I storiografia militar` rom#neasc` a \nfruntat, dup` decembrie

1989, ca \ntreaga societate, de altfel, ciclonul unei tranzi]ii care s-a

dovedit mult prea lung` fa]` de a[tept`rile noastre. Ea a fost
afectat` de fenomene [i procese contradictorii, reflex al unei situa]ii
generale, \nt#lnite \n mai toate segmentele vie]ii intelectuale.

Istoriografia Pentru a creiona tabloul istoriografiei militare rom#ne[ti la

\nceputul secolului al XXI-lea, dup` aproape dou` decenii de
ne\ncetate c`ut`ri, vom sublinia faptul c` instaurarea regimului
militar` comunist \n Rom#nia, la sf#r[itul celui de Al Doilea R`zboi Mondial,
a \nsemnat \ntreruperea brutal` a unei evolu]ii a c`rei sorginte
poate fi urm`rit` p#n` \n prima jum`tate a secolului al XIX-lea.
rom#neasc` |n prima etap` a regimului comunist din Rom#nia, cea
interna]ionalist`, s-a atacat cu virulen]` cercetarea istoric`

\n vremuri de anterioar`. Inclusiv Nicolae B`lcescu, fondatorul istoriografiei

militare rom#ne[ti, a fost supus unei ample opera]ii de mistificare,
opera sa fiind prezentat` trunchiat [i deformat, \n func]ie de
tranzi]ie dogmele ideologiei oficiale. C#t prive[te pe cel`lalt reprezentat de
seam`, generalul Radu R. Rosetti, autor al monumentalei lucr`ri
Istoria artei militare rom#ne[ti p#n` la mijlocul veacului al XVII-lea,
el fost arestat de noile autorit`]i, sf#r[ind \n \nchisoare (1949).
|n etapa comunismului na]ional, istoria a devenit surs` de
legitimare pentru regim, cercetarea acesteia, inclusiv a
componentei sale militare, fiind considerabil impulsionat`.
|n pofida constr#ngerilor ideologice foarte stricte, care au
\nlesnit derapaje evidente, studierea trecutului militar na]ional a
\nregistrat progrese semnificative, dovad` fiind studiile [i lucr`rile
temeinice, serioase, care \[i p`streaz` [i ast`zi valoarea. |n ultimul
deceniu al regimului Ceau[escu s-a \nregistrat, \ns`, un proces de
izolare a istoriografiei militare, concretizat \n restr#ngerea
semnificativ` a leg`turilor externe, accesul dificil la cercet`rile
speciali[tilor din str`in`tate, o slab` prezen]` la manifest`rile
[tiin]ifice interna]ionale etc.
Prin urmare, la \nceputul anilor ’90, istoriografia militar` s-a
aflat \n fa]a a numeroase provoc`ri. Trebuiau p`r`site cli[eele [i
constr#ngerile impuse de regimul comunist [i atacate subiecte
p#n` atunci interzise investiga]iei istorice. Se impunea, de
asemenea, reluarea [i multiplicarea contactelor [tiin]ifice
interna]ionale, integrarea \n fluxul dezbaterilor de idei declan[at
dup` \ncheierea R`zboiului rece. |n acela[i timp, tranzi]ia
rom#neasc` a ridicat noi probleme [i noi obstacole \n calea
cercet`rii istorice: sc`derea considerabil` a interesului pentru istorie
din partea cet`]enilor [i a autorit`]ilor; m`surile de restructurare a
armatei, care au afectat par]ial [i structurile de cercetare
specializate; subfinan]area cronic` a produc]iei de carte cu
tematic` istoric` militar` etc.
Cum a traversat istoriografia militar` „de[ertul” tranzi]iei, cum a
r`spuns ea multiplelor provoc`ri ale acesteia? R`spunsul la
asemenea \ntreb`ri ar putea constitui substan]a unei cercet`ri de
amploare. |n cadrul restr#ns al acestui articol vom spune c`
istoriografia militar` a parcurs o perioad` dificil`, marcat` de
realiz`ri notabile, dar [i de minusuri evidente, care, permanentizate,
pot \mpiedica drumul spre normalitate. Remarc`m existen]a unui
cadru institu]ional acoperitor, \n bun` m`sur`, pentru nevoile de
cercetare. |n prezent, func]ioneaz` Institutul pentru Studii Politice
de Ap`rare [i Istorie Militar`, Comisia Rom#n` de Istorie Militar`,
membr` a Comisiei Interna]ionale de specialitate, Serviciul Istoric al
Armatei, Muzeul Militar Na]ional, Muzeul Marinei Rom#ne, Sec]ia
Tradi]ii Militare [i Educa]ie Civic`. De asemenea, apar dou`
publica]ii specializate – „Revista de istorie militar`” [i „Document”,
editate de Institutul pentru Studii Politice de Ap`rare [i Istorie
ditorial

! Colonel (r) dr. Petre OTU Militar` [i, respectiv, Serviciul Istoric al Armatei, la care se adaug`
Pre[edintele Comisiei Rom#ne anuarele celor dou` muzee. La o privire mai atent`, \ns`, situa]ia
de Istorie Militar` nu este dec#t par]ial mul]umitoare.

continuare \n pag. 58 è
studii/documente

Februarie 1942
La[itate sau eroism?
Cazul Regimentului 85 Infanterie
! Elena C@RSTOIU
Centrul pentru Studierea [i P`strarea Arhivelor Militare Istorice, Pite[ti

L
a 23 martie 1942, prin adresa nr. 118, Regimentul 85
Infanterie este în[tiin]at c` pierde dreptul la drapelul de
lupt`, pentru c` militarii „au dat dovad` de la[itate [i
lips` de energie”. Ordinul mare[alului Ion Antonescu este
transmis de Marele Stat Major, la 14 martie 1942. La scurt
timp, comandantului Regimentului 85 Infanterie, colonelul Ermil
„... Frigul [i z`pada din cursul lunii februarie, o continuare a
vremii extrem de rele din ianuarie, au sl`bit puterile fizice ale
oamenilor”4. „Atacul de la Kristopovka, din ziua de 7 februarie,
s-a dat f`r` artilerie, pe un frig mai mare de – 30 de grade [i
z`pad` de 1 m. Frigul [i viscolul erau atât de mari, încât
oamenii înghe]au [i c`deau în nesim]ire, armamentul automat

”
Paraschivescu, i se comunic`, de Direc]ia nu mai func]iona, r`ni]ii c`zu]i pe z`pad`
Personal, ordinul nr. 3.492/05.04.1942: „S` înghe]au imediat sau erau acoperi]i de
v` da]i demisia din armat`, în baza art. 25 viscol, iar oamenii singuratici se r`t`ceau [i
din Legea Pozi]iei Ofi]erilor [i art. 57, Ofi]erii, subofi]erii [i erau considera]i pierdu]i”5.
aliniatele 2 [i 3 din L.I.A. (...) |n caz de trupa Regimentului Potrivit acestor documente, Divizia 1
refuz, se va aplica art. 58 din L.I.A.”1. 85 Infanterie ascult` Infanterie a \nregistrat, pân` la 1 martie
Ofi]erii, subofi]erii [i trupa Regimentului 85
Infanterie ascult` ordinele „cu lacrimi în
ochi, umili]i, descuraja]i”. Dar ordinele vor fi
respectate. Comandantul regimentului î[i va
prezenta demisia.
ordinele «cu lacrimi
\n ochi, umili]i,
descuraja]i». Dar
ordinele vor fi
” 1942, 2.828 de oameni degera]i, din care
780 au fost evacua]i în retragerea din 20-21
februarie 1942, pierderile diviziei fiind de 87
de mor]i, 241 de r`ni]i [i 359 de oameni
disp`ru]i.
Sanc]iunile fuseser` hot`râte în urma respectate. Observa]iile acestea, generalul I.
acuza]iilor Armatei von Kleist la adresa Mih`escu le men]ioneaz` [i în raportul
Diviziei 1 Infanterie române, potrivit c`rora, „printr-o retragere confiden]ial adresat comandantului Corpului 6 Armat`,
precipitat` [i f`r` presiunea inamicului [aceasta] a determinat generalul Corneliu Dragalina, raport scris în ap`rarea fostului
retragerea Armatei 1 germane, punând-o într-o situa]ie grav`”. comandant al Diviziei 1 Infanterie. Ca un bun camarad,
Este perioada stabiliz`rii frontului în zona Izium, înainte de generalul Mih`escu consemneaz` în raportul s`u [i faptele
b`t`lia de la Harkov (mai 1942). ulterioare retragerii din 20-21 februarie 1942, când, la 22
Dar despre cum s-au întâmplat cu adev`rat faptele, afl`m februarie 1942, Divizia 1 Infanterie, condus` de generalul
din raportul confiden]ial, din aprilie 1942, adresat Corpului 6 Bârzotescu, din proprie ini]iativ`, contraatac` „f`r` sprijin de
Armat` de generalul Ion Mih`escu – cel care l-a înlocuit la artilerie, deoarece întreaga artilerie existent` a diviziei a fost
comanda Diviziei 1 Infanterie pe generalul Emanoil dat` în sprijinul unit`]ilor germane de la sud [i nord”.
Bârzotescu, [i el pedepsit pentru retragerea din 20-21 Prin aceast` ac]iune, s-a reu[it:
februarie 1942 –, dar [i din memoriul înaintat comandantului „• a se restabili situa]ia, recucerindu-se terenul pe o
Diviziei 1 Infanterie de colonelul Paraschivescu: adâncime de circa 10 km;
„La 27 ianuarie 1942, regimentul se g`sea în • a se relua spiritul ofensiv cu toat` situa]ia grea în
dispozitiv de ap`rare pe un front larg, de aproximativ care se g`seau unit`]ile;
20 km, reu[ind s` închid` golul ce se produsese în • sc`parea de sub presiunea inamicului, c`ci
frontul german, în urma str`pungerii de la Izium. acesta, ulterior, a mai atacat înc` câteva zile, fiind
Accentuez c`, între 27 ianuarie – 3 februarie 1942, respins, el a c`zut în defensiv`;
pân` la sosirea celorlalte regimente ale diviziei, • ridicarea moralului unit`]ilor [i redarea elanului pe
regimentul a închis singur acest gol, prin care, în care-l avuseser` în ac]iunile anterioare.
primele zile se retr`geau resturi de trupe germane, În plus, acest contraatac a u[urat atacurile – cu
împr`[tiate [i înfrico[ate, pe care le-am adunat [i dirijat artilerie – ale trupelor germane de la sud [i de la nord
la Pavlograd” 2. Comandantul Regimentului 85 de sectorul diviziei” 6.
Infanterie mai men]ioneaz` „împrejur`rile foarte grele în Pentru ac]iunea sa, comandantul Diviziei 1 Infanterie,
care a trebuit s` oper`m, situa]ia extrem de critic` în generalul Bârzotescu, a fost propus telegrafic [i decorat în ziua
care ne-am g`sit, cople[i]i, amenin]a]i cu încercuirea de 13 martie 1942, personal de c`tre generalul von
de for]e superioare (numeric), (ceea ce) a impus Kortzfleisch, comandantul Corpului 11 Armat` german, cu
retragerea care s-a executat pe baz` de ordin superior. Ordinul german „Crucea de Fier”, clasa a II-a.
Am executat aceast` opera]iune ziua [i în contact cu Prin argumentele sale, noul comandant al Diviziei 1
inamicul. Este cea mai grea opera]iune tactic` ce se Infanterie solicit` revizuirea m`surii colective de ridicare a
poate întâlni în r`zboi (...). Insist îns` s` ar`t c` nu a drapelelor Regimentelor 85 [i 93 Infanterie.
fost nici un moment în care trupa s` scape din mâna Impresionant` este [i ardoarea cu care oamenii
comandan]ilor sau vreo debandad`” 3. Regimentului 85 Infanterie ascult` înl`crima]i poezia „Vrem
Memoriul celui ce a comandat regimentul în luptele din drapelul”. Impresionante sunt cuvintele din raportul
ianuarie–februarie 1942 trebuie completat cu informa]iile comandantului Batalionului 2 din Regimentul 85 Infanterie:
cuprinse \n raportul rezultat din ancheta pe care generalul „Promisiunea c` ni se va reda drapelul pe baza actelor viitoare
Mih`escu a f`cut-o asupra situa]iei Diviziei 1 Infanterie, în de vitejie, nu o putem primi, în]elegem ca pe baza ac]iunilor
ianuarie – februarie 1942, când la comanda ei se afla viitoare s` ne men]inem drapelul, iar nu s`-l rec`p`t`m”.
generalul Emanoil Bârzotescu: „Dac` nu primeam categoric ordinul de retragere, noi

r`mâneam la Ana Rudovka, oricât de puternic [i superior ar fi
fost atacul inamic, cu toate c` eram redu[i la 30% din efectiv
lupt`tori pe front”. „Ac]iunile noastre viteje[ti s-au remarcat prin
ordin de zi, iar ofi]erii, subofi]erii [i trupa care s-au distins au
fost propu[i la decorare. Probabil din cauza stigmatiz`rii
ac]iunii de retragere întârzie acordarea acestor distinc]ii”7.
Ordinele [i distinc]iile vor veni. Comandantul Grupului
Armate Sud, feldmare[alul von Bock, mul]ume[te, la 28 mai
1942, Diviziei 1 Infanterie: „Lupta de prim`var` de la Harkov [i
de pe Done] s-a terminat. (…) Recuno[tin]a mea deplin`”8. La
28 iunie 1942, Gruparea Strecker se adreseaz` Corpului 6
Armat` astfel: „B`t`lia de la Izium s-a terminat ... Divizia 1
Infanterie român` [i Grupul de Cercetare al Corpului, dup`
mar[uri grele [i dup` cur`]irea regiunilor p`duroase pe Done],
acoperind flancul Diviziei 1 Munte germane, au accelerat mult
opera]iunile de atac”9.
La 27 octombrie 1943, prin I.D. 2.888, pentru faptele de
vitejie, se conferea cea mai înalt` distinc]ie militar` român`,
Ordinul Militar „Mihai Viteazul”, clasa a III-a, drapelului
Regimentului 85 Infanterie. Transcriem din nota rezumativ` a
raportului special nr. 2.478, din 20 august 1942, pentru
propunerea de decorare.
„În ziua de 20.05.1942, atac` pe direc]ia Cota 164 –
Proletarski [i ocup`, dup` lupte grele, toate posturile
înaintate de la vest de Valea Litovskina.
La 21 mai 1942, atac` Novo Uplatnov, pe care-l
ocup` dup` ce distruge numeroase cazemate.
La 22 mai, continu` atacul de-a lungul c`ii ferate
spre Losovaia, ajungând pân` seara la gara
Proletarski, u[urând, prin înaintarea sa, ac]iunea
Diviziei 298 germane.
În ziua de 23 mai, ocup` satul Domoca [i ora[ul
Losovaia.
La 24 mai, urm`re[te pe inamic pe direc]ia
Ekaterinovka – Novo – Ivanovka – Krasnopavlovka,
reu[ind ca, în ziua de 25 mai 1942, s` ocupe
Krasnopavlovka, satul Rasdolje [i colhozul de la nord
de gar` ...”. Din acest raport al comandantului Diviziei 1
Infanterie, generalul Ioan D. Mih`escu, men]ion`m
preciz`rile potrivit c`rora regimentul a parcurs 700 km
în etape zilnice de 40-50 km „pe zile cu c`lduri
caniculare, în praf arz`tor [i în zone lipsite total sau în
parte de ap`”.
De asemenea, s` re]inem caracterizarea de suflet f`cut`
oamenilor Regimentului 85 Infanterie: „Tributul greu de sânge
pe care l-au dat pân` în prezent, victoriile câ[tigate [i
prizonierii lua]i sunt m`rturia vie a gloriei nepieritoare a acestui
regiment. Neobosi]i, neînfrica]i, cu elanul mereu intact, lovind
mai puternic atunci când erau lovi]i, ofi]erii, subofi]erii [i osta[ii
acestui regiment de pe Cri[uri vor forma, pentru viitor, cel mai
frumos [i nepieritor exemplu de biruin]` româneasc` ...”10.
S` men]ion`m c` fostul comandant al Regimentului 85
Infanterie, colonelul Ermil Paraschivescu, a fost reintegrat \n
armata român`, la 17 iulie 1942, prin anularea Decretului 2051
de trecere în rezerv`. Cu grad de general, el va demonstra, la
comanda Brig`zii 18 Infanterie [i a Diviziei 2 Munte, pe frontul
de vest, calit`]ile de excep]ional ofi]er al armatei române.
Documentele ne-au p`strat faptele [i vorbele acestor bravi
[i buni camarazi de arme. Retragerea din 20–21 februarie
1942 a r`mas „un caz de defec]iune” din care s-au tras imediat
înv`]`minte. Fragmente din raportul privind aceast`
1942, February. Cowardice or courage? The Infantry Regiment no 85 case
The author analyses the case of the Infantry Regiment no
85, which was punished by the Marshall Antonescu, on 1942,
March 23rd, through denying its right to have the battle flag, for
"cowardliness and lack of energy", in the period of the front
stabilization in the area of Izium, before the Harkov battle
(1942, May). The punishments ordered by the state leader
were decided, in the context of the Romanian -German com-
mandments' disputes, following the von Kleist Army allega-
studii/documente
Generalul
Emanoil
B#rzotescu
defec]iune, înaintat de comandantul Corpului 6 Armat`,
generalul Corneliu Dragalina, vor fi citate în ordinul circular nr.
305.189, din 8 mai 1942, al Marelui Stat Major, Sec]ia Opera]ii:
„Am ar`tat tuturor comandan]ilor din marea unitate
c` este necesar, în primul rând, s` se lucreze cu cea
mai mare grij` asupra form`rii fermit`]ii caracterului la
comandan]ii de sub arme [i, în special, la cei mici, de
la plutoane sau grupe. Problema aceasta este pentru
armata noastr` – care nu dispune de încadrarea
armatei germane – de o importan]` capital`. O for]`
implacabil` va trebui s` vegheze f`r` r`gaz asupra
execu]iei ordinelor primite [i s` sanc]ioneze prompt
orice defec]iune ...”. „Teama de asprimea pedepsei ce
va urma în caz de defec]iune – un adev`rat factor
moral – trebuie s` lucreze nu numai represiv, dar mai
ales preventiv, la formarea fermit`]ii caracterului în
lupt` ...”. „Pilda comandan]ilor de toate gradele [i mai
ales a acelora de mare unitate este de o covâr[itoare
importan]` în lupt`” 11.
Fapte, vorbe, oameni. Oameni responsabili, oameni care
au respectat jur`mântul militar fa]` de patrie. u
NOTE
1. Arhivele Militare Rom#ne (\n continuare se va cita AMR), fond
Regimentul 85 Infanterie, dosar 350, f. 570.
2. Ibidem, ff. 666-670.
3. Ibidem.
4. AMR, fond Divizia 1 Infanterie, dosar 3916, ff. 159-1962.
5. Ibidem.
6. AMR, fond Regimentul 85 Infanterie, dosar 350, ff. 700-706.
7. Ibidem, ff. 692-698.
8. AMR, fond Direc]ia Cadre Înv`]`mânt, dosar decora]ii 534.
9. Ibidem.
10. Ibidem.
11. AMR, fond Divizia 1 Infanterie, dosar 3916, f. 218.
tions regarding the Romanian 1st Infantry Division. According
to these the Romanian unit "through a hurried retreat and
without the enemy pressure, caused the retreat of the 1st
German Army, putting it in a critical position". However, further
investigation demonstrated the fact that the German allega-
tion were groundless, so on 1943, October 27th, the banner of
the Infantry Regiment no 85 was decorated with the "Mihai
Viteazul" Order.
studii/documente
Noi m`rturii despre cazul Odessa
M
oment important în economia
particip`rii României la r`zboiul
purtat de for]ele Axei împotriva
Uniunii Sovietice, Opera]iunea Odessa a
fost purtat` de Armata 4 Român`, între
8 august [i 16 octombrie 1941, într-o
zon` care reprezenta o pozi]ie strategic`
sovietic` la flancul sudic al frontului,
situat` în imediata zon` de securitate a
României, la 150 km de Delta Dun`rii,
300 km de podul de la Cernavod` [i 400
km de Bucure[ti [i zona petrolifer`.
Cucerirea ora[ului s-a concretizat dup`
dou` luni de lupte grele, duse împotriva
unui inamic extrem de tenace [i hot`rât
s` reziste într-un teren puternic fortificat.
Avantaje au fost, în primul rând,
imobilizarea unor importante for]e
terestre, de avia]ie, precum [i a
majorit`]ii flotei de r`zboi [i comerciale
sovietice din Marea Neagr`, fapt care a
creat mari posibilit`]i de ac]iune trupelor
germane care au înaintat, în acest timp,
circa 450 km spre est. Înfrângerea [i
evacuarea trupelor sovietice din zona
Odessei a consolidat siguran]a zonei
petrolifere române [i a eliminat
posibilit`]ile de ac]iune în spatele
flancului drept al trupelor germane [i
române care ac]ionau în zona M`rii
Azov [i în partea de nord a Crimeii. A
Generalul Nicolae Macici (1886-1950)
existat îns` [i un revers al medaliei,
poate chiar mai consistent. În lupt` au
fost angajate 6 corpuri de armat`, 650
de avioane, dou` vedete rapide [i un
submarin, care au executat incursiuni în
Marea Neagr` în apropierea portului
Odessa, precum [i 7 baterii de artilerie
grea germane, dou` batalioane de asalt
[i o escadril` de bombardament în picaj.
”
Odessa:
o victorie
important`,
dar lipsit` de
str`lucire.
” aflase între timp despre atentatul terorist
Armata Român` a angajat 340.223
militari (12.049 ofi]eri, 9.845 subofi]eri [i
318.329 trup`) din care a pierdut 90.020
de militari, mor]i, r`ni]i [i disp`ru]i 1.
Sl`biciunile armatei au fost evidente,
fiind subliniate chiar de mare[alul
Antonescu, referindu-se la „gre[elile
comise timp de 20 de ani”. Trebuie
remarcat îns` [i spiritul de sacrificiu [i
chiar eroismul solda]ilor no[tri, dincolo
de felul în care a fost purtat` aceast`
b`t`lie. O victorie
important`, dar lipsit` de
str`lucire.
La 5 zile dup`
intrarea trupelor române
în Odessa, în dup`-
amiaza zilei de 22
octombrie, la orele 17 45,
imobilul care ad`postea
Comandamentul Militar
Odessa 2 [i statul major
al Diviziei 10 Infanterie a
fost aruncat în aer de
elemente r`mase
necunoscute. Atentatul a
provocat pierderea a
135 militari (79 uci[i, 43
r`ni]i [i 13 disp`ru]i),
dintre care 128 români
[i 7 germani 3, inclusiv a
generalului Ion
Glogojanu 4,
comandantul Diviziei 10
Infanterie [i al
Comandamentului
Militar Odessa.
Sub impactul
emo]ional al acestei
tragedii, autorit`]ile
române – în spe]`
generalul Iosif Iacobici 5,
comandantul Armatei a
! Manuel ST~NESCU
4-a – a ordonat represalii împotriva
popula]iei civile, îndeosebi a „evreilor
comuni[ti”, m`suri aprobate de
mare[alul Ion Antonescu.
|n seara zilei de 22 octombrie 1941,
generalul Nicolae Macici 6 – aflat la
Tiraspol la Comandamentul Corpului 2
Armat` – a primit ordin de la generalul
Iacobici s` se prezinte, chiar în cursul
nop]ii, la Baden, la postul de comand` al
Armatei a 4-a. Pu]in dup` miezul nop]ii,
în primele minute ale zilei de 23
octombrie, generalul Iosif Iacobici, care
executat asupra Comandamentului
român din ora[, i-a ordonat s` se
deplaseze la Odessa cu misiunea de a
instala la Comanda Diviziei 10 Infanterie
pe generalul Nicolae Ghineraru 7, de a
investiga cauzele producerii atentatului
[i de a reorganiza activitatea militar` în
ora[. Înso]it de locotenent-colonelul
Dumitru Panaitescu, Nicolae Macici s-a
deplasat spre Odessa, unde a ajuns la
23 octombrie, orele 6, p`r`sind ora[ul în
zorii zilei de 26 octombrie. A doua zi, el
a redactat un raport c`tre generalul Iosif
Iacobici, pe care îl prezent`m cititorilor
no[tri. Dup` o analiz` succint` [i la
obiect a cauzelor care au stat la baza
acestei tragedii, generalul Macici a
alc`tuit un chestionar, compus din 12
întreb`ri, la care au r`spuns 9 ofi]eri
direct implica]i în evenimente [i care
supravie]uiser` (printre ei generalul
Constantin Trestioreanu 8, loc]iitorul
Comandantului Diviziei 10 Infanterie,
locotenent-colonelul Cristofor Mitulescu,
[eful de Stat Major al Diviziei 10
Infanterie, locotenent-colonelul Gheorghe
Vlad, [eful Biroului 2 al Diviziei 10
Infanterie, colonelul Sechelarie de la
Comandamentul Militar Odessa [i al]ii).
Chestionarul, datat 25 octombrie 1941 9,
încerca s` contabilizeze toate m`rturiile
care puteau arunca o raz` de lumin` în
acest caz, prin întreb`ri la obiect, de
genul: cine a ales cl`direa fost` a
N.K.V.D. cu destina]ia pentru
Comandamentul Diviziei 10 Infanterie [i
pentru Comandamentul Militar Odessa?
S-a [tiut c` acest local a apar]inut
N.K.V.D.-ului? S-a v`zut c` localul
N.K.V.D. se g`se[te pe o por]iune
important` de catacombe? Ce ordine
s-au dat pentru deminarea cl`dirii [i cui
[i cine a prezentat raportul prin care
opera]iunea se considera încheiat`?
Cu toat` capacitatea sa de analiz`,
„tipic” cazon`, generalul Macici
recunoa[te în raportul mai jos prezentat
c` nu se cunosc mici m`car mijloacele
tehnice (explozie prin întârziere sau

comand`) prin care a fost pus la cale
atentatul, cu atât mai pu]in autorii lui. Pe
fondul acestor incertitudini au avut loc
execu]ii sumare \n r#ndul popula]iei
civile din Odessa. Cauzele [i, mai ales,
urm`rile acestor atrocit`]i sunt complexe
– interesant` ar fi o analiz` comparativ`
cu evenimente similare petrecute pe alte
teatre de opera]ii – dar în nici un caz nu
pot fi ignorate. Ordinul de represalii a
fost dat [i pus în aplicare, chiar dac` nu
ad-literam10.
Primul document pe care îl supunem
aten]iei cititorilor no[tri este, prin prisma
celor deja prezentate, deosebit de
interesant, demonstrând c` marile unit`]i
erau avertizate la nivelul e[aloanelor
superioare asupra pericolului de
atentate în ora[ele recent cucerite de
trupele germano-române. În
conformitate cu acest document, exista
un plan am`nun]it de expertiz` genistic`
a cl`dirilor importante din ora[ înainte de
intrarea efectiv` a trupelor de ocupa]ie.
Din aceast` perspectiv`, responsabilita-
tea generalului Glogojanu ne apare cu
atât mai evident`, cu at#t mai mult cu
c#t exista [i un set de m`suri precise
privind cantonarea trupelor de ocupa]ie
în ora[ele recent ocupate.
De[i a fost f`cut` o expertiz`
genistic`, faptul c` imobilul apar]inuse
studii/documente
N.K.V.D.-ului ar fi trebuit s`-l determine
pe generalul Glogojanu s` fie mult mai
precaut, fiind în joc vie]ile a c#torva zeci
de ofi]eri rom#ni [i germani.
Din perspectiv` juridic`, problema
atentatelor pe timp de r`zboi este
deosebit de complex`, cu impact
major asupra opiniei publice. Într-o
atare situa]ie, o analiz` obiectiv` a
împrejur`rilor în care s-au produs
asemenea tragedii pare un deziderat
greu de atins. R`mâne speran]a c`
deta[area de implica]iile unor astfel
de momente din istoria relativ recent`
a ]`rii ne va aduce mai aproape
de adev`r.

NOTE
1. Alesandru Du]u, Florica Dobre, Leonida Loghin, Armata Rom#n` \n
Al Doilea R`zboi Mondial (1941-1945), Dic]ionar enciclopedic, Bucure[ti,
Editura Enciclopedic`, 1999, pp. 307-308.
2. Comandamentul Militar Odessa: înfiin]at la 16 august 1941, prin
ordin al comandantului Armatei 4. Similar unui comandament de divizie, cu
misiunea de a asigura administrarea [i paza ora[ului, deminarea zonei,
eliminarea elementelor teroriste [i evacuarea evreilor din zon`. La 17
octombrie 1941, dup` cucerirea ora[ului, generalul Ion Glogojanu a fost
numit comandant militar al Odessei. În atentatul produs în dup`-amiaza
zilei de 22 octombrie, Comandamentul a pierdut 37% din ofi]eri. Desfiin]at
la 20 ianuarie 1943, atribu]iile sale au revenit Diviziei 1 Fortifica]ii, vezi
Alesandru Du]u, Florica Dobre, Leonida Loghin, op. cit., p. 94.
3. Arhivele Militare Române, rola R.S.E.M. 1804, c. 687.
4. Ion Glogojanu, n. 1 iulie 1888, m. 22 octombrie 1941. Comandant
al Diviziei 10 Infanterie (3 iunie – 22 octombrie 1941) [i al
Comandamentului Militar Odessa (17 – 22 octombrie 1941). Ucis
împreun` cu al]i 78 de militari români [i germani în explozia din dup`-
amiaza zilei de 22 octombrie. Cadavrul s`u a fost scos de sub d`râm`turi
a doua zi, la ora 13.10; victimele atentatului terorist au fost înmormântate
la 25 octombrie 1941, în parcul {evcenko din Odessa. Alesandru Du]u,
Florica Dobre, Leonida Loghin, op. cit., p. 229.
5. Iosif Iacobici, n. 8 decembrie 1884, m. 11 martie 1952, penitenciarul
Aiud. A absolvit liceul militar superior din Mohrisch – Weisskeschen
(Austria) [i {coala Superioar` de R`zboi din Viena. A de]inut func]ii
importante: sub[ef al Marelui Stat Major (1936), director al Înv`]`mântului
Militar Superior (1937), comandant al Corpului 2 Armat` (1938), ministrul
Înzestr`rii Armatei (1938-1939), comandantul Armatei 3 (1939-1941),
ministrul Ap`r`rii Na]ionale (1941), comandantul Armatei 4 (1941), [ef al
Marelui Stat Major (1941-1942). Acutizarea rela]iilor cu mare[alul
Antonescu l-au determinat s`-[i înainteze demisia, în ianuarie 1942, fiind
apoi trecut în rezerv`. Arestat la 18 mai 1946, g`sit nevinovat, rearestat la
12 august 1948 [i condamnat la 8 ani temni]` grea, Iosif Iacobici a decedat
la 11 martie 1952 în penitenciarul Aiud, din cauza contract`rii unui T.B.C.
pulmonar [i osos. Dr. Alesandru Du]u, Florica Dobre, Drama generalilor
români, Bucure[ti, Editura Enciclopedic`, 1997, pp. 140-152.
6. Nicolae Macici, n. 7 noiembrie 1886, m. 15 iunie 1950, penitenciarul
Aiud. Comandant al Diviziei 9 Infanterie (1937-1939), comandant al
Corpului 2 Armat` (1939-1941), comandant al Armatei 1 (1941-1945). La
12 februarie 1945, a fost înlocuit la comand`, în plin` campanie a Armatei
1, în Mun]ii Javorina. În prim`vara aceluia[i an a fost pus sub acuzare de
Tribunalul Poporului, fiind b`nuit „de a fi organizat la Odessa executarea
ordinului de represalii dat de mare[alul Ion Antonescu”. Condamnat ini]ial
la moarte, pedeaps` comutat` în munc` silnic` pe via]`. În ap`rarea sa,
generalul Macici f`cea apel la legisla]ia interna]ional`, declarând: „În 1941
era vorba de represalii militare. Dup` dreptul interna]ional, la provoca]iuni
din partea inamicului s-a ripostat prin represalii militare [i se riposteaz` [i
ast`zi. Generalul Eisenhower a amenin]at popula]ia german`, imediat ce
a p`truns pe teritoriul lor, c` va trece la represalii militare dac` se va deda
la aceste [acte] care ar provoca r`nirea sau moartea osta[ilor etc., a
armatelor aliate”. {i se întreba, punând degetul pe o ran` înc` deschis` în
con[tiin]a româneasc`: „Nu sunt acela[i pe care acelea[i gazete, care
apar [i azi, îmi aduceau osanale acum câteva luni, sus]inând sus [i tare
c` «sunt fiu ales al ]`rii, demn de urmat de to]i românii», c` «am în]eles [i
m-am înscris pe drumul spiritului vremii celei noi»? Eu sunt cel despre
care toate gazetele vremii de azi scriau nu demult c` «am sp`lat ru[inea
]`rii»”. La 15 noiembrie 1948, depus la închisoarea Aiud, generalul îi scria
directorului penitenciarului: „De 4 nop]i nu pot închide ochii, c`ci nu pot
dormi pe scânduri goale, cu mari intervale între ele, f`r` saltea, f`r` pern`.
|mi este frig, c`ci o singur` p`tur` cu care m` acop`r nu-mi ]ine de cald.
V` rog a dispune s` mi se redea jum`tatea de saltea, care nu-i umplut`
cu lân`, ci cu p`r de cal. Rog s` mi se dea p`tura f`cut` din cojoc (petice
din blan` de oaie). (...) La vârsta mea, este imposibil s` mai îndur situa]ia
aceasta. Sunt r`cit [i am c`p`tat un lumbago (...) Nu am palton, nici
pardesiu. Nu [tiu cum s`-mi explic aceast` vitregie ce mi-a aplicat cel care
mi-a f`cut perchezi]ia, c`ci v`d la al]i de]inu]i c` li s-au l`sat cojoace,
haine de iarn` [i necesarul de pat. (...) Dac` dumneavoastr`, domnule
director, aproba]i, eu pot fi condus de paz` în magazia în care s-au
depozitat leg`turile noastre, unde u[or recunosc balotul meu, ca din el s`
mi se scoat` lucrurile solicitate mai sus, odat` cu medicamentele mele
(...). Azi nu are cine-mi da un antinevralgic. Nu-mi pot picura colir în ochii
în care suf`r din r`zboiul mondial (sunt invalid la un ochi). Cred c` nimeni
nu are interes s` m` pedepseasc`, c`ci nu-i niciun motiv. A[tept
binevoitoarea dumneavoastr` hot`râre, care, dac` nu vine, voi trece la
autopedeaps`, declarând greva foamei”. În aceste condi]ii avea s` moar`,
doi ani mai târziu, la 15 iunie 1950. Dr. Alesandru Du]u, Florica Dobre, op.
cit., pp. 166-173.
7. Nicolae Ghineraru, n. 14 decembrie 1888, m. 23 februarie 1969. A
comandat Divizia 10 Infanterie [i Comandamentul Militar al Odessei în
perioada 23 octombrie – 23 noiembrie 1941. Arestat la 31 octombrie 1944,
generalul Ghineraru a fost inclus între cele 65 de persoane nominalizate
în Jurnalul Consiliului de Mini[tri nr. 188 din 29 ianuarie 1945 [i deferit
apoi spre cercetare Cabinetului 2 de pe lâng` Tribunalul Poporului, în
cadrul primului lot al „criminalilor de r`zboi” pentru a[a-zise abuzuri
s`vâr[ite în calitatea de comandant al Diviziei 10 Infanterie. La 17 august
1945 a fost condamnat la munc` silnic` pe via]`, deten]ie riguroas` timp
de 20 de ani, degradare civic` pe 10 ani [i confiscarea averii, pedeaps`
men]inut` [i dup` judecarea recursului. În baza Decretului nr. 421/1955,
pedeapsa i-a fost redus` la 12 ani [i 6 luni. Un an mai târziu (la 12
septembrie 1956), dovedind c` s-a „reeducat complet” [i c` a devenit „apt
pentru convie]uirea social`”, a fost eliberat. A r`mas îns` cu pedeapsa
complementar` a degrad`rii civice pe 10 ani, care nu i-a fost ridicat`, în
pofida numeroaselor recursuri f`cute, [i care atr`gea dup` sine pierderea
drepturilor de pensie. Generalul Ghineraru a trebuit, dup` eliberare, s`
presteze diferite munci pentru a se între]ine. A lucrat, în perioada
decembrie 1959 – martie 1964, în cadrul Cooperativei „Munca la
domiciliu”, confec]ionând... pungi! Bolnav, aproape paralizat, s-a retras la
15 martie 1964 din cadrul Cooperativei. Solicitând drepturile cuvenite de
pensie, el f`cea cunoscut, la 22 aprilie 1967: „Nu am ce mânca. Nu am nici
un mijloc de existen]`”. În aceast` situa]ie disperat`, în aprilie 1967 i s-a
stabilit o pensie de 1.632 lei, de care a beneficiat pân` la 23 februarie
1969, când a decedat. Alesandru Du]u, Florica Dobre, op. cit., pp. 133-
139.
8. Constantin Trestioreanu, n. 18 iulie 1891, m. 26 ianuarie 1983.
Comandant secund al Diviziei 10 Infanterie (10 ianuarie – 10 decembrie
1941), comandantul artileriei Corpului 2 Armat` [i comandant militar al
Odessei (10 decembrie 1941 – 1 august 1942), comandant al Diviziei 7
Infanterie (1 august 1942 – 20 martie 1943), a asigurat comanda Corpului
2 Armat` în perioada 30 august – 10 septembrie 1944, comandant al
Diviziei 10 Infanterie (5 octombrie 1943 – 20 octombrie 1944). Arestat la 20
octombrie 1944, acuzat de m`suri cu caracter rasial la Odessa, judecat [i
condamnat la moarte de Tribunalul Poporului, la 22 mai 1945, pedeaps`
comutat`, ulterior, la munc` silnic` pe via]`. A fost eliberat la 25 aprilie
1956. Alesandru Du]u, Florica Dobre, Leonida Loghin, op. cit., pp. 383-384.
9. Arhivele Militare Române, rola R.S.E.M. 1804, c. 692.
10. Alex Mihai Stoenescu, Armata, Mare[alul [i evreii, Bucure[ti,
Editura RAO, 1998, p. 364.
studii/documente
ARMATA IV 15 octombrie 1941 Corpul 2 Armat`
Stat Major Stat Major
Sec]ia 3
Nr. 37459
REFERAT 27 octombrie 1941
Generalul MACICI NICOLAE
1. Maiorul Macher m-a informat c` dup` ocuparea Kievului, (Comandantul Corp. 2 Arm.)
trupele germane au suferit pierderi, prin pr`bu[irea diferitelor c`tre
cl`diri, în urma exploziilor cu întârziere organizate de ru[i. Domnul general de C.A. adjut. IACOBICI IOSIF
Chiar dou` Comandamente de M.U. [Mari Unit`]i, n.n.] au
pierit cu aceast` ocaziune.
La ordinele Domniei Voastre nr. 302.832 din 22.X.1941 [i nr.
Trupele germane ce vor ac]iona la Odessa, au ordin s` nu
302.858 din 23.X.1941, am onoare a raporta:
intre în ora[, decât dup` ce s-a operat o cur`]ire radical` a
ora[ului. Am sosit la Odessa la orele 6, \n diminea]a de 23.X.1941 [i m-am
2. Este necesar s` se ia din timp m`suri – prin Comandamentul dus direct la locul cl`dirii foste a Diviziei 10 Infanterie [i a
Geniului – pentru a se organiza de pe acuma, tot ceea ce este Comandamentului Militar al Odessei, aruncat` în aer.
necesar (personal [i material), în vederea unei cur`]iri metodice a Pân` la acea or`, se scoaser` deja de sub d`râm`turi câteva
ora[ului [i a se da ordine de urmare a Corpurilor de Armat`, cadavre.
pentru a se cunoa[te [i lua din timp m`surile necesare. Opera]iunea debloc`rii am g`sit-o bine organizat` [i bine
3. Sec]ia 3-a propune (conform condus`.
ordinului Dvs.): Identificarea cadavrelor se f`cea pe
a. Compartimentarea Odessei [i loc [i se continua la Spitalul nr. 101 din
repartizarea compartimentelor pe C.A. Odessa, unde se transportau [i r`ni]ii.
[Corp de Armat`, n.n.]. Cadavrele se îmb`ls`mau cu
b. P`trunderea în Odessa, în felul mijloacele de care dispunea Spitalul.
urm`tor: În zilele de 23, 24 [i 25 octombrie
– E[alonul de cur`]ire: este primul 1941 m-am informat continuu la fa]a
care abordeaz` ora[ul, fiind constituit locului, am interogat diferi]i ofi]eri de la
din: 2-3 Batalioane Pionieri [i 2-3 ambele Comandamente [i am luat înscris
Batalioane de Asalt de fiecare C.A.,
[i 9 declara]iuni, spre a m` convinge cât
c`rora li se vor repartiza, în adâncime,
mai pozitiv:
diferite sectoare din compartimentul
– dac` ordinele Armatei IV-a nr.
fiec`rui C.A.;
Vor fi prev`zute cu: detectoare 302.320 din 16 octombrie [i nr. 78.994 din
pentru explozibile, Brandt-uri, tunuri 18.X.1941 s-au primit la Divizia 10
A.C., tunuri 75 mm, arunc`toare de Infanterie;
fl`c`ri, tancuri (de la Deta[amentul de – dac` au fost transmise unit`]ilor;
Asalt). – cum s-a executat controlul
Vor intra în ora[, c`l`uzi]i de opera]iunilor dictate de acele ordine;
prizonieri [i civili, lua]i în acest scop, – cum s-a procedat la deminarea
pentru orientare, atât în înaintare, cât [i ora[ului, în general;
pentru identificarea cl`dirilor publice – cine a ales ca local de Comanda-
mai importante. ment fostul local al G.P.U.-ului;
Înaintarea se va face pe echipe din Generalul Ion Glogojanu (1888-1941) – dac` [i cum s-a deminat el;
Batalioanele de Asalt, precedate de care – asupra cui cad r`spunderile [i,
de lupt`, în m`sur` a fi sus]inute prin focul tunurilor A.C. [i eventual,
tunurilor de 75 mm, cu tragere direct`; dup` aceste echipe – vinova]ii de neglijen]` c` nu s-a putut preveni dezastrul produs.
urmeaz` echipe de pionieri pentru cur`]ire. Am constatat:
– E[alonul de ocupare: urmeaz` dup` primul e[alon [i ocup` – La Divizia 10 Infanterie nu s-a primit decât ordinul Armatei IV
compartimentele pe m`sur` ce primul e[alon progreseaz` în
nr. 302.320 din 16.X. 1941 [i anume în ziua de 16 octombrie ora
interiorul ora[ului.
16.30.
Va fi constituit de 1-2 Regimente de fiecare C.A., care li se va
Ordinul Armatei IV nr. 78.994 din 18 oct. nu s-a primit la Divizia
afecta un sector din compartimentul C.A.
10.
– Restul for]elor de ocupare: în m`sura socotit` necesar` de
fiecare C.A., dup` al doilea e[alon va urma un al treilea e[alon, – Generalul Glogojanu a dat în chiar dup`-amiaza zilei de 16
compus din alte Batalioane de Infanterie, în scopul de a ocupa octombrie, instruc]iuni verbale comandan]ilor de unit`]i; apoi,
întregul compartiment [i a asigura ordinea [i continuarea cur`]irii Divizia 10 a dat în scris (în copie) ordinul nr. 302.320/941 al Armatei
ora[ului. IV, cu instruc]iunile sale anexe, la unit`]i cu nr. 23.276 din 17
– Restul M.U., aflate în front, se vor regrupa la Vest [i Nord de octombrie 1941.
perimetrul Odessei. În afar` de aceasta Divizia 10-a a mai dat în scris [i alte
instruc]iuni tehnice (al`turate) cu ord. nr. 23.366 din 18 oct. 1941,
{EFUL SEC}IEI a IV-a referitoare la modul de comportare al trupelor în Odessa [i la
Lt. col. opera]iunea de cur`]ire [i deminare.
N. P`dureanu – În dup` amiaza zilei de 16 octombrie p`trunseser` în Odessa
primele elemente ale Diviziei 10 Infanterie; grosul Diviziei a intrat în
Sursa: A.M.R., fond Microfilme, rola 1080, c. 609-610. diminea]a 17.X.
 studii/documente
– Divizia 10 nu a avut [i nici nu are pân` ast`zi batalionul s`u Tuturor celor care î[i ar`tau teama, le-a r`spuns generalul
organic de pionieri; i se pusese la dispozi]ie Compania 3-a (2 Glogojanu c` „opera]iunea de deminare a fost f`cut` de
plutoane) din Batalionul 61 Pionieri. speciali[ti germani“ sau, altora, c` „ar fi frico[i“.
Opera]iunile dictate de ordinele de mai sus au fost executate Localul a fost ocupat în data de 20 octombrie.
de unit`]ile de pionieri regimentare [i de cele dou` plutoane ale În aceea[i zi, pe la prânz, când fusesem pentru a doua oar` la
Batalionului 61 Pionieri. Odessa, am g`sit în fa]a localului pe to]i ofi]erii de la ambele
– Ini]ial, Divizia 10 Infanterie se instalase în P.C. [punctul de comandamente, ie[i]i în strad`, în frunte cu generalul
comand`, n.n.], într-o [coal` de ucenici aflat` la bariera Tatarca Glogojanu, din cauz` c` se primise cu câteva momente înainte o
la vest [i lâng` calea ferat`, iar Comandamentul Odessei l-am informa]ie cum c` în curând localul va s`ri în aer.
g`sit instalat, ini]ial, \n diminea]a de 18 octombrie în localul Cu toate cele ar`tate mai sus, s-a continuat r`mânerea în
închisorii G.P.U. Aceast` închisoare este instalat` în ora[ îns` la local, pân` în seara de 22 octombrie, când a s`rit în aer.
bun` distan]` de localul fost al G.P.U. M`surile de deminare au fost luate în felul ar`tat mai sus,
– Localul în care se instalase definitiv P.C. al Diviziei 10 totu[i, alt vinovat nu poate s` fie g`sit, decât fatalitatea, care l-a
Infanterie [i al Comandamentului Militar al Odessei a fost ales tras de mânec` pe generalul Glogojanu, înc`p`]ânându-l s` se
personal de c`tre r`posatul general Glogojeanu, ajutat fiind de permanentizeze în localul periculos.
prefectul Poli]iei (lt. col. Davilla) [i de colonel Ionescu Mangu, Ordinele [i instruc]iunile autorit`]ilor superioare referitoare
deceda]i [i ei sub d`râm`turi. la demin`ri, au fost transmise la timp unit`]ilor pentru execu]ie;
R`posatul general Glogojanu s-a interesat personal de opera]iunea îns`[i a demin`rilor s-a executat cu mijloacele pe
denumirea acestui local. care le-au avut la îndemân` (speciali[ti [i aparate detectoare).
Prima opera]ie de deminare a cl`dirii G.P.U. a fost executat` În aceast` privin]`, nimeni nu poate fi acuzat de vreo
de un batalion de pionieri germani, venit în Odessa în dup` neglijen]` sau neexecutare a dispozi]iunilor date.
amiaza zilei de 17 octombrie, îns` care a plecat imediat dup` În prezent [i conform instruc]iunilor verbale ce am primit de
deminarea acelui local. la DP Comandant al Armatei IV-a, am readus [i s-a instalat atât
Aceea[i opera]iune, destul de am`nun]it`, a fost executat` a P.C. al Comandamentului Diviziei 10 Infanterie cât [i al
2-a zi (19 octombrie) de c`tre c`pitanul Niculescu cu unitatea sa Comandamentului Militar al Odessei în cl`dirile foste ale {colii
(Compania 3/Batalionul 61 Pionieri). de ucenici ru[i de la bariera Tatarca. Aceste cl`diri sunt cu
De[i deminarea p`rea sigur`, localul acela era înc` suspect, înc`peri numai la parter [i se amenajeaz` continuu pentru a
c` se primiser`, la ambele Comandamente, indica]iuni de la corespunde scopului.
informatori, cum c` localul este minat [i periculos. Tot astfel, am dat dispozi]iuni ca toate posturile de comand`
Notez c`, de[i r`posatul colonel Ionescu Mangu [i-a [i localurile autorit`]ilor noastre din Odessa s` p`r`seasc`
exprimat p`rerea fa]` de generalul Glogojanu c` [localul] este cl`dirile cu multe etaje [i mai ales acelea pe care bol[evicii le-au
suspect, c`ci ceasornicele din pere]i mai func]ioneaz` înc`, cum l`sat aproape intacte [i nelocuite (sic!).
o cas` de fier de dimensiuni respectabile nu a fost înl`turat`,
localul a fost totu[i ocupat. Comandantul Corpului 2 Armat`
De altfel, camerele (birourile) din acel local erau complet General de divizie
amenajate, mese de scris [i birouri complete, fotolii de birouri Nicolae Macici
ademenitoare, scaune rânduite în jur de mas`, a[teptând numai
instalarea membrilor unui consiliu, nici tablourile mari din pere]i Sursa: A.M.R., fond Microfilme, rola 1080, cd. 542-547. u
nu fuseser` înl`turate.
Din toate informa]iile [i declara]iile ce am adunat rezult` în
mod categoric c` i s-a atras aten]ia generalului Glogojanu, înc`
din ajun de a se instala acolo, de c`tre colaboratorii s`i direc]i,
între al]ii generalul Trestioreanu, comandantul secund al
Diviziei 10 Infanterie, lt. colonel Mitulescu, [eful de stat major al
diviziei, lt. colonel Vlad, [eful Biroului 2 Informa]ii, colonel
Moldoveanu, comandantul Regimentului 30 Infanterie [i fost [ef
al Sec]iei II-a din M.St.M. [i chiar de c`tre r`posatul colonel
Ionescu Mangu.
La Comandamentul Odessei s-a primit de la S.S.I. o schi]` cu
re]eaua de subterane (catacombe) de sub ora[ul Odessa.
Cred c` nu s-a studiat îndeajuns aceast` schi]`, înainte de a
se alege localul, c` s-ar fi v`zut c` sub cl`direa fost` G.P.U. se
întret`iau mai multe ramuri de catacombe, catacombe care
reclam` înc` de azi înainte o opera]iune special` pentru o
cur`]ire quasi radical`.
Dup` deduc]iile mele, explozibilul s-ar fi g`sit introdus în
casa de fier (bani) [i în peretele din spate, în afar` de alte puncte
minate cu explozibile puternice [i în mare cantitate.
Nu se poate preciza dac` focul a fost dat la comand`, de la
distan]` (prin fir) sau prin dispozitiv cu întârziere (ceasornic
special). S-a mai g`sit unul într-un dispozitiv de peste
600 kg trotil, a[ezat de terori[ti pe calea ferat` la 200 m sud Imagine din Odessa, dup` cucerirea ora[ului de trupele rom#ne
bariera Tatarca.
studii/documente
16 august 1944
Ultima conferin]` informativ`
rom#no-german`
I
e[irea României din alian]a cu
Germania [i \ntoarcerea armelor
împotriva fostului aliat a avut drept
consecin]`, din punct de vedere militar,
conform anali[tilor, istoricilor [i
speciali[tilor, scurtarea celei de-a doua
conflagra]ii mondiale. Actul de la 23
august 1944, prin care regele Mihai I
l-a arestat pe mare[alul Ion Antonescu,
Conduc`torul Statului, [i a al`turat
România coali]iei Na]iunilor Unite, a
fost precedat, pe teatrul de conflict, de
declan[area ofensivei Frontului 2
Ucrainean, comandat de mare[alul
Rodion I. Malinovski, asupra liniei de
ap`rare româno-germane Ia[i –
Chi[in`u, la 20 august 1944. Aceast`
linie de ap`rare se afla stabilizat` de la
jum`tatea lunii aprilie 1944, în urma
ofensivei sovietice pe direc]ia Uman-
Boto[ani, declan[at` la 5 martie 1944
de Frontul 2 Ucrainean, comandat îns`
de mare[alul Ivan S. Konev. Cele patru
luni care au precedat atacul sovietic au
fost folosite de ambele p`r]i pentru a se
preg`ti pentru o nou` [i inevitabil`
confruntare. În cadrul preg`tirilor un rol
important l-au avut informa]iile ob]inute
de serviciile secrete, care aveau rolul
de a supraveghea activitatea inamicului
[i de a identifica mi[c`rile de trupe care
denot` iminen]a unui atac.
Serviciul Special de Informa]ii (SSI)
[i Serviciul de Informa]ii al armatei
germane (SIAG sau Abwehr) au
început s` colaboreze, prin schimburi
de date, din 1937 [i au ac]ionat
împreun`, în perioada 1939-1940, când
au reu[it s` anihileze planurile de
sabotaj anglo-franceze privind zona
petrolifer` [i blocarea Dun`rii. Pentru o
mai bun` colaborare, în cadrul SSI a
fost înfiin]at Biroul „G”, cu misiunea de
a fi în contact permanent cu partea
german`. Dup` 22 iunie 1941, când
Germania a atacat URSS, colaborarea
a fost intensificat`, iar Biroul „G” a fost
transformat, din 1942, în Sec]ia a III-a
„G” Rela]ii Externe, care avea în
atribu]ii schimbul de informa]ii cu
serviciile similare partenere. Pân` în
vara anului 1944, între SSI [i SIAG
s-au desf`[urat mai multe întâlniri, la
nivel de exper]i, pe problematica
spa]iului sovietic, în care partea
german` a recunoscut, printre altele,
lipsa informa]iilor despre Armata Ro[ie,
poten]ialul uman [i industrial real al
URSS anterior datei de 22 iunie 1941.
Ultima conferin]` comun` a
speciali[tilor din cele dou` servicii de
informa]ii a avut loc la 16 august 1944
[i ea a fost sus]inut`, din partea
german`, de colonelul Baur, [eful
sec]iei SIAG din România. În cadrul
discu]iilor au fost abordate mai multe
aspecte ale evolu]iei politico-militare din
diverse teatre de opera]ii. Referitor la
România, dou` sunt aspectele extrem
de interesante pe care colonelul Baur
le-a exprimat cu aceast` ocazie.
”
P#n` \n vara anului
1944, \ntre SSI [i
SIAG s-au desf`[urat
mai multe \nt#lniri
la nivel de exper]i
pe problematica
” Ia[i, a f`cut studiile la Paris, cunoa[te
spa]iului sovietic.
În primul rând, situa]ia intern` din
România era considerat` „ca fiind ferm
în mâna Conduc`torului Statului”,
întrucât activitatea partidelor din
opozi]ie „este de ordin ideologic”, f`r` a
dispune de vreo for]` organizat` în
scopul înl`tur`rii regimului. Spre
compara]ie, colonelul Baur a ar`tat c`,
în Bulgaria, în cazul unor succese
militare sovietice pe frontul de est [i în
peninsula Balcanic`, se va produce „în
mod sigur o schimbare categoric` în
favoarea Rusiei”.
Pe de alt` parte, România era
singura ]ar` „în care nu s-au semnalat
ac]iuni de partizani”, fapt care a impus
conduc`torilor sovietici o nou` tactic`
de lupt`: „atragerea [i înt`rirea
partidelor de opozi]ie, indiferent de
ideologia pe care o împ`rt`[esc, numai
în scopul de a submina regimul actual
al domnului mare[al Antonescu”.
Aceast` informa]ie dovede[te, înc` o
dat`, c` miturile comunismului
românesc referitor la actele de sabotaj
! Alexandru–Alin SP@NU
în spatele frontului, promovate atât de
intens, nu au o acoperire real`. De
asemenea, informa]iile SIAG au
preconizat o intensificare a lans`rii de
para[uti[ti în spatele frontului româno-
german [i formarea unor bande de
partizani, unii dintre ace[tia fiind chiar
prizonieri de r`zboi români recruta]i de
NKVD [i trimi[i în ]ar` cu misiuni de
spionaj sau subversive. Aceast`
informa]ie era, îns`, una tardiv`. La 3
august 1944, SSI a înaintat Pre[edin]iei
Consiliului de Mini[tri – Cabinetul
Militar un material referitor la lans`rile
de para[uti[ti sovietici [i a identificat 69
„de prizonieri români, recruta]i de a
urma [coala de para[uti[ti din
Moscova, raionul Crasnai Gorschi,
lag`rul nr. 27, de sub conducerea
comisarului Burlacenko”. Printre ace[tia
se num`rau un oarecare Holban,
contigent 1935, „profesor universitar,
limba italian` la perfec]ie, iar limba rus`
mai pu]in”, Constantin Tab`r`,
contigent 1940, „caporal, 4 clase
comer], vânz`tor la un magazin din
Ploie[ti”, Petre Petrescu, caporal,
contigent 1936, „student la facultatea
de agronomie” [i Marin Niculescu,
sergent, Regimentul 18 Doroban]i,
Gorj, „agricultor [i comerciant
ambulant”. În perioada aprilie-iulie
1944, a fost constatat` o afluen]` a
echipelor de para[uti[ti lansate în
jude]ul L`pu[na, în centrul Basarabiei,
tocmai în scopul intensific`rii ac]iunilor
subversive în aceast` zon`. Numai c`,
în cea mai mare parte, aceste echipe
nu au ajuns s`-[i îndeplineasc`
misiunile. Cauzele au fost diverse [i,
printre acestea, s-au num`rat lansarea
la mare distan]` a membrilor echipei,
care nu s-au mai reg`sit pe teren,
anihilarea rapid` de c`tre jandarmi [i
s`teni, imediat dup` aterizare,
dezertarea sau predarea (cazul
militarilor români recruta]i dintre
prizonieri) [i altele.
Evident, cea mai important`
problem` analizat` a fost situa]ia
militar` pe frontul de est. Conform
datelor ob]inute de SIAG, direc]iile de
 studii/documente
interes [i ac]iune ale armatelor
sovietice erau îndreptate c`tre vest
(direc]ia Cracovia) [i sud (trec`torile
Beschizilor). În schimb, pe frontul din
Basarabia [i Moldova, sec]ia SIAG de
pe lâng` Comandamentul Grupului de
Armate „Sud” „nu a constatat nici un
indiciu în ceea ce prive[te executarea,
într-un viitor apropiat, a unei ofensive
sovietice de mari propor]ii” (subl. n.).
Dac` este permis` o glum`, atunci
putem s` apreciem c` patru zile au
reprezentat... un viitor îndep`rtat pentru
serviciile de informa]ii germane. Totu[i,
datele colonelului Baur deschid o serie
de ipoteze [i de întreb`ri la care, \n
viitor, [i, evident, prin intermediul altor
documente din arhive, se va putea oferi
un r`spuns complet.
În primul rând, SIAG nu a avut nici
o informa]ie despre preg`tirile pentru
ofensiv` ale sovieticilor. Acest lucru
este confirmat de faptul c` germanii nu
au avut niciodat` date extrem de
exacte privind Armata Ro[ie, la care se
adaug` dec`derea SIAG (din 1943),
din cauza luptelor interne din cadrul
comunit`]ii informative germane, care
au condus, \n cele din urm`, la desfiin-
]area sa. În februarie 1944, Abwehr-ul
(SIAG) [i-a pierdut independen]a [i a
fost inclus în RSHA (Oficiul Central al
Siguran]ei Reichului) sub denumirea de
Amt Mil. A[adar, este posibil ca, pe
fondul restructur`rii organizatorice [i la
nivel de comand`, puterea de
penetrare în dispozitivul sovietic s` fi
sc`zut, iar informa]iile despre ofensiva
sovietic` s` fi r`mas necunoscute.
O a dou` ipotez` avansat` este
aceea dac` germanii au avut date
despre mi[c`rile de trupe sovietice, dar
Militari germani la un exerci]iu de preg`tire fizic`
nu au avut capacitatea de analiz` [i
sintez` a acestora, privind o eventual`
ini]iativ` militar`. R`spunsul poate fi c`rei baze au fost puse de colonelul analizei [i exploat`rii informa]iilor
aflat, într-o oarecare m`sur`, în Walter Nicolai, [eful serviciului de ob]inute. În finalul aprecierilor sale,
arhivele militare germane, unde se pot informa]ii de la Comandamentul colonelul Nicolai concluziona c`
reg`si, eventual, datele privind Suprem german în perioada Primului „spionii nu trebuie întotdeauna
organizarea dispozitivului Armatei R`zboi Mondial. Colonelul Nicolai [i-a dispre]ui]i”, mai ales atunci când
Ro[ii, mi[c`rile de trupe [i starea de exprimat punctul de vedere fa]` de ac]ioneaz` în folosul na]iunii lor [i sunt
spirit a solda]ilor sovietici pe frontul calit`]ile celor care se aventurau s`-[i mâna]i de sentimente patriotice. De
româno-german. desf`[oare activitatea în acest teren foarte mare actualitate r`mâne [i o alt`
A treia alternativ` pune în discu]ie minat al domeniului informativ: „Spirit afirma]ie a colonelului Nicolai –
posibilitatea ca SIAG s` fi fost victima cunosc`tor de oameni, ini]iativ` ager` „valoarea unui serviciu de informa]ii se
unei ac]iuni de intoxicare [i [i agilitate în mânuirea personalului”. va aprecia dup` rezultate [i nu dup`
dezinformare a serviciilor secrete De asemenea, el a considerat c` extensiunea sa” –, ceea ce denot`
sovietice, care s` mascheze, prin „serviciul de informa]ii este un serviciu profesionalismul [i profunzimea acestui
ac]iuni specifice, adev`ratele inten]ii în nobil”, dar acesta nu va avea rezultate doctrinar al frontului invizibil.
acest sector de front. Consult`rile în corespunz`toare „când va fi dat pe alte Prezent`m, în continuare,
arhivele ruse ale cercet`torilor români mâni”, adic` ale neprofesioni[tilor în documentul privind ultima întâlnire
pot confirma sau infirma, în viitor, acest domeniu. Conduc`torul unei structuri între reprezentan]ii SSI [i cei ai SIAG,
ra]ionament. informative „trebuie s` se poat` identificat în Arhivele Na]ionale Istorice
Prin evolu]ia lor în perioada celui de men]ine în toate ocaziile deasupra Centrale, a[a cum acesta a fost
Al Doilea R`zboi Mondial, serviciile de nivelului agen]ilor, c`ci altcum nu va redactat [i prezentat, ulterior,
informa]ii germane au înc`lcat normele porunci el, ci agen]ii, cu propriet`]ile lor mare[alului Ion Antonescu,
elementare ale acestei activit`]i, ale reduse”, ceea ce va schimba caracterul Conduc`torul Statului.
studii/documente
S.S.I.
RAPORT
asupra
Conferin]ei avut` în ziua de 16 august 1944, cu colonelul Baur, [eful sec]iunii din
România a Serviciului de Informa]ii al armatei germane
În aceast` Conferin]`, Colonelul Baur a expus urm`toarele
chestiuni:
I. Situa]ia militar` pe frontul de est
În sectorul de Sud al Frontului de Est, centrele de gravitate
ale atacurilor sovietice sunt:
– c`tre Vest, direc]ia Cracovia;
– c`tre Sud, trec`torile Beschizilor.
Pe frontul din Basarabia [i Moldova, Comandamentul
Grupului de Armate Sud nu a constatat nici un indiciu în ceea ce
prive[te executarea, într-un viitor apropiat, a unei ofensive de
mari propor]ii.
II. Situa]ia militar` din Turcia
Armata I (Turcia European`) [i a II-a (Anatolia de Vest) sunt
complet mobilizate.
De asemenea, cele 3 divizii aeriene, cu aproximativ 800
avioane.
Dup` datele ob]inute pân` în prezent, atitudinea armatei
turce[ti este pur defensiv`; nu s-a remarcat nici o tendin]`
ofensiv` contra Bulgariei.
Pân` la ora actual` nu a fost cedat` anglo-americanilor nicio
baz` aerian`. S-a semnalat prezen]a, pe unele aerodromuri din
Turcia, a unor avioane anglo-americane, îns` acestea sunt
destinate numai serviciului de curier.
Prin Strâmtori nu au trecut vase aliate în Marea Neagr` [i
nici [nave] sovietice în Marea Mediteran`.
În Ankara a sosit – la începutul lunii August – o delega]ie de
ofi]eri din arma blindat` britanic` (probabil din Corpul 9 Blindat
britanic), cu misiunea probabil` de a face instruc]ia trupei [i
ofi]erilor Corpului 3 Blindat turc - aflat în curs de organizare - în
vederea sosirii materialului blindat din Anglia.
Toate cele de mai sus, la care ad`ugându-se [i unele m`suri
luate de autorit`]ile militare turce[ti – organizarea intensiv` a
ap`r`rii antiaeriene, complectarea unit`]ilor de avia]ie de
vân`toare, introducerea camuflajului total, evacuarea popula]iei
din unele regiuni – indic` c` (sic!) Turcia se preg`te[te pentru a
intra în r`zboi.
În ceea ce prive[te orientarea politicii turce[ti, este de
remarcat c`, cu cât succesele Rusiei Sovietice în Est vor fi mai
r`sun`toare, cu atât Turcia se va apropia mai mult de anglo-
americani.
III. Situa]ia în estul bazinului mediteranean
La începutul lunii august se semnalase c` sunt în curs de
preg`tire pentru a fi transportate în Italia:
– 1 Divizie britanic` [i
– 1 Divizie indian` din Orientul Apropiat;
– 1 Divizie britanic` din Alexandria.
1944, August, 16rd. The last Romanian-German informative conference
The last common meeting of the Special Intelligence
Service and the German Army Intelligence Service (Abwehr)
took place on 1944, August 16th and it was held on behalf of
German side, by colonel Baur, the chief of German Intelligence
Service in Romania. Among discussion were approached
many aspects of political military evolution on different combat
Aceste trei divizii nu au fost transportate nici pân` în prezent.
Faptul c` divizia britanic` din Alexandria a fost transformat` în
divizie de vân`tori de munte, precum [i faptul c` diviziile
poloneze sta]ioneaz` înc` în sudul Italiei, indic` c` (sic!) toate
aceste for]e par a fi destinate pentru a ac]iona în Balcani
(Dalma]ia sau Albania), în scopul de a determina pe Tito la o
ac]iune mai viguroas` c`tre Nord-Est.
IV. Situa]ia în Iugoslavia
Întâlnirea dintre Churchill [i Tito se pare c` a urm`rit
montarea unei ac]iuni în Balcani, similar` cu cea executat` în
sudul Fran]ei.
Este de a[teptat c`, în acela[i timp, se va intensifica [i mai
mult ac]iunea bandelor de partizani, care activeaz` în prezent în
Serbia [i Bulgaria.
V. Situa]ia în Bulgaria
În prezent, politica Bulgariei fa]` de Germania este ferm`. Se
poate îns` afirma c`, în acela[i timp, se observ` totu[i o u[oar`
înclinare c`tre Uniunea Sovietic`, f`r` ca acest fapt s` constituie
un pericol iminent.
În cazul unor succese sovietice în peninsula Balcanic` se va
produce, în mod sigur, o schimbare categoric` în favoarea
Rusiei.
v
Situa]ia intern` din România este considerat` – a[a cum
s-a ar`tat în raportul precedent – ca fiind ferm în mâna
Conduc`torului Statului.
Este adev`rat c` partidele din opozi]ie activeaz` continuu,
dar aceast` ac]iune este de ordin ideologic, f`r` a fi în stare s`
produc` o r`sturnare a regimului actual, opozi]ia nedispunând
de nici o for]` organizat`.
Eventualele succese pe Frontul de Est nu vor avea niciodat`
efectele prev`zute pentru Bulgaria.
România fiind singura ]ar` în care nu s-au semnalat ac]iuni
de partizani, conduc`torii sovietici vor c`uta, prin orice mijloace,
atragerea [i înt`rirea partidelor din opozi]ie, indiferent de
ideologia pe care o împ`rt`[esc, numai în scopul de a submina
regimul actual al domnului mare[al Antonescu.
Ca urmare, este de a[teptat, în scurt timp, la o intensificare a
lans`rii de para[uti[ti pentru propagand`, spionaj, sabotaj [i
chiar formare de bande de partizani, folosind în special
prizonierii de r`zboi români afla]i în lag`rele din Rusia.
Sursa: Arhivele Na]ionale Istorice Centrale, fond Pre[edin]ia
Consiliului de Mini[tri – Cabinetul Militar, dosar 65/1944, ff. 230-233. u
zones. The Romania internal situation was considered "as
being firmly on the hands of state leader", because the oppo-
sition party didn't have a organized force to remove the regime.
Also, it was appreciated that Romania was the sole country "in
which no partisans action were been signaled", fact that
imposed the Soviet leader a different war tactics.

23 august 1944
\n comunicatele Wehrmacht-ului
C
ine î[i imagineaz` c` istoria
r`zboaielor se poate scrie pe
baza comunicatelor oficiale
privind opera]iile militare se
autoiluzioneaz`. Comunicatele sunt
redactate nu pentru a informa corect, ci
pentru a men]ine moralul popula]iei. Ele
supradimensioneaz` victoriile [i
minimalizeaz` înfrângerile.
Comunicatele Wehrmacht-ului nu
fac excep]ie de la aceast` regul`. {i,
totu[i, ele merit` a fi cunoscute,
întrucât arat` modalitatea folosit` de
autorit`]ile Reichului pentru a transmite
popula]iei germane desf`[urarea uneia
dintre catastrofele Wehrmacht-ului din
timpul celui de Al Doilea R`zboi
Mondial.
Este u[or vizibil efortul de a reduce
considerabil propor]iile înfrângerii
for]elor germane, în urma ofensivei
Armatei Ro[ii („Opera]ia Ia[i –
Chi[in`u”) [i a defec]iunii României.
Accentul în texte este pus pe vitejia
militarilor germani [i pe pierderile
inamicului, în blindate.
De precizat c`, la 24 august 1944,
orele 17, radiodifuziunea german` a
comunicat formarea „guvernului
na]ional român”, condus de Horia
Sima 1, astfel c` opinia public` din cel
de Al Treilea Reich avea un indiciu
semnificativ asupra evenimentelor din
România.
Fragmentele referitoare la
România din comunicatele
Wehrmacht-ului 2 vor trebui
confruntate cu nota]iile din jurnalul de
opera]ii al Grupului de armate german
„Ucraina de Sud”, de sub comanda
generalului Hans Friessner 3, pentru a
m`sura distan]a dintre realitatea
câmpului de lupt` [i imaginea
transmis` popula]iei.
studii/documente
! Florin CONSTANTINIU
Membru al Academiei Rom#ne
O astfel de confruntare (în care vor
fi incluse [i alte surse germane cu
caracter secret) o vom întreprinde
în viitorul apropiat.
NOTE
1. Andreas Hillgruber, Hitler, Regele Carol [i
Mare[alul Antonescu. Rela]iile germano-rom#ne,
1938-1944, Bucure[ti, Editura Humanitas, 1994,
p. 268.
2. Die Berichte des Oberkommandos der
Wehrmacht, 1939-1945. Band 5: 1. Januar 1944
bis 9. Mai 1945, München, Verlag für
Wehrwissenschaften, 2004, pp. 268-280; comuni-
catele din zilele de 26-31 august 1944 sunt repro-
duse, cu unele mici omisiuni, în lucrarea lui Hans
Kissel, Die Katastrophe in Rumänien, 1944,
Darmstadt, Wehr und Wissen Verlagsgesellschaft
MBH, 1964, p. 150 (în perioada regimului comu-
nist, s-a f`cut o traducere de uz intern a acestei
excelente lucr`ri).
3. Vezi general-maior Eugen Bantea,
Insurec]ia român` în jurnalul de r`zboi al grupului
de armate german „Ucraina de Sud”, Bucure[ti,
Editura militar`, 1974.
Regele Mihai I,
\n inspec]ie pe front,
prime[te raportul
unui comandant
de escadron
studii/documente
Miercuri, 23 august 1944
În Basarabia de Sud [i în Moldova, sovietele au continuat s`
atace cu puternice for]e blindate [i motorizate. Unit`]ile ger-
mane [i române au oprit vârfurile inamice de atac, dup` adânci
bre[e în mai multe locuri.
q
Joi, 24 august 1944
În (zona de) sud a frontului de est, inamicul a înaintat cu
unit`]i de infanterie motorizat` [i de tancuri pân` în zona
Prutului inferior, pe ambele laturi. Pe Siretul mijlociu sunt, de
asemenea, în curs de desf`[urare lupte violente la Roman.
q
Vineri, 25 august 1944
În (zona de) sud a frontului de est, trupele noastre continu`
s` lupte, în retragere, pe Prut [i Siret, dup` ce p`r]i din unit`]ile
române au încetat lupta împotriva bol[evicilor. Numeroase tan-
curi inamice au fost distruse.
q
Sâmb`t`, 26 august 1944
În sectorul românesc al frontului de est, diviziile noastre au
continuat s` se replieze în zonele ordonate, respingând
numeroase atacuri ale bol[evicilor. În Moldova, trupele de blin-
date germane [i române, fidele alian]ei, au zdrobit, la 24 august,
mai multe atacuri inamice. Rezisten]a izolat` a partizanilor clicii
regale române a fost sf`râmat`. În zona Bucure[ti [i în ora[ au
fost respinse numeroase atacuri ale tr`d`torilor.
q O pauz` binevenit`, \n timpul unei lupte
Duminic`, 27 august 1944
În România, inamicul continu` s` înainteze spre sud cu În partea de sud a Carpa]ilor R`s`riteni sunt în curs lupte
unit`]i motorizate [i cu puternice for]e blindate. Grupe de lupt` violente purtate de trupele germane [i ungare împotriva
germane sunt în curs de a str`punge, prin lupte grele, încer- grup`rilor de lupt` sovietice, care înainteaz`.
cuirea sovietic` pe ambele laturi ale Prutului inferior.
Pe versantele Carpa]ilor R`s`riteni, trupele noastre au q
respins volente atacuri ale sovietelor în mai mlte sectoare, dis- Miercuri, 30 august 1944
trugând numeroase tancuri inamice. În România, atacurile sovietelor la Buz`u [i peValea Bistri]ei
q au e[uat. For]ele inamicului, care înainteaz` prin trec`torile din
regiunea de grani]` ungar` au fost aruncate înapoi. Unit`]i
Luni, 28 august 1944
aeriene de lupt` au atacat cu succes, folosind bombe [i arme de
În România, trupele noastre continu` s` duc` lupte grele
bord, coloanele sovietice în trec`torile Carpa]ilor.
pentru a ie[i din încercuire, pe ambele laturi alePrutului inferior.
Continuând atacul spre sud [i vest, inamicul a trecut Siretul [i, în q
ciuda rezisten]ei înver[unate a trupelor noastre, a ocupat
Foc[ani. El a pierdut acolo numeroase tancuri. Joi, 31 august 1944
Împotriva încerc`rii inamicului de a p`trunde în Ungaria prin În România s-a intensificat presiunea sovietic` în direc]ia
Carpa]ii R`s`riteni progreseaz` bine contraatacurile trupelor Ploie[ti. În mun]ii Transilvaniei, au fost din nou zdrobite atacuri
ungare [i germane. La Piatra (Neam]) [i la nord vest (de ora[), violente ale bol[evicilor.
atacurile sovietice au e[uat. S-a anun]at o completare la comunicatul Wehrmacht-ului.
În sectorul sovietic al frontului de est, Corpul 30 Armat`,
q
sub comanda generalului-locotenent Postel, împreun` cu
Mar]i, 29 august 1944 Divizia 306 Infanterie, Divizia 15 Infanterie [i Divizia 13
În România, unit`]ile noastre continu` s` lupte pe ambele Blindat` s-au luptat eroic, animate de spirit de sacrificiu,
laturi ale Prutului inferior împotriva inamicului, care atac` din împotriva for]elor inamice superioare. Batalionul 661 Vân`tori
toate p`r]ile. La sud-vest de Siretul inferior, dup` lupte grele, de Tancuri, de sub comanda c`pitanului Mergen, a distrus, în
Buz`u a c`zut în mâinile sovietelor; cu acest prilej, au fost dis- cursul zilei, 52 de tancuri [i a contribuit prin aceasta în chip
truse 27 de tancuri inamice. hot`râtor la succesul defensiv. u

1944, August 23rd within the Wehrmacht official statements

The statements are drafted not in order to inform in a
right way but to maintain the population morale. They
outsized the victories and diminished the failures. The
Wehrmacht statements didn't make an exception from this
rule. Thou, they deserved to be known, because they
depicted the method used by Reich authorities to convey
to the German population the development of one of the
Wehrmacht catastrophe during the Second war World.
The author presents here the German Army announce-
ments following the act from 1944, August 23 rd.

Marina Regal` Rom#n` dup` 23 august 1944
|ntre umilin]a prizonieratului
[i suspiciunile sovietice
Depozitul Intermediar de Arhiv` al Statului Major al For]elor Navale
|
nc` din anul 1943, Marina militar` român` a fost
reorganizat`, renun]ându-se la tradi]ionala împ`r]ire în
Divizia de Mare [i Divizia de Dun`re. For]ele Navale
Maritime au trecut în subordinea Comandamentului Marinei
Militare, sub denumirea Comandamentul For]elor Navale
Maritime (C.F.N.M), care era compus din: Comandamentul
For]elor Maritime (C.F.M.), comandat de contraamiralul Horia
Macellariu (cu toate unit`]ile sale, în total 34 de nave între
care se aflau 4 distrug`toare, 7 vedete torpiloare, 2 subma-
rine, 3 torpiloare, 3 canoniere); Comandamentul For]elor
Fluviale (C.F.N.Fl.), comandat de contraamiralul Alexandru
”
Stoianovici, având în subordine deta[amentele fluviale
Dun`rea de Sus, Dun`rea de Mijloc,
Dun`rea de Jos (în total 37 de nave între
care se aflau 7 monitoare, precum [i un
Marina Militar` Rom#n` a
num`r de baterii de artilerie, batalioane de
infanterie marin`, gr`niceri);
Comandamentul Litoralului Maritim [i
Fluvial (C.L.M.Fl.), comandat de coman-
f`cut eforturi st`ruitoare
pentru a se integra \n
ac]iuni de lupt` al`turi de
for]ele sovietice.
dorul Nicolae B`rdescu, cu toate unit`]ile
sale din Dobrogea. Sediul Statului Major al
Marinei se afla la Bucure[ti, având în
frunte pe viceamiralul Ioan Georgescu. Totalul efectivului era
de 9.468 de militari.
Primele preciz`ri privind noua situa]ie politic` [i militar`
au fost transmise telefonic de la Statul Major al Marinei,
comandamentelor subordonate, îndat` dup` miezul nop]ii,
prin noul subsecretar de stat pentru Marin`, viceamiralul Ioan
studii/documente
! Dr. Nicolina URSU, c`pitan Viorel ION
Georgescu. Misiunile de lupt` încredin]ate Marinei Militare
Române, în noile condi]ii create dup` 23 august 1944, prin
realinierea României la Na]iunile Unite, s-au concretizat în
ordinul [efului Statului Major al Marinei, care preciza: „Orice
încercare de trecere german` din Dobrogea în Muntenia,
peste Dun`re, va fi împiedicat`. Toate mijloacele de trecere
române [i germane s` fie trase pe malul de vest al Dun`rii [i
puse sub paz` (…). Comandamentul For]elor Navale
Maritime, în leg`tura cu Divizia 9 Infanterie, Comandamentul
Litoralului Maritim [i Comandamentul Aeromarin`, va proce-
da la dezarmarea unit`]ilor navale germane [i de litoral din
zona Constan]a” 1.
Contrar ac]iunilor ostile [i pozi]iei aro-
gante sovietice, comandan]ii marilor unit`]i
ale Marinei Militare Române au f`cut efor-
turi st`ruitoare pentru a se integra,
”
începând cu noaptea de 23 spre 24
august în ac]iunile de lupt` al`turi de
for]ele Na]iunilor Unite, respectiv al`turi de
cele sovietice. În porturile maritime [i flu-
viale române[ti, la 23 august, se aflau
peste 150 de nave de lupt` germane, pre-
cum [i circa 440 de nave comerciale, auxiliare [i de trans-
port. Pe Dun`re, la aceea[i dat`, se g`seau în scopuri de
suprave-ghere, de lupt` sau economice, câteva sute de nave
sub pavilion german, multe din ele armate cu mitraliere [i
tunuri. Raportul de for]e în porturile Sulina [i Constan]a era
de 3/1 în favoarea trupelor germane2.
Flota fluvial`,
de la cooperare la arest
Primele opera]iuni armate ale Marinei
Regale Române au început la Dun`re, unde,
în zilele de 24, 25 [i 26 august,
Comandamentul For]elor Fluviale române[ti a
trebuit s` treac` dintr-un r`zboi în altul.
Comandamentele sovietice nu au luat în
considera]ie Declara]ia regelui din seara de
23 august, prin care se stipula încetarea
ostilit`]ilor cu armata sovietic` [i intrarea în
r`zboi al`turi de aceasta, împotriva
Germaniei naziste. Trupele sovietice au
ac]ionat în condi]ii de r`zboi, socotind armata
român` ca fiind inamic`. Avia]ia sovietic` s-a
manifestat foarte agresiv, în special în Delt`,
iar nave militare sovietice se iviser` în larg de
Sulina. În zilele de 24 [i 25 august 1944,
avia]ia sovietic` [i-a continuat neîntrerupt
bombardamentele la Sulina [i pe bra]ul
Chilia. Ordinul de încetare a ostilit`]ilor de
studii/documente
c`tre armata român` a fost primit în diminea]a zilei de 24
august [i nu a putut fi transmis unit`]ilor marinei de la nord
de bra]ul Chilia, angajate în lupt` cu for]ele superioare sovie-
tice care le-au încercuit [i capturat. Situa]ia în zonele de con-
tact cu for]ele sovietice se men]inea confuz`, acestea din
urm` profitând [i declan[ând drama Marinei Române,
desf`[urat` între 24 august [i 10 septembrie 1944. Aceasta
s-a încheiat, în prima ei faz`, cu pierderea unei vedete flu-
viale, a dou` monitoare, a grup`rii de minare Vâlcov [i cu
ducerea marinarilor care se salvaser`, ajun[i la Chilia Veche,
în prizonieratul sovietic.
La 26 august 1944, contraamiralul Al. Stoianovici, coman-
dantul For]elor Fluviale s-a deplasat la Ismail [i a luat contact
cu contraamiralul Gor[kov, comandantul For]elor Fluviale
Sovietice, pentru a-i cere ca navele de r`zboi române[ti,
aflate în zona Tulcei, s` fie l`sate s` treac` în susul Dun`rii
pentru a participa la urm`rirea unit`]ilor flotei germane.
Contraamiralul sovietic i-a r`spuns c` nu are nici un ordin din
partea forurilor superioare sovietice pentru încetarea
ostilit`]ilor cu România, iar flota român`, aflat` la Tulcea, tre-
buie s` se predea, deoarece, în caz contar, va fi distrus`3.
A doua zi, la 27 august, potrivit ordinelor primite [i
datorit` situa]iei în care se afla, Comandamentul For]elor
Fluviale a predat Comandamentului sovietic vasele de care
dispunea în zona Tulcea: un monitor, o vedet` fluvial`, cinci
remorchere armate [i trei pontoane pentru transportul tru-
pelor.
La 29 august, ca urmare a unei convorbiri pe care con-
traamiralul Stoianovici a avut-o, la Ismail, cu contraamiralul
Gor[kov, acesta din urm` a acceptat ca flota român` de
Dun`re s` coopereze cu cea sovietic`, dar s` fie subordo-
nat`, din punct de vedere operativ, comandantului Flotei
Sovietice de Dun`re.
Acceptarea acestei idei a fost nefast`, contraamiralul
Gor[kov ordonând ca toate navele române[ti aflate pe
Dun`re s` fie concentrate la Reni, apoi la Ismail, iar coman-
dantul For]elor Fluviale, împreun` cu statul s`u major, s` se
prezinte cu toate documentele necesare întocmirii planului
comun de ac]iune pe Dun`re. În momentul în care contra-
amiralul Stoianovici [i statul s`u major, cu toate documentele
[i navele, au ajuns la Ismail, ofi]erii au fost aresta]i; echipa-
jele debarcate au fost duse în mare parte în captivitate,
navele române[ti au fost capturate, duse în apele teritoriale
Militari germani trec#nd pe
bra]ului unui fluviu cu barca
pneumatic`.
|n pagina 13,
submarinul „Delfinul”,
iar \n pagina 15,
distrug`torul
„Regele Ferdinand”
\n portul Constan]a.
ale U.R.S.S., iar pavilionul românesc a fost înlocuit cu cel
sovietic4.
Contraamiralul Stoianovici [i ofi]erii superiori au fost ]inu]i
\n izolare, pân` la 7 septembrie 1944, când au fost elibera]i
[i transporta]i cu o nav` sovietic` la Tulcea.
În noaptea de 23 spre 24 august 1944, dup` ce s-a
cunoscut noua situa]ie, unit`]ile de marin` fluvial` s-au
preg`tit de lupt` împotriva germanilor, dar acestea se vor
face cu for]e mult mai reduse, sub comanda direct` a
Comandamentului Fluvial Sovietic.
Luptele duse de marina fluvial` împotriva vaselor ger-
mane de pe Dun`re au avut un caracter mult mai violent
decât cele de pe mare. Directivele operative ale Marelui Stat
Major [i ordinele Statului Major al Marinei stabileau misiunea
for]elor fluviale, în cooperare cu trupele terestre din zona li-
mitrof`, pentru eliminarea prezen]ei germane pe fluviu,
dezarmarea [i preluarea navelor germane, împiedicarea
ac]iunilor germane împotriva porturilor, obiectivelor economi-
ce [i a localit`]ilor române[ti. Luptele de pe Dun`re au fost
angajate, concomitent, în mai multe zone de-a lungul a 1 000
km, reu[indu-se degajarea, în numai 41 de ore, a Deltei
Dun`rii de c`tre trupele germane [i înlesnind, astfel,
înaintarea trupelor navale sovietice. Cele mai solicitate unit`]i
au fost: Flotila de Monitoare, Flotila de Dragaj, Flotila de
Siguran]`, precum [i deta[amentele Dun`rea de Mijloc [i
Dun`rea de Sus. Dup` cur`]irea Deltei, au fost continuate
luptele pentru urm`rirea, capturarea [i nimicirea vestitei
Grup`ri de lupt` „Zieb” – convoi german de peste 222 de
nave, de toate felurile, cu 100 de guri de foc [i 8 000 de
oameni, care a încercat s` se salveze pornind, la 25 august,
din Br`ila, în amonte, la Bazia[. Lupte grele, soldate cu mul]i
mor]i [i r`ni]i, s-au purtat la Hâr[ova, Cernavod`, C`l`ra[i,
Turnu-Severin [i Or[ova.
În ziua de 28 august, grup`rile de monitoare „Basarabia”
– „Bucovina” [i „Ardeal” – „Lahovary” au pornit în urm`rirea
unor convoaie germane, reu[ind, pân` la Cernavod`, s` cap-
tureze 14 remorchere, 2 [alupe [i 60 de [lepuri. În aceea[i
zi, între Hinova [i Turnu-Severin, au fost capturate 11 [lepuri,
3 remorchere, 2 pontoane armate, 17 tancuri fluviale, iar în
portul Turnu-Severin, 2 remorchere [i 2 tancuri fluviale.
În zona Olteni]a, nave fluviale române[ti, în cooperare cu
trupele de uscat, au silit s` capituleze un convoi german, for-
mat din 104 nave – bacuri, [lepuri, remorchere, pontoane

armate, nave de transport.
Astfel, grup`rile de nave germane, dispuse pe Dun`re, de
la Marea Neagr` pân` la Bazia[, au fost lichidate pân` la
sfâr[itul lui august 1944. În perioada urm`toare, marinarii
români de la Dun`re au continuat, cu for]e diminuate,
ac]iunea de deminare a Dun`rii, concomitent cu misiuni de
siguran]` a naviga]iei [i de transport în folosul frontului. În
portul Giurgiu [i în zona Calafat – Vidin s-a ac]ionat în cadrul
grup`rii de dragaj româno-bulgare. |n luna octombrie, în sec-
torul Turnu-Severin – Bazia[, în timpul unei misiuni, s-au scu-
fundat dragoarele române[ti „Amurgul” [i „Ghepard”. |n luna
noiembrie 1944, s-a înfiin]at flotila româneasc` de dragaj flu-
vial5. Pavilionul Marinei Militare române va fi arborat pe
Dun`re, iar din 18 noiembrie 1944, for]ele fluviale române[ti
au asigurat siguran]a \ntreg cursul românesc al Dun`rii. La 2
aprilie 1945, naviga]ia pe Dun`re, pe întreaga sa lungime,
era asigurat` din punct de vedere al pericolului de mine.
Calvarul flotei maritime
|n portul Constan]a – principala baz` a Kriegsmarine –
subordonate Comandamentului „Admiral Schwarzen Meer”,
cu sediul la Eforie, comandat de viceamiralul Brikman, se
aflau aproximativ 100 de nave militare, între care patru sub-
marine, [ase vedete torpiloare, numeroase dragoare,
vân`toare de submarine, nave purtatoare de artilerie, de
debarcare armate, de transport, de patrulare, la care se
adaugau diferite unit`]i [i subunit`]i de artilerie de coasta cu
bateria Tirpitz, artileria aerian`, batalioane de interven]ie de
pioneri, depozite, toate dislocate pe litoralul dobrogean.
La 23 august 1944, Comandamentul For]elor Navale
Maritime func]iona la hotelul „Carlton”, în aceea[i cl`dire cu
Comandamentul Diviziei a X-a [i Siguran]a German`. |n
ap`rarea coastelor, F.N.M. î[i p`strau întreaga independen]`
fa]` de Comandamentul german, r`mânând subordonate
numai Statului Major al Marinei Regale6. Unit`]ile române[ti
din port erau la dispozi]ia comandamentelor locale române[ti
ale For]ei maritime, al Ap`r`rii Litoralului [i a Diviziei a 9-a
Infanterie. Primele m`suri luate, de comun acord de coman-
dorul Nicolae B`rdescu [i generalul de divizie Costin Iona[cu
– au fost cele privind siguran]a navelor, a bateriilor de
coast`, a unit`]ilor de uscat, a serviciilor [i depozitelor mili-
tare7.
Din cauza repetatelor atacuri aeriene asupra portului [i a
ora[ului Constan]a, navele disponibile erau scoase în rad`,
într-un spa]iu limitat pe timpul zilei. |n seara zilei de 23
august, navele au primit ordin s` intre în port, iar celelalte
studii/documente
Situa]ia for]elor navale rom#ne[ti,
la data \ncheierii armisti]iului
• Escadrila Distrug`toare: N.M.S. „Regele Ferdinand”,
avariat`, la Constan]a; N.M.S. „M`r`[e[ti”, disponibil`,
la Constan]a; N.M.S. „M`r`[ti”, indisponibil`, la
Constan]a; N.M.S. „Regina Maria”, disponibil`, la
Constan]a;
• Escadrila Submarine: S.M.S. „Delfinul”, indisponibil, la
Islaz; S.M.S. „Marsuinul”, indisponibil, la Constan]a;
S.M.S. „Rechinul”, indisponibil, la Constan]a;
• Sec]ia Canoniere: N.M.S. „Stihi”, indisponibil, la
Constan]a; N.M.S. „Dumitrescu”, disponibil, la
Constan]a; N.M.S. „Ghiculescu” disponibil la Constan]a;
• Sec]ia Torpiloare: N.M.S. „N`luca”, scufundat, la 20
august, la Constan]a; N.M.S. „Smeul” disponibil la
Constan]a; N.M.S. „Sborul” disponibil la Sulina (M-41);
• Sec]ia Nave Minare: N.M.S „Dacia” disponibil la
Constan]a, N.M.S. „Murgescu” disponibil la Constan]a;
• Escadrila Vedete Torpiloare: N.M.S. „Viscolul Nr. 3”,
disponibil`, la Constan]a; N.M.S. „Vedenia Nr. 4”,
disponibil`, la Constan]a; N.M.S. „V#ntul Nr. 5”,
indisponibil`, la Constan]a; N.M.S. „Vijelia Nr. 6”,
indisponibil`, la Constan]a; N.M.S. „Viforul Nr. 7”,
disponibil`, la Constan]a; N.M.S. „V#rtejul Nr. 8”,
indisponibil`, la Constan]a; N.M.S. „Vulcanul Nr. 9”,
indisponibil`, la Constan]a; N.M.S. „Constan]a Nr. 10”,
disponibil`, la Constan]a;
• Sec]ia P.T.A: P.T.A. Nr. 404, disponibil, la Sulina;
P.T.A. Nr. 405, disponibil, la Sulina; P.T.A. Nr. 406,
indisponibil, la Sulina;
• Nave de Servitute: Remorcherul „Ovidiu”, disponibil, la
Constan]a; remorcherul „Arion”, disponibil, la
Constan]a; remorcherul „V#rtosul”, disponibil, la
Constan]a; remorcherul „Negoiul”, indisponibil`, la
Constan]a; remorcherul „M#ntuirea”, disponibil, la
Sulina; remorcherul „Mure[ul”, disponibil, la Sulina;
remorcherul „Basarabia”, disponibil, la Constan]a;
• Navele Flotei de Siguran]`: „Vân`torul de Submarine
nr. 1”, „Vân`torul de Submarine nr. 2”, „Vân`torul de
Submarine nr. 3”, remorcherul „Duca”, remorcherul
„Tomis”, remorcherul „Istria”, [alupa de salvare
„Albatros”, disponibile la Constan]a, cu excep]ia
remorcherului „Istria”.
• Nave comerciale: „Ardealul”, disponibil` la Constan]a,
„Alba-Iulia” disponibil` la Constan]a; „Oituz”, indisponi-
bil`, la Constan]a, „Orel”, indisponibil`, la Constan]a8.
studii/documente
unit`]i din port [i din ora[ au fost alarmate s` ocupe dispozi-
tivele de ap`rare apropiate, în port fiind aduse unit`]i de
infanterie.
Ordinele de transpunere operativ` a cerin]elor regale au
venit de la M.St.M. succesiv, începând cu ora 00:30, pân`
dup` ora 04:00 (24 august). Pentru Marin`, ordinul specifica
încetarea subordon`rii fa]` de germani, încetarea ac]iunilor
împotriva unit`]ilor sovietice, precizându-se c` nu se va face
nici un fel de opunere fa]` de flota sovietic` dac` aceasta
dore[te s` intre în portul Constan]a. Se men]iona, de aseme-
nea, al`turarea Comandamentului Litoralului Maritim [i Fluvial
la Divizia a 9-a Infanterie, p`strând leg`tura strâns` cu
Comandamentul For]elor Navale Maritime. Comandamentul
Marinei ordona s` se men]in` expectativa armat` contra
for]elor germane [i s` se evite orice provocare. Statul Major
C.F.N.M. s-a mutat în punctul de control din cartierul Coiciu,
p`r`sind fostul punct de comand` comun cu germanii de la
Hotelul Carlton, Statul Major Mixt încetându-[i activitatea.
Pentru a se clarifica raporturile în noua situa]ie politic` [i
militar`, în zile de 24 si 25 august au avut loc întrevederi
între viceamiralul Brickman pe de o parte [i generalul C.
Iona[cu, comandantul militar al Dobrogei, contraamiralul
Horia Macellariu [i comandorul N. B`rdescu, de cealalt`
parte. Scopul urm`rit de ambele p`r]i era eliminarea flotei
navale a Kriegsmarinei din Constan]a [i evitarea unui bom-
bardament terestru [i naval asupra portului Constan]a9. Cele
dou` p`r]i, reprezentate de militari de carier`, alia]i pân` la
acea dat`, au în]eles situa]ia, admi]ând noua realitate obiec-
tiv` militar`. Astfel, s-a realizat, f`r` v`rsare de sânge,
desprinderea de fosta alian]` [i s-a dat ultimatum for]elor
germane de a se retrage din zona Constan]a spre Varna. |n
acela[i timp, a fost servit` [i cauza noilor alia]i, deoarece
flota amiralului Brickman nu putea ie[i din Marea Neagr`,
r`mânând o prad` pentru sovietici, dac` porturile bulgare ar
fi fost ocupate. La 25 august, la ora 17, când s-a primit
ordinul Statului Major al Marinei Militare de \mpiedicare a tre-
cerii trupelor germane din Dobrogea în Muntenia [i de
dezarmare a unit`]ilor terestre [i a navelor germane, flota
german` p`r`sise portul Constan]a înc` de la ora 15:00, iar
unit`]ile terestre se apropiau de frontiera cu Bulgaria.
Submarinul „Rechinul”.
La 26 august, contraamiralul H. Macellariu a fost numit
comandant superior pentru ap`rarea Dobrogei împotriva ger-
manilor, urmând s` stabileasc`, prin contraamiralul Al.
Stoianovici, leg`tura cu comandamentul sovietic.
|n tot acest timp (24-26 august 1944), avia]ia sovietic` a
bombardat ora[ul [i portul Constan]a, iar remorcherul
„Basarabia” a fost bombardat [i scufundat. Din 26 august,
trupele sovietice înceteaz` s` mai fie agresive, iar avioanele
sovietice au împr`[tiat manifeste deasupra portului [i a
ora[ului, adresate marinarilor de pe navele române[ti,
instig#ndu-i la arestarea comandan]ilor [i la conducerea
navelor române[ti în porturile sovietice10.
Guvernul român a ordonat armatei s` înceap` lupta
împotriva tuturor forma]iunilor germane. A fost lichidat`
Bateria „Tirpitz”, iar în zilele urm`toare for]ele navale [i
trupele de uscat ale marinei au contribuit la lichidarea
complet` a trupelor germane din spa]iul dobrogean [i la
\mpiedicarea trecerii peste Dun`re, spre zonele vitale ale
capitalei [i ale regiunilor petrolifere ale acestor for]e.
La 28 august, primele unit`]i navale u[oare ale flotei
sovietice din Marea Neagr` au intrat în portul Sulina, în timp
ce trupele de uscat ajunseser` în port \nc` din 26 august.
La Constan]a, Comandantul Superior al Dobrogei,
contraamiralul H. Macellariu, a primit instruc]iuni pentru
primirea trupelor sovietice, iar la 29 august 1944 amiralul
Oktiabriski, comandantul For]elor Maritime Sovietice din
Marea Neagr`, i-a adresat un ultimatum prin care i se cerea
ca for]ele navale de lupt` [i auxiliare maritime s` fie
deplasate la Sulina [i predate Comandamentului Maritim
Sovietic11. |n r`spunsul dat, comandantul For]elor Navale
Maritime a ar`tat c`, întrucât pe baza „Declara]iei Molotov”,
flota român` a încetat, din seara de 23 august, lupta împotri-
va armatei sovietice, iar în ziua de 24 august armata [i flota
se g`seau \n stare de r`zboi cu trupele germane, alungate \n
cele din urm` de pe litoralul românesc, nu vedea necesitatea
ultimatumului. |n acest r`spuns, se ar`ta c` for]ele maritime
române sunt gata s` primeasc` directive de lupt` de la
Comandamentul Flotei Sovietice din Marea Neagr` împotriva
germanilor. Situa]ia for]elor navale române[ti era prezentat`
într-o anex`.

Suspec]i de „felonie”
La 30 august 1944, o grupare de cinci motonave sovie-
tice a sosit în portul Constan]a, având la bord trupe de infan-
terie marin`. La Constan]a a fost instalat Comandamentul
Naval Sovietic, iar amiralul Azarov a fost primit cu toate
onorurile militare de navele române[ti12. La conferin]a care a
avut loc cu aceast` ocazie s-au luat m`suri de comun acord
f`r` îns` a se stabili un plan de cooperare. Cererile coman-
dan]ilor sovietici au fost de la început categorice [i toate
încerc`rile f`cute de comandantul For]elor Navale Maritime [i
de comandantul general al Dobrogei de a se ajunge la o
în]elegere nu au dat rezultate, e[uând chiar [i convorbirile
purtate de reprezentantul guvernului cu comandan]ii sovietici.
Inten]ia de a realiza contactul operativ dintre cele dou`
comandamente a fost respins` de sovietici, pe motiv c` ei
sunt în Dobrogea în calitate de \nving`tori. De altfel, un
comunicat al presei de r`zboi sovietice anun]a, în mod
eronat: „Constan]a a fost cucerit` în urma unui dublu atac pe
uscat [i pe mare”. La 1 septembrie 1944, comandantul
for]elor maritime este convocat de viceamiralul Besiski, care
îi înmâneaz` un ordin de opera]ii din partea comandantului
Distrug`torul
„Regina Maria” (sus) [i
submarinul „Delfinul” (jos),
\n misiuni de patrulare.
studii/documente
Flotei Sovietice din Marea Neagr` pe baza c`ruia s-a
întocmit proiectul de opera]ii privind trimiterea unui convoi de
nave la Odessa. |n aceea[i zi, contraamiralul Horia
Macellariu a fost chemat la Bucure[ti, la Statul Major al
Marinei, ca înlocuitor al s`u fiind numit contraamiralul August
Roman, iar Comandamentul For]elor Maritime a fost mutat în
localul {colii Navale. La 2 septembrie 1944, conform ordinu-
lui comandamentului naval sovietic, nava „Murgescu” a
escortat patru vedete sovietice s` mearg` în întâmpinarea
unui grup de cinci dragoare care veneau în portul Constan]a
de la Odessa. Când nava „Murgescu” întorcea, pentru a indi-
ca drumul de urmat, un dragor sovietic a s`rit în aer, probabil
\n urma unui atac submarin german sau lovirii unei mine.
Acest incident a dat na[tere la noi suspiciuni, primele având
loc în ziua precedent`, când un submarin german lovise
nava „Oituz”. Aceste evenimente nepl`cute au constituit un
pretext pentru Comandamentul Naval sovietic pentru a acuza
marina român` de sabotaj [i de complicitate cu marina ger-
man` din Marea Neagr` [i de a rupe contactul cu
Comandamentul Naval român13.
La 5 septembrie, Comandamentul For]elor Navale
Maritime, Comandamentul Portului [i Zonei Constan]a, pre-
cum [i toate navele aflate în portul Constan]a au fost ocu-
studii/documente
pate simultan de deta[amente sovietice, conduse de
ofi]eri, care au dezarmat personalul român [i au capturat
navele. |n nota informativ` special` nr. 36805, din 5 sep-
tembrie 1944, a Statului Major al Marinei c`tre Ministerul
de R`zboi a fost prezentat` situa]ia tuturor unit`]ilor
dezarmate [i sechestrate de sovietici. Au fost capturate
106 vase ale flotei de r`zboi, dintre care 15 vase de lupt`
[i 91 de vase auxiliare, precum [i flota comercial`. Printre
vasele de r`zboi, aflate în apele sovietice, se num`rau
distrug`toarele „Regele Ferdinand” [i „Regina Maria”,
canoniera „Dumitrescu”, nava-baz` „Constan]a”, vasul-
[coal` „Mircea”, submarinele „Rechinul” [i „Marsuinul”,
cinci monitoare [i multe altele. O parte din echipajele
române[ti a fost dus` în captivitate, iar pavilionul
rom#nesc a fost înlocuit cu cel sovietic. Navele române[ti
aveau s` primeasc` denumiri sovietice [i au fost duse în
porturile de pe coastele Ucrainei [i Caucazului. |n afara
navelor, marina sovietic` a preluat [i toate depozitele de
materiale, muni]ie [i echipament ale Marinei Militare
Române, care, la valoarea din septembrie 1944, totalizau
14 miliarde de lei14. Iahtul regal „Luceafarul” [i [alupa-iaht
regal` „Taifun” au sc`pat necapturate de sovietici,
deoarece, la vremea aceea, guvernul URSS nu dorea s`
pun` în discu]ie schimbarea ordinii de stat a României [i
nici înl`turarea monarhiei – a[a cum se angajase fa]` de
români [i fa]` de ceilal]i alia]i – [i aprecia rolul lui Mihai I
în actul de la 23 august 1944.
Prin capturarea navelor de r`zboi de la Marea Neagr`
[i Dun`re, marina regal` s-a aflat in imposibilitatea de a
\ntreprinde ac]iuni ofensive în colaborare cu for]ele navale
sovietice. Nemaiputând fi reconstituite, acestea s-au redus
la simple unit`]i de litoral, destinate a ac]iona pe coasta
maritim` sau pe litoralul fluvial, în scop defensiv. De[i
România se al`turase alia]ilor \nc` de la 24 august 1944,
raporturile politico-militare [i economice cu Na]iunile
Unite, în general, [i cu U.R.S.S., în special, r`m#neau, din
punct de vedere juridic, incerte. Rela]iile au fost neclare
cu Puterile Aliate, reprezentate, la început, numai de
armata sovietic`, apoi de o Comisie Aliat` de Control, de
fapt, tot sovietic`. Din 12 septembrie 1944,
Comandamentul Litoralului Maritim [i Fluvial, împreun` cu
unit`]ile de uscat din subordine, a func]ionat sub controlul
sovietic, care a ordonat misiunile de combatere a inamicu-
lui de pe mare, supravegherea coastelor de la Vadu la
Vama Veche [i deminarea litoralului mari-tim, între Midia
[i Vama Veche, de geni[tii marinei militare române 15. F`r`
nave, marina român` nu a mai putut contribui direct, pe
ap`, la r`zboiul antihitlerist. |n aceast` situa]ie, marina nu
a fost men]ionat` nici în protocolul sovieto-român de la 26
octombrie 1944, dar Subsecretariatul de Stat al Marinei
s-a str`duit s` p`streze, într-o oarecare m`sur`, [i s`
Romanian Royal Navy after 1944, August 23rd. Between the captivity humiliation and the Soviet suspicions
The authors depicted the ordeal of the Romanian
Royal Navy after the event of 1944, August 23 rd. Through
capture of war ships from the Black Sea and Danube by
the soviet troops, the Royal Navy found itself impossible
to launch offensive actions along with the Soviet naval
forces. Because the units were dismantled, they had
been reduced to simple coast units, destined to action on
maritime coast or fluvial shore, with defensive scope.
Although Romania joined the allies from 1944, August
24 th, the economical and political-military relationship
with the United Nation, in general, and with Soviet Union,
especially, had remained, from juridical point of view,
reorganizeze unit`]ile de uscat r`mase marinei. O prim`
m`sur` luat` de S.S.M., la începutul toamnei, a fost strân-
gerea fostelor echipaje [i a personalului navelor de mare
la Cocioc-Br`ule[ti (jud. Ilfov), în a[a-zisul deta[ament
„Peri[”, care a func]ionat pân` la 16 noiembrie 1944. La
19 septembrie 1944, cu prilejul unei reuniuni la Ministerul
de R`zboi, contraamiralul Macellariu a f`cut o expunere
asupra celor petrecute la Constan]a, dup` 23 august, iar
la 1 octombrie, în cadrul unei ceremonii sobre, care a avut
loc la Deta[amentul „Peri[”, a predat oficial comanda
For]elor Navale Maritime contraamiralului August Roman.
Guvernul român nu a renun]at la flota sa de r`zboi,
comercial` [i tehnic`, deoarece în Conven]ia de Armisti]iu
nu se prevedea nimic despre capturarea vaselor româ-
ne[ti. Dac` U.R.S.S. [i Na]iunile Unite ar fi considerat
vasele române[ti captur` de r`zboi nu se mai prevedea în
Conven]ia de armisti]iu obliga]ia României de a pune la
dispozi]ia |naltului Comandament Sovietic aliat mijloacele
sale proprii de transport. Astfel, prin Conven]ie, U.R.S.S.
recuno[tea României dreptul de proprietate asupra flotei
sale. De altfel, Comisia Aliat` de Control din Rom#nia, prin
notele din 20 septembrie 1944, 14 ianuarie 1945, 7 sep-
tembrie 1945 [i 15 noiembrie 1945, a recunsocut dreptul
de proprietate româneasc` asupra vaselor flotei sale16. u
NOTE
1. Arhivele Militare Române (\n continuare se va cita AMR), fond
Comandamentul For]elor Navale Maritime, dosar 36, f. 14.
2. Ibidem, dosar 64, ff. 174-177.
3. AMR, fond Comandamentul Litoralului Maritim [i Fluvial, dosar
4, ff. 144-153.
4. Ibidem, dosar 25, ff. 1-12; AMR, fond Comandamentul Fortelor
Navale Maritime, dosar 38, f. 7
5. Ibidem, dosar 38, ff. 1-66
6. Ibidem, dosar 36, f. 3
7. Ibidem, ff. 13-14
8. Ibidem, ff. 5-7
9. Ibidem, ff. 20-22
10. Ibidem, ff. 26, 33
11. Ibidem, dosar 63, ff. 1-55
12. Ibidem, dosar 38, f. 86
13. Ibidem, f. 97
14. AMR, fond Comandamentul Portului [i Zonei Constan]a, dosar
nr. 18; Direc]ia Jude]ean` Constan]a a Arhivelor Na]ionale Istorice,
fond C`pitania Portului Constan]a, dosar nr. 177, f. 112; AMR, fond
Subsecretariatul de Stat al Marinei, dosar 753.
15. AMR, fond Comandamentul Litoralului Maritim si Fluvial, dosar
nr. 41.
16. AMR, fond Comandamentul For]elor Navale Maritime, dosar
nr. 64, ff. 155-157.
uncertain. The relationships with the Allied Powers were
indefinite. The Allied Powers were first represented by
the Soviet Army, then by a Control Allied Commission,
also Soviet. From 1944, September 12 th, The Maritime
and Fluvial Commandment, along with the subordinates
land units, had acted under the Soviet control, which
coordinated the mission against the enemy on sea,
supervising the coasts from Vadu and Vama Veche and
minesweeping between Midia and Vama Veche,
executed by Romanian engineers. Without ships, the
Romanian Navy couldn't take part directly, on water, in
the war against Germany.
 studii/documente

Ata[at militar \n }ara Soarelui R`sare

! Nineta NICOLAE
Centrul de Studii [i P`strare a Arhivelor Militare Istorice, Pite[ti

C
olonelul de cavalerie Nicolae
R`dulescu a fost numit ata[at mi-
litar, aeronautic [i naval pe lâng`
Lega]ia României în Japonia la 1
noiembrie 1938, prin |naltul Decret nr.
Foarte con[tiincios în îndeplinirea
misiunii încredin]ate, ofi]erul nu a ezitat
s` întreprind`, împreun` cu al]i ata[a]i
militari, o c`l`torie pe teatrul de opera]ii
chino-japonez 6. Vizita a durat o lun` de
seam` [i buletine de informa]ii trimise
în ]ar` în anii 1938-1940 au fost bine
întocmite, fiind de un real folos Marelui
Stat Major.
În urm`torii doi ani, el a transmis

3367/1938 1. Numirea sa în acest post
nu era aleatorie, ofi]erul având o solid`
preg`tire general` [i profesional`, ca
fost ofi]er de stat major *, în Sec]ia
Opera]ii din Marele Stat Major (1935-
1938), interval când a colaborat la:
întocmirea Planului de campanie; la
lucr`rile pentru conferin]ele statelor
majore ale |n]elegerii Balcanice; studiile
în leg`tur` cu lucr`rile de fortifica]ie la
frontiera de Vest, precum [i la lucr`rile
Conferin]ei Româno-Polone 2.
La momentul respectiv în Extremul
Orient, conflictul chino-japonez se afla
în plin` desf`[urare: în octombrie 1938
trupele japoneze ocupaser` întreg teri-
toriul Chinei de Nord, o parte a Chinei
centrale [i o parte a coastei de sud.
Comandamentul român era interesat în
a urm`ri acest r`zboi, „atât asupra
opera]iunilor, cât [i asupra mijloacelor
de lupt` folosite de beligeran]i”. Pentru
atingerea acestui scop, Marele Stat
Major a decis c` persoana potrivit` era
colonelul R`dulescu, fostul ata[at mili-
tar, colonelul Gheorghe B`gulescu **
primind alt` îns`rcinare. Ofi]erul a ple-
cat la post la 5 decembrie 1938,
urmând itinerariul: Bucure[ti – Jimbolia
– Triest – Canalul de Suez – Bombay –
Singapore – Hongkong – Shanghai –
Tokyo, unde a ajuns la 3 ianuarie1939 3.
Dup` ce, în prealabil, a lucrat aproxi-
mativ o lun` de zile împreun` cu prede-
cesorul s`u, pentru ini]iere [i efectu-
area prezent`rilor de sosire [i plecare,
la 8 februarie 1939 a preluat efectiv
func]ia de ata[at militar la Tokyo 4.
Ministrul României în Japonia,
Gheorghe Stoicescu, a fost pensionat
[i rechemat în ]ar`, \n martie 1939,
sarcinile Lega]iei române trecând
asupra secretarului Radu Flondor, pân`
în iunie 1939, când s-a prezentat la
post Gheorghe Paraschivescu, cu care
ata[atul militar a conlucrat în bune
condi]ii 5.
”
Sec]iei a 2-a Informa]ii din Marele Stat
Memoriul generalului Major detalii referitoare la Rusia sovie-
tic`, preluate din bro[ura publicat` de
R`dulescu prezint`
Biroul Informa]ii al guvernului japonez,
regimul vexator la precum [i diferite alte informa]ii
care a fost supus de furnizate de Marele Stat Major japonez,
guvernul japonez, în leg`tur` cu organizarea [i dislocarea
cauzele care au dus armatei sovietice, deplas`rile marilor
la \nfr#ngerea unit`]i sovietice din Extremul Orient
Japoniei [i m`rturiile spre Europa [i activitatea militar` în
directe privind
efectele
bombardamentului
” China, în pofida condi]iilor de comuni-
care extrem de dificile, cauzate de
r`zboi. De asemenea, a ]inut la curent
Marele Stat Major cu preg`tirile armatei
atomic. japoneze în vederea r`zboiului 9.
În luna martie 1942, când ac]iunile mi-
zile (iulie 1939) [i a avut loc „de-a lun- litare erau în plin` desf`[urare în
gul fluviului Yangtze pân` la regiunea Filipine, Birmania [i insulele
Hancow, cea mai înaintat` baz` indoneziene, generalului i s-a aprobat
japonez` la acea dat`”. Sub diferite de c`tre Marele Stat Major japonez vi-
pretexte îns`, comandamentul japonez zitarea pe timp de o lun` (9 martie – 8
nu a permis grupului de ata[a]i militari aprilie) a unei p`r]i din teatrul de r`zboi
s` se apropie prea mult de
front. Observa]iile f`cute cu
acest prilej au fost inserate de
ata[atul nostru militar în darea
de seam` înaintat` Marelui
Stat Major, la întoarcerea la
Tokyo.
În cursul anului 1939,
colonelul Nicolae R`dulescu
era acreditat ca ata[at militar
[i în Manciuko 7.
În decembrie 1940, min-
istrul Gheorghe
Paraschivescu a p`r`sit
Lega]ia de la Tokyo, fiind
rechemat în ]ar`, iar prob-
lemele lega]iei au fost prelu-
ate din nou de secretarul
acesteia, Radu Flondor, pân`
în aprilie 1941, când ministru
plenipoten]iar \n Japonia a
fost numit ex-ata[atul militar,
generalul în rezerv`
Gheorghe B`gulescu 8.
Diferitele studii, d`ri de

* Ofi]erul a mai îndeplinit [i func]ia de [ef de sec]ie în Statul Major al Cursului de

comandament (1933-1934) [i profesor la {coala Superioar` de R`zboi (1937).
** De]inea aceast` func]ie din 1 ianuarie 1935.
studii/documente
din Pacific – frontul „Sud-Pacific” 10.
C`l`toria a avut loc cu avionul, pe iti-
nerarul: Tokyo, baza de opera]iuni din
Formosa (Taikohu), Hongkong [i penin-
sula Kowloon, baza de opera]ii de pe
insulele Hainan, baza de aprovizionare
de la Saigon din Indochina francez`,
baza de avia]ie de la Bangkok (Siam),
teatrul de opera]ii din Malaya [i
Singapore, Palembang, din insula
Sumatra, Bondong [i Batavia, din insula
Java, [i regiunile Manila, Cavite, Baguio
[i Vigan, din insulele Filipine.
A str`b`tut, cu acest prilej, circa
20.000 km în 80 de ore de zbor, pe
deasupra m`rilor [i oceanelor, cu riscuri
mari, datorit` intemperiilor [i acciden-
telor de zbor, care au f`cut s` fie
schimbate de trei ori aparatele deterio-
rate. Din motive obiective, ]inând de
dificultatea comunic`rii radio [i
telegrafice, nu a putut înainta în ]ar` o
dare de seam` ampl` asupra acestei
vizite, p`strând „notele personale din
acest voiaj instructiv [i interesant prin
imaginea ce-a putut-o da asupra
u[oarelor cuceriri japoneze de la
* Rela]iile cu acesta au fost destul de tensionate, ajung#ndu-se chiar la agresiuni verbale [i fi-
zice, situa]ie raportat` \n ]ar` la 7 aprilie 1943.
** La 23 martie 1944 a fost avansat general de brigad`, ca „foarte bun ofi]er de stat major”, \n
baza |naltului Decret nr. 617/1944.
începutul r`zboiului, (care) au antrenat
îns` armata japonez` pe obiective
extrem de îndep`rtate”.
La 12 aprilie 1943, el primea din
partea Marelui Stat Major ordinul
telegrafic prin care i se aducea la
cuno[tin]` c` Ministerul de Externe a
dispus încetarea misiunii de ministru
plenipoten]iar la Tokyo a generalului în
rezerv` B`gulescu * cu începere din
data de 10 aprilie 1943 [i trecerea
sarcinilor Lega]iei în responsabilitatea
sa 11.
La 1 mai 1943, ofi]erul Nicolae
R`dulescu a fost numit [i îns`rcinat cu
afaceri (ad-interim) al României în
Japonia [i a îndeplinit aceast` func]ie
pân` la 1 noiembrie 1944 **, când
rela]iile diplomatice ale României cu
Japonia fiind întrerupte, a încetat [i mi-
siunea ofi]erului – de ata[at militar [i
îns`rcinat cu afaceri. Din aceast` dat`,
i s-a fixat domiciliul for]at la 160 km
nord de Tokyo, în localitatea Karoizava.
Odiseea întoarcerii în ]ar` este redat`
în memoriul detaliat înaintat Sec]iei a
2-a Informa]ii din Marele Stat Major, în
aprilie 1946, cu ocazia prezent`rii [i
pred`rii documentelor Lega]iei.
Red`m, în continuare, câteva
extrase reprezentative din acest raport
privind regimul vexator la care a fost
supus de guvernul japonez, cauzele
care au dus la înfrângerea Japoniei [i
m`rturiile directe privind efectele bom-
bardamentului atomic asupra Japoniei.
NOTE
1. Arhivele Militare Rom#ne (\n continuare
se va cita AMR), fond 3.042, dosar 13.516, f. 3.
2. AMR, fond 3.042, dosar 13.516, ff. 42-45.
3. AMR, fond 5.417, dosar 1.652, f. 85.
4. Ibidem.
5. Ibidem.
6. Ibidem.
7. AMR, fond 3.042, dosar 13.516, f. 58.
Manciuko era statul-marionet` japonez, creat \n
nord-estul Chinei, la 9 martie 1932, \n fruntea
c`ruia a fost numit, \n 1934, ultimul \mp`rat al
Chinei, Pu Yi. A fost desfiin]at la sf#r[itul celui de
Al Doilea R`zboi Mondial.
8. AMR, fond 5.417, dosar 1.652, ff. 86, 88.
9. AMR, fond 3.042, dosar 13.516, ff. 46-51.
10. AMR, fond 5.417, dosar 1.652, f. 89; fond
3.042, dosar 13.516, f. 76.
11. AMR, fond 5.417, dosar 1.652, f. 95.

8 decembrie 1946

Memoriul generalului Nicioale R`dulescu, ata[at militar, naval [i aeronautic

\ns`rcinat cu afacerile Lega]iei \n Japonia
1.12.1938 – 18.04.1946

(...) II. Dup` ruperea rela]iunilor
1. Ruperea rela]iunilor diplomatice cu Japonia.
În una din primele zile ale lunii noiembrie 1944, am fost
anun]at, prin telegram`, de Ministerul de Externe, c` pe ziua de
1 noiembrie rela]iunile diplomatice cu Japonia au fost rupte.
În aceea[i zi, am adus aceasta la cuno[tin]a Ministerului de
Externe japonez [i am cerut, la Bucure[ti, dispozi]iuni în ceea ce
prive[te arhiva [i mobilierul Lega]iei, dat fiind c` localul nu era
proprietatea Guvernului Român.
De la Ministerul de Externe japonez mi s-a comunicat a nu
p`r`si locuin]a Lega]iei pân` la o nou` comunicare.
Dup` câteva zile, am fost din nou chemat [i mi s-a comunicat
c` ministrul japonez de la Bucure[ti le-a telegrafiat c` membrii
Lega]iei japoneze sunt „s`n`to[i [i în siguran]`”.
Mi-a cerut detalii asupra num`rului de na]ionali români în
Japonia [i mi-a comunicat c` regimul la care sunt deocamdat`
supus este: libertate de mi[care în Tokyo [i interzicerea
contactului cu celelalte misiuni str`ine.
C`tre jum`tatea lunii noiembrie, mi s-a comunicat telegrafic,
de la Ministerul de Externe din Bucure[ti, c` s-a cerut
guvernului suedez protec]ia intereselor române[ti în Japonia.
Japonezii mi-au comunicat, în acela[i timp, interzicerea de a
telegrafia direct în ]ar`.
M-am prezentat, în aceea[i zi, domnului Bagge, ministrul
Suediei în Japonia [i am discutat împreun` diferitele solu]ii cu
privire la asigurarea arhivei [i a mobilierului Lega]iei.
Am sugerat domnului ministru c`, fa]` de:
- cantitatea [i starea mobilierului,
- marele volum al arhivei,
- lips` de local propriu,
- cheltuiala la care s-ar da na[tere, prin închirierea altor
mijloace de p`strare [i nesiguran]a p`str`rii, precum [i
- amenin]area de distrugere prin bombardamente sau
incendii, o solu]ie potrivit` ar fi reducerea la minimum a arhivei,
depunerea în casele de fier ale Lega]iei, p`strarea a ceea ce ar fi
de prim` importan]` în localul Lega]iei Suediei [i lichidarea
mobilierului, prin vânzare.
Dup` o vizit` de informare a domnului ministru la fa]a
locului, d-sa [i-a însu[it propunerea [i mi-a spus c` va cere, în
acest sens, aprobarea Ministerului de Externe român.
2. Predarea Lega]iei
Pe considera]iunea c` propunerea de mai sus va fi acceptat`,
am dispus în consecin]`.
Am distrus prin ardere, împreun` cu secretarul Lega]iei
Suediei, cifrul Lega]iei [i, la 1 decembrie, am predat, prin proces-
verbal, fondurile Lega]iei.
Sub bombardamentele de zi [i noapte ale avia]iei americane,
am clasat arhiva Lega]iei, p`strând ceea ce am crezut ca
important` [i distrugând prin foc restul.
Toat` aceast` opera]ie a cerut timp, pentru c` am f`cut-o
singur, cercetând, fil` cu fil`, fiecare dosar [i punând-o în
siguran]` la orice alarm` antiaerian`.

În una din primele zile ale lunii decembrie, am fost vizitat, în
tain`, de c`tre ata[atul militar al Uniunii Sovietice, colonelul
Sergheechev, o veche cuno[tin]` de pe vremea când ]`rile
noastre nu se aflau în r`zboi. S-a interesat de mine [i m-a întrebat
cum m` trateaz` japonezii.
Pân` la venirea s`rb`torilor de Cr`ciun, Lega]ia Suediei n-a
putut g`si nici o posibilitate de lichidare a mobilierului [i de
ridicare [i depozitare a arhivei. Totul a trebuit s` r`mân` în
cl`direa fost` a Lega]iei noastre, sub r`spunderea mea
personal`.
La 24 decembrie, Lega]ia Suediei a intrat în vacan]`,
informându-m` c` nu au primit înc` dezlegare de la Ministerul
Afacerilor Str`ine român asupra propunerii ce f`cusem cu
privire la lichidarea Lega]iei.
Din partea mea, toat` opera]iunea de predare se afla
terminat`, iar în timpul s`rb`torilor m-am ocupat de ambalarea
bagajelor personale.
La 6 ianuarie 1945, am cerut Lega]iei Suediei spre a interveni
ca Marele Stat Major s`-mi transfere, pentru drum, 5.000 de
ruble la frontiera cu Manciuria, iar pe la 15 ianuarie am cerut
viza pa[aportului meu de la Ambasada Sovietic`.
La 25 ianuarie, am decis, cu domnul ministru Bagge,
lichidarea mobilierului Lega]iei, prin vânzare, [i ridicarea [i
depozitarea arhivei într-unul din imobilele ce apar]inuse Lega]iei
Olandei, ale c`rei interese erau, de asemenea, sub protec]ia
Suediei.
La vreo 15 zile dup` aceast` dat`, a venit [i r`spunsul
Ministerului Afacerilor Str`ine român, specificând oarecari
detalii cu privire la lichidare, detalii care corespundeau în totul
cu ceea ce dispusesem în acord cu Lega]ia Suediei.
studii/documente
S-a încheiat, astfel, pe ziua de 25 ianuarie, un protocol de
închiderea Lega]iei noastre, specificându-se toate detaliile cu
privire la lichidare [i la ceea ce r`mânea în primirea Lega]iei
Suediei.
3. În a[teptarea vizei
Am cerut, apoi, Ministerului de Externe japonez s`-mi
aprobe ca re[edin]` în Japonia, pân` ce voi fi în m`sur` s` plec,
localitatea Karoizava, situat` la 160 km nord de Tokyo.
Cu bagajele preg`tite de plecare, am stat apoi în a[teptarea
vizei sovietice.
În ziua de 23 aprilie, Lega]ia Suediei mi-a pus în vedere
telegrama Ministerului de Externe de la Bucure[ti prin care se
întreba de plecarea mea [i r`spunsul ce i se d`duse c` sunt înc`
în a[teptarea vizei sovietice cu toat` ner`bdarea.
Men]ionez c` din Tokyo plecaser`, urmând calea Siberiei:
- Domnul ministru Ciuntu, în ziua de 29 noiembrie 1944. D-
sa nu se afla în cadrele Lega]iei. În vara anului 1943, a venit la
Tokyo spre a g`si un mijloc de înapoiere în ]ar`. Pân` la 29
noiembrie 1944 când a plecat [i la cererea sa, l-am ajutat pentru
toate solu]iile ce i-ar fi dat posibilitatea s` se repatrieze.
- Domnul Gu]ulescu (dactilograful Lega]iei – n.n.) a plecat
din Tokyo în ziua de 8 ianuarie 1945. De la data de 6 iulie 1944
nu se mai afla în cadrele Lega]iei; p`r`sise serviciul, prin act de
rebeliune, ce a fost adus la cuno[tin]a Ministerului în ziua de 13
iulie prin telegram`.
A plecat din Tokyo f`r` a fi primit viza sovietic`, pe care a
a[teptat-o timp de o lun` la Harbin, [i înc` o lun` la Manciuli,
frontiera cu Siberia.
De acolo a cerut interven]ia Lega]iei Suediei, care, prin
st`ruin]a domnului ministru Bagge, a putut ob]ine de la
ambasadorul sovietic un consim]`mânt special spre a-i permite
trecerea frontierei.
În luna martie 1945, jurnalele japoneze au publicat [tirea
dup` care România le-ar fi declarat r`zboi. Poli]ia japonez` mi-a
înc`lcat domiciliul, cerând rela]iuni în ceea ce prive[te anumite
obiecte ce credeau c` posed (ma[in`, radio, bani la b`nci,
revolver, aparate fotografice etc.). {tirea nu corespundea
realit`]ii, îns` poli]ia a repetat descinderea. Am cerut interven]ia
Lega]iei Suediei, care a lansat proteste. Poli]ia, totu[i, a c`utat s`
ne izoleze complet de restul lumii, interzicând prietenilor s` ne
mai vad`. Negustorii de alimente nu ne mai livrau cele necesare,
decât prin interven]ia reprezentantului Ministerului de Externe
japonez.
4. Acordarea vizei [i preg`tirile de plecare
C`tre sfâr[itul lunii iulie 1945, Lega]ia Suediei m-a anun]at c`
mi s-a acordat viza sovietic`.
Am plecat imediat la Tokyo, pentru a-mi aranja plecarea.
Nu se putea pleca decât prin avion, pân` la Harbin. Am
ob]inut promisiunea de a mi se da 2 locuri în avion [i transportul
bagajelor cu vaporul pân` la coasta manciurian`.
La Ministerul de Externe mi s-a spus îns` c`, fiind vorba de
schimb, doresc s` cunoasc` mai întâi care este situa]ia misiunii
lor diplomatice de la Bucure[ti. În acest sens, Lega]ia Suediei a
cerut rela]iuni.
Bagajele mi-au fost transportate pentru îmbarcare în portul
Nigato.
Bombardamentele avia]iei americane se intensificaser` la
maxim, trenurile de c`l`tori erau mitraliate.
În aceast` situa]ie, m-am reîntors la Karuizawa.
Urmele l`sate pe corpul unei femei, \n urma exploziei bombei
atomice la Nagasaki, potrivit modelului kimonoului purtat.
studii/documente
La 8 August 1945, s-a declarat starea de r`zboi dintre
Uniunea Sovietic` [i Japonia; calea Siberia s-a închis; de
asemenea, Ambasada Sovietic`.
5. Amânarea repatrierii
La 18 august 1945, Japonia a semnat capitularea [i trupele
americane au început debarcarea [i ocuparea Japoniei.
Toate misiunile diplomatice în cauz` de plecare au cerut
Comandamentului american repatrierea lor.
În acest sens, a intervenit [i Lega]ia Suediei pentru misiunea
român`.
Comandamentul american a cerut instruc]iuni de la
Washington, care, la 30 noiembrie, a dat r`spunsul c` „repatri-
erea diploma]ilor români prin Statele Unite o consider` imprac-
ticabil`”.
Câteva zile mai târziu, Comandamentul american a publicat
apoi o ordonan]` prin care f`cea cunoscut tuturor misiunilor diplo-
matice din Japonia pozi]ia statelor lor fa]` de Na]iunile Unite.
România era trecut` printre statele inamice.
Urm`tor acestui fapt, guvernul japonez a fost obligat s`-mi
pun` în vedere blocarea în localitatea unde m` aflam, declararea
[i blocarea bunurilor ce posedam, precum [i restric]iuni ali-
mentare, la o ra]ie standard pe care aveam s` ne-o procur`m sin-
guri, de pe o pia]` complet lipsit` (de produse).
Situa]ia în care m` aflam, din ianuarie 1945, permanent în
a[teptarea plec`rii, m` determinase a tr`i de la o zi pe alta, f`r`
rezerve alimentare [i f`r` suficiente disponibilit`]i financiare.
Tr`iam la munte, la 1.000 m altitudine, pe o iarn` friguroas`,
în dou` camere, din care nu puteam s` înc`lzim decât una. În
aceea de dormit, frigul era de 10-15 grade sub zero. Era o a doua
iarn` în astfel de condi]iuni.
Din luna iulie 1944, Marele Stat Major nu-mi mai trimisese
drepturile b`ne[ti.
Golful Tokyo,
2 septembrie 1945.
Conferin]a capitul`rii
Japoniei,
pe vasul american
USS Missouri
Pe considerentul posibilit`]ii de a m` repatria, a[teptat` în
fiecare zi, cu începere din luna ianuarie 1945, nu mi-am cerut
aceste drepturi.
Am f`cut pentru aceasta fa]`, consumându-mi economiile [i
lichidând unele bunuri [i efecte personale [i împrumutându-m`
de la prieteni.
La 28 noiembrie 1945 [i la 9 ianuarie 1946, Lega]ia Suediei
m-a anun]at de primii bani ce mi se trimiseser` la Stockholm de
c`tre Ministerul Afacerilor Str`ine din Bucure[ti: total 13.896
coroane suedeze, spunându-mi c` mi se ]in la dispozi]ie.
Mi s-a pl`tit, din ace[ti bani, echivalentul a 9.977 coroane
suedeze, restul r`mânând asupra Ministerului de Externe
Suedez.
6. Repatrierea pe vas american
La 25 ianuarie 1946, Lega]ia Suediei mi-a comunicat c` a fost
informat` de urm`toarea telegram` primit` de la Washington:
„Dac` Suedia reprezint` înc` [i garanteaz` toate cheltuielile
în leg`tur` cu voiajul spre Europa, diploma]ii români pot fi
îmbarca]i pe vasul «Uruguay»”.
În acela[i timp, îns`rcinatul cu afaceri suedez mi-a comuni-
cat c` aceast` garantare a [i fost dat` [i c`, astfel, pot conta cu
siguran]` c` m` voi repatria.
Se proiectase plecarea vaporului la 14 februarie.
Am coborât la Tokyo pentru cele din urm` preg`tiri de voiaj.
De c`tre birourile respective (politic [i militar), de la
Cartierul Comandamentului Aliat, mi s-a comunicat c`, de
comun acord cu Lega]ia Suediei, au decis ca debarcarea mea
pentru Europa s` se fac` la Southampton (port în sudul Angliei),
de unde, printr-un vapor englez, prin Mediterana, voi putea
ajunge la Constan]a.
Acela[i aranjament se f`cuse [i pentru misiunea diplomatic`
turc`.

Împreun` cu toate bagajele (constând din 14 l`zi [i 16 gea-
mantane mari [i mici) m-am îmbarcat pe vas, în portul
Yokohama, în ziua de 14 februarie.
La 15 februarie, vasul s-a pus în mi[care, f`când prima escal` în
portul Balboa, la intrarea în canalul Panama, în ziua de 5 martie.
Sim]indu-m` greu bolnav, doctorul american m-a coborât de
pe vas spre a-mi face radiografia fe]ei stângi, unde sim]eam mari
dureri. S-a constatat o sinuzit` cu mare infec]ie.
M-am reîmbarcat [i mi s-au administrat injec]ii cu penicilin`
[i alte tratamente adecvate.
A doua zi, vaporul a plecat mai departe, ajungând în portul
Havre, în ziua de 19 martie.
Luând leg`tura cu un reprezentant al Ministerului de
Externe francez, venit pentru misiunea francez` care debarca,
am întrebat dac` Lega]ia noastr` de la Paris se afl` deschis`.
Afirmându-mi c` se afl` în func]iune, l-am rugat a transmite
mesajul c` m` aflu la bordul vasului „Uruguay” [i c`, prin
în]elegerea dintre Comandamentul American [i Lega]ia Suediei,
debarcarea mea a fost decis s` se fac` în Anglia, la Southampton.
Rugam, de asemenea, ca Lega]ia noastr` s` transmit` aceast`
informa]ie la Bucure[ti.
În ziua de 20 martie, vasul a plecat spre Southampton, unde,
la debarcare, am fost întâmpinat de consulul suedez din locali-
tate, care mi-a comunicat s` m` transport la Londra unde voi fi
primit de c`tre un reprezentant al Lega]iei Suediei.
La sosirea în Londra mi s-a comunicat c` nu s-a decis înc`
nimic cu privire la transportul prin Mediterana, dar c` Lega]ia
noastr` din Paris a informat ca exist` vaporul românesc
«Transilvania», care, la 5 aprilie, va pleca din Marsilia spre
Constan]a.
A doua zi m-am dus la sediul fostei noastre Ambasade din
Londra, unde mi s-a spus c` este a[teptat s` soseasc` cu avionul
în ziua de 25 Martie Domnul Ambasador Franasovici.
Convorbind la Berna cu pilotul avionului, am rugat s`-mi
comunice dac` la înapoiere m` poate transporta la Bucure[ti.
Dându-mi promisiune am r`mas la Londra în a[teptarea
avionului.
Hiroshima, dup` dezastrul provocat de bomba atomic`
studii/documente
În ziua de 26 martie, luând contact cu [eful pilot – D-l Max
Manolescu – mi-a comunicat c` m` poate transporta îns` cu o
cantitate mic` de bagaj, deoarece avionul e mic [i mai are de luat
[i alte persoane [i bagaje din Elve]ia.
M-am v`zut silit s` renun] [i s` decid plecarea cu vaporul din
Marsilia.
M-am desp`r]it de bagajele mari, l`sându-le în grija Lega]iei
Suediei [i Lega]iei noastre spre a mi le transporta cu vaporul
când va fi posibil, transportul cu trenul, traversând canalul
Mânecii [i toat` Fran]a, g`sindu-l nepractic [i extrem de costisi-
tor.
Între timp, boala de care sufeream se agravase prin imposi-
bilitatea de a m` îngriji satisf`c`tor.
În cele câteva zile de [edere la Londra, am consultat un spe-
cialist, care a g`sit c` e cu totul imprudent a pleca la drum în
aceast` stare [i m-a sf`tuit a m` interna neap`rat pentru opera]ie
într-un spital.
Am plecat, totu[i, cu orice risc, în ziua de 28 martie, spre a
m` îmbarca pe vasul „Transilvania”.
De la New Heaven am traversat la Dieppe, iar în ziua de 29
Martie am fost la Paris.
M-am prezentat la Lega]ia României [i am cerut d-lui min-
istru Bianu, îns`rcinatul cu afaceri, dac` are dispozi]iuni în ceea
ce prive[te banii ce-mi erau necesari pentru drumul pân` la
Constan]a.
Mi-a spus c` nu are nici o dispozi]iune [i c` nici nu poate
s`-mi pl`teasc` transportul din fondurile Lega]iei.
M-am adresat atunci la Lega]ia Suediei, care, în urma dis-
pozi]iunilor de la Stockholm, mi-a avansat în ajunul plec`rii
110.000 de franci francezi, cu care am f`cut fa]` la o parte din
cheltuielile de hotel [i hran` [i cu care mi-am pl`tit transportul
pân` la Marsilia [i vaporul pân` la Constan]a.
În ziua de 3 aprilie, am plecat din Paris, iar la 4 aprile am sosit
la Marsilia, îmbarcându-m` pe vasul „Transilvania”, care a plecat
spre ]ar` în ziua de 5 aprilie.
La 17 aprilie, am sosit la Constan]a, cu escale la Neapole,
Beirut, Haiffa [i Constantinopol.
studii/documente
În ziua de 18 aprilie, m-am prezentat Marelui Stat Major, iar
la 19 aprilie Ministerului Afacerilor Str`ine, predând
coresponden]a administrativ` ce o adusesem cu mine.
III. Cauzele care au dus la \nfr#ngerea Japoniei
1. Enumerarea lor
Pierderea r`zboiului de c`tre Japonia a fost fatal`, trebuia s`
se întâmple.
Acest r`zboi a fost pierdut înc` de la declararea lui, atât din
cauza inferiorit`]ii generale în care japonezii s-au aflat pe tot
timpul, cât [i din cauza gre[elilor comise în permanen]`. Analiza
acestui complex de situa]ie e foarte grea, fiindc` dep`[e[te cu
totul cadrul restrâns al acestor rânduri.
M` voi m`rgini mai mult la enumerarea cauzelor ce le-au
adus dezastrul:
a) Asocierea politic` [i militar` cu o putere (Germania),
detestat` de toat` lumea, [i cu o a doua putere (Italia), lipsit` de
valoare militar`.
b) Lips` de orizont politic [i strategic.
c) Neîn]elegerea [i necurmarea conflictului cu China, mai
înainte de a se lansa într-un r`zboi complicat.
d) Supraestimarea for]elor militare germane.
e) Provocarea Americii la r`zboi, printr-un act de ac]iune
militar` (Pearl Harbour) pe care, dac` Japonia nu l-ar fi f`cut, ar
fi trebuit ca America s` îl inventeze, spre a face din el lozinca ce
a animat pe to]i cet`]enii americani, fie c` au luptat pe front, fie
c` au lucrat în fabrici.
f) Împr`[tierea for]elor pe un teatru de opera]iuni imens [i în
totul dispropor]ionat, cu deosebire a for]elor navale.
g) Afundarea pe baze îndep`rtate, care i-a dus la comunica]ii
lungi [i în afara posibilit`]ilor de a le asigura func]ionarea.
h) Gustul de a p`stra cuceririle realizate în prima faz`, ce le
fusese favorabil`, [i de a nu recula în faza primejdioas`.
i) Imposibilitatea de a putea tulbura bazele produc]iei de
r`zboi americane.
j) Inferioritate în industria de r`zboi, atât cantitativ, cât [i
calitativ.
k) Lips` de prestigiu [i simpatie în ]`rile invadate, sub motiv
de eliberare.
„Little Boy”, celebra bomb` care a zguduit Hiroshima
l) S`r`cie economic` etc.
În anul 1941, dup` marea mobilizare ce avusese loc în luna
iulie, toate misiunile diplomatice din Japonia c`utau s` se
documenteze asupra direc]iunei în care Japonia se angaja în
r`zboi.
Ministrul României sus]inea c` Japonia va ataca Uniunea
Sovietic`, fiindc` a[a credea el, a[a c`utase s`-i determine pe
japonezi [i a[a anun]ase în rapoartele lui telegrafice c`tre
Guvern.
Avusesem posibilitatea s` m` informez c` ]inta Japoniei era
sudul Pacificului [i am vrut s` raportez Marelui Stat Major în
acest sens.
Apreciam ca o astfel de informa]ie, la o dat` când ]ara nu se
angajase atât de adânc în r`zboi, ar fi putut sugera o alt`
concep]ie.
Am încercat aceasta în ziua de 30 octombrie 1941, deci cu
una lun` [i 10 zile mai înainte de dezl`n]uirea r`zboiului în
Pacific.
Am prezentat Ministrului telegrama, spre a mi-o aproba, [i i-
am prezentat, de asemenea, [i un raport am`nun]it asupra
considera]iunilor pe care îmi bazam afirma]iunile din telegram`.
M-a împiedicat s` o expediez, spunându-mi c`, dup`
informa]iunile luate de la ambasadorul Germaniei, afirma]iunile
mele nu corespund adev`rului [i ar putea, astfel, da na[tere la
reac]iuni hitleriste zadarnice.
La 5 decembrie 1941, nu m-a mai împiedicat, dar era destul
de târziu (La 7 decembrie 1941, for]ele aeriene [i navale
japoneze atacau baza naval` american` de la Pearl Harbor din
Insulele Hawaii, provocând serioase pierderi for]elor navale
americane. Odat` cu acest act, S.U.A. intr` în Al Doilea R`zboi
Mondial – n.n.).
2. Bomba atomic`
În zilele de 5 [i 7 August 1945, avia]ia american` a lansat câte
o nou` bomb`, respectiv asupra ora[ului port din insula Kiushu,
Nagasaki, [i asupra ora[ului Hiroshima, din insula principal`.
Bombele au fost de o putere distructiv` incomparabil`
trecutului. Comunicatele americane au denumit-o bomba
atomic`.
Nu mi-a fost permis a vizita regiunile în care a fost lansat`,
dar mai târziu gazetele [i revistele japoneze [i americane au dat
 studii/documente
oarecare detalii atât cu privire la caracteristicile acestei bombe,
cât [i asupra efectelor ei distructive.
De asemenea, publicul japonez a comentat cu aprindere
efectele acestei bombe, cu deosebire dup` capitularea armatei.
Se spune, astfel, c` popula]ia din Hiroshima, care a
supravie]uit dezastrului, [i-a dat seama de urm`toarele:
Un avion, la foarte mare în`l]ime, evolua deasupra ora[ului,
c`utând a se plasa deasupra centrului lui.
La un moment dat, la 600 de metri deasupra p`mântului s-a
v`zut o lumin` orbitoare, ca de la mul]i sori.
Cam în acela[i moment, s-a sim]it de lume o puternic`
c`ldur` calculabil` în [tiin]` la zeci de mii de grade.
În succesiune instantanee, valul de c`ldur` a fost urmat de o
ac]iune de izbire, de presiune extrem de puternic`.
În regiunea de efect maxim, care se spune a se fi limitat la o
circumferin]` cu un diametru de 3 km, tot ce a fost plant` [i
vie]uitoare a fost carbonizat de c`ldur`, iar în afara acestei
regiuni, oamenii au c`p`tat arsuri grave [i, din presiunea
exercitat`, urmat` de relaxare, organele interioare ale
organismelor lor au explodat.
Locuin]ele slabe [i din lemn au fost arse [i n`ruite, doar
câteva construite în beton au r`mas în picioare, în chiar zona de
efect maxim.
Culoarea alb` [i cele deschise au absorbit radia]iunile
calorice emanate de explozie, mai mult decât culoarea neagr` [i Bomba de la
culorile închise. Hiroshima
Arsurile de pe corpul femeilor japoneze s-au imprimat dup` (6 august 1945)
varietatea culorilor kimonourilor ce purtau.
S-au produs apoi o serie întreag` de efecte curioase, ce-au
r`mas în studiul oamenilor de [tiin]`.
Ca putere simpl` distructiv`, bomba de la Hiroshima, care se
spune c` nu a întrecut 200 de kg, a echivalat unui
bombardament executat de 400 de avioane mari, cu înc`rc`tura
de 1.000 kg fiecare. Când împ`ratul Japoniei a adus prin radio, la cuno[tin]a
Ca pierderi ini]iale, japonezii au comunicat 150.000 de poporului, c` a încetat r`zboiul, publicul japonez, [i mai cu
oameni, din care: 73.000 de mor]i, 77.000 de r`ni]i. seam` armata, a r`mas mirat.
Mai târziu, la circa 4 luni dup` acest atac, cifra pierderilor În mândria [i bravura lui, absen]a de a fi fost supus la marea
s-a ridicat la circa 300.000, din care jum`tate mor]i din cauza b`t`lie de rezisten]` împotriva invaziei americane, nu o putea
r`nilor. concepe.
În complexul cauzelor care au determinat capitularea Dispuneau, pe insul`, de circa 3.000.000 de oameni, de
Japoniei în acest r`zboi, bomba atomic` a avut, bineîn]eles, rolul femei, copii [i b`trâni, antrena]i la mânuirea suli]ei de bambus [i
ei. de 6.000 de avioane de toate categoriile, cu pilo]i preg`ti]i
Dac` îns` se ]ine seama c` la aceast` dat`: spiritualice[te la lansare prin sacrificiu suprem asupra marinei [i
- flota se redusese la un singur cuirasat, 2 cruci[`toare [i transporturilor americane.
câteva distrug`toare; Apreciau c` ac]iunea aceasta va produce americanilor
- armata de invazie r`m`sese izolat` pe continentul chinez [i pierderea a minimum 3 milioane de oameni, pierderi ce-ar fi
pe celelalte baze din Sudul Pacificului, f`r` posibilitate de a mai influen]at asupra publicului american [i care le-ar fi putut aduce
fi aprovizionat`; o pace de compromis.
- situa]ia alimentar` devenise extrem de grea, împiedicând O în]elegere mai în]eleapt` a pus îns` cap`t acestui proiect
îns`[i hr`nirea insuficient` a solda]ilor; de maxim` tragedie.
- industria de r`zboi suferise pierderi de 70%, din cauza Bomba atomic` [i, mai cu seam`, declara]ia de r`zboi a
bombardamentelor de avia]ie, se poate considera c` Japonia nu Uniunii Sovietice au scurtat la maximum aceast` tragedie
mai avea nici o alt` solu]ie spre a se sustrage de la capitulare, japonez`, care, pentru cauzele enumerate la început, purta în
decât distrugerea complet`. germene deznod`mântul fatal înc` din faza prologului ei. u

Colonel Nicolae Radulescu - military attaché in the Land of the Rising Sun (1938-1944)
The author gives us details regarding the Romanian that he was subjected to, after the Romania joining,
military attaché activity in Japan, in the years of the on 1944, August, 23 rd, to Allied Nations Coalition,
Second World War, and especially passages from a the causes which led to Japan defeating and the
report written on December 1946, after his return in the direct testimonies concerning the atomic bombing
country. The passages refer to the offending regime against Japan.
studii/documente

R`zboiul rece
[i formarea blocurilor militare
! N.V. VASILIEVA
Institutul de Istorie Militar` al Ministerului Ap`r`rii din Federa]ia Rus`

militar, în cursul celui de-al doilea r`zboi mondial. Concep]ia

Alia]ii [i politica de bloc
elaborat` de Franklin D. Roosevelt, cu privire la
reglementarea pa[nic` postbelic` – „concep]ia

D
up` cum se [tie, principala for]` motrice a rela]iilor
universalismului” – ar fi permis sprijinirea „echilibrului
interna]ionale în perioada indicat` a fost procesul de
intereselor” dintre cele dou` mari puteri. Îns` chiar de atunci,
formare [i de debut al confrunt`rii celor dou` grup`ri
principala caracteristic` a concep]iei respective era ideea
politico–militare, care au reprezentat atributele inseparabile
domina]iei mondiale americane, potrivit c`reia SUA, folosind
ale R`zboiului rece, a încord`rii interna]ionale, a procesului
for]a lor politic` [i economic`, ar fi ocupat principalele pozi]ii
de „bipolarizare” a întregului sistem al ordinii mondiale. Pân`
în lume.
în ziua de ast`zi, cercet`torii ru[i [i str`ini dezbat problema
În conformitate cu aceste idei a fost formulat` concep]ia
referitoare la ce a fost mai întâi în aceast` dur` confruntare:
„securit`]ii na]ionale” a SUA, care se sprijinea pe

”
excesele Occidentului, care se str`duia
urm`toarele postulate: superioritate
s` îngr`deasc` influen]a URSS, în
militar` fa]` de orice stat sau grup de
calitate de for]` geopolitic` na]ional`, cu
state; pozi]ii politice externe solide,
interese istorice tradi]ionale, sau, într- Particularit`]ile form`rii organiza]ie militar`, apt` s` reziste cu
adev`r, la Kremlin se decisese c` a
«lag`rului socialist» trebuie succes ac]iunilor militare sau
venit momentul realiz`rii ideii „revolu]iei
s` fie studiate în contextul submin`rilor – f`]i[e sau acoperite – din
mondiale”? Potrivit primului punct de
vedere, la baza confrunt`rii nu s-a aflat
îndigurea comunismului, ci negarea, de
c`tre Occident, a URSS, în calitate de
mo[tenitoare a istoriei ruse [i a Marii
procesului interdependent

în Est, cât [i în Vest.

”
de formare a blocurilor atât
interior sau exterior. Astfel, în raportul,
din 1950, al ministrului american al
Ap`r`rii, se ar`ta c` „SUA ocup`
importante pozi]ii în lume [i, ast`zi,
r`spund pentru întreaga lume; noi
Rusii. O serie de cercet`tori aduc
1

trebuie s` men]inem aceste pozi]ii, dac`

argumente cu privire la faptul c` politica
dorim s` ne îndeplinim obliga]iile
Kremlinului s-a bazat pe concep]iile geopolitice de securitate
noastre în fa]a umanit`]ii. }ara noastr` a ie[it din ultimul
[i nu pe n`zuin]ele c`tre schimb`rile revolu]ionare în lume, în
r`zboi cea mai puternic` ]ar`, prevestitor al libert`]ii [i
special, în Europa de Est.2
ap`r`toare a idealurilor democratice”.3 Asemenea opinii se
Lider în confruntarea care se contura, dintre Est [i Vest,
sprijineau pe con[tientizarea, de c`tre conducerea
din partea ultimului, Statele Unite erau unica mare putere,
american`, a for]ei militare [i economice a SUA, iar
care nu avusese de suferit, din punct de vedere economic [i
„idealismul” lor a folosit înveli[ului verbal
pentru cerin]e extrem de pragmatice,
printre care erau libertatea total` a
comer]ului, accesul liber la sursele
mondiale de materii prime, r`spândirea
sistemului democratic – al c`rui etalon
se considerau înse[i SUA – în întreaga
lume.
Ac]iunile URSS în Iran, din perioada
postbelic`, tendin]a de domina]ie asupra
Turciei [i a Strâmtorilor, includerea
Europei de Est în zona sa de influen]`,
prin confirmarea regimurilor prosovietice
[i a „democra]iilor populare” din ]`rile din
regiune, obediente fa]` de Moscova, au
reprezentat tot atâtea argumente pentru
elaborarea unei strategii de securitate de
bloc pentru Occident, strategie care
presupunea împotrivirea fa]` de Uniunea
Sovietic`. Stalin era prezentat în rolul

* N.V. Vasilieva este candidat în [tiin]e istorice

[i cercet`tor [tiin]ific principal la Institutul de
Istorie Militar` al Ministerului Ap`r`rii din
1949 – crearea Tratatului Organiza]iei Atlanticului de Nord Federa]ia Rus`. Titlul [i intertitlurile acestui
articol apar]in redac]iei.

R`zboiul din Coreea.
Rafin`ria Wonsan,
\n urma atacului
bombardierelor
(iulie 1950).
„tiranului continental”, ale c`rui „apetituri hr`p`re]e se
r`spândeau asupra unui teritoriu de la Sczeczin la Trieste”.4
Acum este limpede c` particularit`]ile form`rii comunit`]ii
socialiste (sau „lag`rul socialist”) trebuie s` fie studiate în
contextul procesului interdependent de formare a blocurilor
atât în Est, cât [i în Vest. Elementul cel mai important al
acestui proces l-a reprezentat asigurarea securit`]ii fiec`reia
dintre p`r]ile care se împotriveau una alteia. Merit` acordat`
aten]ie [i faptului c`, principala component` a securit`]ii unui
stat o reprezint` ap`rarea armat`, menit` s` asigure, cu
ajutorul for]ei militare, integritatea teritorial` [i independen]a
na]ional` a statului, crearea de garan]ii militare de stabilitate
a orânduirii sociale [i de stat, atât într-un stat separat, cât [i
în cadrul alia]ilor din cadrul coali]iei.5 În confruntarea celor
dou` superputeri (SUA [i URSS), factorul ideologic – ca
element al politicii militare – a fost, evident, o component`
inseparabil` a concep]iei de securitate. De aceea, analiza
motivelor ideologice [i geopolitice în concep]iile sovietice de
securitate este fireasc`. De asemenea, sunt imposibil de
separat motivele ideologice, de la nivelul obiectivelor
conceptuale de „îndiguire a comunismului”, de obiectivele
geopolitice ale celuilalt centru de putere, care se grupase în
jurul Statelor Unite, a c`rui idee era domina]ia mondial` în
scopul ap`r`rii lumii „libere” occidentale.
Un candidat la
Nobelul pentru pace:
bomba atomic`
În timp ce despre evolu]ia strategiei militare a SUA [i a
NATO exist` o ampl` informa]ie, bazat` pe documente
declasificate [i publicate în Occident, problemele similare în
leg`tur` cu blocul sovietic reprezint` înc`, într-o mare
m`sur`, „pete albe”. De aceea, ast`zi, este extrem de dificil
s` se r`spund` la întrebarea referitoare la ce a fost prioritar
în înfiin]area Organiza]iei Tratatului de la Var[ovia:
obiectivele privind asigurarea securit`]ii militare sau ap`rarea
în fa]a amenin]`rii externe; aceasta pentru c` obiectivele
privind unirea politico-militar` a statelor socialiste europene
în jurul URSS fuseser` stabilite, fiind luat` în considerare
studii/documente
posibilitatea folosirii factorului de for]` militar` în rezolvarea
conflictelor interne [i a crizelor din lag`rul socialist.
Totodat`, este indiscutabil c` o pondere însemnat` în
cercetarea temei trebuie s`-l ocupe problema armei atomice
ca principal instrument al politicii, adic` de intimidare a
adversarului prin demonstrarea superiorit`]ii for]ei atomice.
Reamintim c`, în perioada de debut a R`zboiului rece, în
condi]iile monopolului atomic american, ideea r`zboiului
preventiv, pe care SUA îl vor declan[a pentru a lipsi Uniunea
Sovietic` de posibilitatea de a dobândi arma atomic`, a fost
dezb`tut` public în America. A existat chiar un document
secret al Comitetului întrunit al [efilor de state majore (din
1945), în care era analizat` posibilitatea loviturii atomice
preventive, aplicat` Uniunii Sovietice. Primul plan al acestui
Comitet, împotriva URSS, a fost elaborat în iunie 1946 (nume
de cod „Peenchair”). El con]inea planuri cu schi]e privind
bombardarea atomic` [i distrugerea a 20 de ora[e sovietice,
cele mai avansate centre industriale.6
În orice caz, între 1946-1947, atât la Washington, cât [i la
Moscova, exista un teren propice percep]iei reciproce de tipul
„,modelului inamic”. În Occident, au început s` apar` noi
planuri îmbun`t`]ite, de atac aerian atomic: „Broiler” (1947),
„Grabber” (1948), „Fleetwood” (1948) [i altele. În timpul
Administra]iei Truman, principala amenin]are pentru
interesele americane [i, de asemenea, pentru alia]ii
occidentali ai SUA din NATO, era considerat` c` fiind
capacitatea – ipotetic` – a Armatei Ro[ii de a ocupa, destul
de u[or, Europa Occidental`. Îns` realitatea politico-militar`
era aceea c`, chiar cele mai puternice puteri occidentale se
uniser` – înaintea statelor socialiste – într-un bloc politico-
militar, a c`rui influen]` se extinsese nu numai asupra zonei
Atlanticului de Nord, ci [i asupra departamentelor algeriene
ale Fran]ei [i, dup` intrarea în NATO a Greciei [i Turciei, în
anul 1952, [i asupra teritoriilor lor.7
Astfel, în faza de debut a form`rii blocurilor, factorul
geopolitic a fost prezent în concep]ia de securitate a Alina]ei
Nord-Atlantice, îns` el avea parametri mult mai largi decât
zona de influen]` a URSS, limitat` la Europa de Est.
Concep]ia strategic` a NATO avea s` fie formulat`, la 29
iulie 1949, în declara]ia pre[edintelui Comitetului [efilor de
studii/documente
Stat Major ai SUA, Omar Bradley [i, ulterior, avea s` fie
adoptat` de Alian]a Nord-Atlantic`. Strategia a fost denumit`
„Scut [i sabie” (1949-1953) [i, potrivit ei, SUA î[i luaser`
r`spunderea de a aplica Uniunii Sovietice, prin intermediul
avia]iei strategice, lovituri atomice. Aceste idei [i-au g`sit
aplicabilitatea practic` în cunoscutul plan privind r`zboiul
atomic împotriva URSS, denumit „Dropshot”.8
În 1950, a fost delimitat „perimetrul ap`r`rii” din jurul
URSS. În Europa, el trecea pe linia grani]ei dintre ]`rile
socialiste [i capitaliste, în Asia, de-a lungul Insulelor Aleutine
[i Japoniei, iar, mai departe, c`tre insulele din Oceanul
Pacific [i Filipine.9 În acela[i an, Consiliul pentru Securitate
Na]ional` a elaborat Directiva NSC-68, în cuprinsul c`reia
era evaluat` for]a atomic` sovietic`, în condi]iile sfâr[itului
monopolului atomic american. Potrivit acestei prognoze, în
1954, Uniunea Sovietic` ar fi trebuit s` de]in` 200 de
înc`rc`turi atomice cu raz` lung` de ac]iune. Tot atunci a fost
formulat` concep]ia privind „disuadarea absolut`”, care, în
esen]`, prevedea lansarea primei lovituri cu scopul de a
reprima imediat tentativa de invazie prin arme
conven]ionale.10 Astfel, au fost create for]ele armate ale
NATO [i s-a constituit structura organiza]iei. În februarie
1952, alia]ii s-au obligat ca NATO s` aib` 50 de divizii, iar în
1954, 96. A fost creat un Stat Major unit, care trebuia s` se
Tancul sovietic T 34, intrat \n dotarea armatei rom#ne „populare” (1948)
ocupe de preg`tirea integr`rii depline a for]elor armate ale
statelor componente în caz de r`zboi. Primul comandant a
fost D. Eisenhower, cel ce avea s` devin` primul pre[edinte
american, care, dup` sfâr[itul monopolului atomic american,
a elaborat strategia „represaliilor masive”. Dup` r`zboiul din
Coreea, „noul punct de vedere” al Washingtonului privind
folosirea armelor atomice a constat în faptul c` SUA puteau
recurge la folosirea armelor atomice în orice conflict în care
ele erau antrenate. Între 1951-1952, comandan]ii militari
americani din NATO au început s` se preg`teasc` în cazul
folosirii armelor atomice pe teatrul de r`zboi european. Astfel
a început cursa înarm`rilor [i concuren]a atomic`.
URSS [i Al Treilea R`zboi Mondial
Pe de alt` parte, în Uniunea Sovietic`, în anii 1946-1947,
a fost elaborat [i aprobat „Planul privind ap`rarea activ` a
teritoriului Uniunii Sovietice”. Spre deosebire de concep]iile
americane, care acordau prioritate distrugerii poten]ialului
economic, în concep]ia sovietic` privind r`zboiul predomina
ideea distrugerii, în primul rând, a for]elor armate inamice.
Principalul tip de ac]iune armat` era considerat` invazia
strategic`, realizat` prin metoda atingerii obiectivelor
strategice intermediare, cu ajutorul tuturor categoriilor de
for]e armate. În „Planul privind ap`rarea activ`”, la stabilirea
principalelor misiuni ale for]elor armate era prev`zut faptul c`
rezisten]a armat`, sprijinit` pe raioane consolidate, trebuia s`
distrug` inamicul în zona de ap`rare de lâng` grani]` [i s`
preg`teasc` condi]iile pentru trecerea la contraofensiv` spre
grani]ele vestice ale lag`rului sovietic. For]ele armate aeriene
[i cele de ap`rare antiaerian`, reprezentând baza rezisten]ei
armate, aveau ca misiune s` acopere din aer for]ele
principale [i s` fie gata pentru respingerea invaziei aeriene
inamice. Trupele din Rezerva Comandamentului principal
erau desemnate pentru distrugerea – cu ajutorul for]elor
armate – a rezisten]ei inamice [i lovirea principalelor for]e ale
acestuia, prin contraofensiv`.11 De[i, în plan, nu erau indicate
amploarea [i profunzimea contraofensivei, în Occident, mai
ales, erau cunoscute posibilit`]ile cople[itoare ale tehnicii
militare sovietice. În Occident se considera – iar acest lucru
era extrem de evident – c` dup` debutul r`zboiului atomic
aerian, armatele de tancuri sovietice vor fi în dou` s`pt`mâni
la ]`rmul La Manche (Fran]a).12
Totodat`, în anii ’50, în Occident, mul]i lideri politici [i
militari în]eleseser` importan]a apari]iei armelor atomice, ca
mijloc de descurajare [i îndiguire, [i, a[a cum ar`tase
mare[alul englez B. Montgomery, „r`zboiul fierbinte va
reprezenta sinuciderea ]`rilor competitoare”.13
Nu trebuie omis faptul c`, în URSS, în perioada stalinist`,
nu a fost ridicat` problema posibilelor grave consecin]e ale
r`zboiului – dac` ar fi fost folosite armele de distrugere în
mas` – pentru popoarele ]`rilor socialiste. Adesea,
declara]iile liderilor sovietici aveau un caracter strict
propagandistic, dezorientând, astfel, popula]ia ]`rilor din
„lag`rul socialist”. Înc` din 1946, I.V. Stalin a comunicat c`
„bombele atomice sunt destinate pentru initimidarea celor
slabi de nervi, îns` ele nu pot decide soarta r`zboiului,
deoarece pentru aceasta nu sunt suficiente doar bombele
atomice”.14
Evaluând evolu]ia gândirii militare sovietice din acea
perioad`, trebuie men]ionat caracterul greoi al acesteia,
conferit de teoria de clas` marxist-leninist`, ceea ce nu i-a
permis s` evalueze pe deplin noile realit`]i politico-militare.
Pentru a lichida monopolul atomic al SUA, Uniunea Sovietic`
[i-a concentrat toate eforturile [i nu a ]inut cont de cheltuielile
materiale. Totodat`, ea considera posibil` victoria într-un
r`zboi atomic. La începutul anilor ’50, în documentele
programatice de partid [i de stat, dar [i în literatura de
specialitate, s-a f`cut auzit` ideea potrivit c`reia, dac`
„imperialismul” va declan[a cel de-al treilea r`zboi mondial,
atunci va fi distrus în acest conflict, care va aduce victoria
socialismului la nivel planetar. Închistarea ideologic` a
conducerii ]`rii de la acea vreme nu a permis de deplin
folosirea formelor [i a metodelor politice pentru asigurarea
securit`]ii URSS [i a alia]ilor s`i.15 Aceste declara]ii speriau
comunitatea mondial` iubitoare de pace, îngusta plaja
activit`]ii politico-diplomatice, desf`[urat` pentru men]inerea
securit`]ii ]`rilor socialiste, [i atr`gea, din partea
Occidentului, r`spunsul acestuia în cursa înarm`rilor. Era
vorba, a[adar, despre o intimidare reciproc` prin intermediul
r`zboiului atomic cu ajutorul rachetelor.
Trebuie subliniat c`, în timp ce în Occident, la începutul
anilor ’50, avea loc des`vâr[irea structurii militare
organiza]ionale a NATO, iar gradul de înarmare al acesteia a
sporit, a crescut [i num`rul bazelor militare din perimetrul
]`rilor socialiste, iar securitatea militar` a „lag`rului socialist”
se baza, aproape în totalitate, pe puterea militar` sovietic`.
În pofida faptului c` Uniunea Sovietic` avea tratate bilaterale
de prietenie, colaborare [i ajutor reciproc cu Cehoslovacia
 studii/documente
(1945), Polonia (1945) [i, din 1948, cu
România, Ungaria [i Bulgaria, aceste
tratate erau destinate s` preîntâmpine o
agresiune german`. Dup` conflictul [i
ruperea rela]iilor cu Iugoslavia, care
de]inea o pozi]ie strategic` în flancul
sudic al Europei, [i, în condi]iile posibilei
ader`ri a acestei ]`ri la NATO, ap`ruse,
f`r` îndoial`, o amenin]are la adresa
securit`]ii URSS [i a alia]ilor s`i. Acest
lucru a necesitat luarea de m`suri, ca
r`spuns. Iar atunci nu se putea vorbi
despre prezen]a vreunei unit`]i politico-
militare a comunit`]ii socialiste.

Capacitatea combativ`
a „democra]iilor
populare”
Capacitatea [i disponibilitatea de
lupt` a for]elor armate ale ]`rilor din
Europa de Est era destul de sc`zut`.
De exemplu, din rapoartele consilierilor
militari sovietici [i, de asemenea, din
planurile de activitate pentru armatele
Bulgariei, Ungariei, României, întocmite
de c`tre ace[tia, [i care fuseser`
aprobate de [eful Marelui Stat Major
sovietic, generalul S.M. {temenko,
rezult` c`, între 1949-1951, armatele
acestor state nu erau gata pentru
executarea opera]iunilor militare pe
scar` larg`, chiar [i a celor cu caracter
de ap`rare. De exemplu, în nota
informativ`, din 1 mai 1951, privind
for]ele armate ale României s-a tras
concluzia privind starea
nesatisf`c`toare a gradului de
mobilizare al armatei române, privind
nivelul slab al preg`tirii ei politice [i
militare: „Ca urmare a slabei preg`tiri
militare [i politice a unit`]ilor [i marilor
unit`]i, a prezen]ei însemnate în cadrul
corpului ofi]eresc a elementelor R`zboiul din Coreea.
reac]ionare, al nivelului sc`zut de Ac]iunile militare din anii
disciplin` [i, de asemenea, a slabei 1950-1951
baze tehnico-materiale, gradul de
mobilizare [i de lupt` al armatei r`mân
la un nivel sc`zut ca [i mai înainte”, se ar`ta în Potrivit informa]iilor publicate în România, privind
document. O informa]ie asem`n`toare, sosit` în URSS,
16 întrunirea secret` din 9-12 ianuarie 1951, a liderilor ]`rilor de
privea armata popular` a Bulgariei. Potrivit informa]iilor, la democra]ie popular` [i URSS*, I.V. Stalin, analizând
sfâr[itul anului 1950, aspectul numeric al complet`rii cu capacit`]ile SUA privind declan[area celui de-al treilea r`zboi
cadre a corpului ofi]eresc al armatei bulgare potrivit mondial, a afirmat c` SUA nu sunt preg`tite pentru aceasta,
statelor de pace, trebuia s` fie rezolvat în 1951. Se ar`ta \ntruc#t nu ar fi \nc` apte s` rezolve r`zboiul din Coreea [i
c` nu fusese asigurat` completarea armatei pentru c`, astfel, ele sunt împotmolite în Asia pentru urm`torii doi-
perioada de r`zboi, cu cadre pentru specialit`]ile necesare, trei ani. Mai departe, potrivit acestor informa]ii, Stalin a
[i c`, de asemenea, nu era men]ionat num`rul insufiecient subliniat c` misiunea ]`rilor de democra]ie popular` const` în
al ofi]erilor artileri[ti, tanchi[ti, antiaerieni, marinari [i al]ii. folosirea acestor doi-trei ani pentru constituirea unor armate
Capacitatea de lupt` a armatei bulgare era catalogat` ca contemporane puternice, deoarece „nu este normal ca voi s`
fiind „nu foarte bun`”. 17 ave]i armate slabe”, [i pentru c` China a creat o armat` mai
bun` decât ale ]`rilor de democra]ie popular`. Potrivit lui
Evalu`rile serviciilor de informa]ii ale NATO erau Stalin, în vreme de r`zboi, efectivele totale ale acestor
similiare. De exemplu, în raportul din 28 martie 1950, DC armate trebuiau s` fie cuprinse între 2 [i 2,5 milioane de
13, se ar`ta c`, în pofida faptului c` „armatele român` [i oameni.19 Tot atunci a fost adoptat` decizia privind
ungar` [i-au m`rit considerabil efectivele, acestea înc` nu coordonarea [i cooperarea în domeniul înzestr`rii [i înarm`rii
pot fi considerate eficiente pentru ducerea ac]iunilor de armatelor a [ase ]`ri, ale c`ror efective, \n timp de pace [i de
lupt` în urm`torii câ]iva ani”.18 r`zboi erau: 1,140 milioane [i, respectiv, 3 milioane de
studii/documente
oameni. S-a mai decis crearea unui comitet de coordonare.20
Astfel, chiar atunci au fost f`cu]i primii pa[i în direc]ia
organiz`rii [i constituirii alian]ei politico-militare a ]`rilor
socialiste.
Se p`rea c`, dup` moartea lui I.V. Stalin, a încet`rii
r`zboiului din Coreea, în vara anului 1953, [i, în 1954, a
inteven]iei franceze în Vietnam, ap`ruse speran]a destinderii
climatului interna]ional [i a diminu`rii competi]iei dintre cele
dou` centre mondiale de putere, din cadrul cursei
înarm`rilor. Rezultatele nesatisf`c`toare pentru SUA, din
Coreea, l-au determinat pe noul pre[edinte al SUA, D.
Eisenhower, [i pe cei din administra]ia sa, s` ajung` la
concluzia c` strategia de „refulare a comunismului” e[uase.
Dup` cum se [tie, toate tentativele dintre Est [i Vest, de
a se ajunge la vreo în]elegere în cursul convorbirilor de la
Geneva, din 1955, [i de a realiza un program de dezarmare
nu au avut nici un rezultat, cu excep]ia vâlvelor
propagandiste [i a trecerii r`spunderii dintr-o parte în alta. Nu
se [tie, dac` propunerea mo[tenitorilor lui Stalin (nota
guvernului sovietic, din 31 martie 1954) privind accederea
URSS în NATO a fost doar o manevr` tactic`, bazat` pe
refuzul conducerii NATO. În orice caz, chiar conducerea
sovietic` a venit cu ini]iativa cre`rii unui sistem de securitate
colectiv`.21 Conducerea sovietic` nu reu[it s` împiedice
remilitarizarea Germaniei [i includerea ei la NATO.
Ca r`spuns la adoptarea, în decembrie 1954, a strategiei
oficiale a NATO, „Scut [i sabie”, s-a pus din nou problema
privind m`surile de consolidare a securit`]ii statelor europene
socialiste, mai ales în condi]iile posibilei dot`ri cu arme
atomice a for]elor armate ale Alian]ei nord-atlantice. La
[edin]a Consiliului pentru Securitate Na]ional` a fost ridicat`
în mod repetat problema folosirii armelor atomice împotriva
popoarelor coreean, vietnamez [i chinez. La 8 ianuarie 1954,
pre[edintele Eisenhower a anun]at: „Dac` noi vom putea
realiza o invazie atomic` asupra bazelor aeriene avansate
ale comuni[tilor, atunci inamicul va fi istovit înc` de la
începutul ac]iunilor militare. Acesta este [i planul nostru
pentru Europa”.22
Astfel, semnarea, la 14 mai 1955, a alian]ei de ap`rare
colectiv` (Tratatul de la Var[ovia), a reprezentat consecin]a
logic` a situa]iei politico-militare din lume, în condi]iile
eforturilor celor dou` superputeri concurente [i a ale alia]ilor
lor de a dobândi suprema]ia militar` asupra p`r]ii adverse [i
de a nu permite suprema]ia militar` a adversarului.
Este necesar s` men]ion`m c` înc` din decembrie 1957,
Alian]a Nord-Atlantic` a acordat SUA dreptul de a disloca
Tancul IS-3. Tancul purta numele liderului sovietic Iosif Stalin.
armele atomice – rachete cu raz` mic` [i medie de ac]iune –
în Marea Britanie, Italia [i Turcia. La sfâr[itul anilor ’50, în
Europa existau deja mai mult de 130 de baze militare
americane, aeriene, navale [i de rachete, de mari
dimensiuni. Re]eaua de baze cuprindea RFG, Marea
Britanie, Turcia, Grecia [i un [ir de alte state-membre ale
NATO, din Europa.23 La începutul anilor ’60, for]a atomic` a
SUA dep`[ea de multe ori poten]ialul atomic al URSS.24
În 1957, la Ministerul Ap`r`rii al URSS a avut loc
conferin]a privind caracterul [i consecin]ele posibilului r`zboi
atomic. Rezultatele conferin]ei au stat la baza principiilor
doctrinei militare a URSS, principii care au fost f`cute
cunoscute de N.S. Hru[ciov, în ianuarie 1960.25 Astfel, se
afirma c` viitorul r`zboi va fi unul al rachetelor atomice. Nu
era exclus s` se produc` o invazie atomic` asupra URSS,
îns` statul sovietic era în m`sur` s` dea lovituri ca r`spuns.
Mijlocul de baz` pentru purtarea spre obiective a focoaselor
nucleare sovietice trebuiau s` fie sistemele de rachet`.
Aceste sisteme erau preferate ca fiind mijlocul cel mai
eficient în cazul execut`rii loviturilor de r`spuns. În acela[i
timp, se afirma c`, dup` un schimb atomic masiv [i strategic
putea urma un lung r`zboi „obi[nuit”, care, în final, s` aib`
caracterul hot`râtor. Aceasta a dus la concluzia privind
necesitatea de]inerii celor mai diverse [i obi[nuite mijloace
de purtare a r`zboiului, mai ales a trupelor de uscat,
înarmate cu tancuri moderne [i transportoare blindate,
mijloacele cele mai fiabile în cazul efectelor zdrobitoare ale
exploziilor atomice.26 Totodat`, a fost comunicat faptul c`
URSS se situeaz` pe pozi]iile coexisten]ei pa[nice a statelor
cu orânduiri sociale diferite. Îns` în cazul unei agresiuni
imperialiste, r`zboiul se va termina cu victoria orânduirii
economico-sociale comuniste [i progresiste.27
Dou` blocuri militare – dou` doctrine
Atât în SUA, cât [i în URSS, teoreticienii militari analizau
problema primei lovituri atomice preventive. Anumite principii
ale studiilor din acea perioad` pot fi g`site în cartea
mare[alului V.D. Sokolovski, Strategia militar`.28
Punctele de vedere sovietice au fost f`cute cunoscute în
octombrie 1960, la Moscova, în cadrul [edin]ei secrete a
mini[trilor Ap`r`rii ai statelor membre ale Organiza]iei
Tratatului de la Var[ovia. Ministrul Ap`r`rii al URSS,
mare[alul R.I. Malinovski, a comunicat c` afirma]ia potrivit
c`reia „noi nu vom invada primii nu înseamn` c` noi vom
a[tepta pân` când cineva ne va lovi primul. Aceasta
înseamn` c` noi trebuie s` ne desf`[ur`m activitatea în a[a
fel încât s` primim ultima informa]ie despre inten]iile
inamicului privind lovitura împotriva noastr`, iar noi trebuie
s`-l dep`[im chiar în acel moment pentru ca for]ele noastre
de rachete nucleare s` descopere imediat obiectele inamice”.
Mai departe, mare[alul Malinovski i-a asigurat pe partenerii
est-europeni c` „în cazul unei situa]ii extreme, voi ve]i primi
arme nucleare. Astfel, voi trebuie s` înv`]a]i s` folosi]i aceste
arme atomice”. Aceste informa]ii au fost fost f`cute publice de
I. Baev, la [edin]a Consor]iului pentru istorie militar` din
cadrul proiectului „NATO [i Pactul de la Var[ovia, 1948-1968”,
care a avut loc la Praga, la 11 aprilie 2003, iar ele au fost
descoperite de c`tre acesta în arhivele bulgare.29
Conducerea sovietic` a cerut – stabilind aceasta ca
obiectiv – industriei de ap`rare [i for]elor armate, s` întreac`
SUA la num`rul de înc`rc`turi atomice [i la mijloacele de
transport aferente.
F`r` îndoial`, formarea Organiza]iei Tratatului de la
Var[ovia, în acele condi]ii, a reprezentat o m`sur` de r`spuns
la crearea blocului NATO. Uniunea Sovietic`, în virtutea
rolului s`u geopolitic [i a posibilit`]ilor sale militare, precum [i

în condi]iile confrunt`rii atomice, a ocupat pozi]ii dominante în
privin]a asigur`rii securit`]ii militare a ]`rilor socialiste. Cea
mai mare parte a unit`]ilor [i a marilor unit`]i din cadrul
for]elor terestre, destinate pentru efectuarea primelor opera]ii,
au fost dislocate în teritoriile statelor membre ale Tratatului de
la Var[ovia [i în zonele de grani]` – fiind men]inute înc` din
timp de pace în stare de lupt` –, ele asigurând îndeplinirea
principalelor misiuni privind respingerea agresiunii, ceea ce
reprezenta o parte component` a doctrinei militare.
Mai mult, articolul 4 al Tratatului de la Var[ovia prevedea
posibilitatea întrebuin]`rii individuale sau colective a for]elor
armate ale statelor membre ale Tratatului, numai în cazul
invaziei armate din partea coali]iei de state sau a unui grup de
state. Ca urmare a realit`]ii istorice, asigurarea securit`]ii unei
singure ]`ri socialiste [i a blocului în ansamblu se confundau
[i, de aceea, doctrina militar` a Organiza]iei Tratatului de la
Var[ovia a fost folosit` pentru amestecul în treburile interne
ale alia]ilor, pentru men]inerea lor în rândurile alian]ei [i
pentru asigurarea unit`]ii lor politico-militare (evenimentele din
Ungaria, din 1956, [i din Cehoslovacia, din 1968). Unitatea
militar`, potrivit obiectivelor doctrinare ale conducerii
sovietice, era de neconceput f`r` unitatea ideologic` a
partenerilor din alian]` [i f`r` fidelitatea lor fa]` de „modelul
sovietic” al socialismului, v`zut ca cel mai important factor al
coeziunii ]`rilor socialiste.
Din punctul de vedere al polemologiei moderne,
contradic]iile dintre Est [i Vest au avut un caracter bipolar,
intersistemic. Principalele caracteristici ale noii ordini
mondiale au fost tendin]a p`r]ii adverse de a umple vacuumul
strategic [i geopolitic de la periferia sistemelor sale. Astfel,
s-au confruntat dou` concep]ii privind rela]iile interna]ionale:
ideea domina]iei mondiale – sub pretextul ap`r`rii „intereselor
na]ionale ale SUA” [i ale alia]ilor s`i –, [i ideea
interna]ionalismului „proletar”, „socialist”. Aceasta a dus la
angrenarea micilor state na]ionale în afacerile celor dou`
superputeri – SUA [i URSS – [i la confruntarea dur` dintre
cei doi poli mondiali. Principalul rol în aceast` confruntare l-a
avut for]a armat` [i, mai ales, apari]ia armelor nucleare,
care au devenit principalul instrument al politicii.
Traducere de
asist. univ. Lauren]iu CONSTANTINIU,
Universitatea din Bucure[ti
The cold war and the military coalitions building
The author states in this article that the peculiarities of
setting the socialist communities or of the “socialist camp”
have to be studied under the circumstances of the interde-
pendent process of building the Eastern as well as Western
military coalitions. The most significant factor of this process
was represented by the assurance of the security of every
parts which stood up against each other. The most important
component of the state security was the military defense,
meant to assure, with the help of military force, the territorial
integrity and national state independence, creation of military
guarantees for a stable social and state order, both within the
country and also within the coalition allies. In the confronta-
tion between the two superpowers (U.S.A. and Soviet
Union), the ideological factor – as an element of military pol-
itics – was, clearly, an inseparable component of security
conception. In this way, the analysis of ideological and
geopolitical reasons in the soviet security conceptions was
quite naturally. Also, the ideological reasons are impossible
to be separated, on the conceptual objectives of “contain-
ment of communism” level, from the geopolitical objectives of
the other power center, which was called around U.S.A.. The
idea of this center was the international domination in order
to defend western “free” world.
studii/documente
NOTE
1. Vezi, de exemplu, N.A. Narocini]kaia, Istoriceskaia Rossiia i SSSR
v mirovoi politike XX veka (Rusia istoric` [i URSS în politica mondial` a
secolului XX), „Novaia i novei[aia istoriia“, 1998, nr. 1, pp. 128-129.
2. M. Leffler, Inside Enemy Archives: The Cold War: What do „We Now
Know?“, \n „American Historical Review“, No. 2, 1999, pp. 122-125; N.I.
Egorova, Vvedenie (Introducere), în „Holodnaia voina, 1945-1953.
Istoriceskaia retrospektiva. Sbornik statiei” („R`zboiul rece, 1945-1953.
Retrospectiv` istoric`. Culegere de studii”), Moscova, 2003, pp. 3-17 [i
urm.
3. Second Report of the Secretary of Defense. Washington, 1950. p.
3; V.I. Ananiciuk, B.G. Putilin, Sistema obespeceniia na]ionalnoi
bezopasnosti na primere S{A (Sistemul asigur`rii securit`]ii na]ionale.
Exemplul SUA), Moscova, 1998. p. 6.
4. K. {miukle, Meci na [elkovoi nitke. Preodolenie krizisnîh situa]ii v
Evrope (Sabia în teaca de m`tase. Preîntâmpinarea situa]iilor de criz` în
Europa), Moscova, 1985. pp. 17-18.
5. Voennaia En]iklopediia (Enciclopedia militar`), Moscova, 2000, T. 1.
6. The War Reports of General of the Army George C. Marshall, N.Y.,
1997, p. 299; \n „Journal of American History“, May 1979, pp. 62-66.
7. Spravocinik NATO (Îndreptar NATO), Bruxelles, 1998-1999, pp.
405-406.
8. Vezi G.A. Trofimenko, Strateghiia globalnoi voinî (Strategia
r`zboiului global), Moscova, 1968, pp. 59-60.
9. „The Department of State Bulletin”, 1950, Jan. 23, p. 116.
10. Geir Lundestad, Vostok, Zapad, Sever, Iug (Est. Vest. Nord. Sud),
Moscova, 2002, pp. 167-168; G. Brauder, NATO i Var[avskii Dogovor.
Prin]ipî, kon]ep]ii, poten]ialî (NATO [i Tratatul de la Var[ovia. Principii,
concep]ii, poten]ialuri), Frankfurt am Main, 1985, p. 7.
11. A.A. Koko[in, Armiia i politika (Armata [i politica), Moscova, 1995,
p. 207.
12. Ibidem.
13. „United States News and World Report“, 17 December 1954.
14. Apud „Bol[evik“, 1946, nr. 17-18, p. 13.
15. Otecestvennaia voennaia doktrina (V istoriceskom izmerenii: ot
Velikogo kniazia Dmitriia Donskogo do pervogo rossiiskogo prezidenta
Borisa El]#na) /Doctrina militar` na]ional` (În dimensiunea istoric`: de la
Marele cneaz Dmitrii Donskogo pân` la primul pre[edinte rus Boris El]#n),
u Moscova, 1996, pp. 172-173.
16. N.V. Vasilieva, V.A. Gavilov, Balkanskii tupik? Istoriceskaia sudba
Iugoslavii v XX veke (Fund`tura balcanic`? Soarta istoric` a Iugoslaviei în
secolul XX), Moscova, 2000, p. 260.
17. Ibidem, pp. 260-261
18. NATO Strategy Documents 1949-1969, Brussels, 1998.
19. „Romanian evidence on Moscow’s military meeting 9-12.01.1951“,
ed. C. Cristescu, Bucharest, 1995, Bulgaria in the Warsaw Pact. A CD
ROM Documentary Volume, Sofia, 2000.
20. Ibidem.
21. N.I. Egorova, NATO i evropeiskaia bezopasnosti: vospriitie
sovetskogo rukovodstva (NATO [i securitatea european`: percep]ia
conducerii sovietice), în Stalin in holodnaia voina (Stalin [i r`zboiul rece),
p. 311.
22. Apud „Pravda“, 6 august 1985.
23. A. Orlov, Tainaia bitva sverhderjav (Lupta secret` a superputerilor),
Moscova, 2000, p. 333.
24. „Mirovaia ekonomika i mejdunarodn#e otno[eniia“, 1996, nr. 12,
p. 77.
25. Vezi „Pravda“, 15 ianuarie 1960.
26. V.I. Kuzne]ov, Ob#cin#e voorujenn#e silî v voenno-politiceskoi
strateghii S{A, ’60-’80 godî (For]ele armate clasice [i strategia politico-
militar` a SUA în anii’60-’80), Moscova, 1991.
27. V.D. Sokolovski, Voennaia strateghiia (Strategia militar`) ,
Moscova, 1962, p. 237.
28. Ibidem, pp. 238-239.
29. J. Baev, The evolution of the Warsaw Pact Organizational
Structure and Decision-Making Process, 1955-1969, în „NATO and
Warsaw Pact – the formative years, 1948-1968”, Praga, 2003.
studii/documente

1948-1967

Contribu]ii la o istorie
a Direc]iei de Contrainforma]ii Militare
! Dr. Florian BANU
Consiliul Na]ional pentru Studierea Arhivelor Securit`]ii

I
nstitu]ie fundamental` a statului, armata s-a aflat printre
acele structuri care s-au bucurat de un interes special
din partea Partidului Comunist. Epurarea [i
subordonarea acestei institu]ii a reprezentat un obiectiv
cu persoane de încredere ale Partidului Comunist.
Acest cadru a fost completat prin emiterea, la 20 ianuarie
1945, a Legii nr. 50 (Decretul nr. 148) pentru „urm`rirea [i
pedepsirea criminalilor [i profitorilor de r`zboi”. |n aceea[i zi,

”
prioritar pentru comuni[ti [i, în acest sens,
au ac]ionat imediat dup` 23 august 19441.
Cel mai bun [i la îndemân` pretext era
acela al „cur`]`rii” rândurilor armatei de
aceia care „colaboraser`” cu regimul
antonescian [i de „criminalii de r`zboi”.
Lucre]iu P`tr`[canu a ac]ionat înc` din
septembrie 1944 pentru crearea cadrului
legislativ care s` permit` îndep`rtarea din
rândul o[tirii a persoanelor indezirabile din
punctul de vedere al Partidului Comunist.
Drama armatei române a început s` se
contureze odat` cu publicarea Decretului
nr. 1850 din 10 octombrie 1944, prin care
Consiliul de Mini[tri era împuternicit s` ia
m`suri „privative de libertate în vederea
stabilirii responsabilit`]ii politice [i penale împotriva autorilor
[i complicilor morali [i materiali ai dezastrului ]`rii, în special
cu r`zboiul purtat al`turi de Germania hitlerist` împotriva
Na]iunilor Unite”. Acesta era doar primul act din amplul cadru
legislativ folosit pentru subordonarea tuturor institu]iilor
statului prin înl`turarea indezirabililor [i înlocuirea acestora
a fost emis` [i Legea nr. 51 (Decretul
Lege nr. 149) pentru „urm`rirea [i
Sarcina sanc]ionarea celor vinova]i de dezastrul
supravegherii ]`rii”. Crearea cadrului legislativ era, de
„contrainformative” altfel, doar una din componentele prin care
se urm`rea anihilarea total` a oric`rei
permanente a opozi]ii.
armatei a fost Dezideratul „democratiz`rii” armatei
atribuit` Direc]iei era inclus [i în Programul de guvernare al
Frontului Na]ional-Democratic. Potrivit
Generale a
Securit`]ii
Poporului, creat`
” punctului 9, „guvernul F.N.D. va reorganiza
armata în spirit democrat, eliminând [i
elementele reac]ionare [i fasciste [i
\n august 1948. întronând o ierarhie militar` întemeiat` pe
principiul autorit`]ii morale [i al preg`tirii
profesionale a comandan]ilor”2.
Dup` instaurarea guvernului Groza, la 6 martie 1945,
ac]iunea de epurare [i aservire a armatei de c`tre Partidul
Comunist s-a intensificat. La 21 aprilie 1945, Legea nr. 312
privind urm`rirea [i sanc]ionarea celor vinova]i de dezastrul
]`rii sau de crime de r`zboi (Decretul nr. 1318)3 înlocuia
Legile nr. 50 [i nr. 51 din ianuarie 1945, care oferiser` pân`
atunci acoperirea juridic` pentru
decapitarea armatei române. De altfel,
înc` înainte de adoptarea legii,
„Scânteia” eviden]ia faptul c` „se impune
o primenire a cadrelor, eliminând povara
gradelor parazitare [i purt`toare de
concep]ii potrivnice atât drept`]ii celor
mul]i, cât [i noilor idei care stau la baza
a[ez`rii lumii viitoare”4.
Primenirea cadrelor, clamat` de
Scânteia, începuse de altfel s` fie
realizat` [i a fost intensificat` în perioada
urm`toare. Pân` în luna aprilie 1945, pe
baza Legii nr. 186 „privind trecerea în
rezerv`, din oficiu, a personalului activ al
armatei care prisose[te peste nevoile de
încadrare”5, au fost trecu]i în rezerv`
1.948 de ofi]eri, printre care 70 de
generali. Opera]iunea de epurare a
armatei a c`p`tat noi dimensiuni prin
Legea nr. 433 „pentru crearea cadrului
disponibil”, din 15 iunie 1946. Luarea
deciziei de trecere în rezerv` era
influen]at` în mod decisiv de criteriile
politice, iar Inspectoratul General pentru

Educa]ie, Cultur` [i Propagand` a avut
un rol de prim` importan]` în acest
proces.
Peste pu]in timp a fost elaborat` [i
Legea nr. 293/18 august 1947. Prin
prevederile acestor legi au fost trecu]i în
cadrul disponibil un num`r total de
55.552 de cadre, dintre care 18.172
ofi]eri6.
Seria decretelor de trecere în
retragere a fost reluat` ([i intensificat`!)
din ianuarie 1948. Prin Decretele nr. 83
din 17 ianuarie, nr. 337 din 25 februarie,
nr. 590 din 3 martie, nr. 1168 din 25 iunie
1948 [i multe altele, pe care nu le mai
amintim aici, to]i cei care creaser` (sau
erau b`nui]i c` ar putea crea) probleme
Partidului Comunist au fost trecu]i în
retragere.
În paralel, elementele care se
dovediser` fidele regimului erau
promovate f`r` a se mai ]ine seama de
preg`tirea real` a acestora, criteriile
politice covâr[ind prin importan]` criteriile
profesionale. În acest sens, poate fi amintit` Legea nr.
69/1948 (Decret nr. 503/13 martie 1948) „pentru înaintarea
excep]ional` a ofi]erilor, subofi]erilor [i mai[trilor militari activi
[i de rezerv`”7. Potrivit art. 1, „ofi]erii, subofi]erii [i mai[trii
militari, activi [i de rezerv`, care se disting în mod deosebit
prin preg`tirea lor profesional` [i devotamentul fa]` de
popor, vor putea fi înainta]i în mod excep]ional la gradul
corespunz`tor preg`tirii lor, f`r` condi]ii de stagiu sau
vechime”.
Gra]ie acestui sistem, partidul comunist [i-a eliminat
poten]ialii oponen]i din armat` [i a impus în locul lor oameni
de încredere. Cu toate acestea, fiind un partid condus de
persoane ce activaser` în ilegalitate, inoculate cu microbul
suspiciunii, cu o puternic` obsesie a conspira]iei [i a
omniprezen]ei du[manului [i a tr`d`torilor, partidul comunist
nu a considerat nici un moment armata ca o institu]ie pe care
se poate conta 100% [i a considerat necesar` o permanent`
monitorizare a acesteia, începând de la cel din urm` soldat
pân` la generali, dublat` de o puternic` ac]iune de
propagand` [i îndoctrinare. Dac` sarcina „ideologiz`rii”
activit`]ii armatei române a revenit Direc]iei Superioare
Politice a Armatei, aceea a supravegherii „contrainformative”
permanente a fost atribuit` Direc]iei Generale a Securit`]ii
Poporului8 din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (M.A.I.),
institu]ie creat` în august 1948, mai precis, Direc]iei a IV-a
„Contrainforma]ii Militare”.
Primul director al Direc]iei a IV-a a fost maiorul Gheorghe
Petrescu, iar ca director adjunct a fost numit c`pitanul Cricor
Garabe]ian9. Prin reorganizarea Securit`]ii, \n martie 1951
(Decretul nr. 50 din 30 martie 1951), Direc]ia a IV-a a fost
transformat` în Direc]ia E – „Contrainforma]ii Militare”. În
perioada \n care a func]ionat Ministerul Securit`]ii Statului
(septembrie 1952 – septembrie 1953), Direc]ia de
Contrainforma]ii Militare a purtat indicativul Direc]ia a IV-a,
pentru a reveni, la 1 ianuarie 1954, la denumirea de Direc]ia
a V-a.
În mai 1956, în Direc]ia a V-a Contrainforma]ii Militare
erau 263 de posturi [i conducerea direc]iei era asigurat` de
generalul maior Grigore Naum10. În urma „unor m`suri de
simplificare a organiz`rii muncii [i în urma reducerii
efectivelor For]elor Armate [i Trupelor M.A.I.”, schema de
studii/documente
Emil Bodn`ra[, la ceremonia avans`rii promo]iei de jandarmi (1948)
încadrare a direc]iei a fost redus` la doar 99 posturi11. Odat`
cu reorganizarea Ministerului Afacerilor Interne, din 11 iulie
1956, Direc]ia a V-a va fi inclus` în Departamentul Securit`]ii,
p`strând aceast` titulatur` pân` în 13 septembrie 1967,
când, odat` cu înfiin]area Consiliului Securit`]ii Statului, este
redenumit` Direc]ia a IV-a12.
Activitatea acestei direc]ii, ca de altfel a întregii Securit`]i,
a fost minat` de la bun început de o serie de deficien]e,
precum lipsa cadrelor, slaba preg`tire teoretic` [i practic` a
acestora, interferen]ele factorului politic în munca de
contrainforma]ii militare. F`r` a urm`ri o ierarhizare a acestor
deficien]e, dorim totu[i s` semnal`m faptul c` ideologizarea
acestei activit`]i a impietat grav asupra activit`]ii direc]iei,
transformând o activitate normal` în orice armat` (prevenirea
[i combaterea ac]iunilor de spionaj din partea unor servicii de
informa]ii ale unor puteri str`ine, precum [i a defec]iunilor
unor cadre [i scurgerea unor secrete militare), într-o
activitate tipic` poli]iilor politice totalitare. Calitatea
îndoielnic` a cadrelor, angajate dup` principii de clas` [i nu
de competen]` profesional`, a f`cut ca nici m`car obiectivele
politice ale regimului în armat` s` nu poat` fi atinse într-o
propor]ie satisf`c`toare. Dovad` a nenum`ratelor lipsuri
înregistrate în munca de „contrainforma]ii” stau numeroasele
lu`ri de pozi]ie ale conducerii Securit`]ii.
Astfel, la 11 februarie 1953, ministrul Securit`]ii Statului,
Alexandru Dr`ghici, într-o [edin]` cu conducerea Securit`]ii
atr`gea aten]ia asupra deficien]elor înregistrate în munca de
„contrainforma]ii” în termeni destul de duri:
„Tovar`[ii no[tri de la contrainforma]ii s-au cam
obi[nuit s` spun` c` oamenii sunt noi în munc`, de[i
ei sunt de doi ani în aceast` munc`. Ce, trebuie s`
îmb`trâne[ti în aceast` munc`, când este vorba de
v`zut ac]iunile du[manului? (…) Avem de-a face aici
cu manifest`ri crase de neexecutare a ordinelor, de
autolini[tire, unde sunt amesteca]i ofi]eri vechi, care
[tiu ce înseamn` regulamentele militare. Cum se
explic` c` (sic!) pe la depozitele militare avem furturi,
avem atâtea plusuri [i minusuri? Parc` ne-am juca cu
ele, parc` ne-am juca cu pietricele, nu cu armament
am avea de-a face. Directorii no[tri de contrainforma]ii
au lipsa c` nu au pozi]ie hot`rât`, parc` ar fi re]inu]i
studii/documente
s` descopere pe bandi]i [i în acela[i timp s` nu
previn` exploziile, incendiile, furturile [i a vedea cine
este vinovat de aceste plusuri [i minusuri. S` ne
gândim de unde oare au ace[ti bandi]i din mun]i
armament, desigur c` din depozitele militare. Cred c`
aparatul nostru de contrainforma]ii trebuie s` se
p`trund` de maximum de seriozitate în aceast`
munc`” 13.
Din nefericire pentru regim, nici „învechirea” în munc` nu
a dus la o ameliorare sensibil` a activit`]ii acestei direc]ii14. În
14 martie 1956, într-un raport al Direc]iei a V-a se men]iona:
Una dintre lipsurile principale în organizarea re]elei
informative a Direc]iei de Contrainforma]ii militare o
constituie num`rul prea mare al informatorilor
necalifica]i, men]inu]i în mod inutil în re]ea, care
formeaz` un element neproductiv [i îngreuiaz` buna
desf`[urarea a muncii.
Astfel: la data de 01.01.1956, agentura necalificat`
a organelor de contrainforma]ii reprezenta cca. 87%
din num`rul total al informatorilor.
Sau un alt exemplu, în cifre: din num`rul total de
755 informatori recruta]i în ultimul trimestru al anului
1955 sunt numai 8 informatori califica]i, iar din 30
informatori recruta]i în aceea[i perioad` de timp la
Serviciul de Contrainforma]ii al Regiunii a III-a Militar`
– 27 sunt necalifica]i [i numai 3 informatori califica]i.
În general, se constat` din partea lucr`torilor
operativi o insuficient` preocupare pentru asigurarea
unei agenturi calificate, capabile s` satisfac` în bune
condi]iuni nevoile muncii informativ-operative, o
agentur` care, prin calitatea ei, s` constituie un ajutor
pre]ios în lupta împotriva ac]iunilor du[m`noase în
armat` [i, în primul rând, împotriva spionajului. (…)
Lipsuri serioase au fost semnalate [i în ce prive[te
efectuarea investiga]iilor [i verific`rilor oficiale [i prin
agentur`, precum [i în întocmirea dosarelor pentru
casele de întâlniri [i cele conspirative15.
Totu[i, odat` cu trecerea timpului [i cu schimbarea opticii
Partidului Comunist [i, implicit, a Securit`]ii, asupra recrut`rii
[i form`rii cadrelor, începe s` se realizeze o profesionalizare
Aici [i \n pagina 32, aspecte de la ceremonia prilejuit` de avansarea noii promo]ii de ofi]eri
de jandarmi (1948, din 1949 trupele de securitate). |n mijloc (\n civil), Teohari Georgescu,
ministrul de Interne, [i, \n dreapta, Emil Bodn`ra[, ministrul Ap`r`rii Na]ionale.
gradual` a ofi]erilor acestei direc]ii [i rezultatele ob]inute tind
s` contureze o stare de satisfac]ie la nivelul e[aloanelor
superioare.
La 16 septembrie 1958, ministrul Afacerilor Interne,
Alexandru Dr`ghici, putea deja s` eviden]ieze c` „organele
de contrainforma]ii militare au urm`rit activ elementele
du[m`noase identificate, în urma c`rui fapt au fost arestate
93 elemente [i luate m`suri pentru îndep`rtarea din armat` a
unui num`r de 1.530 militari, care nu prezentau încredere
politic`”16, dar nu uita s` atrag` aten]ia asupra deficien]elor
care persistau în munca de contrainforma]ii:
Organele de contrainforma]ii militare î[i
îndeplinesc nesatisf`c`tor sarcina lor principal`, de a
ap`ra armata de p`trunderea în rândurile ei a
elementelor reac]ionare [i agen]ilor serviciilor de
spionaj capitaliste, [i nu întreprind m`suri eficace în
vederea preîntâmpin`rii divulg`rii secretelor militare.
Controlul a ar`tat c` organele de contrainforma]ii
militare n-au organizat înc` în modul cuvenit munca
informativ` în statele majore [i depozitele militare,
sectoare care atrag în mod deosebit aten]ia serviciilor
de spionaj imperialiste, precum [i în împrejurimile
acestora.
Se constat` lipsuri serioase în prevenirea [i
cercetarea cazurilor de dispari]ie a unor documente
secrete din statele majore [i unit`]ile militare.
Astfel, în cadrul statului major al Ap`r`rii
Antiaeriene a Teritoriului, au disp`rut trei documente
strict secrete con]inând date militare. Cu toate
acestea nu s-au stabilit împrejur`rile dispari]iei acestor
documente, iar vinova]ii n-au fost descoperi]i nici
pân`-n prezent.
Unii ofi]eri de contrainforma]ii lucreaz` înc`
insuficient de intens. Astfel, o sut` de lucr`tori
operativi ]in leg`tura cu mai pu]in de 5 agen]i, iar
recrutarea de agen]i noi se face cu încetineal` 17.
La 17 noiembrie 1964, acela[i Alexandru Dr`ghici
constata, cu satisfac]ie, într-o [edin]` cu cadrele de
conducere din aparatul central [i regional M.A.I., noi
progrese înregistrate în munca Direc]iei a V-a:
Aparatul Direc]iei a V-a, în urma
muncii depuse, a completat în aceast`
perioad` re]eaua cu agen]i care, prin
func]ie, loc de munc`, rela]ii [i calit`]i
personale, au posibilit`]i s` contribuie
activ la prevenirea [i descoperirea
eventualelor încerc`ri de a se culege
informa]ii din compartimentele militare în
care sunt concentrate [i folosite curent
date de interes deosebit. Progrese au
fost realizate [i pe linia folosirii în scop
contrainformativ a agen]ilor care fac
deplas`ri în alte state, precum [i în
identificarea [i supravegherea mai activ`
a militarilor sau fo[tilor militari semnala]i
c` au furnizat date unor servicii de
informa]ii str`ine.
În ultima vreme, organele de
contrainforma]ii au ob]inut materiale
informative despre atitudinea
necorespunz`toare [i adesea reac]ionar`
a mai multor militari proveni]i din rândul
minorit`]ilor na]ionale, având în lucru mai
multe dosare de verificare deschise pe
baza unor astfel de semnal`ri.
 studii/documente
Prin munca depus` de
organele de contrainforma]ii
cu agentura [i verific`rile
efectuate mai bine [i mai
operativ în perioada la care ne
referim au fost demasca]i,
prelucra]i sau sco[i din armat`
un num`r de 300 militari [i
angaja]i civili pentru diverse
fapte, ca: divulg`ri de secrete
militare, aprecieri calomnioase
la adresa unor hot`râri ale
partidului [i guvernului,
activitate de contraband`,
manifest`ri na]ionalist-[ovine
[i leg`turi suspecte 18.

A[adar, în întreaga perioad`

avut` în vedere în investiga]ia
noastr`, obiectivele specifice unei
poli]ii politice s-au reg`sit pe
agenda de lucru a Direc]iei de
Contrainforma]ii Militare, putându-se
chiar afirma c` gradului de „ortodoxie Teohari Georgescu [i Emil Bodn`ra[ \i felicit` pe noii ofi]erii.
politic`” a cadrelor militare i se
acorda prioritate fa]` de problemele ]inând de dou` decenii de existen]`, sunt eviden]iate prin
domeniul secretului militar. atribu]iile, drepturile [i îndatoririle acesteia, a[a cum
Caracterul de poli]ie politic` pe care l-a jucat erau prev`zute ele în organigrama oficial` a Securit`]ii
Direc]ia de Contrainforma]ii Militare, în primele sale din anul 1956. u

NOTE

1. Înc` din septembrie 1944, Emil
Bodn`ra[ îi informa pe membrii Biroului
Politic c` oamenii infiltra]i de partid în
structurile armatei „ne fac mari servicii”.
Apud Florin {perlea, De la armata regal`
la armata popular`. Sovietizarea armatei
române (1948-1955) , Bucure[ti, 2003, p.
91.
2. „Scânteia”, 29 ianuarie 1945.
3. „Monitorul oficial”, nr. 94, 24
aprilie 1945.
4. „Scânteia”, 18 aprilie 1945.
5. „Monitorul oficial”, 21 martie
1945.
6. Alexandru O[ca, Vasile Popa,
Implicarea aparatului politic în ac]iunea
de epurare a cadrelor armatei române în
anul 1948 , în „Analele Sighet 6”,
Bucure[ti, 1998, p. 268.
7. „Monitorul oficial”, nr. 62, 15
martie 1948.
8. Ini]ial, monitorizarea cadrelor [i a
trupei a fost f`cut` „pe dou` canale”,
atât de c`tre Serviciul de
(Contra)Informa]ii al Armatei (S.I.A. sau
S.C.I.A.), cât [i de structura specializat`
a D.G.S.P. Trecerea în subordinea M.A.I.
a structurilor de contrainforma]ii
existente în armat` s-a f`cut treptat, în
perioada 1950-1952, cf. Florin {perlea,
op. cit. , pp. 92-93.
9. Apare ortografiat [i sub forma
Garabedian, în 1956 era locotenent
colonel, loc]iitor [ef de direc]ie în
Direc]ia a VII-a Filaj [i Investiga]ii.
10. Acesta se bucura de o experien]`
relativ îndelungat` în munca de
contrainforma]ii militare, el conducând
înc` din 1950 Serviciul Contrainforma]ii
din Trupele M.A.I. A.C.N.S.A.S., fond
Documentar, dosar nr. 199, f. 364; î[i
men]ine func]ia [i dup` reorganizarea
din 1956, figurând în 1960 în „Statul de
organizare al cadrelor de conducere din
M.A.I.” cu gradul de general maior [i cu
un salariu de 4.860 lei. Arhiva
Ministerului de Interne (A.M.I.), fond
D.M.R.U., nr. inv. 7374, dosar nr. 2, f. 2.
11. A.C.N.S.A.S., fond C.C. al P.C.R.
– xerocopii, dosar nr. 2, f. 89.
12. Vezi „Regulamentul de
organizare [i func]ionare al Consiliului
Securit`]ii Statului” în A.C.N.S.A.S., fond
Documentar, dosar nr. 94, ff. 37-52.
13. A.C.N.S.A.S., fond Documentar,
dosar nr. 97, vol. 1, ff. 157-159.
14. Pentru o serie de laturi negative
ale activit`]ii direc]iei, vezi Liviu }`ranu,
Aspecte ale activit`]ii contrainforma]iilor
militare la mijlocul anilor ’50 , în „Cetatea
Bihariei”, seria a II-a, nr. 1/2004, pp. 97-
102.
15. A.C.N.S.A.S., fond Documentar,
dosar nr. 103, ff. 276-280.
16. A.C.N.S.A.S., fond Documentar,
dosar nr. 105, f. 11.
17. Ibidem, ff. 33-34.
18. A.C.N.S.A.S., fond Documentar,
dosar nr. 102, f. 112.

Contributions to a history of Military Counter Information Direction

The Communist Party didn't consider, at any moment,
the army as a institution which it can rely on and appre-
ciated as necessary a permanent surveillance of this,
starting with the last soldier up to generals, backed by a
powerful propagandistic and indoctrination operation. If
the "ideological" task of the Romanian Army activity was
assigned to Army Superior Political Direction, that of per-
manent informative surveillance was assigned to
General Direction of People Security from Internal Affairs
Ministry, institution created on 1968, August, more pre-
cisely to 4 th Direction "Military Counter Information".
Author considered that for the entire period, the specific
objectives for a political police were on the working
agenda of "Military Counter Information" Direction, sub-
ordinated to the State Security, and it can be affirmed
that the priority was accorded to the "political orthodoxy"
of the military staff towards the problem regarding the
military secret.
studii/documente
Cum a fost adoptat Regulamentul de
func]ionare a Direc]iei de Contrainforma]ii
G
rupul din jurul lui Gheorghe
Gheorghiu-Dej a acaparat
puterea politic` în perioada 1945
– 1948 [i a impus ideea de baz` c`
orice fel de critic` adresat` din afar`
unuia dintre membrii grupului era un
atac îndreptat împotriva partidului
comunist [i, implicit, împotriva statului
[i a liderului acestuia. Câteva dintre
cauzele care au condus la un astfel de
comportament sunt: educa]ia precar` [i
marginalizarea social` a majorit`]ii
membrilor Partidului Comunist din
România în perioada interbelic`
(aceast` problem` a dezvoltat, implicit,
o ranchiun` fa]` de intelectuali,
transformat`, uneori, în ur` visceral`);
petrecerea unui timp îndelungat în
închisori, în condi]ii vitrege de trai [i la
vârste relativ tinere; accentuarea
marginaliz`rii lor dup` eliberarea din
pu[c`rii. Toate acestea i-au lipsit pe
comuni[tii români de experien]a
necesar` pentru conducerea unor
mase mari de oameni [i, în consecin]`,
au apelat la for]a brut` pentru a se
impune pe scena politic` postbelic`.
Acest lucru a condus la gestionarea
defectuoas` a resurselor ]`rii, risipindu-
le, iar sistemului comunist din România
a intrat la sfâr[itul anilor ’70 într-o criz`
profund`, din care nu [i-a mai revenit
niciodat`.
Conducerea Arhivelor Na]ionale
Istorice Centrale a militat în ultimii ani
pentru publicarea unor volume de
documente referitoare la perioada
R`zboiului Rece. În acest sens a fost
realizat` seria de lucr`ri privind istoria
politic` a României în perioada 1945 –
1947 [i participarea României la
Conferin]a de Pace de la Paris 1, iar
într-o alt` serie de lucr`ri au fost
publicate stenogramele [edin]elor
Biroului Politic al Comitetului Central al
Partidului Muncitoresc Român din
perioada 1948 – 1951.2
Pentru a putea utiliza în mod
eficient documentele din fondul fostei
Arhive a Comitetului Central al P.C.R.
este necesar ca istoricii s` cunoasc` [i
s` în]eleag` modul cum a fost alc`tuit`
aceasta, precum [i modalitatea în care
erau avizate [i aprobate documentele
în cadrul forului suprem de conducere
al Partidului Comunist Român. Câteva
informa]ii esen]iale în acest sens se
reg`sesc în Hot`rârea Biroului Politic al
C.C. al P.M.R. cu privire la p`strarea [i
mânuirea hot`rârilor [i altor materiale
ale C.C. al P.M.R., ale Biroului Politic [i
ale Secretariatului C.C. al P.M.R.,
emis` la data de 8 iunie 1956, care a
fost discutat` [i aprobat` în [edin]a
Biroului Politic al C.C. al P.M.R.
”
Regulamentul de func]ionare
a Direc]iei Contrainforma]ii
Militare a Ministerului
Afacerilor Interne a fost
\nso]it de o not` explicativ`,
referitoare la restric]iile care
se aplicau \n cazul membrilor
nomenclaturii comuniste,
b`nui]i de spionaj \n
favoarea unei puteri str`ine.
” (...) Hot`rârile adoptate în [edin]e care
desf`[urat` în ziua de 8 mai 1956.3 În
acel document se poate remarca
imediat lipsa de transparen]` a
deciziilor care se adoptau în cadrul
diferitelor structuri ale Comitetului
Central al partidului – o secretomanie
specific` regimului politic de tip totalitar
care exista în România –, precum [i
circuitul pe care trebuiau s`-l parcurg`
documentele de orice fel – strict
secrete de importan]` deosebit`, strict-
secrete, secrete, secrete de serviciu
sau nesecrete – înainte de a ajunge pe
mesele de lucru ale celor care se aflau
la nivelul suprem de conducere a ]`rii.
În documentul respectiv s-a men]ionat
în mod explicit: „Hot`rârile C.C. al
P.M.R., ale Biroului Politic [i
Secretariatului C.C. al P.M.R.,
Directivele, Instruc]iunile [i Circul`rile
(sic!) C.C. al P.M.R., stenogramele
[edin]elor plenare ale C.C. al P.M.R.,
ale [edin]elor Biroului Politic [i
Secretariatului C.C. al P.M.R., ale altor
[edin]e convocate de C.C. al P.M.R.,
precum [i alte materiale mai importante
care cuprind probleme foarte secrete,
se vor p`stra în original numai în arhiva
Biroului Politic [i Secretariatului C.C. al
P.M.R. Unele din aceste documente,
! Maior Petre OPRI{
Serviciul de Protec]ie [i Paz`
care au un caracter foarte secret, pe
baza indica]iei unui tovar`[ membru al
Biroului Politic sau Secretar al C.C. al
P.M.R., se vor p`stra în plicuri sigilate,
specificându-se pe ele cine are dreptul
s` le deschid`. De asemenea, se vor
p`stra în aceast` arhiv` orice alte
materiale care poart` men]iunea
special` a unui membru al Biroului
Politic sau Secretar al C.C. al P.M.R.
de a fi p`strate în arhiva Biroului Politic
[i Secretariatului C.C. al P.M.R.
Documentele ce se p`streaz` în arhiva
Biroului Politic [i Secretariatului C.C. al
P.M.R. nu se vor preda arhivei C.C. al
P.M.R. de pe lâng` Institutul de Istorie
a Partidului (...) La [edin]ele Biroului
Politic [i Secretariatului C.C. al P.M.R.,
ca regul`, nu se întocmesc
stenograme, ci protocoale de [edin]e
privesc probleme cu caracter special
ca: probleme strict secrete de partid,
militare, de securitate, probleme
externe de importan]` deosebit`, nu se
vor consemna în protocoalele
[edin]elor [i vor fi p`strate în map`
special`. În protocol se va indica numai
denumirea problemei, specificându-se
c` toate materialele [i hot`rârea
adoptat` se g`sesc în mapa special`.
La dosarul fiec`rui protocol se vor
p`stra toate materialele privind
problemele discutate în leg`tur` cu
care s-a adoptat o hot`râre. Trecerea
diferitelor probleme în eviden]a „mapei
speciale” se va face pe baza indica]iei
Secretariatului C.C. al P.M.R. (...)
Protocoalele [edin]elor Biroului Politic
[i Secretariatului C.C. al P.M.R. vor fi
v`zute de to]i membrii Biroului Politic [i
Secretariatului C.C. al P.M.R., dup`
aceea vor fi semnate de primul secretar
al C.C. al P.M.R. (sublinierile ne
apar]in)” 4.
Prevederea referitoare la utilizarea
unei mape speciale pentru prezentarea
unor documente secrete la [edin]ele
Biroului Politic al C.C. al P.M.R. [i
p`strarea documentelor clasificate
„strict secret de importan]` deosebit`” a
fost aplicat`, de exemplu, în momentul
redact`rii Protocolului nr. 26 al [edin]ei
Biroului Politic al CC al PMR din 10
iulie 1956. La punctul II al ordinii de zi
s-a men]ionat, sec, „Unele probleme
militare”, iar hot`rârea adoptat` de

Biroul Politic a fost consemnat` astfel:
„II. Cu privire la unele probleme
militare. Se aprob` proiectul de
hot`râre al Biroului Politic al CC al
PMR privind unele probleme militare [i
regulamentul de func]ionare anexat la
hot`râre. (Anexat la mapa special`).
Mns.: Nr. 2” 5.
Importan]a documentului existent în
„mapa special`” [i prezentat în [edin]a
din 10 iulie 1956 este de net`g`duit:
era vorba despre „Regulamentul de
func]ionare a Direc]iei de
Contrainforma]ii Militare a Ministerului
Afacerilor Interne” 6. Acel regulament a
fost înso]it de o not` explicativ`
referitoare la restric]iile care se aplicau
în cazul membrilor nomenclaturii
comuniste, b`nui]i de spionaj în
favoarea unei puteri str`ine. Ace[tia
puteau fi urm`ri]i [i ancheta]i de
reprezentan]ii Direc]iei de
Contrainforma]ii Militare numai cu
aprobarea expres` a Comitetului
Central al Partidului Muncitoresc
Român.
Regulile cuprinse în Nota
explicativ` din 7 iunie 1956, referitoare
la modul de aplicare pentru
nomenclaturi[tii comuni[ti a
Regulamentului de func]ionare a
Direc]iei de Contrainforma]ii Militare7,
se reg`sesc aplicate în celebrul caz de
tr`dare al generalului Ion {erb. Câteva
date privind cariera acestuia le red`m
pe scurt în rândurile ce urmeaz`. La 3
noiembrie 1961, Biroul Politic al C.C. al
P.M.R. a hot`rât eliberarea generalului-
maior {erb Ion din func]ia de
comandant al Trupelor de Gr`niceri, în
locul s`u fiind numit colonelul Catan` I.
Gheorghe, [eful Sec]iei Organizatorice
[i loc]iitor al [efului Direc]iei Superioare
Politice a Armatei 8. Potrivit hot`rârii
Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R.
din ziua de 17 ianuarie 1972, generalul-
locotenent {erb Ion a fost trimis în
judecat` pentru „de]inere ilegal` de
documente [i divulgarea secretului de
stat (spionaj în favoarea Uniunii
Sovietice – n.n.)” 9. De[i a fost prins în
flagrant, judecat [i condamnat ca orice
studii/documente
spion de c`tre un tribunal militar, bine, pân` când a fost scos, judecat [i
generalul Ion {erb nu a fost executat, condamnat, se zice, pentru spionaj.
probabil datorit` dorin]ei lui Nicolae Dup` un oarecare timp a fost eliberat.
Ceau[escu de a nu tensiona [i mai L-am reg`sit apoi director la o
mult rela]iile dintre România [i URSS. întreprindere important`, la Rovinari,
Câteva date referitoare la soarta Gorj” 10.
generalului-locotenent Ion {erb, dup` Editarea în ultimii ani a unor
condamnarea sa, se reg`sesc în documente esen]iale privind
volumul Jurnal 1978 – 1988, realizat de evenimentele istorice din perioada
generalul-locotenent (r.) ing. Tiberiu S. R`zboiului Rece este, în opinia
Urd`reanu – [ef al Direc]iei Tancuri [i noastr`, un sprijin acordat cercet`rii
Auto din cadrul Comandamentului istorice, într-o vreme când institutele
Infanteriei [i Tancurilor în perioada române[ti de cercet`ri de profil caut`
1979–1989. Acesta a m`rturisit faptul înc` tot felul de orient`ri [i ipostaze în
c` în ziua de 21 februarie 1979 s-a tratarea adev`rului istoric. Istoricii
întâlnit la sediul Direc]iei Tancuri [i români cunosc faptul c` dezv`luirile
Auto cu inginerul Cernescu [i generalul f`cute pân` în prezent de diferi]i
Ion {erb, care îndeplinea, în acel oameni politici, diploma]i sau militari
moment, func]ia de director al bine informa]i trebuie dublate [i
Întreprinderii de mecanizare a lucr`rilor sus]inute cu documente provenite din
din cadrul Combinatului Minier Rovinari arhive. Aceast` chestiune este extrem
(unde se exploatau mai multe de sensibil` datorit` implica]iilor
z`c`minte de lignit). Iat` cum a fost politice, militare, economice, sociale [i
consemnat` întâlnirea respectiv` în de alt` natur` pe care le-ar putea avea
jurnalul generalului Urd`reanu: „21.02 dezv`luirea unor informa]ii vitale pentru
[1979] (...) Ora 11.30. Primesc vizita securitatea [i stabilitatea unui stat.
unui director din Ministerul Pe de alt` parte, nu putem ignora
Aprovizion`rii Tehnico-Materiale, faptele care s-au petrecut \n timpul
inginerul Cernescu, care vine într-o R`zboiului Rece.
problem` de serviciu. Solicit` pentru
bazinul minier Rovinari ni[te
autocamioane cu trei diferen]iale. A
venit înso]it de directorul Întreprinderii
de mecanizare a lucr`rilor, generalul-
locotenent în rezerv` Ion {erb. Cu
acesta din urm` este o întreag` istorie:
Cândva a fost comandantul
gr`nicerilor, pe când ace[tia ]ineau de
Ministerul de Interne. La pu]in timp
dup` ce gr`nicerii au trecut la armat`,
a fost destituit pentru imoralitate, s-a
spus. Într-adev`r, era foarte tân`r [i
prezentabil. A fost apoi numit loc]iitorul
comandantului la Armata de Bucure[ti.
Când generalul Ion Gheorghe a ajuns
[eful Marelui Stat Major, {erb a fost
promovat comandant de armat`.
În anul 1969, când a luat fiin]`
Comandamentul Infanteriei [i
Tancurilor, a fost numit prim-loc]iitor al
comandantului. Am lucrat împreun`
câ]iva ani buni [i am colaborat foarte

NOTE
1. România. Via]a politic` în documente, 1945, Arhivele Statului
din România, Bucure[ti, 1994; România. Via]a politic` în documente,
1946, Arhivele Statului din România, Bucure[ti, 1996; România în
anticamera Conferin]ei de Pace de la Paris, Arhivele Na]ionale ale
România, Bucure[ti, 1996; România. Via]a politic` în documente,
1947, Arhivele Statului din România, Bucure[ti, 1994.
2. Stenogramele [edin]elor Biroului Politic al Comitetului Central
al Partidului Muncitoresc Român – 1948, vol. I, lucrare ap`rut` sub
egida Arhivelor Na]ionale ale României, Bucure[ti, 2002;
Stenogramele [edin]elor Biroului Politic [i ale Secretariatului
Comitetului Central al PMR – 1949, vol. II, Arhivele Na]ionale ale
României, Bucure[ti, 2003; Stenogramele [edin]elor Biroului Politic [i
ale Secretariatului Comitetului Central al P.M.R. – 1950-1951, vol. III,
Arhivele Na]ionale ale României, Bucure[ti, 2004; România. Via]a
politic` în documente – 1950, edi]ie de documente îngrijit` de
Alesandru Du]u et al., Arhivele Na]ionale, Bucure[ti, 2002.
3. Arhivele Na]ionale Istorice Centrale, fond C.C. al P.C.R. –
Cancelarie, dosar 48/1956, f. 34 – 37.
4. Idem, dosar 48/1956, f. 34 – 36.
5. Idem, dosar 73/1956, f. 1.
6. Vezi anexele nr. 1, 2 [i 4.
7. În Nota respectiv` s-a precizat, printre altele:
„Arestarea militarilor [i persoanelor civile ce intr` în
nomenclatura Comitetului Central al Partidului Muncitoresc
Român se face pe baza aprob`rii procurorului militar
[i cu încuviin]area prealabil` a CC al PMR (subl.n.)”.
A.N.I.C, fond CC al PCR – Cancelarie, dosar 73/1956, f. 58. Vezi
anexa nr. 3.
8. A.N.I.C, fond CC al PCR – Cancelarie, dosar 46/1961, f. 3.
9. Idem, dosar 3/1972, f. 2 – 7.
10. General-locotenent (r.) ing. Tiberiu S. Urd`reanu, Jurnal 1978
– 1988, Bucure[ti, Editura Militar`, 2004, p. 76.
studii/documente
12 iulie 1956. Extrase din Protocolul nr. 26 al [edin]ei Biroului Politic al C.C. al P.M.R.
desf`[urate în ziua de 10 iulie 1956, referitoare la aprobarea
regulamentului de func]ionare al Direc]iei de Contrainforma]ii Militare
1306/1956
PROTOCOL no. 26
al [edin]ei Biroului Politic al CC al PMR
din 10 iulie 1956
Particip` la [edin]` tovar`[ii: Gh. Apostol, N. Ceau[escu, I.
Chi[inevschi, Chivu Stoica, M. Constantinescu, Al. Dr`ghici,
Gh. Gheorghiu-Dej, Al. Moghioro[, D. Coliu, L. R`utu, L.
S`l`jan, [t. Voitec.
Prezideaz` tov. Gh. Gheorghiu-Dej.
{edin]a începe la ora 10.
Ordinea de zi:
I. Cu privire la stabilirea normelor de procedur` în
raporturile cu caracter patrimonial dintre partid [i organele de
stat.
II. Unele probleme militare.
III. Cu privire la reprofilarea cursurilor [i [colilor de partid
de pe lâng` comitetele regionale de partid [i a cursului de
perfec]ionare de pe lâng` [coala superioar` de partid „{tefan
Gheorghiu”.
IV. Cu privire la programul [colii superioare de partid
„{tefan Gheorghiu” pe anii 1956 – 1959.
V. Cu privire la problemele ce vor fi discutate de Biroul
Politic al CC al PMR în trimestrul III 1956.
VI. Probleme curente.
În urma discu]iilor, Biroul Politic al CC al PMR hot`r`[te
urm`toarele:
I. Cu privire la stabilirea normelor de procedur` în
raporturile cu caracter patrimonial dintre partid [i organele de
stat.
Se aprob` proiectul de hot`râre al Biroului Politic al CC al
PMR privind stabilirea normelor de procedur` în raporturile cu
caracter patrimonial dintre partid [i organele de stat.
10 iulie 1956. Regulamentul de func]ionare
a Direc]iei de Contrainforma]ii Militare a Ministerului Afacerilor Interne
Strict secret
Document de importan]` deosebit`
Regulamentul de
func]ionare a Direc]iei de Contrainforma]ii Militare a
Ministerului Afacerilor Interne ale R.P.R.
I. Sarcinile organelor de contrainforma]ii militare
1. Asigur` securitatea Statului în forma]iunile Ministerului
For]elor Armate [i trupele Ministerului Afacerilor Interne ale
Republicii Populare Române.
2. Previn p`trunderea în comandamentele, unit`]ile [i
forma]iunile Ministerului For]elor Armate [i Ministerului
Afacerilor Interne ale Republicii Populare Române, a spionilor,
terori[tilor, diversioni[tilor [i a altor elemente du[m`noase.
3. Descoper`, aresteaz` [i înainteaz` organelor de justi]ie pe
spionii, terori[tii, diversioni[tii, tr`d`torii de patrie, precum [i pe
membrii organiza]iilor [i grup`rilor subversive [i
antidemocratice din forma]iunile Ministerului For]elor Armate
[i trupele Ministerului Afacerilor Interne, raportând despre
aceasta Ministerului Afacerilor Interne.
II. Cu privire la unele probleme militare.
Se aprob` proiectul de hot`râre al Biroului Politic al CC al
PMR privind unele probleme militare [i regulamentul de
func]ionare anexat la hot`râre. (Anexat la mapa special`). Mns.:
Nr. 2.
III. – V. (...)
VI. În urma discu]iilor, Biroul Politic al CC al PMR a mai
hot`rât:
1. – 5. (...)
6. Se aprob` eliberarea tov. Bogdan Iosif din func]ia de
vicepre[edinte al IRRCS [i numirea în aceast` func]ie a tov.
Buican Alexandru.
Prezidiul Consiliului de Mini[tri va lua m`suri în vederea
înt`ririi IRRCS cu cadre competente, recrutate din rândul
oamenilor de cultur` cunoscute în ]ar` [i str`in`tate.
IRRCS va trebui ajutat serios ca s` poat` face fa]` sarcinilor
de r`spundere privind înt`rirea rela]iilor culturale ale ]`rii
noastre cu alte state. De asemenea IRRCS va trebui s`-[i
îmbun`t`]easc` activitatea mai ales în direc]ia aducerii în ]ar` a
unor personalit`]i cu autoritate politic`, moral` [i cultural` în
]`rile lor, oameni cunoscu]i, care s` poat` contribui la înt`rirea
rela]iilor dintre poporul român [i popoarele respective.
7. Se stabile[te ca materialul privind m`surile pentru
îmbun`t`]irea muncii politice de mas` în rândul popula]iei de
na]ionalitate german` din RPR s` fie definitivat de Secretariatul
CC al PMR [i trimis organelor de partid [i de stat ca o hot`râre
a Biroului Politic al CC al PMR.
{edin]a s-a terminat la orele 13.30.
12.VII.1956
ss. Gheorghe Gheorghiu-Dej
Sursa: A.N.I.C., fond CC al PCR – Cancelarie, dosar 73/1956, f. 1, 6.
4. Întreaga activitate a organelor de contrainforma]ii trebuie
s` fie p`truns` de un înalt spirit de partid [i de nem`rginit
devotament fa]` de Partidul Muncitoresc Român [i Guvernul
Republicii Populare Române. Aceast` activitate trebuie s` fie
dus` în condi]iunile unei stricte respect`ri a legalit`]ii populare,
s` contribuie la înt`rirea disciplinei militare, la ridicarea
capacit`]ii de lupt` trupelor, s` nu admit` [tirbirea rolului [i
autorit`]ii comandan]ilor, [efilor militari [i a unit`]ilor de
comand`.
II. Drepturi [i \ndatoriri
5. Direc]ia de Contrainforma]ii Militare conduce,
îndrumeaz` [i controleaz` activitatea serviciilor, sec]iilor,
birourilor [i ofi]erilor de contrainforma]ii din forma]iunile
Ministerului For]elor Armate [i trupele Ministerului Afacerilor
Interne.
6. Pentru îndeplinirea sarcinilor încredin]ate, Direc]ia de
Contrainforma]ii Militare dispune de organe sau ofi]eri de
contrainforma]ii în toate marile unit`]i, unit`]ile [i institu]iile
Ministerului For]elor Armate [i trupele Ministerului Afacerilor
Interne, având urm`toarele drepturi [i îndatoriri:

a) s` recruteze în calitate de agen]i pe militarii sau angaja]ii
civili care lucreaz` în forma]iunile Ministerului For]elor Armate
[i trupele Ministerului Afacerilor Interne, dup` necesit`]ile
operative ale muncii.
Se interzice atragerea la colaborarea secret` sau urm`rirea
informativ` a persoanelor alese în organele de partid, organele
puterii populare, UTM [i cele sindicale. De asemenea, se
interzice efectuarea oric`ror chem`ri de militari [i angaja]i civili
sau legend`ri, în numele organelor de partid [i ale puterii
populare.
Pentru a asigura desf`[urarea în bune condi]iuni a muncii de
contrainforma]ii, la cererea organelor de contrainforma]ii,
organele politice [i de partid vor trasa sarcini unor membri de
partid s` ajute organele de contrainforma]ii în calitate de gazde
ale caselor de întâlniri [i conspirative, reziden]i; [i în cazuri
izolate, pentru îndeplinirea altor sarcini concrete în raport de
situa]ia creat`. Membrii de partid care lucreaz` în Ministerul
For]elor Armate [i în trupele Ministerului Afacerilor Interne, vor
primi aceast` îns`rcinare din partea membrului militar al
Consiliului Militar, [efului Direc]iei Politice sau [efului Sec]iei
Politice a e[alonului respectiv. Membrii de partid care sunt în
afara unit`]ilor Ministerului For]elor Armate [i trupelor
Ministerului Afacerilor Interne, vor primi aceste îns`rcin`ri din
partea primului secretar al comitetului regional sau raional de
partid.
În cazul când organele de contrainforma]ii constat` c` într-o
ac]iune pe care ei o urm`resc apare un membru de partid,
urm`rirea informativ` a acestuia se va putea efectua numai cu
încuviin]area prealabil` a conducerii organului politic din cadrul
e[alonului militar respectiv, pentru militarii [i civilii din cadrul
unit`]ilor militare.
b) S` ]in` eviden]a operativ` [i s` urm`reasc` activitatea
tuturor elementelor suspecte din marile unit`]i, unit`]ile [i
institu]iile Ministerului For]elor Armate [i ale trupelor
Ministerului Afacerilor Interne;
c) S` efectueze, prin organele tehnice de resort, controlul
secret al coresponden]ei persoanelor supravegheate de
organele de contrainforma]ii;
d) Prin organele speciale ale Ministerului Afacerilor Interne
s` controleze la nevoie coresponden]a militarilor în termen,
sergen]ilor, ofi]erilor [i angaja]ilor civili din forma]iunile
Ministerului For]elor Armate [i trupele Ministerului Afacerilor
Interne, în scopul descoperirii cauzelor care ar putea s`
influen]eze negativ asupra capacit`]ii de lupt` a trupelor [i s` ia
în consecin]` m`suri corespunz`toare;
e) S` convoace la organele de contrainfoma]ii, cu [tirea
comandan]ilor marilor unit`]i [i unit`]ilor respective, pe orice
militar sau angajat civil din forma]iunile Ministerului For]elor
Armate [i trupele Ministerului Afacerilor Interne, în scopuri
oficiale – pentru interogarea lor, efectuarea expertizelor etc.
Întâlnirile cu militarii [i angaja]ii civili în interesele muncii
operative (în vederea recrut`rii, pentru instruirea agen]ilor etc.)
se vor efectua f`r` [tirea comandan]ilor respectivi;
f) S` re]in` în stare de arest pe orice militar sau angajat civil
din forma]iunile Ministerului For]elor Armate [i trupele
Ministerului Afacerilor Interne, cu aprobarea procurorului
militar [i avizul prealabil al comandan]ilor respectivi, c`rora li se
va prezenta materialul cu expunerea învinuirilor ce se aduc
persoanelor ce urmeaz` a fi re]inute.
În caz de nevoie [i în scopul prevenirii unor ac]iuni criminale
preg`tite din timp, s` re]in` pentru cercet`ri pe oricare militar
sau angajat civil din forma]iunile Ministerului For]elor Armate [i
trupele Ministerului Afacerilor Interne, cu aprobarea
Procuraturii Militare, conform prevederilor Codului de
procedur` penal` a RPR [i cu avizul prealabil al comandantului
respectiv.
studii/documente
Arestarea militarilor [i angaja]ilor civili se face în baza
aprob`rii procurorului militar [i cu avizul prealabil al
comandan]ilor, dup` cum urmeaz`:
• pentru solda]i [i sergen]i în termen, cu avizul
comandan]ilor de brig`zi, divizii, corpuri de armat` [i alte
forma]iuni similare;
• pentru sergen]i-reangaja]i [i angaja]i-civili, cu avizul
comandan]ilor Regiunilor Militare (similari);
• pentru ofi]eri, cu aprobarea Ministrului For]elor Armate,
respectiv Ministrului Afacerilor Interne;
• pentru generali [i amirali, cu avizul Ministrului For]elor
Armate, respectiv Ministrului Afacerilor Interne.
În cazuri de infrac]iuni flagrante sau când exist` pericolul de
dispari]ie a celui în cauz`, re]inerea lui va putea fi efectuat` de
c`tre organele de contrainforma]ii, pe r`spunderea lor proprie [i
f`r` aprobarea prealabil` a e[aloanelor respective, urmând ca, în
termen de 24 ore din momentul re]inerii, s` întocmeasc` toate
formele de arestare prev`zute mai sus.
g) S` cear` de la organele de comand` competente
documentarea necesar`, care s` înlesneasc` ac]iunea de
urm`rire a unui militar sau angajat civil din forma]iunile
Ministerului For]elor Armate [i trupele Ministerului Afacerilor
Interne.
III. Subordonarea organelor [i personalului
de contrainforma]ii militare
7. Militarii [i angaja]ii civili care fac parte din organele de
contrainforma]ii se subordoneaz` [efilor lor pe linia Direc]iei de
Contrainforma]ii Militare.
Întreg efectivul de militari ce încadreaz` organele de
contrainforma]ii poart` uniforma armei în care-[i exercit`
activitatea [i este obligat s` respecte prevederile
Regulamentului serviciului interior, Regulamentul serviciului de
garnizoan` [i de gard` [i Regulamentul disciplinar ale For]elor
Armate ale RPR.
În cazul înc`lc`rii acestor regulamente, [efii respectivi ai
organelor de contrainforma]ii sunt obliga]i s` aplice vinova]ilor
m`surile disciplinare corespunz`toare, în limitele drepturilor ce
le-au fost acordate prin ordinul Ministrului Afacerilor Interne al
Republicii Populare Române No. 575 din 31.8.1955.
Atunci când abaterile s`vâr[ite de personalul organelor de
contrainforma]ii militare s-au produs în împrejur`rile prev`zute
la art. 52 al. a), c) [i d) din Regulamentul disciplinar al For]elor
Armate ale RPR, [efii garnizoanelor militare vor putea s`-[i
exercite fa]` de cei c`zu]i în vin` drepturile ce le sunt conferite
prin art. 52 [i 53 din Regulamentul disciplinar, la fel ca [i fa]` de
to]i ceilal]i militari ai For]elor Armate.
În scopul ridic`rii calific`rii profesionale a efectivului
operativ ce încadreaz` organele de contrainforma]ii militare,
[efii organelor respective de contrainforma]ii vor organiza în
mod sistematic cursuri pentru preg`tirea acestui personal.
Înv`]`mântul pentru însu[irea cuno[tin]elor militare de baz`
se va face de comun acord cu comandan]ii marilor unit`]i, în
cadrul organelor de contrainforma]ii militare, dup` un program
special întocmit, iar preg`tirea marxist-leninist` a ofi]erilor de
contrainforma]ii se va face în unit`]ile unde î[i duc munca,
conform programelor Direc]iei Superioare Politice a Armatei,
respectiv a Direc]iei Superioare Politice a trupelor MAI [i la fel
cu to]i ceilal]i ofi]eri.
IV. Rela]iuni de serviciu
8. Asupra tuturor cazurilor importante de activitate
du[m`noas` descoperite de organele de contrainforma]ii în
rândurile armatei, precum [i asupra lipsurilor grave constatate
studii/documente
în unit`]ile militare [i care afecteaz` capacitatea de lupt` a
trupelor, vor raporta regulat, dup` cum urmeaz`:
a) [eful Direc]iei de Contrainforma]ii Militare – Ministrului
Afacerilor Interne [i Ministrului For]elor Armate;
b) [eful Direc]iei de Contrainforma]ii Militare va informa
asupra celor de mai sus [i pe [eful Direc]iei Superioare Politice
a Armatei.
{efii organelor de contrainforma]ii militare informeaz` pe
comandan]ii [i membrii Consiliilor Militare ale Regiunilor,
comandamentele de arm`, precum [i pe comandan]ii marilor
unit`]i [i [efii organelor politice respective despre: rezultatele
ob]inute în lupta împotriva agenturii serviciilor de spionaj
imperialiste [i a elementelor contrarevolu]ionare strecurate
în rândurile armatei; despre semnal`rile primite asupra
manifest`rilor unor elemente contrarevolu]ionare strecurate
în rândul trupelor (tentative de tr`dare [i dezertare,
preg`tirea unor acte de diversiune [i teroare, difuzarea
materialelor cu caracter du[m`nos, precum [i despre alte
ac]iuni du[m`noase [i antistatale ce submineaz` capacitatea
de lupt` a trupelor).
Ofi]erii de contrainforma]ii din cadrul regimentelor,
batalioanelor, de la bordul navelor [i din alte forma]iuni ale
Ministerului For]elor Armate [i trupelor Ministerului Afacerilor
Interne informeaz` personal pe comandan]ii unit`]ilor
respective [i pe loc]iitorii politici ai acestora despre materialele
ce le de]in în leg`tur` cu inten]iile de dezertare a unor militari,
precum [i despre cazurile grave de înc`lcare a ordinei militare,
care prejudiciaz` capacitatea de lupt` a trupelor (condi]iile
proaste de paz` a armamentului [i tehnicii de lupt`, neajunsuri
în domeniul p`str`rii documentelor secrete [i în asigurarea
secretului militar, acte de neglijen]` [i proast` gospod`rire ce
produc daune statului, cazuri de descompunere a disciplinei
militare etc.).
Despre con]inutul materialelor informative ob]inute de
organele de contrainforma]ii [i care privesc pe unii ofi]eri, vor fi
informa]i dup` cum urmeaz`:
• despre ofi]erii superiori – comandan]ii regiunilor militare
[i superiorii acestora;
• despre ofi]erii inferiori – comandan]ii diviziilor, corpurilor
[i similarii lor;
• despre ofi]erii ce ocup` posturi de conducere în
comandamente [i state majore – comandan]ii marilor unit`]i
imediat superioare.
Organele de contrainforma]ii poart` r`spunderea pentru
exactitatea informa]iilor furnizate.
Atunci când organele de contrainforma]ii de]in asupra unor
militari materiale informative din care rezult` c` militarii
respectivi au avut unele manifest`ri negative izolate, [i dac` se
va constata c` aceste manifest`ri nu au un caracter sistematic [i
nu se produc cu premeditare [i în scopuri v`dit du[m`noase,
organele de comand` [i politice vor discuta cu cei în cauz`
l`murindu-i politice[te [i atr`gându-le aten]ia în leg`tur` cu
lipsurile constatate, iar dac` va fi cazul vor aplica sanc]iuni pe
linie de comand` [i de partid, respectiv UTM.
Comandan]ii regiunilor militare, membrii consiliilor militare
[i [efii organelor politice ale marilor unit`]i pot lua parte la
convoc`rile profesionale ale personalului ce încadreaz` organele
respective de contrainforma]ii militare.
Membrii consiliilor militare [i [efii organelor politice ale
marilor unit`]i au dreptul de control asupra întregii activit`]i a
organelor de contrainforma]ii militare.
{efii organelor de contrainforma]ii a marilor unit`]i sunt
obliga]i s` informeze pe [efii organelor politice respective
despre întreaga activitate contrainformativ` pe care o
desf`[oar`.
9. Comandan]ii ([efii) marilor unit`]i [i unit`]ilor vor asigura:
a) la primirea informa]iilor de la organul de contrainforma]ii
respectiv, luarea la timp a m`surilor corespunz`toare pentru
înl`turarea lipsuilor semnalate, f`r` a divulga sursa acestor
informa]ii;
b) p`strarea unei des`vâr[ite taine asupra informa]iilor cu
caracter secret;
c) de comun acord cu loc]iitorul politic, [eful sec]iei politice
sau membrul militar în Consiliul Militar, [eful Direc]iei Politice,
cât [i cu ofi]erul de contrainforma]ii sau [eful organului de
contrainforma]ii – luarea m`surilor celor mai potrivite [sic!] care
s` ajute activitatea contrainformativ`, în prevenirea sau
combaterea unei ac]iuni du[m`noase descoperite;
d) acordarea în toate situa]iile a întregului sprijin organelor
[i ofi]erilor de contrainforma]ii;
e) crearea condi]iilor de lucru corespunz`toare organelor de
contrainforma]ii, punându-le la dispozi]ie la timp mijloacele
materiale prev`zute de statele de organizare sau impuse de
situa]iuni deosebite.
V. Structura organizatoric`
10. Direc]ia de Contrainforma]ii Militare face parte din
Ministerul Afacerilor Interne [i este condus` de un [ef al
Direc]iei [i un num`r de trei loc]iitori ai acestuia.
[eful Direc]iei de Contrainforma]ii Militare se subordoneaz`
nemijlocit Ministrului Afacerilor Interne.
11. Pentru asigurarea muncii contrainformative pe teritoriu,
se creaz` organele de contrainforma]ii ar`tate mai jos:
• la regiunile militare – servicii de contrainforma]ii;
• la corpurile de armat` – sec]ii de contrainforma]ii;
• la divizii, brig`zi [i în garnizoanele militare – birouri de
contrainforma]ii;
• la regimente [i batalioane independente – ofi]eri de
contrainforma]ii.
12. Pentru paza aresturilor [i localurilor ocupate de c`tre
organele de contrainforma]ii, escortarea aresta]ilor [i urm`rirea
infractorilor disp`ru]i sau fugi]i, fiec`rui organ al Direc]iei de
Contrainforma]ii Militare i se pun la dispozi]ie dintre militarii
activi ai Ministerului For]elor Armate [i trupele Ministerului
Afacerilor Interne, urm`toarele subunit`]i:
a) pentru organele de contrainforma]ii ale brig`zilor,
diviziilor [i corpurilor de armat`, pân` la o grup` de pistolari;
b) pentru serviciile de contrainforma]ii de pe lâng` regiunile
militare, pân` la un pluton de pistolari.
În acest scop, Marele Stat Major – respectiv Direc]ia
General` a Trupelor MAI vor pune la dispozi]ia organelor de
contrainforma]ii în fiecare an, între 15 – 30 decembrie, efectivul
necesar dintre sergen]ii [i militarii în termen trecu]i în anul II de
instruc]ie.
M`suri organizatorice
13. Statele de organizare, încadrare [i înzestrare a Direc]iei
de Contrainforma]ii Militare se întocmesc precum urmeaz`:
a) pentru aparatul central al Direc]iei de Contrainforma]ii
Militare – de c`tre Ministerul Afacerilor Interne;
b) pentru organele de contrainforma]ii ale comandamentelor
de arm`, marilor unit`]i, unit`]ilor [i institu]iilor Ministerului
For]elor Armate, de c`tre Ministerul Afacerilor Interne
împreun` cu Ministerul For]elor Armate.
Statele de organizare, încadrare [i înzestrare se aprob` de
Consiliul de Mini[tri.
14. Drepturile materiale ale personalului care încadreaz`
organele de contrainforma]ii militare, conform statelor de
organizare, se asigur` dup` cum se arat` mai jos:
a) pentru personalul aparatului central, cât [i cel care

încadreaz` organele de contrainforma]ii militare din trupele
MAI – de c`tre Ministerul Afacerilor Interne;
b) pentru personalul care încadreaz` organele de
contrainforma]ii exterioare, de pe lâng` marile unit`]i, unit`]ile
[i institu]iile MFA – de c`tre Ministerul For]elor Armate.
Prin drepturi materiale se în]eleg:
• drepturile b`ne[ti, conform statelor de salarizare [i
prevederilor HCM cu privire la salarizarea ofi]erilor de securitate;
• drepturi de hran`;
• drepturi de echipament, conform normelor aprobate de
Consiliul de Mini[tri.
15. [În] Afar` de drepturile materiale enumerate la articolul
precedent, Ministerul For]elor Armate [i Ministerul Afacerilor
Interne vor asigura, în vederea bunei func]ion`ri a organelor de
contrainforma]ii:
• localuri de lucru corespunz`toare;
• locuin]e pentru cadre;
• mijloace de transport [i inventarul de birou, cât [i
rechizitele necesare, conform prevederilor statului de înzestrare
sau normelor uzuale.
EM 1 ex.
10.VII.1956
Sursa: A.N.I.C, fond CC al PCR – Cancelarie, dosar 73/1956, f. 59 – 68.
7 iunie 1956. Not` explicativ` referitoare
la modul de aplicare a regulamentului
de func]ionare a Direc]iei de Contrainforma]ii
Militare a Ministerului Afacerilor Interne,
care urma s` fie prezentat în [edin]a
Biroului Politic al C.C. al P.M.R.
din ziua de 10 iulie 1956.
COMITETUL CENTRAL
AL PARTIDULUI MUNICTORESC ROMÂN
Nr. [...] din [...]
Cu privire la regulamentul de func]ionare
a Direc]iei de contrainforma]ii militare
a Ministerului Afacerilor Interne
1. Biroul Politic al Comitetului Central al PMR aprob`
regulamentul de func]ionare a Direc]iei de contrainforma]ii
militare a Ministerului Afacerilor Interne.
2. Ministerul Afacerilor Interne va raporta Biroului Politic al
CC al PMR [i Prezidiului Consiliului de Mini[tri despre
activitatea Direc]iei de contrainforma]ii militare în ceea ce
prive[te descoperirea [i activitatea în comandamentele, unit`]ile
[i forma]iunile Ministerului For]elor Armate [i Ministerului
Afacerilor Interne, a elementelor contrarevolu]ionare [i altor
elemente du[m`noase.
How was adopted the Counter Information Direction Regulation
The author presents the document from "the special
paper case" of Central Committee Politburo and dis-
cussed in the meeting on 1956, July 10th: The
Regulation of the Counter Information Direction from
Ministry of Internal Affairs". That regulation was accom-
panied by an explicative note regarding the restrictions
studii/documente
17 decembrie 1956. Comunicare a Direc]iei
Treburilor
C.C. al P.M.R., adresat` lui Leontin S`l`jan,
ministrul For]elor Armate, referitoare la
aprobarea regulamentului de func]ionare al
Direc]iei de Contrainforma]ii Militare
în [edin]a Biroului Politic al C.C. al P.M.R.
desf`[urat` în ziua de 10 iulie 1956.
Mns.: predat personal tov. L[eontin] S[`l`jan] de c`tre tov.
[indescifrabil] la 17 XII [1]956.
STRICT SECRET
1306/II
17 decembrie [1]956
Tov. L. S`l`jan
V` comunic`m c` Biroul Politic al CC al PMR, în [edin]a
sa din 10 iulie a.c. a aprobat regulamentul de func]ionare al
Direc]iei C. I. Militare.
DIREC}IA TREBURILOR CC AL PMR
Sursa: A.N.I.C, fond CC al PCR – Cancelarie, dosar 73/1956, f. 7.
3. Urm`rirea informativ` a militarilor [i persoanelor civile
care lucreaz` în cadrul Ministerului For]elor Armate [i
Ministerului Afacerilor Interne [i fac parte din nomenclatura CC
al PMR, se face cu aprobarea prealabil` a Comitetului Central al
Partidului Muncitoresc Român.
4. Arestarea militarilor [i persoanelor civile ce intr` în
nomenclatura Comitetului Central al Partidului Muncitoresc
Român se face pe baza aprob`rii procurorului militar [i cu
încuviin]area prealabil` a CC al PMR.
5. În cadrul brig`zilor, diviziilor, garnizoanelor militare,
corpurilor de armat` [i regiunilor militare se vor crea organiza]ii
de partid [i organiza]ii de UTM din care vor face parte to]i
membrii de partid, respectiv ai UTM, care lucreaz` atât în
aparatul de contrainforma]ii din unit`]ile mai sus ar`tate, cât [i
din unit`]ile direct subordonate lor.
Organiza]iile de partid [i cele de UTM ar`tate mai sus, î[i vor
desf`[ura activitatea lor sub controlul [i îndrumarea [efilor
organelor politice ale marilor unit`]i unde î[i vor duce munca.
6. Ministrul For]elor Armate [i Ministrul Afacerilor Interne
vor lua m`surile necesare pentru îndeplinirea prevederilor
prezentei hot`râri.
7 iunie 1956
Sursa: A.N.I.C, fond CC al PCR – Cancelarie, dosar 73/1956, f. 58. u
applied to member of communist nomenclature in case
they were presumed to espionage in favor of a foreign
power. These could be watched and questioned by the
representatives of the above mentioned Direction only
with the explicit approval of Central Committee of
Romanian Labor Party.
studii/documente
Aritmetic` politic`
Albania [i Republica Popular` Chinez`
= 620 de milioane de oameni
T
itlul articolului este o parafraz` a
celor spuse de mare[alul Rodion
Malinovski ata[atului militar român
la Moscova despre declara]ia belicoas` a
Albaniei. Ea exprima profundul conflict
dintre Uniunea Sovietic` [i China, pentru
întâietate în lumea comunist`, declan[at
la sfâr[itul deceniului al [aselea al
secolului al XX-lea [i devenit public la
începutul anilor ’60.
România a urm`rit cu aten]ie geneza
[i evolu]ia acestui conflict, în care a v`zut
o posibilitate de a-[i spori autonomia fa]`
de Uniunea Sovietic`. Unul din canalele
de informare ale conducerii de la
Bucure[ti a fost [i ata[atura militar`. În
cele ce urmeaz` prezent`m o sintez` din
rapoartele ata[a]ilor militari, semnat` de
ministrul for]elor armate generalul Leontin
S`l`jan [i adresat` Comitetului Central
despre unele probleme interna]ionale,
inclusiv rela]iile externe ale României din
ultima parte a anului 1960.
A[a cum cititorii vor putea constata,
evantaiul problemelor este destul de larg,
dar principala problem` abordat` este
conflictul sovieto-chinez care a irumpt cu
putere în anul 1960. Beijingul [i Moscova
au încercat s` atrag` „partidele fr`]e[ti”
succesul fiind deplin în privin]a Albaniei,
Enver Hodja a hot`rât s` sprijine pozi]ia
Chinei, Tirana fiind nemul]umit` de
apropierea sovieto-iugoslav`. Din 1961,
! Colonel (r) dr. Petre OTU
Institutul pentru Studii Politice de Ap`rare [i Istorie Militar`
Albania a încetat s` mai participe efectiv
la activit`]ile Tratatului de la Var[ovia, iar
în septembrie 1968 s-a retras oficial din
organiza]ie.
În vara anului 1960, antagonismul
sovieto-chinez a devenit [i mai acut,
Hrusciov hot`rând la 16 iulie, retragerea
celor 1390 de exper]i sovietici afla]i în
China [i reducerea drastic` a livr`rilor de
echipamente [i m`rfuri prev`zute în
acordurile anterioare.
O nou` etap` a escalad`rii conflictului
s-a consumat la Bucure[ti, câteva zile
mai târziu. În perioada 20-25 iulie 1960 s-
a desf`[urat, la Bucure[ti, în noua sal` a
Palatului, Congresul al III-lea al Partidului
Muncitoresc Român. Reuniunea a marcat
o etap` semnificativ` în procesul de
distan]are a României de Uniunea
Sovietic`, deoarece a adoptat un
program ambi]ios de industrializare care
venea în contradic]ie cu planurile
integra]ioniste la nivelul CAER promovate
de Moscova.
Prezent la Congres, liderul sovietic
Nichita S. Hru[ciov a convocat, la 24
iunie 1960, o reuniune a reprezentan]ilor
partidelor comuniste [i muncitore[ti,
pus`, formal, sub pre[edin]ia lui
Gheorghe Gheorghiu-Dej, în calitate de
gazd`. Hru[ciov a dorit s` transforme
întâlnirea de la Bucure[ti în ceea ce
fusese, \n 1949, consf`tuirea
Cominformului în cadrul c`reia a fost
blamat` conducerea Iugoslaviei, în frunte
cu Tito. Atunci Gheorghe Gheorghiu-Dej
prezentase raportul. De data aceasta, cei
viza]i erau chinezii. Reprezentantul
Chinei populare, Pîn Cijen, a respins
acuza]iile, iar Dej, având în minte
experien]a din 1949, nu s-a al`turat
pozi]iei lui Hru[ciov. A cerut s` se pun`
cap`t disputelor publice, deoarece ele
d`unau lumii comuniste. Dând dovad` de
abilitate, Gheorghe Gheorghiu-Dej a
propus ca fiecare partid comunist s`
comunice Partidului Comunist Chinez în
mod direct pozi]ia sa. Argumentul invocat
pentru aceast` modalitate de ie[ire din
criz` a fost faptul c` Republica Popular`
Chinez` nu era reprezentat` de liderul
s`u Mao Tze Dun (Mao Zedong).
O nou` etap` a disputelor dintre
Uniunea Sovietic` [i China a avut loc în
timpul Conferin]ei interna]ionale a mi[c`rii
comuniste [i muncitore[ti de la Moscova
(11-12 noiembrie 1960). China a fost
discret sprjinit` de o serie de partide din
Asia [i, f`]i[, de Albania, a c`rei delega]ie
a plecat de la reuniune trântind u[a. De
aici [i tonul belicos al reprezentan]ilor
Tiranei, care le-au spus direct sovieticilor
c` ei împreun` cu tovar`[ii lor chinezi
sunt 620 de milioane de oameni.
De[i în timpul conferin]ei de la
Moscova s-a reu[it punerea în surdin` a
contradic]iilor, prin adoptarea principiului
unanimit`]ii gra]ie consult`rilor, ruptura nu
a putut fi oprit`, ea devenind oficial` în
iulie 1963.
În acest context, a[a cum rezult` din
rapoartele ata[atului militar, rela]iile
româno-chineze au fost în ultima parte a
anului 1960 destul de sc`zute. Începând
din anul 1961, ele s-au înc`lzit, rela]ia
Bucure[ti-Beijing devenind din ce în ce
mai strâns`.
Rapoartele ata[a]ilor militari arat`, de
asemenea, c` România începea s` se
deschid` c`tre exterior, inclusiv c`tre
]`rile occidentale, considerate inamicul
principal al „lag`rului socialist”.
Deschiderea României c`tre toate
azimuturile a continuat [i în anii urm`tori,
politica de autonomie fiind consfin]it` de
celebra Declara]ie din aprilie 1964,
cunoscut` [i sub sintagma, improprie de
altfel, de „Declara]ie de independen]`”.
 studii/documente
REPUBLICA POPULAR~ ROMÂN~
MINISTERUL FOR}ELOR ARMATE
MINISTRUL
14 decembrie 1960
Nr. T.A. 0011.492
Or. Bucure[ti
No.49/10.I.1961 Direc]ia Treburilor C.C. al P.M.R.
COMITETULUI CENTRAL
al
PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN

Prezint pe scurt unele probleme mai importante reie[ite din 2. Ata[atul nostru militar a fost invitat de ata[atul militar
rapoartele primite de la ata[a]ii no[tri militari în ultimele trei sovietic, generalul locotenent Vasiliev, cu care a discutat unele
luni. probleme privitor la atitudinea tovar`[ilor chinezi, de unde
rezult` urm`toarele aspecte mai importante:
I. Probleme referitoare la R.P. Chinez` – Rela]iile dintre Uniunea Sovietic` [i R. P. Chinez` devin tot
mai nesatisf`c`toare; nu se observ` nici o schimbare în politica
Referitor la activitatea [i atitudinea tovar`[ilor chinezi din Chinei. Tovar`[ii chinezi caut` s` g`seasc` noi argumente prin
ultimul timp, ata[atul nostru militar la Pekin raporteaz`: care s` justifice punctele lor de vedere.
1. Din discu]iile purtate cu [eful Sec]iei leg`turi externe a – Cultul personalit`]ii este puternic în rândul partidului.
armatei chineze, colonelul superior Ciu Ka-in, la 26.08.1960,
rezult` c`, în ultimul timp, în armata chinez` a fost promovat` o
nou` „mi[care pentru educarea militarilor în spiritul unui stil cât
mai bun în lupt`”.
Aceast` mi[care urm`re[te – dup` afirma]iile tovar`[ilor
chinezi – urm`toarele obiective (sau stiluri, cum le spun chinezii):
1. O linie politic` just` [i hot`rât`;
2. Un stil de perseveren]` în munc` [i modestie în munc`;
3. Folosirea unei strategii [i a unei tactici elastice [i
manevriere;
4. Unitate, încordare, seriozitate [i vioiciune.
Dup` afirma]iile colonelului superior Ciu Ka-in, aceast`
mi[care se impune, deoarece construc]ia armatei chineze se
desf`[oar` foarte rapid pe urm`toarele dou` linii:
a. Îmbun`t`]irea continu` a înzestr`rii tehnice a armatei,
pentru ridicarea capacit`]ii de lupt` a acesteia;
b. Realizarea construc]iei morale a armatei.
Pe „stilul 3 [i 4” se pune un accent deosebit, considerându-le
ca o sarcin` principal` pentru înt`rirea moral` [i construc]ia
modern` a armatei populare de eliberare [i afirmându-se c`
„soarta viitorului r`zboi o hot`r`[te omul [i nu arma”.
De asemenea, se are în vedere c`, în ultimii ani, cre[te
continuu num`rul militarilor, care nu au fost verifica]i în r`zboiul
revolu]ionar.
În afar` de problemele militare, colonelul superior Ciu Ka-in
a informat pe ata[atul nostru militar, despre m`surile economice
luate de conducerea Partidului Comunist Chinez în ultimul timp.
Au fost date o serie de cifre ale planului de perspectiv`,
explicându-i-se totodat` ata[atului nostru militar, cauzele
greut`]ilor actuale, în ce prive[te ridicarea nivelului de trai prin:
calamit`]i naturale [i cre[terea sim]itoare a cerin]elor
consumatorilor, ca urmare a înfiin]`rii comunelor populare. |n pagina 42: Manifest`ri prilejuite de aniversarea a 50 de ani de la
Ata[atul nostru militar raporteaz` c` tovar`[ii chinezi proclamarea Republicii Populare Chineze.
continu` s` explice popula]iei greut`]ile actuale, atât prin Mao Tze-Dun, \ntr-o ipostaz` drag` propagandei comuniste chineze.
cauzele de mai sus, cât [i prin obliga]iile mari de export în
schimbul ma[inilor necesare industrializ`rii [i mecaniz`rii – Dup` ce Uniunea Sovietic` a fost obligat` s`-[i retrag`
agriculturii. speciali[tii din China - circa 1.600 - (datorit` faptului c` nu mai
De asemenea, el raporteaz` c`: erau consulta]i), a început s` se imprime un spirit antisovietic în
– Se desf`[oar` o campanie pentru cultivarea modestiei în rândul maselor. Se observ` la popula]ie o atitudine de sfidare
ceea ce prive[te nivelul de trai, în rândul tineretului [i a cadrelor fa]` de personalul sovietic din China. Supravegherea din partea
tinere. |n pres` se public` regulat articole care subliniaz` chinezilor s-a intensificat.
modestia [i via]a cump`tat` dus` de cadrele [i militarii armatei – Conduc`torii de partid [i de stat, în toate ocaziile, caut` s`
populare în timpul r`zboiului revolu]ionar. manifeste o pozi]ie cât mai normal` în rela]iile cu Uniunea
– Se urm`re[te imprimarea în con[tiin]a maselor [i a cadrelor Sovietic`, vorbesc de unitatea lag`rului socialist în frunte cu
a ideii sprijinirii pe eforturile proprii [i a muncii din greu, f`r` Uniunea Sovietic`, dar aceast` atitudine a lor în prezent este
sprijin din afar` (în special dup` plecarea speciali[tilor sovietici). mult mai formal`.
studii/documente
– Tovar`[ii chinezi vorbesc tot mai pu]in de ajutorul acordat
lor de Uniunea Sovietic` în dezvoltarea industriei.
– Se observ` tendin]a de a-[i atribui rolul de centru al
mi[c`rii revolu]ionare, pe considerentul c` China este ]ara cu
popula]ia cea mai numeroas` de pe glob.
– În problema dezarm`rii, conducerea chinez` consider` c`
aceasta ar duce la sl`birea revolu]iei, a mi[c`rii revolu]ionare [i
a luptei de eliberare a popoarelor din sud-estul Asiei [i Africii [i
c` aceste popoare nu vor mai avea posibilitatea s` desf`[oare
lupta revolu]ionar` [i s` pun` mâna pe arme, în cazul c` s-ar
realiza dezarmarea.
Din relat`rile ata[atului nostru militar, cu ocazia anivers`rii a
15 ani de la zdrobirea Japoniei, în discursurile ]inute,
conduc`torii organelor puterii locale chineze au c`utat s`
diminueze rolul hot`râtor al Uniunii Sovietice în înfrângerea
militarismului japonez.
3. Ata[atul nostru militar mai raporteaz` unele observa]ii
personale, legate de atitudinea tovar`[ilor chinezi fa]` de unele
probleme actuale:
– Presa chinez` a relatat foarte pu]in despre sesiunea
Organiza]iei Na]iunilor Unite. Nu s-au f`cut comentarii oficiale.
– Se observ`, în ultimul timp, la tovar`[ii chinezi un spirit
na]ionalist [ovin (în unele cazuri, cu nuan]` antisovietic`), care
se reflect` într-o oarecare m`sur` în pres`, dar îndeosebi în
atitudinea necuviincioas` [i lipsit` de respect pe care o are în
ultimul timp personalul chinez fa]` de str`ini, în diferite ocazii.
– În ultimul timp, ofi]erii de la Sec]ia leg`turi externe au o
oarecare re]inere în discu]ii, evit` s`-[i spun` p`rerile personale
fa]` de unele probleme ce se pun în discu]ii, în schimb,
translatorii chinezi se învârt în jurul ata[a]ilor militari, c`utând
s` intercepteze discu]iile ce se duc de ace[tia.
Se observ` c` personalul chinez care deserve[te ambasada
noastr`, Biroul ata[atului militar [i agen]ia economic`,
urm`re[te cu aten]ie deosebit` activitatea ce se desf`[oar` în
cadrul oficiului nostru diplomatic.
Ata[atul nostru militar men]ioneaz` c`, pân` în prezent,
rela]iile lui cu Sec]ia leg`turi externe chinez` sunt normale. Pe
linia acestor rela]ii, el are în vedere indica]iile date de noi [i cele
ale tovar`[ului ambasador.
4. Directorul protocolului din Ministerul Afacerilor Externe
chinez a f`cut cunoscut îns`rcinatului nostru cu afaceri în China
c` ata[atul militar chinez la Bucure[ti ar fi trimis un raport din
care rezult` c`, în acest an, la noi în ]ar`, nu s-a dat aten]ia
cuvenit` s`rb`toririi Zilei armatei chineze.
Nu cunoa[tem elementele concrete care l-au nemul]umit pe
ata[atul militar chinez.
Men]ion`m c` ata[atul militar chinez s-a întors din concediu la
data de 10.07.1960. Imediat a f`cut o vizit` la Sec]ia leg`turi
externe. Toate cererile f`cute cu aceast` ocazie (inclusiv cele
referitoare la s`rb`torirea Zilei armatei populare chineze) i-au fost
satisf`cute. Nu a pus la dispozi]ia noastr` nici un fel de material
(articole, fotografii, expozi]ii etc.), cum au procedat al]i ata[a]i
militari prieteni. Nu a venit cu nici o propunere sau rug`minte
(nici chiar aluzie nu a f`cut) în ceea ce prive[te unele m`suri de
propagand` [i agita]ie legate de s`rb`torirea Zilei armatei
chineze. Totu[i, organele noastre, din proprie ini]iativ`, cu ocazia
acestei s`rb`tori au publicat un reportaj mare cu fotografii din
via]a armatei chineze în „Ap`rarea patriei”, înainte cu dou` zile, iar
în ziua respectiv`, un articol redac]ional despre armata chinez`,
tot în „Ap`rarea patriei”. La cocktailul dat de ata[atul militar au
participat to]i cei invita]i. Din partea conducerii au participat: 2
adjunc]i ai ministrului For]elor Armate, 2 adjunc]i ai ministrului
Afacerilor Interne, un adjunct al ministrului Afacerilor Externe [i
[eful Direc]iei Superioare Politice a Armatei.
De ziua armatei noastre, în China nu s-a publicat nimic în afar`
de telegrama adresat` ministrului For]elor Armate ale Republicii
Populare Române [i o scurt` informa]ie, cu privire la cocktailul
dat de ata[atul nostru militar. Nivelul la care tovar`[ii chinezi au
participat la cocktailul nostru la Pekin a fost: un loc]iitor al
ministrului Ap`r`rii, un loc]iitor al ministrului Afacerilor Externe
[i loc]iitorul [efului Direc]iei Superioare Politice a Armatei.
5. Urm`rind linia de atragere în jurul Chinei a popoarelor din
Asia, Africa [i America Latin`, guvernul chinez a invitat în R. P.
Chinez` numeroase delega]ii din aceste p`r]i ale lumii:
– La 27.09.1960, o delega]ie birmanez` (28 persoane) a
vizitat R.P. Chinez`. La 01.10.1960, a fost semnat [i acordul
privitor la frontiera chino-birmanez` cu care ocazie a fost invitat
în R.P. Chinez` primul ministru birmanez, U-Nu, [i [eful Marelui
stat major al armatei birmaneze, generalul Ne-Win. Ambilor li
s-a f`cut o primire foarte fastuoas` [i li s-a dat o mare aten]ie.
– La 25.09.1960, la invita]ia ministrului Ap`r`rii al R.P.
Chineze, a f`cut o vizit` în China o delega]ie militar` din
Republica Irak, condus` de generalul de brigad` Mahomed
Abdul Razzag. Delega]ia a r`mas în R.P. Chinez` aproape 3
s`pt`mâni [i a vizitat obiective militare, industriale [i agricole
din diferite provincii.
– De asemenea, a mai vizitat R. P. Chinez` o delega]ie din
Guineea, condus` de primul ministru, cu care a încheiat un tratat

de prietenie, un acord de colaborare tehnico-economic` [i un
acord pentru schimb de m`rfuri [i pl`]i; R.P. Chinez` a acordat
Guineei un credit nerambursabil de 100 de milioane de ruble.
6. În cadrul rela]iilor protocolar-diplomatice, la Pekin s-a
observat c` diploma]ii capitali[ti sunt tot mai interesa]i de
rela]iile actuale ale Chinei cu Uniunea Sovietic` [i celelalte ]`ri
socialiste [i tatoneaz` continuu pozi]ia reprezentan]ilor ]`rilor
socialiste fa]` de China. O asemenea tendin]` din partea
diploma]ilor capitali[ti s-a observat [i în alte ]`ri [i, de asemenea,
[i în ]ar` la noi.
II. Probleme referitoare la Turcia
1. În acest an, la recep]ia dat` de ambasadorul nostru la
Ankara, de ziua na]ional`, din partea autorit`ilor militare turce[ti
a fost o participare calitativ mai bun` decât în anii anteriori. Au
participat: ministrul de Interne (general de divizie),
comandantul marinei militare (amiral de corp) guvernatorul
Ankarei (general de divizie), [eful Sec]iei leg`turi externe
(colonel), 3 ofi]eri superiori, membri în Comitetul Unit`]ii
Na]ionale, [i al]i ofi]eri superiori.
Invita]ii turci au avut o comportare normal` [i atent`. Cei 3
membri din Comitetul Unit`]ii Na]ionale au mai r`mas înc` o or`
[i jum`tate dup` plecarea celorlal]i invita]i.
Aceea[i atitudine s-a constatat [i la recep]ia dat` de consulul
nostru general, la Istanbul. Au participat [i aici importante
personalit`]i militare: guvernatorul Istambulului (general
maior), [eful siguran]ei poli]iei din Istanbul (colonel), [eful
statului major al Centrului Militar Istanbul.
În discu]iile purtate, ace[tia s-au ar`tat amabili [i au f`cut
aprecieri pozitive fa]` de ]ara noastr`.
Generalul de divizie Tulga, guvernatorul Istanbulului, a
trimis, de 23 August, o telegram` de felicitare, pe adresa
Consulatului, aducând elogii ]`rii noastre [i înt`ririi prieteniei
dintre poporul nostru [i poporul turc.
2. În ultimul timp s-a putut constata o comportare mai
elastic` [i o aten]ie mai mare, fa]` de noi, [i din partea ata[a]ilor
militari turci acredita]i la Bucure[ti.
Men]ion`m c` în urma mi[c`rilor importante de cadre care
au avut loc în armata turc`, în ultima vreme, [i a trecerii în mas`
a unor ofi]eri în rezerv`, guvernul turc a retras la sfâr[itul lunii
august a.c. pe ata[atul aerian [i adjunctul s`u, în ideea de a
|n pagina 44, Pia]a
Central` din Tirana,
Albania
Liderul comunist albanez
Enver Hodja (st#nga)
studii/documente
mic[ora num`rul militarilor turci de la ambasada lor din
Bucure[ti. Cu toate acestea, la numai 3 s`pt`mâni, au cerut
consim]`mântul autorit`]ilor noastre pentru numirea unui ata[at
naval [i a unui ata[at adjunct aero la Bucure[ti, revenind la
num`rul anterior de militari. Ambasada Turciei a intervenit pe
lâng` Ministerul Afacerilor Externe pentru urgentarea primirii
consim]`mântului, cerere care le-a fost satisf`cut`. La 30.10.1960
ata[atul naval [i ata[atul adjunct aero, noi numi]i, au sosit în
Republica Popular` Român`.
Cu ocazia vizitelor de prezentare f`cute de ace[tia, atât la
Ministerul For]elor Armate, cât [i la ata[a]ii militari ai ]`rilor
prietene, s-a constatat, în comportarea lor, o nou` linie, mai
elastic`, de afi[are a inten]iei lor de a contribui la înt`rirea
rela]iilor dintre ]`rile noastre, a acordului lor fa]` de politica
preconizat` de guvernul nostru în Balcani, considerând-o
apropiat` de politica lui Atatürk, pe care ar urma-o guvernul
Gürsel.
Totodat`, s-a observat la ata[atul naval turc, interesul pentru
Constan]a (de[i nu [i-a exprimat înc` concret inten]iile).
Cu ocazia cocktailului dat de ata[atul militar turc la
14.11.1960 pentru prezentarea colegilor lui noi veni]i, atât acesta,
cât [i consilierul ambasadei au vorbit elogios despre modul cum
a fost primit` în Republica Popular` Român` delega]ia
economic` a Turciei.
III. Probleme referitoare la cocktailul dat de Ziua
For]elor Armate ale R.P.R.
Cu ocazia Zilei For]elor Armate ale R.P.R. s-au dat cocktailuri
la toate posturile unde avem ata[a]i militari. Cu aceast` ocazie,
în general s-a observat – fa]` de anii trecu]i – o aten]ie mai mare
din partea conducerii armatelor respective fa]` de s`rb`torirea
Zilei armatei noastre, prin participarea unui num`r mai mare de
persoane [i la un nivel calitativ mai ridicat, de[i cocktailurile au
fost preg`tite într-un cadru obi[nuit [i ceva mai restrâns fa]` de
anul trecut.
MOSCOVA: Au luat parte personalit`]i de seam` din
conducerea armatei sovietice, în frunte cu ministrul Ap`r`rii al
URSS, loc]iitorul ministrului Afacerilor Externe, numero[i
mare[ali, generali [i ofi]eri superiori din armata sovietic`.
În raport cu anii trecu]i, participarea din anul acesta a fost
mai calitativ` (pentru prima oar` particip` ministrul Ap`r`rii al
studii/documente
URSS la cocktailul dat cu ocazia Zilei Armatei Republicii
Populare Române).
PEKIN: din punct de vedere calitativ, participarea din
partea conducerii armatei chineze a fost mai slab` decât în anii
anteriori. De asemenea, în ceilal]i ani presa chinez` cerea
articole [i materiale referitoare la ziua armatei noastre cu circa
10-15 zile înainte. În acest an, tovar`[ii chinezi nu au solicitat
asemenea materiale.
Ata[atul nostru militar raporteaz` c` tovar`[ii chinezi au
dat unele semne dup` care nu le-a convenit faptul c` la cocktail
nu s-au ]inut cuvânt`ri, ca în anii trecu]i.
LA PRAGA, BUDAPESTA, VAR{OVIA, BERLIN, au luat
parte la cocktailul dat de ata[a]ii no[tri militari, mini[trii
Ap`r`rii Na]ionale [i alte personalit`]i marcante din
conducerea armatelor respective.
La Praga, se remarc` aten]ia deosebit` a ministrului
Ap`r`rii, care a r`mas cu so]ia pân` la orele 23,00. Tot în
Republica Socialist` Cehoslovac`, cu ocazia Zilei Armatei
Republicii Politicii Populare Române, ata[atul nostru militar, la
invita]ia Sec]iei leg`turi externe a armatei cehoslovace, a vizitat
Regimentul de Tancuri Ostrava, unde a vorbit în fa]a ofi]erilor,
subofi]erilor [i osta[ilor despre prietenia româno-cehoslovac`
[i despre participarea armatei române la eliberarea
Cehoslovaciei.
În Ungaria, în cinstea Zilei For]elor Armate ale Republicii
Populare Române, a fost deschis` o expozi]ie, precedat` de o
conferin]` [i de proiec]ia a 4 filme documentare române[ti, la
care a fost o important` participare (800 de ofi]eri cu familiile),
f`cându-se aprecieri elogioase la adresa Republicii Populare
Române [i a armatei noastre.
{i în ]`rile capitaliste, participarea la cocktailurile date de
ata[a]ii no[tri militari a fost la un nivel calitativ mai ridicat din
partea oficialit`]ilor militare [i civile fa]` de anii trecu]i.
Îndeosebi, o participare mai bun` atât calitativ cât [i cantitativ, s-
a observat la Londra, unde au participat [eful Direc]iei Informa]ii
a trupelor de uscat (general), [eful Direc]iei Informa]ii a marinei
(amiral), [eful Sec]iei leg`turi externe a avia]iei (colonel) [i al]i
generali [i ofi]eri superiori din armata britanic`. De asemenea,
la Roma, în raport cu anii trecu]i a fost o participare mai bun`.
Ata[atul nostru militar raporteaz` c` participarea oficialit`]ilor
militare italiene [i a ata[a]ilor militari capitali[ti a fost mai bun`
decât la ceilal]i ata[a]i militari prieteni care au dat cocktailuri de
ziua armatei lor, în aceea[i perioad`.
La Ankara, s-a constatat, în acest an, o participare mult mai
calitativ` fa]` de anii trecu]i. Printre participan]i a fost
generalul de divizie Kiziloglu, ministrul Afacerilor Interne,
amiralul de corp Zeki Ozeak, comandantul For]elor Maritime
Militare [i [eful secretariatului Marelui Stat Major.
În Statele Unite ale Americii, participarea autorit`]ilor
militare americane de ziua for]elor noastre armate a fost
oarecum calitativ mai bun` în raport cu cea de anul trecut.
O aten]ie deosebit` s-a observat din partea ]`rilor din
Orient. La Bagdad, a participat personal generalul Kasem,
primul ministru [i ministrul Ap`r`rii, [eful Marelui Stat Major,
Political arithmetic. Albania and Popular Republic of China equal 620 millions of people!
The title of the article is a paraphrase of Marshall Rodion
Malinovski words to Romanian military attaché in Moscow
regarding the Albania aggressive declaration. It showed the
deepness of the conflict between Soviet Union and China, for
priority in the communist world. The issued between them,
opened at the end of the sixth decade of the twentieth centu-
ry, became public at the beginning of the '60. Romania
watched very closely the genesis and the evolution of this
comandantul For]elor Aeriene Militare [i un mare num`r de
generali [i ofi]eri superiori din conducerea armatei irakiene.
La Cairo, au participat 9 generali [i 15 ofi]eri superiori din
Armata Republicii Arabe Unite.
La Belgrad, de asemenea, au participat 9 generali (dintre
care 4 generali colonei, [efi de direc]ii din Marele Stat Major)
[i 17 ofi]eri iugoslavi.
O situa]ie oarecum deosebit` fa]` de celelalte state
capitaliste s-a constatat în Fran]a. În acest an, participarea
militarilor francezi (care, în fond, au reprezentat pozi]ia
oficial`) la coctailul dat de ata[atul nostru militar, a fost la un
nivel mai sc`zut fa]` de ceilal]i ani. Ca persoane oficiale au
participat doar 5 ofi]eri din serviciul de informa]ii (cel mai mare
în grad fiind un maior).
IV. Dintr-un raport al ata[atului nostru militar la Moscova
au rezultat urm`toarele:
La cocktailul dat la 25.10.1960 în cinstea Zilei For]elor
Armate ale Republicii Populare Române, ministrul Ap`r`rii al
URSS i-a relatat c` dup` cel de-al doilea r`zboi mondial nu a
reu[it s` viziteze Republica Popuar` Român`. Dup` ce ata[atul
militar a enumerat realiz`rile mai importante ob]inute de
R.P.R., ministrul Ap`r`rii al URSS a afirmat c` a dorit s` vin` în
R.P.R. cu delega]ia care a participat la s`rb`torirea celei de-a
15-a anivers`ri a eliber`rii României, îns` nu a avut aceast`
posibilitate, deoarece în acest timp a fost inclus într-o delega]ie
condus` de tovar`[ul N.S. Hru[ciov, ce urma s` viziteze ]`rile
scandinave. Când s-a renun]at la aceast` vizit` era prea târziu.
De asemenea, ministrul Ap`r`rii al URSS i-a mai relatat
ata[atului nostru militar c`, cu ocazia mesei date - cu câteva zile
înainte - în cinstea delega]iilor militare ale ]`rilor participante la
Tratatul de la Var[ovia, el a afirmat, printre altele - în toastul
]inut - c` „în unele ]`ri anumite lucruri se schimb`”. Fa]` de
aceast` afirma]ie a mare[alului Malinovski, [eful Marelui Stat
Major al armatei albaneze [i reprezentantul permanent al
Albaniei în Comandamentul Unit au ridicat obiec]iuni.
În continuare, mare[alul Malinovski a relatat ata[atului
nostru militar despre pozi]ia delega]iei de partid albaneze fa]`
de problema coexisten]ei pa[nice (cu ocazia consf`tuirii de la
Bucure[ti), cât [i despre faptul c`, în prezent, albanezii afirm`
c` „împreun` cu R.P. Chinez`, ei au o popula]ie de 620 de
milioane”.
Ministrul Ap`r`rii al URSS a mai ar`tat, privitor la
conducerea de partid [i de stat din R.P. Albania, c` mai sunt
unii conduc`tori care în]eleg just problemele, printre care se
afl` [i ministrul Ap`r`rii Na]ionale, generalul colonel Bekir
Balluku.
MINISTRUL FOR}ELOR ARMATE ALE R.P.R.
General de armat`
Leontin S`l`jan
Sursa: Arhivele Na]ionale Istorice Centrale, Fond CC al PCR,
Cancelarie, dosar nr. 94/196 u
conflict, in which she saw a possibility to increase the
autonomy towards Soviet Union. The military attaché was
one of the channel of information for the Bucharest leaders.
The author presents a synthesis of the military attaches
reports, signed by the minister of defense, general Leontin
Salajan and addressed to Central Committee about the inter-
national issues, including Romania external relations from
the end of the year 1960.

1960
Disiden]` rom#neasc`
\n blocul comunist
S
itua]ia României în cadrul lag`rului
comunist este analizat`, ast`zi, prin
studierea evolu]iei a dou`
organisme interna]ionale: Consiliul de
Ajutor Economic Reciproc (C.A.E.R.) 1 [i
Tratatul de la Var[ovia. Practic, rela]iile
României cu toate celelalte ]`ri „surori” [i
cu Uniunea Sovietic`, puterea
hegemon`, se reg`sesc în cea mai mare
m`sur` în interac]iunile existente în
cadrul celor dou` structuri regionale.
În prima faz` a activit`]ii României în
C.A.E.R., caracteristica de baz` a
acesteia este atitudinea de supunere a
autorit`]ilor de la Bucure[ti fa]` de
hot`rârile Consiliului, inofensive de altfel,
atât timp cât acestea r`mâneau la nivel
de recomand`ri. A doua etap` este
delimitat` de anii 1958-1959 când, în
cadrul comisiilor C.A.E.R., în premier`,
reprezentan]ii României „fac divergen]e”,
ajungându-se pân` acolo încât, uneori,
se refuz` semnarea unor rezolu]ii
adoptate în „comun” cu restul statelor
membre. Opozi]ia în cre[tere a României
fa]` de încerc`rile de a da C.A.E.R. alt`
Consiliul Na]ional pentru Studierea Arhivelor Securit`]ii
destina]ie decât aceea pentru care
fusese creat în 1949 – ajutorul reciproc
[i coordonarea rela]iilor comerciale între
]`rile comuniste – va înregistra maximum
de intensitate în anii 1963-1964,
”
Opozi]ia \n cre[tere a
Rom#niei fa]` de
\ncerc`rile de a da
C.A.E.R. alt` destina]ie
dec#t aceea pentru care
fusese creat \n 1949, va
\nregistra un maximum
de intensitate \n anii
” comunist` de la Bucure[ti era convins`
1963-1964.
prelungindu-se apoi, dar cu accente mult
mai pu]in stridente, [i dup` 1965.
Retragerea trupelor sovietice din
România (1958) a avut anumite implica]ii
atât asupra pozi]iei române[ti în
studii/documente
! Dr. Liviu }~RANU
C.A.E.R., cât [i \n ceea ce prive[te
rela]iile economice [i posibilit`]ile de
dezvoltare ale industriei 2. Este ilustrativ,
în acest sens, faptul c` o semnificativ`
parte a comer]ului exterior românesc s-a
reorientat dup` 1959 c`tre Vest 3.
Aceasta era consecin]a logic` a
importului masiv de echipament
industrial – ma[ini [i utilaje, importate din
cele mai dezvoltate ]`ri occidentale 4,
fapt posibil dup` ce, în plan politic [i
economic, disp`ruse acel factor de
presiune [i nesiguran]` reprezentat de
armata sovietic`. Totodat`, conducerea
c` era o obliga]ie interna]ionalist`
sprijinul dat de C.A.E.R. pentru
modernizare [i ob]inerea de tehnologie
sau investi]ii. Dup` 1960, U.R.S.S.
schimb` strategia de dezvoltare, de la
accentul pus pe industriile din grupa A se
trece la „specializarea economiilor” [i
„diviziunea socialist` interna]ional` a
muncii”, realizate pe întregul bloc [i în
fiecare ]ar` în parte. Datorit` acestor
schimb`ri, ajutorul [i sus]inerea promise
O sesiune a CAER,
desf`[urat` la
Bucure[ti, la Hotelul
militar „Haiducului”,
noiembrie 1980.
studii/documente
pentru dezvoltarea industriei române[ti
au fost retrase de c`tre ]`rile C.A.E.R.
Primele tensiuni importante s-au
înregistrat în domeniul specializ`rii
industriale [i s-au consumat în cadrul
lucr`rilor comisiilor C.A.E.R., începând
cu anul 1959.
Consf`tuirea partidelor comuniste [i
muncitore[ti din februarie 1960, de la
Moscova, a constituit îns` unul din
momentele în care opozi]ia româneasc`
fa]` de ideea specializ`rii s-a manifestat
plenar. Subiectul oficial al discu]iilor era
legat de un schimb de experien]` privind
dezvoltarea agriculturii în statele
comuniste.
La întâlnirea preliminar` avut` cu
N.S. Hru[ciov, delega]ia româneasc`, în
frunte cu Gh. Gheorghiu-Dej, a solicitat
sprijinul Moscovei în aprovizionarea cu
minereu de fier, oferindu-se chiar s`
contribuie la extragerea acestuia. Dac`
România venise doar cu aceast`
solicitare, celelalte ]`ri au înaintat
Kremlinului adev`rate liste de m`rfuri
sau credite de care aveau nevoie
economiile lor. Toate acestea se
întâmplau, dup` Gh. Gheorghiu-Dej,
„pentru c` majoritatea ]`rilor care merg
în Uniunea Sovietic` cer credite, nu pot
sta singure în picioare”. Exemplul
Bulgariei era unul des invocat, chiar [i de
liderul sovietic care îi acuza pe
conduc`torii de la Sofia c` au dezvoltat
economia în salturi, ceea ce a condus la
o situa]ie de criz`. N.S. Hru[ciov, în
discu]iile preliminare cu delega]ii români,
a sus]inut ideea dezvolt`rii propor]ionale
[i echilibrate a economiei 5.
În timpul lucr`rilor Consf`tuirii, din
cuvânt`rile [efilor de delega]ii reie[ea,
pentru reprezentan]ii români, c` aproape
toate ]`rile C.A.E.R. î[i propuseser`
„sarcini nereale”: mic[orarea suprafe]elor
cultivate cu cereale [i cre[terea doar a
celor cu plante tehnice, mult mai
rentabile. O serie de delega]i (cehii [i
germanii mai ales) au insistat foarte mult
pe ideea specializ`rii, îndeosebi în
agricultur`, ceea ce i-a luat oarecum prin
surprindere pe reprezentan]ii români.
„Ne-a l`sat impresia, convingerea [i
chiar unii dintre tovar`[ii no[tri spuneau
c` rezult` c` ei s-au în]eles dinainte în
aceast` problem`”, ar`ta Gh. Gheorghiu-
Dej, ulterior, într-o [edin]` a Biroului
Politic din februarie 1960 6. Bulgaria, de[i
a restrâns suprafa]a cultivat` cu cereale,
î[i propunea s` continue acest proces
pentru a favoriza cultura legumelor [i a
zarzavaturilor, produse pe care urma s`
le vând` în toate statele C.A.E.R.
Cehoslovacia [i R.D.G. puneau un
accent deosebit pe zootehnie, sus]inând
c` „au condi]ii excelente” pentru
dezvoltarea acestui sector, dar le lipsea
tocmai ceea ce era mai important –
furajele. Solu]ia era aceea pe care o
aplica Danemarca, statul european cu
cel mai dezvoltat sector zootehnic, de a
le importa din diverse ]`ri. Printre
acestea era men]ionat` în discu]iile
dintre delega]i [i România.
Reprezentan]ii români au fost irita]i,
în plus, de faptul c` liderul est-german
Walter Ulbricht, în discursul s`u,
referindu-se la specializarea în domeniul
produc]iei de ma[ini agricole, a cerut s`
se ]in` seama de tradi]ia pe care o au
unele ]`ri, în acest domeniu, celelalte
realizând ma[ini de proast` calitate:
„Dac` noi am renun]at la tractorul de tip
mijlociu, ce ne facem cu tractorul din
România, c`ruia îi lipse[te ridic`torul
hidraulic [i nu este o ma[in` bun`”.
Având al`turi un pre[edinte de colhoz
din propria ]ar`, conduc`torul est-
german a sus]inut c` cei care conduc
unit`]ile agricole [tiu s`-[i
gospod`reasc` resursele [i, de
aceea, vor ma[ini bune nu ca cele
din România 7.
Gh. Gheorghiu-Dej ar`ta, mai târziu,
c` ceea ce se putuse în]elege din
raportul lui Walter Ulbricht era c`
România devenise o piedic` în
dezvoltarea Germaniei de est, cu toate
c` nici un colhoz din aceast` ]ar` nu
v`zuse tractor românesc. Se ar`ta,
astfel, c` est-germanii au în]eles s`
porneasc` pe calea specializ`rii în
construc]iile de ma[ini, pe care al]ii nu
sunt în stare s` le fac`. Raportul liderului
est-german a fost singurul în care s-a
f`cut referire direct` la România, restul
prezent`rilor ocupându-se insistent de
problema specializ`rii, dar cu trimiteri
indirecte [i la pozi]ia Bucure[tiului. În
esen]`, se urm`rea crearea a dou`
grupe de ]`ri specializate, una pentru
produc]ia agricol` vegetal`, iar cealalt`
doar pentru cre[terea animalelor.
România urma a fi situat` în prima
grup`, pentru a asigura necesarul de
cereale, furaje [i oleaginoase statelor
specializate în produc]ia animal`.
În expunerea sa îns`, Gh.
Gheorghiu-Dej a evitat cuvântul
specializare, a men]ionat câteva cifre
modeste de plan pentru dezvoltarea
agriculturii române[ti [i a ar`tat c` vor fi
m`rite suprafe]ele cultivate cu cereale,
dar [i cu diverse plante tehnice,
restrângând importul de produse
agricole. Raportul a fost ascultat cu mare
aten]ie de to]i delega]ii, iar sovieticii
puteau fi v`zu]i cum zâmbeau la cele
spuse de conduc`torul P.M.R.
În discursul s`u, N.S. Hru[ciov a
vorbit despre subiectul s`u preferat,
porumbul de siloz, despre rezultatele
bune pe care le-au ob]inut, în acest
domeniu, Germania de Est [i Ungaria.
Nu a sc`pat prilejul s` sublinieze c`,
„f`r` cârna]i, nu poate fi comunism”,
referindu-se la faptul c` unele ]`ri î[i
reduc suprafe]ele cultivate cu grâu,
cerând ca altele, precum România sau
URSS, s` suplineasc` necesarul lor
intern. „Nu mai veni]i la noi cu cereri de
cereale. Nu o s` v` putem da [i atunci o
s` fim pu[i în situa]ia de a v` refuza”, le-
a precizat liderul sovietic celorlal]i
membri C.A.E.R. În leg`tur` cu acest
organism, el a ar`tat c` sunt ]`ri care se
adreseaz` Consiliului pentru a stabili
m`suri în domeniul specializ`rii. „Hai s`
ne în]elegem, s` nu transform`m
C.A.E.R.-ul într-o sperietoare pentru unul
sau altul. Aceasta este o asocia]ie
benevol` care nu poate obliga pe nimeni
s` fac` un lucru sau altul”, a r`sunat
îndemnul lui N.S. Hru[ciov.
Urmând la cuvânt, J. Kadar a vorbit
despre specializare, propunând trei
lucruri: C.A.E.R. s` stabileasc`
suprafe]ele care urmau a fi plantate cu
vii, s` stabileasc` specializarea în
domeniul construc]iei de ma[ini agricole,
]inându-se seama de tradi]ia fiec`rei ]`ri
în aceast` ramur` [i, în fine, cum s`
decurg` desfacerea m`rfurilor pe pia]a
capitalist`.
Reprezentan]ii Cehoslovaciei au
reiterat necesitatea specializ`rii [i au
introdus acest aspect în proiectul de
comunicat ce urma a fi dat publicit`]ii la
încheierea consf`tuirii. În timpul
dezbaterii acestuia, în cadrul
Secretariatului C.A.E.R., reprezentan]ii
români, îndeosebi Alexandru
Bârl`deanu, s-au pronun]at împotriva
specializ`rii, invocând [i faptul c`
aceast` problem` nu figura pe ordinea
de zi. Pe aceasta nu era men]ionat decât
punctul referitor la „descoperirea
rezervelor în fiecare ]ar` pentru a
ridica nivelul de trai al poporului”,
chiar [i problema cu diviziunea
socialist` interna]ional` a muncii
fusese scoas`.
În cadrul Secretariatului C.A.E.R.
s-au purtat cele mai aprige dispute pe
tema specializ`rii în agricultur`.
Replica româneasc` a fost preg`tit` de
trei reprezentan]i ai României: Al.
Bârl`deanu, {tefan Voicu [i N. Vrejb`.
Textul acesteia, pe care îl prezent`m \n
continuare, nu ne permite s` identific`m
pe cel care a sus]inut efectiv discursul,
dar e probabil ca acesta s` fi fost, având
în vedere pozi]ia politic` a fiec`ruia, Al.
Bârl`deanu sau {tefan Voicu.
Opozi]ia româneasc` a avut
efectul scontat, blocând, pentru scurt
timp, ini]iativele în favoarea trecerii la
specializarea în agricultur`,
în cadrul C.A.E.R.
 studii/documente
Discursul reprezentantului român în cadrul Secretariatului C.A.E.R.
în timpul
Consf`tuirii Partidelor Comuniste [i Muncitore[ti de la Moscova (februarie 1960)
8

Printre rapoartele interesante, prezentate ast`zi, privind
diverse aspecte din agricultur`, am ascultat [i o comunicare a
9
tov. Simunek , care ridic` unele probleme economice de rela]ii
între ]`rile noastre în domeniul produc]iei agricole.
O serie de date, despre care a vorbit tov. Simunek, probabil
merit` o cunoa[tere mai detailat`, ca o experien]` care poate s`
ne fie util` [i nou` – cum ar fi problema gospod`ririi apelor, a
m`surilor pentru m`rirea fertilit`]ii solului [i altele.
De asemenea, g`sesc întemeiate propunerile privind
necesitatea schimbului de experien]` [i a coordon`rii sfor]`rilor
privitoare la produc]ia unor chimicale pentru agricultur`, a unor
ma[ini pentru amelior`ri funciare etc.
Afar` de aceasta îns`, tov. Simunek a vorbit [i de necesitatea
unei „specializ`ri” între agriculturile ]`rilor noastre, propunând
C.A.E.R.-ului s` fie îns`rcinat cu elaborarea m`surilor concrete
de specializare, sprijinindu-se în aceast` propunere pe
expunerea f`cut` ieri de tov. Novotny. Aceea[i idee de
„specializare” a fost amintit` [i în expunerile tov. Jivkov, Kadar [i
Ulbricht.
Întrucât tov. Simunek a readus aceast` problem` în discu]ia
[edin]ei noastre de azi, da]i-mi voie, exprimând punctul de
vedere al delega]iei R.P.R., s` aduc, pe scurt, câteva
considerente ale noastre privitoare la aceast` problem`.
Trebuie amintit c` ideea „specializ`rii a ap`rut pentru prima
dat` la sesiunea C.A.E.R.-ului din aprilie 1959, fiind ridicat` de
delega]iile ceh` [i german`. În acel moment, sesiunea a
considerat c` problema nu este studiat` [i a îns`rcinat comisia
de agricultur` s` studieze considerentele principiale privind
specializarea agriculturii. Ideea a reap`rut din nou la sesiunea
din decembrie 1959 a C.A.E.R.-ului, înainte ca elaborarea
considerentelor principiale s` fi fost f`cut`. Din nou, sesiunea a
reconfirmat hot`rârea sa precedent`.
Acum, aceea[i idee reapare la nivelul Conferin]ei de azi.
Prezentat` în aceast` form` general`, ideea „specializ`rii” în
agricultur` este, pentru noi, înc` un lucru nebulos [i neclar. Care
sunt argumentele care fac necesar` „specializarea” [i ce scop se
urm`re[te?
Ni se spune c` specializarea va aduce o diviziune ra]ional` a
muncii în agricultur`, ca [i în industrie, [i o
reducere a pre]ului de cost.
Extinderea în domeniul agriculturii a
considerentelor de specializare valabile – [i
aceasta într-o anumit` m`sur` – în industrie o
consider`m cu totul mecanic`. Ea nu ]ine seama
de caracteristicile cu totul specifice ale
agriculturii – de faptul c` produc]ia agricol` este
legat` de condi]iile de sol [i clim`, de
interdependen]a între diversele culturi vegetale
– de asolamente [i de faptul c` agricultura
trebuie s` satisfac`, în primul rând, nevoile
alimentare complexe [i crescânde ale popula]iei.
Produc]ia în „serie lung`”, care ieftine[te
pre]ul de cost în industrie, nu se aplic` aidoma
în agricultur`. Într-adev`r, nu se poate deloc
afirma c` produc]ia de floarea soarelui pe
800.000 ha e mai rentabil` decât pe 400.000 ha –
rentabilitatea e aici determinat` de al]i factori.
De pild`, noi suntem convin[i c` produc]ia de
grâu în C.S.R. [Cehoslovacia, n.n.] cu 25 q. pe ha
este mai rentabil` în C.S.R. decât în R.P.R. – cu
toate c` suprafa]a de grâu din C.S.R. este de 5-6
ori mai mic` decât la noi. Dore[te C.S.R., pentru Participan]ilor la sesiunea CAER (noiembrie 1980) li se prezint`, la Uzina de
aceste considerente, s` se „specializeze” în
produc]ia de grâu?
De asemenea, ideea raion`rii [i zon`rii produc]iei agricole
în interiorul fiec`rei ]`ri – de care ne ocup`m cu to]ii [i care înc`
prezint` atâtea dificult`]i – nu poate deloc servi drept exemplu
pentru o specializare pe plan interna]ional.
Dup` noi, sarcina fundamental` în domeniul agriculturii este
dezvoltarea ei cât mai complet`, cât mai multilateral` – pe baza
condi]iilor naturale [i economice din fiecare ]ar` – cu o ra]ional`
îmbinare a diverselor ramuri; este folosirea tuturor rezervelor
ce exist` în agricultura fiec`rei ]`ri, în primul rând în ceea ce
prive[te ridicarea produc]iei, a productivit`]ii [i reducerea
pre]ului de cost.
A[a în]elegem noi specializarea, [i din acest punct de
vedere a]i avut ocazia s` asculta]i, ieri, din expunerea tov. Gh.
Gheorghiu-Dej mai concret, cum se orienteaz` P.M.R. s`
dezvolte [i s` specializeze agricultura ]`rii noastre.
Aceast` dezvoltare, f`r` îndoial`, va face posibil` o mai
adânc` [i multilateral` colaborare între ]`ri. Prin m`rirea
produc]iei vor apare [i posibilit`]i sporite de schimb [i de
satisfacere a necesit`]ilor reciproce.
În acest sens, noi salut`m orice fel de specializare pe care
vreo ]ar` prieten`, sau mai multe, în în]elegere între ele, se
orienteaz` s` o dea agriculturii lor.
Dac` îns` prin specializare se în]elege ca o ]ar` s`-[i
restrâng` sau s` nu-[i dezvolte o ramur` de produc]ie agricol`,
de[i are condi]iile necesare sau consider` c` îi este mai avantajos
s-o men]in` sau s-o dezvolte – noi suntem împotriva unei astfel
de „specializ`ri”, deoarece duce la restrângerea for]elor de
produc]ie [i nefolosirea rezervelor existente, în numele unui
principiu care poate fi avantajos pentru unii, dezavantajos pentru
al]ii. De pild`, dac` R.D.G. consider` avantajos s` dezvolte o
anumit` produc]ie de legume, noi nu vedem nimic r`u în aceasta
[i nu avem nimic împotriv`, de[i am putea livra din R.P.R. toat`
aceast` cantitate [i chiar mai mult. În schimb, când în materialul
bulgar se propune ca Bulgaria s` se specializeze în produc]ia de
legume, fructe, struguri – dar cu condi]ia ca celelalte ]`ri,
indiferent dac` au sau nu condi]ii, s` se orienteze spre alte
ramuri – consider`m c`, cel pu]in pentru noi, aceast` tez` este
inacceptabil`.
Autoturisme din C#mpulung Muscel, modelul ARO-10.
studii/documente
Vizita participan]ilor la sesiunea CAER (noiembrie 1980), la cramele de la {tef`ne[ti
De asemenea, dac` prin specializare unii tovar`[i în]eleg
dezvoltarea la al]ii a unor ramuri, de produsele c`rora ei au
nevoie, dar care sunt lor mai convenabile când sunt produse de
al]ii – indiferent dac` aceasta convine [i produc`torului – atunci
noi nu suntem de acord cu acest fel de a în]elege specializarea.
Ceea ce spun eu nu sunt ipoteze abstracte. Suntem între noi [i
trebuie vorbit deschis. De pild`, s-a degajat ieri din comunic`ri
c` o parte din ]`ri se orienteaz` a-[i reduce suprafe]ele cu grâu,
alegând alte ramuri mai rentabile de produc]ie agricol` – fie
zootehnia, fie sfecla de zah`r, fie fructe [i legume. Acest lucru
este treaba intern` a fiec`rei ]`ri. Dac` îns` la baza acestei
concep]ii st` ideea ca necesarul de grâu s` le fie dat de al]ii –
probabil în parte [i de R.P.R., [i eu vorbesc numai despre noi –
iar pentru aceasta noi trebuie s` ne „specializ`m” în grâu peste
limitele unei propor]ii ra]ionale între culturi – atunci în ceea ce
ne prive[te aceast` specializare este inacceptabil`.
Sau dac` unele ]`ri se orienteaz` spre dezvoltarea
zootehniei, pentru a ajunge la o produc]ie [i consum de carne
de cel mai înalt nivel – de pild` s` ajung` Danemarca, a[a cum
î[i propune R.D.G. – noi nu putem decât saluta acest lucru, cu
atât mai mult cu cât [i noi ne punem acela[i scop, numai c`,
]inând seama de toate condi]iile, inclusiv de baza furajer` pe care
o avem, suntem sili]i s` ne punem un termen mai îndep`rtat
decât al]ii.
Dac` îns` la baza acestei orient`ri st` ideea
c` furajele trebuie în parte livrate de alte ]`ri
socialiste, printre care [i noi, restrângând
zootehnia noastr`, sau l`rgind baza furajer`
pentru al]ii peste propor]iile normale – atunci
ideii îi lipse[te un element esen]ial –
consim]`mântul nostru. Poate tovar`[ilor cehi
sau nem]i le este mai convenabil s` creasc` vite
pe furaj de import decât s` importe carne – nou`
ne este mai convenabil s` export`m carne decât
furaje. Care din aceste interese este mai valabil?
Noi consider`m c` amândou` sunt valabile, dar
rezolvarea lor se poate face numai pe baz` de
posibilit`]i reale [i cu respectarea intereselor
fiec`reia.
Tovar`[i, toate cele spuse nu înseamn` c`
noi suntem în principiu împotriva specializ`rii –
ci înseamn` c`, înainte de toate, trebuie s` ne fie
clar [i s` ne în]elegem despre ceea ce poate fi în
domeniul agriculturii specializarea [i mai
înseamn` c` nu poate fi vorba de nici o
specializare f`r` dezvoltarea complet`,
multilateral` a agriculturii pe baza condi]iilor
existente în fiecare ]ar`.
La fel, cele spuse nu înseamn` c` nu vor
apare resurse noi, tot mai mari, de livr`ri
reciproce – [i de furaje, [i de carne, [i de ulei [i de altele – dar
aceasta se va întâmpla numai pe baza [i în m`sura dezvolt`rii
agriculturii. De altfel, noi venim în sprijinul prietenilor în acest
cincinal, în limita posibilit`]ilor noastre. Am convenit cu C.S.R.
s` le livr`m 300-350.000 tone porumb, aceea[i cantitate am
oferit-o [i R.D.G. Numai c` nu putem fi de acord ca livr`rile
comerciale s` fie punctul de plecare în orientarea dezvolt`rii
agriculturii – de[i nu uit`m nici livr`rile necesare ]`rilor prietene
pe care le vom spori pe m`sura dezvolt`rii agriculturii noastre [i
pe m`sur` ce aceste ]`ri vor avea nevoie de ele.
Majoritatea ]`rilor care sprijin` ideea „specializ`rii” au deja
sarcinile de dezvoltare a agriculturii stabilite prin directivele
partidelor respective [i propun acum specializarea în
conformitate direct` sau indirect` cu aceste directive. S` ne fie
permis [i nou`, în orientarea dezvolt`rii [i specializ`rii
agriculturii noastre, s` ne ]inem de directivele partidului nostru,
a[a cum au fost în scurt expuse ieri de tov. Gh. Gheorghiu-Dej.
Alt` specializare nu este pentru noi posibil`. Dac` sunt unele
probleme de livr`ri în plus sau minus la unele m`rfuri din
domeniul produc]iei agricole, ele pot fi tratate pe linie
comercial` [i nu ridicate la rang de principii care s` imprime alte
orient`ri în dezvoltarea agriculturii, chiar dac` sunt propuse sub
denumirea de „specializare” în agricultur`. u

NOTE

1. John Michael Montias, Economic
Development in Communist Romania,
Cambridge, 1967, pp. 187-198.
2. John R. Lampe, Marvin R. Jakson,
Economic History, 1550-1950. From Imperial
Borderlands to Developing Nations ,
Bloomington, 1982, p. 595.
3. Liviu }`ranu, România [i problema
specializ`rii în cadrul C.A.E.R. (1949-1964),
în volumul Istorie [i con[tiin]`. Profesorului
Ion Agrigoroaiei la a 65-a aniversare, Ia[i,
2001, pp. 490-506.
4. Gh. Gaston-Marin, În serviciul
României lui Gheorghiu-Dej. Însemn`ri din
via]`, Bucure[ti, 2000, pp. 142-156.
5. Mihai Retegan, R`zboi politic în blocul
comunist. Rela]ii româno-sovietice în anii
[aizeci, Bucure[ti, 2002, pp. 27-49.
6. Ibidem, p. 33
7. Ibidem, p. 34
8. Arhivele Militare Rom#ne, fond
microfilme, rola AS1 427, cc. 67-71.
9. Reprezentantul Cehoslovaciei \n
C.A.E.R.

1960. Romanian dissidence within the communist block

The growing Romanian opposition toward the Moscow
attempts to give to Council for Mutual Economical Assistance
a different destination from that it was created for in 1949 -
mutual assistance and the coordination of economical
relation between the communist countries - will reach the
peak in the years of 1963-1964. The author presents the
position advanced by the Romanian representative (probably
Alexandru Barladeanu or Stefan Voicu) within the C.M.E.A.
Secretariat, with the occasion of Communist and Labor
Parties Conference on Moscow (1960, February).

14 ani de temni]` grea
pentru un „Gulliver” inedit
D
espre generalul Ion Eremia s-a
mai scris la noi*. Fost redactor-
[ef al „Glasului armatei” – ziarul
creat de comuni[ti, \n 1945, pentru a
r`spunde nevoilor de propagand` \n
r#ndurile militarilor –, [ef al Casei
Centrale a Armatei [i comandant al
Academiei Militaro-Politice, apoi mini-
stru-adjunct al For]elor Armate (pentru
construc]ii [i cazarea trupelor), gene-
ralul Eremia a cunoscut, dup`
\nl`turarea sa din importanta func]ie
militar` de]inut` (aprilie 1955), un
adev`rat calvar, de la trecerea sa \n
rezerv` [i excluderea din partid p#n` la
ani de temni]` grea pentru vina de a fi
scris o fic]iune, considerat`, \n logica
epocii, „uneltire contra ordinei de stat” [i
„tentativ` de crim` de tr`dare de
patrie”. S` ne imagin`m ce ar fi p`]it
George Orwell, cu ale sale „Ferma ani-
malelor” [i „O mie nou` sute optzeci [i
patru”, dac` ar fi avut „n`s`buin]a” de
a se na[te, de a tr`i [i de a scrie \ntr-un
regim totalitar…
Incriminat \n propozi]ii scurte, ca
ni[te sentin]e, \ntr-o autentic` [i per-
vers` limb` de lemn, \n rechizitoriul
semnat de c`pitanul de securitate
Gheorghe Pu[coci (pe care \l public`m
\n continuare), romanul „Gulliver \n }ara
Minciunilor” dorea s` descrie, prelu#nd
modelul inaugurat de Jonathan Swift,
acela al unor c`l`torii \n spa]ii fictive,
dar perfect inteligibile pentru un cititor
priceput \n a decripta realit`]i
recognoscibile \n propria ]ar`.
„Gulliverul” lui Eremia ajunge \n
Kukunia, o ]ar` \n care via]a locuitorilor
se caracterizeaz` prin s`r`cie, mizerie,
\napoiere [i teroare, de[i sunt convin[i,
zi de zi, printr-o propagand` asidu`, c`
tr`iesc \n cea mai bun` dintre ]`ri, \n
cea mai fericit` [i mai dreapt`
or#nduire, motiv pentru care trebuie s`-l
omagieze pe Marele Granit, zeul tutelar.
Sunt multe detalii \n carte – pentru
cunosc`torii anilor ’50 din Rom#nia –
care, de[i \nv`luite \n conven]ia fic]iunii,
* Mircea Suciu [i Mircea Chiri]oiu au publicat un serial \n „Cotidianul” despre „cazul Eremia”, 2,
9, 16 [i 23 februarie, 10 [i 17 martie 1999, iar revista „Dosarele istoriei” a dedicat un num`r
special generalului Ion Eremia (nr. 3/2005). Recent, Editura Andromeda Company a reeditat
dou` dintre lucr`rile generalului: „Insula Robinson” [i „Gulliver \n }ara Minciunilor”.
trimit la fapte reale (vastul lag`r de
de]inu]i din Valea Robilor, de pild`, \n
locul c`ruia se poate citi cu u[urin]`
Canalul Dun`re – Marea Neagr`) per-
sonaje din epoc` u[or de ghicit sub
nume de \mprumut nu mai pu]in suges-
tive (Krakavil, Lolla). Academia
”
... Asemenea teorii
du[m`noase nu-[i
pot g`si l`ca[ul
decât în mentalitatea
unor elemente
du[m`noase, care
[i-au ales ca ]el
principal subminarea
statelor democrat-
populare...
C`pitan
Gheorghe PU{COCI,
anchetator penal de Securitate
” originale de drept: cine a comis
Kukunez` este plin` de umor [i ridicol,
deopotriv`, prin \ncercarea de a demon-
stra, \n orice clip`, c` fiecare g#nd al
Marelui Granit este de o genialitate ui-
mitoare, dup` cum nu ai cum s` nu-i
depl#ngi pe scriitorii care fac „milit`rie
v#rtos”, cu s`bii de lemn, \mbr`ca]i \n
uniforme, simboliz#nd o g#ndire [i un
limbaj unice, \n afara c`rora orice expe-
rien]` este pasibil` de pedeaps`.
C`pitanului de securitate Gheorghe
Pu[coci nu i-a pl`cut romanul… Atunci.
L-a considerat subversiv. Din convin-
gere, imbecilitate sau oportunism. Dar
ar fi interesant de [tiut, ast`zi, \n cazul
\n care mai tr`ie[te, cum ar privi
„Gulliver \n }ara Minciunilor”, la o nou`
lectur`.
|n ceea ce \l prive[te pe generalul
Eremia, acesta a plecat \n cea mai
lung` c`l`torie cu mul]umirea de a-[i fi
putut vedea visul cu ochii: „Gulliverul”
lui tip`rit [i lansat \n Rom#nia, gra]ie ini-
moasei sale so]ii, Nicoleta Eremia.
studii/documente
! Maior dr. Florin {PERLEA
C âteva din „principiile de baz`
ale filozofiei granitiste”
îi sunt dezv`luite inocentului
Gulliver de c`tre însu[i Marele
Inchizitor al Kukuniei. Desigur, nu
e vorba decât de obsesii
st`ruitoare [i de tot atâtea lozinci
care concentreaz` [i epuizeaz`
ideologia granitist`. Una din
aceste obsesii este omniprezen]a
du[manilor – fie ace[tia oponen]i
reali sau fictivi, fie c` e vorba de
cei care se abat chiar [i numai cu
o iot` de la „granitism”.
Crima suprem` este aceea „de a
nu fi de p`rerea noastr`”. De aici
decurg [i ni[te principii cu totul
crima mai sus amintit` \nseamn`
c` le-a comis [i pe celelalte,
„inferioare ca scar` de gravitate”:
jaful, asasinatul, spionajul,
tr`darea, incestul, canibalismul
etc. Sau, \n orice caz, dac` nu a
comis-o, este pedepsit ca [i cum
le-ar fi f`cut pe toate. Iat` [i logica
de granit a justi]iei „granitiste”:
„Orice crim`, teoretic posibil`,
poate fi socotit` identic` uneia
s`v#r[ite \n practic`”. |n alt` parte,
autorul vorbe[te, tot ca despre un
simptom specific societ`]ii
totalitare, despre mania
primejdiilor venite din afar`:
invent#nd zi de zi asemenea
primejdii, popula]ia este ]inut` sub
ascultare. Cre#ndu-se o
solidaritate cu nucleu fals, se
abate aten]ia de la adev`ratele
probleme, iar puterea
(conduc`torul, clasa
conduc`toare, partidul
conduc`tor) se acoper` de
glorie patriotic`.
Petre R~ILEANU,
Demiurgul detestat,
prefa]` la prima edi]ie a volumului
„Gulliver \n }ara Minciunilor”,
semnat de generalul Ion Eremia.
studii/documente
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
– Direc]ia de anchete Penale –
Conf. art. 267 C.P.P., confirm prezentele concluzii de învinuire [i dispun
trimiterea în judecat` sub stare de arest a învinui]ilor EREMIA ION, ARDELEANU
AUREL, EREMIA GHEOHGHE, LUNGU NISTOR, TUDOSE SABIN,
ARDELEANU ILIE, GALAN AGRIPINA [i T~NASE ECATERINA [i sesizarea
Tribunalului Mililitar al Regiunii a II-a Militar` Bucure[ti cu judecarea cauzei.

CONCLUZII DE ÎNVINUIRE
Bucure[ti, 1959 octombrie 06

Eu, c`pitan PU{COCI GHEORGHE, anchetator penal de
securitate din Direc]ia de Anchete Penale a M.A.I. analizând
lucr`rile [i materialele de urm`rire penal` din dosarul
nr.1387/1958 privind pe:
1. EREMIA ION – învinuit de tentativ` la crima de tr`dare
de patrie, p.p. de art. 1943 comb. cu 1944 al. 1 [i 2 C.P. [i
uneltire contra ordinii sociale p.p. de art. 209 pct. 2, lit. a. [i b,
alin. II C.P.;
2. ARDELEANU AUREL – învinuit de complicitate de
tentativ` la crima de tr`dare de patrie, p.p. de 121 comb. cu
1942 [i. 1944 al. I [i II C.P. [i uneltire contra ordinii sociale, p.p.
de art. 209 pct. 2, lit. a [i b alin. II C.P.;
3. EREMIA GHEORGHE – învinuit de complicitate, de
tentativ` la crima de tr`dare de patrie, p.p. de art. 121 comb. cu
art. 1922 [i 1944 al. I [i II C.P., [i uneltire contra ordinii sociale,
p.p. de art. 209 pct. 2, lit. a [i b. alin. II C.P.;
4. LUNGU NISTOR – învinuit de uneltire contra ordinii
sociale, p.p. de art. 209 pct. 2, lit. a [i b., alin. II C.P.;
5. TUDOSIE SABIN – învinuit de uneltire contra ordinii
sociale prin agita]ie, p.p. de art. 209 pct. 2, lit. a. [i b. alin. II C.P;
6. ARDELEANU ILIE – învinuit de uneltire contra ordinii
sociale prin agita]ie, p.p. de art. 209 pct. 2, lit. a [i b. alin. II C.P;
7. GALAN AGRIPINA – învinuit` de complicitate de
tentativ` la crima de tr`dare de patrie, p.p. de art. 121 comb. cu
art. 1942 [i 1944 al. I [i II C.P.;
8. T~NASE ECATERINA – învinuit` de multiplicare de
publica]ii interzise, p.p. de art. 325 lit. b. C.P.
CONSTAT
În fapt:
Dispre]ul [i ura poporului nostru se îndreapt` ast`zi cu [i
mai mult` înver[unare împotriva cercurilor imperialiste
a]â]`toare la r`zboi, care, creând blocuri militare duc o politic`
de înarmare; men]in psihoza r`zboiului rece [i organizeaz`
ac]iuni subversive în scopul submin`rii activit`]ii lag`rului
socialist.
Prin aceast` activitate, pe care cercurile imperialiste au
ridicat-o la rangul de politic` guvernamental`, caut` s`
zdruncine încrederea maselor largi populare în partidele comu-
niste [i muncitore[ti, scornesc calomnii [i injurii la adresa
lag`rului socialist, vântur` a[a-zisa tez` de integrare pa[nic` a
capitalismului în socialism [i, în scopul de a discredita rela]iile
de colaborare fr`]easc`, ce s-au statornicit între ]`rile lag`rului
socialist, [i-au îndreptat activitatea lor criminal` pe t`râm
ideologic, lansând în acest sens o serie de teorii reformiste,
revizionist-oportuniste [i du[m`noase.
Dar, a[a cum istoria a dovedit, toate ac]iunile criminale
întreprinse de cercurile imperialiste împotriva ]`rilor lag`rului
socialist, printre care [i Republica Popular` Român`, s-au lovit
de riposta hotarât` a celor ce muncesc, care [i-au luat soarta în
propriile lor mâini [i care au demascat [i zdrobit toate
conspira]iile urzite de imperiali[ti împotriva Uniunii Sovietice [i
a ]`rilor democrat-populare.
Este de la sine în]eles c` asemenea teorii du[m`noase nu-[i
pot g`si l`ca[ul decât în mentalitatea unor elemente
du[m`noase, care, f`când front comun cu propagandi[tii
r`zboiului rece [i a]â]`torii la r`zboi, [i-au ales ca ]el principal
subminarea statelor democrat-populare [i a guvernelor lor,
subminarea autorit`]ii partidelor comuniste [i muncitore[ti,
urm`rind, prin aceasta, schimbarea regimului democrat-
popular [i reinstaurarea capitalismului.
Din categoria acestor elemente du[m`noase, fac parte [i
învinui]ii EREMIA ION, ARDELEANU AUREL, LUNGU
NISTOR, EREMIA GHEORGHE [i ceilal]i, care, fiind
demasca]i, vor da ast`zi socoteal` în fa]a poporului nostru
pentru crimele ce le-au s`vâr[it. Dovedindu-se a fi du[mani
înr`i]i ai regimului democrat popular, instaurat în Republica
Popular` Român`, [i la ad`postul func]iilor ce le-au de]inut în
aparatul de stat, EREMIA ION, ARDELEANU AUREL,
EREMIA GHEORGHE, LUNGU NISTOR [i ceilal]i, începând
din anul 1954 [i pân` la data arest`rii lor, au desf`[urat o
intens` activitate du[m`noas` [i au întreprins o serie de ac]iuni
prin, care în mod sistematic, urm`reau s` def`imeze [i s`
calomnieze conducerea de partid [i de stat.
Ancheta a stabilit c` elementele du[m`noase, mai sus
ar`tate, au desf`[urat o intens` activitate de subminare a
orânduirii democrat-populare, prin agita]ie, au redactat [i
difuzat materiale cu con]inut du[m`nos [i calomniator la adresa
R.P.R., [i-au schi]at, conform concep]iilor lor du[m`noase,
forma de regim capitalist ce urma s` fie instaurat` în ]ara
noastr`, încheindu-[i [irul ac]iunilor lor du[m`noase cu crima
de tr`dare de patrie, întreprins` de ei în cursul anului 1958.
Prin aceast` activitate, elementele du[m`noase mai sus
ar`tate urm`reau înl`turarea regimului democrat-popular [i
instaurarea, în Republica Popular` Român`, a unui regim
capitalist.
Învinuitul EREMIA ION a început s` desf`[oare activitate
de subminare a regimului democrat-popular înc` din timpul cât
de]inea func]ia de ministru adjunct în Ministerul For]elor
Armate al R.P.R., în care scop, men]inând un contact permanent
cu fratele s`u, EREMIA GHEORGHE, fost colonel de Mili]ie,
[eful Sec]iei de Anchete din D.G.M., au pus în discu]ie o serie
de probleme din activitatea statului nostru, sus]inând, printre
altele, c` în R.P.R. ar fi un regim de a[a-zis` „teroare” [i
„asuprire”, c` masele muncitoare ar fi „asuprite” [i „exploatate”
[i c` ar tr`i în mizerie, c` ]`r`nimea muncitoare ar fi jefuit` [i
alte calomnii de acest gen, sus]inând, totodat`, c` aceast`
situa]ie s-ar datora – conform concep]iilor lor du[m`noase –
conducerii de partid [i de stat.
Fiind demasca]i de c`tre partid, EREMIA ION [i EREMIA
GHEORGHE au fost exclu[i din partid [i sco[i din func]iile ce
le-au de]inut.

În 1956, EREMIA ION a stabilit leg`turi cu ARDELEANU
AUREL, colonel activ, [eful Facult`]ii de Arme din Academia
Militar` a R.P.R., care, dovedindu-se a fi la fel ca [i ceilal]i,
du[man al regimului democrat-popular, a f`cut front comun cu
EREMIA ION [i [i-au intensificat activitatea lor criminal`.
Astfel, EREMIA ION [i ARDELEANU AUREL, întâlnindu-
se pe aceea[i platform` du[m`noas`, au început s` desf`[oare
în mod con[tient activitate de subminare a Republicii Populare
Române, având ca scop schimbarea regimului democrat-
popular [i instaurarea capitalismului.
În discu]iile purtate, ei sus]ineau c` conducerea de partid [i
de stat fiind lipsit` – dup` p`rerea lor – de grij` fa]` de oamenii
muncii, ar duce o politic` de asuprire [i exploatare împletind
asemenea teorii du[m`noase cu calomnii, [i injurii, ce ei le
adresau conducerii statului.
În afar` de aceasta, EREMIA ION [i ARDELEANU AUREL
au calomniat conducerea de partid, spunând c` aceasta în
scopul de a-[i putea desf`[ura activitatea sa de a[a-zis` asuprire
ar duce o politic` de „lovire” [i „îndep`rtare” din func]ii a
membrilor de partid ilegali[ti care – dup` cum spuneau ei – ar
avea o atitudine mai critic` [i c` în acela[i timp s-au înconjurat
de elemente tinere care ar îndeplini în mod docil, linia politic`
trasat`.
În afar` de aceasta, EREMIA ION [i ARDELEANU AUREL,
c`utau s` def`imeze [i s` calomnieze regimul democrat-
popular. Ei sus]ineau c` în R.P.R. ar fi un regim politic a[a-zis
„bonapartist” [i c` „teroarea” [i „asuprirea” ar fi proprii
lag`rului socialist.
C`utând s` denatureze m`surile luate de c`tre conducerea
de partid [i de stat în domeniul construirii socialismului – în
Republica Popular` Român`, EREMIA ION [i ARDELEANU
AUREL în mod calomniator sus]ineau c` statul nostru, prin
politica de industrializare socialist` a ]`rii, ar exploata masele
muncitoare, care, a[a cum considerau ei, ar tr`i în mizerie, cu
salarii mici [i alte calomnii de acest gen.
În ce prive[te transformarea socialist` a agriculturii,
EREMIA [i ARDELEANU sus]ineau c` gospod`riile agricole
colective s-ar face cu for]a, c` ]`r`nimea muncitoare ar fi jefuit`
prin sistemul colect`rilor, c` ar tr`i într-o a[a-zis` stare de mi-
zerie material`. În leg`tur` cu aceste manifest`ri du[m`noase,
ei mai sus]ineau c` atât clasa muncitoare, cât [i ]`r`nimea
muncitoare ar avea o atitudine potrivnic` [i de ostilitate fa]` de
regimul democrat-popular.
EREMIA ION [i ARDELEANU AUREL [i-au îndreptat
activitatea lor de subminare [i împotriva organelor puterii de stat,
sus]inând c`, în R.P.R., alegerile de deputa]i în organele locale [i
în Marea Adunare Na]ional` nu ar fi libere, c` s-ar face sub o a[a-
zis` teroare, c` deputa]ii ar fi impu[i aleg`torilor, c` ace[tia ar
face parte din Marea Adunare Na]ional` numai de form` [i alte
scorneli du[m`noase [i calomniatoare de acest gen, prin care ei
c`utau s` submineze regimul nostru democrat-popular.
În domeniul presei, de asemenea, EREMIA ION [i
ARDELEANU AUREL au adus o serie de calomnii, în sensul c`
presa din R.P.R., prin activitatea ei, ar dezinforma masele
muncitoare de la ora[e [i sate, c` ar publica materiale ireale, c`
articolele s-ar face dup` un anumit calapod [i c`, în domeniul
literaturii, scriitorilor li s-ar impune de c`tre conducerea
statului ce anume s` scrie.
Dovedindu-se a fi du[mani înr`i]i ai regimului nostru,
ARDELEANU AUREL [i EREMIA ION au comentat în mod
du[m`nos evenimentele contrarevolu]ionare din Ungaria, pe
care le prezentau sub forma unei a[a-zise mi[c`ri de eliberare
na]ional` anticomunist` [i antisovietic`, manifestându-[i
speran]a c` asemenea ac]iuni criminale vor avea loc [i în
Republica Popular` Român`.
studii/documente
ION EREMIA
1913 – 2004
Repere
bio-
bibliografice
• 5 august 1913 – se na[te Ion Eremia
• 1932 – absolv` Liceul Militar din Chi[in`u
• 1935 – absolv` {coala Militar` de Ofi]eri de Geniu din
Bucure[ti
• 1936-1939 – urmeaz` cursurile Facult`]ii de Litere [i
Filozofie din Bucure[ti, f`r` \ns` a o absolvi
• 1940 – inventeaz` „torpila terestr` dirijat`”, lupt#ndu-se
ani \n [ir pentru a-[i revendica paternitatea
• 1942 – este primit \n PCdR
• 1943-1944 – particip`, cu Divizia 9 Infanterie, la ap`rarea
Dobrogei
• 23 august 1944 - 9 mai 1945 – particip` la r`zboiul
\mpotriva Germaniei naziste.
• 1 august 1945 - februarie 1948 – redactor-[ef al ziarului
„Glasul armatei”
• 1948-1955 – deputat \n Marea Adunare Na]ional`
• 1948-1950 – [eful Casei Centrale a Armatei
• 1950 – [eful Academiei Militaro-Politice
• 1950-1952 – [ef al Trupelor de Transmisiuni
• 1952-1955 – general-maior [i ministru-adjunct pentru
construc]ii [i cazarea trupelor
• 1955 – eliberat din func]ia de ministru-adjunct [i trecut \n
rezerv`
• aprilie 1956 – exclus din PMR (PCR)
• 11 septembrie 1958 – termin` de redactat romanul
„Gulliver \n }ara Minciunilor”
• 1959-1964 – isp`[e[te numai 6 ani din cei 14 ani de
temni]` grea [i 25 de ani de munc` silnic` la care a fost
condamnat pentru romanul „subversiv” „Gulliver \n }ara
Minciunilor”, \n penitenciarele Jilava, R#mnicu S`rat [i
Aiud
• 23 februarie 2004 – se stinge din via]`, la Bucure[ti
Lucr`ri publicate:
• Popa Stoica, Bucure[ti, Editura militar`, 1971.
• Ne\nfr#n]ii din }ara Zimbrilor, Bucure[ti, Editura militar`,
vol. I (1986), vol. II (1987)
• |n triumf prin }arigrad, Bucure[ti, Editura militar`, 1989
• Gulliver \n }ara Minciunilor, Bucure[ti, Editura Funda]iei
Culturale Rom#ne, 1992 (reeditat: 2003, Editura Profile
Publishing; 2006, Andromeda Company)
• Insula Robinson, Bucure[ti, Funda]ia Academia Civic`,
2003 (reeditat: 2006, Andromeda Company)
studii/documente
Fiind du[mani ai cauzei socialismului, EREMIA ION [i
ARDELEANU AUREL au r`spândit teoria du[m`noas` în
sensul c` Uniunea Sovietic` ar exploata, din punct de vedere
economic ]ara noastr` [i celelalte ]`ri democrat-populare, c` am
tr`i sub o a[a-zis` ocupa]ie militar` sovietic`, adresând, în
acela[i timp, injurii [i calomnii la adresa conduc`torilor Statului
Sovietic.
EREMIA ION [i ARDELEANU AUREL [i-au alimentat
continuu atitudinea lor du[m`noas` [i din emisiunile posturilor
de radio imperialiste [i cele iugoslave, pe care în special
EREMIA ION le asculta cu regularitate, r`spândind [tirile
calomniatoare audiate în rândul altor elemente, în scopul
submin`rii regimului democrat-popular din R.P.R.
Prosl`vind „binefacerile” democra]iei burgheze
occidentale, EREMIA ION [i ARLELEANU AUREL f`ceau
compara]ii între ]`rile din a[a-zisa „lume liber`” cu ]`rile
lag`rului socialist [i au lansat teoria c` în ]`rile occidentale ar fi
„libertate”, c` muncitorii ar tr`i mai bine ca în ]`rile democrat-
populare, c` \n ]`rile imperialiste s-ar da libertate tuturor
partidelor s`-[i desf`[oare activitatea, pe când la noi existen]a
numai unui singur partid, nu ar crea posibilitatea ca masele s`-
[i poat` exprima liber voin]a [i c` în felul acesta sunt asuprite [i
terorizate.
EREMIA ION [i ARDELEANU AUREL au discutat în mod
f`]i[ faptul c` conducerea de partid [i de stat ar trebui înl`turat`
[i instaurat în Republica Popular` Român` un alt regim – capita-
list – corespunz`tor concep]iilor lor du[m`noase.
Toate calomniile [i injuriile adresate conducerii de partid [i
de stat, regimului nostru democrat-popular [i Uniunii Sovietice,
despre care s-a vorbit mai sus, EREMIA ION [i ARDELEANU
AUREL le-au lansat [i în rândul altor elemente, c`utând, prin
aceasta, s` submineze autoritatea conducerii statului.
EREMIA ION a discutat, în termeni du[m`no[i [i calomnia-
tori, problemele mai sus ar`tate [i cu fratele s`u EREMIA
GHEORGHE. Acesta fiind întrutotul de acord cu asemenea
teorii, deoarece [i el nutrea acelea[i sentimente du[m`noase
fa]` de regimul democrat-popular [i le-a însu[it în întregime [i
în afar` de aceasta, personal a pus în discu]ie o serie de aspecte
din activitatea statului nostru prin care încerca s` sus]in` c` în
R.P.R., ar fi un regim de a[a-zis` „teroare” [i „asuprire” etc. [i
c` conducerea de partid [i de stat ar trebui înl`turat`.
Revista
„Dosarele
istoriei” a
dedicat un
num`r
special
generalului
Ion Eremia
(nr. 3/2005).
În afar` de aceasta, EREMIA ION a c`utat s` atrag` de
partea sa [i alte elemente ca: CIBU ION, exclus din partid, [i
VASILE G~LAN, exclus din partid, fa]` de care c`uta s` sus]in`
c` conducerea de partid [i de stat ar duce o politic` de a[a-zis`
„teroare”, c` statul ar exploata masele [i î[i manifesta atitudinea
sa ostil` fa]` de Uniunea Sovietic` (vezi dos. vol. 1, fila 132-136).
(...)
Astfel, în cursul anului 1957 [i 1958, EREMIA ION a trecut
la redactarea unei lucr`ri du[m`noase intitulat` simbolic
„Gulliver în }ara Minciunilor”, în con]inutul c`ruia el aduce
grave injurii [i calomnii la adresa statului nostru, pe care îl
prezint` – ca [i în discu]ii – stat a[a-zis terorist, calomniaz`
conducerea statului, organele locale ale puterii de stat, organele
de pres`, scriitorii, tineretul etc.
În con]inutul lucr`rii sale, EREMIA ION preconizeaz`
schimbarea formei de guvern`mânt democratice, elogiaz`
ac]iunile criminale întreprinse de elementele fasciste în cadrul
contrarevolu]iei din Ungaria [i popularizeaz` teoriile
revizionist-du[m`noase, lansate în ultimul timp de revizioni[tii
contemporani.
În timpul cât lucra la redactarea acestui material du[m`nos,
EREMIA ION a f`cut cunoscut acest fapt lui ARDELEANU
AUREL, EREMIA GHEORGHE [i GARLAN AGRIPINA, –
primilor doi chiar le-a citit câteva capitole iar despre celelalte le-
a vorbit în linii generale, fapt cu care ace[tia s-au declarat de
acord.
În cursul anului 1958, cu ajutorul lui GALAN AGRIPINA,
EREMIA ION a intrat în leg`tur` cu dactilografa T~NASE
ECATERINA care de[i [i-a dat seama de con]inutul du[m`nos
al lucr`rii, a dactilografiat-o în trei exemplare.
Dup` dactilografiere, EREMIA ION a dat câte un exemplar
al lucr`rii lui ARDELEANU AUREL [i EREMIA GHEORGHE în
scopul de a-[i da p`rerea asupra con]inutului s`u du[m`nos.
Prin redactarea, multiplicarea [i difuzarea acestui material
du[m`nos, EREMIA ION sconta c` va reu[i s` popularizeze pe
aceast` cale [i pe un plan mai larg pozi]ia [i concep]iile sale
du[m`noase în scopul submin`rii regimului democrat-popular
din R. P. R.
Preocupându-se de g`sirea [i altor forme concrete de
activitate subversiv`, prin care s` r`spândeasc` în cercuri cât
mai largi, chiar [i peste grani]ele ]`rii, calomnii, injurii [i
def`im`ri de natur` s` semene neîncredere în tr`inicia
regimului democrat-popular din ]ara noastr`, EREMIA ION,
înc` din cursul anului 1957, în timp ce lucra la redactarea
lucr`rii sale du[m`noase „Gulliver în }ara Minciunilor”, a f`cut
cunoscut lui ARDELEANU AUREL, EREMIA GHEORGHE [i,
ulterior, lui GALAN AGRIPINA, inten]ia sa de a expedia aceast`
lucrare în mod clandestin într-o ]ar` capitalist`, pentru a fi
tip`rit` [i difuzat`.
Prin comiterea acestui act de tr`dare de patrie, EREMIA
ION urm`rea subminarea regimului democrat-popular din
R.P.R., în vederea înl`tur`rii lui [i instaurarea unui regim
capitalist [i, în al doilea rând, urm`rea ca dup` schimbarea
regimului s` ob]in` posturi importante în conducerea statului,
ca urmare a faptului c` a desf`[urat activitate du[m`noas`.
Scopul urm`rit de el l-a f`cut cunoscut [i lui ARDELEANU
AUREL [i EREMIA GHEORGHE, fapt cu care ace[tia s-au
declarat întru totul de acord.
Ca urmare, ARDELEANU AUREL îi propune lui EREMIA
ION s` expedieze lucrarea sa du[m`noas` în Fran]a, prin
intermediul cet`]eanului francez BROLLA GABRIEL, care
urma s` vin` în R.P.R. [i în toamna anului 1958. EREMIA ION,
fiind de acord cu acest plan, a luat m`suri de a urgenta
dactilografierea lucr`rii, f`cându-i cunoscut acest lucru [i
fratelui s`u, EREMIA GHEORGHE.

Fotografie dintr-un album care a apar]inut generalului Ion Eremia (1946). Aici, redactorul-[ef al „Glasului armatei”, la vremea aceea maior
(al treilea din st#nga), face parte dintr-o delega]ie militar` aflat` \n vizit` \n Cehoslovacia.
În august 1958, ARDELEANU AUREL, care ]inea leg`tura
prin coresponden]` cu BROLLA GABRIEL din Paris, a primit
de la acesta o scrisoare prin care îl anun]a c`, din cauza
evenimentelor politice petrecute în Fran]a, el nu mai poate veni
în R.P.R.
În urma acestui fapt, ARDELEANU AUREL îi propune lui
EREMIA ION un al doilea plan [i anume de a interveni, prin cu-
no[tin]ele sale, la Ministerul de Externe, în scopul ca el –
ARDELEANU – s` fie numit ata[at militar într-o ]ar` capitalist`;
în situa]ia aceasta, personal va scoate lucrarea în mod
clandestin din R.P.R. [i o va trimite lui BROLLA, la Paris, pentru
publicare, întrucât BROLLA îi promisese c` o va publica.
EREMIA ION a fost de acord [i cu acest plan în care scop a
luat leg`tura cu fratele s`u, EREMIA GHEORGHE, i-a spus c`
BROLLA nu va mai veni în R.P.R. [i i-a cerut s` intervin` la un
prieten al s`u, la Ministerul de Externe, în vederea numirii lui
ARDELEANU AUREL ca ata[at militar.
Ulterior, EREMIA GHEORGHE i-a comunicat lui EREMIA
ION faptul c` prietenul s`u de la Externe nu poate face nimic,
întrucât numirile de ata[a]i militari se fac de c`tre alt organ.
Odat` e[uat [i acest plan, EREMIA ION s-a gândit la alte
posibilit`]i de a-[i expedia în mod clandestin din ]ar` lucrarea sa
du[m`noas` [i astfel, luând leg`tura cu sora sa, GALAN
AGRIPINA, îi cere acesteia s`-l anun]e când va veni în
Bucure[ti un cunoscut al lor comun, marinar din Constan]a,
f`cându-i cunoscut [i scopul pentru care el vrea s` ia leg`tura
cu acesta.
La scurt timp dup` aceea, EREMIA ION întâlne[te
întâmpl`tor în Bucure[ti pe cunoscutul s`u marinar, împreun`
cu care organizeaz` o întâlnire la domiciliul numitei GALAN
AGRIPINA. Cu ocazia întâlnirii, EREMIA ION a verificat
atitudinea marinarului cu privire la planurile sale.
A doua zi, GALAN AGRIPINA, la cererea lui EREMIA ION,
a predat marinarului lucrarea du[m`noas` „Gulliver în }ara
Minciunilor” [i adresa lui BROLLA GABRIEL, în scopul ca
acesta s` o scoat` clandestin din R.P.R. [i s` o expedieze în
Fran]a.
Cu toate acestea, ac]iunea de tr`dare de patrie, întreprins`
de EREMIA ION, ARDELEANU AUREL, EREMIA
GHEORGHE [i GALAN AGRIPINA a fost z`d`rnicit` de c`tre
studii/documente
organele M.A.I., care au intrat în posesia materialului
du[m`nos în momentul în care marinarul inten]iona s`-l scoat`
din ]ar`.
Faptul c` elementele mai sus ar`tate inten]ionau ca, prin
activitatea lor, s` submineze regimul democrat-popular, în
vederea instaur`rii în R.P.R. a unui regim capitalist este de-
mascat odat` mai mult [i de preocuparea lor de a g`si viitoarea
form` de guvern`mânt [i de organizare a unui stat burghezo-
capitalist.
ARDELEANU AUREL, care [i-a pus în centrul
preocup`rilor sale acest fapt, în luna august 1958 a conceput în
schi]` un material, intitulat „Academia”, în care î[i fixeaz`
principiile de baz`, ale viitoarei forme de guvern`mânt [i de
organizare a statului.
Pornind de la negarea rolului conduc`tor al clasei
muncitoare [i al partidului ei de avangard`, ARDELEANU
AUREL a prev`zut, în schi]a, sa, dreptul categoriilor sociale
exploatatoare ca: negustorimea, chiaburimea, intelectualitatea
înst`rit`, etc., de a se organiza, de a-[i crea organe de pres`
centrale, de a-[i alege reprezentan]i în Marea Adunare
Na]ional`, de a propune m`suri legislative, cadre de conducere
în aparatul de stat etc.
Faptele expuse mai sus pentru întregul grup de elemente
contrarevolu]ionare se materializeaz` pentru fiecare învinuit în
parte dup` cum urmeaz`:
1. EREMIA ION, [i-a început activitatea sa du[m`noas`
înc` de mult timp. Fiind ministru adjunct în Ministerul For]elor
Armate, EREMIA ION s-a a[ezat în fruntea unui grup
frac]ionist [i a desf`[urat activitate du[m`noas` împotriva
statului nostru.
În 1955, el a fost demascat, a fost scos din func]ia ce a
de]inut-o iar în 1956 a fost exclus din P.M.R.
Dup` excludere, EREMIA ION î[i intensific` activitatea
criminal`, în care scop stabile[te leg`turi cu EREMIA
GHEORGHE, ARDELEANU AUREL [i al]ii, împreun` cu care
desf`[oar` o intens` activitate de propagand` du[m`noas` în
scopul submin`rii regimului democrat-popular [i al înl`tur`rii
conducerii de partid [i de stat.
În leg`tur` cu aceasta, învinuitul EREMIA ION, la in-
terogatoriul s`u din 20 martie 1959, arat`:
studii/documente
„... Am fost con[tient de faptul c`, prin aceste discu]ii, eu „... În ultimul timp, am început s` discut`m faptul c`
desf`[or activitate de agita]ie du[m`noas` [i calomniatoare, ... conducerea de partid [i de stat va trebui înl`turat`” (dos. vol.
în scopul de a compromite regimul democrat-popular [i III, fila 40).
conducerea de partid” (vezi dos. vol. 1, fila 159). La interogatoriul din 6 noiembrie 1958, învinuita GALAN
Declara]iile de recunoa[tere f`cute de învinuitul EREMIA AGRIPINA arat` c` EREMIA ION, în discu]iile ce le purta cu
ION în cursul anchetei penale se coroboreaz` cu declara]iile VASILE GALAN, la care era de fa]` [i ea, acesta adresa injurii
coînvinui]ilor ARDELEANU AUREL, EREMIA GHEORGHE [i [i calomnii la adresa conducerii da partid, a regimului din
GALAN AGRIPINA, care au ar`tat c` EREMIA ION, prin R.P.R. [i a lag`rului socialist (dos. vol. IV, fila 168).
activitatea sa de propagand` du[m`noas` urm`rea subminarea În cursul anilor 1957 [i 1958, EREMIA ION a redactat
conducerii statului. lucrarea du[m`noas` [i calomniatoare intitulat` „Gulliver în
Astfel, ARDELEANU AUREL, la interogatoriul din 9 }ara Minciunilor”.
decembrie 1958, printre altele, declar`: În scopul de a nu fi descoperi]i, EREMIA ION a lucrat la
„ ... EREMIA ION c`uta s` m` instige direct împotriva redactarea ei în locuin]a sa, în lipsa so]iei, a folosit locuin]a lui
regimului democrat-popular din R.P.R. ... El adresa conducerii GALAN AGRIPINA, cât [i alte locuri.
de partid [i de stat o serie de injurii [i calomnii ...” (vezi dos. vol. Lucrarea „Guliver în ]ara Minciunilor”, redactat` de
2, fila 65). EREMIA ION este compus` din 528 pagini. Analizând
EREMIA GHEORGHE care, a[a cum am ar`tat, a stat pe con]inutul ei, rezult` c` EREMIA ION s-a dedat la calomnii,
aceea[i platform` du[m`noas` cu fratele s`u, EREMIA ION, la injurii [i def`im`ri, preconizând în fiecare capitol schimbarea
interogatoriul din 28 martie 1959, vorbind despre acelea[i fapte, regimului din R.P.R. Îmbinând con]inutul literar-satiric cu idei
printre altele arat`: f`]i[ du[m`noase, EREMIA ION erijeaz` pe imperiali[ti în
„ap`r`tori ai valorilor morale”, ai „umanismului”, ai „libert`]ii [i
drepturilor omului”.
Vorbind despre statul democrat-popular, EREMIA ION, în
lucrarea sa, caracterizeaz` statul nostru ca „stat poli]ist”, cu
regim „terorist”, „lipsit de grija pentru oamenii muncii”. În
acela[i timp, EREMIA ION înf`]i[eaz`, în lucrarea sa, o serie de
n`scociri du[m`noase cu privire la nivelul de trai al oamenilor
muncii, mergând pân` acolo încât s` afirme c`, în R.P.R., munci-
torii ar tr`i în bordeie [i în pieile goale.
În acela[i timp, EREMIA ION calomniaz` Marea Adunare
Na]ional`, prezint` date imaginare [i calomniatoare cu privire la
activitatea organelor de urm`rire penal` [i judec`tore[ti, pone-
gre[te organele de pres`, activitatea publicistic`, pe scriitori,
arti[ti, oameni de [tiin]` [i cultur`.
Toate injuriile [i calomniile expuse mai sus, EREMIA ION
le îmbin` cu preconizarea schimb`rii regimului democrat-
popular [i reinstaurarea capitalismului în ]ara noastr`.
În finalul lucr`rii, EREMIA ION arat` clar faptul c` el este
du[man al regimului democrat-popular, regret` faptul c` a
colaborat un timp cu regimul [i se angajeaz` c` va lupta pân` la
ultima pic`tur` de sânge împotriva puterii populare.
Între altele, în epilogul lucr`rii sale EREMIA ION scrie:
„... Tocmai cu modific`rile f`cute în acest manuscris nu am
s` pot sp`la ru[inea ...
De aceea, m-am hot`rât s` lupt pân` la ultima pic`tur` de
sânge pentru rena[terea lumii minunate la a c`rei pr`bu[ire, în
orbirea mea de neiertat, am contribuit din plin. {i primul loc
unde va trebui s` reînvie [i s` triumfe aceast` lume va fi patria
mea...”
În scopul de a face cunoscut con]inutul du[m`nos [i calom-
niator al lucr`rii sale, EREMIA ION, în timp ce lucra la
redactarea ei, a citit câteva capitole lui ARDELEANU AUREL [i
„Gulliver \n }ara EREMIA GHEORGHE, fapt cu care ace[tia s-au declarat întru
Minciunilor” , totul de acord.
lucrarea care l-a
trimis pe În leg`tur` cu aceasta, la interogatoriul din 20 octombrie
generalul Ion Eremia 1958, vorbind despre pozi]ia adoptat` de ARDELEANU AUREL,
dup` gratii 6 ani, din EREMIA ION arat`:
cei 14 la care fusese „... Aceast` atitudine de aprobare a lui ARDELEANU
condamnat, a fost
recent reeditat`,
AUREL, a constituit pentru mine o încurajare în redactarea [i
al`turi de m`rturiile definitivarea lucr`rii mele du[m`noase...” (dos. vol. 1, fila 33).
despre \nchisoare, În cursul anchetei penale, EREMIA ION a f`cut declara]ii
cuprinse \n „Insula am`nun]ite despre con]inutul du[m`nos al lucr`rii „Gulliver în
Robinson”, la Editura }ara Minciunilor”. Declara]iile sale de recunoa[tere se corobo-
Andromeda
Company. reaz` cu declara]iile coînvinui]ilor ARDELEANU AUREL [i
EREMIA GHEORGHE [i sunt probate prin manuscrisul lucr`rii
 studii/documente
– corp delict – ce a fost descoperit de organele de anchet` în
locuin]a sa, cu ocazia perchezi]iei domiciliare (Vezi corpul
delict dos. vol. V). EREMIA ION a dactilografiat lucrarea sa
du[m`noas` în trei exemplare în scopul de a o difuza. Acest fapt
este recunoscut de el în cursul anchetei penale, ar`tând c` a dat
câte un exemplar dactilografiat al lucr`rii „Gulliver în }ara
Minciunilor” lui ARDELEANU AUREL [i EREMIA
GHEORGHE.
Acest fapt este dovedit, pe lâng` recunoa[terile sale, [i prin
declara]iile coînvinui]ilor ARDELEANU AUREL [i EREMIA
GHEORGHE [i, în afar` de aceasta, se documenteaz` prin
exemplarele: dactilografiate – corp delict – ce au fost
descoperite [i ridicate cu ocazia arest`rii acestora [i care se
ata[eaz` la dosarul cauzei ca probe materiale.
Vorbind despre scopul pe care EREMIA ION l-a urm`rit
prin redactarea, multiplicarea [i difuzarea lucr`rii sale du[-
m`noase „Guliver în }ara Minciunilor”, la interogatoriul din 20
martie 1959, arat`:
„... Prin conceperea, redactarea, multiplicarea [i difuzarea
lucr`rii mele „Gulliver în }ara Minciunilor” am urm`rit ca [i pe
aceast` cale s` popularizez concep]iile revizionist-oportuniste [i
du[m`noase... [i, în acela[i timp, s` calomniez regimul
democrat-popular din R.P.R. ...” (dos. vol. 1, fila 159).
În continuare, EREMIA ION arat` c` înc` de când lucra la
redactarea lucr`rii sale s-a hot`rât s` o expedieze în mod clan-
destin într-o ]ar` capitalist` pentru a fi publicat` în scopul
submin`rii regimului.
El a f`cut cunoscut` inten]ia sa lui ARDELEANU AUREL [i
EREMIA GHEORGHE care, prin atitudinea lor de aprobare [i
sprijin, l-au încurajat în comiterea acestui act de tr`dare de
patrie.
EREMIA ION a fost de acord cu primul plan al lui
Procesul-verbal al interogatoriului generalului Ion Eremia,
ARDELEANU AUREL de a expedia în mod clandestin în Fran]a din 23 octombrie 1959
lucrarea sa du[m`noas`. De asemenea, a fost de acord [i cu cel
de al doilea plan, propus de ARDELEANU, de a fi numit ata[at platform` politic` proprie pentru viitor...” (dos. vol. 1. fila 159).
militar, îns`, v`zând c` nici unul dintre aceste planuri nu-i Iar în continuare, la interogatoriul din 12 ianuarie 1959,
reu[e[te, a c`utat personal alte c`i de a-[i expedia în Fran]a EREMIA ION declar`:
lucrarea „Gulliver în }ara Minciunilor”. „... Eu speram c`, dup` ce se va instaura în R.P.R. un regim
În acest scop, a intrat în leg`tur` cu marinarul din revizionist voi ob]ine un post de ministru [i voi juca un rol
Constan]a, iar cu ajutorul sorei sale, GALAN AGRIPINA, i-a important în via]a politic` a ]`rii. În felul acesta, speram s`-mi
predat acestuia lucrarea în scopul de a o scoate în mod ilegal refac situa]ia mea personal`...” (dos. vol. 1, fila 237).
din ]ar`. Iat`, deci, c` activitatea criminal` desf`[urat` de EREMIA
EREMIA ION recunoa[te în întregime faptele expuse mai ION are la baz`, în primul rând, scopul schimb`rii regimului
sus, declara]iile sale se coroboreaz` cu declara]iile democrat-popular, pentru subminarea c`ruia a întreprins ac]iu-
coînvinui]ilor ARDELEANU AUREL, EREMIA GHEORGHE, nile mai sus ar`tate.
GALAN AGRIPINA [i T~NASE ECATERINA [i, în afar` de EREMIA ION a recunoscut în anchet` crimele s`vâr[ite, iar
aceasta, la dosar exist` ata[at, ca prob` material`, exemplarul activitatea sa este dovedita prin declara]iile coinculpa]ilor
lucr`rii ce EREMIA ION l-a dat marinarului [i pe care organele ARDELEANU AUREL, EREMIA GHEORGHE, GALAN
de stat l-au ridicat de la acesta în momentul când inten]iona s`- AGRIPINA [i T~NASE ECATERINA ce se afl` la dosar vol. II,
l scoat` din ]ar`. III [i IV, precum [i prin lucrarea corp delict, intitulat` „Gulliver
În ce prive[te scopul urm`rit prin comiterea acestui act de în }ara Minciunilor”, ce se ata[eaz` la dosar ca prob` material`
tr`dare de patrie, EREMIA ION, de asemenea, a f`cut declara]ii – în manuscris – [i trei exemplare dactilografiate, dos. vol. I [i
de recunoa[tere, astfel, printre altele, el arat`: vol. V.
„... Prin trimiterea lucr`rii mele du[m`noase în mod
clandestin în Fran]a, unde urma s` fie tip`rit` [i difuzat`,
Sursa: Arhiva C.N.S.A.S., dosar P707, vol. 4, ff. 233-248. u
urm`ream def`imarea pe un plan mai larg a regimului
democrat-popular din R.P.R. [i, în acela[i timp, s`-mi asigur o

14 years of penal servitude for an original "Gulliver"

The author presents one of the most important
documents which was the base of the General Ion Eremia
conviction, in 1959, for the blame of writing the allegorical
novel "Gulliver in the Lies Land". The indictment language,
signed by the security captain, Gheorghe Puscoci, is
illustrative for the political character of the process. The
used terms as "the undermining of the democratic-
communist regime of the Popular Republic of Romania" and
"hostile activity", showed the gravity of the final judgement:
14 years of penal servitude.
editorial
Istoriografia militar` rom#neasc`...
è urmare din pag. 1
I nstitutul pentru Studii Politice de Ap`rare [i Istorie
Militar` [i-a concentrat aten]ia, \n ultimul deceniu, spre
problemele securit`]ii interna]ionale [i politicii de ap`rare, iar
recent re\nfiin]atul Serviciu Istoric al Armatei a fost sufocat, \n
perioada postdecembrist`, de sute de mii de cereri din partea
veteranilor de r`zboi [i ale altor categorii de militari necesare
ob]inerii unor drepturi prev`zute de legisla]ia adoptat` \n
aceast` perioad`.
Un fapt negativ \l reprezint` dispari]ia catedrelor de
specialitate din academiile categoriilor de for]e ale armatei [i
din Universitatea Na]ional` de Ap`rare „Carol I”, precum [i
diminuarea considerabil` a ponderii istoriei militare \n
structurile \nv`]`m#ntului militar, reflex al sc`derii interesului
pentru aceast` disciplin`.
C#t prive[te rezultatele cercet`rii, ele pot fi caracterizate
drept satisf`c`toare. Au ap`rut multe lucr`ri valoroase
referitoare la R`zboiul de Independen]`, la prima [i la cea de
a doua conflagra]ie mondial`, la perioada interbelic`, la
R`zboiul Rece etc. |n pofida reu[itelor certe, lipsesc
instrumente de lucru esen]iale (dic]ionare, enciclopedii,
cronologii, inventare arhivistice etc.), documentele se
editeaz` aleatoriu, iar unele volume de acest tip nu respect`
normele obligatorii. De asemenea, multe aspecte ale istoriei
militare na]ionale, mai ales cele care ]in de raporturile dintre
armat` [i societate, de integrarea fenomenului militar
rom#nesc \n contextul interna]ional al epocii respective
r`m#n la periferia activit`]ii de investigare [tiin]ific`.
| n acela[i timp, am fost [i suntem martori ai unui
fenomen care a luat propor]ii \ngrijor`toare \n ultimii ani. Este
vorba de lipsa spiritului critic. Dup` opinia mea, el trebuie s`
se manifeste, \n primul r#nd, \n procesul de investiga]ie
[tiin]ific`, prin examinarea atent` a izvoarelor istorice, prin
lipsa de partizanat de orice natur` \n analiza faptelor [i
formularea concluziilor, prin interdisciplinaritate. Desigur,
istoria este o [tiin]` aparte \n care subiectivitatea autorului
este prezent`, iar atingerea preceptului antic sine ira et studio
este permanent o aspira]ie. Dar acest specific nu trebuie s`
duc` la ignorarea regulilor unanim acceptate ale cercet`rii
istorice. Militantismul de orice fel, plierea pe o anumit`
ideologie, fie ea [i la mod`, trebuie s` fac` loc onestit`]ii
[tiin]ifice, potrivit acelui principiu junimist at#t de cunoscut:
„Patriotism \n limitele adev`rului”! Metodele de cercetare au
r`mas, din p`cate, preponderent romantic-pozitiviste,
evenimen]iale, interdisciplinaritatea fiind, \n destule cazuri, un
deziderat. A disp`rut, \ntr-o bun` m`sur`, [i apelul la sursele
primare, la document, fondurile de arhiv` – civile [i militare –
fiind din ce \n ce mai pu]in consultate de cercet`tori. Se
prefer` compila]ia, \n dauna analizelor riguroase, se practic`
mult eseistica dup` ureche, \njgheb`rile. Drept rezultat, apar
unele lucr`ri care au o sc`zut` valoare [tiin]ific` [i care nu
contribuie la sporirea credibilit`]ii istoriografiei militare
rom#ne[ti pe plan intern [i extern.
C#teva sublinieri se impun [i asupra integr`rii \n fluxul
dezbaterilor [i curentelor de idei din comunitatea [tiin]ific`
interna]ional`. Evenimentele din decembrie au determinat o
real` deschidere, barierele politice [i ideologice fiind
\nl`turate \ntr-o m`sur` semnificativ`. Prin urmare, accesul la
documentele [i literatura str`in` a devenit mai lesnicios,
contactele cercet`torilor rom#ni cu omologii lor din str`in`tate
au sporit, num`rul activit`]ilor [tiin]ifice interna]ionale
organizate \n Rom#nia s-a \nmul]it, la fel st#nd lucrurile [i cu
prezen]a cercet`torilor rom#ni la manifest`ri peste hotare.
Dintre toate acestea, voi sublinia importan]a deosebit` a celui
de al XXIX-lea Congres interna]ional de istorie militar`,
organizat de Comisia Rom#n` de Istorie Militar` [i Institutul
pentru Studii Politice de Ap`rare [i Istorie Militar`, sub egida
Comisiei Interna]ionale de Istorie Militar` (10-15 august
2003). Prezen]a istoricilor de peste hotare a fost remarcabil`
(190 de speciali[ti din 32 de ]`ri), tema dezb`tut` s-a dovedit
incitant` („R`zboi, Armat` [i Media, de la Gutenberg p#n` \n
zilele noastre”) iar calitatea interven]iilor s-a ridicat la un nivel
deosebit. Congresul de la Bucure[ti a contribuit, astfel, la
cre[terea vizibilit`]ii pe plan extern a istoriografiei militare
rom#ne[ti. Dar acest succes evident nu reprezint` dec#t
partea plin` a paharului. Exist` multe lucruri de f`cut, mai
ales \n perspectiva integr`rii \n Uniunea European`, care
ridic` [i \n fa]a istoricilor militari rom#ni noi probleme \n ceea
ce prive[te tematica abordat`, metodele de investigare, c`ile
de promovare a rezultatelor cercet`rii, modul de inser]ie a
trecutului \n via]a genera]iilor de ast`zi etc.
R evenind la starea istoriografiei militare \n aceste
vremuri de tranzi]ie, subliniez faptul c` procesul de reform`
a armatei rom#ne, renun]area la conscrip]ie [i generalizarea
voluntariatului, diminuarea num`rului de cadre etc. impun
ca activitatea de cercetare a trecutului militar s` fie realizat`
\n mai mare m`sur` [i de structuri civile. |n acest sens, ar fi
benefic, de exemplu, dac` institu]iile de \nv`]`m#nt superior
ar introduce \n curiculla universitar` cursuri de istorie
militar`, geopolitic`, geostrategie [i ar spori num`rul tezelor
de doctorat care abordeaz` o asemenea problematic`.
Avantajele ar fi, dup` opinia mea, evidente, de[i sunt
pesimist asupra [anselor de materializare. Unul dintre ele ar
fi cre[terea interesului studen]ilor [i, pe aceast` baz`, s-ar
putea forma viitorii speciali[ti, al c`ror num`r a sc`zut
\ngrijor`tor \n ultimul timp. O asemenea formul` nu trebuie
s` \nsemne derobarea armatei de obliga]iile care \i revin [i
o prim` m`sur` salutar` ar fi ca istoria militar` s` aib`
aceea[i pondere pe care o de]ine \n majoritatea ]`rilor din
NATO [i Uniunea European`.
|n concluzie, istoriografia militar` rom#neasc` se
prezint` la \nceputul secolului al XXI-lea sub forma unui
mozaic, cu aspecte [i domenii performante, cu reu[ite
evidente, care nu pot fi contestate, dar [i cu destule zone
neacoperite, r`mase \n urm` sub raportul investiga]iei, cu
iner]ii greu de acceptat, cu manifest`ri de amatorism etc.
|n m`sura \n care aspectele din prima categorie vor
prevala, vom putea vorbi, deopotriv`, de \mplinirea
unei misiuni [tiin]ifice [i educative [i de asumarea unui
destin european. u

Drumul spre „Marina Popular`”
D
up` 1989, istoriografia militar`
româneasc` s-a axat, în
principal, pe cercetarea unor
evenimente punctuale din trecutul
armatei române, acordând aten]ie, cu
prec`dere, temelor socotite tabu în
timpul regimului comunist, cum ar fi
campania din 1919 din Ungaria sau
opera]iile militare de pe Frontul de Est
din anii 1941–1944.
În ultimii ani se resim]ea
necesitatea apari]iei unor lucr`ri de
sintez`, dar [i a dezvolt`rii unor direc]ii
noi de cercetare istoriografic`, precum
evolu]ia organismului militar rom#nesc
în perioada 1944-1989 atât pe plan
intern – trecerea de la Armata Regal`
la Armata Popular` [i, ulterior, la
aplicarea doctrinei militare a „luptei
întregului popor”, cât [i la studierea
rolului armatei române în cadrul
Tratatului de la Var[ovia.
În acest context se înscrie [i
volumul semnat de c`pitanul-comandor
dr. Marian Mo[neagu, directorul
Muzeului Marinei Române din
Constan]a, lucrare ce reprezint`
rezumatul tezei de doctorat, sus]inut`
la Universitatea din Craiova, realizat`
sub îndrumarea distinsului istoric
Gheorghe Buzatu.
Rezultat al unor ani îndelunga]i de
cercetare în arhive, volumul trateaz` nu
numai evolu]ia structural` a Marinei
Române, în aceast` perioad`, ci [i
transform`rile suferite de regimul
naviga]iei pe Dun`re [i Marea Neagr`
sau de activitatea economic` portuar`,
precum [i schimb`rile, semnificative,
petrecute \n înv`]`mântul de
specialitate.
Autorul realizeaz` o binevenit`
compara]ie \ntre cadrul legislativ [i
organizatoric al Marinei Române în
perioada interbelic` (inclusiv activitatea
Ligii Navale Române) – relief#nd
capacitatea material` a flotei
române[ti, dar [i ini]iativele de creare a
unui „spirit de corp” [i a unei „culturi”
marin`re[ti – [i dezastrul material [i
moral produs odat` cu capturarea flotei
române[ti de „aliatul” sovietic, dup` 23
august 1944, [i, ulterior, prin crearea
„Marinei Populare”, succesoarea
Marinei Regale, dup` chipul impus de
sovietici.
Aceste evenimente tragice sunt
prezentate pe larg în capitolele al III-lea
[i al IV-lea ale volumului, fiind
examinate [i clauzele navale ale
Conven]iei de Armisti]iu din 12
septembrie 1944, rela]iile dintre Marina
Român` [i Comisia Aliat` de Control,
precum [i efectele prevederilor
Tratatului de Pace de la Paris, din 10
februarie 1947, asupra Marinei
Române.
Pentru a ilustra c#t mai pregnant
spiritul anilor 1945-1947, autorul insist`
pe larg asupra festivit`]ilor din 12
octombrie 1945 – când o parte din
navele Marinei Regale, confiscate de
sovietici, au fost retrocedate statului
român – [i 9 mai 1946, când acela[i
„generos” aliat ne restituia bricul
„Mircea”. Discursurile ditirambice ale
Dr. Marian MO{NEAGU,
Politica naval` postbelic` a
Rom#niei (1944-1958), Bucure[ti,
Editura „Mica Valahie”, 2005
oficialilor români – cel al lui Gheorghe
T`t`rescu fiind o capodoper` a genului!
– prin care li se mul]umea ocupan]ilor
pentru înapoierea bunurilor… furate în
august 1944 (!) pot figura, prin
platitudine [i servilism, într-o necesar`
„antologie a spiritului (oratoric)
oportunist”.
Pentru perioada 1948-1958, autorul
trateaz` distinct evolu]iile Marinei
Militare [i ale Marinei Comerciale. În
capitolul dedicat Marinei Militare sunt
analizate problemele prizonieratului
marinarilor români în URSS, ale epur`rii
cadrelor militare „reac]ionare”,
introducerea modelului stalinist în
marin`, activitatea funest` a Direc]iei
Superioare Politice a Armatei. În ceea
ce prive[te evolu]ia Marinei Comerciale,
în primul deceniu de „democra]ie
popular`”, trebuie remarcat subcapitolul
privind acapararea navelor comerciale
române[ti prin intermediul sovromurilor.
Lucrarea include [i un studiu de
geopolitic` privind spa]iul fluvial-maritim
recenzii
românesc dup` 1945, în care se
distinge acurate]ea analizei
consecin]elor ced`rii, în 1948, a Insulei
{erpilor asupra regimului apelor
teritoriale române[ti – un subiect, din
nefericire, de o stringent` actualitate.
Alte capitole sunt dedicate
înv`]`m#ntului [i vie]ii culturale
marin`re[ti, cu luminile [i umbrele
specifice epocii.
Nu lipsesc nici detaliile savuroase
care fac deliciul iubitorilor de istorie,
cum ar fi, de pild`, faptul c` generosul
„voievod al culturii”, Carol al II-lea,
primind în dar de la guvernul T`t`rescu
iahtul „Luceaf`rul” – cump`rat din
bugetul statului cu 120.000 de lire
sterline! – l-a înscris imediat pe lista
navelor Marinei Române, pentru ca
plata personalului [i cheltuielile de
între]inere s` fie suportate de stat!
A[a cum precizeaz` [i profesorul
Gheorghe Buzatu în „Cuvântul înainte”,
istoricul Marian Mo[neagu a realizat o
„prim` tratare unitar` în istoriografia
româneasc`” a evolu]iei politicii navale
a României dup` 1948. Rod al unei
activit`]i [tiin]ifice laborioase, volumul
reprezint` at#t o lucrare de referin]`
pentru istoriografia militar`
rom#neasc`, c#t [i un semnal pozitiv
privind preocuparea abord`rii sine ira et
studio a cercet`rii istoriei organismului
militar românesc în perioada 1948-
1989. u
! Lucian DR~GHICI
recenzii
Noi documente despre
Administra]ia Militar` Sovietic` \n Germania
S
peciali[tii sunt unanimi atunci
când afirm` c` literatura dedicat`
celui de-al doilea r`zboi mondial
[i consecin]elor acestuia este, de
departe, cea mai bogat`. Subscriem la
aceast` opinie, pentru c` nu credem s`
se fi scris atât de mult pe marginea
vreunui alt eveniment istoric.
Dac` în ceea ce prive[te opera]iile
militare sau „diploma]ia în vreme de
r`zboi“ (pentru a relua titlul unei
cunoscute c`r]i semnate de doi istorici
român – îi avem în vedere pe domnii
Constantin Bu[e [i Nicolae Dasc`lu)
lucrurile sunt clare în liniile lor mari,
„problema german`”, cu tot ceea ce
presupune ea, înc` î[i a[teapt`
rezolvarea.
Aflat` la originea a dou` dintre cele
mai mari conflagra]ii mondiale pe care
le-a cunoscut omenirea, Germania î[i
merit` – privind retrospectiv –
denumirea de copil problem` al
Europei. De fiecare dat` când hybris-ul
german a fost exacerbat, de tot atâtea
ori Europa a sf#r[it în r`zboi [i, ulterior,
în catastrof`. A[a s-a întâmplat în
ajunul Primului R`zboi Mondial, când
Germaniei i s-a p`rut c` este exclus`
de la masa celor boga]i. Pierzând
r`zboiul, f`r` ca trupele sale s` sufere
vreo înfrângere decisiv`, se poate
spune c` s`mân]a revan[ei fusese deja
aruncat` pe un sol german (este vorba
despre societatea german` de dup`
r`zboi), în care ea a avut toate [ansele
s` încol]easc`. A ar`tat magistral acest
lucru istoricul francez Jacques
Bainville, într-o lucrare prea pu]in
cunoscut` — în compara]ie cu valoarea
ei — [i, prin urmare, pe nedrept
neglijat` de istoricii no[tri (Les
conséquences politiques de la paix,
Paris, Librairie Arthème Fayard, 1940,
255 p.; prima edi]ie a lucr`rii a ap`rut
în 1920, când înc` tratatele de pace nu
fuseser` semnate, ceea ce spore[te
valoarea c`r]ii, care este dat` de
perspicacitatea [i for]a de analiz` a
istoricului francez). La aproape
dou`zeci de la încheierea Conferin]ei
de pace de la Paris (1919-1920),
Europa se afla din nou pe marginea
pr`pastiei, tot ca urmare a „nelini[tilor”
germane. Declan[ând r`zboiul din
dorin]a de a rupe „lan]urile Versailles-
ului” cu care Germania era înl`n]uit`,
Hitler avea s`-[i duc` ]ara, dup`
aproape [ase ani, în catastrof`. Din
acest punct de vedere, teza potrivit
c`reia cele dou` r`zboaie mondiale nu
reprezint` altceva decât un un conflict
unitar, separat de un interval de pace
de dou`zeci de ani, ne apare ca fiind
perfect plauzibil`.
De[i Germania a terminat r`zboiul
învins` [i distrus`, membrii Marii
Alian]e (SUA, Marea Britanie [i URSS),
au decis c` trebuie s` curme, odat`
pentru totdeauna, dorin]ele sale
r`zboinice, [i au decis împ`r]irea
acesteia în patru zone de ocupa]ie
(este vorba despre teritoriul Germaniei,
cuprins între grani]ele din anul 1937).
Uniunea Sovietic` a primit un teritoriu
cu o suprafa]` de 107.500 km2 [i o
popula]ie de 18.559.000 de locuitori.
Zona cuprindea provinciile Bradenburg,
Sovetskaia voennaia administra]iia
v Ghermanii, 1945-1949
(Administra]ia militar` sovietic` în
Germania, 1945-1949),
sub redac]ia lui V.V. ZAHAROV,
Moscova, ROSSPEN, 2005, 661 p.
Meklenburg [i Pomerania Occidental`,
Saxonia, precum [i teritorii federale
apar]inând Saxoniei [i Turingiei. În
acela[i timp, sectorul sovietic de
ocupa]ie din Berlin avea în compunerea
sa opt raioane.
Activitatea organismelor militare
aliate din toate cele patru zone de
ocupa]ie se desf`[ura în conformitate
cu prevederile documentelor finale
adoptate la Conferin]a de la Potsdam
(17 iulie–2 august 1945).
Dac` în privin]a celor trei zone de
ocupa]ie occidentale (care, ulterior, pe
fondul deterior`rii rela]iilor dintre cei trei
mari, s-au unit, formând ceea ce, din
1949, avea s` devin` Republica
Federal` Germania) [i a activit`]ii
depuse în teritoriu de SUA, Marea
Britanie [i Fran]a lucrurile sunt mult mai
clare, m`surile luate de administra]ia
sovietic` în „curtea sa” abia de acum
încep s` fie cunoscute.
Acesta este [i subiectul recentului
volum de documente editat la Moscova
de o echip` mixt` de istorici germani,
ru[i [i americani. Este demn de amintit
c` prezenta culegere de documente
este parte a unui program interna]ional
de cercetare, ini]iat [i desf`[urat de
Arhivele Federale ale Germaniei,
Arhiva de Stat a Federa]iei Ruse,
Institutul de istorie contemporan` din
München, Universitatea North Carolina,
din Chapel Hill (SUA), Institutul de
istorie universal` al Academiei Ruse de
{tiin]e [i Centrul de studiere a istoriei
contemporane de la Potsdam.
Volumul se adaug` unei destul de
bogate literaturi, consacrate
Administra]iei Sovietice din Germania
în primii ani postbelici. În cea mai mare
parte a ei, aceast` literatur` este
sovietic`/rus`1, îns` exist` [i lucr`ri
scrise de speciali[ti occidentali (în
special, germani2), interesa]i de o atare
problem`.
Documentele incluse în volum
acoper` perioada 1945-1949, adic`
intervalul de timp pe parcursul c`ruia
administra]ia sovietic` a fiin]at [i [i-a
desf`[urat activitatea în Germania. Cea
mai mare parte a acestor documente
(un procentaj de 70-80%) ofer`
informa]ii privind dou` aspecte ale
activit`]ii administra]iei sovietice:
Primul set de probleme, reflectat în
documente, este cel referitor la
aspectele economice, militare, politice
[i sociale din perioada de tranzi]ie de la
r`zboi la pace;
În al doilea set sunt cuprinse
documente despre activitatea

organismelor militare sovietice,
problemele privind disciplina [i cele
referitoare la dislocarea trupelor
sovietice în diversele raioane aflate în
zona de ocupa]ie adminstrat` de
URSS.
Din analiza documentelor incluse în
volum, reiese c` cea mai mare parte a
lor au fost emise de Direc]ia Serviciului
de Comenduire a Administra]iei Militare
Sovietice din Germania (AMSG),
precum [i de birourile teritoriale ale
acesteia. Cu toate acestea, ordinele
emise de Comandantul suprem al
Administra]iei Militare Sovietice din
Germania, mare[alul G.K. Jukov, se
reg`sesc într-un num`r redus. În
privin]a rapoartelor [i a coresponden]ei
de serviciu pe anumite probleme, ele
au fost emise de comenduirile
teritoriale ale administra]iei sovietice. În
concluzie, potrivit criteriului institu]ional,
documentele prezentate în recentul
volum pot fi clasificate astfel:
a. Documente cu caracter
organizatoric [i de directiv`:
• ordinele comandantului suprem al
AMSG;
• ordinele Marelui Stat Major al
AMSG;
• ordinele [i directivele Direc]iei
serviciului de comeduire al AMSG;
• ordinele [i directivele
comenduirilor teritoriale.
b. Documente cu caracter de raport:
• planuri lunare [i anuale privind
activit`]ile diverselor organisme ale
Direc]iei Serviciului de Comenduire al
AMSG;
• planuri privind preg`tirea de lupt`
[i cea politic` a personalului
comenduirilor locale;
• documente privind activit`]ile de
control, întreprinse de Direc]ia
Serviciului de Comenduire al AMSG;
• coresponden]a de serviciu dintre
diversele compartimente ale AMSG.
În total, în volum au fost incluse 220
de documente, care provin, în cea mai
mare parte a lor, din Arhiva de Stat a
Federa]iei Ruse (Fondul 7317/62
dosare — Administra]ia Militar`
Sovietic` din Germania, aparatul
central; Fondurile 7184/12 dosare,
7077/59 dosare, 7103/29 dosare,
7133/58 dosare, 7212/12 dosare,
reprezentând Direc]iile locale ale
Adminstra]iei Militare Sovietice din
Turingia, Brandenburg, Meklenburg,
Saxonia-Anhalt [i, respectiv, Saxonia).
Toate documentele sunt prezentate în
ordine cronologic`, iar caracterul
prezent`rii este succesiv, fapt care
permite identificare raporturilor de
subordonare existente între structurile
AMSG. O parte din planurile lunare [i
anuale sunt prezentate par]ial.
recenzii
Documentele prezentate au fost (Comisariatul Poporului pentru
grupate pe capitole tematice: Ap`rare/Ministerul For]elor Armate al
I. Directive [i rapoarte cu caracter URSS) sau ale celor de partid (Biroul
general privind activitatea ofi]erilor din Politic) cu privire la organizarea
cadrul comenduirilor Administra]iei activit`]ii Comenduirii militare sovietice
Militare Sovietice din Germania zona sovietic` de ocupa]ie din
(AMSG) [i a Grupului For]elor Militare Germania. Autorii edi]iei au motivat
Sovietice de Ocupa]ie din Germania, în lipsa acestora prin… absen]a lor din
zona sovietic` de ocupa]ie din fondurile existente în Arhiva de Stat a
Germania; II. Documente ale AMSG Federa]iei Ruse. Mai mult, autorii
privind activitatea comenduirilor de afirm` c`, datorit` caracterului „strict
garnizoan` în direc]ia transferului de secret” pe care-l aveau aceste
popula]ie [i a încadr`rii acesteia în documente, ele fie au fost distruse înc`
munc` în zona sovietic` de ocupa]ie din perioada de func]ionare a
din Germania; III. Documente ale Administra]iei Militare Sovietice din
AMSG privind activitatea comenduirilor Germania, fie se g`sesc în arhivele
de garnizoan` în direc]ia refacerii institu]iilor emitente (în acest caz,
economice, agricole [i a infrastructurii Arhiva Central` a Ministerului Ap`r`rii,
sociale în zona sovietic` de ocupa]ie Arhiva Pre[edintelui Federa]iei Ruse,
din Germania; IV. Materiale ale AMSG Arhiva Rus` de Stat pentru Cercet`ri
despre activitatea comenduirilor Istorico-Sociale).
teritoriale privind refacerea sistemului De asemenea, ar fi fost interesant
de s`n`tate în zona sovietic` de dac` ar fi fost publicate materialele de
ocupa]ie din Germania; V. Materiale ale lucru ale diverselor structuri ale AMSG.
AMSG despre activitatea comenduirilor În acest caz, istoricii ar fi avut
teritoriale privind refacerea sistemului posibilitatea urm`ririi nu numai a
de educa]ie în zona sovietic` de lan]ului de decizie, ci [i a procesului de
ocupa]ie din Germania; VI. Materiale elaborare a acestora, fapt care ar fi
ale AMSG despre activitatea f`cut ca reprezentarea lor final` s` fie
comenduirilor teritoriale privind cât mai aproape de realitate.
men]inerea ordinii publice [i lupta În pofida micilor neajunsuri (lipsa
împortiva criminalit`]ii în zona sovietic` documentelor emise de Ministerul
de ocupa]ie din Germania; VII. For]elor Armate ale URSS), consider`m
Materiale ale AMSG despre activitatea c` volumul recent intrat în circuitul
comenduirilor teritoriale privind m`surile [tiin]ific, gra]ie activit`]ii colegilor ru[i,
adoptate pentru men]inerea regimului germani [i americani, reprezint` un pas
de ocupa]ie din zona sovietic`, din înainte în studiul activit`]ii Administra]iei
Germania. Militare Sovietice din Germania. Numai
Felul în care au fost prezentate prin noi cercet`ri în arhivele sovietice –
documentele în volum mai permite, pe care, iat`, [i de aceast` dat` î[i
lâng` identificarea raporturilor existente dovedesc importan]a! – problema î[i va
între structurile militare sovietice [i în g`si rezolvarea. Pân` atunci, efortul
interiorul acestora, [i cercetarea echipei de cercetare merit` toat` lauda
problemei dintr-un alt unghi de vedere: noastr`. Cât prive[te exemplul lor de
de la adoptarea deciziei privind colaborare, credem c` el ar trebui
problemele legate de tranzi]ia de la urmat – cum ar zice cronicarul – „cu
starea de r`zboi la cea de pace la asupra de m`sur`” [i de istoricii
punerea ei în practic` de comenduirile români. u
AMSG de la nivel regional.
Este curios – cel pu]in în ceea ce
ne prive[te – c` în volum nu au fost
incluse [i documente (directive) ale ! Asist. univ.
instan]elor militare superioare sovietice Lauren]iu CONSTANTINIU
NOTE
1. Sborniki nr. 1-5 ofi]ialn#h dokumentov, priniat#h i podpisann#h Kontroln#m sovetom v
Ghermanii v 1945-1946 gg. (Culegerile nr. 1-5 cu documente adoptate [i semnate de Consiliul
de control din Germania în anii 1945-1946), Berlin, Izdatelstvo SVAG, 1946-1947; M.P.
Maliarov, Sovetskaia voennaia administra]iia v Ghermanii i eio practiceskaia deiatelnosti
(Administra]ia militar` sovietic` în Germania [i activitatea sa practic`), Moscova, VPA, 1965;
M.I. Semiriaga, Kak mî upravliali Ghermaniei (Cum am condus Germania), Moscova,
ROSSPEN, 1995.
2. S. Creutzberger, Die Sowjetische Militäradministration in Deutschland/SMAD, 1945-
1949 (Administra]ia Militar` Sovietic` în Germania, 1945-1949), Melle, 1991; J. Foitzik,
Sowjetische Militäradministration in Deutschland, 1945-1949. Struktur und Funktion
(Administra]ia Militar` Sovietic` în Germania, 1945-1949. Structur` [i func]ionare), Berlin,
Akad. Verlag, 1999.
www document
www.fordham.edu/halsall/mod
/modsbook.dk
Cei interesa]i de istorie modern` [i contemporan` vor g`si \n
acest site un util instrument de lucru, pentru teme dintre cele
mai variate: na]ionalismul, liberalismul, conservatorismul,
romantismul, fascismul, nazismul, via]a de zi cu zi [i anul
1848 \n Europa, revolu]ii (francez`, englez`, [tiin]ific`),
secolul al XIX-lea \n Fran]a, Italia, Marea Britanie, Germania
sau \n Europa r`s`ritean`.
Site-ul este, de fapt, o foarte bogat` bibliotec` virtual` de
surse primare mai ales, cu multiple leg`turi cu alte site-uri,
toate \ns` \n limba englez`, fie c` este vorba de scrisorile lui
Filip al II-lea, fie de texte ale lui Voltaire sau de discursurile
lui Adolf Hitler.
Shortcuts
www.worldwarhistory.net
q Foarte detaliat, bine construit [i intuitiv, acest site este
util acelora care caut` informa]ii f`r` aprofundarea
subiectelor. Ca orice portal extrem de generos cu
informa]iile, anumite date trebuie privite cu circumspec]ie.
www.historyofwar.org
q De[i intitulat „Military History Encyclopedia on the
Web”, site-ul este – cel pu]in deocamdat` – departe de a fi o
www.pbs.org/wgbh/peoplescentury/
Scenariile celebrelor episoade din seria „People's Century”
(26 postate), precum [i m`rturiile celor intervieva]i v` stau la
dispozi]ie \n acest site. Unele dintre episoade au fost difuzate
[i la noi, de mai multe televiziuni. Util, pentru profesori mai
ales, este ghidul, special conceput pentru ei, astfel \nc#t
ace[tia s` poat` oferi elevilor/studen]ilor un curs atractiv [i
interactiv. De asemenea, m`rturiile celor care apar \n aceste
episoade sunt deja transcrise [i pot fi comentate fie \n ora de
curs, fie ca tem` pentru acas`, \n scurte eseuri.
www.becominghuman.org
Crea]ie a Institute of Human Origins, site-ul este un exemplu
despre cum trebuie structurat` informa]ia pentru a fi nu doar
util`, dar [i deosebit de atractiv`. Prezent`ri video de cea
mai bun` calitate, articole, [tiri, dezbateri, o adev`rat`
desf`tare pentru antropologi, fie ei amatori sau profesioni[ti.
! Rubric` realizat` de Lucian DR~GHICI
[i Manuel ST~NESCU
enciclopedie în adev`ratul sens al cuvântului! Con]ine,
totu[i, numeroase articole care acoper` o arie larg`, de la
r`zboaiele punice pân` la terorism. Cei interesa]i de
R`zboiul civil american, de pild`, vor fi \nc#nta]i, pentru c`
acest subiect este foarte bine acoperit.
www.achtungpanzer.com
q Un titlu sugestiv pentru un site bine documentat.
Detalii interesante despre tancurile [i prototipurile folosite de
Germania în Al Doilea R`zboi Mondial, înso]ite de fotografii
[i schi]e.
 sumarul sumarelor

Sumarul sumarelor
2005
Editoriale Aliniamentul Foc[ani – N`moloasa – Br`ila, un 2-3(28-29)
Tratatul de la Var[ovia: de la unitate la tensiuni 1(27)/ mit? de maior dr. Didi Miler /2005
de acad. Florin Constantiniu 2005 16 august 1944. Ultima conferin]` informativ` 4(30)
{ase decenii de la încheierea celui de Al Doilea 2-3(28-29) rom#no-german` de Alexandru-Alin Sp#nu /2005
R`zboi Mondial de general de brigad` (r) prof. /2005 23 august 1944. R`sturnarea imaginii aliat- 2-3(28-29)
univ. dr. Nicolae Ciobanu adversar \n mentalul armatei rom#ne /2005
Istoriografia militar` rom#neasc` \n vremuri de 4(30) de colonel dr. Constantin Hlihor
tranzi]ie de colonel (r) dr. Petre Otu /2005 23 august 1944 \n comunicatele Wehrmacht-ului 4(30)
de acad. Florin Constantiniu /2005
Interviuri Armata Ro[ie în România: documente din arhivele 2-3(28-29)
„|n 1968, armata rom#n` era preg`tit` s`-[i 1(27) sovietice de asist. univ. Lauren]iu Constantiniu /2005
apere ]ara“, interviu cu generalul (r) Ion /2005 Presa militar` dup` 23 August 1944 2-3(28-29)
Gheorghe, fostul [ef al Marelui Stat Major \n de locotenent Dan Scutaru /2005
timpul evenimentelor din Cehoslovacia Marina Regal` Rom#n` dup` 23 august 1944. 4(30)
„Tratatul de la Var[ovia a fost, la vremea aceea, 1(27) |ntre umilin]a prizonieratului [i suspiciunile /2005
necesar”, interviu cu generalul (r) dr. Constantin /2005 sovietice de dr. Nicolina Ursu, c`pitan Viorel Ion
Olteanu Colonelul Nicolae R`dulescu, ata[at militar \n 4(30)
„De sinteze de istorie avem \ntotdeauna nevoie“, 2-3(28-29) }ara Soarelui R`sare de Nineta Nicolae /2005
interviu cu acad. Dinu C. Giurescu /2005
R`zboiul Rece
Rom#nia [i Tratatul de la Var[ovia R`zboiul rece [i formarea blocurilor militare 4(30)
Rom#nia, URSS [i Pactul de la Var[ovia \n 1(27) de N.V. Vasileva (traducere de asist. univ. /2005
memoriile mare[alului Anatoli Gribkov /2005 Lauren]iu Constantiniu)
de asist. univ. Lauren]iu Constantiniu Contribu]ii la o istorie a Direc]iei de 4(30)
Informa]ii despre România în memoriile 1(27) Contrainforma]ii Militare de dr. Florian Banu /2005
generalului Jan Sejna /2005 Cum a fost adoptat Regulamentul de func]ionare 4(30)
de acad. Florin Constantiniu a Direc]iei de Contrainforma]ii /2005
1958.Tratatul de la Var[ovia [i retorica p`cii 1(27) de maior Petre Opri[
de Lucian Dr`ghici /2005 Aritmetic` politic`. Albania [i Republica Popular` 4(30)
Un deceniu de la prima extindere a NATO. 1(27) Chinez` = 620 de milioane de oameni /2005
O aniversare sub observa]ie /2005 de colonel (r) dr. Petre Otu
de colonel dr. Petre Otu 1960. Disiden]` rom#neasc` \n cadrul blocului 4(30)
Noiembrie 1962. Rom#nia propune modificarea 1(27) comunist de dr. Liviu }`ranu /2005
Protocolului adi]ional secret al Tratatului de la /2005 14 ani temni]` grea pentru un „Gulliver” inedit 4(30)
Var[ovia de maior dr. Florin {perlea /2005
de maior Petre Opri[ 1(27)
„Prim`vara de la Praga“ \n viziunea generalului /2005 85 de ani de la crearea primului depozit militar de
A.M. Maiorov de Andrei St#kalin (traducere arhiv`
de asist. univ. Lauren]iu Constantiniu) Actualitatea unei institu]ii cu tradi]ii – Serviciul 2-3(28-29)
Cum s-a desfiin]at Tratatul de la Var[ovia 1(27) Istoric al Statului Major General /2005
de maior dr. Florin {perlea /2005 de colonel dr. Alexandru O[ca
Serviciul Istoric [i Arhivele Armatei Rom#ne. 2-3(28-29)
Rom#nia \n Al Doilea R`zboi Mondial 1920-1928 de Lucian Dr`ghici /2005
Ioan Cost`chel: 1941, Jurnal de front 2-3(28-29) Aprilie-august 1944. Arhivele militare \n pericol! 2-3(28-29)
de colonel (r) Dumitru Stavarache /2005 de Vasilica Manea /2005
Februarie 1942. La[itate sau eroism? Cazul 4(30) Pe urmele arhivei ruse din Primul R`zboi Mondial 2-3(28-29)
Regimentului 85 Infanterie de Elena C#rstoiu /2005 de maior Marius Olteanu /2005
Noi m`rturii despre cazul Odessa 4(30)
de Manuel St`nescu /2005 Arhive Militare
O nou` viziune asupra Opera]iei „Tidal Wave“ 2-3(28-29) Selec]ionarea fondurilor arhivistice 2-3(28-29)
de Narcis I. Gherghina /2005 de Constantina Stoianovici /2005
1943-1944. Defetism \n armata rom#n` 2-3(28-29) Registrul istoric. Un document perimat sau \nc` 2-3(28-29)
de colonel dr. Alexandru O[ca, maior dr. Florin /2005 actual? de Lumini]a Giurgiu /2005
{perlea
Regimul Antonescu sub ochiul german 2-3(28-29) Fonduri arhivistice
de acad. Florin Constantiniu /2005 Avatarurile unui fond arhivistic: 1(27)
Mare[alul Antonescu supravegheaz` ofi]erii 2-3(28-29) Tratatul de la Var[ovia /2005
„diziden]i“ de dr. Mioara Anton /2005 de colonel dr. Alexandru O[ca
sumar \n limbi str`ine

Contents
l Romanian military historiography during transition period (Colonel (ret) Petre Otu, PhD) l Cowardice or courage?
The Infantry Regiment no 85 case (Elena C#rstoiu) l New testimonies about the Odessa Case (Manuel St`nescu) l
rd rd
1944, August, 16 . The last Romanian-German informative conference (Alexandru-Alin Sp#nu) l 1944, August, 23
within the Wehrmacht official statements (Academician Florin Constantiniu) l Romanian Royal Navy after 1944,
rd
August 23 . Between the captivity humiliation and the Soviet suspicions (Nicolina Ursu, PhD, captain Viorel Ion) l
Colonel Nicolae R`dulescu – military attaché in the Land of the Rising Sun, 1938-1944 (Nineta Nicolae) l The Cold War
and the military coalitions building (N.V. Vasilieva, translated by Lauren]iu Constantiniu) l 1948-1967. Contributions
to a Military Counter Information Direction (Florian Banu, PhD) l How was adopted the Counter Information
Direction Regulation (Major Petre Opri[) l Political arithmetic. Albania and Popular Republic of China equal 620
millions of people! (Colonel (ret) Petre Otu, PhD) l 1960. Romanian dissidence within the communist block (Liviu
}`ranu, PhD) l 14 years of penal servitude for an original “Gulliver” (Major Florin {perlea, PhD) l

Sommaire

l La historiographie militaire roumaine pendant la période de transition (colonel (r) dr. Petre Otu) l L#cheté ou
héroïsme? Le cas du 85-e Régiment (Elena C#rstoiu) l Nouveaux témoignages sur le cas Odessa (Manuel St`nescu)
l Le 16 août 1944. La Dernière conférence informative roumaine-allemande (Alexandru-Alin Sp#nu) l 23 août 1944 à
travers les communiqués du Wehrmacht (académicien Florin Constantiniu) l La Marine Royale Roumaine après le 23
août 1944. Entre l’humiliation de la captivité et les soupçons des Sovietiques (dr. Nicolina Ursu, capitaine Viorel Ion) l
Attaché militaire au Pays du Soleil Levant (Nineta Nicolae) l La guerre froide et la constitution des blocs militaires
(N.V. Vasilieva, traduction assurée par Lauren]iu Constantiniu) l 1948-1967. Contributions à une histoire de la
Direction Contre-espionnage Militaire (dr. Florian Banu) l Comment a-t-on adopté le Règlement du fonctionnement
de la Direction Contre-espionnage (commandant Petre Opri[) l Arithmétique politique. L’Albanie et la République
Populaire de Chine = 620 millions de gens (colonel (r) dr. Petre Otu) l 1960. Dissidence roumaine à l’interieur du bloc
communiste (dr. Liviu }`ranu) l 14 ans de geôle pour un «Gulliver» inédit (commandant dr. Florin {perlea) l

Inhalt
l Die Rumänische Militärgeschichteschreibung zur Zeit der Transition (Oberst (d.R.) Dr. Petre Otu) l Feigheit oder
Heldenmut? Der Fall des Infanterieregiment 85 (Elena C#rstoiu) l Neue Nachweise über den Fall Odessa (Manuel
St`nescu) l 16. August 1944. Letzte rumänisch deutsche Informierungskonferenz (Alexandru Alin Sp#nu) l 23.
August 1944 in Bekanntmachungen der Wehrmacht (Akademiker Florin Constantiniu) l Rumänische Königliche
Marine nach 23. August 1944. Zwischen Gefangenschaftsdemütigung und sowjetischem Mißtrauen (Dr. Nicolina Ursu,
Hauptmann Viorel Ion) l Militärattache in Japan (Nineta Nicolae) l Der Kalte Krieg und die Bildung der
Militärgemeinschaften (N.V. Vasilieva, Übersetzung Lauren]iu Constantin) l 1948-1967. Beiträge bei einer Geschichte
des Nachrichtendienstes (Dr. Florian Banu) l Verabschiedungsart der Dienstanweisungen des Nachrichtendienstes
(Major Petre Opri[) l Politische Mathematik. Albanien und China = 620 Millionen Menschen (Oberst (d.R. ) Dr. Petre
Otu) l 1960. Andersgläubigen in der kommunistischen Gemeinschaft (Dr. Liviu }`ranu) l Ein “Gulliver” 14 Jahre lang
hinter den Gittern (Major Dr. Florin {perlea) l