurenta comerciului national gi il ad
déramat. Daca dar mai cu séma de all-
va ani de child s'at induoit persecutiu-
nile din Rusia guvernul ar fi ingrijit a
nu primi in Ora valurile de proletari ce
veniat din Rusia, Moldova nu s'ar afla
in starea in care se afla.
Domnilor, ell nu sunt aga bétran, sunt
altii mai bètrani de cat mine, gi 41 aduc
aminte ca inainte nu esista acésta aver-
siune neimpacata, in contra Evreilor.
Chiar la 1848 Evreii se bucurat de tóte
libertafile, de Vote drepturile, erat unii
chiar in capul afacerilor. Pentru ce ?
pentru cit nu erat proletari ; erat Eyrel
agedati in téra de mult gi din tat& in fit
triiiab cu comerciul. Vedeti dar, domni-
lor, ca, daca s'a radicat astadi cestiunea
Evreilor, causa nu este religiunea lor, ci
este ca inundatiunea de proletari Evrei
a devenit o plaga pentru téra n6stra.
Domnu Manolache Costachi dice : de
goniti pe Evrei, goniti capitalurile gi téra
va rèmanea farad. Ei, domnilor, fara sa
aiba, Romanul multe cunoscinte econo-
mice, el nu s'a revoltat contra Evreilor
cu capitaluri, pentru ca ori-cine scie di
capitalurile aduc tot-d'a-una bine intr'o
Ora. Romanul s'a indignat contra num.&
www.digibuc.ro
rului infinit de proletari care, venind in
tent cu spiritul de economie gi de specu-
latie, s'at radicat d'asupra Romanilor ;
aceia fac plaga cad nu at adus capita-
luri nici chiar le ail creat aid in Ora ;
ei nu at facut de cat sa strartga capita-.
lurile din Ora gi sa se fad, stapani pe
ele (aplause). Et nu pot fi banuit de
intolerant, dar fiind-ca nu a fost bine
esplicat gi fiind-ca guvernele trecute nu
at luat mésuri , ci at Lint ca Evreii
proletari sa se inmultésca in Ora, de
aceea dic ca nu putem astadi face ail
triumfe ideile nóstre. Dar nici guver-
nelor trecute nu le fac o culpa, fiind
ca, ignoranta a fost care a facut sa
nu prevada ceea ce era sa se intêmple.
Ida ce face ca astadi guvernul si re-
traga articolul acesta din Constitutiune,
articol care, in gandul guvernului gi
et nu pot fi banuit, cad acésta Consti-
tutiune nu e facuta de mine gi nu apér
opera mea, dar trebue sa dam fie-cäruia
dreptate in gandul guvernului prece-
dent, die, nu a fost de a pune acel articol
ca sa faca o ocrotire acelei plage care
bantue societatea romana, ci II a pus nu-
mai ca principit, dar cu hotarire ca sa
ia tóte mésurile de a curma acel rét, de
a II pune stavile gi a vindeca plaga so-
ciala, a o vindeca, nu prin cestiUnea
re1igi6s1 care din contra ar compromite-o
ci prin mèsuri sociale.
0 mai repet, domnilor, ca, atunci cand
un prejudicit a devenit general, guver-
nul trebue sa aiba rabdare pang cand
prejudiciul acesta va fi combatut gi se va
sterge din spiritul natiunel, child réul va
fi vindecat, atunci fiti incredintati di
prejudiciul va cadea, pentru c'a nu are
inceput dintr'un sentiment de intoleranta
ci de suferinte sociale (aplause).
A 4is onorabilu domnu M. Costachi
ca sa nu läsam sa se inradacinese réul,
ca, e o populatiune care are o putere tot
atat de mare ca gi puterea capitalelor
fonciare, imobiliare. 1mi pare bine ca
onorabilu domuu M. Costachi a facut
 109
acéstA declaratiune chiar in acéstA Ca-
mera, c capitalul mobiliar are tot aceia§f
importantA ca capitalul fonciar imobi-
liar. Domnilor, sii venim mal anttiù sA
curmAm acea plagA socialA, §i sunt incre-
dintat cA atuncf cand acest WI nu va
mai fi, natiunea intrégh va fi incA o data
tolerantit, cum a fost tot d'a-una, §i
atunci machinatiunile acele mi§ele nu
vor maf putea sá ratacésca opiniunile
poporuluf roman. De aceea guvernul s'a
hotkrat s retragg acel articol din Con-
stitutiune §i sA se punA cu tot dinadinsul
casa facA BA inceteze imigratiunea tutu-
lor proletarilor nu numal Evref; cAci
grija §i a dumnévóstra §i a guvernuluf
este ca sA nu devinA téra nóstrA o colonie
de totf lene§if, de totf vinovatif osanditi
§i de totf proletarif din Europa intrégä
(aplause). In contra tutulor proletarilor
dar guvernul va lua mésurf, §i daca va
fi trebuintA chiar de ajutorul Cameref
cu tóte ca nu cred acésta dar Bunt in-
credintat cA §i Camera intrégA va voi ca
BA pue o stavilA, nu veniref sciintef, nu
veniref ómenilor care ar putea sA fie la
nof initiatorif agriculturef §i af comer-
ciuluf, cAcf pe ace§tia nof tot-d'a-una if
am bine primit, if am chemat chiar, dar
acelora care vin s ne esploateze §i nu
aduc cu den§if de cat miseria, conrup-
tiunea §i ignoranta (prea bine)
Domnilor, cand se plange onorabilul
D. M. Costachi cA clasa comerciantA a
dispárut la nof in mare parte §i a fost
inlocuitA de streinf §i a arétat CA 1.611l
provine de acolo &A fie-care ora nu se
tinea de brasla sa, ci cat avea un capital
mic se ducea de curapéra o pitirie, in
urmA se ducea i cerea o slujbulitA §i se
fAcea boer §i atuncf se clucea §i comer-
ciul §.1 industria. Póte cá Românif sunt
dispu§I putin, dad, nu alt-ceva, sit aibA
un biciA la braA, sA fie slu§baq public ;
acésta e póte o aspiratiune, un defect
póte a gintef nóstre latine ; de cat nu vé
ducetf sá ciutatf numaf in sangele §i in
originile unef natiunI defectele sale, CAA
www.digibuc.ro
de multe orf un obiceiú vine dinteo si-
tuatiune. De ce Evreif isbutesc maf mult
in Moldova §i Grecif maf mult in téra
romanéscA in comercifi ? Nu e numaf
fiind-cA acef din Românif care s'aA apu-
cat de comerciA se duc in serviciA public.
§i maf antéia de ce se duc in serviciA ?
Fiind-cA la nof aA fost onoratf numal
slujba§if, iar comerciantif, industria§if
§i plugarif aA fost dispretuitf, ad fost
lAsati la capriciul functionarilor. Dar §i
dad, o parte se duceaA sA se fad, slujba§f
ar fi fost o altá parte care sA vie sá le ia
locul. De ce ink'', nu le a luat locul ?
Fiind-cA Románif aA trait inteo stare
maf independentá de cat Evreul in Rusia
§i in Galitia §i de cat Grecul §i Bulgarul
in Turcia, §i Romanul fiind putin mat
independinte nu se ducea sá lingu§éscA,
§i s'A sufere téte umiliatiunile la care era
espus ca comerciant ; fiind cA ca comer-
ciant pantl ast641 a fost lAsat la arbi.
trariul functionarilor §i Romanul in
independinta sa nu a putut BA se ducA
ca sA cumpere pe functionarf, ca sá fad,
comerciul cu folos, §i comerciul, agricul-
tura, dad, are o administratiune in contra
lor, nu pot merge inainte. EI bine, dom-
nilor, Israelitif aú adus superioritatea
lor in privinta acésta asupra Romani-
bor. Cu Vote acestea insA, in partea mun-
teluf mg tot comerciul astqf e in
mama unef alte clase , in mans, unef
clase de téranI, §i de aceea ic cá gu-
vernul nu are de cat sá devie, ceea-ce
cred cá are BA devie, prob §i guvernul
nu numaf sA nu intrebuinteze intr'un
mod arbitrariA autoritatea sa, dar incá
sA fad, a fi onorate in Statul roman Vote
functiunile sociale, iar nu numaf cele
publice, §i cand vom pune barierA pro-
lotariatuluf strein, atuncf, fitf sigurf, se
va forma acea clag de mijlóce, clasa
tiers état, clasa muncitóre, atunci vom
fi taxi, §i and vom fi tari atunci fitf
sigurf cá vom fi tolerantf ca tóte natiu-
nile. De aceea rog pe onorabilif domni
-care Bunt ingrijati, si nu aibA temere nici
 110
de achth Camerh, nici de Camerele vii-
tóre ; sh aibh incredere eh, se vor lua
tóte mèsurele ca sh se sthrpésch rèul
acela al proletariatului. De aceea v6 rog
nu mai intindeti discutiunea ; s'a retras
articolul; eh amhnati cestiunea phnh
child societatea rom tin& va fi liniscith,
va fi asigurath, gi atunci cestiunea acé-
sta va veni de la sine la ordinea ()He
(aplause).
D. Voinescu. Dad, am curagiul sh
iaù cuvéntul in urma discursurilor emi-
nente tinute de domnu Epureanu gi
domnu ministru de finance, este ch, in
convictiunea mea , am o datoHe sânth
de implinit, pentru eh in sectiune gi in
Camerà sunt contra articolului pus in
Constitutiune de guvern (Foci. Il a re-
tras) precum gi in contra amendamentului
onorabilului comitet al delegatilor.
Nu voiù intreprinde, domnilor, a des-
v olta opiniunea mea pe tèrhmul financiar,
chef nu mè simt competinte a lupta cu
domnu M. Costachi care, ca mu special,
e mai competinte, dovedind acésta in mai
multe rhnduri in administrarea tesauru-
lui public. Voesc, domnilor, insh, sit se
preciseze bine un lucru, articolul 6 amen-
dat de onorabilul comitet al delegatilor;
voifi sh se preciseze eh aci nu e vorba de fel
despre toleranta religiósh, gi, dad, luam
cuvêntul, nu il luhm ca sh atachm reli-
giunea Evreilor. Aci e cestiunea de
drepturi politice gi de drepturi de im-
phmêntenire dad, trebue a se acorda
Evreilor saA nu ? Nu atachm, domnilor,
religiunea, precum fOrte bine a 4is ono-
rabilul domnu I. Strat gi domnu ministru
de finance; toleranta religiósh datézh la
noi cu mult mai inainte de cat in alte
state civilisate. Ceea-ce ne preocuph pe
noi e cestiunea de nationalitate. Dom-
nilor, child a luat cuvêntul onorabilul
domnu Ghika Cominesceanu, a inceput
sh sustie moralitatea Evreilor gi cht pe
aci era sh ne trilmith a lua gi noi esemplu
de la moralitatea lor; cu tOte acestea, de
i convills de acésta esampl ará moralitate..
www.digibuc.ro
a Evreilor ca gi domnu M. Costachi,
conclusiunea la care a ajuns este de a nu
li se da drepturi politice. Asupra mora-
lithtei Evreilor voit aminti 4isele unui
celebru filosof contimpuran Fichte :
Mai in to:Ste térile Europei se desvolth
,,un Stat puternic gi ostil, un stat ce se
aflá intr'un perpetuù resbel cu tOte
cele-l-alte gi care in multe locuri apash
intr'un mod teribil pe cetateni; acest
stat este judaismul.
Judaismul ce formézh un stat atht
de compact gi separat de ori care alt
stat, este cu atht mai periculos cu cht
el se basézh esclusiv numai pe ura ce o
,,are jidanul in contra intregului gen
uman. De la un popor care pe cel mai
miserabil dintre membrii sei il pune
mai pre sus de at tótá istoria nOstri;
de la un popor care s'a aruncat cu de-
votament in bratele comerciului deta-
ilat, in bratele gaharlicului, ce enervézi
corpul gi omOri ori-ce simt nobil ; de
la un popor care in obligati.unile gi
chiar in ideea sa de Dumnedeh, respinge
de la sine pe ori-care alti natiune, de
la un asemnea popor ce putem ascepta ?
TOte acestea nu le puteti nega, le ati
observat d'impreunh cu mine, gi apoi
tot pronuntati cuvinte dulci de tole-
ranti, umanitate gi drepturi cetite-
oesci, .. . gi v6 aduceti aminte ce va si
dici un stat in stat ? Nu observati cum
ch, Jidanii sunt deja cetitenii unui stat
mai solid gi mai puternic de cat tOte
statele vOstre ? Nu iutelegeti ci de yeti
acorda Jidanilor drepturi civile gi in
,,statele vOstre, ei vor sdrobi sub pici(5-
rele lor murdare pe toti cei-l-alti ce-
thteni ? !
Sciti de ce domnia-lor aú lhudat mo-
ralitatea Evreilor ? pentru ci nu cunosc
religiunea Evreilor. Religiunea Evreilor
e inshgl Constitutiunea lor.
lath acum ce mai dice Tacitus despre
Evrei :
Moise a dat poporului evret o lege
spre a II deosebi cu totul de cele-l-alte
 111
pop6re. Tot ce la alte natiunr e despre-
tuit i rét, la ef e admis e bun, apt in
cat pururea sg fie inamicil neimpacatI
aI altor némuri».
Acestea sunt, domnilor, citatiunI din
ahtorI inaintea carora cred c noi trebue
sg, ne inclinam. Nu void ma cita altir,
nid chiar pe Spinoza care, ca Evrefi, nu
e de fel favorabil coreligionarilor seL
Domnilor, se sustine cä, trebue sà, dgm
noi drepturI politice Evreilor, pentru ca
EvreiI, avênd capitalurile capi-
taluri, mi se pare a (jis'o domnu Epu-
rearm, aduse de dêngiI nu Emit pang,
unde pc:4e sa fie adevérata acéstg, opiniune
a domnuluI Epnreanu , noi am avea
nevoe de ele. Domnilor, EvreiI orr cat
am cilta noi sa le dam drepturI politice
in téra nóstra nicl odatg, nu vor fi eI
aceia care sg, ne intindg bratul i se
fraterniseze cu noL Acésta vé agi demon-
stra'o cu citatiuni daca nu mé agI teme
ca obosesc Camera.
Se sustin Evreil ca o necesitate ; ca
EvreiI fiind bogatl, avênd spirit comer-
cial, formézá a treia clasg la noI i daca
voim sg avem putere acésta nu o putem
area de cat admitênd a se forma o a
treia clasg. Sustin ì et cá trebue sa se
formeze o a treia stare a societgtei nóstre;
insg, domnilor, nu scit daca urmézá ca
acea a treia stare sg, se formeze din Evref;
fiind-cg, dupg mine, acéstg stare nu ar fi
in folosul poporuluI nostru ; nu ar fi in
folosul nationalitátel nóstre; pentru cá
EvreiI astalli in téra de gi sunt Evrel
veniti de secoli in téra nóstrg, sunt cu
totul contra, comunitate deosebitá de
noI, fara a fi voit macar sá cunóscg obi-
ceiurile i moravurile nóstre §i, necu-
noscandu-le acestea, nu ne vor putea
intinde cu sinceritate mâna, ei tot ce vor
putea vor canta ca BA ii facg, interesele
lor particulare. Domnilor, nu voit merge
mai departe pentru ca sg cant gi Fig con-
stat cg, aprópe toti EvreiI de ai care
locuesce in téra nóstra aunt EvreI venii
far& nicl un cápátéit ; nu, domnilor, nu
www.digibuc.ro
am trebuintg sá mé duc maI departe de
cat la anul 1844.
S'a 4is cg, la noi nu póte sá se for-
meze o clasá a treia romang sat cel putin
crescing. Eróre, domnilor ; i ca sg vé
probez acésta voit cita un autor bine
cunoscut la noi, cel putin in Moldova.
Domnilor, in 1844, principele §utu a
fgcut o statisticg, am consultat acea sta-
tisticg scrisg in limba francesä gi apoI
tradusg, in cea romang. EI bine, imI am
aruncat ochiI asupra aceleI opere a
principeluI utu, care ca un adevérat si
póte unicul orn politic in téra nóstrg de
pe atunci a fost in positie a cumisce
Ora de aprópe, gi am vé4ut in acea sta-
tisticg cg in anul 1844 in téra nóstra nu
aù fost de cat 10,000 Evrer, gi de atunci
pang ast41, domnilor, nu avetl de cat
sa consultatl statistica domnuluI Mar-
tian gi vet): vedea cg, acésta tifril se urea',
la 600,000 aprópe. Am die, domnilor, cà
imr. a plgcut sg, consult opera domnuluI
§utu in privinta Evreilor, acum insg,
voit spune cá acea opera contine alt-
ceva. Domnilor, doinnu §utu in statistica
sa inregistrég i alt-ceva, inregistrkg
brasle, corporatiuni de comerciantl gi de
meseriaÏ români gi le inregistrézil inteun
numér destul de insemnat. Domnilor, tot
din statistica principeluI utu se vede ca
in Romania braslele comerciale i mese-
rime Ong in anul 1864 at prosperat ;
bine, unde sunt astg-II in téra nósträ tóte
acele brasle ? Unde sunt ? Ce s'at fácut ?
El, domnilor, scim toti unde sunt. A A
dispgrut pentru cá Evreif, bucurandu-se
de libertatea comerciuluf §i a industriei,
at cgutat tóte mijlócele i at reugit a
stinge, a starpi ca sá mé esprim ast-
fel tOte acele brasle rom'ane gi a le
acapara eI, EvreiI, nu in folosul general
al tèref, ci in al lor particular gi in pa-
guba nationalg.
S'a 4is de domnu Epureanu ca Roma-
nul Sind lene i fudul a parasit meseria
tataluf set gi a alergat la functiunI, sg,
se fad, boer. Nu, domnilor, n'a fugit
Romfinul de la comerciA i meserie nici
de lene, nici de rugine, ci ca s scape de
insultele i bétéile boerilor gi ale gayer-
nulul. Céci tot ce nu era boer pané ieri la
noi era mojic i prin urmare féré pret,
supus insultelor i bitilor boerilor gi ale
guvernului caret]. forma... Iat domnilor
de ce a fugit Romanul la boerie, precum
gi domnu ministru de finance a 4is in
discursul se5, iar nu de lene. Cei ce afi
limas neboeriti, negutkorii i meseriagii,
11 aA stins Evreii prin cunoscuta lor
concurenté atât de mult liudaté de
domnu Epureanu.
Onorabilul clomnu Epureanu ne a 4is
cá Evreii, din causa capitalurilor lor,
aunt folositori Românilor in general gi
plugarilor in particular, gi pentru acésta
ar trebui ca ea' le acordém tóte dreptu-
rile politice. Ed unul, domnilor, nu pot
impértégi acésti. opiniune, nu o pot
impértâ.gi cel putin Snit atunci pan&
cand nu vom consulta pe natiunea nós-
trà, pe comercianti, pe meseriagi gi mai
cu sémé pe plugari, acea plebe de care
et, nu ca domnu Ghika, tid sémé,
pána nu vom consulta pe toti acegtia,
panit atunci sa nu acordim Evreilor
aceste drepturi. (0 voce. Nu se vor a-
cord a). Dati'mi voe, domnilor,4,sé vorbesc.
Sustin 86 nu li se dea aceste dreptnri
pané, ce mai iintéiA nu vom consulta pe
comercianti, pe meseriagi i insugi pe
proprietari; céci, domnilor, toti scim cà
proprietarii aunt cea mai tare parte a
une! natiuni, ins6 tot-d'o-datà din neno-
rocire toti am fellut c domnu Martian
prin statistica sa aratà cà dincolo de
Milcov mai Vote proprietätile sunt ipo-
tecate la Evrei, cà peste 18,000,000 de
galbeni sunt in busunarele Evreilor
dad, ai noi vom acorda drepturi Evrei-
lor ca sé, pótil cumpéra pamant in téra
nóstrà, mane o sà vedeti Vote acele pro-
prietAti ipotecate, puse in vêmlare
cumpérate de E vrei gi ast-fel in cati-va
an! Vote naogiile vor trece in posesiunea
Evreilor; i dumnévóstri cunósceti férte
www.digibuc.ro
bine cé o natiune care nu are térémul
seA, proprietatile sale, acea natiune nu
mai este o natiune ci este numai o fic-
tiune; am deveni ast-fel no! fictiune
Jidanil natiune puternicg pe pà-
mêntul nostril strémogesc. (Ilaritate.
Sé, nu mai plkim datoriile). Mi se
atribue cà eA aI cere prin vorbele mele
ca sé nu se mai plétéscii datoriile. EA,
domnilor, nu cer acésta, ci din contra
sustiA c5, datoriile trebuesc
pentru ca datoriile s5, fie platite sit se
vêni15, acele moi1, si se vênp, insii nu
la Evrei ci la alti (Romani!
nu aA. ban!. AA, aA). Domnilor, nu agi
fi putut crede cand vine
un deputat in acéstii Camerit i sustine
o idee de un interes atat de mare, atat
de national, nu agi fi putut crede 4ic cà
s'ar putea gési cine-va ca sà pue acea
idee pe un alt tèrêm de cat pe tèrêmul
national, si o puné pe térêmul particu-
lar ; eil, domnilor, sustiA acéstà cestiune
pe térémul national gi nu mé voiA
preocupa astéig cat de putin de intere-
sele particulare.
S'a mai ills de concurenta capitaluri-
lor evreesci; s'a 4is cà concurenta aces-
tor capitaluri ar fi o binefacere pentru
plugari. Nu agi dori acéstà binefacere;
cad nu doresc Bà fed pe fratif mei plu-
gar! slugile , robii, jidanilor deveniti
proprietari pe mogiele boerilor nogtri.
Imi pare bine, clomnilor, cà onorabilul
domnu Manolache Costachi, care a sus-
tinut acéstà idee, la sfirgitul discursului
domniei-séle totugi a recunoscut a nu
trebue BA se dea aceste drepturi Evrei-
lor. Tot-d'o-datà, domnilor, pe léngé re-
cunoscinta mea ce o esprim onorabilului
domn Manolache Costachi pentru
cuvêntului domniei-sale, precum
recunosc renl care ne ar veni când am
acorda drepturile Evreilor, precum re-
cunóscem tot! noi i mal ales aceia de
peste Milcov reul i nevoile in care ne
afim astruji, agi ruga pe acéstà onorabili
Adunare i mai ca sémi, pe onorabilul
 113
domnu Manolache Costachi se recundsce,
gi domnia-sa ce nu este destul ca se, nu
se dea drepturile Evreilor, dar se se
adauge in Constitutiunea care o votem,
el numat cregtinif de orr-ce rit se pot
bucura de tóte drepturile in Romania,
cerend gi cepetând impementenirea , gi
de aceea ag1 raga pe onorabila Adunare
ca se, primesce, amendamentul care, mi
se pare, ce, s'a propus de care onora-
bilul domnu Plegoianu gi in care se dice
ce, , numal cregtinii de ori-ce rit vor
putea dobândi drepturile politico.
Domnilor, cand vid gi sustid acest
amendament, ve rog se nu socotiti CA
voesc se me due cu dua secole in urme;
nu clomnilor, nu voesc se me due aga
departe ci numar pane,' la 1856.
In anul 1856 cand ni s'a fecut Con-
stitutiunea nóstre, de streini, luerate de
ómenii eel mai liberali la conferinta
din Paris gi in urma raporturilor dele-
gatilor al celor gepte puteri garante ,
Care ad venit aci in tére gi ati consultat
interesele t ere, ei bine acegti ómeni ad
cunoscut maI bine de cat nof tera gi ad
esclus pe Evrei de la drepturile de im-
pementenire ; II ad esclus pentru ce, ad
védut ce dandu-se gi Evreilor drepturile
politice in ten, nóstre ar fi a o perde cu
desevArgire ; prin urmare daca streinii,
care .all fost chemati se ne face, la 1832
un regulament organic, la 1856 o con-
ventiune, daca acegti streini 4ic ad sciut
se ne dice, : deveniti voI mai anteid o
putere, formative voi mai anteid capi-
taluriIe vóstre, gi atunci cand ye veti
interi ast-fel, cand nu veti avea temere
de Evrei, atunci vorbiti gi de Evrei ,
atunci datile gi lor drepturi.... (Nu, nu,
nu li se vor da astedi). i ed cred,
domnilor, 6, nu E se vor da; fiind-ce nu
cred ea', este vre-un singur Roman care
41 cunósce tera sa, care cunósce intea-
dever nevoile patriei sale, se vie adi se
dice ; fiind-ce Evreii ati capitalurile in
mane, se, le dem drepturi gi ast-fel se
cedem unei nevoi pecuniare. Nu domni-
www.digibuc.ro
lor, ed until, o mai repet, nu cred ea
este vre-un Roman care va veni se,
Busting acesta; cácI toti scim &a noi dace
am acorda astedi drepturi Evreilor pen-
tru euvent ce, capitalurile sunt in manele
lor mane vom fi slugile Evreilor.
Se core inchiderea discutiunei.
D. Tel. Domnilor,, subiectul este
fórte interesant gi. ye rog nu lásatI se
se inchide discutiunea
D. N. Blaremberg. Domnule prep-
dinte, eú am fost eel anteid care am
cerut euventul in contra inchidera dis-
cutiund
`Tod. Sunt dud ore.
D. Tel. Domnnle pregedinte, dace,
intr'adever onorabilul domnu Blarem-
berg a cerut cuventul inainte, atunci O.
i-1 ced.
D. N. Blaremberg. Nu, nu domnule
general, vorbiti. Ed nu am voit alt ceva
de cat se constat ce, gi ea am cerut en-
vêntul in contra inchiderei discutiunei.
D. Tel.Domnilor, subiectul este fórte
interesant gi cred ce ar fi chiar periculos
dace ati sterui ca se se inchide discu-
tiunea. Lásati, domnilor, la rândul seú
pe fie-care orator care s'a inscris se
vorbesce, pentru eel precum v'am spus,
obiectul este de un fórte mare interes gi
póte ce ar fi periculos când s'ar precurma
discutiunea; &lc!, domnilor, pane acum
nici unul din toti onorabilii oratori care
ad vorbit nu a espus opiniunea mea in
privinta cestiund de facia. De aceea ye
rog se lásati ca fie-care se, vine gi se 11
espune opiniunile sale, afara, numai dace
voiti ca se inchideti discutiunea gi apoi
se, hoteriti prin vot. Inse acésta nu o
cred ce este intentiunea acelora care
cer inchiderea discutiunei gi de aceea
II rog se, lase ca fie-care se 41 emite,
opiniunile sale.
D. Sihleanu. Domnilor, gi ed sunt in
contra inchiderei acestei discutiuni, fiind
ce, pane acum ati audit vorbind numai
pe onorabilul domn raportor, , nu 41
audit inse nici pe unnl din membrii
Et
 114
comitetuld, §i de aceea eA unul ca
membru al comitetului delegatilor avend
§i ea a ve espune opiniunea mea asupra
acestei testiuni, ye rog si nu inchideti
discutiunea.
D. R. Ionescu. Domnule pre§edinte,
dupe, ate s'ad vorbit in acesti cestiune
§i pentru §i contra, s'a putnt constata
di Adunarea mai in unanimitate, im-
preunA cu guvernul, respunde la acea
trebuintA simtitA, rèspundend la opini-
unea generale, dupe, cum s'a dis. (Foci.
Nu, nu opiniunea generalA). Aceea adicil
de a nu se da drepturf politice Evreilor;
§i (*end C. Adunarea mai in unanimi-
tate respunde la acéste trebuintA, nu
voesc a intelege pe tcitA Adunarea, de
cat ce. in mare parte e de acord cu
opiniunea guvernului care a retras ar-
ticolul din proiectul privitor la acéstA
cestiune. Prin urmare nu inteleg necesi-
tatea continuArei discutiunei.
Mai multe voci. 0 intelegem noi
acéstA necesitate.
D. Pogor. Domnule pre§edinte, asn-
pra inchiderei discutiunei s'a vorbit §i
pentru §i contra; acum cred 6 nu e de LI-
cut alt-ceva de cat a consulta Adunarea.
D. vice-pre§edinte. Dace, A dunarea
voesce inchiderea discutiunei atunci o
voiA consults dace, voesce se, vie diserA;
&eel domniimini§tri, dupe, declaratinnea
fAcute, biuroului in parte, sunt dispu§i
a veni sA lucreze §i disérA.
Voci. Nu, nu disérà, ci mâne.
Alte voci. DisérA , ca sA terminAm
o datà.
D. Late§. Am Iuat cuv.entul pentru
o cestiune de regulament.Dumnev6strA,
domnule pre§edinte , care represintati
Adunarea §i biuroul specialmente, aveti
dreptul §i datoria tot-d'o-datà ea indate,
ce a sunat ora 5, §i mai en seine, când
mai multi deputati cer amânarea diseu-
tiunei, sunteti in drept §i dator, die, a
riklica §edinta saú a consults A dunarea
cel putin dace, voesce din contra (sgo-
mot, protestAri).
www.digibuc.ro
Se pune la vot prelungirea §edintei
§i continuarea discutiunei §i se inca-
viintezà.
D. Tam. Domnilor, s'a 4is cii, de
vreme ce gnvernul a retras alineatul al
duoilea de la articolul 6 din proiect,
apoi a mai nrma discutiunea e inutil.
EA din contra sustiA cA, tocmai i§i are
locul ei discutiunea ; cAci afarà de acest
alineat mai e ince, alineatul propus de
majoritatea delegatilor, mai e §i co dul
civil §i void s'5, me raportez la acel cod
civil ca se, ve a/it cA dupe, el Evreil
sunt admi§i la tóte drepturile politice,
§i noi astAdi când suntem chemati a vota
o Constitutiune, §i când suntem chemati
a vota asupra drepturilor care se cnvin
streinilor in terA trebue sA, vedem cfite
drepturi se. Elm Evreilor §i câte nu.
Domnilor, art. 9 din codul civil dice ci
Evreii nu pot cAp'eta impAmentenirea de
cât conform art. 16 din acela§i cod.
Art. 16 regulézà modul prin care streinii
pot citpeta impamentenirea ; el dice :
ori-ce strein póte cere impImentenirea
§i o va cApeta dupA nn stagiA de 20
ani fAcut in terA." Apoi pe urme, acel
articol are un alineat care dice : cii, va
fi scutit de acest stagiù acel care va
dovedi ce, a adus capitaluri in térA saa
a infiintat o fabrici in care sA, lucreze
50 ómeni."
Nu ve spun mot-a-mot coprinsul aces-
tor articole fiind-ce, nu le am la inde-
media, dar sensul este acesta.
Vedeti cii, aceste, lege nu va face nici
o deosebire de streinul EvreA §i de
streinul cre§tin. Domnilor, eh ca repro-
sentant al Ia§ului, astedi când se discutâ
cestiunea Israelitilor, nu pot ca sii, fifi
indiferent pentru cA, represint acel ora§
care mai cu deosebire este cotropit de
Israeliti. Domnilor, ni se impute, de unii
cum ce, noi am fi in óre-care timiditate
când e vorba de drepturile ce este sA, se
dea Evreilor, cum di noi am merge pâmi,
la esclusivism. Nu e, domnilor, esclusi-
vism ; e simtul conservatiunei nationale
 115
and este vorba de darea drepturilor
politice Evreilor ; cad prin alineatul
al duoilea adaugat de comitet se dice :
,,in cat privesce pe Israeliti o lege spe-
ciala va regula admisiunea lor treptata
la impamêntenire."
Este ea prin codicele civil se admite
toti Evreii la impamentenire, i asthdi
efi, ca representant al Ord si in special
al orasului Iasi, nu pot s5. fit indiferent.
Domnilor, o Constitutiune e in viuéta
unui popor ceea ce e caracterul pentru
om. De aceea, fiind-ca noi avem sa votAm
o Constitutiune trebue BA ne nitilm la
töte simturile si gandirea poporului si
au lucrum ast-fel in cat s respundem la
tótá asteptarea sa, la Vote necesitutile
lui cele marl. Legea trebue sa prevada
un progres, su thin, cutre viitor, dar nu
trebue su lovésca acel prin-
cipit de la care depinde esistenta unui
popor. Cand e in cestiune darea dreptu-
rilor politice la Evrei , acesta este o
cestiune asupra careia nu trebue sa
trecem asa de repede si usor. Religiunea
nu mai este nn obstacol la irapamente-
nire ; dar, , domnilor, , astAdi in sinul
natiunilor civilisate religiunea este des-
partitu de nationalitate. Evreii nu at
ajuns ince, la acel grad de cultura in cat
BA nu desparta principiul religiund de
principiul nationalitatei, caci in religiu-
nea lui Moise 'Jed el nationalitatea ; si,
de si Evreii traesc de atâtea secole aci
in téra, dar tot-d'a-una at fost despartiti
de noi. Ori-care strein mai mult sat
mal putin a folosit acesta téra ; fiii
acestora s'ad identificat cu noi §i unii
dintre ei at ajutat chiar causa Romani-
bor. Un sentiment uman me opresce ca
sà aret aci Vote relele ce at. produs
Evreii; voit dice numai cà el nu at adus
nici un bine terei. Se dice, domnilor,
cum ce, e un drept natural, un drept pe
care omul il are de la naturá, si ca pe
temeiul acestui principit trebue si impa-
mentenim pe Evrei. Dar, domnilor, este
un drept mal presus and e vorba de
www.digibuc.ro
esistenta nationala, cand avem a ne uita
in vinéta nóstra politicA, i cand avem
inaintea nóstra acesta clas5, de Evrei care
ne a acaparat tóta industria si tóta cul-
tura nóstra manufacturiale (ilaritate).
Ved ca unora dintre dumnévóstra li
s'ar parea ca, acésta e o cestiune de
gluma, and din contra este o cestiune
destul de seriósa aceea ce tratam astädi.
De aceea, domnilor, asI voi ca se
esprim opiniunea mea, cá noi nu primim
pe Evrei la drepturile politice (Foci. Nu
II primesce nimeni). Am audit pe unii
dintre domnil deputati dicend ca ces-
tinnea este mântuita de vreme ce guver-
nul 1I a retras articolul... (Foci. Nu,
pentru c5, sunt amendamente). Acura,
domnilor, voiú sa, respund la un argu-
ment care s'a parut óre-cum insemnat si
care Il a adus domnu M . Costachi. Dum-
nélui a dis cum c5, daca vor disparea
Evreii din téra nóstra, Românii vor veni
in sárácie, pentru ea vor lipsi capitalu-
rile. Voiú se, fac o observatiune, ca et,
dupa opiniunea mea, cred cá capitalul
cel original e pamentul. Daca vom pAstra
pamentul nostru ca sa fie national, fiti
siguri cá i capitaluri nationale vor fi.
Banul Evreului care va cultiva pamentul
românesc nu va aduce un profit pentru
Romani ci tot pentru Eyre. Mentiú dar
acest amendament, prin care intre altele
cere ca BO, nu se dea drepturf politice de
cat numai la streinii crestini de ori-ce rit.
Precum ve a spus un onorabil deputat
cestiunea in privinta Evreilor a fost
hotarâta prin conventiunea de la 1857,
care nu le a dat drepturi. Comisiunea
centrala a venit 0 a elaborat si ea un
proiect de Constitutiune la 1859 in care
se dice curat c5, numal streinii crestini
sá OH, dobândi drepturi politice ,
inca mai mult, cá name acel impamen-
tenit strein sa pótá cumpera mosii. Iata
dar, domnilor, , ca Românii la ori-ce
ocasiune nu ail voit ca sa se arate indi-
ferenti and a fost vorba de a isi apéra
nationalitatea, comerciul §i industria
 116
lor. Aga dar, domnilor, conchid ca, daca
am luat cuvantul in contra impiimante-
nirei Jidanilor, acésta nu am fácut'o
dintr'un spirit din care ar voi unii póte
sá çlicà cá sunt esclusivist sat intolerant,
suntem, domnilor, esclusivigti; nu, nu
suntem esclusivigti; din contra suntem
tot aga de liberi ca i alte natiuni care,
in asemenea impregiurári ca i nol, nu
at voit s dea drepturi Evreilor. Aga
dar, domnilor, s conservina acel prin-
cipiú care 11 a conservat insági conven-
tiunea, care Il a pus insági comisiunea
centralá in proiectul care Il a dat ; s'a
votarn acel amendament pentru cà et
cel putin nu vreat ca Evreil care at
coprins oragele nóstre, industria gi co-
merciul nostru, si vie sit ocupe
functiuni, sá, vie sa esercite drepturi
politice aliiturea cu noi (aplause).
D. ministru de finance. Domnilor,
et privesc cuvantul domnului Tacu, sii
imi permitá dumnélui a o spune, ca un
anacronism. Socotém cá, dup6 declara-
tiunile guvernului, dupá mai unanima
manifestare a Camera, consiclerand ces-
tiunea Evreilor, adicá nu a cutárui saü
cutárui Evret ci a multimel proletare
care inundá téra ca o plagá i pentru
care téra intrégá trebue sii ia masuri de
a o curma, credém 4ic cá nu va mai
pune nimeni, nici insugi domnu Tacu,
in suspectiune sentimentele de nationa-
litate i conservatiune ale tèrei intregi.
D. pre§edinte. Domnule ministru,
domnu orator a usat de libertatea sa.
D. ministru de finance. Ast-fel CUM
sá crédá cineva cá numal domnu Tacu
cati-va ca dumnélui Bunt gelogi de
nationalitatea nóstrá. gi de conservati-
unea el. Am sii v6 aduc un esemplu. A
fost un guvern, guvernul trecut, care a
fácut lovitura de Stat cu consimtimantul
mai tutulor acelora, se intelege cu óre-
care esceptiuni, care astql se aratá mai
gelogl de cát ori-cine contra ori-cárui
drept ce s'ar da Evreilor, contra codi-
celui civil. (0 voce, Protestám.) De ce
www.digibuc.ro
acei onorabili domni, atunci cfind
venit fostul Domnitor gi contra vointei
natiunel a impus codicele civil, de ce
nu at venit sii protasteze P (aplause). Di
ce nu at votat contra plebiscitului; de
ce nu ail venit atunci sii prov(5ce, sirt
descepte poporul gi sii Ii deschidg ochii
(aplause).
Domnilor, codicele civil are multe
defecte ; nu numai acésta, dar in contra
codicelui civil care a pus acel articol
nu numai Ca nu at protestat dumnélor,
dar din potrivá, at conlucrat, at fost
complici, nu numai morali dar i mate-
rial! ai acelui codice. Noi suntem a4i nu
numal contra acelul articol dar i in
contra multor articole din acel codice.
De aceea guvernul gi comitetul at pus
in Constitutiune revisuirea lui ; avem sii
il aducem aid gi avem sá. 11 judecim,
atunci domnu Tacu va veni i va ataca
acest articol ; noi nu putem prin Consti-
tutiune sA desfiintám codicele civil, de
cht am pus in Constitutiune c5, se va
revisui. Domnilor, chiar codicele civil al
lui Cuza este dovadá c5, nu trebue sii fiti
ingrijati de sentimentul de conservatiune
al natiunei; s5, nu credeti cii suntem
numai duol sat trei care personificam
acel sentiment de conservatiune ; acel
sentiment este atat de tare, cá articolul
Domnitorului Cuza, cu tótá puterea lui
dictatorialá, nu a avut nici o aplicati-
une, nu s'a dat nici unuf Evret drepturi
politice; fiind-cit sentimentul national
este o barierá mal mare de cat töte
legile gi de cat töte vointele despotice.
Domnilor, Bunt legi nu numai la noi
dar in tót5, lumea, chiar in Anglia, uncle
legea este observatá mai mult ; sunt
legi care daca stint in contra sentimen-
telor nationale cad in desuetudine, pre-
cum Beim &A at cqut mai multe. Aga a
cA4ut gi la noi articolul din codicile
civil al lui Cuza. Nu fa ingrijatl dar
nu fa temeti CA se vor gási trádátorl, cá
se vor gási de acei ómeni care s5, voiascil
loTi sentimentul national ; c'áci nu vor
 117
avea nici o inriurire asupra destinatelor
terel gi nimenea nu póte fi mai gelos de
cat natiunea intréga impreuna cu noi
toti pentru conservatiunea sa. De aceea
ye rog 6, nu mg discutati atilt de inde-
lung, ca nu prin acésta sh d'Am voitori-
lor de rèt arme de agitatiune de a
compromite situatiunea nóstrh de asta4i;
astalli cand voim prin Constitutiune sa
intarim Statul roman. Va veni o alta
ocasiune, atunci când va veni codicele
civil, gi vom desvolta fie-care sciinta
nostra §i ne vom intrece unul pe altul
in discntiune. Ye rog dar, domnilor, sa
nu mai discutati lung timp, cad atunci
ne ar trebui pentru fie-eare articol o çli
intréga gi pentru Constitutiune un an.
Voci. Inchiderea discutiund (sgom ot).
D. N. Blaremberg. Domnilor, , am
fost unul din acei care am cerut mai
antêiù. cuvèntul ; acum nu sciii , sat
pentru ca nu m6 esprim destul de tare,
saA pentru ca s'a facut o confusiune, nu
acid pentru ce rêndul met a venit fOrte
tar4it. Cestiunea, domnilor, e fOrte im-
portanta, in cat, inch de adinéori am
fost silit sa, combat inchiderea discu-
tiunel. Domnilor, mai multi din noi aii
fost designati vendictei publice in acéstä
cestiune, prin urmare aceia sunt mai
virtos datori....
D. pre§todinte. EA am vorbit despre
acésta.
D. N. Blaremberg. Dach domnia-
vostra v6 ati facut acésth satisfactiune,
vè rog sh lhsati gi celor-l-alti dreptul de
a o face.
D. A. Marcovia Cer inchiderea dis-
cutiunei ; ântta, pentru ca, cred ca onora-
bilitatea aCelor perscine care ail fost
desemnate la vendicta publica (sgomot)
este mai presus de ori-ce banuéla gi prin
urmare singurul rèspuns care merita
acel nenorocit acusator este tacerea. Al
duoilea , de la inceputul discutiund gi
pfina, acum nu facem de cat a ne
intórce intr'un cerc vitios. Toti suntem
convingi, toti scim ce facem, tott scim ce
www.digibuc.ro
avem sh votarn gi cum sI votam. Al
treilea, pentru eh nu trebue sh se 4icit
afara cá am venit cu discursuri pre-
giitite ca BA perdem un timp precios.
N of trebue sh ne preghtim acasa, sh spu-
nem lucruri care nu s'ail mai spus, dar
ca sa ne pregatim pentru a ne lumina
asupra unor cestiuni luminate este de
prisos. Al patrulea, cer inchiderea discu..
tiei pentru ca mi se pare ch eererea dom-
nului Tacu gi a celor-l-alti sub-scriitori
al amendamentuluI este ipso-facto inteles
prin dispositia care vrea sit dea art. 6.
Se pune la vot inchiderea discutiu-
nei gi se primesce.
D. G. Marzescu (in cestiune de regu-
lament). In temeiul regulamentului, in-
treb pe onorabilul biuroù daca comitetul
a discutat asupra tutulor amendamente-
lor ce s'at propus, caci mi se pare ca sunt
uncle pe care comitetul nu le a valjut,
Cer sa se indeplinésca acéstá formalitate,
cad alt-fel ne abatem de la prescripti-
unile articolului 81 din regulament.
D. pre§edinte. In adevër, sunt trei
amendamente intre care unul este al
domnului C. Boerescu gi asupra carnia
domnii membrii aï comitetului aA de-
clarat ca, nu afi discutat. Prin urmare,
domnii membrii sunt invitati a se con-
sulta asupra acelui amendament gi când
se vor intórce in Adunare nu vor face
alt de cat se vor pronuncia dad, il
primesc saA nu, adich fari nici o discu-
tiune alta.
§edinta se suspenda pe 10 minute.
La redeschiderea gedintel domnu
pregedinte dá cuvêntul domnului rapor-
tor spre a anuncia opiniunea comitetuluT.
D. Pogor. Cer cuvatul in cestiune
de regulament.
D. pre§edinte. Domnilor, voifi da
mai antêiil cuvêntul domnului Pogor
pentru cestiune de regulament gi apoi il
voiA da domnului raportor spre a rés-
punde pur §i simplu dad comitetul
primesce saa respinge amend amentul Ara
desvoltárï.
 118
D. Pogor. Tocmai asupra acorditref
cuvêntului voesc sii, vorbesc. Nu se póte
da cuvéntul domnului raportor a rh-
punde a duoa &it asupra aceliagi cestiuni,
pentru a domnu Grâcligteanu a emis in
comitet aceiagi idee ce este in amends-
mentul domnului Boerescu ; ea a fost
desbatutä, gi respinsit, precum a maispus'o
la inceput domnu raportor. Prin urmare
a fost o iregularitate din partea biurou-
lui and a permis pentru a duoa órâ
comitetului a desbate asupra aceleiagi
cestiuni. Rog dar pe biuroa s5, nu mai
permitit domnului raportor a igi da o a
duoa opiniune in aceiagi cestiune.
D. pre§edinte. Domnule Pogor, Mu-
roul réspunde a comitetul fiind espre-
siunea majoritiltei Adunarei, indat6 ce a
v64ut a, nu Igi a esprimat nici o opini-
une asupra acestui amendament, a socotit
c5, trebue a se rasa sâ se consulte.
D. N. Blaremberg. Domnilor, de
indatii, ce comitetul a declarat a nu s'a
pronunciat asupra unui amendament,
este natural a, nici nu a putut fi discutat
acel amendament in Adunare, pentru ca,
dupà regulament, mai inainte de a se dis-
cuta un amendament, trebue mai ântêiü
BA se fi consultat comitetul asupra lui.
Mai muly deputay cer cuvéntul in
cestiune de regulament.
D. pretjedinte. Il veti avea domni-
lor; numai v6 rog sä, nu veniti cu cestiunea
de regulament sä, intrati in cestiunea
Evreilor.
D. A. Sihleanu. Ca delegat al comi-
tetului, declar a nu am avut in discutia
comitetului de at amendamentul dom-
nului Neguril, iar pe al domnului Boe-
rescu acum il am avut in vedere.
D. Lupa§eu. EÙ sunt, domnule pre-
gedinte, sub-scriitorul unuia din amen-
dament gi dupá regulament trebuia BA
imi dati curéntul ca 85, il desvolt gi nu
mi il ati dat.
D. C. §Mu. Trebue sä, amintesc gi
biuroului gi AdunArei a domnu raportor
a dat sémä, de câte trele amendamente,
www.digibuc.ro
intre care este gi amendamentul domnu-
lui Boerescu, gi a opus a amendamentul
domnului Boerescu este in totul opiniu-
ilea emia de domnu Grildigteanu gi a a
fost discutat acest amendament indirect
cu ocasiunea discutiunei opiniunei dom-
nului Grâcligteanu ; a prin urrnare acea
opiniune fiind respinsá de comitet, co-
mitetul nu póte lua alta hotarâre in
privinta amendamentulul donmului Bo-
erescu.
D. raportor. Domnilor, mai Antêiú
a nu inteleg ce voesce sit spue acest
amendament.
Acum, domnilor, de gi mi se inchide
gura, dupg ce 7, 8 oratori at vorbit in
contra gi aú desfigurat, aù falsificat in-
telesul raportului mefi, totugi ye fac
acéstil declarare : majoritatea comitetu-
lui, considerênd a acest amendament
desfiint6a articolul 16 din codul civil,
a respins acest amendament.
In privinta sub-amendamentului dom-
nului Váleanu gi cei-l-alti, prin care se
4ice ci'L numal riturile crescine pot do-
bêndi irnpámêntenirea, comitetul in ma-
joritate.. . .
0 voce. Nu, a fost paritate 3 gi B.
D. raportor. EI bine, o parte din co-
mitet, considerând c5, acest amendament
nu este conform cu spiritul secolului, il
respinge iar alti 3 membri il primese.
D. pre§edinte. Domnilor, biuroul
deliberând asupra acestor trel amenda-
mente ca sá vac15, cáruia din ele trebue
sä, if dea prioritate in privinta votului,
a gásit a amendamentul domnului Boe-
rescu este mai departat, fiind-a propune
suprimarea gi prin urmare trelyue pus
fint"cia la vot.
Se pune la vot amendamentul dom-
nului Boerescu gi se respinge.
Se pune la vot amendamentul dom-
nului Taleanu gi se adoptá cu mare
majoritate.
Dupä adoptarea acestui amenda-
ment, acela al domnului Negurit rèmtille
inlâturat,
 edinta se rdictí la 61/2 ore séra,
amâuándu-se cea viitóre pe a duoa
MercnrI, 22 Janie.
3EDINTA. DIN 22 IUNIU, 1886.
Pre§edinta domnulul Manolache Cos-
tachi.
§edinta se deschide la amia4I.
Presenti 105 deputatl.
Nu respund la apelul nominal 38 §i
anume ,
Bolnavi :
Facoiann Stefan, Stirbeit B. Ale-
xandru.
In congedifi:
Alcaz Eugenie, ForAscu V asilie, Gri-
dov Nicolae, Leca Casian, Mavrocordat
Nicu, Mortun Emanoil , Márza loan ,
Romalo Vasilie, Roseti Teodor, Roseti
Iancu, Varlam Constantin, Sturdza Lin,
Cosadini Dimitrie.
Nemotivati :
Bäliceanu Ión, Boerescu Vasile, Brà-
emu Aleen, Casianu StAnutà, Cananiu
Sebastian, Filipescu Grigorie, Filipescu
Emanoil, Ionarn Ión, Polizu V. Dimi-
trie, Roseti C. Tetcanu, Roseti Stefan,
Stirbei B. George, Sturdza C. Dimitrie,
Ventura Iancu, VercolicI loan , Zisu
Alexandru, Ghika Ion , Paladi Than,
Bastä, Anastasie, Iamandi Nicolae, Grà-
di§teanu Constantin, Iatropolu Panait,
Costaforn George.
Procesul-verbal i sumarul §edintei
precedente se aprobá.
Se comunic5, Adunä,reI demisiunea
domnuluI C. Gràdi§teann din mandatul
de deputat.
D. R. Ionescu. Domnule pre§edinte,
aunt sigur cà fárä, sà fac et observa-
tiune , vetI face dumnévósträ, singur
ceea-ce s'a facut in privinta celor-l-altI
domnI deputati care at demisionat, adicá
yeti invita pe domnu Grádi§teann a veni
in Adunare. S'a arétat ierI de until din
www.digibuc.ro
domnil deputatI motivele pentru care
domnu Gridi§teann a spus c5, il dä.
demisiunea. V6 rog , domnule prep-
dinte, i ered c Adunarea intrégI se
va asocia en mine a se invita doman
Grádiqteanu a vie in Adunare, §i cred
c5, chiar domnia-sa in impregiurärile in
care se aflä astä4I téra va bine-voi a igI
relua local in Adunare.
D. N. Ionescu. Domnule pre§edinte,
sooctesc c5, domnu Grädi§teanu, pentru
afacerile sale personale, putea sä, eérá
un congedit, iar nu si 1l dea demisiu-
nea. Domnu Grädi§teanu e unul din ace'
care in comitetal de Constitutiune a
luerat cu maI multä, inimà i zel i care
a arëtat maI multà grábire pentru vo-
tarea ConstitutiuneI. Prin urmare, fári
motive grave, nu cred c5, un om bray ca
domnu GrAdi§teanu nu va da CamereI
concursul domnief-sale in aceste impre-
giuräri grele.
V6 rog dar, domnule pre§edinte, sä
ye faceti interpretul Camerel §i sii invi-
tati pe domnu Grädi§teanu a veni in
Adunare, §i daca va avea afacerI impor-
tante s. 11 acordiim un congedit.
D. G. ViLleanu. Domnilor, et nu cu-
nose acele impregiurArI grave care silese
pe domnu Grädi§teanu a 41 da demisiu-
nea, dar pot afirma 6,1 nu e acea impre-
giurare de care a vorbit domnu Raclu
Ionescu.
D. Radix Ionescu. Care impregiu-
rare ? Domnule pre§edinte cer cuvêntul,
D. G. Valeanu. Nu e acea impre-
giurare despre care a vorbit domnu
Alexandru Golescu ieri...
D. R. Ionescu. Ve4i a§a ; dar nil
clicea eh et.
D. G. Vddeanu. i la care se raportä
acum domnu R. Ionescu, ci sunt inte-
rese grave care ar fi compromise daca
domnu Grädi§teanu nu s'ar duce ma
curênd. Cu tóte acestea, cunóscem toti pe
domnu Grádi§teanu ; cunciscem patrio-
tismul domnieI-sale i sper daca s'ar
invita de onorabila Adunare, daca s'ar
 120
face apel la patriotismul domniel-sale
de a veni in Adunare, domnia-sa va veni.
D. pre§ec1inte. Cred cA biuroul se
face interpretul &dun Are când va face
de indatI apel la patriotismul domnulul
GrAdi§teanu ca s5, vinA in Adunare ; §i
pentru acésta nu cred c e o persónA mal
competinte de a face acest apel de cat
domnu secretar V. Pogor care va bine-
voi a comunica domnulul GrAdi§teanu
decisiunea AdunArel.
Adunarea incuviintézA.
Se comunicA adresa domnului St.
Roseti prin care incunosciintgea pe Adu-
nare câ, espirândul congediu, va veni
peste patru 4ile.
Munarea ia act de acésta.
D. pregedlnte. Domnu raportor al
comitetulul delegatilor pentru discuta-
rea Constitutiund e rngat sA vinA la
tribunA.
raportor dA cetire articolulul 7 din
proiectul guvernului, pe care comitetul
ti a acloptat intocmal §i a cArui coprin-
d ere este cea urmAtóre :
Articolul 7. RomAnul din ori-ce Stat,
fArA privire la locul nascerel sale, dove-
dind lepAd area sa de protectiune streinA,
'mite dobêndi de indatA esercitarea drep-
turilor politice prin un vot al Corpurilor
D. pre§edInte. Domnu Late§ a depus
urmAtorul amendament :
,SA se priméscA articolul urmAtor ca
articolul 7 :
Niel un Ebre6, din momentul pro-
mulgArel acestel Constitutiuni , nu se
va putea stabili in România de at con-
form und legi speciale intru acésta.
Late§., Negurei, D. Tacu, P. Cernei-
tescu, I. Heliad, N. Voinov, L Leca.
D. A. Pascal. A supra acestul amenda-
ment comitetul delegatilor s'a consultat.
Majoritatea il respinge iar minoritatea
Il admite.
0 voee. Care e minoritatea §i care e
majoritatea ?
D. A. Pascal. Minoritatea se com-
www.digibuc.ro
pune din domnif N. Ionescu §i Sihleann,
iar majoritatea din domnil RacovitA ,
Catargiu §i ed care I]. respingem. Domnu
Buescu a 4is cA 1§1 va spune in Adunare
pArerea §i motivele sale.
D. N. Ionescu. Domnule pre§edinte,
socotesc cA aveti datoria sä ascultati
mal ântêiú pe comitetul delegatilor, pen-
tra cA numal el 'Ate s vé esprime
opiniunea minoritAtei §i a majoritAtei.
Inainte de a se da cuvêntul ori-cArni
orator, Camera trebue sA, fie luminatá
asupra motivelor pentru care minorita-
tea li admite §i pentru care majoritatea
11 respinge.
D. P. Cernätescu. Domnule prep-
dinte, ca raportor al acestuf amendament,
am §i 1mi reserv dreptul de a 11 desvolta.
D. pre§edinte. Prea bine, la ran dul
clomniel-vcistre.
D. P. CernAteseu. Dar sA nu mi se
refuse apol, sA nu se inchidl discutiunea.
D. N. Ioneseu. Socotesc, domnule
pre§eclinte, cA este drept sA se dea cuvên-
tul mai Antêiú propuitorilor amenda-
mentului §i apol nol care 11 am cercetat
in comitet.
D. pre§edinte. Domnule Ionescu, vé
rog nu faceti ca sA mal perdem timpul
in zadar. Aveti cuvêntul domnia-vóstrA,
vorbiti vé rog.
D. N. Ioneseu. Domnule pre§edinte,
socotesc cA acest amendament péte fi
admis de acéstá onorabilA Camer5; fiind
el in discutiunea ce a avut loc in §edinta
de ieri asupra impámêntenirel streinilor
s'a presentat cestiunea locuitorilor de rit
mosaic ca o cestiune fórte gravA, ca o
cestiune nationalA. Domnia-vóstrA in-
su§l, domnule pre§edinte, discutând ces-
tiunea din punctul de vedere economic ,
ati arétat cA téra acésta nu póte esista
fArA capitalurile evreesci §i astAçli acest
amendament e destinat a curma, a tran§a,
acéstil cestiune. Evreil care sunt locuitori
al Principatelor-Unite din timpurl fórte
vechi, ca domiciliati aci, el nu GA incA
situatiunea lor regulatA, §i dacA unif se
bucurrt de drepturi civile, ac6sta situa-
tiune a lor totu§I nu este claril. Atat
clomnu ministru de finance, despre care
regret ca nu este acum presinte aci, cat
§i domnia-v6stra , domnule pre§edin-
te , precurn §i onorabilii preopinenti
care aú discutat cestiunea in sensul opi-
niunei domniei-vóstre, ad constatat toti
un fapt vedut, ca multimea Evreilar
cresce din di in di din invasiunile ce ne
vin din terile vecine §i care se stabilesc
me ales in partea de dincolo de Milcov ;
§i ca aceste invasiuni, dupa cum se acid,
ad fost mal numer6se in timpul hi
Mihai -Pod& Sturdza. Acest amenda-
ment dar e destinat a pune un prin-
cipid pentru tóte regulele ulterióre de
admisibilitate a Evreilor in térd; el e
destinat a opri ca téra acésta sit devie
prada némului evreese; el cere ca Evreil
care sunt domiciliati in téra acésta sa
nu fie asimilati cu Evreii vagabondf,
invasionari. Fiind-ca este o mare deose-
bire, domnule pre§edinte, dupa cum fie-
cine póte judeca, intre Evreii stabiliti
aci de mai mult timp §i Evreii ce cauti
aci un adapost timpurar prin inva-
siune. A§a dar, fiind-ca Evreii sunt acei
care dintre toti streinif se pot fusiona
me anevoe cu natiunele in mijlocul ca-
rora el triesc ; fiind-cd, ei formézd prin
obiceiurile §i religiunea lor atat de deo-
sebite de cele-l-alte tóte o societate cu
totul aparte , ceea-ce face din el la nai
o fractiune isolata de societatea romana,
socotesc cd, Romanii nu pot lua in destul
garantif ca aceste invasiuni ad nu mai in-
rnultéscrt numerul kr.Dintr'acest punct
de vedere sustin dar acest amendament,
fiind-cd, arméza guvernul cu dreptul de a
cerceta la intrarea lor in téra §i domici-
Earea kr, de a cerceta pe ace§ti streini
de vin cu intentiuni de a se stabili defi-
nitiv aci sad nu. AO ruga, dornnule pre-
§edinte, §i insist sd nu ve seape din vedere
deosebirea ce esistrt intre acei Evrei ce
vin a se stabili aci definitiv §i intre acei
ce vin pentru afaceri comerciale pentru
www.digibuc.ro
un timp órecare in t era acésta. Amen-
damentul are de scop a combate sta-
bilirea Evreilor in téri, fiind-cd, ac6sta
Adunare a marginit dreptul impamênte-
nirei, §i. Evreii care sunt astddi acipentru
a se face mai numero§i §i mal puternici
ar face apel la tad, evreimea din Statele
vecine §i ace§tia vor veni. Acéstd, idee,
domnule pre§edinte, nu e o idee nouu, ea
s'a presentat intr'un inalt Corp care a
discutat precum discutam §i noi asti,d I,
o constitutiune pentru téra, acest Corp
e comisiunea centrali. Comisiunea cen-
trala s'a oprit inaintea dreptului a da
streinilor ce nu sunt de ritul crescin
dreptul de a cumpéra mo§if §i noi dar
prin acest amendament nu facem alt de
cat punem o stavili acelei invasiuni pe
care multi dintre noi ad tratat'o ca o
necesitate a stdrei n6stre economice .
Sustin dar acest amendament pentru
cuvent ca in impregiuririle actuale in
care se afid téra nóstra trebue sa aretam
Europei intregi crt suntem gelo§I de a nu
da stabilitate de cat acelor streini care
pot cu timpul sa se domicilieze §i 85, se
impdmêntenésca aicea.
Daca noi am deschide portile acestei
teri la invasiunile evreesci din Galitia,
Bohemia §i Rusia, n'am face prin acésta
alt-ceva de cat ca cestiunea impdmênte-
nirei Evreilor care sunt deja intre noi sa
devina mai grava §1 mai dificila de des-
legat. Acestea aunt considerrtrile care
me fac a sustine ca acest amendament sa
tréca ca un articol in Constitutiune.
D. C. Boerescu. Sd imi permiteti,
domnilor, mai antêiú sa me opresc asu-
pra unei cestiuni de regulament. Fard sa
fac cea mai mica observatiune biuroului,
voesc numai sa relevez teoria push', ina-
inte de onorabilul representant de la
Falciii. Domnia-sa a 4is cd, indata ce se
propune un amendament, toti membrii
mojoritatel §i minoritatei comitetului ad
dreptul a vorbi inaintea oratorilor in-
scri§i. . .
0 voce. Nu s'a acordat acest drept.
8*
 122
S'a acordat, ca'cl onorabilul represen-
tat de la Fa kit a vorbit inaintea mea
care cerusem cuyAntul cel antait asnpra
acestut amendament. Acésta teorie mi se
pare contrarie regulamentulut nostru,
cad articolul 65 dice ca raportul va
coprinde conclusiunile majoritatet gi
opiniunea motivat5, a minoritatet. Prin
urmare, numat domnu raportor are drep-
tul de a anuncia §i esplica decisiunea
comitetului, iar nict unul din cet-l-altt
membri nu at precklere asupra orato-
rilor inserie, §i pentru acésta voifi re-
comenda onorabilulul representant de
Fa kit a ceti articolul 46 din regnlament
care dice, ci deputatif iat cuvêntal re-
gulat unul dupa altul dupa rändul
inscrierilor. Prin urmare, rèú i fara
cale s'a acordat cuvêntul onorabilulul
representant de Facia inaintea mea, care
eram cel ântêiú inscris. Acestea dise
acum vit la cestiune.
Mal fintAiú, domnilor, in cat privesee
acest amendament véd ca, se introduce eu
ocasiunea articolulul 7 relativ la impa-
mêntenire. Inteleg c acest amenclament
fi format obiectul unul articol menit
a se intercala intre articolul 6 §i 7, dar
nu inteleg nict de cum ca sa se propue
en ocasiunea articolulut 7 care tratéza,
despre o materie cu totnl diferita de at
aceea la care privesce amendamentul.
Articolul 7 tratéza despre indigenat, pe
cand acest amendament se ocupä de
proibitiunea invasiunilor evreesci pe
viitor. Afar& de acestea, mai am de ob-
servat c acest amendament ar fi putut
figura intre dispositiunile suplimentaril
sat transitoril ale Constitutiund iar nu
aid ; cícl, dad et, pana la un óre-care
punct, particip cu dorinta autorilor astuf
amendament de a nu se tolera in viitor
intrarea a ori-ce fel de streini nu numal
Evrel, in numér prea insemnat in Prin-
cipatele-Române, nu sunt ins's', de idee ea'
o asemenea dispositiune sa se introdued
in Constitutinne. Domnilor, coloniile la
not sunt oprite, §i, in virtutea unel legi
www.digibuc.ro
care se va face in viitor pentrn a regle-
menta acésti, materie, nu e permis ori-
carui strein, fie Evred sat ort-ce
natiune, nu e permis, dic, ca sd vie in
prea mare numk in Romania ; acésta
materie insi nu 'Ate face obiectul de cat
unel legt speciale in care vom regula
casurile i vom determina conditiunile
cu care intrarea streinilor si fie admisi-
bag,. Cad, domnilor, notati un lacru : un
asemenea principiú vag proclamat in
Constitutiune ar avea un mare incon-
venient, pentru cd nu e posibil de a se
aplica ; cad a1 voi st scid care ar fi
m6surile practice prin care administra-
tiunea ar putea constata GI cutare strein
care intra in Ora e Evret ? Cum s'ar
pntea ca guvernul, astadt mat cu séma,
cand paspcirtele sunt abrogate, sa scie cd
cutare om e de cutare sat cutare reli-
giune ; gi apol, nu inyleg pentru ce se
face asta, distinctiune intre aglomera-
tiunea Evreilor qi a celor-l-alti streini ;
cad eù unul, daed nu voesc navalirea
Evreilor asemenea nu voesc niel navd-
lirea altor populatiuni, -fie Turd, Bul-
gari sat ori-ce alt. Afard de acestea,
domnilor, o proibitiune slat de absoluta
ca aceea introdusa in acest amendament
mi se pare putin potrivita cu ideele seco-
lulul in care ne aflam. Inteleg, ca o lege
speciala in presenta unui pericol a prea
marei nayalirl a Evreilor in téra, inteleg,
4ic, si se faca o lege speciald prin care ea
se prevada nu numal mësurile de impedi-
care pentru venirea unui mare numk de
Evrel in viitor, dar §i chiar modul en care
s'ar putea alunga cei care trdesc Lira.
capéteit ; inteleg ca nisce asemenea dis-
positiuni sd formeze obiectul unel legi
speciale, dar nict de-cum si se proclame
ca un principid absolut in Constitutinne.
Cad, domnilor, iata, ce se póte intêmpla:
and va veni guvernul cu un proiect de
lege special in (Last& privintd, chiar not
póte sii convenim de a fi permis unul
Evret care ar introduce in téri o indus-
trie seriósh, capitalurl insemnate, el bine
 123
(pc, chiar noi 'mite sii primim cd un ase-
menea om ad pótd a se stabili aid cu
óre-care garantif ; dar avênd acest prin-
cipiú absolut in Constitutiune, sat cd nu
putern primi cu nici un chip pe acel
capitalist sat cd am fi BHT sd schimbdm
Constitutiunea. Pentru aceste motive dar
cred cd, acest amendament nu 41 are lo-
cul aicea, remaind ca ideea ce contine sd
fad, obiectul und lee speciale.
Acum , cat pentru articolul 7 din
Constitutiune, asupra druia discutdm,
sd, imi permiteti a propune stergerea lui
§i iatd, de ce : acest articol dice CA impd-
mêntenirea se da de puterea legiuitóre ;
dar, domnilor, articolul 5 la inceput
declard cd, insuqirea de roman se doban-
desce potrivit regulelor statornicite prin
legea civild. Care va sd, died, prin Con-
stitutiunea nóstrd, inaintea acestul ar-
ticol, am pus in principit cd indigenatul
se va dobêndi dupd regulile stabilite
saù care se vor stabili prin legea civild,
§i indatd dupd acest articol venim cu
un alt articol prin care arètdm chiar in
Constitutiune modul cum trebue ei de
la cine trebue ca streinii sil cérd §i
ad dobêndéscd impdmêntenirea. Dar, ,
domnilor, , nu este numai acest incon-
venient ci este ei un altul ; inconveni-
entul cel-l-alt este, domnilor, , cd , daca
se 4ice prin Constitutiune cd, impd-
mêntenirea se dd de cdtre Adunare, apoi
vedeti cd, incit d'inainte s'a luat o deci-
siune definitivd, §i. daca s'a luat prin
Constitutiune acéstd, decisiune atunci
vé intreb : de unde scim noi cd cu oca-
siunea revisuirei codicelui civil, nu vom
voi sd admitem cele dua feluri de im-
pdmênteniri precum aunt in Francia ;
Beim toti cd in Francia stint duoé feluri
de impdmênteniri: impdmantenirea mid,
ei impänfèntenirea cea mare ; asemenea
toti scim cd, impdmèntenirea mid, se
confer& de cdtre Impératul ci cea Mare
de puterea legiuitóre, ei streinii care do-
bèndesc impilmêntenirea cea micá se
bucurd numai de drepturi civile ci aceia
www.digibuc.ro
care dobêndese pe cea mare se bucurd,
pe langd tóte drepturile civile, ci de
drepturile politice. Acum, prin acest
articol se dice in tot casul cd ori-ce
strein care se va impdmênteni se va
bucura de tdte drepturile politice, dar
nu se spune cum are sd alit acel strein
de la puterea legiuitóre ad ii acorde imp).-
mêntenirea. De aceea, domnilor, (lie 6 ar
fi bine kid se §térgd, acest articol c'i ad se
lase acéstd cestiune ad se deslege de codi-
cele civil. Apoi, domnilor, daca vé pro-
pun suprimarea alineatulul antêiú pentru
motivele ce vé am espus, cu atât mai mult
all propune ca sii, se suprime ei finalele
acestui articol ei iatd, pentru ce : prin
finalele sail prin alineatul cel din urmi al
acestui articol se determind cad sunt...
D. pre§edinte. Domnule Boerescu,
nu este in discutiune articolul din Con-
stitutiune, ci numaJ amendamentul ce
s'a propus.
D. C. Boereseu. Domnilor, atunci,
daca este aca, grepla nu este a mea ci
a onorabilului comitet care a dat cetire
acestui articol 7 din proiectul Constitu-
tiunei si apol a declarat ci la acest
articol s'a propus un amendaMent.
D. pre§edinte. Domnule Boerescu,
nu aveti dreptate ; dati'mi void sit vé
cetese amendamentul ce s'a propus ci.
atunci yeti vedea ed nu este vorba de
articolul 7 (cetesce). Vedeti dar cit acest
amendament face un articol deosebit.
D. C. Boerescu. Domnilor, puteam
WA inteleg prea bine daca mi s'ar fi spus
de la inceput cd acest amendament nu
s'a propus la articolul 7 ; insd, precum
v6 am declarat'o, --ea am audit pe onora-
bilul domnu raportor dând mai fintêiú
cetire articolului 7 ci apoi declarand ci
s'a propus un amendament ; atunci am
socotit cd acel amendament este propus
la articolul ce s'a cetit. Cu Vote acestea,
find-ea', cu acéstd ocasiune am avut
onóre a vé spune opiniunea mea in pri-
vinta articolului 7 ci pentru ca sii nu
fit silit sd mai revid asupra celor dise,
 124
repet gi acum &a mal bine ar fi ca sa se
gtérgil din Constitutiune intregul articol
7 gi regularea materiel de impAinênte-
nire sa se lase Oda' cand vom revisui
codicele civil.
D. G. Marzescu. Domnilor, am cerut
cuvêntul pentru ca sa v6 spun motivele
pentru care am 6, votez contra amenda-
mentului in cestiune.
Dupa mine, introducerea acestul arti-
col in Constitutiunea nóstrg, ar fi un ce
fórte pericolos, ar fi a introduce in
charta t èrei uu principia neuman, un
principiù barbar ; cad, daca dumné-
v6stra ati votat articolul care declara
Ca pamêntul acestel tèrl este roman ;
and ati admis principiul cum a-6 ail se
impiimêntenéscá streinii, atunci nu mai
ved trebuinta ca numal pentru un fel de
efflieni sil se ia mésuri speciale gi sa se
facii aceste restrictiuni. pic dar ca mal
bine este s'a liisam ca acésta cestiune sii
se determine printr'o lege special:A...
D. Laurian. Prea tar4it.
D. G. Marzescu. Domnu Laurian
4ice: fórte tanlia ; eù, domnilor, ii voiù
respunde ca nu se scie daca va fi taqiii,
pentru ca', noi nu putem ascepta inca
mult timp fara ca s5, ni se propuna un
asemenea proiect de lege, fiind-cil atat
puterea legiuitóre precum gi cea esecu-
tiva cunóscem trebuinta unei asemenea
legi. Ca Adunare constituanta nu putem
face alt-fel de cat &A respingem amenda-
mentul care con-tine un principit ce in
facia Europei intregi ne ar da un nume
de barbari.
§i apol, domnilor, pamêntul româ-
nesc tot-d'a-una a fost un p6mênt de
ospitalitate. Daca vom proclama in Con-
stitutiunea nóstrá un asemenea principiù
inuman care léga chiar puterea legiui-
Ore viitóre, noi calciim principiul de
ospitalitate ce a esistat in tot-d'a-una
pe pimêntul romanesc. Ast-fel, nu putem
noi sa proclamilm intr'un mod absolut
un asemenea principiù; cad ganditi-ve
ce Ili s'ar parea când alte state ar vice
www.digibuc.ro
CA Romanil nu pot O. se stabilésca pe
pamêntul lor ? Am (jice: iath un stat
barbar, iatá un stat in care tóte princi-
piele de umanitate care trebue sa dom-
nésch in secolul al XIX-lea sunt calcate
in picióre. Ei bine, domnilor, pentru ca
altil EA, nu 4id, de noi aga, pentru ca
Constitutiunea nóstra sá nu aiba ina-
intea Europa caracterul de o Constitu-
tiune inumaná, 4ic cá acest amendament
nu póte figura in Constitutiunea nóstnl.
D. N. Ionescu. Domnule pregedinte,
cer cuvèntul in cestiune de regulament.
Cestiunea pe care onorabilul repre-
sentant de la Cahill a rildicat'o adinéori,
asupra dreptulul comitetului de a vorbi,
adica a majoritiltei gi minoritátel sale,
e fórte importanta.
Citesc articolul 81 din regulament gi
reclam taa atentiunea dumnévóstra:
Art. 81. In cursul discutiunel in
gedintsâ publicsa, ori-ce deputat póte pro-
pune amendamentesaù subamendamente
la proiectul de lege saú la conclusiunile
ce se discuta. Amendamentul saú sub-
amendamentul trebue a fi depus la biu-
roù, gi nu se pcite pune in discutiune de
cat numal dad'', dupa o cetire gi clesvol-
tare din partea aatorului, s'ar sprijini
de cinci deputati'.
Acésta am reclamat adinéori in favó-
rea domnului Cerniltescu, ca dumnélui,
inaintea comitetului cu prioritate de co-
mitet, s5, igi desvolte amendamentul sea.
Dar observatiunea ce a facut'o onora-
bilu represPntant de la Cahul nu cade
numai asupra propunerel de amendament
ci cade asupra majoritiltei comitetulul.
Teoria ce am sustinut ea mi se pare
ca e corectll ; did ea am 4is ca indatá
ce un amendament trece la comitet gi
comitetul se declara' asupra lui in majo-
ritate gi in minoritate, atunci gi majo-
ritatea gi minoritatea are drept s'a igi
espulia argumentele sale in Adunare
printeunul cel putin din membrii lor.
Acésta nu mi se pare contra regulamen-
tului, gi insugi domnu raportor a decla.
 125
rat cd tot d'a-una cand se vorbesce mi-
noritate, trebue ca acésta, minoritate
vina printr'unul din membrif sef s i§I
desvolte opiniunea sa. Ea am admis
acest principia ; cdcf, precum a 4is
onorabilu raportor, nimeni nu 'Ate sd
spue maf bine argumentele ce ar fi avut
minoritatea de cât unul din membrif
acestia. Prin urmare, et reclam in bene-
ficiul minoritiitef acéstd, teorie care mi
se pare cd, este justa si corectd. Nimic
maf mult, nirnic maf pucin de at acésta.
Minoritatea are drept s isf esprime opi-
niunea sa printr'un membru din sinul sea,
precum si majoritatea isf o esprima, prin
domnu raportor. S'a filcut precedent /ill ;
pând acum domnu raportor a espres
opininnea majoritateI, fard ca minorita-
tea sit isf esprime opiniunea sa ; de aceea
cer ca de acum inainte si minoritatea s
i§I esprime opiniunea sa printr'un mem-
bru din sinul sea.
AC11111, mal este un punct din 4isele
onorabiluluf preopinent asupra caruia
nu pot sd trec fiiri sii dat un rèspuns.
S'a 4is cii totf membrif minoritatel voim
sii vorbim; acésta nief cii imf a trecut
prin minte; dar sustin cii e neaphat ca
minoritatea sii vorbésca printr'un repre-
sentant al sea.
Acésta am voit ad 4.ic in cestiune de regu-
lament, reservandu'mf dreptul ca la fen-
dul mea sii vorbesc si in fond ul cestiuneï.
D. P. CeriAtescu. Maf antésia constat
cd onorabilul si gratiosul nostru domnu
presedinte nu a binevoit sii ia in consi-
deratiune cererea mea cii am dreptul sd,
desvolt amendamentul ce am presintat.
Domnilor, nu repet cele ce s'aa 4is
ierf, cii adicd niel odatd la nof in téra
nu aû fost persecutiunl religióse si ed
multe vécurI in Europa persecutárile re-
lìgióse ficut mari viirsärf de etnge.
Voci. Nu suntetf in cestiune.
D. P. CernMescu. Evrea sunt un rat
in téra Românilor si acest réa pro vine
din causa mareluf lor numér. Multi din
preopinentf ad considerat acest réa. din
www.digibuc.ro
maI multe puncte de vedere ; eft insd mè
o cup in cestiunea acésta numai din punc-
tul de vedere national §i moral. In tóta
Europa asta41 este libertatea religiósd,
in tóte pdrtile insd esistä in contra Evrei-
lor o nemultumire generali ; §i am v64ut
chiar acum de curend in térile din pre-
giurul tèref nóstre miscirI populare in
contra Evreilor, si nisce asemenea ne-
multumiri produs si in téra mistrd.
Ea imf am permis sii propun acest amen-
dament care arata, mésura ce trebue sii
se ia §i care mèsuri nu este nicf de cum
noud, nicl chiar originali.
Domnu Crémieux , ilustrul advocat
frances, de religiune israeliti, a 4is cii
Dumne4ea a perdut pe Egiptenf, Babi-
loneni §i Romani, pentru ci aft persecu-
tat pe Evref ; peirea acelor popóre nu a
provenit din acéstd causi , vé asigur, nu
este adevérat. Nof nu propunem
persecutam, ci ludm numaf nisce mésurf
ce se cred salutare, ca sii evitam in viitor
un resultat réa. i acéstd mésuri esisti
chiar in constitutiunea norvegiani, unde
nief un Evrea nu intrd in téra, ftird voe
speciald.
Domnilor, cer sd se puni in Constitu-
tiune acest principit si apof sd se faci o
lege spre a aplica i regula acest prin-
cipia. Nu s'a contestat de nimenf nicf
chiar de aceia, care voiau si li se dea
drepturf politice, cii Evreif nu sunt fórte
numerosI in téra nóstrá ; in nicf o téri in
Europa nu sunt Evreif asa numerosi in
proportiune cu populatiunea indigeni
sat. nationali. Este un ce constatat, si
notatI bine ci in Norvegia nu sunt sése
sute de mif de Evreif ca la nof, la nof,
cum s'a 4is de chiar onorabilif preopi-
nentf care sustin pe Evref, cii abia la 5
Romani se add un Evrea. El' bine, acésta,
proportiune este fórte mare, este cople-
sit6re. Onorabilu domnu Marzescu a 4is
ci, cu acest amendament s'ar perde ori-
gina, traditiunile de ospitalitate; ei bine,
domnilor, , când vedem ci sentimen-
tele, traditiunile nóstre de ospitalitate
 1213
ajuns sa ne pue in pericol chiar nationa-
litatea nóstra, nu ar fi o mésura barbaril
aceea ca sa impedicam 1.6111 ce ne ame-
ninta. 0 asemenea mèsura nu póte fi
criticata, nicl de o natiune civilisata, nici
de Francesi, nici de Englesi, pentru ca
in Francia, de esemplu, num6ru1 Evrei-
lor pe lênga al Francesilor este in pro-
portiune fórte mici. Apoi trebue &A scim
ca natiunea francesa este constituita, se
organiséza de sute de ani, pe cand noi
am inceput a ne organisa de pe la 1832,
de la regulamentul organic , daca nu
se p6te dice ca nici aci nu erat multe
principie curat nationale, dadi dupa o
organisatiune abia de 30 ani avénd o
populatiune streina atât de numerósa,
simtim ca natiunea nóstra este in pericol,
nimeni nu ne póte critica dad, am lua o
asemenea mésura. In Anglia, in Francia
Evreii at fost persecutati, si daca nu
sunt asa de multi causa e ca, natiunile
acelea aunt bine organisate ; industria,
comerciul in fine tóte ramurile activitä-
tei societatei sunt nationale, pe cand la
noi aceste ramuri abia se nase §i de
aceea trebue sa le protegem. A§a dar,
chiar din punctul de vedere economic §i
national acésta, mèsura este nevoita. Nu
voiú veni &A propun, cum 4icea in sedinta
de ieri onorabilul domnu Manolache
Costachi, ca ar intelege o mèsura prin
care s'ar propune espulsiunea Evreilor.
ET bine, daca timpurile nóstre nu permit
asemenea mèsuri trebue insa cel putin
sa ne gândim la o m6sura care sa prein-
timpine feul in viitor. Sit punem dar in
Constitutiune acest principit si in urma.
sa se faca o lege spre a regula §i chiar
margini invasiunea Evreilor din statele
vecine.
Se cere inchiderea discutiunei.
D. N. Blaremberg. Domnilor, ieri
am procedat tot ast-fel precum se pro-
pune §i astadi ; adica am inchis discu-
tiunea fara ca tofi oratoril inscrisi sii, fi
putut esprima opiniunea lor §i resulta-
tul de ieri uu este inca angagiator ;, de
www.digibuc.ro
aceea asi ruga pe acei domni care nu
at format inca convictiunea de a cali-
fica acest amendament sa lase libera
discutiu nea.
D. G. Marzeseu. Cer inchiderea dis-
cutiund pentru cit mai tóta Camera este
destul de luminata in punctul acesta.
Amendamentul de facia are aerul de a
4ice ca noi Românii ne temem sa nu
fim coplesiti de Evrei. Pe lênga aceea,
amendamentul de facia e un amendament
inuman, barbar, care nu póte sa fie for-
mulat in Constitutiunea nóstra ; il asi
intelege sa figureze in o lege speciala.
Sa cerem dar inchiderea discutiunei, caci
altmintrelea nu mai termindm cu cestiu-
nea Evreilor un an de dile.
Se pune la vot inchiderea discutiu-
nei si se primesce.
Se pune la vot amendamentul dom-
nului Late§ si se respinge.
D. raportor da din not cetire artico-
lului 7 din proiect.
D. vice-pre§edinte. Inainte de acest
articol, ca alineat la articolul precedent,
s'a propus un amendament pentru care
rog pe unul din autorif lui a il desvolta.
Isla ce dice acel amendament:
Alineatul al duoilea al articolulul
6 din proiectul comitetului sa, se modi-
fice ava :
Numai impamêntenirea asémana pe
strein cu Românul pentru esercitarea
drepturilor politice precum §i a dreptu-
lui de a posede moskii.
I. Leca, Lateg, Lupagcu, .Plesnilii,
D. Tacu, D. Racovifd.
D. M. Costachi ceda fotoliul prese-
dintiei domnului D. Bratianu.
D. Pogor. Domnilor, dupii, regula-
mentul nostru cand un amendament este
subsemnat de cinci deputati, acela care
il propune nu mai are dreptul de a il
desvolta, pentru ca sa se vada dad in
Camera sunt patru deputati spre a 11
sustine. Din mom entul când amendamen-
tul depus la biuroú are subsemnaturile
cerute de regulament, nu mai incape alta
 121
desveltare de cat a se pune pe data in
discutiune. Aga este spiritul regulamen-
tului.
D. I. Filleolanu. Domnilor deputati,
un amendament mai inainte de a trece
in comitetul delegatilor trebue desvol-
tat de acei care 11 propun, ca comitetul
fie in stare a II aprecia in urma argu-
mentelor espuse de propuitorii lui. Re-
gulamentul prevede c ori-ce amenda-
ment se desvolta de acei care 1.1 propun,
gi dad se gasesc cinci care 11 sustin nu-
mai atunci trece la comitetul delegatilor.
Trecerea la comitetul delegatilor este
relative, numai la numérul de cinci sem-
nature , iar nu ca amendamentul nu
póte fi desvoltat dace, este subscris de
cinci deputati. De aceea cer ca mai an-
têit ori-ce amendament sa fie desvoltat
dupe, spiritul regulamentului i pe urma
tréca in deliberarea comitetului dele-
gatilor.
D. vice-pre§edinte. Amendamentul
este in regula, estesubscris de gése mem-
bri ; comisiunea s'a inteles ; prin urmare
daú cuvêntul domnuluf raportor.
D. N. Piteleann. Ved ca este o nein-
telegere in privinta amendamentului ;
in adevër ce inteles ar avea cand s'ar
depune la biuroa un amendament gi nu
s'ar da voe autorulul, subscriitorilor
acelui amendament s ti desvolte, negre-
git nici unul. Actin], dati'mi voe s. fé
spun de unde vine acesta neintelegere,
acésta eróre. TÓtt erórea vine de acolo
ca onorabilii autori care propun amen-
damente, child se duc de il depun la
biuroa nu cer tot o date, gi dreptul de
a le desvolta. i ca sí se curme in viitor
acésta, rog pe domnu pregedinte când se
va depune un amendament pe biuroù
s. intrebe tot o data pe propuitorii
amendamentului dace, cer cuvêntul spre
a il desvolta.
D. vice-pre§edinte. Consult Aduna-
rea dace, pot interpreta articolul 81 din
regulament cum ca autorii amendamen-
tului aù dreptul se. ti desvolte.
www.digibuc.ro
D. C. Lapati. Domnilor, eram gata
si, renunt la cuvêntul ce cerusem pentru
desvoltarea articolului din regulament
privitor la cestiunea de facia, cand ono-
rabilu nostru vice-pregedinte luase cu-
vêntul ca s. dea deslugirile trebuincióse
la articolul 81 din regulament ; insi,
fiind-ca am vqut ce. cere de la Adu-
nare ca s3. hotarasca daca a primit
dea acésta interpretare articolulul 81,
atunci nu am mai renuntat la cuvênt,
fiind-ca e articolul 82 care da desluq irile
cerute de domnu vice-pregedinte.
Iata, domnilor, articolul 82 care, cum-
pima cu articolul 81, ne arate, curat
limpede ca domnu Pogor a avut dreptate
când a 4is ce. un amendament când nu
este subscris de cinci deputatT autorul
lui are dreptul sI fl desvolte, iar când
este subscris de 5 deputati atunci nu
mai incape nici o desvoltare:
Articolul 82. Daca amendamentul
sprijina de cinci deputati, el trece la co-
mitetul delegatilor de sectiuni sail la
comisiunea respective., care indata se re-
trage in camera conferintelor spre a il
discuta i supune Adunarel opiniunea
sa in aceiagi gedint au.
Vedeti, domnilor,, ca regulamentul
face esceptiune câncl amendamentul este
subscris de cinci deputati. Prin urmare
subscriitorii amendamentuld nu ail
drept se. il desvolteze gi amendamentul
trebue sa mórgl ântêia la comitet.
D. R. Ioneseu. Domnilor, nu inteleg
acésta discutiune atât de lunga asupra
unei cestiuni fórte limpede. Nu pOte fi
vorba aci daca un deputat pOte
desvolteze sail nu amendamentul cand
are cinci semnaturi. Ori-ce deputat are
dreptul a î1 desvolta amendamentul
sunt ca totul contra interpretatiunei si-
lite a domnului Lapati. Regulamentul
este fOrte limpede; 'lice ce. un amenda-
ment nu pOte merge la comitet de cat
când va avea cinci semnaturi ; dar asta
nu va se. dice, ce., daca are cinci semna-
turi nu mai pOte si fie desvoltat : ori-
Ole propune un amendament are dreptul
sa II desvolte.
De aceea, domnule pregedinte, ye rog
sa nu mar lasatr a se prelungi o discu-
tiune zadarnica.
Adunarea , consultata, , primesce
interpretatiunea D-lui R. Ionescu.
D. T. Lateg. Domnilor , am luat
cuvêntul ca sa motivez acest amendament
pe care I1 am subscris i sper c, macar
de asta-data, nu voit mar fi taxat de
domnu Marzescu ca o persóna cu tendinte
barbare i inumane in organisatiunea
Statulur nostru, dup.a, cum mè a taxat la
amend amentul precedent. Dumnélur insa
uita atuncTc mal aunt state monarchice
mar vechi de cat monarchia Ron:Amid,
care at scris in capul constitutiunilor
lor,, i inca intr'un mod absolut, nu ca
acel amendament, c nid un Evret nu
se pOte ageaa in coprinsul lor. Aga e
spre esemplu : statul Norvegier, unul
dintre cele mar civilisate din Europa
(sgomot).
Mal multe voci. Camera nu este in
numèr.
0 voce. Nu face nimic, domnir depu-
tati aunt dincolo.
D. vice-pregedinte. Ca sa vedeti cà
nu se póte continua gedinta, v voit ceti
articolul din regulament care aice
gedinta nu pOte continua Eau un mini-
mum de 60 deputay gi in sala nu sunt
de cat 47.
D. R. Ionescu. Domnule pregedinte,
in adevèr nu se 'Ate continua gedinta
fára ca sa fie presenti un nunaër de 60
deputati ; dar gedinta nu se póte sus-
pende cand unii din domnii deputati
tree pe dincolo.
Mai multi deputati intra in sala.
D. vice-pregedinte. A curls suntem
in numer ; puteti urma domnule Lateg.
D. Lateg. Donmilor, , sustiü acest
amendament ca streinif sa nu póta avea
mogii in Romania mai inainte de a se fi
impamèntenit. Pentru ca acésta au sus-
tinut'o strabunir nogtrii de când aunt ei
www.digibuc.ro
pe lume, acésta a sustinueo gi comisiu-
nea centrala din anir trecuti, o inaltil
autoritate politicil romana, gi de aceea
Romanii at putut trai pana astaar ca
natiune i ca Stat roman. Acésta o sus-
tit ago, dar gi et prin acest amendament.
Legea de ieri a lui Cuza relativa in ces-
tiune et nu o pot sustinea. Am ais.
D. A. Pascal. Domnilor, acest amen-
dament suna ast-fel : Numai impilmên-
tenirea asémana pe streinI cu Romanii
pentru esercitiul drepturilor politice
precum gi a dreptului de a posede mogie."
Acest amendament a caaut in comitet
prin paritate de voturi.
MIA motivele acelor membrir ai comi-
tetulur care Il at respins.
Cestiunea ce se pune prin acest amen-
dament e cea urmatóre : Streinii la noi,
dup5, legislatiunea esistenta, aú dreptul
de a posede imobile. Acest amendament
tinde a ridica acest drept streinilor chi ar
de rit crescin. Trei din membril comite-
tului at creaut Cil trebue a se mentine
legislatiunea in vigóre i a se respinge
acest amendament. Care ar fi consecinta
cand s'ar definde unui strein cregtin, care
ar veni aci in téra, care ar esercita o
industrie, o meserie, o arta, o sciinta,
ar dobêndi cu munca sa o suma de bani,
caruia i s'ar definde a cumpèra mogii ?
Consecinta ar fi c acest lam s'ar duce in
téra lui sat in alta Ora ca sa cumpere
acolo un imobil ; consecinta ar fi cii banii
ce a digtigat in acéstil téra li ar duce sa
fructifice in altil téri. 0 a duoa conse-
cinta e cii mobilul actiunildr omenesci
fiind interesul invidual, dupa cum a 4is'o
unul din cei mai mari Omeni de Stat,
Washington, acestur mobil al actiunilor
umane, in loc de a if da o bunà directiune,
o directiune care ar fi proverbiali des-
voltarer nOstre materiale i intelectuale,
li am da o directiune cu totul contraria;
fiind-ca am pune pe acegti 6meni care at
trait mai multi ani in acésta Ora, care
ail invgtat limba acester terl, moravurile
gi obiceiurile el, II am pune in positiu-
 129
nea silita de a pleca de aid; de vreme ce
permitendu-le de a cumpara imobile, nu
se 'Ate contesta de nimeni csa ace§t1 6menI
ar iubi acésta téra unde Igi aú tóte in-
teresele lor i s'ar sili s faca parte me-
ritorie pentru a obtine irnpamentenirea.
Observ inc un lucru. De la 1834
streinilor le aa Lost permis de a cumpera
imobile in orage, le ail fost defins numai
de a cumpera moi1. EI bine, oragele in
care streinif aü putut siS It cumpere
imobile s'aa marit, s'aa infrumnsetat
Etú dat o populatiune care e tot aga de
romana de spirit gi de limba ca toti eel-
1-alti Romani.
0 voce. Botoganii.
D. A. Pascal. Ast-fel e populatiunea
Bucurescilor; pi:Ste ctrei párti dinteensa
stint streini romanisati care aunt tot aga
de Romani ca i aceia care surd de secole.
Asemenea Briila, Galatif i multe alte
orage.... Iata care aa fost consecintele
in orage.
Acum sa mergem la sate gi s vedem
daci gasim tot acest progres pe care 11
vedem in orage. Nu, cad satele se.afla
tot in acea stare in care se gaseaú inainte
de 1834, pentru ca acolo streinul nu a
putut merge.
Acum de ce am avea a ne teme? Cli
aa SI vie streinif Sli ne coplegéscil gi
ne perdem nationalitatea nóstra, ? Ve
aduc aminte un lucru. In timpul Fana-
riotilor, natiunea romana nu era aga
inaintata in civilisatiune cum e asta4i,
atunci aù venit multime de Fanarioti gi
ómenii aceia erafi mai inaintati in cultura
de cat Romanif care se gaseaa aci ; ei
bine , grecitu-s'aa Romanif ? Nu. S'aii
romanisat Grecii. Ei bine, daca noi nu
ne am putut teme atunci cand nu aveam
nici o cultura, nu aveam scóle, gramatica,
a ne teme ast4i ar fi a avea o slaba
opiniune de natiunea nóstra.
Iola" motivele pentru care cred ca., a
se radica ast5.41 streinilor dreptul de a
cumpera proprietati in Romania ar fi
un act desavantagios noa.
www.digibuc.ro
Domnilor, , daca iubim toira n6strb".
trebue sá o iubim in interesul ef iar nu
in interesul nostru individual. SI facem
legT pentru binele natiunel iar nu pen-
tru interesele nóstre personale ; pentrn
daca am respinge capitalurile streine
nu am face alt-ceva de cat a inlätura
prin care natiunea ar putea
cresce i prospera gi cultura intelectuala
morala a se desvolta in t éra nóstra.
D. M. Costachi ocupii, din noa fotoliul
pregedint ief.
Mat muly deputaY cer inchiderea
discutiund.
D. Trib. Laurian. Domnilor, in co-
mitet a fost paritate de voturi: 3 pentru
gi 3 contra gi numai unul din membrif
comitetului care a fiicut opiniune sepa-
ratil a vorbit. Cred cá ar fi drept a se
da cuventul i celor-l-alti....
D. pre§edinte. Domnule Laurian ,
ye rog calla cereti cuvêntul in cestiune
de regulament sa vé tineti in cestiune.
D. Pan& Buescu. Cred, domnilor,
cá e cestiune de regulament gi de regula
care regula e o proprietate a usului
parlaméntar ca atunci cand un amen-
dament vine din comitet i e paritate de
voturi cum a fost in casul de facia ,
atunci onorabilul biuroa trebue sá dea
cuventul atat und parti cat gi celei-l-
alte ; vèd cá s'a Lent o nedreptate fiind cá
onorabilul pregedinte nu a dat cuventul
de cat unei parti. Prin urmare, rog pe
onorabilul biuroa sIt dea cuventul
celei-l-alte parti.
D. pre§edinte. EA gasesc pe biuroa
o lista pe care trebue sIt o urmez.
D. T. Laurian. In ce calitate avorbit
atunci domnu Pascal ?
D. pre§edinte. Ca ori-ce deputat, la
randul sea.
D. T. Laurlan. Ea acid din contra
cIt domnu Pascal, ftimAnd parte din co-
mitet, a vorbit in contra amendamentuluf,
espuind argumentelepentru care &el din
membrii comitetului Y1 aa respins.
D. pre§eclinte. Mel o dati, domnilor,
 136
efi nu pot de cat s5, urmez ordinea
inscrierei vi dal cuvêntul domnului
Marzescu.
D. G. Marzescu. ImI avi permite,
domnilor, a chema cea mai seriósa luare
aminte a onorabilei Adunari asupra
acestur amendament care tinde a ne
sustrage de la dreptul international eu-
ropean.... (0 !).
And de o data, murmure contra diselor
mele, acesta e un argument care nu póte
sa convinga. Domnilor, onorabilu domnu
Latev adineaori, lu and cuventul ca sa sus-
tine amendamentul acesta, a 4is ca dum-
nelui nu se va iutimida spre ail sustine de
vi va fi taxat de mine ca are tendinte
barbare. Cand am combetut acel amen-
dement, care este rude, de aprópe cu
acesta, Il am combatut vi. 1.1 am respins,
nu me sfiesc de a o repeti vi de astil data,
pentru ca, dup5, principiele mele mi s'a
parut ca e inuman, barber.
Domnilor, noi suntem o societate vi
ca societate trebue sa ne punem in raport
cu tóte societatile care esistt Din contra,
prin amendamentul in discutiune noi
am tinde sa fim o societate a parte....
0 voce. Ca Chinezil.
Ómenii, domnilor, astadi cata sa sta-
tornicésca legaturi intre denvii vi. socier
tatile de asemenea tind a creea aceste
legaturi intre densele. Ei bine, in contra,
noi venim vi. 4icem : nu, nu, nu voim a
avea legaminte crt societAtile din Europa.
(Foci. Propuitorii amendamentului , nu
Camera). Propuitorii acestui amenda-
ment aa plecat de la un alt punct de
patriotism, aú plecat de la punctul de
nationalitate, aa dis : sa punem un bu-
levard nationalitatei romane. Ei bine,
prin acesta domnii propuitori tind nici
mai mult nici mai putin de cat a rum pe
legaturile nóstre cu Europa ; dar putem
noi óre sa ilicem ca, de a41 inainte nici
un strein nu mai póte sa fie in legaturi
cu noi ? Esista, domnilor, un principiù
european care dice in Francia de esem-
plu ca streinif se pot bucura de acelavi
www.digibuc.ro
drepturi in Francia de care Francesif se
bucura in tire acelor streini. Autorii
amendamentului insa dic : Romanii sit
aiba drept in Francia de a posede pa-
mênt, ca conditiune ca Francesii sa nu
póti avea asemenea drept pe pament
romanesc. Este acesta un sistem de
reciprocitate ? Iata, pentru ce am dis
adineaori ca amendamentul in cestiune
tinde a ne sustrage de la dreptul inter-
national european (prea bine, prea bine).
EA, domnilor, cred ca e de datoria nós-
tra, s'a statornicim cat de multe legaturi
cu Europa vi acest amendament, cu totul
din contra, vine vi derapana tóte lega-
turile ce le am putea face cu streinii.
Cu amendamentul acesta noi vom tram
inteo stare de isolare, contra naturei
omenesci. Mal e o consideratiune care
me face sa iaú cuventul contra acestui
amendament, o consicleratiune econo-
mica-financiara. In Francia inainte de
1819, nu puteaü streinii s'i cumpere cu
nici un chip lucruri nemivcatóre ; la
1819 find o crisa financiara cumplita,
Francesii aù fost nevoiti a da drept
streinilor sa cumpere pamênt, pentru ca
cu chipul acesta sa, atraga capitalurile
streine in sinul lor. Acum, inchipuiti-ve
un moment ca admiteti acest amenda-
ment, cine are sa cumpere imobile in t era
nóstra ? Cine ? intreb. Noi nu putem sa le
cumperam, cad nu avem cu ce. Vedeti,
domnilor, ca cu amendamentul domnului
Latev noi sustragem lucrurile nemiv-
catóre din comerciu ; ce va deveni deci
creditul nostru ? Ast-fel, domnilor, din
punctul de vedere economic-financiar,
amendamentul acesta e condemnat, dupa
cum el este condemnat vi din punctul de
vedere al dreptului international euro-
pean. Dar ni se va dice: Cum ? Moviele
strabunilor novtri sa fie cumperate de
streini ? Ce ? Vrei sa ne compromitem na-
tionalitatea ? Nu, do mnilor, streinii pana
acum ail avut acest drept vi nationalitatea
nóstra n'a foot perduta, nici compromise', I
(Voci. Nu, nu e ava). Acei care protesta,
 131
protesta in nesciinta de causa. Francesil
la noI cumpërá viI, gi viile sunt lucruri
nemigcatóre. Amendamentul acesta nisi
are gi un alt inconvenient, voiesce sa
faca din cumpèrarea lucrurilor nemigca-
tóre un drept politic, pe child cestiunea
acésta este curat de drept civil. In adevèr,
domnilor, ar fi cel mai mare drept politic
gi in acelagi tiinp cel maI stranit, cand
acest amendament ar fi votat de cea
antAit constituanta a Româniel; dar am
convictiunea ca el nu va trece, cad' el
are de scop a ne pune intr'o stare contra
natureI, intr'o stare antisociala : o so-
cietate barbara in millocul Europei.
Vocl. Cerem inchiderea discutiund.
D. P. Buescu. Rog pe onoiabila
Camera fa nu fie tot-d'a-una precipitata
(intrerumperI, sgomot) când e cestiune de
un lucru atât de serios. E cestiunea ,
domnilor, dad, trebue sa se v6n46, sat
nu streinilor painênt in téra romfinésca.
Mi se pare ca acésta e o cestiune destul
de seriósa ca sa nu procedam cu aga
inlesnire la vot.
Asta4.1 când dumnévóstra voiti sa vé
precipitati intr'o cestiune care nu vé
place, mane póte &a se fad, asemenea
pentru durnnévóstra gi acésta cred ca
nu are sa vé placa.
D. pre§edinte. Domnule, nu ataca
Camera.
D. P. Buescu. Rog pe onorabila
majoritate si incuviinteze continuarea
discutiuneI, ca nu mane cand va fi o
cestiune care majoritatea de 41 va voi
sa se discute sit se céra trecerea la
ordinea dileI.
D. principe D. Ghika. Domnilor,
am cerut cuvêntul pentru inchiderea
discutiunel precum am cerut gi voiú cere
in tot-d'a-una cand o discutiune devine
inutila gi ne tine in loc, fära sa m6
preocup de acusatiunea de precipitare ;
fiind-ca acelora care ne 4ic ca lucram
cu precipitare, le pot dovedi, gi le pot
dovedi cu cifre in mâna, ea, departe de
lucra cu precipitare 7 lucräm fate
www.digibuc.ro
incet, gi acésta fiind ca noi nu votam de
cat cate un articol pe fie-care 4i. Nu
póte dar acésta Adunare sa fie acusata
nicl de cum ca lucréza cu precipitare ;
pe dad , avênd ca la 140 articole in
Constitutiune, nu votam de cat ate un
articol pe 4.i gi prin urrnare nu vom
sfargi acésta lucrare de cat in maI multe
lunI. Domnilor, et nu vit acum fa arunc
acusatiunI in contra nimenuf , ci departe
de acésta voiesc sa fac apel la patriotis-
mul dumnévóstra al tutulor, pentru ca
sà terminam cu o ora maI inainte Con-
stitutiunea acésta ; voiesc sa v6 rog a
nu perde din vedere pericolul in care se
afla acésti t ér5, de a rèmânea mai mult
timp fara o Constitutiune, sat, ceea-ce
este tot una, dach nu gi maI rèt, cu o
Constitutiune ca statutul lui Cnza
(aplause).
Dumnezet sa ne ferésca, domnilor,
de calamitatea acea grozava de a veni
streiniI in téra nóstra ; nu maI suntem
cred eú amenintati de una ca acésta,
dar nimeni nu scie ce se póte intampla
gi atunci intreb cum are sa se gaséscil
acésta Românie fára legea sa fundamen-
tan., fara Constitutiune ? (aplause pre-
lungite).
Acestea sunt motivele care mè at Lent
sh iat cuvêntul ad:41 pentru antêia ára
in acésta Adunare. Ati observat, dom-
nilor, ci de când sunt in acésta Adunare,
gi aunt deja de cincI Pe, nu am luat
cuvêntul nici o singura data, cu tóte
acestea agi fi putut gi et sil iat cuvêntul
spre a 1mI arëta opiniunile mele in
cestiunile marl care se discuta aci; avém
gi ea dreptul, ca toti ceI-1-altI, sa pun
inaintea Adunarei argumentele ce ag1 fi
avut pentru sustinerea acelor opiniunI,
mad ales cand ail fost ómenI care s'aú
incercat a esploata opiniunea publica in
contri-mi, facênd sa crép ea in3partagesc
opiniuni pe care eil le resping.
Cu tóte acestea nu am luat cuvêntul
gi am pastrat o continua tacere, fiind-ca
nu am voit nici un singur minut se, me
 132
preocup de persóna mea, de calomniele
ce s'ar putea arunca asuprit-mi, ci am
voit ca cat mai curénd sit terminem vo-
tares acestei Constitutiuni, pentru ca
téra nóstrit se o 'Ate avea cu o ore mai
inainte (bravo, bravo). Se nu mat pre-
lungim dar discutiunile nóstre in zadar;
$e nu ne mai acuzem unii pe altii; se nu
mai pozem ca cum unii am fL mai pa-
trioti de ad altii, ca cum nu am fi cu
top Români. Toti suntem tot atilt de
geloe de prosperitatea patriei nóstre ;
nici until din nof nu voesce sa v'endil
Romania streinilor. Nu voie face-o dom-
nilor nici o date; e dace din nenorocire
acéste tére va fi amenintate, voiA sci sh
iaù arma in mfine pentru ea se o apex.; §i
dace sórta va voi ca se per, voiti lesa co-
piii mei orfani dar le voiù lesa o tére de
iubit. Le voiù liísa numele ce am mo§te-
nit de la perintele me-6 e pe care am
sciut a II pestra nephtat. De aceea, dom-
nilor, se nu ne mai aruncem acusatiuni
atat de injuste unii altora, se nu mai
presupunem nici un singur minut ce póte
fi un Roman care se nu aibh aceleae
dorinte, aceiae rivne, aceiae dragoste...
D. I. Leca. 0 avem toti.
D. principe D. Ghika. Nn me intre-
rumpeti domnilor ; eh respect in tot-d'a-
una dreptul fie-cerui de a vorbi §i nu
intrerump pe nimenea. Domniavóstrit
care scum faceti sgomot ire am respec-
tat libertatea cuvéntului §i ye am ascultat
cu o tecere religiósá atunci cand ati
sustinut in aceste Adunare cestiunea cea
mai importante din tére, combetênd
alegerea principelui strein. Am respectat
libertatea domnului Leca, care astedi
me intrerumpe §i il am ascultat in cea
mai deplini linisce atunci and a venit
se, revendice dreptul ce dice ce aù stre-
mo§ii sei la Tronul Româniel... când al
am sferimat corcína perintilor mei la
care aveam un drept ca ori-ce Ronahn,
fiind-ce am credut cii, nu póte fi nici un
interes personal ma presus de fericirea
României (numeróse aplause indelung
www.digibuc.ro
repetite). Nu mai prelungitl discutiunile
pentru eh pot fi interpretate in ret, pen-
tru &A se pot gag ómeni care se' ne
acuse &A facem acéste prelungire pentru
&A nu am voi noi se terininem acéste
Constitutiune prin care se dam tóte li-
bertetile poporuluf romfin, care, inch o
date die, One, astedi este tot sub regimul
statutului lui Cuza ; gâuditive ca se nu
vie streinii se ne impue legile ce vor
voi (aplause).
SI votem dar, domnilor, acéste Cons-
titutiune al mai curând, acéste Consti-
tutinne care se fie bine simtitit §i bine
primite de toti Romfinii, bine sustinute
de natiune ; se §tergem dintr'ênsa ori-ce
cestiune impopulare ca ea se devie su-
fietul României e când va veni streinul
natiunea se vane mai bine a peri de ciit
a ie perde Constitutiunea (aplause en-
tusi aste).
Se pune la vot inchiderea discu-
tiunei §i se primesce.
Se pune la vot amendamentul dom-
nului Late§ ca alineat la articolul 6 §i
se respinge.
Se pune la vot articolul 7 care
devine articolul 9 §i se adopte.
D. raportor citesce articolul 8 din
proiectul modificat de comitet, care de-
vine articolul 10 §i a cerui coprindere
este cea urmetóre :
Art. 8. Nu esiste in Stat nici o deo-
sebire de clase. Toe Românii sunt
egali inaintea legef §i datori a contribui
»la derile §i sarcinile publice.
El singuri aunt admisibili in functiu-
nile publice civile §i militare , dupe
meritul e virtutea lor.
Legi speciale vor determina condi-
tiunile de admisibilitate §i de inaintare
»in functiunile Statului.
Streinii nu pot fi admie in functiuni
publice de cht in casuri esceptionale §i
anume statornicite prin vre-o lege.'
D. pre§edinte. Domnilor, la acest
articol s'a presentat amendamentul ur-
metor propus de domnu Boerescu ;
 taa
,La alineatul I-iù se, se slid, la fine :
gi datori a contribui fare. osebire la
darile gi sarcinile publice.D
La alineatul II se, se suprime vorbele :
dupe, meritul gi virtutea bor.'
La alineatul final sa se dice : gi anume
statornicite de lege.'
C. Boerescu, C. Avulu, Vladimir Ghilca,
A. Plagino, C. Blaremberg.
Voef. La vot, la vot.
D. P. Cernäteseu. Sunt contra in-
chiderei discutiunei ; cad mi se pare eh
redactiunea articoluluI ce este a se vota
nu este tocmai corecte gi face intelesul
ambigut, echivoc. De aceea agi doH ca
prin continuarea discutiunei sa ne lu-
minam.
Se pune la vot articolul 8 al comite-
tulul gi se adopta cu modificerile propuse
prin amendamentul domuului Boerescu.
D. raportor cetesce articolul 9 din pro-
iectul comitetului care devine articolul
11 gi a caru1 coprindere este cea ur-
matóre :
Toti streinii afletori pe pamentul
,României se bucura de aceleae drepturi
ca gi Românii, afara de cele politice."
D. Sihleanu. Domnilor, la acest arti-
col din proiectul guvernului vine amen-
damentul majoritate1 comitetulul dele-
gatilor, dar ved cil domnu raportor citesce
nurnai amendamentele comitetului de-
legaPlor iar articolele din proiectul
guvernului nu le cetesce nici decum. Am
fecut intrebare onorabilului domn ra-
portor de ce nu cetesce gi articolele
guvernului gi amendamentele minori-
teteI
D. pre§edinte. Me ertati donmule
Sihlene, când faceti o cestiune de regul a-
ment ve rog sa ve adresati la mine nu
la domnu raportor. A cum, ve rog se, imi
spuneti care articol din regulament 11
invocati cand cereti cuventul pentru ces-
tiune de regulament ? -Uncle este amen-
damentul ce aveti a propune ?
D. A. Sihleanu. Atunci se, se suspend e
gedinta ca sit il cant li sa vi il alit,
www.digibuc.ro
D. A. Pascal, raportor. Mai ânteiù,
domnilor, asupra articolului in discu-
tiune vine un amendament care dice sá
se suprime articolul 9 al cornitetului de-
legatilor gi sa se nientina articolul din
proiectul guvernului. Iata acest amen-
dament :
Se se suprime articolul 9 redigiat de
comitetul delegatilor gi sa se mentina
articolul 9 din proiectul de Constitu-
pune al guvernului care suna: Rip
streinii aflatori pe pamentul României
se bucure de protect'unea data de legi
persónelor gi averilor in genere".
C. Rom anescu, Sc. Turnavitu, T. Lau-
rian, N. Sletvescu, G. Enescu.
Apoi mai e un al duoilea amenda-
ment subscris de domnii Boerescu, utu,
Ghika, Plagino, etc., a carui coprindere
este acésta :
Toti streinii aflatori pe pamentul
României se buCura de protectiunea
recunoscuta persónelor gi averilor in
genere, afara de casurile prevedute de
legi".
C. Boerescu, C. t5'utu,Vladimir Ghilca,
A. Plagino, C'. Blaremberg , C. Roma-
nescu.
Acum mai este inca un amend ament
care este dat de la inceputul gedintei , a
carui coprindere este cea urmátóre :
Propunem un alineat sub articolul 9
din proiectul comitetului in coprinde-
,rea urmatóre :
Streinif care nu sunt de rit crescin nu
vor putea dobendi proprietate de imo-
bile rurale.
C. Fusra, I. Strat, P. Buescu, S. Pc-
rointanu, N. Ionescu.
V oci. S'a respins acest amendament.
D. raportor. Nu s'a respins. Domnil
membri ai comitetului sa vine, se ne con-
sultam asupra amendamentului.
D. N. Ionescu. Cestiune de regula-
ment domnule pregedinte ; articolul 82
din regulament dice ca, inainte de a se
consulta comitetul asupra unui amenda-
ment, unul din subscritorii acelui amen-.
 184
dament are dreptul de a 11 desvolta. Cer
dar ea se aplice acest articol al regula-
mentuluf, ca s cunóscem motivele ace-
stuf amendament i sa scim cum sa, ne
pronuntam in comitet.
D. pre@edinte. Articolul din regula-
ment dice saú, prin urmare nu trebue
antaia desvoltat, ci antaia sit va pronun-
tati dumnév6strit membrif comitetuluf ;
va rog sii veniti a vé pronunta.
D. N. Ionescu. Nu dice sea, dice s'ar.
Comitetul trece a se consulta.
D. raportor. Comitetul delegatilor
deliberând asupra acestor amendamente
majoritatea primesce amendamentul sub-
scHs de domnu Blaremberg i altif iar
minoritatea admite articolul primitiv.
D. C. Boerescu. Acest articol al pro-
iectului guvernului ca i cel-l-alt mo-
dificat de comitet, ar putea, dupit ideea
mea, sa dispara,pentru ca in realitate nu
sunt articole de Constitutiune. In adevèr,
articolul 9 din proiectul guvernului pro-
clami un principit general, ea, streinii
aflatori pe pamantul Romanief se bucur:'
de protectiunea data de leg! persónelor
averilor in genere; principiú care ar
putea prea bine sa nu fie inscris in Con-
stitutiune. Modificarea facuta de comitet,
adicit a se dice: afara de drepturi po-
litice," acésta se prevede in codicele
civil.
Domnilor, articolul 9 din proiectul
guvernului aga cum este redactat este
pericolos; principiul pe care il proclama
este prea absolut. In tóte pártile lumei
streinif sunt considerati ca óspeti gi
guvernul are facultatea de a if isgoni
cand ar conspira in contra liniscei Sta-
tului, s'ar amesteca in comploturi gi in
alte asemenea casurf. Póte fi state care
sa nu II considere ast-fel, dar nof nu
putem primi ac6sta.
Daca s'ar primi articolul guvernuluf
aga cum este redactat de guvern, apoi
atuncl negregit cá guvernul, dupa, cmn
nu 'Ate isgoni pe un Roman din WA de
eat numaf in virtutea unei legf, tot ase-
www.digibuc.ro
menea s'ar aplica i streinilor. Guvernul
nu 11 ar putea isgoni de cat in urma unef
sentinte juclecatorescf. Iredeti dar cá noi
nu putem primi un asemenea principia
in Constitutiune. Trebue dar ea noi sá
reservam la legi speciale dreptul guver-
nului de a isgoni pe streini din Wit
cánd vor conspira contra liniscef...
0 voce. Se intelege.
D. Boerescu. Nu se intelege aci de
cat cii streinif nu pot fi gonitf din Ora
de cat in aceleagi casurf in care intra
Romanii. Prin urmare, când se proclama
in Constitutiune principiul ca streinif se
bucura de protectiunea persónef i a
averef ca i Românif, nu vom mai putea
veni cu o lege specialist ca sa derogitm la
Constitutiune de cat stricand mai antaia
acest articol din Constitutiune. Tot ase-
menea, dacit domniavóstrá voiti sa votati
articolul 9 din Constitutiune, trebue sa
il primiti ma, cum este in codul civil, sa
4icem ca se póte bucura de drepturile
civile, araril de casurile anume prevédute
de lege. Trebue dar sa punem acésta fa-
cultate de a opri cutare sad cutare drep-
turi prin Constitutiune, spre a nu ne
pune in positiune in urma de a nu mai
putea face prin legi casuri esceptionale
pentru streini de cat modificând Con-
stitu tiunea.
D. Radu Ionescu Domnilor, aunt
pentru articolul guvernuluf care este
mai bun de cilt amendamentul domnului
Boerescu; cad domnu Boerescu, de in-
data ce prin amendamentul sea primesce
a se da dreptul cel mai mare de a cum-
pera proprietati, etc., nu inteleg de ce
nu ii am da i clreptul cel mai mic de a
se bucura de protectiunea persónef. Iata,
diferinta intre articolul guvernului gi al
comitetuluf ; articolul guvernului dice:
Toti streinif aflatori pe pamantul
Romanief se bucura de protectiunea data
de legi persemelor i averilor in genere."
.Articolul comitetului insa acorda tu-
tulor streinilor drepturi civile i comu-
nale; fiind-cit dice ca streinii se bucura
 13S
de t6te drepturile, afará de cele politice.
Prin urrnare, ori-ce discutiune este de
prisos ; gi agi ruga atât pe onorabila
CamerI cat gi pe biuroa st priméscâ arti-
colul 9 ast-fel cum este in proiectul gu-
vernului.
D. pre§edinte. Domnilor, s'a mai
presintat un amendament al domnului
Valeanu in coprindere: Propuia supri-
marea de la finitul acestul articol a cu-
vintelor in genere i inlocuirea acestor
cuvinte prin cuvêntul lot".
G. Vcileanu.
D. G. Vtileanu. Domnilor, nu pot sä,
desvolt amendamentul met pA,ni ce nu
voiú combate mai ântêiú articolul comi-
tetului. In adevér, ce dice articolul corni-
tetului ? (citesce). Ori-ce strein se póte
bucura de tóte drepturile, afará de cele
politice." Va sä, id, eh'. streinii numai
in Came/it nu pot veni, dar in colo ei
pot curnpèra moil, proprietäti de tot
felul. De aceea am propus acest amenda-
ment prin care primesc articolul gayer-
nulut cu restrictiunile ce ati audit.
Când vom veni la legi speciale, acolo
vom face cum vom voi, ftrâ s mai avem
nevoie a mai dice aci afara de casurile
esceptionale.
D. N. Blaremberg. Domnilor, voia
sä, esplic in pucine cuvinte de ce s'a intro-
dus de comitet acéstà modificatiune la
articolul 9. S'a dis cà streinii se bucurä,
de aceleagi drepturi ca i Românii, afarà
de cele politice ; i sciti pentru ce? Pen-
tru cà sunt i drepturile publice, adic5,
drepturi care nu sunt nici civile nici
politice, cum dreptul de a petitiona, de
a se intruni, etc. Aga dar diferinta intre
aceste amendamente este eh' unul din ele
voesce 85, mentie modificatiunea comite-
tului saú sä, substitue redactiunea gu-
vernului; cu töte c5, ea unul nu inteleg
c5, in acéstä, discutiune si se mai vor-
béscg de vre-un articol ca al guvernului,
de cAt numai atunci când yuvernul ar
declara cit i II apropriazA ; &Ad in prin-
www.digibuc.ro
cipiú guvernul a declarat cit tgi insu-
gesce modificarile comisiunei.
Resultatul unui asemenea limbagiú ar
putea avea consecuente neplitcute chiar
pentru guvern ; eitel, ori de câte ori am
vota un amendament al comitetului s'ar
presupune cit yogi"' in contra proiectu-
lui guvernulni, ceea-ce s'ar putea cu
drept cuvênt considera ca un egec. Prin
urmare, 4ic cA, daca nu sunteti multu-
miti de modifiarile propuse de comi-
siun e, faceti ori-ce amendament i Il vorn
discuta, dar nu fl puneti pe séma guver-
nului ; guvernul nu are trebuintä, de
advocati ; póte singur sit apere ideele
sale gi propune modificAri ce ar socoti
de cuviinth. Acum, mai e un amendarnent
pe care voesc a 11 discuta, e acel al ono-
rabilului domnu Boerescu. Domnia-sa
in loc de a introduce acea restrictiune
articolului mo dificat, adicâ dispositiunea
care recunósce streinilor töte drepturile
afarI de cele politice. Domnia-sa aduce
restrictiuni insugl articolului guvernului
care se mrtrginesce a pune pe streini sub
protectiunea dreptului gintilor. Dad,
sunteti pentru lirnitarea articolului gu-
vernului dar, admiteti-1 fart restrictiuni
còici e destul de restrâns deja.
Mai multi deputati cer inchiderea dis-
cutiunei i Adunarea consultat6 o incu-
viintég.
D. ministru de finance. Via sä, de-
clar crt guvernul sustine articolul care
e in proiectul primitiv.
Se pune la vot amendamentul dom-
nului Boerescu gi se respinge.
Se pune la vot amendamentul dom-
nului Vrtleanu gi se respinge.
Se pune la vot articolul guvernu-
laI se primesce.
D. raportor citesce articolul 10 din
proiectul guvernului, in coprinderea nr-
mätóre
Töte privilegiele, scutirile gi mono-
polurile de clase sunt oprite pentru
tot-d'a-nna in Statul român.
Românif nu Etú §i nu pot primi titlur
 138
de nob1et1 dignit&tI streine, fAr5, au-
torisatiunea special& a Corpurilor le-
giuitóre.
D. A. Pascal. Acest articol 10 care
devine 12 s'a modificat de comitet pre-
cum urmezil :
Romanif nu pot primi titluri de no-
blet&, dignitAti i decoratiunI streine
.fär5, autorisatiunea special& a Dom-
nulur.
D. A. Sihleanu. Domnule presedinte,
articolul 84 din regulament 4ice curat :
Daca Adunarea a luat in considera-
tiune acel proiect, se incepe discutiu-
nea esclusiv asupra fie-c6ruia articol
in parte i asupra amendamentelor ce
t1 privesc.
Ed dar nu pot considera de cat ca un
sir de amendamente tot ceea-ce majorita-
tea comitetului dice c6, e un proiect al sed.
Proiect e numaT proiectul guvernulul
cu atat maI mult me intemeiaz6 a
sustine acesta fiind-c& domnu rninistru
de finance a is cì, mentine articolul
primitiv din proiectul guvernuluI..
Vocl. Nu e cestiunea de regulament.
D. Sihleanu. Cer sii se citescit arti-
colul din proiectul guvernuluI, iar nu
cel amendat i scid ce cer; pentru cí, ca
delegat in comitetul de Constitutiune
scid cí s'ad &cut nu numaI modificaff,
dar chiar inlitturilrI de articole i ye void
da o dovada chiar acum. Articolul
D. pregedinte. Nu e cestiune de re-
gulament.
D. Sihleanu. Ba e de regulament
pentru ci cer s& se citesca.
D. pregediate. VC am inteles. La
acésta domnu raportor a cerut cuvên-
tul spre a ye areta cii in proiectul pri-
mitiv al guvernului a fost in adever
acest articol ; insu, dupl declaratinnea
facuti de guvern c& aderézi la lucrarea
comitetuluI (intreruperi) in parte (intre-
ruperI).
D. C. Lapati. Procesele-verbale ne
spun cit domnu ministru primar a clis :
parte.
www.digibuc.ro
D. pregedinte. De si dumnev6strI
avetT proiectul tipArit in man& , ins5, ed
void ruga pe domnu raportator a da cetire
anteid articoluluI primitiv din proiectul
guvernulut i apol amendamentelor.
Voci. Asa, ma.
D. raportor. Alineatul I al acestuf
articol s'a suprimat. Alineatul al II-lea
s'a modificat in modul cum am avut
omire a vi-1 ceti.
La ceea ce concerne acest alineat, s'ad
scos 4icerile: Corpuraelegiuitóre§i s'ad
pus: Autorisaffunea clomnefscd.
Acésta s'a f&cut, domnilor, avendu-se
in vedere esemplul celor-l-alte state ,
esemplul celor-l-alte constitutiuni. In
alte constitutiuni nu am ve4ut ca auto-
risatiunea in asemenea casurf sii se cérI
de la Corpurile legiuitóre.
D. ministru de finance. Inteleg ,
domnilor, cii autora amendamentulur 11
ad propus cu intentiunea de a scóte ali-
neatul relativ la titlurile de noblet1
streina. Domnilor, tóte constitutiunile
din lume nu se ocupa de nobleta strein&
unde este o nobletfi, pilmentén&. Titluri
de nobletii din alte p&rti nu sunt recu-
noscute niederI i dumnévóstrit voiti sii
constituim o nobletii streinii, in téra
romanésc5, ? Me iertati, domnilor, acésta
nu are nicl un sens.
D. pregedinte. VC dad acum cetire
la trei amendamente, ca s& nu urmeze
iarit§T confusiune in discutiune. Amen-
damentul I e al domnuluI Gr. Lahovari,
al duoilea al domnuluf Boerescu si al
treilea al domnuluT N. Ionescu.
Iatii primul amendament :
Tóte privilegiele, scutirile de mono-
polurile de clase sunt oprite pentru
tot-d'a-una in Statul roman.
Romanii nu pot primi decoratiunl
streine far& autorisatiunea special& a
Domnulul'.
Grigore Lahovari.
Al duoilea amendament coprinde :
Ron:Anil nu pot primi decoratiuni
 117
streine fara autorisatiunea speciala a
Domnuluig.
C. Boerescu, C. 6414, Vladimir Ghika,
A. Plagino, A. T. Zisu, St. Fdlcoianu.
Al treilea amendament, in fine, este
acesta :
Titlurile de nobleta streini, precum
principi, grafi, baroni gi alte asemenea,
ca contraril vechinlui age4gmênt al
pre!, sunt gi rfinign neadmise in Statul
» roman.
Decoratiunile streine se vor purta de
Romani numai en autorisarea Dom-
,, nului."
N. Ionescu, T. Lateg, D. Tacu, G.
Voinov.
D. Gr.Lahovari. Domnilor, obiectul
amendamentului ce am ongre a vg pro-
pune este acesta : onorabilul comitet al
depntatilor a gasit necesar sa scóta, pri-
mill alineat al articolului 10, adica el:
tóte privilegiele gi monopolurile de
close sunt oprite pentru tot-d'a-una in
Statul roman.' EÙ cred, domnilor, ea
nu e nici de cum de prisos ea acgsta sa
se pue; fiind-ca de gi ast54T nu esista
asemenea privilegiurI gi monopoluri ,
fiind-ca ag fost suprimate prin conven-
thine, acesta nu este un cuvênt ca sit nu
fie o asemenea dispositiune in Constitu-
tiune, fiind-ca ceea-ce nu esista asti141
se "Kite face mane. i apoi, cg, tóte statele
unde nu esista asemenea privilegiuri,
totugl in eonstitutiunile lor esista un
asemenea articol. Al duoilea obiect al
amendamentului meg este ca, in proiectul
primitiv al guvernuluf s'a ilis ea:Romani!
nu ad gi nu pot primi titluri de nobleta,
gi demnitati streine fara, autorisatiunea
speciala a Corpnrilor legiuitóre. Comi-
tetul delegatilor modificand articolul 10
gterge dintr'énsul intregul alineatul I e
pe cel de al duoilea /1 adopta in urma-
torn]. chip : Romaniï nu pot primi titlurl
de nobletli , demnitati gi decoratiuni
streine fárá autorisatiunea speciali a
www.digibuc.ro
D omnulul." Eg , prin amenclamentul mefi,
acest alineat al II-lea 11 propun ast-fel :
;Romanil nu pot primi titluri gi demni-
tat! streine Lea autorisatinne special&
a Corpurilor legiuitóre, iar cat pentru
decoratiuni fara autorisatiunea Domnu-
lui." Neaparat, domnilor, este bine ca
pentru titluri e demnitati streine sa se
cérá autorisatiuneaCorpurilor leginitgre,
pentru decoratiuni insi, socotesc e5, nu
este necesará de cat autorisatiunea Dom-
nului. In tóte partile lumei tot aga se
face; fiind-ea intelegeti dumnévóstra ca
ar fi fost greg ca guvernul Ea vie la
Adunare en câte un proiect de lege
pentrn fie-ce decoratiune.
Me resum dar e 4.ic ea, nu numai ea
nu este de prisos alineatul I din articolul
10 dar inca este fórte neeesar ; pentru
ea, precum vg am spus, dad, astaçlf nu
avem privilegiuri gi monopoluri, de nu
vom inscrie in Constitutiunea nóstrá nn
articol prohibitiv ar putea prea bine ca
in viitor BA se introduca. i pentru ali-
neatul al duoilea vg rog sá primitT amen-
damentul meA, fiind-ca este mai Van de
cat acela al guvernului e al comitetului,
dupa cum s'a argtat.
Aga dar, domnilor, vé rog, ântgig, sá
sustineti amendamentul meg, al duoilea,
rog pe onorabila comisiune BA gi il apro-
prieze §i al treilea, rog pe intréga Adunare
ca sa il primésea.
Voci. Cititi-1.
D. Lahovari El din nod cetire amen-
damentului se5.
D. P. Cantacuzin. Aga este ; dar ag!
intreba pe domnu Lahovari ce sa fac eg
cu titlurile de nobleta pe care le am ?
Nu pe care le voig capéta, dar pe care
le am ? Ce sa fac en ele ?
D. pre§edinte. Domnu Lahovari v'a
spus'o ; sa se confisce.
D. C. Boereson. Domnilor, iatii ceea
ce cer prin amendamentul meg (Citesce
inca o-data amendamentul).
Domnilor, inteadevér nu inteleg cum
s'ar putea ea in Statul roman sa se dea de-
9*
 138
ctete domnesci prin care BA se autoriseze
Rom Anil a purta titluri streine; nu in-
teleg cum s'ar putea ca in Statul roman
unde nu esista caste, streinul sA igi 1)6t 5,
crea o aristocratie. Comitetul a propus
suprimarea alineatului I din articolul 10
al guvernului 0 a admis cA titlurile de
nobletA 0 demnitAtile streine sa, se
dea prin decrete domnesci. Oare dom-
nilor cum s'ar putea motiva acésta ? Oare
pentru cuvêntul cA dacA nu sunt conser-
vate aceste privilegiuri gi monopoluri
in Romania nu se pot crea ? Negre§it cA
da. §i apoi cu tóte acestea licAnd 6 nu
s'ar mai putea crea, comitetul primesce
o nob1et6 streinii. Lucru curios. Pe de
o parte se propune suprimarea alineatu-
lui I din proiect Bub cuvênt cA nu se mai
pot crea asemenea privilegiuri §i tot aci
imediat se propune crearea unei noblete
streine. EA dar Bunt de idee sit rèmang ali-
neatul I din proiectul guvernului aga cum
este 0 apol alineatul II sa se modifice
ast-fel precum propun prin amendamen-
tul mefi.
D. Lapati. Domnule pregedinte, vé
rog sit se citéscl incA o data amendamen-
tul propus de D. Boerescu, fiind-cA, dup5,
cum mi se pare, este identic cu acel pro-
pus de mine §i atunci retrag pe al med.
D. N. Blaremberg. Am cerut cuv'en-
tul ca BA declar ca. prin espresiunea de
monopol nu se póte intelege gi mono-
polul de corporatiuni, ca, spre esem-
plu, corpul de advocati, cAci de ar fi a§a
RI fi contra amendamentului.
Se cere inchiderea discutiunei.
D. prineipe D. Ghika. Domnilor,
am cerut cuvêntul ca s5, vorbesc contra
inchideref discutiunel c6ci sunt cel fin-
tga inscris §i aga voi s5, vorbesc asupra
celor duoè amendamente care nu s'aa dis-
cutat gi prin urm are nu scim ce avem fa
votAm; gi asupra unei cestiuni atat de
insemnate ca Constitutiunea, voturile
nóstre trebue a fi date in cunoscintá de
causA.
D. pre§edinte. Pentru cg, s'a cerut
www.digibuc.ro
inchiderea discutinnei sunt dator a pude
la vot.
A.dunarea incuviintézA urmarea dis-
cutiunei.
D. principe D. Ghika. Am cerut ca-
vêntul spre a sustine amendamentul co-
misiunei; pentru &A in tot cursul acestei
discutiuni principiul meA a fost sA Bus-
tin pe cat se va putea amendamentele
comisiunei, fiind-ca Bunt incredintat c5,
o comisiune compus6 de perscine care ad
&AA increderea AdunArei, la a cArei lu-
crare a aderat gi guvernul, meritA tótA
increderea gi de aceea, in principiA, sunt
hotArat sa sustin opera comisiunel.
0 voee. Guvernul nu a aderat de cat
in parte.
D. prineipe D. Ghlka. Negre§it, cand
guvernul a spus &A a aderat la lucrarea
comisiunei I§I a reservat facultatea ca,
vqênd in urmA, care e dispositiunea
Aduniref sA adere definitiv. Prin ur-
mare, dacA nu a fost o adesiune absolutA
din partea ministerului, acésta a fost
numai o deferentA, o convenintit, care a
voit sa pAstreze pentru majoritatea Ada-
nArei.
Acum, BA vedem care din aceste articole
estemai bun, cel primitiv saA al comisiu-
nei. Negre§it, domnilor, ci acela al comi-
siund la care a aderat 0 guvernul; ctici
nici intr'o -Ora din lume nu se acordA
acest drept AdunArei 6, hotArasca dacA
cutare persónit a bine meritat de la patrie
la o bAtAlie §i daca se cuvine suí pórte o
decoratiune. Acésta a fost in tot-d'a-una
gi pretutindeni o prerogativA a guver-
nulul. §i. in ce fe supèrá pe domnia-
vcistrA acésta ? Este un Domnitor care
guvernA, cu concursul minigtrilor res-
ponsabili. Dacuí acesti minigtrii sunt
Romani 0 dad, sunt in positiune de a
fi dati in judecatA, de cAlcarea legilor,
daca sciA ca, aA sA dea sémA AdunArei de
faptele lor, ei vor respecta vointa natiu-
nel gi nu vor merge s'a decoreze pe un trA-
dAtor. De aceea lie 6, ar fi o inovatiune
care nu esistA nideri, ca Adunarea BA
 139
hotarasca cine merjt s pórte deco-
ratiunl.
Mal este acum cestiunea titlurilor de
nobleta, asupra careia voia sa 4ic cliteva
cuvinte. Et, domnilor, nu ea iat cuven-
tul pentru ca am asemenea titlurr, care
de §i am caletorit adesea in streinetate,
dar nu me am aretat nici o data, cu acest
titlu, pentru ea nu am stare; insa cred
ci Romanii, o Camera compusa de Ro-
manI, nu póte veni scum sa faca o umi-
liatiune acelor 6meni care at purtat cu
dignitate un titlu 6re-care §i
acum te degradez, qT iat acel titlu pe
care Il al purtat pan& acnm. Nu póte,
domnilor, DICI o lege s decrete acdsta;
nu aspir, domnilor, s obtiú un titlu
óre-care in viitor, dar iú la titlu care il
am de la parintil meI ; de §i pana astqf
nu me a vellut nimeni s me subscria
Printul Ghika" dar pentru acésta nu e
mar putin adeverat ca fini a remas acest
titlu de la parinti. Puteti sa, faceti legI
de asemenea natura pentru viitor, dar
pentru trecut nu o puteti domnilor.
D. ministru al cultelor. Mal anteit,
voit sè. aduc aminte domnuluf D. Ghika
s'a mai declarat §i adineaori ca in
proiectul comitetuluI delegatilor sunt
óre-care articole la care guvernul nu a
aderat, §i et unul maI adaog §i alt-ceva,
ca aunt articole la care am luat parte
mare, am luat parte activè. la a§e4area
lor in Constitutiune §i la care acum nu
mai ader ; in desbatere me luminez.
Acum ceea-ce este in desbatere e un
articol la care nu am aderat.
Guvernul a cerut §tergerea totalit a
aceluI alineat care 4ice Românil nu
at §i nu pot primi titlurl de nobleta §i
dignitatI streine fare. autorisatiunea
speciala a Corpurilor leginitóre."
Domnilor, prin articolul 10 ast-fel mo-
dificat nu se iea nimenui nimic ; se iea tot
ce at fost luat §i prin conventiune ,
adica privilegiurile; dar titlnrile, glo-
riile acele ale familiilor, nu le 'Ate lua
§i nu le va lua nimeni. To¡I a4 lost
www.digibuc.ro
pan& acum §i vor fi dispue a respecta
titlurile dobandite prin fapte marl; prin
urmare se iea privilegiurile iar titlurile
nu. Apoi, s'a maI adaogat cè. guvernul
a aderat la acel amendament ca, cand
se va da decoratiuni la un Roman de
catre streini, sa, se dea prin autorisatia
DomnitoruluI. Observati §i aci, domni-
lor, ca e vorba de decoratiuni iar nu de
titlurI. Titlurile nu se mal pot da de
catre streinl ; cad a primi sa se mai dea
titlurl de &are streini pe cand noi
Romfinii nu le maI dam et unul cred
ar fi cu totul anormal. Acum incè. un
cuvênt am fa 4ic onorabiluluI domnului
Blaremberg. Domnia-sa a (Fs adineaori
sa se deslu§ésca daca voesc domnii depu-
tati sè. desfiinteze monopolul corpora-
tiund advocatilor.
Domnilor, acésta corporatiune nu are
un monopol. Sunt corporatiuni ad de
tóte meseriele §i efi unul volt sustine
acele corporotiuni, pentru ca, dupa mine,
societatea are sa mérga pe interese ; dar
ad nu este un privilegiú, nu este un
monopol, ci este o asociatiune §i nimeni
nu 'Ate s'o atinga §i nicl prin gand a
trecut cuf-va de a atinge o asociatiune.
D. N. Ionescu. Dupa cuvintele grave
care le a rostit adinéori onorabilul re-
presentant de la Campu-Lung , dupa
sfidantele ce a aruncat unora din noi
care nu ar avea titlurI nobiliare, socotesc
ca cestiunea a luat proportiuni a§a de
marl in cat fie-care din noi calla, a I§I
rosti opiniunea sa. Nu este, se vede, un
lucru u§or chiar §i inteun Corp ca acesta
de a veni §i a desfiinta titlurile nobi-
Hare. Dumnévóstra, domnule pre§edinte,
cunóscetl fórte bine, §i cred cè. §i onora-
bilul representant de la Campu-Lung
cunósce ca §i dumn6v6stra, ca in Camera
cea d'inainte de lovitura de Stat de la
2 Maiú 1864 se cerea in t6te 4ilele o
Constitutiune, Constitutiunea care era
elaborata. de catre inaltul Corp de la
Foc§anI. EA mirturisesc cä ca grabirea
cu care se cere a se discuta §i vota ac6sta
 140
Constitutiune, §i ea unul aprob acesta cu
totul, fiind-ca impregiurerile aunt atat
de grave precum ni s'a aretat, ea, din
partea mea, me duc tot-d'a-una s iaa
lumini de la acel inalt Corp ce era com-
pus de 16 senatori care in curs de patru
luni afi discutat acelea§1 cestiuni care
noa ni se cer s le resolvam póte in
patru, cinci dile, acésta este §i dorinta
mea §i cred §i a dumneavóstra ca
sftir§im cat mai curand lucrarea Consti-
tutiunei. De aceea tot-d'a-una ea caut la
acea Constitutiune la a careia elaborare
aú participat duoi din onorabilii no§trii
colegi care staa in partea aceea (aretând
in partea drépta), amenduoi represen-
tanti de la Tergu-Jiului, domnii Brailoiu
§i Tel, §i duoi din acesta alta parte
(aretand partea stanga), domnii Arghi-
ropolu §i St. Golescu ; a§a dar vedeti
cate duoi membrii din ambele parti in
care acesta, Camera este divisata, , aa
conlucrat la acea Constitutiune din 1859.
Ve aduceti inca aminte ca Camera tre-
cuta o cerea pe acea Constitutiune cu
multa ardóre de la guvern §i ci acel
guvern care medita lovitura de Stat o
tot prelungea. Me duc la acea Constitu-
tiune ca la o fontana vie §i curata de a
lua amendamente. Amendamentul care
am avut on6re a ve Il presenta acum, §i
pe care dumneavóstra ati binevoit a
imi da libertate a 11 desvolta, este in-
toctnai copiat din proiectul de Constitu-
tiune lucrat de comisiunea centralá ,
proiect pe care il cunósceti domnia-
v6stra toti ca §i mine. lat,' ce dice arti-
colul intreg din care am estras ea
amendamentul saù subamendamentul
mea (citesce articolul 7) : Tdte privile-
giele, 4cutirile saii monopolurile de clasd
sunt desfiinfate pentru tot-d'a-una din
Statul romdn. . . Ranguri de boerie nu
se vor mai da nice primi in viitor.
Titlurile actuale nu mai pdstrad nid un
Titlurile de nobleid streind,
precum : principe, cneao, graf, baron §i
alte asemenea ca contrarie vechiului
www.digibuc.ro
aveftmént al yrei , sunt gi remán ne
admise in Statul romdn. Aceste dispo-
sitiuni nu privesc pe streini.
Partea acésta din urmit a articolului
7 din proiectul de Constitutiune al
inaltului Corp de la Foc§ani, forméze
amendamentul pe care am avut onóre a
vi 11 presenta. late, acum care sunt con-
sidedzile inalte pe care ve cer sa adop-
tam amendamentul acesta, nu numai in
cat privesce titlurile nóstre de nobleta
se intelege c acelora care le aa meritat
§i le aa purtat dar §i titlurile streine
care s'ar da de streini.
Inteia , am admis cä nurnai esista
distinctiune de clasa ; §i este sciut
singura distinctiune de dame care póte
esista in un stat in privirea drepturilor
politice este distinctiunea nobiliare. EI
bine, cand noi am votat mai inainte
articolul pentru desfiintarea claselor,
nu numai ca. nu trebue s pastram niel
umbra unei distinctiuni de ciasC, dar
ne am conforma §i cu dorintele genera-
tiunei presinte , cu spiritul timpului, cu
principial care il a stabilit inaltul Corp
de la Foc§ani. Acurn, cand noi am face
reservele nóstre aid, precum a fäcut
onorabilul representant de la Campu-
Lung, ce am face alta de cat, in mijlocul
acestel rev olutiuni in care voim s orga-
nizam ordinea, in momentul chid voim
sa dam o Constitutiune egalitara, pre-
cum dice in termeni espre§i insug rapor-
tul majoritatei comitetului, in momentul
acesta s facem reserve macar men-
tale pentru titlurile de nobleta ? Daca
imitam pe Europa civilisata in princi-
piile egalitatei, pentru ce nu am imita-o
§i in principiul de democratic ? (0 voce
in drépta. Da). Iata un bray dintre no-
bilii no§tri adversari din acésta parte care
dice de §i ea iliú act de acésta, fiind-ci
de altmintrelea sunt fórte simtitor la
ori-ce contradictiune. Cfind dar din acea
parte se aproba cuventul de democratic
negre§it câ e simtit tot qa de bine ca §i
din partea acesta 4 Adunarei (stanga).
 141
Este o cestiune dar primordiala, o ces-
tiune de principia ca nici umbra distinc-
tiunilor nobiliare s5, nu mai planeze
asupra organisatiunei nóstre viit6re. Dar
onorabilu ministru de culte a 4is &A, de
§i privilegiile gi monopolurile de clase
sunt desfiintate, totugi gloriile nationale
nimenea nu le póte fadica. Acesta este
un adevèr, dar nu are nimic a face cu o
legiferare despre titlurile de noblete din
Constitutiune. In Constitutiunea nóstr&
dorim ca sA fie bine espres cii, acést6 Adu-
nare a consacrat dorinta general& ca nici
cu numele, nici cu titlul s5. mai esiste
veri-o deosebire intre cet6tenii Statului
roman. Pentru acésta socotesc cá era cel
pucin inoportuna discutiunea ridicath
de onorabilul representant de la Campu-
Lung cand a vorbit despre strAmogii sei
gi despre atatea fapte nobile ale trecu-
tului dar nu ale presentului. De aceea,
domnule pregedinte, Ire rog s'i luati bine
aminte &A &tea am admite sg, se dea gi
86 se primesca decoratiuni streine in
téra romanéscA, am face o contradicere
cu insugi principiul pe care este reze-
mat articolul din Constitutiune ; mai
bine fa nu dicem nimic ; dar dad, nu
vom dice nimic lovim un principid de-
mocratic in mare parte, aceea a deco-
ratiunilor dobêndite prin virtutea gi
meritul pers6nelor care le poseda, dar
noi voim ca titlurile date cu acest chip
de streini din contra decoratiunele
atat din intru cat gi din afar& nu le
póte avea de cat cu autorisatia Capului
Statului.
Vedeti dar c5. principiul amendamen-
tului mea este tras cu totul din inte-
leptele gi bine simtite dispositiuni ale
Constitutiunei elaborate de inaltul Corp
de la Focgani in 1859.
D. ministru de finance. Domnilor,
agi doH ca domnu Nicolae Ionescu care
a repetat cuvintele colegului nostru de
la culte sá se esplice ; mi se pare &A a
pronuntat aga de incet acele cuvinte
cg, nu le am audit bine gi dupil cum le
www.digibuc.ro
am audit de aci Bunt cu totul contrariA
de cele ce a dis colegul meü de la culte.
Colegul meú a dis c& o Constitutiune gi
ori-ce lege nu póte atinge glorffle fami-
Iiilor romane, iar cat pentru privilegiuri
gi. titluri de astádi inainte atat guvernul
cat gi comitetul voesc BA fie escluse cu
totul.
D. N. Blaremberg. Domnilor, acest
articol rádic5, duoè cestiuni care tO 6re-
care leg&tur& intre dênsele dar care me-
rit& fie-care o cercetare separatá. Antga
cestiune este aceea a privilegiurilor gi.
monopolurilor. Nid l. unul, domnilor, din
membrii acestei Aduniri nu e gi nu póte
fi pentru privilegiuri de nascere, pentru
monopoluri de clase, acésta este afar&
de ori-ce cliscutiune; ins& acest principit,
dupá mine, este deja consacrat prin dua
dispositiuni eminamente egalitare gi de-
mocratice gi care ar trebui s5, satisfac&
pe deplin pe domnu N. Ionescu. Acele
dispositiuni aunt alineatul I de la arti-
colul 8 gi pe urmá tóte cele-l-alte articole
care vorbesc de egalitatea tutulor Roma-
nilor inaintea legef, inaintea sarcinilor,
etc. Va s& did, dar &A principiul ega-
litar se gásesce deja consacrat in ter-
meni espregi in Constitutiune. Dar nu
este ac6sta in cestiune, este titlurile con-
siderate nu ca privilegia ci ca ceva nomi-
nal gi onorific, ast-fel cum ele esist& in
Verne cele mai egalitare , buniórá in
Svitera, in Belgia, in Francia, etc. SciA
c& esist& o scól& care este nu nu-
ma in contra titlurilor ci gi a decora-
tiunilor. A ! pe aceea o inteleg ; cáci 'Ili
decoratiunile este un sema onorific gi
distinctiv, ba incá agi putea dice cá un
titlu despoiat de privilegiuri este ceva
mai putin de cat o decoratiune, fiind-cá
sunt decoratiuni la care aunt atagate
chiar privilegiuri. Aga dar, domnilor,
dad, sunteti pentru decoratiuni, de ce
nu sunteti gi pentru titluri despuiate
de ori-ce privilegiuri, pentru titluri de
distinctiune nominal& gi onorificá, pen-
tru titluri de suvenire gi ornament, Ce
 142
v6 pas5, in sfêrOt de câte silabe se va
compune un nume P Afará de acésta
respectati acel principit care trebue sá
planeze asupra tutulor legilor, princi-
piul c5, nici o lege nu póte avea efecte
retroactive. Ori-care ar fi opiniunile
dumn6v6stra pentru viitor, eA nu pot
s5. mè asociez la un vot care ar ni-
mid drepturi dobêndite, mai cu séml
când ele nu consfintesc nici un privi-
când ele se miírginesc a perpetua
intr'o familie óre-care suvenire istorice,
cire-care glorii nationale. Nu e vorba, o
mal repet, de monopoluri i privilegiuri.
Ele sunt desfiintate de mutt §i
in societatea nóstra, domnesce cea mai
deplin5, egalitate, egalitate pe care o con-
sacram §i prin Constitutiunea de faciá.
D. pre§edinte al consillulul. Dom-
nilor, domnul ministru al cultelor v'a
declarat §i v6 declar §i et c5, guvernul
nu intelege a reveni asupra titlurilor
trecute §i se unesce cu amendamentul
domnului Boerescu ca sà pót5, cine-va
purta ornamente §i decoratiuni cu voia
Domnului.
Se cere inchiderea discutiunei.
D. pre§edinte. S'a mai primit un
amendament de la domnu Laurian in
urmàtórea coprindere:
Articolul 10 din proiectul primitiv
se tinâ intocmai.
Alineatul s5, se modifice a§a, :
Românii at toti titlul de principi
(in Principatele-Romame); ei ins6 nu
pot primi titluri de nobletà i demni-
xtv streine sat decoratiuni Lea auto-
risatiunea Domnului.
Laurian.
D. pre§edinte. Domnu Laurian are
cuvêntul spre a i§i desvolta amenda-
mentul.
D. Laurian. Domnilor, articolul a-
cesta de care este vorba coprinde dua
parti : 1° desfiintarea privilegiurilor §i
monopolurilor ; 2° se intelege cá des-
fiint6z5, i titlurile, ins5, se teme ca s5,
www.digibuc.ro
nu se introducit titlurile streine. In pri-
vinta titlurilor nu Bunt de acord cu
articolul. Sunt címeni care tin la titlurl
§i nu II osandesc, mai cu sag cá cu
acésta nu aduc paguba societätei. Am
bagat de sémi ca multi Romani in strei-
natate, cum tree peste fruntarie, iat
titlul de principe. Am in acésta martori
címeni fórte onorabili. Aceste persóne,
dupa ce ne am despartit, ducandune fie-
care in Ora sa, v64énd cá, la multi
Romani le place sa pcírte titlu de prin-
cipe, mé at incunosciintat prin o scri-
sóre pe care pot sa vè o arèt, ca, a mai
venit cutare §i cutare cu titlu de principe
§i 4iceiva cá póte de aceea se numesce
acésta térá Principate. Vëçlênd dar cii
Bunt atâtea concetateni de ai no§tri ca-
rora le place sá pórte titlul de principe,
am socotit ca e mai bine sa, le dam
tutulor dreptul de a purta acest titlu
§i lucrul acesta cred ca se póte face,
fiind-ca unii din onorabilii no§tri con-
deputati ne at arétat dove41 istorice.
§i at tóta dreptatea, ca stint t éri egali-
tare in care titlurile esista , a§a bunióra
in Francia §i de ce sa nu fie §i la noi
and privilegiile nu mai esista ? II place
unuia EA, se numésca comite , altuia
baron, nu scit de ce sa nu se numéscit...
0 voce. Pentru ca, nu at dreptul.
D. Laurlan. EI bine, tocmai pentru
ca nu at dreptul sa il scapam §i de
acésta imputare, sa, se declare ca toti
sunt principi (mare sgomot).
D. M. Costachi cedâ fotoliul prep-
dintiel domnului St. Golescu.
D. vice-prefedinte intréba, dad aunt
cinci membri care sustin amendamentul.
Nu sunt ; prin urmare se scóte din dis-
cutiune.
D. M. Costachi. Sunt domnule vice-
iata, §i et il sustit. Acum
pre§edinte ;
cer cuvêntul asupra amendamentului
(sgomot).
Voci. Sunt, sunt ; sá se discute.
D. Laurian declarii ca retrage amenda-
mentul (sgomot in Adunare, protestari).
 IAA
Vod. Nu se p6te ; il sustinem noi; sá
se discute.
D. vice-pre§edinte. Se suspenda ge-
dinta pentru a se consulta comitetul
delegatflor asupra amendamentulul.
La redeschiderea gedintd domnu
raportor declara cá comitetul delegatilor
respinge acest amendament ca un ce
glumet (sgomot mare in Adunare).
0 voce. SA mérga la sc615, sA invete
lucruri glumete pe scolari iar nu aid.
Voci. La ordine.
D. vice-pre§edinte. Faceti linisce,
domnilor, sad radic gedinta.
0 voce. Nu se insulta Adunarea (sgo-
motul cresce).
Anti voce. Un ora bétran i profe-
sor... (maI mare sgornot).
D. vice-pre§edinte. Domnilor, sus-
pend gedinta.
§edinta se suspendi pe 10 minute.
La redeschiderea gedintel domnu
vice-pregedinte declara c acorda cuvên-
tul domnuluI Laurian pentru o esplica-
tiune.. (sgomot, protestari; nu, nu).
0 voce. SA vorbAsca cAnd ti e rêndul.
D. vice-pre§edinte. Atund domnilor
rog pe domnu Epureanu sà hut' ia locul...
(sgomot ; nu, nu). Domnu Laurian, dom-
nilor, a &cut un amendament, pe urma,
vépnd impresiunea desagreabila ce acest
amendament a produs in Adunare, dum-
néluI a declarat cà gi ft. retrage. Duran&
vóstra nu atI primit, ti atI luat asupra
dumnévástrA. Prin urmare, domnilor, ,
cred ca este drept, maI inainte de a rasa
discutiunea, sA dad cuvêntul domnuluI
Laurian pentru a se esplica. Acésta in
interesul chiar al scurtArd discutiunei.
Voci. Nu, nu. Consultati Adunarea
(sgomot).
D. M. Costachi. Domnilor, domnu
Laurian a presintat un amendament; mal
mult inca , in puterea regulamentuluf
dumnéluI a cerut voia Adunird
desvolteze ; il a desvoltat. S'a intrebat
apoI dad, nut dud deputati pentru a
sprijini acest amendament gi s'a spri-
www.digibuc.ro
jinit, i atunci am cerut cuvêntn1 in
cestiune personala asupra propunerd
domnuluI Laurian. Mal inult inca, s'a
consultat i insugI cornitetul ; prin ur-
mare, vedeti ca amendamentul a trecut
prin tab', filiera prescrisa de regulara ent.
Comitetul s'a pronunciat cA 1.1 respinge.
Acum, dad', onorabila Camera imI va
da cuv'entul, cred ca void contribui din
parte-mI cat va fi cu putinta pentru a
capëta onorabila Camera o legitima sa-
tisfactiune ; iar daca dumnévóstra doriti
singurI ca sìi se inchidà acésta discutiune,
atund cred ca nu vetI face bine nicI
chiar onorabiluld donan Laurian. Ea
dar, in interesul domnieIsale , cred ca
trebue sà i se dea cuv'entul gi v6 promit
cu placere el void da aceste onorabilI
Adunari tótA satisfactiunea ce i se cu-
vine. Imi reservez dar dreptul a vorbi in
urma domnuluI Laurian.
D. Pitcleanu. Domnilor, onorabilul
nostru pregedinte
D. M. Costachi. Nu pregedinte, ci
deputat.
D. N. PtIcleanu. Fie cleputat, cred
insA ea nu fac mare gregéla cAnd
pregedinte. pic dar, domnilor, cà onora-
bilul preopinent are fórte mare dreptate
cAnd 4ice ca amendamentul propus de
onorabilnl domn Lauriau a trecut prin
tóte formele prescrise de regulamentul
nostru (Nu, nu).
Dati-m1 voie, domnilor ; eú ic &A a
trecut prin Vote formele prescrise de re-
gulament ; cad, child s'a presintat acest
amendament biuroului, biuroul 1.1 a dat
comitetuluI i membrif comitetuluI 11
ad luat, s'ad consultat intre
Voci. Nu intratI in fond; pentru ces-
tiune de regulament vorbiti.
D. N. Pitcleanu. Domnilor, nu voiu
intra in fond nici de cum, v6 rog nu m6 in-
trerumpeti; nu void sa Bustin nid cum niel
pe onorabilul dot-arm Laurian 'lid amen-
damentul domnid-sale. Dar domnu Lau-
rian çlice: domnilor, ed am 4is alb gi
dumnévóstrA icel ca. am (Ps negru, vé
 144
rog dar lesati-me s ve esplic ce am dis
§i dupe, ce voiú esplica yeti vedea
nu me ati inteles bine. Póte ci, domnu
Laurian apof voesce s I§I face, scusele
sale §i noi, dupe, regulament, nu il putem
opri de a face acesta. (Nu, nu ; nu tre-
bue se, se sense ; nu).
D. viee-pre§edinte. Dornnilor, cand
domnu Laurian dice ce, reú s'ati inteles
cuvintele domniei-sale , eú atunci am
credut de datoria mea ea, trebne s If
daù cuvêntul pentru ca se, se esplice.
Acum, dam Adunarea nu voesce
flat cuvêntul atunci, conform regula-
mentului, sunt dator s'o consult.
Se consulta Adunarea data voesce sii
acorde domnului Laurian cuvêntul §i se
incuviintéze.
D. Laurian. Domnilor, când am Lent
amendamentul acesta nu am avut in
vedere a atinge pe nimeni din acesta
A &mare §i daca vre-un domn dinte-
acésta onorabili Adunare s'ar simti, in
contra vointei mele, in contra intentiu-
nei mele, cii printr'acest anaendament a§i
fi voit sii ating pe vre-unul dintre ono-
rabilii membrif al acestei Adunerf, II
cer scusele mele.
Se cere inchiderea discutiunef
(sgòmot).
D. vice-pre§edinte. Facetf linisce,
domnilor, sad ridic §edinta.
Voci. Nu, nu se p6te fera incuviin-
tarea Aduneref.
D. H. Costachi ocupa fotoliul prep-
dintiei.
D. pre§edinte. Dotnnilor, in interesul
demnitetei acestef Adunarf me adresez
la onorabilu domnu Dimitrie Ghika care
are cuvêntul i Il rog si fie tu tea mai
mare Jinisce in acésti cestiune.
D. principe D. Ghika. Sunt invetat,
domnilor, cu Adunerile sgomotóse ; sunt
deprins s5, nu plec tot-d'a-una multumit
de desbaterile urmate ; ins& credeam ci
daca nu e permis until om se, insulte pe
un altul pe strade §i in locurf publice,
cu atat mai malt nu credeam ca acesti
www.digibuc.ro
permisiune ti o vs, aroga un orn betrin
in mijlocul acestef Aduniri de a veni si
batjocorésca representatiunea nationala.
Domnilor, nu cer alt de la damn&
vástri de cat si binevoiti a nu me pune
pe aceste bind in positinne mal rea de
cât a§i fi pus in alt loc in societate; cici,
domnilor, in societate nimeni nu va in-
drisni si me insulte. Daca ei me ved
gre§it inaintea cniva, indate, ImI declar
gre§ela §i o reparez, dupg, cum am dat
probe ce, sciÙ a recunósce asemenea gre-
§elf. Dar iari§i, daca un om t1 permite si
me insnite imiplitesce scamp aceste, in-
drasnela §i am dat §i despre acesta probe.
AstidI, când me aflu aci pe banca de
deputat, nu permit nimenuf si abnseze
de respectul ce scie ce, port acestei
A duneri, spre a veni sa imf arance o
insulti ; cad, domnilor, ei am conside-
rat ca o insult& ceea-ce ni s'a dis ca
alte cuvinte, ci nof nu am stint si pas-
trim cu demnitate numele parintilor
no§tri (sgomot, protestiri).
Cat pentru mine insi, personal, sunt
scum impecat in urma declaratiunef de
sense ce s'a &cut, dar nu pot fi impicat
§i ca membru al acestei /Ulmer! §i dar
cer ca aceste sense s5, se faci §i care
Adunare, nu numai titre pers6nele de-.
putatilor, cad in sinul Aduniiref nu se
cuvine nicf odatii, a pro voca asemenea
scandale, §i en atat mai pucin când A du-
narea se afli intr'o lucrare ma de seriósi
ca Constitutiunea, §i acésta maf cu semi
din partea unui om betrân care trebue
si aduci intre noi un spirit de linisce §i
infratire §i esemple de moderatiune, iar
nu de atitiri §i de injurif. E dator dar
domnu Laurian sii ch.& sense acestef
A duniri, pentru tit a intrerumpt-o in ast-
fel de mod din lucririle ef serióse §i a
tinut-o atata tirnp in acesti scene, regre-
tabili ce dumnelui a provocat. (Prea
bine! prea bine !)
D. pre§edinte. Vé dafi cetire, dom-
nilor, urmatóref propunerf ce am prima
la biuroú
 145
Fiind-cii, domnu Laurian, prin amen-
damentul ce a presentat, a voit 86," ia in
derisiune Adunarea, subsemnatii propu-
nem a se da un vot de Mara acestuI
deputat."
C. Catargiu, C. ;ixt1u, Ill. Costachi,
Plagino, D. Ghika, C. _Blaremberg, N.
Blaremberg, Gr. Cantacuoin, A. Ba4.,
Pascal.
D. pregedinte. Intelegeti, domnilor,
cat e de impedecatil, positinnea mea, eil
care adinéorI cerusem cuvêntul in ces-
tiune personal/, suindu-m6 aci la biuroil
fac abstractiune de impresiunea ce am
simtit §i fac apel la onorabilul domnu
Laurian a reinoi declaratiunea sa Adu-
n/reI intregi §i domnilor subscriitori al'
propunerel depuse la biuroil de a 41 o
retrage.
In acest mod ambele p/rt1 cred ca vor
fi impacate.
D. Laurian. EA credeam c/ am dat
destul/ satisfactiune acelor domni care
s'aA cre4ut cu prin cele coprinse in amen-
damentul meA am putut s5. Y1 ating ce-
rêndu-mI scusele mele. Dacil ins/ dumné-
vóstru, domnule pre§edinte, credetI ca nu
e destul §i. cit trebue a repeti acele sense,
eb. le repet. Ast-fel, cer scusele mele
acelor domnI care prin cuvintele mele ail
cre4ut ca am voit a if atinge.
D. pregedinte. Domnule Laurian,
scusele trebue a le adresa Adun/rel iar
nu persónelor.
D. Laurian. EI bine, le adresez Adu-
niirei.
D. N. Blaremberg. VoiA fi, domni-
lor, fórte scurt. Daca domnu Laurian ar
fi f/cut numar personalit/ti, a§i fi liisat
la acele persóne grija de a II cere o sa-
tisfactiune. Dar, domnilor, nu e qa; nu
s'a atins demnitatea numaf a unor per-
sóne ci s'a atins demnitatea intregei
Camere, cAci domnu Laurian a presupus
c.a. Camera va fi capabilit de a se ocupa
de puerilitati. Intr'un cuvênt, dumnéluI
a luat Camera in derisiune (protestitri,
egomot).
www.digibuc.ro
EA cred c/ o asemenea satisfacere este
datorat/ Camerd intregi iar nu numaI
persónelor atacate.
0 voce. S'a dat.
D. pregedinte. Domnilor, biuroul
declar/ 6, scusele domnuld Laurian s'aA
adresat Adun/reI; biuroul le a primit
in numele el gi prin urmare incidentul
e precurmat.
Acum in discutiune este articolul 10
din proiectul comitetuluI la care a ade-
rat Ili guvernul.
Von/. Nu, guvernul a aderat la amen-
damentul domnilor Boerescu, Lapati §i
Pogor.
D. pregedinte. Ala, aveti dreptate.
A§a dar vompune la vot acel amendament.
Voci. Mai este un amendament al
domnuluI Nicolae Ionescu.
D. pregedinte. Acela nu este sub-
semnat de 5 deputati.
D. N. Ionescu. Regulamentul, dom-
nule pre§edinte, nu olice 6, trebue s/ fie
subscris, ci cjice sit fie sprijinit de 5 de-
putatI ; intrebatf dar dam/ e sprijinit de
5 deputati.
Domnu pre§edinte intréb/ dad, e
sprijinit de 5 deputati acel amendament,
§i primind réspuns afirmativ ii da cetire
§i puindu-1 la vot declarit c/ se respinge.
Mai multe voci. Ca41 aú fost pentru
amendament ?
D. pregedinte. Trei-Ileci §i nuoè.
Mai multe voci. NI sunt present'"?
D. pregedinte Opt-Pa §i opt.
Voci. Nu maI sunt atatI ; sit se cons-
tate prin apel nominal.
0 voce. Ora este cinci.
D. pregedinte. Domnilor, mai an-WA
mi se face de§teptarea ea ora este cinci ;
prin urmare intreb, conform regulamen-
tuluI, daca Adunarea voesce a prelungi
discutiunea.
D. A. Lapati. Nu se intrerumpe votul.
D. pregedinte. Domnilor, dup/ con-
testarea care s'a ivit pentru c5, acel mod
de votare nn s'a declarat suficient, eA a
trebuit sj, 'Apse la votarea definitivä.
10
 148
Asnpra acestei operatiuni, unii dintre
domnil deputati cer fadicarea gedinter
pentru ca stint cinci ore...
Voci. Nu se OW in mi4locul votarei.
D. pre§edinte. Nu e in mi41ocul vo-
tarei, cad nu s'a inceput votarea.
D. C. Lapati. Votarea e inceputa.
D. pre§edinte. Domnule Lapati, ye
rog sg, imI arëtati articolul din regula-
ment prin care ea RI putea continua
discutiunea peste orele cinci dupg plg-
cerea dumn6v6stra.
Arètati-mi un articol care sa desfiin-
teze pe articolul 29.
D. C. Lapati. Articolul care specifica
procedura votului ne spune curat ca se
face votarea ant6a, a duoa gi a treia gi
daca tot urméza induoiala apoi se face
votarea prin bile.
Prin urniare, dad, o datg am intrat la
votare trebue sa o sfirgim, nu putem sg,
o intrerumpem; gi dupa ce se va sfirgi vo-
tarea, atunci puteti consulta Adunarea
dad, voesce continuarea saú inchiderea
gedintei dar nu acum.
D. pre§edinte. Acel articol vorbesce
inteadever ca nu se mai cla loc la dis-
cutiune in mi4locul votArei ; ins;i, acésta
nu prejudeca dispositiunea articolului
29 care fixézg, termenul pang, când póte
urma gedinta, gi nu 'Ate avea obliga-
tiune acel articol citat de domnu Lapati
pentru clomnii deputati peste 5 ore, ci
sta in buna vointg a dumnélor daca mai
voiesc a continua discutiunea saú nu.
PuiA la vot dar continuarea gedintei.
Nefiind majoritatea ceruta de regu-
lament, domnu pregedinte ridicg gedinta
gi anuncii pe cea viitóre pentru a duoa
4i la 23 Iunie.
qEDINTA DIN 23 IUNItr, 1866
Pregedinta domnului Manolache Cos-
tachi.
edinta se deschide la amiqi.
Presenti 109 depntati.
www.digibuc.ro
Nu respund la apelul nominal 34 gi
anume,
Filcoianu Stefan, bolnav.
In congedift :
Alcaz Eugenie, Forgscu Vasile, Gri-
dov Nicolae, Leca Casian, Mavrocordat
Nicu, Mortun Emanoil, Marza Ioan,
Romalo Vasile, Roseti Teodor, Roseti
Iancu, Roseti Stefan, Varlam Constantin,
Ventura Iancu, Sturdza Ioan, Cosadini
Dimitrie.
Nemotivalt:
Balg Alecu, Baliceanu 16n, Boerescu
Vasile, Briescu Alecu, Brgiloin Cons-
tantin Canangu Sebastian , Filipescu
Grigorie, Filipescu Emanoil, Ghika Vla-
dimir, Roseti C. Tetcanu, Vercolici Ión,
Zisu Alexandru, Ghika Mil, Basta Anas-
tasie, Paladi Ioan, Iamandi Nicolae,
Gradigteanu Costache, Costaforu George.
Procesul-verbal gi sumarul gedintei
precedente se aproba.
D. pre§edinte. Domnilor, ieri am
rèmas la articolul 12 al proiectului comi-
tetului saù la articolul 10 din acel al gu-
vernului. La acest articol s'aú presentat
trei amendamente: unul al domnului N.
Ionescu , altul al domnului R. Ionescu
gi al treilea al domnului C. Boerescu.
Domnu R. Ionescu a retras pe al dom-
niei-sale, pentru cuvêntul cg, este mal
identic cu acel al domnului Boerescu;
acum, domnilor, precum s'a hotarit ieri
de dumnévóstri, urtnéza Ea punem la
vot amendamentul domnului N. Ionescu
fiind cel mai depgrtat.
Se pune la vot prin bile amenda-
mentul domnuluf N. Ionescu.
Resultatul scrutinului este cel
urmator :
Votanti 110
Majoritate absoluta . 56
Bile albe pentru . . 60
Bile negre contra. . 50
 147
Amendamentul este primit.
D. pre§edinte. Acum vine amenda-
rnentul domnului Lapati §i Boerescu ;
insd o parte din el s'a votat prin amen-
damentul. de Leh), iar o parte a remas
nevotatd (afirmári).
D. C. Lapati. Retragem alineatul din
urmd §.1 remane numai articolul 10.
D. pre§edinte. Acum se pune la vot
amendamentul domnilor Lapati §i Boe-
rescu fárá alineatul din urmd, §i apoi
trebue s5, puid la vot intregul articol,
adicA impreund cu amendamentul dom-
nului Ionescu.
0 vow:). A mendamentul domnulul Io-
nescu este deja votat prin. bile ; nu se
mai póte pune la vot nici singur nici
impreuná cu altul.
D. N. Blaremberg. Puneti la vot
articolul guvernului impreund cu amen-
damentul domnului Ionescu, nu il puteti
despárti unul de altul. Avem drept sá
cerem acésta, cáci acest amendament este
subscris Ili de noi.
D. pre§edinte. Dui:a amendamentul
domnului Lapati domnia-sa cere sd se
mentie articolul 10 din proiectul gu-
vernului.
Iatá ce dice amendamentul la inceput :
Tóte privilegiurile §i monopolurile de
clase stint oprite in Statul roman ".
AtAt se pune la vot cáci partea cea-
l-altA este retrasA.
Pe urmA vom pune la vot articolul in
total.
Se pune la vot amendamentul dom-
nilor Lapati §i Boerescu fiird alineatul
din urm5, §i se primesce.
D. pre§edinte. A cum urmezd ad pu-
nem la vot articolul intreg cum am dis.
D. N. Blaremberg. Domnule prep-
dinte, void sl ve aduc aminte un prece-
dent. Ve aduceti aminte ci la discutiunea
regulamentului s'a propus de unii dintre
noi votul deschis asupra cestiunilor
celor mari ; acel amendament a trecut §i
in urmá puinduse la vot intregul articol
amendat el a fost respins.
www.digibuc.ro
D. Radu loneseu. Inteadever ono-
rabilul domnu Blaremberg are dreptate
pentru esemplul ce a adus ; insá iatd
deosebirea care e intre acel esemplu §i
casul de astddi. Ia articolul din regu-
lament, despre care ne vorbesce onora-
bilul domnu Blaremberg, se primiserd
unele alineate ast-fel cum ad fost pre-
sentate §i pentru acósta s'ad pus la vot
in urmd impreund cu amendamentul
propus §i primit.
Acum este cu totul alt-fel. Vine ma-
joritatea comitetului cu articolul 10
modificat, care dice cd titluri de noblete
§i demnitilti streine nu se mal pot primi
de Romani. Acel articol nu s'a pus nici
decum la vot, el nu mai esistá pentru
noi. S'a votat mai finteid amendamentul
domnului N. Ionescu, dup.& care s'a votat
kid, §i amendamentul domnului Lapati
§i amendua aceste amendamente fac un
articol care este negre§it votat, fiind-cd
amendua amendamentele sunt votate.
D. N. Blaremberg. Am numal dua
cuvinte de dis. Acest articol se compune
din duoè dispositiuni ; atát una cât §i
cea-l-alti s'ad votat in adever, dar nimic
nu ne dovedesce cá s'ad votat de dire
aceia§i majoritate §i se póte prea bine
ca in parte sá trécA amendua §i in total
sá cadá.
D. pre§edinte. Biuroul s'a consfdtuit
asupra acestui articol §i voesce ad ve dea
deslu§iri ca sá nu fie bánuit. D'Anteid
s'a pus amendamentul cel mal depártat
care a fost al domnului N. Ionescu §i
care tintea de a modifica alineatul al
duoilea din proiectul primitiv al guver-
nului §i al comisiunei ; apoi s'a pus la
vot un alt amendament, acel al domnultil
C. Lapati. Acum, biuroul crede a pune
la vot articolul intreg... (Intrerumperi.
Nu, nu).
D. C. Lapati. Domnilor, am audit cd
punerea la un al duoilea vot al amen-
damentelor votate se sustine cu un pre-
cedent care s'ar fi fácut la votarea
regulamentului. Permiteti'ml, domnule
 148
pregedinte, sil ve ar6t eä precedentele
gregite nu pot servi de norma in proceda-
rea AdunAret. Regulamentul ne opresce
de a reveni asupra until vot dat, mat cu
s6mA prin apel nominal, prin bile. Ast-
fel dar cred cA asta una data vett fi destul
de impartial ca sit nu mat revenim
asupra votulut gi sit deschidem discutiuni
care ne ar face sA perdem tirnpul fArA
nict un folos.
Ve rog dar fiti bunt de datt atentiune
cuvintelor mete gi nu mat punett la un
al duoilea vot o cestiune deja votata.
D. principe D. Ghlka. Domnilor, am
lucrat ani intregt aci in Adunare gi
avem nu un antecedent dar o multime,
ca. in tot-d'a-una infAtigindu-se pentru
un articol mat multe amendamente, ali-
neate gi paragrafe deosebite, s'aA votat
antAit acestea in parte gi pe urmA arti-
colul in total. EA vé intreb, domnilor,
gi FA, imt respundet1 in consciintA, dacA
articolul 12 ca articol s'a pus la vot ?
Nu, domnilor, nu putett dice ell domnu
pregedinte a (lis &A acum articolul 12
se pune la vot. . .
D. C. Lapati. S'a pus articolul 10.
D. principe D. Ghika. VA rog dom-
nnle Lapati nu m6 intrerumpetl. Avem,
domnilor, nu un antecedent, dar fórte
multe gi nu intreb pe domnu Lapati ci
pe ace veterani at AdunArei dacA am
procedat vre o datA alt-fel? InsA r6mane
ca in cestiunea de facià Adunarea, ca
suveranA, BA opineze. Domnu Lapati a
pledat o causA, eA alta ; acum datoria
domnului pregedinte e sA consulte Adu-
narea cine are dreptate, domnu Lapati
care vine cu o teorie nonA sad ed care
vin cu antecedente, cu 4ecimI de antece-
dente, sà sprijin cA, articolul 12 alcAtuit
de mat multe amendamente nu s'a pus la
vot. In privinta acésta, domnilor, vé mat
pot observa cA o lege compusA de mat
multe articole, de gi fie-care articol s'a
votat iu parte, nu mat putin insA se
votézi legea in intregul et, pentru ert
póte fi o alta majoritate care a votat un
www.digibuc.ro
articol Ili o alta care a votat alt articol.
De aceea, domnilor, pentru acelagi cu-
vênt, dup6, analogie, cred eh trebue BA se
voteze un articol in total cand se com-
pune de deosebite amend am ente. Aga dar,
domnu pregedinte fiind-ca nu póte din a
sa bunA vointà s'A decidA cestiunea, va
consulta A dunarea care va hotArt.
D. V. Pogor. EA am cerut cuventul
in cestiune de regulament. DupA votarea
amendamentulut presintat de domnu N.
Ionescu amendamentul domnulul Lapati
nu trebuia &A se pue la vot ; fiind-cii din
acel amendament nu r6mAsese de cat
textul alineatulut antêiù din articolul
10 din proiect ; prin nrmare , admi-
t6ndu-se amendamentul domnulut N.
Ionescu ca al duoilea alineat trebuia
apol pus la vot dimpreunA cu articolul
din proiect.
0 voce. S'a votat acum.
Se cere inchiderea discutiunet.
D. Pftcleanu. Domnilor, nu am sA 4ic
de cat duo6 cuvinte: Onorabilul domnu
D. Ghika a fAcut apel la veteranit Adu-
nArei. Cred cA sunt gi eA tot atfit de
veteran ca gi dumnélut gi prin urmare
pot sii (lic duo6 cuvinte asupra acestuf
iricident. Nu am BA vorbesc nict de cum
asupra amendamentulut, cinumat asupra
procedAret ; fiind-cA o procedare o datA
primità dacA e rea póte sA ne fie v6tA-
mAtóre. Nu am pomenit de and Bunt in
acestA Adunare ca un articol, un amen-
dament, dupA ce s'a votat en bile BA il
punem la vot prin sculare gi gedere; act
atunct unde mat putem merge ? Am
perde timpul in zadar.
D. I. Fiticoianu. Domnule pregedinte,
voiam sà, atrag atentiunea biurouluf asu-
pra regulamentulut AdunArel. In acest
regulament nu se prescrie intru nimic
ca fAcAndu-se amendamente asupra unlit
articol in urmil sa se pue la vot articolul
in total; se vorbesce numai de proiecte
de legi care dupe ce s'a votat fie-care
articol in parte se pune la vot in total.
De acea lie a, ar fi neregulat si se pue
 149
la vot acest articol gi tot o data gi
perdere de timp.
D. pre§edinte. In adevér, in regula-
ment nu se prevede nimic pentru un
articol compus de mai multe alineate;
insil este aprópe de inteles ca, tot acel
principifi prin analogie de la un proiect
de lege trebue sa il aplicam gi la un
articol compus de mai multe parti.
Iata ce dice articolul 87 :
Dupa votarea articolelor in parte
apoi se pune la vot proiectul in total."
Vedeti dar,-donmilor, ca regulamentul
prevede cà intr'un proiect se face o
votare speciala asupra piirtilor _sale gi
pe urma se pune intregul proiect la vot.
Acum , la casul present articolul se
compune din mai multe alineate ; póte
fórte bine sa se gase'sca o majoritate
pentru o parte a unui articol gi. alta
majoritate pentru alta parte a acelui
articol; insa prin acésta nu este con-
statat ca, s'a votat acel articol; s'a votat
numai partile ce compun articolul dar
articolul in total nu. Acésta este apre-
ciarea mea personala gi fiind-ca nu voit
nici de cum a o impune Adunarei voit
consulta onorabila Camera dad voesce
a pagi la vot asupra articolului in total
sat nu.
D. P. Buescu. Dad de cate ori ono-
rabilul pregedinte crede ca nu este destul
de pronuntat articolul asupra esaminà,' rei
ce voesce sil fad, Adunarea; dad tot-
d'a-una cu asemenea miAllóce s'ar con-
sulta Camera , atunci dreptatea ar fi
acolo unde va fi numèrul mai mare. De
aceea rog pe onorabilul biurot sa nu
procede cu modul acesta de a se gasi
mi41óce esplicative.
Regulamentul este destul de esplicit
spre a nu mai fi trebuinta sa se mai co u-
suite majoritatea acestei A dunari.
Se cere inchiderea discutiunei gi
punêndu-se la vot se primesce.
D. pre§edinte. Domnilor, , biuroul
voesce sa fie ca se póte mai corect ; nu
voiesce sa ia agnipra-§I respunderea de a
www.digibuc.ro
resolva acest incident; prin urmare mat
inainte de a pune la vot voesce a cunósce
dad A dunarea este de parere ca atunci
cánd in unele proiecte vor fi articole care
se compun de 6, 7 alineate sat paragrafe
gi care vor fi votate, mai urmézii, a se
pune apoi la vot articolul in total sat.
nu ; caci se 'mite intêmpla ca un articol
in vederea until alineat sa se respingá
sat sa se admita.
D. A. Golescu. De cate oil se votéza
un articol care are mai multe alineate
gi care alineate pot avea sensul contrarit,
inteleg la sfargit sa se fad un vot defi-
nitiv, dar aceste alineate at avut tot
acelagi sens ; ele amandua sunt in contra
privilegiurilor , in contra titlurilor ;
amanduoè at majoritate gi prin urmare
nu mai incape cuvéntul de a se pune
articolul la vot in total.
D. pre§edinte. Domnule Golescu ,
observatiunea dumnévóstra nu a deslegat
cestiunea. Dumnévóstra ati intrat in
apreciatiunea intelesului unui amenda-
ment dar et puit Adunarei cestiunea
acésta : dad biuroul trebue sit pue la vot
in total un articol care se compune de
mai multe piirti cand aceste parti at
fost modificate prin amendament.
D. R. Ionescu. Domnilor, s'a votat
mai multe articole cu amendamente gi
cu tóte acestea nu s'a mai pus la vot
articolul in total.
Mal multe vocl. S'a pus, s'a pus.
D. R. Ionescu. Constat, domnule pre-
gedinte, din ce parte vin intrerumperile.
Aducetivé aminte, clomnilor, cate arti-
cole s'au votat pânii, ieri; mai tóte s'aú
modificat prin amendamente gi cu tóte
acestea, articolele nu s'ail mai pus la
vot in total. Prin urmare de unde scaeti
acésta, procedural domuule pregedinte, gi
de ce voiti sa consultati Camera asupra
unei urmilH opritá de regulament.
D. Marzescu. Domnilor, cestiunea
pusa de domnu pregedinte este fórte se-
riósa gi. atrag tóta atentiunea Camerei
asupra ei. Se póte ca un articol sa se

compue de nial multe alineate ; se póte
ca un alineat sa fie primit de o majori-
tate, altul respins i inlocuit prin uu
amendament primit de alta majoritate ;
trebue deci, la fine, sa se vada daca acest
articol aga modificat se primesce saa nu
de adeverata majoritate a Adunarei.
Fac abstractiune de acel articol la
care s'a admis amendamentul domnului
Ionescu i 4ic in general ca Camera tre-
bue sa, statornicésca o regula in privinta
casului când un articol co mpus din niai
multe alineate, nude din acele alineate
Runt admise , altele respinse i altele
modificate. Domnul principe D. Ghika
a facut o observatiune fórte
domnia-sa a 4is : când discutam i votam
articolele unei legi de ce sit mai voCim
acea lege in total ? Prin analogie trebue
deci sit urinam tot aga i cu un articol
de lege care este compus din mai multe
parti, din mai multe alineate (aprobari
partiale).
Sit multumim dar domnului pregediute
ca a pus acesta cestiune intr'un mod
limpede gi a atras atentiunea Camerel
asupra acestul punct. St luam deci o
decisiune in privinta acésta, cad casul
nu este prevéolut in regulament.
D. pre§edinte. Domnilor, ca sa ve
dovedesc cat de impartial este biuroul
in acésta cestiune nu mai puia la vot
articolul 10. Dar void consulta Ad uuarea
daca in viitor biuroul trebue sa aiba
acéstA linie de conduita.
D. C. Lapati. Domnilor, am d at tóta
atentiunea mea....
Mai multe voc1. Vorbesce pentru a
treia óra.
D. C. Lapati. Domnule pregediute,
constat de unde vin intrerumperile.
D. pre§edinte. Domnule Lapati, fac
un esces de putere dandu-ve cuvêntul
pentru a treia óra.
D. C. Lapati. Domnule pregedinte,
am fost fórte surprins cand am vei¡lut ca
ridicati o cestiune de nedomirire asupra
procedurei ce trebue sa urmati in votarea
www.digibuc.ro
150
amendamentelor i articolelor. Am fost
surprins pentru ca inteligenta dumné-
vóstra ve a servit destul ca, de la ince-
putul sesiunei pâna a()I se puteti cunósce
regulamentul destul de bine gi sa nu mai
consultati Adunarea ; pânit acum dumné-
vóstra ati urmat regulamentul, nu c u
nedomirire, ci in deplina cunoscinta de
eau* dumnévóstra cunósceti bine regu-
lamentul gi de acea nu atf pus la vot
articolele in total cand la aceste articole
s'at introdus amendamente; articolul 87
ve o spune fórte lamurit i domnévóstra
care il cunósceti il ati urmat phna a4i.
Ve intreb dar dad, alp ve este permis ca,
; cu motivul de nedomirire asupra until
articol care este destul de categoric, se,
cereti votul Adunarei ca sit revisuiti re-
gulamentul ei, and acésta revisuire nu se
póte face de cht cu o procedura deosebita.
Procedura Adunarei pane ast54I ne
arata ca ast-fel s'a interpretat acest
regulament ; ì imi pare fórte rett cii s'a
radicat acest incident de nedomirire toc-
niai asupra until articol de aga mica
importanta. Despre ce se vorbesce ad. ?
Despre privilegii, pentru care mai tóta
A dunarea in unaniniitate a 4is ca e pen-
tru desfiintarea lor. Prin urmare, domni-
lor, sit urniam conform procedurei trase
prin regulamentul nostru i sa nu uitam
ca am votat alte articole in care se pre-
vedea cestiunile cele mai serióse, age, aa
fost acelea care trata despre Israeliti.
Obser vati ea nu e numai un singur articol
ci e i un alineat la densul ; sit cercetam,
sa, lam tóte pro cesele-verbale ale acestei
Adunari i vom vedea ci nici o data nu
am votat un articol in intregimea luf de
cât fie-care alineat in parte. Prin urmare
vedeti, domnule pregedinte, ca daca acum
ati pune acésta intrebare Adudarei ,
atunci sfâgiati regulamentul, ve puneti
in drept ca pentru fie-care articol sa
consultati Adunarea i atunci nu maI
avem trebuintii, de regulament, il scótem
pe ferésträ afarl.
D. prepclinte, Ca precedent am con-
 15i
sultat ceea ce se petrecea mat inainte in
Adundrile trecute...
Vocl. Adunitrile trecute avead rep-
lamentele lor gi Adunarea acésta are
regulamentul eL
D. pregedinte. Domnilor, vé spun cd
nu m6 preocupd intru cit de putin casul
de faci i totugi o s mentin a viS cere
un vot pentru procedura ce trebue a urma
pe viitor.
Mai multi deputati cer cuvêntul.
D. pregedinte. Domnilor, discutiu-
nea este inchisd; prin urmare, am dat
cuvêntul numai asupra puneref votului.
Acum onorabilu domnu Lapati s'a credut
in drept a mal discuta din nod cestiunea.
Biuroul nu a cágtigat nimic din tad' dis-
cutiunea çi rèmfine in incloiala manifes-
tatd pentru care apelézd la Adunare
pune ast-fel cestiunea: acei din domnii
deputati care sunt de phrere cum cd
urmind un articol de mai multe para-
grafe sad alineate, dapd ce s'a votat in
parte fie-care alineat dup d. proiectul pri-
mitiv sad dupa amendamente, daca acel
articol trebue ca si se pund din nod la
vot cu modificarile introduse, vor bine-
voi a se scula.
Mai muly din domnii deputay se
scóli, insd votul presentând indoiald se
cere vot secret.
Se pune la vot prin bile propunerea
domnului pregedinte i se incuviintézd
cu majoritate de 54 bile albe contra 51
negre.
D. raportor cetesce articolul 11, care
devine 13, din proiectul modificat de
comitet in urmdtórea coprindere :
Libertatea individuali este garantati.
Nimeni nu póte fi urmdrit de cat in
casurile prevèdute de lege i dupd for-
mele prev6dute de ea.
Nimeni nu póte fi poprit sad arestat,
afari de casul de vind veghiatd, de cit
in puterea unui mandat judecitorese
motivat gi care trebue si 11 fie comu-
nicat la momentul arestirei sad cel
mult in 24 de ore dupi arestatiune.
www.digibuc.ro
D. A. Pascal. Dommlor, cornitetul
la acest articol a credut ci 4iceri1e po-
prid gi arestiri find repetfte i in al
duoilea alineat, sunt un pleonasm in cel
d'intêiú , i ast-fel a suprimat aceste
diceri; cât pentru cel din urnad alineat
care dice ci nimeni nu póte fi sustras
de la firegtif sei judecitori, comitetul a
socotit de cuviinti a face din acest ali-
neat un articol osebit.
Se pune la vot articolul 11 gi se
adopti.
Articolele 12 al comitetului deve-
nit 14, gi 12, 13 gi 14 din proiectul
primitiv care devine 15, 16 gi 17 se
adopti intocmai i find discutiune in
urmdtórea coprindere :
Articolul 14 (12 al comitetului). Ni-
meni nu póte fi sustras in contra vo-
intei sale de la judecitorii ce II da
Articolul 15 (12 primitiv). Domici-
liul este inviolabil.
Nici o visitare a domiciliului nu se
pdte face de OA in casurile anume pre-
v6dute de lege i potrivit formelor de
ea prescrise.
Articolul 16 (13 primitiv). Nici o pe-
dépsd nu póte fi infiintati i aplicati
, de cât in virtutea unei
Articolul 17 (14 primitiv). Nid o
lege nu póte infiinta pedépsa confiscirel
averilo r.
D. raportor di cetire art. 16 al comi-
tetului devenit 18, in urmdtórea co-
prindere :
Articolul 16. Pedépsa mortei nu 80
va putea reinfiinta, afard de casurile
prevèdute in codicele penal militar in
timp de resbel.
D. A. Pascal, raportor. Asupra a-
cestuf articol comitetul avênd in vedere
ci pedépsa cu mórte e desfiintati de
mult, a socotit ca neesacta espresiunea
de desfiintati din proiectul guvernuluf
gi a inlocuit'o cu cuvêntul de rein fiintat
ast-fel articolul e redactat cum viii
am cetit. Mari de acestea, domnilor,
 152
pentru o mar bun5, ordine a articole-
lor, comitetul a credut de cuviint'á a
strImuta articolul 24 din proieetul gu-
vernulur dup5,articolul acesta, gi tot-de-
o datit i s'a fcicut gi o mid, modificatiune.
Iatâ ce dice articolul 24 din proiectul
guvernuluf :
»Art. 24. Proprietatea de ori-ce na-
turit este neviolabili
Nimeni nu /Ate fi espropriat de
cât pentru causi de utilitate publicl
gi dup5, drépt5, gi prealabiLl desp sn-
gubire.
Prin utilitate publid, se intelege co-
municatia gi salubritatea.
Libera gi neimpedicata intrebuintare
a riurilor navigabili gi flotabili, a gose-
lelor gi altar di de comunicare este de
domeniul public.
Legi speciale vor regula aceste tes-
tiuni".
Iatâ cum a modificat comitetul acest
articol care acum devine al 19-lea :
, Articolul 19 (7 al comitetului). Pro-
prietatea de ori-ce naturil, tóte creantele
asupra Statului, precum gi tóte anga-
giamentele Statului aunt sacre gi invio-
labile.
Nimeni nu póte fi espropriat de cat
pentru causit de utilitate publicâ lega-
lemente constatatit gi dupìi o drépt l. gi
prealabilL deslingubire.
Prin caus5, de utilitate pub1ic6 urnAzâ
a se intelege numai comunicatiunea gi
salubritatea publicI.
Legi speciale vor regula procedura gi
modul espropriatiunei.
Libera gi neimpedicata intrebuintare
a riurilor navigabili gi flotabili, a gose-
lelor gi altor cAl de comunicare este de
domeniul public".
Asupra acestui articol s'a propus de
domnu C. Boerescu un amendament
care dice:
Proprietatea de ori-ce naturâ pre-
cum gi tóte creantele asupra Statului
sunt sacre gi neviolabile.
*In locul alineatelor al 3-lea gi al
www.digibuc.ro
4-lea: leg! speciale determini causele de
utilitate publicâ.
C. Boerescu, C. qutu, Plagino, A. T.
Zisu, Marcovici.
D. C. Boerescu. Duoë micT moclifi-
cclri se propune asupra acestui articol ;
mai Antêiù suprimarea cuvintelor :
tóte angagiamentele Statului" gi al
duoilea ca aceste alineate si se intru-
nésd, inteunul singur gi s5, se did, cA o
lege speciall va determina care sunt
casurile de utilitate publid, ; d,ci nu este
bine sii, se determine aci ná numai aceste
duo6 casurf sunt de utilitate publicA,
mai cu sém5, cii, chiar articolul guvernu-
lui dice d, leg! speciale vor determina
aceste casuri gi 'Ate cit legiuitorul atunci
s5, voiasca, a inmulti casurile de espro-
priatiune pentru utilitate public& gi nu ar
putea, cad s'ar vedea in alternativa saú
de a modifica Constitutiunea sat de a nu
putea imulti acele casuri gi prin urmare
nu ar putea face legea pe care insugi acest
articol o reclamit. Ed agI voi s5, 4icem
ast-fel in Constitutiune cum sâ putem
ori-când modifica gi imulti aceste casuri
de utilitate publicâ dup â trebuintele
epocei; astadi póte prea bine sb: nu fie
alte casuri de utilitate publid, de cat
comunicatiunea gi salubritatea publid, ;
dar mâne póte cut natiunea sil simt6
nevoia a espropria gi pentrn casul de
defensI nationalA ; póte cil, daca am
lilsa ca o lege speciala sii, determine aceste
casuri de utilitate publid, am primi a
se face espropriatiune gi pentru infru-
musetarea oragului, cilci gi acesta este un
cas de utilitate publicâ. SA,' ne reserv5,m
dar ca achtit enumeratiune a casurilor
de utilitate publid, sil o determiniim
când vom face acea lege de espropria-
tiune, precum se dice in amendament.
D. preodinte cetesce un amendament
propus de domnil Iatropolu, Lapati gi
altii, in coprinderea urmacire:
Legile csistente privitóre la aliniarea
gi 16,rgirea stradelor de prin comune,
 153
precum §1 la malurile apelor ce curg pe
lânga ele, Tinian in vigóre.ig
P. Iatropolu, C. Lapati, C. Catargiu,
C. Boerescu, A. Anion.
Domnilor, discutiunea ar fi de prisos
asupra acestor amendamente mai inainte
de a se consulta membrii comitetulul
asupra lor.
Domnii membrii ai comitetului sunt
invitati a trece sg, se consulte.
D. ministru de culte. Nu imprirtg-
§esc opiniunea onorabilului domnu Boe-
rescu.
D. pre§edinte. Domnule ministru,
nu e in discutiune amendamentnl dom-
nului Boerescu pang nu se va consulta
comitetul.
D. mlnistru de culte. Atunci, dom-
nilor, declar c resping amendamentul
doninului Boerescu i sustin pe al gu-
vernulu
D. A. Pascal. Domnilor, majorita-
tea comitetului, deliberand asupra celui
d'antAiú amendament, nu Y1 admite.
Iatg singura moclificatiune ce acest
amendament face la articolul comitetu-
luI este de a se scóte 4icerile : angagia-
mentele Statului". Ei bine, domnilor,
majoritatea comitetului.
D. N. Ionescu. Nu majoritatea, fi ind-
ea a fost trei de o opiniune qi trei de alta.
D. pre§edinte. Horatif §i Curiatii.
D. A. Pascal. EI bine, domnilor, trei,
dintre care sunt i ed, am gitsit de nu-
viinti a se mentine aceste 4icerf anga-
giamentele Statului' §i iatg pentru ce:
ancraciamentele
00 Statului trebue ofere
tot-cra-una mai multe garantii de cat ale
until om privat ; cAci numai aqa se póte
miiri creditul Statului i obligatiunile
sale capgta o mai mare valóre. Acésta o
gísirn §i in Constitutiunea Franciei din
1848 : ori-ce angagiamente luate de
Stat cgtre creditorii sei sunt inviola-
labile (Voce. Catre creditor!). Da; catre
creditori; fiind-cg ori-ce om, când are un
angagiament din partea altuia, acela este
www.digibuc.ro
creditor §i prin nrmare Statul avênd
angagiamente &are particulari saú veri-
cine, acestia stint creditorif Statului ,
Statul e dator sa esecute angagiamentele
sale in privinta lor. . .
0 voce. Chiar luate farg voia Adu-
nitre
D. A. Pascal. Angagiamentele se in-
telege acele Lcute in limitele legel.
Ministerul este §i el un mandatar §i dad,
trece peste vointa mandantulul, luând
ancrarriamente
00 afarg din limitele lead
0
atunci le face pe séma luI i este res-
ponsabil. Lag dar motivele pentru care
trei din membrii comitetului aù opinat
sá se respingg acel amendament.
domnilor, scum la a duoa modi-
ficare ; se dice prin acest amendament ca
sa se scab', aceste duoè alineate
Prin causa de utilitate public& nr-
méza a se intelege numai comunicatinnea
salubritatea publica.
Legi speciale vor regula procedura
§i modul espropriatiund".
§i in locul lor sii se 'peg acésta :
Lee speciale determin& causele de
utilitate publica".
Diferinta, prin urmare, intre redac-
tiunea comitetulul §i acea propusa prin
acest amenclament este acésta
Comitetul precum i guvernul a voit
sii preciseze casurile de utilitate publicg
in Constitutiune ; iar autorif acestuf
amendament propun ca aceste casuri sii
se preciseze prin legi speciale. Prin nr-
mare, vedeti cii prin legI speciale s'ar
putea declara de utilitate publica ori-ce
lucru, pe câtg vreme redactinnea &cut&
de comitet dii mai mult& garantie. Dar
s'a Lent o alta obiectiune, adicg când
se ivesce casul de fortificatiune. Sta-
tul póte sii aibI nevoe Fs& fortifice cu-
tare sag cutare punct §i proprietarul
tërêmulut a& se opue a ceda o parte din
locul seg ca pentru un cas de util tate
publicg ; de aceea s'a grellut de nevoe a
se precisa casurile de utilitate pablicg
pe lêngii cele duoé casuri, sac& cgile
10*
 154
de comunicatiune gi salubritate, BA se
adaoge ca cas de utilitate publicA gi
fortificatiunile. Principiul acesta de a
se espropria cine-va prin sin, s'a admis
cu multA greutate gi in alte prti fiind-ca
e o lovire contra proprietutei ; chiar in
Englitera s'aA opus la acöstA, espropriare
gi. cu táte acestea vedeti cA, nu este altA
t4ra mai traversatA de drumuri ferate
de cfit ea.
Trebue su admitem gi noi esproprie-
rea cum s'a admis de Francia gi alte
teri, ins& s'A precisum casurile de utili-
tate publicu, ca nu prin lee speciale FA
se dea nume de casuri de utilitate pu-
blici gi chiar atunci cand cine-va ar voi
BA 41 facu grudini saA au lArgéscA, o
curte ; utilitate publid este atunci cand
profitu toti nu numai o parte.
Mai este incu un amend ament fórte
preved6tor gi pentru care felicit pe au-
torii lui. Avem o lege care este regu-
lamentul. Prin acest regulament s'a
legiferat, inc6 de la 1834, 6, ori-cine
zidesce in orag sfi, se tragit inapoi din
ulitA de 4 saa 6 palme, fArA ca pentru
acösta si pótii, cere vre-o indemnisare,
cad acéstà espropriare se face in favórea
lArgirei ulitilor. Acest drept este dobön-
dit prin legi de cutre orage gi daca nu
Il vom mentine prin Constitutiune ele
11 vor perde. Amendamentul tinde a se
mentine aceste dispositiuni ale regula-
mentului organic. Nimeni nu s'ar putea
plfinge cA, prin aceste dispositiuni i s'ar
lua ceva, fiind-cA nu face de cat al men-
tinl legea in vigóre. Majoritatea comi-
tetului primesce acest amendament.
D. N. Ioneseu. Multumesc onorabi-
lului representant de la Panciu gi Odo-
besci care a binevoit a imi ceda cuvfintul.
Ea voiú respunde onorabilului raportor,
care in acéstà cestiune insemnatA de
espropriatiune a fAcut apel la Consti-
tutiunea francesá de la 1848 gi la regu-
lamentul organic. 1mi pare fórte bine s'i
véd pe onorabilul nostru raportor cA,
face apel la aceste duoö legi cu totul
www.digibuc.ro
despartite inteo cestiune pe care singar
bunul simt este in stare si o deslege,
Ce se propune prin amendamentul
onorabilului representant de la Cahul ?
Se propune cA prin legi speciale sA, se
determine casurile de utilitate publid
gi ce dice redactinnea sustinutA de ono-
rabilul raportor ? CA comunicatiunea gi
salubritatea publid, sunt singurele ca-
suri de utilitate publid. EI bine, dom-
nilor, ea sustin cA nu sunt numai aceste
casuri de utilitate publid gi tocmai
esemplul ce s'a adus de domnu raportor
pentru imfrumusetarea oraguluf este
iarigi un cas de utilitate publicA. Do mnia-
sa cere pentru acest cas legi esceptionale.
Va sii, 'lid, sunt gi alte casuri gi in
adevèr cAuVand bine vom mai gAsi gi
altele.
Domnilor,, Fa precisAm bine , sA, ne
phtrundem bine de deosebirea intre a-
mendamente gi redactiunea primitivA a
articolului comitetului. Articolul pri-
mitiv le intinde, pe cand redactiunea
acésta le marginesce. Va sA did, insugi
domnu raportor amendézA redactiunea sa
primitivA. Socotesc dar &A, este de pr;sos
sA, mai continnAm discutiunea; fiind-cA la
fie-care pas am descoperi casurr noui de
espropriare gi pentru d, in Constitu-
tiune trebue sA, se puna principil ge-
nerale de espropiare iar nu casuri escep-
tionale. SA admitem dar redactiunea
amendamentului onorabilului domn re-
presentant de la Cahul care in comitet
putem gi noi dice c5, intrunesce majori-
tatea de trei, precum intrunea cele-l-alte
majoritatea de trei a dumnélor, römfiind
acum la acea parte a Adunirel care va
primi acest amend ament sA, fad, majori-
tatea mai realii.
Amin, donmilor, incit un cuvênt asupra
termenului angagiament. Ouorabilu ra-
portor a citat Constitutiunea Franciei
din 1848 ca, sA arate ca alta este anga-
giament gi alta e datoril. IatA scum care
este diferinta intre aceste duoè termene.
Statul nu are de at datorii ; tóte cele-
 155
1-alte angagiamente ale sale se subsumi
in aceste datoriI. i sa vedetf ce incon-
veniente ar fi cand s'ar admite acest ter-
men de angagiament. Angagiamentul nu
este de cat prima forma a datorief ; acésta
'Ate fi qi definitiunea juridica a acestuf
termen de §i termenul singur nu este ju-
ridic. Ast-fel chiar cuvêntul de angagia-
ment lasa latitudine guvernuluI de a se
subsuma saa nu in datoriile Statulul.
Asemenea §i aci termenul de angagiament
lasa, StatuluI facultatea de a subsuma a-
ceste angagiamente in datoriile generale.
De aceea ye rog sa primim amen-
damentul domnuluI representant de la
Cahill fiind-ca, mi se pare maf precis §i
mat corect.
Se cere inchiderea discutiunel.
D. ministru de finance. Domnilor,
ea doriam sa, vorbésca domnu Strat,
fiind-ca sciam ca are sa apere tot causa
ce voesc sa apèr §i eA. Dar pentru ca vèll
ca voesce a se inchide discutiunea, de
aceea voesc sa rag pe Adunare Fa nu se
maf vorb6sca de angagiamentele Statuld.
S'a dis de unii onorabill domnI ca, aceste
cuvinte se gasesc in Constitutiunea Fran-
cieI din 1848, dar nicaerI aiurea nu se
gasesc. Iata, insa de ce se gasesc in Con-
stitutiunea Francief din 1848, fiind-ca
pe atunci se rèspandise o teorie grettita, ca
datoriile StatuluI de sub domnia luf Lu-
dovic Filip sa le platésca burgesia ca
una ce ea le facuse prin regele eI ; 0
atuncI Francia ca sa dea o garantie cre-
dituluI statuluI a pus acésta idee in
Constitutiune 6, statul 41 va plati dato-
riile. La nof insi unde nu se gasesce un
singur Roman care sa 4i.c5, ea datoriile
Statulul nu trebue ea, se platésca de Stat,
nu scia de ce folos ar maI fi ca sa maI
punem in Constitutiune ea avem sa pia-
tim datoriile. A r fi tocmai ca cand ar
veni la mine un particular 0 ar cere sa
contractez cu dênsul spuindu-mi ca este
onest ; eI bine, in acel om tocmal pentru
Ca imf spune ca, este onest mie Imi da
banuni ca, nu este 0 nu voia contracta cu
www.digibuc.ro
dênsu. Daci dar pentru un particular este
acésta o ofensa, cu cat maf mult pentru
Stat. Tot asemenea §i pentru nof ; cand
s'ar pune acésta idee in Constitutinne ar
rèspunde tocmaI ca dad o parte a natiu-
neI ar avea tendinte de a nu se plilti dato-
riile ; §i fiind-ca nici-o-dati, nu a fost
tendinte de asemenea natura la noi nicl
nu trebue sil se pue in banuéla macar
ca, natiunea romana nu Ye platesce da-
toriile. Domnilor,, Statul nostru /§I a
platit tot-d'a-una datoriile sale. A fost
un singur cas, o singura datorie care
putea sa fie pus& in banuéli adsta
este casa de lichidare a obligatiunilor
rurale §i de aceea s'a pus articol spe-
cial in lege, prin care se declará ca nicI
proprietatile nu se vor lua de la teranI
nicI datoriile catre proprietarii de mo§iI
nu se vor rasa neplatite §i se angagiazit
Statul a le plati. Iar pentru tóte cele-
l-alte datorif niinenI Au a avut cea maI
mica, bänuéla §i nu s'a gandit sa nu se
pliitésca. De aceea eA ved cá ar fi ru§ine
sa punem chiar in banuéla buna credinti
a natiunef.
D. I. Strat. Domnilor, acest art. 17
ast-fel precum il a redactat comitetul
e un articol din cele maI periculóse
pentru Stat. Articolul 24 precum era in
proiectul guvernuluI vorbesce numaI de
proprietate de ori-ce natura §i dice ca e
inviolabila ; articolul comitetuluf maI
adaoga creantele §i angagiamentele Sta-
tuluI ca §i. acestea sunt inviolabile. Nu
v6d nici o deosebire intre articolul co-
mitetuluI §i amendamentul propus de
domnu Boerescu ; pentru ca , ori yeti
dice creante §i angagiamente ori numai
creante e tot una. Dar maI antga a
dice ca Statul trebue sa, I§I platásca
datoriile, aasta e un lucru care s'ar in-
telege de la sine §i care pus in Consti-
tutiune nu ar putea face, cum a 4is
domnu ministru de finance, de cat sa
arunce o neIncredere; pentru ci s'ar gasi
címeni care ar dice ca de vreme ce se
pune StatuluI acésti datorie prin Con-
 me
stitntiune, acesta se face pentru ea Sta-
tul nu prea 11 platesce datoriile. Dar
mat e §i un adeverat pericol aci. Not ne
aflam in cea mat mare desordine finan-
cier/. Ef bine, s'a vorbit necontenit
despre rernediile care s'ar putea aduce
acestet start de lucrurt; fie-care a propus
mijlócele ce a creçlut mai apte pentru a
pune pe Statul roman in positiune de a
f§I indeplini angagiamentele sale. SA nu
uitatt ca ori-ce om va fi la ministerul
de finance care va avea seriôsa inten-
thine de a pune ordine in finance, nu
va putea sa nu aiba recurs la o me'sura
care s'a intrebuintat in tóte statele...
D. N. Blaremberg. La consolidare.
A ! iat pentru ce am cerut cuventul.
D. I. Strat. Da, tocmai la consoli-
dares datoriet. Printr'acest articol, cum
il propune comitetul, nu se pöte conso-
lida nict o datorie. Cand Constitutiu-
nea dice e Statul nu pOte viola niel
inteun mod angagiamentele sale, atund
creditorul Statulut, care am sa pH-
men de la densul la o scadenta fixa
o mie galbeni, de esemplu, nu pot su-
feri §i nici me póte oblige o lege care
ar veni sa, 'Pea ca nu tmt di capitalul
ci numat procentul la capital. Acesta va
4icit consolidarea datoriet flotante ;
§i Statul roman nu va putea scapa de
datorit de cat numai avênd recurs la
acest miloc financiar, de cat dad va
face adica ceea-ce aù facut §i tóte cele-
alte tèri.
Acum, cu acest articol in mâna, intreb:
cu ce drept va veni Statul s 4ich cui-va:
nu itt mal daú capitalul ci numat do-
benda lui ? Pentru c acésta va fi in
contra Constitutiunel. Prin unnare Sta-
tul nu va putea cu acest articol sa con-
solideze nici o data datoria sa flotanta.
Mat e inca ceva ; avem o plaga in t era,
cunoscuta §i simtiti de totl, pensiunile;
pensiunile sunt creante ale StatuluT; ele
sunt inscrise in cartea datoriet publice
§i aunt creante tot a§a de bune ca §i
imprumutul, ca §i ori-care creante ale
www.digibuc.ro
Statulul. Acum, departe de mine de a
crede ca va veni vre-o date, Statul roman
in asemenea grava crisa financiara in
cat sii, 4icá: datorie publica aunt pen-
siunile dar nu am de nude sa mat plii-
tese, nu le mai platesc ; nu crel acésta ;
dar e de preve4ut ca Statul roman va
mat fi mult timp in cries, de asta4.1 finan-
ciara, in cat va fi nevoit a reteza ceva
din acele pensiuni. Dumnévóstra mat
deunkli, child discutatt mijlocul estra-
ordinar pentru a veni in ajutorul guver-
nului , dumnévóstra , partea drépta a
A dunarel, ati 4is sa se taie o parte din
lefi §i din pensiuni, in proportiune cu
marimea lor pan& la 500/. El bine ,
domnilor, ori cfind guvernul §i Adunarea
se vor gandi serios de a pune o stavild
acestet plagi a pensiunilor, nici Adu-
narea nict guvernul nu se vor oprinumat
de a impedica ingreunarea acestet chel-
ci vor fi in nevoe de a ataca §i
pensiunile deja inscrise ca datorie pu-
blicà daca nu in alt mod, dar le va supune
la o retinere mat mare. Ve aduceti aminte
de o lege care s'a votat in Camera ire-
cuta §i atunci s'a supus pensiunile la o
retinere mat mare de cat inainte, pentru
ca din acele retineri art se fad, un fond;
fiind-ca Statului nu it mat da maim, in
impregiurarile in care se afla, BA dispuna
de un capital insemnat pentru pensio-
narii viitori.
Et bine, domnilor, ori cum yeti privi
cestiunea acésta a pensiunilor, desfid pe
ori-ce ministru de finance si póta regula
tiindu-se strict in legalitate, adica, fara
a veni cu o lege sa reduca pensiunile pe
jumetate ; dar intr'un asemenea cas ,
Statulut i se va putea (lice Cà ataca Con-
stitutiunea ; prin urmare, Statul va con-
tinua a purta intréga sarcina pensiunil or
ce apasa asupra-i.
Iata dar motivele principale pentru
care aunt contra articolului comitetulut:
finteia, pentru imposibilitatea ce ereaza,
pentru Stat de a I§i consolida datoria
flotanta ; i al cluoilea, pentru imposibi.
 157
litatea de a nu putea Statul s reduc&
un let din pensiuni. Sunt pentru artico-
lul guvernuluI, fiind-cA acest articol nu
vorbesce nimic despre creantele Statulul.
D. ministru de finance. Onorabilul
domnu Strat mé a fAcut si fit contra pro-
verbuluI romanesc, mal bine cu un om
bray la pagubá, de cat cu un nevoia§ la
cagtig. Domnia-sa, voind a imI veni in
ajutor, mé a deservit in tot chipul gi me
face acum s declar cá nu rnè maI opun
la amendamentul ce s'a propus,
nu sunt pentru consolidarea datorid
fl otante (aplause).
EA cred , domnilor , c nu am ajuns
acolo in cat s5, nu ne mai putem plti
datoria flotanta ; suntem in positiune de
a o putea gi acésta e singurul
mi4loc de a consolida creditul nostru.
Daca de la inceput vom incepe prin
consolidarea datorid flotante, socotesc
c5, vom compromite fórte mult creditul
nostru. De aceea vé promit ca, cat de
curênd am s5, vit cu o lege prin care
sii vé propun vén4area proprietätilor
mid ca sii ne putem scApa de datoria
flotant& (aplause).
Se cere inchiderea discutiund.
D. N. Blaremberg. In urma decla-
ratiund domnuluI ministru de finance
renunt la cuvênt.
Se pune la vot inchiderea discu-
tiund gi se incuviintézil.
Se pune la vot amendamentul dom-
nuluI Boerescu la alineatul antêit gi
se adopt& in locul aceluI alineat.
Alineatele 2 gi 3 se adopt& d up& pro-
iectul comisiuneI, cu aliogire la acest
din urmi a cuvintelor : gi lucritrile de
apérarea tèrel.".
La alineatul 4 se adopt& amenda-
mentul domnuluI Iatropolu.
Alineatele 5 gi 6 se adopt& intocmai
dupit j3roiectul comisiunel.
Se pune la vot in intregul set arti-
colul 19 gi se adopti.
D. A.. Pascal, raportor. Acum, dom-
nilor, intre articolul ce atI votat §i cel
www.digibuc.ro
urmiltor din proiectul comitetulur se
propune a se introduce urmitorul amen-
dament ca un articol not :
,Art. 20. Proprietatea data teranilor
prin legea rural& gi despigubirea garan-
tati proprietarilor prin acea lege nu vor
putea fi aid o &A& atinse."
C. Boerescu, C. §1u(u, Y Ghika ,
.Plagino, St. Fälcoianu, C. Blarernberg,
G. Cantacuzin.
Se pune la vot acest amendament
gi se adopt& ca unanimitate.
D. A. Pascal, raportor. Acum, dom-
nilor, ye cetesc articolul 18 din proiectul
modificat de comitet care este articolul
16 din proiectul primitiv gi care devine
acum articolul 21 in proiectul definitiv.
Iati noel articol:
,Libertatea consciinteI gi a dogmelor
,este absoluti.
Libertatea tutulor cultelor este ga-
rantatil, intru cat insi celebratiunea
.lor nu aduce o atingere ordind publice
sad bunelor moravuri.
Religiunea ortodox& a résirituluI
,este aceea a majorititei Romanilor.
Biserica ortodoxi roman& este gi
rènfane neatirnati de ori-ce chiriarchie
,streing., pilstrandu-§I insi unitatea cu
biserica ecumenic& a résirituld in pH-
vinta dogmelor.
Afacerile spirituale, canonice gi dis-
,,ciplinare ale bisericd ortocloxe romane
.se vor regula de o singuri autoritate
sinodalá centralá, conform unel legi
speciale.
MitropolitiI gi episcopiI bisericeI or-
todoxe romane sunt alegI de representa-
tiunea national& gi investiti de Domn,
conform traditiunilor téreI.
Clerul superior gi institutiunile de
instructie special& a religiund ortodoxe
,,se vor intretine de c&tre Stat, chip& cum
se va regula prin o anume lege.
Clerul parochial se retribue de citre
comuni.
A cum, permiteti-mT, domnilor, ca ra-
 158
portor, a v6 aréta motivele pentru care
majoritatea comitetului a credut de ne-
cese a face aceste modific6ri.
In ceea-ce privesce libertatea consciin-
tei, comitetul a credut ca este necesar a
se pune intr'un mod clar in Constitu-
tiunea nóstrA un principiú ce se g&sesce
admis in constitutiunile statelor celor
mai liberale, ideia care e conform& cu
spiritul secolului in care tr&im gi cu
spiritul national al poporului nostru,
care tot-d'a-una a fost tolerant pentru
tóte religiunile; pentru acésta comitetul
a dis : ,,libertatea dogmelor gi a con-
sciinta este absolut6." Minoritatea ins&
a fost de opiniune BA nu se pun& cuvêutul
dognze, ci sA se lase cuvêntul conseiinfei,
§i argumentele dumnélor pentru ad-
sta at rémas a le desvolta insagi in
Adunare.
at pentru majoritatea comitetului,
ea a credut c5, libertatea dogmelor este
un resultat al principiului general, esen-
tia1, al principiului primordial, ca., and
se d5, libertatea "consciintei trebue s& se
dea gi libertatea dogmelor. A. adiiogit
ins& ci, daca vor fi culte a ciiror cele-
bratiune ar atinge ordinea public& gi
bunele moravurl, atunci sa se limiteze
acést5, libertate a cultelor gi a dogmelor
ca sö, nu bleseze nici ordinea public&
nici bunele moravuri. Prin urmare a 4is
libertatea tutulor cultelor este garantat&,
intru cat ins& celebratiunea lor nu aduce
o atingere ordinei publice sat bunelor
moravuri.
Cunósceti c& Bunt culturi a cáror ce-
lebratiune, daca am tolera-o la noi, s'ar
aduce o lovire la ordinea public& gi la
bunele moravurl.
In ceea-ce concern& religiunea, comi-
tetul a credut c& de vreme ce astádi, ma
cu sémA in urma unirei definitive a Mol-
dova gi a Ora românesci, se gásesce in
Stat la noi mal multe sute de ma de
ómeni care profesézá rituri catolice gi
protestante, mai cu séma peste Milcov
injudatele Bacát, Neamtu qi Roman, este
www.digibuc.ro
o mare parte din populatiunile rurale
care profeséz& ritul catolic, gi de vreme
ce ast-fel Rominil pot fi de ori-ce reli-
giune, de ori-ce rit, s'a credut cit este mai
esact a se dice c& religiunea ortodox& a
rsestiritului este aceea a majoritátei Ro-
m&nilor. (Sgomot, desaprobári). Domni-
lor, et ca raportor am de datorie s& supun
Adunitrei care aunt motivele ce at fAcut
pe comitet de a introduce cutare sat
cutare modificati une.
In ceea-ce concern& independents gi
legáturile bisericei nóstre cu biserica
ecumenicá, comitetul a mentinut pro-
iectul guvernului.
In ceea-ce se atinge de mitropoliti gi
episcopi, comitetul a credut cá trebue
desfiintatii legea din 1864 care a venit gi
a desfiintat o veche institutiune a nóstrá,
in virtutea &Area mitropolitii gi episcopil
erat alegi de puterea legiuitóre iar nu
numiti de Domnitor. i credênd comite-
tul acésta, a urmat vointel majoriatei
tutulor sectiunilor care s'aù pronunciat
de a se reda capilor bisericei nóstre in-
dependenta aceea care le e traditional&
gi care nu a fost rApith', nici o dati Ong
la 1864. Prin urmare , propunem ca
Adunarea Ea alég& pe mitropoliti gi
episcopi gi dup& ce IT va alege Domni-
torul sá il confirme numai. In ceea-ce
privesce derul superior gi institutiunea
instructiunei superióre a religiunel or-
todoxe, aceea s'a pus in sarcina Statului,
iar in ceea-ce privesce clerul parochial,
comitetul a credut cá trebue s& fie pus
in sarcina comunei ; fiind-c5, o comuná
póte sá fie ortodoxá sat alta catolic& gi
afar& de acésta comuna 'Ate 85, fac& mai
bung alegere de preoti.
D. pre§edinte. Mai inainte de ate
dal in cunoscinta Adunárei dua amen-
damente. Unul al domnului Heliad in
urmátórea coprindere :
Religiunea ortodoxl a resáritului
este religia dominant& a Statuluirom&n."
I. Heliad B., Sc. Turnavitu, M. Ple-
goianu, C, Ronzaneseu, A. Lupapu.
 1.5£1
Tin alt amendament al domnului ()ter-
nOtescu care dice :
La alineatul al treilea de la articohil
18 s& se modifice : Religiunea ortodoxi
»a resitritulni este dominant& in Ro-
mania.
P. I. Cerndtescu, N. Pdcleanu.
Apoi mai este un amendament propus
inch', din prima di a luárei in desbatere a
Constitutiund in urmátárea coprindere :
Despre religiune
Articolul 1. Religiunea ortodox6 a
resaritului e religiunea dominanti in
Romania.
Libertatea tutulor cultelor este ga-
rantatá, intru cat ins& celebratiunea lor
nu aduce o atingere in bunele moravuri
ale Romanilor. Proselitismul §i ori-ce
interventiune prejudiciabil& religiunei
dominante sunt oprite.
Articolul 2. Biserica ortodox6 din
Romania este e remane indipendinte
de ori-ce chiriarchii streinit, conser-
,vandull insa nnitatea ei, in privinta
dogmelor, cu biserica ecumenica a res&-
ritului e cu ori-ce eta bisericO a lui
Christ care va profesa aceleae doctrine.
Ea conserv& in tótá integritatea kr, ca
§i cele-l-alte biserici mentionate, caná-
,nele apostolice §i acele stabilite de cátre
concilif, precum §i santele traditiuni.
Afacerile spirituale, canonice §i dis-
ciplinare ale bisericei ortocloxe din
Romania se vor regula de un sinod
national dupg o lege specialá.
Mitropolitir §i episcopil bisericei or-
todoxe in Romania se aleg de sinod
impreunil en representantii ortodoxi
rèsáriteni ai Aduntirei generale O. se
investesc de Domn, conform traditin-
nilor tërei.
Clerul superior, stabilimentele pióse
§i institutiunile de caritate §i de ins-
tructiune biserictiscii ortodoxá, se vor
intretine, prin ingrijirea Statului , din
www.digibuc.ro
fondurile pióse ale donatiunilor ecle-
siastice, conform unei legi speciale.
Clerul parochial se retribue de care
comuni.'
D. Bacotd, D. Tacu, I. Plesnild, A.
Lupapu, T. Lateg, losefescu, P. Buescu.
In fine, iatá inc& un amendament ce
s'a presentat de domnu Boerescu e a
citrui coprindere este acésta :
La alineatul 1libertatea consciintei
este absolutá.g
La alineatul 5. Mitropolitif §i epis-
copii eparhioti ai bisericei ortodoxe
romane aunt alee dupi modul ce se
determing prin o lege special 6.
Alineatele 6 §i 7 se suprimO.5
C. Boerescu, C. qufu, Vladimir Ghika,
A. Plagino, St. Fdlcoianu, A. T. Zisu.
D. N. Ionescu. Domnule pre§edinte,
deosebirea care e intre redactiunea pro-
iectului majoriatei comitetului Consti-
tutiunei e intre amendamentul care
am onóre a sustine este fórte insemná-
tóre. Majoritatea comitetului proclama
libertatea consciintei §i a dogmelor §i
tot-o-dat& independinta bisericei natio-
nale ; nlai departe, redacOunea comite-
tulni declar& ca religiunea ortodox&
este aceea a majoritatei poporului ro-
man; §i mai departe inci, eh mitropolitii
§i episcopii aunt a fi alee. Afar& de
punctul acesta din urmá relativ la bi-
serica ortodoxá romanh, care este co-
mun atat in amendament cat §i in
redactiunea comitetului, tóte cele-l-alte
puncte sunt diametral opuse. Cestiunea
este fórte insemnatO domnule pre§edinte.
Inteleg inaltul liberalism in numele
cäruia majoritatea comitetului a pro-
clamat nu numai libertatea consciintei
dar §i libertatea dogmelor; inteleg acésta
cu atat mai mult c& cestiunile religiáse
care s'a& dis cá nu mai sunt ale timpului
nostru, dominéz& incA in noua emisfera
chiar sub forma acésta a liberalismului
inalt. America s' a fondat, precum scim,
 180
dinteo necesitate religiósa. Refugiatif
de sub biserica dominanta, anglicana,
persecutati in patria lor, s'ad disterat §i
de o &Ai ea implantarea religiund lor
libere ad pus §i. fundamentele unef noui
libertatI civile, unei nouf libert),ti po-
litice. De aceea sarcina mea ar fi grea
de a intreprinde a combate Meile
majoritater comitetuluf in ce se atinge
de libertatea dogmelor mat en séma.
Dar, clomnilor, precum s'a 4is in acésta
Camera in dilele trecute de cItre ono-
rabilul representarit... tot de la Craiova
cced, domnu G. Sti -b, trebue ca o
Constitutiune pentru.a prinde radacinf
sa fie conforma cu moravurile poporului
pentru care este destinati. Ef bine, nof
nu putem sa proclamam aid libertatea
absoluta a dogmelor fiira de a alarma
consciinta pop oruluf roman (sensaVuni).
Tot ce putem face intr'o Constitatiune
politica, este de a consacea antica tra-
ductiune a terei, de a beneficia toleranta
tutulor cultelor, tutulor dogmelor re-
cunoscute. A se proclama intradevér
fare, necesitate libertatea dogmelor intr'o
téra, unde poporul nu se vede animat de
un spirit de fanatism sail religios ames-
tecat cu spirit politic, este a proclama
un principid pe care nu 11 reclama nici
starea sa de cultura nici consolidarea
Statului nost -u. Nu e vorba aci de in-
dependenta §i de libertatea culturei care
se pot inalta d'asupra prejudiciilor re-
ligi6se ; cad int -'un stat liberal p -e-
judicid este §i chiar libertatea dogmelor
lor. Nu este vorba despre acesta, ci daca
sii inscrim in Constitutinnea ncistra alt-
ceva de cat ceea-ce gasim in consciinta
poporului nostru §i in acesh gasim, in
fapta, un respect nestramutat pentru
dogmele antice. A se proclama deci
astadi libertatea dogmelor este a slabi
acel respect, este a pune in pericol insu§1
acest principid mare al libertatef dog-
melor.
Cand nof am veni BA facem abstrac-
tiune de ortodoxia nóstrá, am da loc
www.digibuc.ro
streinilor a o profana prin propaganae
religidse. Acesta s'a v'edut la umbra ju-
risdictiunef consulare in pa -tea din Ba-
sarabia prin cultul Upovenilor. Consulii
firesce se grabead tot-cl'a-una de a pro-
teja pe supqii lor §i cea ânteid protecti-
une se intide asupra cultuluf religiunef.
Cand dar in facia acestor protectiuni,
care sub manta religiunef pot ascunde
inriuri politice, nof am proclama liber-
tatea dogmelor, am dice Românilor ca
ef sI, se lase a se converti la orf-ce alta
religiune §i prin acesta am pune in pe-
ricol insa§i libertAile mistre politice.
El bine, ed cee I ci. este in adevér un
pericol mare pentru libertatea ncistra
politici de astadi c'inl am proclama
libertatea clogmelor. Nu trebue sa aretam
spirit uluf incult al p op orului nostru o li-
bertate care nu 'Ate sa 11 duel', de cat nu-
mai la o disperare... Cand s'ar dice ca
religiunea ortodoxa este a majoritatei
poporuluf roman, s'ar dice un lucru ne
esact ; pentru ca tot Românul originar
din Principatele-Unite este cetatén al
Statului roman ortodox inteleg pe
Romanit de inainte de acele lee liberale
care fac abstractiune de religiune, tot
acel Roman este fid al bisericef ortodoxe...
(intrerumperf din partea unor deputati).
Rog pe onor. al duoilea representant de
la Craiova , D. N. Racovita , sa aiba
pacienta, ca void sa, esplic indata §i re-
ligiunea acelora de care voesce a me
intreba domnia-sa.
Ve a ijis onor. nostru raportor adinea-
ori ci, in tinuturile Roman §i. Bacàú sunt
populatiuni care profeseza religiunea
catolicil; el bine, aceste populaVuni putin
insemnatóre pe lenga masa populatiunei
nóstre rurale , formeza o neinsemnata
parte, mai mult de cat atât : acesta, po-
pulatiune are un cler care nu atarna intru
nimic de Statul nostru, care atarna de
la un stat vecin a caruf idea', de pro-
paganda in Orient nu o póte contesta
nimeni ; chiar in acesta, Adunare s'a
facut o interpelatiune domnuluf minis-
 161
tru de culte in privinta propaganda'
politice sub manta protectiunel religi-
óse. El bine, child o a§a de neinsemnatá
parte din conlocuitorii no§tri din comu-
nele rurale profeséza un alt cult §i
cand aceste culte aunt sub dependinta
unef chiriarchif eclesiastice streine, mi
se pare ca un instinct de conservare ar
putea s ne fad, a proclama, ch. religi-
unea dominanta a poporuluI roman este
aceea care a profesat'o strabunif no§tri
iar nu alta ; cácI aid in acésta Adunare
1111 cunose nicl un onorabil representant
care sa profeseze alta de cat a religiunel
dominante. S'a fácut o ceremonie chiar in
acest loc in Adunarea de la 2 Maiù pentru
ca s se consacre egalitatea cultelor. Dar,
domnilor, de la acel fapt, voiú cuteza a
dice fara nicf un fel de tendintá
de la acel fapt, noi nu trebue s5 tragem
consecintá, c suntem nevoitI nurnal de
cat s inscrim in Constitutiunea nósträ
religiunea ortodoxa e numai a majo-
ritate! poporuluf. Precum vedetif, dom-
nilor, nu e nici o necesitate morala care
sá ne fad, a alarma consciinta poporuluI
roman; din contra sunt consideratiuni
politice care trebue s ne fad, a il
indemna ca sá se sustie anticele §i vene-
rabilele forme ale religiund ortodoxe.
Amendamentul care ti sustin are acest
avantagiù asupra redactiunef comitetu-
114 ca el este imprumutat in mare parte
din Constitutiunea une! térf constitutio-
nale, care in multe se aseamáná cu no!
§i care in privinta religiunel, dad, nu
§i in altele, trebue sa fie strins unita eu
nof. Acésta Ora este Grecia ; §i nimeni
nu póte sá did, cá poporul grec nu este
tot atat de inaintat in civilisatiune ca
§i nol; nimeni nu póte sa tagáduésca ca
acest popor nu este pus in contact cu
cele maf luminate OH; nimenf nu póte
sá tagaduéseil eh', de &and poporul grec
se bucura de o dinastie streina, a luat
un noù sbor de regenerare spre consoli-
darea nationalitatef sale. Ei bine, dom -
nilor, acest popor, in sinul caruia nu se
www.digibuc.ro
aflá atatea pericul6se elemente eterogene,
a luat mésurI pentru a pnne capèt pro-
selitisrnulul. Mirginirea proselitismuluf
este tot atata ca §i libertatea absoluta
a consciintei; and un stat dice: nu voia
proselitism dice: nu voill ca cine-va
sa fie jenat in libertatea sa religiósá.
Acéstá mésurá, la Gred a fost provo-
catá de catolicirea Bulgarilor. Acésta
populatiune doritóre de a dobêndi óre-
care libertatr §i autonomia sa de §i nu
este inc5, constituitá in un Stat indepen-
dent, s'a aruncat in bratele catolicismuluf
ea sá scape nu de despotismul musulman
ci de un cler prevaricator care asuma
in el §i autoritatea politicá.
Grecia liberá in acésta mare cestiune
a bisericef a imitat un alt stat care
a dobandit atatea titlurl la respectul
statelor civilisate, Italia. Acel nemuri-
tor birbat de Stat, Cavour, a proclamat
un principiA ce ar trebui adoptat de
ori-ce stat care vrea sá, se constituie §i
sa se intarésca biserica liberá in statul
liber. Sá lásam dar §i noi biserica libera;
sá lásám ca episcopif ea sinodul in tótá
libertatea consciintel s hotarasca asu-
pra afacerilor religiel. Dar noi, fárá
competentá religiósi, s nu proclamám
alt ceva de cat libertatea consciintef.
Libertatea dogmelor nu este tot una cu
libertatea consciintef. Libertatea consci-
intef este de a putea fi cine-va ori-ce va
voi pentru sine, fie Mormon sail Rena-
nanist ; dar libertatea dogmelor nemir-
ginitá póte duce paná acolo uncle cine-va
sá iasit din religiunea cre§tina cu totul
§i sá intreprinda a o combate.
Socotesc dar el nu trebue Efá restrin-
gem libertatea bisericei; s'o lásam a, fie
neatirnata, &I fie in comunicatiune cu
tóte bisericile resárituluf, cad numaI cu
acest mod póte sá i§i dobandéscá respec-
tul de care are trebuinta. §i numaI ea,
in libertatea ei, are dreptul a se pro-
nuncia asupra principiilor de religiune.
Cand noi, ómenif liberal!, profesim prin-
cipii liberal!, nu trebue sa, trecem peste
11
 162
marginile competintei nóstre §i sd, pro-
clamam o libertate asupra careea nu sun-
tern chemati a legifera. Suntem chemati
a legifera asupra Constitutiunei politice,
adica asupra drepturilor §i. raporturilor
dintre guvernanti §i guvernat1 iar nu
asupra eclesiel. SI nu ne arogam un
drept care nu il are de cat puterea reh-
ruga, domnilor, ad, nu perclern
din vedere o ultirn observatiune : liber-
tatea dogmelor nu se definesce de un
Corp care face legi politice, libertatea
acésta se 'Ate defini de intréga Adu-
nare a credincio§ilor ; de aceea, in amen-
dament este pus principiul ca la alegerea
chiriarchilor s concure §i clerul §iAdu-
narea nationali.
Acestea sunt, domnilor, modificatiu-
nile cerute prin amendamente. Sper ci
dumnévóstril Ii yeti da o atentiune se-
riós pe langa libertatea bise-
ricei romane, mai consacra un principid,
care este : c acésta biserica are drept
la protectiunea guvernului, precum §i
tcite cele-l-alte intru cat insa ele nu se
vor atinge de bundle moravuri §i. ordinea
publica. Apoi se dice in amendarnent ci
clerul superior se va intretine de guveru
iar parochiile etc. (V. proiectul).
In acésta dic, domnilor, s adoptam
principiele mantuitóre ale lui Cavour;
despartim biserica neatarnatil de Stat, s'o
lasam s depinda de sine, sa se guverneze
de sine
D. C. Briiiloin. Noi nu suntem in
Italia.
D. N. Ionescu. Sd, spuid ideile care
ad predominat astadi la reconstituirea
bisericei it aliene in respectul organisarei
sale nationale ; void sa nu se died, cd, noi,
constituanta, am pus o mana terneraria
pe anticele temelii ale religiunei nóstre;
sa nu se 4ic6, cd, am voit a proclam a
libertatea pentru dogme atunci cand am
fost atat de putin liberali a proclama
libertatea pentru streini.
Tid compt de sfatuirea ce imi a dat
onor. pre§edinte ca s scurtez §i m void
www.digibuc.ro
margini pentru ci mai sunt ì alte
puncturi in cliscutiune ; void termina dar
diand ea in punctul esential al libertatei
consciintei §i al organizarei bisericei
rornane de sine insa§i, proiectul majori-
tatei comitetului nu da o satisfactiune
deplina, §i in ceea-ce se atinge de refe-
rintele Statului cu bisefica, proiectul
s'a rnarginit numai la aceea ce s'ar putea
nurni atarnarea sa feodala, prin inves-
titura episcopilor de catre Damn. Iar
amendarnentul nostru ar imprica §i nece-
sitatea bisericei de a se constitui prin
representantif sei §i 1,garnintea Statu-
lui cu biserica pe basa libertätei ade-
vérate.
D. I. Rellad R. Domnif mei, ed nu am
sa vorbese multe in urma celor dise de
onorabilul domn N. Ionescu, ci numai
despre libertatea dogmelor. Libertatea,
domnii mei, e o proprietate a fie-carui
orn ca tóte proprietatile §i fiind o pro-
prietate, trebue s aiba margini, trebue
sa inceteze libertatea mea acolo uncle
incepe libertatea altuia. A sari peste
libertatea altuia va s died, a comite un
act de violenta. Precum libertatea indi-
vidual trebue sd, se marginésca acolo
unde incepe a celui-l-alt, caci altmintert
ar fi tiranie, asemenea §i pentru libertatea
dogmelor §i a religiunilor. Tait religiu-
nea trebue s5 i§i aiba libertatea §i hota-
idle sale. Libertatea religiuneidaca imi
e permis s rnd esprirn in termeni religio§i
se socotesce ca o turn& care are ho-
tarele sale §i pastorul cu turma sa nu
are dreptul si sari, §i sit fure oile din altd,
turma. A§a, cand dice cine-va libertate
de religiune, trebue sit oprésca in acela§t
timp §i spiritul de proselitism. Una fard,
alta nu se póte, cad alt-fel ar fi anarchia
de religiune.
In cat pentru articolul antêid, cit
religiunea ortocloxi e religiunea domi-
nanta in Romania, acésta e conform cu
principiul care proclama toleranta reli-
giósa ; caci toleranta va sit çlicit ingacluire
§i cand se ingadue cine-va a veni pe un
 168
loc, va s icA &A, trebue s& aibg locul
acela un st6pan, un domn care sit inggdue.
Religiunea nelstrá a fost din capul
locului religiunea ortodox6 a Orientului
§i a venit de o dal& cu Traian in colo-
niile romane §i insu§i al 2-lea archie-
piscop al Roma, Clemente, a fost isgonit
aci, uncle a §i murit, §i tot-d'a-una am
fost ortodoxi , de aci data, religiunea
crescin& ; §i cand a inceput desbinarea
bisericei, atunci Românii aú remas orto-
doxi §i afi ingAduit §i catolicismul §i
protestantismul sA -vie in térA, dar reli-
giunea ortodox& a fost cea dominantg.
Acesta e termenul care se intrebuintéz5,
in tóte statele unde nu vor s faca
republic& §i anarchie de religiune, e
una dominant& §i altele tolerate.
Mai multi deputati cer inchiderea
discutiund.
D. Cernätescu. Domnule preqedinte,
dati-mi cuvéntul §i promit c voiA fi
fórte scurt.
D. pre§edinte. Domnilor, s'a presen-
tat un amendament; autorii lui aA recla-
mat dreptul de a Il desvolta; dumnévóstra"
ati presentat asemenea un amendament,
care e identic cu acelea care s'at. desvol-
tat. Amendamentul domnului Heliad
propune ca religiunea ortodox6 a res&-
ritului sit fie religiunea dominant& a
Statului roman §i dumnévóstr& diceti
acela§i lucru dar cu alte cuvinte. Domnu
Heliad a pledat causa acésta, de aceea
nu vé m af dab. cuvêntul.
D. C. Boerescu. Domnilor, a§I pro-
pune ca alegerea mitropolitilor §i epis-
copilor, prevèdut6 la alineatele 6 i 7
s& se lase a se regula de legea care e
depusá la biuroA ; iar pentru alineatul
final al acestui articol propuiA supri-
marea lui, pentru cá find vorba de left
alte cheltueli acésta privesce pe guvern,
este o cestiune de budget.
D. pre§edinte. Domnilor, am s& vé
fac o consultare vé anunt ci ora e 5 ;
voiti sá mai continue discutiunea saA
s& venim disérá ?
www.digibuc.ro
Adunarea decide a se continua dis-
cutiunea.
Se suspend& §edinta ca sit se con-
sulte comitetul delegatilor asupra amen-
damentelor propuse.
Sedinta se redeschide peste un cart
de orit.
D. A. Pascal, raportor. Domnilor,
comitetul delegatilor consultándu-se a-
supra acestor patru amendamente, pe
trei din ele comitetul le a respins In
unanimitate. Pe cel de al patrulea, care
este al domnului Nicolae Ionescu, trei
Il primesc, iar trei Il resping §.1 men-
tin redactiunea proiectului comitetului.
Motivele pentru care ace§ti trel membri
11 resping sunt cele urm&tóre :
1-iA, pentru cá nu gásesc cá este bine
a se dice cá : ,,Religiunea ortodox6 fés&-
riténá este religiunea domnitóre a prei;"
caci, daca s'ar dice a§a, atunci ar fi in
contradictiune flagrant& cu principiul
de tolerant& pe care 11 am admis, §i
atunci nu ar mai fi nid tolerant& nici
libertate de consciintá; al 2-lea, pentru
cá comitetul nu a impártá§it nici de
cum opiniunea domnului Nicolae Ionescu
când dice, cá acéstà materie s& se re-
guleze de biserica ortodoxil, de sinodul
ortodox roman; fiind-ca cu acésta s'ar
face ca preotii unui cult s& reguleze
dogmele unui alt cult, ast-fel c& §i prin-
tr'acésta libertatea cultelor ar fi ilusoriá;
al 3-lea, in cat se atinge de morala
religiunei crescine, la acésta rèspundem
&A in religiunea ortodox6 crescinil a fost
in tot-d'a-una cea mai mare, cea mai
inaltá moralá; §i dacá vre o (WA acésta
s'a intêmplat ca &A nu fie, acésta a pro-
venit din causa preotilor ref, neinvétati,
iar nu din causa religiunei. Nu trebue
sá aruncám acéstá viná asupra religiu-
nei, ci asupra preotilor inculti care aA
servit'o ea.. Nu trebue dar s& con-
funclAm gre§ala preotului cu reli-
giunea.
In ceea-ce privesce acum obiectiunea
cá noi nu suntem chiemati s& legifeam
 184
asupra raporturilor eclesiastice ale di-
feritelor culte, noi respundem c aci nu
voim sà regulim raporturile dintre orn
divinitate §i sit stabilirn principiile
cum sit se inchine fie-care. Nu, clomni-
lor, acésta nu o voim; fiind-ca ar fi in
contradictiune cu libertatea consciintei,
ar fi in contradictiune cu principiile ci-
vilisatóre de care suntem cu totii ani-
mati, de a rasa pe om sa se inchine cum
if place.
S'a niai 4is ca aceste cestiuni nu se
pot defini de catre o Adunare, ci trebue
sa se definesca de catre un sinod; §i. la
acésta réspundem ca noi aci nu dam nici
o definitiune, noi legiferiírn, proclaruam
numai libertatea cultelor, §i avem drep-
tul a o face.
In ceea-ce se atinge de proselitism §i
propaganda religiósit §i din cele ce s'at
in unire cu cele ariitate de domnu
N. Ionescu, c articolul comitetului lash
un camp deschis proselitismului, s. imi
permiteti mai finteit a 'lice c acésta nu
este nici de cum esact ; §i apoi, daca ar
fi chiar a§a, noi nu ne am taunt nici o
data §i prin urmare nici de acum inainte
nu ne vom terue de ori ce propaganda,
religiósa, pentru eh nu este nici un Ro-
man care si f§i fi schimbat religiunea
strabuna, din causa unor propagande.
Niel o propaganda, domnilor, nu a putut
nici o data sá faca sa se slibésch credinta
religiunei ortodoxe in anima Romanului
§i. cu cat inch vom radica mal sus insti-
tutiunile §i vom da mai ruultor lumina
clerului roman, cu atat mai mult cre-
dinta ortodoxa va fi in anima Romanu-
; cu cat vom avea preoti luminati
mai multi, cu atitta credinta Romanilor
va fi mai tare §i. nici o data, nu se va
cletina inaintea vre unei propagande.
Prin urmare nu trebue nici de cum 6, ne
temem de proselitism.
Iata dar ruotivele pe care cei trei
membri al comitetului at avutin vedere
cand s'at pronunciat in contra amenda-
mentului propus de domnu N. Ionescu,
www.digibuc.ro
mentinend redactiunea din proiectul co-
mitetului.
D. Tel. Domnilor, atat articolul din
proiectul guvernului, precum §i. acela
propus de comitet, dupa mine, par a fi
prea neconsecuente pentru ca, atat unul
cat §i. cel-l-alt, proclami mai ântéit
libertatea consciintei j duph aceea vine
§i reglementéza acéstil consciinta. lath
dupa, parerea mea o absurditate din cele
mai marl pentru care v6 rog sit nu ve
superati.
Domnilor, et unul nu inteleg cum se
pot uni aceste duoè idei: a proclama
libertatea consciintei §i tot de o data, a
o regleruenta, arittand modurile dupit
care sa se alégit mitropolitii §i episcopii.
0 voee. Dar dumneavdstra cum
voiti ?
D. Tel. Et ye rog sa nu me intre-
rumpeti cad alt-fel ve fagaduesc cá nici
unul din domnia-vóstra nu va putea tine
un discurs fara a nu I]. intrerumpe §i. et.
D. pre§eclinte. Et ve rog sa bine-
voiti a nu lua acest angagiarnent.
D. Tel. Il voiú lua ajutat chiar de
dumneavóstra.
Inteleg fórte bine, domnilor, ca cine va
sa aiba ideile §i opiniunile sale bine
definite, dar si dea libertatea consciintei
in urmit s spun't cum &I se aléga
mitropolitil, acésta nu inteleg.
Domnilor, cestiunea religiósà, cestiu-
nea ortodoxa in Romania o privesc ca
basa fundamentala a nationalitatelnós-
tre, §i iata pentru ce : daca nu ar fi fost
in aceste duoè téri religiunea ortodoxa,
astali nu ar fi fost Statul roman.
Bine voiti a observa istoria, domnilor,
ca sa vedeti de uncle datéza aceste duoe
principate ; cad. in §cóla invatam numai
cá la anul cutare a venit Radu-Negru
in Romania §i. Rare§ in Moldova, dar nu
spune pentru ce at venit ei ? Comparati
dar istoria §i veti vedea ca Turcii ame-
nintat imperiul bisautin §i chiar Europa
§1 a trebuit ca aci la noi sa, se puie un
bulevard mahometanismului.
 186
Apol, doninilor, maI vedeti eh', pe
cand strAbunif nostri se liateat cu Turcif
pentru religiune, Ungurif si Polonil le
daa ajutor si indati ce se imphca acestI
din urnià if apucaú din noú la refec.
Asa dar Romanif, pe de o parte cu
Mahometanif pe de alt5, parte cu cato-
licif, luptaú si cu unif si cu altif pentru
religiune. Strilbunif nostri nu [LA voit a
inchina téra Polonilor saú Ungurilor
tocmaT de acéstil tém5,, ci a,A inchinat'o
Turcilor in facia ciirora religiunea nu
era in pericol.
D. ministru de finance. Nu a fost
inchinata téra.
D. Tel. Nu a fost inchinatA ? EI
bine gasesce dumneata alt termen. Asa,
domnilor, vorbesc in acéstil, Adunare a-
ducéndu-v6 inainte istoria de acum 600
de anf pentru ca EA nu perdem traditiu-
nile astre nationale care ail fost spri-
jinite cu atata vérsare de sange si pe
care nof astil4f voim a le sterge cu un
burete.
Asa dar, domnilor, eil sustin cA, reli-
giunea ortodox& este dominanta, si pen-
tru c5, religiunea ortodox& e clominantil,
pentru aceea 4icem c5, trebue s'a', se alégh
mitropolitif si episcopil si cum s5, se
alég& ; pentru cá, dad, nu am pune acéstá
slicere dominantá, de ce 85, se alég&
numai mitropolitii si episcopif religiunei
ortodoxe si nu si a! celor-l-alte religiuni?
De ce nu le am regula si pe acestea tot
nof? ha& dar cuvêntul pentru care
religiunea ortodox& e dominantá, si ca
religiune dominant& ace! episcopf si
mitropolitf ail dreptul de a sta aicea
intre no! saü in Senat.
Acum, domnilor, dup& ce am vOut
cii trebue a p&stra religiunea strábunilor
nostri, cat pentru tolerant& Romani! ail
fost tot-d'a-una tolerantf.
S'a 4is in acésti privint& multe si eúl
am adáogit numaf atat, cá alt-ceva este
toleranta si alt-ceva a se lása sil fie dat
afar& pe feréstr& de o religiune streing.
Dad, avem o religiune trebue sit o sus-
www.digibuc.ro
tinem, cáci alt-fel am fi dal]." pe feréstrá
prin prop agand5,.
Tot! catf at! fost in t'éri streine niti
ce capitalurf insemnate sunt depuse ca
s5, vie misionari sii, fad, propagandA aci
la nof. i dad, niti tot! dumnév6strA
acésta nu vetf suferf BA se fax& proseli-
tism. Acordati protectiune la tóte reli-
giunile, nu lásati ins& sá ye dea afar& din
casá cu religiunea lor. Acésta, domnilor,
nu o facem numaf nof, se face si in Orient.
in Grecia.
Ca 85, nu vé ostenesc, domnilor, ter-
min, recapitulancl cea ce am op : esistenta
astril ca natiune politic& 41 are ince-
putul de la religiunea ortodoxi. S&
mentinem dar religiunea ortodox6 ca
religiune dominant& ; cad numaT cand
vom tine acésta religiune ca dominantil,
numaf atund putem sli ne amestecilm si
la alegerea mitropolitilor si episcopilor.
D. R. Ionescu. Dac& ar crede cine-va
la cate s'aú dis de onorabilif domnf N.
Ionegu si Tel, isi ar inchipui c'ci. atat
prin proiectul primitiv cat si prin cel
modificat s'ar sterge cu buretele reli-
criunea raístra ortodox5,.
In
Voci. Da! da! asa e.
Nu ye grilbitf a 4ice asa e ; lisatf sa
vorbesc si vé voi dovedi 05, nu este asa ;
vé yeti convinge eh' nu este asa.
Se face si cu acéstia cestiune a se crede
de public c5, religiunea nóstrá ortodoxa
ar fi amenintata. Ast-fel s'a fAcut si cu
alte cestiunI din Constitutiune.
Domnilor, prin articolul din proiectul
guvernuluf, precum si prin acela din
proiectul modificat, trebue a& ne convin-
gem cu totif, eh religiunea ortodoxá se
conservil neatins& ca si pan& acum si
maf mult incil de cat pan& acum.
Pe ce s'aa intemeiat onorabilif domni
orator! ca sá (lid, c& religiunea nóstri
ortodox6 este lovitá F Ce cuvinte serielse
ail adus? Ce fapte positive ail pus inainte?
Nu am vNut nicI un argument solid.
S'aú vorbit multe, s'ati facut diserta-
tiuni teologice, s'aü aruncat vorbe porn.-
 168
póse, s'aU adus aminte secolele trecute.
s'aii vorbit de Radu Negru, de Drago§
Voda, §i chiar de Traian. Ina, ce argu-
mente, ce dovedi ati putut distinge in
aceste discursuri elocuente ca sa puteti
4ice ca religiunea nóstra este amenintata.
S'a dis de onorabilul D. N. Ionescu,
0 me mir cum vine dumnélui care do-
resce ca noi totf libertatea consciintei
0 tóte libertatile, me mir, dic, cum vine
duranélui 0 pune atata ingradire liber-
tatei cultelor ? Me mir cum domnia-sa,
aperator calduros al libertatef, gasesce
in articolul proiectului prea mult libe-
ralism ? Dar ce este alt libertatea
consciintei de cat libertatea cultelor,
libertatea credintelor religióse recunos-
cute fie-carui orn ?
Dunmeavóstra recunósceti cit in téra
acésta sunt órneni 0 de alte rituri de cat
cel ortodox. Faptul esista 0 a esistat
tot-d'a-una. EI bine, indata ce recunós-
ceti acésta trebue neaparat sa recunós-
ceti 0 libertatea consciintei, libertatea
credintelor religiose, ori-care ar fi 0
pentru ori-cine le ar avea.
Onorabilul D. Tel dice a este o in-
consecinta, atat in proiectul guvernului
cat 0 in cel modificat de comitet, fiind-ca
amanduoè recunosc libertatea consciintei
0 apoi vin 0 reguléza alegerea mitro-
politllor §i a episcopilor. Dar ce are a
face alegerea mitropolitilor saú numirea
lor cu libertatea consciintel ? Ce legatura
póte sa esiste intre libertatea consciintei,
care este proclamarea unui principiù de
a se tolera §i respecta credintele religiose,
0 intre alegerea mitropolitilor 0 epis-
copilor care privesce conditiunea ce
trebue a se face de lege clerului religiu-
nei nóstra ortodoxe, religiunei Romani-
lor ? Unde vedeti, unde puteti vedea
domneavóstra in acest articol cea mai
mica inconvenienta ?
Domnu Tel se mai teme de proseli-
tism. Domnilor, de and esista istoria
Orel nOstre a§i ruga sa mi se arate un
singur esemplu in care Romanii 11 ah.
www.digibuc.ro
schimbat religiunea lor. . . . (Voci. Sunt
natii). Páte se, fie in alte partl, dar
staruesc a dice a nu a fost 0 nu este in
Romania, 0 de Romania vorbim, pentru
Romania se face Constitutiunea acésta.
Sa se mentie dar acest articol precum
este modificat, adaogandu-se numai di,
religiunea ortodoxii este religiunea dom-
nitóre in Romania. Sit.votitm acest arti-
col, domnilor, 0 sa se constate bine cit
prin el nu se lovesce vechea religiune
a patriei nOstre. AÙ nu suntem 0 noi
tot atat de gelo§i ca onor. oratori care
al vorbit pentru a conserva neatinsa
acésta religiure ? Au nu scim 0 noi ca
religiunea a Lost scutul cel mai puternic
al nationalitatei nOstre? Au nu aunt
adtinc sapate in mintea 0 in anima nOstra
acele antice 0 venerabile traditiuni
religiOse ? (Prea bine, prea bine). Unde
vedeti ca se lovesce religiunea ortodoxi
and se dice in Constitutiune, chiar in
acest articol ci libertatea tutulor cul-
telor este garantati intru cat insa
celebratiunea lor nu aduce o atingere
ordinei publice saA bunelor moravuri.
Uncle vedeti a se lovesce religiunea
and se dice ci biserica romani este 0
remfine neaOrnatit de ori-ce chiriarchie
streini, pistrand insi unitatea cu bise-
rica ecumenici a résiritulul in privinta
dogmelor. Uncle vecleti a se lovesce
religiunea, and tot in acest articol se
dice : afacerile spirituale, canonice 0
disciplinare ale bisericei ortodoxe ro-
mane se vor regula de o singura auto-
ritate sinodali centrali. Ce mesuri mat'
bune de cat acestea voiti sa se ia pentru
religia ncistri ? Pentru ce intrebuintati
cuvinte prin care si speriati publicul spre
a il face sa créda lucrurl care nu sunt ?
Acest articol se va ceti, ins& se va
cunósce, se va intelege ast-fel precum
este iar nu precumvoesc unii a 11 infici§a;
0 am destuli incredere in bunul simt al
publicului spre a se convinge a acest
articol din Constitutiune conserva 0
garantéza religiunea ortodoxi cu tOte
 167
vechile sale traditiuni despre care vé a
vorbit onorabilul clomnu Tel, mult mai
bine de at statutul de la 2 Maiú care a
lovit in Anima religiund nóstre prin
lovirea acelor traditiuni (Prea bine).
D. ministru al cultelor. Am luat cu-
vêntul, domnilor, ca sg, spun numai c6,'
guvernul mentine proiectul ast-fel cum
e modificat de comitet cu amendamentul
facut de onorabilul domnu Boerescu.
Religiunea, domnilor, cum a (lis prea
bine §i onorabilul domnu R. Ionescu,
avem deplinii, convingere cä, este in pro-
iect mentinutit mult mai tare de at cum
ar avea fa o mentie acele amendamente ;
citci sunt protectinni de acelea care
omórá, sunt protectiuni de acelea care
apasi ca si provóce o isbucnire. EI bine,
domnilor, religiunea aci e p5,strati in tótá
séntenia §i adevéru tracliti and nationale.
Ader dar la amendamentul domnului
Boerescu, tocmat pentru cé, in el se
prescrie Ore-cum strins cum are sé fie
alegerea mitropolitilor,, de vreme ce
acésta nu este o materie de Constitutiune.
Acésta face obiectul unei legi speciale
care o aveti acolo (araté la biuroti.) §i
pe care o yeti' vota in &AA lini§tea, §.1
ea ocasiunea acelei legi veti trata tOte
aceste cestiuni pe care voiti a le trata
acum numai pe séritele, ca sà,' Ilic a§a.
Atunci. e timpul sé. ye ocupati de aceste
cestiuni iar nu acum ; §i dovadé," &A nu e
acum timpul este cé, ati amanat acel
proiect aprópe duoë luni.
Acésté, cestiune, domnilor, e fórte mare;
dati precédere cestiunei politice ; §i apoi
cu ocasiunea acelei legi. vom trata §i tóte
cele-l-alte cestiuni atinse de domnu Tel.
Acolo vom cerceta daca christianismul a
venit de o dati cu Traian §i dad, Radu-
Negru a venit in acéstil térA pentru
cestiuni religiose, §i 'Ate vom gési cé in
adefer pentru cestiuni religióse a venit,
dar cu totul alt-fel de cât cum ti a atri-
buit onorabilul domnu Tel. Mé mai
unesc incé cu amendamentul domnului
Boerescu, del, precum vé a 4.i.s domnia-sa,
www.digibuc.ro
nu se pun cestiuni de budget in o Consti-
tutiune ; nici o dat a. nu puteti prevedea
ceea-ce aveti sà. faceti la anul cu cestiu-
nile financiare; prin urmare, domnilor, ar
fi o gre§a16 neamlité a se pune cestiunea
de budget in o Constitutiune. De aceea
sustin ast-fel cum e articolul 18 cu
amenclamentul domnulul Boerescu.
Se cere inchiderea discutiunei §i. se
primesce.
Se pune la vot amendamentul dom-
lui N. Ionescu §i se respinge.
Se pune la vot amendamentul dom-
nului Heliad §i se primesce.
Se pune la vot alineatele din art. 18
in parte :
Aline atul I, cu amendamentul dom-
nulul Boerescu, §i se primesce ;
Alineatul 2 se primesce din proiectul
comisiund ;
Alineatul 3 se inlocuesce cu amen-
damentul. domnului Heliad ;
Alineatele 4 §i 5 se primesc din
proiectul comisiunei ;
Alineatul 6 se inlocuesce cu amen -
lamental domnului Boerescu ;
Alineatele 7 §i. 8 se suprimI;
Se pune apoi la vot articolul 18 in
total, modificat, §i se primesce.
D. pre§edinte rédicâ §edinta la 6 1/ 2
ore, anuntand pe cea viitóre pentru mâne,
Vineri, 24 Iunie.
FDINTA. DIN 21 IIINIE 1856
Pre§edinta domnului vice-pre§edinte
Dimitrie Brdtianu.
edinta se deschide la amé41.
Presenti 111 deputati.
Nu rèspund la apelul nominal 33 §i
anume :
Facoianu Stefan, bolnav.
14 misiune :
Domnil Béláceanu Than, Boerescu Ba-
silie, Costaforu George.
 In congedi4:
Alcaz Eugenia, Forascu lTasile, Gridov
Nicolae, Leca Casian, Mavrocordat Nicu,
Mortun Emanoil, Marza Joan, Roma lo
Vasile, Roseti Teodor, , Roseti Iancu,
Roseti Stefan, Varlam Constantin, Ven-
tura Iancu, Sturdza Ioan, Cozadini Di-
niitrie.
Feird arétare de motive :
Bals Alecu, Braescu Alecu, Cananau
Sebastian, Filipescu Grigore, Filipescu
Emanoil, Ghika Vladimir, , Roseti C.
Teteanu, Vercolici Ioan, Ghika Ioan,
Basta Anastasie, Paladi Ioan, Ioan Fil
Iamandi Nicolae.
Procesul-verbal i sumarul sedinteI
precedente se aproba.
D. pre§edinte. La ordinea i1ei este
continuarea discutiunef asupra Consti-
tutiuneT; prin urmare, domnu raportor
este invitat a veni la tribuna.
D. A. Pascal, raportor. Ve cetesc,
domnilor, articolul 17 din proiectul
precum s'a modificat de comitet
care devine articolul 21.
Art. 21. (19 al comitetului). Actele
StatuluI civil aunt de atributiunea auto-
ritatilor civile.
Intocmirea acestor acte va trebui sa,
preceda in tot-d'a-una benedictiunea re-
Domnilor, modificatiunea comitetuluI
consta in acesta ca, se dice ca facerea
actelor civile sá preceda benedictiunea
religiósá. Afará de acésta, vorbele de
esceptiuni premVute delegi se scot, fiind
ca nu se scie de care esceptiuni a voit
sá vorbésca autorul amendamentului.
Acum, asupra acestuf articol sunt patru
amendamente carora le voia da cetire.
Anteiul amendament este al domnuluf
Cerchez :
Propun ca la alineatul al duoilea al
acestuI articol modificat de comitet sa se
www.digibuc.ro
adauge cuvintele care va fi obligat6re
la fie-care act de stare civila."
C. Christodulo-Cercheo, Cantar, D.
Racovitd, I. Negulescu, A. Lupaycu,
I. Deyliu.
VedetI, domnilor, ea dup5, acest amen-
dament, benedictiunea religiósá trebue
sa fie obligatorie.
Al duoilea amendament al domnuluf
Fusea (cetesce):
Alineatul al duoilea de sub art. 17
din proiectul guvernuluT si 19 al comi-
tetului sa se redacteze ast-fel: ,,Intoc-
mirea acestor acte va trebui s5, precéd5,
in tot-d'a-una benedictiunea
osebit de casurile de fort5, majora."
C. Fusea.
D. Fusea voesce sá icá ca se póte face
benedictiunea religh5s5, inaintea forme-
lor civile in casurile de forta majora
spre esemplu in cas de mórte grabnica.
Al treilea amendament este al dom-
nuluf M. Costachi :
Alineatul al duoilea din art. 17 din
proiectul primitiv sa se modifice ast-fel:
,,Intocmirea acestor acte va trebui sá
precéda in tot-d'a-una benedictiunea re-
ligiósá care pentru casatoril va fi obliga-
tóre, afar& de casurile ce se vor prevedea
prin anume lege."
M. Costachi, N. Pdcleanu, N. Rita-
ranu, D. .Racovifd, A. Meirgeiritescu.
Al patrulea amendament al domnilor
C. Brailoiu, Boerescu i alií:
Alineatul anteiá al acestuf articol 19
din proiectul comitetuluI se va suprima,
lásand regularea cestiunef prin legea
C. Boerescu, C. N. Brdiloiu, C. Nu,
N. Lahovari.
VedetI, domnillor, cum este cestiunea
aci dup5, codicele civil, cu care s'a
conformat proiectul guvernulul, actele
stard civile s'aa retras de la autoritatea
eclesiastica i s'ag dat in mana autori-
tatef civile, §i aceste duce puteri
 160
despártit. Acum, unele din aceste amen-
damente tind a mentine separatiunea
acésta intre puterea re1igiós i puterea
cele-l-alte vor a introduce nu
sistem mixt adicá ca actele de stat civil
s5, attune de am'enduoè aceste puterI.
Sistemul mixt nu este posibil ; iatá ce
s'a dis in comitet despre d'ensul : sistemul
mixt este inaplicabil pentru c cod.ul
civil, maI cu séna la c5sátorii, se aflá in
contradictiune cu dreptul canonic. Ar
resulta dar din sistemul mixt c ofice -
rul civil ar cásátori duoè persóne care,
dup5, caminele bisericel, nu se pot casá-
tori. Nu este de atributiunile puterel
civile de a reforma cancinele bisericesci
gi prin urmare nu putem nol 85, impu-
nem preotuluI de a da o benedictiune pe
care biserica o opresce. Asemenea s'ar
putea intêmpla ca o persón5, despArtitá
de oficerul civil, voincl s5, se ctigtoréscit
de a duoa 6r5,, preotul s ii refuse bene-
dictiunea pentru cuvêntul c biserica
nu il considerá deslegat de prima cásá-
torie. A§e, dar acest sistem mixt este im-
posibil in practica, §i trebue s adoptám
unul din aceste dude' sisteme. Sa 6. remit-
nem in sistemul codului civil prin care
actele de stat civil se fac de oficerif civili
fárii participarea puterei religióse,
dad, acest sistem noil nu convine socie-
táteImistre, s ne intórcem la cel
la legile canonice. Comitetul a mentinut
articolul din proiectul guvernului ; dací
insá cine-va voesce si aibá §i. benedictiu-
nea religiós, legea nu il opresce ; cere
numaI ca acéstá ceremonie sá fie prece-
dat5, de actele de stat civil.
Atarná de la domniavóstrá, domnilor,
ca s5, optati intre aceste cluo sisteme.
R6mane ca sá vé luminati mai bine asu-
pra acestor amendamente din desvolt5,-
rile ce vor face autorif lor.
D. C. Boerescu. Donmilor, acéstá
materie este in aparintá de puciná in -
semnatate. S'ar párea c5, nu meritá s5,
atragá o seriósi atentiune din partea
Camera gi cá este indiferent ca s5, figu-
www.digibuc.ro
reze saú nu in Constitutiunea Ord. SI
vedem insá, domnilor, ce coprinde ar-
ticolul guvernuluI P El proclam5, eman-
ciparea celor trei marl everdmente ale
viuetel omuluI, nagterea, cásátoria gi
móri-ea de sub puterea bisericésca ; prin-
cipiú pe care alte tèri maI inainte de cát
noi nu aú putut sá le dobandéscá nici
pán5, a1 dupi lupte numeróse sustinute
de ómeniI ceI maI liberali. Dad, comite-
tul s'ar fi mirginit a proclama acest
principia nu agi fi avut de cát aplaude a
adresa. Dar comitetul a introdus un
alineat prin care revine imediat asupra
primel sale inspiratiuni liberale gi re-
trage cu o man5, acea ce ne dedesee cu
cea-l-alta. In adevh, comitetul declará,
dá actele stáreI civile trebuesc redactate
de autoritátile civile §i indatá cere ca a-
ceste acte s5, fie supuse la benedictiunea
religiósá. Dad', s'ar fi abrogat curat §i
simplu principiul pus in codul civil nu am
fi avut nimic de dis. Acesta ar fi fost un
sistem ca ori-care altul, unif voesc ca
actele civile sa fie redactate de der altiI
de mireni. Cestiunea ar fi fost atunci
numai sá vedem care din aceste duo'é
sisteme este preferabil. Nu s'a fácut ins5,
ast-fel ; in loc FA se adopte unul ori cel-
halt sistem, s'a adus un altul pe care,dac5,
permitetl, 11 voiù numi ibrid, mixt ;
s'a admis adicá cá in acela§I timp aceste
acte sá fie §i civile §i religióse. Acest5,
inovatiune nu mi se pare fericitá, pen-
tru cá o gásesc absolut impractica-
bilá. Nu este vorba de a sci daca cele-
brarea religiósá e sail nu facultativá;
cáci ori-cum ar determina legiuitorul
formarea actelor civile, fie-care cetátén
e liber BA mérgá inaintea bisericeI ca s5.
i§I priméscá benedictiunea religiósá. Ces-
tiunea dar nu este aici. Autorif Cons-
titutiuneI voesc ca acéstá benedictiune
s5, fie obligátóre precum este obligátóre
§i redactiunea actelor de cátre oficierul
civil. Sper a vé dovedi, c5, acest sistem
este absolut imposibil.
Mai ûntêiù, indatá ce se proclam5, ca
11*
 170
obligâtdre celebrarea re1igh5si, pria a-
césta chiar se recunósce c cSsUoria la
care visézA mai special acest alineat, cì
cáfatoria sâvêgit:1 Let celebrarea reli-
giós6, este nun,. Dad, conclitiunea acésta
nu ar avea ace'stS insemnState,ap of atunci
nu scim pentru ce s'ar mai vorbi de be-
nedictiunea teligiósS in Constitutiune.
Dar primind acest sistem mixt am
pune in vigóre , de odat i fan"), altil
discutiune, tot dreptul canon in cea-ce
se atinge de cAsItorie. Dar dupá drep-
tul canon aunt proibitiuni la ea'sâtorie,
sunt conditiuni care nu se cer de codul
civil. Aqa, in dreptul canon cAsâtoria
intre ru.dele colaterale e proibita pitnâ
la gradul al 7-lea ; intre aliati in liniâ
dréptil ciisâtoria e proibiti iii infinit §i
in linia colatoralti paná, la al 6-lea §i
une-ori pitná, la al 7-lea grad. Afarâ
de acOsta, dreptul canon creazâ o mul-
time de alte proibiti.uni care results Baú
din botez saú din diferintit de religiune.
Codul civil din contra mic§oréz5, numé-
rul proibitiunilor ; a§a de esemplu, in
linia colateralâ se opresce la al 4-lea
grad, asemenea i intre aliati tot pâná,
la al 4-lea grad. Deosebit de acésta proi-
bitiunile care nasc din botez sunt numai
intre na§ §i fin §i. proibitiunile provenind
din diferint5, de religiune sunt suprimate.
Apoi, dacâ cerem ca celebrarea cásâ-
toriilor sá, fie fâcuta atât la autoritatea
civila cât §i la cea religiósá, evident el
aceste autorititti nu pot sâ, functioneze de
cât observând legile care le sunt propril.
Autoritatea civiI are a, observe condi-
tiunile cerute de legea civilii autori-
tatea religiós6 conditiunile cerute de
dreptul canon. Prin urmare, o citsittorie
care este permisS de codul civil va fi
proibita de dreptul canon, de uncle resultá,
duoè persOne care, in virtutea codului
civil, pot sit se câsâtoréscâ inaintea ofi-
cerului stdrei civile nu vor putea-o face
inaintea oficerului cleric. Vedeti óre
dumneavóstrit situatiunea care se creazg
familiilor Intelegeti dumneav6str6
www.digibuc.ro
positiunea femeei care, cIsItoritl
conform legilor civile inain.tea oficerului
public, nu póte cu ate aceste s termine
cásâtoria inaintea bisericei P i daca va
lisa ceea-ce se póte prea bine intêmpla
in practicá s trOcá un interval óre care
intre celebrarea cásItorier la primarie
acea de la bisericl, care va fi sórta
acelei femei?
SI nu ni se 4.ic:1 c clerul va fi silit a
se conforma ca regulile codulul civil,
pentru cí clerul nu cunósce §i. nu 'Ate
cunósce alti lege obligItóre pentru dên-
sul de cat legea care ii e proprie, adic5,
canónele. Noi ar trebui s violentám pe
cler, sit il degradam, dacá il am sili
se conforme cu legile codiceluf civil.
Dreptal canonic coprincle in sine reguli
imutabile pe care nici-o putere umana
nu le póte schimba. Prin urmare, prin
nici un mijloc clerul nu 'Ate face ast-fel
cum sá, suprime din codul seù acele proi-
bitiuni inapoiate pe care le all respins
astkli mai VI-be natiunile civilisate, mai
cu sOmi proibitiunile ce isvorâsc din
diferinta de religiune.
Domnilor, inconvenientele unei aseme-
nea sisteme mixte nu se opresc aci. CâsS-
toria neputênclu-se inveclerat celebra in
acelaqi moment atât la autoritatea civil
c'at §i. la autoritatea religiósá, are s5,
trOc5, un interval 9re-care intre aceste
dua celebrári. Ei bine ye intreb atunci
de la care moment are Ea se considere
cásátoria ca esistentá P Din momentul
de când s'a celebrat inaintea primarului,
sad de cânci s'a celebrat inaintea bise-
ricei? Negre§it yeti réspunde cu totil
cisâtoria nu se considerá ca esistinte de
cât numai din momentul când s'a celebrat
§i inaintea bisericel. Prea bine; dar iatá
ce se 'Ate int'empla fórte adesea. Unul
din soci, bárbatul de esemplu, móre in
intervalul care trece intre cele duoé
celebrâri, dad, femeea va fi remas grea,
copilul se va nasce natural §i averea
páxintelui nu va trece la copilul ce se
va nasce ci la alte rude, pentru cá aka-
 111
toria nu a apucat a se perfecta prin
celebrare inaintea bisericei.
Vedeti dar, domnilor, care sunt fruc-
tele sistemului mixt. Ele constit in im-
multirea numérului copiilor naturali §i
tot de o data in rapirea averei de la
adevëratii mo§tenitori.
mergem mai departe. Voiti ca
clerul s, concure cu autoritatea civilii la
facerea casatorid P Dar atunci trebue
fatalmente s primiti ca clerul sa con-
cure la desfacerea casatoriei pentru
de veti Oice c numaï autoritatea civil
e in drept sit pronunte diverciul, atunci
iatg ce ar insvort dintr'acésta : 0 dig-
torie se desface inaintea autoritittei
civile ; autoritatea religiósit presupunem
mi a participat la acésta desfacere. and
cei desfacuti se vor presenta sa se &Elsa-
torésca de a doua óra, intelegeti fórte
bine, ca autoritatea religi6sa nu II va
cununa, pentru ca in facia bisericei tot
ce nura clesfacut dênsa nu se 'Ate consi-
dera ca desfitcut. Trebue dar neaparat
ca aceia care ati fost o data, uniti prin
casiitorie de der sit fie desfacuti iara§i
prin biserica'. Va trebui dar inevitabil
ca sit concure la desfacerea casatorid
ambele autoritgti, autoritatea civil i
autoritatea religiósg.
Dar aid, domnilor deputati, sistemul
mixt atinge maximum imposibilului.
In adev6r causele de divorciù sunt cu
totul alt-fel organisate de codul canonic
de cum sunt organisate prin codul civil.
Sa vé dafi un esemplu. Dupg dreptul
canonic póte femeea sail bitrbatul sti céri
desfacerea casitoriei cand va dovedi cí
cel-l-alt este de altii religiune. Acésta
causa de divorcia nu este primita de
codicele civil. Acest din urma determing
precis care sunt causele de clespartire §i
afarg, de aceste cause nu admite altele.
Din contra, in dreptul canonic numhul
causelor de despartenie e apr6pe infinit.
Chiar de nu ar fi a§a, chiar dad, causele
de despartire ar fi identice in codul
canonic celor din codul civil, fiiud-ca
www.digibuc.ro
avem inaintea nóstrit dud autoritiiti,
care fie care functionéza in deosebi §i
dup o legislatiune proprie, intelegeti
fórte bine ca decisiunile care se vor pro-
nuncia asupra divortului pot fi diferite,
ast-fel in cat o casatorie desfacuta de
autoritatea civilti sa nu fie atinsa de
autoritatea religiósa. V6 intreb atunci
care va fi sórta casatoriei ? Tot asemenea
se póte intêmpla ca o casatorie desfacuta
de autoritatea religiósa sig fie mentinuta
de autoritatea
Vedeti, domnilor, ce germini distruc-
tori s'ar introduce in mijlocul familiilor
nóstre prin sistemul acesta mixt.
Pe lênga acestea, domnilor, daca voim
ca s concure la facerea o la desfacerea
casatoriei ambele autoritati civile §i
eclesiastice, trebue s ne gandim a rein-
fiinta imediat consistoriile, tribunalele
domnilor, lgsand la o parte
cestiunea budgetarit, ye declar curat
ca nu sunt din aceia care doresc resta-
bilirea acestor tribunale. Pucini din
noi sunt care nu cunosc abusurile comise
in trecut de catre consistorif, pucini din
noi sunt care nu ig aduc aminte nenu-
mèratele divorturi pronunciate cu in-
lesnire de aceste consistorif. Ei bine,
domnilor, tribunalele civile imi inspirà
mai multg incredere. Nu aveti de cat sa
comparati in acela§i spatifi de timp
numgrul divorturilor pronunciate de au-
toritatea civili §i num6rul celor pronun-
ciate de autoritatea eclesiastica, §i yeti
vedea ca numérul celor din urmii intrece
cu mult pe acelor de antgti.
Adáogati cá reinfiintarea acestor tri-
bunale eclesiastice are §i alt inconve-
nient. Procedura inaintea lor este secretg.
Nu pot figura nid apèrittori, nu póte
avea loc nici desbateri §i nu esista, nici
representantul societittei, procurorul,
ast-fel in cat tot se petrece in umbra,
in mister.
Acesta e idealul la care tind aceia
care se arat cei mai devotati amid ar
lumind §i al dreptului de aphare ?
 172
A§a dar din ori-ce punct de vedere
vom considera sistemul acesta mixt mi
se pare absolut impracticabil.
Nu e posibil si admitem de cat una
din duce, sat aceea-ce era m ai inainte,
benedectiunea religióse, curet §i simplu,
sat BO leskm cAsAtoria civile, proprit
disA.
Domnilor, intentiunea obligAtóre a
clerului in materia actelor de stare civilA
nu are nici o ratiune de a fi. Observati ce,
t6te aceste acte, dupe, cum recunósce
lucru curios chiar comitetul, sunt
civile. Dar dace, aceste acte sunt civile
pentru ce cereti pentru sever§irea lor
interventiunea autoriatel eclesiastice ?
A ! negre§it, domnilor, biserica trebue
se, interviná, insá sA interving intr'un
mod facultativ. Nol cerem libertatea
pentru fie-care cetiqén care voiesce BA
se impace cu consciinta sa, sii mergA la
autoritatea religiósá pentru a primi
benedictiunea dupe, ce contractul s'a
incheiat inaintea autoritAtei civile. SA
lAsám dar libertatea tutulor, noi care am
proclamat toleranta religi6sA, noi care
ne numim cei mai devotati amici ai liber-
tAtei, BA nu silim indirect pe catolici a
se duce inaintea unui alt cult care nu
este al lor.
Domnilor, in timpii cei d'anteit, in
timpii primitivi, biserica, prin impor-
tanta 6menilor ce o compunea, a absorbit
Vita partea civilA a dreptului, ast-fel
in cat dreptul canonic plana asupra
dreptului civil. Acésta esplice, multimea
materielor curat civile care se ved regu-
late de dreptul eclesiastic. i noi, dom-
nilor, pane, la 1776 eram guvernati
de canénele bisericesci, de codul Matei-
Basarab, §i a trebuit se, vie un Domn ca
Ipsilant pentru ca se, face, o legislatiune
prin care se, separeze elementul civil de
elementul religios, dupe, cum o dice el
insug prin hrisovul din anul 1776; de
atunci progresul a mers tot creseêncl
pane. astAdi. Opera inceputA de Ipsilant
s'a continuat de Domnul Caragea, de
www.digibuc.ro
regulamentul organic, §i in fine s'a corn-
pletat prin noul codice civil.
Nu inteleg dar pentru care scop ne
am intérce inapoi §i am lua natiunel o
libertate cu care s'a obicinuit deja §i pe
care o practice, liniscit de aprópe duol
ani? Domnilor, fostul Domnitor, imbrá-
cfindu-se cu WA forma esteriórá a despo-
tismului, ne a dat cu tóte acestea codicile
civil al natiunei celei mai inaintate,
emancipand partea civilA a legislatiunef
de influintele clericalé.. Noi, domnilor,
care dorim adeverata libertate,care proc-
lame, emanciparea consciintei qi a cetaté-
nului, cum putern se, aservim din not pe
cetateni qi se, compromitem o operA atat
de fericit realisatii ? Se póte ca modul cum
este organisatA cAsátoria de codul civil
se, fie vicios ; se 'Ate ca in practicd el sA
presinte multe inconveniente, §i sunt
cel d'anteit care recunosc acésta, dar
permiteti-mi se, fac duce observatiuni
inteacéste privintá. Mai anteit, Romania
intrégá a admis acest sistem §i II a prac-
ticat fare, cea mai micA protestatiune
aprépe duoi ani. §i ori cum ar fi remediul
la acest inconvenient care se propune nu
este nici de cum eficace, printeensul nu
am face de cat se, cAdem din Schyla In
Charibda. 0 altA observatiune este cd
dacá intr'adever inconveniente esistA,
dace, sistemul actual este ret, nu avem
de at sA revenim asupra codicelui civil,
se, Il indreptám, sA 11 completám §i sá
facem ca acest sistem se, devie mai prac-
tic, mai ales in privinta populatiunilor
rurale. Dar, pentru Dumnedet, se, nu
sacrificám principiul pentru asemenea
inconveniente; se, lAsAm lucrurile cum
at fost duoi ani ; se, nu admitem benedic-
tiunea religiósá ca obligAtóre find-cii
atunci vom cAdea in confusiunea cea mai
mare §i vom produce perturbatiunile
cele mai seriése in sinul familiilor.
A§a dar, domnilor, , fiind-cd acéstá
materie este fórte importante, ; find-cd,
ca sá se hotArésci ar trebui organisat nn
sistem intreg de legislatiune ; fiind-e4
 178
chiar de ati voi sa. admiteti acest sistem
mixt ar trebui sh 11 organisati, lucrare
care nu se póte face cu ocasiunea until
alineat din Constitutiune, v6 rog sh lashm
de o cam dath acésth materie §1 când
vom veni la revisuirea codicelui civil,
vom vedea ce este de fkut.
Voci. La vot , la vot.
Altele. Propuitorif sh ip desvolteze
amendamentele.
D. M. Costaehi. Domnilor, ati audit
pe onorabilul D. Boerescu cu ce talent
§i cu cAth iscusinth a desvoltat cestiunea
maritagiului civil. Et o singurh obser-
vatiune voiú face donmului Boerescu :
eh tóte icleele desvoltate de domnia-sa
sunt aplicabile aceld societiiti unde
domnia-sa a adunat aceste frunióse idei ;
adicii, aceste idei provin din acel stat
catolic unde a fost o lupth, intre politica
civil& p intre cea religiósh. Argumen-
tarea ce se aplich insh la causa societhtei,
e lesne de 4dut ch nu Ip are de fel locul
lor in societatea nóstra. Aceste idei nu
1§I at locul lor la noi; fiind-ch clerul
nostru ortodox nu a fost nici o dath §i.
nu este in positiunea clerului catolic ;
fiind-ch la noi nu a esistat nici o dart
§i nu esistá antagonismul acela care a
esistat in pirtile catolice intre starea
civilii §i religiósá.
Clerul ortodox, preopi nopri fac parte
din societatea românh; preotul nostru
este párinte de familie ca off-care alt
cethtén; este legat cu societatea ca ori
cine; nu formézh o castá isolath in mid-
locul societhtei, precum o formézh clerul
catolic ; acolo unde acésta esista, inteleg
mefienta ce a esistat intre societatea
civilá §i der ; este evident insé cum la
noi nu o pot intelege nici de cum. lath,
dar argumentul cel me puternic prin
care se constath ch tóte acele ratiuni ce
ip aù avut loc in statele catolice nu le
póte avea nici de cum la noi, la noi
unde clerul face parte din societate.
Acum se vorbesce §i la noi de eman-
cipare , eh P noi sh, ne emanciphm de
www.digibuc.ro
inriurea clerului. Dar -4 intreb, domni-
lor, daca societatea nóstrh a suferit ver
o dath cea mg mich apèsare din partea
clerului pentru ca sh 4icem eh ne eman-
ciphm de sub jugul sea ? Cáci pentru ca
cine-va sh vasch a schpa de un jug,
trebue ca mai ântAiil sh simtim acel jug.
Apoi la noi esistat-a ver o (lath acel
jug ? Nu, fiind-ch, la noi din nefericire
clerul nu a fost destul de cultivat nici
ca sit se mentinh la inntimea misiund
sale.
Acum sii, venim la resultatul practic
al inovatiunilor ce s'at introdus in le-
gislatiunea nóstrá.
Ei bine, domnilor, de când s'a intro-
dus a§a numitul maritagit civil, et vé
pot proba di afarrt din crap intre popu-
latiunile rurale nu mg esistá chsktorie,
did s'a inlocuit prin concubinagit (da,
da.) Da, domnilor, concubinagit; iath sta-
rea unde at adus societatea acele teorit
imprumutate de fled care nu at voit sil
tina sémá de moravurile, de datinele
§i. de traditiunile poporului nostru.
Ni se dice, domnilor, ch prin acéstá
teorie ne am emancipat ; ei bine nu, et
4ie ch Statul a usurpat asupra autorititei
bisericesci. Argumentul domnului. Boe-
rescu cel mai mare este acesta : dumnealui
dice ce are a face clerul and oficierul
stárel civile ar aproba o chsátorie §i
când clerul ar voi sh o respingh P Rés-
punsul e fórte simplu ; acéstá inovatiune
s'a fácut intr'un mod neintemeiat, in
contra canánelor religióse care considera
chshtoria ca un sacrament, ca o tainh,
§i cá nu e ertat puterei civile a incálca
domeniul autorithtei religidse. Daca so-
cietatea nóstrá, daca interesele civile ale
Statului, ar cere óre-care modifichri §i
óre-care conditiuni de chshtorie (pentru
care sunt de acord), atunci Statul 'Ate
sh se intelégh cu autoritatea -religiósh.
Chiar §i in statele catolice unde statul
a sustras chsátoria din atributiunile
bisericel, chiar §i acolo a urmat un con-
cordat cu biserica, cu atat mai mult la
 174
noT made statul politic nu va avea niel
un fel de resistentä din partea autorità-
tei hisericesci ; din contra, biserica ar
veni inaintea dorintelor Statului si in-
troduca acele modificäri care s'at intro-
dus §i in alte state, in Rusia, in Grecia,
filrä a vètema dogmele esentiale ale
religiund ortodoxe.
Din acest punct de vedere am presen-
tat am endamentul met prin care propun
ca cäsätoria sa se fad, obligatorie ina-
intea bisericei. Numal ca acésta voin
face ca poporul sh resimtä incralerea
ce are in angagiamentul cel mai princi-
pal al viuetel omenesci care e casätoria;
chef, de and s'a introdus cäsätoria civilä
prin contracte, ei bine, in popor se dice:
1mi am luat femeiì pe duoi sat trei ani.
Iatä efectele acestd inovatiuni care s'a
introdus, §i noi suntem datori o satis-
factiune poporului, declarand de obli-
gatorie celebrarea inaintea bisericei; cäci,
domnilor, nimic mai malt nu a revoltat
pe popor in contra guvernului trecat
de cat acéstä mësura streinä ; poporul
'Ikea ca. guvernul treeut a voit s strice
si chiar eredintele
Prin urmare, cer sti se adopte ash"-
toria obligatóre inaintea bisericei §i
rëmfine ea, di.lph ce autoritatea biseri-
césch se va organisa, atunci statul politic
impreunä cu biserica s'a convinä, asupra
modificarilor care ar fi de introdus ; cat
pentru cäsitoria mixtä, dacii §i biserica
o va admite, lucru ce nu cred, ei bine,
Statul ar putea impreunä cu clerul
o facit ca obligatorie, numai ca o escep-
tiune inaintea autoritätilor civile.
D. Chr. Cerehez. Domnilor, prin
amendamentul meü am propus ca la
finele articolului 19 et se adaoge dupit
cuvêntul ceremonia religidsd, cuvintele
obligatórepentru ort-ce act.
Nu am 4is numai pentru actele de
casiitorie, pentru cä ceremonia religiósä
e de rigóre pentru ori-ce act civil.
Acum, spre a argumenta pucin, am
de 4is pentru a intäri convingerea dum-
www.digibuc.ro
neavósträ , dup6 convinetórele argu-
mente ale onorabilului met coleg de la
Dorohoit, voit dice numai cä pericolul
pe care il vede onorabilul D. Boerescu
cä s'ar intêmpla prin casatoria
pericol ce ar putea proveni in iutervalul
dsätorid civile §i celd religidse, aceste
pericole sunt efemere, ilusorii, pentru
cit indatä ce legea dice ca cäsätoria nu
va fi consideratti de cat dupä formalita-
tea civilä, dap& formarea actului civil
§i ceremonia religieet, nu mai póte sä
fie nici un pericol; cAsittoria nu póte a t§i
incepe efectele de cat dupä consumare
§i nu póte fi consumare de cat dupg,
indeplinirea acestor formalitäti. Apol
domnilor, din töte cele dise de domnu
Boerescu este un lucru fórte neesplica-
bil pentru mine: Constitutiunea e legea
legilor, dup5, ea trebue sá se modeleze
Vote legile, dupä, principiele consacrate
de ea §i nu mai pucin §i legea pe
cand domnu Boerescu se pare &A pretin-
de din contra ca Constitutiunea sit se
modeleze dupä principiele coclului Ale-
xandra loan....
0 voce. Codicele Napoleon, nu Ale-
xandra Ioan.
D. Cerchez. Si tocmai pentru cá acel
cod Alexandra Ioan coprindea aceste
principie, tocmai pentru acésta codal
lui Alexandra Ioan a fost urit §i con-
demnat de masa poporului.
Domnilor, nu este cásätorie in téril
de la promulgarea acestui cod, ci e un
concubinagit, precum a 4is onorabilul
domn Epureanu, pentru cá omul din
popor nu scie tária legd civile §i nu
póte intelege cäsätoria paná cand nu
aude din gura preotului: cá pe cine a
legat Dumnedet nu póte deslega ennenii.
Omul din popor nu crede cá e obligat-la
datoria casätoriei dap& cum ar crede
cand binecuvêntarea cäsittorid s'ar da
de preoti.
Nu 'red acum pentru ce onorabilul
domn Boerescu gäsesce cá este indispen-
sabil cá, daca s'a fäcut cäsätoriile cu
 195
concursul anAnduror puterilor, civile §i
eclesiastice, apoi este neap6rat ca qi des-
pIrteniele et se facl tot cu concursul a-
mêncluror puterilor. Daca C onstit utiune a
4ice c numai cIettoria s 5, se facI in mo-
dul acesta, nu este destul de inteles ca des-
pártenia are ssi se facInumal de puterea
civila'? Pentru aceste argumente §i in pri-
vire c nici ingroparea celui mort nu se
'Ate face fárA binecuvêntarea preotului §i
in privire c nici copilul nu póte filipsit
de binecuvêntarea clerului indat ce s'a
nascut §i copilul care, nu este viabil nu
i se póte int'erdia botezul asceptând pe
oficerul stárei civile ca sä, iL dea actul
civil de nascere ; pe aceste considerante
am fâcut i sustin amenclamentul mea,
dupa cuvintele : benedictiunea reh-
FA, se adaoge cuvintele obliga-
torie la fie-care act."
D. V. Pogor. Domnilor, dupá kite cita-
tiunile religicise §i sânte care fácut
la acéstá trebuint5,, 1ml e gred de a veni
cu un amendament prin care propun
se consacreze in Constitutiune crt actele
civile sunt obligatorii iar cele religióse
sunt facultative (murmure).
Ni s'a vorbit de regimul cel Ant in
care tóte actele stárei civile erati in mâna
bisericei §i mi s'a aratat cá acel timp
era timpul secolului de aur. Nu domni-
lor, vé voiü dovedi din contra. Pe când
biserica avea acéstá atributiune in mâna
sa a abusat de d6nsa §i tocmai pentru
a abusa-t nu i se mai póte incredinta
ei acéstá atributiune.
Biserica nu a respectat nici una din
datoriile §i canónele sale, a fácut abusuri
prin care 1§I a perdut tótá incralerea, in
privinta acésta.
Domnilor, am fost judeator la curtea
de apel i intr'un proces mi s'a infacipt
o persóni cu duoé acte de botez sub-
wise de acela§i preot. Printr'unul din
acele acte dicea cg, acea persóni este fiicá
a duoI párinti i prin cel-l-alt act dicea
cá acea fiicá este a altor pániui i nu am
putut sá däm dreptatea de succesiune
www.digibuc.ro
[weld fete pentru cl nu am sciut intea-
devér cine eraú pArintil aclevératf.
In cfit privesce actele de cIsitorie,
clomnilor, scim c biserica numai frati
§i surori nu a cununat, dar in colo töte
recrulile lor canonice it fost cacate.
( Voci. Asa e). i dad, ritdica glasul
cine-va i se réspundea cáa primit din Cer
puterea a lega §i a deslega.
Vedeti dar, domnilor, c biserica cea
d'ântAiii a pus societatea iu pericol. Sub
regimul bisericesc noi scim cá s'aú
sitorit rude de aprtipe 011;1 §i veri pri
Iatá ce a faut biserica, domnilor,
§i iatá de ce astädt bisericet nu i se mai
póte inapoia acele atributiunl, cáci ea
singurI s'a descreditat in acéstä, privire.
Se dice, domnilor, cá de la infiintarea
actelor civile cäsátoria nu mai esistit ca
mal inainte, cá ast4f esistá numai un
concubinat. El bine, acósta nu este drept
a se pune pe compta regimului actelor
civile care esistá numat de dui:A ani, ei
pe compa regimuluf bisericesc.
Cásátoriele care s'aii sévêr§it de duoi
ani incóce nu scim nimic de sörtea lor
pan6, ccum, nu scim dacrt, sunt bune satt
rele ; dar scim cá cAsItoriile s'év'er§ite
sub regimul bisericesc eraii atêrnate de
capriciul imuia din soti ; §i, die mai mult,
domnilor, erat't atêrnate de punga unuia
din ei (a§a este).
A§a dar, domnilor, daca voitt sá avem
o societate, dac1 voiti sá avem o garan-
tie, sá lu'Am sistemul actelor civile pur
§i simplu fará amestecul bisericesc; cáci
indatä, ce vom amesteca §i biserica la
aceste acte, atunci abusurile cele vechi,
in care biserica a imbittrânit, vor reveni
iará§f pe tapet.
Astidi dacâ se face un abus din partea
puterei civile, putem interpela pe mi-
nister; iar daca vom da acéstâ atributiune
in maina bisericel, atunci nu vom putea
interpela pe nimeni §i §efif bisericesci
ne va dice, dad, ti vom intreba, am primit
acéstá facultate de a lega §i a deslega
din Cer.
 Domnilor, este invederat cá numai
independinta actelor civile de a actelor
religióse este adevérata bad, garantatóre
pentru societatea nóstra. Cu tóte acestea
tin compt §i de prejudiciile religidse ;
dar vé intreb : cine impedica pe ómeni
de a se presenta i inaintea bisericei, de
a primi benedictiunea religiósa ?....
D. C. Cantacuzino. Oamenii cel
invëtati.
D. V. Pogor. Nu fad yeti arata
dumnévóstra un singur esemplu intre
satenii no§tri unde si nu aiba loc cere-
monia bisericéscit la nascere, casatorie
saü mórte. Pentru acésta ic c inainte
de tóte, spre a nu da loc la abusuri din
partea bisericei in privinta acésta, trebue
sit ne mentinem strict in principiul inde-
pendintei actelor civile afarit de ori-ce
inriurire religiósa , cad numal ast-fel
putem da o garantie seriósa societatei.
Biserica a sévAr§it cele mai mari abusuri
prin urmare a perdut tóta, increderea
mea in cat privesce actele starei civile ;
am va4ut despartenii facute de biserica
prin bani; am vqut, cum am mai (jis,
autoritgti clericale care ati cununat rude
de aprópe, pâna i véri primari, in cat a
ajuns ca biserica sa nu mat aiba, nici un
respect de sine §i cine nu are respect de
sine nu póte sa céra, a fi respectat de
altif (aplause din o parte a Adungrei).
D. R. Ionescu. Domnilor, am sa
propun un amendament....
D. Marzescu. Cer cuvêntul in ces-
tiune de regulament.
Domnilor, mi. se pare cum ca noi trebue
respectäm regulamentul. Apoi, dom-
nilor, dad, vom voi s luam rândul unui
deputat inscris, nu avem de cat sa, pro-
punem un amendarnent spre a putea lua
cuvêntul. Domnu R. Ionescu vine acum
cu un amendament §i. ia cuvéntul inaintea
domnului Blaremberg, inaintea mea,
inaintea domnului Strat §i altora care
eraú inscri§i mai inainte. Lasati sà vor-
béscit mai LAMA cei inscri§i i apoi sa
vorbésca i domnu R. Ionescu.
www.digibuc.ro
D. R. Ionescu. Cer cuvêntul tot in.
cestiune de regulament.
Domnilor, ai ruga pe domnu Mar -
zescu sà imi arate un articol din regu-
lament care sa çiicà ca, numai atatea
amendamente se pot propune, fiind-ca
numai atunci dumnélui ar avea dreptate.
Ori-ce deputat are dreptul de a propune
amendamente, rëmaind la aprecierea
Camera de a le primi sail nu.
A§a dar, domnilor deputati, Wit
amendamentul ce am propus 0. care cred
cava dobêndi incuviint area dumnévóstra.
Propun a se suprima articolul in privinta
actelor civile, find o cestiune ce trebue
a se regula la revisuirea codicelui civil...
(intrerumperi).
In urma atâtor discursuri care s'ail
facut 0 care féd cá aú a se mai face,
cred cà trebue sà alergam la un mijloc
de a nu se prelungi discutiunea in infinit.
Domnilor, tema onorabilului domn
M. Costachi care cere ca benedictiunea
bisericei sit, fie obligatóre este tocmai
pentru cuvêntul ea, se atinge religiunea
0 se aduc neintelegeri, protestarl 0 con-
fusiune in popor lucru care nu este nici
de cum ast-fel; pentru ca toff care aft
trait pe la téra pot constata fórte bine
ca nu e un singur Oran a citruf casatorie
sa, se faca prin act civil 0 care sa nu se
dung la bisericg (intrerumperi). Cu Vote
acestea nu sunt de pgrere ca prin Con-
stitutiune sa, se reguleze acésta cestiune
(intrerumperi). Ramane la revisuirea co -
dicelui civil 0. atunci acéstä cestiune se
va regula.
Comitetul se retrage spre a deli-
bera asupra diferitelor amendamente
propuse.
D. A. Pascal. Comitetul deliberând
asupra numerciselor amendamente pre-
sentate la biuroil., le a impartit âutêiú
in trei categoril. Dupa cum vedeti, unele
din aceste amendamente Bunt pentru a se
admite sistemul ca actele civile aunt de
atributul autoritatilor civile §i cu totul
independinte de autoritatea eclesiastica;
cele-l-aIte amendamente sunt peatru
declara c5, aceste acte trebue sit fie mixte,
adici sit fie tot-o-dat5, qi de atributul
autorit64i1or cii1e §i a celor eclesiastice,
ca. am'enduoè aceste autorit64i srt parti-
cipe la a lor cOnfectionare.
Mai sunt pe urm5, alte duoé amenda-
mente care Bustin c5, acést& materie nu
trebue tratat6 in Constitutiune fiind de
resortul codicelui civil §i prin urmare
trebue s5, se scót& cu totul din Consti-
tutiune.
Domnilor, redactiunea comitetuluf a
fost rèù inte1és5, de domnu C. Boerescu.
Dupl cate m vorbit, ati vëdut
majoritatea comitetului a optat pentru
sistemul acela in care aceste acte sunt
curat de autoritatea civila; i daca arti-
colul 19 póte da loc la restilrniiciri,
atunci, pentru a da o redactiune mai
dark preferini amendamentul domnului
Pogor §i domnului Strat in care se dice
ca. aceste acte sunt independinte de be-
nedictiunea religiósk. Vedeti c5, puind
acest amendament noi nu modificim
principiul pus in proiectul guvernului,
ci d&ni o redactiune care nu mai (15, loc
la induoeli; caci se vede c articolul
guvernului a dat loc la induoeli de vreme
ce s'a cerut modificarea lui.
Ai intelege sistemul civil singur ; aqi
intelege asemenea §i pe cel-l-alt sistem
religios iarsa§i singur; dar sistemul mixt
nu se póte admite, fiind-ci nu se póte
pune in practic& §i misiunea nóstrA este
de a vedea dadt o m'esur& óre-care este
Acest sistem violent al domnului Ma-
uojache Costachi de a se imp uue legea
civil puterei bisericesci este, cum am
inaplicabil ; noi nu putem face prag-
matice sanctiuni §i concordate cum
fitceati suveranii Europei au Papa.
A§a dar, pentru ci acest amendanient
este contra canónelor bisericei ; pentru
c5, nu putem atinge independinta reli-
giunei , impuindu-i o lege contrarie
canónelor ei, cred cá sistemul civil propus
www.digibuc.ro
prin aniendanientul domnuluf Pogor
este singurul mijloc posibil §i aplicabil.
D. N. Blaremberg. Domnilor, Bunt
§i eú unul din partisanif sistemului mixt
§i dadajduesc a dovedi c& acest sistem de
parte de a fi absurd §i impracticabil este
din contra singurul logic, singurul moral.
Domnilor, nimeni nu póte tAgadui cá
máriti§ul este un contract civil §i reli-
gios; tot de o-dat5, nimeni nu póte tágMul
c5, máriti§ul este unirea nu numai a
persónelor ci §i a sufletelor; nimeni In
fine nu póte tág&dui cá el este o tainá a
bisericei. Inteleg, domnilor,sistemul elec-
tiv in alte materil nu insá ,§.1 in mate-
rie de religiune. Puteti dice, dad, admi-
teti muíritiul esclusiv civil, c& sunteti
liberi cugetitori, spirite tari, ori-ce, ins&
incetati de a mar dice ea' sunteti §i orto-
doxi (aplause). Nu inteleg dar sá propu-
netisistemul frances, sistem págan, dupi
mine, in Romania.
Dar ni se dice vedeti la ce inconve-
niente ye espuneti: o cununie sávêr§it5,
de autoritatea civil& ar putea sá nu
primésci consantirea religiósá §i dac& ir
intervalul de la s&ver§irea solemnit&tei
civile panä la benedictiunea religiós& ar
muri bilrbatul, copilul conceput in acest
interval ar fémane natural. Ef bine,
domnilor, pentru mine acésta nu este un
inconvenient pentru cá tocmai acesta e
réul la care in sistemul meù voesc s5, Ii
aduc un leac. Scopul mat este tocmai de
a proiba acest concubinagid legal. Vo-
esc ca copii s& fie legitimi in puterea nu
numai a legei civile ci §i in puterea
legei divine.
Din minutul dar unde suntem siliti a
recunósce máritiplui acest caracter mixt
trebue s5, 11 §i supunem la o induoit&
formalitate. §i apoi óre inconvenientele
sunt serióse ? Dac5, in adevér in east&
materie nu esist& o concordant& intre
dreptul canon §i dreptul civil, ce ne
popresce de a le pune in armonie, §i daca
legea eclesiastic& nu se póte pleca la
legile civile, apoi e unul primesc s& se
12
 178
Aupue in acest cas legea civila esigentilor
religióse. i dovade, domniIor, ca lucrul
nu e qa de anevoios precum o credetf este
ce acésta s'a ma fecut si sub Caragea,
care cand a fault codul civil a preve4ut
piedicele la maritis precurn si casurile
de despertire intr'un mod conform
clreptuluf canon. Lae dar ce asemenea
concordante intre aceste duce codice,
civil si bisericesc , s'aa maf fecut la
nol. Prin urmare si nof or voincl a
pune in armonie aceste duce codice nu
facem ceva imposibil, ceva neau4it.
Dar s'a mg 4is ce aunt cesatorif
eterodoxe, casatoriile intre catolici si
ortodoxi. EI bine, aceste maritisurf sunt
asa de rare in cat le putem acorda o
dispense, fare vre un mare inconvenient.
Nu cred, domnilor, ca la nor se, fie ma
mult de o sute, primesc o mie de casurf
asemenea. EX bine, ce imf pasa dace, o
Elute de indivislf se vor considera ca
necesetoritl, acesta nu póte aduce acea
lovire moralitatef publice ce if póte
aduce concubinagiul legal respandit in
tóti téra. Cu to:Ste ce, nu scia ce, chiar
atund cand eram in aceste, materie sub
regimul dreptuluf canon, miritisurile
eterod.oxe se, fi intampinat nisce dificul-
tatf de care ni s'a vorbit aste4f. De
aceea primesc si ea amendamentul dom-
nuluf Epureanu.
D. C. Gritdispeanu. Ce facem cu
divortul ?
D. Blaremberg. Ca sa fespun4 la
nerabdarea domnuluf Gradisteanu care
me intrébe ce facem en divortul voia fi
silit a anticipa. In privinta divortuluf
na am aceeasf preocupatiune, pentru ca
divortul prin el insusl este in aclever o
necesitate, dar o necesitate regretabile;
el e maf mult un ref' si un scandal de
cat un bine. Asa dar nu ved aci trebuinta
acelorasf precautiuni, nu ved trebuinta
de a da acestuf act acel caracter sacru
care impresionéze, spiritele. Ce imf pasi
mie ce, niste Omenf care se despart, care
renuncie de a trai in comun, ce imf pasi
www.digibuc.ro
mie dace Reef órnenl sunt dedegati de
obligatiune in puterea unef sentinte
bisericescf saa a unef sentinte judiciare ?
Aci nu maf e acelasT interes. Cand se
seversesce o casatorie nu o putem incon-
giura de destule solemnitatf, nu putem
lua destule precautiunf spre a asigura
curatenia si durata sa, ef, dar cand se
disolve o cesatorie nu maf ved de ce
acea disolutiune ar purta un caracter
sacru ?
Vedetf dar &A aci ceremonia religiósa
nu are aceeasf importante. Dar chiar
primind teoria ce, ceea-ce facem pentru
máritis trebue se, facem si pentru divort,
voia rèspunde : puneti in armonie legea
civile, pentru divort cu legea bisericésce
pentru divort, si dace vedetf un incon-
venient intre duce tribunale unul civil
si altul bisericesc avênd a se pronuncia
in materie de despertenie, organisatf
tribunale mixte, lucrul nu e fare prece-
dent in téra nóstra ; cad in trecut mi-
tropolitif si episcopif eraa membri af
divanuluf domnesc, ef judecaa dar d'im-
preune cu laicif.
D. C. Boeresou. Dupe, care legf se,
judece tribunalele mixte ?
D. Blaremberg. Dupe, legile civile
puse in armonie cu legile canonice.
Acum, domnilor, vé marturisesc, ci
cat pentru mine nu impirtagesc nicf de
cum cultul onorabiluluT domnu Boerescu
pentru codicele Cuza ; departe de a con-
sidera acest cod ca un progres ea il
consider ca o nenorocite, inovatiune.
D. Radu Ionesou. Nu a 4is.
D. C. Boerescu cere cuventul.
D. Blaremberg. A intrerumpe nu e
a respunde.
Domnilor, departe de a avea acel cult
pentru codul Cuza. . . .
D. Boereson. Codul Napoleon.
D. Blaremberg. Ire void dovedi ce,
nu e codul Napoleon; dar chiar asa de
ar fi óre onorabilul domnu Boerescu va
putea se, contesteze ce codul Napoleon,
de si una din legislaturile civile cele

ma perfecte, nu e obiectul und cri-
tid fórte vif in teorie? Gasesce óre
dumnéluf ca de aceste critice fórte inte-
meiate s'a tinut séma la redactarea
acestuf codice? Negregt ea nu. Gisesce
óre dumnéluf ca, in acest codice s'a tinut
séma de Tre-una macar din traditiunile
ce esistaA in Romania §i care, s'o recu-
nóscem, nu eraA Vote rele? Iarag nu.
Prin urmare, dupa mine, codul Cuza
departe de a fi o opera demnä de admire-
tiune e o legislatiune ce cere a fi revi-
suita cat maf curAnd.
Voci. Top dorim ace-sta.
D. N. Blaremberg. Las redactiunea
§i acele inadvertentf care dovedesc ea cel
ce aA fost insärcinap cu acésta lucrare
chiar ca traducetorf a5 fost maf pe jos
de cat sarcina lor.
Las la o parte lapini de garena, copii
adulterinf §i incenstiog pug pe acelag
picior cu cd legitimi, las la o parte
nedreptatea ce se face femei in devolu-
Punea ino§teniref, cad ea era, §i cu drept
cuvent, ma favorisatit de vechea legisla-
thine, cad ag fi silit sä intru in amànunte
ce nu at nimic a face in acésta discutiune.
Dar ne 4ice domnu Boerescu de ce sit
nu arnanam acésta cestiune pentru viitor,
de ce sit nu o reservam und legf speciale ?
Am cuvinte fórte tarf ca sa cer acéstit
insertiune in Constitutiune. Scip prea
bine cit mariti§ul, adica familia, e una
din basele societittei §i nu inteleg ca in
pactul fundamental al teref sit nu se
reguleze ceea-ce se chiami principiul
familief. Acésta disposiPune a dresaref
actelor civile de oficiarif civilf o vom
gäsi g in constitupunea Belgid; singura
inovatiune propusit de nof e ca ceremonia
religiósa sä, fie obligatorie §i dad, imI ap
cere §i esemple §i esemple nu imf ar
lipsi, fe voiA cita Italia unde acest
sistem e sail a fost in vigóre.
VocI. S'a desfiintat.
D. N. Blaremberg. Cel pupn a esistat
inainte. Intru eta privesce dispositiunile
de detalit, chiar lid tramitem la o lege
www.digibuc.ro
f 76
ulteriórä, tot a§a precum o facem 'en t6te
printipiile largf pe care le inscriem in
Constitupune.
Void termina, donmilor, cu o ultimit
considerapune. Am slis ca maritipl,
adica farnilia,este basa societatef, litsap-1
dar sub invocapunea Cerurilor. Nu con-
sacratf concubinagiul legal care turburd
cousciintele §i aduce o atingere aqa de
gravit moravurilor (aplause).
Mal mulli domti deputay cer inchi-
derea discutiunel.
D. C. Boerescu. Domnilor, ag dori
sa nu se inchiy, discuPunea numaf ca
sa ne declare domnu Blaremberg : ce
intelege domnia-sa a se face cu femeile
care all sa -se casatorésca de la promul-
garea Constitutiunef 'Ana ce va face
domnia-sa detaliurile? E o cestiune fórte
importants; cad in acest timp are sa, se
fad, casatorif §i daca nu se vor face
conform Constitupund Tor fi nule §i
copii ce se vor nasce vor fi naturalf.
D. N. Blaremberg. Se vor introduce
dispositiunf transitorif, iar prima atunci
codul Cuza remane in vigóre.
D. M. Costachi. Am luat cuventul,
domnilor, pentru inchiderea discutiunei
§i voiA respunde domnuluf Boerescu, ci
Constitutiunea nu póte si copriny, de
cat principiele generale §i in puterea
principielor generale are apof sit se
modifice legislaPunea Ord §i ail sit
se face; §i acele legf numite transitorif.
Pentru aceste cuvinte cer inchiderea
discuPunef.
D. ministru de finance. EA cred,
domnilor, ca discutiunea in cestiunea
de facia e o discutiune care se prelun-
gesce de geaba. Nu e un Roman in téra ro-
mângscafie saA un Constitutiunea obli-
gatorie nu e un singur Roman in téra
romanéscit care sa se socotésca insurat
pang nu se va duce la biserica.
Se pune la vot inchiderea discuPu-
nef §i se primesce.
Se cetesc apoi se pun la vot g se
I resping urmätórele patru amendamente :
 180
1) al dornnuluI R. Ionescu ;
2) al donmuluI Const. Boerescu ;
3) al dornnuluI Cerchez ;
4) al domnuluf Fusea.
Se cetesce amendamentul domnului
M. Costachi §i puindu-se la vot se adoptà.
Se pune la vot intregul articol 0
se adoptà.
edinta publicA se ridid, la 3 ore
dupit amé4I 0 Adunarea se constitue in
comitet secret.
b
§edinta viitdre se anuntit pentru a
duoa 4i 25 Iuniu.
SEDINTA DIN 26 IUNIII, 1866
Pre§edintia domnului vicezpre§edinte
Stefan Golescu.
§edinta se deschide la améçlf.
Presenti 106 deputati.
Nu respund la apelul nominal 38 0
anume :
Bolnavi:
Fálcoianu Stefan, Folcoianu Than.
In misiune:
Beaceanu Ioan, Boerescu Vasile, Cos-.
taforu George.
In congediii:
Alcas Eugenie, ForAscu Vasile, Gri-
dov Nicolae, Leca Casian, Mavrocordat
Nicu, Mortun Emanoil, Marza Ion, Ro-
malo Vasile , Roseti Teodor, Roseti
Iancu, Roseti Stefan, Varlarn Constan-
tin, Sturdza Ion, Cosadin Dimitrie.
Fard aretare de motive:
Bal§ Alecu, Britescu Alecu, Ciocgrlan
Constantin, Cananeiú Sebastian, Ca targi
Calimachi, Filipescu Grigorie, Filipescu
Emanoil, Ghika Vladimir, Roseti C. Tet-
canu, Strat Ion, §utu Grigorie, Ventura
Iancu, Vercolick Ion, Voinov Nicolae,
Ghika Ion, Bastá Anastasie, Ralet Iancu,
Iamandi Nicolae , Lahovari Grigorie.
Procesul-verbal 0 sumarul §edintei
precedente se aprobá.
www.digibuc.ro
D. pregedinte. Domnilor, in §edinta
de ieri am remas la articolul 18 din pro-
iectul guvernului devenit acum artico-
lul 20.
Dati-mf voi5, ins5 sit resum resultatul
deliberatiunilor care s'aA nrmat ieri in
§edinta confidentialit in sinul Aduniirei,
ca sA cum5sdi, atta acef domni deputati
care nu al fost in §edinta de ieri faciA,
cum §i publicul nerabdittor sit pótA, sA
aprecieze grAbirea ce a convenit Aduna-
rea s5, pue in terminarea votitrel Consti-
tutiunef.
Adunarea, intrunit5 ieri in §edintit
secretà, dandu-§I gm& de indelungatul
timp de cand acéstá Constitutiune se
gAsesce in discutiune ; dtIndu-§1 sém5, a,
téra, guvernul §i Adunarea doresc ca
cu o or5, maI curênd sh iasA din starea
anormalit in care sh ghsesc §i. sti, dea
tèrei o Constitutiune ; dupit ce proiectul
a fost desb5tut in tóte sectiunile §i dupit
ce toti domnii deputati Is! aA presentat
opiniunile cele mai multe in sectiuni , ea
sit se curme tóte indelungatele discutiun1
care se urmézit asupra detalielor Cons-
titutiunei, cum cumSsecti cit aunt diforite
partite in sinul Adumirei, ieri, Etta o
parte cilt §i alta a Adunitref aA convenit
sh alégit un comitet tare sit delibereze §i
s4 hotitrasc5, asupra diferitelor opiniuni
ce s'afi emis din partea comitetului de-
legatilor §i ce se vor maI emite din par-
tea acestuf noù comitet.
Alegerea acestuf comitet terminându-
se ieri §i pA§ind in lucrare, a ajuns p4n5,
la articolul 50 din Constitutiune §i astqf
cred c5, asupra acestei pArtI va domni in
Adunare dad, nu o unanimitate dar
negreqit o majoritate insemnatit.
Acésta e dorinta care s'a esprimat ieri
in sinul Adun5rei §i acea comisiune are
a presenta in forme!, de amendamente
modificatiunile ce a gbit de nevoe a se
introduce, modificatiuni care aa1 satis-
fâcut atât o parte cat 0 alta a Aduneiref.
Cu tóte acestea, dacá mai sunt opi-
niunI care nu vor fi satisfeicute cu aceste
 181
modificatiuni, biuroul va fi gata a primi
amendamentele acelor domul. deputati
§i discutiunea va rémane in téta liberta-
tea; dar acef donini deputatf vor aprecia
timpul i consideratiunile ce aù facut pe
Adunare s ia acésta dispositinne pentru
a scurta aceste indelungate discutiuni.
D. raportor dí cetire articoluluf 18,
care devine articolul 23, i pe care co-
misiunea il a redactat precum urmézä:
Art. 23. Infelatura este gratuith.
Ea va fi obligatóre pentru fie-care
roman pretutindenf uncle vor fi scéle
primare instituite de Stat.
Invètáruêntul dat cu cheltuiala Sta-
tuluf sail a comunelor este regulat prin
lege.
Se vor infiinta treptat scóle primare
in tóte comunele Romania.
Aceste scóle vor fi in sarcina fie-carei
comune in proportiunea midlócelor de
care ea va dispune.
Averile saú fondurile ce sunt saltt se
vor da scélelor nu se vor putea distrage
de la destinatiunea lor.
Statul va putea acorda subventiuni
pentru acest obiect comunelor lipsite de
midlóce ; aceste subventiunf vor face
obiectul unor anume legf pentru fie-care
cas special. Subventiunea va inceta in-
data, ce comuna va putea dispune de
midlócele necesare pentru intretinerea
scólef primare.
Infetatura primara va fi obligatóre
pentru tinerif romanf pana la virsta de
18 anf pretutindenf unde se vor afia
instituite scóle primare."
D. pregedinte. Demnilor, la acest arti-
col este antêii1 un amendamentpresentat
din partea comitetuluf compromisoriil a
caruf coprindere e cea urmátóre:
Invétámêntul este liber.
Libertatea infétim'entuluf este ga-
rantata intru cat esercitiul sell nu ar
atinge bunele moravurf saa ordinea
publicil.
Represiunea delictelor este regulata
numal prin lege.
www.digibuc.ro
Se vor infiinta treptat scéle primare
in tóte comunele Romanief.
Inv'etatura in scaele Statului se da
fará
Invëtatura primará va fi obligatóre
pentru tinerif romani pretutindeuf unde
se vor afia instituite scóle primare.
0 lege speciala va regula tot ce pri-
vesce infetamêntul public.
A. Arion, G. §ltirbeiii, Gr. Arghiro-
polu, R. Ionescu, C. Boerescu, P. Opran,
N. Blaremberg, A. Sihleanu, C. qutu.
Mai este un alt amendament din par-
tea domnuluf Cernatescu in coprinderea
urmatóre:
La alineatul al 3-lea din proiectul
comisiunef BA se dica:
Invétamëntul este gratuit, adid in
sarcina Statuluf ; spesele de intretiuere
se vor regula printr'o lege."
P. I. Cerndtescu.
Este apol un al treilea amendament
din partea domnuluf Pogor, care dice:
Invétatura primara va fi obligatóre
pentru tinerif romani pretutindenf undo
se vor afia instituite scóle primare.
Ef le vor urma cel pucin in curs de
trof anf, intru cat nu vor proba cit ail
alte midlóce de instructiuue, §i nu se vor
putea retrage de cat dupe obtinerea
unuf certificat de studifi.
0 lege speciala se va face relativ la
instructiunea obligatóre i va regula
penalitatile intru acésta.
Pogor, L Heliad R., N. Ionescu,
Chr. Cerches, Gr. Bacovitd, I. Ionagcu.
Este in fine un amendament al dom-
miluf Marzescu, care dice :
InvétilmAntul este liber.
Libertatea invétámêntuluf se esercita
dupe conditiunile de capacitate i de
moralitate determinate prin legf ji sub
privegherea Statuluf.
Privegherea acésta se aplica la tóte
stabilimentele de educatiune i de invé-
tanfent far& de nia o esceptiune.
G. Marascu, G. Cnégovict, Ciurea,
Cantar, D. Racovild.
 182
D. V. Pogor. Domnilor, nu imi 8.0 fi
luat permisiunea sa abusez de timpul
dumnévóstra dad, materia care se tra-
tha ast64I nu ar fi din cele mal impor-
tante.
Domnilor, cat pentru instructiune noi
scim ca in sinul conventiunef celer marl
de la Paris s'a gis: Le jour oÙ nous
aurons voté l'éducation du peuple nous
pouvons mourir. (Putem muri in (lioa
din care vom fi votat educatiunea popo-
rului.)
A§a dar, domnilor, pentru importanta
cestiunel §i pentru cìi instructiunea gra-
tuit6, §i obligatóre este un ce noù la
nof am filcut un amendament spre
a schimba redactiunea proiectuluf amen-
dat de comitet. Dupi acea redactiune,
se intelege c scóla e obligatóre, dar
aci este o mare diferinta" ; nu scóla este
obligatóre ci instructiunea. Dupa,' pro-
iectul guvernuluf §i al comitetului
fie-care orn e dator s urrneze scóla
primar5.. Acésta e o tiranie. E dator
fie-care s'a, urmeze scóla primar5, intru
cat nu are alte miqlóce de instructiune,
va st 4ica instructiunea devine obliga-
tóre iar nu scóla. Al duoilea, in tóte
tërile unde instructiunea este obligatóre
vine o lege specialti, care regulézit
penalitiltile in contra piirintilor §i a
tutorilor care nu s'ail conformatlegef ; in
Prusia, in Francia §i in tóta Germania
sunt aseraenea legf. De aceea am 4is
o lege specialA va determina in urma'
penalit6tile relative la instructiunea
obligatóre. Pe urma este o dispositiune
care mi se pare rigurósi, adicA aceea ca
tinerif romani su fie obligati pane, la
vêrsta de 18 ani s urmeze scóla primaru.
Pentru populatiunele nóstre rurale a-
césta este prea rault. De aceea prin
amendamentul met. 4ic su urmeze cel
pucin trel anf in scdla primara §i nu
póte scupa de acésta de cat cand va avea
un certificat de studiú cit a indepliuit
programa acelel scolf.
Acestea sunt cele trel puncturf pe
www.digibuc.ro
care le am pus in amendamentul ce am
presintat.
D. P. Cernateson. Domnilor, fiind-
ca se 4ice ca invètátura este gratuitu,
adica plait& de Stat, de aceea fml am
permis sa fac acest amendament. Fold-
sele invètáturef gratuite sunt de o mare
importantá pentru educatiunea, pentru
formarea unui popor. Acest adevèr este
cunoscut §i sustinut de ómeni serio§f
de mult timp, insá nu s'a introdus in
tóte statele. La nof, din fericire, ca
o eseeptiune, Oda acuma a fost recu-
noscut acest principiú ca infetittura
fie gratuitá. Domnilor, cand 4ic di, in-
v'étiltura este gratuita , inteleg cá e
plátita orf de comunil orf de Stat. Sciii
c5, mal bine ar fi ca invetatura sl fie
plutitu de comunu, pentru ca atunci
comuna ar avea asupra infetaturef o
priveghere imediatA, §i prompta, insi, la
nof din nefericire cornunele rurale nu BA
ajuns aprecieze acest mare interes.
De aceea am propus ca infétutura pu-
blica s.1 fie plaita numaf de Stat §i
pentru spesele acestef inv&taturf s se
prevada in budget sume care s5, nu pall
fi intórse de la acest scop. Acesta este
arnendamentul mea.
D. raportor. Comitetul delegatilor de-
liberênd asupra amendamentelor depuse
la Mar* pe acela al domnuluf Cerna-
tescu precura §i pe al domnului Marzescu
le a respins ; iar pe al domnuluf §tir-
bei6, Arghiropolu, Radu Ionescu §i alpi
il primesce insit in locul alineatului
6-7 din acel amendament &I se pH-
méscii amendamentul domnuluf Pogor.
Amendamentele domnilor Bogor,
Marzescu §i Cernutescu punêndu-se la
vot fie-care in parte se resping.
Amendamentul comitetului compro-
misorid se adopt& in locul articoluluf
propus de comitetul delegatilor.
D. raportor cetesce articolul 19, care
devine 24, dupa cum s'a modificat de
comitetul delegatilor, sub numérul de
articolul 21;
 188
Art. 21. Constitutinnea garantézi
tutulor libertatea de a comunica i pu-
blica ideele i opiniunile lor prin
prin scris i prin presg, fie-care fiind
rèspunPtor de abusul acestor libertati
in casurile determinate prin codicele
penal, care in acésta privintg se va revi-
sui i completa fgra ing a se putea
restringe dreptul in sine. Delictele de
presg sunt judecate de jurill.
Niel censura, nicl o alta mèsurg pre-
ventivi pentru aparitirtnea, vinlarea saû
distributiunea a ori card publicatiunI
nu se va putea reinfiinta.
Pentru publicatiunI de jurnale nu
este nevoe de autorisatiune prealabila a
autoritgteI.
Niel o cautiune nu se va cere de la
ziari§ti, scriitori, editori , tipograff §i
litograf I.
Presa nu va fi supusg nici o data sub
regimul avertismentelor.
Niel un jurnal sad publicatiune nu
va putea fi suspendat saú suprimat.
Autorul este rèspunptor pentru scri-
erile sale, iar in lipsa autoruld sunt
rèspuniPtori saú gerantul safi editorul.
VerI-ce jurnal trebue sg ailog un ge-
rant responsabil care sa se bucure de
drept unie civile i politice.
La acest articol cornitetul comprorni-
sorii1 propune urmatorul amendament :
Sa se adaoge dupí cuvintele: dreptul
in sine", din antèiul alineat, cuvintele :
sail a se infiinta o lege esceptiona1a."
P. Opran, A. Sihleanu, C. qutu, N.
Blaretnberg, C. Boerescu, G. Arghiro-
poi«, A. Anion, G. Oirbeiii.
Se pune la vot articolul 21 al comi-
tetului delegatilor imprenna cu acest
amendament gi se adopta.
Ca articol 25 se adoptg, dupá pro-
punerea cornitetuld compromisoria, ar-
ticolul 20 din proiectul primitiv al gu-
vernului, in, urmatórea coprindere :
Art. 25. Secretul scrisorilor 0 al
deperlor telegrafice este neviolabil.
www.digibuc.ro
0 lege va determina responsabili-
tatea agentilor guvernuluf pentru vio-
larea secretulni scrisorilor §i depe§e1or
incredintate postef §i telegrafuld."
Articolul 21 din proiectul guvernului
se desparte in duoè articole care devin
articolul 26 0 articolul 27 §i se adoptit,
dupg propunerea comitetuluI compro-
misoriú, in urmátórea coprindere :
Art. 26. Romani"' aú dreptul de a se
aduna pacinici §i fgrg arme, conforman-
du-se legilor care reguléza esercitarea
acestuI drept, pentru a trata tot felul
de cestiuni ; intru acésta nu este trebu-
inta de autorisatiune prealabila.
Acésta dispositinne nu se va aplica
intrunirilor in loc deschis care sunt
cu totul supuse legilor politienescI.
Art. 27. Romanif aù dreptul de a se
asocia conformandu-se legilor care re-
guléza esercitiul acestuf drept."
Articolul 22 din proiectul primitiv
devine articolul 28 0 se adopta intocmai :
Art. 28. Fie-care are dreptul de a
se adresa la autoritgtile publice prin
petitiuni subscrise de &Are una saü mat
multe perseme neputênd insè petitiona
de cat in numele subscri0lor.
Name autoritatile constituite aa
dreptul de a adresa petitiuni in nume
colectiv."
Articolul 23, care devine articolal 29,
se acloptit, dupg amendamentul 'comae-
tuluf compromisorig, in urmatórea co-
prindere :
Art. 29. Niel o autorisatiuue prea-
labila nu este necesarg pentru a se
esercita urmariri contra functionarilor
publici pentru faptele administratiund
lor de pgrtile vétgmate, rêmaind insa
neatinse regulile speciale statornicite in
privinta
Casurile §i modul urmarireI se vor
regula prin anume lege.
Dispositiuni speciale in codicile pe-
nal vor determina penalitatile prepu-
itorilor."
Articolul 25 devine 30 0 se adopta
 1sk
intocmai dupa prolectul primhiv in
urmat6rea coprindere :
Art. 30. Niel un Roman, fara auto-
risatiunea guvernului, nu póte intra in
serviciul unui stat strein, grit ca insa§i
prin acésta s I§I pérda nationalitatea.
Estradarea refugiatilor politici este
oprita."
Ca articol 31 se adopta articolul 27
din proiectul modificat de comitetul de-
legatilor in urmatórea coprindere :
, Art. 31. 'kite puterile Statului emana
de la natiune, care nu le póte esercita de
cat numai prin dPlegatiune §i dupa prin-
cipiile §i regulile a§e4ate in Constitutiu-
nea de facia.
D. raportor cetesce articolul 28 din
proiectul cornitetuld delegatilor,, care
devine articolul 32:
Art. 32. Puterea legislativa se eser-
cité, colectiv de catre Domn §i repre-
sentatiunea nationalit.
Representatiunea nationala se im-
parte in duoé Adunari : Adunarea teri-
§i Adunarea deputatilor.
Ori ce lege cere invoirea a cator
trele ramuri ale puterei legiuit6re.
Nici o lege nu póte fi supusa sane-
timid Domnului de cat dupa ce se va fi
discutat §i votat liber de majoritatea
ambelor Adunari."
D. pregedinte. La acest articol
propus duoé amendamente §i anume :
1. Un amendament al comitetului
compromisoria in coprinderea urrnat6re:
La alineatul al 8-lea, in loc de: Adu-
nare teritorialei, sh se 4icil Senat.
C. Boerescu, B. Ionescu, Gr. Arghi-
ropolu, P. Opran, C. qufu, G. Stirbeiii,
A. Anion ;
2. Urmatorul amendament al dom-
maul Cernatescu :
Puterea legislativa se esercitit colec-
tiv de care Dornn §i representatiunea
nationali, adica de o singara Adunare
a deputatilor fara de o a duoa Camera.
P. Cernettescu, Turnavitu, Lateg, Mât-
därescu, Lupagcu, .Negulescu, A. Teohari.
www.digibuc.ro
Acum D. Cernatescu are cuvêntul spre
a i§i desvolta amendamentul.
D. Petre Cerniiteseu. Domnilor,
cestiunea care mé autorisa, ca s ic a§a,
cuvêntul e fórte grava. A devenit
grava pentru ca majoritatea acestei Adu-
nàri a format opiniunea sa mai inainte
de a o discuta. (0 voce. Cine v6 a spus ?)
Mentin ceea ce am dig.
D. pre§edinte. Vé rog domnule Cer-
natescu nu fe este permis a imputa
Adunarei ca aderéza, in necunoscinta de
causa.
D. Cernatesen. Domnule pre§edinte,
ea nu imput nim6nui ci constat un
adevér.
La noi cestiunea acésta e cu totul,
dati-mi voe sà mé esprim a§a, stranie.
Qic stranie, domnilor, pentru ca in téra
nóstra nu esista causa, origina care a
dat nascere in Orile Europei la o a duoa
Cameral, la un Senat saa Camera terito-
riala. Camera teritoriala, i§f avea sensul
ei in evul media, inainte cu 600 ani,
atunci cand materia era tot §i spiritul
nimic, atunci omul se presenta prin
pament, iar nu prin inteligenta. Dar,
repet, origina acestei institutiuni nu se
afla la noi din causa eh' in téra nóstra
nu a esistat feudalitate. Feudalitatea a
domnit numai in terile Europei apusane ,
adica numai acolo unde puterea se loca-
lisase, se lasase numat in mana uuei clase
de ómeni.
voe, domuilor, spre a fi mai
fac putina istorie. In evul
media puterea legilor, suveranilor, prin-
cipielor, era numai cu numele, nomi-
nala ; tóta puterea se alla numai in
mama clasei nobililor prin usurpare.
Poporul, marea majoritate a populatiu-
nei, aceea nu insemna nimica, era legata
de pAmênt. Cu progresul ideilor dandu-
se pe facia acest abus, acésta usurpare,
monarchii aú voit sà i§i rupa catenile- §i
aü avut recurs la popor. Clasa de jos ce
incepuse a se desvolta a §i facut cams&
comuna, contra feudalitatei; feudalita tea
 itt5
a fost sfárAmatii, ; drepturile marl ale
nobililor aú fost micsorate, ca sa nu 4ic
de tot anulate. Acésta desvoltare a popu-
latiunef ajutata de regl, cu care acum
se legase strins, a dat nascere comune-
lor de unde a esit clasa 3-a, burgesia.
0 singurit esceptiune gasim in Engli-
tera. Aci puterea absoluta a regilor era
far& margini, si ast-fel nobilil aú facut
causa comuna cu opidele, comunele, in
contra puterel regilor. In cele-l-alte t6ri
cand regil aú voit sit ajunga la scopul
lor, adica a fi absoluti, si védênd desvol-
tarea ce iail comunele &a tind la repu-
blicanism, el apol aú facut apel la nobill.
Asa, regil, monarchil ail inceput a se
basa cand pe nobili, cand pe burgesi
spre a infeena saú apasa pe cel-l-alti.
De atunci, domnilor, aft inceput sa
nasca ideile sistemului constitutional
care nu insemnéza alt de cat trei puteri
alaturea una cu alta, adica un guvern
mixt, ca nu cumva vre una din ele se
abuseze.
Prin urmare, atat in Euglitera cat si
in tóte terile apusane acest sistem e
legitim, fiind-ca guvernul aci sit', imparte
in trei puteri care at forta lor : a regilor,
a nobililor si a burgesiei care s'a radicat.
In nici o altil parte insii, cutez a dice,
Seuatul nu ar avea ratiunea de a fi de cat
in Anglia, pentru ca aci nobilit aft luptat
impreuna cu burgesia ea BA, marginésca
puterea regilor, adica pentru libertate.
De aci dar provine ca regimul constitu-
tional e representat prin trei puteri :
Senatul, Adunarea representativa si re-
gele, si din causa acésta regimul consti-
tutional s'a format de timpurift aci. La
uoi nu e acésta ; la noi puterea feudala
nn a esistat ; tot-d'a-una principele,
Domnul, a fost suveran absolut. Cand
avea nevoe sii ia vre-o consultare in
vre-o impregiurare grea, se adresa la
téra intréga, la dreptate, iar nu la o
clasii. La noi, toti o cunóscem, nu a fost
nobleti ereditará ci numal personali ;
prin urmare la noi nu Ole esista de loc
www.digibuc.ro
causa acésta de a se da nascere la o
institutiune noua.
0 voce. America.
Mi se pare ea acéstit intrerumpere imi
vine de la onorabilul domn Brailoiu ;
dumnélui voesce a imi aminti ea acésta
institutiune esista in America. In adevèr
esista in America precum ea esista si in
Elvetia. In Elvetia esista, domnilor, pen-
tru ea acolo a fost regim feudal ; puterea
a fost nu numai in mama nobililor dar si
a clerului. Esisti in Stateie-Unite din
America; pentru ca acolo, domnilor, Bunt
ma! multi Englesi care, dupa ce s'al
colonisat, negresit &a a4 trebuit sa sim-
patiseze cu institutiunile din mama lor
patrie ; si pe langa acésta cine cum5sce
istoria sistemului colonial, adica modul
si scopul coloniilor americane, intelege
fórte bine. Pe laugh', acésta, domnilor,
dati-mi voe si'L ye demonstrez si din alt
punct de vedere inutilitatea acestel insti-
tutiuni la noi. In nicl o téra, nici chiar in
Englitera, unde, cum am dis, Senatul
este férte legitimat ca in niel o alta téra,
fiind-ca clasa representata in Senat a
adus servicil maxi Engliterel, contri-
buind impreuna cu burgesia la márirea
Engliterel in afara si la intarirea liber-
tatei in intru.
In Anglia, domnilor, luptele intre
clase, preponderenta uneia asupra alteia,
luptele apol pentru libertate, precum
istoria ne proba, aft facut ca sa se creeze
duoè Camere : Camera lordilor si Camera
deputatilor ; §i tot in Anglia, donmilor,
uncle cea de a duoa Camera era fórte
legitima, acésta Camera cu tóte acestea
nu a avut niel o data curagiul sit se
pronuncie franc in contra regilor, ci de
la creatiunea ei a tinut ma! mult cu regil
si numai Camera deputatilor, Camera
de jos a comunelor tot-d' a-una a arétat
curagiul, tot-d'a-una a luptat curagios
in contra puterel regale pentru liberta-
tile publice cand vrea si le violeze. Ca-
mera deputatilor a sfärâmat dinastia
Stuardilor si a introdus o alt.& familie
12*
aomnitóre in Anglia, a aqqat pe tronul
Engliterei o alta dinastie regala, care a
domnit de atunci incóce intr'un mod
de tot constitutional, precum speram
§i credem ca are a domni §i. Principe le
Carol I ; de aceea 4ic di Senatul, Camera
lorslilor, nu a avut, de cand s'a asigurat
apoi de influenta, o data curagiul, nu a
ncut nici o data ceva mare, nu a pro-
clamat nicl o data niscai principii noui,
mari, salutarii pentru popor, pentru
Englitera ; insa Camera deputatilor, ,
parlamentul cel lung, lásand la o parte
gre§elile §i crullimile sale, a facut servicif
atat de mail libertatei in cat toti libe-
ralii ii sunt recunoscétorit. Dar, domnilor,
nu numai in Anglia Senatul nu a fault
nimic mare, dar in nici vre o alta téra
unde acésta institutiune esista. MO: ia-
ra§1 din istorie, domnilor, ea in Francia,
la 1830, cand regele a v.oit sa smulga tóte
libertatile poporului, numai Camera de-
putatilor a protestat, Senatul nu numai
ca nu a protestat dar era una cu regele;
apoi pe lenga acestea cand Nap oleon s'a
proclamat primul consul, el a format un
Senat compus din republicant §i cand
apoi a voit ca sa se fad, Domn absolut,
Imperator, cand a voit ca sa se calce
libertatile poporului, cfind a voit sa
dérâme iustitutiunile -Orel, cati din sena-
tori aii protestat ? Unul singur, domnilor,
Carnot ; atat de funest este principielor
mail aerul Senatului cand monarchul
tinde la absolutism. De aceea, domnilor,
(lie ca atilt in vechime cat §i. in timpii
moderni, nu este nimenea care ar putea
sil imi arate ea in cutare saú in cutare
impregiurare Senatul, prin resistenta sa,
prin. respectul principielor sale, a scapat
libertatile poporului. Nici o data, dom-
nilor; ci dad, aceste libertati aft putut
fi unde-va scapate aft fost tot-d'a-una
scapate de care Camera deputatilor.
Apoi, domnilor, s'a 4is ca este §i un alt
inconvenient fórte mare ca o lege sa fie
votatá de catre o Camera. Dar ye intreb,
óre o lege care se votéza, de duoè Camere
www.digibuc.ro
este ea mai bunit? Póte ca mi SQ va res-
punde: da, pentru ca acea lege se discuta
de duoé ori, se esaminéza mai cu matu-
ritate de ómeni mai serio§i ,§i in fine cá
o singura Adunare ar veni in conflict cu
puterea esecutiva. Póte; dar, domnilor,
in cat pentru noi acésta nu o cred, nu
ved acésta nevoe la not ; fiind-cit la noi
Camera deputatilor precum in trecut,
acuma §1 a§a §i pe viitor, represinta
§i va represinta nu numai una saA duoé
clase ale societatei nóstre, ci tóte clasele
§i a§1 voi ca §i pe viitor sa nu avem o
Camera esclusivista, ca sa 4ic a§a. Apoi,
pe lenga acésta Domnitorul prin pre-
rogativa Sa, veto, ce ii (la Constitutiu-
nea nóstra are dreptul sa disolve Camera
ori cand crede cá este necesar §i a con-
voca o alta Camera care póte nu va fi
inspirata de spiritul Camerel disolute
§i pentru acest motiv dar nu fed o
nevoe ca sa se institue pe lêng5, Ca-
mera deputatilor §.1 un Senat. Cat ins&
pentru temerea de spirit de revolutiune
ce unora póte inspira numaI o Camera,
la not respund na nief o data o Camera
care represinta tóte clasele societatei nu
va fi revolutionara ; nu, domnilor, tot ce
se póte a§tepta de la o asemenea Camera
va fi lupte pentru idei, lupte de principii,
dar nict o data revolutiune ; §i pe cat timp
vom vedea intr'o Camera lupta de idef,
lupte de principiù, lupte intre partite,
basate pe principii, iar nu devotate la
persóne , atunci vom veclea ea este viuéta
intr'acea Camera §i cand e in Camera
viuéta atunci e viuéta §i. in téra ; cad
viuéta unei tee sunt partitele cu prin-
eipii §i cand partitele acele pun mai pre
sus de ori-ce, -Ora. Insa pentru ca sa ne
putem ascepta la o asemenea Camera
atunci acea Camera trebue sii represinte
tóte clasele tèrei.
Vedeti dar, domnilor, ca, cand voim
sa facem o Constitutiune buna, o Consti-
tutiune care &A dureze 30, 40 §i 50 de ani,
§i. eú doresc ca acésta Constitutiune sa
dureze §i. un secol, atunct, domnilor,
 187
trebue ca acéstA Constitutiune co-
prindit nisce institutiuni care &A satisfacit
trebuintele legitime ale terei, gi inspire
incredere i s6 nu coprin4rt institutiuni
care 85, nu pótil aura mult ; cAci, daca se
vor crea institutiuni care nu 1 §1 pot avea
ratiunea lor, asemenea institutiuni cad
in dispret 0 se restórnA prin revolutiuni
violente, §i ea nu sunt pentru revolutiuni
violente ci pentru cele month, adici
prin idei, prin transformarea societAtei
active dar pacific&. Nu cred c& este
cine-va care doresce revolutiuni alt-fel,
c&ci revolutiunile intr'o ter& ca a nóstr&
nu aunt bime, sunt periculdse. (0 voce.
Dar acea de la 11 Februarie?). A! dom-
nilor, revolutiunea de la 11 Februarie
nu era din cele curat materiale, vio-
lente ; la 11 Februarie era mimai o
idee, o idee care mult mai inainte de
11 Februarie a fost in spiritele tutulor,
pentru-c& tag téra era desgustatA de
faptele urâcióse, despotice ale guvernu-
lui lui Cuza. Nu vorbesc ins& de asemeni
revolutiuni mature prin idei, care tot
ne a pus pe griji, ne a adus temeH din
afará, ci de revolutiuni care sgudue ÓL
téra când vin clasele societittei la lupt6
materialit. Si asemeni revolutiuni 4ic nu
le dorim; cad toti scim c institutiunile
inutile fac s5, se /lase& interese i gasesc
apoi, când se cunosc c& sunt rele, apA-
rétori ; c& mai multe téri aa perdut prin
revolutiuni; fiind-c5, revolutiunile vio-
lente vin din discordie, acésta nasce
anarchia §i apol peirea. Noi ins& cu
tóte &A am trecut cu bine prin multe
revolutiuni, avem 85, mult&mim lui Dum-
ne4eA pentru ca ne a dat o patrie cu o
situatiune geograficá minunatá; dar noi
4ic nu trebue sá ne läsäm numai pe
acésta cAci de multe ori, domnilor,
térile s'aa pérdut cu tótá positiunea
lor geografick pentru c& nu tot d'a-una
diplomatia se conduce de idei umane,
de respectul nationalitatilor, ci o dat&
vine un capriciú unui potentat mare
de a ne §terge din numerul térilor.
www.digibuc.ro
Trebue dar sá ne facem o ast-fel de
Constitutiune cum si represinte spiritul
secolului nostru, adic& sá fie fácutá nu
in intelesul individelor saA claselor ; cáci
in timpurile de asta4i in -We térile a§a
§i la noi istoria nu are sé, facá biografie
de émeni mari, nici sá scrie frumos de
principil care am avut, ci inregistrézil,
faptele natiunef, faptele spiritului pu-
blic. AstA4i autoritátile cele mari se
perd, devin fórte rari 0 se nidicá, s&
inmultese capacit&tile mediocre care
impreun& forméz& spiritul, opiniunea
publich. Pe liingä acésta far& Senat
guvernul e mai simplu, mecanismul e in-
teles de spiritele cele mai ordinare 0 nu
se isc& neegalitAti contradictiune noui.
Domnilor, nu am sperat s& pot convinge
pe nimeni cu aceste vorbe, ci numal
pentru respunderea moral& ce simt ca
am pentru ori-ce se face aid in privinta
térei.
De aceea 1ml fac o datorie de a me
esprima contra acestei institutiuni.
D. N. Ioneseu. Domnilor, sciti cu
totif cá cestiunea Senatului a fost sin-
gura ce a putut divisa mai cu osebire
opiniunile in acéstá onorabilá Adunare
cá ea a format pe acea parte a Adu-
n&rei care se numesce conservätóre, find-
c& vrea s& conserve acel capital de idei
politice care este proprietatea intregei
nóstre generatiuni, i pe acésti all&
parte care, in opositiune cu cea-l-alt&
parte cant& a respandi in popor ace-
lé§i idei. Acést& cestiune a Senatului
formézá, cum s'a divisiunea Adu-
nárei in duce tabere. Am mare incredere
&A de §i din acéstá parte opus& totu§1
vom yeti la óre§i-care impAciuire ; 0 de
aceea cutezaiii a lua cuventul spre a
asimila consideririle de amenduoè pár-
tile 0 so cot ci ast-fel aceste duoé tab ere
vor veni pe un terâm comun, unde vom
ajunge de a implânta viitorul regim
constitutional al térei.
Sistema constitutional& ins5.-§I are de
fundament compromisul; de aceea, dom-
 188
nilor, di cred ci am putea sii mergem
la o impreuna intelegere. Sunt in pre-
sentit duoè opiniuni: aceea care in orga-
nisatiunea Senatului vede o utilitate §i
aceea care nu vede de ad o superfetatiune.
Socot d'i acéstA desbinare póte sii inceteze
apucand calea de mijloc, calea intelep-
tilor. Daca, domnilor, a§f fi credut ea
nu am putea ajunge acolea nu luam cu-
vèntul. Am tót5, convictiunea i estre-
mele vor dispare. Cunósceti, domnilor,
fórte bine temeiurile ce aú facut pe co-
mitet de a trece in noua Constitutiune
sistema de duoè Camere. Aceste temeiuri
sunt : noi invidiem, dice, stabilitatea ace-
lor state constitutionale §i ne silim de
a lua de la ele mecanismul lor guverna-
mental ; tóte statele constitutionale ail
forma celor duoè Camere, dice comitetul.
Dar acum se mai 'Arta incit o consi-
derare din partea comitetului §i dice
cum cd infiintarea unel a duoa Camerd
este necesarie pentru a preveni precipi-
tarea deliberatiunilor §i a stavili ten-
dinta unel Camere unice de a se face
omnipotenti.
Nu mè pot opri de a cita ins4f cu-
vintele onorabilulul nostru raportor :
Prin divisiunea representatiund na-
tion ale in duoè Camere se evitd precipi-
tatiunea in deliberatiuni §i surprinde-
, rile din partea puterei ministeriale. 0
,,Adunare unicd, chiar când ar avea
regulamentul cel ma! perfect, Il observil
numai pe att If place. Esperienta ne
aratit di ea se abate lesne de la regu-
,lile prescrise prin regulament §i cd
urgenta circumsantelor devine adesea
pentru partitul dominant uu pretext
,,pentru a face tot ce voesce, adicd pen-
,tru a asculta pasiunele dilel. and insá
,representatiunea nationald e impartiti
,in duoé Camere, t6te aceste inconve-
niente dispar; regnlile de procedurd ce
sunt create pentru a asigura libertatea
delibratiunilor se observâ §i surprin-
derile devin imposibile, dându-se timp
refiexiunei in intervalul ce se pune
www.digibuc.ro
intre deliberatiunile celor (Ina Camere.
Discutiunile inteo singurd Camel-6 chiar
cand ar putea fi repetate in intervale
diverse, totu§i nu pot presinta maturi-
tatea §i securitatea ce oferd desbaterile
care trec prin duoè Camere. Oamenii
care lucrézit mult timp impreuna, care
represintâ interese diverse ce devin
obiectul unor cillduróse §i adesea pasi-
onate discutiuni , urmând unor leg!
psicologic., contractd simpatii §i an-
tipatii ce dal nascere la formarea par-
titurilor ; §i relele efecte ale spiritului
,,de partit nu pot gAsi un corectiv mai
bun §i mai natural de cat in delibera-
,tiunile unei a duoa Camerit, compusi
de 6meni care, neluând parte la acele
dilduróse §.1 pasionate discutiuni, pot
delibera cu sânge rece asupra cestiu-
nilor ce al sulevat acele desbateri.
Rivalitatea ce nasce intre talentele
dinteo Camerd gAsesc un judeditor
impartial in a duoa Camerii §i membrii
rind Adundri legislative devin mult
mai circonspecti §i mult mai just! in
decisiunile lor cand sciA cd aceste de-
eisiuni vor fi esaminate, apreciate §i
controlate de o a duoa Camerd a re-
presentatiunel nationale.'
Precum vedeti, domnule pre§edinte,
nu este in spiritul majoritAtei comitetu-
lui ideea de a combate numai tendintele
de omnipotentd ale unei Camere unice,
e incd §i o teorie psicologicd. Vom
vedea ce valóre are acéstd teorie. Comi-
tetul dar propune infiintarea a duoè
Camere nu pentru ca sd dea satisfacere
unor interese deosebite §i alarmate, nu
pentru ca sd dea satisfacere unor cereri
popular! bine determinate, precise, co-
mitetul propune infiintarea a duoé Ca-
mere pentru cd considerd ca o form&
sacramental:A a regimului constitutional.
Despre partea mea, domnule pre§edinte,
care maI de multe ori in azést6, Camerâ
am fácut profesiunea unui respect meal-
terabil §i necombaut pentru anticele
§i venerabile institutiuni engleze, ar fil
 189
negre§it, o temeritate sA combat astqf
aceea ce in numele constitutionalismu-
lui englez s'a primit in atatea locuri.
Dar, domnilor, tocrnai pentru cA En-
glezii sunt magi§trii no§tri in regimul
constitutional, tocmaï de aceea Simi place
sA if ascult 0 cu deosebire pe unul din-
tre ómenii de stat al Engliterei, care
intr'o scrisóre adresatit respectabilulul
0 mult stimabilului nostru concetiltén,
domnului Ion Ghilf a, fost preqedinte al
consiliuluï, vorbesce cu mare pAtrundere
des spre ceea ce ne lipsesce noa Rom anilor
Domnu Gladstone in scrisórea sa cAtre
D. Ión Ghica datatA din 17 Maiii, vor-
bind despre afacerile nóstre, in réspun-
sul la o scrisóre a domnului Ghika 0 la
adresa de multumire trAmis'i din Bucu-
resci, 4ice aceste cuvinte care le supun
meditatiunei dumneavóstrA :
Convictiunea 0 esperienta mè fac
din ce in ce mai mult cu trecerea anilor
,ca sh doresc pentru lumea civilisatà un
progres pacific.
In nici un caz acéstit dorintA nu póte
fi, socotesc, mai naturalA sal mai po-
trività de cat in privinta Principate-
lor Danubiene ale cArora relatiuni cu
Pórta otomang, stabilite prin dreptul
,public al Europei, nu pot, cred §i sunt
,bine incredintat, sA aducA nici un peri-
col, nici sA pue ver-o impedicare in
dabandirea prosperitAtei materiale sal
in desvoltarea libertitei politice in
Vote punctele unui practic guvernAmént
de sine (practical self-government)....
nici sA se scape din bAgare de sémil cA
pe cat provinciile (Romania) al astA4i
binefacerea unei garantii europene,
,,pe atat §i puterile care aú acordat
acéstA garantie, prin chiar actul facut
al contractat in§ile obligatiuni atat
intre d'ensele cat 0 care Sultanul ca
suzeran.
,,Bune legi comerciale, relatiuni bine
intelese 0 o consecuintà armonie intre
clasit 0 clasA, o administratiune eco-
,,noMiCA a guvernului, o aplicare liberA,
www.digibuc.ro
a resurselor la lucrAri folositóre §i
reproductive 0 cu deosebire imbunit-
tètirea comunicatirmilor, acestPa sunt
bunurile until voitor de bine.
Insist §i apits asupra cuvintelor de :
consecinte armonie intre clase, cons,-
cinta armoniei intre clas.. ca basi a
unui practic guvern de sine.
Cum vedeti, domnule prepdinte, acéstA
sfAtuire a unui orn in adevèr liberal,
care iubesce viitorul libertAtei Românid,
aceste consilit ne 4ic si ne punern pe
tèrêmul practic.
SA vedem acum ce e practic la noi ?
SA ne ocupArn de armonia claselor.
Dar FA ascultirn inert, 0 pe un alt in-
bitor al libertAtef Romania cunoscut
de dumneavóstrA prea bine, domnulP
pre§edinte, de noi top', prin snrierile
sale care mult a-6 ajutat diplomatia diu
1858 ca si ne dea conventiunea ; dom-
nul Edgard Quinet, in scrierea sa ma-
gistralA Despre Romdni, vorbind de
solutiunea cestiunei politice §i discu-
tand cestiunea unel a duce Carnerà ,
discutand specialmente ideea unei Ca-
mere de lordi la nof, ideeà care atunci
ca 0 acum o dorea unif si o -yacht reali-
satà aci, ca sA avem o aristocratie terito-
riala, cu care si 'Rita' forma acel element
stabil 0 puternic care in Englitera sc.
represinta prin Camera de sus; domnul
Edgard Quinet, 4ic, dupit maturit reflec-
tiune ajunse a se pronunta pentrusistema
una singure Camere la noi.
Numele cele mg marl, cele mai
bètrane ar trebui cAutate in bordee. i
cum sii la§i la o parte acele mari nume
istorice ? Ca ce va represinta atunci
Camera vóstrà ereditarA?.... Voiti sit
mergeti la córnele plugului sA cAutati
loplif vo§tri ? Imposibilitittile, gice,
sit ivesc din tóte pArtile. DupA aceia
vine a se pronunta pentru sistemul
una Camere unice basate cu totul pe
p'6mênt. Lucru de mirat, tocmaI pen-
tru acelé§i cuvinte pentru care s'a pro-
nuntat §i. ilustrul engles ale càrui
 190
cuvinte le am citat , adica o singura
Camera in care tóte clasele ar fi repre-
sintate, in care insu§'Irea proprietittei
teritoriale ar fi basa dreptului electoral.
In adevér, o singura Camera ar avea de
resultat infratirea §i impácarea claselor.
A§a dar vedep duoi barbati eminenti,
care ne vor Mnele. Un monarchist cons-
titutional care pune maim la afacerile
tèrei sale §i le conduce cu convictiuni
tan, domnul Gladstone §i cel-l-alt un
cugetator de cabinet, un filosof in tóta
puterea curentului, ale carui convictiuni
democratice nu sunt pentru mine un
mister, domnul Edgard Quinet, el bine,
ace§ti duoi óment mari se unesc spre a
ne consilia unirea dintre noi §i infratirea
claselor.
Pentru aceste mari cuvinte §i pentru
alte mal amarunte, pe care le voiù des-
volta indatk, am luat curajul, domnule
pre§edinte, a combate infiintarea Sena-
tului. Senatul in loc de a face acea
armonie a claselor,, acea infratire a
diverselor elemente ale societatei ro-
mitne, le ar desbina ; ar face dintr'o
Camera cuibul progresului §i din cea-
l-alta cetktuia tare a conservatismului.
Dar progresul §i conservatismul la noi
nu aA ratiune de a fi in desbinare; fiind-ca,
precum fe am arétat de la inceput, §i
conservatoril din partea aceia (drépta)
sunt tot atât de progresi§ti pe cat i pro-
gresi§tif din partea césta-l-alta (stânga)
sunt conservatori §i progresi§tii se due
adesea la conservatori §i se unesc ; prin
urmare nu este necesitate ; din contra,
este un pericol mare de a divisa aceste
elemente care prin inaltele sentimente
patriotice vin a se uni, a se infrati ; cu
sistemul celor duoè Camere ele s'ar des-.
bina, s'ar inputina.
Dar din sfera acésta a teoriei, caci §i
scrisórea prea onorabilului domn Glad-
stone §i scrierea ilustrului profesor
donin Quinet, sunt, la parerea unora,
numai nisce teoril §i speculatiuni, s imi
permiteti, domnule preqedinte, sk mé sco-
www.digibuc.ro
bor pe tèrêmul practic. Ce suntem noi
asta4I §i ce voim ? Suntem o Adunare
unick, singura, suntem representatiunea
poporului suveran, care, in nisce mo-
mente grave ca cele de facia, printr'o
resignatiune meritorie, a ales tot ce este
mai de ales, mai independent in téra, in
sferele cele mai culte ale societatei nós-
tre. Acésta resignatiune, acésta obliga-
tiune momentana in máinele nóstre, ne
impune o sacra datorie de a esercita
mandatul nostru cu mare maturitate §i
refiectiune pentru armonia §i infratirea
claselor.
Poporul prin instinctul seú a simtit
acum representarea nationala trebuia
sa dicteze principiile de organisatiune in
aclevér definitiva. Chiar §i acele pasiuni,
acele iritatiuni generóse care in alte
timpuri sunt respectabile, in asemenea
ocasiune a cedat §i trebuia sa cedeze
pasul sangelui rece §i maturitätei. Et
bine, in asemenea moment când poporul
a incredintat in mânele nóstre organi-
sarea sa politick, cum am lucra óre daca
am face o institutiune care nu e popu-
lara? Vé rog, domnule pre§edinte, sì
nu vé in§elati asupra acestei espresiuni,
o institutiune care nu este populará nu
pentru &A nu e aclamata pe ulite §i piete,
dar pentru ca poporul o privesce cu un
fel de neincredere pentru c5, 1§i aduce
aminte de aceea ce s'a facut dupa 2 Maiù
§i de aceea ce a esistat mult mai inainte
de 2 Maifi Adunarea velitilor boerl §i
Senatul lui Cuza. Este nepopul ark, ase-
menea institupune fiind-ca poporul nu
intelege intr'un moment de infratire §i
de regenerare ca acesta s5. mai póta fi
o neincredere intr'ensul. Este nepo-
pulark, ca a§a cum s'a propus acéstk,
institupune s'ar rezema pe teritoriA,
fára ca partea cea mai mare a teri-
torului sk, formeze partea insemnata.
Astali poporul , proprietarul tèran ,
tèranul este cel mai numeros proprietar
prin cantitatea de pamênt ce ocupa §i
intr'o Camera teritorialá el ftr trebui sa
 19
fie partea insemnatl. Ei bine, cAnd noi
am face o representatiune teritorialit,
poporul suveran care ne a dat mand'atul
cu o resignatiune laudabilA, s'ar vedea
surprins prin acésti institutiune care
nici micar nu este mentionatA in pro-
iectul primitiv al guvernului din 11
Februarie. Este dar impopularA in sensul
acesta, ci opiniunea poporului, opini-
unea public& nu este destul de maturA
in punctul acesta §i institutiunile care
nu se rézimA cu maturitate pe opiniunea
publici nu ad ratiunea de a fi, din contra,
ail kite §ansele in contra lor de a nu
dura destul.
Dar, domnule pre§edinte, este un ce
mai mult §i de cat terenul acesta al
dreptului national, este terenul legali-
tAtel stricte. Pe térêmul dreptului nati-
onal am putea 4ice, &I o institutiune
care macar umbra de ar avea de aristo-
cratie, nu ar fi plAcutA, nici poporului nici.
claselor in adever luminate 0 esperi-
ente; dar acéstA institutiune care este
condemnatA din punctul de vedere al
dreptulul nostril national, este espres
condemnatA §i pot 4ice chiar stigmati-
satA de stricta legalitate.
Domnilor, am rostit aeeste duoè cuvinte
0. reclam tótA atentiunea dumnévóstrA
pentru ca sit le esplic dreptul nostru na-
tional §i. stricta legalitate. Ce insemnézA
ele? Dreptul este etern ; legalitatea se
schimbá dup A, gradele de culturA ale
poporulul. Pentru aceea legalitatea este
aceea care insuflA m al mult respect adevé-
ratilor conservatori 0 in genere tutulor
ómenilor de ordine. Conservatoril eel mai
luminati admit ori-ce modificatiune sail
institutiuue fie cat de progresiste numal
si procédA prin legalitate, 0. márturisesc
cA, din acest punct de vedere Bunt §i eú
cel mai conservator. Nimica nu me
revoltézA mai mult de cAt sA, ved c5, se
sfortézA resortul unel proceduri, cA se
falsific cutare formA, cA se face atentat
respectulul legalititei.
El biner care este legalitatea nóstrá
www.digibuc.ro
in privinta instituirel Senatului ? El
domnilor, aci legalitatea nóstrá e lega-
litatea cea mare, legalitatea la care
ensu§1 poporul intreg, kite clasele unite
ail contribuit, este legalitatea divanelor
ad-hoc de la 1857. SA imi dati voe,
domnilor, sA ve cetesc frumósele cuvinte
din actul desvoltátor al acelor patra
puncte esprese de divanul ad-hoc din
Bucuresci, 0 citez mal Anteiti actul
din Bucuresci pentru cil el a venit in
urrnA, 0 iaú de martor la acésta pe
onorabilul domnu Constantin BrAiloiu
§i pe onorabilul domnu Christian Tell,
membri ai fostel comisium centrale de
o parte, §i de altá parte pe onorabilii
domni Dimitrie BrAtianu, Scarlat Turna-
vitu, St. Golescu 0 C. A. Rosetti, fiind-cA
dumnélor aú fost secretarii acelei onora-
bile AdunAri, care ad votat cele patru
puncturi, care aii subscris acel memo-
randum mal in unanimitate, cu osebire
de 6 voturl.
Adunarea aceea compusA din tóte
clasele a cerut o singurá Adunare, §i
aceste frumóse 0 temeinice cuvinte care
sunt contrasemnate de toti secretaril
divanului ad-hoc pe care il am numit,
vor fi un réspuns direct la cuvintele
frumcise dar mai putin intemeiate ale
domnului raportor, relative la ceea-ce
dumnélui numesce sistema bicameralA.
lacá acele cuvinte :
In ajunul organisArel statelor, in
ajunul fondArei dinastielor, cea mai m are,
Anteia preocupare a popórelor este forma
guvernului, caci de la densa mal cu
sémá depinde prosperitatea, puterea lor.
A§a, in impregiurarile de astil-oll 0 noi
RomAnil a trebuit sit ne preocup:Am
serios de forma viitorului nostru guvern.
CAutand dar in istoria, in institutiunile,
in legile, in obiceiurile nóstre, am gAsit cA
forma representativA a fost tot-d'a-una
form a guvernului terilor rom Ane ; intea-
cela§i timp am intrebat staturile de al
duoilea ordin, ce ne am luat de modelurl,
0 am aflat, cá ele guvernului represen-
 102
tativ Bunt datere a lor repede prosperi-
tate si c5, a kr suverani tot lui sunt da-
tori in mare parte minunata putere de
care dispun spre a face binele supusilor
lor ; de aceea ne am convins si declarat
toti Românil pentru forma representa-
tiva, pentru forma preferat& si adoptat6
ast541 de mal tót5, Europa. Frumósele
ins& icóne ce ne presintil acele statue,
fie cat de fruniíse, nu le putem copia
far& a tine socotéla de propriele nóstre
traditiuni si de conditiunile speciale in
care se afl& societatea romani; chef avem
destule reforme neapérate a introduce
in legile místre ca s5, mai &Warn a silui
vechile nóstre datini numal pentru pla-
cerea da a inova, de a imita. Inteadevër,
in Principate vedem tot-d'a-una o sin-
gura Adunare representativa ; ciici nici
o data*, Românil nu aft simtit trebuinta
nici nu afi posedat elementele ca sit con-
stitue si un Senat si astali acele elemente
le lipsesc §1 mai mult de cat in timpil
trecuti. lath', cum noi Romanii furAm
impinsi s5, esprim5m, far& deosebire de
clase, in unanimitate, dorinta de a avea
un guvern constitutional representativ
cu o singurri, obstésca Adunare into emit&
pe base electorale indestul de largi in
cat s5, represinte interesele generale ale
populatiunei române. Sperilm cu o de-
plin& in credere cil inaltele puteri garante
vor gasi si acésta clorint5, national& fon-
data', pe ratiune si pe drept si cit o vor
recumisce ca si pe cele-l-alte trel dorinte
primordiale ale poporului roman."
Ei bine, domnilor, nal am lis 6, am
chemat la Tron un principe ereditar, ca,
am mentinut unirea, c5, am mentinut si
mentinem autonomia, mistra in faci5, cu
Pórta, pentru ca tinem séma si suntem
tari de opiniunile esprimate in divanul
ad-hoc ; si ast541 am face noi nurnal
fapte care ar merge diametral unite
contra acelor doriate ? Am mai 4is'o si
o repet inc.& cii in politic& erorile nu sunt
nimic dar necensecintele strica. Dar voiti
mg mult, sii, luitm divanul ad-hoc din
www.digibuc.ro
Iasi; aid iaA de martor pe domnu Ma-
nolache Costachi s'i imi pare /ill cii, nu
este aci onorabilul ministru de esterne,
domnu Petre Mavrogheni, cite! tocmai
dumnélui a sustinut d'impreunä si cu
domnu Manolache Costachi c5, nici o datä
sä nu fie Senat ; nu s'aa multumit numai
ca divanul ad-hoc din -Ora românésc5,
sti, 4icä c5, forma constitutional& la noi
s& fie numal cu o singurá Camer5,, dar
a proscris din organisatiunea României
infiintarea unni Senat. Vé rog, domnilor,
ca cu aceasi pacientä indulgent& cu care
ati ascultat cuvintele rostite in divanul
ad-hoc din Bucuresci, s& ascultati si pe
cele de la Iasi. lat.& ce se Ilice in Supti-
mentulla Buletinul No. 15 anexa litera
C... mai este si alt argument, dar acela
este al until om inconsecuent pe care
acéstá onorabil5, Adunare il a stigma-
tisat ca nemoral si li a inchis usiIe
acestel Camere :
Subscrisul are onóre de a infacisa
Adungrei urm&torul proiect de 1ncheere
asupra propunerel domnului M. Kogal-
niceauu ce este a se tracta astá-li :
In cat se atinge de punctul I, respin-
gerea din legislatura Romcinief a in-
stitutiei Senatulul sub ori-ce numire
i formd, O. de acel al II, o singurd
Adunare nationald legislativd compuscl
dupct vechiul obiceiiipe base indestul de
largi §i potrivit cu gradul de culturd i
alesd ast-fel in cdt in ea sci fie reprc-
sentate töte marele interese ale nalief;
Luand in privire cit in sedinta a 7 din
7 Octombre Adunarea a rostit urmä-
WI-ea dorinta: puterea legiuitóre incre-
dintata unei obstesci Adunari in care sa
fie represintate tóte interesele natief, ,
ca prin cuvintele unei obgte§ti Adundri,
Adunarea nu at.' iuteles niel duoé Adu-
nari nici un Senat pe knga Adunarea
obstésc& ci o singurä Adunare legisla-
tiva isvor515, din alegeri regulate si ne-
atirnate ;
Inland in privire c& prin cuvintele:
unei obstescl Adunari in care fie
E35,
 104
representate bite interesele natier Ada-
narea nu n, putut intelege compune-
rea acer Adunári pe nisce base restrinse,
ci a inteles din potriva pe base indestul
de largi, de vreme ce a dis ca in ea a,
fie representate tóte interesele natier ;
Adunarea inchee: inlaturarea din dis-
cutie a acestor reinoite chesti."
Domnilor nu putem dice astadr oil nu
aderam la dorintele divanurilor ad-hoc,
pentru c dorintele espre ale acelor
Adunarr constituebasa'stricter legalitatr,
§i ca ea singura §i numar ea ne va face
fim tari in intru §i respectati in afara.
Dar póte ca nu vé multumitr a ye for-
ma convictiunile domnévóstrit din in-
cheerile acelor Adunarr numai con-
sultativa, dar care erail cu tóte acestea
o representatiune compusa de tóte cla-
sele, in care era representate tóte inte-
resele; ei bine, atunci v voiú cita o alta
Adunare in care eraa representate iar
bite interesele, acésta este comisiunea
central* S vedeti ce dice comisiunea
centrala in desbaterile Constitutiuner
asupra articolulur care este astadi in dis-
cutiune. Iata ce dice in art. 31 despre
puterile Statului :
Puterile Statulur sunt incredintate
Domnulur, Adunarer generale i comi-
sinner centrale." Adoptat in unani-
irritate."
Aci partisanir a duoè Camere vor dice
póte: iac ci comisiunea centrala s'a
abatut singura de la tëramul stricter
legalitati §i insii§i se asérni'ma cu acea
Camera, ce s'a numit Senat §i care a fost
blamata de toti. Dar comisiunea cen-
trala era destinata singura s aibá ini-
tiativa, s pastreze unitatea legilor in
ambele téri surorr cum era atunci, §i
acésta s'a dat de puterile garante in
urma dorinter esprese de natiune. §i acea
comisiune nu era facuta de cat ca o pro-
cesiune din sinul Adunarer ; era acea
separatiune psichologica, cum s'a dis,
pentru ca din Adunare e§éd creerir na-
tinner, adica nisce ómenr care nu venéil
www.digibuc.ro
din acele alegerr in care ia parte plebea,
ci eraù tramig tot atatea din sinul Adu-
narer cap §i din partea Domnitorulur.
Acel Corp senatorial ins& era compus de
un numér fórte restrius de deputati; el
lucra intr'un ora§ de unde pasiunile erafi
indepartate §i. cu un regulament destul
de riguros §ipentru acésta fac apel chiar
la marturisirea onorabilulur D. Tel. EI
bine, acel Corp care a lucrat Constitu-
tiunea nu cu mar pucinit caldura de cat
noi, fiind-cit §i el tinea sesiunea pe o
caldura de canicule, tocmar ca i nor,
acel Corp a respectat stricta legalitate,
a mentinut o singura Camera pentru ca
téra nu se impartit in clase §i sit nu
isce lupte intre acele ducoè Camere mai
crancene de cal chiar intre Adunare §i
Tron. A§a dar, in numele constitutiu,
nilor moderne adi nu putem admite sis-
temul bicameral, care la nor nu este nici
terenul dreptulur national nier terenul
stricter legalitatf. Daca voitr ca auto-
nomia s fie o realitate, ca unirea FA, fie
piedestalul natiuner mistre, daca voitr sá
respundetl la dorintele unanime ale po-
porulur, nu admiteti acésta institutiune
blamabila la noi, condemnata de bunul
simt al poporului intreg.
A§i putea si termin aci ceea-ce avém
de dis ; nu am nevoe ca sí me intind a
clesvolta argumentele mele inaintea uner
Adunkri care, ori cat de sgomotósa ar
crede-o cine-va c e, are cu Vote acestea
in fundul sal destul lest politic pentru
ca sit mediteze serios asupra acester in-
stitutiuni.
1mi veti permite s feman consecinte
cu mine insu-mi chiar pe terenul drep-
tului positiv nu al teorier ; s vé spun
ca dac voim buniór s imitam pe En-
glitera, sit', nu o imitim intr'un mod
servil. Nu putern face o Camera a lor-
dilor §i pentru acésta avem multe
ratiuni a crede ci a§a e ; dar s facem
din acea comisiune central* s facem
ceva care sa tie loc acelur Corp ce numal
esist* pentru cá voesc sá mé pun pe un
13
 94
teren intermediar §i pe terenul strictei
legalitati.
In Englitera sistemul de duoè Camere
nu e original in regimul Constitutional;
acest sistem s'a facut cu duoë seek mai
térdia dupe ce s'a intemeiat regimul
Carte Magna, s'a facut in nisce impre-
giurari cad la noi lipsesc. In Englitera
baronii dupe ce smulserg, tóte libertatile
publice indata s'aù grabit a imparti o
parte §i. poporului ; dar incetul cu in-
cetul acele libertati publice prosperând
ail adus fericirea natiunei, §i. alitturi cu
baronif, landuner, proprietarif cei marl,
s'a format ceea-ce se numesce clasa de
mijloc, clasa industria§ilor, comercian-
tilor ctc ; atunci când acéstit clasa a ajuns
la destula maturitate politica, a trebuiL
sit o consulte §i pe ansa in marele con-
siliü ; cad a§a se numea acel primitiv
parlament englez compus §i fara lege
electorala determinata, ci numai prin
simpla designare a §efilor din tinut se
trimitea sa se consulte ca representatiune
a térgurilor aléturea cu baronif eel marl%
Cu incetul, incetul, acésta, comuna repre-
sentatiune a têrgurilor a ajuns a fi ca
§i baronii, a ajuns a trage la sine atri-
butiunile principale, a consimtirei da-
rilor §i contigentelor militare §i apoi
de §i pána atunci parlamentul delibera
impreuna curn era §i in Adunarile
nóstre cele vechi cu clerul, cu boeril
marl, boerii niici §i. adese ori chiar §i cu
boerir mazili, care nu mai erail in func-
tiuni qa delibera in comuu la un loc
parlamentul engles, §i child represen-
tatiunea nationalä a cerut pentru sine
dreptul esclusiv de a vota därile §i
contigentul, atunci s'a facut din una
§i aceia§i Adunare duoè Camere din care
una a remas pentru facerea legilor de
stat §i ca sä delibereze special
pentru därile care se puneaA pe têrguri,
§i acestea aú mers tot progresând a§a
Oda astadi, cand Anglia e in ajunul de
a i§i transform a constitutiunea saintréga
prin legea electoral& ; pentru ea acéstä
www.digibuc.ro
sistemit nu mai corespunde cu tecesita-
tea publica §i nu scia ce se va intêmpla
póte inteun apropiat viitor. Ratiunea
de a fi a duoa Camera, in Anglia vedeti
&A, a avut un interes divers politic din
partea baronilor care nu ail voit sa, fie
incalcate interesele lor. Vedeti cä toc-
mai ceea-ce am luat noi ca un model
imitabil, ar trebui sa, fie pentru noi un
esemplu de a nu imita ; cad noi voim
infratirea claselor iar nu desunirea lor;
noi suntem in impregiurari a§a in cât
trebue sä ne presintam ca un singur
om in facia inamicilor din afara; §i
tocmai in asemenea impregiurari s'ar
gasi null' cimeni politici care sä
trebue a duoa Camera unde sä fie repre..
sentate numai interesele teritoriale.
Dar ce ratiune ar fi ca sa fie represen-
tate numai interesele teritoriale ale un or
nobili cetäteni iar nu §i ale saténului
care e tot atât de proprietar ca§i nobilir?
(aplause).
Vedeti dar, domnilor, in cat ideia
unef a duoa Camere, in conditiunile in
care se propone de majoritatea comite-
tului, e in contradicere cu dreptul
nostru national, cu traditiunile astre
precum a 4is divanul ad-hoc, e in contra-
dicere §i cu stricta nóstra legalitate, cu
starea actuala a societatei, cu imperió-
sele impregiurarl in cgre ne afim, uncle
departe de a läsa sa se introduca divi-
siunile trebue sit le curmam. Vé conjur
dar donurilor cugetati cu tóta maturi-
tatea §i mé adresez mai cu sémä, la
domniavóstra, care atiluat angagiamen-
tul de a infrati amén luoè estremele a-
cestei Carped, propuneti amendamente
care sit fie in armonie cu aceste duoé
dorinti. Cat pentru mine, ye propun ca
amendament articolul din Constitutiunea
proclamatil de inaltul Corp de la Foc§ani
in numele prea santei Treimi §i a na-
tiunei române; iaca textul:
Puterile Statului sunt incredintate
,,Domnului, Adunärei generale §i comi-
siunei centrale." (aplause).
 195
D. N. Blaremberg. DoTnnilor, , am
suit treptele acestei tribune increPtor
nu intr'un talent pe care pcite nu il am,
ci in taria convictiunilor mele. Voesc
mai virtos SL dovedesc cit astaiji ca
tot-d'a-una am curagiul opiniunilor
mele ; ca nu me inclin §i et), nu me voiu
inclina nici o data inaintea prejudecg-
tilor ; ca, cand e vorba de a indeplini o
datorie, cand e vorba de viitorul terei
mitt a nesocoti murmurele . . . .
Adeverul §i justitia at, domnilor, o
neinvinsa atractiune pentru mine §i nu
e incercare, nu e sacrificit pe care sh nu
fi primesc cu multumire pentru a asigura
triumful lor. Cand am o datorie, o misi-
, une de indeplinit, et nu me uit nici o data
impregiurul met, ci inaintea mea.
A cestea dise, nimeni cred nu va mai fi
surprins afland c sunt pentru institu-
tiunea Senatului, institutiune pe care
unii o 4ic atat de impopulara. Da, dom-
nilor, sunt pentru un Senat, dar me
grabesc a o declara pentru un Senat
fad', privilegiuri, fàrà exemptiuni, cu
prerogative onorifice numai, care va
asigura proprietatei, talentului i inte-
ligintei, serviciilor indelungi, intr'un
cuvent tutulor superioritatilor sociale
o sfera de actiune proprie. Caci ómenif
nu trebuesc priviti numai din punctul
de vedere numeric ci i din cel moral.
Noi nu cream o Adunare intemeiata
pe privilegian esclusive; caci ce lucru
mai mobil de cat averea ? Ce lucru mai
accesibil tutulor ? Noi nu cream caste,
adicg deosebiri artificiale, ci tinem sema
de deosebirile naturale §i nedespartite
de conditiunea omenésca. Importanta ce
se &A averei este mesurata interesului
ce ea represinta intr'o societate, i partea
ce i se asigura in esercitiul suveranitatei
nu are nimic de contrarid principiului
unitatei; cad proprietatea nu e consi-
derata aci de cat ca o varietate a ele-
mentelor nationale. i apoi unitate nu va
§i uniformitate!
Ori din ce punct de yedere am consi-
www.digibuc.ro
dera compunerea tripartità a puterei
legiuitóre, vom fi siliti a recunósce c&
ea e cea mai bung,. §i ca sà justificam
esistenta unei a duoa Camere in Romania
vom esamina acésta cestiune : anteit, din
punctul de vedere filosofic sag teoretic;
al duoilea, din punctul de vedere espe-
rimental sat al faptelor ; al treilea, din
punctul de vedere istoric sail al tradi-
tiunei.
Dacg unitatea i celeritatea aunt de
esenta puterei esecutive, deliberatiunea,
maturitatea, stabilitatea trebuesc sà ca-
racteriseze puterea legiuitóre. Iata deja
un resultat care nu pöte fi ajuns de cat
ca duoé grade de discutiune i child agi-
tatiunei §i spiral-dui de inovatiune i se va
opune esperienta i interesul ordinei §i
al conservatiunei.
Tóte politicile, a 4is cine-va, ye vor
promite libertatea i progresul, numai
politica conservatrice vi le vor da.
Voim o a duoa Camera pentru ca ea
sà modereze mi§carea legislativa, ca ea
sà indeplinésca, in domenul politic rolul
pendulei, regulatorului unei ma§ine in
naecanica. Progresul cu salturi §i sgu-
duiri ar otravi tote avantagiele, tóte
binefacerile unor reforme. Voim o a duoa
Camera, ca o instanta de apel in ordinul
politic. 0 Adunare unica póte lesne sa fie
subjugata de elocuenta saù sofisme, rà-
tàcità de intrigi sat pasiuni, coprins&
de temere. Ea 'mite emite voturi de
surprindere. Ne trebue cate o data un
preservativ chiar in contra caldurei unui
patriotism prea infocat.
Ideea unei revisiuni va opri pe cea
d'anteid Adunare a lua o decisiune pH-
pita §i care nu ar purta sigiliul dreptittei
§i ar permite tot-d'a-una celei-l-alte a
repara erorile comise. §i daca un Senat
póte cate o data refusa pe nedrept con-
simtimêntul set, inconvenientul de a
avea o lege bung, mai putin nu e de
comparat cu primejdia de a avea o lege
rea mai mult. 0 Adunare unic& este o pu-
tere ilimitata i prin urmare despotici.
 198
Ea ar face §i desface legile pe tótá 4iva.
Patima de a domni este in ori-ce inima
§i ori-ce putere este vecing, cu abusul
puterei ; trebuesc dar stavile §i stavile
insufletite. La o forta activa trebuesce
opusa o alta forta activa.
Consideratiunea care pledéza, mai
mult in spiritul mea, observa Stuard
Mill, in favórea a duoé Camere (§i pe
acésta o privesc ca avend óre-care im-
portanta) este efectul cel fell ce produce
asupra spiritului a ori-ce posesor al
puteref, fie acesta un individ sail o Adu-
nare, simtirea Ca el nu are a tine séma de
parerea altuia. Este important ca nici o
Adunare de ómeni sa, mi pótá chiar
vremelnic sa faca a prevala (predomni)
sic volo (a§a voiii) al seù, fiírá a cere
consimtimêntul nimènui altuia. 0 ma-
joritate intr'o Adunare unica, and a
luat un caracter permanent, cand e
compusa de acelé§i persóne, lucrand
obicinuit impreuna §i cand e tot-d'a-una
sigurit de victorie, devine lesne despotica
§i nern§inatit daca este scutita de nece-
sitatea de a cerceta dad, actele sale vor
fi aprobate de vre-o alta autoritate consti-
tuita. Este de brit esistenta a duoè Ca-
mere pentru acela§i cuvênt care facea pe
Romani a numi duoi consuli, pentru ca
nicl unul nici altul sa nu pail fi espus
la influenta coruptrice a puterei abso-
lute chiar in timp de un an.
Una din calitatile cele mai neaperate
pentru directiunea afacerilor publice §i
mai vartos pentru manuirea institutiu-
nilor libere, este imp aciuirea, promptitu-
dinea de a se invoi, grabnicia de a face
concesiuni adversarilor §i de a face ca
mésurile cele bune sit fie pe cat se póte
mai putin umilitóre persónelor de opi-
niune opusa. A ceda pe de o parte, a cere
pe de alta, ast-fel precum acésta se prac-
tica intre duoè Adunari, este o sail', per-
manenta a acestui salutariú obiceiú, saga
folositóre inca de acum §i a caret' utilitate
ar fi negre§it §i mai simtitóre cu o Consti-
tutiune mai democratica a legislaturei."
www.digibuc.ro
(Le gouvernement representatif par M.
I. Stuard Mill, p. 285).
Voim o a duoa Camera ca o stavila
in contra absolutismului unei Camere
unice ; ca un mijloc de a substitui spiritul
practic spiritului de utopie. Voim o a
duoa Camera cad ea mentine echilibrul.
0 putere unica este tirania ; duoè este
lupta esterminatrice ; trei este echilibrul.
Cad, and duoè d'intrensele sunt in lupta,
cea de a treia, interesata la mentinerea
unia §i alteia, se aláturil pe lengil cel
oprimat in contra celui opresor §i pacea
este restabilita. Acésta este teoria aqa
de cunoscuta a ponderatiunei puterilor.
Voim o a duoa Camera ca un arbitru,
un mediator intre cele duoè puteri, and
din intêmplare ele ar fi in discutiune §i
ca un tampon cand ele ar fi in lupta.
Caci nu e prudent de a Lisa pe §eful
puterei esecutive merett inchaerat cu o
Camera unica §i singur in facia aspira-
tiunilor, intreprinderilor temerarif ale
multimei.
Nu trebue, a 4is Royer Collard, ca
valurile populare sa se isbésca neincetat
de Trou."
Dar, obiecta unii, in sistemul acesta
o majoritate de un glas intr'o Camera ar
putea paralisa unanimitatea celei-l-alte.
Lucrul este putin probabil §i in ori-ce
cas el ar presupune saù un antagonism
radical §i sistematic al caruia leac e
disolutiunea, saA o eróre grava, §i atunci
unde e reul ? Noi nu voim rivalitate §i
antagonism intre cele duce Adunari, ci
emulatiune qi control.
Pentru ca impresiunile uneia din Adu-
MIA sa nu se comunice prea lesne §i prea
iute celei-l-alte, pentru ca discutiunea s'a
nu dea de indatil §i tot-d'a-una acela§i
resultat in amenduoé Camerile, ceea-ce
ar face dintr'una dinteensele un echoil
slabit al celei-l-alte, §i, prin urmare, o
superfetatiune, deosebirea intre aceste
Adunari nu trebue sa fie numai nominala
ci §i reala, §i compunerea lor trebue sa
se deosibésch in unele priviri. Pe laziga
 197
interesul general ele trebue sArepresinte
si un interes particular, in cht spiritul
lor sO nu fie mereh si in -kite privirile
acelap. Voim in sfêrsit o a cluoa Camera
pentru ca, pe lângA ideile de ordine P de
stabilitate, ea sA represinte P vederile de
intreg. Acolo se va face, ca sO 4ic asa,
sintesa. Adunarea, ori-ce s'ar face si
ori-ce s'ar Ilice, va fi tot-d'a-una mai
mult saù mai putin imbuibatA de spi-
ritul strimpt P egoist al localitOtilor.
Asa dar o a duoa Camerit este matu-
ritatea in deliberatiuni, moderatiunea in
miscarea legislativa, controlul P duog
grade de discutiune in ordinul politic,
mediaPunea in cas de disimtiment, un
tampon menit a neutralisa ciocnetele
celor duoè puteri, o stavilA opusA tiraniei
unei AdunAri unice, un scut in contra
legilor spoliatrice i subversive P, la
trebuintA, refugiul capacitAtilor si me-
ritului modest, aruncarea de ochiii a
omului de Stat.
In sinul el va gAsi cine-va mai lesne
vederile largi, spiritul de urmare (con-
tinuitate) si de stabilitate.
Triarchia a fost P este pentru top
publicistil seriop din tóte locurile P din
&Ste timpurile una din tritsurile caracte-
ristice a regimulul representativ, cheia
de bona a acelul regim.
Socrat, Platon, Aristot, PolYbe, Cice-
rone P Tacit in antiquitate, Montesquieu
silMachiavel, la o epoch Mal apropiatà
de a nóstrà, aft lAudat uuul dupA altul
forma constitupunei mixte ca cea mai
perfecta.
Statuo esse optimum constitutam rem-
publicam, quae ex tribus generibus illis,
regal i, optimo etpopulari confusa modice.
(Cicero de republica). Cunctas nati-
ones et urbes populus, aut primares,
ant singuli regunt ; dilecta et iis et
consociata reipublicae forma, laudare
facilius gum evenire vel si evenit, aut
diurna esse potest :" (Tacit).
In 4ilele nóstre nu cunóscem un singur
autor 4erios7 afara de acei a cAror culCore
www.digibuc.ro
politicg singurà e de ajuns pentru ca
cine-va sA fie in drept a II recusa, care,
pentru un cuvênt saü altul, sA nu fie
partisan al sistemului bicamerist.
Benjamin Constant, Burlamaqui, Pin-
heiro-Ferreira, Macarel, Guizot, Hello,
Tocqu eville, Destriveaux, Ancillon, Lan-
juinais, Stuard Mill, Laboulaye, Massa-
biau, Fritot, Cherbuliez, Duvergnier de
Hauranne, Berriat-Saiut-Prix, etc. etc.
Toti publicistii Statelor-Unite imp Ar-
tAsesc aceiap opiniune.
Nu 'Ate fi, 4ice Adams, un guvern
bun, constitutiune stabilà, protecpune
asiguratO legilor, libertatilor P pro-
priethlilor popórelor, fArà cump Anirea
celor -Ere puterl.
Acolo uncle corpul legiuitor, observA
Livingston, ar fi conceutrat intr'o sin-
gurà Adunare, ea va sfArsi tot-d'a-una
prin a absorbi intréga putere si, tot
d'ensul adaogO, cA ma multe corpuri
legiuitóre ale Americel fusese deja co-
prinse de acésta sete primejdiósA de
putere ; cA impOrPrea in duoè Camere
separate nu era inc6 un espedient destul
de eficaciii; eh aceste dua Camere
deosebite nu se vor putea opri de a
inctilca asupra puterei esecutive ; cO
trebuesce incredintat puterei esecutive
P judiciare un feell asupra puterei
legiuitóre.
MArturisiti dupà acésta cA, dacit ne
inselAm, ne inselAm in bunA companie.
SA trecem acum la tradipune. CAci una
din duoé : ori suntem de scóla istoricO,
ori apartinem scólei filosofice ; ori adop-
tOm un tip rational, ori ne tinem de
traditiune.
Sistemal empiric nu if mai putin
primejdios in politicA ca P in medicinA.
Ni se 4ice cA Senatul ar fi la noi o
institutiune exoticA; &A ea e in contra-
dictiune cu istoria mistrA. Mai Ontail
suntem in drept de a fi suprinsf de acest
cult intagiat al traditiunilor, mal virtos
child il vedem profesat tocmai de acei
ce s'aú rádicat tot-d'a-una in, contra
 198
vestiaiurilor chiar ale trecutului. In ce
s'ad respectat acele traditiuni pentru ca
vre-una din ele s ma póta fi invocata
astaVi cu succes? Si apoi óre e a§a de gred
a regasi urmele acesteT institutiuni in
analele térei ? Noi nadajduim a dovedi
contrarid. Dar s in epem prin a reabi-
lita insug cuvéntul de Senat, cercetand
etimologia lui. Se) atus vine de la senex
§i semnifica Adunare de bètrani. Se scie
ca acest cuvênt este imprumutat de po-
pórele moderne Romanilor. Si cine e mat
autorisat de cat noi colonii lui Traian
de a reven lica traditiunile poporului
rege ? Acésta institutiune a avut o esis-
tenti de 1321 ant la Romani §i cele mai
frumóse Vile ale Senatului ad fost §i
ale republicei. Si addogam ca orasele
libere de Francfort, Brem a i Hamburg
nu s'ad temut de a da acésta denumire
Adunarilor lor. La fondatiunea Princi-
patelor de Radu Negru i Drago§, regit-
sim Senatul, dar sub o alta forma §i
denumire. El este inlocuit cu consilifi,
mat paqia divanul celor 12 veliti boeri
care, atat prin numërul cat §i prin atri-
butiunile lor, amintesc pe cei 12 pair! al'
NI Carol c 1 Male. (Charlemagne).
Rodolphe avant de mourir determina
la forme du gouvtrnement, il établit des
lois qui sont encore admiref..s. Ilinstitue
un Senat composé de douze personnages
les plus distingués de l'etat et qui se
nommait conseil du Prince et plus tard
divan Princier.
(Kogaluitchan, Histoire de la Vala-
chie et de la Moldavie. p. 49 et 50).
Din invechime, observa asemenea
-Fotino, era'. 12 dregatorif insemnate
ca .e se citézi, pria firmane i hris6ve."
(Potino, Tom. III pag. 261).
Tot el adaogh aiurea :
De atunci (adica de la 1633) s'a
.,f cut datina ca sa imbrace Pórta pe
12 boeri cu caftane la fie-ce Domnie
noua §i fiind-ca boerii luf Matei-Voda
(Basarab) erad cApitani de o§tire din
cue cel d'antêiú era capitanul de doro-
www.digibuc.ro
banti , de aceea, pe eel d'antêid hoer!
ai domniei Pórta II numesce boeri
de dorobanti. (Istoria Daciei, Tom. II,
pagina 39)".
In ()rage giísim asemenea in felul curiei
romane un Sei at compus de un judec,.
§i de 12 pargari, avênd tot-o-data, atri-
butiuni municipale §i judiciare.
Ace0i pargari sunt desemnati in hri-
sóve cand sub acésta denumire, cand sub
aceea de bëlránï, ( a vedea hrisovul ré-
posatului Mateid Basarab V. V. I. 7144
§i altele de la Mihail Radu V. V.,
George Ghica, Grigorie Ghica i Duca
V. V. magasin istoric pentru Dacia, tom.
V. A vedea as-menea isvodul spata-
rului Clanad i mai multe hriscive din
Uricharid).
Baltasar Walther, in opera sa inti-
tulata : Scurta §i adevèrata descriere a
faptelor luf Mihaid Bravul, opera scrisa
in limba latina la 1599, ne vorbesce in
mai multe rênduri de consiliul de Se ni-
ores, adicI al betrdnilor.
In codul Basarab gasim asemeuea o
dispositiune care reveleazi esistenta a-
c4uia§i
Unde nu e lege scrisil, Vice un arti-
,,c31, acolo trebue s pazim obiceiul
localui, iar de nu va fi nici obiceid,
trebuesce s urrnam intrebarei de acel
lucru, iar de nu vom afla nici cu intre-
barea de acel lucru, atunci trebue sui
socotésca Lett-emit cum vor putea tocmi.
(Cod. Basarab glava IV-a).
In corespondintele privitóre la nego-
ciatiunile Francief cu Oriental, boerii
cei marl Romani nu sunt tratati de cat
de baroni. i cine nu scie semificarea
acgul cuvênt sinonim cu acela de pair
in limbagiul timpului i legatura lui
cu institutiunea de care ne ocupam .
Hier au soir, Vice D. Petronel in
scrisórea sa adresata domnului Bois-
taillé, arriva icy un courrier avec
lettres du dit Turnpcha, scellées de
tons les barons et seigneurs de la Mol-
davie qui a le tout faict suspendre et
 199
differer (e vorba de pregairi de res-
bel) de sorte qu'on juge maintenant
que le royaume demeurera au dit
Tumpcha pour la faveur de peuple
,,ennemy du nom d'Alexandre.
(Négociations de la France dans le
Levant par S. Charriére. Paris. Impri-
merie Nationale. MCCCL Publié par
les soins du ministre de l'instruction
publique).
Dar iata o proM §i ma decisiva.
In raportul unul misionar italian
asupra stint Valahiei scris intre 1679
§i. 1688 §i. publicat pentru antéia,i data
de Engel in literatura térel romanesci §i
a Moldova No. CIII gasim intre altele
§i urmatórele rênduri :
Tam ern officia et diguitates cujuscum
eque senatoris vel alterius gradus Boyeri
in suo esse inanebant ; et hoc usque ad
Antonii Principis tempora, 3 anis ante
occupatum Canzenieum, quo tempore
Princeps erat umbra Principis. adic6
(cu tóte acestea dregatoriile i demnita-
tile veri-chrui senator saù boer de alt-fel
remasera iu starea lor pana in timpurile
Principelui Antonie cu trei ani inainte
de luarea Camitietif pe cand Principele
erea umbra Principelui). i tot acel mi-
sionar vorbiml de diferitele jurisdictiuni
adaoga: Dixi in aliquibus civilibus,
quia in contraversiis divisionis posses-
sionum ad solum Priucepem cum totum
Senato sententia attinet. (Am qis in
6re-care civile, cad: in causele de impar-
tea a proprieatilor atarnit sentinta nu-
mai de la Principe cu tot Senatul
(Magasin istoric pentru Dacia, tom.
V, p. 35).
sa nu se invóce ob§tescile Adunitri
spre dovadi cit sistemul care a functio-
nat in Romania este acela al unei Ca-
mere unice; cad ob§tescile Adunari nu
eraù de cat aceea ce a fost in Europa
intréga statele saü steirite generale,
representatiunea pe ordine saa clase.
Pe acei timpi despartirea putereilegiu-
itóre in duoè Camere nu esista nicitiri
www.digibuc.ro
de cat in Englitera §i. acolo printr'un
concurs de impregiurari cu totul parti-
cular. Mai pretutindenea aiurea ea e
un perfectionament modern. i chiar
Senatul Romania., de care am vorbit,
erea mal mult un consiliú pe un mic
picior, de cat o a duoa Adunare.
Aceste adevéruri istorice pe care am
tinut a le restabili sunt a§a de incon-
testabile pentru acel ce 1t dit ostenéla
a adinci acésta, cestiune, in cat insa§i
comisiunea internationala nu s'a putut
opri de a le senmala in raportul ce a
adresat conferintei de la Paris:
En citant textuellement ce consi-
dérant, la commission ne saurait toute-
fois passer sous silence que
relative aux coutumes du pays et aux
éléments nationaux n'est pas conforme
a l'histoire, attendu que le conseil qui
njusqu'à la promulgation du Réglement
,,Organique en 1834 a existé it coté de
l'hospodar sous la dénomination de
divan , et qui avec le concours du
prince exercait le pouvoir législatif et
,,controlait jusqu'à un certain point
son administration, n'a été autre chose
qu'une sorte de &nat.'
(Rapport de la comision internatio-
nale la conférence de Paris.)
Sit trecem acum la invetamintele ist o-
rice, la esemplele ce ne ofer cele-l-alte
popóre §i sit cautam a ne folosi de espe-
rienta lor.
Avem in autichitate esemplul Spar-
ta, Roma §i. Cartaga, care §i dad, ait
dispitrut in cele din urmit dup.6 charta
lumei a avut vécuri de lini§te.
Afara de Grecia ce trece de iaguverna -
hilt §i. care abia iucepe esperienta siste-
mului unei Camere unice i pronosticu-
rile, am putea adaoga, sunt deja departe
de a fi bune, nu e stat civilisat in 4ilele
nóstre care sit iru fi adoptat sistemul
bicam erist.
In Spania, in Portugalia, Cortesele
sunt impartite in duoé Camere. In Fran-
cia, Italia §i in Belgia gasim Senatul,
in Anglia Camera LorPor, in Holanda
§i in tóte State le Germania chiar cele
mai liberale esista aceiag impOrtire tri-
partitO a puterei legiuitóre. Danimarca
are Rigsdagul ei impOrtit in duoè Camere
in Folksthing §i Landsthing, Sueda Stor-
thingul (mare Adunare) impOrtit in Lag-
thing saA Adunare a ómenilor de legi
§i Odeisthing saA Adunare a proprie-
tarilor fonciari. Intregul Storthing este
ales de proprietari O. functionari publici.
Membril sei intruniti in Adunare gene-
ral& desemnézA o a patra parte dintr'èn§i
spre a forma Lagthingul. Constitutiunea
federala a Statelor-Unite ale America
practicézit acest sistem de aprópe un
veac §i. tóte constitutiunile particulare
ale statelor confederate il reproduc.
In 1776 _Franc lin, president al Con-
ventiuna Pensilvaniei, dupa ce dedese
preferinta until guvern compus de o
singurá Adunare, I§I schimbl opiniunea
§i. intrebuintit tóte silintele sale spre
a hotrir& pe compatriotif sei a il imita.
Imperiul Brezilului, tóte republicile
suduluf America §i in special, acea care
prosper& ma! mult, republica de Chilli
se chrmuesc prin duoë Camere.
Schvitera a adoptat acela§! mecanism
prin constitutiunea din 1848.
In Francia cinci constitutiuni din opt
all recunoscut necesitatea a duoë Camere.
Camerile unice in acea térit ail fost con-
stituanta din 1789, legislativa degene-
rat& in conventiune nationalist i Camera
din 1848, care espir& sub lovirea de
stat din 1851. §i incil trebue sit clAm
acést& dreptate constitutiunei din 1848,
di ea punea alituri cu Adunarea un
consiliA de stat ales pe 6 ani, care tre-
buia sO fie consultat nu numai asupra
proiectelor guvernului, dar §i a celor
provenite din initiativa parlamentarri.
§i ce epoci ne amintesc acele Consti-
tutiuni? 1793, adicA terórea! 1848, adicit
framtintarea §.1 idra socialistO !
Regimul Camera unice a durat in total
dece ani : §ése de la 1789 Om& la 1795,
www.digibuc.ro
patru de la 184e p&n5, la 1851. Regimul
celor duoè Camere a durat prin contra
65 de ani §i duréz5, incrt.
De 30 de an! Belgia tritesce fericitá
§.1 liberà cu un Senat qi a trecut perioda
agitatá de la 1848 far& revolutiune. *i.
daca vom face apel la propria mistrà
esperienti, óre nu vom fi siliti, de §i
fOcênd o parte largil incapacitita §i.
perversitOtei fostului Domnitor, 6, re-
cunóscem c5, lipsa unei a duoa Camere
§i duelul angagiat cu at&ta inver§unare
intre cele duoè ramuri ale puterei legiu-
itóre ce se gitsead singure in presentà, el
fost póte una din causele principale ale
coalitiunei §i curênd dupà adsta a lovira
de Stat ?
Mai inainte de a termina sti, ne fie iertat
de a réspunde la crite-va obiectiuni.
Se pretinde ni o a duoa Camera ar fi
un obstacol la progres; cO spiritul ei va
fi maiputin liberal cle al al celei-l-alte.
La acésta réspundem, ci acéstà temere
nu póte fi seriósà; cit ea nu are cuvêntul
Bert de a fi in presenta unei Constitutiuni
care nu a omis nici o libertate q'i in pre-
senta unei Cameri a§qate pe nisce
temelii a§a de largi. §i daca o Adunare
a fost vre-o clatà menità a representa
neat&rnarea §-i luminile, este de sigar
Adunarea teritorialO ce voim a institui.
Nu avem pe lânet acésta esemplul ce-
lor-l-alte ter! ? Oare nu e Camerkpairi-
lor, o Camera intemeiatO pe privilegiuri,
care in Francia a respins in 1826 legea
majoratului adoptatit de Camera depu-
tatilor ? Ce discutiuni era' ma! invétate
§i mai lucide de citt ale sale ? Camera te-
ritorial& nu va merge §i. ea din c&nd in
cand sit se retrampeze in opiniunea pu-
blic& ? Oare nu e §i ea un corp disolubil ?
0 a duoa Camera, 4ic unii, nu a impe-
dicat nid i. o claté o revolutiune. Dar
uncle e institutiunea imani crbreia sit nu i
se pótil face aceia§i imputare ? §i daca
un stévilar nu póte impedica potópele,
óre el nu trebue opus nici ineciciunilor
accidentale? No! voim a impedica vicisi-
 2trt
tudinea continua, a Iegifor 0 instautiuni-
lor, voim sa ne inarmam in contra legilor
spoliatrice §i subversive, in contra intre-
prinderilor ternerarii ale unei Camere
unice, nu in contra revolutiunilor dupa
strade; cad ar fi absurd a se opune legi 0
corpuri deliberante glótelor resculate 0
inarmate. i apol una din dude : ori acea
revolutiune este o esplosiune a nemultu-
mirel generale §i atunci ea e legitima §i
de va r6manea victoricisa unde ar fi réul?
Saa este opera unor factio0 §i atunci gu-
vernul 0 Camera vor gasi in sprijinul n a-
thmei intregi puterea 0 mijlócele de a
o inabu0.
Noi voim a impedica puterile consti-
tuite de a pune pe fie-care minut in ces-
tiune legile, institutiunile §i pana 0
esistenta tèrel, de a usurpa puterea ab-
soluta ; nu de a infrananatiunea careia
nu trebuni nu i se póte opune nici o
resistenta seriósa.
S'a invocat voturile divanurilor ad-
hoc 0 de cine, de domnu N. Ionescu care
in 4ioa de 1 Maiú a despretuit acele vo-
turi in ceea-ce ele aveaa mal esential.
Dar daca suntem cel d'anteft a recunósce
ca acea Adunare era una din cele mai
patriotice, nu credem insil ca s'ar putea
adaoga, vorbind mai vêrtos de divanul
ad-hoc de dincoa de Milcov, ca ea a fost
0 cea mai luminata, cel putin nimeni
nu ne va tagadui lipsa de legi§ti, de
cimeni speciali ce era in acea Adunare.
A§a dar, cu Vita, deferiuta ce avem pen-
tru acea mare Adunare 0 de 0 adoptand
in totul programa ei politica, ni se va
permite a nu admite 0 ideile de orga-
nisatiune atinse, ca sa, 4ic a§a, de dênsa
in trécat, cand ele nu sunt intemeiate pe
vre-un argument serios, nici investite de
acea autoritate irecusabila pe care nu o
da de cat sciinta saa o lunga esperienta.
Cestiunea a duoë Camere este o cestiune
de mecanism constitutional, o cestinne
de organisatiune §i divanurile ad-hoc
nu aa confectiouat oConstitutiune pentru
ca ideia lor asupra acestul punct sap:5-U,
www.digibuc.ro
fi considerata ca cevd definitiv 0 irevo-
cabil. Pe lênga acésta, de cand o gene-
ratiune póte lega pe cele-l-alte?
Se imputa ca crima unel parti a stall-
gel ca a cedat asupra acestuf punct,
child acest act este din cele mal meritoril.
Iata dupa noi rationamentul ce 10 a
facut stanga: ea f0 a 4is sunt mai inainte
de tóte pentru libertate, aunt chiar re-
volutionara cand e vorba de a o cuceri,
dar o data libertatea cucerita aunt 0 ea
conservatrice caci till la tesaurul ma. !
0 ultima obiectiune, care nu e de cat
o marturisire de slabiciune §i care daca
ar fi intemeiata ar dovedi inaptitudinea
mistra pentru regimul constitutional,
este aceea care consista a recunósce
avantagiele combinatiel bicameriste saft
a nu le discuta, dar a invoca lipsa de
ómeni. in Romania. Acésta e tot una ca
§i cand am abdica ca natiune la libertate!
Cad cine vrea sfar0tul, trebue sa voiasca
§i miPócele.
Acum, ca sa dovedim ca necesitatea
unui Senat, adica a unel Cameri repro-
sentand proprietatea 0 luminele, este
mai imperiósa la noi de cat pretutindeni
aiurea, e destul sa amintim cate-va fapte
próspete §i de a pune in evidenta cate-va
consider atiuni p articul are.
In Adunarea actuala s'a depus duoe
pro puneri : una, ca sa se desfiiuteze fa-
bricele de rachia ; alta, ca sa declare
pamênturile proprietate a Statului 0 a-
comunelor, ceea-ce echivaléza cu nega-
tiunea proprietatei private 0 indivi-
duale. i cand graniceril se rescol, ei cer
prisósele 1
Noi nu avem inch', de ajuns respectul
§i notiunea proprietatei. Un lucru iara0
care ne caracteriséza este un orgolia
far& margini care se revolta la ideea
ori-carei superioritati, fie ea ori cat de
legitima, fie ea a geniului 0 a virtutel.
§i dad ,' vom adaoga la tóte acestea
temperamentul nostru meridional, vom
fi siliti sa recundscem di nu pale fi man-
tuire pentru noi fara duoé Camere.
13*
 201
reri inca, eram nisce barbed 0 astadf,
spre a indestula aspiratiunile nóstre
spre egalitate i libertate, ne ar trebui
ceva maI mult de cat ceea-ce esiste, in
Belgia §i. in State le-Unite. §i voitI ca
acésta sit nu ingrijésca pe nimeni. Cereti
libertati §i. respingetI garantiile.
Dar o a duoa Camera yeti dice e im-
popularii, §i pentru ce óre? Ceea-ce face
ca o Adunare se, fie populara, dupe, noi,
nu e compunerea ci purtarea el. §i daca
spiritul public din intemplare ar fi fal§at
in Romania, acésta óre ar fi un cuvent
ca nof s, II facem sacrificiile convic-
tiunilor nóstre 0. a adevérurilor celor
maI elementare. Toti scim i suntem
silitI s, recunóscem pe fie-care minut
educatiunea politic& a natiunei nu e
inca facuta; misiunea nóstra dar este de
a distruge erorile i prejudecatile, la
trebuinta, chiar cu pretul popularitatei
nóstre 0. de a deschide ast-fel calea
progresuluI. Datoria nóstra este de a
cauta s dirigem opiniunea publica iar
nu de a ne supune servil ei. Cand cine-
va voesce a inzestra o the, cu institu-
tiuni bune §i dainuitóre, el nu trebue
se preocupe numaI de impresiunile 4i1ei,
el trebue s cugete ma ales la viitor.
In 4ioa unde presa romána va deveni
o scóla; in dioa unde publicul nostril nu
va cauta numaI in isvóre indigene idei
opiniunI asupra lucrurilor; in dioa
unde luminat de esperienta el va inceta
de a se multumi cu cuvinte 0 de a lua
drept evangeliil tot ce se tiparesce; cand
el va inceta a cerceta i judeca lucrurile
cu ochiï i cu mintea altora, in dioa
aceea adeverul va luci in tóta splendórea
lui i va despagubi cu prisos pe acei ce
ai scuturat jugul prejudecatilor fara a
se teme de a displace.
Ignoranta ne va taxa de retrogradi,
de inamici aI libertatef, putin ne im-
porta ; noi de la densa vom apela la
Europa civilisata i liberali, vom apela
la generatiunile viitóre.
Necesitatea celor dud Camere, spre a
www.digibuc.ro
me servi de o espresinne a domndul
Laboulaye, este un adever de tóte tim-
purile 0 de tóte locurile. Mal mult de
cat atat ea e in sciiuta politiceI, precum
a dis-o prea bine domnu Tocqueville, un
axiom. De aci atara, forta i vitalitatea
regimuluI constitutional inteo
Afara din ponderatiunea puterilor, eú
unul nu fed de cat prim ejdie, de cat
despotism 0. anarchie.
incetam §i not macar o di de a fi
ómeni de partite, 0 sa nu maI fim de cat
ómenI de Stat. Se, nu avem pretentiunea
de a face maI bine de cat lumea intréga,
de a da in materif de guvern lectiuni
popórelor la care civilisatiunea i liber-
tatea sunt lucruri vechl. S ajungem
ântêiú la acel grad de cultura, intelec-
tualä, s. ajungem la acea desvoltare
morale, §i materiali pe care le-o mvi-
fim tali in intru 0 in afara ;
§i atunci, de yeti voi, vom face §i incer-
cad. i esperimentatiuni.
Revolutiunile, a dis cine va, incep cu
o Camera 0 se termina cu duoé. Sá
incheem i nof era revolutionará ; sit
votam cele duoe Camere §i sa nu ascun-
dem formele ultrarepublicane sub o
fa§ie de purpure, domnésci.
D. N. Ionescu. Domnilor, cand am
cerut cuventul pentru o cestiune perso-
nala, nu a fost in spiritul met't ca
a face vre o personalitate, cu atat maI
pucin a me plânge cá s'ar fi facut o
personalitate in sensul strict al cuvên-
tuluf.
S'a facut o personalitate contra depu-
tatuluI pentru votul ce a dat la 1 Maiù ;
acésta am audit-o indirect 0 de la
onorabilul representant de la Campu-
Lung in o §edinta trecuta. Cred
yeti da voe a dice duoè cuvinte ca sá
me esplic. Nu in o cestiune de persona-
litate, ci pentru cá mi s'a imputat &alai
Maiü nu am votat pentru Principe strein ;
nu am votat pentru ca acesta era convinc-
tiunea mea, §i am spus atunci cuvintele
pentru care me credem dator a o face.
 203
Nu cred c acésta d drept cur-va
vie sit imI impute convictiunea mea.
0 voce. Nu, Nu.
D. M. Costachi. Da dumnéta o im-
putf altora.
D. N. Ionescu. Onorabilul represen-
taut de la Dorohoid çlice 61 ea imput
altora pentru di ad votat Principe
strein. Nu este aqa ; nu imput nimenuf
acésta, pentru cá s'a conformat cu do-
rinta divanelor ad - hoc. Dar tocmaf
pentru aceea nu imput pentru eh' eratt
pe terenul legalitâtef stricte. De aceea
orf când. void vedea ci ne abatem de la
dorintele acelor marf Adunârì orf ct
facem inovdri, tot-d'a-una void protesta
ca. o facem afarâ din legalitate. Dum-
névóstrA ceretf ast4 sistemul a dua
Camere.. . (intrerumper1).
D. M. Costachi. Acésta nu e ces-
tiune personalà.
D. N. Ionescu. Dati-mf voe.
Pe cat timp, dumnévóstrd , domnule
Manolache Costachi nu suntetf pe scau-
nul pre§edintief, in spatele mele nu a-
yeti dreptul sh mé intrerumpetf din facia
acestef tribune, ci s6, venitf aicea §i sh
imf réspundetf.
Este, die, o cestiune personald, pen-
tru cà void sA fie pentru cea din urmit
datit constat, câ de dtte orI mi se amin-
tesce ceea ce am fiicut la 1 Maid, acésta
nu este un argument, ci o imputare pe
care nu o calific dar pe care o regret
din adáncul sufletului, maf vêrtos când
véd cit se face tocmaf de acele persóne
care se pretind mai devotate regimuluI
actual. Regimul actual nu trebue sà
fad', ca cel trecut, stsi persecute pentru
opiniuni politice (A ! a !). Nu o va face
acésta sunt incredintat. Sgomotele care
le facetf sunt o garantid, cà dumné-
vóstrà desaprobati a se face reminiscentá
de voturile nóstre, pentru a ni se adresa
imputdrf, 4ic, pentru cea din urmit data,
cit eú sunt pe térâmul strict al legali-
tittef §i numaf atunci void sacrifica con-
victiunile mele Cold ele nu vor fi basate
www.digibuc.ro
pe legalitate; i cu cat va fi legalitatea
mai majestós6, cu atilt if void fi mat
devotat. Sunt pentru indeplinirea esactil
a dorintelor divanului ad-hoc acelor
Adundrf care ad represintat tóte clasele
§i care ad recunoscut sistemul unicame-
ral. AstMI suntem afard din legalitate
când voim infiintarea a duoè AdunitrI.
Nu void fi ed care voiù conspira in
contra legalitAtei, când acea legalitate
se rézim6, pe voturile divanelor ad-hoc.
Iatà esplicatiunea pentru cestiunea per-
sonald.
Mal multe vocI. Inchiderea discu-
tiunef,
D. A. Pascal. Am fost fate multu-
mit, domnilor, când am v&-hlut pe domnu
N. Ionescu c6, vine astàçli sà sustie
opinia sa in favcirea, sistemuluf unica-
meral, cu argumente cu totul diferite de
acele pe care le a produs in comitet §i pe
care le am reprodus in raportul med.
Acésta, domnilor, pentru mine a fost
o intrégit satisfactiune, pentru c6", este o
probâ evidentd c6, domnu Ionescu a recu-
noscut slitbiciunea acelor argumente §i
a trebuit 86, aibil recurs la alte nouI, pe
care le a desvoltat cu mult talent §i pe
care sunt dator a le combate.
Domnu N. Ionescu a combdtut o parte
diu raportul met, aceea care amintea
nisce legf psicologice.
Domnilor, legile psicologice nu trebue
nict o datâ sa le perdem din vedere.
Trebue sà luàm pe om a§a, cum il a facut
Dumnetied iar nu a§a dupd cum dorim
sd fie ; címenif sunt cu sentimente §i
aspiratiunI diferite, cu simpatif §i anti-
patif diverse, unif cu talente, altif fgr6,
talente; unif cu talentul elocuentif, altif
fdr6, acest talent ; unif sunt dotatf cu
o ratiune maf maturà §i altif nu sunt ;
tóte aceste diferinte §i asemiingrf ad o
inriurire prin urmare asupra sufletuluf
nostru, asupra anima astre, care nu
trebue perdutâ din vedere când voim sà
reguldm raporturile sociale. Nu dar
firà cuvênt am amintit in raportul met
 /04
legile psicologice la a carora influenta
suntem supue.
D. N. Ionescu (lice ca ea, sustiind Se-
natal, nu am facut de cat a introduce la
noi o formula sacramentala a regimului
constitutional. Dad, domnu N. Ionescu
ar fi voit sit se ocupe de tóte argumen-
tele pe care le am produs in raportul
mea in favórea sistemului bicameral
pe care le a desvoltat onorabilu met
amic, donmu N. Blaremberg, ar fi vq.ut
ca nu introducerea unei forme sacramen-
tale a regimului constitutional ne a
facut a opta pentru sistemul bicameral,
ci credinta csi acest sistem este cel mai
bim pentru fondarea i conservarea sis-
temului monarchic e constitutional ;
credinta cà acest sistem ofera, cea mai
mare garantie pentru stabilitate e pen-
tru conservarea libertittilor publice ce se
daft Romania prin acésta Constitutiune.
Epistola domnului Gladstone ce dom-
nu Ionescu invóca, nu ved ca Ii ofera
un argument in contra sistemului cu duce'
Camere. Donmu Gladstone ne sfatuesce
conciliarea ; óre cele duoé Camere ne
duc la divisiune ? Nu, nici de cum.
A 4is domnu Ionescu cà Senatul divide
elementul conservator de cel progresist.
De ce óre in Senat nu ar fi un element
progresist ? Oare capacitatea, instruc-
tiunea, esperienta cunoscinta despre
trebile Statului ce se cer de la membrii
Senatului sunt conditiuni oposite pro-
gresului ? Oare progresul se datoréza
ignorentei i neesperientei ? Domnu Io-
nescu 4ice ea' poporul prin abnegatiune
ne a ales pe noi. Dar óre noi nu facem
parte din popor ? Oare popor e numai ee
este incult ? Dar óre acei care ie cultiva
inteligenta lor incetéza de a face parte
din popor ? Incetéza de a avea interese
identice ? Dar tocmai partea luminata
a natiunef este aceea care se interesa
mai mult la conservarea libertatilor
publice.
Domnilor, reproducerea unor asemenea
idei tinde a ridica un zid intre partea
www.digibuc.ro
cultivata e acea necultivata a unui
popor. Nu trebue si voim un asemenea
zid i sa numim popor pe acei necultivati
iar pe cei cultivati sa, ti consideram ca
cum nu ar mai face parte din acest popor.
A§a dar, o repet, e o mare gra15, ce
se comite cand se considera ca nefäcêml
parte din popor eel ce sunt avuti ,
eel ce constitue clasa cea mai hate-
ligiute §i cultivata. Conlitiunile de
admisibilitate in Senat nu fac din el an
Corp privilegiat. Cand pentru a ajunge
deputat in Camera, se cer óre-care condi-
tiuni,pentru ce dar sit nu se céra óre-care
conditiuni §i pentru a fi senator ? §i canl
prin o lege se cer conditiuni de admisi-
bilitate nu ved cà acea lege nu ar
fi egalitara. 0 lege inegalii este aceea
care nu ar deschide aceae cale la toti
pentru a ajunge , iar nu aceea care
deschide tutulor aceae. cale.
Vitt acum la argumentul final al
domnului Ionescu, cà doriuta espresit de
divanul ad-hoc a fost pentru o singura
Adunare. Thurman*/ insue ne arata cà
motivul pentru care divanul ad-hoc nu
a votat duoé Camere a fost lipsa elemen-
dar insue domnu Ionescu va
telor ;
conveni ca la anul 1857 a mai fost o
mai mare lipsa de elemente de cat astap;
prin urmare, divanul ad-hoc nu a con-
demnat sistemul bicameral, ci a crqut
ca nu esista elemente suficiente pentru
a il infiinta. Dar de atunci pang, acum
stint 9 ani e in 9 ani Romania a facut
atat progres pe cat alte natiuni nu aft
facut in 30 mi.; prin armare nu suntem
de loc inconsecuenti cand ast541 intro-
ducem sistemul de duoè Camere. Motival
pentru care divanul ad-hoc nu a cre4ut
oportun a admite duoè Camere dispare,
fiind-ca o Constitutiune nu o facern
pentru a o schimba pe fie-care an ci o
facem pentru o durata mai lunga, pentru
generatiunile viitóre, elemeutele nece-
sarii pentru cea de a duoa Camera se
vor inmulti din an in an. Astaili ajar
ar trebui sa avem o trista idee de natiune a
 205
nóstra cand am crede ca tot ce natirmea
contine intr'ênsa de inteligenta §i capa-
citate se afla in acésta Camera. Via acum
la conclusiunile domnuluT N. Ionescu in
acéstá, cestiune. Ele aü produs asupra
mea o mare mirare. Domuu N. Ionescu
vine §i combate sistemul bicameral, dar
pe urma admite duoé representatiuni na-
tionale, cerênd reinfiintarea comisiunei
centrale, a untfi Corp ce nu a avut ratiune
de.amai esista dupa unirea Principatelor.
Vé asigur, domnilor, cit pentru mine
acéstil propunere este un ce neinteligibil.
Daca domnu N. Ionescu a voit sh inteléga
cit cea de a duoa Camera sa fie compusa
in modul cum era comisiunea centrala,
adicit parte alésa §i parte numita de
Donm, adica un Senat in care Domnul
numéscil jum'etate din senatori §i poporul
pe jumétate, atunci véd pe
domuu Ionescu abandonând sistemul
unicameral §i admitênd sistemul cu duoé
Camere. Constat dar ciS diferinta intre
ine §i domnu Ionescu esista acum numai
asupra modului compunerei sad formarei
Senatului, pe care ea fi voia sit fie ales.
C'est le premier pas pi coute.
A admis domnu Ionescu cea de a duoa
Camera, admite §i compunerea ei priu
modul electiv ce este traditional la noi
§i care este cel usitat in Belgia a careia
Constitutiune ne serva de model.
D. M. Costachi. Domnilor, voia fi
fórte scurt; fiind-ca tot ce s'a putut 4ice
in principiii §i in teorie s'a 4is §i de o p arte
§i,de cea-l-alta ; s'a constatat intr'un
mod fórte evident ca acea teorie care este
basata pe sciiuta §i pe desvoltarea paci-
flea a natiunef, acea teorie admite duoè
Camere. Asemenea, onorabilu donmu
Ionescu s'ar fi putut servi de -kite argu-
mentele care presinta timpurile revolu-
tionare, timpurile de desordine, care §i
acestea ar sprijini teoria de duoé Camere.
'Will (lice pucine cuvinte , domnilor,
in privinta obiectiunilor presentate de
domnu P. Cernatescn §i de domnu N.
Ionescu. Imi voia permite sa r6spund
www.digibuc.ro
mai ttntga la o imputare ce a crePt
domnu N. Ionescu cit e in drept a face
acestei Adunari. Nimeui in Camera
acésta nu a cugetat nici o data, nici flU
cugeta, a face domnului Ion escu cea mai
mica imputare, c domnia-sa, in liber-
tatea sa de consciinta, pe care &AA lumea
a respectat-o, a venit in (liva de 1 Maiu
emitit aci opiniunile sale §i sa 1§I dea
votul sea cum a crept cit consciiuta fi
povétuesce ; dar e cu atal mat regretabil
ca domnia-sa sit vie ast1 a ne aminti vo-
turile divanurilor ad-hoc §i a ne imputa
cit noi nu tinem sé'ma de acele voturi,
cand domnia-sa a fost cel d'antéia a se
sustrage de la voturile emise de acele
Adunitri §i inc intr'o cestiune asupra
careia ele aù dat in adevér un vot precis
§i. categoric ; in vreme ce cestiunea de
astql nu o putem trata de cat intenn
mod incidental §i accesoria; fiind-ca diva-
nurile ad-hoc nu eraa chemate a se
ocupa de amanuntele organisatiunei
nóstre constitutionale, ci numai de a
emite óre-care dorinte asupra catorva
puncturi principale politice.
domnilor, ca si inchidem o data,
acésta argumentatiune a divanurilor
ad-hoc, void lice c divanurile ad-hoc,
atat aci cat §i dincolo de Milcov, nu ail
fost de cat nisce Adunari consultative.
Nimeni nu I§i a dat guilt atunci de ca-
pacitatea politica a natiunei místre.
Domnilor, cu tot respectul, ce am ca-
tre Adunarea de facia §i cele viitóre,
voiü rèspunde domnului Cernatescu §i
domnului N. Ionescu, când 4ic di, nu
avem elemente, ca. nu vom gasi elemente
pentru duoé Camere, le voia respunde
acest argument 11 aud de 10 ani de
4ile ; când era divanul ad-hoc din Ia§i,
tot): depntatii icét c. Adunare ca aceea
niel ca mai 'Ate fi ; pe urma a venit
Camera conventiunel §i iara§f aceste
cuvinte s'ati repetit ; apoi a venit Ca-
mera dupe statut §i mai in tóte ilele
se aulea 4icêndu-se noi suntem fil ai
poporului, cea mai deplini, cea mai
 NO
adevératii representatiune nationalh; in
fine §i despre Adunarea de astql ce se
(lice alt de cat eh noi suntem superlati-
vul. Romaniei. El bine, domnilor, eh fé
rog sh, fim mai mode§ti 0 sit credem eh
se vor mai ghsi (Smeni capabili 0 afarh
de acésth Adunare.
Acum, onorabilu domnu Cernhtescu
s'a servit de óre-care esemple §i a lis
eh niel chiar in Anglia Camera lor4ilor
nu a resistat nicI o data arbitrariului pu-
terei esecutive. Nu admit acest esemplu
istorie; cad dach 11 am admite 0 am
consulta istoria ea ar da dove4f cu
totul contraril , 0 dach, am consulta
istoria nóstrit am gasi argumente care
sit ne dovedésch ch tocmai la nol e tre-
buinta de a admite duoé Camere; find
ch daca dupe istoria mistrit Domnitorii
din trecut at intèmpinat o resistentii
(ire-care in tendintele lor de arbitrarift
0 despotism, ail intèmpinat-o toonai
de la acea clash pe care domnu Cernh-
tescu voesce a o desfiinta. Dach sunt
victime, dach stint nume care aii ca-
pete perdute, dad, sunt familii care aft
fost sacrificate de Domnitori, e dovedit
ch sunt din acca clash §i prin urmare ea
a arètat prin opositinnea el ch a inde-
plinit acea misiune de resistenth §i con-
trolare contra puterei absolute a Dom-
nului; neconteuit ni se pune inainte un
argument de dare domnu Cernátescu,
acela este democratia §i pcite credeti ch
a0 fi fórte ambarasat cand pronunt acest
cuvènt ? Nici de cum domnilor. Ce va
sii. (lid, cuvêntul democratie ? Ire void
cita cuvintele mini democrat fórte in-
v'état D. Arago, care a fost nu numai
democrat, nu numai republican , dar
care a ajuns cu sciinta la acea culme in
cat din cel mal mare republican face cel
mai inalt aristocrat. La 1848, ilustrul
infétat Arago a dis ; wit): care este
deosebirea intre democratie 0 demago-
gie? Este eh democratia voesce ca -kith
lumea sh pórte un surtuc 0 ch acei care
rairth blase sh pórte 0 ei surtuce ; iar
www.digibuc.ro
demagogil suut aceia care vor ca toti
cel ce pcirtit surtuce sh peprte bluse. In
alte cavinte ca sh popularisez acésta la
noi, democratul este acela care voesce
ca eel care peorth cojóce sh pórte numai
surtuce 0 demagog este cel ce voesce
ca in locul surtucului sh nu se pórte de
cat sucmane. Ei bine, domnilor, file", sh
vorbesc de cestiunea povernelor din
Moldova care s'a tratat aid, 4ic insh ca
phrere de rèii eh, dach acésth Camerh, ar
admite asemenea idei am ajunge nu nu-
mai sh nu avem surtuce, dar póte sh nu
avem nici chiar cojóce.
Onorabilu domnu Ionescu a voit sii ne
descuragieze d'inainte 4iand eh popo-
rill a stigmatisat Senatul, acel popor
care cu atata resignatiune ne a trimis
aci. Nu scih, domnilor, daca poporul
merith aceste laude ; dar nu voiil sh
vorbesc de acésta Camera insit in Ca-
merele trecute din care am gait 0 eh
parte, cand mè alegeam multumeam
prefectulul iar nu aleg6torilor, 0 n'a
sciA daca chiar la alegerea domnuluf
Ionescu nu s'a amestecat §i prefectul.
Domnilor, voih sfir0 cu acésth obser-
vatiune ; nu scia cum sunk considerati
proprietarii de unil din dumnévcistrá,
dar este fórte cunoscut ch proprietaril
singuri et fost tot-d'a-una in capul m4-
chrilor nationale. Noi, domnilor, vorbim
mai putin in numele poporului, dar lu-
crAm tot-d'a-una pentru popor (aplause).
D. A. Goleseu. Domnilor, kite opi-
niunile din acéstá Adunare ah fost for-
mulate 0 desvoltate. Domnii Epureanu
0 Pascal ati arétat pentru ce doresc duoè
Camere. Domnu CernAtescu I§I a arètat
opiniunea §i a conchs ch este pentru o
singurh Camerh. Domnu Ionescu ase-
menea a conclus ch va vota contra Sena-
tului, dar a propus o comisiune centralh.
Acum, domnilor, sh vé arét §i ed pen-
tru ce cati-va stangaci (risete). . . acei
porecliti liberali care ad fost tot-d'a-una
cu tot sufletul lor contra Senatului,
pentru ce ace§ti enneni, in impregiurd-
 201
rite de facia, 1§1: fag credinta lor §i vo-
téza pentru Senat.
Am luat cuventul dar ca s, esplic cum
cimenii care in timp de 18 ani aú fost
pentru o Camera vin adi s voteze pentru
duoè Camere. Cuvintele aretate de doinnu
Ionescu se baséza pe esperienta altor
popóre. Ed me void baza pe lunga espe-
rienti,' a poporulul nostru romanesc §i
daca donmil conservatori s'ar fi gandit
nial serios la istoria acestul popor ar fi
respins §i dumnélor Senatul.
Las, domnilor, istoria d'inainte a terel
§i yid la ace§ti din urma ani. Tóte faptele
cele frumóse care s'ad produs in Ora §i
ad %cut poporul nostru s tréca intre
popórele civilisate ale Europei, s'aú
facut de acésta Camera compusa de
biped marl §i de boeri mici. Acésta Ca-
mera, boeri mari§i boeri mid, a desfiin-
tat robia ; acésta Camera a desfiintat pri-
vilegiile, a fault unirea, a votat Princi-
pele strein. Ei bine, domnilor, socotesc ca
putem s ne mandrim cu acésta Camera
de boerl mari §i boeri mid §i sà mergem
Mainte cu densa; &id, nu numai cà ea
nu a fost o causii de turburari, dar inca
tóte aceste mari fapte le a facut in
lini§te, fara nicl o fersare de sange, pe
cand alte popóre puternice ad. versat
Hurl de sange ca sà capete cea ce ne a
dat nog, acésta Camera.
Domnilor, boerii no§tri eel vechi dicead
eá trebue sd, facem lucrurile dupa nevoe.
Noi am avut o singura Camera ; in
adevér erad partite , erad divisiuni in
cestiuni miel, dar cand venead momente
de cestiuni marl, to-ti f§i dedead maim §i
lucrad impreuni. Eú nu am vedut tabloü
mai máret de cat Adunarea ad-hoc.
Acolo am vedut Domni care ad domnit
in térd, stand alaturi cu térani , §i adl
dumnévóstra cereti un Senat pentru ca
boeril sa, nu fie la un loc cu poporul ?
Ast-fel ne am infaci§at nol inaintea Eu-
ropei §i am dobêndit stima ei.
La 1 Maid am facut unirea cu Domn
strein, insa asta nu este destul; trebue
www.digibuc.ro
ca acel fapt implinit in téra Ia noi
devie un fapt implinit §i in Europa.
Dad, am avea duoè sute de mii de baio-
nete am dice : a§a voim, a§a facem; dar
nu avem nici duoe-deci de mii, §i prin
urmare trebue sá cautam la voia §i la
ideile Europa. El bine, pe mind espe-
rienta nóstra §i istoria natiunei nóstre
ne spun cá nu trebue de cat o Camera,
iei, streinil, via cu esperienta lor, cu
istoria statelor lor feudale §i dic : man-
tuirea e in duoè Camere. Occidentul e
consecinte cu sine, cu ratiunea sa, cu
sciinta sa, cand are duoè Cam ere, cad
el a avut in sinul sed. 300, 400 de ani
feudalitatea, care la noi nu s'a pomenit
§i nu numal la noi ci in tot Orientul.
Ei bine, ca sa fie faptul acesta al unirei,
al Principelul strein, fapt europén, avem
nevoe de Occident §i Occidentul ne dice :
nu inteleg statornicie §i ordine cu o
Camera, cad o Camera va sa revo-
lutiune, desordine, §i pentru ea Europa
esercita astadi o presiune moralä asupra
nóstra void vofa Senatul (numeróse
aplause).
Domnilor, mai e incit un cuvent pen-
tru care ed votez Senatul. Noi suntem
Romani. Dumnélor (aretand spre drepta)
junimea, a facut studil in Occident unde
i§i ad format convictiuni tot a§a de sacre
ca §i nof ; ei bine, dumnélor vin la rendul
dumnélor §i esercita o presiune morala
asupra nóstra, §i 4ie ca duoé
Camere trebuesc neapérat pentru binele
public, daca noi nu vom vota a duoa
Camera ar trebui s5, ne luám la lupta,
acum nu e timpul de a ne lupta unii
in contra altora, ci a ne da mâna §i a
fi strins uniti (aplause). Am dis alaltá-
ieri in §edinta secreta §i void dice §i acum
in §edinta, publica, ca in 4ioa in care
vorbim nu scim dad, votul unirei §i al
Principelui strein 'stint fapte indeplinite;
prin urmare trebue sá ne grabim §i 8á
ne facem demni de a le dobendi.
Aci, domnilor,, suntem duoe partite,
duoè fiinte morale care urmarim liber-

tatea. SII, sfáruim mar pucin in ideele
nóstre de a fi perfecte, sii fie Constitu-
tinnea mar pucin perfect5,, dar s'á sdip 'ám
o patrie care ne scapà; din mán5, dad, nu
vom fi unitr. Partea stAngá vine ast6,41
$ ii, sacrifice nu averea, acésta e pucin, nu
viuéta, §i acésta e putin, ci convictiu-
nile sale, convictiuni care nu datézg de
astáçlr, ci ...
0 voce. De la 48. . secret."
D. A. Golescu. Ce spur de la 48 ? !
Cine e 51a cu 48 ? pi de trei, de patru
secole ! (numeróse aplause, vine ilari-
tate). .A§a dar nor vom vota Senatul
pentru ea voim si avem o Románie.
Acum, dati-mi voe sh," fac un apel la
drépta, s6 fad, si ea óre-care concesiuni,
precum si nor facem cea mar mare jertfit.
Votati domnilor si dumnévóstrá o lege
electoralá mar larga, in numele binelui
public (aplause).
Se cere inchiderea discutiund care
puindu-se la vot se primesce.
D. pre§edinte. Domnilor acum pun
la vot amendamentul domnulur Cerna-
tescu.
D. Cernd,tescu. Cer votul secret.
Vocl numerose. Nu se póte ; vot pe
faciá.
D. pre§edinte. Sunt 4ece deputati
care Bustin votul secret ?
0 voce. Domnule presedinte, trebue
a se pune la vot mai ântéiú amenda-
mentul comitetului care e cel mai deprir-
tat de proiectul guvernului.
D. pre§edinte. In adefér, amenda-
mentul comitetului e cel mai depLiat
si il void pune mar Antêiti la vot, trebue
ins& a Il pune prin vot secret fiind-cá
am aci o propunere a domnulur Late§
care cere pentru cestiunea Senatulur
votul secret §i care e subscris'á de çlece
deputati.
Adinéori biuroul filcuse o gresala% de
a da precildere amendamentului dom-
nului Cerniltescu. Acest arnendament
este una cu proiectul primitiv al guver-
nului ; amendamentul cel niar depärtat
www.digibuc.ro
Ng'
e acela care propune a se admite siste-
mul celor duoè Camere in loc de una ;
prin urmare, prioritatea votului o are
amendamentul majoritäter comitetulur.
Lisa, asupra acester votäri, domnilor,
urméza', o cerere a until numér de vece
deputatI ca votul s'á fie secret.
Ace§ti domnI 4ic : in cestiunea Ca-
mere a duoa in discutiune cerem votul
Acésta', propunere e subscrisA de domnif
Lecca, Lates, Malddrescu, N. Ionescu,
Negursä, Tacu, CermItescu, Budurescu,
I. Ro§ca, Magheru §i incil unul cam
festelit (ilaritate).
A§a dar void pune la vot amenda-
mentul comitetului cu modificatiunea
introdusä de amendamentul celui de al
duoilea comitet, care propune ca, in loc
de Adunare teritorialci sil se (licit Senat.
D. P. Cernktescu. Domuule prese-
dinte, dumnévóstril ati propus onorabiler
Camere sil voteze amendamentul med §i
onorabila Camerá a respuns cerénd vot
secret...
D.pre§edinte.'Nu sunteti in cestiune,
v'è iad cuvéntul ; il dad domnului N.
Ionescu pentru punerea votului.
D.N. Ionescu. In discutiune, domnule
presedinte, a fost amendamentul majo-
ritäter comitetului. Proiectul majori-
Uter comitetulur propune duoë Camere,
insa', proiectul primitiv al guvernului
propune o singurá Camerä.
Prin urmare, mar indepärtat de cat
off-ce alt amendament e proiectul gu-
vernulur primitiv. (Foci. A ! a! sgomot).
Bine-voiti dar, domnule pre§edinte, a
pune la vot proiectul. (Rd. La vot, la
vot). Reclam de la dumnévóstril, domnule
presedinte, libertatea intr'o oestiune de
regulament asupra punerei votului ca
sii, scim ce trebue fie-care sá facern.
In discutiune, repet, a fost amen-
damentul majoritäter comitetului care
propuue duoë Camere ; acest amenda-
ment il am combaut ed si onorabilul
1
domn Cernätescu si am propus §i. a-
 26g
rnendament ; dar, ince o data, domnule
pre§edinte, amendamentul cel maf deper-
tat este al guvernuluf ; amendamentul
comitetului cere duoè Camere, amenda-
mental din proiectul primitiv al guver-
nuluf cere una singure ; nof ince am
propus 0 cerem asemenea o singurit
Camera. Prin urmare la vot trebue sit
punetf ânteiii amendamentul acela care
cere o Camera.
D. pregedinte. Pentru cea ânteia tire
facetI dumnevóstre, domnule Ionescu,
acea iscusinte ca amendamentul se de-
vine proiect 0 proiectul amendament.
Nof ne vom lua dupe: tipic la care atf
voit a me trimite §i dar pun la vot, prin
bile, amendamentul comitetului ; acel
din domnif deputatf care aunt pentru
primirea articoluluf 28, amendat prin
inlocuirea cuvintelor in loc de Adunare
teritoriald s6, se olice Senat, vor pune
bile alba in urne albe ; acef care sunt
contra, vor pune bile negre,' la urna albe.
Se procede la vot 0 resultatul
scrutinuluf este cel urmetor :
Votantf 99
Majoritate absolute . . 50
Bile albe pentru . . . 75
Bile negre contra. . . . 24
D. pregedinte. Articolul 28, care
devine 32, s'a adoptat de Adunare cu
amendamentul comitetuluf compromi-
soriù.
Articolul 29 devine 33 0 se adopte
intocmal dupe proiectul comitetuluf in
urmetórea coprindere :
Articolul 33. Initiativa legilor este
date, fie-cereia din cele tref ramurf ale
puteref legislative.
Totu§f orf-ce lege relative la veni-
turile §i cheltuelile Statuluf sail la con-
tingentul armatef, trebue se, fie votate
maf anteig de Adunarea deputatilor."
Articolul 30 din proiectul primitiv
devine 34 0 se adopte, intocmai :
Articolul 34. Interpretatiunea legi-
lor cu drept de autoritate se face nu-
mai de puterea legiuitóre."
www.digibuc.ro
In locul articoluld 31 se adopte ur-
metorul amendament al comitetuluf
compromisoriú, care devine articolul 35 :
Articolul 35. Puterea esecutive este
incredintate Domnuluf care o esercite in
modul regulat prin Constitutiune."
D. raportor cetesce articolul 32 din
proiectul primitiv, in urmetórea coprin-
dere, pe care comitetul il a supres :
Articolul 32. Un consiliii de Stat este
instituit, care se va consulta de guvern
asupra tutulor legilor 0 regulamentelor
de administratiune publice, 0 va avea 0
atributiunf in materif administrative 0
contentióse, conform legef speciale in-
teacésta." 6
Articolele 33 0 34, care devin 36 0
37, se adopte intocmai dupe proiectul
comitetuluf :
Articolul 36. Puterea judecatoresce
se esercite de curti 0 tribunale.
Hoteririle 0 sentintele lor se pro-
nunte in virtutea legef. 0 se esecute, in
numele Domnuluf."
Articolul 37. Interesele esclusiv ju-
detene set comunale se reguleze de cetre
consiliurile judetene safi comunale dupe,
principiile a§e4ate prin Constitutiune §i
prin legf speciale."
D. raportor de, cetire urmiltoruluf ar-
ticol al comitetuluf delegatilor, care
devine articolul 38. :
Articolul 38. Membrif amendurora
Adunerilor represinte natiunea iar nu
numaf judetul sa4 localitatea care ff a
numit.
§edintele Adunerilor sunt publice.
,Cu kite acestea fie-care Adunare se
formeze, in comitet secret, dupe cererea
pre§edinteluf sat a vece membri.
Ea decide in urme cu majoritatea
absolute, dace §edinta trebue redeschise
in public asupra aceluia0 obiect."
D. pregedinte. Domnilor, asupra a-
cestui articol s'a propus un amendament
din partea comitetuluf compromisoriii
prin care se cere ca acest articol se se
desparte in duoè, formendu-se din pri-
)-4
mul alineat articolul 38 iar cele-l-alte
alineate incepAnd de la al duoilea si
formeze articolul 39.
Tot asupra acestur articol este §i
urmAtorul amendament al domnului
CernAtescu:
La articolul 34 din proiectul majori-
tatei comisiund ultimele duoè alineate
sA se suprime."
D. Cernittescu. Am propus acest
amendament ca tóte lucrArile acestei
onorabile AdunAri sA fie publice; nimic
sA nu se discute in secret. SA nu depindA
de majoritatea Adunitrei ca §edintele sA
fie publice sad secrete; cAci intr'un regim
constitutional trebue ca ori-ce lucrare
sA fie publica, ca afacerile Statului, in-
teresele cele mad, sA fie cunoscute de
toti iar nu numai de unii.
Se pune la vot amendamentul dom-
nului CernAtescu i se respinge.
Se pune la vot amendamentul care
cere ca acest articol sA formeze duod
articole §i se adopta.
Articolele 35 i 36 din proiectul co-
mitetului devin articolele 40 i 41 §i se
adopt intocm al. :
Articolul 40. Fie-care din AdunAri
verifica titlurile membrilor sei §i judeci
contestatiunile ce se ridici in acéstA
privint "
Articolul 41. Nimeni nu póte fi tot-
o-datä membru al uneia §i a celei-l-alte
AdunAri."
D. raportor d cetire articolului 37
din proiectul comitetului care devine
articolul 42 :
Articolul 42. Membri uneia sad celei-
l-alte AdunAri nurniti de guvern intr'o
functiune salariatA pe care o primesc
incetézA de a fi deputati i nu 1§I reiad
esercitiul mandatului lor de cât in vir-
tutea unei nouf alegeri."
D. pre§edinte. La acest articol s'a
propus din partea comitetului compro-
misorid un amendament prin care se
cere a se adAogi urmAtórele duoè ali-
neate :
www.digibuc.ro
AcéstA dispositiune nu se aplicA mi-
ni§trilor.
,,Legea electoralA determinA incom-
patibilitAtile.
D. N. Ioneseu. Combat amendamentul
acesta pentru cA e contrarid cu tóte
traditiuuile parlamentare, chiar acolo
unde sunt duos Camere ; cAci tocmai
acésta este consacratia cea mai mare a
regimului parlamentar; fiind-ca un mem-
bru al puterei leginitóre, când primesce
functiunea de ministru, trebue s se
supue la o a duoa alegere, cAci altrnin-
trelea este a mArgini dreptul alegétorilor.
D. N. Blaremberg. Cea dIntêid
garantie a sinceritAtei regimuluf repre-
sentativ nu este in alegerea min4trilor
in sinul majoritAtei AdunArei; §i dacA
in trecut regimul representativ nu a fost
la noi de cat ilusiune i minciunI este
tocmai pentru cA nu s'a respectat indestul
acest principid.
A supune pe un deputat la realegere
pentru c.d. a primit un portofolid minis-
terial, este óre-cum a se defia de d'ensul,
a il pedepsi chiar pentru un act care in
jocul regulat al institutiunilor libere
este adesea chiar o datoHe. Pe lêngA
acésta este óre bine a despArti pe depu-
tatul numit ministru de coreligionarii
sei politici tocmai in minutul unde el
va avea mai mult de ca tot-d'a-una
trebuint6 de povetele i sprijinul lor ?
IatA in scurt, domnilor, motivele pen-
tru care sprijin acest amendament.
Se pune la vot articolul 37 impreunI
cu amendamentul i se adoptI.
Articolul 38 din proiectul comite-
tului devine articolul 43 i se adoptA
intocmai:
Articolul 43. La fie-ce sesiune Aduna-
rea deputatilor 1§1" numesce prerdintele,
vice-prerdintii i compune biuroul sett"
D. raportor dA cetire articolulul 39
din proiectul comitetului care devine
articolul 44 :
,,Art. 44. Mitropolitul primat al
României este de drept prerdinte al
 211
Adunarei teritoriale. Duoi vice-pre§e-
dinti 0 ce.1-1-alti membri ai biuroului
sunt alep.
Ori-ce resolutiune este luata cu
majoritate absoluta a sufragiilor, afara
de ceea ce se va statornici prin regula-
mentele Adunarei in privinta alegerilor
0 presentatiunilor.
In cas de impartéla a voturilor, pro-
positiune a in deliberatiune este respinsa.
Nici una din Adunari nu póte lua o
resolutiune daca majoritatea membrilor
sei nu se gasesce intrunita."
D. pre§edinte. La acest articol este
un amendament al comitetului compro-
misoria care propune ca alineatul II §i
cele urmatóre sa formeze un nott articol.
Mai este asenaenea 0 un arnendament
al domnuluf N. Ionescu in urmatórea
coprindere:
Senatul alege din sinul sea pe pre-
§edintele 0 pe cei duoi vice-pre§edinti
ai sei. cum §i pe eel-I.-alp' membri ai
biuroului sett."
N. Ionescu.
D. N. Ioneseu. Traditiunea acésta ca
mitropolituksa fie pre§edintele Adunarei
era in Adunärile trecute, 0 daca in
Senat se chiama mitropolitul a fi pre-
§edinte nu se 'Ate cherna cu alt titlu de
cat tot cu acela cu care se chiama 0 cell-
1-alti senatori. Dad, Senatul este electiv
ca in Belgia, trebne sit fie 0 numirea
pre§edintelui tot ca acolo. Nu trebue sa
luam institutiunile unei tséri de norma
0 pe urma sä 16 falsificam, pentru ca
nimic nu este mai periculos de cat
a césta. Daca luati formele constitutiona-
lismuluf apusan, sa nu il amestecam cu
traditiunile nóstre; caci atunci póte sa se
dica ca de aceea nu mergem bine cu
Constit utiunea, fiind-ca s'al introdus in-
tiqnsa elemente eterogene. Mai e §i alt-
ceva ; acésta misiune a fost tot-d'a-una
nominala 0 onorifica, prin urmare lasati
ca pre§edintele care caracteriséza in-
tréga Adunare sa fie ales.
www.digibuc.ro
D. principe G. B. Stirbeid. Ca
membru al comitetului din urma, voia
rèspunde domnului Ionescu cà am lasat
acest articol numai ca comisiunea &I
arate respectul sea religios pentru o
traditiune pe care a gasit'o, dar suntem
gata a il retrage fära discutiune.
D. CernMesen. Domnilor, dad, in
Europa apusana clerul inalt are un rol
politic este ca are ratiunea sa de a avea.
Clerul ca §i nobilimea feudala avea pu-
terea temporala, comandante de armata,
feude, 0 de aceea li s'aa dat unrol poli-
tic. La noi insa clerul a avut numal
puterea spirituala. De aceea ni se pare
ea nu are loc nici decum de a fi pre§edin-
tele Senatului mitropolitul.
D. N. Blaremberg. Domnilor, ces-
tiunea ridicata de domnu N. Ionescu e
fórte grava 0 de aceea atrag tóta aten-
tiunea dumnévóstra asupra celor ce am
a dice.
Participatiunea clerului la afacerile
publice in téra la noi nu e niel ceva
noa nici ceva esorbitant. In ceea ce
privesce traditiunea, nimeni nu imi va
putea tagadui presenta mitropolitului 0
episcopilor in divanul domnesc, in ob--
te§tele Adunarl, in Adunarea conventio-
nala 0 astadi chiar in Senatullui Cuza.
Acura, sh venim la acest drept in sine.
Ce dice domnu N. Ionescu ? Dumnévóstrit
creati o Adunare alésit 0 tot-o-data
primiti 0 membri de drept. Anteia ca,
chiar in Belgia, nude Senatul e aseme-
nea electiv, esista un membru de drept,
rno§tenitorul Tronului. Apoi in ceea ce
privesce episcopii,ei, la noi, nu sunt mem-
bri nitscuti cinumai permanenti al Adu-
narei, caci 0 ei aunt ale§I 0 dad, vin in
Senat vin in puterea unei alegen mult
mai solemne de cat mandatul unui co-
legiú, und localitati; el aunt ale0 de
representatiunea tèrei, prin urmare de
natiunea intréga. Lasati-i, domnilor, vé
conjur,, sá sanctifice prin presenta lor
decretele ncistre, ele nu vor fi de cat mal
respectate 0 mai ascultate.
 212
Acnrn, in ceea ce privesce decisiunea
comisiunef, nu am inteles lucrurile ca
printul §tirbeid, cad in mornentul acela
nu numaf a§1 fi protestat din On, pute-
rea sufletuluf med, dar RI fi incetat
chiar de a face parte din comisiune,
pentru ca, nu voesc ca o traditiune a§a
de sacra, o traditiune pe care insa§f
puterile garante ad respectat-o in con-
ventiune §i in statut, sa, fie calcata in
picidre (intrerumperf §i convorbiri).
D. Arlon. Am cerut cuv'entul ca sa.
afirm Ca ceea ce a incredintat printul
§tirbeid este fórte adevèrat. Nof am
mentinut acest articol cu conditiune
insa cá dad, cineva in Adunare II va
ataca ma il retragem.
D. N. Blarember g. Nu am luat un ase-
menea angagiament. Vé afirm pe onóre.
Se pune la vot amendarnentul dom-
nuluf N. Ionescu §i se adopta.
D. N. Blaremberg. Domnule pre-
§edinte, nu maf sunt membru nief al
comisiunel, nici al Adunaref (ese din
Adunare).
Se pune la vot articolul impreuna
cu amendamentul votat §i impreuna ea
amendamentul comitetuluf compromi-
sorid §i se adopta.
Articolul 40 din proiectul comite-
tuluf devine articolul 46 §i se adoptä
impreuna cu amendamentul comitetului
compromisorid in urmatórea coprinclere :
Articolul 46. Voturile se dad prin
,,sculare §i §edere, prin yid graid sad
prin scrutin secret.
1312 proiect de lege nu póte fi votat
sde cat dupit ce s'a votat articol cu
articol.'
Articolele 41 §i 42 din proiectul co-
mitetuluf devin 47 §i 48 §i se adopta
intocmaf:
Articolul 47. Fie-care din Adunarf
are dreptul de ancheta."
,Articolul 48. Adunarile ad dreptul
r de a amenda §i de a desparti in maf
multe parti articolele §i amendamentele
,propuse."
www.digibuc.ro
Dupa propunerea comitetuluf se
adaoga urmátorul articol nod care ia
numèrul de articolul 49.
Articolul 49. Fie-care membru al
Adunarilor are dreptul a adresa mi-
sni§trilor interpelatiuni."
Articolul 43 din proiectul comi-
tetuluf devine 50 §i se adopt& in co-
prindere :
Articolul 50. Orf-cine are dreptul a
adresa petitiunf Adunaref prin mi4lo-
cirea biurouluf sad a unuia din mem-
brif se.
Fie-care din Adunarf are dreptul de
a trimite mini§trilor petitiunile ce if
Bunt adresate. Mini§tri sunt datorf a
sda esplicatiunf asupra coprinderef lor,
soli de cate orf Adunarea ar cere-o.
Articolul 44 din proiectul comitetu-
luf devine 51 §i se adoptii in coprindere:
Articolul 51. Niel unul din membrif
,, uneia sad celef-l-alte Adunarf nu 'Ate fi
surmarit §i prigonit pentru opiniunile
§i voturile emise de dênsul in cursul
esercitiuluf mandatuluf sell."
,,
Articolul 45 din proiectul comite-
tuluf devine 52 §i se adopt& intocmai:
Articolul 52. Nit! un membru al
uneia sad celef-l-alte Adunarf nu póte
sin timpul sesiunel sii fie nici urmitrit
snici arestat in materie de represiune,
de cal cu autorisatiunea Aduniref din
scare face parte, afara de casul de villa
svédita.
Detentiunea sad urmárirea unuf
membru a uneia sad celef-l-alte Ada--
snarl este suspendata, in tot timpul se-
ssiunef, daca Adunarea o cere."
Articolul 46 din proiectul comitetu-
luf se desparte in duoé articole sub nu-
maru de articolele 53 §i 54:
Articolul 53. Fie-care Adunare de-
s-terming, prin regulamentul sed. modul
dupil care ea I§1 esercita atributiunile."
Articolul 54. Fie-care din Adunarf
deliberka §i fad resolutiunile lor se-
sparat, afar& de casurile anume speci-
sficate in Constitutiunea de facia.
 213
Dupa propunerea comitetulai se
adaogit urmitórele duoe articole, care
WI numeral de 55 §i 56 :
Articolul 55. Fie-care din ambele
Adunexi are dreptul esclusiv de a eser-
cita propria sa politie prin prerdintele
ei, care singur, dupe, incuviintarea
,Adunárei, póte da ordin gardel de ser-
vicil."
Articolul 56. Niel o putere armate
nu se póte pane la u§ile sal in giurul
oneia sal alteia din Adunári, fare in-
voirea ei.
Sedinta se ridicá la 6 ore §i jumetate
dupá amia4i, anunciându-se cea yiitóre
pe Duminice, 26 Iuniu.
qEDINTA DIN 26 IIINIU 1866
Prerdinta domnulal Manolache Cos-
tachi.
edinta se deschide la amé41.
Presenti 99 deputatl.
Nu respund la apelul nominal 46 §i
anume:
F51coianu Than, bolnav.
in congedit
Alcaz Eugenie, Forescu Vasile, Gri-
dov Nicolae, Leca Casian, Mavrocor-
dat Nicu, Mortun Emanoil, Marza Joan,
Pâcleanu Nicolae, Plesnilá Than, Rom alo
Vasile, Roseti Teodor, Roseti Iancu,
Roseti Stefan, Sturdza Ioan , Cozadini
Dimitrie.
Fárá ardiare de motive:
Bal§ Alecu, BrAescu Alecu, Ciocerlan
Constantin, Cananel Sebastian, Cat argiu
Calimachi, Caramanlâu Constantin, Fi-
lipescu Emanoil , Filipescu Grigorie ,
Heliad Redulescu Ioan, Motu Vasile,
Marcovici Alexandra, Plagino Alexan-
dra, Racotà Hariton, Roseti C. Tetcanu,
Rau Manta , tirbeiú B. Alexandra ,
T Atáranu Nicolae, Varlam Constantin,
Ventura Iancu, Vercolici Ioan, Voinov
Nicklae, Ghika Joan, Baste, Anastasie,
www.digibuc.ro
Paladi Joan, Ralet Iancu, Iamandi Nico-
lae, Cantacuzin Gr. George.
In misiune:
Bàláceanu Than, Boerescu Vasile, Cos-
taforu George.
Procesul-verbal §i sumarul §edintei
trecute se aprobe.
D. pre§edinte. Domnilor, cu phicere
'Jed cá domnu N. Blaremberg ne a &cut
onóre a veni iare§i in Adunare.
D. Dimitrie Ghika. Domnilor, me
asociez cu multumirea ce esprime, onora-
bilul domnu prerdinte pentru reintór-
cerea donmului Blaremberg pe bencile
acestel Aduneri ; capacitátile domniel-
sale §i buna vointe, ce in tótà vremea a
aretat la serviciele ce téra reclame de la
mandatarii sel, le cunóscem toti §i ar fi
de dorit ca domnu prerdinte se se face,
organul nostru spre a esprima aceste
sentimente pe care toti le imperte§im
(aplause).
D. N. Blaremberg. Domnilor, sunt
adânc mi§cat pentru aceste semne de
simpatie ce imi de, onorabila Adunare.
In §edinta trecutá s'a ridicat un inci-
dent in facia diruia nu puteam remfine
indiferent. Cugetend inse, mal matur, am
crqut cá omul trebuia se, dispará inain-
tea deputatului §i ca in acéstà calitate me
clatorez partitului §i mai cu sémA
ca in impregiurári ca cele de astql, când
mai vertos avem a vota legea legilor,
adice. Constitutiunea, nu imi era ertat a
lása colegiul care me a onorat ca sufra-
giele sale nerepresentat. Am fecut dar
cometantilor mel §i -Orel jertfa amorului
meti propriú.
D. pre§edinte. Adunarea, domnule
Blaremberg, prin aproberile sale ye aratá
câte plicere are de a Ye vedea in sinul el.
D. pre§edinte. La ordinea ilei este
continuarea desbaterei asupra Consti-
tatiunel.
D. raportor dà cetire articolul 47 din
 214
proiectul comitetului, care devine arti-
colul 57, §i se adopta intocmal :
Articolul 57. Adunarea deputatilor
se compune de deputatiI ale§I in modul
indicat maI jos."
D. raportor dal citire articoluluI 48 din
proiectul comitetuluI, care devine arti-
colul 58, in urmiaórea coprindere :
Articolul 58. Corpul electoral este
impiírtit in fie-care judet in patru cole-
giurr, represent(ind deosebite iuterese.
Aceste colegiuri sunt :
a) al propriettiteI marl.;
b) al proprietiltei mici ;
c) al comerciului, industriel §i capa-
citlitilor ;
cl) al contribuabilor in genere."
D. N. Ionescu. Domnule pre§edinte,
adinéori am cerut euvêntul asupra a rti-
coluluI 47 §i nu ati bine voit a mill da
4icênd ea se votase.
Eù cred ci unde se (lice , cii, Adunarea
se compune de deputatii ale§1... etc., acolo
trebue sh se spue §i basele cele d'antéii1
ale alegerel. A §a, propunem ca corpul a-
legétorilor sé, fie implirtit in duoè colegiI
in loc de patru. Prop rieta ru marl' §i mid
sit formeze un singur colegiA §i oraple
alt colegift. Acésta era modificarea care
avém sIL o propun la art. 47 §i find cIL
nu s'a putut sIL o pun acolo, de aceea o
propun la acest articol.
In sensul acesta dar cer de la onora-
bila Adunare libertatea de a depune acest
amendament :
Corpul electoral este imptIrtit pe fie-
care judet in duoè colegiuri : unul rural
§i altul urban.
Domnilor, scitl fórte bine cIL acésta
este distinctiunea cea mare care este
adoptatA §i in Englitera : representa-
tiunea teritorialà i aceea a térgurilor.
Mai mult de cat attit, scitI cIL §i la noi
acésti'l distinctiune s'a Lcut prin legea
conveutionala ; acéstil distinctiune are
ratiune de a fi nu numai pentru so-
cietatile cele mari civilisate , dar §i.
pentru societatea nóstra are ratiune
www.digibuc.ro
de a: fi in natura societàtilor §i. noi
suntem o societate eminamente
fiind cIL térgurile nóstre sunt
numaI intr'o formil rudimentarii, daca nu
am adopta acéstà distinctiune de colegiii
rural i colegiù urban, am càdea in legea
reprobatà de toti §i care este in vigóre
de la 1864. Nu este drept ca representa-
tiunea ruralä sIL inece representatiunea
ora§elor, a inteligenteI, a comerciuluI,
industrief etc. §i a tuturor intereselor ce-
lor marl ale societiiteI, precum nu este
drept ca representatiunea proprietarilor
marl sa' inece pe cele-l-alte, §i. precum nu
voim ca tergurile Ea fie amestecate en sa-
tele,asemenea nu voim ca satele ssa domi-
neze asupra térgurilor. NoI aveminteres
sIL formAm acea stare de mi4loc (tiers-
&at), care dupé, Vote teoriele constitutio-
nale este basa cea mai nestritmutatil a
regimuluI constitutional. Mud dar vom
forma acea stare de milloc, când vom da
acele drepturi care le reclamii, situatiunea
societéteI mistre, atunci nu numaI va lua
importantà ca clas5, politic6 ci ca capa-
citate, ea inteligintá i chiar ca comerciú
§i sit nu se 4i.cé, ei a se face acésté, distinc-
tiune este a imparti societatea românit
in dua tabere ; nu este ap, dar se vor
consacra basele representatiunei acesteI
societ4I, ântéiú pe populatiunea domi-
nanté, i al cluoilea pe proprietittl. Sciti
eh in sistema sufragiuluI universal se ia
de bas6 numai populatiunea. Noi nu
avem §i. nu voim a avea adevératul su-
fragil universal, fiincl-cA nu il cere starea
de culturit in care se af1.5, societatea nós-
trà. Voim sa avem o bas6 electoralà, cum
sé, fie represintate interesele cele maxi
ale societ6tei prin proprietAtile fonciare,
§i interesele nu mal putin marl' acele ale
industrieI, comerciului, capacitàtef etc.
Speram cIL prin acést5, distinctiune se
va forma ineet ineet acea stare de mi4loc,
care va contrabalanta interesele diverse
ale proprietAteI marl §i ale celeI
Daca insé, pe aceste duoè categorif de
proprietate fonciarà avem interep de a le
 tih
pune intr'unul i acelag colegid in acest
moment de infratire, de concordie, de
armonie intre clase, atuncf sa nu mésu-
ram dreptul dupa cantitate saú alte
consideratiuni ale posesiunef, ci pumal
dupa insa§f esenta a cestef posesiuni. Orf-
care posede un palmac de pament in tera
e proprietar insemnat in Romania, are
insu§irea electorala ; pentru aceea doresc
ca din aceste mari interese ale teref, din
aceste categorif speciale ale proprieta-
rilor Romania, sa se faca un siugur
colegid separat distinct, colegiul rural.
Proprietarif cet marf, prin luminele lor,
prin simtul politic, prin inteliginta lor,
vor forma educatiunea proprietarilor
celor micf. Armonia intre clase va deveni
o realitate §i libertatile publice vor fi
asigurate, cand marf i mici Tor avea
de o potriva interes a le apera. Aseme-
nea i pentru representatiunea ora§elor ;
acesta ar coprinde interese diverse, mul-
tiple , care adese-orf stint incrucipte ;
cad i profesiunile libere sunt adesea-orf
tentate de a se considera supericire celor
industriale. Cand insa aceste profesiunf
de diverse ordine vor fi in contact necon-
tenit in viuéta politic, precum §i cu re-
presentatiunea proprietatel: marf, vor fi
nevoiti a trai in acea armonie de iuterese
diverse, care singura póte sá constitue
basa principala, basa f undamentala a re-
presentatiund nationale; precum vedetf
amendamentul meri tinde a regula nu
sufragiul universal al luf Cuza, ci ade-
veratul sufragirt basat pe proprietate.
Nu voim ca de aci inainte societatea
romana sa fie deosebita in clasa bruta
Clasa ; voim ca societatea ro-
man& sa fie divisata numaf in clasii,
naturala, adica prin care sa represinte
diversele interese sociale. Pe acest temeiti
§i ca sa complac onorabiluluf pre§edinte,
sacrific ceea ce eram sa mai ic fiind-ca
domnia-sa me a rugat, §ioptindu'ruf la
ureche când me suiam la acésta tribuna,
ca sa, nu fiA lung. Ve rog sá primitf
amendamentul, fiind-ca prin acésta se da
www.digibuc.ro
o garautie in contra inovatiunilor siste-
muld electoral ce am introduce la nof.
Legea luf Voda-Cuza facea acea dis-
tinctiune intre sate §i crap, dar et nu
voiA ca satele sa vie sa, inece ora§ele.
Nof nu voim acésta ; nob voim ca repre-
sentanta rurala sa fie deosebitá de cea
urbane, ; voim de alta parte ca in acésta
representanta rurala numerul sa nu pre-
domineze asupra capacitatef politice.
Pentru aceea admit sufragiul direct pen-
tru Vote acele capacitatf politice care,
prin starea lor i prin alte calitatf sociale,
pot sa eserciteze dreptul de sufragiá, §i
admitem sufragiul indirect pentru masa
populatiunei, cad. este §i maI comod de
se póte esercita in duce grade. Daca
combatem divisiunea in patru colegii,
admitem insa duce colegiurf compuse
ate din duce elemente. Acestea sunt
ideile pe care le supuiri apreciatiunef
dumneavóstra. Acesta e in cat privesce
divisiunea cea mare in colegif rurale
urbane, acesta este sistemul adoptat
in tera constitutionala de model. Dar
daca dumnévóstra voitf ca sa ad.miteti
alt sistem, atuncf nu putetf admite de
cat unul, care iaraqf este adoptat intr'o
-Ora constitutionalá, in Belgia, adica cá
sufragiul ca insuire electorala se dri
acelora care daA o dare care Stat. EA
dintr'aceste duce sisteme am admis pe
cel engles. Nu void un singur
fiind-ca consider ca nicl têrgurile nid
satele nu sunt destul de luminate pentru
insu§irile electorale §i 'Ate cá nicf nu ail
capacitatea politica. De aceea dar admit
duce colegif : al oraplor §i al satelor.
Atat in crap cat §i in sate votul va fi
de duce felurf va fi direct, pentru acef
care se vor determina de lege ca aú capa-
citatea politica pentru a il esercita
indirect pentru cef altf. Acesta e siste-
mul care socotesc cá e maf apropiat cu
starea nóstra de cultura §i care ar putea
sane dea o basa solida i durabila pentru
francheta electorala,
D. Pascal. Domnilor, , majoritatea
 tid
comitetului deliberand asupra amenda-
mentului domnului N. Ionescu, care vi
il a desvoltat, considerand cá cu cat vo-
tantil vor fi imp&rtiti in mai multe
colegii, cu atat se face o sincera §i veri-
die& aplicatiune a votului universal ,
pentru aceste motive respinge acest
amendament.
Se cere inchiderea discutiunei.
D. Cernittescu (contra inchiderei
discutiunel). Domnilor, ye aqi ruga 85,
prelungiti discutiunea asupra unei
atat de important& ca legea electorall.
Majoritatea onorabilului comitet de de-
legati a introdus ast& lege fiír5, ca sa se
fi fost discutat in sectiuni, ap in cat
marea majoritate a acestei Adunki nu
a discutat-o, nu a pâtruns-o.... (intre-
rumperi).
D. raportor. In sectiunea mea s'a
desbittut.
Voci. In alte sectiuni inc& nu s'a
desbaut.
D. CermItescu. Domnule preqedinte,
legea electoral& in un stat constitutio-
nal este cea d'antêiii lege, este cheia
Constitutiunei, cheia legei politice. Tóte
libertatile, se scie bine, cit nu aú mare
valóre daca nu e libertate politic& §i
libertatea politic& se bask& intr'un stat
constitutional pe legea electoralit.
Pentru aceste argumeute dar, sustid ca
legea electoral& sá fie fórte inuit discu-
tata, deliberata, ap in cat sá aducit
folóse iar nu scAderi, ca nu cum-va acéstit
lege electoral& 85, aibá acelea§i consecinte
fuueste care le ad avut cele duoè legi
precedente, adicá legea electoral& a con-
ventiunei care a fost datii in necunoscintá
de lucru, dat& de streini., precum §i legea
electoral& dat& prin statut care nu era
alt-ceva de cat un instrument orb in
maim guvernului. De aceea cer ca acést&
lege s& fie mai bine discutatá, ca sa fie
mai conform& cu trebuintele legitime, ca
aspiratiunile viitorului nostru §i sá
nu avem nevoe mane, poimane, sá strigám
in contra ei.
www.digibuc.ro
D. ministru 4e finance. Domnilor,
domnu Cernátescu are tótá dreptatea ; o
lege de importanta legei electorale tre-
bue sit aibA o discutiune intins& pentru
ca sa 1)&6 sa se esprime tóte opiniunile.
Asta este dorinta guvernului. §i cred. cá
§i. Camera o va impàrt4i.
Adunarea incuviintéz& a se con-
tinua discutiunea.
D. Cernd,tescu. Domnilor, a§i dori
s& vorbésc& cine-va contra domnului
Ionescu ca sá am ce combate ed.
D. N. Blaremberg. Void avea ea
astá ondre. Domnilor, majoritatea acestei
Adungri s'a pronuntat in princip pentru
sufragiul universal ; dar pentru sufra-
giul universal mitigal. Ea a adoptat
principiul care voesce ca universalitatea
cet&tenilor &A, fie representat& ; ea nu a
admis ins& principiul care consacrézá
tirania numérului. Ea a substituit majo-
ritátei numerice pure §i simple majori-
tatea intereselor. Acésta este singura
precautiune pe care a luat-o comitetul,
precautiune pe care ed o aplaud, cácl
sufragiul universal in acceptiunea sa
materialist& e §i injust, e §i primejdios.
Acest sistem a fost sustinut de publi-
ci§ti eminenti ai terilor celor mai liberale
§i care ail gustat din sufragiul universal
absolut. Vé 41 putea cita pe domnu
Cherbuliez, autor sviter §i pe domnu
Pinheiro -Ferreira.
Domnilor, daca noi am recunoscut su-
fragiul universal, este pentru c& nu am
voit 85, esiste nici un paria in Romania §i
fiind-cit nu am voit sit atingem drepturi
dobêndite. Nu am voit s& se 4ici c& am
fácut mai pucin de cat printul Cuza. Nu
am putut uita mai vArtos cá chiar noi
suntem fructul sufragiului universal. In
doctrina eú unul am fost §i sunt contra
sufragiului universal; cáci am considerat
dreptul de sufragid ca o functiune §.1, pre-
cum la un functionar se cere dre-care
conditiuni de aptitudine, fári a se atinge
pentru acésta principiul egalit&tei le-
gale, am cre4ut cá §.1 dreptul de su-
fragift nu trebue lucredintat de ea in
maim celui ce este capabil de a il
esercita cu inteligenta i neatarnare.
Ca s'á, impedicam neajunsurile de care
vé am vorbit §i pentru ca inteligenta §i
averea sa nu fie cople§ite de majoritatea
numerick noi am alergat la acésta divi-
siune a colegiurilor. Sunt autori care
fractionéza societatea in infinit ; noi insit
am crellut mai nemerit de a ne opri la
numërul de patru; cad in acésta clasifi-
catiune intra tóte interesele cele mari ale
unel societati : proprietatea fonciarit,
comerciul i industria, profesiunile libe-
rale §i. in sför§it multimea.
Acum, domnilor, sa vedem sistemul
domnului Ionescu a§a, de simplu in apa-
rinta §i care e i nedrept §i irational.
Dupa sistemul dumnélui, colegiul se
imparte in duoö categoril: una de ale-.
gétori ¢i cea-l-alta de delegati. Acéstit
idee nu e noua; ea s'a mai produs
in discutiuuile secrete §i il am facut
acésta obiectiune ori delegatif
vor fi in majoritate §i vor absorbi pe
alegötoril directi, ori alegötorif directi
vor fi in majorif ate §i vor absorbi pe
delegati. Acésta positiuue ce se face
unora in paguba celor-l-alti nof nu o pu-
tern primi. D ce vreti in sför§it sit luati
cu o mana ceea ce dati cu cea-l-alta ? In
acest sistern un interes ar fi tot-d'a-una
absorbit de c1-1-alt, §i daca ati recano -
scut legitimitatea impArtiref pe interese,
asiguratile §i o sfera de actiune proprie.
D. R. Ioneseu. Domnilor, in adevér
lecrea electorala este cestiun..a, cea mal
insemnata , fiind-c.1 o lege electorala
buna este basa regitnului constitutional,
este sufletul adevératel dernocratit.
Sistemele electorale cele mai insem-
'late se pot reduce la trel : votul intemeiat
pe un cens mai restrins, votul universal
direct err un singur colegii precum se
aplica in Francia §i votul universal cu
mai multe colegii pentru a se representa
mai bine deosebitele interese, precum s'a
primit in acést6, Constitutiune.
www.digibuc.ro
Acésta din unlit sistern, impartirea
alegëtorilor in patra colegii, a fost cri-
ticata de domnu N. Ionescu, cu Vote ca
§i domnia-sa o primesce panit la un
SA observam mai ântöid el, in acésta
sistema votul universal este admis; toti
Românii fara osebire sunt prirniti a vota,
pentru c. ori-cine platesce o dare cat de
mica are drept de a vota. Nu este niel o
Email. Este tot ce Fite dori cine-va
intr'o lege electorala intinsa pentru
tóte interesele mari §i mid pot fi intea-
devir represintate, farit ca unele sa fie
vitémate, coplqite de altele. Acesta este
scopul ce trebue s urmarim intr'o lege
electoralii §i nu se póte gasi alta sistemil
care sit réspun45, mal bine la scopul
acesta. Cunósceti fórte bine votul uni-
versal sub guveraul trecut ; in aparenta
era vot universal dar in realitate era
minciuna universalit. Este de prisos a
il mat analisa. Toti Românif nu aveaii
dreptul de a vota i cel mai multi dintre
noel care aveafi dreptul ace§tia nu votad
de a dreptul pe deputati; el nu aveail
alt drept de cat a numi delegati care
erall singurif alegétori adevórati, fiind
cí ace§tia numal votad deputati. 17n
siugur esemplu este de ajuns. In Bu-
curesci dintre toti contribuitoril numai
§ése mif aprópe care plittead o dare
de 80 lei erail alegétori §i alegötori
indirecti. Ace§tia numiart 94 alegétori
directf de la care ,se cerea un venit de
100 galbeni. Ast-fel, in tot orgul Bucu-
resci nu erail de cat 100 aleg6tori aprópe
toti cei-l-alti contribuitori, care pla-
teail o dare mai mica de 80 lei , eral
lipsiti de dreptul de a vota. dom-
nilor, cum era inteles i aplicat votul
universal sub guvernul trecut. SA vedem
acum sistema ce se propune.
Publici§tif cel mai inaintati, §i voit
aduce de esemplu pe ornul cel mal cute-
zator in reforme, pe Proudhon, despre
care nu cred el se va gasi cine-va sa icä
ca nu este destul de liberal, destul de
democrat , Proudhon a condemnat in
14*
 218
Prancia votul universal intr'un singur
colegia §i fhrh deplinh libertate ca un
instrument de tiranie §i. despotism. El
¿lice eh admite votul universal, chef e
e drept ca tot omul ce pliitesce un imposit
chtre stat s aibh, drept a vota, s aibh
drept a fi ales, spre a cere socotélh, de
intrebuintarea banilor ce plhtesce. Dar
cum sh ajungem ca prin votul universal
sh fie representate tóte interesele intr'un
chip adeverat §i independinte? El este
de phrere ct votul universal numai
atunci póte ajunge la resultate bune child
se vor imphrti cethtenii in mar multe
categorir, §i cu cht categoriile vor fi mar
numeróse cu atat interesele vor fi mai
adeverat representate §i cu atht guvernul
va putea influenta mai pucin. Numar cu
modul acesta admite Proudhon votul
universal.
Ast-fel, ca s ajungem la represen-
tarea adeverath a tutulor intereselor, la
independinta cat se póte mar mare a
acester representatiuni, am admis sä im-
phrtim alegétorir in patru colegii. Acéstil
impartire in patru colegir e mult mai
logich §i nial avantagiósh, de cat modul
cum s'a aplicat votul universal precum
§i de cat imphrtirea in duoé colegii,
propush §i esplicath de domnu N. Ionescu.
Dupa domnu Ionescu, deputatif ale§i
nu vor putea nid o data a representa
inteadever terte interesele societater, tóte
interesele diferitelor clase.
Toti alegetorii sunt impiírtit" de dom-
nia-sa in duoè colegir : colegiul urban §i
colegiul rural. Ast-fel §i domnu N.
Ionescu admite imphrtirea in colegif.
Dar iati ceea-ce este rell, nedrept §i din
töte puncturile de vedere desavantagios
in sistema sa. In amenduoè colegiele
alegetorii toti nu votéza direct, §i in
colegiul urban §i in colegiul rural votul
este, dupa chiar espresiunea sa, in duoè
caturi, ct deux &ages, alegetori primari
§i alegetori directi. Afarh de acestea,
domnia-sa nu ne spune care este censul
pentru alegétoril directr, care este censul
www.digibuc.ro
pentru alegétorii primari, §i resultatul
va fi negre§it c'â unif vor cople§i pe cei-
l-alti §i acesta este reul, inconvenientul
cel mare de care voim a schpa.
Un alt avantagiú al sistemer elec-
torale primith de comisiunea numith, de
ambele pArti ale Adunhref, avantagiü
asupra propunerer domnulur N. Ionescu
este ch in töte ora§ele acer care plhtesc
o dare de 80 ler sunt alegetorr directi,
aù dreptul de a vota ei singurr deputatir
lor. Asemenea §i in sate, intre proprie-
tarii mici, toti acer care ail un venit de
100 galbeni sunt iarhsi alegetori directi
nu trebue s perdem din vedere ch
asemenea proprietari care se bucurh de
un venit de 100 galbeni sunt kirte nu-
mero§i.
Am admis imphrtirea in patru colegil
fiind cea din urmh, espresiune a demo-
cratier, cea mai perfectionath formh la
care 'Ate sit ajungh votul universal
bine regulat. Voiti dumnévóstrh sh, fie
un singur colegiA ? Voiti ca toti con-
tribuabilir sh, se intrunésch la un loc §i
alégh deputati la un numer óre-care
de locuitori ? Voiti votul universal pre-
cum se aplich in Francia unde este mai
multh instructiune , unde spiritul public
este mai format §i uude cu töte acestea
nu este precum adeveratii liberali do-
resc sh fie. Sunt sigur, domnilor, c nici
unul dintre dumnévóstrh nu voesce in
asemenea conditiuni.
Când tóth, lumea ar fi destul de lumi-
nath ca sh póth vota in cunoscinth de
címeni §i de lucruri, ca sit póth, fie-care
vota in tóth independinta in facia ori-
chrei influinte, neapérat eh cel mar bun
miçlloc de a vota este de a vota toti
intr'un siugur colegid. In starea insh, in
care ne afthm astgi, dupi esperienta
care s'a fäcut, nu cred eh' va fi un singur
deputat care sh, primésch votul universal
singur
Acum, voiti a compara legea actualà
tare se propune de comitet cu legea
trecuth ?
 219
Alegétorii sunt impartiti in patru
colegil : colegiul I se compune de aceia
care 0,6 un venit de 300 galbeni ; colegiul
al II de aceia care at"' un venit de 100
galbeni ; colegiul III se compune in ora§e
de toti aceia care platesc o dare de 80
lei. Acum, de vom consulta rolurile de
contributiuue, vom vedea c pentru
aceste trei colegii, in care toti alegétoril
sunt directi, numérul lor este incompa-
rabil mai mare de cat numérul alegéto-
rilor directi dup legea electorala de la
2 Maht. Ast-fel, dupi cum am arétat, Bu-
curescii care avea 100 alegétori directi
aprópe, asta(ji, dupa legea electorala
precum e regulata de comitet, cerêndu-se
de la alegétori 80 lei dare, sunt peste
6,000 alegitori care votéza direct. Ase-
menea in Pitesci §i in alte ora§e unde
eraù numai ate 10, 5 0 3 alegétori
directi, vor fi cate 500, 250 0 150 de
alegétori care vor vota direct.
Un alt avantagiù asupra legei trecute
este ca in al 4-lea colegiù se admite fir
distinctiune toti aceia care plittesc o
dare cat de mica catre Stat; in acest
colegiù intra toti aceia care nu votait
nici de cum dapa legea trecuta, fiind-ca
luand de esempla ora§ul Bucurescl, afara
de cel 6,000 alegétori directi, toti acei
care platen o dare cat de mica .0 care
pana acum erail lipsiti de vot, vor fi
§i ei alegétori, vor vota i ef dupa
legea din noua Constitutiune, cu deo-
sebire named' &A nu vor vota direct. Sa
nu perdem asemenea din vedere un alt
avantagia fórte insemnat. Dupa acésta
lege nu se cere nici un venit de la eligi-
bili, pe cand dapa legea de la 2 Mahl,
omul cel mai capabil, cel mai onorabil
nu putea fi ales deputat daca nu avea
un venit de 200 galbeni. Iaca, domni-
lor, fórte pe scurt, avantagiele cele mai
mari ale acestel legi atat asupra amen-
damentaluf domnulal N. Ionescu cat §i
asupra legei trecute.
D. M. Costachi. Domnilor, ieri ati
aplaudat en toth patrioticele 0 bine
www.digibuc.ro
simtitele cuvinte ale domnului Alexan-
dra Golescu, care a venit i cu &AA'
francheta a arétat ca in interesul unei
bane intelegeri a sacrificat ceea-ce a
cre4ut domnia-sa ca e cea mai adancil a
domniei-sale convictiune.
Ei bine, domnilor, mé cam gasesc §i
eft in aceiqi positiune de a face afi
sacrificial unel convictiuni ; fiind-ca eft
de loc nu sunt nici pentru votul univer-
sal nici pentru impartirea alegétorilor
in clase dupa interese. Nu sunt pentru
votul uuiversal, fiind ca nu sunt de idee
dà numèrul unei populatiani garantéza
mai bine libertatile publice ; nu sunt
pentru nurder, fiind-ca nu cred ea, nu-
mèrul e chemat a esersa acel control
legitim ce ne dà regimul constitutional,
esercitiul adici al controlului din partea
representatiunei Orel, din partea Adu-
narilor, asupra puterei esecutive.
Domnilor, nimic nu e, dupa mine, mai
vitios de at impartirea alegétorilor
dap& interese ; caci daca ar trebui sa fim
consecinti cu acest mod de procedare,
atunci nu mill cate subimpartiri ar
trebui sa mai facem in societea nóstra.
Sant atatea interese diverse care in apa-
rinta se combat unele pe altele, in cat ar
trebui sa ajungem la resultatul de a avea
o representatiune de interese speciale,
spre esemplu de doctori i spiteri ale
caror interese sunt de a fi bolnavi cat
de multi; de advocati, ale caror interese
sunt de a avea OA de multe procese.
IAA dar, domnilor, ca representatiunea
trebue sk o cautam in adefer intr'un
interes, dar in interesul general al socie-
tatei, in acel interes moral care represinta
unitatea Statalui, desvoltarea sa mate-
riala §i morala, care ne garantézit tot-
de-o-data controlul eficace al Camerilor
asupra puterel esecutive.
Dupa, mine, domnilor, nu va fi acea
lege mai bunit care ne va da numèrul
cel mai mare de alegétori; nu va fi legea
cea mai buna care ar seména ca da satis-
factiune la Vote interesele, dar aceea care
Imi va garanta integritatea §i capaci-
tatea Corpurilor legiuitóre.
Cu parere de réd marturisesc cá in
starea de cultura in care se gasesce téra
mea, nu aflu acésta garantia in eanti-
tatea numerica a masel alegétorilor, §i
cu totii, atat domnu N. Ionescu cat §i
domnu R. Ionescu, atat drépta cat §i
stanga, in adancul consciintei, recunosc
acest adevèr, 11 a6 marturisit chiar la tri-
bung. Ce Ilic insa dumnélor ? Nu avern ce
face, am moscenit acésta de la regimul
lui Cuza §i asta4I nu putem desbriica
nurnérul, glótele, de acest drept ca§tigat
care le este dat prin statut.
Domnilor, ed pentru mine until nu a§I
avea de loc, o marturisese, acest scrupul ;
caci din nenorocire e constat cil popula-
tiunea rurall careia abia de un au II s'a
dat o parte de piim Ant qi care parte trebue
sa o ca§tige mai antéiA prin plata regulata
cu sudórea muncei sale, acea popula-
tiune e inca departe a avea consciinta de
sine, consciinta cel putin de proprietatea
sa. Acésta mé face a réspunde onorabi-
lului domnu Ionescu ca face o parte
fórte nedréptil cand confunda proprie-
tatea mica in acelaqi colegiA cu proprie-
tatea mare. Dumnélui trebue sit faca o
deosebire intre acela caruia s'a dat o
avere §i acela care a ca§tigat-o en munca.
A §a dar, domnilor, nu a§i fi de loc pen-
tru a se da acelei parti care alcatuesce
votul universal dreptul de alegere; vé
mirturisese acésta cu tóta francheta, eu
atat mid mult caci nu pot sit impun, ca
sit 4ic a§a, una popnlatiuni un drept
politic, cand acea populatiune inca nu
are consciintil de acel drept, nu simte tre-
buinta de a il esersa. Ori-cine a asistat
la alegerile populatiunei rurale, a vé4ut
cu cat de mare greutate se aduna téranii
la alegere. Am asistat la Ia§i la ase-
menea alegeri, am martor pe domnu
Marzescu, cand s'a deschis u§a §i s'a
dis: poftiti domnilor alegétori de votati,
unul dintre dén§if a rèspuns : 4i mai
bine domnilor alergétori.
www.digibuc.ro
Iata impresiunea ce a fécut 'Ana
asap asupra acestor alegétori eserci-
tiul acestui drept.
Cu tóte acestea, donmilor, de §i cu totii
recunóscem cit alegétorii nu ad asta4i
acele sentimente, acea capacitate, acea
educatiune politica , care sa produca
resultate bine facètóre din esercitiul
acestui drept, cu tóte acestea, 4ic, cu
totil il atl admis §i a trebuit §i ed a mé
supune acestei hotariri a Adunitrei. Insa
de a veni de la acésta, de la inscrierea
colegielor rurale in una din clasele care
are sa formeze una din basele lege elec-
torale, §i a o confuuda cum voesce domnu
N. Ionescu e o mare deosebire.
Nu void spune réul care ar resulta
din proiectul domnului N. Ionescu ;
dumnélui voesce a imparti societatea in
duoè tabere : proprietaril fonciari mart
propietari fouciari mid; adica proprie-
tatea ora§elor, inteligenta, capacitatea,
etc. EA until de cate-ori voiù vedea ase-
meuea clase void protesta in numele
proprietatei care se vede esclusa, de la
privilegiul capacitatei §i inteligentei.
Noi, care din nenorocire nu §edem prin
ora§ele cele marl ale Romania, noi
suntem pu§i hors la loi de dumnévóstra,
and proclamati ca numai re§edintele
poseda capacitatea ; flati-ne §i noa o
mica parte care stain pe la téra.
Este dar dovedit ca dumnévóstra voiti
a imparti societatea in duoè tabere ;
durnnévóstra dati proprietatei mici §i
proprietatei mari o mult mai mica, parte
la alegeri de cat ora§elor ; dumnévóstra
n a admiteti 6 intinderea de pamênt de
la Marea-Négra pan& la Or§ova sa aiba
cel pucin acela§i numèr de deputati ca
§i ora§ele. Dar atunci numèrul nu ar fi
proportionat ; ar trebui atunci ca pro-
prietatea mare §i proprietatea mica, sa,
aibri, in proportiune, un numér mult mai
insemnat de cat cel dat de domnn N. Io-
nesc a. Dumnélui se preocupa §i de alt-ce-
va, se preocup a de clasa de mijloc. EI bine,
acésta clasa nu se creaza inteun mod
 221
artificial prin articole de Constitutiune;
clasa de mi41oc, domnilor, se va crea
atunci and societatea va fi 1ini0ita de
patimele politice; cand agricultura S0
va putea desvolta bogatiile satuluï.
Atunci, fiti siguri, domnilor, va veni 0
comerciul care are ace1é0 interese ea
0 proprietatea §i impreuna vor con-
tribui nu numai la forrnarea elasei
de mi41oc dar §i la alte nevoi ale térel.
EA nu a0 fi de fel de parere ea dumne-
vdstra sa introduceti acésta despartire
ostila intre populatiunea de ora§e §i
intre proprietate. Caci, domnilor, cand
proprietarul nu a facut nimic pe proprie-
tatea sa, atunci nici colnerciantul de la
ora§ nu are cui vinde ; fericirea agricul-
turei produce fericirea comereiuluf mai
ales la noi ; dach agricultura nu va
produce nimic nu vor avea nici ora§ele
nimic.
Se vorbesce de Anglia. Apoi tocmai
domnu Ionescu care e a§a de bine initiat
de tot ce se petrece in Anglia, trebue sil
recunósca ca ceea-ce domnia-sa a 4is nu
are nici un pullet de asimilare cu ce se
petrece acolo; fiind-ert daca este téra care
sa aibil ma! mult repulsiune pentru votul
universal de buna sémit este Englitera.
Domnilor, eA admit acesta clasificare
in patru colegirca un pis aller, in contra
convictiunilor mele politice. EA nu
me ae preocupa nici de cum de numerul
alegetorilor ci de capacitatea lor. Ei
bine, care este basa fundamentala a re-
gimului constitutional ? De ne am da
bine séma de acésta, nof nu ar trebui sa
ne preocupam la facerea acestei legi de
popularitate, care ne ar face sa cautam
a avea un nun:ter cat se 'Rite de mare de
alegetori. Ce voim, domnilor, sa, doben-
dim noi prin regimul constitutional ?
Negre0t cit un control in contra puterei
esecutive. Efi, din esperienta ye spun,
domnilor, ca neatarnarea cresce din con-
cursul unor (Smell! ce se ridicapeste sfera
ómenilor de rend; atunci ace0I Comeni
-esercita o putere morala, putere care
L www.digibuc.ro
resista unei puteri absolute , 0 acéstrt
resistenta eA o numesc o resistenta mo-
rah ,' a omului inteadever civilisat. Cand
acésta nu esista, apoi resistenta care
infatiOza mai m (ate garantii este aceea
care represinta o positiune, o avere ; 0
cu cat am ve4ut conditiunile de alegetori
ea [IA fost in Romania ma! ingreuiate,
mai mad, cu atat resistenta, puterea
rnorala a colegiilor a fost mai mare. Ati
protestat in contra miculuf numer de
alegetori ce ni se dedea prin conventiune
pentru crt un colegiA nu se compunea
nnai mult de cat de 20 saA 30 de alege-
toff ; dar care era resultatul acelor ale-
geri ? Acele colegiuri, domnilor, era
ea o cetate care resista puterei esecutive;
guvernul disolva Adunarea §i ele trime-
teal de deputati tot pe deputatif vechi
Acésta, domnilor,ve o spun din esperienta,
am fost ministru pe atunci (ilaritate).
Tar and a venit ca censul srt fie ma!
larg, cand aù fost mai malt! alegétori,
atunci prefectif alegea pe cine voia5,
faceaA ce le placea ; acesta iar din espe-
perienta ve o spun (ilaritate ; bravo).
Apoi pe eine voim no! sit magulim cand
cerem ea si se dea sufragiul universal,
cand necontenit vorbim in numele popo-
rului ? Domnilor, nu ma! putem mrtguli
penimeni cu asemenea cuvinte,pe nimeni,
nici chiar pe locuitorii de la tea, nu ti
mat putem inpla cu asemenea cuvinte.
EA cunosc acesta parte a locuitorilor
Ord nóstre 0 sciA NI ef nu aü inch', con-
sciinta drepturilor bor. Cu We acestea
sa le dam 0 acest drept, ea 0, ince-
pem a le face o educatiune politica, sI
incercam.
lath', pentru care cuvinte eA If primesc
fa alegeri, 0 ii primesc inert pentru ca
sa nu se 4icit ca noi asta41 reformand
legea electorala voim sa if despuirtm de
acest drept. Dar daca pe de o parte admit
acésta, pe de alta a0 voi ca colegiurilor
celor-l-alte sa li se lase neatarnarea nu
numai de nun:Lei. dar 0 de inriuririle
guvernului. Cad ori-ce lege electorala
 222
vom face, orl-cine va fi la guvern, inriuri
tot se vor face, §i daca guvernul nu se
va amesteca inriuri tot vor fi nu ye
mirati din partea prefectilor daca nu
lirect dar prin iufluinta ce le a posi-
tiunea lor. El bine, inriuriiile acestea,
pe cat timp vor fi colegiurile instituite
ast-fel ca si nu pótA opune o resistentA,
panA atunci alegerile nu vor da resul-
tatul ce se asteptA de la dênsele ; cand
insA colegittrile vor fi instituite mai
independinte, atunci yeti avea ale§i inde-
peudintf, veti putea indeplini conditiu-
nea esentialA a until regirn constituponal,
aceea de a esercita un control eficace
asupra acestor band ministeriale. De
voiti libertatea reglinului constitutional,
donmilor, preocupative de a da cole-
giilor neatarnarea de care aA trebuintA;
nu mAguliti numerul §i masele, fiind-cA
supremaPa lor omórit acele colegil pen-
tru care dumnéviístrA cereti drepturi
electorale atAt de largi (aplause).
Voci. Inchiderea discupunei.
D. I. Strat. Domnilor, ni s'a spus de
care onorabilil oratori care aA sustinut
articolul 48 al comitetului cum &A basa
pe care a lucrat comitetul acest articol a
fost sufragiul universal ; se póte ca basa
sh fi fost sufragiul universal, acésta insA
nu insemnezh nimic, pentru ca remane
chipul de a se reglementa sufragiul uni-
versal ast-fel ca sh nu remk de cat o
fictiune. Pentru acesta permitep-mf sit
ye aduc un esemplu de la strAmo§if
no§tri Romani... (Aidea de, prea departe ;
sgomot).
D. M. Costachi. Statutul e mai a-
própe.
D. I. Strat. Constitutiunea e §i niaI
aprópe de cat statutul; vorbesc dar mai
ant6iA de Constitutiune §i apol voil
vorbi de statut.
Domnilor, am voit sit vé dal un esem-
plu de la stramo§ii no§tri Romani. Id,
domnilor, al impArtit tot poporul, cetA-
tenii romaui, in 194 de centuril §i prin
acéstil impArtire al pus basa sufragiu-
www.digibuc.ro
lui universal ; insA acest principiA s'a
reglementat intr'un chip ast-fel in cat
in realitate sufragiul universal a devenit
o fictiune. Iatà cum : s'a dat 18 centuril
ordinel numitil de cavaleri §i celui mai
mare numer de centuril clasel aristo-
cratice, ast-fel in cat sufragiul universal
era o fictiune §i preponderanta o avea
aristocratia, §i cu chipul acesta cate-va
din acele 194 de centurii in realitate
guverna statul roman, fiind-c6 in tóte
votul lor prepondera, cu Vote cA era in
principiä sufragiul universal.
Acum, doinnilor, ni se spune cA articolol
48 contine principiul sufragiulul univer-
sal. Se 'mite ; dar fiind-c6 esemplele stint
tot-d'a-una ruai elocuente sit imi dati
voe a ve cita esemple. SA luAm, domnilor,
un district din téra nóstrA la care sit
aplicAm acéstA lege §i. sit vedem care stint
resultatele practice ale legel electorale.
Domnilor, sA imi permiteti a lua de
esemplu un district care are o popula-
tiune de 25,000 de contribuabili §i sA nu
4iceti cit esagerez, cki in aclever am luat
termenul cel mai de milloc care 'Ate fi ;
sh vedem, domnilor, ce drepturi vor avea
ace§ti 25,000 de contribuabili. AcéstA
lege imparte pe ace§ti ómeni in patru
colegiurl: colegiul proprietarilor mari,
colegiul proprietarilor mici, colegiul in-
teligentei §i comerciulul §i top cei-l-alti
contribu abili.
SA vedem dar cum se reduce valórea
votulul dupA acéstA lege .0 pe a cul parte
picit avantagiele el ?
Domnilor, socot cit nu me veti trata
de esagerat daca voiA sustine cA intr'un
district nu se vor gAsi mad mult de 100
proprietari marl...
Voci in stitnga. Niel o sutA nu se
crasesc.
D. I. Strat. EA void lua tot-d'a-una
cifrele in. maximum, ca sA nu mi se 4icA
cA me am depirtat de adever. Sit admitem
dar numerul de 100 proprietari mari §i
daca voiti 300 proprietarl mid care sit
aib6 cel putin 100 galbeni venit anual
 ttt
din proprietatile lor. Va s slid, 100
proprietari marl. §i 300 proprietari mid
fac 400 proprietari marl §i mid intr'un
district de 25,000 de contribuabili. Acum
domnilor, re§edinta districtulul nu póte
avea mal mult de cat de la 3,000 pane,
la 3,500 de contribuabili, care, notati
bine, ca nu toti ace§tia vor avea dreptul
de alegetori, ci numal aceia care platesc
80 lei contributiune sal vor avea o pa-
teuta §i acei care vor esersa profesiuni
liberale. Va 4ica, domnilor, dintre
ace§tia abia daca vorn gasi inca trel sute
de alegétori cu cel care platesc patenta
de 80 lei, cu licentiatii in drept, ingineri,
cu doctori cu tot.
0 voce. E prea mult numerul de 300,
caci nu se gasesc.
D. I. Strat. Domnilor, ve rog sa nu
me intrerumpeti, ciici eft void pune de
dua, trei ori numerul rnai mare, numar
ca s vid in favórea acestel legi. Va
4ica, domnilor, un colegiú electoral de
ora§ compus de trei sute aleg6tori §i
cele duoé colegil de proprietari mari §i
mici, compuse de 400 de alegetorl, vor
da trel deputati pentru acest num.& de
700 aleg6tori, iar tóta cea-l-alta popula-
tiune de 24,300 de alegetori va da un
singur deputat.
Iata, domnilor, efectele practice ale
acestei legi electorale. Acum, mi se va
respunde §i chiar s'a respuns d'innainte
acésta nu face nimic, caci scopul este
ca sit mérga téra inainte, c interesul
cel mare este ca deputatil sa fie inte-
ligenta Orel §i daca inteligenta o
gasim numal in acest numer de ale-
gétori, acésta nu face nimic. Ei bine,
domnilor, recunosc §i eft pn la un
punct óre-care valórea acestuf argument,
ca adica cu cat alegetoril sunt mai
inteligenti ca atat §i deputatii ale§1 vor
fi mai inteligenti. Recunosc asemenea ea
populatiunile rurale care ad fost iuzes-
trate cu sufragiul universal prin statut,
nu aunt indestul de mature, nu aú o
educatiune politica destul de forte pen-
www.digibuc.ro
tru ca sa scie a profita de aceste drepturi
WO, cum cere trebuinta. Prin urmare,
4ic mai d'inainte cá inteleg óre-care pre-
rogative populatiunel mai inteligente in
facia celei-l-alte populatiuni inzestrate
cu sufragiul universal, dar care nu e des-
tul de matura. Este drept dar cá ast41 in
téra nóstra colegiile inteligente si pre-
pondereze ; dar nu inteleg sá sustineti cá
proportiunile ce ati facut sunt drepte.
Ea cred, domnilor, ea, proportiunile
cu duoè colegii propuse de onorabilul
representant de la Falcid ar fi mult mal
drepte ; priu ele se constitue un avan-
tagid fórte mare partei inteligente asu-
pra celei neiuteligente, §.1 daca e vorba
de impartéla apol impartéla cea mal
logica e cea propusa de domnu Ionescu.
Acum, domnilor, voiu veni sa protes-
tez in contra alegatiunilor onorabilului
domnu M. Costachi care se pare el ar fi
véljut in clasificatiunea domnului N.
Ionescu un testimonium paupertatis pen-
tru proprietari. Eù sunt convins cá
domnu Ionescu nu a voit prin ac6sta cla-
sificatiune sá dea a intelege cá proprie-
tarii nu sunt inteligenti ; din contra,
domnilor, onorabilul domnu Ionescu a
fost preocupat de o alta ordine de idei ;
dumnélui, credincios sistemului repre-
sentativ sub forma cea mai democratica
posibila, nu a uitat in acel moment dud
a propus amendamentul ea' o represen-
tatiune nationala trebue sá esprime inte-
resele Orel §i intru acésta dumnélui nu a
facut alt de cat ceea-ce multi inain-
tea domniei-sale aft propagat §i pentru
acésta void cita cuvintele unui orn de stat
englez care ne a spus, cá o representa-
tiune nationala numai atunci póte sá
aiba o adeverath valóre, cand este acéstii,
representatiuue in priviuta Orel ceea-ce
e o charta geografica ; ca precum o
charta geografica represinta tot ce e
mai de insemnat intr'o téra, asemenea
§i representatiunea nationala trebue sit
represinte tóte interesele cele marl' ale
unel teri. El bine, domnu Ionescu a fost
 tit
departe de a tegedui inteligenta proprie-
tarilor. Proprietarif sunt inteligenti §i
tocinaï pentru acest cuvênt le dem pre-
ponderanta asupra celor-l-alte colegiuri;
cecI un colegia de proprietari mari: §i
mid cánd are dreptul a tramite duoI
deputati la Camera, de sigur c ail un
avantagiaimens asupra celor-l-alte co-
legiurl care din o populatiuue de 24,000
tremite tot duoi deputati.
domnilor, c argumentul pus
inainte c trebue s dam drepturi mal:
marl colegiilor inteligente, este tinut in
séme de onorabilul domnu Ionescu §i ea
uuul stint din Wt . inima pentru acest
amendament.
Se cere inchiderea discutiunex.
D. vIce-prepdtate. Acum domnu
D. Ghika are cuvêntul.
D. principe D. Ghika Daca Adana-
rea e luminate ea reuunt la dreptul de
a vorbi, cu atat maI mult c acéste
cestiune nu este none pentru noi §i espe-
rienta ne a dovedit indestul care este
cea mal bune lege.
D. ministru de interne. Nu am fost
present cand s'a desvoltat acest amen-
dament §i a§I dori se nu se inchide,
discutiunea spre a se desvolta ce se
intelege prin aceste cuvinte : Corpul
electorar e impertit pe fie-care jade t
in duoa colegii unul rural §i altul
urban."
D. C. Boerescu. Cer cuvêntul in
contra inchideref discutiunei. Nu a§1 voi
se se inchide discutiunea ; doresc prea
mult ca domnif mini§tri sá ne spue daca
aderéze saa nu la acest amendament.
D. ministru de finance. Tocmai
acésta voesce §i ministerul, se, se lumi-
neze §i se scie ce sIL réspunde ; fiind-ce
nimeni din toti domnil care aa vorbit nu
a venit SIL discute §i din acea discutiune
sIL intelége guvernul care este sen-
sul amendamentuld domnuluI Ionescu.
Nimeni nu scie ce este acest amenda-
ment.
D. vice-pretieclinte. Prin urmare
www.digibuc.ro
discutiunea continue i domnu D. Ghika
are cuvêntul.
D. principe D. Ghika. Domnu mi-
nistru dice ce nu a fost aci cand s'a dis-
cutat amendamentele ca SIL pótá se
cunósce pe care din aceste amendamente
pdte se, §i il aproprieze.
Doresc §i ea ca ministerul se cum:Ise&
desvoltarea amendamentula domnuluf
Ionescu, dar domnu Ionescu il a desvoltat
o ore, §i jumétate, pe urmil domnu Strat
il a desvoltat asemenea indelung §i cre-
deam &A, onorabilul domnu ministru, care
a fost ieri in comitet, trebuia sIL cunósce
amendamentul dOmnului Ionescu care a
venit astedi nu ca o surprise., ci ca o
idee destul de veche.
Ea cred dar, domnilor, afare numa
daca voitf a perde timpul, ce, dorinta
domnului ministru e deplin impecate
dupe esplicatiunile care s'aa dat.
Daca, cu Vote acestea, domnu ministru
steruesce a dice ce, nu e destul de lumi-
nat, atunci Camera e suverane §i 'Ate
discuta cht de milt, dar ea cred ce nu
ar face de cat o repetire de prisos.
D. ministru de finance.
nici din discutiunea domnului Strat,
nicI din disPutiunea domnului M. Cos-
tachi, nicI din a domnuluf Blaremberg
nu am putut vedea care e colegiul care
votéza direct §i care e colegiul care
votha prin delegati. Cánd a vorbit
domnu Ionescu nu am fost aci.
Iu amendament se dice duoé colegiuri,
dar mecanismul acestor colegif nu se
arke §i dumnévóstre scitI ce meca-
nismul avstor colegiuri 'Ate se, fie intr'o
multime de moduri.
D. vice-pre§edinte. Cred ce am pu-
tea termina tótá discutiunea acordánd
domnuluf Ionescu cuvêntul spre a da o
desvoltare pe scurt amendamentuluf.
Voef. SIL vorbésce, dar resumat.
D. N. Ionescu. Cánd am avut omíre
a propune amendamentul mea me am
preocupat negre§it de sistemul adoptat
de comitetul delegatilor, adice acela de
 225
patru colegiuri, dintre care duce suut
cu cens de venit i cele-l-alte duce cu
cens de dare câtre Stat.
Ed am propus in contra acestul sis-
tern pe care 11 cred defectuos, fiind-c5,
admite duce base diferite pentru dreptul
electoral, am propus un sistem mal sim-
plu i mal rationabil, care e i mat
practic, adicii: in loc de 4 colegiurt pe o
"has& diferita, am propus 2 colegiurt pe
aceiagi basa, gi am dis sâ fie un colegifi
rural in care proprietarit eel mici, pro-
prietarif fonciari de la un cens óre-care
sâ voteze direct.
Voci. Care cens ?
Void sit satisfac legitima curiositate
a domnului ministru de finance in ces-
tiunea de principiti, fiind-c6, ne importâ
mult acésta, c mat inainte de kite tre-
bue s avem opiniunea gnvernului asu-
pra acestuf punct.
Doranu ministru de finance trebue sà"
scie cât de mare greutate are aid opi-
niunea guvernului asnpra unei cestiuni...
D. ministru de finance. Se intelege.
D. N. Ionescu. Aga, Anteiul colegifi,
cel rural, s'ar compune de proprietaril
de la un cens óre-care ce ar vota direct
de proprietarif rural.'" cu un cens mai
mic care ar vota indirect ; delegatit
acestul colegid intruniti cu alegetorit
directi ar forma, ccea-ce am numit in
amendamentul nieú, coleginl rural, in
care nu ar fi distinctiune de clasit, nu ar
fi distinctiune de insuOre electoralâ, ci
ar fi numal representatiunea capaci-
tâtei politice presumatA la alegetorii
directi i presurnabilit la delegatii celor
indirectt.
Am trecut apol la colegiul urban gi
am clis cit sunt interese care stint cu-
noscute de telth lurnea civilisat gi nu
vom fi noi care vom inventa ceva nofi.
El bine, domnilor, am flis sA fie un co-
legiú terg, fiind-ci in terguri sunt gi
proprietari fonciari care tot-o-datâ
alte capacitati care it pot face sk ia
parte la esercitiul sufragiului in terguri.
www.digibuc.ro
Am voit ca sa fie i aid la un toe cu
totil proprietaril mart cu delegatif pro-
prietAtei edlel mid i ai contribuabililor
in genere in acelag colegifi, pentru ca s.
se consfAtuiasci asupra perainelor de
ales. Iata sistemul eel mal simplu din
lume.
Daca onorabilu domnu ministru de
finance ar avea pacientá, agf face o eri-
tica intemeiatA, sirntitit, i din convic-
tiunea acestut project, nu numal in ceea
ce a dovedit cut multâ vervi i elocint
onorabilu representant de la Tecucifi,
acésté, lege nu e practicabilit, dar agi
areta cit ea nu face nicl un pas inainte
in sistemul constitutional , pentru ce,
arunch" intr'un al patrulea colegiú ple-
bea acea numitâ toti contribuabilil.
Dar contribuabilif nu sunt numal aceia
care platese capitatiunea i sper
onorabilu ministru de finance va des-
fiinta acéstti, capitatiune fiind-cii, este o
dare
0 voc e. ARA cestiune.
D. N. Ionescu. Aveti pacientil. Con-
tribuabilil in genere care sunt? Acel care
platesc dupit pilment ? Acegtia sunt
proprietari miei. Acei care plittesc dupii
patenta ? Acegtia intra intr e negutà-
tort. Ce se intelege dar prin categoria
acésta a contribuabililor ? Se inteleg
dajnicii, spornicil regulamentului orga-
nic ? Acésta niel nu cred cá intri in
intentiunea dumnéviistrit ca s. ve luati
dupit regimul regulamentului din 1832.
Dacâ ar fi aga, me agi ridica cu energie
in contra, cad s'ar infiinta i la noi acel
capiti sensi, de care v'a vorbit onorabi-
lul representant de la Tecucifi.
De aceea am 4is sit him ceva ce
este practicabil. Tocmal in momentele
actuale Anglia se ocupit i ea cu re-
forma electorala gi a rémas statornicsi
la acéstA divisiune in duce colegil: co-
legiul oragelor i al satelor. Dar noi
am admite mat mult in timpul acesta
de concesiuni reciproce ce lgt fac a-
menduoè pktile acestel Adunári, am
15
 02d
admite patru colegiL Am facut i ed
concesiunea ca &a admit sufragiul in
duoè grade. S'a 4is in Adunare cuvinte
elocinti, fiind-ca erad rostite din adan-
cul inimei de &Are onorabilul repre-
sentant de la Valcea, D. A. Golescu, c5,
acéstá parte a Adunarei (drépta) sa fie
liberala la legea electorala, §i onorabilu
representant de la Dorohoid a réspuns
ca ne tinem strict la aceea ce s'a dis-
cutat. Ei bine, este §i aci o cestiune
insemnata. Legea electorala nu s'a dis-
cutat in sectiuni. . . (intrerumperI).
D. C. Boerescu. Nu e mai resumat.
D. N. Ionescu. Tocmai pentru c5,
nu putem sa facem cu graire acésta
Constitutiune aqa, cum o dorim, sa o
facem dup5, pilda thilor celor mai es-
perimentate. De aceea am propus un
sistem care este practicat cu bun succes
de la 1832 in Englitera §1 a caruI
bag a rémas tot aceea §i acum and
s'a pus iara§I pe tapet reforma electo-
Iata de ce acéstá sistema din En-
glitera mi se pare ca a luat o saucti-
une a esperientei. De aceea am luat
curagiul de a propane acest amenda-
ment la alineatul 1 al articolului 48,
ca principid, pentru c5, in acel alineat,
unde era pus llama principiul, se vice :
(citesce antêiul alineat).
Ei bine, ca sá nu 4ic, reprPsentánd
diverse inierese, am propus sa se (lica :
represintand iuteresele comunelor ru-
rale §i urbane. Am substituit acestui
alineat o idee precis& §i am esplicat
sistemul med ca sá preparez pe onora-
bila Camera sa modifice cel-l-alt alineat.
Mal multl deputatl §1 domnu mi-
nistru de finance. Ne am luminat.
D. N. Ionescu. mai vértos
acum §i chiar onorabilu ministru de fi-
nance s'a luminat, nu mai adaog nimic.
D. ministrn de finance. Vedeti cat
aveam nevoe ca onorabilu domnu Iones-
cu sa vie sa mé lumineze asupra amen-
damentului domniel-sale, fiind ca unii
din dumnévóstri ad 4is ea din ceea ce
www.digibuc.ro
spusese onorabilu domnu Strat trebuta
s5, inteleg ce este amendamentul acesta,
caci damn éluI il a esplicat cu mult ta-
lent. Ei bine, clomnu Strat este de o opi-
niune cu totul contrarie ; a combatut
chiar amendamentul §i prin urmare
esplicatiunea din urma a domnuluI Io-
nescu era de mare nevoe fiind-c5, vine
§i combate pe domnu Strat. Domnu
Strat a 4is : trebue s5, datl dreptul de
vot, dreptul de a fi representat aicea,
tot acela§i drept, atat celor 600 cat §i
celor 24,500, find ca altmintrelea faceti
cea mai mare nedreptate, cea mai mare
anomalie, §i domnu N. Ionescu vine
ice tocmai contrariul, fiind c5, cea mai
mare parte a populatiunei vine §i eser-
citéz5, dreptul sea prin delegatiune. A§a
din dua una cum s'a dis : sad c5, dele-
gatiunea partef celei marl va fi cople-
§ita de acei cari vin de a dreptul, cum a
arétat domnu Blaremberg, sad c5, dele-
gatif ad sa cople§ésch pe aceI care Tor
veni direct. A§a, din punctul de vedere
al domnului Strat, ar fi nedreptate
daca s'ar intêmpla sii cople§ésca cei di-
recti pe cei indirecti, §i din punctul de
vedere al domnuluI Ionescu ar fi iarái
nedreptate and cel indirecti ar cople§i
pe cei directi. Dar domnu Ionescu nu
vine sa ne spue care sunt acei care ad sa
voteze de a dreptul §i care sunt aceI care
ad sii voteze prin delegati, considerand
acésta ca o cestiune de detalid, pe care
o scim toti. Apoi, cu -kite criticile care
facut de domniI Strat §i N. Ionescu
proiectului precum §i ea tóte criticile
care s'ad facut tutulor amendamentelor
care s'ad propus aci, el bine, care este
acea lege electorala sad care este acea
lege in lame care sit nu póta fi criticatá
§i sfa§iata ? Cestiuuea sufragiului uni-
versal, cestiunea legeI electorale, in Eu-
ropa intréga este desbatuth de órnenii
ceI mai invétati, de publici§tii ceI mal
marl, de apératorii poporalui §i de
apératorif intereselor deosebite, §1 cu
tóte aceste lupte atat de marl ilia nu
 2217
s'a gasit o combinatiune care sa dea o
satisfactiune, nu 4ic universalitatei, ci
nici chiar majoritatei. Pana acum nu
s'a gasit piatra filosofala, nu ca sa dea
o solutiune absoluta ci satisfacètóre,
fiind ca absolutul este si aci peste pu-
tinta ca in tóte faptele omenescr, si
acésta e lucru firesc, mar ales fiind-ch
cestiunea leger electorale numai de cati-
va ani este pusa la ordinea çfflei inaintea
opiniund publice europene, si are sa
mai trécit mult timp si timpul acesta
il cere chiar desvoltarea claselor acelora
care saa ele de a dreptul salii prin altele
reclama pentru dênsele dreptul de a fi
representatr, are sa tréca , dim, mult
timp "Ana sa se gasésca modul cel mai
nemerit pentru representatiunea natio-
nala.
Dar domnu N. Ionescu vine i 4ice :
ea propuia modul cel mai rationabil,
ins& nu pentru ca este eel mai rationa-
bil, ci pentru ca esperienta ne o dove-
desce, si nu numai pentru ca espe-
rienta ni 11 dovedesce ca cel mai ratio-
nabil, dar pentru ca se practica in
statul cel mar constitutional care tre-
bue sa serve de model lumei intregi,
si care si asta4I, fiind la ordinea 4ilei,
Englitera s'a pronuntat pentru dênsul,
adica pentru colegiul urban si rural.
EI bine, dornnilor, domnu N. Ionescu,
om cu inalta si intinsa invétatura, clum-
nélui care isi a facut credo al dumnélui
din constitutiunea Engliterei, care de
ori-ce se va vorbi in lume vine §i ne da
esemplu pe Englitera si tóte institutiu-
nile ei, doninu N. Ionescu scie ca sistemul
representat prin colegiurile urbane si
rurale este un rest al feudalitatei contra
caruia se luptä, tóte partitele reformiste
liberale clin Englitera ca FA, le desfiinteze.
D. N. Ionescu. Dar Gladstone.
D. ministru de finance. Dar Glad-
stone nu voesce sa mpá cu totul cu una
din partitele conservatrice din Englitera,
fiind-ca nu crede ca va putea sta la pu-
tere rezemandu-se numai pe partitul
www.digibuc.ro
radical §i face o concesiune partitului
conservator.
Era numai baronii, adina numal cole-
giul rural, §i sit nu 4icern colegiul rural,
ci votul baronal in Euglitera, care avénd
nisce mid proprietati in care avea ate-
va voturi, nu a voit &I le p&p pentru ca
cu acele voturi sd póta, fi alesi deputati.
Dar in urn* imbunatatindu-se colegiu-
rile rurale, a venit pentru prima órá o
parte din popor, eel mai cu lumini, cu
cunoscinta dreptului §i s'aa virit ; de
aceea astit4i nu mai voesc sale pastreze
ace care sunt pentru drepturile popo-
rului, adevératii democrati. Cine le
pastrézá ? Vechil baroni. Pentru ce ?
Pentru ca sa nu Isi pér4a, curn vé am spus,
pe alegétoril lor. Iata pentru ce cole-
giurile urbane din Englitera aunt ca un
abus, iar nu ca temella democratia
Domnilor, astaili tóta lumea voesce ca
interesele cele marl, interesele generale
de ori-ce natura ar fi, sa fie representate
pe cat se póte de ómenii cei mai luminati
§i mai morali. Astqi provinciele, cam-
paniile nu mai Bunt silite sa fie in partea
baronilor, niel comerciul Ea se inch*
in cetati incongiurate de ziduri si apoi
nóptea si (lima 6', traga clopotele nand
venea baronul sa hotarasca. Interesul
comerciului de astkli este ca sa se in-
tin4A in tóta téra, iar nu sa fie concen-
trat in zidurile unei cetatr.Prin urrnare
gasese ca colegiurile impartite pe inte-
resele generale de ori-ce natura este
ceva mult mai rational de cat acela pe
orase §i comune.
Acum, voia sa respunl onorabilului
domnu Strat. Domnilor, ea sunt unul din
eel care am luat angagiamentul in diva-
nul ad-hoc ca sa nu se fad, o lege elec-
torala fárá ca téranul, saténul plugar,
care mai cu deosebire atunci avea acest
drept castigat, sa, nu se faca, 4ic, o lege
electorala din care el sa fie esclusi vre-o
data ; dar niel ei insu§i nu aa avut pre-
tentiunea de a fi representati dupa nu-
mèrul lor ; ei aa (Ps: si fim §i noi
 228
representati, cad §i nof avem interese
in acésta Camera, sa, vedem cum se fac
legile §i cand se face vre-o lege, mal
cu séma care ne privesce de a dreptul, sa
fim si noi consultatf. EI nu ad preten-
tiunea ca o clasa sit vie si sa constitue
un nod privilegid ; nof am lucrat in tail
viuéta nóstra, ca sit daramam privilegiu-
rile, iar nu ca sa constituim un nod
privilegid ; vrem ca interesele térel sa
fie apérate §i representate in Vita, liber-
tatea ; de aceea sunt in contra amenda-
mentului domnuluf Ionescu care este
neinteles asa cum este ; cel putin dad,
il ar fi desvoltat, insa §i dad, il ar fi des-
voltat, preferam pe acela al comitetuluf.
care este cu mult maf indestulator inte-
reselor generale ale natiund de cal acela
al domnuluf Ionescu.
Se cere inchiderea discutiunef.
D. Cernatescu. Domnilor, acésta lege
electorala este cea mai importanta §i
Bunt in contra inchideref discutiunei
asupra acestei legf, pentru ca constat
acum cum am constatat antêid, cu regu-
lamentul in mama, cit o lege nu se p6te
pune in desbatere de cat pana ce nu va
trece ma! antêid prim discutiunea tutulor
sectiunilor (sgomot). Legea electorala
este o fárte mare lege. Ef bine, pentru
ca ea nu a trecut prin sectiuni, vé rog
sa nu grabiti inchiderea discutiunef.
D. Manolache Costachi. Domnilor.
ell void presinta un singur argument
pentru inchiderea discutiunef, care va
convinge pe donmu Cernatescu s,i pe
cef-l-alti. Domnilor, argumentul cel ma!
mare ce am a le pune inainte este ca dum-
nélor, dacit voiad sa fie mai multi térani,
fiind-ca adf avem numai duof in Adu-
nare, trebuiad sit nu vie aci dumnélor
ci sa cede locul téranilor.
D. Mitlditrescu. Domuilor, Consti-
tutiunea a venit cu un deosebit proiect
de lege §i legea electorala a venit deo-
sebit. Constitutiunea s'a desbatut in
sectiuni ; legea electorala insa nu s'a
desbatut. Acum véd ca voiti sa inchideti
www.digibuc.ro
discutiunea §i sa treceti la vot. Ed unul
dar nu pot si nu acid cum sa votez. Apoi
ac6sta procedura este si in contra regu-
larnentului care dice ca nief o lege nu
se póte discuta si vota ma! inainte de a
trece prin sectiunf.
Se pune la vot amendamentul dom-
nului N. Ionescu §i se respinge.
Se votéza apof articolul 48 impre-
una cu amendameutul comitetului com-
promisorid si se adoptit.
D. raportor cetesce articolul 49 din
proiectul comitetuluf delegatilor care
devine 59 :
,,Articolul 59. Fac parte din colegiul
proprietatel fonciare mar! ace! care ad
venit fonciar de 300 galbeni."
D. pre§edinte. Asupra acestuf articol
e urmatorul amendament al celui de al
duoilea comitet :
Fac parte din antgul colegid ace!
care ad un venit fonciar de 300 galbeni
in sus."
Se pune la vot acest amendament
§i se adoptit ca articol 59.
D. raportor da cetire articolul 50 din
proiectul comitetuluf delegatilor care
devine articolul 60 :
Articolul 60. Fac parte din colegiul
proprietatei fonciare mici ace! care ad
un venit fonciar de 100 galbenf.
Fac parte din colegiul comerciuluf
§i industrief acef ce platesc cittre Stat o
dare de 80 lei.
,,Sunt scutiti de cens in orase tóte
profesiunile liberale, magistratii, func-
tionarif public!, oficiarif in activitate sad
in retragere, profesorif si pensionarif
Statului."
D. pre§edinte. La acest articol s'a
propus urmatorul amendament din par-
tea comitetuluf compromisorid :
Articolul 60. Fac parte din al duoi-
lea colegid acef care ad un venit fon-
ciar de 300 galbenf in jos 'Ana la 100
inclusiv."
D. raportor. Dwnnilor, dati-mi voe
sa ye cetese un subamendament la acest
 229
amendament, subscris de D. Lapati care
propune ch din alineatul ultim sh se
suprime magistratii, functionarii pu-
bud i oficierii in activitate." Vedetf,
domnilor, c acest subamendarnent vine
de corige amendamentul ; comitetul
primesce.
D. P. Cern ittescu. Domnilor, fiind-ca
legea electoralh, precum am constatat,
nu a trecut prin sectiuni, insh onorabila
Adunare a primit-o si a facut 4 colegii....
domnilor, Bunt preocupat ca legea
electoralh sit fie espresiunea intereselor
celor mai esentiale din Stat.
Voci. S'a votat, s'a votat.
D. P. Cernittescu. Sunt in cestiune
domnilor. Aceste 4 colegii ai dori sit fie
asa combinate in cht colegiele care re-
presinta mat bine interesele Statului
moral si social, acelea sa fie mai mult
representate. Ei bine, domnilor, din
aceste colegii, acelea care daA garantie
de prosperitate, de desvoltare until Stat,
pentru mine sunt numai duoë colegii :
al proprietarilor mici si al burgesief,
adieu industrieT, comerciului si profesiu-
nilor libere. pic cu aceste duoh colegif
mai cu sémh, represinta interesele cele
mari ale null! stat i voifi proba acésta.
Niel o data, nici in vechime nici in timpiT
moderni, interesele cele m ad. ale statului
nu ail fost bine represintate de cat de
aceste duoé colegii; proprietatea mare,
furh, si ating pe nimeni, i sunt escep-
tiuni bune, a venit child statele eraù in
dechdere mare.
D. Britiloiu. Nu cunosci istoria.
D. Cernittescu. Vé voiA cita autori
domnule Inteleg ca majoritatea
sa fach legi. cum va voi, nu inteleg insu
ea sá intrerumpit pe nimeni. Dacá e li-
bertate, domnilor, sá se respecte pentru
toti, numai asa putem avea libertate.
Am dis, domnilor, i sustin eiS. proprie-
tatea mare nu represinta destul de bine
interesele cele mar! ale Statului, precum
nici multimea aceia care e ma! jos de
burgesie ; unii din prea multh ambitiune
www.digibuc.ro
cei-l-alti din caush ca nu sciA sh dea
preciul cuvenit intereselor Statului
liberthtilor publice. De aceia sustiA ca
proponderenta sh fie la clasa proprieta-
rilor mid siburgesiei. Aceste dua clase
aA fost atilt in vechime puterile cele
marl ale statelor care aA inflorit i s'aA
inthrit, cht si in timpurile moderne. Pen-
tru mine principiile liberale aú preciA,
mare, nu numai pentru eh sunt celernal
nobile, acelea care fac pe om, pe cethtén,
dar care ne pot duce pe noi Romhnii,
ce suntem un Stat mic impresurati de
state mari eterogene, la prosperitate ;
principiile liberale le iubesc mai mult
pentru esistenta nóstril, pentru cii. numaT
ele pot face ca natiunea nóstrit sh fie
tare inituntru si respectatit in afarit.
D. M. Costachi. Onorabilu dommi
Cernhtescu a 4is cit e un element pri-
rnejdios in societate proprietatea mare....
D. Cernettescu. Nu am 4is prim ejdios.
D. M. Costachi. Dumnélui e pentru
burgesie. EA fi multum(sc pentru con-
cesiunea ce ne a facut si nu a adhogat
si pentru inteligen Vedeti, dach vom
scóte proprietatea afarit ar rèmâne in
realitate facia in facia numaT acel popor
suveran, asupra chruia dornnu Cernh-
tescu se face epitrop, i inteligenta. Rog
pe domnu Cernittescu ca sá ne lase si pe
noi sa tritim (ilaritate).
D. Ceriatesen. Nu mé ati inteles.
Se pune la vot inchiderea discu-
timid si se primesce.
Se pune la vot amendamentul celui
de al duoilea comitet si se adopth ca
articol 60.
D. prepdinte anunciit cit un amen-
dament al comitetului compromisorin
propune ca articolul 51 sh se pue duph
articolul 53.
Se pune la vot si se adopt& acest
amendament.
Ca articol 61 se adopta urmhtorul
amendament al celui de al duoilea co-
mitet :
Articolul 61. Facparte din al treilea
 230
colegiii al orgelor, comerciantif 0
dustrialli care platesc care Stat o dare
de 80 leI.
Sunt scutiti de cens in acest colegid
töte profesiunile liberale , oficerii in
retragere, profesorif pensionarii Sta-
tului."
In locul articolului 52 al comitetu-
lui delegatilor se adoptil urmatorul
arnendarnent al celui de al duoilea co-
mitet, ca articol 62:
Articolul 62. Aceste tref colegif aleg
direct: cele duoé d'antêiii cate un depu-
tat fie-care, iar cel de al treilea precurn
urméza:
Bucuresci 6 ; Ia§i 4 ; Craiova, Galati,
Ploesci, Focqani, Bêrlad, Boto§ani, cate
3 ; Pitesci, Bac, Braila, Roman Turnu-
Severin cate 2; iar cere-l-alte cate unul.
Peste tot 58.
Tóte oraple until district form éza un
singur colegiü eu orgul de re§edinta."
D. raportor di cetire articolului 53
din proiectul comitetulul delegatilor,
care devine 63 :
Articolul 63. Fac parte din colegiul
contribuabililor in genere toti cetatenii
care platesc o dare care Stat ori cat de
mica §i care nu intra in nid i. una din
categoriile de mar sus. Nu sunt esc1u0
din acest colegid de cat servitorii, cer-
§etorii i vagaboqii.
Acest colegid alege la al duoilea
grad uu deputat de district.
CincI-4eci de alegetori numesc un
delegat.
Delegatii intruniti la reqedinta dis-
trictulul aleg pe deputat."
La acest articol se propune urmato-
rul amendament al domnului Cerchez :
Alineatul III sa se redigeze in ur-
matorul mod:
CincI-4eci de alegkori numesc un
deleaut care va trebui sa, scie a scrie
0 a ceti."
Christodulo Cercheo, G. I. Racovit 4,
M. Plegoianu, I. Degliu, Gr. C. qufu,
Doctor Polizu.
www.digibuc.ro
Se pune la vot acest alineat §i se
respinge.
Se pune la vot articolul 63 §i se
adopta cu urmatórele modificari pro-
puse de cel al duoilea comitet :
In loc de fac parte din colegiul
contribuabililor" sa se @ea :
Fac parte din colegiul al patrulea
toti aceia care platesc, iar la
sfé*r§it se vor suprima cuvintele : ,,Nu
sunt esclu§i din acésta, etc." rëmaind
cele-l-alte alineate.
Ca articole 64 §i 65 se adopt arti-
colele 51 0 54 din proiectul comitetului
delegatilor, in coprindere:
Articolul 64. Censul nu se 'Ate dovedi
de cat prin rolul de contributiune, chi-
tantele sad avertismentele din partea
implinitorilor de darf pe anul incetat §i
anul curent."
Articolul 65. Legea electorala ota-
rascie tóte cele-l-alte conditiuni cerute de
la alegëtori, precum §i mersul operati-
unilor electorale."
Articolul 55 devine 66 0 se adoptit
dup5, amendamentul celui de al duoilea
comitet :
Articolul 66. Spre a fi eligibil trebue
,,a) A fi roman de nascere sad a fi
primit marea impamêntenire ;
,b) A se bucura de drepturife civile
politice.
c) A avea vêrsta de 2r5 anIimplinii
d) A fi domiciliat in Romania;
Legea electorala va determina inca-
pacitatile.
Articolul 56 devine 67 0 se adopta
intocrnai:
Articolul 67. Membril Adunarei: de-
putatilor sunt ale0: pentru patru ani."
D. raportor cetesce articolul 57 al
cornitetului delegatilor :
Articolul 57. Fie-care membru al
Adunaref deputatilor primesce o indem-
nitate de 100 galbenlpentru tótâ durata
sesiunel."
Dup5,propunerea celui de al duoilea
comitet, acest articol se suprima,
 231
D. pregedinte. Acura vine sectiunea
II, despre Senat.
Cu acésta ocasiune vé previú, domnilor,
o data pentru tot-d'a-una, ca ori unde
se dice Adunarea teritoriala sit se (lid,'
Senat.
D. raportor cetesce articolul 58 din
proiectul comitetuluI delegatilor, care
devin 68, in coprindere :
,,Articolul 68. Membril Senatului se
aleg cite duoI de fie-care judet unul de
colegiul proprietarilor marl ai judetului
§i cel-l-alt de un co1egiii de ora§, comp us
de proprietari de nemi§catóre, avênd un
venit fonciar de 300 galbenI dovedit
prin rolul de contributiune."
D. pre§edinte. Asupra acestuI articol
s'a propus urmatórele treI amendamente:
I. Amendamentul celui de al duoilea
comitet, in coprindere :
Membrif SenatuluI se aleg cate duoi
de fie-care judet : unul de colegiul An-
Veia compus de proprietarif de fonduri
rurale din judete care aa un venit fon-
ciar de 300 galbenI cel pucin; cel-l-alt
de al duoilea colegia al ora§elor re§e-
dinte, compus de proprietari de nemi--
cittóre avênd un venit fonciar de 300
galbeni in jos, conform articolului 70.
Orenitul se dovedesce prin rolurile
de contributiune."
Urmatorul amendament al dom-
nului P. I. Ceruatescu
La articolul 58, in loc de avênd un
penit fonciar de 300 galbenI, sa se 4ica
BOO galbenf."
III. Urmatorul amendament al dom-
nuluI P. Buescu :
Senatului se aleg de Adu-
narea deputatilor §i din sinul lor, in
num.& de o patrime din totalul depu-
,tatilor.
Membril Senatului vor avea vêrsta
de 40 de ani. Senatul incetéza §i este
disolvat cand Adunarea deputatilor
.incetéza §i se disolvii.
D. P. Buescu. Ati primit, domnilor,
prin votul de ierI Senatul.
www.digibuc.ro
Pentru fiinta Senatuluf aveti la capi-
tolul ântêiü, sectiunea II, organisa-
rea acestei institutinni.
Prin modul cum se organiska Sena-
tul votat de dumnévóstra. . .
D. pre§edinte. De Camera, domnule,
nu de dumnévóstra, cum 4iceti; cad §i
dumnèvóstra ati votat impreuna cu noi.
D. P Bueseu. Prea bine, onorabila
Adunare a votat Senatul ; insa prin mo-
dul cum se organiséza acel Senat in ca-
pitolul urmator, tinde neapërat a se im-
parti societatea in duoè partf: in o parte
pentru alegerea de deputati §i in alta
parte pentru alegerea de senatori; isvo-
rul acestor duoè Camere nu este identic,
§i ca sta aveti o identitate in aceste
Adunarf, §i ca sa fie aceste AdunarI ade-
vërata representatiune a uneia §i aceea§I
terl, fiind-ca nu aveti de cat interese
identice, neap'érat c Senatul nu e drept
sa fie representat numaI de o parte a
colegiurilor adici numai de duoé cole-
giuri pe când colegiurile sunt patru.
Prin urmare, preocupat de spiritul
ao.stel onorabill Adunitri ca sit fie iden-
titate intre aceste duoè Adunari, ca
Senatul 6, fie o a duoa instantii, peutru
a nu se vota cu precipitare legile, am
propus acest amendament, fiind-ca ast-
fel cum este pus in proiectul modificat
de comitet nu ajungeti la scopul dorit,
cad itnpartitI gocietatea in duoé parti.
De aceea, domnilor, in urma argu-
mentului dat de un onorabil domn de-
putat ieri, domnu Blaremberg, care a
sustinut Senatul prin un discurs lung §i
bine pronunciat, in urma argumentuluI
domnieI-sale, 4ic, via a vê propune
acésta infiintare a noului Senat.
A 4is onorabilul domnu Blaremberg di
iu tót,. partile esista Senatul §i il a gasit
domnia-sa chiar in constitutiunea Nor-
vegief, care are o 'mica representatiuue
din care se desface duoè Camere ; insit
adevérul ca argumentul acela pe care il
a pus domnia-sa cii legile trebue sit fie
votate de duoè Camere ca sii nu fie pre-
cipitate, este singurul argument care are
o valóre.
In Norvegia a duoa Camerii, care este
unica representatiune a acelei teri, alege
din Biwa sea o portiune de membrif care
se compuue de o a patra parte numitsa
Lagthing;iar cea-l-altáparte ia numire
de Odelsthing.
Ac lsta a duoa Camere, d' acolo numite,,
Lagthing, se numesce dupe, dumné-
vóstra Senat....
D. pre§edinte. Voiti respunde dom-
nului Buescu cSenatu1nu este votat de
noi ci de Camere:, §i prin urmare voiú
adhoga cand o materie este in discutiune,
puteti vorbi de dumnévóstril §i de mine
ca orator, dar ctt.nd o materie este deja
votatil , nu mai puteti vorbi dicênd
dumnévóstre, i noi; &Ad acésta este un
lucru hotArit de Adunare §i este cel
pucin o cestiune de conveniente, a nu ye
pronuncia ast-fel.
D. P. Buescu. De convenienta
domnule preqedinte ; dar nici acésta nu
este prevedutii, in regulament §i prin
urmare me a§i putea esprima ast-fel.
Dar in fine, spre a fi plecut, sd revenim
la cestiune. Vid s ve propuia un Senat
care se, iase, din acela§i isvor ca in
Norvegia , adice, din representatiunea
térel.
D. CerniLtescu. Domnilor, , dupil
principiele care am emis din esperienta
popórelor §i a statelor pe care le sustin in
contra enorabilului domnu Brtiioiu, dic,
ch. cu cat un cens fonciar, notabene 4ic
cens, va fi mai mic, ca atiit ori-ce re-
presentatiune, ori-ce institutiune va
prospera. A§a dar, pe acest temeiú cer ca
in loc de 300 galbeni care trebue s1 aibit
fie-care alegetor pentru Senat, se, se pue
200 galbeni. Domnilor, pe lângt aceste
adaog ct facendu-se duce legi electorale
s'a &cut o noue, contradictiune, o noua
inegalitate in Constitutiunea nóstre, ;
cAci egalitate este datoria ce are fie-care
cetiltén de a se supune numai uneia §i
acelea§i legi.
www.digibuc.ro
Comitet ul se retrage spre a delibera
asupra amendamentelor presentate.
D. A. Pascal. Domnilor, comitetul
deliberând, anted, asupra amendamen-
tului domnulul CernAtescu, prin care se
propune ca in loc de un venit de 300
galbeni se, se pue 200 galbeni, in una-
nimitate respinge acest amendament.
Vedeti oil este o cestiune de cifre, §i fie-
care póte s f§i aibe, ideia sa. In ceea-ce
concerne amendamentul domnului Bu-
escu, majoritatea comitetulur a védut
prin acest amendament, din Senat care
trebue se, fie o representatiune national6,
autorul amendamentului voesce s face, o
representatiune a Cameref, a majoritAtei
Camerei; prinurmare acest amendament
tinde a resturna ceea-ce am luat de base,
pentru fondarea regimului nostru con-
stitutional. Pentru acest motiv majo-
ritatea a respins acest amendament.
D. C. Boerescu. Trebue se, incep prin
a mArturisi cit, in materie de constitu-
tionalism se póte presenta sisteme in
infinit. Inteleg dar cum domnu Buescu,
care este fórte versat in acéstit sciinti a
constitutionalismului, a venit astildf a
ne propune §i domnia-sa un sistem. Ate,t
nurnal c domnu Buescu nu a avut feri-
cirea s pue mans, pe cel mai bun ; a
gesit un sistem pe care eti cel pucin nu
il pot admite, fiind-cii, in loc de a ne da
cel pucin avantagiele sistemului propus
de comitet, din contra are fórte marl
inconveniente, acela adice, de a unifica
Camera cu Senatul §i de a face in realitate
din cele duce Camere una singurit ; céci
domnilor, daca Adunarea a duoa ema-
Mt de la cea d'ânteii, nu se 'Ate dice ce,
esistii, (hoe Adunitri; Adunarea deputa-
tilor trimite prin delegatiune din sinul
seâ un fel de comitet, un fel de sectiune,
care are siS. revisuéscit incA, o datit o
operksi &cute, de densa.
Vedeti, domnilor, c controlul nu mai
péte esista; acésta ar fi intocmai cum s'a
4is de un onorabil deputat, ca cum tri-
bunalele ar delega din sinul lor ate
 233
unul saú mai multi membrii ca sa tie
loc de curie apelativa. Se 'Ate, domnilor,
acest sistem s functioneze in alte ter',
dar, inci o data,' repet, nu mi se pare cel
mai favorabil. Negre§it se póte ca aceste
aloe Adunari se. aiM aceia§i sorginta,
dar s. binevoiasca a observa domnu
Buescu c noi cautam a da Adunarei
nationale sorgintea cea mai mare, iar
nu cea festrinsa ; ei bine, domnilor, tot
la popor ne adresam ca s aléga Senatul,
de ee dar se plange domnu Buescu ?
daca se plange de modul de alegere al
Senatulur, de ce nu se plange §i de modul
cum se aleg representantil din Adu-
nare ?
Domnu Cernatescu, basat pe indelun-
gata domniel-sale esperienta, propune
ca censul de 300 galbeni sa se mic§oreze
la 200, pentru cá, cu cat se va mic§ora
censul cu atat prosperitatea nationala
va fi mal mare, a§a mi se pare ea a
dis. Mai ântAiù, domnilor, eü nu inteleg
ce corelatiune póte sit esiste intre acésta,
prosperitate §i cens daca e mai mare sal
m al mic.
Daca prosperitatea natiunei ar cresce
in proportiune cu mic§orimea censului,
nu v64 atunci pentru ce il am reduce
numai cu 100 galbeni, cum cere amen-
damentul, §i nu fi am mic§ora mai bine
pana la zero, ca ast-fel prosperitatea sa
cresca in infinit. Osebit de acésta nu inte-
leg cum domnu Cernatescu care scie ca
Adunarea a votat pentru Adunare un
cens de 300 galbeni, nu inteleg cum dom-
nia-sa voesce ca pentru Senat sa fie mic-
prat acel cens; inteleg a se cresce, dar
a se scade ar fi inconsecinta cea mai
flagranta. Acésta s'ar putea face intr'o
alta Constitutiune dar nu in acésta care
s'a §i votat deja.
Domnilor, vë ai ruga fárte mult ca, in
interesul care il avem toti ca acésta
Constitutiune sa se voteze cu o ora mai
inainte, sâ incetam a aduce necontenit
amendamente asupra amendamentelor ;
inteleg amendamente asupra principi-
www.digibuc.ro
ilor, cum a facut-o domnu Buescu uncle
este ceva radical, cad e sa scim dad',
Senatul trebue sa fie o captu§ala a
Adunarei sad nu. DJmnu Buescu este
consecinte , fiind-ca domnia-sa este in
contra Senatului §i eel pucin daca nu
s'a desfiintat Senatul cu totul ar voi sa
fie un nimic. Dar sa ne permit& §i nog. sa
if spunem pe facia ca am inteles ideea
domniel-sale. Mare merit are domnu
Buescu ca gasesce asemenea espediente
(risete).
A§a dar, domnilor, daca onorabila
Adunare voesce sa dea un vot in contra
Senatuluinn are de cat sa priméscá pro-
punerea domnulul Buescu §i Senatul va
fi desfiintat.
Se cere inchiderea discutiunei.
D. P. Buescu. SA imi permita onora-
bila Camera a ti spune ca daca voesce
neincetat a inchide discutiunea, ce acesta
ridica marele prestigia al Constitutiunei
ce votarn. Singurul argument pentru
care s'a primit Senatul a fost ca sa nu
precipitam votarea legilor, §i cand e
vorba de legea fundamentala pe acósta
o precipitati, adica legea legilor; aud
numal la vot, la vot iudatâ dupa cetirea
fie-carui articol; pare ca ar fi o mare
intelegere intre partite (Voci, este, este)
daca esista atat mai rea ; caci dad e
cestiunea de Constitutiune nu trebue a
fi concesiuni. A trecut timpul concesiu-
nilor §i concesionarilor.
D. pre§edinte. Numai dumnévóstri
nu ve puteti plânge ca nu ati avut
cuvêntul, cad ori de cate ori Il ati cerut
vi il am acordat.
D. Bueseu. Nu mé plang in contra
biuroului ci in contra Adunarei care a
adoptat sistemul ca 5a precipite votarea
Constitutiunel, cad ast-fel de sistem
este in contradictiune cu scopul pentru
care s'a infiintat Senatul.
D. Marcovicl. Cer inchiderea discu-
tiunel ca sä demonstram o data mai mult
necesitatea Senatulur; tocmal pentru ca
acésta Camera pune precipitare in vota-
15*
 284
rea legilor, 'ripen prin acésta s arit cat
de indispensabil este Senatul (risete).
0 voce. Metodá, omeopaticá.
D. Cernäteseu. Am cerut cuvêntul
ca sà: vorbesc in cestiune personalit
tot o data voiti continua i discutiunea sé,
rèspund domnului Boerescu asupra...
D. pre§edinte. Nu, nu ; numai in
cestiune personalá trebue sá vorbiti.
D. Cerntiteseu. Dad, se continuá
discutiunea voié vorbi de o datit §i in
cestiune personalá §i in....
D. pre§edinte. Va sá 4icá clumné-
vóstrá ati luat cuvêntul in cestiune
personala ca sá constatati cá nu aveti
cestiune personalá.
D. N. Ioneseu. Vé rog, domnilor, sé,
nu ne grábim a§a mult cu votarea, cad
cu acésta am demonstra noi in§ine &A nu
suntem pátrun§i de inalta misiune ce
natiunea ne a incredintat §i am pleda
causa celor duoé Camere prin esemplul
nostru, ceea-ce iarág nu ar fi demn
de noi care in acéstá Camerá unicit am
recunoscut necesitatea a dua Camere.
Onorabilul representant de la Cahul a
cre4ut a vedea o contradictiune in pro-
punerea representantului de la Giurgiu
pentru electiunea Senatulul. Dumnélui
a 4is cá ar intelege s cerem ca Senatul
sé, catIlá tot din sorgintea cea mare din
. care ese Aclunarea nationalit. De ce dar
nu vine dumnélui sé, propue cé, tot acea
téra electoralá, care alege Camera
sit alégé, §i Senatul? Lucrul nu este fárá,
esemplu, did in coustitutiunea Belgiei
este scris cit cei ce aleg pe deputati tot
aceia sit alégá §i. pe senatori.
D. N. Blaremberg. Este un cens.
D. N. Ioneseu. Domnu representant
de Brhila (lice 6, este un cens. In adevèr,
este, dar acel cens este pentru eligibili
iar nu pentru alegétori; alegétoril sunt
aceia§i pentru deputati §i pentru senatori
§i ambele aceste Camere es din aceea§i
urná. Acésta este §i logic ; interesul
infiintArel Senatului este o mai multá
rnaturitate in discutiuni iar nu de a
www.digibuc.ro
despárti natiunea in (Ilia tabere, pentri
cé, amênduoè aceste Adunitri aunt repre-
sentatiunea nationalá ; e just dar ca
natiunea intrégé sit le alégé, pe amén-
duoé.
SA, vedem acum dacá, amendamentul
domnului Buescu are acest avantagiú.
Ce 4ice acest amendament ? Qice cé,
Senatul sé, fie ales din Camert. Aci,
domnilor, nu este nimic eterodox din
punctul de vedere al constitutionalis-
mului §i avem de esemplu Senatul
Norvegiei. Dar este o consideratiune
mai puternicá, domnilor, care mè face sá
sprijinesc acest amendatment. Norvegia
a votat §i ea ca §i noi o constitutiune in
prip6, in cinci séptémani. ARA asemitnare
a Norvegiel cu téra nóstrá este &A, Nor-
vegia, ca Romania, se compune mal cu
sémá de proprietari §i functionari. 0
altá aseménare in impregiurári este cá,
§i Norvegia era in momentul de a se
despitrti de Suedia ; nu scia ce sá facit;
insá prin o inspiratiune patriotic6 Ii aù
dat toti mama §i s'aú pus a face acea
constitutiune. Sistemul acestel consti-
tutiuni mi se pare fórte ingenios §i am
putea s il punem i in Constitutiunea
mistrá. Când, spre esemplu, representa-
tiunea nationalá ar fi de 200 deputati,
s'ar alege dintre ace§ti deputati §i de
&Are dên§ii un numér óre-care de sena-
tori care sá fie nisce adevérati senatori,
adicA nisce ómeni d'asupra celor-l-alti
prin vérsta §i prin esperienta lor.
Domnilor, asupra ori-cáreia din aceste
duoë idel vé veti opri, eu sustiú cé,
ambele Camere sé, iasá din aceea§1. sor-
ginte §i ori-care din aceste sisteme veti
primi, Belgia saü Norvegia, pe mine mé
satisface pentru considerárile ce am avut
onóre a vé aréta.
D. N. Blaremberg. Donmilor, eu
void fi fórte scurt peutru cá nu void sit
vé iaú un timp precios. Voit réspunde
mai antêiú domnului Buescu care a facut
alusiune la discursul met de ieri, cit dacá
il a ascultat cu atentiune sat dui 11 va,
 236
ceti, va vedea ca et prin anticipare am
respuns la acei ce voesc ca una din Camere
sa nu fie de cat sucursala celei-l-alte,
lucru ce ar face din una din ele o
superfetatiune. *i daca dumnélui invóch
esemplul Norvegiei sa nu uite cel pucin
ca acolo alegetorii sunt numai proprie-
tari §i functionari publici.
Acum, cat pentru obiectiunea domnu-
lui Ionescu ca, acésta, a duoa Camera ar
fi alésa de alti alegetori de cat cea
d'anteit, nu este tocmai fondata, pentru
ea §i dad, Senatul nostru nu este ales
de universalitatea alegétorilor cei-l-alte
Camere, este insa ales de o parte a
acestora.
0 voce. Nu este tot acea sorginte.
D. N. Blaremberg. Dar la ce s'ar
reduce utilitatea unei a duoa Camere
child ele ar representa acelag interes ?
§i daca ati admis divisiunea Corpului
electoral dupa interese, de ce nu admiteti
acea§1 divisiune §i. pentru Camere ?
Se cere inchiderea discutiunei.
D. Cernätescu. Domnilor, et nu am
respuns inch, domnuluf Boerescu §i cred
eh Camera trebue sa asculte respunsul
med. Et am lis ca. o Camera basata pe un
cens....
0 voce. Iar a inceput cu esperienta
popórelor.
D. C. Britiloin. E prea lunga §i nu
avem timp sa o ascultam tóta.
D. pre§edinte. Domnule Cernatescu,
ati vorbit contra inchiderei discutiunei.
Daca voiti sa vorbiti §i in fondul cestiu-
nei, trebue sh a§teptati ca sa se continue
discutiunea.
D. principe D. Ghika. Domnilor, ed
cer inchiderea discutiuner, de §i s'a arun-
cat o vorbit aci cd deputatif care cer
inchiderea discutiund nu f§I iubesc Ora
pentru ca pun precipitare in voturi.
Unif din domnii deputati, de §i nu s'a
pronunciat numele dumnelor, de §i nu li
s'at facut nici o atingere, tot voesc sa
céri cuvêntul sub pretest de cestiune
personala. Me marginesc dar a lice ca.
www.digibuc.ro
las téra Si judece cine o iubesce mai
mult ; ace! domni care sub diferite pre-
teste voesc sa prelungesca votarea Con-
stitutiunei voesc a lam téra fara legi,
sat ce e mal red sub legile lui Cuza,
sat noi care, conform cu vointa te-
rei, voim sa inzestrhm acésta téra cu o
ora mai inainte cu acésta Constitutiune.
Prin urmare, ori de ate ori va fi ces-
tiunea ca sa inchidem discutiunea me
inscrid pentru inchidere, fhra sa me
preocup cd imi voiú atrage critica terei;
din contra, cred ca, prin acest milloc
voiú fi bine-cuventat ; mai cu séma sa
fim drepti, sa, nu ne insu§im tot-d'a-una
monopolul patriotismului, sa nu licem
cd cornitetul care a lucrat atâta timp la
Constitutiune precum §i ministerul. nu
iubesc a§a de mull Ora precum o iubesct
domnii Buescu §i Cernatescu. §i ve a§i
ruga, domnilor, sa incetati cu asemenea
acusari, caci voit perde rabdarea de a
mai tine acest rol numai de a me apéra
§i. voiú lua ed rolul de acusator.
D. pre§edinte. Puit la vot, domnilor,
amendamentul Domnului Buescu.
pece deputati cer votul secret.
D. S. Mihalescu. Domnule prep-
dinte, me rog spuneti Adunarei daca
comisiunea ce am numit-o noi a respins
acest amendament in unanimitate sat
a fost paritate de voturi, cad et am luat
un angagiament §i trebue sii me tit de
ansul (aplause).
D. pretledinte. Domnilor, comisiunea
compromisorid in unanimitate a primit
amendarnentul domnilor Brailoiu, I. t i r -
b eiii etc.; acesta nu se pune acum la vot,
ci se pune al domnului Buescu.
D. Buescu. Domnule pre§edinte, se
calca regulamentul ; child mi se vorbesce
de acest comitet...
D. pre§edinte. Void respunde dom-
nului Buescu Ca, e prevelut in spiritul
intregei Adundri ceva mai presus de cat
regulamentul : viitorul térei §i pentru
acesta Adunarea a luat angagiamentul
set (aplause).
 286
Se procede la votarea prin bile a
aniendamentului doninului Buescu.
Resultatul scrutinului este cel ur-
mator :
Votanti 98
Majoritate absoluta . 50
Bile albe pentru . 32
Bile negre contra . . 66
Amenclamentul donmului Buescu
este respins.
D. pre§edinte. Domnilor, mai aunt
duoè aniendamente : unul al domnulul
Cerniitescu i cel-l-alt al comisiunei coin-
promisorie. Acum se pune la vot mal
dntéid amendamentul domnuluf Cer-
natescu.
Se pine la vot 0 se respinge.
Se pune la vot amendamentul comi-
siunei compromisorie 0 se primesce.
Se pune la vot intregul articol
ast-fel modificat 0 se adoptd.
D. Pand. Bueseu. Am cerut cuv'éntul
in cestiune personald, ca sd rèspund
onorabilului i respectabilului domnu D.
Ghika care imi a facut acusarea cà ed
a§I incrimina pe o parte, m al cu sérnd pe
o parte din acéstà Adunare. Ed,doninilor.
vé rog sd ve uitatf in tot trecutul cuvin-
telor mele i daca yeti gdsi o singurd
perscnalitate facutd, de mine sé. imi dati
cel mai aspru blam. Nu am avut nici
o datd intentiunea de a ataca pe cineva
niai cu semi. pe persóne ca clomnu D.
Ghika; dar declar o datd pentru tot-d'a-
una cd nu primesc a mi se face asemenea
imputdri cd ed viti a face monopol de
patriotism, de idei, de progres 0 allele.
D. principe D. Ghlka. Domnilor,
nici unul din cuvintele mele nu void
retracta, fiind-cd cred cd am cireptul ca,
dupd vece §edinte in care am au4it
4iandu-se fiti mai liberali, iubiti-v6
téra i altele, sé. yid i ed acum la rên-
dul med i sti die: am ostenit cu acest
rol de a mé tot apéra de asemenea im-
putári 0 void fi silit a lua pe acela de
acusator ; did nu permit domnului Bu-
escu sé. dea lectiuni lui D. Ghika.
www.digibuc.ro
Daca domnu Buescu, in particular,
nu ca deputat, voesce a fmi da o lectiune,
Bd. poftésci afará din Adunare; dar aci,
pe dad vreme avem un regulament,
daca ed comit vre-o necuviintd, numai
domnu pre§edinte este in drept a mé
cherna la ordine, dar nu domnu Buescu
sá vie a imi da o lectiune 4icênd
incriminez. Ed, din contra, am is dom-
nului Buescu : numai veniti cu incrirni-
atunci ne sill-0 a lua la rêndul
nostru rolul de acusatori.
Articolul 59 devine 69 §i se adoptd
intocmai dupd proiectul cornitetului
delegatilor, in coprindere :
,Articolul 69. Aceste duoé colegiuri
votez separat §i aleg fie-care ale un
representant la Admiarea teritoriald."
Articolul 60, care devine articolul 70,
se adopdt dupd proiectul comitetului
delegatilor rnodificat prin amendamentul
celui de al duoilea comitet :
Articolul 70. In ora§ele unde nu s'ar
gdsi un numér de o sutd alegétori pentru
a forma cel de al duoilea colegid, acest
numér se va completa cu proprietarii
judetului posedánd un venit fonciar
intre 300 0 100 galbeni, preferindu-se
pururea cei mai gred impu§I ord§eni
asupra proprietarilor de mo§ii."
Articolele 61 §i 62, care devin arti-
colele 71 0 72, se adoptd intocmai dupd
proiectul comitetului delegatilor :
Articolul 71. Daca intre cei mai gred
impu§1 ar fi mai multi cu acelae venit §i
daca prin numérul lor ei ar covér§i pe
cel cerut pentru completarea colegiului,
eliminarea prisosului se va face prin
tragere la sort."
Articolul 72. Legea electorald deter-
mind cele-l-alte conditiuni cerute de la
alegétor precum i mersul operatiunilor
electorale."
D. raportor dit cetire articoluluf 63
care devine 73 din proiectul comitetuluf
clelegatilor, in copriadere :
Articolul 73. Universititile din Ia§i
Bucuresci trimit fie-care ate un mem.
 287
bru la Senat ales de profesorii univer-
siatei respective."
D. pre§edlnte. La acest articol domnu
N. Ionescu propune un ameudament prin
care cere a se suprima articolul 73.
D. N. Ionesou. Cred, clornnilor, cit
cuvintele de adinéori ale domnului mi-
nistru de finance ad fost piltrunse de
acesth Adunare, cand a 4is c astqi nu
mai suntem in timpul feudalitatei. Mo-
dul de a se representa universitAtile ca
persóne civile, e un rest al timpurilor
trecute cand universitdtile form ad per-
sóne civile. A strup in Adunarea Engli-
terei esistit representatiunea universitd-
tilor, dar la noi socot c acesta ar crea un
privilegid §i imi pare cit tocmai corpul
invetat nu ar trebui sá, dea esemple de
sporirea privilegielor intr'un stat demo-
cratic, chef corpul invétat are destul
privilegid sciinta §i virtutea. De aceea
socot cum cit representatiunea univer-
sitdtilor nu e numai un ce e§it din
spiritul de civilisare de care suntem
piltrung, dar insit ea tinde a crea o
fictiune mai mult. Universitátile din
Ia§i §i Bucuresci sunt phnit acum incit
in fag, ; duoi-spre-4ece sad cinci-spre-
4ece profesori care ar alege unul sad
duoi representanti nu ar representa
intreg corpul invetat din térh, nu ar re-
presenta tóte profesiunile liberale mult
mai numeróse de cht corpul profesoral.
D. A r. Pascal, raportor. Amenda-
mentul onorabilului representant de la
Fiilciú me a surprins fórte mult, fiind-cd
vine din partea unui orn care are multh
admiratiune pentru sistemul engles.
Cum , onorabilul representant de la
Fdlcid care in tóte ocasiunile ia de model
pe Englitera, cum, tocmai dumnélui,
cu acéstit ocasiune se opune a se intro-
duce la noi o dispositiune ce esistá in
constitutiunea Engliterei? In Englitera
universitatea din Oxford trimite un re-
presentant in parlament. Domnu Glad-
stone este trimisul acei universitdti. Cum
dar domnu Ionescu nu voesce ca univer-
www.digibuc.ro
sitittile din Ia§1; §i Bucuresci ea fie
represintate in Senat?
Domnilor, dupd cura am Ilia in raportul
med, comitetul a voit sá facd o parte
largh sciintei in Senat §i ast-fel a admis
ca universitdtile din Ia§1 §i Bucuresci sit
trimith fie-care câte un membru ales
de profesoril acelor universitati. Fi-va
óre onorabilul representant de la Fálcid
acela care nu voiesce sit incurageze sci-
inta §i care voiesce sit suprime un articol
ce tinde tocmai la acesta ? A§I ruga pe
domnu representant de la Fdlcid a t§i
retrage amendamentul sed, mai cu semit
eh face parte din acel corp invétat.
D. A. Marcovle. Am luat cuventul
ca sit dad §i ed opiniunea mea in privinta
acesta §i sit me unesc cu acea a domnului
deputat de la Falcid §i alte locum In ade-
\Ter, domnilor, dup 5, cum a 4is onorabilul
domnu Ionescu, acesta mesurd miróse, ca
&it a§a, a epocele acelea chnd uni-
versitátile eraii un stat in stat, când
ele inspirad temeri serióse guvernului, §i
pe and guvernul le respecta §i le da tot
felul de satisfactiuni ca sit le astupe
gura, pentru cit dacit nu avea alte merite
avea cel pucin pe acela de a vorbi mult.
Pe lângd acesta, domnu Ionescu mai
pune un argument, adicd acela cd la noi
scólele sunt departe de a represinta WO,
clasa inteligentii, §i prin urmare cit dacd
este o mare onóre fdcutd acestei clase
inteligente de a nu if se cere nici un
cens §i a ti se pune luminile sale mai
presus de censul material, ast-fel in
cat sh, fie §i ea represintatit in Senat
(land duoi membri, nu se dì o
satisfactie intregef clase inteligente. La
noi, domnilor, profesoriatul a fost tot-
d'a-una imbráci§at ca un mod de vietuire;
nu ad fost tot-d'a-una ómeni care sh se
destine la profesiunea acésta, ci de multe
ori, ne avênd ce face, s'ad &cut profesori
de litere, de drept, ori de alt ceva; nu
void sh, dad esemple dar void sh, aret cit
nu represinth, la noi clasa profesoralä
tot §i cit inteligenta nu póte sh, fie repre-.
 288
sintata in numele universitatel ca in alte
tèri, pentru ca la ndl scólele aunt inca
in fa§a lor ; §i al duoilea, o mal repet
cum am dis, profesoratul la noi nu e o
destinatiune speciala, o vocatiune, o
viuéta intréga a unul orn consacrat stu-
diuluI, ci e ca sa dic a§a o ramura de
scapare de care se agata multi ca sa se
puna in budget; §i am v'édut multI pro-
fesorI care s'aa lasat de profesorat cand
aa putut gsi alte rnidlóce de viuetuire,
pentru ca la noi clasa profesorala nu a
fost destul de incuragiatil nicl destul de
respectata pana adI.
D. ministru de finance. Domnilor,
am venit in Camera tocrnaI and sfer§ea
onorabilu domnu Ionescu §i nu 11 am
putut audi, dar eù crede'm ct dumndlui
se opune ca universitatea sa nu dea duol
senatori, ca nu prin acésta s dea un
prestigia acelul Senat in contra caruia
dumnélul s'a declarat §i atunci dumnélui
era consecuent. Venind insa in Adunare
aud de la onorabilu domnu Marcovici, ct
domnu Ionescu a combittut dreptul de
a trimite universitiítile duoI senatori,
fiind-ch nu Bunt la inaltimea misiuner
lor (contestari). S'a dis, domnilor, ca ei
sunt o clasa de órnenI, o institutiune care
inca e in fa§:i §i nu represinta tóta inte-
ligenta.
Domnilor, m al antga onorabilu domnu
Mancovicl a luat esceptiunea de regula
generalit. Domnilor, din norocire pro-
fesoratul la noi de la inceput a fost un
sacerdotiú, a fost o vocatiune. Domni-
lor, dacit am inaintat §i a inaintat téra,
e datóre ómenilor acelora care s'aa
consacrat, sacrificand ori-ce alte consi-
deratium de interese, ori-ce alta posi-
tiune , consacrându-se inv6tam'entului
public, incepênd de la fericitul intru
memorie Lazar Oda la onorabilil profe-
sorl care II avem astadi.
Domnilor,, argumentele care le a luat
domnu Marcovici ca profesoratul la noi
nu a fost destul de incuragiat §i de aceea
nu a putut devenì o profesiune, o voca-
www.digibuc.ro
tiune, tocmaï aceste argumente stint uh
cuvênt mal mult ca sit se dea acea incu-
ragiare corpulul profesoral, sit i se den
dreptul de a trimite duol senatori ca
representanti al sel la acea Camera ;
§i daca are o radacinit in feudalitate acea
Camera, atunci, domnilor, tot regimul
constitutional t§l are radacina lui in
feud alitate.
Prin urmare, domnilor, nu putem res-
pinge pe acei duol representanti al
facultatel pentru aceste motive.
Dad, in acele tee guvernele aù fost
obligate a da un loc de drept universi-
tatilor in Senat, acésta a fost nu pentru
cit profesorif vorba, ci fiind-ca univer-
sitittile devenisera o adevèrata putere.
Acum se dice ca universitatile nu re-
presinta destula inteligenta. Domnilor,
inteligentilor celor-l-alte bi s'a-6 dat in
legea electorala un loc, póte ca nu e
destul de mare, dar in fine li s'aa dat
loc, §i prin urmare trebue ca §i inteli-
gentei ace§tia sit ii dam un loc.
Se pune la vot amendamentul
domnului N. Ionescu §i se respinge.
Se pune la vot articolul 63 de-
venit 73 din proiectul comitetului de-
legatilor §i se adopta intocmal.
D.raportor cetesce articolul 64 deve-
nit 74 din proiectul comitetulul delega-
tilor :
Articolul 74. Spre a putea fi ales la
Senat este de nevoe
1) a fi roman de nascere saA natura-
lisat ;
2) a se bucura de drepturile civile §i
politice ;
3) a fi domiciliat in Romania ;
4) a avea vksta de 35 ani ;
5) a avea un venit de orf-ce natur5,
de 800 galbenl dovedit in modul pre-
vèdut la articolul
D. N. lonescu propune un amenda-
ment prin care cere ca la alineatul al
patrulea BA se did, 40 de ani in loc de 35.
D. N. Blaremberg. Ai propune un
amendament daca mal tertos partea
 23R
acésta a Adunaref (drépta) ar voi
adere la dênsul. A§I cere ca sa reducem
censul de 800 galbeni la 600, cerênci
ins& ca sa fie el constatat prin rolurile
de contributiune.
Se pune la vot amendamentul
domnuluf N. Ionescu i se primesce.
D. N. Blaremberg retrage amenda-
mentul sea.
Se pune apol la vot articolul impre-
unit cu amendamentul domnuluf Io-
nescu §i se primesce.
D. Paciurea. Constat ca la lectura
acestuf articol am cerut cuvêntul §i nu
s'a tinut sémi.
D. raportor d cetire articoluluf 65
din proiectul comitetulul delegatilor
care devine 75 :
Art. 75. Sunt dispensati de acest sens :
,a) presedintii saa vice-pre§edintif
vre-unef Adunarf legislative ;
b) deputatif care ail facut parte din
tref legislatiunf ;
c) generalif ;
d) colonelif ce aa o vechime de 3 ani ;
e) cef-ce aa fost mini§tri saa agenti
diplomatici af Orel ;
f) eel ce aa fost consilierf de Stat
saa prefecti in timp de §ése ani ;
g) cef-ce vor fi ocupat in timp de un
an functiunile de president de curte, de
procuror general, de consilier la curtea
de casatiune ;
,h) cef cu diploma de doctorat de
ori-ce specialitate care in timp de §ése
ad. vor fi esercitat profesiunea bor."
D. pre§edinte. La acest articol s'a
propus un amendament din partea comi-
tetuluf compromisoria, prin--care cere ca
la alineatul h, dupa cuvéntul doctorat"
sa se adaoge acela de saa licentiatf."
Un amendarnent al domnuluf Tel prin
care prop true ca la alineatul b, cuvén-
tul legislatiunf" sa se schimbe in se-
siuni."
Un alt amendament al domnuluf C.
Valeanu prin care cere a se suprima
aline at ul f.
www.digibuc.ro
In fine, un amendament al domnuluf
C. Valeanu prin care cere ca la alineatele
e i d sa se adaoge cuvintele neac-
tivitate."
Acest din urma amendament se
respinge, iar cele-l-alte tref se adopta.
Se pune la vot articolul 75 ast-fel
modificat §i se adopta.
.Articolul 66 care devine 76 din
proiectul comitetuluf delegatflor se
adopta intocmaf :
Articolul 76. Vor fi de drept membrif
af Senatuluf :
,1) Mo§tenitorul Tronuluf la vérsta
de 18 an!, ins& el nu va avea vot deli-
berativ de cat la vérsta de 25 ant;
,2) Mitropolitif §i episcopif eparchioti."
Se cetesce articolul 67 care devine
77 din proiectul comitetuluf delegatilor :
Articolul 77. Membri Senatuluf nu
primesc nief o dotatiune nief indem-
nitate."
D. Tel. SA imi permitetf a nu primi
acest articol, cAci nu inteleg ca cimenif
care serva teref sa nu primésca nief o
retributiune. Propun dar un amenda-
merit pentru suprimarea acestuf articol.
D. N. Blaremberg. Mi se pare ca
preocupatiunea domnuluf Tel nu are
cuvéntul ei de a fi mai vértos in casul
de facia, pentru c senatorif trebue s5,
aiba un venit de 800 galbenf pe an.
(0 voce. Dar cef care sunt senatorf far
acest venit ?) Ace§tia att §i er o posi-
tiune sociala destul de insemnata §i
care presupune c aa §i. midlóce de esis-
tenta. Ast-fel e §i in Belgia §i conjur pe
acei mal vértos ce tin la institutiunea
Senatului s voteze acest articol, spre a
nu se putea dice in téra ca in starea
actuala a financelor nof am creat insti-
tutiuni de natura a impovara pe Stat.
D. Tel. Inteleg ca fie-care orn &A fie
retribuit cand serva Statuluf §i pe langa
acésta nu inteleg ca sa fie membrif Sona-
tului privilegiati, caci prin acésta se
opresce indirect cef séraci de a fi membri
la Senat.
 tie
De aceea propuifi un amendament de
a se suprima acest articol.
Se pune la vot amendamentul dom-
nului Tel P se respinge.
Se pune la vot articolul 77 §i. se
adoptá.
Articolele 68,69, 70 §i 71, care devin
78, 79, 80 §i 81, din proiectul comite-
tului delegatilor, se adopt5, intocmai :
Articolul 78. Membrii Senatului se
aleg pe 8 ani §i se inuoesc pe jumétate
la fie-care patru ani, prin tragere la
sorti a until senator de fie-care judet."
Articolul 79. Membrif epti aunt re-
eligibili.
Articolul 80. La cas de disolutiune,
Senatul se reinuoesce in intregul set."
ArticAul 81. Ori-ce intrunire a Se-
natului, afará de timpul sesiunei Ada-
nárei deputatilor, este nul.6 de fel."
D. raportor cetesce articolul 72 din
proiectul comitetuluf delegaplor, care
devine articolul 82 :
,,Articolul 82. Puterile constitutionale
ale Domnului sunt ereditare in linia cobo-
ritóre directá §i legitim5, a 111(triei Sale
Principelut Carol I de Hohenzollern
Sigmaringen din bárbat in bárbat prin
ordinul de primogeniturá §i ca esclusi-
unea perpetuil a femeilor §i coborito-
rilor bor.'
D. pret§edinte al consiliulul. Dom-
nilor, am si vé fac o declaratiune din
partea Ináltimei Sale.
Inh1Pmea Sa doresce ca copil care vor
mo§teni Tronul sA se crésc5, in religiu-
nea nóstrá (Viui P prelungite aplause).
Tot o datá Ináltimea Sa doresce ca
ac5stil disposipune sit se tréci in Consti-
tuPune.
D. pre§eclinte. Dupá declaratiunea
guvernului, prin organul domnului pre-
§edinte al consiliului, cred ca coprinclerea
acésta despre mo§tenitorii Tronului va
figura ca un proiect al guvernului iar
nu ca un amendament; se va inscrie dar
in text : dupi declararea guvernului.
Se pune la vot articolul 72 impre-
www.digibuc.ro
uná cu declaratfa guvernului P se pri-
mesce.
D. N. Blaremberg. Ar fi bine, soco-
tesc, ca din partea Adumirei IA se nu-
mésc5, o comisiune care s5. multuméscá
Máriei Sale pentru aceste frumóse sen-
timente.
D. pre§edlate. Cred cá multumirea
cea mai vine care am putea-o face
Domnitorului , ar fi s5, II presentám
Constitutiunea cát mai cur'end.
Articolul 73 din proiectul comae-
tului delegatilor devine 83 qi se adopt&
dupá cum s'a modificat de acel al duoilea
cpmitet, in coprindere :
Articolul 83. In lipsá de coboritori in
linia bárbátésc5, a Máriel Sale Carol I
de Hohenzollern Sigmaringen, succesi-
unea Tronului se va cuveni celui mai in
vArstá dintre fratii Sei sat coboritorilor
acestuia, dupá regulile statornicite in
articolul precedent.
Daca nici unul dintre fratil sail co-
boritorii lor nu s'ar mai gási in viuétá
saú ar declara mai d'inainte c5, nu pri-
mesc Tronul , atunci Domnitorul va
putea numi succesorul Seri dintr'o dinas-
tie suveraná din Europa, cu primirea
representatiunei nationale datá in forma
prescris5, de articolul . .
Daca nid una nici alta nu va avea
loc, Tronul este vacant.'
§edinta se ridic5, la 6 ore dupi améi
§i cea urmatóre se anunciá pentru a duoa
41i 27 Iuniu.
SEDINTA DIN 27 IUNIU 1866
Pre§edinta domnului Manolache Cos-
tachi.
edinta se deschide la amé4i.
Presenti 104 deputati.
Nu rèspund la apelul nominal 41 §i
anume,
In congediii:
Alcaz Eugenie, For5,scu Vasile, Gri-
dov Nicolae, Leca Casian, Mavrocorda

Nicu, Mortun Emanoil, Marza Ioan,
Pacleanu Nicolae, Plesnila Ioan, Roma lo
Vasile, Roseti Teodor, Roseti Iancu,
Roseti Stefan, Raft]. Manta, Sturdza
loan, Cozadini Dimitrie.
In misiune:
B6litceanu loan, Boerescu Vasile, Cos-
taforu George.
Fárc arcrkire de motive:
Bal§ Alecu, Briiescu Alecu, Ciocârlan
Constantin, Cananitú Sevastian, Catargiu
Calimachi, Filipescu Grigorie,Filipestu
Emanoil, Plagino Alexandra, Racot5,
Hariton , Roseti C. Tetcanu, Varlam
Constantin , Ventura Iancu, Vercolici
Than, Voinov Nicolae, Ghika Than, Bastd
Anastasie, Paladi Ioan, Ralet Iancu,
Iamandi Nicolae, Lahovari Grigorie, Lu-
papa Alexandra, Pogor Vasile.
Se cetesce sumarul §edintei prece-
dente.
D. N. Blaremberg. Am luat cuvön-
tul, domnilor, asupra sumarului, spre a
cere o rectificare.
In §edinta trecutit s'a propus un amen-
dament asupra colegiuluf al duoilca de
alegötori pentru Senat; gdsesc cd redac-
tiunea lui ar putea da loc la diferite
interpretatiunI; awl fâcênd mentiune
numal de ace ce aü un venit in jos de
300 galbeni, ar ldsa a se presupune
6, eel cu un venit de la 300 in sus ar fi
esclug; ace-sta insit nu a fost in inten-
tinnea autorilor acelui amendament §i
comitetul este gata a fé face acéstd
declaratiune. Ast-fel dar cer de a se trece
in procesul-verbal acéstd esplicatiune.
D. Sihleanu. Ca membru al comisiu-
nei, declar cd ast-fel am inteles spiritul
aceluf amendament, precum a declarat
cd il intelege §i domnu Blaremberg, cd
§i acel cu venit de 300 galbeni in sus se
vor folosi de dreptul de votare.
D. Paciurea. Domnilor, asupra arti-
coluluf 65 devenit 66, ieri a venit un
amendament in coprindere ca pentru
generali §i colonell in neactivitate . .
www.digibuc.ro
0241
0 voce. S'a respins acel amendament .
D. Paciurea. Este o eróre.
D. seer etar D. B erendeiff. SI v6 dail
o lámurire. Amendamentul despre tare
donmu Paciurea vorbesce este respins.
S'a primit de comisiune, dar Adunarea
il a respins.
D. G. Vtileanu. Niel comisiunea nu
il a primit.
D. secretar D. Berendehl. Pe amen-
dament se vede o insemnare cd comisiu-
nea Il a primit.
D. G. Vitleanu. Nu.
D. vice-pre§edinte. Pun la vot su-
marul a§a cum s'a indreptat. Se pri-
mesce.
D. pre§edinte. La ordinea 4ilef ur-
mézá, domnilor, votarea Constitutiund ;
ne ari oprit in §edinta trecutá la arti-
colul 37. Domnu raportor e invitat ed
continue cetire a.
D. raportor cetesce urmaorul articol
din proiectul guvernuluf care devine
articolul 84:
Articolul 37. In cas de vacantá a
Tronului, chiar fitrá convocatiune, Adu-
narea generald se adunit de indatii §i
alege paná in opt dile eel malt de la
intrunirea sa un Domn, in conformitate
cu principiile arlate la titlul I al
Constitutiunei §i articolul....
Presenta a 1/4 a membrilor inscri§i
este necesard pentru a se face acéstâ
alegere. In cas când in termenul arötat
nu se va face alegerea, atunci in a nuoa
Ili la amé41 Adunarea va pà§i la ale-
gere ori-care ar fi numörul membrilor
de faciii.
Dacá Adunarea se gig disolvatá in
momenta]. vacantef Tronuluf, se va
urma in modal arétat in articolul. .
Pânâ la sosirea Domnului ea va
numi cu majoritate absolutâ a voturi-
lor o Locotenentâ domnésci compusii
de tref perscine.
. . .,Votul va fi secret.
16
 t 41
Se cetesce articolul amendat de co-
mitet :
Articolul 74. In cas de vacantit & Tro-
nuluï, Adung.rile se intrunesc chiar grit
convocatiune, de indatii, i aleg pang
in opt 4.i1e cel mult de la intrunirea
lor un Domn in conformitate cu prin-
cipiile arMate la articolul....
Presenta a 3/, a membrilor inscrie.
este necesarg pentru a se face alegerea.
In cas child in termenul arètat nu se
va face alegerea, atunci in a nuoa 4i
la am411 AdunArile vor pii0 la alegere
ort-care ar fi numèrul membrilor de
DacI Adun6ri1e se aftii, disolvate in
momentul vacantei Tronulut , se va
urma in modul arëtat in articolul....
Phalli la sosirea Domnului ele vor
numi cu majoritate abso1ut5, a vota-
rilor o Locotenenti domneiscA, compusii
de tret persóne.
,,Votul va fi secret.
D. pre§edinte. Aid, donmilor, este
un amendament al comitetulut compro-
misorid, care ilice :
Articolul 84. La cas de vacant& a Tro-
nulut, ambele Ad.unkt se intrunesc de
indat intr'o singuril Adunare, chiar grit
convocatiune, §i cel mat tar4iú panii, in
opt 4ile de la intrunirea lor aleg un
Domn diutr-o dinastia suveranit din
Europa occidentali.
Presenta a tret pâtrimi din membrif
care compun fie-care din ambele Adunârt
§i majoritatea de duoé treimi a membri-
lor presentf stint necesare pentru a se
putea procede la acéstit alegere.
La cas child alegerea nu va fi fAcutâ
in termenul mat sus prescris, atunci in a
nuoa i la améçll AdunArile intrunite
Tor pi'qi la alegere, ori-care ar fi numé-
rul membrilor presenti qi cu majoritatea
absolutit a voturilor.
Daca Aduniirile s'ar afla disolvate
in momentul vacantet Tronulut, se va
urma dupe modul prescris la articolul
urmiitor.
www.digibuc.ro
In timpul vacantet Tronuluf, Adu-
närile intrunite vor numi o Locotenentä
domnésc5, compusä de tret persóne, care
va esercita puterile Domnesci pänii la
suirea Domnului pe Tron.
In tóte casurile mal sus arètate votul
va fi secret.
Se pune la vot acest amendament
se adoptä.
D. raportor cetesce articolul 38 din
proiectul primitiv al guvernulul , care
devine articolul 85 qi pe care comitetul
delegatilor il a primit intocmat, en sin-
gura modificare a cuvintuluf Adunare,
in Adundri :
Articolul 85. La mórtea Domnulut
Adunarea se adunä chiar färä convoca-
tiune cel tânliA Ilece çlile dupii declara-
rea mortef.
Dui din intémplare ea a fost disol-
vat'â mat d'inainte §i convocatiunea et
a fost hot;iritä in actul de disolvare
pentru o epoc& in urma celor dece
atund Aduuarea cea vechia se adun5,
pánä la intrunirea aceleia care are a o
inlocui.
Se pune la vot acest articol cu
modificatiunea propusä de comitetul
delegatilor 0 se adoptá.
D. raportor cetesce articolul 39 din pro-
iectul guvernului care devine articolul
86 i pe care comitetul delegatilor il a
adoptat intocmai :
Articolul 86. De la data mortet Dom-
nuluf i pâni la depunerea juritmên-
.,tulut a succesorulut Sal la Tron, pute-
rile constitutionale ale Domnulut sunt
esercitate in numele poporului român
de mini§tri intruniti in consilid 0 sub a
,,lor responsabilitate.
Se pune la vot acest articol 0 se
primesce.
Se cetesce apof articolul 40 din pro-
iectul guvernuluf care devine artico-
lul 87 :
Articolul 87. Domnul este vêrstnic la
vêrsta de 18 ant implinitt.
La suirea Sa pe Tron El va depune
 248
maï intga in sinul Adunarei generale
urmátorul juramènt :
Jur de a padi Constitutiunea §i legile
poporului roman, de a mentine dreptu-
rile lui nationale §i integritatea teri-
toriului.
D. raportor. La acest articol este,
domnilor, urmalorul amendament al co-
mitetului delegatilor care inlocuesce
pe al 2-lea alineat al articolul 40 :
El nn la posesiune de Tron mai ina-
inte de a depune in sinul representa-
tiunel generale urmitorul juramênt.
Apoi ma este un amendament al celui
de al duoilea comitet care propune ca,
in loc de verstnic sa se did. major 0 in
loc de Adundrei generale, Adundrilor
intrunite.
Se pune la vot articolul 87 ast-fel
modificat §i se adopta.
D. raportor cetesce urmätorul articol
din proiectul guvernului care devine
articolul 88:
Articolul 41. Daca la mórtea Dom-
nuluf succesorul Sea este nevèrstnic,
,,Adunarea numesce regent& pana ce El
va ajunge la vArsta legiuita.
Regenta e compus& de trei persóne,
formand tot-d'o-data §i tutela Domnu-
lui in timpul minoritatei Sale.
D. pre§edinte. Aici, domnilor, avem
un amendament al celui de al duoilea
comitet care dice :
Articolul 88. Domnul in viuéta fiind
póte numi o regent& de trei persóne care,
dupe mórtea Domnului, sa esercite pu-
terile Domnesci in timpul minoritátei
succesorului Tronului. Acésti numire
se va face cu primirea representati-
unel nationale, dat5, in forma prescrisa
la articolul din Constitutiunea de
facia.
Regenta va esercita tot-o-data qi
regenta succesorului Tronului in tim-
pul minoritatel acestuia.
Dad, la mórtea Domnului regenta
nu s'ar gag nuniita, §i succesorul Tro-
nului ar fi minor, ambefe Ad maid intru-
www.digibuc.ro
nite vor numi o regenta , procedand
dupe formele prescrise la articolul 84
din Constitutiunea de facia,.
Membrii regentei nu intra in func-
tiune de cat dupa, ce vor fi depus solemn,
inaintea ambelor Adunari intrunite, ju-
ramêntul prescris prin articolul 87 din
Constitutiunea de facia.
Se pune la vot acest amendament
care devine articolul 88 §i se adopt&
intoemai.
D. raportor cetesce articolul 42 din
proiectul primitiv care devine articolul
89 §i pe care comitetul delegatilor 11 a
adoptat cu schimbarea cuvintelor: Adu-
narea generald in acela de: Adundrile.
Articolul 89. Dad, Domnul se afla in
imposibilitate de a domni, ministri, dupa
ce aa constatat legalmente acésta, impo-
sibilitate, convoc indat& Adunarea ge-
nerala. Acésta alege regenta care va
forma §i tutela.
_D. raportor cetesce urmátorul articol
din proiectul primitiv :
Articolul 43. Membrif regentei nu pot
intra in functiune mai nainte de a depune
juranfentul prescris la articolul 40.
D. pre§edinto. Aci este un amenda-
ment al celui de al duoilea comitet care
propune supresiunea acestuf articol ca
fiind coprins in articolul 88.
Se pune la vot supresiunea acestui
articol §i se incuviintéza.
Articolele 44, 45 §i 46 din proiectul pri-
mitiv, care devin articolele 90, 91 §i 92, se
adopta, in urmitórea coprindere :
Articolul 90. Niel o modificare nu se
póte face Constitutiunel in timpul re-
gentei.
Articolul 91. Domnul nu va putea fi
tot de o data §i §eful until alt Stat fará
consimtimêntul Adunirilor."
Niel una din Adunari nu póte deli-
bera asupra acestui obiect, dad, nu vor
fi presenti cel pucin duoa treimi din
membril care le compun §i hotarirea nu
se 'Ate lua de cat cu duoè treimi din
voturile membrilor de facia."
 244
Art. 92. PersOna DomnuluI este in-
violabila.
,,Mini§trii lui sunt respunPtorl.
Niel un act al Domnului nu póte
avea tarie dad, nu va fi contrasemnat
de un ministru, care prin acésta chiar
devine respunptor de acel act.
D. raportor cetesce articolul 47 din
proiectul primitiv care devine articolul
93, in copriudere :
,,Articolul 47. Domnul numesce §i
reveica pe mini§trii SeL
El sanctionéza, prornulga §i aplica
legile.
El 'Ate refusa sanctiunea Sa. In acest
cas insa legea se va presenta din noù
Adunard in sesiunea viitóre. Dad, Adu-
narea va stárui in votul sat, Domnul
sal va sanctiona legea sad va disolva
Adunarea. Adunarea cea nouà persis-
tand sanctiunea va fi data.
El are dreptul de a erta saú de a
rnic§ora pedepsele in materif criminale,
afara de ceea ce s'a statornicit in privi-
rea mini§trilor.
,,E1 nu póte suspenda cursul urmarireI
sal al judecatei ilia a interveni priu
nicl un mod in administratiunea jus-
titief.
El numesce sal confirma in t6te
functiunile administratiund publice §i
de relatiunI exterióre, dupa anume legi.
El nu póte crea o nouà functiune
fara o lege specialk.
El face regulamente necesarii pen-
tru esecutarea legilor, fará sa póta vre-
o data modifica sal suspenda legile §i
nu póte scuti pe nirneni de aplicarea lor.
El este Capul puterd armate.
El confera gradurile militare , in
conformitate cu legea.
El va confera decoratiunea roman&
conform und anume legl.
El are dreptul de a bate monetá,
conform und legi speciale.
El incheia cu statele streine conven-
tiunile necesarif pentru comerciù, navi-
gatiune §i alte asemenea ; insa, pentru
www.digibuc.ro
ca aceste acte sa aiba autoritate indato-
rib:5re, trebue mal fintèiú a fi supuse
puteref legislative §i aprobate de ea."
D. pre§edinte. La acest articol s'ati
propus urmatórele amendamente :
1. Urmátorul amendament al comite-
tului compromisoriú :
La alineatul VI al articclului 47 sa
se 4ica : El numesce sall confirma in tóte
functiunile publice" ;
2. Un alt amendament al aceluia§1 co-
mitet in coprindere :
In locul alineatuluf III sa se çlicii:
El 'Ate refusa sanctiunea So";
In locul alineatuluT XIII sri se pue
alineatul din proiectul modificat" ;
3. Urmátorul amendament al donmu-
lui Tacu :
La inceputul alineatului II in locul
fraselor : El 'Ate refusa sanctiunea Sa.
In acest cas .. . sa se pue urmátórele:
In termen de o lunii Domnul va sane-
tiona saa va refusa sanctiunea ori-caref
legl ; insa in casul din urma . . . (de aci
inainte urméza textul din proiect.
D.D.Taeu. Prin articolul 46, Domnul
are dreptul de a sanctiona ori-ce lege. Pe
cat e de interes pentru societate ca legile
sa flit votate de Corpurile legiuitóre, pe
a-Ma e de interes sh fia §i sanctionate
de Domnitor. De aceea cred ca e nevoe
ea in Constitutiune 86, se prevqa ter-
menul de o lunri de la data votarei §i
de aceea am §i propus acest amendament.
D. ministrn de finance. Domnilor,
guvernul se unesce cu suprimarea p Arta
privitóre la dreptul de veto §i iata pen-
tru ce : Tot-d'a-una Camerile aa un mil-
loc de a obliga pe guvern a merge pe
calea legali §i acel migoc este budge-
tul ; o Camera aduce pe Puterea esecu-
tiva tot-d'a-una pe drumul legal prin
budget ; prin urmare numal e nevoe a se
pune restrictiunea de veto.
Cit pentru tractate, acest clrept nu
se póte ridica puterel, esecutive ; cad,
domnilor, nu puteti si voit1 de cát mo-
narchia constitutionala ; pe cat Europa,
 246
va sta monarchial,' sa stam si noi ; cand
Europa se va proclama in republica o
vorn proclama si noi.
--Se pune la vot alineatul I si se adopta.
Amendamentul domnului Tacu la al
duoilea alineat se respinge.
Se pune la vot alineatul II si se
adoptii.
Alineatul III se adopta cu modi-
&area propusa prin cel de al duoilea
amendament al comitetuluf compromi-
soriA.
Se cetesce alineatul IV.
D. C. Boerescu. La alineatul IV
asI propune sit se piistreze numat cuvin-
tele : El are dreptul de a erta saù de a
micsora pedepsele in materil criminale"
si sh se scóta cuvintele: afara de ceea
ce s'a statornicit in privinta-ministrilor;"
pentru crt este la vale articolul 59 in care
se vorbesce de acéstil cestiune si se Vice:
Domnul nu póte sk erte sail sa micso-
reze pedépsa hotarita rninistrilor."
D. ministru de finance. Sa se slid,'
dar : afara de casul prevèVut in artico-
lul 59.
D. C. Boerescu. Nu scim dad, vom
primi acel articol.
D. ministru de finance. Domnu Boe-
rescu Vice ca, daca am pune in acest
articol cuvintele afara de casul prevNut
de articolul 59 si le am primi, 'Ate ca
acel articol 59 sa, nu se primésca. EA asi
voi ca tocmai pentru acésta sa se pue
intr'acest articol cuvintele care le am 4is
si sa se primésca, ca pe urma majoritatea
sa fia obligata a primi si articolul 59.
D. pre§edinte. Se pune la vot acum
articolul ast-fel cum este redigiat in pro-
iectul primitiv al guvernuluf.
D. I. Strat. Domnilor, ve'd ci comi-
tetul delegatilor la articolul 83, care ia
locul articolul 44, propune a se adaogi
un alineat care Vice: are drept de
amnistie in materie politica" ce se face
cu acel alineat ?
D. pre§edinte. Acésta se Adaogh in-
teadevèr la acest articol precum se arata
www.digibuc.ro
la articolul 83 al comitetuluf; prin
urmare se pune la vot WWI articolul
primitiv al guvernuluf cu adaosul acesta :
are dreptul de amnistia in materie
politica".
D. R. Ionescu. Nu domnule prese-
dinte, cad acest alineat formézil un ali-
neat deosebit.
D. pre§edinte. .A sa dar se pune la
vot pana ad : El are dreptul de a erta
saú a micsora pedepsele in materie cri-
minala afara de ceea ce s'a statornicit in
privirea ministrilor" adick alineatul din
proiectul guvernuluf.
D. N. Ionescu. Dad, s'a Vis afarii de
ceea ce s'a statornicit in privirea minis-
trilor" trebue sa se adaoge : prin acéstä
Coustitutiune," iar nu et se lase'asa vag.
D. pre§edinte. A césta e o cestiune
de redactiune.
Se pune la vot alineatul IV cum il a
cetit domnu presedinte si se adoptil.
Alineatul V se adopta farii modi-
ficare.
Alineatul VI se adopta cu modifi-
carea propusI in amendamentul celui de
al duoilea comitet.
Alineatul VII se adopta intocmai.
Alineatul VIII se adoptit cu schim-
barea cuvintelor : aplicarea /or in ese-
cutiunea lor.
Alineatele 9, 10, 11 si 12 se adopta
Lira modificare.
Se cetesce alineatul XIII.
D. pre§edinte. Comisiunea compro-
m'isoria propune a se adopta in locul
acestuf alineat modificarile comitetului
delegatilor.
D. ministru de finance. Guvernul
sustine alineatul din proiectul primitiv.
Se pune la vot alineatul guvernului
si se adopta in locul amendamentuluf
comitetului.
Se pune la vot intregul articol 47
si se adopta.
Articolul 48, care devine 94, se
adopta cu modificarea propusa, de comi-
tetul delegatilor, in coprindere :
 248
Articolul 94. Legea fixéza lista civila
pentru durata fia-carei Domnii.
D. raportor cetesce articolul 49, care
devine articolul 95, in urmatórea co-
prindere :
Articolul 49. La 15 Noembre a fie-
chruia an Adunarea se intrunesce fara
convocatiune, dace, Domnul nu a convo-
cat-o maI inainte.
Durata fie-careia sesiuni ordinare
este de tra lunL
La deschiderea sesiuna, Domnul es-
pune prin un mesagia starea Ora.
Domnul pronuncia inchiderea se-
siuna.
El are dreptul de a convoca in se-
siune estraordinara Adunarea.
El are dreptul de a disolva Adu-
narea.
Actul de disolvare trebue s contie
convocatiunea alegetorilor Siva in duoè
luni de 4ile §i a Adunarei pana in tra
luni.
Adunarea in cele tra lunl de sesiune
ordinara are singura dreptul de a se
am ana."
D. pre§edinte. Aci e un amendament
care 4ice:
La alineatul al treilea propunem a
se adaogi aceste cuvinte, la care Aduna-
rile fac respunsurile lor."
P. Cerneitescu, C. T. Grigorescu.
Se pune la vot acest amendament
se adopta.
Se pune la vot articolul 49 i .se
adopta cu schimbarea cuvintelor : Adu-
narea seintrunesce, in acelea de Adu-
narile se intrunese.6
D. raportor cetesce articolul 50 din
proiectul primitiv, pe care comitetul
delegatilor il a supres :
Articolul 50. Domnul nu se póte de-
parta din coprinsul teritoriului Roma-
nia fare, incuviintarea Adunärei."
Se pune la vot supresiunea acestui
articol §i se incuviintéza.
D. raportor cetesce articolul 51 din
www.digibuc.ro
proiectul primitiv, care devine artico-
lul 96:
Articolul 96. Domnul nu lire alte
drepturi de cat acele date lui prin Cons-
titutiune."
Acest articol se adopth, dupe, pro-
punerea celui de al duoilea comitet,
cu schimbarea cuvêntuluf : drepturi in
puters.
D. raportor cetesce articolul 52 din
proiectul primitiv care deviner artico-
lul 97 :
Articolul 97. Nu 'Hite fi ministru de
cat cel care este roman din nascere saa
cel care a dobendit imptimentenirea cea
nt are.'
D. pre§edinte. Aci este un amenda-
ment al celui de al duoilea comitet care
propune a se §terge cuvintele: cea mare.
D. P. Cernittescu. Ea sustia redac-
tiunea prinhitivà, pentru ca la noi ca in
tóte statele civilisate care aunt gelóse de
drepturile lor, trebue sá avem duoè im-
pamentenirI, una mare §i alta mica.
D. pretledinte. Observ domnuluì Cer-
natescu ce, in legislatiunea nóstrit nu
esista de cat o impamêntenire.
D. C. Boerescu. ImI pare fórte rea
cà domnu Cernatescu a venit cam târ-
iú iml dea dreptate.
Cu ocasiunea articolului 6 care s'a
votat deja in Constitutiune, am propus
ea insu-mi suprimarea vorbei de impa-
mentenire, fiind-ca am tlis ea prinlegea
civilà si se impartésca impimêntenirea
in duoè i dad, nu me incel domnu Cer-
natescu a votat in contra propunerel
mele. De ce dar asta41 cand dupa legea
in vigóre nu esiste, duce impimênteniri
se, se mai 4ice, impamêntenirea cea mare
§i cea mica ?
D. I. Falcolanu. Si se constate in
procesul verbal ca. Adunarea nu intelege
sa esiste de cat numal o singuri impa-
mêntenire.
Se pune la vot articolul 97 cu amen-
damentul eehti de al duoilea eomitet i se
adopti,
 241
Articolele 53, 54 §i 55 din proiectul
primitiv, care devin articolele 98, 99 §i
100, se adopta precum urmézI
Articolul 98. Niel' un membru al fa--
miliei Domnitóre nu póte fi ministru.'
,,Articolul 99. Daca mini§tri nu ar fi
membri aï Adunarilor, el pot lua parte
la desbaterea legilor, fara a avea insa
§i dreptul de a vota.
La desbaterile Adunarilor presenta
cel pucin a unui ministru e necesara.
Adunarile pot esige presenta mini§-
trilor la deliberatiunile lor."
Art. 100. In nici un cas, ordinul ver-
bal sad inscris al Domnuluf nu póte apéra
pe un ministru de respundere."
D. raportor cetesce articolele 56 §i 57
din proiectul primit, pe care comitetul
delegatilor le a intrunit intr'un singur
articol care devine articol 101, in urma-
tórea coprindere :
Fie-care din ambele Adunari pre-
cum §i Domnul ad dreptul de a acusa pe
mini§tri §i a If trimite d'inaintea cartel
de casatiune , care singura in sectiuni
unite este in drept a if judeca afará de
cele ce se vor statua prin legi in ceea ce
privesce esercitiul actiunel civile a partei
lesate §i in ceea ce privesce crimele §i de-
lictele comise de mini§tri, afará de eser-
citiul functiunef lor.
Punerea sub acusatiune a mini§tri-
lor nu se Fite rosti de cat prin majori-
tatea de dude treimi a membrilor de
DO lege presintata la cea d'auteid se-
siune va determina casurile de respon-
sabilitate, pedepsele aplicabile mini§tri-
lor §i modul de urmarire in contra lor,
atat in privirea acusatinnei admisa de
representatiunea nationala cat §i in pri-
virea urmarirei din partea partilor lesate.
Acusatiunea porniti de representa-
tiunea national& contra mini§trilor se
va sustinea de ea inski.
Urmarirea pornita de D Mu se va
face prin ministeriul public."
D. pre§edinte. Aci este un amenda-
www.digibuc.ro
ment al domnuluf N. fouescu, prin care
cere ca mini§tri sa fie judecati de Senat,
§i un amendament al domnuluf Cern'a-
tescu prin care cere mentinerea artico-
lelor din proiectul primitiv.
MP. Cernateseu. D3mnilor, eA sustid
articolul guvernului; acpst artic31 mi se
pare fórte salutar. El (lice cA mini§tri
sunt responsabili de calcarile de legi §i
mai la vale 'lice : ca, se va face o lege
speciala unde se vor aréta casurile pentru
care vor fi dati in judecatl. Ins5, abusu-
rile comise de guvernul trecut m6 fax sa
doresc ca aceste duoè casurl speciale
se pue chiar in Constitutiune.
D. N. Blaremberg. Domnilor, vé
marturisesc c, cand am cerut cuvêntul,
am credut c amendamentul domnuluf
Cernatescu coprinde alt-ceva. Void pro-
fita insa de impregiurarea ci am cuv'en-
tul, spre a combate amenclamentul dom-
nului Ionescu. D3mnu Ionescu a fost de
la inceput contra Senatului; dar, peutru
ca nu a putut §térga acésta institutiu-
ne din Constitutiune, voesce astailf s o
denatureze ; dumnélui voesce s dea atri-
butiuni judecatoresci Senatului, care este
o portiune a puterei legiuitóre. Dar acés-
ta este insag negatiunea regimului con-
stitutional, care este a§e4at pe principiul
impartirei puterilor ; §i nu pot atribui
acésta idee a domnului Ionescu de cat
unei reminiscente a Camerel lor4ilor
pe care domnia-sa voia s'o introduca in
Romania. Ea insa care tit"' la regimul
constitutional §i la Senatul instituit de
noi, nu voesc acésti confusiune in puteri.
D. N. Ioneseu. Domnilor, void. incepe
de unde ad inceput murmurile. Snatul
ca Corp politic nu póte avea ac-lé§l atri-
butiuni ca Camera deputatilor. Prin ur-
mare, cand am da Senatului acésta atri-
butiune nu se póte ¡lice c ii dam atri-
butiunea altuf Corp. Dar daca voiti ca
un Senat sa fie serios, sa fie in adevèr un
Corp util, sa fie ca un frâú pentrn deli-
berarile Camerei ace§tea, numai de cat
trebue sg, ti investiti cu o parte din atri-
 248
butiunile el. Is Tu ye void cita cit aqa se
face §i in Anglia, dar ye void spune ca
ceea ce (IV Lent dumnevóstra, ne fiind
potrivit cu 'lid o alta tera din Europa,
trebue sa ve punetI in punctul de vedere
al necesitatei nóstre; scitI ca nimic nu a
fost la noI maI ilusorid de cat judecata
mini§trilor. Durnnévóstril, domnule pre-
§edinte, cunóscetI cat e de gred la noi a
se judeca mini§tri maI cu gnarl, de un
Corp ca curtea de casatiune (ilaritate).
Sciti cat e de gred a se acusa mini§tri,
pentru ca nu s'ad gasit nicI chiar acusa-
torr pentru mini§trif care s'ad dat in
judecata.
D. pre§edinte. Camera.
D. N. Ioneseu. Cer dar a se precisa
de maI d'inainte acéste, seriósa, resp on-
sabilitate a mini§trilor. Mentin ca acesta
responsabilitate nu póte fi seriósa de
cat atuncI cand va fi justifitiabilii tot
atat de seriog ca §i acusatorif. EI bine,
cand o Camera ea o majoritate seriósil
de 2/3 va otari a se da in judecata un
minister, mi se pare ca ar fi nedrept ca
mini§tri sa se judece de un Corp judiciar,
ci introduand un alt Corp egal cu acel
ce il a dat in judecata, pentru &A un mi-
nister nu se judeca peutru ca a ddcat
cutare sad cutare lege, ci peutru eser-
citiul functiuneI sale. Principiul dar e
necombatut, e afara de ori-ce critica 6
Adunarea care pune in acusatiune pe un
minister trebue sa il tramith inaintea
celui-l-alt Corp off-care ar fi. Daca se in-
temple, ca Senatul sa puna el in acusa-
tiune pe un minister, trebue sa il tramita
a se judeca de catre Camera de jos §i
vice-versa.
Observati, ye rog, domnule pre§edinte,
un lucru, ea, aci in Constitutiunea nós-
trit se prevede casul caud curtea de ca-
satiune ar caracterisa delictul; acésta
ar fi o atributiune legislativá §i eft nu
a§I voi ca curtea de casatiune sa aibd
alte atributiuni de cat acele judiciare.
Acésta ar fi o atributiune escesiv per-
turbitóre de a insu§i curteI de casatiune
www.digibuc.ro
dreptul de a legifera, pe and. Camera
de sus ar fi in dreptul sed de a legifera.
Vedeti dar ca chiar pentru a face reala
respunderea mini§trilor, trebue noi si
dam judecata mini§trilor in mana celei-
l-alte Camere de cat aceia care 11 pune
in acusatiune.
Domnilor, nu ve void obosi cu citatiu-
nile, am prevedut -kite obiectiunile, dar
sunteti impacientf de a face o discutiune
seriósi §i de aceea ye void face o sin-
gurd, citatiune din lordul Brougham care
dice: Când o Camera acusa, cea-l-alta
trebue 6, judece, §i cu tóte ca. Coróna
póte sa ierte, ea nu póte sa, previe nici
urmárirea nici osândirea." lath', princi-
piul siinetos pe care il pune un lord
englez.
Respunderea mini§trilor ar fi o ilu-
siune daca nu s'ar judeca de puterea le-
gislativa. Ye aduceti aminte sistemul
ante-napoleonian in Francia: cine judeca
pe mini§tri? Camera pairilor. Este ade-
vérat o esceptiune in Belgia, unde ju-
deca curtea de casatiune; observ insh ca,
noi ne am departat de Constitutiunea
BelgieI chiar cu compunerea Senatului,
§i apof chiar in Belgia numai de vre-o
trei ani s'a determinat acésta cestiune,
cad ea a fost inc l. pendinte, de §i era
scrisa in Constitutiune, dar nu era pre-
vedute tóte casurile §i a trebuit Aduna-
rea electiva sa le determine.
A§a dar nu putem avea precedente
absolute ca si le imitam §i dumnevós-
tra nu sunteti a le imita intru nimic.
Incepeti dar a face ca responsabili-
tatea mini§trilor sa fie o realitate, §i nu
ve temeti ca, Camera ce if va judeca va
fi condusa de pasiuni politice, pentru ca
ace§tf judecatori vor veni de la acela§i
isvor de uncle vin §i aceia care ad pus
in acusatiune pe mini§tri, §i dad, Ca-
mera judecatóre va fi mai intelépta
atunci când Camera acusatóre ar fi gre-
§ita, va indrepta gre§ala.
Pentru aceste cuvinte am facut acest
amendament care nu aduce nicI o per-
 24
turbatime Senatului, ci din contra vine
a ii da un prestigia mai mult. i nu se
va putea nici intr'un cas invinováti Se-
natul de opiniunea publicit, pentru cá
el se reinuoesce la fie-care patru ani.
A§a dar, daca voiti sá faceti seriósá
responsabilitatea mini§trilor votati a-
cest amendament.
D. raportor. Mai este un amenda-
ment al domnulul Lapati, prin care pro-
pune ca cillcgrile legei de comptabilitate
§i risipele de bani publici sá nu se con-
sidere nici o datit ca delicte politice.
A§I ruga pe D. Lapati s6 desvolte acest
amendament, ca ssá, pot respunde la tóte
de o datit.
D. C. Lapati. Motivul, domnilor,
pentru care am fácut acest amendament
este precedentul ce il am avut in priviuta
mini§trilor dati in judecatá pentru cál-
carea legilor de comptabilitate , undo
ilustratiunea baroulul nostru, domnu
BrAiloiu, a sustinut cá, cálcarea legilor
de comptabilitate este un delict politic.
Iatá, ce me a fácut sit ajung la esagera-
tiunea de a face acest amendament. Imi
pare bine insá cit prin murmure ved cit
s'aú ridicat multi in contra lui, cáci prin
acesta imi aii dat sá inteleg 6, o 6'11-
care a legei de comptabilitate nu este
un delict politic.
D. pre§edinte. Constat cá pria a-
céstit acusatiune a dumnévóstrá, sub
formi de amendament, ati voit a reveni
asupra mid discutiuni precurmatá in
§edintele trecute.
D. C. Lapati. Preocupat ca in viitor
sit nu se mai facit asemenea precedente,
de vreme ce s'a constatat prin procesul-
verbal ci cálcarea legilor de comptabi-
litate nu e delict politic , apoi imi
retrag amendamentul.
D. C. Brii,iloiu. Me ved silit, domnilor,
sit iaú cuventul intr'o cestiune perso-
nalá.
Onorabilu domnu Lapati nu me a inte-
les de loc cánd dumnélui vine §i. 4ice cit
eù ag fi pretins cá delictele in materie
www.digibuc.ro
de comptabilitate sunt delicte politice.
Nu am iiiis acésta. Ceea ce am 4is e cit
gavernul de la 11 Februariu a dat in
judecatit pe fo§tif mini§tri pentru cál-
carea statutulul §i a dat pe ministeriul
intreg in judecatit. Am 4is cit pentru
delicte care nu aunt politice nu póte fi
responsabilitate colectivg, pentru cit in
materie de comptabilitate fie-care mi-
nistru are comptabilitatea sa.
Ora fiind inaintatil, §edinta se ridid,
la 7 ore séra §i cea viitóre se anunciá pe
a duoa 4i 28 Iuniu.
SEDINTA DIN 28 IUNIII 1888
Pre§edinta D-lui Manoluche Costachi.
edinta se deschide la amé41.
Presenti 102 deputati.
Nu respund. la apelul nominal 43 §i.
anume :
i.rtu Grigorie, bolnav.
In congedia :
Forilscu Vasile, Gridov Nicolae , Leca
Casian, Mavrocordat Nicu, Mortun Ema-
noil, MArza loan , Pâcleanu Nicolae ,
Plesnilá loan, Romalo Vasile, Roseti
Theodor, Roseti Iancu, Roseti Stefan,
Rufu Mantu, Sturdza Ioan, Cozadini Di-
mitrie.
In misiune :
B'lláceanu Ioan , Boerescu Vasile ,
Costaforu George.
Feird aretare de motive:
Alcaz Eugenie, Bal§ Alecu, BrAescu
Alecu, Ciochrlan Constantin, CananAti
Sevastian, Catargiu Calimachi, Filipescu
Grigorie, Filipescu Emanoil, Leca Ioan,
Negurg, Ioan,Plagino Alexandru, Racotá
Hariton, Roseti C. Tetcanu, Slisivitescu
Constantin , Tufelcic Panait , Varlam
Constantin, Ventura Iancu, Voinov Ni-
colae, Ghika Ioan, Bast& Anastasie, Pa-
ladi Ioan, Ralet Iancu, Iamandi Nicolae,
Lahovari Grigorie.
16*
 266
Procesul-verbal §i. sumarul §edintei
precedentle se aproba.
D. pre§edinte. La ordinea 4i1ei este
continuarea discutiunei asupra proiec-
tului de Constitutiune.
D. Aristid Pascal, raportor. Dom-
nilor, ieri am remas cu lucrarea la arti-
colul 91 din proiectul comitetului §i la
amendamentul propus de domnu Ionescu,
amendament prin care se sustine ca mi-
ni§tri sa se judece de mitre Senat. Comi-
tetul, deliberancl asupra acestei propu-
neri, a opinat ca justitia trebuind sh fig,
cu totul impartiala §i cu totul afará din
sfera luptelor politice, §i a-vend in vedere
ca ea nu póte fi bine garantatg, de cat
numai atunci cand va fi data de jade-
cator care nu participa la desbaterile
§i luptele politice a respins acest
amendament.
Se pune la vot amendamentul dom-
nului Ionescu §.1 se respinge.
D. Cernätescu. Am propus §i eft un
amendament la articolul acesta §i ved cii,
nu s'a facut nici o vorba despre densul.
D. pre§edinte. Dumnévóstra, prin
acel amendament, nu produceti o idea
noua, ci cereti mentinerea articolului
din proiectul guvernului ; prin urmare,
punendu-se la vot modificarile comite-
tului §i respingendu-se, de la sine remane
articolul din proiectului guvernului.
Se pune la vot articolul 91 ast-fel
cum s'a modificat de comitet la care a
aderat §i comisiunea, cu adgogirea ca in
loc de curtea de casatie" sa se did',
inalta curte de justitie §i se adopt 1
luând numerul de articolul 101.
D. raportor cetesce articolul 58 din
proiectul guveruului, care deviue arti-
colul 102, §i pe care comitetul il a adop-
tat intocmai :
Articolu1102. Pana se va facea legea
prefOuta in articolul precedent, curtea
de casatiune are puterea de a determina
pedépsa.
www.digibuc.ro
Pede"psa insg, nu va putea fi mai marê
de cat detentiunea fara prejudiciul ca-
surilor anume prevellute de legile
penale."
D. pre§edinte. La acest articol este
un amendament al comitetului compro-
misoria, prin care se cere supresiunea
acestuf articol.
Mai este un amendament al domnului
N. Ionescu, in urmatórea coprindere :
Numal Senatul are puterea de a
caracterisa delictele ministeriale §i a
determina pedépsa lor pang la facerea
unei legi speciale."
N. lonescu.
D. A. Pascal, raportor. Acest prin-
cipiù s'a mai presentat tot din partea
dumnévóstra, domnule Tonescu, §i s'a res-
pins ; prin urmare amendamentul acesta
nu mai are loc.
D. N. Blaremberg. Domnilor, inte-
leg care a fost preocupatiunea onora-
bilei comisiuni ; inteleg ca acésta dispo-
sitiune la o anteia privire §i esaminata
din punctul de vedere al justitiei abso-
lute sa surprinolg §i sa se pare', un ce
fara esemplu ca acel care aunt chemati
a judeca §i aplica legile sa aiba §i dreptul
de a caracterisa delictul §.1 de a fixa
pedépsa.
Iasi'', cestiunea trebue esaminata din-
tr'un punct de vedere cu totul altu; este
vorba aci nu de bunatatea absoluta a
acei dispositinni ci de bunetatea rela-
tiva ; este vorba de a alege intre o dis-
positiune cruda §.1 intre impunitate. Noi
mai vertos care am fost a§a de incercati;
care suntem a§a de familiarisati cu abu-
sul de putere ; care am trecut chiar
printr'o lovire de Stat nu ar trebui sa
aretam atata nepasare in ceea ce privesce
regularea unef responsabilitati eficace
a mini§trilor. Necesitatea de a nu Elsa
delictele politice nepedepsite s'a simtit §i
aiurea ; §i acésta dispositiune, care pare
la anteia vedere a§a de mica, este impru-
mutata de la o téra din cele mai liberale,
 261
Belgia. Intr'un cuvênt P. ea a crerilut de
cuviint6 a trece peste acest neajuns nu-
mai spre a asigura responsabilitatea
ministerialA.
Ve aduceti aminte cA conventiunea
consacrA P. ea principiul responsabili-
tAtei ministeriale §i dad,' acest principid
nu fp a dat in trecut ródele ce eram in
drept a ascepta de la densul, daca el a
remas in stare de fictiune, causa e cit nu
s'a fAcut o lege specialA asupra acestel
materil i cA, in lipsa acepia, impunita-
tea era asiguratA mini,trilor. Prin acestA
dispositiune cu totul transitorie, noi am
voit sA nu lAsAm natiunea desarmatA in
facia miniprilor nick chiar in intervalul
de la promulgarea Coustitutiunei pAnA
la confectionarea unei legi speciale.
Ed, domnilor, me void supune decisiu-
nei dumnév6strA ori care va fi , dar
deplor acést lacuná ce se lasA in Con-
stitutiune. DacA sunteti numai ingrijati
de réua impresiune ce ar putea produce
acéstA dispositiune asupra lumei civili-
sate, dad,' sunteti numai ingrijati de
criticile ce s'ar putea ridica in contra ei,
ideia cA nu faceti in acestA, privint6 de
cAt a imita Belgia ar trebui st me Hui--
téscit.
Consacrati dar, domnilor, acest prin-
cipid ; cAci alt-fel nu numai c respon-
sabilitatea ministerialA remâne ilusorie,
dar insài inviolabilitatea pactului fun-
damental ce avem a vota nu mal este
chezuitA.
D. pre§edinte al consiliulul. EA
ai ruga pe domnil deputati care ad fAcut
acest amendament sA fl. retragA P
lase articolul gavernului.
D. C. Boerescu. Comisiunea numite,
de dumnévóstrA a pA§it in lucrare conform
conditiunilor ce i s'a impus la institui-
rea sa, P mi se pare cì este natural ca
sA fie ascultatà cel pucin printeunul
din membri sei (vorbiti.)
Nu scApati din vedere, domnilor, cA
cea mai mare parte a acestei AdunAri
a luat un angagiament P Bunt fondat a
www.digibuc.ro
crede cà Adunarea are sA Oe semi de
densul.
D. N. Blaremberg. Afarà de mine.
D. G. Marzescu. i de mine.
D. C. Cantacuzin. DacA ia comisiu-
nea cuventul, fl vom lua P noi.
D. C. Boerescu. Domnilor, ed unul
nu void intelege nici o datà i pentru
Did un fel de pretentie, ca o autoritate
judechtorésch sit fie chematA, a legifera,
cu atAt mai pncin cAnd acea autoritate
e chematA a legifera cu ocasiunea pro-
cesuluf care Il judeca. Nu inteleg acesta,
dupA cum nu ap intelege ca o Adunare,
un Corp legiuitor, se", fie in acelap timp
un Corp judecAtoresc, sad ca puterea
esecutivA sh fie confundatà cu cea jude-
cittoréscA.
Principiul divisiunel celor trei marl
puterl ale Statului este recunoscut de
statele cele ma! inaintate ale lumei
civilisate i noi fl am proclamat in Con-
stitutiunea de faciA. Cum voiti sà vio-
lAm acel mare principid care se considerA
pretutindeni ca scutul libertAtei §i mo-
ralitAtel publice ? Noi am proclamat
asemenea principiul egalitAtei tutulor
RomAnilor inaintea legei; cum voiti dar
ca pentru mini§tri sà cram o situatiune
esceptionarà P BA le ridicAm dreptul ce
are tot omul de a avea pe aceiap perscini
de judecAtor legiuitor P calAA? MiniPri
sunt persóne chihmate obicinuit dintre
acele care se bucurà in tot de o conside-
ratiune inaltà, P dumnévóstrà voitf ca
supunem pe dênPi la o lege malt
mai rea de at aceea la care sunt supup
chiar tAlharii ?
DumnevelstrA sciti cA in contra mini--
trilor se pot ridica adesea acusatiuni
nedrepte provenite numai din impregiu-
rArile ilei. El bine, tocmai pentru
aceste perscine care sunt mai lesne §i mai
pe nedrept espuse la acusatiuni pasio-
nate, voiti dumnevóstrit sA creati o situa-
tiune esceptionalA i sA dati facultatea
curtei de casatie ca sà creezelege ad-hoc
pentru a 11 pedepsi ?
 252
Dad, ar fi fost vorba ca curtea de ca-
satiune sA fad, legi civile intru cat
privesce despAgubirile Statului pentru
delapidArile comise de mini§tri, tot ar
trece enormitatea. Observati insA
CIL aci este vorba de dreptul ce s'ar
recunósce cartel de casatiune de a face
legi penale asupra onóre i asupra
libertittei persónelor, i a se lasa crea-
rea unor asemenea legi in liberal ar-
bitru al cartel de casatiune; mi se
pare un lucru monstruos, bun pentru
alte secole, iar nu pentru acela in care
trhim.
Este óre echitabil ca pe mini§tri sh ti
punem intr'o positiune mai infericirA de
cht se aflA toti cethtenii cei-l-alti? Dach
esistA asemenea esemplu in alte state,
precum in Belgia, ye rog sh nu il imiturn
fitru control. Chiar atunci când o aseme-
nea dispositiune ar esista in tóte tërile
Europei, totu§1 1ml a§i permite a o cri-
cu atat mai malt când se aflh
tica ;
numai intr'o singurà. Belgia a putut
avea motivele sale particulare cand a
introdus un asemenea principit ; se póte
ca in Belgia confienta in inaltul Corp al
cartel de casatiune sh, fie absoluth i nu
scit dad,' dumnévóstrh toti impArthsiti
o asemenea confientA absoluth,
tat(' cand este vorba de téra romanéscA.
EA nu concep cum se pôte sh dàrn anal
Corp judechtoresc fórte limitat, compus
numai de 17 persóne, un drept atht de
esorbitaut ca acela de a crea penalithti
pentru nisce ómeni care adesea-ori sunt
acusati ninnai in urma unor resenti-
mente publice? Datoria nóstrA este sA
ne grAbim a face legea pentru respon-
sabilitatea ministerialh, dar a o face cu
calm, maturitate ; puterea judechto-
réscá nu va avea in urmá altA, misiune
de cat acea de a o aplica.
(Voci. Dar pfunt atunci?)13ânh atunci,
domnilor, sh punem mai malt zel, mai
malt devotament, a§a cum in sesiunea
viitóre sh facem legea necesarA.
Sá imi 'Lpermiteti a o declara : negli-
www.digibuc.ro
genta nóstrá paint la un punct nu este
un motiv clestul de convingétor ca sá
crehm in Stat nisce precedente atat de
triste. Sá fim mat activi i vom avea
lege cel mai tAr4it la tórnmi
0 voce. Dará panit la tórnuit
PftnA la tóinnA sperAm eh nu vom da
in judecath pe nimeni (ilaritate). In tóte
casurile Adunarea, la tómnii, de if va
veni pofta sh pue in acusatie pe mini§tri,
va aveapacienta ca niai inainte de acésta
sh fach legea.
Pacientit dar, domnilor, pi ye conjur
sh nu dati cartel de casatiune un drept
care este de naturh a inspMmAnta pe
cei jqti.
D. pre§edinte al consIliulul. Dom-
nilor, mai in tóte constitutiunile se
ghsesce acest principiù de darea in jade-
cath a min4trilor ; nu sciú insit dach se
giisesce intr'o térh o lege care sA, fi
reglementat acest principit. EA cred ch
nu se espun nici de cum mini§tri,pentru
at &inn at de cat sA presinte chiar mane
legea i sit cérh, de la CamerA s'o voteze.
Tocmai ca sh II silim sit presinte mai
curênd legea sá votati acest articol
(aplause).
Se cere inchiderea discutiunei.
D. N. Ionescu. Domnule pre§edinte,
cestiunea e fórte gravA. Precum a spas
onorabilul prim-ministru, mai pretu-
tindeni se vorbesce de responsabilitatea
ministerialh i mai nicherl mini§tri §i
Adunarea, cu tot zelul lor, nu at fault
o lege pentru punerea lor in acusare.
Principiul care se pune in paragraful
acesta este, precum vé a arétat onorabilul
representant de la Cahul prin ingeniósa
sa argumentare, supresiv de principiul
cel mare al distribuirel puterilor Sta-
tului.
0 voce. Senatul.
Senatul cel pricin are o putere din
prerogativele legiferante, póte sá fach,
legi in vreme ce curtea de casatiune
este chemath, sá aplice numai legile.
Dar cestiunea lu este acolo in momeit-
 253
tele aceste. Eù 4ic ca nu putem fi destul
de luminati asupra oportunitatei de a
pune un articol care ar fi in contra4icere
cu tóte articolele fundamentale ale Con-
stitutiund. Daca nu sunteti luminati
asupra supresiunef, eA ve rog 0, nu
inchideti discutiunea, cíc supresiunea
are ratiunea sa de a fi, voiú s ic
nu lasam mini§tri fara iiici o respon-
sabilitate, pentru c inteun Stat con-
stitutional acésta atarna de la gelosul
esercitiú al dreptului Adunarei de a It
controla.
Ve a§i ruga sa nu inchideti discutiunea;
am discutat mal mult pentru alte cestiunt
mat pucin insemnatóre §i socotesc
daca vom discuta acum un cuart de ora
nu ar fi o perdere de timp in zaclar. Ve
rog dar sa nu inchideti discutiunea.
Se pune la vot inchiderea discu-
tiunei §i se primesce.
Se pune la vot amendamentul co-
mitetului compromisoriú §i. se respinge.
Se pune la vot articolul 58 al gu-
vernului, care devine articolul 102,
se adopta.
D. raportor di cetire articolului 59
din proiectul primitiv, care devine arti-
colul 103 :
Articolu1103. Domnul nu póte sii erte
saú sa mic§oreze pedépsa hotarita mi-
ni§trilor de care curtea de casatiune de
cat numai dupa cererea Adunarel."
D. pregedinte. La acest articol sunt
urmatcírele amendamente :
10 Amendamentul clomnului Cerna-
tescu, in coprindere :
La articolul 93 diu proiectul comi-
siunel delegatilor sa se 4ica : in loc
dupe cererea uneia din Adunhri, dupe
cererea ambelor Adunari";
20 Urmatorul amendament al dom-
nului Strat :
Domnul nu 'Ate sit erte sait sä mic§o-
reze pedépsa hotarita mini§trilor de cat
dupe intercesiunea uneia din Adunari."
I. Strat, N. Blaremberg, G. Mar-
gam, i. Caramanlda, G. Cantanigino;
www.digibuc.ro
30 ihmatorul ameudament al dom-
nului G. Valeanu :
1Propuiú a se (lice la finitul acestui
articol: dupe cererea Adunarei care il a
pus in acusare, pronunciatil acesta cerere
de duoé treimi a membrilor presenti."
G. Veileanu, C. Vetleanu, A. Mdrgel-
riteseu, L Degiu, G. Knegovief.
D. C. BrAiloiu. Nu inteleg de loc
acest rigorism din partea unora din ono-
rabilii deputatt; nu inteleg ca pe un
ministru care in tot-d'a-una este supus
la felurimi de ure i patimi personale,
punem inteo positiune mai rea de
cat aceia a unui talhar ; nu inteleg
fie acésta o justitie i nici nu póte fi un
articol de lege. Un ministru trebue et se
bucure si el de aceleag avantagii p care
le are cel m af simplu cetatén, mat cu deo-
e.bire et este supus urelor si patimelor
personale. i apot nu vedeti dumnévóstra
ca (lac'', am admite ca numai de cat tot
aceeasi Adunare care il a dat in ju-
decata, trebue sa céra gratiarea, pentru
ca Domnitorul sit 1§I esercite dreptul de
atunci mi se pare ca am face
un ce primejdios pentru ci luim unei
Aduniiri un drept care II a avut ;i. punem
in rivalitate acest duoè Adunitri ; pe
langh acestea apol, cad= in *hire
Vote notiunile i principiele de drept.
Prin urmare et votez contra nu numai
a amendamentului d r i a articoluluf
din proiect.
D. Ar. Pascal, raportor. Dispositiu-
nea articolului 59 din proiectul primitiv
al guvernului contine deja in sine o mare
rigurositate in privinta mini§trilor. Cu-
nósceti fórte bine ca dreptul de gratie
este unul din cele mat frumóse atribute
ale Suveranului. Ef bine, in privinta
mini§trilor s'a facut o esceptiune ; ast-
fel, pe cand if este permis Domnitorului
a gratia pe ori-care coudemnat, vedeti
cit acest drept II se ridica in privinta
miniltrilor. Pentru ce s'a facut acésta
domnilor? Pentru ca a fost una din dis-
 254
positiunile acele dictate de temerea tre-
cutulul. Comitetul ar fi voit sä o desfiin-
teze, pentru cd a fost preocupat mal
mult de viitor de cht de trecut; a voit ca
Constitutiunea sh fie un edificid ridicat
viitoruluf iar nu o aperare contra tre-
cutului ; insd ce /id póte sit esiste dach
una din Adundri, véTênd c darea in
judecatit §i condemnarea mini§trilor a
fost un act de prea mare severitate, sit
autorise pe Domnitor de a mic§ora pe-
dépsa. De aceea nu véd pentru ce nu s'ar
primi articolul aprobat de comitet.
Se cetesce amendamentul domnului
Strat, pe care domnia-sa Il retrage, fiind
in sensul articoluluf din proiect.
Se cetesce amendamentul domnuluf
'Vine ann.
D. pre§edinte. Domnilor, ca sit nu
facem duoé articole din acest amenda-
ment, vom face un singur articol ; prin
urmare il vom redige....
D. Valeanu. Domnule pre§edinte,
dati-mf cavêntul ca s Il desvoltez.
D. pre§edinte. Nu mal e trebnintd;
Camera vé a inteles.
Se pune la vot partea ant6ia a a-
mendarnentului §i se primesce.
Se pune la vot partea a duoa §i se
respinge.
Se pune la vot articolu1103 impre-
unit cu partea Antéia a amenclamentului
si se adopta.
D. raportor cetesce articolul 85 din
proiectul primitiv pe care comitetul il a
supres.
Se pune la vot supresiunea §i se in-
cuviintéza.
D. raportor cetesce articolul 86 din
proiectul primitiv care devine 104 :
Articolul 104. Niel o jurisdictiune nu
,se póte infiinta de eta numai in puterea
unei anume legT.
ComisiunT i tribunale estraordinare
nu se pot crea sub nicr un fel de numire
sub niel un fel de cuvênt.
Pentru intregul Stat român este o
sinuurd curte de casatiune."
www.digibuc.ro
D. pretfedinte. La acest articol este
urmdtorul amendament al domnului
Marzescu:
Piing, la statornicirea cilor ferate,
re§edinta curtef de casatiune va fi in
G. llfarzescu, L. Ciurea, Chr. Cerchez,
G. I. Bacovild, E. Lahovari, Mavro-
gheni,D. Tacu, T. Lateg, N. Blaremberg,
C. Blarembery, N. Golescu, C. Canta-
cuzin, Gr. Serurie, C. Bacovild, N. Sid-
vescu, Vladimir Ghika, C. G. Caraman-
ldu, Costachi, D. Beldiman, Iosefescu,
D. C. Sturdza, D. Ghika C., Vilner, C.
Murgulef, A. C. Golescu,I. lonagcu, St.
Golescu, G. enezovici.
D. C. Boerescu. Domnilor, nu se
procede regulat cu acest amendament.
Amendamentul trebue sd fie o conti-
nuare, o desvoltare a ideil coprinsd in
articolul din proiect. Dar acest amen-
dament nu are niel o legitturd cu ideia
din articol. In Constitutiune esisti un
capitol intreg peutru dispositiunile tran-
sitorif ; prin urmare s a§teptilm Snit
vom veni la acel capitol §i vom esamina
atunci amendamentul propus.
D. Marzescu. Domnilor, ieri ati
votat un amendament propus de domnu
Cernittescu i ati 4is ca sd se pue la lo-
cul cuvenit. Ed invoc precedentul acesta
in favórea mea. Prin urmare nu véd de
unde p And unde astd41 se trimite amenda-
mentul care il am propus pentru curtea
de casatiune la dispositiunile transitoriL
Ed propun alt-ceva: votatf astitll pro-
punerea i apoi puneti-o la dispositiu-
nile transitorif. . .
0 voce. O iregularitate nu se póte
invoca de normit.
D. Boerescu cere cuvêntul in cestiune
de regulament.
D. Marzescu. Domnu Boerescu ca
cestiune de regulament voesce sit aibh
necontenit cuventul in acéstd, cestiune; a
vorbit o datd in cestiune de regulameut
§i nu mal póte vorbi in asemenea cesti,
 156
Urie, amnia pate gési alt motiv ; pan vorbi
in cestiune personala. . .
1. Boerescu. Acésta mé privesce pe
mine, nu am nevoe de consiliu dumi-
tale.
D. Marzeseu. Regulamentul dice cé
un deputat nu 'Ate lua cuvêntul in ces-
tiune de regulament de cat o daté. .
D. Boerescu. Acésta privesce pe
domnu preqedinte.
D. pre§ediute. Sunteti in drept a
desvolta amendarnentul §i. apof va trece
la comitet.
D. Marzescu. Domnilor, las maf
'gm-WA s vorbéscé inalta Locotenentà
PrinciarE §i ministerul. de atuncf, §i. iml
pare bine 6, se gésesc unif din membrif a
Locotenentei Princiare §i af ministeruluf
de atuncf, atilt pe béncile ministeruluf ciLt
§i pe bäncile Adunéref. ImI yeti permite
a vé ceti jurnalul consiliului de mini§tri
care e aprobat de inalta Locotenenté
Princiarit in urma evenimentelor de la
Aprilie ce s'aft petrecut in Ia§f. . .
VoeL II cunóscem.
D. Marzescu. Cu tóte c il cunóscetf
voesc sé, viii improspétez in memorie,
pentru ct 'Ate multi din dumnévóstrit
nu i§f aduc aminte de jurnalul consiliuluf
de mini§tri dupit cum nu i§f aduc amiute
de conferintele care le am avut la pH-
märie. De aceea incep ca Locotenenta
Princiari, §i in privinta conferintef de
la primérie voiü invoca pe multi din
deputati ca martorf §i voiff cere mai cu
séma marturia domnilor R. Ionescu ,
Blaremberg, Adrian, Stefan Golescu §i
mai multi altf deputati (cetesce).
Domnilor, voiú lésa cuvêntul domnu-
luf Nicolae Golescu care e rnembru pe
aceste bänci; voiü lása de asemenea nu-
véntul domnului ministru primar, care
e fOrte mult legat c s satisfaca dorinta
acésta a Imenilor, pentru c chiar dap&
venirea M. S. Principeluf Carol, domnu
ministru primar a telegrafiat de mal
multe orf la Ia§f cà curtea de casatiune
va fi strémutatil acolo §i chiar M. S.
www.digibuc.ro
Principele Carol e legat care locuitorif
.
D. ministru primar. Cer cuvêntul.
D. prinedinte. Datf-mf voe dornnule
Marzescu sé ve intrerump. Persóna D om-
nitorului nu pate fi in joc in cestiunile
constitutionalf.
D. ministru al lucritrilor publice.
Protestém dupé banca ministerialé in
contra asertiunilor domnuluf Marzescu ;
intr'un Stat constitutional mini§tri sin-
gurf aunt responsabilf.
D. Marzescu. Nu am pus in joc per-
sóna Domnitoruluf. Dar am ow:ire a vé
declara ciceamai mare parte din dum-
névóstré, suntetf legati in acésté ces-
tiune a stramutiiref curte de casatiune
la lag, sunteti legatf prin chiar cuvin-
tele durnnévóstrà §i, precum am 4is
adinéorf, invoc ca martorf pe domnif
Blaremberg, Radu Ionescu §i pe C. Rosetti
chiar §i pe domnu Mitid Ghika, care
ca mini§tri atf fost in conferintele de la
primärie in diva de 27 Aprilie, §i invoc §i
pe domnu pre§edinte al primériei, domnu
Dimitrie Brétianu, care la finele §edintef
imi a dis, §i dacà nu mé in§el avérn a-
tuncf aléturf pe domnu R. Ionescu : voitl
dumnévOstrà, deputati moldovenf, sé, se
facé un probes-verbal prin care nof sà
ne legém ca tate dorintele acestea legale
§i drepte recunoscuta de Locotenenta
Princiarà §i mini§tri sà vi le acordém?'
am respuns domnuluf Brétianu
c5, sunt in contra unuf asemenea pro-
ces-verbal, pentru cà deputatif moldo-
,venf nu voesc sà stea la térg, pentru
cé orf-cine ar dice cà deputatif moldo-
venf dud s'aff ghsit in facia cestiuni-
lor celor mari nationale s'aff luat la
tArg cu deputatif muntenf. Vé credem
,pe cuvént am dis domnuluf BrAtianu.
Dumnévóstrà veti tine socotélé de tóte
sacrificiile fécute de cea-l-alté, parte de
Milcov §i mai cu sémé, de sacrificiile &-
cute de ormul Ia§f, care de atiite ori a
fost indulcit cu frumósa §i pompósa es-
presiune de légeinul unirei. A venit tim-
 256
put ca polita care ati dat-o la adresa
Ia§uluf §i a districtelor de peste Milcov
sr], o pliititf. Ai voi ca unsingur deputat
care a fost la Adunarea de la primgrie
sg vie a spune cg nu e adevërat cea ce
4ic eA. . .
0 voce. Nu e augagiament.
D. Marzescu. Dati-mi voe. Anga-
giamentele sunt de duos feluri: orf in-
scris, ori prin graid.
De mai multe orf am fost apostrofat
de locuitorif din lag, i ca deputat de
lag v conjur sg votati acest amenda-
ment, pentru c vè spuiù ci org§enii Ia-
§ului precum i diu alte districte 4ic cli
nu voiti a le trilmite curtea de casa-
tiune. Ei bine, argumentele ce militg in
favórea strAmutgrei curtei de casatiune
precum §i argumentele care militg in
contra acestef strAmutgri, trebuia sit fie
puse la desbatere in 4iva de 27 Aprilie;
atunci nu le ati pus §i prin urmare ori-ce
discutiune e de prisos in acéstg privintg.
De aceea vé rog i vé conjur chiar
ca sIi linisciti spiritele de dincolo de
Milcov, SIi votati acest amendament.
Sciti, domnilor, ce faceti respingênd acest
amendament ? Tótil lumea dedincolo are
SIi dici : s'a propus un amendament §i s'a
respins sub diferite preteste. Ef bine,
domnilor, votati acest amendament §i
apoi veti ggsi duinnévóstrg in intelep-
ciunea dumnévóstrg local unde
punetf, la dispositiunile transitorif saü
in altg parte. Dar votati-1, cci sunteti
legati cu. cuvêntul §i trebue sIi il tineti
D. pre§edinte al lonsiliulul. Ono-
rabilul domnu Marzescu a fgcut o enu-
tnerare de tóte angagiamentele luate de
guvernul Locoteneutef doninesci cum §i
de guvernul actual.
Guvernul, domnilor, s'a tinut de tóte
angagiarneutele ce a luat, a facut tóte
lucrgrile ce a promis; a rênduit comi-
siune, a filcut proiect de lege §i il a pre-
sentat la Adunare. Prin urmare rëmgne
acum la onorabila Camerg sit hotgrascit.
www.digibuc.ro
D. principe G. *tirbeid. Onorabilu1
domnu Marzescu pune Camera intr'o po-
sitiune fórte delicatg §i iatg de ce: domnu
Marzescu, care scie cit e un proiect de
lege in acéstg privintit, care din ilioa
egad. se va vota curtea de casatiune se
va strisimuta in Ia§f, dumnélui vine astkli
§i cere ca o dispositiune provisorig sIi
o punem in Constitutiune. Vedeti dar
Cli suntem inteo positiune fórtedelicatg,
a§a in cat de am primi propunerea dom-
nuluf Marzescu, am prejudeca de mai
inainte votulce avem SIi JIim asupra pro-
iectului de lege al guvernuluidepus deja
pe biuroul Adungref ; daca domnu Mar-
zescu nu ar fi vOut inc un asemenea
proiect presentat de guvern, dumnélui
ar avea dreptate SIi ne aducit aminte ceea
ce s'a promis in cestiunea acésta, §i noi
negre§it atunci am fi luat in considera-
tiune propunerea dumnélui ; dar cánd
esistg un asemenea proiect, sIi vie dum-
n6lui cu o cestiune care nu póte figura
de cat la dispositiunile transitorif, este
a punepeacéstg Camerg intr'o positiune
inconsecinte. Cred dar cli trebue sg pli-
im inainte i sti lasam cestiunea acésta
cind va veui in discutiune proiectul gu-
vernului.
D. Pascal, raportor. Thinnilor, co-
mitetul delegatilor delibertind asupra
acestuf amendament il a respins in majo -
ritate pentru urmgtórele motive : acéstg
cerere ce s'a filcut prin_ acest amenda-
ment a apgrut pentru prima eirg sub
ministerul domnului Kogglniceanu care
a intocmit o comisiune ca SIi consulte
dorintele Ia§enilor asupra imbungtAtirei
acelui ora§. Atunci, domnilor, pentru
prima órg a apgrut acéstgideg intre cele-
l-alte mi4lóce propuse pentru imbungtit-
tirea Iailor. Domnilor, cind s'a infiintat
curtea de casatiune, nici o cerere de
asemenea naturg nu s'a filcut de locui-
torif Ia§ului; din contra, multi dintre
representantif de dincolo de Milcov intre
care §i representantul Ia§ului, domnu
Panu, a4 sustinut cit curtea de casatiune
 251
trebue s aib a. re§edinta sa in Bucuresci.
Pe lânga acestea, domnilor, comitetul,
esaminand acésta cestiune din punctul de
vedere politic, a gisit di nu numar nu
póte oferi nicr un avantagiù dar inc
multe inconveniente. Curtea de casatiune
nu e numar un tribunal suprem, un Corp
judecatoresc, ci este tot de o data §i un
Corp politic ; cacr curtea de casatiune
are sa judece pe mini§tri, §i membri el
se cer a contribui çu luminele lor la maa
multe lucritrl; a§a, spre esemplu, unii din
membri el fac parte din consiliul gene-
ral de instructiune publick altir din
comisia dotatiuner o§tirer, etc.
Afarit de acestea este ind, de observat
aci nu e vorba de interesele a duoé
crap Ia§1 i Bucurescl, ci e vorba de un
interes :general, de interesul justitier.
Interesul justitier, domnilor, reclami ca
curtea de casatiune s'a. fie acolo unde
este un mar mare centru de lumink cacr
ea are nevoe a fi incongiurata pe cat se
va putea mai mult de lumina. Stramu-
tarea curter de casatiune la Ia§r chiar
dad, ar satisface óre-care interese indi-
viduale, dar ar nemultumi o popula-
tiune de mal multe ; ast-fel ar
putea sit reclame í locuitoril de peste
Olt strAmutarea curter de casatiune acolo
0 am ajunge a face din acest Corp un
ce ambulant care sa ji stramutam din loc
in loc. A strümuta curtea de casatiune
din capitala este a incepe o descentra-
lisare politicá, pe care nu cred ch o do
resc autoril amendamentulur. Descentra-
lisarea politiciestepunctul principiului
unit64er §i indivisibi1itei Statulul ro-
man proclamate prin acésta Constitu
tiune. Amelioratiunile de care are nevoe
un ora§ nu trebue Eta se faca prin atin-
gerea i lesarea unur principitt pe care se
va edifica nationalitatea nóstra romank
acela al unitàtel 0 al indivisibilitatei.
Pentru aceste motive dar majori-
tatea comitetulur a respins acest amen-
dament, iar duor din membrit comite-
tulur aü fost de urmatórele opiniuni :
www.digibuc.ro
D. N. Racovita, a gasit acest amends..
ment inoportun, ca.cr guvernul a presintat
un proiect de lege care urinal a ascepta
discutarea lui; iar domnu C. Gratli§teanu
i§l a reservat dreptul a 41 esprima sin-
gur opiniunea sea.
D. C. Grädiqteanu. Domnilor, acéstà
cestiune s'a ridicat 0 in 1862 in sinul
acestei Adunitrl; atunci, ca §i acum, de
0 in fond am crqut i cred cá imbunä-
tatirea Ia§ului nu se satisface prin std.-
mutarea curter de casatiune acolo ; dar
o inalta cestiune de condescendenta catre
confratil no§tri de dincolo de Milcov me a
facut sà 4ic cii acésta cestiune face de-
pendentä, cestiunea Unirer, §i am subor-
donat dar opiniunele mele personale
acestur mare principiú §i ast-fel voiú
vota pentru strAmutarea curter de ca-
satiune la lag, tot pentru aceleag consi-
derari, §i mai cu séma, cand guvernul de
la 11 Februarie, pentru a resolva cestiu-
nea Unirei, a luat un asemenea anga-
giament me am cre,jut i ett solidar a
sustine acest angagiament, de i cred cà
esperienta va dovedi cà acésta nu e o
compensatiune pentru Ia§l §i justitia va
suferi; insa, pentru a tine angagiamentul
ce am luat i pentru a dovedi inca o data
fratilor de dincolo de Milcov ca, nu abu-
sam de majoritatea in care ne gasim noi
muntenii intr'o cestiune localk, voiti vota
pentru stramutarea curter de casatiune
la Ia0 de o-cam-data, ca sá yap, ca nu
prin acésta se va radica Ia§ii, ci nurnai
printr'un drum de fer care ar pleca de
la Ia0 la fruntariele Bucoviner i alte
asemenea imbunatatirl. Cu kite acestea,
pentru o satisfacere curat moralk cam
materiala nu póte fi, noi trebue si fa-
cem sacrificiul acesta sa trAmitem pro-
visoriû de casatiune la Ia§i; cam
sunt sigur cá insu0 ia§enit vor reveni
de la acésta idee cand vor vedea mai
tarrifill ca, nu le e de nicl un folos.
D. C. N. Britilolu. Voiú sa sustitt
opiniunea unuia din membril minoritater
comisinnel, ci nu este de loc aci opor-
17
 258
tun a vorbi in Constitutiune despre a§e-
4area curte de casatiune la Ia§f. A§e-
()area acestef curtf la Ia§f nu póte fi o
cestiune de libertate publica, nu 'Ate sk,
fie o cestiune de garantik constitutio-
natá precum sunt dispositiunile care se
coprind in Constitutiune. Póte sk fie §i
chiar o cestiune de oportunitate, dar
acésta trebue sa se desbat i sk se cer-
ceteze in urmk cu ocasiunea proiectu-
luf depus de guvern intru acésta. Nu
ved pentru ce acést5, silk din partea ono-
rabiluluf deputat care a depus acest
amendament pe biurofi; nu véd de ce
acésti sil5 ca tocmal in proiectul de
Constitutiune s punem o dispositiune
care chiar dupk, natura propuneref este
o dispositiune cu totul provisorie. In.
Constitutiune trebue sk fie dispositiunf
de acelea care sk aibk un caracter de
perpetuitate iar nu dispositiuni de
strkmutare de autoritktf ; crtcf atuncf,
clack este adeferat ca cestiunea Uniref de-
pinde de acéstii strAmutare, apof nu sciü
ce idee i§f fac de Unire i de valórea poli-
tick a Unirei aceI care propun acéstk dis-
positiune; dumnélor atunci nu sciú ce
va olick, nu sciú ce insemnézk Unirea,
dad, acéstk Unire o fac sk depindk, de
la stramutarea curtei de casatiune saù
de la strémutarea unuf minister acolo.
Atunci s imi permitk a le spune ca nu
cunosc care este importanta ce dak dum-
nélor Unirei.
Aci este o importanth politica, o im-
portantk de marime nationala, pentru
intemeerea nationalitktef nóstre, o im-
portantk, de putere. Ce putere are sh
aduck teref strAmutarea curtef de casa-
tiune de aci la lag? Sciti care va fi tot
avantagiul ? Avantagiul va fi numai al
unor speculanti care sunt acolo, ca sa
aibil &pep' pe aceia care vor merge la
curtea de casatiune pentru procese. Atat
este tot avautagiul; &Ad alt nu ved
ce avantagiú póte da Ia§ilor strémutarea
acestef autorititi acolo.
Nu prin strémutarea saú a§e4area uner
www.digibuc.ro
autoritittf vor prospera TaiI, ci prin alte
imbunktktirf, cum de esemplu prin in-
fiintarea de institutiunf de credit, prin
ckf ferate de comunicatiune, prin liber-
tatea de a se asocia cetAtenif pentru orf-
ce imbunaktirf ar voi sá fac i altele
asemenea. Vé narturisesc, domnilor,
eú unul nu pot Fa inteleg acéstk, stkru-
intk, i scopul acestef propunerf. De aceea
ye rog s bine-voiti a trece inainte la
ordinea dilef i s lkskm ca acéstk pro-
punere a onorabilului domnu Marzescu
sk, se discute cu maturitate cu ocasiu-
nea cercetkref proiectuluf de lege intru
acésta, ce este deja inaintat de guvern.
D. pre§edinte. Domnilor , avem o
propunere depusk la biurok pentru tre-
cerea la ordinea 4i1ef subscrisk de
domnul Boerescu ì altif.
Domnu Boerescu are cuvêntul pentru
sustinerea acestef propunerf.
D. C. Boereseu. Fie-care din nof, ca
§i autorif amendamentuluT, intelegem
tótä importanta cestiunef §i scim cä
nu se 'Ate deslega de cat nume atunci
cand vom considera-o din tóte punctu-
rile de vedere, mai cu sémi din punctul
de vedere al unitsktei politice a Statului
roman. Socotesc dar c o cestiune de
importanta acésta nu se póte deslega
repede cu ocasiunea Constitutiunef.
Guvernul a inteles lucrul ast-fel pen-
tru ci nu a pus in proiectul de Consti-
tutiune ideea acésta, ci ne a presentat,
pentru a o realisa, un proiect de lege
special.
Asceptati dar ca acéstà lege sk vie
in discutiune; atuncf vom avea destul
timp s discutkrn.
Dad', imf permitetf s vé arét cat este
de importanti cestiunea, nu am de cat
ve puiu in vedere declaratiunea
cutk de unul dintre eel mai insemnati
deputati al pártef de dincolo de Milcov.
Domnu Panu, representantul
a declarat c propunerea acesta nu
tinde la alt-ceva de cat sk ye fad, a
reveni asupra uniref Principatelor, a
 259
cede terêmul partitului separatist , ft
cui vatr4 este Ia§ul, §i a il cede tocmai
Amp& ce 11 am invins. Acésta ar fi un act
de neertatit slaiciune din partene §i.
nu ar putea avea alt resultat de cát de
a incuragia §1 in viitor instinctele cele
rele (murmure pe unele 1:and).
Acéstà declaratiune, domnilor, póte
s5, fie contestatil ; nu suntem ins& mai
pucin fondati a crede cit strAmutarea
curtei de casatiune presint6 imense in-
conveniente din punctul de vedere al uni-
tteí nationale.
Unitatea nationalk domnilor, nu póte
fi representatá de c&t prin unitatea de
capitalá, prin unitatea guvernamentalá,
prin unitatea Adunárilor, prin unitatea
puterei juclecátoresci.
'Rite aceste unitáti trebue sa fie con-
centrate intr'un singur
Capitala nu póte fi in mai multe
párti ; nu póte fi in acela§i timp §i la
Bucuresci §i la Ia§i §i la Craiova ; trebue
neaperat sit fie numai la nu loc. Aseme-
nea §i. puterea esecutive, nu póte fi
ambulantá; nu se 'Ate trausporta cánd
la Bucuresci, dad la Ia§i, cand la Cra-
iova ; stabilitatea ei represintá stabili-
tatea unit&tei nationale.
Tot ast-fel este §i pentru curtea de
casatiune care represintit unitatea pu-
terei judecitoresci. Ea nu póte fi depár-
tatá din centrul unitatei politice, tot a§a
dupit cum nu pot fi departate cele-l-alte
puteri. Dac& propuneti permutarea
puterei judecAtoresci, vé intreb pentru
ce altii nu ar fi in drept sá cérá trans-
ferarea celor-l-alte puteri in alte dife-
rite localitáti P....
Vedeti la ce resultate ne ar duce
acest sistem. Vom reveni asuprále cu
ocasiunea discutiunei propunerei in sine.
Fac dar apel la onorabilul domnu
Marzescu §i Il conjur sá 1i retragá
amendamentul. Datoria Ord este a ter-
mina cu o orá mai de grab Constitutiu-
nea, pentru facerea cáreia ne a trimis
Si nu tinem in suspensiune Con-
www.digibuc.ro
Altutiunea pentru asemenea cestiuni
secundare. Amelioritrile §i compensárile
ce ee pot da Ta§ului nu consist& in
transportarea curtei de casatiune acolo,
ci in mésuri de acelea care pot aduce in
intrul acestui ora§ o prosperitate realá.
Sit nu prejudechm dar cestiunea, sá
o lásám in suspeusiune pan& ce va veni
proiectul de lege depus pe biuroul Adu-
uárei ; altmintrelea vom perde tótá
§edinta de astqi fárá mai vota un sin-
gur articol din Constitutiune (aprobitri).
D. pregedinte. Rog pe domnu Mar-
zescu....
D. Marzeseu. Nu me rugati pe mine,
rugati pe toti deputatii din Moldova, pe
VA& Moldova. Faceti apel la Moldova
intrégi, iar nu la mine.
D. pregedinte. Eu fac apel la dum-
névóstrá §i. ve rog sá amanati discutiunea
pan& and va veni in desbatere proiectul
de lege. EA nu a§i voi sá pun la vot
propunerea domuului Boerescu ca sa nu
se pa& lua intr'un ret. inteles, §i s5, se
considere cá, acei care al propus ordinea
4ilef ar fi indiferenti la propunerea
fácutá de domnu Marzescu. A§a, dar
a§1 ruga atat pe domnu Marzescu sg,
binevoésc& a 10 retrage amendamentul
precum §i. pe domnu Boerescu a retrage
propunerea de ordinea 4ilei.
D. pregedinte al consilialta. Dom-
nilor, rog mai ales pe acei care aA facut
acest amendament sá binevoéscá s& Il
retragá ; pentru cá de §i acéstá cestiune
s'a tratat in Adunare, guvernul a ve4ut
cá trebue s6, revie §i de aceea a dat acele
fág&duinte §i vé a presintat chiar §i. un
proiect de lege. Ve rog dar sá retrageti
amendamentul §i indatá dupit Constitu-
tiune sá luati in desbatere acel proiect
de lege.
D. Marzeseu. Cát pentru mine am
onóre a declara domnului pre§edinte §.1
domnului ministru primar §i ministeru-
lui intreg cum &A nu retrag amendamen-
tul, pentru di nu vorbesc in numele meu
ci ca representant al oralului
 tel.)
Daca vet! intreba anima mea póte ca
a§1 ceda, dar ca deputat de dincolo nu
pot de cat s sustid propunerea care am
facut ; ceï-1-altf care ad iscalit-o pot s
o retraga, pot BA facà ceea ce voesc.
Onorabilul donniu Boerescu a 4is cum
ca amendamentul meu face parte din
dispositiunile transitorif. Pentru ce acum
4icet1 ca sa se amane? Punetil cel pu-
cin la dispositiunile transitorif. Nu imI
retrag amendamentul, o maf repet, ci
din contra il sustid din tóte puterile mele.
D. ministru al luc rti rilor publice.
Guvernul a presintat, domnule prep-
dinte, un proiect de lege in privirea
stramutaref curtef de casatiune la Ia§f ;
prin urmare intentiuuile guvernulul un
pot fi nicT de cum suspecte din partea
nimenuT. Insa, la cele 4ise de domuu
Marzescu imi permit ca un cetatén
nascut in Ia§i §i crescut iu judetul Ro-
manuluf, adica la u§ile Ia§nlui, a spuue
cit töte privilegiurile stint desfiintate in
Romania §i cit prin urmare nu véd cum
dumnélut are privilegiul a apèra §i a
se face singur representautul und part(
a Romania....
D. Marzescu. Cer cuvéntul spre a
rèspunde dornnuluf miuistru.
D.mlnistru al lucritrilor publice.
Ed mé mir pentru ce §i cum acésta sta-
ruinta de a se pune in Constitutiune un
articol care nu este de Constitutiune;
nimeni nu se impotrivesce de a veni in-
data dupti votarea Constitutiune acel
proiect de lege §i a se vota.
D. R. Ionescu. Domnule pre§edinte,
fac un subamendameut la amendamen-
tul domnului Marzescu.
La redeschiderea §edinteI se da
cetire unei alte propunerf pentru tre-
cerea la ordinea ileL
Vocl. La sectiunl.
D. pre§edinte. Acéstit propunere nu
se trimite la sectiuni; e o cestiune de
ordine de 4i intocmai ca §i propunerea
domnuluI Boerescu ; prin urmare cere
cine-va cuvéntul
www.digibuc.ro
D. Sihleanu. Vi a§i ruga, domnule
pre§edinte, sa ne spuneti daca acésta,
propunere se impaca cu regulamentul.
Dupa mine, acésta e o propunere care
ne face sa stain in loc cu votarea Con-
stitutiunel. Ed cred ea proiectul de lege
peutru strámutarea curtef de casatiune
nu Il putem lua in desbatere de cat
dupa savér§iiNa votarel Constitutiunei.
D. C. GriLdigteanu. Regulamentul
e positiv; Camera are facultatea de a Ii
regula ordinea 4ilei ori-cand; indata ce
Camera decide intervertirea ordinei
acea decisiune e conforma regulamen-
tului §i trebue a se pune in lucrare.
D. C. Boerescu. Domnilor, dupa
regulameut se póte prea bine ca si se
facit propuneri de ordine a 4ilei, insa
propunerea acésta nu este o propunere
de ordine a ijilef ci este numaI o cerere
ca Adunarea sa, voteze antéid pentru
stramutarea curter, de casatiune §i apol
sit voteze Coustitutiunea.
D. R. Ionescu. Cer cuvéntul in ces-
tiune de regulament.
D. pre§edinte. Iata, domnilor, pro-
punerea ce a facut onorabilul domnu
Boerescu (cetesce).
VedetI dar cit acésta propunere nu
este pentru trecere la ordine a 4ild, ci
pentru ca Adunarea sit voteze mal antêiú
proiectul de lege priu care se cere mu-
tarea curtei de casatiune §i apol ail, se
voteze §i proiectul de Constitutiune....
Vocl. Nu se póte.
D. principe D. Ghlka. Domnilor,
cred cit nu me in§el cand via §i sustid
ca regulamentul nostril nu ne permite
ca in timpul in care discutam un pro-
iect sit venim prin propuneri §i sit cerem
a trece la ordinea çIilel un alt proiect,
fiind cit ordinea 4ilei se reguléza tot-
d'a-una la inceputul §edintef iar nu in
mi4locu1 liner discutiuni.
D. prefiedinte. Domnilor, biuroul
este cu totul in marginile regulamen-
tului; cad asupra unei propunerI öre-
care prin care se cere ordinea ilei
 t61.
biuroul nu póte de cat sh ii dea prio-
Titate.
D. ministru de finance. Domnilor,
rnidlocul cel mai bun este sil se voteze
töte articolele din Constitutiune pang
la fine, si pe urmh sh se ia proiectul
pentru striimutarea curtei de casatiune
0 când se va termina si acest project,
atunci sh se voteze Constitutiunea in
total.
D. pre§edinte. Domuilor, ye dat inch
o (lath cetirea propunerei domnilor R.
Ionescu, Cantacuzin si Blaremberg (ce-
tesce).
D. pre§edinte. Mai este si o alta
propunere a domnilor Boerescu, Raco-
vith, Paciurea 0 altii (cetesce).
D. ministru de finance. Donmilor,
ea asf propune onorabilei AdunArt ca
sh venim diskii la 8 ore....
0 voce. Nu, nu ; vothm acum Con-
stitutiunea mai invoia articol cu articol
prin 5. la sfersit si apoi o vom vota in bloc.
D. ministru de finance. Me rog,
domnilor, dati-mi yogi sit ye spuiú si eft
opiniunea mea. Am dis sii venim diserh
la 8 ore pentru ca sh, vottim proiectul
pentru strhmutarea curtei de casatiune.
Acura insh sh mergem inainte en votarea
Constitutiuuei.
Voci. Asa, asa.
D. ministru de interne. VC rog,
domnilor, sh nu ye gritbiti ; mai bine ar
fi ca sii se suspende sedinta pentru cfite-
va minute, pentru ca sh ne consulthm,
&A ne gandim putin ; ve rog dar sh nu
ye grhbiti , dim cestiunea este fórte
gravh.
D. C. Lapati. Domnilor, propuiti sh,
trecem in sedinth secreth. Domnule pre-
sedinte, consultati Camera daca primesce
ca sh, trecem in sedinth secreth ?
Voci. De ce? Este destul ca sh se sus-
pende sedinta pentru câte-va minute.
D. pre§edinte. Domnilor, se deschide
discutiune publich asupra a duoe propu-
neri pentru ordinea dilei ; una a domnilor
R. Ionescu, Blaremberg, Tel 0 Canta-
www.digibuc.ro
cuzin si alta a domnilor Boerescu, Itaco-
vita, Paciurea, Sihleanu si Costacopolu.
Aceste propuneri fiind pentru ordinea
dilei aü prechdere.
lath, ce dice propunerea domnului
Ionescu :
Indath duph votarea Constitutiunei
pe articole, Adunarea si ia in desba-
tere de urgenti proiectul de lege ce
peste dat de guvern pentru transferarea
curtei de casatiune la Iasi.'
Guvernul a declarat ca se unesce cu
propunerea domnului R. Ionescu.
D. Tel. Domnilor, me unesc asupra
propunerei acestia ca sh se voteze Con-
stitutiunea pe articole si duph aceea sh
vie proiectul de lege pentru strAmutarea
curtei de casatiune la Iasi. Me invoesc
cu asemeuea propunere si o sustia din
tótá puterea convictiunei mele. §i iath
pentru ce: nu scift dach onorabilul pre-
sedinte imi permite ca sh developez ideea
mea in privinta strhmuthrei curtei de
casatiune la Iasi... (0 voce. Nu e cestiu-
nea asta) Acésta e cestiunea. Pentru ce
facem acésth propunere ? Pentru ca sh o
terminám o (lath. (0 voce. La proiectul
de lege). Domnilor, primesc strhmuta-
rea cartel de casatiune la Iasi ca o ces-
tiune urgenth si prin armare luhm un
angagiament prin propunerea acesta pe
care o vom vota ca indath ce vom vota
prin articole Constitutiunea shintram in
cercetarea acestui proiect. Dad. s'a Lent
acesti propuuere, scopul nu este al-
tul de cât sh luhm un angagiament ca
sh intrhm indath in cercetarea proiec-
WM de lege, fárá sit luhm in conside-
ratiune alte propuueri ce ar veni in
privinta acésta.
Vocl. Inchiderea discutiunei.
Se pune la vot inchiderea discu-
tiunei si se primesce.
Se pune la vot propunerea dom-
nului R. Ionescu si se primesce.
Se pune la vot articolul 86 din
proiectul primitiv care devine articolul
104 si se adopth.
 262
D. raportor. Acum, donmilor, sa imi
dap voe a ye ceti niai multe articole de
o data, ca sí vedeti ordinea in care
comitetul delegatilor a aqqat modifica-
rile sale, cum §i articolele ce a introdus
din nod §i care nu ad articole corespon-
dente in proiectul primitiv.
WA kite articolele de sub acest ca-
pitol din proiectul primitiv :
Articolul 87. Militarii pentru crimele
§i delictele altele de cat acele privitóre
la disciplina, sunt supu§i tribunalelor
ordinare statornicite pentru top cetä-
tenii §i se judeca dupa legile comune.
Jurisdictiunea militari nu esista de
cat pentru casurile de disciplina. Ea se
va regula prin o lege speciald."
Articolul 88. Juriul judeca procesele
criminale §i de presa."
Iata acum §i modificarile§i adaogirile
comitetului delegatilor.
S'ad adaos urmatórele articole :
Art. 95. Audientele tribunalelor §i
curtilor sunt publice, afará numai de
casul cand acésta publicitate ar fi pH-
mejdiósa ordinei sad moravurilor §i in
casul acesta tribuualul o declara prin-
tr'o sentinta.
Art. 96. OH-ce hotarire va fi moti-
vata. Ea se pronuncia in audienta pu-
blica.
Art. 97. Juriul este statornicit in bite
materiile criminale §i pentru delicte po-
litice §i de presa.
Judecuitorii §i oficiarii niinisteriului
public aunt numitf direct de Domn con-
form unei legi de admisibilitate ce se va
face intru acésta.
Judecatoril de la tribunale §i curti ce
ail o diploma de licenPat sad doctor in
esercitid §i cei numiti pe viitor de Doi=
dintre acel ce ar avea o asemenea di-
ploma dupa un stagid de trei ani vor fi
inamovibili.
Din liva aceea nici unul din ei nu va
putea fi nici lipsit nici suspendat din
postul sea de cât in virtutea unel hota-
riff; stramutarea lor nu se va putea face
www.digibuc.ro
de cat printr'o nonii numire i cu con-
simtimêntul lor. Dupa espirapunea aces-
tui termen de trei ani nu mai vor putea
fi numiti consilieri la curte de cat per-
sóne care vor poseda o diploma de licen-
pat sail doctor in drept.
Tratamentele membrilor ordinului
judiciar sunt fixate de lege.
Art. 98. Niel un judecator nu póte
primi de la guvern functiuni salariate,
afará numai de nu le va esercita gratuit
§i escepPune facuta de incompatibilita-
tile hotarite de legi.
Art. 99. Curtile P tribuualele ordi-
nare in fiiuta sunt mentinute.
Nimeni nu p6te fi schimbat in cat pri-
vesce locul re§edintef, organisaPunea §i
competenta lor de cat in virtutea unei
legi.
Articolu1100 (in locul articolului 87
din proiect). Legi speciale reguléza or-
ganisapunea tribunalelor militare.
Militarii pentru crime P delicte alte
de cat cele privitóre la disciplina sunt
supu§i jurisdictiunef ordinare §i se
dec de legile comuue.
Jurisdictiunea militara nu esista de
cat in materie de disciplina. Ea este re-
gulata printr'o lege speciala."
Se adaoga, urmittórele articole:
Art. 101. Institutiunea actuala a tri-
bunalelor de comercid este pastrata.
Art. 102. Curtea de casatiune se pro-
nuncia asupra conflictelor de atribupune
dupg, modul regulat de lege.
Art. 103. Curple §i tribunalele nu vor
aplica hotartrile §i regulamentele ge-
nerale judetene sati locale de cat intru
cat vor fi conform legilor.ii
Art. 88 din proiect s'a suprimat.
D. pre§edinte. Asupra acestor arti-
cole aunt mai multe amendamente, de
care vé dad cetire:
10 Este urmittorul amendament al
domnului Tacu:
locul alineatelor al duoilea, al
treilea §i al patrulea de la articolul 97 sa
se punit urmát6rele ;
 t63
Sudecatorii de 060, de tribunale
ar curtilor de apel se vor numi de catre
Domn, dupa duoë liste induoite ce se
vor presenta: una din partea tribuna-
lelor i curtilor respective §i o alta din
partea consilielor judetene.
Membrif curtei de casatiune ase-
menea se vor numi de dire Domn, dupa
duoè liste ce se vor presenta : una din
partea Senatului i cea-l-alt a. din partea
acelei curti.
Un candidat de pe o list& póte figura
pe cea-l-alta lista.
Oficierif ministerului public se vor
numi direct de care Domn.
O lege special& va determina mo-
dal acestor numiri, conditiunile de ad-
misibilitate a judecittorilor i durata
functiunef lor.
D. Tacu.
20 Urmatorul amendament al corni-
tetului compromisoriú :
Articolele 95, 96 0 97 se vor suprima.
In local articolului 97 sa se did, :
Juriul este statornicit in tóte mate-
riile criminale §i pentru delictele poli-
,,tice 0 de presa."
Articolele 98, 99, 100, 101, 102 §i
103 se suprima."
D. pre§edinte. Domnule Tacu, ve-
deti c5 comisiunea a suprimat articolele
la care se refera amendamentul dumné-
vóstra ; prin urmare cred c i amenda-
mentul nu mi.' are loc.
D. Tam'. Cer sit' se urmeze conform
regulamentului, adicà sa se puna hutéiù
la vet amendamentul ce am propus.
D. N. Blaremberg. Ai voi sà mill
pentru ce comisiunea suprinlà kite aceste
dispositiuni. Le suprimil pentru cà le
gasesce rele san pentru ci nu le g-Asesce
la local lor ? Vein esamina cestiunea
din am andua aceste puncturi de vedere
§i v'é voiu dovedi atat meritul acestor
dispositiuni cAt i trebuinta ce e de a le
inscri in Constitutiune. O Constitutiune
avênd de scop a organisa puterile Sta-
www.digibuc.ro
tuluf 0 a precisa modal cum ele se eser-
eità, nu vad pentru ce dispositiunile pri-
vit6re la una din puterile Statului s'ar
pane intr'o lege speciala in loc de a se
inscri in pactul fundamental ?
De ce nu faceti pentru puterea ju-
diciara aceea ce ati facut pentru pu-
terea esecutiva i pentru puterea legini-
tóre ? Nu cred ca 1mb vetr da in favdrea
acestei opiniuni un singur argument se-
ries. Uitati-v6 la Constitutiunea Bel-
giei care a servit de model atât guver-
nului citt i comitetului 0 care e una
din cele mai metodice, ea contine ace-
lea0 disposipuni.
ce ni se propane sa suprimam? P u-
blicitatea desbaterilor judecatoresci, pu-
blicitatea motivelor in hotariri, intr'alte
cuvinte controlul in materie judiciari.
Audientele tribunalelor i curtilor, ,
dice un articol, vor fi publice." Ei bine,
domnilor, ce garantia mai mare pentru
justitiabili de cat acésta publicitate ?
Acést& garantie, domnilor, este tot a§a
de preciósa ca i aceea a libertatei pre-
sei ca i tiite drepturile naturale care
le ati inscris in capul Constitutiunei.
Voitt dice mai mult,tóte cele-l-alte drep-
turf sunt iluserii saa compromise daca
nu vor fi puse sub scntul and bune jus-
titii. Pentru ce dar disposiPuni de o
asemenea importanta s& fie espuse vici-
situdinilor legilor ordinare, de ce sà le
trimitem tinel leg! speciale. Pe lânga
acésta, domnilor, sciti cit constitutiunile
nu presupun presistenta nici unei legt.
Trec la principiul
Negre0t, domnilor, c& nu voiu fi eü acela
care sa vé propun a declara de indata
tribunalele inamovibile, pentru ea sciii
cam ele stint compuse in mare parte ;
insa, dac& nu putem proclama chiar
astadi acest principia, nu scia pentru ce
am renuncia safi am avea aerul de a re-
nuncia la dénsul §i pentru viitor. Top
voim o justiPe neatarnati. EI bine, nu
o vom avea-o de at in 4iva cánd vom
ajunge la inamovibilitatea judecitorilor..
 tea
$1 ca mèsura de transitiune, ca
de a ajunge gradat la inamovibilitate,
ce dispositiune mat buna s'ar fi putut
introduce de cat aceea care dice c doc-
torii §i licentiatit in drept ce sunt in
esercitid sad eel ce s'ar mai numi, dupa
un stagid de tret ant vor deveni inamo-
vibili? Dacd ast54I suntem siliti a amana
proclam area acestni principid causa este
c5, nu avem destui óment speciali; ea
curtile §i tribunalele nu aunt inc5, corn-
puse de magistratf care si ne dea che-
z5.§li de sciinta §i moralitate. Alt-fel am
imita §i not cele-l-alte state civilisate,
am decreta de indata inamovibilitatea.
Cad daca voiti o bunk justitie , dar
mai vértos o j nstitie impartiala §i nea-
tarnatd, nu puteti e§i de act: ort votati
principiul inamovibilitatet cel putin gra-
dual ort votati alegerea judecatorilor.
Daca nu veti face nict una nici alta,
justitia incetéza de a fi o putere in Stat,
ea nu mat e de cat o sucursala a puteret
esecutive §i prin urmare o arma in mana
acegtia. Vé conjur dar,, domnilor, sa nu
treceti cu ugurinth asupra acestuf amen-
dament, care, duph, cum ve am demons-
trat , tinde a nimici cele mat precióse
garantil ale cetatenilor.
Tot acésta o void 4ice vorbind de
tribunalele militare.
Principiul c un militar nu pote fi ur-
marit inaintea tribunalelor militare de
cat pentru delictele relative la disciplina,
este iara§i o preciósh garantie eh la not
era §i un progres.
AtI desfiintat consiliul de Stat §i §ter-
geti dispositiunea care atribue conflic-
tele de atributiune curtet de casatiune.
Daca sunteti in contra acestei idet, de
ce cel putin nu ati creat un tribunal de
conflicte ca acela ce a esistat in Francia,
in loc de a lam o asemenea lacuna' in
Constitutiune ?
Cum vedett, domnilor, tOte garantiile
din Constitutiune privitóre la partea ju-
diciara s'ad §ters §i acum mai fac o
intrebare. Ce garantie mai peote
www.digibuc.ro
avea un justitiabil c reglementele nu
se vor substitui legilor; ca puterea ese-
cutiva nu va inlocui gi pe cea legislativa
cand §tergetl din Constitutiune disposi-
tiunile care inteilicead aplicatiunea re-
glementelor contrarit legilor ?
D. C. Boereseu. Domnilor, comisiu-
nea and a facut aceste supresiuni nu
a fost nict cum insufletita de intentiuni
mat putin liberale de cat ale domnulut
Blaremberg. Dach comisiunea le a ad-
mis in unanimitate, causa este ca le a
gasit pe unele inutile fiind-ca se gasesc
in legile nóstre esistente gi pe allele pe-
riculóse daca ar remânea formulate a§a
dupa cum s'ad formulat de comitet.
D. N. Blaremberg. Constitutiunea
Belgiet.
D. C. Boerescu. Belgia, domnilor,
nu are nimica a face in casul de facia; mat
anteid, fiind-ca nu putem admite imita-
tiunile servile Era s tinem socotéla de
organisatiunea nóstra local 5, gi al duoilea,
fiind-ca in Belgia cand s'a fácut Consti-
tutiunea póte c lipsead multe din legile
care esista la not.
Dar sa luam fie-care articol supri-
mat gi s vedeti c5, supresiunea nu are
absolut nict un inconvenient.
Aga, supresiunea articolului relativ la
publicitatea §edintelor. Ed nu Imi aduc
aminte câ in Romania s fi fost vre-o
data secrete gedintele instantelor nOstre
judecatoresct. Pe când in Europa domi-
na misterul in tóte actele judecatoresci,
la not totul se petrecea in lumina gi
principiul publicitatei era recunoscut §i
practicat. Am cre4ut dar ca nu avem
nevoe sa mal introducem in Constitu-
ti Line, intern' mod incomplet, nisce prin-
cipit care se gasesc respectate la not in
tot-d'a-una §i consacrate in Vote dispo-
sitiunile legilor nOstre esistente.
Am conservat juriul, flind ca acésta
institntiune este de curênd admisi in
legislatiunea nóstrii §i flind cá acest
principid mi s'a párut prea esential
pentru a II lása espus la tóte fluctua-.
 28t
tiunile Vi lei, dup5, cum il lAsase comi-
tetul delegatilor. Am suprimat articolul
privitor la justitia militará de 0 se elk,
§i in proiectul primitiv al guvernului,
pentru eh' ori cat de liberal s'ar pirea
este periculos a 11 introduce in Constitu-
tinne a§a, dup 5, cum s'a formulat. Toti
membrii Constitutiunei ad recunoscut
pentru delictele comune militarii
trebuese, in principid, judecati de tribu-
nalele ordinare §i cu töte astea am
suprimat unanim acest articol. Motivul
este lesne de inteles. Sunt in adevh
casuri nand pedépsa militarului trebue
sit fie mal severa de cat a civilului. De
esemplu, cand un militar comite un fur
aflandu-se cu uniforma pe densul §i cu
arma in mânii, pedépsa ce are si t se
aplice trebuesa fie mult mai mare de cat
aceia pe care o consacr6 dreptul comun.
Asemenea esemple se pot inmulti. Trebue
dar ca legiuitorul, and va revisui codul
penal militar, s consacre acest princi-
fiind insä liber sà il modifice dupti
impregiurare. Sà litsàm dar afarà din
Constitutiune dispositium de asemenea
naturà care ne ar putea pune in posi-
tiune sa modifintim Constitutiunea cu
ocasiunea revisuiref coduluf militar.
Comisiunea a suprimat asemenea dis-
positiunea privitóre la chemarea facutâ
cartel de casatiune de a pronuncia asupra
conflictelor de atributiuni, fiind cit la
dispositiunile transitorii se va pune un
articol destinat a arèta care este autori-
tatea care va inlocui consiliul de Stat
cine are s'a judece conflictele de atri-
butiuni. Permiteti-mi sâ fac o ultina
observatiune. Sunt multe principii salu-
tarii in legislatiunea nóstrà. Ei bine, vé
iutreb trebue óre s5, le introducem pe
tóte in Constitutiune ? Cum ? Voiti ca
principiul inamovibilité4el judedtorilor
s5, fie formulat in Constitutiune ? Dar
acesta ar fi destul ca sà st'im in loc cu
discutiunea numal asupra acestui punct
trei §edinte intregi. Cum dom-
nilor ? Se propune a se consacra inamo-
www.digibuc.ro
vibilitatea numai in favórea acestorâ
care ad diplome de doctori §i de licentiati
in drept ? Dar 6re este echitabil sà
isbim o multime de functionari vechi
care ad un servicid de 20, 30 de ani,
numai pentru cà ad avut nenorocirea sà
nu posedeze diplome de doctori sad
licentiati? (prea bine).
Ori-cum ar fi, aveti rAbdare. Cestiunea
este seriós6 §i trebue sà fim chemati a
desbate asuprA-I cu deaménuntul, iar
nu cu ocasiunea Constitutiunei.
A§a dar, pentru ca mai tóte aceste
articole sunt coprinse in legislatiunea
nóstd, ; pentru ca, unele din ele sunt de
naturit a provoca discutiuni nesfer0te in
sinul Adudarel, comisiunea a propus cu-
rat 0 simplu suprimarea lor, reservând
numai principiul pe care comitetul pH-
mitiv Il suprimase (aprobAri).
Domnilor , precum a 4is onorabi-
lul domnu Blaremberg, in ceea ce pri-
vesce publicitatea audientelor noi nu
ne g6sim in positiunea acelor state la
care a fost secretà audienta tribu-
nalelor, pentru &a de la 1832 pawl
astâilf avem publicitatea consfintità in
tóte legile. In ceea-ce privesce admisi-
bilitatea §i inamovibilitatea judenao-
rilor, vé intreb dad, suntem noi ast64i
in positiune s otärim principiul cà
peste tref alaï ad s5, fie inamovibill judena-
torif cei ce ad titluri de doctori §i licen-
tiati in clrept ? Sunt patru ani de nand
avem legea curtei de casatiune in care
s'a statuat principiul nl in termen de
opt ani personalul acelei curti s5, fie
compus de doctori §i licentiati. Au trecut
patru ani de la promulgarea legei 0 nu
scid dad, peste patru ani incà vom putea
indeplini acest articol. Apoi, dad, nu
suntem siguri la curtea de casatiune cà
peste 4 ani de Vile o sg, avem adsta
inamovibilitate, ye intreb dad, se cuvine
ca intr'o Constitutiune care nu se póte
schimba pe tot momentul sà punem o
dispositiune ca acésta ?
In ceea-ce privesce conflictele, sà imi
17*
 268
dea voe onorabilul domnu Blaremberg
rectific ceva. Aceste conflicte sunt
regulate prin curtea de casatiune, ele
s'aú luat de la acéstii, curte prin statutul
de la 2 Maiú §i. indatá ce statutul cade
prin acéstä, Constitutiune, reintrá curtea
de casatiune in drepturile sale.
D. N. Blaremberg. Am luat indris-
néla sá ye propuiú urmátorul amen-
dament :
Propunem mentinerea articolilor
comitetulul de la capitolul consacrat
'Arta judiciare, suprimate prin amen-
damentul domnilor Boerescu ,
§tirbeiù, etc., afari de dispositiunea
privitóre la inamovibilitatea gradualá,
care va face obiectul unel legt speciale."
N.Blaremberg, St. Facoianu, G. Can-
tacuoin , D. Polizu , .N. Costacopolu ,
P. Buescu, Caramanldu.
D. pre§edinte. Puiú la vot amenda-
mentul domnilor Boerescu, §tirbeiú,
Anion, etc., ca articolele 95 §i 96 din
proiectul comitetulut sä, se suprime.
Adunarea incuviintezá.
D. pre§edinte. Acum este un alt
alineat al aceluia§I amendament, ea in
locul articolulut 97 &A se Juriul
e statornicit in tóte materiile criminale
§i pentru delictele politice §i de presii."
§i restul rémâne suprimat.
Adunarea incuviintézá.
D. pre§edinte, Este apot al treilea
alineat al amendamentulut, ca articolele
98, 99, 100 , 101 , 102 §i 103 sá se
suprime.
Adunarea incuviintézä.
D. A. Pascal, raportor. Domnilor,
pentru a accelera votarea Constitutiunet
ati nurnit o comisiune compromisoriä ca
sä, se pue in acord prin concesiuni ambele
partiturt ale acestei Camere asupra
punctelor acelora asupra cárora era di-
vergintá, asupra acelor cestiuni care im-
parteaú Adunarea in duce tabere. Imi att
facut onóre a me numi in acea comisiune
compromisoriá. Acésta comisiune, dupá
www.digibuc.ro
cum vedeti, nu. s'a multumit a transige
numat asupra cestiunilor ce formaú
obiectul divergintelor dintre not ; ea a
voit sä, modifice §i chiar redactiunea
articolelor de un interes secundar.
Asupra acestui capitol V care era ast-
fel redactat din proiectul primitiv al gu-
vernulut :
Articolul 89. Institutiunile judiciare
§i comunale sunt regulate de legt."
Articolul 90. Aceste legt vor avea de
basä, descentralisarea administratiund
mat completá §i independenta comunalá."
Comitetul a modificat aceste duce
articole in modul urmátor : In locul
articolelor 89 §i 90 din proiect a çlis :
Institutiunile judetene §i comunale
sunt mentinute. Ele presintä, interese
colective §i economice ale localitáter.
Legile actuale se vor revisui.
Statutele coloniilor din Basarabia
româná vor fi rnentinute."
Apoi s'aú adaos urmátórele articole :
Articolul 105. Sunt alegetori directi
pentru consiliul judeten tot): acet care
intrunesc conditiunile prescrise de lee
pentru a luaparte la alegerea Adunitret
deputatilor.
Fie-care colegiii dä, un numer egal
de membri la consiliul judetén."
Cred de necesitate, domnilor, a ye es-
pune atát motivele care a6 determinat pe
comitetul delegatilor a introduce modi-
ficatiunea ce vedeti cát §i motivele pen-
tru care comisiunea compromisorie a
creçlut a scóte din Constitutiune acea
modificatiune.
In cestiunea coloniilor am çlis cate-va
vorbe in raportul mea, acum voesc a da
o mat mare desvoltare. Aceste colonil
a§e4at, domnilor, intr'o parte pustie
a Basarabiet rusesci , numitá pustiul
Buceagulul. Imperiul rusesc 41 a dat
kite silintele, a intrebuintat tóte miçlló-
cele s'ofad, locuitá §i ast-fel pe la
anul 1822 a atras acolo ca la 25 mil
familit bulgare de peste Dunáre. Aceste
familit s'aa a§e4at acolo cu un contract
 217
bilateral. Acest contract, care s'a numit
statut, contine, domnilor, primo, nisce
invoeli in ceea ce concerne pitmentu-
rile date coloniilor ; acest pAmênt insA
nu s'a dat indiviilor ci comunelor ;
al duoilea, li s'aA octroiat o organi-
satiune comunala, organisatiune care,
LTA cum a çlis insu§i domnu ministru
de culte , am fi fericiti s6, o vedem
introdusA in RomAnia. In ceea-ce con-
cerne instsi organisatiunea judeténA ,
deosebirea este &A la a subprefectii se
aleg de comunA in loc de a fi numiti de
guvern.
and s'a redat acéstA parte Moldova,
guvernul Moldova a recunoscut cli in
ceea ce concerne nevoile acestor locui-
tori care qf sunt tot aqa de Romani
de inim ca §i noi, trebue s mentinA
a§epmentul rusesc ce li s'aA dat. Ast-fel,
prin proclamatinnea guvernului fAcuti
atunci s'a 4is colonilor : de §i aveti
dreptul sá Ire retrageti in timp de -bra
ani, guvernul insá ve promite cá ve va
mentine organisatiunea §i statutul vos-
tru ; guvernul ia angagiament national
intru acésta §i ast-fel Comenii aceia aA
stat acolo. Dar ce s'a intemplat? elmenif
ace§tia erafi scutiti a da militari. Guyer-
nul Moldova, in loc sg, intrebuinteze mi-
41ócele ce se intrebuintézA in casuri ana-
loge de -kite natiunile, pentru a ajunge
incetul cu incetul ca s'A Ii identifice, sA Ii
unifiee cu legile §i moravurile române ;
in loc de a se servi cu sistemul adoptat
de Francia in Alsacia saù cu cel adoptat
de Englitera, in care astA-4i incá aunt
populatiuni intregi care aA o organisa-
tiune administrativi §i judiciará diferitá
de a Engliterei , precum de esemplu
insulile Jersey §i Germesey, guvernul
nostru merge acolo §i çlice coloniilor :
dati-mi militari. EI die: no! avem un
statut care ne scutesce de o asemenea
contributiune; vom da insA ban!. Ei
bine, nu li s'aA luat in consicleratiune
acésta ; guvernul a comis acolo un fapt
care, domnilor, lasá o uritá paging, in
www.digibuc.ro
istoria terei; a intrebuintat o cruçlime
din cele mai marl, o cru4ime neertatá, a
dat ordin de a se impu§ca ómeni, de a
se impu§ca femei §i copif (sensatiune).
Da domnilor, acésta s'a fácut pe când
era ministru KogAlniceanu....
A venit apoi la minister domnu Anas-
tasie Panu, care a recunoscut impreuná
cu Adunarea Moldovei cA acéstA mesurA
a fost injusti , inumanA §i care a avut
efect fórte urit ; cAci 12 mii de familii
f§i aA lAsat cáminele lor §i aA fugit in
Rusia. Cestiunea atunci a venit in
Camera Moldova ; iatA ce s'a 4is ad
reproduc testual cuvintele unui deputat
care cuvinte aú motivat un vot, care vot
s'a sanctionat de Domn sunt, domni-
lor, cuvintele rostite de domnu Cornea
in Camera Moldova:
EA nu numai din punctul de vedere
al interesuluf material vin a sprijini ca
s'A se respecteze statutele coloniilor, ,
dar chiar §i din acel al principiului de
echitate.
Ace§ti coloni§ti, domnilor, sunt
streini. care nu at venit ca sá se a§e4e pe
pAmentul nostru dupA regulile ob§tesci,
ci in virtutea unor conditiuni spe-
ciale §i prea determinate. Prin urmare,
acele conditii care formézá statutele
coloniilor nu aunt privilegiuri §i incA
de acele oprite de conventie, ci ele for-
mezA §i aú caracterul unor contracte
bilaterale , care dupA legile tutulor
terilor civilisate nu se pot invalida de
cat iarág prin invoirea ambelor párti.
SA', vedem acum dacá prin inapoiarea
ce s'a fAcut Moldova de cUre guver-
nimentul Rusief a párta din Basarabia,
pe pAmentul cAreia se gáseall a§ellate
coloniele , s'a putut strica o tocmélá
ca acésta , fácuti de cátre coloni§ti cu
guvernul rusesc in vremea stápAnirei
sale qi pusá in lucrare cu mult ma!
inainte de inapoiarea pártei din Basa-
rabia ? EA gAsesc cá prin inapoiarea
p Arta din Basarabia nu numai cA nu
s'a putut strica tocméla , dar cA nici
 268
s'a incercat cineva de a o strica. Nu s'a
putut strica, 4ic, pentru cit ea nu pas-
trézit conditia de a se anula la cas de
cedare a pilméntului dare un guvernh-
mênt , si. pentru ea prin tocrnéla dintre
duoi nu este ertat a se vgtèma drepthtile
unel a treia si nicr s'a incercat cineva
de a o strica , pentru cli prin tractatul
de Paris nu scit daca nu cumva este
prevNut ca sA se respecte actele silvAr-
site sub guvernul Rusief. Dar imi
aduc aminte cii at indrituit pe toti
locuitorif gilsiti pe partea inapoiatA
de a fi liberi, ca Omit in trei ani sit fsi
a1ég6, de vor sil remâe sub stapânirea
Moldovei sat a se retrage. In acest
termen in care si colonistii puteat s'ét
se retrag6 dad, ar fi vècilut c5, nu li se
respecta conditiile in virtutea ciirora
s'at steimutat si s'ait ase4at pe acest,
pilmênt, guvernAm'entul Moldova le at
dat act de recunóscerea si de respectarea
acelor statute si pe un asa temeiù el
at remas neclintiti. A ceste acte, dom-
nilor, sunt de ajuns a ne clovedi cii pHn
inapoiarea pfirtei din Basarabia nu numai
nu s'at stricat conditiile tocmelei cu
cu care streinii colonisti s'at gasit ase-
4ati pe acel p5anênt, dar inc6 li s'at
intitrit acestea si de cAtre guvern6m6n-
tul nostru. In asa stare dar giisindu-se
colonistii nu inteleg cum ministerul
trecut a putut BA if tulbure, contestân-
du-le dreptul chstigat prin o tocmélil de
bunAvoe si recunoscut chiar de guvern&-
m"entul nostru ? §i inc6, când si cum
s'a fAcut de dare minister o asa con-
testare ? and espirase termenul cel de
trel ani si fArit participarea puterei
legiuitóre. Ceea-ce inteleg si. ceea-ce
véd este c5, o asa urmare a contribuit
mult la perturbatia colonistilor; c6ci
nimic nu póte aduce mai mare neliniste
intre nisce streini ase4ati dup6, conditil
incheiate cu guverniimêntul de at de
a vedea acele conditil amenintate si. de
cine ? Chiar de cAtre guvernâmênt. In
fine et, avênd in vedere folosul Ord,
www.digibuc.ro
care cere ca o parte frumóg a ei si
nu rèmânA pustie si ca echitatea sit
prevaleze, sunt de opinie sil autorishm
pe guvern de a le recunósce statutele in
puterea dirora s'at statornicit aceste
colonif si acésta sit o facem cât mai
curênd, ciici casul este gray."
Iacti, dornnilor, cum aceste cuvinte s'an
formulat mai apoi in lege ; vé citesc
legea :
Asupra raportuluf ministrului nos-
tru secretar de Stat la departamentul
trebilor interióre, presedinte al consi-
liului, No. 15,913 ;
Vèl'end votul emis de Adunarea le-
gislativti a Moldovei la 7 Aprilie anul
,curent, in coprindere: in privirea cornu-
nicatiunei fticuta de ministerul de in-
terne, atingetóre de emigrarea coloniilor
,bulgare , Aclunarea autorisézit pe mi-
nister de a le chiezAsui pazirea nejig-
nitit a statutelor de care se bucurat
in timpul anexiírei;
In virtutea articolului 14 al Conven-
tiei din7/19 August 1858;
Am decretat si decretilm ce urméz:
Articolul I. Votul citat al Adunitrei
,este sanctionat.
,Art. II si cel de pe urmit Ministrul
nostru de interne, presedinte al consi-
,liului este inshrcinat cu esecutarea
decretului de facitl.
IatA, domnilor, ceea ce natiunea prin
lege a promis acestor colonii. Efectele
acestei promisiuni nationale s'aú vqut,
domnilor, indestul. Aceste colonii s'aü
afelat in tótA vremea români de inima ;
dati-mi voe sil ye cetesc un decret al
donmului Cuza pentru purtarea vrednid,
de laudA ce ei aú arètat in afacerea de
la Costangalia :
Purtarea vrednicE de tótä lauda ce
at arètat locuitorii coloniilor din Ba-
sarabia si. zelul cu care ei at adus tóte
inlesnirile trebuincióse trupelor ro-
mâne la ocasia respingerei unei cete
de Polonesi care trecuse cu manta ar-
matil pe teritoriul llomânief, dob6n.-
 dind acer locuitori drepturi la recu-
,,noscinta nóstrà, No! avem plitcerea a
constata astg, patriotia, purtare a lor
a le aréta deplina Nóstra multurnire.
Dat la Cotroceni la 14 In liu 1863.
Alexandru loan.
V'è voit cita acum vre-o cAteva din
acele acte ce pun in evidentà ata§amen-
tul sincer al acestor locuitori pentru
téra ce i0 at ales de patrie.
In anul 1857, coloni§tif at dfiruit
StatuluT 8,000 ruble argint. In anvil
1858 at dAruit 1,000 galbeni 0 at im-
prumutat pe guvern cu 24,000 ruble
argint farA procent. In anul 1860, dupa
apelul ce li s'at fiicut de a veni in aju-
torul StatuluT, at diiruit visterieT 30,000
ruble argint. Dupa un alt apel ce lì s'afi
fiicut acum duoT anT, at imprumutat pe
Stat cu suma de 105,000 ruble cu pro-
cent numai de 50/e. In ajutorul inunda-
tilor at d6ruit in anif 1863, 1864 0
1865 prge 600 kile producte. Pentru
infiintarea a duoë tunurT at ditruit ase-
menea 2,000 galbenT.
Iatà, domnilor deputatT , unele din
faptele acestor coloni§tf de la care
Statul percepe peste un milion pe an
imposit, firil a cheltui un ban pentru
ei; ciicT totT funetionarif Statului din
districtul Bolgrad sunt plait! de aceste
colonif, care posedii nu mini aT scolf comu-
nale dar ina un licet. maT bine intre-
tinut de at liceele din IaT. §i Craiova.
(sgomot, convorbirT).
Vedetl dar, domnilor, purtarea ce at
avut in tot-d'a-una ace§tT ómenT.
Comitetul a credut dar cà ceea ce
aceste colonif at in virtutea unuT. con-
tract, a statutuluT lor, recunoscut prin-
tr'o lege, ar trebui sà li se inscrie in
Constitutiune in partea ce tratézA despre
organisatiunea c5nsiliilor judetene§i co-
munale. Comisiunea compromisorie
a credut a de vreme ce aceste statute aunt
recunoscute i confirmate printr'o lege,
de vreme ce acele statute contin o orga-
www.digibuc.ro
nisatiune comunalit §i judeténei, este de
prisos de a se mat trece in Constitutiune;
fiind cli articolele 89 0 90 statuézh
cí institutiunile judetene §i comunale
sunt regulate prin legi, pentru aceste
statute esistând o lege, este superfluú a
se mai face mentiuni in Constitutiune.
Donmilor deputatT, ace§tT ómenT at
fost de atrttea ori strAgAniti, at fost
atat de mult vexatf i sunt incà, in at
cred cà o asemenea dispositiune in Con-
stitutiune nu ar fi nici de cum de prisos,
fiind cà cu acésta el s'ar crede maT bine
protegiatf in viitor. Acésta este §i opinia
a 30 deputatT care afi subscris un amen-
dament pentru mentinerea redactiuner
comitetuluT.
D. ministru al cultelor. Domnilor,
cred cà onorabilul domn raportor v6 a
convins deplin prin argumentitrile dom-
nief-sale a este peste putintà si votatT
articolul ce domnia-sa propune. Domnia-
sa a vorbit de contractul acestor ómenT,
de lege, de institutiunile lor comunale pe
care le gi'isesce fórte bune. Dar tóte
acestea nu dovedese alt de at a dom-
nia-sa a studiat cestiunea cu de-amè-
nuntul i rèmêne ca i domnia-vósta si
o studiati i si o cunósc.ti. pe deplin ca
si putetT judeca argumentele domnuluf
raportor §i a vé pronuncia in cunoscint5,
de causi. Ea v intreb insà dad", dumné-
str puteti si discutatT aasti cestiune
astidi ? Acésti cestiune de care de sigur
nu vë at! ocupat nicT o datà. Negre0t ch%
dumnévóstrA nu sunteti astildf gata ca
sà desbatetT aastà cestiune pe térêmul
acela pe care a pus-o onorabilul clomnu
raportor, pe tërêmul and Basarabia era
o pustie 0 cum s'a colonisat de atre
Ru§T.
D. I. Strat. Suntem preparati, cumis-
cern cestiunea.
D. mlnistru al cultelor. Onorabilul
domnu Strat dice a cunósce cestiunea §i
cà prin urmare ar putea el ne dea limu-
rirT, dar i et aT putea si v6 dad alte
16murirT ; am un (loser aicT vedeti at e
 270
de voluminos, §i in care se coprinde
numai cestiunea scólelor acelor colonii;
domnu ministru de finance ar putea sa
ne arate un alt dosar §i mat voluminos
in privinta financelor §i a§a tóte depar-
tamentele ar putea s ye arate multe
cestiuni pe care póte c dumnévóstra nu
le cumSsceti. Nu puteti dar, domnilor,
sa desbateti dumnévástra ast4i adsta
cestiune, pentru ci nu o cunósceti pe de-
plin §i mai pucin ind o puteti admite
intr-o Constitutiune.
Tot ce putem spune Of in privinta
coloni§tilor este e daca el vor fi av'end
vre-un drept saa nu, acésta se va desbate
cu alta ocasiune. Onorabilul domnu ra-
portor ne a spus inca c acei coloni§ti
sunt Romani, cit cugetii, romanesce. Ei
bine, pot asigura pe onorabilul domnu
Pascal ca dumnélor nu sunt Romani
chiar cand ar fi Romani, dic cia nu sunt
Romani, cad Romanii prefera sh sufere
ori-ce apilsare in téra lor mat bine de
cat sii emigreze in bratele despotismului
(aplause).
D. preqedinte. Onorabilul domnu
N. Ionescu, ca membru al comitetului,
are cuvêntul pentru ca sii espuna moti-
vele minoritatei comitetului.
Voc1. Nu este aid.
D. ministru de finance. Domnilor,
dacii acésta cestiune ar fi de natura ca
sa se discute acum, ea unul a§f fi rugat
pe onorabilul clomnu Strat ca sa ne dea
limuriri, chef domnia-sa ar veni in aju-
torul guvernului, fiind ea, §i donmu Strat
§i guvernul sunt in privinta acésta de
acea§i opiniune ; dar domnilor,, noi
nu suntem chemati sii desbatem
drepturile coloni§tilor. óre onorabilul
domnu Pascal crede cit cu ocasiunea dis-
cutiunef proiectului de Constitutiune se
póte desbate §i contractele bilaterale
care sunt vremelnice sait perpetue? (Voci.
Nu sunt vremelnice). Sunt sal nu vre-
melnice nu avem sit ne pronunciam ali;
pentru ca, precum am mai noi nu
suntem chemati atti sit clesbatem dad,
www.digibuc.ro
cutare contract este saa nu bun, data a
fost saa nu aprobat de cineva, fie de
Cuza saa ori-care altul ; noi, domnilor,
avem astall sa facem o Constitutiune
pentru Romani, pentru téra intréga.
Onorabilul domnu Pascal vine §i ne ()ice
cli institutiunile comunale din Basarabia
sunt cele mat bune ; dar mé mir de ce
domnia-sa nu a venit sit ne propuna ca
sa le votam pentru téra intréga dad,
stunt a§a de bune. Domnilor, v6 spun ca,
nu se péte vota acum prin Constitutiune
nimic care ar acorda cui-va vre un pri-
vilegia, pentru cit ati votat deja, la
inceput inca, un alt articol prin care ati
proibit ori-ce privilegiuri in téri. Cat
insa pentru contractele bilaterale, dum-
névéstrii, Ïiu sunteti chemati Fop nici sit
le discutati nici sa le votati ; prin ur-
mare ve rog sit primiti trecerea la ordi-
nea
Se cere inchiderea discutiunei.
D. I. Strat. Sa imi permiteti, dorn-
hilor, a vorbi contra inchiderei digcu-
tiunei, pentru cit nici o data nu ma am
impus Camerei ca sit vorbesc cand am
fOut cli e impacienta a trece la vot.
Acum insa doresc sit imi dati voe a ye
al-61a pericolul la care sentem espu§l
primind propunerea domnului ministru
de finance. Negre§it domnilor,, cii ces-
tiunile de contracte nu se vor discuta
cu ocasiunea Constitutiunei ci la timp
oportun; dar v'è aduc un precedent
care sa arate Camerei ce insemnézit
aceste statute bulgare. A fost, domnilor,
o conventiune care a desfiintat terte mo-
nopolurile §i privilegiele din téra §i cu
tóte acestea §i astiiçll esista in Basa-
rabia cele mai neau4ite monopoluri. EI
bine, domnilor, tocmai pentr cit hu se
scie sub ce conditiuni aunt aceste dolonii
§i care Bunt statutele lor, tocmai de aceea
tin sa imi acordati Ijce minute spre a
da o idee despre clensele onorabilef
Adunari.
Se pune la vot inchiderea discutiu-
se primesçe,
 211
Se pune la vot amendamentul celui
de al duoilea comitet care propune a se
mentine articolele 89 §i 90 din proiectul
primitiv, care devin articolele 106 i 107,
§i se adopta.
D. pre§edinte. Mind 5 ore, consult
Adunarea dad, incuviintéza a se continua
§edinta.
Adunarea in unanimitate incuviin-
téza continuarea §edintei.
D. raportor cetesce articolul 91 din
proiectul primitiv care devine 108 :
Articolu1108. Ori-ce dare este a§e4ata,
numai in privinta folosuluf public al
Statului, judetului sad al comunei."
D. raportor. Domnilor, comitetul a
cre4ut a face o modificatiune acestul
articol i acésta, modificatiune- consta
in acésta ca budgetele sa fie votate de
comune cad a se admite a se vota de
Camera ar fi a trece prin Camera 3000
de budgete cu care s'ar lua un timp
feute lung.
0 voce. Ce a otarit comisiunea ?
D. raportor. Aid am un amenda-
ment al domnului Cernatescu care 4ice :
La articolul 106 din proiectul majo-
,,ritatei comisiunel delegatilor la ali-
neatul antêid unde 4ice : Dad, nu a
,,fost consimtit de ambele Adunari sa
se modifice : Dad, nu a fost discutat §i
votat de Adunarea deputatilor."
P. I. Cernillescu, N. Mcildärescu,
I. Ionescu, C. T. Grigorescu, D. Culo-
glu, Gr. Berendea
D. pre§edinte. Mai este §i un amen-
dament al comitetulul compromisorid,
in coprindere
se primésca, articolul 91, modificat
precum urméza :
,,Ori-ce imposit este a§eçlat numal in
,,folosul Statului, judetului sad co-
munei."
D. C. Lapati. Am don ed cunóscem
daci comisiunea a primit alineatul de
la articolul 106.
D. C. Britiloin. Comitetul a intrunit
in un singur articolul trei din articolile
www.digibuc.ro
proiectului primitiv, articolele 91, 92 §i
93. Noi comisiunea cea noua ne am
oprit la articolele primitive ale guver-
nului. Amenclamentul domnului Cerna-
tescu nu 41 are locul, caci noi nu ne de-
partAm de la acest articol.
D. N. Lahovari. Domnilor, sciti
prea bine ci de cand se votéza Constitu-
tiunea am vorbit prea pucin; permi-
teti-mi insa acum asupra acestuf punct
sa vorbesc mai mult , pentru cd acest
articol intereséza fórte malt pe popor.
Acest punct este al darilor. Ori-ce dare,
domnilor, fie catre Stat, fie citre comund,
ea trebue sa tréca prin sanctiunea Pu-
terei legiuitóre , cáci alt-fel iata ce se
póte intêmpla. Un contribuabil al unel
comune rurale platesce astaçli de çlece
ori mai mult &are comuna de cat ce
platesce catre Stat §i sciti pentru ce ?
Pentru cd darea e impusi de un singur
om, de primar, care, pentru a 41 face lui
léfa mare, arunca contributiuni pe porci,
pe oi §i chiar pe velnite.
In Moldova ati vèçlut ci a isbit §i vel-
nitele §i le a isbit cu o tax& grozava.
A§a dar, daca noi vom legiui prin
Constitutiune ca consiliile comunale §i
judetene sá póta infiinta ori-ce taxa fara
incuviintarea Puterei legiuitóre, pate
sa ne dud, prea departe , Sd mé credeti
cd póte cel pucin in unele localitáti nu
numal ed saräcésca pe locuitori dar ed
aduca §i desordine §i póte chiar revolte.
De aceea propuid cd nido dare sa nu
se a§eçie d- cat prin incuviintarea Pu-
beret legiuitóre.
D. pre§edinte. Articolul 93 din pro-
iectul guvernului ve da destala satis-
factiune.
D. N. Lahovari. Fórte bine, dar
domnu raportor çlice dupa acum ca nu
trebue ed primim acésta idee, cad atunci
ar trebui sa vie trei mii de budgete in
cautarea Aclunarei.
D.C. N. Bralloin. Articolul 91 pune
principiul cd nici un imposit nu se pate
pune de cat in folosul public al Statulul.
 271
Va s 1c5, cit nimeni nu pdte s pue un
imposit in folosul set). personal. Pe urma
vine principiul cel-l-alt a§e4at la artico-
lul 92, ca, nid un imposit al Statului nu se
'Ate stabili §i percepe de cat in puterea
und legI.
Articolul 93 Ilice c niel o sarcina ,
pia Uil imposit judetian nu se póte a§e4a,
de cat cu invoirea consiliuld judetian.
Nid o sarcina, nid un imposit cornu-
nal nu se póte pune de cat cu consim-
tirantul consiliulu comunal.
aceste imposite trebue s pri-
mésca confirmatiunea Puterei legiuitóre
si intarirea Domnultg.
E vorba dar de imp osite iar nu de
budgete. Noi nu discutam pe dinafarii,
ci discutam proiectul. Proiectul aci se
ocupa de imposite iar nu de bud-
gete. Cana vom veni la budget atunci
vom vedea. Aci se otarasce c impositele
nu se pot pune fara incuviintarea Pute-
rei legiuitóre.
Voci. La vot, la vot.
D. P. Cernittescu. Am dreptttl si
iml desvolt amendamentul.
Cer cuvéntul in contra inchiderei dis-
cutiund.
Am propus un amendament care mi
se pare destul de serios §i trebue s. mé
lasati a vorbi ; cad dupa parerea mea
este un amenclament de mare importanta.
D. pre§edinte. Amendamentul du-
mitale, domnule Cernatescu, este la arti-
colul 106 al comitetului pe care comi-
siunea il a respins. Priu urmare, daca
aveti s faceti amendamente, faceti-le la
articolul din proiectul guvernulul pe
care comisiunea il a primit.
Se pune la vot amendamentuLdom-
nuluf Cernatescu §i se respinge.
Se pune la vot articolul 91 clevenit
articolu1108 §i se adopta, ca modificarea
propusa in amendarnentul celui de al
duoilea cornitet.
Articolele 92 §i 93 din proiectul
primitiv devin articolele 109 §i 110 §i
se adopta, intocmat :
www.digibuc.ro
,,Articolul 109. Niel unimposit al Sta-
tului nu se 'Ate stabili §i percepe de
cat numaI in puterea unei legi.
Art. 110. Niel o sarcina, nicl un im-
posit judetian nu se póte a§e4a, de cat
,,cu invoirea consiliuld judetian.
Nid o sarcini , nid un imposit co-
munal nu se póte pune de cat cu con-
simtim'entul consiliului comunal.
Impositele votate de consiliele jude-
tene §i comunale trebue sá primésca
,,confirmatiunea Puterd legiuitóre §i
,,intarirea Domnului.
Articolul 107 din proiectul comi-
tetuluf delegatilor se suprima.
Articolul 108 din proiectul comi-
tetului delegatilor devine articolul 111
§i se adopta intocmai :
Articolul 111. Nu se pot statornici
privilegii in materie de imposit.
Nicf o esceptiune sati mic§orare de
imposit nu se póte statornici de cat
printr'o lege.
Articolu1109 devine 112 §i se adoptii
dupa urmátorul amendament al celui
de al duoilea comitet :
un fond pentru pensiuni sal
gratificatiuni in sarcina tesauruluf pu-
blic nu se póte acorda de cat in virtutea
unei
D. raportor dá cetire articolului 110
din proiectul comitetuluf delegatilor
care devine articolul 113 :
Articolul 113. In fie-care an Adu-
,,narile incheia, socotelile §i votéza bud-
getul.
Tóte veniturile sal cheltuelile Sta-
tului trebuesc trecute in budget §i in
.,socoteli.
Budgetul se va presenta tot-d'a-una
cu uu an inainte de punerea lui in
aplicare §i nu va fi definitiv de cat
dupit ce se va vota de dênsele §i sanc-
tiona de Domn.
Daca budgetul nu se votéza in timp
util, puterea esecutiva va indestula
serviciilepublice dupa budgetul anuluI
precedent fári a putea merge cu acel

budget mai mult de un an peste anal
pentru care a fost votat.
D. pre§edinte. Asupra acestui arti-
col este urmatorul amendament al dom-
nulul Iatropolu
,,Propunem ca la acest articol sa se
44 in loc de: Adunarile inchei5, soco-
,,telile ,§i votéza budgetul, Adunarea
deputatilor incheia socotelile §i votéza
b uclgetul.
P. latropolu, A. Lupafcur IV. Ionescu,
A. G. Golescu, I. Iona§cu, 21f. Plegoianu,
D. Tacu, Chr. Tel.
D. P. Cerniiteseu. La acest articol
ea propuia ca in loc de ,,ambele Adu-
nari' s5, se (lid, Adunarea deputatilor ;
euvêntul este ca dupa legea electorala,
precum onorabilul ministru de finance
a olis, cele patru colegii electorale repre-
sinta votal universal mi se pare ca e
fórte drept ca Adunarea deputatilor care
concentréza in sine sufragiul natiund
suverane, s aiba dreptul ca s deshata
§i sa voteze impositele , iar nu §i cea
alta Camera senatoriala, care are o lege
separata §i care represinta o portiune
separata a natiunef. De aceea mi se
pare ca. ar fi un ce fórte ned.rept, un ce
contralicètor scopului institutiunef Se-
natului ca s aib5, amanduoè Adunarile
acelea y. drepturi pentru imposite §i
budgete.
D. Mareovici. EA am iscalit amen-
damentul onorabilului domnu Iatropolu
§i prin urmare voia sa vé arét pentru
ce il am subscris §i pentru ce sunt de
idee ca o singura Adunare, Camera, sa
voteze budgetele.Nu mé pun pe térémul
domnului Cernatescu c Adunarea ar
representa natiunea §i c5, Senatul este
o Adunare privilegiata prin cens, ea voi
vorbi dintr'un punct de vedere practic,
este mai bine, mai util, ca numal o
singura Camera sa voteze budgetele.
Sciti bine ce s'a intêmplat in timpul
lui Voda Cuza. Budgetul nu s'a votat
multi ani din pricing ca Camera era
www.digibuc.ro
2t3
neted divisati in dua camp uri ; discutiu-
nile lua un caracter de iutél5, in cat se
perdea sesiuni intregi iu discutiuni ar-
dente §i chiar cind acest budget se
discuta nu era nici o data in acord.
Ei bine daca, domnilor, intr'o Camera
uncle (5menii se véd, se aud §i nu s'aa
putut lesne intelege, a fortiori duoé
Camere ale caror vorbe nu 41 le 'Fed
de cat pe hartie, intelege c5, lucrul. are
sa fie mai grea.
Daca armonia va fi completa intre
duoé Camere , negre§it c una votand,
cea-l-alta are sa voteze asemenea fara sa
mal discute. Dar tot-d'a-una trebue
presupunem 2.60 dad., voim binele. SA
presupunem c5, va fi desacord intre cele
duoè Camere §i o si fie. Atunci, are sa
se intample ca budgetul s remae ne-
votat. Cestiunea budgetului, domnilor,
este o cestiune de economie a tèrei. Ei
bine, nu cred ca se póte pune in suspi-
ciune o Camera ci póte da credite iii-
mitate... (0 voce. A fost esemplu). De vre-
me ce dar nu e cestiunea de imposite §i
numai de incheere de socoteli , socotese
ca, e mai practic ca o singura Camera sa
le incheia.
D. N. Blaremberg. Domnilor, mi se
pare c5, -Vote aceste discutiuni nu provin
din nimica alt de cht unde nu Etna bine
séma de Corpul ce am instituit.
Daca ar fi bine inteles intre noi ca
am creat o a duoa Camera, iar nu un
Senat conservator, socot c nimenea nu
ar mai ridica asemenea cestiuni. Dom-
nilor, noi nu am creat un Senat insarcinat
a esamina legile din punctul de vedere
constitutional, ci am creat duoé Camere
pe care le am pus pe un picior de
egalitate. Acésta in ceea-ce privesce
principiul. Acum, in ceea ce privesce ces-
tiunea budgetara, in parte am duoè ob-
servatiuni de facut. Mai antéia, cestiu-
nea e prejudecata §i dumnévóstra nu
mai puteti reveni asupra unui vot al
Camera §i al duoilea, nu trebue ca lu-
crurile sa se petréca ast-fel.
18
 In ceea-ce privesce cel Autêiú argu-
ment ca cestiunea e prejuclecata, el este
intemeiat pe articolul 29. ht.& coprin-
derea :
Initiativa legilor este data fie-careia
din cele trel ramurl ale puteref legi-
slative.
Totuqf, orf-ce lege relativ& la veni-
turile i cheltuelile Statuluf sad la
contingentul armatel trebue s& fie votata
maidntei4 de Adunarea deputatilor.
Vedeti dar c aci e numaf o cestiune
de prioritate, de initiativa. Acest articol
s'a votat §i in facia unuf asemenea vot
acésta discutiune este anevoiósti; cad
budgetul nu e nimic alt de cat o lege
financiara qi ca ori-ce lege el trebue
tréa prin filiera ordinara. Acum, in ceea
ce privesce cestiunea in sine, mi se pare
avem mal multe argumente puternice
pentru a sustine c budgetele trebue
mérga inaintea amAndoror Camerilor.
Dad, am recunoscut ca fie-care din
aceste duoè Camere represinta un inte-
res deosebit , care ar fi dreptatea §i
cuvêntul de a recusa pe una din ele in
materie budgetar& ? Senatul represint&
mai vêrtos proprietatea cea mare; dad,
Il despoiati de acest drept ce ne maf ga-
rantka &A nu se vor infiinta imp osite de
acele ce ar apäsa numaf pe proprietate?
Voim ca budgetul sá mérga inaintea
Senatuluf qi pentru ca acéstä a duo&
Camera sa pastreze o important& reala
apof dach if recumiscetf dreptul de
ancheta , dreptul de a da in judecat&
mini§tri, de ce if refusatf competinta in
materie de imposit, and acest drept nu
e de c&t un control al acelora ce if ati
recunoscut deja.
Daca voiti ca Senatul sa fie un Corp
politic serios, datii d'impreunii cu drep-
tul de control §i dreptul de represiune,
cam puterea va fi tot-d'a-una numai in
mama aceluia ce póte refusa budgetul.
Rog pe partisanil convin§i af Sena-
tuluf sa mediteze bine aceste conclitiuni
§i sa mentie dispositiimea care voesce ca
www.digibuc.ro
budgetul sá trécl priu controlul celor
duoé Adunarl.
D. P. Buesen. Domnilor, s'a agitat
cestiunea de clasa ; idee tot-d'a-una
nenorocita de a se pune inainte intere-
sele, find cá ele escita de multe ori
pasiuni. Nu void s& escit pasiune, dar
voiù sa m6 pun in punctul de vedere al
dreptätef.
Senatul represinta interese, dar acele
interese nu sunt deosebite de acele
care sunt in Camera ; tocmal cu argu-
mentele ea care ye serviti dumnévóstra
vé combat, cad a vota budgete in Senat
este a nu tine séma de interesele ce nu
sunt representate acolo.
In Senat ati (iiis cá sunt proprietarif ;
el bine dincolo sunt acef care nu sunt
proprietari ? Cum dar çlicei dumnévóstra
cá impositele asupra proprietatilor se
pune de catre aceia care nu sunt pro-
prietarf and ati facut o Camera unde
atf pus töte clasele, tóte interesele? Dac&
ati pus dar aci kite interesele, lásatf ca
ele singure si i§f puna impositele. Prin
urmare, impositele sustin cá trebue sá
se puna de Adunarea deputatilor §i ca
sit vé asigur maf mult, vé amintesc cá
in Francia in timpul lui Napoleon, and
s'a simtit necesitatea de a se face un
Senat cum am simtA nof asta4f, in con-
stitutiunea aceea se 4icea ca budgetele
sa se voteze numaf de Adunarea de-
putatflor.
D. pre§edinte. Dumnévóstra e§itf
din cestiune, vorbitf de imposite.
D. P. Buescu. Nu, domnule pre§edinte,
este o eróre, Fla se (lie& peste tot locul
unde am 4is imposite, budgete, cáci
acésta am voit sá 4ic. Acum, domnilor,
deosebit de acésta cestiune, mi se pare
ca budgetul este viueata unuf guvernit-
mênt ; nicf un guvernamênt nu póte
merge far& budget §i dumnévóstri fa-
ceti ast-fel ca guvernul sa rém&e fari
b udget e.
Domnilor, am ve4ut ca de multe orf
cu o singura Camera nu s'a putut avea
 276
budgete la timp, acum cum voitf dum-
névóstrit ca cu duoè Camere sá fie maf
regulate P Nu vedetf ca, punetf in posi-
thine pe Camera cea-l-alta sit respingá
budgetele votate de Camera acésta ?
Prin urrnare, de la inceput vedeti ca
punetf dificultate guvernuluf de a avea
budgetele la timp gi de acea sunt de
pirere ca budgetele sit se voteze de o
singurá Camerá.
D. I. Strat. Domnilor, sà 1ml permi-
teti sà dic gi ed dua cuvinte pentru a
justifica subsemnátura mea de la amen-
damentul propus de domnu Iatropolu.
Domnilor, pentru ea sit nu ostenesc
Camera, am sá spuid in cateva cuvinte
care sunt principalele motive pentru care
noi credem cit este maI logic ca budge-
tele 56 se voteze numaf de Camera de
jos iar nu de amendua (Voci. Camera
deputatilor iar nu Camera de jos). Ve
rog, domnilor, sit nu ne judm cu cuvin-
tele, numiti-o Camera deputatilor, Ca-
mera de jos, cum vetf voi, ve void spune
numaf ce, in tóte statele Camera care
voted, budgetele se numesce Camera de
jos, iar cea-l-altá care votézá numaf
cele-l-alte legf se n.umesce Camera de
sus. Acum, die &A, este maf conform ideef
primordiale, sistemuluf constitutional,
ca numaf Camera de jos si voteze bud-
getele gi acéstit justificare o gsii chiar
in originea sistemuluf constitutional.
Domnilor, sciti cá originea sistemuluf
constitutional o gásim pe de o parte in
participarea ce a voit sá aibá diferitele
clase ale societátef la facerea legilor,
budgetelor, in fine la controlul asupra
guvernuluf. Acésta este originea siste-
muluf constitutional §i acest sistem s'a
desvoltat cu timpul prin acest control
esercitat de clasele care avead acest
drept.
El bine, domnilor, tóte aceste clase
care avead dreptul sá çlicà guvernului
vorba lor asupra impositelor, îl eser-
citad controlul in o singurá Camerá
unde erat tóte representate gi burgesif
www.digibuc.ro
§i prelatif gi nobilif. Mal tardid s'a creat
Camera de a duoa. Dad, yeti auto, ins&
a ye da socotélá de acéstá institutiune,
veti vedea cá ea a fost creatá ca sá serve
de paravent intre popor gi guvern. Ast-
fel la ideea de libertate respunde Camera
de jos gi la idea de paravent respunde
Camera de sus. Acesta este motival ca
budgetele nu trebue votate de cat de
Camera de jos.
Maf este un motiv. Ve am spus, dom-
nilor, cit cuvintele infiintárd Senatuluf
nu ad fost cuvinte financiare, ci cuvinte
politice, gi prin urmare se intelege cit
sorgintea luf nu a fost tot sorgintea din
care este Camera de jos. Acum, se póte
ca in unele ten sorgintea Senatuluf
&A, se apropie maf malt sad maf pucin
din sorgintea Cameref de jos, cum este
in Belgia §i cum am fácut gi nof pentru
Senatul nostru, dar tot este o deosebire.
In regulá generalá, dar se póte dice
cit poporul e representat maf mult in
Camera de jos, iar in Camera de sus
sunt alte clase ale societátef, nobilf, pro-
prietarf marl dar nicf de cum popor.
Prin urmare este maf logic ca acéstá
Adunare care represint5, poporul in
masá, iar nu numaI o clad, a poporuluf,
cum este Senatul, sá se ocupe singurit de
budgete gi de socotelf.
Maf remân, domnilor, duoé cuvinte.
Ve si ruga sit vé punetI pe un térem
practic; cu duoé Camere nu yeti avea
nief o datit budgete. Vi s'a citat chiar
fapte ; seit1 cí inainte de 2 Maid cu o
singurá Camert abia am avut un budget;
e lesne de credut cit cu duoé Camere ne
va fi §i maf gred de a avea un budget.
Póte yeti dice ci acea Camerit era divi-
satt prin pasiuni gi cit aceste pasiunf
vor peri cu infiintarea Senatuluf.
Domnilor, dad, credeti cit divisiunile
politice nu maf vor esista in aceste duoé
Camerf ve ingelatf. In Senat se vor alina
numai pasiunile indreptate contra gu-
vernaluf, dar intre partite pasiunile vor
esista ca i Omit acum. Ast-fel, dom-
 1278
nilor, a da budgetul la duoè Camere este
a 11 condemna de la nascere. Cred dar
ca §i din punctul de vedere politic §i din
punctul de vedere practic cred c ati
face un servicid t érei votand ca budge-
tul sa tréca prin o singura Camera.
Se cere inchiderea discutiunei.
D. principe G. §tirbeill. Domnilor,
permiteti-mi s vé spuiù de ce doresc ca
discutiunea s continue.
D. Strat, cu tOte argumeutele ce a
adus, a discutat mai mult dad, trebue
un Senat de cat cestiunea budgetelor.
Dumnélui a venit i in teorie §i in prac-
tica cu duoè principil care jumétate
stint adevérate §i jumétate nu sunt ade-
vérate. A 4is ca in tóte tèrile budgetele
tree numai prin o Camera. Ed sciii cit in
Belgia budgetele tree prin amAnduoè
Camerile. Domnu Buescu a vorbit singur
despre budgete. Socotesc dar cit trebue
sa continuam discutiunea §i sper cu ye
void aréta argumente pe care le va primi
bit& Camera.
D. Buescu. Domnilor, ed stint pentru
inchiderea discutiunei fiiud cit voesc ca
Constitutiunea sa, se voteze cu o ort
mai inainte (ilaritate).
Vedeti, domnilor, cit mé am identificat
cu trebuintele manifestate de domnii
Lapati §i alii ca Constitutiunea sa se
voteze cat mal in grabt. De aceea sunt
pentru inchiderea discutiunei.
Se pune la vot inchiderea, discu-
tiunei §i se primesce.
Diva cererea a 4ece deputati se
pune la vot amendamentul prin bile.
Resultatul scrutinului este cel ur-
mator :
Votanti 85
Majoritate absoluta . 43
Bile albe pentru . . 53
Bile negre contra. . 35
Se pune la vot articolul 113 ast-
fel modificat §i se adopta.
Articolul 111 al comitetului dele-
gatilor devine articolul 114 §i se pri-
mesce cu urmatórea redactiune
www.digibuc.ro
Antic olul 114. Regularea definitiva a
socotelilor trebue sa fie presintata Ada-
narei cel mai tar4id in termen de duoi
ani de la incheerea fie-carul esercititi."
Articolul 96 din proiectul primitiv
devine 115 §i se adopta intocmai:
.,Articolul 115. Legile de finance se
public& in Monitorul oficial ca i cele-l-
alte legi §i regulameute de administra-
tiune publica."
Articolul 97 din proiectul primitiv
devine articolul 116 §i se adopta dupa
urmatorul amendameut al celui de al
duoilea comitet :
Articolul 116. Pentru tóta Romania
este o singura curte de compturi."
Articolul 98 din proiectul primitiv
devine articolul 117 §i se adopta, in-
tocmai :
Articolul 117. Diferitele fonduri pro-
venite pana acum din case speciale §i
de care guvernul dispune sub diferite
titluri, trebue sit fie coprinse in bud-
.,getul general al veniturilor Statului.
Articolul 99 din proiectul primitiv
devine 118 §i se adopta modificat prin
urmiltorul amendament al celui de al
duoilea comitet :
Articolul 118. Tot Romanul face parte
saft din armata regulata saft din militii
sad din guarda cetaténa, conform legilor
-speciale."
D. raportor cetesce articolul 100 din
proiectul primitiv:
Articolul 100. Serviciul in armata re-
galatit fi de trei ani de
D. colonel Adrian. Pan& and va
veni legea speciala cum are sa se urmeze ?
Rèmâne serviciul numai de trel ani ?
Nicaen i. acest servicid nu e de trei ani
far& reserve.
D. C. Boerescu. Domnilor, in acest
articol modificat se Ilice et serviciul in
armata regulata, este de trei ani e in
reserva iara§i de tref ani. Comisiunea §i
majoritatea guvernului ad socotit sa çlicit
cit servicial activ este de trei ani §i
organisarea se va face printr-o lege
 177
speciala ; cad prin acésta lege nu putem
prevedea ceea-ce are sa se determine
prin legea Speciala.
D. Chr. Tel. Avem o organisare
osta§ésca completa ; acolo se prevede
cí soldatul de linie serva tret ant in
activitate §i duot ant in reserva. Va sa
4icg avem o organisare completa. Prin
urmare dad, 41 pus o data serviciul de
tret anT, punett §i reservele ca s nu
se intemple ceea-ce s'a intemplat cu
aranicerir.
D. C. Gradi§teanu. Sunt de idee sa
se 4ica c serviciul este de 6 am, trei
in activitate §i tret in reserva ; cad alt-
fel nu vom avea nict o data o o§tire
organisata.
D. ministru de resbel. Tait acesta
discutiune dovedesce cum ca dacsi s'ar
pune in pripa acesta cestiune cum s'a
pus in proiectul de Constitutiune §i
amendamentul domnulut Boerescu, s'ar
prejudeca cestiunea organisarel arm atel.
Domnilor, in comisiune ell am diferit de
opiniunea colegilor met qi am sustinut
suprimarea acestut articol, numal spre
a nu se prejudeca cestiunea organisirei;
cad peste putin, chiar in acésta sesiune,
de se va putea, me indatorez a presinta
-onorabilet Adunart un proiect de lege
pentru arganisgrea armatet; iar daca
timpul material nu va fi de ajuns, atunci
negre§it tl vom presenta in sesiunea
viitóre.
D. colonel Adrian. Donmilor, sunt
de parere a se pune un termen reserver,
sal dace, admiteti sà se retraga acest
articol din Constitutiune , insa, sa, se
invite guvernul ca cat mai neintar4iat
sà vina cu un proiect de lege.
Domnilor, reservele aunt inclispensa-
bile §i nu esista o téra care s nu le aiba.
Ce va sà icà o reserva ? Reserva nu e
serviciú, serviciul efectiv e de tret
_ant; reserva insi este o obligatiune
morala de a veni atunci cand guvernul
o va chema §i acésta perte sa se intemple
1a 7, 8 sab. 40 ant o data. Omul in reserva
www.digibuc.ro
§éde la casa lui §i nu face nimic. Ad-
mitend reserva, domnilor, faceti un bine,
caci la o nevoe vett avea un bun numër
de osta§T. In Prusia de la duot ani reserva
s'a sporit la patru §i cu acest chip s'a
putut capeta o treime mat multa de sol-
dati de cat aceia ce servesc in activitate.
D. pre§edinte. Se pune la vot supri-
marea ceruti de guvern.
D. ministru de finance. Nu de gu-
vern ci de domnu ministru de resbel.
Acum donmilor, in privinta acésta eft
sunt de idee ca serviciul in activitate si
se fixeze in Constitutiune la tret ant §i
cat pentru reserve si venirn cu o lege
D. Tel. Nu, nu se "Kite; cad nu scim
ce se va intempla mane.
D principe G. §tirbeid. Domnilor,
saa sub stindard saú in reserva e tot un
servicia ; dumnev6stra faceti o eróre de-
termen ; fixatt term enul de 6 ant in care
intre activitatea §i reserva.
D. preqedinte. E amendamentul
domnuluf Pogor §i altele carora le dal
cetire:
L Propun suprimarea articolulut 100
din proiectul guvernulut."
V. Pogor, A. T. Zisu.
II. Serviciul in armata va fi de 6 ant:
-bra in serviciul re gulat §i 3 ant reserva."
P. Buescu, A. qtirbeiii, Stefan EV-
coianu.
III. Serviciul in armata regulata va
fi de 6 ant, insa 3 in activitate §.1 3 in
reservi."
Militiile se vor regula prin osebita
lege."
G. Berendeili, C. T. Grigorescu, 1.
Ionescu, D. Culoglu."
IV. Serviciul activ in armata regulata
va fi de 3 ant. Organisarea se va face
prin legea speciala."
C. Boerescu, P. Opran, A. L Anion,
Gr. Arghiropolu, A. Sihleanu, R. Io-
nescu.
 278
Serviciul in armata regulatii va
fi 3 ant, iar in reserva se va regula
printr'o lege speciali."
C. Lapati.
D. ministru de finance. Vé rog se
faca un aniendament care sa inlatureze
inconvenientul pe care Il a arétat domnu
Tel. Sa se (licit c serviciul de tret ant
numat atunci va avea efectul seá dupa
ce se va vota o now\ lege asupra orga-
nisiirer osta§esd.
D. colonel G. Adrian. Sa primim a-
mend arn entul cornitetulut care este f6rte
bun i pe urma prin legi speciale se va
lamuri ce va s 4icà reserva, cad multi
din deputati nu inteleg.
Acésta, domnilor, este o parte inte-
granta din serviciul activ.
primim dar amendarnentul comi-
tetulut.
D. C. Boereseu. Domnilor, din mi-
nutul ce yeti vota articolul acesta, din
acel minut toti soldatii care H avena
asta4I in lagiir i care serva de mat mult
de -Era ani vor cere sa fie liberati. Reser-
vele asemenea nu le veti putea chema,
fiind-ca orgauisarea lor, siuguri o spu-
nett, are sit facit obiectul unel legi
speciale §i acea lege nu o aveti. Ce este
mat mult, observati cit votând acest
articol saú amendamentele propuse, yeti
desfiinta chiar legea votatit mat deunacji
prin care ati dat guvernulut puterea de
a chema sub arme pe soldatil liberati in
1862, 1863 gi 1864.
D. prelgedinte. Domnilor, nu vom
putea e§i din impasul acesta de cat vo-
tând suprimarea articolului.
Se puue da vot supresiunea O. se
incuviintéza.
Articolele 101 pana la 111 esclusiv
din proiectul primitiv devin 119 liana la
129 esclusiv i se adoptit intocmal:
Articolu1119. Militarilor nu se pot
lua gradurile, onorile, functiunile §i pen-
siunile de cat numai in virtutea unel
sentinte judecatoresci §i in casurile de-
terminate de lege."
www.digibuc.ro
Articolul 120. Contingentul armatet
se votéza pe un an.
,,Legea care fixéza acest contingent
nu póte avea tirie pe mat mult decal
un an."
Articolul 121. Guarda cetaténit este
mentinuta, in Statul roman.
Organisatiunea este regulati de o
lege speciala."
Articolul 122. Numat in virtutea
und legi se va putea mobilisa guarda
cetaténit."
Articolul 123. Niel o trupa streina
nu va putea fi admisa, in serviciul Sta-
tului, nid ocupa teritoriul Romfiniel,
nid trece pe el de cat in puterea unei
anume legl.
TITLITI, VI
Disposigi generale
Articolul 124. Colorile Principatelor-
Unite urmézit a fi albastru, galben gi
nap.'
Articolul 125. Ormul Bucuresci este
capitala Statulut roman §i re§edinta
auvernului."
Articolul 126. Niel un juranfent nu
se póte impune cuiva de cat in puterea
unet legi care hotarasce i formula Inf."
Articolul 127. Niel o lege, nici un
regulament de administratiune generala,
judeténi saú comunala, nu pot fi inda-
toritóre de cat dupá ce se publica in chi-
pul hotarit de lege.
Articolu1128. Constitutiunea de facia
nu póte fi suspendata, nid in total nici
in parte."
Articolul 111 se suprima.
D. raportor d cetire articolulul 112
din proiectul primitiv care devine arti-
colul 129 :
Articolul 129. Corpurile legiuitóre
ait dreptul de a declara cit este loc de a
se supune revisiund dispositiunile din
Constitutiune anume arétate.
,,Acéstit declaratiune trebue insa a fi
formulati de Adunare prin o majoritate
de duo6 treimf gi dupa tref cetirf a pro-
puneref facutI din 15 in 15 dile in
gedinta publica.
Dupil primirea acestel declaratiunf,
Adunarea este disolvata de drit gi alta
se convóca in termenul prescris la arti-
colul....
Adunarea cea noui procede la modi-
ficarea puncturilor supuse revisiunef.
In acest cas Adunarea nu póte deli-
bera dad, cel pucin duoé treimf a mem-
brilor care compun Adunarea nu aunt
faci i nici o schimbare nu se póte
adopta dach nu a intrunit cel putin dui:A
treimi ale voturilor.
Acésta Adunare nu are alte atribu-
tiuni de cat revisiunea dispositiunilor
din Constitutiune, pentru care ea a fost
convocata gi se disolva indata dupa
acésta."
D. pre§edinte. La acest articol este
urmatorul amendament al comitetuluf
compromisoriú
Puterea legiuitóre are dreptul a de-
clara c este trebuinta a se supune
revisiunef dispositiunile din Constitu-
tiune anume arètate.
Dupa acést5, cleclaratiune, cetiti de
tref ori din 15 in 15 4i1e in gedinta
publica gi prima& de ambele Adunari,
acestea sunt disolvate de drept gi se con-
vóca altele in termenul prescris in arti-
Coln].
Adunirile cele nouf proced in acord
cu Domnul la modificarea puncturilor
supuse revisiunef.
In acest cas, Adunarile nu pot deli-
bera daca cel pucin cele duoe treimi a
membrilor din care se compun nu sunt
presintf gi nid o schimbare nu se póte
adopta clacti nu va intruni cel pucin duoè
treimi ale voturilor."
D. N. Ionescu. Domnule pregedinte,
am cerut cuvêntul sá rog pe comisiune sa
adopte macar pentru revisiunea Consti-
tutiunel sa lucreze impreund cu Senatul.
D. C. Boerescu. Onorabilul represen-
tant de la Filciú propune cd pentru re-
www.digibuc.ro
visuirea Constitutiuner ambele Adunarf
sd lucreze impreuni. Comisiunea a res-
pins o asemenea idee, pentru cd de s'ar
admite s'ar putea intêmpla ca una din
Adunarf sá ia initiativa disolvarel celef-
1-alte.
In aclevér, domnilor, cand membrif
Senatulul in unanimitate ar cere schim-
barea Constitutiunef, atunci intrunin-
du-se cu Camera if ar trebui minoritatea
deputatilor pentru ca sá ajunga la scop
§i iata cum Senatul indirect ar disolva
Adunarea de gi majoritatea membrilor
sef ar fi in contra unef asemenea idef.
Aceagf procedare ar putea avea loc gi
din partea Adundref deputatilor in cat
privesce pe Senat. 0 asemenea prero-
gativa insa nu trebue sa apartie nicf
unef Adunárl. Disolvarea este o prero-
gativa esclusiva a puteref esecutive ;
nimenf altul nu se cuvine sá aibá dreptul
de a o esercita.
D. N. Ionescu. Am cerut cuvantul
pentru o esplicatiune. Am avut nenoro-
cirea de a nu fi inteles de onorabilul re-
presentant de la Cahul. Nu am voit sa dic
ca Adunärile sa se intrunésca pentru a
lua resolutiunea de a se modifica Con-
stitutiunea, dar o data acésta resolutiune
luata gi Adundrile convocate, aceste
Adundri revisuitóre sa lucreze impreuna,
fiind-ca chiar aga dice gi alineatul din
urma al articolului.
Prin urmare, pentru ca sa se fad, mai
bine gi mai in armonie modificatiunile
in Constitutiune, am propus ca Adund-
rile sá lucreze intrunite.
D. Manolache Chostachi. Domnilor,
cu cea maI mare parere de réa am védut
cá s'a scris chiar in proiectul de Consti-
tutiune cd Adunarile and ar voi sa re-
visuésca Constitutiunea sa fie de drept
disolvate. Domnilor, nu trebue sa admi-
tem acésta, cad vedeti ca nicI o data nu
am fi in stare a face veri-o modificare in
Constitutiune.
Acésta e o cestiune fárte gravi gi prin
urmare vè rog sá modificatf acest articol.
 D. N. Blaremberg, Domnilor o
Constitatiune trebue &A fie herd cel
maf stabil i dad, am suferit de ceva
nof, Romanift este mai vertos de lipsa
unel asemenea
Constitutiunea nu trebuesce espusil la
tóte vicisitudinile legilor ordinare §i re-
visiunea ef fiind tot-d'a-una un lucru
gray, tóte popórele o supun la formali-
tàti mal complicate.
apof, domnilor, Cold luam in dis-
cutinne o propunere a§a de stranie §i de
nea§teptatà? Cand sant deja 7 ore, cand
mai tóte bíucile deputaplor stint de§arte.
( Voci. Nu, nu, Adunarea are completal
sea pentru a continua §edinta). Ve rog
dar, orf-care ar fi opiniunile dumnévós-
tri, s amân'am discutiunea pe mane.
D. Adrian. SA se constate c e din
drépta acést5, propunere de amanare;
cad daca s'ar introduce o asemenea dis-
positiune care compromite total, multf
dintre dumnévóstrá vor fi silitf a vota
contra Constitutiunef.
Se pune la vot amendamentul comi-
tetulul compromisoriA ì se adopta.
Titlul VIII ia urmatórea rabricI:
Dispositiuni trausitorif i suplimen-
tarif."
Articolul 113 devine 130 §i se adoptil
intoemaf dupii proiectul comitetaluf de-
legatilor
Articolul 130. Din 4ioa puneref in
vigóre a Constita Panel de facia sant
abrogate tóte dispositiunile din legf,
decrete, reglemente saa altele a cIror
dispositinni s tnt contrarif c i cele a§e-
4ate de ea."
D. pregedinte. Intre articolal acesta
§i cel urmittor comitetul compromisorid
propune a se intercala un noti articol,
in caprindere:
Articolnl 131. Consiliul de Stat va
iuceta de a esista indatA ce se va vota
legea menita a prevedea autoritatea
chemata de a il inlocui in atributiu-
,nile sale.
Curtea de casatiune va pronuncia, ca
www.digibuc.ro
in trecut, asupra canilictelor de_ atri-
butiunl."
D. C. Boerescu. DJmniIor, comisiu-
nea impreura ca gavernul a primit in
unanimitate acest articol. Motivul este
lesne de inteles. Adunarea a yotat des-.
fiintarea consiliuluf de Stat ; prin ur-
mare din momentul ce sanctionat
Constitutiunea consiliul de Stat nu maf
esistsá. Dar la consiliul de Stat sunt
aprópe 600 procese rnrale care nu se pot
judeca, de cht de dênsul potrivit legiui-
ref speciale. Prin armare, daca vom des-
fiinta consiliul de Stat imediat, fitea sit
prevedein si autoritatea care are sa il in-
locuéscii, in atributiunile sale, tóte acele
procese vor remanea pendinte, ceea ce va
aduce o mare perturbare in interesul
locuitorilor. Ministerul a §i luat mésurf
ca si se fad, un proiect de lege destinat
a deslega dificultatea; pang, atunci ins&
consiliul de Stat trebue sit urmeze a
fanctiona.
D. pregedinte al consiliulul. Ve
rog, domnilor, s half in consideratiune
acésta cad' este o cestiune fórte gravi.
Sunt sute de procese deschise care nu se
pot lAsa ap in vent. Nof am fácut pro-
iectul, dar daca nu. avetf radare atund
puneti in Constitutiune dacil nu alt ceva
de ctt autoritatea care sl ia local con-
silialuf de Stat, ckf altminterear cam
ye am spus, aduce mare perturbatiune.
D. pregedinte. Domnilor, sit Ye dal
cetire unuf amendament care cred c6im-
pacit tóte preocapatiunile.Iat&-1 (cetesce
amendamentul). Pun dar la vot acest
arnendament ; cine il primesce sit se scóle.
S'a prima. Cetiti domnule raportor ar-
ticalul 114 inainte (contestatiunf).
D. G. C. Cantacuzin. Statf domni-
lor; ce fel s'a votat ?
Voci. S'a votat; nu af cuventul.
D. C. G. Cantacuzin. 11/Ié ertatf dom-
nilor; daca nu va fi o lege care sa des-
fiinteze consiliul de Stat, el póte 136 re-
mete 100 de anf prin acest articol.
D. pregedinte. Domnilor, acel arti-.
col s'a votat; acum vedem de arti-
colul 114.
D. N. Blaremberg. Domnule prep-
dinte, cea mai mare parte din acéstil
Adunare contest& c& nu s'a votat.
D. C. Lapatl. Domnule pre§edinte,
constat cìi indat& ce ati cetit amenda-
mentul, am cerut cuvéntul ca s'6,11 com-
bat §i s'a propun un amenclament al meé..
Dumnévóstril ins& fr sii imi dati cu-
véntul ati declarat acel amendarnent ca
prirnit se discute qi s se voteze .
D. pre§edinte. Domnule Lapati, biu-
roul vé r6spunde &A, pan& a nu v da
cuvêntul ce il ceruseti Camera se scu-
lase in picióre §i. ceruse inchiderea dis-
cutiunef.
D. C. Lapati. Faceti dar apel la Ca-
mera; ca s vedeti cit nu s'a votat.
D. C. Boereseu. Mi se pare, domni-
lor,, c procedura ce voiti dumnévóstr5,
a introduce este fórte neregulatA. Indatá
ce pre§edintele proclami ci un articol
s'a primit §i se incepe cetirea altuia, nu
mai este permis nimenui a pune in bit-
nué16 buna credintil a biuroului. Alt-
fel am putea fie-care din noi, ajutati de
majoritate, s cerem a reveni asupra
until articol deja votat.
Ssá fie bine inteles c acel amendament
s'a pus provisoriii numai. Mane chiar
póte veni guvernul i chiar noi car e
avern initiativa putem cere ca s ne
aline& legea pentru desfiintarea consi-
liului de Stat.
D. N. Blaremberg. Domnilor, nu
s'ar fi ivit contestatiuni daca lucrurile
s'ar fi petrecut in linisce. Dar orele find
inaintate, Camera fiind sgomotós& §i de-
putatii nerabdatori de a pleca, in invAl-
ma§a1 a. nu s'a putut constata bine votul.
Noi nu acusám pe bit-trod de cat cerem
s& se fac& o non& incercare.
D. pre§edinte al eonsilialui. Dom-
nilor, iaü angagiament ca mane.si vin cu
un proiect in cate-va rênduri pentru
desfiintarea consiliulul de Stat i s nu
votati Constitutiunea pan& nu yeti vota
www.digibuc.ro
proiectul consiliuluf de Stat. Ce voiti
mai mult s fac? Vé multumiti cu acésta,
ori mai cereti alt-ceva ?
Mal multe yea Prea bine, prea bine.
D. pre§edinte. Nu mai aveti nici o
reclamare domnilor ?
Voci. Nu, nu.
D. pre§edinte. Va s icA a fost nu-
mai o cestiune de opiniune. Constat
acésta din partea biurouluf (ilaritate).
D. raportor cetesce articolu1114§i cel
urmiltor din proiectul primitiv care de-
vine articolul 132 :
,,Articolul 132. Se vor face in cel mai
scurt timp legi speciale privitóre la
obiectele urm&tóre
7,1. Asupra descentraliskei adminis-
trative celei mai complete ;
2. Asupra organiskei judecittoresci;
3. Asupra responsabilitAteI mini§tri-
lor §i celor-l-alti agenti ai puterei esecu-
tive ;
.,4. Asupra mésurilor celor mai neme-
rite pentru a stavili abusul cumulului;
5. Asupra modifickei legei pensiu-
nilor ;
6. Asupra conditiunilor de admisibi-
litate §i de inaintare in functiunile ad-
ministratiunei publice;
7. Asupra desvoltarel cAilor de c omu-
nicatiune ;
8. Aiupra esploatkei minelor i pa-
durilor ;
9. Asupra fluviilor i riurilor naviga-
bill sati flotabilf ;
10. Asupra organisatiunei armatei,
drepturile de inaintare, de retragere §i
asupra diferitelor positiuni ale oficie-
rilor
H. Asupra justitiei militare."
D. pre§edinte. La acest articol este
urmatorul amendament al comitetului
delegatilor
Se vor revisui Vote codicele i legile
esistente spre a se pune in armonie cu
Constitutiunea de facia."
Tot la acest articol mat e §i urrn&to-
rul amendament al domnului Tel :
 /Ad
Xealienabilitatea pamenturilor cla-
ca§ilor in timpul de 30 anT, prevNuta
prin legea rurala, este mentinuta.
D. Tel. Domnilor, in privinta legef
rurale nof am votat in acésta Constitu-
tiune ca nu se va atinge nimenf de pa-
mentul care s'a dat teranilor §i de des-
pagubire. Aci voiù a& lit alt ceva. Se
4ice in acea lege cii, teranul in timp de
30 de anI nu va fi liber sa, i§f vinla pa-
mêntul. Acésta voit sa (lie, sa nu se facs
nici o modificare in acesta cestiune.
D. ministru de finance. EA primesc
amendamentul onorabiluluf domnu Tel
in ceea ce privesce legea rurala, afari nu-
me ca dispositiunile formaref comitetu-
luf §i dispositiunile financiare ale acelef
legf sa se pail modifica; fiind-ca, ve pre-
vestesc de maf inainte ca,' nu s'a facut
nicI un calcul §i data nu s'ar modifica
in organisarea comitetuluf, care se mo-
difica, prin chiar desfiintarea consiliuluf
de Stat, nu maI e niel o garantie de
plata.
Al duoilea e cit guvernul trecut nu a
facut nici un calcul §i daca ar remane
legea acésta adica numai partea finan-
ciará care privesce despagubirea ar fi
'Ate nesuficienta. A creat atunci guver-
nul resurse care aii Lost cu totul ilusorif,
sail cel pucin le a gaspilat, ca paulele
de reserva. De aceea vé spun ci, &and s'a
fácut acea lege nu s'a facut un calcul
positiv §i ati ajunge sa nu aveti de unde
plati proprietarif. De aceea lie ca, in
ceea ce privesce proprietatea locuitori-
lor sa nu se atingh, iar in ceea ce pri-
vesce cestiunea financiara. . .
D. Boerescu. Atunci nu se mai póte
desfiiuta consiliul de Stat, pentru ca le-
gea rurala 'lice di judecata se urméza la
consiliul de Stat.
D. ministru de finance. Primesc
amendamentul domnuluf Tel numaf in
ceea ce privesce ca proprietatea terani-
lor sa, nu se atinga.
D. Boereson. Sa imf permitetf a de-
clara ca nu me unesc cu propunerea
www.digibuc.ro
domnuluf ministru. Ceea ce se pune la
vot e amendamentul comitetuluf.
D. ministrn de flnance. Domnilor,
am sa fac o observatiuue; voiú se, atrag
atentiunea dumnevóstrii asupra unuf
articol care s'a votat fara si se bage de
gm& ca era cestiune de cifre §i in ces-
tiunT de cifre nu se póte decide de cat
facend socotéla.
Ati acorclat ora§elor 10 deputatf maf
mult§i acef deputatf if atf impartit fará
sa tinetf socotéla de nief o statistica. De
aceea çlic el ar trebui inainte de a se
vota legea sa luatI hotarirea acésta , 0,
if impartitf dupa numërul alegetorilor,
fiind-ca s'a pus in unele districte duof
deputati §i in altele, precum Rimnicu-
'Paled unde sunt 4 orage care din çli in
4i devin mai marl de cat multe din capi-
talele judetelor, precum Draga§ani, Ho-
rezu, Tergul-Ocnef §i Rimnicul-Valcef,
Ie ali dat numaf un singur deputat. De
aceea lie ca numerul acestor deputatf
trebue lásat a se regula dupg, statistica,
iar nu intr'un mod arbitraria.
D. N. Ionescu. Socotesc, domnule
pre§edinte, ca onorabilul representant de
la. Têrgu-Jiuluf ar trebui sa se multu-
mesa, pe esplicatiunea clar& §i catego-
ric& data de domnu ministru de finance,
cam ea, legea ruralá se va mentine in
totul nu numai in inalienabilitatea pa-
mentuluf in timp de 30 ani.
D. Tel. Acest amendament nu ar mal
acea trebuiuta de nici o desvoltare; cu
tóte acestea, in urma celor 4ise de ono-
rabilul domnu Ionescu, imf vetf per-
mite, domnilor, a mai adaogi câte-va
cuvinte.
Adinéori ye am spus care e cugetul
meil; este acesta: cand legea rurala se va
revisui,dupa cum a ilis domnu ministru,
sa nu se atinga aid de cum inalienabili-
tatea teritoriuluf care il ail teranif astalf;
sa nu vine, o lege care sa lie& ca teranul
e liber sa 1§I v1n45, proprietatea; iata ce
am vrut sa die, iata ce me a preocupat
propuind amendamentul in discutiune.
 283
Se pune la vot acest amendament §i.
se primesce.
Se pune apoi la vot in total articolul
133 impreunii cu amendamentul comae-
tuluf delegatilor §i cu acela al domnulut
Tel §i se primese.
Salinta se ridica la 8 §1 jumétate
ore séra, anunciandu-se cea viitóre pentru
a duoa4i, 29 Iuniu.
EDINTA DIN 29 UMW', 1888
Pre§edinta domnului 111anolac1&e Chos-
(add..
edinta se deschide la amiall.
Presentt 103 deputati.
Nu réspund la apelul nominal 41 §i.
anume,
Bolnavi :
Fiacoianu Ma, Plagino Alexandra.
In misiune:
Boerescu Vasile, Balaceanu Ma, Cos-
taforu George.
In congediii :
Bal§ Alecu, Catargiu Calimachi, Fo-
rascu Vasile, Gridov Nicolae, Leca Nil,
Leca Casian, Mavrocordat,Nicu, Mortun
Emanoil, Marza Ión, Negura Ión, Pa-
cleanu Nicolae, Plesnila Ión, Romalo
Vasile , Roseti Teodor, Roseti Iancu ,
Rufu Manta, Sturdza Ión, Cozadini Di-
mitrie.
RIM aretare de motive:
Alcaz Eugenia, Braescu Alecu, Can-
tacuzin Adolf, Cananau Sevastian, Fi-
lipescu Emanoil, Marcovici Alexandra,
Racota Hariton , Roseti C. Tetcanu ,
Slavitescu Constantin, Tufelcic Panait,
Varl am Constantin, Ventura Iancu, Voi-
nov Nicolae, Ghika Lin, Basta Anasta-
sie, P. Eon, Iamandi Nicolae, Lahovari
Grigore.
Procesul-verbal §i sumarul §edintet
precedente se aproba.
e e e e V 9
www.digibuc.ro
D. pre§edinte. La ordinea gild este
votarea in total a proiectulut de Con-
titutiune.
D. Cerntitescu. Domnilor, fiind ea, ea
am luat o parte activa, in contra multor
dispositiunr care s'aa introdus in Con-
stitutiune, de aceea vé cer permisiunea
ca mat inainte de a vota sá tint fac re-
servele mele.
D. prefiedinte. Intelegeti férte bine
domnule Cernatescu, ca dacit la un act
de asemenea importanta ar fi ertat fie-
61.111 deputat a motiva votul sea, a in-
troduce reserve, atunct, (lie, intelegett
fórte bine cata; insemnatate s'ar ridica
acestei opere. Prin urmare vé rog sa ye
conformati regulamentuluI §i. sa, votati
in libertatea consciintei.
D. N. Ionescu. Articolul 87 din re-
gulament sunk a§a:
Daca unele din amendamente sunt
incuviintate §i unele din articolele pro-
iectului sunt respinse, atunci votarea
,, asupra intreguld proiect se face in
alta (ii, dap& o nou5, desbatere gene-
rala, fará a se mat putea face vre-un
noa amendament.
Domnule pre§edinte, dumnévóstra ati
4is onorabilulut representant de la
Giurgiu ca nu 4i póte motiva votul. Cine-
va 'Ate esplica votul sea §i ea reclam
acésta insemnata favóre §i voia vota pen-
tru, insa numai clap/ ce void motiva.
D. pre§edinte. Vé atrag luarea aminte
ca, in adevér articolul 87 admite discutiu-
nea generala, josh', indata ce dumnévóstra
vet1 laa cuvêntul pentru saa contra,
voia fi nevoit a il da §i celor-l-alti domni
deputati pentru a ve respunde.
D. ministru de finance. Domnilor,
Constitutiunea e actul cel mai solemn,
cel mai important ce il facem. Multi din
deputatif care ah. combiltut Constitutiu-
nea astalli , impin§I de sentimental de
patriotism, vin sa o voteze, bag sa II la-
sati sa, 41 motiveze votul pentru ci sunt
in dreptul lor §i. cred ca e 0 datoria
celor-l-alti sa ii lase.
 D. pre§edinte. Prin urmare dad cu-
ventul rota anteid domnului Cernatescu
in discutiune generala.
D. Cerntitescu. Domnilor, am cre-
4ut, Inif am facut ilusiune, ea, in urma
guvernuluI celui apesator §i injust al
lui Cuza, am cre4ut ea, in sinul societateï
romane nu vor maI fi marl diverginte de
opiniuni politice.
In adever, recunosc 61 in noua Con-
stitutiune s'a introdus principif fórte sa-
tisfacetóre din punctul de vedere al li-
bertateT ; iusa din puuctul de vedere al
egalitätef sunt fórte marl deosebie; ap,
de esemplu e Senatul i legea electo-
rala. Pentru mine principiul egalitatei
politice ca qi civil e de mare impor-
tantii; did precum egalitatea politich e
un bine precios pentru societate, pentru
natiune, tot asemenea e §i de o mare pu-
tere pentru Stat. Egalitatea inspira ce-
tatenilor patriotism §i respect catre sine
insu§i ; inegalitatea inspira din contra
nisce principif conrupétóre, pe lêngh
acésta aduce stricikiune naturelor ce-
lor mai fericite. Pe lenga acésta me am
sa me plang asupra unui punct, acela e
cii s'a respins un articol din proiectul gu-
vernuluI unde erad stabilite duoè priu-
cipif pentru responsabilitatea mini§tri-
bor. In tóte terile constitutionale nu e o
lege de responsabilitate ministeriala §i
scusa cea mare e ca nu s'a put ut desco-
peri tóte puncturile asupra chrora &A se
stabilésch acesta responsabilitate. Pen-
tru téra mea aI fi voit ca &A se stabi-
lésca cel pucin aceste duoè puncturi, dar
nu s'ad admis. Cu Vote aceste sca4eminte
insil care le am observat, sper priuci-
piele admise in acesta Constitutiune, de
vor fi aplicate cu sinceritate, vor da un
mare profit Ord; cad relele in care ne
afiiim nu ad provenit atata din lipsa prin-
cipiilor cat din aplicarea rea a legilor.
D. N. Ionescu. Domnule pre§edinte,
precum am avut onóre a ve spune, void
vota din tóta inima pentru acésta Con-
stitu tiu n e.
www.digibuc.ro
Nu void intra aci a critica punctele
de detalid care me ar fi oprit de a vota,
fiind-ch detaliurile dispar când alinea-
mentele principale sunt satisfacetóre. 0
declar din intima mea convictiune, ca
in ceea ce privesce drepturile Romani-
lor, in ceea ce privesce stabilitatea Tro-
nuluf, in ceea ce privesce dreptul Adu-
nitre de a controla intrebuintarea finan-
celor Statuluf , acesta Constitutiune
respunde la legitima a.teptare a tereI
intregi.
Declar incà niai mult : in ceea ce se
atiuge de garantiele libertatilor publice
ele sunt indestul de puternice ; a§a, in
constituirea celor duoè Camere e admis
principiul egalitatei Camerilor. Aci
domnule prepdinte, sa imi dati voe
reinuoesc observatiunile fórte juste fit-
cute de onorabilul representant de la
Turnu-Severin când a 4is cit acésta Con-
stitutiune nu satisface unele trebuinte
egalitare. A§T fi dorit qi ea ca insqirea
drepturilor politice, insu§irea electorala
bunióra sit nu fie denegata nimenuf.
fi dorit ca ambele Camere sa iasl
din aceag sorginte, atunci s'ar fi sa-
tisfacut acele dorinte generale de ega-
litate. Dar principiul de perfectibili-
tate inscris formal in Constitutiune, dar
mijlócele care s'ad pus in mana poporu-
lui, precum dreptul de petitiune, dreptul
de intrunire §i dreptul de asociatiune, imi
sunt o garantie puternica cit poporul lu-
minat §i maI conscient de drepturile sale
va sci sa batit la up, Adunarilor i sa re-
dam acea egalitate dorita; §i când el va
reclama in pace §i cu prudenta, sunt
singur cit Adunarile 11 o vor recunósce.
Dar este, domnule pre§edinte, un prin-
cipid pentru care trebue sit esprim aci
tóta parerea mea de red, cad s'a eliminat
din proiectul primitiv al guvernuluf
acel principid care e basa fundamentala
a dreptuluf nostru public : ConsuUa-
rea poporului prin plebiscit (semne de
desaprobare), aud din partea aceea a
Adunard (indica partea drépta) risete
 286
desaprobatóre, reclam un moment de
indulgentd, ca sd, spun cugethrile mele
in acéstd, materie.
E adevérat, domnilor, cit in art'colul
despre atributiunile Domnului se dice
ca Domnul esercitd, puterile Sale cum
ele sunt definite in acéstii Constitutiune;
fiind-cit in Constitutiune nu e prevé-
4utd, consultarea poporuluT, cred, dom-
nilor, cd am dreptul sit reclam ca sd, mé
ascultati a imI justifica ideia mea. Sciti
cd alegerea principeluT Carol s'a fäcut
prin un plebiscit; el b'ne nu inteleg cum
venim noT astildi stergem din Consti-
tutiunea nóstrd, acest drept al plebei.
Scid, donmule presedinte, cd nu prea e
la 'mil in favóre plebea nóstrit.
D pre§edinte. Nu vé adresati la
mine ciici nu vé pot respunde.
D. N. Ionescu. Dumnévóstra putetT
rcspunde domnule prescd.nte i prin un
gest când veil binevoi a mé aproba. D'c
dar, domnilor, cit in ceea ce privesce
plebiscitul e o greal politici ci il am
sters din Constitutiune. Mé duc
departe i dic: plebiscitele sunt in dilcle
nóstre formula popórelor care voesc
se emancipe i sd, se constitue. Prin ple-
biscit Italia a filcut unitatea sa
prin plebiscit s'a consultat popu-
latiunile de cate-ori diplomatia nu en-
tézil a dispune de scirta kr fara scirea si
voia lor. Vedeti c acest principid al
populatiunilor a trecut si in dreptul pu-
blic european. Regret dar din ota âni-
ma CA, acest drept al maselor s'a sters
din Constitutiune.
Cu tóte acestea, domnule presedinte,
pentru motivele care vé am spus, pentru
sunt incredintat cd, acéstil Constitu-
tiune va crea i moravurf noi, pentru
acésta void vota multumit pentru dênsa,
cdci in acest moment solemn ImI aduc
aminte de acea vorbit gravii a unui ce-
fátén roman care 4icea : Ilforibus anti-
quis res stat romana virisque. (Prin an-
ticele moravuri i prin bdrbatii sef a stat
Roma). Asa cred cì acéstd Constitutiune
va crea, piorayurj nouI, cum a observat
www.digibuc.ro
fórte bine si onorabilul med coleg de la
Turnu-Severin. NumaI prin moravurI
bune vom da acestef Constitutiuni o vi-
uété durabild , numai prin moravuri
bune imperfectiunile ef vor dispiírea
(aplau se).
Vocf. La vot, la vot.
D. N. Blaremberg. Câte-va cuvinte
iml vor fi de ajuns spre a vé convingeci
inchiderea discutiund nu e niel bunit
nid dréptl, in momentul de faciit.
Dupit cum am procedat i procedém,
ed véd cd e un privlegid pentru cine-va
de a fi din minoritate. Tóte egarurile,
tóbe drepturile sunt reservate membrilor
minoritiltei. De cer cuvêntul el le este
acordat de indatg, de contest ceva sa-
tisfactiune le este datii. Nu ti tot asa
cu membrif majoritatei.
Ati tolerat ca onorabilul domnu Io-
nescu sì atace Const. tutiunea. (Voci.
a atacat-o). i domnu Cerniitescu ase-
menea (nu, nu) si acum nu voiti sd, per-
miteti mdcar unuia din noi de a if
réspunde? Dar sub ce impresiune ar
rémânea publicul ?
D. ministru de finance. Domnilor,
inteleg cuvintele si ale domnuluI Bla-
remberg si ale domnului D. Ghika, de
cât sper cí in facia unul act care trebue
sd, aibd o 'mportanta eminentd nu numai
ina'ntea natiunel dar inaintea Euro-
pe intregi, dumnélor se vor convinge ci o
asemenea discutiune nu ar face de cAt
respingd póte ceva voturf de la acéstd
Constitutiune; dic dar cì la un act la
care insusi acei care 11 ad combittut tin
atât de mult, unanimitatea voturilor e
de mare importanté,' inaintea Europei.
Mé adresez dar la domnu Blaremberg,
la domnu D. Ghika ca nu cum-va cu-
vintele dumnéloi fórte drepte , fórte
frumóse, nu cum-va sit ne smintéscit
acéstd unanimitate, nu cum-va sd, ne
smintéscit actul la care tinem i conju-
rim pe toti: ca si il votim in unanimi-
tate; del Constitutiunea acésta, domni-
lor, va consolida Statul roman nu numal
in intru dar si in afard, (aplause).
 286
D. principe D. Ghlka. Voia sit li-
niscesc mal fintêiù ingrijirea onoiabiluluf
domnu ministru de finance ca prin cu-
vintele mele 136, nu slAbesc autoritatea
acestel ConstitutiunI. Dar tocmal find-
cS am audit aci cuvinte de naturri, a slAbi
acéstA, autoritate, voesc a respunde.
Domnilor, nu voiù mal aminti acum
tóte discutiunile ce s'aù urmat §i tóte
principiele mad ce s'aa inscris in Con-
stitutiune. Voig dice numal cA nu me'
a§teptam astddi când este a se pune
la vot Constitutiunea s aud pe uniti din
noi viind s o atace sub cuvéntul crt nu
ar fi avénd principif destul de egalitare.
Acelor domni voia r6spunde cA in za-
dar se incérci a discredita acéstA Con-
stitutiune inch' de la inceput; in zadar se
mAgulesc cu asemeuea ilusiuni, citei na-
tiunea este ostenitA de nesiguranta §i ne-
lini§tea in care a trait pawl acum §i e otà-
ratA a intra o dati pe:calea stabilit4e!,
menpnênd acéstA Constitutiune §i sfArA-
ni And pe acel ce ar voi s atente la ansa.
D. P. Cerniitescu. Cer cuvêntul in
cestiune personal6.
D. pretgedinte. Domnule CernAtes-
cu, discutiunea este inchisA, nu ye pot
acorda cuvêntul acum, insA vé reservez
dreptul ca sA, vorbiti dupA ce se va vota
Constitupunea.
Se pune la vot ConstituPunea in to-
tal §i resultatul scrutinulul este cel ur-
mAtor :
Votant! 91
Majoritate absolutA . 46
Bile albe pentru . . 91
Bile negre contra. . 00
D. pre§edinte. Constitutiunea s'a
ad.optat cu unanimitate (aplause entu-
siaste indelung repetite in sala AdunA-
re! §i in tóte tribunele).
D. pre§edinte al consiliulul. Vé
multumesc domnilor §i ye asigur cá
téra va fi in yea recunoscètóre Came-
ra pentru un asemenea act (unanime
aplause).
D. prepclinte. Domnilor, at! fost a§a
de fericip a lua o insenmatá parte la
www.digibuc.ro
actul cel mai imposant care Il a sitvér§it
natiunea romAnA.
Pentru cea Antéiú datA ap fost che-
mati dumnévóstrA, insA§I din propria
autonomie nationalA, ca sA dap o Con-
stitutiune Ore!. Acésta, domnilor, tre-
bue sA ne fie la tot! un cuvént ma! mult
pentru ca sá ne fie scumpá opera care
s'a votat astAdi. Când ne vom Impra§tia,
când ne vom intórce pe la judetele nós-
tre, le vom spune spiritul de infrAtire
ce a fost intre no! §i acest spirit de in-
frAtire BA cAutrun a Il inspira in tóte cla-
sele societAtei (numeróse aplause).
At! realisat astAd! dorintele divanu-
lui ad-hoc §i drim esemplu OccidentuluI
crt acest popor Oar al Românie!, la care
'Ana ieri alaltrierl incA se uita cu óre-
care ingrijire Europa, a dat astAdi do-
vadA &A are vitalitate in sine, di', I§I va
sustine nationalitatea sa, cA ti va sus-
tine pe Carol I (aplause prelungite).
Sá trAiascA dar Domnitorul nostru!
(I.Jra! Prelungite aplause).
Domnilor, dap imI voe la sfAr§it sá
vé cer scusele mele cá póte in discutiu-
nea aceste! mari opere, pentru care tot!
ati manifestat dorinta de a se vota cu
un moment ma! tnainte, am fost
prea inclinat spre a grAbi cu o orA mai
curênd noua Constitutiune (nu, nu). InsA
am consciinta lini§titá cum cá am fost
impartial in tot cursul discutiunel pen-
tru ca sA introduc spiritul de concilia-
tiune.
Pe rengA acésta vé propun ca sA adre-
sat! multumirile dumnévóstrit§i neobo-
situluf raportator domnu Pascal (ilari-
tate, aplause).
In §edinta de mâne, Mária Sa va veni
in sinul AdunAre!, va primi de la prep-
dintele dumnévóstrA acéstA Constitutiu-
ne pe care va jura.
Pentru acésta veti veni dumnévóstri
la 11 ore spre a asista Antéi.h. la Te-Deum
care va avea loc in catedralA i apoIvet!
reintra in sala Adunitre! spre a primi pe
Mária Sa (aplause).
§edinta se Tidia, la 7 ore séra.
 181

-,SEDINTA DIN 30 IUNIU, 1868.

Dup5, terminarea oficiului divin, Maria Sa Domnul intrá in sala Ada-

närei insocit de inaltul der, de doulnii mini§tri §i de colisiliul de Stat.
Mária Sa, dup5, ce subscrie Constitutiunea, sävOr§esce urmátorul jur5,-
mênt :
Jur de a pizi Constitugunea Pofiorului'
Roman, de a mengne drepturile LW. nagonale ,si
integritatea Teritoriului.
CAROL
Preqedintele consiliultit de minigtri i ministra de interne, L. Catargi.
Ministru de finance, I. C. Itrfitianu.
Ministra de justitie, I. Cantaeuzin.
Ministru de luorirT publioe gi ad-interim de externe, D. Sturdza.
Ministru cultelor i instruotiunel publice, C. A. Rosati.
Ministru de resbel, I. Ghika.
p. Mitropolitul Primat al Rominiei, Vicar, Calist Stratonikias.

Domnu pre§edinte al Adunsáref adresézA 1\16rief Sale urmatorul discurs:

Prea Inmate Dónine,

In 4WD. de 10 Maiú, and Ináltimea Vóstrá V6 ati suit pe Tronul Roma-
niei, téra a vê4ut realisatá cea mai vie §i cea mai scump5, a sa dorinta ;
acea 1i care a intemeiat pentru Téra inceputul unei foul ere, Téra a salu-
tat-o ca data inaugurarei regimului monarchic, care singur póte da, ga-
ranta României, consolidarea Statului §i binefacerile unui guvern stabil.
Adunarea zelósá , pe de o parte de a a§e4a, principiul monarchic pe
base nestrámutate, §i voind de alt5, parte a incongiura acest principiú de
tóte libertatile compatibile cu ordinea; deplin convins5, a, regimul con-
stitutional a devenit pentru Romania nu numal o conditiune de esis-
tent& §i de prosperitate , dar tot de o dal& §i garantia cea mai solid& a
consolidárei Tronului Máriei Tale, s'a gräbit de a vota Pactul menit de a
ajuta pe deplin acest scop.
Con stitutiunea, ce am onóre a presenta Máriei Tale in numele Aduna-
rei, dá o legitimá satisfactiune acestor aspiratiuni ale Térei, consacrând
pentru România principiele admise in statele moderne cele mai inain-
tate pe calea civilisatiunei.
Plini de speranta cá nouele institutiuni vor pune capét suferintelor
unui trecut dureros, Roman% uniti intr'un simtimênt unanim de concor-
die §i de frátie, vor intrebuinta silintele lor cele mai stáruitóre intru a

www.digibuc.ro
 /88

ap6ra aceste principil §i a cla cugetarilor leale §i generóse ale Martel

Tale tot concursul lor col mai sincer §i cel mai devotat.
Ca lcand pe pämentul T6rei nóstre, ati spus Romamilor a 41 devenit Ro-
man; astbll Romania constitutionall vé r6spunde prin organul represen-
tantilor eI ca Maria Ta al devenit pentru ea simbolul nationalitátel sale.
SA traesci Maria Ta!
Sa traiasca Romania!
Preqedintele Adunlrel nationale, Manolache Coatachi.
(Numenise aplause.)
Milria Sa Doninul a féspuns cu urm6tórele cuvinte:
,Domnule prepiinte,
Domnilor deputati,
a Actul ce s'a indeplinit este cel mal insemnat In viata until popor.
a Prin Constitutiunea ce dam ast641 Statalul Roman realisam aspiratiu-
a nile legitime ale natiunel, garantand interesele tutulor starilor, pre-
. cum §i tóte drepturile ce cetaténul trebue s'a gasésca, intr'o societate
a civilisatti.
a Acest act pentru mine in parte este cel mai solemn al vietel Me le ;
. caci el este pactul definitiv care M6 MO, pentru tot-d'a-una cu desti-
a närile nouel Mele patri1, cu Romania (aplause entusiaste.)
a Daca natiunea Romana a putut trece peste atate secole de sufe-
a rinte §i incercari grele fail a i§i perde esistenta ei, adsta datoresce
a nu numal valórel bratulul stramosilor no§tri, dar §i intelepciunei §i
. rabdarei care au caracterisat in tóte timpurile pe acest popor. El a sciut
a sa 41_ apere téra §i drepturile, mentinêndu-§i aspiratiunile sale in cer-
. cul putintei §i in limitele insemnate de positiunea sa geografica.
CC Sdruncinata prinluptele interióre, natiunea Romana a alergat la prin-
. cipiul Unirei §i al Principelul strein ca la singurul liman de scapare, ca
a la singurul mi4loc de consolidare §i prosperitate. Asta41 cand ac6st6,
It dorinta este iudeplinita prin abnegarea,persistenta §i prudenta Roma-
a nilor, precum §i prin solicitudinea Cartel Suzerane §i a inaltelor Pater):
. garante, asta41 in sfar§it cand prin Constitutiune basele legilor nóstre
a sunt fixate §i statornicite, trebue sa, ne dam mana cu totil, §i, strans
Ct uniti, sa mentinem, sii desvoltam §i sa intarim aceea ce am dobêndit
a (numeróse aplause).
4 Urmand cu lini§te §i demnitate pe acésta cale, vom fi respectati din
a afara §i ne vom atrage bunavointa a inaItel Porti §1 a inaltelor Puteri
a garante.

www.digibuc.ro
 In afar& ca §i in intru linia nóstr& de purtare e simplá.
a Avem un lucru sant de pázit : neutralitatea nóstr& garantat& de Pu-
. terile cele marl ale Europei. Ac6st& neutralitate ne impune datoril ce
g trebue s& indeplinim cu lealitate §i sinceritate.
a Leglmintele seculare, ce unesc Romania cu Curtea Suzeran& §i care

a aü fost pentru RomanT tot-d'a-una un scut puternic in timpurile cele

mai grele , trebuesc respectate §i mentinute. Doveq.ile necontestabile
a ale simtimintelor nóstre in ac6st& privire vor fi, nu M6 induoesc, primite
a de c&tre inalta Pórt& ca o garantie pentru viitor.

a Nu suntem aliatul nici unel Puteri §i vom pune tóte silintele nóstre
a nu crea nici o dificultate Puterilor invecinate. Interesul nostru cere
a a tr&i in cea mai bun& armonie cu dênsele (aplause.)
a Tints, preocupatiunilor §i a lucrArilor natiunel trebue sa fie desvol-
a tarea puterilor el morale §i materiale.
a Ridicarea Bisericel romane,restabilind-o pe basele canónelor, §i int&-

a rirea simtim6ntului religios in animile nóstre (aplause entusiaste inde-

lung repetite) ; respindirea inv6t&mêntului in tóte clasele (aplause) ; o
justitie §i o administratiune bunsa, care s& stOrp6scá prin urmárirea §i
a pedepsirea culpabililor tóte abusurile; o ordine §i o iconomie in finance
a pentru a face sà, inceteze strimtorarea de care sufer& asta41 societatea §i
a pentru a da un nou sbor inavutirei nationale ; imbun&tatirea agricul-
a turel, isvorul eel mai mare al bogátiei nóstre; iumultirea cailor de emu-
. nicatiune §i infiintarea institutelor de credit, ca singurile mijlóce pentru
a a da o impulsiune comerciulul, iat& problemele ce trebue s& resolv&m.
Téra a intrat intr-o stare normalá. Un guvern monarchic constan-
t( tional este a§egat. Sa stáruim dar cu totil ca, prin leala §i sincera apli-
a care a principiilor acestel Constitutiuni, ea sá pótá produce binefác6-
a tórele el róde.
Domnilor deputati, strein la ori-ce lupte, trecutul pentru Mine nu
a consist& de cat in faptele cele frutnóse ale acestei natiuni. Cu acéstá

sacr& avere, toti intrunitl, vom putea merge cu inlesnire §i sigurant&

a pe calea ce este deschis& inainte-ne.. (Aplause entusiaste.)
Bucuresci, in 30 Iuniu 1866.
Car ol
L. Catargi, I. C. nrtianu, I. Cantaouzln, D. Sturdza, C. A. Rosetti, I. Ghika.

Mária Sa p&r&sesce sala Adun&rel in mipocul celor mal entusiaste

aplause §1 ur&ri indelung repetite.
19

www.digibuc.ro
 CAROL I,
Din gratia IAA Dumne4eA §i prin vointa nationalii, Domn al Românilor,
£a toil ae faaa 0 vUtoa, be'vratate:

Adunarea generalsa a RomânieI a adoptat in unanimitate §i NoI sane-

tionám ce urmézá:

CONSTITUTIUNE
TITLUL I
DUPRE TERITORIIIL ROMINIE!

ART. 1. Principatele-Unite-Române constitue un singur Stat indivisi-

bil sub denumire de Romania.
ART. 2. Teritoriul Româniel este nealienabil.
Limitele StatuluI nu pot fi schimbate sail rectificate de cat in virtu-
tea uneI legi.
ART. 3. Teritoriul RomânieI nu se póte colonisa cu populatiuni de
gintá streiná.
ART. 4. Teritoriul este impártit in judete, judetele in pla§I, plä,§ile in
comune.
Aceste divisiunI §i subdivisiuni nu pot fi schimbate sail rectificate
de cat prin o lege.
TITLUL II
DESPRE DREPTURILE ROMINILOR

ART. 5. RomâniI se bucurá de libertatea consciinteI, de libertatea in-

vêtámemtului, de libertatea preseI, de libertatea intrunirilor.
ART. 6. Constitutiunea de fad& §i cele-l-alte legI relative la drepturile
politice detormin care sunt, osebit de calitatea de roman, conditiunile
necesaril pentru esercitarea acestor drepturL

www.digibuc.ro
 291

ART. 7*) Instoirea de romdn se dobândesce, se conservi fi se perde potrivit

regulilor statornicite prin legge eivile.
Numai streinil de ritur( creseine pot dobeindi impdméntenire.
ART. 8. Impámêntenirea se (15, de puterea legislativá.
NumaI impámêntenirea aséméná pe strein cu Romanul pentru eserci-
tarea drepturilor politice.
ART. 9. Românul din orf-ce stat, far& privire catre locul nasceref sale,
dovedind lepádarea sa de protectiunea streiná, póte dobêndi de indatä
esercitarea drepturilor politice prin un vot al Corpurilor legiuitóre.

46) Aoest artiool s'a inloouit in anul 1879 de Camerile de revisuire prin artioolul urmItor : (Ved1
Monitorul oficial sub No. 232 din 13 Ootombre 1879.)
Art. 7. Diferinta de credinte religióse i confesiunI nu constitue in Romania o pie-
dicA spre a dobandi clrepturile civile i politice gi a le esercita.
§ I. Streinul, far6 osebire de religiune, supus sad nesupus und protectiunl streines
póte dobindi impim6ntenirea cu conditiele urmdt6re:
a) Va adresa guvernulul cererea de naturalisare, in care va agta capitalul ce po-
sedit, profesiunea sail meseria ce esercitki gi vointa de a 1I stabili domiciliul in Ro-
mania ;
b) Va locui, in urma acestel cererI, çlece sill in térá i va dovedi prin faptele sale
&A este folositor el.
§ II. Pot fi scutiti de stagid :
a) Acel care vor fi adus in térI industriI, inventiunI utile saú talente distinse saú
care vor fi fundat aci stabilimente marI de comercid sad de industrie;
b) AceI care, find nascuti i crescutI in Romania din pArinti stabiliti in térit, nu
s'aü bucurat nicl unif nicl altii vre-o-datA de vre-o protectiune streini;
e) Acel care ad servit sub drapel in timpul resbeluluI pentru independint5, gi care
vor putea fi naturalisatl in mod colectiv, dupä, propunerea guvernulul, printeo sin-
guri lege gi fad,' alte formalit4l.
§ III. Naturalisarea nu se póte acorda de cat prin lege gi in mod individual.
§ IV. 0 lege specialg va determina modul prin care streiniI vor putea stabili do-
miciliul lor pe teritoriul RomanieI.
§ V. NumaI RomaniI sad ceI naturalisatI romani pot dobéndi imobile rurale in
Romania.
Drepturile Omit acum cagtigate aunt respectate.
Conventiunile internationale astAII esistente rèman in vig6re cu tóte clausele
termenul coprinse intr'ênsele,

www.digibuc.ro
 202

ART. 10. Nu esista in Stat nid o deosebire de clask TotI Romanil sunt
egall inaintea legei §i datori a contribui fárá osebire la därile §i sarci-
nile publice.
EI singuri sunt admisibili in functiunile publice, civile §i militare.
Legi speciale vor determina conditiunile de admisibilitate §i de inain-
tare in functiunile Statului.
Streinii nu pot fi admi§i in functiuni publice de cat in casuri escep-
tionale §i anume statornicite de legi.
ART 11. Toti streinil aflatori pe* pamOntul Romaniei se bucura, de
protectiunea dat& de legi persónelor §i averilor in genere.
ART. 12. Tóte privilegiile, scutirile §i monopolurile de clas& stint
oprite pentru tot-d'a-una in Statul roman.
Titlurile de nobleta, streink precum : principi, graff, baroni §i alte ase-
menea, ca contraril vechiuluI a§eynaênt al Orel, sunt §i rêman nead-
mise in Statul roman.
Decoratianile streine se v or purta de Romani numai cu autorisarea
Domnului.
AUT. 13. Libertatea individual& este garantata.
Nimeni nu póte fi urmárit de cat in casurile prevNute de legi §i dupit
formele prevNute de ea.
Nimeni nu póte fi oprit saú arestat, afar& de casul de viná veghiatd,
de cal in puterea unui mandat jucleCatoresc motivat §i care trebue s& U fi&
comunicat la momentul arest&rei aü cel mult in 24 ore dupá aresta-
tiune.
ART. 14. Nimeni nu póte fi sustras in contra vointei sale de la judec&-
toril ce YI dá legea.
ART. 15. Domiciliul este neviolabil.
Niel o visitare a domiciliului nu se póte face de cat in casurile anume
prevOute de lege §i potrivit formelor de ea prescrise.
ART. 16. Niel o pedópsá nu póte fi infiintat& nici aplicat& de cat in
puterea uneI legi.
ART. 17. Niel o lege nu póte infiinta pedépsa confisc&reI averilor.
ART 18. Pedépsa mortei nu se va putea reinfiinta, afar& de casurile
prevqute in codul penal militar in timp de resbel.
ART. 19. Proprietatea de orl-ce natur& precum §i tóte creantele asu-
pra Statului Bunt sacre §i. neviolabile.

www.digibuc.ro
 293

NimenI nu póte fi espropriat de cat pentru caus& de utilitate public&

legalmente constatatá §i dupd o dréptd §i prealabil& despdgubire.
Prin causd de utilitate public& urmézd a se intelege numaI comuni-
catiunea §i salubritatea publick precum §i lucrdrile de apèrarea Orel.
Legile esistente privitóre la alinearea §i lárgirea stradelor de prin co-
mune precum §i la malurile apelor ce curg prin sail pe lang& ele rèman
in vigóre.
Leg" speciale vor regula procedura §i modul expropriatiuneT.
Libera §i neimpedicata intiebuintare a riurilor navigabile §i flotabile,
a §oselelor §i altor al de comunicare este de domenul public.
ART. 20. Proprietatea dat& tóranilor prin legea rural& §i despdgubirea
garantat& proprietarilor prin acea lege nu vor putea fi nici o dat& aMnse.
ART. 21. Libertatea consciinteI este absolutd.
Libertatea tutulor cultelor este garantat& intru cat insá celebratiunea
lor nu aduce o atingere ordineI publice sail bunelor moravuri.
Religiunea ortodox& a rèsdritului este religiunea dominant& a Sta-
tub:0 roman.
Biserica ortodox& romana este §i rémane neatarnatá de orI-ce chiriar-
chie streind, pástrându-§I ins& unitatea cu biserica ecumenic& a r6sdritu-
lui in privinta dogmelor.
Afacerile spirituale, canonice §i disciplinare ale bisericel ortodoxe ro-
mane se vor regula de o singur& autoritate sinodal& centrald, conform
uneI legi speciale.
Mitropolitif §i episcopil eparchioti al bisericeî ortodoxe romane sunt
ale§i dupi modul ce se determin& prin o lege speciald.
ART. 22. Actele Statului civil sunt de atributiunea autoritatei civile.
Intocmirea acestor acte va trebui sd procódá in tot-d'a-una benedic-
tiunea religiós& care pentru cdsátoril va fi obligatóre, afar& de casurile
ce se vor prevedea prin anume lege.
ART. 23. Invetdmêntul este liber.
Libertatea invetámentului este garantat& intru cat esercitiul ei nu ar
atinge bunele moravuri sal ordinea publicd.
Represiunea delictelor este regulatd numal prin lege.
Se vor infiinta treptat scoli primare in tóte comunele RomânieL
Invètdtura in scólele Statuluî se d& al.& plaU.
Invëtátura primard va fi obligatóre pentru tineril romani pretutin-
deni unde se vor afla instituite scoll primare.
www.digibuc.ro
 294

0 lege specialá va regula tot ce privesce invètàmêntul public.

ART. 24. Constitutiunea garantézâ tutulor libertatea de a comunica §i
publica ideile §i opiniunile lor prin graiú, prin scris §i prin presk fie-care
fiind respunytor de abusul acestor libertátl in casurile determinate prin
codicele penal, care in acéstã privintA se va revisui §i completa, fárá insá
a se putea restringe dreptul in sine sail a se infiinta o lege esceptionalá.
Delictele de pres5, sunt judecate de juriil.
Niel censura nici o altá m6sura preventivá pentru aparitiunea, vin-
derea saú distributiunea orI-carel publicatiuni nu se va putea reinfiinta.
Pentru publicatiuni de jurnale nu este nevoe de autorisatiunea prea-
labilá a autoritätei.
Niel o cautiune nu se va cere de la ziari§tl, scriitori, editori, tip ografi
§i litografi.
Presa nu va fi supusá nid o datâ sub regimul avertismentelor.
Niel un jurnal sail publicatiune nu va putea fi suspendat saü suprimat.
Autorul este respunytor pentru scrierile sale, iar in lipsa autorulul
sunt respunytorl sail gerantul saù editorul.
Veri-ce jurnal trebue sá aibä un gerant responsabil care sk se bucure
de drepturile civile §i politice.
ART. 25. Secretul scrisorilor *i al depe§elor telegrafice este neviolabil.
0 lege va determina responsabilitatea agentilor guvernului pentru vio-
larea secretulul scrisorilor §i depe§elor incredintate pqtei i telegrafulul.
ART. 26. Românii ail dreptul de a se aduna pacinicl §i fárá arme, con-
formându-se legilor care regulézá esercitarea acestul drept, pentru a
trata tot felul de cestiuni ; intru acésta nu este trebuint5, de autorisa-
tiune prealabilá.
Acéstä dispositiune nu se va aplica §i intrunirilor in loc deschis, care
sunt cu totul supuse legilor politienesei.
ART. 27. Românii aú dreptul a se asocia conformându-se legilor care
regulézá esercitiul acestui drept.
ART. 28. Fie-care are dreptul de a se adresa la autoritâtile publice prin
petitiunl subscrise de cátre una sail mai multe pergne, neputênd insá
petitiona de cât in numele subscri§ilor.
Numal autoritätile constituite aú dreptul de a adresa petitiuni in nume
colectiv.
ART. 29. Niel o autorisatiune prealabilá nu este necesar5, pentru a se
esercita urnaáriri contra functionarilor publiel pentru faptele adminis-

www.digibuc.ro
 95

tratinnei lor de pártile vát6mate, rèmaind ins& neatinse regulile speciale

statornicite in privinta mini§trilor.
Casurile §i modul urm&rirei se vor regula prin anume lege.
Dispositiuni speciale in codicele penal vor determina penalitátile pre-
puitorilor.
ART. 30. Niel un Român, far& autorisatiunea guvernului, nu póte intra
in serviciul unui Stat fár& ca insu§i prin acésta s&i§i p&p', nationalitatea.
Estradarea refugiatilor politici este opritá.

TITLITL III
DESPRE PIITERILE STATIILIII

ART. 31. Tóte puterile Statului eman& de la natiune care nu le póte

esercita de cât numai prin delegatiune §i dup& principiile §i regulile
a§e4ate in Constitutiunea de facia.
ART. 32. Puterea legislativ& se esercit& colectiv de c&tre Domn §i re-
presentatiunea nationalá.
Representatiunea national& se imparte in duoé Adun&ri :
Senatul §i Adunarea deputatilor.
Ori-ce lege cere invoirea a ator trele ramuri ale Puterel legiuitóre.
Nici o lege nu póte fi supusá sanctiunei Domnulul de cat dup& ce se
va fi discutat §i votat liber de majoritatea ambelor Aduuári.
Ala. 33. Initiativa legilor este dat& fie-c&reia din cele trei ramure ale
Puterel legislative.
Totu§I, ori-ce lege relativ& la veniturile §i cheltuelile Statului saii la
contingentul armatei, trebue sá fie votatá mai ântêiii de Adunarea depu-
tatilor.
ART. 34. Interpretatiunea legilor cu drept de autoritate se face numai
de Puterea legiuitóre.
ART. 35. Puterea esecutiv& este incredintat& Domnului, care o esercit&
in modul regulat prin Constitutiune.
ART. 36. Puterea judecktorésc& se esercit4 de curti §i tribunale. sou-
raffle §i sentintele lor se pronunci& in virtutea legei §i se esecutl in
numele Domnului.
ART. 37. Interesele esclusiv judetene saú comunale se reguléz& de
care consiliurile judetene saú comunale, dupá principiile a§e4ate prin
Constitutiune §i prin legi speciale.

www.digibuc.ro
 296

CAPITOLUL I
DESPRE REPRESENTAREA. NATIONALI

ART. 38. gembrif amenduorora Adunärilor represintá natiunea, iar nu

numai jucletul sail localitatea care if ail numit.
ART. 39. §eclintele Adunárilor sunt publice.
Cu tóte acestea, fie-care Adunare se forméz5, in comitet secret dup5,
cererea pre§edintelui saa a vece membri.
Ea decide in urmá cu majoritate absolutá dad, §edinta trebue recles-
chis5, in public asupra aceluia§i object.
ART. 40. Fie-care din Adunári verifica titlurile membrilor sei §i judec5,
contestatiunile ce se ridic5, in acést5, privinta.
ART. 41. Nimeni nu póte fi tot-de-o-datá membru al uneia §i al celei-
l-alte Adunäri.
ART. 42. Membrii uneia sail celei-l-alte Adunäri numiti de guvern inteo
functiune salariats,, pa care o primesc, incetózá de a fi deputati §i EU i§f
reiail esercitiul mandatului lor de cât in virtutea unei nouf alegeri.
Aceste dispositiuni nu se aplicá mini§trilor.
Legea electorala determiná incompatibilitatile.
ART. 43. La fie-care sesiune Adunarea deputatilor i§i numesce prep-
dintele, vice-pre§edintif §i compune biuroul seii.
ART. 44. Senatul alege din sinul sea pe pre§edintele §i pe cei duo.'
vice-pre§edinti ai sei cum §i pe cei-l-alti membri ai biuroului sell.
ART. 45. Ori-ce resolutiune este luat5, cu majoritate absolutá a sufra-
gielor, afar& de ceea ce se va statornici prin regulamentele Adunárei in
privinta alegerilor §i presentatiunilor.
In cas de impartéla a voturilor, propositiunea in deliberatiune este
respinsá.
Niel una din Adunári nu póte lua o resolutiune (lac& majoritatea mem-
brilor sal' nu se gásesce intrunitá.
ART. 46. Voturile se dau prin sculare §i §edere, prin \Till graiii sail prin
scrutin secret.
Un proiect de lege nu póte fi adoptat de cat dup5, ce s'a votat articol
cu articol.
ART. 47. Fie-care din Adunari are dreptul de anchetá.
ART. 48. Adunarile au dreptul de a amenda §1 de a despärti in mai
multe pa* articolele §i amendamentele propuse.

www.digibuc.ro
 tot

ART. 49. Fie-care membru al Adunärilor are dreptul a adresa mink-

trilor interpeld.ri.
ART. 50. OrI-cine are dreptul a adresa petitiuni Adund,rilor prin mijlo-
cirea biurouluI sad a unuia din membrif BO.
Fie-care din Adundri are dreptul de a trimite mini§trilor petitiunile
ce II Bunt adresate. Mini§triI sunt datori a da esplicatiuni asupra coprin-
dereI lor orI de ate orI Adundrile ar cere-o.
ART. 51. Niel unul din membrii uneia sad celeI-1-alte AdundrI nu póte
fi urmärit sad prigonit pentru opiniunile §i voturile emise de dönsul in
cursul esercitiuluI mandatuluI sell.
ART. 52. Niel un membru al uneia sad celeI-1-a1te Adundri nu póte in
timpul sesiunel s6, fie niel urmárit ilia arestat in materie de represiune,
de cat cu autorisatiunea Adundrei din care face parte, afard de casul de
yin& vklitd.
Detentiunea sad urmárirea unui membru al uneia sad celel-l-alte Adu-
ndri este suspendatá in tot timpul sesiunel, dad, Aclunarea o cere.
ART. 53. Fie-care Adunare determiná, prin regulamentul sed, modul
dupd care ea IV esercitd, atributiunile.
ART. 54. Fie-care din AdundrI deliberézá §i ia,11 resolutiunile lor sepa-
rat, afard, de casurile anume specificate in Constitutiunea de facid.
ART. 55. Fie-care din ambele Adun 6,ri are dreptul esclusiv de a esercita
propria sa politie prin pre§edintele eI, care singar, dupd incuviintarea
Aduudrei, póte da ordin guardel de serviciti.
ART. 56. Niel o putere armatá nu se póte pune la u§ile sat in giurul
uneia sad alteia din Adundri, fdrá invoirea O.

SECTIIINEA I
Despre Adunsrea deputatilor

ART. 57. Adunarea deputatilor se compune de deputati ale§I in modul

indicat maI jos.
ART. 58. Corpul electoral este impártit in fie-care judet in patru cole-
giuri.
ART. 5 9, Fac parte din ântöiul colegid aceI care ad venit funciar de
300 galbenI in sus.
ART. 60. Fac parte din al duoilea colegid aceI care ad un venit funciar
de 300 galbenI in jos pd,n5, la 100 inclusiv.
1911

www.digibuc.ro
 ART. 61. Fac parte din al treilea colegiii al ormelor comerciantii §i
industrialii care platen catre Stat o dare de 80 lei.
Sunt scutiti de cons in acest colegiii tóte profesiunile liberale, oficierii
in retragere, profesoril §i pensionarii Statului.
ART. 62. Aceste treI colegiuri aleg direct :
Cele dua d'antêiil ate un depul-at fie-care, iar cel de al treilea pre-
cum urméza :
Bucuresci §ése ; ImIpatru; Craiova, Galati, Ploesci, Focpni, &dad,
Boto§ani ate trei ; Pitesci, Bacall, Braila, Roman, Turnu-Severin cate
duoi ; iar cele-l-alte ate unul ; peste tot cinci-4ecI §i opt.
Tóte ormele until district forméza un singur colegill cu ormul de rep-
dinta.
ART. 63. Fac parte din colegiul al patrulea toti acei care platesc o dare
catre Stat ori cat de mica §i care nu intl.& in nici una din categoriile de
maI sus.
Acest colegiti alege la al duoilea grad an deputat de district.
Cinci-4eci de aleg6tori numese un delegat.
Delegatii intruniti la repdinta districtului aleg pe deputat.
ART. 64. Censul nu se póte dovedi de cat prin rolul de contribu-
tiune, chitantele sail avertisraentele din partea implinitorilor de dari pe
anul incetat §i. pe anul curent.
ART. 65. Legea electoral& hotarasce tóte cele-l-alte conditiuni cerute de
la alegétor! precum §i mersul operatiunilor electorale.
AR. 66. Spre a fi eligibil trebue :
a) A fi roman de nascere sail a fi primit marea impameatenire ;
b) A se bucura de drepturile civile §i politice ;
c) A avea vOrsta de duoè+ct §i cinci an! impliniti ;
cl) A fi domiciliat in Romania.
Legea electorala va determina incapacitatile.
ART. 67. Membril Adunärei deputatilor sunt ale§i pentru patru ani.

SECTIIINEA II
Despre Senat

ART. 68. Membril Senatuliff se aleg ale duoi de fie-care judet : unul de
colegiul antOill compus de proprietarii de fonduri rurale din judet care all
un venit funciar de trei safe galbenI cel pucin; cel-l-alt de al duoilea colegia

www.digibuc.ro
 290

al ora§elor re§edinte compus de proprietarii de nemi§catóre avênd un

venit funciar de 300 galbeni in jos, conform articolulul 70.
Venitul se dovedesce prin rolurile de contributiune.
ART. 69. Aceste dua colegil votóza separat §i aleg fie-care ate un
representant la Senat.
ART. 70. In ora§ele unde nu s'ar gäsi un nu mêr de 100 aleg6tori pentru a
forma cel de al duoilea colegid, acest man6r se va completa cu proprietarii
judetului posedand un venit funciar intre 300 §i 100 galbeni, preferindu-se
pururea eel mai gred impu§i §i ora§anii asupra proprietarilor de mo§ii.
ART. 71. Dad, intre cei mai gred impu§i ar fi mai multi cu acela§i venit
§i daca prin numèrul lor ei ar covêr§i pe cel cerut pentru completarea
colegiuluï, eliminarea prisosulul se va face prin tragere la sorti.
ART. 7 2 . Legea electorala determina cele-l-alte conditiuni comae de la
alegdtori precum §i mersul operatiunilor electorale.
ART. 73. Universitätile din Ia§i §i Bucuresti trimite fie-care cate un
membru la Senat, al( s de profesorii universitatei respective.
ART. 74. Spre a putea fi ales la Senat este nevoe :
1° A fi Roman de nascere sad naturalisat ;
2° A se bucura de drepturile civile §i politice ;
30 A fi domiciliat in Romania ;
40 A avea vêrsta de 40 ani ;
50 A avea un venit de or1-ce natura de 800 galbeni, dovedit in modul
prevOut la articolul 64.
ART. 75. Sunt dispensati de acest cens :
a) Pre§edintii sail vice-pre§edintii ai vre-unei Adunari legislative ;
b) Deputatiï care ad fault parte din trei sesiuni ;
c) Generalii ;
d) Colon elil ce ad o vechime de trel ani ;
e) Cel ce ail fost mini§tri sad agenti diplomatici aï terel ;
f) Cei ce vor fi ocupat in timp de un an functiunile de pre§edinte de
curte, de procuror general, de consilier la curtea de casatiune ;
g) Cei cu diploma de doctorat sad de licentiat de ori-ce specialitate
care in timp de §ése ani vor fi esercitat profesiunea lor.
ART. 76. Vor fi de drept membri ai SenatuluI:
1° Mo§tenitorul Tronului la vesrsta de 18 anT, insá el nu va avea vot
deliberativ de cat la vêrsta de 25 ani ;

www.digibuc.ro
 800

2° Mitropolitii §i episcopii eparchioy.

ART. 77. Membrii Senatului nu primesc nici o dotatiune nici indem-
nitate.
ART. 78. Membril Senatului se aleg pe 8 ani §i se inuoesc pe jumètate
la fie-care patru ani prin tragere la sorti a unul membru de fie-care
judet.
ART. 79. Membril eviti sunt reeligibill.
ART. 80. La cas de disolutiune, Senatul se reinuoesce in intregul selL
ART. 81. Ori ce intrunire a Senatului afar& de timpul sesiunel Adun&-
rei deputatilor este nul& de fel.

CAPITOLUL II
DESPRE. DOMN I MIN1STRI

SECTIIINEA I
Despre Domn
ART. 82. Puterile constitutionale ale Domnului sunt ereditare in linie
coboritóre direct& §i legitim& a Mdriet Sale Principe lui Carol I de Hohen-
zollein Sigmaringen din barbat in barbat prin ordinul de primogeni-
tur& §i cu esclusiunea perpetu& a femeilor §i coboritorilor lor.
Coboritorii Máriei Sale vor fi crescuti in religiunea ortodox& a rès&-
ritului.
ART. 83. In lips& de coboritori in linie bárbátésc5, al Máriel Sale Carol I
de Hohenzollern Sigmaringen, succesiunea Tronului se va cuveni celif
mai in vêrst& dintre fratii Sel sad coboritorilor acestora, dupa regulile
statornicite in articolul precedent.
Dacd, nici unul dintre fratil sad coboritoril lor nu s'ar mai gási in
viuétá sad ar declara mai d'inainte c& nu primesc Tronul, atunci Domni-
torul va putea numi succesorul Seü dintr'o dinastie suveran& din Europa
cu primirea representatiunei nationale, dat& in forma prescrisa de
articolul 84.
Daca nici una nici alta nu va avea loc, Tronul este vacant.
ART. 84. La cas de vacant& a Tronulul, ambele Adunári se intrunesc de
indat& intr'o singur& Adunare, chiar fdr& convocatiune, §i cel mai târiú
On& in opt 4ile de la intrunirea lor aleg un Doran dinteo dinastie su-
veran& din Europa occidentalá.
Presenta a trei p&trimi din membril care compun fi&-care din ambele

www.digibuc.ro
 301

AdunAri §i majoritatea de duo6 treinif a metnbrilor presinti sunt_nece-

Bare pentru a se putea procede la acéstA, alegere.
La cas când Adunarea nu se va fi facut in termenul mai sus prescris,
atunci in a nuoa Ili la am641, Adunärile intrunite vor pA,§i la alegere
ori-care ar fi num6rul membrilor presenti §i cu majoritate absoluta a
voturilor.
Dad, Adundrile s'ar afla disolvate in momentul vacantei Tronului, se
va urma dupa modul prescris la articolul urmAtor.
In timpul vacantei Tronului, AdunArile intrunite vor numi o Locote
nenta Doman& compusA, de trei perseme care va esercita puterile dom-
nesci pâna la suirea Domnului pe Tron.
In tóte casurile mai sus ar6tate votul va fi secret.
ART. 85. La mórtea Domnului, Adunärile se intrunese chiar farA con-
vocatiune cel tarcliti 10 aile dupá declararea mortei.
Daca din intemplare ele ail fost disolvate mai inainte §i convocatiu-
nea lor a fost hotáritá in actul de disolvare pentru o epoca in urma celor
10 gile, atur ci Adunärile cele vechi se aduni pana la intrunirea acelora
care ail a le inlocui.
Art. 86. De la data mortei Domnului §i pan& la depunerea jurhm6n-
tului a succesorului Sell laTron, puterile constitutionale ale Domnului
sunt esercitate in numele poporulul roman de mini§tri intruniti in con-
siliil §i sub a lor responsabilitate.
ART. 87. Domnul este major la v6rsta de 18 ani impliniti.
La suirea Sa pe Tron, el va depune mad ânt6iii in sinul AdunArilor
intrunite urmAtorul juramênt :
»Jur de a pdzi Constitutiunea §i legile Poporului Roman, de a men-
tine drepturile Lui nationale §i intregritatea Teritoriulul.
ART. 88. Domnul in viuéta fiind póte numi o regent& compusa de tref
persóne care, dupa mórtea Domnului, sA, esercite puterile domnesci in
timpul minoritátei succesorulul Tronului. AcéstA, numire se va face cu
primirea representatiunei nationale, data', in forma prescrisá la artico-
lul 84 din Constitutiunea de faciA.
Regenta ya esercita tot-de-o-datâ §i tutela succesorului Tronului in
timpul minoritätei acestuia.
Dad, la mórtea Domnului regenta nu s'ar gAsi numitá §i succesorul
Tronului ar fi minor, ambele Adrtnári intrunite vor numi o regentä, pro-

www.digibuc.ro
 302

ced&nd dup& formele prescrise la articolul 84 din Constitutiunea de

Membril regentel nu intr& in functiune de cat dup& ce vor fi depus

solemn, inaintea ambelor Adunári intrunite, jur&mêntul prescris prin
aiticolul 87 din Constitutiunea de facia..
ART. 89. Dacá romnul se afl& in imposibilitate de a domni, mini§trif,
chip& ce aú constatat legalmente acést& imposibilitate, convoc indat&
Adunarile.
Acestea aleg regenta care va forma §i tutela.
ART. 90. Niel o modificatiune nu se póte face Constitutiunei in timpul
regentei.
ART. 91. Domnul nu va putea fi tot-de-oclat& §i §eful unul. alt Stat
far& consimtimentul Adundrilor.
Nid una din Adun&ri nu peite delibera asupra acestuI obiect, daca nu
vor fi presentI cel pucin duoè treimI din membril care le compun §i eta.
r&rea nu se póte lua de cât cu duoé treimI din voturile membrilor de facia.
ART. 92. Persóna Domnulul este neviolabilá. Mini§tri lui sunt res-
pumytorl.
Niel un act al Domnului iu póte avea tárie dac& nu va fi contra-
semnat de un ministru, care prin acésta chiar devine respunytor de
acel act.
ART. 93. Domnul numesce §i revócá pe mini§tri SeL
El F. anctionézá §1 promulgá legile.
El póte refusa sanctiunea Sa.
El are dreptul de amnistie in materie politic&.
Are dreptul de a erta saú mic§ora pedepsele in materil criminale,
afar& de ceea ce se statornicesce in privirea mini§trilor.
El nu póte suspenda cursul urmarireI sail al judecätei, nid a interveni
prin nici un mod in administratia justitiel.
El numesce saá confirm& in tóte functiunile publice.
El nu póte crea o nou& functiune fära, o lege speciala.
El face regulamente necesaril pentru esecutarea legilor farg, sa pót&
vre-o-dat& modifica saù suspende legile §1 nu p6te scuti pe nimen1 de
esecutarea lor.
El este capul putereI armate.
El confer& gradurile militare in conformitate cu legea.

www.digibuc.ro
 803

El va confera decoratiunea românä conform unei anume leg!.

El are dreptul de a bate monetá conform unei legi speciale.
El incheia, cu State le streine conventiunile necesaril pentru comerciii,
navigatiune §i alte asemenea; insä pentru ca aceste acte sá aibl auto-
ritate indatoritóre, trebue mai ämtesiil a fi supuse puterei legislative §i
aprobate de ea.
ART. 94. Legea fixóza, lista civil& pentru durata fie-careia Domnil.
A RT. 95. La 15 Noembre a fia-cärui an Adunarea deputatilor 0 Sena-
tul se intrunes.3 fära convocatiune daca Domnul nu le ail convocat
mai inainte.
Durata fie-carei sesiuni este de trei
La deschiderea sesilmei Domnul espune prin un mesagiii starea t6rei,
la care Adunárile fac respunsurile bor.
Domnul pronunciá inchiderea sesiunei.
El are dreptul de a convoca in sesiune estraordinara Adunärile.
El are dreptul de a disolva ambele Adunaxi de o data, saü numal una
din ele.
Actul de disolvare trebue sá contie convocatitmea aleg6torilor pan&
in duo() luni de 4i1e §i a Adunärilor pan& in trei
Domnul póte amâna Adunärile ; ori-cum, amAnarea nu 'Nita esceda
termenul de o Inn& nici a fi reinuoitä in acea,§I sesiune färä consimti-
mêntul Adunärilor.
ART. 96. Domnul nu are alte puteri de cat acele date lui prin Consti-
tutiune.

SECTIIINEA II
DESPRE MINISTRI

A RT.97. Nu póte fi ministru de cat cel care este Roman din nascere
saù cel care a dobêndit impâmêntenire.
Awr. 98. Niel, un membru al familiei Domnitóre nu póte fi ministru.
A RT. 99. Dad, mini§tri nu an fi membri al AdunIrilor, ei pot lua parte
la desbaterea ligilor fax& a avea insá §i dreptul de a vota.
La desbaterile Adunärilor presenta cel pucin a unui ministru e necesará.
dunärile pot esige presenta mini§trilor la deliberatiunile lor.
ART. 100. In nici un cas ordinul verbal sail in scris al Domnulul nu
póte ap6ra pe un ministru de respundere.

www.digibuc.ro
 tot

ART. 101. Fie-care din ambele Adunari precum §i Domnul aú dreptul

de a acusa pe mini§tri i a iI trimite d'inaintea inaltei curti de casatiune
§i justitie, care singur& in sectiuni-unite este in drept a 11 judeca, afará
de cele ce se vor statua prin legi in ceea ce privesce esercitiul actiunei
civile a pártei lesate §i in ceea ce privesce crimele §1 delictele comise de
mini§tri afar& de esercitiul functiunei lor.
Punerea sub acusatiune a mini§trilor nu se pcite rosti de cat prin
majoritate de duoè treimi a membrilor de facia.
0 lege presentata la cea d'antèiii sesiune va determina casurile de
responsabilitate, pedepsele aplicabile mini§trilor §i modul de urmarire
in contra lor, atat in privirea acusatiunei admis& de representatiunea
national& cat §i in privirea urmariril din partea partilor lesate.
Acusatiunea pornita de representatiunea nationala contra mini§trilor
se va sustine de ea insd§i.
Urmárirea pornit& de Domn se va face prin ministerul public.
ART. 102. Pan& se va face legea prevquta in articolul precedent,
inalta curte de casatiune §i justitie are puterea de a caracterisa delictul
§i de a determina pedépsa.
Pedépsa ins& nu va putea fi mai mare de cat detentiunea, fará preju-
diciul casurilor anume prevqute de legile ponale.
ART. 103. Domnul nu 'mite s& erte saú sa, mic§oreze pedépsa otarata
mini§trilor de catre inalta curte de casatiune §i de justitie de cat numai
dup& cererea Adun&rel care II ar fi pus in acusatiune.
CAPITOLUL III
DESPRE PUTEREA JUDECATOREASCI

ART. 104. Nici o jurisdictiune nu se 'Ate infiinta de cat numai in pute-

rea unei anume legI.
Comisiuni §i tribunale estraordinare nu se pot crea sub nici un fel
de numire §1 sub nici un fel de cuvemt.
Pentru intregul Stat roman este o singur& curte de casatiune.
ART. 105. Juriul este statornicit in tóte materiile criminale §i pentru
delictele politice §i de presa.
CAPITOLUL IV
DESPRE INSTITUTIUNILE JUDETENE SI COMUNALE

ART. 106. Institutiunile judetene §i comunale Bunt regulate de leg'''.

www.digibuc.ro
 505

ART. 107. Aceste legI vor avea de basa descentralisarea administratiu-

nei mai completi §i independenta comunala.

TITLUL IV
DESPRE FINANCE

ART. 108. Ori-ce imposit este a§e4at numai in folosul Statului, jude-
tului saú comunel.
ART. 109. Niel un imposit al Statului nu se póte stabili §i percepe de
cat numai in puterea unet legi.
ART. 110. Niel o sarcink, nid un imposit judetian nu se póte a§ella de
cat cu invoirea consiliului judetian.
Niel o sarcina, nici un imposit comunal nu se p6te pune de cat cu con-
simtimentul consiliului comunal.
Impositele votate de consiliile judetene §i comunale trebue sá primésc5,
confirmatiunea puterei leginitóre §i intarirea Domnului.
ART. 111. Nu se pot statornici privilegiuri in materii de imposit.
Niel o esceptiune saú mic§orare de imposit nu se póte statornici de
cat printr'o lege.
ART. 112. Niel un fond pentru pensiuni sail gratificatiuni in sarcina
tesaurului public nu se póte acorda de cat in virtutea unei legi.
ART. 113. In fie-care an Adunarea deputatilor incheisa socotelile §i vo-
tézá budgetul.
Tóte veniturile saú cheltuelile Statului trebuesc trecute in budget §i
in socoteli.
Budgetul se va presenta tot-d'a-una cu un an inainte de punerea lui
iu aplicare Adunarei deputatilor §i nu va fi definitiv de cat dupà, ce se
va vota de densa §i sanctiona de Doran.
Daca budgetul nu se votéza in timp util, puterea esecutivk va indestula
serviciile publice dup6, budgetul anului precedent, fára a putea merge cu
acel budget mai mult de un an peste anul pentru care a fost votat.
ART. 114. Regularea definitiva a socotelilor trebue sa fie presentata Adu-
närei cel mai tar4iU in termen de duoi ani de la incheiarea fie-cárui
ART- 115. Legile de finance se publick in Monitorul oficial ca §i cele-l-alte
legi §i regulamente de administratiune publica.
ART. 116. Pentru -bit& Romania este o singura curte de compturi.
ART. 117. Diferitele fonduri provenite pana acum din case speciale §i
20

www.digibuc.ro
 30d

de care guvernul dispune sub diferite titluri, trebue s& fie coprinse in
budgetul general al veniturilor Statulul.
TITLUL V
DESPRE PIITEREA ARMATI

ART. 118. Tot Romanul face parte sail din armata regulat& sail din
militil sau din guarda cet&tenéseá, conform legilor speciale.
ART. 119. Militarilor nu se pot lua gradurile, onorile §i pensiunile de
cat numal in virtutea unel sentinte judecátoresei §i in casurile determi-
nate de lege.
ART. 120. Contingentul armatel se votéza pe fie-care an.
Legea, care fixézk acest contingent, nu póte avea thrie pe mai mult
de cat pe un an.
ART. 121. Guarda cet&téna este mentinut& in Statul Romaniei.
Organisatiunea ei este regulatá de o lege speciald.
ART. 122. Numal in virtutea unel legi se va putea mobilisa guarda ce-
taténa.
ART. 123. Niel o trup& strein& nu va putea fi admis& in serviciul Sta-
tulul, niel ocupa teritoriul Romaniel, nici trece pe el de cat in puterea
unel anume legi.
TITLUL VI
DISPOSITIIINÌ GENERALE

ART. 124. Culorile Principatelor-Unite urmézá a fi Albastru, Galben §1

Ro§u.
ART. 125. Ormul Bucuresci este capitala Statului roman §i re§edinta
guvernului.
ART. 126. Niel un jurámênt nu se póte impune cui-va de cat in pute-
rem unel legi care hotarasce §1 formula lui.
ART. 127, Niel o lege, nici un regulament de administratiune general&
judetiana saii comunal& nu pot fi indatoratóre de cat dupá ce se publicá,
in chipul hotarat de lege.
ART. 128. Constitutiunea de facia nu póte fi suspendat& niel in total
niel in parte.
TITLUL VII
DESPRE REVISIIIREA CONSTITIITIIINEI

ART. 129, Puterea legiuitóre are dreptul a declara c5, este trebuint& a
se supune revisiunel dispositiunile din Constitutiune anume arétate.

www.digibuc.ro
 307

Dup5, acéstä declaratiune, cetitä de trei ori din 15 in 15 4ile in §edintá

publicä §i primitá de ambele Adunári, acestea sunt disolvate de drept §i
se convócd, altele in termenul prescris de articolul 95.
Adundrile cele noui procecl in acorcl cu Domnul la modificarea punc-
turilor supuse revisiunei.
In acest cas Adunárile nu pot delibera daca cel pucin dua treimi a
membrilor din care se compun nu sunt presenti. §i nici o schimbare nu
se póte adopta daca nu va intruni cel pucin duoS treimi ale voturilor.

TITLTJL VIII
DISPOSITIIINI TRANSITORIf §I SIIPLIMENTARE

ART. 130. Diu 4iva punerel in vigóre a ConstitutiuneT de facia sunt

abrogate tóte dispositiunile din legi, decrete, reglemente §-1 alte acte
contrarii cu cele a§e4ate de ea.
ART. 131. Consiliul de Stat va inceta de a esista indatä ce se va vota
legea menitá a prevedea autoritatea chematá de a il inlocui in atribu-
tiunile sale.
Curtea de casatiune va pronuncia ca §i in trecut asupra conflictelor de
atributiuni.
ART. 132. Se v or face in cel mai scurt timp legi speciale privitóre la
obiectele urmátóre:
10 Asupra descentralisárei administrative ;
2° A supra responsabilitAtei mini§trilor §i celor-l-alti agenti ai puterei
esecutive;
3° Asupra mSsurilor celor mai nemerite pentru a stavili abusul cu-
mulului ;
4° Asupra modificárei legei pensiunelor ;
5° Asupra conditiunilor de admisibilitate §i de inaintare in functiunile
administratiunei publice ;
6° Asupra desvoltárei cAilor de comunicatiune ;
7° Asupra esploatárei min elor §i. pádurilor ;
8° Asupra fluviilor §i riurilor navigabile sail flotabile ;
90 Asupra organisatiunei armatei, drepturilor de inaintare, de retra-
gere §i asupra diferitelor positiuni ale oficierilor ;
100 Asupra justitiei militare.

www.digibuc.ro
 108

Se vor revisui tóte codicele §i legile esistente spre a se pune in armo-

nie cu Constitutiunea de faci6.
ART. 133. Nealienabilitatea pdanênturilor fo§tilor cláca§1, in timpul de
30 ant prevèllut prin legea ruralä, este mentinutä.
PromulgAm adstá lege, ordonäm ca ea sá fie investitá cu sigiliul Sta.
tuluf §i publicatá in Monitor.
Dat in Bucuresci, in 30 Iunie auul 1866.
CAROL.
(L. S.)
Ministru din intru 0 preledinte al consiliulul, L. Catargi.
Ministru de finance, I. C. 33riltianu.
Ministru de justitie, I. Cantacuzin.
Ministru de esterne, P. Mavrogeni.
Ministru oultelor 0 al instructiunel publice, C. A. Rosetti.
Ministru de resbel, General I. Ghica.
Ministru lucrArilor publice, agriculturel 0 comerciulul, D. Sturdza.

No. 1,071.

www.digibuc.ro
 ADUNAREA ELECTIVA A ROMANIEI
qEDINTA DIN 4 IULIU, 1860
Pre§eclinta domnului vice-pre§edinte
George Costaforu.
§edinta se deschide la amia4f.
Presenti 81 deputati.
Nu respund la apelul nominal 63 §i
anume,
Plagino Alexandru, bolnav.
In congedift:
Bal§ Alecu, Catargiu Calimachi, Cos-
tachi Gr. Iepureanu , Forascu Vasile ,
Gridov Nicolae, Leca Than, Mavrocord at
Nicu, Marza loan, Negura Tón, Pacleanu
Nicolae, Plesuilá Than, Romalo Vasile,
Roseti Teodor,, Roseti Iancu , Rufu
Mantu, Scarlatescu George, §tirbeia B.
Alexandru, §tirbeid B. George, Sturdza
Ioan, Cozadini Dimitrie, Costachi Ma-.
nolache.
Kira* at-dare de motive:
Alcaz Eugenie, Bálaceanu Ioan, Boe-
rescu VaSile, Braescu Alecu, Ciurea
Lascar, Cerchez H. C., Cananau Sebas-
tian, Caramanlau Constantin, Filipescu
Grigorie, Filipescu Emanuel, Fusea Con-
stantin, Motu Vasile, Iosefescu Grigo-
rie, Late§ Teodor, Leca Casian, Mavro-
gheni Scarlat, Marcovici Alexandru,
Marzescu George, Mortun Emanoil,
Murgulet Costache, Paciurea Leonida.
Pascal Aristide, Racovita I. George,
Roseti C. Tetcanu, Roseti §tefan, Ro-
seti Radu, Slavitescu Constantin, §utu
Constantin, Tacu Dimitrie, Tufelicic
Panait, Varlam Constantin , Ventura
Iancu, Voinov Nicolae, Beldiman Di-
mitrie, Basta Anastasie, Paladi Than,
Iamandi Nicolae, Gricli§teanu Costache,
Lahovari Grigorie, Pogor Vasile.
www.digibuc.ro
D. C. Bralloiu. Domnilor, Adunarea
sciti fórte bine, c mai d'inainte a luat
angagiamentul sa termine Constitutiu-
nea ; Constitutiunea s'a terminat, insa
nu e terminath cu desiivêr§ire daca nu
se va vota §i legea electoralã, care e
basa saü corolariul cel mai imediat al
Constitutiunei. Nu o s póta guvernul
sä puna Constitutiunea in lucrare de nu
vom vota legea electorala ; cad, cum
voiti dumnévcistra sa se adune Camerile,
cimi voiti s procedeze guvernul pentru
a le convoca daca nu va avea legea elec-
torala? Domnilor, dach noi, mai ivainte
de a vota ori-ce lege, nu vom lua in
discutiune legea electorala, sciti ce fa-
cem atunci? Intr'un mod indirect ajun-
gem a da guvernului puterea discretio-
nara §i dictatoriala, pentru c guvernul
o sa fie silit si formeze de la ansul o
lege eleotorala, ca s puna in lucrare
Constitutiunea. Trebue dar, domnilor,
mai inainte de tóte sí votam legea elec-
torala.
D. vice-pre§edinte. Adunarea s'a
declarat in permanenta ; prin urmare,
este obligata a vota tcite lucrarile de-
puse pe biurott.
D. C. Britiloiu. Permauenta 'Ate,
domnule pre§edinte, st oprésca, pe depu-
tati de a pleca ? Nu ; trebue dar st
iucepem anteia de la legea electorala.
D. ministru de finance. Domnu
Brailoiu putea sa fie convins de mai
inainte cá o sá aiba in cestiunea de facia
un triumf complet, fiind-ca nu e nici
un deputat aci care, impreuna cu gu-
vernul, BA nu fie patruns cá nu ne pu-
tem despirti paná nu se va vota legea
electorala. Toti suntem convin§i ca e o
necesitate absoluta §i este §i o cestiune
de ow:5re pentru domnii deputati sa, se
voteze legea eleptorala. Prin urmare,
 310
nu ar trebui sit ue mai ingrijim de loc
despre acésta; nimeni, asigur pe onora-
bilul domnu Brailoiu, nu va pleca cand
esista un angagiament.
Dar acum se ridica cestiunea de prio-
ritate, adicit pe care din aceste proiecte
sit, 11 luam mai antêiú ? Domnilor, s'a
propus de unii sa se voteze naai antAiú
legea electoralit pe articole, dupa acésta
sa se voteze cele-l-alte legi §i in urmit
sil se voteze legea electoralit in bloc.
Acésta, procedare póte ca nu 1§1 ar
avea locul in alt timp, intr'o alta Ca-
mera; dar fiind-ca ne aflam la finele
sesiunef, fiind-ca numërul deputatilor
s'a imputinat mult, de aci s'a nascut o
induoiala, o neincredere, ca sit die a§a,
§i toti onorabilii deputati voesc a lua
reciprocamente garantii cit nu vor ré-
manea aceste legi nevotate ; ei bine, eü
unul, domnilor, sunt prea convins ca, nu
va pleca nici unul din domnii deputati
presenti fart a vota tóte aceste legi qi
de aceea aderez la propunerea ce s'a
facut a ne ocupa mai antêia cu legea
electorala.
Adunarea incuviintéza a intra in
discutiunea legei electorale.
D. C. Boereseu, in lipsa domuului
raportor A. Pascal, da cetire urmato-
rulul raport :
PROIECT DE LEGE ELECTORALA
MODIFICAT DE COMITET
TITLUL I
DESPRE COLEGIELE ELECTORALE
ART. 1. Adunarea deputatilor §i senatorilor se compune de pergnele
alese in modul urmátor.
ART. 2. Pentru Adunarea deputatilor corpul electoral este impartit in
fie-care judet in patru colegiurI.
ART. 3. Fac parte din Mateiul colegiii acei carI ad un venit funciar de
300 galbeni in sus.
www.digibuc.ro
Domnilor deputay,
Comisiunea insarcinata cu esamina-
rea proiectului legei electorale, termi-
nand lucrareasa, subsemnatul, in ca-
litate de raportor al acestei comisiuni,
are onóre a supune in deliberarea §i
aprobarea dumnévóstrii acest proiect
de lege.
Domnilor deputati, principiele legel
electorale esistand deja in extenso in
Constitutiunea ce ati votat, atat pentru
Adunarea deputatilor cat §i pentru Se-
nat, proiectul de lege ce vi se presinta,
afarit de casurile de incompatibilitate,
nu contine de cat regulile necesarii
pentru sincera §i fidela aplicatiune a
acelor principir. Principala preocupa-
tiune a comisiunei a fost acea de a ridica
puterei esecutive ori-ce ingerinta in
operatiunile electorale, pentru a asigura
pe deplin independenta alegétorilor.
Pentru acésta comisiunea ca §i autorii
proiectului guvernului a confiat misiu-
nea confectionarei listelor electorale
consilielor comunale, adica unef autori-
tall' al careia personal este resultatul
unei alegeri.
Tóte cele-l-alte dispositium ale a-
cestui proiect nu sunt de cat reguli
necesarif pentru organisarea mecanis-
mului sistemului electoral admis prin
Constitutiune.
Raportor, A. Pascal.
 311

ART. 4. Fac parte din al duoilea colegiu acei cari ail un venit funciar
de 300 galbeni in jos pana la 100 inclusiv.
ART. 5. Fac parte din al treilea colegiii al ormelor, comerciantil §i
industrialii cari platesc catre Stat o dare de 80 lei.
Se intelege Ca fac parte din acest colegiii §i aceia cari, far& sa fie
comercianti sail industriall, platesc o dare anuala de 80 lel.
Sunt scutitl de cens in acest colegiú tóte profesiunile liberale, oficiáril
in retragere, profesoril §i pensionaril Statului.
ART. 6. Aceste trei colegiuri aleg direct :
Cele dua d'anttsid ate un deputat fie-care, iar cele de al treilea pre-
cum urméza :
Bucurescl §ése; Ia§1 patru ; Craiova, Galati, Ploesci, Foc§ani, Bêrlad,
Boto§ani cate trel ; Pitesci, Backil, Braila, Roman, Turnu-Severin ate
duol, iar cele-alte ate unul ; peste tot cincl-4eci §i opt.
Tóte ormele unul district forméza un singur colegiú cu ormul de
re§edinta.
ART. 7. Fac parte din colegiul al patrulea toti acel earl platesc o dare
catre Stat orl cat de mica §i cari nu intra in nici una din categoriile de
mai sus.
Preotil, cad nu intr5, in nicl uuul din colegiurile de mal sus, fac parte
din acest al patrulea colegiú. Acest colegiü alego la al duoilea grad un
deputat de district. Cinci4eci de alegétori numesc un dole gat.
Delegatil intruniti la re§edinta districtului aleg pe deputat.
ART. 8. Pentru Senat corpul electoral este impartit in fie-care judet iii
duoé colegiuri.
ART. 9. Primul colegiti se compune din toti proprietarii de fonduri
rurale din judet earl ail venit funciar de trei sute galbenl cel pucin.
AR P. 10. Cel de al duoilea colegiti se compune din toti proprietaril de
nemi§catóre al ora§elor din district, earl ail un venit funciar de trei sute
galbenI in jos, potrivit articolului 11.
ART. 11. In ormele unde nu s'ar gasi un numér de 100 aleg&tori pentru
a forma cel de al duoilea colegiii, acest numèr se va completa cu pro-
prietaril districtulul posedand un venit funciar intre 300 §i. 100 galbeni,
preferindu-se pururea cei mal greil impu§i §i ord,§anil asupra proprieta-
rilor de mo§ii.
ART. 12. Daca intre cei ma! greil impusi ar fi mal multi cu acela§1

www.digibuc.ro
 AA

venit, §i du:A prin numèrul lor el ar covOr§i pe cel cerut pentru corn-
pletarea colegiului, eliminarea prisosului se va face prin tragere la sorti.
ART. 13. Universit&tile din Ia§i §i Bucuresci trimit fie-care cate un
membru la Senat ales de profesoril universithtei respective.
ART. 14. Vor fi de-a dreptul membri ai Senatului :
1° Mo§tenitorul Tronului la vêrsta de 18 ani, insä el nu va avea vot
deliberativ de cat la vêrsta de 25 ani ;
2° Mitropolitil §i episcopil eparhioti.
ART. 15. Se vor socoti bárbatului contributiile femei §1 tatälui acelea
ale copiilor s61 minori.
ART. 16. Veniturile fondurilor, situate in diferite judge, vor fi tóte ti-
nute in sém& pentru completarea censului cerut de lege.

TITLUL II
DESPRE CAPACIITATEA BLECTO RALÄ

ART. 17. Pentru a li aleg&tor trebue :

a) A fi roman de nascere sad a fi dobemdit impámêntenirea ;
b) A avea vêrsta de 21 ani impliniti ;
c) A reuni conditiunile cerute pentru a putea figura in vre-unul din
colegiurile indicate mai sus,
ART. 18. Censul nu se póte dovecli de cat prin rolul de contributiune,
chitantele din partea implinitorilor de d&ri pe anul incetat §i pe anul
cur ent,
ART. 19. Sunt incapabili de a fi alegétori :
Romanil supu§i vre-unei protegiuni streine ;
Servitoril cu simbrie ;
Cer§etoril ;
Col pu§I sub interdictiune judecaoréscá ;
Cei in stare de faliment declarat ne reabilitati.
ART. 20. Sunt nedemni :
Cei osanditi pentru crime ;
Cei lipsiti de esercitiul drepturilor politice i civile ;
Osânditii pentru furti§ag, in§eláciune, abus de incredere, atentat la
bunele moravuri sad coruptiune in materie electoral& ;
Persónele in deob§te cunoscute ca tin case de prostitutiune.

www.digibuc.ro
 31A

TITLUL III
DESPRE ELIGIBILI

ART. 21. Pentru a fi eligibil la Adunarea deputatilor trebue :

a) A fi roman de nascere sad a fi primit marea impämemtenire ;
b) A se bucura de drepturile civile §i politice ;
c) A avea vêrsta de 25 anI impliniti ;
d) A fi domiciliat in Romania.
ART. 22. Spre a putea fi ales la Senat trebue:
1° A fi roman de nascere sail naturalisat ;
2° A se bucura de drepturile civile §i politice ;
30 A fi domiciliat in Romania ;
40 A avea vOrsta de 40 ani ;
5° A avea un venit de orI-ce natura de 800 galbeni dovedit in modul
prevqut la articolul 18.
ART. 23. Sunt dispensatI de acest cens:
a) Pre§edintiI sail vice-pre§edintii al vre-unei AdunarI legislative ;
1) Deputatif care ail facut parte din treI sesiunI ;
e) Generalil ;
cl) Colonelif ce ad o vechime de treI ani ;
e) CeI ce ad fost mini§tri sail agentI diplomaticI asi tereI ;
0 Cei ce vor fi ocupat in tiny de un an functiunele de pre§edinte de
curte, de procuror-general, de consilier la curtea de casatiune ;
g) CeI cu diploma de doctorat sad de licentiat de orI-ce specialitate,
care in timp de §ése anI vor fi esercitat profesiunea lor.
ART. 24. Sunt incapabill sail nedomni de a fi deputati orf senatori
aceia care suut coprin§I intre persónele prev6lute la articolele 19 §i 20.

TITLUL IV
DESPRE INCOMPATIBILITATI

ART. 25. Mandatul de deputat §1 senator este incompatibil cu off-co

functiuni administrative sad militare salariate de Seat precum §i cu
functiunea de membru al ministeruluI public.
ART. 26. Nu sunt coprin§I in acésta categorie mini§triI pentru ambele
AdunarI ; generaliI §i colonelii pentru Senat.
ART. 27. Niel un functionar administrativ sad judecatoresc nu póte fi
20*

www.digibuc.ro
 $14

ales delegat sail membru al vre-unei AdunárI in districtul unde 1§i eser-
citkä functiunea precurn §i in districtele limitrofe.

TITLUL V
DESPRE DOMICILIUL POLITIC

ART. 28. Domiciliul politic al fie-cáruia alegetor este in ormul, in ju-

detul sail in comuna uncle 1§I plátesce darea direct& sal undo I§I are pro-
prietatea ori principalul sell a§e4ement.
Când cineva plátesce darea sal are proprietáti saü a§e4aminte in mai
multe locuri, este liber a i§i ale ge domiciliul sell politic in ori-care din
acele locuri ar voi, neputend insk esercita dreptul seii de alegetor de cat
intr'un singur colegill. La a§a cas, este dator a face in scris declaratiune
de alegerea domiciliului cu trei inni inaintea termenului incheerei liste-
lor, atât la autoritatea comunalá a locului uncle paná atunci i§i avea
domiciliul, politic cat §i la administratiunea locului undo voesce a il
transfera.
TITLUL VI
DESPRE LISTELE ELECTORALE

ART. 29. Listele alegetorilor se formézà, prin ingrijirea autoritátilor

comunale.
Ele sunt permanente.
Adáogirile sall §tergerile nu se pot face de cât cu ocasiunea revisuirei
anuale.
ART. 30. In fie-care judet consiliul comunal al ormului de re§edinta,
prin intelegere cu cele-l-alte consilii comunale din judet, va face pe fie-
care an de la 1-15 Ianuarie revisuirea listelor cetätenilor care intru-
nesc conditiunile cerute spre a fi alegötori, impartindu-I dupe categorii.
Un esemplar al rolurilor de contributiuni, certificat conform cu ori-
ginalul de &are implinitori §i adeverit de casierul districtului, va fi
trimis pentru acest sfer§it inainte de 1 Ianuarie consiliului comunal
respectiv.
ART. 31. Consiliele comunale vor incheia listele §i le vor afip, pe por-
tile tutulor caselor publice in cea d'ânteiú Duminicsa dupâ 15 Ianuarie.
Ele vor sta afi§ate trei séptêmâni §i se va deslu§i inteensele ca, ori-ce
cetatén care ar avea reclamatiuni de fácut se póte adresa la consiliul

www.digibuc.ro
 816

comunal in termen de treI gptèmân1 de la data afi§árei in care se va

insemna §i 4ioa and acest termen espirá.
ART. 32. Lista aleg6torilor Senatuluf este deosebitá de aceea a alegè-
torilor A dun ärei.
ART. 33. Fie-care din aceste liste va fi imp&rtitá pe colegiuri §i va co-
prinde in facia numeluI fie-aruI individ inscris locul §i data nascereI,
data naturalisatiunei, unde 1l platesce därile pan& la implinirea cen-
sulul cerut precum §i natura acelor dárí, deosebindu-le in trel categorii:
dare funciará, dare personald §i patentä.
ART. 34. Reclamatiunile ce ar nasce asupra inscrierilor sat omisiunilor
ce s'ar comae in liste se vor adresa consiliuluI comunal in cele d'antoid
treI gptemêni de la data afi§drei.
Dupa ce consiliul comunal va fi otárat asupra tutulor reclamatiunilor
ivite, el inchee listele definitive §i le publia negre§it pan& la cea d'ân-
têiú a lunel Februarie.
ART. 35. In cele treI sèptêmêni ce urnaézA, nemultumitii vor putea
apela n contra otaraxilor consiliului comunal la tribunalul judetului,
iar in contra otararilor tribunaluluI la curtea de casatiune, pan5, in tre1-
4eci Ole de la primirea sentinteI tribunaluluI.
Tribunalul §i curtea de casatiune statuózá de urgentA in asemenea
casuri.
OrI-ce persóná admis& in listele electorale póte reclama inscrierea sat
§tergerea ori-carui indivici omis sat nedrept inscris in lista colegiuluI
din care el insu§i face parte.
ART. 36. Pe temeiul unor asemenea otärari lista se rectifia de cdtre
consiliul comunal in termen de treI aile de la a lor pronunciare.
ART. 37. Procedura in acéstá materie este gratuitá.
ART. 38. La revisuirea anuala a listelor, consiliele comunale vor adáoga
pe col ce ar cunósce a at dobêndit calitáile cerute de lege.
Consiliele comunale scot din liste :
1° Pe cel morti;
20 Pe aceI a caror inscriere se va fi declarat nul5, de autoritátile ju-
deatorescf.
ART. 39. Listele de aleg6torf stat pururea deschise in cancelariele pri-
márielor in tot timpul otärât pentru reclamatiuni, spre a se putea con-
sulta de catre ori-care va cere sá le vadá.

www.digibuc.ro
 318

TITLUL VII
DESPRE -OPERATIIINILE ELECTORALE

ART. 40. Colegiele electorale se convód, de puterea esecutiva cu treI

séptémani cel pucin inainte de 4ioa fixata pentru alegerl.
ART. 41. Fie-care colegiil electoral votóza separat §i alege in deosebi
numèrul deputatilor sail senatorilor invoití prin legea de fa cia.
ART. 42. AlegetoriT din al 4-lea colegiù pentru deputatii Adunarel se
impart dupe comune in grupe de 500 aleg6torI care aleg cate un delegat
la 50 aleg6torI §i prin scrutin secret.
Aleg6toril dintr-o comuni nu pot fi alipitI la comunele imediat limi-
trofe de cat numaI atunci and prisosul forméza un numèr mal mic de
50 alegkorI. Ace§tia se determina Fin tragere la sortI facuta de con-
siliul comunal cu ocasiunea formarei listelor.
Aleg6toril din acela§I ora§I nu pot fi chematI sg, voteze de cat in coló-
rea unde i§I ail locuinta sal in colórea imediat invecinatd.
ART. 43. TotI delegatii districtulul se intrunesc la re§edenta districtu-
lui pentru a procede la alegerea deputatuluI.
ART. 44. Delegatii se aleg din noil ori de ate orI se vor convoca cole-
giurile pentru alegerile generale sail partiale ale deputatilor.
ART. 45. Alegerea deputatilor §i senatorilor se face pururea prin scru-
tin secret.
A RT. 46. Operatiuni1e electorale nu se pot incepe sub pedépsa de nuli-
tate maI inainte de ora fixata pentru intrunirea aleg6torilor. CeI ce vor
participa la asemenea operatiuni precipitate vor fi pedepsitI cu inchisóre
de la o 4i papa la o luná.
ART. 47. Intrunindu-se la ora fixata cel pucin 25 aleg6tori. se póte forma
biuroul provisoriii, compus de un pre§edinte luat dintre aleg6toril pre-
sinti cel maI in vOrst5, §i din duoI secretari luatI dintre ceI maI tinerI.
Se va procede indata la formarea biuroului definitiv.
ART. 48. Biuroul definitiv se compune dintr'un pre§edinte, duoI secre-
tarl §i duol scrutatorl. Ei se aleg dintre aleg6torI cu scrutin secret §i cu
majoritate absoluta a membrilor presintI.
ART. 49. Colegiul nu se póte ocupa de alta de cat numaI de alegerile
pentru care este convocat.
ART. 50. Pre§edintele are singur politia AdunäreI alegötorilor.

www.digibuc.ro
 817

Nimeni nu póte intra inarmat. Niel o putere armata nu póte fi pusa

in localul alegerilor sad in giunil
La cas de neorênduéld, pre§edintele p6te cere ajutorul puterel armate.
Autoritatile civile §i militare cele mai apropiate sunt datóre a urma
cererile sale in acéstA, privinta.
Baca in localul alegerilor unul sad mad multi asistenti ar da semne pu-
blice de desaprobare sad ar atita turburari in ori-ce mod, pre§edintele,
consultând biuroul, if va chema la ordine ; dad, iar vor persista, va in-
cheia proces-verbal prin care II va condemna la o amenda de la unul pdmd,
la ilece galbeni sad la inchisóre de la trel aile Ora la o land, §i va tri-
mite pe con demnati impreuna cu procesul-verbal la administratiune spre
a se esecuta pedépsa.
In cas de neorenduéld grava, pre§edintele ridica §edinta pe o jumètate
ord. Dad, la redeschidere neorênduéla tot ar predomni, el o amâna pe
a duoa qi, luand mai ânteid avisul biuroului.
Biuroul pronunciá provisoriii asupra operatiunilor colegiulul sad sec-
tiunei.
Tóte reclamatiunile se inseréza in procesul-verbal precum §i decisiu-
nea motivata a biuroului. Piesele relative la reclamatiuni §i subsemnate
de membril biuroului §i de reclamant se aldtura pe lengd, procesul-verbal.
La deschiderea §edintei, secretaril sail unul din scrutatori da cetire tit-
lului VII aleg6torilor presenti.
Ori-ce distribuire saü ar6tdri de scrieri sad imprimate injurióse ori
anonime, de pamflete sad caricaturl in localul unde se face alegerea este
poprita, sub pedépsa de a plati o amend& de la 500 pand, la 2,000 lei.
ART. 51. Pre§edintele face cunoscut Adunarei alegétorilor numerul per-
sónelor de ales.
ART. 52. Fie-care alegétor chemat la rendul seu depune biletul scris
pe hârtie alba, taiata in aceia§I marirne de care biurod in facia ale-
gétorilor, intr'o cutie cu duoè incuetori ale caror chei se pastréza: una de
catre pre§edinte §i alta de catre cel mal bètrân dintre secretari.
Aleg6torii ce nu vor putea scri singurI biletul lor pot cherna in aju-
tor pe ori-care dintre aleg6toril presenti.
ART. 53. Biuroul pus inaintea pre§edintelui §i seeretarilor va fi a§elat
ast-fel cum alegétoril sa pótá observa cele ce se petrec la despuierea
$crutinului.

www.digibuc.ro
 316

ART. 54. Dupa ce chemat toti alegètoril succesiv dupa, ordinea al-
fabetica, se mai face o ultima chemare acelor care póte ail lipsit din sala;
iar scrutinul r6mane deschis pana la patru ore séra.
Pentru asigurarea voturilor se vor pune pe urna pecetile mai multor
dintre aleg6tori, care vor putea chiar r6mane in sala, pentru paza urnef.
ART. 55. Votarea duréza duoè 4i1e dad, trebuinta o cere.
ART. 56. Nimenl nu póte fi primit sa voteze dad, nu va fi trecut in lis-
tele afi§ate.
Cu tóte acestea biuroul va fi dator sa primésci pe aceia care vor in-
faci§a o decisiune a autoritatel competinte prin care Ii se recunósce drep-
tul de alegétor.
ART. 57. La biuroul recensementului general se aduna tóte urnele di-
feritelor sectiuni ale unui colegin. T.Jrnele se deschid una dupa alta de
pre§edintele biuroului.
La deschiderea fie-carei urne se desface fie-care bilet inaintea publicu-
lui; numele e§it se scrie pe o induoita una tinuta, de secretari, alta
de scrutatori. Resultatul general se proclarna, de catre pre§edinte.
Indata, dupa proclamarea votului, biletele se ard in presenta colegiulul.
ART. 58. Biletele care coprind nume neintelese saú semne de ori-ce na-
tura care ar presupune o prealabila intelegere sunt nule.
ART, 59. Alegerea deputatului se face dupa majoritatea relativa a vo-
turilor esprese. La cas de paritate se decide prin tragere la sorti. de cd,-
tre pre§edintele biuroului de recensément.
ART. 60. La intêmplare cand biuroul nu voesce sa, urmeze operatiunea
alegerei §i se retrage , atunci alegétoril réma§I in ori-ce numér ar fi a-
leg un alt biuroú i desaver§esce alegerea.
ART 61. Sèver§indu-se alegerea, biuroul intocmesce un act subscris de
pre§edinte §i de secretari care se legaliséza de autoritatea comunala a
locului unde va fi biuroul de recensement general.
ART. 62. Universitatile Ia§i §i Bucuresci forméza, fie-care in parte ate
un colegii.1 care alege ate un senator dintre profesori.
Rectorele este pre§edinte al biuroului. El este asistat de duoi secre-
tari luandu-se cei mai tineri profesori. Biuroul definitiv se forméza prin
alegere.
ART. 63. Presenta majoritatei absoluta a profesorilor ce compun uni-
versitatea este indispensabila, pentru a procede la alegere.

www.digibuc.ro
 Aig

Alegerea se face dup5, regulile de mai sus §i cu majoritate absolutá a

membrilor presenti.
Neputendu-se dobtindi majoritatea absolut5, la ânt8ia votare, va fi se-
nator acel care va intruni cele mai multe voturI la a duoa votare.
In cas de paritate se da preferintá celui mai in vOrstd.
Nu se socotesc in numèr pentru formarea acestei majoritáti pro-
fesorii streini sad care nu vor fi impdmênteniti §i care nici nu pot
lua parte la vot.

TITLIJL VIII
DISPOSITIIINI GENERALE

ART. 64. Operatiunile alegerilor se verificá de cätre Adunarea generala

care singur5, otárasce asupra validitAtei lor.
ART. 65. Deputatul ales in mai multe colegil este dator a declara
optiunea sa Adurarei generale pan& in 4ece 4i1e dup5, verificarea titlu-
rilor. De nu va fi declarat optiunea in acest termen A dunarea decide
prin sorti.
ART. 66. In cas de vacantá prin optiune, mórte, demisiune sail altmin-
trelea, colegiul electoral, care urm5z5, a indeplini vacanta, va fi convo-
cat in termen de duoè luni cel mai tânilid.
ART. 67. Adunárile ad singure dreptul de a primi demisiunea vre-unuia
din membri lor ; and nu sunt intrunite, demisiunea póte fi notificatá
ministerului din intru.
ART. 68. Ori-ce persóná care se va inscrie in listele electorale prin
mijlóce fraudulóse sad care i§i. va ascunde vre-una din necapacitátile
prevOute de lege sad va fi luat parte la vot nefiind inscrisd, in listit
saìi fiind lipsitá de dreptul de alegétor, se pedepses-e cu o amendá de 50
galbeni cel pucia §i de 500 galbeni cel mult sad cu inchisórea cel pucin
de opt 4ile §i de trei luni cel mult.
ART. 69. La cas cand ministerul public nu ia initiativa, 4ece alegetori
adunati ail dreptul a intenta proces criminal, ânteld, in contra ori-chrul
individ care in timpul operatiunelor electorale ar ascunde, ar adkoga
sad ar schimba listele; al duoilea, in contra tutulor acelora care ar tur-
bura operatiunile electorale §i ar atinge libertatea votárei prin mijlóce
in§elatóre, prin violintà, sad amenintari.

www.digibuc.ro
 320
TITLITL IX
DISPOSITIUNE TRA NSITORIE
ART. 70. Pentru prima aplicare a legeI de faciA se va putea deroga la
termenile fixa te inte8nsa, observAndu-se ins I nesträmutate tóte cele-l-alte
reguli statornicite pentru publicatiunI, apel, notificárl, convocatiuni.
D. C. Boereseu. Acum, clomnilor,
daca vom sta pan& se va ceti proiectul in
total, de sigur ca,' acéstä, cetire numai
ne ar lua o or& ; de aceea socotesc cit e
mai espeditiv a vota articol cu articol de
óre-ce tóte principiele acesta lee sunt
deja coprinse in Constitutiune.
D. N. Ion escu. Domnule pre§edinte,
socotesc ch. cu acéstit ocasiune a desbate-
rei legel electorale, desbatere ce pentru
prima órä se face de Adunarea Romanier
in deplina sa autonomie, nu ar trebui s&
procedAm cu precipitare.
Legea electoral& este, precum a ob-
servat fórte bine onorabilul representant
de la Têrgu-Jiului cand cerea prefe-
rint6 pentru dênsa, este basa intregu-
lui nostru sistem parlamentar ; pentru
ca intréga Constitutiune atelná de la
mandatarii natiuna care vor fi chemati
a o pune in lucrare. De aceea socotesc
di, trebue sä, luiim cunoscint& mai antêiù
de intregul proiect al legei electorale,
pentru ca sä, vedem panit la ce grad
acele promisium ce ne a dat onorabilul
raportor despre independinta alegéto-
rilor sunt ajunse in project.
Domnule pre§edinte, on cat s& fie
deprinderea nóstra a discuta cestiuni
politice constitutionale, totue in discu-
tiunea unei legi electorale suntem novici
cad nu s'a discutat in nici o Adunare o
lege electoral& de chid esista Romania.
De aceea socotesc c& trebue ssa urm6m
prescriptiunile stricte ale regulamen-
tului, dandu-se mai antêiii cetire intre-
gului proiect, f&cêndu-se discutiune
general& asupr&-I ; 85, discutsim §i .s&
www.digibuc.ro
votAm proiectul articol cu articol qi apoi
iarae discutiune general& §i. in fine vot
in total.
Socotesc c& timpul va fi mai bine in-
trebuintat cu acest mod de cat daca am
procede la votare de o &AA §i am pro-
pune amendamente care nu le am putea
intelge din cans& c& nu suntem prep arati
pentru acést& lucrare. Ap dar mentin a
ne tine strict de acést ä. normii; cad pan&
acum nici proietul nu 11 avem tip6rit §i
trebue a se ceti ca s& Il putem asculta cu
atentiune. Acésta era propunerea ce
voiam Sa fac pentru ordinea lilei, ca sä nu
ne abatem in acésta gray& ocasiune de la
regulileprescrjse; cki aceste reguli sunt
o garantie cá legea nu va fi WI inter-
pretat6. Sciti, domnilor, c& s'a 4is in
multe rênduri c& nu legile nostre aüfost
rele ci am p&cAtuit prin nesinceritatea
cu care le am aplicat. Ap dar trebue
ca acéstä, lege s6 fie discutat& cu matu-
ritate, cu greutate §i in interesul acesta
cer ca sa se deschidA discutiunea general&
§i pe urma pe articole, conform regula-
mentului.
D. R. Ionescu. Procedand in discu-
tiunea general& §i apoi pe articole, nu
am avea alt resultat de cat a prelungi
in infinit desbaterea acestui proiect al
comisiunei mixte. i cat pentru ceea ce
dice domnu N. Ionescu ca sä, ne inscriem
unii pentru §i altil contra, a desbate
principiele legef in discutiune general&
§i apoi.pe articole, inchipuiti-ve ce pro-
portiune ar lua acea cliscutiune.
Domnilor, principiele generale ale
acestei lee. aunt puse deja prin Consti-
tutiune. Acum tot ce ne intereska pe
noi este sA leginim cum sA se aplice acele
principii i pentru aceea nu yed de ce
se mai deschidA discutiunea generala.
Adunarea a numit o comisiune din
ameuduoe pArtile sale care sA, lucreze
acéstA, lege §i nu mai ved necesitatea
mid discutiuni generale, de vreme ce
acea comisiune vine BA, ne aduca resul-
tatul lucrArilor sale pe care le a facut in
deplini intelegere, fArA, vre o diverginta
de opiniuni intre o parte §i
Rog dar pe onorabilul domnu raportor
sit se duca la tribunA §i sA cetésch," arti-
colul 1 ca sit mergem inainte.
Se cere inchiderea discutiunef.
D. N. Ioneseu. Nu se 'Rite cere in-
chiderea discutiunei cand discutiunea
genera% nu s'a urmat i dad regula-
mental 4ice c asupra ori-caruf project
de lege se deschide mai anteid o disca-
tiune generalii, inainte de a trece la
discutiunea pe articole.
Acea discutiune cer sit se deschidA,
conform regulamentului, lar nu sii se
pue la vot inchiderea ei caml ea nici a
apucat a se deschide.
Ea voiti ca discutiunea legei electorale
sit nu se fad, cu piciorul in aer; citci de
la aplicarea acestei legi va atarna
aplicarea tutulor celor-l-alte legi. Ori
cat de grabnic ar fi onorabilul domnu
representant de la Pitesci, eu sunt mai
grabnic de cat dumnélui, citci am sA me
duc de unde am venit §i acolo am sii dal
respuns la nial multi ómeni ; nu voiù dar
sii votez acesta lege cardinalit pe picior
ci conform regulamentului.
D. N. Blaremberg. Sunt pentru
inchiderea discutiunef; did daca ea s'ar
prelungi in nesfer§it nu mai yed utilita-
toa comisiunei ce ati orênduit §i a chreia
lucrare ye ati legat a o primi de confientir
Rog pe doinnu N. Ionescu si crédi
nof suntem pentru observarea re-
gulamentului§i pentru maturitatea dis-
cutiunilor, insi nu at ancí cand minut ele
ne sunt socotite; ye rog dar sii inchideti
www.digibuc.ro
discutiuuea generali i sit iutram in
discutiunea articolelor §i observatiunile
d.omnului N. Ionescu vor fi mult mai
profitabile fAcute la locul lor ; cad
principiele acestef legi stint a§e4ate in
Constitutiune ; detaliurile singure mai
pot face obiectul unel discutiuni.
Voci. La vot inchiderea discutiunei.
D. N. Ionescu. Protestez din -kite
puterile mele sh se reformeze regula-
mentul printr'un vot (sgornot).
Voci. La vot.
D. N. Ioneseu. pece deputati din
Moldova s'ail dus; nu aü mal remas de
cat §épte.
Nof nu putem lua asupra nóstri res-
punderea unui vot ca precipitare.
(sgom ot).
0 voce. Nu mai simt deputati mol-
dovenf §i munteni.
D. N. Ionescu. 0 parte insemnatii
din Romania nu e representatA aci §i o
lege ca acésta nu voitt st se voteze cut
precipitare.
Ve conjur, in numele demnititei aces -
Lei Aduniri, si nu Ye precipitati cu
acésta lege (sgomot).
'Woe!. La ordine.
D. vice-pre§edinte. Domnilor de-
putati, mime pre§edintele este in drept
si cheme pe un orator la ordine.
D. P. Cernatescu. Ve rog, domnilor,
sii se esecute regulamentul in acéstA
privinti, cicl legea electoralA este fórte
importantA.
D. vicepre§edinte.Discutiunea ge-
neral& asupra proiectului de lege elec-
toral& este deschisa.
D. N. Ionescu. Domnule prepdinte,
pe cat am putut observa din repedea ce-
tire a acestei legi, socotesc cii priucipiul
acela de a se esclude ingerinta puterei
esecutive nu e destul de garantat. Ono-
rabilul rap ortor a 4is ci principial acesta
a fost spiritul general care a inspirat
acéstil lege. Socotesc cit intru cat prive-
21
gherea listelor se 1as5, primarilor care
nu sunt numaT functionari comunali,
dar care, dupa Iegik esistente, sunt §i
functionari ai administratiund centrale,
socotesc ca principiul acela al esclude-
rei ingeriutei puterd esecutive nu e de
ajuns garantat. Afaril de acésta gilsesc
ca in acésta lege suut o multime de
inutilitAti; a§a, tot ce se 4ice in legea
electorala in privinta priucipielor fun-
damentale ce s'aA pus in Constitutinne,
cred c5, s'ar -fi putut litsa afara...
0 voce. Sunt §i in legik altor t6ri.
D. Ionescu. Un onorabil deputat
inif aduce aminte cit asemenea disposi-
tiuni se gitsesc §i. in legile electorale ale
altor tèri; dar preciun s'a facut obser-
vatiune nu niai departe de cat ieri, de
onorabilul representant de la Campu-
Lung, in kite imitilm pe Francia, An-
glia, Belgia, etc., §i ar fi bine sii, facem
§i ceva mai aprópe de noi. Socotesc cit
in loc de 70 §i mai Vine de articole co-
piate din legile altor t6ri, un ir de ar-
ticole substantiale relative la inscriere,
la facerea listelor, la operatiunile elec-
torale §i. la penalitatile in contra frau-
dei, ar fi fost destul ceea ce s'ar fi putut
face in duoè duzine de articole. E ade-
vèrat ca legile electorale anterióre §i
maT ales instructiunile ministeriale eraü
fórte abondante in prescriptiuni, dar poi
de acestea nu avem a ue ingriji, find-
cit principiele fundamentale ale drep-
tului electoral mutt iuscrise in Consti-
tutiune. De aceea eil a§i dori ca sit
recunóscem ca legea electorala iu dis-
cutiune e pe de o parte in unele dis-
positiunT inutila, in altele defectmisil
§i in fine lacumisa. E inutila in cea-ce
privesce basele alegerilor; e defectuóso
in tot ce privesce aplicarea principiului
escludereT ingerintei puterd esecutive;
e in fine lacum5sit in ceea-ce privesce
penalitatea impusit acelora care cauta sa
falsifice libera espresiune a alegëtorilor.
Trebue sit sciti, domnilor, cit terile
constitutionale simt fórte gelóse de a
www.digibuc.ro
Lisa pe alegetorT in voia kr. Acum, in
punctul acesta am surprins ell, prin lege
se atad, óre-cum libertatea presef. S'a
prescris ori-ce lucru tiparit care sti, im-
pritscie impregiurul biurouluf electoral;
asernenea dispositiune e fiirit precedent
in statele constitutionale.
0 voce. E in Belgia.
D. N. Ionescu. Fiind-cit mi se citezil
Belgia, nu insa din partea aceea care
e contra imitard altor -pH, voiú re's-
punde ca Belgia insa§T a pus in cestiuue
reforma legei electorale §i acesta tocmai
pentru a asigura ma mult principiul
independintd alegerilor. Belgia chiar
anul acesta se ocuprt de reforma leger
electorale. Sit nu imitam dar Belgia in
ceea-ce ea insiti a recunoscut di e defec-
tuos. Atrag dar atentinnea dumnévóstrit
asupra punctuluf lacnnos in legea elec-
torala. Nimic, donmilor, nu va putea
asigura penalitatea aceluia care ar voi
sa corupit pe alegCtori. Noi, de §i suntem
tineri in practica electoralit, cu tóte
acestea putem 4ice ca avem o esperieuta
facutil asupra coruptiund prin intimi-
dari; guvernul trecut a fost fecund in
mijlóce de a falsifica vointa alegCtorilor.
Cred cit legea acésta ar trebui sit previna
acest réd, sa nu il litsam sit prin4a radh-
cinit in noul nostril sistem.
Acestea, domnilor, s nut observatiunile
mele pnerale ; imi reserv dreptul a
propune amendamente in sensul acesta
cand vom veni la discutiunea articolelor
in parte.
D. principe D. Ghika. Domuilor,
cand in Adunare s'a manifestat dorinta
de a intra indatit in discutiunea artico-
lelor nu era, precum a voit domnu N.
Ionescu sit 4ica, o vointa din partea nos-
tra sa nesocotim regulamentul; nu
donmilor; Adunarea e gelósit de paza
regulamentului care este legea sa, cad
numai ast-fel §.1 legile votate de noi vor
fi respectate de téra.
In cestiunea de facia inst discutiunea
generala nu ar avea un sens, un obiect;
 823
domnilor, care póte fi scopul
discutiunei generale? De a se couvinge
Adunarea daca trebue set nu si ia in
cousideratiune o lege ; dar in facia legei
electorale nu suntem in positiune de a
respinge luarea in consideratiune, cilci
acésth lege face parte din Constitutiune,
este un anex al Constitutinnei. Priu
urmare, indatg, ce- luarea in considera-
tiune nu póte fi pusit ill cestiune, nu fed
ce scop ar niai avea o discutiune generalO.
Cu malnire insit am au4it unele cu-
vinte ale domnulul Ionescu, care obici-
nuit intrebuinteza o mare mocleratiune
in espresiuni §i chiar in intonatiunile
vocef; cu pitrere de réú cjic, Il am augit
4icend eh', Rind c o mare parte din depu-
tatii moldoveni lipsesc, domnia-sa va sta
aci ca s privegheze 1ucriri1e nóstre.
Mai ânteiú, domnilor, me cred dator
a protesta in contra acestel numiri de
moldoveni i munteni care nu ar trebui
si se mai pronunte in acésta Adunare
ca un seam de deosebire.
Aci, donmilor, nu suntem nici muuteni
nici moldoveni, suntem Romani, repre-
sentanti al Romaniei. §i pot incredinta
pe domnu N. Ionescu ci Mfg, a fi dum-
neluf presinte, de ate orf va fi vorba de
interesele diferitelor parti ale terel, uoi
vom sci a fi cu o egalg, solicitudine §i
afectiune pentru töte, tóte im-
preunit constitue tera nóstrit.
Rog dar pe domnu Ionescu a nu se
mai servi cu acestO espresiune ca de un
termen de demarcatiune intre represen-
tantil din diferitele judete ale Romaniei.
cat pentru observArile ce domnia-sa
ar voi a face asupra acestei legi,
reserve dreptul ca la fie-care articol in
parte sit arate defectele ce dumnélui
gitsesce in lege qi sit propuig, modificarile
ce ar voi ; cci, dupii, cum am mai çlis, o
discutiune generalg, nu ar avea nici un
scop.
Voci. Inchiderea discutiunei.
D. C. Boerescu. In numele comisiu-
uel dumnévóstrg, ye rog ca inainte de a
www.digibuc.ro
include discutiunea sit Imi permiteti
ve da óre-cari lamuriri in privinta celor
relatate de onorabilul domnu N. Ionescu
(vorbesce).
Comisiunea a fost criticatii cum ea nu
ar fi asigurat in destul prin acéstit lege
inrinririle autoritittel asupra alegerilor.
Dar comisiunea a socotit eh nu póte asi-
gura mai bine sinceritatea §i libertatea
alegerilor de cat priu interventiunea
autoritittei comunale, care nu este de
cat iarO§i resultatul liner alegeri.
Daca Una, onorabilul domnu Ionescu
a fost mat fericit §i a gAsit o alttl auto-
ritate recunoscutii, care sit fie §i mai
aptit pentru acésta, care sit ofere qi mai
multe garantif alegétorilor, atunci ar fi
fiicut bine sâ ne spue i nog, care este
acea autoritate. Noi nu concepem care
altit autoritate ar putea inlocui consiliul
comunal, afará numai daca nu vom pro-
clama töte colegiurile electorale din térit
ca autoriati iudependinte, indatoran-
du-le pe densele cu facerea listelor elec-
torale (ilaritate).
Onorabilul domuu Ionescu a adaogat
eil sistema adoptatit de comisiune nu este
perfecta, Era insh sà ne facit ondre de a
ne aréta sistema care are preferinta
domnieisale. Comisiunea nu a cre4ut inu-
til a reproduce articolele din Constitu-
tiune privitöre la alegerl; fiind-cg, noi
trebue sà presentim publicului un ce
complet, o lege pe care ori-cine sit o
pôtg, intelege. Primaril de prin sate nu
sunt atat de invétati in cat sà pótà stadia
principiele electorale coprinse in Consti-
tutiune i in legea specialit ; ei aü nevoe
de o lege care sa fie indestulatöre prin ea
Pe langO acésta onorabilul domnu N.
Ionescu ne a imp utat cg, sunt multe
lacune, de vreme ce nu am preveçlut kite
pedepsele care trebuese aplicate in con-
tra ori-chruia care ar comite vre-o crimà
set delict. Dar noi, domnilor, nu ne am
propus sà facem din legea electoralii un
codice penal, nici a reproduce din acest
 124
codice dispositiunile prin care se pedep-
sesce delictele in materie electoralii.
S'a mal 4is cii, noi am atentat ht,
libertatea presef 0 scil pentru ce ?
Pentru cA prin legea de faciii, oprim ca
hi sala alegerilor sA se impart5, caricaturf
salt pamflete. Sunt multi ómenf care
adese off nu reculézA de a cOuta trimful
lor prin orf-ce mijlóce §i chiar cu preciul
ondref §i denmitAtef altora ; asemenea
procedAri frebuesc pedepsite. i sA nu
ue spue domnu Ionescu cil in legea
electoralii, a Belgief set in alte state nu
esista o asemenea dispositiune, cAci ea
esistO mai pretutiudem. §i peutru li-
ni§tirea domnuluf N. Iouescu am ondre
sA if spuitt cO aceste pedepse nu isbesc
libertatea presef care nu are Did nu
amestec aid, ci licenta, clesordinea, care
de sigur ii displace §i domnieisale ca
no:A tutulor.
Dar sunt prea numeróse dispositiunile
in proiectul de lege ce ati elaborat,
adaogh domnu N. Ionescu. Dar cftnd se
gOsesc dispositiuni de felul acesta, orf
cAt de multe ar fi, nici un amic al liber-
tAtei nu trebue sA se plangA, fiind-cA
dênsele serva tocrnaf pentru -a asigura
libertatea. SO', ye daft un esemplu. Legea
electoralA de sub Domnul Cuza nu aré-
ta care este colegiul electoral central.
Prin acest proiect nof 4icem cii, colegiul
electoral central este acolo unde este
primaria. SA vedem acum dad', acéstA
dispositiuue de detalitt este de prisos ?
Credem din contra c'A ea este menitA, a
garauta libertatea 0 sinceritatea alege-
rilor. IatA cum : cAnd legea electoralA
nu determinA care este colegiul electoral
central, autoritatea determinii, atunci
d'ensa acest colegid §i. il determinA pe
acela unde are Comeni mal devotatf. Cou-
secintele le 'Ate prevedea lesue onora-
bilul domnu Ionescu. A§a dar criticele
ouorabiluluf representant de la FAlciii
nu le gAsim destul de fundate.
Se cere inchiderea discutiunef 0
puindu-se la vot se primesce.
www.digibuc.ro
Se procede la cetirea 0 votarea arti-
colelor in parte.
Se cetesce titlul I cu articolul 1 0
punêndu-se la vot se primesce.
Se cetesce articolul 2 0 se primesce
fArA discutiune.
Se cetesce articolul 3.
D. N. Ionescu. Cer supresiunea
acestuf articol, fiind-cO e intocniai cu
articolele 59, 60, 61, 62, 63, 66 din
Constitutiune. Mi se pare cil e inutil.
Se pune la vot articolul 3 0 se
primesce.
Se pune la vot articolele 4 0 5 0
se primesce fie-care in parte.
Se cetesce articolul 6.
D. N. Ionescu. Cer cuv"ontul sA pro-
pun un amendament. Cred &A doninu
raportor imf va permite acésta, did de
óre-ce se pune in discutiune acest articol
negre§it c:A se presupune a se putea §i
amenda.
Vocl. La vot, la vot.
D. N. Ionescu. Atunci dar sil fie bine
inteles di se pune in discutiune nu arti-
col care nu póte fi §i amendat.
0 voce. Acestea sunt din acele arti-
cole care s'aù votat prin Constitutiune.
D. N. Ionescu. Constitutiunea dar
nu se pune de a duoa (51-5, in dimutiune.
D. C. Blaremberg. Domnu Iouescu
are dreptate asupra acestei din urmil
observOrf §i dar socotesc c5, articolele ce
sunt votate prin Constitutiune nu se
mai pot vota ; ci domnu raportor, ale-
gêndu-le, &A le declare ca votate priu
Coustitutiune.
D. C. Boerescu. Tocmaf ast-fel se
va urma.
Articolul 6 dar fiiud identic cu arti-
colul 62 din Constitutiune, nu maf in-
cape vot.
Se cetesce articolul 7.
D. C. Boerescu. Vedeti, domnilor, cti,
de 0 acest articol este identic cu articolul
62 din Constitutinne, insti adAogOndu-i-
se un alineat ca esplicatiune trebue s4
se voteze acest alineat,
 325
Se pune la vot articolul 7 cu aime-
atul si se prirnesce.
Se cetesce articolele 8, 9 si 10.
D. raportor. A ceste tre! articole Suitt
identice cu articolul 68 din Coustitutiune.
Se cetesce articolul 11.
D. raportor. Acest articol este ideutic
cu articolul 70 diu Constitutiune.
D. principe D. Ghika. Piind-ch vérl
ch se ridich óre-cari observatiuuf asupra
modulai de votare, trebue sì esplichm
ac6sta ; orr-ce articol se pune la vot, insit
ce se puue la vot ? Se pune la vot dach acel
articol este copiat intocmai duptt Con-
stituti une, dar nu se p uue la vot cu facul-
tatea de a se si amenda. Camera uu póte
amenda Constitutiunea votand articolele
acestef legi. Nu póte dar domnu Ionescu
sit propue arnendamente la acele articole.
D. C. Boerescu. Eh am ontire a spune
domnului Dimitrie Ghika cit nici nu
avem ce pune la vot.
Adunarea a incuviintat principiul ca
acésth comisiune, al carel raportor am
ondrea a fi eh, sit copieze in legea elec-
toralit articolele din Constitutiune, farh
sit se mai pue la vot.
Se cetesce articolul 12.
D. R. Ionescu. Domnu Mitlarescu
dice ch procedand ast-fel se retrage din
Adunare ; atund cel pucin rog pe domnu
Milldfirescu sh se esplice pentru ce se
retrage ? Pentru eh, nu am endhm arti-
colele din Constitutiune ?
Se recetesce articolul 12.
D. C. Boerescu. Acest articol este
identic cu articolul 70 din Constitutiune;
numai acêstit frash, care este o esplica-
tiune,trebue sh se pue la vot tragerea
la sort! etc.
Se pune la vot si se primesce.
Se cetesce articolul 13 care este
identic cu articolul 73.
Asemenea articolul 14 care este
identic cu articolul 76 din Constitutinne.
Se cetesce articolele 15 si 16 si puin-
du-se Ia vot se primesce fie care in parte.
Se cetesce articolul 17.
www.digibuc.ro
D. C. N. Brtilloiu. Socotese cit
prea redush vérsta alegaorilor, tot-d'a-
una versta politich s'a deosebit de vérsta
civilh. Socotesc cit trebue s se cérh pen-
tru alegétor! tot aceeasi vérsth de 25 de
an! ca, pentru eligibili.
D. N. i3laremberg. Domuilor, cu-
vêntul pentru care comisiuuea a adm's
vérsta de 21 an! pentru alegétor! a fost
ch, vérsta eligibililor s'a redus in Con-
stitutiune de la 30 la 25 an!. i sciti cit e
generalmente admis ca intre eligibilt
alegétori sh esiste o deosebire de vérsti.
Coborand dar vérsta pentru eligibili, a
trebuit sit o coboram i pentru alegétori.
De aceea, vérsta de 25 ant' find admisI
pentru unii, am admis aceea de 21 an't
pentru cei-l-altf.
D. ministru de finance. Domnilor,
principiul e acesta: chnd declarf pe un
om major de a isi implini datoriele de
cethtén activ in privinta Statulut, trebue
si drepturile care sunt legate cu
acele datorif.
La 21 an! plitesce contributiuni ,
trage la sort!, merge de Ii dit tributul
de shnge si nu putett sit il lipsiti de vot
cite! ar fi o mare nedreptate. Dach ati
pune vérsta de 25 an! pentru vot, atund
puneti i cele-l-alte indatorirf tot la a-
césth, vérsth. Trebue sit aveti aceeas!
mèsurh.
Amendamentul domnuluf Brhiloiu
se pune la vot si se respinge.
Se pune la vot articolul 17 si se
primesce.
Se cetesce articolul 18 si se pri-
mesce.
Se cetesce articolul 19 si se pri-
mesce.
D. ministru de finance. Domnilor,
vse cer o esplicatiune. Ce se intelege priu
servitor! cu simbrie ?
D. raportor. Slugile curat dise.
Se cetesce articolul 20.
Voef. Sau de joc de &Art! (ilaritate).
Se pune la vot articolul 20 cu acésth
modificare si se primesce.
 326
D. ministru de finance. Cer cuvên-
tul peutru o esplicatiune. AceT care tiu
case de joc de chrtf se intelege acel care
ad fost osanditf.
D. raportor. El nu pot st fie osiin-
;sunt ni§te persóne indeob§te cu-
noscute, de notorietate
D. ministru de finance. Domuilor,
ca sit nu facetf o lege pe care guvernul
punênd-o in aplicatiune sit 4iceti cd, if
a dat o intiudere maf mare, de aceea
cer §i aid o esplicatiuue. Inteleg child
qiceti despre cef care tin case de prosti-
tutiune; chef pentru ace§tia este o lege
care if obliga sit fie cunoscutf de politie
§i prin urmare se pot constata oficial
care aunt. Dar pentru cef care tin case
de joc de ciirti nu este nicf o lege care
sd le tolereze acésta, din contra jocurile
de noroc sunt oprite, pedepsite. Apoi,
domnilor, cu acest articol dati guvernu-
luf mijlocul de a se face arbitrarid, find
cit guvernul nu are de cat sti, 4icit cit
cutare tine casit de joc de cdrtf, pentru
cd intr'o sari s'ad jucat cdrtile la dênsul
§i sit il pue in categoria acésta. De aceea,
domnilor, Jic, cit ar trebui sit se 4i.cd :
acef care sunt osanditi eit tin case de joc
de ciirtf.
D. C. Boerescu. Observatiunea fa-
cutii de domnu ministru este fórte
justd.
A ceia care tin case de prostitutiune nu
pot fi osânditi fiind-cd, in condica penald,
nu esistit articole care sd, if isbêscd.
Trebue dar sit ne referim la notorietatea
publicit fiind cd, acesti órnenf sunt cunos-
cutf politief. Din contra, aceia care tin
case de joc de cilrti cad sub aplicarea
legel penale ; prin urmare nu pot fi
clasificatf intre incapabilf de cat numaf
atund and va esista o sentintit osan-
ditóre. Ar fi nedrept, domnilor, sa punem
aceste persóne in conditiunf maf inferióre
de cat pe furl, pe omoritorf, etc.
Asa dar sunt de opiniune sit aditogam
un nod articol prin care sd se 4.icit: ace!
care tin case de joc de noroc, numaI
www.digibuc.ro
atunci pot fi esclu§i cdnd vor fi osanditi
priutr'o sentintiti judecittoréscd.
Se pune la vot articolul 20 ast-fel
modificat §i se primesce.
Se dd cetire articoluluf 21.
D. C. Boerescu. Domnilor, acest arti-
col este ideutic cu articolul 66 din Consti-
tutiune, deosebirea este eit s'ad suprim at
cuvintele de marea imptImêntenire" care
nu are trier un inteles fiind cit la nof nu
esistil impitmê-utenire mare §i mica.
Se cetesce articolul 22 §i 2:3 echiva-
lente cu articolul 75 din Constitutiune.
Se cetesce apof articolul 24 care se
adopta fArd discutiune.
Ca articol nod se adoptit dupd arti-
colu124 urmdtorul amendament al dom-
uuluf C. Boerescu :
Articolul Colegiurile se couvócit
prin decret donmesc; ministrul de interne
comunica acésta primarilor orarlor de
repdintd care, prin intelegere cu pH-
marif din cele-l-alte comune ale distric-
tuluf, convócit pe alegëtorf cel pucin
ea 21 4i1e inainte de termenul fixat pen-
tr.-a alegere.
Alegerile se face succesiv pe colegid."
Se cetesce titlul IV, despre incompa-
tibilitittf.
D vice-pre§edinte. La acest capitol
sunt depuse urmittórele amendarnente
1. Amendamentul domnuluf P. I. Cer-
ndtescu :
Sub-scri§if propun ca functionarif
administrativi sit nu pótd fi eligibilf orf
uncle dacit nu i§f vor da dernisiunea niai
inainte, cel pucin cu duoè s'eptèmâni de
olioa fixatit pentru alegeri ; asemenea
nicf aceia care ad contracte err au- :,
vernul."
P. I. Cernatescu, N. Meaddrescu, C.
Romanescu, S. Turnavit, A. Lupafcu,
T. Laurian, S. Bodoráscu, I. Rofca.
2. Urmittorul subamendament al door-
nuluf Gr. P. Serurie la amendamentul
domnuluf Cerndtescu :
Prefectif i top' eef-l-altf. agentf ad-
 MI
ministrativi nu pot fi ale§i ilia senatori
nici deputati.
Gr. P. Serurie.
3. I.Trrntitorul amendament al domnu-
lui Radu Ionescu :
Ori-ce functiune salariath a Statului
este incompatibilit cu maudatul de de-
p u tat.
.Radu Ionescu, St. Falcoianu, A. Can-
tacuzin, H. Racotd, C. Romanescu, Sc.
Turnavit.
4. Urmatorul amendarnent al domnu-
lui C. Valeanu.
Nu pot fi aleg deputati sad senatori
toti functionarif in genere Sill ose-
bire.
C. Valeanu, St. Cesianu.
5. Urmatorul amendament al domnu-
lui G. Adrian :
Oficiarii in neactivitate sunt compa-
tibili ea mandatul de deputat.
G. Adrian, C. .Racovilet.
6. Urmtitorul amendament al donmu-
luf A. Lapati:
Propunem alineatul urrnator : sunt
esclu§i de la eligibilitate toti aceia cati
ad contracte de speculatie cu Statul."
A. Lapati, A. Teohari, G. Custaforu,
Gr. Cantacustn, G. Vetleanu.
7. Urmatorul ameudament al domuu-
lui C. Boerescu:
Articolul . . . Maudatul de deputat uu
e iuconipatibil cu calitatea de militar
in neactivitate qi. disponibilitate."
C. Boeresra.
D. P. Cernittescu. Djmnilor, in kite
statele constitutionale trebue ca alege-
rile sa fie sincere ; §i unde alegerile nu
sunt sincere, acolo nu este un regirn
constitutional care corespunde la sco-
pul sett.
La noi influenta in alegeri a atlas re-
www.digibuc.ro
sultate kirte rele, §i chiar in sesiunea
acésta ad fost multe necuviiute din par-
tea autoritatei administrative.
Ca sa fie alegerile sincere, trebue ca
autoritatea sa. nu aiba, de loc ingerintai
pentru citordine in regimul constitutio-
nal va ail dica autoritate. A§a dar, nu
pcite un prefect care represiut6 autori-
tatea sa ia parte la alegerile electorale
care trebue sa. fie libere.
De aceia mentid cit niciun functionar
administrativ, in nici o parte a tèrei, sa
nu póta fi eligibil data ivainte de duoé
sèpt'émani de diva alegerilor nu Isi va
fi dat demisiunea.
Se dice in proiectul comisiunei ca un
prefect póte fi ales in alt cerc afarit de
acela unde administra el. Se póte dar
prea bine intêmpla cit mai multi pre-
fecti sad subprefectt sa, se inteléga intre
dim§ii ca s6 se al6ga reciproc. De aceea
sustin acest amendament.
D. N. BlarembOrg. Cestiunea ce se
clesbate nu este noua pentru acésta Ca-
mera, cu kite di discntiunea astädi nu
mai 'Ate fi pusrt pe acelqi térêm ; cad
in virtutea Constitutiunef i mai cu séma
a legei electorale, alegerile nu se vor
mai face in conditiunile din trecut §i
prin urmare in discutiunea de astadi vor
intra §i elemente non'''.
Domnilor, §i. legea trecuta declara
mandatul de deputat incompatibil cu
ori-ce frtuctiune salariatit a Statului.
S'a presintat insll inca o data de la des-
chiderea acestei sesiuni cestiunea de a
se sci dad+, incompatibilitatea se aplica
numai mandatului de deputat satt insup
eligibilitateif, §i acésta Camera a facia o
distinctiune fórte judiciósa intre incapa-
citatea electorala §i necompatibilitatea
unor functiuni cu mandat tl de deputat.
Prin acest project noi am mentinut in-
conipatibilitatea,adica proibitiunea pen-
tru cetatén de a cumula dre-care call-
tat"' deosebite; nu putem insa isbi pe un
oru de o incapacitate numai pentru ca e
functionar public ; §i acésta ea atat mat
 28
mult, eh am face atunci tome aceea ce
ni s'a imputat cand am propus gratui-
tatea rnandatuluf de deputat, am crea un
privilegid in favórea bogatilor.
Domnilor, nu uitati cit cei maf multi ti-
ned care 1.§1 ad filcut studiile lor in strei-
irritate, duph intórcerea lor in térit, sunt
siliti, dad, nu ad miçllóce de esisteuth,
a Itia o functiune publich; chcf la nof
nu esisth, industrie, nu esistit alth, sferh
de actiune.
Inteleg ca in patriotismul i devota-
mentul sett cine-va sä prefere mandatul
de deputat unei functiuni publice care
e singura sa resursä, insh nimenf nu va
Lisa prada pentru ward, nimeni nu va
voi sà renuncie la functiunea sa maf Ma-
inte de a fi sigur cit e mandatar al natiu-
nef. §i apoi preocupatiunea acelor domni
este óre legitiirii P Dunmélor se tern de
influenta guvernamentalh. Nof credem
cit am inlitturat-o cu totul. Dar, ori cum
ar fi, nu v6d pentru ce acéstit ingrijire
numaf child e vorba de alegerea unui
functionar public. Oare acésthinfluenth
uu se póte esercita in favórea unul prie-
tin, unef rude, unuf om mai devotat ad-
ministratiunef de cht insu§i agentii sei?
Am vsqut órneni la noi carenurnai pen-
tru c avéd trebuinth de Stat spre a
schpa de lovirile leger, spre a avea par-
tea lor in abusurf, devenind servili qi
prostituandu-se puteref, §i am vOut
functionari publicf despretuind tóte fa-
vorile §i care, mai bine de cht a tran-
sige cu consciinta bor, au preferat viuéta
privath. Chtf ómeni bogatf, care nu exalt
functionari dar care nurnai pentru cií
avéu contracte cu Statul sad procese
uedrepte de ch§tigat, ajuug a se tart
inaintea mini§trilor. Cu tóte acestea,
donmilor, noi am esclus din Adunare
partea cea mai mare a functionarilor
publici §i credem ch. nu se 'mite cere maf
mult de cat atitt in interesul neathrnh-
rei deputatului. A nu admite pe un ce-
tiltén ca niandataralèreinuinaipentru
ch el, in minutul alegerei, era functio-
www.digibuc.ro
nar public, este a if 4ice c functiunea
publica if a imprimat in frunte un stig-
mat de servilism.
Mai sunt qi alte considerante asupra
chrora atrag atentiunea durnnévóstrh.
Domnilor, nof credem a fi luat tóte
precautiunile necesarif spre a inlhtura
ingerinta administratiunef in materie
electoralh; dach nu le credeti indestulh-
tóre, dach niai cunósceti vre-una preci-
sati-o §i void fi cel d'ântêiú a mè asocia
ca dumnévóstrit ; dar pe chtii vreme
yeti recunósce impreunh cu noi care am
lucrat in comisiune cì cine-va nu putea
merge mai departe cu defienta, nu mai
veniti sh mai escludetf cutaresaii cutare
categorie de ómeuf de la alegere, sub
pretest ch s'ar esersa o influintit iu fa-
vórea lor; chef infl uintele in sistemul nos-
tril stint presupuse cu neputintit. Pân
aci un administrator tot avea óre-care
influentit; dar prin legea actualit luhm
administratiunef qi. dreptul de a se ames-
teca in lucritrile preliminare ale alege-
rilor. Listele se fac de consiliul
Atrag atentiunea dumnevóstril, asu-
pra tutulor precautiunilor ce am luat;
asupra tutulor inconvenientelor ce ar
resulta din escluderea until numer aa
de insemnat de cetitteni de la alegeri;
asupra nedrepthtei ce li se face §i sunt
mai mult de cat sigur eh' nu yeti admite
amen dament ul.
Din Adunare sá if escludem; nu ilia,
§i de la alegeri.
apoi sciti bine eh acésth comisiune
s'a ales cu scopul de a inlätura discutiu-
nile §i in nildejde cá lucrarea ei ya im-
pitca pe toti. Nu e drept dar ca chiar
puncturile asupra chrora comisiunea a
fost unanimit sit fie puse in cestiune.
D. R. Ionescu. Nu, nu. Am sá dis-
cut ; sunt contra.
D. N. Blaremberg. Nu scid dacá
inn e ertat sit anticipez§i sit lic chte-va
cuvinte asupra incompatibilitätilor
Voci. Nu e acum in cestiune.
 ministru de fiaanee. Domuilor,
eí cand a fost vorba in lunile trecute
pentru alegerea prefectilor, am opinat
ca prefectii sì póta fi ale§i in districtul
in care nu sunt prefecti, in districtul in
care nu administréza §i iata pentru ce.
Pentru cuvêntul, domnilor, c, intr'un
cas esceptional, s'a facut apel la toti
tinerif, la toff ómenii de devotament
primésca acesta, functiune pentru nevoile
in care se afla tem. Am 4.is atunci ca
toti ace§ti tineri, toti ace§ti ómeni de
devotament, considerand nevoile acelea,
ai venit §i, cu tóte c, misiunea lor nu
era administratiunea, aii venit s fad,
lin sacrificia §i nu trebuia, domnilor, pe
aceste persóne, tocmai pentru ca aìi fa-
cut acest sacrificia, nu trebuia noi sá II
oprim de a fi ale§f deputati.. Tata, de ce
am opinat ca ei sá pa/ fi ale§i.
Acum insa intram intr'o stare nor-
mala; de aceea eü sunt contra ideei de
a fi ale§i prefectii in ori-ce district ; nu
ca me tem cá aft sa fie servili; fiind ea'
Bunt incredintat cá un guyern care se
respectit nu se va servi cu prefectff Care
ar fi servili §i. cu atat mai mult and
§i ca deputati ar fi seryili; dar me pre-
ocup de cestiunea ca administratiunea
Bann fie espusit agitatiunilor electorale,
fiind-ca atunci administratorii negligéz
§i chiar abuseza de functiunea lor ; me
preocup §i din alt punct de vedere ; am
vétiut inconvenientul nu numai in Ro-
mania dar in tóte partile lumel., ca un
prefect and intra inteo Camera e un
element de solicitare la posturi. Daca
am putea, ar fi fórte bine sá punem in
Constitutiune ca nicr o data deputatif
sa nu póti fi preocupati de cutare §i. cu-
tare favóre de la guvern. Numal atunci
vom avea o Camera nu numai indepen-
denti, dar §i in conditiuni de a discuta
legile din punctul de vedere al interesu-
lui general, iar nu al intereselor par-
ticulare.
Domnilor, daca administratiunea ar
decurge din alegert, &tuna negre§it cá
www.digibuc.ro
§i. prefectii §i toti ar avea dreptul sá fie
ale§i deputati ; noi ins& am adoptat sis-
tema francesa, sistema care a fost
la noi, adica ca fuuctionarii administra-
tivi sa fie de a dreptul numiti de Capul
Statului. Ai dori, domnilor, ca acei care
se destina administratiund sa, fie in ade-
ye/. speciali ; fiind-ca numai atunci am
putea sá avem administratiune seriósa,
administratori cu cunoscinte, adminis-
tratori care sa fie, cum am elis, sustrag
de la ori-ce alte preocupatiuni ; pe Ling&
acestea, stabilitatea in administratiune
e de mare trebuinta, §i de aceea am cerut
tot-d'a-una §i o doresc §i ast541 sá se
fad, o lege de admisibilitate, o lege care
sa asigure inamovibilitatea nu numai
partei judecatoresci dar chiar §i 'Arta
administrative; cel pucin siguranta, pen-
tru ca sá avem administratori ómeni ca-
pabill, serio§i, administratori care sa
aiba independenta in cercul lucrarei lor.
Dar pe cata vreme se va lasa prefectilor
facultatea de a putea fi ale§i deputati,
se vor alege cu multa inlesnire §i vor veni
dupe fotoliul de prefecti pe fotoliul de
deputati, nu pentru ca sa represinte in-
teresele térei dar cu speranta ca, avend
un fotolia in Adunare, va putea trece pe
alt fotoliù mg mare ; §i. ca sá me resum
ye voia aminti ca in Francia nu se vede
nid un prefect ales deputat, pentru cá
prefectii acolo 1i aú specialitatea lor.
pic, dar, ca a§i dori ca prefectil sa fie
lasati afará din agitatiunile electorale,
atat pentru imbunatatirea administra-
timid cat §i pentru imbunatatirea re-
presentatiunei nationale.
D.C. Boerescu. Legea electorala cea
nona nu se asémána cu cea veche §i
trebuia ca domnu Cernatescu mai cu
sema sa observe cu ateutiune acesta.
Sub imperiul legei vechi, o asemenea
propunere o intelegém ; era natural
atunci sa se declare nu numai incompa-
tibili dar chiar incapabili de a fi ale§f
deputati functionarii administratiunei.
Dar sub legea noui incapacitatea nu
2t*
mat are ratiunea de a fi. Esistg in ade-
ver o multirne de dispositiuni criticate
de domnu N. Ionescu, prin care se ia
mésurile cele mai minutióse pentru ca
administratiunea si nu aibacea mai mica
inriurire asupra alegerilor. Daca figu-
ral in alegeri functionarii administra-
tivi nu figuraa de at ca cetateni care ail
dreptul de a vota. Domuu Cernatescu
este radical §i ar voi 85, punem pe toti
functionarii administrativi in categoria
incapabililor chiar de a vota.Daca dum-
névóstra yeti primi teoria domnului
Cernatescu, sunt convins c5, nu vom mai
gisi nici un administrator om ouest.
Este fórte gray lucru and o parte
óre-care diutre cetateni se esclud de la
dreptul de a alege sart de a fi ales. Aceste
duce drepturi aunt cele ma)." scumpe de
care se póte bucura un cetatón ; §i este
de datoria nóstril a nu le ridica nimenui
de at numai atunci cand acésta va fi
necesar in interesul garantarei
sinceritgtei alegerilor.
Dar Ye intreb, in sistemul proiectu-
lui actual se simte óre nevoe ca sg de-
claram pe functionarii adrninistrativi in-
capabili?
Voci. Nu incapabili, ci incompatibili.
D. C. Boerescu. Incompatibilitatea
este prevOuta de lege. Dumnévóstra
ins& cereti ceva mar mull, cereti ca ace§ti
functionari sa nu póta fi nici chiar ale§i;
cu alte cuvinte II declarati necapabili
ii puneti pe o linie ca cer§etorii, vaga-
boqii, falitii nereabilitati (Nu, nu; nu
voila acésta). Domnilor, arnendamentul
dumnévóstrá, este de facia i ye pot
incredinta de esactitatea celor ce 4ic.
apoi, pentru ce ve temeti de functio-
nari ? Gaud am sta sa facem socotélg §i sit
yedem care dintre deputatii Adunarel
trecute aú fost mar independintr, functio-
narii sat, cei-l-alti, ye ati conviuge in-
data de adevérata stare a cestiunei.
Domnu Cernatescu merge mai departe;
domnia-sa voesce sa se declare incapabili
toti acei care air contracte cu Statul;
www.digibuc.ro
mai bine declara pe toti Romfinit inca-
pabili. Icleea ar fi fost mai radicala. Cum,
dornuilor, ritpil drepturile politice ace-
lora care aù avut nenorocire a sa contrac-
teze cu Statul ? Dar nu ve gânditi cit
acesta este dreptul cel mai sacru ? Nu
ye gAnditi cit printeacésta departati de
la concurenta pe toti Rornânii i ca nu
permiteti in realitate de cat Evreilor a
lua tóte intreprinderile publice ? Acésta,
domnilor, mi se pare un ce monstruos
desfid pe ori-care sit imi arate cit mai
esista in vre-o altg parte a lumei civi-
lisate.
D. Tel. Legile le facem pentru t era
nóstra nu pentru streinátate.
D. ministru de finance Nu void
intra in cestiunea coutractelor, acésta e
tréba Camerel, ci voiú vorbi numai in
ceea ce se atinge de functiouari.
Domnu Boerescu a 4is cit yoim a infera
pe prefecti ; et nu inteleg cum incomra-
tibilitatea functiunei e o inferare. Apoi,
in asemenea cas am intrebat pe domnu
Costaforu o data daca judecatorul póte fi
juriú? §i imi a respuns a nu; ins&
póte fi jurat prin demisionare din func-
tiunea sa de judecator i daca crede cit e
mai de folos a fi jurat se póte face ;
astfel este, domnilor, gi cu prefectul ;
daca crede cit póte aduce mid marl' fo-
lóse térei ca deputat nu are de cat a
da demisiunea din functiune; dar sa fie
tot-d'o-dat5, §i administrator §i deputat
judecator i jurat, este o incurcatura,
o amestecatura de atributiuni. De aceea
die; nu ii inferam, nu le ridicgm nici tin
drept, de at 4icem cit trebue s5, sustra-
gem administratirmea de la misiunea
inaltá, de a controla faptele guvernului;
fiind-ca trebue ca Adunarea sg fie inde-
pendenta i daca voiti ca Adunarea sit
fie independenta, trebue sit hotarati ca
nici o data fotolinl de deputat din acésta
Camera sa nu mai fie piedestalul
Acésta nu e o inferare domnilor ;
etc! dumnévóstrg ati 4is i pentru mili-
tari a nu pot fi ale§f acésta nu e numal
 831
in legea nóstra, ci in multe legi din Eu-
ropa constitutionala. Ei bine, cine óre a
gandit s infereze pe apèrittorii patriei ?
Nimeni domnilor. Legiuitorul s'a gandit
ca militarul are alta misiune mai
mai mare, mai directa de implinit ; §i
cand cred ci acea misiune nu maT póte
sit 10 o implinésca, atunci póte sit i§i dea
demisiunea gi póte sa se alégit.
D. C. Blaremberg. Am luat cuvên-
tul spre a atrage atentiunea dumnévóstra
asupra until punct pe care nu il a atins
incit nimeni pani't acum diutre eel ce aú
vorbit.
Nu voiil vorbi despre ceea-ce a de-
moustrat domnu raportor cum di incom-
patibilitatea nu este necapacitatea, nici
nu voiti mai aduce esemplele ce a adus
dumnélui din Francia. In cat privesce
despre militari, este alt ceva ; pentru
ce ? Pentru c un militar are alta d'atorie
de cat un functionar. Functionarul sta,
tot-d'a-una la un loc, in vreme ce mili-
taril sunt tot-d'a-una gata a se muta
de la un loc la altul. Prin urmare nu se
pot compara militarii cu all functionari;
dar e alt pullet asupra carui atrag aten-
tiunea dumnévóstra. A pune c prefectif
nu pot fi alegi in judetul ce administréza
o inteleg acésta cad e fórte just; dar aci
se dice ceva mai mult, se dice ea, ei nu
pot fi alegi nici in judetele limitrofe.
A césta drept este? Un judet e incongiurat
de alte patru, cinci judete, gi drept e óre
ca prefectul acelui judet sit nu pótii, fi
ales in nici unul din cele-l-alte cinci ?
Ea cred cì legea trebue sa fie de o po-
triva pentru toti, iar nu favorabila pentru
unif gi defavorabila pentru cei-l-alti.
D. R. Ionescu. A§I fi brit ca onora-
bilul domnu ministru de finance sa fi
intins observatiunile sale drepte nu nu-
mai asupra prefectilor ci i asupra ma-
gistratilor gi asupra profesorilor (bravo.)
§i iata de ce daca o Adunare îi propune
inainte de tóte, prin legea electorala
care este constituirea ei, a ajunge la inde-
pendinta aceea de a putea esecuta con-
www.digibuc.ro
trolul cel mai riguros asupra puterei
esecutive, atunci pentru ce un magistrat
care este amovibil ca gi prefectul sit póta
fi ales deputat gi prefectul care este tot
in conditiunea lui sa nu póta fi ales ?
Asemenea i un profesor care este amo-
vibil pentru ce sit póta fi ales gi prefectul
nu ? Daca e ca un prefect nu póte lipsi
de la functiunea lui, acésta se póte dice
§i pentru magistrati i pentru profesori.
Ori primiti incompatilitatea absoluta
§i atunci vom fi consecuenti principiului
democratic pe care il a invocat onora-
bilul domnu Cernatescu, ori altfel nu
inteleg deosebirea intre prefecti, magis-
trati §i profesori, cad i unii i cef-l-alti
atarna de mini§tri. Apoi este 0 cel-l-alt
considerant : chiar carul profesorii ar fi
inamovibill, vine cestiunea ea lipsesc de
la postul lor. §i daca el are o speciali-
tate, acésta nu e un cuvênt cit póte lipsi
de la postul sert ca sa ti implinésca
maudatul de deputat. Acest argument
nu póte veni prin urmare in ajutorul
lor mai malt de cat in al prefectilor ; or!
§i unii §i altif nu pot indeplini amênduoé
aceste insitrcinàni, or! amAnduoé 0 le pot
indepini.
D. N. Ionescu. Onorabilul preopinent,
representautele de la Pitesci, s'a declarat
peremptoriil pentru incompatibilitatile
absolute §i tot dumnélui in comisiune a
fost acela care a admis administratorif in
esceptiune. Nu voiil mai perde timpul a
releva acésta inconsecinta. Nu inteleg sit
se arunce cineva tot-d'a-una in cele duoé
estreme cand vrea sit gäsésch calea cea
drépta. Nu inteleg iaragi sa, se asimileze
mandatul de deputat cu functiunea de
prefect 0 de ori-ce agent administrativ.
§i iata de ce. Functiunea de agent admi-
nistrativ supune pe administrati la &T-
eam influenta neplacuta tot-d'a-una gi
tot-d'a-una incompatibila cu libertatea
Iata pentru ce functionaril administra-
tivi, mai cu séma in districtele lor sati
in districtele limitrofe, nu aunt admigt
fi eligibili. Dar cestiunea nu este aci
 33'2
am face o discutiune subtilh, sh mé
erte onorabilil preopinen i chiar ono-
rabilul domnu ministru de finance. Ces-
tiunea este pe térémul pe care a pus-o
onorabilul domnu ministru de interne
al guvernului de la 11 Februarie printr'o
circularh prea frumósh, de care sunt
sigur toti vé aduceti uminte, acolo se
cjice : deputatii aunt ai Orel nu ai gu-
vernului. Prin urin are trebue s chuthm
cum téra póte mal bine sh ivi alégh depu-
tatif sel. Daca deputatii trebue sit fie ai
térel vi nu al' guvernulul, trebue sh chu-
tam ca in acésth lege electoralh nici
urmé, de influeuth st esiste diu partea
guvernulul. Dar e ceva i mal gray. De
atatea ori s'a 4is in acésth Adunare de
chtre persóne fcírte eminente, s'a 4is de
insuvi onorabilul prevedinte chiar, o noi
suutem resultatul influentel prefectilor.
Ei bine, asth4i suntem chemati a da ga-
rantil Orel i viitorului ch nici o data
prefectii nu vor mai avea influenth in
alegeri. El bine, child dumnévóstrh tre-
bue s avetl legitima preocupare de
acésta sigurantit, tocmai atunci veniti
declarati pe prefecti eligibill.
Ati véqut pân acum ce s'a intêmplat?
Sunt prefectl alevl deputatl vi care nu
se indurá sh lase postul lor. Ava este
prefect ul de la &Had care niel pe aceste
bhinci nu a apérut vi care mi se pare nici
la prefectura sa nu este.
D. ministru de interne. Ba este.
D. N. Ionescu. Ava vedeti ch s'ar
face o perturbatiune completh dach ar
fi ertat ca prefectii si aibh onórea de a
fi mandatari al tèrei. Apol s'ar aduce
o perturbatiune moralh; chef Adunarea
ar clasa opiniunile sale duph convenien-
tele guvernamentale i anteguvernamen-
tale. Pericol fiírte mare in térile tinere
in viuéta constitutionalá. Dad, voiti sá
curmilm o (lath pentru tot-cl'a-una acele
opositiuni ministeriale sistematice
avem in Adunhrile nóstre representanta
Orel i divisiuni de opiniunile libere,
escludeti ori-ce ingerintit din partea
www.digibuc.ro
administratiunel in alegeri. Dar pentru
nol, particularmente ast4i, acésth ces-
tiune este inch o cestiune de onóre vi de
demnitate. Nol am interpretat legea
antericírh admitênd eh prefectil o (lath,
alevi in districtele limitrofe sh, pdth opta
pentru mandat.
Am fácut o brevá in acea lege electo-
ral& ; el bine, ca &I nu mai fie tentate
Adumixile viitóre a face asemenea breve
tot-d'a-una periculóse, pentru respectul
legalithtel trebue sá 4icem precis in
legea electoralh ce facem, cá prefectil
in nici un district nu pot fi alei, dar nu
numal prefectil ci nici un agent adminis-
trativ, nici subprefectii, nici primaril.
Daca voiti ca deputatii sá represinte
interesele guvernatilor iar nu ale gayer-
nului trebue sh nu umpleti Adunarea
cu acel care represinth interesele guver-
nulmi; cáci atunci controlul ar fi cu
neputinth; moralitatea publich ar fi
scandalisath i divisiunea opiniunilor ar
fi inguvernamentali i antiguvernamen-
Pentru aceste considerári sustin ca
sh, fie incompatibil mandatul de deputat
cu ori-ce functiune administrativa.
Dar cu acésta escludem noi óre pentru
tot-d'a-una de la mandat pe prefect, pe
prefectil acel activi de care vorbea
adinéori domnu raportor? Prefectil aceia
care al particularh vocatiune pentru vi-
uéta parlamentará nu aft de cat sh fI dea
demisiunea ca un an mal inainte, pentru
eh, nu trebue ca optiunea pentru man-
datul de deputat sh, fie sub presiunea
unel dorinte momentane. Voim ca sii
ridichm désupra mandatarilor natiunel
phni i binuiala cii sunt numal resultatul
influentel prefectorale ; voim sh se scie
eh nu perte sh fie alt-ceva de mil represen-
tanti al intereselor guvernatilor. Acésta
este consideratiunea dominanth care ne
face pe noi sii sustinem acest amenda-
ment de a se esclude functionaril admi-
nistrativi de la omírea de a fi mandatari
ai Orel.
Voci. Inchiderea discutiunei,
 333
D. Br11o1u. Domnilor, vé rog sit imi
acordati si mie favórea ca sit 4ic cdte-va
cuvinte in privinta acésta. Sciti prea
bine ci nu am luat des cuvéntul in
Adunare si dad, voesc sá Il iaú acum,
este pentru 61 consider cestiunea fóite
importantA si gravi si mé tem mult SL
nu se dea o solutiune cu totul contrarie
adevèratelor principif dupit mine, fiind-
cA véd dispositiuni in Adunare fórte
ostile functionarilor administrativi, ceea
ce cred c e un prejudicid fórte rëd. De
aceea ye rog s.t nu inchideti discutiunea
pentru c asi voi sA dic §i eft o vorbA.
Se pune la vot §i se primesce
inchiderea discutiunel.
Se cetesce articolul 25 si amenda-
mentele propuse care s'ail mencionat
mai sus.
D. raportor. Acum dati-ml voe, dom-
nilor, sA vé cetesc articolul 42 din Cons-
titutiune ca sit vedeti cí amendamentul
domnului. Ionescu calcA acest artico1 si
nici nu se póte pune la vot fiind-cit este
contra Constitutiunei :
Articolul 42. Membrif uneia saú celei-
l-alte AdunAri numiti de guvern intr'o
functiune salariatA, pe care o primesc,
incetézA de a fi deputati si na isi reiaú
esercitiul mandatuluf lor de cat in vir-
tutea unef noui alegeri.
,,Aceste dispositiunT nu se aplicA mi-
nistrilor.
,,Legea electoralA determina
D. R. Ionescu. Cer cuvêntul in ces-
thine de regulament. IatA, articolul din
Constitutiune.... (sgomot).
Voci. Acésta nu este cestiune de
rea0 ulament.
D. R. Ioneson. Domnule presedinte,
Adunarea a ingAduit pe domnu raportor
a vorbi dup& ce s'a inchis discutiunea si
a declarat c amendamentul meil este
contra Constitutiunei. Cum voitl dar sA
rémAe neesplicatA acéstit declaratiune
pe cAtA vreme articolul din Constitutiune,
citat de domnu raportor, nu se raportA
www.digibuc.ro
la casul de faeiA ci la mud cAnd depu-
tatul in esercitiul mandatului seu pri-
mesce o functiune
D. C. BritiloIu. Domnilor, nu pote
Adunarea, si biuroul mai pucin de cat
off-care altul, sá pue la vot dispositiuul
de legi cari ar cAlca Constitutiunea. El
bine, noi nu putem invoi pe biurod
face acéstA citicare si apoi sà voim
&Aka Constitutiunea ? Uncle mergem
atunci domnilor ?
Noi alaltAieri ain votat cA nu se 'Jae
schimba Constitutiunea in nici una din
piirtile sale si astádi cu acest amenda-
ment nu se cere de cat a ne erige intr'o
constituanta in contra constituantel
care a. votat Constitutiunea. De aceea
rog pe biurod si nu maT pue la vot
asemenea amendameute, ca al domnului
Ionescu, care coprind dispositiuni con-
trarif Coustitutiunei.
D. P. Cernittescu. Fiind-cA Oat
acum nimeni nu a demonstrat cA acest
amendament este o mèsurA anticonsti-
tutionalA, eú 11 sustid si declar cA retrag
numal mesura din urrail in contra con-
tracciilor, rémAind simplu functionar
administrativ de ori-ce categorie.
D. G. Costaforu. (ocup6 fotoliul
presedintiei). Permiteti-mi , domnilor, ,
ca mai inainte de a acorda cuvêntul
domnilor care il aü cerut sá arét a mea
recunoscintil acestei onorabile AdunAri
pentru cA, a binevoit, in lipsa mea, sit
inè onoreze cu positiunea ce ocup in
acest moment. E prea adevérat cit yid
intr'un moment cAnd Adunarea se ailA
in extremis, cum se dice, dar nu e mai
pucin mare omirea pentru mine, cu tóte
cA nu void putea a o indeplini de cat un
moment.
Ati fAcut, domnilor, , lucrAri fórte
mari; o spuid cu &AI seriositatea ; cred
cit lucrArile ilustre ale acestei Adunitri
ad sA trécA la recunoscinta secolelor
viitóre. Imi pare réd cA nu am putut si
mè asociez la acele lucrAri si acum
nu pot face alt de cat sa vé felicitez
 334
sa vé arét recunoscinta mea pentru
lucriirile marl ce atl facut.
Cu acésta ocasiune s iml dati voe,
domnilor, a cere de la dumnév6stra o mica
rectificare ; a ve face o mica rugaciune
din partea mea §i a celor-l-alti colegi
care am lipsit pana acum de la Adunare.
S'a 4is de noi ca am lipsit fara motiv ;
sciti, domnilor, ca noi nu am lipsit fara
motiv; de aceea, daca incuviintéza, Adu-
narea, sa se faca, acésta rectificare ca
noi nu am lipsit farit motiv.
Voci. Da, da, incuviintam.
D. vice-pregedinte, G. Costaforu.
S'a cerut cuvêntul in privinta esplicarei
regulamentulul. Domnu Brailoiu are
mare cuvênt, dupa parerea mea, cand
pretinde ca se póte prea bine ca in
mijlocul unel discutiuni sa se observe
aplicarea regulamentului ; insa nu mal
pucin cred ca qi domnu R. Ionescu are
dreptate sit céra de a se desbate daca
Constitutiunea contine ceea ce s'a pre-
tins de domnu Brailoiu cit contine.
A§a dar, sunt dator, daca Adunarea
incuviintéza, sit der cuvêntul domnuluI
R. Ionescu ca sa lamurésca Adunarea de
este sail nu in contra Constitutinnei
ceea ce a propus prin amendarnentul
domnieisale.
D. Radu Ionescu. Domnilor, daca
acest amendarnent ar fi fost contraria
unul articol al Constitutiund nu il pro-
puneam in comisiunea compromisorie ;
cand am lucrat acest articol am védut
ca in proiectul guvernulut modificat de
comisiune eraa prevédute §i óre-care
incompatibilitati, §i am facut observa-
tiune cit e de prisos sit introducem in
Constitutiune acele inconipatibilitatI, de
vreme ce ele se vor aréta in legea elec-
torala. Articolul 42 din Constitutiune
(lice : Membrif uneia saa celeI-1-alte
Adunari numiti de guvern intr'o func-
flume salariata, pe care o primesc, ince-
téza de a fi deputati §i nu f§l reiaa eser-
citiul mandatulul lor de cat in virtu-
tea unel noui alegere."
www.digibuc.ro
A§a de esemplu, nu ministru se alege
deputat i un deputat se face miuistru,
ministru se supune la o noua alegere....
Voct. Nu, nu.
D. R. Ionescu. Acum vine alineatul
pe care Il a adaogit comisiunea compro-
misoria : Legea electorala determina
incomp
Domnilor, s'a vorbit duoè ore despre
incompatibilitate §i prin incompatibili-
tate nu póte sa se inteléga alt ceva de
cat cit cutare functiune e necompatibila
cu mandatul de deputat. In tot ce privesce
incompatibilitatea, fac apel la dum-
névóstra, domnule pre§edinte, dacii se
perte da o interpretare altmintrelea aces-
tui alineat. Prin urrnare tot ce se va dice
pentru prefectl, profesori, magistrati
etc. noa ne e dat sit hotaram prin legea
electorala.r De aceea am propus acest
amendament care nu e contrarit Con-
stitutiunel.
D. Tel. Este vorba, domnilor, aci des-
pre prefecti; prin urmare este vorba de
amendamentul domnulul Cernatescu. In
Constitutiune se prevede cit functionaril
pot sit fie deputati, dar tot in Constitu-
tiune se dice ca legea electorala va pre-
vedea incompatibilitatea maudatulul de
deputat cu functiunile salariate. Vorbind
dar despre incompatibilitate, nimeni nu a
dis cit esclude tóte functiunile ; din con-
tra, numal pentru prefecti s'a facut dis-
cutiune.
Onorabilul domnu Cernatescu a pus un
amendament care nu s'a pus la vot ca
sa se vada daca se prirnesce on nu. Am
discutat acel amendament §i il discutam
§i acum.
D. vice-pregedinte. 1116 ertati;
inchis discutiunea asupra acelul amen-
dament. Vé amintesc ca acum nu se dis-
cut& alt de cat daca este sad nu violare
de Constitutiune a se pune la vot amen-
damentul domnulul R. Ionescu.
D. Tel. Ea, cand a propus domnu
Cernatescu amendamentul sea, am cerut
cuvéntul i mé am inscris 1 biuroa. Dacit
 t85
se mai deschide cliscutiunea imi reserv
dreptul a vorbi la rendul met.
D. C. Boerescu. Se dice, domnilor,
advocatil sunt ómeni abili; domnu R.
Ionescu, care nu este advocat, me a con-
vins callbilitatea este un talent comuu
0 tot de o data rnè a incredintat despre
profunda domnieisale cunoscinta a prin-
cipielor democratice. Domnu Ionescu
vrea cu un chip subtire, permiteti-mi
espresiunea, s §tergem articolul 42
din Constitutiune.
Iata, domnilor, ce 4ice acest articol :
Articolul 42. Membril uneia saa ce-
lei-l-alte Adunitri numiti de guvern
intr'o functiune salariata, pe care o pH-
mesc, incetéza de a fi deputati 0 nu i§i
reiaú esercitiul mandatului lor de cat
in virtutea unel non" alegeri.
Aceste dispositiuni nu se aplica, mi-
ni§trilor.
Legea electorala determing
Aa dar e bine eonstatat ca, dupa Con-
stitutiune, in principiì general, functio-
narii pot sa fie ale§i deputati, cad legea
f§i reia esercitiul rn andatului dupa
ce a fost numit in functiune, daca va fi
reales deputat."
Constitutiunea continua : Aceste dis-
positiun1 nu se aplica mini§trilor", cu
alte cuvinte, mini§trii nu aa uevoe sit
fie reale0 pentru a i§r conserva calitatea
lor de deputati.
Alineatul final dispune ea legea electo-
rala determina incompatibilitatile. Prin
acésta insit nu se aproba principiul co-
prins in prima parte a articolului 42.
Leginitorul, prin legea electoral& , póte
specifica casurile de incompatibilitate ;
nu póte insii,,fara a viola Constitutiunea,
sa formuleze o regulit generala contrarie
principiului proclamat la inceput. Acésta
a facut comisiunea. Domnu R. Ionescu
insa propune a desfiinta aceea ce a re-
cunoscut Constitutiunea cum ca in prin-
cipiú functiunile aunt compatibile cu
calitatea de deputat saa senator. §i
www.digibuc.ro
acésta violare a legei constitutionale
ne o propune pentru c;1, numal ast-fel,
dupa domnia-sa, vom realisa idealul
celei mai perfecte democratii.
re marturisesc, domnilor, ca nu sciarn
pana acum ca democratia consista in-
tru a lipsi pe o clasit óre-care de ce-
tateni de drepturile lor politice. Nu
se póte pune dar la vot amendamentul
domnului Ionescu; pentru cá articolul
42 e din Constitutiune, i Constitutiunea,
scie domnu Ionescu, cì nu se póte schimba
de cat in modul determinat de densa.
Se pune la vot inchiderea discu-
tiunel 0 se primesce.
Se pune la vot amendamentul dom-
nului R. Ionescu 0 se respinge.
D. raportor cla din noa cetire artico-
lulu'. 25 §i celor-l-alte amendamente ce
aa mai rémas nemotivate.
D. vice-pre§edinte. Domnilor, a-
mendamentul domnului Cernatescu este
cel mai departat 0 se pune in discutiune
numai in privinta constitutionalismului.
Onorabilul domnu C. Blaremberg a ce-
rut cuventul pentru ca sit dovedésca ca §i
acest amendament este in contra Con-
stitutiunel.
D. CermItescu. Cer cuventul in ces-
tiune de regulament.
D. vice-pre§ediute. Il aveti ; tot-
d'o-datil ve anunt cit puteti vorbi §i in
privinta arnendamentului, insa numai in
ceea ce se atinge de a sci dacit este saü
nu contraria Constitutiunei.
D. Cernatescu. Domnilor, amenda-
mentul met este constitutional; nu am
prin urmare nirnic de 4is in privinta
acésta; dar tot ceea ce am voit
este cit discutiunea asupra amendamen-
tulut este inchisa ; pria urmare nu mai
putem face alt de cat sa il votarn.
D. vice-pre§edinte. Domnule Cer-
natescu , amendamentul dumnévóstra
se va pune la vot, insa mimai dupa ce
mai anteia domnii deputati care air cerut
cuventul vor declara dacit este sail nu
contrariu Constitutiunei.
 336'
D. G. Vitleanu. Domnilor, domnu
Cernatescu dice ci functionarif adminis-
trativi sa nu póta sa fie §i deputati, de
vrerne ce articolul 42 din Constitutiune
iata cum sun& :
,,Articolul 42. Membrii uneia saù celer-
1-alte Adunarl numiti de guvern intr'o
functiune salariata, pe care o prirnese,
incetéza de a fi deputati §i nu 1§I reiaa
esercitiul mandatul lor de cat in virtu-
tea unei noul alegeri.
Aceste dispositiuni nu se aplicä mi-
ni§trilor.
,,Legea electorala deterrnina incompa-
A§a dar, un deputat numit intr'o f -
tiune salariatä incetéza de a fi deputat...
Voci. Nu, nu; nu este aqa.
D. vice-pre§edinte. Bine-voiti dom-
nule Valeanu a nu intrebuinta atacu-
rile in contra amendamentului de cat pe
térêmul constitutionalismului ; daca cre-
deti di nu este constitutional, demon-
strati acésta a§a precum a facut-o ono-
rabilul clomnu Brailoiu.
D. G. V leanu. Acésta am voit §i ea;
am voit sit ved daca este sal nu in ar-
monie cu articolul 42 din Constitutiune.
Ea vé declar ca nu este de loc in armonie.
Lasit, lasa, domnule Valene.
D. C. Britiloin. Donmilor, articolul 42
din Constitutiune dice ca nu incetéza de a
fi deputat celnumit de guvern intr'o func-
tiune salariata de cat numai atunci cand
se numesce, dar mar inainte nu. Vedeti
acest articol nu cere nici un termen de
rigóre intre incetarea lui de deputat §1
numirea in functiune salariata. Domnu
Cernatescu,prin amendamentul dornniei-
sale, vine §i cere un termen de rigóre
intre incetarea sa din fuuctiune salariata
§i primirea mandatului de deputat ; a-
césta vedeti cit este cu totul contrariii
Constitutiunel. Acum, daca acéstit Con-
titutiune nu a cerut de la un deputat ca
inaiute sa se lepede de functiunea de de-
putat i dupii acésta saprimésca a fi numit
inteo functiune salariata, nu fed cum
www.digibuc.ro
onorabilul domnu Cernatescu vine §i cere-
acésta pentru un cas invers, adica cit uu
functionar pentru ca sa pótit fi ales de-
putat trebue mai antésia sit se lepede de
functiunea sa cu 15 dile §i apoi sa póta
fi ales.
D. C. Lapati. Domnilor, mi se pare
ciudat lucru ca se vorbesce atat de mult
in cestiune a§a de simpla; caud avern
alineatul din legea electorala, care ali-
neat determina incompatibilitatea, nu
inteleg cum mal vine domnu Brailoiu sa
aduca inainte articolul 42 din Con-
stitutiune.
Articolul 42 din Constitutiune ne spune
ca nu toti functionarii sunt incompati-
bill cu mandatul de deputat, dar acésta
nu va sit dica ca Adunarea nu póte otari
acele functiuni care sunt incompatibile.
Dar merg mai departe domnilor ; este
vre-un articol in Constitutiune in care
sa se noteze acele necapacitati? De sigur
ca nu. A st-fel fiind, sustia amendamentul
domnului Cernatescu ca unul ce e con-
stitutional §i prin urmare cu drept a se
prevedea prin legea electoralä.
D. N. Blaremberg. Articolul care
s'a discutat pana acum se preocupa de
incompatibilitate. §i cu ocasiunea aces-
tui articol fed ca se face un amenda-
ment de necapacitate. Daca voiti
neti acésta necapacitate in lege, atunci
puneti-o la locul sea, cad' aci nu e vorba
de incapacititti ci de incompatibilitati.
Se pune la vot amendamentul
domnului Cernatescu prin sculare §i §e-
dere, §i. neputêndu-se constata majori-
tatea se pune la vot prin bile §i se
adopta cu 44 bile albe contra 31 negre,
modificat precum urinéza:
Subscri§ii propun ca functionarii ad-
ministrativi, agentii directi ai puterei
administrative aleg sa nu póta fi depu-
tati set senatori dad, nu i§i vor da de-
misiunea mai inainte, cel putin cu dua
séptCmani de dioa fixata pentru ale-
Se pune la vot articolul 25 cu
hMendamentut domnului Cerndtescu si
al domnuluf Boerescu si se adoptd.
Se cetesce articolul 27 asupra
ruia s'a propus urtndtcírele amenda-
mente :
1. Amendatnentul domnului C. Bla-
remberg :
,Propun ca dispositiunea privitóre
la prefecti ca ei sit nu pad fi alesi chiar
in districtele limitrofe si se stérgd.
C. Blaremberg.
2. Amendamentul domnului G. Gr.
Cantacuzin:
a La articolul 27 al legei electorale
propuid urmdtorul amendament :
,Primarii nu sunt coprinsi in categoria
functionarilor preve4uti prin articohrl
de facia."
G. Gr. Cantacuoin, Gr. C. gutu, D.
Berendeiii, I. Fdlcoianu, St. Feilcoianu,
Vladimir Ghika, C. N. Brdiloiu, C.
Blaremberg, N. Lahovari, Gr. Canta-
cazin, I. Degiu, C. Gr. Ghika.
Se pune la vot amendamentul
domnului C. Blaremberg si se respinge.
Se cetesce amendamentul domnu-
lui Cantacuzin.
D. vice-pregedinte. D. G. Canta-
cuzin, autorul amendamentului, are cu-
vèntul spre a II desvolta.
D. G. Cantacuzia. Domnilor, cand
am fdcut acest amendameut am avut in
privire articolul 27 din legea electorald.
A cel articol 4ice cIL toti functionarii
administrativi sad judecittoresci nu pot
fi alei, i fiind-cd, primarii, dupd, legea
comunalit, ad atributiuni judecdtoresci,
de aceea am cre4ut cIL 'lid el nu pot fi
Acum, daca comisinnea declard cit
prirnarif nu intrit intre fuuctionariz pre-
vèluti la articolul 27, primese i eu
ca primarii sIL pad fi
D. raportor. Domnilor, dupd, legea
comunald primarii ad atributiuni
administrative si judecittorescl, i dupd
articolul 27 in adevér cd, nu putat fi
www.digibuc.ro
alesi ; prin urmare trebue sd se fad. un
amendament ca acesta care sd, le dea
dreptul.
D. C. BriLiloiu. Domnilor, mi se pare
cIL acest articol vorbesce numai de eli-
gibili la Adunare nu i pentru de-
legatf.
D. raportor. Vorbesce si de delegati.
D. C. Bradloiu. Atunci primesc i ed
acésta fiind cd i ed II am subscris.
Se cetesce aznendamentul modifi-
cat si puindu-se la vot se adoptd.
Se pune la vot articolul 27 si se
primesce.
Articolul 28, un alt articol nenume-
rotat, articolele 29, 30, 31, 32 si 33 se
primesc firit discutiune.
Se cetesce articolul 34.
D. Brddloi.u. Asi clori ca acéstit sar-
cinit sd se dea comitetului permanent.
Voel. Nu, nu.
D. Brittlolu. Listele fdcute de consi-
liele comunale sd, se trdmitd, la comite-
tul permanent, aci sd se facd reclamd-
rile si el sd. inchee listele respective si
sIL pronunte asupra reclamdrilor.
D. C. Ghika. Feréscd, Dumneded.
D. BriLiloin. Sciti, domnilor, , cum
sunt compuse consiliele comunale; child
am votat principiele legei electorale in
Constitutitine, ne am preocupat de ig-
noranta multirnei alegétorilor si am
voit sIL paralisImi accistit ignorantd im-
pdrtind pe aleg6tori in 4 colegir, ca sIL
ddm mai multd autoritate i prudentd
acolo uude e mai multi inteligentil, mai
multd educatiune
Cred cd, conform acestui principiu ar
fi malt mai bine sit, dam, dad, nu voitz
comitetului permanent, consiliului ju-
detian, care sd, fie iot-d'a-uua, convocat
la epoca alegerilor si el sisi, se pronunte
asupra reclamitrilor. Vedeti ca e mar
multd garantia chiar pentru alegetorif
aceia, si sit mórgi pe urmd la tribunal.
D. C. Boerescu. SI dad o midi es-
plicare. Autoritatea care e insdrcinata
cu facerea listelor trebue d'ensa sa fia
22
 tsg8
insArcinatA §i cu reclamArile, cu cere-
rile de inscriere , clasifichri, reservand
ins5, dreptul fie-c'Arnia de a se plange in
urmil §i la o autoritate mai inaltA.
Domnu BrAiloiu voesce ca reclamatiu-
nile sA se trirnitA mai ant'eiA la comae-
tul permanent, pe urmil la tribunal §i
apoi la curtea de casatiune. Acest sis-
tern este prea complicat. Apoi, in comi-
tetul permanent este pre§edinte prefec-
tul §i noi care voim a inlAtura ori-ce
influente administrative, uu trebue
facem s intervie prefectul la forrnarea
listelor electorale.
Voel. Prea bine.
Se pune la vot inchiderea discu-
tiunei §i se primesc.
Se pune la vot articolele 34, 35,
36, 37 §i 38 §i se primesc.
Se cetesce un articol noù nenu-
merotat §i se primesce.
Asemenea se primesce articolul 39.
Se cetesce duoé articole noui ne-
numerotate §i se adoptA.
Se cetesce articolele 40 §i 41, cu
adilogirea cuvêntului despeirtiri, 0 se
primesc.
Xrticolul 42 se adoptA cu urrratorul
arnendament al domnului CernAtescu :
Delegatif se vor alege cel putin dece
dile inainte de dioa prescris6 pentru
alegeri."
Se cetesce uu articol neuumerotat
§i se primesce.
Asemenea se primesce articolul 43.
Se cetesce un aritcol noA nenu-
merotat.
D. R. Ioneseu. Domnilor, a§i voi
fac o micit observatiune asupra acestul
articol. A ci se dice cA convocarea BA se
fach in trei 4ile. EA cred c5, ar fi mai
bine ca sit se pue cel pucin cinci 4i1e,
pentru cA trei dile mi se pare cA nu
este destul.
D. raportor. Domnilor, daca onora-
bilul domnu R. Ionescu ar fi cetit mai
bine acest articol, neapërat c5, nu ar fi
luat atunci cuvêntul.
www.digibuc.ro
Se pune la vot articolul 43 §i se
primesce.
Se cetesce articolele 44 §i 45 §i
puinduse la vot fie-care in parte se
p rimesce .
Se cetesce articolul 46.
D. raportor. Domnilor, ve rog sii imi
permiteti ca sA ne oprim pentru un mo-
ment numai asupra acestuf articol, fiind
cii in sinul comitetului s'a ivit o propu-
nere despre care nu ne am consultat §i de
aceea a§1 ruga pe onorabilif membrii ai
comitetului sii binevascA si vie pentru
ca sii ne consultiim.
V o el. Suspendati sah rAdicati §edinta,
fiind-c6 ora este inaintatA.
D. vlee-pre§edinte Domnilor, ati
declarat permanenta, nu putem prin
urmare de cat sa suspendAm §edinta
pentru cate-va minute.
Articolele 46, 47, 48 §i 49 se adopt6
intocmai §i fAri discutiune.
Se cetesce articolul 50.
D. Tel. Un simplu amendament am
si fac asupra acestui articol. In loc sii
se dicA aleg6tori" sA se dicA numai
alegétori."
D. C. N. Britilolu. Insist ca asupra
acestui articol sA imi permiteti a pro-
pune un amendament.
D. Bráilolu. Nu primesc sa consti-
tuim pe biuroul colegiului electoral ca
un tribunal §i niai cu sémi ca uu tribunal
care sA aibi dreptul de a pronuncia
Acolo pot sA mijlocésca pasiuni,
ure §i vrajbe §.1 sentintele ce se vor
pronuncia nu vor fi de cat resultatul lor.
De aceea eA cer ca in cat privesce delic-
tele ordinare care s'ar comite in mijlocul
colegiului electoral, pre§edintele biurou-
lui sA incunosciinteze pe procurorul lo-
cal ; daci insi nu e un delict prevëdut de
lege §i numai o turburare a operatiunei,
atunci sii pronuncie biuroul espulsiunea
turburitorilor §i si faci despre acésta un
proces-verbal, rémaind celor espulsati
 13 3 9
dreptul sit mérg6, sad la Senat sad la Ca-
mer& stsi se piling& cu ocasiunea verificArei
titlurilor, §i. atund se va vedea daca
alegerea este bung sad rea.
D. raportor. Declar c5, primesc in
principid ideea domnuluf Briffloiu, afar&
de redactiune.
D. N. Ionescu. Domnilor, am sit com-
bat redactiunea comisiunef §i. am sa.
Bustin prima redactiune cu óre-carf re-
serve. Domnule prerdinte, aci este un
mare principiù. Dispositiunile luate de
cornisiune sunt testual luate din arti-
colul 22 al leger electorale a Belgiel.
Cel d'fintéid termenf atf vOut di vorbesc
in principid c& preqedintele are poliVa
AdunitreI ; ef bine, mé mir cum onora-
'bilul representant de la Têrgu-Jiului se
mira cii, acel prerdinte care este investit
cu autoritatea politiénA póte sii, pro-
nuncie o amend& politiénii. Mi se pare
di aci nu este in joc nicl un principid ju-
ridic. Acésta nu este pentru a mentine or-
dinea cu orI-ce pret, dar este o lectiune
de mortal. Téra in care s'a fAcut acéstA,
lege electoral& este o térit de ordine §i
ómenii se tem fórte mult de penalitate
prin amende, se ingrijesc fórte mult de
punga lor, §i. pentru acef ómeni numai
ideea cg, aù sa plAtésdi o amend& de
4-500 franc II face a se tine in respect,
II opresce de a turbura buna ordine.
De aceea stint pentru redactiunea pH-
a proiectuluI, ca adicit prep-
mitivii ..
dintele si't aib& dreptul, dind va voi
cine-va 6, turbure buna ordiue, sit fac&
proces-verbal, sit il judece, sit il supue
la amendil.
In cat privesce ins& caricaturile, a§I
dori sii se preciseze bine ca numaf in
local §i in momentul alegerilor sa fie
oprite, iar nu §i. impregiurul localului.
Pentru aceste cuvinte sunt pentru re-
dactiunea primitivii, fiind-cil este con-
form& cu legea Belgief.
Se pune la vot articolul cu modi-
fidtrile propuse de domnu Tel §i se a-
dopt6.
www.digibuc.ro
Articolele 51, 52, 53, 54 §i. 55 se a-
dopt& fie-care in parte §i far& discutiune.
Se cetesce articolul 56.
D. C. Bräiloiu. Domuilor, se póte
intémpla ca contest&rile ivite din partea
unuf alegétor s& inthilie, s& prelun-
gésd, alegerea persónef celeI mal ono-
rabile. De aceea ed 4.ic s& se pótit alege,
s& nu fie impedicatA alegerea de contes-
tatiune, rënittind ca Adunarea sad Sena-
tul uncle va fi ales sit hotArasc& daci'i
alegerea a fost bun& sad nu.
D. C. Boerescu, raportor. Domnilor,
nol aci nu ne ocupgan numaf de alegétorif
care s'ar putea presenta la alegerf, §i
4icem di se pot presinta §i. acei care nu
ad fost inscri§f la inceput, dar care in
urmri produc o sentint& judechtoréscä
prin care se constatit c& insursc cali-
thtile cerute pentru a alege.
Articolele 57 §i. pan& la 62 inclusiv
se votézit §i se primesc succesiv fruit
discutiune.
Se cetesce articolul 63.
D. N. Ionescu. Am cerut cuvéntul
pentru o esplicatiune. A§I voi s& scht
dad, intre profesoril faculttitilor care ad
s5, alégit pe deputat vor fi coprin§f §i
profesorif care nu ad titluri; fiind-ca
acéstA nedomirire s'a de§teptat in corpul
profesoral al universit4ei din care am
onóre a face parte §i a provocat neinte-
legen. Sciti cit sunt profesorI titularl §i
provisorf. A§I socoti cisi trebue s& se
esplice bine ca nu din un spirit de sus-
ceptibilitate al profesorilor titulaH sit se
dea apoI o interpretatiune gre§itit legeI.
D. C. Boerescu. Pentru satisfactiune a
onorabilulut doinnu Ionescu, am onóre
a it spune di subtilitatea spirituluf este
un talent natural, §i c& nu are cine-va
nici cum nevoe de a fi profesor, de a face
parte din universitate sau alt corp sa-
vant pentru a poseda acéstit calitate
caracteristidt.
Acéstit observatiune fticut11, rog pe
ouorabilul representant de la Falcht s,i,
observe c5, Constitutitinea este clara 0 nu
 340
face nici o distinctiune intre profesorii
titular' §i definitivi. farit ose-
bire, este profesor de facultate are §i
dreptul de a alege.
Se puue la vot articolul 63 §i se
primesce.
Titlul 8, dispositium generale, arti-
colele 64, 65 §i 66 se primesc Mra dis-
cutiune.
Se cetesce articolul 67.
D. C. Boerescu. Asupra acestuf ar-
ticol esista un amendament, prin care
se cere ca demisiunile si se dea nurnai
Corpurilor legiuitóre. Cornisiunea, in
majoritate, a respins acésta idee. In in-
tervalul sesiunilor, adicil in timp de 9
luni, intelegeti prea bine c fie-care
deputat sad senator este liber sh nu mai
voiasca a puita o calitate cu care nu
dovedesce a mai fi insarcinat ; §i prin
urmare cine pae primi demisiunea sa
dad, nu acela care este insarcinat cu
convocarea colegielor ? Cand nu s'ar
primi ca demisiunile, in intervalul sesiu-
nilor, sa se pail da in mana ministru-
lui de interne, iata ce s'ar putea intêm-
pla: presupuneti, pentru un moment, ea
in iutervalul sesiunilor móre jumétate
din numèrul deputatilor. Adunarea se
intrunesce la timpul fixat de Constitu-
pune, dar nu se gilsesce in num'ér indes-
tulator pentru a putea lucra §i priu
urmare nici nu pae invita pe guvern
de a inlocui prin alte alegeri pe cei ce
lipsesc.
Adaog ea nu esista nici o lege elec-
torala, ori cat de liberali ar fi, care si
nu contie o asemenea dispositiune; §i
nu iuteleg care ar fi pericolul ca depu-
tatii sii I§I dea demisiunile in manile
ministrului de interne in intervalul se-
siunilor.
D. P. Cernittescu. Sustid acest amen-
dament pentru ca si inlilturim ori-ce
suspiciune de presiune morala. Espe-
rienta trista care am facut ne face si
ham tae mèsurile in contra unor abu-
surf din partea guveruului in privinta
www.digibuc.ro
alegerilor. Cat despre inconvenientul
pus inainte de onorabilul D. Boerescu,
nu este serios, cad nici o data nu se va
intêmpla ca in intervalul sesinnilor sii
móril jumétate din numèrul deputatilor.
Se pune la vot amendameutul
domnului Cernatescu.
D. cestor constata ci sunt peutru
amendament 31 deputati.
o voce. Nu suntem in numérul cerut
pentru a putea vota.
D. C. Cantacuzin. S'a constatat de
domnu cestor cil stint 31 deputati care
s'ad sculat ; veti face contra-proba daca
voiti, dar vé declar ci majoritatea con-
form regulamentului este de 37 depu-
tati §i acésti majoritate nu se va putea
obtine.
D. vice-pre§edinte. Dupil regula-
ment se cere a fi presenti 60 deputati
ca sit se paa emite un vot valabil. Priu
urmare fac contra-proba.
Se pune la vot ameudamentul dom-
nulul Cernatescu §i se primesce.
Se cetesce articolul 68.
D. Bräiloiu. Sunt contra acegtui ar-
ticol, pentru ci nu 1ml plac penalitatile.
Pentru supunerea la amendil scii ca se
intêmpli de multe ori ca eel condemnap
sa nu o pai plati, §i ast fel legea nu se
satisface ; pe urma, in ceea ce privesce
pedépsa corectionali, inchisórea, gasese
ci e prea aspril. De aceea sunt de pitrere
ca in locul acestor penalititi sa li se ia
acelor ómeni drepturile lor de alegétori
pentru timpul cat va dura legislatiu-
nea aceea.
D. C. Boerescu. Domnilor, , pentru
ca acest articol sa aibi o redactiune
mai corectil, am adiogat urmatórele en-
vinte : Sad care sciind va ascunde etc."
Camera incuviintézi acésti redac-
tiune.
Ne mai luand nimeni cuvêntul se
pune la vot articolul 68 §i se primesce.
Se cetesce articolul 69.
D. N. Ionescu. Domnule pre§edinte,
numérul de 10 este prea mare, in cat
 341
ar fi cu neputint5, sit se pót5, concentra
10 persóne, mai ales esistilnd óre-care
persecutinni din care se pot opri. De
aceea socotesc a se reduce nunferul la 5.
D. C. Boerescu. Domuilor, lucrul
este serios ; dispositiunile acestea tiud
substitui pe alegétoril procurorulni,
care siugur dupit legile in fiiutil are
dreptul a urmari pe delicuenti. De aceea
socotesc c nurnèrul de 10 alegétorl
trebue neapérat conservat ca o garantiii
iu contra n§urintei cu care s'ar urnjuíri
un alegétor. Asemenea urmrirí ating,
chiar cand se judecil nefundat, onórea
saù demnitatea, §i noi mai ales catil s
fim gelo§i de onórea §i demnitatea celor-
lalti. Numérul de 10 nu este esagerat
§i abia ne 'mite asigura ctt particularii
nu vor lua initiativa actiunel publice
fitrii, Ore-care fundament.
Cu argurnentul acesta ar trebui
reducem numérul la 1 ; dar binevoiti a
observa c aci nu este cestiunea de de-
nunciare, chef fie-care alegétor in parte
este liber st denuncie pe culpabil pro-
curorului, este insA vorba de a substitui
pe alegétor in locul procurorului pen-
tru esercitarea actiunel publice.
D. vice-pregedinte. Domnu N. Io-
nescu a propus un amendament §i insista
a 1.1 desvolta.
D. N. Ionescu. Obiectiunea ce a filcut
onorabilul raportor nu póte srt f1 aib6
locul din causé, cit Constitutiunea inar-
mézé, pe fie-care cetiltén cu dreptul de
a trage in judecatA pe functionari §i nu
véd pentru ce un cetittén alegétor ar fi
mai pucin favorisat de att ori-care alt
cetitean. Mi se pare cit 5 alegétori sunt
de ajuns, del nu fed pentru ce 5 alegë-
tori ar fi mai pucin de cat procurorul
in causa lor.
D. N. Blaremberg. Gandém cg es-
plicatiunile onorabilulul domnu Boe-
rescu vor fi de ajuns spre a vé convinge,
di, nu se pOte admite mai pucin de 10
alegétori pentru esercitiul actiunei pu-
blice; dar..pe cût timp fed c5, onorabilul
www.digibuc.ro
domnu N. Ionescu insistA in propunerea
domnieisale, sunt silit sit adaog §i eì
dtte-va consideratium.Domuilor, aci nu
e vorba de denunciarea ce fie-care ale-
gCtor in parte pOte face ciind comae vre-o
fraudii, in alegeri, ci este vorba de ac-
tiunea publicil, a procurorulul. El bine,
voiti sit substituiti 5 Omeni procuroru-
lui ? Deja principial prin el insu§i este
esceptiune la dreptul comun i amin-
tesce actiunea publicii a Romanilor. In-
congiurati dar esercitiul acestul drept
de óreLcare garantii, mentineti numérul
de 10 membri.
Se pune la vot amendamentul dom-
nului N. Ionescu §i se primesce.
Se cetesce titlul 9, articolul 70.
D. colonel G. Adrian. Domnilor, cu
ocasiunea votitrei amendamentului dom-
nului Cernittescu astái, s'a eliminat
din articolul propus de comisiune o dis-
positiune prin care §i oficieril in neacti-
vitate puteaa fi deputati, erail admi§i ca
compatibilf cu mandatul de deputat. Ar
fi de dorit, dac5, se Ole, ca si se fad, un
articol la fine prin care sit se indep1inésc5,
acéstil omisiune.
D. raportor. Da, da, sit venim la fine.
Se pune la vot articolul 70 gi se
primesce.
D. raportor. Acum, domnilor, sunt
duoë dispositiuni , duoè articole care
trebue votate í care, cu invoirea Adu-
né,rei, le vom clasifica la titlul respectiv.
Mai antAia e acesta :
Mandatul de deputat nu e incompa-
tibil cu calitatea de militar in neactivi-
tate §i disponibilitate."
Se pune la vot §i se primesce.
D. raportor. Inc6 un articol:
Colegiile se convód, prin decret dom-
nesc etc.'
D. ministru de eulte. Domnilor, ,
acest cuvênt de succesiv nu inteleg la
ce sa se mai pue aci, fiind c5, acesta
atarnit de administratiune.
D. C. Boerescu. Nu sunt eft autorul
acestul ameudament; dr ideea coprinsa
 341
intr'ênsul este bunit; pentru cit s'ar pu-
tea intêmpla sa se convóce colegiurile
ill acela§i Limp §i pentru Senat §i pentru
Camera, §i sciti cí aceea§i persóna, are
dreptul s voteze §i pentru Senat §i pen-
tru Camera.
Voci. Bun, bun.
D. G. ViLleanu. 0 singura observa-
thine am de fitcut, ca ministru de inter-
ne sit comunice acésta prefectilor...
Voci. Numai e prefectul.
D. G. ViLleanu. Domnilor, eù until
plec din principiul acesta cit prefectul e
§eful districtului §i tot ce se face in dis-
trict se face prin el; el e organul minis-
trului §i de aceea 4ic ca ministrul
cornunice prefectului §i prefectul prima-
rului. Acésta e parerea mea.
D. Mihälescu. Domnule pre§edinte,
primarif sunt insarcinati cu. esecutarea
acesLei legi §i ministrus de interne e
competinte a convoca cologiele prin cine
va gasi de cuviinta, prin prefect sag prin
primar.
D. G. Vitleanu. Apoi articolul (lice
carat sa se scrie primarilor.
Voef. E tréba ministrului.
Se pune la vot articolul propus de
comisiune §i se primesce.
D. P. Cerntitescu. Cer cuvêntul pen-
tra un amendament sag o Ilona propu-
nere.
Sunt de parere, domnilor, ca delegatif
sit se aléga cel putin cu 10 4i1e inainte
de alegerea deputatilor.
D. raportor. Nu am sit obiectez nimic
contra acestui amendameut , dar stint
silit s marturisesc preocupatiunea mea.
Bine e, donmilor, ca delegatii sa fie ale§i
cu 10 4ile mai Mainte de çlioa alege-
rei deputatilor? Nu vedeti dumnévcistrit
ceva? Ace§ti ómeni atunci ai sa fie pre-
gatiti pentru candidatul propus; daca
dumnévtistrit nu vedeti ad pericol, eí
nu am nici o obiectiune seriósit a face.
D. C. Blaremberg. Ai don sit sciú
la care articol se face amendament, cad
mi se pare ca tóte articolele s'ag votat
www.digibuc.ro
§i asupra unui articol votat nu se mai
póte propune amendament.
D. vice-pre§edinte. Att. uitat ca sunt
duoè articole pe care le ati votat §i care
afi r6mas a se pune la locul lor. Prin
urmare acest arnendament trebue sit se
bucure de aceea§i favóre care ati acor-
dat-o celor duoè articole.
D. raportor. Domnilor, ideia coprinsit
in acest amendament nu s'a votat; s'a
votat ca delegatil sit fie convocati la ora§i
cu 3 4i1e inainte ca sit procéda la ale-
gerea deputatilor.
D. Cerntitescu. Insist, domnule pre-
§edinte, asupra acestei propuneri din
calls& cit colegiul al 3-lea e compus din
o mare majoritate de alegétori; ei se
represinta prin delegati, delegatii prin
urmare ag mare trebuinta a se concerta
asupra deputatului propus.
Ne mai luand nimeni cuventul se
pune la vot §i se primesce amendamentul
domnului Cernatescu.
. . . .
D. vice-pre§edinte. A cum, donmi-
lor, pun la vot in total legea electorala
a§a cum s'a votat pe articole.
Se pune la vot acésta, lege in total
§i se primesce cu majoritate de 69 bile
albe contra 3 negre.
D. vice pre§edinte. D-lor deputati,
am s:t v fac inca trel mid .comunicari,
dar mai inainte imi yeti permite a vé
spune cate-va cuvinte.
Noi atingem ultimilenóstre momente...
D. Dim. Ghika. Momente politice.
D. vice-pre§edinte. Inteleg intre-
rumptiunea. Eram sit vé spun ca sper cit
Romanii vor tine compt de marea opera
a acestei Adunari, care a facut mai mult
d,e cat tóte Adunitrile ce suces pána
in 4i.oa de asta4i, §i cred cit cea antêiâ
constituanta in téra va lasa suvenirf
nesterse, §i de aceea sper ca ne vom re-
gasi in Adunarile viitóre §i cit Romailia
va tine compt de lucrarile nóstre.
Tot o data sa imi permiteti vé ruga
 vé asociati cu mine la urarea de
recunoscintâ ce trebue s avem &Are gu-
vernul provisoriti, pentru lucririle marl
ce a Eavir§it §i s ti repetâm inc. o datâ
multumirile nóstre ; caci inteadevër el
a facut lucrad fórte mari §i fiirA de care
nu am fi putut fi ceea ce suntem astuiI
(aplause prelungite).
Acura, rémâne la dumnévóstr6 ca s nu-
miti comisiune care va merge la M. S.
Domnitorul ca sA II multuméscâ pentru
recunoscinta cu care a primit Constitu-
tiunea (aplause).
,Adunarea decide a merge in cor-
pore.
D. vice-pre§edinte. Domnilor, da-
ti'mi voe s jic câte-va cuvinte. Noi as-
COI cu ocasiunea fineluT aceste sesiuni,
ne facem testamentul nostru politic.
Am dat acestui guvern tót5, a uds-
tri fiind-c6 acest guvern
a bine meritat de la patrie, §i dând
aasta a ndstrit recunoscintâ sper:Im cu
tota c de astalli inainte up cMcilrilor
de lege se inchide (aplause).
_Amin, mane la duoè ore ne vom aduna
toti aid ca s mergem in corpore la
p alat. (aplause).
TrAidscá, Mâria Sa Domnitorul.
D. pre§edinte al con si1iulu dì. cetire
urmAtorului mesagill
www.digibuc.ro
Domnilor deputaii,
Prin Constitutiunea prelucratâ le
dumnévóstrEI ati deschis pentru Ro-
, mânia o era nouâ.
Astìi4i, când dupâ o sesiune atht
de laboricisti, ati fticut lucrari care vor
avea un loc insemnat in istorie, misi-
unea pentru care téra ye a trimis este
svirit. VC multumesc pentru tótâ
silinta ce ati pus la indeplinirea unef
opere ap de mare §i pentru concursul
ce atf dat guvernului la regularea
cestiunilor financiare atat de grele §i de
importante in momentul de faciA.
In virtutea dar a articoluluf 95
din Constitutiune, Adunarea este §.1 ré-
mâne
0 nou5, representatiune nationalâ
se va convoca in termenif prescri§i de
lege.
Dumneleii, care protege patria
ne lumineze §i &A. ne conducâ
pe totI intr'un singur gând spre bi-
nele pref.
Dat in Bucuresci, la 6 LIM 1866.
CAROL
L. Catargi, I. Cantacusin, D. Sturdza, C.
A. Rosetti, I. C. Priltianu, general I. Ghika,
P. Mavrogeni.
No. 1089.
Voci. Traésc5, M. S. Domnitorul !
edinta se ridici, la 7 ore dupa amé4i,
la 6
 CAROL I,
Din gratia luf Dumne4ea i prin vointa nationalii, Domu al Romhnilor,
£c o4 c facia 9i vatoa, o54,titate;
Adunarea generala a adoptat §i Noi sanctionam ce urinéza:

LEGE ELECTORALA
TITLUL I
DESPRE COLEGIIIRILE ELECTORALE

ART. 1. Adunarea deputatilor §i senatorilor se compune de persónele

alese in modul urmator.
ART. 2. Pentru Adunarea deputatilor corpul electoral este impartit, in
fie-care judet, in patru colegiuri.
ART. 3. Fac parte din ant6iul colegiú acei care ail un venit funciar de
300 galbeni inclusiv in sus.
ART. 4. Fac parte din al duoilea colegiú acei care ail un venit de 300
galbeni in jos pan& la 100 inclusiv.
ART. 5. Fac parte din al treilea colegiii al ormelor comerciantii §i in-
dustrialii care platesc care Stat o dare de 80 lei.
Se intelege ca fac parte din acest colegiú i aceia care, Lira sä fie co-
mercianti saú industriali, plititesc o dare anuala de 80 lei.
Sunt scutiti de cens in acest colegitl tóte profesiuuile liberale, oficierii
in retragere, profesoril §i pensionarii Statului.
ART. 6. Aceste trei colegiuri aleg direct : cele duo6 d'anteiti cate un
deputat fie-care, iar cel de al treilea precum urméza :
Bucuresci §6se; Ia§i patru; Craiova, Galati, Ploesci, Foc§ani, Berlad,
Boto§ani cate trei ; Pitesci, Bacaú, Braila, Roman, Turnu-Severin Cate
duoi ; iar cele-l-alte cate unul; peste tot cinci-q.eci §i opt.
Tóte ormele unui district formhza un singur colegiti cu orasul de re-
§edenta.
ART. 7. Fac parte din colegiul al patrulea toti aceia care platesc o dare
catre Stat ori cat de mica §i care nu intra in nici una din categoriile de
mai sus.
Preotil care nu ar face parte din nici unul din colegiurile de mai sus,
fac parte din acest al patrulea

www.digibuc.ro
 P45

A cest colegiü alege la al duoilea grad un deputat de district.

Cinci-4eci de aleg6tor1 inscri§i numese un delegat.
Delegatif intruniti la re§edenta districtulul aleg pe deputat.
ART. 8. Pentru Senat corpul electoral este impártit, in fie-care judet, in
duo() colegiuri.
ART. 9. Primul colegiil se compune din top proprietarii de fonduri ru-
rale din judet, care a:a un venit funciar de 300 galbeni cel pucin.
ART. 10. Cel de al duoilea colegiii se compune din toti proprietarii de
nemi§cátóre aI ormelor din district, care ail un venit funciar de 300
galbeni in jos, potrivit articolului 11.
ART. 11. In ormele unde nu s'ar gsi un nunAr de 100 aleg6tori pen-
tru a forma cel de al duoilea colegií, acest numèr se va completa cu
proprietaril judetului posedand un venit funciar intre 300 §i 100 galbeni,
preferinclu-se pururea col mai greil impu§i §i ora§anii asupra proprieta-
rilor de mo§i1.
ART. 12. Dad, intre cei mai greii impu§i ar fi mai multi cu acela§I
venit §i dad, prin numérul lor ei ar covêr§i pe cel cerut pentru comple-
tarea colegiului, eliminarea prisosului se va face prin tragere la sorti.
Tragerea la sorti se face in public de dare consiliul comunal cu
ocasiunea incheilrei definitive a listelor.
ART. 13. Universitatile din Ia§i §i Bucuresci trimite fie-care crite un
membru la Senat, ales de profesoril universitátei respective.
ART. 14. Vor fi de drept membri aï Senatuluï:
10 Mo§tenitorul Tronului la vêrsta de 18 ani, bleb el nu va avea vot
deliberativ de Ca la versta de 25 ani;
2° Mitropolipi §i episcopii eparchioti.
ART. 15. Se vor tine in sémg, bärbatului contributiunile femeei §i tatä-
lui acele ale copiilor sei minori.
ART. 16. Veniturile fondurilor situate in diferite judete vor fi tóte
tinute in sém5, pentru completarea censului cerut de lege.

TITLUL II
DESPRE CAPACITATEA ELECTORAtk

ART. 17. Pentru a fi alegaor trebue :

a) A fi romAn de nascere sail a fi dobendit impAmêntenirea ;
b) A avea vtirsta de 21 ani impliniti,
2 2*

www.digibuc.ro
 846

e) A reuni conditiunile cerute pentru a putea flora in vre-unul din

colegiurile indicate maI sus.
ART. 18. Censul nu se póte dovedi de cat prin rolul de contributiune,
cbitantele sail avertismentele din partea implinitorilor ide (Uri pe anul
incetat §i pe anul curent.
ART. 19. Sunt incapabili de a fi alegnori :
Românii supu§i vre-unei protectiunI streine ;
Servitoril cu simbrie;
Cer§etorii ;
Cei pu§i sub interdictiune judechtoréscA, ;
Cei in stare de faliment declarat §i nereabilitati.
ART. 20. Sunt nedemnI :
Cei osanditi pentru crime ;
CeI lipsiti de esercitiul drepturilor politice §i civile ;
Osanditil pentru furti§ag, inplaciune, abus de incredere, atentat la
bunele moravdri sail coruptiune in materie electoral& ;
Pergnele in deob§te cunoscute ca tin case de prostitutiune sail de joc
de carti.
ART. 21. Cei care tin cas& de joc de noroc numaI atund pot fi esclu§i
cand vor fi osanditf printr'o sentintá definitivá.

TITLUL III
DESPRE ELIGIBILI

ART. 22. Pentru a fi eligibil la Adunarea deputatilor ti ebue :

a) A fi roman de nascere sail a fi prima marea impamemtenire;
b) A se bucura de drepturile civile §i politico ;
e) A avea ve:rsta de 25 ani impliniti ;
d) A fi domiciliat in Romania.
ART. 23. Spre a putea fi ales la Senat trebue:
1) A fi roman de nascere sail naturalisat ;
2) A se bucura de drepturile civile §i politice ;
3) A fi domiciliat in Romania ;
4) A avea versta de 40 ani ;
5) A avea un venit de ori-ce naturá de 800 galbeni, dovedit in modul
prevNut la articolul 18.
ART 24. Sunt dispensati de acest cens :

www.digibuc.ro
 347

a) Pre§edintii sag vice-pre§edintii ai vre-unel Adunári legislative ;

b) Deputatil care ail fácut parte din trel sesiuni ;
c) Generalil ;
d) Colonelii ce ail o vechime de trel ani ;
e) Cel ce ail fost mini§tri sag agenti diplomatici al t6rel ;
f) Cei ce vor fi ocupat in timp de un an functiunile de pre§edinte de
curte, de procuror general, de consilier la curtea de casatiune ;
g) CO cu diplomá de doctorat sag de licentiat de ori-ce specialitate,
care in timp de §6se ani vor fi esercitat profesiunea lor.
ART. 25. Sunt incapabill sag neclemni de a fi senatorl acei care sunt
coprin§1 intre pergnele prevNute la articolele 19 §i 20.

TITLUL IV
DESPRE INCOMPATIBILITITI

ART. 26. Functionaril administrativi, agentii directi ai puterel esecu-

tive, nu pot fi ale§1 deputati sag senatori dac5, nu Ili vor da demisiunea
cel pucin cu duo6 s6pt6máni mai inainte de 4ioa fixatä pentru alegeri.
ART. 27. Mandatul de deputat nu este incompatibil cu calitatea de
militar in neactivitate §i disponibilitate.
ART. 28. Nu sunt coprin§i in acéstá categorie mini§tri pentru ambele
Adunari ; generalii §i colonelii pentru Senat.
ART. 29. Nici un functionar judecaoresc nu póte fi ales delegat sag
membru al vre-unei Adunári in districtul uncle i§1. esercitézá functiunea
precum §i in districtele limitrofe.
Functionaril administrativi nu pot fi ale§i delegati.
Primaril nu sunt coprin§i in categoria functionarilor prevquti prin
articolul de facia.

TITLUL V
DESPRE DOMICILIIIL POLITIC

ART. 30. Domiciliul politic al fie-cárui aleg6tor este in ormul, in jude-

tul sag in comun a uncle i§i plátesce darea directá sag uncle i§i are proprie-
tatea ori principalul seil a§e46mOnt.
Cand cine-va plátesce dare sag are proprietáti sag appminte in mai
multe locuri, este liber a i§i alege domiciliul sell politic in ori-care din
acele locuri ar voi, neputOnd insá esercita dreptul seg de aleg6tor de cat

www.digibuc.ro
 348

intr'un singur colegiù. La a§a cas este dator a face inscris& declaratiune
de alegerea domiciliulm cu trei lunI inaintea termenuluI incheiárei liste-
lor, atat la autoritatea comunal& a locului undo pana atund i.§I avea
domiciliul politic cat §i la administratiunea locului unde voesce a il
transfera.
ART. 31. Fie-care are dreptul, avemd conditiunile cerute, sa voteze atat
in colegiul electoral al Adunarei cat §1 in acela al SenatuluI.

T1TLUL VI
DESPRE LISTELE ELECTORAL)/

ART. 32. Listele alegêtorilor se forméza prin ingrijirea autoritatilor

comunale.
Ele sunt permanente. Adaogirile nu se pot face de cat cu ocasiunea
revisuireI anuale.
ART. 33. In fie-care judet consiliul comunal al ormului de re§edenta
prin intelegere cu cele-l-alte consilil comunale din judet, va face pe fie
care an, de la 1-15 Ianuarie, revisuirea listelor cet&tenilor care intru_
nesc conditiunile cerute spre a fi alegétori, impartindu-I dupa categorii.
Un esemplar al rolurilor de contributiuni, certificat conform cu origi-
nalul de catre implinitor §i adeverit de casierul districtului, va fi trimis
pentru acest sfOr§it, inainte de 1 Ianuariu, consiliuluI comuual respectiv.
Aim 34. Consiliele comunale vor incheia listele §i le vor afi§a pe por-
tile tutulor caselor publice §i prin piete in cea d'anteiti Duminica diva
15 Ianuariu.
Ele v or sta afi§ate trei sèptémanI §1 se va deslu§i 'intr'ênsele ca orI-ce
cetatén, care ar avea reclamatiuni de facut, se póte adresa la consiliul
comunal in termen de trel sèpt6manI de la data afi§erel in care se va
insemna §i ilioa cand acest termen espirá.
ART. 35. Lista aleg6torilor SenatuluI este deosebit& de aceea a alegao-
rilor Adunarei.
ART. 36. Fie-care din aceste liste va fi impartita pe colegiuri §i va
coprinde in facia numelui fie-caKul individ inscris locul §i data nascerei,
data naturalisatiuneI pentru streini, locul unde i§I platesce darile pana la
implinirea censului cerut precum §i natura acelor dari, deosebindu-le in
trei categorii : dare funciard, dare personal& §i patenta.
ART. 37. Reclarnatiunile ce ar nasce asupra inscrierilor sail omisiunilor

www.digibuc.ro
 349

ce s'ar comae in liste se vor adresa consiliului comunal in cele

treI sêptèmetnI de la data afi§erei petná la §ése ore sóra a celeI din urml 4i.
DupA ce consiliul comunal va fi otärfa asupra tutulor reclamatiunilor
ivite, el incheiá listele definitive §i le publicit negre§it trel dile du0,
espirarea termenuluf de tre.1 s6pt6manì aconlat pentru reclamatiuni.
Ill aceste trel dile nu se pot primi alte reclamatiuni nouf.
ART. 38. In cele treI sêptèmfini ce urmózá, nemultumitif vor putea
apela in contra otisirarilor consiliulul comunal la tribunalul judetului;
iar in contra otsdrarilor tribunaluluI la curtea de casatiune On& in trei
dile de la primirea sentintd tribunaluluI.
Tribunalul §i curtea de casatiune statuéz& de urgent& in asemenea
casuri.
Ori-ce persón& admisiti in listele electorale Rae reclama inscrierea saú
§tergerea ori-cárul individ omis saù nedrept inscris in lista colegiuluI
din care el insu§i face parte.
ART. 39. Pe temeiul unor asemenea otä,rari, lista se rectificA de catre
consiliul comuual in termenul de trei 4ile de la a lor presentare.
ART. 40. Procedura in acésta materie este gratuità.
ART. 41. La revisuirea anuala a listelor, consiliele comunale vor adaoga
pe cel ce ar cunósce ca aú dobêndit calitAtile cerute de lege.
Consiliele comunale scot din liste:
1° Pe eel morti ;
2° Pe acel a cdrora inscriere se va fi declarat nulá de autoritatile ju-
decátoresci ;
30 Pe aceia care vor fi perdut vre-una din calitatile cerute pentru a
fi alegaori.
ART. 42. §tergerea numelui alegetorilor care au figurat in lista anuluf
precedent trebue sA, se notifice aleg6torului §ters in interval de trei
de la data afi§erei listelor, arétâncl §i motivele §tergerei sale.
Acéstil, notificare se va face gratis printr'un agent municipal.
A. 43. Listele de aleg6tori stan pururea deschise in cancelariile pri-
mitiriilor in tot timpul otárât pentru reclamatiuni, spre a se putea con-
sulta de catre ori-care va cere sa% le vada.
ART. 44. In, tot intervalul contestatiunilor, consiliele comunale stail in
permanenta".
ART. 45, Pentru Senat se formézá o lista% a eligibililor.

www.digibuc.ro
 350

Ea se face la acelea§I epoce ca §i listele aleg6torilor de catre autoritä-

tile comunale respective ale ormelor re§edente, potrivit regulilor de
maI sus.
Reclamárile in contra acestor inscrierI se yor face in termenil §i in
modul determinat pentru listele alegaorilor.
Aceste liste se v or publica in 21fonitorld oficial prin mijlocirea ministe-
rulul de interne.

TITLUL VII
DESPRE OPERATIIINILE ELECTORALE

ART. 46. Colegiele electorale se convóca prin decret domnesc.

Ministru de interne comunica acésta primarilor ormelor de re§edenta,
care, prin intelegerI cu primarii din cele-l-alte comune ale districtuluI,
convóca pe alegOtori cel pucin cu 21 4i1e inainte de termenul fixat pen-
tru alegeri.
Alegerile se fac succesiv pe colegií.
AEI% 47. Fie-care colegiii electoral votóza separat §i alege in deosebi
numèrul deputatilor sail senatorilor invoitI prin legea de facia'.
Alegètoril directi de ora§e, can d numêrul lor trece peste 500, votéza,
in sectiuni pe colorI fad, ins& ca o a duoa sectiune sa se OVA', compune
de maI pucin de 250 alegétori.
Repartitiunea se va face de o data cu afi§erea listelor §i. dupa, locuinta
alegétorilor:
ART. 48. Aleg6toril din al patrulea colegiii pentru deputatil AdunareI
se impart dupe comune in grupe de la 50-500 alegétori, care aleg cate
un delegat la 50 alegétori §i prin scrutin secret.
Alegtoril dintr'o comuna nu pot fi alipitI la comunele imadiat limi-
trofe de cat numaI atunci cand prisosul forméza un numèr maI mic
de 50 alegtori. A ce§tia se determink prin tragere la sorti, fäcutä, de
consiliul comunal cu ocasiunea formareI listelor.
Alegétoril diu acela§I ora§I nu pot fi chemati sa voteze de cat in colórea
(despartirea) uncle I§I ait locuinta sail in colórea imediat invecinata.
Fie-care sectiune alege un numér de delegati proportional cu numérul
alegétorilor din care se compune.
DelegatiI se vor alege cel pucin vece 4ile inainte de lioa prescrisa
pentru alegeri.

www.digibuc.ro
 ART. 49. Fie-care delegat ales va primi de indatá, saú cel mult in timp
de 24 ore, din partea biuroului, un certificat fárá care delegatul nu va
putea lua parte la alegerea deputatului.
Biuroul care nu ar libera certificatele in timpul cerut saú aceia care ar
impedica acésta, eliberare, vor fi supu§i la penalitatea prescrisä de arti-
colul 78.
ART. 50. Toti delegatii se intrunesc la re§edenta districtului pentru a
procede la alegerea deputatului.
ART. 51. Convocarea delegatilor se va face cel pucin cu trei 4i1e inainte
ie 4ioa fixata, pentru alegerea deputatului.
Aceia care at impedica sosirea lor la locul destinat pentru alegere, se
vor pedepsi cu pedesele coprinse in articolul 78.
ART. 52. Delegatii se aleg din noil ori de cate ori se vor convoca cole-
giurile pentru alegerile generale sail partiale ale deputati1or.
ART. 58. Alegerea deputatilor §i senatorilor se face pururea prin scru-
tin secret.
ART. 54. Deschiderea §edintelor colegiului se face de catre primar sañ
ajutórele sale la ora fixatä.
Operatiunile electerale nu se pot incepe, sub pedépsá de nulitate, mai
inainte de orele 9 primä-véra §i véra, de orele 10 tónana §i. iarna. Cei ce
vor proceda alt-fel, vor fi pedepsiti cu inchisórea de la o gi paná la o
ART. 55. 0 juln5tate orä dupä ora fixatá, 25 aleg6tori pot forma
biuroul provisoriil compus de un pre§edinte luat dintre aleg6toril presenti
cel Mai in vêrsta §i din duoi secretari luati dintre eel mai tineri.
Dupa formarea biuroului provisoriù, primarul saü ajutórele sale se
retrag, putênd rèmanea in colegiii numal daca vor figura intre a1eg6tori.
Se va procede apoi indata la formarea biuroului definitiv.
ART. 56. Biuroul definitiv se compune dintre un pre§edinte, duoi secre-
tari §i duoi scrutatorl. Ei se aleg dintre alegétori cu scrutin secret §i
cu majoritate relativá a membrilor presenti.
ART. 57. Colegiul nu se póte ocupa de alta de cat numai de alegerile
pentru care este convocat.
ART. 58. Pre§edintele are singur politia Adunärei alegétorilor.
Numai alegétoril asista.
Nimeni tiu póte intra inarmat. Nid o putere armatá nu póte fi pusä
in localul alegerilor sail in giurul

www.digibuc.ro
 La cas de neorênduiala, prepdintele póte cere ajutorul puter ei armate.
Autoritatile civile §i militare cele mai apropiate suut datóre a urma
cererilor sale in acésta privinta.
Dad, in localul alegerilor, unul sad mai multi ar da semne publice de
desaprobare saù ar atata turburari in ori-ce mod, prepdintele, consultand
biuroul, II va cherna la ordine ; daca iar vor persista, biuroul, consultand
colegiul, va putea sd espulseze pe turburAtori.
Data turburarea este de natura a constitui un delict saù crima, se va
constata imediat faptul de cbtre biurod printr'un proces-verbal detaliat,
subsemnat de ceI present'', care se va inainta neintarziat procurorului
competinte.
In cas de neoremduiala grava, prepdintele póte ridica §edinta pe o
jumelate ora. Dad, la redeschidere neorenduiala tot ar predomni, el o
=Ana pe a duoa 4i, luand maI Anteiti avisul biuroului.
Biuroul se pronuncia provisorid asupra operatiunilor colegiului sad
sectiunei.
Tóte reclamatiunile .se inseréza in procesul-verbal precum §i decisiu-
nea motivata a biuroului. Piesele relative la reclamatiuni §i subsemnate
de membril biuroului i de reclamanti se alátura pe lengd procesul-verbal.
La deschiderea §edintei secretarii sad unul din scrutatori dd, cetire
titlului VIII alegetorilor presenti.
Ori-ce distribuire sad arètari de scrieri saü imprimate injurióse ori
anonime, de pamflete sad caricaturi in localul unde se face alegerea, este
oprita sub pedépsa de a plti o amenda de la 300 pana la 2.000 lei.
ART. 59. Pre§edintele face cunoscut Adunärei aleg6tori1or numérul
persónelor de ales.
ART- 60. Fie-care alegaor chemat la rêndul sea depune biletul sczis
pe hartie alb& taiata in aceemi márime de catre biurod, in facia alegè-
torilor, intr'o cutie cu duoè incuetori ale carora chei se pAstrózA una de
care preedint i alta de catre cel mai b6tran din secretari.
Alegétoril care nu vor putea scri singuri biletul lor, pot chema in aju-
torul lor pe ori-care din alegaoril presenti.
ART. 61. Biuroul pus inaintea prepdintelui §i secretarilor va fi aeJat
ast-fel in cat aleg6toril BA pótd, observa cele Ice se petrec la despuierea
scrutinului.
ART. 62. Dupa ce chemat totl aleg6toril succesiv dupe ordinea

www.digibuc.ro
 353

alfabeticA, se mai face o ultim6, chemare acelor care póte ail lipsit din
salá, iar scrutinul remâne deschis Oa, la patru ore séra.
Pentru asigurarea voturilor, se vor pune pe urn& pecetile mai multor
dintre aleg6tori, care vor putea chiar rémânea in sal& pentru paza ei.
ART. 63. Votarea duréz5, dua g.ile, dac6, trebuinta o cere.
Biuroul este in permanentá.
A duoa 4i, la 4 ore dup6, amia4i, incepe despuierea scrutinului §i re-
sultatul se trimite la biuroul central.
ART. 64. Biuroul central este pururea in localul consiliului comunal.
ART. 65. Nimeni nu póte fi primit sà," voteze dac5, nu va fi trecut in
listele afi§éte.
Cu tóte acestea, biuroul va fi dator sa priméscá pe aceia care vor infáci§a
o clecisiune a autoritatei competinte, prin care i se recunósce dreptul de
alegétor.
ART. 66. Urne le se deschid de &Are pre§edintil biurourilor.
La deschiderea fie-careia urne se desface fie-care bilet inaintea publi-
cului ; numele e§it se scrie pe o induoit5, listá, una tinutá de secretari,
alta de scrutatori.
Resultatul general se proclam5, de catre pre§edinte.
Indatâ dupâ proclamarea votului, biletele se ard in presenta colegiului.
ART. 67. Biletele care coprind. nume neintelese saii semne de ori-ce
naturä care ar presupune o prealabilá intelegere sunt nule.
ART. 6S. Alegerea deputatilor sall senatorilor se face cu majoritatea
absolutá a voturilor esprese, sail relativá la al duoilea scrutin; la cas de
paritate, se decide prin tragere la sorti de câtre pre§edintele biuroului.
ART. 69. Pentru tóte operatiunile §i incidentele se va incheia un pro-
ces-verbal detaliat subscris de biuroll §i. alegétorii presenti care vor voi.
El se va inainta la biuroul central.
ART. 70. S6vOr§indu-se alegerea, biuroul intocmesce un act subscris de
pre§edinte §i de secretari, legalisat de autoritatea comunalá a locului,
care se dá persemel alés5
ART. 71. Universitâtile din Ia§i §1 Bucuresci formézä fie-care in parte
câte un colegill care aleg câte un senator dintre profesori.
Rectorele este pre§edintele provisoriii al biuroului.
El este asistat de duoi secretari, luandu-se col mai tineri dintre pro-
fesori. Biuroul definitiv se formézá prin alegere.
23

www.digibuc.ro
 t54

ART. 72. Presenta majoritätei absolute a profesorilor ce compuu uni-

versitatea este indispensabilk pentru a procede la alegere.
Alegerea se face dupá regulile de mai sus §i cu majoritate absolutá
a membrilor presenti. Neputendu-se dob'endi majoritatea absolutá la
antêia votare, va fi senator acel care va intruni cele mai multe voturi la
a duoa votare.
In cas de paritate sortii vor decide.
Nu se socotesc in numèr, pentru formarea acestei majoritáti, profesoril
streini sad care nu vor fi impámênteniti §i care nicl nu pot lua parte
la vot.
ART. 73. Tóte actele relative la alegeri se comunic5, de comune, prin
mijlocirea prefectilor respectivi, ministrului din intru.

TITLUL VIII
DISPOSITIIINI GENERALE

ART. 74. Operatiunile alegerilor se verifica de atre Adunarea gene-

ralá, care singurá hotárasce asupra validitAei lor.
ART. 75. Deputatul ales in mai. multe colegiuri este dator a declara
optiunea sa Adunarei generale pana in 4ece 4ile dupà, verificarea titlu-
rilor. De nu va fi declarat optiunea in acest termen, Adunarea decide prin
sorti.
ART. 76. In cas de vacant& prin optiune, mórte, demisiune sad alt-
mintrelea, colegiul electoral care urmézá a indeplini vacanta va fi con-
vocat in termen de duoè luni cel mal tarziú.
ART. 77. Demisiunea membrilor Corpurilor legislative se va da numai
cAtre Corpurile respective.
ART. 78. Ori-ce persóni care se va inscrie in listele electorale prin
mijlóce fraudulóse sad care sciind va ascunde vre-ana din necapacitátile
prevNute de lege, sail va fi luat parte la vot nefiind inscrisá in list& sad
fiind lipsita de dreptul de aleg6tor, sai care far& drept va fi votat in
mal multe colegiuri, se pedepsesce cu o amend6, de 50 galbenl cel pucin
§i de 500 galbeni cel mult, sad cu inchisóre cel pucin de opt pe §i de
trei luni cel mult.
ART. 79. La cas cAnd ministerul public nu ia initiativa, cinci alegetori
adunati ad dreptul a intenta proces criminal pentru pedepsirea delicte-
lor comise in timpul alegerilor.

www.digibuc.ro
 355

TITLUL IX
DISPOSITIIINI TRANSITORII

ART. 80. Pentru prima aplicare a legeI de facid, §i pentru convocarea

nouilor Adunari se va putea deroga la termenile fixate intr'ênsa, obser-
vandu-se ins& nesträmutate tóte cele-l-alte regull statornicite pentru pu-
blicatiunI, apel, notificárI, convocatiunI, etc.

Acéstá lege s'a votat de Adunarea genera% a Românief, in §edinta

din 6 Iunie 1866, §i s'a adoptat cu majoritate de gse-Ved §i nuoJ voturi,
contra tret. .
Promulgdm acéstd, lege, ordondm ca ea sd fie investitd, cu sigiliul Sta-
tuluI §i publicatá in Monitor.
Dat in Bucuresci, la 28 Iu lie anul 1866.
CAROL
Ministru seoretar de Stat la departa- Ministru seoretar de Stat la departa-
mentul de interne, I. Ghika. mentul de justitie, I. Cantacuzin.

No. 1,213.
(L. S. S.)

www.digibuc.ro
 CAROL I,
Prin gratia lui Dumne4eA §i. vointa nationa15,, Domn al Romanilor,
2,1 top 2e facia I; vititaa, oes44Mite:

Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamen-

tul de interne sub No. 7,158 ;
In virtutea art. 93 din Constitutiune,
Corpurile legiuitóre ail votat §i Noi sanctionam ce urinéz& :
LEGE
pentru interpretarea legeI electorale din anul i866 gi pentru garantarea libeitata alegerilor.

ART- 1. Prin articolul 5 din legea electoral& se intelege c& fac parte
din al treilea colegiil al ormelor" toy orà§enii care platen c&tre Stat o
dare anualä de 80 lei vechi, iar nu §i aceia care ail domiciliul in corau-
nele rurale.
ART. 2. La articolul 7 din legea electoral& se adaog5, urmatorul aleniat:
Delegati1 pot fi ale§i dintre aleg6toril ori-c&ruI colegit, f&r& ca prin
acésta cei ale§I s& i§i IA*, dreptul lor personal de a vota in colegiele lor
respective.
ART. 3. In categoria de servitori, prevquti la articolul 19 din lege, nu
se intelege intendentii, (indrijitorii de rao§ii) calfe, secretari (gram&-
tici) §i in genere toy amploiatii caselor de comerciil §i stabilimente in-
dustriale.
A RT. 4. Demisiunea functionarilor, prevqut& la articolul 26, spre a se
cunósce de aleg6tori trebue s& fie publicat& prin Illonitorul oficial, sail in
orl-ce mod de publicitate, cu duoè séptèmâni inaintea deschiderei cole-
giului in care I§I va pune candidatura.
ART. 5. Prin articolul 29 se intelege c& judec&torul de curte ou póte
sd, fie ales delegat sail membru al veri-unei Adunár1 a in judetele unde se
esercit& jurisdictiunea curtei din care face parte ; iar judec&torul de tri-
bunal nu póte fi ales nici in judetele limitrofe.
Aim 6. La aleniatul 2, articolul 29, prin cuvintele de functionari ad-
ministrativi se intelege in genere toti functionaril §i agentil administra-
tivi, judecktorescI, fiscali, politienesc1, precum §i acel al consilielor ju-

www.digibuc.ro
 357

detene §i c omunale, esceptându-se, conform aleniatuluI 3 de la acela§1

articol, primariI, ajutórele lor §i membril consiliuluI comunal §i judetean.
ART. 7. Prin articolul 33 se intelege cá, consiliele comunale rurale §i
urbane din judet sunt obligate a trimite pan& la 8 Ianuarie listele elec-
torale la consiliul comunal de re§edentd..
Acesta, avênd in vedere rolurile generale ale judetulul, va incheia lista
generali, o va publica conform art. 34, pentru ca contestatiunile sk se
pótk face numal la acest consilid comunal de re§edent5, in termenul pre-
scris de lege.
Consiliele comunale rurale vor avea a revisui numai lista alegötorilor
indirecti BA colegiuluI 4 (care nu 41 ail domiciliul in orage), unde se vor
face contestatiunile privitóre la acest colegit.
ART. 8. La articolul 36 se intelege cá, consiliele comunale sunt datóre
ca in listele afi§ate s5, inscrie locul," adick sá faca o colónä cu adresa ale-
götorilor, care sk coprin dsd, pentru aceI care locuesc in ora§e, strada §i nu-
mörul easel, iar pentru acef care locuesc in comunele rurale sä coprin4d,
numele plá§ef, al comunef §i al proprietktei.
. 0 altá colóná din lista electoralá s5, coprin46, data nascerel, care sá,
se constate prin biletul de botez, sau in lips& prin o declaratiune in-
scrisä a alegötorulni.
0 alti colóná, sá coprinp, data naturalisatiunef, pentru acel care vor
fi streini, intelegöndu-se ca nu se vor inscrie de cât acel care ail imp&
mêntenirea cea mare.
0 altá colón5, va coprinde locurile unde alegétorif I§I plätesc dárile,
arktandu-se §i atimea dárilor ce plätesc in fie care localitate, arètân-
du-se ind, in acea colóná data §i numörul rolului sad al chitantel de con-
tributiune.
Originalul listelor electorale care sunt permanente va fi de aci inainte
ascernut intr'un registru destinat anume, numerotat, §nuruit §i sigilat.
Ori-ce fal§ intentional in aceste liste se va considera ca un fal§ in
scriere public& §i pedepsit ca ast-fel.
Inscrierile fácute in listele electorale de cátre consiliul comunal §i
care nu sunt publicate in listele provisorii, vor fi publicate; in termen
de 10 (plc) de la publicarea lor vor avea drept alegetorii a le contesta.
Se intelege CA in acest termen nu se va ma] putea cere §i face noui
inserieri,

www.digibuc.ro
 858

ART. 9. Articolul 38 din legea electoral& se modifia precum urmézá:

In cele d'antèiú 5 Vile libere ce urmézá, nemultumitii vor putea apela
in contra otárarilor consiliului comunal la tribunalul judetului. Aceste
5 Vile libere vor fi consacrate esclusiv introducerei apelurilor inaintea
acelei instante.
In Viva espiratiunel acelui termen, adic& a 6 Vi, tribunalul va fi da-
tor a afi§ea pe u§a pretoriului sell tóte apelurile primite dimpreun& cu
termenul pentru care este sorocit fie-care. Trei Vile libere dup& acést&
afi§ére .v a incepe a curge termenul de 15 Vile libere in limitele inclusive
ale aruia urméz& a fi sorocite §i judecate tóte aceste apeluri.
In contra ot&r&rilor tribunalului, nemultumitil vor putea apela la cur-
tea de casatiune in termen de 10 Vile libere de la pronunciarea otárArei
tribunalului, §i inaintea acestei curti aceste 10 Vile libere vor fi consa-
crate esclusiv introducerei apelurilor. In 4iva espirirei acestui termen
se vor afi§ea pe u§a localului curtei tóte apelurile dimpreung, cu Viva in
care ail a fi judecate fie-care. pece Vile dup.& acést& afi§ére va incepe a
curge termenul de 3 sèptèmâni in limitele c&ruia inclusiv all a fi jude-
cate tóte apelurile, tóte afacerile cele-l-alte incetand, sub pedéps& pentru
magistrati de a se face pasibili de pedépsa prevèVut& de articolul 152
din codicele penal fdr6 insa a fi necesitate pontru constituirea delictului
de staruinta in denegare, in urmi, de prevestirl sail ordini primite de la
superiorii competinti.
Atat grefele tribunalului at §i ale curtei de casatiune sunt datóre,
sub pedéps& de o amend& de la 100-300 lei, a da tutulor acelora care
v or cere un certificat constatând termenul and are a se judeca apelul.
In acéstà materie instantele judecátoresci vor judeca pe parti fárá a
le mai cita §i fárá drept de opositie.
Apelul, atät in contra decisiunel consiliului comunal at §i in contra
decisiunei tribunalului, este suspensiv de esecutiune.
ART. 10. Consiliele comunale, publiand listele revisuite preveVute de
articolul 41, vor areta intr'o colón& special& motivele §i actele pe care
1§i intemiazá stergerea §i inscrierea in listele anuale.
ART. 11. Notificarea stergerei unui alegetor din veri-o list& preveVut&
la articolul 42, trebue s& se comunice alegetorului chiar c&nd se va trece
dintr'o list& intr'alta din veri o caus& óre-care aretändu-i-se prin acea
notificare tóte motivele stergerei saii trecerel sale in veri-o Alt& listi,

www.digibuc.ro
 650

ART. 12. Articolul 47 din legea electorala, dup6, cuvintele afi§órea

listelor" se va qice definitive" §i i se aclaoga urmatorul aleniat:
Consiliul care nu ar face repârtirea alegétorilor in sectiuni pe colori,
la epoca §i dup.& regulile prescrise la aleniatul precedent, se va pedepsi
cu amend& de la 500 pânk la 1000 leI ; aleg6torul insâ va putea vota la
sectiunea c&reia apartine colórea in care locuiesce, de §i va fi fost rep6r-
tit in sectiunea unel alte colori care nu apartine sectiunei sale.
ART. 13. Articolul 55 din legea electoral& se modific& dup& cum urmézâ:
Pentru alegerea deputatilor §i senatorilor, biuroul care deschide cole-
giul §i pre§ed& la alegerea biuroului definitiv se compune in modul
urm&tor :
In momentul deschiderei colegiulul, primarul va trage la sorti dintre
aleg6torii presenti 3 persóne cu sciint6, de carte, care vor forma biuroul
provisoriti, dintre care cel mai in vêrst& va fi pre§edinte, iar cei-l-alti
duoi secretari.
Dup& formarea biuroulul provisoriii, primarul sail ajutórele sale se
retrag putând remânea in colegiii numai dac& vor figura intre alegaori.
Se va procede apoi indatá la formarea biuroului definitiv.
Primarul ori locotiitorul sell, sati biuroul ast-fel compus, care va
nimici sail va impedica deschiderea colegiului la ora legiuitä, sail care
va falsifica tragerea la sorti care se va face in public, se va peclepsi cu
perderea functiunei sale §i cu inchisóre de la 2 luni pâni la un an.
Biuroul provisoriii pentru al egerea delegatilor se va compune de un
num6r de 3 alegétori tra§i la sorti de câtre primar sail delegatul seii la
ora deschiderei colegiului in presenta aleg6tori1or. Cel d'ântêiii e§it la
sorti va fi pre§edinte. Daca alegètoril e§iti la sorti nu vor sci carte, el
vor avea dreptul ai§i asocia unul sail duol aleg6tori cu sciintá de carte.
ART. 14. La articolul 56 din legea electoral& se adaog& urmátórele
aleniate :
Votarea pentru compunerea biurodui definitiv duréza cel putin 3 ore;
Functionarii Statului, judetului §i comunei de ori-ce categorie nu pot
fi ale§i §i nu pot face parte in biuroul definitiv, precum nici primarul cu
ajutórele sale §i membrii comitetului permanent.
ART. 15. La articolul 58 din legea electoral& se adaog& urmátorul
aleniat :
Niel un alegtor nu va putea fi in timpul alegerei urnaárit sail arestat

www.digibuc.ro
 380-

in materie de presiune, de cat numal dap, ce i§i va fi dat votul sail, afar&
de casul de vinâ vadita (flagrant delict).
ART. 16. Se intercalézâ urmâtorul titlu in legea electoralá indatá dupil
arti coluf 45 :

DESPRE CARTILE DE ALEGETORI

ART. 46. Indata ce listele ail remas definitive, primarul sail ajutórele
sale vor fi datori a da fie-cärui alegötor o cartiI constatátóre a cualiti-
tei sale de alegötor, in care se vor arata :
1). Colegiul din care face parte; 2) numele §i prenumele; 3) etatea ;
4) profesiunea §i. 5) domiciliul.
Aceste carti vor fi imprimate, lásându-se in alb loc pentru a se trece
numele, prenumele, etatea, profesiunea alegötorulul ; vor purta sigiliul
primáriei ; vor fi subscrise de primar sail locotiitorul sell §i de alegöto-
rul respectiv. In cas unde acest din urna nu va sci a srie §i a ceti, acésta
impregiurare se va menVona pe cartâ §i pe originalul listel in dreptul nu-
melui seil. Carta acelor ce nu sciii a scrie §i ceti, va contine semnalmen-
tele persónei ; adicá, pe lönga cele-l-alte inscriptiuni, talia, facia pörului
§i a ochilor, träsurile particulare §i caracteristice ale alegötorului, ast-fel
in cat sA, pótá fi lesne recunoscut chiar de acei ce nu il ail mai 17-Nut inainte.
ART. 47. Nici un alegötor nu va fi admis sâ voteze far& a presenta
carta sa de alegötor.
Dacá pâná in diva convocárel colegiului mai multi sail unul din ale-
götori nu i§i a reclamat inch' carta, primarul va fi dator, in intervalul de
trei dile, a ii o remite la domiciliii sub Ware de chitanta.
In cas de refus din partea alegétorului, se va dresa un pro ces-verbal
subscris intealtele §i de trei alegetori cel putin.
Aim 48. Primarul sail locotiitorul sal care nu va voi sd, dea unui ale-
götor inscris pe listele electorale cart& prescrisl la articolul 46, când
acest alegOtor a facut cererea sa inscris, se va condemna de la 100 pânä,
la 500 lei amend& §i la 500 lei drept daune care alegötor.
ART. 49. Refasul liberarei cartel de alegötor trebue si se ineunosciin-
teze de cel interesat pre§edintelai §i procurorului tribunalului.
Indatsa ce pre§edintele va primi plângerea, va ceta cel mult pentru a
duoa 4i pe primarul sail locotiitorul sell, spre a se infaci§a inaintea tri-
bunalului. Tribunalul, dupl ce va asculta pe reclam.ant §i pe primar sail

www.digibuc.ro
 381

locotiitorul seú, daca va gási c& reclamantul era in drept a cere carta de
alegétor §i ca primarul saù locotiitorul seil a refusat fax& cuvént a 11 o
da, vá condemna pe primar la penalitatea indicat& in articolul precedent,
liberand copie chip& dispositivul sen tintei alegétorului. Acést& sentinta,
il va servi drept cart& de alegétor. Dad, ins& tribunalul va gási cererea
reclamantului nefunclat& pentru motiv c& nu figura intre alegétoril ace-
lui colegiù, 11 va condemna la 500 lei amendd.
ART. 50. Primarul saú locotiitorul sell care va libera carta de alegé-
tor uneI perseme ce nu figuréz& in lista electoral& a colegiului pentru
care II a liberat carta, se va condemna la inchisóre de la o Inn& pan& la
duoè luni i la o amend& de la 100 pang, la 500 lei.
ART. 51. Acela care far& a figura in lista alegétorilor unui colegitl va
cere sail se va servi de carta until alt alegétor pentru a vota, se va con-
demna la inchisóre de la 6 luni panA la 2 ani §i la amend& de la 500
la 1000 lei..
Ori-care alegetor dintr'un colegiú unde a votat sao. s'a cercat a vota o
persón& fárá drept, va putea cere in contra-i de la tribunal aplicatiunea
peclepsei prevéVutà mai sus, dad, ministerul public nu o va fi cerut de
Biuroul electoral, descoperind asemenea fraude, va incheia in-
dat& proces-verbal despre acésta §i va trimite pe delicuent inaintea pro-
curorului.
ART. 52. Contra sentintelor tribunalelor prevéVute in articolul 49 se
va putea face de partea condemnat& apel la curte, in termen de 10 Vile
de la pronunciarea eI. Curtea va judeca de urgentd.
ART. 53. Cártile de alegótor se vor libera din un registru à souche. In
dosul fie-care.' cárti se vor inscri articolele privitóre la penalit&ti.
ARP. 54. Dac& un alegétor va fi perdut carta de alegétor, va putea cere
§i obtine o alt& cartá.
Primarul, liberand acésta a duoa cartá, de indat& §i sub acela-§I numér,
va insemna pe dênsa acést& circumstantá care se va comunica biuroului
de alegere.
ART. 55. Delegatii colegiului al IV sunt dispensati de carta de alegé-
tor. IVIandatul lor va servi drept cartá. Acest mandat se va lua de biuroil
§i se va anecsa la dosarul alegerel.
ART 56. Lista delegatilor ale§i se va publica §i afi§a, de primar pe u§ele
§i zidurile ospelulai comunal cu 10 Vile inaintea alegerel.
23*

www.digibuc.ro
 362

Primarii tutulor comunilor din judet vor trimite a duoa qi dupa ale-
gerea delegatilor comunei de re§edenta lista delegatilor ale§i din comu-
na lor, impreuna §i cu actele alegerei.
Primarul comunei de re§edenta va forma din aceste liste o lista a tu-
tulor delegatilor din judet §i o va afi§a cel pucin cu tres slile libere mai
inainte de 4iva alegerei.
Primarii ce nu se vor conforma tutulor dispositiunilor acestui articol,
se vor condemna de comitetul permanent la o amenda de 500 la 1000
lei in favorul comunei lor.
ART. 57. Nimeni nu se va putea introduce in sinul until colegid daca
nu va avea asupra sa carta de aleg6tor.
Fie-care alegêtor va avea dreptul sa conteste identitatea persónel ce
se presinta la vot.
Inteun asemenea cas, dad, persema contestata scie a scrie §i a ceti, va
fi tinuta sa, i§i schimbe carta §i sa i§i reproduca iscalitura sub ochii biu-
roului §i aleg6torilor presenti, spre a se putea face comparatie.
Dad, acea persónk nu scie a scrie §i a ceti se va confrunta cu descrie-
rea din earth.
Se va dresa un proces-verbal despre tóte aceste incidente, subscris
de contestator §i de acel din aleg6toril presenti care ar cere-o §i carta
contestatului se va opri §i visa spre a se inainta Camerei sad Senatului.
Cand din vre-o impregiurare de forta majora, un aleg6tor nu ar mai fi in
posesiunea cartel sale electorale §i cu tóte acestea ar figura pe lista, el
póte, daca cererea sa este sustinuta de alti 10 aleg6tori ce ad stabilit
indentitatea lor, sa solicite inscris de la biuroil a se invita primarul sat
ajutotorul set a ii libera sad carta primitiva remasa la comuna sail alta
in locul celei perdute.
Inteun asernenea cas, primarul nu póte refusa carta de cat daca pe-
sóna care o reclama nu figuréza pe-list& sail e alta de cat cea inscrisa.
Daca lucrurile ar fi ast-fel, primarul este data; de o data cu refusul sed,
BA, inainteze afacerea parchetului.
Oficerii de ori-ce grad -§i-de ori--ce arma, in activitate sad neactivita-
6; pot lua parte la ori-ce -vot §i prin urmare articolul 4 din legea de
recrutatie SCI abroga.
ART. 18. Prin cuvintele de la articolul 62 serutinul rèn.iane- deschis
pana la 4 ore séra" se intelege ca sigilarea se va face la 4 ore numil

www.digibuc.ro
 383

in cas cand nu all mai fost aleg6tori presenti spre a vota; in cas ins& and
ar fi alegètori, votarea va fi in permanenta pana vor vota toti cei pre-
senti, aci in acest inteles se rostesce §i articolul 6 3.
ART. 19. In articolul 63 prin : votarea duréz& duoè Vile dac& tre-
buinta va cere", se intelege ca urna nu se va inchide daca trebuinta va
cere de a continua votarea. Dar in ori-ce cas, operatia electoral& tre-
bue sa se urmeze duoè Vile chiar cand urna s'a inchis in Vioa ant0iii, ceea-
ce se afirma prin aleniatul II de la acest articolul, in care se Vice ca a
duoa Vi la 4 ore dupa améV1 incepe despuiarea scrutinului.
ART. 20. La articolul 63 se adaoga urmatórele aleniate :
Toti agentil administrativi, precum prefectil §i toti impiegatii prefec-
turelor, subprefectil §i toti impiegatii subprefecturelor, §efil de politie
§i toti agentii politienesci, toti procurorii §i judecatoril de instructie,
avênd dreptul de a vota conform articolului 17, ei nu vor vota de cat a
duoa Vi de la orele 2 pana la 4, §i nu vor rèmanea in sala de alegere de
cat pe timpul necesar spre a i§i da votul lor.
Toti ace§ti impiegati nu vor putea sta nici in sala de alegere nici in
pregiurul localelor de alegeri.
ART. 21. Biletele contestate prevèlute la articolul 67- se vor alipi la
dosar subsemnate de membrii biuroului §i de contestator.
A RT. 22. La articolul 78 din legea electoral& se adaoga urmatorul
aleniat :
Ori-cine prin manoper& fraudulósá se va fi trecut in roluri de contri-
butiuni funciare cu un venit mai mare sail cu o patent& pentru o profe-
siune pe care nu o esersa, pentru a putea fi inscris in listele electorale
inteun culegiii pentru care nu ar avea censul real sad pentru a putea fi
eligibil pentru Senat, se va pedepsi cu inchisóre de la 3 la 6 luni §i cu
interdictia dreptului de vot §i eligibilitate in timp de 5 ani.
Tot cu aceeni pedépsa se vor pedepsi §i cei care vor fi ajutat la fal§i-
ficarea censului, dup& cum se arétá in aleniatul precedent.
A RT. 23. Se adaog& la titlul 8 al legei electorale urmatorul articol final:
Ori-ce functionar administrativ sad judecatorese, de ori-ce grad, ce va
ingera in alegerea deputatilor sad senatorilor, avênd a influenta asupra
alegaorilor prin presiune sail amenintari de ori-ce naturk se va con-
demna la inchisóre de la 2 luni pan& la un an §i la destituire, perynd
pentru 3 ani dreptul de a mai putea ocupa veri-o functiune publick

www.digibuc.ro
 864

Dad, a céstä, ingerinta se va traduce prin fapte de violenta, precum se-

cuestrarea aleg6torului sail a candidatulul, fapte tinynd a opri saii a
strica alegerea, se va condemna la inchisóre de la 6 luni pan& la, 2 ani
§i la perderea dreptulul pentru tot-d'a-una de a putea ocupa veri-o func-
tiune publica.
Ordinele superiorului nu vor putea servi nici de scusa nici de circum-
stante atenuante ale culpabilitätei.
Aceste ordine constatate vor servi a proba complicitatea intre supe-
rior §i inferior.
ART. 24. Ori-care din membrif biuroulai definitiv ar piirilsi functiunea

sa pentru tot5, durata alegerei, fax& cas de fort& majork se va pedepsi

cu o amend5, de la 500-1000 lei in favórea comunei.

Acóstá lege s'a votat de Senat, in §edinta sa de la 7 Aprilie 1878, §i

s'a adoptat cu majoritate de dua-Ileci §i trei voturi, contra a nuoè-spre-
lece, Hind §1 una abtinere de la vot.
Vice-pre§edinte, D. Brátianu.
(L. S. S.) Secretar, G. Leca.

Acést5, lege s'a vutat de Adunarea deputatilor, in §edinta de la 8 A-

prilie 1878, §1 s'a adoptat cu majoritate de §épte-cileci si unu voturi, con-
tra a unu, fiind §i duoè abtineri.
Prepdinte, C. A. Rosetti.
(L. S. A. D.) Secretar, I. Vilacrose.

Promulgám acést6, lege §i ordonám ca sit fie investita cu sigiliul Sta-

tului §i publicatá prin Monitorul oficial.
Dat in Bucuresci, la 22 Aprilie 1878.
Ministru seoretar de Stat la departamentul
de justifie, Eug. Stiitesou.
CAROL
Ministru seoretar de Stat la departamentul
de interne, I. C. Britianu.

No. 886.
(L. S. St.)

www.digibuc.ro
 SCARA MATERIELOR

Pagina
Proiect de Constitutiune, presentat de guvern, 1

Project de Lege electorald, presentat de guvern, 13

edinta din 16 Iuniu 1866, discutiune genera16, 18
Raportul Comitetuluf de delegati 23
Proiect de Constitutiune, modificat de Comitet, 34
§edinta din 17 Iuniu 1866, discutiune generalk 47
, 18 , o n 48
20 ,(art. 1-5) 59
, 21 , (art. 6-7)
i, 90
, 22 11 n(art. 8-12) 119
.. , 23 , (art. 13-21) 146
, 24 , , (art. 22) 167
, 25 11 1/ (art. 23 56) 180
, 26 71 (art. 57-83)
11
213
- , 27 (art. 84-101)
7, 240
. , 28 , (art. 101-133) 249
, 29 (votare in total) 283
, 30 (jurà'm Antul Domnitoruld Carol I) 287
Constitufiune in fiintii, 290
§f edinta din 4 Iuliu 1866, discutiune general6 asupra legef electorale, 309
Raportul comitetulut de delegati 310
Project de lege electoralii, modificat de comitet, 310
§edinta prelmigitil din 4 Iuliu 1866 (art. 1-7(1) 320
Lege electorala in fiintil 344
Lege interpretativa, din anal 1878, a lget eelectorale 356

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro