Organ al proclam ării unităţii n aţion ale.

cari privesc neamul românesc de pretutin­

Invitare la abonament deni. Pe de altă parte dorim să fim tot
odată şi tălmaciul mentalităţii, dorinţelor,
Cu sufletele p lin e de a v â n tu l tinereţii p le că m Ia drum . Y re m i/e s u n t voinţei poporului nostru pentru ale cărui
fu r tu n o a s e .g r e u tă ţile ş i predecile m ari. N o i voim, s ă n e sţrâtigem râ n d u rile interese şi înaintare suntem hotărîţi să
ca u n iţi să creiem o atm o sfera sen in ă ş i p lin ă de soare. P e n tru c a nizuin- luptăm în toată vremea şi fără înfricoşare.
ţele n o a stre s fin te s ă fie în c u n u n a te cu succes, a Veni lip să d e sp rijin u l,
tu tu ro ra . In n u m e le id e a lu lu i m ă re ţ p e n tr u care lu p tă m cu în d â rjire
Vă ru g ă m să s p rijiig ţi din toate p u te r ile zia ru l n o stru . C u m p ă n in d îm ­ pdministraţie românească
p reju ră rile g r e le a b o n a m e n tu l z ia ru lu i A lb a -lu lia '' e aşa de m o d est, iijc â t
orici/)e 7 / p o a te p l ă t i cu u ş u r in ţă :
în fllba-Jolia.
P e u n a n in Ireo . Sk .ul naţional român din Alba-lutia a
J u m ă ta te de an . .............. ra r notării î: şedinţe ţinută în 7/20 Noemvrie
luare, în posesiune a administraţiei o ria
lui. F li înfăptuirea hotărârii sk
1 ■ tur e conducătoare: primar. .i
1 (pl C desăvârşită libertatea de
(irtic o l-P ro g ra m . s. vi'V'reiect de polţie, oameni de îaere-
presă, ja va r i întrunire.
0 . Vier dt Pe im ar a fost ales Dl. advo. . D \
Chemat kt viata în momentele de mare ducerea celor mai uinain-
Halc. Cerem deci înainte 1i c\t n, prefect de poLicit
Micvfleţire. care stăpânea suflete tuturor täte re: ! cat Dr. Rcbîr P a t i ţ ia* iar s u b titra u
premergătoare din de toaie rd iom îl’-!1fĂ' . tvdâCil liliecii wâ
I popularul si zelosul locotenent ■’f.
î L.NJr'UliCC t.vui .»UilU, viiCtUUv lif *'»♦**<» r?*t v v'« cTrnnii!-
| i Ividiu U r i t u . - A doua zi, în jS il crt.
tori a ■. .i n-oprit taţilor mari de pă^v
necesitatea de a orienta zecile de mii venite a urmat luarea *.• > -hidre. I "-spre actul
din toate coifurile locuite de români kt ni/tnt- nasAgaţ : pâdun. erei indusă astfel predării avem următoarea informaţie: La
Adunarea din Bă/grad,, asupra insămnâtă- cît mai multe proprietăţii de o aşa mărime oarele 3 d.a. s’a prezentat Sfatul Naţional
ţii şi asupro acelor ce sc vor întâmpla la cit poate munci un plugar cu familia sa.
Adunarea Naţională, ziarul „Alba-lulia” Cu privire la muncitorii industriali Român in frunte cu dl. preşedinte părintele
protopop .Ion T e c u l e s e u în sala de
continuă să apară deocamdată, ■ — în urma luptăm pentru realizarea întregului pro­ gală a primăriei, unde erau deja adunaţi
neajunsilor tehnice, precum sunt: lipsa gram socialist şi pentru introducerea tutu­
toţi funcţionari primăriei, în frunte cu
dc hlrtie şi de culegători români, — odată ror instituţiilor, .cari asigură sănătatea^ locţiitorul de primar. (E ştiut că fostul pri­
la săptămână, mai tîrziu însă în fiecare zi. bunăstarea, înaintarea morală şi materială mar renegatul Dr. Roşka Miklos a părăsit
a m uncitorim eijaşa după cum sînt intro­
Din prilejul tipărirei celui dimtîiu ziar duse în marile state industriale ale lumii. în taina deja înainte cu 2 săptămâni oraşul)
românesc în oraşul istoric al Bălgradului
Cerem reforma dărilor în aşa mod. că Dl. preşedinte a anunţat celor de faţă hotă-
ne ţinem d,e daterinţă de a fixa în cele ce
asigurândusă aşa numitul „minim de esi- rîrea Sfatului National Român de-a lua în
urmează, unele principii generale, de cari
sfenţă“, să se şteargă toate dările cari primire administraţia, prin vorbirea urmă­
vom fi conduşi în decursul activităţii noas­
scumpesc ardeii necesarii traiul de toate toare:
tre, şi pentru înfăptuirea cărora vrem să
zilele, şi să se introducă sistemul dărei Domnilor!! conform hotărîrii consiliului
luptăm eu toată puterea şi stăruinţa:
progresive, care reclamă că din ce e cine­ mandatului consiliului naţional Român
fp Fiind organul Sfatului Naţional al va mai avut, cu atît mai multă dare să local vă aducem la cunoştinţă că cu ziua
tuturor Românilor din Transilvania, Banat plătească. de azi preluăm întreaga administraţie a
şi Ţara Ungurească: stăm pe baza rezo- Luptăm pentru reforma învăţămân­ oraşului nostru, iar pentru conducere am
luţiunei votate dc Adunarea Naţională din tului, solicitând învăţământul gratuit pe designat la postul de primar pe DI. Dr.
Alba-lulia, prin care să decretă unirea ne­ toata linia şi obligativ în şcoala primară. V e 1i c a n advocat în Alba-lulia, la postul
condiţionată a tuturor Românilor într’un 0 . Vrem reforma administratei şi a jus­ de prim căpitan Dl. Dr. Rubin P a t i ţ i a
singur stat şi alcătuirea României Mari tiţiei, pentruca toţi cetăţeni să fie adminis­ advocat în Alba-lulia, de căpitan pe Dl.
sub domnia Măriei Sale Regelui Ferdinand traţi în comună, oraş şi judeţ de oameni Ovidiu O r i t ta Jocotoner.t şi de notariu
1. şi a dinastiei de Hohenzoilern, şi luptăm aleşi de ei însusi. Iar ce priveşte justiţia, interimal pe Dl. loanichie Mărginean. Căt
pentru unire şi pentru netezirea drumului cerem justiţie gratuită şi o astfel de refor­ pentru ceialalţi oficianţi ai magistratului vă
spre înfăptuirea ei şi înlăturarea tutoror mă, ca fiecare cetăţean să ajungă cit mai comunicăm că voinţa Senatului Naţional
pkdecilor şi primejdiilor îndreptate înpo- repede şi mai uşor Ia dreptatea reclamată Român local este, că fiecare să rămână la
triva unirei necondiţionate. în daraverile de avere şi siguranţa perso­ postul său cu re t nibu ţi uni le cuvenite şi
'0- Vrem să luptăm pentru înfăptuirea nală. cu recunoaşterea drepturilor anilor de
unei stăpîniri democratice pe toate tere- <âi Luptăm pentru organizarea industriei serviciu de pensiune legal, iar întrucât
nele vieţii publice. Cerem prin urmare şi înfăptuirea reformelor necesare pentru acceptaţi acestea, vă invităm a depune
dreptul de vot obştesc, direct, egal, secret, ea să se creicze o industrie capabilă de a următoru I jurăinânt.
pe comune, proporţional atît pentru b ăr­ rie face neatârnători de streini pe toate te- Spre orientarea D-voastră ve comuni­
baţi cît şi pentru femei cari au înplink j renele producţiei industriale. căm că întreaga administraţie are să de­
vîrsta de 21 ani. Pe baza acestui vot si. i oim în fine să fim informatorii! curgă după normele de pană acum cu acel
se aleagă toţi representanţii la comune, primo: şi obiectiv al poporului din ţinutu- adaus, că limba oficioasă va fi romana
judefe şi parlament. s "■e noastre asupra tuturor întâmplărilor. parale! cu cea maghiară.
 A -1U M arţi, 10 Dec. 1 0 l8 .

După aceasta toti firnvtioiwri unguri
v ouv.arai -a vrimeâc sa ®iugească &
sui) stăpânirea ‘ românească, arătâwiu-se
aplicaţi să depună jurământul, a cărui text
îl dăm în întreţine:
Jurământul:
Eu N- N. jur pe Atotputernicul Dumne­
zeu, că^oiu îi credincios Sfatului National
Rqj.n»n din Transilvania, Bănat şi Ungaria
$/ consiliului dirigent, mă voi supune tutu­
ror ordinelor. Datorintele le voiu înplini cu
toată constientiozitatea şi abnegaţiunea
spre binele şi prosperarea locuitorilor din
acest oraş. Voi păstra secretul oficios.
După luarea jurământului s’a dresat un
proces verbal despre actul luării în primire
a administraţiei oraşului, şi s’a terminat
Instituirea stăpânirei româneşti în vestitul
oraş Bălgrad.
i'.tite veţi secer; din partea lumii întregi tingentelor din anii 1896- -1900, şi să o îna-
civilizate spre ia' şi fericirea întreg nea­ intezc la subsemnatul.
mului române- u; . Pe baza listelor înaintate comanda va
dispune prezentarea celor obligaţi la ser­
Ţin să amil îndeosebi serviciile
preţioase jale gvd k r din Teiuş, Blaj, viciu de legiune după comune, comunicând
ziua cînd au să se prezinte, fiindu-ne sco­
Ţălna-Igh-el-lgln : '-ib.u, Şebes, Şăscior,
Cluj, Ajud, ZI; , ibrud, Sălişte, Orăştie pul asigurarea şi susţinerea ordiuei.
şi garda din Io ce sub comanda Dl. căpitan Şi cu acest prilej fac apel la toti ro­
M i c u 1e s c u ş S m e u, sublocotenentul mânii de bine, ca să conlucre cu toată
G r i 11 ă, care din firmă cu adevărată şi însufleţirea, ca toţi obligaţii să între în
rară abnegaţiune sa\a de sine şi cu spirit serviciul legiunei.
de jertfă lăudabil cu uluită energic şi zel 4. Ofiţerii şi subofiţerii stabili, cari
a rezolvat chestia gre^ a serviciului sigu­ încă n’au intrat în servicul legiunei sunt
ranţei publice din oraş. somaţi, că în timpul cel mai scurt să co­
munice comandei: a) naţionalul, b) domi­
3. Comitetele naţiorale, că în ţinutul
ciliul şi c.) activitatea lor de până acuma.
cel mai -scurt posibil, să1compună pe baza
apelului comandei legiunii române din Capitan Ficrian Medrea
Alba-lulia din 12 Novembrie a. c. lista con- comandantul legiunii.

Cea mai mare sărbătoare naţională

Comunicate oficioase. a îţomânilor. y -i
Comanda Legiunei Rom âne din A-Iulia. peste 100,000 de români, în tru n g la s au hotărît:
Alba-lulia. 6 De- ,318. unirea cu 7{omânia.
1. Ziarul „Alba-lulia" redactat i, Alb i-
lulia îi decret de foaie oficioai pen u La glasul chiemător al conducătorilor Pela oarele 7 seara soseşte garda „Mo­
gardele române din comitat. noştri, poporul român dc dincoace de ţilor". Erau îmbrăcaţi în minunatele lor
In aceasta ziar se vor publ ca io, e Garpaţi, răpit de vraja idealului său măreţ haine mocăneşti, cu straiele albe şi arma
ordiniile şd măsurile comandei pr ito; re a a curs din toate părţile râuri-râuri spre pe umăr. In aceşti copii ai codrilor parcă
organizarea noastră militară şi "uţicnala; cetatea istorică alui Mihaiu V teazul. Au întrezeream pe luptătorii îndrăsneti şi
drepte ce dispun, ca organele si sâ-o venit cu toţii, dela vlădică p ;11.> ia opincă,
nerăsplătiţi, a Craiului munţilor, alui
aboneze. / dela copilaşul plăpând şi a Miuţăminte Avram Jancu, eroul zilelor furtunoase din
7 >:-edemul c o n s i l i u l u i i ţ r i - j nelămurite până la moşneag vit dc
anul 1848. Printre flăcăi chipeşi şi cu fe­
g e r. t corporaţiunei înves ită de cătră I greutatea lergat .1 toţii, unii
tele înbujorate de sănătate erau presăraţi
bătrâni cu pletele cărunte, cari au prins
Dec. cu conducerea afacerilor tuturor aşteptau ce atât amar de vreme, să-şi în mâna arma să ţină paza în oraş din pri­
românilor din Transilvania, Ungaria şi spună glasul innăbuşit în pepturile lor vea­ lejui marelui praznic naţional. Nu putem
Bănat, Dl. Dr. Juliu M a n i u în plenul con- curi de-arândul. Ca fermecaţi de varga să nu trimitem mulţămitele noastre calde
ziliului si-a esprimat pentru munca săvăr- magică, toţi erau stăpâniţi de acelaş gând, preoţilor şi tuturor povăţuitorMor, cari au
şită de gardele de sub comanda mea, din de acelaş dor măreţ: unirea noastră a ştiut vărsa atâta disciplină în suflete foş­
prilejul marei adunări naţionale ţinută în tuturor cu România, maica noastră dulce. tilor soldaţi eroi.
1 Dec., mulţămita şi recunoştinţa conzili- Adunarea a fost anunţată, abia cu câte­ Sâmbătă dimineaţa Comitetul încre­
ului dirigent şi m'a somat, ca aceasta să-o va zile înainte, şi totuşi — îndată după dinţat cu încvartirarea fu cuprins de în­
aduc la cunoştinţa tuturor celor interesaţi. primirea avizului — ca mânaţi de-o putere grijorare, când văzu, că toate locuinţele
Dl. prezident a remarcat îndeosebi nevăzută, au plecat cete dc oameni spre sunt ocupate, şi mulţimea vine mereu. Am
ordinea frumoasă şi exemplară care a Alba—Iulia. Au venit din toate colturile telefonat în toate părţile !a gările înveci­
domnii în decursul adunării, care adunare locuite de Români: România, Basarabia, nate, să reţină şi încvartireze publicul.
a avut menirea sfântă de a întruni naţiunea Bucovina, Ardeal, Bănat şi Tara Ungu­ Zădarnic. Dorul, ce-i mâna spre Alba-
română împărţită şi despărţită în chipul rească, ca un- simbol, că de acum s'au lulia a fost cu mult mai puternic decât să
cel mai volnic şi barbar ca aşa unită, sin­ sfărmat graniţele vitrege, pe cari, sbirii afle putere pământească să-l în-năbuşe.
gură să-şi poată exercita drepturile sale noştrii de ieri le credau veşnice, şi pe cari Nimeni n’a voit să-s întrerupă drumul, ci
fireşti, singură să-şi poată croi soartea sa doar suflete noastre obidite de le. puteau se nizuia să ajungă cât mai iute.
şi în fine singură să-şi asigure viitorul său! trece, în -storul lor fălfăitor. Sâmbătă am căpatat mai multe trenuri
Dupăcum bine ştiţi, adunarea naţională speciale, aşa că sosiau unul după altul
a hotărît cu animitate alipirea şi unirea S o sire a oaspeţilor. trenurile. Toate erau ticsite de oameni, din
noastră cu R e g a t u l R o m a n, înfăptu­ încă de Joi seara a început a curge fereştri fluturau aşa de mândru steagurile,
ind astfel visul nostru vechiu: alcătuirea mulţimea, aşa că ne-a întrecut aşteptările. iar văzduhul era străbătut de cânticele
statului român unitar. România Mare. Vineri seara, la vestea că vine Comitetul naţionale: Desteaptă-te Române, La
însemnătatea acestei hotăririi este şi central din Arad, toţi, într'un suflet, am arme, Pe-al nostru steag ş. a.
măsura cu care este a să măsura munca alergat întru întâmpinare. Sufletele tuturor Tiu ştiam pe cine să admirăm mai
voaistra, căci isub paza şi scutul vostru a erau cuprinse de nerăbdare, şi când apare mult, pe blăjenii beţi de însufleţire, sau pe
fost posibil, ca poporul românesc adunat trenul, fericirea, ce strălucea de pe feţele sibieni, sălişteni, lugoşeni, caranşebeşeni,
din toate unghiurile locuite de români, fruntaşilor noştrii povăţuiţi de neînfrica­ cari se nizuiau, să se prezinte în modul
să-şi poată esprima neconturbat dorul său tul nostru deputat Ştefan C. Pop.cânti- cel mai demn.
ferbinte. cele de viată ale teologilor din Arad, stin­ Noaptea ne-au sosit cei mai mulţi
G a r d i ş t r o m â n ! Serviciul vostru dardele minunate treicolore, ce fâlfaiau oaspeţi. Acum. am avut rara şi de multe vi­
prestat întreg neamului în aceasta zi io­ aşa de falnic în văzduh, entuziasmul fără sata fericire de-a primi pe unii din cei mai
ve ci memorabilă, fii dc fii va fi pomenit! de margini a oaspeţilor, ne-au stors la­ îndepărtaţi şi dragi oaspeţi: pe generalul
Mândru şi fericit aduc la cunoştinţa tu­ crimi bogate din ochi. Aceste au fost pri­ armatei române L e o n t e, colonelul
turor ofiţerilor şi gardiştilor aceasta recu­ mele iacrimi de bucurie, după atâtea la­ Băncilă, pe trimişii consiliului basarabean:
noştinţă a conziliulu! nostru dirigent în crimi de jale şi durere. dd. H a I i p p a şi C a z a c I i u şi pe trimi­
acea firmă speranţă, că voi s o l d a ţ i Abia au fost îndrumaţi spre încvarti- sul Bucovinei profesorul P r o c o p o -
români în aceste zile grele de organizare, rare, şi ajte trenuri speciale, aduceau mii v i c i u . Cât de mult am visat şi aşteptat
cu ţinuta voastră deamnă numai recunoş- şi mii de-oameni. sosirea scumpilor noştrii fraţii, să ne
M arţi 10 dec. 1918
strângem manile cu căldură şi să ne în-
brăţoşem. Visurile noastre stropite cu
atâtea lacrimi şi sânge, acum ni le-am
putut vedea cu ochii. Au fost atât de vii
şi atât de puternice simţămintele, ce ne-au
inundat inimile!
î)u m in ică d im in e a ţa .
Cu sufletele înfrigurate de nerăbdare
aşteptam ivirea zorilor. Ziua, în care avea
să se hotărească soarte noastră a tuturor.
Peste noapte natura întreagă s’a înbrăcat
par'că în haine de sărbătoare.Ce gânduri
măreţe ne copleşesc sufletele în această
noapte sfântă. Aceasta e noaptea învierii
Românilor de dincoace de Carpaţi. Cu
groază lăsăm ca mintea să alerge pe
câmpul vieţii noastre trecute. Vedeam su­
ferinţe multe, multe. . . Bătăi, întemni­
ţări, lacrimi, sânge nevinovat. . .
La ivirea zorilor cete-cete de oameni
mişumeau pe străzi. Clopotele în glasul lor
sărbătoresc vestesc începerea slujbei
dzeieşti. Archireii, preoţii şi poporul pleacă
cu sufletele cucernice spre biserică, ca
acolo să aducă mulţumite Atotputernicu­
lui Dzeu. că ne-a învrednicit să ajungem
aceasta zi, ca să ne bucurăm şi veselim
într.ânsa.
Pupă terminarea sfintei liturgii, pentru
prima oara cântă tot poporul în biserică
Dcaştaptete Române.
In vremea aceasta sosesc sate înveci­
nate de pe Murăş, Săcaş, şi Munţii Apu­
senii. Vin 4 cu 4. în frunte cu preoţi, învă­
ţători şi alţi fruntaşi. Fiecare sat păşea
mândru şi încrezător, sub steagul său
tricolor. Ne-a uimit ordinea minunată şi
impunătoare, in care sta-u prezentat sutele
nostre. Ne-a atras în deosăbi atenţia: lăn-
crămeni. şebeşeni şi alte comune, din
părţile acelea, apoi poporul din Miceşti
cu o ceată de călăraşi înpodobiţi cu trei-
colori. cari au fost reţinuţi, spre a întovă­
răşi Comitetul Central din oraş pănă la
casina din cetate. K
(Va urma.) I
Sorbirea d. Ştefan C P °P
Qnorală fldanare naţională.
M arele .Sfat Naţional în şedinţa
din 7/20 Nov a hotărit să convoace
A dunarea N aţională a naţiunii rom âne
din A rdeal, Banat şi Ţ ara U ngurească.
Locul cel mai potrivit pentru această
adunare este Alba-Iulia, această Mecă
a rom ânismului, unde zac m oaştele
celor mai mari m artiri ai noştri: Horia,
Cloşca şi C rişan ; loc sfânt pentru în­
treag a suflare rom ânească. Fraţilor,
acestea sunt momente înălţătoare, isto­
rice şi cine ar putea găsi cuvintele
cari să zugrăviască tablourile ce le
vedem şi interpreta sentim entele ce le
avem ?
Cine putea să creadă că o să se
schim be astfel inprejurările după patru
ani de răsboiu ? Soldaţii noştri, la în­
ceputul răsbolului erau adem eniţi că
R om ânia va ţinea cu noi. R ăsboiul s ’a
început cu m inciună şi guvernele ungu­
reşti monopolizau pentru arm ata m a­
» ii Fag. 3.
ghiară toată gloria arm elor (strigăte: Dom nilor, Consiliul N aţional R o ­
blăstăm pe ei). Voi popi şi dascăli aţi mân la timp potrivit şi-a fixat a titu ­
fost acuzaţi că subm inaţi poporul şi că dinea prin rostul dlui d ep u tat dr. A.
aţi trim is in ţară pe Lucaciu şi G oga Vaida (trăiască), a adus la cunoştinţă
(să le fie ruşine pentru astfel de acs ze). lumii întregi că noi voim să uzăm de
In B anat au fost mulţi R om âni deţinuţi dreptul de liberă d isp u n e re ; am d ecla­
şi internaţi deodată cu Sârbii. Muma rat că nu mai recunoaştem parlam en­
noastră România (trăiască Rom ânia, tul şi guvernul m aghiar şi că voim,
aplauze furtunoase) n’a mai putut su­ singuri, neinliuinţaţi de p u teri străine,
feri atâtea durer ale fiilor de peste să ne organizăm in stat lib er şi coor­
C arpaţi şi a trecut graniţa (aclamări). donat.
Cu pietate şi sm erenie ne închinăm E venim entele, apoi, se precipită
acelor factori cari au venit intr'ajutorul repede. Se publică scrisoarea cu solia
nostru (trăiască). Preoţii şi intelectualii lui W ilson (trăiască) in care se spune
noştrii au fost duşi in lanţuri. Clujul că m arele preşedinte cunoaşte jertfele
ştie G olgota (5000 de Români, aşa-1). mari aduse de R om ânia, ii recu n o aşte
to ate revendicările, ii recunoaşte d re p ­
M ărginaşilor li s’au răp it averile, li s’au
tul la o unitate naţională (trăiască
înm ulţit datoriile, pentruca să şe aco­ Rom ânia M are, aplauze frenetice).
pere cheltuielile unui răsboiu mizerabi A rm ele A m ericei au im pus duşm anilor
(aşa-i). Nu mai putem suferi această noştri şi acest d re p t l-au ap ărat. Ce-a
vieaţă de robi (nu mai suferim, trăiască urm at a fost desvoltarea logică a ev e­
Consiliul, să ne elibereze arm ata nim entelor. In m om entul psihologic
potrivit ne-am h o tărit, să luăm in s tă ­
rom ână).
pânire im periul întregului te rito r ro m â­
M omente m ai senine avem de nesc. D uşm anii noştri nu ne-au recu ­
când au intrat in răsboiu Statele-U nite. noscut acest d re p t şi ne-au aru n cat
W ilson (trăiască) face legi nouă pen tru acuze că noi nu dăm bunătăţi p o p o ­
rului (râsete, nu ne trebuie, să şi le
popoare, a introdus principii nouă. Ce
ţină ei!). Ne-am văzut necesitaţi să
a declarat acest b ărb at ?: voim libere face n m anifestul către popoarele lum ii
dispunere a fiecărui po p o r asupra (d. dr. Pop citeşte ultimele două pa-
sorţii sale şi voim ca această liberă sagii din tţxauîfest, publicul isbueneşte
dispunere să nu fie frază, căci asupra in urale şi aprobări unanimei.
aceluia se vor sfărâm a to a te consecin­
Cu acest manitesi. Consiliul N aţio ­
ţe le ; apoi el in acest riăsboiu ia parte nal Rom ân şi-a împlinit chem area sa
popoarelor mici cari n’au avut putere faţă de naţiunea rom ână. E a işi d e­
să-şi spună cuvântul şi v oinţa: la care pune acum m andatul in m anile naţiu­
stat să aparţină, cum să-şi întocm ească
nii rom ane. Acum, voi rep rezen tan ţi
instituţiunile politice, la noi nu s’a pu­ ai poporului sunteţi chem aţi să vă
tut rosti cuvântul liber, in fiecare co­ spuneţi cuvântul (aplauzele durează
mună ne conduceau alţii, in parlam ent
câteva minute). V enim înaintea v o astră
ne s trig a u : ştre an g vouă (s trig ă te : ţinând cont de m andatul vostru şi d e ­
ştreang lor). C ând învingeau se adunau clarăm că poporul rom ân este m atur,
in dietă şi făuriau legi silnice contra îşi cunaşte chem area sublină in lum ea
naţiunilor nem aghiare, iar când le civilizată (trăiască, aplauză, vrem unirea
m ergea rău tnai scriau şi câte-o carte tu tu ro r Românilor). Propunerile le va
m itropoliţilor noştri (râsete, aplauze). face comitetul provizor. Cu sfială vă
T reb u ia să vină dezastrul?! 80 p ro ­ salut pe voi rprezentanţi al poporului
cente din m onarhie se rugau : D oam ne rom ân, salut cu dragoste pe voi re p re ­
b ate pe stăpânii noştri! Nu se putea zentaţii României cari nu vreau să
să invinga crima. In vara anului ace­ facă aici politică (trăiască, aplauze) şi
stuia trebuia să se schim be situaţia: cari nu vreau să le spun num ele, pe
I u, Piave, ai fost prim a cu valurile reprezentanţii B asarab iei: vicepreşedin­
tale . . . (aplauze prelungi), G lorioasa tele Sfatului Ţ ă rii; Pantilim on H alipa
naţiune fraceză (ura, trăiască F ran ţa şi delegatul Cazacliu, pe rep rezen tan ­
aplauze de câteva minute) cu nobila tul Bucovinei: prof. Alecu Procopovici,
A nglie (trăiască), cu sora no astră dulce Salut corpul voluntarilor din T ransil­
Italia (trăiască) şi mai ales întărite de vania şi U ngaria cu sediul in Ia ş i:
puterile p ro asp ete ale Statelor-U nite dr. Victor Deleu, Vasile Osvadă, Va-
(trăiască) au dus la învingere steagul sinca, Eugen G oga, Bihorean.
dreptăţii. S ’a prăvălit zidul putred nu­ Eu mi-am îm plinit misiunea. D um ­
m it: alianţa puterilor centrale (jos cu nezeu să ne dea înţelepciunea ca să
ele), căci a fost întem eiat pe minciună aducem hotăriri!
(aşa-i), pe tirănie (aşa-i), pe cele mai Numesc de notari adhoc pe dd.
josnice interese, trebuia să se prăbu­ dr. Laurenţiu O anea, dr. Sever Miclea,
şească cu legi şi cu îm păraţi cu to t iar de raportor comsiunii de verificare
(aşa-i, trăiască, aplauze prelungite). pe dr. Ion Sociu.
 Pag. 4. -A-IULIA Marţi 10 dec. 1918

şedinţe al Consiliului Dl. Juliu M a n i a a E adevărat că rom ânilor din Transil"

ŞTIRI. mai '.uriaş o zi în oraşul nostru, pentru a
primi delegaţiile cetăţenilor de limbă
vania, B ănat şi U ngaria le p are rău
că s ’a h o tă rît în adunarea dela Alba-
! străină din oraş, cari, — după cum se
— Prea târziu. In Pesta ungurii au făcut spui v vreau să-şi esprime aderenţa Ia Iulia unirea cu R om ânia şi acum vreau
o ligă, care să se îngnijiască de hotarele liotă irele adunării naţionale. Plecarea să ţină o altă adunare unde să hotă­
ţării, să rămână aşa cum au fost; un lucru Dini preşedinte al consiliului va urma rască, ca vreau să răm ână şi pe mai
în lume, oare numai iei îl mai cred. Şi pro? ibil în zilele proxime.
departe cu ungurii, ba sa se facă
încă una, tot cu aceiaşi ţintă, au făcut pre­ — Concediare. Fostul prefect de poliţie chiar unguri ? Şi aşa mai departe.
oţii protestanţi pentru ţările străine. Nu al oraşului nostru M o I n ă r Satnu, imediat
ştiu zău, cine va sta de vorbă cu iei. după ce a depus jurământul marelui sfat Cum că to a te ştirile acestea răspândite
Trebue să înţeleagă că-i prea târziu. în formă de întrebări sunt scornituri şi
naţional, a ’naintat sfatului naţional
minciuni m iserabile, cari nu au alt
— Păţania Iui He/tai. V’aduceţi aminte, român din Alba-Julia o petiţie în care
scop decât să producă încurcătură şi
ce larmă făceau ungurii când au pornit solicită pe motive sanitare un concediu de
zăpăceală in sufletul poporului, este
înpotniva boemilor (cehilor), că iei se 6 săptămâni. După cum suntem informaţi
evident. A m cerut lăm uriri dela locu­
bat. şi-au aflat un comandant brav, şi concediul cerut i s’a acordat şi fostul pre­
altele. Acum s’a dovedit, că conducătorul fect si-a’ şi început concediul (binemeritat! rile com petente, de unde ne-a asigurat
că to ate zvonurile acestea sunt min­
lor brav a fost un şarlatan, care i-a tras nat. red.), dueundu-se în . . . Budapesta
ciuni tendenţioase, pe cari le desm int
pe sfoară, azi ie înaintea judecătoriei. Do­ la namuri. li dorim drum bun.
vadă, că vitejiile lor, de azi, sunt flori însus fap tele, că arm ata rom ână înain
— Mulţumită publică tuturor rudeniilor,
sădite în nisip, ele nu se prind. tează cu paşi repezi in Transilvania
prietinilor şi cunoscuţilor pentru condo-
aşa că azi mâne e la Alba-Iulia; toţi
— Azi au trecut prin gara oraşului lenţele şi participarea la înmormântarea
m iniştri R om âniei sunt la Bucureşti
nostru câteva ofiţeri din armata franceză iubitului nostru fiul şi frate R e m u s , şi în
şi română. Au fost întâmpinaţi de simpa­ deosăbi gardei .naţinale române din Cluj şi teafari şi sănătoşi, şi îşi văd de tre-
ticul comandant al legiiunei noastre: Flo- loc pentru constienţiozitatea şi dragostea bile Tor; iar ce priveşte părerea de
rian Medrea şi de însufleţitul căpitan de cu care si->au împlinit serviciul cu prilejul rău pentru hotărârea unirei cu Rom ânia,
poliţie Ovidiu Gritta cu un pluton de transportării şi a asistenţii la înmormân­ to ată lum ea, chiar şi străini, a şteap tă
soldaţi. Un ofiţer francez a ztis: „Sunt tare. cu cea mai m are nerăbdare sosirea
mândru, că văd prima legiune română Romul M u n t e a n şi familia. arm atelor rom âne, ca începutul infăp-
bine organizată, vrednică de comananţii — Mulţămitâ. Comitetul naţional român tuirei unirei, hotărîte în 18/1 D ecem bre
iei bravi.“ din loc, roagă pe toţi p. t. concetăţenii şi la Alba-Iulia. Ne-am interesat, că de
unde pornesc aceste ştiri mincinoase.
Jon Arion din Agriş ( Turda) ie nume­ mstituţiuni ale oraşului nostru, cari cu
Ia cele mai multe cazuri, izvorul sunt
le mortului neamului, omorit de furia tura­ prevenitoare ospilitate au primit şi găz­
com ercianţii de lim bă străină, şi alţi
nică în gara din Teiuş. El venea U \lba- duit în locuinţele lor pe fraţii nostrii ro­
Juiia. dar i-a fost uat sujungâ a inima mâni veniţi la adunarea din 1 Decembre, particulari de lim bă streină de prin
îngheţata. A fost înmormântai oa un erou. ca să primească, pe calea aceasta, cea mai com unele noastre.
La mormântul lui a vorbit generalul din călduroasă mulţărnită. L e atragem luarea am inte aces­
• româneasca L e o n t e , care i’a săru- — Lipsa de cărbuni e aşa de mare în tor iscoditori de minniuni să-şi deie
uu pe iruntea rece, dăndu-i sărutarea unei Ungaria, ca t u i peste muu vor n oprite şi seam a ce fac. Numai până atunci sunt
ţări întregi. Au vorbit mai mulţi inşi, între trenurile — după cum zice un ministru. Tot îndreptăţiţi să reclam e spirijinul şi
cari V a s i 1e G o 1d i ş , protopopul U r- din pricina asta, prăvăliile se vor închide ocrotirea poporului rom anesc şi al or-
z i c ă şi părintele-protopop al Iegiunei Ia 4 oare, iar cele cari vând de-ale măn-
ganilor lui însărcinate cu susţinerea
R u s a u . Toţi au vărsat lacrimi calde, I cănii la 7 oare. Iu orice oficiu se va lucra
ordinii, p â n ă xând se poartă loial faţă
flori de durere, la înmormântarea lui Joii (afară de ale publice) numai dela 8 dini.
Ar i o n , făcându-I să trăiască pe veci în pănă la 3 oare d. p. Da tare-i mai strâng de poporul rom ânesc. Bine să şi-o
inimile nenumăraţilor români cari Iau pe­ boemii! însemneze aceasta, cei pe cari îi pri­
trecut Ia groapă. Pentru familia lui a adu­ — In sfârşit armata Iui Maekensen veşte !
nat teologul Enea P a t a c h i - Văleanul acest câne, pe care nu-I va uita nici când — Mersul trenurilor s’a schimbat după
3564 cor. Amintirea lui va trăi în veci, România, căci i-a supt 2 ani şi mai bine cum urmează:
înbalzamată în lacrimile noastre, căci noi toată sudoarea — a pus puşca jos. Cei spre Budapesta pleacă Ia 12*’ 15’ p. m.
ne ştim face datoriiita faţă de martiri. 170—180 mii de soldaţi au umplut toată * Teiuş „ „ 3h 26, „ „
Conferinţa de pace, după o ştire din ţară, păşesc trişti, mu cu pieptul scos şi alte trenul nu circulă.
mândri ca tnai înainte, parcă merg în urma Teiuş—Cluj la IO1* 30’ seara
Elveţia se va ţinea la Paris, se va începe
la mijlocul lunci Decembre şi va ţinea cam mortului. Se pot duce acasă -să-şi îngroape Teiuş—Braşov „ 7h 30’ dim-
Vi nţ—Sibiiu „ 3h — p. tn.
trei luni, aşa că numai în April va fi gata ţara lor eca veche. Sibiiu—Vinţ „ 7b 12’ dim.
cu totul. In numele românilor de pretutin­ — Cam aşa plânge foia din loc: „a căzut Pişchi-Petroşeni „ 2h 35’ p. m.
deni va lua parte, cel mai mare orator al coroana Ungariei, piatra ei mai scumpă: Petroşeni-Pişcki „ 9h a. m. şi ajunge
românilor: T a c h e J o n e s e u . A r d e a 1u 1. O zi urai tristă n’au avut ma­ la 12h
ghiarii . . . mai dureros ca acum nu ne-a
— Trupele române înaintează cu paşi
atins biciul lui D-zeu.“ Noi ştim, că biciul Polifia oraşului Alba-Iulia.
mai repezi, după Mureşul de tărg, Petro-
lui D-zeu loveşte acolo, unde se cade, iar Toate armele sunt a se aduce la poli­
şeni şi Bistrioa, mai în urmă au ocupat
ici se roagă „D-ne a! milei nu ne lăsa!“ ţie ce-1 mult în 48 de oare, la din eontrâ
Sighişoara, Mureş-Ludoş, în noaptea de
Rugăciunea lor însă, se’nprăştie ca jertfa la cela ce se va găti ori şi ce fel de armă
8 Dec. au fost aşteptaţi în Mureş-Uioara. va fi strict pedepsit. Drepturile de a ţinea
Iui Cain.
— Ştiri personale. Dl. ministru al culte­ — Lucruri şcolare. Im toate şcolile din armă de până acuma es din vigoare, deci
lor şi al instrucţiei Vasilie G o 1d i ş şi Alba-Iulia (gimnaziu, şcoale elem. etc.) toţi cei ce voietc a purta arme au să eearâ
D-na, împreună cu DI. ministru al externe­ prelegeri nu vor fi pănă în 15. Januarie. drepturi noi. Gritta, cap. de poliţie.
lor Dr. Alexandru V a i d a - V o i v o d au — Z v o n u ri m in c in o a se . D e v r’o Politia oraşului Alba-Iulia.
părăsit iu 5. Dec. (21. st. v.) oraşul Toţii străinii, adeca cei, cari nu an
câteva zile încoace se zvonesc fel de
nostru, plecând cu automobilul Ia Sibiu, avut păn’ acum domiciliu stabil iu Alba-
unde se vor întâlni cu Preasfintiţii Dni fel de minciuni prin comunele din ju ­ Iulia aflători pe teritoriul oraşului, sunt a
episcopii de Caranşebeş şi Gherla: Dr. E. rul Bă?gradu1ui. E adevărat că pe un se îndepărta din oraş în c c l m u l t 2 ^
M. C r i s t e a şi Dr. .1. H o s s u , pentru a ministru d e o a r e d e la d a t a , de orece primă­
” omânia Ta asasinat? ria abea poate alimenta pe locuitorii oraşului,
pleca împreună la Jaşi. Ia Majestatea Sa (omorit). E ade rat, că arm ata rom â­ ceeace stă îu legătură totodată şi cu susţi­
regele Ferdinand, ca să-i ducă’n persoană nerea ordinei, iar cei ee an părăsit oraşul
rezoluţia marei adunări din Alba-Julia, nă nu vre s? i lă în Transilvania să se reîntoarcă la locuinţă spre asi reîn­
aşa după cum a hotărit adunarea naţională. prin urm are nu să supune ordinilor cu cepe ocupaţiile avute. Gritta
După cum suntem informaţi, Dl. pre- privire la intrarea în Transilvania? cap. de poliţie#
E dito r şi redactor responsa : D r. Z a h a r i e N it t n t e a n .
Tipografia Francisc Schăser din Alba-Iulia.