.

·
N.IORGA ..

MEMORII •

SINUCIDEREA
PARTIDELOR

(1932·8)

I >

VoL. VII
' .

BUCUREŞTI I 1939
www.cimec.ro
www.cimec.ro
 N. IORGA

MEMORII
SINUCIDEREA PARTIDELOR

(1932,8)

VOL. Vil

1 9 3 9

www.cimec.ro
www.cimec.ro
 6 Iunie 1932.

Minlsteriul s'a f.!cut fără georgişU, cilrora li s'au li!sat

insil locuri libere ca o nadil. La amiazi Vaida a depus
jur<lmântul.
•
Serbare la Casarma sergenţilor, care se lnaugureazil.
N'am fost invitat. In schimb, langă Vaida.„ Argetoianu
(se vorbeşte de un partid al lui, „Uniunea Agrară", şi de
un ziar, „ Pământul"). Când Regele întra în clădire, Ar...
getoianu gilseşte mijlocul de a trece el înainte .
•
Mironescu anunţă plata salariilor. Angelescu de la
Banca Naţională ar avea un fond ascuns .
•
Dr. Angelescu. li cetesc notele mele. Îl ţin de rău
pentru asaltul furios al 1ibera111or contra mea, care a dus
la Instalarea lui Vaida. El vorbeşte de posibilitatea unei
abţineri a tuturora de la alegeri, pe care o aprob în
principiu.
La primblare întalnesc pe Franasovici. El, ca şi An...
gelescu, crede cil ar trebui sil-1 fntreb pe Vaida ce face
cu suprimarea primei, pe care ai lui au cerut... o. Prefer
a ruga pe preşedintele Camerei s'o facil. Topa se şi duce
la Cameră pentru a face în scris întrebarea, pe care i-o
va duce.

www.cimec.ro
2 N. IORGA

7 Iunie.

Primarul Dobrescu vine s4-ml mulţ4measc4 pentru că

nu l-am schimbat. Jn acelaşi timp ca să-ml ceară isc4-
litura pentru cele zece milioane destinate Parcului co-
munal. li în vederez ce monstruoas4 ar fi această ile-
galitate.
•
Ministeriul nu s'a complectat lncă. Averescu continuă
să facil zimbre.
„
Seara, Perieţeanu la Instrucţie, Voleu Niţescu la Do-
menii. Sub-secretari sant pilnă acum„. cinci.

8 Iunie.
Ziua întoarcerii Regelui. Multă lume la Palat şi împrejur.
*
La spectacolul de la Arene lumea nu prea vine .
•
Nemulţ4miri Izbucnesc la guvernamentali. Madgearu ar
fi vrut să fie din prima echlp4 ; Regele 1-a refusat : e
furios. Tot aşa Ioaniţescu. La Domenii au trebuit să intre
ca sub-secretari şi Ghelmegeanu şi Mihail Şerban.
Pretutindeni se restabilesc primari, se numesc prefecţi.
Maniu invlt4 provinciile să se uneascil la alegeri contrc1
Vechiului Regat, care le tratează ca nişte „colonii" .
•
Reapare foaia Iul Crainic, „ Calendarul", cu grosolane
Injurii contra mea.
9 Iunie.
Adunarea amicilor miei politici. Vine şi Taşcă. Se de-
cide presintarea listelor ca „ Uniunea Naţionalii" .
•
www.cimec.ro
 MEMORII 3

Perleţeanu trece la Domenii ; Gust! la Instrucţia .

•
Unul din ţ4r4nişti spune fiului mieu Mircea c4 e adânc
·nemulţămit de ce lucreaz4 ai lui. S'ar putea ca Mlnls-
.terlul sli nu ţie mlicar păn4 la alegeri.
•
Hlotu, fost prefect de Sighişoara, îmi spune c4 ţiiranil
·de acolo regretă plecarea mea. Partidul naţional nu e
pe departe atât de tare cât se crede. ln jurul Iul Arge-
toianu, care-şi şi constituie Liga Agrarii, încercând a lucra
cu Lupu şi cu Em. Antonescu, se strâng numai „tineri
cari vorbesc franţuzeşte". O astfel de grupare n'are nicio
şanse! electorală.

*
Nici piină acum nu s'a luat o declsie pentru disolvarea
Parlamentului.

JO Iunie.

Lenguceanu se apucase să meargă ca delegat la Ar-

getoianu pentru a•i cere s4 meargă alături cu noi. I s'a
·dat termen pentru răspuns pănil seara. lt ţin de rău pentru
misiunea ce şi-a atribuit.
De fapt, amicii lui Argetoianu i-au cerut acestuia să fie
şeful unei „Uniuni agrare• şi el a primit. ln discursul stlu
de „om trilit în mijlocul plugarilor", a rostit aceste cuvinte,
profund nedrepte : „chemat prin încrederea M. S. Regelui
si1 iau ri'lspunderea celor mai grele vremuri, am fi1cut
tot ce am putut ca sCI amân desastrul şi să scap ţara ...
Poate aş fi putut face mal mult, dar a trebuit de multe
.ori sii lucrez cu mânile legate".
Cu mâuile legate, - el!
•
www.cimec.ro
4 N. IORGA

Gh. Cuza vine cu prietenii miel pentru un cartel. Cere

în loc de „Uniune" .Ligă" şt i-o acord. Nu pot schimba
însă semnul, ca unii cari nu putem nici lupta cu func-
ţionarii la oraşe, nici face campanii violente la ţarii, pe
când ei se sprijină pe o metodă care nu cere neapărata
păstrare a semnului. Noi a trebuit s4-I schimbăm de
cinci ori pe al nostru.
Pare convins (e şt dr. Trlfu de faţa, ale cărui acusaţii
contra masonilor nu sant cu totul zădarnice). Va mat
lntreba.
"*
Vine Gusti, noul ministru de instrucţie. lmi oferă au-·
tomobllul cand am nevoie de dânsul... Nu s'a înscris.
Vine pentru a face statistică. 1t spun dl va fi silit la
capitulaţii de conştiinţă sau va pleca înainte de alegeri.
S'a şi cerut de Potârcă unuia din consilieri o schimbare
de director.
*
La Academie, pentru comunicarea mea despre Radu
Cantacuzino. Rădulescu-Motru visează preşldenţia Sena-
tului.
"*
Cineva întors de la ţară spune că sătenii nu vreau de
loc pe ţărănişti, ci mai curând pe liberali .
•
Discuţiile cu prlvire la plata salariilor continuă. E vorba.
să se atace fondurile reservate la Banca Naţională.

11 Iunie.
Ottescu vine să-mi explice că Argetoianu nu s'a gândit
la mine vorbind de „mânile legate•. li arăt celalt pasagiu,.
care îi pare şi lui neexplicabil.

www.cimec.ro
 MEMORII 5

Anunţ4 crearea „Uniunii" lor. - Mal r4mâne ceva mai

uşor : s4 g4siţi şi aderenţi. Arată că
ai lui au încercat o
lnţelegere cu Lupu şi caută alta cu Oh. Brătianu. li
asigur că nu vor reuşi nici cu unul, nici cu altul. Ar
voi să vie la „Uniunea" mea, dar nu cu semnul lui Cuza.
li spun ca nici nu mii gândesc la aceasta. lntreabii dacii
şi când poate să vie Argetoianu. - Chiar acuma.
Argetoianu se plânge că-„1 fac să sufer~ ". Explică şi
el cuvintele din declaraţia lui. Găsesc „malencontreuse"
proposiţia de la început. Vorbim de situaţie. Strecor cri-
tica felului cum i-a fost condus Mlnlsteriul. El aslgurii
că nu era nimic de „descoperit" şi nimic „camuflat".
Ştie bine de o sumă pusă la o parte, nu ştiu pentru ce
scop. Regele, spune el, e „desperat". Se va da o luptii.
El a vorbit cu Lupu, care a venit la dânsul. Lupu voia
cu dânsul, nu cu mine, care sânt în războiu cu popii şi
învăţătorii. Aşa, n'ar fi vrut Argetoianu Atunci Lupu
i-a trimes răspunsul că refus4. Deci Argetoianu vine la
„Uniune". Atinge chestia capilor de liste!. El ar vrea la
Focşani, pentru cil a favorisat prin conversiune regiunea
de rlizboiu.
*
Profesorul american Hodges, de la New-York, care a
scris „The background of international relations". E în
România de trei zile pentru o simplă privire. Promite
a reveni. li explic valoarea unică a acestei vechi „Ro-
manii".
•
„Universul• reia calomnia cu Gamber. Aş fi blocat
la Paris dou4 milioane pentru cumpărarea c4rţl1or mele.
Gusti ar fi fost rugat s4 mii ajute. Fac pe acesta s4 des-
mintă şi dau din nou ziarul în judecat4 .

www.cimec.ro
6 N. I ORG A

După•amiazl, Valeriu Pop. A fost Ieri la Regele, care se·

arat4 recunoscător faţă de mine. Argetoianu l-a înşelat
cu plăţile. Pop îi spune că scopul noului Minlsteriu ar
fi fost găsirea de noi mijloace, - şi nu s'au găsit-, im•
păcarea intre partide -, şi ura s'a făcut mai cumplită. -
„Da, dar s'a pacificat Ardealul". - „Şi s'a îndârjit Vechiul:
Regat". Pop crede că, dacă s'ar pune un neutru la Interne,
s'ar ajunge la o descordare. Gc'lsesc ideia bunc'l. Cel mai
potrivit ar fi Amza. Pop s'o propuie Regelui, pentru
care, trebuind să plec la Văleni, las o scrisoare, îndem-
nându-l ca măcar ln ultimul moment să considere ce
înseamnă a da alegerile unui astfel de Ministeriu.
Pop vrea să candideze, împreună cu amicii săi, pe
lista „Uniunii". Şi în Vechiul Regat. Primesc cu multă
plăcere.
•
De la Paris invitaţia subscripţid la „ M~langes" al
mieu. CharMty, Diehl sânt în frunte. Urmează nume
ilustre. E o mângâiere. Cealaltă ml-o indică Hodges:
cărţile.
*
Revin la Comisia Monumentelor Istorice. Bine primit
de Balş, care Ieri, la Academie, îmi spusese că are o
carte a mea: nCând ai împlinit şaizeci de ani, voiam
să-ţi dăruiesc o carte; erai preşedinte al Consiliului şi
s'ar fi crezut că e o linguşire. Acuma ţi-o trlmet". E un
splendid dicţionariu greco-latin din secolul al XVI-iea.

*
Arhitectul Antonescu îmi spune uimirea pe care a pro-
dus-o hotărârea luată asupra Guvernului. După Argetoianu
prin Romanaţi lumea de la ţară preferă pe liberali şi pe
noi. La serbarea de la Arenele Romane n'au fost aclamaţii..
Bani nu se găsesc. Situaţia se face tot mai grea. Regele-
a mers la Galaţi, la alte serbări, cu Titulescu.

www.cimec.ro
 MEMORII 7

12 Iunie.
La V!lent.
•
Ml se spune că Mironescu e speriat de situaţia finan-
ciară. Nu ştie ce va face. De ştia aşa, nu prlmia.
Mandatele, şi ale mele, se refusă .
•
Mari întruniri la Bucureşti: ţărănistă, liberalii, a lui
Goga. Nu ni se menajează injuriile.

14 Iunie.

S'a disolvat Parlamentul, ieri. „Monitorul" a ieşit pe

furiş, pentru ca ţărăniştii să-şi poată lua primul loc pe listă •
•
Gusti conduce Instrucţia cu nasociaţiile" şi fixează larg
oarele de recepţie. E primul pe lista Senatului la Bucureşti.
*
Numai „Curentul" cutează să reproducc'i primul mieu
articol despre Titulescu.

15 Iunie.

Ziarele aduc vestea di am încheiat cartelul cu Argetoianu .

•
Iuliu Haţegan ar trage cu dânsul la Maniu pe fraţii
Ţeposu, pe Îc'itaru şi pe Meteş. I se oferă lui Maniu
şi Agârbiceanu şi Lupaş. Pentru cel d'int41u ştirea se
desmlnte telegrafic.
*
jeze, amicul liberalilor, mă presintă, în „Journal des
Finances", ca duşman al Franclei. li cer să se explice.

www.cimec.ro
8 N. IORGA

17 Iunie.

Soţia mea a fost urmllrltă în tren de refrenul acesta

al unuia care p4rea s4 fie un învăţiftor 1 „dobitocul de
Iorga".
'*
Se r!spândesc şttrl contra Regelui: înv4ţ4torii s'ar fi
pus înaintea trenului când mergea Regele la Arad şi
i-ar fi cerut salariile, etc. Se vorbeşte de„. republica. !

20 Iunie.

Lupu, fa.când o întrunire ta Blaj şi acusându-m4 că

„am t4iat în şcoU ca în codru", destlllnueşte ca. Vai da
i-a propus sa. facă Mlnisteriu cu dânsul şi cu Gh. Bril-
tianu şi că, întrebat de Rege ce soluţie are în chestia
financiară, de şi nu avea, a spus că are.

24 Iunie.

Averescu r4spunde conciliant la un articol al mleu

contra tul.
26 Iunie.

Munteanu-Ra.mnlc e huiduit, Insultat şi bătut pe stră­

zile Ploeştllor ziua mare. Ld protestarea mea tetegraf;că
Vaida r4spunde în termini cărora li se dă imediat r4s-
punsul cuvenit.
•
După întrunirea naţional-ţ4rănist4, la care a vorbit şi
Maniu, primit cu crini şi poftit de Mihalache să-şi reia
şefia, mulţimea, adusă în mare parte de Ioaniţescu, de-
monstrează înaintea Palatului Regal, şi Regele iese în
balcon pentru a mulţămi.

www.cimec.ro
 MEMORII 9

27 Iunie.

Trancu-laşi iea notă, în „Universul", de gestul Regelui

şi-l pofteşte să ia parte şi la întrunirea partidului său.

28 Iunie.

După scandalul numirii comisiilor la bacalaureat, se

înlocuiesc revisorii prin concurs cu agenţii partidului.

29 Iunie.

Armand Călinescu refusă .să restituie, după dorinţa

orăşenilor din Văleni, vechea comisie. „E dreptul
prefectului."

3 Iulie.

După ce Trancu-Iaşi a poftit pe Suveran la întrunirea

lui, îi aduce mulţimea supt balcon, şi Regele reapare. ln
faţă, o fata, Şenchea, adună pe rândaşii ardeleni. Nu
s'au batut.

7 Iulie.

Fata mea, Magdalina, întoarsă din Paris, povesteşte ce

spune despre Rusia, unde a fost cu soţul el, o prietena
francesă. Pe străzi haine cenuşii, femei cu cârpe pe cap
(moda burghesă e complect ignorata; articolele se con-
fiscă la vamil), cu cizme în picioare şi rochii scurte, case
împărţite la oameni cari nu se cunosc, dupc'i cubajul de
aier al fiecăruia, bande de copii pe străzi, cozi de flămânzi
la alimente. Lucrc'itoril mănâncă la masa comună, care li
stă în faţă numai c4teva minute. Nicio lectură burghesă.

www.cimec.ro
10 N. I ORG A

Generaţia nouii, crescutii astfel, crede cil aşa e bine, c4

nu se poate altfel.

7 Iulie.

La Buziiu primii morţi în perioada electoralii: un li...

beral şi un biitiiuş ţăr4nist, miicelar de profesie. Oposlţla
se adresează la Rege, cerând schimbarEa Guvernului.
Eu fac sii s2 anunţe dl, deplorând faptul, nu voiu face
acelaşi lucru, sfatul mteu nefiind necesar.

9-10 Iulie.

La Sinaia. Puţină lum,e. Prin sate, rari anunciuri elec...

torale. N'am întâlnit, Sâmba.ta. şi Dumineca., niciun agent
de propagandă. Mulţi ţiirani ma. recunosc şi sânt deo ...
sebit de prietenoşi. Nu li spun un singur cuvânt de
politicii.

12 Iulie.

Averescu tipiireşte un violent articol, „Camarila",

foarte bine scris. Mi se spune cc! el consideril „chestia
Regelui ca terminatii; îl preocupă ce vine dupa. aceia".

14 Julie.

Răspund astfel studenţilor de la Milano, adunaţi în

societatea „N. Iorga• :
„Abia acum aflu de gândul bun ce aţi avut faţil de
mine şi mii grilbesc a va. mulţilmf.
„Acolo, în faţa poporului italian, prins într'o aşa de
patriotlcil munc4 de fiecare ceas, într'o nobilii întrecere
de creaţiune a lucrurilor care rSman şi unesc, vă puteţi

www.cimec.ro
 MEMORII t1

pregtHI pentru a fi altfel decât profitorii egoişti, capabili

numai să dărâme şi să consume, cari sânt astăi.i o prea
mare parte din clasa cultă în ce priveşte pretenţiile.
„Vă urez s4 păstraţi toată. viaţa întipărirea acestor
mari civilisaţli, cu o basă morală aşa de puternică şi de
profundă, pentru ca măcar voi să puteţi fi, in locul
bandelor care mănâncă şi desonorează ţara, - o armată".

15 Iulie.

Cu toată lipsa prietenilor prinşi în lupta electorală este

lume la deschiderea cursurllor. Şi directorul Şcolii de
infanterie, venit cu elevii stH bacalaureaţi pentru exerciţii.
*
Guvernul a dat cinci milioane Bisericii unite .
•
Mai ieri, în autobusul de la Ploeştl la Bucureşti, în
faţa unui preot se vorbia de revoluţia necesară. „Şobo ...
!anilor" ar trebui să li se dea foc, fiindcă „mănâncă
bucatele".
Şi pe astfel de vremuri alegeri generale. Zilnic se
adauge câte un mort„.
16 Iulie.

Profesorul Narly, de la Cernăuţi, îmi spune că „Garda

de fier" va face deputaţi pe Găvănescul şi pe Dragoş
Protopopescu. Primul a fost foarte încântat că l-au pri...
mit, cu ceremonialul obişnuit : oferirea pungii cu pământ
de la Mărăşti şi Mărăşeşti. Generali salută pe şeful su-
prem. Caraghiosul tragic ar fi fost şi la Berlin, pentru a
studia hitlerismul şi acolo dădea mas<l gratis studenţilor,
cari rămâneau „impresionaţi".

www.cimec.ro
12 N. I ORGA

li spun di nici în vremile cele mal întunecate ale

evului mediu omenirea n'a fost atât de jos. Sântem în
mijlocul unul sabat de vrăjitoare.„ .

•
ln judeţul Bacilu un preot, candidat ţiirănlst, a primit
o maşină infernalii, care a explodat în lipsa lui, uci-
gându-l copilul şi riinind pe preoteasii, o fetiţă şi ser-
vitorul.
Acuma, nu se mai miră nimeni.
Si
, la Dorohoiu a fost un omor.

17 Iulie.

Resultatul alegerilor e desastros pentru mine personal.

Nu voiu fi deputat. Riimân la Senat de drept. Ai miei
au câştigat vre-o două locuri la Cameril. S'a luptat bine
în Ardeal, în Basarabia, la Râmnicul-Sărat, Teleorman şi
Romanaţi (poate, în ultimele două judeţe ai lui Arge-
toianu). Bucureştii, otrăviţi de ziare, au fost deosebit de
nerecunoscători pentru toată munca mea, cheltuită acolo.
La Brăila, amicii miei par a fi guvernat foarte rău.

18 Iulie.

Aici, la Viileni, pe toate zidurile, pe toţi stâlpii erau

h!rtiuţe în care alegitorii erau rugaţi să nu voteze pe
„Iorga care a mâncat lefile şi pensllle«, care „a luat
pânea de la gur!".
Voturile câştigate de amicii miel. aiurea decât unde am
candidat mă lasă senator de drept. Bine cc! e măcar această
posibilitate de a spune, la lntâmplare, şi eu un cuvânt!

www.cimec.ro
 MEMORII 13

20 Iulie.

Alegerile la Senat le la Guvernul.

Şi Gusti care se îndoia şt pusese prin fel de fel de foi
petiţia sa personale! ciltre alegiltori ....
La Cameril Guvernul e pe la 40 °/ 0 • •Viitorul" ii acusil
cil şi aşa a trebuit sil facil mici revlsil .
•
ln sfarşit am filcut şi eu o carte care se ceteşte. Cei
„Doi ani de Restaurare" se cer telegrafic.

22 Iulie.

Fiul mieu Mircea iml scrie cum s'au filcut alegerile în

Ardeal. Pe la Turda, mi se fi!lgildulau gloanţe, mie şi
chiar lui. A fost de-ajuns sil se vorbeascil oamenilor, ca
sil inţeleagil. Bande de biltiluşi stri!lbilteau judeţul. Ţilranil
erau aduşi în camioane, beţi-morţi. Lupu era de o gro-
sJlilnie şi de o înteţire făril pilreche .
•
Se pare că, în .Epoca", Or. flllpescu, cântilrindu-mi'i
cu Maniu, gilseşte cil ipocrisia lui tilcutil e preferabilii
explicaţiilor mele.

23 fulie.

Regele se duce, lmbrilcat în costum de cercetaş, la

.Jamboreia" din Sibilu. Se spunea cc! va dormi o noapte
în tabilril.
S'a numit sub-secretar la aviaţie Irimescu, fost func ...
ţionar de bancil în America, iar lui Pangal i se face loc
la Lisabona.

www.cimec.ro
 N. I ORG A

24 Iulie.

Vlsita tul Topa. ln pilrţile unde a candidat, ln Scllagiu,

Maniu şi-a pierdut vechea situaţie. Ţ4ranli mi se arătau
simpatici mie.
•
Lenguceanu, care a luat multe voturi la Orhdu, a
g4slt la ţilranl nedumerirea de ce am plecat. Recunoşteau
că nu li-am fiig.:5.duit nimic şi li-am dat totuşi mai mult
decat ceilalţi.

25 Iulie.

Ieri au fost alegerile pentru Senat ale consilierilor co-

munali şi judeţeni. Pretutindeni aproape, lese Guvernul.
La Cahul M. Gheorghiu, ales la Cameră, e Mtut, şi tot
felul de sălbăt.:5.cli se s.:5.vârşesc. - Rilspund telegram€i
lui: „Ce pot face cu astfel de porci?" .
•
A ieşit cartea lui Roucek despre România, dedicat! mie .

•
Maniu ar refusa presidenţia, pe care nimeni n'ar cu-
teza s'o primească.

28 Iulie.

Or. Dicescu, candidat reuşit, vine de la Râmnicul-

S4rat. Alegerile au fost un mare târg. ŞI el a trebuit s4
dea o sute! de mii. Acel mic judeţ a înghiţit vre-o două
milioane. Car4 cu pâne, buţl cu vin aşteptau pe aleg.:5.-
torl, cari votau beţi. O conrupţie fără exemplu ...
*

www.cimec.ro
 MEMORII 15

Taşcil-mi spune cil Minlsteriul de Af~ceri Striline ger-

man. l-a refusat discursul frances: ori nemţeşte ori ro-
milneşte !
•
Polonia a semnat pactul cu Sovietele, şi în ciuda
Franclel, de frica atacului german supt un regim
.httlerlst.
29 Iulie.

Ieri, la Sinaia, partidul naţional-ţilrilnesc se lupta sil-şl

gilseascil şeful. Maniu pare a voi stilpanirea înliluntru,
mâna liberă de la Rege, pe care-l jigneşte necontenit,
făcându-l sil amâne dejunul pănâ când va veni el. „Sti-
matul şi iubitul său şef", Mihalache, a demisionat şi-i
întinde stâlpilrl în cale, oferindu-i tot ce se poate. Un
complect triumf al pretenţiei şi dârzeniei.
*
Miltieşanu din Sillagiu îmi arată cil pentru înUlla oară
Maniu n'a putut lua „acasă la dânsul", acolo, 40 °/ 0• El,
Mătieşanu, a avut mai mult ca liberalii. Şi acolo func-
'ţlonaril sa.nt turbaţi contra mea, cu lnvilţătorii şt profe-
sorii în frunte. lmi spune ce sălbatecă psihosă a fost în
congresul din Maiu la Bucureşti.

•
Continuil alergarea ţ4rănlştilor după şef, cu demisia
~,şefului" Mihalache, cu refusut „şefului" Maniu, cu
sforile altor „şefi", nedeclaraţi. Gr. Filipescu admiră re-
sistenţa lui Maniu, care apare în rolul de duşman al
unei „tiranii" care se face umilii şi pofteşte la masil
„când poftiţi d-voastră". Presa, tratatil generos de Tlllea,
Jnteresează publicul ta acest spectacol de grădini de vard.
Şi, mâni, se deschide Parlamentul...

www.cimec.ro
16 N. I ORG A

30 Iulie.

Mesagiu şters, în care se inslsUI asupra„. llbertilţli ale-

gerilor şi se laudă plata pensiilor şi lefilor•. Se pare că
Regele era slab şi plictisit, iar participarea publicului
slabă.
•
Ediţii speciale ale ziarelor anunţă că, în sfârşit, Maniu
a revenit la conducerea partidului. „Curentul • l-a tipărit
explicaţiile contra Regelui, pe care o ediţie, tot a~a de
specială şi cu litere cât unghia, a „Dreptăţii" le declară
inventate 1 din potrivă, el ar fi făcut elogiul lui Carol
al II-iea„.
31 Iulie.

Revenirea s'a făcut cu discursuri solemne. Maniu a

pomenit de câteva ori „guvernul Iorga", care a filcut
sc'i sufere ţara şi a fost înlăturat spre satisfacţia ei. Pe
Mihalache l-a presintat ca pe un „mare om de Stat" şi
a vărsat lacrimi asupra sacrificiului „fratelui Alexandru".
Un monument de ipocrisie„.

1-iu August.

Începe Parlamentul. La Cameră, supt presidenţia lui

Cuza, se salvează situaţia prin elogiile lui Moşoiu, mort
subit. La Senat, cu ocasla validării senatorului Univer-
sităţii, primele huiduieli.
•
Un diplomat îmi spune cum s'a făcut plata la Externe.
l-au trimes la servitor, care cântărla gologanii lui Mihai

1 Cu banii regelui Mihai, neplata cuponului şi inflaţiei.

www.cimec.ro
 MEMORII 17

1-iu şi-ipunea în pungi Bragadiru. Negustorii acceptau

ptŞnă la 3.000 de lei. Banti cântăriţi leşlau şi cu lipsii .
•
Ml se vorbeşte de frumoasele descoperiri la Metohul
Sf. Mormânt din Constantinopol : şt un Jurnal de casă al
lui Nicolae MavrocorJat fi o cronică a războiului din
1716 de Mitrofon Gregoras.

2 August.

Şedinţă de imens scandal la Cameră,

provocat de ln-
tnvenţla intempestivă, zgomotoasă şi provocatoare a lui
Yaida. Ce nu spune, Doamne! Că a fost totdeauna liber,
dl el a creat România Mare, că a găsit în Regat ca
Români adevăraţi doar pe Mtşu Cantacuzino şt pe Mi ...
halache şi că liberalii sânt pseudo-Români, că Lupu are
o „şleahti!!", cil la Poloni „şleahtc!i" e „protipendada".
Liberalii Iul Duca se scusi'I că au mers la alegeri cu
mine. I-a îndemnat „mâna de sus".
Intre acestea se strigă „asasin" lui Zelea fiul, cela ce
face pe Zelea tatai să spuie că împuşcă imediat pe Insul-
tătorul odraslei sale.
Lupu isprăveşte făcând elogiul „frumosului" discurs al
lui Vaida.
Oricine a putut contribui cu un element de comic s'a
grâbit s'o facil.
3 August.
Vâlcovici vine pentru lecţia lut la cursuri. Evit orice
alusie la politici!.
•
To pa-mi spune că Am za şi Valeriu Pop au vorbit cu
Regele de mine. A cetit broşura. Nu se crede jignit.
2
VII.
www.cimec.ro
1~ N. I I) R G A

frd mal bine sa apară mal tărziu, .peste vre„o dol ani".
Ştie că neajunsurile regimului trecut nu vln de la
mine, ci de la Argetoianu. Pop i-a spus ca în oraşe
popularitatea Regelui scade, din causa propagandei li•
berale şt a uneltirilor lui Maniu.

L1 Cameri'l, scandalşi mai mare. Cuza trebuie s4 in-

trerupă şedinţa. Taberele erau să se incaiere. Cuvintele
cele mal triviale 1 „măgarule", .boule", „ ticălosule", zbu...
rau ln aler. Lupu i-a amintit junelui Mitache de la Huşi
că l-a îngrijit de gâlci. La Senat, Valda a pomenit legă•
turile cu I. I. Brătianu şt a făcut declaraţia, pe care
Ungurii o pot lesne exploata, că din Tesaurul României
se hr<inia lupta Românilor de peste munţi. Liberalul N.
N. Ibtu l-a cântat un Imn de înfrăţire .

•
Pentru a-şi acoperi datoria la fabricile de postav, Gu•
vernul emite bonuri de tesaur în valoare de 250 de
milioane, rambursabile la ... Crăciun .
•
Prh Vericeanu Argetoianu a încercat aă-şt atragă pe
cei trei amici al miei din Camerei. Emisarul a mers pi:lnll
acolo încât a asigurat cJi şi dr. Topa „a trecut• .

•
Îo,;>a-ml spune cil, preotul Cotenescu din Muscel pro•
pui:1 d lui Mihalache anume schimbări, acesta i-a spus
că nu sânt necesare, pentru că „la sfârşitul !ul Maiu tot
va trebui să ne ducem•.

www.cimec.ro
 MEMORII 19

4 August.

A treia şedinţa
a Camerei e consacrată elocvenţei,
tntovărăşlte cu strigăte fi huiduieli, a lui Zelea Co-
dreanu tatăl.

8 August.

Maniu revine la conducerra partidului, după ce, intr'un

discurs reprodus de „Curentul", care a şt fost confiscat
pentru aceasta, arlltase causa retragerii r conflictul cu
Coroana.
JO August.

Fiul mim Mircea îmi povesteşte scene de 1a alegeri

ln Munţii Apuseni, cu grozava lor sărăcie (moşneag care
se târăşte seara ca o bestie spre bârlogul lui fCiră fe-
reastei). JudecCitor, ofiţer, - toţi Ardeleni şi „naţionali".
Trimeterea pentru informaţii a delegaţilor oposiţiel. La
întoarcere, când li se cere sama, dări din umeri sau
răcnete de indignare, potolite la prima încruntare din
sprlncene: pănă atunci s'a operat. Cete de bătlluşi aş­
teptând la deposltele de benzinll. Lupµ strigând cCi eu
am .•. scumpit peştde. Agenţi cari ml! învinuiesc elf am
ridicat preţul „dohanului". Poduri rupte noaptea pentru
ca adversarul să cadă în prCipastie„„

11 August.
După ce o noapte şi o laainte-de~amiazi eu fost în-
trebuinţate cu hărţuielile in birou, se constituie noul
Mî11i~teriu. Pcloă la cctpăt, M:miu a refusat. Vaida, care
ae declară pe sine homo regius, compuue un Ministeriu,
cu Gusti, dar fără Amza, în care intră şi Madgearu şi

www.cimec.ro
20 N. I ORGA

Ioaniţescu şt, - la Justiţie, cu toate prote.sti'lrlle sale, -

M. Popovlci, care ... rilstoarnil pe PotArc<'I.
Ăsta e „definitivul• ...
•
Cineva îmi povesteşte despre vislta lut Argetoianu
la Roma. Se presinta ca adevilratul şef al Guvernului,
pe lângi'I şeful nominal, un „universitar", ~i punea in
vedere apropiata sa Instalare ca preşedinte.

12 August.

Discursul Regelui ciltre „definitivi•. li prevesteşte lungi

durata şi li oferă „colaborarea", de care, rc!lspunzând, Valda
nu spune un cuvânt.
•
Vin la mine deputaţii partidului, cari ar dori scl par-
ticip măcar în toamnă la lucrilrile Senatului ca se'! nu
par a-l desavua. Li ari!lt că ei au o datorie de îndeplinit
faţă de alegJ!tori. Unul redactor de la „Curentul• i-am
arătat cc'! n'am de gând sil leau parte.
Aflu de la Filipescu din Cetatea-Alb<'! ce prigoană a
fnceput contra a tot ce am filcut. Cui invocil legea i se
strlgil „la Contencios!".
*
„Dimineaţa• arata că profesorii din Cameril cer inl"..-
turarea prlntr'un singur articol a tot ce am fllcut eu.

U August.

Închiderea cursurilor, cercetată de o lume foarte dis-

clplinat<'l şi bunii. La Misionare vorbeşte frumos d-ra
Carp şi într'o foarte bunii limbă românească, filră nimfe
scris, d ~ra Herbert.

www.cimec.ro
 MEMORII 21

15 August.

Spre Mangalia. La Ciorani ţaranii mă întâmpină. M4

fatreaba când .cad ăştia"; vreau să mă reţie cu sila, şi
cu primarul în frunte. „Macar o linguriţă de dulceaţă".
Pe Bărăgan un semi-ţilran mil întreabil: „dv. sânteţl
fostul prim-ministru 7". • Din nenoroci ce, da." Şi aiurea
feţe prietenoase. „Omul cel mai impopular clin România" ...

•
La Constanţa serbări ale Marinei. Regele mergând la
„Eforie", se închid toate drumurile cu jandarmii cari
pun baioneta în piept. Lumea e indignată.

16-21 August.

Scriu istoria ultimilor ani din viaţa României.

•
La Cameră s'a bătut Leontie Moldoveanu cu un georgist,
Cioc, iar, a doua zi, în cursul cuvântării lui Dinu Bră­
tianu, s'au încăierat toţi. Vaida a dat explicaţii asupra
• portului Marsiliei", pe care pretinde a-l fi fnvăţat aici.
I se strigă : „ Asta e prim-ministru ! ". Ziarele-I presintă
în costum de baie la „Mamaia". ln acest timp Maniu
• dlsci plineazil ".
La Senat, Manoilescu î~i explică trecerea de la ţără­
nişti la „Guvernul Iorga" ca o „datorie morală". Vor-
be~te de trecutul său, de întemniţarea pentru scrisoarea
prinţului Carol. Madgearu îi strigcl : „accident de factor
postai". Recunoaşte dl am facut o „încercare de ordine
morală", dar „celalt" (care discută cu Mironescu impru--
mutul de un miliard de lei de la Banques Suisses, .do--
vadă de prestigiu") era altceva„. E întrerupt şi jignit de
majoritatea condusă de... Zipstein.

www.cimec.ro
22 N. I ORG A

O jenă faţ! de mine. La Cameră Vaida a vorbit de

„omul onest" şi „de omenia" care a liberat pe Crişan.
Acolo se ceteşte declaraţia mea câ partidul nu participa
la discuţia Mesagiului, lăsând „împrejurărilor" „judecata".
Nicio observaţie.
•
Drăghiceanu-mlraportea7.il despre silpăturile de la
Bistriţa din Moldova, la mormântul, gilsit prildat, al
Domnilor. Şi el asigură cil în toatil ţara e un mare curent
contra Coroanei.
•
Ziarele anunţă marele proiect de conversiune cu bani
elveţieni, mal iefteni.

24 August.

Generalul Rasoviceanu, care trece la moşia Iul din

jos. Descrie consiliul ţinut, cu Petin şi generalul Ianco-
vescu, în casa lui Şcerbacev, dar nu în biroul „ex-
teritorial", cu doi vânători înarmaţi încremeniţi, „parcă
ar fi ştiut Importanţa hotărîrii de luat", pentru de sar-
ma rea Ruşilor. Iancovescu stăruia. S'a trecut la Consiliul
de miniştri. Prezan a ieşit cu ordinul. Desarmarea la
Socola s'a ftlcut instantaneu.
Generalul spune că s'a dat ordin a „se trece peste
Prut• Raşal şi amanta lui, Berta. Subofiţerul însărcinat
cu aceasta ar fi înţeles o sentinţă de moarte. S'ar mal
fi petrecut aşa cu o spioană sovietică din Basarabi•,
femeie deosebit de frumoasă şi inteligentă.
Et vorbeşte de Turtucaia. Teodorescu nu era vino-
vat: spusese că · n'are cu ce-o apăra. Dacă a trecut
Dunărea, e că nu putea aduce niciun folos. Expediţia
de la Flămânda i se pare Şi tul bine pregătitcl.

www.cimec.ro
 MiMOR!l

25 August.

Drilghiceanu, ari'ltAndu-mi descoperirile sale de la Bls--

triţa,credea ctl oasele din mormântul de lângi'! al Doamnei
Ana sânt de fapt ale lui Alexandru-cd-Bun. Spune c4
Mitropolitul Pimen ţine si'! fiu de Sf. Alex<1ndru pE:rJru
comemorare, şi in vederea contactului cu cel de fa
Guvern.
Re fus.
26 August.

M. Beza îmi comunici'! d„sco1>eririle de la Muntde

Sinai. A giisit un portret necunoscut, cu Inscripţie latim1,
al lui Brâncoveanu tâni'lr, trei Evanghelii, una din Suceava
secolului al XVl-lea, alta de la Putna şi admirabila opu4
miniaturistică a Mitropolitului Luca, insemni'!ri de pelerini
pe o Biblie din 1688 şi ciorna unei scrisori a ci'!lugi'lrilor
cc'itre Ruxanda Li'lpuşneanu.
Îmi vorbeşte . de apuci'!turile dfspotice ale lui Titulescu.
Et prin legi'!turlle cu Franţa a adus ci'!derea Guvernului,
pe care-l pândia cu uri'!.
•
La Parlament nesfârşite discursuri. Neconstituţional!...
tatea Guvernului mieu e muşcatil zilnic, şi de Al. la-
pedatu. Altfel, din când în cclnd complimente personale
de la intelectuali, Manoilescu, Corodeanu.
ACJupra schimbtiirli Conversiunii nu se învoiesc. Ne-
sfârşite Consilii de miniştri şi de fruntaşi .

•
Ziarele îşi permit s.!I anunţe c.i! s'ar fi cerut pentcu
mine locul liber pentru Camertil la lnidoara, ~i Fllipesc.u,
care dorla Giurgiu!, se crede în stare s.11 declare c.11 do„
rlnţa mea a fost rt!fusati'! !

www.cimec.ro
24 N. I ORG A

Fac a se desminţi acest zvon jignitor.

•
Ce frumos ştiu mulţămi modeşti parohi s4seşH prntru
in~frijirea
dat4 în şcoala mea fiicelor lor ! Aici, in Man ...
gaHa, la Casa didacticilor, atacurile contra mea formeaz.l
ocupaţia ceasurilor de sear4 .

•
TAn4rul V. V. Haneş, care face şi o ligă pentru aceasta,
cere înlăturarea întregii mele legislaţii. Subsecretarul de
Stat de la Instrucţie observă că totuşi e şi câte ceva
aplicabil, dar totul se va raporta la „ideologia" lor„. ln
acest timp ministrul de Instrucţie merge şi la Piatra-Neamţ
ca s4 îngenunche înaintea inv4ţ4torilor. Pentru reforma
şcolii primare, care va deveni locală, se numeşte o comi-
siune cu toţi oamenii partidului, şi numai cu el.

27 August.

Fostul preot Tulbure de la Oradea-Mare, amic al lui

Goga. El s'a desp4rţit de Averescu fiindc4 atitudinea lui
faţă de Rege devenise cu totul insuportabile\. Cu ceilalţi
dol generali de câte optzeci de ani el li dovedia c4, in
eluda vrâstei, va ajunge şi preşedinte al Republicd 1 n'a
fclcut-o Thiers faţ4 de Napoleon al Iii-lea şi n'a ieşit
Hindenburg faţ4 de Wilhelm al Il-lea 7

28 August.

Argetoianu a vorbit la Camer4, fClcAnd haz pe chestia

„destăinuirilor"
mele, care ar fi neîngCldulte, şi a ~enor ...
mel" opere pe care am fClcut ... o la Instrucţie. De la un

www.cimec.ro
 MEMORII 25

astfel de om ma aşteptam s4 fie şi mal jos în acest

domeniu.
Asistenţii din inciaM şi cd din tribune au Izbucnit în
acelaşi râs, - spun ziarele - , când a fost vorba de munca
mea înoftoare în învăţământ.

1-iu Septembre.

Plecare din Mangalla.

3 Septembre.

La Valeni, de ieri.
Rc!spund cuiva care mt'I intreabt'I de ce n'am luat
măsuri ca sit pot reuşi ; aceste rânduri :

• Domnule Axinte,
La scrisoarea d-tale, plina de nedumeriri pe care le
spui pe şleau, mii grt'lbesc a-ţi r4spunde ca. aveam o
datorie de îndeplinit, pe care am dus-o la cap4t cat m'au
iertat puterile şi cât ml-au permis oameni!.
Dacă aş fi avut în urma mea ori un puternic partid
ori un popor inteligent şi curagios, leşia altfel.
.Calea" de care întrebi e sa se încerce a desmorţi
biata naţie, care cstt'lzi pricepe aşa de puţin".
*
Urlete de presă, de la „Calendarul" poetului (o, poeţii:
el şi Goga!) Nichifor Crainic fi de la foaia din Craiova
a Iul Fc:!geţel, pusă în serviciul „georgismului" .
•
D-na Sadoveanu explică de ce a vorbit la „Asociaţie"
în Braşov şt m4 face vinovat ca. nu ml-am ajutat, la
Guvern, prietenii.

www.cimec.ro
 N. I ORG A

4 Septembre.
Dacii gazetarii nu i-au refacut discursul, Vaida ar fi
vorbit cuminte la Mesagiu. A spus, - şl e adevdrat -,
cli eu am oprit pe Ardeleni de a fusiona cu liberalll,
cari ar fi înşelat „ prostia" lor. Maniu s'a filcut bolnav ca
sd nu n'tspunda.

7 St!ptembre.

Regele a primit deputaţla Camerei şi a ţinut un dis-

curs vag. La urm<l numai a observat cd şedioţile Par-
lamentului nu se mai sfârşesc.
Asupra Conversiunii nu se poate lua nicio hotărâre.
Experţi noi vin în fiecare zi. Li se dau mese. Îitulescu
s'ar plânge dl i se răpeşte Liga Naţiunilor.
„
Ziarele vorbt'sc de un Mlnisteriu Iunian.
ln acest timp, liberalii, siguri pe doctrina rotativei,
inghlt şi restabilirea Comiliilor comunale, disolvate.

JO Septembre.

Ziarele aratil ca lumea începe a veni cu pt'tiţli pentru

datorit la „ Atb~n~e Pa Iace", unde stau experţii str~ini.
Cutare ~ef de cabinet convoac4 înaintea lor persoane
cu situaţii.

Jf5 Septembre.

Cineva îmi spune ca directorul stabilimentelor Fiat, la

care lucra în Italia, a dorit sil facil o sucursalc'l la Brasov.
5'a dus în ţarii şi, la întoarcue, 1-a spus cil oiciliri ' nu

www.cimec.ro
 MEMORII l7

s'a simţit mal umifit de decăderea moralii a altora dt:cât

în România, unde şi ministru! 1-a cerut bani, lut, car1:
venia să dăruiască ţilril o mare industrie. ŞJ mal tilrzfu
l-a invitat sil nu mai n!!mAle intr'o ţară cu astfel de
moravuri.
Fiica mea Magdatina adauge cel, la Paris, vorbindu-se
de „afacerile" din America, ea a spus cel „se fac şi la
noi afaceri, dar mal mici". Magistratul P... a exclamat:
„Cum poţi s'o spui cAnd nu e ţară în care să se facă
mal mart?•.
•
ln acest timp la Camercl se dlscutt11 scandaloasa afacere
litmann de la Sinaia, care a luat de la Eforie spitale ~I
munţi şi datoreşte, netulburat, zeci de milioane, şi acela
a cumpărării vasului „Ardealul", lucrat, denunţi! Luţu,
cu de cinci ori valoarea lui şi capabil de a fi intre ....
buinţat numai cu paguba.
Amtralul Scodrea e dat în judecata.

18 Septembrt.

Adunarea amicilor miel la Văleni. Foarte buna atmosferă.

Taşcă nici nu e de faţll, nici nu se scusll .

•
Deputatul Gheorghtu îmi spune cil toattl oposlţia va
face front contra modifldlrii Conversiunii.

20 Septembre.
Sosirea lui lunlan şt PotArciJ, a p.!lrătorti „ Conversiunii".
„ Cuvântul" salută călduros pe cel d'intc'iiu •
•
Foarte criticatii, trece la Camerii legea care del Ott-
vernulul voia sil schimbe ce vrea din budget.

www.cimec.ro
28 N. IORGA

25 Seplembre.

O lege votată la Senat îngăduie Minlsteriulul de Fi-

nanţe a p14ti numai în margenea încasr'.lrilor. Pănă acum
nu se plilteşte leafa pe Septembre. Ziarele vorbesc de o
reducere de 30 °lo-40 °Io la lefi •
•
„Albina" din Sibiiu face cunoscut cil, „din causa crlsel
de încredere agravatd prin disposiţiile legii pentru asa-
narea datoriilor agricole, votată de Parlamentul trecut,
Banca „Albina" restituie depunerile numai în rate lunare
procentuale, amăsurat încasilrilor ei. Acest procent este
asMzi de 1 °Io din depuneri".

Gh. Oprescu-ml spune aceste cuvinte ale lui Einstein:

„Sânt în matematici chestiuni pentru care se cer atatea
cunoştinţî încât doar cinci oameni pe lume le pot luţe­
lege şi, dacă niciunul din el nu se interesează de una
de care m'am ocupat eu, pot muri f.!l.ră să ştiu dac4 am
avut dreptate".
26 Septembre.

Mâni ar fl sli vie la Camer4 proiectul de modificare a

Conversiunii.
•
Argetoianu a pus candidaturi în trei locuri Şi a avut
~va voturi.

Titulescu a refusat sil meargă la Viena ~i s'a dus de-a

dreptul la Londra, refusând să susţie formula Guver-
nului în chestia negocierilor cu Sovietele. Nedreptatea
f.!l.cută lui Ghica, acusat c4 el a încurcat lucrurile, con-
tinuă şt dup.!l. desmlnţirea mea.

www.cimec.ro
 MEMORII

27 Septembre.

Demisia lui Titulescu din toate rosturilt>. „Le Temps"

o deplange. Rl'lpede a ştiut sa-şi puie în acţiune bateriile.

28 Septembre.

lncepe dlscutta reformei Conversiunii. Declaraţia libe-

ra1ilor, foarte dibace, e şi foarte bine stillsată.

29 Septembre.

Discursuri fiira masura şi fara rasunet la Cameră în

jurul Conversiunii.
„
Zvonul în jurul demisiei lui Titulescu continuă.

30 Septembre.

Balaşin, lnsiircinat de Guvernul trecut cu urrni!rirea

delincvenţilor ardeleni, îmi arata cu ce dibiicie s'au stre-
curat aceştia, tocmind în fiecare moment pe advocatul
care putea sa alba mai multll influenţa. Valeriu Pop el
însuşi a fiicut tot posibilul ca sii nu fle pedepsiţi co-
provincialii slli.
Acuma, M. Popovicl ii strigi! acestul vechiu şi vrednic
magistrat cil Bolii! a fost şi este un om onest. E urmarit
în toate interesele sale, şi nici fiul, şi el magistrat, nu e
cruţat de prigoniri.

1-iu Octombre.

Argetoianu a vorbit, foarte ascultat, la proiectul de

modificare al Conversiunii. Şt-a rAs de Mirone~cu, cu

www.cimec.ro
 N. I ORG A

cele •patru broşuri tricolore" pe care le purta la Paris

ln vremea r~zboiului şi a amintit cc'i Mihalache nu votă
sil se uneasdl cu Ardelenii pe o vreme când el, Ar-
getoianu, lucra ca să facă „ partidul naţlonal-ţc!rc!nesc•.
A anunţat că va face Guvern în „cinci, zece sau doml-
zecl de ani". Vlad tratandu-1 de .etnic", el 1-a tratat de
.prost". Fiecare a rămas pe posiţie cu „adevărul" său.
Ua oarecare, Samuil Facas, fost prefect la Storojineţ,
acum senator, a destăinuit cum am făcut „peşcheş• sute
de mii de lei ginerelui mieu Chirescu. Doi generali au
indrtlznit abia o protestare. Trimet o scrisoare preşe­
dintelui.
4 Octombre.

Marele discurs revoluţionar al lut Iunian nu e decat

o dibace ţestltură de sofisme, recomandând Inflaţia.
Foarte cump4nit discurs al lui Dinu Brătianu contra el.

6 Octombre.
Guvernul anunţă că Madgearu a iscalît la Geneva
protocolul care ne pune supt control financiar in spe„
ranţa unor avantagli la plata cuponului, pe care ban-
cherii represintaţi prin Rist l-ar refusa .
•
S'a oprit de oposiţle, nodptea, votarea la Cameril a
modific.1ril Conversiunii.
Discursul lui Mironescu contra inflaţiei a fost foarte
bun. Din nenorocire ce presintc'i el, din capul şefului,
nu e pe departe aşa de bun.
7 Octombre.
„ Dimineaţa"-şi retrage Imnurile. Conslllul de miniştri
n1:1 &dmite protocolul.

www.cimec.ro
 MEMORII J1

JO Octombre.
Val da, primind demisia lui Titulescu, 1-a oferit Exter-
nele. Acesta, după tot ce s'a petrecut, le primeşte fi
.anunţă venirea sa în ţară.
Asta este un .scandal european", cum zice Maniu„„

li Odombre.
ln sfa.rştt s'au închis Camerele.

U Octombre.
Sosirea echipei lui Titulescu : Madgearu, Mihalacbe,
Lugoşianu. Acuma, ţara are de lucru, pentru câteva zile,
poate şi mai mult decât ata.ta. Sinaia fierbe din nou.
Vaida, sunat să-şi aştepte bunul .colaborator", întArzie.
Nu vine nici la masa Regelui, care a doua oară aşteapt4
în zi!ldar. Trebuie s4 rămâie deci cu Titulescu singur.
Venind mai tărziu, Vaida nu merge la otelul unde era
aşteptat, ci chiama la vagon, unde aşteapt4 cu Mirto,
pe miniştrii rebeli. Abia ma.ne va fi adus să vadă pe
Titulescu, care nici iotr'un chip nu merge d întălu
la nŞd".
Reî-Jek a primit pe la miezul nopţii pe V alda ~I a
mai reţinut pănă la 1 pe Titulescu. Puiu Dumitrescu a
intAmpinat la gară pe acel ce se comportă ca poftitul
şi oaspetele Regelui, care nîl doreşte ca ministru de Ex„
terne, dar nu s'„r despărţi uşor de Vaida". Acesta şt-ar
fi adu~ şi demisia.
ln acest timp, .Mica lnţelegere•, ţ.upu, Gh. BrStianu,
Goga, aşteaptă, înfrilţiţl, ceasul fericirii.
Lumea - rabdcl.

www.cimec.ro
.32 N. I ORG A

Am trimes Patriarhului, la deschiderea Congresului

bisericesc, o scrisoare în care critic caracterul necultural
şi chior nebisericesc al Patriarhki, amestecul politicii în
alegerile eparhiale, candidaturile unor prelaţi de pregdtire
laică. N'o i;-tteşte în ~edlnţă. Ziarele o publică. „Uni-
versul • îmi anunţă un nou torent de injurii ....

J5 Octombrt.

Mă cercetează Lenguceanu. Şi pe Octombre se pl4tesc

lefile întregi. lnca!'ilrile lunare, de pe urma taxelor de
petrol, s'au ridicat la dom§ mlliardt> .
•
Gusti chiamă Liga, ca pe un organ subordonat al
Mlnlsterlului, la comemorările pe care le-a decis (Ale-
xandru-cel-Bun, Hasdeu, Grigorescu). li răspund că
n'avem a face intru nimic, nici prin subvenţii, cu Statul.

17 Octombre.
Demisia lui Vaida dupil toate umilirile la care l-a
SUJ;>US Titulescu în complicitate cu Mihalache, devenit
arbitru a I situa ţie: I.
Regele, care a pus in stânga sa la masa din ziua sa
de naştere pe Maniu, îl consultă pe acesta şi pe pre-
şedinţii Camerelor.
Ţinta pe care şi-a pus-o Maniu e atinsă.
Duca şi-a adunat Comitetul, ca să dv.clare că e gata
a lua situaţia. După dansul Dinu Brătianu face o decla-
raţie în acela~i sens. -·
Am telegrafiat de ziua naşterii Regelui, urându-l „ani
mulţi şi fericiţi şi, în îndeplinirea gAndur1lor bune, m'1car
oameni ca acela pe cari i-a avut".

www.cimec.ro
 ME.MORII 33

18 Octombre.

Azi la 11 au loc audienţele.

Am publicat în "Neamul Romanesc" un articol în
care arăt di, faţă de apucăturile anarhice ale lui Titu-
lescu, toatd lumea cu grijc'l de autoritate trebuie să fie
pentru Vaida.
"Curentul" spune cd articolul a avut efect .
•
Regele răspunde la telegrama mea: „Mulţclrnesc din
tot sufletul pentru urc'lrile aşa de bune de ziua mea".
*
lml soseşte ediţia olandesc'l a cărţii mele „ Art et lit-
terature".
•
Litvinov a avut neruşinarea să spuie că fostul Guvern
e acela care a ridicat chestia Basarabiei şi a răspins pe
urmă alte formule. Public o desminţire, cu îndemnul
pentru Guvern de a da şi el lămuririle necesare.
Litvinov cere un răspuns neîntârziat.

20 Octombre.

M,miu primeşte a face M!nlsterlul. Se crede cil v~

pclstra pe toată lumea. Titulescu-şl are satisfacţia : avan-
tagi ile cui bate cu pumnul în masil.

21 Octombre.

Maniu a format Ministerlul. A pedepsit pe Mironescu,

pentru usurpaţla lui de odinioarC!, luându-i finanţele, pe care
le·a căp<ltat Madgearu, cu planurile lui de robire; a adaus

VII.
www.cimec.ro
34 N. I ORG A

pe Sauciuc-Si!veanu; are pli!cerea de a „colabora" cu

Titulescu. V aida primeşte, din partea sa, Ordinul Carol 1-iu,
acela pe care-l purta ca prinţ Regele : ri!splatil pentru
ca 11 pan ia antidlnastlc4.

22 Octombre.
Şi Crişan se adauge, ca ministru al Ardealului. Halippa
revine din exil. Toate provinciile îşi au represintanţil.
Brandsch e inldturat filril a se desfiinţa sub-secrEtariatul,
care se va păstra ca o nadii. O lungil declaraţie a lui
Maniu promite toate virtuţile, dintre care nu poate lipsi
a regionalismului. Presa de dreapta din Franţa se uneşte
cu cea din Germania pentru a celebra re}Jimul Maniu.
*
ln acest timp noul şef al Guvernului unguresc, gene ...
ralul G6mb6s, întreabă din balcon mulţimea dacă vrea
ori ba să se revie la vechea Monarhie a Sf. Ştefan, şi
Mussolini declară la Roma delegaţiei ungureşti că tre ...
bule să se facă dreptate Ungariei prin înlilturarea trata-
tului de la Trianon.
Iar, în Iugoslavia, şeful croat Macek cere, filră să poat.J
fi arestat, „liberarea" micii lui patrii, care ar fi Iminentă.

1-iu Novembre.

La felicitiirile in care amintesc Reginei Maria de zilele

războiului ea răspunde: „tn amintirea zilelor mari de co...
mun! stri!duinţc'.!. vă mulţămesc. Maria".

4 Novembre.

Comunicare la Academia Românii: „tn jurul lui A ...

lexandru ... cel-Bun". Foarte multi! lume.

www.cimec.ro
 MEMORII 35

6 Novembre.

Mdrea întrunire contra pretenţiilor de revlsuire ungu-

reşti pe care, pentru a crea o diversiune lui Tltulescu,
o organlsează Stelian Popescu cu „Universul". Liga
Culturalii n'a fost invitaM şi ou e represintatil. Dar, dupc!
cererea a doi din membrii Comitetului Central, trfmet o
declaraţie în care se lasă astfel de griji armatei romă­
neşti. La ieşire, un Ungur, strigând ceva, e rilnit greu şi
se devastează restaurantul „Otelului Continental" .
•
Congresul Ligii are discuţii interesante, şi se ieau ho„
tăriri practice.
•
Oraşul se umple de tipuri suspecte. Ml se spune că
la conferlnţile despre Lenin, presidate de Motru, care e
serbi'itorlt azi, ar fi asistat foarte mulţi studenţi comu..-
ni~ti. Se viid soldaţi beţi, şi unul din fiii miei află la
miezul nopţii pe un ofiţer în aceiaşi stare, cu o pălărie
de civil pe cap şt vorbind ca un nebun.
Semne rele„ ..

8 Novembre.

Comemorarea lui Mihai Viteazul. Frumoasă slujbă: a

preotului N. Popescu la biserica Bradu-Boteanu.

11 Novembre.

Consiliul FaculMţii de Litere, în absenţa mea, îmi la

materiile de la anul preparator şi le im parte între tinerii
Panaltescu şi Lambrino, aruncându-mi istoria universalii
eiementaril, smulsli de la N. A. Constantinescu.

www.cimec.ro
36 N. 1 ORG A

Arelt cel în aceste condiţii nu pot face nici examine şi

li declar în scris cel a~tept sil ma desilrcineze şi de cursul
şi semlnariul mleu, dându.-mi samil cel „regretabila pre-
lungire a vieţii mele pune in primejdie bunele metode".

12 Novembre.
Comunicaţia lui Beza despre descoperirile la Sf. Sava
f Muntele Sinai, cu explicaţiile mele•
•
Un emisar german îmi aduce trei broşuri pentru înar-
marea Germaniei. Mt'I întreabel dac.:t'I nu merg la Berlin.
- N'a venit vremea.
Crede că la noi e curentul pentru el. li spun că sânt
multe curente. E de la foaia lui Hitler.
'*
La Spitalul d.-rulul Topa vine un grup de "somerl".
„,
Cautel slujbel. T~rani: unul de la Folticeni, altul de lângă
Sibliu. Nu ştiu' ei singuri ce vor.

13 Novembre.
TulburMile studrnţeşti de la Cerncluţi, unde s'a ocupat
sala Teatrului, s'a încercat a întoarce pompele ccltre po·
liţie şi s'a stat pclnt'I în ziuă încluntru, cerându-se ca un
drept înlocuirea directorului şi o anume cantitate de bi.-
tete gratuite, s'au „impt'lcat" prin complecta cedare a-
guvernului, represintat de Ioaniţescu.
Anarhia se întinde ....
15 Novembre.
Am fost la Senat, care fntârzie sc'i se adune pentru
alegerrn pre~edintelui. Câţiva cunoscuţi. B::inca prelaţilor
e aproape plină. Ştdan Ioan şi-a ales în frunte locul·
central.

www.cimec.ro
 MEMORII 37

16 Novembre.
La Senat s'a reales preşedinte CosMchescu. ŞI azi
puţine! lume. Crişan apare deosebit de fc11os. Ioaniţescu
·se de! cu un pas înapoi cand trece nd. prim-ministru".

17 Novembre.
Anunţ interpelări cu privire la politica ~colară a Iul
Gusti si la cea externă a Iul Titulescu. Sant ascultate
I

in t6cere.

Gafencu vine să-ml arăte ci! Guvernul Vaida a pro...

pus, după insistentele stc1ruinţi francese, „formula Iorga",
găsită la Externe, în care e vorba de „diferende pre ...
sente, trecute şi viitoare". Titulescu nu poate găsi altceva.
Dar el a rupt legături, care existau păncl la dânsul, cu
aliaţii. Declară că că el a formulat nota de răspuns la
cea francesă. Cădere ar fi făcut impresie bună prin
francheţa lui.

•
Episcopul sas Glondys, care a debutat declarându-se
pan-german şi contra tratatelor, va fi primit de Rege
pentru investiturcl.

18 Novembre.
Casaţia a sfclrm.lt legea Conversiunii ca neconstitu ...
ţional4. J. Th. Florescu interpelează la Senat. Gustl se
declară gata a răspunde cât mal rclpede. Votu vorbi Vineri.

19 Novembre.
Cineva întors din Italia îmi vorbeşte de marea operă
de creaţiune de acolo : Via Imperiale din Roma, largile

www.cimec.ro
38 N. I ORG A

şosele acoperite cu păcură. Şi adversarii de principii re-

cunosc Isprava săvârşiti!.

20 Novembre.

Polonul Smutny, care m'a ajutat la Istoria Imperiului

Otoman, la mine. E de şase luni filrli ocupaţie. L-ar fi
scos din diplomaţia romlineasc6 pentru ci! e „filoromân".
Crede că în curând Beck va fi preşedinte de Consiliu
Pilsudzki continui! o politicii „roşie".

22 Novembre.

Bun discurs la Senat despre armarea României, al ge-

neralului Popovlcl.

23 Novembre.

Valeriu Pop îmi spune ci! în Ardeal jandarmii nu sânt

plattţt de mai multe luni. Starea de spirit e proastei. La
o mobilisare ţăranii ar îndrepta armele contra oraşelor.
11 !!pun că n'o cred, dar di n'avem ce trebuie pentru
o luptă.
*
La Senat, şi Orleanu interpelează în chestia pactului
cu Sovietele.
La Cameră, Titulescu a cliutat să arăte ci! el avea
dreptate, că a lucrat totdeauna în înţelegere cu Franţa
fi Polonia, ca Vaida a .apucat pe o cale strâmbi!, că el
~l-a dat demisia în Februar şi ca noi nu i-am primit-o.
Gh. Brătianu s'a declarat mulţămit, amintind politica
tati!lul si!u. Cuza a pus foarte bine lucrurile la punct.
Dr. Lupu a spus lucruri neplth:ute la toată lumea. Presa,-

www.cimec.ro
 MEMORII 39

ca ~i oamenii politici, - e la picioarele aceluia pe care Lupu

a isprăvit prin a-1 declara Dcel mai mare din vorbitorii
Europei".
24 Novembre.
Titukscu se presintă pe neaşteptate pentru a răspunde
la interpelarea mea. Are curajul să încerce a-mi întinde
mâna. ln mijlocul cuvântt'!ril mele intervine ţipând şi trebuie
sJ-1 trlmet la servitorii lui. Răspunsul e de o imperti-
nenţă potrivită cu vanitatea lui. Un număr de brute îl
susţin zgomotos. Aceiaşi fac scandal în cursul repllcP.i
mele. Preşedintele îi favorisează. Liberalii şi senatorii de
drept rămân înţepeniţi. La ieşire, toată lumea se fere~te
de a-mi vorbi. Numai şeful de cabinet al lui Vaida în-
drăzneşte, - dar în stradă.
N!vel moral...
La Cameră, Maniu, care a venit şi la Senat şi .~e
distrează de necuviinţlle lui Titulescu, a promis şi mo-
ratoriul urban.
25 Novembre.
Interpelare a lui M. G. Orleanu contra pactului. Abia
se înţelege ceva. Îltulescu-î răspunde, făcând elogiul
unei mari comretenţe şi al unui strălucit talent. Grupul
lui aplaudă de se rupe.
Am întrebat dacă, intrând în Senat, noul episcop lu-
teran Glondys n'ar avea datoria de a ne lămuri cu
privire la dorinţa sa de a se schimba tratatele.
Apoi interpelarea mea cu privire la abusurile de la
Instrucţie. Aceiaşi brutală intoleranţă. Tot felul de proşti
şi de beţivi mă întrerup. ln fundul băncii ministeriale
palida figură de conspirator a lui Andrei, care regiseazc!
spectacolul. Rc'!!!punsul lui Gusti, cu sociologia lui senti....
mentală, e deplorabil.

www.cimec.ro
40 N. I ORG A

26 Novembre.

Fireşte că şi ieri eu a.m fost ,,învinsul". Aşa presintcl

lucrul ziarele de dimineaţă. Pentru „Universulu am pri.-
mit o lecţie de la Îltulescu. Ziarul tuturor minciunilor
presintil şi un articol din „ Journal des D~bats" în care
apar ca unul care am primit „formula sovietică". Des-
rninţesc telegrafic. „L'lndependance" vorbeşte de bietul
mleu „discurs confus şi incoherent" de Joi şi asigură cc11
„am fost fclcut knock--out" cu „un coup u'assommoir" .
•
Ministrul Cehoslovaciei, Şeba, îmi aminteşte că l-am
cunoscut la Belgrad, ba chiar la Iaşi, el fiind ofiţerul
care întovărăşia acolo pe Masaryk. ŞI el, cunoscător în
cele economice şi trlmes la noi anume pentru aceasta,
e pentru o mai reală inodare a intereselor noastrP ma-
terlalt'. li vorbesc şi de necesitatea ca toţi trei să fim o
singurel armată. Şi el vorbeşte de posibilitatea ca soldaţi
dintr'unul din Statele aliate să fie comandaţi de ofiţeri
din altul. Sute de ofiţeri ceho-slovaci ştiu acum romăneşte.

27 Novembre.

La Văleni. Teleaj1:·nul târăşte o biată şuviţei de apc!i în

mijlocul albiei secate. Nu plouă din Iulie. Vom avea şi
foamete la anul după pânl..'.a neagră din anul acesta?
•
Mare întrunire liberaiil, calmă.

28 Novembre.

Un ziarist engles care vine să-mi ceară o prefaţil

pentru viitoarea sa carte despre Regele. Intrebat asupra

www.cimec.ro
 MEMORII 41

p.:ictului, - Franţa şi Polonia au şi terminat -, îi spun

că nu sAnt contrd comunismului, o experienţă ca şi ca-
pitalismul, pentru omul modern, care nu şi-a găs.lt încă
forma, nici contra poporului rusesc, ci contra mongo-
lismului de direcţie, apucător şi crud, care se continuă
peste toate schimburile de regim.

*
Oromolu-mi cere să fiu preşedinte de onoare al So-
cietăţii româno-americane. ŞI el crede că Argetoianu
trebuie scos din viaţa publică. Titulescu a încurcat cu
apudlturlle lui şi chtstia despăgubirilor germane. Planul
de economii e singurul realisabil. Păcat că RegEle s'a
despărţit de mine înainte de a-1 fi adus la îndeplinire !

29 Novembre.

Discurs al lui Filipescu contra politicii financiare, mai

a Ies a lui Argetoianu. Majoritatea ascultă ~i în criticile
lui pe alesul Guvernului. Expunerea e clară, măsurat<'i şi
cu o bună rostire.
*
Xeni îmi spune din ale lui Titulescu. CAnd şi-a alcă­
tuit decalogul financiar, a dat primele trei exemplare lui
Stere, Iul Marghiloman şi lui Vintilă Brătianu, nimic lui
Take Ionescu, creatorul carierei lui.
La Paris, în clipa înfoarcerli, el disuada pe Take Io-
nescu, care visa un splendid rol, să se întoarcă. li spunea
că lumea s'a schimbat şi nu cere oameni vechi ; el, Ti-
tulescu, va funda partidul radical-socialist. Lui Take Io-
nescu, la ieşirea tânărului prieten, i-a scăpat calificativul
de „lichea".

www.cimec.ro
42 N. I ORG A

30 Novembre.

Cineva îmi spune că se pregătise la Paris cea mai rea

primire lui Argetoianu, care filcuse greşeala de a se opri
în Italia, unde nu putea gi!sl niciun ajutor bi!ncsc.

*
Ministrul Bulgariei, Chioseivanov, vine !'ă-şi ia ri!mas
bun. Merge la Belgrad, unde ştie ce situaţie grea îl aş­
teaptă, din causa Macedonenilor. Nu-i pot sti'lpâni la
Sofia, d'apoi în Macedonia l Situaţia Bulgarilor în Româ-
nia o recuncaste încc1i odatc! a fi mult mai bunii. li
•
vorbesc de posibilităţi de a se ajuta la cunoaşterea re-
ciprocă a celor două naţii prin admiterea câte unui Bulgar
sau doi la şcolile din Roma şi din Franţa sau de admi-
terea lor în căminuri la Bucureşti, de opera de traducere,
etc. El crede că vechile pasiuni se moderează. Militarul
care a vorbit la Vama contra României a fost pedepsit.

La Senat, interpelez pentru declaraţia lui Dovgalevschi

catre Herriot, redactată intr'un ton foarte conciliant faţă
de noi. Mă adresez, nu lui Titulescu, ci lui Maniu. Tot
aşa întreb în ce priveşte campania revlsionisti! ungurească.

Manoilescu vine de la Roma. Comunicaţia mea la

„Convegno Volta" a adus o discuţie de două ceasuri.
Argetoianu nu-şi dădea samă unde este. Pomenia, la în ...
ceput, de resoluţli de luat ; la urmll vorbia franţuzeşte,
fără note, despreţultor, „ca la Jockey Club". Lui Mus-
solini i-ar fi presintat o plângere scrisă contra Franclel, de
care „ducele" a făcut haz.

www.cimec.ro
 MEMORII 43

1-iu Dectmbre.
Comemorare a umru Ardealului la Senat. Vorbeşte
înflc'lci!rat, dar lung, preşedintele. Nicolae Bălan aduce
o nota trăită, cilreia I se va opune cea, unită, a lui
Macavelu de Ia Blaj, care strecoară, - şi trebuie s4-l
înfrunt, - „st4pânlrea turcească" la noi şt proclamarea
unirii la Alba-Iulia când vâm'ltorii noştri erau departe.
Liberalii fac pe Mărdărescu, cuceritorul Budapestei, să vor-
bească în numele lor. Apoi răsare în faţă V4itoianu, pentru
cealaltă nuanţă. Filipescu pretinde că pentru unitatea
naţionald a murit partidul conservator, dar uit<'! pe tatăl
situ. Cuminte vorbeşte rabinul Nfernirower şi obraznic
gazetarul evreu de la „Lupta".
Majoritatea e, data act>asta, cuviincicasil faţă de mir:.c.
Seara, cu multil lume, cuvântarea mea la Liga Culturalii.

2 Decembre.

Interpelare la Senat şi discursuri la Mesaj.

Manoilescu-mi spune că liberalii lui Duca ar avra

făgăduieli de la Palat şi de aceia se reţin.

3 Decembre.
Eftimie Antonescu mă asigură că „vin": Iunian, al
c~rui discurs la Târgul-Jliului e dat întreg de „Cuvântul",
Goga, Gh. Brătianu şi Titulescu (Sovietele vorbesc la
radio de plebiscitul pentru Basarabia; lerl, Maniu a amânat
răspunsul la întrebilrile mele). Regele a cerut lui Ioani-
ţescu sli meargă la Goga şi l-a trlmes acolo pe Petrovicl.

www.cimec.ro
44 N. I ORG A

6 DecemfJre.

Dr. I. Cantacuzino mă cercetează. Se fntreabă şl el

unde mergem.
*
Dr. Severeanu·mi spune că la Karlsbad Goga-i arăta
intenţia de a guverna tiranic o ţară care nu merit<!
altceva. Nici drept de scris, nici de vorbit. El şi şapte­
zeci de prefecţi.„
•
Argetoianu mustră pe Industriaşul Mociornlţă, care
reclamă o datorie a Statului faţă de dânsul, pentru cil
„a mers la Iorga" şi ar fi zis de curând că „ firma lui
Iorga tot mai are trecere".

Foarte multă lume îmi arată simpatie, une ori în ter-

mit~i cu adevărat mişcători.

Regele-mi trlmete „călduroase şi sincere felie:itări",

Regina Maria „mulţi ani".

8 Decembre.

La întrebarea mea cu privire la formulele de negociere

cu Sovietele Maniu îmi r<'lspunde prost şt insolent, evi-
tând orice preclsare. Cete~te declaraţia pe care i-a dat·o
Îitulescu, care, lângă dânsul, cu gura deschisă a plictiseală,
îl supraveghează. Iau act de refusul Guvernului, care
s'a mărgenit a tilgădut ambele aserţiuni din scrisoarea
!ul Dovgaleschi. „N'am cui" desvolta întrebarea cu pri-
vire la contra·propagand<'l. Majoritatea se strică de râs,

www.cimec.ro
 MEMORII 45

ca de obiceiu, mai ales la o glumă fadă a lui Titulescu,

care ar părea stapân pe dânşii.
Averescu vorbeşte apoi la Mesagiu, cu un glas fua;te
slab. I-am întins mâna şi am vorbit împreună. Am
zabovlt cu un ceas lecţia la Academia de Rt'lzbolu
numai pentru a nu pleca din faţa lui, care vt'ldit a.re
nevoie de sprijin, cu atât mal mult, cu cât majoritarii,
neînţelegând ce spune, pleacă şi fac zgomot în oclcda
de aliituri. La un moment, Averescu se opreşte îndelung,
face mari sforţări fislce, buzele-i tremura, dar cuvifltf le
nu vin. Trec câteva minute. Presedintele
, vrea să ridice
şedinţa; el îl opreşte din ochi, cari capiltt'I o intensitate
dureroasă. Se lasă pe scaun şi pleacă încet capul. Dus
de dr. Angelescu in odaia de alt'lturi, işi revine.
Seara, mi se comunică ştiri bune: e „foarte bine", a
luat masa. Doctorii dau un comunicat. Gripat, denutrit,
s'a îndaratnicit sa vorbeasdl.

9 Decemhre.
Hans Otto Roth revine în chestia declaraţiilor noului
episcop Glondys. Mă roagă să nu insist asupra greşe­
lilor făcute de acesta ca atitudine politică. li promit. E
înst'I şi el nesigur în ce priveşte acţiunea unul om de
un talent nestăpânit. Ar fi vrut un Sas. Lipsa lui de luni
de zile l-a împiedecat de a influenţa. L-au ales şef laic
al Bisericii ca să poată controla pe episcop.
Roth îmi spune că Averescu, revenindu-şi, l·a spus
Iul Titulescu, care i·a desfăcut cravata ca să·l împiedece
de a reveni în şedinţă: „Nu mor. Voiu asista la victoria
ideilor mele". Şi apoi: „ Voiţi să mă lngropaţi. Dar nu
ma duc pilnil nu vă voiu vedea pe toţi la pământ".
„
www.cimec.ro
46 N. I ORG A

La Senat, frumoasil scrisoare de mulţii mire a lui Averescu.

Se discută legea moratoriului executilrii sentinţelor cu
privire la proprietăţile urbane. Manoilescu vorbeşte cu
avânt, pomenind şi de Adunarea corporativi! şi punând
în causă pe Filipescu, ales d~ Guvern cu program contra
Guvernului. Acesta protestă vehement, dar nu ia cu-
vântul la proiect. Liberalii aduc o adesiune cu obişnuitul
„ dar„. ~. Vorbeşte şi Gyarfas. La sfârşit iau cuvântul pentru
a ar4ta importanţa naţională a problemei şi necesitatea
altor proccdeuri în legislaţie decât filantropia descriml-
nantă. Primire buna.
Am propus şi o telegrama pentru organlsatorli co-
memorării la Oslo a lui Ujoernsterne Bjoernson.

•
Epis;:opul Glondys a vorbit romăneşte cu multă greu-
tate, aducând reserve. Glas poruncitor şi sec, atitudine
lips!tă de eteganiă. Roth ar fi vrut să-l şi laud.

JO Decembre.

S'a deschis la Sf. Gheorghe Nou mormântul lui Brân-

coveanu. Oasele sânt perfect păstrate în sicriaşul cu
ţintele de argint.

13 Decembre.

La Senat discuţia la Mesagiu (G. T. Florescu). Totalii

lipsa. de interes.

14 Decembre.
Tot la Senat lung discurs pedant, incolor, volt nepo-
litic fi absolut Impersonal, al tânărului Lugoşlanu.

www.cimec.ro
 MEMORII 47

16 Decemhre.
Chestia fraudelor fantastice la fondul religionar din
Bucovina e adusă la tribună de un Campuluogean de
acolo. Mitropolitul Cotlarciuc se declara lncomp€tent şt
dă vina pe Stat, care nu face bunul control de supt
Austrieci, de ~i i s'a cerut de repetate ori.

Valda a sosit, chemat de Rege. Era vorba de un dejun.

Apoi s'a anunţat o "raceală" a regelui. Titulescu ar fi
pe cclrbuni.

19 Decembre.

Zvonul cclderli lui Maniu se intareşte. Abia ar fi putut

scoate de la Postă pe Florescu-Banu. Titulescu, care a
•
plecat la Belgrad, unde domina Beneş, ar fi sa mearga
la Paris şi apoi Id odihna de doua săptamâni în Italia.
Ar fi făcut visite, poftind pe oricine în Mloisteriul pe
care sta sil-1 foca.
Maniu ma anunţil ca-mi răspunde mâni cu privire la
întrebarea despre propagandă, de şi-i spusesem că „n'am
cui s'o desvolt".
Legile lui Madgearu trec la Senat f.lra resistenţ4 .
•
Lupu oferă Iul lunian o fuslune pe care acesta arat4
ca ar refusa•o.
20 Decembre.
J.
îh. Florescu a fost ta Regele, pe care 1-a găsit sliiblt
şi îngrijorat. I-a spus ca e nedrept a supune Ardelenilor
tot ce e energie in „Vechiul Regat". Regele a observat
că eu sânt de aceast.!i părere, dar n'a răspuns.

www.cimec.ro
48 N. I ORGA

Se pare ci1 i se cere sc1 cedeze Guvernului pe oamt:nii

s.!li de la Poste:!!, unde Florescu Banu, înaintând un lung
memoriu asupra greşelilor naţional-ţc'!rSniste, a demisionat,
la OUle Ferate, unde preseazcl Vidri{lhin, la Poliţie şi la
Siguranţii. lntrebat de Regele dacii are ceva contra celor
de acolo, primul ministru a n'!spuns că sânt foarte buni,
dar vrea oameni de-ai lui.
Maniu a încercat şi la Titulescu se:!! schimbe cu Ar-
deleni pe miniştrii în străinătate. Ca si'i nu ia focul cu
mâna lui, mai ales în ce priveşte pe Cesianu, pe care
l-a şi numit Maniu, Titulescu 1..:a declarat „buni" pe toţi·
Se pare cc1 de aceia, ca se:!! aibă un argument contra
lor, ţine el să răspundil la intrebarea mea despre pro-
pagandc1, de şi i-am spus prin preşedintde Senatului că
nu ţin de Joe. A zăbovit pe mane.
Titulescu i se declara lui J. Th. Florescu obosit : a giislt
la Externe numai „chestiuni deschise" şi se duce în
Italia să le mediteze •. „

21 Decembrt.
la Senat, Sassu se plânge că l-am presintat, în „Supt
trei regi", ca aplaudându-ma la 1907 „supt bancă". A
aplaudat fc1ţiş şi a fost mustrat de D. A. Sturd~a şi de Phe-
rekyde, care i-a amintit cil la Cameril nu e o salc1 de
conferinfi, ci o arenă de lupta .
•
Vc1itoianu spune ci'i Regele i-a comunicat prin cineva
regretul că nu mai e „carlist". Generalul a rclspuns ca
a fost totdeauna numai „monarhist".
*
Madgearu ii slrlgi'i lui Manoilescu că va destillnui de ce
o plecat acesta de la Banca Naţionillil, unde pregc'ltise

www.cimec.ro
 MEMORII 49

un mare plan. lntrebat de mine, Manoilescu crede că

ar fi vorba de nu ştiu ce înţelegere cu ţărăniştii pentru
a răsturna pe Argetoianu.
Acesta şi-a dat un banchet pentru primirea in partid
a lui Em. Antonescu şi lui N. Sebina şi a expus un program
de neplată a datoriilor externe şi de descentralisare, plus
reforma Constituţiei, fără a îndeplini măcar formele .
•
Proiectele de lege financiare cad în avalanşă.

*
Victor Papaco!ltea, aşa de mult servit altă dată, mă acusă
la Cameră că am risipit fondul de bacalaureat şi râde
de ajutorul dat astronomului Donici. „Universul" ridi.-
culiscază opera acestuia. Intervin cerând lui Gusti un
n'lspuns pe care.-! promite sfios.

22 Decembre.

Maniu îmi „n'lspunde". El nu face propagandă, ci.•.

reacţionează la informaţii false. Ar face-o mai bine, dar...
dacă n'are bani! Nu sânt fonduri pentru.„ ce nu e contra...
propagandă, ca în „Cehoslovacia". Tara J
se apilră cu „cele
800.000 de morţi din Vechiul Regat" şi voinţa provin...
ciilor. Furtunoase, îndelungate aplause.
Rilspund trei lucruri intr'o singură frasă : Îmi pare rău
că am întrebat, n'am cerut niciun rilspuns şi noi dol
„vorbim două limbi deosebite".
O furtună de insulte ţine cinci minute. Maniu e roşu
de mânie reţinută. Lilpedatu crede că trebuia· să răspund
altfel. Aşa, l-am „ofensat".
Manoilescu la legea noilor imposite ·a lui Madgearu.
Aminteşte că a făcut un împrumut bun, în Italia, fără

VII.
www.cimec.ro
50 N. IORGA

comisioane. Potârc.1 obiecteaz.1 c4 se prevedeau 100

de milioane pentru prinţul Ruspoli, ginerele ministrului
de Finanţe de atunci, Volpi 1 el s'a trudit să scadă suma.
Cu toate timidele încercări de a opri ale lui Costăchescu,
Madgearu confirmă. Se ajunge la vorbe groase. Vom
v ~dea urmările. Italia nu poate înghiţi o astfel de jignire.

23 Decembre.

La Sinaia, îngheţate!, făril z4padi!, goală.

25 Decembre.

Sâot ales la Academia degll Arcadi din Roma.

27 Decembre.

Italia a făcut, de fapt, representaţii cu privire la cele spuse

în Senat. Guvernul a dat un comunicat care nu satisface.
Manoilescu revine în ziare, şi Madgearu gilseşte cil e
potrivit să „explice" gafa.
Italienii ni-ar cere, la negocierile tratatului de comerţ,
să legăm de dânsul pe acela de „amiciţie", indatorindu-ne
a nu-l ataca în cas de r4zboiu cu Iugoslavii.

30 Decembre.

Ar<'it lui Puiu Dlmltrescu, venit să se informeze, că

tot ce se petrece e urmarea chemării acestor oameni la
Guvern; unul liberal ar fi fost mult mai bun. Au oameni,
nu ca pleava din Senat, care samână cu o casă de
corecţie. Chiar şi slabul Duce e alt ceva decât glacialul,
imprnetrabllul Maniu.

www.cimec.ro
 MEMORII 51

M~ înfredbil dacă eu cred în mana populari',~te arde-

'Îeanil a lui Maniu şi a pJrtiduli!i silu '? - Nu prea.

Italienii ilU zăbovit inaugur.'JrPa Ş::olii Române.

Mihahche paradează Id Atena, undei s'a Mcut o foarte

bună pr<:sJ dB „ţi'irăniştii" lui Papanastaslu.

www.cimec.ro
www.cimec.ro
 1 9 3 3.

www.cimec.ro
www.cimec.ro
 1-iu /anuar.

La deschiderea Anului, Maniu pune în vedrre RfgeJul

cil nu are decât „ prerogativele" pe care naţia le respectll
prin el, acuma când Suveranul a devenit constituţional.
*
Puaux, vorbind coloniei francese, e bucuros că Im-
portul nostru din Franţa a crescut în anul trecut cu
peste 90 de milioane de franci, de sigur mai mult articole
de lux. Ne trimete la Societatea Naţiunilor. Stil de pro-
consul. Pare c'am fi la 1833„„

3 /anuar.

Generalul M. Ionescu, plecând de la CUie Ferate

trimete Regelui o lungă telegrama, la care se răspunde
deosebit de călduros.

7 !anuar.

Aflu cil Mihalache, care se crede insultat de prefecttil

de Poliţie, fiindcd acesta a declarct subalternilor săi printr' o
circulară, că „rămâne", şi de comandantul jandarmeriei,
care, în scrisoarea sa de Anul Nou, s'a plâns că nu i
s'au dat mijloacele necesare, a cerut înldturarea amân-

www.cimec.ro
56 N. I ORG A

durora, - în acelaşi timp când Madgearu propunea re.-

ducerea salariilor ofiţerilor, - şi cil, neacordându-i~ se de
Rege, a demisionat. Nu numai Maniu, dar şi Vcida se
declară solidari. Ori.-ori !... Titulescu e chemat de la
Saint-Moritzul necesar scumpei sale s4niltilţi. Comitetul
de conducere ţc!lr4nist se adună.
Prezicerile mele se adeveresc mai răpede de cum
aşteptam.

8 !anuar.

Comitetul amână pe „patruzeci şi opt de oare" declsia.

Tttulescu soseşte mâni, cu obişnuite provisii de artificii,
intrigi şi trăd6ri.

9 !anuar.

Zi de aşteptare. Liberalii se ţin foarte stc!lpâniţi.

O formidabilă zăpadil se lasă asupra ţării pănă ln
Dunâre. Un om din popor spune: „Se duc ăştia, vine
bielşugul". ·
*
Am spus lui N. Georgescu că aşa de necesar mi se
pare un regim liberal, încât aş îngădui la ai miei se!
Intre ln cartel electoral cu dânşii şi aş primi presidenţia
Camerei pentru timpul discuţiei Mesagiului ca să întă­
resc situaţia morală a viitorului Guvern.
Dar presimt că, la urmă, Regele va ceda.

14 August.

După atAta zbucium, Ministeriu Vaida, şi cu Tttulescu,

şt cu Tilea.

www.cimec.ro
 MEMORII 57

18 !anuar.

C. Angelescu, guvernatorul Bilncli Naţionale, vine la

mine pentru subsidiul Şcolii din Franţa.
Îmi arată recunoştinţă pentru numire. A primit-o cu
greu. Argetoianu nu 1-a ascultat, când i-a oferit acelaşi
ajutor ca şi Guvernului Vaida. Cu Madgearu începe a
se înţelege greu. E mulţilmit de situaţia Bc'lncii, dupil
oprirea, hotilrîtă de Argetoianu, a ieşirii de viselor. Oricum,
datoria lut e scl fie optimist.
Arată ce sume enorme s'au cheltuit pentru ajutarea
bi'lncilor. Şi Banca Româneasdl, şi incil una, au luat
ca.te un miliard. Blank, descoperit cu trei miliarde şi ju-
mătate la Banca Naţională, jumătate la acţionari, nu se
dă bătut. Are planuri mari. Vrea să se înţeleagă cu o
dubioasil bancă elveţiană pentru emiterea de acţiuni,
sprijinite pe veniturile de 100 de milioane anual ale
Dlscomului, pentru a le aduce la Banca Naţională.
Aceasta întreabă : cine controlează, cine garanteazcl
permanenţa acelui venit şi de ce, cu neapăratul comi-
sion, acest intermediar al băncii elveţiene?
A gilsit o gestiune şt zăpăcită şi neonestă. Sistemul,
început de ţărăni~tl, al preluării portofoliilor putrede îl
desaprobă. Argetoianu-I continua, une ori cedând stă­
ruinţilor şi fărcl a se supăra dacit întampina un refus.
Aceasta s'a produs de multe ori. Odată, faţă de un di-
rector de ziar care avea nevoie de un împrumut de 15
milioane, ctt să· I treacă îndatil la portofoliu. I se aduceau
şi faliţi, ca directorul băncii Colentina, Capriel. „Univer-
sul" e asociat cu Blank, şi de aceia instalarea acestuia
în chiar palatul ziarului.
Se arată el ca autor al proiectului de finanţare prin
imposit general a Conversiunii. 11 primise Mlronescu,

www.cimec.ro
58 N. I ORG A

îl primise Duca. Pe urmă a intervenit o schimbare la

liberali.
El crede că aurul din Ardeal, bine exploatat, ni-ar fi
de mare folos. Ar trebui lucrul în comun şi maşini.
Ar creşte şi prestigiul ţdrii. Banca Naţională ar fi gata
să ajute. Un Olandes s'a uimit de priceperea Româniior
la acest lucru.

19 !anuar.

Toat4 ţara, profrsori, învăţători, avocaţi, funcţionari

se burzuluieşte pentru arestarea nebunului de f orţu.
Presa, - „Dimineaţa" şi „Universul" alături, - suflă în
foc. Guvernul opreşte o procesiune de profesori la Vâ-
căreştl, ca pe vremea Mitropolitului Ghenadie.

21 Janiur.

Forţu este liberat. Un general se opreşte înaintea

afişului ziarelor şi strigă „ bravo Forţu; ăsta ni va plăti
lefurile". Mii de oameni se vor aduna pentru a-i aduce
omagiul naţiunii.
Ţară complect bolnavă - şi grozav de proastă!

23 /anuar.

Ieri a fost demonstraţia la domiciliul profetului şi

martirului Forţu. Bolnav după câteva zile de nemâncare, a
făcut s4 se cetească naţiei sale un mesagiu, care începe
prin a afirma că „ştia de mult" originea divină a tot
ceia ce spune şi face. Pănă la sfârşit se presintă ca
omul lui Dumnezeu. Afară, mulţimea urlă.
*

www.cimec.ro
 MEMORII 59

Sosirea la Sinaia a regelui Iugoslavid, cu regina ~l

ministrul de Afaceri Străine. Asupra motivului, circuli
zvonurile cele mai curioase .
•
Se a~teaptil actul de închinare c4tre Societatea Naţiunilor•
•
Maniu a plecat, - spre Praga pentru Beneş, spre Sudul
Franciel cu dol aghiotanţi!, - declarând cel numai neîn-
ţelegerea cu Regele asupra "manii libere" 1-a făcut !!4
lase o putere pe care n'a dorit-o. Prevede o schimbare
în April.
•
ln acest timp Mlhalache se duce la Geneva ca de-
legat impreunil cu Tltulescu la conferinţa de desarmare„.

26 /anuar.
Plecarea mea în Apus.
27 !anuar.
Sosire la Veneţia. lntâlnesc pe Pietro Orsi, in casa
cilruia petrec o seară plăcuta cu prietenii săi.

29 /anuar.
Plecare spre Roma.
Ieri am vilzut la fereasta cafenelei Florian pe Maniu
între cel doi gardieni transilvani ai sAI. Mă privia cu o
ura nespusil.
Venise din Trieste şi se înscrisese la Bauer.-Grunwald
ca „Iulius Maniu".
•
Oiderea Ministeriului Boncour şi crist'i minlsterialt'i în
Germania.

www.cimec.ro
f>O N. I ORG A

30 /anuar.

Conferirea gradului de doctor honoris causa la Roma.

Ministrul de Instrucţie e bolnav, îl înlocuie~te sub-secre-
tarul de Stat Sol mi. Asistil ministrul finanţelor, de f ran-
cisci, Gentile şi mulţi academicieni. f edele se scusil.
Câteva cuvinte rostite de rectorul Rocco, ministru de
Stat, şi cetirea de ciltre decan, Rossi, a raportului. Rils-
punsul mieu, cetit, îl amestec cu explicaţii orale .
•
Seara, despre „Valoarea epocii Paleologilor" la Aca-
demia Arcazilor.
*
în tot timpul, cea mai afectuoasil îotovilrc.llşire de ro-
manistul Bertoni.
Dup! dejunul la Legaţie, cină cu colegii.
•
Aici Gustt s'ar fi presintat ca omul Regelui, ar fi cerul
suWi şi conducere oficială, ar fi declarat cil are şi o misiune
specială de la Suveran, care ar „ vrea să fie Mussolini"
în ţara sa, i-ar fi trimes raport telegrafic, etc.
Situaţia lui ii stlipâneşte cu totul .

•
Ghica-mi spune că situaţia e foarte gravii. Cât pe-aici,
dacă nu veghia poliţia, ca Italieni cu bombe sil treacă
ln Iugoslavia. El crede că războiul poate izbucni în
câteva luni. Am avea obligaţia de a cădea asupra Bul-
garilor.
De fapt, din causa atentatelor din Dalmaţia contra
monumentelor veneţiene, a luptei cu clerul catollc, a
sfidării din partea „cetnicilor", ura contra vecinilor e
enorm!.

www.cimec.ro
 MEMORII 61

Ataşatul militar, colonPlul Scheletti, e mulţămit de

felul cum îl consideră militarii Italieni.
Mussolini e mal păzit decât oricând. La inaugurarea
costisitoarei Şcoli Române rândul de jos a fost evacuilt
şi pus supt pază. Nici trt'lsură nu e admisă a staţiona în
faţa casei lui.
Din Paris, unde se formează un Ministerlu Daladier,
veşti de adunări tumultoase, de ciocniri cu Poliţia. Ai
crede pregătirea unei revoluţii.
Hitler e numit Cancelarlu, cu Papen supt el. lnălţarea-1
va distruge ?

31 !anuar.

Plecare spre Paris. În cale, operd de colonisare, de

îmbunătăţire tehnică a ţării, cli'ldiri noi, ordine.
La Veneţia s'a făcut ldrgirea viaductului, ridicarea unui
nou pod; &e va reface al Academiei. La Roma s'a des_.
chis, în dosul Coloseului complect degajat şi al Forului
lui Traian, refdcut ca odinioard, o Via Imperiale. ln
mlastlni
, s'a clddit noua cetate Littoria.

1-iu Februar.

La Paris. S'a format Ministeriul, cu Boncour la Externe.

Veştile de tulburări erau exagerate. Pretutindeni lini~te.
Asist la o bună conferlnţll despre studiul matematicilor
la noi de Sergescu.
„
Aflu ziare din ţară. Campania „noilor Istorici" contra
mea continuă.
Nisipeanu declară că a rupt nCOlaborarea" cu Gusti, şi

www.cimec.ro
62 N. IORGA

Stancu Br4dişteanu iŞi rade de propunerea lui Mad-

'i
guru de a revedea împreună numirile de funcţionari
de a face budgetul.
Anarhia e în creştere.
La serbarea Ordinului Ferdinand, Regele a distins pe
Duca, Goga şi dr. Angelescu ~i a chemat la p4r4sirea,
de c!tre odmenit politici, a „urii".

2 Februar.

Conferinţ.'1 la „Amicii Untversit:!lţii" despre „ Viitorul

studiilor bizantine".

4 Februar.

Deschiderea conferinţilor despre Veneţia : foarte cer•

cetate.
•
Aflu c4 la noi s'a proclamat starea de asediu din
causa mişcărilor de la Olile Ferate ~i de la petrolişti.
Democraţie„.

•
La Cameră, discuţie asupra noului Ministeriu. Lupu,
care a cerut şedinţă secr<. iă şi nu i s'a acordat, atac4 pe
Intimii Regelui. Duca protesL.! şi contra înţelegerii, deo-
camdată provisorli, cu Geneva. Goga-şi păstreaz4 un
rol într'o discuţie pe care genul capricios al lui Vaida
o sfarmă în incidente.

Seara, la d-na de Montfort, Armeancă, al cării soţ

couduce pentru Guvernul poion o foaie, „L'Est europeen".

www.cimec.ro
 MEMORII 63

Un corespondent frances pentru Bulgaria povesteşte ne-

spusa mojicie a lui Stamboliischi, care nu voia so! se
ducă la regele Boris şi-l f.!cea să vie la dânsul. La dl-
derea tiranului, abia s'a putut descoperi regele, care se
ascunsese.

5 Februar.
Comunicaţie la Societatea de Istorie modernă despre
Revoluţia francesă v<'lzut.! de ambasadorii veneţieni.

6 Februar.

N. Georgescu-mi !lcrle. Guvtrnul e Incapabil de a

domina anarhia. Lumea priveşte resemnate!§ la desastru.
S'a proclamat starea de asediu .
•
Vaida şi miniştrii de Justiţie şi de Războiu explică
printr'o proclamaţie starea de asediu. Tttulescu se de-
gajeaz! de orice ri!lspundere: el e „specialist". Mihalache
a fost absent de la votare. Al noştri s'au abţinut. Halippa
a demisionat.
Studenţii de la Drept s'au baricadat la Universitate,
Facultatea e închis! de rector.

8 Februar.
A doua lecţie, tot aşa de cercetata.

9 Februar.
Un redactor de la • Volont~", întors din Italia, e uimit
de progresele ei. Şi...a an!itat franc părerea colegilor,
oricât aceasta i-ar da aierul că nu mal e un „om de
stânga".

www.cimec.ro
64 N. I ORG A

JO Februar.

Primirea mea la Institutul Francid.

I I Ftiruar.

A treia conferinţă,
Seara, la Ancel, cu Albert l\fou~E:t, M.onthou şi Sieg-
fried, care vorbeşte despre Duhamel ~i rilul pe care l-a
filcut cartea lui despre America pentru relaţiile angto-
americane.

12 Ftbruar.

Cercetez la spital pe I\latei Nicolau, greu bolnav de

tuberculosc'I, - una din marile speran·ţe ale ştiinţii noastre
în domeniul Istoriei Romei.

*
Gorceix îmi spune cum, supt Guvernul mieu, a în-
cercat in zădar să aducă rectificări în campania de prese'!
francesil contra mea. La Paris~Midi i s'a spus cd esen-
ţialul e sd se ştie ce zice "Titu", la Lt: Temps a fost
primit şi mai rdu, iar la Figaro i s'a declarat cd se pri-
mesc de la Bucureşti ştiri cu desăvârşire sigure.

13 februar.

Cesianu şi d-na la dejun. El se plânge de atacurile lui

Filipescu. Vorbim de uitarea nemeritata în care a căzut
Marghiloman. li spun pentru Regele cât de mult a scă...
zut popularitatea Coroanei. Urgenta e chemarea libfralilor.

www.cimec.ro
 MEMORII 65

14 Ftbruar.

Un consilier judiciar al Legaţiei Iugoslave spune c4

gitu11ţi.1
regelui Alexandru e a~a de zdrundnata, încAt fi
ţine numai conflictul cu Italia ..

15 Februar.

Ştiri din Viena cel tulburilrlle la noi se întind. La

Cluj mii de lucnHori s'au inchis în ateliere cu patru
innineri şi unii funcţionari. La Constanţa, alte tulbur4ri
•
Dichter, odatcl ln serviciul lui Take Ionescu, spune
durerea acestuia pentru cc'! Titulescu consulta la proiec-
tele lui financiare pe Marghiloman, pi'lr~nd dl se apro-
pie de dânsul.

17 Februar.

Mi se dC! solemn premiul „g~n~rale Br~mond" pentru

cartea despre Armenia. Presldeazcl Boyer.
MlşcCltoare manifestaţie a coloniei armenettl·

19 Februar.

Ultima lecţie despre Veneţia.

*
Din ţaril, fusiunea lui Iuoian cu ... Stere, ln a~teptarea
lui Lupu.

Reducerile de 10 u; 0 asupra lefilor s'au votat •

•
VII. 5
www.cimec.ro
66 N. I ORG A

La Bucureşti s'a dat luptă cu muncitorii de !a Ateliere,

cu mulţi morţi şi răniţi de ambele rărţi.
La Cluj s'a preferat o înţele~ere. Uni.:i': zioire observil
diferenţa de tratament.

Se subliniază de ziarele de âlCl şi de uiun:a impor-

tanţa noului statut al „ Micii Înţdq~<:ri".

19 februar.
M,1să la profesorul Hubert Pt rnot, adânc cunoscător
al Greciei moderne. El spune cil nu e popor care să albă
o mmlcă popular.I de acd.~şi valocire ca a noastră.

20 Februar.
Af:u discuţia m·sinceri'! din Cameril t1Stti;ra tristdor
tulburări din Bucureşti.
•
Conferinţâ la Sorbona despre Revoluţia fraucesă în
Sud-l stul Europei.

23 februar.
Visită la Colegiul arme<m de lângă Paris. MişcC!loare
primire. Un elev din Bucureşti îmi ţin;.: o cuvântare in
român'';;t un altul recitii din Coşbuc. Ua copil spu:.ie,
0 ;

cu o atitudine de fanatic naţionalism, care emoţioneazâ,

ver!luri despre naţia sa. S'au executat pe rând Imnul
românesc, Mursilksa şt un imn Mmenesc. Urmeaza o
pllcută convorbire cu directorii nJigio~i, Mechitarişti, şi
cu patronii francesi ai şcolii.
„
Confr rin\ă despre Sobieski şi l~omâni, la Biblioteca
polone.

www.cimec.ro
 MEMORII 67

24 Februar.

Comunicaţia mea la Inst!tt:t o;e amAnă din causa pre ...

sintărilor de candidaturi. Mcill\.:t, care a suferit un atac
d.:: apoplexie, vine sprijinit în baston: graiul îl e îas4
perfect limpede.
Apoi Id Hautes Etudes, indintea câtorva studenţi, con-
ferinţa d1?spre opera istorică " neneraţlei mele.

*
Seara, la profesorul Henri Hausu. Henri Berr poves-
t~~te sfârşitul lui lampr€cht. Visase un mare rol de sfă­
tuitor într'o Germanie nouii. Prăbuştrrn l-a omorit. Din
cele două fete ale lui, nilscute la Paris, una s'a milrltat
în Olanda, cealaltă, Mariana, a murit nebuna, ca şi maică· sa

Se vorbeşte ·mult de noul pact al Micii înţelegeri.

Ministrul hulgar amf'ninţă cu un războiu contra Sârbilor.

25 Februar.
Dejun la ambasada Poloniei. Sânt lângă fiica regelui
Fuad, mt!rltată cu ministrul Egiptului la Paris. Ambii
crescuţi frances. Ea cunoaşte perfect toate miseriile lumii
noastre de sus. Cr•'de ri ea ce s'ar fi ales din Turcia
dacă prim ia dinastia lui Mehemk:d-Alâ; şi unii Turci o
recunosc. E religioase'!. şi asigură că aşa a rămas Egiptul.
Cu soţul ci vorbesc despre marea istorie a Egiptului pe
care a pregătit-o sccrul s~u : două volume au ieşit,
făcute d~ oameni ea Hanotdux, de la Roociere, Mouret.
I s'a dut şi lui Emil Ludwig un vclum de prop?gandcl.
D~spre Arabi-Pa?a crede că acEst fiu de fdlah a pre-
}liltit intervenţia strt'linil; cm condus de alţii. Englt·sii nu
au un rol naţional în Egipt: poliţia L>r, cu fes, e pliitită

www.cimec.ro
68 N. IORGA

de Statul egiptean. Mi se vorbeşte de o invitaţie a mea

acolo.
•
Dupa-amiazi, dupil conferinţa mea despre reforme în
lnvilţilmlntul românesc, duioasa scena, în presenţa lut
Bemont, a lui Gay, venit, infirm cum e, anume ptntru
aceasta, şi a atâtor prieteni, a remiterii volumului de
„Melanges". Diehl vorbeşte sincer, cald şi frumcs; soţia
lui are lacrimile în ochi. Legaţia noastril lipse~te şi acum.

26 februar.

Mulţilmesc în scris colaboratorilor la volum.

*
Seara, plecare. Nim<'ni de la Legaţie.

28 Februar.

Sosirea, l:t miezul nopţ:I, în Bucun·~ti. Ultimi fulgi de

ninsoare. Linişte. Obişnuita de;:curajare. Marosmul e în aier.

1-iu Mart.

Reiau cursurile.
La Srnat parcă n'aş fi fost absent nicio zi. Se morfo-
lefte ceva la tribun<!.
Al. Lăpedatu, care a avut o audienţcl la REgeJe, che-
mat de ace~ta, i-a presintat fârl! me.nabmente situaţia
din Ar..Jccil.

*
Relcllstt..1gul a ars. Hitler vrea sil dlstrugâ marxismul.

www.cimec.ro
 Mlo:MORl I

2 Mart.

Aceidşi atmosferil la Senat.

Dup4 multe certuri, Madgearu a terminat budgetul.
Se lucreaza în comisiuni asupra legilor lui.
Pe banca ministeriala, ieri, Gusti, aşa de schimbat
prin situaţie, in cât nu-l recunoşteam .
...
Cdtustrofa b4ucilor americane urmeaza.

Spun d-rului Angelescu ca aş reuni, dupi!i un vechiu

contract cu Ministerlul de Instrucţie, ce am scris despre
trecutul românesc, formând astfel Istoria Românilor a
generaţid noastre. La gândul ci!i s'ar putea cere o con-
tribuţi~ întâmpin piedeci. Manoilescu, alt'lturi, crede c4
aş putea face mai bine o.„ Enciclopedie istoric:4.
Liberalii vând cu o manşeti!i de reclama broşura ln„
jurioasi!i a tânarului Giurescu .
•
La CamEril, Duca se arunca arogant asupra ministrului
de R<lzboiu care a cutezat s6 spuie dl am întrat nepre-
glitiţl în oribilul m<'!cet.

2-3 Mart.

Discuţii la Senat asupra proiectelor lui Madgearu.

Budgetul tot n'a fost depus .
•
Averescu a fost primit în audienţa de Rege.
Lui Upedatu el i-a spus 1 nP4cat că oamenii cari pot
guverna n'au partid ~I cei cari au partid nu pot guverna•.

www.cimec.ro
70 N. -1 ORG A

4 Mart.

Mavrodi îmi spune dl Regele ar opri pe cine vrea să

mă atace înaintea lui.

Noul ministru al Poloniei, Arciszewskt. Vine de la

Riga. 11 întreb asupra posibilltt'!ţii de durată a Letoniei
şl a celorlalte State baltice. Letonii n'au încredere în
viitorul lor; se gânde~c, în casul refdcerii Rusiei, la o
autonomie naţionale'!. În Estonia e altceva : rasa fisict'!
e tare. Nu se gândesc la o unire cu Finlanda, fiind încă
prea îmblitaţl de Independenţa lor. li spun ce forţă ar fi
aceia a Statelor scandinave unite cu cele baltice, dar
orizontul larg lipseşte în combinaţiile lor politice.
Arciszewski laudă armata ruseasdl, foarte puternică şi
blne înzestrate!!. Cand ii spun că Polonia a ci!!utat le~ă­
tura cu Sovietele din lipsi!! de încredere în armata noastră,
nepregi!!tită în de aiuns, mdrturiseşte dl aşa e.

Dimineaţa, un trimes „; .:migraţiei georgiene, care se

stabileşte la noi.

6 Mart.

Alegerile germane dau o majoritate relativi!! lui Hitkr.

7 Mart.
Venlzelos nereuşind în alegeri şi fiind temert:a uni
restaurări a regalit<'lţli, generalul Plastiras a luat dictatura .
•
Plastlras, ameninţat de trupele din Larisa şi Salonic, a
fugit. Un general Othoneos formeazt'! Ministeriul de
transiţit.

www.cimec.ro
 MEMORII 71

8 .Mart.

Genualii din provincie izgonesc şi pe OthCJnrns şi

fac pe pre~.:dintt> a chema la putere pe Tsaldaris, Cilre
il rnmit ce.:i mai mare sumă de voturi.

*
.Sosin·a lui Titulescu, care şi.-a pregătit triumful în
Cameră pentru padul prrgdtit cu Sovifh:'k.

JO Mart.

La Academie, în sesiun~ extraordinară, luptă în jurul

propui~erii dt> a ceda Eforiei Spitaklor fondurile pentru
ftrnd.1ţi..i Spitalului Elii!~. Antipa, Simiooescu se manlfestâ
vloknt pentru a se aproba un contract absurd, care dlt
Academiei numai „folusinţa", cu necontenito I .jmestec
al Eforiei în ,1dministraţle. Şi Brătescu.-Voineşii, care s'a
îndreptat dup<'I o lunnă hoald, st<lruie în acelaşi sens.
După Inculeţ. care caută o formulă transacţionala, Goga
se acaţc'I de dânsa. Andrd Rădulescu arată imposibilitatea.
jurtdic.l a contractului şi e susţinut de U!pedatu, de
Nistor ;ii de mine. Se încearcă reluarea discuţi€! în
mijlocul votării, al ceirii sens voiesc să-l mistifice pro-
punttt0rli. La urmă se retrlmetc discuţia la sesiunea
general<-1 ordinară.
•
La Senat, Madnearu, care a câştigat mult ca stăpânire
de sine, apără cu multă dib<kie Imprimeria Statului
contra atacurilor lui Ştefon Ioan, pe care liberalii l-au
!lisat singur. Declară că a cumpărat tipografia lui Blark
pen!ru a împiedeca desastrul bancar. Crede şi acLm c.l
regiile autonome au fost calomniate.

www.cimec.ro
 N. I ORG A

12 Mart.

Spre V 4leni.
La Şosea deflleau în linişte „garda" Codrenilor ...

14 Mart.

ln atmosfera de marasm, întreb pe Gusti cu privire

la destituirea nemotivata a lui Fortunescu de la Craiova
ca director al Arhivelor pe care te-a creat. Apart-
banda de mojici cu un tip de la Ploeştl, Brezeanu,
care-i ihdeamn4 la zgomot şi rAde.
*
Se începe discuţia legii mlisurilor de sigurcnţA rolitiU1

15 Mart.

Vorbesc la legea mc!isurilor excepţionale.

16 .11-tart

Mare spectacol al lui Titulescu înaintea comisiunilor

pentru Afacerile Stri!iine. Senatul nu poate ţinea şedinţă.
Cananllu, PotArciJ vin cu vestea c<1 teatrul s'a terminat
cu sărutări între Titulescu si Vaida.
I

Zvonurile de războiu 11e înteţesc.

17 Mart.
Public o declaraţie in cue previn asupra pericolului
unei acţiuni anti-italiene care ar putea să resuite din
pactul lui Beneş.
*
www.cimec.ro
 MEMORII

Comunicare la Academie de.!pre Carol 1-iu şi opinia

publicii germane!.
•
Se face zgomot în jurul clCidlrii • imediate" a „ Cetăţîi
Universitare". Regelt". a convocat pe demnitarii Unlver-
sitcltli. Gusti aduce societlllilor studenţeşti hot4rârtle regale.

22 Mart.

Regele convoacă pe profesorii Facult<lţli de Utere

cu privire la clddirea din „Cetatea Universltarcl". ln..-
semn pe convocare că găsesc ideia greşita, în afara de
caracterul neobişnuit al convocilrii .
•
Afacerea "Skoda", al c4rii represlntant la Bucurt>şti,
un Polon supus austriac, avea dosare militare, fişe per-
!;OUale şi alt material de spionaj, pasionel!zcl. Lupu a
c1tacat şi a repetat atacul. Guvernul îngaim4 r4spunsuri
care nu spun nimic. Ltberalil se asociază la Interpelare.

23 Mart.

Lungile dhcuţii aprinse la Camere continua .

•
La Senat, Gusti ctduce prolectt le sale. Unul trece co-
mitetelor şcolare plata administraţiei şcolllor secundare
(in secţie liberalii cred că ele nu vor putea suporta
sarcina; eu sânt de părere că, de şi invclţământul se-
cundar nu e datoria Statului, trebuie să se procedeze
ptăiu la despovăr4ri, în buds:ietul general şi în acela al
Mlnlsteriului, dar ei, politlctani cu obligaţii, n'o pot face),
altul organiseaza Fundaţiile Regale (prolt:ctul face pe

www.cimec.ro
74 N. I ORG A

Carol al H-lea „ rege-rector" ; jenat, Gusti· spune că· e

o greşeală de corectat), al treilea creiazil Consilii cultu-
rale de Stat, termintlnd cu un imposibil Senat, a cc'lrui
criticii ministrul o primeşte cu manifestaţii de deosebită
enervare.
•
ln chestia Zeletzki s'a produs în sfârşit arcstc1rea
acestuia. Întrebat de mine, Mironf!'!CU spune cc'! aceClSIJ
priveşte parchetul militâr. Lângi:'I mine, generalul Cihoski.
care a filcut marile comenzi la Skoda, cere lui Mironcset:
o întrevedere imediatil.
La Pt1lat s'a ţinut, şi cu Averescu, complt>ct lini?tit
un Consiliu al A::>ărc'lrii Naţional~.

27 Mart.

La Senat se aduce prin surprindue, fc'lră dislribuire ş!

dtscuţ\e în secţi!, filril prescoţa ministrului de Instrucţk,
înlocuit prin Mirto, un proiect de lege prin earl', pur ~i
simplu, UnivH.~ltatea e mutatei pe un tt:ren urit din
Caka Plevnei, unde llf fi să se ridice Cetatea Univer-
sitară. Mirto cere unanimitatea, pe care Ştefan Ioan se
grtlbeşk a 1-o acorda. Plecasem la curs, cercetând or-
dinea de zi şi cerând să mi se comunice la Universitate
dacă vine un proiect care m'dr interesa. Nu s'a f<iclli
nimic.
•
Episcopul Giondys a âtacat prin radio Berlin atitudinea
Romanilor faţ<i de naţia sa, şi Saşii din Braşov au primit
cu o avangardc1 hitleristă pe noul lor pastor.

La Camcr~, Goga încearcă o reluare patetici! a chestid

Skoda. Rilspunsul lui Vaida e tot aşa de slab ca toate
celelalte.
*
www.cimec.ro
 MEMORII 75

La Senat un grup format de Cihoski, de Mi!irdt'lrescu

şi
de Presan discuti!i, în trei, chestii de aparare naţiom1lt'l.
Ulpedatu-mi spune că-i ,uneşte pasiunea contra lui
Am za.

28 Mart.

Arăt la Senat motivele mele de plângere pentru pro-

cednrea întrebuinţată şi fac declaraţia cu privire la gre-
şeala de a se muta Unlversitetea şi de a se crea „ Cetatea
Univ~rsitan'I ".
M irto rlispunde civllisat, arătând că mutarea a fo~t
cerută de decanii convocaţi la Palat (P. Antonescu a
~i facut planurile. Dar Regele ar fi voit cetatea pe platoul
de la V clci'lreştl).
Profesorii de la Litere, convocaţi prin decan de An-
tonescu „în numele Renelui", se ocupau si!i-şi reserv<::
odi!i în Cetatea viitoare.„
„
A doua conferinţă a mea despre „icoane" la L!P,ă.
Puţină lume.

29 Matt.

Ziarele anunţă mutarea lui Puaux la Viena. In loc vine

ministrul Franciel la Budapesta.

*
In
Senat Gyarfas, la convenţia cu Iugoslavia, relevă
că se dau Sârbilor ln Banat drepturi şcolare pe care ar
fi de dorit sa le aibi11 toate minorităţile fclră ca de scl
fie smulse de legclturile politice cu Statul corespunzi!ltor.
SAnt silit sil Intervin pentru a înlt1tura atacul mascat
contra tratamentului minoritilţiior in România.

www.cimec.ro
76 N. I ORG A

Patriarhul observa ccl Sinodul sarbesc n'a vrut s4 con-

firme iafelegerea blsericeasccl cu noi .
...
La Craiova s'a sinucis comandantul corpului de armat4,
generalul Siccl Georgescu, care comandase ca secretdr
general armele la Skoda.
•
L~ Camercl dr. Lupu, ameninţat cu palmele de fiul
lui Mironescu, strigcl cel Adunarea e „Camera lut Se-
letzki" şi e trimes la Comisia de dlsciplfncl .
•
Regele vâneazd la Dinu Brc'Hianu.

30 Mart.
Testamentul generalului Siccl Georgescu, comandantu{
corpului I de armatcl blastclmcl, în cuvinte duioase, afir-
mându-şi nevinovclţla, pe dr. Lupu şi pe Amza.

31 Mart.
Vorbesc la legea Fundaţiilor Regale care era scl faccl
un .rectorat" şi un „rector-rege".

1-iu April.

Chestia Skoda la Senat. Discurs Incoherent al gene-

ralului Rujinschi. Pledoarie pentru Guvern a lut Vică
Georgescu. Lămuriri tehnice ale generalului Popovici.
Apoi, în mijlocul urletelor, duel cu dosare scuturate în
aler şi puse supt nas între Petala şi Rujinschi, cu violente
întreruperi ale lut Vaida. Nu am auzit, socotind şedinţa
ridicatcl, apclrarea lui Cihoski, atacul lui Mclldări:scu
contra lui Amza şi amestecul, nepotrivit, al lui Presan.

www.cimec.ro
 MEMORII 77

2 April.

La Văleni. Cuct>tez biserica din Fundeni. Cea nou.li

au fc'icut-o satenii, cu venituri de la petrol, dAnd fiecare
câte 5.000 de lei.

3 April.

Generalul Amza ma cercctl'ază. lmi explict'i situaţia ~a.

M<>moriul adus de Prtsan dupii publicarea (de Mad-
i:iearu 7) în „Dimineaţa" cuprinde învinuiri nedrepte: n'd
încheiat contracte defavorabile Statului. Cele două milioane
pe care le-a luat erau pentru un rost secret; s'd dat
şi pentru ct'iUitoria lui Ionel Ghica. Motorul 1-a luat de
Id Ministeriul de Comerţ, cu preţul fixat de acolo, dupa
o autorisaţie de caracter ~eneral datii de Averescu ofl-
ţfrilor. Memoriul a fost sft'irmat de Comitetul inspecto-
rilor presidat de Prinţul Moştenitor.

Dupii-amiazi intervenţia mea. Urmeazii aceia, slabă,

f<iră ţinte'!, cu acusaţii şi contra lui Amza, a Iul Ma-
nollescu. Vaida se întinde într'o conversaţie vană, pe
care majoritatea o cere afişatd. A făcut scuse formale
Skodei. Cuvântarea mea a fost ascultată cuviincios şi
părea ct'i lmpresioneazit Bun răspunsul lui Samsonovici.

Seara, revine Amza pentru a mulţămi. Grâul v&ndut

de administratorul st'iu era verificat fi cAntarit ta Centralft
Cooperativelor după obiceiu.
Regele ar fi spus lui Ilaslevici: „Mult mal bine eril pe
vremea lui Iorga, dacll n'ar fi fost chestia salariilor• .
•

www.cimec.ro
78 N. I ORG A

Un ziar spune ct'i Argetoianu a venit Sâmbă.t.l la Senat

ca s<'i spuh~ ct'i se desolidârisează de Amza. li plăh:ste
p•Jliţa ...
'
6 April.
Cum rroiectul unui oarecare Ioruachi, P,azetar la
„l)reptateaw, prin cdre nu se in~ăduie oamenik,r de merit
ştiinţific 9ă m.:li ocupe o catedră în învăţământul surwrior
tr;!ce r>rin ~ectluuea respectivii a Camerei, cruţâ•1du-se,
p~t1tru a ne d~sl~na mai bine, condu.;ă.torii institutelor
d.~ „cercetă.ri ştiinţifice, demisionez de la Ac<ldemia de
Comerţ, arătând că doi cokni, miniştri, nu s'au opus
rroiectuiui. Public demisia .
•
Lui Amzd ii recomand calm. N'are scl răs'1u'ndă dcu-
saţHlor privitoare la activitatea lui ca ministru, pc ntru
c12re Ministeriul întreg poate fi chemat înaintea Casaţiei,
nici la punctele pentru care Consiliul inspectorilor 1-a
absolvit. Şi Regele i·a ddt acelaşi sfat.
•
Generalul Gârleşteanu se plânge di Argetoianu, ajutat
de ei la Dolj, a preferat s.l introducă în Cameră pe
dubiosul Radovici, în loc sd opteze în folosul lui Vră­
biescu, care-i cedase oddă locul sau, cela ce l-ar fi facut
senator de drept, permlţAud lui Garleşteanu intrarea în
Parlament.
•
Rec~pţie la colonia armenească. Sirouni vorbeşte fru-
mos şi, cu acianci răsunete rl<> sinceritate, Manissallan •
•
„ Adevărul"
publici' actul robiei noastre financiare faţ<1
de Geneva. Ce desgust !

www.cimec.ro
 M J<:M ORI I 79

7 April.

'\.dunarea Comitetului Executiv, dlruia-i înfăţişez situaţia .

•
A patra conferinţă despre icoane.

Dau studentului Al. Ciorilne'>cu cupa de argint a Ameri-

c,milor pentru cea mai bună lucrare de istoria Românilvr.
*
A1. Lăpedatu mă asigurc'l cc'l scrisoarea mea către par-
tidul liberal a întâmpinat o primire inţdegătoare.

Cuvântarea mea la Adunarea Comitetului executiv al

p.:irtidului. A venit şi lume de departe.

9 April.

Se presintil, de Madgearu, la Senat, acordul cu Geneva.

Manoikscu, care pleacă ld Budapesta, cu familia, lt1să o
rleclarnţie cuprinzătoare. Urmează declaraţia liberală, ce-
tite! de Săveanu. Văitoianu anunţase una din partea gr;u-
pului său dar dispare. Vorbesc fără a fi întrerupt. Libe-
ralii lui Duca pleacă şi ei, lăsând, pentru protestări, pe
Şt. Ioan, ;.; ire şi el se face în curând nevăzut.
Discursul lui Madgearu, lung, e dibaciu. Pretinde cli
Ar~etoianu, neîncrezător în finanţele noastre şi chiar în
cele internaţionale, a căutat de fapt un împrumut: întaiu
la Berlin, de unde reaua primire la PMis şi campania
contra Guvernului mieu. Ar avea dovada scri!Ci a ofl!rtei
pe care a făcut-o el la Geneva. Califică administraţia
noastră financi<lră, fără deosebire, foarte aspru .. Numai
în această înţelegere cu Geneva ar fi sc4parea. N'am

www.cimec.ro
80 N. l ORG A

avea mm1c de pierdut. Se aluneca a vorbi de necesitatt'a

acordului ca o condiţie pentru ca bancherii s&\ scadil p-e
anul acesta cuponul. N'ar fi alegere dec.!it intre Genevd
şi... Moscova.
Aplam1ele 1 rare şi redu5e Id mai puţin decât zece per-
soane, numilrul membrilor Senatului presenţi fiind foarte
mic, din causa discuţiei la Cameră a Conversiunii (care
~·a discutat ~i ieri, Duminecă, în mijlocul aceluiaşi haos
ca la legea Argetoianu).
Apoi se iea o lege a lui M. Popovici filrc'! acesta şi i::l
faţa unei silii goale, ceia ce mă face a protesta. Presi-
deaz.t Moldovan de la Bistriţa; pe banca ministerială
Voicu Niţescu, care recunoaşte că proiectul ii e ne-
cunoscut. Strecoara proiectul lui pentru cadnstru.

li April.

La Senat se discută
legea cada!!trulul, legile militar~,
legen avocaţilor.
Caut, împreună cu liberalii, sii lunguc
di'icuţîa pentru ca să împiedec venirea legii Sendtului
Cultural, care se începe însă la 11 noaptea cu un lung
şi foarte bun discurs al d-rului Angelescu. E aprig nă­
cazul tui Gusti„.
La Camerei se votează ptlntl în ziua Conversiunea, cere
pare a fi înccl una din condiţiile Genevei .
•
Duca rJlspunde la scriaoctrea mea prin nceste rânduri,
în care se vede ca politica lui se ruimJI pe alte base.
„Stimate D-le Iorga,
Dr. Angelescu mi-a comunicat scrisoarea d-tale. Ne-
voia ca toţi oamenii de bine Indiferent de pnrtide ~l pe
de-asupra partidelor st'l apere un minimum de puncte

www.cimec.ro
 MEMORII 81

comune ni se pare şi nouii a fi în Interesul superior al

ţ.lrii, mai ales în împrejurârile turburl de acum.
Punctele pe care le-aţi înşirat corespund vederilor
nodstre şi altfel au fost susţinute necontenit de noi în
decursul ultimilor ani.
Nu văd însă cum s'ar putea stabili cu toate partidele
relaţiile despre câte vorbiţi şt pe care le-am dori şi noi,
cât timp conştiinţa publicii, revoltată cu drept cuvânt,
cere sancţiuni împotriva celor ce şi-au compromis bunul
renume al ţării.
Tot de-odată credem că trebuie cu toţii sâ susţinem
şi să sprijinim pe Rege. Aceasta pentru consolidarea
unităţii naţionale şi pentru apărarea intereselor perma-
nente de ordine şi de continuitate, din atâtea pârţi ame-
ninţate astâzt.
Profit de acest prilej, stimate d-le Iorga, pentru a vă
reinoi simţimintele mele de inaltii consideraţie.
I. G. Duca."

13-14 April.

Cu dr. Angelescu organlsez obstrucţia pentru a îm-

piedeca votarea ciudatei legi a Senatului Cultural. Ousti
izbuteşte a vorbi tărzlu noaptea, arătând că ea resuita
din lungul lui contact cu satele şi citind lista acelora pe
cari voia sâ-i pule în Senatul său (fireşte: şi eu şi An-
gelescu). Legea se lea în consideraţie, dar se opreşte la
articole. Şi Mlrto recunoaşte că ei s'au înşelat primind
o direcţie care se dovedeşte aşa de puţin întemeiata.
Legea Conversiunii aduce numai declaraţii scrise: a lui
Filipescu, cu mult patos şi scuturare din cap şi din umăr­
Scurta mea cuvântare, care o aproM, e primită foarte
cald. Valda ·vine s4-ml mulţilmeascil.
VII. 6

www.cimec.ro
 N IORGA

17-19 April.

Pa~ti de frig, cu vegetaţie cu totul r.Jmasil in urmă .

•
La Cernăuţi o bandă, în care de sigur sânt şi Ucrai-
nieni, ataca lumea pe stradă, rănind şi Români, devas-
tând case romăneşti, şi Seminariul de istorie al lui Nistor.
Din nenorocire nu s'a tras.

20-23 April.

Urmează lupte la Sibiiu cu Saşii, cari vreau să păstreze

barza recunoştinţii pe fântâna lui Falkenhayn, proce-
siunea lui Zdea senior prin Muscel, apariţia gardiştilor
lui la Bârlad, lupta cu cuţitele la Iaşi între ai lui Cuza
şi ai Codrenilor.
•
ln străinătate, succes contra directoratului de patru ;
conferinţa de la Washington, cu MacDonald şi Herriot
pentru moneda.

26 April.

lntvarcerea de la Vclleni la Bucurefti, care e turmentat

de vestea demisiei tui Maniu .
•
Repetiţia generală a „Morţii lui Asur"'.

Succes, la Paris. al exposiţiei de pictură a fficit mele .

•
Barbu Theodorescu, întors de ta Roma, spune că Papa
s'a interesat de mine înaintea excursioniştilor români, ca
a intre bat unde sAnt, a declarat ca~ ml ceteşte revista fi

www.cimec.ro
 MEMORII S3

mi-a trimes binecuv4ntllrl. Şl in faţa unul grup de Un.-

i:iuri din Ardeal el a vorbit de importanţa României şi
de marele viitor ce o aşteaptă.

27 April.

Amza la mine. Vreau să-l prindă cu declaraţii scrise.

El se ţine în atitudinea pe care f.-am recomandat... o. Re.-
gele 1-a sfătuit să ceară un concediu, pe care l-a şl
cerut. A spus că „a lăsat se! înţeleagă" pe Samsonovlct
c4 afacerea nu trebuie prelungită. Nu e cel mal bun
sistem de ap~rare ...
Argetoianu a fost la Regele, fiind chemat la Sinaia să joace
„bridge". I s'ar fi spus că Guvernul, căruia i s'au refusat
prelungirea sesiunii şi remaniarea, se incăpăţlnează a nu
înţelege. Alţii cred că Regele nu se va opri pănă la
totala măcinare a lui Maniu.

28 April.

Comunicare la Academie despre trecutul turcesc al

Brăilei.
E primit şt chimistul fra nces Urbaln, bătrin slab şi
ncldljicios. Mă scus că n'am asistat la conferinţa lui. Je
ne m'en suis pas apen;u : ii y avait tant de monde. -
C'est moi qui m'en suls apen;u. Nu răspunde la caldele
cuvinte de întâmpinare ale Iul Mrazek şi pleacă fără a
str!nge mana nimănui.

Comedia retragerii lui Maniu continuă, cu solii de

im[>lorare la Sovata. Mi!ulache posează în European şi
vlitor şef al partidului.

www.cimec.ro
84 N. I ORG A

/,iu Maiu.

Represintarea piesei mele „Moartea lui Asur", exnp-

ţional de bine primite:!. Asistă şi Duca, îngrăşat, îmbă­
trânit, foarte hotc:lrît a nu se înţelege cu Gh. Brc:ltianu.
li ardt cil primejdia ar veni de la cohorta acestuia, cărfia
nimic nu-i pare prea sus pentru ambiţia ei filră margeni.

2-3 Maiu.

Naţional-ţărăniştii continuli a se billăbăni.

Moartea contesei de Noailles.

4 A1lart.

Arnza mi se plânge că un grup de ofiţeri amestecaţi

în afacerea „Furochimka" au tipdrit contra lui o bro-
şură calomnioase:!, care atinge familia lui. lmi arată că el
sânt un neam onorabil de boierinaşi olteni.
Mc!! lntreabă dacă n'aş întra într'un Ministeriu al d-rulut
Angelescu ori în unul cu Goga, Brătianu şi lunian. li
invederu ce încredere se poate avea în aceştia din urma. .
•
Naţional-ţărc!lniştii sânt dispuşi a alege ca şef pe Vaida •
•
Conferinţă, puţin cercetată, pe vreme de ploaie deasă,
despre n Argintăriile noastre".

7 Maiu.
La Văleni. ln cale, gardişti de-ai lui Cuza in bluse
albastre. Sal util "fascist" şi strigă „Trălascit Cuza "„. La

www.cimec.ro
 MEMORII 85

intrarea Ploieştilor un şir de demonstranţi cari se întorc

de la exerciţii cu o cămaşă albastră in frunte. In oraş
Goga îngroapă pe Maniu, a cărui demisie a fost prlmltii
ieri. La Braşov ai lut Ionian se bat pănă la sânge cu
ţăr4ni~tii. La Cluj „Garda de fier" se bate cu poliţia ...

8 Maiu.

Un ofiţer superior vine să-mi mulţămească pentru

apărarea,. luată de ziarul mieu, a generalului Amza. Şi
în rândurile ofiţerilor inferiori se samănă ac::elaşi invidie
şt ură. Şi el se teme pentru viitor .
•
ln Germania curentul spre Anschluss creşte. La Inns...
bruck studenţimea a atacat poli\ia. Germanii din gru ...
parea corespunzătoare protestă contra măsurilor de re ...
presiune.
ln „Kllngsor" poetul Zillich ridică pănă la cer revo-
luţia săvârşită în Germania, care ar fi începutul unei
tre noi.
9 Maiu.

Ciotori la mine. Are, se pare, o misiune pe lângă

Titulescu. De la Londra nl s'ar cere să nu fim aşa de
neted adversari ai tuvărăşlei celor patru: ni s'ar da
garanţll în ce priveşte metoda de revenire asupra tra ...
ta telor.
La Londra, unul din Evreii cari au părăsit Germania
ii spunea că, orice ar fi, - şi evenimentele de azi sânt
lucruri trecătoare, - el tot se simte German.
Politica lui Mussolini l se pare Iul Ciotori cu totul greşită.
ltalla nu poate face războiu 1 n'are pentru aceasta doua
lucruri: linişte înăuntru şi bani. Se speculează frica de cine

www.cimec.ro
86 N. I ORG A

~tie ce acţiune ltalhm4. Poate în vederea unor colonii pe·

care i le-ar putea da Franţa.
Odatâ, în audienţii la regele Ferdinand, acesta a otacat
violent pe Take Ionescu, atunci ministru de Externe.
"Nu ştie protocolul 1 îmi cerea sil presfdez eu masa pe
care o dii dea prinţului Sapleha•.
Confirmi! cil Titulescu vrea sil fie la Externe supt orice
Ministeriu: presidenţla n'ar mai vrol-o.

JO Maiu.

Eoorm<'i lume la Zece Maiu. Regele ar fi fost ovaţionat.

II Maiu.

Slăvescu la mine. Pare speriat cand îi spun cil nici la

toamnil nu vin liberalii sc'H. li atrag atenţia asupra notiţel
din "Cuvântul", evident insplrat6, în care se spune c~
sAnt douil feluri de oposiţie, a „vechilor partide", care
vreau numai răsturnarea, şi aceia a nollor formaţiuni, cu
program social, economic şi financiar: ale lui Goga,
Argetoianu şi Iunian. Mărturiseşte şi el cil liberalii nu
pot orgooisa mişcări la Bucureşti, pentru că, în aceste
vremi de lipsă, "lumea nu vine".
li spun cil, de şi au o atitudine loialii faţ4 de Regele,
nu vor ajunge. Dar, cu voie ori fără vele, se va realisa
o coaliţie a partidelor de dreapta, cu basi11 de legalitate.
*
Conferinţa lui del Vecchlo la Facultatea de Drept.
Oteteleşanu vine la mine. li spun el! Averescu va feşi
înşelat. A fost prea aprig în atacuri şi prea moale în
pclr4slrea politicei de energie. El mii aslgur<'i cil Averescu
a fost chemat de Rege şi cil volu mai vedea şi altele~

www.cimec.ro
 MEMORII ~7

Oei Vecchlo vorbeşte bine, impresiommt, cu o dicţiune

italiana foarte clara. Basllescu l-a introdus cu un discurs
în care vorbia tot de Franţa şi parea a cere o alianţa
militara italo-româna.
...
Ciotori mi-a destainuit că Pangal venise la Londra ca
sa explice că Argetoianu e şeful Guvernului, iar cu un
profesor de parada, care volu fi debarcat.
Argetoianu şi-a organisat partidul. Are pe foştii sub-
secretari de Stat numiţi de mine: Tataru şi Stanciu.
Ba chiar pe d-rul I. Cantacuzino ...
•
lntrebat de la Palat dacă asist la Zece Maiu, am făcut
sS se răspundă: „Am fost de două ori, şi-ml ajunge".
„
Ultima represintaţie a • Morţii lut Asur".

15 Maiu.

Deschiderea Academiei, ln cea mal complectei desor-

dine. Nimeni nu mai ascultă pe nimeni.
Cineva de la Ştiinţi era furios că fac prea dese co-
municări; promitea să ridice chestia în plen ....

•
Duca şi-a adunat comitetul pentru a fi asigurat că-l
urmează.
•
Manollescu a fost la Regele şi asigură că în curând
se Vc1 instaura regimul fascist, guvernul viitor, - care se
va instala cel mal tărziu la Octombre, - trebuind să fie

www.cimec.ro
88 N. I ORG A

„ ultimul sau penultimul• al actualei aşezclri sociale. Dar,

dupcl ce a vclzut pe Rege, se simte obligat să tacă ...
•
Seara, la societatea „Principele Mircea", conferinţa
mea despre creşterea copilului. O lume femeiasccl foarte
amestecatcl, cu care nu sant obişnuit. Nu ştiu daccl m6
înţelege.

16 Maiu.

O doamncl amestecatcl în multe din străinătate, la mine.

St ea e de părere că Îitulescu face un joc de cabotin.
Multe din succesele lui sânt inchipuite. Ar presinta situaţia
din Apus altfel de cum este.

18 Maiu.

Roosevelt, Hitler, Oombăs declară cd vor numai pacea„.

Conferlnţcl despre miniatura românească

La Academie, se refusă negociaţiile cu Eforia pentru

Spitalul Hillel.
19 Maiu.

Comemorez pe O. A. Sturdza la Academie. Lume

relativ puţină. Asistă, de la liberali, numai Duca ~i d-na
Sabina Cantacuzino. Ziarele nu se intereseazcl de acela
care a fost te.mutul stăpan al ţclrli.
Antipa protestcl la urmă pentru dl am rclpit Iul Sturdza
Iniţiativa reformelor agrare. Lui i-ar fi milrturisit cât
ţine la ele. Nu vrea ca academicienii să pl~ce cu impresia
Jclsatcl de mine.

www.cimec.ro
 MEMORII 89

Arăt că la alte Academii se permite discuţia publici!.

Dacă voiesc, o pot introduce. Dar ea nu poate privi
comemoraţiile. E liber oricine să facil o altd comunicare.
Aici nu- sânt siguranţe ca la fisld!. Fiecare.-şi aduce
Interpretarea. A Iul vine din contactul cu Sturdza per.-
sonai, dar ce e în conştiinţa omului ~tie numai el şi
Dumnezeu. Ce am spus eu vine din contactul mieu cu
viaţa politică a ţllrii. Fiecare va duce impresia ce vrea,
potrivit şi cu ce ştie însuşi.

•
De la Pesta, Balogh, care conduce Nouvelle revue de
Hongrie, îmi scrie cd s'a admis de comitet sit am ultimul
răspuns în discuţia cu pătimaşul şi ridiculul Treml.-Tamas,
despre vechimea şi valoarea Romanilor, dar mă roagă
sii înlătur atacurile. O fac, arătând că e dorinţa lor. Scri-
soarea e politicoasă.

20 Maiu.

Pentru marea întrunire ţăr4nistă de mâni, Madgearu,

şi supt iscălitura lui Vaida, d4 un manifest, în care se
vorbeşte de catastrofala administraţie a guvernului trecut.
Nepl-!!tind lefurUe, am fi pus în discuţie pănă şi existenţa
ţării şi neamului şi am fi provocat şt tolerat mişcări
a:1arhice.
li rdspund în zlar.
Zamfir Brătescu vine indignat de proclamaţia ţărănistă.
În primul trimestru Guvernul actual n'a încasat mai
mult decât noi. Expunerea budgetară e falsificată : s'a
revenit la sistemul ascunderii unor datorii contractuale.
lmi promite cifre pentru a învedera şiretenia. Monopolul
alcoolului produce sume foarte mari, dar vreau să-l
schimbe ca siH înlăture pe dânsul.

www.cimec.ro
90 N. 10 R G A

21 Maiu.

Văd, mergand la V41eni, procesiunea guvernamentali!.

De aici, zdrenţoşi 1 din Ardeal, ţilnmi curali, cari au pe
placnrde „Traiască Iuliu Maniu" şi lozinca relativii la
hotare. LI se împarte pâne.
Aflu de la unul că au· fost chemaţi noaptea cu goarna
ca să li se spuie cil nUngurii vreau Ardealul şi ei s<l
meargă la Bucureşti ca ~ă spuie dacă-i vor pe ei sau
pe Români". /I.Iţii spun că au venit „ca sa răstoarne
Guvernul". Caii sânt de la Primli.rie.

22 Maiu.

Discursul de intrare la AcadE:mie al lui Enescu ; rias-

punde Ţiţeica. Asista Regele .

•
Lupaş propune pentru premiare memoriile lui Ata-
nasiu despre socialismul la noi.

23 Maiu.

Conferinţa a doua despre miniaturi. La radio desp.re

primele dlrţi cetite.
•
La Academie se caută de grupul gogist a se impune
premiarea c4rţii lui I. C. Anastasiu. Lăpedatu e contril
aceleia a lui Xenl, în care se laudă Take Ionescu.

Oraşul e încă plin de ţărani.

www.cimec.ro
 MEMORII 91

26 Maiu.

„Cuvântul" vorbeşte de un· front agrar între Arge-

toianu, Goga şi Iunlan.
*
Regele a fost la Cernăuţi, unde l-au proclamat doctor-
de onoare al tuturor Facultilţilor. A vorbit închtgat.
•
La Academie, adânci jignlri pe care nu le merit.

•
La conferinţa a treia despre miniaturi, foarte puţină
lume.

28 Maiu.

Adunarea antl-revisionistă, pusă la cale de Stelian

Popescu în înţelegere cu TitulEscu. Foarte multă lume.
Discursurile - aşa fi-aşa. Ca de obiceiu, multe frase
fărt'! nerv.

Ploi cumplite se drslănţuiesc din nou asupra ţării.

1-iu Iunie.

Regele a numit pe fostul mleu elev, care-mi arăta

prietenie, Rall, secretar al Fundaţiilor Regale. 1n Consiliu
e deocamdată numai Goga.
în aceiaşi şedinţă s'a încercat revenirea în chestia
Elias. Se adunaser4 iscălituri, cei isc4UJi revenind apoi
asupra aprobclrii acordate. Blanu s'a ridicat cu toată pu-
terea iubirii sale pentru o societate pe care n'o vrea
polilicianisată. Propunerea a cili.ut.

www.cimec.ro
 92 N. I ORG A

3 Iunie.

Spre OWiraşi pentru congresul Ligii Culturale. Foarte

bunii primire. SosEşte şi episcopul Gherontle, care va
ţinea o foarte frumoasll cuvântare.

4 Iunie.

A fost poate cel mai frumos congres al Ligel. Rane-

tescu, Cialâc şi câţiva prieteni au pus în mişcare oraşul
întreg, care, curat şi bine îngrijit, face cea mai bunel
impresie.
Dimineaţa, asist la desvelirea bustului fostului primar
şi senator, profesorul V. Stanciu, odinioară colegul mleu
la Şcoala Normalii Superloarc"I din Iaşi. Toatc"I lumea-i
pc"lstreazc"I o caldc"I amintire.
ln aceiasl zi, adunarea „de rllsturnare" a liberalllor.
Aud pe un' agent care explică unui ţc"lran că mai sânt
oameni poltticl cinstiţi.

5 Iunie.

La Silistra, unde ne primrsc represintanţii tuturor na•

ţlilor. Li fac o predică de solidaritate şi muncă. Prefectul,
fost colonel, pare un om de treabă, harnic. Se plânge
că nu e ascultat la Bucureşti. A întc'lrit paza de spre
comitagii cu trei cordoane, şi cu jandarmi călCiri. Co-
mitagiii sânt executaţi. I·ar trebui bulevarde de pază şi
orientare prin păduri, dar Casa PCidurilor se scumprşte.
La Fraşari, colonie macedoneanCi cu gospodllrii înflo-
ritoare, câmpii de roadei, turme. Se mal face paza de
noapte cu ceasul pentru a întâmpina eventualele bande.
Şi mai mândre case la Aidemir, unde acum câtva timp

www.cimec.ro
 MEMORII 93

voiau să li dărâme locuinţlle pentru motive de legalitate :

a trebuit ca femeile să iasă cu topoarele.
Apoi pe Dunăre la Olteniţa, unde Goga, după întn:-
nlrea lui de la Turtucaia, are curajul de a mă saluta zim-
bind. De acolo cu automobilul la Bucureşti.

8 Iunie.

Ca şi la Cerniluţi şi în Banat, foarte mult entusiasm

pentru Regele cu prilejul comemorării „Restauraţid".
A toastat la masă pentru cei absenţi şi în specL i
pentru fratele său.
•
S'a semnat pactul celor patru Franţa insistând asupra
faptului cil se prevede în punctul 2 „procedura" şi nu
„ principiul" revisuirii tratatelor.
Evul mediu n'a murit cu totul..„

14 Iunie.

Evenimentul sensaţional e acum Conferinţa de la

Londra.
Pentru locul prim se luptă Tltulescu, care, dibaciu,
zJboveşte, şi Madgearu, care s'a răpezit ca să audă pe
Beneş vorbind în numele Statului comun.„
Mihalache declară cc'l „n'a primit" s.11 represinte Ro-
mânia.
15 Junie.

Un „publicist", ŞtefanFlorescu, autorul broşurii fran-

cese iu care pove~tia viaţa privată a Regelui, m'a dat
în judecata pentru verificarea averii pe care am furat·o.
Am un complex de clădiri clin banii Statului şi am luat
câteva milioane de la Detterdlng.

www.cimec.ro
94 N. I ORG A

Răsplngându-1-se cererea la Casaţie, a f4cut recurs. Se

intreabii de ce n'am protestat contra acusaţiei (am în...
cercat un proces, dar Taşca, ministru la Berlin, unde se
publicase tldlloşla, ml... a pus în vedere ce spese com-
portă).
Curtea rc1spinge recursul.
16 Iunie.
„Universul" g4seşte cu cale sli reproduc4 desbaterile.

30 Iunie.

H. Tiktin îmi scrie de la Berlin că trăieşte din 75 de

mlirct pe tunel, pe care i le dă Universitatea de acolo,
dar „xenofobia" curentă i le poate opri, şi din ce-i vine
de la cclrţi. „Din adâncuri strlgc'i către mine." lmi cere
s.I intervi.n la Rege pentru un ajutor permanent. Are
optzeci şi trei de ani, şi-i pare rău că a tr4it atâta.
Scrisoarea e frumoasă, slgur4, dreaptă, în cea mal
bunel limbă. romăneascil.
Voiu comunica scrisoarea generalului Ba11if. Votu că.Util
să ... i dc1m ceva de la Ligă, de la Institutul mieu. Dacă
vrea, să-i oferim un t1c:Ulpost la Fontenay-aux... Roses .
•
Cumnatul mieu Selchter îmi spune cil, în Marele
Războiu, Italienii erau pu fect lnformati. lntr'o zi, cofo...
netul austro-ungar a aranjc;t o zi de reculegere cu pro-
gram. La oara deschiderii serviciului divin trei aero-
plane italiene au apărut lăsând sll cadă copia programului.

3 Iulie.
Moartea lui M. Suţu şt a lui Ferdinand Ghtca, ultimul
fiu al Domnului din epoca Unirii.

www.cimec.ro
 MEMORII 95

Goga o declarat la o întrunire că „fulgerele sânt în

mânile Iul" şi c4 e liber a li da drumul eu a te reţinea
(lnalnte ne înştiinţase că „înainte de a se iag4lbeni foile
porumbului" el va fi la Guvern ; apoi a desmlnţlt, spu-
nând numai cil i se cuvine şt tul un loc într'un Guvern
de reparaţie). Acuma arată cil nu va mai 11 lega cu sarm4
oalele sparte de alţii", el le va sparge el însuşi, cacl e
„la capătul muceniciei sale".

Argetoianu, încheind şirul întrunirilor sale, spune la

TArgovlşte c4 „nu vrea Guvernul, ci puterea", ca ar
trebui s4 admltil creditorii nulitatea creanţelor lor şi c4,
poate, în toamnă, să fle cu legi gata votate in sensul
vederilor sale, fiind .singurul om politic" care are un
program.
*
lntors din Apus, Duca împace!! pe amatorlt de întregire
a partidului desavuîad pe tinerii cari o rc1splnseseril
sprijinind cu putere prf sldenţfa lui.

Dia parte-i, Titulescu e încântat. ln numele României

(parc4 nu mai exista diplomaţie„.) şi al Micii lnţelegeri
a isc41it, împreună cu Afganistanul, Turcia, etc., definiţia
„agresiunii" dictată de Polttls Sovietelor şi, într'un dis-
curs tri nL s integral (iar al lui Utvlnov într' un resumat
bine potrivit), anunţil dl poate în curând se vor relua şi
legciturile diplomatice.
„.Oe aceia, acum un an, a căzut Vaida.
Ce circ, Doamne, ce circ !
4 Iulie.

Colonelul venit cu compania bacalaureaţilor lmi spune

că,pe ccînd odlnioar4 la Mlnisteriul de Razbolu tot ~r-

www.cimec.ro
96 N. I ORG A

viciul ii fâceau ofiţeri şi subofiţeri, azi civili se amestece\ ;

dactilografele, în care nu se poate pune nicio încredere
pentru secretul militar, sânt în toate colţurile; generalii
nu mal încap. De la douăsprezece înainte e un adevârat
bâlciu : intrc'i cine vrea, trântind uşile.

6 Iulie.

Regele rllmâne la Bucureşti ~i reia audienţele, de şi

se anunţase că la 1-iu Iulie ele sânt oprite şi că are
Intenţia de a merge la Sinaia.
Aşteaptâ pe Îitulescu, şi întoarcerea lui Madgearu : a
lui Mihalache ar putea produce conflicte fâţişe, care ar
duce la plecarea Guvernului.

9 Iulie.

Principesa Elena dăruieşte, prin generalul Condeescu,

casa ce i-am clădit la Vălenii-de-Munte Scolii de Misionare.
Rcls;mnd, trimeţând şi o telegram<l 'de mulţi!mlre prin-
cesei:
Domnule General,
Dorinţa mea şi a tuturor celor ce au ajutat cu atâta
iubire a fost s4 putf m avea pe A. S. R. în acest loc care
i-a plâcut, măcar câteva zile pe an. Împrejurârl triste,
pentru înli!turarca cărora am făcut tot ce mi-a fost cu
putinţă, ni-au rdpit aceast<l bucurie.
Dace\ A. S. R. e adu~ă a nu mai putea veni la noi,
vom păstra casa pe care o reuneşte cu aşezi11mlntele de
alei în aşa fel încât, orice destinaţie obişnuită I se va da,
sil fie oricând gata a primi pe aceia care a r4spândit
atâta bunătate din farmecul personclităţii sale asupra
ţilril unde o vedeam purtând Coroana României.

www.cimec.ro
 MEMORII 97

Numele A. S. Regate va rilmanea legat de fundaţia

pe care binevoieşte a o face, şi cine din fetele cu do-
rlnţEl de a-şi desăvârşi studiile Şi de a-şi întilrt s4n4tatea
se vor adilpostl o clipă supt acoperemantul ei li vor
blnecuvAnta numele.
Primiţi, vEl rog, d-le general, încredinţarea consldera-
ţlitor mele deosebite.
V<ileoli-de·Munte, 9 Iulie 1933. N. Iorga".

16 Iul~.

Deschiderea cursurilor. Gusti şi cu Ţoni au creat

două cursuri pentru invilţătorl : la Grl.ldtşte şi la Slbliu,
cu toate înlesnirile.
•
Pentru consfc1tuirea politicii au venit - ori şi-au scusat
absenţa - mai toţi prietenii miei.

19 Iulie.

„Cuvântul" caufi1 să răstălmâceascil discursul mieu ln

sensul că n'aş fi crezut necesarii succesiunea la putere a
lui Duca. A~ fi exprimat numai dorinţa unul Mioisterlu
de concentrare, fie şi supt presidenţla Iul Duca.

20 Iulie.

Ziarul lui Goga spumega pentru o glumll a mea la

adresa şefului.

27 Iulie.

Costin Sturdza îmi cere un intervlew, ln care atributu

Coroanei sarcina selecţionării intre oamenii politici, în-
7
www.cimec.ro
 N. IORGA

cepând cu aceia in jurul silu, căci filră aceasta ,,ideia

monarhică ar fi pentru mine numai o amintire istorică
şi un postulat metafisic".
Mil asigură că se pregt'lteşte ceva la Bucureşti, dar că
Duca nu pclate veni decât sau cu Gh. Brătianu sau cu
Goga. A cerut r<'ispunsuri şi generaluiui Averescu, care
a dorit o zăbavil de câteva zile. Nu dă irnportanţli vi-
sitei la Blidăcint a lui Or. Filipescu, "şeful" st'lu.
Aceleaşi ştiri de apropiatt1l crlsă le aduce şi Lenguceanu.

31 Iulie.

Visită şi concert a corului de la Călăraşi.

Uniunea Fundaţiilor Regale îşi publici! afişul colorat
în „Dimineaţa".

1-iu August.

Mă cercetează profesorul Grondijs de la Universitatea

din Utrecht, filosof, dar ocupându-se şi de literatura, de
arta bizantină. Vrea să facă şi cercetMi în ţJasarabia. S'a
însurat din nou, la Moscova, cu o Rusoaică şt a trecut
la ortodoxie. A servit într'un regiment frances şi a fost
şi p;;: frontul român (pe un colonel frances, care-i spune
cil e „plus boche que Fran~is", 1-a „minţjt" şi era sli fie
un duel; generalul frances i-a spus după împăcare că
altfel i-ar fi trecut peste graniţă, fiindcă nu .... I trebuie
„des affaires"). Are casă lângt1l Paris şi vrea să ţie la
Institutul de Geografie din Paris conferinţe asupra ţării.
-E- născut în lava şi are kgl:ituri cu aristocraţia de acolo,
care, de şi urăşte pe laponesi, tremurd de nerăbdare
ccbd li s'a vorbit la o conferinţc1 de planurile acestord
asupra Indie4 englese. Sânt azi 30 de milioane de lava-

www.cimec.ro
 MEMORII 99

nesl, dar clasele de jos sânt încă deprinse cu robia.

laponesii, devotaţi lmpilratului lor „divin", cu care se
simt rude, freamiltă de dorinţa cuceririlor. La ei s'a
refugiat Dalai-lama, cu imensul lui prestigiu. Grondijs l-a
văzut aşezat pe tron, „recreînd lumea" prin treptele re ...
liyioase ale riturilor sale înaintea unei mulţimi imense.
A vorbit cu profesorul olandes, cu care s'a şi fotografiat,
întrebându-l dacii n'ar putea cuceri Europa religios.
Vorbeşte de şefii cehoslovaci. Gajda era spiţer. Jn
Rusia s'a impus prin hotll.rîre. în general Ceho-Slovacii
s'du purtat prost. Exploatau pentru comerţul şt cu par...
fumuri linia încredinţată pazei lor. Au vândut bolşevi­
cilor pentru un vagon de aur pe Colceag.
Are rele pClreri despre Italieni şi nu pare a iubi peste
măsura pe Francesi. E prieten cu generalul Samsonovtcl.
Cunoaşte cărticica mea despre Istoria Imperiului bizantin.

7 August.
Mă cerceteazll. tânCirul profesor fraoces, născut în
Ardeal, intre Evrei maghiari, format la Liceul şi Univer ...
sitatea francesă, cu serviciul militar în Franţa, dar făr!
cctlţenie, · Goldberger, care mi-a fost recomandat de
Hauser. A scris ceva desprt> un subiect economic un-
guresc şi vrea sll se ocupe de situaţia Românilor ardeleni
intre 1849 şi 1867, alegându-şi un comital caracteristic,
care i se pare a f1 Bihorul, unde şi are rud2 de aproape.
Ca limbă, ca fel de a gândi, cu totul f rances, ca şi
cum ar avea nu ştiu câte generaţii galice şi creştine în
urma lui. Foarte inteligent micul om blond cu limba iute.
Vorbeşte de Franţa, de prestigiul ce şi-a câştigat
Daladier, de speranţele ce se pun, în momente de greu ...
tt'!ţi sociale, în Laval. La Strasbourg, dacă n'a tras armata

www.cimec.ro
100 N. I ORG A

contra greviştilor, îndemnată de agenţi germani inarma1i,

cari au şi fost expulsaţl, jand'lrmeria, poliţia au trebuit
s'o faca. Cunoaşte campania ce s'a dus contra Guver-
nului mleu : în parte era provocata de presenţa lângi
mine a lui Argetoianu, în parte pentru a lovi în ama-
torii de dictatură din Franţa insăşi.
Crede cel Uni:Jarla a făcut bine ca a cerut moratoriul
extern şi şi·a organisat armata cu banii rilmaşt. E opera
lui Bethlen. Intâlnirea Regelui cu acesta a dat mari spe-
ranţe revisionlsmului.
I se pare că, dacă e de fclcut un nou războiu, ap()i
mai bine acum, când Franţ::i are mclcar netilgădulta su.-
perioritate tehnică.
•
Ralli a fost la mine. E încântat de ce se va face din
produsul serbărilor de la Fundaţii, intre altele o biblioteccl
municipală, care fireşte nu priveşte pe Rege, nici fun-
daţiile, plus un şir întreg de tipărituri. lntre dânsele şi
o biblioteci:'l istorica încredinţată unui tânclr. E fncil in
studiu chestia acestei categorii de tipilrîturi.
li spun lui Rallî c.1 eu, care m'am tot bătut cu tot
felul de lume in viaţa mea, primesc şi aceast4 luptil.

11 August.

Titeanu constata prin „ Viitorul", în legilturil cu numele

de „Rominan" din corespondenţa Iul Seletzkl, al cărui
proces sensaţional, de şi redus de Guvern numai la
deţinerea de acte militare şi rupere de sigilii, contlnuil,
că Boilă a avut legături cu Skoda şt deci de acolo i-ar
veni averea a ciiril origine ni rilmânea ascunsil .
•

www.cimec.ro
 MEMORII 101

Pleaca N. O. Stoilov, secretarul Legaţiei bulg4reştl, şi

mi-o anunţa printr'o frumoasă scrisoare, c4rela-i răs­
pund astfel :
„ Cher Monsieur Stolloff,
Je vous remercie et je remercie par votre moyen M.
Nikov, pour te llvre, d'un si riche contenu, que vous
venez d~ m'envoyer. Je trouveral queiqu'un qui puisse
m'en donner un compte-rendu pour ma n: vue fran<;aise.
V1Jus voudrez bien lui communiquer que la mlsslon
du Patriarche d' Achrlda m'etait connue par un docu-
ment des Archives de Vienne, mais pas aussi son re-
sultat. li faudralt chercher a la table des volumes XI et
XII que j'al donnes a la cotlection Hurmuzaki. Quant
au livre d' Aricescu, ii est extr~mement rare: j'ai l'exem-
plaire que j'ai rec;u comme el~ve a la distributlon des
prix ii y a un deml-slecle. St je trouve quelque exem-
plaire chez mes bons amis Ies antlquaires, je m'empres-
seral de le Iul offrir.
Votre depart sera regrette par tous ceux qul, comme
mol, ont connu votre esprlt ouvert a tout ce qui touche
aux graods problemes de notre epoque, parml lesquels
un des plus importants est celui de la collaboration entre
Ies peuples salsis depuis quelque temps d'une fureur de
haine atroce et stupide, el qui ont apprecie vos sinceres
efforts pour que nous u'en arrlvlons pes encore une fols
a ce qui malheureusement s'est passe sous nos yeux affliges.
VenillH croire, cher Mr. Sto"iloff, â mes meilleurs
sentlments et accepter l'envoi des livres que je vous
destine en souvenir de nos relations. N. Iorga".

28 August.
Plecare, seara.
La Cernliuţi. Giizduim la Mitropolitul.
Oraşul e murdar şt face o impresie de pllrăsire.

www.cimec.ro
102 N. I ORG A

16 August.

Seletzkl e condamnat la cinci ani de închisoare.

17 August.

La Bucureşti, N. Georgescu pretinde cil el a ştiut cu

cAteva ceasuri înainte de sosirea sentinţei cuprinsul el.
•
0.-rul Topa îmi explică o parte din ameninţările lui
Radu Rosetti, avocatul lui Seletzki, ca va destăinui con--
versaţii prinse la microfon şi fotografii care vor figura
„în toate cinematografele din lume". Ar avea unele
dove1i contra lui M. P.

18 August.

Seara, plecare la Varşovia .

•
Aflu că Puaux a fost rechemat pentru prea desul
amestec în afaceri financiare. Colonia francesă ar fi fost
mulţilmllă de plecarea lui.

19 August.

Oprire la Lemberg pentru trei ceasuri. Oraşul s'a

transformat mult, dar populaţia, foarte amestecata, nu
dă un aspect simpatic forgllor străzi, unde lipsesc prea
mult restaurantele şi cofetarlile. E şi SAmbătcl şi mişcarea,
afară de centrul primblclrllor, e slab<'i. Puţine automobile
şi trăsuri, la care poţi cclpiita reducere pe jumatate.
Trebuie să vil cu un ceas înainte ca să capeţi un loc
sigur în clasa J„fu, care e Imediat îmbulzită. Un general

www.cimec.ro
 MEMORII 103

stt'l în culoar şi ascultă de la oara trei la miezul nopţii

continuu! discurs, strigat, al unul subaltern. E un cas
unic de reslstenţă, din partea amândurora. ln comparti-
mentul mieu se discută ca în familie.
La sosire, Cotruş şi doamna, Mlşu şi, din partea Po-
lonilor, Gorka cu doamna, cari-ml oferă, în numele
Societt'!ţii polono-române odaia la otel. Un grup de
studenţi romAni, mai mult de la Academia Comercialii,
ms. saluti'I: sânt alei pentru o „practlci1M de câteva
săptiimâni.

Oidere e la Bucureşti.

20 August.
Dejun la Handelsman, cu Temperley, Koht, Etsen•
mann, Frijs, Luklnich, Lberltier, Manteufel şi încă un
secretar polon. Handelsman vorbeşte mişcat pentru Koht,
a cărui presidenţie se menţine ; aminteşte şi de vechea
noastră cunoştinţă la congresul din Londra.
Dimineaţa, un ziarist polon. Apoi un senator care a
pus să se traduct'l în româneşte ziarul unui Engles despre
razboiul polono-rus.
Seara, recepţie ta Societatea de istorie polona.

21 August.

Deschiderea congresului în sala centrală a Politehnlcei,

cu totul nepotrivită ca acustldl. Dembinski vorbeşte în
trei limbi, apoi urmează, scurt, ministrul de Instrucţie,
care e şi preşedintele Consiliului, un profesor de istorie,
după el un episcop, profesor la Ltov, delegat al Papei,
în numele oaspeţilor. Koht, a cărui presldeoţie se ispră­
veşte, îşi ceteşte discursul de plecare, de o mare
lungime, art'ltând opera pe care a îndeplinit-o. Lumea

www.cimec.ro
104 N. I ORG A

iese în mare parte. Cu toat4 presenţa bc!ltrânului preşe...

d1nte al Republicei, se face atâta zgomot de nu se mai
aude nimic. Sllinţile tul Diehl de a domina acest zvon
11ânt f<lril folos. Şi e aproape unu' şt jumătate„. lmi sa-
crific comunicaţia, din care dau numai conclusiile, care
trezesc interes şt sânt cald aplaudate. Urmează cetirea
după tipar a profesorului polon Kutrzeba (în franţuzeşte) .

•
Dllpii-amiazl, Gyula Moravcsik, profesor la· Budapesta,
catil să învedereze cil a fost cândva un plan greco-
ungar asupra Bizanţului, care s'ar fi deschis unui Arpa-
dian ca urmaş al lui Manuil Comnenut. Radonic arata
lipsa de temeiu a lpotesei. Iau cuvântul ca să-i spun
c! o asemenea interpretare e contra îmeşî ideii bizantine.
*
Seara, recepţie la ministrul preşedinte. Primeşte, în
locul lui, care vine pe urmc!I, Beck de la Externe. întâl-
nesc şi pe Wielowicki, fostul ministru al Poloniei la
Bucureşti, c4rufa-i vorbesc de pactul cu Sovietele. Nici
el n'are mai multă încredere într'fnsele.

22 August.

La congres, Tourneur-Aumont vorbeşte despre ideia

frontierei. Dau explicaţ{i cu privire la fixarea de Neagoe
Basarab a celei dintre Ardeal şt Muntenia. Motivul e
fiscal, pentru păşuni şi dijme. Faţc!I ele Moldova, unde e
numai trecerea pe la Breţc, delimitarea n'a fost de
nevoie. De aceia Iosif ctl II-iea a putut ră~lul un teritoriu
"cat dou4 comitate". Altcineva observă că aşa era şi
între Veneţia şt vecinii ei.
*

www.cimec.ro
 ME.MORII 105

Du :>ă masJ h coni~'sa Kra~inski, in frumoa~'a- i \' ilc'i în

stilul se..:olului al XVIlI-lea. Convusaţie interes,mtă cu
femei distinse : ea, sora şi nora ei. Contesa crede ci'i
R11şil cel mari erau oameni amabili, cu cari se putea sta
de vorba ; cei mici faceau escese de zel.

*
S"ara la Primllrle. Vorbesc cu Radonic despre stările
cie lucruri din Iugoslavia, aşa cum le descrie un recent
ankol din l' Europa Orientale; îmi ar4t mirarea pentru
uc,dnea pe stradi'i cu ciomagul, la Zagreb, a istoricului
Sufflay. Şi el recunoaşte ca e o ruşine. Fc1ptaşii n'au fost
urmăriţi. Poliţia şi-a avut partea. Dar Sufflay C:Td un
v· chiu maghtarofil. lntrebat daci'i Jifcovici şi asasinii
0:1renovicilor sânt inccl puternici, o ti'igădu!eşte. Stc!pAn,
e reij<2le. Dar recunoaşte că ar trebui să crec ze alte
organe ăte autocraţiei lui.

23 August.

Lungi'i expunere a lui Bldlo, care pare obosit, a teoriei

lui despre cele patrusprezece perioade ale Istoriei Europei
orientale. Se adauge, cu reflecţii proprii, în franţuze~te,
l lu:ddsman, care începe cu câteva cuvinte în limba
cr M. Alte observaţii ale lui Halecki, în cea mai bunii
gumani'i. Şi Lberitier are ceva de ad4ugat. Apoi inter-
vine, intr'o germani\ aproape neinţeleasll, Derjavîn. Şi
alţii, ~i alţii.
Visităm Museul de artil, aklltult în vre-o zece ani,
intr'o clildire potrivit!, la care se va lucra şt mai departe.
Foarte frumoase piese Istorice şi artistice. Museul d('pinde
de Primilrie. Directorul e cu totul autonom, un om
blând şi bun, de toata ispravn. Va duce la capllt opera

www.cimec.ro
106 N. I ORG A

începută în timpul chiar al războiului, când era întrebat

„ pentru ce viitor lucreazli ". „ Cerşind" o va înd~plini.
Apoi o plilcută societate la Cotruş, la Handelsman.
Oiv~ky, „ambasadorul cultural" al Ungariei, care, int
se spune, aduce cele mat mari serviclt patriei sale, fiind
şi profesor la Universitate, presintă leg~ltura dintre „A~e­
zămlntele regatului de Ierusalim" şi ale Unguki şi
Poloniei, apropiere lngenfor,să şi Justi'l.

*
Conversaţie cu profesorul frances Olivit:r Martin desi:,re
vechea Franţă regaltl, foarte populară : poporul asi11ta
la naşterea reginelor şi putea intra în gn11dinlle regale.

24 August.
Comunicaţiile lui Marinescu . şi Panaittscu, după o
largă expunere a lui Halecki. Asculti'itorii pkacă în mere
parte. Dembinski e jenat. Marinescu dă o informaţie în
mare parte noutl. Panaitescu, despre comerţul moldove-
nesc, e mal uşor comprehensibil şi are o form~ fină
Ambii se bucură de o frumoasă discuţie.

*
Prânz la K~trzycki, preşedintele Societ4ţil de istorie
polon<'!. Lângtl mine, o simpatică „deputată" polonă. Mii
asigură dl la ei nu se ajunge la violenţe în Cameră. Să
credem„„

Oupă-amiazi, ascult pe Temperley, care vorbe1te

înaintea unul public foarte numeros. Apoi la baroana
Lesser şt la Gorka, unde şi subsecretarul de Stat
pentru politica orientalil, om tantlr, blond, suradtor si
'

www.cimec.ro
 MEMORII 107

de o perfectil tilcere. Gorka locuieşte tocmai în vârful

unul odios skyscraper.
•
Seara, banchetul Congresului. Preşedintele Societăţii
de istorie din liov vorbeşte despre istoriografia polonă,
cu totul neascultat, îotr'un zgomot enorm. Apoi Koht,
în nemţeşte, cu obişnuitele lui glume, care fac să râdă.
Urmea:u'I un Belgian pe acelaşi ton. Fedele face lauda
Poloniei în limba latinii, pe care o considuă ca un
patrius sermo. La masă se mira de toleranţa regelui
Carol I-lu, care lsci\lia orice. Recunoaşte c<! fascism ul
aşa cum este nu poate fi decât un fenomen italian, dar
crede cc'I unele principii ale lui se impun tuturora.

25 August.

La Biblioteca Naţionalc'I, pe:ntru a vedea manuscriptele.

Unele cu miniaturi francese, flamande foarte frumoase.
Şi o traducere în versuri france!!e a lui Macrobiu,
„ Despre Vise". Aflu o scrisoare a lui Duca-Vodc'I şi un
colţ de Moldovi'l într'o harta polonil din secolul al XVI-iea,
de curând gi'lsltil într'o legătura. lntâlnesc pe fiica din
prima cclsdtorie a lui Rolla Ptekarski, vechiul ilustrator
al cdrţilor mele la „Minerva".
„
Dejun la Legaţia României cu Fedele, Handelsman,
Demblnski.
•
La ministrul de Agrlculturc'I, care-mi dc1 semnul amin-
titor al luptei purtate contra Ruşilor de legionarii cari
s'au format la Galaţi, ca amintire pentru servicii ce le-aş
fi putut face la Iaşi.

www.cimec.ro
108 N. I ORG A

Discut cu C4dere zilele când regele Ferdinand era să

fle prins de bolşevici. El era cclpitan, şi locii de SAmblltli
dimineaţ4 se lua!leră milsuri pentru a se pazi, şt cu mi-
traliere, palatul, el însuşi fiind acolo; regele a plecat a
doua zi numai. ln afacerea lui Roşal, pentru care i s'a
cerut de bolşevici, cAnd, supt Averescu, a fost trimes la
ei s4 negocieze, predarea asasinilor, şeful bolşevic ar fi
fost ucis obscur într'un v4tmaşag cu adversarii; nu pare
11 fi fost aşa.
El crede ca lucrurile Academiei s'ar putea recapata;

'l
Litvlnov i-ar fi dat aceast.5. asigurare. S'ar putea lucra.
prin Poloni.

26 August.

Presidez din înt4mplare secţia unde vorbesc Volpe ~i

Pag~s. După amlazl la Kornemann (despre regii clien-
telari ai Bosniei), la Grabar, care pnslnta împrumuturi
de art4 în Estul Europei, nu f.!irc1 a ne scade:!, ceia ce
ml face .!Iii intervin ca sli arăt că principalul e ansam-
ltlut, stilul -, iar Balş adauge cei si\nt şi înrâuriri occtden-
t~le. Slab Coriolan Opranu, care înşiră clildlrl şi lucruri
ale tuturor naţiilor dln Ardeal.
*
Seara, la preşedintele Republicei. Primire stângace a
un:d mulţimi enorme. Aşteptilm la uşa odăii care se
deschide şi se închide. Dembtnskl alege primul grup de
zece. Preşedintele pare cii nu ştie franţuzeşte : l se traduce.
Spune ceva despre congres Iul Koht care reapare cu un nou
diiicurs. Mie-ml vorbeşte despre cuvântarea de deschi-
dere, glumind. Apoi Handelsman mil. readuce şi, când
iaau loc lângil. dânsul, un stol de doamne mii împiedeci:\
de a vorbi ceva. Mct întorc ccl.tre Beck ~i-i arctt cât4

www.cimec.ro
 M1i:MORII 109

dreptate aveam in chestia pactului. El pretinde ci'! Ghicii,

la Varşovia, a declarat că nu-l vren şi dl Zaleski n fo~t
şi el de pi'lrere dl trebuie încheiat. - Am corespondenţa.
- Dar nu şi conversaţiile. li e de pacea Europei, care
nu ar fi asigurat4 decAt <lupii încheiarea conflictului
dintre noi şi Soviete cu privire la Basarabia. - Conflict '?
Dar ar trebui sa poat4 muta Nistru! din loc ('.a s4 ne
faci'! să tasăm ce avem I It spun c4 a fost rilu Informat
de Szembek, c4 nu numai voiam semnarea, de şi nu
cred în onestitatea Sovietelor, dar i-am comunicat mi-
nistrului Poloniei şi sensul, formula chiar pe care aş
t1ccepta-0 1 dar, fi'lril ca aceasta si'I ni fie presintatil de
Soviete sau de Poloni, de Frances!, n'aveam ce lscilli,
c!ci prima noastr4 formuhl fusese refusată. li observ că
legi'ltura noastră cu dânşii „flotte• de un timp, că ea va
trebui din nou „strânsa." când se vor convinge cS So-
vietele au cedat numai dublei presiuni a laponesilor şi
a ţăranilor răsculaţi, că, de şi n'am făcut pentru armata
ce au fc'lcut ei, - el adaugc1: "şi ultimele sacrificii", - şi
oricare ar fi valoarea noastră în sine, locul unde sAntem
ne face extrem de preţioşi. Pacea de care vorbeşte el e
o ilusie; e „un om bun" daci'! în adevăr crede într'iosa;
există o singuri'! pace sigun'l, aceia care e ţinută sus, în
vârful baionetelor. - Eu sant colonel. - Foarte bine I Se
plânge de pactul celor patru.
fi ari'lt cil, şi dacă Ghica, venit la Varşovia „ca sil-şi
la cordonul Vulturului Alb", a vorbit aşa, el nu putea
angaja Ministeriul, ci'! ar fi trebuit sit se mal întrebe odată
la Bucureşti. - Arn fost şi eu 11colo. - Da, şi nu mi-aţi
lăsat o cartă. - Erdţi absent. - Poate aş fi revenit pentru
a dd explicaţii care, cum vild, erau necesare.
Impresia pe care o am e că acest om nu ne iubeşte
~i nu ne stimeazi'I. h trebuie minciuna păcii, chiar dacă

www.cimec.ro
110 N. l ORG A

ar fi sărupem din trupul nostru pentru a i•o procura.

Vorbeşte franţuzeşte cu oarecare greutate şi nu pare a .
fi deosebit de inteligent.
Tn cele cAteva cuvinte pe care Ie-am putut spune
îmbulzitului preşedinte, cum era vorba de naţionalism,
i-am spus că, ndaci'i vom continua a-1 înţelege ca asti!zl,
va trebui să comandăm o miliţie de Chinesi sau de
nei:Jri pentru a ne împiedeca de a ne între-mânca".
La lntors, 01.dere se plânge de Îitulescu. Formula lui
„diferende" fără nimic alta, avand acelaşi sens ca, la
mine: „diferende presente, trecute şi viitoare", i-a fost
aspru reproşată la Bucureşti. A stârnit indignare, şi la
Mihai Popovicl, un al doilea articol, care nu era decât
însuşi textul lui Titulescu.
•
Fără a fi convocat şi eu, comitetul internaţional a fost
ales, cu Domanovszky şi Olver. Îi spun lui Lh~ritler că
nu voiu mai veni la comitetele anuale. El cată să Hpllce
alegerea Ungurului prin invitarea de anul trecut la Bu-
dapesta. „ Dar Ol ver 7" Tace. n Rândul României va veni."
„ De la alefJerea lui Sus ta el a trecut. De altfel am pu-
tinţa să-mi procur satisfacţii cu mult superioare la ceia
ce-mi puteţi ofdl". El pretinde dl de la alţii vine jignirea.

27 August.

Şedinţa de închidere, la Teatrul Naţioual.

Kehr vorbeşte de tehnica lucrului de arhive. Foarte
bine, Lelcht din Bologna desrire organisări muncitoreşti
medievale ordonate probabil de ultimii Carolingieni.
Gaoch, curios cap celtic, autorul cărţii asupra „htoriei şi
Istoricilor în secolul al XX-iea", despre ideile lui Thomas
Hobbes. lnchele Vulghin, în numele Sovietelor, bătrân

www.cimec.ro
 MEMORII 111

dârz cu îofilţişsre militară gumanică, despre marxism Şi

saint-slmonlsm (unii zimbesc, la urma aplause de com-
plesenţă, puţine 1 Handelsman observll că Rusul s'a ferit
a face orice ar fi putut fi considerat ca propagandă).
Cald discurs, cu gesturi largi, al Iul Demblnski (75 de
ani...), după care noul preşedinte, Temperley, ni spune
câteva cuvinte bune fiecăruia; numele mieu e primit
foarte dllduros de sală.
Oupll-amlazi, la soţii Turczynski, la cari se face foarte
bunii muslcă; au fost în România ; doamna a cântat trei
ani la Scala.
•
Cotruş spune cum, copil, fiu de preot ardelean, nepot
<le ţăran cu patru clase săseşti, a fugit iarna, filră bani,
la Bucureşti, unde a văzut pe Ovidiu Densuslanu şi pe
Chendi, căutand centrul luminos al culturii naţiei sale.
A 24slt copii cari Insultau grosolan pe scriitorii la cari
el se obişnuise a se închina. L-a cuprins un desgust.„.
Aici, un copila~ de şcoală mă opreşte în stradă ca să
m4 roage sll-i dau o semnătură„ ..

4 Septembre.

La Bucure~ti, pentru o conferinţă la Academia Co-

mercialll.
Vlld lucrllrlle de restaurare de la Curtea Veche şi
Creţulesctt.

6 Septembre.

S4nt excluşi din . partid Bollă şi r:ăspânditorii manifes-

tului, Ilie Lazăr ~i Lencuţa, cari au ameninţat poliţia cu
revolverele.

www.cimec.ro
112 t-;. I ORG A

8 Septembre.

Seara cu automobilul spre Braşov.

9 Septembre.

A doua zi a congresului „Asociaţiei" ardelene. Găsesc,

dimineaţa, şedinţa deschistl : asisttl Gusti în atitudine de
profund cugetător. Escelent raport al lui S. Ţeposu, care
ar voi să se primeasdl proiectul Senatului cultural şi
face lauda lui Gusti, care, ieri, ca în zile de bielşug, a
promis doutl milioane, neuitând stl măguleasctl şi pe
învtlţători. Admirabilă expunere a d-rulul Haţleganu
despre .tehnica" propagandei culturale.
Şedinţa, la un cinematograf, pentru discuţii e puţin
frecventatil şi lâncedt'l. Se propune desfiinţarea secţiilor
literară şi ştlinţiftcă şi crearea altora, cu concursul Aca-
demiei. Cineva protestil, din pietate. Rtlspunde, crud, G.
Bogdan-Duicil.
Vorbesc cu Agârbiceanu. li observ ce urât4 Impresie
a ftlcut revenirea lui la naţionalii ajunşi la Guvern. Se
scus4 cu aceia c4 a vilzut cum Ardelenii nu vor pe
alţii. - Dar nu era momentul„„
Ml se spune că episcopul Niculescu a vorbit curagios,
pilrând a da lecţii Regelui, care era foarte slăbit şi obosit.
Vorbesc cu Haţieganu, reproşându-i că a fost aşa de
puţin loaial cu noi. Vede acum halul partidului ! De
ce au f.!icut tot posibilul pentru a m4 face sil plec 7
- Nu sufilr oameni superiori.
Dup4-amiazi, la 5, explic de ce liga nu primeşte
Senatul cultural şi schiţez planul conlucrilrii cu „Aso-
ciaţia". Protest al generalului Manolescu ct'l nu i-am
pomenit „Casele Naţionale" şi n'am recunoscut ce a

www.cimec.ro
 MEMORII 113

ispr4vlt la Cernăuţi Nandrlş, care e de faţă şt iea cu-

v4ntul. Dar e tărzlu şi trebuie sa plec.
lntoarcere la Văleni, noaptea. ·

I O Septembre.

Mihalache a trecut în revistă la Câmpulung dlmăşile

sale, care-l cereau dictator. A cerut devalorisarea leului
Şi autocraţia primului ministru de partid.
M'a insultat în acelaşi moment când o făcea şt Ma-
dgearu.

15 Septembre.

Incep cu singure şase fete lecţiile la Misionare.

17 SeptemfJre.

Cineva îmi comunică următoarele din partea lui Meteş:

Sever Dan, trimes de Rege la Maniu, a fost primit de
acesta aşa : „ Dar eu nu fac pollticil. Vinil să vezi ce e la
vie. Eu nu fac politicii ... ".
După MEteş, Ardealul e încil alâturi de Maniu.

21 Septembre.

Vlsita lui Nae Ionescu, care s'a anunţat de ieri pentru

o „chestiune personală".
lmi spune cli, neavând cui altuia să se adreseze, îmi
cere sfatul într' o „chestie de conştiinţă". Totul merge
rău. Scăparea nu mai e în partide. Trebuie o „revoluţie".
„O mie de oameni o pot face." Rtgele trebuie susţinut,
dar mai intăiu intimidat de o asemenea mişcare. Astfel,
temător cum e, poate să plece pe linia cea buna.
VII. 8

www.cimec.ro
 114 N. I ORG A

h spun că „revoluţia" ne-ar scădea şi mai mult în

străinătate şi ne-ar primejdui înăuntru. Nici nu e cu cine·.
(Alei Nae Ionescu-mi spune că Zelea cel tânăr a venit
la dAnsul s<'!-1 spuie că „poate face revoluţia, dar nu ştie
ce să face! apoi cu dansa".) Aşa vorbia şi Goga a doud
zi dupcl Turtucaia. l-am spus cel sânt prea bătrân ca s'o
fac eu, dar o st'! m4 uit cum o face el.
Aceasta va dura vre-un an. Pe urmă, faţă de stârpi-
ciunea dovedit4 a tuturora, - căci oameni ca Goga, lu-
nian, chiar Gh. Br4tianu nu contează, - Regele se va putea
îndrepta către naţie, ca Alexandru al lugoslaviei, pentru
a relua guvernarea cu oameni de meserie, între cari nu
înţeleg a intra şi eu, căruia-ml e de ajuns ce am sufe-
rit, şt în mândria mea.
Altceva nu e de făcut.
Nae Ionescu îmi spune apoi multe. ln Mart 1927 era
să fie o .revoluţie", prcgătitil şi de unele doamne. Un
mare numclr de ţărani intrase în Bucureşti. Maniu tre-
buia să pretindă puterea de la Regenţ4. Contra amAn4rilor
lut Buzdugan, care vorbia de „continuitate" şi de ter-
minul ·de !anuar ca să nu pară cil-I „dictează strada•,
Prinţul Nicolae era gata s4 demisioneze pentru a pro-
voca o crisă in Regenţă dacă nu se dă puterea naţional­
ţăr.:lniştilor. Nae Ionescu gătise un apel c.:ltre armată
al lui Prezan, gata şi el să joace un rol. Maniu ins4 s'a
presintat umil, cerând Regenţei s4 aviseze. Aceasta după
ce asigurase că „Prinţul nu va veni la Palat•.
Aşa ar fi rămas, nehot4rît, fricos, ~n4 la sfârşit. A
primit 11contlnultatea" cu libE:ralii, inc! din var4.
Vorbia de împrumutul pe care el îl poate reall'W,
din causa creditului german, cu care-şi închipuie c4 poate

www.cimec.ro
 MEMORII 115

face minuni şi ar fi rămas mirat când Nae Ionescu a arătat

la cât de puţin poate servi.
Nae Ionescu arată despreţ pentru Goga, care se pre...
giHeşte a veni „dictator" gata. ŞI Manoilescu ar râvni
aşa ceva; negocierile lui cu "Garda de fier" n'au reuşit
din causa lui Zelea, care nu şt-1 iea şef. Nici pentru Mi-
halache, care, atunci, în 1927, trebuia să cutreiere ţara,
nu dovedeşte stimă.
A lntâlnit în cursul călătoriei în străinătate pe Radek,
.Evreu interesat, care se gândeşte doar la afaceri", şi 1-a
învederat cum Apusul care .şi-a/acut revoluţia marxistă"
a împiedecat revoluţia rusească de a o face pe a sa.
Convorbirea a durat două ceasuri, şi eu am scurtat-o.

22 Septembre.

T rlmet, în vederea serbilrilor de la Sinaia, aceast4 te...

1egram4 mareşalului: „Mulţ4mlnd Malestilţil Sale pentru
invitaţie, rog s4 fie scusat".

25 Septembre.

La Bădăcln,
înaintea a cinzeci de tineri pelerini, Maniu
vorbeşte bine şi cu oarecare poesie, plângându-se de
neinvitarea la Sinaia. Marele Ipocrit preslnt4 „morala
creştină" ca o îndreptare statornică a vieţii sale.

16 Octombre.

Îitulescu îşi încheie la Ankara şi Atena turneul de

suveran al diplomaţiei, presintând pretutindeni compli-
mente f4ri1 gust şi idei f4nl originalitate.

www.cimec.ro
116 N. I ORG A

17 Octombre.

La telegrama de felicitare către Rege ca nfost consilier

al Tronului" mi se răspunde cu mulţămiri sincere „din
toat4 Inima".

19 Octombre.

La Bucureşti, unde fratele mim e foarte greu bolnav,

pentru a vota la Scaunul de Huşi pe preotul Gheorghiu
de la Dobroteasa, nepot al Iul Mekhisedec, care roi-a
cerut aceasta.
Reuşeşte, cu voturi liberale, admirabil disciplinate,
.arhiereul Nifon Crlveanu, de la Râmnic. Oilugdr mic,
oacheş, slab, cu bogata barbă neagră; vorbt>şte uşor, cu
glas de profesor, fără ceva spf cific bisericesc, des
aplaudat de cei ce l-au votat. Scriban, foarte îmbătrânit,
are două voturi, ca şi Slmedrea, care se credea sigur
ca agreat de Patriarh şi de Palat Chesarle Păunescu,
propus de Huşeni, are voturile acestora.
Şedinţa e foarte cuviincioasă.
Mitropolitul Pimen, care prEsideoză, e ccmplect resta-
bilit dintr'o grea boală. Văd pe Vlădica D:onlsie Basara..-
beanul, propu~, de şi fără titluri universitare, de cel din
provincia sa, pmtru Cetatea-Albă. Neputând fi n:âni la
votare, îl voiu recomanda în scris. Episcopul de Roman
îmi spune c'1 Vaida. zâmbeşte de căiătoriile la Sofia, la
Ankara, la Atena ale „vanităţii" lui Îitu!escu.
Văd pe Cuza, foarte tânăr şi sprinten, plin de prietenie
pentru mine.
N'am putut visita şi E'Xposiţia de medalii a Societăţii
Numismatice. ·
Găsesc la întoarcere înc'1 o scrisoare a istoricului ct h

www.cimec.ro
 MEMORII 117

Bidlo, care spune cât îi place „Istoria bizantină" a mea

ln curs de tipărire.

21 Octombre.

Un învăţător imi spune că la Ministeriul de Instrucţie

intră prin birouri cine vrea. Prin sate, ţăranii Iertaţi de
datorii petrec în cârciume ; cel ce au pierdut banii la
cei d'intcliu, strâng din nou, - dar nu împrumută nimănui.
Lumea nu mai sufere să i se spuie adevărul. E Raiul
demagogiei.
•
La Iaşi, elevi de llceu vorbesc public de cum Invaţ4
Sâu nu, solidar, dacă li plac ori nu 11 plac profesorii„.

29 Octombre.

După aproape două saptcimâni de chinuri, ale lui şi

ale noastre, a răposat fratele mieu Gheorghe, la oarele
unsprezece seara, şi s'a înmormântat la 31 la mănăstirea
Zamfira.
31 Octombre.

între scrisorile de condoleanţă, a Regelui, dar şi ale

lui Argetoianu şi Arghezi.

2 Novembre •

. Deschid cursul la Universitate.

5 Novembre.

La Braşov pentru conferinţa, foarte cercetată, despre

arta românească.
•
www.cimec.ro
115 N. IORGA

Munteanu-Râmnic îmi spune că Mete~ a aflat că, fiind

vorba de o crisă de regim într'o lună, Argetoianu se
pt&.nge .ca „n'are timp să tragă sforile". El ar fi dorit să
mă caute aici, la Villeni 1

9 Novembre.
La Bucureşti, pentru cursuri.

Guvernul cade.
Regele a primit rău pe Vaida, ca unul care ar fi to-
lerat anume manifestări.
„Curentul" îmi cere părerea: pe linia de partid, Duca;
altfel, guvern de alegeri, cu un magistrat şi un general.
Guvernul peste partide ar fi peste măsură de greu acuma .

•
Costin Sturdza vine la mine ca să-mi propule a merge
în alegeri cu Averescu şi Fili pese u. Topa e contra 1 îl
întreb cum altfel am avea şanse de 20/o. Doar nici pe
lista guvernului, nici cu partidele revoluţionare„.

JO Novembre.

La Văleni aflu că Vaida, furios de felul, - rilspliltltor

pentru mine -, al plecării sale, n'ar vrea nici să presinte
personal demisia şt propune abţinerea de la altgeri, pe
care regăţenii lui i-o refusii.
Goga se zbate de moarte ca să aibă ceva în combi-
naţie cu liberalii.
Nae Ionescu dorla să mă vadă ieri ca s4 mă roage
să nu vorbesc Regelui de posibilitatea unui guvern liberal.

*
www.cimec.ro
 MEMORII 119

Un ziarist italian de la „Lavoro Fascista". Goga i-a

filcut impresia unui cap veşted.

12 Novembre.

Regele a venit la Bucureşti dimineaţa pentru consultilri.

Ziarele dau un comunicat de la Curte cu privire la
ordinea în care vor fi primiţi şefii de partidP. Averescu,
Duca, Argetoianu şi cei trei mici. Nu e Filipescu. Eu, nu.
La aproape douc'l sânt chemat la telefon de un domn
Atanasiu, „adiutanţii fiind la masc'l", ca să-ml anunţe
audienţa mea înaintea şefilor de partide, la 2 şi jumătate.
Raspund cc'l n'am mijlocul de a veni la acel ceas. Re-
comand ca om de partid pe Duca, p~ un magistrat şi
un general în cas de alegeri libere; „un om adevărat
daca Regele înţelege a-şi lua tot riscul. Mulţc'lmesc că s'a
gândit la mine şi n'a cruut că pot fi înlocuit prin Ar-
getoianu".
N iclo altă ştire pc'lnă seara.

14 Novtmbre.

După încercări cu Gh. Brătianu şi Goga, guvern Duca.

15 Novembre.

Deschidere de formă a Camerelor. S'ar fi cerut de cei

ce pleacc'l, pentru ca să nu pară cc'l au fost goniţi. Duca
cetit Mesagiul, care cuprinde numai o „salutare regească".

16 Novembre.

La Bucuresti.
'
Mă cerceteezi'I Angeks.-:u, f.Jark bucuros. Atinn<'. idela

www.cimec.ro
120 N. IORGA

cartelului nostru cu Averescu.-Filipescu, pe care--1 gă­

seşte bun, strecurând că şi Guvernul ar ajuta. Gusti, la
despărţire, i-a sărit în gât şi 1-a silrutat. Dar s'a risipit tot
ce se mai găsia la Ministeriu.

Adunarea prietenilor miei. Li arăt situaţia. Li învederez

dl după Guvf'rnul Duca, altul de partid nu se mai poate. ·
Acesta are de îndeplinit un program restrâns: întăio
restabilirea ordinii, şi anume prin metodele obişnuite, r•u
prin dicta tură. Reforma moral~, unificarea naţionali!, ru-·
perea hotarelor de provincie şi de clasă; însufleţirea c
în sama altora, cari vor veni. lndemn la participarea în
alegeri. A.supra resuita telor ce s' ar ofrri se poate discuta.

*
Visita lui Duca. Se presintă li mine întăiu ca şef de
guvern. Adauge calde mulţămiri. Îi recomand stârpirea
cu orice mijloace a superfet-:Iţiilor politice. Vorbeşte,
lini,tit, de Gh. Brătianu. Tatăl sc!iu voia ca el să urmeze
o ascensiune lentă, cu iniţieri treptate.
Nu vorbeşte decât de reluarea de contact cu mine, ca
odinioară.
;/.

Seara după curs, Filipescu şi N. Miclescu, cu stăruinţi

să fac cartelul fără ca Averescu sa fi spus un singur
cuvânt. Filipescu şi--a reservat locurile cele bune şi ni
oferă pe acelea unde n'are nimic. li trimet la amicii miei.

22 Novembre.

Mihalache e proclamat şef al partidului naţional--ţără­

nesc şi împarte cărţi de visită la alţi şefi. Maniu 1-a
recomandat cu cea mai ipocrită cllldură, Vaida ţinân-

www.cimec.ro
 MI:: MO l< l l 121

du-se, ld Bra~ov, ir.c.:his în „ Bădăcinul" s<lu. Şef electoral,

provisoriu ....

23 /\'ovembre.

La Bucureşti. Al m1e1 n'au avut sii discute nicio ofertii

formalc:l de colaborare în alegeri cu liberalii. Aşa fiind,
li las forma în care aş putea fi invitat la aceasta şt
răspunsul ce aş da şi, în acelaşi timp, scrisoarea elitre
prietenii miei prin care li ariit cil nu putem veni cu
punga şi cu revolverul (la Constanţa, un legionar al lui
Zdea e ucis, altul rc:lnlt) în alegeri supt regimul unei
astfel de legi electorale şi într'un astfel de mediu moral.
•
„Garda de fier", pe care o apiirc:l prin diiri de samA
sentimentale („Garda", asediată, plânge, plâng jandarmii,
plâng ţăranii...) şi „Cuvântul" (revoluţia din Februar a
lui Nae Ionescu) pune candidaturile profesorilor univer...
sitari Brăileanu, Crainic şi Protopopescu şi a... generalului
Cantacuzino l
ln curând scenele de revoluţie din Iaşi.
Gh. Brătianu şi generalul Viiitolanu vând pe strad4
foaia lor suspendat! de Guvern ...
Se anunţă bine I

30 Novembre.

După lungi discuţii inutile se vede că amicii miel nl!

se pot înţelege cu liberalii. Ajung în sfarşit a face se!
se publice scrisoarea mea prin care-i invit sil nu can ...
dideze.
Oupă-amiazl, - dr. Angelescu face o vlsită de infor ...
maţie în care-i spun numai că Guvernul, neariitAnd
{)rientare şi energie, riscii s4 nu tr4iasc4 niciun an -,

www.cimec.ro
122 N. 1 ORG A

ml se ofera patru locuri de „gazetari ". Admit, pt'.ntru'

Georgescu, Lenguceanu, Sergescu şi Mircea Iorga. Seara,
Necşeştl, sub-secretarul lui Angelescu, cere ... ca eu să
fm, neapărat, la Orheiu, unul din cei patru. 11 răspund
că asemenea misiuni nu se dau de obiceiu oamenilor
inteligenţi.
Titulf seu s'ar fi opus la o înţelegere cu amicii mif i.
Searn, revin la Villeni. A doua zi se oferă mandak:
lui Topa pentru Societate :i Macedoneantl, lui Muntear. u
pentru Ligtl. Fireşte ctl ambii refusil.

3 Decembre.

Pantl Buescu, amic al lui Gh. Brtltianu, asiguril că

Garda de Fier, socotită ca o asociaţie de fli de ţărani,
n'ar putea fi atacată cu succes de armati:'I.
Ai lui ar avea şansa de abia trei mandate. Trebuie
60.COO de voturi pentru un loc„ „

6 f..Jf!cembre.

Ziua de Sf. Nicolae la Văleni. Regele trimE-te un

adiutant ca să-mi aducă ff:llcitilri de mâna sa şi-mi
daruieşte un automobil, pe care, cu mulţămiri, ii primesc
pentru aşezt'!mintele mele.

7 Decembre.

La Bucureşti. Văd pentru afaceri, la Finanţe, pe Slă­

vescu, care mi! asigură cc:§ a găsit fonduri uitate, pe care
le-a strâns, şi poate p!ăti la termin; iar, la mine, pe
Inculeţ şi pe Victor Antonescu.
Slc:ivescu spunea că ştie de planul lui Titulescu de a-i
rasturna la momentul oportun.

www.cimec.ro
 MEMORII 123

24 Decembre.

La Sinaia. Telegramei mele către Regele, acesta-mi

r4spunde deosebit de afectuos.

30 Decembre.

San t trezit de îngrijitoare, care-mi anunţa c4 Duca a

fost omorit în gara de un membru al Oilrzli de Fier, un
mlserabil ignorant şi stupid care, ieri înec'!, era elevul
nostru la Academia de Comerţ. Corpul e depus la
Palatul Peleş.
Merg acolo. Duca pare că doarme; faţa e cu totul
liniştit6; numai ochiul stang e puţin învineţit. Cel d'intlliu
din cele cinci gloanţe 1-a lovit în aceastil parte a capului.
Puţinel lume: rude, adiutanţi, secretarul Regelui. Li
amintesc de vechea mea înştiinţare, acum vre-o şase
ani, faţil de I. I. Brătianu, care n'a luat nicio milsur4
serioasil. Rog pe Dumitrescu să-i spuie Regelui dl, dac4
nu voieste, ca întinderea acestei stări de spirit să pro-
voace şi alte catastrofe, nu trebuie să încurajeze la Fun-
daţiile Regale pe toţi desmăţaţîi cugetării, care ea pro-
voacă apoi faptele, ca Arghezi, Cocea, insultitorui Re-
ginei Maria, Barno3chi, autorul „Coţdănqtilor".
Peste o jumătate de ceas sicriul e adus în gară. Aflu
pe Mironescu, şi-i amintesc de toleranţa Iul faţă de
Garda de Fier. Tace. Intreb pe câţiva din cei de faţ<'l,
ca generalul Florescu, dacă nu era mal bine cu sistemul
mleu, care a garantat cea mal perfectă ordine. Rog pe
un adiutant să comunice Regelui sfatul mîeu de om
bătrân în ce priveşte literatura sămiinătoare de anarhie.
Spun lui Manolescu-Strunga c:ă dr. Angelescu, acum
preşedinte al Consiliului, ar tn.bui să inchidi'I pănă la
1-iu Mart şi AcadEmia de Cornuţ şi Universitatea. de

www.cimec.ro
124 N. I ORG A

mult in grevă ca demonstraţie contra disolvării Gărzii

de fier 1 în acest timp să se facă un sever control al
studenţilor. Astfel crima e contagioasă. Seminartile sin-
gure ar funcţiona.
ln gară, unde abia a explodat o petardă, lume curloas4
Şi indiferentă, oricine putând Intra. Un tânăr râde fetei
de lâng~ dânsul, dar pleacă ochii când îl privesc.

31 Decembre.

Magistratul lomscu, care a făcut ancheta, învederează

stupiditatea ucigaşului, care a declarat că „el a avut a
face numai cu omul I. G. Duca", nu cu şeful Guver-
nului, şi extraordinara tui cruzime: a mers drept la
Duca, 1-a prin-; de umăr, l-a lntors spre spate ~i i-a
trimes în cap toate gloanţele. Arată să nu-i pese de
nimic. Polizu, fostul cumnat al lui Duca, 1-a rănit la un
braţ, de şi aceasta nu se spune oficial.
Gh. Brătianu a avut curajul de a trlmete con-
doleanţe d-nei Duca. Mihalache şi Goga fac reserve în
exprimarea pilrerilor de rău.
lotre cei arestaţi : generalul Zizi Cantacuzino, care
dădea „ordine" ca înlocuitor al „căpitanului" ascuns,
biltrânul Zelea, care se întorcea cu un plan de bătaie
din Alba-Iulia (pretinde că „nu ştie unde e fiu-său fi
nici nu-l intereseazil"), Nichifor Crainic, Dragoş Proto-
popescu, Giurescu, pentru că ar fi i;ipus, la Focşani, c~
şi alte lucruri vor mai veni ta rând.
S'a decretat &tdrea de asediu.

www.cimec.ro
 1 9 3 4.

www.cimec.ro
www.cimec.ro
 1-iu /anuar.

Întors la Villenl. La Breaza, la Câmpina drapele cernite

,numai la autoritilţl şi la locuinţile şefilor liberalt. Foarte
puţine la Ploeşti.

2 /anuar.

Jnmormtmtarea lui Duca. Sala Ateneului goalcl, făril

draperii negre. Regele, rilcit, nu asisti1, cum se anunţase
(Guvernul însuşi a sfătuit): nu-l înlocuieşte prinţu
Nicolae. Tot corpul diplomatic; din pollticianll „şefi
de partid", numai Lupu şi Filipescu. Goga e la Viena,
Averescu e supilrat cil n'a putut lua c-ota la alegeri;
nu ştiu ce mal e cu lunian ; niciun Ardelean ; nici
Mihalache nu s'a deranjat. Miniştrii nu par peste m6suril
de atinşi 1 Săveanu, degajat, stil de-o parte, privind pe
episcopi, cari sAnt „ca la mort". Serviciul ca de obiceiu,
cu neputinţa de a cânta a Ardelenilor ; un biet cor de
şcoalil. Patriarhul face o cuvântare cu citaţii biblice, insis-
tând asupra ajutorului promis de Duca bisericii lui.
Vorbeşte apoi cuviincios, dar nu şi mişcat, dr. Angelescu ;
urmează, fără rost, Dinu Briltianu cu detalii biografice
pe care le inşiril înfundat. ln ordinea represlnt6rii în
Parlament, urmează Costi!chescu, violent faţă de banda
asasinilor, ocrotit! de cler, Lupu, care aminteşte legilturlle
personale cu Duca, Argetoianu, de o „emoţte• imposantă,
Gr. Filipescu de la în!lţimea Importanţei „partid ului

www.cimec.ro
128 N. I ORG A

conservator". La locul lui, Hans Otto Roth. Când vrea

s4 cetească Viller, pentru Maghiari, se strecoară Burileanu,
pentru Goga. Un moment de aşteptare : discursul mieu.
Angelescu... mi spusese că vorbesc „cel d'intăiu" ; dar
nu fusesem înştiinţat decât, cum mi se spune, printr'un
secretar către Topa, şi nu figuram în niciun program.
Strunga comandă ordinea - ~i familiei - cu un aier de
comisar. ln genere, vulgaritate de politician!.
Convoiul, enorm, trece printre zeci de mii de oameni,
curioşi, foarte mişcaţi. Poliţia a cercetat toate casele, a
luat asigurări în scris de la politician!. Lui Dinu Brătianu
I se face rău pe drum.
Discuţii ca la orice asemenea prilej. Angelescu se teme
pentru alegerea, peste două zile, a şefului partidului.
Crede că Dinu Brătianu, care o cere, va fi ales: el ar
fi dispus să de misionne, şi îl disuadH. Jnair tează T MC!-
răscu, care se expune. Se teme s~ închld~ Universita-
tea, proprietate a Statului, din causa rnlidarifilril cu
„gardiştii". „ Va vedea; nu poate aşa, turceşte." Ar
prefera ca tovarsşul său de la Con:erţ se! închide! Aca-
demia de Comerţ. Se sândeşte la chemart>a Consiliului
universitar.„
Delegatul lui Gh. Bnrnanu, Banu, nu e IC!sat să
vorbească. Atâta mai rilmânea„. Generalul Cantacu-
zino ar fi fost pC!lmuit .de prefectul Poliţiei: la el
nease! s'ar fi decis uciderea lui Duca, fiind de faţă
Crainic, căruia la Poliţie i s'ar fi "muiat oasele". Co-
dreanu ar fi trecut în Germania ori ar fi ascuns Id
Legaţia german.:'!. S'a dovedit locul unde se fabricau
„armele chimice".
Angelescu merge mâne la Rtgele p€ntru o soluţie
definitivă.

www.cimec.ro
 MEMORII 12~

3 /anuar.

Angelescu m! chiamă la telefon pentru a se scusa

di un căpitan de la Censură a tCliat dintr'un articol al
lui N. Georgescu despre asasinat dom~ rânduri şi s'a su-
primat apoi tot articolul.
Cum Nae Ionescu e arestat, mi se cere, ,1 de un
trimes cu auromobilul al redacţiei „Cuvântului", să inter-
vin pentru liberare, şi o fac pe lângă primul-ministru.
Seara, aflu de, la radio că Tătelri!scu a devenit el şd
al guvt'.mului, Angelescu fiind concediat dupel sistemul
ae?um obişnuit.
Oict~z lui Topa un articol prin care-ml arat mirarea.
pentru aceastcl cllegere a unui om care nu va putea fi
„dominatorul" necesar în aceste împrE"jurClri şi, constat4nd
cel atâta poate da, dintre tinerii doriţi de Regele, partidul
liberal, semnaf~z cel „la ceasornicul vremurilor oara e
foarte înaintată".
Fiul mieu Mircea îmi aminteşte cuvinte amabile pentru
mir.e ale tânărului şef de Guvern, odată colaborator at
„SClmănătorului" )li duşman al partidelor de căpcHuială.
li relspund că nu-l pot ·judeca după atitudinea faţă de
mine, ci dură interesul ţării.

4 /anuar.

La pleca.re, Regele a dat lui Angelescu cordonul „Ser-

viciului Credincios".
Îl telegrafiez „indignate regrete pentru ofensa adusa
bătrâneţelor sale".
Iar, cum sant din nou s·:>lîcltat pentru Nde Ionesct1,
mă adresez telegrofic Regelui, amintindu-i c.I Acest om
de valoare i-a fc'.teut mari servicii. „Cand Tătărescu e
prim-minis<ru, Nae Iom:icu merită m<'lcar libertatea".

VJI. 9
www.cimec.ro
130 N. IORGA

Topa-mi telefonează că liberalii au dejucat încercarea

Regelui de a li da un şef, alegând însuşi pentru presi-
denţia Consiliului pe Tătărescu; a fost c.les Dinu Brătianu,
cilrula şi Angelescu şi Îătc!frescu i s'au închinat prin
discursuri evident nesincere. Ce uri vor ieşi de aici I Şi
ce coheslune mal poate avea guvernarea liberala, când
noii miniştri ce se anunţă sânt tot felul de tinerei! An-
gelescu şi-ar pierde portofoliul în folosul lui Nistor, care,
ca şi Inculeţ, ar rifmânea. Titulescu şi-ar reserva răi­
punsul. Cum aş dori sa-I presideze şi Tătilrescu !

6 /anuar.

Titulescu ar fi refusat sli fle supt Angelescu, - aştepta

pentru dânsul..„ - şi, nedând răspuns lui Tăt4rescu, nu
e în rândul miniştrilor.
•
Tăt4rescu ma chiamil la telefon ca sil-mi spunil că
Regele i-a recomandat sli vad4 pe „şefii de partide",
că nu m'a găsit acasă, cil doreşte să ştie când ma întorc
~i că-şi aminteşte de faptul dl mi-a fost elev.
li rdspund cli-1 felicit pentru cil încli aşa de tân4r a
primit o demnitate care mi s'a dat mie la şaizeci de ani,
stârnind o împotrivire de care-i urez să nu aib4 parte,
că-i cunosc energia şi inteligenţa, dar păstrez părerea
din vechea lut tesă de doctorat francesă că nu se poate
lucra cu partidele cum stnt, aşa că nu cred s4 poată
ajunge la isprava pe care i-o doresc, dar „să-1 ajute
Dumnezeu".„
Două zile de serbători goale, care-~i lasă nulitatea şi
asupra zilei de 8 Ianuar. Ziarele sânt lipsite de orice.
interes.

www.cimec.ro
 MEMORII 131

JO /anuar.

Apare articolul mleu contra lui Titulescu.

Se dă o lupt<'!. între Titulescu, care pretinde să se în.-
Ji'!ture Pulu Dumitrescu şi alţi Intimi al Regelui, ca să fac4
graţia de a întra în Ministeriu, şi între Tătărescu, ca.re se
pare că resistă. Tttulescu ar fi lnţeles cu bătrânii liberali.
Un articol al lui Pertinax, încă din 4 lanuar, anunţă,
cu ameninţări la adresa Regelui şi cu atacuri violente
contra lui Tătăref1cu, omul fără suprafaţil, .frasorul", fra ...
tele unui hitlerist, cererile pe care le va presinta Titulescu,
care e furios că nu i s'a dat presidenţia Consiliului.

11 /anuar.

La Bucureşti, pe1rltru cursuri.

Ziarul e înştiinţat că trebuie să mearg~ la censuri.
Azi avea un nou atac contra lui Titulescu, care a în-
genunchiat complect Palatul, şi o anunţă printr'un co-
municat, şi unul d1e laudă pentru dr. Angelescu.
Declar şi lui Pel.la, şeful censurii, că .nu m'a născ"1t
mama mea ca să fiu robul unui T1tulescu" (milttarul se
crede ofensat că i~·am trântit telefonul...) şi generalului
M. Ionescu, comandantul corpului de armată, căruia-I
anunţ că "va veni ~i vremea socotelilor şt din ele nu
eu voiu ieşi păgub.:iş" că nu trimet ziarul la cens ură
{se prctindra că se plâng celelalte ziare ndavorisate,
cărora li s' a şters n:producerea articolelor mele) şi sânt
liberi să proced ze cum au ordin. Mi se concede ca
0:

astilzi se'! fie lăsat zidrul a leşi.

Întreb pe Tătărescu, dacil, în locltl. steagului alb de
pace, vrea pe cel de r~zboiu, pe carE-1 primesc, dar se
va cili, cilci nu mi se poate inchide gura la Senat, cil a

www.cimec.ro
132 N. I ORG A

cedat unul om ca Titulescu, care „li va rupe gâtul": cu

Guvernul n'am nimk, e un Guvern ca oricare altul,
care va face ce va putea, dar am în faţa mea trei oameni
periculoşi: Titulescu, Maniu şi Mihalache, „cu cari voiu
lupta p;llni:l în pânzele albe". El se scusă: n'a luat încă
în primire Minlsteriul, va avea o conferinţă cu colt-gui
de la Justiţie, cu cel de la Rilzboiu; păn;ll la 7 îmi dă
răspunsul, pe care poate merge N. Georgescu să-l iea.
Vine apoi d-na Nae Ionescu, care se plânge că soţul ei,
care, intre soldaţi, scrie un stuciu de filosofie, nu e lăsat
să o vadil nici pe dâns11 1 nici copiii; telegrama mea n'a
sosit Regelui.
Dr. Angel".".scu da vina în afacerea cu censura pe Tă­
tiirescu. E foarle deprimat: ţara e „o casă de ne buni".
Numit ministru „dt:flnitiv", cum i-u spus Regele, o parte
din miniştri, cu lncul€ţ, cu Victor Antonescu, au altrgat
noaptea la Regele, i-au spus că Dlnu Brătianu e îmbă.­
trânlt, că Angelescu e „incapabil" şi că singur T,rnirescu
poate scăpa sitm:ţia. Titulescu, de ce;re nu vrea să.
vorbească rău, n'a volt să între în Ministeriul lui,
fiindcă avea de luat acele garanţll. Angelescu nu voise
sli-şi reiea locul la Instrucţie, dar Regele 1-a rugat prin
Mavrodi.
După cum N. Georgescu îmi pov€stqte întâlnirea cu
Tăt<lrescu, el s'a rugat de gautari să ru-i încurce. Lvi
George~cu i-a spus că mă implora. cil e gata d face o
censură de simplă formă, că-l pot ataca pe dânsul, dcr
să nu mă ating de Îitulescu, care ameninţă cu o catas-
trofa ministerială. ln zece zile, poate mai curând, va fi
un Conslllu de miniilri, etc. I-am dat instrucţie să H!prime
ziarul cât timp Titutescu, trufaş, dispune de situaţi<.
(Angelescu pretinde c<l ac\iunea contra mea e în l"gătun'i·
cu oprirea din partea lui Titulucu dt: a ~e vorbi în prH<'! d~

www.cimec.ro
 133

dânsul.) Georgescu crede cli aş putea înştiinţa pe Regele.

'R.adactez aceasta telegramli: „ Aduc rtspectuos la cunoş­
tinţa Maiestăţii Voastre c.~. după intervenţia ministrului
de Externe, ziarul mieu e interzis. Îri!iască Regele!" El
va încerca să scoată fliră censură un număr cu această
tekgramli.
La 8 noapt2,a, plec la Văleni.
Deci o ţară întrugă la picioarele unui om bolnav de
vanitate„. Vom vedea urmi!rile. Le aştept.

12 !anuar.

Consiliu de miniştri, cu Titulescu. Tătărescu i se supune.

*
Am autorisat reapariţia „Neamului Romănesc• cu sub-
titlul censurat şi, în locul articolului mleu, aceste cuvinte,
repetate număr de număr: „Nu scriu supt censură".

16 /anuar.
La Bucureşti.
înmormântarea d-rului I. Cantacuzino, mort de ur ...
marile unei receli la moartea Iul Duca. S'a stâns de pneu-
monie. A refusat diseursuri, flori, car funebru: e dus
într'un camion la cripta din cimitir pentru a fi apot m-
mormântat intr'o nou4 cripte'!, din Institutul pe care
1-a creat.

17 /anuar.

Censura continuă. Gazetele sânt de o desgustătoare

laşitate. Mi se asigm~ă că intelectualii inchişi sânt supuşi
la tortură. S'ar merg1i: pănă acolo încât li s'ar fi scos dinţii,·

www.cimec.ro
13.f N. I ORG A

ceia ce nu pot să cred. In schimb, vc!duva lui Duca e

chemată toată ziua la telefon pentru insulte anonime. Ce
moravuri!
Tătiirescu anunţă o nouă ordine de lucruri: „creaţiune",
etc. Permite congresul studenţilor, cari discută „numerus
clausus", dar vrea să-i militariseze şi promite funcţii şo­
merilor intelectuali„.
N. Georgescu mă asigure! cil numirea lui Îătilrescu ca
prim-ministru era să-i aducă excluderea din partid.

18 !anuar.

Vorbesc la radio despre Catalonia. Dr. Voiculescu mă·

asigură căamicii lui închişi sânt supuşi la chinuri.

19 /anuar.

La Văleni, cu fiica fostului secretar de Legaţie iugos-

lavă la noi, Pavlovici.
Povesteşte multe lucruri interesante despre viaţa lor
casnică, patriarhală, pură, despre zadruga cu autoritatea
starşinei (şi un unchiu al ei, fugar de acasă, s'a făcut
ţăran şi, cu o lume întreagă de descendenţi, supuşi, n'a
vrut, pănă la şaizeci de ani, să reapară la ai lui, cu un
rang mai mic decât cel de acasă), despre traiul lor în
Apus, la Boulogrn~, în Anglia, despre sarcina Iul Pav-
lovici de a arde, la Niş, arhivele, despre bunica rămasă
supt ocupanţi, care trebuia să dovedească stăpănirea
propriei case unde a revenit, şi o tolerează un ofiţer
croat, despre steagul sârbesc păstrat de ea supt plapomă
pentru a-l putea arbora, despre prlncesa Caragheorghe-
vici, fiica lui Mişa Anastasievici, care, în Franţa, căuta
corpul tatălui pe care nu-l ştia îngropat la Clejanl, pentru

www.cimec.ro
 MEMORII 135

a-l aduce la Belgrad, despre simpatia populaţiei pentru

regina Natalia, despre nebuniile prinţului Gheorghe, care
striga la cârma automobilului plecat furios pe stn'lzir
despre danţul pe masă la vestea victoriilor unui războiu
în care a dat dovezi de cel mai mare curaj, despre bu-
nătatea reginei Mărioara, care-şi creşte exemplar copiii
~i a învăţat sârbeşte, se ocupt!i de săraci, şi despre atâtea
altele.
•
Noul ministru bulgar la mine. Om foarte cult, vorbind
perfect franţuzeşte. Oiscutt!im noile tendinţi în istorie: şi
el o . înţelege vie, pentru societate, pentru cetitori. E
vorba de pacte: el se plânge ct!i li se cere renunţared
dureroasă la ceia ce SE! numeşte „o ilusie", ft!frt!i a ţinea
samă de sentimentele populare. Îitulescu „nous prend a
la gorge". Dar, în câţiva ani, cu toatii intangibilitatea tra-
tatelor, „se poate ca un sat bulgar s.l treact!i la Români
sau„. viceversa". li declar dl, dacă ar fi vorba de un
interes esenţial al naţiei mele, aş prefera să trec drept o
„canalie care calct!i tratatele". Laudt!i pe Radev, fost poet,
primul prosator azi în Bulgaria .
•
D'Ormesson mf... a trimes cartea ·lui Bloc h despre vi-
novăţiile rclzboiului, pentru a o rt!ispândi. Rt!ispund că o
cunosc, că i-am ft'lcut o dare de samcl, dar îl asigur că
nu e de nevoie. Adaug că zvonurile de hitlerism ger-
manofil sânt o scornituril interesată. Şi Bulgarul crede
că le-a scos înainte un interesat (Titulescu, care pe ascuns
a plecat la interminabilele sale discuţii).

21 /anuar.
La Bucuresti.
'
Adunarea amicilor miei politici. Mulţi şi foarte ccllduroşi .
•
www.cimec.ro
136 N. I ORG A

Topa-mi arat.1 dl Pomenov, fostul ministru al Bulga-

riei la Bucureşti, îi spunea la Bt:lgrad că se poat~ o
înţelegere cu noi, dar cu Sârbii e o prăpastie.
Actualul ministru, Robev, din Bitolia, fost proftsor,
poate Român de origine, ar fi venit la mine şi în ve-
derea planurilor bulgăreşti de a căpăta şcoli µretutirnkni
la noi, o despănubire de trei miliarde pentru conaţionalii
lor si
, o rectificare a frontierei.
„
Am scris lui Îătc'irescu, care ccntinuă a se presinta ca
şeful unul guvern „teribil", care va schimba foţa ţării,
întrebându-l de ce sânt~m supuşi la censură când foile
lui Averescu şi Goga pot spune orice şi în orice krmin.

23 !anuar.

Tătilrescu vine la mine, între dol agenţi ; alt grup

r~mâne în stradă. li observ că n'avea nevoi~ de atâta
pazii. Tace. Vorbim de milsurik~ pentru intekctua!i. Avem
noi nevoie să cultivilm şi mai mult speţa candidc.ţilor la
slujbe? El obiectează concurenţa minoritarilor. Dar o
generaţie ca a mea, cu destui conducJtori, s'a format
din cei câte vre-o zece bursini la cel~ dcuă Şcoli Nor-
male superioare. Tl!tărescu anunţă planuri mari, care să
facă „a vibra" ţara. Va începe cu presa' o va regle-
menta. li spun că ar putea supune partea conwrcial<1
normelor pentru orice alt comerţ. Dar nu, el vrea mai
mult, şi-mi face un întreg plan. li observ cd ~Facla",
cu simpatiile ei pentru comunism, cutează să iasil
acum cu un leu : de unde fondurile 7 Va eerrcta. Vorbe ...
Va militdrisa Universitatea. Exerciţii de tir Dumi-
neca ... - Pentru a vil nemeri mai bine? Pe Nae Ionescu-!
socoate ca „autor moral" pentru că a scris despre asa-

www.cimec.ro
 MEM")Rll 137

sioarea lui Barbu Catargiu„. ll anunţ c.1--1 voiu aplira L!

judecatli (aflu pe urma c~1 Goga, luoian, Argetoianu,
care umblă cu pantahusa pentru a face „al treilea par..-
tid", 1-au visîtat şi l-au gllsit tratat bine).
ln resumat un suflet g1.:neros care-şi face ilusii şi se incântli
de ce spune fnsuşi (mt--a vorbit de copilAria lui silracă,
de lecţiile inv~ţate pănil 1.:i două de noapte, de bucuria
pentru tiplirirea în „Silmănătorul"). De Titulescu evită a
vorbi.
În chestia censurii; l-am propus, anunţându-l ci'! pu..-
b!ic scrisoarea pe cdre i·am adresat-o, visita censorului
la redacţie, c11m am văzut-o la Madrid supt Primo de
Rivera. Îi pare greu. li declar că nu mii supăr de con...
fiscare, dar nu admit supunerea prealabilă la cercetare.
Spune co va consulta pe militari şi va n'!spunde, chiar
Îll scris. ldeia·i pare acceptabil.'.!. Sânt sigur că nu se
va face nimic.
*
Cineva de la Ministeriu îmi spune că Angelescu e
foarte afectat de felul dtbarcării lui .
•
D-na Sabina Cantacuzino-mi cere o conferinţă despre
I. Cantacuzino. Îi spun că nu l-am cunoscut de ajuns.
Despre generalul Cantacuzino, care se pare cc:! va fi hchis
intr'o Casă de sănătcte, apoi trimes peste graniţă, Ber--
thelot ar fi zis: C'est wi homme qu'il /aut enftrmer en
temps de paix et ldcf!er en temps de guerre.
•
Episcopul de Roman îmi scrie că nu se poate \lnea
conferinţa de „24 lanuar" pe Cdre mi-o ceruse. S'a
amestecat administraţia ....
*

www.cimec.ro
138 N. I ORG A

„Atentatul" de lângil Zagreb contra lui Titulescu n'are

nimic a face cu dânsul. Maşina infernală venia de la
Berlin.
•
Fiica mea Magdalina e la dineu la Italieni, cari se
plâng că ar fi „boicotaţi".
•
N. OeorSlescu-mi spune cil Puiu Dumitrescu, despilrţin­
du-se de Rege, ar fi întrebat dacil se poate presinta şi
tatăl lui, şeful jandarmeriei. I s'a spus ca nu e necesar.
- Ar propune pe unul din doi generali apreciaţi de el
ca succesor. - M'am hotarît sil las astfel de lucruri în
sama Guvernului.
•
Patru studenţi iscăliţi mă felicită ca am apărat pe Nae
Ionescu. Ei aratil cil, neatingându-se unele chestiuni de
alţii, au fost siliţi sil se ocupe ei de dânsele ... ln acelaşi
timp printr'o scrisoare anonimă, .fiul mieu Mircea e în-
trebat dacă şl eu sânt „jidovit" ....
•
Un Spaniol anonim 1m1 mulţ~meşte pentru conferinţa
mea despre Catalonia. Ar vrea şi una despre Spania.
La ei s'ar face ceva pentru Romania.

24 /anuar.

La 5, conferinţă despre Unire la •Tinerimea Română".

Public imens. lntr'un colţ Lupaş îş4 face reflexii. Mi le
va comunica desearil la Palat: aş fi spus că situaţia
României Mari se sprijină numai pe tratate. Dar fireşte ci:'!
ea face parte din opera mondială a tratatelor care au
terminat Marele Rilzboiu.
•

www.cimec.ro
 MEMORII 139

La Palat. N'au venit Averescu, care a plecat anume

la Severin, şi Maniu, care se face scusat prin nu ştiu
cine din ai lui (dar mâne seari! va vorbi la radio despre
Unire). ln schimb, Vaida îşi aduce Ardelrnii.
Regele vorbeşte ma-i mult timp cu Vaida, în timp ce
regina Elisabeta se opreşte la Goga. Prinţul Nicolae vine
spre mine. Îi arat mutţamirea cc'i va sta mai mult timp.
în ţară. - Ace~sta nu depinde de mine. - Nici de mine
n'a depins cândva, ci de altcineva.
Regele se apropie zimbind. Îmi aratS satisfacţia pentru
ce am spus la radio despre Unire, dar mai ales
pentru discursul de Dumineca la Club. Şi el a exprimat
la radio idela că Unirea româneascS e opera secolelor
şi e un fenomen de ordine naturalS (a intrebuinţat un
cuvânt şi mai potrivit), şi aceasta-i face valoarea. Observ~
- Maiestatea Voastră are un spirit aşa de pătrunzător şi
în domenii pe care nu le-a studiat mai mult; nu înţeleg
cum, în acel politic, nu nemereşte totdeauna. ŞH vor-
besc de Guvernul Tătllrescu, prea puţin potrivit pentru
ce i s'a încredinţat. Ar fi fost preforabil Angelescu.
Regele face un gest (dar va căuta să vorbească apoi mai
mult timp acestuia). Sau poate Maiestatea Voastră s'a
gândi.t la îndărătnicia lui Dinu Bn!tianu '? Oricum, n'ar fi
trebuit să se cedeze lui Îitulescu, cu sacrificarea celor
designaţi de dânsul. Era un adevărat complot, cum o
dovedeşte articolul lui Pertinax. - Îl am. - Şi al lui
Dominique. - ll am şi pe acela. - Titulescu e ceva în
funcţie de România; în afară. de aceilsta, un avocat, care
poate fi uitat în câteva luni de zile. - Am spus în cu-
vântarea mea: răbdare. Toate vin la vremea lor. -
Timp de treisprezece luni de zile am dat Maiestăţii
Voastre linişte şi ordine. Dar nu mai e un lucru de re-
început; n'aş mdi primi. - Nu se ştie ce reservă. viitorul.

www.cimec.ro
140 N. I ORG A

Dar să nu fac geloşi. (Se trece la alţii.) Vorbindu-i de

Nae Ionescu, m'a asigurat, cu autorisaţia să i-o comunic,
„că-i are grija".
Mergem la fotografiarea în grup.
După aceia regina Elisabeta-mi vorbeşte de vlsita
r<'ginei Bulg:>rlei. A cunoscut-o când era midL Şi-a
aratat dorinţa de a vedea Museul. Mă pun la disposijia ei .
•
Urmează convorbiri cu muiltă lume, foarte ami·::-i.llâ.
Mal ales dr. Lupu, cu care, şt cu alţii, vorb>:-sc de ridi-
culul Codrenilor.
La plecare, Regele mă roagă pe1sonal s~ merg la Si-
naia. Să pnata arăta oaspeţilor şi oameni de di:,,tincţie.
s,~ plânge că n'am primit pentru mine automobilul. Mie
a lnţeles să mi-l dea. Spuind aceasta, îmi prinde amân-
două mânile.

25 /anuar.

Corteanu, care-mi vorbe~te de ce ar fi sa foc dacă aş

fi... ministru de Finanţe.
•
Cu un plic de la Clubul automobilistic din Cluj, copia
serisorii către Rege şi Tătărescu, în care, dacă nu se
lnlătură Îitulescu şi miniştrii şi nu se liberează „gardiştii",
se promit asasinate şi aruncarea in aier a ... „Căli Victoriei".

26 /anuar.

La Sinaia, pentru recepţia in onoarea familiei regale

bulgare. Regina Maria a alergat să-i întâmpine: îi va
chema la dânsa la Bran, deosebit. Pare voinicii, purtând
o splendidă cotlfură brună, întru toate asemenea cu a

www.cimec.ro
 MEMORII 141

fiicei Elisabeta. Regele Boris, foarte pleşuv, are ochii

deosebit de vioi şi ironici, regina e rece, j(nalc'l.
Presintat regelui Bulgariei, îi vorbesc de sterea de
lucruri de la noi, care nu e pe departe aţa de îngriji-
toare. El crede c.1 îmbunătilţirea condiţiilor economice
Vâ împăca spiritele. Oar se cere tact. Jmi arilt credinţa
cc'l supt discreţia lui aparenlti se ascunde o realii con-
ducere a afacerilor publice. Regina se arată mulţămita
că-i vorbesc italieneşte şi-i amintesc de reg€le Italiei.

•
Văd pe Iunian, care-mi declar.!! că n'd avut niciun
contact cu Averescu.
Şi acesta, şi Maniu, şi Vaida, şi Dinu Brătianu lipsesc .

•
Regele e deosebit de amabil. Vorbim dnspre „Revist.1
fundaţiilor regale" şi opera lui culturala. lmi arată
il.Ceiaşl călduroasă simpatie .

•
Titulescu are„. colitt!l şi nu vine. Dar mânP. se va da
la Externe un banchet lui Muşanov, blând bilt~ân alb,
il.Săm.lnător cu Costăchescu. Are doi ani mai puţin ca mine.

27 lanuar.

C.mferir:?ţc'l
Ia studenţii de la antichitatea clasică, dfspre
păstrareaspirituiui antic în evul mediu, ~i la Sfatul
Negustoresc.

Regina Bulgariei n'a fost la Museul mieu, dar vild

firul d~ ~mtomobile care se cocoară de la al lui Îzigaru,

www.cimec.ro
142 N. I ORG A

cu care, în odaia de alături cu salonul de recepţie,

n'gina Maria a stat îndelung de vorba.
Las, seara, în numele Institutului Sud-est european,
un costum popular pentru regina Ioana.

30 JanuJr.
Regde Bulgariei mi-a trimes portretul său .

•
Censura ziarelor e inlocuiUI cu vislta înainte de răs­
pândire, soluţia pe care am propus-o lui T4tărăscu.
Reîncep articolele mele.

Cum Academia mel deleagă Id un congres de etno-

grafie din Londra, scriu aceste rânduri:
..,D-le preşedinte. Aflu că Academia m'a delegat la
un Congres, unde, de altfel, se vor discuta chestiuni în
-care nu m4 pricep. Dar, şi dacă n'ar fi fost această in-
competenţă, nu puteam primi. Am muncit acolo poate
mai mult ca oricine şi după atâţia ani de osteneli mo-
tive personale şi politice a putut să ml se aducă ofensa
de a chema în mijlocul d-voastră, - şi, dacă nu s'a făcut,
e o simplă chestk de formc'l, - un tânăr care mă insul-
tase grosolan, şi anume pentru că mă insultase. De atunci
a trecut atâta vreme şi lipsa mea nu vd aduce, cum
văd, nicio stingherire. Atunci de ce-mi încredinţaţi mi-
siunea de care e vorba mai sus? Primiţi, domnule pre-
şedinte, asigurarea vechii mele prietenii şi a recuno~tinţii
pentru di n'aţi unit votul dv. cu al acelor cari au vrut
şi au reuşit sd rod ji~neascc'l. Adaug două cărţi recente
ale mele, care, după judecata dcelui pe care l-aţi rils-
t)iătit, ,,nu posed nici elt:mentele necesare pentru a 5crie
ist oria".

www.cimec.ro
 MEMORII 143

1-iu Februar.

Deschiderea Camerelor.
Atmosferă jenată. Mulţi conducători ai oposiţiei lip-
sesc r nu numai un lunian, un Maniu, ddr un V di da, un
Averescu ; mi se pare că nu e nici noul „şef" ţărănist
Mihalache. Cuza, de loc îmbătrânit, e de faţă. Sânt vechi
liberali, asupra cărora s'au lăsat greu anii, şi tineri, foarte
tineri, necunoscuţi şi cari nu se cunosc.
Regele apare foarte voinic şi în excelentc'l disposiţie.
Tătărescu nu-şi găseşte o atitudine. In dosul lui, Titu-
lescu, cadaveric.
Mesagiul, lung, pare retuşat de Regele, care a adaus
-0 parte personală, îndemnând la împuţinarea n~valei de
legi. Îitulescu şi-a reservat pentru succesele diplomatice
cam o jumătate din tot cuprinsul.
„
După-amiazl, lung defileu de discursuri pentru Duca
ale tuturor .şefilor". Mă milrgenesc sil las, - având şt
curs, - preşedintelui s~natulul o scrisoare de cinci rân-
duri în care condamn crima politică şi regret că ţara
pierde inteligenţa lui Duca. ·

3 Februar.

La Senat. Puţină animaţie. Lăpedatu e nemulţt}mit şi

îngrijat: Dinu Brătianu ar fi dispus să ajute pe Tătărescu.
Crede că „acest Parlament poate da trei Ministere".

5 Februar.

Validări la Senat. Mai mare zgomot decât în cel ţă­

rănist. Ioaniţescu peroreaz<i la tribună, şi râde în colţul
gurii, contra alegerilor la Consiliile comunale.

www.cimec.ro
144 N. I ORG A

Regele i-ar fi spus lui Gh. Mironescu: „ puternic partid,

Guvern slab•.

6 Februar.

Dimineaţa, ~eneralul Condees~u !d mine. Vorbim de

excesul exerciţiilor fisice. Dr. I. Cantacuzino i·a spus
cândva: „On soigne trop l'dnlrna.I" .
•
La Senat, urlete sălbatece, ameninţări cu bătaia. Şi un
preot iea parte la imensul scandal. Preşedintele de vrâstă,
Constantinescu, nu noate interveni la cei peste optzeci
de ani ai săi. Un tachist de la Pk1e~ti, ales de Guvern,
declarc'I de la tribunc'I. că da, a fost ales aşa, dar ca sc'I fie,
la.n~ă produsul demagogiei, ~i oamr:ni ca „ represin!anţii
ideii conservatoare". Intervine Manoilescu, acusând de
duplicitate pe fitipescani. I se spune ci:\ a trecut prin toate
partidele. Spectacol scandalos. Parcă e mai riiu şi decât în
Senatul ţărănist.

8 Februar.

Aceiaşi zadarnică şi compromiţătocre luptă tn jurul

alegerilor.

9 Februar.

La Senat, Manoilescu atacă pe Filipescu, pe care-l nu-

meşte „domnul de la teldoHne şi de la Bîar.k". Acesta
merge pănc'I. a·i fdgiidui palme Un avocat din Ploeşti,
Orescu, se amestecă înveninând; din nenorocire şi N.
Miclescu. Filipescu scoate un act prin care caută a în-
făţişa pe Mdnoilescu Cd „pungaş"; e vorbd de un an-

www.cimec.ro
 MEMORII 145

gajament al acestuia, ca simplu particular, de a stărui

pentru o societa~ la Banca NaţionalJI. Manoilescu, foarte
mişcat, răspunde cu energie fi vervă, întrerupt une ori
de majoritate. Arată şi condiţiile în care a intrat în Gu-
vernul mieu, restabilindu-se fără nicio protestare adev4rul .
•
Seara, conferinţJI la Dalles despre sens·•I monarhiei.
Asistă si
I
Cuza.
11 Februar.

Pomenirrn la Senllt a lui Goldiş. Nu particip la defi-

larea partide lor şi mel explic prin superfluitatea acestor dis-
cursuri când preşedintele are căderea de a vorbi în
nume!~ întregii adunări.
Apoi Manoilescu declari! fals actul scos contra lui
pentru a-1 compromite. E foarte elocvent şi puternic.
Când Orăscu de la P1oeşti vine din nou Ia tribună
pentru a-1 calomnia explicaţiile lui ManoUescu sânt
mişciHoare. Intervin cu hotărâre ca să fie lăsat să se
explice. lui Miclescu, care-mi observa in particular că
Manoilescu a provocat, i-am răspuns că „ valoarea unui
om nu se arată aşa de mult prin aceia că nu face o
porcărie, ci prin aceia că nu rlispunde la o porcclrie
cu altă porcărie".
Seara, văd pe Al. Otetelesanu,I
căruia-I spun despre
Averescu ce i-am spus şi generalului Condeescu. El
mc!lrturiseşte că de un timp mareşalul nu spune nimic,
nici intimilor săi.
13 Februar.

Visita unui Frances, Corbeau, din provincie, care vine

ta mine, mărturisindu-mi că i-ilm fost înfăţişat ca ger-
VII. 10

www.cimec.ro
146 N. i Ul\ C ,'_

m,mofil, pentru a mei întreba c<'lrui motiv ii atrlbuiu miş­

carea tineretului. - Arivism, misticism, dorinţ<'l de un
ideai, sete de activitate. Vorbim de foarte multe: şi de
instabilitatea soclet<'l\ilor actuale, ai c:ăror mE:mbri nu sânt
leg1\i prin niciun resort moral. Catolic, se miră cil-I
vorbesc de legătura pe care o creiazi! Islamul. li vor...
besc despre ce avem de luat de la Francesi: inspiraţia, nu
modelul, şi marea calitate a ordinii şi disciplinei, la care în
colaboraţiile mele cu Francesii am fost necontenit supm,
în forma cea mal durii, dar ml-a folosit. lmi declară cil
niciun străin n'a înţeles mai bine ce e fundamental în
fiinţa morală a poporului sc1lu. Ar vrea să dele ceva din
această convorbire presei din provincie.

14 Februar.

Manollescu, care a fost în audienţ.!1 la Regele şi e

foarte mulţ<'lmlt, vine la mine. Ar fi fost o scen~ duioas<'l.
Regele nu agreiază guvernul şi n'are încredere în ceilalţi
politiciani, nici în Averescu. Eu îi par a fi criticabil
în cele mici, dar împrejurările mari mă ridică din nou
sus de tot. CuvAntarea mea la Club a fost cel mai im ...
portant act de mărturisire politicei din ultimii ani.

*
Seara, un articol de injurii al lui Gr. Filipescu : adecă eu
mor de invidie faţă de Titulescu, care m'a strivit când
cu „lamentabilul" mleu discurs la Senat.
•
Seara, conferinţ<'l a lui Cuza despre Monarhie. E, în
form<'l pl<'lcutci, ce a spus de atâtea ori. Pază poliţieneasca
enormă. Un public de studenţi cari strigă la orice atlnge
antisemitismul.

www.cimec.ro
 · MEMORII 147

Faţă de ce fac comuniştii uniţi cu socialiştii la Paris,

la Viena, şt aceasti'I. stare de spirit poate fi de folos.

*
Presan îmi telefonează pentru a se ralia la intervenţia
ce am de gând s'o fac la Senat contra îmbulzirii acolo
a lui Stere.

15 Februar.

La Senat, cer darea în judecată a lui Stere. Se asociazt\

şt Mora, care promite acte decisive, dr. Danielopol,
senator al Universităţii. Mai tărziu preşedintele ceteşte
scrisoarea de protestare a lui Presan, la care se raliază
generalii Popovlci, Petala, Lupescu.
Întreb ce măsuri se ieau pentru ca Patriarhia să nu
clădească prăvăliile de speculă în Dealul Mitropoliei pe
care le-a apărat Berceanu. Lăpedatu declară că proiectul
va întâmpina oposiţ!a Instituţiilor care au sarcina de a
apăra caracterul istoric al oraşului şi pietatea .cuvenită
trecutului.
•
N. Miclescu atrage atenţia asupra agitaţiei celor din
stânga, în legătură cu împrejurările din Paris şi Viena.

16 Februar.

Interpelez în ce priveşte pe episcopul de Timi~oara,

Pacha, care a mers cu deputatul KrJ.uter la Hitler să-l
presinte „omagiile Şvabilor" (Roth spune lui Angelescu,
c.:ire desaprobă pe acest "funcţionar al Statului român",
că s'd plâns numai de hitleriştii de la noi). Angelescu dă
explicaţii în ce priveşte pe Stere: dosarul de la militari s'a
pierdut; ar fi gata sii-1 pensionHe. Protest, ~i se a'Jauge

www.cimec.ro
14S N. IORGA

dr. Danielopol. Se face apoi, şi de mine, o intervenţie

pentru episcopul Dionisie. Şi Angelescu şi Lăpedatu sânt·
pentru el, dar se lovesc de Patriarh. Şi Angelescu se
ridică în contra prăvăliilor „fine" pe care vor să le
fac4 la Mitropolie. Mitropolitul Pimen şi al Bucovinei
sânt pentru Dionisie.
Inculeţ depune legea admlnlstrativll.

UJ Februar.

Cercetez ruinele de la rarşor. O marc parte din

fresce, cu portretele Domnilor, au dispărut .

•
Se aflt'I tragica moarte a regelui Belgiei, prclbuşit în
prăpastie cu prilejul unei ascen1iuni.

19 Februar.

La Senat comemorarea regelui Albert. După preşedinte,

Patriarhul ţine o cuvântare căreia-i urmează genualul'
Văitoianu pentru general!, - singurul la locul iul - ,
Gafencu pentru ţărănişti, Gr. Filipescu pentru .partidul
conservator•. ln numele Guvernului, Dimitriu .
•
Francesul Corbeau reapare, aducându-mi ce a notat
din conversaţia cu mine. I s'a părut cil „am fost miilo-
citorul între Guvernul din laşi şi Germani• .„ Îmi desco-
pere „ochi de Mongol", iubire de mine însumi ca Herriot"
şi accent ca în Aquitania ... Dar, în altele, e un om care. vede
bine. A fost la Goga, care i se pare „nevertebrat", dar vor•
bind foarte bine francesa .gem; de lettres"-ilor, la Savel
Rădulescu, care i-a plăcut ca om aşnat, la ~vfihalache,.

www.cimec.ro
 MEMORII 149

ta care „a admirat efortul" care, crede el, i1 va duce

tot mai sus, la T4ttlrescu care, prins în angrenajul liberal,
„singurul solid", îi dă impresia • unui Mussolini ftlrtl
postl"; a vilzut acolo şi pe Dinu Brtltianu, icoantl a
fratelui Ioan şi ca şi el calm şl sigur. Crede în viitorul
Romtlniei, care i se lnft'lţişează ca un „domeniu colonial",
inst'l are „cea mai capital! din capitale" (pe 1Ang4
dânsa Budapesta e ceva artificial, pe când aici e adevclrată
viaţtl trtlittl). Are slguranţtl în viitorul ţtlrli.
A vorbit la Brăila şi la Ruşii-de-Vede, cari i-au dat
un auditoriu de 300 de persoane, de care e foarte mu1-
'ţ4mit.
Pentru el facem parte din acele „marches d'Orlent"
naţionale care sânt necesare Franclei dup4 deficienţa
Rusiei.
•
Editorul Dent din Londra, care arilta posibilitatea unei
traduceri a • Vieţii Bizantine", a revenit. Cel ce „i-a
f4cut·raportul" crede ctl nu sAnt şanse de a lupta cu
.standardwork• ul lui Bury.
20 Februar.

Duptl comemor.irea lui St. C. Pop (şi cu discursul

rabinului Niemirower duptl al lui Frenţiu de la Orade),
Victor Antonescu arattl cel nu poate fi urm4rlt Stere,
pentru cel, duptl arcltarea parchetului militar, timp de zece
ani nu s'a ftlcut nicio acţiune de continuare a procesului.
Cere să se cerceteze soarta dosarului „pierdut" fi să
nu se pensioneze un profesor suspendat pentru trădare.
Se adauge rechisltoriul energic al fostului magistrat
Efttmie Antonescu.
Discuţia ta Mesagiu. Vorbeşte Frenţiu. Cere pacea
partidelor. Îl îndemn s4 înceapă cu a Bisericilor.

www.cimec.ro
150 N. l ORG A

21 Februar.

Titulescu simte că Regele nu-l agreiază şi îndeamnă

pe · miniştri a sta dârji în faţa Suveranului. Ar avea
intenţia de a-şi cere un lung concediu .

•
La Senat vorbeşte generalul Popovici, care ni cere sa
strlgclm de două ori „ ura !" pentru Regele .
•
Conferinţe!! la Cercul militar despre „lectura ofiţerilor".

22 Februar.
Requiem pentru regele Albert. Asistă Regele, cu Regina
Maria şi Princesa Elisabeta.
23 Februar.

Discuţia ta Mesagiu (Senat). Vorbeşte în calitate de

„conservator", Orclscu, incepand cu obligatoriul imn către
Titulescu. E destul de necuviincios faţă de mine. Când vor-
beşte de Bulgaria ca de „al cincilea Stat balcanic", întreb
banca ministerială dacă Romănia e Stat balcanic. Cu
fineţă, Lăpedatu răspunde: „Din punct de vedere diplo-
matic, este". Apoi un Vihovicl, de la Cernăuţi, despre
nevoile economice ale părţilor de sus .
•
Stere publică o scrisoare prin care sfideazti pe ortcme
să iea „răspunderea istorică" a condamnării lui. lunian
trage la răspundere pe ministrul care a suspendat de la
catedră pe amicul său.
Fostul deputat aks de mine Hagi Mo~co îmi insultă,
supt forma unor rectifidlrl genealogice, familia. Am
crezut că trebuie să-t răspund.

www.cimec.ro
 MEMORII 151

24 Februar.

Se aduce la Senat pe neaşteptate moratoriul. Aprigă

protestare a lui Ioaniţescu. După declaraţia naţional­
ţ!răniştilor, lungă Şi pretenţioa~ă, cu vagi profeţii ideo-
logice, ajung a vorbi la Me!!agiu la şase şi jumătate.

26 Februar.

Îiltc'lrescu, aclamat, aduce la Senat pe noii miniştri,

inginerul Teodorescu şi Xeni, împn:ună cu Sasu, mutat
de la Comerţ la Agriculturt'I.
Discurs al lut Manollescu, care începe regretând că
nu s'a inoit tratatul cu Italia şi termină schiţAnd Statul
corporativ, care ar trebui să înlocuiască pe cel de astăzi.

27 Februar.

Apariţia la tdbuna Scnetulul a socialistului Jumanca.

Vorbeşte uşur, cărtur~re~t·'. Ţărăniştii îl dau gata.

*
De~-::op.ă::
o scrisoare din 1906 a lui Mlhalache, care
mă pune. împreună cu Goga, - care a fost biruit ieri la
Senat de Iamandi - , intre sfinţii săi şi o scrisoare a lui
Cesar Petrescu la v:·âsta de paisprezece ani, care e ui-
mitoare ca informaţie, judecatti şi stil.

2 Mart.
Se vorbeşte ic•r de schimb.lri: generali cu Vaida,
Averescu cu„. Argetoianu.

La Senat, Bănescu desfc':işură un discurs de profe ...

sor, cu vagi indicaţii de reforme, după ce sub-secretarul
vasluian Negură, ţinuse un discurs viclent.

www.cimec.ro
152 N. I ORG A

3 Mart.

La Senat, dr. Angelescu îmi arată teama de un războiu.

Ghica de la Bruxelles îl aşteaptă în acest an chiar;
Germania va anexa Austria şi, de oare ce Saarrul va
vota pentru Franţa, va întra in acest teritoriu. Regele
crede că va fi războiu, dar nu în acest an. Noi am fi
complect desarmaţi. Mai rău ca în 1916.
Inculeţ, din parte-i, îmi spune că, trebuindu-i gărzi
pentru alegerile comunale, le-a cerut la Ministeriul de
Războiu. ln loc de 120.000 supt arme, erau 40.000.
Restul, nehrănit, în concediu. A cerut 58 de milioane
pentru o întreţinere de două luni, mai mult în vederea
complicaţiilor internaţionale.
La Primărie, Dobrescu a cheltuit garanţiile antrepre-
norilor şi toate reservele, toate depositele.

4 Mart.

Conferinţă despre anii de studenţie la Teatrul Naţional,

pentru Fundaţiile Regale.
Asistă şi Xeni, care-mi spune că la Karlsbad Goga
l-a vorbit aşa: • Dacii Duca nu mă face ministru de
Interne, provoc o mişcare antisemita in toată ţara".
Goga a f4cut un discurs demagogic la Cameră contra
minoritarilor.
5 Mart.
Presan declarcl că, după manifestaţia Senatului în
chestia Ster.?, îşt poate relua loi;ul pe b4ncile lui.
*
L4pedatu-mi spune cil Titulescu a isprt'lvit şi cu Re-
gele şi cu miniştrii, dar el se invierşunează a rămânea.

www.cimec.ro
 MEMORII 153

Regele Bulgariei a mers la Berlin, ca semn de pro-

testare contra pactului balcanic şi, cu Venizelos în frunte,
şefi de partid<! greceşti se strClduiesc a-i lua ascuţişul.

7 Mart.

Redactorul Devechi-mi aratCl că Nae Ionescu, liberat

noaptu, a fost arestat din nou. S'ar fi ţinut un Consiliu
de ofiţeri ai Parchetului Militar cu ministrul Uică: li s'ar
fi cerut unele schimbări, dar le-au rt:fusat. Atunci Ulcă
a isci!ilit acum un ordin de arestare cu data de Februar
şi unul pentru rearestare. Ar fi intervenit Titulescu, pe
care l-au apărat, la Camerd, de aceast4 bănuială Guver-
nul, Argetoianu, Madgearu.
Uici!i a venit la Cameră, dar, invocând boala, m'a
rugat să-l văd în cabinetul preşedintelui. Am început
observându-i di ministrul care vrea să spuie ceva unui
fost preşedinte de Consiliu îl caută acasă ; am venit numai
din simpatie pentru armat4 şi pentru cil-mi pare că mi-a
fost elev. - La cursul de comandament. Contestă ade-
vărul informaţiilor ce le-am primit; n'a Intervenit Titu-
lescu: îi cer cuvântul de militar şi mi-l d.!1. Adiutantul
iui, un colonel, spune cd a fost un simulacru de liberare,
ca sd se vadă cine-l visiteazCl. Procesul, asigură minis-
trul, se va judeca rc'ipede. E şi el contra lui Îitulescu
(care ceruse înlăturarea lui) şi e gata s4 mă ajute
contra lui.
ln· şedlnţd, dr. Angelescu destăinuieşte călcările de lege
la examenul învClţ4torilor supt ţ<lr4nişti, cu numiri ad hoc,
bilete de recomandaţie, c4rţi impuse; e pentru domiciliul în
localitate al profesorilor universitari (acuma sânt şi secundari
cu douCl catedre). Notez escrocheria permanentCl „de la
Ministeriu şi regret că miniştrii nu sufClr sancţiuni. Cum

www.cimec.ro
154 N. l ORG A

Intervine Costăchescu în chestia profesorilor ambulanţi,

dau mărturia moştenirii oneste ce mi-a li'lsat şi relevez
cum i s'a luat Ministerlul prin intrigă. El prdexteazli,
dulce, o situaţie personalii. Naţional-ţărăniştii n'au făcut
un gest pentru ministru.
•
Ministrul Franciei la mine. Se teme şi el de războiu, care
i se pare "sfârşitul Europei". Are despre Titulescu, cu pri-
vire la care vorbesc cu profunda mea convingere despre
lipsa Iul de valoare reală, o extremă admiraţie: „ce om,
ce fineţil, cum se ştie adapta împrejurărilor, ce soluţii
~ăseşte !".

9 Mart.
Vorbesc la s~nat despre problema naţională. Tătărescu
se scusă: e la o şedinţt'l de la Statul Major, presidat.!1
de Regele. Răspunde Nistor făr.!1 a precisa ceva. Amin-
te~te silinţile ce s'au f<'lcuţ în Bucovina pentru a crea o
clas/! de meşteşugari români.
•
Seara, prima represintaţie a „Catapdesmei ruptă în
doua", care place.

!O Mart.
Plecarea spre Paris.

12 1Wart .

. La Paris. Ceslanu-mi vorbeşte mult timp de prigonirea

lui de către Titulescu (un ziar publicase o telegramă
"radio" în care era vorba de _.revocarea" lui ca şi de
a lui Puiu ; Agenţia vrea s'o cumpere Hefter, acuma la

www.cimec.ro
 MEMORII 155

Geneva, unde scoate pentru Boncour şi Ligii ziarul le

Moment, subvenţionat de Guvernul frances). Are conş­
tiinţa c4 şi-a f4cut datoria, dar rapoartele lui rămân ft'lril
rc'.lspuns. A fost ţinut de rt'lu pentru că printr'o telegramă
deschisă a anunţat Regelui cel n'ar primi alt post. I s'a
spus de autorltt'lţi militare, Weygand, Gouraud, di ar-·
mata noastrll nu e preparată ; ~I oamenii politici şi-au
arătat teama scl nu fim în vre-o complicaţie viitoare "o
sarcină".

13 Mart.

M.:ire mulţime la deschiderea cursului mieu despre

creaţiunea francesă în Palestina .
•
Lot îmi spune că, întrebaţi asupra lui meister Eckhc:rt
pentru o lucrare, Germanii au n'ispuns că-şi resuvă
pentru Guvernul lor orice cercetare cu privire la acest
represlntant al spiritului de rasă. Un altul ar fi declarat
că adevărata ştiinţă germană de la Hitler începe.

15 Mart.

A doua conferinţil.
16 Mart.

Dejun cu Gauthier, de la „Revue Bleue", cu Murat

de la „Figaro", cu ministrul Educaţiei Berthod, cu di-
rectorul lnvăţăm8.ntului Superior, Cavalier. Discuţie asu-
pra politicei curente. lntrebat, li arăt că nu puh:m avea
în politica noastră externa decât două principii statornicE :
a nu face politică niciodată contra Franciei şi a nu trage
niciodată asupra unui soldat italian.

www.cimec.ro
156 N. I ORG A

17 Mart.

Conferinţa a treia.

IB Mflrt.

Visite la Fontenay. Bur~ de la 1'„0rdre" se exprima

indignat, cu gesturi tari şi cuvinte aspre, asupra recen„
telor tulburări in care şi-au manifestat nemulţ4mlrea
oameni cari nu ftlau ce vor şt nu-şi g4slseră un şef;
mania delaţiunilor ii desgust4 profund. A vorbit de
aceasta şi cu Doumergue, care i se pare imllţat prin anii
de linişte.
A venit şi Danesul Madol pentru o adăugire la „Con-
vorbirile cu Responsabili"

19 Mart.

Conferinţă despre Cugetători politici romani Intre 1220

~i 1830.

20 Mart.

A patra c'.lnfarinţ4 d~spre cruciate. Comunişti basarabeni

încearc<'i o manifestaţie contra României, care e oprit4 .
•
Aflu că dr. Angelescu restituie vechiul sistem de
are, vechile examene şi vechiul bacalaureat.

21 Mart.

Dejun oferit de Comitetul frances câtorva membri al

Comitetului internaţional de istorie.
Deschiderea şedinţelor în amfiteatrul Liard. Frumos

www.cimec.ro
 MEMORII 157

discurs al lui Coville ; retoric.! alocuţie a ministrului Edu„

caţiei,Berthod. Handelsman, în locul lui Dembinski, arată
ce sacrificii b4neşti au f4cut Polonii pentru congresul de
la Varşovia, care a întrecut pe cel de la Oslo .
•
La noi a început procesul „Gărzii de Fier".

22 Mart.

Lucru în com1Stuni. La cea de iconografie presint

Albumul Domnilor romani .
•
Dejun la Charl~ty. Şi cu fostul ministru de Instrucţie
Honnorat, care se întoarce dintr'o lungă şedere în la-
ponia. Comunismul capiită teren printre fiii claselor bo„
gate, cari, cregcuţl pentru slujbe, nu le mai pot avea .
•
Ultimul mieu curs. Mult.1 lume: şi Koht, Handelsman.

Prânz oficial al comitetului la Claridge. Cuvântare a

lui Temperley. Apoi a lui Covllle. Asist4 şi sovieticii,
în smoking.

23 Mart.

Şedinţă de tnchidue. Cetire de rapoarte. Foarte fru-

mos al lui Halecki.
Se ajunge la fixarea locului viitoarei adunări. Delegaţii
cehoslovaci mă in~tiinţaseril de Ieri că vor propune
Praga. u„am spus că aş ceda dacă t'i ar adăugi ca
viitoarea adunare să fle la Bucureşti ; ar fi mai „gentil":
altfd voiu lua cuv.intui.

www.cimec.ro
158 N. I ORG A

Seara, Lheritier, asigurându-mă de sentimentele sale, spune

că biroul va decide. Cer ca atunci să mi se dea cuvântul.
Îl cer deci, de şt profesorul c~h Mcea gesturi despe-
rate pentru a vorbi cel d'intiliu. Repet o invitaţie· făcută
la Varşovia preşedintelui şi secretarului, adăugind că pri-
mirea fJ.cută membrilor Congresului de studii bizantine
ni dă poate dreptul. De altfel las hotilrârea biroului.
Ct hui ceteşte solemna invitare din partea „ tuturor so..-
cietăţilor cehoslovace", asigurând că, tn ciuda greutăţilor
financiare ale momentului, se va plltea avea o bună pri-
mire. CH din nou cuvântul. „Am consimţi dac<'I ni s'or
garanta că Mica Înţelegere va dura doi ani, dar nu sânt
siriur. • Mare ilaritate. Dintre ai noştri, cineva se teme
că această butadil va fi exploatată. Mă lmpresioneilză aşa
de puţin„ ..

Seara, la de Montfort, cu Handelsman şt un ziarist

frances care a luat parte la vânători regale şi le-a dt.scris
in Paris-Soir.

24 Mart.

La un teatnt unde Elvira Popescu risipeşte toate mij..-

loacele unei admirabile vitalităţi pentru a însufleti o
grosolană fabricaţie în care o Mare-Ducesă rusă fură
sparanghel şi spune porcării, pentru ca la urmă s<'l-1 inti-
tuleze amical „Dimitri" şi să facă o tovilră~ie naţiona..­
listă(!) cu comisarul sovietic care a violat-o în închisoare.
Lumea suportă, râde de glume şi aplG1udă.

25 Mart.

La Sevres, pentru o conferinţ.:1 la Armeni. Multă lume.

Asistll şi fiul lui Nubar-Paşa. Expunerea despre arta

www.cimec.ro
 MEMORII 159

armenească în Crimeia şi în Moldova e foarte călduros

primită. Ml se anunţă 300 de subscripţii pentru publi-
carea fotografiilor.

26 Mart.

Labln de la „Adevărul" spune că descinderea la dr.

G. ar fi gilsit îndemnuri aţlţătoare în legătură cu Garda
de Fier.
27 Mart.
Plecare la Veneţia.

28 Mart.
Sosire la Veneţia, unde mă primeşte Ortiz, directorul
Bibliotecii S. Marco şt alte persoane.

30 Mart seara.

Sântem rechemaţi de vestea cil mama mea e greu

bolnavă de pneumonie.

31 Mart.

Plecare spre ţaril, în astfel de împrejurări. Voiu fi

marturul cumplitelor chinuri ale bietei mele mame, care
se va săvârşi în dimineaţa zilei de 6 April.

2 April.

La Senat, unde sânt primit cu simpatie.

4 April.
Vorbesc la legea Conversiunii, combiltând-o pentru
caracterul ei nedr~pt şi anti-social. Se voteâzil noaptea

www.cimec.ro
160 MEMORII

Apoi, cu toate asigurările d-rului Angelescu, trezit din

somn pentru a fi adus Ia şedinţă, trece şi legea modifi-
cărilor la învăţământul primar. E zelul lui Ştt>fan Ioan ...

5 April.

Vorbesc la legea învăţământului secundar, ct'ipiitand

indrept.:1ri foarte importante .
•
Curtea Marţialâ, compusă din generali cari, avand a
trece la pensie, au toată independenţa de spirit, con-
damrn'i la muncă silnică pe viaţă pe ucigaşii lui Duca,
dar achitc'i pe ceilalţi. Era de prevlizut : generalii nu
puteau condamna la degradare pe eroicul lor camarad
Zizi Cantacuzino. Acesta fiind achitat, achitarea lui Co.-
dreanu venia de la sine.
Dr. Angelescu e chemat la Palat de douc'i ori. Di--
mineaţa, el se ariita foarte neîncrezător in viitorul Gu-
vernului; credea cil se poate un Ministeriu Naţional, şi
anume cu mine.
6 April.

Lăpedatu, cu care am vorbit ieri la Senat şi care crede

şi el ct'I 11e apropie căderea Guvernului, vine la mine
pentru condoleanţe. Vede greşeala de a fi dat Internele
lui Inculeţ, necunosditor al ţării şi om încet, şi lui Ja.-
mandi, un provincial nesigur, violent, cu presldenţia
„retorului" Îătt'!rescu. Guvernul va pune chestia asigurării
de viitor. Lucrul ar fi să se hotărasct'l azi chiar.

7-U April.
ln timpul serbcltorilor Paştelor ve5tea unui complot
militar ~i a unei crise m!nlsterlale.

www.cimec.ro
 MEMORII 161

15 April.
La Sinaia si
,
la Brasov.
J

17 April.

Ziarele p11blic4 actele privitoare la complotul Precup,

care voia, arestlnd sau suprimând pe Regele şi masa-
crând pe nfidalii adunaţi pentru lnviere la „Domniţa
Bălaşa M, să instaleze, cu concursuri de politlcianl, ri1imaşi
necurnscuţi, o dictatură militarei.

18-20 April.
La Bu2ur12şti.
ln Ardeal vestea complotului ar fi fost primită cu mulţămire
in cer:~urile lui Maniu. Ar fi acolo ~I o profundil nemul-
td.mire social.li. Se vorbeşte de poftele de presidenţie a
republicei pe c;ue le-ar hrăni ascunsul de la Băd4cln,
ca şl Titulescu, care şi-a preglîtit la Paris o primire de
şef de Stat, presa francesă nespunând un singur cuvAnţ
despre Guvern şi despre Suveran •
•
Lumea e uluită de descoperirea că ucigaşii deputottului
l"ooovici sânt trei liceeni de la „Lazăr", ai caror părinţi,
cari ştiau şi au tăcut, sânt un înalt motgistrat, un profesor
de liceu şt un ofiţer superior .
...
Ta~că, îngenunchind înaintea lui Mlhalache, a întrat
la ţ.falni~ti.

26 April.

Întoarcerea lui Dinu Brătianu din .Apus. Se declară

pentru intreglrea partidului cu nepotul sliu şi contra
dualitclţil cu Îiit.!irescu.
VII.
11

www.cimec.ro
162 N. I ORG A

29 April.

La adunarea partidului, Dinu Brătianu declari! însă că

vrea sil lucreze cu Tătărescu .
•
S'a închis Parlamentul, după ce la Cameră s'a readus
chestia Skoda, cu un discurs feroce al lui Madgearu
contra lui Amza.
2 Maiu.
Conferinţă despre sculptura în lemn in vechea noastră
artă. 500 de invitaţii, la doamne care pretind a aprecia
această artă ; vr~ ... o cinci presente. Elevii miei, luaţi de
la curs, salvează aparenţa.

Membrii Guvernului merg_ în Ardeal, ţin discursuri

şi declară,în mijlocul ovaţiilor, ca au soluţionat şaiieci
la sut6 din toate chestiunile ardelene.
7 Maiu.

Alţi cinci elevi uniţi intr'o societite de crime (colegi

de Ia laşi prad6 bisericile) .
•
Goga, la Chtşim'lu, anunţă că va fi chemat la Guvern,
că va schimba Constituţia, va reduce numărul parlamen ...
tarilor şi va aplica un sistem financiar propriu şi secret,
bun pentru „mulţi ani".
9 Maiu.
Conferinţă la Şcoala de Războiu, apoi, despre ţes<lturi,
la Dalles.
•
Cade prima ploaie, mult aşteptată.

www.cimec.ro
 MEMORII 163

JO Maiu.

Defilarea oblşnuitc'l. ŞI Regina Maria, ci'ilare. Asistc'l mi-

nistrul polon Beck.
Seara, la Radio, despre „datoria noastră faţă de di-
.nastie".
12 Maiu.

După ruperea negociaţiilor cu Guvernul, Gh. Briltianu

stabileşte aceiaşi linie de acţiune cu A vuescu, - bolnav
şi, cum se vede, nu prea mult.

14 Maiu.

Averescu şi Gh. Brătianu anunţă acţiunea paralelă ia

vederea „evenimentelor grave" ce s8nt s4 se petreacil.

17 Maiu.

Amza la mine în chestia Seletzki. lmi spune ci'l ge...

neralul Popescu, secretar al lui Condecscu şi director al
geniului, ajutat de un colonel Dri'igănescu, începuse tra-
tativele cu Skoda, iŞa de secret, fi'lril a consulta orga-
nele obişnuite, încât a ajuns să fie supraveghiat de Si-
guranţi'l. Intervenţia lui Amza pe lângă el şi pe lângă
Condeescu a ri'lmas fănl efect. Dupi'l câteva luni I s'a
supus lui şi altor câţiva generali, din partea Regelui, în
secret, un memoriu anonim cu privire Ia care trebuia
să-şi deie părerea în scris. Pe aceastc'l basi'l a fost ales el
ca ministru de Ri'lzboiu.
Îmi ceteşte pi'lrerea comisiunii de generali, semnată şi
-Oe Angelescu şi chiar de Cihoschl, care ri'lspinge tunu-
rile de câmp de la Skoda, găsindu-se! preferabil să punem

www.cimec.ro
164 N. I ORG A

la punct cele vre-o 1.500 pe care le avem, şi chiar obu--

sierele. Îmi arat4 că însu~i conduciltorul usinelor Skoda,
Lowenstein, desaprobase pe Seletzki şi-i retrăsese pute-
rile. Amza voia sa expulsl'ze pe conrupător şi s'a adresat
la Interne, dar Argetoianu i·a obiectat~ că Galiţianul e
cetăţean român, pe când de fapt făcuse numai cererea.
Relaţiile lui Amza cu Cehoslovacii au rămas escelente,
şi i s'a dat cordonul Leului Alb. lmi arăta un raport al
ministrului nostru la Praga, Emandl, care, neştiind ni-
mic de comandli, daria ca totul să se facil în colaborare
cu Legaţia; raportul adresat c<'ltre mine şi comunicat la
Războiu nu l-am văzut tnsă niciodată.
Di!cutăm asupra po!ibilităţilor de armament în cas de
războiu, pe care şi el nu-l crede probabil. Tunurile le
avem, şi ele sînt de comparat cu ale probabililor adver-
sari. La Skoda aşteaptă cele neacceptate şi neplt'ltlte, de
, fusese vorba de a vinde Chinesilor obusierele. La
sl
Schneider erau comandate tunurile lungi; nu s'au lucrat
din causa neplătirii. Obusiere avem totuşi. Aviaţia e in-
suficientli (releveazll posibilitatea ca nedibi'icia unui pilot
să distrug.I o maşiml de două milioane). dar la Braşov
se poate lucra. Ameninţarea nodurilor de comunice.ţie
în cas de rilzboiu e un pericol mare; apărarea cu tu-
nurile e slabă. În privinţa eficacitdţii gazurilor c sceptic •
•
N. Georgescu îmi spune că
Savet Rădulescu i-a adus
din partea lui Titulescu r~grete pentru injuriile de la
Senat: eu l-aş fi exasperat! li spun că ofensele publice
tot public se retrag.
•
Balş vine să mă indemne a veni ta Academie. li cer
ea p:-~şedintele, care fi„a lăsat biletul la mine, să revie
n scris

www.cimec.ro
 MEMORII 165

18 Maiu.

Conferinţă la Dalles, despre numele la Români.

19 Maiu.

Dupi'i sti'iruinţa lui Balş, şi în urma scrisorii de invi-

taţie a preşedintelui, revin la Academie, cetind scrisoarea
primită şi adăugind ci'i sânt acolo prin recunoaşterea
celor morţi, dând eu însumi celor de acum o recunoaş­
tere pe care n'ar retrage-o de pe urma Intrigii, care nu
are ce căuta lntr'o societate cu scopurile noastre.
ln secţie, Mehedinţi, invocând laudele mele, propune
membru pe Russo. Obiectez că e filolog şi sânt adus a
vorbi despre sentimentele lui puternic greceşti. Lăpedatu
invocă articolul din statute care cere un Român de
naştere. Preotul Popescu şi Silviu Dragomir par convinşi.
r otuşi biruim cu un singur vot, nu cu două.
Se decide continuarea colecţiei Hurmuzaki, încurajarea
tipăriturii de documente a lui Sava, magistrat la Chi-
ŞiMu, şi centigrafiarea catalogului manuscriptelor.

21 Maiu.

Nu asist la procesia pentru Brâncoveanu, în care apare

ca rudă şi d-na Alexandrina Cantacuzino.
„
Brătescu-Yoineşti îmi spune că, după dânsul, Duca a
scăpat prin tragedia sa de un iremediabil faliment.
Vorbindu-l de legăturile lui Arghezi cu liberalii, el
îmi arată că I. Brătianu i-a dat aceluia suma trebuitoare
ca să scoattl Cuget Romdnesc împreună cu Pilat, şi
aceasta de şi insultase grosolan pe una din surorile lui.

www.cimec.ro
1~ N. I ORG A

lml vorbeşte cu emoţie de bunica sa de pe talii, care-

cetia şi adnota pe Platon în greceşte şi ţinea cuvAntiiri
care uimiau.

Revoluţia armatei în Sofia.

'*
22 Maiu.

Alegem în secţie ca membru activ pe generalul Rosetti

:R.usso cade. L-1:1m ariitat ca un Gr~c naţionalist, riimas
striiin de noi.
22 Maiu.

Grea lupt4 în secţie pentru locurile de membri corespon-

denţi. Propunerea mea pentru Mlnea cade. I se re-
proşează tesa filo-maghiară de la Budapesta. Ar4t atunci,
faţă de sfidările lui Mehedinţi, că votu fi silit să revin
public asupra atitudinii unora în războiu. Se alege P.
Panaltescu. Revin violent asupra insolenţelor lui Glurescu,
care cade cu 8 contra 4. Urmează alegerea lui Marcel
Djuvara (Lambrlno, propus de Balş, nereuşind).

26 Maiu.

Comunicare ta Academie despre Wilhelm de Kotzebue

şi schimbările
sociale şi economice din Moldova.

27-9 Maiu.

Aceleaşi zvonuri despre venirea la Guvern a lui Ave-

rescu. Cineva a şi venit să-mi ceară a-1 recomanda
sub-secretar de Stat.
Totuşi Guvernul asigură că rămâne, şi-mi pare pro-
babil şi mie.

www.cimec.ro
 MEMORII 167

1-iu Iunie.

Combinaţ'a A vcrescu a căzut în faţa proptirii amenin-

ţătoare a lui Mihalache şi Lupu. Arăt în ziar ce crud e
să se joace cineva astfel cu un nume glorios.

5 Iunie.

Masaryk îmi multămeşte telegrafic pentru felicitări şi

cardinalul Pacellt în numele Papei, pentru trimeterea
„Istoriei vieţii bizantine w.
8 Iunie.

Telegrafiez Regelui, felicitându-l pentru „recâ.ştigarea

drepturilor safe• şi urându-i să aibă „hotărîre şi contra
duşmanilor şi contra falşilor prieteni ai săi 1".

JO Iunie.

ReHele răspunde în cuvinte amabile feliciUlrii cu

neobişnuit tâlc.

11 Iunie.

Averescu, părăsit, care intentează proces luptei, pentru

cil l-a acusat de .aventură" „ridiculi! ",ar fi foarte mişcat
de aiitudnea mea.
•
Titulescu a schimbat cu Litvinov acte prin care se
reieau relaţiile diplomatice, recunoscandu-se tot ce cu-

1 _Felicitând pc MJicstatea Voastr.:i pentru aniversarea recâştigării

drepturilor Sale, ii urez să aibă hotărirea de a le menţinea şi contra

duşmanilor şi contra falşilor prieteni ai Săi".

www.cimec.ro
168 N. I ORG A

prinde „suveranitatea reciprocă" şi obligAndu-se a nu

recunoaşte alt Guvern al celeilalte ţări.
Mă gr.ilbesc a... i recunoaşte meritul, dorind ca o acţiune
aSil de folositoare s4 nu se întind.ii în domenii unde nu
'
poate aduce aceleaşi foloase.

14 Iunie.

Deschiderea Parlamentului fără presenţa Regelui. Zia-

rele arată lipsa de interes a publicului. Miniştri ca Lă­
pedah1 apar în haine de stradă. Lipsrsc militarii. Oposiţia
nu vine.

2fJ Iunie.

Beneş răspunde urărilor mele pentru împlinirea celor

cinzeci de ani urându-mi viaţă lungă pentru urmarea
„operei mele ştiinţifice". Îi îăspur:d cu mulţămiri urân-
du-i „să afle timpul liber pentru activitatea sa ştiinţifică,
întrerupt.ii pentru servicii aduse în alt domeniu, unde
ne-am întâlnit, ţării sale".
•
Primesc invitaţia Regelui la dejun pentru ziua de 22 .
•
Am refusat să vorbesc la primirea în Parlam~nt a lui
Barthou, pentru a nu mă înşira în obişnuita serie ridiculă,
dar am scris douii articole prntru dâ:1sul şi i·-am trimes
ceva din cărţile mele.
Primirea e caldă şi, poate. cam ex,,geratill.
•
Lui Tttulescu, care mt ...a telegrafiat cu mulţămiri pentru
articol, - aflu c4 nu i s'a remis telegrama, - i-.:im refusat

www.cimec.ro
 MEMORII 1M

invitaţia la prânz cu Buthou. Nu înţeleg să prefac simpla

a ::>robare a unui act politic în reluarea relaţiilor personale
cu un om de caracterul lui.
Argetoianu, spune N. Georgescu, era desolat de articol
şi anunţase o revenire (de fapt a fost numai dorinţa
recăpătc'irii relaţiilor noastre). Pub!ic pentru dânsul ar-
ticolul „lnşelătorul înşelat". .
Tot N. Georgescu-mi spune cil dr. Angelescu continu!
să creadă că numai eu aş putea preslda un Guvern
naţional. Averescu, care voia să-i substituie unul de
partid, ar fi scos din concurenţă. Studenţii i-au oferit
un album cu „ 10.000" de iscălituri. Seninul lui discUl"s
a fost foarte frumos.

21 Iunie.

Strălucită pnmire a lui Barthou la Parlament. Dar ce

discursuri! Al lui Mihalache, strigat, se descifra de pe
hârtie. Filipescu a adus toată... autoritatea partidului său.
Ar fi fost mai bine Titulescu. N'au lipsit nici I. T. Flo-
res.cu şi Adam Ionescu, in numele ... unui nou partid.

22 Iunie.

La dejun la Regele. Îl aflu foarte bine fisiceşte şi·

foarte dispus. lnoieşte condoleanţele pentru pierderea
mamei mele. Conversaţia atinge toate domeniile. h vorbesc
eu lntăiu despre anume subiecte pentru a vedea răs­
punsul. Confirma că Averescu a vrut s4 schimbe Mlnisteriul
Naţional cu unul de partid. lmpărtăşeşte stima mea
pentru Costăchescu. E mulţămit de dr. Angelescu, care
a mai lăsat din spiritul de partid şi din exclusivis-
mul faţă de Universităţi. Regele e foarte mulţ4mit de

www.cimec.ro
170 N. I ORG A

Barthou, care i-a lăudat pe d'Orrnes~on c.a pc un

om de cuvAnt: i-ar putea arăta toată corespondenţa
lui. Se aştepta, cunoscAndu·mă, să arăt satisfacţia mea
pentru succesul lui Titulescu. Şi-a arătat apoi dorinţa
sc'i vie la Văleni, dar nu la început; sc'i-1 invit însă. E
pentru reforma Academiei, cu secţia de sociologie sug-
geratc'i de Gustt, de a c<'irui lips!i de statornicie vorbesc ;
îl arM ce e de fapt sociolo~ia. - E statistică. - Să-i
zicem aşa şt să o tratăm ca atare. I S': pare, după con-
versaţii cu două persoane care l-au cunoscut di Hit1€r
e un „iluminat". Pe Mussolini 1-a văzut de mal multe ori.

La 3, la Academie. Primirea lui Barthou, care vor-

beşte cu aceleaşi asigurări că Franţa garantează hotarele
României. Cetesc o propunere, isci!lită de douăzeci de
membri, pentru alegerea lui . ca membru de onoare.
Vorbeşte din nou-, poate prea mult. Nu e nici un spi-
rit superior, nici un vorbitor dr? mare talent.
Şi Averescu era de faţă aici, - numai aici. Pare în
perfectc'i stare, cu tot marele lui doliu.
Apoi comunicarea mea dc:spre „dascălul" I. D. Petrescu.
După mine Al. Lspedatu despre Evreii de la noi zugri!-
viţi pe la 1830 de un misionar scoţian.

23 Iunie.
La radio despre Doamna lui Cuza-Vodă .

•
Barthou a avut şi o plecare triumfală.

25 Iunie.

Punerea pietrei de temelie la casa studenţească „Uni-

wrsul". Studenţii fac elogiul lui Corneliu Codreanu în

www.cimec.ro
 MEMORII 1H

fdţa Regelui. Apoi demonstrează la Tribunal în procesul

lui Averescu cu „Lupta•.
La Camer<'l, Rilducanu lnterpeleazil cu privire la stu-
denţtl de dimineaţă.

27 /unit.

Flota italiană a apilrut, neanunţată, la Durazzo, unde

s'au luat m4suri de apc'!rare, şi a stat trdzeci de cea-
suri. Se pare cil au debarcat marinari nearmaţi.

28 Iunie.

Vorbesc la legea despre protecţia muncii româneşti.

30 /unit.

Vorbesc la Senat despre legea milsurilor excepţionale,

dup.1 frumoasa cuvântare a lui Gafencu. Las a se înţelege
că dreptul de a lua m<'lsuri pentru reforma administraţiei
ar putea servi altul guvern, din care poate aş face parte
şi eu, care n'am nevoie de asemenea drepturi .
•
ln Germania, încercare a amicilor lui Hitler de a-l
înlocui cu generalul Schleicher. Acesta e omorît cu soţia
lui. Hitler însuşi merge să aresteze pe comandantul tru-
pelor de asalt, căpitanul Roem. Şefii grupării sânt îm-
puşcaţi. Schuppo şi Reichswehr domin<'l situaţia. Un co-
municat idiot denunţc'i pe adversari ca homosexuali prinşi
asupra faptului. Starea lui Hindenburg, bolnav, ar fi
desperatil.
5 Iulie.
Parlamentul se închide la amiazl. Plecare la V<'ilerii-
de-Munte.

www.cimec.ro
172 N. I ORG A

8 Iulie.
Barihou răspunde, la 3, prin câteva cuvinte amabile
la scrisoarea mea. ,Scrisoarea. d-tale m'a mişcat mult.
Iţi mulţămesc în toatil m4sura în care-i ştiu preţui şi te
asigur la rândul mieu de înalta mea stimă şi de cor-
dialul mieu devotament".
Acum merge la Londra.
*
ln Germania o teribilă cris4, şi ln alimentaţie, se pro-
nunţă, pe c4nd la Amsterdam mitralierele trag pe stradă
contra Internaţ>onalei comuniste.
15 Iulie.

Congresul Ligii Culturale, foarte cercetat, la Văleni.

Un grup de preoţi din Secuime. Vorbesc înduioşător
despre Românimea făr! graiu. Mai ales protopopul Aurel
Nistor. Şi unul care de acasă n'a ştl9t româneşte, şi tatăl
hi trlmes, supt Unguri, la şcolile româneşti; şi se uitau
copiii de Româll cu uimire la Românul care nu poâte
vorbi româneşte. Ascultătorii sânt adânc mişcaţi. Focşanii,
Plocştii arată ce au filcut pentru Secuime. Cazan de la
Tecuciu anunţă că Teodor Cincu iŞi dăruieşte palatul
pentru bibliotecă şi Museu. Cel mal viu şi mal plin de
sreranţe congres.
Se alege noul comitet: cu dr. Angelescu, cu D. Do-
brescu, cu generalul Condeescu, cu fiul mieu Mircea,
cu Lenguceanu.
16 Iulie.

Deschiderea cursurilor la oarele 9. Călduroasă cuvân-.

tare a Iul Angelescu, care mel îmbrăţişează. Aceiaşi înăl­
ţi'ltoare atmosferil de ieri.
•
www.cimec.ro
 MEMORII 173.

Pană
Buescu asigur<'! că, făr<'I a-şi consulta amicii, Gh.
Brătianu a refusat oferta lui Duca şi că n'a ~tiut profita
de încercarea Averescu.
•
La Chişinău, Mihalache promite desfHnţ:irea Senatului
şi reducerea judeţelor, iar Halipa declară cil Basarabia e
tot aşa de nenorocită supt Români ca şi supt Ruşi, şi-i
cere aut•momia !

18 Iulie.

Toată atenţia e prinsă de defilarea marturilor la co-

misia parlamentarcl care cercetează afacerea Sdetzki. E
un amestec de prostie şi răutate, care desgusUl. M. Po-
povici, Mirto vorbesc ca nişte acusaţi. Romul Boilă,
supm intrebirilor, îşi pierde tot aplombul.

24 Iulie.

O foastc'I elevă a mea de la Misionare îmi spune că.

pleacă pentru a împrumuta cei 10.000 de lei cari s'au
cerut pentru numirea fratelui său, la Justiţie.
Funcţionează ca învăţătoare la Heciu lângă Siretlu.
Castelul lui Vârnav Llteanu, unde am fost aşa de bine
primit de d-na Crupenschi, a fost întiliu şcoală, iar acuma
e proprietatea unui „gospodu" şi se ruim:ază. În oraş de
reşedinţă nu se poate face nimic: cel câţiva "intelectuali"
se mclnâncă intre ei.
*
Renina Maria mulţămeştc
scurt la o urare în care mă
arătam „stăpânitde neuitatele amintiri~. E la Bran cu
fika măritat.1 la Viena şi ginerele.
„

www.cimec.ro
174 N. I ORG A

La procesul Sk:odei un martur spune că Uicc!, plecând

din Guvern, ar fi oferit lui Gh. Brătianu set „nlstoarne"
Ministeriul.

26 Iulie.

Se constate! amestecul lui Maniu în aceastc! urWI afacere,

primind la el şt reţinând acte furate de la Consiliul de
Rclzboiu ca scl arclte pe adversarii săi politici ca falsifi-
catori. Tovărăşia cu secretarul Skodei i se pare acceptabile!
rigidului Ardelean.
•
Uciderea cancelarlului austriac Dollfuss in chiar palatul
Guvernului, fM4 ca asasinii naţional-sociali să se atingă
de ajutorul său, Fey.

28 Iulie.

La Bucureşti conferinţe! despre aşez4mintele mele .

•
Ministrul Germaniei, Schullenburg, vine să-şi iea rămas­
bun. Stăm mal mult timp de vorb4. A fost înştiinţat
telegrafic numai acum trei zile că trebuie să mearg4 la
Moscova. ln locul lui vine cel de la Dublin. li rog s4
cerceteze deposhul nostru de istorie şi art4 .
•
Emoţie produsă de „falsul" colonelului Pomponiu, care
ar fi Introdus în depunerea lui Seletzki un pasagiu contra
lui M:miu, al cărui brulion, cump4rat de Macek, secretarul
Sk0dei, ·e adus de Maniu la Comisiune.
S:::riu u3 articol invitând pe colonel, care a cerut o
anch2t4, să se lămureasc4 imediat.

www.cimec.ro
 MEMURll 175

30 Iulie.

Se intreabă de la Palat cât mai durează cursurile .

•
Pomponiu cere să mă vadă. li răspund că doresc scl
vie dupil ce se va fi 14murit. El mel asigură cel n'are
nimic contra lui care sel-1 facă nevrednic de a-mi fi
fost elev.

31 Iulie.

Cineva îmi spune cil mare,alii noştri. au casii, lumină,

telefon, serviciu, cinci ordonanţe, automobil, fan şi 75.COO
de lei pe lună. Mareşalii de Franţa jumc'ltatc din aceastt\
leaffl şi niciunul din celelalte avantagii.
După acelaşi,· s'a oprit înlc!turarea liberalilor prin tele-
~rama creditorilor din Paris, cari ar fi asigurat cil n'ar
incheia o înţelegere cu noul Guvern .
•
Visita ziaristei americane Miss Rose.

1-iu August.

ln Ramuri din Craiova un profesor. Păunescu-Ulmu,

pe temeiul cărţii mele O viaţd de om, mă înfăţişează ca
pe un anarhist conrupător al tineretului, care trebuia sil
fiu înfrânat de la început.

•
Maniu a vorbit din nou la Comisiunea Skoda. Se
leapădă de orice amestec în speculaţiile nepotului său,
S;lecificand că-l e nepot numai prin alianţă.

www.cimec.ro
170 N. I ORG A

3 August.
Mc:>artea lui Hindenburg. Hitler, proclamat de ai săi şi
preşedinte al Relchului, răspinge titlul : îi ajunge acela,
acum oficial, de „Fiihrer al ţării şi al poporului". Pentru
presidenţie ordor,ă un plebiscit la 19.

4 August.
Un minnritar maghiar, licenţiat ele la Cluj, fost elev
al lui C. Marinescu, unul dintre tinerii cari au întemeiat
o revistă în care s:'! se ţie samă de cultura romăneascii,
se piânge că dr. Angelescu a retras dreptul de publi-
citate acordat de mine şcolilcr lor şi cil supune la exa-
mene de romăneşte bieţi profrsori bătrâni, ameninţaţi să
r.:!mâle pe stradă cu familiile lcr. El inSL1Şi nu e sigur
că poilte reu~i la capacitatea care se dă acum la Bucu-
reşti. Cei din generaţia bătrână îi învederează acum ce
naiv a fost când s'a încrezut în omenia romăneascit
*
Alaltăieri visita unui profesor de la Lausenne, Annen,
insurat cu o Elveţiană de la Şaba, care-i cere să se
aşeze în România, unde are vii şi face afaceri. Mă roaga
ca la venirea aici peste doi ani sii-1 ajut a căpăta mai
r.lipede cetăţenia. Doreşte şt nostrificarea diplomelor sale .
•
Primesc duioase scrisori de recuno~tinţă din partea
foastelor mele eleve de la Şcoala de misionue şi de la
tatăl, ramas în America, al uneia din ele.

5 August.
Visita d-rului Lang din Cernăuţi, cu aceleaşi plângeri
colltra p.:>liticei liberate faţă de minorităţi.
*
www.cimec.ro
 MEMORII 177

Maiorul Gheorghiu din garnisoana Severin iml spune

că populaţia mehedinţeană e într'o grozavă decadenţă,
din causa sifilisului şi tubercutosei. Fete de douilzcci ce
ani par bătrâne". I se pare că .şi vitele se chircesc.

6 August.
Balamace din Coriţa (tată ucis de Greci) îmi spune
că, în Albania, Romtmii de la Berat se pierd; resistă cei
din Vest şi Fărşeroţii. Şcolile s'au închis. Li s'a explicat
dl e pentru a lovi în alţii. Profesorii au ordin să rămâie,
asteptand o schimbare. Italia a vârsat sume imense. De
Români nu s'a ţinut samă. Regele e sprijinit de bairactari.
Creştinii, 300.COO, ar vrea să se impuie celor 700.0CO
de musulmani.
li dau în samă cliidirile pe locul dâruit mie de regele
Zogu la Santi Quaranta.

9 August.
Regele la Villenl. Trece de-a dreptul la sală, unde e
foarte cald primit. Cuvântarea mea, care se îndreaptd
contra culturii prin Ministeriu şi chiar prin Fundaţiile
Regale, o ascultâ atent. Răspunde că sânt mal multe dru-
muri, dar, când e suflet, duc toate la capăt, şi aici e
mai mult suflet şi decât însăşi cugetarea. Apoi ascult4
corul Saşilor, cel, vibrant, al Ungurilor, txtraordinar de
vioiu; urmeazil un danţ al elevelor mele. Afară, vre-
mea s'a înseninat dup4 o formidabilă ploaie, mult as-
•
teptaM.
La masă se ating multe chestii. Regele mi-a mărtu­
risit înainte c'1 presenţa lui Argetoianu în Ministeriul
proiectat era basa ; mai trebuiau si'l fie „şi alţii". Ames-
tecul Legaţiei italiene vine de la Averescu.
VII. 12
www.cimec.ro
178 N. I ORG A

Pe drum spre Stari•Chiojd şi la întors, - în cale de-

clamaţii şi flori, - îi spun că a fost o weşeală sa se
recurgă din nou la Argetoianu, pe care odată ii clasase
totuşi, că lucrul s'a făcut în condi\ii r<:le. Acum nu mat
rămâne altceva decât să se păstr€Ze un Ministeriu ridicul,
păm'! la totala cpuisare. Apoi, nu Mihalache (glumesc
cu privire la noua grupare a lui l11mandi, al cărui rol
în Parlament pare a-l aprecia, gruparea H, spuind cel
vine natural după gruparea A B C a lui Mihalache), ct
o încercare de Ministeriu naţicinal, după care, in cas de
refus, s'ar putea .- dresa cui vrea. Regele nu răspunde nimic:
în chestia concedii::rilor de funcţi(•llari, arată că nu i s'a
spus încă nimic Şi că t' bine să nu se amestece Coroana,
ltisând ră;;punderea cui o face. li arăt ce bitJe e ktâmpinat
şi ce puţin are să se teamă de banchetul lui Maniu, - şi
recunoaşte că gestul acesta l-a atins -, şi alte acte ale unor
politiclanl cari au aşa de putin la basă. În Gr. Filipe:scu s'a
înşelat, susţinându-l şi pentru locul de la tekfoaT<e care, fiin-
du-i luat, I s'ar răpi putinţa de a Intriga. E vorba, în treac4t,
şi de alţii: Patriarhul, care nu lucreazc!I prea mult în
Biserică (Regele-I laudă calităţile pe care totuşi le are),
episcopul Puiu (despre care are cele mal bune p~­
reri), Valeriu Pop (pe care 1-1 preslnt ca pe cel mai
priceput Ardelean, şi Regele-I recunoaşte tactul la comisia
Skoda), generalul Cihoski (şi-şi aminteşte când, la Consiliul
Apc'irc'lrii Naţionale, acesta a si!!rit în sus la singura men-
ţiune a comenzilor militare), colont,lul Pomponiu (pe
care nu-l crede vinoval), Basarabenii (pe cari-i judece!
şi el slabi, şi în noua generaţie, Inculeţ, cum e, fiind
totuşi cel mai de ispravă dintre el), Al. Constantinescu
(care era de bun sfat Iul I. Brătianu şi ar ft de folos
şi a2.i). Regele crede că vom avea în curând un mi-
nistru al Sovietelor, dar nu pe Karachan, el pe cineva

www.cimec.ro
 MEMORII 179

care vine de la Paris. Obiectele noastre ar fi la Mos-

cova, dar, pentru a le cere, trebuie oarecare vreme.
Regelui i se pare cel Argetoianu e de mare folos intr'un
timp când sânt aşa de puţini oameni cari pot suvi la
ceva. Pare nemulţămit de Lăpedatu. Gtiseşte că se lucreazil
bine la Finanţe, pomenind pe secretarul general şi pe Leon.
li pare rau de plecarea lui Schullenburg.
11 August.

Serbătorirea a 25 (= 26) de ani de la întemeiarea

cursurilor de var.!!.
Vorbeşte primarul, preotul N. Popescu (amintiri miş­
cate), Baţaria, delegaţi ai cursiştilor (şi Germani şi Ma-
ghiari), cineva în numele elevelor de la Misionare, 11
alţii. Trezesc şi eu figuri dlspc'lrute, arc'lt cine m'a ajutat
şi înlatur idela unei opere personale. Li cer sa ma ajute
a piistra contactul cu tineretul prin reeditarea operelor
prin care s'a pregătit unitatea românească.
Multe telegrame de adesiune.
*
„Neamul Românrsc" e·xasperează clanul Maniu pria
vehemenţa articolelor scrise de N. Georgescu şi din
care unul a fost afişat, - de Amza, sau de Guvern.

14 August.

Banchet al lui Mdniu, numai cu Filipescu, Mihai Po-

.
povici, ~-lâdgearu sî Taică, dă prilej de insulte celui
'
d'intăiu din d. Din partea lui, Maniu declară că nu e re-
.publican, dar constituţional.
15 August.
s pră vi rea cursurilor.

www.cimec.ro
180 N. IORGA

16 August.

A doua zi după banchet, Pamfil Şeicaru face lauda

cumintelui Maniu, iar Stelian Popescu dă un fel de
comunicat in doi peri.
18 August.
La Bucureşti, pentru conferinţa mea la radio despre
creşterea fetelor în Universitate.
*
Adunare a comitetului nou al Ligii Culturale, în care
se ieau măsuri pentru teatrul ei şi pentru .Cartea Bum'i" .
•
• România Nouil" nu dă discursul lui Maniu, trunchiat
de censură. (Mi se spune că partea tăiată privia pe
Regina Maria în timpul din urmă al regelui Ferdinand
şi anume legături pe care cine ajunge Rege trebuie să
le lase la graniţă.)
Aceasta era deci „cuminţenia" lui Maniu.

Argetoianu a cerut la telefon să m! vadă. Rog pe

Topa să-i răspundă cil prea recentă e amintirea neloia-
lit;.!lţii lui şi, dacă are lucruri bune să-mi spuie, nu sânt
sigur că-i pot răspunde tot aşa.
19 August.
Visita d-nei Pankhurst, traducătoarea lui Eminescu,
şi a soţului ei, emigratul italian anti-fascist Corio.
Visită cu ei la Stari-Chlojd.

22 August.
Bun discurs al lui TCit<lrescu la Târgul-Jiiului: promite
a înfrâna pe Maniu şi califică de .desmăţ" banchetu!.
lui. Maniu ameninţă ....

www.cimec.ro
 MEMORII 181

25 August.

Fiul mieu Mircea, care a fost la Bad G3stein, poves-

teşte o serie de lucruri în legătură cu bacşişurile de la
noi, care revoltă şi desgustă pe strclini. O reclamă de
automobil din Viena preslntă halul drumurilor noastre.
Se oferă bacşişuri şi la Legaţia de acolo cu scusa că s'a
crezut cum că aşa trebuie sll. se facil.. Fiica mea Mag-
dallna a auzit pe un mic funcţionar de la Giurgiu 14u-
dându-se pe Oun4re c4 a pus de-o parte, de când ai
lui sânt la putere, peste dou4 milioane.

26 August.

Desminţesc ştirea din „Îndreptarea" c4 aş fi anunţat

,ci!derea Guvernului la sfârşitul lui Septembre, eu având
să particip lntr'o form4 oarecare la o nou4 formaţie.

27 August.

Scriu ministrului Stoica la Sofia, explicându-i de ce

nu pot merge la Congresul de bizantinologie şi anunţând
că trimet o comunicaţie în scris.

29 August.
Inculeţ la mine. Laudă marea pi\trundere ~i vasta in-
formaţie a Regelui. ŞI el crede cel Maniu e azi cea mai
mare primejdie pentru ţarii. 11 spun c4 Maniu abusează,
cu aduniiri ca. aceia de la Sovata, de privilegiul de a nu
putea fi arestat. El - l-ar aresta. S'au oprit întrunirile.
Cea de la Sovata n'ar fi una. li observ că „RomAnia
Nouă" vorbeşte de un „sobor" naţional. Îi atrag atenţia
asupra campaniei ce începe pe tema că numai funcţio­
nari ardeleni vor fi înlăturaţi. A dat ordin la censură.

www.cimec.ro
182 N. I ORG A

Spune ca a venit să-mi arăte ca Guvernul vrea sil

mă felicite pentru cei douflzecl şi cinel de ani ai cursurilor.
li spun d1 felul cel mai potrivit ar fi sa cumpere aici
casa „OJârnoaii" pentru un cămin de baieţl.
Filipescu venise la ei în chestia banchetului, şi Inculeţ
l-a spus cil „face pe don Quichotul ".
O împăcare cu Gheorghe Brătianu, aşa încunjurat
cum e, i se pare imposibilă.
Crede ci!i Îi!itărescu s'a format bine şi că poate fi
urmat serios.
Arată că la codrenlşti e o mişcare contra legăturii
cu Germania, de la care vin bani, prlntr'o femeie, care
e pe cale de a fi descoperită. Mişcarea era condusa de
Stelescu. Acuma, acesta e condamnat la zece ani de
inchisoare (a făcut apel) pentru excesele de la Râmnicul
Vâlcii, unde ar fi murdărit micul monument ce se pre-
găteşte în memoria lui Duca şi ar fi defilat cu uniforme
şi arme.
Nu crede în folosul legăturilor cu Sovietele, rallerrn
lor fiind, şi după părerea lui, o „jucărie a lui Îitulescu".
Va fi mult de lucru cu dânşii, fără a avea vre-un folo$
comercial. Şi Regele începe a regreta hot.llrârea.

1-iu Septembre.

Pe valea Buzăului la Slriu.

2 Septembre.

Dinu Cesianu vine cu d-na, fratele şi sora.

Regele va merge la Paris mai tiirziu. Pănă ln No-
vembre nu e lume politici!. Apoi sânt alegerile canto-
nale, pe care în Franţa se pune mare temeiu, şi con-
gresul radicalilor, care va hotărl de soarta guvernului .
•
www.cimec.ro
 MEMORII 183

Un profesor gn:c grec din Atena, Kalonarl, lmi cere

voie să traducă „Bizanţul" mieu.
6 Sepfernbre.
La Sinaia.
7 Septembre.
La Braşov.
JO Septembre.

Georgescu, după o conversaţie cu Papacostea al mareşa ...

tului Averescu, îmi spune că Regele-i dăduse acestuia
sarcina de a forma Ministeriul cu Argetoiauu şi, se pare,
Goga. lntrebând de mine, Rt:gete i-ar fi spus că sâm
„reserva Iul". Argetoianu era să fie ta Externe. El a
cerut Internele. Refm:ându-i-se, a IC!cut imposibilul pentru
a nu reuşi combinaţia.
La congresul naţional-ţărăniştilor s'a încErcat o îm-
păcare sentimentală între Vaida şt Maniu, o doamnă
delegatil luându-i la braţ pe amândoi. Cei doi „fraţi"
au şi vorbit şi au plâns .tragedia" care~i desparte. M.miu
a declarat cd primeşte hcMrirea congresului, dar„. plis-
trează tactica sa. Mirto a amintit „d€mocratului" cu
câtă democraţie, - şi recunoştinţ4 pentru scoaterea, cerută,
din partid a lui Stere şi lunian, - îşi trata partisanil (şi
la complectarea Regenţei). Lupta s'a dat la mandate.
Mihalache, aclamat, a făcut să se accepte formula că
partidul are faţă de Rege "respect", dar îl opune „drep-
turile naţiunii". A primit-o şi Valda.

12 Septembre.
lmpăcarea s'a filcut. Vaida a admis ca supt ochii tui
Mihalache st'l se facă o nouă alegere pentru judeţele
contestate în Ardeal.
„
www.cimec.ro
184 N. I ORG A

Cesianu Id mine. Şi el ştia de o înţelegere între

Ştirbei şi
Kattfmann, de o parte, Gr. Filipescu, de alta.
Atribuie un rol lui Îitulescu în campaniile acestuia.

14 Septembre.
Văd pe Mirto, care. atacând pe Maniu în comitetul
lor, şi„a pierdut locul, ba Maniu l-a facut şi „prost".
El e sigur că Maniu lupt.l pentru înl.lturarea Regelui şi
că nu se va lăsa. In jurul lui e o bandil de profitori, pe
cari 1-a îmbogăţit şi cari aşteaptd ceva de la o nou!
guvernare. Romul Boil4 e un bandit în stil mare. Actele pe
care i le-a dat pentru a-1 apăra de destăinuirile lui Valer Pop,
sânt două acte notariale false. Aflând aceasta şi semnalând-o
lui Maniu, cu întrebarea dacii s'o puie în comitt:t ori să
rămâie în particular, acesta i-a răspuns: „Lasă, mal vor-
bim noi". li trec fiorii pe Mirto când aude pe cineva iratat
de „dragule". Cu venitul de la zece iugăre nu se poate
ţinea Maniu, pe care-l hrăneşte nepotul. Acesta a între-
buinţat pentru alte scopuri banii, de origine necunoscută,
cari i-au fost împrumutaţi.
Mirto pare obosit ; sufere de aortită din naştere.

La Palat e marea adunare, cu Tătărescu, pentru înte-

meiarea „străjerilor neamului", inauguraţi cu pompă la
Breaza. Câteva ceasuri se ceteşte regulamentul.
*
La con>lresul de la Sofia asist! nu numai Gh. BrC!tiam.i•
care a dat un interview m.lreţ unui ziar, şi P. P. Pa-
naltescu, dar şt prieteni de-ai miei.
14 Septembre.
Colonelul Beck anunţ! la Geneva că Polonia nu mal
primeşte control în chestia minorităţilor, ridicând astfel
contra ei Anglia, Franţa şi chiar Italia.

www.cimec.ro
 MEMORII 185

16 Sep/embre.

Pe valea Slănicului din Buzău. Pustietate şi miserie.„

17 Septembre.

La dejun la Regele, cu soţia mea. Foarte amabil. Crede

şi el că liberalii administrează mai bine ca ţărănl~tii, că
tineretul lor ar trebui lăsat să se manifeste. (îmi mulţă­
meşte pentru atitudinea faţtl de Maniu. Crede inctl în
popularitatea acestuia, dar nu e impresionat.) E de pă­
rerea mea că miniştrii nu pot vorbi în numele partidu-
lui, care e numai mijlocul de executare. „Ei sânt admi-
nistratorii delegaţi, rn preşedintele Consiliului de admi-
nistraţie." Vorbim de declaraţiile de la Sibiiu ale lui
Averescu, care se plânge că anume curente găsesc
aprobări sus; repetă că n'a înţeles să-i dea Guvernul
pentru partidul lui. Recunoaşte că Argetoianu nu e bun
în executare: ar fi ariltat dorinţa de a se retrage din
viaţa politică.

21 Septembre.

Sosired bizantinologilor, invitaţi de noul mieu Institut

de bizantinologie, cari se întorc de la congresul din
Sofia, la care, din causa pnsidării secţiei istorice-, pre-
sidare care s'a dovedit pur nominală, - de către Mu-
tafciev, n'am putut lua parte.
Sânt între ei păr. Jerphanion, energică figuril de fost
comandant de vas de războiu, Mercati, vioiu şi vesel,
stângaciu şi naiv, aşa de bun, Mauboury, cu soţia, El-
veţian, arhitect, aşezat la Constantinopol şt care vede
pretutindeni influenţe turceşti, mergând şt ptlnil a con-
sidera a doua parte din arta bizantină ca datorită Turcilor,

www.cimec.ro
186 N. I ORG A

Hofwiler, de la Zagreb, director de Museu, cu soţia sa,

care vorbeşte perfect cinci Jimbi, Grecii : Keramopulos,
care rosteşte într'o germană insuficientă idei generale ta„
teresante, şi Lambikis, cu soţia, părechea Boşcovici -
el, director de Museu, de şi aşa de tânăr, la Belgrad,
studiind zelos şi dictând soţiei sale -, arheologul bulgar
Balaşcev, bc'ltrân, bolnav, învârtind matCinil.
Vis:tă cu ei a Buctlre~tiler .

•
Aflu moartea în sin~;urătate la un otel din Braşov a
lui Bogdan-Duică. Neştiindu-se relaţiile dintre noi, curg
condoleanţele.

22 Septembre.

Visita altor Musee. Seara, plecare spre Moldova.

23 Septembre.

La Suceava, de unde se cerc<:ttază Dragomlma, Ră­

dăuţli şi Suceviţa. Impresia asupra excursioniştilor e C(;-
vArşitoare. Lumea ţărănească de Duminecă e frumoasă şi
curat4. Chiar şi Jidovimea suceveană s'a mai civilisat
puţin. Dar bis<?ricile sânt invadate de cei mai odioşi şi
mai răspingători calici de modd rusească.

24 Septembre.

Visita Târgoviştii, de unde la Câmpulung, pe ploaie.

Regiunea de dealuri în această toamnă înaintatd e fra-
gedă ca în luna lui Maiu. La Câmpulung două bisericuţe
bine reparate de Comisia Monumentelor Istorice: Fundenl
şi Si. Gheorghe. Dar, în centru, clopotniţa arsă şi casele

www.cimec.ro
 MEMORII 187

vechi domneşti sânt lăsate în starea de a doua zi dupll

incendiu, pe când preotul şi-a fiicut un mic palat ş1, m
faţ<'i, ccm~le distruse au fost înlocuite de Stat cu zidiri
mari albe şi roşii, care stricli toatli lmprt'.sia de ansamblu
prin obriiznicia lor nouii-nouţii. În act'laşi stil se reface
şi împrejmuirea frumoasei bisericuţe de la Şubeşti.
La Târgovişte am aflat moartea lui G. Balş. Fuses.- în
Bulgaria, stătuse de fapt în fruntea dele{laţiei româneşti
care s'a înderătnicit se'! meargă acolo, vorbise foarte fru-
mos la deschidere, făcuse o comunicaţie interE:sant<'I, lual'e
parte şi la excursii pentru ca să fie doborît c!e o in-
fecţie ciipcltată la noi cercl tând în c<lruţă vechi mo-
numente.
Noaptea spre Argeş, peste munţi. Aluroec într'o râp'i
şi e o minune că trăsura nu s'a răsturnat.

25 Septembre.

Cercetarea Argeşului. ln paraclisele din dosul Bisf-

ricii Episcopale s'a aşezat garda şi, cu toate ale casei
sale, arhimandritul. .. Episcopul se arat<\ foarte primitor,
şt oaspi: ţii sânt în cea mai bunc!l disposiţie.
Dupc!l amiazl, cu automobilele, la Râmnic, unde pre-
fectul ni pregc'lteşt~ o tot atât de bune'! primire. Cercetăm
Cozia, Mc'iniistirea dintr'un lemn, unde distinsa stariţă
e foasta preottasă Olimpia Georgescu, şi Hurezul, splen-
did la lumina lunii.
Dorm în târgul vecin, bine îngrijit, la prim-pretor,
care, frate cu profesorul Popescu-Telega, a înv<'lţat ita-
lieneşte şi spanioleşte in captivitatea teribilă din Bulgaria.
Vorbeşte de grozc'ivla de la Turtucaia, rod al nrgli{lerţei
noastre. Unii dintre ofiţeri s'au luptat cu o eroiccl
desperare.

www.cimec.ro
188 N. I ORG A

După-amiazi despărţirea de aceia din oaspeţi cari

pleacă .spre Apus.
26 Septembre.

La Bucureşti. Intre alţii mii cautli Inculeţ, care, pre-

gătind un proiect de reformi! administrative'!, consultii
oposlţia. A fost la Mihalache la. Dobreşti : casii simplli,
fări! pretenţie şi fi!rii cerinţi.

•
Dupii amiazi, şedinţa la Ligii şi la Comisia Monumen-
telor Istorice, pentru comemorarea lui Balş. În locul lui
se cooptează Ghica-Budeşti.

27 Septembre.

La Văleni, unde, a treia zi (29), încep lecţiile la Misionare.

30 Septembre.
Vlsită la mănăstirea de odinioară Tisău, cu puternicele
ziduri în jurul zidirii sărace, dar împodobită cu fresce
şi mormintele ctitorilor, de la Matei Basarab.
De acolo, în automobil, la Brăila, pentru o conferinţă.
Destulă lume, dar străzile sânt îmbulzite de oameni f4r4
ocupaţie. Oraşul nu e curat; primarul explica prin aceia
că a fost zi de târg. ln cale, lume ţărănească preten-
ţioasă, imbrăcatil, bărbaţi şi femei, ca în mahalalele Bu-
cureştilor. Nici urmă din datinele trecutului. O gloată
obraznică şi brutală.
ln conferinţă li spun că nedreptatea ce mi s'a fCicut
în timpul guvernării mele nu mă împtedecii de a servi
şt a iubi această societate, dar ceva s'a rupt între mine
şi între ei toţi.
Noaptea tărziu, întoarcere la Văleni.

www.cimec.ro
 MJo:MORII 18'}

1-iu Octombrt.

Spre seară mi se anunţi'i demisia lui Tăti'lr€scu, pe

care Regele 1-a însc'!rcinat cu formarea Cabinetului. S'ar
datori nu ştiu cilror intrigi ale lui Titulescu.

2 Cctombre.

Ministeriul se reface fi'irel Xeni şi Teodorescu, cu

Strunga la Comerţ şi câţiva subsecretari de Stat.
Lumea crede într'un Guvern al mieu cu Averescu
şi-ml atribuie o Intervenţie în afaceri unde, din nenoro-
cire, nu pot avea nicio influenţil.
„Universul", foarte ciocârtit, asigură cc'! Îitulescu nu
şi-a retras demisia şi n'ar face-o d€cat dacă i s'ar primi
toate condiţiile.

5 Octombre.

La Bucureşti, pentru comunicarea la Academie despre

Axintie Uricariul, şi pentru radio.
Mă caută Goga. li spun franc cel a pierdut prietenii
preţioase şi a căpătat duşmănii periculoase, fiindcă, om
de talent, nu şi-a putut sti'ipâni temperamentul. li mal
spun cc'! dictatura nu se anunţă şi nu se profrtisează, ci o
reallsează cine poate. El îmi obiectează ce ar fi o cola-
borare între noi pentru o „dictatură" pe care o ddineste J
numai ca act de autoritate.
li pare bine că m'am „convertit" în ce priveşte va-
loarea lui Maniu. Totdeauna el a aşteptat ca o părere
să biruiască pentru a reclama paternitatea E:i. Pe Romul
Boilă el, Goga, 1-ar aresta.
Vorbeşte cu pasiune de Îitulescu. Se teme că Regele
va isprăvi prin a ceda. li spun că, de oare ce are o

www.cimec.ro
190 N. I ORG A

-audienţă Luni, să-l spuie Regelui, pe care nu vreau să-l

importunez, cc!i a se despărţi de Tttulescu implică grele
riscuri şi-i las să judece dacă le poate înfrunta, dar că,
în aceast cas, ii vom ajuta cu tot ce putem.
Titulescu a mobilisat toafll presa frannsă ~i chiar pe
„ Manchester Guardian" ca să-l presinte ca sinHurul care
poate menţined România pe linia actuală a politicii sale .
•
Ziarul lui Ştefan Tătărt:-scu, care cerea apropierea de
Polonia şi Gzrmania, a fost suprimat .
•
Supârat trece pe lângă mine la Academie Vâlsan, pentru
a cărui poesie, uitată de toată lumea, am scris pagini
aşa de calde în „Istoria literaturii" .

•
Generalul Rosetti-mi spune că moartea lui Balş a fost
datorită extremei sli!biri, de vre-o patru ani, a unul
corp devenit cu totul incapabil de a reacţiona. El refusa
cu îndărătnicie să se caute.
Întâlnesc şi pe profesorul Cartojan, care-ml explică
legătura lui cu Insultătorii miei prin acela că sAnt„. tot o
neneraţie.

6 Octombrt.

ln „ Gândirea" reai)ărută, Nichifar Crainic mă face tră-·

dător" al ideii na'.ionale pentru di, stăruind pentru eli-
berarea lui, am spus că e „iresponsabil în politică''.„.

8 Octomhre

Titulescu, întors, bi amână pe Miercuri răspunsul cu

privire la î11trarea în' noul Ministeriu.

www.cimec.ro
 MEMORII 191

9 Octombre.

Uciderea la Marsilia a regelui Alexandru, a lui B.~rthou

şi rănirea generalului frances Georges, care-i întovăr<'lşia.

16 Octombre.

Moartea lui P oincar~.

16 Octombre.

Regele pleacă la Belgrad pentru înmormântarea cum-

natului său. Călătoria se face contra părerii ministrilor.
'
18 Odombre.

Dinu Brătianu ar pregiHi refacerea, contrd lui Tatărcscu,

a unităţii partidului liberal supt nepotul său.

21 Octombre.
La Craiova, pentru conferinţa despre începurile OJte...
niei. Multă lume, ~I copii, mai mult pentru distracţie.
Aplaudă la glume. Spun şi aici de ce între mine şi so...
cietatea romănească s'a deschis o prăpastie.
lntr'un sat, Albota, ţărani cari mă înţeleg.

22 Octombre.

Regele... mi răspunde la felicft<'tri: „Din toată inima

mulţămirile mede pentru frumoasele şi simţitele bune urdri".

23 Octombre.

Vastlescu-Valjan la mine. Vine ~ca la Meca•. Unirea

celor doi Brătienl se va face. Tătărescu n'a ştiut s4 în-

www.cimec.ro
192 N. I ORG A

trebuinţeze presenţa sa în fruntea Guvernului pentru

a-şi atrage simpatii. Va fi învins. în trei săptămâni voiu
fi la Guvern cu o formaţie de „hamali". Ar fi de plasat
Argetoianu la Externe. lmi vorbeste,
, - în vederea acestor
combinaţii, - de felul cum el însuşi ar fi in stare să re-
facă finanţele. S'ar exploata intensiv minele de aur, s'ar
pune în valoare pentru cumpărare de aur depositele par-
ticularilor la Banca Naţională, s'ar asigura, prin „Lloyd",
cumpărăturile Englesilor, s'ar putea unifica regimul la
petrol. li spun că nu pot face un Ministeriu naţional cu
ţărăniştii lui Maniu şi Mihalache, că sânt impopular ~i
sănătatea mea nu e cea mai bună.

25 Octombre.

Slăvescu mă asigură că, în eluda reducerii de impo-

site pănă la un miliard şi jumi'Hate, incasSrile sânt infe-
rioare numai cu 450 de milioane. E oprit de unii colegi
de a face reducerile necesare. N'a atacat nici depositul
Casei de depuneri, nici ale funcţionarilor telegrilfo-
poştali.
Crede că nu se va ajunge la o înţelegere între Dinu
şi Gh. Brătianu. Dacă s'ar face, ar fi ruperea partidului.

1-iu Novembre.

Ot'schiderea cursurilor la Academia de Comerţ. Foarte

amabil, rectorul Răducanu mi-a cerut să o fac. Cu-
vântarea lui regretă, fireşte, trecerea fcolii de la Comerţ
la Industrie şi reclamă păstrarea unei autonomii de două
decenii. Dr. Angelescu (e de faţă şi Strunga, ministrul
de Comerţ) afirmă, cam sec, dreptul Ministeriu 1ui său
asupra oricilrli instituţii de învăţilmânt. Arăt apoi, corn-

www.cimec.ro
 MEMORII 195

·1asii carto cu aceste cuvinte 1 „foarte mişcat de cuvintele

d--voastre, atât de binevoitoare, cu prilejul deschiderii
cursului de la Academia Comercialii".

6 Novembr1.

Visita lui Bc'itcoianu de la Banca Naţionali'!. In interesul

partidului siiu, el doreşte o împiicare cu Gh. Briltfanu,
E foarte fngrijorat de catastrofalele resultate ale autarchiei
.europene.

JO Novembre.

Conferin\ii despre „ce ni poate da llteratura italiana•

Ja Institutul de culturii italianil.

*
Plecare, scara, spre Roman.

11 Novembre.

Drum greu, prin ţinuturi arhaic de înapoiate, la Cuc!,

Qdat.! moşia bunicului mleu Gheorghe Arghiropol, al
cilrui loc de casii, cu căsuţa fiicei lui, Natalia Teo-
doru, - o bătrînă.„, - ml se aratii. Apoi, peste splendida
întin :lere rodnică supt dealul cu huceagurile, la Bozie ni,
unde -, şi la Buda şi la Crăieşti, - sâot rudele melt-,
admirabili ţaranl. Cunosc pe fiul mătl!Şii mele Olimpiada,
sc'itean cărunt, pe fiul lui, un frumos băiat, factor rural,
familia simpatici'! 8 unchiului mleu de acfiaşi vrâsta,
Iancu, De acolo la Crăieşti, unde sora lui Iancu, Eugenia,
a avut ciosprHece copii, dintre cui nouă trăiesc (soţul
.ei e un Otea ; i:a a lăsat copiliţa de treizeci de zile
.pentru a merge să îngrijească pe front de flul ei rc'lnit).

www.cimec.ro
19& N. l O I<. G A

Mişcătoare întâlnire neuitata. Voiu lua pentru a li con.-

tlnua creşterea doua din verele mele ţ~rance.
La 3, conferinţa „Din trecutul Romanului", bine în.-
ţekasă.
Apoi, la 6, la Bac.lu, unde biserica, reparata de Co.-
misiunea Monumentelor Istorice, Precista, e hidos zugră ...
vită. Conferinţă despre „cea d'intalu datorie a noastra
astlizi". Ollduroasa primire. Prdectul e un profesor de
chimie, Macedonean. Societatea care m'a invitct a creat
şi o blbllotecă publica, destul de cercetati!.

15 Novembre.
Deschiderea Parlamentului. Sânt alături de Goga ~t
Petrovici. Se vorbeşte de posibilitatEa unui Guvern de
concentrare. Arăt hotMârea de a nu conlucra nlciodat.l
cu Argetoianu.
Regele ceteşte cu hotlirîre un mesagiu fdră orizont.
E întinsă, dar nu de o pctrivă de aplaudată, partea lui
Titulescu, pe care atitudinea majoritdţii nu-1 mulţăme~te,
vi!dit. Lungile aplause către Rege par o cerere d~ tole-
rare la putere intr'un momrnt de nf.'siguranţă .
•
La oarele cinci, Îitulescu. Spune de la început că ar
vrea ca trecutul să fle uitat. li pare rdu de cc-a fost.
lmi arăt regretul că spectacolul 1-a filcut inalntf'a unui
'
tem amândoi cel multe intrl}Ji au lucrat intre noi. El
.
om ca Maniu st a unei majoritilţi de sillbateci. Recunoas-

declară cil n'a vrut să-mi fie ministru de Externe, la

început. A rămas la Bucureşti câteva zile din alte motive.
Acum presldenţia Consiliului ca moştenire a lui Îc'ltc'l-
rescu nu-l seduce. Ne despc!rţim în Cf i mai buni termini.
Mă asigur4 ca în câteva si'lpt~mani vom avea de la
~ovlcte toate depositt:le, afaril de b.ar•i.

www.cimec.ro
 M!MORII 197

16 Novembre.

lnmormântarea Mitropolitului Pimen, care. e dus la

Proviţa.
Sun.!! numai clopotele de la Italieni, cerute de
Trancu-bşi.
Lapedatu vede cu îngrijorar~ viitorul. E pentru ve-
nirea mea la cârm.!I. Îi spun c.!i aş lucra şi cu oameni
de partid, dar f.!lră şl'fi şi clientel.!i, că m'am gândit la
dânsul. El se declară gata a primi, şt chiar in alte con-
diţii. li spun că aş aduna pe un Ioaniţescu, pe un Mirto,
pe un Trancu-laşi, pe un Valjean .
•
Dejun la Victor AntoneJcu cu d'Ormesson fi scriitorul
frances Romain Coolus.
Dr. Angelescu vorbEşte in acelaşi sens ca Lapedatu.
Şi Antonescu manifestă îngrijorări pentru guvern.

*
La Senat atmoskra e slab4 la m3joritari. Ioaniţf:'scu e
încântat că mă gând;.;sc la dânsul. Costăchescu are o
atitudine foarte pri<:tenoasă : e vădît contra „ideilor" lui
Mdniu şi a conducerii în partid. li spun că el represint4
„ punerea la punct": e foarte măgulit. Vislta subsecre-
tarului de Stat Titeanu. Vrea să reformeze cinemato-
grafele, poliţia.

20 Nvvembre.

Comnen vin! la mine. Hitler i se pare un timid şi

un sincer, care învaţă. Vrea să purifice Germania şi, prin
ca, Europa. ln lupta cu episcopii a fost total învins.
Comnen lucrează pentru reluarea raporturilor economice 1
Germanii ar fi dispuşi.

www.cimec.ro
I C)g N. IORGA

22 Novembre.

Visita rectorului parisian Charlety. Dejun ta Institutul'

Frances. Recepţie la Athenee Potace.

23 Novembre.

Proclamarea lui CharMty ca doctor de onoare. Cetesc

raportul. Masă la Legaţia francesil, fi cu Gusti.

24 Novembre.

Serbarea Institutului frances. Se vorbeşte şt de opera

mea (de Dupront şi de Charlety); rectorul parislan
pomeneşte de „cercetclrlle asupra satului romănesc ale
sociologului Gusti". Discursul tul Charlety e foarte fru-
mos. Dintre ai noştri au vorbit Petrovlci, pentru Uni-
versitatea din Iaşi, pentru cea din Cluj Ştefănescu­
Goangă (ta masii şi Racoviţă, cu ştiri nouă şi intere-
sante, ca vechiu colaborator şi prieten). Foarte bine
Stoilov de la Cernăuţi (matematic, flu de colonel din
Craiova).
Prânz ta mine pentru familia Charl~ty, familia Dupront
Şi Comnen.

25 Novembre.

La ViJleni cu familia Charlety şi d-na Dupront .

•
O conferinţă la o societate armeanil despre „Ce e
cultura".

www.cimec.ro
 MEMORII 199

26 Novembre.

La Senat se ceteşte r4spunsul la Mesagiu.

foarte puţln4 anlmatfe.
•
Cbarllty a plecat ozi dimineaţcl.

28 Februar.

Ministrul Polonltt la mine. li explic politica mea din

1932 faţil de Soviete : recunoaşte c4 am avut dreptate.
Ni se cerea să lscillim f4r<l sc:'i ni se spuie de ce e vorba.
li descriu pe Beck aşa cum e şi, cum ministrul r,u cre-
dea cc:'! ni-a cerut sil facem sacrificii cu privire la
Bilsarabla, t-am cetit notele mele de la Varşovia. El se
plânge cc:'! Franţa i-a tratat r4u pe Poloni: de aici pentru
Barthou o primire mai rece decat pentru Titulescu. I s'a
dat ministrului frances ce dădea el tnsuşl ministrului
polon. Franţa vrea o Rusie mare, ceia ce nu poate st'l
a dmiti'I Polonia. - Nici noi ! - Deci nevoia de o asigu-
rare, fie şi numai vremelnicc:'i, de spre 0f'rmanla. Aceasta
se gândeşte, azi, la Austria, la Rin, urmc:'ireşte nu revisio-
nism, ci ra~ism. Pe noi ne consideră Polonii tot ca pe
vechii aliaţi ; relaţiile militare continua ; ştim toate secre„
tele armutE:i polone; ni se trlmet 60 de avioane li
arc:'it soldaţii noştri pe stradc:'i. El spune ce Impresionat a fost
de manevrele noastre ataşatul militar polon. Recunoaşte dl
în 1932 s'au făcut şi greşeli. Şi el e lovit une ori de unele
apucături ale lui Beck. Dar miniştrii poloni sant numai „ju„
·mătc'!ţ! de miniştri"; de fapt mareşalul conduce totul şi nu 5.e
lasc:'i Influenţat de nimeni. Pentru a nu fi bc:'inuiţi, miniştrii
merg une ori prea departe. li obsnv cil o polittcc:'i poate

www.cimec.ro
200 N. I OH. G A

fi îmbrăcată într'o formă care nu jigneşte vechile prie...

tenii. De şt Franţa a fost şi fdţ.1 de noi egoistii, urmărită
fiind de frica revanşei germane, am ştiut să „înghiţim".
Mai multe le-am „înghiţit" de la Mussolini ~i totuşi
ni-am menajat legăturile cu ltC\lia. Arclszewskt asigură
că la vlsita lui Gombos nu s'au rostit cuvinte desagrea„
bile pentru România. Momentul, dupii asâsinatul regelui
Alexandru, n'a fost însă bine aks. Bcck voia sii vie la
Belgrad, ddr prin Budap~sta, şi visita în aceste colldiţii
nu s'a primit. Dar cu Iugoslavii nu e nicio alianţă. Mi...
nistrul, căruia-i arăt că ar trebui un gest polon care sâ
ne reasigure, spune că a cerut de mult o conferinţă „
sa la Cluj şi e gata să meargă acolo.

29 Novembre.
Dejun la Buşilă, cu ministrul Franclei. Buşilil face
prognosticuri de presidenţle a CJnsiliului.

Conferinţă la un cerc artistic despre condiţiile ma-

teriale ale artei noastre.
•
Romul Boilă presintă un violent, şi ordinar, protest
contra părţii care-l priveşte din raportul s~ntoiu.

51 Novembre.
La Senat, discur11 asupra politicei externe al lut Gafencu.

1-iu Decembre.
La Senat, vorbesc, după Mrazec, „oratorii de rartide" ...
şt Niemlrower, pentru comemorarea unirii Ardealului.

www.cimec.ro
 MEMORII 201

2-3 Decembre.

lo chestia Skoda se descopăr lucruri urâte în dauna

lui Pomponiu şi a lui Mirto, pe care, printr'o trtidare a
lui Stelia.n Popescu, îl denunţă Zaharof, care apăsase
păn4 a tun ci pe Maniu.
Goga presintil comisiei un memoriu cerand darea în
judecată a lui Maniu.

•
Duminecă, Gheorghe Brătianu a făcut să defileze mii
dr oameni urlând şi a amintit Regelui vorba lui Lascar
Catargiu: „aiasta nu se poate".
Dar Şi omul care vorbia aşa avea altă amploare„.

4 Decembre.

Conferinţamea la Institutul Frances despre originile

evului mediu în Franţa.

5 Decembre.

La Senat, N. Miclescu vorbeşte impresionant despre lip-

surile, puţintel poate exagerate, ale armatei. Intervin ca
să arăt ce voiam să facem, în Februar 1932, pentru
minele din ţară şi cer să se sublinieze marile reduceri
budgetare făcute de noi.
„
Conferinţă la Societatea anglo-romAm\ despre Crom-
wdl. Foarte mu1t4 lume.
„
'f ărănîştil dlscutil, la club, aprins casul Mirto.

www.cimec.ro
202 N. I ORGA

6 Decembre.
R~gele•mi telegrafiazil: „De Sf. Nicolae din tot su-
fletul cele mal calde urclrl".

7 Decembre.
Conferinţă la studenţii albanesi despre Albania, ltgil-
turlle cu noi şi misiunea romilnească în Albania.

9 Decembre.
Vorbesc la Liga Culturală pentru comemorarea ne...
uitat:Jui mieu prieten Augustin Bunea .
•
Dimineaţa, visita criticului teatral italian, Silvio d' Amico.

11 Decembre.
V!slta lui Muny, fostul preşedinte al Confederaţiei
elveţiene, intovilrăşit de ministrul Elveţiei, de Weck.
Vorbim despre năvald materialismului, despre stăpânirea
Incompetenţei, despre Zddărnicia actuală a democraţiilor.
Se fntreabă şi el dacă Sovietele fac un joc sau sAnt sincere.

*
Ministrul rusesc Ostrovschi îşi depune carta de visltc1..

*
La Geneva cererea de satisfacţie a lugoslavlei contra
Ungariei se termină cu o formu14 englest'I, care dega-
jează ri'.lspunderea Guvernului ungar, aruncând-o asupra
unor organe inferioare.
•
A apărut broşura mea despre Maniu .
•

www.cimec.ro
 MEMORII :os
La CamHJ, lungCl discuţie în jurul înlocuirii la Statul-
Mc::jor a generalului Antonescu cu Samsonovici. Maniu,
oprit de ai lui de a vorbi în ParlamEnt, presinti'l o <'X-
punere a Restaurării, ca scrisoare dltre M1hala(:be, dar
comuntcatil ziarelor, unde o su0rimi'l censura. Lupu in-
tervine, după fostul subsecretar N· cşe~U, ginaele lui
Stelian Popt:scu, furios că i ~·d tăiat un articol despre
Antonescu. Nu lipseşte Mihalache, vorbind foarte de sus.
Dinu Br&ti,;nu se amestecă prntru a face f log!ul lui An-
tonescu, degajându se astfel de mCisura înlocuiri!. Tătă­
rescu apare, incercând o aplaudată ieşire de intimidare.

14 DecemtJre.
lnmormântarea lui P. Gârboviceanu. Nesfârşite discursuri.
~'
La Senat ridic atacurile infame ele „României Noi"
care mă presinti'l plătit cu milcar 800.000 de lei ca s~
„asasinez" pe Maniu. Cetesc declaraţiile lui din Parla-
mentul de la Budapesta. Ioaniţescu şi alţi ţilrilni~tl sâni
de faţă şi nu protrsta. Se trimete Gafencu, cate cearcâ
a-şi spăb fostul şd. punându„ne alclturi în recunoştinţa
naţionalil.
Titeanu făgăduieşte milsurf. Senatul îşi arata indignarea
pentru această mişelie. Cuvântarea mea la Mesagiu e
primită cu foarte multil căldură.

16 Decembre.
Spre seară, la Văleni, după o conferinţă la Funcţionarii
particulari (la Atrneu: puţini, şi mai ales Evrei).

17 Decembre.
BoWi are mruşinarca de a reedita calomnia, prlntr'o
telegramă către primul ministru, pe care o publică

www.cimec.ro
 206 N. I ORG A

„Dimineaţa". Am luat cei 800.0JO de lei, dar nu de la

Guvern.
Fac o nouă lnterv(nţle la Senat, cerând ca BoWI s4
fie silit a „declara" de unde am luat banii. Nouă făgă­
duială a lui Titeanu.

18 Decembre.
Primesc numilrul din „RomAnla Nouâ", in care se
publicii telegrama, cu noi Injurii. Censura de la Cluj e
de sigur inţeleasă cu aceşti bandiţi. Data aceasta, se in...
cearcâ a trece conrupţia la ziarul mieu.
Presa bucureşteana trece peste cuvântarea mea la
Mesagiu.
•
La S.mat se discuti!, <le Oanea, declaraţiile 4 imprudente
şi incompetente ale lui Victor lamandl în „marele dis-
curs" de la Cameră. Lăpedatu caută, fireşte, să ... 1 acopere.
leou cuvât1tul pentru a aminti presenţa lui lamandi în
partidul ·mieu şi al lui Cuza, cu nuanţa extremistă a
acestuia, şi condiţiile în care minoritarii au căpdtat ora-
şele ln Ardeal.
•
e închide Parlamentul
20 Decembre.
Profesorul sârb Miodrag Ibrovac imi anunţd, dupi! două
uni, încetarea din viaţcl a neuitatei sale soţii.
•
Vislta lui Alf Lombard, romanist, profesor la Upsala.

21 Decembre.
Iulian Peter itni aratCI. cum a fost prigonit, suspendat,
-dat în judecată de Guvernul Maniu pentru anchetarea

www.cimec.ro
 MEMORII 20T

lui Bocu. E ·iacii transferat la Chişlr.i!u, de şi toate ins-

tanţele judeci!tore~ti i-au dat dreptate, vechiul lui loc
fiind ocupat.

22 Decembre.
La Sinaia.
Vlsfta lui Lombard şi a d-nei, ni!scut.1 in Rusi11.

26 Decembre.

La N. Georgescu gilsesc pe Ciolac Antici cu nepoata

sa, d-na Rlbnlcar. li spun ministrului Iugoslav ce con-
damnabilă e atitudinea Cehoslovacilor în materie de
muniţii. Ar trebui să-~i dea samll ce Dt'voie au de ar-
mata noastrl!. Ţara lor poate fi rclpede tillată în douii.
Şi Iugoslavii si! înţeleag.1 c<1 au ca inimicii ltalta, care,
ea, are o mare industrie de rilzboiu, şt el nu. S'ar putea în-
tâmpla sa caute toţi, în retragere, un sprijin îu Munţii
Apuseni. Trebuia o unitate militară şi una economică.
Rartle întâlniri ale şefilor de stat-mcijor n'ajung. Fiecare
trebuie să contribuie cu ce are mai bun. Cehoslovacll
au soldaţi slabi, ~I generalii li lipsesc cu totul. Ciolac
Antici recunoaşte adev<'lrul spuselor mele.
Vorbim de regele Alexandru, de inferioritatea politicii
francese. Mii întreabii ce cred de ministrul Sovietf'lor.
La ei, a fost un engouement pentru comunism. La Con-
siliile comunale, ţăranii ii votau. Regele Alexandru a
luat măsuri, şi aceastil stare de spirit a disp.1rut .
•
Am primit de la N. Miclescu explicaţiile generalului
Antonescu, care a părăsit statul--major. Neînţelegere cu
ministrul de R.1zboiu Angelescu, pe care-l acus4 de ne-

www.cimec.ro
208 N. I ORG A

pricepere şt grosolCinfe. PreslntCI starea llrmatt:i ca mai

rea decât în 1914. Generalii Pyot şi P~tin ar fi constdtat-o.
Mergem spre un dtsastru. ln cinci p<lnă la şapte ceasuri
Unnurii ar putea fi la Cluj şi Alba-Iulia. Nu facem tra-
geri, nu chemi'im la manevre pe ofiţerii de reservCI.
Avem trei armate 1 jandarmii şi grAnicerii n'au preg<Hire
de n'!zboiu. Ţinem peste 20.000 de ordonanţe. Imtruim
minoritari cari, in cas de războiu, ar trece cu arme cu
tot la duşman. N'arn reajustat muniţiile, de şi o putl'ilm
fdce uşor. N'am recurs la serviciile tthnke ale Polonilor.
Francesii nu ni vor da nimic daco! nu ne reorganisi'im.
O birocraţie milltară imensă ne striveşte. S'au fi'icut
economii la materiale, la personal, nu. Orice comand<r:t
işi face un birou care riipcştc elemente armatei active.
Detasările aduc un resultat asăm<'lnător.
De' fapt, Antonescu, care are perfoct.! dreptate, nu ţine
samă de ilmia, timp de mulţi ani, a p4r.il şi de lipsa de
pregătire şi a duşmanilor eventuali.

30 Decembre.

Visita d-nei Anita Ioachim-Daniel, stra.nepoata Iul

Michel Dankl, vestitul bancher ieşean de pe vremea lui
Mihai Sturza. E na.scutii în Iaşi ; bunicul ei era încă
bancher. Sra. la Berlin. E în legl!tură cu Assoclated Press.
A fost la Regele, care i-a făcut o mare impresie.
Vorbim de Hitler. După dânsa el „are figura unui
coafer". Vorbeşte numai de misiunea lui, cu care farmecă
mulţimea. Num.!irul celor filri'i lucru ar fi din cc în ce
mai mare.

www.cimec.ro
 1 9 3 5.

vu. 14

www.cimec.ro
www.cimec.ro
 3 /anuar.

Visita lui Paul Morand. ln costumul de sky, pare foarte

-1ânlir. Tine pe o Chrissoveloni. Sânt la familia Ghica,
in care' d-na e o Reinecke, Greacd (ea rectifice:! amintirea
mea că familia a venit cu Otfhon de Bavaria; ea vine
de la un filelen). Morand, care nu se prea intereseazll
de ale ţilrii, a vClzut la Paris pe prlncesa Elena, care
mergea la Londra pentru cdsiltorla verei el, Mariana •
.Era foarte bine.
Morand se gândeşte la o colecţie de nuvele româneşti.
„
La Sinaia e Mihalache, Mihai Popovici şi alţi 1ilrăniştl,
veniţi,se pare, pentru anume legi!turi cu Curte<1. Mie
mi se atribuie nu ştiu ce Intervenţie în afacerile unde
n'am reuşit.

ln acest timp, polemica dintre Slc:ivescu şi Madp'aru

cu privire la suma la care s'a ridlcat împrumutul care,
dupd Madgearu, n'ar fi reuşit. lncasc'lrlle de subc'ltori ar
fi fost desastroase. Pentru Decembre s'ar fi făcut un
împrumut forţat la Casa Căilor Ferate.· N'ar fi de unde
să se pliHeasc.1 lefile. Renele a vorbit, r<lspunzâr d dis-
cursului încrezut al lui Îc'itărescu, de nevoia de a se opri
·fluxul legilor şl de a se a visa la noi mr tode.

www.cimec.ro
212 N. I ORG A

10 lt1nuar.

Va!jan la mine. Crede cc! ar fi bine s4 se formeze

cor:tra frontului .,anticarllst" unul pentru R.egt:le. Se
gande t · la Gogd, adaug pe lunfan, - ~I e greu s4 mai
găsim pe cineva.
Vaida a ţinut un discurs contra programelor, şi Maniu,
serbătorit de ai slll, a rilspuns cu unul ln care e vorba
de devalorisare, de investiţii de Stat pentru creşterea
producţit:i, de socialisarea industriilor fundamentale şi
de Stat ţ4rlinesc. Partea contra celor ce incur:jur4 pe
Rege a fo~t Mlată d>c! censura. Intre Averescu şi Oh.
Brătianu forfote\ te Ct: va.
O situ.iţle mai tulbure decât oricând. Brands(h o rEh:vc'i
intr'un OllOIDOriu către mine, gc'islndu-i motivele în opua
nefasta a partidelor, servite d€ o presă îngenunchiată,
in ri!ul regim al impositclor, în amestecul Statului în
producţie şi distribuţie. Propur;e o adevilrat<l revoluţie a
formelor, întărindu-se puterea rxecutivă. Vrea să mă vadă.
Maniu a ti~ărlt în „Curentul" şi amintiri de copilărie
~i tinereţe, uimH0r de naive. Se arată în grija mamei, cu
care vcrbeşie st:·ara d~ Tudor Vladimirescu ~i cântă ,;Pe
o stân::.1 ne..igră". S '. mândreşte cu „coroana" nobilimii
sak de la 1680. Recunoaşte că u rnsţinut Mona1hia, dar
a~a făcei'I şi România. Se laudă că a avut el primul idtia
Micii Jntelq.;ni. Crede cd un disc.ms cd 1ul c.oritra limbii
de comai1dă mcghiare a adus intervenjiu lui Franz-Fu-
dinand, rdragere.1 mă~urii si cilderea Ministeriului We.c--
kerle. '
Omul e de sigur atins de mania maririlor. Şi in jurul
lui se stranu cei mai mulţi Ard~i~ni...
Pr0st incqiut d;: 01n !

www.cimec.ro
 MEMORII 213

12 !anuar.

Vine Pochbammer, locţiitorul noului minilltru guman,

care fi-a presintat scrisorile de acreditare, dar a plecat din
nou. E un tânăr foarte cult, foarte inteligent şi energic. A
stat mult Î!l Extremul Orient, în India, la Ceylan, şt
pregăt€şte o carte despre aceastll din urmă şedere asia-
tica. Are idei nouă îu toate domeniile istoriei şt le ex-
primd cu vioiciune şi talent.

•
Dllpă-amiazi, procesul cu Zaharia Boilă. A trimes pe
fratele mal mic, Paul, girant al foii, care declara c:i! nu
ştie cine e autorul şt va căutd manuscriptul. Somat de
miae, ca om de onoare, s4 spuie dacă mă crede capabil
s8 ieau bemi pentru un atac, răspunde avocatul lui, fostul
mieu contabil de la YCilenil-d<.>-Munte, Vasiliu~Cluj. El
insuşi spune că nu, spre desolarea avocatului. Viitoarea
şedinţă peste opt zile.

13 /anuar.

„România Jună" apare cu o notiţi'i ci'i Zaharia Boil4-

şi-a însărcinatfratele sc'i spuie c4 menţine acusaţia, dar
înţelege a se judeca numai la Cluj şi numai la juraţi.
Canalia!
•

Maniu a ţinut un discurs-program, cu „Stat ţărănesc",

naţionalisarea industriilor de basă, învestiţii de Stat,
sc<iderea monedei. A f<icut o visltă la Bucureşti. Toată
presa se gudur! in jurul lui.
ln acela~i timp ea anunţă visita lui Gustl la Pdris.

www.cimec.ro
214 N. I ORG A

14 /anuar.

La Piatra-NE'amţ, Costclchescu şi lupu trâmbiţă venirea

indispensabilă la putere a partidului lor, şi la Câmpulung
Mihalache anunţil c4 va trimete Ia Curte un „dulau"
ca sCi curăţe terenul.

1n Societatea de mmne, D. Tomescu publica un articol

perfid despre mine pentru a arata ce copilarefte umblu
dupil un rol în viaţa practică pe care nu-l pot ţinea.
A~ fi aşteptat "dou4 cuvinte" de la I. Bratianu pentru
a mă împ4rtăşi de harul sau„ .
•
Frumoasă scrisoare de la profesorul suedes Alf Lom-
bard, bucuros de primirea în România.

17 /anuar.
Paul Morand Ia mine. Vorbim de multe, timp de
două ceasuri, ca dol vechi cunoscu\i. Nu-l place nici
lui jidovismul lui Maurois, nici atitudinea de scriitoare
a d-nei Marta Bibescu, care „ pune pe cetit or intr'o
situaţie de Inferioritate". Olrţi ca ale lui Sch~ffer despre
regina Elisabeta sânt fapte de "domestfque renvoy~". Şi
lui îi pare o greşeală că s'a mers pânc!! la plebiscit pentru
Sarre. Recunoaşte uşurinţa cu care Francesil primesc pe
toţi şarlatanii.
Cărţile lui se vând enorm. A scos din New-York
150.000 de exemplare, 100.000 numai din j.ondres.
lml cere foile trase din Byzance apres Byzance. Pare
că vrea să scrie ceva despre România.
A vazut pe regina Marfa. l-a spus despre mine, făr4
nicio dreptate: ll me deteste. El a adaus: „en vous
admirant" ...

www.cimec.ro
 MEMORII 215

18 /anuar.

Ciolac Antici îmi aduce frumoase publicaţii de artC!

iugoslave. Vorbim de schimbul de profesori cu ei, de
vlsite reciproce între Institutele balcanice. La sdunarile
„Micii înţelegeri" s'a dat chestia in sama unui comitet.
li arăt ca n'ajunge.
•
Lungii conversaţie cu Şeba. S'a ajuns in sfâr~it la o
colaboraţie între armate, cum o doriam dE: mult. Recu-
noaşte şt el di fiecare trebuie să aducem ca parte ce
avem mai bun. ApilrC! pe soldatu! Cfhuslovac: numai el,
in Rusia, s'a prefacut din prisonier de răzbciu in lupta-
tor, dând o armată de 300.000 de oameni, care era
numai la 15 chllometri de Orenburg şi ar fi solvat pe
Ţar, dacă nu era opririi de generalul frances. Arata
:;erfecta lor pregtHlre, nu stipt raportul aviaţiei, ci al
tunurflor cu trague depărtată. In clipa declaraţiei de
rilzboiu ungureşti ar putea trage asupra Budapestei,
distrugând-o. De altfel, armata ungurească, ci vând o
foarte bună încadrare moştenită, n'ar fl în stare să ieie o
ofenslv,1. Şi el recunoaşte lnsă că s'ar putea, cu toată
noua atitudine italiană, ca, dupa o răspingere a aliaţilor
noştri, lur1ta ~ă se dea în Munţii Apuseni ai Ardealului.
S'au descentralisat fabricile de arme, apropiindu-se de
graniţa noastra. Statul cehoslovac, care fabrlc4 mitraliere
şi pentru Englesi, ni le va da din biel~ug. Skoda e o
întreprindere cehoslovacă-francesă, asupra căreia nu se
poate exercita o influenţă deci9fvi!. Seletzki e un „Aus-
triac" de origine polond: să fi fost Şeba când el lucra
!a Bucureşti, 1.-ar fi înlăturat. 1.owenstein ou e Evreu.
Oţelul refusat de noi are o proporţie de manganes care

www.cimec.ro
216 N. I ORG A

se poate discuta. Învoiala la care lucreazJI cu zel Tat<'l-

rescu, prevllz3.ndu-se plata în rate, va da de lucru în
mare parte, afdră de partea tehnică superioart'l şi de optici!,
uslnelor de la noi. Mal mult, pentru războiul chimic
fabrica va fi aici. La Valea Călugărească s'a aflat acidul
sulfuric. Pentru fabricarea gazurilor se are în vedere
Mâneciul; se va mărgeni o razi! de ratru cht1ometrl
pentru a nu se produce accidente. ln anul viitor, Ceho-
slovaci şi Români vor face manevrele împreună.
Vorbim de adunarea comitetului de istorie. E indignat
de ce a filcut profesorul din Praga. Promite sil scrie Iul
Beneş şi să mă înştiinţeze dacă Cehoslovacia n'ar putea
ceda locul României.
El vorbeşte binişor rom4neşte, - ceia ce-i e necesar
mal a Ies la vâniltorl ; tot aşa şi soţia lui ; copiit ou o
femeie din Fligăraş, care a învăţat ceheşte-, şi ei romă­
neşte. Iubeşte ţara şi ar dori sa rJimâie mult timp intr'insa.

19 /anuar.

Zaharia Boilă se presiota la proces. I se iea interoga-

toriu!. începe prJn a spune c& m'a iubit, el şi tot tinere-
tul ardelean, c4 s'a hrilnit din scrisul mieu, că m'a
primit triumfal la Blaj, că s'a rugat în bisericc'! rentru
succesul mieu în alegerile din 1908, că a dorit in 1 na
si'i pot lucra ca Maniu, că a fost lndinnat c.:'l-i atac crud
familia, fratele, unchiul. Apoi un trio de Ieşeni, perfizi
şi ridiculi: Vasiliu-Cluj, Adonis Popovicl, Ccsar nu ştiu
mai cum, pledeazli pentru îndreptarea procesului la Cluj.
Vorbesc frumos Pan! Buiescu, Şoimu, Lenguceanu, Lefte-
rlu. Procurorul e cu noi. 0dr sentinţa l!e amAnc! pe
Samba tă.

www.cimec.ro
 MEMORII '217

20 /anuar.

S2ara, masă în onoarea lui N. Georgescu, care vor-

beşte precis şi cumpt'Hat. Topa are aceiaşi siguranţii de
gândire. Alţi prieteni aratd puţinel înţelegere a rostului
micii serbllrl, vorbind despre mine. N. Constantinescu
aminteşte c4 el a fost ultimul care, !lisat de mine, a
îngrijit în 1916, la Bucureşti, Neamul Romdnesc.

22 !anuar.

Trei preoţi l<:şeni vin să mel roage se§ votez ta Mitro-

polia Moldovei pe t>plscopul Visarfon. Li arât c.!l e prea
tărziu, după ce s'd spus zece zile cel el nu candideazcl.
Pentru a-l vota ar trebui ca el să facă public declaraţia
de candidatură.

23 !anuar.

Adunarea pentru alegerea Milropolltului Moldovei.

Patriarhul di! cetlre adrtsei credincioşilor Moldovei şi a
ndunărîl din Moldova prntru Nicodim. Jo termini aleşi
Visarion rdusll candidatura, pom"nind pe Nicodim;
fără a-1 pomeni pe acesta, face aceiaşi declaraţie epis-
copul Nifon Criveanu de la Huşi, care ar fi pregătit şi
broşuri contra adversarilor sai şt pe care episcopii cei-
lalţi îl consideră ca grllbit.
Nicodim întruneşte peste o sutll de voturi.
Cuvântarea lui, care nu odatll rnişră adânc, e de o
mare frumuseţ<'I, cuprinzand ~i caracteris~ri pioase pentru
înaintaşii sili şi mai ales pentru Iosif Naniescu, care 1-a
crescut şi 1-a dit la lnvCiţături! .
•

www.cimec.ro
218 N. I ORG A

Tătt'ir<>scu cere st'i vie la mine pentru a~mi face unele

comunicaţii. li spun că, ia cc priveşte arm~ta, cunosc
şi eu „secretele" ei, cc11, în materie de politică externă,
Titulescu îi spune lui ce crede şi mie ce crede, şi se
poate ca, acuma, el sc'i-mi spuie mai mult mie. Altfel
i1 primesc cu plilcere. li arat cil doresc continuarea
guvernilril liberale, dar trebuie să se păzească de naţionaJ­
ţilrăntşti, cari lucrează. De altfel, ori cu Valdc, ori cu Maniu,
ori cu Mihalache e acelaşi lucru : haos şi pretenţie. Se
gândeşte la impositul pentru armata pe pâne şi pe cifra
de afaceri.
Rilmâne sa vie Sâmbată dimineaţ.1 .
•
Cu Lăpedatu vorbim de nevoia unui mare zh1r ro-
ml!nesc în Ardeal, capabil s4 contrabalanţeze şt presa
roml!neasdl d~ urli şi presa minoritarii. Ar putea fi scos
de uniunea societ<'lţtlor romaneşti. S'ar da şi coloane în
nemţeşte şi ungureşte. Şi el cr<'de ca trebuie st'1 se facă .

•
Cu d-rul Ans:ielescu vorbesc despre planurile de trans-
formt'1rl la Fontenay, pe care nu le aprob, fiind preten-
ţioase şi capabile de a strica ansamblul. Nll admit nici
primirea la noi şi a celorlalţi studenţi. Nu e bine ca
"Oficiul universitar" creat pentru Iencukscu s<'i se in-
cadrf:ze în Sorbona.
Atingem şi visita lui Ousti la Paris, unde la Academia
de ştiinţi morale şi politke a vorbit despre "Fundaţiile
reQale".

24 /anuar.

Conferinţ!l la "Tinerimea Romc\n~„ şt la radio .

•

www.cimec.ro
 MEMORII 219

Seara, dineu la Legaţia poloni'i. Arclszew~kl pretinc'e

cc'i Polonia n'a schimbat politica ei şi că Beck a fost
călduros primit în Suedia. Crede tot aşa de puţin ca şi
mim: în şansele Statelor ba ltlce.

25 !anuar.

Conferinţă despre numele de familie romdneştl la

Sala Dalles.

Goga s'a întors din Italia. El s'a dus sd vadd pe

Mussollni. Nu-l întreb nimic despre întâlnirea cu acesta.

26 /anuar.

La Regele la dejun. E şi regina Elisabeta, foarte fru-

moasă şi amabild, cu care vorbesc despre ciilătoril în
ţările pe unde a fost. Conversaţia n'are scop. Aflu că
Maiaxa a ajutat pe Panait Istrati, a cdrui operă Regl'le
o cunoaşte. Aşa l-a sci'ipat de la moarte.
Regele e pentru convenţia cu Sf. Scaun. Găseşte cd
agitaţia „ortodoxd" a lui Ghibu e greşitcl, dar laudt'i opera
şi a celorlalţi propagandişti în Basarabia. Nu se atinge
de loc politica.
•
La proces, Boilii spune cd „trebuia" să arunce ca-
lomnia şi cd el retracteazli, dacd„. retractez şi eu! Pro-
curorul e de plirere sd mugem la juraţi. Tribunalul e
în divergenţă; deci amânare.
28 /anuar.

Dr. Angelescu, care, de la întorsul din Paris, n'a v~zut

pe Regele, e foarte îngrijorat de soarta Guvernului. Se
miră ca nu l-am vorbit de politicd.

www.cimec.ro
2'20 N. I ORG A

29 /anuar.

Dinu Brătianu, cu doamnll, sânt la dej,.m Id Palat.

Se spune că ta Consiliul economic de Joi, când se vor
discuta Ideile lui Strunga, Guvernul ar putea să plece.
Vatda ar fi ar.alat profesorului Sofronie că numai un
Guvern de autoritate al mieu ar putea să schimbe situdţia.

31 /anuar.

La Re\.)ina M lria. La dejun, şi ministrul Italiei, care se

arată entusiast de marele număr de conferinţe care ~e
ţin la Bu~ureşti (li face şi statistica şi aminteşte ce a făcut
în Albania şi, cum, când erau relaţiile dintre Italia ~i
lugoslavia acum fixate, Sârbii au dat drumul lui Zogu,
pe care lialienii li t„au câştigat în zece zile).
Cu Regina, care e foarte amabilă cu soţia mea, vorbim
de multe din trecut şi despre „ 13 Mart", cu ce a făcut atunci,
stricAndu-i plăcerea la Teatru, acela pe care ea îl nu„
meşte, glumind, „te bataitleur". Face foarte bună im-
presie : în faţa devastată, ochii sAnt clari şi chiar - buni.
li vorbesc deschis de „cruzimea" faţă de Carol l-iu şi
Elisabeta, şi ea se apt\ri'I u~or. Niciun cuvânt despre
p ..>litici'!.
•
Seara, mai mulţi prieteni: şt generalul Schlna, om
foarte remarcabil, care afirmi\ cil unirea Basarabiei au
fc'lcut.-o ţtlranll, nu Sfatul Ţ4rii. A publicat recent în
„Neamul" o paginii de memorii.

1-iu Ftbruar.

La i\cademie despre opera reginei fli11abeta. la public,

numeros, şi persoane din vremea el.
•
www.cimec.ro
 MI.MORII 221

La Academia de Comerţ, în ciclul de conferinţi or-

ganisate de Caracost~a, du1pre Omer. Imens public, mal
ales studenţi de la litere.
Aflu pe R~ducanu, ridicat de pe o boali:'i grl'a. E bu-
curo~ că a achi11lţionat pentru Şcoala sa o mare bibliotecă
de economie po!ltici!.
2 Februar.

La radio, despre Kogt!lniceanu. Apoi cuvântarea de la

Club despre situaţia politică. Programul mim cu cote
iu foc de leafa funcjionarilor c primit de eroicii miei
fn tc'!ct:rc.
3 Februar.

Destul de bune'! presa pentru discursul mint. O visită

la V<'lleni.

4 Februar.

Plecilre spre Paris.

7 Febrnar.

Dejun la Cesianu. Aflu cil la Bucure~ti

studentii au
d.,vastat cinematograful und~ se presinta un film sovktk.
Arma.ta ar fi tras în aicr.
Cesianu-mi v·.Jrbeşte de visita lui Gusti, care ar dori
Le-ijaţL1 de la Paris.
Îmi aminteşte că Puaux l-a recomandat teh-:qrafic pe
dânsul, la numirea ca ministru, aşa: „ f<'lri:'i suprafaţi:'i po-
litLă, om al Regelui, nu foce afactri". Şi FillpHcu, pe
vr<:'mea mea, voi.-îe Parisul.
Lu Institut, confuinţă a unui tânăr Schlumbergu despre
d;scop'.!rirea in Deşert a dlsi:'irmilor palmiret:rn:.

www.cimec.ro
222 N. I ORG A

8 Februar.

Deschiderea cursului, foarte frecventat.

*
La Sergescu. Un profesor frances deplora că nu se
poate ajunge la un Hgim de autoritate. Crede cil Dou-
mergue a mers „prea departe" şi doreşte o devalorisar(',
care-l pare neapilratil.
*
Prânz la Focillon.
JO Februar.

Vislte la Fontenay : Lot şi d-na, Henry şi d-na,- ambii,

ieri, aveau ochii în lacrimi eu gândul la România. Şi Coandă,
care a descoperit puterea vidului şi catil s'o aplice tu-
nurilor şi puştilor, şi d-na, a cdrii bunicii e o Kogiilni-
ceanu, şi ea reproduce tipul familiei; apoi vechiul cola-
borator de la ldşi, profesorul Gorceix.

11 Februar.

A doua conferinţe!, destul de cercetatil. Asiste! Diehl,

Collinet, Halphen, d-ra Viicărescu.

12 Februar.

Conferinţă, presidatii de Raques, la Societatea Revo-

luţiei francese. El spune cuvinte, care m4 mişcă, despre
l,,:gdturile noastre, netulburate, de treizeci de ani şi despre
-Oirecţla mea, de caracter „ uni versa!", în studiile istorice .

•
Dejun la rector, cu Coville, Morei, egiptologul, Piga-
nlol, soţii Henry.

www.cimec.ro
 MllMORll 223

13 Februar.

La Paul Morand, în imensul palat clădit de solia Iul,

născut! Hrisoveloni. Sala uriaşi\ de castel medieval, cu
lămpi de opal ascunse prin colţuri şi curioase placarde
aurite. Lume amestecata : d-ra Vădlrescu, de mirare ca
sănătate, vioiciune şi tinereţă. Ajungem a vorbi de partea
delicată din trecutul ei: Carol 1-iu a vrut cclsi!toria, s'a
fotografiat cu Regina şt cu părechea, prinţul cu m<lna
pe umiirul ei: pe urmă a tăgăduit. Sânt lucruri de trecut,
despre care poate vorbi. lmi va da scrisori ale Reginei,
publicabile. Sch~ffer a murit. Jurnalul lui, ccipătat de
Regele, a fost ars. E şi Henry Bordeaux, figură burghesă
rubicunda (a fost şi el în România). Vorbim de o excursie
în grup, care ar fi pusă în legăturCI cu serbările istorice
şi ţărdneşti ale Ligii Culturale la Putna. Mulţi ~ânt bucuroşi
să vie şi scl revie.

14 Februar.

Vislta lui Stbourt, de la zidrul „l'Ordre". Tânclr de

vre-o treizeci de ani, care vorbeşte de neliniştea gene-
raţiei actuale. Cei din vremea r4zboiului erau buni, apoi
a urmat grupul desorlentat; cei de acum aplecaţi asupra
propriului tor suflet, sant din nou buni, şi din ei, c&.nd
se vor liimuri, va ieşi ceva bun .
•
A treia conferinţe\.

•
Apoi la Adunarea, de Monzle, a colaboratorilor „En-
ciclopediei". Enorm om gras, îmbătrânit, ras, foarte ama-
bil. Acolo, un Monod, Bougt~. care nu împărtăşeşte metodele
de caracter german, ale lui Gust!.

www.cimec.ro
 N. I ORG A

15 Pebruar.

Dt'jun la U>gaţie, cu Diehl, Rcques, Charlety, Allix,

decanul de la Drept, Honnorat, d-ra Vilcdrucu şt soţia
lui Cotnăreanu, Evreu din Iaşi, succesorul lui Coly. Dupli
mascl, Ctsianu se plânge de propaganda ungureasc!, de
nu ştiu ce conferinţd a lui Va!~ry~Radot, şi el crede cil
ar trebui sii-i riispuncl printr'o confuinţ4 anti-revisioni~ta
la Leijaţle. Re fus: aş avea aierul unui propagandist ca-
muflat. Roques îmi dc'i dreptate.
*
Conferin\il, presidatt'! de Levy-Ui!millm, inainka stu-
denţilor de h Drept, despre „originea şi ori~inalitatea
dr~ptului român•.
•
Ceaiu la fostul diplomat, istoricul Guichen. Vorbesc cu
generalul Lerond despre polii! :a polonii. El ştie ca Beck
e fiul unui bun Polon din Rusia, cil a fost adiutantul lui
Pilsudski. Şi pe el noua direcţie a Poloniei i! îngrijorează.
Goring a fost decorat cu Vulturu! Alb.

16 Ftbrnar.

A tr€ia conferinţtl, cu lume mai puţina.

Seara, la Ancel cu un geograf, un funcţionar de la

Exter:ie, care a fileul Universitatea din Be!gr@d şi cu-
no.'!şte perfect Balcanii iuffoslavi, şi cu profesorul fi-
serm<inn.
Aflu cil rn Stampa s'<t reprodus un intervi~w al micu,
ln cc:n·.„ aş tăgădui unitatea iugoslavi! ...

www.cimec.ro
 MEMORII 225

17 Februar.

Primire la Fontenay (rectorul şi d-na, secretarul Guyot

şi d-na, d-ra Rouillard, bizantinologă).

18 Februar.

Ultima conferinţc't Asistă Diehl şi Rem~ Pinon. lntâlnire

cu Pdul de Cc:ssagnac, pe care„. Steluc:u şi un oarecare
Springer ii aduc în Romă.oia pentru conferinţe.
Ren~ Grousset îmi mulţdmeşte foarte cillduros pentru
„Istoria vieţii bizantine" şi .Byzance apre.s Byzance" .
•
Afu mocJrtea lui Ioan Bianu. Câte Iegdturi de o viaţii
intre.:1gc"i !

19 Februar.

Sedfa, la Diehl, cu d-rul Jannelle, Covillf', o d-nă

Paleologue. Apoi d-ra Louise Weiss, acum măritată. şt
pleeată cu totul de la • !'Europe Nouvelle".
Se vorbeşte de pericolul agitaţiilor germane în Etiopia,
în t.1Jroc, în Algeria (la Constantine, la Bone, acum la
Sidl-bel-Abbes, undi:: s'a strigat, lângc'l numele şefului In-
digen, un consiller de la Constantine, şi nume!t' lui Hitler).
Convorbitorii cred c<'i Germania d a!cuus multe din ar-
mele sale. Eu nu cred că ar avea de gAnd să atace în
Europa. De ce nu s'ar da Italiei mai multe colonii fran-
cese 1 Doctorul recunoaste că multe nu sânt decât o sar-
cin'1 budgetara. '
•
Dejun la Consilierul de Legaţie Vl~descu, fiul rectc-
rului de odinioară. Soţia e o Vlahuţi-Slc'ltir,ranu, u în-
VII. 15

www.cimec.ro
226 N. I ORG A

sllşi fiică
a lui Ştefan Greceanu (măritat<'§ cândva şi cu
un prinţ
rus; femeie de energic şi autoritate). PartlcipA
şi fostul ambasador de France şi soţia, Fanarioti'l, năs­
cutcl Samurkassi. Vorbim de-leg<'lturi de familie cu aceasti
„vară".

. 20 Februar.

Dejun cu Mirto. Povest€şte multe despre Maniu, care

n'a ştiut nimic despre restaurare şi n'a făcut şi cu acest
prilej decât să înşele pe al săi. S'a retras pentru a nu
lua nicio răspundere. El crede că s'ar putea forma un
Ministerltt în afanl de partide, şi ar fi bucuros să lucreze
cu mine. Pomenim numele Iul Costăchescu, Gafencu, D.
R. Ioaniţescu.

21 Februar.
Plecare spre Roma.

22 Februar.

Sosire la Roma. D.! şi rugat sil mă „Ignoreze", Lugo ...

~ianu şi d·na, cu personalul Legaţiei, sânt la {:Jarc!i, ală­
turi de Isopescu. Şt Emil Panaitescu, cu privire la pur...
tarea şt morală a căruia am cele mai rele informaţii,
cerşeşte o strângere de mânii. Voiu fi persecuta!, tot tim-
pul, de dânsul care se teme că va pierde conducerea
provisorfe a Şcolii Române de aici.

23 Februar.

Visita fostului mi;1istru Erco!e: abia cincizeci de ani;

simp.:itidl mică figură cu o uş·Jară barbă căruntă.

"'
www.cimec.ro
 MEMORII 227

Conferinţa mea la .Studii Romani" despre „Roma în

·cugetarea şi literatura Romanilor". Câteva sute de per-
~oane. Mii las prins de emoţia subiectului.
*
Ceaiu la Legaţie. Ambasadorul Franciei, de Chambruu,
autorul recentului pact, crede că afacerea Halo-etiopiană
se va potoli, nicio parte, nici alta nedorind a se bate.
S'ar putea ajunge la zonă neutră. li arăt ce slab e inte-
resul nostru în soluţia, ce se preg•Heşte, a problemei Eu-
ropei centrale. Pe Unguri î! putem oricând bate: Italia
nu-l .va ajuta. E un uriaş gras, blând, foarte simpatic.
Soţia, de o vrâstă acum mai înaintat.:i, e o scriitoare.

24 Februar.
La Monte Cassino.

L.5 Februar.
L" Viterbo şi Orvieto. Visita părintelui iesuit Jerphanion
şi a profesorului de drept Oei Vecchlo.

26 Februar.
Aflu ac:.!identul de automobil al princesei Elena. La
telegrami m~a răspunde că are numai "răni uşoare".

27 Februar.

La Flor~·nţd întâlnim la gară pc consulul i· usi, om de

o cultură dcosE bită şi de un spirit ctrstius.

29 Ft:bruar.
La Pl"rugia, unde ne primeşte fostul ~ubsecretar de Stat
Fani. Dejun cu prdcctul, pod(:sta şi şdii uutor:t~ţilor.

www.cimec.ro
228 N. IORGA

Apoi la Assisl 1 de-oda ta, la Ieşirea dio biserica Sfântulu!

un splendid apus de soare se desface din ziua grozav
fle ploioasă de-asupra catapetesmei perugine.

1-iu Mart.

Pe aceiaşi straşnice'! ploaie sosire la Veneţia. ln cale

senatorul Soranzo se arată îngrijorat de expediţia etiopiani'l.

2-7 Mart.

Sosesc la casa noastrii veneţian.li generalul Mărdărescu.

şi soţia 53. Generalul vorbeşte de legăturile sale cu Regele.
A fost silit se! demisioneze şi demisia I s'a primit imediat
fi'lră sc'l. i se acorde nicio distincţie, fără să i se spuie
un cuvânt bun. El ar fi voit să fie mareşal„. La venirea
Regelui, el nu se putea hotărî, la început, să calce
pământul făcut reg2lui Mihai ; a cedat apoi stăruinţilor.

8 Mart.

La Bucureşti. Vreme de după nim;oare şt pregătirea

unei noi nhisori. Ora~ul e foarte murdar.

11 Mart.

La Senat. Atmosferă calmă, pHctisit.11. S'a terminat lunga

t!iscuţie
a Codult:i Penal.

12 Mart.

La C'Jmisia M:.:-numentelor Istorice se botcirăşte partiC'i-

,area fo Oiicittl de Turism.

www.cimec.ro
 MEMORII 229

13 Mart.

Mă cercetează profesorul GamillschE.'g, venit de la Berlin

pentru conferinţe. Comitetul de primire dilduse sarcina de
a i le preqăti lui Tzigara. Acesta anunţă di va lipsi. Ga-
millscheg e indignat. Ne întreba dacă sCi vorbeascâ la
Academie, unde e membru corespondent, nemţeşte, despre
Burgunzii în Franţa ori româneşte despre întăile atingeri
dintre Romani şi Români, de o parte, şi Germani, de alta.
Fireşte, recomand pe aceasta din urmă. Îi spun că nu
pot veni mâni la marea recepţie de la Legaţia germană,
de şi am mare stim4 pentru inteligenţa însărcinatului
de afaceri Pochhammer (ministrul a fost rechemat fiindcă,
la Dublin, ca fervent catolic, a sărutat mâna nunţiului, şi
există o fotografie) ; nu pot uita trecutul şi nu mă pot
învoi cu dictatura Iul Hitler, ca unul care sânt legat de
libertatea de gândire, căpc!Hată prin atâtea secole de luptă.
Se pare că şi în Germania mulţi cugetă astfel. Cu el e
Nistor, bucuros să ne ajute pentru a da un mare caracter
Congresului Ligii Culturale in Bucovina.
E de faţă şi C. Marinescu, care a ţinut iert o con-
ferinţă la Institutul frances.

14 Mart.

Discurs îndrăzneţ şt prost, la Camert'l, al lui Maniu,

-cu întărirea revelaţiilor sale privitoare la Restauraţie.

*
Vorbesc contra stării de asediu şi censurli. Valer Pop,
ca ministru, are o atitudine de ironie faţă de ce e pus
11ă presinte.

www.cimec.ro
230 N. I ORG A

15 ,wart.
Noul ministru al Ungariei la mine. Recunoaşte dl a
fost primit cu o deosebită amabilitate. li asigur cil aşa
va fi şi mat departe. - Aş prefera să pot vorbi de Ju...
erori importente. - Avem destul moştenirea Bizanţului.
a Sublimei Porţi şi a Fanarului ca scl le evitclm.
„
După-amiazi, discuţie la Senat in jurul pregătirii ar...
matei. Generalul Angelescu laudll calduros patriotica
muncă a ofiţerilor. Crede că birocraţia militară, rnoşte ...
nire a rllzboiului, nu e aşa de copleşitoare. Halipa pro-
voacă scandal afirmând că ordonanţele sAnt inadlns luate
dintre minoritari.
'*
La Academie, Gamillscheg, - insarcinatul de Afacui
german nu asistă, - apără teoriile gepide ale lui Dtcu-
lescu. SAnt silit să spun, înainte de a vorbj de hârtiile
de familie ale Brlmcovenilor, că nu m'a convins.
Tot clanul germanofil umpluse tribunele.

16 Mart.

Gamillscheg se scusli: e gripat şi nu poate veni I•

Villeni ...
17 Mart.

Refus şt participarea la dejunul d-rului Angelescu

pentru Gamillscheg. Prea mulţi nemţofili.
Germania se desface de „diktatul" din Vcrsaillt:s şi
anunţ.!! serviciul militar general.

18 Mart.

Conferinţă despre Constantin Stolnicul Cantacuzino

www.cimec.ro
 MEMORII 231

20 Mart.

Iau cu vântul la Senat contra clauselor împrumutului

oraşului Chişinău, care previ!d un consiliu speciei, peste
cel comunal, cu participarea a doi delegaţi ai credito-
rilor, şi un comitet de creditori cari controlează şi ,,veri-
fică" intrebninţdrea veniturilor ce sânt date imprumu-
tclltorilor. De şt Nistcr se declari!, în _numele bdncii mi...
nisteriale, contra acestei clause, raportorul, un Brăilun
mutat la Chişinău, se îndilrătnlceşte s'o mt. nţie. Se cere
venirea lui Inculeţ, care nu poate fi con vi ns în sensul
lor. Claus<1 ~e inll!tura.
*
La Cameră, Argetoianu vorbeşte, foarte amănunţit în
materie de tehnica, dar nesigur fi confus, la discuţia ra ...
portului Skoda.
21 Mart.

Vorbesc· Ia Senat, în lega tur.! cu afirmaţii, în Cameră,

ale lui Armand Căline~cu. Majoritatea, cu toată reserva
pănă la un m01nent, e simpatică. Din partea ţărăniştilor,
de şi e de faţă ~' Costăchescu, nu mi se răspunde. E
chiar un moment penibil dupa sfârşitul cuvântarii mele.

22 Mart.

Primesc scrisoarea acecst.l de la Armand Călin:oscu:

• 22 Mart 1935.
Mult stime.te Domnule Profesor,
Cetesc in ziarele de astilzi că în şedinţa de ieri a Se-
natului d ... voastril v'aţi arătdt indispus faţil de unele cu-
vinte ce mi se atribuie mie.

www.cimec.ro
'232 N. I ORG A

Ţin sărestabilesc lucrurile pentru ştiinţa d-voastri! pcr-

S()nală. Nu v'am amestecat niciodată, nici pe d-voastră
personal, nici Guvernu! d-voastră în chestia sJartel ce
a avut comanda Skoda în 1931. Din potrivii, in cuvân...
tarea mea de la Camerii am declarat clar si precis c4
nu mă ocup de politica Guvernului Iorga şt ' nu inţeleg
Kil-i atribuie o răspundere în ceia ce eu am nun:it un
„act personal" al d-lui general Amza. Astfel stă inscns
în stenu~;ramă.
Cât desprediscuţia urmată cu d. Valer Pop într'una
din zilele următoare, ea a avut un cu totul alt caracter.
Eu t.-am spus: „Credeam di, atunci când nu vom trece
d!ntr'un Guvern în altul", etc. Prin urmare t1m încercat
o ironie asu.pra faptului că d. Pop şi-a schimbat partidul.
Am fost în repetate randuri atacat, - une ori trivial, -
în ziarul „Neamul Romi'lnesc". Nu am răspuns niciodah'!.
Nu pot li!sa însă ca d-voastră sit rămâneţi, personal, cu
o impresie injustă asupra cuvintelor mele. Nu puteam
eu nici sit vă atac ~i cu atât mal puţin să vorbesc despre
patriotismul d-voastn'I. Nu mă lăsa să foc aceasta nici
educaţia mea, nici conştiinţa pe care o am despre ceia
ce se datoreşte oamenilor cari au servit pe atâtea rărâ·
muri această ţară.
Primiţi, vă rog, stimate domnule profrsor, dSl}jUrarea
aceleiaşi vechi consideraţii ce vă păstrez.
Armand M. Calinescu.
deputat."
Riispund:
„23 Martie 1935.
Scumpe domnule Calinescu,
M'a mişo::at scrlwarv:'a d-tal~ ~i ştii dl de fapt ţi-am
pJstrat totdeauna stimă ~i simpatie, oricare ar fi fost

www.cimec.ro
 -
233

g!umek din ziar, care te-du atins. Ocr acusaţlile aduse

generalului Ami.a le iau asupra mea, contra oricui ~i
o~iu 1fa, cki e vorba de politica Guvernului mieu, care
nu eram, Cd d. Maniu, un figurant şi un încurcă-lume
unde nu se pricepe. Iar acusaţia adusi'i mie am luat-o
din "Curentul", care a redat notele stenografice, aşa
cum erau înainte de o corectdfe care să le fi îndulcit.
ln sfârşit intervenţia d-tale coincide cu mârşilviile nepo-
tului aceluia care e la mijlocul acestei triste sfa('.eri.
lmi pare bine că în conştiinţa d-tale de om tâmlr Şi
cu un mare viitor s'au trezit sentimentele pe care aşa
de frumos le exprimi. Mă mulţămesc cu , această rostire
a lor într'o scrisoare privată, la care nu pot rilspunde
public, şi doresc ca măcar între oameni ca d-ta şi mine
să poatii exista, peste partide, relaţiile de stfmâ pe care
le-a intrerurt un moment un grăbit strigăt de pasiune.
Prim<.>~te, te rog, salutările mek,
N. Iorga."
•
Primesc de la Lheritier o scrisoare la care rc!ispund
astfel :
• Cher Monsieur Lh~ritier,
Je vlens de recevoir votre lettre. Dans la question
entre Tcheques €t Roumains j'avais blen le drolt d'en-
gager avec le ministre de Tchecoslovaquie une conver-
satlon de caractere amical, dont le resultat a ~te l'inter-
ventlon de M. Benes et une adMsion pl~niere de la
part du comit~ de Prague, qui me l'a communiqu~e de
nouveau tout dernierement.
Bien entendu on ~tait libre de venir ou de ne pas
venir a Bucarest. Vous venu de me communiquer qu'on
veut prendre les rnf'.sures n~cessaires pour rt:fuser notre
bvitation.

www.cimec.ro
234 N. I ORG A

La consequence en serait que la Roumanil', rlus d'une

fois meprisee et offensee, se retircra du Comite Inter-
national des sciences historiques.
Je proposerai dans quelques jours cctte decislon a
notre comite et, si la majorite sera d'un autre avis, je
prierai qu'on m'y remplace.
Veuillez agreer, cher M. Lheritier, l'assurance de mes
meilleurs sentiments.
23 mars 1935. N. Iorga" .
•
Scriu astfel preşedintelui Temperley:
n'23 mars 1935.
Cher collegue,
M. Lheritter me fait savolr que notre offre de vous
recevoir a Bucarest, apres le desistement des Tcheques,
a ete refusee. J'aurais cept:ndant bien desire vous rece-
voir dans natre si modeste capitale.
Devant le mepris COD!ltant dont la Roumanie a ete
l'objet, i1 ne me reste malheureusement qu'une seule
solution: nous retirer de l' association.
Je la proposerai a notre comite et, naturellement, je
quitterai la presidence si on serait d'une autre opinlon.
Vous priant de· croire que ceci n'atteint en rien mes
sentirnents de sincere et affectueuse estime pour votre
persoane, je vous prie de me considerer votre tout
devoue.
N. Iorga."

24 Maiu.

La Senat se dis;:utd îndelung proiectul, combătut

îndelung de Costi!icht:scu, al Academid de Medtcir<'!,
propus<l de Oanielopol. -Şi Angelescu e de părue că ar

www.cimec.ro
 MEMORII 235

trebui cerută o simplil autorisaţie de funcţionare, în locul

unui aşa de formidabil aparat.
„Acad€mia de Ştiinţi", care l-a ales pe el preşEdinte,
trezeşte resistenţa Academiei Romane. El e gata să
cedeze. Vâlcovici vine să mă întrebe pentru alt titlu.
Propun: „Institutul român pentru n11spândirea ştiinţelor" .
•
Merg la Şeba pentru a-i expune casul cu Lh~ritier.
El iea afacerea asupră-şl. Va scrie lui Benes. li arilt că
s'ar putea face din partea lor refusul de a primi comi..-
tetul păn4 nu ni se va da satisfacţie nouii. El îşi amin..-
teşte cil Benes a hotărît ca în nicio chestiune ai lui să
nu iea o hotilrire fără a ne fi consultat.
Vorbim despre Rusia. El a cunoscut pe Cherenschi.
Acesta ţinea discursuri Vorbia :i1upt impn-sia unei coca..-
inisc'lri injectate în braţ. Îndată ce isprăvla strigătele care-i
distingeau „elocvenţa", recildea în marasm .
•
La masă, Monboury, care a ţinut o foarte interesantă
conferinţă la „Fundaţie" despre „Arta turceasci!i". lmi aratil
un articol al lui despre elementele turceşti în arta romă­
neascil. Desaprobă unele exagerilri ale lui Chiupruli-Zade,
rectorul de la Constantinopol, cu privire la vechimea şi
întinderea clvillsaţfd turceşti. Aşa e, ii observ, şi o parte
din ce e adus a spune el. Nu va mai veni Gabriel, care
anunţase şi el o conferinţă. Monboury e foarte impre-
sionant de măreţia creaţiunilor lui Chemai.

25 Mart.

La Vălenii-de-Munte. Splendidă represintare, de feti te

Şcoliimele, a „Hangiţei" lui Goldoni.

www.cimec.ro
236 N. I ORG A

26 Mart.

Moartea lui C. D. Angh~I .

•
Paul Marc, fo.;;t co-redactor la „Byzantinis.che Zeit-
schrlft", îmi scrie dl doreşte si1 aibă broşura mea despre
cclusele desfacerii României de vechile el alianţe, cerând
şi vre-un ziar romănesc pentru „Institut fUr Auswărtige
Politik", în care e acum încadrat .
•
La Senat, Lăpeddtu, întrebat de Patriarh, îşi apără
sistemul de salarisare a preoţilor.

27 Mart.

Maniu a vorbit iui la Camera, în chestia Skoda, cu

ipocrisie.
•
Mi se spune cil, primind pe Ioaniţescu, Regele ar fi
protestat contra încercării lui Vaida de a-şi lega de
Coroană aHitaţla. El nu e al niciunui partid.

*
Negociaţiile de la Berlin ale lui John Simon ~i Eden
n'ar fi dus la niciun resultat positiv .
•
Un student din Lipsea, întâlnit pe vapor de fiica mea
Magdalina, ii scrie că tineretul german, doritor de a se
instrui, nu vrea decât pace.

28 Mart.

Hitier, bc'itând cu pumnul în masi1, cere Prusia Ori-

€ntală, „coridorul polon", parte din Cehoslovacia.

www.cimec.ro
 MEMORII 2.37

29 Mart.

Discuţie la Academi'i Romând contra Academiei de

Ştiinţi,pe care au format-o, cu d-rul Angdcscu în frunte,
Musceleanu şi Bâznoşanu, cari au venit să ceară de la
mine un sprijin pe care nu l-am putut da. Uipedatu
întrebuir.ţeazcl prilejul pentru o lovitură contra lui An-
gelescu. Cum s'au chemat şi membrii corespondenţi, r;u
Iau parte la şedinţd.
•
La Senat, legi financiare. Jn fruntE'a bclndi ministeriale
ministrul de Stat Victor lamandl.
•
N. Georgescu-mi spune ci Goga nu se raliază la
mişcarea lui Vatda şi că sperc!i a lucra cu mine, cum
mi-ar spune-o dupd congresul lui.
De la Regele ar fi venit cu o impresie rea .
•
TempP.rley îmi telegrafiază cu pr1v1re la adunarea co-
mitetului : Matter stlll unsdtled. Good hopes. Wrlting.
Comµliments 1.
30 Mart.
Şi o scrisodre, tot 'lŞa de împdciuitoare, a lui lherlti~r.
Sa vedem.„
•
La Cluj amicii lui Maniu, care venia ca să-şi guste
triurnful, au năvălit, în fruntea unei bande de „cărtlmidari",
Id ziarul lui Vaida şi au devastat redacţia. Maniu, primit
cu flori, a declarat ca e „începutt1! lămuririi".

1 "Lucrul inci 11eho!ărit. Speranţe bune. Vine scrisoare. Compli-

a>cnte„.

www.cimec.ro
23S N. I ORG A

A fetcut s!l se alcagt!i Mihai Popovici ca şef al Ar-

dealului şi Banatului.

*
La Camer4 se votează impositele Indirecte asupra
pânii, petrolului. etc. Li ar4t c4 trebuia, în loc de aceasta,
d"'spovt!irarea în domeniul funcţionarismului netn:bnic.

31 Mart.

Conferinţa mea la T tatrul Naţional „De la Sf. Bene-

dict la Sf. frdncisc". Foarte puţină lume.
Afdră, un vânt de ninsoare tărzie .

•
La d-na I. Cantacuzino, care„mi vorbeşte de cam-
pania contra profesorului frances Boivin, de la Medicln4,
adus de soţul ei. Nici p<'in4 acum nu-şi ţine currnl ro-
mdneşte. A pus s<'i-1 scrie în traducere, dar studenţii,
cari ,„au voie" să rc!!spund4 rom4neşte, prder4 forma
frances4„. ca să înveţe limba .
•
Foa!a 1:.Ji Vaida atacă „sinistrul dascăl de ia T opolo-
veni ", care a mers la Cluj şi a plasat încă un mare discurs .
•
Nouă bc!!taie ardelec;nc!! la Sibliu, şi alt şir de rc!!niţi.
Vaidiştii erau vre-o 1.500. S' a strigat şi „Trăiască Goga".
fo fru;ite, istoricul N. But4, tândrul care venia la Vă!enii- •
dt:-Munte„„

2 April.

Conferinp mea ld stuclrnţii în Litere despre „Basa

te Jretică a Statului".

www.cimec.ro
 MEMORII 239

Mare asistenţă de studenţi, foarte dilduroşi.

Et se s:Jăsesc într'o nouă fasă de aţ;Jitaţie, din causa
refusi!irii autorisaţiei Congresului lor. Senatorul lui Cuza
a adus chestia la tribună. Dr. Angelescu a răspuns în•
gălmat, trimeţând la resultatul consfi!tuirii cu rectorii ;
lnculeţ a făcut declaraţii mai energice.

3 April.

Conferinţă la Casa Francesă „despre condiţiile studiilor

mele în Franţa". Mulţi membri ai coloniei.
•
Vorbesc, la Senat, la proiectul pentru Academia de
Medicină.

4 April.

Zvon Insistent despre o schimbare a regimului pentru

votarea unei noi Constituţii.

5 April.

Conferinţă la Comit,?.tul interbalcanic economic despre

rolul nostru supt acest raport.

7 April.

La Iaşi pentru conferinţa dt:spre cum s'a format, a

decd.zut şi s' ar puLa reface laşul.
Dimineaţa, la gară „studenţii creşnni", cari au primit
aseară pe Velida, aclamă îndelung pe Tilea.
Cercetăm cu excursioniştii, mai mult studenţi şi fetele
de la Valenl, împrt:jurimik Găsesc la Cetâţuia clâdiri şi
lucrări neîngăduite ale egumenului, fost monah vaga-

www.cimec.ro
240 N. ! ORG A

bond şi ~·heloer
la Paris, care se opune necuviincios la
hotărîrea mea de a desfiinţa clădirea fără autorisaţie.
Vorbesc Mitropofitului, care cunoaşte nfcuviinţa lui
faţd <le vicariu, şt e gata a-1 scoate, puind ca egumen
pe vicariul însuşi 1•
Foarte multâ lume la conferinţa în Aula Univ~rsltăţii,
după ce aceiasi - şi altă - lume aclamase pe Vaida la
lunga-i confe;inţt'i, de douc!i ceasuri, la Circ. Strigătele
pentru Maniu şi Mlh<:lache au fost înăbu~ite cu bătaia.
Coslăchescu şi Zane se ţin de o parte. Cuz1J în~tiinţează
ln ziarul său că este şi un n'lţionalism nesincer, de
usurpare. lu general lumea politică s'a ţinut. rservată.
Valda a invitat şi pe Evrei la al său „numerus valachicus".

8 April.

Vorbesc la Senat cu privire la proiectul de leije

administra li vă.
•
Ortiz îmi scrie calde cuvinte pentru „O viaţă de om"
Şi Brucchesi din Canada, publicând un articol, cerut,
despre aşezămintele de la Văleni, spune câ „aş fi fost în
fruntc:a gloriilor Ren:!sterii".
Sânt pe iume şi mAngâieri...
•
Caldă primire a pksei mele Sângele lui Minos.

9 April.

Şi presa e favorabilă pîesei, afară de Epoca, în care

e numai p::vestlred subiectului.

1 S'a făcut apoi c1tolic.

www.cimec.ro
 MEMORII 241

Vorbesc în Senat la proiectul de lege care recunoaşte

şi sf<'lnţtJiqte
jocurile de noroc şi la acela care priveşte
Banca Nt1ţionalc'I.

Ml abţin de la primirea filosofului frances Brunschvicn

care de oltfrl nu mi s•a fi:lcut cunoscut per~onal prin nimic.
•
O scri~;r)are
de la Lh~ritiH deschide şi mai bune pers-
pecii ve p . ?ntru adunarea Comitetului Istoric. Cue inter-
vrnirt a mea pe lângt!l Titulescu, pe care vrea sil-1
cor:sidte Trmper!ey, şi uşurări pe Caile Ferate.
!fa

Vp.d volumul llI din Amintirile Reginei Maria. Mă

pomrne~te pentru cântecl'le de Anul Nou şi pentru
conversaţia privitoare la armistiţiu a Ncopilărosului" gentle-
man „ l.l bric" şi „erratic". De sigur printr' o corectare
ulterioarl!, se îndoieşte cât timp ii va ţinea „favoarea"
pe lâr.g<'l .marele om". Acţiu::ea mea apare ca hoti:lrîtă
de voinţa R('ginei. Se subliniazll colaborarea la foaia mea.
Nu e mult - şi e aşa de loaial ?

JO April.

La s~nat, intere~antul discurs al Iul N. Miclescu cu

privire la întilrirea decretelor-legi. De fapt face un lung
fi şolid dis::urs cu privire la discreditarea Statului prin
neonestltatea şi incapacitatea lui financiar6. Cum crede
ca şi Guvernul din 1931 n•a putut despovllra budgetut,
Intervin ardtAnd ce am f4cut fi dând dreptate lui Ar-
getoianu.
Apoi întreb ce e cu planurile naţlonal-ţăr4nlste şi
goglsto-v.~idlste de a modifica statutul constituţional şl

VII. 16
www.cimec.ro
242 N. I ORGA

de a d~sfîinţa sau transforma cu totul Senatul. Cer să-ml

rasµundă preşedintele Consiliului. Lapedatu asigura c6
nu r. vorba de aşa ceva, dar T<it4rescu va veni. Gafencu
a in creat să apere pe al s.!I: nu ar fi vorba decAt de: o
dCţlune legnld. 11 asl]ur cil nu se va gc'isi prilejul aşa de u~or.
Midescu-mi 'lpune că la plecarea lui Manoilescu ero
vorba, - i-a spus-o R~gele, - de numirea lui. Dar Arge-
toianu n'a voit-o.
•
S,·ara, sânt ioştttnţat cc1 T iltilrescu e la Senat şi se dts-
cti.ta contractul Skoda.
1t gilscsc gata votat fdr4 discuţie şi.„ fără semitori. Dar
rJhcuţla se va înceµe pentru a se termina cu o nou.! şt
serloagă. votare.
G.:1fencu ţine un frnmos discurs, foartt dibaciu, în care
~:e face a crede că lncheiorea unui contract cu Skoda
iriseamnli o amnlstiare a delicvenţilor din partidul sau şt
cil nu ni r<'lmâne la toţi dt:cât să ni strângem mAntle,
cu grija armamentului dt>. mâ;'le.
Iau cuvântul ca se! arc!lt că nu poate fi vorba de o
.\stfel de iertare şi uitare, câtd vreme t.ste un condamnat
p~ntru C<)ilrupţie 1:1 ocnă, o oeţlune în justiţie şi o avere
nejustifica!cl (in Rom(Jnia Nouă, Zaharia Boilli, care a ci-
;)ătdt judecar:ea procesului său la juraţi, mc!l atac·<'! din
ilOU, Hl'OS•)llln).
Tătăres:u v~rbeşto? foarte hine, hotilrît, fc!lră frese ~i
primeşte recunoaşterea, prin aplause, a tuturora pentru
opera, de re..11 folos, pe care a îndeplinit~ o.
Apoi îmi d.~ ex:1lkdţia cerutc'i cu privire la s·;::himbarea
Constituţiei. Din stradă n'o va admite, 1·ld la aventură
nu se VJ plecd, dar !la!1t ccHle C•)u,tltuţionak: cere.rea
din partea Coroanei sau a Pdrlamentului De aici res1.1lti'.l
cc!l, în !locotelilc Iul, fi' ar putea.

www.cimec.ro
 MEMORII

Iau cuvantul ca sCl arăt că, de şl nicălri regimul

constituţioncsl <le azi nu corespunde nt:voilor timpului,
pentru modificări constltuţlunale se cer trei condiţii : o
ţara Hni~tlta, fc1ră dQitdţii st.-ăine, consultarea oamenilor
c.le fruate şi siguranţd cuMpean<'i. Aceste condiţii neexhi-
tând, trebuie ca Rt gde să se mulţAmca!lcă a pi!stra
moştenirea constituţională a lui Carol 1-iu şi Ferdinand
l-iu, iar Parlamentul să nu lase a intra în cuprinsul
:Si'iu poftele de răsturnare din a fard.
AprobArile sânt aproape unauime ~l călduroase. Îlti-
rrscu cere stl-rnl vorbească. Va li dupo închiderea
. P arldmeutului.
•
la Camua emoţie pentru pruit'c:tul Strunga-Bercovici
de d ex~wrta în Palutina gundu sau părr. 6r;t arabil.

I 1 April.

Vorbesc în s~nJt la prokctul sfănţuirii jocmilor âe

noroc.
•
Sosirea filologului itcilian Bertoni. La Cluj, Puşcariu,
prieten al lui Bartoli, n'a venit să-l înt4mpine la garli.
Conferinţa filologului italian a fost foarte bine prlmltli.

12 Aţril.

Discuiie la Se1;at cu pnv1rt: la oprirea fără autorisaţk

<1 intoarcnii leilor rlima~i în străină tei te. Raportorul fusue,
fo comisie, contra. St:natorii aprobcl zgomotos obs~rva­
ţiile mele cu rrivire la „economia dlrijdtă", căreia-i
zic: „dcranjdt<i", ddr votează proiectul.
La urmii, protest contra fdului cum a trecut Ang1dt:scu
legea învăţământului comercial .
•
www.cimec.ro
244 N. I ORG A

La Academie, primirea lui Berton! ~i Srunschvkg .

Vorbesc despre Dimitrie Cantemir.

S2ar,a 1 Id Legaţia italianJ, masă pentru Bntoni, cu„.

Pangal, dr. BelcittS]ilţeanu, soţul asistentei de limha ita-
lianlt la Universitate, pe lângă Densusianu, M !rcu şi
Stelian Popescu. Goga e ca tovaritş în ale foscismului.
li vorbesc cu privire la chestia evreiască. Mussolini i-e
spm că pentru el Italienii sânt stânca, Evreii nisipul.
Spun lui Angc.'.'kscu cc'i a trebuit st'i-i critic procedarea.
lmi rc'ispunde însc'i supc'irat. Se am€stecă şi Kiriţescu, care
crltict'i .Academia 1 li poftesc scl aştepte momentul c~nd,
ales acolo, va ştt mai bine ce s2 pelr«ce.

Vacimţă de o sClpiltmânc'i a Parlllmentului.

13 April.

Conferinţa mea la Tntrul Naţional despre „Castelele·

rontHicale ".

15 April.

Se11ra, mas6 la mine cu familia Bcrtoni şi fomlfla

C,slanu.
•
La dt>jun la Regele, cu Bertoni şi Cesianu. Rc.'.'gele
vorbeşte despre poEsia popularc'i, originea şi transmisiunea
ei. E foarte amabll cu Bertor;I, care-l asamt'ină apoi cu
regele Italiei, relevând m:irlle îmu~irt ale lui Carol şi
stăruind asupra avantagiulul de a vorbi de-a drqitul cu
~1.1ver11nul. E si Voevodu! Mthai, cu care vorbesc de
'

www.cimec.ro
 MEMORII 245

~tudiile lui: 3'a fii cut un foarte frumos bcllat, ceva nH'.i
deschis decat inainte, dar cu acf laşi jrnă în vorbire.
Regele mă întreabă apoi de situaţie li spun ci'i trebuie
păstraţi liberalii, cela ce este şi părerea lui. Şi unele legi,
adaug, sânt bune, şi aflu aceiaşi aprobare. Succesiunea
nu poate reveni ţ~rănişti!or, şi Regele-mi citează ce ra-
portează Mi'1alache că i-a spus Mussolini fără si'i ob-
serve lrvnia. Cu privire la schimbarea Constituţiei îi spun
cil pentru a încerca aşa ceva Coroana, i-ar trebui un
mom1•nt de mare succes şi prestigiu, dar Carol al X-lea,
când a întrebuinţat luarea Algerulul pentru a-şi arunca
„ ordonanţele", s'a dat totuşi peste cap. Se pare cil Regele
pă,5treazii simpatii pentru Argdoknu, de care glumesc,
de vn:me ce se bucură că i-am recunoscut partea de
muncă ln guvernarea noastră. Recomand Regelui să nu
lase pe nimeni a se folosi de autoritatea Coroanei, pe
care noi avem numai datoria de a o servi. El aprobă.
J se pare că acţiunea lui Vaida e profitabila, intru cât
agitaţia antlsemitil trece de la Codreanu la un om mal
cu socoteală. Regele recunoaşte că singurii formula mea
poate indrepta finanţele Statului, iar nu uoile imposite. li
arilt ce bine ar fi fost ca, în 19.31, dându-se un concediu
Ivi Argetoianu, să se fi păstrat Guvernul mieu pănă în
toamnă, ca s.! se facă reducerlle anunţate de mine.

16 April.

Otjun la Externe pentru Bertonl şi subsecret11rul de

Stat Fani (a ţinut Duminecă, la o aWI oară decât cea
anunţată, o conferinţă de două oare în cămaşă neagri'i, la
Italieni). Bertoni răspunde frumos toastului, foarte elegant,
.al lui Savel Rădulescu, care se presintă escelent .
•

www.cimec.ro
 N. I ORG.\

Ieri, T empertey tml scria ca pentru adunarea de ld

Bucure~ti, renunţând la conversaţia cu Tltul~scu, a fn-
~tHnţat biroul.

Moart\!a lui Panait Istrati.

17 .April.
Dv.jun la VAlcovlci, cu Şişe~ti şl Buşllt.

Vestea morţii profr!!orului francu Glotz.

18 April.

La Geneva s~ roste~te asupra Germaniei condamnar,:3

raoralil. ŞI Beck, cu toate protestlirlle lui, a trebuit s.J
voteze pentnt.

Vlsltii a lui Fani, cu Ugo Soia.

21 Apdl.
Sosirea lui Denison Ross, b.!itrAn om de lume (dar
numai şaizeci ~i trei de ani), cam obosit, dar gluml'ţ pi
<le cea mal bunii comi:>anle. Cunosc pe noul ministru al
Anriliel, de o amabll<'i reservă.

Se închide sesiunea Parlamentului. Me~aglul regal e

foarte prielnic Guvernului. Vorbeşte de nevoia stabilt-
tilţii. Dar zvonurile loviturii de Stat pentru 11chimbarea

.
Comtituţlet urmeaUi. TcUărescu nu face nielo declaraţie.
.

Delun la Externe. Savel R;!ldulescu-mt spune cil ~nt

oameni cari cred c;!l Titulescu şi cu mine mâncilm valuta_

www.cimec.ro
 MEMORII 247

22 April.

Confrrinţa lui Denison Ros~. MultA lume aleastl. Celt.'~tE'.

Concert al inviiţătoarelor ceho-slovace Id Lt·gcţie .

•
Dimin~aţa, L, proprldar de vil, vine indignat. R~gi­
mul lui Strungj ucide comerţu!. Dacă nu se vinde nici
a trei.J recoltă, d va kşl in stradcl .
•
Articolul lnjurlos al lui Tornd Vlade~CL!, pe c1re am
p\1s scl-l ce producil ~i Neamul Romănesc, lnJigneazJ .

•
L' Ceho!ILivaci, a '1;.;.!rut Mihnlach!· cu rrrnş:~hii fâl-
cilor încordaţi şi Lupu {!eh sil iea lumea în colţi. S'u
întors din Apus, und:'. spune cJ a mas în lntt:r.-sul ţări!,
a vazut pe Mus-;01lni, pc P-ipct, l.J care a stat „Je la 10
la t ", etc.
•
Sa vei R<'!dttlesC"u îmi spune c! Rfgelc e mir«t că m 1
mi s'a d<it cordnnul L~glunil, atunci când am cele mai
înalte distincţii romdne~ti, fi el! s'a scris lui Titukscu.

23 April.

Cu Denison Ross, cu ministrul Anglid şi al Elveţkl la

Arge~. El, şi mai ales Denison Ross, care-mi spune ca
e cea mai frumoasa surprlndi:re din viaţii, sânt uimit! de
frumuseţa frescdor. La Valea-lui-Dan cerc{ tc1m biserica.
Se admirll portul femeilor.

www.cimec.ro
248 N. I ORG A

Ministrul Angli€l se lntereseaza de ultimii ani din viaţa

politicăa Romc:iniei.
•
Cu Denison Ross la Museul de art4 religioasă.

24 .·l11ril.

Visita la mine a lui Denlson Ross. E im ântat d„· şe­

derea în Romănia şi se intero;sează de ct:-i spun cu pri-
vire la ediţia cnglesc1 a marilor călători. El s'a ocurat dt
misiunea în Persia a lui Shlr!f:y şi de Vathek al lui
Beckford. Cu Regele a discutat asupra ac• lor regi ai
Franciei cari au avut mai mult temperc;m,·ntul franct:s.
El a propus pe Ludovic al IX-lea, pe Hemic al JV-li:n şi
pe Napoleon. Rrgde prefer;!J pc Ludovic al XI- ka şi Lu-
dovic al XIV-iea.
•
Şi ministrul Elveţiei răspunde printr'o scri~oan' amabi14.

Titu!escu telegrafiazil cil a intervenit pc lângă Temi .u 11 y.

27 April.

Consiliul Apărârii Nationale, prrsidat de Rrge. Dintre

foştii prim-miniştri, cari fac parte dupc'I noua k~r, sânt
numai Vâitolar:u şt Mlrontscu. Tăti1n:scu cete~te o expu-
nere de caracter genrral, cu privire la pl0nvl de înz1:s„
trare al armCJtli: 28 de mlliarde în zEcc ani, pfiltlbile din
i 'llprumutul recent, din taxele sptdc le, µe râne ~i bf n-
zio;ll, r6mâind a se c;lluta şi alte mijloace, pănil la îm-
prumuturi de la Stat la Stat. Se arntă şi ajutorul ce ni-l
dau Francesil, în muniţii care sânt în curs de scislre. Fe-
briclle din ţarc1 vor lucra (270 de milioane pentru Re-
~lţa). Se va preface Pirotdwia, care va putea da 100.000

www.cimec.ro
 MEMORII

de cartuşe pe z:i. S'du fabricat păn4 acum 18.000 de

puşti mitraliere.
Discuţia se face pe chestii mărunte, fără a cere cu-
vântul, stând jos, cu ignorarea presidenţiei regale. Vor~
besc în picioare ca să relevez două lucruri de ordin ge-
neral. De ce un plan naţional de apărare când avtm
„Mica lnţdegere", ai cării „cetaţeni" eram indEmnaţi a
deveni 1 De cc aliaţii cehoslovaci ni vând scump mate-
riale pe care, când vor fi învinşi şi se vor retrage pe
linia Munţilor Apuseni, ni Je~ar oferi şi gratuit 1 De ce
nu se ţine sami'i de ce poate da fiecare din cei trei membri
al grupării 'l n.ti'irescu ri'ispunde ci'i, de fapt, trebuie si'i
ne apc'lrăm noi de noi. lntreb atunci de ce zgomotul
{:are durează de ani de zile in jurul unei formaţiuni aşa
de puţin efective 7
A doua chestiune e aceia a basd financiare. Cred ci!
Guvernul se ilusioneazi'i asupra aceleia ce va putea culege
din noile taxe, Iar speranţa imprt:mutulul de la Stat la
Stat se va dovedi tot aşa de ziidarnică precum a fost
aceia a lui Argetoi 'nu. S'a promis resolvir~a chestiei
funcţionarilor, dar s'a restrâns tot mai mult, piină ce, din
motive d1:ctoratl!, a dispdrut cu totţ.11. Tătărescu se laudă
cu ce au dat tax~ le în prima lunii (fiul mleu Mircea îmi
va dovedi că e din causa provisiilor ce sţ: fac de frica
unor noi taxt). La Praga se duc neriocierl care pot da
ceva. La urmă, de sigur se va redeschide chestia func-
ţ!onarilor. Întreb dacă se va redeschide supt „Statul
ţ.Jrănesc".
Regele intrcabCI. dacă se ctprob.1 proiectul. .Sd dea
Dumnezeu", zic eu, şi tot aşa Prezan, care a discutdt
mult chestia tunurilor cu bătaie departe, care ar trtbui
scl nu fie Inferioare acelora ale vecinilor, demoralisân-
du-se armata, ca ln timpul Marelui Războiu, şi generalul

www.cimec.ro
 N. I ORG A

Angcli:-~cu, foarte der, a dovedit ca • hoale" trag=:>rli de-

parte a dispărut şi că un lucru esenţlol t: ca fllnut să fle
u~or de transportat.

28 April.

Regel~ trlmete pe I!esievicl ca !6 se lntues< ze de ail-

nătatea ·fiicei mele Ltllana.
Vorbim de Regele. 1t gt'lse~te foarte bine: muncitor,
patriot, cu durere numai pentru greutil\ile ţ!rll.

29 April.

Arcisz€wski vine la mine grllbit ca s6-ml adud scri-

soarea dir;;ctorului Şcolii Francese d!n Att>no. prin care
se crre st'! intervin la Tsaldaris, Metaxas şl alţii ca s.!1
încerc şi eu, ca şi Zlelinskt în Polonia, a lmr:iiedeca o
sentinţă de moart~ a lui Oonatas şt a oamt>nilor polittct
greci. O fac in numele amicilor mid politici ~i al Insti-
tutului Sud-Est eurorean, în vederea viitorului imuşi a!
Greciei 1• Am inct'rcat lq1<'ltura cu Reg~le: Ilas!evlci a
plecat.
Vorbel'lc cu ministrul şi despre politica ţ~rii sale. El
glseşte articolul mitu d€spre Be<:k „rt'lutSciol'I•. Beck nu c
decAt un prea vorbareţ indepllnltor al Intenţiilor lui Ptt-
sudzki, care vrea ca Polonia să fie respeclt!f6 şi as!gu-
ratc!I. Franţa nu l-ar fi dat nimic decât pentru propa-
ganda ei proprie. Sntimfntul publice totuşi p('titru d.!r.sa
şi merge p.1na acolo lncât ar aduce o intervenţie mili-
tar.!! pentru Francesii atacaţi. Eu ce-aş face 7 - M'aş
gândi bine înainte de a Interveni.
Noud Constituţie polonă caută a întări puterea pentru
c,',sul di~r>ariţi~i mareşJlulul.
1 Se va rewfl.

www.cimec.ro
 MEMORII 251

Arclszewski observa ca la noi du~manille politice au

m<'lisurif şi este un punct la care ele se opre!c. Pe cand
in Grecia dol generali au fost împuşcati..„

Soseşte famllia Cotnareanu, cu d~ra V4cl!rescu ~I Ro-

mkr, plus Osusky cu soţia. Va urmo Boncom. Titulescu-şl
pregăteşte un spectacol.
S&nt Invitat a lua locul în stal. Mai tărziu, se fac a
tndrepta greşeala. Fireşte că nu mii duc.

Î Maiu.
Invitat in r&ndul al doilea al Lojei pr~slduţtele p~ntrn
Zece Malu, ma scusez faţa de mareşalul llasievlci că
„n'am obiceiu! sa prfvtsc lumf8 din spat~".

8 Maiu.
lui a fost ce dorise Titulescu. Toattl "spuma M en1 la
Ahm~u şi se prllplldla de entuslasm .
•
Raspund la „Curunt history" cil articolul despre ţerii,
c11re a fost supus judecăţii mele, e plin de erori şi cil şi
pentru prestigiul revistei şi pentru m,,ralitatea publka, ca ~i
pentru România, a carii viaţii publica ofrră altfel de per-
sonalit~ţl..., e mal bine ca articolul sll nu fie publlcăt.
•
Adunarea comitetului de Istorie va avea loc de Paşti
in 1936. E o mare satisfacţie pentru mine.

11 Maiu.

lotoarcere pegtru a doua conferinţă a p!r. Jerphanion.

Puţini lume. De acolo trec la Marplcatl, fo!t secrttăr el

www.cimec.ro
25'2 N. I ORG A

lui Mus11olinl, care ţine la Institutul Italian o corfe:rir ţd

despre Carduccl şi Roma, pe care o scandeazii şi o de-
clamă. E cu cizme şi în cămaşă neagrc.11.

*
U:1 ministru străin spune cil la „Zece Malu" a fost o
f .iarte mare desordine.
Boncour mi~a lăsat bilet acasă ~i o scrisoare amabilii.
! ·am trimes cărţile mele. E primblat pe Dunăre.

12 A1aiu.

Vislta la Villeni a pilr. Vrphanion. Puţin obosit de

drum ~f preocupat.

13 Maiu.

Ultima confertnţil, cu public mai mult, a păr. Jerpha-

nhm, care pleacă la Sofia pentru a st: întoarce în vede-
rea excursiei din Bucovina. Făgăduieşte, dupil cuvintele
mele de mulţ4mlre, că va revent.

16 Maiu.

La Bucureşli. Vestea mor\ll mareşalului Pilsudski.

•
S'a deschis Academia. Se pregăteşte o lupt4 contra
alegerii mele ca preşedinte şi contra candidaturii lui Gh.
Bri!tlanu. Unii vreau pe Titulescu.
Se discută propunerea de vanzare către episcopul de
, lut Berthelot de la Fi!rcădln. Explic c4
Orade a mosiet
i-a fost dată de Camere cu un anume scop. Ce s'ar lua
de la episcop, în hârtii de Stat mat ales, ar da fi mai

www.cimec.ro
 MEMORII 253

puţin~ sîg'1ranţcl de a ~e g<'lsl bani, anual, peut1u bursek

doritf', cum spune generalul Rosetti, de 81 rthe lot.
*
Visita lui Vaida. Se pf3.nge cd a fost SC'os din partid,
rep{;t.l statisticile cunoscute, rnulţărneşte că a fost bine
primit.

17 Maiu.

Vi11ita profesorului Wolthat, care f ~du! misiunii germane

de comerţ. A fost ~I la Universitatea Columbia din
New-York.
Apoi a lui miss Wise, traducâtoarea, aşezatei în Romcfoic»
a "Pc?idurii spânzuraţilor". O fată de oarecare vrâstil şt
care aude greu.

18 Maiu.

Deschiderea expostţlet de Icoane a misionarelor la

Ligii. Vine cel d'intdiu Patriarhul, apoi Voevodul Mihai
cu colegii.
*
Requiem pentru Pilsudşkl.

19 Maiu.

Plecare spre c~rn4uţt, pentru congresul Ltgei Culturale.

20 Maiu.

Foarte frecventat congres. Frumoa!!t'! slujbă la Mitro-

polie. Mitropolitul Nectarie e în scaunul arhieresc, foarte
!!l<lb, dar pârând refc?icut. Mc?i face sil leau loc iângil,
dâns·.il în tri!surit SperJ o insdn<'l~oşare.

www.cimec.ro
254 N. l ORG A

La congres, frumoase cuvântări ele lui Marmeliuc fi

Nistor. Asistă muWl lume din Cernăuţi.
Cercetez Museul, bine crându1t acl•m, şl rncktllţile
studenţe-şti.
Cuminţi discuţii după-amldzl şi rcu~it spectacolol de
s1·;m!, cu câteva cuvinte ale m~le despre noua pedagogie.
Violentă icşir~ a soţiei lui Erast Tarangul, cel cu de-
cret:Jl de expulsare a wea din Bucovina. Pare a-mi cne
nu ~tiu ce drclardţie.

21 Mau.

Excursie la Putna, cu foarte frumoasa prlmlrE' şi ospăţ.

De acolo la Humor, la Voroneţ şi la Moldovlţa, unde
am surprinderea de a gi11si o milnăstire de maici follrte
bine ordonată ln chiliile rd4cute.

22 Maiu.

La Bucure~ti. Preslnt la Academie candidatura lui Gh.

Bri!ltlanu şi a lui C. Marinescu. Andrei R.!idulescu pre-
slntă pe Titulescu .. Cclpătascm dimineaţa de la Gh. Oprescu
asigurarea câ aeesta nu candidează contra lui Brătianu,
Gust! confirmi!!. Dar rugl:!mlnţl să nu se puie la vot.
Voteaza pentru, numai Meh~dinţi, fiind vorba de felul
s:\u politic; ceilalţi se cibpn. Lunga şi penibil<'i discuţie.
Se d..'ciJe a se mai i11treba odată Titulescu .
•
C. Dimitriu de la T1hgoviştc Id mine, pentru lucriirl
de arheologie acolo.
Am aflat în Bucovina c.1 Tzigard a luat odoare de la
Putilol şi Suceviţa pentru Exvvsiţia din Bruxdles. L6pedatu
spune că el a recomandat aceasta : Funddţiile Regale
s4nt o Instituţie a ţ4rli ~I au dreiitul la asemenea iniţiative

www.cimec.ro
 Ml!:MORll 255

23 Maiu.

Discutli la Stah.ttul Academiei Române. Cade în pke

Basarabucu, impui de Sadoveanu în secţie.

24 Maiu.

Îitulescu a râspum;. Nu primeşte. M4 asiguril Savcl

Rildulescu. Gustl confirmtl. Dar, pus la vot, G. Br6tianu
care-ml ceruse st'I nu mai pun candidatura lui, are numai
patru voturi şi C Marinescu trei. Titulescu c aks c:u u
mare majoritate. Partidele şi-au menţinut voturile, c:um
era ele prt>vdzut. ln Titulescu s'ar fi cilutat un sprijin
contra du~m4nillor ce încunjurcl Academia .
•
Conferinţa mu despre „duşmi;nii copiilor" la Socida-
tea „Principele Mircea".

26 Maiu.

Conferlnţ.3 Id Teatrul Na1i0nal, d.:spre „Cetăţile etrusce".

De n'ar fl fost şcolile, - trei - , n'avcarn douăr.ecl de
oameni în salil. Afara trec carele alegorice, - cam vul-
gare - , cu o lume enorm6.
Oupă-amiazi, despre Radu Mihnea la bis~rica Radu-
Vodd. Public mic şi ales. Corul teologilor ccinta splendid
musici biseric1::as,:CI.
Apoi spr~ Alexandria, cu încurcături pe drum. Lumea
m<I ;J~teaptil trei ceasuri. Susese abia spre ceasurile nou.1
de slard. Frumoase cuvcintări de intam,:iinare, <le un
nivel fo~rte ridicat. Conkrlllţcl n;~ a despre Alt>xandru-
Vod4 Ghica. lnton noapteo.

www.cimec.ro
 N. I ORG A

27 Maiu.

T1tule<ţ·~u a telegrafiat cil prlmr~t~ .

...
La Academie, dupil discuţia pentru schimbarea statu-
telor, cu oarecare cpcsiţle faţd dt! organisarea Bibliotecii, de
generalul Rosetti, dl<:cursul lui de întrare, frumos in-
simplicitatea lui, cu un n'!sptms obosit de UJpedatu.

28 Maiu.

Urmează dl3cursul de întrare al Iul Petrovlcl, despre

Philipplde, nu fără fînrţă şi humor. Motru răspunde cu
lungi consld~ruţil desrre „cultura raţio~alistă" ~I „cultura
autohtonă". Foarte multă lume .

•
Votarea în plen a lui Îitulescu. Numai douii voturi
contra : al mi eu şi, cred, al lui P( trovkl.
„
Dar Petrovki propune şi Impune, susţinut tare de
Sadoveanu, ca francmason ce este, pe filosoful de ori-
gine evreiasca Tudor Vtanu.

30 Maiu.

Cu toate obsavaţiile mt le se votează menţinura ca

director al Şcolii Române din Roma a lui Em. Panaitescu
(dar 6 abţineri şi 2 voturi pentru Sau;::luc-Si!veanu)·
Clujul, cu Lupaş şi Dragomir, în frunte, a fost solidar,
ca şi partidul liberal. Lăpedatu a lucrat cu toatii dibc!cid
lui, şi a intervenit şi G'.)ga. Am fost silit au odatc! sil
răsplng lnsinullri.

www.cimec.ro
 MEMORII 257

Dejun la Legaţia Elveţiei, cu multii lume amestecatil

(şi
ministrul Ungariei şi insiircinatul de afaceri al Ger-
maniei, fireşte foarte rece).

Închid.:rea cursului la Universitate .

•
ln ziare vestea despre neaşteptata moarte a marelui
erudit s:irec Andreades.

31 Maiu.

V-0tare<1 pn:şedintelui Academiei. Prin surprindere, fc1rc1

a-mi fl spus un cuvât!t, Ulpedatu-şl pune candidatura
contra lui Goga. Distanţa între ei e de douil voturi. Mi
se dau mie ... trei (unul e al lui Simionescu, care la ple-
'care-mi strânge mana, altul al lui Pompei ; nu ştiu care
e al treilea). Dr. Marinescu, care pleacă furios, are şi el
cam atâta. Am votat ln râs pe Titulescu (îl votez şi la
vice-presidenţie, cu Goga şi Dragomir), dar ape• a
douii, trei scrutine pe acelaşi Upedatu. Ieşind (dupc'i
declaraţia, tremuratil, a lui Goga, ai clirui aderenţi nu-l
pilr4sesc însă), declarcl c.1 întăla oar4 în viaţa lui e mişcat.
La vice-presidenţie, după mai multe scrutinuri, Antipa
birule pe Carpen.
•
Aflu de la Briltescu-Volne~ti c4 Arghezi a filcut parte
din cercul lui Bogdan-Piteşti.

Din douil locuri mi se spune c4 Regele ar voi s4 se

anenze Academia la Fundaţiile Regale. E imposibil.
VII. 17
www.cimec.ro
25~ N. I ORG A

2 Iunie.

N. Miclescu-mi aduce un memoriu pe care 1-a adresat

Regelui şt care ar fi p!cat să se piardii (de atunci el,
care era chemat adesea de regele Ferdinand, n•a mal
fost la Palat).

3 Iunie.

Lăpedatu la mine, ca sii se Explice în ce priveşte ale-

gerea de Id Acad~~mie. Văzuse reaua administraţie ca
membru al delegaţiei. S'a interesat de aproape. A des-
coperit acte incorecte (trecer€a peste 2 milioane şi ju-
matate ipotecă la o proprietate Vernescu, a Academiei,
dupc'i cererea cuiva din afar!, care căutase să se şi con-
firme aceasta). L-a propus Mrazec. Se va consacra Ins-
tituţiei cu tot timpul siiu şi toate mijloacele.
lmi spune că judeca altfel pe Rege p.!!nd nu 1-a cu-
noscut.

4 iunie.

Mdfl serbiri ln Buarabia pentru sfinţirea bisericii din

Bdtţt. Fopulaţla primeşte foarte cltduros pe Rege. Cuminte
discurs al lui Inculeţ.

5 Iunie.

Dare de samă şi prânz la Institutul frances. Se fac

propuneri, şt în ce priveşte noua clC!dire, devenită in-
dispensabilcll, şi cursuri de frances! .
•
Visita lui Jacques Chastenet, unul din redactorii de la
.Le T<-:mps".

www.cimec.ro
 MEMORII 259

15 Iunie.

Plecare la Bucureşti pentru strimutarea r.llm4şiţetor

lui Oimitrie Cantemir. La Constanţa, masa de sear4 oferit.I
de Tttulescu, foarte amabil şi - extraordinar de zgomotos.

16 Iunie.

Corpul lui Dimitrie Cantemir, - dup4 Uipedatu, e întreg,

-cu îngrijire desf4cut de !Angă al lui Antloh, purta.cd înc4
r~nu1işiţe de veşminte orientale -, c pe vasul „Principesa
Muia•. Se zilboveşte peste milsură venirea episcopului,
care trebuie invitat ca sil vie pe corabie. Cum acolo
se face slujba morţilor, jos... se intonează un Te Deum.
Sicriul, - de fapt o lădiţă pătrată, - e aşezat pe un
mortier făril infaţişare de tun şi cufundat în.„ nişte bu-
ruieni de cAmp.
•
Asear4 am vorbit de multe lucruri cu Ostrovschl 1
,cartea de Istoria Românilor pe care o pregătesc, longe-
vito1tea Francesilor (soţia lui a fel.cut cercetări ştiinţifice
a!upra el). Omul face o foarte bună impresie. Aratil
cu totul sincer.

Am v.!izut şi ciudata vilă a lui M. Suţu, cu placajele

de fragmente antice şi cu contrafacerile de ceramicll
s111illţuită ~i de plafoane sculptate. Moştenitorii au cerut
PrimC!riei patru milioane prntru dânsa.

ln ca!c spre Iaşi, foarte cuviincioasil întâmpinare a

sicriului. Mai ales la Râmnicul-SărcL

www.cimec.ro
 N. I ORG A

? 16 Iunie.

Cu oasele lui Dimitrie Cantemir la Iaşi.

*
La Mitropolie e schimbat mult mai puţin de cum
credeam. Mitropolitul, bolnav de sciaticii, pare obosit.
Discursul-panegiric, rostit de pe scaun, e plin de greşeli
de fapte şi lipsit de vibraţie. Lilpedatu regretă că,
„liisand modestia la o parte", nu şi 1-a reservat lui.
VisWl la Inculeţ, foarte frumos aşezat într'o casa ex-
trem de modestii. Apoi dejun la Mitropolie.

Se povestesc multe în vagon. Paul Angelescu mal

ales. Carol 1-iu avea la Sinaia trei feluri de primire :
audienţă, masă, masi! cu audienţă la sfârşit. Pe C. C.
Arlon, care se înştiinţase la telefon, nu telegrafic, şi
venise cu zăbava, l-a trecut de la audienţii la masă şi
l-a spus numai câteva cuvinte.
Când Chiricescu a publicat rt:ţetele de boli ale Mitro-
politului Atanasie, regele a fost revoltat. A cerut în-
lăturarea ticălosului. Pe Atanasie, venit cu demisia, 1-a
primit bine. Mai li1rzlu, când Oissescu a apilrut cu resta•
bllirea lui Chlricescu, a privit lung decretul, şi a iscălit.
Când un diplomat german i-a venit cu ţiitoarea,
dând-o drept nevastă şt s'a aflat aceasta înainte de
masă, regele a zis : „ Nu sân tem chemaţi a cerceta viaţa
visltatorllor noştri ; dacă ei înşeală, ruşinea e a lor".
Când cineva i-a zis reginei Elisabeta 1 .Suveran", el a
rectificat cu indignare: „nu e doar regina Olandei".
1n vremea riizbolului, Carol I-lu nu s'a supărat că Ange-
lescu redacta un fel de criticii a operaţiilor. A cerut să o
vad<!, şi discuta şi telfgrdmt:lc de Id_ Wilhelm al Ii-lea,

www.cimec.ro
 MEMORII 2e1

care, de altfel, nu-şi ascundea greut~ţile. Pe acesta-

despreţula, dar avea sincerii prietenie pentru Franz-
Joseph. Totuşi a ţinut de r4u ultimatul ci'ltre Serbl~,
spunând că aşa ceva s'ar putea apoi pretinde şi de la
România.
•
Tătiirescu e când copleşit de situaţia sa care a ajuns,
când mângâiat şi îndemnat de propriile lui cuvântări.
Asiguri'l dl n'a avut nicio parte în alegerea eplsco- ·
putui de Huşi, care nu e din Gorj, ba nici chiar din Oltenia.
li fac pronosticul că după el vine Titulescu. El afirm4,
<lar cu o nesiguranţCl în glas, că „îi ajunge presentul".

Afleim în tren despre adunarea ţărănistă de la Braşov.

Maniu a aţâţat la „Sturm" contra Guvernului, care se
razimă numai pe Franasovici, Tabacovici, Titulescu şi
Wider. Mi se spune că acesta, căruia i s'a fclcut şi per-
chesiţie pentru a vedea dacă n'are anume scrisori, nu
mal e în ţar4, ceia ce se confirmi! pe urmă.

Lui Lăp~datu Maniu i-a spus că el îşi urmează calee,

netulburat.

li recomand lui Lăpedatu si'l contribuie la împăcarea

cu Gh. Brătianu, care, de şi ipocrit, e din ce în ce mal
bine. O recunoaşte şi el, cum fi sl4biciunea lui Dinu
Brătianu, pe care-l judecă Inferior lui Vlnti14. Chestia
nu se poate pune decat mal târziu şi T4ti'lrescu ar pierde
şansele numai în casul unei retrageri desastroase de la
putere.
•

www.cimec.ro
262 N. I ORGA

Lui Ilasievicl i-am spus să comunice Regelui că euc

primesc să se ajute băneşte celelalte două volume din
.Istoria Românilor" a lui Giurescu, dar nu ca publicaţie
a Fundaţiilor, închinate Regelui. Altfel n'aş putea răs­
punde unei chemări la Palat. Ilaslevlcl giiseşte cel am
dreptate.
•
Dr. Angelescu se plânge de ce are să sufere de la
politiciani. Sct'lparea e numai într'o guvernare de vre..-o
doi ani de zile fi'iră caracter de partid, cu Titulescu sau
cu mine.

17 Iunie.

La Văleni pentru împlinirea a 64 de ani.

28 Iunie.

La Bucureşti pentru examene (500 la Academia de

Comerţ!), pentru comunicaţia la Academie despre „trei
rare documente fanariote" şi pentru com~morareit la
radio a lui Dimitrie Cantemir.
Colegii de la Academie primesc cu o receală şi O·
reservă vădite ce li spun despre Istoria Românilor la care
lucrez. Cutare..-mi dii note deosebite cu privire la ulti-
mele c4rţi ce am tipărit.
După şedinţa publică se constat.!i că Sovieticii au oprit
vechile noastre tipărituri, cum, de: altfel, n'au restituit
nimic din obiectele de preţ. Au oprit şi actele Siguranţei
Statului. Biata mea !adiţii, cu ani întregi din aceste note,
cu documente, cu traducerea de Regina a poesiei popu-
lare, a dlsparut. Se va fi îngrijit de dânsa Racovschi~
•

www.cimec.ro
 MEMORII 263

Agitaţia ţărănlstll se înteţeşt<.>. Mihalache împr.!lştie

pretutindeni formule de o ridicul! pretenţie, presintate
cu gesturi profetice şi strigăte răsunătoare .
•
Ilasievlci îmi aratil că Regele admite traducerea şi
publicarea la „Fundaţiile Regale" a studiului mieu despre
regina Elisabeta, dar nu şi propunerea ca volumele
următoare ale lui Giurescu sa apară fără această firmă
ŞI fără dedicaţia câtre dânsul. Cer să se întrebe din nou,
ca să am un răspuns.
30 Iunie.

Ministrul României la Belgrad mi! asigură în ce pri-

veşte traducerea sârbească, de un anume Margan, care
mii insultă pentru o z.lbavă de plati!, a Istoriei Românilor.
lovan Radonlci ar vrea să fac~ o prefaţă. E dispus sd
ţie la Belgrdd, în a11ul viitor, un curs de istoria Românilor.

3 Iulie.

Gheors:ihe Brătianu lngilduie să se publice în „ Miş­

carea" injuriile lui Glurescu, întovdrc'lşite de o notcl a
redacţie:, ofensătoare pentru mine. Îi adresez o scrisoare
public4, amintind tot ce.-mi datoreşte acest om de un
asa dl:! frumos· caracter .
•
5 fulie.

Întors de la ţară, Gheorghe Brătianu se îndreptăţeşte.

El nu răspunde pentru ziar, care apără pe un prieten
politic intr'o discuţie care ar fi luat un caractt:r politic.
li scriu din nou, împăciuitor, înştiinţându-l că fidelitatea
unul Giurescu nu se poate să alba dăinuire.

www.cimec.ro
 N. I ORG A

12 Iulie.

La Bucureşti, pentru conferinţa la radio. Foarte bunii

represintaţle a lui „Sarma~il" fa noul teatru al Ligii
Culturale.
14 Iulie.

Excursie a Oficiului de turism ştiinţific la Starichiojd.

Soseşte ştun foarte mare numilr de cursi~tl.

15 Iulie.

Deschiderea cursurilor cu o foarte boţJată participare.

TiiUrescu şi Uipedatu SG scusă. Dr. Ani:ţelescu d venit
şi ţine o călduroasă cuvântare de recunoaşttre. Exposiţia
de ceramică şi icoane e foarte cercetată.
Angelescu-mi spune că, după expunerea lui Titulescu,
de fapt Iugoslavia încearcă altceva. Pretind<' că a fo5t
somată. de Italia, de o parte, de Germaaia, de alta, să
iea o atitudine şi că pare ne:hotărită. Prinţul Paul apare
desorientat. Titulescu crede că intr'un c:r1 pot ~ă se în-
tâmple lucruri grozave; opinia publică engle~ă a~tccpUI
la acest termin războiul mondial.

La Paris serbarea naţională s'a desvoltat fdră niciun

foi de tulburarl, - admirabil exemplu de patriotism.

La Iaşi, în Mitropolie Cuza şi Goga s'au înfrăţit în

jurul unui program pe care-l presintă şi lui Vaida, asi-
gurându-l că se ţine gata un loc şt peiltru dânsul.
„Universul" e foarte încălzit de crearea „partidului na-
ţional-creştin". .
E opira unui Nichifor Crainic, unui Cusin.

www.cimec.ro
 MEMORII 265

19 Iulie.

Mi se spune c4, pentru a avea oaspeţi la biitle lor,

Cehoslovacii au depus Ia Banca Naţional! devisele ne•
ccsare. Ele s'ar fi întrebuinţat pentru alte scopuri şi
acuma, delicat, de la Praga e întrebat Institutul no~tru
de bancă dacă e nevoie să se mal trimeatil un stoc.

Marele eveniment pentru aceste zHe e descoperirea

marii escrocherii cu transferul. Nişte Belgieni voind să
s::oată vre-o sut.1 de milioane, s'au adresat la doi escroci,
u·· fost pl)t.-ovar ~i µ:Jrdlan la Văcăreşti şi un falit evreu,
1cu- aceştia au putut scoate înainte pe un colonel inspector
de poliţie şi pe însuşi Tony Iliescu, vice-preşedinte al
Senatului. Acesta din urmă declară că a intervenit numai
din prietenie pentru puşcăriaşul a cărui soţie a fost
crescut/! de dânsul.
ln acelaşi timp, o descindere la Boită ar fi dat de
dovezile scrise ale conrupţiei pe care acesta o tăgăduil9
cu atâta indignare.

24 Iulie.

Vislta unui profesor american, născut în Rusia, nepot

al lui Rostovţev.

26 Iulie.

La Bucureşti. Vorbesc la radio despre Teatrele de vari!!.

ln lipsa mea, vlsită la Vâlenl a unui grup de Elveţieni,

carJ vin din Constantinopol. Oameni închişi. Conducă­
torul lor spune cel in Capitala Turciei nu mai e, afanl

www.cimec.ro
'266 N. I ORG A

de monumente, nimic care s'o deosebească de un oras,

apusean oarecare.
•
Guvernatorul Băncii Naţionale a demisionat. Textul
scrisorii e foarte frumos. Cercetările urmează .

•
Mihalache anunţă că în chip mecanic el vine la
Guvern.
Se vorbeşte şi de un Ministeriu Inculeţ sau Victor
Antonescu.
•
Mi se spune că ţărăniştii pregătesc la Bucureşti o
manifestaţie de „300.COO" de oameni, având provisil pe
mai multe zile, pentru a lua puterea. S'ar fi descoperit
lucrul la Gileşti. Au trebuit să renunţe.

1-iu August.

Manoilescu, care a cerut să fie reintegrat la Banca

Naţională, vine pentru o conferinţă. I se pare că situaţia
lui Tătărescu nu e sigură.

4 August.

Dr. Topa, !ntor~

de la Bruxe11es, spune că reg.ele, care
păstrează tradiţiile
de simplicitate ale tatălui său, dar pe
pe care lumea-I aplauda frenetic, visitând exposiţia noastrc!I,
- din care s'a furat "Evreul" lut Grlgoresvu - , a spus:
„ştiam că Romilnta e o ţară agricolă; aflu anuma că are
un trecut".
•

www.cimec.ro
 MEMORII 267"

CtnE'va fmi spune că în Serbia şt femeile doresc le-

g<'Itura cu Germania, oamenii nefiind ajutaţi în de ajuns
de Franţa (!).
Dinarul e mai mult decAt patru lei.. .
•
La radio engles, îşi bat joc de noi în leg<'Itură cu afa-
cerea Vasilescu, cel cu afacerea Belgienilor.
*
ln„Marianne" Paul Mcr.::nd isi continu<'I articolele des-
•
pre Romăoia. După uciderea regelui Alexandru, regina
Maria i-a spus cil „Francesilor trebuie sa li fie ruşine",
pentru crima contra oaspetelui.

6 August.

Meh:ş îmi spune cil, primind pe Meissner, care-l re-

comanda un Guvern Averescu, Regele i-a spus: ,,Ce
sa fac: „dumneata ai optzeci de ani, el are optzeci de
ani 7 Cum pot guverna cu d-voastră 7 Nu sAnt numai
decât însa pentru tineri. Dar doresc Guvernul care să
rillnuiasca mai muJt".

7 August.

Vlsita lui Mc Kendy, profesor de jurnalistica de la Uni-

versitatea din Washington. Vine din Belgrad. li preocupi!
schlmbi!rile de direcţie în politica externa. Nu cunoaşte
pe colegii din Georgetown (el e la Universitatea de Stat).

S August.

D-ra Vi!cărescu şi
sora ei la cursuri. Ceteşte ln ro-
111.ăr.eşte un îndemn de a ne gindl, pentru Socktiltea

www.cimec.ro
Naţiunilor, !4 problema omului modern şi aduce versuri
ale ei traduse în romifaeşte. Cursiştii o primesc cu cântece.
E adânc mişcată. Plânge, şi o mărturiseşte public.
Se vorbeşte, - e de faţă rectorul Gheorghiu, - de
multe de toate. Se face haz de lupta cutării doamne pentru
a fi preşedinta Consiliului internaţional al femeilor, în care,
spune ea, cea mai mare parte ii sânt inferioare.
D-ra Văc4rescu se plânge de Pârvan, care intrase, - n'o
ştiam -, şi la Colaboraţia intelectuală şi voia să pătrund4
în comitet, întrebuinţAnd prieteniile lui cu un erudit eng!es.
Se arată convinsă de marile însuşiri Intelectuale ale
Regelui. El şi mama sa sânt nişte „aşi" intre ai lor,
oameni nu totdeauna înzestraţi.
Regina face parte însă dintre „oamenii ceri scriu~, nu
dintre „scriitori".
JO August.
Insărcinatul de afaceri polon şi consulul Poloniei, cari
s'au anunţat pentru o conferinţă. Li vorbesc de greşrlile
lor de politică externă, de visita în Bulgaria, Ignorân-
du-ne, a ministrului lor de Instrucţie. Încearcă se!-! apere.
La conferinţa însc!rcinatului de afaceri, care vine din
Moscova, cum el spune că Polonii nu sânt nici „revisio-
nişti, nlci antirevisionlşti" şi pretinde că Slovacii iubesc
pe Poloni, şi ei catolici, mal mult decât pe Cehi, obiectând
şi cc! n'au fost consultaţi la ce ţarc! se! rămâie, Cehii pro-
testă, it>şind, apoi şi Ungurii. Şi un Român observe! tare
că la o Universitâte libere! nu se face politice!. Cehii vin
să mi se plângi!. Polonii pleacc! fără a-mi fi spus nimic.

11 August.
Adunarea prietenilor miel politici, foarte mulţi şi în
excelente disposifii. Intre cuvântările ce se rostesc e
plină de hotiir3.re şt de putere a protopopului Puşcaşu.

www.cimec.ro
 MEMORII 269

12 August.

Inculeţ vine, cum se vede îndatd, ca să-mi spuie că

Regele a întrebat cAnd se închid cursurile, ·a observat
că în a.::ea zi el e reţinut undeva, că era obiceiul să-i
trimd o tel~grdmd omaglal4, la care să raspundă. Promit
a o expedia la încheiere.
Mă întreabă ce cred de situaţie. li spun că e de dcrit
să rămână actualul regim. R€gele, dacă vrea un alt
prim-mh1istru, îl poate lua pe dânsul, cum umbl<'i zvonul,
ca mulţC!mire pentru buna pază ce a fc'!cut în jurul lui.
lncukţ crede că se vor ţinea pănă în primăvară, şi o
si.Jccesiune a ţ.lrăniştilor e exclusil, din causa „Statului
prC!nesc". Nu crede nici îotr'un guvern Vaida (act>sta a
publicat o scrisoare foarte aspră pentru foştii sili tovarclşi.
Îi arilt cil, pentru ca lfrgele să nu se afle înaintea unei
puternice represîntanţe parlamentare naţional-ţărclneşti,
care să-i forţeze mâna, ar fi bine să se facă alegeri
comunale. E şi gândul lui Inculeţ, care ar fi să-şi treac4
în toamnă reforma administrativă.
El laudă pe Rege, care e exploatat însă de cel ce se
indeas4 continuu cu sfaturile.
Vorbim şi de „lagărele" codreniştilor şi cuziştilor, de
lucrul lor la şosele, etc. El ar fi luat măsuri ca să-i
împrăştie. Nu mi se pare însă prea decis la aceasta.
A vorbit ~i la cursuri, foarte bine primit.

15 August.

lnchiderea cursurilor şi a anului şcolar la Şcoala de

Misionare.
Balclu îngrămădit, trivial şl murdar. Niciun ţăran nu
cumpără din icoanele pe care le expuntm. Ceramica
are tot aşa de puţim'! căutare

www.cimec.ro
270 N. I ORG A

Seara, plecare spre Iaşi, pentru aşeza:-ea la Trei Ierarhi

a r.!lmilştţelor lut Dimitrie Cantemir.

16 August.
Cu peste o sută de curslşti, pe o vreme rece, supt
ploaie, visWlm monumentele laşului.
La oarele 10, se deschide sicriul. lnăuntru, supt giulgiul
pus de Legaţia de la Moscova, adeverire că acestea sânt
oasele. Ele se vc!d fCiră craniu, Şira Si)inării şi coastele, cu
ceva din brctţe, picioare şi un singur deget. Vl'.'şmântul
oriental de mătasă are o coloare ştearsil gălbuie. La mAneci
nasturi ordinari de os (ajutoarea medicului legist cauti!
să fure unul pentru „a-1 studia"; tot aşa şi un student).
Niciun inel. Pietrele, depuse în „Sala gotică", urâtă
construcţie iniţială cu stâlpi de piatră proastă încununaţi
cu ornamente de moscheie, sant curioase: una, fară ·
stemă, cu o indescifrabilă Inscripţie ruseasc~, alta cu
crucea într'un scut de-asupra unui postament de steaguri
~i arme.
Oraşul, tot aşa de desfundat, cu creaţii evreieşti care
răsar îu frunte, fără măcar o traducere în romăneşte.
Multii lume în Aula Universitiiţii pentru conft:rinţa
mea despre valoarea operei scrise a lui Dimitrie Cantemir.
Apoi la Cotnari, trecand prin Târgul-Frumos, tot mai
năpustit de Evrei. Bun.!! primire la Cotnăreni, cari-şi
scot vestitele vinuri. Visitil la râmâşiţile de trecut. In via
Bul.!iu s' a gi!sit o inscripţie de ld 1577 a lui Valentin
Alciner. Dedesupt, o clădire octogonalii cu oase ca după
o b.ltă!ie. Vis!U şi la d-rde Terente, care pastreazJ
frumoasa bibliotecă a părintelui lor, Basarabean. Giisesc
şl pe fostul nostru prefect, Axinte, om harnic şi de ispravi!,
trecut acum de şeful s<iu local prin Goga la Cuza, dar
foarte slab convins că s'a făcut bine aşa.

www.cimec.ro
 MEMORII 271

La Hârl4u, noaptea. Preoţii se plâng c4 elementul

<om4nesc, lntr'o regiune aşa de bogată,, se duce. Acuma
sant 300 de capi de familie români şt 7 .OOO de Evrei
Aceştia intri şi în biserica lui Petru Rareş, şi trebuie sc'i·i
poftesc afar.I.
Noaptea tărziu, la via lui Victor Ianculescu de la Copou.

17 August.
La Poieni, cu gândul de a merge la Dobrovc'lţ, ceia
ce, din ·causa straşnicelor ploi, se dovedeşte imposibil.
Puternica bisericc'i a lui Balş. O populaţie de căruţaşi
veşnic pe drumuri.
Seara spre Bucureşti şi V 6lenl.
*
tn c•le aflu moarte11 vrednicului doctor Dicescu.

18 ĂUi;USI.

La Râmnicul-Sărat pentru înmormAntarea lui Dicescu.

Cumplit4 privelişte a trupului chinuit. Rătăcire de douc!
ceasuri prin oraş, de la biserică la biserică şi de la discurs
la discurs. Mi-e aşa de puternic sentimentul de desgust
pentru aceste forme goale, oare pentru bietul corp şi
chinuitoare p~ntru famllie, t dictez d-rului T opa
instrucţii pentru discrete! îngropare pe care mi-o doresc.
Noaptea la Bucureşti.

19 August.

La 10, conferinţi la Academia de Comerţ pentru pro-

fesorii chemaţi acolo. Vorbesc despre un nou plan de
istorie a comerţului.

www.cimec.ro
 272 N. I ORG A

La telegrama mea ciitre Regele, el rilspunde cu una

extraordinar de cillduroasi'i, trimeasc"I din Trenul regal
chiar. La Breaza ar fi spus cil discursul mleu de Dumi-
necii e „al unui om de Stat''.
Iar circula liste de Ministeriu de personallt~ţi. Ar fi
ca Mironescu sc'i presideze pe dr. Angelescu, pe Ange-
lescu de la ţc"lrc'inişti şi.„ pe mine. N'ar lii;>si Argetoianu ...
Visita profesorului american Day, venit pentru o adu-
nare de cercetaşi în Bulgaria. Pleacc'i în Rusia.
Se.:ira vorbes: la radio. Apoi întoarcere la Vălen!.

21 August.

Visita întemeietorului revistd balcanice din Belgrad.

Vine să caute abonamente. La ei toţi laudă, dar nL;Jenl
nu cumpc'iră.
Vorbeşte de restaurarea Habsburgllor, la care se lu.-
creazil continuu. Crede mai puţin periculos Anschlussul,
care ar distruge !dela austrlacc'I, de unde au venit atAtea
rele pentru popoare.

22 August.

Cildere, mutat de Titulescu la Rlo-de--Janeiro, în locul

lui Zamfirescu, care trece la Lisabona, vine la mine. N'a
visitat pe Rege, care e la „Eforie", unde va sta ptln4
la 1-iu Septembre şi n'a fost chemat de el. Mc!i asigură
de sentimentele bune ale Regelui faţă de mine.
E întristat de felul rechem4ril sale. Găseşte cil gre...
şeltle lui Beck nu sânt aşa de mari. Dupil căderea mea,
Polonia a dat totuşi o formuli'i pentru raporturile noastre
cu Rusia. Îitulescu merge însă pi'ini'i la o convenţie mi...
litarc'i. S' dr permite Ruşilor să vie în ajutorul Sovietelor

www.cimec.ro
 MEMORII 273

pe la noi, dar nu prin Basarabia, ci prin Bucovina, ceia

ce-mi pare enorm (dar e drept că o misiune militară
rusească a venit cu zgomot la Praga).
La Berlin Beck a încercat în zădAr întinderea dincolo
de zece ani a pactului de neagresiune.
Înfăţişarea lui Pilsudzki mort n'avea nimic din aierul
poruncitor al vieţll lui.

24 August.

Vlsita profesorului olandes de bizantinologie Grondijs,

venit din nou ca să vadă mănilstirlle noastre.
Arată că la Berlin persoane din cele mai respectabile,
ca sinologul Lessing, trebuie să înceapi'i la telefon cu
„Hei! Hitler". Altfel riscă să fie visitaţi acasă de tinerii
„crucii bârligate", molestaţi şi ameninţaţi.
ŞI pe el îl sperie proporţia elementului evreiesc la noi.

26 August.
Cu Pană Buescu, Valjan. Vine probabil pentru a pipăi
o„. colaborare. Spune că Goga trăieşte în ilusia că e un
zeu, măcar un „Fuhrer". CAnd i s'a spus că la Viena
trei hitlerişti au fost spanzuraţl strigând „Hell Hitler",
s'a ridicat in picioare şi cu ochii închişi a şoptit : „Dacă
ar fi trei oameni cari să moară pentru mine!".

29 August.

La Bucureşti, pentru conferinţa la radio despre alegerea

unei cariere.
Şedinţa la Ligă, Invitaţi fiind şi mlrJiştrli ln legătură
cu scopurile el culturale. Vine numai Nistor, care-mi
pare obosit şi bolnav. Pun înainte chestia Teatrului
VII. 18
www.cimec.ro
274 N. I ORG A

Ligii, de prefc'lcut pentru iarnc'l, şi a „Istoriei Romanilor"

a mea, pentru care cer Ministerillor clişee şt hârtie în
schimbul exemplarelor. Lt se va face un memoriu. Spun
limpede cil e o ruşine ca, atunci când Fundaţiile Regale
iese cu ce au mai bun înaintea unui Giurescu, eu să am
greutilţi materiale pentru opera, oarecum impusă mie,
la care lucrez cu atâta ostenealil.

14 Septembre.
Conferinţc'l la radio despre „apc'lrarea noastril în striJi...
niltate".
•
Uimeşte cantitatea de muncc'l ce se cheltuieşte necon...
tenit pentru refacerea Bucureştilor.
*
Vc!!d şi pe Grondljs, care se întoarce din Bucovina,
foarte mulţ4mlt. Crede cc'l a gc'lslt acolo o nouil mişcare
teologicc'l, pe care ar pune ... o în legc'lturil cu Sinodul de
la Iaşi al lui Vasile Lupu, dar îl observ cc'l acesta e de
la jumiltatea secolului al XVIl...lea, pe când Suceviţa,
de care ... ml vorbeşte cu admiraţie, e de la sfârşitul celui
al xv1 ...1ea.
Desearc'l pleacc'l la Cozia.
Noaptea, întoarcere la Vc'llenl, pentru aceiaşi muncc'l
peste milsuril de incordati1, dar din bielşug răspliltitoare,
la redactarea istoriei Românilor.

Pe când Europa e tulburată de chestia etiopiană, care

ajunge a fi un duel între Anglia şi Italia, ce ne preo ...
cupli pe noi e minunea de la Maglavit şi SfAntul Petrache
ciobanul. Abia câteva glasuri se ridică împotriva acestei

www.cimec.ro
 MEMORII 275

idolatrii, pe tare, prin serviciul făcut acolo de episcopul

de Râmnic şi prin interviewul Patriarhului, o consfinţeşte
Biserica. Sute de mit de oameni se aruncă spre Dunare
ca să capete izbăvirea de toate bolile. Guvernul n'are
nicio atitudine, cum nici faţă de grozava seceta din Ba-
sarabia şi de plecarea în masa a muritorilor de foame .
•
La o scrisoare de explicaţii a însărcinatului de afaceri
polon la Bucureşti, despre atitudinea ministrului Beck
faţă de România la Geneva, răspund arătând că păstrez
aceiaşi părere despre loaialitatea faţă de noi a politicii
.externe conduse de acesta.

27 Septembre.

La Bucureşti, pentru comunicaţia la Academie despre

Formulariul Fanariot şi pentru conferinţa la radio despre
"Cartea de şcoală".
D-rul Marinescu, auzindu-ma vorbind despre ..,mi-
nunea" de la Maglavit, îmi spune furios cil „nu e de
părerea mea".
n Minunile" care răsar zilnic, cu „pedepsele" celor cari

nu cred, pun in cea mai tristă lumină mentalitatea acestui

biet popor.
Lui Lăpedatu îi vorbesc de atitudinea mîngCiduită a
Bisericii, care tolerează toate smintelile şi patro11ează tul-
burarea din jurul lor. El spune că va cere Sinodului
să stăpânească pe preoţii. cari profită din ele.

Lupta dintre liberali şi ţărănişti ajun~e la paroxism. Se

anunţă două mari demonstraţii populare la 14 Novembre.
Maniu chiamă pe Ardeleni la un mare asalt. Lumea

www.cimec.ro
276 N. I ORG A

nu mal r4sufl4 de întruniri într'un moment cand situaţia

lnternaţional4, cu toat4 potolirea aparente! a Angliei, se
menţine grav4.

30 Septembre.

Visita lui Grondijs, cu soţia din Moscova. A plecat de

acolo prin c4s4torle la începutul bolşevismului. Era o
enorma 11ps4 de hran4, dar femeile din burgh€sle nu
fuseser4 tulburate de noul regim. Orondijs fusese tri-
mes ca ofiţer pe frontul român, fiind şi decorat. Apoi
a luptat în armata alb4. A făcut şt studii ad4ncite de
matematlc4. Discută cu O;>rescu, venit pentru preg4-
tirea adun4rii, în April, la Bucureşti, a comitetelor naţio­
nale de Istorie, asupra teoriilor lui Einstein si Lorrnz.
I se pare că la noi, prin Rusia, - a fost şi' la Mănăs-
tirea Neamţului - , era o ortodoxie mistică liberă, a cdrli
influenţă s'a întins in Rusia fnsăşt : a g4sit-o la dilugări
din Insulele lacului Ladoga, din care o parte e la Finlanda.
Vorbeşte de agitaţiile comuniste, servite de Evrei, şi
în lava şt coloniile olandese.
Se oferă a face o conferinţ4 la şcoala mea de la V~
leni, doamna, care a fdcut înalte studii musicale, cântând,
în costum rusesc, cântece ale poporului.
Cu ei, fiica lor de patru ani si jumătate, vorbind ru-
'
seşte, francesa şi olandesa, de o extraordinarii inteligenţ4.
Şi ea e ortodoxă, ca şi mama.

2 Octombre.
Episcopul de Râmnic iml comunice! alegerea mea în
nu ştiu ce comitet al locuitorilor din Maglavlt. li răspund
că sânt gata să ajut şi acolo cu cărţi la luminarea po-
porului, dar nu să sprijin „exploatarea unei josnice
superstiţii".
•
www.cimec.ro
 MEMORII 277

ln momentul cAnd se pecetluieşte 1egatura germano-

polono-ungaro-bulgara, sosesc emisari ai Germaniei la
noi: unchiul regelui şi sora reginei Maria .
•
In Butgari.i cade încercarea unei revoluţii militare, cu
legaturi ~i între „ţ<'tranlştli" de acolo pentru aşezarea
republicii.
•
La întrunirea de Duminecă a „frontului constiuţional"
iau parte Forţu, Vasiliu-Cluj şi Stelfscu. Regele e ata-
cat în aşa fel, încât Gh. Brătianu trebuie să deie un
comunicat.
*
Faţli de campania mea contra lui Beck, Chlapowski,
de la Paris, îşi arat4 dorinţa să mă vadă alei. Îl amAn
p4nli Dumineca.

4 Octombrt.

Ioan Sturdza crede c4 Polonii se tem foarte mult de

ruperea alianţei cu noi.
I se pare că acele vre-o jum4tate de milion de puşti
ce avem, fiind de patru feluri şi mai mult vechi, n'ar
folosi prea mult. Recunoaştem cât de mult s'ar preslnta
altfel situaţia faţa de nol, daca am fi ştiut avea o armat4 .
•
Asear4, cineva de la „Curentul" îmi spunea cil, din
causa admiterii la întrunirea „ Fcontului Constituţional"
a nebunilor, - Forţu a strigat contra Regelui şi a declarat
ca trebuie schimbat sistemul de educaţie a Moştenito-
rului, - s'ar putea să cada Guvernul. ,

www.cimec.ro
278 N. I ORG A

Azi, în „Curentul" e o notlţt!l cu lltere groase, în care-

e vorba de o coaliţie Argetoianu-Goga-Vaida .
•
De la Berlin ştiri cil ofensiva italianil, care a pornit, s'ar
fi întrerupt, o coloanil retrilgându-se „supt protecţia
avioanelor". Alte ştiri anunţi!. începerea unei mari bătălii.

Ioan Sturdza e ginerele generalului Mavrocordat, fostul

aghiotant regal, pe care nu-1 poate convinge sll-şi scrie
memoriile.
•
Tătllrescu a dat 500.000 de lei, în douil termine, Ligii
Culturale.

5 Octembre.
Un ofiţer superior, venit pentru manevre, se plAnge
de starea armatei : materialul uman e perfect, ofiţerii se
jertfesc, cei Inferiori p4nă intr'atâta, de nlman obosiţi
pentru restul carierei, însa. armamentul e total Insuficient
şi pregătirea soldatului, pe care n'avem cu ce-l hrt!ini şi
îmbrăca, e cu mult prea scurte!. Dar singurel fabrica de la
Buhuş ar putea da uniforme pentru toatil oastea. VQr-
besc şi de o concentrare a lucrului satelor, milnilstirilor,
penitenciarelor. Arilt ce ml-am ridicat pe cap, când
am vrut sil reduc cheltuielile celelalte pentru a avea
mal mult pentru armata.
•
Cineva de la Rampa îmi spune că Notara se pierde·
de cancer. Capul doar l-a rămas „ca un pumn". Are
dureri grozave de Intestine.

www.cimec.ro
 MEMORII 279

7 Octombre.

Defilarea trupelor generalului Cornlclolu. Aud plângeri

c! artileria defilează pe jos, că e un tun în loc de patru, cel
nu-i ajung caii, ca artileria se ţine cu ce am luat de la Ruşi
(cu ajustelrile de la Reşiţa, dar - tot lucru vechiu). Se pre•
g!tesc cu un tun oameni cari ar trebui să serveascel la
douasprezece. lnca la 1930 trebuia sel primim ce se lucra
la Skoda. Aşa, va trebui sel aşteptam doi ani. Armament
la zi nu se poate, căci se fac necontenite schimb!ri.
Prea s'au primit ofiţeri de la Austro-Unguri, şi peste
dreptul alor noştri. Mulţi au fişe de suspecţi. Soldaţii
unguri muncesc însă şi ascultă.
Li vorbesc de proiectul mieu de a înt'llta pe şeful de
garnisoană în orice localitate. Mi se spune cel ar fi
trebuit o sută de milioane. - E aşa de puţin pentru
folosul de a crea pretutindeni nucleele de ordine !

11 Octombre.

La Bucureşti,
pentru note la Academie asupra comuni-
caţiei Iul Beza şi pentru conferinţa la radio despre
ncartea de înţelepciune".

14 Octombre.

La Bucureşti. Deschideru Consiliului Superior Blstri•

cesc. Cer să se oprească participarea clerului la „minu-
nile", pe care nu le discut, de la Maglavit. Imediat
intervine demagogia „creştină" a lui Gogu, precum
şi cea, ţc!rc!nista, a lui Lupu, cu un imn lui Petrache
Lupu.

www.cimec.ro
280 N. I ORG A

15 Octombre.
Congresul de alegere la Arad. Propun în scris pe
Tlt Slmedrea. Mitropolitul Bălan retrage pe Stan de la
Răşinari ,1
cere voturile pentru arhimandritul Mager, un
tânăr călugăr. Patriarhul, pentru a sci!!dea voturile Ve-
chiului Regat, cere ca acel cu delegaţii să nu poata
vota decât o singura dată. Balan, care pr<>sidează, trece
peste oposiţla noastră.
Mulţi din Regat votează împri!ştiat (şi pentru Scorobeţ,
Cordun, etc.). Blocul celor patruzeci din diecesa Aradu•
lut domină. Balan vrea să-l proclame ales pe Mager,
dar recunoaşte lipsa majorlti!ţii absolute. Se ceruse Iul
Mager, care ar putea fi ales la Bălţi, sa renunţe. Cum
„regăţenii" au plecat în mare parte, cei ri!maşi se retrag,
Atunci Intervine Patriarhul, cerând amânarea alegt:rii,
pe care o primeşte şi Balan.
Dupi!•amiazi Lupaş aduce raportul pentru episcopiile
de Maramurăş şi Timişoara. Combat idela creaţiunii de
episcopii fără folos şi fără r.!dăclnl. lndaUI Goga inter•
vine, provocând şi o ciocnire cu mine, pentru creaţiune.
Bi!năţenil au vorbit pătimaş pentru episcopia nouă, .cu
rlistrarea celei vechi.
Cer cuvântul spre sfârşit pentru a cHe sol se ia
măsuri contra noii Biserici mistice, Influenţată de ca-
tolicism.

Veşti
rele de la Italieni: o coloană a lor ar fi fost
lcliată
de Abisinieni, cari ar fi trecut în Eritreta. Văd pe
Ugo Soia alergând grăbit la Externe .
•
Oprescu-mi spune c.!, la Geneva, un Engles ii asigura
că într'un an Italienii vor avea Ettopia, dar în doi ani
vor regreta cc!l s'au băgat acolo.

www.cimec.ro
 MEMORII 281

16 Octombre.

Îrlmet Regelui aceast4 telegrama: „Maiestăţii Voastre,

care inainteaz.!I voinic şi harnic în anii maturlt.!lţll, li
urez viaţ4 intemeiatil şi fericită pentru binele ţ.!lrii",
„
Ştiri bune de pe frontul italian .
•
Mini'3teriul de Externe desminte fnţelegerea militara
cu Rusii.
'
17 Octombre.

Alegerea Mitropolitului Bucovinei. Visarlon Pulu în•

truneşte f<lrc'l candidat, - dlci mal mult decât octogenarul
lpolit Vorobchievicl s'a retras-, un foarte mare num4r
de voturi. Rutenii au votat alb.
Cuvântarea alesului e foarte curagioasil, atacând poli-
ticianismul, criticând atitudinea Statutul şi ariltând halul
in care va găsi diecesa. Cetiti'.I, nu produce efect. Lumea
din partide e supilratil. Dr. Lupu gc'lseşte cil nu s'a vor-
bit de Dumnezeu şi de „apostolul Pavel". Ulpedatu se
aratil desiluslonat. Cea mai mare parte a presei suprima
atacurile.
După-amiazi, în urma înţelegerii cu mine, preotul Ior-
d4chescu de la Iaşi propune traducerea „Istoriei Bisericii"
a mele în limba frances4 şi înlocuirea picturii proaste din
biserici cu pânze tipilrite la "Cărţile Bisericeşti" conform cu
modele de la "Comisia Monumentelor Istorice". El cere şi
examen la Comisie a pictorilor de biserici, şi adaug al•
dtuirea de cursuri pentru a-i pregăti, tot ia Comisie 1•
1 Ca de obiceiu acolo, nu s'a fcicut nimic.

www.cimec.ro
282 N. I ORG A

El vorbeşte de Icoanele misionarelor noastre, care se

presinti'I, dar... nu se cumpilril.
La chestia salaris4rii clerului, tribunele sânt pline de
preoţi, şi cu soţiile lor, cari aplaudil -, vorbeşte Lupu.
Apoi, cu gesturi mari, Goga. Observ di leafa preoţilor
e o despilgublre, în Vechiul Regat, pentru averile secu-
larlsate, c4 „stola" nu poate fi o bas4 de platil şi c4 re ...
ducerile trebuie sil atlng4 în acelaşi miisur4 pe toţi. Vor--
besc de arhiereii cari cer r4spliltire pentru slujbe. B4lan
declari! c4 nu !ea. Ceilalţi tac, jenaţi.
Alegerea de la Arad se amAn4. Cei de acolo trag n4 ...
dejde câ vor izbuti cu alt Guvern. Goga spune Iul Antim
cli, dac4 nu intervenlam eu, era ales.

18 Octombrt.

Visita Iul Ostrovschi. Vorbim de Polonia, a cârti „gran ...

domanle" şt lipsii de recunoştinţă faţii de Franţa o cri-
ticii şt el. Asiguri! cil Alexandru al m... lea era fiul con-
telui cutare, cu care slimiina foarte bine ; toati'I socie ...
tatea ruseasca o ştia şi o spunea. In Rusia poate reveni
acum „oricine vrea sa munceascii ". El sânt bucuroşi de
oaspeţi striilni. Se admite acum tot. Tolstoi, ale c4rui
opere se vor tipârl în peste şaizeci de volumt, e mai
preţuit decât alt4 datil. CAnd laud Museele şi spun c4
pentru refacerea lor nu era nevoie de o revoluţie, e
zice r „chestie de gust" şt apoi: „de apreciere". Crede cil
s'ar putea ajunge la riizboiul general.
A fost şi la Atena, unde a giisit conrupţie şi desordine.
ŞI schimbarea actualii de regim îl pare ridiculii.
Soţia lui e. la Stambul, ca „hirurgii".
lntâlneşte pe foasta mea elevâ d-na Dvoicenco, care
s'a bâtut în armata Iul Wrangel. Aflase de la o prieten!

www.cimec.ro
 MEMORII 283

cil ministrul vine aici. Voieşte sit meargă, pentru studii,

la Harcov. Ostrovschl o pofteşte. El e sigur că mult mal
mult decât jumătate dintre refugiaţi vreau si'l se întoarce'!.
Dacă "vreau să munceascil" sAnt bine primiţi. Invite'!. în
automobilul lui, cu şofu parislan, probabil Evreu, pe d-na
Dvoicenco. li rog să-mi scrie care a mâncat pe drum
pe celalt. De şi vorbesc franţuzeşte intre ei, par a se
putea înţelege.

Dr. Angelescu-mi spune că Regele 1-a întrebat dacă

să păstreze ultima frasă, favorabilă Guvernului, din răs­
punsul la felicitări. El a răspuns, fireşte, dl da. Atunci
Regele a chemat pe Urdilreanu ca să-i dea ordin în
acest sens.

Mie Regele ml-a răspuns foarte amabil la felicitare.

25 Octombre.

Visita Iul Arclszewskl. Nu vorbim politică. El ar dori

să mal merg ln Polonia, să mal reiau relaţiile acolo. Eu
spun că se poate, dar mai tărzlu, după ce va trece crlsa.
lml va trimite un ziarist pentru informaţie. „Polonia nu
e d. Beck."
A fost ln Mediterana şi 1-a uimit ce au filcut ca agri-
cultură Francesii ln Alger. Se încărcau.„ vinuri. I s•a
spus cei ele se prefac ln vinuri francese.
Şt în Polonia politica Angliei trezeşte o Indignare
generalei.
Vorbim de Cehoslovaci. La Techirghiol cele două
lagclre naţionale, Cehoslovaci şi Poloni, s'au luat la
biltale.

www.cimec.ro
284 N. I ORG A

Arciszewskl mă întreabă dacă in adevc'lr cred eu că

Polonii au inţelegeri secrete cu Germanii şi Ungurii. -
De sigur că da ! El neagă.

27 Octombre.

La Bucureşti. Vorbesc la adunarea, la Atent:u, a Ar-

menilor pentru a 1500-a aniversare a traducerii Bibliei.
Sala e plină. Arhiepiscopul se exprimă cu multă energie.
Dupil el represintantul, supţiratec şi dibaciu, cu gesturi
mari, al Bisericii unite.
•
Seara, la radio, despre colonii.

lntrecere de aviaţie în mijlocul unei mulţimi imense.

28 Octombre.

Lumea politică nu mal înţelege nimic dlntr'o situaţie

zguduită de toate agitaţiile .
•
Visita primarului Donescu. li propun cumpărarea Li-
brăriei Gamber şi înlocuirea turnurilor de lemn şi de
tinichea ah· bisericilor bucureştene. Promite 1 •
•
Istoricul german Bablnger, aşezat în ţară, după che-
marea mea, s'a întors din Dobrogea. Turcii din Babadag
îşi amintesc de visita mea acum treizeci de ani acolo.

30 Octombre.

Arhiepiscopul armean vine să-mi ceară sprijinul pentru

a fi recunoscut ca senator de drept. I-ar da prestigiu şi

1 Nu s'a făcut nimic.

www.cimec.ro
 MEMORII 285

ar lega de el o comunitate care, altfel, e împ4rţitil dupil

tocurile de origine. Mulţi se romaniseazl!I.

1-iu Novembre.

La Bucureşti. Lenguceanu a aflat de la Şte.f4nescu (Banca

Românească) tristul am4nunt cil generatul care conducea
Misiunea francesil ar fi observat ta soldaţi, nu numai
lipsa de armament, ci şi de echipare: bocanci sparţi,
centuroane de lânii, fi s'ar fi mirat cum de s'a cheltuit
cu misiunile 100 de mllloane. Cete 500 de milioane de
care e vorba să se aloce ar fi, nu pentru armament, ci
plentru echipament.
*
Ministrul nou al Serbiei, Ninco Perlei. Figură aspră,
cu cercet4tori ochi de vechiu politician în faţa uşor
imb4trânită. A fost,- şi o repetii-, „ministru de mai multe
ori", preşedinte al Camerei, al Consiliului de Stat; a fost
de mai multe ori în Apus ; vorbeşte uşor franţuzeşte.
Cunoştea România. Nu atinge niciun subiect serios. Aflu
cil a vrut s4 angajeze, foarte scump, pe dr. T opa ca
medic al Legaţiei, pentru recrutări. Topa s'a scusat că
e ocupat. Ministrul a insis~at. Evident caut4 informaţii
şi prietenii.

*
Apoi Ugo Sota, s14bit ca s4niitate. Nu pare mulţi!mit
de ce se întâmp14 in jurul Italiei, care va ştt s4 resiste.
Jt observ că a venit la mine după ce a cercetat pe Stelian
Popescu şi pe cei de ta „Porunca Vremii". Mussollnl
ml.-ar fi putut mulţiiml şi personal.

www.cimec.ro
286 N. I ORGA

Am deschis, după dorinţa rectorului Răducanu, cursu..-

rile Academiei de Comerţ, vorbind despre „tradiţiile
comerţului nostru". Foarte mulţi studenţi.
După-amiazi la Academie despre nişte însemnări ale
logofătului Patriarhiei constantlnopolitone Hterax.
Apoi deschiderea lecţiilor profesorului Bablnger.

2 Novembre.
Visita lui Witmore, care scoate Ia iveală mosalcele
Sfintei Sofli. E întovărllşit de d-na Marta Bibescu. Cautll
cărţi de ale mele.

3 Novembre.

La Chişinău pentru conferinţa la Institutul Social,

despre naţionalismul în poltticll şl economie. Public
enorm, care se îmbulzeşte zgomotos. Aslstll Şi Halippa
la atacul contra democraţiei.
Vislt4 la biserici. La a Răşcanilor un epitaf, de foarte
delicatll coloraţie, din 1765. Inscripţii ruseşti pe mormin...
tele Catargiilor şi Crupenschilor, într' o ciudatll cllldire
goto-ruseascll.
După dejun, la Vechiul Sobor şi la biserica Mazarachi.
Prefectul t4nllr mă duce la interesdnta txposiţie de vite
(cu premii) a ţllranilor înfofoliţi şi cu şăpcl ruseşti pe cap.
Apoi la Armeni, despre trecutul lor. Public foarte ales
şi pe urmll recepţie.

4 Novembre.

Aflu, la întors, rc!spunsul Reginei: n Mulţllmesc călduros

vechiului mieu prieten şi ajutător, pentru sincerele urări" .
•
www.cimec.ro
 MEMORII 287

Deschiderea cursului la Universitate, vorbind despre

„ Eroare în Istorie".
7 Novembre.
Lh~rltier îmi anunţ4 di articolele mele au sup4rat pe
Englesi, c4 şi biroul are aceiaşi impresie, ad4ugtnd c4
un fost prim-ministru putea sil observe convenienţele
internaţionale, şi termin4 spuind c4 el caută o soluţie,
fireşte de mea culpa.
li răspund c4 pot lua ce hot4rîre vor, dar c4 eu eram
liber s4-ml ·exprim, ca om politic, p4reri1e despre împre-
jur4rl1e politice, şt că soluţia e gata gllsit4: voiu trece lui
Gh. Br4tianu o presidenţie care „ml-a adus numai su-
p4rilri ".
•
Ugo Soia mă intreab4 dac4 vreau s4 deschid şi în
acest an cursurile italiene. R4spund c4 primesc cu pl4-
cere şi voiu vorbi la 17 despre „ce ne leag4 de Italia".
li arăt cum am fost şi eu sancţionat şi-i suggerez s4
întrebe comitetul naţional italian ce crede de acest
incident.

8 Novembre.

La Târgovişte.
Serviciu pentru Mihai Viteazul la Dealu. Apoi con-
ferinţa mea. despre „Sinceritatea lui Mihai Viteazul".

La radio despre „ vitalltatea latină".

La comitetul naţional istorii.! ari!t ce s'a petrecut. E de

faţăL4pedatu, nu şi Nistor, căruia-I oferisem asear4
presidenţia.

www.cimec.ro
288 N. I ORG A

Ei toţi declară că vor s~ se solidariseze cu mine. Li

arăt ca se urmăreşte împiedecarea adunării la Bucureşti
ŞI că substituirea pe care o propun zădărniceşte acest
plan. Rămane să se aştepte răspunsul lui Lh~ritler.
~

Gr~golre, în „Byzantion" vorbeşte de lupta între „Bul-

garul Mutafciev şi Românul N. Iorga 11 , gclsind doar cel
broşura acestuia contra mea e „cam aspră".
lnc4 un prit: ten.„.

Am vilzut la Academia de Comerţ pe învilţatul coo-

peratist armean Totomianz, acuma refugiat in Bulgaria
şi profesor la Universitatea din Sofia. Nu pare mulţăm;t
de colllgli bulgari. Şi lui I se pare că un Caţarov face
escepţie. ii are şi în comitetul pentru Armeni. Îmi vor-
beşte de bunele sentimente pe care mi le poartă aceştia.

10 Novembre.

Conferinţ.1 la Braşov despre schimbarea, resultată din

aflarea, în Ardeal, a direcţiei politice ungureşti şi econo-
mice săseşti. Foarte multă lume.
*
Cetesc în ziare comunicatul lui Mihalache ca amân.1
manifestaţia de la 14 pentru că din audienţa la Regele
reiese pentru el convingerea că „situaţia politică este
schimbată".
Guvernul permite publicarea şi n'are nimic de obiectat.
ln „Curentul" se spune că în cursul audienţei s'au
fixat raporturile dintre „ voinţa maselor" şi „ prerogativele
Coroaneiu.
Exprim prlntr'un articol indignarea mea .
•
www.cimec.ro
 MEMORII 289

Seara, un redactor de la „Universul" venind să-mi

lea părerea, am posibilitatea s'o fac mai larg cunoscutil.

I 1 Novembre.

Generalul Condeescu vine in numele Regelui, care i-a

vorbit aseară de plăcerea ce o găseşte in linia mea de
conduită, veşnic dreaptil, şi în felul cum se presintă,
civillsat, dar hotilrît, atitudinea foii mele. Informat din
ea cel tipăresc o „Istorie a Romanilor", doreşte a o edita.
Arăt că tiparul a început în imprimeria mea, dar ţin
la disposiţia Regelui o a doua ediţie, cu folosul pentru
„Fundaţiile" sale. Deocamdatil aş dori ca ediţia francesă
să se bucure de acest sprijin.
Generalul mel asiguril în chipul cel mal hotilrît că
Mihalache-şi face ilusii. A venit cu un dublu şantc:j:
întiliu, arătând că va fi silit să se retragil în folosul lui
Maniu şi, al doilea, dl nu poate opri masele. La întiliul
i s'a spus că Regele nu vede partidul decât cu dânsul
ca şd; la al doilea cil nu va ceda niciunei presiuni din
stradd. Rege constituţional, cum ii dorefte şi acest partid,
el nu poate promite nimănui, celei nu poate prevedea
împrejurilrile.
Vorbesc şi de casa pe care Princesa Elena a cedat-o
aşezămintelor mele. Ea consideril darul ca fileul şi, cum n'a
iscillit la început, nici la sfârşit nu poate sil iscăleascil.
Mă plâng de atitudinea lui Al. Ro11etti faţil de voi. II
şi III din "Oameni cari au fost" şi faţă de versurile
fiului mieu Ştefcm, ctrute de general şi înlăturate de
Rosetti. Făgilduieşte milsuri. Se oferă a-mi tipări la
„Fundaţii" şi conferinţile de la „radio•.
Generalul îmi spune că Mihalache şi ai lui au fost
potoliţi şi prin informaţiile luate la Corpul de armată.
VII. 19

www.cimec.ro
290 N. I ORG A

Li s'a spus că, pusă în faţa unor tulburători, trupa are

ordin să tragă.

J2 Novembre.

La masă,istoricul polon Gorka, ataşat militar la Bu-

cureşti. Îmi arată cum, trimes pe doi ani în Siria şi aiurea
în Orient pentru studii orientale, a aflat de ridicarea de
arme şi s' a pus la dlsposiţia lui Pilsudzki. Astfel e şi el
un membru al „partidului colonelilor", adecă un „pilsudz...
kian", deci un doritor de autoritate, care e lucrul de
c6petenie în ţările din nou Mcute.
Pilsudzki n'a lăsat nicio aven:. Soţia sa, o veche
revoluţionară, creştină, nu Evreică, a rdusat partea care
i se părea ellcesivă din recompensa naţională ce i s'a
oferit. Cele două fetiţe sânt încă în şcoală.
*
N. Georgescu mi arată că ştie ce s'a petrecut în
audirnţa Iul Mihalache (Condeescu mi-o descrisese supt
pecetea secretului ... ). Lui Lupu i... ar fi spus Regele că
„e singurul din generaţia lui care n'a fost prim-ministru".
*
Pentru o broşurii de difamaţie contra Re~elui, „cu
capul prea slab pentru povara Coroanei", e ar~stat dr.
Gerota. Stelian Popescu, care a tipărit la el pamfletul,
e chemat sil. dea informaţii. Ar fi fost arestat şi ridiculul
Vasiliu-Cluj, care pregil.tia nu ştiu ce altă demonstraţie.
Georgescu cere intervenţia mea pentru Gerota. lî
spun că poate face pe Condeescu să intervie la Rege,
amintindu-i ci'i pentru injurii aduse regelui Ferdinand şi
reginei Gerota n'a fost închis.

www.cimec.ro
 MEMORII 291

Presa „independente'!." caute'!. se'!. acopere prin t<'l.cere

înfrângerea de fapt a lui Mihalache. „Dreptatea" se mulţ<'l.­
meşte a-mi întoarce termenul de „impertinenţe'!.". „Curentul"
îmi cere !<'I.muriri asupra ideii unei înţelegeri a oamenilor
de ordine contra demagogiei desmăţate.
*
Lhtritier trimete o telegram<'!., rugându-mii sa nu iau
încă nicio hotiirAre.

13 f\lovembrt.

Mi se comunice! de la Censurc'I. fotografia brosuri

Gerota, cu iscălitura ştearsii cu creionul. E foarte 'slab
scrisâ, cu citaţii, şi de la mine, false sau schimbate. Acusc1
pe Rege de risipii şi nematuritate. Bietul mare chirurg,
vechiu duşman şi al regelui Ferdinand, e vddit prea
bc'l.trân şi bolnav.
Ziarele n'au voie să pomenească de arestări, dar le
ştie toată lumea.

I 5 Novembre.

Deschiderea Parlamentului. Banda revoluţionară a venit

în grup şi se aşeazii de~o parte, Madgearu în frunte,
aplaudând numai la venirea şi la plecarea Regelui. Me ...
sagiul li dă o lecţie de conUnuitate şi de bunc'I. înţelegere,
cu părăsirea urilor. Regele pare bine dispus şi hotărît.
lntâlnesc pe Titulescu. lmi spune cii ... a plâns pentru
Italia. Îi răspund cii aceste lacrimi prddcute în mc'l.rgări ...
tare ar fi bune pentru un ac de cravata ce l-ar trimete
lui Mussolini...
lntr'un colţ, el e „în tandreţă" cu Mihalache, mal în-
fipt în guşă decât oricând.

www.cimec.ro
292 N. IORGA

16 Novembre.

La Vălenii-de-Munte.
Apoi conferinţa de deschidere la cursurile italiene.

17 Novembre.

Vlsita d-nei Marta Bibescu. li spun sincer ce ar putea

face cu talentul ei dacl!I şt-ar căuta un subiect vrednic,
d'irtăuntru, şi nu din afară, cum vrea publicul, dacă,
de pildtt, ar da „ce au v.!lzut zidurile Mogoşoaii",
dacă ar ieşi din atmosfera de „ princificare" şi mondenităte.

18 Novembre.

Adunare numeroasă pentru Italia.

19 Novembre.

„Universul" strecoară într'un colţ reportajul despre

adunarea de ieri. Stelian Popescu neag<i că a fost intenţia
de a face plăcere lui Titulescu. Se va reveni. Mulţămesc
doar... „Dimineţei" pentru imparţialitate.
„
Lheritler revine, călduros. Adauge o scrisoare c<itre
el a lui Temperley. ln aduuarea Englesilor s'au ocupat în
particular de articolul mim fM.!I a se formalisa. Prfşedintele
nici nu s'a amestecat în schimbul de vederi.

2 I Novembre.

Adlutantul regal Sideirovici vine să-mi ceară pentru

Regele un manual istoric al conducătorilor străjerlsmulul.

www.cimec.ro
 MEMORII 293

Propun o culegere de presinHiri anterioare, în umbra

celor •trei lecţii pentru principele Carol".
Sidorovici, care e fntovărăşit şi de generalul Manolescu,
mii asigură de sentimentele Regelui faţă de mine.

22 Novembre.

Comunicaţie la Academie despre antimisul Mitropo-

litului Luca şi la radio despre „Când se va face ziuă".
Deschid cursul la Academia de Războiu.
*
La Academie, Li'lpedatu pare cu cu totul desgustat de
Ministerlu.

23 Novembre.

Festival armean. Conferinţa mea despre viitorul Ar-

menilor.

24 Novembre.

Deschiderea Bibliotecii I. I. C. Brătianu. Discurs de

amintiri duioase al lui C. Dimitrlu, acum preşedinte al
Senatului. Mat mult credincioşi bătrani ai familiei. Dar,
pe lângă Titulescu, şt Lupu şt Argetoianu. Lupu se arată
foarte bucuros de glumele mele cu privire la „cei trei
M. ", nenorocirea partidului lor, şi de prognosticul că,
dând dibaciu pe fereastcl asemenea tovaraşi, ar puten să
aibll partidul şi Guvernul.

25 Novembre.

lnmorm&.ntarea Mariei Cunţan, moartă într'un sanatoriu

de tuberculoşi. tn sicriul ca o cutiuţă c cum am văzut-o

www.cimec.ro
294 N. I ORGA

acum treizeci-patruzeci de ani la Sibliu, doar părul

îndirunţlt de vrâstă, părăsire şi miserle. O îngroapă
familia, - o soră măritată cu un fost ofiţer austroungar.
trillnd la Troppau - , sau poate Soctetatea scriitorilor,
pentru care se ţine un discurs. Sânt de faţă cele dou4
surori Cosma, şi Smara. De la Ministeriu nimeni. Ploua,
şi străbate un vânt de ninsoare.

27 Novembre.

Vorbesc la Mesagiu. Primire pregătit reservată. Totuşi

se aplaudă de două ori Italia. Ti!tărescu se scusă. E de
faţă Titulescu, care slmuleazil aprobări şi vine la banca
mea. li sfătuiesc să· facă pentru Italia măcar contrabandă.

28 Novembre.

Gr. Filipescu spune necuviinţl despre Italia.

29 Novembre.

Academia de Comerţ îşi alege de rector pe Arghirescu .

•
Profesorul Paribeni vine la mine. Face conferinţi la
Bucureşti. lmi mulţămeşte pentru atitudinea faţă de Italia.
De şt numai de cinzeci şi nouă de ani, pare mult mai
bătrân. Vorbeşte puţin, cu sfiiciune.

2 Decembre.

Lenguceanu a vorbit cu cineva de la Legaţia Francesă.

Acolo, privesc cu îngrijorare venirea la guvern, care cr
fi dorită de Rege, a unui Guvern germanofil (Hitler ar fi
dejunat la Legaţia României, un contract al armatei s'ar

www.cimec.ro
 MEMORII 295

fi încheiat cu Germanii). Cum ÎăHirescu e socotit că-l

pregăteşte, i s'ar retrage tot concursul. S'ar fi oprit
comanda noastrif de tunuri.

3 Decembre.

Manollescu vorbeşte la Senat ca vaido-gogo-cuzist,

exagerand. Lângif corporatismul său pune acum şi riiz-
boiul cu minorităţile, care ar avea drepturi naţionale doar
în Statele lor, la noi fiind numai un „Schonheitsfehler".
ln acelaşi timp Tltulescu măguleşte pe Cuza ...

4 Decembre.

Ministrul Italiei la mine. Explică schimbarea numelui

străzii „Romanla" la Roma în ,,Austro-Ungheria". Ar-
ticolele lui Filipescu, traduse în italieneşte de un student
român şi comunicate colegilor italieni, au adus lipirea de
aceştia a tăbliţei de lemn 1 Consiliul Municipal n'a avut
nicio parte, şi, de altfel, ar fi trebuit s! se observe
unele forme.
lmi aratd că armata italiană are petrolul ce-i trebuit'•
dar va suferi populaţia şi, în casul coborârii Germaniei
la Viena, Italia nu va putea reacţiona. Hotărârea lui
Titulescu de a vedea ce fac alţii ar fi bunii, dacă nu
s'ar merge mai departe. N'aş putea interpela?
li răspund cii eu am vorbit. La Senat nu e ecou. Dar
să o facă Manoilescu, iar la Cameră Goga. Eu voiu
vorbi Regelui, clfruia îi cer audienţă chiar in această seară.

Discursul lui Titulescu, ln Cameră, contra Iredentis-

mului unguresc, ieri, a fost lamentabil. Adausul lui Goga
ar fi fost mult mai bine.

www.cimec.ro
296 N. 1 ORG A

6 Decembre.

Titulescu, de şi e „ziua" lui, vine la mine, cu Savel

Rlidulescu.
Cautli sli-mi explice cil el a fost pentru Italia, încer-
când o împilcare, cil I s'a mulţlimit pentru aceasta, cil
şi acuma se fac apeluri desperate la dânsul, că nu putea
proceda altfel, cil totuşi se va hotilrl embargo pentru petrol,
dl el nu va putea sil resiste ca no. 1, dar să i se dea
un no. 2. li spun cil e atras de temperamentul lui, di
are resentimente pentru atitudinea ltalieniior faţă de
dilnsul. Protesta: a fost prietenul Iul Mussolini câţiva
ani (îşi atribuie şt rolul principal în catastrofa pactului
celor patru).
Vorbeşte şi de Ruşi fi Germani. Când îl spun cil
aceştia „ vor întra în Rmiia ca în brânză", el oblecteazil
cil vor fi atacaţi de Franţa, du~măniţi de Anglia şi că
Liga li va opune sancţiuni.
Crede, contra mea, cil Liga a repurtat o izbând4 ţ:i că,
sprljinittl pe dânsa, oricând va fi în stare să joace acelaşi
rol hotărâtor .
•„A aflat de audienţa mea şi vrea să pareze cine ştie
ce atacuri 1

8 Decembre.

Întâlnesc pe Cuza, care regretă despărţirea noastră, şi-l

artlt ctl e vina lui. Nu vrea tovără~ie cu Vaida. S'a
gândit la fiul s6.u.

9 Decembre.

La Regele. Vine tilrziu: a fost la Exposlţla de la Parcul

Carol a Iul Gustl. Apare foart~ reservat, 14ngă fiul sclu

www.cimec.ro
 MEMORII 297

extraordinar de desvoltat şi de o ţlnutcl dlscretcl care

aminteşte pe a mamei sale.
Conversaţia se leagcl greu, fllndcli-1 las scl lnceapa. şi,
vădit, şi din causa adlutantului present, Fundăţeanu, el
se observ!.
Are despre valoarea muncii continue Idei foarte nobile.
Arat! cum Museele le vede întcliu în ansamblu, apoi ·
în amclnunte. Ar vrea ca fiul să aibcl o prlmcl visiune
totalcl a strclinăt<lţil. li crede timid; aşa a fost mult
timp şi el.
li îns:Jrijoreazcl anarhia de la Universitate, lipsa de
acţiune a rectorului Gheorghiu.
Sti!ruiu pentru ajutorarea unei biete femei de la Pipirig,
cu soţul condamnat, pe care am găsit-o rcltclclnd prin
Bucurestl.
,
Cer apoi o convorbire fn patru ochi. Recunosc cel
bine a fa.cut Regele sfc'.lrâmând partide care erau numai
bande. Acuma e însă un moment delicat. Ca scl nu
plece liberalii capabili de oposiţie, ar trebui scl i se ceara
lui Dinu Brcltiann să facil un Mlnlsteriu, de care nu-ml
pare capabil.
Stăruiu pentru Italieni, ~I arclt ce necesarcl e acţiunea
mea. Regele se declarcl anglofil şi crede ca. Anglia, şt
acum, va birui, Titulescu vorbla, acum un ceas, de In-
tenţia ei de a ataca şt militar. Şi Regele crede cel pentru
oposlţie la embargo pe petrol trebuie scl se iea iniţiativa
de aiurea: Venezuela. Insist pentru ca acţiunea noastrcl
să nu treaccl, mclcar de punctul atins .
•
La Senat, Sassu declarcl cel s4ot atâtea nevoi, de nu
poate da pâne Italiei (d-na Onicescu, Italianccl, Zorlo,
pregateşte un transport de Crclclun).
Recomand lui Lclpedatu să-l dea lui Dinu Brcltianu

www.cimec.ro
298 N. I ORG A

suggestia unei audienţe, şi lui Gafencu acelaşi lucru pentru

Costăchc>scu.

IO Decembre.
Banca Naţională opreşte un vas pentru Veneţta şt-1
aduce înapoi pentru lipsa de valută forte. Corespondentul
Agenţiei Stefani îmi vorbia Ieri de posibilitatea plăţii în
bumbac.

N. Georgescu crede că Regele i•a oferit lui Dinu Bră­

tianu 1'lă facă un Mlnisteriu şi c4 acesta n'a cutezat.

Am vorbit Regelui şi de sentimentele ce purta ca moş­

tenitor lui Mussolini. Chiar de ar didea, rămâne poporul
italian. Regele crede că nu va cădea. I-am amintit fi de
primirea lui ca tânăr la Florenţa şi am adaus că, dacă
reuşia planul de atunci, „multe ar fi fost altfel". A părut
mişcat.

La Senat vorbesc cu O. R. Ioaniţescu şi Manoilescu,

foarte îngrijoraţi, de ce ar fi fost dacă rămAneau în jurul
mleu. Pe drum, Gafencu : el ar dori întoarcerea lui Vaida
(Costăchescu, chemat, a ~i sosit). Se gândeşte şt la un
Minister!u de Centru, pe care l-aş conduce eu, chiar
contra voinţii mele. L-au speriat violenţele de la Ca-
meră, unde se bat.
„
Stud~nţii n'au venit la curs în „ziua lor". Am ţinut
Seminariu cu cinci persoane.
13 Decembre.
Comemorarea la Academie a Iul Lope de Vega. Lăpe­
datu-mi dă cuvântul ln terminii cel mai măgulitori.
•
www.cimec.ro
 MEMORII

La Senat I. Botez de ta laşi, raportor, foarte obosit,

e dese ori intrerupt de D. R. Ioaniţescu. De acolo la
urmii un atac al lui Botez. Ca final, insulte şi amtnin•
ţări de bătaie.
„.Ca la Camer4, unde Cuza a vorbit paţru ceasuri,.
trimeţând pe Jidani la Madagascar.
Titulescu a apiirut şi la Senat pentru a răspunde în-
doielilor cu privire la Soviete. A declarat că n'are nicio
convenţie militarii, dar cil doreşte cele mai bune relaţii
cu un mare popor. Venind la mine, l-am spus că eu nu
cred în iscălitura bolşevică, de şi, fireşte, ea nici nu strică,
dar cil a fost prea cald. ln orice cas, e mai bine ca el
singur să se fi angaiat.
•
La sechestrarea pavilionului nostru din Bruxelles, Fun-
daţiile
Regale au scăpat obiectele istorice.

14 Decemb1e.

Deschiderea Teatrului Ligii Culturale. Frumoasă cuvân-

tare a generalului Sebina.
Seara, cu public gratuit, piesa mea Contra Pairiei.

16 Decembre.

La Senat, Gafencu-mi vorbeşte de posibilitatea ca la

15 Ianuar să avem un Ministeriu Titulescu. Ascensiunea
lui Beneş ar îndemna pe ambiţiosul nostru cancelariu.
Lenguceanu mii asiguril că Franţa ar fi trimes pe „ un
general" ca să afle care sânt in adevăr Intenţiile Rtgelui
în politica externă.
ln răspunsul ce a dat represintanţllor Parlamentului,

www.cimec.ro
300 N. IORGA

Regele a afirmat, de fapt, că în politica exterioară nimic

nu s'a schimbat.

I 7 Decembre.

Stoica, ministrul Romilniel la Sofia, îmi aratil ce a fikut

acolo, susţinând şcoala romăneascil, reţinând pentru fo-
losul neamului pe tinerii Vidlneni, cari, aduşi în ţară, nu
se mai întorceau, şi spunând drastic adev4rul Bulgarilor
în ce priveşte prigonirea elementului rom4nesc şi pân-
gărirea tuturor monumentelor ridicate în amintirea răz­
boiului din 1877. E imposibil însă a desarma o furie
şovinistă care nu cunoaşte margenl.
Vorbim şi de conducerea Bulgariei, politic şi culturai,
prin ne-Bulgari (Tachev, Mavrodinov, Filov, chiar Mu-
tafciev).
Stoica-mi spune că la Congresul de hizantinologie,
pentru a ni se da satisfacţie, Mutafciev n~ i-.zsidat, cum
se anunţase, secţia sa.
Conferinţă, în aceste zile, la cercul „I. G. Duca", despre
doctrină şi program politic; la Ligă despre „creşteri şi
!căderi ale elementului romi:'lnesc".

19 Decembre.

Vaida la mine. E somat de ai lui, mai ales de Ioani-

ţescu, si:'l fusioneze cu Goga. Nu vrea; mi:'l roagă să
Intervin pe lângă cei grc1lbiţi.

20 Decembre.

La Academie, despre Monumentul de la Adam-Clis'i.

www.cimec.ro
 MEMORII 301

24 Dtcembre.

Telegrafiez Regelui, urAndu-i noroc în acţiunea Coroan€i

„active", „în margentle legilor" şi „mal presus de par-
tide", singurul mijloc de a se servi ţara.
R<lspunsul zăboveşte: ar putea chiar nici se! nu vie.

28 Decembre.

Rilspunsul soseşte, în acest cuprins: „Pentru prea-

frumoasele ur<lri pentru anul ce începe vli mulţămesc
din tot sufletul. La mulţi ani. Carol R. ".

www.cimec.ro
www.cimec.ro
 1 9 3 6.

www.cimec.ro
www.cimec.ro
 J.... iu /anuar.

Plecare de ta 5inata, trecand şi prin Vc'ilenf.

3 /anuar.

Plecare spre Paris.

ln tr~n, ataşatul nostru militar la Belgrad (fost şi la
Praga). E mai optimist decAt alţi ofiţeri superiori. Sol-
datul c bun, ofiţuul cult; lipsurile noastre le ;ru şi 1liaţli
noştri. E îngrijoritoare îo!ă lipsa de înztstrare tehnice'!.
Mitralierele Zbrowka sânt foarte bune; le adopta şi
Engl1?!ii. Ddr tunurile slnt de toate felurile. I se pare şi
cil di!ciplina la Iugoslavi e mult superloaril. lnalntea
unul maior cc'ipitanul stc'i ca o simpli ordonanţe'!. Uni•
forma e impecabilă pină la ultimul !oldat.
ln c~ privc~te legăturile militare, ar fi gru o rr par-
tisare Intre aliaţi, fiecare avAnd ~i grija teritoriului s~u.
S'au f4cut însc'I pănc'i acum vre-o dou6sprezece confe-
rinţe pentru a se stabili raporturi sigure. El crede cil
infanteria ceho-slovacă n'ar fi rea, dar e deo11eblrea
intre cele dou.! pirţt ale populaţiei. Şi situaţia geograficii
e nenorocită, pe clnd noi avem flancurile 11sigurate de
Ceho-SloV1ci Şi Poloni.
Şi lui I se pare că Italienii stau pe loc într'o situaţie
care devine destul de grea.
Vll. 20

www.cimec.ro
306 N. IORGA

4 /anuar.

Prin Italia. Grupe de soldaţi îo gări, - trişti. Despărţiri

duioase de familli. O grij4 pare să apese pe toţi. Ba-
doglio anunţă linişte pe front.

5 /anuar.

La Paris. ŞI dr. Angelescu e la gară. E la dejun cu

noi. N'a văzut pe nimeni. Vorbim de ale noastre. P4s-
trează năcazul lui pe Tătărescu. Mal bine retragerea de
la Guvern. Vor veni poate cei din dreapta, cu Vaida.
Francesti se îngrijorează de direcţia noastră în cas de
ri!zbolu. Mandel a întrebat pe unul dintre ai noştri dac4 se
poate avea această siguranţă: altfel nu se mai pot da muniţii
de la ei. Hitler s'ar fi mirat de sliibiciunea Italienilor.
Angelescu ar dori un Ministerlu naţional, fc'.lră robia
de club. Îl arăt ce puţină garanţie de permanenţii există.

6 /anuar.

Prima lecţie,
foarte cercetată. Asistă şi dr. Angelescu,
căruia-I place. Dejun la Charlety, şi cu d-nii Labbe,
Sergent (pentru dr. Angelescu), plus Racoviţă, cMe face
un curs.

7 /anuar.

Dejun cu Angelescu, care spune că ţărăniştii au chel-

tuit 100 de mllio.me în străinătate, iar Tătărescu 140.
Seara, masă la Sergent, cu Carcopino, indignat că
Mussolini a răspins propunerea de pace şi a trântit pe
Hoare, periclitând pe Lava!.

www.cimec.ro
 MEMORII 307

8 /anuar.

A doua lecţie. Visltă la Collinet, unde aflu pe Gron-

dijs, şt la Carcopino.

9 /anuar.

Dejun cu Ciotorl. El crede intr'o formidabile:'!. mişcare

de opinie publică prin care a d!zut guvernul Laval. Şi
lui i se pare de neiertat greşeala lui Mussolini, care a
refusat mâna ce i se întindea. Dar nu înţelege starea
de spirit italiană, a cărli manifestare am auzit-o la radio
aseară ln mesagiul către „stre:'!.inii sancţionişti", invitaţi
se:'!. vie ca să vadă cum Italia întreagă solidară lucreaz4
la crearea materlllor prime care-i lipsiau. Mesagiul de
neutralitate absolută al preşedintelui american a fost
primit cu lloişte, aproape cu mulţămire.

JO /anuar.

Comunicaţie la Academia de Inscripţii des;Jre Monu-

mentul de la Adam-Clisi şi despre Inei!. un portret al
lui Ioan al VIII-lea Paleologu!. Carcopino preslntă pă­
rerea sa; Coville are cuvinte foarte amabile despre ac-
tivitatea mea. Pe urmă, Carcopino vorbeşte şi despre
o tablă cerată din Ardeal cu privire la minele de aur.

11 /anuar.

A treia lecţie. Seara, la Lh~ritier.

12 !anuar.

Visita lui Bemont şi a d-nei, la Fontenay : nu ne gă­

·sesc. Eram, o bună parte din zi, la Pernot, în Nogent-sur-

www.cimec.ro
308 N. I ORG A

Marne. El are o soră măritată la Berlin, contra voinţii

familiti, cu directorul Observatorului. Un biHat şi două
fete, cu totul Germani, în ciuda tipului.
Dejun la de Martonne.

13 /anuar.

A patra lecţie,
foarte cercetată. Asistă şi Diehl.
Studenţii de la Drept, cari au· oprit violent cursul
profesorului Jeze, avocatul la Geneva al Abisinienilor,
1runcă bombe inofensive asupra stril:r:il.

14 !anuar.

Dejun cu comitetul n1ţlonal frances de Istorie.

15 lanu1r.

Ultima lecţie. Ce11lu la vechiul mieu profesor Bemont.

16 /anuar.

Conferinţil la Socletatea de studii asupra Revoluţiei

francese despre „Un Iacobin moldovean pe 11 1820".
Frumoase cuvinte ale lui Sagnac despre legAturile noas-
tre culturale.
Seara, la Focillon, cu Carcopino .
•
Consiliul de miniştri engles se declul pentru noi
sancţiuni numai dacă toţi le primesc şi o comisiune le
va găsi efective, lasil onoarea soluţiei Societăţii Naţiuni­
lor, şi nu Etiopiei, şi se arati gata a retrage vase din
Mediterana.

www.cimec.ro
 MEMORII

17 /anuar.

Dejun la Legilţie, şi pentru dr. Costlnescu, care-mi spune

·că,simplu turist marocan, nu negociază nimic aici. E
îns4 de faţă ~i ministrul frances al Comerţului, ca şl toţi
negochatorii împrumutului nostru.
*
La de Guichen, generalul Lerond ~i alţi bătrâni Fran...
cesi, foarte porniţi contra Evreilor. Lerond i-a văzut şi
ia Galiţia, oraşele lor· mAncând slltel~. Se spune cu
dreptate că regimul mecanic distruge umanitatea, la orice
progres tehnic trebuind şi un corelativ moral. F<lrster,
scriitorul german, vorbeşte şl de constatările cu privire
la „materiallsarea" şt banalisarea figurilor umane.

18 !anuar.

Ceaiu la de Montfort, acuma secretar al Academiei de

1tiinţimorale şi politice. Soţia lut fiind Armeanc4 din
Polonia, casa e plină de Poloni. Cum mi se vorbla de o
căl4torie în Polonia, răspund cel nu merg cit mai e
Beck, asupra politicii căruia am vorbit şi public .
•
Seara, la Ancel, cu Bto::h, Montfort ~i directorul Institu-
tului frances la Amsterdam. Se prinde o aprigă discuţie
în jurul ri:lzboiului italian. Toţi sânt o•meni ale stânga,
fanatici pentru Societ•tea Naţiunilor şi Anglia şi contra
Italiei, iar, în interior, contra lui Lava!. Sant silit să duc
lupta cu dAnşil. LI spun ce pi:lcat fac presintând Franţa
ca speriata de pericolul german şi vorbind cu groază
de ce-i aşteapti!. Arăt starea de spirit a Sârbilor în
Marele Ri!zboiu, opera de încredere pe care am făcut-o
atunci ta Iaşi. A vorbi necontenit de pericol, înseamna

www.cimec.ro
310 N. IORGA

a demoralisa o naţie; intel.ectualii nu trebuie s'o facă.

Obrăznicia germană se hrăneşte din lectura presei fran-
cese, din cunoaşterea unor anume discursuri.
Societatea Naţiunilor, jucc!Irie englesc!I, nu poate fi un
sprijin; nimic nu e mai rc!Iu decât certitudinile false :
aşa am făcut noi pănă la 1877 cu protecţia Europei.
Anglia se desface şt în acest timp vrea stăpAnirea ex-
clusivii în Mediterana, siimănată cu striljile ei: Gibraltar,
Malta, Alexaiidria, Cipru 1 sil-Şl amintească Toulon şi
Port-Mahon! Se obiectează Iredentismul itnlian: o tar-
tarinadii a dictaturii teatrale, pe când hotărîrlle reci ale
Angliei sânt cu totul altceva. Mal sânt Sfinte Elena
pentru duşmanii ei. Ei nu se declară convinşi, şi nici tu.·
Dar ml-au stricat seara. Ancel mă mai pofteşte să vor-
besc la un cerc al lor, fundat de dânsul. După această
experienţii, - a se vedea !
Li-am mai spus că „omul de stradă" nu ştie nimic din
principiile, fărc! valoare activă, pe care, cu atâta mân ...
drie, el le invoacil. - Dar ce e omul incult de pe stradă? -
E acela care moare pe câmpiile de luptă şi care vc! ţine.
Tot învilţc!mântul zc!darnic trece fără folos nsupra lui.
Arilt şi ce am făcut la noi pentru a-i da o valoare socialii.
Lava! pleacil, de fapt.

19 !anuar.

Visita la Fontenay-aux-Roses a lui Vli!descu, consilier

de Legaţie, a lui Lot (vorbeşte de greutatea traducerii
Rusului Berdiaiev), a inginerului Coandil.

20 /anuar.

Dejun la Legaţie, cu multă lume foarte amestecat4, mai

mult diplomaţi. Ministrul Egiptului îmi spune că s'a în ...

www.cimec.ro
 MEMORII 311

chelat convenţia de schimb de produse cu noi: lemn şi

petrol, de o parte, bumbac de alta. li sfătuiesc sil facă
deposite la noi ; spune că a fkut în Franţa la Havre şi
încă într'un port.
E pentru independenţa pe care o câştigă pas cu pas
~I o vor avea.
Soţia lui e fiica regelui Fuad.
Între Invitaţi şi Osusky cu doamna, foarte amabil<"!.
După amlazl înmânez decoraţia profesorului Hazard .

•
La Lllle, complect fiasco al conferinţei, pentru care
fusesem invitat aşa de stăruitor. Emery, care vine la noi,
a lilsat totul în sama unui cole~, care n'a f<"lcut nimic. La
gară nimeni. Trist dejun la un otel. Rătăcire pe strclzl.
La conferinţa, rectorul, silit să plece, dec~nul, doi-trei
profesori. Câţiva studenţi, cari iese şi aceia, fiind aduşl
de la drept. Lume cu'easă la întâmplare. Vorbesc despre
„ne~oţul postavului de Flandra".
Dar foarte frumoasă zi. ln aier se simte prea puţin că
aici sânt 20.000 de someri.
,.
22 /anuar.

Ceaiu la familia de Savigny, vechi şi credincioase

cunoşttnţi.

23 /anuar.
La Nancy, pentru conferinţa despre cugetarea rc-
măneasc<"I.
Visită a Museului. Primire solemnă de amabilul rector
Bruntz şi de Consiliul Universitilţii. Conferinţa se des•
voltă înaintea unei silii de peste o mie de oameni, cu
şase generali în frunte. Apoi la studenţii români, cari au

www.cimec.ro
312 N. IORGA

cântat cu multi bun4voinţă şi c.intece populare. Dar sant

Evrei basarabeni mai ales, unii neştiind romclneşte. Un
singur Romln creştin. Ml se cere să intervin pentru li-
berarea unei Ana P'auker, probabll întemniţat.I pentru
vre-o acţiune comunistă.
Cercetarea instituţiilor.
24 /anuar.

Dejun la Perdriz~t, care e ginerele artistului Gdllet.

Convorbire interesantâ cu bizantinologul Laur(nt.
Visitâ la Lun~ville pentru a vedea Colegiul unde a
învilţat Kogcilniceanu.
Apoi la „Acadtrnie de Stanlslas", pentru o conferinţa
despre a cesta.
lntoarcere într'un tărziu la Paris.

25 /anuar.

Conferinţâ despra „România necunoscută" la Rouen.

Destul4 lume fntr'o salâ trist4, unde picură de ploaie.
Public înţelegâtor. Recepţie la preşedintE.-le Petitckrc.

26 /anuar.

La Bruxelles, pentru conferinţa despre valoarea lstoric4

a baladei rom4neştl.

27 /anuar.

Cercetarea lnstttului de bizantinolc·gle al lui H. Gr~„

goire.
Dejun la ministrul Ghica, împreună cu profesori şi cu
Hymans, biitrAnul ministru acum făr.! portcfoliu.
Conferinţă seara, înaintea unui public de elitil.

www.cimec.ro
 MEMORII 313

28 /anuar.

Sosire spre searil la Haga, unde Legaţia e condusă de

secretarul Dim. Geblescu, om t6nilr, inteligent şi sim-
patic, ciis!torit cu o Francesă, fllca fostului ministru
Guillemin.
Visită l• ministrul de Externe, apoi la Archivele Re-
gale, unde găsesc şi unele lucruri interesante. Dejunul
la Geblescu, cu câţiva diplom•ţi (şi ministrul Turciei).
Seara, conferinţa, despre relaţiile Ţc!rilor-de-Jos cu
Imperiul Otoman. Public mult şi foarte bun.

29 /anuar.

Lucru la Archive. Dejun la de Vitrolles, ministrul

Franclei, cu al Poloniei Şi al Italiei.
Seara, la Amsterdam, condus de consulul: Gaster, ne.-
potul doctorului ~1 traducător il c4rţli mele despre „Li...
teratura şi arta Românilor". Cercetare a Museului.

30 ·!anuar.

Conferinţă la Utrecht despre „Influenţa Bizanţului asupra

Apusului". Frumoase cuvinte ale turcologului Kremtrs.
Public universitar ~I membri ai Institutului de arte!.

31 /anuar.

Dejun la Grondijs, care-ml vorbeşte de rolul lui în

Belgia la 1914.

*
Conferinţo! 11 Leyda despre .omul bizantin".

www.cimec.ro
314 N. I ORG A

1-iu Februar.

Conferinţa la Gand, despre poesla lirică romanească

(subiect ales de Gregolre). Cunosc pe profesorul Bidez,
cu patru ani mai mare decât mine. Prieteneasccl mas4
la Inginerul Penescu, şef al unei importante usine. Public
frances, în oposlţie cu Universitatea ajunscl flamanda ;
de aceia puţin.

2 Februar.

La Paris.

4 Februar.

Dejun oferit de Regele preşedintelui Lebrun. Iau

parte, cu Titulescu, generalul Angelescu, Victor Anto-
nescu Şi Lclpedatu, împreuncl cu Ilaslevici, Sarraut, noul
ministru-preşedinte, mic Meridional cu capul grecesc,
figurcl din cele mai obişnuite la noi, baţosul ministru,
foarte de stânga, al a ierului, acela al Finanţelor, Politis,
inccl tânăr la infiiţişare, miniştrii Poloniei şi Cehoslovaciei,
apoi mareşalul Franchet d'Esperey, foarte b4trân, sprijinit In
două beţe, şi înccl un bcltrân general, secretarul de la
Qual d'Or~ay, Uger.
Îltulescu se aratcl foarte prietenos. Spune cel ne vom
înţelege şi la sancţiuni... Irni anunţcl cil Regele va cere
preşedintelui Franciei Cordonul Legiunii pentrru mine.
11 felicit pentru primirea pe care a pregMlt-o Regelui.
Când un lucru corespunde vederilor mele, am o plclcere
llll-1 recunosc public.
Vorbesc mai mult cu Leger, om orientat în toate
direcţiile: a învăţat şt medicina. Cu el şi Cesianu, dis-
cutllm despre caracterul nepotrivit al vlsltel lui Gh

www.cimec.ro
 MEMORII 31

Brătianu - şi ce declaraţii naive presei ! - la Berlin

dupc'I aceia de la Paris.
Regele mc'I chiamc'I pentru a mc'I preslnta preşedintelui.
Acesta-mi vorbeşte de primirea la Nancy, unde cu-
noaşte pe toatc'I lumea 1 Bruntz, Laurent, Perdrlzet. Îşi
aduce aminte şi .de petrecerea lui Diehl acolo. li vorbesc
de cc'lrţile mele despre Bizanţ, cerând voie să t le ofer.
E copleşit de lucru şi în vacanţă.
'

5 Februar.

La familia ingineqilui Coandc'I. Splendid apartament,

plin de obiecte de artă (tablouri de Corot şi Diaz, câte
un flamand, şi bibelouri orientale; moblle de preţ). D~na
Coandc'I, m1scută Leca, văduvă a maiorului Vârtejanu,
mort la Măriişeşti, e fiica fiicei lui M. Kogiilniceanu, din
a doua ciisiitorie, de biitrâneţii, cu o tânără Lamotescu·
Văd fotografia lui cu cilindru (!) lângă dânsa şi lângii
fetiţ~. Intre alte lucruri, un dar, de sculptură pe fildeş,
al lui Carol 1-iu, ministrului si!u.

6 Februar.

Io termini foarte miigulitori, Îitulescu-mi anunţă acor-

darea Cordonului Legiunii de Onoare.
Conferinţă la cercul presldat de Etienne Fournol (Ancel,
secretar), despre minorităţile în România. Asistii ~i Boyu,
slavistul, neschimbat, şi profesorul Eisenmann, foarte
sliibit.
9 Februar.

Gorceix îmi aminteşte că la Iaşi, aflând cil se pregă­

teşte
de Nemţi o Intrigă contra foilor mele, de Flers

www.cimec.ro
316 N. I ORG A

vota să-mi propuie a le sprijini băneşte şi c4 pentru

aceasta şi pregitlse o scrisoare, dar el, Gorceix, i-a
arltat c.! aş considera-o ca o jignire.

JO Februar.

c~sianu--mi aduce Cordonul Legiunii. Regele însuşi,

care e ilcuma la castelul tristelor amintiri, ar fi vrut
-1 deie.

15 Februar.

La preşedintele Republice!, care spune secretarului său

că mei primeşte ca pe un prieten. Ajungem răpede la
politică. Abiil-Şi aduce aminte de audienţa lui Gh. Bră­
tidnu. li spun că am sfc!tuit pe Rege sl pilstreze un
Guvern cu care n'am leg4turi, dar cu care am lucrat, şi
să evite alegeru Intre revoluţionarii sociali şi cei cari
c.auti să rupă legUurile internaţionale pe care, cu cât
sânge latin e in noi Şi cu limba pe care o vorbim, le
avem prin inlm4 ca şl prin interese. Vrea s.l ştie cari
sânt şefii dreptei hitleriste de la noi şi-i descriu pe Cuza,
arătând că am fost impreun4 când împrejurările erau
alt2le. CAnd vorbesc de plebea evreiască din Moldova,
el aprobă. Mai mult despre propaganda maghiar4 de
cerşitorie, cu privire la care face un gest de despreţ.
Arăt dl de aceia am făcut şcolile : din Roma şi, fir~şte,
din Franţa, al căror rost îl arăt, adăugind ce oposiţie ca
istoric ml-au creat foştii miei elevi de la Fontenay.
Pentru politica de stradă şi de violenţă el observă: „Oa,
politica e un lucru foarte complicat în toate ţările". Mai
d~parte, despre Mussolini. li spun c4 sânt anti-sancţionist,
dar mi se pare că Mussolini s'1t băg1tt dans une mauvaise

www.cimec.ro
 MEMORII 317

•ffaire şi ar fi de temut vre-o catastrof<'!. El crede că

ea ar fi rea şi • pentru noi toţi", dar e sigur că Intre-
prinderea, dusa cu metedă şi răbdare, consolidind ce
s'a cucerit, va duce la un bun resultat, nu însă f<'!r<'! a
l<'!sa acolo 100-150.000 de oameni. Franţa, cu altă expe ...
rlenţil, a procedat mai încet, înroltnd treptat pe lnvinşi,
cari au ajuns a considera pe Francesi ca pe nişte bons
types. Ar.!lt ce ar ie~I dupil boala sau moartea lui Mus-
solini. El sublinlaz4 pericolul orlcclrli dictaturi; ce usat
trebuie să fie orice om care a muncit, atâta timp, aşa
de mult!
Audienţa se lungeşte peste o oarii. Mă conduce pi!lnil
la uşii. De ce Mussolini n'a primit prolfctul frances care
a indignat pe Englesi 1 Putea merge oricât de departe .
•
Seara, plecarea Regelui. Vine amabil ci!ltre mine. Râde
zgomotos cAnd ii povestesc p<'!ţania lui Babinger. li vor...
besc de audienta la Preşedinte, de neatenţia faţă de Gh.
~rătianu şi de dusul acestuia la Berlin.

1' Februar.
Marea demonstraţie a stângii, circulaţia fiind oprită
pe un traiect care nu atinge Cartierul latin.
*
S2ara, vestea marii biruiaţi a lui Badoglio.

17 Februar.

Plecarea spre Veneţia, odatl cu Titulescu, foarte încun...

jurat şi bine p.tzit.

www.cimec.ro
318 N. I ORG A

18 Februar.

Titulescu ne găseşte la restaurant. Vorbim de împre-

jurărileîn care am ajuns la guvern; el, obosit de discuţii
care ţinuser.! dom'! săptămâni, m'a recomandat Regelui.
Mi se pare că a spus într'un moment că am „girat" un
Ministertu al lui Argetoianu. li răspund că, la Instrucţie,
am făcut ce am crezut de cuviinţi!i. I se pare lui ci!i
Argetoianu a intrigat între noi dol. Şi totuşi el, Titulescu,
l-a făcut să aibc!i succes la Londra .
•
Seara, Regele trece prin gară. I se pregătise recepţia
oficialc!i. Prefectul şi şeful chesturij erau ecolo, cu cara-
binieri în mare ţlnutc!i. Dar Regele nu fesese in~tilnţat.
A trebuit să fac să fie rugat a ieşi înaintea represintan-
ţilor Guvernului italian, foarte încurcaţi. De altfel, el nu
ştiau franţm.eşte. Am încercat a-l atrage în conversaţia
pe care Regele a început-o cu mine. S'a arătat mulţămit
că am telegrafiat lui Mussolini pentru victoria italiană,
pe care o consideră adevăratc!i, plină de urmc!iri şi se
bucură de dănsa. li arăt ce mare efect a produs în
Paris visita sa. Din nou e vorba de greşeala lui Gh.
Brc!itianu, care a răspuns destul de ascuţit articolului
mieu. Regele, foarte vioiu şi vesel, pleacc!i salutând
„roman".

19 Februar.

La contele Orsi. Vlsita lui Zorzi şi a unul pictor, pro-

fesor la Academia de alei, căruia l-a scris despre visita
noastră ministrul Italiei la Haga.
Vreme de neguri şi ploaie continuă. Oraşul e ca şi cum
n'ar fi războiul de departe, în care sânt prinse atâtea vieţi.

www.cimec.ro
 MEMORII 319

21 Februar.

Plecarea spre ţară.

ln tren, generalul Moruzi. Vorbeşte de ce fac Germanii
pentru viitorul rllzboiu : autostrade largi, pe lângă oraşe,
permiţând sa arunce în Franţa în câteva oare zeci de
mii de soldaţi. Noi n'avem incit armata care trebuie. Şi
starea moral4 a ofiţerilor e rea, din causa nedreptllţilor.
Crede nevinovat pe Cihosky.

22 Februar.

La Bucureşti. La alegerea de la Mehedinţi a biruit

dr. Lupu.
24 Februar.

Primire clllduroasll la Senat. Reînceperea cursului la

Universltat~.

26 Februar.
Dr. Lupu-mi mulţămeşte pentru un articol favorabil
lui. judecii tot aşa de aspru ca mine pe cei trei M. ai
par lui.
27 Februar.

Reînceperea cursului la Academia de Comerţ. La

Camera, lung discurs al lut Goga contra ţârllniştilor.
Insulte şi b.!ltaie. In strada cele doua bande în lupta sânt
imprllştiate cu pompele.

. 28 Februar.
Comunicaţie la Academie despre o scrisoare a lui
Despot, regăsita de Stahl, şi despre conştiinţa de origine
romanii a Moldovenilor de la 1514.

www.cimec.ro
.3'20 N. I ORG A

La Senat trebuie să intervin în discursul lui Gafencu,

care vorbia de suveranitatea împărţită între Ţară şi Rege.

29 Februar.

Aflu în foaia lui Boit&l extrasul din Evanghelie despre

Irod, Irodiada şi Ioan, cu un adaus de alusii tot aşa de
ofensătoare pentru Regele.
Regele primeşte Marţi pe Gri~ore Filipescu, care aruncă
Injurii pe toate căile lui Mussolini şi Laval, adăugindu-mă
şi pe mine.

3 Mart.

Regele a decorat azi dimineaţă pe Mussolini, pentru

opera de educator, şi mă invită la dejun.
Mari victorii italiene.
•
Supt presiunea francesi'l, înainte de noi sancţiuni, Ge-
aeva mal îndreaptă o Invitaţie de pace beligeranţilor .
•
M'a cercetat ieri Vişoianu, ministru la Varşovia. Polonii
au fost deprinşi să tot cear4 f!ră a da nimic ln schimb .
(aceasta şi în chestia proprietarilor expropriaţi). Trebuie
un alt sistem. Şi el crede politica de bascull, catastrofală·

5 Mart.

Ugo Soia-mi mulţcl~e~te pentru brofura italiană care

a apclrut. Italienii au prins o comunicaţie a EnglesUor, -
cari se pling că Franţa şt România nu li-au fi'lcut mai
multil oposiţle în chestia petrolului

www.cimec.ro
 MEMORII 321

6 Mart.

Comemorarea reginei Elisabeta de Goga. Lipsesc.

7 Mart.

la Senat luptcl între Orleanu şi Leonte Moldovanu în

lhestla Gross-Cagero. Se spun adevilruri crude. Impresia
e penibilt'I.

8 Mart.

Hitler a rupt tratatele de la Versailles şi Locarno şi

a ocupat zona dimilitarlsatc'I, dând şi o probii de carac-
terul fulgerător al mişcilrilor armatei germane. Tot odată,
reservc!nd chestia coloniilor, oferă pacea pe douăzeci şi
cinci de ~ni, cu garantarea hotarelor actuale, ~i faţă de
Lituania.
*
Dejun pentru Bonnet la Externe. El crede c6 de aid
va teşi o puternicil mişcare francesa, şi încă mai largii;
Hitler va trebui să-şi recheme trupele. Nici Îltulescu nu
crede di lucrul va rămânea filră urmclri. Vede, la oarecare
dist.mţă, şi un războiu în perspectivă. Recunoaşte că
situaţia milttarcl nu s'a schimbat mult, dar nu se poate
accepta sfidarea. Arciszewski contestă că Polonia a ştiut,
dar st!ruie în ideia că politica polonă n'a dat greş. Ce
ar fi câştigat cu o alta 7 - O mai bună reputaţie.
Mussolini. care declară cc'! n'a ştiut, trece pe al
doilea plan.

Duc pe Bonnet la teatrul de copii al Ligii Culturale.

VR. 21
www.cimec.ro
3:22 N. I ORG A

9 Mart.

Consiliul Apări!lrti Naţionale. Asista, de o parte şi de

alta a Regelui, şi mai vechii preşedinţi de Consiliu Vaida
şt Mironescu. Raportul cetit de generalul Angelescu în-
vederează o însemnatd operă de înarmare. TătMescu o
explicd fără să adauge de fapt nimic. Mi se dă cuvAntul.
lntreb ce ni dau aliaţii noştri pentru o acţiune comună ;
mă bucur că se lucrează şi la nol, dar sd fie onest şi la
acelaşi nivel, şi adaug două critici : reaua stare morală,
mal ales la unii ofiţeri superiori, indiscreţi şi hotărît defe-
tişti, adesea ori pentru motive de nemulţămire personală,
ad4ugindu-se o presă care înegreşte totul, - atacând şl
Coroana prin subînţelesurl, ceia ce nu s'a întâmplat
supt mine - ; apoi arăt non-sensul chemării pentru a-l
informa a şefilor de grupc'!ri parlamentare, cu excluderea
şefilor naţionalltdţilor, făcând posibile discuţii neplacute,
cu ecouri la Capşa şi strecurări în presă. Vaida atacă şt
el aşa-zisele partide.
Mironescu spune câteva cuvinte. Tătărescu obiectează
că nu putea răspunde altfel la anume interpelări, şi-l
obiectez că e o datorie a răspunde unde e întrebat, dar
să spuie numai ce trebuie; un Guvern poate, cum a fost
al mieu, să desarmeze orice oposiţie. La urmă subliniez,
ca unul care nu sânt ministru în funcţiune şi nici candidat
la succesiune, ce largă parte are in înarmare, pe care
Guvernul mieu, căruia i se cerea de la Geneva, desar-
marea, a trebuit s'o zilbovească, Regele, care şi el a vorbit,
in sensul mleu, despre marea datorie a discuţiei.
Trebuind să plec la curs, Regele, înştiinţat de Tă­
Mrescu, vine la mine şi-mi multămeşte cillduros pentru
cele spuse despre dânsul.
•
Seara, un ziarist belgian, Dupierreux, amic vechiu al

www.cimec.ro
 MEMORII 323

lui Gregolre. li spun cel oferta germanc:l trebuia prinsc:l şi

cel e o crimc:l a se pregc'ltl un nou masacru. EI se men-
ine în starea agitat! a naţiei sale.

10 Mart.

Dejun la Legaţia ltalianc:l şi cu familia Al. Lahovary.

Min,unatc:l starea de spirit a doamnei, care povesteşte cu
artc:l amintiri din prima tinereţi!, la Pdersburg .

•
Visita lui Ş:.:ba. Aratc:l ci! ai lui ne-au ajutat, ci! Victor
Antonescu a recunoscut cum dl nici Francesii n'au
dat atâta. Ni se prelungeşte terminul de plati!, şi Cehos-
lovacii vând dincolo de Europa mi!rfurile noastre (şi
stâlpi de telegraf în Palestina). 18.000 de mitraliere ni
s'au livrat. Me~teri de-al lor au refc:lcut Pirotehnia şi Arse-
nalul, unde ai noştri au învăţat rc:lpede tot, rc:lmâind doar
câţiva ingineri; se lucreazc:l la motorisare, cu conştiinţa ce
o au ei cel de fapt vor fi ti!iaţi în douc:l, ca şi Sârbii, într'un
viitor rc:lzboiu ; ei fac fabrici la noi, şi de gaze. Una e
complect gata; i se caută doar, pe la Mediaş, locul. S'ar
da fi mai ieften, dar e vorba de capital privat, şi imposi-
tele sâni deci de trei ori mai grele ca la noi. In conflictul
de azi, el e mai curând războinic: orice mai bine decât
„ o viaţc'l de câne".
Seara, Comedia Francesi'l, de o perfect.!! artă. Toatc:l
lumea care de obiceiu nu vine la Teatrul Naţional. Mi-
nistrul Franciei, care mi-a oferit o lojă, e foarte bucuros
de marele succes. D-ra Ventura joaci'l duios un rol de
fotă tâni'lră şi dă ilusia.

www.cimec.ro
324 N. IORGA

11 Mart.

Pre~edintele Consiliului vede in anume ştiri acţium~a

unor „agenţi provocatori": nimic nu e adevllrat. Dar
Pochammer l-a cerut lui Titulescu sll meargă cu Germa-
nia ; răspunsul a fost un zimbet. Titulescu nu face şi nu
va face politică personală. Inainte de plecarea lui, poli-
tica Romănlei a fost fixată într'o conferinţă dintre Re-
gele, Tătclrescu şi Titulescu. Ni vom îndeplini angaja-
mentele contractuale, pentru a nu fi arătaţi ca „feloni",
dar nimic mai mult. Nimeni nu ne va putea atrage în-
tr'o aventurll. Nu vom merge la niciun risc suplementar.
Pregătisem, dacă ar fi fost altfel, o interpelare .

•
Dupil-amiazi luc'lm mdsuri pentru economie la Teatrul
Ligii Culturale.

17 Mart.

Serblltorirea Mariei Ventura la Teatrul Ligii. Plânge la

amintirea zilelor din Iaşi. Asist6 ministrul Franciei şt d-na
d'Ormesson. Se joacă piesa '.mea Contra Patriei. D-ra
Ventura spune că in Franţa ar face sit se bată în sală cele
două partide. Mel înţeleg să-l fac pentru Teatrul Naţional
o „Crtstină a Suediei". Mel roagă s'o scriu în prosă.

Mare încordare la conferinţa „locarnienilor • de la

Londra.

18 Mart.

Se cere Germanifi să-şi retragă trupele de la Rin şi

să primească un cordon de trupe străine. E inacceptabil.
iitulescu a fclcut un mare discurs contra Germaniei.

www.cimec.ro
 MEMORII 325

19 Mart.

S'a renunţat la cele două cereri şi rămâne judecarea

la Haga a fondului conflictului.
Vorbesc lui Savel Rădulescu. Mă arăt bucuros de
starea actuală a hot4rârilor. Scurt şi rece, îmi obiectează 1
„ Dar e vorba de onoarea Franciei" .
•
S'a decis că se pot lncepe nfgocieri pe basa ofertei
lui Hitler.

23 Mart.

D·rul Angelescu află la Senat cuvinte bune pentr11

conferlnţile mele din Apus.

Seara, caldă primire a piesei mele „Un bid mo,neag

şi-un doge".

24 Mart.

Mussolini-şi face o triplă alianţa „economică" împreun4

cu Austria şi Ungaria.

25 Mart.

M4 visitează Eug. Wolbe din Berlin, biograful reginei

Elisabeta şi al Iul Frederic al Germaniei. Voinic om de
şaizeci şi trei de ani, naiv şi stângaclu. Imi apucă mâna
Id fiecare recunoaştere că a lucrat bine. Ar vrea să-i
însemn eu ce l-ar fi util pentru biografia regelui Ferdi-
nand în „Memoriile" mele. Primeşte cu nesaţ ce-i spun
de favorabil lui Brătianu. Vad câteva pagini din ce a
scris: maltratează pe Ştirbei, pe care spune c4-1 ură~te
www.cimec.ro
326 N. IORGA

pentru cât r4u a fi!cut ţilrii. Cere voie sil revie. Crede
că Goga va veni la Guvern şi va fi nenorocirea ţilrli.
- De ce? Doar e hitlerist. - Nu vorbesc decât de
politică româneasdl.

27 Mart.

Emandi, ministrul la Praga, şi soţia lui, fiica lui N. Gane.

El îmi spune cil, în 1930, când se ştia că Ungurii şi
Sovietele vreau sil ne atace, a mers la Beneş, invede_.
rându-i ce consecinţe ar avea ciiderea noastră şi cerând
muniţii care ni s'au acordat.
Nu crede în vinovilţia vre-unul politician în afacerea
Skoda. Când Tllea a venit la Praga să cerceteze, Gu_.
vernul Republicei a somat pe Lowenstein, directorul
fabricii de arme, sil declare cine au fost conrupţi, şi
răspunsul a fost: numai un general şi câteva persoane
în subordine ; niciun om politic mai în vază.

28 Mart.

Cuza vine pentru întăia oard la Senat: a avut o grip4

foarte grea şi pilstreaz4 o suferinţă la ochiul drept. Altfel
e voinic. Merg cu el la dr. Topa: tensiunea, de 16 şi
jum4tate la aproape şaptezeci şi nouă de ani! II asigur
cil se va cili de legătura cu Goga, care n'a vrut decât
să-i iea partidul. Se va convinge în curând. El e foarte
amical şi recunosdltcr pentru afecţiunea ce-i port.
o

Discuţie cu Tătărescu, dr. Angelescu şl Donescu pentru

noua clădire a Ligii şi a Institutului Sud-Est European.
Tătărescu vorbeşte foarte aspru de ambiţia bolnavii a
lui Gh. Br4tianu.

www.cimec.ro
 MEMORII 327

29 Mart.

Seara, conferlnţcl despre Olanda, la Liga Culturală.

Asistcl dr. Angelescu şi ministrul Olandei, prieten al
lui Grondijs.

31 Mart.

Visita lui Ugo Soia. Vorbim de greutăţile ct-mi face

Oficiul muncitoresc fascist de la Veneţia în privinţa re-
paraţiilor Casei de acolo. Trecem la războiul din Abislnia.
El explice'! putinţa de a-1 suporta prin imensele sacrificii
ale publicului italian şi prin buna situaţie a Tesaurului,
care avea o balanţă de cinci miliarde.
Negusul are întreaga lui gardă, pe care n'a vrut s'o
încredinţeze „rasilor".
„
La s~nat întreb cu privire la „epidemia" de tifus exan-
tematic: Temperley mă consultase telegrafic dacă se poate
Intra în Romănia şi ieşi. Nistor dă asigurări.
Vorbesc la legea învăţământului profesional. După
mine, Manoilescu şi Ioaniţescu. Legea trece.

Vorbesc la legea şcolilor profesionale.

2 April.

Laskaris soseste pentru adunarea Istoricilor. Spune cel

•
pe Venizelos l-a pierdut mulţimea paraslţilor, pe care din
buncltate nu voia scl-1 înliHure .
•
Seara, a doua conferinţă despre Olanda.

www.cimec.ro
328 N. l ORG A

4 April.

Ultima conferinţă despre Olanda.

6 April.
Arciszewskl--mi anunţă o conferinţă a lui Halecki şi-ml
cere participarea la o comemoraţie a lui Pilsudzki. Cu
Haleckl a lucrat la Geneva: el ar fi avut iniţiativa pen-
tru colaboraţla generală. Arclszewski i--a adus lui Briand
un plan de pace intre membrii Societ<'lţii, şi ministrul
frances ar fi întrebat „la ce serveşte", de oare ce în
statut asigurarea există. Pe urmă s'a convins cc'! nu era,
şi a recunoscut.-o.

Pe acte necetite de aceia chiar cari le-au încheiat se

sprijină aşezarea lumii de azi.. ..

•
La TArgul Mura~ului 3 o-::o de studenţi au defilat îna-
intea generalului Cantacuzino, după ce au spurcat crucea
din gara Sinaia amintind omorul Iul Duca şt au ridicat
Imnuri asasinilor.
9 April.

Soseşte, pentru acea adunare a Comitetului intermţional

de studii istorice, Amantos. Ceilalţi Greci nu vin. A facut
şase oare cu avionul de la Atena pănă aici ln cele mal
bune condiţii.
•
Pentru vislta lui Koht e alei ministrul nostru la Oslo,
Iuraşcu. Laudă ţinuta ponderat! a ministrului socialist.
Soţia lui, o învăţiitoare, s'a închis la Bruxelles intr'un
home de studente ca să înveţe la vrâsta el limba fran--
cesii. Koht e din Nordul ţării, de la Tromsoe. S'a arătat
foarte înţelegiitor pentru noi.

www.cimec.ro
 MEMORll 329

12 April.

Excursie la Mogoşoaia şi Rebegeşti cu d. şl d-na

T emperley. Visita fn grup a Italienilor.

13 April.

Deschiderea adunc11rli. Amabil discurs al d-rulul An-

gelescu pentru mine. T emperley pomeneşte pe cel dis.-
păru ţi. Propune o telegramă pentru Regele.
Dejun la Ath~n~e P alace. La discursul mieu răspunde
glumind 0E":mbinski.
Şedinţei comună dupcl-amiazi.

•
Seara, un tânăr cearcă să piUrundc'i la mine„. ca sc'l mel
omoare, spunând că Garda de Fier mi-a pus capul la
preţ. lnştunţez pe Angelescu care se uimeşte de o astfel
de sc'ilbc'ităcire a moravurilor. Inculeţ e la ţară. Tătărescu
nu poate fi gasit. Descoperim numa.I pe secretarul ge•
neral, Sergiu Dimitriu, care asigură că va da de capătul
incidentului. Şoferul mleu va descoperi pe acel tânăr,
c~re pretinde cil, Armean, voia sll mă fntrebe ceva despre„.
causa armeancl. I se dă drumul, ca fiind nebun.

14 April.

Discuţiiin comisiunea iconografici!. Se decide o revista,

pentru a cărll publicare in primul an imi iau îndatorirea.
Dejun pentru Koht. Vorbeşte frumos Savel Rădulescu;
Koht, familiar, ca de obiceb.

15 April.

La Argeş. Foarte bunel zi.

www.cimec.ro
330 N. l ORG A

16 April.

lnchlderea congresului. Temperley ·are cuvinte bune

pentru mine.
După-amiazf, la Sinaia. Regele vorbeşte cu şefii de-
legaţiilor. După ce 1-i aduc, se opreşte la mine. li re-
comand păstrarea cât se poate a situaţiei politice actuale.
Cu o com;Jaraţie trivială, ii învederez ce ar însemna o
schimbare: cineva se afli!. închis într'un compartiment
rău mirositor; i se oferă să !ea loc în altul vecin; dar,
cum mirosul e acelaşi, ar fi de preferat să se deschidă
o fereastă. ~ici Regele nu vrea o schimbare. Dar,
fntr'un vag viitor, funcţionari şi câţiva oameni de noto-
rietate cari, fără portofolii, „i-ar împiedeca pe ceilalţi de a
a face politică". - Intre dAnşii şi eu? Fac un gest evasiv.
Lui Mihalache Regele i-a spus că nu admite schimbări
prin stradă, care de alminterea nu a creat niciodati!I. un
regim. Mihalache a recunoscut că e aşa, dar trebuie pentru
partid ... Regele se plânge de lipsa lui Gh. Brătianu, care
ar fi făcut cAţiva paşi c<Hre dânsul. Apoi e vorba de
Moştenitor, care tuşeşte şi pare mal slab.
La plecare, şeful Sovietelor, care a vorbit cu Regele,
e foarte mulţămit. A cetit, de mult, de mine, „Istoria
Românilor din Ardeal".

17 April.
Preslnt oaspeţilor Museul de Artă religioasă. Apoi,
masa oferită de Savel Rădulescu.
Seara, conferinţile lui Temperley şi Hankln la Aca-
demia de Comerţ. Public mai mult engles ...

18 April.
In tren, cu congresiştii, spre Bucovina. Primire solemnă la

www.cimec.ro
 MEMORII 331

garcl. Fac o conferinţildespre ce a fost generaţia mea. Mi se

atrăsese atenţia cel sânt „gardişW în sală ; unul l-a spus lui
Marmeliuc, care-l ajutase, că-i datoreşte foarte mult, dar,
„dacă-i dă ordinul căpitanul, e gata să-şi asasineze bi-
nefilcătorul ". În timpul conferlnţii, care li era o lecţie,
n'au mişcat.
Musica a fost excelent.! la festival.
Erau de faţil d'Ormesson şi doamna, cari mântuiau o
excursie în Bucovina. El a vorbit la Cercul Amiciţiei
francese, cu laude mari pentru ţară şi dorinţa de a se
păstra pacea, cu asigurarea dreptului frances.

19 April.

La Hotin, primit de prefectul oltean Marin Florescu,

fost militar, care ţine pe d-ra Moraru, întâlnită odată de
mine la O. Onciul. A făcut şi un frumos teatru, unde
vorbesc unui public numeros şi înţelegător (şi Evrei
complet modernisaţi). Apoi IJmurirl în franţuzeşte pentru
oaspeţi. Un Rus pune să mă întrebe dacă nu sânt şi
sovkticl de-ai lor.
ln faţa, malul rusesc. O biserică prefcJcută în Casa
Poporului, alta fără turn. La Paştile trecute se ieşia în
ziua de Paşti din biserică supt steagul roşu. Miserie ca
în secolul al XVIll--lea. Foarte departe, un grup de
săteni. „Colhozul" în margene.
D'Ormesson a aplicat gluma de la restaurantul în faţa
unui cimitir frances: „Mleux ici qu'en face".

20 April.

La Putna. Refus să iau dejunul la directorul fabricilor

de ciment şi sticlă, care ruin~azi! dealul şt infecteazcl Jo-

www.cimec.ro
 32 N. I ORG A

calitatea, luptând contra Comisiei Monumentelor Istorice,

care caut<'i s4-i opreasc4. Merge acolo numai Nistor şi
străinii. D-ra M., Engles4, refus4: „mai bucuros nu mă­
nânc două zile". Şi rectorul de la Lausanne, Reymond,
pune că, de ar fi ştiut, nu se ducea. Lecţia s'a dat. Noi
am gustat la mănăstire. I-am dat speranţe de episcopie
stareţului.
După-amiazi la Suceviţa şi la Rddăuţi, de unde apoi
la Suceava, unde cină la Prefectură. Vorbeşte foarte
mişcat, de vechile noastre relaţii, Deaprez, fostul mlea
aproape coleg de la Hautes Etudes.

21 April.

La V4leni. Apoi la Snagov, foarte stricat de s4păturile

fc'lcute de Primărie.
Seara, conferinţa lui Halecki la Legaţia Polonă, despre
latinismul Polonilor şt - al nostru. ln acest mornC'nt,
acasă la ei tagma „colonelilor" se clatină râu.
ln asistenţi:'! Gh. Brătianu, care şi-a făcut noul program,
şi Panaitescu, care~ml opune o nouă Istorie a lui Mihai
Viteazul.
Valer Pop, a cărui răsturnare, împreună cu a Iul
Inculeţ, se încearcă prin intrigile Iul Victor lamandi, 1e
arată siRur de situaţie.
A venit şi generalul Cihoski, care e însă foarte !!!Olat.

22 April.

Conferinţă la Teatrul Ligii a lui Halecki. Asistă o

mare parte din corpul diplomatic. Expunere strălucită.
Încercare de a acoperi motivul adânc al vechilor con-
flicte polone-române şi, la urmă, de a salva jocul Polo-

www.cimec.ro
 MEMORII 333

alei cu Germania, care ar însemna numai asigurarea

p4cii, pe când leg4turl ca aceia cu noi ar fi adevărate
illianţe. Iau cuvântul pentru unele rectiflci!ri şi adăugiri,
mai ales ln ce priveşte adăpostlrea emigranţilor politici
poloni la noi. Apăs la urmă asupra caracterului politicii
noastre : una singurii, şi, din inlmil.

La Rădăuţi mă arătasem la doi . tineri bucuros că

.zulufărta" nu mai e aşa
de vlsibilă, dar li-am recoman-
dat a fi cu măsură şi a manifesta numai când e nevoia
de a afirma ideia naţională. Acuma aflu că abia se făcuse
o devastare şi că după plecarea noastră a fost o alta.

25 April.

La Văleni, apoi la Braşov. Vorbesc despre rdorma

fColarll ce ar trebui să se faci!. Asistă şt generali veniţi
la examene.

26 April.

Conferinţă la Făgăraş, despre rosturile romăneşti ale

localităţii. Cercetez cetatea, în reparaţie.
După..-amiazi la Sibiiu, unde m'a invitat Şcoala Mrn..-
tar4. Vorbesc despre datoria sociali! a ofiţerului. Foarte
călduros auditoriu.
Goga, invitat şi el, anunţă cu afişe o „conferinţă
publică" mani. Jn'fiinţez pe comandant la ce se poate
expune patronând o adunare publica. Declara cc'!, dacei
se produce vre-o alunecare, va p4ri!si, împreună cu
•fiţffii săi, sala.

www.cimec.ro
334 N. I ORGA

27 April.

La Bucureşti.
Seara, Inculeţ, căruia i·am făcut dreptate intr'un ar-
ticol, vine să-ml mulţămească. Lupta e intre dinastia
Brătianu şi cei cari vor să-i reducă rolul. Bebe Brătianu
e instrumentul lui Dinu, care vrea să readucă în partid
pe Gheorghe, „ca să nu fie în oposlţie două partide
liberale". Se va aduna, şt contra voinţii şefului, con-
gresul pentru a face pe Tătărescu vice-preşedinte, asi-
gurându-i astfel succesiunea.

28 April.

Alegerea de episcopi : la Orade a unui tânăr cleric

Popovici, şi la Cluj (29) a unui preot profesor, Colan.

30 April.

Arăt înaintea comitetului român al istoricilor că nu-l

mai pot preslda. O întreagă dureroasă şi crudă expunere
a leg4turilor mele cu dânşii. Asistă Panaltescu, Vulpe,
Vladimir Dimitrescu. Oprescu incearc4 a m4 face să
revin. Arăt cil e imposibil. Brătianu, fără a mă saluta,
vine la plecarea mea. I se spune că l-am atacat violent.
El pretinde că se poate apăra cu acte. Vladimir Dlmi-
trescu se plânge că nu f„am ajutat cu nimic şi e bucuros
că vor lua ei comitetul. ·

1-iu Maiu.

La Academie, presidată de Antipa, Petrovici cere se!! I

se menţioneze conferinţile la Paris. Bună conferinţil a lui
C. Marinescu despre nişte tratate militare ale lui Despot

www.cimec.ro
 MEMORII 335

{multă lume). Mi se spune că Mehedinţi, care apare

magnific, vrea locul vacant de la secţie pentru un geo..-
graf: celelalte două le cere Andrei Rădulescu pentru
ramura sa, dar admite candidatura lui P. Negulescu. La
Litere ar fi vorba de Rebreanu, de Lovinescu şi chiar
de Arghezi...
Pentru Istoria Românilor a mea nu capăt de la nimeni
o vorbă bună ...
2 Maiu.

La Văleni. Aduc broşura de explicaţie cu membrii

Comitetului naţional de istorie.

3 Maiu.

Comemorarea lui Asachi la Ateneu. Presidează Trancu-

Iaşi,care vorbeşte bine, Simionescu, înflorit, Minea, cu
multe lucruri noi, Cilrpen, cu poesie, asămcJnând împre-
jurimile Iaşului cu ale Florenţei. Sala plină şi foarte bună .
•
Aflu că la „Cartea Romănească"
doi tineri istorici îşi
arătau dorinţa de a-ml da explicaţii şi de a părea că se
sirAng în jurul mleu „ pănă voiu muri". Un Ieşean spune:
„se văd mai multe piei de miel tânăr decât de oaie b4-
trână".

4 Maiu.

Negusul a fugit prin Gibuti la Ierusalim.

6 Maiu.

Călduroasă mulţămire a delegaţilor francesi la adu-

narea din Bucureştt
•
www.cimec.ro
336 N. I ORG A

Văd la Universitate figuri patibulare care pregătesc

manifestărilede mâni.

7 Maiu.

Bc1t4i între studenţi cu prilejul „grevei demonstrative",

pentru c4 „i-a atacat „Adevărul", căruia i se sparg gea-
murile. Se arunce! vitriol asupra celor ce vin la cursuri.
Toţi bandiţii se mobiiisează ca publlc.
Pot face cursul la Academia de Comert, dar la Uni-
versitate vorbesc înainte a pdtru singure foaste eleve,
acum licenţiate, care au avut curajul si'I vie şi pe care
trebuie să le strecor ca s4 nu fie atacate de hullgar:i.

8 Maiu.

La Academie, despre caricatura lui Mihai Viteazul de

P. P. Panaitescu.

9 Maiu.

Despre scrisul romănesc la Asociaţia dactilografelor.

Seara, la Lig4 despre „şcoala nouă" de Istorie anti-
naţională. Lume nu prea multă. Topa a adus studenţi
de la Căminul Macedonenilor.
Asist4 şi Stelian Popescu, care n'a admis să se resume
conferinţa mea de la Academie, ca si'I nu se vadă, în ajunul
lui .Zece Maiu", ce poate scrie despre Mihai Viteazul un
Istoric român, dar pe care l-am poftit ca s4 se incre-
tllnţeze el singur de enormitatea acestei r4ticiri.

www.cimec.ro
 MEMORII 337

JO Maiu.

Splendid! zi ,si minunat spectacol. Asista f'ranchet

d'fap~rey.
Toţi membrii oposiţiei s'au abţinut, fc'lrtl dfcscbire de
nuanţe. De aceia Regele a venit să-ml mulţămensc<'i (i-am
atras atenţia a~upra a ce se public<'i supt scutul „Fun-
daţil!or" şi !-am rugat sc'l mă primeasc<'i pentru a-i vorbi,
oferin1u-m~ să intru şi în comitetul de direcţie al lor).
Regitu Muia e tn cea mai bunel disposiţie-.
Vorbesc cu Victor Antonescu. E păcat c4 ltberalil îşi
pierd prin certe neroade o întreagă situaţie, în care au fc'lcut
şi multc'l ispravil. El explicil nervosltatea lui Dinu Bră­
tianu, care vrea neapărat înlc'iturarea lui Incuk ţ, prin
Influenţa, decisivă, a lui Tancred Constantinescu. Speră
intr'o înţelegere. Recunoaşte c.1 în neplc'icuta tovărăşie
cu Arget;>ianu am ştiut păstra o perfectă decenţă.
Şi el crede dl în Franţa, peste pripelile şi violenţele
lui Blum, s'ar putea ajunge la revenirea lui Laval. Blum
va avea în faţa sa Senatul. Şi el crede că în fond Fran-
cesu! e conservativ., A spus cândva unui om politic
frances cil ei sAnt ca ridichea: roşie efară, albc'i inuntru.
Vorbim de necesitatea muncii modeste şi tc'icute, şi el
îşt aminteşte de recomandaţia lui Poincare: „et surtout
pas de genie".
în ziua proclamării lui Victor-Emanuel ca „ lmpc'irat
al Etiopiei" Ugo Soia e deosebit de mulţămit.
Ceilalţi diplomaţi se simt mai puţin aproape unii de
alţii decat în alte vremi. Ostrovschl are un aparat fo-
tografic cu care lucreaz4 în mişct'iri furişe.
Patrla.rhul a venit cu un val alb şi cruce în frunte, ca
la Ruşi. Serviciul pentru steaguri a fost neîngăduit de
lung. Un vânt rece bMea pe platou şi trebuia 14 st4m
VII.

www.cimec.ro
338 N. I ORG A

cu capetele descoperite. Am anunţat că la anul vin ...

cu perucă.
Vaida nu conteneşte cu mărturisirile sale. De toate,
uncie foarte interesante. S'a convins c<l Maniu 1-a lucrat
totdeaund, de şi el i-a accepht şi soluţiile despre care
era convin!! că sânt greşite. li mână şi intriga nepotului
„Zachi" (Z1haria Boilă}. Discută cartea lui Graur despre
Francisc-Ferdinand şi observaţiile lui Clopoţel. Francisc-
Ferdinand ura pe Unguri şi n'o ascundea. li spunea lui
că nu-i pasă de dânşii (es ist mir ganz Wurst) şi cA
1-a fc!lcut pe Andrassy să plece aşa, de era alb ca man-
şeti lui, a arhiducelui. Valda are pentru relaţiile cu dânsul
o întrea~ă archivă, pe care, în timpul războiului, i-a
salvat-o Steinacker, Ireductibil duşman al maghiarismului.
Foarte mulţămit e Şeba, care vorbeşte aproape perfect
romăneşte. Anunţă cu satisfacţie că ai lui mutei la noi
todtă pregătirea tehnică a lor. Se va proceda la moto-
risarea armatei. Tancuri se vor face la Braşov. Beneş,
care va veni la 8 Iunie şi care va visita şi exposiţia
fiicei mele (s.:>cietăţi ceho-slovace l-au luat zece tablouri;
cu fiul mleu Mircea se va lucra la o apropiere a şcolilor
indu~triale), dă personal ordinele de a se lucra imediat
în acest sens. Şeba arată mitralierele, tunurile de la Skoda,
cu inovaţiile introduse. Admiră caii căliiraşilor cu schim-
bul, dovadil a ţării de ţărani.

11 Maiu.

Lh~ritier îmi trimete mişcătoare rânduri <le ·amintire a

primirii în ţ,1ră, pe care 1~ va publica intr'o revistă.

12 Maiu.

Vlsita generalului Soli, c3re r:redică ideia Romei uni-

www.cimec.ro
 M~MORII 339

versate. A fost Io Tripoli mai mult timp. Foarte mic,

pătrat, vorbind brusc. Vrea să facă aici un comitet, şt
se gândia la mine. li arăt ctl e bine să fie oameni fc!ril
caracter de partid. Al. Lahovary ar fi cel mal bun. A~
primi, cu rectorul şi Stelian Poriescu, un patronagiu .
•
Conferinţă despre Pilsudzki, cum J.....am cunoscut. Ur . . .
mează călduroase cuvinte de prietenie ale lui Arciszew.skl.
„Universul", care a publicat două scrisori lnsulUltoare
pentru mine ale tovarăşilor Giurescu şt Panaitescu,
suprimă pur şi simplu manifestaţia.

13 Maiu.

Visita scriitorului spaniol Corpus Barga. Nici ministrul

Spaniei nu ştie ce a scris.
•
Conferinţa mea despre originile „raţionalismului anu ....
naţional". Foarte multă lume. Dr. Angelescu se aratil
incantat.

U Maiu.

Mus30Jini . . . mi mulţămeşte pentru felicitările cu priltjul

vlctorid italit:ne.

15 /li ill.

Ş; Stelian Popescu atace'! scandaloasa c,::te a lui P. P.

P,m.1itescu. I. Dlmitrescu de la „ Curentu\", care~mi r.:>su-
nwse simpatic conferinţd, face acum reserve. Motru
trim~te lui Stell<.1n Pupescu o prokstare ia numele adc .....
v<lrului care, oricum sc'I fle, trebl'ie pro:.:lan1at.
•
www.cimec.ro
340 N. I ORG A

lnt&.lnesc pe Mănescu, ataşatul comercial de la Atena.

Spune c.!i la Salonic au ciizut mulţi morţi, cil oraşul e
ilproape ln mâna bolşevicilor, c.!l Meta:x:as nu e incit
destul de energic. Se cere plecarea lui şi a regelui.

•
Deschiderea sesiunii Academiei supt presldenţla lut
Antipa. Atmosferă de indiferenţă greoaie. Biblioteca a
reallsat mari progrese supt generalul Rosetti.
•
Lupaş se arată Indignat de cartea lui P. P. Panaltescu.
Iredentismul unguresc se va folosi de dânsa.
li întreb de ce n'o spune în public. Promite că o va face-

Ul Maiu.

Studenţii poloni, cari au represintat aseară, - pe ce

frig 1, - la Arenele Romane viaţa lui Kopernlc, vin sil
mă cerceteze. Tinereţă veselă şi voinică. Li arăt Museut
de artă religioasi, unde azi a fost numit director Bri-
tulescu.

23 Maiu.

La Academie, se votează în plen Bănescu. Cuza n'are-

eouă treimi (zece voturi contra). Negulescu declarll că
nu e sociolog şi că e prea ocupat ca să poatll fi de
folos. Petrovlci e deci pentru a se retrage candidatura. Totuşi
1e votează: doull singure voturi contra.

A doua oari secţia literari propune pe Lovinescu.

www.cimec.ro
 Mi: MORII 341

25 Maiu.

Cuza e votat în plen : opt voturi contra .

•
Întreband pe academicieni cu privire la definiţia pla...
giatului, generalul Rosetti declară că el nu există, dac.!
se pomeneşte la bibliografie numele celui plagiat.

Şedinţă
•
regalii la Academie, cu o foarte importanta.
comunicare despre limbă a lui Puşcariu.

27 Maiu.

Cădere, cu paritate de voturi, a lui Lovinescu, ale

<'i'irul turpitudini le-am învederat la începutul şedlnţlt.
Patriarhul preslntil noua Biblie.

18 Mai11..

Trece la a treia votare Blaga. Motru-mi spune ci'i RU

înţelegenimic din filosofia lui.

:J9 Maiu.

Dr. Angelescu admite prefacerea lui „Cuget Clar" în

foale si'ipt4mânal4 de lupt!.

30 Maiu.

Intervin la Academie pentru a semnala injuriile lut

Al. Rosetti şi scabrosul volum al lui Arghezi, publicat
de Fundaţll1e Regale ca ediţie definitivă.
Şi Briltescu-Voine~tl aduce inainte dovezi ale abjecţiei

www.cimec.ro
342 N. I ORG A

„marelui scriitor", care întrebuinţează în „Cimitirul Sfintei

Vineri" cel mai ordinar limbagiu„
Propun lntervt'nlrea la Regele, patron al Academici,
care, cu câteva zile înainte, a !eludat, în şedinţ~, opera
el. Ar trebui să meargă preşedintele. Dar Uipedatu
obiectează c4 în această si!ptilmână n'are audl?nţă. El
crede că Goga, din comitetul de supraveghere al „Fun-
daţiilor", ar trebui s'o fac4. Se Ivesc şi discuţii cu privire
la o protestare publicil. Le închelu, cerând să se co-
munice presei numai ce am presintat eu. Oamenii sânt
bucuroşi că, astfel, scapi! de răspundere.

4 Iunie.

Mitropolitul Bucovinei la mine. Se plânge de Intrigile

din jurul lui, de duşmănia activă a liberalilor, de deasa
incapacitate a unui cler ipocrit, de deci!derea completii
a Facultilţli de Teologie, de ipocrisla unora din preoţi,
cari se pleacă, dar nu ascultă. În chestia cillugilriţelor de la
Moldoviţa agitaţia o face preotul tânilr, care reclamă pentru
sat biserica, şi i s'a dat. Ţăranii sânt înteţiţi pentru pu-
ţinul p4mant ce s'a dat m4năstirii. ŞI el ar fi pentru mu-
tarea la Suceviţa, şi-l indemn să renunţe la această ideie 1•
Arată că pentru lemn a f4cut apel la două societi!ţi din
Germania, dar interesele evreieşti îl stau în cale. li re-
comand si! se îngrljeasci! de mâncarea lui : astfel de duş­
mani pe cari i-a starnit sânt capabili de orice. Deocam-
dat3, ei ii scormonesc tot trecutul.
•
lngrijorarea e tot mai mare faţă de ce se petrece în
Franţa, zguduită de greve. S'au chemat la Paris ataşaţii
comerciali.
1 Totuşi s'a realisat.

www.cimec.ro
 MEMORII 343

5 Iunie.

La Academie, după. conferinţa mea despre Constantin

Oipitanul şi originea lui Mihei Viteazul, se pune chestia
răspunsului lui Al. Rosdtl, care a Insultat în bloc pe
membrii. Antipa, care prcsidează, ar fi pentru pre-
punerea mea de a se restitui obrăznicia. Gusti se opune;
s'ar opune şi Motru. Se !ea, în aşteptarrn lui LCipedatu,
măcar decisiunea de a se trece la proct sul„vnbal c.!i
răspunsul nu e satisfi1cător.
Spre seară sânt întrebat dacă. vin mânc: seară la ccr:-
cert. Fac a se ră.spunde nu. Urdă.reanu mă roagă sli vir:
locurile se vor pSstra. În ce priveşte chestia în discuţie,
ar fi după. serbă.tari.
Seara, conferinţa despre literatura de turpitudini. Banda
vuieşte prin presă.

6 Iunie.

Concert h Palat pentru Beneş şi prinţul Pavel. Vor-

besc cu generalul Antici, foarte îmb<Hrânit, cu ministrul
de Externe-, profesorul Krofta (figură de bătrân savant
frances), cu ministrul de comunicaţii iugoslav, Mehemed
SpahC', interesantă. figură. de Turc mongol, vorbi>1d
m~mţeşte. Musică. multă: aţipeşte Voevodul şi chiar
prinţul Arsenie. Regele în treadlt pe lângă. mine 1 n'am
înţeles ce-a spus. Foarte amabil prinţul sârb, căruia-i vor-
besc de Museul lui şi de al mieu (mi se asigură că a pricis
gust de politidl). Mult timp se opreşte Beneş, pe car•:·!
felicit. Şi el crede că Beck e un un om de vitrină., ju-
când pe funie 1 a venit măreţ la Belgrad şi a trebuit
să plece mal modest. Comunicatul mi se pare im-
portant. Stoladinovici a rămas la Belgrad ·din causa
situaţiei lui grele. Prinţul ii pare sigur. Şi e 1 crede c.!i

www.cimec.ro
 344 N. IORGA

Blum s'a prea grăbit cu declaraţiile şi că situaţia în.

Franţa e îngrijorătoare. 11 rog să spuie Regelui să nu
schimbe Ministeriul. ln faţă sânt două oposiţli care se
urăsc şi umblă cu reforme într'o vreme când aceasta
e periculos. Ministeriu naţional nu e de făcut; singurul
care 1--ar putea face, eu, nu e dispus. Şi el crede în
nevoia menţinerii.
Titule:scu a apărut, bliţos la glumele mele şi peste
măsură de preocupat. Armand 0!.llnescu regreta că nu
mal sântem împreună. Lui Mihalache i se închină d-na
Bibescu, d-na Lahovari şi prinţul Nicolae. R12gele vor-
be~te mal mult cu Lupu. Îi spun lui Condeescu că, ori-
care ar fi atitudinea Regdui, ea nu poate să scadă pe
cine a clădit în ţara atâta cât mine.
Un Cehoslovac îmi spune că Masaryk e în n.a stc:re:
nu poate mişca mâna, a pierdut memoria unor cuvinte,
vorbeşte greu.

7 Iunie.
Seara, la Legaţia cehoslovacă. Imensă îngrămtidlre,
cu ţărăniştii în frunte. Beneş vine la mine. Greşesc
spuindu-1 „ministru", dar adaug că e bine totuşi dl a
rămas ministru şi chiar profesor. Spune cil ln privinţa
menţinerii liberalllor a vorbit la Scrovişte.
D-na Gafencu, Francesi'i, întoarsă de la Paris, vor-
beşte de măreţia demonstraţiei pentru Ioana d' Arc.
Dreapta ar pregăti ceva.
Mihai Popoviciameninţă de fapt cu o revoluţie în Ardeal.
Beneş întlirzle în conversaţii. II rog, glumind, ~ă nu
ne reţie, clici cu toţii avem parada de mâni.

8 Iunie.
Strălucită paradă. Sant lângă vechiul :secretar al presi-

www.cimec.ro
 MEMORII 343

dt:nţiei cehoslovace, care mă asigur.1 c6. Masaryk se

exprimi'! încă uşor în limba sa ; îmi cere un mesagiu
pentru dânsul.
Priveliştea în aierul rece, cu înteţiri de vânt şi r.ori
de praf, e măreaţă. N'a~ fi crezut să se fi putut face în
doi ani astfel de progrese 'n organisar< a şi pregătirea
tinere tulul.
Dar, în mijlocul entusiasmului, care prinde şi pe străini,
o tribună cade fără victime, apoi a. Mtnisterlului de Ins-
trucţie cu 4.000 de oameni. Pământul pare că o înghltE',
şi nourii de praf întunecă tot cerul. Regele alearg4
Imediat, Şi ochli i se umplu de lacrimi. Publicul dă îns4
dovadă de o străluciti'! disciplină : pe cAnd se cară sutele
de răniţi (şi tri:i morţi), brancardierii fiind admirabilii
C(;rceiaşi, se executa. ordinele pentru pregc1.tirea defilării,
care, cu tot doliul ce strânge inimile, e măreaţa..

9 Iunie.

Sutele de răniţi se înregistl'ează de ziare. Un tinichigiu

şi un dricar, Evrei, construiseră baraca ...
Prinţul Pavel a plecat ieri, la 4. Regele merge la
Severin cu Beneş.
Am trimes, ieri, Regdui o telegram! de felicitare
pentru pregătirea tineretuiui.
Mihalache a fost aclamat de Muscelenii sc1.i. A fost
şi la adunarea festivă, la care Ţonl, decorat cu aceat
prilej, a ştiut să atragă pe iHvăţiltori.

12 Iunie.

Regele-mi rnulţăme~te c41duros pentru telegramă.

www.cimec.ro
 346 N. IURG A

13 Iunie.

Şi lncukţ îmi arat.~ mulţ.~mirea Regelui pentru cii

l-am înţeles intenţiile.

15 Iunie.

Un redactor de la L' lntransig~ant, care cunoaşte Bal-

canii. Şi la A ten a l se spune că felul de a fi al lui
Titulescu, cu pretenţiile lui, încep a jrna .
•
Presa lui Maniu vede în nenorocirea de la 8 Iunie
pedeapsa Iul Dumne1eu şi adauge că anume s'au aşezat
fn tribuna prilbuşltă Ardeleni. Adauge bătaia ce joc
pentru uniformele t<'lrcate pe care le-a introdus Regele .
•
La Iaşi, după o cuv!ntare, Averescu a avut din nou
o sl<'lbidurv~ sl a trebuit să plece la Bucuresti.
• 1

19 Iunie.

La radio, des~)re „Academia Română". La Ligă despre

„lupta mea contra prostiei". Foarte multă lume, de o
mare disciplină. Asistil, foarte aclamat, Brătrscu- Voineştl.

21 Iunie.

Pe când la Bucureşti se bat fascişti şi comunişti, cu

morţi şi răniţi, fac lecţia mea la Vălenii-de-Munte.

28-9 Iunie.

Strălucit congres al Linii ta Braşov, cu visită in Secuime.

Nicălri o influenţe'! a agitaţiilor politice, în momentul când

www.cimec.ro
 MEMORII 347

Maniu vorbeşte la Vinţ (declară că a fost primul contra

sancţiunilor şi că Ardelenit singuri au apărat Tisa contra
comuniştilor, supt comanda lui), Vaida la Chişinău, plus
Gh. Brătianu nu ştiu unde ...
Splendidă operă de rechemare la limba strilmoşilor
a celor pierduţi.

JO Iulie.

Comunicaţie la Academie despre desnaţlonalisarea Ro-

mânilor în Secuime. Foarte multi! lume La radio despre
drumul mieu în Secuime.

15 Iulie.

Foarte multă lume la dPschiderea cursurilor.

Dr. Angelescu îmi explici! aceia ce s'a petrecut cu
Titulescu. Ace1ta arc'Hase lui Îiltilrescu că Blum şi Litvinov,
şefii evrei al Aliaţilor, sant indignaţi de progresul hitle-
rismului la noi. Dacă ne temem de ameninţarea germană,
şi Rusia poate ameninţa. I s'a răspuns de primul ministru
dl el are de apărat interesele României. Titulescu a
demisionat şi s'a fileul recunoscut senator de drept·
Regele a intervenit pentru Tătărescu. Se va da un
comunicat satisfc!lcAnd numai formal pe celalt.

20 Iulie.

Ciudată telegramă a Iul Titulescu.

25 Iulie.

Iulian Peter pove,teşte ce-a vilzut intr'o cillătorie 'n

Apus. A asistat, în Elveţia, în Consiliul Federal, la lupta
în jurul relaţiilor cu Sovietele. Motta a vorbit conica,

www.cimec.ro
 N. I ORG A

ca şi
Mllsy, c1re a fost la noi. O parte dintre socialişti s'au
abţinut, unii au votat contra. Industriaşii sperau o vân-
zare la Ruşi, S'a relevat că Elveţia, o aşa de veche
democraţie, n'are nevoie să i se aducă Idei de aiurea.
La Geneva, unii vreau comunism, dar nu-l rot defini.
ln Franţa i-au declarat că votul pentru stânga era
din desgust pentru radicalii cari fac afaceri şi de teaml
că dreapta va ataca republica. Astc'lzi începe a se vedea
ce e un Guvern care nu se poate tnldtura .
•
lmprejurările din Spania, în plină revoluţie, sânt inc.I
neclare. Fostul profesor de spanioleşte la Universitate,
Reglero, e pentru victoria armatei. Cel ucis de comunişti
era un om de mare valoare.

30 Iulie.

Profesorul Gheorghiu din Cernăuţi, care lauda pe

Patriarh şi pe Mitropolitul său, îmi spune cum, pe vre-
mea Ruşilor, actualul arhiereu Oalactlon Cordun, care
vine acum cu Petrache Lupu sa. poftească pe Regele la
sfinţirea bisericii din Maglavlt, slujia la Mitropolie cu
mitră împreună cu Ruşii şi predica ruseşte, - altor clerici
nu 1t se dădea pâne pân4 nu iscăliau că sânt Ruşi -,
cum se dădea <:ţrept „vicariu al Ungrovlahiel" şi prieten
intim al Regelui, pentru care cerea memorii despre Mi-
tropolia Bucovinei, a carii „predare" o pretindea.
La Comisia bisericească pentru Englesl, Nifon de Hufi
a fost pentru legăturile cu el.

2 August.

Conferinţă la „Universitatea latină" dia Braşov despre

„ traducerile din limba francesă in româneşte". Vre-o

www.cimec.ro
 MEM.ORll

patruzeci de Latini occidentali. Multi lume. Primire

foarte ulda.

JO August.

Cineva, îngrijorat, îmi spune cc! pretutindeni sânt ta„

9ere „constructive'" ale Garzii de fiH. Şi în Vrancea, şi
1Ang4 Buzc!u. Pancarte mari cu „îrăiascii cllpitanul".
Semnul lor electoral e pe toate cas~le din sate.

13 August.

Visita Regelui, în cea mai bună disposlţle. ll saluta,

româneşte, Camllluccl pentru Italieni şi o domnişoară
polonă pentru ai săi (ajutiltoarea lui W~dkiewlcz fiind
Ia Mangalia).
La masil, unde sânt şi Mircea Iorga, Topa şi N. Geor.,-.
pjescu, conversaţia e cu totul liberii şi glumeaţi!. Regele
l!e arate! foarte bucuros. Vorbim de Maniu, de Miha„
lache, de Goga, a căror critică nu-l desplace. Arăt cum
nu m11t caut contactul prin întruniri. Regele-şi exprime!
credinţa că guvernele pot prea puţin şi cc! trebuie să se
aştepte binele de la iniţiativa particulară.
E foarte bine informat în toate, discute! chestii de fapt
şl se fereşte de a exprima vre-o pilrere.
Cu dânsul e şi Inculeţ, care spune el! sânt numai
vre-o treizeci de tabere. Uciderea lui Stelescu a fost cu
putinţă fiindcă fără a înştiinţa s'a dus noaptea la spital
şi flindcii ai lui l-au trădat.
Regele regretll plecarea Turcilor de la noi şi are în-
doieli asupra viitorului creaţiunilor neînsufleţite ale lui
Atatiirk.

www.cimec.ro
 N. I ORG A

22 August.

La Bucureşti pentru conferinţa de Id radio, d.:spre

dislrugerile de monumente de artă din Spania.

23 August.

Prat y S'Jutzo, ministrul demisionat al Spaniei, îmi

scrie că ar fi bine ca, în numele lntelectualităţti române,
sd rechem Guvernul din Madrid la datoria faţă dt: civi-
Jisaţie. Îi răspund că, aşa cum sânt acei oameni, ar fi
în zădar.
•
De ieri md caută dr. Lupu. De şi simte cil evit o întâl-
nire cu cine a venit ca li1udi1tor al lui Stere şi repre-
sintant al „frontului popular" apus€an, El mii visitează.
li declar cd nu fac politicii şi nu mii interesează acţiu­
nile politice. „Mal mult îmi pasi1 când mi se schimba
buccltiireasa decât când e vorba de un nou Guvern."
Totuşi aflu scopul visitei. Se teme cil Regde chlami1 la
putere pe V ai da, ai d!ruia au ţinut azi o întrunire ai ce
şi cel aceasta s'ar face cu sprijinul Gărzii de fier favorite,
cdfe-şi are doucl deposite de arme şi al cării „căpitan•
comandii la Techirghiol cinci sute de al lui, cari foc exer-
ciţii de tragere Id ţintă.

25 Octombre.

P. Antonescu la mine. Arcul de Triumf se mântuie.

Păstrează ambele inscripţii ale mele. S'au introdus me-
daii3anele regelui Ferdinand şi reginei Maria. Pentru in-
scri;Jţîe şi-o reservase Liipedatu. R1::s.iele a vrut s'o fad!
el. Apoi a renunţat. Nu va fi nimic:. Nici pe dos, unde ar

www.cimec.ro
 MEMORII 351

fi voit poate numele sc1u. Propun cifra rt:galc1 şi: „Rtg-

nante Carolo secundo, anno regni sui sexto". Anton~scu
imi spune cc1 Regele socoate net:xlstentc1 Domnia fiului.
•
La Sinaia, Madgearu e ameninţat cu moartea (d şi Lupu,
Mezincescu) dacă se atinge cineva de Codu~anu (ei şi-au
f<lcut şi şi-au primblat la Bucureşti, liber, gi:lrzile). S'a
cetit de nişte băieţi decretul .mobilisării gărzilor" în faţa
soţiei lui Madgearu. De alei, telegrama acestuia către
Regele.
*
La G:llaţi a fost stâlcit de „gardişti" secretarul „Cru-
ciadei ".

27 August.

Visita lut Jean Paul-Boncour, secretar al Legaţiei Fran-

cii:!! şi însc1rcinat de afaceri pănc1 la venirea lui Thierry.
Superb băl.:it de treizeci şi unul de ani, robust ca un
ţăran. Îitulescu-i făgC!duise că-l va conduce la oamenii
politici români, dar n'a avut timp s'o facil. E îngrijorat
de aplecarea spre dreapta, deci spre Germania. Îi spun
că Regele holcltrăşte şi orice Guvern va face politica lui;
opinia publică nu există; „garda de fier" singurC!, cu un
Guvern ca acel de ·azi, poate da o loviturc1. Regele
Si! va ţinea de cuvântul dat la Paris. Nici eu nu înţeleg
mistica uneltelor oarbe, capabile de orice, dar ml?carea
cocice de mult, favorisatli de factori Importanţi din Stat,
cari voiau lucruri m ut pe cale revoluţionară.
0

El nu crede că stâng1 francesă va merge prea de-

parte. li pare bine cC! Dubas, contra pc1reril lui Blum,
a împiedecat intervenţia în Spania, care ducea la răz­
boiul mondial. Crede, cu „frontiştii" potoliţi prin venire11

www.cimec.ro
35'.l N. I ORGA

la guvern, dl n'aş avea de' monstra ţii la viitoarele mt le

conferinţe. Oricum, politica externă a Frandti e alta
decât cea internă.
Flota Angliei e o necesitate de viaţă pentru Franţa.
De acela curtenirea Genevei, de unde tl vine şi a cilrii
nulitate-I face sil surAdt'l. Numai prin aceasta se pot
ţinea Englesil.
li arc:'it cil Legaţia Franclei a fost un simplu bircu de
primit şi trlmes hârtii, că s'au primit tot „ciocoii", uriţl
şi despreţuiti, filrc:'i influrnţă, cc:'i s'au fc:'icut şi afaceri.
Trebuie să fle o casii deschis<'i pentru artişti, literaţi, în-
văţaţi, pentru cei cu studii în Franţa. El vorbeşte de
studenţi: îl spun că, de fapt, el sant câştig<:iţi de hitlerism.
Dar trebuie fclcut cevcl pentru cartea frances<!. El ştie că
se va face ceva în toamnă. h recomand pe librarul Gamber.

Generalul Sebina a aflat de la O. Ghica o conversaţie pe

care ar fi avut-o UgoSola cu d-na Alexandrina Cantacuzino.
Ar fi spus că, a~a cum ne-am purtat cu Italia, vom pierde
tot pănll la Carpaţi, pe cari tot ltalta ni-l va conserva.
Scriu lui Ugo Soia cerându-i n mă !~muri ca să nu plec
cu Inima împovărată în Italia, unde merg ~i pentru
opera de apropiere.
•
. Boncour a fost în Bucovina şi a admirat frescele lnd,s-
tructibl!e. Află pretutindeni peisagii CA ale Franclel şi-1
interesează asămănările cu poporul frances. Tatăl său,
antropolog, va veni, la anul, la congresul din Bucureşti
Noul ministru e un om de ablct patruzeci de ani tre-
cuţi. Soţia sa, tânăr.ii, n<!scutil. Rotschlld, e botezată.
Ugo Soia- mi-a rilspuns. Italia e chela de boltă. Nu
trebuia s'o atingem. Consecinţlle vin de la sine. Toate
acestea cu dorinţa de a mă vedu.

www.cimec.ro
 MEMORII 369

5 Novembre.
Vorbesc, atingând şi primejdia de azi, la deschiderea Unf...
versităţii,unde se pare că profesorii voiau să foc o „lecţie".
Am ţinut să vorbesc după studentul a cărui cuvântare
trebuia să fie scurtă şi revăzută de rector şi de ministru.
Patriarhul a vorbit cuminte despre credinţă, pro-rec„
torul a arătat situaţia Unlvt:rsitătii 1 dr. Angelescu a l<'iudat
naţiorwlîsmul studenţilor, dar li-a cerut linişte. Toţi au
fost aplaudaţi numai unde era legătura cu curentul do„
minGnt. Studentul, salutând fascist, a vorbit, în aclamaţii
entu:;iask, dictatorial. ·
Era de faţă şi... J-na Alexandrina Cantacuzino şi alţi
amici desintertsaţl ai tinerimii.
„
Deschid cursul la Universitate.

A venit la mine fostul ministru al educaţiei itallene,

Bodrero. li arclt cât ne jigneşte gestul de la MIL:ian, Dadl
vor sc'l trimeată soldeţi italieni ca sc'l dea Ungurilor Ar...
dealul, mii vor găsi în faţil şi pe mine. El, foarte jenat,
catil să se scuse.

6 Novembre.
La Academie, despre sculptura veche la noi: r<ispuns
lui Tafrali, care a venit cu o conferinţă de Ateneu, cu
proiecţiuni.

Am văzut pe Victor Antonescu. Explic4 votul său pentru

Etiopieni prin aceia că nu se putea desface de „aliaţii
noştri" (între cari şi Anglia), nici să fie cu Ungurii şi

VII·

www.cimec.ro
370 N. I ORG A

A1b1nesii. Şi el face posibilul ca sa nu bucuram pe Un•

guri lnduşmănindu-ne, de la popor la popor, cu Italienii.
Ne învoim ca sa se trimeata preşedintelui Academiei
dei Lincel o telegrama a mea, Invitând pe cine vrea sil
vie, pe sama noastră, pentru a studia, în toat.1 libertatea,
situaţia etnograficii în Ardeal. Invit telegrafic pe Ercole
a ni vorbi despre „Cum s'a facut Italia". Voiu tipilrl o
carte cu lămuriri „N. Iorga a Benito Mussolini". Lui Bo-
drero, Antonescu nu-i va da un dejun, dar va plati pe
cel dat de Motru. Se va da o leafă lui Isopescu pentru
a putea să lucreze. Lugoşianu nu poate fi rechemat, ca să
nu se supere Stelian Popescu. Ciotori însJ, da, pentru cil
s'ar fi lucrând.
Cineva-mi arătă cil Preziosi i•a spus, acum trei ani, că
Mussolini ne iubeşte, dar n'are cu cine vorbi. Şi Victor
Antonescu ştie dl Mussolini nu primeşte pe Lugoşianu .
•
Bodrero, primit la Academie, a răspuns cu vorbe vag
despre datoria morala a profesorltor .
•
Vorbesc la Radio, şi ln trei limbi straine, cu difusare,
despre „Fundamentele drepta ţii naţionale".

8 Novembre.
La Ciilugareni, pentru comemorarea lui Mihai Viteazul.
Foarte frumoasa conferinţa a generalului Sebina. Dejun Io
frumoasa casii de ţara a lui Vartiade .
•
Tot oraşul e împănat de ţaranii lui Goga.
Wolbe, biograful regelui Ferdinand, care-i priveşte de
la mine, îmi observ! ca la ei nu se adunau în aseme•
nea manifestaţii decât oameni cari înţelegeau.

www.cimec.ro
 MEMORII 371

I I Novembre.

T 0pa îmi releva nesinceritatea lui Stoiadinovicl, care

vorbeşte de dreptul fiec4rul membru al Mlcei lnţelegeri
.de a-şi cauta, în afar4 de punctele înseşi ale pactului,
de Interesele sale proprii.
ln acest moment prinţul Paul, a cărui soţie e vara
primar a duces1;:i de Kent, e la Londra pentru a primi
orientc'iri.
„.Iar la Bucureşti se află şefii statelor-majoare ale
Statelor balcanice J
Un medic cunoscut Iul Topa a îngrijit pe St~ladinovici,
„omul prinţului Paul".
Tot Topa-ml spune ca la masa Cavalerilor Ordinului
Mihai Viteazul, Regele era îngrijorat şi obosit .
•
Ducesa de Atholl, care a vorbit prietenos despre Ro•
mani în Parlamentul engles, rlispunde amabil la tele-
grama mea de felicitare şi promite o scrisoare.
Ercole-mi telegrafiaz4 elf e dispus sli vie la Bucureşti .
•
Wolbe a fost la Regele. I-a CE:tit, într'o audienţa de
trei şfcrturi de ceas, din cartea despre Ferdinand 1-iu.
Regele a făcut rectific4ri neînsemnate (astfel : di se exa•
gereaza timiditatea lui). N'a răspuns la întrebarea cu
privire la motivul urii lui Brătianu. Pentru altele a fost
trimes la Tzigara !
•
Seara, conferinţa mea, la "Universitah.'a Liberă", despre
Horia, Cloşca şi Crişa11.
•

www.cimec.ro
3;2 N. I ORG A

D-na Sabina Cantacuzino-mi spune că Sâmbătă va

collferenţla fa „Oaltes" contele Rudlger Altmann, consilier
al Legaţiei germane, despre musica germană. Dar d a
fost şeful poliţiei secrete pe vremea ocupaţiE'i şi a ordo-
nat perchisiţii. Crede, cu dreptate, cil nu e un lucru de
sufult. Vorbesc câtorva studenţi, cari nu par a înţeleg.-.

12 Ncvembre.

La Victor Antonescu, care e cu ministrul Francid,

solid om înalt, blond, pacific. Ministrul de Externe
nu poate da nicio suggestle şefului Legaţif'i, Fabricius.
„Corp diplomatic„. ". Amintesc lecţia iniţiali! pe care i-am
dat„o lui von Schullenburg. Este deci şi o diplomaţie
mai nouă decât a lui. ..
Spun generalului RosE>tti că o soluţie bună ar fi aceia
de a se refusa, supt un pretext oarecare, sa~a Rc!imâne
:'lă întrebe pe Ţiţelca. O:lr şi generalul e Indignat.
Chemat, Cocea, directorul conservatoriului • Pro Arte•
~i organisatorul cookrinţelor, se arată dispus a aranja
lucrurile, vorbind lui Fabricius. Merge de douil ori la
dânsul şi aduce r~spunsul că Altmann nu e vinovat, dl
nu pr!mr:şte ca el, ministrul, să presldr ze, ci, supt cuvânt
de boală sau pentru că publicul nu ştie nemţeşte, să se
cdească t xpunerea secretarului; daci! vor fi demons-
traţii, el va cere satisfocţie.
Vorbesc din nou cu d-na Cantacuzino. lmi povesteşte
că a întâlnit undE:va în societate pe acest urît ghebos,
că a întrebat cine e „monstrul", c~. aflând, a ruget să
nu i se preslnte Nemţi, ci:'lci scrie o cc.rt;? despre ocu-
paţie, cd totuşi i s'a preslntat, că, întnbat 1.facă e rudă
cu un Attmann, care, ca personagiu foarte important, a
scos din ca~a d-nei Maria Catars:tlu pe un s:tcnl:'r<ll bulQar

www.cimec.ro
 MEMORII 373

şi, corespunzând, ca şef al poliţiei secrete, direct cu

Berlinul, făcea liste de proscripţie, el a deckrat cil da,
e aceiaşi persoanil, dar a fost numai şef al poliţiei mi-
litare: ea i-a întors spatele (Antonescu spunea că d-na
Cantacuzino ex'!gereazc'!, ca toate femeile). Dau lui Cocea
textul unei scrisori · de renunţare, ca din partea lui, la
conferinţa.
Stelian Popescu promite pe mâni un articol. Tăt<irfscu
va vorbi cu Antonescu, si ,
el crede ca rsi ·mine cc'! sfârsi-
'
tul guvernilrii lui n'ar trebui se'! fie tntov<irăşit de lupte
ale poliţiei cu studenţii.
Nici el nu înţelege ce rost are adunarea la Bucureşti
a şefilor de stat-major din lnţelegerea Balcanice'!, atunci
când Stoiadinovici declară f<iţiş că fiecare din membrii
Micii înţelegeri îşi poate cc'!uta cum vrea de interesele sale.

13 Novembre.
Stellan Po)escu-mi comunică suprimlrea de censuri!
a articolului său, care era tare.
S;Jre seară aflu el!, de şi Fabricius a discutat cu Vic-
tor Antonescu, presintând acte ca s!l arllte că perchisiţiile
la d-na Cantacuzino s'au făcut trei luni după plecarea
lui Altmann, conferenţiarul a renunţat să vorbească.
D.u în „Neamul Romănesc" a apărut protestarea mea;
a cării traducere în franţuzeşte va fi însă suprlmat<'l la
Le Moment.
Studenţii erau preg<itiţi, şi cu bomb r<'lu mirosi,toare,
-ca s! tnpiedece rostirea conferinţei. Şi unii din colabo-
ratorii la partea musicală au fost aduşi să se scuseze.
*
Primesc de la Santi Quaranta (Albania) cele mai bune
:Ştiri cu privire la punerea pietrei de temelie A Institutului

www.cimec.ro
374 N. I ORG A

de cercett'!ri arheologice. Primarul oraşului e Românul Du...

mitrescu, prefectul are case în Bucureşti. Toţi s'au purtat
deosebit de frumos.
Tocmal când comunic lucrul acesta lui Victor Anto-
nescu, i se aduce declaraţia germani! ci! Reichul nu mal
accept4 prescripţiile tratatului din Versailles cu privire
la navigaţia pe Rin şi Dunt'!re .
•
Fiica mea Magdalina inu spune di la Verdun mutilaţi
francesi al Marelui Rt'!zboiu criticau pe Românii cari,
supt un regim fascist, ar pregt'!ti un nou conflict, dar ei
nu vor merge niciodatt'! - şi nu-şi vor lt'!sa nici flii -
contra Germanilor, chiar dace'! ar fi st'! se iele şi toatcl
Franţa, cc'! „paradisul pt'!mântesc" e în Rusia, cum ii
asigure'! tovar4şil. ln schimb, dace'! în Germania foştii
luptt'!torl au groaze'! s'o iea de la capt'!t, copiii mici din
şcoli cantă pe străzi: .Azi stt'ipânl în ţara noastre'!, mâne
pe lumea intreagt'!".

15 Novembre.

Deschiderea Parlamentului. Lipsesc şi Averescu şi Maniu

şi Gheorghe Brătianu. Nu vt'!d nici pe lunian. Cuza e
la Iaşi. Goga e încunjurat de grupul st'!u. Vorbim .de
tăgăduirile şi Insultei e Iul Maniu, cu privire la semna-
larea de mine a declaraţiei lui că ţările noastre libere ar
fi fost supuse. El crede c4 Academia trebuie s4 fie în-
dreptarlul în ci' tiile mari. O întreagă arlp4 dreaptă de
tineri liberali, pe carl-i manevreazt'! pentru aplause Să­
veanu, pe când C. Dimi.triu, a ct'!rul presldenţle la Senat
e ameninţată de L4pedatu, caute'! a se face vlslbil.
Regele e într'o splendidă stare de s4n4tate Şi de o
perfecta ţinutii. Mesagiul e foarte bine cetit şi pe anume·

www.cimec.ro
 MEMORII 375

locuri, ca pentru armată şt pentru concordia naţională,

puternic apăsat. Din cAnd în când, în fund, un deputat
liberal brăilean, pe care nimeni nu-l poate stăpâni, urlă.
III'

Oupă-amiazl vorbesc la Radio despre Regele ca apără,..

tor al drepturilor naţionale.

J 6 Novembre.

Duc1?sa de Atholl îmi scrie, trimeţând şi discursul el.

Aminteşte lupta Romanilor alături de Englesi. Nu se
dec lară pentru revisulre, dar ea trc bule să fie cerute!
doar liber, de o populaţie compactă. In scrisoare mă
întreabă ce cred despre legătura noastră cu Rusia. ii
răspund astfel :

„Bucarest, Nov. 16-th 1936.

Much honoured and dear' lady Atholl,
I thank Y ou very much for the kind words and for
the sendlng of Your very interestlng speech. And I pray
You to receive as a token of gratitude some of my
recent books, the French three volumes being a brief,
but complete account of the place of my nation in the
general mouvement of politlcal developement.
No compact group of Hungarlans deslrlng to return
under the former domlnatlon of the landlords exist ln
Roumania, the only exceptlon belng the Szekler, who
are separated from the Hungarians, to whom they will
not be assimilated, being a mixture of other Turks and
of the newcomers and having another sense of their
old nationality. The map of Europe asks not for a new
„couloir" as the famous one of Danzig.
With the Soviets we have a truce more as an authen ....

www.cimec.ro
376 N. I ORG A

ical peace. Under the red garmrnt and flag lives the
old Russtan, and, under the Russian, the permanent Rus-
slan, the old tendancies of the conquering rc:ces of Asia.
We observe the .pact", but w~ look with a watching
eye at the frontier of the old Moldavlan, I. e. Roumanlan
Bessarabia.
I remaln Your truly obliged fn mast sincne syrnpathy
N. Iorga.
Our wlsh fs a visit of Y ou, defender of the true rights
of the natlons, in the disputed countries of Roumania.
I can give Y ou all focilities of rnaking a personal and
direct enquete 1 ."

.Prea-onorată şi scumpă doamnă Atholl,

Vă mulţămesc farte mult pentru bunele cuvinte şi pentru trim e-
terea foarte interesantei d-voastre cuvantări. Şi vă rog să primiţi
ca un semn de gratitudine unele dm cărţile mele recente, cele trei
volume trancese fiind un resumat scurt, dar complect, al locului
naţiei mele în mişcarea generală a desvoltării politice. Nu există în
Romănla un grup compact de Unguri cari să dorească a se întoarce
supt precedent . stăpânire a marilor proprietari, singura escepţie
fiind Secuii. c..ari sânt despărţiţi de Unguri, cu cari nu voiesc a fi
oslmilaţf, ca unii ce sânt un amestec de alţi Turci şi de nou-veniţi
şi au un oit sens al vechii lor naţionalităţi, l-larta Europei nu cere
un nou culoar ca vestitul de la Danzig.
Cu Sovietele avem mai curând un armistiţiu decât o adevărată
pace, Supt veşmOntul şi steagul roşu trăieşte vechiul Ru3 şi, supt
Rus. permanentul Rus, vechile tendinţe ale raselor cucerftodl'e din
Asta. Observăm „pactul", dar căutăm cu un ochiu veghetor la
hotarul vechil Basarabii moldoveneşti, adecă romăneşti.
Răman al d-voastră în adevăr obligat cu foarte sinceră simpatie
N. Iorga.
Dorim o visftă a d-voastră, apărătoarea adevăratelor drepturi ale
naţiilorîn regiunile disputate ale Romanief. Vă pot da toate uşurin­
ţile pentru a face o anchetă personală şi directă."

www.cimec.ro
 MEMORII 377

17 Novembre.

Discut la Senat casul Gurie. Mitropolitul nu primeşte

textul de demisie pe care I 1-am trlmes. Tătlirescu m'a
asigurat cCl se va lucra mai prudent.

18 Novembre.

La Văleni.
Dimineaţa, Guillaume, ministrul Belgiei, îmi spune ca
în ţara sa sânt mu!ţi pentru Unguri, aşa de bine şi-au
fccut propagat;dct. lmi spune în taină că el ar dori să
dea lămuriri anonime şi-mi cere Informaţii.
E fiul unei Gradiştence.

19 Novembre.

Ottavianl se anunţi!!. lmi mulţămeşte pentru atitudine.

Explică totul prin dorinţa italiană de a desface Ungaria de
Berlin. Deocamdată s'a isclllit tratatul de comerţ ltalo-
român. După visitele anunţate se va mai putea· face
(~va. Va interveni si1 mi se răspundă de la Academia
dei Lincel, cc'lrela i-am oferit o cercdare la noi (sânt
membru corespondent al el). Îi arăt ridiculul "asiatic" al
Ungurilor, cari fac să se graveze pe o coloani1 cuvintele
de fi1giiduială ale lui Mussolini; mâne, ei ar fi gata să in-
sulte, ca pe vremea războiului.

Dupi1-amiazl Pavlovici, secretarul ~ r aţiei sârbeşti

Vine de la Bruxelles. Discutilm cuvintele lui Stoiadino-
vici, a clirui cariero!, în Finanţe Şi la Universitate, se
schiţează. Cu privire la adunarea şefilor de Stat-major,
pune că ei, Iugoslavii, n'au nimic de comunicat Turcilor.

www.cimec.ro
378 N. I ORG A

El crede că Titulescu era amicul intim al Regelui.„ li

arăt ce a fost în adevăr. ŞI Iul ii pare el! se făcea o
politică prea personală. li spun di, acum, Stoladlnovicl
„ titulescisează".
Vorbim de evenimentele din Franţa, unde s'a sinucis,
în faţa calomniilor, ministrul de lpterne, Salengro. El
crede că ~La France ne branle pas". A crescut acolo
Şi o iubeşte. Bunul simţ frances va învinge.
li spun, cu privire la visita prinţului Paul la Londra,
că acolo nu mai e o politică .

•
Lăpedatu-mi lămureşte că nu el a mânat casul Ourie
pe linia pe care, brutal, 1-a împins lamandl. Dar Regele,
după o vlsită a Mitropolitului Bucovinei, a cerut de
trei ori să se iea măsuri... Lăpedatu recunoaşte că nu
sânt probe de valorificat la Curtea de Casaţie ; şi alţi
episcopi fac confusie intre ce e al lor şi ce aparţine Bi-
sericii. Banii s'au întrebuinţat la construcţii. Ce va face
Sinodul dacă la Casaţie Mitropolitul e achitat? Nici vorbă
de a I se putea interzice intrarea la Senat. Trebuia chiar,
pentru darea îrr judecată, să se ceară p~rmlsiunea Adu-
nc'lrii. Adauge că, neadmiţându-se să fie cuprinse Cultele
în decretul-lege care reorganisează Ministerele, acrst
„M!nisteriu ", căruia i s'au încredinţat unele funcţiuni, a
rămas filră basc'! legală.

•
Seara, Armand Clllinescu. S'a simţit că, pentru moşte­
nirea liberalilor, Regele s'ar gândi la mine, pentru un
Guvern de alegeri, pe care ai săi ii vor. Aş primi? Şi-mi
aminteşte legllturlle cu el, cu seara din 1919 cand am fost
de fapt proclamat şef al lor, dar Stere s'ar fi opus.
li răspund că,. dacă el mă cer la Rege, aş primi, dar

www.cimec.ro
 MEMORII 379

numai pentru a da ţ4rll pe 1Ang4 elementul.incontestab

al Coroanei acela al unei Parlament de origine Incon-
testabilii. Apoi s'ar vedea ce se poate face. - Dar dacii
avem majoritatea? - Nu vil pot împiedeca s4 guver-
naţi. Şi, dacii nu veniţi cu rfforme revoluţionare, v'aş şi
ŞI sprijini, filndc4 vil prefer unei „drepte" total lipsite de
experienţ4.
El crede cil s'ar putea ref;:ice blocul.
Vorbe~te de un Guvern Valda. li arăt cil Vaida, ex-
celent om, nu poate guverna.
C411nescu e Informat cil, la schimbarea de Guvern,
Garda de fier ar vrea să încerce o lovltun'l.
N'are încredere în Lupu, nici simpatie pentru Madgearu.

20 Novembre.

Comunicaţie la Academie contra celor „ patru provincii"

robite la patru feluri de străini (noi, cei din Vechiul Regat,
Fanarioţilor), cum pretinde Maniu .
•
La deschiderea cursului de engleztşte la Universitate.
AsistăRegina Maria, foarte obosit6 şi tristă.
·~

Seara, la radio, despre Solidaritatea naţională .

•
N. Georgescu-mi spune că Lupu şi Maniu lupt6 cu
Mihalache. Lupu cauta a aduce„. imp4carea mea cu Maniu.
„
Zaharia Bollă-Şi cere scuse pentru calomniile la adresa
mea.

Cumpărarea apartamentului Vernier la Veneţia.

www.cimec.ro
 o N. I ORG A

22 Novembre.

La Constanţa, conferinţa. despre Marea Neagri!l .

•
Aseart't, concert la Palat, cu „seria înti!llu" : câţiva mi•
ntştri,Argetoianu, Goga.

24 Novembre.

Onest discurs înţelept al lui N. Miclescu la Senat.

Inculeţ mă cerceteazi!l pentru a se sfii tuf în ce priveşte

casul Gurie. I se pare că acesta şi-a pierdut tot prestigiul.

27 Novembre.

Vorbesc la Mesagiu. Dup6 mine, Manollescu face

elogiul lui Corneliu Codreanu, puternicul, stiipânul su-
fletelor tinere, de care nimeni nu cuteazc! a vorbi. Ca
şi acesta, el spune ci!l oştile noastre n'ar merge intr'o
anume parte„„

29 Novembre.

Conferinţa mea la Iaşi, despre „Cultul onoarei". Foarte

multi!l lume, la început cam greoaie. Tafrali tipll.reşte o
bro;mri!l despre „calomniile• şl „infamiile" mele.

30 Novembre .
.
La Senat răspunde, cumpănit, Victor lamandi. Cuza a
preslntat ideile sale şi a încrucişat sabia cu mine pe tema
Mlnlsteriului de coaliţie cu program limitat şi a păstrării
Constituţiei.

www.cimec.ro
 l\I E MOR 11 381

1-iu Decembre.
Inaugurarea actului de triumf. Uniformă albă cu cruce
şt ctklulă a cavalerilor lui „Mihai Viteazul". Impresionant
discurs al Regelui. Nepotrivit invitat, nu vin .
•
Oupă-arniazi, la Parlament, pentru primirea parlamenta..:.
rilor ceho-slovaci. Nicio rânduială: eu aflu un loc în fund,
de unde rdus scl mă cobor. Vaida în picioare după uşă. ln
schimb, Argetoianu şi Goga, (la o manifestare a .Micii
lnţelegeri" ... ) in faţă. Discurs al lui Savcanu. Aşezat
vorbeşte Lăpedatu, care nu se aude. Preşedintele Ca-
merei cehoslovace, Malypeter, are, cu multă demnitate
p€rsonalcl, accente puternice. Al Camerei din Belgrad
improvisează, cu opriri şt strigăte: e o scădere de nivel.
Un entusiasm tâm'lr ii aduce, la şaizeci şt cinci de ani,
preşedintele, socialist, al Senatului din Praga, furtunos
aplaudat. lntr'o perfecta formă francescl, scurt şi cuprin ...
.liitor, tâni!rul preşedinte al Senatului din Belgrad. Escelent
supt toate raporturile vibrantul discurs al lui Tcltiirescu,
care a pomenit întăiu romăneşte pe întemeietorii morţi
ai Unirii.
T.1tilrescu se scusil de neatenţlile altora faţă de mine.
Dr. Lupu a protestat de ce nu s'a pomenit .ctitorul"
Maniu.

Am vorbit la Academia de Cometţ despre pretenţiile

economice ale revisionismulul maghiar. înainte de a
vl:'ni rectorul R4ducanu, cu mine, şi pe urmcl, studenţii
au cântat imnul „Legionarilor". Altfel, foarte călduroşi
faţă de mine.
*
Vlslta ziaristului şi parlamentar X din Belgrad şt a
unui biltrân deputat. Se aratil foarte ingrijoraţl pentru

www.cimec.ro
382 N. I ORG A

ţara lor. Stoiadinovici e un om de afaceri, pentru care

Rom4nia e doar o „ţar4 de benzinei"; n'ar avea sentiment
naţional. Dar prinţul Pavel numai in el se increde; nici
nu primeşte pe alţii. Jivcovici e supt supraveghere,
ameninţat cu domiciliul silit. Ar fi fost vorba şi de în-
Mturarea tânărului rege. Regina Maria e ca o prisonieră:
nu poate primi, i s'a redus apanagiul. Pretenţiile naţiona­
lităţilor cresc necontenit, din causa cartelelor electorale.
Unitatea ţ4rii e amenlnţatc!i. Ei întreab4 ce e de fc!icut.
•
Seara. masa la Externe. Sant în faţă cu preşedintele
Senatului cehoslovac, care pare foarte bucuros de vorbc!i ;
nu departe Cirici, profesor de istorie, care ni spune că
nu mai face Istorie de când e amestecat in politică.
Ministrul german vrea să m4 conving4 de inocenţa
secretarului silu : e om nalt, greoiu, fără aparenţă. îl
trimet la Goga, care ştte lucrul de la Berlin întocmai
ca d-na Cantacuzino, a căril mărturie n'o pot pune la
indoial4. Generalul Mittelhauser, frumoas4 figură de sol-
dat, spune că primul plan al lui Berthelot a dat greş,
Şi de aici sc4derea prestigiului lui. ŞI el crede c4 unita-
tea militarii a Micii lnţelegeri trebuia realisatil de mult,
deir cil în fine Cehoslovacii s'au convins de necesitatea
ei. Merge la Braşov pentru a vedea una din fabricile pe
care le-au f4cut la noi.
Victor Antonescu e încântat de ce s'a fc!icut la Varşo­
via : ii spun cil Beck e „ mai şiret decât el". Şi lui
Poninski ii pun întrebarea dac4 s'a schimbat Beck, tn
care cas colonelul ar trebui lnaintat general. Ostrovschi e
ofensat prin întrebarea mea: daci!, Polonii garantându-ne
aţc!i de Rusia, Rusia ne-ar garanta de Poloni şi ce„. colonii
p::>loae am im;>'1rti. El spune cil primul cas nu se pune,
coloniile le posedil... Englesii.

www.cimec.ro
 MEMORII 383

Multă lume, lux, goliciune, - nu numai trupească.

Un Catalan, acum în comerţ, Saldavilla, îmi înşiră
îngrozit hecatombele familiei sale: unchiul, de MeJlna
Coell, ucis la Madrid, şi alţii, şi alţii. Fiul, carlist, de la
care de mult nicio ştire.
Ugo Sota, abia întors, nu ştie să spuie nimic despre
gestul „ducelui". Regret! că a fost rău înţeles de Ale-
xandrina Cantacuzino.
Malypeter crede că nu trebuie exagerat gestul: s'ar
părea că ne temem. Italia nu se va mişca pentru Unguri.
ŞI pe el îl nelinişteşte duplicitatea lui Stoiadinovicl.
Şi ministrului iugoslav, Casidolaţ, îl spun ce zădarnic
a fost drumul la Sofia. Bulgarii vor toată Macedonia şi
toată Dobrogea.

2 Decembre.
Di!jun cu parlamentarii Micii Înţelegeri.
Vorbesc cu Malypeter, care înţelege rolul Ardelenilor
înainte de Unire : supt apăsare, el erau elementul activ
ln sens naţional. lt arăt ce a fost pe urmă ln viaţa
comună.
Victor Antonescu spune c4 a mers Ia Varşovia invitat.
Polonii, cari ar fi ln termini buni cu Germanii, ar voi
să se asigure contra Sovietelor. Lui, Antonescu, i se
pare că, prin Tttulescu, ·am mers prea departe în prie-
tellta cu ele; întâlnirea de la Varşovia înseamnă un
început de degajare. Astfel s'ar exercita o lnfluenţ4 şi asupra
Cehoslovacilnr, cari li s'au robit prea mult.
Vorbeşte Săveanu, care face din Iugoslavi aliaţii noştri
in lupta de la Rovine, unde în rândurile Turcilor a că­
zut eroul lor naţional Mcircu Cralievici.„ Slab răspuns
sârbesc. In numele Cehoslovacilor vorbeşte un amic al
Iul Hllnka, tl:lir, cu înfiţişarea de visionar chinuit, în

www.cimec.ro
384 N. I ORG A

limba lui de acasc'i. Pare un putt..rnlc orator. Traduce

Seba in romc'lneşte.
Fiind pomenit de Săveanu, ml se face o c<llduroasă
manifestaţ!e, la care se încruntă Argetoianu.
I-am recomanddt lui Malypeter excursii pe categorii şi
cilrţi de cuno~tinţă reciprocă.
Atmosferii greoaie fc'lrc'I intimitate mc'icar între Cehoslo-
vaci şi Iugoslavi.
„
Ieri, Vdida, cu care am vorbit cum se vorbeşte cu
dânsul, ml-a dat scrisoarea lui Corneliu Coc'reanu dltre
Rege, în care i se spune el!, in cas de sprijinire a So-
vietelor, soldaţii vor trage în ofiţui şi li se cere oameni-
lor politici să declare dl. fac ce foc pe capul lor, - şi
Regele tot aşa. ln zeci de mii de exemplare se răspân...
deşte aceastii pagină nebună. ln Ardeal, se impune
aproape cu sila. V aida a înfruntat pe cei cari iucreaza'. astfel,
şi partea aceasta din cuvântarea lui i-a t<'liat~o censura.
El spune cil a „incurajat" pe aceşti tineri, cari venlau
înaintea lui, ca preşedinte de Consiliu, „cu pil.filrla în
mânii". Apoi au apilrut dârji. Aceasta dupil ce vorbiseril
undeva ....

3 Decembre.
Dejun la Regina. lml arată scrisoarea din Spania în
care se spune ce frumos s'au purtat la Madrid ocrotind
pe nenorociţii rc1zboiului clvU, Z<ioescu şi Heliant. Nepotul
ei a căzut luptând din avion. li spun ce mi s'a comu-
nicat deipre situaţia în Iugoslavia a fiicei el. lml cere
liimuriri despre Bizanţ.
Intre Invitaţi Prat y Soutzo. Îmi spune c4 S. e un
aventurier, tidus h Bucureşti printr'o lt'glltură de mâna

www.cimec.ro
 MEMORII 385

stângă. E ŞI Goga, cu care, luat la o parte, Regine vor-

befte mult. Şi Patriarhul, căruia~i amintesc de casul Gurle :
recunoaşte că lamandi a procedat brutal faţă de cineva
care n'a fost condamnat. La Chlşim'iu se'adminlstra „ru-
seşte". Ap fac şi ceilalţi, tot aşa de autocratic.
Vorbesc îndelung cu Ugo Soia. lndreptăţeşte cu totul,
după datoria lui, pe Mussolini. Ne-am speriat degeaba.
Trezim a~tfel poftele ungureşti. La Budapesta er trebui
să se ridice un monument lui Titulescu şi altul lui Ste-
lian Popescu. Dovedim că ne temem. Citează vechi asi-
gurări ale şefului Guvernului Italian. Nu poate fi vorba
de hotarele Romăniei, ci mai curând ale Cehoslovaciei.
Mussolini a recunoscut că populaţia Rom4nicl e corn•
pactă, că între moştenitorii Austro-Ungariei ne presfntiim
cu mai mult drept şi cu mai multă siguranţă. I-a spus-o
lui, şi apclsat. Noi sAntem singurii cari represlntllm o slngur4
naţiune. De ce am fctcut distincţie între regele Italiei şi
Mu~olint, care el a dictat discursurile 1 Regele însuşi era
pentru adoptarea altei atitudini faţa de Rom4nia. Tele-
grama lui Victor Antonescu piirea c• Inaugurează o altă
ere'!; apoi a venit votul aceluiaşi pentru admiterea Abi·
sinlenilor. Numai supt A vere!cu ~I supt mine ltalfa a
fost tratata alrfel.
Par a prinde ins/1 ipotesa c4, dacă, azlt ar fi sli fixez eu
hotarul, aş face-o cu concesfl la Apus. li erlH că Oradea
e un cuib jidovesc, Aradul tot aşa. La Timişoara, sânt
Şvablt.
Goga e de faţă, ~i nu spune nimic. în foaia lui e
upllcaţia itallani supt forma unei comunicaţii din Roma.
Averescu, supt aceleaşi influenţe, va da, sHrll, o po-
vestire a relaţillor lut cu Mussolini, care e ptini âe nai-
vitate ~t profund umilitoare.
VII. 25

www.cimec.ro
3i6 N. I ORG A

Goga revine şi asupra secretarului de Legaţie german.

Seara, cuvântare la Liga: „Cum apar!lm Ardealul 1" •

•
Regele Angliei intră în conflict şi cu toţi oamenii
politici şt cu Biserica. Ar fi vorba şi de viaţa lui extra-
conjugala.
*
Condeescu la mine, pentru a mă ruga s4 vin la con-
certul de Sambllt4 la Palat. Greşeala lnvit4ril vine de la
Urdarlanu. Iodată dup4 discursul mieu la radio, Regele
1-a trlmes s4-ml mulţ4measc4. L-a mustrat pentru z4-
bava ce a pus-o.

4 Decembre.
Vislta lui Casidolaţ. Se declara legat de Stoiadino-
vlcl. Prestnt4 politica acestuia ca dreapta. E adev4rat
ca au încheiat cu Krupp, dar aceasta n'are a face cu
îndreptarea alianţelor.
Om fin, cu înf4ţlşare de poliţist cu ochiul ta pânda.
Osos, palid. Vorbeşte perfţct franţuzeşte. Se presint4 ca
amic al Franclel, unde a fost crescut.
•
L11 Senat, răspund învinuirilor lui Manollescu şi Gafencu
privitor la coborârea din tren, pe vremea mea, a pleni-
potenţiari1or germani pentru tratatul de comerţ.
Pe sc4rl Manoilescu cliuta!le a se îmbuna pentru elo-
giul lui Codreanu. I-am spus că are destule însuşiri ca
să nu urmarească astfel popularitatea .

www.cimec.ro
 MEMORII 387

La Academie ridic chestia broşurii Injurioase a lui

Tafrali. lea cuvântul şt Uipedatu.

Seara, Vaida. Ca de obiceiu, vorbire despre orice. A

fost mat legat decât cu Maniu cu Hodia, care, la un
moment, era să fle director la Novoie Vremia, Ruşii
căutAnd un European bine Informat. Abia dacă atinge
situaţia internii, în care n'am. din parte-mi, nimic sll-1 spun.

La radio, despre România şi RomAni în poesia italiană.

5 Decembre.

Seara, concert la Palat. lmposantă simfonia lui Sabin

Drăgoiu, Constantin Brâncoveanu. Regele e foarte bine
dispus; perfect prinţul; ambii ln civil. Sânt lângă Pa-
triarh, ca totdeauna chipos, dar neinteresat.
La bufet, Patriarhul şi Vaida înaintează pentru a li se
vorbi, de Rege şi de Regini!. Rfgele vine la mine. Se
scusd pentru zc1lbava lui Condeescu ; e foarte mulţămit
de cum 1-nm presintat la radio (spun ca s'ar putea rils-
pâ.ndi la şcoli). Îi semnalez ce mi-au spus Sârbii; el crede
că e exagerat: prinţul Paul merge spre Anglia, unde ar
trebui să mergem şi noi. - După ce se vor stabili acolo
lucrurile. - E o pripire a arhiepiscopului de Canterbury. -
S'o fi fllcut măcar după încoronare l -f\r fi fost şi mai rău ...

6 Decembre.

Ziua numelui mleu. Mulţi prktGui. Şi Manoilescu, şi

Costin Sturdza (a vorbit, dimineaţa, la adunarea lui Flli-
P'!scu, care a atacat dreapta aoarhicli).

www.cimec.ro
388 N. I ORG A

Regina-mi telegrafiazc'l: „Best wlshes for the wlsest under

the wlse" (.cele mai bune urilri celui mai cuminte intre
cuminţi•). Rfgele, scurt : • toate ur4rlle de bine de St
Nicolae".
9 Decembre.
La Senat aflu pe Cuza. Vorbim de casut cind ar veni
ta Guvern partidul dublu, - „prin forţa fmprejur4rl1or",
:iice el; .nu prin împrejurarea forţei", zic eu. Îi reco-
mand 11.:\ iea presidenţia, cc'lci, altfel, Gcga, de şi slab în opo-
!liţle, îi va distruge situaţia, având sacul cu grilunţe. El
s'ar vrea cu zece ani mal tâni!r şi se teme de recepţii,
etc. Vechiul junimist diletant.. .
•
Aflu de ta Bossy, venit sit-mi vorbeascc'l de numirea
lui Budapesta, unde-ml arat! Intenţia unor relaţii cultu-
rale, şi-l disuadez, duşmc'lnia fiind lremedlabllc'l (dar s'ar
putea traduce mai vechea mea broşurc'l împc'lduitoare
despre raporturile dintre cele douc'l naţii), c! Goring, po...
menind de Unguri şi Români unuia dintre al noştri, a spu!l 1
.cel puţin Românii şi Iugoslavii n'au fttcut din Muller un
Mullerescu sau un Mul!erovlci, pe cAnd la Unguri toţi
Mtilleril au devenit Molnari".
*
Pe când „ Viitorul" publică biografia lui Erce;le şt Le-
gaţia italianc'l şt Biroul Presei se intereseaz4 de venirea
tui, el, foarte jenat, îmi scrie că o misiune importantă îl
reţine „câteva si!pt!m.lni" ...

IO Decembre.

Am admis studenţilor, cari s'au adresat public, foarte

~uvilnclos,profesorilor lor, sa a mAn cursul mieu la Unl-
Yersltate.
•
www.cimec.ro
 MEMORII 319

U 1 ilar german recunoaşte eroismul soldaţilor noştri

expuşi lui Falkenhayn.

13 Decembre şi urm.
Cuza, foarte volnic şi foarte aplaudat, discută la Senat
„ chestia jidovească".
•
Presa fixează Mlnlsterlul mieu cu Vaida. La 10 De-
cembre acesta a venit s!-ml vorbeasdl de Hodia, de
Novee Vremia, etc.
16 Decembre.
Ghiţă Pop provoacă la Cameră un more scandal,
vorbind de lnvasla în Ardeal a regăţenilor. E lovit de
Robu şi alt cuzist, şi insângerat. Ar fi o nouă operă a
lui Maniu.
17 Decembre.

HaUpa fa~e acelaşi lucru la Senat. Vin, cand, în mijlo-

cul tumultului, dominat de strigiltele lui Mumulanu,
sin;iurut senator cuzist, el continuă lectura unei hartii
i:t care e şi pasagiul, relevat cu indignare de Negură,
unde ss spunea ce s'a fCicut supt Ruşi alături de ce nu
s'a f~cut supt noi. Iau cuvlntul pentru a denunţa această
sinucidere morală din lips! de descernCimânt. Era vorba
s:!-1 apere Glfencu, care însă, ca şi Cost!chescu, pleacă.
Vorbeşte în loc R!dulescu-Mehedinţi care lncercand a
<:eti alte părţi, cer lui Negură să repete partea Incriminatei.
Apărareil cade de la sine.

19 Decemf>re.

Lii Sinaia, pentru a scrie mai departe Istoria Romdnilor.

www.cimec.ro
390 N. I ORG A

25 Decemb1e.

Topa-mi aratd cel Mihai Popovici, întrebat asupra

şanselorde succesiune ale p~rtldului său, a spus, arCltând
în ce hal de neînţelegere se află ei, c4 aceste şanse sAnt
„numai în cămaşa umflată a Iul Mihalachl".
*
Preşedintele Academiei dei Lincel din Roma îmi răs­
punde, aşa de titrziu, că a consultat asupra cllllltoriei de
Informaţie fn Ardeal pe mai mulţi colegi, cari n'au primit .
• ~ sembrato al colleghi lnterpellati che non fosse
necessarlo l'invlo di una Commissione italiana in Transil-
vania, per la considerazione tra l'altre che eslstono gia
in Italia ample informazloni sul vari aspetti della ques.-
tione" 1• Dar, dacit, în treacăt, cineva din membri ar voi
sit afle ceva, m~ va căuta singur.
Pe de alt4 parte, Isopescu-mi scrie că Berton! a ap<'lrat
într'o lecţie, strălucit, causa noastră şi că a Isprăvit
strigând: „Vlva la Romanla".

31 Decembre.

Regele răspunde amabil la o telegram! a mea deose-

bit de caldă. La radio, îndeamnă la buna înţelegere.

1 .S'a părut colegilor lotre baţi că nu e ·necesară trimeterea unei·

comisiuni Italiene in Ardeal, pentru că, intre altele, exist! în Italia
bogate informaţii asupra feluritelor aspecte ale chestiunii."

www.cimec.ro
 1 9 3 7.

www.cimec.ro
www.cimec.ro
 1-iu !anuar.

Regele caută,
în cuvantarea festivă, a convinge pe
"pesimişti" căn'au dreptate şi desfăşură un program de
muncă în domeniile : armatei, drumurilor şi si!nătăţll .
•
Primesc o scrisoare de la ministrul de Externe Delbos,
în care-mi mulţămeşte călduros pentru articolul _mleu
despre dânsul, adăugind dl o face şi din partea Guver-
nului frances.
Şi o telegrama. de la„. Grigore Filipescu din Nisa, cu
acelaşi cuprins!

7 !anuar.

Discuţie prin ziare despre visita lui Armand Călinescu

la mine, care ml-ar fi „oferit şefia partidului ţărănesc".
Se ridici! Madgearu ca să declare că un şef este şi el
se chiamă Mihalache.
ln acest timp lucrez din greu la volumul V din Is-
toria Romanilor.„.
14 /anuar.

Generalul Schlna îmi spune că în sarcina Iul Titulescu

ar fi cedarea, după dorinţa lui Blum, către Spania a

www.cimec.ro
 394 N. I ORG A

unul număr de avioane comandate de noi sl că ar fi

•
plecat ministrul Caramfil pentru avioane ce ar fi fost
s4 se vAndc'l Mexicului cu aceiaşi destinaţie.
D-na P. ar fi spus că Tltulescu a refusat propu-
nerea ambasadorului Italiei la Paris de a se declara,
dupll ins4şi dorinţa Angliei, contra sancţiunilor la Geneva.
S'ar fi ridicat şi ar fi spus cc! el e pentru sancţiuni.

19-23 /anuar.

la Bucureşti.
Se discute! în Camere\ demisia lui Caramfil. Ciugureanu
se ap4rt\ de învinuirea c4 ar fi traficat cu vânzarea
avioanelor ct\tre Mexic. La Senat, decretele-legi.

23 /anuar.

Moştenitorula fost operat de apendicltt'i la Florenţa.

PrinţulNicolae e bolnav de scarlatinc'l. ,Şi mani anm
adunarea celor decoraţi cu Ordinul Ferdinand„ ..

24 /anuar.

Visita Iul Seba. Vrea sc'l-mi ceară o prefaţa la ediţia

romăneascc'l a ct\rţii sale. Imt dcl explicaţie
cu privire la
un pasagiu luat dintr'un nrticol al mieu, care a supt\rat
pe Poloni.
Apoi vorbeşte de reallsările despre care de atâtea ori
am discutat intre noi. La Pirotehnie, cu meşteri români,
cari au înlocuit pe Cehoslovaci, se pot face zilnic sute
de mii de cartuşe. Se va începe motorlsarea, int41u cu
maşini aduse de la el, apoi se va lucra în ţară. Lucrul
s'il pornit la Cugir 1 vom face mitraliere la noi. Bata va

www.cimec.ro
396 N. IORGA

va reveni la mine pentru a m4 întreba cum merge opera

mea de istorie.
Regina Maria e de faţa, foarte sliibltcl 1 adesea isolatti.
Regele a numit pe Amza la radio, unde, p4nil acum
la un venit de 100.000.000, slnt de trtii ori pe atâtea
datorit.
Vorbesc mal mult cu Vaida şi cu Goga. Ambii
constatil trildarea Iugoslavilor şi isolarea noastrcl. - D-ta te
bucurii, d-le Goga, cilci vrei s4 mergem cu Nemţii„. -
Vom fi siliţi sa mergem, ca slugi. Constatiim ciiderea
castelului de cărţi al lui Titulescu. Se pare cil Italia
împacă pe Unguri cu Iugoslavii şi df se pregiltesc ser-
bări de înfrăţire la Pesta.

25 !anuar.

Discuţie la legea agrară a lui Sasu. Bune idei, luate

îu parte de la mine. Dar mult4 reglementaJie de agro-
nomi. Cum se va pune în practicii tot acest decalog'?
Intervin în discuţie.

27 !anuar.

Cuvântarea mea contra presenţei unui vlcarlu rutean

în Bucovina.
29 /anuar.

Episcopul Rusu vine să-şi apere acţiunea şi scl lupte

cu ministrul în chestia bisericii Doamnei lui Rareş, luat4
uniţilor. E de o energie liniştltil şi sfld4toare care uimeşte.
Declarcl că nu-i pasă nici de Mitropolitul sau, dicl, dupii
canoanele Bisericii catolice, episcopii s4ot stăptml în
diecesa lor. Şi afirmă cel Doamna, catolică, a facut biserica
pentru catolici !

www.cimec.ro
 MEMORII 39

introduce fabricarea pneumaticelor. E vorba de o fabrlcil

pe la Mâneciu.
Jn domeniul economic, Cehoslovacia ni cumpdră porcii.
separarea grăsimii nefacAndu~se destul de bine la noi,
Cea mai mare parte din ce iese din porturile noastre
merj.le la ei.
Nici el nu crede în loaialitatea Ministerului iugoslav
Şi recunoaşte cil politica de basculil a lui Beck l-a distrus
tot prestigiul.

Fiul mieu Mircea îmi spune cil a plecat decepţionat

de la Tiltclrescu, c4ruia i-a vorbit de lipsurile armatei.
Nu părea destul de bine informat supt raportul tehnic :
se retranşa după lipsa de bani şi fc!lcea prea multe frase.

La Palat, primirea cavalerilor Ordinului Ferdinand.

Ridiculii chemare de un funcţionar în dosul unei_ mese
acoperite cu postav roşu a noilor membri. O puzderie,
represlntând mai ales Ardealul, cu doi~ trei Bucovineni
şi Basarabeni ; pare a fi opera lui Lăpedatu. Se decoreazi!
şi tipuri neserioase, ~I oameni ca Bocu, şi alţii al c4ror
rol în Războiu nu se poate descoperi, ca Pâcllşanu. Foarte
puţini din Vechiul Regat, mal mult generali, unii foarte
îmbătrâniţi. Lui Mihalache, care s'a fileul bolnav, i se dii
Cordonul! Spun Regelui 1 „mare pomanil, dar mai mult
cu ochii închişi".
Vorbesc cu Regele de boala Voevodului, operat la
Florenţa de apendlcltil. E o ridicare de temperaturii din
causa gripei. Regele e vesel, Şi o la în uşor. Flul său a
mal avut crlse uşoare. li spun cil trebuie sil albii o func-
ţiune şi apendicele, ca şi Parlamentul, de şi e în legi!turc'I
cu infecţia din intestinele care s&nt partidele. Apoi Regl le

www.cimec.ro
 MEMORII 397

4 Februar.

Prânz la de Weck. ŞI M. Popovki, Ollinescu, ba

ehinr d-rul Dobrescu de la Fagar11~. Cillinrscu e foarte
neliniştit. Garda de fier a sechestrat şi maltratat un
„tr.!dt'Hor"; Codreanu a Insultat pe directorul Postelor,
care i-ar sechestra scrisorile ; gardiştii bat din picior
~utorifi!iţ!lor. - De ce n'a fost a?a supt mine ? - Che>tie
de prestigiu.
I Februar.
Vorbesc în Senat co~tra demagogiei cu po'ltica rx-
te rnli şi contra aserţiunii din cartea lui Seba ca aş fi
insultat pe Poloni. Gafencu a anunţat o interpelare cu
privire la politica Romaniei. Cuza a luat cuvaotul ca sa.
apere pe Goga, care a vorbit pasionat la Cameră. A
facut-o cu talent şt cu prietenie.
De fopt, Seba a facut greşealo.- de a da pe faţa un
rusofilism panslavist, care e al întregii sale naţii.
Am spus ca la mine fusese ca sa-mi ceara o prefaţă
pentru ediţia romăneasc4 a cSrţil sale şi c„ mi-a vorbit
din nou de fabricile care s'au întemeiat la noi şi la
care iucreaza acuma Români. Arata cele mal bune
sentimente. Se scusa şi pentru pasagiul, neplăcut, care
mel priveşte.
E chemat acuma pentru explicaţii la Praga.
Discuţii de acestea fac râu într'un moment, clnd şi în
lntrrior avem atâtu griji.
•
Schina îmi spune cd ofiţeri cari au fixat hotarul dobro-
gean aduc ştiri de pregătiri militare ale Bulgarilor.
~oţele perfecte pilml la hotarul nostru ; subscripţia na-
ţionclli li-a dat un încruclşiltor; consulul cthoslovac de
la Vama-i îndHmni contrA noastră.

www.cimec.ro
398 N. I ORG A

Se pare cei Victor Antonescu nu mai merge Id Ancara.

Ce să caute ? Toate castelele de c!rţi ale lui Titulescu
au căzut...
11 Februar.

Mi se anunţă de la Facultate că nu e curs. Studenţii,

prin „Centru", au arătat dl au datoria de a intovilrăşi
sk:rlile lui Moţa şi Marin. Consiliul a acceptat. Motru
nu crede, pănă 1... am vorbit eu, di ar trebui măcar scusa
că printr'aceasta se evită tulburările.
Scriu ministrului de Instrucţie că, dată fiind şi slabt!
frecventare a cursurilor mele la · ambele şcoli înalte, nu
pot continua a vorbi inaintea unui tineret care s'a con-
sacrat numai politicii de partid. (Răducanu îmi spune că
la Berlin unii profesori vorbesc la trei studenţi.) Cer un
concediu de trei luni şi volu reveni numai dacă se
schimbă atmosfera. Altfel, să fiu trecut la Institutul de
istorie uni versată şi, eventual, să fiu pensionat.
Ministrul e în Consiliu, şt nu mi se dii legătura cu
dânsul. Merg acolo, la Consiliu. Tiitărescu vine la mine.
Cer să li vorbesc la toţi (Consiliul se isprilvise, dar erau
înc4 acolo). Li arăt spre ce prăpastie duce ţara îngăduirea
lor fricoasă : Codreanu a defilat ca un suveran după carul
funebru, lumea cilzând ln genunchi şi inchinându-i-se.
Măsuri trebuie luate imediat, plinii nu încep asasinatele.
Să se închidă U:1iversit4ţile !
Tdcere ... Tdtărescu vorbeşte de caracterul de simplă
pietate a ceia ce se petrece.
După-amiazi, la Senat, ridicându-se şedinţa, cel din·
jurul mieu recunosc ca nu mal e nicio autoritate, că
guvernul a abdicat. Cuza are mustrări de cuget pentru
ml?carea ce a pornit-o. El pretinde că partidul nostru
s'a ru;'.)t fondc·l eu am întrat în comisia de reforme .
•
www.cimec.ro
 MEMORII 399

Averescu ml-a trimes memoriile sale. li spun lui

Papacostea c6 şeful său ar trebui s6 ceară REgelul un
guvern de generali, presidat de dânsul.
*
Mîhalache-mi scrie, aprobându-mi gestul. Lasă istoricu...
lui si! judece altfel acţiunea sa, pe care eu am tratat-o
din punctul de vedere de partid. Face Impresia unul om
sincer şi cu simţ de ri!spundere. Şi totuşi e şt el între
pc!rlnţil demagogiei.

16 Februar.

Cuvântarea mea la Senat despre participarea miniştri­

lor Germaniei şi Italiei la înmormântarea luptătorilor în
Spania. Filipescu începuse, din punctul de vedere frances,
Gafencu, foarte prudent, din al ţărăniştilor (emoţloneazc!,
amintind că e cavaler al Ordinului Mihai Viteazul şi cc!
atâţia au murit atunci pentru ţară). Manoilescu pentru
Germania, slab.
Astar4 venise Inculeţ sll-mi spuie ca eu s6 iau iniţia ...
tiva. Am refusat. Nu e nici ln interesul Guvernului să
pară împins.
Cuza, de faţă, a tc!cut. A vorbit la Camer.!l, lung,
pentru Germania, Goga.

Sentinţile de moarte plouă la mine (două din Iaşi).

Pe prima am transmis-o lui Tătc!rescu şi generalului
Cantacuzino. Acesta, care-şi anunţase visita (prin Topa,
care a dus scrisoarea şi l-a înştiinţat că şt Macedonenii
lui ştiu trage), mi-a trimes o scrisoare. E supărat, - şt
mă mustr.!l -, cil am rupt ll'gătura cu tineretul, dar
declarli că nu de la ei, cari lucrează făţif, a putut veni

www.cimec.ro
400 N. I ORG A

ameninţarea. Şerban Flondor, figuri de posedat (ochi

cari se lnvArt, buză rasfrAntâ), începe cu mustrarl; pe
urma mB asigur4 că tinerii mă Iubesc, ca ei nu sAnt cu
svastica şi cu Germania, etc.
IS f'tbtuar.

Ministrul Instrucţiei, dup4 înţelegerea cu el, îmi da

concediu pAna la 1-iu Maiu, în speranţa cll voiu reveni
şi înainte. Nu sânt de loc dispus. Răducanu, pe care-l
vid la Academia Română, nu-mi spune nimic. Motru
mă lntreab6 ce suplinitor pun, şi eu ii intn h ce fel de
Facultate represintă. El spune di făr6 blandfţa lui s'ar
H bi!tut studenţii între dânşii.
Caţtva studenţi ma roagă sa reîncep cursurile .
•
Am vorbit la Senat cu privire la repetarea, în ex-
punerea de motive la un proiect de lege pentru înv4ţă•
tori, învinuirii neplăţii ldilor, supt regimul mitu, arUAnd
şi ce reputaţie de hoţi ni face o anume presă, precum
fi alte manifestaţii politice .
•
Regina-ml scrie rânduri de recunoaştue .

•
La Senat, dr. Angelescu îmi spune ca a chemat pe
prefectul Poliţiei, pe comandantul Bucureştilor (acuma,
Itaslevici), şi, fiind de faţ4 T4tilrescu fi luca, a fltcut pe
cel d'intălu să declara el în climinurl s6nt adevărate
cuiburi cu puşti şi mitraliere, că în câteva luni vom fi
„ltg11ţi cu toţii". Ceilalţi doi miniştri declara cil nu ~tlu
nimic. Ieri, Juca, vorbind la Camer4 despre scchestr4ri
fi lovituri, ar fi fost lamentabil. Angelescu ar fi pentru
închiderea cămlnurilor, dar abia ln Mart. Repetă că

www.cimec.ro
 MEMORII 401

Guvernul n'are prestigiu. A încercat a U.imurl pe Regele,

care, de douil ori, a „schimbat vorba". Va reveni, făţiş.
Vorbesc, după apologia taberelor Gărzii de Fier de
Manoilescu, arcltând zădărnicia proiectului de lege pentru
munca silnic! a tintrilor. Nistor, care-l presintă,.„ mii
felicită. Sauciuc îngaimil ceva, pentru ţilrilnlşti.

20 Ftbruar.

Tânărul secretar al Legaţiei iugoslave, Pavlovlcl, vine

să mă vadă. li vorbesc de atitudinea lui Stoiadinovici
(presa din Belgrad m'a atacat violent). Nici el n'are
încredere în Bulgari : o spune sincer.

21 Februar.

La Văleni. Mi s'a preglHlt un „parastas" de-al Gărzii

de Fier. Orăşelul e plin de poliţie. Din sus vin .cilmt!şile
galbene" ale Guvernului, în camion!

22 Ftbruar.

Al. Lăpedatu-mi vorbeşte de adunarea de la Dinu

Brătianu. Acesta a spus membrilor Cabinetului 1 „sânteţl
miniftri, dar nu un Guvern". Lă;>edatu vorbeşte de
elocvenţa, dar ~i de lipsa de consecvenţă a lui Tcl ...
tt'lrescu. La adun.rea cu prefectul de Poliţie, el ar fi
declarat cil ştie tot ce se petrece la revoluţionari şi că
1--ar putea aresta oricând, dacă n'ar fi oprit.
Seba la mine, cu d--na. Mulţămeşte pentru articolul
ce i-am consacrat. Nu s'a hotărît indl daci răml~e.
Regele i-a ar!tat simpatie pentru activitatea lui, dar „se
teme ca nu cumva acus1ţille contra lui să reapari, şi
w. ~

www.cimec.ro
402 N. I ORG A

aceasta să nu puie într'o situaţie grea pe Beneş". Nici

el n'are incredere în Iugoslavi, de şi, în situaţia sa, spune
că n'o poate mărturisi.
ŞI el ştie c4 Mussolini, prins acuma de greutăţile din
Abisinia (atentatul contra lui Grazlani), nu vrea sl1 facl1
gestul cerut de Guvernul nostru.

23-4 Februar.
Preşedintele Centrului Studenţesc afişează pe toate
zidurile că adversarul liberal a fost bătut cu douăzeci şi
cinci de beţe de toţi solidar, c4 Iuc11 l-a calomniat, că
partidul liberal va avea să plătească, şi la judecată, ~i
că, da, ei se ridică Şi de-asupra Statului.
Ml se spune, de ministrul de Războiu, cl1 acest pre-
şedinte a fo!lt arestat, cu secretarul lui cu tot. U.pedatu
ml asigur! cc1 s'au feicut descinderi la toate cămlnurile.

25 Februar.

C'Jmrten la mine. Victor Antonescu 1-a trimes la toţi

„şeru". Berlinul, declarând cc1 ministrul său n'a mers
decât la o ceremonie religioasă, rdm1Ci, din motiv de
prestigiu, orice alt11 sati!lfacţie. Şi eu cred cl1 aceasta ar
putea ajunge.
26 Februar.

Visita lui Lugoşianu (tot dup4 Mihalache, şeful). Şt el

crede ca. nu trebuie să mergem mai departe. A doua
formulă ar fi suficientă. A st4ruit pe lângă Ciano ca
pre!la italian! sil nu reproducă aceia ce s'a vorbit la noi
în Parlament. Ministrul Italian l-a spus ca. o face „pentru
dânsul". Comnen expune planuri de propagandă prin
lectorate. Prin presa nu se poate .
•
www.cimec.ro
 MEMORII 403

Am o frumoasă scrisoare de la N. Lahovary, ministru

la Tirana, despre bunul efect pe care l-a produs broşura
mea către Mussolini în cercurile italiene de acolo, agentul
financlilr scriindu-l chiar o frumoasă scrisoare .
•
La Senat, trebuie să m4 apăr de învinuirile de rea
credinţa, în Cameră, ale vechiului mieu calomniator,
Giurescu. Angelescu, preşedintele, Orleanu, Ioaniţescu,
Rădulescu-Mehedinţi se unesc pentru a-ml da cea mai
strălucită satisfacţie morală. La Camera, lipsa de autori..;
tate a lui Iamandi îngăduie un dialog cu acest trist
personagiu, care nu înţelege să i se închidi! gura. El va
reveni si a doua zi.
'
27 Februar.

Victor Antonescu vine a doua zi la mine. E mulţămit

de visltele sale la Atena şi Belgrad. Stoiadinovici e sin-
gurul om de energie pe care-l are prinţul Paul. Acesta
socotia situaţia interioară aşa de grea, încât îi trebuiau
aslgurCirile în strClincHate pe care le-a găsit, f.1ră a pune
mare temeiu pe dânsele. S'a ajuns la un resultat mul-
ţămitor.
El vorbeşte şi de schimbul de vederi cu Litvinov, de
când Franţa şi Rusia voiau să-l impule pactul militar.
ln timp de pace, i-a spus lui Litvinov, România are
nevoie de bunele relaţii cu Rusia; în timp de rClzbolu,
ne asigur! legCltura cu Polonia şi probabila intervenţie
germană. Deci: „nu ne temem de d· voastră". Cu Ger-
mania nu înţelege să se ajungă la o robire economică.
Astfel, azi România are o situaţie escElrntă.
A~teaptă o a treia formă de notă în chestia miniştrilor.
,Crt:de mai vinovat pe Ugo Soia, care era în ţară şi când

www.cimec.ro
404 N. IORGA

cu omorul lui Duca. A vorbit cu miniştrii strilini pentru

că miniştrii noştri
la Berlin şi Roma sânt în ţarii.
„
La Senat, D. R. Ioaniţescu îmi presinti pe Rege şt
Guvern ca terorisaţi de gardi~ti. Ar trebui s4 intervin,
pentru cil ţărăniştii se presintă ca singurii cari ar putea
s6 puie capilt agitaţiilor. Sint peste 170 de studenţi
arestaţi.
Dar ministrul general Angelescu jmi spune c6 n'are
nicio grij4. A fost scos un genual medic, care ceruse o
reculegere cu prilejul înmormântilrii.

J,iu Mart.

Visita fostului ministru de Instrucţie albanes Berati,

cândva elev al mleu.

2 Mart.

Atentatul contra rectorului Bratu e adus în Parlament.

La Senat singur Cuza tace: îmi !!pune că Bratu 1-a facut
pe el să fie scos din Universitate.
La Camer4, discursuri ipocrite ale naţionaHtor-creştlni.
Oh. Cuza declari!, d'upă !!cenele de la Bacău, că ai săi
nu cunosc violenţa, lor Goga se presintă ca „analist",
atacând pe... Bratu.

3 Mart.

Dupil ce am vorbit la legea muncii silnice a tinerilor

trebuie să iau cuvântul şi la discuţia privitoare la crima
din Iaşi.

www.cimec.ro
 MEMROII 405

4 Mart.

Rectorul imi trlmete o scrisoare necuvincioasă pănil

la injurii cu privire la concediul mleu. Trebuia să i-1
cer lui, Iar el nu are nici datoria de politeţă faţă de
mine şt nu înţelege un concediu fiindcă nu-mi vin
studenţii la curs. Cer ministrului Educaţiei să mii pen-
sioneze dacă nu-mi poate da nicio satisfacţie. El mi-o
promite.
*
Manoilescu face la Senat elogiul studenţimii şi mă
sileşte si Intervin adesea ca să-i rectific şl greşelile de
istorie şi cele de politică.
*
Ministrul îmi dc1 deplina satisfacţie.

5-6 Mart.

Luptc1 la Senat contra ridiculei legi universitare a sub...

secretarului de Stat Ştefănescu-Goangă.

6 Mart.

Filipescu-ml spune că Guvernul n'a cclpătat nicio sa...

tisfacţie in chestia atitudinii lui Soia şi lui Fabritlus.
Victor Antonescu ar fi desaprobat, la Atena, ·pe Tătă­
rescu. Ar fl rugat pe.„ Mihalache s~ intervie la ministrul
Franclei, şi acesta ar fi refusat. Filipescu ar vrea să m4
vadc1 în nu ştiu ce rol.
9 Mart.

Legea Teatrelor la Senat. Iamandi rdusc1 un articol

·Contra cinematografelor.

www.cimec.ro
406 N. IORGA

Victor Antonescu aduce o soluţie neaşteptat de bună

în chestia participilrii miniştrilor strilini la demonstraţia
„leglonar4". Filipescu-i rilspuude ca un cancelarlu, Ga-
fencu o cam scaldil, Ioaniţescu nu ştie ce sil trâmbiţe,.
Manoilescu-şi uitil „ legionarismul". Adaug câteva cuvinte
de bun simţ.
Proclamând pe Antonescu senator de drept, Liipedatu
face lauda acestei categorii.
12 Mart.

Legea stării de asediu se aduce noaptea pentru ca

partidele de oposiţie sil îngillmeze reserve sau să purece
amilnunte I Arilt ce poate teşi din îndeplinirea exactă şi
nemiloasil a mandatului de a face ordine care i s'a dat
Guvernului remaniat. Bentolu, care aduce legea, dove-
deşte mari însuşiri de vorbitor, dar se lasă ispitit la în-
treruperi care-i strică discursul.
•
Filipescu-mi propune să candidez cu Lupu şi cu dânsul
la alegerile din Galben„.

14 Mart.

La Văleni. ln ciuda legii contra cilmil~ilor, aici chlar-

subsecretarul de Stat Bejan îşi trece în revistil galbenii
cu crucea neagră.
15 Mart.

Regina ar fi avut un atac de parallsle. De fapt au

venit ambele ei fiice în grabil. D-na Mavrodi mă asigură
ci'i e vorba numai de o gripă răcitil: va fi nevoie de
cinci-şase zile în pat.
„

www.cimec.ro
 MEMORII 407

Cuza şi Goga renunţă ta cămăşile lor, după ce cel

de-at doilea declarase ln Cameră că n'o va face în ruptul
capului.
•
Codreanu ar fi scris Regelui, inştiinţându-1 dl studenţii
trimeşi ta vetrele lor nu-l mai iubEsc şi isprăvind cu „Să
ne vedem silnătoşi".
Din· partea comuniştilor, tot mal dese manifestele clan-
destine.
16 Mart.

Regina a avut o vilrsare de sânge din stomac, din

causa „gripei răcite".„ Ce zvonuri, unele teribile I

18 Mart.

Legea prelungirii presenţei la catedră a lui G. Mari-

nescu şi a mea. Frumoasă manifestaţie de simpatie ta
Senat.
19 Mart.

Răspund ta radlo lui Pester lloyd, care a C'erut schim-

barea hotarelor.

20 Mart.

Închiderea Parlamentului, cu un stângaclu discurs a1

lui Tiitărescu, care face apel numai la ai sc'li.
Gro!lo1ănla lut Bentolu, care, vrând să dea lecţii de
parlamentarism, izbeşte cu pumnul in pupitru şi se .rân-
jeşte, ma face să lnt€rvin, provocand şi ieşirea, de două
ori, a oposiţlei. Sfaturile lui Uipedatu, care crede C"! omul
„ va isprăvi ta casa de nebuni" şi declaraţiile tul Ojuvara
www.cimec.ro
408 N. I ORG A

n'au putut linişti pe subsecretarul care venise la Senat

de-a dreptul de la şam pante.

24 Mart.

Vislta lui S~ba. Pleacă lntrfstat. Crede di Guvernul

nostru 1-ar fi putut sprijini.
Vine ~i ziaristul, colaborator la foaia germană din ZU-
rlch, Leon Nemanoff. Om cu multe cunoştinţi, care a
văzut pe mulţi din conducătorii Europei. Starea de azi
ii desgustă. Află Incurajare în ce numeşte învierea de-
mocraţlilor şi hotărlrea energică a Angliei.

25 Mart.

La Institutul frances, cu de Martonne.

26 Mart.

Comemorarea lui Leopard! la Acad~mie.

28 Mart.
La Văleni, cu o ziari3tă francesă.

29 Mart.

Masa dată de dr. Angelescu lui de Martonne. Acesta

varsll pi!!harul cu vin roşu. li observ : e un omagiu d-lui
Blum. - Dacă 1-aş putea răsturna tot aşa ...

31 Mart.

Dejunul lui de Martonne la mine. Regele, care l-a

Invitat fi decorat, li pare foarte Inteligent şi bine informat
Se intereseazll foarte mult de reîmpăduriri.
•
www.cimec.ro
 MEMORII

Regina a primit pe un străin. Stătea dreapta şi sigur4.

I-a spus: „~i lumea mă credea acum paralitică".
„
0.-na Procopiu îmi scrie ar4tându-mi în ce chip scă­
zător d-na Marta Bibescu presintil, intr'un articol recent,
pe Regina. Ar vrea s4 răspund.

1-iu April.

Deschiderea Institutului de istorie universală. Cillduros

discurs al d-rulul Angelescu. Nistor promite colaborarea
Universităţii din Cernăuţi.

2 April.

Şi d-na Victor Antonescu-mi arată dorinţa Reginei de

a fi · apilrată contra articolului d-nei Marta Bibescu.
Regina a avut de fapt o rupere de vas în stomah. Se
va hriini cu piurele şt compoturi. Va trebui să renunţe
la fructele care-i plăceau a~a de mult şt Ia călăria care
era pentru dânsa o necesitate. Stă înc4 în pat.

4 April.

La Văleni, cu un profesor din California şi soţia lui •

•
Regina mulţămeşte pentru articolul cc 1--am consacrat.
D-na Rainer a g4sit-o foarte slăbită. Asupra bolii nu
vrea s4 se pronunţe.

5 April.

Sc:himb de scrisori cu Averescu. El îmi trimete această

adresă tipărită 1

www.cimec.ro
410 N. I ORGA

„Bucureşti, 3 April 1937.

Invitaţiune.

Domnule,
Pe basa unul Decret Regal, dat la Sinaia în ziua de
30 Decembre 1933 şt contrasemnat 1 de Preşedintele Con-
siliului de Miniştri de atunci, - dr. Angelescu -, de mi-
niştrii de Interne, de Justiţie §I al Apărării Naţionale,
Guvernul a fost autorisat să introducă în ţară regimul
stării de asediu, care, prin repeţirea ratificării parlamen-
tare din şase în şase luni, s'a menţinut pilnă astazi, cu
perspectivii de prelungire sine die.
Este, făril îndoială, o stare vădit anormala. Ea trebuie
să albă însă o explicaţie, pe care noi nu o cunoatem.
Cred că este fireasca dorinţa, pentru toţi oamenii de
bine, de a o cunoaşte şi de a face tot ce este cu pu-
tinţă pentru a teşi din ea.
M'am gândit că cei mai indicaţi pentru deslegarea
acestor două mari probleme sânt foştii înalţi diriguitori
al Statului, în cercurile politice supHioare, cari cu sigu-
ranţă vor putea avea şi în viitor sd-şi spună cuvântul
în chestiunile de interes general pentru ţară.
D-voastră sântcţi unul din aceştia, pentru care motiv
ml-am luat libertatea a vă invita să binevoiţi a lua
parte la o consfătuire în scopul sus arătăt.
Vă încunoştiinţez că o invitaţie identicii a fost adre-
sată tuturor foştllor miniştri, foştilor preşedinţi al Corpu-
rilor Legiuitoare şi foştilor primari generali ai munici-
piului Capitalei ţării.
Consf<itulrea va fi presidată de cel mai în etate din
Invitaţii cari vor binevoi si! vie în ziua de 22 April, oara
10 şi jumătate, în sala „Liedertafel", Str. Academiei, 20.

www.cimec.ro
 MEMORII 411

D. profesor Al. Otetelişanu a avut amabilitatea să iea

asupră-şi organisarea acestei consfiltuirf.
(ss) Mareşal Averescu,
fost în trei rânduri Preşedinte al
Consiliu 1ul de miniştri."
Ri!spund:
„Bucureşti, 5 April 1937.
Domnule Mareşal,

Primesc o invitaţie tipilfrită, purtând semni!tura dum-

neavoastri!, prin care mi! invitaţi pentru ziua de 22 April
la o consfi!tulre în Sala Liedertafel.
Ea mi se adresează pentru cil am avut cândva, pe
scurti! vreme, onoarea de a presida un Guvern, şi ală­
turi cu mine ar fi aceia cari şi ei au servit astfel Ţara
şi pe Suveran.
Modestul mieu rol in viaţa publică nu este legat însă
de ace11t moment dintr'o cariera de muncă pe multe te-
renuri, şi de aceia nu m'aş gi!si într'o societate de care
s4 mă simt legat şi cu care să fiu deprins a schimba
gânduri.
Pe de alt4 parte, necunoscând programul, dar cunos-
când prea bine lipsa de disciplină intelectuală în lumea
noastră politică, se poate ca discuţia să iea o direcţie
pe care să n'o poată împiedeca şt opri nici cel mal cu
autoritate dintre preşedinţi. Decât s6 fiu slllt a pi!răsi o
adunare cred că e mai bine sil evit anume surprinderi.
Preţuiesc insă după cuviinţă sentimentul patriotic care
însufleţeşte pe cineva care a adus atâ.t de mari servicii
ţării şi vă rog a crede în nestrămutatele mele sentimente
de cea mai înaltă stimă. N. Iorga.
Mă veţi scusa pentru scrisoarra mea obositi!. Mi se
pare ca însuşi scrisul cuiva ii complectează oarecum cu-

www.cimec.ro
412 N. I ORG A

getarea mult mai bine decât şi cea mai sigur! şi ele-

gantil reproducere mecanic!."

9 April.

Conferlnţil ta Academie despre tradiţia literarii. Foarte

multil lume. Aptause ale confraţilor, de dou4 ori, contra
obiceiului, în expunere. Mulţ4mtrt ale lui Antipa, care
prestdeazil, fi ale lui Ţiţeica.
A.pot, la radio, despre Basarabia.

11 April.

Serbătorirea lui Cuza. Am f4cut si i se aduc4 omagiul

Ligii Culturale, am scris un articol ta ziar şi l-am trlmes
o telegram.!.

13 April.

Reluarea la Teatrul Ligii, în condiţii esce1ente, a vechii

mele piese „Fiul cel Pierdut".

U April.

La un festival al elevelor mele de la V<'!lent, foarte

bună represlntare n piesei .o jertfă simplă" .

•
Ieri viitlta lui Bertolotti, cugetătorul fascist. li arăt ce
nedreptate ni face regimul italian, ce zSdărnicle e alianţa
cu Ungaria şi ce ofens! pentru noi sentimentalitatea cu
Stoiadlnovici. Răspunde, reservat, că sânt numai .con-
i.ingenţe".

www.cimec.ro
 MEMORII 413

15 April.

Redeschldereil cursului de la Univusitate. Sala plinii.

Li învederez c.\t au lipsit de la datoria lor
faţ4 de mine.
Arat.ii foarte bune disposiţii.

16 April.
'
Br/He:scu-Voineşti întrebuinţează, la Ac11demie, forma
unei satire literare pentru a lupta contril literaturii arti-
ficial violente. Foarte mult public ~i foarte călduros.
Asist4 Upton Clark, care-mi vorbefte într'o foarte
buna romanească, şi Jeanne!. ln delicate cuvinte duioase
Lăpedatu presinti:I felicîtlirl lui Cuza, menindu·-i noulizeci
de ani, ~i din partea celor cari nu vor mal putea vorbi
atuncea. Răspunsul lui Cuza e puţin potrivit: vorbtşte de
lupta sa ~i de progrlllllul silu pe care-l crede că în cu-
rând va birui. Aplausele publicului sAnt simţitor mai slabe
decât după cuvintele lui Ulpedatu.

18 April.

Madol vine din Bulgaria. Nu gi:lseştc situaţia din

Franţa aşa de îngrijitoare.
Vorbim despre Ferdinand al Bulgariei, cilrula 1-a con-
sacrat o carte pe c.re ar voi s'o vad! tradusă la noi.
Sµune ci Ferdinand ţine s4 fie conside:rat ca un gen-
. tilom frances. ln ce priveşte siogele coburgic, la mrse
întreba tare pe ministrul Belgiei ce face „virul său
Albert". Cu el a verificat aserţiunile lui l'al~olcgue, pe
care le-a recunoscut absolut exacte.
Madol merge seara la Văleni.

www.cimec.ro
 N. I ORG A

21 April.

M;idol a văzut pe Regina ieşind pentru o primblare

cu trăsura în curtea de la Cotroceni. Nu i s'a părut slăbită.

•
D-na Marta Bibescu-mi scrie protestând că ea nu vor-
bise în articolul ei decât de Regina din tinereţ4. Vrea
să-mi explice.
Dar trebuie sll merg la Vatent.

23 April.

La mine, Ostrovschi, cu un delegat al directorului

Mmeului Ermitagiului. lmi aduc tabloul de acolo al lui
Mihai Viteazul la Curtea lui Rudolf. Uimire ... Ostrovschi
imi face şi un discurs solemn în faţa celuilalt, care nu
spune un singur cuvânt, dar îmi aduce o amabil! scri-
soare. Vorbim de situaţia din Prusia, dup4 informaţiile
mele recente. El o crede, economic, fără greş (şi în
curând vor fi r4scoale1e flotei ... ). Conversaţia se prelun•
geşte foarte amabil. Cum era vorba de recoltă, el spune
că ultima a fost ca şi cea mai bună din epoca ţaristil,
- Mai bine pentru noi, cil nu veţi veni la noi. - Nu,
noi sântem, vă asigur, paşnici.
La Academie invit pe Ostrovschl. Cum Goga va
vorbi asupra literaturii iudalsate, îl asigur cil poate pleca
după ce va fi salutat şi i se va mulţilmi (fl Goga va
trebui asigurat că Ostrovschi va pleca ...).
Lăpedatu vorbeşte frumos în cuvintele de mulţămire.
Apoi Goga, foarte aplaudat şi sp11ind lucrurile deschis.
,1
Caut cu ochii pe Sadoveanu, care lipseşte, ca Motru 1
publicul, care e enorm, râde. L<'lpedatu aprobă cuvântarea.

www.cimec.ro
 MEMORII 415

1-iu Maiu.

G.ifencu vine s4.-mi cear4 colaborarea la noua sa

gazet4, Timpul. 11 felicit pentru succesul de la Galaţi. El
spune c4 toate partidele sânt mulţ4mite. Nu e de loc
sigur de succesiunea alor sc1ll. Oe 'i Costc1lchescu a
câştigat o mare victorie la Iaşi, dar numai in oraş, Gafencu
admite c4 toţi Evreii voteaza pentru el, dar, dup4 ale ...
gere, e .jenant". Lupu vrea leg4tura cu extrema stângii 1
Gafencu n'a prlmft... o la Galaţi.

•
Ştiri externe rele. Pe lâng4 ivirea militarismului în
Rusia, neispr4virea Exposiţiei la Paris, greutiiţi financiare
cu comuniştii, zvon de demisie al lui Blum, înecarea
celui mai mare crucişator al lui Franco .

•
Furioase injurii contra mea ale lui Mehedinţi, complect
bolnav.

JO Maiu.

Am felicitat pe Regele pentru revista armatei pe care

el a creat-o, scusându-mă c4 nu pot fi de faţ4. Mi... a
r4spuns cu mulţ6miri şi p4rerea de r4u c4 voiu fi absent.

12 Maiu.

La Bucure~tl. Releau l·zcţllle la Institutul de Istorie

Uni versal6.

www.cimec.ro
416 N. I ORG A

13 Maiu.

Un ziarist român din Paris, Nicolescu. A fost şi ln

Rusia. A vorbit cu Stalin, care e in conflict declarat cu
casta militari!. E insurat cu o Evrelc.:1, sora lui Cogano-
vlci. Cunoaşte personal pe Mussolini.

14 Maiu.

D-na Procopiu spune la telefon di rr.glna Maria, cu

privire la care umblau cele mai oribile zvonuri, e reţi­
nuti! în pat de o flebitil. Flebita lnsc!şi e îngrijitoare lnsă.

15 Maiu.

Deschiderea Academiei. Discursul lui Ulpedatu nu se

ascultil. Şi mai puţin raportul secretarului, N. Popescu,
înlocuind pe Ţiţeka, <lus la serbarea de l• Paris a Şcolii
Normale. Mai toţi par îmbiltrâniţi şt obosiţi. Presintarea
a patru volume de traductre francesă a „Istoriei" mele,
,1 cu tomul IV romctnesc, trezeşte foarte puţin interes.
Lăpedatu însuşi găseşte numai cAteva frase b;u1ale. Numai
curiositatea Iul Lupaş se aruncă asupra noului volum,
examinat şt de Silviu Dragomir.

16 Maiu.

Lupaşiea cuvântul ta Academie ca să-mi mulţămeasc.l

pentru partea ce am ficut în „Istorie" trecutului ar ...
delean şt resultatelor „şcolii din Cluj". Rispund că sânt
foarte mulţămitor pentru orice cuvinte bune, eu care
mf... am auzit în ultimul timp, atât de des, de celelalte

www.cimec.ro
 MEMORII 417

17 Naiu.

La Mislea, cu elevele mele de la Vc!ileni, care dau un

spectacol deţinutelor. Acestea au sufletul mort de neno-
rocirea lor. Visitc! la bisericuţa din Bordeni.

20 Maiu.

Ridicule! manifestare de duşmc!lnle a lui Mehedinţi la

Academie. Arate! cum totul pleaci:'I de la „Junimea", pAnc!l
şi „Liga Culturale!" şi studiile d€spre arta, prin Tzigara.
Produce uimire. Cere scoaterea din Academie a „min-
cinosului" greşit „de şapte ori şapte", care sânt eu. E
de sigur bolnav.

21 Maiu.

Cuza-mi propune ca pentru congresul Lis:iii la Iaşi să

merg la flul sc!lu, Gheorghe. Acesta mc!l visitează. It
recomand, acuma când au o aşa de puternicc!l organi-
saţie, mi:'lsură şt ţinute!. Se arată influenţabil în bine .

•
Readuc, în Academie, la realitate llludc!lroşllle lui Me-
hedinţi cu privire la „Junimea". Omul a ţinut st\ asiste
la execuţie.

22 Maiu.

La Academie, pictorul Petraşcu ceteşte un Irumo~

discurs de întrare. Raspunde uimitor de uman Motru,
într'o formll plinii de poesle.
Mehedinţi braveaz4. Dlscutii aşez<trea Samizegetusei şi
presintc:l o declaraţie scrlsil prin care se pltlnge că nu i

vn. 27

www.cimec.ro
 418 N. I ORG A

s'd preţuit .darul". Lăpedatu spune dl, din partea Iul,

a colabordt la n-1 comzmorativ al „Convorbirilor" şi
l-a ajutat cu blnl. Meh<?dinţi cere să i se fixeze o dată
pentru a reveni asupra subiectului. Mă înscriu din nou
după dânsuL

23 Maiu.
Nou dar de cărţi de la Mercat!, cu câteva rânduri în
care se arat4 mişcat de concertul pe care Clujenii I~ au
dat la Roma.
24 Maiu.

Şişeşti face o frumoasă intrare la Academie. Din ne•

norocire Antipa e obositor.

25 Maiu.

Discuţie îu jurul declaraţiei genHalului Rosdli că re•

nunţă la sarcina de executor testamentar al lui Berthelot
pentru c4 venitul proprietăţii de la Fdrcădin uu permite
a se da bursele prevăzute prin testament ; s'ar putea
ajung?. şi la o comunicaţie tribunalului. E combc'ltut de
Uipedatu, Andrei Rădulescu şt Goga şi Isprăveşte re•
nunţând. Am propus ca vre-un Ministeriu să întregeasc4
suma burselor.
•
Fiica mea Magdatlna a văzut la 22 pe Regina. Abia
o uşoară flebitil. Prlme~te şi vorbe~te ca de obiceiu.

26 Maiu.
Sdcerdoţeanu lea la Academie un premiu de 20.COO
de lei. Membru corespondent e ales însc1i Matei, foarte
susţinut de Ardeleni, ccirl propuseser6 fi pe Em. Panaitescu.

www.cimec.ro
 MEMORII 419

27 Maiu.

fotoarcere a prinţului Mihai. Regele e Iacii serios bolnav.

28 Maiu.

Preşedintele grec Metaxas îmi răspunde cu privire la

prigonirea „Macedonilor" (el zice „Cuţovlahi"). M4 asi-
gura cil s'a dat ordine de a nu-l tulbura. Dar cere să
nu fle atacaţi Grecii în presa noastr4.

Luptă pentru confirmarea lui Em. Panaitescu fa Roma.

Sânt silit să protest contra intervenţiei lui Lăpedatu oarecum
în favoarea lui Şi mal ales contra ob3erv.oţiilor lui Silviu
Dragomir.
Cade alegerea lui I. Matei ca membru' corespondent,
tfor reuşeşte cu slmpld majoritate Ştef4nescu-Goangă,
victorie a Clujenilor şt a situaţiei lui oficiale .
•
Regina Maria sufere de ciro!c'I.

31 Maiu.

Mare luptă la Academie pentru înlocuirea la Roma a

tui Em. Panaitescu. Se admite propunerea, asupra c4rela mt'i
lnţelesesem cu B'1nescu, de a trece ca o deiegaţie con-
ducerea şcolii din Roma asupra mea.

J,iu Iunie.

Lăpedatu-mi arat! cu cât tact a procedat şi-mi stre-

coară că ar fi cu un Ministerlu naţional un bun pre-
şedinte al Camerei.

www.cimec.ro
420 N. I ORG A

3 Iunie.

Ciocniri la Academie cu aceia, între cari şi U!pedatu,_

cari par cil voiesc a reduce la nimic delegaţia mea la
Roma. E o întreagă reacţiune, exprimatll zgomotos şi
de Goga, pentru Em. Panaitescu.

4 Iunie.
Liipedatu, foarte afectat, vine să se explice. lmi pb-
treaz4 cele mai bune sentimente. Nu s'a lclsat niciodată
întrebuinţat contra mea. Se va face cum doresc eu. N'a
avut nicio intrigii în minte.

5 Iunie.
Regele la Academie. Blaga vorbeşte cu un glas supţire
sl încet, fiirll putinţa de a sublinia, despre sat, pe care-l
conslderll, ca flu de preot ardeleen, ca un fel de pro-
prietate a lui, închisă nouă, „citadinilor•, cari nici nu
putem pricepe unele lucruri, dar pe această „cultură
minora• de acuma e de cllldit una „majorii". Cuvin1e
menite să facă Impresie, citare de elemente urâte din
viaţa satului, presintat ca unităţi riisleţe şi închise (.prunele
din zamă de mort"). fodrte subtil răspunde Petrovici.
Lăudând foarte mult pe noul situ coleg, tiigăduieşte, ca
raţionalist, basde însc1~i ale unei cugetllri Cllre vrea să
fie mistică, şi râde discret de „ mloritismele" lor.
Regele aratll legătura sa cu literatura actuală, consi-
derând ca Isprăvite fosele anterioare, cu sentimentalismul
lor. Anume a venit la întrarea lui Blaga, ca representativ
al unei generaţii care cu clânsul întrll la Acad€rr.ie. Două
cuvir~te despre Pdra~cu şi Siseştl, cari şi-au ţinut dis-
cursurile ln aceiaşi sesiune. Noua literatură, spH:e Rrgfk,
e plin~ de talent, doar cu unde „licenţe".

www.cimec.ro
 MEMORII 421

6 Iunie.

Cercetez „Luna Bucureştilor", ridicul organisată (mclncls-

'tirile cu covoarele şi icoanele lor îşi fac de cap). Mai
bine la exposiţia d-nei Tătărescu, unde însă„. prea multă
mâncare.

7 Iunie.

Plec la Vclleni în momentul pregătirilor, cam vulgare,

pentru Moscicki. Tăti!rt:scu mă cată la telefon ca să-mi
spuie că Regele a iscălit decrttul care dă câteva milioane
fondului de cercetări al Academiei.

20 iunie.

Mă cerceteaz<'i vechiul mleu prieten Stensgard de 1.i

Ărhus în Danemarca (a fost ·în România acuma patruspre-
zrce ani şt găseşte o mare schimbare).
Vorbeşte de regele Danemarcei. 11 iubeşte toată lumea.
Cautil societatea populară. Spune „reginei": „femeia mea".
A încercat o singură lovitură, în chestia Slesvigutul,
acuma vre-o cinsprezece ani, făcând să plece un Guvern
·Care avea majoritatea. De atunci „nu face politică" Danesii
n'au bolş~vism. D0ar doi comunişti cari mai pun în
mişcare pe socialişti.
Vorbt:!şte de Islanda. Abia suta de mii de oameni, carl-~1
au totuşi o L1treagă literatură, o presă întreagă. O modestă
societate autonomă, care şi prin căsătorii se leagil de
lumea danesil. Atinge şt de marile resurse ale Groen-
landei, care se simte neatacabilii.

26 Iunie.

Spre Iaşi, pentru Congresul Ligii.

www.cimec.ro
 N. I ORG A

27 Iunie.

La Iaşi, afară de pavoasarea Gilrll, al carii şef e un

vechiu cetltor al „Neamului~, r;.imenl. Un grup restrâns
întâmpina pe congresişti.
La şedinţa de deschidere, represintanţii Statului lipsesc.
ŞI mtnistrul locale plecat la o nuntii ; absenţi şi prefectul,
şi primarul, şi militarii, şi profesorii, ba chiar şi membrii
locali al Ligii. Congreslştil sant mulţi fi numeroşi.
Provoc sil vorbeascil pe Topa, pe Cuza, cilruia-1 cer
~ii o facă în numele generaţiei sale. O face, atacând pe
tinerii de la codrentşti.
Dup!-amiazi, escrlentă discuţie în jurul celor două
chestiuni : romanisarea Iaşului şi reformarea rnoralc'I a
literaturii. Topa are o Impresionantă cuvântare, în care
arat! cum lucreazil Macedonenii săi.
Seara, „Chirlţa în Iaşi", bine montatil la Teatrul Naţional.

28 Iunie.

La Harl4u, unde descopilr mormântul Iul Anfilohie de

Hotin şi câteva frumoa~e icoane la schitul lui Zagaveiu.
La Cotnari, primire cu călt'!reţl şi praznic. Descopilr-
lstorla lui Nadir-Şah, de Vataţe.

29 /uTZie.

Mişciltoare împărţire a premiilor la Iaşi.

Seara, Oăvănescu la masil. Vorbeşte de începuturile
sale, pe lângă Dimitrie Brătianu, ca redactor la „Naţiu­
nea". Era un om de o mare cultun'i şi de o impuniltoare:
energie.

www.cimec.ro
 MEMORII 423

30 Iunie.

Găsesc căldurosul răspuns al Regelui la telegrama ce

i-am trimes la Varşovia, nu f4nl alusil netu1e la dlscurrnl
de ta Academie.
9 Iulie.

La Bucureşti. Vorbesc la Academie despre un memoriu

c4tre Cuza-Vodc!i, sensaţlonal, care stârneşte ulmlrt.

Regele a plecat nincognito", dar vor fi recepţii la

Paris pentru dânsul.
15 Iulie.

Deschiderea cursurilor. Discurs al lui Angell'scu.

Cineva îmi spune ce greşeală a fost ceremonia ridi-
cul<'!, şi cu defilarea de ol, pe care a oferit-o Regelui
în Bucovina adiutantul s<'lu, colonelul Sidorovlci.

La Paris Regele e lâng~ preşedintele Republicei pentru

defilarea de ieri. Asistă şi Sultanul Marocului.

lS Iulie-12 August.
O lun4 de grea boal<'I.

15 August.
închiderea cursurilor.

18 August.
Patriarhul îşi arată temerile în ce priveşte năvălirea
Evrellor şt a străinilor ln genere. Scrisoarea e de o lnalt4
gandire şt de o adâncă simţire romanească.

www.cimec.ro
424 N. I ORG A

Cineva-ml spune că Istrate Micescu a vrut să mii vad4.

Dar niciodată „naţionalismele" cu scopuri politice de partid
nu se vor putea apropia.

23 August.

Nora mea Elena povesteşte din vremea bejeniilor de la

1916. A v4zut fuJind la Prunariu căl4raşii din Botoşani.
Pădurea era a~a de plină de corpuri de nu puteau trece
bejenarii. Se spunea ţăranilor sc1 nu-i prlmeascii, de
oare ce Germanii urmăresc pe „boieri'' ca să-i taie; aşa
spune şi un şef de gar~. Numai cu ameninţ4ri de moarte
s'au putut c4păta gazde. Familia ei, fugară de la Filiaş prin
Craiova, a stat la un moşneag şi nora lui, cu un copil,
soţul fiind soldat în Moldova. BcUrânul a ascuns cele
două fete supt nişte coceni două zile cât au trecut Bul-
garii. La Bucureşti Ungurii refusau paşapoartele de
întors şi Evreii impuneau taxa de 500 lei ca să le dea.

25 August.

Vfsita lui Louis Marin şi a Iul Paul-B0ncour, etno-

graful cu, doamna. Conversaţie u~oară.

4 Se/Jtembre.

Sant invitat la Congresul de istorie turcă.

5 Septembre.

Primesc scrisoarea presedintelul Academiei de Istorie

din Chile, care m'a al~s membru corespondent. Răs­
pund prin aceste rânduri:

www.cimec.ro
 MEMORII 425

„Monsieur le Presfdent,
Je vom; remercle chateureusement de la bonne nou-
velle que vous venez de me transmettre et vous prle de
vouloir blen communiquer a la compagnie que vous
presidez l'expression de ma gratitude pour le temoignage
d'estime et sympathie qu'elle m'a donne.
Considerant dans tous mes ouvrages la civilisation hu•
maine comme un seul immense organisme f:'t chcrchant
a fixer a l'esprit latin, etendu sur Ies deux mondes, la
large place qu'il s'est gagnee par son admirable elan, je
n'al jamafs perdu de vue l'apport, si important, de 1' A-
merfque latine, au milieu de laquelle votre grand et
beau pays represente un des triomphes Ies plus beaux
de cette penetratlon qui, par dessus !'Ocean, a porte, en
m~me temps que le langage de Rome, ta ctarte et l'har-
monie qui distinguent, des Andes aux Carpathes, notre
race commune.
Veuillrz agre~r, Mr. le President, l'assurance de ma
plus hjute consideration.
N. Iorga".

24 Septembre.
La Bucureşti.
D-rul Angelescu e în adevl!r foarte bolnav. 1t visitez
în casa lui, plinii de rudele cele mai de aproape. E şi Sl!-
veanu şi doctorul Manolescu. Prietenul micu vorbeşte
asa de încet, încât abia se aude 1•
'
•
Inculeţ îmi spune cil a vt'!zut pe Rege. E fals cil Gu-
vernul ar voi modificarea Constituţiei. Nu şi-ar lua pe
cap toate consednţile.

1 ŞI, totuşi, admirabila-I structură va birul.

www.cimec.ro
 N. I ORG A

La.pedatu crede dl Guvernul va putea merge pănă la

capiH.
•
Vorbesc la Academie despre Memoriile lui \Vimpfen,
privitoare la rc'izboiul Crlmeii. Dupc'i mine, Gr. T. Tapa
de la Iasl, în jurul operei d-rulul Cantacuzino ; închrie
•
că o adevărntc'i culturc'i romc'ineascc'i ştiinţifică e de fdcut
de acum înainte. Nistor spune că va proLsta, - dar
pleacil.
8 Octombre.
La Bucureşti
pentru radio.
Lăpedatu•ml spune că in Cehoslovacia durerea pentru
moartea lui Milsaryk a fost imensă.

JO Octombre.
Iulian Peter la mine. lml arată că, acum dol ani, Frances!
din burghesif-1 spuneau cil au votat cu stanga fiindcă
socotiau republica in pericol şi că de cel veniţi astfel la
cârmă s'ar putea uşor libera. Cand li s'a spus dl în faţa
unei „ miliţii civile" cu mitraliere nimeni nu s'ar putea
opune, cc'ideau din nori.

16-7 Octombre.

Telegrafiez Regelui: „Rog pe Maiestatea Voastră sa

binevoiască a primi şt ur<'!rile mele". rmi răspunde :
„Toate mu1ţămlrile mele pentru urMi".
A. îndemnat la Alba-Iulia (comemoraru1 lui Horea) la
Unire, pe care Vaida o refusă, arătând cli poate lucra
numai cu „frontul" !Ilău. Slab discurs al lui Ulpedatu, care
a atacat, violent, la Cluj pe Valer Pop, ~t esctlent discurs
al acestuia. Frumoase cuvintele generalului Gamelin,
căruia Regele i-a arAtat valoarea armatei sale.

www.cimec.ro
 MEMORII 427

22 Octombre.

Mehedinţi mă atac<l iarăşi,

într' o comunicatie de etnogra-
fie, ca fiind un duşman al naţiei mele, un lăudător al EvrE:'.i-
lor, un impiu care a atacat „Junimea". Înainte de co-
municarea mea despre Mormintele Mavrocordaţilcr răs­
pund cu câteva cuvinte. El !le îndi!lrlltniceşte să prtsh.te
obiecţii după mine. Pentru „a nu ne da în spect'3.col",
Ulpedatu ridică sedinţa, în strigătele lui Mehedinţi, care
revine şi în şedinţa Intimă, adat'gind ca am pasintat pe
Regele Carol ca pe „un vanitos vulgar". L<'!pedatu, dfs
întrerupt de Mehedinţi, caută a restabili adevilrul şi a-mi
da o satisfacţie.
E un întreg complot pus la cale de o bandl!„„

29 Octombre.

La Bucureşti. în şedinţa intim<1, Mehedinţi, după planul

stabilit, revine, adăugind ca sânt un „pornograf" şt vân-
turând doua fotografii ale unor epigrame gasite în saltarul
lui Bianu. Academia-I ascultă fără nicio protestare ; La-
pedC1tu se apară numai pe el. Singur Ni~tor se arată
scandallsat şi cuteaza a mct apăra. Arăt cu linişte va-.
1oarea învinuirilor.
Mehedinţi a adus înainte ruperea relaţiilor Secţiei
Istorice cu mine pe vremea lui Tocilescu şi a protestat
că el n'a fost ministru supt ocupaţie.

31 Octombre.

Adunarea extraordinară a Ligll Culturale pentru a

discuta primejdia economici\11 din partea Evreilor. Foarte
bună represlntare a secţiilor. Puţini negustori.

www.cimec.ro
428 N. l ORG A

Multe di3cursuri vibrante: al Ardeleanului Peneş, al

profesorului Ţicăloiu, al represintantulul Drt'igăşanllor.
Perfect/I linişte dup! întrunire.
*·
Seara, conferinţă despre Antim Ivireanul. Patriarhul e
în provincie. Episcopii nu se deranleazt'I, afart'I de Mi-
hălcescu şi Pocitan. Se va cere o contribuţie preoţilor
p~ntru refacerea bisericii „Antim".

l··iu Novembre.

Deschiderea cursului.

Conferinţt'I despre tra dl ţie ld „Universitatea liberă" .

•
Dr. Angelescu la mine. El crede ct'I va veni un Guvern
Mlha!ache. Îi Si}un ct'I o cred şi eu.
Ausschnitt ar stărui pentru aducerea ţllrt'inlştl!or la
putere.
Vine, după plecarea Regelui, Inculeţ. El nu e aşa de
sigur de venirea ţllrt'lniştilor. li dau o scrisoare pe care
s'o arăte Regelui, în care spun că ţărăniştii sânt impo-
i1ibili sus>t raportul ordinii, naţionalii-creştini supt al
ţnliticii externe, iar o coaliţie, supt raportul solidaritt'lţiî.
Dzci continuarea liberalilor pănă la capt'ltul legislaturii sau,
d'lcă e vorba de o dlsolvare a Parlamentului, un Guvern
de aleg2ri al lor, cu represintanţi ai Regelui la Interne,
Justiţie şi Războiu. Sânt gata să-l susţin prlntr'o decla„
raţie publică şi să permit amicilor miei să figureze pe
listele 1or.
Dr. Angelescu e fărt'I încredere în resultatul pentru
liberal! al alegerilor. Pretutindeni el sânt împărţiţi în tabere.

www.cimec.ro
 MEMORII 429

Inculeţ îmi spune c4 a preslntat Regelui, îndulcindu-le

cu consideraţii sentimentale, condiţiile mele. El a filcut
s4 mi se comunice di pregătt>şte un gest neobişnuit
pentru mine.

4 Novembre.

La Tăt<lrescu pentru o chestie de familie.

Vorbim de succesiune. El ar fi dispus să mearg4 mai
departe. I s'a cerut şi de la Paris, de la Londra. L-au
cerut prinţul Paul şi, prin Rydz-Smigly, Polonii.

9 Novembre.

Cum sânt chemat la Rege pe mâni, Inculeţ trece la

mine ca să-mi spuie c4 pc'!streaz4 scrisoarea mea despre
succesiune, dar cd acuma pot vorbi Regelui personal
N'ar voi sCi se pară c.l am fost influenţat.

10 Novembre.

La Regele.
Mă intâmpind cu cuvintele : „Nu ne-am vazut de
mult". - „ ... " - Ai fost la V41eni. .. - M'am întors de
dom~ săptămâni. - Cum au mers cursurile? - Bine,
dar eu am fost bolnav. - N'am ştiut.
li dau explicaţii. Mă întreabă de succesiune.
li arăt că nu p·ot fi chemaţi naţional-ţ<ir.<lniştii. Mlha-
lache nu e şeful lor. În Regat e o colecţie de conser-
vatori, elemente rurale şi alţii. În Ardeal, unde e adev4-
ratul şef, Maniu, imposibil fiindcă se vrea peste Coroan4
şi nu aduce nici inteligenţa, nici cultură, nici loaialltate,
cum m'am convin!! şi eu în legăturile cu dansul, de

www.cimec.ro
430 N. I ORG A

fapt partisanii lui îi cultivii mistica pentru popor, dar

fiecare Jucreazii de capul siiu. Apoi Statul nu poate trece
prin capriciile doctrinare ale lui Madgearu, care, dacii
nu va avea conducerea economicii, va trânti Guvernul.
Regele nu poate chema pe acela care a declarat cil tot
ce s'a lucrat în patru ani e „o farsii sinistrii"; s'ar con-
damna sii iscăleascil distrugerea a tot ce s'a creat 1 şi
nu e i:ostul Monarhiei să dea contra-isciilituri la fiecare
schimbare de regim.
La naţional-creştini, Cuza e foarte bătrân, încât Goga
ar conduce, dar e un om fării direcţie. Partidul nu
se poate presinta în faţa Aliaţilor, pe cari i-a com-
bătut, şi nici în faţa Germanilor, pe cari i-ar lăsa ca sii
vie la Guvern. Popularitatea-I vine din „Jos Jidanii", dar
la Guvern nu se poate lucra cu această lozinca, - în deo-
sebire de opera constructivii rorrâneascii începută de
mine -, şi nu s'ar putea opri escesele pornite de la acest
cuvânt de ordine.
Regele aminteşte cii Gr. Filipescu i-a spus că i s'au
oferit de ţărilnişti Externele (!), dar el nu le poate primi
pentru că i!l atacat violent pe Mussolini (!).
Adaug că un Guvern de elemente eterogene n'ar
putea lucra. A fost de-ajuns ca în formaţiunea mea să
fie douii divergenţe ministeriale pentru a-ml lmpiedeca
acţiunea.
- Dar un Guvern fără caracter de partid 1 - Dacii
Maiestatea Voastril are curajul eroic s'o faca, ar giisi
aprobarea întregii opinii publice. Dar, bine inţeles, oameni
fiirii trecut şi viitor politic. - Aşa recomandii şi lunlan.
- Ficându-şi loc cu ei...
Un asemenea Guvern poate scl fie însă incapabil de
a-şi îndeplini misiunea. ln acest cas Maiestatea Voastra
ar trebui să aib4 iodata la îndemână o altă formaţiune.

www.cimec.ro
 MEMORII 431

fiindcă în asemenea împrejun1ri nu poate fi vorba de

cris4 şi de consultaţii.
Vaida nu-mi pare că poate guverna. Se pierde în po•
veşti, noaptea şi ziua.
- Dar Averescu? - Când Codreanu era st4pAn pe
Bucureşti, l-am crezut pe mareşal singurul capabil a do-
mina situaţia. Când i s'a vădit incapacitatea, ca ·în dis-
cursul de Ieri despre „comerţt.Jl .inimii", nu-l mai văd
necesar pe mareşal.
La ţ<lrănişti, Lupu, care putea juca un rol, l-a pierdut
prin legăturile şi atitutudinea sa. Iar Costăchescu? Cine
s'ar strânge în jurul lui 7
Rămân liberalii. Io cas de s'ar continua Parlamentul,
numai ei„. - Dar p,,rJamentul a terminat. - Nu acum:
în lanuar. - Dar ce pot insemna douc\ luni! In cas de
alegeri, Maiestatea Voastră li-ar putea impune, ca ga•
ranţie de imparţialitate, ministrul de Interne şi cel de
Justiţie.
Tătărescu s'a format, potolindu-şi retorica. Inculeţ e o
adevărată comoara. Poate fi trime1 la cele bune ca şi la
cele rele, şi se întoarce, politiceşte, cu ceva in buzunar:
jumătate pentru el, jumdtate pentru Maiestatea Voastră.
Dinu Brătianu e in adevărr închis. - S'a schimbat mult.
E un om onest. Şi un om care trăieşte, în deosebire de
Vintilă; I. Brătianu, om de mari însu~iri, avea morali-
tate, - pentru alţii. Pe Dinu l-a cunoscut la vânători şi
aiurea, unde se descopere omul. La început avea şov4iri,
apoi i-a fost loaial.
Primit la vechii liberali, Gh. Brătianu ar aduce, spun
eu, pofta de răsbunare. Aportul său de câţiva profe11ori
n'are valoare politic4. Pe 14ng4 el doar V4ltolanu (Re-
gele subliniază) ~I Toma„. - Nu-l cunosc. - Maiestatea
Voastră are nevoie de un parlid liberal puternic. - Nu
sant liberalii prea urîţi 7 - Nu cred.
www.cimec.ro
432 N. I ORG A

ln cale, Vaida, aşa de preocupat, c4 nu mel observd.

Afar4, gazetari: - O-lor, eu sânt un particular. - Dar
aţi fost în audienţă. - Mulţi vin în audienţa, dar nu
în aceiaşi calitate. - Dar succesiunea ? - Este o succe-
siune 1 A murit cineva 1 N'am auzit m4car că trage sd
moar4 ... - Dar vi s'a cerut o inaltd recomandare ... -
Recomand pe d. Mihalache ....
Oup4 mtne ar fi revenit Iunian.

12 Novembre.
Plecare de la Bucuresti spre Paris. D-rul Angelescu
ţinesoi m4 petreac4 la 'garc:J.

14 Novembre.
Sosire la Paris.

15 Novembre.
Prima conferinţil despre spiritul france.s (şi latin) în
„Austria secolului al XVIII-iea". Foarte multă lume.
Prietenii miei evrei s'au abţinut toţi.
•
Vlsită la Exposiţie. Masă dată de Gusti profesorilor
francesl cari au fost în Romilnia. Bardoux, preşedintele
Academiei de Ştiinţi morale şi politice, se teme de resul-
tatul vislM lordului Halifax la Berlin. Ii arăt cc'!, după
pclrerea mea, nimeni n'ar risca, ln imprejurc'!rile de azi,
un rclzbolu. 0.-ra Vâc4rescu e şi ea încredinţată de
aceasta, şi contra fobiei francese.

16-7 Novembre
Aflu de formarea Guvunului al doilea liberal, cu
parttciperea lui Topa, „simbolică".

www.cimec.ro
 MEMORII

JB Novembre.

A doua conferinţă. Cu toată vremea, foarte rea~ cu

c;:eaţ.tl deasă la oarele patru, publicul se menţine.

*
Dejun la Lheritler. Jntatnire cu Wladtmir d'Ormesson,
care vrea informaţii despre Romănia.

19 /lvovembre,

Răspundlut Bur~, care, în L'Ordre, mă preslntă ca gata

să trec, ca basă a pollticii romănefti, Italia în locul
Franciei, supuindu-mă influenţei lui Vaida şi a Regelui.
Aş ajuta „alunecarea săpunită" la care se dedtl şi Polonia .

•
Şedinţă solemnă ta Academia de Inscripţii.

20 Novembre.

La Delbos, pentru a-l da informaţii despre România

în momentul când răsar din nou suspiciuni în ce priveşte
direcţiile el.
li arat cil partidei~-, nu în Franţa, unde învăţămintele
se fac în casă, ci aiurea, şi în Anglia, unde acei disidenţi
religioşi cari-şt continutl studiile în Germania aduc de acolo
o pumanentă direcţie filo-germană -, se osebesc după
locul unde şi-au urmat studiile conducătorii. Dar, la noi,
oricare ar fi fost şovâlrile lui I. Brătianu, inginer deprins
a cerea soliditatea podurilor înainte de a trimete trenul,
care une ori trebuie să meargă cu orice risc, llberalii
sânt de formaţie frances~. pe cand toatil gândir~a lui
Madgearu e de la Berlln şi Maniu s'a format în Buda-
pesta sub-germanică (de aceia primla, odatil, pe fostul
ministru de Ri!lzboiu german de pe vremea R6zbotulul).
VII. 28
www.cimec.ro
 434 N. I ORG A

Deci România va urma aceiaşi po!ltică externă. Vorbesc

şide Beck, d<'lnţuitorul care nu va lua pe nicllma din
cele cu care danţează, dar care trebuie menajat, ca scl
nu cadă mal jos. Arat că Italia s'ar putea câştiga prin
alegeri de Italieni la Academii, acordare de decoraţii,
articole favorabile lui Mussolini, excursii. „ Italia are faţă
de Franţa ge!osie, nu ură ; Germania ură, fâră gelos.'e."
De!bos se teme de Vaida. lt spun că el e numai
sfiitoşenie şi atâta. Crede că Arciszewski e „nociv ". -
Dar el n'are nicio influenţă .
•
Z•arele aduc un articol din Tribuna de la Roma, î.!l
care disldiul franco-italian e tratat de ceartă a amorezulul
răspins. Declaraţia e primită cu simpatie.

*
Dejunul la Charlety, care nu mai e rector (am văzut
la Sorbona pe noul rector, medicul Roussy, cu mulţi
prieteni la noi).
•
A treia lecţie, foarte călduros primitl! .
•
lnalnte de aceasta, Bardoux mă salutll la Academia de
Ştiinţi morale şi politice. Ri!lspund ci!!, de oare ce s'a
vorbit şi de rostul mieu politic, voiu ci!luta, în noua for-
maţie, la alcătuirea ci!lreia am lucrat, să fac a se menţinea
acele leg<Huri care au plecat nu din ceasul victoriei Fran-
clei, ci din acela al celui mai mare pericol al ei.

*
Seara, la inventatorul Coandl! .

Plecare spre Italia. •

www.cimec.ro
 MEMORII 435

21 Novembre.
Coborâre la Veneţia. Gara e decorată pentru o primire
de muncitori germani, din „ţara amică".

22·4 Novembre.

La Veneţia. Revăd câţiva prieteni, Zorzi, Orsi. Oraşul

e plin de Nemţi grosolani şt ridicoli: o adev'1rată invasie
de barbari. Dau ~i un concert în Piaţă.

26 Novembre.

Seara, la Bucureşti. Mel primesc în garcl amicii şi mi-

niştrii,
afarcl de Tatclrescu, reţinut. Rtgele ml-ar da co-
mandoria Meritului sclu şi ar fi scl-mi scrie şt o scrisoare .
•
Maniu e acum şef ţărclnlst şi încheie „ pact de neagre-
siut1e" cu Codreanu, Gh. Brătianu şi... Argetoianu.

27 Novembre.

Îcltclrescu la mine. Aratcl că-i e peste cap de Brcltieni.

Ar vr~a o legătură a Centrului. Ne-am îndruma ccltre
dânsa.

29 Novembre.

Mi se cere de d--rii Angelescu şi Costine-seu să can-

didez ln fruntea listei la Bucureşti. Primesc nu fărcl
greutate.
J.iu Decembre.
Costlnescu ar fi de părere să rămân la Senat. li scriu
lut Tatărescu cu indignare despre aceastcl atitudine faţă

www.cimec.ro
436 N. I ORG A

de cineva care a fost rugat să primească ŞI acuma e

tratat ca orice postulant de mandate. Mi se spune că va
veni seara Coslinescu şi se va scusa.
Costlnescu o face. Vorbim de moartea tul Duca. El se
cobor<Jse din tren, ca de obiceiu, iute, „ca un iepure•.
Era la şase paşi de. Costinescu când s'au au1it detunăturile.
Cel lovit n'a avut sensaţia glontelui. „Mai Iute ca la ghl-
lotinil." Un nou glonte 1-a atins pe Costinescu la fluierul
piciorului. N'a simţit durerea: s'a pansat singur. l-au
trebuit însă două luni de îngrijire.
Asasinii erau trataţi prea bine. Acuma sânt supuşi re-
gimului comun al ocnaşilor.
lntreb ce atitudine vor avea liberalii faţă de o eventuali
campanie cu revolvere a lui Codreanu. - Tot aşa şi noi,
cari avem şi mitraliere.

4 Decembre.

La Regele. lml lese înainte îmbrăcat civil, cu cea mal

bună în[dţtşare. începe prin a-mi mulţămi pentru tete„
grama de la Paris. lmi arată cum, de şi nu e nicio
obligaţie constituţională, a ţinut samă de tradiţia care-i
Impunea să se adnsrze la naţional-ţilrăniştl. Li-a cerut
să-şi asigure şi concursul lui Vaidd. Dar Mihalache a
făcut greşeala de c.-şi întnba partidul, în loc de a muge
la Vai da. Acesta, care a mărturisit că l-ar fi dAt afară,
i-ar fi procurat îndn:ptdţirea pe care acum n'o are.
H felicit pentru înţelepciunea în adevăr regalii pe care
a căpt'Hat-o în ultimii ani. Să fi fost a~a de „rege" acum şase
ani, ce guvernare a mea ar fi ieşit ! Acuma e aşa de
„înrădăcinat ", de „înfipt ",încât poate birui şi gre~ell le făcute.
Apoi ar<'lt ce am văzut şi am făcut în străin<'ltate. El
liimureşte că la Paris a vorbit tare şi des.::his. Orice dt:-

www.cimec.ro
 MEMORII 437

monstraţli pentru Soviete, dar Rusia rilmâne Rusia, şi

nicio alianţ4 cu dânsa; dacii Franţa inccarc4 a ni-o im-
pune, rupem. Ni trebuie relaţii directe cu Anglia, care,
câteva decenii înc4, va avu un rol hotclrâtor. - Dcr
Franţa ne-a înarmat. Ar face-o egoismul engles 7 -Poate.-
Aş fi curios s'o v4d.
Spun c4 1 în ţari!, supt viaţa de partide, simt, ca un
tropot de cai, mişcarea spre dreapta. Trebuie sil se ţie
sam4 de dânsa. Fireşte cil Zelea Codreanu e un prost.
Dar ai lui vor sllri în Camere de la 5 la 25. - Sânt fli.
d-tale„. - Bastarzi... Singurii pe carl!mi-i permite morala
Regalitatea, spune Regele, nu poate s4 se prdacc'i în
maşină de iscc'ilit .. Nici Carol lplu n'o fc'icea, pierzând
unele decrete prin saltare. ŞI preşedintele Lebrun, evitând
protestul public, nu iscc'ileşte orice. El, Regele, considera
o iscăliturc'i ca un act de conştiinţă şi de înalte'! moralitate.
Altfel, e gata să discute, şi, dacii e convins, cedeazc'i.

5 Decemore.
Întrunirea mea la Eforie.

7-8 Dccembre.

Neplăcute discuţii, şt cu Tiltărescu, relativ la candi-

daturi. El se arată foarte pornit contra Bic'itienilor şi
a oamenilor lor de casii.

1O Decern bre.
Sosirea lui Delbos. ÎiJrc'inistii
I I
se abţin .. „

11 Decern bre.
Masa la Externe. Discurs al lui V. Antonescu; rlis-
·punsul, foarte fin şi bine rmtit, al Iul Delbos.

www.cimec.ro
438 N. I ORG A

12 Decembre.
La Delbos. ln Polonia a constatat şi el cil Beck, mun-
citor şi de oarecare dibăcie, face o politicii de duplicitate·
şi nu se lasă câştigat pentru o precisare de raporturi cu
Franţa. Lui personal nu i-a cerut coloniile de care vorbla
presa polonă. Situaţia moştenită de la Pilsudzki e cu-
rioasil: puterea e în mâna altor oameni decât aceia cari
în aparenţă poartă râspunderea. I se pare curios cel Ti-
tulescu îl parilşte telegrafic la Chautemps pentru cil „şi-a
permis să vie în România când el, Îltulescu, e în opo-
siţie". A vllzut chiar acum pe Dinu Brătianu, pe care-l
recunoaşte lngust în felul lui de a vedea lucrurile. Regele
a fost foarte amabil cu dânsul. Nu cunoştea hotilrârea
Italiei de a ieşi din Societatea Naţiunilor şi refusul formal
din partea Angliei de a recunoaşte pe Împăratul Etiopiei.
A văzut că Tc'itărescu şi Victor Antonescu ar voi să
acorde aceastil recunoaştere (cum mi-a spus Regele că
o voieşte şi el). Ar dori lnsă o în'.ârziere, nu în mo-
mentul unor posibile atacuri italiene şi aşa încât să pară
că vlsitele lui n'au produs niciun resultat.

*
Dejun pentru Delbos la Antonescu. H.âde când glumesc
pe socoteala lui Stoladinovlci. Refusă să răspundă c4nd
îl întreb cu privire la procesul La Rocque.
*
La 5, la Legaţia francesă. Lumea abia se po:ite mişca.
Mi se spune că a fost Maniu la 5 şi că va veni Îitulescu.
D-na Thierry aduc-: răspunsul : la 8.
Thierry, întrebat asupra atitudinii lui Stoiadlnovici,
tocmai în acest moment la Roma, spune di vislta lui-
Delbos la Belgrad, pentru formă, nu putea lipsi.
Titulescu, spune Thierry, a spus presei că el nu poate

www.cimec.ro
 MEMORII 439

avea decAt o singură satisfacţie : rechemarea ministrului

Franciei.
12 Decembre.

CuvAntare la Braşov, cu Ulpedatu şt Voicu Niţescu.

Alături,a „gardiştilor", „cu 80 °/0 supt douăzeci şi unul
de ani". Perf ecttl linişte.
13 Decembre.

Ministrul Chilei ui la mine. Doreşte relaţii culturale.

14 Decembre.

Visita unui deputat lapones. Vorbim de relaţiile ce

s'ar putea stabili între cele două ţ<'!ri.

16 Decembre.

Redeschiderea cu o piesă a lui Holberg a Teatrului

Ligei.

17 Decembre.

Visita lui Jerome Tharaud. Se interesează numai de

chestia evreiască.
20 Decembre.

Formidabil succes al lui Codreanu la alegerile de

Cameră. Guvernul nu va avea 40 °/ 0 • La secţii linişte şi
voie bună.

22 Decembre.
Alegeri fa Senat.
Tătilrescu la mine. Discutăm tristul resultat. MII plAnQ

www.cimec.ro
440 N. l ORG A

c! n'am avut prilejul de a vorbi, ln calitatea de „cola-

borator", şi-l amintesc: ce i-am spus eu, şi ce i-a spus
Regele, despre incapacitatea electoral! a lui Franasovlci.
El se scusează că nu ne-am mal văzut: a avut de luptă cu
alegerile. „Colaborarea" începe de acum. A fost înşelat
de prefecţi şi de şefii de organisaţle, cari făgăduiau cifre
fantastice. Victor Antonescu spunea că n'a fost niciodată
primit mal bine. Steaguri, femei cu copii în braţe, stri-
găte„. „A fost o conspiraţie."
Regele l-a spus „să afle o soluţie," şi el o primeşte.
li spun că, în locul lui, cum eu nu sant suous unui
partid ŞI n'am ..,şef", - se plânge iar de Dinu Brăiîanu.
care vorbeşte tot de altele, dar e un om de treabă - ,
aş demisiona acum. Logic ar fi să o facii în urma votului de
blam, prin Mart, <lupii validări. Pănă atunci poate încerca
o majoritate de grupări... Fie Goga - declar că-l primesc
în Minlsteriu -, fle oricine : şi Argetoianu ! El crede că,
dacă se produce o crisă vlolent<'i, ar trebui să-mi ce-
deze locul.
•
După-amiazl, Valer Pop. Răul resultat e datorit, după
el, dorinţii
lui Pranasovicl de a nu se strica El cu nimeni
şi dualităţii în Ardeal cu Lăpedatu. Vorbesc de ce i-am
spus lui Tătărescu despre celule de-ale lui Codreanu prin
ori'-!e sat, despre contrab.ilanţarea psihosel, cu Inspectori
dintre ofiţerii superiori diblocaţl şi dEspre necesitatea de
a pune în fruntea satului pe reservi~tii şefi de garnisoană .
•
Seara, Comnen, foarte îngrijorat.

25.-8 Decembre.
Crc1ciuo trist, plin de griji.
La 27 vine d-rul Angelescu. Guvernul nu afl.1 „solu•

www.cimec.ro
 442 N. I ORG A

curentele spre dreapta, Regele a lnsi!rcinat pe Goga cu

formarea Ministerlului şt-mi cere să-l sprijin.
Aflu lista miniştrilor. S'au rupt de la ţilrăniştt Armand
Călinescu, Potarcil şi Simian, cari fac parte din Ministeriu.
Generalul Antonescu e Ja Războiu. La Externe Istrate
Micescu.
Se vor face declaraţii în sensul politicii externe de
p.'ină acum. Arilt dl aceasta mă împacă. Socot că şi
metodele vechi vor fi p<'lrăsite, ca unele ce sAnt lntre ...
cute de Garda de fier. Resultatul alegerilor va fi lecuit
pe Goga de planurile dictatoriale. Oricum, trebuie bine
supraveghiat, ca st'! nu-i revie aceleaşi tendinţe.
li arăt ce i ...am spus lui Topa. Goga, despre care ml
se spune că vrea, ca şi Cuza, - şi Regele li-a vorbit
de legătura cu mine -, să mă cerceteze, ar putea să
nu opuie la ai miei, în i.ece, clnsprezece locuri de St:nat,
candidaţi. Cu Vaida n'am avea decât un acord electo-
ral, reluându-mi libertatea de acţiune.
Ar fi bine alegeri în zece zile, ca să nu se poatS.
reface ţS.nfoiştli şi gardiştii, obosiţi fi curăţiţi de bani.
Totuşi Regele ar fi putut să nu ias! înainte, dar re-
cunosc că pi!nă în Mart. cu un Guvern fs.ră autoritate
s'ar fi putut produce tulburc!rf. - Aceasta a volt s'o
înlăture Regele.
Ispr<'lvesc cu „Să dea Dumnezeu să fie bine l" .

•
Cuza e simplu ministru fc!ră portofoliu. Gh. Cuza la
Muncii. La Cooperaţie, Ghiţescu. La Instrucţie Petrovlci.
Aiurea, Lupaş. M<t întreb cine e la Finanţe .
•
Seara, Goga vine la mine. Anunţă planul de a suprima

www.cimec.ro
 MEMORII

ţla". Nu va avea .to 0 / 0 • Regele a primit rll.u pe Tlltll-

rf!scu. A venit pe neaşteptate la Bucureşti. Nu se ştie
ce vrea. Eu găsesc el! Suverdnul n'a fllcut bine luând
asupră-şt rilspunderet1. En1 preferabil să aştepte o desfă­
şurare „constituţionalii" a imprejurilrilor.
ŞI el aruncti vina pe spiritul strâmt al Iul Dinu Br4-
tianu. Recunoaşte că în judeţe nu s'a lucrat de loc.

29 Decembre.
Inculeţ la mine înainte de amiază (se anunţase Tdtă­
rescu, dar îi spun prin Inculeţ că nu mai e de nevoie ;
el merge, de altfel, să-şi presiote demisia).
Acelaşi indignare pentru numirea lut Franasovicl,
impus de Dinu Brătianu, cll.re Ameninţă că, altfel, „rupe
partidul" şi adresează o proclamaţie către ţară. Şi acuma
diseută cu ţilrllntştil pentru o conlucrart. Tătdrescu a
avut intlliu o discuţie la Sinaia, câteva ceasuri, cu Regele.
Apoi, făr4 a înştiinţa Guvernul, Regele a f4cut sa I se
pregăteascil maşina pentru Bucureşti. Odată cu ziua era aici
A cerut demisia Guvernului. Nu stie nici el ce va fi.
J

Dau Instrucţii lui Topa s4 adune pe parlamentarii

noştri, cari să-mi arilte dac4 au dorinţa de a cont!nua cu.
aliaţii noştri colaboraţia electorală. Liberalii ru o vor
voi; rilmAn vaidiştii. Ioaniî'scu spune dl aceasta e şi do-
rinţa lui. Altfel, vom încerca sll. lupt.!im singuri.

•
tndatl! Urdăreanu mă anunţa că vine la două şi juma...
tate din partea RP.gelui.
El î-mt aduce colanul lui Carol 1-~u (Reg~le~nJ răs ...
punsese amabil la felicitări ; Regina Maria, franţ 1zeşte
şt romAneşte). Trece apoi la obiect. Ţinând sau:a. de

www.cimec.ro
 MEMORII . 443

gazetele evreieşti. Spune că e prima vlsit.l pe care o

face. Se grăbeşte pentru ceremonia de la biserică .

•
A doua zi, ministrul iugoslav, poetul Ducici. Vorbeşte
de legăturile cu Bulgarii. El ii socoate pe aceştia ca nl~te
rivali permanenţi. Niciodată nu se va putea face unirea
cu dânşii. In Macedonia după dânsul nici nu sânt Bulgari.
Ce s'a făcut e numai o măsură de oportunitate. Vede
în Romania ocrotirea poporului său faţă de pericolul
unei pierderi în pravoslavia ruseasca. Când îi vorbEsc
de simpatiile de rasă pentru Italia, e nepldclit atins. N'are
şi figura spiritului său, de o aşa de finii călire.

30 Decembre.
Vlslta noilor miniştri. Istrate Micescu asigura că va
merge pe acelaşi linie ca Şi înaintaşii sili. E bucuros că
în curand va putea să recunoască pe regele ltallel ca
Împărat al Abisiniei.

*
Armand Oilinescu a cerut să mă vada. lrni povesteşte
toate suferinţile lui cu Manlu. Era o situaţie imposibilă,
care trebuia neapiirat lichidatil. Mihalache a răspuns cu
injurii la hotilrArea lui de a întra în Ministerlu. El,
Ciiltnescu, a îngiiduit publicarea acestor atacuri grosolane.
li spun şi lui, ca şi celorlalţl, cil Goga trebuie neapărat
stăpânit. E, din nenorocire, un om teatral, care teatralisează.
Va p:.it~:i fi or>rlt cu greu de a-şi face obişnuitele sal„
turi. Călinescu pare a-şi da samil de greutăţile ce va în„
tâmpina.
•

www.cimec.ro
444 N. I ORGA

Seara, apare decretul de suprimare a gazetelor evreieşti.

Din păcate e sprijinit pe o doctrină cu totul nt!accep...
tabllă. Nu se pot crea principii de drept prin singure
decisiuni ministeriale. Sânt foârte hot.!lrît s'o aduc la cu-
noştinţo Regelui. N'aş putea măcar să nl!min într'o ţară
conduscl pe asemenea base ....

31 Decembre.

Chem pe Armand Cillinescu pentru a-i vorbi de

aceastcl intolerabllcl cc'ilcare a rosturilor constituţionale.
O recunoaşte şi el. A fost vorba de o prime'! satisfacere
a lui A. C. Cuza, pentru „doctrina" lui. li arăt foarte
lămurit că voiu înştiinţa pe Regele. Nu pot admite o
situaţie care, odatil stabilit.!l, ar putea să aduce'! ~i alte
i:lterziceri a drepturilor constituţionale. - Mai curând
mă expatriez. Prefer să nu mă bucur de aceste drepturi
ln ţară strcl!inc'i decât să mi le văd interzise aici...
Promite să vorbească lui Goga. li arăt că trebuie o
declaraţie publice'! şi-i indic şi sensul. El revine cu dânsa
iscc'ilită de Goga. Se pune în legSturc'i şi cu campania
Academiei contra. pornografiei. Se fixează limpede că nu
poate fi vorba să se denege oricui ar fi drepturile asi-
gurate prin Constituţie.
li rog să fle foarte atent. Goga are un temperament
care-l va face să iea vânt. Ei, ţărăniştii din Guvern, au
o misiune foarte grea. Dacă se retrag, Ministeriul cade.
Dacă ei sânt sîllţi a pleca de către naţional-creştini, ei
sâot distruşi. - Nu 11-ar rămânea decât să vie Ia mine,
cela ce ar fi putut face de mult generaţia lor. - Nu e.
prea târziu nici acuma.
Seara, aud discursul Regelui, foarte cumpătat, pe când
al lui Goga a fost de o rar.li violenţă ln ton, promfţân-

www.cimec.ro
 I ~iu /anuar.

După discursul, data aceasta foarte socotit, cu unele

expto~lî sentimentale, al lui Goga, Regele, vorbind de
tradiţii, de lucrurile vechi, de primejdia înoirilor, de
drepturile minorităţilor şi de cunoscuta noastră toleranţii,
fixează hotare Mlnisteriulul, care o pornise razna. La
plecare, n'ar fi făcut cerc cu nimeni.

6 /anuar.

Î4nărul Cuza la mine. li arăt ce greşeli s'au săvarşlt.

E încă vremea de a se întoarce pe calea cea dreaptă.
ln loc de a încerca să smulgă pe prietenii miel, cuzi~tii
ar trebui să pregătească o succesiune a mea în folosul
elementului lor din partid. Să se p4zească şt de tmbul..-
zirea necinstiţilor. El vede în Constituţie ceva de care
n'ar fi nevoie a se ţinea samc'!, pentru că nu corespunde
opinki publice.
Confirmă marile retrageri de capitale. Radio Roma ar
fi anunţat o intervenţie engtesă în sensul respectării
tratatelor.
1--am observat lui Gh. Cuza cel nu se poate disolva
un Parlament care nu s'a constituit. Şi liberalii par dis„
puşi a protesta.

vn.

www.cimec.ro
450 N. IORGA

8 /anuar.

Vaida la mine. A fost pilr4sit de Ioaniţescu, care într4

la Agricultură şi de mulţi alţii, F4r4 mânie, dar foarte
obosit, imi povesteşte cum a fost tr4dat. Ca de obiceiu,
el n'are un scop, nu presint4 nimic precis Şi nu caută
nicio soluţie.
•
Cumplit ger, de 23 de grade.

9 !anuar.
Bun discurs asigun\tor al noului ministru de Finanţe,
birocratul Savu de la Banca Naţlonali!i, om de puţină
reputaţie.
•
A. C. Cuza ta mine. Sănătos, voios şi în cea mal bună
'n
disposlţle. Îi arăt c4 el se afl4 în minoritate formaţiunea
ministeriale! şi-i descriu pe Goga. ln fond, recunoaşte şi
el că am dreptate. Sondează în ce priveşte o colaboraţie
de guvern, pe care i-o arăt tmpol!libllă. Pentru alegeri,
se va vedea. Dar ii lnvederez cc! disolvarea unui Pdrla-
ment neexistent legal e o impo11ibilitate.
E înduloşi!itor cAnd vorbeşte de bucuria d-nei Cuza
care vede, lucru rar, pe tatil fi pe fiu mlniftri. E cea
mal bunii rllsplată pentru iubirea şi devotamentul ei.

13 !anuar.
Gurlnescu, ministru la Viena. Acolo nu se poate lucra
cu un Guvern în care „toţi mint". El are bune relaţii
cu Paapen, de la cue mai află ceva. Mai toată Austria e
nazlsti!i şi merge la anexiunea către Germania. Schuschnigg
e un Slovac germanl11at, Schmidt, un coptlandru, plin!
mai ieri biet ataşat de presă.

www.cimec.ro
 MEMORII 451

U /anuar.

Stoica, ministru la Riga. E şt pentru Lituania, ţarii

mâncate! de Evrei. Bune realisilri economice în Letonia,
dar Rusia, care s'a închis în sine, nu exporte!. In Estonia
şi Finlanda limba e aproape aceiaşi.

15 /anuar.

Vaida ld mine. Aceiaşi lungt'I, trlstil plângere pentru

trădarea lui Ioaniţescu. O visitt'I a lui Urd~rianu nu-l
afla.se acasc!. A căutat să-i afte scopul. S'a dus ln audienţă
la Regele. 1-a vorbit un ceas ce-mi repetil azi mie, cu
o n~sfârşită melancolie plângt'ltoare. l-a ar4tat că Ghel-
mt'.geanu şi Gafencu îl imploră să vie la Maniu. A cilutat
să afle sentimentele Regelui faţii de acesta. (Schimbul
de telegrame ; Regele: „Mulţt'lmesc pentru felicitt'lri".)
1-a spus că nu se poate uita insulta făcutt'I „soţiei sau
iubitei" „. Cu silinţe aflu dl totuşi el, Vaida, e dispus s4
se împace cu „fratele" său .
... De ce-a venit la mine 7
•
Zamfirescu, ministru la Varşovia. Crede în Beck, mare
patriot şi om tare.
Se crezuse la Varşovia că Rege le ar putea face acolo
prima visitc!l, Zamfirescu s'a opus. S'a ajuns astfel la
invitarea preşed!ntdui de către Votvod.
El e pentru ambasadt'I, de şi ar pierde locul. Sud-
Am~rlcani, ca Uruguayul, trim2t ambasadori. Ambasa-
dorul poate cere audienţă şefului de Stat, chiar când e
bolnav. Pe lângt'I el, miniştrii sa.nt umiliţi.
Polonii îi recornandaserâ a vorbi în audienţa solemn4

www.cimec.ro
452 N. IORGA

de Polonia .Mare Putere". EI a preferat formula 1 „Marile

Puteri din Est, care sAnt Polonia şi Romănia".
Victor Antonescu 11 prlvia ca pe omul Regelui şi-l
refusa orice comunicaţii despre negociaţiile lui la Var~oviil
care aduseseră ldeia priorităţii visltei regale.

18 /anuar.

Armand Cilim:scu la mine. li vorbesc de imposibili-

tatea logică de a disolva un Parlament neconstituit, care
deci nu există. Nu se lasă convins, ci aduce argumente
specioase. li recomand suprimarea semnelor ispititoare,
fi el iml aratil proiectul de decret în care ele sAnt în...
locuite cu puncte. Mei roagă să scriu eu întăiu în acest
sens ca s! aibă un punct de sprijin în opinia publică. O
fi fac.
19 !anuar.

Seara, s'a publicct decretul.

21 /anuar.

Vorbesc la Academie despre revoluţia de la 1848 în

Moldova.

24 !anuar.

Recepţia purUitorilor Ordinului „Mihai Viteazul".

Lipseşte Maniu, „bolnav" pentru ocasie, dar vine lupu,
foarte nervos, apoi placidul Halipa şi nepotul Ionel Pop
al şefului ţărcfoe~c. Mulţi alţii, din toate pat tidde.
Regelr. glumeşte cu Patriarhul, abia restabi!it şi aritind
•rme de suferinţe, şi, cu Valda, lucruri fi'lră însemni!tate.
Inculeţ e indignat de ciderea ln a1egui. „F.:icute" cum

www.cimec.ro
 li E MOR I I 453

1rebuie, ar fi dus la alt resultat. ln ce priveşte „între-

girea" cu Gh. Brătianu, regretă că, resistând pănă în ul-
timul moment, n'a întrebuinţat şi mijlocul demisiei. Valer
Pop vorbeşte de pledirl în masă, care au devenit o da-
torie. Numai Lăpedatu crede că tAnărul Brătianu va sa-
cr-ifica pe ai săi şi că, daccJ se menţine prudent, Tătă­
rescu va avea moştenirea şefiei.
Dr. Angelescu, Vaida, Goga s~ arată speriaţi de agi-
taţia „ Gărzii de fier". Emisetrii de prin sate au înlocuit
formula „omul şt pogonul" cu alta, „sufletul şi hectarul".
- „E bolnavă moral naţia", spune Goga. li răspund : „E
o constatare pe care s'o facem noi. D-ta ai fost chemat
pentru că eşti grozav. Deci n'ai s4 foci filosofie, ci să
acţionezi" ... Spune că o va face, dar n'are destui jan-
darmi •...

25 !anuar.

Ostrovschl, pentru plecare. Nu e rechemat, ci a de-

misionat de mai multe luni. Soţia i-a fost numit! con-
ducătoare a unui mare spital. Nu e adevărat că fostu-i
secretar, mutat la V•rşovla, ar fi fost condamnat. Va fi
la Ministeriul de Externe director pentru Romănia Şi ţ4-
rile vecine.
Vorbim de politica noastră. li spun că axa Berlin-
Roma se va frânge pe chestia hegemoniei ta Dunărea
mijlocie, aşteptând coborârea germană spre Trleste, că
Stoiadinovict face un "salt mortal". - Da, mortal, spune
el, plirând a face alusie ~i la noi.
11 rog să-mi caute notele pe care le va fi luat Ra-
covschi. Acesta e, spune el, într'un orăşel. - Internat V-
Nu. - Dar cariera-I e zdrobitlt- Da.
Lasă în loc un Rutean, scriitor, venit de puţin timp.

•
www.cimec.ro
 N. I ORG A

lntc'Ha visitll, înduioşată, a tui Şt. Bogdan, întors în

partid. li spun multe lucruri, vechi şi nouă, pe care n'a
avut cum s4 le ~tie.

29 /anuar.

Victor Ianculescu, care vine din Iaşi. Fusiurn~a liberii...

tilor e aşa de reală, încât cei dol fraţi nu pot merge pe
acelaşi trotuar. Oraşul e - o cloaca!

31 !anuar.

La Ploeşti a fost o adunare de gardişti, cu miile, şi

ciWlri. La Văleni, un biet tânilr a dat alte mii, ca o mică
oştire. Fac atent pe Armand C41inescu asupra obri11zniclei
şi primejdiei. Recomand ca supraveghetor în Prahova
Infectată pe colonelul Bogdan. E numit inspector general,
dar birourlle.„ îl pun la disposiţia prefectului!

Ministrul Danemarcei, ţară care cump4rct ele la noi

pentru şase sute de milioane pe an. Vrea pregătirea î11
ţara sa a unor tineri negustori de la noi şi legături cul-
turale. Arată un om de o energie entusiastă.

După ce prin greva lor au vrut, după indemnul lui

Codreanu, s4 demondfseze pe Cuza, studenţii, insultându.-J,
au revenit la cursuri. Petrovlci spunea că li se acordă
tot, iar ei continuau greva.

9 Februar.

După scenele de anarhie, Inculeţ şi dr. Angelescu,

foarte influenţaţi de ceia ce se petrece, vin la mine -
Dinu Brătianu a dat un foarte bun interview contn1

www.cimec.ro
 MEMORII 455

. gardiştilor - pentru a ne sfiitul. Dlscutiim asupra amA-

niirll alegerilor. Spun ci, la nevoie, s'ar putea chtma
Parlamentul dlsolvat, a cc'lrui existenţii legalii a recu-
noscut-o Casaţia. Li ariit dorinţa de a vedea pe Ur-
dc'lrianu.

JO Februar.

Vorbesc cu Urdiirlanu. Ariit greşelile pe care le„a

fc'lcut Guvernul. Alegerile nu se pot face intr'o atmosft:ră
de anarhie. Discutc'lm o schimbare a legii electorale. S'ar
crea categorii profesionale, care ar permite votul plural.
Dacă totuşi se fac alegeri, s'ar putea cere alegătorului
sii-şi dea explicit numele şi adresa şi sii facă, de două
ori, la primirea şi restituirea buletinului de vot, jurământ
Regelui şi legilor ţiirii.
Chemat la Palat, la 4, arat Regelui ce era în stare s4
spuie Cuza-Vodii la cateva luni de la akgerea sa ; dar
încc'l al treilea Suveran dlntr'o dinastie l Pare mirat. li
spun că asemenea dovezi de cum se înţelegea odată
Monarhia la noi ar trebui răspândite cu miile în ţarii,
pregătind schimbilrile care ml se par iminente.
Da, tl vrea sd lt facă. O spune cu o mare hotiirâre.
Va schimba un Guvern care şi-a luat o sarcinii prea
grea şi-şi strigă prea mult pretinsele succese. li trebuie
un „comitet de patronagiu" pentru noul Ministerltt: a1
foştilor preşedinţi de Conslllu, supt Patriarh. lmi cere s4
fac parte din el, şi nu pot dtcât sc'l rllspund afirmativ.
Odatii pornit pe această cale, nu trebuie sc'l se oprească.
La ieşire întâlnesc pe Vaida .
•
Primesc înştiinţarea cil oara prestc'lrli jurământului, pe
care Regele mi-o fixase la 10, s'a amânat pentru 11 1/ 2•

www.cimec.ro
456 N. I ORG A

Când vin acolo, toată lumea e adunatil. Am aflat dl,

pe lângă miniştrii
de cari mi se vorbise (erau Armand
Călinescu, Potârcil, Cancicov) s'a adaus Argetoianu şi
lamandi de la Iaşi. Mii plâng de aceasta lui Urdărianu,
care mă roagă să nu mă opresc la amănunte, căci, de
altfel, e numai „o primă etape\".
Soseşte şi Averescu, de altfel bine, de şi sprijinit în
băţ ; îmi spune că aceasta e din ciocnirea când a căzut
la Senat ; se plânge de cei şaptezeci şt opt de ani ai lui
şi, când ii spun cil nu se simt, el răspunde „îi simt eu".
Aşteptăm mult pe Tătărescu, din nou în favoan·, căruia
Regele i-a cerut apelul către naţie. Dintre liberali intră în
Mlnlsteriu şt dr. Costinescu. Vaida a Impus pe Voicu
Niţescu şi C. Angelescu. Ca un prieten al mieu e pus
Şişeştl.
Jurământul e precedat de o consfătuire a Regelui cu
foştii preşedinţi. Ne roag4 să accept4m fi pe miniştrii cari
nu ni plac. Nu stau pe gânduri se\ spun dl-mi desplace
presenţa lui Argetoianu, şi Patriarhul declară că nu poate
lucra cu lamandi.
Regele se va plânge că am vorbit prea mult in cursul
prestllrii de jurilmânt. Ar fi vrut mai multă solemnitatet
Apoi Consiliu presldat de Rege, care ne-a înştiinţat
că ne chlam4 de două ori pe săptămână cu aceiaşi pre-
sidare şi că va înlătura, la nevoie, pe mini~trii nesatisfăd!.torl.
Discuţie asupra apelului rilu redactat de Tătărescu.
Spun lămurit, că nu-mi place. S'ar putea numai procla-
maţia Regelui, care e cgresivă faţă de partide. li spun cil
poate Coroana va avea nevoie de ele, cil nu se guver-
nează cu oameni riizleţi. Adaug că nu putem merge la un
regim totalitar. Averescu arată cum s'a format partidul
lui, cum l-a pus în serviciul Patriei, cum e mândru de
opera făcută prin el. Se îndreaptă pasagiul, apoi se trece

www.cimec.ro
 MEMORII 457

la cererea de a ni declara averea pentru a nu apllrea

profitori înaintea opiniei publice. A mai fost o discuţie
despre pasagiul cu expulsarea Evreilor. Mi se obiecteaz4
„opinia publică". - Dar n'avem a o măguli, ci a o do-
mina. Manifestul e în sfârşit dat în sama preşedintelui
Patriarh, care iea textul lui Tătărescu doar ca "puncte".
Sttlm pănă la 3 1/ 2 de noapte.„
S'au numit prefecţi militari, s'a întins starea de asediu.

11 Februar.

Ministrul Angliei. Se informeazll. Campania contra

Evreilor îl nelinişteşte. ln acest moment de crisă nu se
mai poate visita Regelui la Londra. li îndemn să vor-
bească Regelui, mare admiraator al Englesllor.
Apoi, dup6 slujbă la Mitropolie, un Consiliu fără
Regele. Sânt, cu Tătărescu, singurul fost prim-ministru.
Conslliu la Patriarhie, după slujbă. Introduc unele
modiflcilri în .proclamaţia, bunel, redactatil de Patriarh,
care ţine să mulţămeasc4 pe Tăt4rescu.

12 Ftbruar.

Consiliul presidat de Regele, deosebit de energic. Se

discută cine va preg<Hi într'un comitet noua Constituţie.
Regele propune pe Micescu, şi pentru că ar vrea să-i
dea o dovadă de stim4. Mironescu se opune pasionat.
Argetoianu cere de la redactor o mare „moralitate"„.
Amintesc c4 actuala Constituţie a filcut-o Al. Constan-
tinescu şi c4 „ moralitatea" şi-o poate atribui oricine.
Rămâne ca Micescu s4 fie ministru al "Codific4rli". Se
decide apoi, şi dup4 propunerea Regelui, suspendarea

www.cimec.ro
458 N. IORGA

lnamovibilitilţiimagistraturii, a statutului funcţionarilor şi,

după propunerea mea, a autonomiei universitare, pradă
a clicelor. La urmă arilt că, primind a colabora la o
lovitură de Stat, cu pierderea vremii fi riscul siln4tilţll,
inţelegeiim, preşedintele Consiliului nefiind un om polltic,
să ni se aducă hotărîrile miniştrilor de le departamente.
Nu putem pleca f4ră a ştirbi prestfgiul regal, dar nu
putem primi orice. Cancicov arata o neacoperlre de
peste opt miliarde, dintre care '2 1/ 5 Inevitabile. Propun
taxe pe avere ha scutirile milltare, etc. Argetoianu, care
şi-a retras secretarii generali Radian şi Fllip, aduce înainte
angajamentele cu Turcii.
Propun lui lamandl monopolul odosrelor şi odăjdiilor
la Comisia Monumentelor Istorice, oprind specula Casei
Bloch 1.

13 Februar.

Comnrn chemat de la Berlin. N'au fost tulburări.

Hitler a înfrânt pe junkeril armatei.

Cer oprirea foii „Decembre" a lui N. Roşu şi Gyr .

•
Zvon, colportat şt prin fiţuici date gratls pe stradi!·
despre căderea Guvernului. Se telegrafiază şt în strlilnă­
tate. Patriarhul ar fi demisionat. S'ar fi ft'lcut un Minis-
teriu liberal, cu îutoarcerea la vechile partide.„
lntreb pe dr. Angelescu, care vede pe Îiltărescu. Se
ved:? ct'l totul a fost o simplii maşinaţie.

1 !\u s'a făcut nimic.

www.cimec.ro
 MEMORII 459

14 Februar.

La Patriarhie, la oara 6. Armand Călinescu aduce ştiri

despre Garda de fier, care ar fi pltruns în toate
categoriile. - Aceasta nu înseamnă, îl spun, că nu
trebuie să lucrăm. El presintă o istorie a agitaţiilor el. -
Nu m~ inten:seaz6 ce fac ei, ci ce faci d-ta. Vaida
recomandă metodele lui de discuţie cu „tinerii", metode
„periferice". Li spun că, ori ni facem datoria, ori „ni se
pun pitite în băţ".

15 Februar.

La Ollinescu, pentru a-l arată intolernbilele insulte

ale lui Arghni.
El îmi arata rdractarea, lamentabilă, a lui Codn~anu
în afacerea Sichitlu.
La ofertele lui Codreanu răspund dl. nu pot avea nimic
cu acel care lucrează prin crimă, ci mi-e indifertntă
~i ura şi preţuirea lui, dar că, dacii sânt capabili de un
sentiment patriotic de pocăinţa, să se disolve sau să se
prefacă într'o simplii Ligă anti-comunista.
Ai lui Codreanu mă înştiinţeaza cil sant „lucrat". Dt:r
eu n'am niciun interes şt nicio ambiţie.„
Patriarhul ma întreabă când vreau sil primesc la
Presidenţie. li spun d n'am nicio dorinţii.
Mă scus per::tru concertul din aceastil seară la Palat.

17 Ftbruar.

Plecarea la Mtrano a Reginei Maria. O precedeazil

princesa Elisabeta. Regina apare, susţinută de amândouă
braţele. Se aşeaz! într'un fotoliu. Doamnele, apoi b4r-
baţii îi sărută mana. Vorbeşte necontenit, cu un glas

www.cimec.ro
460 N. I ORG A

slab, de şi faţa e plină şt ochii vii, foarte frumoşi. CAnlf

îi spun că şt eu am fost bolnav, observă: - O, e aşa
de rău să fii bolnav<'i ! Mă chiamă apoi la dânsa. Se
simte slabă din causa vărsărilor de sânge ; ii pare aşa de
curios că n'o susţin picioarele.„ Lumea de faţă nu e
destul de pătrunsă de tragedia ce se desfi1şoară înaintea ei.

18 Februar.

Călinescu-ml comunică scrisoarea lui Maniu elitre Patrf...

arh, pe care-l arati'l Ardelean, „fiu de Iobag", membru al
partidului, îndatorat al Iul. Simt nevoia ca o nouă şedinţi'l
presidat<'i de Regele să aducă lămurirea situaţiei.
La oarele şase un Consiliu care ţine pănă la oarele
doui'l după miezul nopţii. Asistă şi Comnen. Se presintă
proiectul Micescu. Regele doreşte ca eu să leau întăiu
cuvântul. Arăt c<'i Micescu a venit la mine cu un proiect
de 120 de articole (din 140 câte fuseseră). I-am spus
că acum nu se mal fac reglementări atât de minuţioase,
că ajung câteva principii generale. Lumea, fa care se
va face apel printr'un referendum, le~ar lnţelege mai
bine. Şi, apoi. cum să se supuie acestei acceptări masa
articolelor care au mai fost odinioară votate 1 Se promite
să se facă şi proiectul de „patru pagini".
Ddr se ceteşte tot. S'au introdus, în adevăr, multe
modificări, unele foarte însemnate. Se produc lungi discuţii.
Regele daria ca proprietatea subsolului să fie restituită
de Stat. Liberalii se opun, mai ales Costinescu, apoi şi
Tdtărescu. Se raliază, pasionat, şi Şlşeştt, care iea cuvântul
la mal toate articolele. C. Angelescu e de acelaşi pc!lrere.
Spun lămurit că părerea favorabilă Statului era determt...
nată de antagonismul contra latifundiarilor, di!r acuma·

www.cimec.ro
 MEMORII 461

proprietatea e a ţilrcmilor. Paritate de voturi. Li se va da

proprietarilor o despilgubire din redevenţ4.
Vaida ridica apoi chestia primatului românesc. Se ac-
ceptil formula mea la fixarea dreptului de a ocupa
funcţii, speclflcanâu-se di se va ţinea sama de „naţia
majoritaril şi creatoare de Stat".
Patriarhul vrea impunerea casatorlei religioese. Arllt
ca nu putem reveni asupra decisiei Guvernului Goga.
Francmasonii protesta. Observ ca altfel cum s'ar putea
cere botezul de părinţi necununaţi religios 1 Fac a se
adăugi menţiunea cil e vorba de membrii confesiunilor.
Se stăruie a se introduce pedeapsa cu moarte pentru
atentatorii la viaţa Suveranului, 11 membrilor dinastiei, a
şefilor de Stat strilln, a hoţilor de drumul mare, etc.
Observ că n'au fost pănil acum atentate asupra Suvf'ra-
nilor noştri. Ar fi odios să înviem calăul pentru execuţii
publice. Cum Vaida stilruie cu o extraordinarii convin-
gere, vorbind şi de moralisare, amintesc că Franţa e
deprinsil cu crimele şi ca femei în rochii de bal vin în
zori sil vadă cum se tale capetele. Reuşesc sa fac a se
adopta că în acele casuri codul militar se Impune, după
hoti!rârea Consiliului de miniştri.
Articolele pentru restrângerea dreptului electoral nu
provoacă discuţie.
Patriarhul spune, la sfârşit, câteva cuvinte bine simţite,
la care re:'lspunde Regele.

19 Februar.

Maniu a vorbit impresionant la clubul silu, presintân-

lilu-ne ca vechi cadre de Museu aruncate pe parchetul
Palatului.
În acelaşi timp ni se comunlc4 telegrama de la Mos-

www.cimec.ro
462 N. IORGA

cova către Legaţia sovietică, despre convorbirea lui

Litvloov cu Popescu, însărcinatul nostru de afaceri.
Sântem ncusaţt cil am ucis pe insClrcinatul de afactri '
Butenco; cel care a apărut la Roma n'ar fi cel autentic;
de la Ambasnd4 nu l-au putut vedea ld otel ; a şi
dispărut. Proba ar putea fi numai o identificare în „ ţari!
liberil". Trimesul rus Alexandrovschi se pl!nge cil n'a
fost primit la garil; ameninţă : a venit pentru anchete!.
Vorbesc la telefon lui T.!ti!rescu, care, ocupat, declară
că n'a. cetit nimic şi c4 Alexandrovschi a venit „ca să
îm9ace lucrurile". lmi trimete pe Comnen. Îl întreb cum
se poate duce la Ancara cand, dac<'!, precum cred, ma-
nifestaţiile sovietice sânt autentice, e vorba sau de pre-
gătirea unul atac militar, şt trebuie să ne pregătim şi noi
sau de t.!iarea oric.lror relaţii cu noul trlmes. El spune cil
lasă pe Comnen şi pe Mlroniescu.
Comunic Mareşalului Palatului că nu sAnt dispus a da
prestigiu unui liberalism care umple administraţia de
oamenii lui şi ajunge a-şi lua alere de stltpan. Acum s'a
f.!lcut Constituţia; dupil plebiscitul de Joi pot pleca. Să mi
se spuie care e forma de plecare ce ar p.!igubi mal puţin.
El mă asigură că nu acesta e sensul marii schimbări ~i
cel se vor lua măsuri.
O spun Şi lui Comaen. El recunoaşte că situciţla e
serioasa. Alexandrovschi a venit poruncitor : Bute.neo nu
put~a să-şi lase familia ; abia venit, nu era capabil să-şi
pregătească o fug!. Comnen !-a vorbit la un dejun de
la Weverka. Şi de la Legaţia Franclei au cClutat să-l
stâmpere. Pare a se fi reuşit.
Comnen declara că nu e liberal. Crede că Regele n'dr
admite primatul liberalilor. 11 sf4tuiesc să nu se lege prea
strâns de ei.

www.cimec.ro
 MEMORII 463

20 Februar.

R4spunsu1 de la Palat. Regele 1-a vorbit lui Î4tărescu,

Şi el va veni la mine sil se explice.
Şlşeşti îmi vorbeşte de .mistica• de azi, care trebuie
utilisată. li declar că pentru nimic în lume nu pot avea
legături cu un om de speţa lui Codreanu (supt pretext
de a-ml vorbi de cripta familiei sale la Storojineţ, Neagoe
Flondor voise să vie la mine; nu 1-am primit). N'ar fi
bine ca eu sil o lndrept spre mine? Nici intr'un chip
când sAnt intre al miei, la locul mleu. El m4 asigură de
devotamentul sllu. Nici el nu crede că se poate îngădui
o întoarcere a unul liberalism total perimat.
La 5, Î4tărescu. Situaţia e gravă. Nota primă a Sovie-
telor cuprindea o somaţie (nous exigeons), învinuind
Guvernul (atunci al lui G::iga) că z.lboveşte cu cercet.l-
rile. El continu4 a crede ca Alexandrovschi ar aduce o
not4 pacificii. li suggerez ideia de a trimete pe cineva
de la Externe care, cu un trimes al Legaţiei sovietice,
să identifice pe Butenco. E de aceiaşi pi!rere. Şi el crede
că Ruşii ar voi sa caute la noi începutul confltctulul
mondial. E aşa de îngrijorat, inc6t nu va merge la An ...
cara, trimeţAnd pe Comnen.
Să se capete m.kar timp pană la stabilirea interna.
Mă asigură că n'a volt Externele. Propun pe D. Ghica,
încă violu.

21-2 Februar.

Maniu voia să facă demonstraţii de stradă contra noii

Comt!tuţll. Ai lui l-au spus cil nimeni nu i-ar urma.
Goga a ţinut, înainte de a pleca un discur3 în care
insultă pe bătrâni, fiind deosebit de ofensător cu Ave-

www.cimec.ro
-464 N. I ORG A

rescu, bolnav. Pune în perspectivă momentul când va

reveni în fruntea ţ<'lrii. Declară că a avut escelente în-
casilri şt că a 1.!sat finanţe prospere ...
Codreanu disolvă partidul său, dar menţine mişcarea
leglonar4, cu „cuiburile" el. Va merge la Roma să-şi tra-
ducă franţuzeşte şt italieneşte Memoriile, continuându-le.
„Mulţ4meşte" bătrânilor pentru cum l-au tratat. Declari
cil nu i-a venit „oara ". Aceiaşi atitudine grandomană ...
Gh. Brătianu, iscălind şi pe alţii din comitetul de di-
recţie, îndeamnă la neparticipare pentru plebiscit.

*
Iamandi declară că e gata a-mi urma sfaturile. h cer
revenirea la măsurile mele pentru revisori şi directorii
aleşi. Promite.

23 Februar.

Refus două jurnale ale Consiliului, prin câre se creiază

un grup de diurnişti ~i se acord.11 bani de călătorie la
turism.
„
Visita lui Armand Oillnescu. Se crede sigur de resul-
tatul referendulul. Prdecţii trimet ştiri bune. Au fost şi
manifestaţii de entusiasm, cu îmbrăţişări. Maniu, într'o
consfătuire, a spus că el „ vrea sânge". Lupu i-a rilspuns
că să şi-l caute la dânsul, în Ardeal.

•
Conferinţă la Liga Navală despre legăturile RomAnilor
cu apele.
•
Pella, de la Haga, vine la mine. Antoniade mergea
aşa de departe cu credinţa faţă de Îitulescu, încU, asis-

www.cimec.ro
 MEMORII 465

tând pe furiş la adunarea acestuia cu Litvinov, refusa să

primească şi conducă la gară pe Victor Antonescu şi
sili-I pregătească întâlnirea cu Eden .
•
ln Anglia, Eden, L!oyd George şi Winston Churchill
n'au putut să rc'lstoarne pe Neville Chamberlain, care,
cum spune Pella, s'a declarat public în ce priveşte lipsa
de folos a Ligii Naţiunilor cum e azi: „crede şi el ce
crede toată lumea".
Olanda a recunoscut Abisinia italiani!. Nordicii nu,
pentru represaliile contra sancţiunilor şi din causa regi-
murilor de stânga.

24 Februar.

Liniştit, solemn plebiscit, care dă 4.000.000 de voturi

noii Constituţii.
Se abţin şefii ţc1rănişti şi gardiştii.
ln Ardeal multe voturi contra le adună Moldovan la
Năsăud, dr. Dobrescu la Făgăraş; în Banat, Bocu.
Câţiva funcţionari strigcl tare: „nu" al lor.

vt1.
www.cimec.ro
www.cimec.ro
 Tiparul
Aşezămdntului Tipografic
„DATINA ROMÂNEASCĂ"
Vălenii-de-Munte

www.cimec.ro
www.cimec.ro
www.cimec.ro
Preţul : 150 lei.

www.cimec.ro