AR. M.

CALINESCU

DISCURSURI PARLAMENTARE
1934-1937

VOLUMUL II

MONITORUL OFICIAL $1 IMPRIMERIILE STATULUI

IMPRIMERIA NATIONALA, BUCUREgI 1938

sr

www.dacoromanica.ro

AR. M. CALINESCU

DISCURSURI PARLAMENTARE
1934 -1937

VOLUMUL II

MONITORUL OFICIAL 51. IMPRIMERIILE STATULUI

IMPRIMERIA NATIONALA, BLICURESTI, 1938

www.dacoromanica.ro

IN TIMPUL GUVERNULUI
GH. TATARESCU

www.dacoromanica.ro

XVII
LA VALIDARI
(5EDINTA CAMEREI DM,A 7 FEBRUARIE 1934)

D. Armand Ccilinescu: D-le preedinte, d4or

deputati, Va mdrturisesc c ori de ate ori am

fost nevoit sd ma urc la tribund pentru a discuta
valicarile, am avut un simtimant de repulsiune.
Nu este desigur, placut s aduci inaintea Adu/Axil imaginea unor fapte, care, de cele mai multe
ori, sunt degradante. Violente, rnini, provocate
de agentii fortei publice, desldn-tuiti in mod vinovat asupra unor cetdteni panici, chte odat

asvarliti asupra unor oameni, care au ocupat

insemnath demnitgi in Stat, care au fost poate,
ei inii efi ierarhici ai agentilor. Va inchipuiti
ce atingere se aduce moralei publice, ce exemplu
se poate da, sub raportul educatiunii cetteneti.

Si apoi, spectacolul magistratilor, care, in 'cel

mai bun caz, asista impasibili la comiterea ile-

www.dacoromanica.ro

-8

galittilor dar, care, de multe ori, le comit ei

inii,

falsificand acte oficiale. Ce prestigiu pot

s aib asem. enea slujitori ai justitiei in fata

cetdtenilor, cari vd: i cari inteleg ? Ce funda:
ment moral poate sa aibd o actiune de guvern,
cnd la obhrsia ei ar fi. asemenea''acte? Cu ce
autoritatel pot pretinde chnnuitorii respectul legilor i paza ordinei, chnd ei mnii ar incepe cu

dispretul 144 al liberatildr

si al dreptului?
Eu cred, d-lor deputati, c in practica vinovat a sistemului pe care il amintesc, st eecul
celor mai multor guverndri,..pe care le-am avut

dela rdzboiu incdace, i, in, mice Caz, acesta este

fermenta care a provocat, incetul cu incetul,

criza de autoritate, de cafe suferd_ regimul nostru parlamentar.

Dar, d-lor, nu ma evoiu intinde mai mult

asupra acestui punct. Va veni, desigur o zi,, cand,
prin evolutisunea fireascd a lucrurilor, se Va ju-

deca acest proces. Noi, asti, ca i Iii trecut

de aItminteri, venim rand pe rand i expunem
procesul, nu-1 judechm. Va veni o zi cand el
va trebui sa fie lichidat definitiv, prin stabilirea
unor raspunderi efective: In ce ma priveste, en
prevad c lichidarea acestui proces se va face
Prin eliminarea din vieata publfca a acelora care
nu au putut tri prin aplicarea sincer a regimu-

www.dacoromanica.ro

lui parlamentar si care au dainuit la adapostul

falsificarii lui.

,Vor fi eliminati, nu printr'un act precugetat

de rdzbunare a adversarului. Nu. Ar fi. desigur
foatte usor.
D-lor, d-voastre, nu ati cunoscut i nu ati
fost supusi tratamentului pe care 1-am suportat
noi in 1922 in 1926, in 1927, in 1933. i ar trebui
sa ne fiti recunoscatori, fiindca d-le ministru
de interne, s nu va faceti iluzii d-voastra,
ati obtinut Iii opozitie odata. 6 procente, alta
data _mi se pare 13 procente, dar le-ati avut
prin alegeri libere. In ziva in care asupra
d-voastra, se vor incerca usoare presiuni, dzvoastra nu yeti mai. avea 2 %

D. Vasile P. Sassu, ministrul industriei si

comertului:. I;ibertatea corijata. Ne-am bucurat

de o libertate corijatd.
D. Armand Ccilinescu: D-le ministru, a vrea
si; stiu, in democratul Sassu nu se redesteapta
astazi simtiriiintele de -pita. data?
D. V asile P. Sassu, ministrul induSiriei i comertului: Le-am avut si le am si acum.
D. I. A .Tornescu: Democratii se nasc, nu se fac.
D. Armand Cdlinescu: A !-*Doinnul, Sassu are

si astazi aceste sentimente- democratice. Eu ii

cred i asa imi explic cum d-sa...

www.dacoromanica.ro

10

D. V asile, P. Sassu, ministrul industriei comeqului: Da, dar sentimente democratice. (Rotritate).
D. Armand Cdlinesc: D-le Sassu, eu cred c
'1*.

d-voastra, in adevr, pastrati i astazi sentimentele democratice necorijate

cum v place
sa spuneti
i cred cd am dovacla: este aceea
ca, dintr'un scrupul de contiintd, probabil,
d-voastrd, ati reuit sa treceti peste aceast pe-

rioadd, in care s'au cotijat ideile democratice,

i nu ati fosf in acest guvern in momentul in
care s'au facut alegerile.
D. V asile P. Sassu, ministrul industriei i comertului: Nu a depins de mine ca sa fiu in guvern dela inceput.
D. Armand Cdlinescu: D-lor deputati, faptele
pe care le aclucem noi la tribun, nu sunt fapte
izolate, comise intr'im anumit judet. Ele au un
caracter general, sunt un sistem pretutindeni
aplicat, i dacd noi nu ludm cuvantul la toate
alegerile, nu este fiindca nu am avea elementele
pe care sd vi le semnalam. Se poate prea bine

intaMpla ca pe alocurea presiunea sa nu fi

izbutit, fiindca cetatenii au rezistat mai bine',
sau poate au reactionat; dar sistemul s'a aplicat pretutindeni. S'a aplicat i in judetele in
care noi am avut rezultatul cel mai bun. De

www.dacoromanica.ro

11

pilda. in Muscel, judetul in care am avut cel

mai mare procent, 40%, am' vdzut aceleai metode : aceleai afiaje, distruse de agentii politiene5ti cum v'am .telegrafiat la timp
ace-

leai intimiddri ale alegatorilor cu bande de

cetateni entusiati *,

Coti

a fost o sectie de votare

la care nici interventia preedinte-

lui Patidului Natiorial-Tardnesc nu a determinat pe judecdtor s crute terenal de aceti cetateni, cari turburau linitea. Am dci documentele fotografice ale spectacolului, apoi, ace-.

iai magistrati schimbati, ca sa vina altii mai

docili, adui din alte judete ; acelea.si acte de
coruptie s'au oferit bani pentru voturi, am
aci actele judecatoresti in care acest fapt se
constatd. Prin urmare, chiar in judetele cu cele
mai bune rezultate pentru noi, s'au practicat
aceste metode. Este un sistem. Nu ludm insd
cuvntul, -deoarece in mod fiiesc am fi nevoiti
s repetdm fapte de aceeai natura.
Sd-mi dao voie insa s prind chteva elemente,
care caracterizeaza alegerile dela Prahova.

D-lor, aici trebue sa semnalez un punct. Mi

se spune anume cd, de data aceasta conducerea

efectiva a alegerilor dela Prahova ntl a mai

avut-o bnorabilul domn Nicolaescu, vechiul

Simpaticul parlamentar, ca d-sa ar fi lasat de

www.dacoromanica.ro

12

data aceaSta tineretul liberal pentru, a-i valorifica aptitUdinile electorale 'si a aplica firete
conceptiunile generatiei noui.

Va inchipuiti d-voastre, cu cat interes am

analizat en alegerile dela Prahova, unde doream,

sa vad palpitnd un suflu nou, acel suflu mai

generos mai idealist, care cata SA. fie la baza
actinnii de maine a Partidului National-Liberal.
In al doilea rand, am creut Ca e-de bun. augur
faptul c, conducerea administratiei a fos:t in-.
credintata aci unei rude apropiate a d-lui primministru. Mi-am zis: firete ca, nu este vorba de
un act de nepotism, Ca .s&a fdcut apel la un prefect strain de localitate, fiindca desigur persoana
aleas prezenta o garantie deosebit, din punct
de 'vedere al aplicarii conceptiunilor favorite,
membrilor gu'vernului. In asemenea conditiuni,
faceam presupunerea ed la sPrahova se asigura
un regim de legalitate i de libertate.
Ei bine, d-lor, s vedem cum -s'au desfa.urat
alegerile defa Prahova.

Trebue sa incep prin a va arata Ca operatiu-,

nile . au debutat printetai .act abuziv al primului preedinte al tribunalului. Desigur, nu fac
din aceasta o incriminare partidului dela guvern.
De altrninteri, noi flU venim aic numai.sa arnncam raspunderea asupra adversarilor notri ; noi

www.dacoromanica.ro

13

venim s fixdm toate elementele care viciazd

alegerile, ri d unde ar veni ele.
' Aadar, primul presedinte al -tribunalului a
comis un abuz cu prilejul prezentarii listelor de
candidati. D-sa nu le-a inregistrat in ordinea,
in care cererile- au fost depuse. Se prezentase
mai inthi lista Partidului National-Liberal, dupd

aceea lista Partidului National-Taranesc, care

trebuia sa." olytind numd.rui doi, apoi celelalte.
Nu se ridicase niciun protest in- ce privete
primele cloud liste ; se ridicase insh obiectiuni
privitor la celelalte liste, asupra ordinei dintre
ele. Cu toate acestea, primul preedinte al tribu,nalului a gsit potrivit s frag la sorti toate
listele, inolusiv cele prezentate in mod regylat.
Era, desigur o ilegalitate.
D. D. Nicolaescu: Nu ne-a favorizat pe noi.
D. Armand Calinescu: Am 'fiicut contestatie
la biroul electoral central. Contestatia a fost
semnat de noi si de reprezentantii Partidului
Liberal.

D. D. Nicolaescu: Si de mine.
D. Armand .Cdlinescu: Din nefericire, contestatia nu a fost admis, sub motivul c aceastd
chestiune era de resortul exclusiv al presedintelui tribunalului. Astfel, ilegalitatea a ramas consfintit.

www.dacoromanica.ro

14

Prin aceasta tragere la sorti, lista noastra a

obtinut numarul cinci i a fost imprimata pe pagina a doua a buletinului. Chestiunea aceasta are
importantd din nostru punctul de vedere, fiindca,
-in acest fel, am pierdut multe voturi ; in felul
cum se vota, grabit, in lumina mai slabd a serii,
mai ales cetatenii bdtrani au votat semnele asemanatoare de pe prima pagina. Dovada este ca

sunt sectiuni de votare, la care listele de pe

prima pagind, care n'aveau delegati, fiincicd
n'aveau organizatii, totui au obtinut un numr
de voturi egal i Cate odatd mai mare decht al
nostru. (Intreruperi pe bcincile majoritafii).
In al doilea rand, domnilor deputati, trebue
sa va subliniez schimbarea sectiunilor de votare
oi inlocuirea magistratilor. Au fost trai magi-

stratii la sorti. Deodatd insa., in preziva alegerilor, sunt inlocuiti magistratii dela cloud
sectiuni....
D. Gh. .Bogdan-Duicci: Doud, din caste ?
i sunt adui magiD. Armand Ccilinescu:

strati straini, din Bucureti, dei acolo erau

Inca judecdtori disponibili. Dar ceea ce este i
mai caracteristic, se inlocuesc magistrati titulari ai judecatoriikir, cum este cazul dela Campina, de5i potrivit legii, ei de drept prezidau
sectiunile respective.

www.dacoromanica.ro

15

0 voce de pe beincile majoritatii: Dar daca vor

fi fost recuzati?
D. Armand Cdlinescu: Va intreb pentru ce
au fost Schimbati acesti magistrati, pentru ce au
fost adusi magistrati straini, pentru ce s'a calcat legea? Noi am facut din capul locului presupunerea c 1a aceste sectiuni magistratii au fost
fiindca nu s'au aratat destul de docili
la anumite sugestii i cand v voiu relata cum
s'au desfasurat alegetile dela aceste sectiuni, veti
vedea c avena dreptate sa facem presupuneri.
D. Gh. Bogdan-Duicd: Greu de dovedit (Intreruperi pe bdncile majoritdtii).

D. dr. N. Lupu: Iat o speta noua de mameluc d. profesor Bogdan Duica..... (Intreruperi,
protestdri pe bdncile majoritdtii).

D. Gh. Bogdan-Duicd: Va inselati! Stint un

om care judecd. (Aplauze pe boincile 11147.014td#i).
D. dr. N. Lupu: Istoria aceasta cu dovada
este veche, este un refren de 15 ani, o fac aici
tncii aceia mici. Dar dumneata? Respecta-ti
macar opera istorica, daca nu batranetea.
.

D. Armand Cdlinescu.: In al treiled rand,

domiailor, trebue s subliniez regimul la care ati
supus dv. administratia. Nu cercetez acum clack

din punct de vedere electoral, era necesar s

www.dacoromanica.ro

16

faceti sehimbdri. Nu voiu examina dac socoteati

legitim s aveti primarii dv. pretutindeni, dar

constat un fapt: procedeul, pe care 1-ati intrebuintat, este absolut ilegal. Primarii inlocuiti,'
eOnsilierii schimbati, consilii disolvate fard paza
formelor legate !

Domnuk ministru de interne, noi vom relua

aici aceastd chestiune pe cale de interpelare, o
vom discuta in lung i iii lat in fata Adunrii,
.

vom cere toate deciziunile miriisteriale i prefec-

toriale, prin care s'au acut mutatiunile administratiunilor alese ; vom face o statisticd cornpieta. d Mr.
D. I. Inculet, ministru de Interne: si comparativa..- (Aplamze pe bdncile majoriatii).
D. Armand Cdlinescu: Intreruperea d-voastr,

d-le ministru de interne, pentru mine constitue

un angajament. Sa-mi dati voie s-1 retiu di,

intrucat am trecut _prin locul acela inaintea

'd-voastr, lasati-md s va spun eu in ce situa-

tiune Va veti gsi and vom face comparatid

sub raportul legalitatii.
D. I. Inculet, ministru de Interne: In tot cazul, o situatiune mai bund cleat and erai d-ta
aici.

D. Armand Cdlinescu: D-le ministyu de Interne, eu, de cateva zile, admir candoarea cu

www.dacoromanica.ro

17

"care d-voastra raspundeti la toate obiectitmile

pe care le ridicam noi. Nu -tin daca yeti izbuti
pand la sfarsit sa va mentineti in aceast atitu-,
dine.

Ati facut schirnbarile in interes electoral.

D-le ministru de interne, sa-mi dati voie sa.

va art un document. In afara de adversittile

noastre, va propun sd-1. .savurati i d-voastrd,
impreuna cu mine, ca sa vedeti in ce fel s'au
schimbat .consiliile comunale

primarii.

Este un regirn general, .un sistem care s'a

aplicat in toate judetele, incat en presupun. cd
aceasta s'a facut in urma unor ordine precise.
In orice.caz, iata de ce an fost inlocuiti primarii
si consilierii:

Av and in vedere c d. primar i consilierii

din comuna cutare -.textul e stereotip se de-'

dau la acte cu caracter turburator ordinei d

sigurantei publice, instigand populatiunea contra actualuhn guvern ; considernd ca prin aceast
atitudine intolerabild se pot produce eveni-

mente care nu exclud surprize zguduitoare....

(Exclondri, ilaritate pe bdncile opozigei).

Aceasta era in fapt. Trebuia insa i o motivare in drept. Iat-o :

Wzand i textul art. 167 din legea administrativa: cari in cazul de fata i in mod excep2

www.dacoromanica.ro

18

tional se poate generaliza... (Exclamdri, ilaritate pe beincile opozitiei, .intreruperi pe beincile

majoritatii).

D-le ministru de interne, oamenii d-voastra

aveau cel putin reputatiunea c stint inteli-

genti...

D. I. Inculet, ministru de Interne: Surtt.

D. Armand Cdlines.cu: Sunt Inca i acum ?
Documentul pe care 1-am cetit este pentru d-voastra un document inteligent ?

Prin urmare, vedeti, d-voastra ce situatie ati

creat organelor administrative alese. In toate
judetele la fel.
D. I. Inculet, ministru de Interne: Inexact.
D. Al. Matak: Foarte bine a fdcut !
D. Armand Cdlinescu: D-lor deputati, eu voiu
spune in mod obiectiv cd in judetul Prahova

propaganda nu a fost impiedecata in timpul

campaniei electorate.

Mici abuzuri locale. cum ar fi distrugerea

afielor, confiscarea manifestelor
fdcute de
primari, de jandarmi, de agenti, ar putea trece
nerelevate. Dar, d-lor, aceasta situatiune a ddi-

nuit Pand in ziva de 18 Decemvrie. In ziva

aceea au fost trimise intdriri de jandarni in
toate comunele i de atunci conducerea organizatiei noastre din Ploeti primete comunicdri

www.dacoromanica.ro

19

telegrafice din toate comunele, in care se ardta

c organele de Stat au inceput sa cerceteze de
aproape pe fruntaii nc;tri, mai ales pe candi-

dati, pe delegati, pe asistenti; Ca unii sunt

amenintati, altii sechestrati, altii arestati

transportati in alte localitati.

Fapt este cd in momentul acela planul de

actiune a fost desvluit. Propaganda a fost lsat libera phn in ultimul moment, pentru ca
s nu se dea natere la proteste, pentru ca
spiritele s nu fie atatate din vreme, dar vo-

tarea trebuia sa fie influentat chiar in ziva

alegerilor, prin impiedecarea oricdrei operatii de
control din partea opozitiei.
In absenta delegatilor i asistentilor, chte
lucruri nu se pot face ? Se poate vota in voie prin

substituire cu crti de alegator confiscate ; se

pot falsifica rezultatele. De pilda eu, in judetul
meu, am aflat cu suprindere in ziva votdrii Ca
nu mai candidez. La toate sectiunile de votare

din acest judet s'a rdspandit o telegrama, in

care se arat c eu nu mai tin sd candidez
ea, in conditiunile acestea, voturile sunt nule,
dacd sunt date listei noastre.
In lipsa delegatior i asistentilor, se pot face
tot felul de fraude i se poate vota larg prin
substituire.
2*

www.dacoromanica.ro

20

In fata acestei situatii

si

in fata cazurilor

concrete, prietenii nostri au telegrafiat d-lui presedinte al Consiliului i d-lui ministru de interne, cerandu-le s ia mdsuri grabnice pentru a
asigura libertatea alegerilor i legalitatea lor.

Nu stiu ce curs va fi dat d. ministru de interne protestelor noastre. Eu cred c d-sa a

atras atentia prefectului de judet. In orice caz,
prietenii nostri asteptau cu incredere dernersul
d-voastra, d-le ministru de Interne.
Ce se intampla. insh? In ziva alegerilor, din

non se primesc din toate partile comunichri

telefonice i telegrafice, care aratau c prietenii
nostri sunt in imposibilitate de a-si exercita

drepturile lor.
Prin urmare, dernersul d-voastrd, d-le mini-

stru de Interne

dach un asemenea demers,

cum ati afirmat cLvoastr, printr'o intrerupere,
a avut loc nu a dat niciun rezultat.
Atunci, canditatul nostru, d. Brezeanu, s'a
prezentat primului presedinte al tribunalului
dupa ce constatase personal cd in ajun plecase
din P-loiesti, cateva camioane cu cetateni, mai
mult sau mai putin suspecti, in directia sectiilor
Drmanesti, Vloresti i IEi1ipeti, tocmai acele
sectiuni unde fusese schimbati judecdtorii si
i-a cerut sa-i dea un magistrat, care s'a" meargh

www.dacoromanica.ro

21

s libereze pe delegatii si asistentii notri i. s

asigure libertatea alegerilor.
Din nenorocire, primul presedinte al tribuna-

lului a refuzat sa satisfaca aceasta cerere

atunci situatiunea s'a limpezit : delegatii notri

arestati de organele fortei publice, magistratii
inlocuiti prin altii mai docilli, iar primul-preedinte refuthnd sa ia masuri.
In asemenea conditiuni, nu mai ramne decat
un singur lucru: s se constate la fata locului,
care -era situatia. Candidatul nostru, impreuna
cu d. Constantinescu-Bordeni, capul listei d-lui
George Bratianu i imi pare rdu ca d-sa nu
este acum aici, sa confirme acest lucru
au
plecat i au constatat la fata locului ceea ce se
pdrecea.
Ce au vazut dornniile-lor ? La cele trei secti-

uni de votare, la care judecaorii au fost inlocuiti i la care se trimesese din Ploieti camioane

cu cetateni, probabil, sa faca propaganda,

au gasit pe d. Botez, fost deputat si senator,
batut gray, de delegati si asistenti batuti, pe
consilierii comunali batuti, in fine, toata comuna sub teroarea unei bande de cetateni din
Ploiesti, bine cunoscutd.

lath' d-lor, cum se stabilete lucrul, printr'o

actiune introdusa in justitie de d. Botez, fost

www.dacoromanica.ro

SS

senator, fost deputat, medic primar, mi se pare.

Ce se intmpla la Darmaneti?
Am mers la localul de vot, am gasit pe d.
ajutor de judecator Georgescu, preedintele biroului de votare, cu d. inginer Catuneanu,

Alexiu, etc., liberali . Aceasta se petrecea la

orele 7 dimineata.
Dupa cateva minute au patruns in localul de
vot o banda mare de bataui, in frunte cu fratii
Mustetea din Ploieti. S'au repezit la mine,
m'au apucat de gat'de piept, a1ii pe sus, wand
sa, ma scoat din localul de vot .
Acela5i lucru s'a petrecut cu ceila1i trei in-

sutitori ai mei. Am reuit sa, ma smulg din

minile lor, i in disperare, m'am agatat de
preedintele biroului electoral, care vedea i edea impasibil. Impini de bataui amndoi, judecdtorul i delegatul Partidului National-Taranese, am fost as-Val-14i in curte, in vazul a sute
de alegatori.

40-50 de soldati erau de fat. Soldatii se

uitau la noi ; unii incarcau armele, altii radeau.
Ne-au trantit pe jos in zapada, pe judecator
pe mine .

La un moment dat, un individ cu barba

galbena, i-a pus ambii genuchi pe pieptul meu,
dupa ce m'a lovit de cateva ori, i a inceput s

www.dacoromanica.ro

23

ma strangd. Cella lti bataui tipau, etc. Delegatii

liberali, dupd catava vreme, impreun cu pree-

dintele, au reintrat in sala de vot, lsandu-ma

cu batauii i. un jandarm, care m'au tarit
desbracat, fiindc in invlmaeald mi-au scos
paltonul, cdciula, i m'au tarit p'and dincolo de
podul de lnga coald .
Alegatorii, cari, in corpore, au venit in fugd

dupd mine, au ramas separati de mine prin trupele de garda

Toti delegatii i asistentii dela diferite liste,
dela lista Nr. 8, 5, 6 i 7, au incheiat un proces-

verbal, prin care au constatat exacitatea acestor fapte.

Prin urmare, la sectiunea Drmneti, un
fost senator, fost deputat, este scos din sectiunea
de votare de batdui, impreun cu judecdtorul
preedintt, i trntici amandoi in zapada. Preedintele se degajeaza din invlmaeald, reintr in

said, dar lasa pe delegat afard.

Va intreb, d-le ministru de interne: este sau
nu aceasta un act precis de violenta ?
Au plecat la a doua sectiune, la Floreti.
Deasemenea toti delegatii, toti asistentii, au fost
arestati i bande de cetteni entusiati s
le spun terorizau lumeh.
Mai departe,la sectiunea Filipeti, acelai lucru.

www.dacoromanica.ro

24

Am d-lor deputati, o multime de declaratiuni

aici; nu am s le cetesc pe toate. V'ain aratat

cAteva cazuri concrete de violenta i ilegalitati.

D. Dem. I. Nicolaescu: Dati-mi voie sa va

intrerup d-le Calinescu.
Desigur, Ca nici en i nimeni din colegii nostri, alesi la Prahova, flu ne putem da adeziunea
la actele de violenta sau abuzurile pe care
d-voastr le-ati afirmat aici. Dar, pentruca

d-voastra ai citat numele meu i pentrucd nu

eu ci un alt coleg v. va raspunde, in acelasi
timp, pentruca prevad concluzia pe care d-voastra o yeti pune in legatura cu numele meu,
de aceea ingaduiti-rni ca pe aceasta cale, a in-

treruperii s va opresc de a continua calea

d-voastrd, a atacurilor impotriva mea.
D-le Calinescu, nu stint pentru prima data in
acest Parlament, o stiti foarte bine ; nu sunt Un
om nou, am fdcut atatea alegeri i, cu o oarecare

umbra de regret, v spun c sunt pentra a

zecea oath" parlamentar. Ei bine, niciodata nu

mi s'au adus invinuiri de natura acelora pe

care d-voastra voiti s mi le aduceti, cu privire la expresiunea impotriva d-lui dr. Botez.
Nici n'am cinstea s cunosc pe acesti btusi.
Mai mult decht atat, aflati ca d. dr. Botez,
fost senator, un distins medic, este si medicul

www.dacoromanica.ro

25

casei mele. Pentru aceste consideratiuni, nu pu-

teti bdnui macar cd la o sectie de votare, din

cele 50, s'a putut pune la cale, din partea mea,
o atare agresiune, de care, repet, am fost cu
totul strain si pe care din prirnul moment am
desaprobat-o.

Dar mai mult decat atat : cu prilejul acestor

alegeri, am avut ocazia s ma intalnesc cu d.
Mihalache in propaganda electorald. Aa bundoath in comuna Starchiojd, am asteptat o ord
si jumatate pana ce d. Mihalache, care ocupase
sala de intrunire, destinata intrunirii mele, i-a
terminat intrunirea sa.
D. Armand Calinescu: Cunosc aceasta intamplare.
D. Dem. I. Nicolaescu: Si in timpul acela, am

oprit, cu toata tendinta care era oarecurn ostila

d-sale, intr'o comuna unde pot s v spun cd

de cand rn'am inscris ca avocat, am servit obtea, am oprit orice manifestatie ostil d-sale.
Pe de alta parte, err ocazia alegerilor din 1927,

d. Mihalache, aici, in Camera

i va pot da

numdrul Monitorului Oficial

tot cu ocaziunea
validdrilor, a spus, intrerupand pe d. Grigore Dumitrescu, care combatea contestatia, urmatoarele :

D. Grigore Dumitrescu: D. Mihalache, care

cunoate modul civilizat in care alegerile s'au

www.dacoromanica.ro

26

petrecut, ceea ce de altfel au recunoscut i alti

candidati dela Prahova...
D. I. Mihalache: Mai civilizate ea in ofice judet.
D. Dem. I. Nicolaescu, : Ei bune, d-le Cdlinescu,
daca" in 1927 mi se d un atare certificat i daca

astazi ma gasesc la a zecea legislatura, a putea

zice catre sfaritul carierei mele politice, cum
socotiti d-voastra nu d-voastr personal, dar
prietenii d-voastr cari au lansat prin Prahova
svonul ea a fi putut eu pune la cale acele
agresiuni, ale fratilor Mustetea, impotriva doctorului Botez.
Mai tin de datoria.mea sa spun cd d. dr. Botez,

a doua zi dimineata, dup alegeri, m'a chemat

la telefon i m'a rugat sd yin la d-sa, s constat
bdtaia. Nu m'am dus, insa, un prieten comun
mi-a afirmat cd in adevr 1-a vdzut batut.

Alte dovezi nu am, ins va rog, incetati de a

aduce invinuirea ea o atare bataie ar fi fost pusa

la cale de conducerea Partidului Liberal din

Prahova. Din 5o de sectiuni de votare, d-voastr
aduceti cazul unei singure sectiuni...
D. Armand Calinescu: Sunt trei.
D. Dem. I. Nicolaescu: ... trei sectiuni, ofi,

daca bataia ar fi organizata, nu vad cum ar fi

putut s fie organizat numai in trei i nu in
toate cele 50 de sectiuni.

www.dacoromanica.ro

27

D. Armand Cdlinescu: D-lor deputati, vd maxturisesc c sunt foarte satisfdcut de interventiunea d-lui Nicolaescu, cdruia Ii multumesc.

Desigur c d-sa a plecat dela o presupunere

care, dacd ar fi asteptat phnd la sfdr.sit, ar fi vazut
c este o presupunere gratuitd. Nu numai cal nu

aveam de gand s v incriminez pe d-voastra.,

dar...

D. Dem. I. Nicolaescu: Aa s'a lansat svonul.

D. Armand Cdlinescu: Nu numai c nu am
avut intentia s va incriminez, dar, mai mult, la
inceputul cuvntdrii mele am tinut s precizez

un lucru si anume c conducerea efectivd a

alegatorilor n'ati mai avut-o d-voastrd, ci tineretul Partidului Libearal din Prahova.
0 voce de pe bdncile majoritdtii: Inexact.
D. Armand Cdlinescu: Prin urmare, cel putin
in rdspunderi, este de acut o demarcatiune. Dar,
d-le Nicolaescu, eu am crezut, atunci cdnd ati
intervenit, c v temeti de -altceva i anume ca

nu cumva eu s fac vreo aluziune la un fel de

confirmare, care a intervenit sau care putea

s intervie din partea d-voastra., in ce privete

cazul doctorului Botez. tii, desigur, la ce yreau
s ma refer. Insd, d-le Nicolaescu, intreruperea
d-voastrd este, pentru mine, pretioasd, fiindc
din ea constat cloud lucruri.

www.dacoromanica.ro

28

Intai, d-voastrd ati fcut aceast declaratie

de principiu, c reprobati, cu hotrire, toate
violentele. Va multumesc pentru acest lucru 0
va" voiu cere concursul, ca s tragem ultimele
concluziuni din aceast reprobare,
In al doilea rand, d-voastra, ati marturisit
ceea ce pentru mine este suficient Ca intr' a-

devar a sectiunea aceasta de votare doctorul

Botez a fost battit in mod crunt. Va multumesc,
d-le Nicolaescu, pentru aceast marturisire, care
imi este foarte pretioas.

Dar, d-le ministru de interne, en nu aduc

inaintea d-voastra si va rog s retineti acest
lucru, violentele, pentru ca s protestez impotriva lor in sine. Daca aceste violente ar fi avut
bc numai intre cetateni, intre partizanii diferitelor tabere de luptd, ele s'ar fi putut transpune
aici printr'un proces intre aceste partide. Eu
ridic insd protestul meu impotriva faptului ca
aceste violence s'au comis la adapostul organelor

de Stat i, cate odatd, an fost comise de care

chiar organele de Stat. si atunci, in aceste conditinni, raspunderea d-voastra ca guvern, este
angajata, d-le ministru de interne. Eu yin i. va.

rog sa binevoiti a institui o anchetd, care sa

stabileasca atitudinea avutd de judecatorii dela
Da,rmanesti, Flore.sti i. Fi1ipeti,
s aplice
i.

www.dacoromanica.ro

29

sancpunile, dacd acesti judecatori se vor gasi

vinovati.
Va cer, in al doilea rand, si va rog, d-le Nicolaescu s Va asociati cu mine, s cercetam

sanctionam, cu. toat severitatea, actele maiorilor Catuneanu, i Frunzeti i ale capitanilor :
Chirculescu i Petre Ionescu din jandarmerie,
care s'au dedat, el insisi, personal, la acte de violentd. Nu Va cer, d-lor deputati, aceast ancheta
pentruca din rezultatele ei s trag o concluziune,
in ce priveste libertatea alegerilor. Nu. D-voastra.,

d-le ministru de interne, ati facut sub acest raport, o declaratiune foarte pretioas. D-voastrd,
ati spus c sunteti un om fericit si de sigur c
nu am 5a. viu eu acum s Va contrazic.
D. I. Inculet, ministru de Interne: In tot cazul

sunt un om cu constinta iinpacatd, c mi-am

fdcut datoria i un om tare pe dreptatea lui.
Fericirea, despre care vorbiti d-voastra. este ceva
foarte relativ.

D. Armand Calinescu: D-le ministru de interne, eu nu yin sa. Va contrazic. Se poate intamp-

pla, ca din punct de vedere subiectiv, d-voastr

sa aveti dreptate. Mai la urma urmei, este o chestiune de temperament, de sensibilitate. Cate lucruri nu am vazut noi ! Ce nu s'a intamplat, ca
de pilda, in mijlocul unei catastrofe, sa fie oameni

www.dacoromanica.ro

30

care s rada, sa exsulte ? Psihologia omeneascd,

d-le ministru de Interne, are taine infinite ; nici

nu trebue, sa incercarn, sa o ptrundem. Prin

urmare, nu am s v tulbur pe d-voastr ; dar
ant s va atrag atentiunea asupra a cloud incercari, care s'au fcut totui, din alte parti, de
a vd tulbura. Ele sunt caracteristice pentru ziva
de astdzi ; de aceea in sa le relev.
Mai inthiu, este insui Mesajul, cu care ati
deschis Corpurile Legiuitoare. Stim cu totii cum

se procedeaza la redactarea textului, cum se

cantaresc cuvintele, cum se calculeaza introducerea unor pasagii i omisiunea altora, care ar
avea semnificatia kr. Ei bine, d-lor, Mesajul,
cu care s'au deschis actualele Corpuri Legiuitoare,

nu vorbete pentru prima oard de libertatea alegerilor. Toate Mesagiile au inceput prin
afirmatia: Corpurile Legiuitoare sunt ieite din
consultarea libera , a natiunii ; numai acestea
de astazi sunt ieite din consultarea ultima ,
a natiunii (Ilaritate). Eu las, d-le ministru de
interne, la meditatia d-voastra personald si
aceastd constatare i amintirea imprejurdrilor
in care s'a ajuns la aceasta. formula.
Dar sa-mi dati voie, s va amintesc al doilea
fapt, care completeazd pe acesta, sau mai exact,
11 precede i ii explica: este atitudinea d-lui pre-

www.dacoromanica.ro

31.

edinte al Consiiului care, indata dupa ce a luat

conducerea guvernului, a intreprins o actiune

politica, pe care o tirn. Cu simtul realitatilor,
pe care il are, d-sa a inteles imediat obstacolul
care edea in calea acelei actiuni i a recunoscut in

mod formal, din proprie initiativa. Este atat de

adevdrat, incat a mers pand la formularea unor
propuneri precise. Am avut onoarea i eu sa vorbesc cu d. preedinte al Consiliului in aceasth.
chestiune. Desigur, ca nu ain s aduc inaintea
Adunarii cuprinsul conversatiunilor particulare;
dar un lucru pot s afirm: din aceasta conver-

satiune a ieit pentru mine impresia net cd

d. preedinte al Consiliului are o asemenea conceptie i o asemenea opinie .despre conditiunile
in care s'au fcut unele alegeri, incat, fax-a in-

doiala, d-le ministru de Interne, beatitudinea

d-voastrd, este cam ifonata.

D. dr. N Hasnas: Tocmai ca i d-voastrd,

.

anul trecut.

D. Armand Calinescu: Nu v cer anchet,

pentru ca sa tragem concluziuni asupra libertatii
alegerilor. Este un inponderabil pe care nu avem
sa-1 stabilim iiici prin cuvantarile noastre, nici
prin sgomotele d-voastrd. Aceasta este in opinia
publica, care are infinitele ei tentacule, cu care
simte i intelege. Oricat v'ati face d-voastra

www.dacoromanica.ro

32

iluzii, opinia public este fixat asupra acestui

punct.
Dar eu v cer anchet pentru alt motiv: va

cer anchet ca sa trezim functionarii publici

asupra rolului pe care il au; ca sa-i trezim la
tinuta ce trebue s observe cata vrerne std sub
un regim de drept.
Nu stim, d-le ministru de Interne, ce yeti rdspunde d-voastrd. Nu stiu curn veti rdspunde la
cererea noastr.a, dar un lucru stim: dac
d-voastrd, flu veti aplica aceste sanctiuni, atunci
ele vor forma preocuparea de neinlturat a gu-

vernului de maine (aplauze pe bdncile Particlului National Tdrdnesc).

www.dacoromanica.ro

XVIII
LA LEGEA PENTRU AUTORIZAREA
STARII PB ASEDIU
(EDINTA CARER= DEI,A x9 MARTIE 1934)

D. Armand Calinescu: D-le preedinte, d-lor

deputati, guvernul ne cere astazi cloud lucruri.
Ne cere mai intai, sa ratificam decretul de la 30

Decemvrie, prin care s'a introdus starea de

asediu in tara. i. ne cere, in al doilea rand, sa-1
autorizam de a prelungi acest regim de exceptie
pe Inca un an de zik.
Sa-mi dati voie sa mrturisesc, din capul locului ca, dacd inteleg primul punct din proiect
nu vad in schimb cum se mai poate justifica cel
de al doilea.
In adevar, d-lor deputati, eu nu voiu mai examina aceastd chestiune din punct de vedere al
al principiilor nu mai este o chestie de principii

starea de asediu este un regim excep3

www.dacoromanica.ro

34

tional fara indoiala, dar este un regim legal,

pentruca Constitutia noastra 11 autoriza in anume
imprejurari.

Fundamentul juridic al acestui regim rezida

in ideea de conservare. Sunt in vieata unui Stat
situatiuni grave, pe _care legiuitorul nu a putut
sa le prevadO si care pot constitui un pericol
pentru insi existenta acelui Stat. In asemenea
situatiune el este dator sa se apere.
In dreptul cuturniar englez exist o reguld
formulata astfel: Coroana i agentii ei au dreptul s respingd forta prin forta, in caz de invaziune, in caz de insurectie, in caz de rezistenta
cu violenta la lege .
Prin urmare, in chiar tara democratiei clasice,
starea de asediu este admisd.
Dealtminteri, voiu adauga Inca un caracter
al acestui regirn. In principiu, el nu suprima iibertatile recunoscute de Constitutie ; el presupune numai o reglementare a exercitiului lor,
intr'un anume chip. Dintr'un regim normal, care
este un regim represiv, prin starea de asediu,
noi trecem la un regim preventiv, supus autoritatilor prealabile. Aceasta este in esenta problema, din punct de vedere teoretic.

Dar nu ma voiu intinde mai mult fiindca,

incaodata, d-lor deputati, en cred c aceasta nu

www.dacoromanica.ro

35

este o chestiune de principii. Eu socotesc c ne

gdsim astdzi in fata unei chestiuni de oportunitate politic. $i sub acest singur aspect voiesc
s o examinez. De aceea va spuneam c inteleg

s ne cereti ratificarea pentru trecut, dar nu

inteleg s ne cereti prelungirea stdrii de asediu
pe Inca un an. Pentru trecut, fiindc intr'adevar

dv. v'ati gsit la un moment dat intr'o situatiune grava. Primul-ministru al tarn a fost asasinat de indivizi, cari militau intr'o organizatie
politic subversiv.a. Era, de sigur, natural ca
dv., care pierdeati in chip atat de tragic pe seful
guvernului i pe seful partidului, s v resimtiti
sufleteste de aceastd lovitura ; era, de asemenea,
explicabil ca in fata unei depresiuni sufletesti,
dv. s socotiti c ordinea va fi mai bine asigurata,

trecand-o in sarcina autoritatilor militare. Si

aii fcut-o. luand asupra dv. o raspundere politica, pe care intelegem s. v'o lsam intreaga..
Dar mai era ceva : mai era un fapt, pe care noi
nu 1-am ridicat atunci, pentruc ar fi fost prea

crud, dar care, credem ca trebue s fie ridicat

odatd. Inteadevar, imi amintesc c in noaptea
aceea, cand venea vestea tragica. dela Sinaia,
prima tresarire, pe care am avut-o, a fost aceasta:

cum, primul-ministru al tarn a fost asasinat ?

Dar unde erau organele politienesti ? Unde era
8.

www.dacoromanica.ro

36

ministrul de interne? Ce mdsuri luase el pentru

apararea primului-ministru?
Fiindca., d-lor, chestiunea era mai gravd. Se
pare cd ministrul de interne era prevenit. Ministerul de interne avea informatii precise cd se

pregatea un atentat. $i atunci, nu ne putem

multuini cu explicatia micdrilor extremiste. Nu
mai este deajuns aceasta.
S'ar fi putut prea bine intampla ca asasinatul

sa fie opera unui dement, cum s'a intmplat

aiurea. A vrea A. tiu ce explicatiune ati mai
.
fi adus atunci.
Fiindca un fapt este incontestabil: in momentul crimei, primul-ministru era lipsit de aparare.
Si atunci, d-lor, cand dv. veniti i ne cereti nota
ratificarea unui decret, care a suspendat vieata
normala, politica in lard, i care poate avea
urmdri incalculabile sub acest raport, noi vd

spunem: foarte bine, s va dam aceasta adeziune, dar oare la baza acestui regim nu este un
act de nedestoinicie a ministerului de interne?
Ce raspundere poarta acela care avea niisiunea

de a veghea, de a pdzi siguranta Statului? Si

este admisibil sd continue a rmne pe banca
ministeriald i sa ajungd sa Led acea declaratie,
pe-care a facut-o d. Inculet, cd d-sa este un om
fericit?

www.dacoromanica.ro

37

Asemenea lucruri nu s'au intalnit Inca nicaieri.

Astfel ffind, d-lor, noi intelegem sa va dam

ratificarea pentru trecut, dar cu o conditie : ca
ministrul de interne personal, care n'a putut sa.
Led fata situatiunii, sa-i traga consecintele.
(Vii aplauze pe bancile Partidului NationalTdrdnesc).

N'a fdcut-o atunci, sa o facd astazi, cand guvernul cere Parlamentului un vot de incredere
pentru actiunea lui.
Dar, d-lor deputati, v spuneam ca guvernul
nu ne cere numai o ratificare ; guvernul ne cere
ceva mai mult...
D. C. Xeni, ministru de stat: Dati-mi voie, s
v intreb ceva, d-le Calinescu.

Daca glontul care era indreptat contra primului-ministru Vaida, n'ar fi deviat cu cativa
centimetri, ati fi pus aceleasi concluziuni contra
ministerului de interne ? (Aplauze pe bancile majoritatii).

D. D. Ionescu-Brdila: $i in ceva: ce concluzii ati tras, d-le Calinescu, dupd asasinatele

dela Atelierele Grivita, ca ministru de interne ?
(Intreruperi).
D. Armand Cdlinescu: D-lor deputati, va spuneam c guvernul nu ne cere astdzi numai ratificarea pentru trecut ; ne cere mai mult: s-1

www.dacoromanica.ro

38

autorizam sa prelungeasca acst regim de excep-

tiune pe Inca un an de zile. Or aceasta noud ni

se pare inadmisibil.
In adevdr, d-lor deputati, care este justificarea
acestei masuri, care este oportunitatea ei?
Dv. spuneati c aveti nevoie de un regim de
exceptiune pentru a stapani micarea Gdrzii de
Fier.

D-lor deputati, nu voiu expune acum istoricul acestei micdri, fazele prin care a trecut,
caracterul ei. Va trebui s facem aceast discu-

tiune inaintea Camerii, pentru ca s lmurini

odata complet aceast problemd. si eu cred c
vom face aceast discutiune cand dv. yeti prezenta proiectul pe care 1-ati anuntat, pentru
apdrarea Statului.
Pentru moment chestiunea este indiferental sub

raportul argumentarii mele, fiindcd, d-lor deputati, eu afirm hotarit: miscarea Grzii de Fier,

constitue un real pericol pentru siguranta Statului.

Dar care este situatiunea astzi?
A doua zi dupd asasinatul dela Sinaia, dv. ati

arestat pe toti fruntasii Grzii de Fier. Ati

arestat de asemenea un numdr considerabil de
miitanti in micarea Gdrzii de Pier ; ati arestat
si simpli simpatizanti.

www.dacoromanica.ro

39

D. M. Ghelmegeanu: Au arestat pe cine au

putut.
D. Armand Cidinescu: Mi se pare'cd, ori de ate

ori s'a ridicat aceastd chestiune in Camera, d.

ministru de interne, ne-a lmurit cd este vorba
de un complot impotriva sigurantei Statului. Noi
am dat, firete, tot creditul unei asemenea afir-

matiuni, care pleca de pe banca ministeriald.

Prin urmare, menibrii Grzii de Fier pusese
la cale un complot impotriva sigurantei Statului
si atunci au fost arestati. Baca', ulterior, parte

din ei au fost pui in libertate, aceasta nu are

nicio importanta, fiindcd, este evident, CA, au
fost liberati aceia pe care cercetdrile nu i-au gsit vinovati. Cei culpabili ins au rdmas arestati,

vor fi tradui in fata instantelor represive

si

condamnati.

In aceasta situatie, care va mai fi pericolul?

Garda de Fier nu este o micare de masse ; Garda
de Fier este o miscare de cadre i in ziva in care

aceste cadre vor fi puse in imposibiitate de a

activa, insemnatatea micrii scade. Dar, veti
spune dv. : mai este ceva.

D. Pamfil Seicaru: D-le Cdlinescu, permiteti-mi sa v pun o simpla intrebare.

Ma asteptam ca dv. sa analizati care sunt

cauzele adanci, care detremind o micare de

www.dacoromanica.ro

40

dreapta ca ea s ia forme de violenta. Probabil

exista ceva care o alimenteaza ; sub lata causa
tolitur efectus .
S vedem care este cauza care alimenteazd,
Ca

care este resortul ? Nu cumva este situatia elementului intelectual romanesc i clasa mijlocie
din ce in ce mai stramtorata ? Se poate. Aici
este eroarea. Aceasta este o masura de politie
imediata. Dar, ceea ce alimenteaza aceste rdtaciri ale vointei teroriste, acestea trebuesc explicate.

D. Armand Cdlinescu: D-le Seicaru, dv., ati

venit, spre regretul meu, la mijlocul cuvantdrii
mete, fiindca, dacd ati fi venit la inceput, ati fi
vazut un lucru. Este evident c fiecare ii are
felul lui de a pune problema. Eu am declarat,
ins din capul locului, c nu inteleg s fac astdzi
istoricul acestei micari, pentruca socotesc ca
este mai natural ca acest istoric st-1 fac intreg,
in momentul cand guvernul va aduce inaintea
Adunarii legea pentru apararea Statului. Deocamdata, eu comentez numai faptul politic i
imprejurdrile care au determinat introducerea
stdrii de asediu. Atht i nimic mai mutt. Fara
indoiald acesta este un sistem de a trata problema. Dv. poate aveti alt sistem. Permiteti-mi
ins sa-1 intrebuintez pe al men.

www.dacoromanica.ro

41

Cum spunealn, membrii Gdrzii de Fier au fost

arestati ; vor fi tradusi in fata justitiei 91 condamnati. In aceast situatie care va mai fi pericolul ? Dar, yeti spune dv. au fo,st arestati cei
mai multi ; nu au fost arestati ins toti ; a mai
ramas unul, cel mai insemnat, seful insusi al
micarii, d. Corneliu Zelea Codreanu.

Este adevrat. Dar sd-mi dati voie un lucru,

de ce nu a fost arestat pana astzi d. Corneliu
Zelea Codreanu ? Cum, dv. pretindeti astdzi Ca
Garda de Fier a provocat o situatie grava in tail,
v propuneti sa inlaturati aceast primejdie, sa
disolvati Garda de Fier ! Si dv. lsati liber pe conducatorul ei ?
Nu ati putut sa-1 gsiti aici in Bucuresti ?

Va sa zic in momentul cand trebuia aparat

vieata primului ministru, ministrul de interne era
absent ; in momentul cand trebuia prins cel pe
care 11 socotiti autorul moral al crimei, ministrul
de interne ran-lane absent cloud luni i juma.tate.
Ce fel de actiune este aceasta ?

De cloud ori se ridic responsabilitatea dv.

D. M. Ghelmegeanu: $i aici nu mai este chestiunea de centimetri.

D. Armand Cdlinescu: D-le ministru, eu nu

stiu cum yeti explica dv. aceast irnprejurare,

www.dacoromanica.ro

42

dar sunt dator s v previn de un lucru. In fata

ei, lumea are dreptul s fie nedumerith i sa" inintrebe: ce este aici? Guvernul are o atitudine
neclard in aceasta chestiune, sau nu are destoinicia necesard?

Fie inteun caz insk fie in celdlalt, dv. nu mai

puteti cere prelungirea strii de asediu.
Ce v poate aduce ea mai mult, mai ales cd

venii cu o lege prin care interziceti refacerea

organizatiilor de felul aceleia pe care ati disolvat-o ?

Ati disolvat Garda de Fier, aa cum ati disolvat-o ; ati arestat pe fruntaii ei si i-ati implicat
implicat intr'un complot ; ati pregdtit o lege,
care interzice pe viitor refacerea, activitatea unei
miscdri de acest fel.

Care mai rdmne atunci oportunitatea strii

de asediu?
Ea nu se mai poate explica decht in cloud fe-

luri: sau dv. sunteti Inca, stapniti de un sentiment de permanentd fried, i atunci aceasta
paralizeaza o actiune de guvernare ; sau dv. voiti
s rezemati o actiune de guvern pe un regim de
exceptie i o asemenea guvernare rdmne calificat politicete i moralmente.

Am Vazut, d-le ministru de justitie

ca.,

in

sustinerea dv. dela Senat, ati recurs la un argu-

www.dacoromanica.ro

43

ment, pe care il socoteati peremtoriu. Ati spus

anume : dar bine, ati guvernat cu starea de asediu
Si dv., national taranitii !

Sa-mi dati voie s ma opresc chteva minute

asupra acestui argument.
Dac'd dv. invocati un precedent, pentru ca s
justificati starea de asediu in principiu, era inutil,

fiindca noi nu contestam c aveti dreptul s

introduceti starea de asediu. Dacd ati vo t insd

sa faceti o comparatie intre situatia care era

atunci i situatia care este astzi, sa-mi dati voie
-sa va spun, cd nu este in avantajul dv.

D-le ministru de justitie nu a voi sa va indispun. Dv. sunteti un om foarte curtenitor ;

i in vorbirea dv. i in atitudinea dv., amintiti
vechiul parlamentarirism, incat va mrturisesc
ca, mai ales astzi, este o adevrata plcere s
discut cu dv.
D. Victor Antonescu, ministrul justiliei: Plcerea este reciproca.

D. Armand Calinescu: Sunt insa obligat s

relev un fapt i anume, ca intre starea de asediu,

pe care ati introdus-o dv. i starea de asediu

pe care am introdus-o noi este o deosebire profund. Este o deosebire i in privinta situatiei,
care a justificat acea msurd i in privinta felului cum a fost aplicata. ea.

www.dacoromanica.ro

44

Noi am venit cu starea de asediu la 3 ;Februarie 1933, pentru a preintampina o insurectie

comunista, care se pregtea.
D. subsecretar de stat Iamandi 9i imi pare
rau ca nu este aici, spunea ca micarea Garzii
de Vier este deopotriva de primejdioasa ca
micaTea comunista. Da i. nu, d-lor deputati.
Sunt deopotriva de primejdioase in acest inteles,
ca i una i alta provoacd tulburdri ale linitei
publice.

D. N. Simionescu: Sunt clandestine i teroriste.

D. Armand Calinescu: Exista ins o deosebire
profundd in ce privete esenta lor.

D. D. Ionescu-Braila: Una este cuer i. alta

este trif.
D. Armand Calinescu: Pe cnd micarea comunista este o micare de mase i urmdrete
rasturnarea insai a societdtii actuale, peste ideea
nationala, Garda de Vier, este o micare de cadre,

care urtnarete inlocuirea sistemului de guvernrnant.

A.a dar, noi ne gaseam in fata unei insurectiuni comuniste, care se pregtea. Imi pare bine
Ca vad pe banca ministeriala pe d. ministru al
apararii nationale, cu care am avut multumirea
s colaborez in vremurile acelea grele, cand a

www.dacoromanica.ro

45

trebuit s lucrdm i d-sa i eu, la mentinerea

linitei publice. Nu yeti gsi in desbaterile Camerei, in acea epoca, o explicatiune completa.
Noi ne-am rostit atunci cu multd rezerva, fiindca
actiunea era in desfasurare.

Ce s'a intamplat insa ? Cand am venit noi la

guvern, in Iunie 1932, am gdsit planul unei actiuni comuniste bine fixat. Se tinuse in Ianuarie
al cincelea congres al Partidului comunist roman,

in Moscova. In rezolutiunile adoptate atunci

pe care noi le-am gdsit in brosurile i foile clandestine, se fixau urmdtoarele patru obiective in
Romania :

1. Discreditarea social-democratilor, prin aplicarea tacticei numita a frontului unic ;

2. Inflitratia in institutiunile de Stat si de apdrare nationald: postd, C. F. R., arsenal, pirotehnia armatei ;
3. Provocarea de greve repetate, pentru antrenarea maselor muncitoresti, in deosebi in regiunea

petrolifera din Prahova, apoi in regiunea Jiului

si la Calle Ferate ;
4. Provocarea unei greve generale, cu acte de
violent.

In rezolutiunile acelea se determina i epoca

la 'care aceste miscari trebuiau sa fie terminate :
Martie 1933.

www.dacoromanica.ro

46

Am gsit acest plan in instructiunile pe care

centrala comunistd le trimete tuturor organelor
de lupta, celulelor de fabrica, tineretului, ajutorului rosu, organizatiilor de someri i asa mai
departe.

Fireste, d-lor deputati, Ca aceste instructiuni

puteau s ramand simple deziderate pe hrtie,

s nu capete niciodat realizarea in fapt. De

aceea noi, nu puteam intreprinde o actiune din
primul moment si ne-am marginit, la inceput,
cu msuri de supraveghere.
Iata, ins, c intre timp se petrec o serie de
acte semnificative. Astfel, in toamna anului 1932,

incep vii miscari in organizatiile muncitoresti ;

elementele extremiste castiga din ce in. ce mai
mult teren i rand pe rand Tun mana pe condu-

cerea tuturor organizatiilor muncitoresti. Era

primul pas.
Iii Decemvrie, descoperim spionajul dela posta.

Comunistul Tevekelei obtinea, prin intermediul

unor functionari dela potst, telegrame cifrate,

emanate dela Ministerul nostru de Externe i

le trimetea regulat la W. E. B. (West Europaische Bureau). la Viena.
Cercetarile au dovedit e acest Tevekelei incepuse s stabileasca legaturi si la Arsenalul armatei.

Era al doilea punct care i capata consistenta.

www.dacoromanica.ro

47

La I Februarie izbucnesc turburdrile muncitoresti pe Valea Prahovei. In urma unui conflict

de muncd, care era numai un pretext, la societatea Romano-Americana, muncitorimea se deda
la acte de sabotaj, se scobora in strada, impreund
cu femeile i copiii. Peste 8.000 de oameni au fost

antrenati de agitatorii comnnisti, au ocupat pie-

tele publice, tinand intruniri i atacand in repetate randuri localul politiei. -Situatiunea era
foarte gravd. Guvernul m'a insarcinat atunci sd
merg la Ploieti, pentru ca, la fata locului, sd-mi
dau seama de ceea ce se petrece. Am constatat,
d-lor, ca micarea se desfaura riguros dupa regulile tacticei. comuniste. Nu mai incapea,*prin
urmare, nicio indoiala asupra sensului ei.
Concornitent cu aceasta, Siguranta descoperea
curieri comuniti cari plecau din Bucureti spre
centrele muncitoreti ; iar la Galati, la Iai i la
Cluj, apdreau greve de simpatie.

Am venit atunci la Bucuresti, am raportat

guvernului asupra situatiunii, in lumina tuturor documentelor, iar Consiliul de Ministri a decis

sa supue imediat Camerei proiectul pentru introducerea strii de asediu. Este adevrat ca
turburarile au continuat cateva zile Inca, culminand in dezordinile dela 16 Februarie la atelierele Grivita, cand noi am intrebuintat armata.

www.dacoromanica.ro

48

Dar, d-lor, noi am izbutit s oprim micarea

inainte de a fi luat formele definitive ale grevei
generale. Iatg, in ce conditiuni am introdus noi
starea de asediu.
D-lor, mai in urna am c'apatat documente de
o important considerabild, care confirmau in
intregime, prevederile noastre.

D. Hurmuz Aznavorian, raportor : D-le Cdlinescu, imi dati voie sA va. intreb : aceste expli-

catiuni detaliate, le-ati dat dv. atunci cAnd ati

terut starea de asediu ?
D. Armand Cdlinescu: Nu.
D. Hurrnuz Aznavorian: raportor : Aceasta intereseazd astAzi.

D. Armand Cdlinescu: Va stau la dispozitie

si pe acest teren. Dar, dupd cum v'am spus mai
sus, nu le-am dat atunci, pentruca actiunea era
in desfsurare i pentrucd noi nu puteam descoperi punctele noastre de supraveghere. In urmd

gdsim documente, care confirmd in intregime

prevederile noastre.
In acel timp, se instaura noul regim la Berlin
i printre persoanele arestate, acolo se afla si
femeia Bela Iacobovici, sOtia unui membru in
comitetul executiv comunist la Bucureti. Asupra

ei s'au gasit documente i anume : un raport

.cdtre Internationalk pe care 11 intocmise par-

www.dacoromanica.ro

49

tidul din Bucure.sti, asupra evenimentelor din

lard, i vedeti cat este de caracteristic faptul c
la trei zile numai, raportul amdnuntit al tuturor
miscdrilor ajunsese deja la Berlin. Al doilea
document constd in copia unor instructii, pe
care Internationala Sindicald roie a editor ferate, cu sediul atunci la Berlin, o trimetea imediat la Bucureti ca sd-i incurajeze actiunea.
Mai thrziu in Imiie, intr'o publicatie comunistd
gdsim recunoaterea intreagd a substratului micdrilor din pximdvara trecutd i a pericolului pe

care 1-am fi avut dacd nu am fi luat mdsuri la

timp.

Iata, d-lor, in ce conditiuni am introdus starea

de asediu.
Mai era un element insd, care 1i are o important insemnatd i anume, in acel moment noi
nu aveam Inca o lege represivd suficientd...
D. Romulus Seipnu.: Daed era pericol, dece
ati pus atunci, in libertate pe comunistul Bujor ?
(Aplauze pe bancile majoritdli).
D. Armand Calinescu: ... 0 a trebuit s ne
"acoperim cu legea stdrii de asediu in timpul ne-

cesar elabordrii legii Mironescu, care a i fost

depus curand dupd. aceea.
Dar, nu numai in ce privWe situatia care a
justificat starea de asediu, este deosebire i in
4

www.dacoromanica.ro

50

modul cum am aplicat-o noi. Noi ne-am ma.rginit s aplicdm acest regim la obiectul special pentru care a fost introdus i in Cateva
saptmni, aupd ce am potolit turburdrile, dupd
ce am desfiintat toate organizatiile comuniste
si am trecut la consiliul de rdzboiu pe agitatori,
starea de asediu a incetat de fapt. Ea aproape
nu a fost simtita. De ce ? Pentruca noi nu am in-

trebuintat si nu am aplicat msuri vexatorii.

Noi nu am aplicat de pilda cenzura foilor de
partid. Dv. ati aplicat cenzura foilor partidelor
de ordine, ati cenzurat pe d. profesor Iorga ;
deundzi, foaia noastra, oficioasa, nu a fost lasat
s insereze o notd, care continea pur i simplu,
informatia c sdnatatea d-lui ministru de externe
este satisfacatoare ! Aceasta este cenzura dv.
Dar este ceva mai gray, pentrucd dv. nu aplicati cenzura numai in orasele supuse legalmente
acestei stari, ci in toate orasele.
D. Victor Iamandi, subsecretar de stat la Ministerul Internelor : Explicatia este foarte simpla
si ma mir c dv. va scapd. Din momentul ce
s'a instituit starea de asediu in unele regiuni ale
Valli, normal ar fi ca cenzura 66. se exercite numai

in acele regiuni ; dar, intrucat chestia ordinei

publice este o chestie generala, nu este posibil
sa nu se instituie cenzura .0 in orasele unde nu

www.dacoromanica.ro

51.

este stare de asediu, pentrucd atunci s'ar fi

putut publica acolo ce nu se poate publica in
cele de sub stare de asediu.
D. Armand Cdlinescu: Dati-mi voie. Eu nu fac

obiectiuni de ce ati introdus cenzura numai

intr'o parte i nu in alta. Eu va intreb de ce nu
veniti sa spuneti in mod legal: intindem cenzura

in toata tam? Va obiectam c acolo, unde nu

ati introdus legal cenzura, ea constituie un abuz.

Dar mai este ceva, care diferentiaza starea

de asediu introdusa sub noi, de cea introdus
de dv.
In regimul ntrodus de dv. autoritatea civil abdicd complet. Sub noi, pastram pentru
Ministerul de Interne initiativa indrumarea Si
controlul tuturor masurilor.
Iata, d-le ministrU de justitie, pentru ce va
spuneam cd nu este temeinic argumentul comparatiei.

D-lor deputati, noi credem ca astazi este un

interes superior ca dv. s reintrati in normal.
9

Este, dac imi dati voie sh va spun, si un interes

al dv. de parXid. Guvernul trebue sa se

redreseze. El trebue s risipeasca impresiunea

c se gaseste Inca intr'o atmosfera de panica.

Dac este adevarat ceea ce spunea deunazi

d-1 susbecretar de stat Iamandi Si eu cred
4*

www.dacoromanica.ro

52

ca este adevarat c dv. voiti sa contribuiti cu toate puterile la mentinerea i la intdrirea regimului democratic, atunci sunteti datori sa faceti dovada ca se poate guverna normal i eu cred ca se poate guverna normal
cu institutile democratice obipuite.
astdzi

Nu o yeti face, d-lor minitri, atunci, pe de

oparte, dv. nu veti catiga nimic, pentrucd
la urma urmei slabiciunea nu se poate acoperi
mult vreme cu starea de asediu, iar, pe de alt
parte, yeti incuraja criticile care se aduc regimului democratic i yeti lua asupra dv., in
aceast privire, o mare raspundere politica. In
ce ne privete pe noi, ne facem datoria s va
atragem atentiunea la timp. (Aplauze pe Uncile
Partidului National-Tdrdnesc).

www.dacoromanica.ro

XIX
LA LEGEA PENTRU APARAREA
ORDINEI IN STAT
(5EDIN1A CAMEREI 'DELA 17 APRILIE 1934)

D. Armand Calinescu: D-le presedinte, d-lor

deputati, gnvernul ne infaliseaza astdzi un project de lege isvorit dintr'o preocupare foarte
legitima, aceea de asigura ordinea in Stat. De

altminteri, in toate timpurile cand au aparut

fenomene noui, care au amenintat ordinea sodala, s'a recurs la masuri represive. Ele trebuesc judecate prin urmare nu in principiul lor,

ci in raport cu imprejurarile in care traim.

Este desigur alt chestiune, aceea de a 5ti in
ce masufd dv. yeti atinge obiectivul pe care
vi-1 propuneti si mai ales dac formula pe care
o infatisati astdzi este cea mai potrivith i vom
analiza acest lucru. Dar dv. legiferati in imprejurdri exceptionale i eu cred t trebue sa ne
oprim un moment pentru a fixa caracterul lor.

www.dacoromanica.ro

54

Nu este desigur lipsit de interes sd amintesc

in ce conditiuni au aprut primele legiuiri represive in timpurile moderne.
La 1894 a fost asasinat presedintele Republicii Pranceze, Sadi Carnot. Se agita in vremurile acelea o serie de idei care, plecnd dela
exagerarea utopic a libertatii individuale, ajungeau la negatiunea autoritatii de Stat. Anarhismul n'a fost numai o formulare teoreticd, ci a
capatat caracterul unei miscdri politice, care
a culminat in suprimarea sefului unui Stat.

Acest fapt a produs atunci o sguduire puternica in intreaga opinie publica, europeand,
incat nu numai s'a venit indata in Franta cu
o serie de legi represive, dar s'a facut mai mult
in acelasi timp, guvernele din Germania, din Italia, din Elvetia, au recurs la randul lor la masuri legislative asemanatoare.
Prin urmare intr'un moment cand un curent
de idei a capatat un caracter periculos pentru
pentru ordinea sociald, toate guvernele responsabile s'au ridicat hotdrit impotriva lui i i-au
tdiat drumul. De atunci, anarhismul a mers in
continua scadere i s'a asigurat astfel o lunga
epoca de liniste.
Dupd aceea, a venit epoca de dupd razboiu,

cand au inceput sa-si fac drumul din nou o

www.dacoromanica.ro

55

serie de idei extremiste. N'am s examinez,

firete, acum aceste idei in cuprinsul bor. Voin
incerca insa s fixez caracterul acestor idei, in

raport cu vieata de Stat.

Traim o epoca de exaltare exceptionala i de
slabire a sentimentului moral. Rdzboiul mondial, care a fost o deslarituire a fortei, s'a con-

tinuat dupa incheierea tratatelor, pe terenul

gandirii, prin apologia fortei ; si, fie cd aceasta
apologie a facut-o comunismul, fie ca a fdcut-o
fascismul, amandoua aceste curente au indreptat
un atac hotrit impotriva actualei organizatii de

Stat. Punctul central al acestui atac 11 ocupd

regimul parlamentar.
Desigur, de-a-lungul crizei pe care o traversa
s'au invederat o serie de slabiciuni ale regimu-

lui parlamentar. In primul rand, instabilitatea

guvernelor a fcut s nu se poata intreprinde o
opera serioasd de indreptare a situatiei. In
afard de aceasta, chipul oarecum greoiu in care
se misca acest aparat, a impiedecat s se poata
lua la timp masuri utile. Dar acestea sunt probleme ale democratiei, pe care democratia insasi isi propune s le rezolve. In toate statele
cu regim parlamentar, exist astazi la ordinea
zilei problema revizuirii Constitutiei. Ea nu in-

www.dacoromanica.ro

56

semneazd insa perimarea regimului ; ea insem-

neazd necesitatea adaptarii lui.

De altfel, ce ne propun curentele extremiste ?
Fie extremismul de dreapta, fie extremismul de
stnga, ne propun dictatura. Este formula care
realizeazd forta.

N'am sa insist asupra acestei idei. Dar eu

stiu ca forta provoaca totdeauna reactiunea
altei forte. Dictatura este obligata sali piarda
cea mai mare parte din timp organizndu-si
propria ei aparare.
Realizdrile dictaturilor ? Dar cine a putut sd
exercite vreodata vreun control sever ? Inteun
Parlament pot sa existe pand la 8o la sut din
reprezentantii natiunii, cari sd nu se ocupe serios de nevoile obstesti ; dar raman oricand 20

la sutd, cari exercit un control sever, care

face sd ias pretutindeni toate greselile la
iveald.

Dictatura nu are control si ea acoperd toate

turpitudinile. Finantele, in acest regim, sunt in
totdeauna invluite in mister i ajung la bancruta. Dictatura este regimul in care se pregateste revolutia sau rdzboiul. (Aplauze pe bancile
Partidului National-pirdnesc).
i atunci, d-lor, intelegeti de ce intre regimul

parlamentar i. dictatura, pe care ne-o propun

www.dacoromanica.ro

57

curentele extremiste, en socotesc cd nu exista

alegere pentru un om contient.
Ca aceasta s'a realizat in alte state, este adevdrat. Dar trebue s tragem de aici concluzia
Ca ce se intampla aiurea, trebue s se imite la
noi ? Trebue s credem c libertdtile sunt definitiv compromise, ca suntem sortiti s trim sub
dominatiunea unei minoritati arrnate i ea'
acest regim de violenta este durabil ?

Nu, d-lor deputati. Eu socotesc, ca aceasta

stare morbida va ihceta, fiindcd vieata publica
va sfar0 prin
rechtiga echilibrul ei.
In definitiv, ce este aici ? 0 mand de oameni,

cari ne mai gasindu-0 locul in vieata publica

actualk se napustesc asupra acelora cari au locul, pentru ca sa-i exproprieze. (Aplauze pe
bdncile Partidului Nafrional-Tdrdnesc).
Acesta este fenomenul in toat goliciunea lui
si acest fenomen a fost transpus in doctrina in-

staurdrii Statului ma0nd, lipsit de intelectualitate, in care individul este supus dominatiunii
unei minoritdti.
Este un misticism asiatic, acela al neggiunii
libertatii ; negatiunea acelui regim traditional,
care rezuma evolutia omenirii ganditoare.
Maeterlink spune tindeva despre dictatura, ca
ea Ii are obar0a in lobul oriental al creierului.

www.dacoromanica.ro

58

i la noi s'au facut in cloud randuri

tentativ de aplicare a acestei doctrine, prin
mijloace teroriste. S'a incercat mai intaiu de
D-lor,

catre extrernismul de stanga, prin atentatul dela

Senat in 1920 ; s'a incercat, acum in urrna, de

extremismul de dreapta, prin asasinatul dela

Sinaia.

Intre aceste cloud fapte grave a fost o serie

de agitatiuni, de tulburdri care, incetul cu incetul, desemnau curentele i antrenau trupele
desordinei pentru lupta finald.
Impotriva lor guvernele au fost nevoite s
exercite o supraveghere atenta i o luptd care,
de multe ori, a ajuns la intrebuintarea fortei
publice.

D-lor deputati, toate guvernele au aparat

actuala ordine de Stat. Eu nu primesc acea

formula, care incearca s stabileasca deosebiri,
din acest punct de vedere. Nu primesc deosebiri

fiindcd ele nn an temei i en, care am avut

onoarea timp de doi ani sa stall pe banca ministeriala, sunt in masura s gunosc realitatea.
Nu primesc formula, in al doilea rand, fiindca
socotesc Ca ar fi meschin sa rezerve cineva numai pentru el un monopol din ceea ce constitue

o obligatiune pentru oricine are raspundere ;

(aplauze) i nu primesc, in al treilea rand,

www.dacoromanica.ro

59

formula, fiindca,
i. o lipsa" de tact.

voie s o spun, ar fi

Noi nu trebue sa lasam nici macar imPresia

c intre oamenii de guvernamant mai exist i
alt atitudine decat aceea a unui veto hotdrit.
(Aplauze pe bdncile Partidului N ational-Tdrdnesc)

D-lor, nu se poate obiecta nici ca nu a fost

desfiintata o miscare, atunci cnd a fost recunoscuta. periculoasa. Credeti-md, ar fi un mijloc

prea simplist de a judeca fenomenele sociale,

pentrucd in adevar, daca am intrebuinta acest
mijloc, m'a adresa dv. dela guvern, i v'a intreba : ati fost in situatiune de raspundere timp
indelungat, intre 1922 i. 1926 odata ; intre
1926 i. 1928 a doua oara. \T'ati gasit atunci in
fata unor agitatiuni comuniste foarte accentuate ; amintiti-va, de Tatar-Bunar. Mi se pare c

ori de chte ori reprezentantii opozitiei relevau

mijloacele exceptionale, de care uzati dv., fluturati pericolul bolsevic. Si atunci, a fi in drept
sd va intreb astazi: ce ati fcut ? Pentru ce flu
ati desfiintat comunismul? Ar fi ins absurd un
asemenea sistem de judecatd. De asemenea in
ceea ce privete Garda de Pier.
Dv. ati gasit aceast micare in momentul
cand ati venit la gtvern, este adevarat ; dar am

www.dacoromanica.ro

60

gasit-o i noi. Mi se pare cd aceast micare a

luat natere in 1927 i era atat mai caracteristicd aparitiunea ei atunci, cu cat era pornit
de oameni, cari ieeau din penitenciarele dela
Vcdreti, iar pe de altd parte era purtat de
aceeai oameni, cari in 1923, pregtise un cornplot in contra minitrilor i asasinatul prefectului politiei dela Iai.
Prin urmare, din capul locului nu putea s
fie nicio indoiald asupra caracterului acestei
miscri.

Dar nu numai atat ; in cateva luni, micarea

i-a conturat definitiv caracterul i mijloacele ei.

Nu a vrea s fac istoric dupd datele Signrantei. Sa-mi dati voie s cetesc dintr'o lucrare
publicat sub ingrijirea lui Codreanu: Cdrticica
Sefului de Cuib 5.
<

Gdsesc aici cd la 24 Iunie 1927, s'a format

aceast micare a Gdrzii de Fier ; c la i August
1927, a apdrut prima foaie a mia.rii Pdmantul Strdmoesc ; Ca la 8 Noemvrie, acelai an,
a avut loc primul legamant, primul jurdmant la

Iai; ca la Februarie 1928, au cumprat prima

camionet cu care au intreprins campania poli-

tied in tail.
Prin urmare, la inceputul anului 1928, micarea era deja injghebata. Si and este vorba de

www.dacoromanica.ro

61

desfiintare, ma intreb dacd n'ar fi fost mai u;sor

de realizat atunci ?
Dar, d-le ministru, eu

nu vreau sA, pun

chestiunea asa ; dimpotrivd, cred Ca dv. ati fcut o greeala i v'ati ingreunat situatia, atunci

cnd ati impiedecat Garda de Fier de a participa la alegeri i ati ingreunat situatia nu numai
pentru dv., dar pentru orice guvern, fiindcd, in

adevr, unui guvern ii este mult mai usor s

supravegheze o rniscare atid, decht o miscare
clandestind. Din acest punct de vedere, prezentarea GArzii de Fier in alegeri ar. fi fost cel mai

bun mijloc pentru autoritatile de Stat sa, Led

o recunoastere a fortelor de care realmente dispunea.

Socotesc chiar c o regula de prudenta politied cere ca sal fortezi o miscare clandestind
s ias la iveal, fiinda., in adevdr, iat ce
se intampla
guvernul national-taranesc s' a

Osit la un moment dat, in Decemvrie 1930,

in fata unor agitatii foarte serioa.se ale membrilor Grzii de Fier. Eram atunci impreund
cu d-1 Ion Mihalache la Ministerul de Interne. Noi cunosteam, din investigatiile Sigurantei Statului, care erau ideile reale care circulau in
mintea membrilor Grzii de Fier i eram in drept
sa le socotim periculoase pentru ordinea publicd.

www.dacoromanica.ro

62

Dar, d-lor, micarea avea atunci un caracter

clandestin i nu toat lumea judeca la fel. Nu
am sa fac aci personalitti i nici n'am s aduc
iacrimindri, dar socotesc Ca trebue sa va arat
ca, in momentul cnd noi luam primele msuri
impotriva Garzii de Fier, un ziar important din
tard, un ziar de mare tiraj, publica articole sub
titlul: Fara exces de zel S 2i comenta mdsurile
noastre in felul urmdtor : <Aceast nejustificata

urmrire este cu atat mai urit, cu cat se indreapt contra unei miscari care este nu numai
explicabila dar necesard. A lovi intr'o asemenea
micare ar constitui nu numai o eronata interpretare a legii, dar o greeala de ordin national.
Bunul siint juridic, simtul national va triumf a .
V oci de pe bdncile opozitiei: In ce ziar ?
D-1 I. Huditd: Universul .
D-1 G. Bogdan-Duicd: La ce data ?
D-1 Armand Cdlinescu: La 1931, cand am di-

solvat Garda de Fier. Eu cred c ziarul era de

bund credinta i nu-i fac un repros....
D-1 Al. Alimdnisteanu: Cu siguranta cd era de
bund credint.
D-1 Aymand Cdlinescu: ...dar en semnalez
acest lucru ca un simptom caracteristic al conceptinnii care exista in anumite cercuri atunci.
Insd, d-lor, oricum ar fi fost, cu contiinta ras-

www.dacoromanica.ro

63

punderilor pe care le aveam noi, am judecat

altfel i printr'o deciziune a ConsilMlui de Mi-

nistri am risipit Garada de Fier. Am facut mai

mult, am arestat pe agitatorii principali i ub
inculpare de complot impotriva siguarntei Statului, i-am trimis inaintea tribunalului: S'a nascut un proces.
Intre timp noi ne-am retras dela guvern, dar
procesul i-a urmat cursul mai departe, parcurgand intreaga filier a instantelor de judecatd.
Cred cd nu este lipsit de interes s va cetesc
considerentele hotdririlor care au intervenit
atunci.

Inaintea tribunalului care judeca actiunea

deschis contra prevenitilor Corneliu Codreanu,
Stelescu, Banu, Totu, Dnil i altii, instanta
de fond constatd.:
Avand in vedere c faptele ce se imput in-

culpatilor sunt in esent urmatoarele : c fac

parte dintr'o organizatie denumita.: <Legiunea
Arhanghelului Mihail sau Garda de Fier , in-

fiintat in anul 1927, cu scopul de a determina

o micare in vederea inlocuirii actualei forme de
guvernamnt prin introducerea unui regim dictorial;
(Ca inculpatii, fie personal, fie prin instigarea
altora, in calitatea lor de conducdtori, in sanul

www.dacoromanica.ro

64

organizatiei din care fac parte, au activat in

contra sigurantei Statului ;
Ca ceea ce se imputa inculpatilor rezulta,
dinb actele dela dosar i chiar din recunoasterea
inculpatilor .

Iar mai departe:

Ca atat inculpatul Corneliu Zelea Codreanu,
cat i ceilalti, precum i toti componentii orga-

nizatiei, propovaduiau un brat tare in locul

partidelor, dar recunosteau autoritatea regala ;
Or, atata vreme cat era vorba de o colaborare
cu capul Statului, nu putea fi vorba de o rasturnare a formei de gavernamant .
Ministerul public a atacat hotarirea tribunalului, cu apel.
Curtea de apet spune:
Dar nu e dovedit ca inculpatii urmaresc introducerea dictaturii politice ; din contra, din
statutul i interogatoriile tor, rezultd ca, nu lupta

pentru dictatura politica a unei persoane, ci

dictatura Romanilor, a natiunii romanesti In
tara sa 5.
Pentru aceste motive, respinge apelul parchetului i lasa achitati pe membrii Grzii de Fier.
D-1 G. Bogdan-Duicd: Cam naiva hotrire.

D-1 Armand Cainescu: Inaintea Curtii de

Casatie. Curtea de Casatie spune:

www.dacoromanica.ro

65

Dacd este stabilit in spetd, cd numitii sunt

organizati intr'o asociatiune purtnd numele de
Garda de fier , cu caracter militar, condusd de

un consiliu suprem i. impdrtitd in batalioane,

sectoare, cuiburi i frdtii de cruce ; clack prin
modul de recrutare a membrilor care trebue s
fie sdndtosi, hotdriti, rezistenti i frd fried de
moarte, societatea ar pdrea c cultivd forta de
atac i nu pe aceea de aparare ;
Toate aceste fapte, spune Inalta Curte, dei

ar putea fi socotite ca o forma de tulbure a

ordinei publice, nu corespund insd notiunii de
atac in contra sigurantei Statului.
D-1 Justin Stanescu, vice-pre,sedinte, ocupii
fotoliu prqedintial.
Toate instantele de judecatd au achitat Garda

de Fier, tradusd in fata justitiei de guvernul

nationalldrdnese. Or trebue s recunoateti
cu toii, ca absolvirea, in fata instantelor de
judecatd, a unei rnicdri subversive, a avut de
rezultat incuraj area ei. ( Aplauze prelungite).
In fata impunitii, membrii Gdrzii de

Fier au devenit mai indrdzneti i. cnd ne-am

intors noi la guvern in Iunie 1932, am gsit

Garda de Fier dej a transformat in partid politic ;

participase in alegerile generale de sub d-1 Argetoianu i. inregistrase un numdr insemnat de

5

www.dacoromanica.ro

66

voturi ; participase in alegerile partiale dela

Neamt si dela Tutova, obpnuse succes si, pentru

prima oard, reprezentantii Grzii de Fier intrase
in Parlament.

In aceastd situatie i-am gdsit noi.

Acum, domnilor, eu voiu adauga c, pentru noi

cei dela Ministerul de Interne, problema era

mult mai uoarii, acpunea fiind fdpe. 1mi aduc

aminte, chtd greutate am avut in 1930, ca s

identificdm toate organizatiile, toate cuiburile,
s intocmim lista tuturor membrilor. De data
aceasta problema era mai uoard, fiinda, din
momentul in care Garda de Fier actiona fdti,
ea isi descoperea singurd organizatiile. De aceea,

en vd spun: socotesc c ati acut greeald prin

faptul cd nu i-ap asat sa meargd la alegeri.

Trebuia sa-i asap s meargd, sd-i valorifice

Inca odatd fortele inaintea corpului electoral.

Era mijlocul cel mai bun de a dezarma toate

indrdznelile. rati temut Ca ar putea sa ob-tind un numr prea mare de voturi. Ei bine,
am spus-o i o repet i astdzi: cred cd era o
apreciere eronata ; i nu vd aduc o pdrere subiectivd, ma bazez pe o analiza obiectivd a
faptelor, pe care putep s o faceti i dv. Luati
datele statistice din alegeri i yeti vedea c.a.
cifra absolutd a voturilor Grzii de Fier a mers

www.dacoromanica.ro

67

in cre.5tere, cata vreme a putut sd se intinda in

suprafata, prin participarea la alegeri, intr'un
numar mai mare de judete. Dar, in aceastd privint, ei ajunsese aproape de ultima
Daca insa judecati cifrele, in fiecare judet in
parte, yeti vedea, ca ele au mers in descre.stere.

Acolo unde au ohtinut odat voturi multe, a

doua oara au descrescut. S va dau cateva
exemple: la Cahul, dela 6.000 de voturi, cad la
4.000 de voturi; la Cmpulung, dela 3.400 de

voturi, cad la 2.000 de voturi; la Ismail dela

5.000 de voturi, cad la 2.800 ; la Neamt, dela
12.000, la 5.000 ; la Tutova, dela 7.000, la 3.000.

D-lor deputati, era natural sa fie aa, fiindca

corpul electoral a putut sa fie, la un moment
dat, amagit de o propaganda mai. indrazneata
i de o speculare mai abila a nevoilor
dar, in momentul in care a cunoscut pe reprezentantii Grzii de Fier, a putut s se convingd,
cd nu poatd atepta nimic dela ei. Eu sunt in:
credintat cd, aceastd miscare nu rezista la mai
multe verificari inaintea corpului electoral.
De altminteri, au fost aci in Adunare, in cloud
legislaturi ; i-am vazut toti, i-a vazut toat lumea. Ei bine, domnilot, n'au adus nicio contributie la examinarea problemelor de Stat. Conducatorul acestei micdri n'a invederat niciun
;

5*

www.dacoromanica.ro

68

talent deosebit ; manifestdrile lor parlamentare

au fost de o banalitate exasperanta. Dupd primele momente de curiozitate, au cdzut in indiferenta generala. Prin urrnare, tribuna Parla-

mentului, departe de a fi fost pentru ei un

mijloc de intdrire a propagandei, eu socotesc ca
a fost cel mai sigur mijloe de discreditare a bor.

D-lor deputati, sa-mi permiteti sa adaog o

observatiune in aceast ordine de idei. Eu nu
cred in viitorul acestei micdri. Se opresc poate
unii asupra ideii nationale, pe care o speculeaza

membrii Garzii de Fier. D-lor aceasta este o

conceptie pe care trebue sa o pund oricine la
baza unei actiuni de intdrire a vietii noastre de
stat i de popor. (Aplauze pe bdncile majoritdtii
>si
pe bdncile Partidului National-Tdrdnesc).'
Dar, va rog, tara aceasta a ajuns in aa situatie

Inca, pentru a promova ideea nationala, trebue sa recurgd la o mama' de oameni, care nici
macar nu i-au terminat studiile colare? Tara
aceasta, a ajuns acolo, incat, pentru a declana
acest mare resort moral care este sentimentul
national, trebue s recurgem la oficiile asasinului lui Manciu ? (Vii aplauze, strigdte de bravo! ).
Si

triumful ideii nationale insemneath omorirea

lui Ion Duca ? Este o ruine, domnilor ! (Aplauze

puternice., strigdte repetate de bravo! ).

www.dacoromanica.ro

69

Ideea nationald ? Da, dar aceasta o reprezentam noi toti. 0 reprezentati dv. liberalii, prin tot
ceea ce acest partid a putut sa" faca de-a-lungul
istoriei, in slujba tdrii ; o reprezentdm noi, national-tdrdnistii, prin tot capitalul de lupt al
ramurii ardelene i prin tot rezervorul de forte

al ramurii regatene ; o reprezint d-1 Iorga, o

reprezint d4 Cuza, prin actiunea d-lor pe terenul cultural. Acestia reprezint ideea nationald. (Vii aplauze).
D-1 I. Petrovici: D-1 Goga! (Intreruperi).
D-1 Armand Calinescu: Eu nu cred c6, tam
aceasta a ajuns la un asa grad de amnezie, Meat
sd-si uite istoria ei. (Vii aplauze, strigate: /oarte
bine!).
Tineretul ? Da, domnilor, este o mare pro-

blem. Am intreprins i noi ceva in folosul tineretului ; intreprindeti i dv., deoarece trebue

s facem totul pentru tineret. Dar, un lucru:

tineretul sa vina sa intreasc toate fortele creatoare, toate fortele constructive, tineretul s

nu mearg s

ingroase cetele delicventilor.

(Aplauze puternice).

Cand eu am vazut aci, in aceast Adunare,

pe unii oameni politici care se insinuau in yecindtatea Grzii de Fier, (aplauze prelungite),
eu nu stiu ce trebue s stigmatizez : lasitatea

www.dacoromanica.ro

70

san aventura ? (Aplauze prelungite, strigdte repetate de bravo!).

Voci: Pe amandoud !
D-1 Armand Cdlinescu: Dar, d-lor deputati,

dacd micarea Cdrzii de Pier, s'a manifestat

fati i a avut reprezentantii ei in Parlament,
aceasta nu inseamnd c guvernele nu trebue s
urmaxeascd de-aproape, s supravegheze aceste
manifestatiuni i s le sanctioneze, atunci cand

sunt periculoase pentru ordinea in Stat.

D-lor deputati, guvernul Partidului NationalTaranesc, a avut aceastd conceptie.
V'am afaitat actul disolvdrii din prima lui
formatiune guvernamentala.
Sd-mi dati voie sa \T ardt acum actiunea in-

treprinsd in a doua formatiune de guvern a

noastra i s v cetesc un document, care a
yamas necunoscut pand acum, fiindc forma
actul de serviciu al Ministerului de Interne.
D-lor deputati, prin ordinul circular Nr. 27.845

din 29 Aprilie

Ministerul de Interne,
in care aveam cinstea s lucrez, fixeazd punctul
de vedere al guvernului national-taranist in felul urmdtor,
Sd-mi dati voie s cetesc aceasta" circulard,
1933,

in intregul ei, fiindc ea caracterizeaz, in acelasi

timp, i unele aspecte ale micdrii. (Aprobdri).

www.dacoromanica.ro

71

Catre toate Inspectoratele de siguranta

catre Inspectoratul General al Jandartneriei.
Din rapoartele organelor de politic i jan-

darmerie rezultd c in numeroase puncte din

taxa au luat fiin i se desvolt. organizatiuni
denumite cuiburi, sectiuni, companii, centurii,
batalioane de asalt, etc.
Aceste formatiuni rezemate pe principiul disciplinii militate ii imbraca, oamenii in uniforme

supune la instructiune i antrenament de

lupta in scopul marturisit de a proVoca, prin
Ii

violente, o rasturnare a actualei ordine politice,

consfintita de legi.
De multe ori s'a putut constata legaturi intre
aceste organizatii iorganizatii sirnilare din straintate, dela care ii procurd instructiuni
mijloacele materiale.
In ultimul timp, ele au ieit din simpla activitate organizatorie, pentru a se deda la manifestatiuni violente, la tulburarea ordinei in Stat
i. la brutalizarea cetatenilor pasnici.
Dealtminteri, scopurile urmdrite de ele fiind
rasturnarea prin violenta a starilor politice consfintite de legile in vigoare i, chiar suprimarea
prin violenta a unor categorii de cetateni, ele se
incadreazd in prevederile art. i din legea din

www.dacoromanica.ro

72

17 Martie 1933, privitoare la linitea publica,

care pedepsete asemenea fapte.
Astfel fiind, urmeazd a se infrAna aceste mifCbIi cu toat hotrirea i cu toata. energia.
Organele politiei i jandarmeriei vor proceda
precum urmeazd:
I. Vor perchezitiona toate sediile organizatiilor amintite, in scopul de a se gdsi documentele
i. publicatiunile care stabilese mijloacele de actiune, legaturile i scopurile subversive ale bor.

Perchezitiunile se vor face cu autorizatia Parchetelor i la momentul ce se va socoti mai priel-

nic de autoritatea locald.

(( 2. Vor confisca toate publicatiunile subversive, manifeste, ziare, etc., rdspandite de organizatiile amintite. Se va atrage atentiunea institutelor de tipografie asupra sanctiunilor prevdzute in art. 17, alineatul b din legea din 17
Martie 1933, in cazul cnd ar tipni, asemenea foi.

3. Se vor trimete la urma lor toti propaganditii i agitatorii strdini de localitate, care incearc4 s recruteze aderenti pentru organizatille
semnalate.
4. Se vor impiedeca i risipi orice adundri,
procesiuni ale acelorasi organizatiuni.

5. Se vor lua mdsuri contra portului de insigne sau uniforme nepermise.

www.dacoromanica.ro

73

6. Organele politieneti vor dresa acte i,

impreuna cu delicverrtii le vor inainta justitiei,
in toate cazurile prevazute de 'art. 17, 19, 20, 22,
23, 25, 26, i 27 ale legii din 17 Martie 1933. In
acest scop, se recomand organelor politieneti sa
studieze cu atentiune aceste texte, pentru a sesiza
bine intelesul lor i. a dresa actele cu toata grija.
Socotim necesar sa addogam ca organele po-

litieneti trebue sa fie patrunse de necesitatea

de a se reprima mic.arile despre care s'a vorbit
mai sus, in interesul superior al mentinerii ordinei in stat. Organele superioare de inspectie si

control au indatorirea de a veghea la aducerea

la indeplinire a masurilor expuse i la felul cum
activeaza subalternii, luandu-se masuri disciplinare in caz de slabiciune sau neglijenta.
Inspectoratele vor raporta saptmanal un
buletin special al actiunii desfdurate pe baza
prezentului ordin circular, indicand i rezultatele
obtinute inaintea justitiei.
Se excepteaza dela aceste masuri congresele
si publicatiile periodice ale L. A. N. C., ca partid
politic.

D. N. Constantinescu-Borcleni: Nu aveti
opinia separata a d-lui Vaida?

i.

D. Armand Cdlinescu: Nu tiu daca reprezen-

tantul partidului d-lui Gheorghe Bratianu are

www.dacoromanica.ro

74

o altd prere cleat aceea pe care am transpus-o

in circulara guvernului.
D. Virgil Madgearu: Dl. Vaida era preedintele consiliului de minitri i. nu se poate imagina

cd ministrul- de interne lucra altfel decat dupd

conceptiile d-lui Vaida.

D. N. Constantinescu-Bordeni: Eu -tin un
lucru: sub dv., ministerele nu aveau legatura, asa
cd d. Vaida putea sa alba' i alte pdreri decat mi-

nistrul de interne.
D. Virgil Madgearu: Probabil cd dv., cand
veti veni la guvern, yeti avea aceasta conceptiune despre guvernarea t aril.
D. Armand Cdlinescu: D-lor, permiteti-mi
pentra definirea politicii pe care am schitat-o,
sa citesc cloud pasagii din circulara Ministerului
de Justitie cu NT. 42.143 din 24 Mai 1933:

Dupd informatiunile si rapoartele primite,

constatam ea' de catva timp, de cdtre anumite
organizatii de extrema dreaptd, ai cdror agenti
cutreer satele, se face o vie propaganda atatdtoare i se indeamnd populatia la actiuni i micari, prin care se tinde la rasturnarea ordinei in
stat. In special, se aduce la cunotinta agitatiunile din Moldova i Bucovina, unde sub masca
unei micdri de contra-balansare a micdrii comuniste se formeazd diferite grupasi, asa zise de

www.dacoromanica.ro

75

extrema dreapta, care se agit, provocnd micdri

in tot cuprinsul tArii. In realitate, i unele i altele
departe de a duce o lupta sincerd de idei, in cadrul
permis de legile tarii, sunt expresiunea aceluiai

gand subversiv, sub diferite aspecte, profitand

i. unele
i altele de toate circumstantele ce le
sunt favorabile, uneori, concurnd impreund
pentru submin area autoritatii i dezagregarea
statului.

Contra tuturor aestor elemente, atrag struitor atentiunea dv. (parchetelor) i va invit a
avea o neadormit priveghere, exercitand In
acelai timp un serios control i asupra agentilor
foqei publice, auxiliari ai dv., spre a vedea dacd

0 acestia Ii indeplinesc in mod con,tiincios

datoria.
Indeplinirea datoriei fth ovdire i cu devo-

tament, pentru ajungerea scopului ardtat mai

sus, este nu numai o cerint legala, dar i o obligatie patrioticd, pe care sunt convins c o yeti
indeplini

spunea ministrul Popovici cdtre

parchete.
D-lor, ca s vedeti cum a fost a fost dus

aceast actiune i care au fost reznitatele ei,

s-mi dati voie sa v citesc protestul pe care, cu

prilejul unui incident dela Teiu, ii ridica Codreanu.

www.dacoromanica.ro

76

Intr'o adresd cdtre Ministerul de Interne, care

a fost publicatd in ziarul Calendarul , din 3
Iu lie 1933, spune intre altele : Dar guvernul?

Guvernul trebue sd fie al tdrii. Atunci ce rost

are prigoana asmutitd de d. ministru de interne,
prin ordinul secret Nr
din Aprilie 1933 si
al Ministerului de Justitie, tot aa de secret ?
In urma acestor ordine, s'au executat perchezitii, confiscdri, arestdri, clan in judecatd,
,

etc. . Mai departe spune :

In orice caz, coarda este prea intinsd i eu

consiliez, rog chiar, sd fie destinsd putin, ca s
nu plesneascd. Iar dacd aceastd rugdminte a mea
nu va fi ascultatd i nu va fi inteleasd, atunci eu
implor intre mine i dumanii notri dreptatea
lui Dumnezeu, prin osAnda lui. $i dacd d-lor ne
asupresc pe nedrept, atunci asupra lor sd cadd
oshnda lui Dumnezeu, praf i pulbere s se aleaga
de fiintele lor fizice ca i de partidele lor .
In urma acestei actiuni, in perioada dela Ianuarie Noemvrie 1933, s'a inregistrat in tard

72 de incidente provocate de Garda de Fier,

intre care au fost actionate in justitie 67. Era in
curs de judecatd, in Momentul and am plecat

dela guvern, 42, iar de celelalte, judecate, au

14 achitdri i II condamndri. Iar cnd actiunea
administrativd, pe care am desfaurat-o
la Mi.

www.dacoromanica.ro

77

nisterul de Interne, asa cum am schitat-o nu

mai era suficient, noi am recurs i la o modificare a legii pentru apdrarea statulni.
D-le ministru de justitie, aici sd-mi dati voie

sd va, atrag atentia asupra unui lucru: dv. nu

sunteti astdzi desarmat in fata micdrilor extremiste.

Ca asemenea tulburdri s'au putut ivi, Ca', nenorociri ca aceea dela Sinaia s'au putut indimpla, este adevarat ; dar acestea se pot infampla
oricand, chiar i. dup intrarea in vigoare a legii
dv., fiindcd, din nenorocire, nicio lege penala
n'a izbutit sd distrugd criminalitatea.
Principalul este s poti sanctiona infractiunea.
Si dv., d-le ministru de justitie aveti deja
dispozitiuni legale suficiente in aceasta. materie.

Aveti mai intAin legea MArzescu din 1924.

Prin acea lege au fost incriminate asocierile in
vederea comiterii crimelor, provocarea lor, fabricarea de arme si furnizarea de arme in ved.erea
acestor infractiuni, apologia lor. Mai mult chiar,

in art. II s'a introdus o notiune larga a terorismului i chiar a agitatiunilor din care putea sa
rezulte un pericol pentru ordinea in Stat.
Dati-mi voie s va cetesc acest text al art. II,
Ended' el este foarte cuprinzator:

www.dacoromanica.ro

78

Faptul de a lucra prin mijloace teroriste la

schimbarea ordinei sociale i politice din Romania ; si mai departe : se pedepseste oricine,

care va agita sau va incerca sa faca agitatiuni,

din care ar putea sa rezulte un pericol pentru siguranta Statului, astfel cum este statornicit in
lege .

Este un text foarte larg, in care pot intra toate

manifestarile Garzii de Fier.
Este adevrat c s'au ivit dificultati in practical si anume, art. I, privitor la asociatiile pentru comiterea de crime, a fost din nefericire interpretat de instantele noastre de judecata in sensul
c nu este destul o crim, Ca trebuesc mai multe,

pentru ca sa intri in cadrul acestei infractiuni

speciale ; si este iardsi adevarat cd in legea Mar-

zeseu, se prevedeau numai erimele in contra per-

soanelor, nu i in contra sigurantei Statului.

Dar a venit, d-le ministru, legea Mironeseu,
din anul trecut, Aprilie 1933, care a completat
aceast lacuna : a introdus mai inthiu infractiunea

incercarii de a rasturna actuala ordine de Stat

si de a instaura dictatura prin mijloace violente.
Nu numai atat ; a incriminat o serie de fapte, care
au fost invederate ca avnd un caracter periculos,

tocmai in manifestarile Garzii. de Fier, ca de

pilda constituirea de nuclee, portul de uniforma,

www.dacoromanica.ro

79

manifestatiile de strada, in deosebi in jurul tribunalelor i bisericilor, baricaddrile, devastarile,

ultragiile in timpul manifestAiilor de strada.
Prin urmare, o serie de fapte au fost incrimi-

nate, incht en cred c dv. a yeti deja legea

actual dispozitii cu care sa. infra/14i Garda de
Fier.

De altminteri, daca ati analiza avizul Consiliului legislativ, ati vdzut cd Va semnaleaza
acelai lucru.

Luati mdsuri, d-le ministru al justitiei, ca sa

se aplice aceste legi care exista. Credeti totusi dv.

c intre timp s'au invederat i alte fapte care

au un caracter periculos, foarte bine ; s examin-

nam ce introduceti dv.

In art. 1, care rezuma insai conceptia dv.,
d-le ministru, dv., nu creati o infractiune noud
si flu edictAi o pedeapsa noud, dv. legitimAi
numai un act de autoritate al guvernului.
In lunga serie de acte numite de guvernamant,

care scapa controlului instantelor noastre de

judecata, dv. introduceti Inca unul: disolvarea
gruparilor politice. Din punct de vedere al
legislAiei penale, aceasta dispozitie constitue o
inovAie curioasa, fiindca dv. deschideti largi
posibilitatile de abuz i asigurAi impunitatea
pentru guvern.

www.dacoromanica.ro

80

Inteleg un lucru, ca dv. sa luati un fapt pe care

ii socotiti gray

i sa-1 sanctionati. Inteleg de

asemenea s luati o grupare, a Carel actiune o
socotiti periculoas i sa o sanctionati. Dar dv.
nu faceti aa, dv. introduceti o notiune neprecis i larga, eland in competenta guvernului,
fard nicio censurare, judecata.
D-le ministru al justitiei, noi nu intelegem sa
v creem dificultati atunci cand este vorba de
apdrarea ordinei in stat. Credem insa ca legislatia noastra dispune de suficiente mijloace sanetionare, dar dv. trebue s vegheati ca instantele
insarcinate cu aplicarea legii sa-i Lea datoria.
Aceasta este prima obligatie pe care o aveti
dv.

Cat pentru disolvari, daca le socotiti necesare,

nu le puteti face, decht dandu-le in atribtrtia justitiei, aa cum este in legislatia Cehoslovaca.
A da guvernului posibilitatea de a disolva gru-

pdrile politice, este inainte de toate un act de

incredere. D-le ministru, dv. titi bine c in ce
ne privete, politicete nu v putem acorda
aceasta incredere. Dar, mai mult, dv.
sunteti vremelnici pe acele banci i eu cred ca
nici Partidul National-Liberal nu trebue, nu este
prudent sa dea unui guvern in mana, posibilitatea
disolvarii fard censurarea justitiei. (Aplauze pe

www.dacoromanica.ro

81

bdncile Partidului National-Tdrdnesc si pe unele

band ale opozitiei).
D. N. Constantinescu-Bordeni: Aci suntem de
acord.

D. Armand Cdlinescu: De aceea, d-le ministru

al jnstitiei, noi nu vom putea vota pentru proiectul dv. de lege. (Aplauze pe bdncile Partidului National-Tdrdnesc).

www.dacoromanica.ro

XX

LA BUGET
(EDINTA CAMEREI DELA 30 IUNIE 1934)

D. Armand Cdlinescu: D-le presedinte, voiu

retine foarte patine minute atentiunea onoratei
Camere. Nu vreau s las impresiunea Ca intarzii
votarea bugetului, cand ne desparte numai cateva

ore de intrarea lui in aplicare. Desigur, a fi

tentat s subliniez, cum se rdzbuna cateodata
soarta. Dv. ati reprosat totdeauna guvernelor
trecute c n'ar fi lasat opozitiei timp suficient
sa studieze bugetele, fiindca le-ar fi prezentat in
ultimul moment. Dv. faceti astazi acelasi lucru,
numai cu circurnstanta agravanta c veniti dupd
trei luni dela inceperea anului. Dar nu vreau s
v5. sicanez pe aceasta chestiune.
Dacd am luat cuvntul, este pentruca eu gd-

sesc cloud fapte care merit sd fie subliniate :

www.dacoromanica.ro

83

unul, pentru a ilustra o situatie i altul, pen tru a

stabili o responsabilitate politica.
Primul f apt consta in aceea c dv., la depar-

tamentul Internelor, ati intocmit un buget in

contradigie cu toate normele pe care le-a fixat
d. ministru de finante, atat in expunerea de
motive, cat si in cuvantarea pe care a tinut-o
inaintea comisiunii bugetare. i atunci, eu v'as
intreba : pentruce mai este n&-oie s formulati

principii, oricht de frumoase ar fi ele, cnd sunt

contrazise de fapt ? Nici nu-mi explic cum s'a

putut ajunge aici: sau d. ministru de finante

n'a exercitat un control suficient asupra colegtlui sau dela Interne, sau onorabilul domn Inculet
nu irnpartaseste conceptiile financiare ale d-lui
Victor Slavescu! Ofi cum ar fi, faptul pune
intr'o lumina defavorabila lucrarea dv.
Al doilea punct, pe care tin sa-1 subliniez, este
acesta : cu mijloacele bugetare pe care le cereti
dv., ma intreb, clack in problema ordinei publice,
dv. nu v'ati schimbat conceytia politica de pana

astazi ? De sigur, nu exista un moment mai

potrivit pentru a examina actiunea unui guvern,
cleat cu prilejul discutarii bugetului. Atunci Par-

lamentul Ii exprima increderea sau refuza increderea guvernului in intregul lui, sau unui ministru in particular. Nu vreau s folosesc acest
6*

www.dacoromanica.ro

84

prilej pentru a face o analizd amanuntita, a politicei d-lui rninistru de interne. Dar sunt nevoit
s ma opresc un moment pentru a vedea dacd,

cu bugetul pe care-I prezentati dv., veti putea

asigura ordinea publicd in tail.
Iat cele cloud fapte pe care tin eu s le subliniez, in legatura cu bugetul dv.
Dar mai inthiu, d-lor, trebue s invederez un
defect de prezentare. Cunosc pe directorul con-

tabilitdtii, care v'a intocmit proiectul. Am lucrat cu el eu insu-mi, in cloud guverndri, i il

socoteam un om capabil. Regret cd trebue s
spun: lucrarea de Ltd Ii tirbeste reputatia,
afard numai dacd, d-le ministru, dv. nu i-ati dat
cumva ordin sa." intocmeascd proiectul astfel,
incat s nu se poat vedea limpede schimbrile
pe care le-ati introdns. Inteadevdr, din publicatiunea dv., lipsete un tablou recapitulativ, in
comparatie cu datele anului trecut, pentru ca s
putem vedea noi ce creatie de personal ati fcut,

care este numdrul functionarilor introdu0 din

nou in buget. Un asemenea tablou n'a lipsit iiicio-

data. A trebuit s examinez toate statele de salarii i s extrag eu singur aceste date. De altminteri, ca s va ardt dv. un exemplu de uurinta cu care s'a intocmit bugetul, va voiu intreba
un lucru: titi care este numrul jandarmilor pe

www.dacoromanica.ro

85

care ii aveti dv. dupd buget ? Dupd state, aveti

29.000 de jandarmi ; dupd tabloul recapitulativ, aveti 39.000. Eu va pot spune ca nici cifra
din state, nici cifra din tabloul recapitulativ, nu
corespunde realitii, fiindcd, din alte date, pe
care le am aici, rezultd c stint 46.000 de jandarmi !

Licht vedeti cu cht usurinta ati intocmit tabelele.

Dar mai mult, al cloilea exemplu. La art. 65

din buget vedem urmdtoarea redactiune Subventiunea judetelor i comunelor urbane si rurale, potrivit articolului zo din legea finantelor
locale, 315.000.000 lei .

Cum este posibil, d-le ministru, sa inscriti dv.

sub titlu de subverrtie ceea ce constitue un drept
al comunelor i judetelor ?
Este vorba de un drept foarte vechiu i dacd
dv. nu sunteti Inca" edificati asupra acestui drept,

eu v'ai ruga sa intrebati pe colegul dv., care

std la stnga, pe d. dr. Costinescu, care va poate
confirma, cd nu poate fi vorba aci de o subventie,
ci de un drept.
De aceea rog pe d. raportor 55. introduca chiar
acum un amendament, prin care s schimbe nomenclatura i in loc de subventie, s treacd
fondul cornunal i judetean .
De ce spun aceasta ? 0 spun Ended nu trebue
niciun moment s se incetateneasca ideea c drep-

www.dacoromanica.ro

86

tul comunelor i. judetelor, atarna de libertatea

statului; fiindc o subventie este totdeauna la
discretia puterii centrale, care o poate ingusta
san 1i, dupd cum ii convine.
D. dr. Costinescu, ministrul sdndtdtii ,si OCrotirilor sociale: Aveti dreptate, dar i in bugetul
trecut, tot ca subventie era trecutd.
D. Armand Cdlinescu: Cu o singurd amendare,

c legea finantelor locale, in care s'a introdus

nomenclatura fondului comunal, este posterioara.
D. dr. I. Costinescu, ministrul sdndtdlii si
tirilor sociale: Nu este vorba dacd aceasta lege

este anterioara sau posterioard. Fapt este ca.

fondul comunal , este un foarte vechiu drept
al comunelor i. judetelor ; prin urmare, ar fi
trebuit
ca totdeauna sd fie un drept i. nicio,
data o subventie .

D. Armand Cainescu: Suntgti de acord cu

mine, d-le ministru, numai sd-mi permiteti sa
adaug i o a doua observatie...
D. dr. I. Costinescu, ministrul sdndtdtii i acestirilor sociale: Va rog s faceti aceste observatii
in mod retroactiv i sa nu va menajati. (Daritate pe bdncile majoritatii).
D. D. Ionescu-Brdila: Cdniasa este mai aproape

cleat surtucul...

www.dacoromanica.ro

87

D. Armand Cdlinescu: Ati inscris, d-le ministru

cifra de 315 milioane lei, care nu corespunde re-

alitatii, caci de fapt, dV. trebuia s inscriti cel

putin 700 de milioane ; fiindc stiti ca prin organizatiunea noua care s'a dat...
D. dr. I. Costinescu, ministrul sdndtdiii 1 seestirilor sociale: Aceasta era exact si in trecut, ba

mai mult chiar decat astazi.

D. Armand Cdlinescu: Numai prin legea finantelor locale din Aprilie 1933, s'a introdus un
nou mod de administrare al fondului comunal si judetean, prin consemnarea produsului
taxelor pe articolele de consumatie la Banca Nationala.

Prin urmare, dv. trebuia acum Sal luati cifra

reala i sa ridicati suma pana la 700 de milioane.
D. I. Inculet, ministru de interne: Aveti drep-

tate, fondul comunal este cu mult mai mare de

315 milioane lei, dupa noi ar ajunge la cifra de
800 milioane lei. Nu am avut ins posibilitatea
sa urcdm cifra.
D. Armand Cdlinescu: Constat, d-lor deputati,
examinand cu atentie cifrele c bugetul Ministerului de interne...
D. dr. I. Costinescu, ministrul sdndtdtii i ocro-

tirilor sociale: Dv. trebue sa tii, d-le Armand

Cdlinescu, c. noi suntem putin sclavii bugetelor

www.dacoromanica.ro

88

trecute Si eu trebue s urmez linia care mi s'a

in dicat.

Credeti ca pe mine ma multumeste bugetul

sdnatatii? Nu ; dar 1.am fcut mai bine ca in
trecut.
D. Armand Calinescu: D-le ministru, dati-mi
voie s constat e v complaceti in situatiunea
de sclavi ai nostri i dacA puteti ar trebui sa" va
liberati de aceast situatiune.

D-lor, din cifrele bugetului Ministerului de

Interne, se constatd c acest buget este mai mult
un buget de personal, alocatiile pentru material

fiind foarte restrnse. Asa a fost intotdeauna.

Decat, d-lor deputati, de data aceasta raportul
s'a agravat, prin faptul c dv., pe de o parte, ati
sporit cheltuelile prin creatiuni de personal Mu-

til, iar pe de alta: parte ati fcut reduceri din

alocatiile pentru material, sub limita permisd.
In cifre globale, dv. ati crescut alocatiile
pentru personal cu 8o milioane lei i ati scdzut
cele pentru material cu 89 milioane lei.

Imi aduc aminte de observatiile pe care le

fcea d. ministru al finantelor in cornisia bugetara. Cu o expresie foarte plasticd, d-sa, protestand impotriva reducerilor de material, spunea : se reduce totdeauna aici, fiindcd materialul
nu are gurd s strige.

www.dacoromanica.ro

89

D-le ministru de interne, aa ati fdcut dv.

Ati redus, de pild, 30 milioane dela articolele
pentru echipamentul i imbrdcdmintea j andarmilor.

Aici este un lucru foarte interesant de semnalat. In expunerea dv. de motive, gdsesc aceste
cuvinte : Trebue de notat c jandarmii nu au

fost echipati aproape de trei ani; lipsa de imbracdminte i incdltdminte enormd .

D-le ministru, dacd este adevdrat c jandarmii
nu au fost irubrdcati de trei ani, concluzia este

c dv. nu puteati sa reduceti din dotatia pe

care o dasem noi, 30 rnilioane ? Cum este posibil
aceasta?

Din cloud, una: sau jandarmii nu erau neimbrdcati, i atunci dv. lid era interzis sa red'uceti
alocatia acelei surne de 30 milioane, sau fondurile acestea erau inutile i atunci dv. nu vd era
permis s scriti ceea ce ati scris in expunerea
de motive.
Mai mult de cat atat ati prevdzut 35 milioane
mai putin la capitolul hranei trupei. Cum este
posibil aceasta? Vedeti, de data aceasta vor fi
guri sa strige, fiindcd vor fi guri fldmande.
D-le ministru de interne, cu un buget in care
reduceti 30 milioane dela imbracdminte i 35
milioane dela hrand, nu yeti pune jandarmeria

www.dacoromanica.ro

90

in situatia de a-i indeplini greaua sarcind in

momentul de fatd.
Ce veti face ? \Teti fi nevoiti sa puneti pe j andarmi in concediu, s descompletap efectivele.
Nu veti mai putea scoate legiunile mobile, fiindca

nu veti avea imbracaminte

Veti
scdclea prestigiul jandarmului dela teritoriu, care
i efective.

va fi obligat s meargd prin comun desbracat

si S ceard hrana populapei. Iat, situatia in

care veti aduce jandarmeria.

Pentru ce ati facut aceasta ? Pentru ca in

schimb sal face# noui creatii de personal ? Este
oare admisibil aceasta ? Cand dv. ati pus in

studiu problema reformei aparatului de stat,

and veti recurge la decrete legi ca s. faceti reduceri de personal, dv. prin buget constat cal
infiintati posturi noui ? Ce fel de politica este
aceasta ?

D-le ministru al finantelor, imi pare bine ca

ati venit i dv. pe banca ministeriala ca sa auziti
aceste lucruri, de oarece bugetul Ministerului de

Interne a fost facut in contradictie cji normele

date de dv.
Nu am cifrele exacte, fiindca nu mi s'a facut
acest tablou statistic, ca s vad plusul la fiecare
categorie.

www.dacoromanica.ro

91

Din explicatiile pe care le-a dat ins d. ra-

z
portor, in comisia Camerei, 'am inteles ca, intre

altele, se face i spor de personal pentru comisarii

de politie i se suprima chiar din gardienii pu-

blici, ca s se creieze posturi de comisari de

politie. Este posibil, d-lor ! Dar aceasta insemneaza, sa, nu se cunoascd de loc situatiunea. 4poi
noi nu avem asta.zi v'o spun, d4e ministru
al finantelor, cu experienta pe care o am dela
Ministerul de Interne noi nu avem lips de
personal descoperit la sigurantd ; dimpotrivd,
avem prea multi. Astdzi problemele de siguranta

i de ordine nu se mai satisfac cu personalul

descoperit, ci cu personalul acoperit. Comisari avem prea

multi, de

calitate inferi-

card, este adevarat. In aceasta privinta, noi,

in guvernarea

trecuta, am cautat s adu-

cern ameliorari, s inlocuim personalul vechiu

,nepregatit, cu personalul calificat, recrutat prin
examene serioase. Si am introdus sute de titrati
in politie, in locul celor vechi, inlaturati prin
examen. Dar mai este mult de facut in aceasta
directie. Trebue ca i dv. sa mergeti pe acelai
drum. Sunt i astazi 70 la suta in personalul politienesc Care nu intrunesc conditiile legale cerute.
pentru a ocupa aceste locuri. Vreti sd-i supuneti
la examen ? Nu am nimic de zis ! Imi aduc aminte

www.dacoromanica.ro

92

e la un examen, la care au fost pui aceti

functionari, un comisar de politie dela Craiova,

vechiu in functiune, intrebat de comisiune:

cine este ministrul d-tale , a raspuns: d.
015.rau ! Aceasta este calitatea personalului
de politie. Eu inteleg s veniti cu un nou examen
i
faceti triajul, dar cu o conditiune: s luati
toate garantiile de seriozitate. Eu am citit proiectul pe care l-ati depus la Senat. Este inadmisibil. Noi, in comisiunea de examinare am pus
functionari i am creiat i. responsabilitatea personata, pentm hotaririle pe care le dau ei. Dv.
ati pus comisiunea de verificare, sub presedintia
secretarului general.

D. I. Inculet, ministrul de interne: Va veni

proiectul de lege in discutiunea Camerei si
atunci vom discuta pe larg. Senatul a i. votat
proiectul.

D. Armand Cdlinescu: Ati pus ca preedinte

pe secretarul general. Eu nu cunosc pe secretarul general al dv. nu tiu ce valoare personala
are. Nu am auzit vorbindu-se de d-sa. Nu I-am
vzut decat in fotografii, la ceremonii, cand la
dreapta-d-lui Bene, cand la cotul d-lui Barthou!

Dar, oricum ar fi, este un partizan politic i.

atunci, lucrarile lui vor fi suspectate de partialitate.

www.dacoromanica.ro

93

D. I. Inculet, ministrul de interne: Comisiunea

dv. era prezidat de un subsecretar de stat, care
era un personaj i mai politic.

D. Armand Cdlinescu: Nu, d-le ministru, a

fost prezidatd de preedintele comitetului central de revizuire.
si atunci, ziceam : lucrdrile dv. vor fi lovitq, de
partialitate, i veti da dreptul succesorilor dv.,

sa le anuleze. In -once caz, dv., fcnd verificarea de personal, insemneazd, d-le ministru al
finantelor, a priori, cal se vor ivi vacante. Apoi,
dacd se vor ivi vacante, prin licentierea celor incapabili, ce nevoie mai aveti sa creati posturi noui ?

D. I. Inculet, ministru de interne: Eu nu vreau

s las o afirmatiune goala. Art. 133 spune :

Pand la data de i Februarie 1930, o comisiune prezidata de ministrul de interne, sau de
subsecretarul de stat, delegat cu conducerea
politiei i de doi membri ai Parlamentului. . ..
Ce vreti mai multe garantii ?
D. Armand Cdlinescu: Eu ai putea s5 vd.
raspund foarte simplu : ceea ce ati citit d-voastr,

este legea dela 1929 i ai putea sa" v invit s

veniti la legea actualmente in vigoare, cea din
1931, al cdrui autor am fost si in care yeti vedea
Ca' preedintele comisiunii este preedintele comitetului central de revizuire.

www.dacoromanica.ro

94

Dar, in orice caz, yeti face verificarea, yeti

avea, prin definitie, vacante i atunci va intreb :
pentru ce creati posturi noui ? Nu mi-o explic,

d-le ministru, cleat intr'un fel: cA d-voastr

vreti sa creati un debueu pentru amicii d-voastr
politici i la aCeast ipotezd ajung prin relevarea

a Inca unui fapt, pe care il gsesc in buget. In

adevAr, d-voastr ati creat acum apte posturi
de prefecti de politie in provincie. Cum, d-lor,
este admisibil aceasta ? In proiectul de lege, pe
care l-ati votat la Senat, spuneti c prefec-

tul de politie nu este functionar de carierd,

ci

functionar politic. Vaszicd, ca s dati

satisfactie chtorva prieteni nefericiti, care au

cAzut la

alegeri

sau nu au putut

fi pri-

mari, d-voastr desfiintati tin principiu, care se

nstaurase i anume acela c, corpul politienesc

este un corp de specialitate, cu ierarhia lui.

D-voastr politicianizati poliia. Astzi creati
posturi de prefecti de politie politici, maine
yeti crea efi de politie.

lath' unde mergeti d-voastra., iat de ce nu

este admisibil acest lucru i sunt nevoit sd constat c d-voastr ati redus alocatia indispensabild pentru hrana i imbrcmintea trupei,
ca sa creati in schimb posturi inutile de functionari in buget.

www.dacoromanica.ro

95

Va spuneam, d-lor deputati, Ca, problema

ordinei publice nu se mai satisface astdzi cu
personalul descoperit, ci cu personal acoperit.
Or, ce constat eu din acest punct de vedere ?

Alocatia pentru informatori ati redus-o la jumdtate, iar fondul de dispozitie, pentru ordinea
public l-ati inscris cu io milioane.
Ei bine, d-voastrk d-le ministru, titi foarte
bine ca aceast sum nu va ajunge nici pe cloud
luni i atunci cum e posibil s inscriti in buget
o sumd, pe care, din capul locului, o 5titi insuficient ? Ce sinceritate poate s prezinte cifrele
pe care le-ati inscris d-voastrd ? San poate, tiu
'si eu?, in materia aceasta de ordine publica,
d-voastra, aveti sistemul d-voastrd, de a face fata

situatiei, sistem pe care nu-1 cunoatem.

D-voastr5., d-le ministru, ne-ati deprins

c,u

toate curiozit5tile. Imi aduc atninte un cuvnt

foarte pitoresc pe care l-ati spus aici in Camera
la validdri. and toat lumea v combdtea i v
invedera situatia pe care ati creat-o, d-voasrd
ati venit la tribund i, cu o senindtate angelica,
ati spus : ce va" mirati d-voastrd? Eu nu ma mir,

pentruca, la Ministerul de Interne am avut un

secret, tiam c reuim.
Poate c aveti oi aci in problema ordinei publice un secret al d-voastrd. Jns, d-le ministru,

www.dacoromanica.ro

96

sd ma iertati, pe noi secretul acesta al d-voastr

ne ingrijoreazd, fiindca iata ce se intampl.
Vine Partidul National-Liberal la guvern cu

insrcinarea expres de a desfiinta miscarea

extremistd de dreapta. In lupta, care se cid, cade
Presedintele Consiliului, ucis miseleste. Noi, opozitia, ne-am facut datoria i. ca adversari loiali
ai lui Duca, am adus cu emotiune un pios omagiu
aceluia care, fara indoiald, a fost un mare brbat

de stat.
Dar, d-voastra ce ati fcut ? Cum, ministrul
de interne, care avea rdspunderea, pentruca nu
veghease in deajuns la siguranta personala a
efului guvernului, rdmane neclintit ? ESte un
secret al sail.
Mai departe, vine procesul Gdrzii de Fier .

Se da o hotrire, care, fard indoialk constitue

o lovitura pentru politica pe care o afisase

Ministerul de Interne i d-voastra rmaneti neclintiti. Inca un secret.
Eliberatii din inchisoare merg i fac demonstratie in cantece i. in coloane pe calea Victoriei
gi

d. Inculet priveste senin. Agitatorii intind

indrazneala mai departe : se adund cu steagurile

lor i in uniforme interzise, sub ochii intregului
guvern i. ministrul de interne sta neclintit ? Este

jari secretul lui.

www.dacoromanica.ro

97

D-le ministru, cel Rutin inainte aveam o sigu-

rant, era d. subsecretar de stat Iamandi, care

venea aci i ne da explicatiuni. Eu, ca adversar,
sunt dator i imi fac o pla-cere sa recunosc i
talentul i energia, pe care le-a desf6urat colegul
d-voastra in postul pe care 1-a avut. Dar nu-1 mai
avem astazi. Mai mult, pleac i directorul Sigurantei. Am lucrat cu Eugen Cristescu, tiu capa-

citatea mi, experienta i abilitatea Pe care o

avea. Sunt acolo probleme mari, d-le ministru
de interne : curentele sociale, miscarile iredentiste, spionajul. Toate acestea trebuesc urmrite
cu perseverent i continuitate. Trebuia sa ne
felicitam cu totii c am avut un asemenea director

al Sigurantei. Acum, se aduce in locul lui unul

din cei mai s1abi inspectori de politie, unul care

nu fusese niciodat intrebuintat decht pentru

servicii de calitate inferioar. i atunci, cand
situatia este aa, cand d. subsecretar de stat nu

mai vine in fata noastr s rdspundd, cand

directorul Sigurantei este indepartat, eine ramane ? D-voastra.? Singur ? Va dati seama, d-le
ministru de interne ? Aveti contiinta situatiunii

reale ? Cu eine veti face d-voastra fat imprejurarilor ?

Aveti secretul d-voastr ? Se poate ! Ma tem

insa c acest secret sd nu fie intr'o zi sinistru.
7

www.dacoromanica.ro

98

De aceea eu, in numele partiduini meu, nu vd pot

acorda increderea. (Aplauze pe bancile Partidului
N ational-T cirdnesc).

www.dacoromanica.ro

XXI
LA LEGEA PENTRU PRELUNGIREA
STAREI DE ASEDIU
(5EDINTA CAMEREI DELA 13 MARTIE 1935)

D. Armand Cdlinescu: D-le preedinte, daIi-mi

voie sd-mi exprim regretul ca s'a recurs la inter-

vertirea ordinei de zi in asemenea conditiuni.

oci de pe &incite majoritdtii: S'a decis.
D. Armand Cdlinescu: Stiu Ca s'a decis, dar
tin srt semnalcz un fapt.
Oratorii no_stri, cari erau inscrisi la acest
proiect de lege, tiau, din edinta, de efi, cd desbaterile asupra proiectului pentru prelungirea
msurilor exceptionale, vor incepe la ora 18,40.
Voci de pe bdncile majoritdtii: Nu aveau decat

sd fie prezenti.
D. Armand Cdlinescu: Eu a ruga s nu-mi
atraga aterrtia asupra indatoririlor noastre acei
domni din majoritate, cafi asear au lipsit dela
edinta, i din cauza cdrora edinta nu a mai
7*

www.dacoromanica.ro

100

putut continua. Pe bancile minoritatii eram

atatea, incat, dacd 8'ar fi procedat la vot, noi
am fi fost majoritatea, iar dv. minoritatea.
Eu las pe d-1 presedinte al Consiliului sa
judece, dacd este posibil sa discutam in asemenea conditiuni. Aceasta echivaleazd cu o suprimare a discutiunii. In adevr, ce veti face
dv. d-le presedinte ? Vep face apelul nominal
al oratorilor inscrii.
D. N. N. Sdveanu, pre)sedinte: Sunteti inscris

ti dv. i iatd, v dau cuvntul.

D. Armand Cdlinescu: Oratorii inscrisi nu vor
raspunde la apel i atunci, inseamnd c dv. sa
treceti mai departe i sa votati legea fara. discutiune.
Eu tin, d-le presedinte, sa protestez impotriva

acestui fapt.
D. N. N. Sdveanu, presedinte: D-le deputat,
eu am procedat conform Regulamentului. Ordinea de zi se poate interverti oricand cu incuviintarea Adunarii. Proiectul pentru prelungirea masurilor exceptionale se &este inscris in ordinea
de zi. Adunarea a admis intervertirea. Dv. sun-

teti inscris la cuvant, sunteti prezent, va dau

cuvntul.
D. Armand Cdlinescu: D-le presedinte, d-lor

deputati, fireste sunt gata sa ma supun injonc-

www.dacoromanica.ro

101

tiunilor dv., si SA' ma urc la tribund intr'un alt

moment decat acela pe care aveam dreptul s
mi-1 aleg i intr'o alt ordine, cleat aceea in
care noi, ca partid, aveam dreptul sa" ne prezen-

tam la aceast tribund. 0 fac fiindcg, sunt obligat sa, ma supun dispozitiunilor luate de Birou.
D-lor deputati, dati-mi voie, dela inceput,
sd-mi exprim satisfactiunea c d-1 presedinte al

Consiliului a binevoit s ne onoreze cu prezenta sa la aceast desbatere.

D. Gh. Tdtdrescu, presedintele Consiliului de
Ministri si ministrul armamentului: D-le Call-

nescu, sd-mi dati voie: majoritatea, cel putin

o stie Ca", cu sufletul sunt totdeauna in mijlocul
ei

i prezent in aceasta. incint. Dac nu ma

vedeti prea des, este cd am asa de mult de lucru,

cu repararea erorilor guverndrii dv. { Aplauzt

pr elungite, strigcite de bravo , pe bdncile majoritdfii).

D. Armand Cdlinescu: D-le presedinte al Con

siliului...
D. Gh. Tdtarescu, presedintele Consiliului de
Ministri si ministrul armarnentului. i v'as ruga:
mai mult sd nu struiti.
D. Armand Calinescu: D-le presedinte al Con-

siliului, dintr'un punct de vedere egoist ar trebui s urn satislacuti in fata declaratiunii dv.,

www.dacoromanica.ro

102

Ca actele noastre v vor fi dat dv. de lucru i.

a trebuit s interyenim noi, pentru ca dv., sa
puteti realiza ceva. (Ilaritate). Dar, sa-mi permiteti, declaratiunea de astdzi nu are nici macar

avantajul noutatii. Eu imi aduc aminte cd a

mai fost o imprejurare in aceasta. Adunare,
cnd discutiunea se aprinsese putin era in
jurul unei interpelari adresat d-lui miWstru al
Apararii Nationale, general Paul Anghelescu
i atunci, majoritatea, oarecum emotionatd,
banca ministeriala de asemenea, a facut apel
la d.t. Ei bine, i. atunci ca i astazi ati alergat
in grabd, ati venit, i de pe bafica ministeriala
ati facut, d-le preedinte al Consiliului, exact
aceeai declaratie.
D. Gh. Tdtdrescu, presedintele Consiliului de
Ministri si ministrut armamentutui: Dacd reali-

tile sunt aceleai!

D. Armand Cdlinescu: Si atunci ca i astazi
ne-ati spus: vin dela Ministerul Armamentului,
unde sunt foarte ocupat, ca s repar erorile dv.

D-le preNdinte al Consiliului, nu avem s

discutam astazi aceasta chestiune, dar, sa-mi
dati voie ca la randul meu s va fac i. eu o
declaratie. Cunoatem i noi Rutin conditiunile

in care reparati dv. erorile acute de noi. Zilele

urmatoare, vor veni aci in desbaterea Camerii

www.dacoromanica.ro

103

proiectele, care contin reparatiile dv., i eu cred

c nu voiu fi desmintit de evenimente, cand

voiu afirma, de pe acum, c reparatiunile dv.
constau exact in reluarea i. intdrirea actelor
acute de noi. (Aplauze fie bdncile Partidului
National Tdrdnesc).

Permiteti-mi acum sa yin la discutia proiectului de lege.

D-lor deputati, nu a5 vrea sa" fac o desbatere
pasionatd i. cu caracter de polemicd de partid
in jurul acestui proiect de lege. Imi voiu lua
libertatea sa fac chteva observatiuni foarte
obiective ; ca s. y ardt c acest proiect de lege
nu are nicio eficacitate din punct de vedere al
obiectivelor pe care le mdrturisiti, ci dimpotrivd
el este menit s ascundd alte preocupdri.
Veniti i cereti ca Adunarea s v autorize
s mentineti un regim exceptional pe Inca un
an de zile.
In desbaterile comisiunii, pentru legisatia
penald, cnd a venit in discutie acest proiect
de lege, m'am adresat d-lui ininistru de interne
i. 1-am rugat sa ne informeze i pe noi care sunt
motivele care au determinat prezentarea acestui proiect de lege.
Va mdrturisesc cd in primul moment am fost
surprins.

www.dacoromanica.ro

164

D-1 ministru de interne ne-a lamurit, in chip

foarte simplu, ca legea pentru starea de asediu
a ajuns la termenul ei: expird aplicarea ei, in
ziva de 15 Martie i c, daca voirn, putem supune

acest proiect de lege aprobarii Camerii. Prin

urmare, avea aerul, d-1 ministru de interne, s
spuna ea' este vorba nurnai de o chestiune pur
formala i ca este lasata complet la aprecierea
noastrd, dacd voim prelungim starea de asediu,

daca nu, nu o prelungim. Este drePt c d-sa

a adaogat indata Ca situatia, care a legitimat
introducerea unui regim de exceptie persistd
Inca.

Am facut apel atunci la reprezentantul guvernului, i 1-am rugat s mearga putin mai departe

cu explicatiile sale i sa ne arate in ce anume

rezida dificultatile de a se mentine ordinea
publica prin mijloace normale. Atunci, spre sur-

prinderea mea, am aflat c d-1 ministru de

interne este preocupat de cloud lucruri. In primal rand este preocupat de micarea pe care

a intreprins-o in tara Partidul Comunist, i,

ca element precis de convingere, d-1 ministru
de interne ne-a informat, cal organizatiile comuniste au tradus in romnete .i vor sa popula.rizeze principiile din lucrarea lui Malaparte asu-

pra tehnicii loviturilor de Stat.

www.dacoromanica.ro

105

D-1 miriistru de interne ne adauga de asemenea, ca este preocupat de miscarea Garzii

de Fier, i, ca sa ilustreze aceasta miscare, ne-a
informat c intr'una din zile, aceast organizatie

s'a intrunit la Giulesti, i, in momentul cand

trecea un tren d_e persoane, membrii Garzii
de Fier au facut salutul roman in fata pasagerilor.

lath, d-le presedinte al Consiliului, explicatiile

pe care mi le-a dat d-1 ministru de interne,

asupra ingrijorarilor pe care le are. Sd-mi permiteti s V spun cd aceasta pentru noi nu constitue o explicatie serioas i nu ne putem declara
multumiti cu ea.
Este in adevar in tara, o stare de spirit ingrijoratoare? Se petrece ceva, undeva, de natur
s indreptateasca guvernul s recurga la masuri
exceptionale?

Ei, d-lor, foarte bine, s'o stim. Noi, nu va

putem contesta dv., guvernului, care aveti rdspunderea, cum spunea foarte bine d-1 presedinte al Consiliului, dreptul de a lua toate masurile pe cale le credeti, pentru ca sa faceti posibile
aceste raspunderi i sa mentineti ordinea in
tard. Dar avem dreptul i noi, la randu-ne,
ca atunci cnd se cere suspenclarea exercitiului
drepturilor constitutionale, s fim informati 0i

www.dacoromanica.ro

106

s fim informati precis. De altminteri, cred ca

nu este nici in interesul insusi al ordinei in

Stat, ca s plutim in vag, ca s plutim in aceastd atmoderd nelamurit, cand lumea ii poate

inchipui ca, in realitate, primejdia este mult

mai mare decat asa cum o cunoastem noi.
Prin urmare, d-le presedinte al Consiliului,
o prima dorinta a noastr ar fi fost, ca inainte
de a discuta legea, sa" ni se explice in mod lamu-

rit care sunt motivele, care sunt temeiurile,

care o justifica.
Din acest punct de vedere, expunerea de mo-

tive, care insoteste legea, este cu desavarsire

insuficientk iar lmuririle, Te care le-a dat d-1
ministru de interne in comisia parlamentara,
n'au fost nici ele de natura sa" ne informeze
complet. Teri, pe cale de intrerupere, un reprezentant al opozitiei d4 Grigore Iunian, mi se
pare fdcea apel din nou la banca ministeriald,
ca inainte de a se discuta proiectul de lege, s se

dea explicatii Camerei asupra starii de spirit.

Prin urmare, din acest punct de vedere, legea
vine in discutiunea noastra, fara o ldmurire
suficienta.

Dar, d-lor deputati, s presupunem, in adevar, c ne-am gasi intr'o situatie exceptionala,
care ar impune luarea de msuri exceptionale.

www.dacoromanica.ro

107

In ce const legea starii de asediu? Creazd ea

infractiuni noi? Nu, d-lor !
Creazd ea pedepse noi? Nici atat. Intreaga
legislatiune penald in yigoare se mentine. Legea

stdrii de asediu nu are cleat o singuth inova-tiune i anume, trece judecarea infractiunilor
la ordinea publica din competenta instantelor
militare. A-tat si nimic mai mutt.
In rest, instantele militare vor judeca exact
dupa aceea0 lege penala i vor aplica exact
ace1ea0. pedepse. si atunci, d-lor, eu va intreb:
in primul rand, instantele militare prezint oare

pentru noi o garantie in plus din punctul de

vedere al eficacitatii represiunii?

V'am amintit d-yoastra ati avut prilejul

s faceti singuri o experient dureroas, o expe-

rienta, care poate a fost o surpriza. pentru dv.

0 in orice caz care a fost o deceptie pentru dv.
$i atunci dati-mi voie s art surprinderea
mea. Cum adica? Pand acum ati incercat. V'ati
dus intr'un cdz foarte gray, intr'un caz exceptional de gray, in fata instantelor militare i.
actiunea dus acolo a cdzut. De atunci i pand
azi nu am vazut nicaieri ducndu-se infractiunile la ordinea publica, in fata instantelor militare, n'am vazut pan azi nicio hotarire luata
de Consiliul de razboiu, i atunci de ce este

www.dacoromanica.ro

108

necesard legea staxii de asediu astazi ; sau dimpotrivd, au existat asemenea infractiuni i Consiliul de rdzboiu, nu le-a sanctionat, i atunci
ma intreb : ineficacitatea lor fiind dovedita, pentru ce va mai duceti acolo ?

Din aceastd dilema dv. nu yeti putea iesi.

Dar mai departe. Ati venit cu legea starii

de asediu anul trecut, in urma unui eveniment
foarte gray, in urma asasinarii fostului preedinte
al Consiliului. La drept vorbind legea de atunci
venea numai sa ratifice un decret pe care guvernul Ii luase inainte i Care era de sigur justificat.
Am discutat atunci. Intre argumentele pe care
le-ati adus d v. era i imprejurarea ca, nu aveati

Inca o lege represivd suficient, ca nu aveati

Inca in legea penala, text care s incadreze toate
manifestatiunile noi CU caracter subversiv. Era
o explicatiune, era o explicatiune plauzibila.
Dar, d-lor, dupa aceea ai venit cu legea pentru

apararea Statului. Ati creat atunci infractiuni

noi, ati creat atunci pedepse noi i in expunerile

pe care ni le-a fcut atunci d-1 ministru al

j.ustitiei, pentru ca s jUstifice acea lege, d-sa
ne ddea garantia C en ajutorul ei va putea
face Ltd situatiunii i va putea reprima orice
act impotriva linitei publice i a .siguranted
Statului.

www.dacoromanica.ro

109

Intre alte msuri era, d-lor, disolvarea, cu o

serie de consecinte juridice a organizatiilor de
dreapta. Ei bine, d-lor, ati aplicat legea. A trecut tin an de atunci i dv. veniti azi s ne vorbiti iar de existenta Grzii de pier, ne vorbiti
iar de manifestatiile acestea CU caracter de tulburare a ordinei publice.
Inca odat sunteti in dilemd. Legea de atunci

nu a fost suficient, s'au petrecut fapte noi

care nu erau atunci incadrate ? Nu cred. In orice
caz, ar fi trebuit atunci s veniti cu o modificare
a legii pentru apdrarea Statului, nu cu o prelun-

gire a strii de asediu.

De sigur, d-lor, ca in conditiunile de fond,
pe care le are aceastd lege, ea nu este indreptd-

tit astzi 0 nu este de naturd s v asigure

dv. mijloacele suficiente pentru mentinerea linitii,

dac intr'adevdr aceastd linite ar fi ame-

nintatd.
Dar sd-mi dati voie s v fac o a treia intrebare :

Cum, d-lor, dup un an de zile in care d-voastr v'ati inarmat cu o lege special i ai aplicat

in mod constant starea de asediu, d-voastr

veniti astzi i ne mdrturisi-ti imposibilitatea in
care v'ati gasit de a asigura o desvoltare pasnicd
in aceast tard intr'un regim normal? Cum este
posibil aceasta ?

www.dacoromanica.ro

110

Nu va dati seama d-voastra c tocmai afirmarea unor slari exceptionale implica in sine
mdrturisirea eecului guverndrii d-voastra de
atunci pana astazi, pe aceasta laturd?
Cum, d-le prim-ministru, d-voastr astazi,
dupd un an i mai bine de guvernare fericit
in aceasta Vara, nu puteti pstra linitea ? Va
trebue stare de asediu? Va trebue concursul
organelor militare ? Daii-nii voie s'o regret pentru d-voastr.
IEi bine, d-lor, este, in adevr, altceva aici,
fiindcd starea de asediu nu vine numai cu trecerea competentei dela instantele normale la
instantele de exceptie, ci introduce i censura
presei.

D-lor deputati, de care censurd este vorba ?

De censura marilor cotidiane ? Cum adica, ordinea In Stat este amenintata de marile cotidiane ?

Presa submineazd astazi ordinea in Stat ? Din

cauza ziarelor nu puteti d-voastr s aveti
nu zic o guvernare 1initit

dar ordinea in Stat ?

D-le prim-ministru, vedeti, aici este desavan-

tajul i in aceasta consta regretul nostru, Ca

d-voastra nu Ati fost mai des in mijlocul nostru,

funde ati fi auzit o serie de proteste, pe care

le-am ridicat, in repetate randuri, impotriva felului cum se aplica censura.

www.dacoromanica.ro

111

D. Gh. Tdtdrescu, presedintele Consiliului de

Ministri si ministru armamentului: Sunt cam
aceleai ca t i protestele, care se ridicau cand
aplicati d-voastra starea de asediu i censura.
Nu este nicio deosebire ; nici mai mult, nici mai
Rutin. (Aplauze pe bdncile majoritdtii).

D. Armand Cdlinescu: D-lor deputati, v'as

ruga sa nu aplaudati, pentru un motiv foarte
simplu i anume: sub noi nu s'a aplicat censura.

(Intreruperi pe bdncile majoritdtii).

D. Gh. Tdtdrescu, prqedintele Consiliului de
Ministri si ministrul armamentului: Vai, d-le
Calinescu, imi amintesc ca i cand ar fi fost

eri, cand un ziar a fost confiscat, numai pentrued. publicase un interview, a cdrui, aprobare
nu fusese data de d4 Maniu ; confiscat, nu censurat ! (Aprobdri pe bdncile majoritdtii).
D. Armand Cdlinescu: D-le preedinte al Con-

siliului, nu vreau sa discut aici aceasta chestiune .

D. Gh. Tdtdrescu, prqedintele Consiliului de

Mini,stri )5i ministrul armamentului: Nici eu.
D. Armand Cdlinescu: ...pentruca sunt convins cd nu v convine s discutdm acele acte,
la care Va. referiti.
Insk d-le preedinte al Consiliului, daca este

vorba sa v referiti la starea de asediu, intro-

www.dacoromanica.ro

112

dusd de noi in imprejurdri exceptionale, in anul

1933, atunci Va rog s binevoiti a lua la cunostintd al, in legea din 1933 si in decretul dat in
baza ei, nu era prevdzutd censura i noi nu am
aplicat censura preventivd. D-voastra., de altfel,
.recunoasteti censura este defectuoasd i de

aceea va intreb: stip d-voastr c'd s'a aplicat

censura asupra declar4innilor unor sefi de partide ?

D. Gh. Tdtdrescu, presedintele Consiliului de

Ministri si ministrul armamentului: Mare eroare !
0 exagerare !
D. Armand Ccilinescu: Da, este o mare eroare.
Eu, ins, v intreb pe d-voastr, d-le presedinte
al Consiliului: ce credeti c s'ar putea face pentru repararea acestei erori?
D. Gh. Tdtdrescu, presedintele Consiliului de
Ministri si ministrul armamentidui : D-le Armand

alinescu, nu as fi voit s intervin in discutie

pe calea dialogurilor, fiindcd, in acest caz,
v'as putea raspunde, i, desigur ca nu as
fi pe placul d-voastra.: inainte ca s censuralm
noi, guvernul, care este solidar cu serviciul de
censtrk unele declaratii emanate dela d-voastr,
partidul d-voastr insusi este acela care a fdcut

censura unor anumite acte si unor anumite

declaratii.

www.dacoromanica.ro

113

D. Armand Calinescu: D-le preedinte, am

avut prilejul s aduc la cunostinta Camerei Ca
serviciul censurii a tdiat un discurs al efului
partidului nostru, d-1 Ion Mihalache, discurs in
care d-sa afirma Ca partidul nostru este un partid monarhic constitutional. . .
D. Gh. Tcitarescu, prqedintele Consiliului de
Ministri si ministrul armamentului: Mi s pare
ea' vi s'a rdspuns c a fost o eroare. De n'ar fi
decht eroarea aceasta !
D. Armand Cainescu: Vedeti, aceasta este
soarta noastrd, ca de cate ori ridicdm proteste

dela aceasta tribund, d-voastr ne dati dreptate, recunoateti eroarea, dar acum, child eu
yin i ma adresez d-voastr spunand: introduceti din nou censura, d-voastr recunoateti ca,
in trecut, a fost vexatorie i nedreaptd. Va intreb
at-and ce yeti face d-voastr ca s ne asigurati

pe viitor impotriva vexatiunilor i impotriva

nedreptatilor, fiindcd, d-le preedinte al Consiliului, un lucru nu veti putea sustine d-voastr
cd a fost nevoie de censura presei i de censura

discursurilor efilor de partide, ca s apdrati

ordinea in Stat. De aceea in realitate d-voastrd
veniti cu introducerea strii de asediu, pentru
a avea la indemand un instrument in plus
censura presei, suprimarea liberttii scrisului
8

www.dacoromanica.ro

114

pentru ca sa v asigurati, nu ordinea publica

in Stat, d-le presedinte al Consiliului, ci o guver-

nare a d-voastra mai comoda, cu inlaturarea

criticei pe eare o poate exercita presa in numele
opiniei publice din tara. (Aplauze pe bdncile
Partidului National-Tdrdnesc).

In asemenea conditiuni noi suntem nevoiti

s constatdm c pe de o parte in tara nu este
o stare de spirit exceptionala, care sd justifice
masuri exceptionale ; c, pe de altd parte, legea
starii de asediu care cid in competenta tribunale-

lor do exceptiune judecarea infractiunilor, nu

constitue in realitate un instrument de naturd

sa va indreptateasca pe d-voastr sa sperati

garantii suplimentare la pstrarea ordinei in
Stat i cd, in realitate, starea de asediu nu are
cleat un substrat: dorinta d-voastra de a men'tine mai departe censura presei, dorinta d-voastra
de a suprima astfel organele opiniei publice care
exercit un control asupra actelor d-voastrd. (Vii
aplauze pe bdncile Partidului N ational-Tdranesc).

www.dacoromanica.ro

XXII
RAPORT DEPUS IN FATA COMISIITNII
DE ANCHETA PARLAMENTARA
IN APACEREA SKODA
Domnule presedinte,
Domnilor deputati,

Tinem s'a reamintim c. aceast ancheta parlamentard s'a intreprins in urma struintei noastre, a reprezentantilor partidului nationallranesc din Camera. Si incat ne privete, trebue s
avem o indoit multumire. Pe de o parte, fiindcd

contractul incheiat cu uziaiele Skoda, care la

inceput a fost infatisat opiniei publice invdluit
intr'o serie de legende, se contureazd astdzi

intr'o lumin mai apropiata de realitate. In

adevar, in urma numeroaselor documente pe
care noi le-am adus la iveald, fie din arhivele
autoritatilor de Stat, fie din arlitivele secrete
ale casei furnisoare, rand pe rand_ vecbile legende

s'au vazut risipite, vechile exagerdri au fost

8*

www.dacoromanica.ro

116

topite i atatea insinuatiuni au rmas far efect.

Dar, in al doilea rand, trebue s fim multumiti,

fiindcd atat in fata noastrd, cat i in fata opiniei publice din taxa., discutiunea a depait
cadrul analizei unui contract de furniturd, pentm ca s imbrat4eze cadrul unei importante
'probleme de Stat. Este vorba de problema
inarmdrii rii, privit in intregul ei. si intelegem s punem un accent special pe aceastd
laturd a chestiunii, pentruca in adevr ea este
cea mai corespunzdtoare preocupdrilor esentiale
ale Parlamentului i pentrucd ea, scuturnd o

veche apatie, va pune in micare o actiune

creatoare de mare important nationald.
In asernenea conditiuni, socotim cd este bine
discutam desbrdcati de orice patim politica..

Pot exista chestiuni Mrunte, in jurul

cdrora sa destantuim resentimentele noastre. Pot

fi imprejurdri in care un asemenea sport s fie
tolerat. Se poate ! Credern hotatit ins4 c nu

este astzi nici momentul i nici problema de

naturd a ingadui preocupdri patimae. De altmintrelea, nu stitn ca societatea s fi inregistrat
candva vreun folos de pe urma oatnenilor pdtimai. Oricat s'ar agita asemenea oameni, oricht
ar pune ei i inteligent i talent, este incontestabil cd eforturile lor rdman sterile, timpul le

www.dacoromanica.ro

117

acoperd cu uitarea. Cel mult dacd sunt retinute ca' curioase ilustrdri ale micimii de suflet
omenesc. Dar, in afard de aceasta, noi 'credem
c trebue s discutdm desbrdcati de rancunele
politice. i fiindcd, in definitiv, analizdm activitatea unor organe ale armatei noastre. Armata
trebue s rdmand cu prestigiul ei intreg, pentru

ca in ceasurile grele tara sa se poatd bizui pe

ea. Marturisim cd am preferi ca dacd cumva se

gsesc greseli in chestiunea Skoda, ele sd fie

mai de grabd ale civililor decat ale militarilor.
si in ofice caz, nu este de iertat ca prin fapta
noastrd, a oamenilor politici, s aducem o atingere prestigiului armatei.
Iota*. un prim punct de vedere sub care voim

s examindm noi chestiunea. Dati-ne voie s

semnaldin i un al doilea.
Nu vom lua in considerare sustinerile prezen-

tate de uzinele Skoda. Aceste uzine au lucrat

in repetate randuri la inzestrarea armatei noastre. Este adevdrat. Ele vor fi adus in aceastd
privire unele servicii. Se poate. Dar noi nu
putem uita c in definitiv ne aflam in fata unei
case furnisoare, ca astfel fiind, i are interesele
ei proprii, cd fdcand un comert, ea tinde sd
realizeze chstiguri. Prin urmare, nu vom primi
sustinerile Skodei, ci le vom cerceta cu toata

www.dacoromanica.ro

118

circumspectiunea. Dar in acela,i timp nu vom

da atentiune nici punctului de vedere pe care
Ii infatieazd unele uzine concurente. Sunt in
deobte cunoscute btliile pe care le dau dife-

rite fabrici pentru a-i asigura debueuri sau

pentru a chtiga suprematie. De multe ori aceste
case declaneaza scandaluri prin infinite mijloace
tenebroase, pentru ca apoi pe deasupra clientului victima sd-si Cntinda mana i sa-i imparta
prada.
Oare chiar in aceasta chestiune Skoda nu am

vazut noi pretinzandu-se cd la un moment dat

s'a sugerat cedarea unei treimi din comanda,
pentru ca instigatiunile sa. inceteze ? si nu am
vazut de asemenea atacul indreptat de o anumita firma, in ,preaj ma modificarii contractului
Zbrojowka ? In aceastd privire, d. general Paul
Angelescu a zugravit admirabil, intr'una din
edintele Camerei, aceasta lupta. D-sa a denuntat in termeni vehementi mijloacele morale ce se
intrebuinteazd uneori pentru anularea contractelor de furnituri. Prin urriiare, credem ca suntem
destul de preveniti. i de aceea socotim c dacd

ar fi nedelicat ca cineva s.. infatieze purictul

de vedere al casei Skoda, tot atat de nedelicat

ar fi sa inatieze punctul de vedere al unor

uzine concurente.

www.dacoromanica.ro

119

atunci, care este atitudinea cea mai potrivita ? Trebue sa facem o cercetare absolut obiec-

tivd, inspirata exclusiv diii interesele reale ale

Statului nostru. 0 datordm aceasta opiniei pu-

care are dreptul sa fie informata fard

ascunziwri. Voim, aa dar, sa contribuim la

blice,

luminarea definitiva a unei insemnate probleme

de Stat, care este inarmarea tarii i. s facem

aceasta in lumina documentelor adunate de

comisiunea de anchetd.
D-lor deputati, s'a incheiat la 17 Martie 1930
uri contract de furnitura intre Ministerul. Apard-

rii Nationale i uzinele Skoda. Noi cumpardm

material de artilerie, circa 600 gufi de foc ti
munitiuni, cam aproape cu cat a intrat Romania
in rdzboiul mondial. Pretul comenzii era de circa
5 miliarde lei.
Prima chestiune care se ridica este urmatoarea:
Aceasta comanda rdspundea unei necesitati reale
sau era un pretext, un mijloc de a cheltui banul

Statului? A fost un act izolat, un act intampla-

tor sau se incadra intr'o actiune mai larga,

izvorit dintr'o anurne conceptiune de guvernamnt ?

A venit in fata noastra fostul preedinte d.e

Consiliu i a facut o larga expunere asupra

acestui punct. eine putea, de altmintrelea, s

www.dacoromanica.ro

120

ne lamureasca mai bine politica dela 1930, decat

insasi seful guvernului din acea vreme. Prin

urmare, ni s'a spus un lucru, care era foarte
exact si pe care nu 1-a'contestat nimeni. Anume:

ca la acea epocd Romania avea o situatiune

internationald destul de dificild. De o parte, la

rsdrit, un vecin cu care nu aveam relatiuni

diplomatice. Se fcea acolo o experienta economico-sociald, care constituia un pericol pentru
ordinea noastr internd i, pe deasupra, se intreprincleau agitatiuni impotriVa granitei noastre
dela Nistru. De alt parte, la apus, se ducea o
propaganda continua pentru revizuirea tratatu-

lui. In asemenea conditiuni, once guvern cu

raspundere trebuia s se preocupe de problema
apardrii nationale. Nu avem s examindm aici,

intru cat puteam noi s facem fata situatiunii

atunci ;

pana la ce punct eram noi inarmati

sau nu eram. Dar vom releva un fapt, care ne

arata Ca intr'un asemenea domeniu trebue o
larga pregatire pentru a fi la adapost de surprize. In adevar, d-voastr ati vdzut ca in pri-

mdvara anului 1930 a existat o alarm. Nu

stim cat era de serioasa si care erau sursele de
uncle plecau vestile. Dar stim un lucru, i anume :

c ne-am adresat atunci Statelor amice, pentfi

a le cere sa ne cedeze in graba materialul militar

www.dacoromanica.ro

121

de care aveam nevoie. Am trimes delegati, am

facut demersuri pe cale diplomatica dela Stat la

Stat. Ni s'a aratat toata bunavointa. Dar nu

am putut realiza nimic, fiindca, fireste, celelalte

State pstrau pentru ele materialul de rdzboiu

si fiindca in orice caz flu puteau sa ne cedeze
decht un material vechiu, care nu le mai era de
folos. Experienta pe care am facut-o atunci

care ar fi fost catastrofda, in caz de conflict

real, trebuia totusi sa ne foloseasca i s ne
arate cd in materie de inarmare nu se pot lasa
lucrurile pe ultimul moment.

Dar, nu numai atat. Romania era incadrata,

intr'un sistem de aliante defensive. si sprijinul
pe care-1 puteam pretinde noi din afara trebuia
sa fie in functiune de sprijinul pe care i noi
la randu-ne puteam aduce efectiv. Nu puteam
sa ne infatisam en prietenii saraci. Era o chestiune i de siguranta i de demnitate nationala.
Prin urmare trebuia s avem un armament cel
putin egal en acela al aliatilor nostri.
In fine, d-voastra titi ca de atata vreme in
conferintele internationale se discuta problema
dezarmrii. Era un angajament izvorit din tratatele de pace. Orice limitari s'ar fi facut, ele
porneau dela situatiunea din momentul in care
avea s se incheie o conventiune.. Prin urmare,

www.dacoromanica.ro

122

intr'un asemenea moment, noi trebuia sa ne

aflam intr'o pozi:tiune cat mai bund pentru ca
limitarea cheltuelilor militare ce s'ar fi facut
sa nu ne pericliteze apararea nationala. Nu doar

fiindca noi am fi avut veleitati agresive, dar

fiindca realmente noi rmsesem inapoia celor-

lalte State, care, printr'o politica prevazatoare

si sustinutd, izbutise sa ajunga a avea o armata
puternica i bine echipatd.
Iata, d-lor, aa dar o serie de consideratiuni
care impuneau precum impun de altmintrelea
9i astdzi o atentiune speciala din partea guvernului, pentru problemele militare. i atunci ce
era de facut ? Printr'o lege dela 1924 se infiintase un Consiliu superior al apararii tarii, compus

din membrii guvernului responsabil i din comandantii militari. Acest organ care trebuia sa se
intruneasca regulat, avea misiunea de a pregati
lucrarile necesare pentru asigurarea apardrii na-

tionale i de a veghea la indeplinirea lor. Ori,

ce se intamplase ? Pan la constituirea guvernului national-tdranesc, dela sfaritul al-mini 1928,

Consiliul nu se intrunise decht de cloud ori i

nu desbdtuse decat chestiuni secundare. Nici
macar planul de dotare al ostirii nu fusese cercetat i aprobat. Este necesar sd fie relevatd.
Prin urmare, noul guvern pune in functiune acest

www.dacoromanica.ro

123

organ legal si la 2 Julie 1929 aduce in fata lui,

planul de inzestrare, elaborat de Mare le StatMaj or. Cu acest prilej, seful guvernului subliniazd

inSemnatatea politicii care se inaugureaza, expune sfortdrile pe care intelege sa le fac pentru
a se realiza echiparea armatei i cere chiar ca
durata planului de dotare sa fie redusa la jumatate. Nu vom aduce in fata d-voastra declaratiunile facute atunci de Primul Ministru. Dar,
ca un indiciu al atmosferei care domnea, vom

aminti declaratiunile a doi mari comandanti

ai ostirii, din care unul era chiar fostul ministru

de razboiu al guvernului liberal. Asa dar, iata

ce spunea d. general Mardrescu: cele cloud
fagadueli ale d-lui Prim-Ministru, i anume: procurarea unui armament nou in locul celui actual

scutirea duratei de inzestrare constitue cel

mai mare serviciu ce se poate face armatei,
care este adanc recunoscatoare . i apoi, d.
general Petala: Se asociaza la cele spuse de
si

d. general Mardarescu, cu privire la solutia data

de d. Prim-MiniStru . Dupa consacrarea legala
a planului de lucru se paseste la realizarea efectiv a lui si se numeste o delegatiune restransa

permanenta, pentru a supraveghea. Nu vom

analiza inaintea d-voastra toate detaliile acestui
program, care se gasesc consemnate in dosarele

www.dacoromanica.ro

124

noastre 0 din care, de altmintrelea multe, din

motiv usor de inteles, nici nu pot fi date publicitOtii, fiMd secrete de Stat. Dar, vom aminti

in linii generale ce s'a hotarit i ce s'a pus in

aplicare. S'a inceput
a) Dotarea artileriei cu material modern. In
acest scop s'au incheiat contractele Sk oda 0
Schneider-Cretzot ;

b) Dotarea infanteriei cu pusti-rnitraliere. S'a

incheiat contractul Zbrojowka ;
c) Recontrolarea munitiilor. Se pregtise o
conventie cu polonezii i jurnalul de aprobare

era iscalit in momentul plecdrii noastre dela

guvern ;

d) Reorganizarea industriei nationale. Un contract in valoare de 15 miliarde era studiat, tratat

i. gata de incheiat pentru ca d.up6. Un an noile
uzine sa." fie capabile de a livra ;

e) Credite de un miliard lei pentru diverse

furnituri de echipament i altele, cele mai multe
pe piata intern.
d-lor deputati, care era in ansamblul lui

planul d.e inzestrare a armatei. Nu vom mai

insista i asupra chestiunilor de organizare, enprinse in o serie de legi militare, care completau
si

ele politica aprdrii nationale a guvernului

din acea vreme.

www.dacoromanica.ro

125

Prin urmare, nu se poate vorbi de contractul

Skoda ca de un act izolat i intamplator. El
este incadrat intr'un ansamblu si el nu poate
fi judecat nici Iii obiectul lui, nici in valoarea

lui, cleat situat intr'o largd actiune din care

acea parte. Cat de departe este aceasta de insinuatiunile care se fdceau intr'o vreme, cum cd
contractul Skoda ar fi fost un act secret, strecurat in grabd fdrd stirea i ar controlul nimdnui.

A ! D-lor deputati, este adevdrat c dacd cer-

cetdm astdzi ce s'a intampla,t dupd plecarea

noastrd dela guvern i in ce stadiu se gsete
executarea unui plan aprobat de organele legale
Si rdspunzand unor mafi necesitdti de Stat, noi
ajungem la constatdri dureroase. Inzestrarea
artileriei ? In toamna acestui an trebuiau sd fie

livrate cele 600 guri de foc. Contractul a fost

sistat i nu am primit niciun tun. Inzestrarea
infanteriei? Abia acum s'a autorizat fabricarea
putilor-mitraliere comandate de noi. Recontrolarea munitiilor ? Conventiunea ce pregaisem
cu Polonezii a fost imediat abandonatd i problema a ramas astdzi in ace;a0 stadiu. Refacerea
industriei nationale ? Proiectul de contract care

ar fi adus astazi uzinele din 'Ord in stare de

functiune a fost i el abandonat in anul 1931.

www.dacoromanica.ro

126

Si atunci, d-lor, in fata acestei situatiuni, avem

dreptul s ne intrebam cum a fost posibil aceasta. Ce interese au dus a abandonarea unei
actiuni patriotice atat de chibzuit i atat de
prevazatoare ? In Senat, anul trecut, d. Maresal
Prezan exclama: Dar daca maine izbucneste
un rdzboiu, eine raspunde ? e. si in adevdr, noi
credem Ca o anchet amanuntita trebue intreprinsd asupra acestui punct. Caci intre timp in
locul contractelor militare am avut deslantuirea
pasiunilor politice de partid. A p- une o problema,

cum este aceea a inzestrarii armatei pe terenul

luptelor de partid, este mai mult decat o greseald. Noi nu spunem c neregulile nu trebuesc
cercetate i inca cu toata atentiunea. Nu. Dar
este o chestiune de metoda. Se putea ancheta
oricht, se puteau sanctiona vinovatii, dacd exi-

stau. Dar nu trebuia sistat inarmarea i nu

trebuia transformat chestiunea in agitatinni
publice d partid, care nu pot decat s descurajeze Natiunea. Presupuneti d-voastra un lucru.

Guvernul actual trebue sa se ocupe si el de

inarmarea -tarii. Este foarte firesc i va face
poate i comenzi. Ei pine, presupuneti c maine

un guyern care va urma ar incepe pe aceasta,

chestiune o agitatie. Unde yeti ajunge ? i unde
vom ajunge cu totii? Care va mai fi uzina care

www.dacoromanica.ro

127

s lucreze in incredere cu noi? Nu, d-lor, trebue

sa se recunoasca de toti ca metoda urmat

p'ana acum i situatiunea creata constitue mai

mult decht o greeald, constitue o adevarata

crima impotriva intereselor nationale.

Trecem acum la un al doilea punct. Veti

spune, foarte bine, s'a inceput dotarea artileriei cu armament modern ; era prevdzut aceasta
in planul intocmit de Marele Stat-Major i aprobat de Consiliul superior al apa.rdrii

Dar pentru ce s'a dat comanda unor uzine

straine. Pentru ce nu s'a incercat construirea
tunurilor in taxa.? Industria nationala I De sigur
ideia este foarte interesanta i foarte ispititoare.
Nu numai fiindcd se incurajeaza astfel munca
romneascd, dar i pentruca se asigura in timp
de rdzboiu furnisarea materialului in taxa. Stim

doar din experienta marelui, razboiu Ca acele

State au fost in masurd s reziste mai mult,
care au avut un utilaj national desvoltat. Prin
urmare trebuia avutd in vedere industria natio-

nala. Dar care uzine din tara puteau fabrica

tunuri? Avem cloud uzine pentru armament:
Re5ita i Copa Mica-Cugir. Noi am vazut multe

expuneri care tindeau s arate ca niciuna din

aceste uzine nu ar fi capabila sa facd tunuri;
am vdzut descrieri pesimiste asupra capacitatii

www.dacoromanica.ro

128

tehnice a lor, asupra utilajuiui insuficient, asupra lipsei de mijloace financiare, asupra lipsei
brevetelor i aa mai departe. Nu ne vom opri
insa asupra lor. I definitiv, s'ar putea pretinde
c toate acestea sunt consideratiuni teoretice si
ca poate nu sunt tocmai desinteresate. Dar trebue sa ne oprim in schimb asupra unor fapte
petrecute, asupra unor lucruri reale deja inregistrate, asupra carora nu este admisibil sa nu ne
oprifn fiindca ar fi de-a-clreptul culpabil sa nu
tinem seama de experientele facute. Un prim

fapt: S'a incredintat Sock Reita din 1925

1928 emizarea unui numar de goo tevi de tun.
Prin urmare nu construirea unui tun nou, corn-

plet, cu aparate de ochire cu tot, ci numai

modificarea tevii. Ati vazut in procesele-verbale
ale M. S. Major, cd in cAteva rndpri eful guver-

nului din 1929 a cerut organelor militare relatiuni asupra lucrarilor efectuate la Resita. i ati
vazut aici pe fostul director al armamentului

venind sa ne spun c comanda dela Reita

nu a dat rezultate multurnitoare pentruca la
probele de rezistenta, dupa Un numar mic de
lovituri, tevile emizate au plesnit ! Ele nici nu
au mai fost montate pe afet. D-lor, lucrul a
fost de sigur profund regretabil, i. pentruca se
platise sume considerabile i pentruca in defi-

www.dacoromanica.ro

129

nitiv ne descuraja pentru viitor. Nu stim daca

s'au stabilit cauzele adevarate ale acestui esec
al fabricatiunii, dar deocamdata el exista.
Un al doilea fapt : S'a organizat de Ministerul
Armatei un concurs pentru pusti-mitraliere. S'au
prezentat diferite case strine. Au venit si uzinele dela Cugir cu un model de mitraliera propriu.

Au fost experiente numeroase. S'au executat

trageri. Care a fost rezultatul? Ni 1-a aratat d.
general Paul Angelescu in sedinta Camerei dela

27 Iunie crt. Mitraliera dela Cugir s'a clasat

ultima, a fost declarata nepusa la punct i pe

deasupra a dat loc la accident. Noi nu am

vdzut actele incheiate cu acest prilej. Suntem
nevoiti sa ne referim la informatiunile pe care
le-a dat Parlamentului d. ministru al apararii
nationale. De sigur i acest esec al industriei
nationale este regretabil.
Dar trebue sa adaugam Inca un lucru care
i are instanta lui, i anume : semizarea facuta
la Resita a costat 250.000 lei pentru o teava,
semizarea facuta la Skoda a costat numai lei
i6o.000. Avem contractele Nr. 5.291 din 1928
Nr. 22.204 din 1929, care cuprind aceste date.
De asemenea un corp de obuz a costat la Resita

2.400 lei, iar la Skoda a costat 1.500 lei. In ce

priveste pusca-mitraliera, tot d. general Ange9

www.dacoromanica.ro

130

lescu ne informeaza. Ca modelul Cugir-ului dei

plasat cel din urma a fost eel mai scump.

si atunci, d-lor, 'Inca odat experientele facute
de Ministerul Armatel cu industria nationala
sunt de naturd s ne intristeze de sigur i s ne
determine a aviza la masuri de indreptarea unei

stari de lueruri care numai incurajatoare nu

poate sa. fie. Dar va intrebam, ce rdspundere
i-ar fi luat un ministru daed ar fi ineredintat
totui fabricarea unor tunuri noi, moderne, Rei-

tei care nu putuse face in conditiuni multumitoare nicio simpla emizare ? De sigur c am fi
vazut atunci venind aiei oameni en autoritate
care sa denunte un asemenea fapt i. care sd
spina ea am comandat un material inferior i
mult mai scump. i pentru ce s'ar fi facut
aceasta? Pentru ce s'ar fi periclitat inzestrarea
armatei? Pentru ce s'ar fi cheltuit sume mult
mai mafi? Pentru a se incuraj a industria nationala ? Dar eel putin dac ar fi fost o industrie
in adevar nationald?
Suntem datori, d-lor, s ne oprim un moment
asupra aeestei ehestiuni nu numai fiincicd ea
este in legatura directa eu contractul Skoda,
dar fiindc ridica o importanta problema de Stat.
Guvernul dela 1924 a incercat sa solutioneze

aceast problema. S'a spus cu drept euvnt c

www.dacoromanica.ro

131

Resita nu poate fi o instalatie sigurd pentru

fabricarea armamentului in timp de razboiu,
fiindea este situat aproape de granit i fiindea
este greu de apdrat impotriva atacurilor aeriene.

Si atunci s'a decis ea toate sfortdrile noastre

sd le concentram la Copsa Mica-Cugir. Chiar o

parte din instalatiunile Resitei trebuiau duse

acolo. Care a fost atunci formula adoptatd?
S'a constituit o societate in care Statul aducea
ca aport unele masini mai vechi i pe acelea
luate ca pradd de rdzboiu la Budapesta. Aportul
Statului era evaluat la 535 miioane lei. La aceasta s'a adaugat aportul particularilor, i anume:

90 milioane din subserippa diferitelor institutiuni romnesti, io milioane aportul Resitei di

restul pana la 265 milioane adus in naturd de
soc. engleza Wickers-Armstrong. D-lor deputap,

cand s'a constituit aceastd societate in 1924,

reprezentantii partidului nationallaranesc in
Camera au ridicat serioase obiectiuni impotriva

formulei adoptate. Ei au spus mai intai cd nu

se ocrotese interesele Statului cand aportul lui
este de 2/3, dar in schimb dreptul la conducere
se reduce la 1/4, celelalte 314 din voturi aparOrland particularilor si in special lui Wickers.
A obiectat de asemenea c conventiunea incheiata

atunci garantand lui Wickers un procent de 7%

9*

www.dacoromanica.ro

132

lei capitalul adus in naturd, indiferent daca uzinele realizan sau nu beneficii, se paraliza prin

aceasta orice interes al capitalului strain de a

pune in functiune fabrica. si era natural. Din

moment ce Statul se ardta atat de darnic i

asigura din bugetul lui un beneficiu de 7%,
ce interes mai era pentru Wickers de a lucra
in tard. Mai mult decht atat. Noi am aratat
atunci ca flu numai nu se incuraja activitatea
noii societali, dar se luau unele masuri care
faceau ca uzinele Wickers s aibd tocmai dimpotrivd interes de a nu pune in functie Cugirul:

In adevr s'a stipulat in conventie CA Statul

e dator in timp de 40 de ani sA comande orice
material la Cugir i aceasta cu un pret care
reprezenta 5 % peste ofertele altor case. Dar se
adanga CA dacd din orice imprejurare Cugirul
nu ar fi in masurd sA efectueze comanda, atunci
ea trebue neaparat trecutd Reitei i lui Wickers.
Prin urmare era limpede, Wickers venea in taxa
cu nite maini care erau evaluate i pentru care
primea 7%, indiferent daca. lucra sau nu lucra.
Pe de altd parte ea ii asigura orice comanda la
uzinele sale din Anglia, cu un plus de 5 %. Nu
se putea imagina un sistem mai ingenios. si
aceasta s'a numit industria nationald ! Care a

fost rezultatul? Nu ne ocupdm de situatiunea

www.dacoromanica.ro

133

fabricii dela Cugir in timpul guvernani national-

taraniste, pentruc s'ar putea spune Ca noi nu

am avut incredere dera inceput in ea. Dar sa,
vedem ce s'a fdcut cu 4 ani inaintea noastrd.
Avem, dTlor, tabloul comenzilor militare dela
1924 pand la 1929. Nu gsim nimic pentru
Copa Mica-Cugir. Gsim in schimb comenzi la

Wickers. Astfel gdsim 8 milioane cartu5e la

Wickers, gsim iar . 16.300.000 cartue in valoare de 142 milioane lei tot la Wickers. Gsim

a treia oath 26.700.000 cartue in valoare de

193 milioane tot la Wickers ; gasim apoi focoase,
corpuri de obuze, fulmicoton, . a. m. d. toate
la Wickers i dupd ce se infiintase Copa MicaCugir.

Dar acum in urma., in timpul guvernarii

d-voastra, ? Asistam la un spectacol si mai interesant. Cop5a-Cugir, societate nationald, in care
Statul are 2/3 din capital, este in lupta cu Mini-

sterul Apardrii Nationale. Ce voiti d-voastra.

'spectacol mai instructiv ? Delegatia speciala a
guvernului d-voastra prezidata de d. Prim-Minis-

tru, examinand in repetate randuri cererile soc.

Cugir, le socoteste neintemeiate i incheie procese-verbale care constata de mai multe ofi acest
f apt. Ni s'a cetit In Camera aceste documente.

D-lor deputati, nu ne-am putut inchipui Ca

www.dacoromanica.ro

134

obiectiunile ridicate de partidul national-taranese, prin glasul d-lui Virgil Madgearu, in 1924,
sa se verifice phna inteatht incht insui un ministru liberal sa vie dupd zece ani i sa le reia cu
mai multa indhrjire Inca. Dati-ne voie s citam

chteva pasaje din cuvntarea dela 24 Iunie

1934, rostit in Camera de d. general Paul
Angelescu. Astfel vorbind despre pretentiunile
Cugirului, relative la fabricarea de armament,
d-sa spune : Soc. Cugir crede ca un armament
oarecare se impune i se executd iertati-mi
expresiunea ca o cutie de conserve . Va ru-

gam, d-lor, sa retineti c aceasta o spune un

ministru liberal, nu noi. Si mai departe : Noud

ani de framhntari sterile, sub toate guvernele

care s'au perindat in aceasta lunga epoca, ar fi
destul sa dovedeasca existenta la baza societatii,

a ceva ubred . Apoi: Cht interes au pus

strainii adica Wickers in indeplinirea mi-

siunii pentru care au fost asociati la Cugir se

vede clar, atat din rezultatul de pand astzi,
cht i din faptul ca pentru fabricarea rnitralierei...
Cugirul recurge la Soloturn . i Inca : privilejul

de 7% dividend asigurat reprezinta vitiul fundamental care a omorit dela inceput la Cugir
resortul care tine in vie*" o societate pe actiuni .

www.dacoromanica.ro

135

MEd, d-lor, o situatinne descrisd de d. general

Paul Angelescu in termenii cei mai clari si mai
categorici. A ! Dacd, s'ar fi ascultat dela 1924

obiectiunile ridicate de noi, care erau exact

acelea formulate de ministrul d-voastrd acum,
n'am fi ajuns de sigur astzi in aceast situatiune. Dar cel putin dac ar fi vorba de o industrie realmente nationald ? Noi vedem insd cd
ministrul apdrdrii nationale aduce Inca un aspect

al chestiunii, care, mrturisim cd ni se pare

nou si foarte gray in acelasi timp. In adevdr,
d. general Paul Angelescu exclamd la un moment
dat: Particularii (dela Cugir) pot oricand vinde

actiunile si atunci poate dicta oricine frd sa

stim .

In asemenea conditiuni nu ni se putea cere

noud sd incercdm ceea ce prevdzusem cd era
inutil si ceea ce un guvern liberal a constatat
cd nu era posibil. Totusi, d-lor, trebue sd semnaldm cd guvernul din 1930 nu s'a adresat pur
si simplu industriilor straine, MIA' s se mai
ocupe de ceea ce era posibil s lucrdm in tara.
Problema organizarii. industriei nationale a preocupat in chip deosebit acel guvern. V'am amin-

tit adineauri despre studiile si proiectul de contract in valoare de 15 miliarde, pe punctul de

a fi incheiat pentru a reface pe alte baze, cu

www.dacoromanica.ro

136

alte garantii, i intr'un tempo mult mai accentuat uzinele dela Copa-Micd i Cugir. In primul
an trebuia investit in tard un miliard i jumdtate
de edtre societatea strdind cu care tratasem, iar

in anul al doilea uzinele incepeau s livreze

materialul de a doua urgent; cum fusese denumit. Din nefericire, s'a abandonat acest proiect
i. am pierdut Inca patru ani pentru ca s ajungem s se lupte astzi d. general Angelescu cu
Cugir. Dar nu numai atat ; din ins4i comenzile
incheiate cii uzinele strdine, noi rezervasem o
parte din material pentru a se construi in tard.
Astfel din comanda Skoda se rezervase cea mai
mare parte din chesoane i munitiuni ; iar dela
Zbrojowka un lot insemnat de puti-mitraliere

trebuia fcut in tard. si aceasta s'a fcut in

temeiul unei conceptiuni bine stabilit, pe care

ministrul de industrie, din acea vreme, d. V.

Madgearti, definea astfel in Consiliul superior al
apararii. tarn: D. ministru de industrie este de
pdrere sd se fixeze ce se fabrica in tail i intreabd
dac puca i mitraliera se poate fabrica la

Cugir. D-sa arat ca, in planul de refacere al

industriei este vorba de a se crea o fabric de
tunuri i intreabd daca" Ltd de nevoia de a utila
ostirea en un moment mai de vreme nu este
cazul a se pune in prima urgent cumprarea

www.dacoromanica.ro

137

materialului de tunuri in afard, dela fabricile

Creuzot i Skoda, ramannd ca prin fabricile
ce voin instala in tard sa ne indestuldm nevoile
de a doua urgentd i cele curente . i d-sa

i aceasta este foarte important., In

acest din mind caz sa se oblige fabricile din
strdinatate care vor primi comenzi sa finanteze
si fabrica noastra dela Copsa-Mica i Hunead'auga,

d.oara .

Iata, d-lor, prin urmare; foarte limpede expri-

mata conceptia guvernului national-taranesc.

Dacd nu este posibil momentan s se lucreze
in Ord., sd ludm din straindtate numai material
de prima urgentd i sa obligdm odata cu aceasta
fabricile din afara s finanteze uzinele nationale

sa lucreze materialul de a doua urgentd.

precum v'am expus, asa s'a i procedat. S'a
comandat o mica parte din materialul de prima
urgenta, numai 5 tipuri de tunuri la Skoda
Creuzot, i s'au pus in acelasi timp bazele unei
noui forme a industriei nationale prin proiectul
de contract pe care 1-am amintit.
Dar, in definitiv, yeti spune d-voastra, foarte
bine, comanda era prevazut in planul de dotare
si

al ostirii, aprobat de Consiliul superior al aprarii

tarii ; comanda nu se putea executa in tara,
guvernul rezervase material important si pentru

www.dacoromanica.ro

138

industria nationald i pusese chiar in micare un

sistem de reinviere a acestei industrii. De ce ins'a
nu s'a tinut o licitatie publica ?

D-lor deputati, am putea s intampinAm c

aceasta nu constitue o obligatiune legald. Dimpotriva", legea contabilitatii publice, in art. 90,
autorizd efectuarea comenzilor de armament fara
formalitatea licitatiei publice, aceasta este foarte

explicit. Dar v'ati intrebat d-voastfa cum s'a

procedat inaintea contractului din 17 Martie
1930? Bi, d-lor, avem in aceast privire indicatiuni foarte interesante. Biroul comisiunii noastre a avut nimerita inspiratiune s ceard Ministerului Aprarii Nationale un tablou de toate

comenzile militare de dup fazboiu. Ii avem

aici. Si ce constatdm? S'au incheiat de catre
Ministerul Armatei, Arsenal i Pirotehnie, dela

1921 pand la 1930, in zece ani, 74 contracte,

din care 67 prin bund invoiala i numai 7 cu
licitatie publicd. Iar din cele prin licitatie, 5
au fost incheiate de generalul Cihoski i numai

2 de ceilalti tninitri. Precizam: s'a incheiat

sub ministeriatul d-lui general I{dcanu un con-

tract, prin bund invoiald; s'au incheiat sub d.

general Mardrescu 32 de contracte, toate prin
build invoiald; s'au incheiat sub generalul Mircescu 13 contracte, toate prin bun invoiala ;

www.dacoromanica.ro

139

s'au incheiat sub d. general Angelescu 8 contracte, din care 6 prin bunA invoiald; s'au incheiat sub d. general Cihoski 14 contracte, din
care 5 prin 1icitaie public a. si sub d. general
Condeescu 5 contracte, toate prin bund invoiald.
Prin urmare, iat care era legea i iat care era
practica constant pand la 1930.

Dar mai este un lucru foarte interesant. eine

erau furnisorii? Gsim in tablou lotul cel mai
mare de contracte, 21 anume, semnate de unul
si acelasi furnisor, d. Boxhall. Iatd, de pilda:
efurniturd de 8o milioane, prin bund invoialt,
d. Boxhall, apoi 44 milioane, prin bun invoialk
tot d. Boxhall; pe urm II milioane, 19 milioane,
70 de milioane, 142 de niilioane, toate prin bund

invoialk tot d. Boxhall, Inca 193 milioane acelasi. In total cam 5oo milioane intr'un singur an,
d-lui Boxhall.
A ! D-lor, presupuneti c d-voastr ai fi avut
sa" anchetati conditiunile in care s'au dat 21 de
comenzi prin bun6. Invoial d-lui Boxhall. i ce

comenzi! materiale pe care, acelea in adevdr

le-ar fi putut procura orice fabric si la care
o licitatie ar fi redus preturile, cum sunt: cartuse, corpuri de obuze, focoase etc. Presupuneti
c ati fi avut de intreprins o asemenea anchet
si cd ati fi avut i norocul de a gdsi vreun dosar

www.dacoromanica.ro

140

eu corespondent cifratd. A fi va,zut atunci pe

unii din colegii notri cu cata savoare ar fi

cautat d-nealor s stabileasca cine era d. Boxhall, ce relatiuni avea, en eine se intalnea, in ce
automobil umbla, i. aa mai depute !
Dar, dati-ne voie, in aceasta privire, s acraogam Inca un fapt, care este foarte instructiv:
anume, am vazut acum, in timpul din urma.,
relatiuni oficiale, repetate, asupra unor conferinte avute de ministrul Armatei cu ministrul
de Finante, in ce privete greutatile pe care le
intampind cel dintai, in gestiunea sa, din cauza,
dispozitiunilor legii contabilitatii. S'a anuntat
chiar ea se va intocmi un proiect de lege care sa
acorde o i mai larga elasticitate la acest Dpartament. Se poate ca aceasta sa fie necesar. Nu
avem nimic impotriva. De sigur ea experienta
a ardtat d-lui ministru ca nu poate intreprinde
nimic util din cauza formelor. Dar atunci, va
rugam un lucru: cand legea contabilitatii nu
obliga la licitatie publica pentru un contract
de armament, cand toti minitrii anteriori au
facut furnituri prin bun invoiala, cand astazi
chiar ministrul d-voastra. vine i in baza expe-

rientei cere o largire a legii, cand sunt toate

acestea, cum mai poate cineva s aduc vreo
obiectiune sub acest raport contractelor din

www.dacoromanica.ro

141

1930. Socotim c o asemenea obiectiune cade

dela sine.
Am vdzut, d-lor deputati, exprimandu-se nedu-

meriri asupra faptului c s'a ales anume Casa

Skoda pentru executarea furniturii. Ba chiar
unii cdutau oarecum s insinueze Ca aceasta ar
fi fost un fel de preferinta a guvernului national-

tdrdnesc care ar fi descoperit intai el uzinele

Skoda i le-ar fi adus pentru prima oard in
contact cu Statul Roman ca furnisoare.
Dati-ne voie s relevdm c guvernul nationaltardnesc a gasit in 1928 Ministerul Armatei in

vechi legdturi contractuale pentru furnisdri de

material militar cu Casa Skoda. Exatninati, va
rog, tablonl contractelor i yeti constata c

pand, in momentul venirii noastre la carma

Statului, Ministerul Armatei incheiase deja cu
Uzinele Skoda 17 contracte in valoare de peste
1,4 miliard. Incheiase d. general Rdscanu, in
1921, mi contract pentru 40 milioane ; incheiase
apoi d. general Mdrddrescu 10 contracte pentru
circa 8o milioane ; incheiase generalul Mircescu
.4 contracte pentru circa 46 milioane ; incheiase

insu0 d. general Angelescu cloud contracte in

valoare de 35 milioane. Prin urmare, toti minitrii dinaintea noastr Meuse cunotintd cu uzinele Skoda i Inca cu acela0 reprezentant ! Nu

www.dacoromanica.ro

142

s'a descoperit la 1929 Skoda. Ea era o veche

cunotinta a Ministerului. Mai mult chiar, am
putea sa spunem cd am gasit-o intr'un fel de
confient exceptionald cu Statul nostru. Pentrued ati vdzut informatiunile ce ni s'au adus
aici, cum ca reprezentantii Skodei au avut o
misiune speciald, aceea de a vizita toate depozitele noastre de munitiuni i armament, a le
studia i a face propuneri de completare i ameliorare. Si aceasta data de mult, data din 1925,

cu patru ani, prin urmare inainte de a veni noi

la guvern. Noi, d-lor, va marturisim ca am fost
foarte surprini cand am aflat acest lucru 5i
d-voastra de asemenea. Toti ne-am intrebat cu
mirare cum a fost posibil sa se inlesneasc unui
strain cunoaterea intregei noastre forte militare.

Au venit aici ofiteri superiori cari au declarat

d-lor, c lucrul a constituit o greeald. A spus--o
d. general Paul Angelescu, care totui a fost ministru de razboiu in timpul cand se desfura acea-

st misiune a Skodei, frd s o fi oprit. Dar, in

sfarit, am gdsit aceasta situatiune ; ba thiar
ati vazut c se depusese de catre Skoda si memoriul cuprinzand studiul facut, rezultatele la care

a ajuns, propunerile ei concrete. si ne intrebarn

dac o asemenea insarcinare a fost data de un
ministru roman in 1925 i. a fost intreprinsa de

www.dacoromanica.ro

143

uzinele Skoda fard ca in intentiunea comuita

s fi

existat Inca, de atunci o furnitura ca

rezultat al acestor studii? In asemenea condi-

tiuni, noi credem c nu este hazardat cand

presupunem c orice guvern ar fi fost in 1930

tot cu uzinele Skoda ar fi incheiat contract.

Era oarecum rezultatul normal al unor vechi
tratative.
De altmintrelea, mai era o consideratiune spe-

ciala care milita in acest sens. Noi voiam sa

procuram material modern. $i acest material
nu putea fi realizat dintr'odata, in baza unui
simplu contract. Modelele de armament presupun
lungi i laborioase studii i experiente. Ori, ce se

intamplase ? Dupa razboiu, mai toate uzinele

intreprinsese aceste cercetri. Primele ins care
ajunsese in 1928 la rezultate pozitive, la crearea

unui tip nou de tun, au fost uzinele Skoda.

Acestea erau lucruri cunoscute. Ni s'a afirmat
aici c organe competente dela noi urmareau cu
interes rezultatul acestor experiente i ca insui.
raposatul Vintil Braianu a intrebat odata pe
reprezentantu Skodei ir ce stadiu se gasea rea-

lizarea noului model. Prin urmare, dac era

vorba s cumpardm material nou, trebuia fortamente s ne ducem acolo unde asemenea material exista realizat.

www.dacoromanica.ro

144

Este atat de adeva.rat acest lucru, incat in

momentul cand am fa.cut noi contractul, uzinete
Skoda lucrase deja pentru aliatii notri, pentru
cehoslovaci, pentru jugoslavi i pentru polonezi.

Este incontestabil ca once ministru de rdzboiu

ar fi fost in 1930, el s'ar fi gndit la avantajul
ce aveam de a ne procura un material similar
cu acela al Statelor cu care vom coopera eventual. N'avem nevoie s insistam asupra acestui
punct. In afard de aceasta, uzinele Skoda stint
foarte aproape de Romania, transportul materialului ar fi fost in once moment asigurat.
Dar, d-lor, presupunand ca nu trebuia s

alegem Skoda. Unde putem noi s ne ducem ?

Cdci in definitiv nu sunt multe fabrici de armament. Numa.rul lor este restrans i putem sa
le trecem in revist repede pe toate. In Franta;
la Schneider-Creuzot ? Ne-am dus. Am examinat. Dar Schneider ne-a trimes la Skoda i ne-a
spus ca. nu Toate altfel pentruc este in cartel
cu uzinele cehoslovace i ca noi suntem geograficeste in zona de activitate a acestora. Impotriva acestui cartel noi.nu am putut face nil-the,
nici uzinele nu au voit sa, Ii desfaca, de dragul
nostru. Am comandat atunci in Franta ce am
putut i ceea ce Schneider a voit sa, preia. Nu

uitati in adevar ca pe langa contractul de 5

www.dacoromanica.ro

145

miliarde cu Skoda s'a incheiat in acelai timp

un contract cu Creuzot pentru 45 de baterii,
tunuri grele de io5 mm, in valoare de aproape
2 miliarde. Unde mai putem merge ? In Anglia,
la Wickers ? Era o idee. Dar o comanda in Anglia

era mult mai scump ; apoi fabrica era prea

departe, ceea ce ar fi fcut riscat transportul
in caz de conflict. In fine avearn experienta lui
Wickers dela Copa-Ctigir. i atunci cum ne
puteam duce noi acolo pentru ca oricine s
ne reproeze cu drept cuvant ce ati cantat tocmai la Wickers care este dovedit mai scump
din furniturile anterioare, care face transportul
materialului problematic i care pe deasupra

nu ne-a dat concursul la care

se angajase

in infiintarea uzinelor nationale dela CopaCugir.

Attinci? Mai rdmneau cloud fabrici: Soloturn

in Elvetia si Bofors in Suedia. Prima era camuflarea vechilor uzine austriace Steyer, a doua era
camuflarea vechilor uzine Krupp. Puteam noi s

incredintdm o comand de armament atht de

irnportant fotilor inamici ? Am fi fost noi la
addpost de critici severe in aceast ipoteza ?
Nu avem nevoie de argumentri in aceast privire fiindc raspunsul este dat de insui ministrul
d-voastre de rdzboiu, d. general Paul Angelescu.
10

www.dacoromanica.ro

146

In adevar, s'au prezentat acum in urma uzinele

Soloturn Steyer pentru a prelua o comanda.

Si Inca a venit la bratul uzinelor noastre <i natio-

nale dela Cugir. Totui d. general Angelescu

le-a respins i le-a respins in termen foarte categoric i foarte aspru. Avem declaratiunea sa din
edinta dela 24 Iunie crt. a Camerei. D. ministru spunea: Dar mai sunt i alte motive de

capitald important care interzic colaborarea

tehnica cu fabrici ce apartin Statelor foste inamice, direct sau indirect, lucru care este regretabil Ca Copa-Cugir, care se zice institutie a
Statului, 11 ignoreaza . si d. Angelescu avea
foarte multa dreptate. De altmintrelea, d-lor
deputati, este un fapt caracteristic pe care trebue sa-1 subliniem, i anume : c in repetate
randuri si in d'iferite chestiuni minitrii d-voastra
responsabili exprima conceptiuni aproape iden-

tice cu acelea ale guvernului naponal-taranesc

din 1930. Este caracteristic acest lucru i el
nu se poate explica decat ca rezultat al contac-

tului cu realitatile. Pentru noi marturisim c

aceste afirmatiuni ale unor oameni cu experienta

sunt mai prepoase i mai concludente decht

toate eafodajele construite de avocati pe baza
de simple texte care noi tim cum -se pot aeza
i cum se pot interpreta.

www.dacoromanica.ro

147

Prin urmare, un ministru liberal, d. general

Mardrescu, a gndit la fel cu noi la elaborarea
planului de dotare ; un alt ministru liberal, d.
general Angelescu, a gandit la fel cu noi in
chestiunea capacitatii actuale a industriei nationale, in chestiunea uzinelor straine i vom avea
prilejtil sa mai semnalam i alta chestiune. Ori-

cum, este evident, ca nu se putea alege decht

Skoda pentru contractarea furniturii de tunuri.
Era fabrica cu care Statul se gdsea in vechi
relatiuni ; singura ea realizase modelul nou de
tun ; furnisase aliatilor nostri ; era aproape de
granita Romaniei i, in fine, nu ne puteam
adresa fostilor inamici. In asemenea conditiuni,

nu numai ca nu se poate spune ca am acordat

o preferata casei Skoda, ci dimpotriv noi, Statul Roman, aveam interesul de a contracta cu
Cehoslovacia.

V'am expus, d-lor deputati, imprejurarile

care au premers incheerii contractului din 17
Martie 1930. V'am aratat Ca inzestrarea ostirii
cu armament era in acel moment cum este si
astzi, o mare necesitate de Stat. V'am aratat
c s'a intocmit un plan de dotare cu toate formele

legate si in cadrul lui s'au incheiat o serie de

contracte, in care figura si cel cu uzinele Skoda.

V'am expus in ce situatiune se afla industria

10*

www.dacoromanica.ro

148

nationala de armament i pentru ce nu se puteau

construi tunuri noi in tard atunci, dar Ca guvernul. a avizat la o politica intreaga pentru reorganizarea fabricilor .noastre, cdrora le-a rezervat

un stoc important de furnituri. V'am aratat

apoi cd nu eram obligati s facem licitatiune
publica i. ati vazut toate contractele anterioare ;

v'am lamurit in fine pentru ce anume, dintre

toate fabricile straine, noi nu ne puteam adresa
decat la Skoda.
Dati-ne voie s trecem acum la analiza mnsi
a contractului 6102. S ne iertati dacd vom fi
nevoiti sa intram in detalii. Chestiunea prezint
insa o insemnatate exceptionala i tocmai analiza detaliilor va putea fixa mai precis conditiunile in care s'a intocmit contractul. De altmin-

trelea am avut prilejul s constatam cu cat

usurinta se pot crea unele legende : De pild,
multd vreme comisiunea a fost dominat de
ideea c acest contract a fost trecut in graba,
fara un studiul serios. Ne aducem aminte Ca
in timpul audierii martorilor, unii din colegii
notri se aratau surprini de faptul Ca intre data
aprobarii comenzii de catre Preedintia Consiliu-

lui de Minitri i data incheierii contractului,

a fost un timp foarte scurt, mai putin de o lund
ni se pare. Si se spunea, cum este posibil ca o

www.dacoromanica.ro

149

comanda, de 5 miliarde s fie incheiata atat de

repede. Mai thrziu insa, duph." ce rand pe rand
au fost descoperite dosare i analizate, s'au pus
aici intrebri care tindeau sa invedereze o opiniune diametral opus. S'a pus anume in legdturd comanda cu unele memorii i oferte prezentate de furnisori cu aproape un an inainte.
Nu stim dacd s'a observat aceasta. contradictiune. Pentrucd, in adevr, din cloud lucruri,
unul: sau reprosezi Ca comanda s'a fcut prea
repede i atunci nu o mai poti pune in legdtura
cu acte care dateazd de un an inainte ; sau reprosezi comenzi dimpotriva cd se bazeazd pe oferte
vechi i atunci nu mai poti vorbi de graba in
incheierea contractului.

Faptele cronologice ins sunt urmaltoarele:

Planul de dotare al ostirii a fost aprobat la 2
Iulie 1929 ; rnodelele de artilerie ce trebuiau
comandate l.a Skoda Si Creuzot au fost fixate
la 4 Septemvrie. In aceeasi hind inspectorul
general al artileriei a fost trimes in Cehoslovacia

si in Franta s examineze materialul pe teren;

el a prezentat rapoartele Nr. 5 i II in Octomvrie -1929. A urmat apoi tratative cu furnisorii,
in deosebi asupra conditiunilor financiare. Inspec-

torul general al artileriei, prin rapoartele Nr.

750 din ii Noemvrie 1929 i Nr. 78 din IO

www.dacoromanica.ro

150

Februarie 1930, supunea chestiunea rninistrului

armatei. La 20 Februarie se supunea chestiunea

Presedintiei Consiliului, care o aproba la

26

Februarie i autoriza indeplinirea forrnalithtilor

legale. Urmeaz apoi avizul tehnic al Directiunii armdmentului la 2 Martie ; incunotiintarea
comitetului materialelor la 5 Martie, vizele controlorului financiar i efului serviciului conten-

cios, pentru ca la 17 Martie, dupd aproape 9

luni de cercetri, contractul sa fie incheiat. Iar
dupd o sdptmand, la 26 Martie, se intrunete
Consiliul superior al apdrdrii Orli, cdruia i se
aduce la cunotint efectuarea comenzii. Precum

am semnalat dej a, acest Consiliu se intrunise

ultima oard la 2 Julie 1929 i el trebuia sa ia
acum cunotint de stadiul lucrrilor indrumate
la sedinta sa precedent.
D-lor deputati, nu vom insista fire5te, asupra
unor interpretdri glumete care s'au adus in legdturd cu aceste formalitti. Nu este serios i ni se
pare sA, pierdem vremea inutil. Poate cel malt
sd le relevdm ca o ilustrare a aspectului pe care
1-au avut Cate odat discutiunile noastre. Astfel,

am vAzut, de pilda., pretinzandu-se c adresa

din 26 Februarie 1930, prin care Preedintia
Consiliului de Ministri autoriza comanda, nu ar ,
cuprinde in fond o aprobare a Preedintiei, ci

www.dacoromanica.ro

151

numai a d-lui Iu lin Maniu, personal, care semnase adresa! Ca i. cand d. Maniu era acolo un

simplu particular. De asemenea, am vazut pe

seful serviciului contencios, un general in activitate, venind i in fata vizei sale de pe contract

spunand: pare c ar fi semnatura mea, dar

nu mi-aduc aminte . Intelegeti, prin urmare,
unde am ajunge dacd am face o asemenea discutiune. Ne vom opri ins asupra avizului Directiunii armamentului, pentru a analiza cuprinsul
i. pentru a-i fixa caracterul. Cu atat mai mult,

cu cat i in aceastd privinta s'a construit o

legenda.

S'a spu8 anume c generalul, inspector al

artileriei ar fi lucrat singur. S'a pretins ca
acesta, desi recunoscut ca unul dintre tehnicienii
cei mai capabili i, desi seful insu.si al organelor

tehnice, s'ar fi mrginit la opiniunea lui personald

i cd tin ar mai fi consultat pe nimeni.

Ori, este admisibil sd se construiasca o legenda

in contradictie flagranta cu imprejurarile

d.e

fapt ? In ce scop ? Mai ales ca, o asemenea legenda

nu putea rezista la o confruntare cu actele

Oficiale.

In adevar, in insusi dosarul care cuprinde con-

tractul se afla raportul Nr. 4.813 din 2 Martie

1930 al Directiunii armamentului, semnat de

www.dacoromanica.ro

152

generalul Munteanu i colonelul Draganescu, con-

ducatorii Directiunii. Ce cuprinde acest raport ?

Este interesant de semnalat acest lucru pentruca
s'ar putea sustine Ca ne aflam in fata unei simple
formalitti de birou, sau a unui act de complezenta fata de eful ierarhic. Ei bine, nu este aa.
Raportul Directiunii contine un examen foarte
atent i. foarte amanuntit al chestiunii. Vora
schita cuprinsul lui. Avem mai inthi un capitol
privitor la caracteristicile materialului ce se comanda. Sunt fixate pentru fiecare model de tun

datele complete asupra energiei la gura tevii,

a bataii, a greutatii proiectilului. Se stabilete
cd tunul trebue sa traga i impotriva tintelor
aeriene; c trebue sa, poata utiliza si munitiunile vechi ce posedam noi ; cd trebue sd aiba
afetul interanjabil ; ca., tunul trebue s fie demontabil, pentru transportul in munti i. aa
mai departe. Avem apoi un capitol in care se
stabilesc cu o deosebita prevedere conditiunile
de receptie, determinandu-se in arndnunt toate
probele prealabile la care va fi supus materialul
inainte de livrare, ca : trageri pentru receptia
tunurilor, trageri pentru controlul impr4tierilor,
trageri pentru controlul rezistentii gurilor de foc,
probe de rulaj, trageri pentru receptia munitiunilor i. aja mai departe. Avem un al treilea

www.dacoromanica.ro

153

capitol referitor la conditiunile generale care se

ocupd de tabelele de tragere, de predarea brevetelor di planurilor descriptive ale materialului. Se ocupd de compunerea incarcaturii proiectilelor, de incarcatura de trotyl, etc. Ce reprezint
toate aceste elemente cuprinse in raportul Directiunii armamentului fat de orferta Skoda ? Sunt

ele numai o repetare a datelor cuprinse in aceasta. oferta.? Nu, toate aceste date tehnice constituesc o conceptiune noud, apartinnd Serviciului Ministerului nostru i schimbnd fundamental modelele propuse de furnisor. Pentru ca sa
intelegeti aceasta, este de ajuns s va semnalLin

ca. Directiunea cerea nici mai mult, nici mai

putiu decat construirea unui nou model a unui
prototip care s realizeze datele noastre. Se fixau
limite maxime i minime inluntrul cdrora, pe
baze de experiente, uzinele trebuiau s gaseascd
solutiunea tehnica. optima. Prin urmare, Directiunea armamentului schimba fundamental oferta.
Este atat de adevrat aceasta, incht insui auto-

rii raportului, dandu-i seama de importanta

modificdrilor introduse, au simtit nevoia de a
veni cu o explicatiune complimentard. Si au
inserat atunci in raport un capitol special, intitulat : justificarea modificdrilor i adaugirilor
introduse . In acest capitol se expune noua

www.dacoromanica.ro

154

conceptiune care a urmrit patru ptincte esentiale, i anume : 1) sporirea badii artileriei ;
2) unificarea calibrelor i intersanjibilitatea.proiectilelor ; 3) standardizarea afetelor, a aparatelor de ochire si a focoaselor ; 4) in fine, problema
pulberilor. Ori, d-lor, noi intrebdm. Insemneazd

toate acestea ca. Directiunea armamentului nu

s'a pronuntat ? Ca ea nu a examinat comanda ?
Este adinisibil aceasta ? Apoi, bine, adevrul
este ca", prin modificarile numeroase i esentiale
introduse, in realitate Directiunea armamentului
devine autorul adevrat al contractului din punct
de vedere tehnic. Ce s'ar fi intAmplat dacd Directiunea nu introducea modificri? Cumparam pur
simplu materialul furnisat Jugoslaviei. Era de
ajuns s se copieze datele din contractul aliailor

nostri. In chteva ore chestiunea era terminat.

Dar, Directiunea noastr nu a fost de aceeasi
prere, ea a voit altceva, i anume: a voit s
amelioreze Inca, materialul. In interogatoriul ce
i s'a luat aici, unul dintre autorii raportului, d.
colonel Draganescu, a spus lamurit : In cadrul
preturilor initiale, stabilite de Minister, am introdus astfel de conditiuni care au dus in mod fatal
la o mare marire a, pretului de cost al uzinelor.

Ori, aceasta cred c reprezint un avantaj care

sa.-1 poatg, cifra la sute de milioane, dacd puneti

www.dacoromanica.ro

155

condeiul pe hrtie. i atunci, in fata acestor

fapte se poate pretinde in mod onest Ca Directiunea armamentului nu a fost consultatd? Evident cd nu! Inca .odat noi afirmdrn ca in fond
Inssi Directiunea a fcut comanda.
In legaura cu aceasta s'a ridicat chestiunea
caietelor de sarcini Si s'a obiectat c ele nu s'au
intocmit odata cu contractul, ceea ce ar consti-

tui un vitiu sau poate chiar o favoare facuta

uzinelor. Ori, i aici ne aflm in fata unui exem-

plu de superficialitate cu care se examineazd

uneori chestiunile i de uurinta cu care se trag
concluziunile. In adevar, s'a confundat o comand
de tunuri cu o comanda de .. . cutii de conserve,
cum spunea, atat de plastic, d. general Angelescu.
o Caietul de sarcini nu se putea intocmi odat cu

contractul, pentru simplul motiv ca noi ceream

mai intai s se gseasca prin experiente o solutiune tehnica, sd se construiasca un prototip si
numai dupd examinarea i acceptarea lui, sa se
fabrice in serie . Prin urmare, ar fi fost o greeala i o imposibilitate chiar, sa se intocmeasca
dela inceput caietul de sarcini. La inceput nu se
puteau da decht caracteristicele, precum s'au i.
dat in contract. De altmintrelea lucrul nu avea
nicio importanta din punctul de vedere al garantiei materialului, fiindca se introdusese in con-

www.dacoromanica.ro

156

tract clauza expresa c aceste caiete, odata

intocmite, devin parte integranta din contract.
Eram acoperiti. Nu numai atat, dar acei cari
aveau interes sd se facd imediat caietele de sarcini, nu eram noi, ci erau tocmai uzinele, fiindcd

atunci ele ar fi putut trece la fabricarea in serii

fdra alt preambul. Aceasta este neindoios. Iata,
prin urmare, cum ceea ce constituia pentru noi
o masura de prevedere, s'a putut socoti eronat
ca o favoare fata de Skoda. De altmintrelea,
iata ce spune colonelul Dragnescu dela Directiunea armamentului in aceasta privire : Puteam
sa ian caietul de sarcini dela Jugoslavi i in trei

skitamani contractul era gata cu caiet de sarcini definitiv i toata lumea era multumita, afara

de noi, cei dela Directia armamentului, fiindca

eu n'asi fi facut aceasta niciodata . Iar mai
departe.: In consecint, caietul de sarcini nu
putea fi cleat provizoriu i ar fi fost foarte trist,
daca ar fi fost definitiv . Apoi: Dar va, spun ca.
uzinelor Skoda le convenea st-1 dea atunci (caie-

tul de sarcini) fiindca putea trece imediat la

fabricarea in serii. Noi, Directiunea armamentului, am impus 6aietul de sarcini provizoriu, nu
uzinele Skoda, aici e chestiunea . Prin urmare,
nu ministrul sau inspectorul artileriei, ci Direc-

tiunea inssi a adoptat aceast conceptiune pe

www.dacoromanica.ro

157

care a socotit-o cea mai favorabild pentru interesele Statului.

Dar, d-lor deputati, s'a ridicat chestiunea comitetelor materialului i s'a incins o lunga discu-

tiune asupra chestiunii de a se ti daca acest

organ a fost sau nu a fost consultat. Ori, iat
cS si aceastd discutiune apare foarte ciudata.
Pentruca, in adevar, exist un proces-verbal Nr.
17 din 5 Martie 1930, care constata ca secretarul
general al Ministerului s'a prezentat la comitetul
materialelor i a expus cuprinsul contractului
pregatit cu Skoda. Comitetul a discutat i a fost
de acord cu ordinea de urgenta a materialului,
astfel cum o fixase Marele Stat-Major. Nu a ridicat nicio obiectiune, nici asupra categoriilor de

tunuri, nici a calibrelor. A obiectat numai ca,

termenul de livrare de cinci ani ar fi prea mare,
ceea ce se pare ca. s'a i. corectat de vreme ce
dupa contract noi vedem c in anul II se vor
livra 24 baterii, in anul III se vor livra 71 baterii, in anul IV 16 baterii i in anul V numai
tunurile grele de 150. Prin urmare, in anul III
avea s intre in taxa. 3/4 din comanda.
S'a mai mentionat, de asemenea, in procesulverbal, parerea ca se comanda prea putine muni-

tiuni. On, credem c aici comitetul nu avea

dreptate, fiindc in intentia Ministerului era s

www.dacoromanica.ro

158

comande numai proiectilele strict necesare pentru instructiunea trupei i pentru a obtine bre-

vetul, rmanand ca stocul de razboiu s se

comande in taxa_ S'a exprimat, in fine, pdrerea
c pe viitor, la comenzi, inspectoratele de arme
sa prezinte studii comparative la materialul propus fata de materialul de acelasi fel, aflat in ser-

viciul altor State. Nu stim dac prin aceasta

recomandare s'a inteles s se readuca in discutie
comanda ce se pregatise. Nu existd o mentiune
expresa in acest sens. Comitetul ar fi putut s o

spuna explicit, dac o credea necesara. Nu a

facut-o ins. Si dacd a inteles recomandarea
numai pentru viitor, i e probabil c asa a inteles-o, atunci ea a fost urmata, pentrucd, in adevar, vedem in procesul-verbal Nr. 18 din Aprilie,
relativ la comanda Schneider, un asemenea studiu.
Prin urn-iare chestiunea a fost prezentata comi-

tetului materialelor. Si este putin probabil c

secretarul general care era in posesiunea referatului Directiunii armamentului Inca dela 2 Mar-

tie s nu fi putut da toate deslusirile in cazul

cand asemenea deslusiri i s'ar fi cerut. Dar in
once caz problema caracteristicelor materialului

nu prezenta important cleat pentru d. general

Rudeanu, singurul tehnician din comitet, in afara
de secretarul general. On, noi credem c d. gene-

www.dacoromanica.ro

159

ral Rudeanu nu ar fi opus un o non possumus ! .

Pentruc in adevdr iat ce se intampld : Se intru-

nete Consiliul superior al apardrii trii, la 26

Martie dupd incheierea contractului. Se aduce
comanda la cunotinta acestui for. D. general
Rudeanu, preedintele comitetului materialelor
este de Ltd i ia cuvantul. si ce a spus d-sa, c
comanda nu trebuia facutd? Nu! cd ne-am grabit ? Nici atat ! c am facut gres,eli? si mai
putin. Iata in adevr ce spune d. general Rudeanu: Citam dupd procesul-verbal: D-sa arat
c prin comanda data avem un inceput de infaptuire . Si mai departe : Skoda este o fabrica

serioas; avem tot timpul de a examina conditiunile tehnice ce trebue s indeplineasca materialele ce comandam, iar fabrica va fi in masurd
sa execute cu sigurant tot materialul de care
avem nevoie . Credem cd este foarte clar ; credem c este foarte incurajator. si in orice caz
nu stim cum primul-ministru, ministrul armatei,
ceilalti generali cari erau de Ltd ar fi putut lua
declaratiunile d-lui Rudeanu drept un repro,
drept semnalarea unui viciu al comenzii. De alt
mintrelea d. general Rudeanu a avut aceeai
atitudine si mai tarziu. Dupd un an i jumatate
chiar, in vara anului 1931, d-sa mergea la Pilsen.
Avem marturia colonelului Gicu Ionescu, pree-

www.dacoromanica.ro

160

dintele comisiunii tehnice, trimes s supravegheze

construirea prototipului. D-sa ne-a spus ca d.

general Rudeanu s'a ardtat satisfcut; cd in

gard i-a declarat c va sustine materialul in
comitetele din tard i c a propus la decorare
pe conducdtorii uzinelor. Prin urmare, la August 1931, preedintele comitetului materialelor
nu obiecta nimic. A ! este adevrat ca mai tarziu lucrurile s'au schimbat i di. general Rudeanu

a manifestat o alt opiniune. Se pare ins Ca

lucrul acesta nu constituia pentru cunoscdtori o
surprizd. Fiindcd ni s'a spus aici cd in legatura
cu parerile d-lui general Rudeanu cineva a schitat odat cu degetul o lithe in zig-zag ! Care au
fost noile preri? Pentruc in definitiv au existat mai multe, care s'au succedat la intervale.
Se pare cd odat abandon ate conditiunile tehnice din 1930, nu a fost tocmai usor s se fixeze
definitiv altele. Dimpotrivd. A venit aici in fata
noastr un specialist care a exarninat problema
ne-a prezentat un tablou foarte sugestiv. Din
acest tablou s'au putut vedea variatiunile noilor
tehnicieni in diferite chestiuni, ca : unghiurile
complimentare, bdtaia, greutatea proiectilului 9i
altele. Rand pe rand se adoptau i apoi se abandonau solutiuni pentru ca uneori dupd tribulatii
de mai bine de un an s se ajung tot la formu-

www.dacoromanica.ro

161

tele initiale din contracte. Ineat este legitim s

ne intrebam pentru ce s'a hotarit modificarea
fabricatiunii inainte de a se fi fixat *mai intai
noile conditiuni. Si in orice caz daca punem in
balant preciziunea i fermitatea conditiilor stabilite de Directiunea armamentului la incheierea
contractului, en tribulatiunile sfarite ale comisiunii ulterioare, rezultatul este incontestabil in
favoarea celor dintai.
Iatd, d-lor deputati, prin urmare, c examinand documentele ajungem la concluziunea c
s'au respectat toate formele legale i c s'au studiat mai bine decht au facut-o altii, conditiile
tehnice. Comanda a fost cercetata de Directia
armamentului si de comitetul materialelor ; contractul a fost vizat de consilierul controlor i de
contencios. Intreaga operatiune a fost adusa la
cunostinta Consiliului superior al apdfdrii tdrii.
Acestea sunt faptele riguros exacte i mice
argumentatii, orice rastalmaciri ale textelor nu
pot schimba faptele.
Dar sd examindm acum conditiunile de fond
ale contractului. Exista oare vreun punet asupra
caruia Statul nu a luat toate garantiile i a ramas
expus la surprize ? Existd vreun avantaj special
acordat uzinelor ? Trebue s observ dela ineeput
cd am asistat in fapt, la o verificare a valorii
11

www.dacoromanica.ro

162

actului incheiat, care ar face superflua orice altd

argumentare. Am avut in adevr o suspendare

a fabricatiunii, provocat de Minister, in conditiuni care ar putea fi justificate ; am avut schimbarea conditiunilor tehnice dictate de noi ; am
avut schimbarea unui lot de 20 baterii de obuziere care constitue o pagubd insemnata pentru
fabrica ; am avut, in fine, nerespectarea obligatiunilor de plata" a ratelor din partea Statului.

D:voastr titi cd in fond, Statul nu a platit

cleat zoo milioane. Si, cu toate aceste imprejurani, uzinele nu an gdsit in textul contractului
niciun mijloc de constrangere impotriva noastrd.
Nu au putut valida nicio pretentiune de despagubiri. De ce ? Pentruca instrumentul juridic

a fost astfel construit incat Statul a fost la

adapost.

In adevr, vom aminti cateva dispozitiuni

esentiale. Prin art. 5 ne rezervam dreptul de a
modifica numrul bateriilor i numarul munitiunilor, ceea ce am i. fcut intre timp. Prin art. 9
uzinele se obligau s execute orice schimbri i

perfectionki in calitatea materialului, pe care

le-am pretinde in chiar cursul fabricatiunii,
ceea ce iardi s'a intamplat. Prin art. II uzinele se obliga s livreze materialul la termenele
fixate, sub penalitatea unei amenzi de 20/00 pe zi

www.dacoromanica.ro

163

pin valoarea materialului. In art. 13 se intrOduce clauza rezolutorie expresd. In ce privete

conditiunile financiare, trebue sa observam mai

intai ca noi nu am putut s ne gndim la o

comand de armament cleat pe bazd de credit.
Am obtinut asa dar un termen de plata de zece

ani, cu o ealonare astfel calculatd, incht pe

de o parte, in primii ani avem ratele cele mai
mici, iar pe de alta parte, platile raman continuu
inferioare livrdrilor, in aa masurd, incat in
momentul cand uzinele vor fi livrat intreg mate-

rialul, noi nu vom fi platit decat jumdtate din

pret. In ce privete dobnda, ea este redus
la 5 %, in vreme ce procentul curent al imprumu-

tului nostru de Stat este mult mai superior. Dar

mai mult decat atat. Noi ne obligam s platim
dobanda, nu la toate sumele datorate, ci numai
la materialul livrat, dar nepltit. Planul de finantare adoptat de acest contract apare i mai clar,
dacd-1 compardm cu cel jugoslav. V'am spus c

noi pltim in termen de 10 ani, in vreme ce

Jugoslavii au predat din primul moment pentru

intregul pret, bonuri de tezaur, garantate de

Banca Nationald i de Monopolul tutunului.
V'am spus c noi platim dobanda de 5 % i.
numai la materialul neachitat, in vreme ce jugo-

slavii platesc 7% i la intreaga suma, chiar

11*

www.dacoromanica.ro

164

inainte de livrare. A ! d-lor, daca noi am fi accep-

tat conditiuni asemanatoare celor primite de

guvernul dela Belgrad i ne-am fi angaj at sa
platim dobanzi, chiar inainte de a fi primit un
singur tun ? Ati fi vazut ce critici violente s'ar fi

ridicat in Parlamentul nostru. S'a vorbit de

asemenea de garantiile contractuale i s'a spus
ca scrisoarea data de furnisor, prin care asigura
formal executarea contractului, cu toat averea
sa, nu ar fi eficace. Dar ce garantie mai eficace
si mai efectiva putea exista decat aceea de a nu

plati marfa, decat dupa ce a fost livrata, cum

am stabilit noi? Evident cd inssi aceste conditii
de plata constituesc cea mai bund garantie si in

fond nici nu aveam nevoie de o formalitate

suplimentard. Scrisoarea de garantie a fost super-

flub', sub acest raport. Prin urmare, ce avantaj

special s'a consimtit prin contract, furnisorilor ?
S'a vorbit de chestiunea pulberilor. Vedeti,
nu am voit sa omitem absolut nicio chestiune.
S'a spus anume ca organele noastre pretindeau
pulbere cu bath de nitroceltloza, in vreme ce
Skoda oferea nitroglicerina, pentruca nu i-ar fi
convenit altfel i pentrucd nu ar ,avea in Cehoslovacia fabrica de nitroceluloza. Directiunea
armamentului cedand asupra acestui punct, ar fi
consimtit un avantaj uzinelor furnisoare. Este

www.dacoromanica.ro

165

adevkat ca au existat lungi discutiuni intre

uzine 0 Minister asupra acestui punct. Ele
dateaza. Inca din Noemvrie 1929. Mai intai nu
tim dac i acest fapt dovedete c comanda
nu a fost examinat cu atentiune, ci in graba ?

Prin urmare, au existat asemenea discutiuhi.

Dar care a fost caracterul lor ? Adoptarea nitroglicerinei constituia un avantaj material pentru
Skoda i o paguba tehnic i baneasca pentru
Statul nostru? Adoptarea nitroglicerinei fcea
posibild comanda, in vreme ce nitroceluloza o
fcea imposibild ? Aceasta a fost baza discutiunilor, sau a existat o controversd de ordin pur
tehnic ? De sigur, nu este tot una ! Ori, in aceast
privire avem o dovada foarte concludentd.Anume,

in dosarul cu actele ridicate dela reprezentanta

Skodei, cu prilejul descinderii noastre, am gdsit
cloud scrisori : una datata din 30 Noemvrie di
alta din 3 Decemvrie 1929, care trateaza despre
problema pulberilor. Sunt vreo cateva zeci de
pagini, in care se expune pe larg avantajele
desavantajele diferitelor feluri de pulberi, influenta lor asupra constructiunii armamentului,
tendintele noi in toate armatele, etc. Mai intai
trebue sa relevrn valoarea acestor scrisori. Din

faptul c ele erau destinate exclusiv pentru

reprezentant, presupunem c nu aveau nimic

www.dacoromanica.ro

166

calculat i. nu ascundeau nimic. Ce spune Direc-

tiunea din Praga ? Ca in momentul de fata

toate armatele au introdus pulberea de nitroglicerina, afard de Franta. Pranta rezist Inca
din consideratiuni speciale, i anume: fiindca
poseda instalatiuni de Stat numai pentru fabricarea nitrocelulozei, dar c totui i acolo in
momentul de fata se accentuiazd noile tendinte.
Ca pulberea de nitroglicerina este mai rezistenta
la alterare ; ca necesit o incarcaturd mai mica

i ca este mai ieftind. Aceasta spune fabrica.

Dar ea adauga in scrisoa re care reprezentantul
ei: daca prin explicatiunile noastre conceptiunile
cerciirilor competente de acolo (adica dela Bucu-

reti) nu vor fi modificate i nici chestiunile

pretului i termenului de livrare nu vor fi decisive, atunci noi ca livrand, suntem bine inteles
gata a tine socoteala de dorintele celui ce comanda

de a livra munitia, astfel cum ne este cerutd. De

alta parte, socotim de datoria noastra a oferi

clientului ceea ce socotim ca mai bun . Prin
urmare, furnisorul nu da indicaii reprezentantului sa obtind cu orice chip o anume solutiune ;

nu ii spune s intrebuinteze vreo influenta in

acest scop ; nu ii spune nici c altfel nu poate
executa comanda. Furnisorul spune un lucru
foarte simplu: pulberea cu nitroglicerind este

www.dacoromanica.ro

167

superioard din punct de vedere tehnic i bdnesc,

ne socotim datori sa informam in aceasta privire, dar dacd totu0 Ministerul Roman ar vrea

altfel, furnisorul e gata s execute aa cum

preferd Ministerul. Rezultd de aci ca 8'a acordat

un avantaj uzinei? Si care a fost in fond solutiunea adoptata. de Minister? Solutiunea a fost
foarte bund, i anume: Directiunea armamentului a propus, iar uzinele au acceptat sa se construiscd tunurile astfel incat sa se poata intrebuinta i pulbere de nitroglicerind i pulbere de
nitrocelulozd. Iatd, prin urmare, ca nici in aceast imprejurare nu se poate vorbi de o avantaj are a furnisorului.
Venirn, d-lor deputati, acum la chestiunea
preturilor. A avut guvernul din 1930 asupra
acestui punct o conceptiune bine definit? A
retinut el chestiunea, s'a ocupat de ea, sau a
ignorat-o, sau a neglijat-o ? Pentruca in definitiv s'ar putea admite i o conceptiune in care
chestiunea pretului s nu joace niciun rol. 0
conceptiune in care ceea ce-1 preocupd pe cum-

pdrator sd fie calitatea materialului pe care-I

achizitioneaza i pentru care este dispus s dea
orice pret. S'ar putea intampla acest lucru! Va
rugam s nu va aratati surprini. Am vdzut in
adevar pe unul din militarii distini, pe d. gene-

www.dacoromanica.ro

168

ral Rudeanu venind aici i spunandu-ne textual:

Pretul mi joacd cel mai important rol in chestiuni de armament, ci superioritatea i calitatea materialului, care justified orice pret . Aa
a vorbit d. general Rudeanu. Si nu numai atat ;
am vazut chiar pe actualul ministru al arm atei,
pe d. ministru Angelescu, venind inaintea Camerei i cetind opinia camaradului sdu, ca un fel

de autoritate in materie. Ne inchipuim cd d.

general Angelescu, eredea sincer in temeinicia
unei asemenea conceptiuni, pentruca fireste nu
am putea admite c d-sa o invoca atunci numai

fiinded trebuia sa apere un anume punct de

vedere in chestiunea Zbrojowka. Prin urmare,
vedeti ca se poate sa vind cineva i s spund:
pe mine nu ma intereseaza pretul, dau oricht

spre a avea un material bun. Oare guvernul

din i93o' a avut o asemenea conceptiune pe care

o justified astazi

d. general Rudeanu

i d.

general Angelescu? Nu, d-lor, guvernul din 1930

nu a avut aceastd conceptiune, ci dimpotriva

fixat un
a retinut chestiunea preturilor si
punct de vedere precis asupra ei. Care a fost
acest punct de vedere ? Mai inthi atrag atentiunea asupra unui f apt. Una este chestiunea
finantarii i alta este chestiunea pretului. Far
indoiald finantarea influenteaza pretul, cum vom

www.dacoromanica.ro

169

ardta indatd. Dar finantarea este in functiune de

situatiunea creditului unui Stat i de posibilitatile lui bugetare. Nu este indiferent pentru
cumpArdtor dac trebue s pldteascd imediat
sau trebue s pldteased intr'un termen mai lung,
chiar dac ar trebui,sd rdspund sume mai mari.

Noi nu ne putem gandi sa cumparam &cat pe

credit. Prin urmare era din capul locului o chestiune important de a sti care fabrica ne putea
acorda un credit convenabil, care fabric se
putea finanta singurd. $i in privinta finpntaxii
v'am ardtat deja cd ministrul nostru de finance

a fixat i a impus o formula, care din toate

punctele de vedere era superioar, pentrucd obtinea un termen. de io ani, pentrucd ratele erau.la
inceput foarte mici, pentrucd procentul era mic
si pentruca nu se pltea dobanda decht la ratele

intarziate, care dep4eau materialul livrat. In

comparatiune cu sisteinul de finantare, cunoscut de, noi atunci, ca adoptat de jugoslavi,
formilla romneasca era superioard i ministrul
de final-4e roman nu avpa decat sd fie satisfdcut.

Dar, in sfarit, nu mai revenim asupra acestui

punct. Vom examina preturile.
Ce criteriu se putea adopta in aceasta. privire ?
Pretul de cost? Voarte dificil. Cine putea stabili
aceasta. Care fabrica punea la dispozitiune situa-

www.dacoromanica.ro

170

tiunea sa, conditiile in care-i procurd materiile

prime, creditul, mna de lucru, i ii face amortismehtele ? Pe acest teren nu puteam merge.
Atunci? Comparatiunea cu alte fabrici? Era o
metoda. $i aveam dej a indicatiuni concludente.
Ati vazut in adevr Ca cu prilejul emizrii i a
furnitufilor de focoase, corpuri de obuze etc.,
preturile Skodei se ardtase mai mici decht ale
industriei nationale i decat ale lui Wickers.

De asemenea comparand preturile cu ale lui

Schneider Creuzot din Pranta, tot Skoda a fost
mai avantajoas. Veti spune, da, dar Schneider

era in cartel cu Skoda i ii aranja preturile.

Este adevarat ; dar aceasta o putea face oricum,
chiar in caz de licitatie publica i oricum dife-

renta exista. Prin urmare, comparatiunea cu

alte uzine daduse oarecari indicatiuni.

Dar guvernul din 1930 a adoptat i un alt

punct de vedere. Anumq i-a zis: Nu pot sta-

bili pretul de cost ; nu-mi este de ajuns nici

experienta de paha acum cu uzinele similare ;
vreau mai mult, vreau ca preturile platite de
noi s nu fie mai mafi ca acele platite de aliatii
notri jugoslavi, cafi cumprase atunci aproape
acelai material dela aceleai uzine. Aceasta a
fost conceptiunea. A venit aici fostul Preedinte
de consiliu i a expus-o clar ; a venit apoi fostul

www.dacoromanica.ro

171

ministru al armatei si a recunoscut-o. Mai mutt

decht atAt, d. Iuliu Maniu a explicat i motivele
pentru care credea c trebue sa pretincld preturi

mai mici, d-sa spunea c Hind vorba de un

model deja realizat i fiind apoi vorba de o
marfd de export, aveam dreptul s pretindem
acest avantaj. Dar tm am avut numai declaratiunea fostului presedinte de Consiliu i recunoasterea fostului ministru al armatei, care se facea

acum in fata noastrd. Am avut i un doctment

datnd din chiar epoca contractului. D-voastrd

ati vazut adresa din 26 Februarie 1930, prin

care Presedintia Consiliului autoriza incheierea

contractului. 0 vom cita in partea relativ la

preturi. Iatd, textul: D-le Ministru, in urma
adresei d-voastrd Nr. ii8 din 20 Februarie 1939,
va autoriz s faceti formele legale pentru a pro-

cura dela uzina Skoda materialul de artilerie

specificat in susmentionata d-voastrd adresa
oferit de firma Skoda . Si mai departe: La
stabilirea costului singuraticelor piese, veti purta

grija ca ele s nu fie livrate noud cu un pret

mai ridicat de cum, au fost livrate Statului Jugoslav i Statului .Cehoslovac. Cred chiar ca.* pre-

turile pentru noi trebue sa fie mai mici decdt

cele fixate pentru Statul Cehoslovac, fiind vorba
de export . Apoi Presedintele Consiliului con-

www.dacoromanica.ro

172

tinua: yeti binevoi a controla exactitatea calculului pe anuith:ti de oferte. Sa faceti tot -posibilul en prevederea i discretiunea cuvenit pentru ca materialul in chestiune sa ni se predea
cat mai grabnic, chiar inainte de termenul din
oferta . Prin trmare, era foarte limpede. Pre-

tun mai mici cleat .1a aliati. Nu putea sa fie

nicio indoiald ; nu putea sa fie niciun echivoc.
Era clar i categoric.
-Acesta este un punct. Vom semnala imediat
un al doilea, care .ii are importanta lui pentru
Statul Roman. Anume: Uzinele Skoda au acceptat punctul de vedere al guvernului nostru. Uzinele Skoda s'au declarat de acord ca preturile
materialului comandat nu pot fi mai mari decat

la aliati. Rezulta acest lucru din faptul cd in

repetate randuri uzinele Skoda au voit sa dovedeascd pretul mai avantajos pentru noi ; mai
rezulta de asemenea din faptul ca atunci child
noi am facut obiectiuni, Skoda a replicat: daca
nu credeti explicatiunile noastre, atunci va declaram formal ca suntem gata s executam comancla

la preturile jugoslave, dacd bine inteles Statul

Roman primeste i toate celelalte conditiuni ale
contractului jugoslav. Aceasta era foarte conclu-

dent. De altmintrelea, daca nu ar fi acceptat

formula noastrd, uzinele ar fi refuzat orice dis-

www.dacoromanica.ro

173

cutiune i. ne-ar fi spus : Ati primit preturile noa-

stre, ati semnat, v privete. Dar uzinele n'au

facut acest lucru. Dimpotriva" uzinele ne-au .pre-

zentat tabele comparative in 1930, la facerea

contractului ; ne-au prezentat tabele comparative la cercetarea din 1931, ne-au prezentat
tabele in 1932, intotdeauna au stat pe acest
teren. Chestiunea are o mare important nu
pentru uzine, ci pentru noi, fiindc aceasta
nate obligatiuni din partea Skodei. Prin urmare,
au acceptat punctul nostru de vedere. A fost un
acord de vointe asupra acestei chestiuni ; a fost
un contract pe care Skoda nu-1 .poate contesta
astazi.

Acum, d-lor deputati, daca" guvernul nostru

a urmarit preturi mai mici ca cele jugoslave,
daca. Skoda a acceptat aceast cerere a noastrd,
s'a realizat oare in fapt ? Preturile noastre contractuale sunt ele oare reclamate mai mici decat
cele jugoslave ? S examindm aceasta chestiune.
Dar mai intai dati-ne voie sa relevdm un fapt
foarte ciudat. In cursul anchetei, unul din colegii
notri a afirmat in repetate randuri ca, Ministerul
ar fi acordat prin contract preturi mai mari decht
chiar cele pretinse de fabrica prin oferta. In ade-

vat-, d-sa a spus: vad c am dat mai mult

decat a cerut fabrica . Apoi:. Eu nu inteleg

www.dacoromanica.ro

174

cum am putut plati noi preturi mai maP decat

cele pe care le cerea fabrica . Si tot astfel d-sa
repeta aceeai chestiune ca o adevarata obse-

siune. De unde pleca pentru a trage aceasta

concluziune ? Colegul o spune singur, i. anume:

d-sa a gasit o sc.risoare din 7 Noemvrie 1929,

prin care Directiunea uzinelor din Praga comunica reprezentantei din Bucureti tabloul de preturi cu care oferea materialul. Intre altele, Skoda
oferd obuzierul de Ioo mm cu 2.940.000 bateria,

in cazul cand se comanda peste 25 de baterii.

OP, exclam colegul nostru : noi nu am dat in
contract 2.940.000 cat cerea fabrica, ci am dat
3.260.000. Cum se explic aceasta diferenta ?
Este evident c o asemenea afirmapune era de
naturd sd creeze o atmosfera defavorabila i s
dea loc la suspiciuni. Care este adevrul ins.
D-lor, este foarte curios un lucru. Colegul nostrn
care a gsit scrisoarea din 7 Noemvrie a trebuit
sa gaseasca de sigur i celelalte scrisori ale Direcpunii i sa cunoasca cuprinsul tuturor. Astfel,

d-sa, care a cetit scrisoarea dela 7 Noemvrie,

a trebuit sa ceteasca i scrisoarea din 9 Noemvrie,
aflata in acelai dosar. i daca a cetit-o, a trebuit

s vadd c uzinele ofereau obuzierului de Ioo

mm i cu 3.260.000 kg, adic exact pretul din
contract. S'a schimbat pretul in doua zile ? Nu

www.dacoromanica.ro

175

d-lor, dar colegul nostru dacd ar fi examinat

scrisorile cu atentiune, i noi suntem siguri Ca
le-a examinat cu atentiune, ar fi vazut ca la
pretul de 2.940.000 in 7 Noemvrie s'au oferit
obuzierele model vechi 16/19, iar la 3.260.000
uzinele an oferit in ziva de 9 Noemvrie obuzierele noui Model 16/430, ceea ce nu era tot una.
Si daca colegul ar fi verificat de asemenea ce
i noi suntem
am comandat noi in contract
siguri c d-sa a verificat atunci ar fi vazut
Ca noi am comandat modelul nou 16/430, iar
nu modelul vechi 16/19. Prin urmare, la mijloc
era o confuziune, ca sa zicem astfel ! ! Ea ilustreaza ehipul cum s'a fcut uneori discutiunile
91 sursa pe care o au unele legende. Aa dar,

in cazul semnalat nu poate fi vorba de pret

mai mare decat cel cerut.
Cum sunt ins preturile Ltd de cele jugoslave ?
D-lor deputati, ni s'au prezentat explicatiuni care

tind s dovedeasca cum c in adevar preturile

noastre sunt mai avantajoase. S'a spus mai intai,
ceea ce fara indoiala nu poate contesta nimeni,
ca pentru a compara preturile trebue sa punem

marfurile in situatiuni similare. In situatiuni

similare atat din punct de vedere al calitatii,
al cantitatii, cat 0 al conditiilor financiare. Pentrued, in definitiv, noi nu am facut pur i sim-

www.dacoromanica.ro

176

plu un contract identic cu cel jugoslav. Noi am

comandat bateriile cu echipament complet, jugoslavii au comandat numai tunurile simple. Noi
am introdus modificAsi esentiale in caracteristicile tehnice ale materialului, jugoslavii au comandat modelele pe care uzinele le posedau dej a i

pe care numai le-au tras in serii. Noi am platit

in termen de 10 ani cu 50/, fr nicio garantie,

jugoslavii au plait integral pretul la facerea

contractului in bonuri de tezaur garantate de
Banca Nationala. din Belgrad i. de Monopolul
tutunului. Noi am plait doband numai la materialul rdmas neachitat dupd livrare, jugoslavii

au platit doband la intreaga suma datorat

dela inceput, indiferent de livrdri. Iat deci o
serie de diferente esentiale care, trebuesc calculate pentru a se putea pune cifrele in situatiuni
comparabile.
Si atunci, care este rezultatul? In ce privete

zestrea bateriilor, ni se inatieazd tabloul tuturor articolelor cu preturi unitare ; in ce priveste

ameliordrile aduse prin schimbarea caracteristicelor i crearea unui nou prototip, ele au fost
evaluate procentual la 41/2%; in ce privete
finantarea, ni se prezint cloud tablouri, in care
sunt inscrise ealondrile romaneti i ealondrile
jugoslave, dobnzile pldtite de unii i de ceilalti

www.dacoromanica.ro

177

i se constat eh la lichidarea contractului, Jugo-

slavii platesc la un capital de un miliard, 400

milioane dobhnzi, in vreme ce Romania pldtea
numai Ioo milioane, prin urmare cu 30% mai
Rutin. In fine, ni se arata ch din cauza garantiilor date de jugoslavi, Skoda a putut sconta
imediat la Monopolul tutunului din Praga bonurile de tezaur i i-a procurat capitalul necesar
lucrarii, fard nicio dobAnd. Pe cand in cazul
comenzii noastre neexisthnd nicio garantie, uzinele au trebuit sh-i procure fondurile pe piath
cu dobhndh curenth. Toate aceste elemente de

difererrth, la noi nu au fost calculate de uzind

separat, ci incluse in pretul unitar al bateriilor.
In asemenea conditiuni, se merge la concluzii
prin cloud metode: prima metodh, aceea care
a fost prezentat de uzina la 1931, const in
a stabili cht incasa Skoda pe unitate de baterie,
pe bazd jugoslavh i cat incasa pe bath roma.neasch. si rezultatul este pentru tunul de camp
de 75 mm de pildh, c uzinele ar fi incasat efec-

tiv dela jugoslavi 3.807.000 Kr. pe baterie, si

ar fi incasat dela romhni 3.572.000 Kr. adicd cu
peste -200.000 Kr. mai putin. A doua metodh
a fost intrebuintath la 1932 de uzine i consth
in a stabili cht platea Statul nostru i cat pltea
Statul Jugoslav pe bazd jugoslavd. Concluziunea
12

www.dacoromanica.ro

178

la care se ajunge prin eliminarea din pretul

nostru a conditiunilor suplimentare, este la tunul
de 75 mm de camp, ca jugoslavii platesc 2.070.000
Kr. iar noi numai 1.984.000 Kr. adic5. cu 86.000

de Kr. mai putin.

Iat explicatiunile ce ni s'au prezent at. Ce
valoare au ele ? Noi, d-lor deputati, nu voim s
primim explicatiunile Skodei fdr o analizd amanuntit. si de aceea am spus dela inceput i am
repetat mereu ca este o chestiune complicata

c trebue supus6 unui expert. Va mrturisim

cd in cursul anchetei noi am avut o imens
admiratiune pentru unii din colegi, cari nu se
prea incurcau in aceste dificultati i care se
declarau gata sa tragd concluziuni in aceast
problema de tehnicd financiard, foarte repede.
Noi nu putem trata lucruri atht de importante
cu asemenea desinvolturd.

Dar, in definitiv se pretinde c preturile nu

ar fi mai mici la noi ci Ar fi superioare. Pe ce se
bazeazd aceste afirmatiuni ? Existd alt material
documentar ? Posed cineva alte date ? Nu am
vdzut. Nu exist nimic nou In dosar. Trebue sa

constatdm cd in aceast problem ancheta nu

ne-a adus nimic nou. 5i trebue s mai constatdm
Inca un lucru care este foarte important, anume :
c analiza preturil or nu s'a fcut numai la inche-

www.dacoromanica.ro

179

ierea contractului, ea s'a fcut de 'Inca 3 sau 4

minitri urmaori i s'a facut pe baza acelorai
date pe care le avem i noi astzi. Nimic mai malt,
nimic mai putin. Si atunci, d-lor deputati, prestipunand Ca s'au inselat cei can au fcut contrac-

tul, cum de nu s'a observat lucrul de succesori?

A examinat chestiunea preturilor d. general Condeescu ,in 1931. A examinat chestiunea d. general steranescu-Amza. A examinat-o d. general
Samsonovici in 1932, a examinat-o odata i d.
general Paul Angelescu. Atatia minitri de rdzboiu cari s'au succedat. Cum este posibil sa nu
fi observat nimeni vitiul calculului, daca un asemenea vitiu ar exista. S'a examinat chestiunea
odat in Consilul superior al apardrii tdrii la 22
Februarie 1932, d. general Stefanescu-Amza, mi-

nistrul armatei, a spus ca pretul materialului

comandat la Skoda ar fi mai mare decat pretul
de cost. Va rog s retineti aceasta distinctiune.
E vorba de pretul de cost. D. general Cihoski,
care era de fata a ardtat Ca atunci cand a fost

ministru a cercetat chestiunea preturilor i a

constatat c erau la fel cu cele jugoslave.
D. general Amza a luat atunci din nou cuvantul i a spus : c probabil preturile sunt aceleai

la toate . Prin urmare, Inca odata, chestiunea

preturilor a fost examinata de mai multi minitri
121.-

www.dacoromanica.ro

180

succesivi i niciunul nu a venit sa spuna a..5a

cum ar fi spus un om cu raspundere in cazul cand
ar fi descoperit o dauna pentru Stat.

Dar, dati-ne voie sa semnaldm Inca un fapt

care este foarte elocvent. S'a incheiat un contract cu uzinele Zbrojowka pentru furnizare de
puti-mitraliere. S'a pretins i aici cd preturile
ar fi fost incarcate cu 25 %; ba chiar am putea
sa spunem ca de aici a plecat intreaga chestiune
Skoda. Ati vazut pe acel d. Rappaport, informatorul d-lui general Amza, care ne-a spus cd d-sa

despre Zbrojowka a vorbit, nu despre Skoda.

Prin urmare, s'a pretins ca preturile mitralierelor au fost incarcate. A venit chestiunea in
examinarea ministrului d-voastr, d. general
Paul Angelescu. si ce a facut d-sa cu prilejul
incheierii unui codicil al contractului? A redus
preturile ? Nu, d-lor, din contra, d-sa le-a sporit.
Incat ne intrebam ce fel de politica este aceasta.
Dar, in sfarit, s presupunem cd ceea ce atatia

minitri cari s'au succedat nu au putut s constate, ar constata maine un expert calificat i.
anume ar veni si ar dovedi c preturile noastre
ar fi incarcate. Care ar fi rezultatul? Mai intai
este evident ca nu poate fi vorba de nicio dauna
a Statului Roman i. aceasta pentru simplul

motiv cd noi nu am plait. Precum am mai

www.dacoromanica.ro

181

aratat Inca odatd, noi nu am achitat cleat primele cloud rate, in total 200 milioane lei. In
afard de aceasta, plata a fost contractata in Kr.
cehoslovace i din cauza deprecierii acelei monede noi avem un beneficiu. Dar in orice caz
intr'o asemenea ipoteza, uzinele Skoda ar fi
datoare s rectifice preturile in conditifie contractuale dela inceput. Aceasta este evident pen-

trued asa ne-am inteles dela inceput, pentruca

pe acest teren am stat dela inceput i unii zi
altii, in acord !
De altmintrelea, trebue sa adaugam ca problema reducerii preturilor se pune in orice caz,
chiar dacd ele nu ar fi fost incarcate i aceasta
fiindca executarea contractului se face astazi
In noui- conditiuni. Cel dinthiu care a ridicat
aceastd chestiune a fost insusi fostul presedinte
al Consiliului, d. Iuliu Maniu, care, in a doua
guvernare, in sedinta dela 16 Decemvrie 1932
a Consiliului superior al apardrii tarii, a spus:
In ce priveste contractele existente, este bine

ca prin tratative s obtinern alte conditiuni

favorabile . Executand aceast politica, ministrul de finante, d. Madgearu, a i obtinut
reducerea dobAnzilor la contractul Zbrojowka.
Asa dar, chestiunea preturilor se prezinta in
rezumat astfel: Guvernul dela 1930 a fixat in

www.dacoromanica.ro

182

mod precis punctul s'au de vedere c materialul

comandat nu trebue s fie mai scump ca cel

cumprat de aliati. Uzinele Skoda au acceptat
aceast baza,. Toate datele pe care le avem
astdzi, prezintai preturile noastre ca mai favorabile. Mai multi minitri succesivi au verificat
lucrurile si nu au ajuns la alte concluziuni.
Dacd insa un expert ar dovedi maine o incarcare
a preturilor, atunci uzinele ar fi datoare s le
reducd. Statul nu v a fi avut insa nicio pagubd,
fiindca' nu se pldtise pretul.
D-lor deputati, v'am expus pana acum situatiunea politica', in care ne aflam la 1928, si consideratiunile care impuneau o atentiune special
pentru problema apardrii tarii ; v'am aratat
mdsurile luate pentru inzestrarea ostirii. Am
cercetat apoi contractul Skoda, ansamblul de
contracte, in care s'a incadrat el, pentru ce nu se
putea alege alt uzind furnisoare decat aceea din
Cehoslovacia ; am examinat amnuntit condiiile
ale materialului comandat, formalitatile legate observate la incheierea contractului,
elementele juridice i. financiare cuprinse in act.
Credem astfel c se poate avea o idee complet
asupra acestei chestiuni, aa cum este fixat ea
de dosarele oficiale i. de toate probele culese
de noi.

www.dacoromanica.ro

183

Dar, d-lor deputati., asupra a cestei chestiuni

s'au fdcut ample discutiuni politice, atat in Cor-

purile Legiuitoare, cat 0 in presd, in anii din

urm. Unii oarneni s'au declarat impotriva actelor incheiate de guvernul national-tdranesc din
1929/1930. Au privit situatiunea din acea epoca
sub un alt unghiu decat acel in care vazuse lucrurile guvernul responsabil. Au considerat altfel

utilitatea furniturii de armament 0 au ridicat

obiectiuni asupra ei. Intr'un cuvant s'a pus in
discutiune intreaga politica a guvernului national-tdranesc, in aceast5 important problem a
apardrii rii. Firete, era 0 de ateptat ca dife-

rite forte politice s se intalneasc i sa se

cornbat intre ele pe chestiuni care formeazd
activitatea unui guvern. Mai mult chiar, era de

ateptat ca intr'o tara cum este a noastrd,

unde luptele de partid sunt atat de vii 0 de
pasionate, sa se treacd 0 la acuzatiuni. La acuzatiuni al cdror caracter se schimbd dupd diapazonul insusi al luptelor i trece dela simple
neglijente pand la abuzuri i fraude. Era de
ateptat acest lucru! Ce este drept, ne-a fost
dat s asistdm la un procedeu foarte straniu,

Si anume: am vazut cd in aceast chestiune

mai intai s'au formulat acuzatiunile i numai in

doilea rand s'a cdutat existenta insd0 sau

www.dacoromanica.ro

184

temeinicia bor. Pe cand normal ar fi fost dimpotriva, ca mai intai s se facd cercetarea i apoi
sa se pund concluziunile. Fiindcd, astfel s'ar fi
evitat afirmatiuni complectamente false sau exagerari izbitoare. Dar, in sfarsit, se vede ea asta
este de esenta luptelor de partid ! S se inceapd
cu acuzatiunile, fiindcd prin acest procedeu chiar

dacd ulterior acuzatiunile cad, rdmane totusi

atmosfera, i acesta este scopul luptelor politice.

De altmintrelea, d-lor deputati, luptele de

acest fel nu constituesc un lucru nou in vieata
noastra publicd. Istoria Vechiului-Regat a mai
cunoscut momente in care s'au intrebuintat mijloace de acest fel si pasiunile au ajuns la acest
diapazon. Asemenea momente sunt foarte interesante Si ele merit sa fie amintite in scurte
cuvinte, nu numai fiindca in multe priviri lucrurile se aseamand, dar i pentruca opinia publica
de astdzi, in special din noile provincii, nu le
cunoaste.

Astfel, tara noastra a vdzut odinioara partidul

liberal (land in judecata pe adversarii cari-i

precedase la guvern. Minitrii conservatori, in
cap cu Lascar Catargiu au fost pusi sub acuzare. Au fost acuzati: generalul Florescu, Alex.

Lahovary, Petre Carp, Titu Maiorescu, Iorgu

Cantacuzino. Toti acesti oameni, a cdror activi-

www.dacoromanica.ro

185

tate a ilustrat vieata publica romaneasca

inainte de acuzare i dupd acuzare. $i au fost
invinuiti nici mai mult, nici mai Rutin decht de
faptul de a-i fi insuit banii Statului, in profitul lor personal . Lascdr Catargiu fusese acuzat
de acest lucru. Este drept c deslntuirea aceasta
pdtimae nu a gsit o aprobare in opinia publicd,
din acea 'vreme. Pentrucd in chiar timpul child
se desfaura ancheta, fotii minitri conservatori

se prezentau in fata corpului electoral

i se

vedeau alei cu mari majoritti. Apoi actele de

acuzare cadeau din ce in ce in uitare, pentru ca
dela un timp sa le fie fricd mai mult acuzatorilor

de a da ochii cu acuzatii. Este interesant de

mentionat Ca preedintele comitetului acuzator, liberalul Eugeniu Statescu, a devenit ministru inainte chiar de a se fi terminat ancheta,

ca i cum guvernul din acea vreme voia s

acorde un fel de rasplatire acelor initiative. lath'

un prim caz. Exist un al doilea. Anume, la

1888, dupa cdderea partidului liberal, conservat

torii au recurs i ei, la randul lor, la aceleasi

metode de lupta politica i a fost pus sub acuzare de data aceasta Ion Brtianu i ceilalti
foti minitri liberali. Cu redactarea raportului

impotriva lui Ion Brdtianu a fost insdrcinat

Nicolae Blarenberg. Dupd lungi tribulatinni

www.dacoromanica.ro

186

trecuse aproape un an de cand liberalii se aflau

sub acuzare Blarenberg i-a depus in fine

raportul s5u. Este interesant de reamintit c

Blarenberg la catva timp dupa terminarea misiu-

nii sale de data aceasta se observase mai

multd decenta decht cu Statescu a fost si el
numit ministru. Blarenberg, care niciodata nu
putuse aspira sa devind ministru, s'a vazut
astfel introdus intr'un guvern ! Ce este drept,
el a fost mai putin norocos, pentrucal nu a mai
putut sta la putere decat 21 de zile. A cdzut.
Si dup aceea, acuzatorul lui Brtianu a intrat
in umbra pentru ca sd nu rnai reapard niciodata.
Este adevarat, d-lor, cd de data aceasta se intamplase altceva. 0 parte din membrii guvernului,
considerand greseala politica facuta inainte de
partidul liberal, nu au voit sa o repete i ei, gi

au combatut raportul. In special, Titu Maiorescu a aratat c nu poate sa existe o garantie

de nepdrtinire cand un partid vrea s udece pe
un alt partid . $i apoi, adduga se vede Ca
asa era situatiunea de atunci c tara asteapta

altceva, tara nu se pasioneaz de racunele de

partid, ci ea asteapt reforme pentru indreptarea
vietii economice i sociale. Asa argumenta Maio-

rescu in Camera la 189o. Nu a lipsit atunci gi

un incident destul de picant. Anume : intre acu-

www.dacoromanica.ro

187

zatorii lui Brdtianu figura i Gheorghe Panu,

care totui fusese colaboratorul lui. Intre timp,
Gheorghe Panu plecase dela liberali i infiintase
partidul radical . Titu Maiorescu a avut atunci
o

arj a usturtoare irnpotriva radicalului ,

dornn Panu, care acuza acum pe fostul lui

patron. Maiorescu a dat atunci o frumoas lee-tie de morald publica.
Iat prin urmare cloud exemple de luptd intre
partide, izvorit din sentimentele de rdzbunare.
Ce au insemnat aceste acte, fdr indoiald nu i-au

dat seama cei ce le-au savarsit, in momentele

acelea. Patimile odat'd deslntuite impiedec pe
oameni s pdstreze msura i mai ales s cantdreascd resfrngerea pe care o poate avea un act
necugetat asupra intereselor superioare. In asemenea momente domina rcsentimentele perso-

nale, instinctele primitive. Ce e drept, timpul

ii ia sarcina sd asigure triumful adevdrului.
Istoria a aezat pe acuzatii dela 1876 i 1890,
pe Lascr Catargiu, pe Ion Braianu i pe colaboratorii lor, printre bdrbatii de frunte cari au
ilustrat vieata publica a acestei tri prin cinstea
lor, prin patriotismul lor, prin serviciile aduse
trii. In schimb, acuzatorii cari au izbutit un
moment s'd retina', atentiunea prin agitarea indemanatecd a pretinsei posturi de censori morali,

www.dacoromanica.ro

188.

au intrat repede in intunerec. eine mai vorbete

astdzi de Missail, raportorul dela 1876, de Blarenberg dela 1890? Numai dacd se scuturd coihul
de pe unele documente nitate, se mai poate descoperi cd au existat duadva aceti oameni.

Dar, d-lor deputati, am amintit aceste fapte

numai ca s ilustram insemnatatea pe care o
are metoda, in asemenea chestiuni.
Aceste fapte nu ne duc firete i nu ne pot
duce la concluziunea, sa renuntam la controlul
actelor publice. 0 asemenea concluziune noi nu
am putea admite. Dimpotriva, noi credem c

toate actele de guvern trebue s fie astfel,

incat in jurul lor sd nu existe nici macar o suspiciune. Vieata omului public nu poate ascunde
niciodat nimic i nimanui. Datoram aceasta
Natiunii, care la un moment dat ii pune increderea in reprezentantii ei. Regimul democratic
pe care-I servim cu to-tii nu poate fi intrit decat
prin tinuta morald a oamenilor politici. Aa am
crezut noi intotdeauna i am fost cei dinthi cari
am formulat mijloace practice i eficace pentru
a asigura o asemenea tinutd. S'a vorbit de legea
controlului averilor.
Vom aminti ca noi am fost aceia cari am ridi-

cat aceasta idee. Dar nu numai atat ; conceptiunea noastra a fost i mai severd. Nu ne-am

www.dacoromanica.ro

189

ghndit numai la cazul achizitiunii de averi pe

cai ilicite. Ne-am ghndit i la simple indelicatete.

Astfel sub guvernarea noastra s'a formulat un

proiect de lege prin care se interzicea unui ministru de justitie s profeseze chtava vreme dupa
ieirea din functiune. Inaugurase Toma Stelian

acest sistem. El se ghndise cd nu este delicat

ca un fost ministru s mearga sa pledeze in fata

unor magistrati pe cari el i-a avansat sau pe

care el i-a pedepsit. Reluasem i noi aceasta idee
oj depusesem un proiect in acest sens. Este adeVal-at ca nu s'a votat i e pacat ca nu s'a votat.

In orice caz, acel proiect contura conceptiunea

noastr. Am voi s mergem chiar i mai deriarte.

Anume: noi credem Ca un om politic, fie el

simplu deputat, in profesiunea lui nu trebue nicio-

data sd sustind interese protivnice Statului. Ar

trebui sa se Lea o lege care s creeze o incompa-

tibilitate intre functiunea politica si exercitiul

unei profesiuni in contra intereselor Statului.
S'ar putea face o statistica i noi credem c o va
face cineva intr'o zi, pentru a stabili chti oameni
politici au luat furnituri dela Stat sau au pledat
procese impotriva Statului. Ar fi foarte interesant aceasta pentru a ilustra moralitatea reala
a vietii noastre publice. Prin urmare, d-lor, noi

www.dacoromanica.ro

190

am merge chiar atAt de departe in censurarea

vietii omului politic.

si atunci ce s'a afirmat in legdturd cu contractul Skoda ? S'a afirmat c ar fi existat un

trafic de influenta, c s'ar fi luat comisioane. S
examinam aceastd chestiune cu hotarirea fermd
de a pecetlui la stalpul infamiei pe acel mize-

rabil care ar fi traficat cu inarmarea trii.

Cum a luat na*tere aceasfa idee ? Cum au
aparut primele preciziuni ?

In vara anului 1931, indat dup retragerea

guvernului national-tdranesc, noul ministru de
rzboiu, d. general stefdnescu-Amza, chiamd intr'o zi in cabinetul sdu pe generalii Condeescu 0
Sicd Popescu. Far menajamente ministrul spune

ca este in posesiunea unui document care probeaz ca cu prilejul incheierii contractului Skoda
uzinele Cehoslovace au platit un comision de
300.000.000 lei. Cei doi generali se arat surprinsi

0 contest hotdrit existenta unei asemenea dovezi. Ministrul trage sertarul biroului sdu 0 infatieaza apoi o scrisoare pe care furnisorii din
Praga o trimisese generalului Popescu in anul
1930 0 in care ii aduce acestuia la cunotintd cd

au vdrsat suma de 300 milioane lei ce li s'a

pretins. Generalul Condeescu intampind zambind : Acesta este documentul ? Ei bine, in acest

www.dacoromanica.ro

191

caz aveti telefonul la indenthna, puteti intreba

imediat pe chiar colegul d-voastra. dela Ministerul de Finante, care va poate lmuri asupra
rostului acestei sume. Despre ce era vorba ? Cu
prilejul comenzilor facute in Cehoslovacia, guver-

nul nationa1lardnesc, care trata in acel timp

un imprumut pentru infiintarea creditului agricol, a spus furnisorilor sai: noi comandam la
d-voastra pentru aproape 10 miliarde. Aceste
sume vor iei dela noi din Ord. D-voastr trebue
sa ne acordati ins o compensatiune. Va cerem
s subscrieti o suma 1a imprumutul nostru. Aceasta era cererea. Generalul Popescu fusese insarcinat s aduca chestiunea la cunotinta uzinelor
di uzinele rdspunsese ca adereazd la cererea
noastra Iat foarte limpede in ce con sta legenda
pretinselor comisioane de 300 milioane lei. Dupd

explicatiunile date de generalii Condeescu

Popescu, ministrul armatei s'a declarat lmurit.
Generalul Popescu insa, care se simtise vizat
printr'o insinuatiune atat de grava, 'a cerut imediat satisfactie i a pretins ministrului sa-i dea
numele denuntatortilui pentru a duce calomnia
in fata justitiei. Nu stim ce va fi raspuns ministrul. Dar vedem in repetate rapoarte pe generalul Popescu revenind asupra acestei chestiuni

www.dacoromanica.ro

192

pretinzand ferm s i se dea posibilitatea de a

urmri pe calomniator.
Este drept c s'au impins investigatiuni i in
altd ordine de idei. Socotim necesar s ne oprim
un minut i asupra acestora. In adevr, s'a spus
si

mai intai Ca trebue cercetat cu cine a avut

relatiuni reprezentantul Skodei. Faptul de a fi
avut cineva contact cu acest reprezentant, poate
constitui un indiciu de culpabilitate. Acesta este
un punct. Mai existd un al doilea. S'a spus anume
c trebue s cercetdm cine a manuit sume insemnate de bani in epoca contractului. S'a formulat
chiar la un moment dat aici in mijlocul cornisiunii

pdrerea Ca dac cineva a dobandit o sum de

bani in 1930 i nu o poate justifica, atunci aceasta constitue un indiciu c banii trebue s provind neaphrat dela Skoda. Iat cele cloud puncte
in directiunea cdrora s'au intreprins investigatiuni.
D-lor deputati, s ne inte1egem: noi nu avem

nimic de obiectat ca s se fac cercetri i de

acest fel, ba chiar am putea pretinde c nu

s'au fdcut destule. De pildk cine a avut relatii
cu Seletzky? Sa stabilim precis pe toti acei cari
1-au cunoscut. Dar ce insemndtate poate avea
acest fapt? Intru cat se poate trage o concluziune de incriminare in aceast imprejurare ?
De ce, numaidecat oricine a vzut pe Seletzky

www.dacoromanica.ro

193

trebue s fi urmrit scopuri ilicite ? Se putea

intampla, dimpotrivk ca Seletzky sa fi profitat.

Astfel, de pildk acesta viziteazd pe un domn

avocat. On, el era acel care profita de imprejurare, fiindcd primea consultatiunea unni distins
jurisconsult. De asemenea, reprezentantul Skodei vizita, de pilda, pe un ef de partid. Tot el
profita, fiindca avea prilejul sa-i supund proiectele sale, cu privire la chestiunile de armament.

Dar, Inca odatd, ce insemnatate pot avea

aceste fapte?
De asemenea noi nu avem de obiectat s se

cerceteze cine a manuit bani in 1930. Foarte

bine. Trebue s constatam ca in aceast privinta
comisiunea s'a oprit asupra unei persoane. Nu-0
poate justifica aceastd persoand averea ? De unde
se tie ? Apoi, tocmai acel om se gdsete dej a in
fata comisiunii pentru controlul averilor, in baza

unei cereri a sa proprie. Se urmeazd in fata

unei Curti de Apel cercetdri. Instanta nu s'a
pronuntat Inca. Cum ar putea atunci Comisiunea parlamentard s prejudece ea sentinta unui
for de judecat ? Este admisibil aceasta ? Dar
dacd vine maine Curtea de Apel i. spune : persoana in chestiune i-a justificat averea. Ce se
intampla atunci cu concluziunile pe care le-am
pune noi astdzi?
13

www.dacoromanica.ro

194

De aceea noi am mentionat aceste chestiuni,

dar suntem datori s adaugam Ca ne facem

rezerve asupra lor. Ne gdsim in fata unor simple

prezumtiuni. Ce valoare pot avea ele ? Nu Ii

justified cineva averea. S presupunem chiar
aceasta. Para' Indoial, un asemenea om suportd
rigbrile legii. Dar de unde concluziunea Ca s'a

traficat la Skoda. Mai ales cand "se stabileste

ca nu a avut relatiuni cu reprezentantii ei, i ca
dimpotrivd i-a cdnoscut intamplator mult mai
tarziu! Este normal un asemenea rationament?
Noi suntem datori sa atragem atentiunea Ca

ard probe materiale, fara inceput de probe

macar, fard indicii precise, numai pe simple
prezumtiuni arbitrare, nu se poat trage concluziuni serioase. si am fi expusi la critici foarte
severe. S'ar putea suspecta mobilul unor asenienea concluziuni. S'ar putea pretinde cd s'a
urmarit altceva, decat stabilirea adevarului. Cu

atat mai mult cu cat trebue s facem Inca o

constatare caracteristica: Exista o inegalitate
frapanta, intre intinderea cercetarilor noastre
asupra unor chestiuni rezemate pe simple prezumtiuni, fata de cele rezemate dimpotriva pe
documente precise. Comisiunea s'a intins foarte
mult asupra chestiunilor, care se rezemau pe
simple banueli; nu avem de obiectat nimic de

www.dacoromanica.ro

195

sigur. Dar comisiunea a trecut prea repede asupra unor documente scrise i foarte precise, si
aceasta este foarte regretabil. In once caz, dife-

renta de tratament poate fi judecat in afard

ca un indiciu de partialitate. Mai mult deat
atat. S'ar putea pune in legdtura cu aceasta
constatare i i unele metode intrebuintate in
cursul procesului Seletzky. Astfel s'a discutat
la timpul sau foarte mult asupra incidentului
petrecut in inchisoarea dela Jilava, and prevenitul Seletzky a fost vizitat in mod neateptat
de cloud persoane, care ii sugerau sa faa decla-

ratiuni compromitatoare asupra unor oameni

politici, pentru ca in schimb sa fie eliberat.
S'a aflat acest lucru. Noi nu tim pan la ce
punct, acele persoane care reuiserd s viziteze
pe Seletzky, ceea ce era de sigur un lucru foarte

greu atunci, nu tim, intru cat erau autorizate

s ceard lui Seletzky declaratiuni si mai ales
sa-i promit eliberarea. Dar tim c chestiunea
aceasta s'a agitat i a aruncat o lumina ciudat
asupra procesului. S'a mai discutat pe larg in
fata noastrd Inca un lucru, i anume: faptul c
dup ce Seletzky a refuzat s pronunte anume
nume de oameni politici in mod nedrept, aceste
nume au aphrut totui pe alta cale, prin introducerea contestat in interogatorul dela instruc13*

www.dacoromanica.ro

196

tie. Este chestiunea falsului. Am analizat-o noi

pe larg aici. De sigur, noi, nu am putut lua

nicio mdsurd, pentrucd in definitiv nu eram
instanta de judecatd., ci o simpld comisiune par-

lamentard. Dar noi am vd.zut aici pe un fost

presedinte de Consiliu aducnd o acuzatiune
foarte gravd i foarte precisd. D-sa a spus clar:

S'a comis un fals pentru a fi eu implicat in

aceast chestiune . i fostul prim-ministru a
prezentat documente originale in sprijinul acuzatmnii sale. Au fost audiati martori in aceasta
directiune. Unii au confirmat, altii camarazii
inferiorii comisarului regal au ezitat. Dar
trebue s mentinem ma fapt care e concludent.

anume: grefierul Albisor, care a procurat

docutnentele falsului si care a dat comisiunii
noastre informatiuni asupra imprcjurdrilor de
Si

lapt, s'a vdzut dupd, aceea deferit unei instante

disciplinare pentru greseli. Cu prilejul judecdrii
lui in fata acestui consiliu s'a formulat urmtoarea intrebare, la care judecdtorii trebuiau s
rdspunda.: dacd Albisor a acut declaratiuni de
naturd a induce in eroare comisiunea parlamentard i opinia publicd in afacerea Skoda, cu care
ocaziune a adus grave ofense unor superiori ai
sdi? . Aceasta a fost intrebarea. i judecdtorii
au rdspuns in unanimitate: Nu ! Asa dar

www.dacoromanica.ro

197

Albisor nu a indus in eroare comisiunea. Asa dar

afirmatiunile lui, cu privire la documentele fal-

sului, sunt adevdrate. Iata un lucru foarte important.

$i atunci, d-lor deputati, dacd noi am construi

concluziuni numai pe baza de prezumtiuni arbitrare, child s'ar putea constata cd am dat ample
desvoltari acestor prezumtiuni, dar c s'au neglijat documentele scrise, foarte precise, child acestea se pun in legaturd i eu tentativa de implicare despre care s'a vorbit 9 cu chestiunea
falsului, atunci noi ne vom afla intr'o situatiune
foarte dificila. Lucrarea noastra va fi suspectata

de partialitate si se va putea spune in opinia

publica un lucru foarte neplacut, ca aici s'a
urmdrit altceva cleat adevrul. Credem cd suntem datori sa atragem atentiunea asupra acestui
aspect al chestiunii.

Venim, d-lor deputati, acum la ultima problema, i anume : la descinderea din 10 Martie
1933. Sa analizam condipunile in care s'a operat
aceasta masura poli-peneasca i concluziunile ce

se pot trage de aiei.

Despre ce este vorba? Cu prilejul unei perchezi-puni cu earacter fiscil fcuta la reprezentanta
_Uzinelor Skoda, anul trecut, ministrul de justitie, d. Mihai Popovici, -sesizat de reclamatiunea

www.dacoromanica.ro

198

reprezentantului uzinii si de cererea de lamuriri

a presedintelui de Consiliu, d. Alex. Vaida-Voevod, a telefonat la rndul ski procurorului general si comisarului regal, intrebandu-i ce se ,intampla la Skoda. In timpul anchetei noastre s'au
pus intrebari unora dintre martori, in sensul dacd
interventia ministrului de justitie ar fi provocat
o stanjenire a cercetdrilor.
Mai intai, dati-ne voie, d-lor deputati, sa
observain cd nu exist o legatura directa intre
. descinderea fiscala din 1933 i contractul incheiat
cu trei ani mai inainte, care formeaza, obiectul
cercetkilor noastre. Nu se poate vorbi nici cel
putin despre intentiunile ministrului de justitie,

intru cat se stie astzi lamurit ea d. Mihai

Popovici nu a avut nicio participare de niciun
fel la incheierea contractului. D-sa nu a tratat
nicio chestiune in legaturd cu Skoda, inainte
de contract, nu a iscalit niciun act. Mai mult
decat atat, d. Mihai Popovici pardsise guvernul
cu 5 6 luni inainte de incheierea contractului
Si nici nu era in tard. Prin urmare este foarte
limpede ; nu se putea face nicio legaturd cu contractul. Intrebdrile care totusi s'au pus in comisiune, in legatura cu d. Popovici, lasd impresiunea cd in aceast chestiune intereseaza mai mult
numele d-sale decat actiunea sa. Sau poate tre-

www.dacoromanica.ro

199

buia s folosim aceasta imprejurare pentru a

retine i un act cu totul lateral? Dar, in sfarit,
sa-1 analizam ca atare. D. Mihai Popovici ar fi
determinat cel putin indirect printecr convorbire

telefonica o sistare a cercetarilor i disparitia

unor documente. V'ati gandit d-voastra mai
intai c ni s'ar putea repro.sa o grava. contradictie ? Cum? Au disparut documentele ? Au pierit

probele? Foarte bine. Dar atunci daca nu mai

exista probele, pe ce temei s'ar incrimina alte
persoane ? Se pot temeinic stabili vinovatii ?
Atunci insemneaza ca exista probe. $i atunci
pentru ce s'ar mai retine pretinsa iriterventie
a d-lui Popovici. Din aceasta dilema nu putem
iei.

Dar sa mergem mai departe. Cum s'au petrecut

lucrurile in fapt? Ne-au declarat foarte limpede,

atat d. comisar regal, d. colonel Pornponiu, cat

9i primul procuror, d. Procop Dumitrescu. Mini-

strul de justitie i-a chemat la telefon i i i-a

intrebat ce este la reprezentanta. Dupd lmuririle date de comisarul regal, ministrul de justitie

a adaugat: Rapti de seamd, lucrati cu tact,

caci Skoda este o firma cu reputatie mondiala.
Si a inchis telefonul. A fost intrebat aici comisarul regal dacd a primit vreun ordin. Nimic !
A fost intrebat daca a primit cel putin o suge-

www.dacoromanica.ro

200

stie. Nici atat. Atunci a suspendat comisarul

regal perchezipa ? Dar bine, convorbirea cu ministrul a avut loc la ora 8. Plecarea autoritatilor

dela Skoda s'a intarnplat dup.' cloud ceasuri,

la ora 10. Si ea a fost determinata direct de un
alt fapt. De data aceasta de un ordin al d-lui
general Uica, comandantul corpului de armatd,
care a poTuncit comisarului regal sa vie cu actele

la prefectura po1iiei. Acesta este un lucru stabilit. Si atunci ce fel de logica ar fi aceasta ?
Ministrul care a recomandat cu cloud ore mai
inainte tact, ar fi responsabil de intreruperea
perchezipei, iar .generalul care a ordonat comisarului regal sa se prezinte la el cu actele, nu
ar fi vinovat de intrerupere ? Poate sta in picioare

o asemenea idee ? Evident cd nu. Dar mai de-

parte. Au putut dispdrea acte, nu din cauza

intreruperii perchezitiei. Au putut dispdrea mai

intai fiindc comisarul regal le-a lsat acolo

dupd ce le avusese in mana. Si al doilea fiindcd

in ziva urmatoare s'au rupt sigiliile. Acestea

sunt faptele. Dar atunci intreba.m. Dac comisarul regal ar fi ridicat toate actele, sau daca el
ar fi postat santinele care sa facd imposibild o
rupere de sigilii, mai putea fi vorba de o dispa.-

ripe de docutnente ? Evident cd nu. eine i-a

spus sa nu ridice toate actele ? Nimeni. Din

www.dacoromanica.ro

201

contra, generalul Uic ii dase ordin s vie cu

actele la prefectura po1iiei. Cine i-a pretins sa,
nu pura santinele ? Nimeni. D. colonel a declarat
aici clar i fdr echivoc: Nu mi-a cerut nimeni
sa." ridic santinelele. Nu le-am pus de loc, fiindca,
asa am socotit en i imi iau intreaga rspundere.
Iat ce a spus d. colonel Pomponiu. Prin urmare,

daca ar fi disprut documente, aceasta ar fi in

legaturd cu actiunea comisarului regal. Ori i
aici intrebam ce fel de logic este aceasta ? D.
colonel Pomponiu, din a- carui faptd a putut
dispare documente, nu are nicio responsabilitate. Dar responsabilitate ar avea ministrul care
a vorbit cu el la telefon si i-a recomandat tact.
Responsabilitatea ministeriald a d-lui Popovici?
Dar in ce chip ? Ne gseam in stare de asediu.
Mdsurile de ordine i. sigurant depindeau exclusiv de organele militare.
Autorita.tile civile nu ayeau niciun amestec.
D. colonel Pomponiu, care era comisarul regalef, cunostea aceastd situatiune mai bine decat
oricine. Probd este c se dusese acolo i nu anuntase nici siguranta civil, nici parchetul, care nu
aveau niciun amestec. Si atunci d. colonel Porn-

poniu tia c nu putea primi ordine cleat dela

organele militare. D-sa tia Ca ministrul Popovici telefonase numai pentru a cere informatiuni,

www.dacoromanica.ro

202

iar nu pentru a da ordine, ceea ce nu avea cali-

tatea sa facd. D. Popovici era ministru, fara

indoiala, dar in acea imprejurare d-sa nu putea
interveni ca atare i interventia sa nu putea avea
eficacitate. Dar mai departe. Au disparut acte ?
De unde tim noi aceasta ? Este o simpla prezurntiune. Suntem la prezumtia prezurntiunilor.
Cat poate valora ea ? Credem ca e bine sd reconstituim faptele. Comisarii regali au mers la reprezentanta Skodei. Acolo au gasit patru carnere i

in fiecare camera cate o ladd de fier. Una in

cabinetul directorului, alta la contabilitate, o a
treia intr'un birou i a patra la ingineri. Cornisarii regali nu au deschis primele case de fier.
Au deschis numai pe cea de a patra dela ingineri: Aici au cercetat timp de trei ore hrtiile.
De aici au ridicat dosarele cu care au plecat.
Au aplicat apoi sigilii in toate camerele. Cand
s'au reintors spre a continua cercetrile an gasit
un sigiliu rupt. Unul singur. Nu retinem explicatiunea lui Seletzky c 1-ar fi rupt din greeald.
Socotim c 1-a rupt cu vointa. Ce sigiliu a rupt
insa? Nu pe cel dela casa de fier a directorului,

unde era corespondenta lui intim ; nu pe cel

dela casa de fier a contabilitatii, unde erau de
sigur actele financiare i unde s'a gasit contut
Palaelibus ; nici pe cel dela a treia lada de

www.dacoromanica.ro

203

fier. A fost rupt numai sigiliul dela casa inginerilor unde se gdseau actele tehnice ; la casa de
fier la care facuse cercetri timp de trei ore gi
organele fiscului i ale parchetului militar ; la
casa de fier din care comisarii regali ridicase actele, le indosariase i le sigilase. $i atunci, evident,

nu au putut dispare documente din casele de fier

la care sigiliile s'au gasit intacte. Aceasta nu era

posibil decat pentru o singurd cash', de fier ;

tocmai aceea in care se umblase. Ori, noi intre-

barn: Este admisibil s -amble atatia oameni

trei ore intr'o ladd de fier, s ridice de acolo
ce au socotit folositor i totti.5i s mai fi rmas
vreun act care apoi s dispard? Aceasta prezum-

tiune nu st in picioare.
De altmintrelea dati-ne voie s addugam c
legenda disparitiei actelor poate Idsa impresiunea sau ca." se incearcd s se justifice eecul
cercetrilor, sau cd se creazd o noud atmosferd.
D-le presedinte, d-lor deputati, nu putem

incheia acest raport, fdr a releva un fapt care

este earacteristic.
Luerdrile comisiunii noastre sunt suspendate
de aproape cloud' luni. Ne aflam in ajunul. redeschiderii Parlamentului. Termenul normal inauntrul caruia un raport asupra anchetei noastre trebuia depus i. discutat a fost fdra, indoiala. depa-

www.dacoromanica.ro

204

sit. 5i aceasta in mod neexplicabil. S'a agitat in

opinia publica versiunea ca se intentioneaza specularea chestiunii Skoda, in scopuri de adversi-

tate politica de partid. Mrturisim cd nu ne

intereseaza. Noi, membrii partidului national-

taranesc, stim Ca reprezentdm o mare forta

politica rezemat pe un adnc atasament al
masselor populare care nu se las rtacite de
agitatiile patimase i interesate ale adversarilor

politici. Si au dovedit aceasta. Noi n'am fost

clintiti nici atunci cand se agita chestiunea
Skoda in faza ei de legendd. Noi nu am fost
clintiti nici cnd s'a defasuraf ancheta. Toate
alegerile administrative la care ain asistat 2i
care au indicat o repriza ferm a popularitatii
noastre, stint o dovada.. Cu atat mai putin va fi
ratacit opinia public astazi cnd chestiunea
este lamurit. Pentrucd opinia publica se poate
distra cateodat in fata ambitiilor si a racunelor

de partid, dar ea nu se orienteazd decat duph

marile interese obstesti.

Dar, in afara de aceasta, presa a inregistrat

in repetate rnduri stirea c. un raport al biroului ar fi fost intocmit mai de mult, dar Ca s'ar fi
exercitat in urm o serie de influente contradictorii, care ar fi determinat o continua schimbare
a concluziilor. Nu stim intru cat faptul ar cores-

www.dacoromanica.ro

205

punde realittii, pentrucd nu am inregistrat nicio

relatiune oficiald, care s risipeasc impresiunea
creat prin asemenea tiri. $tim insa cd in aceste
conditiuni ar fi amenintat s piard orice valoare
din punctul de vedere al obiectivittii lui.

Pentru ca ins forurile competente s poatd

avea la indemnd o expunere i un comentariu
riguros exact i obiectiv al chestiunii care a
format obiectul anchetei parlamentare, subsemnatii, membri ai minoritalii comisiunii, am soco-

tit indispensabil de a infatia prezentul raport,

rugandu-va s binevoiti a-I inainta Plenului
Adundrii Deputatilor, impreund cu intreg dosarul in chestiune.

www.dacoromanica.ro

XXIII
IN CHESTIUNEA SKODA
(SEDINTA CAMEREI DELA 18 MARTIE 1935)

D. Armand Cainescu (este primit la tribuna

cu aplauze de pe btincile Partidului NationalTdrdnesc) : D-le preedinte, d-lor deputati, colegul meu, d-1 Ghelmegeanu a examinat inaintea
d-voastrd conditiunile de drept i. de fapt in
care s'a incheiat contractul cu Uzinele Skoda,
la 17 Martie 1930. A examinat amdnuntit i pe
larg, toate imprejurarile, far a ocoli vreun colt,
fdra a omite vreun punct, fiindca a avut gandul
de a lamuri deplin, in fata tarii, o problem care

a pasionat atdt.

Eu insumi, intr'un raport pe care am avut

onoarea a-1 prezenta comisiunii de anchetd, mi-am

spus pdrerea, incdt din acest punct de vedere nu

a mai fi intervenit in desbateri.

Conditiunile in care s'a purtat tratativele cu

furnisorul, obiectul contractului din 1930, ela-

www.dacoromanica.ro

207

borarea lui, toate acestea mi se par astzi lucruri

foarte simple si foarte dare. $i daca ne-am fi

af1at.0 dacd ne-am afla in fata unui for de jude-

catd, care sa cerceteze, cu toate garantiile de

obiectivitate, un litigiu, a spune Ca chestiunea
a fost i complet prezentatd.
Din nefericire, d-lor deputati, lucrurile nu stau
astfel i chestiunea aceasta, care este foarte

simpla In termenii ei obiectivi i care ar fi fost

de mult lichidatd, daca se cerceta numai pe

aceast laturd, a fost la un moment deplasata
de pe terenul firesc, pentru ca sa" formeze obiectul unor polernici politice. i atunci, a fost infdtiata opiniei publice in mod tendentios si a fost

adus in desbaterile- Camerei asa cum se aduc

chestiunile care formeazd obiectul obisnuitelor
noastre polemici de partid. Incht cel mai important lucru, pe care a trebuit sa-1 facem, a fost
ca s risipim confuziunile voite, s indepartam
legendele tendentioase i sa deslusim, in ceata
care s'a creat, termenii obiectivi ai problemei.
Din acest punct de vedere v mrturisesc c
ancheta noastra a adus servicii foarte prepoase.
De sigur, nu au lipsit nici acolo unele tenth/4e
politicianiste, pe care le voiu releva indatd. In
fond insd, lucrarile comisiunii au dat rezultate
multumitoare, fiindcd, prin materialul documen-

www.dacoromanica.ro

208

tar adunat, prin actele scoase la iveala i pe care

altfel nu le-am fi vazut, s'a aruncat o lumina

clard asupra chestiunii
Noi, d-lor, am contestat altceva ; am contestat
raportu d-lui Bentoiu, pe care nu-1 putem

admite ca o consecinta logica a lucrarilor de

anchet, fiindca este in contradictie flagranta
cu aceste lucrari, fiindca nu vedem nicio corelatie intre una i. alta, fiindca este, dupd parerea
noastra, totalmente arbitrar. (Aplauze pe Idarile Partidului Napional-Taranesc).
Dar lucrarile comisiunii, acelea au dat rezultate.
Si, de aceea, noi am cerut i, de aceea, cerem
i. azi ca d-voastra s judecati dupd insui materialul documentar adunat, nu dup comentarul
personal al d-lui Bentoiu.
De altfel, d-lor deputati, orice yeti face d-voastrd, azi este indiferent. Materialul acesta exist;
el nu mai poate fi inlaturat. i dacd aici nu va fi

luat in considerare, el va servi in fata opiniei

publice, pentru a lamuri deplin problema.
Prin urmare, va spuneam d-lor, c aceasta
chestiune a fost deplasata de pe terenul firesc,
pentru ca s formeze obiectul unor polemici
politice.

Cine a deplasat-o, cum a deplasat-o i in ce

scop? Ei bine, d-lor deputati, este o chestiune

www.dacoromanica.ro

209

foarte important aceasta i numai cunoscand-o

putem noi s avem o idee complet asupra problemei i nutnai astfel putem ridica o serie de

raspunderi pe care tara trebue sa le cunoased.

Cum a luat natere aceast chestiune ? Care
este problema care a desldntuit pasiunile ?
Guvernul national-tdrnesc din 1928 a trebuit
sa. Led, dela inceputul existentei lui, o constatare
foarte tristd i anume cd in cei zece ani care au

urmat dela rdzboiu, nu se intreprinsese nimic,

pentru inzestrarea otirii.

N'am s aduc aici invinuiri. Se va face

poate intr'o zi acest proces. Iu constat numai
faptul.
In timp de zece ani nu se intreprinsese nimic
i ne gdseam, din punct de v'edere al armamentu-

lui, exact in aceea0 situatie in care eram la incheierea pcii. Toate contractele de furnituri;
intervenite intre timp, se refereau la procurarea
de munitiuni pentru instructia trupei si la incerearea de emizare a unui numdr de tunuri, ineercare neizbutit. Incolo nicio achizitiune de
armament nou, nicio incercare serioasd penfru
modernizarea armamentului existent, nicio ma-

sur pentru conservarea munitiunilor pe care

le aveam dela fostii inamici, munitiuni care insumau o valoare de cateva zeci de miliarde.
14

www.dacoromanica.ro

210

In tot acest rastimp nu gasirn cleat trei fapte

caracteristice :

Intai, incercarea de a se arunca in Dundre

toate proiectilele ramase dela fostii inamici, incercare despre care ne-a vorbit d. general Paul An-

gelescu. si numai impotrivirea locuitorilor din

oraul Giurgiu, care ii vedea prin aceast bizara

actiune, amenintate locuintele lor, numai aceasta.' impotrivire a scapat dela distrugere o avere
considerabild a trii.
Al doilea fapt este concesionarea demontarii
munitiilor prin societatea Ferochimica , concesiune care ne-a adus la un scandal abia deunazi
lichidat.

Si al treilea : incercarea de a se intemeia o

industrie nationala la Copa-Mica i Cugir, care
ne-a adus in fapt la un monopol de fabricatiune
pentru firma Armstrong din Anglia. (Aplauze
pe beincile Partidului National-Tardnesc).

0 lege votata sub Ionel Bratianu, in 1924,

prin care se crea un organism de coordonare a
masurilor pentru apararea tarii, ramdsese litera
moarta. Consiliul superior al apararii tarii nu se
intrunise in cinci ani decht de cloud ori i nu
luase nicio msura mai important.
Aceasta era, d-lor, situatiunea. Ea era cu atat

mai dureroas, cu cat in jurul nostru toate

www.dacoromanica.ro

211

State le amice i aliate faceau eforturi considera-

bile pentru inzestrarea armatelor bor.

In fata acestei situatiuni, guvernul nationaltranesc dela 1928, i-a oprit indat atentiunea
asupra problemei inzestrarii otirii. Ca a fcut

bine sau a acut rau, este alt chestiune i eu

nu am sa o supun aprecierii d-voastrd. In defini-

tiv este vorba despre politica unui partid i ea

nu are sa fie apreciata de adversarii acestui

partid. (Aplauze pe bdncile Partidutai NationalTdrdnesc).

Astfel, guvernul da ordin organelor militare

s intocmeasca mai intai un plan sistematic de
dotare a otirii. Existau unele incercari anterioare, nu erau ins puse la punct i, in orice
caz, nu aveau Inca aprobarea organelor legale.
Mare le Stat-Maj or aduce planul de inzestrare
in fata Consiliului Superior al otirii, la 2 Iu lie

1929. El -prevedea completarea arrnamentului

intr'un termen de zece ani.

Din primul moment eful guvernului din acea

vreme, d-1 Iuliu Maniu, a ridicat o chestiune

prealabila i a cerut anume ca durata planului
de inzestrare sa fie redusa la cinci ani.
Nu era o cifra luata in mod arbitrar. Se adoptase anume perioada de cinci ani,

prin urmare,

inzestrarea ostirii noastre trebuia s fie tenni14*

www.dacoromanica.ro

212

nata la sfarsitul anului 1934 pentru o consideratiune foarte plauzibila, anurne seful guvernului, atat cat era atunci in domeniul previziunii,
se gandea ca la inceputul anului 1935, din cauza

plebiscitului din regiunea Saar, am putea s ne

gasim intr'o situatiune internationala dificila i
otirea noastra trebuia sa fie pregdtita.
D-lor deputati, u voiu expune in fata d-voastra, in anidnunt, toate masurile care s'au luat
pentru realizarea efectiva a acestui plan. Vi le
voiu schi-ta numai in linii generale :
Mai intai, s'au incheiat trei contracte pentru
procurarea materialului de prima urgenta: tunuri
grele la Schneider-Creuzot ; tunuri usoare la
Skoda ; pusti mitraliere la Zbrojowka. Valoarea
acestor comenzi trecea de 8 miliarde lei.
Al doilca, se pregatise un contract pentru pro-

curarea materialului de a doua urgenta i, in

special, a armamentului portativ. Cu acest prilej
se prevedea i reorganizarea industriei nationale.
Valoarea materialului care trebuia procurat prin

acest contract, parte fabricat in strainatate,

parte fabricat in tara, se ridica la 15 miliarde lei.
Al treilea, se incheiase o conven-tie cu Polonezii pentru recontrolarea muniilor. Bazele conventiei erau urmatoarele Polonezii veneau in
Vara, creiau instalatiunile, delaborau un numar

www.dacoromanica.ro

213

de 150.000 de proiectile i in acest timp se pregdstea- personalul tehnic romnesc ; dupd aceea

operatia se continua de noi. Valoarea acestei

opere, in intregime, se ridica la 7 miliarde.
in fine, in al patrulea rand, se pusese la
punct problema modernizdrii -artileriei noastre.
Cateva baterii trimese in strdindtate fusese traiisformate, aduse inapoi i experimentate cu rezultate foarte multumitoare.
Iatd, d-lor deputati, care a fost in linii generale politica guvernului national-tdranesc dela
1928 pand la 1931.
Ce se intampld insd ? Guvernul national-tardnesc se retrage la Aprilie 1931. Nu tiu care a fost

politica guvernului urmator . . .

D. C. Argetoianu: Am sd v'o spun eu, maine.

D. Armand Cdlinescu: N'am auzit-o p'ana

astdzi formulatd de eful acelui guvern. Prin
urmare, nu o voiu examina sub aceastd laturd
i nu voiu face niciun repro guvernului dela
1931.
.

Care trebuia sa lie atitudinea unui nou mimstru al armatei, in fata unui plan de dotare
a otirii, pus in aplicare ?

Eu cred, hotdrit c acest plan trebuia dus

mai departe. Cel putin in materie de aparare
nationala sa existe 0 continuitate in actiunea,

www.dacoromanica.ro

214

intreprins. Veti spune poate : noul ministru

avea altd. conceptie ?

D-lor, nu este posibil ca in acest domeniu

sd se schimbe conceptiunile in orice moment.
Dar sa admitem aceasta. Era dator atunci s'o
formuleze precis si s'o pima indat in aplicare.
Sau, poate veti spune c noul ministru constatase unele erori, hai sA spun, chiar unele nereguli,
cu prilejul actiunii anterioare. S admitem aceasta. Era dator atunci s cerceteze, hotdrit i obiectiv, aceste elemente lat erale,dar opera pozitivd,
de inzestrare a otirii, sa fie continuata. (Viiaplauze pe bdncile Partidului National-Tardnesc).

atunci, d-lor, ministrul armatei a abandonat contractul.

Ei bine, pentru ce aceastd schimbare care a
intervenit ? Este foarte interesant s ldmurim
acest punct.
In cursul anchetei noastre, d. general Stefd.Si

nescu-Amza mi-a spus Ca ceea ce 1-a determinat

s opreasc comenzile, au fost consideratiunile

de ordin tehnic.
D. C. Argetoianu: Eu am s Va rdspund maine,

dar ar fi mai interesant sa spuneti de ce nu ati

reluat fabricatiunea in 1932 ?
D. Armand Ccilinescu: Pe mine ma surprinde

c un om atat de linitit ca d-ta, manifestd

www.dacoromanica.ro

215

oarecare semne de nervozitate. (Ilaritate). Adica

ce va inchipuiti d-voastra? Ca nu am sa exami-

nez totul? Va rog s asteptati s iau toate chestiunile in ordine cronologica, s urmez momentele cronologic...
D. C. Argetoianu: Momentele noastre de fericire vor fi numeroase.
D. Armand Cdlinescu: In ce ma priveste, leg-

turile noastre mai vechi, ma fac sa fiu cu toat

bundvointa pentru fericirea d-voastra. (Ilaritate).
D. C. Argetoianu: Eu m'arn obisnuit s vh
ascult ca Charmant Clinescu! (Ilaritate).
Acum va ascult ca Marchand . (Ilaritate).
D. Armand Cedinescu: Si
, -atunci, d-lor deputati, a oprit totul. De ce?
In cursul anchetei noastre, ne-a spus Ca ceea
ce 1-a determinat la aceast atitudine, au fost
consideratiunile tehnice. La o intrebare precisd
a mea, d-1 general Stefnescu-Amza, spunea c
numai nevoia de a schimba caracteristicile tehnice ale materialului 1-au determinat s opreasca
comanda.

Sa fie oare asa?

Nu voiu examina inaintea d-voastra chestiunile tehnice. Cand intre specialisti se ivesc controverse, ele dureazd foarte mult i, daca ar fi sa
asteptm pana se pun de acord, nu am sfarsi

www.dacoromanica.ro

216

niciodatd. Prin urmare, nu voiu cerceta aceste

teorii in fondul lor. Dar voiu semnala unele

aspecte exterioare ale acestor controverse i voiu

releva unele fapte, care mi se par concludente.

D-lor deputati, mai intai trebue s titi cd

nu s'au ivit controverse decht asupra unui singur model de tun, tunul de camp, ceea ce reprezenta cam a zecea parte din valoarea contractului. Se comandase un tun, care sa bata la 14
kilometri

i care s poata trage si in contra

tintelor aeriene. Specialistii dela 1930, pretindeau c experien-ta rdzboiului a dovedit necesitatea unei artilerii, care sd bath' la distanta mare,
ei mai credeau c -rdzboiul de maine, prevazandu-se a fi mai ales un rdzboiu de aviatie, iar noi,

ca o tard mai saracd, neputnd s ne procufam

tot materialul de specialitate, s putem trage si
cu tunurile de camp impotriva avioanelor. Aceasta a fost parerea lor.

Noul ministru al apardrii nationale a avut

alta parere si a spus ca ,noud nu ne trebuesc
tunuri, care sd bata la distante mari, ci noud
ne trebuesc tunuri usoare, ca s putem fugi
repede cu ele, a mai adaugat ca nu ne trebuesc
tunuri, care O. bata impotriva tintelor aeriene.
Nu stiu ce valoreaza aceasta teorie, ca profan. Am impresiunea ca d-1 general stefanescu-

www.dacoromanica.ro

217

Amza, se plangea ca la mariee etait trop belle .

Dar, in sfarsit, a venit'cu aceast noud formula.

Ce s'a intamplat insa? Nouile caracteristice

nu au putut sd fie stabilite: A trecut un an i
jumatate, in care timp s'au formulat variante.
La 3--4 luni veneau formule succesive dar
contradictorii. In timpul acesta, lucrul in fabrica

stagna, Dacd ai ti cum se schimbau aceste

formule !

A venit in fata noastra un tehnician, care ne-a

prezentat un memoriu in aceasta privint. Astfel, ne-a spus ca, de exemplu, la inceput s'a cerut
un tun cu unghiuri complimentare ; peste cateva

luni s'a cerut un tun fail unghiuri complimentare ; peste alte 3 sau 4 luni s'a cerut s se studieze un tun i cu unghiuri complimentare si
fara unghiuri complimentare. Sau, bundoara, s'a
fixat la inceput greutatea proiectilului la o cifrt,
peste 3 luni s'a adoptat alt cifra i peste altd
etapd se revine la prima cifrd.
Or, tocmai aceasta lipsa de fixitate arunca o
lumin ciudat asupra motivelor, care au deter-

minat schimbarea. Dar, dacd ar fi fost numai

atat !

Nu numai ca am pierdut tin an i, jumatate

in cercetari si in cautarea formulelor, dar s'a
mai intamplat un lucru: acelai tehnician, in

www.dacoromanica.ro

218

memoriul pe care 1-a adus in fata comisiei, ne-a

dovedit c cei ce propurleau schimbarea modelului de tun, nu cunostea acest model, pentrucd

specialistul care opina Ca tunul este greu, nu

stia Ca' acel tun era demontabil, cd se putea frac-

tiona in trei pdrti si se putea astfel transporta

cu usurint in munti. Nu stia acest lucru esential i opinase : s se respinga modelul.
Dar mai mult : specialistul propunea un alt
model pe care nici pe acela nu-I cunostea. D-lor,
cloud exemple vor fi concludente pentru d-voastr.
Noul specialist a cerut ca la noul tun, indreptd-

torul sa fie nedemontabil. Era cerinta sa. Or,

indrepttorul nu putea s fie nici demontabil, nici
nedemontabil pentrucd nu exist la acel model.
(Ilaritate pe &emu e P artidului N ational-T einesc).

Se cerea, dupa aceea, ca la noul model, scau-

nele servantilor s nu fie pliabile. Or, d-lor,

scaunele nu putea s fie nici pliabile, nici nepliabile, pentru motivul simplu cd la acel model nu

exist scaune pentru servanti.

Prin urmare, d-lor, specialistii dela 1931, opinau s se abandoneze un model pe care nu-1
cunosteau i propuneau sd se facd un model
pe care nici pe acela nu-I cunosteau.

In asemenea conditiuni, sd-mi dati voie s

cred, cd nu controversele ivite asupra unui sin-

www.dacoromanica.ro

219

gur model de tun au determinat sistarea intregei opere de inzestrare a armatei.

Prin urmare, s'a intreprins o opera de inzestrare a otirii ; i. aceast opera a fost oprit,

aceastd comand a fost sistatd.

D-lor deputati, aveam i. dreptul s atept,
din partea d-voastr, sa tinem discutiunea pe
acest teren, fiindca, Partidul Liberal a mai examinat odat aceasta, chestiune. Mai mult, cliiar,
Partidul Liberal s'a pronuntat, prin glasul viitorului preedinte al comisiunii, onorabilul domn
Constantin Dirnitriu.
D. Dimitriu, ca deputat de opozitie, a desvol-

tat o interpelare asupra problemei inarmdrii, in

efinta Camerei dela 2 Martie .1933. I s'au pus
la dispozicie, atunci, toate documentele pe care
le-a ceru,t ; i. d-sa a desvoltat, de aci dela tribund,

o interpelare tocmai in chestiunea Skoda.

Am recitit deunazi interpelarea d-lui Dimitriu. Va, asigur cd este foarte interesanta. i ca,
in orice caz, cuprinde observatiuni foarte justi-

ficate. Imi yeti da voie sd spicuesc cateva

pasaje din acest discurs, pentru ca sd vedeti
cum punea d. Dimitriu probelma atunci.
(D. Justin Stnescu, viceprqedinte, ocupd foto-

liul prqedintial).

www.dacoromanica.ro

220

Ministrul dela 1930 spunea d. Dimitriu

s'a gandit, cu drept cuvnt, cd este nevoie sd se
ia mdsuri urgente, pentru completarea armamentului. D-1 ministru, conclus de preocupdri
juste, face contractul .
Prin urmare, d. Dimitriu aproba motivele
care au determinat politica de inzestrare. Dar
d-1 Dimitriu, mergand mai departe, analizeaz
conditiunile contractului incheiat cu uzinele
Skoda, i spune:
o S'a avut grije, cu prilejul incheierii contractului, s'd se stabileasc conditiuni tehnice, pentru a asigura o receptie cinstitd., uzinele se obligau ca materialul s profite de perfectiondri,
prevedere foarte inteleaptd .
Mai departe, d-sa examineazd toate conditiunile contractului: pret, dobandd, finantare si
nu face nicio obiectiune. Dupa aceea, d-1 Dimitriu trece la cercetarea soartei, pe care a avut-o
contractul. $i aci, cu drept cuvnt, onorabilul
reprezentant al Partidului Liberal constatd
citez textual:
Dupd ce se face o comandd, intemeiatd pe o
urgentd justificatd, dupd ce se intocmesc caietele de sarcini, se fac fincercdri de materiale in
fata comisiunii Ministerului, dupd toate acestea,

Ministerul, fdra s pund in cuno5tintd chiar

www.dacoromanica.ro

221

comisiunea, care era acolo, facea mereu modificari .

Peste un an s'a revenit. Nu mai este build

comanda, trebue sa schimbam totul, tot ce s'a
facut pana acuma se intreabd d. Dimitriu
era fra yaloare? and? Dupa ce tot materialul
era in plind fabricatiune .

Aci gdsesc o intrerupere a regretatului Ion

Duca, eful insusi al Partidului Liberal, care
pentru a sprijini opinia d-lui Dimitriu exclama:
4( formidabil ! .

Si interpelatorul continua: Am terminat cu cetirea actelor. Din ele se

constatd, fard niciun fel de greutate, situatiunea
exceptionala in care s'a facut comanda in faptul absolut gray, unic, ca aceasta comanda de
mai bine de 30 luni sa nu fie nici chiar la ince-

put de predare. Orice motive s'ar aduce, ele

nu sunt suficiente ca s justifice intarzierea .
(Aplauze pe bdncile Partidului National-Tdrdnese).

Iata, d-lor, un punct de vedere foarte clar i

foarte just exprimat de reprezentantul Partidului Liberal.
$i atunci, sa-mi dati voie ca la randul meu s
exclam, parafrazand. pe d. Dimitriu: orice mo-

tive yeti inyoca, ele nu sunt suficiente ca sa.

www.dacoromanica.ro

222

justifice schimbarea d-voastrd de atitudine. (Aplauze pe bdncile Partidului National-Tdrdnesc).

Pentruca, intr'adevar, asistam la o schimbare
de atitudine: eri, reprezentantul Partidului Liberal justifica comanda i infiera sabotarea ; astdzi,
d-sa infiereaza comanda i justified sabotarea.
(Aplauze pe bdncile partidului National-Tardnese).

Cum a fost posibil aceasta, d-lor deputati ?_

Cum se explica aceastd schimbare de atitudine ?
Cum s'a deplasat problema de pe terenul obiectiv
pe terenul luptelor de partid ?

Sa-mi dati voie sa_ explic aceasta laturd a

problemei.

D-lor deputati, in seara zilei de io Martie

1933, 8 zile numai dupd desvoltarea interpelarii
d-lui Dimitriu, primul ministru, d-1 Vaida-Voe-

vod, este informat c s'a facut o descindere la

reprezentanta Uzinelor Skoda ; cativa functionari dela Ministerul de Finante au intreprins
aceastd descindere, antrennd dupd ei pe reprezentantii parchetului militar.
Nu eram in Bucureti in acea seard, ma aflam
in provincie, de unde m'am intors in ziva urmdtoare.

Ca subsecretar de Stat la Interne am fost,

firete, imediat informat. 5tiu Ca toti minitnii

www.dacoromanica.ro

223

au fost surprin0: cine initiase aceasta descindere ? Mister ! Cativa functionari dela Departamentul Finantelor intreprindeau aceasta actiune,
fard s informeze macar pe conducdtorii ministerului. Parchetul militar se ducea la perchezitiune
frd s raporteze comandantului militar. 0 descindere la reprezentanta unei man intreprinderi
dintr'o tard. arnica 0 aliat se facea far consultarea factorilor responsabili.

D-lor, lucrul era neobinuit i pe noi ne-a

surprins, incat prima preocupare, pe care am
avut-o, a fost s vedem ce se ascunde in dosul
initiativei unor functionari obscuri.
Preocuparea noastra era cu atat mai mare,
cu cat ne aflam in pline tratative diplomatice
cu Cehoslovacia i cu Iugoslavia. Se incheiase
atunci Mica Intelegere economica. Eminentul
nostru ministru al afacerilor strine, d-1 Titulescu, fcuse atunci in fata comisiunilor reunite
ale Parlamentului un expozeu. Se pdea acum,
la punerea in aplicare a nouei conventiuni. Si
in asemenea momente, pe neateptate, -vine o
descindere la cea mai importanta intreprindere
industriald din Cehoslovacia. Va puten deci
inchipui grija pe care o aveam fata de efectul
moral pe care putea sa.-1 aibd fat de opinia
publica a Statului amic, un act intreprins de

www.dacoromanica.ro

224

organele noastre de Stat, mai ales ca.' noi stiam

c Statul cehoslovac era interesat la acea intreprindere.

si atunci, d-lor, ce era: o initiativ necugetat a functionarilor sau o inspitatiune strind,

care cduta s turbure relatiunile noastre?
Va inchipuiti d-voastr c atunci cnd in
fruntea guvernului se aflau oameni cu autoritatea i. experienta d-lui Vaida i a d-lui George
Mironescu, el insui fost preedinte de Consiliu,
nu putea s se procedeze cu uurinta,. Mai ales
c in primul moment, noi nu tiam ce anume se
gsete in documentele ridicate de comisarul regal.

In cea mai mare parte aceste documente erau

scrise in limba ceha, sau in limba germand, deci

in limbi straine, astfel c ele nu se puteau

cunoaste pand nu le traduceam. Generalul Uica,
in primul moment, in explicatiunile date, a ard-

tat ca acte mai importante gasite in dosar,

copii de pe contracte i. foaia calificativa a generalului stefanescu-Amza. Era tot ce putea spune

in acel moment. Si a trebuit s treacd 10 zile

pand ce translatorii au stabilit textul romnesc
i o luna, Ora ce parchetul militar a dat faptelor calificarea legala.

In asemenea conditiuni, un ministru seriog

nu putea s aibd cleat o indoit preocupare:

www.dacoromanica.ro

225

pe de o parte, sd nu indispunh un Stat amic i

aliat print' o lipsd de tact i o exagerare inutild;
dar in acelasi timp, sa nu compromit interesele
apardrii tarii printr'o lipsd de vigilenta.
D. Pamfil Seicaru: Cum vine aceasta: sa indisputa un Stat? Termenul este impropriu.
D. Armand Cdlinescu: Intr'adevdr, aa s'a si
procedat. Organele militare au procedat la studierea actelor ; organele civile au pa.it la supravegherea reprezentantilor Skodei.
D. I. Plessia: Dar n'ati explicat eine a declanat-o. Aceasta intereseaza.
D. Armand Cdlinescu: Voiu analiza totul.

D-lor deputati, s'a vorbit de rolul pe care

1-au avut interpelrile din Camera asupra anche-

tei i s'a spus ca aceste interpelari au stimulat

cercetdrile noastre.

Ei bine, este inexact. S'a facut o omisiune

voita sau nevoit nu a putea spune. Dar,
in adevar, s'a uitat un detaliu foarte interesant,
anume: descinderea s'a operat la 10 Martie ;
cercetdrile au continuat frd intrerupere dela 12
Martie si primele ecouri in Parlament yin la 20
Martie, peste lc) zile, iar interpeldrile la 23 Martie, prin urmare peste 2 saptamani, child materialul era dej a ridicat, tradus, examinat si Seletzky supravegheat.
15

www.dacoromanica.ro

226

Asa dar, interpeldrile nu au avut niciun efect

asupra conducerii tratativelor ; interpeldrile au
avut, este adevdrat, un alt efect, anume acela
c au fost urmate de arestarea lui Seletzky.
Dar, d-lor, sd-mi dati voie, aceasta noud ne
convenea, fiindcd, incontestabil, este mult mai
comocl pentru un guvern sd procedeze la arestarea reprezentantului unor uzine strine, sub injonctiunea Parlamentului, decat din proprie initiativd.
.

D. Al. Alexandrini: Atunci ar fi fost mult

mai simplu sa fie adus chestiunea inaintea Parlamentului la 10 Martie, ca Seletzky s fie arestat in noaptea de 10 spre ix Martie, sub injonctiunea Parlamentului.

D. Armand Cdlinescu: D-lor, in nevoia pe

care o aveam, de a ne fixa asupra motivelor,
care se ascundeau in dosul perchezitiei, noi am
procedat la supreveghexea celor cari au intrat
acolo. Si am ajuns la constatri foarte curioase.
Astfel, ni s'a semnalat cd unul din functionari
s'a dus la locuinta unui fost secretar general al
Ministerului de Finante, membru al unui partid

advers. Fir9ste, nu stiu ce a fdcut acolo, dar

faptul a fost relevat. Ati va,zut de asemenea
declaratiunile colegului nostru, d4 Zaharof, care

ne-a ardtat cd acelasi functionar s'a dus si la

www.dacoromanica.ro

227

d-sa, ca st 4 roage sa se fotografieze unele docu-

mente. Veti conveni cd era ceva bizar.

Dar, d-lor, mai era chestiunea comisarului
regal.
S ne intelegem : eu nu a5 vrea s se interpreteze gre5it cuvintele mele ; eu nu vreau sa spun cd
era ceva concertat, dar relev chestiunea din punc-

tut de vedere al impresiei pe care am putut-o

avea noi atunci.
Asa dar, noud ni s'a pdrut ciudat c la descindere s'a adus tocmai d-1 colonel Pomponiu, despre care se spune ca este ruda deputatului opo-

zant care a desvoltat interpelarea. Inca odatd,

nu vreau s spun cd d. Dimitriu stia despre

acest lucru, evident, dar am putut sa ne InChi-

puim noi ca este la mijloc o manevth

D. Al. Alexandrini: D-voastr nu 5tiati c d-1
colonel Pomponiu era prim comisar regal, de5i
erati la Ministerul de Interne ? !

D. Armand Calinescu: D-lor, chestiunea se

prezinta a5a : cativa functionari, fard s avizeze

pe 5eful responsabil, fac o perchezitie, ridic

documente pe care le duc in alt parte decht la
sefii ierarhici i la descindere particip

i un comi-

sar regal, despre care se spune cd este rud cu

deputatul interpelator.
15*

www.dacoromanica.ro

228

D. I. G. Vcintu: Organele administrative v'au

persecutat ! (Ilaritate pe bancile majoritatii, intre-

ruperi).
D. Armand Calinescu: D-lor deputati, la mij-

loc sau era o inspiratie strina sau o manevr

politicd. Oricum ar fi fost, guvernul i-a fixat
imediat atitudinea lui. In momentul in care Parlamentul a cerut dosarele, noi le-am adus dela
aceasta tribund. Puteam s le refuzam comandamentul militar s'a opus la inceput, sub motivul c instructia este in curs. Guvernul a crezut
c trebue sa treac peste aceast consideratie,

fiindca a socotit c Parlamentul este in drept

sa ia cunostint de orice act. Ministrii interpelati

s'au prezentat i au dat toate lamuririle si in

Camera si in Senat.
D. I. G. Vantu: Cu dosarele triate.
D. Virgil Madgearu: De ce insinuati? (Intreruperi).
D. Armand Calinescu: Iar, in ce priveste
ancheta Inssi, noi am fost foarte multumiti c
o putem rasa din primul moment in grij a organelor militare. Nu se putea face si nici nu s'a
fcut nicio obiectiune in aceastd privinta guvernului din acea vreme, fiindcd organele militare
puteau fi bdnuite de mice, numai de partialitate, fata de noi, nu. si d-1 general comandant

www.dacoromanica.ro

229

Uica i eful Parchetului militar, d-1 colonel

Pomponiu, erau mai de graba legati cu adversarii

nostri. Prin urmare, nu ne-am amestecat.

DA general Uica, in depozitia sa, a recunoscut
in mod categoric, cd in timp ce chestiunea s'a
gasit inaintea Consiliului de Rdzboiu, guvernul
nu s'a amestecat. 5i abia la schirribarea de regim
d-sa, din proprie initiativa, a comunicat primului-ministru unele informatiuni pe care acesta
nu le ceruse.

Va atrag atentia asupra acestui punct, fiindca

aici se declanseazd noua atmosfera. In timp ce
chestiunea se gsea in fata Consiliului de Razboiu, aparea in opinia publica o serie de informatii tendentioase ; se spunea anume Ca s'a descoperit un trafic de influenta i ca este vorba
sd fie implicati anume oameni politici.
C.ine rdspandea aceasta legenda? Era lesne de
priceput. In once caz era usor ea in acele momente sa se creeze o atmosferd in opinia publica,
o atmosferd care numai in folosul ideii de auto-

ritate in Stat nu era.

Atunci primul-ministru s'a gandit c trebue
s clarifice chestiunea imediat. Era datoria sa
s'o faca.
Din cloud lucruri, unul: sau erau vinoyati
atunci datoria noastr era sa-i demascam

www.dacoromanica.ro

230

pentru noi ca partid era cu atat

mai important acest lucru, cu cat am fi fost
primul partid care dadea un exemplu rasunator

pedepsim

in materie de corectitudine

nu .stiu dacd toate

partidele sunt atat de neprihanite, dar nu am

vazut pand acum o sanctiune. Prin urmare, din
doua lucruri, unul: sau erau vinovati Si ei trebuiau sanctionati, sau nu erau vinovati, si era
o calomnie, i atunci ea trebuia risipit i atmosfera din taxa clarificatd.
Atunci, primul ministru, d-1 Vaida, folosind relatiunile de amicitie pe care le avea cu ministrul afacerilor strdine dela Praga, se adreseazd d-lui Be-

nes, rugandu-1 s Led tot posibilul pentru a ne

da relatiuni dela Skoda in aceasta. chestiune.
Nu voiu ceti aci nici scrisoarea d-lui Vaida si
nici rdspunsul d-lui Bene. Fapt este insd cd
Uzinele Skoda au contestat in mod hothrit ct,
en prilejul contractului din 1930, s'ar fi fcut
un trafic de influent.
D-1 Vaida a repetat interventia i de data
aceasta s'a adresat direct conducatorului Skodei, d. Lowenstein. I-a trimes o scrisoare, redactat in termeni foarte categorici i cominatorii,
prin care i-a atras atentia asupra interesului pe
care ii. are, nu numai Statul nostru, dar i Uzinele Skoda, de a demasca pe traficanti i 1-a

www.dacoromanica.ro

231

ldsat s inteleaga destul de ldmurit cd, in cazul

in care nu ne-ar da toate lamuririle cu build

credintd, Statul Roman, se va gsi in nevoia de a
nu mai trata vreodata cu Uzinele Skoda. D. LO-.
wenstein a raspuns i a repetat declaratiile ante-

rioare, contestand ca s'ar fi fdcut trafic de influent. Cu acest prilej, d. Lowenstein a adaugat c aceleasi informatiuni le-a dat i d-lui
colonel Tatardscu, trimes de generalul comandant
Ilic care, spunea d-1 Lwenstein, a facut aceleasi

presiuni, de astdata in numele Partidului Liberal.

D-lor, nu voiu aduce in desbaterile Camerei

persoana unui colonel din armata activd, chiar
daca se intampla sa fie fratele presedintelui de
Consiliu.

In definitiv, d. colonel Tatrdscu era in serviciu comandat. Era sef de Stat Major al generalului Uica i generalul Uic a executat o adevdrat operatiune de Stat Major. Ati vazut din
declaratiunile sale cum a fcut pe colonel s
simuleze o inspectie pe granita Rusiei i sa-si
cumpere haine civile din Cernduti ; s treaca. din
Bucovina la Praga.
Pentru ce toate aceste precautiuni? Cui ascundea generalul Uica mdsurile sale ? Poarte ciudat !

Faptul este ins acesta. Noi, d-lor, am fost sur-

www.dacoromanica.ro

232

prini cand am aflat, dar am fost edificati i in

acela0 timp am fost multumiti pentruca se dovedea astfel ca ancheta se ducea cu toat hotarirea,
de oameni cari numai prietenii notri nu erau.
D-1 general Uica devenea ministru al aprarii
nationale in cabinetul liberal.
Firete nu, nu pot sa tiu daca apropierea i
promisiunea unui portofoliu ministerial a avut
loc inainte de misiunea Colonel Tatdrescu )),

sau dupa misiunea Colonel Tatarescu

i.

din cauza acestei misiuni. Nu tiu. Papt este ca

atatea luni ancheta s'a dus de cdtre generalul

Uicd, viitor ministru al armatei in cabinetul
liberal i:de catre colonel Pomponiu, ruda depu-

tatului interpelator liberal.

D-lor, eu nu relev acest lucru ca s protestez.
In definitiv, eram guvern responsabil, puteam
sa-i inlocuim. Subliniez acest lucru Ca sa. dove-

dese ca aceasta actiune a fost intreprinsa nu

numai in necunostinta noastr, dar de catre
oameni caH numai prietenii notri nu puteau fi.

D-lor deputati, ce s'a descoperit in materie

de comisioane ? .Si dupa ce s'au strecurat legen-

dele in opinia publica i s'au acreditat toate

acele versiuni.
D-lor deputati, epilogul acestei prime anchete
a constat in incercarea nedibace de a se implica

www.dacoromanica.ro

233

un ef de guvern prin introducerea unui fals in

declaratiunea lui Seletzky la Consiliul de Razboiu.

Acesta este epilogul primei anchete.

Dar a venit, d-lor deputati, a doua anchet.

Prima ancheta s'a facut de catre Partidul Liberal prin amicii sai ; a doua anchet s'a fdcut de
catre Partidul Liberal prin reprezentantii lui
cei mai autorizati. (Aplauze pe boincile Partidului
N ational-TOiranesc).

D-lor deputati, Inca odata tin sa subliniez Ca

noi suntem satisfacuti de faptul intreprinderii
acestei anchete, fiindcai au ieit astfel la iveald
documente pe care altfel nu le-am fi cunoscut.
Dar suntem datori s subliniem unele fapte si

s stabilim unele tendinte care s'au vadit cu

prilejul anchetei, cari servesc la cantarirea concluziunilor din raport.

D-lor deputati, in fata comisiunii de ancheta
s'a ridicat mai intai problema preturilor.
Era contractul Skoda un contract oneros sau
nu? S'au dat preturi excesive ?
Era prima problema care ne-a preocupat. N'am
sa o examinez din punct de vedere tehnic, tiintific aici. Un alt coleg al meu, d. Madgearu, va va

prezenta studiul sail in aceasta priyinta.

www.dacoromanica.ro

234

Dar eu voiu cauta s v semnalez conditiunile

in care comisiunea noastra de ancheta a ajuns

la anume, concluzii.

D-lor deputati, ca s stabilim daca preturile

stint juste sau oneroase, am recurs la metoda
comparatiei en contractul iugoslav. Dar n'am
avut contractul iugoslav, am avut unele date
incomplete si am facut ancheta fara termeni
de comparatie. Am cerut in repetate randuri
sa se faca demersuri pentru a se obtine contractul iugoslav. Nu s'a putut obtine. S'a contestat
ca au fost deosebiri intre contractul iugoslav si
cel romanesc. Cum puteam aprecia deosebirea?
'Printr'o expertiza. Am cerut in mod constant
expertiza. N'am avut-o.
Si atunci, fait' termen de comparatie, fard
expertiza, ne-am multumit cu depozitii de martori.
D-lor, sd-mi dati voie sa va dau cloud exemple

ca s intelegeti cum s'a judecat in chestiunea

importanta a preturilor.
Un prim exemplu. Vine un membru al comisiei i semnaleaza ca in Consiliul Superior al
Apardrii Tarii, generalul Amza a afirmat c
pre-VA unei lunete de baterie este 30.000 lei;
ori noi prin contract o comandasem cu 120.000
lei. si atunci firete toat lumea a fost impresio-

www.dacoromanica.ro

235

nat. A venit insd in fat noastr un alt informator, d-1 general Condeescu, care ne-a spus c

sub ministeriatul d-sale s'au reparat lunete cti

80.000 lei bucata. Dar, d-lor, si mai caracteristic
este faptul Ca intr'o zi, unul din colegii nostri,

membru al comisiunii, a semnalat c noi am

comandat la Uzinele Skoda un cheson pe pretul
de lei 440.000. si d-sa exclama: cum este posibil

aceasta. 0 masind, un Cadillac nu ar fi costat

atht de multi bani, iar o simpld .cutie de fier
pe roate, un cheson, s coste 440.000 lei? !
D. M. Ghelmegeanu: Recunosc aici pe d- Alexandrini.

D. Al. Alexandrini: Este exact si mentin.

D. Armand Cdlinescu: Eu voind s fiu mai
favorabil d-lui Alexandrini, nu-I provocam pentru ca s nu-si ia un al doilea angajament. Cred
et .v'ati grabit, d-le Alexandrini.
Si atunci, deodatd se ridicd in comisiune d-1

general in rezervd Petala i ne spune: ce v

bateti capul? Eu rezolv chestiunea numaidecht.
Trece intr'o camera vecind si se intoarce peste
un sfert de ord. D-1 general Petala foarte solemn

d-sa este totdeauna solemn

ne anuntd: am

verificat la Arsenalul Armatei i mi s'a rdspuns

c Arsenalul nostru poate s construiascd un

cheson cu 100.000 lei.

www.dacoromanica.ro

236

D-lor deputati, vd. Mdrturisesc cd am rdmas

profund impresionat : cum, Arsenalul nostru poate
fabrica un cheson cu. 100.000 lei i noi 11 comandam la Skoda cu. 440.000 lei?, Extraordinar. Va
maturisesc cd am fost nedumerit i dupd. Cava

timp am rugat pe d-1 preedinte i. verbal in

sedint si in scris s inten;ind la Ministerul Arma-

tei, s. ni se dea datele pe baza cdrora Arsenalul

a fcut o asemenea afirmatie. Nu am reusit, nu

am obtinut nimic, astfel a rdmas mai departe

acreditat ideea c6. Arsenalul nOstru construiete

un cheson cu 100.000 lei, i c noi 1-am dat la

Skoda cu 440.000 lei.
D. M. Ghelmegeanu: Deci inca o afacere.

D. Armand Cdlinescu: D-lor deputati, astzi

sunt in ma.surd s lamuresc aici acest lucru. Am
aici o adres a Arsenalului Armatei, care Mini-

sterul Apraii Nationale. Sd-tni dati voie s

v'o citesc.

Nr. 658 din 2 Septemvrie 1934. Arsenalul

Armatei catre Ministerul Armatei, Inspectoratul
general tehnic )).

Am onoare a raporta ca intr'una din ultimele

edinte din luna Iulie, anul curent, ale Comisiei

parlamentare de anchet, in chestiunea Skoda,

am fost chemat la telefon de d-1 general in rezerva".

Petala, membru in aceast comisiune, care mi-a

www.dacoromanica.ro

237

cerut st-i comunic telefonic i imediat pretul de

fabricatie al unui cheson .
La replica mea Ca nu-i pot da un rdspuns decat

dupd ce voiu face investigatiile necesare, mi-a

cerut cu insistenta, sa-i comunic valoarea aproximativa, fiindc comisia are nevoie de acest
rdspuns imediat. Desi am insistat si am cautat
st-i dovedesc c aceast aproximatie nu poate
porni dela niciun document i c documentarea
nu se poate face in timp aa de scurt, cum imi
cerea d-sa, totui mi-a pretins
trimet telefonic aceste date in maximum 15 minute,
Aflandu-ne in lunile de concedii ale ofiterilor
si inginerilor i nedispunand de nicio documentare anterioard scris, dat fiindcd Arsenalul nu a
fabricat cleat cel mult chesoane de coloane, care
nu sunt tot una cu cele de artilerie, am adunat
putinul personal tehnic chemat eventual s concure la aceastd fabricatie, i i-am cerut sa Led

aceast evaluare, facand abstractie de toate

obiectiunile pe care le aduceau in 15 minute .
Rezultatul acestei consultdri 1-am comunicat

telefonic Comisiei de ancheta sub rezerva c

cifrele fiind apreciate, ard bath de studii, urmeaza, ca ele sa fie ulterior verificate i raportate .

Din cercetarea amanuntit facutd asupra planurilr chesoanelor

i d-lor, v atrag atentia

www.dacoromanica.ro

238

Ca marea problema a fost in jurul trdsurilor, a

chesoanelor, cu acestea s'a redus volumul si in
noul contract
i antetrenurilor de artilerie de
camp si de artilerie grea, pe care le poseddm,
rezultd urmatoarere :
1. Arsenalul nu este utilat pentru confectionarea principalelor piese care fac valoarea unui
cheson, osii tubulare, capetele metalice ale rotilor, piesele principale ale asiului, resorturi etc.,

pe care ar urma s le cumpere din straindtate,

dat fiindcd nu le fabrica nimeni la noi in tall
i. sa plateasca preturile zilei din straintate .
2. Cu aceste preturi, foarte relative, trecand
la o parte larg6 de aproximatie, fabricatia unui
cheson de artilerie se poate evalua dup cum
urmeaz : un cheson de artilerie de camp, intre
lei 300-350.000 .
Va s zicd, d-lor deputati,
nu 100.000 lei.
In ambele cazuri s' a fcut abstractie de valoa-

rea regiei care in general se ridic la circa 20

la sut .

D-lor deputati, iat cum incheie raportul:

Comunicandu-vd datele. de mai sus, valabile

numai in cazul unei lucrdri in serie, cu onoare

v rugrn, sa binevoiti, a le transmite Comisiei
de anchet parlamentard, cdriea Arsenalul Ii
datoreazd acest rdspuns, ard de care ne-am gdsi

www.dacoromanica.ro

239

in pozitia fals de a lasa sd se creadd c rdmanem la punctul de vedere exprimat telefonic in

15 minute .

Directorul, Arsenalului,
colonel Stoica
(Aplauze pe bdncile Partidului N ational-Tdrdnese, intreruperi pe bdncile majoritdtii).
D. Virgil Madgearu: Directorul Arsenalului la
4 Septemvrie 1934, dupd ce studiazd chestiunea,

vine cu aceast estimatiune..

D. C. I. C. Brdtianu: Vi se va dovedi cd nu
este exact.
D. Virgil Madgearu: D-le Brtianu, intre tehnicitatea directiunii Arsenalului si tehnicitatea
d-lui Alexandrini, dati-mi voie, pentru seriozitatea acestei tan, s prefer tehnicitatea Arsenalului. (Aplauze pe bdncile Partidului N ationalTdrdnesc) .
D. Aurelian Bentoiu, raportor : D-le Madgearu,

ma -voiu ocupa in raspunsul meu de seriozitatea

chestiunii pieselor furnisate cndva de care Arsenal i. despre care d-voastr titi cd se prezint

in aa chip, incat once inim de patriot trebue

s shngereze in fata mentalitatii i moralitatii
Arsenalului.

D. Al. Alexandrini: In once caz, ramne

150.000 lei diferent.

www.dacoromanica.ro

240

D. 5t. Mihdescu: Ba nu rmne nimic.

D. Virgil Madgearu: Diferenta aceasta reprezint costul de regie. (Intreruperi pe bdncile
majoritcitii).

D. Al. Alexandrini: D-le Madgearu, eu v

intreb pe d-voastra: credeti d-voastra in mod
serios ca un cheson poate s coste lei 500.000?
D. Virgil Madgearu: La aceasta v rdspund.
Asi fi neserios daed m'as pronunta, eu care in
vieata mea n'am construit chesoane, cat costa
un cheson. (Aplauze pe bdncile Partidului National-Tdrdnesc ; intreruperi pe bdncile majoritdtii).

D-voastra, avocatii, aveti o mentalitate extraordinard: credeti c puteti stabili pretul de

cost al unui produs industrial.
D. Aurelian Bentoiu, raportor: Tehnicitatea
puterea probatorie a celor atestate de Arsenal,

ar putea sa fie ilustrate dacd ar fi o mica doza

de loialitate din partea d-lui Calinescu i cu cele

II milioane spert date la un contract a cdrui

vloare era (le 10 milioane. Aceasta in legatura
en contractul 17.820.
Voci de pe bdncile majoritcitii: Cui?

D. Aurelian Bentoiu, raportor: Nu ma intereseazd cui, deajuns ea este la o furniturd a Arsenalului i gratie unor manifestri i unor ajutoare date dela Arsenal.

www.dacoromanica.ro

241

Ne vom ocupa de aceasta.

D. Armand Cdlinescu: D. raportor Bentoiu

a fa.cut o afirmatiune pe care sunt gata s'o

confirm. In adevdr, cu prilejul anchetei noastre
am gasit un act din care rezult cd la furnisarea

unei piese din partea Arsenalului s'a dat un

comision.
D. Aurelian Bentoiu, yapoytoy:

i cu complici-

tatea tehnicienilor dela Arsenal.

D. Armand Cdlinescu: Eu regret foarte mult
Ca nu am vdzut o mentiune despre aceasta In
concluziile d-voastrd.

D. Aurelian Bentoiu, raportor: Voiu explica.

Deocamdat, ma ocup de piesele emannd dela
Arsenal.

D. Armand Cdlinescu: Dati-mi voie, d-le Bentoiu, eu sunt de acord cu d-voastrd, s urmdrim

sanctiunea abuzurilor acolo unde se gdsesc. In

aceast privintd, voiu fi totdeauna aldturi de
d-voastra i aducep-vd aminte Ca cu prilejul
anchetei, d-1 general Cihoski insui, audiat ca
informator, a spus : ceea ce ati descoperit, este
foarte caracteristic ; va rog s deschideti ancheth
si dacd., inteadevdr, se vor dovedi vinova#, ei
s fie pedepsiti, fiindca am impresia c ap. este.
D. C. Xeni: Dar s'a deschis ancheta ?
D. Armand Cdlinescu: D-1 raportor tie.
16

www.dacoromanica.ro

242

D. C. Xeni: Cum aa ? Noi ne uitdm until la

altul i lasdm pe delicventi in pace ? Ce moralitate politica este asta ?
D. Armand Calinescu: Mai intai, s facem o
deosebire intre colonelul ef al Arsenalului, din
1934 0 administratia Arsenalului dela 1929, cand

s'a facut acel contract. Prin urmare, nu cred

ca trebue sa tragem o concluzie.

Dar vd intreb un lucru: pentru ce acest

act nu s'a comunicat cornisiei de ancheta?
(Aplauze pe bancile Partidului National-Taranese). Pentru ce am fost noi lasati sub impresia
c Arsenalul fabrica un cheson cu 100.000 lei?
Or adresa a fost ratacit la Minister 0 a putut
s scpae atentiei conducator lor ?
Nu, d-lor, fiindca in urma acestui raport, am
un ordin al Ministerului, directia tehnicd, cdtre
Arsenal, in care ii spune sa reexamineze chestia
pretului chesoanelor de artilerie i s pund la
contributie i competenta unor anumiti ingineri.
Arsenalul rdspunde 0 la aceasta adresd. Ce
raspunde? Memoriu asupra analizei de preturi
pentru confectionarea in Arsenalul armatei a
unui cheson de artilerie complet .
Punctul I, nu voiu ceti tot, ci numai cateva
detalii. Arsenalul armatei nu a fabricat i nu
este utilat pentru confectiunea integrala a che-

www.dacoromanica.ro

243

soanelor de artilerie. Inainte de razboiu s'au

construit in acest stabiliment chesoane uoare
de coloane pentru munitiuni de 75 mm i 105
mm de camp, precum i pentru infanterie .
Aceasta a fost posibil atunci, deoarece Arse-

nalul poseda la acea data cel mai mare atelier din tara, unde putea forja piese presate
etc. .

In urma razboiului, atelierele distruse nu au

fost reinstalate, din lipsa de fonduri, astfel c

astdzi ne gdsim in imposibilitate de a construi
chiar chesoane ware de coloane .
Mai departe spune ce studii trebue sa se intreprinda pentru stabilirea unui cheson, iar la punctul 4, executarea unei corrienzi de cel putin Too
chesoane de obuzier ro la Arsenalul armatei,
ar costa pentru fiecare trsurd: a) material prim
pentru piese confectionate, manopera, regie, piese
procurate, accesorii etc. Total 375.000. Pentru reparatiuni i amortizarea instalatiilor a aceasta
comanda, socotindu-se 5 la sutd, in total 375.000
lei. Repartizarea cheltuelilor livrarilor pregatitoare s'ar urea la atat ; in caz cand modelul este

stabilit in intregime la Arsenal, la o comanda

totald de Too de chesoane, pretul chesonului se

urea la 392.000 lei. Dac aceasta lucrare s'ar

executa de o fabrica particulard, s'ar adatga
16*

www.dacoromanica.ro

244

20% beneficiu, adic in total 472.000 lei un

cheson. Semneaza directorul Arsenalului.

D. Virgil Madgearu: D-le Calinescu, va rog

s addugati Ca aceasta este evaluarea la nivelul
preturilor din 1935, pe cat vreme comanda s'a
fa...cut la 1929, child preturile, chiar preturile

industriale erau cu cel putin 30 la sut mai

ridicate decat astzi.
D. Armand Cdlinescu: Iat, prin urmare, c
noi am discutat asupra pretului trsurilor pe

baza c Arsenalul ar fabrica cu I00.000 lei

chesonul.

D. Al. Alexandrini: D-le Calinescu, mi se

pare ati cetit calibrul tunului pentru care era
acest cheson.
D. Armand Cdlinescu: 75 i 105.
D. Al. Alexandrini: D-le Cdlinescu, la calibrul
105 sunt tunuri grele. Puteti compara d-voastra
chesonul de 105 cu chesonul tunului de 75 i. cu

al obuzierului de Ioo. Aceasta este seriozitatea

documentdrii d-voastrd? Este posibil? Cheson
de artilerie grea, d-le Cdlinescu?
D. M. Condrus: D-lor, o larnurire. Ca ofiter
de artilerie, dei de rezervd, m'a surprins c in

acest raport domnul, care il face, vorbete de

cheson usor de infanterie de 75 i 105. Or; poate
s spue cheson de infanterie, dar cand vorbete

www.dacoromanica.ro

245

de 75 0 105, nu mai este vorba de cheson uor.

Dacd asa ati cetit, ati cetit gresit.
D. Armand Cdlinescu: Cheson usor de coloana

pentru munitiuni de 75 mm i cheson de 105 .

Dar de ce ma intrerupeti, and nu stiti ce

concluzie vreau sa trag ?
D. Virgil Madgearu: D-le Calinescu, vas rog
cetiti documentul pentruca este vorba de tunul

de 75 0 de obuzierul de 105.
D. Al. Alexandrini: D-le Calinescu, nu are
importanta. Este suficienta documentarea.
D. Iuliu Maniu: D-lor, este vorba de cheson
de obuzier de 105 mm, sistem vechi din Romania.

D. Armand Cdlinescu: D-lor deputati, Inca

odata, ma intreb pentru ce acest document n'a
fost trimes comisiunii de ancheta ? Oare Miiiisterul Armatei nu se credea obligat s ne puna
pe noi in msura, nu de a stabili pretul exact
al unui cheson, dar de a sti daca chesontl. .
D. C. Argetoianu: Dar d-ta nu ai documentul
.

dela comisiunea de ancheta ?

D. Al. Alexandrini: Dumnealor au un sistem

foarte special, de pe urma caruia Seletzky este

astazi in inchisoarea dela Braov. D. Chelmegeanu avea daundzi textul protocolului semnat
intre Statul Roman si1 Skoda strict confidential.
D. Armand Cdlinescu: Il am 0 en,

www.dacoromanica.ro

246

D. Al. Alexandrini: Astazi; d-1 Armand Cali-

nescu are un act confidential al Ministerului

Apararii Nationale. Este un sistem care a dovedit o mentalitate la d-nealor si care a fost introdus de d-nealor in administratiile publice.

D. Virgil Madgearu: Nu, este sistemul Ion

Brdtianu. Nu de geaba am fost noi zece ani in
opozitie, fata de Ion Bratianu.
D. Iuliu Maniu: In tot cazul, nu este sistemul
de a ascunde actele inaintea unei comisiuni si a
Parlamentului.
D. Al. Alexandrini: Regretam cei dinthi ca
acest act nu 1-am avut.
D. Armand Ccilinescu: D-lor deputati, in ce
priveste sistemul prin care eu mi-am procurat
acest document, dati-mi voie sa va spun ca el
este foarte simplu. Anume m'am adresat, prin
biroul Camerei, Ministerului Apardrii Nationale
aceste documente sunt cele pe care *mi le-a
inmanat Biroul Camerei. (Ilaritate, aplame pe
beineile Partidului National-Tcirdnese).

D-lor deputati, Inca odatd, pentru ce am fost

noi lasati sa credem c un cheson la Arsenal se
putea face cu o suta de mii de lei, cand Arsenalul spunea lei 400.000, i cerea Ministerului
sa ne transmit documentul noua, comisiunii,
pentru ea sa nu fim indusi in eroare.

www.dacoromanica.ro

247

Mai mult: eu am cerut in scris in comisiune

s mi se dea aceste acte. Nu mi-au fost date.
Atunci, d-lor, in asemenea conditiuni, chestiunea rdmane Inca neldniurit.
Eu ar trebui s viu astzi in fata Parlamentului i, dat flind c toate problemele acestea de
pret s'au examinat pe bazd de date incomplete,
s cer acutna o expertiza.. Nu o fac, d-lor. si
titi de ce nu o fac? Nu cer expertiz fiindcd
am deja expertizd, am cloud. expertize.
Prima: industria nationald romand a acut o ofert Ministerului Apardrii Nationale, din care cetesc :
D-le ministru oferta se face la 23 Ianuarie 1934 subscrisele societdti TJzinele de fier
si domeniile din Reita, Uzinele metalurgice din
Copa-Mica-Cugir, Astra, prima fabricd romand
de vagoane i motoare, Fabricile de locomotive
Malaxa, prin reprezentantii legali, avem onoare

a v face urmtoarea ofert .

Oferd sa fabrice in taxa" munitiuni in conditiile
urmdtoare:
Cantitatea care va face obiectul comenzii va

fi aceeai pentru fiecare calibru ca i in propunerea Uzinelor Skoda .

Pretul: Uzinele romaneti accepth efectuarea acestor comenzi la preturile cerute de Skoda
pentru executarea munitillor la Pilsen .

www.dacoromanica.ro

248

Conditiunile de plata' rdman aceleai ca i in

propunerea Skoda .
0 voce de pe .bancile niajoritatii: Aceasta este.
expertiza ?
D. Armand Cdlinescu: D-le coleg, eu am o alt

pdrere despre industria noastr nationald, eu

cred ed a fcut o ofertd onest atunci cnd s'a
dus la Ministerul Aprrii Nationale. Daed eineva
are de ridicat vreo obiectiune, eu nu amnimic de zis.

Dar mai am i o a doua expertiza mai tare.

Aceastd expertiz este fdeut de guvern, de
d-voastrd, i. este inserat in prelirnindrile noului contract. Dati-mi voie sd cetesc cateva pasaje din acest proces-verbal:

Punctul trei: preturile unitare ale materialelor si ale munitiilor care vor fi furnizate in
baza noului contract, vor fi identice cu acelea
prevdzute in vechiul contract Nr. 6.1.32 .
Punctul patru: Conditiunile de plata ale noului contract vor fi analoage celor convenite prin
contractul Nr. 6.102 .
Punctul lc): Toate stipulatiunile vechiului

contract Nr. 6.102, care n'au fost modificate

de stipulatiunile de mai sus, vor fi mentinute s>.
Care sunt dispozitiunile care au fost modifi-

cate prin stipulatiuni exprese? Conditiuni de

garantie i. modalitati de plata..

www.dacoromanica.ro

249

D. Al. Alexandrini: Ati uitat sa vorbiti i de

reducerea de 15 %. A, veniti i acolo ? Iertati-ma.

D. Armand Cdlinescu: Din graba d-voastra,

dati-mi voie sd trag numai concluzia iritrii

d-voastra. Cat pentru chestiunea reducerii, va

inelati, voiu veni la ea, tocmai voiafn s viu
acum, pentru ca sa va arat acolo intreaga temelie a argumentdrii mele.
Care sunt stipulatiunile schimbate ?

<Plile Statului Roman, care Skoda, nu vor

fi supuse restrictiunilor i reglementarilor actuale

sau viitoare, relative la platile de efectuat in

strdinatate . Vasazica, nicio restrictiune la transfer.
Al doilea : P1ale, dupd planul de plati, vor fi

efectuate prirno loco din fondurile apardrii nationale, administrate de Banca Nationala Romnd.
Guvernul roman va da Bdncii Nationale a Roma-

niei instructiuni de plata irevocabile, pentru a

onora scadentele bonurilor de tezaur primo-loco,
din toate incasdrile fondului apardrii nationale,
din orice sursa .
D. C. Argetoianu: Clauza de f alit.

D. Armand Cdlinescu: Va rog, ascultati mai

departe : Ministerul de Finante roman va informa prin scrisori dupa modelul E , se dd. si

modelul de scrisori pe care Ministerul trebue

www.dacoromanica.ro

250

sa le trimeat Bancii Nationale, Banca Natio-

nala Romand, despre remiterea bonurilor de

tezaur care societatea anonima a vechilor stabilimente Skoda i va da instructiuni Bancii
Nationale Romane sa plateasca bonuri de tezaur,

la scaderfta lor primo loco , acest primo loco

este permanent,-- asupra fondului apararii nationale, printr'un cek la Praga .
D. C. Argetoianu: Care este fondul apararii
nationale ?
_

D. Armand Ccilinescu: Imprumutul.

Vasazica, d-lor, ati vdzut o serie de garantii

noui, care nu erau in contractul vechiu. Ce se
face ? Ministerul de Finante da Skodei bonuri de
tezaur i Skoda printr'o scrisoare se angajeazd:

Ne vom servi de aceasta, atat cat vom avea

nevoie, pentru finantare, cu toata atentia, pentru. intere ele Statului 'Roman . In schimb,
clauza o Acupra preturilor, societatea anonima
a fostelor stabilimente Skoda va acorda o reduo

cere de 15 5 la suta .
Vasazica, dam bonuri de tezaur, dam garantii
suplimentare i dela Banca Nationala i dela

Ministerul de Finante, i in schimb ni se face

o reducere de 15 la suta..
Veti zice d-voastra: da, dam garantii, bonuri
de tezaur i scrisori dupd model ; da, ne face

www.dacoromanica.ro

251

Skoda o reducere de 15 la sutd, dar de unde

titi cd, aceste 15 la sutd, reprezint compen-

satia garantiilor ? Se poate intampla ca Statul

s fi dat garantii, iar Skoda, pentru cu totul

alte consideratiuni s dea reducerea. Avem deslegarea i asupra acestui punct. Iatd, am aci
un document, care se gsete la closarele noastre

i care lmurete punctul de vedere al Skodei:

Praga, 20 Martie 1931.
Care Ministerul Armatei Romane, Bucureti.

Privitor la contractul Nr. 6.102 din 17 Martie

1930, ce zice Skoda la 1931, ca s lamureascd
chestiunea guvernului dela Bucureti? Compard
cOntractul Roman cu contractul Iugoslav i stabilete :

Am primit dela semnarea chiar a contractu-

lui Iugoslav, bonuri de tezaur, emise de cdtre

Ministerul Pinantelor, in virtutea unei legi .spedale, autorizand emisiunea , aa cum va veni
si acum, o lege special:

Aceste bonuri fiind garantate printr'o

scrisoare speciala BdnCii Nationale din Belgrad ,
aa cum vor fi garantate i bonurile noastre.

Reniiterea imediat a bonurilor Iugoslave

a scrisorii de garantie dela Banca Nationald din

Belgrad ne-a permis s ne asigurdm credite

foarte avantajoase, ceea ce noi nu vom putea

www.dacoromanica.ro

252

face in contractul romanesc, neprimind nici bo-

nuri, nici vreo garantie oarecare dela Banca

Nationala dela Bucurqti, astfel Ca, vom fi obligati sa ne procurdm resursele necesare, fcand
apel la creditul bancar curent .
Si la urma :
Necesitatea de a recurge la creditul bancar,
pentru contractul Roman, semnffica pentru noi

o scumpire a creditului de aproximativ 3 la

sutd pe an, ceea ce pentru o scadenta mijlocie
de aproximativ 5 ani reprezinta o augmentare
de 15% a preturilor de fabricatiune a materialelor romaneti . (Aplauze prelungite pe bdncile
Partidului Nalional-Tdrdnesc).
Si in tabloul-anexa al raportului d-lui Bentoiu,
se gasesc inirate comparatiunile intre contractul iugoslav i contractul romanesc, cu mentiunea
15 la sutd la noi pierdere, din cauza conditiunilor romaneti de plata .

D. Al. Alexandrini: D-le Calinescu...

Voci de pe bdncile Partidului National-Tdrdnesc: Jos ! Nu se poate. (Vociferdri, sgomot).

D. Al. Alexandrini: Nu-mi dati voie sa vd

intrerup, foarte bine, am sa v rdspund maine.
Dar tin sa arat dela inceput c aceast interpretare este de rea credint.

www.dacoromanica.ro

253

D. Armand Cdlinescu: Iata, d-lor deputati,

cum Skoda, in tablourile comparative pe care
ni le-a dat i in scrisorile explicative, care le
insoteau, a spus : am cerut Romaniei 15% peste
contractul iugoslav, pentruca jugoslavii ne-au

dat bonuri de tezaur i. garantii speciale dela

Banca Nationala din Belgrad.
D.C. Xeni: Ce s'a raspuns la adresa aceasta ?
D. Armand Cdlinescu: Chestiunea era in curs.

Noi atunci nu am putut examina propunerea

Skodei. D-le Xeni, Skoda ne-a propus urmdtorul
lucru: d-voastrd, Romanii, pretindeti c contrac-

tul iugoslav este mai avantajos ca plata decht

contractul romanesc. Va dam explicatiuni. Nu
ne credeti, suntem gata sa v furnisam materialele iugoslave in conditiunile de plata i de finantare ale Iugoslaviei. Guvernul roman nu a putut

sa faca acest lucru, pentruca se simtea legat de

legea stabilizarii, care interzicea emiterea bonurilor de tezaur. (Aplauze prelungite pe bdncile
Partidului National-Tdrdnesc).
D. Al. Alexandrini: Unde se prevede in legea
stabilizarii lucrul acesta ?
D. Virgil Madgearu: Va voiu preciza eu chestiunea aceasta.
D. Armand Cdlinescu: Skoda singura, in serisorile ei anexe, ne spune: Iugoslavii ne-au dat

www.dacoromanica.ro

254

bonuri de tezaur, ne-au dat garaqii dela Banca

Nationala din Belgrad. D-voastrd nu ne dati
nimic ; de aceea v'am urcat pretul cu 15 la sutd.
Ni le dati astazi: vS. reducem si noi pretul cu
15 la sutd ; in rest:
Preturile unitare ale materialului si ale muni-

funilor, pe care le vom furnisa in baza noului

contract, sunt identice cu cele din contractul
Nr. 6.102 . (Aplauze prelungite pe bdncile Partictului

D. Valeriu Pop, ministrul justitiei: D-le Calinescu, Irni dati voie s intervin ?
D. Armand Cdlinescu: D-le ministru, vreti s61
interveniti in calitate de fost presedinte al comisiunii de ancheth parlamentath Skoda ? (Aplauze
pe bdncile Partidului National-Tdrdnesc).

D. Valeriu Pop, ministrul justitiei: Nu, in

calitate de ministru.
D. Armand Cdlinescu: D-le ministru, d-voastr
titi, c am toat simpatia si toatd deferenta pentru d-voastr.

A prefera ca in calitatea d-voastr de fost

preedinte al comisiunii de ancheta Skoda, s
.

nu veniti astdzi aici i s ne dati vreo explicatie

dublat de autoritatea de ministru. (Aplauze pe
bdncile Partidului National-Tdrdnesc, intreruperi
protestdri pe bcincile majoritatii).

www.dacoromanica.ro

255

D. Al. Alexandri,ni: D-le Calinescu, va credeam ca ai prefera.

D. Aurelian Bentoiu, raportor general:. Ati ieit

din obiectul pentru care a fost instituita comisiunea de ancheta parlamentath, intru cat va
ocupati de contractul ulterior incheiat, d-le Calinescu.

D. Armand Cdlinescu: Am vrut s va" semnalez un singur lucru. D-voastral sunteti in masurd

s apreciati singuri, prin urmare, aveti toat

libertatea.
D. Valeriu Pop, ministrul' fustitiei: D-le CSli-

nescu, atentia plina de prietenie, pe care ati

avut-o pentru mine, cautand sd ma retineti,
de a confunda calitatea mea de astazi, de ministru
cu calitatea de fost preedinte al comisiei de ancheta Skoda, este o noua dovada a afectiuhii, pe

care intotdeauna mi-ati aratat-o, i cu care ma

onorati i astazi.
Daca am cerut s intervin in discutie acuth,
am facut-o pentru un alt motiv, strain afacerii

Skoda. Nu am dorit catusi de putin s iau

parte la discutarea raportului Skoda i nici nu
voiu face acest lucru. Prietenii, cari sunt insdrcinati cu elucidarea acestei chestiuni, i cu justificarea acestui raport, cand o vor face, vor aduce
toate argumentele i contra-argumentele, pe care

www.dacoromanica.ro

256

vor crede ca este nevoie sa le aduca in fata Camerei, pentru ca aceast Camera' , cu deplind obiec-

tivitate si fr niciun fel de patim si pasiune,

s poata aduce d'eplind lumina in aceastd chestiune. (Aplauze pe bdncile majoritdtii).
Ceea ce ma face s intervin in discutie, este
faptul ca d-voastra ati adus in fata Camerei protocolul incheiat de d-1 prim ministru, in calitate
de ministru al armamentului, cu Casa Skoda.
Nu a fi intervenit nici aid, pentruc aprecierea
acestui protocol si a clauzelor cuprinse in el, vor
forma obiect de discutie in foarte scurt vreme,
cand contractul va fi prezentat Camerei, i cand

Corpurile legiuitoare, vor putea discuta, fr

niciun fel de restrictie, si la lumina zilei, toate,
dar absolut toate stipulaiile cuprinse in contractul incheiat din nou intre guvern si stabilimentele Skoda. Ceea ce ma face s intervin ins in

discutie, este modul abil cum d-voastra, d-le

Cdlinescu, ati luat anume dispozifiuni din acest
protocol, dela locul unde erau puse i le-ati asezat alaturi de dispozitii puse cu totul in alt loc,
pentru ca in felul acesta s creati impresiunea,
c anumite stipulatiuni sunt in strans legatura
cu alte stipulatiuni, care in realitate, nu au niciun
fel de legatura unele cu altele (Aplauze pe bdncile majoritatii).

www.dacoromanica.ro

257

Precizez, d-le Armand Calinescu.

D-voastra, ati inceput prin a cita prima fraza
din punctul 3 din acest protocol, i v'ati oprit aci ;
ati uitat irlsa sa citati numaidecht fraza a treia . . .
D. Armand Cdlinescu: Cu clauza aur ?
D. V aleriu Pop, ministrul justitiei: Nu. Aceea

este a doua.
Ca s fiti complet, i s lmuriti chestiunea,
ar fi trebuit ca din punctul 3, d-voastr s cititi
ci fraza i i fraza 2 i fraza 3-a, din care ar fi
rezultat cloud' lucruri: intai ca, platile se vor
face in coroane cehoslovace, fard, clauza aur ;
al doilea, ar fi rezultat c asupra preturilor unitare se face o reducere de 15 si jumatate la sutd,
fara niciun fel de legatura cu faptul, daca, se
dau sau nu se dan bonuri de tezaur. (Aplauze pe
bdncile majoritdtii).
A doua chestiune : d-le Armand Calinescu, este
chestiunea garantiei.

D-voastra, care cunoateti perfect de bine

acest protocol, cred ca va dati prea bine searna,
si va veni timpul, ca se va putea discuta cu toat
amploarea aceast chestiune, c intre bonurile

de tezaur date de care guvernul romanesc in

acest non contract, incheiat cu uzinele Skoda si
intre bonurile de tezaur date de Statul Iugoslav,
este o enorrnd deosebire.
17

www.dacoromanica.ro

258

Dar chiar acceptand, ca nu ar fi niciun fel

de deosebire, i Ca acestea ar constitui o garantie

pe care Statul romanesc o da peste garantiile

ce au fost date mai inainte, dac deci o astfel
de garantie s'ar fi dat in plus, pandantul acestei

garantii, nu este reducerea de 15 jumdtate la

suta, din punctul 3, ci este garantia pe care
ne-o aduc in mod obligatoriu uzinele Skoda,
dela Statul cehoslovac, pentru buna executare
a contractului. (Aplauze pe bdncile majoritatii).
D. Armand Cdlinescu: D-lor deputati, permiteti-mi sa dau cateva rdspunsuri d-lui ministru
al justitiei, incepand dela ultima chestiune.
D-sa spune, ca, in fata garantiilor date de

Statul roman, se ridica garantia data de Statul ceh.

D-lor deputati, sd-mi dati voie, eu nu a5

avea in niciun fel sd minimalizez argumentele
pe care le intrebuintati d-voastra. Dar aceasta
este. o garantie care nu prezinta nicio utilitate
sa v spun de ce : pentruca mai intai, cand
nu 5i-a executat Skoda obligatiunile ei fata de
Statul roman? Niciodatd. Adevarul este Myers:
Statul roman nu 5i-a indeplinit obligatiunile Ltd

de Skoda. Ineat in aceasta privintd, guvernul

dela Praga nu a luat nimic asupra sa.

www.dacoromanica.ro

259

Dar ce garantie mai mare vreti d-voastra

pentru Statul roman, decat clauza, c materia-

lul nu se plaeste cleat in mdsura in care se

livreaza ? (Aplauze .pe bcincile Partidului Natio.nal-Tdranesc).

Intotdeauna ratele pldtite, sunt conform planului anexat, inferioare valorii materialului livrat.
si atunci, ce garantie voiati in plus.
Dar d-1 ministru al justitiei imi face proces cd

am cetit articole dintr'o parte i din alta, c'd nu

am cetit articolul privitor la clauza aur. Da,

d-lor, recunosc, exista in noul proces-verbal o
clauza foarte interesant, i anume : ca noi nu
vom plati decht in monet cehoslovaca. Foarte

frumos, numai atat ca ea nu este noud, caci

clauza exista Si in contractul cel vechiu. Prin
urmare, din acest punct de vedere, nu ati obtinut nimic nou, d-le ministru.
D. Al. Alexandrini: Ramne de vdzut in ce
masurd se men-tine ulterior, in cursul tratativelor.

D. Armand C dlinescu: Cat pentru situarea

textului, dati-mi voie s cred c oriunde a aeza,
cu prilejul cetirii, textul care prevede c pretu-

rile unitare raman identice, preturile tot identice raman. Prin urmare, nu ati facut nimic cu
aceasta, ati invederat insa ce greseala ati facut
17*

www.dacoromanica.ro

260

c nu ne-ati pus la indemana, child am cerut,

acest document.

Iat, prin urmare, cea dintai chestiune, care

s'a discutat in comisiunea noastra., pe ce bath
s'a discutat si cum s'a ajuns la concluzii.

Dar s tree mai departe. S'a examinat in

i problema traficului de influenta.
Ce rezultate s'au obtinut in aceast directiune ?
S'a pornit dela ideea preconceputd c exista
vinovati de fraude. Aceasta era ideea preconcomisiune

ceputd; aceasta era ai putea sd spun necesitatea politica. (Aplauze pe bdncile Partidulwi
National-Tdrdnesc).
In fata necesitalii politice, onoarea oamenilor

n'a mai avut nicio valoare. Au venit in fata

noastrd, de sigur, i oameni distini, competente

care ne-au dat informatiuni foarte pretioase ;

dar s'au perindat in fata noastrd i oameni
suspecti, certati cu justitia, avand caziere judiciare, au fost chemati si au fost ascultati
afirmatiile lor au fost luate drept liteth de evan-

ghelie. Asemenea epave au putut sa atace in

fat, fara nicio piedica, pe oamenii politici. Au
fost aduse servitoare care au depus impotriva
generalilor.

D. Al. Alexandrini: Si. chrciumari, dar nu

de noi.

www.dacoromanica.ro

261

D. Armand Cdlinescu: Au fost adusi soferi

dela Presedintia Consiliului de Ministri ca s
depund impotriva fostilor sefi de guvern. (Aplauze

pe bdncile Partidului National-Tdrdnesc).

Au fost adusi maniaci, iresponsabili ale cdror
afirmatii senzationale se desfdsurau a doua zi,
in presd, pentru ca s intretind agitatii politice.

D-lor deputati, nu aduc nimnui nicio invinuire. Constat ins ca in asemenea conclitii desbaterile noastre s'au coborit in unele momente

la un nitel scdzut care trebuia evitat, care ar fi

putut fi evitat, dad. existau alte preocupdri.
Ce rezultate a dat ancheta in ce priveste problema traficului de influentd?
Nu s'a descoperit nimic acolo unde se cduta.

Din acest punct de vedere, anchcta nu a dat

niciun rezultat i cei cari scontau anume efecte
politice, au rrnas deceptionati. Combinatiile au
cdzut. S'au descoperit insd vinovdtii in alt

parte, la cei cari au sabotat contractul. Dar

asupra acestora, onorabilul domn raportor general, nu a tras toate concluziile pe care era obli-

gat s le tragd.
Prin urmare, nu an fost rezultate. Atunci, in
fata esecului s'a recurs la altceva. Patima nu
dezarmeaz niciodata.; patima insd este, un ran

satuitor, fiindcd atunci s'a recurs la legenda

www.dacoromanica.ro

262

documentelor dispdrute. Fireste, dacd nu s'au

dovedit vinovati, trebue s fi disparut documentele.

D-lor deputati, ai fi putut s ma mrginesc,

sa ridic un protest hotdrit impotriva legendei
vinovatiei d-lui Mihai Popovici. Dupa noi, legenda vinovtiei d-lui Mihai Popovici, este de
acela.si calibru ca falsul dela Consiliul de Razboiu, prin care se implica un fost ef de guvern.
(Aplauze pe &incite Partidului Napional-Tdrdnesc).

Voiu analiza insd in toat linitea i aceast

chestiune, fiindca mie mi se pare construit aa
de putin abil, incat nu rezistd.
Ce se reproeazd fostului ministru al justitiei?
Mai intai, un punct trebue lamurit din capul

locului: d. Mihai Popovici nu a participat la

tratativele pentru contractul din 1930; nu fdcea

parte din guvernul care a incheiat contractul

din 1930 ; nu se gdsea in tard in acel moment.
D. Mihai Popovici este invinuit pentru un
act petrecut, nu la facerea contractului, ci n
1933, cu prilejul descinderii.
Ce se reproseazd fostului ministru al justitiei?

0 convorbire telefonicd, prin care d-sa cerea

relatii organelor subalterne i. Parchetului militar, asupra cauzelorslescinderii. Atat. Este foarte

www.dacoromanica.ro

263

interesant, unic chiar ; tiinta penala se va imbo-

gti cu o asemenea conceptie.

Dar ce cuvinte, ce anume a spus fostul ministru al justitiei, ca sd-i atragd o inculpare ?
.

Onorabilul domn raportor, afirm la pag. 102 :

<( este, de sigur, imposibil s se reconstitue, cuvint
cu cuvnt, convorbirea telefonica .
Cum, d-lor, se acuz un om pentru o convorbire telefonic i aceast convOrbire nici macar

nu este cunoscutd ! 0 afirmd i. o mdrturisete

d-1. raportor. Dar atunci unde este obiectul incrimin 'aril ?

Dar s mergem mai departe. D-1 raportor continud :

<( Nu este indoiald c interventia telefonica,

avea semnificatia unui ordin de incetare a anchetei .

Prin urmare, nu este vorba de un cuvant

rostit la telefon, fiindcd convorbirea aceasta nu
s'a putut reconstitui i d. raportor Insui recu-

noate Ca aceasta nu s'a putut reconstitui, ci

este vorba numai de semnificatia ei. .Aa dar,
d-1 Mihai Popovici este aculat de senmificatia
pe care ar fi dat-o cuvintelor sale. Procesul de
intentii ?

D. Aurelian Bentoiu, raportor : Pentru continutul ordinului, pentrued imposibilitatea de a

www.dacoromanica.ro

264

reconstitui cuvant cu cuvant cum ar fi fost fn

msurd s'o facern, dad, se inregistra pe placa de
gramofon este una i reconstituirea continutului

indicatiunii de fond este cu totul alta, incat

dacd vreti s discutati loial, acea pagind a raportului, subliniati c euvant cu cuvant nu se poate

reconstitui, ceea ce trebue s recunoastem c

este o imposibilitate. Dar eu dupd aceea examinez o serie de probe si demonstrez, logic, de ce
reconstitui continutul vorbirii. Nici convorbirea

te'efonicd a lui Renou n'a fost reconstituitd

cuvant cu cuvant, dar stiti d-voastr rezultatul.
D. Armand Calinescu: D-le Bentoiu, eu v'asi
ruga s nu va inchipuiti Ca n'am s analizez tot.

ra rog sa aveti putind ra.bdare, s nu vdditi

nervozitatea lui Alexandrini, care are poate o
scuz, aceea a tineretii.
$i atunci, d-lor, cel putin acest proces de intentie, eine il stabileste ? Pe ce va bazati d-voastr
in aceast apreciere ? Care este elementul mate-

rial? Niciunul. Pdrerea d-voastr. Asa eredeti.

Atat. Se intampld insa." un fapt decisiv: d. Bentoiu pretinde ca convorbirea d-lui Popovici a
avut semnificatia unui ordin de incetare a anchetei. Cdtre cine ? Fireste cdtre aceia cu care a vor-

bit. Or, d-lor, aceia cu care a vorbit contestd

lucrul acesta i ii contestd in termeni categorici.

www.dacoromanica.ro

265

Dati-mi voie s ma refer la depozitia primuluiprocuror, ocu care d. Popovici a vorbit mai intai.
Intrebare : Ati spus c v'a chemat la telefon

ministrul justitiei, seful d-voastr ierarhic. V'a

dat ordin sa interveniti intr'un mod oarecare
in aceast chestiune ?
Rdspuns : I\Tu, mi-a cerut numai sa-.1 informez.
Intrebare : Ati avut impresia ca v'a fcut

vreun repro, fiindca s'a facut descinderea la

Skoda ?

Raspuns : Cattii de putin .

Apoi, eful Parchetului militar, colonelul Pomponiu, reproduce convorbirea :

eine este la telefon ?
Mihai Popovici.

Am onoare a vd saluta, d-le ministru, aci

colonel Pomponiu.
Ce este acolo, d-le colonel?
D-le ministru, este o descindere cu caracter

fiscal i, dat fiind c s'au gsit niste acte, care

ar interesa aprarea nationald, acte cu caracter
militar, am fost sesizati i noi .
Si continua depozitia d-lui colonel Pomponiu:
Trebue sa va spun dela inceput i pentru ultima
data ca d. ministru Popovici s'a limitat la urmaltoarea discutie cu mine : o D-lor, fiti cu tact, noi
suntem in tratative diplomatice cu Cehoslovacia
o

www.dacoromanica.ro

266

Am rdspuns: o D-le ministru, v. rog s credeti c

suntem extrem de civilizati . A inchis telefonul
1i convorbirea a fost incheiata .

Iar mai departe: intrebat din nou, d-1 colonel

Pomponiu raspunde : Nicio sugestie, niciun or-

din n'am primit, pentruc noi, justitia militara,

flu primim sugestii sau ordine in aceastd privinta .

D-lor deputati, dati-mi voie s v atrag atentia asupra importantei depozitiilor d-lui colonel
Pomponiu. D-sa poate fi suspectat de orice, numai

de partialitate fata de noi, nu; dimpotrivd. (ANauze pe bdncile Partidului National-Tdrdnesc).

Avea toate motivele s Led o depozitie cel

putin echivoca, pentrucd nu a fost menajat de
noi, a fost atacat vehement in cursul anchetei.
$i exista cel.putin tin coleg, membru al majoritatii, din comisie, care tie, impreund cu mine,
c s'au facut, la un moment dat, demersuri pe
lnga d-1 colonel Pomponiu, profitnd de aceast
stare sufleteasca a sa, pentru ca s dea o anumit

declaratie. Nu a fdcut-o, nu a putut sa o facd,

pentruca a trebuit sa spund adevrul. Aa dar,
nicio sugestie.

D. Aurelian Bentoiu, raportor: Este, prin urmare, un martor pe a cdrui depozitie se poate
pune temeiu.

www.dacoromanica.ro

267

D. luliu Maniu: Cand insui nu este interesat.

D. Aurelian Bentoiu, raPortor : Voiu examina
o depozitie mai hotaritoare, a d-lui colonel Pornponiu.

D. luliu Maniu: Actizatul niei nu este dator

s depuna.
D. Armand Cdlinescu: Aa dar, niciun ordin,
nicio sugestie:
Atunci d-lor deputati, dati-mi voie, presupunand un moment cd convorbirea d-lui Popovici
trebuia s Ob in adevar o anume semnificatie,
ce importa dacd semnificatia nu a retinut-o d-1
colonel Pomponiu? In definitiv, de interpretarea
pe care o da el, colonelul Pomponiu, depindea
valoarea i efectul cuvintelor. Or, d-1 colonel
Pomponiu nu numai c spunea: niciun ordin,
nicio sugestie , dar adauga c, daca au plecat
dela descindere, la un moment dat, dupa aproape
cloud ore, dela convorbirea cu d-1 Popovici, este
Ended le-a cerut comandantul, d-1 general Inca,
sa se prezinte cu actele la prefectura politiei.
Iota depozitia : D. general Lad mi-a telefo-

nat: metodizati i aranjati materialul gsit,

Veniti apoi cu el la prefectura poliiei .
Ca urmare acestui ordin spune chiar d-1
colonel Pomponiu, pe la ora 11-111/2, dupa
ce am fdcut dosarele, dupd ce le-am tampilat,

www.dacoromanica.ro

268

dupd ce s'au incheiat diferitele procese-verbale

de delegatii notri i ai fiscului, ne-am dus la
prefectura poliiei .
Ce spune celalt comisar regal, care a fost de
Ltd ? Maiorul Konya spune: Am continuat cu
triarea actelor, pana. cnd efu1 meu, d-1 colonel
Pomponiu, a primit ordin telefonic dela d. gene-

ral Uicd, ca la ora 10 seara sa" tie prezentam

la d-sa, la prefectura poliiei, ca sd prezentdm
tot materialul ridicat, pentru a aprecia. Daca.
nu aveam ordin s plecam la ora 10 i juindtate,
continuam cercetdrile .
Este clar. Dar, d-lor deputati, gsese in rapor-

tul .d-lui Bentoiu, dou depozitiuni, apropiate

una de alta, care mi se par foarte curioase.
Bundoard, la -pagina IOT, iata ce se spune:
Colonelul Pomponiu declard:
Am 2tras atentia d-lui general Uied, cum cd,

intrernperea cereetarilor este ilegald. Iar d-sa

mi-a spus Ca asa este hotdrirea .
Va s zic, d-lor deputati, colonelul Pomponiu
afl dela generalul Uica, cum c aa este hota-.
rirea. Dac hotarirea era dela d-1 Mihai Popovici,

care a vorbit eu colonelul Pomponiu, nu avea

nevoie sa mai intrebe pe generalul Uicd.
Veti zice, poate, ca i generalul Uica, a vorbit
cu Popovici, poate lui Uic i-a dat acest ordin.

www.dacoromanica.ro

269

Dar mai departe, la punctul 9, de asemeni

gsesc in raport :
s Generalul Uic, prin raportul sau, afirma de
asemeni c d-sa, a luat contact la telefon cu d4
Mihai Popovici, la ora 9,30, cand hotarirea incetrii cercetdrilor fusese luat .
Va s zick daca era concludent convorbirea
lui Popovici, cuUicd, hotarirea incetrii anchetei
era deja luata. Dacd era concludenta.convorbirea
cu Pomponiu, cerea relatii lui Uicd i Uica, Ii
comunica i hotdrirea incetatii. Ce rezult de
aci? Ca se confirm depunerile si ale lui Pompo-

niu si ale lui Konya, cum Ca intreruperea cercetrii se datoreste numai ordinului generalului
Uica.

Iata, d-lor. Cum rdmane atunci cu teoria semnificatiei ?

Dar teoria semnificatiei nu era singurd. Mai

este una foarte interesanta, tot atat de putin

abild si lot atat de brutal desmintit.
D-1 raportor spune Ca, fostul ministru al justi-

tiei a invocat la un moment dat cuvantul primului ministru neautorizat . Neautorizat ? Dar

de unde titi d-voastr? Pe ce v intemeiati?

Care este elementul de fapt.
5i aici este o presupunere, dar i aceasta des-

mintit. Fiindca vine fostul prim-ministru

www.dacoromanica.ro

si

270

afirma: Eu i-am dat ordin ministrului de justitie ea sa cerceteze i sd-mi raporteze ce este cu
descinderea .

Dar, d-lor deputati, mai departe d-1 raportor

mai arunca in sarcina d-lui Popovici, Inca un
punct i anume: Creand prin abuz un privilegiu al exteritorialitatii, pentru o reprezentant
comerciala descoperit delictuoasa .

Ei bine, d-lor, ce comedie este aceasta ? Ce

privilegiu? Ce exteritorialitate ? Ce reprezentanta
delietuoas?
Dacd am inteles eu bine, este vorba de o per-

soana juridicd delictuoas. Eu ai foarte indatorat, eminentului jurisconsult d. Bentoiu, ca

atunci cnd va lua euvantul, s expund gi

pentru cei mai putini jurisconsulti ce este in

primul rand persoand delictuoas ? .
D. Aurelian Bentoiu, raportor. Detinerea acte-

lor descoperite in primul moment era pentru

d-ta virtuoas? Acesta este un fapt pentru care
justitia tarii va aplica sanctiuni.
D. Armand Cdlinescu: Reprezentantul, da.
Dar reprezentanta delictuoas, aceasta cred c
este un lapsus.
Dar, in sfarit, in rezumat, se invinuete Mihai
Popovici pentru o convorbire, dar se recunoate

c aceasta convorbire nu poate fi reconstituita.

www.dacoromanica.ro

271

Se atribue convorbirii totusi o semnificatie fata,

de comisarii regali, dar comisarii regali contestd
aceast senmificatie ; se face presupunerea c
Mihai Popovici a invocat neautorizat cuvntul

primului ministru, dar primul ministru vine si

spune : nu, eu am dat ordinul !
D. Aurelian Bentoiu, raportor : Iar primul mini-

stru este contrazis de alti patru minitri.

D. Armand Calinescu : Se insird cuvintele :
privilegiul exteritorialittii, firma delictuoas, etc.
si se incheie : d-1 Mihai Popovici a voit, a urmdrit,
a obtinut etc., etc. 5i. din asemenea fapte neconcludente prin ele insile, nu numai neconcludente

dar desmintite in insasi existenta lor prin toate

depozifile de martori, se face temeiul juridic al
acuzafunii unui fost ministru. Eu 11 declar : un
proces de intentie ratat. Atat i nimic mai
mult. ( Aplauze p e bdncile Partidului N ationalT drdnesc) .

Dar, d-lor deputati, privind acest esafodaj si

examinnd cum s'a construit din piese imaginare
aceast invinuire impotriva d-lui Mihai Popovici, intrebndu-md cum a fost posibil, mi-am
adus aminte de un pasaj din raportul d-lui Bentoiu care contine o reflec.tie a sayersonala. Examinand problema falsului inaintea consiliului
de rdzboiu i cercetnd cum a fost posibil, d-sa

www.dacoromanica.ro

272

care in formula ce o d acoperd pe comisarii

regali, -exclamd la un moment dat: dacd urmdreau comisarii regali compromiterea unui

om, ar fi cdutat, fiindcd le sta in putintd, sa

inventeze o dovadd care cu adevdrat i fard
posibilitate de discutiune 1-ar fi putut compromite #.

D-lor deputati, eu cred cd nu, cu o dovadd

inventatd . se poate compromite iremediabil un

om. Nu cred. tu am altd pdrere. (Aplauze pe

Partidului National-Tdrcinesc).
D. Aurel Bentoiu, raportor: Dar d-ta crezi Ca

beincile6

eu am credinta contrarie?
D-le alinescu, eu Ii cer o elementard cloth
de lealitate in interpretarea i combaterea raportului meu. gu nu am spus si nu am gdsit autorizat un asemenea procedeu in cazul cnd asi fi
descoperit Ca afirmatia falsului este exacta_ Dar
avand sa ma ocup intre cele dou versiuni care
au defilat inaintea comisiunii i pe care d-ta le
cunosti, de chestiunea afirmatiunii falsului, in ce
consistd? D-ta esti jurist, fireste, dar dreptul
1-ai frdmntat mai putin la bard, te-ai ocupat
mai mult de politicd; eu-am acut mai:putind
politick mai mult tribunal, 0 stiu, Ca ceea ce
este esential si se discutd in toate manualele
elementare, in doctrina i jurisprudenta elemen-

www.dacoromanica.ro

273

taxa' nu este de ajuns sa-mi invederez dovada

unei alternatiuni materiale, falsul consista in
pre udiciul efectiv cauzat cuiva sau in posibilitatea de a prejudicia. Si atunci am spus: dacd
oamenii acestia au avut intentiunea delictuoas
de a savarsi un fals, mie imi este foarte greu sa
cred fiindcd fraza in redactiunea ei nu este de
naturd sa, atingd scopul pe care l'ar f i avut si
atunci din cloud una: ori au avut intentiunea

o fi avut in substratul sufletului lor aceast

intentiune dar a rmas intentiunea aceasta
neexteriorizatd, pentrucd redactiunea frazei este

departe de a putea constitui o posibilitate de

prejudicii, deci un fals.

Imi vine mai curand sd cred, dacd vor fi

avut aceast intentiune, c au fost nu delicventi,
ci dobitoci, pentruca nu se poate trage concluzia

existentii falsului din afirmatia cd ar fi stat de

vorba cu Seletzky si cu d. Maniu, la o data

cand Seletzky, nefiind cunoscut, genul lui de
activitate si mijloacele de care se servea, putea
sa stea de vorbd ctt toata lumea onorabild. Stiti
ca unul din cei cari se gaseau in Incinta Parlamentara la-desvoltarea interpeldrii d-lui dr. Lupu,

a spus c se mandreste ca a avut fericirea s-1

cunoascd.
18

www.dacoromanica.ro

274

Vedeti, prin urmare, c en stint oarecum in

logica celor ce s'au intamplat (Aplauze pe bcncue majoritd,tii).

D. Armand Ccilinescu: D-lor, imi pare foarte

rdu, dar eu nu m'am ocupat de problema falsului. Eu am semnalat o reflexiune personald a

d-voastrd, d-le raportor. i atunci, citind aici:
dacd urmdreau compromiterea unui om, ar fi
putut, fiinolcd le sta in putinta, s inventeze o
dovadd , eu Va spuneam: nu cred. Pentrucd,
d-lor, eu am alt prere despre perspicacitatea
si onestitatea opiniei publice i a judecdtorilor.

Prin urmare, nu cred. Dar sunt nevoit, cu tot

regretul, s retin reflexiunea d-voastrd, i sa. ma

gandesc dac n'ar putea figura ca motto in

capul acestui raport. (Aplauze pe bncile partidului National-Tdrdnesc).

D-lor, pentru ce era nevoie numaidecht de

invinuirea d-lui Popovici? Pentru ca s se justifice legenda disparitiei documentelor i pentru
ca s se acopere qecul cercetdrilor.
D. Aurelian Bentoiu, raportor : Legenda dispaniief documentelor, cand Seletzky declard cd au
existat documente i le-a ars? Trebue s avem
curajul s respectdm evidenta! (Aplauze pe bancile majoritatii).

www.dacoromanica.ro

275

D. Al. Alexandrini: Seletzky a rupt sigiliile,

ca sd se joace !
D. Aurelian Bentoiu,raportor : D-le Calinescu, sa
nu va faceti iluzia CA veti scpa pe una din dove-

zile evidente. Interogatorul este la dosar.

D. Armand Cdlinescu: La punctul 3, din concluziile raportului, in privinta chestiunii de a se
ti dacd sunt sau nu persoane, care au traficat
pe seama contractului acesta este titlul capitolului raspund d-lui raportor : Prin prisma

rezultatelor anchetei comisiunii, nu cred insd

c s'ar putea rosti nume precise ale vinovatilor .

Prin urmare, nu s'au gasit ! i atunci, disparitia actelor din dosare. Dacd cel putin aceastd
disparitie de acte s'ar putea sustine . . .
D. Aurelian Bentoiu, r CIPOrtor : Karturisith de
nevinovatul Seletzky !
D. Armand Cdlinescu: D-voastr stiti, cd Seletzky a mrturisit altceva, cd i-,a distrus nite
scrisori dela locuinta lui.
D. N. C. Popescu: De amor ! (Ilaritate pe bancile majoritcitii).

D. Al. Alexandrini: Dar la locuinta lui nu

brau sigilii puse pe ua biroului?
D. Armand Cdlinescu: Nu, titi bine c s'au
pus sigilii la ui. i au recunoscut toti comisarii
regali, greeala pe care au fcut-o.
18*

www.dacoromanica.ro

276

Au aplicat pe o use capitonatd niste sigilii,

fdr s incuie usa, fdrd s aplice sigilii la birou:
D. Al. Alexandrini: Aceasta justified ruperea
sigiliilor ?

D. Armand Ceilinescu: Dati-mi voie, este vorba

de disparitia documentelor dela reprezentantd.
D. Al. Alexandrini: De-disparitia documentelor

ori unde se afla.

D. Armand Cdlinescu: Dar dela reprezentantd?

D. Al. Alexandrini: 5i acelea, dar din amandoud prtile, nu numai unele.

D. Armand Cdlinescu: Ei bine, d-lor, s'au gdsit

la descinderea dela Skoda, patru case de fier.

S'au aplicat sigiliile la ate patru, i s'au luat
cheile de cdtre comisarii regali. In ziva urmdtoare s'a gdsit un sigliu rupt. Care sigiliu? Nu
cel dela casa de fier din biroul directorului unde

se aflau actele personale, si unde s'au gasit ;

nu cele dela casa de fier a contabilittii unde s'au
gdsit, dupd aceea, conturile Palaelibus i cifrul, ci
s'a rupt sigiliul la casa de fier a inginerilor.

D. I. V. Crepiu: Unde se aflau actele.

D. Armand Cillinescu: Nu dela casa personald
a lui Seletzky, nu dela contabilitate, unde erau
conturile Palaelibus i cifrul, ci dela casa de fier
a inginerilor unde erau planurile tehnice si contractele. Ori, toemai la aceastd casd de fier fi

www.dacoromanica.ro

277

numai la aceast cas de fier au lucrat comisarii

regali i functionarii fiscali, la descindere, timp
de 4 ore 0 jumatate i deci numai de aci au ridicat dosarele pe care le cunoateti, opt voluminoase dosare.

si atunci, d-lor, sa-mi dati voie sa intreb:

cum este posibil ca toti functionarii fiscali, toti
comisarii regali, timp de 4 ore, s rascoleasca o

cas de bani, s ridice documente, stranse in

opt voluminoase dosare i totu0 tot aici sa mai
fi ramas documente? cum este posibil?
D. Al. Alexanclrini: De ce este imposibil?
D. Aurelian Bentoiu, raportor : Dar sigiliile,
de ce le-a rupt ? Va rog, explicati.
D. Armand Ca7inescu: u, v intreb un lucru:
comisarul regal a avut in nihna toate documentele din casa de fier, cu sigiliile rupte, i a avut
ordinul d-lui general Uica, s vina cu ele la Prefectura
0 voce de pe bdncile majoritatii: Raspundeti la
intrebarea precisa: de ce a rupt sigiliile?
D. Aurelian 1-lentoiu, raportor : Va rog sa-mi
dati voie s Va intrerup, fiindcd, in definitiv,
avem dorinta sincera de a ldmuri un lucru.
D-ta, in ce privete ruperea sigiliilor, crezi ca
a fost un interes delictuos sau a fost o intam-

plare, cu povestea cu mneca infutiata a lui

www.dacoromanica.ro

278

Seletzky (ilaritate), sau crezi, de pild, cealalta

variantd, servita la Consiliul de rzboiu, c. un

camion greu a trecut pe stradd si din cauza

trepidatiilor s'au rupt sigiliile. (Ilaritate).
D-le Calinescu, ori cu cat caldurd am imbratisa intr'o conceptie politica pe care o cred
deplasata, aci avem o problema de altd naturd
am imbratisa apararea cutarei sau cutdrei persoane, eu cred ca elementarele exigente ale logicei trebue s fie respectate.
De aceea, In ce priveste, ruperea sigiliilor si

disparitia actelor, nu perseverati in a ne convinge cd nu au disprut fiindca, in aceasta privinta este deajuns sa cetiti o frazd din interogatoriul lui Seletzky, care, intrebat, daca au mai
fost i alte acte impornate i au disprut, a ras-

da, am avut i alte acte importante, un

dosar intreg, pe care 1-am ars si regret cd au

puns :

ajuns i acestea, care au ajuns, in. mana d-voastrd.

(Afilauze pe bcincile majoritatii).

Cand intelegeti sa perseverati in lucrul de

atatea ori repetat i pe care am avut durerea
sa-1 cetesc in coloanele Dreptatii )) dar nu
confundati coloanele Dreptatii cu tribuna Camerei Ca laThftana zace nevinovatul Seletzky,

care este un martir al nedrepttilor savarsite de

institutia justitiei militare din tara romneascd,

www.dacoromanica.ro

279

in afard de aceasta singura situatie posibila, nu

puteti persevera in a sustine chestiunea aa cum
o puneti d-voastr.
D. Armand Cdlinescu: Dati-mi voie, d-voastr
aveti aerul s credeti ca eu ma ocup aci de persoana lui Seletzky i de actele lui. Va inelati.
Seletzky a fost condamnat i a fost condamnat

sub noi. Eu ma ocup de altceva: dispdrut-au

actele, din fapta ministrului de justitie, cand,
dela singura casa" de fier, care s'au rupt sigiliile,
toti comisarii regali i toti functionarii fiscali au

avut actele in mnd, au stat patru ore i au

plecat cu -ordinul sa le ridice toate i nu le-au
ridicat. Tot d-1 Mihai Popovici este vinovat ?
Aceasta.este problema. (Aplauze pe biincile Partidului National-T drdnesc).
D. Aurelian Bentoiu, raportor: D-le Cdlinescu,

nu veti izbuti cleat sa% ne constrngeti a ceti,

cuvnt cu cuvnt, toate depozitiile, pentru ca lumea, care nu a partidipat la comisiunea de ancheta

parlamentar Skoda, s vad care este adevrul.

D. Armand Cdlinescu: D-le Bentoiu, am cetit
si

eu o serie, veti mai citi i d-voastr alta.

Sunteti liber s o faceti.

Dar, s presupunem un moment cd ar fi

disparut documente. Ce documente ? Acelea care
cuprind dovada coruptiei ?

www.dacoromanica.ro

280.

D. Al. Alexandrini: Poate.

D. Armand Cdlinescu: Cum, adica ? Societatea Skoda corupea oamenii politici romani?
D. Al. Alexandrini: Poate.
D. Armand Cdlinescu: Dar, ati tratat acum
eu societatea Skoda, cu un asemenea furnisor !
Sd-mi dati voie sd-mi exprim nedumerirea mea
c un asemenea lucru s'a mai putut intampla.
Nu ma mir c Skoda a tratat. Dimpotriva, ma
gandesc cu. cata ardoare reprezentantii ei vor fi
cautat contactul cu vechii acuzatori; ma gandesc cu ce multurnire sufleteasc se va fi aezat
Lowenstein in fata biroului d-lui prirri-ministru,

i ma intreb: ce reparatie morald mai mare

decat aceasta, putea s aiba. uzinele Skoda,
izbite in reputatia lor mondiald? (Aplauze prelungite pe bancile Partidului National-Tdrdnesc).

Prin urmare, eu nu ma mir cd a tratat Skoda.

Ma mir Ca ati tratat d-voastrd. Si, fiindca ati

tratat, sa-mi dati voie s va intreb: ce msuri
ati luat d-voastrd, pentru ca sa lamuriti problema comisioanelor? Nu este posibil sa nu va fi
preocupat de o chestiune care intereseaza morala
publica in Stat. Nu este admisibil sd nu se fildmurit
i. s nu se fi fixat tinuta moral:a a ft-truism-ult.-Li,

inaMte de a se fi reluat tratativele cu el. (Aplauze pe bdncile Partidului National-Tdrdnesc).

www.dacoromanica.ro

281

Prin urmare, ee ati facut d-voastra, pentru a

obtine lamuriri ? Va pun aceastd intrebare, pentrued guvernul roman era angajat pe aceasta
cale. V' am spus Ca fostul prim-ministru, d-1 Vaida,

a somat Uzinele Skoda, le-a trimis o adresa 1i

le-a spus : s ne dati documentele, dovezile, s
ne dati numele celor cari au traficat i, daca
nu ni le yeti da, nu vom mai trata cu d-voastra.
Iat o pozitie. Va intreb : d-voastr v'ati mentinut pe aceasta pozitie ? Daca da, ce rezultate
ati avut ? Dacd nu, pentru ce ati abandonat-o ?
Din cloud lucruri until : sau d-voastra nu mai
credeti in legenda comisioanelor i atunci stmteti datori s'o inrturisiti sincer, sau credeti
inca in legenda comisioanelor i atunci d-voastra
ati facut o mare greseala, abandonand pozitiunea, din varful careia, puteti exercita presiuni
asupra Skodei. (Aplauze pe bdncile Partidului
National-Tdrdnesc).

Intre problematica disparitie a documentelor

hipotetica interventie i sugestie a d-lui Mihai
Popovici, pe de o parte i acoperirea, care s'a
dat Skodei prin nouile tratative, pe de altd parte,
nu exista comparatie.
Putem sa intoarcem acuzatiile i sa facem res-

ponsabili pe aceia cari au abandonat pozitia

guvernului nostru fat de Skoda. (Aplauze pre-

www.dacoromanica.ro

282

lungite pe bdncile Partidului National-Tardnesc ;

intreruperi, protestdri pe bdncile majoritdtii).

Problema Skoda este astazi definitiv lichidata. Dup o pierdere de vreme de 4 ani de zile,
s'a reluat comanda. Bine a facut guvernul c a
reluat comanda ; s'a mentinut vechiul furnisor,
s'a mentinuts vechile modele de tunuri, s'a schimbat numai volumul comenzii si unele modalitati
de plata.
Nu le combat. Vor veni inaintea Camerei gi

le vom discuta atunci. In definitiv, este o chestiune de conceptie a guvernului care trateaza
la un moment dat ; dar contactul a fost reluat
i cu aceasta, chestiunea Skoda, in fond, este
inchisd.

A ramas insa ceva: au ramas pasiunile politice cleslantuite sub forma acuzatiilor calomnioase.

Este vechi s istemul, ilcunoastem; opinia publica nu se mai impresioneaza.

0 voce de pe bdncile majorittii: Ce spune

doctorul Lupu in aceasta privinta?
D. Armand Cdlinescu: Este invinuit unul sau
altul dintre prieterdi nostri, in mod nedrept ! Ce
importa! Vi se poate intoarce oricnd vizita.
Cu ce pret insa ati obtinut deslantuirea pati-

milor?. Ati obtinut deslantuirea patiinilor cu

www.dacoromanica.ro

283

pretul desvguirii in fata strainilor, a situatiunii

intregi a apdfdrii noastre nationale ; cu pretul
credrii unei atmosfere pagubitoare in jurul corpului nostru ofiteresc.
Este o crim ce s'a fcut !
Istoria, maine va infiera pe cei ce au destntuit o asemenea campanie ptimad.
Intru cat ne privete, noi avem contiinta ca
ne-am acut datoria. (Aplauze pe bdncile Partidului National-Tdrdnesc).

www.dacoromanica.ro

XXIV
LA LEGEA COOPERATIEI
(MDINTA CAINITZEI DELA 4 MARTIE 1935)

D. Armand Ccilinescu: D-le preedinte, d-lor

deputati, nu a voi s turbur simfonia pe care

o inchina adineauri onorabilul deputat, pe care
am pldcerea s-1 urmez la aceast tribund, d-lui
ministru al domeniilor. $i, dacd in discutia noastra' ar fi astdzi activitatea obtii Lumea Noud
dela Vaslui, m'a asocia i eu cuvintelor de

laudd pentru un om, care, frd indoial, a fost

un convins democrat.
Din nefericire, de atunci i. pand acum lumea
nou a devenit lumea veche .
D. V. P. Sassu, ministrul agriculturii i domeniilor : Sufletul meu a rmas acelai.
D. Armand Ceilinescu: Da, dar din nefericire
s'a asociat cineva, care a inchis sufletul d-tale
in corpul acestui proiect i 1-a inchis aa de

www.dacoromanica.ro

285

tare, incht din cand in chnd chiar d-ta simti

nevoia s explodezi i s spargi corpul acesta
in care vrea sh te strangh. (Aplauze pe bancile
Partidului National-Tdrdnesc).
D-lor deputati, d-1 Berberianu a vorbit de sus

si a avut amabilitatea s arate partidului, pe

care 11 reprezint, drumul pe care crede d-sa c

trebue s mergem. Sunt foarte recunoscdtor

sugestillor pe care ni le face thnrul deputat
dela Constanta 0-1 asigur c Partidul National-

Thranesc va medita asupra lor. Voiu adhuga,

de asemenea, cd am privit cu simpatie pe d-1
Berberianu, fiindch, inteadevdr, era un adevrat
curaj sh se urce la tribunh i. sa sprijine un asemenea proiect.

Ce este drept, d-sa a avut abilitatca sh nu

vorbeasch despre proiect, ci s Led o conferint
foarte interesant asupra cooperatiei in princi-

piu, incht mrturisesc ch atunci chnd vedem

subliniind cu aplausele d-voastr inele idei exprimate de aici, nu era nicio impiedecare ca i noi
de dincolo sh le subliniem.
Acesta -era principiul ; alta este insh situatia
cum o desemneath proiectul de lege. De aceea imi

yeti ingadui mie s yin la cercetarea chestiunii.

care formeath obiectul insu5i al desbaterilor
noastre.

www.dacoromanica.ro

286.

D-lor deputati, problema cooperatiei a fost

examinata pe larg in fata. d-voastra. S'a expus
care este toat competenta i doctrina, care comand aceasta. materie i. o explica.
Este bine cd s'a facut aceast largd desbatere,

nu numai pentruc toata lumea politica s5.

noasca, mai aprofundat aceastd important problemd, flu numai pentru ca astfel sa se degajeze
directivele sanatoase ale micarii i sa se impund
aceste directive, dar mai ales pentru ca s apard

ca un moment caracteristic.
Noi, reprezentantii Partidului National-Taranesc, participam toti la aceste desbateri, tocmai
pentru a marca acest moment, cand chestiunile
care intereseaza vieata rurald trebue s formeze
obiectul celor mai serioase preocupdri.
De altfel, privim cu satisfactie drumul pe care
I-a parcurs ideea pand azi. and cel dintaiu taxanist din Vechiul Regat, Constantin DobrescuArge5, a infiintat o cooperativa de credit, Banca
tAranilor dela Domneti, la 1878, in cercurile
oficiale s'a produs o adevarata turburare. Ce
este drept, in vremurile acelea Insi popularizarea constitutiei la sate prea un act subverTiv. Prin urmare, aparitia celei dintai banci a
taranilor a turburat cercurile oficiale.

www.dacoromanica.ro

287.

Tot atat de caracteristic este imprejurarea

cd la inceputul anului 1897, cand micarea cooperatist a. luase deja o extindere, cand numeroase

institutiuni de acest gen fiintau dej a in fapt,

prezentandu-se inaintea Camerei tin proiect de
lege din initiativ parlamentara, care avea s
legalizeze numai fiintarea acestor institutiuni,
el nu a fost luat in consideratiune.
Guvernul s'a opus. Si era un guvern liberal

atunci. Era vorba de activitatea particulard

a locuitorilor dela tard. Nu se cerea niciun sprijin

dela Stat, nu se cerea niciun concurs bdnesc,

nimic. Se cerea numai stabilirea unor norme
legale, inauntrul carora cooperativele s se poata.

desvolta. Atat. Si totui, acest lucru nu a fost

luat in consideratie la 1897.
De .aceea, d-lor deputati, intelegeti d-voastr
ca noi privim cu satisfactie drumul pe care 1-a

parcurs ideea pana azi. De aceea noi venim s

subliniem momentul de fata.
Dar, in afara de aceasta, mai este o consideratiune pe care o socotim esential. D-lor deputati
'noi nu contestam singuraticilor reprezentanti ai
Partidului Liberal, dreptul de a activa in cooperatie i de a o face cu sinceritate, cu avant
uneori, dacd voiti. Noi nu Ira contestam d-voastr
nici dreptul de a legifera in aceasta materie.

www.dacoromanica.ro

288

D. V. P. Sassu, ministrul agriculturii si dome: Sunteti amabil.

D. Armand Calinescu: De sigur, sunteti guvern, sunteti majoritate parlamentard, investiti

cu puteri legale ; i, in aceastd privint, d-voastr
faceti ce voiti.
Dar noi v contestam ceva. In aceast materie

special a cooperatiei, noi v contestam d-voastr, ca partid, putinta de a da solutiuni ad.evdrate, (aplauze pe bcincile Partidului, NationalTdrdnesc), solutiuni care s se inspire din principiile juste, solutiuni care s convin intereselor
reale ale coopefatiei. Aceasta noi nu credem Ca'
o puteti face. Aceasta ati incercat s'o faceti in
trecut i flu ati reuit. Voiu examina indatd
aceasta. laturd. Fapt este : nu ati putut da o
solutie durabild problemei cooperatiei, i nu o
puteti da nici astdzi. si dacd la prima experienta
au putut lua natere unele iluzii, astazi, pentru
noi, eecul d-voastr va fi sigur.
De ce ? Pentrucd, d-lor deputati, ideea cooperatistd nu se incadreazd in doctrina d-voastrd
de partid. D-voastrd, ca doctrind economica, de
partid, sunteti situati intr'un alt plan ; intr'un
plan, care este ireconciliabil cu acel al cooperatiei. De sigur, d-voastr aveti grija totdeauna s
inscriti cooperatia in programele d-voastr. Se

www.dacoromanica.ro

289

intelege. Ba bine c nu aveti s o inscriti. Aceasta ins este o alta chestiune, acesta este aspectul
politic de propaganda. Organic ins, conceptia
d-voastr traditional este alta, si interesele economice pe care le reprezentati ea partid, nu v
indeamnd s vas ocupati de cooperatie, decart
intru atat intru cat micarea trebue s fie jugudata' sau compromis.
Sa ne intelegem, d-lor. Eu nu vreau sa v fac

o imputare, doctrina d-voastr de partid este

foarte respectabila ca atare. Eu vreau insa sa
delimitez terenurile pe care suntem situati d-voastra. De aceea noi v contestam putinta de a da
solutiunile adevdrate in problema cooperatiei.

De altminteri, o prima consecinta a acestui

fapt, este imprejurarea c proiectul d-voastra.,
nu este sincer. Proiectul acesta, in prezentarea
lui, este lipsit de sinceritate.
Intr'adevdr, ce voiti d-voastra ? In expunerea
de motive care insoteste acest proiect, si in care
de obiceiu se arath principiile fundamentale ale
unei legiuiri sau se expun temeiurile care indrep-

tatesc revizuirea ei, in aceast expunere de

motive foarte succinta, d-voastr nu ne aratati
nimic. Nu am gsit schitata conceptiunea d-voa'strd, nu am gdsit indicate modificarile pe care
le faceti. Si, dacd ar trebui s ne mrginim la
19

www.dacoromanica.ro

290

cetirea expunerii de motive, in care gasim fraze

ca aceasta : proiectul, in far de mici detalii,
pastreaza dispozitiile legii in vigoare , ar trebui
sa intelegem c nici nu este vorba de o adeva-

rata reform. Iar, cat despre cloud importante

institutii Banca Centrald Cooperativa i Oficiul National al Cooperatiei

situatia lor e determinata intr'o frazd pentru a face serioase economii de cheltueli
atat ! Cele 200 de arti-

cole pe care trebue s le votam; sunt infatisate

in lumina unor mici detalii, care nu schimbd
legea ih vigoare, sau sunt reduse la o banal
chestiune de cheltueli.

Apoi bine, d-le ministru, cum e posibil s

infatisati d-voastra astfel proiectul. Este sincerd o asemenea prezentare ? Ce ati urmdrit
d-voastr ? S adormiti vigilenta noastrd, sau
s evitati greutdtile pe care le aveti de a forMula o conceptiune clard in aceast privinta ?
Fie intr'un caz insd, fie in altul, noi suntem datori

s subliniem acest aspect. Pentrucd, in adevdr,

proiectul acesta rastoarnd in intregime regimul
actual al cooperatiei.

Nu voiu expune in fata d-voastra legiuirile

succesive ; s'a fcut deja aceasta. Voiu retine
numai cateva puncte esentiale, pentru ca s pot

www.dacoromanica.ro

291

degaja tendintele care 0-au facut drum in aceasta materie.

Legea dela 1903, lege a cdrei inspiratiune se
atribue lui Spiru Haret, s'a marginit sa acorde
institutiunilor cooperatiste Personalitate juridied i sa le dea unele inlesniri in ceea ce privete formalitatile de constituire 0 de urmarire
a creantelor.
D. I. Reiducanu: Si aceasta numai la bancile
populare sateti.
D. Armand Ceilinescu: Atat.
D. M. Negurd, subsecretar de Stat la Ministerul
Agriculturii ,si Domeniilor : Nu le-a impus 0 consilii de administratie.

D. Armand Cdlinescu: Legea dela 1921 a

adaugat o institutiune centrald insarcinata cu
finantarea si cu controlul miscnii. Institutiune

de Stat, ea trebuia sa dea directive micarii,

dupa conceptia oficiala a puterii executive.

Legea dela 1928 a pastrat regimul de Stat

i a adus numai o simplificare, reducand sectiunile Casei Centrale dela 3 la 2.

In schimb, legea dela 1929 s'a inspirat din

cu totul alte principii. Ea a aezat organizarea
cooperatiei pe cu totul alte baze, i anume :
mai intai, functiunea financiara a incredintat-o
unei Banci Centrale, creat prin participarea
19*

www.dacoromanica.ro

292

Statului i a unitatilor cooperative. Ea se administra in mod autonom, en responsabilitate comerciald. Al doilea, functiunea economicd a fost

incredintat unei alte institutiuni, care se crea

pe baze federative. Aa a luat natere Centrala
de Export si Import, care nu se ocup cleat cu
chestiuni comerciale. Si, in al treilea rand, func-tiunea de control a fost incredintat unor uniuni

regionale, care lucrau pe baz de autonomie ;

numai in subsidiar i pana, cnd regimul controlului autonom se putea generaliza s'a dat aceasta
in insrcinarea Oficiului central al Cooperatiei.

Iat In scurt evolutia legislatiei.

Ei bine, d-lor, care sunt principiile care se
degaja din aceastd legiuire succesivd? Care stint

ideile care i-au acut incet, incet, drum i au

sfarsit prin a se imptme ?

D-lor deputati, sunt cloud idei esentiale. In

primul rand este autonomia. Micarea cooperatistd a tins s se emancipeze de tutela stricta, a
Statului i sd-i asigure o existenta liber. Insti-

tutiuni cu caracter privat, satisfacand nevoi e

populatiei rurale, ajutnd prin tirmare interese
particulare, cooperativele au urmrit sd-0 asigure o deplind autonomie. i dacA motive de
oportunitate recomandau supravegherea puterii
executive atata vreme cat micarea era la ince-

www.dacoromanica.ro

293

putul ei i atata vreme cat lipsa de experient

si de pregtire profesional a conducdtorilor putea
aduce prejudicii interese:or materiale ale tAratii-

lor, aceasta nu mai era posibil dtipd aproape 50

de ani de existent a miscrii. In orice caz supravegherea unei institutiuni de Stat, care avea sa

stdpaneasc in fapt, in chip birocratic, vieata

economicd dela sate, nu se poate sus-tine sub
niciun motiv. De aceea cooperativele au urmdrit
sa-i asigure autonomia i aceasth. idee i-a Osit
formularea precis in legea dela 1929.
A doua idee esentiald, care se degaj a. din legiui-

rile succesive este aceea a specializdrii. Era un

non sens ca aceeasi institutiune, in acelasi moment, sa." cmnuleze i atributiunile de finantare,
51 atributinnile de desfacere a produselor cooperativelor, i atributiunile de control. 0 asemenea
organizare purta caracterele biurocratismului 51
ducea la imposibilitatea in fapt de a indeplini
curn trebue aceste multiple functiuni.
0 regula elementard in materie de tehnicd a
intreprinderilor economice dicta ca organizarea
s fie rationalizata prin separarea net a acestor
diferite functiuni. Astfel institutiunea centrald
trebuia s fie organizat prin despartirea functiunii economice de functiunea cu caracter moral, de control.

www.dacoromanica.ro

294

Mai mult chiar : tendinta era Ca, in aceeai

ramura de activitate, specializarea s se impingd

pand la categorii de operatiuni. lath', care era

a doua tendintd.
ti bine, d-lor, aceste cloud deziderate ale coo-

peratiei si-au gsit satisfactia lor in legiuir ea

dela 1929.
D. M. Negurd, subsecretar de Stat la Ministerul
Agriculturii i Domeniiloy : Unde s'au clesbatut,

de unde au luat natere aceste deziderate ?

D. I. Rdducanu: Eu am sa citez pe d. Negura,...

D. Armand Cdlinescu: Va rog, dati-mi voie.

Eu am inteles intrebarea d-lui ministru Negura.

Ea este facutd ca sa preintmpine intrebarea

mea care ar fi fost in adevar indiscreta: de unde
i-a luat inspiraiile d-lui?
D. M. Negurd, subsecretar de Stat la Ministerul
Agriculturii i Domeniiloy: Eu am s va spun.

D. Armand Cdlinescu: As fi foarte curios sa

aud. Am i eu oarecare informatiuni despre
sursa acestor inspiratii.
D-lor deputati, ce faceti d-voastra ?
D-voastil rdsturnati regimul cooperatist in
vigoare. D-voastr abandonati aceste tendinte.
D-voastr reveniti la o formula, care a fost totdeauna socotita ca o etapa vremelnicd. D-voastra
desfiintati i autonomia i specializarea. D-voa-

www.dacoromanica.ro

295

stra reveniti la cooperatia de Stat, la birocratismul

strmt i la confuzia functionarismului, (aplauze
pe bdncile Partidului N ational- drdnesc) , pen-

trucd d-voastr creati o Casa Centrald, care are

s fach de toate : i finantare, i comert, si control.

Ei bine, in asemenea conditiuni, sa-mi dati

voie sa cred c5, nu mai poate fi vorba de detalii
mici, care nu schimb dispozitiunile legii in vigoare. A infatisa astfel proiectul de lege, nu este
a-I infatisa sincer.
De altminteri, in aceast privinta mai este un
fapt caracteristic. Ma gandesc la conditiunile in
care se urmeazd desbaterile acestea. Ele merit
s fie relevate dela tribuna Camerei, fiindcd con-

stitue un caz unic in analele Parlamentului

roman.

Intr'adevar, noi discutdm un proiect de lege,

despre care tim c pan6. la sfarOt va suferi
fundamental& schimbri, (aplauze pe bdncile Partidului-National Tardnesc), pentrucd, dupa ce
acest proiect a fost infatiat i a stat pe ordinea de
zi a Camerei aproape un an, a venit d-1 ministru
Sassu cu ni.te declaratii, care il schimbd in chip
fundamental. Ce este drept, i elaborarea acestor

declaratiuni s'a facut treptat, pentruca la fiecare

pas a intervenit d-1 ministru Negura, care, sub
motivul completa'rii 1or, aducea in fond amendri

www.dacoromanica.ro

296

i corectri in chiar prezenta titularului departamentului. Incat eu va," mdrturisesc un lucru: nu

mai tiu dup eine sa. ma iau. (Aplauze pe bdncile Partidului National-Tdrdnesc). Dup d-1 ministru Sassu? Sau dupd d-1 ministru Negura. ?
(Aplauze pe bdncile Partidului National-Tdrdnesc ; intreruperi pe bdncile majoritdlii).

Nu stiu ce voiti d-voastr5.. Voiti proiectul?

Atunci pentru ce ati mai facut declaratii? Voiti
principiile din declaratii ? Pentru ce mai pastrati
proiectul? (Aplauze, ilaritate pe ba'ncile Partidului National-Tdrdnesc).
Aflu acum cd se pregte,ste a treia formula.
Nu stiu intru cat aceasta este adevdrat. A
prefera s nu fie adevdrat. Ai fi bucuros ca,
de pe banca ministeriald, s5, se desrnint5. accasta.
Mi se spune c in acest moment la Oficiul Natio-

nal_ al Cooperatiei se elaboreaz texte, care nu

mai sunt in acord nici cu principiile din declaratii. (Aplauze, ilaritate pe bcincile Partidului
National-Tardnesc ; protestdri pe bancile majoritdtii).
D. M. Negurd, subsecretar de Stat la Ministerul
Agriculturii si Domeniilor. : Intrigd mdruntd.
(Aplauze pe bdncile majoritdtii).
D-le Cdlinescu, aceasta este rostul d-voastrii,

la tribund Eu credeam c d-ta eti capabil

www.dacoromanica.ro

297

i te cred capabil

s rosteti un discurs, dis-

cutnd .o lege, iar nu ceea ce se petrece sau

sd ti se spund ce se petrece prin colturi sau prin
casele particulare. (Aplauze pe bdncile majoritatii)
D. Armand Cdlinescu: Va rog s nu V grbiti s aplaudati.
D-le ministru, permiteti-ini, este tocmai ceea ce
.

voiam s va spun i eu, fiindca, am venit la

aceasta tribund sa discut o lege. Dar VA intreb
pe d-voastra, : ce sa discut ? Proiectul sau declaratiile ?

0 voce de pe bancile majoritatii: Si una i alta.

(Ilaritate, aplauze pe bdncile Partidului NalionalTdrdnesc).
D. Armand Cdlinescu: In orice caz, trebue s

conveniti cd este tin semn de intrebare asupra

ceea ce va fi pana la sfar5it acest proiect de lege.
D-lor, en am pentru d-1 ministru Sassu personal

mult deferent. D-sa este un om, care a dus

lupte democratice foarte apreciate. Din nefericire, insa, in aceste imprejurdri, d-sa a fost adus,
frd voia d-sale, intr'o situatie foarte incurcatd.
Aceasta era de ateptat, deoarece este rezultatul
inevitabil al lipsei de sinceritate, care a prezidat
la intocmirea proiectului de lege, ( aplauze pe
bdncile Partidului National-Tdrdnesc).

www.dacoromanica.ro

298

Dar, d-lor deputati, in al doilea rand proiectul

acesta este fundamental greit in conceptia lui.
Greit i din punct de vedere teoretic, greit i
din punct de vedere al experientei practice, care
s'a fcut astdzi. Teoretic, d-lor, pentruca intr'adevdr, despre ce este vorba aici? Care este natura
legii acesteia ? Care este materia in discutie ?

D-lor, este vorba de activitatea privata a unor

particulari. Comertul de bancd, comertul de marfurl este liber sag faca orice cetatean, cu respectul formelor legate, de sigur, i cu responsabilitatea personald. Dar ce rol are aici Statul ? Pen-

tru ce numaidecat trebue sa intervind Statul

s exercite el aceastd functiune printr'o organi-

zatie biroctratica i substituindu-se vointei

intereselor cooperatorilor ?

D. profesor A. C. Cuza: Pentru ocrotirea unor

elemente de care se poate abuza.
D. Armand,Calinescu: D-le profesor Cuza, ma

surprinde c tocmai d-voastra faceti aceasta

observatie.

D. profesor A. C. Cuza: Te rog sa nu te surprinda.

D. Armand Cdlinescu: Va intreb : pentru ce

puneti d-voastra institutiile taraneti cooperative intr'o situatie de inferioritate fata de insti-

www.dacoromanica.ro

299

tutiile capitaliste, despre care aveti parerea pe

care o aveti ?
D-le profesor Cuza, d-voastra nu admiteti ca
cooperativele sa fie dirij ate, sub responsabilitatea personala, pe care o stabilete codul de
comert pentru instituiile capitaliste ?
Prin urmare, eu nu vdd fundamentul doctrinar al unei asemenea conceptii. Inteleg un lucru :
sa se creeze o norma legala, in cadrul cdreia cooperatia sa se mi0e, i A. se desvolte. Intr'o ordine

de drept, aceasta este natural. Dar ca s vina.

Statul i sa se substitue activitatii particulare
a cooperatorilor. .

. .

D. I. Reiducanu: si s inlature raspunderea.

D. profesor A. C. Cuza: Sa controleze activitatea lor.
D. Armand Ctilinescu: ... i sd impund el
vointa lui, directivele lui, cooperatorilor, cetteni liberi, aceasta nu se poate sustine.
Autonomia este de esenta cooperatiei.

D. profesor A. C. Cuza: Dar daca Statul

voiete sa realizeze anumite scopuri, de care se
intereseazd, prin cooperatie ?
D. Armand Cellinescu: D-le profesor, voiu avea

placerea sa ilustrez preocuparea d-voastra, ardtand chteva domenii in care Statul a fost ajutat
in chip multumitor de Cooperatie.

www.dacoromanica.ro

300

Dar vd rog un lucru, sd nu cddeti d-voastra,--

cu lunga experienta pe care o aveti, s nu

cadeti victima...
D. profesor A. C. Cuza: Experienta de care
d-voastr nu ati voit s profitati, caci nu m'ati

invitat la, conciliabulele d-voastr (Ilaritate).

D. Armand Cdlinescu: D-le profesor, in mate-

ria aceasta, pentru d-voastra nu este timpul

pierdut. (Intreruperi).
D-voastrd, insd, cu experienta pe care o aveti,
s nu cadeti victima unei diversiuni.
D-le Cuza, se agita, controlul, pentru ca s
se omoare autonomia. Acesta este adevartil! (Aplauze pebdncile Partidului National-Tdrdnesc).
Control? Am spus: hotdrit. Nu va fi fost complet sistemul nostru? Sunteni gata sa, discutdm,
suntem gata sa .primim o formula, care s garanteze cel mai riguros control, fard a desfiinta insa
autonomia cooperatiei. (Aplauze pe bdncile Partidului National-Taranesc).
D. protesor A. C. Cuza: Suntem de acord. Dar

noi nu renuntam la control.

D. Armand Calinescu: Nici noi nu renuntdm

la control. Va rog s nu v inchipuiti ca, cu

aceasta diversiune a controlului, d-voastra puteti
sa-i ajutati cooperatiei s ajunga la alte objec-

tive...

www.dacoromanica.ro

301

D. Virgil Madgearu: Cu proiectul d-voastr

o s intrati in negurd.. (Ilaritate pe bdncile Partidului National-Tdrdnesc).

D. Armand Cdlinescu: Dar, d-lor, ideea de

autonomie este aplicat si in alte domenii. Eu
v voiu sublinia cloud domenii care sunt foarte
caracteristice In aceasta. privintd.
In ce priveste patrimoniul cornunelor i jude-

telor exist ideea autonomiei institutiuni de

drept public, cornunele i judetele, se administreazd autonom prin organe elective si nu a fost
socotita aceasta niciodat ca un pericol pentru
interesul public. Dimpotrivd, s'a ardtat c sistemul autonomiei este superior i d rezultate
mult mai bune chiar In administratia de Stat.
D. M. Negurd, subsecretar de Stat la Ministerul
Agriculturii i Domeniilor : Dar comuna are con-

trol, iar conducatorii sunt revocabili.

D. Armand Cdlinescu: D-le Negura, conducdtorii sunt revocabili la judge i comune ? Sunt
reyocabili in sistemul d-voastra, care nu respecta

legea! Conducatorii nu sunt revocabili decat

prin disolvarea pronuntata de justitie. Controlul
in administratia comunelor i judeteloT este astazi
facut exclusiv de justitie.
D. M. Negurd, subsecretar de Slat la Ministerul
Agriculturii si Domeniilor : D-ta, d-le Calinescu,

www.dacoromanica.ro

302

care ai fost la Ministerul de Interne, sa-mi spui

cine controleaz bugetele comunelor si judetelor.
D. Armand Calinescu: Justitia!
D-le Negura, fiindcd ati amintit c eu am fost
la Ministerul de Interne, v'a ruga sa-mi faceti
acest credit i s admiteti, pana la verificarea

d-voastr, c eu pot s spun ceea ce este in

realitate.
D-le ministru, sistemul controlului administraiunii prin prefecturd va fi fost cndva ; nu mai
existd ins.

Regimul actualmente in vigoare a inlocuit

tutela administrativa prin controlul jurisdictio:
nal. Azi avem comitete de revizuire care aplica
controlul pe calea justitiei in materie administrativa. Doriti d-voastra sa introduceti i in Cooperatie un sistem analog ? Primim controlul prin
justitie, cat de sever, cat de bine ingrdit,
(aplauze pe bancile Partidului Nalional-Tard-

nese), dar nu controlul de Stat, nu controlul

puterii superioare care ii impune, in mod abuziv,

prin exces, punctul de vedere, paralizand iniiativa locald.

D-lor, d-voastra sunteti reprezentanti ai comunelor i judetelor, i cred ea, stiti ce insemneaza
controlul puterii superioare.

www.dacoromanica.ro

303

D-le Pleea, imi aduc aminte, cand eram la

Ministerul de Interne, c a venit bugetul Municipiului Craiova. Edilii de acolo inscrisese o serie

de alocatiuni pentru anume opere de edilitate

foarte importante : consiliul comunal, in unanimitate, le aprobase. A venit bugetul i a trecut
la directia respectiva. Directorul, functionar de
birou, a spus : eu nu admit s se Lea cutare

dispensar sau cutare strada.

Prin urmare, directorul, din biroul lui, dela
Ministerul de Interne, paraliza initiativa utila
pe' care o puteati lua d-voastr in localitate.
Iat ce este sistemul tutelei organului superior : abuzul organului superior, incompetenta lui
si paralizia initiativelor locale. (Aplauze pe bdncile Partidului National-Tdrdnesc).

Dar, d-lor, aceasta se intmpla nu numai la

comune i judet, ci si la Stat. Patrimoniul Statului se administreazd pe bald autonoma. Oricare ar fi variatiunile in organizare, ideea este
aceasta, i. autonomia asigur o gestiune supe-

rioard. and este aa in institutiile de drept

public, d-voastr veniti i desfiintati autonomia
in cooperatia particulard.
D. M. Negurci, subsecretar de Stat la Ministerul
Agriculturii si Domeniilor : Gestiunea Casei Padurilor a adus Statului peste ioo milioane lei pe an.

www.dacoromanica.ro

304

D. M. Ghelmegeanu: Pentru aceasta nu trirni-

teti dosarul la Curtea de Apel 0 nu se judec

de un an 0 ase luni?
D. M. Negurd, subsecretar de Stat la Ministerul
Agriculturii si Domeniilor : Nu aveti nicio grija.
D. M. Ghelmegeanu: Acesta e rdspuns,!?

D. I. Rdducanu: D-1 subsecretar de Stat Negurd i justitia trdesc in bun armonie.

D. Armand Cdlinescu: Eu regret C intr'o discutie pe care, in mod deliberativ, am ridicat-o
pe planul principiilor 0 a normelor generale,
d-voastrd, dimpotrivd, voiti s o coboriti, d-le
ministru.
D. M. Negurd, subsecretar de Slat la Ministerul
Agriculturii i Domeniilor : 0 cobor la realitati.
D. Armand Cdlinescu: D-voastra. va in5e1alri
dac credeti ca, th.cand o comparatie intre apli-

catiunea .practicd fa.cut de d-voastr i aceea

de sub noi, sunteti in avantaj.
Va asigur Ca v inelati.

D-le subsecretar de Stat, eu cred cd este o

gresit metod aceea de a se desbate o reforma'
numai in lumina unor cazuri speciale care sunt
posibile i intr'un regim i intr'altul. Abuzurile
se pot face 0 intr'un regim i intr'altul. Aceasta
este incontestabil. Aceasta ins este exceptia.
Noi trebue s examinam esenta regimurilor i s'a.

www.dacoromanica.ro

305

vedem care este susceptibil sa asigure o desvol-

tare mai normala i mai bund acestei institutii.

De altminteri, vorbiti de practicd. Am avut

centralele cooperativelor, la care va duceti astzi.

Au trait zece ani. Activitatea lor v autoriza sa

v intoarceti la acest regim?
D. M. Negurd, subsecretar de Slat la Ministerul
Agriculturii si Domeniilor : Eu ma intorc la acest
regim? !

D. Armand Cdlinescu: Da.

D. M. Negurd, ..subsecretar de Stat la Ministerul
Agriculturii i Domeniiloy: Nu este nicio deosebire ?

D. Armand Cdlinescu: VOiu analiza indatd.

Cred c mi putem sa nu profitam de experienta, pe care am facut-o pand astdzi. i acea-

st experienta v autoriza sa Va intoarceti la

acel sistem?

Am avut centrale de Stat, care au fost administrate fdra libertate, dupd porunca
Aproape cloud miliarde, luate dela Banca Natio-

nark au fost administrate in acest mod...

D. M. Negurd, subsecretar de Stat la Ministerul
Agriculturii i Domeniiloy: Foarte bine !
D. Armand Cdlinescu: . . . au fost administrate
defectuos.
20

www.dacoromanica.ro

306

S'au dat credite dupd criterii politicianiste. Nu

s'au avut
in vedere norme obiective, de rentabi.

litatea operatiior, de garantia debitorilor. S'au

dat credite cooperativelor, in scopul de a le

transmite mai departe unor anume persoane.
Institutiile cooperatiste deveneau un instrument,

prin intermediul cdruia se satisfceau anume

favoriti. Nu vreau s fac personalitati. A putea
s v citesc aici o list intreag de favoriti, cari
au obtinut sume considerabile, ceea ce fdr indo-

iald a constituit un abuz, ceea ce fdrd indoiald

a adus o paguba. insemnatd.
Aceste centrale au adus mdrfuri, care nu se
puteau desface. Din consideratii speciale, centrala era obligata sa preia anume mrfuri, ale
unor furnisori favoriti, pe care apoi le impunea,
spre desfacere cooperativelor.
Vi s'a vorbit aici de pantofi cu tocuri inalte,
pe cari trebuia
cumpere tdrancele noastre ;
vi s'a vorbit de pdlArii inalte, pe care trebuia
sa le poarte tranii no5tri ; vi s'a vorbit de coase
pe mana stngd. Toate acestea Centrala nu le-a
adus ca sa satisfacA nevoile cooperatorilor, ci
le-a adus ca s satisfacd interesele unor furnisori,
pentru care Centrala devenea un debueu fortat.

(Aplauze pe bancile Partidului National-Taninese)

www.dacoromanica.ro

307

Iat ce a fost Centrala d-voastra.

Dar mai mutt, s'au perceput dobanzi mari.
Nu s'a aplicat niciodat principiul cooperatist
al ristuTnei. Administrate de functionari de Stat,
frd responsabilitate personald, se intelege c ele

au dat loc la multe abuzuri.

D. M. Negurd, subsecretar de Stat la Ministerul

Agriculturii si Domeniilor: Dar acum de eine

sunt administrate ?
D. Armand Calinescu: Centralele de Stat nu
puteau obtine i nu au obtinut niciodata, credite
pe pia. Ele erau reduse la concursul pe care 11
da Banca Nationald.

Iatd, d-lor deputati, consideratiile esentiale,

care va arat c regimul practicat inainte de
1929, a fost defectuos.
Dar nu numai atat. Regimul pe care 1-am intro-

dus noi a dat rezultate bune.

Eu cred c experienta i-a invederat tocmai
superioritatea fata de acela pe care vreti sa-1
introduceti d-voastr. Banca Centrald Coopera-

tiva, trebue s recunoastem cu toii, cd este

singura institutie, care a rezistat cea mai bine
in decursul crizei economice prin care am trecut. Printr'o politica de plasament cu lichiditate
ea a putut s Led totdeauna Ltd cererilor de
retragere a depunerilor In momentele de panica.
20*

www.dacoromanica.ro

308

Printr'o prevazatoare prelevare asupra beneficiilor, Banca Centrald a intdrit rezervele ei. In
cinci ani de zile aceasta, institutiune i-a mark
fondurile de rezerva cu 250 milioane lei. Va
intreb :

care institutie capitalista a putut sa

atingd aceast msurd ? Cu toate acestea, Banca

Centrald Cooperativ a practicat cele mai mici
dobnzi. Inca inainte de votarea legii impotriva
cametei, Banca Centrala. Cooperativd redusese
dobAnda la 7%, ceea ce era un record. Mai mult,
Banca Centrala Cooperativa a aplicat ceadintai
risturna i a intors unitatilor un procent de 2%
in raport cu operatiunile fdcute, ceea ce redusese
dolohnzile efective la 5 %.
Vin, d-lor i. prin aceasta raspund la obiec-

tiunea facutd adineauri de d. profesor Cuza

la ajutorul pe care 1-a dat Banca Centrala Coo-

perativa Statului. Mentionez sprijinul dat la

lichidarea operatiunilor de aprovizionare, al doilea, concursul pe care 1-a dat in opera colonizrii,
al treilea, concursul dat Casei 1VIonopolurilor pen-

tru varantarea produselor ei, al patrulea, concursul pe care 1-a dat Municipiului Bucuresti,
pentru rdscumpararea de pe piata, a unor vechi
obligatiuni, operatiune din care Municipiul a
catigat 400 milioane lei.

www.dacoromanica.ro

309

D. M. Negurd, subsecretar de Stat la Ministerul

Agriculturii si Domeniilor : Am aplicat eu toate
concursurile acestea !
D. Armand Cdlinescu: Dar Centrala de Import-

Export, d-le profesor Cuza ? Am aici darea de

seamd asupra anului trecut, care a ieit acum
de sub presd. Cred ca este interesant s spicuesc
cateva cifre pentru Ca s vedeti rolul pe care
aceasta institutiune 11 indeplinete iii vieata economica i insemndtatea pe care i-a catigat-o ea.
Totalul volumelor operatiunilor pe care le-a fcut
aceast institutie, dupa micarea tuturor conturilor, se Tidied la II miliarde. Activul institutiei
se urea la i miliard 700 milioane lei.
D. M. Negurd, subsecretar de Stat la Ministerul
Agriculturii i Domeniilor: Din ce se compune
acest activ ?

D. Armand Cdlinescu: Voiu examina indata

ce operatiuni a facut aceasta institutie.
D. M. Negurd, subsecretar de Stat la Ministerul

Agriculturii si Domeniilor: Eu a vrea sa tiu

cum ati ajuns la concluzia ca. activul Bancii
Centrale este de un miliard.
D. Armand Cdlinescu: D-voastr aveti aerul
de a va bucura c in acest activ intra mai putin
partea instituiei, activul ei propriu, decat acel
rezultat din operatiile de mandat.

www.dacoromanica.ro

310

D. M. Negurd, subsecretar de Stat la Ministerul

Agriculturii i Domeniilor Activul nu poate s
fie operatie.

D. Armand Cdlinescu: Marfurile pe care le

tine in depozit in contul Statului ?
D. M. Neguyd, subsecretar de Stat la Ministerul
Agriculturii )si Domeniiloy: Aceea este operatie,

nu activ.
D. I. Rdducanu: D-le Negura, d-voastra stiti

sa cetiti un bilant. Intr'un bilant pot sa fie

anumite operatii de valoare, cum de pildd ar fi
cerealele pentru Stat, care sa valoreze o jumatate de miliard -sau 600 milioane. Aceasta face
parte din totalul operatiilor active, din activul
total.
D. M. Negurd, subsecretar de Slat la Ministerul
Agriculturii si Domeniilor. : Aceea face parte din
activul unei institutii ?

D. Armand Cdlinescu: Eu pot sa va satisfac

curiozitatea, d-le Negura.
Ce voiti d-voastra ? S titi in acest activ,
cat este activul propriu, cat este activul de ordine,
cat este activul din mandat ? Foarte bine, va dau
cifra.

Iatd: 290 milioane activ propriu.

D. M. Negurd, subsecretar de Skit la Ministerul
Agriculturii i Domeniilor : Nu se poate.

www.dacoromanica.ro

311

D. Armand Ceilinescu: Imi pare bine ca ati

spus: nu se poate, fiindcd, dacd d-voastra negati

un act oficial, ce valoare mai au toate negaiile d-voastra ? (Aplauze pe bdncile Partidului

National-Tdrdnesc).
D. M. Negurd, subsecretar de Stat la Ministerul
Agriculturii i Domeniilor: Eti in eroare ; acea-

sta am vrut sa" spun.

D. Armand Calinescu: Ce operatii a facut

aceasta institutie ? A fcut operatia de valorificare a graului, operatie foarte dificila, foarte deli-

cat in care d-voastra., guvernul, aveti marele

merit de a fi mers pe drumul deschis de noi.
D. Virgil Madgearu: Dupd un anumit ocol.
D. Armand Cdlinescu: -nu nu voiu examina in

amdnunt aceastd problemd. Voiu semnala ca.

Centrala de import 0 export a lucrat cu aa

pricepere, incat aceastd opera a reuit.
In al doilea rand, a facut operatiile de aprovizionarea armatei i altor autoritati de Stat, inlturnd intermediarii i executand aceste operatii
in conditii optime i pentru. Statul furnisor ai
pentru taranul producator.
Mai mult, a facut operatiile de aprovizionare

a regiunilor lipsite, cu samanta i cu cereale

pentru hrana.

www.dacoromanica.ro

312

Am vgzut o scrisoare emanat dela organele

oficiale. Iat textul : Serviciul central de aprovizionare v arat pe aceasta cale

spune acesta
cdtre Centrala de Import i Export toate multumirile sale de felul culant cu care v'ati indepli-

nit sarcina de a procura porumb i grhu desamanta', pentru cele 40 de judete deficitare din tar.

D. I. Rdducanu: Multumirile sunt semnate de

d. Negur ?
D. M. Negurd, subsecretar de Stat la Ministerul
Agriculturii si Domeniilor. : Intr'o edint trecut

pentru operatii in care Centrala de Import i

Export a lucrat strict in cadrul cooperatist, am
semnalat ca a lucrat bine. Din nenorocire, am
spus atunci 3i o repet i astAzi, Centrala de Import
i Export a lucrat i prin negustori i prin diferiti
functionari particulari i operatiile au fost rele.
D. I. Reiducanu: Ati trimis o comisie de un an
si jumdtate de child sunteti la minister, i flu ati

ajuns la niciun rezultat. Orice incercare a dat

gre. Aceasta, este. (Aplauze).
D. M. Negurd, subsecretar de Stat la Ministerul
Agriculturii si Domeniilor: S'a ajuns la constatri
grave.

D. I. Reiducanu: S'a ajuns numai in imaginatia d-voastr. i nu mai faceti aa cu degetul,

parc'ati fi Miti Sturza in caricaturd.

www.dacoromanica.ro

313

D. Armand Cdlinescu: Totalul acestor opera-

tiuni, exprimat in calitati pe ultimii ani, este

urmatorul:
In 1932, 104.000 tone; in 1933, 182.000 tone
i in 1934, .328.000 tone.

Vreau sa Va arat importanta capatat de

institutie pe piata noastra economicd.
Dar d-voastra ati vorbit de cheltueli. Am aici

cifrele. In raport cu activul administrat, cheltuelile Centralei de Import i Export, in 1934,

au reprezentat o,86 la sutd.
D. M. Negurd, subseeretar de Stat la Ministerul
Agriculturii i Domeniilor: Dar in raport cu

beneficiul net realizat, sau cu beneficiul brut

realizat ?

D. Virgil Macigearu: Eti un mancator de

beneficii cooperatiste. De beneficii capitaliste nu
te legi.
D. Armand Cdlinescu: Am sd va spun un lucru:
ce ati zice d-voastra., dac eu a intreba care este
raportul intre cheltueli i beneficii la o institutie

capitalistk la o banca, care a lucrat in deficit

in cursul anilor de criza.? Acesta este un sistem
i o metoda obiectiva" de a judeca lucrurile ?

Eu, d-le ministru Negurk constat c personalul administratiei a avut s ingrijeasc de un

anume activ al intreprinderii i, in raport cu

www.dacoromanica.ro

314

acest activ, cheltuelile au fost de o,86 la sutd.

Va rog sd-mi aratati o intreprindere capitalist
care a ajuns la acest procent ? (Aplauze pe bancile Partidului National-Tdranesc).
Acum yin la beneficii. Cum au fost ele impar-

rite ? Iata d-lor: 56 la suta ristorno unittilor

cooperatiste in raport cu operatiunile fcute, io
la suta remunerarea partilor sociale ale 'unittilor cooperatiste, 15 la sutd fofidurilor de rezerv
i. totalul primelor de munca functionarilor
consilierilor Io la sutd.
Apoi Ira intreb, d-lor, daca go la suta se duce
la fondul de rezerva i la remunerarea unitatilor
cooperative, la ristorno ce repartitie mai just
0 mai morald puteti s concepeti d-voastr ?
De aceea cooperatia actuald i-a creat o situatie exceptionala pe piata noastra i gratie acestei

situatii ea a putut capata credite pada i din

strainatate.

D-le ministru Negurd, a fost de ajuns Ca

d-voastr s veniti cu aceasta lege pentru ca
strainii sa-0 retragd plasamentele facute aici.
(Aplauze e bancile Partidului National-Taranese).
D-le ministru, ce indicii mai sigure puteti avea
d-voastr despre solidaritatea intreprinderilor

despre greita conceptie a legii d-voastrd, dupd

www.dacoromanica.ro

315,

aceasta rezervd de pe piata financiard mondiald ?

D. M. Negurd, subsecretar de Stat la Ministerul

Agriculturii i Domeniilor :Cine i-a retras banii ?

D. Armand Cdlinescu: Creditorii din Anglia.

D. M. Negurd, subsecretar de Stat la Ministerul
Agriculturii i Domeniilor: Care creditori ?

D. I. Rdducanu: Am s v dau o informatie

precis.

Am avut onoarea s cetesc aci, dela tribund,

pana i adresa trirnis de Whole-sale Society din
Londra, prin care cerea, remiterea ei imediata
a sumei de 20.000 lire sterline, din cauza ca mini-

strul Negurd, om cu toata raspunderea, a binevoit sa faca, o poprire ilegal, sarictionata de

justitie, dar pand sa sanctioneze justitia, Banca
Centrald a trebuit s dea 20.000 lire sterline.
A fost un bine i pentru balanta de plati externe
pentruca a trebuit s ludm 20.000 lire sterline,

din cauza d-lui ,Negura, sa le cumpardm pe

piata, i sa le trimitem imediat.
Ai vrut cu once chip sa, distrugeti Banca
Centrald i acum cautati prin once mijloace
sa o acaparati. Nu ne pasa lucrul acesta. Cooperatia va trdi i peste epoca aceasta de negurd a
d-voastrd. (Aplauze pe bdncile Partidului National-Tdranesc).

www.dacoromanica.ro

316

In alte tari, un ministru care a fdcut un asemenea lucru nu mai sta pe banca ministeriald.
,(Aplauze pe bdncile Partidului National-Tdrdnese).

Va rog sa-mi raspundeti, dacd este adevarat

ce am spus cu privire la cele 20.000 lire sterline ?
Aveti rdspundere cel putin aici.
D. M. Negurd, subsecretar de Stat la Ministerul
Agriculturii i Domeniilor : D-le Rdducanu, s
titi cd la discutia generala, cand voiu lua cuvan-

tul pentruca nu vreau sa intrerup pe d-1 Clinescu, dei atat de amabil mi-a ingaduit am
sd va dovedesc cu acte .
D. I. Rdducanu: i eu cu sentinta tribunalului.
D. M. Negurd, subsecretar de Stat la Ministerul
Agriculturii ,,si Domeniilor : . . . e un om cu rds-

punderea d-tale, care graete aa de neexact fi

face afirmatiuni asa lipsite de temeiu, nu mai
poate fi niciodata ministru in Tara Romaneasca.
(Aplauze pe beincile majoritellii). Cu acte.
D. I. Reiducanu: Dar veniti odata cu raspunsul. De ce totdeauna am'anali raspunsul. u vi-1
cer imediat in fata Camerei.
D. M. Negurd, subsecretar de Stat la Ministerul
Agriculturii ,si Domeniilor : La sfaritul discutiunii generale voiu rdspunde.

www.dacoromanica.ro

317

D. Virgil Madgearu: Cand te aplaudd majoritarii i poti spune orice fra," raspundere. D.

Raducanu a spus c in fata vorbelor d-tale

exist o sentint a justitiei.
D. M. Negurd, subsecretar de Stat la Ministerul
Agriculturii ,si Domeniilor : Las-o pe aceea.

D. I. Rdducanu: Extraordinar !
D. M. Negurd, subsecretar de Stat la Ministerul
Agriculturii i Domeniilor. : Voiu rdspunde la
interpelare.

D. I. Rdducanu: Rdspunde Ltd de sentinta

unde eti condamnat.
D. M. Negurd, subsecretar de Stat la Ministerul
Agriculturii si Domeniilor : Am s art ce e cu
sentinta aceea.
D V irgil Madgearu : Te-a condamnat definitiv.
.

D. Prolesor A. C. Cuza: Nimic nu e definitiv

in Romania.
D. M. Ghelmegeanu: Afar de justitie.
D. Armand Cdlinescu: In orice caz, fapt este
Ca avem aci un indiciu sigur al rezultatelor sistemului pe care il preconizati d-voastrd. i, dacd,

d-lor deputati, este aa, dacd sistemul acesta

nu se poate sustine in principiile .lui, dac s'a
verificat defectuos in experienta practicd, dac
dimpotriva, regimul pe care vreti st-1 abando-

www.dacoromanica.ro

3f8

nati, a dat rezultate multumitoare, care este

explicatia, pentru ce voiti sd-1 schimbati ?
(D. N. N. Sdveanu, prqedinte, ocupd fotoliul
pre,sedintial).

Si, d-le ministru, eu nu a vrea sa ating o

parte la care d-voastr sunteti foarte sensibil,
anume aceea Ca proiectul a fost respins in adunarile cooperatorilor. De sigur, este foarte dure-

ros pentru un ministru sa se vadd desavuat in

felul acesta.

In orice caz, vas intreb: cu ce ati mai ramas

d-voastra ? Cu puterea publica, din nefericire
vremelnica pentru d-voastra, i cu inspiratorii
cari asteapta, grabiti sa preia o administratie
pe care au mai avut-o odata ?
Eu ma mir, d-le ministru, cum d-voastrd nu

intelegeti c trebue s va degajati din acest

centru strmt i sa ieiti la aer, sd consultati
forurile largi ale cooperatorilor. Atunci gi putea
sa aveti o notiune mai exacta asupra dorintei

Dar, d-lor deputati, yin acum la al treilea

punct din argumentarea mea.
Proiectul acesta este neconstitutional si eu Va
maxturisesc c sunt surprins c d-voastra n'ati
sesizat pand astdzi acest aspect ; cu a-tat mai
surprins, cu cat d-voastra intotdeauna v'ati

preocupat de respectul drepturilor particulare.

www.dacoromanica.ro

-319

garantate de Constitutie. Ati facut aceasta in

trecut cu mult sgomot. Ati facut-o cu prilejul
afacerilor tramvaielor in 1912 ; ati ridicat aceast chestiune in legatura cu Creditul Rural in
1930 ; ati ridicat-o dupd legea conversiunii la
1932.

D. Virgil Madgearu: si cu gazul metan.

D. Armand Cdlinescu: Prin urmare, era in

traditia d-voastr sa ridicati aceasta chestiune
i. eu ma mir ca astazi d-voastra ati renuntat.
Dati-mi voie sa v intreb: oare in trecut ceea ce
v'au miscat pe d-voastra, n'au fost convingerile,

ci anume interese pe care voiati s le aparati?

Sau astazi interesele sunt mali mari decat convingerile obiective ? (Aplauze pe bdncile Partidu-

lui National-Tdrdnesc). Si v voi aduce aminte

cd ati fcut mai mult: nu numai v'ati dus in
fata Inaltei Curti de Casatie, pentru apdrarea
drepturilor particulare, dar ati intreprins o vie
agitatie in tara, o agitatie politica.

Guvernul Carp, dela 1912, a cazut pe aceasta,

chestie in urma campaniei d-voastr. Ce era

atunci? Un guvern liberal infiintase o intreprindere mixtd pentru exploatarea tramvaielor din
Bucureti. Comuna se cointeresase cu particu-

larii, in baza unui statut. A venit ins apoi un

guvern conservator, care a spus c drepturile

www.dacoromanica.ro

320

comunei nu sunt suficient garantate i a fdcut

o lege, care a modificat dispozi:tiunile Statutului.

D-voastrd v'ati dus in fata Curtii de Casatie

iat ce a spus atunci Ina lta Curte:
Considerand c fatd de aceste dispozitiuni
aa de precise, prin care legiuitorul constituant
garanteazd respectul proprientii, legiuitorul ordinar nu poate impune societdtii acceptarea unor

conditiuni pe care ea nu le-a avut in vedere la

facerea contractului, sub sanctiunea acum a transformrii i diminudrii drepturior sale .

Aa a spus Curtea de Casatie i legea tramvaielor a cdzut.

Ce faceti d-voastrd astdzi? Exact acela0 lucru.
nici macar nu aveti scuza pe care o aveau conservatorii atunci, pentrucd atunci in adevdr inte-

resele comunei nu erau suficient garantate.

Dar ce faceti d-voastrd astdzi ? Lichidati Banca

Centrald Cooperativd. Prin articolele finale ale

proiectului dispuneti cd in cazul in care Banca
Centrald flu ar accepta modificarile introduse
de lege, o lichidai fortat.
Ei bine, d-lor, este admisibil acest lucru ?

Banca Centrald este o institutiune de drept

privat, Statul ia parte in aceastd institu-tiune
ca actionar ; el i-a adus un aport in capital.
Dar aceasta nu modified caracterul juridic al

www.dacoromanica.ro

321

Institutiunea fiinteaza pe baza unui

statut, prin urmare pe baza unui contract liber

consimtit de pal-tile semnatare. Banca Centrald
se administreazd dupd codul de comert, are firma
inscrisd la tribunal, are registre, cu forta probanta

in justitie ; activitatea ei este administrata dupd

regulile codului de comert legea contabilitatii
Statului nu i se aplica functionarii ei sunt

functionari particulari. Participrii Statului Ii

da numai un drept de creanta asupra institutiunii ;

capitalul Statului a incetat de a mai

figura in patrimoniul lui, ca s intre in patrimoniul unei institutiuni deosebite. Acest patrimoniu este garantia tuturor creditotilor
Statul nu poate sa se retragd din institutiune lard respectarea formelor consimtite, cu
atht mai putin poate Statul, printr'un act unilateral de voint, sa-i impuna punctul sail de vedere.
Aceasta este inadmisibil in materie de contract.
D. M. Negurd, subsecretar de Stat la Ministerul
A griculturii ,si Domeniilor D-voastr cum ati
lichidat centralele ?
.

D. I. Rdducanu: Tot pe baza de contract

figurau ?

D. M. Negurd, subsecretar de Stat la Ministerul

Agriculturii i Domeniilor: Da. (Exclamdri pe

bdncile Partidului National-Tdrdnesc).

21

www.dacoromanica.ro

322

D. I. Rdelucanu: Erau societati, aveau adunari generale ?

D. M. Negurd, subsecretar de Slat la Ministerul

Agriculturii ci Domeniilor Erau asociatiuni de

capital, intre Stat i unitati. (Intreruperi pe bdncile Partidului National-Tdrdnesc).
D. Armand Cdlinescu: Din punctul de vedere
al Bncii Centrale acest proiect constitue o fla-

grant cdlcare a art. 17 din Constitutie, care

garanteazd dreptul de proprietate. si de aceea
d-voastr nu veti putea realiza proiectul. Banca
Centrald se va opune. Este datoare sd se opund.
A hotdrit s se opuna 0 a anuntat aceasta.
Incat aceasta lege nu se va putea infaptui, pand
ce exceptiunea de neconstitutionalitate nu se va
judeca in fata Curtii de Casatie. Iar Ltd de jurisprudentele constante, date in spete absolut identice, soarta legii d-voastr nu suferd nicio indoVa cddea !

D-le ministru, s'a mai incercat odat sd se

atace Banca Centrald Cooperativd. In 1931, sub
guvernul Iorga, cand s'a rnduit o anchet administratival la Banca Centrala. Se pare c i guver- .
nul din acea vreme ii inchipuia c este vorba de
o institutiune de Stat.
(D. Justin Stdnescu, vicepresedinte, ocupd foto-

liul prqedintial).

www.dacoromanica.ro

323

Banca Centrala s'a opus, i intr'o intampinare

f oarte judicioas. i foarte temeinic redactata
sub raport juridic, a spus ministrului de finante:
voiti s vedep ce se petrece la noi? Foarte bine,

aveti dreptul, ca actionar. Dar aceasta trebue

s'o faceti in formele legale. Aveti un comisar al
guvernului. Adaugati-i un specialist, daca voiti
tinem la dispozipe registrele, dar cu o conditie:
nu anchet adininistrativa, care sdruncind reputatia unei institutiuni administrat de particulari, (aplauze pe bancile Partidului National-Td-

i care ii ruineazd creditul pe piat.

Guvernul de atunci a inteles i a renuntat la o

rdnesc),

actiune ilegala.

D-voastra astdzi faceti mai mult: d-voastra

mergeti chiar la lichidare, dar nu veti reui.
(Aplauze pe bancile Partidului National-Taranese, intreruperi pe bancile majoritatii).
In asemenea conditii, cand proiectul d-voastra
nu este sincer in prezentarea lui, este fundamental

greit in conceptia lui si este inadmisibil, din

punct de vedere constitutional, v intreb care
ii mai este rostul?
Am impresia c d-voastra ati voit s aserviti

cooperatia unor alte interese. In orice caz, ati

adus o mare turburare in desvoltarea normala
21*

www.dacoromanica.ro

321

i fireascd a cooperatiei si ne-ati infatiat o

incercare de legiferare cu deosebire neabild.
Noi, d-le ministru, v o declaram, ca nu votarn

acest proiect, mai mutt chiar, ne-am angaj at

solemn cd, in ziva cand vom avea raspunderea
guvernarii, vom abroga aceasta lege.
In asemenea conditii, dati-rni voie sd v spun,
d-le ministru, ca d-voastr pierdeti vremea Mutil. (Aplauze prelungite pe lnincile Partidului
National-Tdrcinesc).

www.dacoromanica.ro

XXV

LA LEGEA PENTRU PRELUNGIREA

STAREI DE ASEDIU
(EDINTA, CAMERII DELA 12 MARTIE 1936)

D. Armand Ceilinescu: D-le preedinte, d-lor

deputati, guvernul ne cere azi prelungirea pentru
a treia oard a stdrii de asediu.

Dati-mi voie mai inthi, s constat cd, sub

acest regim liberal, a apdrut o a doua legiuire
periodica. Oricine poate prevede cu certitudine
sosirea ei simultand cu cealaltd: era bugetul ;
avem acum i starea de asediu.
Nu vreau s stabiliesc o corelatie intre aceste
cloud legi i s spun Ca ar fi nevoie de una pentru a sustine pe cealaltd, c adicd ar fi nevoie
de starea de asediu, pentru ca A. se inlesneascd
consumarea linitita a bugetului.
Dar pot sd subliniez un alt aspect: cd precum

vieata de Stat nu este posibild fdrd un buget,

tot aa i guvernarea liberald nu este posibild

www.dacoromanica.ro

326

Med starea de asediu. (Aplauze pe bdncile Partidului National-Tdreinesc).

Acest regim de exceptie este aa de intim legat
de existenta d-voastra, incat el formeaza carac-

teristica esentiald a guvernarii actuale.

Cum se explica, d-lor deputati, acest fenomen ?

Guvernati d-voastrk in imprejurari extraordinare ? Guvernati d-voastra in imprejurari aa de

grave, incat este nevoie ca autoritatea civila s
fie in mod permanent i legal sprijinita de autoritatea militard ? (Aplauze pe beincile Partidului
National-Teirdnesc). Sau d-voastrd, sunteti un
guvern slab, un guvern incapabil de a trai singur,

un guvern care nu poate exista decat in atmosfera de sera, pe care i-o cid starea de asediu.
(A plauze pe bdncilePartiduluiN ational-Teirdnesc).

Imprejurari exceptionale ? D-lor deputati, in

adevar, am vazut in multe parti, aiurea, convulsiuni, am vazut revolutiuni ! In Grecia, in Spailia, in Japonia. Pretutindeni s'a introdus starea
de asediu pentru o clipa, s'a restabilit ordinea
cu promptitudine, dar regimul de exceptie a fost
apoi repede abandonat. (Aplauze pe bncile Partidului National-Tdrdnes).
In asemenea conditiuni, ma intreb : ce pot
spune strainii cari aud ed, la noi, de doi ani 5i
jumatate, stdrue starea de asediu neintrerupt.

www.dacoromanica.ro

327

Ce reputatie putem avea noi peste granit

in asemenea conditiuni ? Ce idee ii fac despre
soliditatea regimului dela noi ? (Aplauze pe bancite Partidului National-Tdranesc )ci ale Partidului National-Liberal Gh. I. Breitianu). Ce vor
crede strdinii despre puterea noastr ? Evenimente grave ! Care anume ? Nu am auzit gayernul articuland un fapt precis. Nu cunosc feno-

mene ddundtoare, altele decht acelea pe care

starea de asediu, pan acum nici nu a putut,
nici nu a vrut s le inature. (Aplauze pe bdncile
Partidului National-Teireinesc, si pe beincile Partidului National-Liberal G. I. Breitianu).

Este adevrat, child ati venit anul trecut cu

starea de asediu, noi v'am spus c acea legiuire
era un blam pe care it aruncati d-voastr, singuri
asupra guvernrii d-voastr, fiindcd o declarati

incapabild de a stapni situatia altfel.

5i atunci, de pe banca ministeriald ni s'a spus:

este un regim provizoriu, 11 vom aplica putin,

cktva timp, nici nu vom uza de facultatea prelungirii pe ultimele 6 luni.
D-lor minitri, nu v'ati tinut de cuvant. Nu
numai c ati prelungit pe ultimile 6 luni starea
de asediu, dar, veniti astdzi i ne cereti reinnoirea acestui regim pe Inca un an de zile.

www.dacoromanica.ro

328

De ce? Ce s'a intamplat ? Ce eveniment extra-

ordinar pe care nu-I puteti stapani altfel? Trebue s examindm acest punct.
Ati introdus starea de asediu prima oard in
Ianuarie 1934. Foarte bine. V'am inteles atunci.
Se intarnplase un fapt gray, inteadevar, un act
odios: primul ministru al -tdrii cazuse victima
unui complot executat de o grupare anarhica.
Nu voiu examina acum partea de vind pe care
au avut-o unele organe de Stat, a cdror incurie
a facut posibil acel act odios. Nu voiu sublinia
nici indolerrta unor persoane de pe banca ministeriald. Va veni ziva cnd se va stabili i aceasta.. chestiune. (Aplauze pe beincile Partidului
National-Toircinesc ,si ale Partidului National-Li-

beral G. I. Brdtianu ). Va veni ziva cand se va

proiecta o lumin tragica asupra condi:tiunilor
in care a fost. posibil s cadd rdpus un prim
ministru al Vrii.

D. N. Constantinescu-Bordeni: Noi am cerut

anchet parlamentard asupra conditiunilor asasharii lui Duca.
D. N . S. Tdndsescu: Voi care ati apdrat pe
asasinii lui Duca, mai aveti curajul s vorbiti
de memoria lui?
D. N. Constantinescu-Bordeni: Vom dovedi noi

cine a omorit pe Duca.

www.dacoromanica.ro

329

D. Armand Cdlinescu: Dar ati venit cu starea

de asediu. Ati cerut-o 0 nu v'a refuzat-o nimeni
in acele conditiuni, nici majoritatea nici minori-

tatea. In ce ne privete, era in gestul nostru

nu numai dorinta de a va ajuta s asigurati
ordinea in tara, dar era si un fel de a ne asocia
la doliul care vd lovise pe d-voastra 0 care acea
sal tresard, cu sinceritate, toate inimile din aceastd Adunare. Si ati luat mdsuri, ati disolvat, ati
risipit pe membrii acelei organizatiuni anarhice.
Ei, d-1or, dar de atunci lucrurile s'au schimbat ;

de atunci d-voastr, ati evoluat in deosebi

cei de pe banca ministeriala. Era

d-voastra.,

atunci un om care constituia un fel de simbolizare a strii sufleteti, pe care o traiati. Era acolo
Un om, care gasea accente micatoare ; un om
pe care il intampinati cu entuziasm, pe care il

rasatati, pe care il adorati: era d-1 Victor Iarnandi.

D-1 Victor Iamandi, cu tot ce reprezenta d-sa,

a disparut acum. (Intreruperi pe bancile majoritcitii).

Voci de pe bancile majoriteitii: N'a disprut.

D. Armand Ccilinescu: Nu-1 mai vad acolo.
D-1 Victor Iamandi, s'a refugiat in organizatia sa
dela Ia0, unde reia cateodata vechea arie, fara
a mai gdsi ecoul de altadata in mijlocul d-voastra.

www.dacoromanica.ro

330

Eu II stimez, pentru tot ce este onestitate de

convingere la d-sa, pentru tot ce este constanta
in atitudine ; dei poate d-1 Iamandi ar fi c4tigat Inca in stima generala, dacd, in momentul
dezacordului, ar fi tras toate consecintele nouii
situatiuni. Nu a facut-o. Poate, d-1 Iamandi a
rdmas pe banca ministeriala, ca sa sublinieze,
prin contrast, evolutia celorlalti ! Caci ati evoluat, d-lor minitri. Nu mai vdd la d-voastra
hipersensibilitatea de odinioard. ( Aplauze pe &in-

cite Partidului National-Tdrdnesc). Sunt chiar

unele acte ale min4trilor pe care opinia publica
le socotete ca o profanare a memoriei efului
d-voastr. Piindca in vremea aceasta sub aripile
d-voastr, m*area de odinioard continua s se
desvolte. (Aplauze pe bdneile Partidului National-Tdrdnesc i pe bdncile Partidului NationalLiberal, G. I. Breitianu). Am avut prilejul sa
semnalez unele acte. Dati:mi voie s aduc 0i
altele.

Va aduceti aminte c, dupd cateva luni numai

dela moartea lui Ion Duca, cu prilejul unei ceremonii oficiale, in fata tuturor membrilor guver.nului, un ef al studentimii, Furdui, ii incheia
cuvhntarea strigand: Trdiasca Corneliu Codreanu ! 5i un detaament de oameni, in uni-

forma Gdrzii, prezenta acolo, 1-a aclamat. Nu

www.dacoromanica.ro

331

v'am vazut reactionand. (Aplauze puternice pe

bdncile Partidului National-Teirdnesc). N'am vazut starea de asediu aplicatd.
Cava timp dupa aceea, micarea anarhica,

pe care am amintit-o, intreprindea o demonstratie pe Ca lea Victoriei, in fata Palatului Regal,

cu muzicele Prefecturii in frunte. Un student,

urcat pe grilajul ministerului de interne, facea
apologia mi.scdrii anarhice. Ce sfidare vi s'a Adus,

d-le ministru! Nici atunci n'ati reactionat, nici

atunci n'am vdzut consiliile de razboiu intrand
in functiune ! (Aplauze puternice pe bdncile Partidului National-Tdrdnesc).

Dar, mai in urma, am avut demonstratia dela

Craiova. Prefectul de judet, s'a dus la gard s.

intampine pe demonstranti, cari au strabatut
dupd aceea strdzile oraului in uniform i can-

tece, incadrati de sergeirtii de politie in tinuth

de ceremonie.

D. I. Plessia: i strigand: Traiasca. Constantinescu, Caranica i Belimace ! (Aplauze pe bancile Particlului National-Tdrdnesc, intreruperi pe
bancile majoritatii).
D. N. Constantinescu-Bonleni: Aa, zic i eu
maj oritar ! (Ilaritate).
D. Armand Cdlinescu: Este adevdrat c unii
membri ai majoritatii s'au indignat. N'am vazut

www.dacoromanica.ro

332

insa guvernul reactionnd; nici atunci nu s'a

aplicat legea starii de asediu.
D. I. Inculet, ministru de interne: Va voiu
raspunde la toate 'cazurile pe care le-ati amintit
si yeti vedea Ca s'a aplicat. (Aplauze pe bdncile
majorit4ii).
D. Armand Cdlinescu: D-le ministru, aplicati

starea de asediu....
D. t. Mihalache: Aa, pe furi, sa nu tie
nimeni.
D. Armand Cdlinescu:

aplicati censura in
judetul meu, in Arge. Tipograful care imprima

acolo o foaie a mea de propaganda, a primit

avertisment dela prefect, cd ii va inchide tipografia daca' nu ii va aduce i d-sale la censura,
textul censurat d,eja de mine la Bucureti, prin
urmare, satisfacand. legea.

si este foaia unui partid de guvernamant,

este foaia unui fost ministru la interne !
Dar aceleai autoritati n'au avut nimic de zis
cnd, tot la Arge, a aparut Cuvantul Argeului , organul oficial al disolvatei Grzi de Vier.
Gasesc in aceasta foaie articolul cu titlul Credinta legionara , semnat de Furdui, cum i articole u titlul: Cdpitanul o apologie a lui,
Corneliu Codreanu...

D. dr. M. Macavescu: In ce an?

www.dacoromanica.ro

833

D. Armand Cdlinescu: io Februarie 1936 !

(Exclamdri pe bdncile opozigei).
Cetesc acest adagiu: A cunoscut

el Co-

dreanu, perspectiva muncii silnice pe vieata

ai

marturia solidaritatii neamului romanesc cu

faptele lui .

Si mai departe: Cdpitanul a sfintit, prin

suferinta lui, inchisorile rii. Peste 800 zile
le-a trait sub lanturi. Le-a trait indoit, cum
mdrturisete singur .
Vacdreti, Galata, Focani, Severin i altele

formeaza temeliile de jertfa, pe care se inaltd

edifiiul cel nou al lumii pe care o zideste .
In zidurile lor mucede, in clipa de grea raspantie, s'a infiripat credinta care stapanete azi
tineretul nationalist, tineretul legionar .
Acolo, dupd zavoare, lipsit de libertate ai
fent de oameni, a gandit capitanul libertatea
cea mare, pe care o pregatete neamului romnese .

Dupa aceea, am vazut sub portretul lui Codreanu, o scrisoare a lui cu Ufl caracter subversiv
careia sa-mi dati voie sa nu-i dau cetire in aceasta
Adunare.
Dar mai gdsesc un pasaj :
spune organul disol Pentru noi legionarii
vatei Grzi de Fier camaa verde sd fie un

www.dacoromanica.ro

334

simbol sacru. Sa nu uitam niciodata ca in ea

au cdzut, impwati de gloantele tic1oilor, camarazii Virgil Teodorescu, Sterie Ciumeti i altii,
cafi s'au jertfit pentru victoria legionarilor .
D. Teodor Iacobescu: Cine sunt ticaloii ?
D. Armand Cdlinescu: Ei !, d-le ministru de

interne, ce indrasneata sfidare vi se aduce aici

i ce penibila capitulare a organelor d-voastrd.
(Aplauze pe bancile Partidului National-rdrdnesc).

Attinci cand se poate desvolta, neturburata

de 'autoritti, o asemenea propaganda, dati-mi
voie s v intreb : pentru acetia s'a introdus
starea de asediu i. censura ? (Aplauze prelungite
pe bncile Partidului National-Tdrdnesc).

D. dr. N. Lupu: Ca sd-i protcjcze.

D. Armand Cdlinescu: D-lor deputap, am
auzit i cred cd o -tie i d-1 ministru de interne
ar fi trist s n'o tie am auzit ca. eful acestei

organizatii anarhice, omul pe care d-voastrd,

1-ati adus in fata justitiei, implicat in asasinatul
dela Sinaia, trdete as-Uzi foarte comod, pe ma-

lul mrii, intr'o vil, cu o moie de cateva zeci

de hectare, unde scrie un fel de Mein Kampf ,

cu care ar don s ne fericeasca maine.

D. Radu Polizi/FMicsunqti: Ruine dacd este
aa !

www.dacoromanica.ro

335

D. Armand Cdlinescu: Se mai vorbete i

doresc s se desmintd, ar fi odios dae lucrul
s'ar confirma se mai spune c acest adapost
comod a fost inlesnit efului micdrii anarhice,
prin bunavointa unui avocat al succesiunii cdreia
apartine aceastd proprietate i care avocat astdzi
se afld pe banca ministeriald. (Aplauzepe beincile
Partidului Nalional-TardnesC ; exclarndri pe bancile majoritapii).

D. Virgil Madgearu: Extraordinar !

.
D. Armand Cellinescu: 5i atunci, d-lor deputati, in asemenea conditiuni, dati-mi voie s va
intreb : mai este posibil, child guvernul a evoluat

atat, s cred eu Ca starea de asediu se aplica

acestei micdri ? Nu, d-lor,-- de sigur !
Atunci ce este ?

Mai exista o miscare cu caracter extremist.

Era aceea a dumnealor. (Areiteind spre beincile
Partidului National-Cres,stin). Si in aceasta ati
evoluat, d-lor !
Mi-aduc aminte, d-lor deputati, de acele agitate edinte ale Adundrii, cand, in mijlocul aplauselor frenetice ale onoratei majoritati, d-1 Iamandi,

de pe acea bancd, arunca fulgerele sale d-lui Octavian Goga. Se discuta atunci chestiunea dispa-

ritiei lui Sterie Ciumeti. Nu voiu 'receti astzi

toate acele desbateri. Nu pot rezista ins ten-

www.dacoromanica.ro

836

tatiei, de a aminti. macar un pasaj. Iat ce spunea d. Iamandi :

Ma surprinde ins temeritatea cu care d-1
Octavian Goga, astazi protagonistul unei actiuni

nationaliste integrale in Romania intregita,

ma surprinde temeritatea cii care d-sa 'incearca
s deschida procesul unei miscAri, a carei actiune

violenta, sintetizat in asasinatul dela Sinaia,

cel putin indirect a fost sustinutal de .d-sa. (ApTauze prelungite jh indelung yepetate pe bdncile
majoritatii ).
<<Ma surprinde
continua d. Iamandi, aqea-

st interventie a d,-lui Goga, pentrucd dacd ne

intoarcem putin en mintea inapoi i stfabatem
intreaga colectie a oficiosului sail de partid Tara
Noastra , yom vedea c zi de zi, atmosfera,
care a dus la asasinat, a fost pregatit prin coloanele acestui ziar. (Aplauze firelungite i indelung
repetate-pe bdncile majoritdtii ).
Si in aceast chestiune ati ,evoluat, d4or !

Fulgerele d-lni Iamandi au disparut, frenezia

majoritatii s'a rdcit ! (Aplauze pe bdncile Partidului National-Tdrdnesc). Iar onorabilul domn

Goga, tinde a deveni, in local d-lui Iamandi,

fasfatatul d-voastfa. (ilaritate, aplauze pe bdncile Partidului National-Tdrdnesc).

www.dacoromanica.ro

337

D-1 Iamandi, cu tot ce era caracteristic in

conceptia sa, pare a fi inlocuit, in preferintele
d-voastr sufleteti, prin d. Goga, cu tot ce e
Caracteristic in conceptia d-lui Goga.
Si, pentru ca aceast evolutie sd fie mai bine
subliniatd, d-1 presedinte al Consiliului, mergea
la Constanta, i decreta Partidul National-Cre-

tin, drept partid de guverndmant. Iar mai in

urna, d-1 Inculet i d-1 Goga, intr'un schimb de
scrisori amabile, care s'au publicat la 14 Noemvrie, ii propuneau sa colaboreze, pentru a asigura ordinea impotriva noastrd ! (Aplauze pe
bdncile Partidului National-Tdrdnesc).
D. V, T. Prelipceanu: Ar fi mai bine sa vorbiti
! !

de chitanta dela cdile ferate, pentru a face

revolutie.
..D. Armand Cdlinescu: A ! D-lor deputati, este
adevrat,- am auzit, c d. presedinte al Consiliu-

lui, opteste intimilor

: nu e serios ! Nu ma
gandesc la d-1 Goga . . .
D. dr. M. Macavescu: Aceasta este o intrigd !
D. Armand Cdlinescu: . . . ar fi o nebunie s
ma gandesc la d-1 Goga, cdci ar fi impotriva partidului meu ; dar national-trdnistii ne-au declarat rdzboiu, vor s ma rstoarne i atunci, am
cdutat vremelnic, uncle am gasit aliati.
22

www.dacoromanica.ro

338

Nu tiu daca, aliatii iunt vremelnici sau

definitivi, dar stiu un- hicru, cd in aceste, confat de acest fapt, nu se poate pretinde
Ca starea de asediu este adus ca sad infrneze
pe dumnealor. (Aplauze pe bdncile Partidului
National-Tdrdnesc).
D. Stan Ghitescu: Ca s infraneze pe tovara.ii
d-voastr, comuniti.

D. Armand Cdlinescu: D-lor, am auzit, s'a

invocat, mai infai in oapta., dup aceea ceva
mai curajos: situatia grava externa.. Da, este
adevdrat, s'au intamplat in vremea din urm
acte importante in politica externa, se aduna..
nofi grei, pacea este amenintata. Dar, d-le ministru de interne., s-mi dati voie, eu cred c tocmai in fata greutalii situatiei externe, d-voastr
trebue sa." introduceti neintazziat un regim de
libertate in Romania. (Aplauze pe bdncile Partidului National-Tdrdnesc). Tara aceasta trebue
ldsat
aleaga liber destin,ele ei. (Aplauze

pe bdncile Partidului National-Tdrdnesc). Nu

avem de ce s ne temem. Poporul acesta nu se
va inela ; poporul acesta va gsi in instinctul
lui drumul adeva.rat, pe care sa.-i asigure viitorul. (Aplauze pe bdncile Partidului NationcilTdrdnesc). Poporul Roman, intr'un regim de li-

www.dacoromanica.ro

339

bertate, va fi cu siguranta alaturi de aliatii lui

fireti, langa care a mai fost i. langa care a sangerat. Aplauze pe bdncile Partidului NationalTdrcinesc).

Nu ne temem din acest punct de privire.

Dimpotriva, d-le ministru de interne, intr'un
regim de censura i de stare de asediu, exist
temerea c in mod fortat s'ar putea ca drumul
Orli acesteia -sd fie schimbat altfel decat ar
merge ea intr'un regim de libertate. (Aplauze
pe &incur Partidului National-Tdrdnesc).

Si, d-lor minitri, de ce s nu fim sinceri, si sa

recunoastem c d-voastra ati avut unele afitu-

dini in politica interna, ai facut unele acte,

poate Ca le Tecunoasteti ca greseli, dar in orice
caz, care au dat natere la aprehensiuni. Eu nu
spun Ca, in mod deliberat, d-voastra ati voit sa
schimbati politica trii. Nu vreau sa spun acea-

sta, nu! Dar au fost aprehensiuni i mai sunt

Inca. Si in Or si in strainatate- ! i d-voastrd,
d-le ministru, care ati avut colegi cari au fost
de curand peste granita, in deosebi la Paris,
d-voastr cunoateti conversatiunile pe care le-au

avut acolo i unele intrebri, care li s'au pus

asupra starilor dela noi. Avem i noi oarecare
ecouri. Si mai este ceva: D-1 preedinte al ConsiliulUi insusi imi este indiferent dacd va des2 2*

www.dacoromanica.ro

340

minti, trebue sa desminta, pentru rnentinerea

atmosferii, dar d-sa tie, precum tim i noi,
ea"- in luna Ianuarie intentiona s intreprincla o

calitorie la Paris.
Aceast calatorie nu s'a mai facut. D-1 preedinte al Consiliului tie, precum tim i noi, ca"

in aceasta renuntare au cntarit unele comentarii din marele ziare straine: (Aplauze pe Vancile Partidului National-Tdrdnesc).
D. I. Inculet, ministru de interne: Primul mini-

stru nu a intentionat s se duca in Ianuarie la

Paris. Se va duce, dac va fi necesar, pentru
interesele

Inca un lucru. Ca un partid, care ati guvernat,

d-voastra., v'ati fcut legaturi i in strdinatate
ca i aici in taxa ; o i eram i. eu informat Ca voiati
sa creati la Paris in calatoria aceasta o at-

mosferd, care s serveasca la o schimbare de

regim in folosul d-voastr.
Imi pare birie c acum recunoateti indirect lu-

crul acesta ; dar nu ati avut nici aici ansd. Din

tentativa aceasta neizbutit, guvernul a ieit i.
mai infant cleat era inainte. (Aplauzepe bdncile
majoritatii).
D. Armand Cdlinescu: D-lor deputati, am un
regret cd pe aceast bailed ministeriald nu sunt
mai multi domni colegi ai d-lui Inculet, pentru

www.dacoromanica.ro

341

ca s parcurg cu savoare pe figurile d-lor ecoul

desmihtirii d-lui Inculet. (Ilaritate, aplauze pe
hdncile Partidului National-Teirdnesc).

Prin urmare, aprehensiuni sunt. Aceste apre-:

hensiuni trebuesc inlturate i inaturarea Mr
nu se poate face sub un regim de censura i de
stare de asediu, ci numai sub un regim de liber-

tate i de respectarea drepturilor cetatenesti.

(Aplauze pe bdncile. Partidului National-Teirdnese).

Va s zic nu este nici aceasta. Ce este atunci ?

Nu rmane decat a doua alternativd, pe care

o puneam la ineput : guvernul este slab. (Protestdri pe bdncile majoriteltii).

D-lor deputati, trebue s. examinAm aceasta

chestiune. Eu imi explic emotia care ia natere
cand sosesc la acest pasaj. (Protesteiri pe bdncile
majoritdgi ; aplauze pe bncile Partidului Natio-

nal-Tdreinesc). Dar aveti cel putin abilitatea

de a o masca. (Aplauze pe beincile Partidului
National-Tdreinesc).

D. Valeriu Pop, ministrill justitiei: D-le Calinescu, suntem de acord s examinam slabiciunea noastrd, dupa. 'cum vom fi de acord s examinam aceast sabiciune i la anul i peste doi
ani. (Aplauze pe beincile majoritatii).

www.dacoromanica.ro

342

D. Armand Cdlinescu; D-lor deputati, dati-mi

voie s constat ca, atunci and este vorba de

slabiciune, iese inainte cel mai. Sefisibil dintre
minitri.

D. ministru Valeriu Pop imi spunea: ei, -aceasta. chestiune poate s ai prilejul sa o cercetezi
si la anul i peste doi, alai. Da, in ce v. priveste
pe d-voastra, personal, s'ar putea. (Ilaritate ;
aplauze pebdncile Partidului National-Tdrdnesc).

D. V aleriu Pop, ministrui justitiei: In orice

caz, aceasta subtilitate a d-voastra, demonstreaza

c nici nu sperati s veniti la guvern. (Aplauze

pe bdncile majoritatii).
D. .Gr. Iunian: Aceasta este o oferth?
D. Armand Cdlineseu: D. Iunian ma intreaba
dacd aceasta este o oferta. Onorabile d-le Iunian,
nu fai o ofertd; caci mi-e fried c o primeste.
(Ilaritate ; aplauzepe bdncile Partidului NationalT drdnesc ; intreruperi pe bancile majoritdtii),
5i atunci, d-lor deputati, care este situatimiea

guvernului? Votnl pe careAil cereti d-voastra,

astazi, cum foarte drept 'recunostea d-1 ministru
de interne, este un vet de incredere, este un vot
pe care nu-1 mai poate cere decht un guvern,
care dispune de un credit intreg in tara.

Dar, d-lor deputati, de ce sa v suparati?

Pupa doi ani i jumatate de guvernare, acest

www.dacoromanica.ro

343

credit nu-1 mai aveti. Este adevarat, d-voastr,

ati inregistrat majOritatea sufrajelor in iarna

anului 1933. Da, dupd cinci ani de opozitie,
cl-voastra ati izbtitit s atrageti spre d-voastra
multe nddejdi. Dar guvernarea d-voastra a fost
grea i infructuotasa; Dificultdtile economice au

43orit ; vieata s'a scumpit in aa. masurd, Inca,

in deosebi la sate, a luat natere o serioasa stare

de neliniste. In schimb, impozitele au sporit,

agravand sarcinele care apas asupra cetate,
nilor. (Aplauze pe bdncile Particlului NationalTrdnesc). i in vremea actasta, aciministratia

de Stat a lsat s se vadd o serie de fraude:

fraude cu devizele Bancii. Nationale, frauda cu
permisele de import i export, fraude care au
provocat scandaluri i care au sldbit autoritatea
guvernului. (Aplauze pe bdncile partidului Na,tional-Tardnesc).
.

Eu, d-lor depntati, nu aduc aici o opinie

subiectiva, ci havoc, acte pozitive. A fost consultat. . . (IntrerupeRi de pe bdncile majoritapii).
D. Horatiu Eremia: Multi dela d-voastr, cari
nu aveau ce manca, s'au imbogatit.
D. Armand Cdlinescu: D-lor deputati, eu invoc
fapte pozitive. Tara a fost consultat intre timp.
Am avut numeroase alegeri. (D. deputat Horatiu
Eremia intrerupe).

www.dacoromanica.ro

344

Cnd eu vad pe d-1 Eremia intrerupand, gsesc

repede o satisfactie, priyind pe fata multora

dintre stimatii notri colegi, cat de jenati sunt
in compania sa. (Aplauze pe bancile Partidului
National-Tdrdnesc).
D. Horatiu Eremia: Pe cinstea mea, n'a calcat
nimeni in aceast incinta. Cer anchet parlamen-

tard. Sunt prea cinstit.

D. V. S. Radu: E cam jenant sa vorbiti

d-voastr de morald. Ma revolt. Poti s razi,
d-le Calinescu, adevdrul este adevr, tie toat
tara cum v'ati imbogatit, venind la putere. Pe
terentl acesta al cinstei, stau de vorba oricand.
D. Armand Calinescu: D-le Ionescu.

. .

D. V. S. Radu: Pe mine ma chiamd Radu,

nu Ionescu. Ce rdspundeti? Atept.
D. Armand Cdlinescu: M'ati invins.
D. V. S. Radu: Este i natural. (Ilaritate).
D. Armand Cdlinescu: D-lor deputati, au fost
alegeri administrative.
Este adevdrat c nu s'a convocat corpul electoral decat cam in jumatate din comune i judete ;
las c5. s'au ales numai acelea in care guvernul a
crezut c are o situatie locald mai bund, dar chiar
si aci ati pierdut. Dupd cifrele, pe care mi le-a
dat Ministerul de .Interne, rezulta ca in aceste

alegeri, d-voastr ati pierdut vreo 250.000 de

www.dacoromanica.ro

345.

voturi, ceea ce inseamnd 25 de procente. din 50

pe care le aveati.

D. Horatiu Eremia: Dar noi nu suntem cu

comunitii, ca d-voastr.

D. Armand Cdlinescu: Iatd, prin urmare, o

prima pronuntare a tdrii. Dar mai este o a doua.
Am avut alegeri parlamentare partiale. La Suceava, d-voastr ati ieit in urma listei ; la Mehe-

dinti, nu ati avut curajul sa va prezentati, la

Hunedoara ati pierdut. In asemenea condir'mni,

se poate spune hotrit ca, tara s'a pronuntat

contra d-voastra.. (Aplauze pe bdncile Partidului
National-Tardnesc).

$i atunci, nu numai ea d-voastra jiu I:lute-0,

d-lor ministri, s cereti un vot de incredere,
dar noi putem s Va cerem, trebue s v
cerem, trebue sa v impunem s cobori-ti de pe
acea bancd. (Aplauzepe bdncile Partidului National-Tdrdnesc) .

www.dacoromanica.ro

XXVI
RELATIV LA INCIDENTUL DIPLOMATIC
DELA 13 FEBRUARIE 1937
(gDINTA CAMEREI DELA. 9 MARTIE 1937(

D. Armand Cainescu: Cer cuvantul.

D. N. N. Sdveanu, presedinte: D-1 deputat
Calinegcu are cuvantul.
D. Armand Cdlinescu: D-le preedifite, d-lor

deputati, in ,edinta dela 16 Februarie, am avut,

onoarea de a releva inaintea Carlierei participa'rea unor minitri straini la o ceremonie cu caracter politic, i de_ a intreba guvernul, daa-un ase-

menea act nil poate fi socotit ca o inadmisibila

imixtiune strind in afacerile de politica interna
a tarii.
D-1 preedinte al Consiliului a-venit indata aici

i a declarat : Oricare ar fi explicatiile date,

ma grabesc, sa precizez ca, daca faptele relatate
se vor dovedi intemeiate, evident, guvernul se va
gasi. in fata unei situatii serioase

www.dacoromanica.ro

347

D-lor .deputati, dati-mi voie mai intai sa subliniez un lucru. In momentul in care d-1 presedinte ,a1 Consiliului, la: o intrebare a noastrd,

a marturisit c guvernul se gaseste in fata unei

serioase, in fata unei situatii grave, noi
am inteles sa nu-i facem *nicio dificultate.

In teplica, pe care am adus-o atunci, m'am

mdrginit s subliniez faspunderea pe care si-o
asuma d-1 presedinte al Corrsiliului i s adaug
imi rezerv raspunsul paha' in ziva in care,
guvernul va fi in masurd s aduc in fata Adunrii un Iezultat pozitiv"-- al actiunii sale.
Prin aceaSt atitudine n'am inteles numai s
nu-i facem dificulti, dar, am inteles mai mutt ;

cu_simtul de raspundere, pe care .trebue sa-1

aibd orice partid de guvernarnant, am inteles
sa dam d-lui presedinte al Consiliului posibilitatea s gaseasc in atitudinea noastra un spri-

jin pentru a apara interesele tdrii 1n afard.

(Aplauze pe bcincile Partidului N alional-T dranese).

D-voastr veniti astazi Si ne aduceti rezultatul.

Voiu constata Ca la o intrebare, pe care am adresat-o d-lui presedinte .al Consiliului, la care d-sa

s'a angajat s raspunda, pentruca era o ches_tiune care interesa Ministerul intreg, vine astazi
sal discute- cii noi, d-l-ministru al afacerilor straine.

www.dacoromanica.ro

348

Para indoiald, nu am nicio obiectiune de

facut din punctul de vedere al persoanei ; d-1
ministru Antonescu, cunoate stima pe care i-o
pastrez.
Ma intreb, insd, dacd absenta d-lui presedinte

al Consiliului nu are b semnificatie i anume

dac d-sa personal riu s'ar gsi astdzi intr'o

situatie delicata.
Vom examina indata aceasta. chestiune. Aa
dar ne-ati adus rdspunsul d-voastr.

Este, de sigur, dreptul nostru, este datoria

noastra ca, odat o actiune dus la sfArsit, s
venim, s examinam inaintea Parlamentului
sa discutam situatia care s'a creat.
S vedem, in adevar, ce ati urmdrit d-voastr,
ce ati obtinut, cum ati apdrat d-voasti interesele trii.
D. GY. N. Iunian: Trebue adaugat ce nu ati
obtinut d-voastrd.
D. Armand Cdlinescu: Dati-mi voie mai intai
sa recapitulez faptele.
-

La 15 Februarie s'au suspendat deodata. edin-

tele Parlamentului, la Camera i Senat, in mijlocl unei vii preocupdri. Se afld indat c guvernul examineazd o situatie gravd.
In ziva urmatoare, d-1 preedinte al Consiliului

vine aici la Camera. D-sa vine foarte rar la

www.dacoromanica.ro

349

Adunare. Este, de signr, rat ca vine rar, dar,

in sfarsit, fiindcd se intampld astfel, trebue s
subliniem insemndtatea faptului. si la o intrebare pusa de noi, d-1 presedinte de Consiliu, se
grabeste sa dea raspunsul.
Ce raspunde d-sa ?

Ce putea s raspunda d-sa?

Mai intai, este evident cd d-1 presedinte al
Cotisiliului ar fi putut s raspunda, foarte simplu, c ia act de faptele comunicate, c va examina si c va aviza. Era in dreptul sau sa dea
acest raspuns. Cu simtul raspunderii pe care
trebue sa.-1 aibd capul guvernului, cel putin in
ce ma priveste, n'asi fi putut 51 4 obiectez
nimic. Dar, d-1 presedinte al Consiliului n'a ras-

puns asa. Dimpotriva, d sa a fost in vorbire

decis, categoric, vehement chiar.

Or, cand un presedinte al Consiliului, dupa

cloud zile Lie cercetdri, de consfdtuiri, de deliberani vine si vorbeste asa cum a vorbit, este sigur

ca n'a fost o intamplare, ca a voit, c a trebuit

sa vorbeascd asa.
Intre ceea ce a spus in numele guvernului, d-1

presedinte al Consiliului, la 16 Februarie,

si

ceea ce ni se declard astdzi, in numele aceluiasi

guvern, este vreo asemanare, sau este vreo deosebire fundamentald ?

www.dacoromanica.ro

350

De sigur, este un punct comun. $i este comun

guvernului, i, opozitiei, intregii opoziii, si
anume c se doresc raporturi normale i amicale
intre Statul Roman i Statele : Gerinan i Italian.
gi

(Aplauze pe bdncile P artidului N a#onal-T dr dnesc),

Asupra acestui punct nu existd nicio dificirltate i lifam act cu satisfactie c i. guvernele
strAine au exprimat aceleai sentimente. De altminteri, prin intrebArile puse, nici nu s'a urmArit
un moment turburarea acestor raporturi. (Aplauze
pe beincile Partidului National-Tdreinesc).

Si aceast5, chestiune a raporturilor intre Sta-

till Roman i Statele German i Italian, nici

nu s'a discutat chiar. Ceea ce s'a discutat a fost
altceva : a. fost actul Personal al unor ministri,
indiferent cari au fost ei ; nici nu s'a citat un
nume propriu aici.
.

si asupra acestui act, d. preedinte 'at Consiliu-

lui a declarat urnatoarele :

Declar de pe acum CA participarea agentilor
diplomatici la o solemnitate religioas fAcutd sub
egida unui partid politic, i transformatd, astfel,

intr'o manifestatie ptiliticd, este o infrangere- a

tuturor principiilor i a tuturor uzantelor internationale.
Guvernul va lua in gravd considerare situaia errata.

www.dacoromanica.ro

351

Guvernul va solutiona acest incident, zelos de

prerogativele acestui Stat, care timp de aproape

trei parirni de veac, dela independenta sa, n'a

-practicat decat principiile demnitatii nationale S.
Este de sigur clar, categoric. Asupra ace.stui

punct nu poate s fie nicio discirtiune. Participal-ea la o ceremonie religioas este, dupd parerea d-lui presedinte al Consiliului, o caleare a
uzantelor diplomatice.
Declaratiunile d-lui presedinte al Consiliului
sunt ceea ce se chiamd declaratii inchise. Asupra

lor nu pot exista controverse, nu pot exista

transactiuni. Ele sunt o afirmare de principiu.
(Aplauze pe bdncile Partidului National-Tdrdnese).

Se poate discuta daca in fapt a existat sau nu

o participare aceasta da! dar c participarea

in sine constitue o infrangere a uzantelor diplo

matice, acedsta nu se mai poate discuta. Cel

putin, guvernul actual a afirmat-o i cel putin,
guvernul adtual, in aceasta chestiune, s'a angajat. (Aplauze, strigdte de bravo, pe bcncile Partidului National-Tdra'nesc)..

Ce a angajat guvernul? A angajat nu numai

cuvantul su, dar a angajat demnitatea Insi
a trii. (Aplauze pe bdncile Partidului NationalTdrdnesc).

www.dacoromanica.ro

352

Atunci, vine asta.zi onoratul domn ministru

al afacerilor strine i ne aduce solutiunea, care
insemneaza., ce ? Ca nu, participarea la o cere-

monie religioasa nu constitue o infrangere a

uz4ntelor diplomatice i cd, nu au urmrit mini-

trii stfaini o imixtiune in afacerile interne ale

Ei bine, d-lor, este oare o asemanaxe intre punctul de vedere exprimat de guvern la 16 Februarie

punctul de vedere exprimat de acelai guvern

astazi? (Aplauze pebncile Partidului NationalTardnesc). Sau este o deosebire fundamental,
o atitudine absolut contrarie ?
D-lor, cum se eScplica., aceasta ? Ce s'a Intmplat intre timp? Cum ati ajuns aici ?
La 16 Februarie, guvernul a examinat serios
situatiunea ? A calculat bine toate irnprejurarile
i a avut o atitudine bine deliberatd, atunci cand
s'a pronuntat ? Cum a putut ajunge atunci astzi
la solutiunea pe care ne-o dd i care este.contrarie punctului de vedere exprimat ? (Aplauze pe
bdncile Partidului National-Tdrdnesc).
Sau, dimpotrivarguvernul a reexaminat situatia intre timp a reflectat din nou c a gasit
c d-1 preedinte al Consiliului, la 16 Februarie,

a greit, a exagerat, a fost imprudent chiar ?

(Aplauze pebdncile P artidului N ational-T dr dnesc).

www.dacoromanica.ro

353

Se poate i aceasta, dar atunci ma intreb :

care este situatia d-lui presedinte al Consiliului ? (Aplauze prelungite, strigdte: foarte bine
pe beineile Partidului National-Tdreinesc).

D. dr. N. Lupu: 0 defineste Inssi absenta

sa de aici.
D. Armand Cdlinescu: Care este situatia d-lui

presedinte al Consiliului, care se vede astazi

dezavuat ? Care mai este prestigiul sdu ? (Aplauze
pe bdncile Partidului National-Tdrdnesc).

Tin sd subliniez in fata Adundrii aceasta deo-

sebire fundamentala intre punctul de vedere

exprimat de acelasi guvern la un interval numai
de 3 saptamani. (Aplauze pe beincile Partidului
National-Tdrdnesc).

Cat pentru documentul diplomatic, pe care

ni 1-a infatisat astazi d-1 ministru al afacerilor
strdine, voiu releva in treacat un punct, care
mi se pare foarte important.
Lsand la o parte incidentul in sine, d-voastra

ne-ati infatisat un act, prin care guvernul primeste principiul, c cine defineste caracterul
participarii unui ministru strain este insusi ministrul in chestiune, printr'o declaratiune subiectiv a lui (aplauze prelungite, _strigdte de bravo

pe bancile Partidului National-Tdrdnesc).

2B

www.dacoromanica.ro

354

Cum este posibil aceasta ? ! Cum ati putut

ajunge la o asemenea soltrtiune ? ! Cum n:ati
observat, d-le ministru al afacerilor strine, c
ceea ce determind caracterul unei asemenea participri, nu este declaratiunea telui interesat, ci
este actul in sine la care participa.? (Aplauze pe
bdncile Partidului National-Tdrdnesc).

Un ministru strain face un act particular,

chiad se duce invitat la un iDranz, la un particular. Ministrul strain, cnd participa la un dct,
la o manifestatiune publica, prin insui natura
actului 1a care participa, caracterizeazd natura
actului pe care il face. (Aplauze pe bdncile Partidului National-Tdrdnesc).
Altminteri, d-lor deputati, acest principiu care
era constant paha' astzi, care era in uzul diplomatic, care era chiar dreptul international, d-voastr 1-ati rdsturnat i ati acceptat, ce ? Ati accep-

tat ca asemenea caracterizdri s ramand la alegerea inski a persoanei ministrului strain.

Ei bine, aceasta, d-le ministru al afacerilor
strine, este un principiu inadmisib-il i creaza
un precedent periculos. (Aplauze pe bdncile Partidului National-Tdrdnesc).
Si eu ma intreb : cum ati putut sa acceptati
o asemenea explicatie ? V'ati gndit la ce situatiune va puteti gasi intr'o zi, ce perspective de

www.dacoromanica.ro

355

conflicte desChideti cu un astfel de precedent

admis ?

Inchipuiti-va o intrunire public`a, indiferent

a cui, a oricarui partid, de dreapta, de centru.
sau de stanga, i un ministru strain care ia parte
la aceasta intrunire !
Vogl: de pe bdncile majoriratii: Este o nuanta !.

D. Armand Cainescu: Ei bine, credeti d-voastra, c este de ajuns ca ministrul sa vina. i s

spund : nu m'atn dus in calitate oficiala, m'am
dus in calitate de simplu particular ! (Aplauze
.pe bdncile Parlidului National-Tdrdnesc).
Aceasta este inadmisibil i eu Wept dela d-1
ministru de externe o declaratie linistitoare in
aceasta privinta.
Asa dar, d-lor, prin solutiunea pe care a adus-o
asta.zi guvernul, in primul rand, nu a rezolvat
problma intereselor superioare ale demnitatii
Statului, asa cum a pus-o insusi acelasi guvern
la 16 Februarie 1937; in al doilea rand, a adus
o solutiune, care constitue un blam, o infrangere a

primului ministru (apladzepe bdncile Partidului

National-Tdrdnesc) ; si, in fine, in al treilea rand,
a adus o solutie, care, prin unele puncte cuprinse

in ea, constitue un precedent periculos pentru

ziva de maine. (Aplauze pe bdncile Partidului
National-tdrdnesc).
23*

www.dacoromanica.ro

356

In asemenea conditiuni, trebue sa regret c

guveinul nu a fost in mdsurd s salveze interesele
intr'o problema astfel cum a pus-o el insui.

(Aplauze pe bancile Partidului Nationcd-Tdrdnese).

Regret acest lucru i in in mod formal sa

exprim neincrederea partidului nostru in actiunea guvernului liberal. (Aplauze pe bancile Partidului National-Tdrdnesc).
Trebue sd fiu insa drept i sa recunosc ca,
de altfel, guvernul actual, intr'o asemenea situatiune, nici nu putea obtine alta solutie (aplauze
pe bancile Partidului National-T dranesc). Cred
ca trebue Inca sa adaug ca un asemenea act sub

un alt guvern nici nu s'ar fi putut intampla

(aplauze pe bancile Partidului N ational-Tdrd-.
nese). De ce ? Pentruca de trei ani incoace
d-voastra aveti o atitudine echivoca . . . (protestdri pe bancile majoritatii).

D. Traian Berberianu: D-voastra puteti sa

vorbiti de atitudinea echivoca ? !
D. Armand Cdlinescu: . . . care lasa drum
deschis la toate presupunerile (aplauze pe bancile
Partidului National-Tdrdnesc) i pentruca, cu

asemenea atitudini, d-voastra ati suferit inauntru atatea umilinti, era natural s ajungeti i in
situatia externa la asemenea momente delicate.

www.dacoromanica.ro

357

(Aplauze pe bdncile Partidului National-Tdrdnesc).

D. Justin Stanescu: Noi nu primim lectii dela

nimeni !

D. Armand Cdlinescu: D-lor, d-lpresedinte al

Consiliului de Ministri a ridicat tonul in vorba.;

dar a coborit demnitatea guvernului in fapt.

(Aplauze prelungite pe bdncile Partidului National-Teirdnesc).

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERIE
Pagina

IN TIMPUL GUVERNULUI GH. TATARESCU 5-357

17. La validari (Sedinta Camerei dela 7 Februarie 1934)
7 32
18. La legea pentru autorizarea starii de asediu
(Sedinta Camerei dela _13 Martie 1934). . 33 52
19. La legea pentru apararea ofdinei in Stat
.

(edinta Camerei dela 5 Aprilie 1934).

53 81

20. La buget (Sedinta Camerei dela 3 o Iunie 1934). 82 98

21. La legea pentru prelungirea starii de asediu
(edinta Camerei dela 13 Martie 1935). 99-114
22. Raport depus in fata cornisiunii de Anchet
.
115-2o5
parlamentara in afacerea Skoda . .
23. In chestiunea Skoda (,5edinta Camerei dela
18 Martie 1935)
206-283
24. La legea Cooperatiei (Sedinta Camerei dela
4 Martie 1935)
284-324
25. La legea pentru prelungirea starii de asediu

(Sedinta Camerei dela 12 Martie 1936) . 325-345

26. Relativ la incidentul diplomatic dela 13 Februarie 1937 (Sedinta Camerei dela 9
Martie 1937)
346-357

www.dacoromanica.ro

'

C. 50.279

www.dacoromanica.ro