EXEMPLARUL: MUM BANI
DESBATERILE ADUNARII DEPUTATIL011
4artie 1914 j
No. 7.
ANIAREA DEPUT4T1LOB
SESIUNEA ORDINARA 1914
ODINTI DB JOL 27 MUIR 1914
la ora 3 d. a.,
Sedinta se deschide
sub presedintia d-lui M. Pherekyde, pre-
sedintele Adunärii, asistat de d-nfi secre-
tari I. Agarici i P. Ionifescu.
- Prezenti 136 d-ni deputati.
- Nu rAspund la apelul nominal 55
(l-ni deputati, anume :
Bolnavi
D-nfi : C. Aliminestianu, I. Bontas, A.
G. Cuza, D. Keminger, I. Mihail, N. Ne-
delcovici, N. PAcuraru si I. lonescu Quintus.
In concediu
D-nfi : I. CAlciureseu, Em. Dan, I. Iliescu
Péreth, S. Moruzi, A. Mustea_ i Gogu Zam-
firescu. -
Fárä ardtare de motive
D-nii : C. Alessiu, A. Anastasiu, P. An-
(Ireescu, G. Becescu-Silvan, N. G. Canta-
euzino, A. Ciocanille, L. Elefterescu, N. EnA-
sescu, Z. Filoti, At. Gheorghiu, D. lien-
tescu, Gr. Iarnandi, C. Iarca, Al. Ignat,
N. Iorga, Gr. Iunian, Iuniu Leca, C. Lu-
pescu, G. MArzescu, V. G.Mortun, B. Nico-
laescu, 1. Pastia, C. Perieteanu, N. Petre-
scu, I. Poenaru, I. Popescu, I. RAduleseu,
N. Rornanescu, C. Rusaveteanu, I. Sasu,
Badiu Spânu, Radu Stanian, Justin Stä-
nescu, D. §uculescu, G. Teodorini, C. Tiu-
leanu, D. Urseanu, I. Vräbiescu, I. Mitescu
si M. Orleanu.
- Sumarul sedintei precedente se a-
probi.
- Se acordA concediu d-lor : N. G. PA-
curaru si Ion Iliescu.
- Se trimite la comisiunea de indige-
nate petitiunea d-nei Magda Mihai prin
care ceee votarea naturalizárii sale.
- Se trimite la comisiunea pe petitiuni
petitiunea locuitorilor din satul Grindeni,
judetul Gorj, prin care cer sä li se de&
pentru islaz.
D. presedinte : D. presedinte al consi-
liului are cuvântul.
D. Ion I. C. Brätianu, presédintele
ministru de rdsboiu : D-le
presedinte, am onoare a vA aduce la cuno-
stintA cä Maiestatea Sa Regele va primi
biuroul AdunArii i comisiunea instircinatá
cu prezentarea rAsRunsuhri la Mesaj
Vineri, la ora 12.
D. presedinte : Prin urmare, comisiunea
e anuntatä ; va binevol ca la ora 11 1/4 sit
Ile la localul Adunärii.
Anexil la Monitorul Opal No. 268.
ao
D. Pompiliu Ionitescri are cuvântul.
D. Pompiliu Ionilescu : D-le presedinte,
functionarii i luerAtorii dela cäile ferate
tomAne fall de multiplele nevoi ale vietii,
cari cresc neincetat, fag de munca ee o
au, apäsatä de o foarte grea rAspundere, au
Cele mai mici salarii cari existA in Ora
noastrA, salarii absolut insuficiente hranei
lei i familiilor lor.
Interpelez, deci, pe d-nii ministri de fi-
nante si de lucrAri publice asupra acestei
chestiuni i ti rQg sá binevoiaseä a si räs-
punde dacA au pregAtit pentru viitorul an
fmanciar acestor functionari i lucrätori o
imbunitätire, care ea cit ar fi mai tnsemnatá
cu atAt ar fi mai dreaptä, mai cu seamä cä
guvernul s'a arätat panä acum plin de in-
tentiuni in fata stärii precare a .unora din
slujitorii Statului.
D. presedinte : D. Trancu are euvAntul.
D. Gr. L. Traneu-Iasi : IntrucAt regu-
larnentul Camerei nu prevede asociarea la
interpelare, fac aceeas interpélare ea si co-
legul meu d. Pompiliu Ionitescu, precizAnd
urmä toarele puncte :
1) Situatiunea rnaterialä a functionarilor
C. F. R. ;
2) Conditiile de platA de pensiune i aju-
tor a lucrAtorilor din atelierele eäilor ferate
fatá cu regulamentul din 1910;
3) Pozitia mecanicilor dela C. F. R, fatá
cu legea generalA de pensiuni.
17á rog a fixà o zi, in unire cu d-nfi mi-
nitri ai lucrArilor publice si al finantelor,
pentru a pute& desvolti aceastä interpe-
lare.
D. presedinte : Se va comunici guver-
nului.
D. N. Fleva : Cer cuvAutul !
B. presedinte : Aveti cuvintul.
D. N. Fleva : Auzii mentionat de un donna
deputat in Camerä, cA nu este inscris In re-
gulament dreptul de asociere la o interpe-
lare.
Practica parlamentarA stiam cä permite
asocierea unui deputat la o interpelare care
se face.
Ar fi de prisos sá o fac eu.
D. presedinte : Veti fl inscris.
D. Popovici are cuvAntul.
D. C. Popovici : D-le presedinte, intAiu
depun pe biuroul Camerei un memoriu al
ftmctionarilor judecitoresti, prin care cer
imbunätätirea soartei lor ; si al doilea,
vrea sit am din partea biuroului o lämurire
tocmai asupra unui articol din regulamen-
tul AdunArii.
D. presedinte : Nu suntem aci pentru a
da consultatiuni !
D. C. Popovici : Atunci vit rog sâ mil in-
scdti i pe mine, cAci mä asociez i eu la
interpelarea d-lui Idnitescu, &A& dupil
mine art. 76 al regulamentului nu inter-
zice asocierea la interpelare.
D. N. Fleva Vä rog, d-le presedinte, zä
iuá iaseriti qi pa mine.
www.digibuc.ro
D. presedinte : Veti fi inscris. D. Maca-
vei are cuvântul.
D. M. Macavei : D-le presedinte, am o-
noare a depuue pe biuroul Carnerei peti-
tiunea mobilizatilor din judetul Mehedinti,
prin care cer o distinctiune militark scu-
tire de prestatii, pämänt pentrn culturá i
altele.
VA rog a o comunic& guvernului ea si
examineze cu bunivoinp doleantele aces-
tor cetAteni.
D. presedinte : Va trebui sit treacit prin
comisiunea de petitiuni.
D. M. Macavei : Mä asociez i eu la in-
terpelarea d-lui Ionitescu.
D. presedinte : Foarte bine. D. Välimi-
reanu are euvAntul.
D. L. Välimäreanu : VA rog dati
voie sä depun un memoriu al mecanicilor
dela C. F. R., care cer intro alte imbuni-
tätiri a soartei lor i aceea de a li se consi-
der& in anii de pensie anii eari i-au ser-
vit Statului ea fochisti.
Rog calduros pe d. ministru de lueriri
publice si-i aibi in vedere.
D. presedinte : Se va interveni.
D. Ionescu-Boteni are euvfintul.
D. I. Ionescu-Boteni : Am onoare a de-
pune pe biuroul Camerei o petitiunc a locui-
torilor sAteni din judetul Muscel, din co-
munele IlArtesti, Vulturesti i Titesti, prin
cari cer sA aibA voie ca vitele lor sä pascl
in pidurile seculare ale Statului si in pit-
durile cu lástar dela o anumiti värstA.
De oarece sätenii din judetul Muscel unde
nu avem mosii Intinse vor 0(141 mai putin
binetacerile uneia din cele dotiä mari re-
forme, cred c5. aceastá mäsurA ar fi bine
sä se generalizeze pentru toate comunele
judetului, unde Statul are pAduri seculare
lästare de aceasta vArstA.
Cred eä cererea este intemeiatA, i vi
rog sa hinevoiti a intervenl.
D. presedinte : Se va interveni.
Intrdm in ordinea zilei. D. Anion are en-
vintul in chestiune personalä.
D. C. C. Anion : D-lor deputati, d. nit-
nistru de domenii, in discursul sAu la Me-
saj, a %cut un dublu proces, un proces
partidului conservator §i a isprivit printr'un
proces personal in contra mea. N'am sä mit
pläng cá d. ministru de domenii m'a aso-
ciat partidului conservator.
dati voie sá räspund la ambele
pArti ale cuvântArii d-lui ministru de do-
menii, pentruci ele nu se pot separa.
Este foarte usor, d-lor deputati, sA vor-
beascA cineva dupA Ináltimea acelor fotolii ;
o 0in, pentru cA nu este finete, nu este
ironie, nu este argumentare, orcitt de slab&
care sA nu fie subliniatá cu aplausele una-
nime i indelung repetate ale Camerei.
cum d. rninistru de domenii a fost emina-
mente ironic, am sinutit, d-lor, toatA ironia
care er& 0 in aplausele d-voastA. Dar d.
ministru eare in totdeauni a avut d repta-
tea sa, a us em care are talent ei ua ern
 56
de spirit, foarte bine, nu cred insä ea' d.
ministru al domeniilor a fost drept cu par-
tidul conservator .0 cu mine. D lor, nu
avem sa cereal bunavonitä dela d-voas-
tat, dar putern s cerem pitied dreptate.
Intre partide, nu se poate, cum a zice,
nu se poate falsifica lucrurile pentru ca sá
iash din ele, argumente in contra adversa-
rului.
D. Petra Carp : Nu ar trebui.
D. C. C. Arion: Nu at. trebui, are drep-
tate d. Carp, dar s'a vazut cä se poate.
Acum, d-lor, procesul In contra partidu-
lui conservator. D. ministru al dorneniilor a
a rectificat mai intâi o formidabild eroare
care o comisesem eu. Legea dela 1889,1egea
care a pus o stavilä tuturor debordärilor de
pofte, care exista la unii particulari, anurne
pretejati ca sd cumpere mqii de ale Statu-
legea aceea nu e a d-lui Carp ci a ra-
posatului Lahovari. D. rninistru al do-
rneniilor zice : ce tot vorbiti de Carp,
legea este a lui Lahovari.
Curios, d-lor, când este vorba de unii din
no!, Inscri0 In partidul conservator, facand
parte, ca sa zic ava, din cadre, mi se zice
mai alaltaieri : cum InIrazniti d-voastra,
d-le AMon, ca sa invocati autoritatea d-lUi
Carp ? Prin urmare, d. Carp trece inainte
fiindea d-sa nu mai este In cadrele partidu-
lui. lar acuffi, cânI e vorba de legea
Carp, iinided tot legea d-lui Carp rainâne,
nu mai este legea d-lui Carp, este legea lui
Lahovari !
Inaintea unui inscris in c&dre trace unul
neinseris in cadre: d. P. P. Carp; inaintea,
Insa a unui viu trece un mort, Lahovari.
N'aveti dreptate, d-le rninistru. Legea din
1889, a putut sa poarte pe dânsa semnä-
tura lui Lahovari, ea este Insa i va rämäne
In istoria politich a tarii noastre legea lui
Petre Carp.
§titi pentru ce Ati uitat un singur
detaliu, legea figura In apelul dare tars,
care nu era opera lui Alexandra Lahovari,
ci a lui Petre Carp §i legea figurà In forma
in care s'a votat, §i In care a fost aprata
in adevar de Alexandra Lahovari.
Ne ziceti SA restalnlirn faptele istorice.
Ai sa le restabilim. Dar oare nurnele de
Lahovari are un parfum rnai liberal deck
acela al lui Carp ?
Tot lege conservatoare ramâne, §i ea
eite consacrarea marelui principiu pe care
I-au pus conservatorii, caci la 1889 ei au
aratat In adevär durerea de inimä pe care
o aveau catre täränime. Ah ! ca s'a dat pe
urma i de d-voastra pärnânt taranilor pe
baza legii d-lui Carp ? Da. Puteati sd mai
reveniti indärät Ar fi fost in adevär ceva
odois ca dup. ce Petre Carp venise cu le-
gea lui i dase piimantul Statului la tarani,
iiii vinii liberalii cu o cutezanta pe care n'au
avut-o i nu puteau sa o aiba, sá iap5111A11-
tul dat täranilor pentru ca sii-1 dea din nou
In loturi mari la partizani de ai sai ! Aceasta
In adevär nu se putea. Si din. acest 'Malt
punct de vedere vá spuneam ca partidul
conservator are tot atata dragoste, nu
vreau iau tntáíetate nimänui1 e datoria
DESBATERILE AUNARII DEPU'ItATI'LOR
tuturor, §i ar fi o crirna sa nu iubim pe ta-
rani.
Dar partidul conservator o arata cu fapte
faptul acesta semnificativ este inscris In
istorie i definitiv inscris in actiunea parti-
(Willi conservator. El arata cä avem cel
putin tot atâta dragoste pentru tarani ca
d-voastra.
Si eu, când m5. riclio in contra d-voastra,
ca sä protestez de dragostea noastrá Care
tárani, catre acest rezervoriu mare al
energiei noastre nationale , eu, d-lor,
nu o fac aceaAa penteu ca sa doban-
dose acel monopol pe care ziceti ca 11
aveti d-voastre contra noastra. Si atunci
ati venit la cifre. Ce insemneaza cifrele ?
Stiti ce insemneaza ? Chiar dacä ar fi ade-
värat ca ati dat mai rnult pámrint táratirlor
dealt am dat noi
D. Al. Constantinescu, ministrul agri-
culturii i domeniilor : E adevärat ori nu?
D. C. C. Anion : Cat ati stat d-voastre la
putere i cat ael stat noi ? In lunga domuie
de 12 ani a lui Ion Brätiaou cel mare s'a
dat parnant tiiranilor. Este exact ! Ati dat
insuráteilor 220.000 hectare pämänt. Foarte
exact ! i cá pe urma, pe baza legii d-lui
Carp, ati dat qi d-voastre. Da! Dar yeti ve-
dei imediat cu Cate restric4iuni ! i in tot
cazul e curios sä spuneti ca cele 560.000
hectare cari s'au dat täranilor in virtutea
legii din 1889 n'au Lost date de conserva-
tori, ci au fost date de liberali.
o asernenea argumentatie e falsa i ne-
dreaptd, caci legea dela 1889 a fost o lege
conservatoare i tot ce s'a dat in baza ace-
stei legi s'a dat pe baza actiunii conserva-
toare, chiar dad, in realitate s'a dat de
d-voastre.
Ca 440.000 hectare au dat liberalii
numai 320.000 hectare au dat conserva-
torii ? Ce importa ? Sä vedern cum ati dat.
Si iata, d-lor, ceva caracteristio. A fost
unul din d-voastre care a dat mult i arn
spus-o Inteo §edinra publica la Senat i s'a
publicat discursul meu, i daca imi faceti
onoarea sa má cornbateti, trebuia sa §titi ce
arn spus,atunci. A dat Palade 60.000 hec-
tare, dar legea Carp era mai build din
punct de vedere economic deck aceea care
se modificase de Palade : in legea Carp
erau loturile mari de 10, 15-25 hectare.
d-lor, cred cä astäzi a§a de mult
tacut drum doctrina reactionara a lotului
mare a d-lui Petra Carp, hack cred ca
d-voastre yeti veni la tipurile de 10, 15
25 de hectare; dar atunci sentimentalis-
mul liberal era In floarea lui cea mei vigil-
roasa : sa se dea cat se poate la !mai multi
s'au redus loturile la 5 si 10 hectare
prin legea modificatä de Palade. A dat Pa-
lade pe baza acestei legi pamânttäranilor
§i eu care 1-am cunoscut cred ea a dat din
toga inima. Dar In urmä s'a dat din ce In
ce mai putin. Dela 1895 panii la 1900 §i In
anul 1900, inainte de venirea noastra la
putere s'au dat 1.200 hectare; atat nimic
mai mult ; in anul 1901 s'au dat 962 hec-
tare, iar dela 1901 pâni la 1904 nu s'a
mai dat nimic ! §i a fost un ministru libe-
www.digibuc.ro
Martíe 4914
ral, raposatul Const. Stoicescu, care a sus-
pendat legea d-lui Carp §i legea lui Palade.
Aa s'au urmat lucrurile.
D. Vintild Bratianu : Dar legea impro-
prietaririi veteranilor cine a facut-o
D. Al. Constantinescu, ministrul agri-
culturii i domeniilor : Lasa, d-le Bra-
tianu, cä-i port eu de grija.(Ilaritate).
D. C. C. Arlon : E vorba de legea dela
1889.
D. Al. Constantinescu, ministrul agri-
culturii i domeniilor : E vorba de alt-
ceva, d-le Anion, este vorba de pämântul
dat la tärani.
D. C. C. Anion: A trebuit, d-lor, sa vind
la 1904 reactionarul Ion Lahovari ca sä
se faca din nou vanzari §i au reinceput
atunci vänzarile, dar pe o marl mica dint
nefericire. Ata, in 1905 s'au dat 1.343 ha,
iar la 1906 s'au dat 843 ha, dar se (IA ;
incepuse sa se re3plice legea. Vine apoi
zguduirea cea mare dela 1907, ne trezhn
cu totii, va treziti mai cu seamä d-voastre,
liberalii. Veniti cu reforme agrare mari, §i
§tati ce ati Aleut in anul 1907 ; mai rain-
sese peste 156.000 hectare de piimant de
dat. Nu ati mai dat aproape nimic.
Dela 1907 incoace pana la 1912, abia
s'au mai impartit la tarani 3.000 de hec-h,
tare. Ei bine, d-lor, dacd a§a stau lucrurile,
acum j eu sunt documentat, cáci am
avut i eu norocul sa tree pe uncle trece
acurn d. Constantinescu...
D. Al. Constantinescu, ministrul agri-
culturii i domaniilor toate dosa-
.Sj i
rele mete sunt la dispozitia d-voasträ de azi
dimineata.
D. C. C. Anion : Nu mai incape indoiala,
dat rendez-vous azi dimineata i am
venit.
D. Al. Constantinescu, ministrul agri-
culturii i domeniilor : Foarte bine ati
Mart.
D. C. C. Anion: Nu am venit sa va cer
nici protectie, nici faceti altceva deck
ceeace e dator un ministru, sa Ned sa iasá
adevärul fat& de un deputat.
D. Al. Consiantinescu, ministrul agri-
culturii i domeniilor : Imi recunoa§-
teti cá v'am pus totul la dispozitie.
D. C. C. Anion : Nu mai incape indoiala.
D. Al. Constantinescu,_ministrul agri-
culturii i domeniilor : Pe bazele aces-
tea e cent ca vom discutà.
D. C. C. Anion: Va sa zicä 3.000 de hec-
tare; numai atat dupi faimoasa zguduire.
Apoi, d-lor, daca noi eram la putere qi am
fi dat numai atka, nu .tiu ce argument
formidabil ar fi fost in mâna d-voas,4e,
cum v'ati fi ridicat in contra partfdului
conservator ca sä-i spuneti: Cum? Nu v'au
de§teptat nici zguduirile dela 1907? Nu
dati pamanturile cari nu mai sunt ale Sta-
tului ? Caci legea lui Carp le destinase nu-
mai tärartilor, era in principiu numai al lor.
Ai pämânt in mainile tale; pentru ce Il ií?
De dragoste pentru tärani latä dragostea
d-voastre: e cu vorbe, nu pin fapte!
D. Vintila Bratiann : Dar iFslazurile co`'
munale ?
 Martie 1944.
D. Al. Constantinescu, ministrul agri-
culturii §i domeniilor : Numai intre-
rupen, eici se prelungeste discutia.
D: C. C. Anion : E, d-lor, ceva foarte
semnificativ ca nu ati dat pämAnt., i sem-
nificativ e eä ministrul domeniilor va lah de
sigur toate masurile ca sa anuleze opera
mea i si nu se dear nici in viitor, dacä se
va put* nici un heetar taranilor.
0 voce : K.numai pe hartie.
D. C. C. Anion : Veti vedeA daca e nu-
mai pe "Artie. Toate operile sunt mai In-
taiu pe pe urma se realizeazä.
Da. (Sgomot, intrerupere).
Nici atat nu vreti sa recunoast,en ? Daca
le-am inceput i clacA se vor continua, a-
ceasta e numai gratie mie.
0 voce : Atunci fa faureati argumentul
discursulni de aeurn.
Altd voce: L-ati inceput i 1-an sfarsit
pe hArtie!
D. C. C. Anion : D-lor, am aci un docu-
ment deciziv : d-voastra nu \Teti sá se deh
päm'Ant pe moüle Statului ! Politica d-voa-
strA a fost totdeauna ca sä nu se dea!
Am eel expunerea de motive la alegerea
Casei rurale, dupA ce se arata in aceastä
expunere de motive care este starea pro-
prietatii la noi, nu vreau sa sicanez in
DESBATEBILE ADUARII DEPUTAT1LOB ki
Mi se pare a nu era Melt fácut tabloul D. Al. Constantinescu, ministrul agri-
pentrucd d. presedinte al consiliului ziceä : culturii i domeniilor: Iti voiu da eu unul,
vorn face. Ei bine,s'a facut peste noapte, dar sa faci o cruce mare. (Ilaritate).
se poate! §i a venit d. Constantinescu zi- D. C. C. Anion : Recunese, d-le ministru,
cAnd : Vreti sa §-tin can proprietari liberali ca i acuma sunteti plin de spirit, e o ironie
cAti conservatori au dat izlazuri? 438, mi de tot frurnoasä !
se pare liberali-liberalii sunt totdeauna hi D. Vintilä Brdtianu : In mice caz lip-
majoritate-si numai 312 conservatori! sita de venin.
Ei bine, d-le ministru, aceasta este o D. C. C. Anion : D-le Bratianu, in orice
glurnal Apoi lista aceea s'o vedern i noi. caz mai putin deck ale d-voastrA.
Un domn deputat, in spatele meu spuneh : D. pre§edinte : VA rog Inca odatii a nu
Dar acestea sunt cifre oficiale! Ba bine eä Intrerupe.
nu! Oficiale or fi, dar exacte n'or fl. Va sä D. C. C. Anion : Voiti face crucea mare
zieä iata apreeierea : cutare este liberal, atunci efind va merit& ea sa fac cruce i s&
cutare conservator. Dar nu inerge aye. Va.' no-mi spuneti ca súnt plin de venin, 046
rog publican lista, sä se lurnineie punctul nu o credeti nici d-voastre.
acesta Inaintea tarii; este foarte important. Acura, d-lor, iata doui mari chestiuni
Mai publican un lucru: care este intinderea politice elucidate. Mai departe, edntinuh d.
iziazuriltrr date de conservatori si care este ministru de doinenii, un adevArat proces
intinderea izlazurilor date de liberali. personal In contra mea.
SA publican apoi si care este pretul luat Am trecut pe la ministerul de domenii
de conservatori si care este eel luat de li- si am avut un adevärat noroc ea dupa mine
berali. Dar, d-lor, este un fapt cunoscut sä vie d. Constantinescu. Noroc, pentrueä
netagaduit i sä nu-mi spuneti cá mä laud d. Constantinescu a binevoit sä ma ia rise
cu d. Carp. Dar cum a dat tl. CarP izlaz ? de frumes sub protectiunea d-sale, ieri cAnd
Cúm au dat alti membri ai par tidului con- spilnea : eApoi da, d. Anion este un orn ett
servator ? Cum a dat d. Marghiloman izfaz? Intentiuni lione ; a pus si oarecari' rezolu-
Cum a dat d. Filipescu ? acceptat pre- tiuni, dar nu-i ca mine ! Pe mine Constan-
tul dar cu banii cari i-au prins pe izlazul Ainescu, nu cu una, Cu douil ma convinge !

aceasta priving pe d. ministru de domenii
ca sä arat ca eifrele nu prea concordä, dar
In sfarsit, o suta de mii de hectare mai
Mult sau mai putin inteo parte sau in
alta, nu joaca tin rol prea mare. rrAzi In-
tinderea de parriAnt rämas Sta-
tului . . . (Ceteste).
Aceasta este, d-lor : nu trebuie sa se mai
feel nici un evens din mieul patrimoiu de
162.000 hectare, cari ar puteh sä servea-
sea sa aline suferintele i mizeria a 30 de
mii de tarani! Nu mai trebuie sa se deli
nimic, cad azi patrimoniul Statului este
prea mic!
D-lor, d-voastra ati facut expunerea de
motive la legea Casei rurale. latá dar po-
litical
Dar atunci inteleg c, inspirati de aeeastä
politica i pe baza acestor principii, d. mi-
nistru de domenii va face tot ce-i va st& in
putintä ca sä aplice principiile cari asa de
frumos i asa de clar !Isar din expunerea
de motive dela Casa rurala.
A fost, d-lor, aci o mica discutiune cu d.
prepdinte al consiliului, i dovada iaras ca
noi nu suntem inferiori d-voastra In solici-
tudinea noastra dire târani, sunt islazurile
comunale, ar fi curios sa se faca un tablou
care sä stabileaseit can proprietari au' dat,
eine sunt acei proprietari, si de ce cu-
loare politica sunt acei proprietari cari au
dat mai mult ? Noi credem ea sunt coiner-
vatori; d. presedinte al consiliului ne, spu--
neä : Noi credem ca sunt liberali. Am spus
d-lui presedinte al consiliului: esti un orn
cinstit, sunt un orn einstit, credem fiecare
altfel, sa se públice tabloul. §i atunci d.
presedinte al consiliului mi-a spus: o vorn
face. Este o opera retrospectivä, este numai
un fapt politic pentru istoria politic& a tan un singur act de generozitate liberal&
rii ? a0 vom
care facea parte din mosia ce o are dela
mosi strämosi au eumparat boi, care si plu- culturii qi domeniilor : N'am zis asa.
guri, si le-au dat täranilor. Care dintre
d-voasträ a facut tot asa ea sä-1 laud, cum astfel.
ma laud en d. Carp ? Nici unul: Dinpotriva
nu vreau sä citez nume, dar dintre culturii
d-voasträ oameni politici, oarneni din mane ca sä-mi'iau asit furnuri.
intAiu, oameni bogati, cAnd a fost sa dea iz-
lazuri, au zis : nu dau, am Oumpärat prea
scump ce sä-1 dau pe asa putin. S'a intAm-
plat ori nu s'a IntAmplat asa ? Numele
aceluia cred cä stä pe toate buzele.
D. B Dimitropol : Nu stim.
D. C. C. Anion : Cereetan, d-le Dimi-
tropol, se vede ca de &And ai intrat in co-
laborare cu partidul liberal, an perdut punn
memoria.
Gaud e vorba sa aduc laude cuiva, voiu
eita nume.
D. B. Dimitropoi : Sunten dator sa-i
spuneti numele.
D. I. I. Stäneuleanu:, Nu-i aduceti aminte
de nepläceri sentirnentale, flindea este tot in
partidul d-lui Anion.
D. pre§edinte: D-le Dimitropol d-le
Stänculeanu, Ara rog sa nu mai intrerupeti.
D. C. C. Arlon : Eu vorbesc cum vreau,
nu cum voiti d-voasträ. Faptele sunt eu-
noscute. §i atunci, d-le ministru, de ce VA
läudati cu chestia izlazurilor ? Incetati de a
va Sacrificide in general o pot spune
aunt ficute co mai buna inima de care
conservatori deck de liberali.
Liberalii sunt prea molt obisnuiti cu pres-
tigiurile, cu bogAtia, cu afacerile. Nu este
o imputatiune pe care o fac, evident orice
munch' meritA räsplatä, dar daaeste vorba
sa punem cheatiunea pe generozitate, ara-
voiu
D. Al. Constantinescu, ministrul agri-
D. C. C. Anion : Ati avut aerul sa zicen
D. Al. Constantinescu, ministrul agri-
domeniilor : prea modest
D. C. C. 'Alton : ?YD. Anion are 1nsa pa-
catul ca e unill din aceia-durn sa iic-ca
e unul din aceia pe canell insealä ori
cine .
1mi pare ran, 'ea dupa o carierä asa de
lunga ea a mea am ajuns sa aibi o astfel
de credintä despre mine d. ministru de do-
menii: Nu cred sä ma fl inselat cineva.
D-Ior, dâr ia sä vedem nitel dela Aprilie
Rind ministru al domeniilor d. Arion tocmai
la Septemvrie arn luat o rezolutiune, dupti
ce aparuse scrisoarea program a d-lui pre-
sedinte al consiliului. VA inselati ! ReZolu-
tiunile mele sunt luate in primele zile ale
venirii mele la minister. D-Ior, nu sunt un
nou In politica tarii ; n'arri Imbatranit, dar
nu mai sunt tartar. Stiam ea eXista o lege a
lui Carp si o lege cu principii conservatoare
Si aplicata de noi totdeauna ch drag si pe
care o invocam noi tótdeauna, cAnd era
vorba de actiunea noastra In contra parti-
dului liberal. Cel dintAiu lucru, direétorul
ParjoleRCu dela minister poate RA o spun,
eel dintaiu lucru care 1-am intrebat a fóst:
cum stain cu Statului, cari sunt de
dat taranilor ? D-lor, nu erau petititini de
tot felul, cari se adresau la minister 0 cari
se adtesiti*si in Carnerii aCi, prin cari
ceireau sä li se deh parnant ? Eram In
durent cu chesthinea si am intrebat pe PAr-
jolescu eurn stain ? §i Inca din momentul
dintAiu Pirjolescu mi-a adus acte ea ea \Ad
cum stim. A ! C toemai mai tArziu am pus
o rezolutione? Da Dar gi aci vedati esta e

www.digibuc.ro
 58
stea bunit, care m'a pazit : nu in Septem-
vrie, dupä ee se publicase scrisoarea d-lui
Bratianu ca sd mii destepte pe mine din le-
targia in care dormeain, nu in Septemvrie,
ei la 4 August am pus rezolutiunea mea.
Acurn, (1. lor, sä vorbesc eu cu acte
oficiale. iatá, d-lor, hârtiile ce mi s'au dat.
Ca si d. Constantinescu, cer i eu cópii de
pe actele cari mi se dau, i sunt cdpii scrise
in parte de functionarii ministerului, sunt
cópii cari mi le-a dat directorul minis tern-
lui de domenii ; ele au dar oficialitatea,
care nu se poate tágidul nici actelor pe
cati le are d. ministro de domenii.
Vid, d-lor, mai Inv:du o decizie a d-lui
Lahovari, dela Aprilie 1912, i In care se
spune : adecidem, se va luâ mdsuri nece-
sare.... (Ceteste):
Este o serie Intreagd de 28 de mosii, In
in tindere de 42.000 ha. In dreptul freed-
rei mosii se and numele inginerului insär-
cinat cat parcelarea.
Si nu e numai unni, ci sunt 17 ingineri.
Cat suutem de departe de afirmatia de ieri
a d-lui ministru de domenii ; care ziceâ cá
era unul care a parcelat 30.000 ha., altul
20.000...! Serios e aceasta ?
Iatd, d-lor, mosii date in parcelare de
tare d. Lahovari inainte de a fi intrat eu
in minister.
Un alt tablou, referatul d-lui Parjolescu,
tot din anul 1912, Aprilie, aprobat de d.
Lucassievici ; aprobdrile s'au dat in drep-
tul flecärei mosii din tablourile aläturate.
Alte muii, scoase in parcelare, date in
parte la aceeasi ingineri, In parte la alti
ingineri. Care e totalitatea acestor mosii ?
36.638 ha. si cu 42.000 ha. cari erau dejà
scoase in parcelare de cätre d. Lahovari,
lac 79.000 ha., eari s'au scos spre parce-
lare.
Inainte de a infra eu In minister, la
Aprilie, am intrebat pe d. Parjoleseu acest
lucru : Ce s'a fäcut liana acum, d-le Par-
jolescu ?
Nu stiu ce s'a fäcut, pentru eá planurile
aunt depuse i sunt trimise la comune
declaratiile de vânzare sunt primite pentru
o intindere care pe vremea aceea nu era
multd.
A ! D-le Parjolescu, nu merge asa, tre-
buie sä activati.
Si am dat ordine sh se activeze, si a in-
ceput activitatea In ministerul dorneniilor.
O afirm aci, i, d-lor, nu aveti niei un cu-
vânt sá puneti in dobiu afirmatiunea
mea.
De ! D. Constantinescu face parte din
majoritato, eu nu. Stmt oareeni cinstiti
la -minoritate ; vá afirm acest lucru cd
atunci s'a dat ordin, 116 atunci Incepe ac-
tivitatea.
D. Al. Constantinescu, ministrul agri-
culturii i domeniilor: §i Inca ordine foarte
febrile si foarte energice ; am spus-o ieri.
D. C. C. Anion : Vá rnultumesc, pe Iângä
atata ironie, ali adus nitieä blandete spu-
nand aceasta.
Ei, d- lor, au venit evenimentele pe cari le
stiti. In Iunie a fost coneentrarea, a font dis-
DESBATERILE ADUNARII DEPUTATILOR
locarea multor functionari ingineri. Atunci
ministerul domeniilor a trebuit sá suspende
activitatea, cum s'a suspenda t activitatea
tuturor autoritätilor din lard. De indatä
insä ce s'a putut sii se ia mäsuri din nou,
In luna August, pentru ca sä se activeze
parcelarea, ca sä se facd ceva in favo-
area sdtendor, am pus rezolutiunea pe
care o veti vedeà imediat. De ce am
pus-o ? Pentru eh cred ca i d. BrAti-
anu cand spune odatd. : sä nu inse-
läm pe tärani mereu spunându-le vorbe
goale, färd sá adueem fapte cari sd le arate
cä in adevär vorbele nu sunt goale. Eu
avearn acelas sentiment.
Destul se spuserietiranilor : o sd vä däm
pdmânt ; partidul liberal vd iubeste, vä iu-
beste i partidul conservator. Sd facem
cova real.
Am cerut atunci d-lui director Pärjolescu,
in luna August, când Incepuse putinta de a
se lucra In minister, la 4 August, nu mai
tarziu, fií un referat de starea in care e
parcelarea 1i, prin urmare, despre posi-
bilitatea de a se puted face improprietäri-
rea, vânzarea In bani a mosiilor Statului.
Si am aci, d-lor, un referat. Este inutil
sá vi-1 arät in toate detaliile lui, dar refe-
ratul cuprinde trei tablouri : nioiile ridi-
cate in plan, cele parcelate pe plan In lo-
turi i cele pentru cari formele de vanzare
sunt In curs de executare.
Eu trimisesem ca pentru moiile acestea
sä se Neal formele de vanzare ; cáci, d-lor,
iatá cum merg lucrurile :
Mosiile se tidied in plan la fata locului.
Dupá ce se ridicd. In plan, mosiile se parce-
leazd. in biurou. Acum aud pentru intaia
oarä de o parcelare care a trebuit sd se
facä la fata locului. Dar de cand este Roma-
nia Romania improprietäririle la noi i van-
zärile nu s'au fäcut altfel, ci asa: s'a ridicat
intâi planul, apoi s'a parcelat i dupd ce se
parceleazä iii loturi se trimite planul la co-
muna de care depinde mosia. Se primesc
declaratiunile dela sdteni cari vor sit aibd.
päinânt. Declaratiunile acestea stint primite
de o comisiune numitá de minister Si cänd
se termind declaratmnile, comisiunea merge
la fata locului, face formalitritile de vanzare,
atribue lotul fiecärui cumpärätor i apoi
intreaga lucrare se intoarce la ministerul
domeniilor. El o aproba sau nu.-D.Costan-
tineseu nu va aproba nici una, sunt sigur
dupd ce a lost aprobatd de minister se
triante spre executare la fata locului.
Atunci se parceleazä pe fata pdmântului,
diferitele parcele, cari in momentul acela
figurau numai in plan.
Asa s'a urmat de mai mult de 30 de ani
de cand se fac. Improprietáririle i vânzä.--
rile in tara româneascä.
In al doilea tablou sunt mosii cari s'au
parcelat i ale citron planuri s'au depus la
minister pentruca sd. se Ned In socoteli de
pret. Câci stiti bine cd pretul variazi in fie-
care district dupd tabelul admis de consiliul
superior agricol, sau es te chiar fixat prin
lege. Sunt dar preturi diferite i este fixat
cuantumul care trebuie si se dea flecirui
www.digibuc.ro
Martie 1914
taran in avansul de 10-1i5 la sutd. Al
treilea tabel, mosii cari nu s'au luat in ex-
ploatar e.
Iatd, d-lor, rezolutiunea ce am avut mul-
tunairea sa o vdd aprobatä si de d. Constan-
tinescu : a Lucrarea de vânzare in
(Ceteste).
D-lor, eu a putea sä Ind opresc aci i sä
vii zic : cat sunteti de nedrept fat& de par. -
tidul conservator, pe care-I reprezint, cá
nu recunoasteti eel putin cá in aceastd re-
zolutiune este solicitudinea cuvenitä Ord-
nirnei, dorinta unui orn cinstit ea sá aplice
cinstit o lege care este fäcutd pentru tá-
rani.
A ! Nu este destul, i adeväratul liberal
este acela care neagit orice unui conser-
vator !
D. I. Th. Ghica : Nu váz pámântul la
tdrani.
D. C. C. Anion : 0 sä-1 vezi pe baza a-
cestei rezolutiuni.
D. I. Th. Ghica : Pe hartie.
D. C. C. Arlon : Dar tot pe hârtie s'au
votat i legile d-voastre cari nu sunt alt-
ceva decât tot pe hârtie, pând se aduc la
indeplinire. i cu toate acestea vä fäliti cu
legile faimoase pe eari le yeti face. De ea
sh nu mä fälesc i eu cu un lucru care a
fost seris de mine si exectitat de mine !
A ! dar, d-lor, rezolutiunea aceasta a
d-lui Arion n'a lost executatd. A ! dar,
d. Arion a fost legat la ochi de functionarii
säi....
0 voce :
D. C. C. Arion : Päcälit.
D. Al. Constantinescu, ministrul agri-
culturii i domeniilor : Nu am zis acea-
sta, d-le Anion, din contrd, v'arn recuno-
scut meritul, cä d-voastrd Insäs ati numit
ancheta.
D. C. C. Anion : Vä rog, functionarii mi-
nisterului domeniilor nu sunt ai mei,
sunt functionari stabili, fiindcä sunt gd-
siti acolo, nu sunt numiti mäcar de pre-
decesorii mei, sunt numiti si de d-voasträ,
iar noi conservatori (Nu se aude),i-am
gäsit acolo, numiti de d-voastrá, nu cred cd
fâcând mai mult, sau mai putin politicä libe-
ca functionari, nu am avut sä ma pläng
de ei, nu cred (nu se aude; intrerineri).
Un ministru 3are nu se poate picall ar fi
d. Vintilä Bratianu; sunt insä altii cari se
pot pdcáli, acela sunt eu I In aceastá pri-
vinta, d-lor, am o garantie, e trecutul meu.
Nu stiu dacd am fost Ocala, dar sä zic cá
am fost päcälit. Dar de ce anta ironie in
discursuld-lui ministru al dorneniilor, atâtea
aplause feenetice din partea d-voasträ. CA
am fost pdedlit i eä de aci incolo s'a sters
tot trecutul d-lui Arion ? D. Arion sade de
30 de ani pe scena politicd ; de aci incolo
i-am dat noi un brevet de päcalleald !
Ei bine, d-lor, nu-1 priniese.
Dar, (Nor, ia sa vedem daed am fost pa-
cdlit. Eu cred cd. nu.
D-lor, flindcä avem ochii atintiti asupra
acetei afaceri, am cerut situatiunea mosii-
lor, la 1 Septemvrie 1913, adica nici o lund
dupa ce pusesem rezoluVa. Atunci mi ea
 1 Martie 1914
prezentat o situatie din care rezultá numele
mosiilor ridicate pe plan, si pentru cari for-
malitätile de vinzare sunt In curs de exe-
cutitnie.
Care e d-lor intinderea acestor mosii ?
Ele se ridieä la 52.000 de hectare. Planu-
rile erau ridicate, moiiIe fuseserá trecute
la comuni, mosii pentru care se prime&
declaratiuni dela sAteni.
Aceasta nu Inseamni nimic ? A ! cä de-
claratiunile n'au trecut prin aprobarea mi-
nisterului ? Se poate, dar aceasta nu insem-
neazi cA rezolutiunea ministerului er. literá
moartä, cä nu se fácuse nimic pe baza ace-
stei rezolutiuni. Se trimisese planurile par-
celate i se didu-se ordin la toate comunele
ca s'A primeasci declaratiunile.
Pentru multe din aceste moii, d-lor, co-
misiunile au luerat, i s'a facut vinzarea.
Ce vreti s faca un ministru mai mult de-
ck atit ? SA dei ordin ca sä se suprave-
gheze executarea in modul aprobat.
La 29 Neemvrie 1913 se di iaris un
tableu, din care rezultA, d-lor, cä pentru
52.000 de hectare, cum spuneam adineauri,
se fAceau forrnalitätile, declaratiunile se
primeau i comisiunile erau si fie numite.
Ei bine, d-lor, acum intreb eu pe d. Con-
stantinescu : d-le Constantinescu, vá rea-
mintese cifra. de 52.221 de hectare, pen-
tru cari planurile erau depuse la co-
mune i pentru cari erau primite decla-
ratiuni dela tärani ci sunt atnatori si
cumpere. Ce vei face, d-le Constantinescu,
cu aeesti 52.221 de hectare ? A ! stiu ce
vei face...
D. Al. Constantinescu, ministrul agri-
culturii i domeniilor : D-ta ce ai ficut?
D. C. C. Anion : Eu nu asi fi ezitat si
aprob, cici sunt sigur cá totdeauna ask s'a
parcelat, cum s'a parcelat. i ar fi curios
sá veniti pe urmä sä spuneti : sub d. Anion
s'a fäcut o lucrare pe care eu, Constanti-
nescu, nu pot s'o admit sá se fad. Vreau si
yid, d-lor, dui veti avei curajul ea decla-
ratiunea Wanilor luerarea comisiunilor
cari au vindut Omani o sá le pliteti si le
luati Indârât. Vreau sä yid dacA veti aveá
curajul si spuneti täranilor astAzi : De mult
ce vä iubim ceeace vá dAdu-se Anion, eu
Constantinescu, ministrul liberal, VA iau
indirit ! Se poate, d-le ministru ? Dar nu
vedeti cA e un lucru nedrept ?
D-lor, In Decemvrie mi se face de d. se-
nator Gorgos o interpelare. i pentrucä
voiam i eu sä räspund de astädatá dela
tribune Parlarnentului si nu puteam sä-mi
permit si spun lucruri inexacte, am cerut
din nou starea moiiIor. i atunci, d-lor, mi
s'a spus : sunt cele 52 de mii hectare, cari
sit se verse la comune, pentru aproape to-
talitatea antra s'au numit comisiuni de
vinzare j s'au vindut. Si mai este o altä
cantitate, care duce cifra totali la peste
98.000 hectare, undo etau fAcut parcelärile,
s'au depus planurile la minister si sunt In
momentul de a le trimite la comune ea s'A
se facä vinzárile.
Acum, d-lor, imi yeti zice : dar toate a-
ceste pilminturi n'au intrat in mina tire-
DESBATERILE ADUNÄRII DEPUTATILOR
nilor ! Dar am spus en vreodatá ci au in-
trat in mina täranilor ? D-le ministru al
domeniilor, pentru ce nu mi-ati fieut ein-
stea eititi rAspunsul meu la interpelarea
d-lui Gorgos ?
Am spus ci sunt puse la dispozitiunea
liranilor.
D. Constantineseu luase un aer foarte
spiritual : »la dispozitiunea täranilor !"
d-voastre ati apreciat numai decit
spiritul; bravo !
D. Al. Constantinescu, ministrul agri-
culturii i domeniilor : i noi de acum
punem la dispozitiune un milion heetare !
D. C. C. Anion : D-le Constantinescu, eu
nu am spus cA aunt vindute, fiindei for-
mele de vinzare sunt lungi i foarte meti-
culoase si nu se pot face inteo zi sau douä;
ele cer luni de zile.
latä, d-lor, ce spuneam. Atunci de ce
má acuzati, spunind ei m'am lAudat ei am
dat peste 100 mii de hectare ? Niel odatá
nu am spus aceasta, dar am spus, i o re-
pet, ch am luat asa mäsuri, incit veti co-
mae o gresealA enormä, dad le veti re-
voci.
Nu se poate, cum vá spuneam zilele tre-
cute, sA intoarceti apa dela cursul ei. Eu
am pus pimint la dispozitia tAranilor, arn
trimis planurile, mo.ii1e sunt parcelate,
dar d-voastre nu voiti s5 le dati ? Rau d-le
ministru. -
Ce mai rimine ? Mai rimine o canti-
tate de 81 mosii, dar cari toate laolalti
nu taloreazá mai mult cleat 23 mii de po-
goane.
Pentru aeelea nu se luase nici o dis-
pozitie; eu am luat, dar yeti vedea cum a
fost interpretatä dispozi-tia luatä de mine,
si cum d. ministru al domeniilor vrea sä
faci dinteinsa o armä in contra mea i sä
spuni ci rezolutia care am pus-o este o
(nu se aude).
D-lor, se zice cá lucrarea care s'a ficut
e asa de defectuoasA, incit nu se poate a-
plini. A cesta este marele argument al d-lui
ministru. D. Rälescu imi face un raport ;
d-sa e un foarte bun functionar al minis-
terolui de domenii, nu are absolut nici o
legáturá cu mine, afarä numai cá face
parte dintr'o familie liberalá dela Buzau,
eare cred cä nu mä voteazá pe mine. Va
sä zicA nu este omul meu, nu-1 protejez,
dar cA a stet aproape 30 de ani,mi se pare,
la ministerul domeniilor, in capul acestei
directii.
Ei bine, acest d. Ralescu, care verifici
planuriie de 30 de ani, care face planuri
de 30 de ani, acest d. Ralescu, deodatä,
pentrU cA luereazA conform cu ordinele
date de mine, apare -ca un functionar inco-
rect, ea un orn, care nu meritA nici un fel
de incredere.
Ce faceti cu verificArile lui Ralescu in
timp de 30 de ani cat a stat la domenii ?
Nu voili sá. aprobati lucririle ficute de
dinsul ? Pentru ce aprobeti pe cele fäcute
In trecut ? D. Ralescu imi face un raport,
care cadri eu dorintele mele i distribuie
moiile cari erau de distribuit la diferiti
www.digibuc.ro
59
ingineri ai Statului si la diferiti ingineri
particulari.
Inginerului Statului li di - regiunea
intAin; ingineruhii Constantinescu, regiunea
a doua, 4.000 de pogoane ; inginerului Ver-
neseu 6.000, iar restul pentru dinsul In-
tr'o regiune a sasea, o cantitate mai mare
care se urea la 20.000 hectare, In Briila,
Ialomita i Ilfov. Pun rezolutiunea aceasta:
»Se aprobä, se pune obligatier e inginerilor
desemnati ca luerArile sä fie gate pia la
1 Noemvrie; ele se vor executi sub cea mai
de aproape priveghere a inspectorului Ra-
lescu. E data 12 August 1913. Aveau
prin urmare August, Septemvrie, Octom-
vrie páná la 1 Noemvrie.
D. Al. Coustantinescu, ministrul agri-
culturii i domeniilor: D-le Arion, 25 Au-
gust e ordinul citre ingineri.
D. C. C. Arion : D-le ministru, uite, aici
e 12 August 1913.
D. Al. Constantinescu, ministrul agri-
culturii i domeniilor : Oferta i ordinul
de insireinare si de contract e la 25. Se pu-
tei sti inceapá luerdrile cind nu aveau con-
tractele la buzunar ?
D. C. C. Anion : Dar, In sfirsit, aceasta e
cearta mare: am dat lui Ralescu.
Ei, ce urmeazA,d-lor ? Eram foarte mul-
tumit, d-lor ; mi gindeam eä ficusem o lu-
crare serioasá, mi eu cred i acum ei este o
lucrare serioasá. Primesc Ind la inceputul
lui Decemvrie o denuntare : Ralescu
alti ingineri nu au luerat ! Ei s'au multumit
si in planul, care eri deja depus Inganinister,
sA-1 copieze i sA-1 parceleze In biurou ei
apoi sä-1 prezinte d-voastri, ea o lucrare o-
riginali ficutä de eie.
D-lor, cred ei d. Constantinescu tot a$ h
de mult ca si mine, atunci and aril primit
o-denuntare de felul acesta, nu putei sá zici :
am si acoper pe d. Ralescu.
Eu nu 1-am acoperit ! Am numit o an-
chetá, care sá constate rhea in adevir pla-
nurile fusese copiate in biurou, percolate
acolo si apoi mie prezentate ea o lucrare
originalä."
SA ne oprirn d-lor aci.
D-lor, este lungá, este curioasi, nu stiu
cum as zice, uneori desgustätoare, aceasti
afacere a planurilor !
§titi d-voasteä ea' stint mosii pentru cari
existá cite 2, 3 si 4 rinduri de planuri ?
0, d-lor ! era odati o formula prin care
se zicea-cum sä-i spui, cu o vorbä usoari?
Erá un mijloc ca si se arate »favoareau
eitre un inginer ! Cunose lucräri cari au
costat sutede mii de lei. titi d-voastri
cite sute de mii de lei costä planurile ?
Se zieea : planul cUtare, ficut de in-
ginerul cutare, nu este.bun, are un defect !
Planul cfutäruia nu se poate pune pe to-
ren ! Planul celälalt nu este economic !
Chiar ieri am auzit o acuzatiune precisi,
ei pentru o singurä mosie numai pentru
mosia domeniului Briilei i imi pare si pen-
tru Jigälia, se ziee- câ sunt lueriri acute
de un inginer Hartel si de un inginer Du-
mitriu, cari sunt puse la dosar, puse de o
parte, ca luerAri cari nu se pot executi.
 60
Brit un fel de obicei ca planurile sä fie
plätite, dar sä nu se execute. Mi s'au spus
toate aeestea. Nu am creat eu situatiunea
pe care v'o descriu : eu am tinut sä o des-
coper i rog pe d. ministru si publice nu-
mele tutulor inginerilor cari au facut ase-
menea planuri cari au fost plätite.
CAnd am primit denuntarea, am zis : se
poate ; o fi aqa. Am numit atunci o ancheti
pentru chestiunea special, nu cii toate
planurile erau copiate, nu cá toate planu-
rile parcelärii erau rau fAcute i ne aplica-
bile pe fate pimantului, nu, d-lor, dar pen-
tru'denuntarea specialä care nai se ficuse
ei se petrece o neregularitate necinstitä in
ministerul ineu.
Eu nu stint omul sk, tolerez neregulari-
täti necinstite inteun' minister pe care 11
conduc.
Mai tarziu am numit pe d. Roco. Cine
este d..Roco ? Ornul meu ? Nu. Este de
20-30 de ani in ministerul dornenii1or,
ataat special la serviciul imbunitAtirilor
fonciare, care este condus de d. Saligny.
Am o stimä deosebitä pentru d. Saligny ;
d. Saligny are, cred, o foarte bung opi-
niune de d. Roco, pentru di este mina sa
dreapti la acel serviciu. Nu am nici in din,
nici in mini* nici cu d. Saligny, nici cu
d. Roco. L-am numit pe d. Roeo. Er a. vorba culturii i domeniilor: A§a era rezolutiu- ,deti ce dreptate aveam sä zic ieri d-lui mi-
de d. Rilescu, inginer de un grad mai mare, nea d-voasträ.
foarte sus pus 0 pentru ca sä nu fie J. Roco
singur, am Ambit i pe d. Berceanu.
plans d.eRälescu cil d. Berceanu a avut toate planurile erau copiate. i atunci ce tun care nu are mai putin - spirit, cleat d.
ceva personal cu d-sa. I-am räspuns : eu -conseeventá logici trebuie sä trag? D. mi- Constantinescu, a zis : A ! Nu-ti mai cuno0i
sunt eel 0 chid o 11 ceva personal nu las nistru Constantinescu trebuià si. dea In ju- rezolutiunile ? Evident n'o mai cunosc daci
pe d. Berceanu sä facä lucruri rele contra decatä pe funetionarii prevaricatori cari au vei ceti trei vorbe !
d-tale.
Aceasta s'a petrecut pe la jurnitatea lu-
nii Decemvrie. L. ministru de domenii ia-
ri§, inteun moment de humor, ziceà : Apoi
d. Roco a fost desigur cam presat. Presat
de cine ?
De mine ? VA linelati.
D. Al. Constantinescu, ministrul agri-
culturii i domeniilor : Voia dea
raportul ski inainte de plecarea ministru-
lui care ilinsircinase.
D. C. C. Anion : Am cerut si-mi dea un
raport .0 a venit cu el In ajunul plecarii
mele din minister.
§i atunci am pus retolutiunea :
mir ei nu se vede opiniunea d-lui
Berceanue .
D. Roco aratä ci: nplanurile flicute, de
Raleseu i imputärile adtise inginerilor erau
neexacte, ei planurile erau fäcute de (Mit-
sui 0 In orice caz nu erau eopiate
§i mai adaug : Se va cere d-lui Ber-
ceanu sä1i spunä opiniuneaw.
Iati cum am läsit eu chestiunea 0 in in-
trevederile totdeauna amicale, cari existä
intre d. Constantinescu 0 mine, sunt vechiu
camarad cu d-sa
D. Al. Constantinescu, ministrul agri-
culturii qi domeniilor : Ceva mai tit-
nir eu.
D. C. C. Arlon : Dar intoreandu-i vizita
ee a binevoit si-mi o faci ea ministru nou,
i-am spus : niatä ce se intamplä, te rog
tikStÄTERILE ADUNAR1i DEPUTATILOR
bagi de seami, poate cá este un lucru ne-
corkt ce s'a fleut, ia misuriu.
D. Al. Constantinescu, ministrul agri-
culturii qi domeniilor : Aceasta am spus-o
ieri in Camera.
D. C. C. Arion: Aceasta era putinä miere
ea sä Indulceaseä ränile ficute cu sigetile
cele aseutite. i atunci ministru al do-
meniilor mi-a ficut pldeerea sä-mi arate
luerarea d-lui Bereeanu. Inteadevir d. Ber-
ceanu zice: neu cred ei sunt copiateu. §i
atunci d. ,ministru nume§te o comisiune
compusä din secretarul general, d. Reco,
doi membrii noui. Evident ei fiecare avem
släbiciunile noastre, preferintele sale. §i ati
numit pe un domn Bujoiu, care läsase oare-
cari suveniruri in directiunea §coalei de
meserii. Mi s'a spus de asemenea cä ar fi
nepotul d-lui ministru ; nu §tiu daci e exact,
0 se nurne0e i d. Pascu. D. Pascu e iugi-
nerullef al Casei rurale. Ei, d-lor, Intre
Casa ruralä i ministerul de domenii, a§a.
cum 11 conduceam eu, nu era poate.... (Nu
se aude).
§i acum, d-lor, se face o revizuire. D. mi-
nistru de domenii o intinde asupra intregii
luerdri Mouth de toti inginerii ministe- poate face in cateva sAptämani sau luni.
rului Va si zied, d-Ior, planurile sunt fäcute.
D. Al. Constantinescu, ministrul agri- SA vedefi acum rezolutiunea mea, i si ve-
nistru al domeniilor astfel : e rezolutiunea
D. C. C. Anion : 0 sä vedeti rezolutiunea, mea ? Evident ca. daci cete0i trei vorbe
ati interpretat-o aa. Raportul conehide eä din reiolutiune nu o mai cuno§ti. §i d. Mor-
indräsnit si prezinte planuri copiate ea fiind
fäcute de ei.
D. Al. Constantinescu, ministrul agri-
culturii i domeniilor: Ai ribdare, d-le
Arlon, eici de abia de alaltäeri am primit
rezultatul.
D. C. C. Anion: N'are aface ei a fost
alaltäieri ; trebuii sä fie rezólutjunea pus& 0
unde vi e rezolutiunea ?
D. Al. Constantinesou, ministrul agri-
culturii i domeniilor: Rezolutiune, pinä
nu §tiam rezultatul ?
D. C. C. Arion: Rezolutiune pe raportul
original 0 n'ati ficut aceasta. Pe cine vreti
sA menajati ? (D. V. BrAtianu Intrerupe). Sä
mA trimiteti inaintea Curtei de casatie
voiu räspunde acolo. Nu va fi judecitor in
tam romaneaseä care sh mi. condamne_pe
mine. Deci sä nu vä fie mill de mine, vi
cer. (D. V. BrAtianu intrerupe).
D. pre§edinte,: Rog Ina odatä pe d. Bri-
tianu sä nu mai intrerupi.
D. C. C. Anion: Nu cuno§teati rezultatul,
dar veniti in Çamerä i spuneti cA totul e
gre0t! tii, d-le ministru, care e acum da-
toria d-voasträ ? E si arätati ei in adevär
planurile sunt gre0te eici alta se pare ci
este realitatea lucrurilor.
In adevär, chiar comisiunea d-voastre
constati ei pentru multe din planuri véri-
ficArile sunt ficute la fata locului. Se MO-
lege ei nu este nevoie sä se verifice In toate
*tile, in toate detaliile, de väi, de dea-
www.digibuc.ro
1 Martie 1914
luri, de cAmp ; nu I Este o singurä verifi-
care 0..se constatA chiar din raportul flint
de citre comisiunea d-voastre, cä aseme-
nea verificäri s'au ficut la fata locului.
Dui este a§a i aa este, atunci vA intreb:
de ce nu aritati nitick dreptate ?
Sunteti prieten al tirinimii ; voiti sA se
inflPtuiascä in realitate o irnproprietärire?
Verificati planurile.
Am convingerea eh' planurile acestea
sunt exacte, tocmai pentrueä sunt parCe-
late In conditiunile acestea i toemai .pen-
truci mi-a afirmat d. Rileseu, care de alt-
fel este un inginer de seami, cA sunt e-
xacte, tocmai péntru cA mi-a afirmat cei-
lalti ingineri ed sunt exacte, dar nu aveti
dreptul sä ziceti : n'am si verific nimic
am si Weep acum din nou. Ce vrei sA faci?
SA dai In intreprindere la noui ingineri sh
fad lucrul acesta ? Nu, d-le ministru, este
inutil. Este destul sä verificati i atunei nu vi
yeti mai mira CA a fost unul care a másurat
30.000 hectare, ci a fost altul care a mA-
surat 11.000 hectare. Nu! Unul a verificat
30.000 hectare ; a fost altul care a veri-
Beat 10 - 41.000 hectare 0 aceasta se
D. Ralescu face un raport la 13 Decemvrie
incare imi di un tablou de mo0i1e cari
sunt parcelate, spunand : 52 de mo0i au
fost ridicate In planuri, pareelate i planu-
rile depuse. Imi afirmi ornul. E evident ei
onoratul men coleg, d. Vintili
zice Cä aceasta nu se poate. Dar, cum pu-
team eu si nu cred dud imi afirmä ei pla-
nuriie sunt depuse, parcelate, cA sunt fá-
cute formele &A tiranii nu protesteazii.
Erau dar mo0i pentru cari nu se Meuse
nici o lucrare, pe teren, In numär de 81 0
eu pun aceastä rezolutie: »Se ia act. lndatä
ce se vor putea face lueririle pe teren, se
va face o revizuire a luerariloy, date spre
exec-it-tare, spre a se face o nouä raparti-
tiune . . . (Cete0e).
D. ministru Imi spline : toate Iucrärile
d-tale le-ai §ters prin rezolutia aceasta.
D. Al. Constantinescu, ministrul Agri-
culturii i domeniilor : Nu am zls cA ai
0ers-o, am zis cá ai pus-o la carantini prin
ancheta care ai numit-o, ea si se verifice
toate lueririle. Eu vä multumesc i sä-mi
multumiti d-voasträ de rezultatul care
vi-1 comunic.
D. G. C. Arlon : Nu, d-le ministru, ti-
neam prea mult la aceastä lucrare ea s'o
pun la carantini. Mai departe se spine :
»De preferinti se va face prin...e (CetWe).
d-lor, ce s'a petrecut. Acum nu cer
judecati dela d-voastre ; o majoritate libe-
Tali nu are dreptul sä judece i sä con-
 4 Medic 1914
damne pe un conservator, nici majoritatea
conservatoare nu are dreptul sa condamne
pe un liberal, dar am rAsuflat pentru ca
opinia publicä nu sunteti d-voastre cari
aplaudati.
D. Al. Constantinescu, ministrul agri-
culturii si domeniilor : Tocmai pentru
aceea noi vorbim.
D. C. C. Anion: Opinia publica e tu
afara de aceasta salä, opinia publica va
/urea sa aleagi cuvintele acinatoare de cele
ale apararii mele, caci era o acuzatiune
aceea ce mi se facea ieri, iar apitrarea care
am Mcut-o e cu inima deschisa cu adevät.
De aceea vorbesc, dad ar fi sa formet con-
vingerea bandi ministeriale si a d-voasträ
tacea.
V'am cerut nitica dreptate, ascul-
tat, vä multumesc.
Ramâne, d-lor, chestiunea diurnelor.
D-le Constantinescu, eu diurnele le-am
nitel.
D. Al Constantinescu, ministrul agri-
culturii i domeniilor : i foarte bine ai
facut.
D. C. C. Anion : Suntem de acord. i am ca
precedent pe minitrii Stolojan si Anton
Carp, ministrii a cAror memorie e respec-
tag de toti. Am ficut i eu ca dinsii, nu
am Mont rail, am aprobarea d-voastra. Dar
nu e o chestiune Intre d-ta i ministrul de
finante cá s'a luat o suma de 27.000 lei
din punga Statului, ci e o chestiune a pro-
curorului general. Fa un exemplu, d-le
in judecata, fa-1i da-
Constantinescu;
toria cum a-si fi fAcut-o eu ; o sa va spun
un lucru : rezolutiunea nu e pug, eu pun
rezolutiunea acuma, va rog sa o seriti
d-voastrA.
D. Al. Constantinescu, ministrul agri-
culturii i domeniilor : AsteeptA vreo opt
ani i o s'o pui ta. (Ilaritate).
(Nu se aude).
D. C. C. Anion
realitate sunt ca trandafirii de prima-
vara, cari se scutura foarte curând.'
Acurn, d-lor, am terminat partea aceasta.
Mai ramine un singur lucru : executarea
legii d-lui I. Lahovari.-
Nu am executat legea d-lui I. Lahovari ?
D. I. Lahovari a gent legea la 1902.
A trecut i d-sa pe la *lister i nu a
executat-o !
Ei ! Curios orn este d. I. Lahovari ! Face
o lege....(Intreruperi ; nu se aude).
D-le ministru al domeniilor, pe când noi
faceam legea bunurilor de mina moarti,
In acelas timp d-voastra fateati o societate,
aAvintul». Mai In acelas timp au luat
nastere i legea bunurilor de mina moarta
societatea Avintul», care trebuiâ
dime sa dea parnint taraniloi.
Mosiile le cumpara Intaiu aAvântul»,
spre a le vinde tiranilor, de sigur fArá nici
un cistig !
D. Al. Constantinescu, ministrul agri-
culturii si demeniilor : Avintul», nu
cumpAra bunurile de mina moartA.
D. C. C. Arian : Nu, mosii in genere.
D. Al. Constantinescu, ministrul agri-
culturii i domeniilor : Atunci de ce mai
DESBATERILE A.DUNARII DEPUTATILOR
vorbiti ? Vedeti ! Cine este riutacios ? (Ila-
ritate).
Mai inmoaio dad vrei sa ne intelegem !
(Ilaritate). - astazi mai are si o aft& explicatiune.
D. C. C. Anion : Am ad un act si termin
en aceasta.
Daca este cineva care s'a ocupat de Ie-
gea d-lui I. Lahovari, acela am fost eu. Eu
am intrat In posesiunea celor 15.000 hec-
tare cari se luau de Stat pe baza articolului
I din lege, eu am Meta adrese nenumärate
si eforiei spitalelor din Bucuresti si Stântu-
lui Spiridon din Iasi si Academiei rornâne
la toate institutiunile de fehil acesta. Pen-
tru ce nu ati spus lucrurile acestea ?
JatA d-lor, adresa : D-le ministru, in re-
ferire.... (Ceteste).
Va sa zici, arn luat toate masurile ca sa
fac acte de viazare. Mai mult, d-lor, m'em
invoit cu eforia, ca prin serviciul de hoar-
nicie al eforiei sA ne dea planurile pentru
ca d-voastrA stiti ce greu este Sri se fad.
parcelarile ; ridicarea de planuri este poate
masura cea mai delicatä va fi operatiu-
nea cea delicata.
Am fäcut, d-lor, tot ce arn crezut ca este
necesar SA fac.
Ca am ramas un ministru in mina f unc-
tionarilor cari m'au inselat i ca superiorita-
tea ecrazanta a d-lui Constantinescu s'a ma-
nifestat si se va manifesta ? Se.poate. Dar
de aceasta nu sunteti judecatori d-voastra ;
este judecAtoare opinia publica. Viitorul va
arata, d-le Constantinescu, daca este bine
sA faceti ceeace faceti i deca eu i in in-
tentiunea mea i in activitatea mea i In
masurile pe cari le-am luat, nu am facut
tot ce un ministru-nu vreau sa ma laud,
dar In sfirsit un ministru ca toti miai-
trii- trebuia sa faca.
Am convingerea ca mi-am fa:lent datoria
pe deplin, i nici ironia d-lui Constantine-
scu, nici fineta sa de spirit, nici aplausele
d-voastra nu vor putea sa doboare ceeace
este In constiinta mea. (Aplause din partea
minoritAtii).
D. M. Constantinescu, ministrul agri-
culturii i domeniilor : D-Ior deputati, nu
regret de Joe ca Camera a incuviintat cA
d. Anion sa vorbeasci In modul cum a vor-
bit, desi d-sa ceruse cuvântul In chestiune
personala cu mine.
D. presendinte : Eu mA scuzez pentru
aceasta latitudine, care In totdeauna este mai
mare pentru membrii opozitiunii.
D. Al. Constantinescu, ministrul agri-
culturii si al domenillor : Eu sunt foarte
multumit de cuvintarea d-lui Arlon de azi,
cad d-sa cautand a rtispunde la aeuzatiu-
nile mele de ieri, n'a facut decit sa le con-
firme si mai mult.
Personal pe d. Anion nu l'arn atacat
intru nimic. Din contra, am recunosCut ca
d-sa este ministrul care a 1nceput sa scoata
din fagasul letargiei opera dela 1912, si
i-am mai recunoscut merital ca tot d sa
este care a hid iniiativa, facerii anche-
tei asupra lucrarilor inginerilor. Dupa cum
ti multumeam pentru aceastá initiativa, ma
asteptam ca i d-sa sa-mi_multumeascä pen-
www.digibuc.ro
tru remItatele ce-i comunicasem asupra
initiativei ce d-sa luase.
Dar pentru mine discursul d-lui Anion de
D. Arion, cind vorbea In prima parte a
cuvintArii d-sale se uità mereu la dreapta
sa i fixti figure veneratului sat' aef de ieri,
D. P. Carp, si nu cu putina melancolie
spunea ca d. Carp este astali un barbat
politic «ieit din cadre».
Printeo ironie a soartei, d. Anion a luat
azi fag de d. Carp rolul pe care d. Carp 11
avusese odinioari fall de Lascar Catargiu,
a tinut astazi d. Anion sA feel Inmormin-
tarea de clasa I a d-lui Carp, si Inca sa-i
VIA i cuvintarea funebra. (Aplause).
D-lor, prima parte a cuvintarii d-lui
Anion nu a fost dealt laude la adresa legii
din 1889.
Putin impoarta, zicea d. Arion, ca legea
este fácuta de Lahovari, ea este o opera si
o conceptiune conservatoare inspiratá atunci
de P. Carp.
Dar, d-le Arion, inainte de a veni d-voas-
trA cu conceptia conservatoare din 1889,
pentru a da loturi mici taranilor, noi am
fäcut-o In mod constant dela 1864 pani la
1889. (Aplause).
Conceptiunea de a da pamint taraniinii
am inceput-o noi, Inca dela 1878, prin pri-
mul regulament al aplidirii legii rurale, l'arn
continuat prin legea dela 188 l, si in acest
interval am dat tAranimii aproape 400.000
de hectare. Nu exista pe atunci cencepti-
imea conservatoare, care s'a niscut in ca-
pul d-voastre nuclei la 1889 si care nu este
deck continuarea unei stAri de drept si de
fapt pe care o aplicasem noi cu 20 de ani
Inainte. (A plause).
De aceea zic ca explicatiunea pe care ati
dat-o d-voastra, cind aveati la dreapta
d-voastra pe d. Carp, nu era cleat un orna-
giu pe care-I aduceati fostului d-voastri sef
cuvântarea funebrii pe care o citeati a
ornului esit earl din cadrele politice.
Ieri, prin intrerupere atispus,d-le Anion,
ca am enuntat cifre neexacte, azi n'ati pu-
tut sa le desmintiti, caci azi dimineati and
ati venit la minister v'eln dat datele, le-ati
controlat i ati constatat ca toate cifrele
datele enuntate de mine eri au fost exacte.
Ati constatat ca cu 130.000 de hectare am
dat noi mai mult cleat d-voastra pamint
taränimii, iar ca suflete cu 17.000.
Prin unnare, cand eri opuneati cuvintul
de inexactitudine la cuvintele pronuntate
de mine, era cel putin hazardat, d-le Anion.
A ti controlat singur i ati constatat, in ce
priveste aceastA chestiune, a direi de pi-
mint täranilor, exactitatea cifrelor pe cari
vi le-am spus In mijlocul acestei Adunari.
Primesc dar prin d-voastra satisfactia do-
rita i restabilirea adevArului.
D. C. C. Anion : Pämânt dat la Insuratei.
D. Al. Constantinescu, ministrul agri-
culturii si domeniilor : Dar bine, d-le A-
nion, acestia nu sunt tot Omni ; acum mai
faceti o ;Iona clasa socialä : a insuräteilor ?
(Ilaritate. Aplause). Atunci de ce nu i-am
subdivide In insurati si neinsurati, in ne-
 DIESBATICMLE A1UNA1411. DEPUTATILOR 1 Martie 1914
vests si drnnisoars (Aplause, ilaritate), in tririnime. Stiti, d-lor, care este principiul pentrueä insireinarea data inginerilor ca
fete eu zestre si farä zestre, cu boi si fari din legea dela 1912. VA rog sa ma con- sa le masoare s'a facut in conditiunile pe
boi. (Ilaritate). Asa nu mai ispravim, d-le trolati, d-le Anion, câci ati verificat rezo- cari le cunoasteti acum, iar faptul ea a tri-
Anion; si nu e serios aeest mod de batere in lutiunile d-voastrA azi dimineatä Impreuni mes la primärii unele din aeele planuri nu
retragere. eu mine:Principiul legii din 1912 este ur- este decal un act de demagogie, un act ea
Rarnfine dar constant pentru aceasti Adu- ratorul: CA intr'o regiune, toate si amagiti mai mult tatränimea decat si o
nare i $ a ramMe constant si pentru tea ei de orke calitate 'ar fi, sa se liana pe un serviti. (Aplause).
declaratiunile pe cari dumneata, in numele pret units. CAnd ealitatea mosiilor variazA Ma axplic : D-le Anjou, ce lucrare doreai
partidului conservator, le-ai facut in aceastä nu numai dela mosie la mosie, dr qhiar in dumneata sa ai când insärcinai pe inginer cu
incinta la adresa partidului liberal, ca interiorul acelei mo§ii, d-voastra ati facut o parcelarile ? Il Insareinai ea sa mäsoare
d-voastre ati facut totul pentru tärAnime, lege prin care puneti laranii sa plateasca mimai mosia, ca si ea eutare mosie are
a fost o afirmatiune inexactä. prundisul cum plateste ice1ä1aIt parnântde 1.000 de hectare sau 2.000 de hectare ?
Trecem la a doua chestiune : ehestiunea frunte. O asemenea lege credeti d-voastra Nu, ci 11 insärcinai sä o masoare din punc-
izlazurilor. ea era pornita dintr'un spirit echitabil, din tul de vedere al pareelarii, ea sa deosi-
Ei bine, d-le Anion, spuneti d-voasträ iubire catre tarani ? Nechibzuinta legii s'a beaseä suprafata acestei mo§ii, si formez
sa.i pretindeti ea d- voastre eonservatorii ati tradus In fapt, caci nu ati putut vinde. loturi pe cari sa le deä tránimii ; &gei
fi dat ca intindere mai multe izlazuri decAt Este rezolutia dumitale pe care ti-an: era,- suprafata unei moii, Ii totalitatea ei, nu
noi. N'am facut socoteala pe intindere, caci tat'o azi la minister, d-le Anion, care corespunde cu suprafata loturilor ce se vor
n'ttti cerut aceasta, o voiu face, 0 (Ina va fi constatä aceasta. Nu a putut iä se van* formá din ea, pentru cuvântul foarte sim-
rezultatul In favoarea d-voastre nu am sa caci vi-a zis grant& cum, sa platese eu plu, &A din suprafata totalä a mo§iei tre-
ma mir, cad cei mai mari latifundiari sun- prundisul, pietrisul, pamântul de proastä buiesc scoase locurile neproductive, trebu-
teti d-voastre, i intinderea acestor izlazuri calitate sau mediocru cu 700 lei ha, si iesc scoase pietriqurile, trebuiese seoase dru-
este In proportinne cu intinderea pamfintul de frunte sa se plateasca tot eu murile, trebuiese scoase apele. Cu alte cu-
a populatiei satelor i vitelor pe cari le dau. acest pret ? Ceva mai mull, d-le Arion, ai vinte, un plan general al unei moii, refe-
(Aplause). Dar dad& erati curios sa stiti vazut azi dimineatä ea chiar la faimoasele ritor la suprafata ei totali, nu poate sä cu-
aceasta, de ce nu ati flicut-o când erati mi- rezultate ale legii din 1912, in care s'a vändut prinda ca suprafatä loturile pe cari le vei
nistru ? numai 2.570 ha comp:Ise din 6 crArnpee de formi dumneata din aceea§ mo§ie.
Vorbeati d-voastra, d-le Anion, el con- mo§ii dei aceste 2.570 aunt 6 mosioare la un atunci când se fac parcelarile cum se
aervatorii au fost generosi i citati tot pe loc cari ne dau acest total, chiar acolo, ta- procedeaza. ?
d. Carp, spunând cá d-sa a luat banii de pe ranii, dupa ce au Cumpirat, azi vin de cer Când se_fac parcelärile se procedeazä in
. izlazuri i-a 1ntrebuintat la opere gene- scideri de pret zicind ea nu pot plati eu toate pärtile, si la Casa rurala, d-le Arion,
roase in favoarea taranimii. Foarte bine a Ion ea si Dumitru, pentrucä pamântul meu 0 la Stat, printeun studiu economic, prea-
ficut d. Carp, dar mai citati-mi i alt exem- e de calitate rea parnântul lui e de cali- labil. A§a s'a procedat totdeauna pentruci
plu, sfi citez i eu unul despre un libe- tate bunä. Ma, dar, d-lor, sä nu vä faliti cu numai asa poate sit se aleaga inteo movie
ral, ea sa fim tantui pe tantui. Exemplul legea, legea d-voasträ e o lege moarta cum pämântul dupä calitätile lui, poate sa
care imi vine in minte este al d-lui inginer sunt moarte i luerärile cari le-ti fa:cut in se faci. diferite categorii deosebite, ea
Vasescu, care a facut mai mult. D. inginer executarea ei. E moartä ca nu ati luat de nu cumva dupä vânzare, dupa ce s'a
Vaseseu a dat izlazul gratis cu totul cornu- fapt o palma de pamânt dela bunurile de impartit, sä vinä BA se gaseaseä reclama-
nei. Mai dati-mi un exemplu, ea sa mai caut .mâni moarta In decursul timpului de doi tiunile cari se gäsese acum.
eu unul dela noi. (11Asete). ani dela prornulgarea legii; e Monti pentru iatä, d-le Arion, care a fost pitnA la
D-le Arlon, o chestiune de felul acesta ea din pamânturile Statului, unde nu aveati anul 1912,1n luna Main, instructinnile eari
se juded din alt punct de vedere : se ju- nevoie de nici o expropriere, caci era patri- se dedeau inginerilor parcelatori. Intre al-
deca din ceeace d-voastra ati facut atunci moniul Statului, nu ati vândut de cat 2.570 tele li se spunei ea trebuie sä arate starea
eand la 1907 In urma vultoarei petrecute de hectare la tarani i acela Inca cu pro- loeuitorifor, numärul farniliilor, sitnatiunea
noi discutam chestiunea izlazurilor i ee- teste din partea lor din cauza lipsei de - mo0ei. La mäsurätoarea mo§iei intre alte
ream sanctiune. Chestiunea trebuii sa o chibzuinta la aleatuirea legeii d-voastre. cerinte li se zicei : nVä rog sä studiati la
privim din acest punct de vedera : roadeIe (Aplause). localitate modul cum se poate parceli aces-
reform ei din 1908, dad n'au fost Mat cat ne D. C. C. Anion : Cat ati vândut d-voastra, stä mo§ie In loturi miei, figurind cu exac-
asteptam, sa nu ne facem invinuire nici unii, cat ati stet la minister, mai mulf de cat titate, pe planul acesta ce yeti Intoemi, ea-
nici altii, ci sa cautäm eu totii sanctiunea mine ? litatea pämântului i categoriile de tárani
in ceeace voim sa facem astazi. (Aplause). D. Al. Constantinescu, ministrul agri- aflate pe mo§ie, yeti indich i bent ce yeti
Ati vorbit, d-le Anion, de parcelärile culturii qi domeniilor : D-le Anion, dum- alege pentru vatra satului ce se va forma,
fleute sub guvernul d-voastri. Am afir- neata ai vorbit In nurnele marei idei i 1nal- veti examini starea populatiunii, numärul
mat, si mentin, ea d-voastra dela 1912 de tei idei conservatoare, ai vorbit alaltaieri In de vite, cei insurati, cei neInsurati, cei en
dud ati facut legea i pAnit azi nu ati lu- aceastä incinta in numele partidului conser- eopii, cei färä copiiu. Cu alte cuvinte, un
crat deefit pe hartie, cad in realitate nu vator ; nu mä adresez durnitale personal studiu economic al mo§iei i populatiunii §i
ati dat taranimii &cat 2.570 ha pe eari pentruca dumneata ori cat de mare ai fi, to- acest studiu trebuie sä-1 facil inginerul-par-
vi le-am aratat' azi la minister. Ai mai in- tusi esti un atom in marele partid conserva- celator la parcelarea moiei, ca aceastä par-
cercat, d-le Anion, sa vinzi 2 movioare, una tor. VA laudati cu legea din 1912, de atunci celare si se poatä face In conditiuni de a
de 300 ha si alta de 400 ha, dar pe cari pina acum eu n'am fost ministru. nu se Impärti cleat piminturi bune de
nu ai putut sa le vinzi. Este rezolutia du- D. C. C. Anion : Proportiile sunt muneä, cari sa se poatä cultiv, i aceste
mitale; din ce eauyi nu ai putut sa le vinzi? D. Al. Constantinescu, ministrul agri- pärnânturi chiar sä fie divizate in categorii
Din eauza lipsei de coneeptiune a legii culturii qi domeniilor : Totusi sunt putin dupá diferitele calitäti cari s'ar allá pe
d-voasträ din 1912. Nu ati putut sa luati mai volurninos deeM dumneata. (Ilaritate). mo0e.
pamânturi de mana moarta din cauza lipsei Judecati acum, d-lor deputati, dad am afir- Ei, ei, in graba eu care s'a fault luerarile
de sancliune, sanctiune pe care noi o cerem mat eu inexactitati ieri, and am arätat ca din toamna asta, facutu-s'a acest studiu
azi proclamând principiul exproprierii (A- durnnealor, pe baza legii din 1912, nu au sumar mäcar ? Nu, d-lor, 'nu s'a fäcut de
plause). Nu ati putut sa vindeti pamânt vândut la taranime decAt 2.570 hectare; ea loc acest stiudiu sumar. Prin urmare, lu-
taranimii din cauza unui vitiu radical; care opera de parcelare care a facut-o d. Arion crarile cari s'au facut, nu sunt lucräri de
constitue o inichitate strigatoare fata de nu a permis vânzarea restului de bunuri, parcelare propriu zisä. Eu merg mai de-

www.digibuc.ro
 Martie -1914 DESBATEMLE A DUNAR11 DEPUTAT1EOR 03

parte, d-lor, chiar decä mosia se másoari
in totalitate, färä acest studiu economic in-
terior al mosiei nu poate sä fre o bag se-
rioasA la o adeväratä parcelare in loturi
pentru tirAnime.
Ei bine, d-le Anion, d-voastre ati avut
toatA bunavointa, ati pus sä másoare
80.000 ha, aceasta este rezolutiunea
d-voastre din August, ati pus sä inAsoare
80.000 ha, si incA, ati pus termen in care
si le mAsoare, ati pus termen pân.la 1
Noemvrie. Ei, le-a rnasurat pAnAla 1 Noem-
vrie ? Ca sd satisfacä rezolutiunea mini-
sterului i angajamentul d-lui Ralescu, au
lust multi din ei planurile din minister,
le-au tras pe hârtie si a tras linii i le-au ma-
surat. Unii din ei, mai constiinciosi au mers
la fata locului-si au fäcut lucräri efective
de mäsurätoare.
Prin urmare, d-le Arion, asi vol sh stiu
In ce s'a desmintit afirmärile mele de ieri,
pe cari le rezum In urmAtoarele puncte
Dela 1912 panfi azi nu ati dat Aränimii
deat 2.570 de hectare, atilt i nimic mai
mult ;
d-voastrii, In acest interval, ati fAcut
parceläri pentru 123.000 hectare, pentru
care; din ancheta ordonatii, chiar de d-vtias-
tra, rezultä cA hu se pot utilize cleat 9.000
de hectare din 123.000, cáci toate celelalte
planuri sunt (Acute In biuron.
Iatá ce am afirmat ieri. Aceasta este do-
vada i, prin urmare, dar, ierati putin hasar-
dat ieri când afirmati cä ceea ce spun eu
este inexact.
Prin urmare, nu ati putut därimA intru
nimic nici una din afirmatiunile mele de
ieri, pe cari le-am fAcut In aceastä incintä
cari vor trece dincolo de dânsa, fiindcä
trebuie sä stie tare in ce consisti suta de
mii de hectare care. spunea-ti cA ati pus-o
definitiv la dispositia täränimii.
D-Ior, nu voiu sA continuu mai mult, in-
trucAt nu s'a adus niei o afirmatiune nouit,
Insit din desbaterile cari s'au urmat cred cA
trebuie sA iasä peutru partidtil conservator
aceastri lectiune ca sä nu mai träiasci cu
conceptiuni nebuloase, sd nu mai träiascii
inteo atmosferä infurnuratä, ci sä se sco-
boare, din Olimpul In care trAieste numai cu
vorbe, pe tärâmul realitätilor i si lucreze
la opera efective, iar DU la opae fictive: (A-
plause prelungite).
D. presedinte : Incidentul este litchis.
Comunic Adunärii cA raportorul comae-
tului de delegati a depus raportul asupra
lucrfirii flieuta de comisiune pentru propu-
nerea de revizuire a Constitutiunii. Vein
chernit pe d. reporter la tribunA ca sä deft
cetire.raportului.
D. Stere are cuvântul.
- D. C. Stere, raportor, dA 'cetire ur-
mAtorului raport :

Domni/or Peputati,
Actuala Constitutie, sub al cärei regim s'a nascut si a crescut Romania,
asa cum Ö cunoaste generatia noastr, dureazh de aproape o jumdtate de veac,
färä esentiale schimbäri. In adevar, In cele douä revizuiri pe cari le-a suferit,
la 1879 mi s'a revazut decM un singur articol (art. 7), iar la 1884 cea mai in-
semnatä inovatiune, necesarä pe vremuri, s'a märginit la reducerea numärului
colegiilor electorale dela patru la trei, Ara sä atingh in realitate sistemul elec-
toral pus la 1866 ht baza regimulai nostru constitutional,:
Dach aceastä träinicie a operei constituanplor dela 1866, inteo perioadä
de crestere i propäsirè riationalä, constitue cel mai mare omagiu pe care istoria
11 poate aduce IntelepCiunii i patriotismului lor, nu mai putin e adevArat eh
de atunci totul s'a schimbat in jurul nostru i intre hotarele noastre.
La 1866 peste Dunäre nu se näscuse incä Bnlgaria, iar Serbia, - un mic
principat vasal, vesnic amenintat i oprimat de garnizoana sträinä din chiar
' citadela Capitalei, vesnic frhmântat de revolutiuni dinastice si de räscoale im-
potriva opresorilor, - se sbateh in situatiuni din cele mai precare. Peste Car-
pati, in urma furtunilor anului 1848, era nabsolutismului nu fusese inch li-
chidath-prin pactul din Decemvrie 1867, iar peste Prut nici nu se intrezareau
Inca inceputurile regimului constitutional. In toatä Europa continentala, la acea
epoca, constitulionalismul, in afará de putine exceptii, nu iesise inch din faza
primitivá de dibuire i nehothrire intro tendintele absolutiste i aspiratiunile de-
mocratice. Chiar in 'ranta marile principii .din 1789 lancezeau sub regimul
inaugurat de loviturh de Stat din 1852. -
In ce prive§te România, in momentul in care ea afirma prin Constitutie
principiul de suveranitate nationalh, ea nu rupsese inch nici leghturile seculare
ce o "inchtusau de imperiul otoman, i abia dach se emancipase de protectoratul
irnperiului rus, chruia, de altfel, i-a fost substituit protectoratul Puterilor semna-
tare ale tratatului din Paris.
Mai mult. La 1866, trecuse abia doi ani dela desffintarea clacei si a regi-
mului agrar sauctionat de Regulamentul Organic, - in cat pentru majoritatea
Oovarsitoare a natiunii, Intre starea de iobagie i dreptul de participare la exerci-
Val puterii suverane, n'a existat nici un moment de tranzitie. Noul regim po-
litic, imi permit sh fac aici abstractie de antecedentele noastre constltutionale,
trebuih sä fie adaptat la situatia haotich a unei täri, silith sa intreprinda, recla-
direa din temelie a organizatiunii sale economice. Cât despre starea de culturrt
generalk cred cd nu mai e nevoie sä insisthm. Chiar pentru clasele diriguitoare
ea lash prea mult de dorit : universitatile, abia näscute, nu-si putuse da inch

www.digibuc.ro
84 DESBATERILE ADUNAR11 DEPUTAT1LOR 1 Martie 1914

roadele activitätii lor ; iar tinerii, cari si-au putut 1nsui cultura europeana in
scoalele din apus, formau o elita prea neinsemnatä. numericeste.
In lumina acestor imprejurari, actul din 1866 apare ca o incercare in ade-
Wu' indrazneata, care nu putea sä fie justificath decat de increderea nemärgi-
nitä In puterile vii ale acestui neam.
Cat de deosebit se infatisaza, din acest punct de vedere, aspectul lumei de
azi, atat in afarä, cat si inäuntrul rii !
La Sud s'au ridicat democratfi thränesti puternice, orgofioase in afirmarea
vitalitätii lor nationale, cari nu s'au sfiit sá realizeze in organizatia lor politica
cele mai indräznete revendicäri ale democratiei europene. Daca unora din ele
le-a fost dat sá treacä i prin crude dezamagiri, isvorite tocmai din excesiva
incredere in sine, nu este mai putin adevárat cä astäzi s'a stabilit definitiv in
Balcani o situatie politicä ce pune in fata noastra probleme pe cari nimic nu le
prevestea inch la, 1866.
La Vest, in puternica monarhie Habsburgich, duph ce constitutionalismul a
triumfat prin pactul dela 1867, astäzi in Austria s'a intronat regimul sufragiu-
lui universal, spre care fatal se indrumeazh i cealalta jumatate a vechei monarhii.
La Nord, insus imperiul Tarilor a trebuit sh caute in stabilirea regimului
constitutional supremul mijloc de reinältare, pe urma dureroaselor incercari prin
cari a trecut puternica imparatie la inceptitul acestui veac.
Si dealungul tuturor hotarelor noastre, peste Dundre, peste Carpati i peste
Prat, aceste nouä forme de vieatä politica sunt astazi impartasite de top vecinii
nostri, cárora la 1866 Constitutia Roinâniei putea sh parä ca un vis in veci ire-
alizabil, pentru ei, de libertate si de dreptate.
In toath Europa in momentul de fatä constitutionalismul nu numai eh se
prezintá ca forma de guvernamant triumfätoare, dar peste tot constathm o ne-
infranata indrumare spre democratism in cea mai expresivä a lui manifestare,-
sufragiul universal. In cat defunctul profesor de drept constitutional al faculthtii
din Paris, A. Esrnein,.. a putut sh caracterizeze astfel rezultatele acestei evolutii :
,Sufragiul universal phseste spre acea pacifica cucerire a lumei apusene care e
in mare parte desävarsita sub ochii nostri si care progreseaza in fiecare zi.. Si
in altä parte savantul profesor incheie precum urmeaza istoricul acestei cuce-
riri : ,Vedem dar ch sufragiul universal, idee simpiä, traducerea unui senti-
,ment de just4ie instinctiva, ni se prezinth in zilele noastre cu universalitatea
fatalitatea fortelor naturale. Progresele sale se identified cu mersul insiq al demo-
crcqiei moderne.. (A. Esmein : ,Droit constitutionnel.. P. 1906, p. 280 si 307).
Constitutionalismul i institutiunile democratice au trecut chiar peste ho-
tarele Statelor europene i cuceresc pe zi ce merge toate continentele globului
pamantesc, unde nu nurnai se intemeiaza colonii europene, cari due aceastä
evolutie pánh la limitele ei extreme, dar çi vechile despotii orientale, cum sunt
Japonia si China, ce pareau pe veci adormite in cursul istoriei lor de mai multe
ori milenare, nu-si mai pot asigura fihrta cleat reclädind pe aceleasi temelir
stravechiul edificiu politic.

Doi/m/64oz TerAtati,
In fata acestei micäri mondiale toate prejudechtile impotriva sufragiului
popular si toate speculatiunile teoretice cad neputincioase, si sunt maturate de
mersul triumfal al democratiei, care se identifica cu triumful civilizatiei universale.
In ce priveste tara noastra, nu este nevoie sä stäruim prea mult pentru a
invedera cat de mult a rdmas in urrna noastrh principatul vasal de alta data,
neconsolidat incd in urma tuturor luptelor pentru unire, cu populatiunea lui
iobaga, pen tru afirmarea drepturilor chreia un Kogälniceanu era silit sä spunä.
in Adunarea Moldovei ea ,200 familii boeresti nu pot constitul o natiune,
Un regat care a stiut sa-si asigure un loc de cinste.in complexul Puterilor
europene, i un popor care prin rnunca i energia lui a ridicat in cateva decenii

www.digibuc.ro
1 '..dartie 1914 DESTATER1LE A.DUNÁRII DEPUTATILOtt 85

cultura generala i productiatiea tarii la o inaltare nebanuita in trecut, care

$i-a dat masura constiintei sale nationale si a maturitätii sale politice prin acea
impunatoare manifestare a puterii sale de vieata si a mandriei nationale inteun
ceas de cumpänä : (Aplause prelungite) in aceste putine cuvinte se rezurnia si-
tuatia noastra politica in momentul de fata.
Daca organizatia constitutionala adoptatä. la 1866 se puteä. considerVpen-
tru Romania de atunci ca o haina prea larga, pentru regatul i poporul roman
de astazi ea nu mai poate forma nn cadru indestulator.
Träinicia operei constitutionale dela 1866 pentru generatia de atunci poate
constitui un titlu de glorie ; astazi, in* pentru generatia noastra ar fi o do-
vada de neputinta si de nemernicie, daca n'am reui sd dam Statului i popo-
rului nostru o organizatiune potrivitä cu situatia i aspiratiunile lui actuale.
(Aplause).
Un popor viu nu se poate pietrifica pentru vecie intr'o formula imuabilä.
lnteresul insu$ de conservare, lupta pentru existenta, - mai crancenä astäzi
poate in fillip de pace deck in räsboiu, fie II-Azar in forma concurentei
economice, - impune popoarelor incordarea tuturor fortelor i desläntuirea
tuturor energiilor lor. Cei ram* in urma sunt invini i condamnati la pieire.
Aceasta este eXplicarea acelei tainice puteri care, cum spune Esmein,
mana toate popoarde spre democratizarea institutiilor politice-,cu universali-
tatea i fatalitatea fortelor naturale».
Revizuirea Constitutiunii care de 48 de ani se aflä la baza organizatiunii
noastre politice, in urma transformärilor atat de adânci pe cari le-am suferit
in aceSt rästimp, i noi i lumea intreaga, se impune astfel ea o necesitate impc-
rioas i ca o conditiune de vieatti.
In fata problemelor puse de insils vieata noastra nationalä, pentru noi,
numai incordarea tuturor puterilor i desläntuirea tuturor energiilor nationale
ne poate asigurä, viitorul nostru. Mai putin decat orichrui alt neam ne poate fi
iertat se-rämänem in urma.
realizarea acestui scop nu se poate asigurä, decat prin chemarea la vieata
cetateneasca a celor mai adânci straturi ale poporului nostru prin asezarea
vietii noastre economice, ca o conditiune de biruintä triumf pentru aspira-
tiunile noastre, pe temelii sanatoase.
Participarea la vieata cetäteneasca e determinata in Orile constitutionale
de sistemul electoral ce se afla la baza organizatiunii lor politice, iar o FAO,-
toasa intocmire economica pentru tarile agricole atrna inainte de toate de
regimul proprietätii agrare,

Tomnoz, Deinita0,
Din aceasta credintä, inraclacinata in constiinta publica, a izvorit propune-
rea de revizuire Ce se supune astázi deliberärii Corpurilor legiuitoare.
Prin caracterul insu$ al acestei propuneri, avem datoria numai de a cer-
ceta cari sunt dispozifmnile constitutionale ce trebuiesc modificate, Intrucat, in
conformitate cu art. 128 din Constitutie, noi nu avem chemarea de a si
la revizuirea acestor dispozitiuni.
Daca membrii actualelor Camere,propunand revizuirea unor anumite texte
constitutionale, pot avea de sigur credintele br individuale in ce priveste ino-
vatiunile ce trebuiesc introduse in legea noastra fundamentala, aceste credinte
nu au nici o valoare juridica i. constitutionalä $ i nu pot lega Camerele ce vor
ave ä. datoria, in urma consultatiunii populare, de a aduce la indeplinire opera
de revizuire.
Astfel fiind lucrurile, in analiza ce urmeaza ne vom ingriji mai mult sa
semnalam relele ce trebuiesc indepartate, decat sä propunem solutiunile pe cari
le-am crede necesare.
* *

Voiu incepe, clomnilor Deputati, cu problema politica propriu zisa

Sistemul electoral in vigoare e, in realitate, foarte larg in ce prive§te atri-

www.digibuc.ro
66 DESBATERILE ADUNARII DEPUTATILOR i Maras 104

buirea dreptului de vot in sine : dreptul do vot peniru alegetea Camerei deputa-;
tilor il au toti romanii Majori, cari plAtesc o dare cat de mich catre Stati -
toti cetätenii värstnici plhtesc cel putin darea pentru cäile de comunicatie: Cu
alte cuvinte, In ce priveste -alegerea Camerei deputatilor, Constitatia noasträ
adAte, putem spune, sufragiul universal. Dar In sistemul adoptat de ea acest
sufragiu nu este tug egal, i nici direct, pentru majoritatea covarsitoare a ale=
gdtorilor, pentruca corpul electoral este impArtit, pe ban censului material, in
trei grupuri foatte neegale in drepturi (sau chiar patru, intrucht alegAtorii
indirecti din colegiul al Ili-lea formeazh, vadit, o categorie distineth, radical
deosebith de celelalte), - ceeace duce fatal la repartizarea in diferite
baza clistingiunii de clasei
Aceastä organizatie este in contrazicere cu principiul de suveranitate na-
tionalä, Cu atáta energie formulat de Constitutia noastrh. Intrucht fiecare deputat
nu reprezinth colegiul care I-a ales, ci natiunea intreagá, atunci chnd colegiul
electoral este astfel Intocmit tuck reprezintä o singura clash sociald, se creiazh
o situatie falsä, care duce pe cel ales la un conflict fatal intre datoria
sa ca reprezentant al natiunii i intro interesul clasei, chreia Ii datoreste
mandatul su. (Aplause).
Nu mai putin aceastä situatie e prirnejdioash din punctul de vedere al echi-
librrii i armonizarii diferitelor categorii de interese sociale.
Rezultatele se pot ilustra cu patine exemple:
De atata vreme in tara noastrh tema favoritä a tuturor celor, cari se complac
a confundà rolul de predicator moralist cu misiunea de reformator politic, o for-
meag atacurile impotriva risipei banului public si a abuzurilor administra-
tive, - atacuri mai malt sau mai putin juste in sine. Dar chtä vreme, prin or-
ganizarea corpului electoral, rolul politic al plätitorilor de dári este redus la mi-
nimum, iar preponderenta este asiguratä celor ce trOiesc din bugetul Statului,
inteun chip sau intealtul, atáta vreme vom constatà acest paradox - c un
guvern risipitor este un guvern »popular., din punctul de vedere electoral. Tot
asa, cAth vrenie toatä puterea politicA va fi concentrath in mainile unei minori-
t4i restränsee care prin situatia ei socialä, i chiar prin acest privilegiu politic, se
ridicä deasupra legilor, si nu gäseste nici un interes In respectul lega1itii i in
constiintiozitatea agentilor administrativi, - toate incerchrile, de »asanarea mo-
ravurilor» vor fi zadarnice. De sigur, interesul obstesc cere intronarea
o administratie cinstith i constiincioash, o scrupuloash manuire a banilor pu-
blici ; dar când cei multi, cari nu pot aveä alt scut decht In legalitate i cari au
interes de a crap puterile contribuabilului, sunt muti, iar in Stat dicteazh,
prin anomalia sistemului electoral, cei ce pot numai profitâ din risipá si din abuz
de putere, toate predicile vor rásurka in pustiu. Studiul politicei noastre finan-
ciare, pe de o parte, si soarta *tor dispozitiuni salutare In legile noastre admi-
nistrative, pe de alth parte, - de pildá, in ce piiveste invoielile agricole sau in-
troducerea de muncitori sträini, - ne pot dovedi eu profuziune acest adevär.

orniUoz Toracqi,
Repartizarca alegatorilor In trei colegii pe baza distinctiunii de clasä so-
cialá este dOundtoare si din punctul de vedere al sinceritátii consultatiunilor
corpului electoral.
Invinuirile obisnuite de coruptiune la adresa colegiilor noastre electorale
sunt, dupd credinta mea, ea Mutt exagerate. Votul colegiului al III-lea, in practica
noastrá electoralk nu se falsified prin coruptie, ci prin brutalizare, prin abu-
zul direct si fatis al fortei publice. Sunt cunoscute campaniile electorale, in cari
acest abuz duceä pänd la substituirea alegatorilor prin jandarmii rurali. Tot asa
colegiul al II-lea, alchtuit in mare parte din functionari publici si din elemente usor
influentabile de masina administrativO, nu poate fi invinuit a-01a de corup-
pane, cAt de lipsá de rezistentä fat& de presiunea guvernamentalá. Chiar in ce
priveste colegiul I, elementele coruptibi, in $ensui strict al criv4ntului, for-

www.digibuc.ro
1 Martie 1914 DESBATERILE ADUNARII DEPUTATILOR 67

meazä, o infimä rninoritate.,Dar e adevärat cä adesea se poate intámpla ca toc-

mai aceste elemente sä aibti o mnraurire hotáritoare a supra rezultatului final al
alegerii : (Aplause) atunci cand forta realti a partidelor in luptä mai mult sau
mai patin se echilibreaa Sinceritatea votului este aici primejduith prin Insus sis-
temul de luptd, inevitabil in toate colegiile restranse, bazat pe asa nurnitO !lucrare
individualä a alegOtorului. In situatia aceasta, alegâtorul cade usor tn ispita de a
cumpOni Intre interesul sari personal si interesul obstesc. i suprafata de rezistentii
a colegiilor putin nurneroase e atat de redusä, in cat numai un adevärat eroism
civrc poate trium3 impotriva ispitei. Atunci cand majoritatea hotäritoareIntr'un
colegiu scade sub 100 de voturi, - si nu arare ori ea ajunge la 40, chiar la 30
voturi, - !voturile» unei singure familii ate odath pot juch un rol deciziv. Ge
perspective deschide o astfel de situatie !lucrärii individuale, !
Ce pot face, In fata unei asemenea perspective, cele mai elocvente predici
pentru asanarea moravurilor ? Dupä aceste predici par'cä am fi niste flinte cu
totul deosebite, firi exceptionale de perversiune, cum nu s'ar mai gäsi la alte po-
poare. Dar istoria ne aratä cä si in alte tOri situotiuni analoage au dus la ace-
leasi rezultate. In Anglia, de pildä, In tot cursul veacului al18-lea si In primele
decenii ale celui al 19-lea, panä la reforma din 1884, coruptia electoralä sfi-
deazd orice comparatie.
Cat de mare era räul, se poate vedea din faptul cä In 1853 John Corn-
wall Lewis, pe atunci ministru de interne, un savant cu o reputatiune euro-
peand, a publicat in !Edinburg Review» un articol, in care sustine ca dach s'ar
fi fäcut o cercetare minutioasä i constiincioasä a tuturor alegerilor, cu greu si-ar
fi putut pästra mandatele lor cinci-sase deputati din Camera comunelor !
E lärnurit cä dach Inteo tará de veche culturd, cu o vie* politicä secular%
cum este Anglia, regimul colegiilor restranse a dat astfel de rezultate, nu ne
putem astepta ca el sä de rezultate cu mult mai bune Intr'o arä cu o educe-
tiune politich abia la inceputul ei, and suprafata de rezistenth in colegiile noas-
tre e atat de redusä, prin numärul neinsemnat al alegAtorilor, iar lucrarea in-
dividualäa atat de intensä.

oz 6)erwtctO,

La aceste rezultate am ajuns nurnai multumitä Imphrtirii corpului elec-

toral In colegii duph cens material, creandu-se astfel conditiunile cele mai priel-
nice pentru escamotarea sufragiilor, desi in alt chip In fiecare colegiu.
»Lucrarea individualä e, de sigur, cu neputintä In colegiul al treilea.
Dar cand acest colegiu, prin eliminarea din sanul lui a tuturor elementelor
socialmente ridicate, rämäne far% conducätorii lui firesti putintä de or-
ganizare, el fatal cade victima abuzului de forth. Colegiile privilegiate insä dach
nu pot rezisth !lucrärii individuale, in schimb, in fata lor, forta brutalä e ne-
putincioasä. Nu se poate teroriza cu jandarrnii un mare proprietar, un profesor
de-rmiversitate sau un mare industria i comerciant.
Din amalgam area colegiilor dar, puterea lor de rezistenth ar sporl nemtisurat,
atat fatä, de presiunea administrativä, cat si in fata incercarilor-de coruptie.
Dar elementele inteligente i culte sä fie ! inecate In massá ?. Elementele
adevärate de elitä nu vor pierde nimic prin aceastá »Inecare In massä ; puterea
lor, cu prestigiul pe care li-1 cla situatiunea sociald, averea i cultura lor, inch
va creste prin ascendentul ce fireste II vor castigh asupra mulimei, In Mijlocul
cdreea se vor cobori. In rolul frumos de conducAtori ai masselor populare, ele
nu vor pierde niciodatä autoritatea pe care o dä superioritatea realä. A vorbi In
asemenea imprejuräri despre reforma electoralä ca de o !despoiare» a colegiilor
superioare, inseamnä, a confunda aceste colegii intregi cu acele putine elemente
coruptibile din sanul lor: lipsite de orice valoaro intrinsed, cari singure vor
pierde putin/a de a-0 mai specula votul.

www.digibuc.ro
 DESIATEHIU ADUNARII DEPUTAT1LOR I Martie 4914
68

Pe de alth parte, fuziunea intre rnassele populare,si elementele de elitä inteun

singur corp electoral, dupd chipul i asemanarea natiunii ings, va pune ince-
putul unei trainice solidaritati sociale si nationale, i va fi punctul de plecare
pentru adevarata educatiune politica a natiunii noastre, pe care sistemul impär-
tirii in colegii nu a putut-o desavarsl nici dupti o jurnatate de veac.de functionare.
(Aplause prelungite).

To m /rot Te/fyi 4:ct¡ I,

Aceste consideratiuni justifica pe deplin propunerea de a revizul textele

constitutionale relative la organizatia electorala pentru Camera i Senat, adicA
sectiunile I si II din capitolul I, titlul Ill at Constitutiunii,-articolele 57-81
inclusiv, rarnanand, bine inteles, ca'Camerele de revizuire sh asigure Senatului
caracterul sau de corpponderator, i in acelas timp sá vada ce marginiri trebuiese
aduse sistemului majoritar prin introducerea principiului de reprezentarea mi-
noritatilor, precurn si-sa cerceteze dad, nu e zecesar de a impune obligativitatea
votului. (A plause indelung repetate). -

Dar, ea o consecinta necesard a suprimärii colegi Hor restranse, i, prin aceasta,

a dispar1tiunii lucrarii individuale, a alegatorului, e necesar sh asiguram rnij-
loacele de propaganda in sanul masselor populare. Nurnai revizuirea art. 26 din
Constitutie, relativ la intrunirile publice, poate face cu putintä adevärata propa-
ganda politica i alucatia cetteneasca a masselor chemate 14 vieata publica.
Ca un corolar al reformei de mai sus, pentru asezarea vietii politice pe te-
melii sratoase, avem datoria de a ne ingriji ca o bunk' organizatie a justitiei
sa fie garantata chiar prin Constitutie, i ca In acelas tirnp sa fie puse la dispo-
zitia fiecarui cetätean mijloacele de aparare legalä irnpotriva oricarui abuz de
putere. Din acest punct de vedere se propune revizuirea articolelor 104 si 130
din Constitutie.

Toate incerchrile de reformä politica vor ramanea insä zadarnice dach or-
ganizarea muncei nationale nu da o temelie solidä edificiului politic. Pentru o
lard agricola ca a noastra intocmirea muncei nationale atárn, inainte de toate,
de conditiunile agrare, si mai cu seama de raportul intre intinderea marei i a
micei proprietäti. Acest raport nu se poate indeparth färä mari primejdii de certe
norme. Daca In faza sociala actuala marea proprietate fonciara are un rol social
util, excesiva ei crestere poate dupe la un dezechilibru economic si social primej-
dios, i poate chiar sii. compromita tot viitorul national. Daca i inteo tard cum
este Anglia, unde populatia rurala formeaza abia 200/0 din numärul total 41 lo-
cuitorilor, aceste consideratiuni au adus la cunoscutele incercari de reformä
agrarä, aceastä problema cu atat mai malt se impune atentiunii legiuitorului
In toate Statele de pe continent.
Imi voiu permite sä citez acl, In primul rand, parerile a doi mari invätati
germani, cunoscuti prin ideile lor conservatoare. Ilustrul economist, fost rector
al universitätii din Berlin, G. Schmoller, spune In tratatul WI de economie po-
litica :
Pentru nici o lard din lume nu este adevarat, cum se pretinde, GA 'in
nvremea noastra s'ar fi transportat, complet i Para re7.erva, asupra proprietätii
fonciare resturile dreptului roman relative la proprietatea mobiliard. Ori de
cate ori dreptul nemärginit al proprietatii fonciare atracre dupa sine consecinte
nneprielnice, indatä se deseneaza curente contrarii... TreLle sh venim In ajuto-
clasei tarknesti prin o mare politick agrara, set transformeon o parte din pro-

www.digibuc.ro
Martie 191i 41,sworER1LE *ADUNARI1 DEPUTATILOR tti-

nprietatea nobiliarei, incarcatä de datorii i ajunsä inutilä, in proprieteiti Orel-

nefti, inconjurate de garantii... ,(Aplause). (G. Sehmoller : »Principes d'éco-
»nomie politique, vol. II, la: 387-9 passim).
aceasta profesoril A. Wagner adaug& :
Un.drept rational de expropriere silitá trebuie sa vie in ajutor, fatá de drep-
»turile castigate, pentru ca sä asigure o intrebuintare a solului mai util& pentru
»obstie atunci cand aceasta nu se poate realiza prin buná
»In toate cazurile trebuie mereu sä tinern in seam& ca pärnantul nu poate aduce
»foloase deck prin mijlocirea muncei ornenesti i, prin urmare, pentru ca sä
»ajungem la maximum folosului in cantitate i intensitate, organizarea juridic&
»a proprietätii fonciare trebuieste necesar pus& de acord cu pornirile i mo-
ntivele activitatii omenesti, prielnice pentru munc&... »N'are importantd,
»spume el, deck ca organizatia juridic& a proprietätii fonciare (Bodenrechtsor-
»dnung) sä fie astfel alckuit& in cat sä Ned i sd pästreze populatia rural& cat
»mai sdraván i activä pentru munca agricola, i astfel s indeplineasca o func-
»tiune mai insemnatä pentru intreaga vieatá nationalto... (A. Wagner : »Die
»volkswirtschaftliche Principienfrage der Rechtsordnune, Handw. d. Staatswis-
»senschaften, v. IV, p. 114, 132, 139, passim).
Aceste ,revendichri ale economistilor n'au rdmas Para influent& asupra con-
ceptiunii juridice moderne a dreptului insus de proprietate. SA-mi fie iertatä Ia
aceastä privintä o ultimä citatie, - dintr'un manual, de pe care invat& astázi prin-
cipiile de drept constitutional studentii celei mai populate facultäti juridice din
lume :
»Proprietatea imobiliarä nu se poate explica deck prin utilitatea ei so-
si nu se poate dovedi legitimitatea ei deck dovedind eh intr'o epoc& data
»ea este socialmente Proprietatea fiind rezimatä exclusiv pe utilitatea
»socialä, nu trebuie sä existe deck in másura acestei "utilitäti sociale... Intr'o
»tart unde proprietatea individual& e recunoscutd ,de legislatia pozitivä, pro-
»prietarul are, prin faptul insus cä este proprietar, un anumit rol social de In-
»deplinit ; i intinderea dreptului säu de proprietate trebuie ,sä fie determinatä
»de lege dup& rolul social pe care el este dator sä-1 indeplineasa : el nu poate
»pretinde alt drept decal de a puteä indeplini liber i pe deplin functiunea sa
»social& de proprietar.., (Mon Duguit : »Droit constitutionnel, P. 1907, p. 644).
In ce priveste legislatia pozitivd, putem constata ca aproape to intreg apusul
european ea este tot mai des inspirat& de aceste consideratiuni.

To mni/roz, putafi,
Anormala concentrare a proprietätii fonciare este in primul rând detunii-
toare chiar pentru rolul social util al marei proprietäti. »Excesul raului in
chip necesar provoacä o reactiune care poate atinge insus principiul marei pro-
priettiti. Astfel regimul latifundiar in Irlanda a-trebuit sä sfarseascä prin expro-
priarea i parcelarea aproape a intregei proprietäti. Dar dac& peste tot interesul
echilibrului social impune .0 politic& agrarit de lupta impotriva intinderii
exoesive a latifandiilor, in situatia tdrii noastre un regim agrar nenorocit con-
stitue i o mare primejdie nationald.
Raporturile noastre agrare se prezintä ca omostenire in adevär nenorocita
a regimului consacrat de Regulamentul Organic, care n'aputut A, lie definitiv
lichidat prin legea din 1864. Am ajuns in mornentul de fat& o tail de latifundii
prin excelentá, - nicäieri poate disproportia intre intinderea micei si a marei
proprietäti.nu este atat de simtitoare : in .fata celor 3 milioane i jumdtate de
hectare cari.apartin la peste un milion de:gospodärii täränesti, constatäm un for-
midabil masiv de peste 4 rnilioane de hectare (impreura cu padurile particulare)
stapanite de ceva mai mult de o mie de familii ; iar intro aceste cloud extreme,
putem spune, un gol. E destul sit comparam aceasta situatie, in care proprie-

www.digibuc.ro
70 DESATEMLE ,M)UNARII. DEPUTATILÓR 1 Martie 1914

tatea täräneascä, de toate felurile (Ora la 50 hectare), formeazá abia 42 °J0 din
intinderea total& 4 terenului cultivabil, cu datele relative la Wile Vecine. Lasand
chiar la o parte Bulgaria, si mai cu seam& Serbia, uncle intinderea marei pro-
prietäteste prea neinsemnatä, constatäm c& in toate tinuturile vecine intinderea
proprietätii täränesti variaid intro 66-82 0/0 din intinderea totalä. (Aceste
date sunt luate din lucrarea profesorului G. Maior : «Politica agrarä la Romani.,
pag. 227 urm., 423 urm., 515 urm.).
Aceastä situatie nu nurnai cá impiedic& formarea unor gospodärii täränesti
economiceste de sine stätátoare, dar ea face cu neputintä i progresul agricul-
turii noastre. i tot din ea isvoräse §i toate neoränduelile vietii noastre agrare,
pe care cu greu le pot stavill legile pentru invoieli agrieole. and o astfel de
intocmire defectuoash duce Statul IA sguduiri periodice, i atät de des face ne-
cesara distribuirea porurnbului pentru ca locuitorii din regiuni intinse s& nu fie
condamnati la moarte prin foamete, interesul de conservare a Statului ne im-
pune masuri energice i grabnice pentru restabilirea echilibrului. i acest re-
zultat nu se poate realizA decAt prin trecerea in inainile täränimei a proprietá-
tilor de mäná moartä si a unei päili din prisosul marei p:'oprietäti. (Aplause
prellingite).
De aci necesitatea de a da o altá redactie dispozitiunilor art. 19 din Con-
s ti totiune.

Tom/1140'c

Aceste dispozitiunrsunt o particularitate a dreptului nostru constitutional,

a carei analogie in zadar am chuta-o in vreo alth legislatie. Textul corespun-
zätor al Constitutiei belgiene se märgineste sá dispunä, cá ,nimeni nu poate fi
,expropriat deal pentru cauz& de utilitate publicá, in cazurile i in felul sta-
,bilit de lege, si dupá o dreaptä i prealabilä despägubire..
Texte asemänätoare se gäsesc aproape in toate Constitutiiie, cari cuprind
garantiile drepturilor individuale. De sigur, insd, jurisconsulpi din lumea in-
treagä, necunoscând imprejurárile speciale cari au clictat restrictiunile din
Constitutia noasträ, n'ar puteä intelege cum poate sä, fie consideratä in Ro-
naänia ca revolutionarä ideea de a reveni asupra acestor restrictiuni, spre a se
intoarce la un text ca acel belgian, comun tuturor legislatiunilor.

Tcii'iii'.'tciz. iatt/ra

Mai rrujlt decAt probabil, Camerele de revizuire vor tine seam& de psiholo-
gia specific& din tara noastrá aceastá privinp i vor mentine intr'o másurä
oarecAre restrictiunile din art. 19 ; dar färä, revizuirea lui nu numai di pro-
blema agrará nu s'ar putea rezolvi, dar nici o legislatie administrativá ratio-
nalk 1ii ce priveste, de pildä, regimul impäduririlor, lucrärile de aphrarea tere-
nurilor inundabile, etc., nu e cu putinth.
Proprietatea e sacra', i inviolabilä, der, nimeni nu poate aveâ vreun drept
impotriva conditiunilor insási de existent& a Statului, fiindcA Statul este sin-
gurul isvor al ordinei de drePt, i in afar& de Stat nu existik nici un drept.
(A plause).
Pentru aceste motive, urmeazä, sä, fie revizuit articolul 19 din Constitu-
tiune, -impreunä, cu textele ce se afiá in stransä legáturá cu el din articolele
20 si 132.
*
* *

www.digibuc.ro
 -
4 Martie 1914 DkS.I3Ai' 6RIt ÂDUNÄR DEPUTATILOil 71

In afarä de articolele mentionate mai sus, a fost propusä §i revizuirea unor

texte, fie pentru cä redaGliunea lor n'ar fi destul de lämdritä, fie ea dispozitiu-
nile lor sunt socotite astäzi inutile, §i anume articolele 23, 101, 133 (articol
aditional), precuin §i art. 102 §i 131. Aceastä cerere se justificA dela sine.
(Aplause prelungite §i indelung repetate).

Tomnifoz eeraarti,
Comitetul delegatilor, alchtuit din d-nii : M. Orleanu, N. Romanescu, C.
Iarca, I. G. Salta, I. Mavrocordat, I. Procopiu §i subsemnatul, luand in cercetare
propunerea de revizuire pornitä din initiativä parlamentarä, pentru motivele
desvoltate rnai sus, a primit-o in unanirnitate,-§i are onoare a supune delibe-
rärilor d-voastre declaratia de mai jos :

DECLARATIE
--
Potrivit art. 128 din Constitutiune, Adunarea deputatilor declara a este
nevoie sä se revizuiascä urmätoarele articole din Constitutiune : 19, 20, 23, 26,
57, 58, 59, 60, 61, 62, 63., 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76,
77, 78, 79, 80, 81, 101, 102, 104, 130, 131., 132,133 (articolul aditional). Ca-
merele de revizuire vor trebui sä dispue, eventual, nuraerotarea articolelor dupd
ordinea lor numericd. (Aplause prelungite §i indelung repetate).
Raportor, C. STERE.

D. presedinte: D-lor deputati, conform
Constitutiunii, cu incepere de azi se nu-
mar& cele 15 zile ale primei cetiri. Discit-
tiunea este virtual deschisä, dar orele fiMd
Inaintate, ea va Incepe mAine.
Voci: Si se tipAr4ascA raportul.
D. presedinte : MA rog, de aceea zic cA
se va incepe; discutiunea e deschisAjn.mod
virtual, pAnA mAine raportul va fi tipArit
distribuit d-lor deputati.
D. N. Fleva : Wine va 11 pug la ordinea
zilei chestiunea ?
D. presedinte : Da% D. Greceanu are cu-
vAntul.
D. D. Greceanu : D-le pre§edinte, poate cA
am Inteles räu cuvintele d-voastrA : D-voas-
tr.& ai zis cá aceast& cetire se aonsiderä ca
prima cetire a declaratiunii, ori, cred cA
aceastA interpretare ar fi cu desAvArqire
gre§itä. Prima cetire, adicA declaratiunea
care poate 11 socotitA ca primä cetire, este
numai aceea care a fost sanctionatä prin-
tr'un vot al Camerei. PAnA atunci, paind in
momentul &and s'a fAcut simpla forma a ex-
punerii de motive pentru care se cere revi-
zuirea Constitutiei nu ne aflAm In fata unei
declaratiuni a Camerei. Constitutiunea cere
ca de trei ori dearAndul aceastA decl_ora-
thine sA fie repetatA i prirnitä, astfel Inca
nici Camera nici tara sA nu poatA fi sure
prinse i dud ne vom pronuntA sA o facem
In deplind cunbstintä de cauzA.
Revizuirea Constitutiunii e un lucru prea
gray, de prea mare important& pentru ea
legiuitorul, cel constituant mai ales, sä nu
fi dat aceste garantii. Este absolut necesar
ca atunci cAnd chestiunea revizuirii se su-
pune Comerei, Corpurile legiuitoare sä aibA
tot rAgazul ca sA se poatA pronunti in per-
fectä cunostintA de cauza. Cred a este ab-
solut imposibil ca azi, dupA cetirea ce s'a
fAcut de onor. domn raportor, sA ne däm
seama de punctele anume_ cari sunt supuse
revizuirii i e absolut eu neputintä ca vre-
unul dintre d-voostrA s& declare cA cunoa§te
mAcar enumeratia articolelor indicate spre
a fi revizuite. De aceea cetirea care s'a fäcut
adineaori nu poate contA n fata tArii, nu e
decAt o simpld propunere a unor deputati;
care nu poate aveA valoare efectivä cleat
din momentul cAnd, dupA mature discutiuni
urmate aci, Camera se va pronunti in de-
plinä cuno§tintä de cduz& asupra ei i dupä
ce va fi adoptatA de Camera. Aceastä cetire
numai atunci va puteá fi consideratA ca o
declaratiune a puterei legiuitoare, dupA
cum glAsue§te Constitutia. Aceasti inter-
pretare a textului Constitutiei, singura poate
rdspunde rostului al celor trei cetiri, ale vo-
intei con§tiente a Parlamentului. MA cred
deci In drept de a vA rugA sá respectati ter-
menul constitutional.
D. presedinte : Modul de a vedeA al
onor. d. Greceanu este cu desAvir§ire ero-
nat. Constitutiunea ziee cA declaratia Ca-
merei trebuie sA fie cetiti de trei ori din 15
In 15 zile, i primal de Adunare. Or, ce
este declaratiunea care se cete§te ? Este ea
o propunere ? Nu. Propunerea a fost IntAi
formulatA, trimis& la sectiuni, luatA in stu-
diul sectiunilor, unde fiecare 'a avut ocazia
sâli exprime pärerea i apoi s'a numit un
comitet al delegatilor care reprezintä toate
sectiunile, deci intreága Adunare, i ceea-
ce s'a cetit, raportul d-lui Store, este de-
claraTia Ins5§i a Adunärii. (Aplause pre-
lungite).
In privinta aceasta sunt precedente. Nu
pentru prima oar% se fac eleclaratiuni de
revizuire, i atât Camera, cAt i Senatul, In
acest mod au Inteles interpretarea artico-
lului din Constitutie.
Deci este admis cA azi este prima cetire;
In wing va aye& loc discutiunea i va fl
consultatA Adunarea de prime§te siu nu
primqte concluziunile -raportului. Nu v'a
puteá fi surprindere pentru nimeni, pentru
cA cetirea aceasta se va repeth in trei rAn-
duri, din 15 fa 45 zile, si dupA fiecare ce-
tire va fi in drept fiecare sa vini s(1 spunA
covAntul ce-1 are de Impotrivire, obiectiu-
nile sau luminile ce va voi sA le aduci pen-
tru deslegarea chestiunii. Astfel IncAt
poate fi onorabilul d. Greceanu : nu
este surprindere nici pentru tará, nici pen-
tru nici unul din membrii Adunärii. (Apla-
use). Astfel au inteles predecesorii nostri,
toti cati s'au succedat in Parlament, astfel
au Inteles aplicarea articolului din regula-
ment, astfel Il Intelegem inoi, astfel II vorn
aplich. (Aplause prelungite).
D. D. Greceanur: D-le presedinte, mii
dati cuvintul
2

www.digibuc.ro
 72 DÉSBATERILE ADUNARII DEPUTATILOR Martie 194.4

D. presedinte Aveti cuvântul.
D. D. Greceanu : Chestiunea a fost dis-
cutata §i la 79, a fost discutata si la 82k, si
Senatul, dupa cat stiu, a admis parerea
contrarä.
D. pre§edinte : Sunteti in eroare abso-
lutä : atât Senatul cat si Camera au luat
de prima zi a inceputului, acestor 15 zile
insa§ ziva in care propunerea a fost fäcuta.
De cc? Pentruca la 1882, fn ameas zi s'a
admis propun&ea si in aceea§ zi s'a depus
§i raportl comitetulhi delegatilor §i s'a
votat.
In aceasta privinta nu a existat nici o di-
ficultate ; o alta discutiune s'a ivit. Va-
canta cazand in intervalul acestor 15 zile
termenul acesta expirând in timpul va-
cantei, s'a intrebat daca aceste 15 zile sunt
un terroen fatal ? S'a decis cä este un ter-
Men minimum si daca sunt vacante, terme-
nul poate sa fie intârzit cu câteva zile, Iu-
cru ce nu poate deaf sa inareasca timpul
de reflectiune. Prin urmare, nirneni nu poate
sa se planga de modul acesta de interpre-
tare.
D. D. Greceann : Precedentele nu sunt
asa §i in ()rice caz un precedent nu este
obligatoriu pentru noi. Propunerea care s'a
facut azi pentru revizuire nu este deat o
simpla propunere, termenul nu poate sá
crirga de azi, ci numai din ziva de cand pro-
punerea a fost ratificata prin votul d-voas-
tra, adica dupá ce ea a fost discutata si
aprobata de Camera.
Voci : Inchiderea discutiunii.
D. prepdinte : Nu este in cäderea mea
sá pun la vot regulamentul. Eu astfel il In-
teleg, astfel il aplic. (Aplause prelungile).
Ridic sedinta.
- edinta se ridica la ora 6 í 5 minute
dupa amiazi, anuntându-se cea viitoare pe
a doua zi Vineri, 28 Fevruarie 1914, ora 2
d. a.

1144V41,;,'A WVAA
,,qqt,!",. ti.40.yQtot 11 2,
nz,,v1.1,.1.
!!!!It

,4 446144-V° p-

nalele Patalamentare ale Romaniei

CCIPRINZAND PROCESELE-VERBFILE VECI-IILOR FIDUNARI LEUIUITOFIRE, CU INCEPERE DE FINUL 18.V, PRECUM SI
DIFERITE DOCUMENTE ISTORICE PARLFIMENTARE

Se aflä de.Anzare numai la Directiunea generalä a Monitorului Oficial" i Imprimeriel Statului,

cu urmätoarele preturi
partea 1, apürut in 1890 I et 3 Toni. X, partea I i If, aptirut in 4899 I ei 3
1, 11, » ,-/ 1893 » T >7 » 1900 3
-, 77 7; 1892 » 3 71 77 1900 3
I, » » 1892 » 3 » 1902
HI, H, » » 1893 »
77 » 1902
IV, I, » » 1893 »3 77

» 1903 » 3
IV, II, » » 1894 » 3
»3 XIV, » 1907 3
V, I 0 II, » » 1895 77
-

VI, 1011, » » 1896 »3 XIV, » 1907 2

t. I
VII, 10 II, » » 1896 »3 77 XV, » 1908 . -3
VIII, I 0 II, » » 1897 »3 XVI, » 1909 » 3
Ix, I, » » 1898 )2 3 XVI, » 1909 n3
II, n n 1898 n 3 XVI, » 1910 n '3

Cel cari doresc sail procure aceasta opera, fie in total, fle VI parte, se pot adresä deadreptul la Imprimeria Statulul, varslnd
pentru Capitalä costui in numerar, iar pentru provincie in mandate postale.
In scopul de a se rispandi in public aceastä opera de mare valoare istorica, Directiunea a schut preturlle cu 50 §i 75 e/o, re -
dudndu-le la cele actuale.

". VtuuMAAVAVACMCagt.t=v11 tsMuuTix=u7=113:414===W1-----7-

VVVV` 110 tiltlt

DAPRIMERIA ETATELIII. DIRECTOR GENERAL, VINTILÁ C A. ROSETE.

www.digibuc.ro