18 iulie 1891 DESBATERILE ADUNAREI DEPUTATILOR
la etatea de 70 anT, se afli in suferintA de
No. 86
ADUNAREA. DEPUTATILOR
SESIUNEA EXTRAORDINAla 1891
edInta de la 22 Iunie 1891
Presedinta D-lui presedinte, colonel G.
Rosnovanu.
- §edinta se deschide la ora 1 si 15 mi-
nute dupe amiadL
- Presenti 126 D-n1 deputatl.
- Nu rspund la apelul nominal 51, si
anume:
Bolnavi
D-niI : P. Carp, D. Chiritescu, I. StAnes-
cu, A. Docan, C. Kogdlniceanu.
In congedifi :
D-niT : M. Germani, D. Gr. Ghica, V. Mor-
tun, I. Motas, M. SAvoiu, D. A. Sturdza, Chr.
Sulioti, A. §tirbeitt, L Väsescu, Gr. Nu-
CeSCU.
Feirä arätare de motive :
D-nil : Gr. BAldnescu, G. Em. Bogdan, P.
BrAtdsanu, M. Burileanu, T. Calimach, T.
CAmArisescu, G. Gr. Cantacuzino, I. Cara-
batescu, C. Cernat, C. Costovid, D. Donici,
N. DrighicI, G. Georgiade, C. Iarca, I. Ko-
gAlniceanu, I. Lecca, Iunitt Lecca, B. Mares,
A. Nicolaide, N. Nicorescu, I. Oteteleseanu,
A. Papadopolu, N. T. Popp, C. RAileanu, C.
Ressu, L. Sachelarie, G. Softa, D. State, G.
StroicI, Gr. Sutu, Ag. Vasiliu, A. Vizanti,
D. Zarifopolu, V. VlAdoianu, N. CoandA, C.
Co rjescu .
- Sumarul sedinteI precedente se aprobá.
- Se acordd congediti D-lor P. Carp si
M. SAvoiu.
- Se trimite la comisiunea de indigenat
petitiunea D-lui Tache Gheorghiu.
- Se trimite la comitetul delegatilor pe-
titiunile unor functionari comercialI relative
la repaosul de Duminicd.
- Se trirnite de urgentd la comisiunea
financiarit proiectul de lege relativ la deschi-
derea until credit extraordinar de lei 15 000
pentru cheltuelile de inmorméntare ale r-
mAsitelor lul M. Kogdlniceanu.
- Se trimite la comisiunea comunalá
proiectul de lege relativ la modificarea cir-
cumscriptiunei comunel. Cusimiru, din jude-
tul Mehedinti.
- Se trimite la sectiuni. propunerea de a
se acorda o pensiune D-lal D. Sc. Miclescu.
D. G. Mortun: D-le presedinte, am onóre
a depune pe biuroul onor. Adundrl urmAtó-
rea propunere, subscrid de mai mull! D-ni
deputati, prin care se cere a se face o pen-
siune viagerd Miclescu, fost ministru
in mal multe rOnduri, si care acum se afid
bolnav, din care causd nu póte sá 's1 cistige
existenta.
Avénd in vedre cd D. Dimitrie Scarlat
Miclescu, fost membru presedinte de curte,
fost membru la inalta curte princiad, fost
ministru in maI multe rénduri, acum ajuns
D. N. Constantinescu : Am onóre a cere
existentd i impovdrat de o familie grea ;
Avénd in vedere cd, dupe un serviciti de
25 anI, pensiunea sa ar 11 neinsemnatd;
Considerind cd, pe lângá tóte acestea, D-sa
a fost unul din membril activi partidului
unionist din Moldova $ i a lucrat far& preget
la realisarea Unire! ;
Cá a fost representantul natiuneI :
a) In divanul ad-hoc de la Balta-Liman;
b) In divanul ad-hoc numit Adunarea-
mumd, care a declarat Unirea trilor ;
c) In Camera de la 1858- 59, care a ales
pe Vodd-Cuza ;
d) In Camerile de la 1862, când s'a con-
solidat Unirea,
e) In Camerile de la 1872-75 si in aceea
de la 1876, când s'a votat independenta
téreI ;
Avénd in vedere, in fine, si multiplele
importantele servicii ce D-sa a adus törei ca
un bun patriot,
SubscrisiI ati onóre a propune onor. Adu-
ndrI urmitorul proiect de lege :
PROJECT DE LEGE
Art. unic. - Se acordd D-lul Dimitrie
Scarlat Miclescu o pensiune viaged de 600
le! mensual, reversibild asupra soliel. sale
pind la mórte.
Gr. Argetoianu, Th. Cämäreisescu, E.
Mavrocordat, L G. Poenaru-Bordea, G.
Georgiade, M. T20214, N. Voinov, A. Vi-
zanti, C. Langa, G. Stefänescu-Gogu, D.
Brätianu, I. Teleman, dr. Catulescu, A.
C. Catargi, M. Caracostea, G. Gr. Can-
tacuzino, C. Badulescu, G. Vizulea, N. G.
Stätescu, dr. Stäncescu, G. Urzicet, Balq,
D. P. Moruzi, G. M. Stroici, L. Sachelarie,
V. Iepurescu, N. Saveanu, G. Levedeanu,
Rosetti-Tetcanu, G. A. Mortun.
In acelasl timp am onóre a interpela pe D.
ministru de interne dad D-sa aprobd publi-
catiunea D-luI prefect de Tulcea, prin care se
pune pret pe capul lui Licinski, dind çlece
miI de le! aceluia care '1 va aduce via saü
mort !
Nu crede D-sa cd prin acéstä publicatiune
. stint& cu totil ail format un cuget i o vo-
se dd un prerpiii de omor si se cald tot drep-
tul nostru public inffintind pedépsa de mór-
te in mod piedis ? Nu crede d in acest cas
guvernul se face autorul moral al unul
omor ?
D. prepdinte : Propunerea se va trimite
la sectiuni, iar interpelarea se va comunica
auvernului.
1:5
D. Victor Macri : Interpelez pe D. mi-
nistru de domeniI asupra motivelor ce
determinat sA inlocuiascd pe D. Leonida Sterie,
numit tot de D-sa in functiunea de advocat
pe lângä tribunalul din Tulcea ? Pentru ca sfi
pot desvolta acéstä interpelare, rog pe biuroit
sd 'mi se pund la dispositiunedosarul No. 458
din 25 Maiü. i pentru cd acéstA cestiune in-
tereséd nu atAt pe D. Leonida Sterie, ci o
intrégd ramurd a administraliund publice,
v rog,D-le presedinte, sd bine-voitl a inscrie
imediat la ordinea slilei acéstd cestiune.
D. pre§edInte : Bine-voitl a depune la
biurott interpelarea D-vdostrA.
www.digibuc.ro
1115
de la D. ministru al domeniilor urmdtórele
explicatiuni :
Are cunoscintd D. ministru de instrAinarea
fdcutd de cdtre predecesorul D-sale, in anul
1889, a cinei hectare pdmént din mosia Sta-
tutu! Vatra-Episcopiei-Buz0, impreund cu
insemnata &Jere de apá numit& morile E-
piscopiel, cAtre un D. I. Garoflidis ?
Ca' acest fond care valorézd peste 150.000
le!, de vreme ce arenda morilor este de cel
putin 8.000 lei pe an, s'a véndut pe pretul
de 16.000 leT, i cd acést& instrAinare s'a fd-
cut prin cAlcarea flagrant& a legilor asupra
incuragidrei industriei si a legeI pentru in-
sträinarea bunurilor StatuluI
Ce msuri crede D. ministru eli trebuie sá
ia pentru ca sd repareze acest gray prejudi-
ca Statul sä fie reintegrat in drepturile
sale ?
D-le presedinte, dosarul acestel afacerI se
and pe biurod. Vé rog sA bine-voitI a face sli
se retina acest dosar pind la diva când se va
inscrie la ordinea çIilei desvoltarea interpelá-
re! mele, pen tru ca sit pot face us atunci de
actele aflate in dosar.
D. pre§edlute: Depuneti interpelarea spre
a se comunica guvernuluI.
D. N. Ceaur Aslan : D-lor deputati, am
primit o telegramd din Ial, pe care mé cred
obligat a o comunica onor. Adundri, de óre-
ce o privesce i pe dénsa :
Subsemnatif cetäterfl din a duoa capital&
a României, micatí pinli in adincul inimel
de initiativa ce ati luat pentru salvarea pa-
trief si in parte pentru Moldova, prin des-
voltarea interpeltirei relativit la msurile ce
Parlamentul trebue a lua in contra invasiu-
neI jidanilor, cum si pentru facerea de legl
ocrotitóre neamulul nostru, vé aducem viuile
nóstre multumirI, rugAnd pe D-deti ca s& v
albd sub a sa stint& pad, intremindu-v cu
putere i cu curagiii ca sd luptati inainte pi-
n& ce yeti ajunge la resulta tut dorit.
Vé rugAm tot-odat& fill interpretul nos-
tru cAtre inaltul guvern i Parlament, fia-
t:And recunoscinta nóstrit cd in acést& causi
intd.
TrAiasc& guvernul Orel ai. Parlamentul el,
impreund cu D vástri, iniliatorul acestel mar!
cause.
Urméd. 150 isciliturl.
D. D. Bliclescu-Ro§iorI : Am on6re a in-
terpela pe D. ministru de interne, rugindu'l
sli bine-voiasc& a ne spune dad are cunos-
cinti de noul sistem de administratiune ce
voesce a introduce in judetul Teleorman noul
prefect, si in special in orasul Alexandria, fin-
pregiurdri car! fac pe judetenI sá se intrebe:
mal avem or! nu la drma trei un guvern
liberal-conservator ?
Asemenea rog pe D. ministru de interne
sd arate causele cari fac pe D-sa sit
mentind in functiune de politaiii la Alexan-
dria un orn care s'a fdcut culpabil de delicte
ordinare, fa pte constatate de parchetul tribu-
nalului de Teleorman si de ins* procurorul
general al curte! de apel din Bucuresci,
,141.6 DESBATERILE ADIJNAREI DEPUTATILOR
call at indsprit pe cetAtenT, in cAt se intrébd
si e dacä mal trdim orl nu sub partidul li-
beral-conservator.
Rog dar s 'mi se punk' la dispositiune ra-
portul D-lui prefect prin care cere o anchetd,
precurn i raportul D-lui procuror general
asupra anchetei Mudd de D-sa.
D. G. Sinescu : D-lor, am luat cuvéntul
ca sá depun o petitiune a locuitorilor cornu-
nei Drdgdsani, din judetul VAlcea, prin care
cer a li se ceda un kc din comuna Drdgdsani
pentru a clädi pe dénsul subprefectura i alte
localuri administrative. De óre-ce acéstd pro-
prietate este a se vinde in loturi, Statul o
póte ceda comunei.
D. M. Bals: D-lor, sunt insdreinat, de un
numr considerabil de cetäteni din Tecuci, a
depune pe biuroul Camerel o petiliune prin
care se plâng cä legile cari existd pentru a
impedica pe ebrei de a face comercit in co-
munele rurale sunt parte neexecutate, parte
insuficiente.
El cer ca administratiunea locald sä pund
capt acestei stdri de lucruri i sä fie mai se-
ver& in aplicarea legilor existente; iar pe de
altd parte rógä pe Camerd i pe guvern sd
vinä cu legile necesare pentru a putea sä
realiskn dorinta ce avem cu totii ca ebreii sä
nu mai fach nici un cornercit in comimele
rurale. (Aplause.)
D. N. C. Asian : D-lor, e astkli tocmal o
sptmând de când onor. Camera a trecut in
sectiuni pentru a procede la discutiunea mo-
tiunei ce am avut onóre a depune cu ocasiu-
nea interpelarei mele asupra invasiunei
ebreilor.
In aceeasi çli sectiunile aü numit delegatl,
cari s'at i intrunit i 'rnI-at fdcut onórea a
m numi raportor. Lunea trecutä am avut
onórea sá depun deja raportul si de atunci e
aprópe o sptmAnd.
Et cred eá nu cer mult de la onor. Ca-
mera dacd as! ruga-o sd bine-voiased a incu-
viinta ca, indatä dupe votarea lege! pentru
recrutare, sä ia in discutiune raportul met
sd procédá chiar astklI la numirea comi-
siunei prevçiute in rnotiune.
Nu uitatI,D-lor,cä acea cornisiune urrnézd
a se consfätui, a intra in cercetäri, in fine a
lua o multime de dispositiun! i, dacd D-vós-
tre intâNiati, m tern fórte mult ca acea mo-
fune sd nu remand in cartónele Camerei.
De altminterl, discutiunea raportuluI met
nu va lua mai mult de o jumtate de ord.
D. presedinte:.:Fárä consimtiméntul gu-
vernolui et nu pot schimba ordinea
D. general J. Lahovarl, mlnistru de
resbel: D-lor, D-nii interpelatori ail con-
simtit sä amâne interpelárile pAnd asa
cd astkli in capul ordinei çlilei. vin cele duc
proiecte de leg! militare steins legate cu bud-
getul. Nu scit dad si D. G.Mortun consirnte
a amâna interpelarea D-sale.
D. G. Mortun: Fiind-cd nu e de fag D.
presedinte al consiliului, consimt i et.
D. general J. Lahovari, mlnistru de
resbel : V'asi ruga, prin urmare, sä ludm in
discutiune aceste duoö proiecte de leg!, cari
nu vor rápi mult din timpul Camera Iar in
cAt privesce propunerea D-lui Asian, gdvernul
nu se opune a se vota chiar astkli numirea
comisiunei ce se cere prin acea propunere.
D. dr. Stâncescu: D-lor, am aci un act
cdruia voit sd '1 dat lecturd i pentru care
rog pe D. ministru de interne sä dea bine-
voitórea D-sale atentiune :
Legatiunea regal& a Grecie! in Românla
No. 481
Legatiunea regald a Greciei In Bucuresci
certified cd D. Agathe Anghel Vasiliu este in-
scris in matriculele fostuluI consulat general
al Greciei de aci sub No. curent 4.396 din
anul 1874, cu domiciliul in Pitesci.
Secretarul legatiunei regale, A. Tambazis.
(L. S.)
Subscrisul certified conformitatea presen-
tei traduceri cu textul in limba grecd aci
anexat.
Interpret jurat, ,S. Hagiadi.
Ministerul afacerilor sträine certified. sem-
nätura de ma! sus a D-lui S. Hagiadi, inter-
pret pentru limba gréed in minister.
p. Ministru, Papiniu.
Bucuresd; 1891, Iunie 20.
In basa acestui certificat, am oncire a a-
dresa urmdtórea interpelare D-lui presedinte
al consiliulul i in special D-lui ministru de
interne, si '1 rog a'ml réspunde dacA scie cA
recomandatul prefectului de Arges, i anume
D. Agate Vasiliu, confirmat ca presedinte al
comisiei interimare i mal in urmä ales ca
primar de Pitesci si in acelasi timp i ca de-
putat al colegiului II de Arges, este strAin
neimpäméntenit i, in atare cas, ce msuri a
luat contra acestui strAin, pentru a nu se
viola legile si Constitutiunea tre1?(Aplause).
D. pre§edInte : Bine-voitl a o depune la
biurot pentru a se comunica guvernului.
D. I. Poenaru-Bordea : 'MI permit sd
fac o simpld intrebare D-lui ministru al lu-
crdrilor publice, dad D-sanir este convins de
importanta unei linii de cale feratä care ar
uni muntil nostri cu Marea, trecAnd prin
Ploesci-Slobozia, etc.; si dad este convins de
importanta acestei sä bine-voiasch a ne
spune dacd are trebuintä de óre-cari msuri
de luat pentru facerea studiuluI i dacd. are
de gAnd sA ne presinte un proiect de lege
pentru indeplinirea acestui scop ?
D. C. Oliineseu, mlnistrul lucrarilor
publice : D-le presedinte, 'mi vet! da voe sd.
respund indatd D-lui Poenaru-Bordea la in-
trebarea ce facut.
D-lor, de cAnd am avut onórea sa vin la
minister 'mi fAcut adese-oriintrebdr! in
privinta mai inultor Hai! ,de cale feratd pe
www.digibuc.ro
18 Iu lie 1891
car! la réndul lor voifi cAuta sA le pun In
studi ; prin urmare, ni voit ocupa si de
propunerea D-lul Poenaru-Bordea i, dad se
va dovedi cA acéstä linie este trebuinciósä, a-
tuncl voit cäuta sä o pun in executare.
D. presedInte : Intreb pe D. Mortun dad
consimte la amânarea interpelärei D-sale, de
óre-ce D. ministru nu este presinte.
D. G. Mortun : D-le presedinte, declar ed
de bunä voia mea nu o amân, insd trebue sA
o amAn fortat, fiind-cd D. ministru lipsesce.
'Ml pare insd cd tocmai interpelarea mea,
care este pusd la ordinea Oiler. de astkli, a
fost motivul ca D. ministru sd nu se presinte
astkli in Camera. Mai voesc sd constat Ina
ed.' et am anuntat acéstä interpelare acum
duce' sptmâni i pAnd astkii nu am putut
sä o desvoltez, ca sd primesc un réspuns din
partea D-lui ministru, ceea ce 'mi se pare cd
este o lipsd de respect ce datoresce un minis-
tru Camerei si in parte fie-cdrui. deputat.
(Sgomot).
D. general J. Lahovari, mlnistru de
resbel : Rog pe D. Mortun sA crécld cä dacd
D. prim-ministru nu a venit in Adunare nu
este din lipsä de respect cdtre acest Corp, Did
cdtre D-nii interpelatori; dar nu a venit pen-
tru ea' nu a sciut ch. astkil este la ordinea O-
le! interpelarea D-lui Mortun i pentru CA a
fost nevoit sA se ducä ma! Antéit la Senat,
de unde sper cd va veni in curénd aici.
D. G. Mortun : D-le presedinte, dacä D.
ministru va veni la Camerä. astkli, et 'ml
reserv dreptul de a desvolta interpelarea mea
chiar
D. presedinte : D-vóstrd, D-le Iepurescu,
consimtip la amânare?
D. V. Iepurescu : Consimt ; dar v rog,
D-le presedinte, sA o pump' la ordinea çlilei
pentru Luni.
D. MIcescu : i et vé rog, D-le prese-
dinte, sd. o pullet! interpelarea mea tot pen-
tru
D. M. Tzoni : §i e consimt la amânarea
interpelirei mele.
D. C. C. Dobrescu-Arge§: §i et consimt
asemenea.
D. pre§edInte : Acurn la ordinea çlilei a-
vem proiectul de lege pentru modificarea
unor articole din legea de recrutare.
D. Ed. Ullea : D-le presedinte, v rog si
bine-voitl a interveni pe lAngd D. ministru al
justitiei ca sA bine-voiased a cere de la D.
judecátor de ins tructiune de pe ling& tribu-
nalul Botosani dosarul pentru uruadrirea
D-lui N. Caimacanu, actualul director al pre-
fecture!, pentru deturnarea tine! sume de
3.000 lei, frind-cd voesc sä adresez o inter-
pelare ministrulul in acéstá privintä.
D. pre§edinte : Facet! cererea in scris.
Acum inträm in ordinea
- D. L Grddigeanu, raportorul comae-
tului de delegati, cid citire urmátorului ra-
port si proiect de lege:
18,Iulie 18,91 DESBATERILE ADUNAREI DEPIITA.TILOR 1117

Domnilor deputati,
In liva de 31 Maid 1891, cornitetul delegatilor, compus din
Teleman L, cäp., delegatul sectiunet I ;
General G. Manu III;
Colonel Burchi VI, i subsemnatul, delegatul
sectiunel a IV, intrunindu-se sub preWentia D-lui general G. Manu, in
lipsa D-lui Nicolaide Al., delegatul sectiunei a II, a D-lut Aristide Pascal,
delegatul sectiunel a V, i a D-lut Carabatescu, delegatul sectiunei a VII, a
deliberat asupra proiectulut de lege, presentat de onor. guvern, in privinta
modificárei alin. a, t, c, d, e j /7, de sub art. 58 din legea recrutärei, §i a
numit pe subsemnatul raportor pentru a supune a aprobarea D-vóstre
acest proiect de lege, primit de top' delegatil preslenti §i de tóte sectiunile
Camera afard de sectiunea a V, care a cerut amAnarea acestut proiect pen-
tru o altä sesiune.
Comitetul delegatilor, petruns de relele ce decurgeaa pänä acum din
deosebirea de termene de servicii, deosebire care face ca, in cas de mobilisare,
sä fie nevoie sä se cheme 9 contingente de infanterie de linie sub arme, iar
numai 5 de dorobanti, nedreptate care ar da loc la numeróse nesupunert ; iar
pe de altä parte, modul actual de recrutare dä nascere in timp de pace Lia
numeróse reclamatiuni din partea 6menilor recrutati pentru infanteria de
linie, cart, v4endu-se prea depärtati de cäminele lor, cer toll mutarea lor
in dorobanti, a admis in unanimitate proiectul de lege propus.
In urma observatiunilor D-lui general Manu §i a explicatiunilor date de
D. ministru de resbel, comitetul delegatilor a recunoscut iaräst, in unanimi-
tate, ea' facultatea care resultä din proiectul de lege de fatä, pentru ministru
de resbel de a libera contingentele permanente itnainte de implinirea terme-
nului de 3 ani de servicia efectiv i de a le inlocui cu contingente cu schimbul
in activitate, nu póte avea nict intr'un cas de efect de a prelungi termenele
de servicia efectiv, prevqute in legea de fatä, adica 3 ani in permanentä,
4 ani in cä1är4 cu schimbul si 5 ant in dorobanti cu schimbul.
Cu aceste deslu§iri, subsemnatul v rog sä aprobati proiectul de lege
propus.

PR OIFCT DE LEGE
Sgrt. talk.- Art. 58, aliniatele a, 6, c, d, e i f, din legea de recrutare, se
inlocuiesc cu cele ce urrnézd
Art. 58. Termenul de serviciii in activitate pentru tóte trupele de uscat
este de 7 ant sub arme saü in congediii, §i in reservà ¡And la versta de 30
ani
In nict un cas serviciul efectiv sub arme nu va intrece 3 ant in perma-
nentä, 4 ant in caldra§1 cu schimbul §i 5 ani in dorobantil cu schimbul.
Termenul de servici in militie este de la 30 ant pänä la 36 ant de Orstä
ImplinilL
In glóte pänä la versta de 46 ani impfinitt.
Oamenii recrutati pentru flotilä vor sta 5 ant in activitate i 3 ant in
reservä.
Raportor, ION C. GRADI*TEANU.

www.digibuc.ro
1118 DESBATERILE ADUNAREI DEPUTATILOR
D. pre§edInte : Discutiunea generali este
deschisä.
D. Palladi are cuvéntul.
D. G. D. Pa Had!: D-lor deputall, cu oca-
siunea acestuI proiect de lege tin ca D. mi-
nistru de resbel sä ne dea are-carl IdmurirT,
cu deosebire in privinta intelesulul pe-care
vrea sä '1 albä situanunea aceea de conge
pe care o intinde la un termen asa de inde-
lungat. Pan& acum nol cunosceam duo ter-
mene serviciul activ i serviciul în reservd;
D. ministru, de astd-datd, fall a märi ter-
menul de serviciir activ pe care '1 determind
la maximul de trel aril, face cu tóte acestea
o inovatiune care, la prima vedere, ar putea
da óre-cari bánuiell.
D-sa admite cd, dupe serviciul activ,
militarul rmâne pand la 7 ani inteo po-
sitiune de congediü. Eu asI voi sä scid: mi-
litarul remas in acéstä situatiune de con-
gedid este el in altä situanune de cat aceea
In care era in reservd ? Care este dife-
rinta intre starea de congediti i starea de
reserval §i care a fost motivul D-lui minis-
tru de a schirnba starea care a fost mai îna-
inte? Nu cum-va termenul acesta ar putea
sd atragá pentru militar, fie un servicid mai
mare ca timp, fie din punct de vedere al con-
centräreT, alte formalitätf mai putin ingreu-
nätóre pentru concentrare? In fine, dacá sub
cuvéntul de congediii nu se acoper óre-cari
sarcine earl' s'ar pune asupra militarului?
D. ministru a dat in scurt in secilunea
mea óre-cari explicanuni ; ed nefiind acolo nu
am putut sä le aud ; tin insä ca D. ministru
sä le dea in sedintd publicd, pentru cd este
bine ca atunci când se va aplica acéstä lege
sd pótá servi discutiunile din Carnell ca in-
terpretare pentru ori-ce induoiald sad nedo-
mirire.
D. general J. Lahovarl, mlnistru de
resbel: D-lor deputati, 'mi pare bine cd D.
Palladi 'mi-a dat ocasiune a repeta in sedintä
publica tóte explicanunile date in sectiunl
relativ la acéstd lege si sá luminez cestiunea
ast-fel ca sä nu remand cea mai micd bánu-
iald cd am fi voit sá crescem sarcinile earl'
apasá acum pe populanune in privinta servi-
ciului militar ci, din contra, am deschis up
unei amelioräri in acesta privir4ä. Legea
nóstri are trei puncte priucipale, pe cari le
voi desvolta pe scurt, satisfácend absolut
töte intrebärile D-luI Palladi.
D-lor, legea nósträ are un scop fórte in-
semnat, acela de a suprima o nedreptate care
se exercitä acum dupe legea actualä asupra
eimenilor cari aü fost recrutatl pentru servi-
ciul permanent. AcestI ómeni, earl stag trei
ani in serviciii permanent, mai fac un timp
de sése ani in reservd; din cause budgetare
efectivul de pace este lirnitat, si nu va putea
fried mult limp si fie mai mare, ap In cat
pentru a forma efectivul de resbel va fi ne-
cesitate a chiáma ate 6 contingente de re-
servi, trupele permanente avend dar pe pi-
cior de resbel sd fie compuse din nuo contin-
gente, pe când pentru trupele teritoriale e-
fectivele sunt ap de marl' in cat ne este de
ajuns 5 contingente pentru a forma efectivul
de rsboiti.
Vom fi dar nevoiti la o mobilisare a chidma
sub drapel emeni din contingente deosebite
pentru arrnata permanentd i pentru cea le-
ritoriald, land eimeni de vérste diferite in a-
ceste duo elemente, unit mai tineri rémânend
acasd, pe când altii btrâni ar fi sub drapel;
acésta nu este drept. Ce am fácut prin acestä
lege? Am i)is eä termenul de serviciti in ac-
tivitate pentru tóte trupele de uscat va fi de
'7 alai, atat pentru cel recrutati pentru servi-
ciul permanent, cat i pmtru cel teritoriali ;
serviciul de 3 ant in permanentä insd nu
póte fi aplicat la top; ar trebui Ole ca top
sä facd acest servicid, ins& budgetul nostru
nu ar permite-o. (Intreruper1).
Nu este insd mai putin adeverat cá nici in
serviciul teritorial órnenii nu trebue tinuti 7
ani sub drapel ; el vor sta puma! cinci ani
in acéstá positie, iar restul pând la 7 ani '1
vor face in congediel, ca si cei recrutati pen-
tru serviciul permanent, cart vor sta in con-
gedid restul de 4 aril' pând la terminarea ter-
menului de activitate de 7 aril.
Acéstá positiune de congedid, care nu e
cunoscutä D-vóstre, este inlrebuintatä in le-
gislatiunile sträine. E o stare identica cu a-
ceea de reservd, i diferinta care exist& std in
conditiuni de inscriere $ i de desemnarea mai
inainte a contingentelor rnobilisabile; prin ur-
mare, cand se va trece in congedid órnenii
sad contingente earl ad servit in permanentä,
legea pe care o discutäm adl permite toc-
mai aceste congediuri anticipate, ómenif se
vor bucura de acelea0 drepturl ca i eel tre-
cult In reservd. Vor putea fi chidmati la con-
centräri anuale, cum se chiarnä i reservistii
prin decret regal de mobilisare a culdrui
contingent de órneni, Atilt in reservá sad in
congedid; acésta se va face la manevrele de
temind, pe basa creditelor acordate de Ca-
mera'. Imbuntätirea practicd ce castigarn cu
acéstä schimbare stä in desemnarea de mai
d'inainte ce facem a contingentelor cari vor fi
chidmate in cas de resbel, i in deosebirea lor
de cele de reservá cart vor forma bataliemele
de deposite, ap in cat, pe de o parte nu vom
mai risipi fortele de instructie de cari dispu-
nem asupra prea multor contingente cart nu
air a figura in linia antéia, iar pe de alta am
suprimat inegalitatea in chiämäri luând in cas
de rsboid numai ümeni de aceeasi vérstd, din
aceleas1 contingente. Dobéndim hied cu acest
mod o mare inlesnire in mobilisare ; emenil
cari vor fi trecuti in congediti réman inscrisl
in contrólele regimentului ca aflati in acéstá
positiune si nu vor fi inscri§I in reservá de
cat dupe al 7-a an de activitate ; mobilisarea
regimentelor de infanterie nu se va face a-
tunci de depositele de recrutare, cirri sunt
prea incurcate, i call a sa facd mobilisarea
regimentelor de artilerie, de genid, de cava-
lerie 0 a serviciuritor auxiliare, cad tóte se
recrutézd in circumscriptiuni mat marl, ci
chiar de regimentele de dorobantl, cari vor
lua insä0 sarcina mobilisdrei lor ; acésta se
va face acorn cu o induoitei repediciune.
In resumat, co legea ce propunem suprimdm
inegalitatt a chiämärilor, intesnim mobilisa-
rea i deschidem viitorul spre a mai egalisa
instructiunea ómenilor;aci, D-lor, trebue sd
www.digibuc.ro
18 Iu lie 1891
vé preocupe inegalitatea de instructiune care
existá intre militarul permanent si cel teri-
torial. Avem o parte de eiment pe earl ti-
nem trei ani la instructie i altä parte pe
care o tinem trel luni ! Disproportiunea este
de sigur prea mare. Din norocire, órnenil nos-
tri sunt rip de dispusl la exercinut militar
in cat, când sunt tinuti cât-va limp spre a
face numai instructie, fárá sa fie ocupati cu
tinerea gardelor, ei dad resultate fórte bune.
Dacä cine-va ar voi sd se incredinteze des-
pre acesta pate merge pe platoul CotrocenT
va vedea pe dorobantii nostri din anul a-
cesta manevrand asa de bine in cat va ré-
mane absolut satisfácut.
Prin urmare, cu mare dreptate se pate
sustine cá serviciul permanent de trei ani
póte sit fie sadut.
*i de aceea eti am deschis up uneT saderI
a termenutui de servicid permanent si am
dis: nimeni nu va fi tinut mat mult de fret
aril' in permanentd, dar mat putin da.
Experienta ne va ardta in curend dacá in-
structiunea ce se va da dupe aplicarea nouei
organisdri va permite a trimkte in congedid
anticipat enneniI recrutati pe trei anI.
In Francia, D-lor, órnenii ajung de servesc
mai putin de 30 luni ; iar in Austria, care
n'are miçllóce mart de intrennere, numai
280.000 elmeni sunt thing trei ani ; res-
tul este impärtit in duoé zone, in cari inteuna
ennenii stad duo)" ani sub drapel i alta in
care stall un *an, ceea ce se apropie mult de
sistemul teri to rial.
Ef bine, legea nóstrá viitorului sá ho-
tdrascd dacd nu se va putea aplica soldatitor
nostri mai putin de trei anT in permanenid,
prin urmare, constitue o descArcare, iar
nu o impovärare a serviciului in armatá 1
D. I. lancoveseu : Am cerut cuventul
pentru cd socotesc cd modificdrile legei de
recrutare, filcute in conditiunI de grabd
fárá un studid mai aprofuudat din partea Ca-
more'', nu pot sd dea resultatele dorite
prin urmare, am sd fac i et' câte-va intre-
brief earl sä cIarifice acésld lege.
D-lor, starea de congedid existd i acorn in
legislatiunea nóstrá militará, acestá stare
de congedi are unele efecte cari stint corn-
patibile cu starea de reservé. Acéstd stare de
congedid atrage ea dupe sine consecinta de a
fi militarul supus la tribunalul militar ?
Afar& de acesta, este aci o dispositiune
cam curiósá, flind-cd se dice cd serviciul de
trei anl se pôte scurta.
Cum se va face acesta? Se peite face in
mod indikidual, sad se va face pe contingent
cu decret regal.
Dacd se face individual, acesta ar da nas-
cere la multe hotdriri arbitrarii si ar avea
o influentä funestd.
Se mal prevede aci facultatea ca militarii
recrutati sä facd serviciul cu schimbul,
fiind-cd el' pot fi chiamall in urrnd sd fact(
serviciul permanent, se nasce in acest cas
intrebarea: cum are s'd se socotéscd termenul
de serviciii, cáci este o deosebire de timp In-
tre serviciul permanent si cel cu schimbul ?
Dacd a fäcut un an de serviciti cu schimbul
va fi trecut in serviciul permanent, unde
 DESBATERILE ADUNAREI DEPUT ATILOR
18 Iu lie 1891
trebue sä fad numai treT ani, cum 'i se va
considera anul ce deja '1 a fäcut in serviciul
cu schimbul ? Cum se face socotila pentru
contopirea acestor duo calitAll si pentru a-
ceste clued termene de servicii ?
Iatä intrebärile ce voesc sä fac D-luT mi-
nistru de resbel, si asupra cdrora astept ex-
D-sale.
D. general J. Lahovari, mtnistru de
resbel: D-lor, este fórte lesne de rspuns la
aceste cestiuni. Inteadevr, congediul actual,
care este o permisiune datä omului de a se
duce acasd imbrdcat in haine militare, '1
face pentru -late delictele ordinare jasticiabil
inaintea tribunalelor civile, a fortiori. In ca-
sul until congedia anticipat care se va da o-
mului care merge acasá fdrd nici o indato-
rire de a se intórce la servicia la timp de-
terminat d'inainte, el nu va mai fi supus nici
unei jurisdictiuni militare.
In ceea ce privesce ceIe-alte duod puncte,
ele sunt regulate de mult prin regulamentele
de administratiune; Comenii cu schimbul sunt
susceptibill de a ft chiámati in serviciü chiar
individual; acéstd msurd nu se ia de cat pen-
tru a pedepsi un orn care e ra nárdvit,
atunci 'i se tine in sémi proportiunea abso-
lutá a termenului care 1-a fâcut in serviciul
cu schimbul, sad in serviciul permanent;
dud a facut 3 luni in serviciul permanent
se considerä ca 6 hmi fäcute in serviciul cu
schimbul.
Prin urmare, i acésti cestiune este cu de-
svirsire resolvatá i in afard de ori-ce dis-
cutiune.
Ceea ce este important este di ómenii earl
vor fl trecuti in congedid anticipat se vor
afla in positiune identicä cu aceea de reservd.
Congediul stabilit prin legea actualä este
diferit de starea de congedia si a permisiu-
nilor dupe legile in vigóre, dupe earl' nu se
pot da congediuri mai marl de duod luni. Prin
urmare, and se vor acorda asa congediuri an-
ticipate dupe acest proiect, atunci acele con-
gediuri vor fi regulamentate in mod special.
In starea actuald a legel nu pot niei ea, niel
un set' sd dea alte congediuri de cât acelea earl
sunt prevéOute de regulament ; cele prey&
1119
lute prin acest proiect sunt congediuri ne-
limitate cari se vor da in conditiuni aname
hotärite prin regulamente nota, earl vor de-
termina alât trecerile in congediuri antici-
pate a contingente intregi, cât si pentru dare
de congediuri anticipate ómenilor individual
ea recompensd pentru purtare
-Ne mai luind nimeni euvéntul, se pune
la vot luarea in consideratiune a proiectulul
de lege si se primesce.
- Se pune la vot articolul unic si se a-
doptd.
- Se pune la vot proiectul de lege in total
resultatul scrutinulta este cel urmätor :
Votanti 85
Majoritate regularnentard 46
Bile albe 75
Bile negre 10
D. pre§edinte : Adunarea a adoptat pro-
iectul de lege.
-D. C. G. Vernescu dit citire urmittorulul
raport i proiect de lege :

Do mnilor deputati,
Comitetul delegatilor de sectiunI, compus din :
D. Teleman Ion pentru sectia I ;
General Manu )1
III ; 17

Iancovescu Ion V
Georgescu C. T. VI, §i subsemnatul pentru sectia IV,
in lipsa Alex. pentru seetia VII, intrunindu-
se in diva de 5 Iunie a. c. §i ludnd in cercetare proiectul de lege relativ la modificarea
art. 6, alin. I, §i art. 9 din legea de organisare a comandamentelor armatel, 'l-a admis cu
majoritate de patru voturq din numrul celor presentI - D. general Manu flind contra - §i a
numit pe subsemnatul raportor.
Din expunerea de motive, ce insotesce proiectul de lege, reese cä ast-fel cum e organi-
satä infanteria nósträ, presintä numeróse inconveniente ; din contra, noua organisare rs-
punde cerintelor tacticel moderne , inlesnind formatiunea pe trei unii, adoptatä in tóte
armatele, §i asigurh pentru timpul de rsboia cotnandamentul organisat in timp de pace.
Sistemul recrutdrel §i organisdrei regionale a regimentelor de infanterie inlesnesce, de
asemenea, in mod simtitor mobilisarea §i suprimä tóte inconvenientele cari resulth din insta-
bilitatea depositelor §i depärtarea trupelor de la centrurile carl le formézd.
Comandantii de regimente '§I pot avea asemeneatot-d'a-una complet pärtile permanente
prev64ute in budget §i pot ast-fel trece, ata cu ómeniI permanentI, eta §i cu cea mal mare
parte din órnenii cu schimbul, tótä gradatiunea instructiunel, prevdutä de regulamente,
care, in actuala organisare, lash' fórte mult de dorit.
Proiectul mal are Inca §i insemnatul avantagia de a concentra regimentele cu efectivele
lor de rsboiil, färd a intrebuinta reservele, a caror menire este, dupe acéstä nouä organisare,
de a constitui un al patrulea batalion de deposit §i de a inlocui trupele de garnisonä in timp
de mobilisare, operatiune fórte mult inlesnitä prin adoptarea termenulul de servicia de 7 any,
din cari trei sad cincl in activitate §i duoi saü patru in reservd, a§a in cAt chemarea de r6s-
boiil sä fie mal drept repartitä asupra tutulor contingentelor.
In vedere de a spori midlócele de instructiune, färä a spori in mod prea simtitor §i pe
acele budgetare, prin noua organisare se permite trecerea unui numr de órneni cu schimhul
prin batalionul permanent in limita prevederilor budgetare.
Comitetul deleggilor, in fata acestor considerallunI, admiténd proiectul, vé rógd, prin
subsemnatul raportor, sä bine-voill a da aprobarea D-vóstre urmatorulul proiect de lege,

Raportor, PH. T. CORLÂTESCU.

www.digibuc.ro
1126 DESBATERILE AITUNAREI DEPUTATILOR 18 :I1j 1891'

PROIECT DE LEGE
Articol unic. - Art. 6, alin. I, i art. 9 din legea organisareI comandamentelor armate
se modific in modul urmator:
Art. 6, (din. I. Fie-care Corp de armatá se compune din : duoé divisiI de in fanterie, unul
sat duc batalieme de vônatori, o brigada de calara§I de 3 regimente, un regiment de Ca-
valerie permanenta (ro§iori), o brigadä de artilerie, un batahon de geniii, un escadron de
tren, staturile-majóre i serviciile nectsare.
Divisia de infanterie va fi formath de 4 regimente a 3 batalieme.
Art. 9. Fie-care regiment de infanterie se compune din 3 batalieme recrutate in zonele
respective, din carI unul permanent §i duo cu schimbul, §i din cadrele unuI batalion de
deposit, al carui efectiv se va forma din cele duo contingente de reserva.
Fie-care regiment de calára§I se compune din 4, 5 sad 6 escadróne, din earl unele per-
manente §i cele-alte cu schimbul.
Regimentele de cavalerie permanentä (ro§iorI) se recrutóza in intréga regiune a corpu-
lui de armata, §i vor putea fi .intrunite en regimente de ca1ára§1, spre a forma divisii de
cavalerie independenta.
Artileria, geniul §i trupele de administratie se recrutóz'a pe intreg teritoriul corpului
de armatá.
Ministru de rsbolii, GENERAL J. LAHOVARI.
D. general G. Manu: D-le presedinte, De la 1 Iulie are sd se punä In aplicare s'ar pripi i ar medita asupra cestiunei pând
cestiunea reorganisdrei armatel este o ces- budgetul cel noil, i acest budget este elabo- la tómnd,. póte ci ar renunta la desfiintarea
tiune din cele mai importante, si regret cä se rat pe basa legei care e sä se voteze acum. regimentelor de linie; ar infanta batalióne
discutd inteun timp al sesiuneI care e fórte Presupunénd dar eh' legea se va vota, mé permanente la dorobantI cu un spor de chel-
rél ales. Vedeg in ce conditiuni se and Ca- intreb : óre D. ministru de resbel va avea tuiald budgetard negresit, dar acela se impu-
mera. Vedeti bäncile cât sunt de góle i cat putinta sd facd o schimbare atât de radicald. ne in tote casurile i, cu ocasiunea elabordrei
de putin incuragiat póte fi cine-va de a a- In timp de 4, 5 dile car! mal rémân de la budgetului pe anul 1891-92, s'ar discuta
räta, inteo cestiune asa de importantd, argu- votarea legei i pâra la punerea In aplicare In mod ma! fructuos cu ce midlóce sá aco-
mente ce militézi contra legei infälisate de a budgetului ? Aplicarea unei leg! ca acésta, perim noul spor care, cum Oic, in nici un cas
D. ministru de rsboiii. Ea insä, care nu mé din nenorocire,e o lucrare asa de importantd nu se va evita.
astept sa gsesc un ecoa bine-voitor in acéstd rnigálósd in cat e peste putintä ca in asa E vé voiii ardta dar mai ântéi motivele
Camerd, pentru cd mai tot-d'a-una majori- scurt tirnp sä se pótá culege tote elementele car! mé fac a fi contra legei i apoi voitl
tätile nóstre, ale ori-cdrui partid ar fi, in- necesaril. Numai un singur exemplu de conchide la cestiunea prealabild de a se amâ-
chipuesc cd trebue sä mérgd orbesce cu gu- comptabilitate administrativé sh vé citez ca na acéstd lege pand la temnd, rugând pe D.
vernul i si sustinä ori-ce idee pug inainte sá vé demonstrez cé e imposibil sä se aplice ministru de resbel ca in tirnpul acestor 9
de guvern ; i cAnd aceia din sénul partidului legea la 1 Julie, 0 D. ministru va fi nevoit lull! earl ma! rémân sd aplice budgetul cu
voesc sd ia cuvéntul i sä combatd, majori- sail sá suspende aplicarea legei, saa sá calce organisarea de adi; iar la 1 Aprilie, daci nu
tätile inchipuesc cd orl-ce cestiune are o dispositiunile budgetare ca s'o pótd aplica. va reveni asupra ideei sale si va crede ci e
parte politicd, i flind-cd guvernul stáruesce D-lor, e de datoria ministrului sá manda- bine a se face acésté transformare, atunci sá
sd se voteze, ele votézd cu guvernul; ea, de si teze trupelor la 1 Iulie hrana i solda care elaboreze budgetul.cel nog pe basa tine leg!
am credinta cá n'o sá fl ascultat si am sd li se cuvine. De la 1 Iulie nu ma! are un ca- ce o vom vota in Noembre si care ar fi apli-
rémAn in minoritate, mé simt dator sä ia pitol relativ la armata permanentä, ci la ar- cabild la 1 Aprilie. Cu atat ma! mull credcá
parte la discutiune ca sä se scie cd am pre- mata teritoriald in care voesce a ingloba D-sa ar trebui sä se urmeze ast-fel, cu cât sunt
venit la timp cá r se face ce se face si regimentele permanente. EI bine, pând la 1 convins cä D. ministru de resbel este incre-
pentru ca rspunderea, dacä réul se va pro- Iulie, adicd numai in duo dile, nu va fi dis- dintat i D-Oa cd ea nu 'I fac opositie politicd
duce, sä nu cadd i asupra celui care a par- tribuit tóte bataliónele permanente in regi- comblténd legea, ma! cu sénai ea ; dad. In
ticipat si el la organisarea armatei nóstre de mentele de dorobanti; prin urmare, va 1 si- guvernul actual e vre-un,membru care póte
adi, si care a fost in capul ministerului de lit sd mandateze pentru corpurile cum sunt compta pe sprijinul mea, e actualul D. mi-
resbel in mai multe rénduri. Sunt partisan ele adi constituite i atunci sail va fi nevoit nistru de resbel, plus unul sail duo! din cei-
al armatei permanente, i in tot-d'a-una am sá calce dispositiunile budgetare, sail va fi alti D-ni
sfätuit ca acéstá armatá sä nu se desfiinteze, nevoit sd facá un fel de cornbinatiune a sa ad- Ast-fel flind si avénd deja majoritate in a-
de 0 suntem nevoiti pentru diferite motive ministrativá pentru ca sá pótä mandata. céstä Camera, D-sa se póte aotepta sd rémând
sd pástrám i institutiunea dorobantilor. In Prin urmare, si din acest punct de vedere ministru de resbel intréga sesiune, fárä sá fie
tóte casurile, discutiunea asupra desfiintärei fi dorit ca acéstä cestiune D. ministru sá vätämat de cine-va, nici chiar de' nol acestia,
armatei permanente nu este la locul el la o fi läsat pentru la tónrind; nu tágbiduiesc cd conservatorii disidentl.
sférsitul unei sesiuni extraordinare, cand cu sporirea bataliónelor in regimentele de in- Ar avea dar tot timpul ca tot D-sa sa a-
too! ne gräbim a o inchide. fanterie la trei se impune. Pentru acésta ar plice dispositiunile legei ce voesce a face.
Mai e Ind fórte inoportun si din alt punct de fl multe midlóce. Dar D. ministru, preo- Iar argumentul ce se ma! punea inainte
vedere de a nu se discuta cestiunea de NA cupându-se de cestiunea budgetarä, propune pentru gräbirea votärei nouei leg!, argumen-
acum. Nu mai avem de cdt 3, 4 qile pânä la desfiintarea a 16 batalióne a regimentelor de tul cd regulamentul mobilisärel este sä se e-
incheiarea exercitiului, care póte merge cu linie i infiintarea a unui al 3-a batalion In laboreze, nu are o valóre, flind-cd regulamen-
budgetul anului trecut. regimentele de dorobanti. Ea cred cá, de nu tul de mobilisare este elaborat, 0 este elabo-

www.digibuc.ro
18 Iu lie 1891 DESBATERILE ADUNAREI DEPUTATILOR
ral pe 'starea de lucrurl de ai;IY, iar nu pe
starea de lucruri ce se creeazd prin acéstd.
lege. Acest regulament va cere muncd
timp pentru a putea fi adaptat la noua orga-
nisare i acésta nu in o lunä, duo se póte
face.
Tree acurn la cestiunea in fond si tin si
v spun Ind de pe acurn c, ehiar când legea
ar veni la tómnä, ell void fi contra ei, asa
cä nu m servesc de cestiunea prealabil ä. ca
o tacticd parlamentard, ci numai fiind-cd sper
ci D. 'ministru se va convinge in acest rés-
timp cá legea sa ,nu este bun& i cd se va
gandi la alt miçiloc Pentru infiintarea bata-
lionului permanent in regimentele de doro-
bang.
E interesant sä examinäm vicisitudinile
prin' cari ad trecut diferitii nostri ministri
de r6sboid cari s'a ocupat ,cu organisarea
armatei. Budgetul nostru nu e in raport cu
num6rul de soldap ce voim sä punem la un
momen't dat pe picior de rsboi. Pe de altä
parte top ag voit sd aibá o armatá bine in-
struitä.
Asa, am avut ministri de rèsboitt carI voia
sä desfiinteze armata teritoriali i sä creeze
numal regimente permanente; acum avem un
ministru care voesce sá destiinteze regimen-
tele de linie i sä creeze numai regimente de
dorobanp, in earl o parte minima.' sd fie per-
manen ta.
Precum m'am opus la primul sistem, tot
asemenea trebuesce sä m opun la al duoilea
sistem, do' adevrul se aflä intre aménduo.
Dar si pentru un sistem i pentru cel-alt
budgetul nostru nu este suficient, dacá ne
mdgulim cu speranta a avea o armatd nu-
merósá.
D-lor, este necontestat dbudgetul nostru
de rsboig este in disproportiune cu nevoile
armatei.
Dar i pentru a avea dreptul si cerem un
spor la budgetul ministerului de rsboid
trebues sä avem un plan de organisare fix,
trebue sit Om din provisoratul continug, sit
päräsim experimentarea i, o-dat& planul a-
doptat, sit clädim dupe el, sd imbundtätim.
A tot dörama will ceea ce am dada ieri
pentrd a incepe o mud clfidire, este a nu
avea nici o-datd o cladire terminatd. Mai
bunul in speranta este mat rd de cat buni-
celul real.
D-vóstre vedep cat un asemenea sistem
este suprátor chiar in institutiunile civile ;
cu atat mai mult póte sä.,fie supèrätor si vd-
tdmdtor in organisatiunea unel armate.
ministrii de rsboid mai eu sémi tre-
buesc sä fie sobri cand ating cestiunea or-
ganisärei armatei. Vé spuném cd budgetul
rsboiului este nesuficient. Ca sd v'o de-
monstrez, am intocmit un tabloü comparativ
de cheltuelile ce se fac la noi si de cele din
alte State, si despre efectivele permanente
ce intretinem noi cele ce alte State in-
tretin.
Téra care se apropiti mai mult de noi din
punctul de vedere teritorial ai al populatiunei
suprafata ei in kllometri
este Bavaria ;
Wrap si populatiunea ei este aprópe egald cu a
RomiNiel.Bavaria are 75.865 kilometri pätrati
suprafata teritoriald. Romania are o supra-
fatä teritoriald de 129.947 kilometri pätrap.
Bavaria are o populatiune de 5.420.000 su-
fle te. Romania are o populatiune de 5.370.000
suflete.
Asi putea sd fac comparatiunea i cu Saxo-
nia, Olanda, cu Suedia, cu Portugalia
Belgia ; dar ca si nu vè obosesc, void face
comparatiunea numai cu Bavaria.
Scip, D-lor, eke batalióne de armatd are
Bavaria ? Are 62 batalitme. Scip câte ba-
talióne are Romania ? 86 batalióne. Dar
efectivul de 6meni permanenti in Bavaria este
de 58.000, pe cand in Romania este de la
36 pand la 38.000.
Din acestia Bavaria intretine in perma-
nentä 38.000 6meni de infanterie, iar Ro-
mania numat 18.800.
Vedep dar cd de 0 armata bavarezd nu
are de cat 62 batalióne, dénsa instruesce in
mod permanent o infanterie aprópe egald cu
intréga nóstrá armatd ; iar noi, cu 86 bata-
brine, nu intretinem in mod permanent de
cat numai 18.000 tomenT de iNfanterie.
de vom observa cd. aceste 18.000 tumuli ad
a da i aprópe 3.000 ómeni ca ordonante o-
ficeresci, apoi infanteria nóstri permanent&
se reduce numai la 15.000 ómeni. Dar 'mi
yeti Oice cit $ i in Bavaria se deduc ordonantele
oficeresci din efectivul armatel. Da, asa este;
insti ordonantele oficeresci in Bavaria rémin
tot soldati de front, pe cand la noi ei devin
adevèrati servitori, bunt pentru thte serviciile,
numai pentru cel militar nu.
Orwell in Bavaria avem 2.300, la noi tot
atat. Asa, in 62 batalióne, 50 escadröhe
52 baterii, bavarezil ail peste 2.000 oficert ;
iar noi la 86 batalióne, 67 escadróne si 58
baterii, numai 2.000 oficeri. Vedeti ce dis-
proportie defavorabild avem noi.
Putem si Oicem ci la 50 unitati tactice
noé ne lipsesce in timp de pace in tregul efec-
tiv necesar de oficeri. i de v6m lua in IA-
gare de sémd i cele-alte servicit de car' o
armatä are nevoe, disproportia devine si mai
mare.
In adevér, noi am fost nevoiti sa infiintäm
multe servicii de cart Bavaria nu avea nevoe;
asa.: Foil, arsenalej manutante, s. c. 1., cart
tóte absorb un numr considerabil de oficeri,
cari se iad tot din numrul total de 2.300
oficeri. Iar Bavaril nu avea nevoe sä le infi-
inteze -We acele servicii, caci dénsa, facnd
parte integrantä din armata germand, se pu-
tea servi de institutiunile Germaniet,, plAtite
cu din fondurile comune tutulor Statelor
germane.
Acelasi lucru se produce si relativ la cava-
lerie. Bavaria are 7.140 6meni permanentl
la 50 escadrtme, pe and noi avem numai
5.465 la 67 escadróne. VedeP dar cit aci
proportiunea este inversd. Iar ca totalitate de
organisare armata bavarezd nu are de cat 2
corpuri de armata, pe când noi rominif avem
4 corpuri de armata, earl' fac 8 divisit, plus
o divisiune activd in Dobrogea, care face 9.
EI bine, vedep acéstä disproportiune ?
care este budgetul Bavariel? Budgetul Bava-
riel este de 49 milióne, pe dad budgetul nos-
tru nu este de cat 39 miliéne. Prin urmare,
www.digibuc.ro
1121
avem un minus de 10 milidne de cat Bava-
ria, si avern i un numär de armatA perma-
nent& aprópe in jumétate de cat Bavaria. De
unde result& cd, dacd vom continua a avea
in viitor patru corpuri de armatd, vom fi ne-
voitt s sporim i cheltuelile.
De aci nasce intrebarea : ce este mai bine
de fttcut ? Trebue sä mentinem armata nt)s-
trt permanenlii cum o avem ast4li i sl ne
servirn si de armata nóstrit teritoriald in sen-
sul cum a fost pant acum si, dacd nu voim
sd sporim budgetul, sd reducem numrul re-
girnentelor de dorobanp, creand prin econo-
mia ce s'ar produce un al 3-lea batalion la
regimentele de dorobanp ce ar rémine, sag
sd desfiintam regimentele de linie si si spo-
rim cu acéstd economie regimentele de doro-
banp, creand la dérisele al 3-lea batalion per-
manent.
D. ministru se pronuntri pentru al 2-lea
sistem i sustine ci printr'énsul n'ar desfiinta
portiunea de armati ce este intretinuti in
mod permanent astlip, ba incti cii o sporesce
cu 1.400 órneni.
D-lor, astitçii not suntem organisap in mo-
dul urmdtor : avem 8 regimente permanente)
fie-care regiment are cate 2 batalióne, 0 la
fie-care regiment de dorobanp, cari sunt 33
la numér, avem ate 2 companii permanente
cele-alte 8 companii sunt companii cu
schimbul. Cele duo companii permanente
all fost infiintate de mine acum 2 aril pentru
desvoltarea instructiunei la dorobanp, i ca
un prim pas spre organisarea regimentelor
de dorobanti pe 3 batalitme.
'MI propuneam a infiinta treptat i cele-
alte duo companiT de regiment ce lipsead,
rmânnd a studia,dacit pentru permanentisa-
rea a 4 companil de fie-care regiment de doro-
banp asi fi nevoit sd reduc cu 8 cele 33 regI-
mente de dorobanti existente; vedeti cit e
respeetam organisarea existentfi i numat o
imbuniftfitém.
D. ministru de resbel actual mentine cele
33 regimente de dorobanp si, pe langi cele 2
companii permanente ale fie-citrul regiment,
le varsd din cele 64 companii ale regimentelor
de linie cite duoö, asa cd formézd in fie-care
regiment de dorobanti cite 4 companil per-
manente si 8 cu schimbul. Prin acéstd mé-
surd. D-sa çlice cd mentine efectivul perma-
nent ca si pan& acum, ch pe nedrept
acuzdm cd ar desfiinta armata permanentd
de a0. Aci std, dupe mine, erórea sa.
Cam' ne-am convins in Romania di bud-
geld nu ne permite in timp de pace a intro-
tine o armata permanent& mare, am recurs
la institutiunea dorobantilor, care ne permitea
sd instruim prin serviciul cu schimbul un
num6r de tuneni care ar spori cu óre-care
folos armata permanenta arid este s se pund
pe picior de rsboit.
Dar in acelasi timp, recunoscénd cu totii
cd numal prin un servicid permanent de 2
sag 3 an' un orn devine bun ostas; am in-
fiintat un numr minim de regimente de li-
nie permanente.
Avearn dar organisarea de 41. Regimente
de linie permanente, unde ostasul sedea 3 ani
consecutivi, $ i care ne da un sambure de
1122 DESBATERILE ADIINAREI DEPUTATILOR 18 Ellie 1891

8.000-9.000 órneni bine instruiti, care la Ca sä se pótd face acésta in un numér de pe top, de se lake, un timp de cel putin 6
mobilisarea prin stringerea reservistikr sél 500 sad 600 önneni, cari formkä un batalion WO, un an, prin batalionul permanent.
se sporea la 16.000 ómen'T armatd perma- concentrat, duoé WM nu sunt suficiente. Cu ocasiunea resbeluluT s'a dovedit a de
nentd. Si apoi regimente de dorobanti, unde Suldatii trebue sä scie sa se misce pe earn- si are valóre mare armata nósträ. teritorialt,
in cadrul, fie a 2 companil permanente cum pul de bátae, st fact ce se numesce micul insd adunând adl regirnentele de dorobantl
era pini adi, fie a 4 companii permanente resbel, sit scie ce se chiamä recunóscere, sd si trimiténdu-le peste 7-8 slile in luptä, nu
cum ar fi sä fie; se putea prefira in cursul a- scie ce se chiamd apärarea until loc, unni putem compta pe o instructiune militart su-
nului tótä clasa anuald de recruti, pentru a sat, unui pod si cele-alte. ET bine, in duot, ficientä. §i e atat de adevérat acésta, in cat
li se da o instructie de 6 luni, un an, âa- trei luni nu se dal o asemenea instructiune, la 1877, când avém tipt regimente perma-
gä ce li se rid la concenträrile anuale. cäci e imposibil. Prin urmare, dupe duo nente si mai putine regimente de dorobanti
Cu acest sistem, efectivul permanent din limp luni 'I claim drumul numai cu acéstä instruc- de at adi, find-ea atunci nu ere' de cat 16;
de pace se insesea la mobilisarea in timp de tiune elementard de a sci sd mânuiasa arma, ministrul de resbel dupe vreme si M. Sa
rsboid, sag in cifre de la 12.000 ómeni se dar laid de cum de a sci sä tragd cu dönsa, Regele, v4lönd complicatiunile din Bulgaria
suia la 80.000 ómeni in timp de rsboiti, nici sd se apere. Acésla nu se póte dobéndi si Serbia, s'aö gandit a concentra sub nume
insi órneni cu o instructie nu destul de de- de cat in armata permanentä, i 'mi se pare pentru instructiune", cu 8 luni inainte de
sévirsitä. cit un termen de cel pulin duoi ani e absolut declararea resbelului, dorobantii, la FocsanI,
D. ministru de résboid, fácénd câte un necesar ca un orn sd fie instruit. Si dacd D. Craiova, Calafat, etc. si chiar la Bucuresci,
batalion permanent in fie-ce regiment de ministru de resbel voiesce ca bataliónele pe si numai ast-fel aCt fost in stare sa dolidn-
dorobantI i desfiintand regimentele de linie, earl le are astädi in armata perrnanenta sd déscd o valóre militant. Ceva mai mult, sciti
este obligat sä alég, sad a renunta sä abä le impartä la diferite regimente teritoriale, cd resbelul s'a declarat in luna Aprilie, iar
órneni instruiti, earl ad trecut 3 ani in servi- acolo sä dobéndéscd instructiunea in limp de cele actiuni de luptt n'ad avut loc
citi permanent, sad a mini* sa petrécd prin duoi anT, atunci va (1 nevoit sd abandone cea- de cat la August. Prin urmare, de la Aprilie
bataliónele permanente pe totI tinerii decla- altä parte principald a institutiunei nóstre pâtad la August, deci in cincI luni de dile,
rap validi la recrutare, i sä se märginésc . de dorobanti,adicd partea de a instrui top' dorobantii concentrati la Poiana, Islaz i dife-
la instructiunea acestora neperfectd ce li se recrutil fie-cdrui an, ca in bataliónele de do- rite garnizóne pe malul Dundrei, ad dobéndit
dá in cele duo luni de dile de adunare a re- robanti, permanente sd pótd petrece tóte cla- had un supliment de instructie pang sd in-
crutilor, in anul recrutärel kr. Eí cred c va sele de recruti, ast-fel ca fie-care om sd stea tre in lupti.
renunta la prima alternativä, si de aceea sustin in permanentd 6 luni, un an, orl ducif, dupe D. N. Volnov : Tot nu mai Mind ins-
cá D-sa prin organisarea sa desfiintézd in re- valórea lui. A cesta e rolul bataliónelor per- tructiune aú avut insd de at militaril per-
alitate armata permanentá. manente din regimentele de dorobanti. manenti.
Dar, D-lor, nol ne inseläm când credem Aci fac o parentest ca sd ark o mia con- D. general Manu : D-le Voinov, este un
ci un soldat póte fi instruit numai prin con- fusiune care a putut resulta din discutiunea lucru netägaduit cit dorobantii nostri sunt
centrarea sa pe duo luni, in anul recrutdrel legel de recrutare ce ati votat adineaori. superiori soldatilor permanent:T. Acésta pro-
sale. S'a pus urmátórea intrebare de D. Ianco- vine inst nu din causa instructiunei, ci din
D. ministru de rèsboiti 1,76 poftea sä mergeti vescu : dad liberarea In congedid prin anti- causa maturitätei i felului lor de a &di la
sä vedeti la Cotroceni recrutil adunati acum 2 ci pare se va face pe individ, ori pe contingent ? térd, pe and eel permanentl, flind luatl la 21
luni i BA vé incredintatl cd el' nu diferd de La acéstä intrebare D. ministru de resbel a ani , sunt 'Met frageti i incomplet for-
soldatii de linie. Asa este, dad nu cerem de röspuns cd se va face pe individ. E cred cd
la un soldat de cat mânuirea armelor si mar- se va putea face si pe contingent. Confusiu- D. minIstru de resbel: Tot la 21 ani
011. Dar pentru ca sd numim un soldat bine nea care nu trebue sit domnéscit e cea urm5.- sunt luati i eel teritoriall.
instruit, el trebue sä mai scie a da bine la Ore : in locul aceluia, fie el simplu individ, D. general Manu: Tot la 21 ani ; dar
semn, a face micul rsboid, a invta seriiciul fie un contingent intreg liberat in congediii stad pand la 26 si 27 ani in armatA, din
In campanie, serviciul de tiralior, recunósceri, prin anticipare, in kcul aceluia sad acelora, causa scimbului.
s. c. 1. EI bine, in duc luni acest serviciii D. ministru de resbel, in regulamentele sale, De , dar, valórea omuluI din regimentele
nu se invatä, si in tot-d'a-una dorobantul va st nu se crédd in drept de a chiäma pe ori- de dorobanti este superiórii celui din armata
fi in acéstä privinlä inferior soldatului de cine In locul lui sad al kr, ci sa fie bine in- de linie, inqtructiunea militant a dorobantu-
linie. teles cd in locul celui liberat sad celor fibe- luI este inferiórd. Ca sit o sporim trebuesce,
Ca sd fie armata instruitä bine pentru rés- r* va chitma altil tot din aceeasi clasá. cum s'a fäcut si In 1877, sä'l adunäm pentru
boig, ea trebuesce sd dobéndésca acéstd in- D. ministru de resbel : Asa am vorbit instructie cel putin cu 6 luni inainte de de-
structie in timp de pace si partea principald in sectiuni. clararea vre-unui resbel. Dar avea-vom tot-
a ei O. fie armata permanentä. D. general Mann: Asa, dar fiind-cd n'ati d'a-una timp sd facem asemenea concenträri?
De aceea armata bavarezd, in adevér, are vorbit in Camert e bine s'á spunell ca sä se Resbelete nóstre viitóre nu se vor aseména
numai o parte sub arme In timp de pace, o scie cit in locul celor liberati se vor chiäma cu resbelul din 1877.
parte Insä proportionald cu aceea cu care are órneni din aceeasi clasä, ca sä nu se apese Este probabil cA in viitor, indatä dupe mo-
a o spori pentru piciorul de rsboiti. Asa, a- clasa urmdtóre sag cea anteriórd. bilisare, vom si avea operatiuni militare de
colo armata de pace In timp de résboi nu D. ministru de resbel, desfiintand regi- indeplinit. Apol la 1 batalion permanent de
se sporesce de cat cu O a treia parte, pe and mentele permanente, nu va mal'avea in mo- dorobanp, la mobitisare, vom face sä intro 2
la noi un batalion permanent avem a'l spori men tul mobilisärei regimente compuse cu duc batalióne neinstruite pentru a forma regi-
In timp de rsboiti cu de 3 ori. Regimentul batalióne instruite pentru campanie ai cari mentul de dorobanti mobilisat, pe când la
de dorobantl din un batalion permanent cres- se vor spori póte pänd la trei prin rezervele 2 batalióne permanente de linie nu avem
ce la 3 batalióne, i &ea ómenif cu cari ce se vor aduna, ci va avea in viitor la &- de cat sd aläturdm 1 batalion de reservisti,
vom forma cele 3 batalióne vor fi ómenT care regiment un batalion care numai cu nu- adicti de ómeni cari a servit 3 ani in ar-
fárá instructiune, apoi nu vom avea armatä mele va fi permanent, si impregiurul lui va mata permenentd, pentru a forma un regi-
de valóre. fi nevoie la mobilisare sä se adune duoé ba- ment de linie mobilisat.
Instructia kr in timp de pace, In tragere talióne intregi, compuse din elemente earl O dovadd Inca, cd in tot-d'a-una s'a sim-
la semn spre pildd, nu trebue sä se margi- nu ad instructiunea dorità. iI de a intdri soliditatea regimentelor
néscii a sci sd slobódd pusca, ci trebuesce sd Pentru ca instructiunea dorobantilor st de dorobanti, o gäsim tot in resbelul nostru
Invete a o intrebuinta asa ca sd product fie maI desvirsitä ar trebui, dad nu putem din 1877. Mines de batae intocmitä atunci
cel mai bun efect. si'l permanentisäm din causa bugetulul, cel alttura in fie-care brigadd, pe land un re-
asa cu tóte felurile de instructie. putin concentrdm mai des si trecem giment de dorobati, un regiment de linie.

www.digibuc.ro
18 Iu lie 1891 DESBATERILE ADUNAREI DEPUTATILOR
Cele 4 diviziI avail atunci fie-care cate 2 re-
gimente de linie, pe 16110. cate 2 regimente
de dorobanli.
Sd trec acum si la serviciul de pace. Garnisó-
nele mastre sunt tinute de regimente de linie.
Desfiinland acum armata permanentd, din
care avem garnisane in Bucuresci, la IasI, la
Focsani, la Galaí, unde avem fortificatiuni,
in Dobrogea, la Craiova, D. ministru de res-
bel va trebui st inlocuiascá aceste trupe de
garnisane prin bataliane de dorobanti.
ET bine, intrk atunci dacd D-sa, de exem-
plu in Bucuresci, are nevoe de 6 bataliame
ca garnisond si dad din ele vorn scade 2 ba-
talike de vénätori, atunci va trebui sd chidme
4 batalióne de dorobauti. Presupunand ca. are
duo6 la Bucuresci, regimentul 6 si 21,
va trebui neapdrat sá recurgd la Vlasca, la
Térgoviste sad la Gdesci, ca sd. pcitä corn-
pieta bataliónele trebuinciase la Bucuresci.
Ceva analog se va petrece pentru unde
avem nevoe de o garnisand de 2 batalióne,
adied batalikele de linie vor fi pentru lasT,
Dobrogea, Craiova inlocuite de batalióne per-
manen te de dorobanti din regimentele veeine.
Dar atunci cum rmane cu instructiunea do-
robantilor in regimentele de dorobantl din
judetele de unde se detasazä ca sä tind garni-
sanele indicate?
D. ministru de resbel, réspundéndu-ne in
sectii la acéstä obiectiune, ne dicea cd nu
batalionul permanent va tine garnisona in alt.&
parte, ci cd va concentra pentru Ocasta do-
robanti cu schimbul. Apol acest adaos de
trupe nu va cresce budgetul i nu sub altd
formd. D-sa sporesce efectivul permanent al
armatei? Apo! dad este ap, de ce nu lash'
mal* bine regimentele de linie in flint& si ba-
taliónele permanente ale dorobantilor la lo-
curile kr ?
and ins& D. ministru de resbel va con-
centra batalikele detapte in garniskele ce
reclamd un numr mai mare de bataliane,
am nu va trebui, pentru instructiunea lor
superiard i pentru cornandament, sd le purl
sub comanda unor cornandanti superiori im-
provisafi, del' nu sunt titularii sefí al regi-
mentelor earl afi numai eke un batalion
detapt. Si cine nu scie cd pentru comanda-
ment este bine ca chiar in timp de pace uni-
täfile sd se comandeze de cdtre acei cari vor
fi chiärnafT sd le comandeze in timp de resbel?
cd aceste bataliame aglomerate din diferite
regimente nu se vor putea comanda direct
de catre comandantul divisieT, D. ministru o
va simfi curénd, chid va aplica legea, de!
practica 'f-o va demonstra.
Dar motivul principal al schimbärei ce
voesce a face D. ministru de resbel in orga-
nisarea armate! nastre, it indica in facilitarea
mobilisdrei si in repartiliunea ma! dr6ptä a
contingentelor. Sá examindm i aceste motive.
Dad ar fi adevérat cd mobilisarea regi-
mentelor de linie este ad! mai anevoiósi de
cat aceea a regimentelor de dorobanfi, apoi
intreb: acéstá anevointd nu va continua a
exista si in viitor pentru vanätori, artilerie,
geni, cavalerie, cdc! pentru aceste trupe nu
se face nici o schimbare prin proiectul cel
noü ? Si in ce dificultatea ar fi ap de mare
and avem numai 8 regimente de linie, care
represintä o canti ta te mied plangä 4 batalióne
vandtori, 8 regimente de artilerie, 3 de cava-
lerie si 2 de genii"' ? Argumentul D-lui mi-
nistru 'mi se pare mie cd este presentat nu-
ma! peniru ea sä vé convingd cd este necesi-
tate de acéstä modificare; e insd cred ci nu
are valare mare. Admitand insá cd, ar fi pate
ma! inlesnitare mobilisarea, atunci nu crede
D. ministru cä ceea ce casligd intr'o mobi-
lisare ma! repede la resedinta regimentului
va perje prin depdrtarea lui de bicul unde
este a se aduna intréga armatä? Pe cand re-
gimentele de linie stint deja asedate acolo
unde este probabilitate cd are nevoe 16ra nals-
trti de o garnisonä de apdrare i ciansele se
mobilisézd chiar acolo, regimentele de doro-
banri trebuesc aduse dupe mobilisare la acele
keurl; ceea ce face cd intardierea mobilisärei
regimeotelor de linie va fi egalisat prin tim-
pul ce va trebui regimentelor de dorobanri
ca sd ajungd d n tate pärli.e férei la locul
de concentrare; in privinta timpului necesar
pentru mobilisare, fie al regimentelor de linie,
fie al celor de dorobanti, eü cred dar cd este
identitate de situatiune.
dacä o intardiere este produsti adi, este
fiind-cd regimentele nastre de linie nu sunt
încá localisate; motivele pentru car! regi-
mentele nastre nu eraii incá localisate in
raionul recrutärei kr adi aü dispärut. D. mi-
nistru de resbel nu are de cat sd lase regimen-
tele in garnisoná la divisiunile cdrora apartin;
de exemplu : regimentul care se recrutazd la
sa nu fie trecut la Bucuresei i cel de la
Craiova sä nu fie trimis in Dobrogea, ci regi-
mentul 1 de linie sá stea tot in Craiova, al
3-lea i al 4-lea tot in Bucuresci, i asa ina-
inte, i atunci inconvenientul intardierei mo-
va dispare i rnobilisarea va fi efec-
tuatá de cätre comandantul regimentului, iar
nu de cdtre comandantul deposituliff sü.
Ne-a ma! vorbit D. ministru de resbel, ca
sä ne convinga la organisarea D-sale, cá adi
este o neegalitate in ceea ce privesce contin-
gentele ce se chiaind ca sä intre in armata
permanent& si cele pentru armata teritoriald;
dar acest argument nu are nici o importantä,
del' se pate combate farte lesne. Nu 'mi
pare mai antaid exact cd la mobilisarea re-
gimentelor de linie suntem datori sä recur-
gem la un numér de contingente mai mare
de cat la mobilisarea regiinentelor de doro-
banti. Dar de ar fi ap, avem un corectiv farte
usor.
Nu am avea de cat sá sporim efectivul de pace
al fie-cdrui regiment permanent si atunci va
trece in reservd in fie-care an un numr mai
mare de amen!, saü sá recurgem la midlocul
cel-alt, de a redilee termenul de serviciil la
2 ani i jumötate, i atunci iards1 vom do-
Wadi un numr de reservisti ma!' mare in
fie-ce contingent. Dicarn ins& cd nu 'mi se pare
exactä afirmarea D-luT ministru de resbel, si
in adevr; nu crede D-sa cd in viitor, avand
a chidma contingente pentru a mobilisa 3 ba-
taliame de fie-ce regiment, va fi nevoit sd
se adreseze la ma! multe contingente,
apoi nu trebue s& recurgem tot la con-
tingentele fie-cdre! circumscriptiuni a re-
www.digibuc.ro
1123
gimentulul pentru a mobilisa bate trupele
auxiliare, bate colkele, tate parcurile s.c.l. ?
Eó suqin, prin urmare, cd in privinta recur-
gerel la contingentele reservistilor este identi-
tate perfect& in arn6riduo6 ipotesele 9
Ap dar,pentru cd modificarea acésta atin-
ge in mod radical organisarea de astddi a
armatei, ai ruga pe D. ministru de resbel sfi
mai medileze asupra eT i, dad va persista,
are timp a o pune in lucrare la Aprilie, pu-
Mad elabora budgetul pe 1891-1892 in
consecinfä. Iar no! vom discuta la tómnd le-
gea mai cu folos. Inainte de a termina sunt
dator sd ating i cesliunea istoriei, si a tra-
ditiunilor create de regimentele nastre de li-
Die. Ele lin la d6nsele, ele fin la stégul kr,
la suvenirile lor, si nu este bine a le nesocoti,
a le desfiinta, irnbucAtind regimentele i im-
pdrtindu-le pe la regimentele de dorobantl in
cari vor fi värsate. Acolo drapelele vor fi pu-
se la deposit, vechia istorie va fi
suvenirile i obligatiile ce acestea impun vor
fi stiose.
Si, in definitiv, dad D. ministru de resbel
propune a reinfiinta armatä de linie had,
sub form& a non! batalióne de vöntitori, atund
nu inteleg pentru ce procede la desfiintare
apoi la reinflinfare, i nu alege mai bine ca-
lea transformärei regimentelor de linie in
bataliame de vöridtori.
Sd nu uitärn acum cIl regimentele nastre
de linie se recrutazd din OM féra, iar nu din
cireumscriptiuni limitate, i ail ast-fel de
scop a fi o scald pentru infrätirea tutulor
locuitorilor din intréga lard. Ap, spre exem-
plu, intr'un regiment de linie care se anti la
Mehedinrf sunt amen! recrutati din o parte
mare a férei, iar nu numai din MehedinfT; pe
cand in regimentul de dorobanfi de la Ga-
lati,spre exemplu, nu vom avea de cat amen!
din Covurluiii, i in alte féri avem regimente
car! se recrutézd din Ord, i cari formazd cor-
puri de elitfi, ap in Prusia i Francia,garda.
Ei bine, la noi regimentele de linie aü luat
caracterul corpului garde!. Ele sunt, in cas
de resbel, menite a fi trupele de consistentä, a
fi exemplul curagiuluT i al ahnegatiuneT,
fiind-cd ele ail fost crescute in timp de pace
in vederea acestel meniri.
Si dad regimentele de linie vor suferi
mai mult in timpul resbeluluT, doliul se va
purta de intraga fard, iar nu numai de mica
circumscriptiune din care regimentul de do-
robantI s'a recrutat.
In resbelul din 1877 s'a simfit maT mult
de judeful perderile amenilor din regi-
menbil 13 de dorobantl, de cat a simfit in-
tréga Ord perderile de ameni aT regimentu-
lui 8 de linie.
Terminand, ai ruga dar pe D. ministru
a primi propunerea mea de amanare. Dad
D-sa i D-vastre nu vet! voi, atunci
spat mama de réspundere. Am finut si v6
previn i si vé luminez; dea Domnul sIl nu
vé cäii maine de ceea ce facet! astädi.
D. ueneral J. Lahovarl, ministru de
resel : 1)-1or, in adevr, cestiunea este im-
portantO, MO ea nu suferd amanare.
Evenimentele nu astéptd, i, dad cine-va ia
r6spunderea mobilisirei armatel romane fa
1124 DESBATERILE ADITNAREI DEPITTATILOR
conditiurüle de organisare In earl ea se aflä,
sd o ia, i '1 asigur ed.' se va
Acéstá cestiune nu este tratatá cu usu-
rintá ; nu este tratatd de astddl; se aflä in
studiul armatel Mcä de la 1874, 0 m'asi
mira dad ori-cine se ocupd de ale arrnatei
nu ar avea cunoscintd de studiile si de discu-
tiunile ce urmat in acéstä privintd. Tóte
aceste studil i discutiuni, privitóre la reor-
ganisarea infanteriei nöstre, aü avut un scop,
acela de a da o tdrie crescAndä i sigurd tru-
pelor teritoriale, cdci ele formézd baza arma-
tei române ; töte dernonstratiunile i compa-
ratiunile fácute de onor. D. general Mann v
dovedesc inainte de töte c, dacd voim a ne
mentine in limite budgetare putincióse, nu
ptitem avea corpurile de armatä actuale pe
piciorul corpurilor de armatä sträine; in rea-
litate, cn acest budget nu am putea tine sub
drapel in permanentä de cat duod corpuri de
armatd, iar nu 4, i, dacä gdsim necesar
pastra aceste 4 corpuri de armatä, o facem
prin sistemul mixt ce am adoptat de atâ ta
timp,si care sacrifieä ceva din calitate spre
avea cantitatia ; or, acum aceea ce v pro-
punem este menit a face un pas mare spre
ameliorarea calitätilor maselor infanteriei n6-
stre, cdreea singure putem datori paza reald.
a Orel.
Prin urmare, v rog sd respingeti ori-ce
amânare, cdci asemenea cestiuni nu se amând,
se resolvd !...
Amanarea ce s'ar face adi ne-ar intardia
cu 3 ani incercdrile de mobilisare ce avem a
face.
§i noi voim sä facem prirria incercare de
mobilisare chiar in anul 1892.
Rand asap nu s'a fdcut la noi niel o ope-
ratiune seriösä de mobilisare, niel o concen-
trare mdear care sä fie conformä cu sciinta
modernä !
Dar o armatä tare, bine cornandatä, nu ar
fl de mare utilitate dacd n'ai putea-o mobi-
lisa cu inlesnire la un moment datl Ce folos
cd dispuni de mii de 6meni dactt inimicul te
póte opri de a o aduna, dacä el te p6te irnpe-
dica de a o misca !
Prima datorie a until stat-major este de a
se ocupa cu resolvarea cestiunei, cum se póte
aduna mai repede töte elementele arrnatei,
cäci o intfirdiere de o di, de câte-va ore chiar,
póte aduce perderea unei armate i, ca eón-
secintd, peirea unei tri !
Asa dar, amânarea ce se propune nu o pri-
mesd cu nici un pret.
D-lor, proiectul reorganisdrel infanteriei
nöstre a venit inaintea D-vóstre in urma mai
multor studii mature ; el a gent obiectul
discutiunilor mal multor comisiuni intrunite
la diferite epoce, si pot dice cd astädi este
discutat In toitä armata.
Proiectul de lege ce discutäm adi este
chiámat a realisa resultatul tutulor desbate-
rilor de earl v'am vorbit, si din cari cele mai
insemnate ad avut loc In sinul unui co-
rnitet 'special instituit dupe campania de la
1877.
Reorganisarea ce propunem se reazemit Ina-
inte de tóte pe un principi förte tare, dar in
ace1a0 timp förte elementar, acela c trebue
18 Iu lie 1891
sä tragem cel mai mare folos posibil din ca- Apoi daeä aceste cerinte vor da loc la' óre-
drul de comandament ce avem ; sad, cu alte cari neajunsuri când vom dispune de 33 ba-
cuvinte, cä pentru un cadru de unitdti marl talióne, v intreb: in starea actuald., cand nu
dat trebue sá aibä cat se póte mai putine u- avem pentru acest servicid de cat 16 bata-
niati administrative si câtse póte mai multe ce neajunsuri trebue sä avem ?
unit'äti de luptä. Adevrul este cd nu dispunem OA de cat
Ast-fel, cadrul a 4 corpuri de armatd ce de 16 nenorocite batalióne de infanterie, re-
avem nu comportä de cat cadrele a 32 regi- crutate in regiuni depärtate, earl rtkesc
mente de infanterie, iar nu 40 cum avem ! mered din Craiova la Ta0 si din Ia0 la Cons-
Ce resultä de aci ? Resultä cä trebue neapdrat tanta, neavénd niel foc, nici loc.
sá cdutdm a reduce in armatd partea necom- Am aci tabelele de mortalitate i bóle ale
batantilor In favórea pärtei de luptd ; diferitelor categoril de trupd i, dacd compa-
care este tdria unei armate ? Cadrele de ad- rdm cifrele, vedem ebb bólele i mortalitatea
ministratie ? Dar cadrele de administratie in regimentele de linie sunt superióre cu mult
sunt scumpe i impovärätöre, i dacd am o celor ce a Ling aceleasT categoriI de dmeni al
mirare este de a vedea açil pe D. general regimentelor de dorobanti; acésta se intémpld
Manu, pe care '1 scid de omul cel mai eco- atat din causa relef recrutári ce se face, cat
nom din armatd, cä vine a dice cd preferä In oboseleI ma! marl la care sunt supusL
loc de 32 regimente a 3 batalione sä albd Ed nu voesc sd tin garde cu bataliónele
40 a duod batalióne numai ! La noi, D-lor, permanente; nu o void face de cat In cas de .
din corpul oficerese ce avem, o treime aprópe absolutá necesitate, i mai ales in garnisond
se compune din oficeri necombatanti ; apoi la noi, unde trupele sunt numeröse, acest
acsta este prea mult i afard de orl-ce pro- servicid nu este Impovärätor; in general ba-
portie admisibild. talionul trebue sá fack instructie i gardele
Ca trupe, v propunem a ridica numérul sd fie tinute de ömeni cu schimbul.
bataliónelor permanente de la 16 la 33; si In D-lor, s'a vorbit de mentinerea regimen-
adevr, mirarea m coprinde când aud cä tului de linie, creând i bataliónele perma-
'mi se spune e suprim armata permanentä! nente la fie-care regiment teritorial; aceste
Cum ? Voim a impreuna regimentele de linie 2 lucruri 'mY par absolut imposibile acum,
cu companiele permanente de dorobanti, con- v voi aräta-o.
s tituindu-le ast-fel in unitäti adevrate, fAcénd In adevr, ceea ce este neapdrat inainte de
o economie de cadre, asa in cat sd v däm 33 töte este infiintarea batalionului al 3-lea
batalióne permanente complete, organisate la regimentele de dorobanti, i chiar D. ge-
ast-fel In cât sä nu paä lipsiniici un orn din neral Manu a pus miedul acestei orga-
efectivul hotarit, i ne diceti c suprimdm nisdri, creând 2 companii de dorobanti
armata permanentä ! Nu mai sciú nici roma- permanenti la fie-care regiment. D-sa iml
nesce, nici frantuzesce, niel nemtesce, &Ca dice as tddi ca s5. las lucrurile in starea actu-
se póte dice cä 16 este o cifrá mai mare de ld si la budgetul viitor 'mi va da 2 milióne
cat 33. mai mult, ca sä formeze i acest al 3-lea ba-
Nouile batalióne permanente Tor fi recrutate talion, färä ca sá desfrintdm regimentele de
tot pentru 3 ani; acest numr insá se va pu- linie.
tea scklea and se va gdsi de cuviintä, spre
a intäri institutiunea dorobantilor cu schimbul, D-lor, inainte de tote, nu ar fi de ajuns 2
a cdror instructie e incd prea scurtä. Din pri- milióne pentru acista; am avea nevoie de mai
sosul ce vom avea de la instructia permanen- mult de 3 milióne peste crescerea actualä a
tilor recrutag pe 3 anI vom face sä bend"- budgetului ; i chiar dacd ai bine-voi a'mi
cieze dorobantii cu schimbul, earl formizä da un spor budgetar asa de mare, ed tot II
numrul cel mare, si vom ajunge atunci a resping, cäci ar fi a ingreuna peste mësurd
nu mai b5ga in foc omeni cari nu ad stat cadrele de earl dispunem si am intrece for-
sub drapel mai mult de 3 luni ! tele nöstre de comandament.
Dacá fie-care regiment de dorobanti va Pa.nd ce nu vom aduce la perfectie cele 4
avea un batalion permanent recrutat in re- corpuri de armatá pe earl le avem, sä. nu ne
giunea sa, el va putea trece prin acest bata- ândim la un al 5-lea i, a organisa cele 32
lion permanent mai tot contingentul anual, regimente de dorobanti pe 3 batalióne, men-
liberând in congedid anticipat órnenil per- tinénd i regimentele de linie, revine a avea
manentl carI vor fi petrecut 30 luni sub drapel, 4 corpurl de armatá i un inceput de al 5-lea
sad earl se vor distinge pniri zelul lor la in- corp, adicä o divizie i una a sésea.
structie, i vor putea fi trimisi la vetrele lor O asemenea organisatie ciudatä o resping
instruiti, inlocuindu'i cu din cei recrutati in mod absolut i ca formatie, si din punctul
cu schimbul, cari ast-fel vor completa de vedere al lipsel de cadre, call abia ne a-
instructia, stand sub drapel in ca- jung pentru ce avem, i ay trebui nu numai
sarmä un óre-care numr de luni. bani, dar un timp indelungat pentru a forma
Iatd, D-lor, cum are sä se petrcA lucrul oficerl necesari unui asemeneaspor de unitAti
si cum are sä se intarisca inslitutiunea doro- de infanterie. Crescerea normald a budgetului
bantilor. in fie-care an ne va permite a perfectiona sis-'
Dar D. general Manu semnalézd un incon- temul nostru de organisare, si a sosit timpul
venient, N.. te mare dupe D-sa, acela al cerin- de a pune maim pe elementele disparate ce
telor de garnisóne mai marl cari vor necesita '1 compune, si defini in mod clar, precis,
deplasarea batalionului permanent din re- sciind unde voim a merge, profitând de spo-
giunea lor de recrutare. rul normal anual al budgetului ce 'mi se a-
www.digibuc.ro
 DESBATERILE ADUNAREI DEPUTATILOR 1125
18 Iu lie 1891
réul si 1-am derarntati i pentru indreptarea sebitt Nu cred cll este nevoe de a face aces-
cordä, pentru a irnbunAtäll tó te organele ce ta, cestiunea fiind resolvatA chiar in starea
com pun.
luI a trebuit BA luptäm 3 an' de
D. I. Brätianu, care intelesese lucrul, a actualä.
Putem acum fórte lesne concretise dorinta In Bucuresci, care este garnisöne cea maI
ce avem : organisatia nósträ comportä 4 cor-
decretat chiar un plan de reorganisare fä-
cut de noi, dar a fost silit chiar ansul sA a- mare, ne va trebui cel mult 2 batalióne per-
purl' de armatä, fie-care corp are 8 regi- manente din alte regimente ; vom chiärna pe
mente, fie-care regiment trebue sä OM 3 mine apot executarea sa , fiind combitut
prea tare, din dud d dre-carY interese mid acele earl nu vor avea casrmY in localitAtile
batalióne.
particulare se gäseati atinse, i ci cAft-va o- lor. Cele.alto 2 batalióne teritoriale ale aces-
Din aceste 3 batalióne unul va fi perma- tor regimente vor sta pe loc cu BefiT lor,
nent si voiti intrebuinta pentru a 1 forma ficerY trebuesc permutall.
D. general Menu, venind la minister, a e- absente bataliónelor lor permanente nu pre-
regimentele de linie i ómenif permanenti sintä Did un inconvenient, nidi pentru mo-
dorobantikr car' luat de la plug, ins& sitat i D-sa; ins& and 1-am adus vrafurile
de dosare, pe call era rezematä lucrarea, s'a bilisare; niel chiar pentru instructie, del
pregrat pe tea suprafata teritoriuM, vom putea tot-d'a-una, la momentul instruc-
färä a constitui nief o unitate tactid, Did convins, a ordonat egalisarea efectivelor Bi a prim&-véta, aduna in tabld
for- fost in urma i D-sa gray criticat pentru bi- fiel
soldatY cari s& valoreze ceva. Eü voi si batalionul permanent cu recrutil atilt perma-
voiad si inä
mez 33 unitätl de lupt& seriósä, i vom da nele ce Meuse. Acel ce strigail nu vechia stare nentl cât i teritorialf, cad sunt tot-d'a-uria .
ast-fel armatel nöstre o organisatie definitivä in sémä d in cas de mobilisare
instruitl in asemenea tabere.
in locul organisatieI gresite pe care o avem de lucruri putea sA produci un desastru, del Mobilisarea se va face tot-d'a-una la reae-
astädi. avea sä se ia pentru armatA tótäsuflamea din
nu se lua dinta regimentuluY, i batalionul permanent
Dar, D-Ior, mobilisarea, çlicea D. general unele districte, pe and din allelePrimul pas nu are a se ocupa de dänsa; el va primi,
Menu; ,ce te speril de mobilisare ? Se póte de cAt vert-o 2-3 contingente.
pentru o bun& organisare era fAcut, lupta- unde ar fi, ómeni echipati la regiment sag
face si asa I" mal nemerit, comentarea regimentulul cu ba-
Mobilisarea a necesitat facerea unuI regu- sem 3 ani pentru acésta, i acum vin a com- talionul sil se va face la puncte determi-
curagiil
lament care copriride 256 articole i veri-o plete opera inceputä, Bi am venit cu nate.
24 modele de tabele dupe call vom execute inaintea D-vóstre sli vé arät tóte defectele ce
a rmas in organisare, sá ve spun risipa ce In principi insä, batalionul permanent
planul de mobilisare, i trebue sä inflintäm trebue s& fie la resedinta regimentuluf i, dacA
mil si sute de librete Bi de registre. se face dad avem cadre administrative mai .
sA vé spun acesta nu s'ar intérnpla tot-d'a-una, orI din
0 asemenea lucrare va cere cel putin 10 multe de cAt in oil-care altä térA, cans& de necesität1 de garnisóne, orT din lipsä
in sférBit cfi organisarea regimentelor pe 2
lunI de sine, i totusl D. general Manu vrea batalióne e gresitá din punct de vedere tac- de casärmY, el nu se va muta de cilt pentru
sA ne däm la o asemenea operä basatä pe o Bi cti comandanientul este fals. un an in alt& garnisód, réndul nu'l va a-
organisare falsä, pentru cA, vdénd apoI tóte D. general Menu, anul trecut, ca prqe- junge a päräsi regimentul s& de cAt la 5-6
defectele ce se pot prevedea de acum in apli- ani
dinte al consiliulut, a denuntat i D-sa gre-
care, sä fun snip sä facem o altä lucrare, sä Bite organisatie ce avem ; a spus Europei in- El bine dar, in casul cel maY réü, regi-
inegrim cu cernélA alte mil de registre pen- tregY cá avern 4 corpuri de armatd pe hAr- mentul de dorobantl se va afla in starea in
tru a face o adevratä mobilisare, rezematä tie, cäei pentru a se putea. forma regimen- care se atlä astädi, adicA färä batálion per-
pe organisatia rei&cutä. tele pe 3 batalióne, pentru a execute adevé- manent la reBedintli ; apoY póte s& fie acesta
Tocmal acum dar e momentul a ne ocupa rate operatiunl de rsboiü, a fost silit din un argument in contra none! organisatil
de organisare; n'avem timp de pierdut,Bi rog Wuxi corp de armatA sá fad o divizie, ast- Dar D. general Manu a ma! slis cA desfi-
pe onor. Gamed sä mé scuze; dad am pre- fel corpul 1 Bi al 2-lea a& dat fie-care nu- intäm regimente ce aü un trecut militar 1
sentat acest proiect de lege in sesiune extra- mai cAte o divisie in manevre. D-sa a védut acest argument este inläturat de noi prin mo-
ordinal* am facut acésta fiind-d nevoia a a- tóte perturbärile ce produs in comanda- dul cu care vom procede.
juns la culme i cere sä nu intirdiAm niei ment cu acéstA ocasie, top comandantil aii D-sa póte deschide anuarele stake Bi a&
Dakar o di opera reorganisareY, care singurA fost schimbatl de la locurile kr. El bine, se citéscA c& ma! tóte regimentele a& fost su-
ne va da o mobilisare bung. maY pdte repeta un asemenea lueru ? i cAnd puse la asemenea transformArY, i cA ele s'a&
Acum este momentul cAnd aü sä se facä D-sa insuBY a subliniat o asemenea monstru- contihuat sub alte numirI ; aa, póte vedea
casärmile nouT, cAnd aú sä se stabilésc& tru- siotate in organisarea nósträ, póte D-sa sá corn- el regimentele de dragon! s'a prefAcut in
pele de acopedmént de care in trécét voia sä ball adi o organisare bogicä, nemerit& regimente de cuirasierl si. altele, ele transfor-
vorbésc& D. general Manu; acum trebuesc seta pe adevérata sciintä ? D-sa dice cA su- mAndu-se 'BY pästrail i drapelul i istoricul
resolvate bite cestiunile relative la mobili- prim armata permanent& I ldr. Vdm fece asemenee : regimentele de li-
sere, casermare, garnisonare, i solutiunea kr Eróre I Ce'l face pell-sa sä sustinä acéstal nie se vor uni cu acele de dorobantl de ace-
depinde de un sistem de organisare clar Are idel preconcepute. Cum ? Bataliónele eaBY originA, car! vor lua drapelul gi archive
definit. permanente de dorobantl nu vor fi perma- kr si vor purta numirea ce ail, ad&ogind pe
D-lor, acest& organisare am studiat'o ne- nente ? Pentru ce ? Oare dad soldatul 'aro aceea a fostuluI regiment cu care s'a im-
contenit ; de la primul pas ing ne-am lovit cAciula in cap este teritorial i numai dad preunat.
Termin, D-kr, ins& cu duoé cuvinte i vé
de dificultiti din cause inegalitätef regimen- are chipiul in cap este permanent ? Nu; sol-
datul este permanent saü teritorial dupe fe- rog sá credetl c& asupra unul punct sunt toc-
telor de dorobanti. mal de opinia D-luI general Menu ; D-sa a
Recrutarea acestor regimente era fácuti lul serviciulul ce face, iar nu dupe unifor- dis cA organisatia unel armate trebue el fie
pe districte i, dupe cum will', districtele ma sa. imuabilä ; dar ca sá fie imuabilä cred cá tre-
sunt inegal populate, ast-fel c& in RomAnia- Noi avem, D-kr, registre de efective in-
fiintate de 7 anl de dile i avem raporturile' bue sA fie bud. Or, ce este bon ? Este aceea
Mid avem 24.000 de dorobanti activi pen- ci este recunoscut de atare, de cAtre sciinta
tru corpul I; iar in Moldova abia 14.000 pen- anuale in cari ni se aratA Mite detaliurile con-
minted consacratil prin ratiune, prin prac-
tru corp 11 IV, Bi cu tóte acestea Moldova cl& tingentelor, aBa in clt suntem in mésur& de tid i prin exeniplul ce ni'l d cele-alte ar-
acelaai numr de regimente permanente de a cunósce bine nevoile de implinit. mate.
bite armele ca i Mantenia.
Atund cAnd vom chiärha ómeni sub dra-.
de o In realitate, D-lor, nu facem inventiunl.
In timp de 10 anl de dile Moldova a fost pel, vom putea impärti töte serviciile Vé propunem o modifiCatiune a organisatiu-
potrivä asupra diferitelor contingente Bi, prin
presuratá, ca sá die aBa, militäresce i nici un nei nóstre, basatt pe sciintal COMM de la cele-
urmare,a cere acelaql serviciü ómenilor de a-
glas nu s'a ridicat in acéstä Carned care alte state, cu schimbärile ce ne impune sta-
si protesteze in contra acestel stfirl de lu- ceeaBI Ors% rea nóstrá economicd ; voim a pune tot de o-
D. general Menu mal çlice c& in garnisóne
cruri.
marl vom fi sing sä numim comandantY deo- datä o liinitä 'dorirltelor mistre militare, del
Noi Ind am studiat cestiunea, am vçlnt

www.digibuc.ro

1126
e nu sunt din aceT earl cred el ridicarea in
masi a ómenilor neinstruitt este salvarea ;
sunt pentru sistemul mixt permanent si te-
ritorial pe care 'I avem in principiti si care
trebue intrebuintat meret; cred cä acésta ar
putea, din contra, fi o primejdie; daci am voi
sä imitim cu totul rile sträine, cu budge-
tele nóstre n'am putea sii avem de cat 2 cor-
purl de armati. Acésta este prea putin pen-
tru intinderea granitelor nóstre i trebue si
mentinem un echilibru rational intre numér
calitate, ciutând a nu creea o prea mare
disproportie intre aceste duoi elemente; nu-
mal o stare bine chibzuitä intre ele póte si
dea armateT nóstre forta de care este capa-
Dui ne yeti da la anul sporul in budget,
ce se propune de D. general Mann, '1 vorn
intrebuinta la perfectionarea armatei ce a-
vem, completând artileria. Vom cresce si
permanentisa cavaleria maT mult, vom face ca-
zirmi spre a se scipa armata de bóla de ochT,
vom completa servichle auxiliare ce lipsesc;
la aceste necesitap vom intrebuinta sporul ce
ne promitetl si, când aceste 4 corpuri de ar-
mati vor fi absolut complete, atunci ne vom
putea gindi a creea al 5-lea corp de armati.
V rog dar a acorda cu incredere cerin-
tele nóstre. (Aplause prelungite).
Voci : Inchiderea discutiuneT.
- Se pune la vot inchiderea discutiureT
si se primesce.
- Se pune la vot propunerea de aminare
si se respinge.
-Se pune la vot luarea in consideratie a
proiectuluT de lege si resultatul scrutinului
este cel urmitor :
VotantI . . . . . . . .
Majoritate regulamentari.
Bile albe
Bile negre
DESBATERILE A.DIINAREI DEPUTA.TILOR
D. pre§edInte : Adunarea a luat in con-
sideratie proiectul de lege.
- Se citesce art. unic, asupra ciruia ne-
luând nimeni cuvéntul, se pune la vot si se
primesce.
- Se pune la vot proiectul cle lege in
total:
Votanti . . . . . . 73
Majoritate regulamentari. 46
Bile albe 66
Bile negre. 7 PROIECT DE LEGE
D. pre§edinte : Adunarea a adoptat pro-
iectul de lege.
-D. vice-prqedinte A. Vcriceanu ocupä
fotoliul presedintieT.
-D. G. Voincseu-Boldur dii citire urmi-
toruluT raport i proiect de lege :
Domnilor deputati,
Comisiunea financiari, lund in deliberare
proiectul de lege al D-lui ministru al culte-
lor i instructiunel publice, inaintat Came-
rei pe lingi Mesagiul regal cu No. 1.991 din
1891, pin care se cere un credit extraor-
dinar de leT 15.000, pentru aducerea in Ora
inmorméntarea repausatului MihailKogil-
niceanu, decedat la Paris ; comisiunea,
Avnd in vedere expunerea de motive a
D-lui ministru in coprinderea urmitóre :
Ilustrul cetétén i scriitor Mihail Kogilni-
ceanu, fost presedinte al consiliulul in maT
multe renduri, ministru si senator, actual-
mente deputat, a incetat din viati la Paris,
ieri, 20 Iunie curent ;
In vederea demnititilor ce a ocupat i po-
sitiuneT hi care se afla repausatul, Statul ur-
mézi a'I face o inmorméntare potriviti meri-
telor sale ca om politic si literat ;
84
46 De aceea, pentru imbilsimarea cadavruluT,
73 transportarea in téri pnin ingrijirea legatiu-
11 neT din Paris si inmormäntarea resturilor
18 Iu lie 1891
mortuare in téri, anume la Iasi, dupe dorinta
familiei ;
Adunarea este rugati sé voteze un credit
de lei 15.000 in scopul acesta, conform in-
cheireT consiliuluT ministrilor in sedinta de
la 21 Iunie 1891, si incuviintireT M. S. Re-
geluy
A aprobat proiectul de lege pe care l' su-
pune aprObäreT D-vóstre.
Raportor, G. Voincscu-Boldur.
Art. 1. Pentru aducerea in WA i inmor-
mén repausatului Mihail Kogilniceanu,
se deschide ministeruluT cultelor i instruc-
tiunei publice un credit extraordinar de
15.000 let
Art. 2. Acest credit se va acoperi din fon-
dul prev(1rit in budgetul general al Statului
pentru deschidere de credite suplimentare
extraordinare pe exercitiul 1891-1.892.
-Dupe adoritarea luirei in consideratiune
si a articolelor in parte, se pune la vot proiec-
tul de lege in total :
76
VotantI
Majoritatea regulamentari . 46
76
Bile albe .
D. vice-prepdinte : Adunarea a adop-
tat proiectul de lege in unanimitate.
Acum vé rog, D-lor, sii bine-voig a auto-
risa biuroul sä asiste la inmorméntarea ma-
relui patriot Michail Kogilniceanu, fostul
nostru coleg.
Voci : Camera ' O. mérgé. (A-
plause).
D. vice-prepdInte : D. Aslan are cu-
véntul.
- D. N. C. Aslan, raportorul comitetu-
lui de delegatl ai sectiunilor, di citire urmi-
torultii rapen i proiect de lege:

Dom nilor deputati,

Delegatil desemnati de sectiunile Camerei, pentru a se ocupa de examinarea mo-
tiunei Aslan, relativd la evref, i anume :
D. Gherassi N. pentru sectia II;
Moruzi D. III;
Softa G. IV ;
Vizanti Andreiii f) V;
Blaramberg N. VI;
Bal§ M. VIE , §i subsemnatul pentru sec-
tiunea I, intrunindu-se, spre acest sfér.5it, Sdmbdtd, in '15 ale curentel, sub pre§edintia
D-lui N. Blaremberg, a constatat
Cd töte sectiunile aü admis motiunea in cestiune färä nicî o modificare, afard de
sectia IV, in sinul cdreia s'a ivit §i primit un amendament al D-lor Radu Stanian,
Skileru, Stänescu, Foc§dneanu, Zoiade, Softa §i N. Catargi, in urmätórea coprindere:
«Propunem suprimarea ideei relativd la elaborarea proiectului de lege pentru
infiintarea monopolului asupra spirtuóselor ».
Apoi, punêndu-se in desbatere motiunea 1nsäî, ati deliberat asupra pärtei anteia
din motiune, acea care se refera la msurile de luat imediat pentru a impedica in-

www.digibuc.ro
18 Julie 1891 DESBATERILE ADUNAREI DEPUTATILOR 1127

trarea in Ord a evreilor expulsati din Rusia ; asupra acestui punct, comitetul dele-
gatilor, fatd cu declaratiunile D-lui ministru de interne fäcute Camerel : cä ordine se-
vere an fost date pentru ca legile §i regulamentele existente sd fie aplicate in tôtä a
lor rigóre, a recunoscut eh' o mai departe deliberare era inuti15, declaratiunile D-lui
ministru fiind de naturd a lini§ti, pand la un punct Óre-care, viile ingrijiri ale Parla-
mentului i ale trei ; comitetul a decis insä, in acela§i timp, de a v adresa rugäminte
de a pune de urgentd la dispositiunea guvernului i ori-ce alte midlóce pe earl el
le-ar crede necesare pentru a putea indeplini, in mod §i mai eficace, misiunea sa.
Intru cat se atinge de partea a duoa din motiune, relativä la numirea i lucrd-
rile comisiunei, cornitetul delegatilor a crequt cá numrul membrilor el trebue sporit
de la 7 la 1.5, din causa numeröselor insärcindri pe earl' ea este chema id a le inde-
plini in un limp relativ scurt i cä natura i intinderea lucrdrilor et depind de re-
sultatul cercetdrilor i constatdrilor sale ; cä motiunea numai in mod indicator co-
prindea desemnarea unora din msuri pe cari comisiunea de 15 NW, dupe impre-
giurdri, sd le modifice i sd le completeze.
In consecintd, comitetul de delegati are onórea a supune la aprobarea D-vástre
D-lor deputati, prin organul subsemnatului, ales raportor, urmdtörele resolutiuni .
1. Comisiunea, in unanimitate, a luat act cu multumire de declaratiunile D-lui
ministru cä va vegbia la stricta ,5i severa aplicatiune a legilor i regulamentelor in
vigóre spre a impedica nävälirea elemaitului jidovesc in térä care merge cresc6nd,
declard, in numele Camerei, cd Representatiunea nationald este gata, in cas unde gu-
vernul nu s'ar gäsi indestul de inarmat fatä cu nouile incercdri de invasiune a aces-
tui element strdin i neasimilabil, sä pund la dispositiunea puterei executive ori-ce
alte micjlóce san msuri de cari ar socoti cä mal are nevoe.
2. Propunem numirea unei cornisiuni luata din sinul Camerel §i compusd de 15
membri, apartinênd tutulor nuantelor politice, spre a face o mare anchetä asupra
pericolelor de cari este amenintatd societatea i natiunea romand cu acéstä cotropire
continud a elementului israelit strdin §i asupra lätirei ce a luat acel flagel in timpit
din urmd, precum i asupra remediului de adus prin modificarea cliferitelor disposi-
tiuni legislative ce sunt un obstacol la infrdnarea acestul rb.
3. Misiunea acestel comisiuni, cerénd impregiurdrile, va dura tot timpul necesar
indeplinirei scopului pentru care a fost alésá, constituirea Camerei pentru sesiunea
ordinard neputênd avea nici o inriurire asupra compunerei i valorel mandatului el.
Raportor, N. CEAUR ASLAN.

in care se aflä acesti membri ai invtdmin- D. ininistru al instructiunel publice, care

- Dupe adoptarealudrei in consideratiune,
se pun la vot conclusiunile raportului
resultatul scrutinului este cel urmdtor :
Votano 64
Majoritate regulamentard . 46
Bile albe . . . 47
Bile negre 17
D. pre§cdinte: Adunarea a admis conclu-
siunile raportului.
D. G. Dem. Teodorescu, minlstru cul-
telor §i Instrucllunel publlce D-lor de-
putap, este un credit cu care trebue plä-
tim mai multi profesori pentru lunile Maiü
Iunie. D-vóstre intelegeti bine situatiunea
tului i, dar, v rog ca de urgentá sä votap
acest credit inaintea budgetului.
D. C. Bobelca V rog, D-le presedinte,
a suspenda sedinta pentru 5 minute ca sd pu-
tern alege comisiunea prevdutd in propune-
rea D-lul Aslan.
D. pre,sedinte: Nu se póte face acesta, de
óre-ce alegerea acestel comisiuni nu este in-
scrisä la ordinea ; se va inscrie pentru
D. I. GrdIstcanu: V rog, D-le ministru,
sä stdruip a se vota i creditul pentru plata
inveptorilor sétesci, carI wept& neplätip
incd din Octombre; pang astdçll ei pri-
mit niel un ban.
a ardtat tot-d'auna solicitudine pen tru profe-
sorii cursului secundar, sfi nu uTte pe mati-
tutoril sätesci.
D. ministru al cultelor §1 instructlu-
nel publlce : Prea bine; astäçll chiar, inainte
de budget, dacd voip.
D. I. GrdIvteanu : De aceea asl ruga pe
D. ministru ca astddI hiar, dad se póte, sá
insiste a se pune in desbatere i acele credite,
del e o cestiune de dreptate.
- D. dr. ?aabner-Tuduri di citire ur-
mätorului raport i proiect de lege :

www.digibuc.ro
 DESBATERILE ADIINAREI DEPUTITILOR 18 Julie 1891
1

vnniffoz 2e/pu1;a,
D. ministru al cultelor i instructiunei publice, pe lângä Mesagiul regal No.
1.670 din 27 Maiü a. c., a inaintat onor. Camere proiectul de lege relativ la deschi-
derea unui credit suplimentar de lei 15.080, bani 32, la art. 36, 40, 42, 48 si 52
din budgetul acelui minister.
In timpul anului budgetar 1890-91 s'a infiintat la ministerul cultelor si in-
structiunei publice mai multe catedre la diferite epoce ale anului, cari, pänä la 1
Aprilie 1891, aü fost plätite parte din fondul de separäri i infiintäri de noui clase,
parte din retinerile de 30 Vo, aplicate supljnitorilor. Prin nevotarea la timp a budge-
tului, urma ca acele catedre sä fie desfiintate de la 1. Aprilie /891; insä, spre a se
evita acésta, ministerul instructiunei a cerut i oblinut de la consiliul de ministri un
credit de lei 7.540, bani 16, pentru a pläti numai pe luna Aprilie a. c. personalul
scolar al catedrelor inflintate in anul trecut.
Budgetul nefiind hied votat, D. ministru al cultelor i instructiunei publice s'a
vdut nevoit a cere un nog credit de lei 15.080, bani 32, pentru a achita pe lunile
Maki si Iunie a. c. salariile personalului didactic de la catedrele inflintate din noü.
Pentru motivele de mai sus, si spre a nu se desfiinta catedre cari ar putea jena
mersul instru6titmei, mai cu sémä acum la fmele anului scolar, comisiunea fmanciard
a admis creditul cerut, i v r(5gä i pe D-vdstre sä votati aläturatul proiect de lege.
Raportor, D. S. CESIANU.

PROIECT DE LEGE
Art. 1. Se deschide pe sérna ministerului de culte i instructiune publicä un cre-
dit suplimentar de lei 15.080, WM.' 32, specificat pe articole dupe cum urrnézä :
Lei 7.180 - la art. 36, invtäméntul primar rural;
» 809
4.261 32
- 40, » » normal ;
42, licee i girnnasii clasice ;
»

» 1.810
» 1.020
-- 48, externate secundare de fete ;
52, invétäméntul superior.
Total 15.080 32 spre a se putea complecta pe lunile Maki si Iunie a. c. re-
tributiunile personalului scólelor sat' catedrelor inflintate in diferite epoce
ale anului 1890.
Art. 2. Acest credit se va acoperi din fondul prevOut in budgetul general al
Statului pe exercitiul 1891-92, pentru deschideri de credite suplimentare si extra-
ordinare.
Ministru cultelor i instructiunei publice, G. DEM. TEODORESCU.
D. C. C. Dobrescu : D-lor deputatI, D. corpul didactic in cestiunea lefurilor profe- sd vi'l citesc, cácI e in leg-turd cu diferite
ministru al instructiunel publice ne cere sä vo- sorilor suplinitori. sgomote destul de alarmante.
credit de 15.000 leI, privitor la nouile D-lor, Statul nostru avénd trebuintd de D. ministru al cultelor 1 instrucilu-
täm nei pubilee Acesta este obiectul unel inter-
creatiuni carI s'an fäcut in inveläment, crescerea numéruluI scólelor, pe fie-care an
.acordä ministeruluI instructiuneI fondurI pen- pear!, pe care deja adresaeo. De ce
acésta pe motiv cd budgetul neputéndu-se
vota la timp i trebuind sd se pldtescd sala- tru noui creatiunI. Avem girnnasii, fie clasice, vorbill acum ?
riile in special la suplinitorI, D-sa a crOut fie reale, carl inffintat in centrele diferi- D. C. C. Dobrescu: Interpelarea fdcutd
cu uu moment maI curénd sä viná i sd v telor nóstre judete ; avem iardsI un numör tratézd de ce nu mimitI ca profesorl provi-
cérá acest credit. destul de insemnat de scóle primare urbane, soli! românil-transilvánenI, iar aci este vorba
IntelegetI bine cd nu m pronunt de loc fatä cu budgetul nostru, dar destul de mic de suplinitori in genere.
contra acestui credit; chiar am sä cer in proportie cu trebuintele invtämentulul. bald, D-lor, ce dice comunicatul : De di-
ministru.s4 ne dea câte-va lámuriri, cad ces- va timp s'a rspandit sgomotul cd ministerul
Profit de acéstä ocasiune ca sä intreb pe D. instructiunel publice ar avea intentiunea sd
tiunea salariilor suplinitorilor de cat-va timp rninistru asupra uneI cestiunI pe care D-sa a nu plätéscä suplinitorilor de la catedrele pri-
a luat o proportiune care 'mi se pare destul
de alarmantd. Cred cd D. ministru ar face tratat-o pele acestea printr'un comunicat mare si secundare remunerariele pe lunile
fórte bine sd lámurésed atat Camera, nit si in Monitorul ofwial, chiar ieri, pe care am lulie si August."

www.digibuc.ro
i cy
0 T-12- 1 on
adult). _Lou .1.
rvwc-n A RI G1T> TT -0
Deci D. ministru spune in mod categoric
cä sgomotele rspändite sunt neadev6rate,
deci are de scop sä linistéscd pe top suplini-
torii. D-vóstre v aduceti aminte, cu ocasiu-
nea interpeldrel D-lui G. Dem. Teodorescu
dire D. Maiorescu, atunci ministru, cä s'a
afirmat cä avem in invtäment peste 300 de
supfinitori, deci un numr destul de insem-
nat de membri aY corpului didactic, pe earl 'I
privesce acest comunicat.
Mai departe comunicatul spune :
Ministerul desminte asemenea sgornote,
car! tind a nelinisti pe toll suplinitoril din
térä."
Mai departe insa comunicatul spune i ur-
mätorul lucru : Salariile pe lunile Iulie
August nu se vor pliti acelora cari a fast
nurniti cu duo-trel luni inainte de sférsitul
cursurilor anului §colar, i cdrora chiar de la
data numirei lor limitate li s'a fäcut cunos-
cut acésta; dar msura nu privesce pe aceia
cari vor fi intrat In exercitiul functiunei lor
Mc& de la Inceputul anului scolar."
Vedeti, D-lor, cd D. ministru face o deose-
bire intre suplinitori, adicá intre aceia carl
functionezd de la inceputul anului i intre
aceia earl' ag fost numiti eu 2-3 luni de
dile inainte de sférsitul anului.
D-lor, legea instructiunel publice nu face
nici o deosebire Intre suplinitori, cci supli-
nenta este o necesitate.fatald i extraordinard
in care se gdsesce ministrul instructiunei pu-
Mice.
Asa, de exemplu, more un profesor sag se
creaz ä. o scólä din no. EI bine, atunci mi-
nisterul recurge la midlocul suplinireb. Acesti
suplinitori nu sunt tocmill ca salahori bu
diva, ci sunt membri al. invtämentuluI. Le-
gea de lw 1879 dice cá suplinitorii nu se pot
numi de cat din absolventii facultdtei de li-
tere si de sciinte, dupe avisul consiliulub per-
manent.
El bine, pe acesti órneni, earl duc in dife-
ritele orase lumina cultural& si cari fac sä.
nu se intrerupd cursurile claselor, D-vóstre
voiti sd 'I tratati ca pe nisce ómeni de rérid,
tocmiti cu sptrnâna ?
D-lor, 'mi pare rd sä constat cd. un ase-
menea lucru nu s'a fácut pan& astädi de cat
de cdtre.D. ministru actual.
Comunicatul dice mai departe :
Ministerul, suprimänd remunerariul su-
plinitorilor numiti cu una, dime' sag trei luni
inainte de 1. Iulie, a fost indreptätit la acéstä
msurá prin impregiurarea cá suplinitorii,
numiti in asemenea comiitiuni, nu puteag be-
neficia de acelasi tratament ca i aceia cari ail
lucrat un an intreg scolar, sag cel putin un
semestru." (Intreruperi).
Dacd voiti s vedeff cd sunt in cestiune,
iatä v citesc art. 1 din proiect : »Se deschide
pe sepia ministerului cultelor i instructiunei
publice un credit suplimentar de lei 15.080,
bull 32, spre a se putea completa pe lunile
Maiti i lunie a. c. retributiunile personalu-
lui scólelor sag catedrelor infiintate In dife-
rite epoce ale anului 1890."
De ce este vorba aci, D-lor deputatl ?
A TNTTXT A 13 MIT TvrAm-rm A IlITT nr,
u 1 ti-ILLUIL
D. L. Catargi, ministru de interne :
Este vorba de Maiii i Iunie, iar nu de Iulie
0 August.
D. C. C. Dobrescu: D-lor, eü am sd cer
spor la acéstä surnä, si void face un amenda-
ment. (Intreruperl).
D-lor, vedém adineaori in cestiuni mili-
tare discutiuni din partea a dual generali,
órneni competintl, i 'I-am ascultat cu plä-
cere ; bine-voiti i D-vóstre acum a avea pu-
pub.'räbdare a m asculta i pe mine, si
dad yeti vedea eá v'am luat un timp pre-
tios, atunci yeti face ce veti voi.
Eíí voig sä cer de la D. ministru sá bine-
voiascä a spori acest credit, ca sd se plätéscd
toll suplinitorii. (htreruperi).
D-lor, eú eram profesor Mier, incepém
cariera mea, când D. Teodorescu lupta in
contra D-lui Maioreseu, ministru pe atuncl.
Una din incrimindrile ce fdcém atuuci impre-
und cu D. Teodorescu D-lui ministru Maiores-
cu era si acésta, a in proiectul de lege ce pro-
punea atunci prevedea ca profesoril sä fie
pläti1.1 cu ora ca birjarii ; el. bine, sd 'mi per-
mit& D. Teodorescu sä 'I spun cä modul cum
D-sa a tratat cestiunea plätei suplinitorilor
cart sunt auxiliarii instructiunei secundare...
(Intreruperi).
D-lor, D-vóstre asteptati ca, când va veni
budgetul scólelor in discutiune, sä cereti in-
fiintarea de gimnasii i licee. Atunci când
yeti cere aceste infiintäri, D. ministru va pu-
tea sa vé rspundä cä numal pe 10 luni vor
fi patiti profesorii, flind-cá nu are fonduri
ca sä '1 pldtéscd deplin.
D-lor, ori aveti incredere in acesti su-
plinitori i atunci bine-voill a le da sala-
rille dupe lege, ori dach nu aveti incredere
desfiintall suplinitorii pentru gimnasii i li-
cee.
D-lor, acest comunicat calcd un articol ca-
tegoric din legea pentru fixarea salariilor cor-
pului didactic ; acolo se dice cd suplinitoril
vor fl plätitl cu 30 la sutd mai.putin, pe tot
timpul in care el' sunt suplinitori ; et bine,
Intreb, in virtutea cdrui drept D-vóstre
ati suprimat remunerariile la cari a drept
acesti suplinitorl ? Ori plätiti-le dupe lege,
dacd îi credell cd suet trebuitori, ori dacd nu
II credep trebuitori nu'l mai pump; cad a-
tunci le facell o situatiune nedemnd i nepo-
menitä. El nu merit& acésta, cáci sunt auxi-
liarul cel mai puternic pentru propagarea in-
structiunel in térd.
De aceea cer sä 'mi rspundä D. ministru
asupra acestei cestiuni 0, dacd 'mi va spune
cä n'are midlóce, ceea ce eti cred prea bine, sä
propunem a '1 da cat ii va mai trebui, i cred
cä vom vota cu totiI, pentru cd, cestiunea a-
puntamentelor nu este convenabil regulatd,
si nu cred cd Adunarea va consacra acéstá
procedare a D-lui ministru prin votul ség.
D. G. Dem. Teodorescu, ministrul cul-
telor instructiunel publice : D-lor de-
putatl, diferitele corporatiuni, specialitäti
meserii sufer de ate ceva, ag o bólá, un
vierme care le rod : invidia; rivalitatea, in-
gâmfarea personalä sag ambitiunea necum-
ptatä a unora dintre membril lor, cari nu
scig ce sa mal invente spre a stingini mer-
www.digibuc.ro
A ciA
sul acelei corporatiunt In Parlamentul nos-
tru e bóla obstructionismului ; in corpul di-
dactic s'ad strecurat ati-va eari îi fac o
gloriold i o specialitate din insinuare, cari
prin malitiosität1 de tot felul cautii cértd,
vird zizania i îl dag marea satisfacere d'a
ponegri, d'a sdruncina buna reputatiune a al-
tora, d'a inegri pe colegii lor ; o altd catego-
rie e a celor gälägiosi, cari iad cuvéntul
când trebuie i când nu trebuie, credend cit
pe cine-va il pune in evident& mâncdrimea de
vorbä, iar nu calitätile i capacitatea'l per-
sonald, sciinta ce posedd si munca ce desvoltd
Ast-fel de reflexiuni 'mi-a sugerat alitudi-
nea si cuvéntarea D-lui C. C. Dobrescu care,
pentru cd e i D-sa profesor, se crede auto-
risat a vorbi ori cum si ori dud se ivesce ce-
va relativ la instructiune, fdrd s& mal cerce-
teze dac& ceea ce inaintéz& se potrivesce ori
nu cu ceea ce se discutd.
In adever, D-lor, fiind-cä v'am cerut a cer-
ceta un credit urgent, acordarea cifreT de
15.000 lei, din care sd se pldtéscd salariul
cuvenit mai multor suplinitori pe lunile Maiii
Iunie, D. C. C. Dobrescu, marele apdrätor
al corpului didactic in contra presupuselor
isbirl ce aduce eii (ilaritate), in loc sit
sustind creditul, in loc sä ve róge a vota de
urge* suma propusd, D-sa asa scie sd apere
pe suplinitori : vrénd sd vé pérdi timpul cu
cestiuni läturase, sä amâne indestularea unor
cerinte legitime, s& intardie incd cu 4-5 sad
mai multe dile achitarea unor remunerarii
intardiate cu aprópe 2 lunT. Acésta e siste-
ma gdlágiosilor : din gull, prefacerea a a-
Or& pe asupriti, vorbe late si sforditóre, In
fapt ins& págubirea nefericitilor pe cart ar
intreprinde apere.
Despre ce e vorba, D-lor ? Lucrul e fórte
simplu. Suplinitorii i suplinitórele catedrelor
separate la inceputul sag in decursul anului
scolar 1891-1892, suplinitorii sag suplinitó-
rele catedrelor din nog create, din causa aglo-
mertrei elevelor, trebuiad trecuti in budget cu
incepere de la 1 Aprilie 1891. Mind-ea insit
budgetul nu s'a votat la timp, cum prea bine
atunci a rémas sä fie pldtiti prin cerere
de credite. Pentru luna lui Aprilie am cerut
dobéndit creditul de la consiliul
lor ; pentru Maig i Iunie a trebuit sä'l cer
Camerei, -pe cat timp Parlamentul func-
tionezd-consiliul ministrilor nu maI e corn-
petinte sit autorize credite extraordinare, a-
died sporuri de cheltueli. Adunarea deputa-
tilor define punga Orel i, fárá invoirea el,
nu ne e permis a cheltui nici un ban.
Notati bine, D-lor deputati, ci In cifra ce-
rutd intrd mimai salariul suplinitorilor din
invtdméntul secundar, cdci pentru al inv&-
tAtorilor rurali si al institutorilor urban! vi
s'a presentat un proiect pentru un credit
mult mai mare.
Cum procede insä D. C. C. Dobrescu ? Se
preface naiv i, ca si cum ar fi vorba despre
suplinitori in genere, incepe ditirambul pe
care '1.-ati ascultat o jumétate de ord, ca st
ajungi la tema favorita a amdgitorilor de
meserie : c& eg asupresc pe suplinitori, cit
persecut invtämntul, cit am comis grozdviI
1130 DESBATERILE ADUNAREI DEPUTITILOR 18 Iu lie 1891

neauçlite, cum n'a comis Did UIl alt minis- lar il urmaserd cu profesorul titular. 'I-a in- se mg cérd credite continue. Dar a cui este
tru, etc. trebat dar pe fie-care in parte. Unil ail ad- vina daed - gall de sporirea seólelor si a
Scie prea bine 6 asemenea injurii n'a mis 6 continue si sá compteze la pensiune catedrelor introdusä aci in Camerd prin a-
trecere inaintea unor ómeni cu1T ca D-vóstre; de la 1 hdie; OW, bétrânI saü obositI, aü mendamente puse cu ocasiunea voldreI bud-
dar scopul e se tipArscä frasele in Mo. preferit pensiunea de la Aprilie. In locul a- getului-in August si Septembre, ministerul
nitor i sä alimenteze colónele unor çliare cestora a fost nevoie de suplinitori i, fiind-cd se vede coplesit de cereri numeróse ea sil ia
carl, in lipsä de acte, ridiaddese pe ei ail fost numill dupe vacanta Pascelor, pe asuprd'si scóle intrelinute de comune i ju-
pe mine in special, cu ignominiele cele la inceputul lui Maiü, nu era drept ca pen- dete, sä creeze nouI close divisionare? Nece-
mai nedemne. Póte fi la miçlloc vre-o bóld; mie tru o Inn& i jumétate de incercare (Maiii sitätile sunt urgente i satisfacerea lor se ci-
unuia 'mi se pare cd e o faptd culpabild, cäci pAnä la 15 Iunie) sä li se continue salariul frezá prin eredite ca eel de fall. SA nu vé
denigrarea se face in public, in Camerd, färd pe lunile lulie si August. Conform avisu- mint! când dilele acestea va veni la ordinea
ratiune neintemeiald pe lege. Omul politic lui dat de consili i dreptuluI ce are mi- çTileT un credit de 25.000 lei pentru sporul
(si politici sunt top deputatii) e tinut 6 fie nisterul de a numi pe suplinitorI, aCestia chiriilor, adicd pentru plata localurilor in
de bund credintd, iar nu defaimator, maI cu ail fost numaI insärcinatI cu suplinirea, carI s'ail instalat nouile clase divisionare; un
sémd când e membru al invláméntuluI. Ce specificându-li-se categoric 6 aft sá functio- alt credit de 'H2.000 lel, in care inträ sala-
exemplu dä el atunci societäteI,celor neze nurnal pAnd la 1 Iulie. Ast-fel, salariul riul suplinitorilor primarI de care vorbea
ales, celor ce'l sunt incredinlatl spre a le face pe lunile de vacantiune va merge la casa pen- onor. D. Ion Grädisteanu, mai cu sérnd ru-
educatiunea? siunilor spre a o alimenta ca sá albd cu ce rall i urban!, rrnas1 pe eke 5 -6 lunI ne-
Legea de la 1864 niel 6 vorbesce despre pläti le titularii esip la pensiune. plätitf; in fine, un alt credit si mal mare pen-
suplinitori. Ea imparte corpul didactic in in- Se intelege de sine, cum o declar in co- tru material de imprimat, combustibil i su-
vlä tori (la sate), institutori primari de orase, municat, cá nici vorbd nu póte fi despre su- md de amönunte.
profesori la gimnasil, licee i universitäll. plinitoril cari functioné6 de la inceputul Termin rugându-vé sä votati proiectul prl-
Daett o catedrd devine vacant& la o scóld, a- anului. El ail a'sì" primi salariile si pe timpul nd nu se descompletézä numérul D-lor de-
ceeasl lege prescrie in general ca unul dintre vacantiunei, continuând suplinirile pând când putatl prevslut de regulament, iar pentru
institutori sa profesorI sá facä cur- catedrele vor fi ocupate prin concurs. Incd o- intârçliare réspunderea sd o ia D. C. C. Do-
sul pnd la ocuparea el' de un titular. S'a datd insi nu e vorba açli despre asemenea lu- brescu, care a bine-voit sá confunde pe su-
intérnplat insä un fapt cunoscut: inmultirea crurI, ci despre achitarea pe lunile servile a plinitorii scólelor secundare al legeI din 1883
fórte mare si fórte repede a catedrelor si maI suplinitorilur numilI de la August, sail Sep- cu aI invtdméntului primar si superior ne-
cu sérnd a scólelor de tote gradele. in- tembre trecut. prevéçlup in legea de la 1864.
fiintat numeróse scóle primare si numeróse di- La inceputul fie-cdrui an scolar separiln- Voci : Inchiderea discutiune.
visionare pe la scólele secundare. In asa situ- du-se unele catedre, infiintându-se nouI di- D. Dobrescu-Prahova : Voiil sä rspund
atiune, de unde sä se gdséscd suplinitori? visionare, suplinitorif kr aü trebuit 6 se pld- la duoé afirmatiuni ale D-luI ministru de in-
Nevoie a fost sd se ia ce s'a gsit, absolvenll téscd prin credite deschise de consiliul mini- structiune; cestiunea personald nu o las la o
de clase primare si de &Ate 2-3 gimnasiale, trilor, cum v'am explicat. Nome 6 ministe- parte; dar sunt duoé afirmatiuni ale D-sale,
orI seminat iale. Scólele secundare, spre a se rul mat are la dispositiune fondul resultat si spun drept cd mé surprinde când IA 6
da incuragiare facultätilor de litere si de sci- din relinerile de 30 la suld asupra salariului tocmal D-sa face asemenea afirmatiurd, cd
inte, legea pentru numirea corpuluI didactic tutulor suplinitorilor, pentru a cdruI legili- profesorii suplinitori drept sá fie plätiti
secundar a adoptat ideea si a prevçlut ca ei mare am si presintat onor. Camere un pro- pe vacantd. tall ce çlice legea : (citesce).
6 fie numiti dintre absolventii acestor duoé iect de lege. Acest fond e variabil ; nu oferä D. ministru at cultelor §i instructtunet
facultäll. Totusi absolventiI nu se gäsese sa ceva fix, ca alocatiunile budgetare. Dacä sunt publice : Acésta e pentru invéttunéntul se-
nu primese asemenea supliniri, in cat minis- mai multe catedre suplinite in invlämént, cundar i noI vorbim de intregul invtd-
terul e nevoit adesea sä insärcineze cu supli- c cifra resultatä din asemenea retineri e maI mént.
nirea pe cine gäsesce. Ast-fel stä afacerea cu mare ; dacd catedrele sunt scóse la concurs D. C. C. Dobrescu : afumat cd su-
suplinirile. ocupate de titular)", alum! cifra se reduce: plinitorif nu sunt prevçluti, i iatäl cil sunt.
Dar despre dönsa e vorba ? Nu, ci despre ori-cum ea servd mult, cäci se intrebuintézä Legea gradatiunei, art. 2, aliniatul din urmd,
faptul material 6" bine, ref', asemenea supli- pentru scóle. In luna Aprilie, neflind Came- çlice :
nitori nu sunt plätiti pe mai multe lunI din rile deschise, suplinitoril secundari in ces- SuplinitoriI vor fi retribuiti 30 la sutd
urmä. §i unde comite erórea D. C. C. Do-- tiune ail fost achi tali parte din fond ul de 30 la maI putin de cAt profesorii."
brescu ? Acolo când confundä pe eel de scóle sutä, parte din suma budgetarä pentru deschi- Vedell cI i aci sunt prevéçlull. E curios
secundare cu ceI de scóle primare (urbane si dere de credite extraordinare i suplimentare. dar, si nu sciii de unde ai scos când all pu-
rurale), ca si cum legea din1883 s'ar ocupa de Pentru lunile Mai i lunie, cifra necesarä este blicat in Monitor 6 all suprimdt salariile
top, iar nu numal" de unii (adici de eel' d'Antéiii). de peste 38.000 le)", del sunt de platä divi- suplinitorilor. Constat dar o ilegalitate,
De i, dar, nu e in disculiunecestiunei supli- sionare in BucurescI, Focsani i alte orase, D-vóstrd, D-le ministru, care impreund cu
nirilor i modul kr de platä ; de i, dacd pentru earl vé aduceti aminte cd m'a inter- mine protestatI când se petreceaü ast-fel de
voia s'o provóce, pu tea 6 'ml adreseze o in- pelat si D. Micescu, intrebAnd de ce nu std- lucruri, sell)" 6 nu avell dreptul sd supri-
terpelare, pe care de sigur c'o va face D-sa ruiese a se vota ma! curénd. bine, din mat! léfa nimenuI de cAt numaI cu Un vot
orI altul, tin 6 ve dail câte-va lämuriri pH- 38.000 lei, suma de 23.000 leI se acoperd cu al Camerei. Vé astept la budget si vedem ce
vitóre la afacerea despre care tratízd cornu- ceea ce e disponibil din fondul retinerilor, aveti sd
nicatul. iar restul de 15.000 lei e creditul despre - Se pune la vot inchiderea discutiunei
Pundndu-selegea pensiunilor in aplicare la care discutdm in momentul de fald. Cestiu- si se primesce.
1 A prilie, un numér de invratorT, institutorl nea e dar lämurild : nu e vorba de suplini- - Se pune la vot luarea in considerare
61.1-va profesori cu ani de servicia ail e- tori primari i despre epoca sail termenul se primesce.
sit la pensiune. numirel, ca D. C. C. Dobrescu sil ne rdpesci - Se citesce art. 1.
Ministerul s'a gândit cá acésta ar causa timpul cu subiecte lälurase; e vorba despre D. N. Constantinescu : D-le ministru,
neajunsuri invldméntulul si, dupe avisul suplinitori de pile secundare, earl ail mun- este o omisiune i lucrul de care am sä vé
consiliului permanent, a decis sä mentind cit tot anul scolar, cari urmézd a suplini pâ- vorbese intrd in and regulare a D-vósträ. Eil
pAnd la finele anuluI scolar, adich pAnd la 1 alI la punerea in concurs a ca tedrelor, , earl cmd insd cd e o omisiune, i in listele car!
Iulie, pe eel ce ar voi sä continue, spre a nu aii sd fie plätiti i pe vacantiune. le atl citit despre tote claseledivisionare earl
se numi suplinitorI la tóle, ca densii sä fad Vé märturisese, D-lor deputap, cd regu- infiintat de la inceputul, a lulul scolar
examenul general, când tot restul sco- lat ar fi sd avern un budget normal si sd nu trecut nu e prevNutä i diisi3nâra scóle!

www.digibuc.ro
18 Iu lie 1891 DESBATERILE ADUNAREI DEPUTATILOR
profesionale din Bucuresd, clasa divisionarä
infiintatä in anul trecut, de la inceputul a-
nulul scolastic, in care ail fost numite duoè
suplinitóre, studente la facultatea de litere,
si etirora la numire li s'a fAgAduit eä cu In-
ceperea anului budgetar vor fi prevdute in
budget si plätite. PAni la 1 Aprilie aceste
profesóre ail servit gratuit. Impregiuririle aú
Meld ca budgetul sä nu fie votat la 1 Apri-
lie, si in proiectul de budget pe care '1 pre-
sentatl acum sunt prevdute numaI de la 1
Septembre viitor, asa in eit aceste profesáre
nu sunt plätite nicI pia la 1 Aprilie, si du-
pe dispositiunea D-vóstri budgetarä nu vor
fi plätite niel pini la 1 Septembre. Eü cred
dar cä e o omisiune, del proiectul D-vósträ
de lege se ocupä tocmal de aceste casuri,
in lista care atI citit'o am vdut ei v ocu-
pati sá dap' o satisfacere profesorilor suplini-
tort call se aflä in ac&tä categorie. De aceea
vé rog sfi bine-voili a primi un amendament
la art. 1, in care sA se prevadä creditul ne-
cesar pentru plata acestor profesóre de la 1
Aprilie.
D. G. Dem. Teodorescu, ministrul cul-
telor i instructiunel publice : Voiü da in-
datä explicarea cerutä de onor. preopinent. La
inceputul anulut scolar 1.890-91 s'a kfiin-
tat o clasä divisionarä la seóla profesionalä
de fete din Bucuresci, din causa mareI aflu-
kite a elevelor. Ca suplinitóre numit
duoA domnisóre cu studil serióse, D-ra Vir-
ginia I. Râmniceanu i D-ra Constantinescu,
fiica D-vósträ.
D. N. Constantinescu : Nu e cestiunea
ci e fiica mea. Ori-care ar fi, dacA e suplini-
tóre d'atita timp, va fi sail nu plätitä ?
D. G. Dem. Teodorescu, minIstrul cul-
telor t instruciluneI publice: Nu seta
daei D. Constantinescu m intrerupe de mo-
destie saü de supérare. Ceea ce spun nu e
un secret si v face onóre sä avetl o fikä di-
liginte. picém dar, D-ni deputati, ea' s'ail nu-
mit ca suplinitóre duc domnisóre distinse,
spre a fi incuragiate termine studiile.
S'a intmplat insä ca din lipsä de fondurl sä
fle numite in mod onorific IAA la budget.
Ministerul a avut aerul sá le dicA all tre-
cut bacalaureatul, v cred capabile, meritaff
incuragiare ; eú asemenea ai dori sä infiin-
lez divisionara, dar neavénd fonduri disponi-
bile primiti a servi gratuit pAni la votarea
budgetulut pe exercitiul viitor, când va in-
cepe a vi se pläti salariul de suplinitórel
Domnisórele aü primit, ail intrat In func-
tiune cu aceste conditiuni, dar budgetul nu
s'a votat la 1 Aprilie, cum trebuia. In con-
secintA afi rmas neplitite pânä astädi. In
proiectul de buget a fost trecute de la in-
ceputul anulul scolar, adicä de la 1 Septem-
bre. De sigur cA lucrul nu e regulat, dar
in creditul de fatA nu puteil fi trecute; iatä
pentru ce : creditul privesce pe suplinitoriI
suplinitórele numill de minister din oficiti,
fárá conditiunea gratuitäte! pe rag multe
pe când cele duc suplinitóre in cestiune aü
functionat gratuit, cu voia kr, de la Septem-
bre sa Octombre pAni la 1 Aprilie. Asa dar,
dacA platä li se va cuveni, acea platä trebue
cu 1 Aprilie, de! inträ in catego-
ria creatiunilor onorifice pânä la budget. Nu
cred dar necesar ea D. Constantinescu si ma!
propunä vre-un amendament. Tot ce pot face
e sä examinez fondul de 30 la sutA pe ulti-
mele lunI si, de va fi ceva disponibil, cum
cred, sA iaü msurl a le pliti cu incepere de
la 1 Aprilie 1891.
D. N. Constantinescu : M declar mul-
Omit cu explieärile D-lui ministru i cu de-
claratiuna cA va auta sA plitéscA pe supli-
nitóre de la 1 Aprilie.
- Se pune la vot inchiderea discutiuneI
si se primesce.
- Se pune la vot art. 1 si se adoptA.
*- Art. 2 se adoptä färä discutiune.
- Se pune la vot proiectul de lege in to-
tal si scrutinul se declarA färá resultat, ne
ma! ffind Adunarea in numrul cerut de re-
gulament.
- §edinta se ridieä la 5 si jumtate ore, a-
nuntându-se cea urmAtóre pe Lunt, 24 Iunie.
edinta de la 24 Iunie 1891
Presedink D-lul presedinte, colonel G.
Rosnovanu.
- §edinta se deschide la ora 1 0 10 mi-
nute dupe amiadl.
- Presenti 103 D-ni deputati.
- Nu rspund la apelul nominal 74, si a-
nume :
Bolnavi :
D-nil : D. Chiritescu, C. Kogälniceanu.
In congediii:
D-niI : P. P. Carp, M. Germani, D. Gr.
Ghica, V. Mortun, L Motas, N. T. Popp, D.
A. Sturdza, Chr. Sulioti, A. §tirbeiti, N.
Voinov.
Feirei areitare de motive :
D-nii : St. N. Albu, N. C. Aslan, dr. A-
thanasescu, Gr. Bälänescu, G. Beloianu, G.
Em. Bogdan, U. Boldescu, P. Brätäsanu, N.
Burchi, M. Burileanu, T. Calirnach, T. Cä-
märäsescu, I. Carabatescu, D. Cesianu, T.
Cincu, N. Constantinescu, C. Costovici, G.
Cuza, A. Djuvara, N. Dräghici, V. Iepurescu,
N. Fleva, C. T. Georgescu, N. Gherasi, G.
Georgiade, G. Hristodorescu, I. Kogälniceanu,
A. Lahovari, C. Langa, I. Leccajunifi Lecca,
V. Macri, B. Mares, A. Nicolaide, L. Nico-
lescu, N. Nicorescu, I. Oroveanu, I. Otetele-
seanu, A. Pâcleanu, A. Papadopolu, D. Pro-
topopescu, C. Ressu, G. Robescu, D. Rosetti-
Tetcanu, N. Säveanu, M. Sävoiu, D. Schiler,
V. Sculy, I. Sinescu, G. Softa, A. Stoianescu,
G. Stroicl, Gr. Sutu, M. Tomescu, E. Ullea,
G. UrzicA, I. VAseseu, A. Vizanti, D. Zarifo-
pol, V. VlAdoianu, C. Corjescu, A. Pesiacov.
- Sumarul sedinteI precedente se aprobA.
- Se acordä congediil D-luT N. T. Popp.
- Se trimite la sectiunI proiectul de lege
relativ la cedarea until teren camereI de co-
merciil din BrAila, i proiectul de lege relativ
la creditul de 750.000 le! pentru termina-
rea completä a linie! ferate Térgoviste-Pu-
ciósa.
www.digibuc.ro
1131
- Se trimite la comisia financiarit pro-
iectul de lege relativ la deschidereaunuT cre-
dit de 965 leI pe séma ministerulul de in-
terne pentru achitarea transpor Lulu! ares-
tantilor in lunile Februarie i Martie 1888,
proiectul de lege relativ la deschiderea u-
nuI credit suplimentar de lei 919.279, pe
séma ministeruluI de finance, serviciul regiel
monopoluluI Statului, peexercitiu11890 - 91.
- Se comunia AdunfireI telegrama D-lui
deputat V. Iepurescu, prin care rógi biuroul
sA intervinA pelingl D. ministru al luertirikr
publice spre a consimti ca Juot sä rspundä
la interpelarea ce adresat.
D. ministru lucrfirllor publice: Eü am
venit tot-d'a-una spre a réspunde la inter-
pelare, acum nu ma! pot consimti la amânare.
D-lor deputati, sunt mai multe proiecte
de lege ale ministerulul lucrArilor publice
de cea mai mare urge* pentru exploatarea
cifilor ferate, car! proiecte nu sunt kid exa-
minate de unele sectiunI. AsI ruga pe onor.
Gamerfi sä consimtä a trece pentru duo ore
in sectiunI i pe urrnA vom reveni In se-
dintä publicA.
Voci : Prea bine.
D. pre§edlnte: Prin urmare, trecem in
sectiuni pentru duoé ore.
- La 3 ore sedinta se redeschide sub pre-
sedinta D-luI presedinte, colonel G. Romo-
vanu.
D. presedinte: D-lor, a rémas din se-
dinta trecnti votul asupra proiectuluI de lege
relativ la creditul de 15.000 le; pun dar
din noil la vot acel proiect.
- Adunarea procede la vot si resultatul
scrutinuluI este eel urmätor:
VotantI 71
Majoritate regulamentarA . 46
Bile albe 69
Bile negre 2
D. presedinte : Adunarea a adoptat pro-
iectul de lege.
D. D. Butculescu : D-le presedinte, am o
propunere de %cut care tinde la elaborarea
until proiect de lege relativ la repaosul de
Duminici.
Scip, D-le presedinte, cat de mult s'a ocu-
pat presa de acéstä cestiune ; wit!, de aseme-
nea, câtä lume interesatä in causA a cerut
cere si astidl pe la tóte autoritAtile sä se o-
cupe de acéstA cestiune important/I Tóte
cksele muncitóre ail Duminica respectatä;
functionarii StatuluI ail si vacantie, numaI
functionarii comercial! sunt osindill a lucra
fárä rägaz de diminéll pintt in Mil, i chiar
Duminica.
In vederea acestel nedreptiltiri sociale, care
isbesce pe muncitor chiar in desvoltarea luT
moralä, maI multi deputatI ne-am unit sit
facem urmitórea propunere :
Propunem ca guvernul sit elaboreze un
proiect de lege relativ la repaosul de Dumi-
srbittori.
Acest proiect se va presinta desbaterilor
Camerei la sesiunea sa de tómnä."
D. C. Butculescu, D. Beidescu--RoOori,
Em. Protopopescu-Pake, C. C. Dobrescu,
G. G. neidescu, K. St. Cesianu, C. Do-
j.132 bESBATERILE ADITNAREI DEPUTATILOR
brescu-Argeq, N. Sibiceanu, dr. Catulescu,
Const. Filipescu, Bobeica, Efr. Germani,
C. Rdileanu, E. Ghica, C. G. Vernescu,
N. Cóndd, N. Junian.
D. prerdinte: Un proiect de asemenea
naturd este in sectiuni.
D. Butculescu: Sci fórte bine ; propu-
nerea nósträ insi are de object regularea
a muncei tranilor.
D. presedInte : Bine-voiti a depune la
biuro propunerea D-vcistre.
D. C. Esarcu, ministru de externe : Am
avut onóre a depune, sunt mai bine de çlece
un proiect de lege relativ la conventiu-
nile incheiate intre monarchia Austro-Un-
gará si Romania privitóre la racordarea dru-
murilor de fer. D-vóstre aT bine-voit a vota
urgenta; proiectul s'a discutat i votat in
sectiunl i chiar in comitetul delegatilor ;
delegatil ati numit un raportor, raportul s'a
distribuit.V'asi ruga, D-lor cleputatl, ca malne,
indatä dupe deschiderea sedintel, sä luati in
desbatere acest proiect.
- Se pune la vot propunerea D-lui mi-
nistru de externe si se primesce.
D. Micescu: D-le presedinte, in liana
intervenireI D-lui Poenaru-Bordea in privinta
unul proiect de lege din initiativä parlamen-
tarä asupra repaosului de Duminicd, D-vósträ"
bine-voit a pune la vot Camera a in-
cuviintat urge*. Deja Sambata trecut& o
delegatiune din partea comercianfilor frun-
tasl din Capital& a intervenit pe land
D-vósträ ca sä puneti cestiunea in discutiunea
sectiunilor. Astäçll, cu pärere de réd am v-
çlut cA de si am stat duo ore in secliunl, a-
céstä cestiune n'a venit in sectiuni.
D. pre§edinte: Duo sectiuni
votat.
D. Miceseu La sectiunea nósträ nu s'a
votat.
D. pregedInte: Stäruiti D-vósträ pelângl
presedintele sectiunel ca sä se pun& in discu-
tiune.
Acuin inträm In ordinea çlilei, unde avem
mal antditl interpelarea D-lui G. Mortun.
D. G. Mortun: D-le presedinte, fiind-cä.
D. prim-ministru lipsesce la Senat, v rog sä
=amp interpelarea pan& la venirea D-sale.
D. pregedinte : Atunci avem interpelarea
D-lui V. Iepurescu. D-sa insä lipsind, se sage
de la ordinea çiilei. Mal rmane interpelarea
D-lui Micescu. D-sa are cuvéntul spre a 'sI-o
desvolta.
D. Micescu: D-lor, am adresat o inter-
pelare D-lui ministru al instructiunei pu-
blice in privinta neplätei apun tamen telor mai
mullor suplinitori i suplinitóre de la sucur-
salele salelor secundare, infiintate in 1888,
Decembre.
N'asi fi voit catusi de putin sd da acestei
cestiuni forma de interpelare, pentru cd eram
fórte sigur cd D. rninistru al instructiunei
publice, flind inainte de Vote profesor, scie
cä, dacti corpul profesoral se joke bucura óre-
cum de stima, increderea i consideratiunea
cetätenilor in miçllocul drora träiesce, acésta
nu provine de cat din rnunca, activitatea
onestitatea lor, iar laid de cum din causa a-
verel lor materiale. In acest cas D-vóstre
sciti tot asa de bine c& profesorul, care mun-
cesce cu speranta de a primi pe la finele lu-
nei apuntamentele lui, era in drept sá astepte
de la D. ministru al instructiunei publice,
care e profesor inainte de tóte, sä astepte des-
legarea acestel cestiuni. D-sa n'a avut 'Mg
fericirea sá fie pe banca ministerialá de cat
de un timp scurt i, din acest punct de vedere,
eü sunt cel d'ânteill sä recunosc D-lui mi-
nistru aprópe imposibilitatea de a réspunde
cu urge* la acestä cestiune de dreptate.
Dar póte D. ministru 'mi va obiecta, sa
póte c& va gäsi luat de ministril anteriori
vre-un angagiament de a servi in mod onoli-
fic unii din acei profesori.
Ja casul acesta chiar, asl intreba pe D. mi-
nistru : nu scie D-sa cfi o munch' fdeutä in-
tr'un mod gratuit nu echivalézd tot-d'a-una,
ca sä nu çlic in mod general, cu o muncä
bine fácutä ? Afará de acesta, chiar pärintii
copiilor-trebue sä pun cestiunea i pe acest
Warn, fiind-cd dacä ne e mild de corpul pro-
fesoral din care am fäcut i fac parte cu drag,
trebue sä ne fie milä si de pärintil copii-
lor; - el bine, chiar pärintii astéptä ca copiii
lor sd priméscd o instructiune solida, iar nu
gratuitä din partea profesorilor, earl din a-
céstä caus& ar putea sá se descuragieze. Cine
muncesce are drept sä fie rsplatit, fie pe motivele inlocuirei acestul functionar pe
cale moralä, fie inteun mod material. El insusl D. ministru , i D-sa 'mi-a rés-
bine, cum se face cä o serie de profesori
profesóre, de la Decembre 1888 si pânä acum,
sä nu priméscd nici o centim& din apunta-
mentele lor ? Ve märturisesc crl acest lucru
m'a impresionat fórte mult, ceea ce m'a si de-
terminat ca de o cam data sá fac mal mult
o intrebare D-luI ministru, flind-c& credém
cfi D-sa, ca profesor, va lua mésuri; véçlénd
ins& cä era absinte in acea Oi din Camerä,
am dat intrebärei mele forma de interpelare.
Cred ca D-sa va face tot posibilul ca acei
profesori sä fie satisfäcuti, presentându-ne
creditul necesar pentru plata lor spre a '1
vota.
D. G. Dem. Teodorescu, ministrul
cultelor st instructiunet publice : D-lor
deputati, in terpelarea D-lui Micescu se a-
dresezd mai mult D-vóstre i mé asociez
eü cu D-sa ca sd v rog sä votati creditele
ce sunt in acéstä privintä la ordinea çlilei. In
sedinta trecutd am avut onóre sä v explic
c& creditul ce s'a votat continea plata supli-
nitorilor In invtáméntul secundar; este fug
un alt credit care vi se va presenta privitor
la invläméntul primar rural si urban.
Este, in adevér, o mare nedreptate ca acesti
profesori cari depus munca sä rémanä
neplätiti pe atâtea luni in urmii ; si de aceea
v rog sá satisfacetl acestä cerere
votând creditul ce vi se va presenta.
Voci : Inchiderea discutiuneT.
- Se pune la vot inchiderea discutiunel
se primesce.
D. M. Tzoni : D-lor, 'mi s'a acordat cu-
véntul pentru ca sä 'ml desvolt in terpelarea
ce am avut onóre sä. adresez D-lui ministru
de instrucliune publicá asupra mai multor
acte ale administratiunel sale.
Antéiul punct privesce punerea in disponi-
www.digibuc.ro
1.8 Iu lie 4891
bilitate, fárá niet un motiv legal, a intenden-
tului universitätei de Iasi, un anume D.
Dobrea. Acest&persónd servesce in acestä ca-
litate de mai bine de 23 ani, iar Statului
de vre-o 30 ant aprópe, lipsindu'i numal
5 saii 6 luni spre putea regula dreptul
la pensiune pe basa intregului salariii ce pri-
mesce. Léfa unui intendent de universitate este
de 150 lei pe lund i intelegetl bine di
rernuneratiunea ce s'ar cuveni D-lui Dobrea
ca pensie pentru 30 ani de serviciii public
ar fi minimä de tot, de vreme ce conform
legei pensiunilor ea nu se póte ridica la mai
mult de cat léfa intrégä, minus 18 la sutá.
El bine, inainte ca sä servésed i cele 5 sail
6 lull! ce fdrä nici un motiv legal
acéstä persón& se gäsesce astql inlocuitd.
M'am intrebat care s& fi fost causa acestui
act al D-lui ministru fäcut imediat dupe
sosirea sa la putere. De o-cam-datä am cre-
çlut cä D. Culian, rectorul universitätel, ar
fi inaintat ministerului un raport defavora-
bil pentru D. Dobrea ; cercetând lucrurile
de aprópe am constatat eh' acéstá ipotesä nu
era exactä; din contra, D. Culian, superiorul
sii ierarhic, este fórte multumit de serviciile
acestui functionar, care , indeplinesce cu
sfintenie datoriile lui.
Venind in Bucuresci am intrebat despre
puns cfi dac& a inlocuit pe D. Dobrea este
anteiii a dupe informatiunile ce 'l se &Anse
acest D. Dobrea avea termenul de
30 ani de serviciti i, prin urmare, dobéndise
dreptul de a se retrage la pensiune cu leafa
intrégä; eil am afirmat D-lui ministru cd nu'l
avea, lucru care usor se póte constata din
acte. D. ministru a convenit cu mine a
faptul era exact. Al duoilea motiv, pe basa
cdruia D. Dobrea fusese pus in disponibili-
tate, era cA iaräsi, dupe informatiunile ce 'I se
däduse, acest functionar dispunea de o po-
sitiune material& de ajuns de favorabilä pen-
tru ca sä 'I permit& a &Ai din propriile sale
venituri. §i acésti a duoa informatiune este
neintemeiatä, pentru cfi bietul nenorocit d'a-
bia are o midi vie in imprejurimile
care nu'i póte produce in anil cel bunt de cat
maximum un venit de 500-600 lei pe an,
si nu cred cfi o familie, fie eat de modestä, sä
pótä subsista cu un venit atat de neinsemnat,
care in anii räl pentru cultura viilor se re-
duce chiar la zero.
Dar, presupunénd chiar faptul exact, unde
am merge cu aplicatiunea unui asemenea
principiii, arid pentru motivul cA un functi-
onar are o mica avere personalk care 'I-ar
putea permite sa träiascA sitárA leafá, minis-
trii s'ar crede îndrituii a'f mätura din ser-
viciü acéstä unicá mush'. §i Statul
ar risca sa piardä pe unul din functionaril si
cei mai capabili i mai integri, tocmal fiind-
cd titularul nu e redus numai la emolumen-
tele lui ; i nedreptätile comise in privirea a
o sumd de persóne ar putea fi enorme and,
mai cu sémá ca in casul de fatä, informa-
tiunile luate asupra averei lor n'ar fi exacte.
Afard de acestea, de la ce cifrá de venit per-
sonal inainte cine-va nu mai /ar elreptul
 18 l ulle 1,891 DESBATERILE ADUNAREI DEPUTATIL011
dupe actualul domn ministru de instructie,
de a ocupa o funcpune publicA? WA tot ata.-
tea cestiuni asupra cArora D-sa ar fi fórte
incurcat de a rspunde; dar sA las cestiunea
generald la o parte si sO revin in specie la
D. Dobrea, cttruia acéstä teorie nul este
aplicabilä, D-lui lipsind, dupe cum o afirm
Wä teamä de a fi desmintit, de ori-ce avere
personará care sä'l permitä de a putea trái
in afarä de functiunea publicA pe care o
ocupa pinA mai deunäçli cu o punctualitate
demnA de tótä lauda.
In conversatiunea ce am avut asupra aces-
tui punct cu D. ministru de instructie,
D-lui a bine-voit a conveni cä informatiu-
nile ce 'i se daduse erati gresite, cä D. Do-
brea avea drept la satisfactiune, si cá In cu-
rénd 'I-o va da. Aa trecut Insä duo luni de
atunci si nu vd nimic apärând la orisont ;
pe de altä parte, Camerile sunt pe punctul
de a fi inchise, asa in cat ori-ce miçiloc de ac-
thine din partea nóstrA, a membrilor minori-
tátei, asupra actelor guvernului, incetézd mo-
mentan. Iatä causele pentru earl am adus a-
céstä cestiune, de ordin cu totul personal,
o recunosc, in discutiune palled. Am voit a
aminti D-lui ministru angagiamentul luat
fat& cu mine in privirea D-lui Dobrea, i a'l
oferi ocasiunea de a reinoui in public acest
angagiament, märturisind ci a gresit,
promiténd de a da cat mai neintärdiat cuve-
nita satisfacpune unul modest, dar bun func-
tionar, lovit pe nedrept in cariera si, pot
Oice, chiar in miçllócele lui de existentd.
Tree acum, domnilor, la al duoilea punct
al interpelärel, privitor la numirea suplini-
torului unel catedre de la gimnasiul din
Roman, rmasä vacantá prin decesul titula-
rului. Acéstä cestiune, cum void avea onóre
de a v dovedi, este de un ordin cu mult mai
general. Cred, D-lor, cä aü venit la urechile
D-vóstre nemultumirile ce existä dincolo de
Milcov in ceea ce privesce numirile in fune-
Pune, pentru cari se preferd mai in tot-d'a-
una persóne apartinénd pärtei de dincóce a
trel.
Titularil departamentelor ministeriale flind
cele mai dese-ori munteni, influentele ce se
exercitézd imprejurul kr pentru numirile in
functiunf apartin naturalminte acestei párti.
a Wei, asa cA este vederat la capacitate egalä
se prefer& un muntean in fata unul moldo-
van chiar pentru functiunile a cáror resedintä
se affd dincolo de Milcov. Acésta a starnit se-
rióse nemulturniri in populapunile pärtei ace-
leea a Orel', ai carei candidatt la functiunile
publice se véd ast-fel sistematic
Din fericire, in corpul didactic numirile
nu stall tocmai in mânile mini§trilor. Legea
prevede trecerea unui concurs pentru do-
béndirea unei catedre in invtämént, ceea ce
face cA candidatul cel mal capabil, ori-care
fie origina lui, o dobéndesce de obiceiti. latá
dreptatea: &id este vorba de functiunile pu-
blice, cestiunea ar trebui sd se punA pe te-
renul capAcitätei candidatilor, iar nu al locu-
lui kr de nascere. Nu se petrece ins& mai
nicl odatä asa, cum este usor de a Vo pro-
ba cu casul special ce formézA punctul al
duoilea al interpelirei mele.
Exista, D-lor, cel putin panä açil, o
serie de numiri i in invtämént, earl' sunt la
discretia titularului de la departamentul in-
structieI, anume : acele ale suplinitorilor la
catedrele devenite vacante in cursul anului
panä la ocuparea kr prin concurs. In aceste
numiri ministrul are, ca sä çlic asa, mâna ceva
mai liberá ca cele-alte ; cu tóte cA sunt sta-
bilite prin us óre-cari regull pe earl trebuia
sA le indeplinéscA chiar In numirea suplini-
torilor, finalminte lucrul rémâne la aprecia-
tiunea sa i numirea se face pe propria'l
réspundere.
Ast-fel stand lucrurile, flind-cA avem duo
universitäti, una in Moldova, alta in Munte-
nia, nu e vederat eä aceea çe ar constitui ade-
vérata echitate in numirea suplinitorilor ar
fi ca la ori-ce vacantä dincolo de Milcov sä
se prefere la titule egale absolventa univer-
sitätei de acolo, i pentru vacantele de din-
cóce absolventa universitätei de aci ? Nu in-
cape induoiald; i iatd aceea ce s'a flcut tot-
dauna pand la venirea D-lui Teodorescu in
fruntea departamentului instructiei.
Ne-a fost dat sd vedem sub acest On&
ministru, care cand era pe banca de deputat
se aräta atAt de sever pentru predeceso-
ril sl , interpelandu'l la fie-care ocasie ,
violându-se acéstá reguld de echitate cu nu-
mirea suplinitorulul catedrei de matematicd
devenitä vacantä la gimnasiul din Roman.
Iatä cum s'ati inténaplat lucrurile dupe
datele ce am cules insu'rni din dosarele mi-
nisterului : la 2 Marlie anul curent more
titularul catedrei despre care e vorba ; la 3
prefectul local aduce acésta la cunoscinta mi-
nistrului. D. ministru, färd a mai intreba
rectoratul universitatel de Iasi dacd existd
vre-un absolvent al facultAtei de sciinte in
stare de a ocupa acéstä catedrä, numesce de
a dreptul ca suplinitor o persónä din Bucu-
resci, absolvent al universitätei de aci, care
lipsit de functiune, bäténd in tóte çlilele la
usa ministerului pentru a fi numit unde-va,
a aflat a duoa çli chiar vacanta de la Roman,
a pus in miscare influentele de earl dispune
si a dobéndit numirea sa la 7 Martie a. c.
Iasul este departe, candidatil de acolo Watt' a-
celeasi midkce de informatiune ca acei din
Capita* pentru acea, de sigur, petillunea unul
&ma G. Gr. Gheorghiu, licentiat al univer-
sitätei de Iasi, care trecuse examenul gene-
ral de licentd numai cu o luná sea duoé
inainte, pet4iune prin care acest domn soli-
cita suplinirea catedrei de matematicA de la
Roman, n'a putut sosi In Bucuresci de cat
la 8 Martie, cAnd numirea era deja fácutd pe
socoteala unui altuia mai fericit de cat dén-
sul; la 9 Martie sosesce i recomandativaea
decanului facultAtel de sciinte din Iasi In
favórea acestui domn Gheorghiu. OstenélA za-
darnieä; numirea fiind facutd. , D. ministru
pune pe ambele aceste bârtii resolutiunea
tipicd: »se va avea in vedere la altä vacantä".
latä faptele; conclusiunea lor nu este grea
de tras. S'a comis o nedreptate, nedreptate
flagrantä, cu ocasia acestei nunairi. Mai An-
téia s'a adeverit odatA mai mult faptul, de
care se plânge populatia de dincolo de Milcov,
ci in cestia nurnirilor In functiunile publice
www.digibuc.ro
ministrii nu tin o dréptA cumpénA intro can-
didatii ambelor ptirtl ale tére; ace ce se OA
mai aprópe de dénsil; acei cari prin situati-
unea nascerei lor sail a resedintei lor in Capi-
talA sunt mal in msurA de cat alii a'l
cusolicitärile kr; aceia, in fine, eari se bu-
cull de influente mai numeróse la centru,
aceia dobéndesc numirile acute de a dreptul
de ministri, ori cari fie titulele kr, i, prin
urmare, hi prejudiciul altora mai capabili,
cari se aflä in provincie. El., drept este acésta,
drept este ca numirile sá se facd pe socotéla
postulantilor din Capitald, adicA a candidati-
lor unei pärti a térel, färä niel o ingrijire de
acei póte mai capabili de cat dénil ce se aflä
dincolo? Drept este ca moldovenii, in propria
lor térA, sil rémânä vecinie pe din afar* chiar
când este vorba de o functiune cu resediota
in Moldova, preferindu-li-se continua pe fra-
til kr de dincóce de Milcov ?
Pricep ca acéstä preferintA sA li se acorde
in casul Line superioritäti vederate a capaci-
tätei kr. Gaud insA, precum s'a intémplat
in casul de flip, superioritatea incontesta-
bird este despre partea candidatului moldo-
vean, care este, precurn am spus-o, licentiat
in sciinte, pe dud suplinitorul numit nu e
de cat absolvent de facultate, nu se póte óre
çlice cd preferinta acordati acestuia e strigl-
tóre la cer de nedréptA?
Nu e numai MAL 0 a duoa consecintA re-
sulta din faptul relatat. Avem duo univer-
sitätt; rolul principal si al uneea si al alteea
este de a pregati profesorii InvtäméntuluT
secundar. Dacä insä pentru o catedrA deve-
nitd vacantä chiar de cea-altd parte a pre,
pAnA la tinerea concursului, se preferä In
supliniri absolventil universitätei de aci, ce
yogi sd facd eel de dincolo ? SA astepte cu
anii panä se pun catedrelo la concurs si in
interval sA piard de fóme, cdci sunt cu totii
bdeti &dyad, cari alt miçlloc de existentl
de cat diploma pentru dobéndirea cáreea aa
muncit ? Nu e vederat cd prin aplicatiunea
continuA a unei asemenea metode se creeazti
o nou4 inferioritate pentru universitatea su-
pe land alte multe ce existO deja ? Si
dacd e asa, cum voiti ca acestA universitate
sa pótá nu numai prospera, dar subsista lung
timp, fatä cu emula ei diu Bueuresci, ctireea
se acordä i mal multe miçllóce de lucru,
o protectiune mal mare absolventilor el ?
Dacá cu titule superióre licentiatil de la Iasi
nu sunt siguri sA pótd dobéndi imediat când
ies din scólá o positiune in invétdmént
sunt condamnati sA astepte cu anil pail se
pun catedrele la concurs, cine va mai ré-
mane sti invete la Iasi si nu va cliuta sá
vin5. la Bucurssci, In universitatea
unde mai multe resurse de existentA
in cursul studiilor si perspectiva de a fi mal
repede numiti In functiune, odatá studiile
kr terminate ?
Este dureros, D-lor, de a vedea practican-
du-se continua acéstA inegalitate de trata-
ment intre duo institute de culturti inallA
similarä, cari ar trebui sti fie privite si de
guvern si de WA cu o egalA simpatie si soli-
citudine.
Relativ la numirea suplinitorilor, fiind-cti
1134 DESBATERILE ADUNAREI DEPUTATILOR 18 Iu lie 1891

de acésta e vorba in momentul de NA, drep- Pentru ce D. ministru nu incérd a pune puteam cu drept cuvént crede eä edint.a a-
tul strict este : pentru orl-ce catedd deve- capét acestui réti, micar in limitele posibi- yes a fi inchisi dupe o lucrare mai cu sand
nitä vacantA, In ori-ce parte a teritoriulul, lului 0 a personalului de care dispunem, atat de laboriód ca aceea a tarifului vamal.
sä se numéscA pe eel cu titule ma superi- punènd catedrele astäçli suplinite la concurs, In cele din urmi, intrebarea este scurti
óre din ambele universitäti, 0 la titule egale dupe cum legea Timpune datoria si o facä i promit a nu abusa de räbdarea D-vóstre.
moldoveni pentru posturile din Moldova, in fie-care an ? Din lipsä de tamp nu s'ar D-lor, este vorba de clädirea palatului u-
munteni pentru cele din Muntenia. putea de sigur tóte ocupa definitiv de per- niversitAtel de Iatpi 0 al institutului anato-
Jata justitia. sóne avénd insuirile cerute de legi ; totu0 mic ce s'aii contractat a se construi in ve-
Actualul domn ministru nu a procedat mäcar o parte din ele ar gAsi asemenea titu- chiul local al acelei universitäti.
Ind aa cu catedra de matematici de la Ro- lari, 0 dad nu in total micar in parte räul Este o adevérati calamitate amanärile ce
man, 0 de aceea invinuese. nil a intreba s'ar micpra. Cunosc cati-va licentiati earl* se produc continuti cu ineeperea acestor elli-
rectorul universitätei de Ia0 dad nu cum- nu ocupä catedrele lor de cat cu titlul de su- diri. La caderea guvernului liberal, in 1888,
va avea la indemanä o persónä capabilä de plinitori; altii mai próspeti Op din scólä, ea planurile palatulul universititei de Ia0 erati
a indeplini functiunea despre care e vorba, D. Gheorghiu, de care vorbeam mai adinea- gata; devisurile singure lipseaft. Trei, patru
D-lui s'a gräbit a face numirea In favórea n'are catedrä de loc; In fine, o sumi de luni ajungean pentru aldtuirea kr. Dad
unei persóne cu titule inferióre acelor a absolvenft de facultAti, 0 in Ia0 0 in Bucu- s'ar fi pus óre-care buni-voing, constructia
D-lui Gheorghiu, pentru a scdpa de sigur de reset', sunt pe punctul de a trece examenul putea sä. incépä In 1889. La finele acelui an
un solicitator importun, care bätea continuti de lice*. Iatä tot atatea persóne earl' nu D. Rosetti, pe atunci ministru de in-
la portile ministerului i reclama o positiune Nitéptä de cat publicarea concursului pentru struetie, a venit la Ia0, a convocat corpul
in invtämént. catedrele astäçll vacante, spre a intra in lup- profesoral al universititei,l-a supus planu-
In conversatiunea ee am avut eu D. mi- fa, a da probä de aptitudinile lor 0 a dobéndi rile spre examinare 0, cu óre-carl mid ob-
nistru asupra acestuI punct, D-lui m'a intre- ast-fel un loc definitiv in invétAmént. Pentru servatiuni, fie-care a aprobat distributiunea
bat dad voiam inlocuirea suplinitorului nu- ce nu li se uquréd calea, pundndu-se cate- proiectatä. D. Rosetti, solicitat atunci de cl-
mit in asemenea conditii cu D. Gheorghiu, drele despre cari e vorba la concurs ; ar fi o tre noi top ca sit incépä constructia cat se
0 eft 1-am réspuns d nu voiam acesta; mare bine-facere i pentru dnqii i pentru póte mai repede, a promis in fata tutulor
la finele anului scolar nu se pot schimba pro- invrimént, care evidamente nu póte pros- de a deferi stiruintelor nóstre i strinatorirei
fesorii la fie-care lung., färä dauni pentru pera de cat pe manile a persóne legate pen- vederatA in care se alla universitatea in ve-
studiile elevilor, dar cA doream ca aceea ce tru tot-d'a-una de catedra lor. chiul sA local, incepénd luct ärile noului
se petreeuse cu acésti numire sä. nu se mai Sciti cá sunt o sumä de suplinitori earl, palat numal de cat, in cursul campaniei anu-
intémple In viitor; ca doream ea absolve* neputincioe de a dobéndi o positiune defini- lui 1890. Suntem la miçllocul anului 1891
universitätel de Ia0 si nu mai fie trecuti cu tivA in scólä pe calea largä a concursului, 0, Mil nici un motivatlausibil, nu numai
vederea de cfitre minister cand e vorba mai lucrég prin influintele oculte de call dispun clAdirea nu este Ind inceputä, dar nici publi-
cu send de suplinirea unei catedre din Mol- spre a se tot amana publicarea concursului, catiunile pentr u adjudecarea luerärilor nu sunt
dova; d in specie era legitim ca D. Gheor- pentru catedrele ce ocupA, in unele térguri Ind ficute, aa d daci se tine socotéli de
ghiu, licentiatul de la Ia0, ale drui drepturi in call ati.legAturile kr de familie, i in cari termenele lungi prevéçlute în legea compta-
fusese indicate de D. ministru cu ocasnmea dad s'ar putea ar voi sá se perpetueze. bilititel, este de temut cA nici anul aeesta
vacantei catedrei de la Roman, sä fie numit Sper însä ca actualul domn ministru nu sä nu se fad nimic.
ca suplinitor la acéstä catedrä cel putin cu va ceda acestor influente i ca, pe cat este Este inteadevér regretabil i pentru uni-
inceperea anulul scolar viitor. D. ministru a Ind timp, va face publicatiunile necesare versitate i pentru Ia0, care aqtéptA de atata
bine-voit a'mi promite in particular tóte a- pentru bite catedrele, färä exceptie, ocupate timp clAdirea pale tulul ce li s'a promis
cestea. Nu e acésta Ind in de ajuns. Am cre- in motnentul de fara de suplinitori, aa eä pentru care s'al votat de mult fondurile ne-
lut d era de datoria mea si ofer ocasiu- pujinii licentiati ce posedäm sä aibl de unde cesare, amanirile nejustificate ce se produc
nea de a face asemenea declare.] iuni 0 In alege, i ca mäcar o parte dintre suplinitorii pe fie-care çli, in ceea-ce privesce inceperea
public, pentru ca ingrijirile legitime ce an actuall sä pith' fi inläturati i inlocuiti cu aceste
ficut sä nasd mésura sa nedreaptä, fag cu peróne capabile, avénd nu numai insuirile Constructia institutului anatomic, proiec-
D. Gheorghiu, printre studentimea univer- legale, dar urmarind in Invtamént o carierA, tat a se face in curtea actualei universititi,
sitar& de la Ia.0, sä se lini0eascA, i iati a- nu un miçiloc de chivernisélä. este 0 ea amanatä din sli in çli, cu tóte d de
devératul motiv al c'elui al duoilea punct al Dupe lege trebue acordat candidatilor ce la finele campaniei anului trecut lucrarea
interpelärd mele. se vor presenta la aceste catedre trei, patru este 0 contractatä cu un intreprinçlétor, care
Punctul al treflea 0 eel din urna al in- luni de çlile de preparatiuni; suntem la finele a0éptä. de 5 luni ordinul ca sä póti incepe,
terpelärei mele este de o ordine i mai ge- lui Iunie ; prin urmare, pang la Octombre, acest ordin nu mai vine, causandu'i per-
nerall incá. D-lor, nu exagerez de sigur a- epoca obicinuitit a concursurilor, nu avem dell de timp i pagube, pentru earl de sigur
firmand ca jumétate, póte mai mult, din ca- de cat strict timpul necesar pentru facerea guvernul va fi nevoit a '1 desdauna.
tedrele Invtäméntulul secundar sunt astäçli publicatiunilor, , dad voim a aplica mésura Cu ocasia ultimel visite ministeriale de la
ocupate de suplinitori, adid de persóne cari salutad despre care e vorba chiar cu mee- finele lunei trecute credeam tóte obstacolele
nu posed titulele legale pentru a ocupa acele perea anului scolar viitor. Atrag deci aten- ridicate in privirea ambelor constructil. Cel
catedre in mod definitiv; cart lipsesc, prin ur- tiunea D-lui ministru asupra acestul punct putin D-nu i. ne promisese acésta la
mare, de preparatiunea cuvenitä pentru a '0 0 '1 mg, in interesul védit al instructiunei, fata
indeplini misiunea kr didactid cum se ell- al drui suprem apärätor are in momentul A trecut de atuncl aprópe o lung 0, dupe
vine; earl' mai mult, sciindu-se ca frunza pe de fatA onórea de a fi, sä se hotäraseä cat se informatiunile ce am din localitate, nimic nu
api in invtAmént, nu '0 dtui ostenélä de a póte mai repede, del nu este timp de perdut. mi§ci in sensul unel solutiuni.
dobéndi niei cunoseintele, nici metódele ce D-lor deputati, am examinat unul cafe Rog deci pe D. ministru de instructie, in
'1-ar putea face cu timpul apri pentru Mgr- unul diversele puncte al interpelärel ce a- sarcina druia cade directiunea supremi a
cinarea ce le este Incredintatä. Acest sistem nuntasem D-lui ministru al instructiunei; per- acestor lucriri, si bine-voiascii a linigti in-
al suplinirilor constitue, una din plagele in- miteti'ml de a termina cu o intrebare, care grijirile nóstre ale ieenilor, spundndu-ne ce
vétiméntului nostru public, 0 de sigur prin- face obiectul unei alte interpeläri ce am a- are de gand sd faca, 0 dad este hotirit a pune
cipala causä pentru care el nu dä Mcä tóte dresat aceluia0 D. ministru, care Ind s'a in fine o-dati capét aminirilor, täräginirilor
ródele ce am fi in drept a qtepta de la Ma- 0ers de la ordinea çlilei in 9edinta de nópte de tot soiul ce se ivesç la fie-care pas pentru
sul, dupe tóte sacrificiile ce face Statul pen- de asérit, pentru motivul d nu mé aflam aci inceperea acestor nenorocite clhi I. F
tru intretinerea lui. spre a o desvolta la ora 12 din nópte, dad 'L rog mal cu semi{ s pulie cat mai

www.digibuc.ro
18 lulie 1891 DESBATERILE ADUNAREI DEPUT ATILOR
cur6nd licitatiunea pentru darea in lntreprin-
dere a constructiunei palatului universitateY,
cad ajunql la midlocul campanief anului cu-
rent, cea mai mica iresolutiune in acést a. pri-
vire va impedica, ori catä buna-vointa ar a-
vea mal in urma. D-sa, posibilitatea punerei
petrel* fundamentale a acestei clädiri in a-
nul de lap; ne mina, prin urmare, pe la anul
viitor, &el nu 0 pentru mal tirdifi, eu sur-
prinderile la cart suntem obicinuiti. 0-dati
insä cladirea inceputi, de voie de nevoie, ea
va continua ; i acésta trebuia si dorim cu
atit noi earl avem a ne folosi de dénsa,
cit i D-sa cdruia 'I va reveni onórea late-
meiarei unul monument de ap insemnätate.
D. G. Dem. Teodorescu, ministrul cul-
telor §1 instructiunei publice : D-rif de-
putati, onor. D. M. Tzoni a crept de cu-
viinta si aduca inaintea D-vóstre nu una, ci
mal multe interpeläri, unele privitóre chiar
la simple numirl de pers6ne, iar nu la in-
terese generale. Voig lua fie-care punct in
parte.
Existä la universitatea din I*: postul de
intendent sag ingrijitor al localului i colec-
tiunilor, prin chiar natura insareinärei lui
obligat a locui in coprinsul universitatel. A-
cest post, platit cu 150 lei pe tuna, se gasia
de mult timp ocupat de un domn Dobrea.
Nu '1 cunosceam 0 nu '1 cunosc personal,
niel plângeri in contra% n'am primit; dar,
spunéndu-mi-se ca nu e fad óre-care avere,
eä poseda träsura i vie, el nu are copil
ea a implinit termenul de serviciii spre a se
regula la pensiune, am gasit de cuviinta sä
numesc in locu% pe un altul mai tén6r, im-
povirat de o grea familie i in acela§1 timp
licentiat in litere.
Nu cred cä D.M. Tzoni va tagadui minis-
trulul dreptul de a'ql numi functionarii, nici
de a'§1 alege pe cei mal capabill. In casul de
fatä, chiar D-sa va marturisi cä alegerea era
nemeriti, dar &ewe un defect, cä cel nu-
mit era custode al bibliotecei cu 150 lei pe
tuna i suplinitor la divisionara liceului. Et
bine, spre a nu se infringe legea cumululni,
numirea s'a facut eu titlul onorific, r6m4.-
néndu'l un singur avantagiti: acela d'a benefi-
cia de local.
Dupe ce s'a ficut numirea, am aflat ea D.
Dobrea, cel inläturat, mat avea trebuinta de
cate-va lunl OA la implinirea termenului de
pensiune. Imprejiurarea m'a mihnit printr'o
comunicare ofleialä catre D. rector al uni-
versitätei, am declarat ca la prima ocasiune
voig da o altä functiune, analog% cu cea
retrag, spre a nu '1 impedica sa iasä la pen-
siune cu termenul deplin de servicig. In loc
dar ca D. interpelator si aprecieze ea nu era aci
vorba despre vr'o animositate sad urA perso-
nala, in loc sa 'mi aprobe intentiunea 0 pro-
cedarea, D-sa are aerul d'a critica, d'a canta
sa gaséscd, cum se dice, nod in papuri".
Il scuz insä, cad II seta influentat de pa-
siunile locale. Ceva mai mult: s'a intémplat
ca D. Dobrea sa fie in legaturi de rudenie
cu un D. deputat i acesta s'a supärat foc din
causa inlaturärei cumnatului se. In resu-
mat, cestiunea devine ceva personal, in afar%
de cadrul unei interpelarl; peste cate-va çlile,
cand fostul intendent va fi numit inteun alt
post echivalent, ea nu'i va mai avea locul,
insi de sigur ca se vor &alga alte motive de
nemultumire.
Tree la al duoilea punct al interpelareT,
care privesce o numire din acelea pe
care legea o lasA absolut in puterea i la a-
preciatiunea ministrulut. E vorba despre tri-
miterea unui fost revisor scolar ca suplini-
tor al catedre de matematice la gimnasiul
clasic din Roman. Din acest cas D. Tzoni
trage conclusiuni de aa fel in cat si ajunga
la canteen% favorit : moldovenismul e per-
secutat, incalcat de muntenism; dincolo de
Milcov se trimit pers6ne numai de dinc6ce,
ca 0 cum acolo nu s'ar gasi 6meni capabili I
Din norocire, D. Tzoni se 'MOM, cu sag
fara voe. Lag cal pot cita sute de finer!
din Moldova car! functionéza in Muntenia
ca invtatori, institutor! 0 profesori (cu tit-
lul de provisori, definitivi sag suplinitori);
dar in regula generala s'a adoptat sistema ea
ori-cand e nevoe de suplinitori, ministerul
sa se adreseze rectorilor universititilor: ce-
lui din Ia§I pentru partea de dincolo, celui
din Bucnresci pentru partea de dinc6ce. Fap-
tul e oficial 0 se póte atesta de catre mem-
brii consiliulut permanent (dintre cad duo!
sunt originari din Moldova), cum 0 de cAtre
rector sag decanit faculatilor respective. §i
nici ca putem face alt-fel, de óre-ce pentru
invtäméntul secundar nu avem indestul ti-
nerI preparatl, pe cart trimitem a suplini
numer6sele catedre create pe la gimnasie
licee. In fine, nimeni mai bine ca decanii
rectoril nu pot cunósce de aprópe pe absol-
ventii carl vor fi in stare si tina locul de
profesori pana la ocuparea catedrelor prin
concurs de catre licentiati in sciinte saú in
litere.
Aci e locul sä v6 repet ceea ce am ma! spus,
ei pe cat de multe sunt solicitarile de su-
plininte la catedrele scólelor secundare de
fete, pe atat de putine sunt pentru cele se-
cundare de Wet!, din calls& ca celor d'An-
t6iü li se cere sA fi absolvit scóla centrali,
externatul secundar, Asilul, pe cand celor
d'al duoilea li se impune sa fi absolvit cur-
smile facultatilor i sa fi depus mai multe
examene de licentä. Punerf cA se6lele normale
superióre dati putinT absolventI in fie-care
promotiune; adäogati cA mai toil acegti ti-
pert gasesc posturi, lectiuni particulare, car('
léga de Bucuresci sag Ia,T, fin% a le per-
mite si mArga in provincie, i v6 yeti con-
vinge ea sistema adoptata se impune de sine.
Am creat repede o multime de gimnasii, cla-
sice 0 reale; prin urmare, avem nevoe de a-
talk absolventi;negäsindu'l, une-ori ne mul-
turnim cu simpli bacalaureati, clef n'avem
ce face. V6 inchipuitI cat de veseli suntem
and gasim si numim licentiati.
Nu pot precisa despre casul din Roman;
dar v6 afirm ca, in conformitate cu avisul
consiliulul permanent, tot-d'a-una am cerut
universitätilor a ne recomanda suplinitori
dintre absolventil facultitilor de litere, or! de
sciinte. S'a ivit impregiurdri cand, negisin-
du-se cu inlesnire asemenea tinert, faculta-
tea sag rectoratul aü ticut i ministerul,
www.digibuc.ro
1135
spre a nu se prelungi intreruperea cursuri-
lor, a numit pe cine s'a presintat cu cerere.
E probabil ea din acésta categorie face parte
numirea suplinitorului de la Roman, care
preocupa Matti pe D. interpelator. Ori-cum,
nici vorba nu póte fi despre ceea ce insinua
D-sa, cA adica in Moldova se numesc siste-
matic numai tined din Muntenia. Mie unuia
imi vine si cred ea 0 eel numit, un domn
Sanjorjan, nu este originar din Muntenia,
cad acest name nu e muntenesc. Ar fi ma!
patriotic, pare-mi-se, ea D. Tzoni i amicii
D-sale politic! sa inceteze cu asemenea deo-
sebiri de moldoveni i maiden!, läsandu-le
6menilor Moult!. Suntem tot! roman!, eg
tot atat de ia§én ca D-sa, D-sa tot alit de
bucurescean ca mine.
Dupe ce numirea suplinitoruldf la Roman
devenise fapt implinit, dupe ce dénsul intrase
in functiune, e posibil s fi venit i recoman-
darea licentiatului Gheorghiu de la univer-
sitatea din Ia0. Ce era Mg de ficut ? D.
Tzoni a venit la minister ca set cerceteze lu-
cririle, 'ini-a semnalat casul i, candl-am a-
Mat cA alt midloc nu e de cat sit inlatur pe
eel numit,'ml-a rspuns cA acésta ar turbura
cursul inceput, ca ar fi o pedépsi nemeritata
pentru suplinitorul numit 0 a stäruit sA '1
mentin, rmanénd ca ténärului Gheorghiu si
'i se dea o suplinire in alit( parte. Dec1 nici
ca rn6 mal aqteptam la veri-o interpelare pe
s6ma deosebirilor provinciale intre moldo-
vent j munteni, de óre-ce recunoscusem
impreuna ca nu fusese vorba de veri-o favóre,
despre veri-o premeditare, de óre-ce e natural
ea din Ia0 sa primésca cine-va mai cu mules-
nine a se strimuta la Roman, Vasluig, Bo-
topni, de cat sA piece din Craiova, PloeseT,
Bucuresci in oraqele din susul Moldovei.
Al treilea punct din interpelare este: pen-
tru ce nu se publica la concurs catedrele a-
flate vacante i suplinite in cdeIe nóstre
secundare ? Iatä lamuririle.
In invtiim6ntul secundar, legea nu admite
la concurs de cat licentiati in litere sag in
sciinte. De uncle sl luam? Fórte putini ne
vin din straintate, iar facultitile nóstre din
Ia0 i Bucuresci abia scot cate 5-6 pe an.
Faptul e necontestabil i gat de mult e
simtiti lipsa tinerilor cu asemenea
in cat se -Limit mereil bursierl in strain&
tate din fondul Iosif Nicolescu, eel aflat la
universitate, etc.
Am6surat dar eu promotiunile, cu obti-
nerea gradeloi de lice*, se public% i cate-
drele la concurs : probi colectiunea Monito-
ruled ofieial in care sunt inserate.
Spre a se inlatura ideea de partialitate,
consiliul ministrul ati admis paint acum
norma ca concursul pentru catedrele de ra-
murele sciintifice a/ se tina la Ia0, cele de
partea literal% la Bucuresci. Cat pentru
epoce, s'ati ales lunile Aprilie i Octombre; jatA
pentru ce: in Aprilie cele duo6 sbptmani din
vacautiunea Pascilor face posibila tinerea con-,
cursulnf, de óre-ce acum in Iunie sag Iulie
stint impedicate de marile, caldurT si de fap-
tul ca profesoril se girl in vacantiunt legale.
La Octombre epoca este 0 mai favorabila,
pentru ea in Iunie tinerii termini( cursurile;
1136 DESBATERILE ADUNAREI DEPUTATILOR 18 Iu lie 1891

unii sustin tesa de lice* si 3n cele-alte tre are ziduri gróse, e insA plinä de umiditate In cestitmea inlocuire intendentului de la
Inn' se pregAtesc de specialitatea cAreea a- in etagiul de jos. Prin urmare, indatä ce ne- universitatea de Iasi, D-lui promite a da in
partine catedra vacantA. De aceea apoi se pu- am intors, am dat ordine ea scóla de bele- curänd D-lui Dobrea cuvenita reparatiune
blieä pentru Octombre concursurile, atit de arte pinacoteca si se mute in fostul local Fórte bine; ia act despre acésta ; cfte nu
burse in sträintate, cat si de catedre, fiind- al scólei centrale, de curänd reparat, ca cu ceream mai mult de cAt ca D. ministru sA
eä atunci profesorii universitari se gäsesc in modul acesta drâmarea case Ghika sä in- repare gresea cornisk. Ceea ce nu 'mi-a prea
functiune si pot completa comisiunile exami- cépfi cat de curänd; eeva ma' mult, am si pläcut este modul cum se justificä D-sa.
natóre. pus la dispositiune, In scopul acesta, suma D-lui, in explicatiunile ee le-a dat, pare
D. Tzoni m intrébA de ce nu se public& de 1.000 lei, care sA serve la invelirea a's1 atribui un merit din aceea el, inlocuind
la concurs ca tedrele seólelor secundare. Dar transportarea tabelelor, statuelor i celor- pe D. Dobrea prin o persónä care se oferea a
s'ah publicat, D-lor, si se publicA mereh. alte obiecte de valóre. face serviciul In mod onorific, a realisat o
Ana trecup chiar D-sa a fAcut parte din ju- Vslénd di tree slile si cA ordinul nu se e- economie pentru Stat. Tóte economiile nu
rift. Anul acesta, in Aprilie, s'aii tinut con- xecutA, '1-am repetat; ba incA am intocmit o sunt Ms& bune de fäcut, i acésta este dintre
cursuri pentru o multime de catedre. La comisiune, compusä din D-nii profesori Cu- acelea. Mai Antéitl, a comis un act injust
unele s'ail presintat aspiranti, car" a isbutit, lianu, CobAlcescu Tzoni, care sA activeze fag cu un bétrAn functionar care servesce
la altele nu. Ast-fel, scoténdu-se la concurs si sA supraveghieze strämutarea. Probabil cA Statul de aprópe 30 ani. cu cinste i devo-
veri-o 10-15 catedre pentru limba tran- intAr4iarea a fost timporark rani se va e- tament, i ciruia nu 'i se putea retrage postul
ces& la gimnasii, licee si sccila normali de fectua invluirea obiectelor ; ea Ins& nu póte fá nici un motiv legal, chiar in scopul, lauda-
institutor', dintre candidap a isbutit 3-4; dura, cAci rèspunderea ar privi pe directorul bil de altmintrelea, de a realisa o economie
pentru fórte multe nu s'a pre3intat nimeni, sofa", D. Panaiteanu, i D-sa trebue sA fi pentru Stat. Al duoilea, acordând in mod o-
in dAt suntem nevoiti a le incredinta iarAe la sciind el intreprinsltorul dérâmäre acele torific, persónei despre care ne-a vorbit D-sa,
suplinitori. In ce privesce sciintele, avem pu-case va formula pretentiuni de despAgubi- positiunea de intendent al universitätei din
tini licentiap in matematice i ma" multi In re dacA se vor arnâna luerärile de dérâmare. Iasi, D-lui n'are aerul de a se induoi c& a
ramura fisico-naturalk la litere seceta e si Cu totii ne-am convins (afar& de cati-va re- corpus o violatiune a lege AcéstA
me mare. calcitrant° cA , fárä disparitiunea vechei perseini era inteadevr deja profesor la li-
Tree la punctul al patrulea din interpe- case Ghika, planul Intocmit nu 'Ate fi exe-: ceul din Iasi si ajutor la biblioticA; avea deci
lare : clAdirea universitätii din Iae. De si cutat ; cä, crar fi sA se eumpere noul tere- acele dud functiuni, pe carI le permite
eestiunea flicea obieetul und anume inter- pe de o parte n'ar ajunge fondurile a- membrilor corpului didactic legea cumulu-
peläri, care nu se afla pentru asii la ordinea locate, pe de alta s'ar da peste temeliele té- lui. Insfircinândul i cu intendenta universi-
totusi voiii rspunde, flind-cA afacerea trului ars, fórte impropri pentru noua cIA- täte, cu tóte cd. in mod onorific, a violat a-
'mi este pe deplin cunoscutä.S'a decis, D-lor dire. Cu tap dorim ca universitatea iegénä céstä lege, eAci salariul nu e singura retri-
deputap, ca la Iasi sä se clAdéscA o mare sA se incépä cat de curénd si am gräbit pe butiune legatA de acest post; maI este si lo-
universitate, cu institutele'l neeesare, pe cAt s'a putut realisarea aceste dorinte. Pe- calul si IncAlslitul, earl constitue un supli-
terenul ocupat de fostul teatru si de actuala dicele, cum vé spuFeiil, all pornit tot din Iasi, meat de lét& de cel putin 100 lei pe
cas& Ghika, unde se gäsesce instalati pina- ele trig nu me ail asll rid o influentä. Intendentul D-sale onorific se va bu-
coteca eeda de bele-arte. Planurile s'a CAt despre nepublicarea licitatiunei ea sA cura de aceste avantagii. Legea nu permite
elaborat de arhitectul Blanc, terenul era se dea in intreprindere insAsi clAdirea, ea Insä cumulul a duoé let", plus o remunera-
ales, dar-când a fost vorba la executare- provine din impregiurArile urmAtóre: tiune ori-care alta, sub ori-ce formii ar fi.
s'aii ivit felurite dificultAti sus citate dirt La facerea schitelor primitive, pe tang ar- IatA deci cA prin economia realisatA de D.
iar nu din partea ministerului, fie a ce- hitectul Blanc s'a instituit o comisiune de ministru duoé rele s'ad comis : s'a lovit fArA
lul treeut, fie a celui actual. Dupe unii, arhitecti i profesori, care sA priveghieze a- drept inteun btrAn slujbas al Statului, si
punctul ales era prea departe de centru ; céstA luerare. Nu sci dacA, intre ce ce o al duoilea s'a violat o lege, de cAtre acela
dupe altlY, casa Ghika nu trebuia drâmatä, compun, figurézi si D. Tzoni; sciii ins& cA D. chiar chiämat a o yespecta mai mult de cAt
din causa soliditäte ei, ci lAsatä si subsiste senator P. Poni face parte dinteänsa. Me altul, cAci sub directiunea lui se
ca dependintA, iar clädirea ConstruitA mai Thainte dar de a se publica licitatiunea, tre- aflä personalul Statului, care se bucurA de
spre vale, cumprându-se casele i ocul Gri- bue ea comisiunea s& examineze planul defi- óre-carl exceptil de la regula generalä, in
goras; 6 a treia opiniune sustinea cä scóla de nitiv ; ea s'a intrunit slilele acestea, dar n'a virtutea acestel legi. Spuném de31 mai sus
bele-arte urmäzit a se muta, casa Ghika a avut la dispositiune schitele primitive, spre a slicénd : a nu tóte economiile sunt bune, si
se drâma i universitätei sA 'i se pun& cit constata dacA planul definitiv e conform cu ei ht.& una, pe care ar fi trebuit sä se ferAs-
mai curänd temelia. dénsele i potrivit necesitätilor universitäte. a D. ministru de a o face, dacA tine la res-
Minislerul, venind la putere, s'a gAsit in Vedell dar cA se activézA cestiunea, cA ne pectul legilor si la simtiméntul de dreptate,
fata acestor curente. Directorul pinacotece, preocupAm de dänsa, dar eä. nu putem pu- pentru functionaril ImbAtrâniti in serviciul
bètrAnul D. Panaiteanu-Bardasare, sustinea blica licitatiunea Oa nu vom avea planul public.
pArerea nedärâmäre easel existinte, opunänd aprobat definitiv un devis complet, pe care In privirea punctului al duoilea al inter-
duoé fapte: 1) cA Fella frumóselor-arte nu concurentii sA studia spre a '1 cuncis- pelArei mele, adicA numirea suplinitorului
va avea made s& fie strAmutatä; 2) ca e päcat ce in töte amAnuntele si a 'si da serios séma catedre de matematici de la gimnasiul din
a se nimici solida casA Ghika, care costA pe de ce ati sA eläcléscA. i ape notap cA ma" Roman, sA permitA D. ministru a recti-
Stat sute de mil le. Nu me vorbese despre sunt pendinte alte puhcte interesante, ca fica un fapt inexact ce s'a strecurat in its-
intervenirile i petitiunile ce am primit. Pen- luminatul, sistema ventilAre, punsul sti, ca justificatiune a greselei co-
tru pinacotecA i scóla de bele-arte a fost vorba alimentarea cu apA a laboratorielor, etc. Vé mise de D-sa cu ocasiunea acelei numiri.
mal intéiú sA se strAmute in casa BasotA, asigur dar cA, "ndatä ce voiil fi in msurä sä D-lui pretinde cA inainte de a 11 numit pe
uncle sunt ai instalate clinicele facultAte public licitatiunea, nu voiil esita a o face, absolventul din Bucuresci la catedra despre
de medicing, apoi s'a propus a se ceda IncAperi doritor fiind, ea si D-vóstre, de a vedea cAt care e vorba, ar 6 intrebat pe rectorul uni-
In palatul administrativ. FatA cu atâtea pe- mai curänd punéndu-se fundamentele mAre- versitAtel de Iasi dacA facultatea de sciinte
did i pAreri contrare, am decis a ne trans- tului edificiú al universittei din Iasi. de acolo nu posed& vre-un candidat in stare
porta la Iasi, spre a verifica prin noi minim D. M. Tzoni : Putine lucruri am sä spun; de a indeplini acéstä insArcinare. Fapt mate-
asertiunile mentionate. Impreunä cu D. pre- vä rog deci s& 'ml acordap Puma" câte-va rialmente inexact, o afirm pe onóre. Venind
sedinte al consiliului am fost la Iasi ; am vi- minute, pentru ca sA aduc unele Intämpinär" in Bucuresci, la Inceputul aceste sesiuni ex-
sitat localurile hasotiti de D-nii profesori al rspunsului D-lui ministru, care nu m'a traordinare, prima mea grije a fost de a
uuiversitAte ; am gisit cA. casa Ghika, de si prea satisfAcut in -bite punctele. merge la ministerul instructiune, unde arn

www.digibuc.ro
48 klie 1891 DESBATERILE ADUNAREI DEPUTATILOR
percurs dosarul aceste afaced din said& in
scórtä si n'am v4ut nid o urm 5. despre pre-
tinsa intrebare fleutä rectoruluI in privirea
numireI suplinitoruluT de la Roman. Pe de
all& parte, seal cu sigurantä din localitate
a nu s'a primit o asemenea adresi de la mi-
nister; dad se primea, este vederat cá nimic din
ceea ce reprosez ministru, cu drept cu-
vént, nu s'ar 6 petrecut. D. Gheorghiu, care
trecuse licenta In matematici numaI cu o
lung sail duo& inainte, fapt cunoscut de D.
rector, de vreme ce presidase juriul exami-
nator, ar fi fost recomandat, numirea s'ar fi
fäcut pe socotéla sa i o ilegalitate, o nedrep-
tate mai putin s'ar fi comis la ministerul in-
structiunel publice.
Justificatiunea D-lui ministru sa sprijinä
decl pe un fapt a drill inexactitate o cer-
tific in modul cel maI absolut. De ce nu
spune mal bine D. ministru aceea ce 'mi-a
spus mie in particular, in convorbirea ce am a-
vut asupra acestul punct, d onor. domn pe care
'1-a numit cu nesocotirea dreptuluI altuia '1
zorea necontenit dea o functiune ; fusese
revisor Kolar, si atund era in disponibilitate;
voia s& se insóre; avea neapiratä nevoie de
un post óre-care, si D. ministru 'l a acordat
suplinirea catedreI de la Roman probabil ca
sä scape de dénsul.
Iati adev6rul adevrat Trist adevr, tre-
bue si recunóscem. Dad ast-fel de lucruri
se petrec In inv&t&mnt, unde exist& o lege
óre-cari regule in privirea numirilor, '0
póte fie-eine imagina ce se petrece in cele-alte
administratiunl publice, unde apreciatiunea
suveranä a ministrulul este singura lege.Iatä
pentru ce moldoveniI mai nid o-dati
dreptate, i li se prefer& cele maI dese-ori
fratiI de dincóce de Milcov chiar pentru
functiunile devenite vacante in partea de din-
colo a Ord.
N'am nimic de adaos asupra punctulul al
treilea al interpelärel; iag act de declaratiu-
nile D-lul ministru cä va publica imediat con-
curs pentru tóte catedrele din Invtämént
astfitill ocupate prin suplinitod.
In fine, in ceea ce privesce inceperea con-
structiilor de la universitatea de Iasi, anume:
noul palat universitar i institutul anatomic,
regret de a o spune, dar declaratiunile D-lui
ministru nu 'mi s'ail pärut atit de clare pe cat
le asteptam.
Institutul anatomic, orI-ce ar spune D-sa,
nu este inceput; abia se lucrd la sAparea
temelielor; nieI o péträ nu e pug Ind in fun-
datii; maI mult, vechia elfidire, care trebue
drdmatä, a locuinteI intendentulul, stä Ind
In picióre; intendentul sti onorific nu voes-
ce s'o päräsésca panfi nu 'i se va da o alt.&
locuintä, ceea ce este in dreptul sg. Vin din
localitate 0 am ceva mai precise informatiI
de at D. ministru.
Cat despre palatul universitar, strärouta-
rea Fidel de bele-arte a inceput, dar atâta
tot. Suntem Inc& departe pin& la solemni-
tatea punereI petrel fundamentale a acesteI
clAdid. Nu e de ajuns d dèrimarea vecheI
constructiuni In care a locuit pin& a01* scóla
de- bele-atte si, fie pe punctul de a incepe; tre-
bue ceva maI mult; trebue ca lucrarea nou-
luI palat sä fie datä in intreprindere prin ad-
judecatie publicä, i acesta reclamä, dupe le-
gea comptabilitäteY, termene indelungate.
Pinä nu se va face deci acéstä operatiune,
zadarnic ne scanteiazg. D. ministru posibili-
tatea punerei petrel fundamentale la incepu-
tul tómnel. 0-datä intreprinderea datA, va
trebui un termen pentru aprovisionarea ma-
terialelor, curätirea loculul, gparea funda-
tielor, etc., si cum suntem la jumtatea cam-
paniel de lucru a anuluI curent, dad pu-
blicatiunile nu se fac imediat, ori-ce sperantä
de inceperea lucririlor anul acesta trebue in-
läturatA. Tatá punctul asupra chruia asi fi
voit ceva mai mutt& claritate In explicatiu-
nile D-lui ministru. D. Rosetti ne promisese
inceperea constructiilor In campania anulul
1890, 0 nu s'a putut tine de fägäduintä. Ce
temeig putem, deci pune pe declaratiunile
de ajuns de váii ale actualuluI D. ministru,
dud D-sa nu ne spune clar i lamurit : In
cite-va One va aparea in Monitor publicatiu-
nea däreI in intreprindere a acestel lucarT.
Acésta ai fi dorit de la D-sa, pentru a da cu-
venita satisfactiune ingrijirilor legitime ale po-
pulatiuneI iesene, nu justificärile ce atI aqit
asupra dificultätilor ivite in ultimil timpi,
intre architect si comisiunea instituitä de mi-
nister pentru supraveghiarea constructid
palatului.
Acestea sunt trehi de gospodärie adminis-
trativä ce nu ne privesc; singurul lucru ce ne
póte interesa este : va Incepe sag nu lucra-
rea anul aeesta ? i iatA tocmal punctul asu-
pra druia, o spun cu regret, s'a ferit de ori-
ce precisiune D. ministru.
Termin rugändu'l di dad doresce, precum
nu mä induoiesc, sfi presideze D-sa la solem-
nitatea punerei petrel fundamentale a unuI
edificig märet, care are a adäposti de sigur
câte-va secole studiile inalte in partea de
dincolo a Orel', sä intân;lie, si nu tern-
poriseze, sä desvälésca Mt& energia de care
este capabil, pentru ca luerärile sä Otä in-
cepe chiar anul acesta, cad de ! providenta
ministerial& este la noi schimbAtóre, cine
scie ce se póte intAmpla pin& la anul viitor.
D. C. C. Dobrescu-Pahova D-Ior, am
interpelat pe D. ministru al instructiune :
1) Pentru ce la numirile in invttiméntul
secundar, In urma concursuliff din Aprilie
trecut, a fäcut deosebire Intre romanI, dad
româniI näscutI in trile române subjugate
ag depus concurs inaintea juriulul, care 'I-a
recomandat spre a fl numiti la catedrele va-
cante ?
2) Nu crede D. ministru al instructiuneY
cl numind suplinitorl pe sépte români näs-
curl In Transilvania, de si ail depus concurs,
se pune In contraçlicere cu dispositiunile ca-
tegorice ale legei care cere a'l numi provi-
sorii
D-Ior, acestea sunt eele duo& IntrebärT
cute si pe cad 'mI propun sI le desbat im-
preunä cu D-vóstre.
Pentru 29 Aprilie a. c. s'ag publicat la
concurs mai multe catedre de inv&tamént se-
cundar la cad presentat licentiati al fa-
cultätei nóstre de Mere i sciinte. lntre ceI
ce all reusa sunt sépte tinerl näseuff in Tran-
www.digibuc.ro
1137
silvania, cad all fost recomandatl de juriul
universitar spre a fi numii profesorl provi-
sora.
D. ministru, conform legel, a trimis dosa-
rul coneursulul inaintea consiliuluI perma-
nent 0 acesta, gäsind cl concursurile nu aunt
casabile, le-a validat, opinand c& acestl tinerI
sä fie numiti profesorT.
Iatä numele acestor sépte tined : D-ni!
Raica, u1u, Popa, Grama, Jorian, Mihalcea,
Moldovan. D. ministru ins& a luat dosare le
sg. le cerceteze si de o lunä nu a dat ind un
resul tat.
In asa impregiurare, acesti tined s'ag dus
la D-sa intrebändu'l de ce nu 'I numesce.
AsT putea sI v& spun mal multe, dar 'mI este
témä sa nu Oici'D. ministru el ies din cadrul
interpeläreI. AT putea s& spun el D-sa n'a
numit On& acum nicI chiar pe rominiT nits-
cull In térä, asupra drora, prin urmate, nu
se póte ridica nici o exceptie.
Void ridica i acéstä cestiune la discutiu-
nea budgetului s611 la tórnnä. Asupra cestiu-
neT Rominilor din Transilvania ins& D. mi-
nistru s'a pronuntat. Adevärul e eit modul
cum s'a pronuntat e de natur& a face ca ilu-
siunile ce le avém cu top despre solidarita-
tea cultural& a Rominilor, prin exceptiunea
ce a ridicat'o actualul ministru, D. Teodo-
rescu, aceste ilusiuni aprópe nu mal existä.
latI ce a 4is D. ministru acestor tined
niiscup In Transilvania :
Nu suntetI romiril In sensul Constitu-
tiuneI nóstre ; n'avep drepturl cettitenesei ;
nu pot .sit v& dag, prin urmare, numirea de
profesori provisorii pan& nu vet! fi recu-
noscuri de Corpurile legiuit6re ; cel mal
mult, a adlogat D. ministru, pot s& v nu-
mesc, in puterea coneursului Nee all de-
pus, profesori suplinitorLa
Aeesta este, 'mi se pare, modul de a ra-
tiona al D-lui ministru Teodorescu.
Cu alte cuvinte, D. ministru suspend&
drepturile dstigate de acesti tined 0 le sub-
ordonézit voturitor de recunöscere ale Came-
rei si ale Senatulul. In contra acestui mod
de a judeca m ridic cu tall puterea mäh-
fire! mele i protestez, del päril a0I, de 25
ani de la promulgarea actualeT ConstitutiunT,
i chiar mal inainte de 1866, nimenT, dar
absolut nimeni nu s'a &Ida al oprésc& cu-
rentul mäntuitor de solidaritate cultural& In-
tre romini.
In conditiunile de admiterea candidatulul
la concurs In Romania, de cind se aphid le-
gea, s'a admis acésti procedare : concurenti-
lor ce se presintä la concurs li se cere s& fie
romcini sag naturalisati.
D-lor deputatI, ronstini sag natu-
ralisafi Apol v Intreb : acestl sépte tined,
näscutl in Transilvania, ce aunt ? Stain! ?
All trebuintä de naturalisare ? Cum 1 Pentru
exercitiul misiunel didactice credell d rem-
nóscerea e de rigóre 9 Nu, de sigur nu
Nu un jurifi, dar tóte juriile, atât la Iasi
eät si la Bucuresci, tot-d'a-una all fost de
pärere cl rominil näscull In prile romäne
din afar& de Rominia liber& nu pot s& fie
pusi, din punctul de vedere al exercititrel mi-
shine! de profesor, pe acelasi picior de egali-
1138 DESBATERILE ADUNAREI DEPUTATILOR
tate cu eel-alp stráiní. Acest mod de a ju-
deca este constant, cad legea instructiunei
publiee tot-d'a-una asa s'a interpretat.
Si en am fost inteun juriii examinator, in
care un profesor s'a cercat si ridice acesta
exceptiune nenorocitä, atunci majoritatea ju-
riului s'a referit la ministrul instructiunei
publice. Ministrul a rèspuns : primill pe acei
roman!' ndscup in Transilvania, caci nu li se
pate opune nid o pedica, din punctul de ve-
dere al exercitärel carierel didactice, de óre-
ce nu sunt sträini in Ora nóstra.
Ca sa vedep ca asa stag lucrurile, anasä
176 citez fapte cari si conflrme ceea ce sustin
nu numai e, dar top profesoril, fiind-cä rog
pe D. ministru s& créda ca in corpul didac-
tic, chiar din punctul de vedere oficial, ni-
meni n'a facut aces tä deosebire. D-lui Teo-
dorescu, 'ml pare rü a o spune, revine a-
céstä tristä onóre : de a fi cel antein profe-
sor si ministru care a lipsit de la datoria
sfantä a unui patriotism luminat.
Avem romanl nscup In Transilvania bur-
sieri al Statului. Cum se del bursele Statu-
lui ? Dupe teoria D-lui Teodorescu, aceste
burse nu trebue sit se dea fiikr de români
näscup in t6ri1e subjugate ; ei bine, cu ate
acestea, diferitii ministri, din bite partidele,
ori de câte ori ail avut ocasiunea sä facä ase-
menea acte de generositate, san mai bine gis
de dreptate, ail acordat aceste burse tara ex-
ceptiune flikr de roman, cari prin capaci-
tatea $ zelul kr la studii dovedea ei meritá
acest ajutoi al Statului.
Cereti, D-lor deputap, ca sä vé presinte
D. ministru lista bursierilor din scóla nor-
mal& superióra, fie de aici, fie de la Iasi', ca
sa vedep cá multi studenti sunt näscup din
parinti traitor! in Transilvania, Bucovina,
Banat si cele alte tri romane.
Cum I Dupe ce acesti tineil an urmat in
scólele nóstre, a fäcut cursurl universitare,
dupe ce ail avut burse i an capétat titluri
academice, dupe ce an dat concursuri i an
trecut prin tóte probele, in loc primiti
in corpul didactic recunoscAndu-le munca
inteliginta, acum in urmä la capétul carierei
le punell maim in pept $ le gicetl: stasi, nu
suntefi romecni; mai afteptafi pecnei ve vom
recunósce acéstd calitate !...
El, D-le Teodorescu, cand ii asemenea
limbagi fratilor romani din-1661e subjugate,
te aseçli pe un teren asa de ingust, asa de
strimt i asa de mie, in cat e cu neputinta a
se mai discuta. Ai uitat, se vede, tocmai
D-ta, care esti i profesor de istoria literatu-
re! romane, cA lui Lazar, lui Maiorescu, lui
Laurian, lui Simeon Bärnut, lui Fabian si
la atap alp dascäli ai mile! române din epoca
regenerarei nóstre nationale, nimenl n'a in-
drisnit s& le pun& mane in pept la hotar,
oprésca, sail sa le targuiasca dreptul de a
lucra cu patriotism la redesteptarea nósträ
culturalä. Cum an fost primitl, cum an fost
incuragiati, sustinup, aparati contra prigoni-
rilor, cum ail fost serbätorip cei antein das-
call de peste munp, sta dovada viue marile
progrese ce am realisat in acesti opt-gee! de
an! dia urmi !...
Nu mal departe de at eu cate-va minute
mai Mainte D. ministru recunoscea ea, dupe
atatia ani, tot n'avem personal didactic de
ajuns, cA avem o multime de catedre ocupate
cu suplinitori, ci din acestä causa nivelul In-
vétamentului se resimte. Urmarea logia a
acestei constatarl ar fi fost ca D. ministru si
nu ridice nici o pedica fratilor roman! de
peste munp, cari a depus concurs, spre
numi profesori,. cad ast-fel se umple golu-
rile asa de marl' In personalul didactic.
In loc de a face asa, D. ministru considerä
ca o fatalitate pentru unii roman! cal s'ail
näscut alt unde-va afara. de Romania libera.
Din parte'ml facut datoria, a'm adus
casul inaintea D-vóstre ; rémane sa hotariti
sa facep cum yeti voi... Aud slicendu-se;
vom face ceea ce gice legea.
D-lor, in asemenea Malt& cestiune, sa. 'mi
dap voe a vé spune ei moravurile i prece-
dentele ce creat de mai Vine de opt ani
in invtämént sunt mai tarl de cat acele in-
terpretari sucite i inguste, de cat acele ex-
ceptiunl odióse, de natur& a micsora traini-
cia solidaritätei culturale. RéÜ inspirat a fost
D. Teodorescu dud a scormonit acésti gin-
gase cestiune.
Scip D-vóstre ca avem o mulpme de mem-
bri ai corpului didactic de gee! de an! cari
Mc& nu an capatat recunóscerea, cu -bite stä-
ruintele ?
D. A. Enacoviel : Fórte rén...
D. C. C. Dobrescu-Prahova : Nu fórte
D-le Enacovici. Nu will dad. bine On-
descl cAnd gici aceste cuvinte; In orl-ce cas
nu puteti tägädui ca pe cand atati jidani
atati strain!, grape stäruintelor ce gfisese in
Camera, aü fost vo tap, acesti buni roman!,
acesti membri a! invétamentulul stall de ge-
cimi de ani nerecunoscup. Ceva mai mult, cu-
nose personal pe un distins institutor din
Campu-Lung, D. Balcescu, care functionézi
ea institutor de 25 ani ! CAM m'a intélnit,
m'a intrebat: ce are sA urmeze din acestä in-
trepretare a D-lui Teodorescu? De aceea slic
cA trebue sa se lámuréscä cestiunea, pentru
eä nu este numal acest institutor, ci sunt
mulp, fórte multi. 41 putea s& ve citez sute
de casuri de invtatorl, institutor! si profe-
ba chiar profesorl de universitate, carl
an fost numiti definitiv inainte de a dobendi
recunóscerea ; pentru ca recunóscerea nu a-
cord& cui-va calitatea de rometn, cum e ca-
sul cu strainiT, ci pentru romAnii näscutl in
prile subjugate este un act de &Ape si de so-
lidaritate, pe care legiuitorul constituant '1-a
hotdrit in favórea kr. Gaud Constitupa nu
cere romanului de cat dovada calitätei lui de
roman, far& alte formalitäll, pentru ce lo-
vesce cu ostracism actualul D. ministru pe
nine tined a carora nationalitate n'a fost de
nimeni pug la induoiali?
Am sä vé den cate-va exemple de numiri
in acesti din urmd 2-3 ani.
Avem pe : D. Clinciu, profesor la li-
ceul Lazar ; D. Pitis, profesor la liceul din
Galati ; D. L Nicolescu, profesor la liceul
din Ploesci ; D. I. Munteanu, profesor si di-
rector la scóla comercialfi din Galati ; D.
Dionisie Mardan, profesor si director la
sulk normak primarl din Galap ; D. Fret-
www.digibuc.ro
18 Iulie 1891
profesor la liceul din Bérlad; D. P .
profesor la asilul Elena Thimna ; D. Maior,
la scóla de agricultura de la Herasträn,
alp!, altil, top numip in invtament fdrä
a a vea votul recunóscerel.
Dar ceva ma! mult. Ce ati gice &ad v'asl
spune cil s'a mers departe cu ideile nóstre
in cestiunea acéstal
D. Frolo, profesor la universitate, credep
ca s'a impaméntenit mai inainte de a fi numit
profesor ? Nu! D-sa a dobendit impamente-
nirea dupe ce a ocupat prin concurs catedra
de limba italiana la sulk comercialä din ca-
pitalA. Asemenea 'mi se spune, nu clan lucrul
ca absolut sigur, ca. D. David Emanoil, pro-
fesor ilustru la facultatea nóstri de sciinte,
de si israelit, a fost primit la concurs, exa-
minat i numit, far& ca nimeni fi opus
verl-o pedia óre-care.
D. dr. Brandza : Tóte informatiunile
D-vóstra sunt tot asa de exaete ?
D. C. C. Dobrescu-Prahova : Daca, cat
privesce pe D. profesor David Emanoil, avetl
D-vóstra informapuni mal bune de cat ale
mele, atunci asi fi un naiv sA nu le primesc
pe ale D-vósträ, mai ales cá végut a in-
su'ml en am fäcut reserve de la inceput. Cat
privesce cele-alte casuri despre cari am vor-
bit, declar incä odata ea mentin informapile
mele.
In legea de la 1864 nu se gice nimic des-
pre casul ce discutfim; dar legea concursurilor
din 1879, care tocmal reguléza situatiunea
membrilor invtäméntului secundar, larnu-
resce bine punctul de vedere din care trebuie
sA discutam nest& cestiune.
Prin art. 16 este hotarit ca : strain!! pot
fi adm1§I la concursul pentru ocuparea ca-
tedrelor de limb! moderne la tóte milele se-
cundare. Prin art.18, al. 2, se gice urmató-
rele: Profesoril de nationalitate strain&
se angaglazá prin contracte pe un
numr de an! care nu va trece peste
§ése ani."
Dec! lucrul e lämurit. Legea nu s'a &Ida
de cat la strainiI de nationalitate ; prin ur-
mare, and e vorba de romAnil nascuti in
téri sträine, nu ne putem raporta de cat la
ceea ce s'a fäcut si se face de veri-o 70 -80
ani Incóce. (Intreruperi).
D-le general Manu, en nu vé vorbesc de 7
roman! din Transilvania, ca cum casul s'ar
presinta antéia óra, ci de sutele de casuri in
car! romanii näicup in Wile romane subju-
gate ail fost primiti In seólele nóstre, an be-
neficiat de tóte prerogativele ce le acordä
legea ins tructiunii, presentat la concur-
suri, aü fost admil, aü reusit, apol aü fost
recomandati ministerului, care fax% multe
greuttip numit. El bine, ce situatiune le
creéza D. ministru cu noul D-sale mod de a
vedea ? Ce perspectiv& se ara La cu acestä nou&
sistema pe care o introduce D. ministru in
materie de numire In invetämént ?
Legea din 1879 vorbesce numai de profe-
soril de nationalitate sträinä. Scip car! sunt
acei profesori ? Art. 18, pe care vi '1-am citit
spune, la aliniatul 1, and gice : La ró-
lele speciale de musicci, de bele-arte, pro-
fesionale i de meserii. Legiuitorul, cum
IS Iu lie 1891 DESBATERILE ADUNAREI DEPUTATILOR 1139

vedell, a fost preocupat de rspandirea gustu- manilor. Cum ! nu este trist si vedem pe pe car! 'I-a aruncat virtejul luptelor politicii
lul musiceI, desemnulul, artelor i meseriilor. actualul D. ministru dând interprethri la car! pe banca ministeriala. E trist dud D-visträ,
El 'sl-a çlis : póte s avem lips& de asemenea nu s'a gandit nimeni? MA intore spre D-vistre, deputat liberal-conservator, pronunfat'i ase-
ómenl; intr'un asemenea cas, s& recurgem D-lor liberal-conservatorI! Avell in cestiunea menea cuvinte despre rominil din Wile sub-
la straini de nationalitatea nóstra, trig sel acesta un punct luminos ; v aduceti aminte, jugate, cacI acolo ivit ma! anteig mare
primim nume cu contract. Mai departe in asta iarnä, D. I. Grädisteanu, de la acea tribuni lup Mori ai nemului nostru. La emanciparea
al. 3, art. 18, legiuitorul çlice : Mud se vor cu ocasiunea rspunsului la discursul Tronu- mistra culturala i politica ail pus si ei umé-
presenta §i, romäni la concurs, contractele In!, a fäcut un discurs in care a apirat drep- rul cu curagig si patriotism, decI faceti bine
se vor resilia se vor numi romecni. turile românilor asuprip din Wile subjugate. de vorbiti ma! cu respect in asemenea ces-
Dacá pentru un moment primim modul Atunci am vçlut eu satisfacere pe toll mein- tiuni. Da, D-lor, sentimentul care ar trebui
kle a vedea al D-lui ministru, sa vedem cari brii mai insemnati ai partidului liberal-con- sa avem fata de fratii nostriT romani, de
sunt consecintele din punctul de vedere al legei. servator aplaudând si sustinAnd din tóte pute- peste munti, ar trebui sA fie sentimentul re-
ministru spune cA pe acesti septe tineri rile energicele i patrioticele sfortfiri ale D-lui cunoscinteI 1
ardeleni are sal num6sci suplinitori. Fórte L Gradisteanu. Eg credena ea acel sentiment Revin la cestiune.
bine. Dac& D. ministru se inchide pe tramul 'Malt i frumos, acel patriotic entusiasm al Nu vé cersesc nimic acestI finer! ; ei ail
strimt al interpretärel Constitutiunel, atuncl D-lui Gradisteanu era ceva care isvora senti- venit la usa universitätilor nóstre ag ce-
pe acestl liner% cum si pe cel numi fart mentele calde ale intregului partid liberal- rut sa fie primiti la concurs. La Bucuresci,
votulrecuniscerei., nu Fite considera de cat conservator ! Astdçli gag, cand vd cA numaI ca si la Iasi, ail fost pentru ca termi-
ca sträini. Deci ma! anteig ar trebui sa go- dupe câte-va Inn! de atuncT, un ministru al naserä studiile cu succes, i unii sunt chiar
seólele normale superiire din Bucuresci instrucliunel publice, esit din randurile par- distills!. Nu voig ea interpelarea mea sa aIbA
si Ia si. de striiinii 1! V de peste munti, apoi tidului liberal-conservator, lovesce tocmai pe aerul une! reclame, dar v'asi putea spune cA
sá curatim din invtam6nt pe totI eel intro- aceia pe earl cu cate-va partidul 'I apara, tesa de lice* in litere a unuia, ca filologic
dusI in afar& de modul de a vedea al D-luI açll, (pc, cand D. Teodorescu pune piedicI so- istorie, a atras atentiunea invétatilor din
Teodorescu. Chiar din punctul sad de vedere, lidaritätei mistre culturale creAnd excel:Flinn! strainétate. Geld acesti tineri transilväneni
D. ministru gresesce, caocI pe stretini, nu'l românilor nascuti in Wile sträine, dud véd se supun la tite probele tree prin tóte iii-
póte numi nici chiar suplinitori; prin urmare, in fine fäcându-se asemenea interpretari putin D-vóstre in loc sit le recumiscep
D-sa ar trebui, du& voesce sa fie logic, sa ,patriotice, contrarii bunului simt i stArel de munca 'I punetT la opr61&? Pentru ce? D-le
merg& pea la capet, si nu admitä in mild lucruri de pand acum, imi vine sa. cred ea ministru, in réspunsul ce 'ml vet! da si nu
pe acesti strani nicl' de cum! A ! dar D. acea expansiune patrioticA, de asti iarna, a 'ml spuneti ea s'ag schimbat vremurile, ca
ministru s'a ingrozit de sigur de consecintele partiduluI liberal-conservator, era ma! Inuit ao nu ma! e ca inainte de 1866, ca sA dam
teorie! sale ! Din duo6 una, D-le rginistru : off o arm& politicA, pot sa çiic meschina, in tot catedre or! err!. i eft sunt de acésta *ere,
naseuti in Wile subjugate sunt strain!, casul ipocritä, care se intrebuinta in Fop dar acesti liner! nu vé cer catedrele de po-
atuncI bine-voill a scapa téra de &mil ma- de a ataca o putere vecinA pe care açli o lin- manä, nu vin sa vé çlica : suntem persecutatl
turandu'i din trite functiunile (ilaritate) ; orI gusitl; dovadä concesiile ce "1-ati facut cu ta- in 16ra nistra, dati-ne catedre. Aceste cate-
sunt romani, ceea ce cred ca e adevrul, si a- riful general vamal ! Curând v'ari schimbat, dre el le-ag castigat in mod demn, prin munca,
tune! bine-voiti a nu mai tortura Consti- D-lor liberali-conservatori ! $ i nu e permis niménul in Romania sa fired
tutia i legea cu interpretäri absurde, lipsite Actualul D. ministru Teodorescu, fig al deosebire intre romaniT din regat i romanil
de bunul simt; prin urmare, facet! ceea ce a scilelor nationale, care a beneficiat de lectiu- din Wile vecine.
facut tot! ministril : numiti'l protsori, cacI nile btranilor profesori de peste muntl, a Dac& D. ministru 'I consider& ca strain!,
asa cere legea L.. fost rü inspirat dud a suscitat o cestiune atuncI nu'l 'Ate numi nici suplinitori, fund-
D-lor, asa trebue sa judecam când e vorba pe care patriotismul tutulor o resolvase de cA strainii se angagiaz& prin contract.
de tinerii ce vin din Transilvania ? Cand la mult in interesul românismului. NimenI mai Acum ca am arätat din tóte punctele de
inceputul secolului s'a simtit trebuintä de a mult de cAt D-sa nu pike sa aprecieze situa- vedere cum st& acéstä cestiune, astept räs-
se regenera nationalitatea nistr& prin tiunea grea in care ne gäsim fat& cu acesta punsul D-luI ministru, pentru a vedea sis-
atunci ace! car! erati in capul miscarel, car! cestiune. Ar fi fost bine ca D. ministru sa. temul de apérare al D-sale in cestiuuea de
luptag si ne scape de fanarioti, logoftul BA- nu dea ocasiune unei asemenea exceptiuni, ca fatä. (Aplause).
liceanu aid in Muntenia, mitropolitul Venia- sa nu avem nenorocirea sA ma! discutAm o D. G. Dem. Teodorescu, ministrul cut-
min si Asaki in Moldova, ag intreprins un cestiune in care tóte guvernele, tóte partidele, telor §1 instructiunet publice: D-lor de-
fel de expeditie in Transilvania, Banat, Buco- Mr& exceptiune, top ministrii instructiunei putatT, D. C. C. Dobrescu, profesor de istorie,
vina si Basarabia, de unde pe cati roman! in- publice aü lucrat asa cum ne dicta interesul a tinut sa ne arate eil cunósce nu nume eve-
gasit, 'I-ag adus in 1611,1e-el incre- conservare! nationale. Dacil inteleg bine lu- ni mentele antice, dar i partea istoriel moderne.
dintat catedre maI ânt6iii la liceul St. Sava crurile, ce se vede la ac6sta cestiune ? Véd Cu emfase patriotice, D-sa ne-a amintit ci
din Bucuresci si la Academia Miheleanä din acest fapt stranig, cA pe and, pe de o parte George Lazar, venind din Ardeal la inceputul
IasI. Din aceste scale mume, Incet, Ineet, s'ag D-vóstre, liberalii-conservatorl, roma- secolului, a fost sustinut de boierul BMA-
ramificat scólele mai earl' intins nilor ardeleni : veniti aci, cad Romania mo- ceanu ea s& OM reintroduce limba romana
peste Vita 16ra, asa in cAt constatAm cu dern& e cetatuia din care aveti sA vé apArati; in invtamant i intemeia scóla de la Santu
top cá curentul cultural este asa de puternic, pe de altä parte, and vin aci, in loc sA gi- Sava, pe dud dincolo de Milcov George Asaki
in cat nimenI nu 'i se mai póte opune. sescä o solidaritate fratesca, se int6Inesc cu lupta asemenea pentru reintemeiarea scóle-
Dupe 70-80 an! de la acsta epoca, in deceptiunea, descuragiarea si chiar dispretul. lor nationale. Cred ca se putea dispensa de
earl no! romaniI din causa unor inpregiurari Aci le iese 'nainte D. G. Dem. Teodorescu, asemenea amintiri, pe earl le cunóscem cu
fatale am fost nevoiti s& alergAm dupe ajuto- ministrul inscructiunei, cu un cod de inter- tofu!. Dar fiind-cA 'I-a placut sa termine cu
rul fratilor nostri de peste munti, cu cari pretari noui in cat se pare, ca. sperantele pe &Eisele, spre a produce me mult efect, 'I
am fost solidari i pe trAmul cultural si pe car! unil le nutr6ii prin frumise discursuri voig aduce la cunoscinta un fapt pe care nu'l
acel al suferintelor seculare, açli Incere o a- se transform& in lacreni de durere fata cu pate nega : ea atunci ceI din Transilvania ve-
&Ana mahnire and vd pe un tine! ea D. realitatea crud& ! D. Argetoianu çlice : neer aci ca sa ne initieze la Invétatura in
Teodorescu, care pe la 1870 ficea parte din facem mirtiqtri I De ce nu ? Apo! am limba patrieT, pe cand ne aflam coplersitI de
Societatea Românismuluit, cA acum ajuns avut un ministru de peste munti, pe repausa- influinta grad cu totul preponderanta, iar cif
rninistru cant& in tóte chipurile a lovi in idea- tul Papiu Ilarian; créda D. Argetoianu acum a sosit timpul sA 'I invatam noi pe
lul tineretelor sale, cauta a da si se inteleg& ca Papiu Ilarian, i ca cultura i ca energie densiI, de ire-ce se gäsesc cople§ill de inftu-
cA s'a sfirsit cu solidaritatea culturalA a ro- patriotica, n'a fost me prejos de cat multi, ente cu totul straine. (Aplause). PAstram dar

www.digibuc.ro
1140 DESBATERILE ADUNAREI DEPUTA.TILOR
recunoscinti bärbatilor de peste munti earl'
aú lucrat pentru binele i prosperarea scóle-
lor romAne; ca compensare, primim cubrate
deschise pe tineril din Transilvania, cAci pri-
mim cu voiosie chiar pe stainit de peste Du-
nAre cari vin a se adApa la noi din isvdrele
culture.
Dar D. C. C. Dobrescu, care nu se On-
desce de at a producA efect cu ori-ce pref.,
care din acéstil causA alunea adesea pe po-
vérnigul personalitätilor de at sä urmeze
calea principiilor, 'e-a pus tótä silinO sA m
punä in contradictiune, diandu'mi : ai fost
In societatea Rominismul" de la 1868-69,
ai avut ca profesor pe repausatid Laurian
ca amic pe repausatul Pa piu Ilarian, iar acum
ai devenit Austro-Maghiar !
E adevrat a nu a pronuntat acest epitet
(póte cA nu '1-a venit in minte), dar '1-a lásat
a se intelégA, cAci - In setea D-sale de
declamatiune -a lnsirat aceste trel cu-
vinte: romAnii transilväneni sunt persecutati,
isbill, dispretuiti I Ar dice cine-va cá ne aflärn
pe timpul and unii dintr'énsil erail respinsi
cu sutele spre Banat, iar altil expulsati din
chiar capitala Orel I (Aplause).
El bine, D-lor, nu existi nimic din töte
aceste grozävil. Scoboritl tonul, ca sA nu dap
peste partea contrarä sublimului.
E cunoscut, D-ni deputati, a multi tineri
de dincolo vin la noi in vérstä fragedä spre
a invta in scoff. 'I primim cu plAcere, 'I in-
scriem i 'I admitem la burse, fie in licee, fie
la facultäll. Dad- tolerantl cum suntem-
acordAm ospitalitate atAtor staini de rasä,
cum a nu ajutAm pe nisce frail de singe!
§i acésta pare a displace D-lui interpelator;
spre a avea ce sl crake ar dori a 'I &Am
afarA, numai ca sA albl pe cine porecli min-
cAtor de transilanenl" i cu ce se recomanda
unei societäti care '1 alesese pe D-sa ca pre-
gedinte.
Tinerii de dincolo yin in scólelenóstre, In-
yatä in licee i in facultäti, '01 tree exa-
menele de licentä i, in timpul acesta, impli-
nesc etatea legalä and li s'ar putea acorda
recunóscerea calitätei de romAni. Ca absol-
venti sad ca licentiati, sunt numitl suplini-
tori de catedre, adia functionari. Si D. C. C.
Dobrescu intituléa acésta persecutiurie° .
(Ilaritate).
Dupe legea electoralA, orl-cine a trecut 4
clase primare dobéndesce dreptul de a vota.
Acesti tinerl, fiind scutiti de cens ca licen-
tiati, pot ei face acte de cetäteni, pot ei vota?
Nu, fiind-cA nu ad dobndit recunóscerea im-
pug prin art. 7 din Constitutiune. Atunci
cum pot deveni functionari publici fArA acea
recunóscere?
In casul special ce ne preocupA, me multi
tineri de dincolo s'a presintat la concurs
pentru catedre secundare, aú obtinut medie
suficiente gi a reusit. Ministrul dar era o-
bligat punä urmAtórea intrebare : dad
'I numesc ca profesori titular, In basa con-
cursului, peste trei ani de dile urméa nea-
pArat, vrénd-nevrénd, a 'I fac defmitivi, del
alt-fel ar fi o alcare de lege. 0-datA fticutä
numirea cu titlul provisorid, n'ai sä mai e-
xaminee dad ea a fost bud ori rea, legali
ori ilegalA (cAci nu pe tine te privesce rés-
punderea, ci pe juriul cari 'i-a recomandat
pe ministrul care a incuviintat), ci cati nea-
pArat sä le acordi numirea definitia, sä 'I
proclaml inamovibili. Atunci cum stair' ei
fatA cu ministrul, iar ministrul fag cu pres-
crierile formale ale Constitutiune ?
Vedell clan cA e o cestiune mai inaltä, mai
seriósA de cum tinde a o infäliga interpela-
torul, ca un fel de prigonire.
scip ce s'a Intémplat ? Unii din acéstA
categorie ail servit in functiuni ate 20-25
ani, dar and ail voit a se retrage, a'si re-
gula drepturile la pensiune, li s'a réspuns :
nu putem, cAci n'ai dobéndit recunóscerea
calitätei de roman. Nu s'a urmat tot ast-fel
inainte de 1884; dar de atuncl incóce, mo-
dificAndu-se Constitutiunea, acéstä formali-
tate se impune ca o cal.* inevitabilA. Cred
dar cfi li se aduce un servicif degteptAndu'i
la timp, and sunt tineri si la inceputul ca-
Here, de at toleandu-le situallunea nere-
gulatä, llandu'l sä functioneze In desacord
cu legile fundamentale. Insue D. C. C. Do-
brescu v'a citat casul unui orn in vérstä, care
tocmai acum arnintesce cá e tinut sá ob-
lid recunóscerea, daa voesce a nu perde
retinerile din salarid, a putea BA beneficieze
de pensiune.
Impregiurarea apol trece i dincolo de in-
vétämént. Se gäsesc asemenea rornAni de ori-
ginä, insá uerecunoscuti, in diferite rennet:
administrative, ed silvicultori la domenii, in
armatA, la cAile ferate, etc. Tocmal de aceea
persecutorul de adi -cum pare a declama
D. interpelator-am subscris Impreud cu
alt.' deputati, in sesiunea trecutä a Camere,
propunerea ea la inceputul fie-arei sedinte
a se acorde 3-4 recunósceri de felul ace-
sta, spre a gabi cu sutele de cereri ce s'ar
Oa la ordinea dilel. Multi se gäsese In servi-
ciii, functioneaa de ani intregi i ar veni gred
a fie dap afard.
Aga dar, consultAnd órneni experimentati,
a trebuit a nu grAbesc numirea ca titular): a
tinerilor ce a isbutit la concurs. De aci (ire-
care intArdiere, efici afacerea e Ina in stu-
diti. De altminteri, catedrele obtinute de
déngii nu mai pot fl puse la concurs, se va
da fie-druia aceea pentru care s'a presintat,
cu restrictiunea cfi urmézA a se pune in re-
gulA cu Constitutiunea, adia a cere Corpu-
niter legiuitóre si a dobéndi recunóscerea ca-
Mite de romAni. RémAne ca Adunarea sA
facA restul, cfi gäseasa un midloc expeditiv
care, fArá a deroga de la principiul recunós-
cere individuale, sA fie de natua a nu mai
intArdia cu anii lndeplinirea unei formalitäti
atät de necesare.
Voci : Inchiderea discutiunei.
D. I. Lahovari : D-lor, v'asi ruga a nu
inchidell discutiunea) pentru cA, ori-at am
fi de gräbill, acésta este orcestiune giavA, gi
void cfi atrag atentiunea Camerei asupra si-
tuatiunei ce se creaa in Ora nósta la o mul-
time de tinerl earl sunt In situatiund acelor
suplinitori de cari a vorbit D. Dobrescu, ru-
gAndu-vé ea la tómd, fie din initiativa gu-
vernului, fie din initiativa parlamentaa, sA
ne bilim a aduce un remedill la acestä situa-
fune nenorocitä; nu void abusa mult de tim-
pul Camere, in mai putin de dece minute vé
void arita in ce chip se póte aduce acest re-
medid.
www.digibuc.ro
18 Iu lie 1891
-Se pune la vot Inchiderea discutiune
si se primesce.
D. pregedinte : D. Mortun are cuvéntul
spre desvolta interpelarea.
D. G. Morton: D-lor deputati, véaduceti
aminte eä deputatul colegiului II de Roman
a adresat D-lui presedinte al consiliului o in-
terpelare in care 'I amintea o promisiune fâ-
cutä din timpul and era in opositiune, si la
intrebarea daa gAndesce s'o IndeplinéscA,
D. presedinte al consiliulul a fäcut un nés-
puns care mie 'mi se pare anti-constitutional
si in privinta aruia am adresat acéstä inter-
pelare.
Mal inainte de a intra in fondul interpe-
lAre, aT dori sä inlAtur un echivoc, echivoc
pe care '1-a !lent cam cu bud-vointA onor.
D. Al. Lahovari, si regret cA nu este pre-
sinte, and D-sa a intervenit in discutiunea
de a tunci.
D-lor, era vorba despre reluarea domeniilor
Coreme, i atuncl eil, vorbind in contra inchi-
dere discutiunel, am dis : cA nu void nieT un
moment sA pun In positiune pe minister ea
sä facA actul care '1 cerea colegul me de la
Roman, ci din contra voiú lucra impotriva
acelora cari vor voi sá retragA domeniile Co-
roanei. Acestea InsA nu ail impedecat pe D.
Al. Lahovari, care cu mAestria ce caracte-
risda, dar cu o injustitie fórte mare in privinta
mea, sA mé fad pe mine ca partisan al re-
tragere acelor domenii date Corónei, diand
cA noi liberalii suntem pentru retragerea a-
eelor domenil, cu töte cä altà datä le-am a-
cordat. Dee voesc a nu se mal faa acel e-
chivoc, si sA fie bine sciut inaintea D-vóstre
cá daa astAdi fac acéstA interpelatiune, nu
este nie pentru a aminti acest punct din
programul guvernului actual, nici a'l intreba
daa vrea sad nu a le mai urrnäreasa, ci
mé märginese pur i simplu a discuta rés-
punsul anti-constitutional pe care '1-a dat
D. presedinte al consiliulid deputatulul de
Roman.
Dad vé aduceti aminte, D-lor deputati, D.
p regedinte al consiliuluI a dis aprópe aceste cu-
vinte, saf aprópe acest sens ail avut cuvintele
D-sale: Mé mir se cere compt de fapte pe
tirnpul and nu eram pe banca ministerialk res-
pect dreptul de interpelare al deputatului, câci
este un drept constitutional, dar nu inteleg cfi
'mi se céa a réspunde la cestiuni de acelea cari
nu privesc pe guvern, ci privesc pe persóne
particulare, car.' cu cAti-va ani inainte ail o-
cupat o positiune ca partid politic intr'o parte
s'ati intealta, si nu inteleg ca astädi sk ni se
céa compt de disele lor d'atunci. De altmin-
trelea, a adilogat D. presedinte al consitiului,
a dad se face o ast-fel de interpelare inaintea
Camere, ea meritä a fie tratata de o socie-
tate de fotograti, si nu will mai ce. Cam a-
cesta era sensul cuvintelor D-lui prege-
dinte al consiliului.
Si din causa acestui räspuns am anun-
tat acésti interpelatiune ; didnd cA : nu
crede D. presedinte al consiliului a este ne-
constitutional ? i nu este cam dlunAtor pen-
tru sistemul nostru constitutional ? §i a-
supra acestul fapt mé void explica. Deci nu
void pune in cestiune de loc afacerea care s'a
tratat, $ i void pune In cestiune numal rés-
punsul care s'a dat.
18 Iu lie 1891 DESBATERILE ADUNAREI DEPUTITILOR
D-lor deputatl, inteo térA care are par- I esite din gura primului-ministru, si am Mini
tid constitutional, prin urmare, unde luptele ca tocmaI sA nu pund prea multä basA in
in ceea ce privesce politica sunt puse pe ideI,
cAci când ajungem sä avem particle constitu-
tionale este o epocä superiórä a desvoltäreI
unel natiunl, aratA un progres politic ; când
ele sunt constituite pe ideI aratä o idee su-
periórá ; sunt partide basate pe nationalitAtI,
pe sentiment religios i pe persóne, acelea a-
ratä un nivel ma! jos. AO noi Insä avem par-
tide basate pe ideI, precum este partidul
conservator, partidul liberal, constitutional
si radical. Ce este drept, este si o notä cam
discordantä ; cäci avem printre partidele de
ideI si particle personale, precum partidul
Vernescan, sag Pakist ; dar acesta este nu-
mai o notá discordantä cam mid, care este
Inecatä de totalitatea altor parade, cari sunt
basate pe ideI. Mad dar avem partidele nós-
tre constitutionale basate pe ideI, mè intreb :
cum se póte spune de cAtre un representant
autorisat al guvernuluI cä nu avell nevoe sä
m IntrebatI despre ceea ce am promis inainte
de a fi la guvern, cinumai despre actele cari le
am fäcut ca ministru ? Acésta ar insemna cA
programul ministrulul nu Incepe de cat de
când a ajuns ministru. Prin urmare, ratiunea
pentru care a ajuns la guvern nu mai exist/.
Atunci v6 intreb : Ce eäutaff acolo ? Când
natiunea 41 spune cä Îi dä votul pentru cu-
tare lucru, te rog sá bine-voiescI hide-
plini programul. EI bine, atunci când esti la
It> cruvern nu mal poti spune cA programul nu
comptézá de cât de când estl pe banca mi-
nisteriald. D-vóstre ins./ profesatl un program
pAnä *Rag voturile, i apoi odatä ajunsi
la putere oicep c'd nu dati compt de cât de
ceea ce faceti ca guvern. Asa cred ca se fal-
sificA absolut Wtä teoria constitutional./ si
cred cä un guvern, care rspunde ast-fel, este
absolut neconstitutional.
SA nu ni se spunA cd nu este sells in Cons-
titutiune cA un ministru este tinut sä's1 inde-
plinéscA promisiunile ; cAcI in Constitutiune
nu sunt inscrise nicl partidele, I cu tóte a-
cestea partidele existA. Partidele existând,
ele nu sunt de at resultatul diferitelor cu-
rente de idei ce se manifestA In sénul natiu-
nei. Prin urmare, un partid rroti care vine la
guvern este tinut sesi lndeplinéscA promi-
siunile.
Asi intreba pe D. presedinte al consilulul,
nu crede D-sa cA este pericolos pentru viitorul
nostru constitutional ca ideea de a nu se tine
opositiunile de promisiuni s5. cad/. tocmaI de
la inállimea bAncei ministeriale ? Este peri-
colos, D-lor, cAel chiar färä ast-fel de de-
claratiuni cu gre poti face pe guvernantl
indeplinéseä programul lor. ApoI când
generatiunea tânrä va avea un precedent
ca acel al rspunsuluI dat de actualul pre-
sedinte al consiliulul, toll ambitiosii, top po-
liticianil earl ar voi sA ajungA la putere, n'ar
avea de cAt sA promitA tot, si odatrr ajunsl
la putere sä nu tin& nicI o socotélä de promi-
shine, de óre-ce un presedinte al consiliului
a spus cA programul nu comptézi in ceea ce
privesce promisiunile fäcute.
Prin urmare, este peilcolos pentru viito-
rul nostru constitutional ea asemenea lucru
sA se intémple in spiritul generatiunilor ti-
nere, cari cu consideratiune ascultä cuvintele
viitor pe asernenea teorie, i sA strice cu mo-
dul acesta tot efectul luptelor constitutionale.
In adevér, la ce ar servi progresul fácut
dupe 25 ani de lupte constitutionale, dacA
noi cAnd ne apropiem de starea maI bung a
guvernuluI constitutional ni se spune cA pro-
gramele sunt lucruri cArora nu trebue sä li
se dea credémént ?
In réspunsul séü onorabilul D. presedinte
al consiliului ne spune : nu cereti compt la
nisce persóne cari erail acum cAti-va anI in
o situatiune particulard, promitând in o par-
te i in alta ; nu cerep sA indeplinésd acele
promisiuni. Atunci de cätre actualil guver-
nanti se considera gravA starea politicA a O-
rd, ceea-ee a motivat o unire strnsi a opo-
sitiunei ; atunci fruntasii partidelor s'a pus
in rAud si s'ail format in opositiune,
strigat : inainte sä scApArn Ora I Acésta
se spunea atunci; prin urmare, cum se póte
dice eh' eraii nisce persóne isolate ?
Era intreg statul major al partidulul a-
tuncI in opositie, care semnala färA-de-legile
asa numite de D-lor ale guvernuluI de a-
tuna, si dicénd a le vor indrepta ? Acésta
se chiamA cum cA e o interpelare flcutA
ardor, când fruntasii acelul partid s'aii co-
borit in arena publicitätel, eu pana In mAnA,
combäténd actele ilegale, i adi vine si ne
spune : facell o interpelare gazetelor, nu
no. E trist cAnd se denégä cele mal au-
torisate declaratiuni ale until partid cAnd se
aflä In opositiune.
Cum se póte sA se tälmäcéscA in asa mod,
cAnd articolele serise de cei earl astAdl sunt
sA. yin& sd dieä cA e o iuterpelare la
gazete ?
Mai mult de cAt atAt. Voind sA fie mu--
ator la adresa interpelatoruldi D. prese-
dinte dicea : (eitesee).
Semi permitA D. prim-ministru a 'I spune
cA dad.' cine-va cere cui-va fidela indeplinire
a promisiunilor póte trece de fotograf, apol
aceI cari aprobA o ast-fel de declaratiune cer
tocmal contrariul. Prin urmare, dacA sunt fo-
tograff acei cari cer fidelitatea promisiunel,
ce pot sä fie aceI earl' dic cA promisiunile nu
trebuesc indeplinite?
Nu voesc a face calificAri ; voesc sA fig de-
ferent cu tótä lumea ; dar imi pare cA s'ar
putea da acelui réspuns o calificare nu toc-
mai parlamentark cad a spune cd o CamerA,
cAnd cere indeplinirea fidelá a promisiunilor,
este o societate de fotograff, s'ar putea rés-
punde cA cel-alti sunt o societate de dan-
tistI, d'arracheurs de dens.
D. presedinte al consiliului spunea cA a
cere indeplinirea programelor e a face zefle-
mea. AcéstA declaratiune a primuluI minis-
tru calificA forte bine faptul de a cere D-sale
sä's1 tinä euvéntul. Singur declarA cA a cere
un asemenea lucru de la D-sa nu este ceva
serios, ci zeflemea. Cred dar cA un rspuns
ca acel dat de presedintele consiliuluI e anti-
constitutional, i e pericolósA teoria de a pro-
mite ori-ce numai spre a ajunge cine-va
scopul ce urmAresce.
D. general I. Em. Florescu, pre§edintele
consilinlul: D-lor deputaT,a denatura fap-
tele, a da cuvintelor rostite, fie de un mi-
www.digibuc.ro
1141
nistru, fie de un deputat, o interpretare exa-
geralá, ca sä. nu çlic alt cuvént care ar putea
sä. supere pe moralistul D. Mortun, acesta
e fórte usor lucru, ma' ales avéndai óre-care
inlesnire de vorbA, spre a suite tot felul de
imputArl din acéstA insirare de vorbe ; dar
dacA lucrul acesta este usure, numal serios
nu póte si fie.
'Mi s'a fAcut interpelare in privinta dome-
niilor CoróneI si am considerat acésta ca un
lucru de inaltà necuviing ; fac acéstä mAr-
turisire inaintea intregei AdunAri, si a tre-
buit sA réspund asa dupe cum am réspuns.
CAnd am dis c5. nu sunt rspundtor de
cat de faptele mele ca guvern, acésta nu va
sA çiicä, i nurnai D. Mortun a putut sA crédi
cA guvernul din partidul liberal-conservator
's1 renégl programul séd. Dar dacA avem
destul timp i dn.& se crede cA este acum o-
portun i util a se pune acéstä cestiune la or-
dinea slileI, eii sunt gata sA aduc aci progra-
mul partiduluI nostru i yeti vedea cá '1 res-
pectAm ea un ce sfânt, ca o evangelie.
Dar va veni póte D. Mortun, nu cel de la
Roman, ci cel de la IasT, si va dice di in pro-
gramul nostru exist& si reluarea domeniilor
Corónei. IatA ceva neexact, fiind-cA acest
punct nu e in programul nostru, i pentru
acésta 'mi-am permis a dice, acésta e con-
vingerea mea, c5. nu e cuviincios de a se
maI agita acéstä cestiune.
D. Mortun de la IasT a credut ¡flat de cu-
viintä sA intervinA in interpelarea D-lui Mortun
de la Roman, si acésta 'mi se pare fóre gresit
din partea D-sale ; cAcl a putut audi ceea
ce 'I-a ylis D. Lahovari : D-vóstrA trebuie sA
f41 cel din urmi care sl atingeti acéstä ces-
tiune,ca membru al partidulul
D. Mortun : Gen euvéntul in cestiune
personal/.
D. general I. Em. Florescu, pretiedintele
consillului: La cestiunea personalA a D-vósträ
voiü rspunde indatA. Ati vrea sA diceti GA
nu 41 avut intentiunea sA vorbitl de dome-
n iile CoróneI, ci numai de declaratiunile mele.
El bine, top membriI partiduluI nostru crag
de pArere eä, fatá cu noua situatiune politicA
ce se crease Orel, trebuia ca splendórea Tro-
nulul sA fie mArit5. prin ceva maI mult de
cât lista eivilä, asa cum exista Main te de re-
visuirea Constitutiuna CA unii erail de o altA
pArere, pentru un alt midloc de cAt cel ce
s'a intrebuintat, tóte acestea sunt arnnun-
timi ce nu trebuesc desvoltate inaintea Adu-
'Ara Nu yeti gäsi insA in programul nostru
nicI un euvént privitor la reluarea domenii-
lor CorkeI. Eram cu totil de pArere ca era
mutt de fAcut pentru splendórea Tronulul
a Corónei.
Am maI audit vorbind pe multl, dar n'am
credut de trebuintA sA mai protestez, di par-
tidul liberal-conservator n'a fost nici pentru
fortificatiuni. MA mir cum n'atT luat mai bi-
ne tema acésta, D-le Mortun.
Partidul liberal-conservator a fost cel maI
cAlduros apArAtor a tot ce privesce intärirea
fortelor de al:I/rare a Orel i, precum v'a spus
D. ministru de resbel, IncA de la 1874 co-
misiunI de ómenl speciali aft cutreerat Ora
si ail elaborat proiecte privitóre la aeéstä ma-
re cestiune. Nol n'am fost in contra fortifi-
1142 DESBA.TERILE ADUNAREI DEPUTATILOR 18 Iu lie 1891

catiunilor in sine ; am protestat numai in
contra modului cum s'a propus facerea ace-
kr fortificatiuni, MI% plan, fill sA scie Ora
la ce cuantum de sacrificiI vom ajunge, färä
si putem delibera asupra aménuntimilor kr.
Protestarea partidului nostru a fost insä
asupra revisuirei ConstitutiuneI i asupra tu-
tulor actelor ce resultail din acésta. Dar v'a
explicat tot D. Lahovari, si n'a fost de ajuns
acésta D-lui Mortun, cá ar fi o lipsi de dréptA
judecatä dacA ar mai veni cine-va astNisA faci
o eke* nedemnit de Camel* discutand din
noii revisuirea Constitutiund de la 1883. A-
supra tutulor actelor de atunci, asupra tu-
tulor legilor votate, a trebuit sA trecem cu
buretele, ea fapte indeplinite.
Cate Cameri s'ati ales de atuncl
pAnA acum tu Ora acesta ? DacA nu scie D.
Mortun, mérgA sA o alle. Tóte aceste Camere
fAcut'afi vre-una interpelarea pe care o face
D. Mortun? Protestat-a vre-una contra revi-
suirei ? Nu ! Töte ail trecut peste acele fapte
indeplinite i, prin urmare, tóte ail mentinut
consacratiunea kr, si nu noi vom reveni as-
tAçil asupra acestor cestiuni.
Dar D. Mortun de la Iasi pare a voi acum
sä çfick prin intreruperile D-sale, el nu a vor-
bit de interpelarea D-lui Mortun de la Ro-
man, ci de teoria constitutionalä, de morala
constitutionalA al drub apostol se face D-sa
in acéstä Camera'. Ei bine, voiii repeta ceea
ce am spus de la ineeput, cA programul par-
tidului liberal-conservator este giant pentru
no' i nu'l negam de loc ; cA a fost o cestiune
anume determinatA de D. Mortun, aceea a a-
panagielor, $ i la aceea am rspuns.
Acum D. Mortun mai vorbesce despre nis-
ce cuvinte pe cari le-am intrebuintat tocmal
pentru lipsa de seriositate a interpelArei D-lui
Mortun de la Roman, cum cA asi fi çiis sA se
transforme Adunarea inteun fel de societate
biograficA i fotografica, si nu sci mai ce. Ei
bine, D-lor, care este crima cea mare pe care
'mi-o imputA D. Mortun de la Iasi ? ApoT cand
D. Mortun de la Roman vine si ia â partie,
nu pe guvern, dar mé ia pe mine, 0 in cur-
sul interpelärei vine cu jurnale i interpelézA
direct pe mai multi D-ni deputati, apol. a -
césta se chiamA serios ? Acésta este parla-
mentar ? Acésta este constitutional ? Acésta
este o glumA.
Iata. pentru ce am intrebuintat acele cu-
vinte. (Aplause).
- Se cere inchiderea discutiunel si, pu-
néndu-se la vot, se primesce.
D. pre§edinte : D. G. Mortun are euvén-
tul in cestiune personalä.
D. G. Morfun: D-lor, vin ind o-datA a
mé explica, flind-c4 véd, din nenorocire, cA
'mi se imputA lucruri cari trecut
prin minte, nici am avut intentiunea a le çlice.
'Mi se imputA el voesc sA readuc astklI
in discutiune cestiunea apanagielor, pe cand
eft am spus de la inceput cä nu mé oeup de
loc de acésta; si se mai mirA D. presedinte al
consiliului cum de nu am venit cu cestiu-
nea fortificatiunilor inaintea onor. Cameri" !
ET bine, D-lor, aceste lucruri nu le-am atins
nici cu o ocasiunea interpelärel, nici acum,
ceea ce am atins eù' acum este pur i sim-
plu cestiunea constitutionalä pusi in jos de
D. presedinte al consiliuliff, i voiù spune cA
dad, dupe cum çlice D-sa, cand se face o in-
terpelare inaintea Camerei, in acest sens, este
o cestiune de inaltA inconvenientä, apol atunci
cum se chiamä faptul acela cand acelasi lu-
cru se hotäräsce, se votég de un partid,
se iscälesce?
D. pre§edlnte al consillului : AI véOnt .
iscAlitura mea ?
D. G. Ittortun : A D-tale personal n'am
véçlut'o.
D. pre,.sedinte al conslliului : Atund
pentru ce afirmati un lucru care nu este e-
xact '? In Camel nu trebue BA se afirme de
cat lucruri exacte.
D. G. Mortun : N'am spus cA am védut
iscAlitura D-vóstra, dar ati votat cu totii re-
tragerea apanagielor. (Sgomot).
D. pre§eclinte: Acum la ordinea çfilei a-
vem discutiunea asupra proiectului de bud-
get al ministerului de culte i instructiune
publicA.
-D. dr. Breindzii, raportorul comisiunei
budgetare, dA dare urmatoruldi raport :

Domnilor deputay,
Proiectul de budget al ministerului cultelor instructiuneY publice pe exercitiul 1891-92 presinti un
adaos de lei 802.438, bani 82,
asupra budgetulul de pe exercitiul 1890-91. studieze i sA prepare
Comisiunea budgetarA a exprimat dorinta ea D. ministru al invtAméntului, panA la viitórea sesiune a Adunärel, sA
in gimnasii clasice, reorganisarea asilului Elena Dómna (ea acest
proiectele necesare pentru transformarea liceelor,0 gimnasielor reale actuale
institut sä. corespundi numelui ce pórtA); in fine adäogirea de materil suficiente la patru seminarii de gradul I, ast-fel ca atestatele ce vor
libera pentru absolvirea materielor din cele patru elase seminariale si fie valabile ca i cele liberate de catre directiunile gimnasielor clasice
pentru cele patru clase gimnasiale.
de budget; 0 avénd in vedere nece-
Comisiunea, in urma lAmuririlor ce s'a dat despre sporul de lei 802.438, bani 82, din proiectul
sitAtile pentru call a fost preved.ut, 'l-a aprobat ast-fel cum figura in proiect, admitend in acelasi timp nouile adaose i scäderi, ce se speci-
78, peste cel din proiect,
ficA in mod amenuntit in aliturata tabelä i mai la vale pe capitole din care reiese un spor de lei 21.076, bani
(ceea-ce ridia sporul total pentru exersitiul 1891-92 la suma de lei '823.515, banI 60).
Proiectul de budget dar, impreuni cu sporul introdus de comisiunea budgetarA pe exer. 1891-92, represintA suma de lei 17.403.017 65
16.579.502 05
Iar budgetul pe exercitiul 1890-91 fiind de
823.515 60
Sporul real pe 1891-92 este de
Modificarile introduse de comisiunea budgetarA sunt cele urmätóre :
La cap. I, administratia central&
Adause
1.200
4.150
SaderT
2.400
6.361 20
-
)7
IX, invt&mOntul pedagogic
77

X, secundar 1.1.326 64 15.206 86

/7
XI, profesional 3.400
51.966 80
--
77

XII, superior 16.555

77 77

XIII, scólele de belle-arte, de pictur& §i de music& 4.000 4.720

)2

-
)7

XV, stabilimente i deposite de culturá 25.450 800

)7 I)
XVI, archivole Statului 1.200 1.200
» 17

XVII, teatrele 6.000

XVIII, subventiuni 25.000
XXI, eparchiele 1.350
I) XXII, chinoviile i monastirile. . 300
I)
XXIV, serviciul extraordinar 3.800
Total . . . 103.731 64 82.654 86
Plusul real peste proiectul guvernulut . . . . 21.076 78
Cu modiflarile expuse, pe carI comisiunea budgetarä le-a credut necesare de introdus, subsemnatul raportor 'are onóre a vi le aduce
la eunoscintA si a ve ruga, D-lor deputati, si bine-voiti a aproba proiectul de budget pentru cheltuelile ministeruluI cultelor i instructiu-
nel publice, a8a cum s'a modificat de comisiune. Raportor, Dr. D. Brettzdzic.

www.digibuc.ro
18 Iulie 1891 DESBATERILE ADUNAREI DEPUTATILOR 1143

TOTAL PE CAPITOLE

ALOCATIA
AD IUSE SC IDERI
NATURA CHELTUELILOR ADAUSE SCÄDERI

Cap. Art.
La B. LeY B. LeT B. Le B.

PARTEA I
Administratia central&
I
,
1 Se scade diurna architectultd
Se adauga un presar litograf
- -- 2.400
1 200 - --
,,

PARTEA II
1.200 - 2.400 -
Instructiunea public&
V 27 Diurnele medicilor internatelor Statului se vor prevedea ca visite.
IX 39 Se scad lefile a trei servitori de la scóla normalá:de institutori pe lunile
de vacantä Iu lie si August - - -
240
» , Se scade léfa catedrei de economie politic& si drept constitutional de la
scóla normal& de institutori
Se scad lefile a patru servitori de la scóla normali Carol I", idem . .
-- -- --
1.800
200
» »
» , Se scade de la catedra de limba germani la scóla normal& de institutori,
_ -
- - --
rftânénd cu leT 250 pe lung pe anul intreg, care se separ& de cea de
geogeafie 1.320
,, ,
Se inflinfézi catedra de geografie, a 250 lei pe luná, de la 1 Septembre. 1.750
Se scad lefile a trei servitori de la scóla normal& Vasile Lupu" din Iasi
pe lunile de vacant& Iu lie 0 August -- -- -- 150

--- --
150
,,
»
»
«
Idem a trei servitori de la scóla norbaaThi din Bér lad, idem
Idem de la scóla normalä din Galati, idem -
-
150
400
»
»
»
»
Idem a opt servitori de la scaa centralfi de fete din Bucuresci, idem . .
Se adaugä un mecanic la saga central& de fete din Bucuresci . . . .
, Se reinscrie 'Inc& die 100 lei pe lunä directórei seed& centrale de fete
1.200 - - -
»
din Bucuresci, ca diurnä
, Se scad lefile a sése servitorl de la scóla centralä de fete din Iasi pe lu-
1 200 -
- -- --
,
nile Iu lie 0 August 300
, : Idem a cinci de la scóla de fete din Craiova, idem 250
» 40 Se scade nutrimentul .a. trei servitori de la scóla normal& de institutori
pe lunile de vacantä Julie 0 August
, Idem de la scóla normal& Carol I" din Bucurescl, idem a patru servitori.
-- -- - 93
»
» Idem a tre! de la scóla normalä Vasile Lupte din Iasi, idem . . . . -- -- 148 80
111 60

»
» Idem, idem de la scóla normal& din Bérlad, idem
, Idem , » , Galati', -- -- 111 60
111 60
»
0
, Idem a opt servitori de la scóla central& de fete din Bucuresci, idem .
Idem , sése
Idem , cinci
A A A 0 A A A Ia0, -- -- - 347 20
260 40
217
» A A 11 A A A 0 Craiova
. 4.150 6.361 20
X 41 Se scad lefile a patru servitor)." de la internatul liceului Sf. Sava pe lu-
nile de vacant& Julie si August . -- -- - 253 28 --
,,
,, ,
Idem a trei servitori de la personalul administrator al liceuluT, idem. .
Idem a trei servitor!, idem al liceulul Mateiti Basarab, idem - - - 240
240
» Se scade eke una stag le! pe lunä de la diurnele directorilor liceelor Sf
Sava 0 Mateiti Basarab - - - 2.400
Se scade lefile a trei servitor! de la personalul internatului liceului Ma-
teiti Basarab, pe lunile de vacantä Iulie si August , - - 253 28
» Se scade una suti'lei pe lull& de la diurna directorului liceului Lazär din
Bucuresci - - - 1.200
,, Idem lefile a trei servitor! de la liceul LazAr, pe lunile de vacant& Iulie
si August
Se scade una sutä le! pe lux& de la diurna directorului liceulai din Iasi.
-- -- -- 240
1.200
,,
» Idem a fret* servitor! de la personalul administrativ al liceului din Iaid
pe lunile de vacantä Iulie si August
Idem a patru de la personalul internatului liceulul din Iasi, idem . . .
-- - - 240
247 12
0 Se scade trei servitori (left) de la liceul dia Craiova (personalul adminis-
trativ), pe lunile de vacanti Iulie 0 August
Idem de la personalul internatului, idem
-- -- --240
150
,, ,,
. . .
De reportat . . . - - 6.873 68 5.350 - 8.761 20

www.digibuc.ro
1144 DESBATERILE ADIINAREI DEPUTATILOR 18 lulie 1891

TOTAL PE CAPITOLE

ALOCATI A
ADAUSE SCADERI
NATURA CHELTUELILOR ADAUSE SaDERI

Cap. Art.
LeY B. LeT B. LeT B. LeY B.

X
Report . .
41 Se scad lefile a duol servitorI de la liceul din Bér lad pe lunile de vacah 4
- 6.873 68 5.350 - 8.761 20

,
,
Iu lie si August
Se scade léfa unul servitor de la liceul din Botosani pe lunile idem .
Idem, idem de la liceul din Ploesci
- 160
80
80
---
, Se adaug g. catedra de igiend de la liceul din Focsanl, a 100 lei pe lurid
diurnd 1 200 - - -
, « Se scade léfa unul servitor de la liceul din Focsani, pe lunile de vacantá
Julie si August
Se scad lefile a duol servitori de la liceul din Galati, idem
80
160
--
, n
, « Se adaugd fond pentru inflintarea unul gimnasig clasic la R.-1/Alcea de
la 1 Septembre 4 680 -- -- --
,
,
,
,
42
Idem, idem la Husi
Complectarea lefel si gradärei profesorulul de religie de la liceul din Iasi.
Se scade nutrimentul a patru servitor.'" de la liceul Sf..Sava pe lunile de
4 300
426 64 - -
,
vacantä Iu lie si August 173 60
, Se scade nutrimentul a patru servitori de la liceul Mateig Basarab pe
lunile de vacantä lulie $ i. August 173 60
» , Idem a patru idem de la liceul din IasY, idem 173 60
, , Idem a trel idem de la liceul din Craiova, idem 130 20
, 45 Se scad lefile a cinci servitori de la seminarul central din Bucuresci pe
lunile de vacantä Iu lie si August 250
250
--
,
,
, Idem, idem Iasi, idem
Idem a trel servitori de la seminarul din GalatI, idem 100 -
,
,
«
n
Idem a patru servitorI de la seminarul din Roman, idem
de la seminarul Curtea-de-Arges, idem
133 28
100 --
,
,
« Idem, idem Minnie, idem
Idem, idem Buzii, idem .
100
100 --
,
,
»
«
Idem, idem Husl, idem
Se scade din fondul pentru sporirea lefurilor la seminaril - 100
5.000 - .
, 46

,
Se scade nutrimentul a cinci servitori de la seminarul central din Bucu-
resci pe lunile de vacantä Iu lie si. August . . . ..
Idem, idem, din Iasi, idem
-- 170 50
170 50
,
Idem a trel" servitori de la seminarul din Galati, idem 102 30
11

, Idem a patru servitori de la seminarul din Roman, idem -- 136 40

, Idem a trel. ,, 11 , , Arges, idem 102 30
, , Idem, idem 0 ,, ,, Rämnic, idem 102 30
, , Idem, idem If ." /I , Buzii, idem 102 30
, Idem, idem I/ , ,, Husl, idem 102 30
,, 47 Se adauga eke 20 leI pe lund celor treI maestre de desemn, musicd si.
lucru de mini la divisionärile externatuldi secundar de fete No. 2,
Bucuresci 720 - - - 11.326 64 15.206 86
XI 49 Se adaugd. o secretard la scóla profesionald de fete din Bucuresci, de la
1 Septembre, a 50 lel pe lund diurnd
La clasa I divisionarä a scólei profesionale de fete din Bucuresci, in loc
350 - - -
.
de o profesórd si o maestrd, se vor inscrie Ara profesóre cu incepere

-- -- --
de la 1 Septembre" si cu suma deja prevlptd de lei 3.920.
11 50 Se adaugd 50 le! la cheltuelile scólei profesionale de fete din Bucuresci . 50
, Fond pentru infiintarea uneI scede profesionale de fete la Caracal . .
"
3.000
3.400 - - -
XII 51 Se reinscrie catedra de limbele slavice de la facultatea de litere din Bu-
curesei de la 1 Octombre, a 500 leI pe lurid .
, La catedra de geologie si paleontologie se adaugd si mineralogia, ca mai
3 000 - - -
,
inainte.
, Se scade catedra de zoologie si morfologie generalä, unindu-se ca panä
acum cu cea de zoologie, anatomie si fisiologie comparatä - - 6.000
, n Se adaugd un repetitor de la 1 Octombre la scóla normal' superiórd din
Bucuresci 600
3.600
-- - --
6.000 20.076 64 23,968 06
De reportat . .

www.digibuc.ro
18 Julie 1801 DESBATERILE ADUNAREI DEPUTATILOR 1145

TOTAL PE CAPITOLE

ALOCATIA .
ADAUSE RADER!
NATURA CHELTUELILOR ADAUSE SCADERI

Cap. Art.
Le B. Le B. Le B. LeY

Report . . . -
3.600 6.000 - 20.076 64 23.968 06
XII

»
51

»
Se scad lefile a duol servitori de la acéstä scólä pe lunile de vacant& Iu lie
si August
La statul No. 69, institutul de fisiologie, se va inscrie ast-fel : Labora-
- - 100 - .

torulde zoologie, anatomie si fisiologie comparatti" din Bucuresci.

.,, ,,

,
Se scade diurna directorului laboratorului de zoologie, anatomie, etc.,
de la facultatea de sciinte
Idem a custodelui, idem
-- -- 3.600
1.200
--
, . La materialul prevçlut in statul No. 68 cei 500 lei ea cheltuell nepre-
vçlute vor servi pentru cheltueri de publicatiune.

,
Se scade diurna directorului de la laboratorul de chimie medicalá din Bu-
cureresei
Idem a asistentului, idem
-- -- 1.800 -- 1,200

» Se scade 50 leI lunar din retributiunea sefului luerärilor anatomice de

la laboratorul de anatomie si sala de disectie din Bucuresci . . . .
Se adauga dupe statul No. 76, litera h, cursul de patologie chirurgicalä,
- - - 600 .

bandage si aparate de fracturi cu statul WI, si anume :

La personal un preparator cu 100 lei pe lunä, de la 1 Octombre . . 600- - -
Se adaugä la cursul de medicinä operatóre de la facultatea din Bucuresci,
un ajutor de la 1 Octombre, a 100 lei pe lunä 600- - -
-- -- 3.600
0 .),
Se scade diurna directorului laboratorului de fisiologie de la facultatea

3.600 -
de medicing din Bucuresci -7-
» Idem laboratorul de histologie, idem
A 0 Catedra de zoologie si fisiologie de la facultatea de sell* din lasi se va

X »
insri ast-fel : Zoologie, anatomie si fisiologie eomparatä."
Se scade o a treia catedra de drept civil de la facultatea de drept din Iasi. . - - 3.000 -
Se scad lefile a duo! servitorl de la scóla normal ä. superióri din IasY pe
lunile de vacantd Iulie si August
La facultatea de medicinä din Iasi, catedra de zoologie si botanid medicalä
- - 400 --:-
,

» ,
se va inscri ast-fel : Catedra de istoria naturalá medicali."
» , Idem de chimia organid si anorganick se va prevedea precum urmézd :
Catedra de chimie medicalä si biologicä."
» , Idem de clinica obstetricalä se va inserie ast-fel : Teoria si clinica ob-
stetricald."
» , Se scade gradatia $ i 50 lei r)e lunä de la catedra de istoria evului meçliu,
titularul fiind regulat la pensie
Laboratorul de fisiologie si zoologie se va prevedea precum urméza :
- - 4.560 -
,Laboratorul de zoologie, anatomie si fisiologie comparatä."
11
71
Laboratorul de anatomie si sala de disectie se va inscri : Sala de disectie
si museul de anatomie, acläugändu-i-se: un preparator a 150 lei . . .
60 , . . .
--
1.800

- --
un servitor . 720

,,
custode-mecanic 100
Se scade personalul museului de anatomie prevçlut la statul No. 95. .
Laboratorul de fisiologie va purta numele de cursul de fisiologie".
. . . 1.200
6.120 -
1)

,, , Laboratorul de farmacorogie si terapeuticä experimentali se va inscrie

ast-fel : Cursul de farmacologie, materie medicali si arta formulArel",
scAçlèndu-i-se un asistent
Laboratorul de histologie se va prevedea ca curs de histologie.
- -- 900 -
11

Laboratorul de anatomie patologicä se va inscrie ca curs de anatomie

patologici", iar asistentul de la acel curs va purta numele de pre-
parator."
52 Se adaugä nutrimentul celui d'al duoilea repetitor pe 6 luni de la scóla
normali superiórá din Bucuresci - - -
270
» Se scade nutrimentul a duoi servitori de la acésti scólä pe lunile de va-
cant& Iulie si August
Se scade de la cump6räri de noui aparate si colectiuny, repararea instru-
- - 86 80
»
mentelor, etc., la laboratorul de zoologie, anatomie si fisiologie compa-
rat& la facultatea de schnte din Bucurescl - -. - 4.000
» , Se scade spesele de material si achisitiuni pentru cursul de zoologie si
morfologie generalä din Bucuresci - -
- - 2.000
42.466 80 20.076 64 23.968 06
, De reportat . . . 8.790

www.digibuc.ro
1146 DESBATERILE ADUNAREI DEPUTAMOR 48 Iulie 1891

TOTAL PE CAPITOLE

ALOCAT1A
AMUSE SCADERI
NATURA CHELT1JELILOR ADAUSE SaDERI

Cap. Art. Le Le
Le B. B. Ley B. B.

Report . . . -
8.790 42.466 80 20.076 64 23.968 06

- -- - --
XII 52 Se adaugA la spesele de material ale laboratoruldi de fisiologie de la fa-
cultatea de medicinä din BucurescI 1 500
Se scade de la materialul laboratorulul de histologie din Bucuresei . . 500
, » Se adaugi material la cursul de patologie chirurgicalk bandage si apa-
rate de fracturl din Bucuresci. -- -- --
500
»
,
»
,,
Se adaugä la materialul primel clinice chirurgicale si sifilitice (Bucuresci)
Se scade de la materialul clinice mentale din Bucuresci -
1.000
- 500
.. » Se adaugA la spesele de material ale cursuluI de medicinä operatóre
(Bucuresci) 2 400- - -
, » Se adaugi nutrimentul unel interne de la clinicile facultitel de medicini
din Ias1 365 - - -
» Se scade de la spesele de material ale cabinetuluI de lucrirl practice
pentru cursurile de mineralogie, petrografie si geologie de la facultatea
de sciinte din Iasi - - - 1.000
, » Se adaugi la materialul saleI de disectie si museuluI de anatomie din IasI,
prevdut la statul No. 94 2 000- - -
-- --- ---
» Se scade materialul museuluI de anatomie din Iasi, prevédut la statul
No. 95 3.000
,, Se scade de la materialul cursulul de fisiologie din Iasi 1.000
,,

,,
»
»
Se scade la materialul cursuluI de farmacologie, etc., din Iasi
Idem cursul de anatomie patologicA din Iasi'
. . . .
-- -- -- 1.000
1.000
»
.,
» Se scade materialul cursuluI de clinicA. medicalfi din Iasi
Se scade spesele pentru cursurile facultätei de sciinte din IasI . . - - - 1.000
500
16.555 - 51.966 80
XIII 54 Se scade de la ajutórele elevilor si elevelor prevódute la materialul pilei
de belle-arte din Bucuresci - - - --
4.000 --
1.000
, Se adaugA la acelasi. material fond pentru cumpérare de tablouri. . . .

» 55 La sceda de musicä din Bucuresci se scade de la catedrele de oboe, corn,

trombon, clarinet si trompetk rminnd catedrele inscrise ca in anul
expirat, adicA cele pentru oboe, corn si trombon, a 150 lei pe luni
diurne, si cele de clarinet si trompetA cu 120 lei diurni pe luni . . - - .

3.720 - - -
XV
,

61 Se adaugA la biblioteca din IasI un custode pe 7 lura, a 150 lei . . -- --

1.050 -- 4.000 4.720

,,
,,
62 Idem la cumprärI de aril'
63 Se adaugi la institutul $ i grAdina botanici un asistent, a 225 lei lunar . - -
2 000
2.700 -
,, Se adaugi spor de 50 lei pe lunä la ajutorul de la museul de istoria na-
turali cu lncepere de la 1 Octombre, care se va Inscri ca ajutor natu-
ralist .. - -
600 -
,, ,, Se adaugi un conservator al colectiunilor si. al bibliotece! _la institutul si
grädina botanicA, a 225 lei pe lunä ........ . . . . - -
2.700 -
,, ,, Se adaugA un spor de 25 lei pe lunä pe anul Intreg, peste cel 50, prepa-
ratorului. de la acelas1 institut. 600 - - --
,, ,, Se adaugA un spor de
titut pe anul intreg
50 lei lunar la ceI duo! grädinar! de la acelasi ins-
2 400 - - --
,, » Ce! doul ajutorl-grädinari se vor Inscrie cu Incepere de la inceputul a-
nuluI, In loc de la 1 Octombre . 1 200 - - -
Se adaugi sporul celor doui lucritor! de la institutul si grädina botanicA
840 - - -

-
de la inceputul anulu!
,, Gel' treI servitor! de la mentionatul institut se vor trece sub numele de
Omen! de serviciii, adiugindu-li-se cite 10 lei' spor pe lung, de la 70
la 80 lel pe lunä 360 - - -
,, 64 Se scade suma pentru uniforma celor trel gardienl de la materialul mu-
seuluI de antichitätI - 500 -
,, Se scade suma pentru uniforma custodilor de la materialul museuluI de
istoria naturali . . . . - - 300 -
» ,, Se adaugA la spese pentru intretinerea si complectarea colectiunilor mu-
seulul, a biblioteceI, a instrumentelor necesaril laboratorulul institu-
7 000
tulul si gridinel botanice
De reportat , . . 21.450 - 800 - 40.631 64 80.654 86

www.digibuc.ro
A rcut A rn cm TT TI Â TATTILT A TI TIT TNT TITTT A ?MT 1 1 I 1-1
1001TULM
1* 1891 _r4 na.u.r.4 U.:1111..ant lira" U 1 114

MAMNIIIMMI11

TOTAL Pli-CAPITOLE

ALOCATIA
ADHSE SCADERI
NATURA CHELTUELILOR ADAUSE SCADERI

Cap. ArL
LeT B. LeY B. LeY B. LeY B.

Report . . . 21.450 800 40.631 64 80.654 86

XV 64 Se adaugi aceluitis1 institut la cheltuelile de culturd, achisitiunile de
plante, pimint, óle, scule, etichete, etc. 3 000
7
Idem pentru escursiunI cu eleva 1 000
25.450 800
XVI 67 Se adaugi cite 50 lei pe luni celor douI archivarI clasa I de la directia
generalä a archivelor StatuluI 1 200
68 Se scade cite 400 lei de la imprimate i biblioteci, de la publicarea do-
cumentelor istorice si de la confectionarea cartónelor, rminind restul
de 600 de la publicarea de documente pentru inspectia archiAeI din IasI . 1.200
1.200 1.200
XVII 70 Se adaugi pentru punerea la concurs a unuI proiect de teatru de construit
la IasI in valóre de le! 800.000 6 000
6.000
XVIII 76 Se adaug la subventia teatruluI din last") 20 000
» ff Craiova 5 000
25.000
PARTEA IV
Cultele
XXI 1-10 Se adaugi la Episcopia de HusI un predicator eu lei 150 pe luná de la
1 Iulie 1 350
1.350
XXII 112 Se adaugi cite 50 lei léfá pe luni superiorului MonastireI Vorona de la
1 Octombre 300
300
PARTEA V
Servíctul extraordinar
XXIV Se adaugi fond pentru trimitert de persóne speciale la congresele seiintifice
din sträintate 3 800
3.800
103.731 64 82.654
21.076 78

Raportor, Dr. BRANDZ.i.

*) Adluendu-se cuvintele: din cart leY 30.000 dupe legea din 20 Februarie 1891 pi 10.000 dupe legea cu decretul No. I 437 din 24 Iu-
nie 1877.

www.digibuc.ro
1148 DESBATERILE ADUNAREI DEPUTATILOR
D. pre§edinte : Discutiunea generará este
deschisä.
D. Dobrescu are cuvéntul.
D. C. C. Dobrescu-Prahova : In inteesal
scurtfirel desbaterilor, am voit sä ridic de la hi-
ceput o cestiune prealabild pentru cä, in urma
explicArilor ce cred cä va da D. ministru, dis-
cutiunea acésta póte sä nu fie asa de grea cum
se va párea la urmä.
Budgetul instructiunei publice pentru a-
nul acesta a fost lucrat de duol
presintat Camerei de dual ministri, si dupe
aceea asupra WI am avut lucrarea a duo co-
misiuni budgetare.
Lucrarea until ministru si a unel comisi-
uni budgetare, din causa disolvärel Adund-
re)", nu a mai venit In desbaterea nóstrá, asa
cd nu avem in desbatere de cat budgetul co-
misiund budgetare representatá de D. rapor-
tor dr. l3rândzd.
La sférsitul raportului, D. raportor spune
aceste cuvinte: Cd modificArile expuse pe
car ). comisiunea budgetard le-a creslut ne-
cesaril de introdus, subsemnatul raportor
are onóre a vi le aduce la cunoscintd si a vé
ruga, D-lor deputati, sd bine-voitI a aproba
proiectul de budget pentru cheltuelile mi-
nisterului cultelor si al instructiunei publice,
asa cum s'a modificat de comisiune."
D. ministru al instructiunei publice a pre-
sentat un project de budget sub o formä ére-
care. Comisiunea budgetará Insä a introdus
modiflari earl aft desteptat multe nemultu-
miri, a fäcut schimbäri earl ail alarma t opini-
unea publicá. D-véstre cu top all vout
cum mai ales cele duoé universitäti, Bucu-
resci i Iai, i in special institutele sciin-
tifice aldturate pe lângd aceste universitäti,
aú fost supuse la probele unui regim de eco-
nomii ne mai pomenit.
S'a discutat reducerile {Acute de comisiu-
nea budgetarä, reduceri cari a nemultumit
corpul didactic univerSitar.
D-lor, imediat ce profesoril universitari aü
luat cunoscintd:de aceste modifictiri, s'ail a-
dunat, a tinut consilii universitare, s'aii re-
dactat procese-verbale, fäcut proteste.
Alaturi cu protestele profesorilor univer-
sitari am avut i protestele studentilor.
Studentii vedeaü, In modificärile cornisiu-
nei budgetare, o atingere sistemului general
dupe care trebue sd se dobéndésa invtti-
méntul universitar, de aceea ei aü protestat.
D. G. Dem. Teodorescu, ministrul in-
structlunel publice: Studentil trebue si
se ocupe de carte.
D. C. C. Dobrescu-Prahova : Ba v
D-le ministru ; studentil sunt in tot
dreptul sä se amestece, de óre-ce sunt ti-
nuti a se interesa de studiile universitare de
earl depinde In mare parte sórta lor.
Cum vé spuném, profesoril ca i studentii
ridicat cerénd de a se läsa statul-quo In
organisarea universitätei, cel pupil pentru a-
nul acesta.
Ce s'a intémplat?
Delegatiunile universitare ail mers la D. prim-
ministru, la D. ministru al instructiunei pu-
blice, la D. Vernescu si la D. Catargi.
D. prim-ministru a fäcut onóre acestor de-
legatiuni universitare de a discuta cu éle a-
supra diferitelor modificdrI fäcute; D-sa s'a
convins cä unele modificAri nu sunt oportune,
sa sunt de naturd a vätäma mersul regulat
al invétamentului universitar.
D. dr. Brandzii: Aveti sd vedell In cursul
discutiunei.
D. C.C. Dobrescu-Prahova: D. raportor
slice : averi sé vedet1 in cursul discutiunei.
Tocmai acesta este obiectul cestiunei pre-
alabile.
De ce sä perdem timpul când de la Mee-
put D. prim-ministru saü D. ministru al
instructiunei publice pot sä scurteze des-
baterea ?
Eü intreb pe D. prim-ministru i pe D.
rninistru al instructiunel publice : este ade-
vérat cä D-lor aü luat angagiament cätre
delegaliunile universitare, cari a vorbit in
numele celor duo universitäti; este adevérat,
slic, cä mai ales D. prim-ministru a declarat
cd va repune lucrurile in starea lor normald?
Prin urmare noT, cari ne interesäm de di-
feritele imbunätäliri, earl' dorim ca creatiu-
nile utile sä nu fie desflintate saú paralisate,
in mcwitil cum a fäcut comisiunea budgetard
de le a ciuntit, noi vé Intrebäm de la Inceput:
avem sä discutóm In acéstä privintä lucrarea
comisiunei budgetare in tótä Intregimea (in-
treruperi), saft 'ei mentine statu-quo, in
urma convictiunel ce yeti fi dolAndit din
discutiunea cu profesorii universitarI, c'd aceste
creatiuni sunt necesarii ?
Ce invoire arf fäcut cu delegatiunile uni-
versitare?
In cas contrariù, e mai onest sä spuneti de
la inceput cA nu ati luat niel un angagia-
ment, cá nu ati primit nimic, cá nu all avut
niei o convorbire cu delegatiunile profesorilor
universitari, pentru ca atunci sä scim ce for-
mä sá däm desbaterilor nóstre.
Când avem sä di .:cutäni acest budget pe
d'a intregul, adicé i modificärile comisiunei
budgetare i lucrarea D-lui ministru, vom fi
In unele impregiurdri, sa sustinem on
sä combatem când o lucrare, când cea-alté.
Tocmai ca sd nu se intémple asemenea greu-
täti, pe earl' asi vrea sä le inläturez cu cesti-
unea prealabilá, de aceea am indräsnit sä
ridic de la inceput i sä vé Tntreb dacd, In
cestiunea reducerilor de la diferitele institu-
tiuni sciintifice aläturate pe Iângd universitéti,
aveti in gaud sä respectati angagiamentele
luate de D. prim-ministru ?
Dad lnsä ne spuneti de la inceput...
D. pre§edinte al consillului : Dati'mi
voie sä vé rspund, pentru ca vé tot aud ne-
contenit Oicénd : Antreb pe D. prim-ministru
spunä"...
D. C. C. Dobrescu : Vell vorbi dupe ce
voiii termina
Am aci raportul general al D-lui raportor
Vericeanu, unde se face darea de sérnä a di-
feritelor imbuntätirl aduse la ministerul in-
structiunel publice.
EI bine, la pagina 10 a acestui raport ga-
sese réndurile urmätóre asupra cdrora doresc
sá am o declaratiune prealabilé din partea
D-lul ministru al instructiunei hi acestä. ma-
terie.
www.digibuc.ro
18 Iu lie 1891
In tóte aceste argumentatiuni, s'a avut
in vedere i legea gradatiunei profesorilor,
ast-iel ca dn§if sunt plätII mai mult
din period in period, in conformltate cut
acea lege."
Asupra acestui punct intreb pe D. minis-
tru al instructitmei publice: budgetul D-sale
falä cu declaratiunea raportorului general, D.
Vericeanu, este alcAtuit conform cu legea?
D. ministru al instructiunei : Nu este.
D. C. C. Dobrescu : Cum vedeti, D. mi-
nistru réspunde scurt cä budgetul pe 1891 -
92 nu se potrivesce cu legea fixareI i gra-
dare remunerariilor membrilor corpului di-
dactic din 1883.
D-vósträ, D-le ministru, sciti fórte bine,
dupe legea din 1883, ce va sä slicä din period
in period!
Acésta va sä çlicä a din 5 anI In 5 ani,
ori cine implinesce termenul de Inaintare, pe
'i se dä gradatia.
Din acest pullet de vedere budgetul ce dis-
cutäm nu 'este un budget normal, nu este un
budget In care sd se oglindéscd starea legald
a membrilor corpului didactic.
Astept réspunsul D-lui ministru, In mod
mal putin laconic, pentru ca sä vedem dacä
la desbaterea pe paragrafe va trebui sä mal
presentäm amendamente.
Acum mé Intore iaräsi la cestiunea de
pnincipi pusä de la Inceputul cuvéntäreI
mele.
D-le prim-ministru, aveti scire ca s'ail fä-
cut modificérI radicale In mecanismul uni-
versitätilor nóstre ? Aveti scire cä aceste mo-
dificdri aü provocat nemultumiri ? A venit
delegatiuni la D-vóstre, delegatiuni cAtre cari
ati luat angagiamente.
CarI sunt acele angagiamente, ca sá scim
ce formd sä ddm desbaterilor nóstre ? Astept
réspunsul.
D. general I. Em. Florescu, preirdintele
consillulul : D-lor, sunt nevoit a face un
réspuns fórte scurt, i rog pentru acésta pe
D. Dobrescu sä nu se supere. Cand vom a-
junge la un paragraf al budgetului, asupra
cäruia am avut intrevorbiri si am luat anga-
giamente, del 'mi se pare cä e datoria gu-
vernuluI ca sé vadé ce e de fäcut in situa-
tiunea in care ne afläm, i yeti vedea cé e o
situatiune anormalä, e atunci wig lua cel
dântéi cuvéntul ca sä sustin ceea ce am
slis.
Acurn insä, in discutiunea generalé, cred
cä e a pierde timpul ca sd ni se céré sé ne
pronuntdm mai d'inainte ce avem sé facem la
cutare i cutare articol.
Eft asi primi acésta, !liar atunci sä ni se
dea i noé dreptul sé ne adresäm la deputati
sé 'I intrebm cum ail sä voteze la cutare
cutare cestiune. Acésta ne ar conveni, del
atunci vom discuta numal articolele unde ni
se cere ceva, luând apoi angagiamentul a vota
budgetul in bloc.
Dar D-vóstre sciti cé acésta nu se póte
prin urmare, cererea D-lui Dobrescu este nu-
mai perderea until timp fórte pretios.
(Lipsesce discursul D-lul M. Tzoni),
 48 Julie 1891
r D. G. Dem. Teodoreseu, ministrul cut-
telor 1 instrueliune1 pubitee : D-lor de-
putat1, v ia pe top ca marLor a rAbdirel
de care dim probi. Ne aflim färä budgete
votate la timp i numaI cu 3-4 ylile departe
de 30 Iunie, epod cind ele trebuesc promul-
gate si publicate prin Monitorul ofwial, spre
a se putea aplica la 1 Iiilie ; stAm ad in di-
durl tropicale, absorbitI i impedical.1 de la
lucriri fórte interesante, fie publice, fie pri-
vate, si onor. D. M. Tzoni-in loc sA se mArgi-
nésci in desbaterea, fie chiar generalä, a
budgetuluI ce vi se presintA- strAinutá ces-
tiunea pe alt tdrim ; infra in consideratiunT
variate asupra invétiméntului ; atinge maT
tóte punctele de dpetenie ale unel organisAri
viitóre, ca si cum s'ar fi aftat la ordinea ilei
verI-o lege organid a intreguluI invtimént.
De si discursu'l de ayll pare a fi o noui re-
editare a celor pronuntate anil trecuti (fie la
budget, fie cu ocasiunea rspunsuld la Me-
sagiul regal de deschiderea sesiunilor ordi-
nare), cu tóteacestea nevoit suet el rspunde,
par te spre a '1 lini$i, parte spre a '1 rectifica.
Voiü duta sA vorbesc fórte pescurt, ca si nu
vé obosesc i sä nu rApesc onor. AdunArl un
timp asa de pretios.
A ajuns un adevör nediscutabil faptul cd
legea din 1864 nu mal corespunde cerintelor
societätei actuale. Mentinerea eI nu maI in-
télnesce nicI un apiritor. Considerind servi-
cfile aduse i epoca cind a fost decretatA,
meritA sd. '1 fim recunosetori, del' a fost
prima organisare datA invrdméntului noStru
inteo directiune progresisti. Dad ar fi fost
de la inceput i bine aplicati, ea ne ar fi dat
folóse rnult maT marl de cum a dat ; dad
miyllócele ne ar fi permis a 'I pune in practid
tóte prevederile, 41 am a vea si inregistrAm
mult bine. Totusi sl fiin dreprf i s decla-
rim ci, sub scutul ei, la adApostul
ce a acordat corpului didactic, scólele
nóstre putut desvolta treptat. Dad n'a
proclamat de pe Mound principiul
pentru tóte gradele invtiméntului,
cel putin a consacrat corpului didactic primar
secundar o quasi-inamovibilitate, admiténd
concursul, defmitivatul i judecarea institu-
torilor i profesorilor prin comisiuni compuse
numaI de profesori. (Aplause).
picénd acestea, cred a fi In marginile ade-
véruluT, dar nu insemnézA cA m voiii face
apArAtorul legiuirei de la 1864. Am fost a-
lituri cu D. Tzoni multe idel ne aü fost co-
mune, orl de cite orT am avut ocasiunea sá
vorbesc In acest Parlament, relativ la instruc-
tiunea publieä i privatä.
Se scie aprópe de toff cunosekoril in ma-
terie cA o par te a legeI din 1864 a eklut In
desuetudine prin neaplicare, d alti parte
n'ar fi cu putintä sä se aplice ; se scie cA
existi institutiuni la call nicI d se putea
gindi legiuitorul eI, consiliul de SLat de la
1864, din causa lipseI de personal de afluintA
Ai de alte elemente.
Sunt chiar termen1 carT ne par ciudari
astkll, de óre-ce pune gimnasiul pe aceeasi
trépti cu liceul in privinta diplomeI de ab-
solvire,- confundi numirea de universitate"
cu cea de facultate" i pe arnénduoé cu cea
DESBATERILE ADUNAREI DEPUTATILOR
de academie". Dar lAsind asemenea am-
nunte (pe ear)" nu acum e momentul opor-
tun a le desvolta) sA convenim cu totil ci o
reformi generali a invétAméntuluI se impu-
ne, del de maI multi anT a fost ceruti Ai in-
cereal:A.
Reorganisare completAlA pronunta am-
bele cuvinte e atit de uor ; a realisa lucrul,
a'l traduce in articole dare, e atit de ane-
voios ea 5-6 proiecte stag pin& acum in
archivele ParlarnentuluI. A vé schita dar ve-
defile guvernulul, intru cit se atinge de ra-
murile diferitelor grade de invlimént, imI e
cu neputintA Ai nu ceret1 ; sunt dator
insä a atinge punctele aduse in desbatere de
cAtre D. Tzoni.
Prima ingrijire o meritA personalul didac-
tic, dupe axioma ca dascAlul e sufletul scóle.
aci mé cred autorisat, ca profesor,
pund onor. preopinent cA, daeA neajunsurT
sunt, daci rele se pot sernnala, o buni parte
din rspundere incumbA corpuluI didactic,
cAcI el a fost i e chiämat a pune in practid
prescrierile legeT, cad tot lui s'a incredin-
tat dreptul i datoria d'a admite pe continua-
tor1, adid pe membri aI invrd.-
méntuluI. Dupe economia legilor In flintä,
juriele de concurs compunndu-ge din profe-
aceAtia admit in corp pe semenil lor
dacá r proced, dad hatiruri fac, societa-
tea e in tot dreptul sef cheme la réspundere,
cel putin moralminte. Trebue si fie cine-va
preot ca si pótA face pe altul diacon sad preot;
trebue sA posédi el maI Acadia darul, pute-
rea de consecrare, spre a le transmite altora
cunóscep cum juded poporul, cu bu-
nu'I simt.. Cind un preot nu e la inältimea
misiunil luT, cu fapta orT cu vorba, nemul-
tumitul II intrébi cine '1-a popit, ceea ce in-
semnézA cA a lui este OM réspunderea. Ne-
gresit ch actiunea ministruluI si jurisdictiunea
consiliulul permanent este important:A; dar
mare e puterea jurielor profesorale and e
vorba de concursuri, de penalititti, de tot ce
atinge recrutarea corpuluI didactic i, prin
urmare, dad' rele se constati, réspunderea
trebue sá o primim i noT membril invrdmén-
tuluT, cari aplicAm legea, regulamentele
programele Acolare.
CA a intrat in InvétAmént persóne putin
pregAtite, o scim, dar causele n'ati fost nu-
maI hatirul, arbitrariul i insuficienta miy1-
16celor de control, ci mai cu deosebire lipsa
unor institutiuni de pregAtire srecialk lipsa
scólelor normale. Deprinsi cu starea din tre-
cut, am gäsit cfi e de ajuns si avem opt se-
minare la cele opt eparchiI episcopale si me-
tropolitane, ca dintednsele sá recrutAm
invtAtorI sitescl, i institutorl pentru orase,
si profesori secundarl pe la gimnasie i licee.
Pe ling cl seminariele inéú loc de scóle
normale (sistemi putin costátóre pentru bud-
get, dar nu tocmaI eficace pentru propAsirea
cultureI), legea din 1864 era fórte putin pre-
tentiósi, cerénd viitorulul dascAl si posédá
nu maI multe cunoscinte de cit avea si pro-
punA de pe catedra vacantä. Cu alte cuvinte,
cel ce termina cursul sceleT rurale pu tea de-
veni invrAtor sAtese; absolventul scóleI ur-
bane putea fi numit institutor la oras; téo-
www.digibuc.ro
1149
rul care terminase liceul era in drept sä a-
jungl profesor de liceü, iar ca si devinT pro-
fesor de facultate era de ajuns al fi absolvit
o facultate. Páná acum numaI pentru gim-
nasie i licee se cere aspirantilor titlul de li-
centä ori doctorat ; la facultäri se póte intra
numal cu bacalaureatul, dupe interpretarea
adusA legeT din 1864.
A fost o norocire cA, la 1866, Majestatea
Sa Regele, véylénd lipsa de scoli normale pen-
tru invtAméntul rural, a luat generósa ini-
tiativi d'a instala in BucurescI sedla normalA
Carol I. TocmaI târi apoI, maI citindu-se
legea din 1864 si vyléndu-se cA ea amintea
despre asa numitele scoff normale supe-
rióre, s'ati infiintat duoé (una la Iagl, alta la
Bucurescp cu cite 24 internI : 12 de partea
sciintificA, 12 de cea literarfi. Fórte de cu-
rénd iarAsT D. Dim. A. Sturdza a inflintat in
Bucurescl scóla normalit de institutorT. Cum
vedetl, aceste creatiunI budgetare un
organism care sä le dea viatä ; precum am
spus'o in Senat, repet i aci cA pentru dén-
sele am elaborat un proiect de lege, pe care
'1 voiti supune desbateriI consiliuluI general,
ca sá fie gata i posibil de presintat Corpuri-
lor legiuitóre. AtuncI va fi la locul sétl sA a-
preciAm numérul absolventilor trebuitorT
sA decidem la cit urmézi sá se ridice cifra de
cite 24 elevI al scólelor normale superióre.
Credinta mea (dad e permis AA anticipez)
este d numérul actual nu ajunge sé satis-
-fad necesitätile de astly1T. AceAtI absolventi
sunt obligag a obtine licenta ca sá devinA
profesori ; deci numéral de 12 literatI pen-
tru o parte a pre! si de 12 pentru cea-altA
se reduce, pe cind noI in fie-care an creilm
continuil prin budget nouI gimnasie i licee.
Mal cA n'a rémas capitalA de jude färä gim-
nashl ; in unele central% pe lingA un insti-
tut secundar clasic, pe lângä un seminar, a-
vem j cite un altul real; vom vedea i ce-
reel ca unele din gimnasiele existente 01 fie
ridicate la rangul de 'licee cu 7 clase. Mai
mult Ind : girnnasielor li se creazi i divi-
sionare, cAcI nu pot incipea inteo clasA pes-
te 70-80 elevI; iar aceste divisionare-dupe
trecere de 2-3 anl-se completézA si de-
yin un al duoilea gimnasiii. De unde sit luAm
profesorI bine pregAtitI pentru catedrele a-
titor scóle secundare ? Uncle vom gési cel
putin suplinitorI ? Pe de o parte dar cretin'
seoll, pe de alta n'avem organisate pepiniere
pentru formarea personaluluI necesar. E ceva
anormal, dar Lisa e, si trebue sit punem ca-
'At acesteI stärI anormale.
CA chiar anul acesta se cer clase divisio-
Dare e maI presus de induoialii : yeti vedea
amendamentele ee se vor produce. Ast-fel se
cer 2 clase divisionare pe lingA gimnasiul
din Buzd, unde anul trecut profesoril aü
predat cursurile gratuit ; se simte nevoia u-
neI clase divisionare din noti la BMA profe-
sionali si la unul din externatele secundare
de fete din BucurescI. La Tulcea s'a promis
intretinerea de citre Stat a unuI gimnasiü
tnfiintat de comunA, iar la Babadag trebuie
fondat un seminar turc, conform legel Do-
broge, care de 13 anl astéptli: aplicarea.
§i acest seminar estd fórte necesar, ea si
1150 DESBATERILE ADUNAREI DEPUTATILOR
produed pentru poporatiunea musulmand pre-
op" mahometani, in kc d'a avea softale din
Constantinopole, earl" specula pe locuitorl,
réspandese intriga i II indénand sä emigreze,
ceea ce multi aü fdeut spre a kr nenorocire,
fiind-ed in urniä s'ail intors srael de pe un-
de plecaserä. Vedeti ate necesitäll se ivesc,
pe când budgetul nu pune la dispositiunea
ministrului nicl o sumä din care sd intém-
pine asemenea cheltuell. Pentru seólele ru-
rale am prevlut 40.000 lei spre a lua cAte-
va dir4sarcina comunelor; pentru cele urbane
40.000 lei spre inflintarea de clase divisio-
nare, dar pentru invöldméntul secundar nu
figurég nici o cifrd. Voia fl restrins in ce
va produce fondul retinerilor de 30 la sutd
la salariul suplinitorilor.1
Un punct important e modul elaborärei
unel legi organice a instructiunei, care sä re-
forme pe cea din 1864. S'a vylut cat de vi-
tiósä a fost procederea din trecut, ca minis-
trul sä lucreze isolat i fdrä a tinea sémd de
experienta, de opiniunile celor competinti.
Repausatul B. Conta s'a inchis in cabinet ea-
te-va sptmani §i ast-fel a lucrat proiectul
sa de reorganisare. Incercdrile
D-ni min4tri , d'altminteri laudabile ca
muncd i intentiune, a avut, dupe a mea a-
preciare, defectul exclusivismulul. Autoril
proiectulul aveaa Wei preconcepute, anume
sisteme, pe cari voiaa sä le aplice cu ocasiu-
nea legislatiunei ce elaborati. Ast-fel, in pri-
mul proiect al D-lui T. Maiorescu era prin-
cipiul ea profesorii sä fie plätill cu ora ; in-
tr'al D-lui B. Conta suprimarea totald a
studiului religiunei in scólele secundare:; iar
D. Dim. A. Sturdza admitea ca necontestabil
faptul cd corpul didactic e leneq, inddrätnic,
etc. Cunóscem sórta unor asemenea proiecte
e just ca experienta sd serve la ceva.
Noi unil nu avem prejudecAti in contra
membrilor invéldméntului; îi considerdin ca
barb* lumina-i i folositori societätel, ca
factori indispensabili in realisarea progresu-
lui. Nu suntem exc1usiviIí, niel retrogratp,
dar niel anarchici. Partidele se sfd0e intre
dênsele, ministerele se prefird, dar invld-
mêntul apartine natiunei; membrii lui sunt
permanenti, inamovibili; fie-care póte vota,
ca cetälén, cum VI dictézd consciinta, dar
- ca invtätor, ca institutor, ca profesor -
are datoria imperiósd d'a propaga, cu purta-
rea i cu vorba, iubirea de patrie, respectul
legilor, munca onestä i implinirea cu sfinte-
nie a datorielor. De aceea solicitdm i vom so-
licita concursul luminat, sincer, desinteresat
al tutulor bärbatilor cunosctori inteale
spre a elabora o lege nu de partidd
politicä, ci de interes general pentru intréga
natiune, nu a unel persóne (ori-cAt ar fi de
pretentiósä), ci a tutulor intereselor cultu-
rale. (Aplause). Von primi ori-ce idee,
care s'ar dovedi intemeiatä, bunä, folositóre;
vom tine sémd de experienta 0 de bunele in-
tentiuni ale speciali§tilor, ale bärbatilor ex-
perimental)", ale consiliului permanent 0 ge-
neral.
Fig ins& drepti de recunósceti ed o aseme-
nea legiuire nu e atAt de lesniciósi ca pro-
jectele financiare saa Administrative. Inv616-
méntul e un complex al tutulor ramurilor
de activitate socialä; interesézd clerul, me-
seriile, artele, literile, sciintele cu subdivi-
siunile kr multiple, cu institute 0 laborato-
ril, cu un mecanism variat. Lucrarea dar recla-
md timp i cumpänire. A lua un articol din-
tr'un proiect, un altul din un al duoilea i aqa
mai inaiute , fArd armonie intre dônsele,
färd si presinte un tot compat i stu-
diat, acésta n'ar fi o lucrare seriósä. In
aqa conditiuni de pripd, am preferi sä nu mai
presentätn nici un proiect, de cat sä ne corn-
promitem cu un produs inform. MA tern day
de toll aceia earl", dându-se ca pre*. aI §có-
lei, se aratä fórte nerAbdAtori sä le presint
cat mal neintarOiat un proiect complet ; 'mi
e tag c graba kr sä nu aibi drept scop a
face sk imitäm pe predecesori : 'mi e témá
cu atat mai mult cu cat sciut e opiniunei
publice cä alte guverne, dispunénd de unani-
mitätI in Camere, domnind ate 8-9 ani
continua de liniste, de stare normalä,
fost in stare sd efectue reforma pe care
D-vóstre ne cereti s'o intocmim de grab, in
câte-va luni, sä trecem prin filiera obicinuitd
s'o presintdm Parlamentulul. (Atentiune).
D. M. Tzoni a vorbit i despre vitiul pro-
gramelor, ca un corolar al vitiósei organisärl.
Putea sd adaoge 0 al vitióselor procederi
administrative". In adevAr, consiliul perrna-
neat, nelucrând la timp programele §colare,
saü nestudiând cestiunile de imbuntätire, in
preqiva deschiderei consiliului general, s'a
intrebat : ce'l va pune in desbatere ? i ast-
fel s'a gäsit cu cale ca intr'un an sä se re-
vadd programa de antrt sail din anul prece-
dent, rmanénd ea tot consiliul permanent
sä consilieze pe ministru a n'o pune in apli-
care. Ali fost sesiuni de acestea, cu totul
sterpe, nit fel de mórd care macina pléva in
loc de gräunte consistente. Lipsea impul-
siunea superiórd, lipsea initiativa competinte
a ministrului i conlucrarea lui cu consiliul
permanent ; vina tótä cddea pe consiliul ge-
neral, del' min4triI i consilieril kr nesträ-
mutall spälaa mânele ca Pilat, aruncând
rspunderea pe institutiunea quasi-anonimd a
consiliului general. D'aci criticele ce
adus, d'aci opiniunea D-lui Dirnitre A. Sturd-
za cä acestä institutiune e o inutilitate vd-
tämdtóre.
In ce m privesce, cred a nu e prudent densa, incercatd anul trecut, n'a fost apro-
ca de la un cas isolat sä generalisäm ; dacä
5-6 profesori sunt réI, nu urmézd cd top
meritä si fie Infer*. Ast-fel i cu
programele. De veri-o 9 ani de Oile, progra-
mele liceale n'aa mai fost revéqute. Deci, aü
e§it dintr'énsele duoè serii de elevi, cari din
clasa I pAnd in a VII le-aa urmat fdrai mo-
dificare ; Inceput de stabilitate, ca reactiune
la prea qisa actiune a prefacerilor.
Acésti programd nu este excelentd, o mär-
turisesc, dar prin mentinerea ei s'a inläturat
un I'M i mai mare, care se intémpla acum
22-23 ani, ca unil elevi sd trécd liceul in-
treg färä sd fi invtat cutare ori cutare ra-
murd sciinifieä, ca botanica, geologia ori mi-
neralogia, si fi tradus in eke 2 clase aceiagi
autori greci i latini, iar pe altil de loc, din
causa schimbärei programelor la eke 2-3
www.digibuc.ro
18 Iulie 1891
ani. Acéstd sdruncinare a incetat de cAt-va
timp ; dar nu e un euvént ea programele hi-
vAldm6ntuluI secundar, pentru bieti 0 fete,
sä nu fie revé9lute, imbundtdlite, de óre-ce
mi rmas stationare 0 nu mai corespund ne-
cesitAtilor. Materiile sunt aro;late in mod ne-
rational, unele prea grämädite, in vederea
cantitätel, iar nu a calitätei. Prin urmare, se
impune de sine ca, in viitórea sesiune, eon-
siliul general sd fie chiämat a studia 0 reface
programa liceelor, a se pronunta despre in-
semnata cestiune a scopului gimnasielor
liceelor reale, pentru earl onor. comisiune
budgetard a emis opiniunea de a fi prefficute
in girnnasii i licee clasice.
In privinta budgetului, rèspund la intre-
barea D-lui C. C. Dobrescu, cd nu consider
proiectul de fatd ca un budget normal, de
óre-ce nu s'aft putut separa unele catedre,
completa unele gimnasii ; multi membri al
invldm6ntului primese léfa dupe lege, dar
gradatiunea calculatd dupe salariul mai mic
ce primea cu 3-4 anl in urrnä. Un budget
normal va costa mai multe sute de mil lei
in plus peste cifra proiectului de estimp,
dacd vom cduta sa aplicAm strict legea remu-
nerdrei i gradatiunei corpului didactic, sá
satisfacem numerósele cereri ale invlämén-
tului superior enumrate in trécdt de D. Tzo-
ni, sA ddrn institutelor i laboratorielor hied-
peri, instrumente, materiale, aa cum se re-
claml. Ca forma', budgetul Fólelor i biseri-
celor nu póte nici mai restrins, niei mai
ordinat de cum vi se presintd. Un licea, de
exemplu, trebue trecut cu Oatul lui separat,
din causd ed. alt Ikea, de acelai fel, nu e 'in
totul identic, nici relativ la catedre, niei re-
lativ la gradatiunea profesorilor respectivi.
Si perfectä identitate nu se Vote stabili de cat
cu timpul, dupe o lung aplicatiune a legilor
organice. Acela0 lucru se póte Oice despre u-
nek amlminte religióse, earl nu aii aceea0
poporatiune, acelea0 trebuinte. D'aci provine
ca. budgetul acesta e dificil de intocmit §i
fórte voluminos. Nu e ca al armatei, wide
tóte regimentele sunt uniforme ea numAr, ea
soldA, ca grade, niel ea al justilid, unde ci-
frele sunt resultatul firesc al organisärei prin
lege. In loc de scurte enuntdri i resumate,
instructiunea i cultele v presintä sute de
state pe sute de paginl. Sistema d'a le con-
batd, ci via criticatd in comisiunea budgetard,
din causa =rel. nedomiriri ce provoca i ne-
cesitátei d'a avea aci la Camera condicele
registrele, spre a se da - la votarea budge-
tului-tóte informatiunile minutióse recla-
mate de aceia pe earl '1 interesézd o aseme-
nea lucrare. Aa dar budgetul de estimp
nu se póte considera ca normal, nici din
punctul de vedere al fondulul", niei din pun c-
tul de vedere al forme'''.
E cunoscut cd legea salarielor i grada-
tiunei, votatd In 1883, nu s'a pus in prac-
tied de cat treptat, anual. Acum 3 ani s'a a-
plicat invätatorilor rurali, institutorilor ur-
bani 0 la mare parte din profesorii secun-
darl. Seminariele at' fost cele mai nedreptd-
tite, din causd cu unil voiaü sd le reduci nu-
m6ru1, alii si le reformeze ; finad-ca dar nu
18 Julie 1891 DESBATERILE ADUNAREI DEPUTATILOR
se scia ce vor deveni profesorillor titularT, de
aceea a fost menfinufl inteo stare precard,
nesigurä. Prin proiectul de fafd insä s'a pre-
v6Out cifra de 40.000 lei destinall semina-
rielor.
D. C. C. Dobrescu-Prahova : Numai
pentru salarA, conform legei ?
D. G. Dem. Teodorescu, mlulstrul cul-
telor §i iustructiunei publice : §i pentru
salaril, conform legel, i pentru gradafiune.
Panä acum, numai seminariele din Bucuresci
si Iasi fuseserd puse in lege cu salariile, nu
hag i cu gradaliunea ; cele-alte 6 rèmäse-
serä in afard i cu remunerariul i cu gra-
daliunea. De la I Septembre viitor, incepu-
tul anului scolar (cdci panä atunci are sä se
fad.' calculele si lucrárile necesarii de cance-
tali!), top' profesorii seminariali, fárä deose-
bire,at sá primiscd, conform legei, nu numal
salariile, ci gradafiunea. Suma de 40.000
lei vé asigur cd va fi indestuldtóre, ba póte
sa mai rrnânä ceva dintr'énsa, spre a se
intrebuinfa pentru seminarul mahometan din
Babadag (Dobrogea), despre care v'am vorbit.
In definitiv, D-Ior deputaff, budgetul nu
póte fl normal nici din punct de vedere consti-
tutional. Primul proiect, elaborat de sub D.
Theodor Rosetti i presintat de D.T. Maiores-
cu, a fost cercetat de comisiunea budgetard a
Camerel precedente. Du pe disolvarea Aduarei
si din causa lipsei de timp material, et am
luat ca bazá lucrarea fostei comisiuni, am
menfinut cifra totalä i n'am modificat de cat
fórte puin pe ici-colo, unde era nevoe. Acest
proiect, studiat de sub-comisiune, a venit în
desbaterea comisiunei plenare, care la rén-
dul ei a introdus prefaced. Când dar ayli D.
Tzoni intrad : D-ta, D-le ministru, sat
raportorul a operat modificdrile si in special
reducerile unor diurne de la laboratoril, a-
tunci intrebarea se pune in mod nu a-
tat de naiv pe cat de malifios. Asemenea in-
trebäri pdte formula omul neexperimentat,
iar nu un vechit parlamentar, un profesor
de facultate. Odatá budgetul presentat, mi-
nistrul nu mai e rspunOtor de modificarile
introduse ; acea rspundere o asumd comisiu-
nea budgetará. Raportorol ei si mai purin
e responsabil, clef e nevoit a supune Camera
póte chiar cifre pe cari le-a combatut perso-
nal, dar pe cari le-a admis majoritatea comi-
siunei. Sä incetm dar cu procedarea de bd-
nuialä, cu insinuArile ce se depärt6z 6. de
buna-credinfd. Ministrul nu e un dictator,
nu póte impune celor 21 membri al comi-
siunei sd admitä cutare cifra i sá respingd
alta; raportorul apoi, ori--catä trecere ar avea,
nu e drept sä pretindä lauda tutulor adao-
selor sat critica tutulor redurerilor. Ca in
tot-d'a-una, actuala comisiunea plenara, sub
presedinfa D-lui Gr. Péucescu, a examinat
capitol cu capitol, a discutat cifrele ;la unele
paragrafe desbaterea a fost viue, pasionatä, la
allele s'at produs amendamente scrise, aflate
la dosarul lucrarilor, dar tóte at avut ca li-
miti votul majoritafei, caruia a trebuit sä se
supund ministrul, propuntorii, raportorul.
Ast-fel se procede in tótá lumea si nu noi
aveam sa facem excepfiune. Camera define
punga prei, pe care o represintit, Camera se
va pronunfa in ultima instanfd, fárá sit mai
avert motiv de a insinua col cutare e mai
mult, cutare mai pufin rspunOtor.
Tree, D-lor, la un punct fórte important :
numérul scdlelor secundare, áI atedrelor u-
niversitare si al institutelor (,lise de inaltá
culturá. &it ca, spre a deveni cine va popu-
lar, trebue sd dea cu mina pad in dr6pta
si in stanga, la cine se cuvine si la cine nu.
In materie de invgin6nt, adevérata popu-
laritate constd-dupe mine-In a lucra mult
cu bun& credinfa, in a fi nepartinitor, in
a consolida institufiunile, iar nu a imbogáfi
persdnele, sat a cáptui favorifii, inmulfind
numrul catedrelor. Eti unul am convinge-
rea cä prea am creeat Foil* secundare in pri-
pi, Ord a ne fi gandit prealabil dacá avem
personal pregAtit, localuri apropriate si miçl-
lóce pentru materialul ne:esar. E timpul sit
ne oprim din avéntul nouilor crealiuni. Duo6
facultall i atatea licee ate avem ne sunt
prea destule ca sd mai infiinfám si altele. De
cat sa inmulfim numérul i sa le avem nu-
mal cu numele, e preferabil si pdsträrn ce
posedám i sä cautám a le consolida in cali-
tate. Sd nu imitäm i aci pe sträini. Fran-
cia, Germania a scoli de culturá, milidne de
locuitori, industrie i comerciii. Totusi, in u-
nele privinfe, am intrecut chiar ri ca aces-
tea. Cine nu scie la ce grad se gasesce In
Fraucia musica (fie vocalä, fie instrumentalá)
si arta dramatica. Totusl ea are un singur
conservator de musica i declamafiune, unul
bun , pe cand noi ne résfdfarn cu duo6, In starea
ce le-o cundsceli. ArAtafi-ne in tea Germa-
nia institute de bacteorologie si de chirurgie
asa cum am Infiinfat noi. Le avem? Fórte
bine; sä le consoliddm, sa le atragem reputa-
fiune prin lucräri de valdre, dar sd incetam
a tot crea altele dupe modelul lor. Sit ne
gancrm pulin si la miOldcele de cari dispu-
nern, si la situaliunea in care ne gäsim.
Maine, cand ne vom destepta i vom vedea
cal prea ne-am pripit, va fi imposibil sä mai
desfiinjim sat sa reducem, cAci vom isbi in
drepturi castigate, In lucruri existente. Ve-
dei ce se intémplä cu seminariele top' recu-
nose ca 8 sunt prea multe pentru éra &GUI,
dar nimeni n'a cutezat sit le reduck nesciind
ce si flied cu profesorii i temindu-se mai
cu simd de popularitate.
Localuri pentru scdlele rurale iatä un
not pullet atins de D. Tzoni, färd sd aibä
vre-o relafiune cu budgetul presintat, saft cu
organisarea viitóre a invldméntului. Nu,
n'avem localuri scolare prin tóte comunele
rurale; dar a cui este vina? De ce nu s'aii fá-
cut in interval de atall ani, nu de D-vdstre,
ci de amicii D-vdstre cad ail fost la putere? §i
aci s'a procedat anormal. Avénd o saga nor-
malt, menita sa prepare invlatori satesci,
prin ac6sta se indica si calea, st incepem pnin
a construi localuri de scdle satesci. El bine,
s'a urmat din contra; s'a inceput prin a se
vota milidne pentru clädirea localurilor de
cóle secundare, gimnasiT i licee, sat de uni-
versitäll cu anexele lor. Peste 21.000.000 lei
acordat In scopul acesta. Dintre edificil
unele terminat, altele se continua, altele
inceput sad se vor incepe, de si pentru
www.digibuc.ro
1151
cate-va nu avem terenuri disponibile. Despre
cólele sAtesci s'a vorbit i s'a scris fórte mult,
dar nu s'a votat nimic. Se cere ministerului
sd contribue la construirea bisericel din cu-
tare sat, a so:gel din cutare comuni; minis-
trul rsfoesce budgetul i, negdsind aloca-
fiuni din earl sa pótá da, neputind face viri-
mente oprite de legea comptabilitafei, recla-
multi! pl6cit intristafi, acusand pe ministru,
In loc sit cugete la mit-,Ildcele generale ale té-
reT, i sd vé acuze pe D-vóstre cad votafi
budgetul. JileIe acestea yeti avea sd legiti-
mati de cam 300.000 lei din cel duoi
ani treculi, ca cheltuifi peste prevederile
budgetare, ceea ce prob6zi nu numal ca
budgetele n'afi fost normale, le-at
depäsit, dar cit alte nevoi ne silesc a uita lo-
calurile rurale. Tot ce s'a putut face a fost
sd se stabil6sca planuri model pentru scoli
sätesci, dial:161,6re unele pentru 40 scolari,
altele pentru 80 ; i aceste planuri le finem
la disposifiunea proprietarilor, filantropilor,
patriolilor cari ar oferi sa le construiasca cu
propriile lor spese. E adevörat ca se gäsesc
persdne generdse, cari merita recunoscinla
nafiunei, del nu numai ridica localud sco-
lare, dar Ind platesc pe învätorT, incura-
giazi tinerimea studiósa cu cirri de premit
(cum este familia Stroescu din Basarabia, cum
este proprietarul mosiei Raduatieni, etc.),
ing nu sunt multi de acegtia. Doresce onor.
Camert srt acorde imprumutul despre care
a vorbit D. Tzoni? Formuleze- se propunerea
guvernul se va asocia la dérisa cu placere.
Ceva mai mult : ineuviinal ideea si noi vom
veni cu un proiect de lege in acest sens, caci
nu e partidd mai dorildre d'a vedea rspan-
dindu-se o instrucliune temeinica Fin sate,
cum e partida ciireea aparfinem.
Top simt ca a sosit timpul sfi se dea o
deosebita atenfiune pregatirel de invptori.
De aci inainte vom avea mai cu inlesnire
profesori superiori si secundari; eitel, pe langit
numérul restrins al absolvenfilor ce ies din
scdlele normale superidre, maT e o serie de
bursied trimisi in sträintate din fondurile
fericitului Iosif Niculescu, alta de tinerii in-
trefinuli cu bursele ce administrézd univer-
sitatea din Bucuresel, in fine call-va earl
s'at susfinut cu averea familiarA. Adiogali
ca frumósa institufiune universitara fundatd
de Majestatea Sa Regele va incepe peste
vre-o 2 ani sl funclioneze, trimilénd tineri
la studiii, ajutand pe cei merituosi din 16ra.
Cu modul acesta gimnasiele, liceele, faculta-
file vor avea profesori din ce in ce mai bine
pregatifi. D. Tzoni póte cere ca numérul ele-
vilor din scolile normale superidre sit fie spo-
rit cu 3-4, dar cata sa recundsci cit cea
mat' viue necesitate se simte de invMtori ru-
rall. Cei de pant acum at Mcut ce aft putut;
cum erail sit invele pe aIil ceea ce nu inv-
rase nici dinsii ? Cu absolvenfii scdlelor nor-
male nu e tot Elsa; ori unde profes&A ei, daft
resultate mai bune. §cóla normalt de insti-
tutori primari pentru orase, Inflintata in Bu-
curesci, scóte iaräsi absolvenfi indestul pre-
formafi dupe sistema pedagogick a-
vénd drept scop a face pe copil si ralioneze
kw* prin el Insul, In loc de a'l pune
1152 DESBATERILE ADUNAREI DEPUT ATILOR
cartea in mánä si el sifi s nvete dinteénsa
pe din afar& spre af inclrea memoria.
Cu tote acestea , absolventit scólelor nor-
male - fie de invlltort rurali, fie de insti-
tutort urbant - nu pot fi d'a dreptul numitt
la catedrele vacante, dupe organisarea exis-
tentä. El trebue sA se presinte la concurs
fiind-cA legea admite la acel concurs pe ort-
eine a trecut 4 clase gimnasiale, cornisiunile
II examinézi asupra materiilor din pro-
grama gimnasiall. Asa dar absolventil scó-
Mor normale de institutorT, ort elt de bine
pregAtiti, se retrag sat"' cad, fiind-cl nu li se
predail limbile clasice, despre cart sunt exa-
minatt.
0 reformi a leget se impune de sine dael
voim ca normalistiI sl fie utilisati. Altmintert
nu scim ce am putea face cu dénsit. Póte ca
am Inmulti numrul postulantilor, sail ar
trebui sl 'I mentinem continuil cu titlul de
suplinitori. Prin acésta chiar scopul scólelor
normale ar fi Proiectul de re-
zfidArnicit.
formA e gata i - cum am spus'o cu all/ o-
casiune - va fi presentat in sesiunea viitóre
separat sail interealat inteo lege generald,
care v va fi supusl de mine sail de acela
care ar conduce atunci administratiunea seó-
lel or.
Despre seminare sciti el s'a preconisat
ideea de a li se reduce numlrul, pentru mo-
tivul cá sail absolvenfil kr vor deveni pregi
(de care nu avem nevoe) sa, dael nu devin
pregt, rmAn cu o instrugiune neterminatA.
AcéstA opiniune intélnea o mare dificultate :
ce se face cu profesorit titularl at seminarielor
ce s'ar desfiiga ? i s'a Ois cá trebuiail uti-
lisatI pentru catedrele similare aflate va-
cante in scólele secundare, adicii in girrmasii
licee. De aci aú decurs duo consecinte :
pe de o parte catedrele vacante in seminare
n'ail fost scóse la concurs, sub euvént cä
3-4 seminare se vor desfiiga; pe de altd
parte multe catedre de gimnasit i licee aú
fost pAstrate (ocupAndu-se numal eu supli-
nitor», ca sA fie date profesorikr titulart de
la seminariile ce s'ar desfiinta. lath' de unde
provine eft fost scóse la concurs nicI
töte catedrele vacante In invtlméntul secun-
dar, nieT cele aflate vacante la seminare. IatA
de unde provine el profesoriI acestor scóle
religiose ail fost atâta limp nedreptlfitt, ne-
dându-li-se niet salariul, nict gradgiunea in
conformitate cu legea de la 1883. Tóte a-
ceste incurelturt sunt mostenirl ale trecu-
tuluI, pe cart vom cluta sä le reinedilm.
De la Septembre v'am spus el vor fi plätiti
cum trebuia sá fie de mult, iar j proiectul
viitor al budgetulut se vor inscrie cu drep-
turile ce ail, rminénd a se vedea in urrná
ce reformii se cuvine seminarielor.
Nu mat revin la apreciArile manifestate
aci asupra celor duol consilit, eel permanent
si eel general. Am spus'o cu cAti-va ant in
cAnd D. D. Sturdza presintase proiec-
tul D-sale de reforma a instructiunet, el con-
siliul general, organisat pe alte base, e fórte
folositor, iar nu o inutilitate vätämätóre. Cu-
nose aniinositatea ce a fost atunct intre mi-
nistru i membril acelut consili ; sunt in
curent cu contra-proiectul ce a elaborat co-
misiunea delegatl de dénsul si vom tine
sérnd de ideile exprimate cAnd va fi sl pre-
gAtim not ca guvern o reorganisare a inv-
tlméntulut. De aci nu urmég insä cá eon-
siliul permanént trebue suprimat. Niclieri
cestiunile grave, interesele personale nu sunt
läsate la apreciarea ministrulut ea la acest
departament. Ministrul, ort cat ar fi de eru-
dit, experimentat i cu bune intentiuni, nu
se póte dispensa de luminile bArbatilor spe-
cialt i cunoseätort din consiliul permanent.
Serviciul de inspegiune recunóscem e'l e
necesar. Pcat cl, de odatA cu infiintarea
lut prin budget acum cAtI-va ant, nu s'a pro-
pus si o lege, ea ast-fel desfiintarea sA nu
mat fie posibilä. Nu numaT eä un control e-
ficace, impartial va fi folositor pentru bunul
mers al invglméntulut, dar chiar membril
corpulut didactic '11 reclamd, spre a se con-
vinge Ora cä resultatele corespund sacrifi-
cielor ce 'i se cer. V aducep aminte el era
un timp cand Adunlrile obosiserA ascultAnd,
la Inceputul fie-elreI sedinte - to decurs de
7-8 ant d'a réndul - enuntarea numeró-
selor petitiuni din partea invgätorilor rural);
institutorilur urbant i profesorilor de felu-
rite categoril, cart ceréii continuil gradgiu-
flea. In fine, la 1883 legea gradatiunet, bine-
rrt, s'a votat, cite pgin a fost pusi in apli-
care, acum trel ant sub guvernul Catargi-
Vernescu s'a aplicat intregulut invtámént
primar i la o parte din cel secundar; In bud-
getul viitor sperlm a o acorda tutulor Mr/
distinctiune. AcéstA gradatiune ins/ sporesce
anual cifra bugetarA. AÇIT avem multe cate-
dre suplinite i mat multe incredintate unor
titulart tineri. CAnd tott acestia vor implini
termenele legale i treptat vor intra la grada-
time, atunci de sigur ci singur acest capitol se
va cifra cu 2-3 sute de mil lei ha plus. To-
tust, cine vrea scopul trebue sl vrea si mi0115-
cele. Voind desvoltarea instructiunet, trebue sá
voim a 0 cheltui, clet colT MIA bani nu e
cu putintii. Téra, prin urmare, face si va face
continuil sacrificit; In schimb are dreptul sl
controleze modul cum se intrebuintézA avu-
tul, are dreptul i datoria d'a priveghia corpul
didactic. Un serviciil de inspectarea scolilor
devine ast-fel indispensabil. Se pre;Nuse pnin
budget, 'i se dedese óre-care organisare prin
regulamente i decisiunI ministeriale , dar
(dupe o fungionare de cAtt-va an» comisiu-
nea budgetarl '1-a desfiintat. Multi din D-vós-
tre ist amintesc el unul dintre represin-
tantit Ploiescilor, D. C. lenescu, pe atunci
membru in comisiunea budgetará, a luat cu-
véntul in Camerl si a conabltut cu violenth
propunerea de a se mentine inspectoratele
scolare. D-sa a ardtat el persónele numite
deveniserA ageng de persecutiune, cä aceste
posturi erail create in afarA de prevederile
leget, cA sunt o inutilitate, etc. Camera '1-a
ascultat si a suprimat. Personal sunt con-
vins de necesitatea controlulut i, dacl era
timp material, v'ast fi presintat un proiect
de lege pentru serviciul de inspectiune. Tin
Ind a v declara cA doresc un control care
sA corespundl scopulut; Incredintarea mi-
siunilor de inspector! unor persóne indepen-
dinte, impartiale, cart sA se ocupe nu-
www.digibuc.ro
18 Iulie 1891
mat cu controlul, fArá a fi in acelasI timp
profesorl, a ocupa alte insArcinArt, iar in-
spectoratul sA le serve ca ocasiune d'a se
plimba ; doresc ca inspectorit s'A fie bine re-
tribuip, cu expresa condifiune d'a nu face
alt de cat inspegiuni continue, pe neasteptate,
controlAnd pe profesorit universitart i pe in-
vgAtorit rurali, pe revisorI ea i pe profeso-
ril secundart. PAnA acum gAsirea unor ase-
menea persóne era dificill; d'aci 'nainte, cu
inlesnirea ce dA legea pensiunilor, mulT bir-
bap' distinst, cart se retrag din Invtämnt
se gisese incl in puterI, pot folosi Ore! pri-
mind misiunea importanta de a inspecta in-
vtAméntul, d'a emula pe unit, d'a face ob-
servärl altora, d'a semnala neajunsurile de
tot felul.
Aci e locul sd expun pArerea i despre
revisor'', meniti a controla scólele rurale din
eke unul sail duol judge. A fost timpi
cAnd acesti revisort alergail dupe functiunea
lor nu cu gAndul d'a servi seólele, ci d'a
stringe aVere. Revisuirea lor consta in a in-
timida pe cutare invtAtor cu permutarea
(cAci" In mAna luT sta sl '1 permute), pe altul
cu raportarea ea incapabil, pe altul cu desti-
tuirea. se imblAnçlia numai In schimbul
unei sume. Paralel cu aceste primenirt, eraü
promisiunile date la unit cl '1 va recomanda,
la altil cA le va da catedre mat bine plätite.
Ministerul, avénd Incredere el nu e aml-
git, aproba propunerile, far cAnd se iveaii re-
clamatiunt fie-cine r,licea cA sunt intere-
sate, neintemeiate. Un alt flagel care bintue
revisoratul e el acest! agentI direct! at ad-
ministratiunel scolare se transformad in a-
gent! electoral:1, luAndu-se la intrecere cu a-
gentil administratiunet propriii4ise. Nu ve-
deail cu anil seólele din comune, niel nu a-
sistail la prelegerile invlltorilor, dar in
ajunul alegerilor deveniail activi, spre a in-
demna pe invtatort cum sA se conducl, cart
sunt firele politiceI, etc. Aceste rele deprin-
den ered el top suntet! unanimI a le reproba
0 a cere sá inceteze. Revisoril, pe lAngl óre-
care invllturä, trebue sa insusescA calitltile
de a fi nepregetAtort, onestI, impartial:1% Me-
nirea kr e sA mérgl din comuni in comunA;
sA arate invétAtorilor o metodl ma! bunk sk
le dea consilil intelepte; sA se arate cu totul
desinteresatt materialicesce i devotatt nu-
mal binelut general, spre a servi ca exemplu
de imitat ; sA se OA cAt mat mult la o parte
de intrigile i animositAtile politice, ca ast-fel
eu o justificatit autoritate sA impunfi si Inv-
tAtorilor abtinerea de la neajunsurile politicei
militante. De cAnd sunt pe acéstA bancl, n'am
schimbat de .cAt 5-6 revisort scolari, re-
dAndu-le catedrele ce aveail ; pe toll cet-altl
20-22 'I-am mentinut in fungiune la dis-
trictele uude 'I-am glsit, spunéndu-le el nu
voiii el transforma tri agent! electoral! nict
contra guvernulrit, niel pentru el; le-am a-
rAtat cA ministerele i persónele ce le compun
sunt trectóre, pe cAnd membrii invtämén-
tulut sunt permanenti i apartin pre, iar nu
partidelor ; le-am adaos cl fie-care e liber a
vota cum vrea i pentru cine crede, dar el
nu e bine a vedea pe invätAtorI amestecAndu-
se in intrigI locale, punéndu-se in fruntea agi-
18 Iu lie 1891 DESBATERILE ADUNAREI DEPUTATILOR
tärilor, cäci o asa purtare le-ar atrage de-
considerarea locuitorilor, ura i persecutiunea
consätenilor. Dacd aceste îndemnuii aii fost
ascultate si propagate, nu pot sci; un lucru
e nediscutabil, c in alegerile generale d'astä
primä-vérä revisoril, invlätorii i instituto-
6'1 (cu fórte rari exceptiunI) n'ail dat oca-
siune la plângerile, Ia criticele de altä data.
Top, D-lor deputati, puteti märturisi &cä
s'a constatat pe unde-va (col pu tin la verifi-
carea titlurilor nimeni n'a relevat veri-un
fapt contrar), dacä s'a constatat pe unde-va
cá revisorii se transformaserä in agentl, ca
ministrul exercitase veri-o influentä asuprä-le
ca sä luereze ca atari. Unii, chiar din amicii
politici, comparând atitudinea mea cu a mi-
nistrilor le altd datd, póte mirat;
prefer insä a nu mal fi ministru de cat a renun-
la la ceea ce am sustinut to t-d'a-una, de cat a
rmâne neimpdcat cu consent* mea. In adevr,
revisorii trebue sá fie adevrati apostoli ai
Invtámantului primar ; sa umble din cälun
in cAtun, Ware sa cu ori-ce cärutä, iar nu
in trdsuri luxóse saii pe socotéla invtdtori-
lor; si fie un amic sever, iar nu un satrap
al celor inspect* de dénsul. Spre a nu se
mai intórce practicele de odiniórk ar fi de
dorit ca revisorii scolari sá nu se mai consi-
dere ca agenti; sb." fie supusi unui examen si
numiti de o comisiune sail de consiliul per-
manent. 'Mi s'a spus c'a existat un proiect de
lege, elaborat d'acum 3 ani, in sensul acesta,
LiLPRIMELUA bTATULUL
dar despre care n'am putut lua cunoscintä,
ca si cum ar 11 fost o lucrare particulará.
Ultimul punct, adus in desbatere de D.
Tzoni, a fost ca universitatea din Iasi sa fie
pusä inteo situatiune cu totul identicA celel
din Bucuresci. §i aci D-sa n'a uitat sä fad
reclama electorald, stropitä cu profum de
provincialism. Uita cä printre noi nu e nici
unul care sd mai fad deosebiri intre români
(aplause). Nu mai repet cd facultätile nóstre
meritd atentiune deosebitd o reform& in-
semnatá; tin insä a réspunde cA perfectä iden-
titate nu e niel intre tóte liceele sa gimna-
siele, necum intre cele cluod universitäti.
faptul se explia atat prin numérul studenti-
lor, cat i prin desvoltarea fle-cáreea din ele.
Aci avem facultatea de teologie, pe care uni-
versitatea din Iasi n'o posedä. Facultatea de
medicind din Bucuresei e mal vechiá de cat
cea iesaná. Apoi e natural ca la un curs,
inteun laborator, unde fac practicA 50-60
studenti, sa fie necesitate de instrumente si
d'un material mai mare de cat acolo uncle
numrul studentilor se reduce la 2-3. Când
dar se çlice identitate perfectä", urmézd sá
se explice in ce se cere identitate: numai in
numérul catedreler, in cifrele alocate pentru
material, sail si in numrul studentilor, in
resultatele invtäméntului? Ca salariii, totI
profesorii sunt plätiti identic. Ca catedre, la
Iai sunt unele earl' la Bucuresei nu exist,
de exemplu cea de mineralogie la facultatea
-4111111/P-4 I
DIRECTOR GENERAL, ALEXANDBU GR. CANTACUZINO
www.digibuc.ro
1153
de sciinte (ocupatá cu atilta competintá de
onor. D. Cobälcescu), cea de istoria literaturei
române, ocupatä de D. A. Vizanti. IatO do-
veçil de neidentitate, dar doveçll cari probéza,
nu cum çlice D. Tzoni, cil universitatea din
Iai e persecutatA, ci tocmai din contra, a
cea diu Bucuresci ar putea sA reclame. SA
vorbim óre despre materialul didactic, despre
colectiuni? Dar in Bucuresci n'avem nici a
çlecea parte din minunata colectiune de mine-
rale cristale care se aftä la Iasi. Cu tóte
acestea, nimeni nu e invidios, nimeni nu vine
sá Oka: identitate perfectii, cheltuiti si pen-
tru noi ce ati cheltuit pentru
Iata ce aveam de çlis in discutiunea gene-
rail. Cand vom ajunge la capitole, ne vom
opri asupra fie-eäruia. De o cam datI, cred
cá putem pune apt desbaterel, de óre-ce
budgetul scólelor nu e ca cele-alte ; va da o-
casiune la multe amendamente, la lungi con-
sideratiuni si, cu tóti lipsa de timp, suntem
decisi a asculta párerile tutulor. Eü insu'InT
voi cere onor. Adunäri restabilirea unor ci-
fre, fie pentru cit fuseseri omise, fie pentru
fost primite de comisiunea budge-
tar& Pentru moment, vI rog a inchide dis-
cutiunea.
Voci: Inchiderea discutiunei.
-Se pune la vot inchiderea discutiund
se primesce.
-§edinta se ridieá la 7 ore, anuntandu-se
cea urmitóre pe a duoa çli, 25 Iunie.
www.digibuc.ro