Pag. 2.
(Continuare dtn pag. 1). Un suflet curat, ulguros, loial şl
cu toţii ne am e o n u in s; cum zile
bune şl liniştite am auut şl uom
auea numai până atunel, până când
ne uom rezlm a destinul Neamului
pe o sabie ascuţită — gata să lo-
oea8căf fără să aştepte ajutor ex­
tern, pe oricine râuneşte la ogo­
rul străm oşesc udat eu sângele
şl p re să ra t eu osem intele făurito­
rilor praznicului de astăzi.
Fruntaşii uieţii intelectuale şi culturale despre
praznicul Unirii
— U nirea este actul cel mat
tnalt şl cel mal legat în urm ări
din Istoria Românilor.
Cuulntele sunt p rea slabe pentru
a prem ărl pe oamenii epoeel cari,
în mijlocul nesiguranţei şl a p e ­
ricolelor de tot felul, au gândit
la unire şl prin uoinţă neînfricoşată,
au înfăptuit-o.
Fie ea pildă înaintaşilor noştril
de la 1859 să le lumineze minţile,
să ne încălzească sufletele şt să
ne o ţetească trupul ea să găsim
calea c are să ne ducă la împlinirea
dorinţelor tuturor de înălţare şl
p ro p ăşire, într’un singur gând a
României.
Col. Florescu
♦ A părută în condiţii tehnice adm i­
— 24 Ianuarie 1936 euoeă nu
numai pe 24 Ianuarie 1859 dar şl
pe 27 Martie, 15 Noemurie şi 1
D eeem urle 1918 adică zilele când
s ’a manifestat unitatea de uoinţă
a fraţilor rom âni răspândiţi în di­
feritele prouineil, de a îm părtăşi
bucuriile şl durerile şl de a face
ea legăturile de neam şl sânge
uentte prin suferinţele din trecut,
să se cim enteze prin comunitatea
dorinţelor şl speranţele de a duce
îm preună o ulaţă cât mal bună,
mal rodnică şl mal folositoare în­
tăririi neamului rom ânesc şl a şe -
zărel lut la locul ee l se cuulne
tn progresul şl elulllzaţla om e­
nească.
Dr. Oh. Preda.
utee-preşed. Astrel
* într'un bogat num ăr de pagint.
— S ă rb ă to a re a Untret este cea
mal sfântă sărb ăto a re a tuturor
Românilor. S e cuulne să ne gândim
cu pietate la toţi acel cart au
contribuit la Unire.
Ing. Silviu Crăciunaş.
inspector Industrial
Ziua Unirii
24 Ianuarie e un senin popas de
recu legere, frumos prilej pentru
cau sa rom ânească.
A ceastă nobilă şi sfântă st e
astrul strălucitor pentru toate ge­
neraţiile şt ua fl un Imbold de
luptă, atât timp cât ua exista o
Românie şl un singur gralu între
N istru şt Tisa.
24 Ianuarie e tem elia de granit
a neamului şl pe stâlpii el s ’a clă­
dit România frum oasă de astăzi.
U nirea principatelor sub un sin­
gur domnitor a făcut să se re c u ­
n o ască României ad euăratele sale
m értté câştigate în luptele se c u ­
lare pentru afirm area el ca stat
liber şl naţional. Naţionalismul
acelo r luminate personalităţi în
frunte eu A lexandru Ion Cuza, Mi­
hail K ogălnleeanu şl Ion B rătlanu.
au făcut din acea ţărişo ară odată
cu 24 Ianuarie modelul statului
care auea să se ridice la 1918.
Ziua Unirii Principatelor e ziua
de afirm are a românismului şl
chiar a glntel latine în R ăsărit. Se
cad e ea aceia cari conduc destl-
A c ţ i u n e a
Pentru bustul lui
credincios, înfrăţit eu o sabie a s ­
cuţită; iată stâlpii de oţel p s cari
se ua ridica m ăreţul edificiu, te­
melia căruia, o au săp at în g ra ­
nitul Istoriei — patrioţii dela 1859,
şl martirii dela 1916—18.
Fie dat, ea sufletul acestora, —
s ă nu se ruşineze de faptele u r­
m aşilor lo ri
nete ţării acum, să se îndrepte eu
gândul la înaintaşi, iar noi toţi cari
auem un sânge şi o Inimă rom â­
n e asc ă s ă ne călăuzim după pil­
dele şl faptele aeesto r p erso n a­
lităţi.
Eleu Nie. Ciucianu
Curier literar
Organizarea şi apărarea
muncii naţionale
L u crarea d-lul Aurel Miilea:
„O rganizarea şl a p ă ra re a muncii
naţionale“, este dedicată celor
30 000 şom eri Intelectuali români.
rabile la Cluj, ea se prezintă şl ea
conţinut la înălţimea înfăţişeril sale
grafice. Problem a e tratată eu
p ric e p ere şl eu justeţe; soluţia e
cea mai bună, aşa cum e uăzută
de d. Aurel Miilea.
A ceastă carte a r trebui să ajungă
nu numai în mâna Românilor ee
se ocupă de astfel de problem e, el
şl în mânlle guuernanţllor, cari
trebue să la m ăsuri, pentru a eulta
c re şte re a înspăim ântătoare a ş o ­
majului Intelectual, ce ameninţă eu
disoluţia societăţii. E o contribuţie
preţio asă pe care o aduce d. Mi­
ilea şi a r fl de dorit să se ţină
seam ă de ea.
„Sibiul L iterar“.
Reulsta „Sibiul L ite ra r“ a apărut
Deşt tiparul la să de dortt, reulsta
se prezintă cu un cuprins uarlat,
cu articole sem nate de num eroşi
scriitori locali în frunte eu neobo­
situl et re d a cto r prof. Plmen Gon-
stantlnescu.
„Blajul“.
Reulsta cttadelit alfabetului latin
şl a culturii ardelene, a apărut în­
tr’un uolum uast, pentru lunile
Nou.—Dec. C olaborează la acest
num ăr şl scriitori din Sibiu, între
cari amintim pe G iuseppe Cifarelll.
— A apărut uolumul „Conduce­
rea Trupelor“ de d-nll: G eneral
de Diulzte Slehltln, Lt.-Gol. Gaurl-
leseu şi M aior T eodoreseu.
Dela conţinutul, de o rigurozi­
tate ştiinţifică rem arcabilă până la
condiţiile teehntee excelente, a c e a ­
stă o p eră m erită cele mai entu­
ziaste elogii. Este, în special, de
rem arcat, tendinţa autorilor de a
adapta principiile generale la con­
diţiile locale şl la specificul situa­
ţiei rom âneşti.
— T eatrale. La Teatru O răşe­
nesc M iercuri 5 Februarie, o ra 21
m are sp ectaco l festiu dat, de tu r­
neul dtn Bucureşti, sub înaltul patro ­
nal al M. S. Regelui, pentru s ă rb ă ­
torirea d-net L u d a Sturdza Bulan-
dra. S e ua rep rezen ta „Nunta de
argin t“, piesă în 4 acte de Paul Ge-
raldg. In rolurile principale: L u d a
Sturdza-B ulandra, ]. Constantine-
seu. G. Stortn şi V. Bulandra.
Conferinţa
Gh. bazár în com. Aurig
Comitetul de acţiune pentru ri­
dicarea bustului Iul G heorghe
L azăr în com una Aurig, a primit
în zilele trecute eontribuţlunl noul
pentru m ărirea fondului.
Astfel Reuniunea M eseriaşilor
Români din Aurig a contribuit cu
3000 Lei, ia r Corul „R ăsunetul“
al A strel din Aurig, a contribuit eu
suma de 1500 Lei. Ambele sume
au fost u ărsate Imediat Reuizora-
tului şcolar.
A şteptăm ea gesturile de mal
sus să aibă în timpul cel mal
scurt imitatori, pentru ea opera
propusă de Comitet să poată fl
îndeplinită cât mai curând.
R em arcăm gesturile frum oase de
până în prezent ale celor trei so ­
cietăţi din Aurig, comună fruntaşe,
unde se p are că a început să bată
un suflu nou de înţelegere între
oameni şi gânduri săn ăto ase pentru
înfăptuiri menite să înfrum useţeze
şi să înalţe a patra comună a ju­
deţului Sibiu
0 societate a mărginea
nilop la Bucupeşti
La Iniţlatiua dlul G. Martin, In­
telectualii din m ărgineni au con­
stituit în Bucureşti o societate a
m ărginenilor, eu scopul de a sp ri­
jini pe mărginenii răspândiţi în
tot cuprinsul ţării. In ad u n area ţi­
nută la şcoala com ercială, unde
sala festiuă a fost neîneăpătoare,
au ales de preşedinte pe d. 1.
Bratu, dtreetor g eneral la mini­
sterul Instrueţiunel şl un comitet
ales din fruntaşii m ărgineni a şe ­
zaţi în Bucureşti.
Comitetul la c are au participat
între alţii dnil Bueşan, Dobrotă,
Roman. Giueluanu etc., a ţinut o
şedinţă pentru p reg ătirea statute­
lor asociaţiei.
Cu acest prilej au luat euuântul
dnil Ghlşe, Bueşan, Roman, Gh.
M unteanu, preelzându-se scopul
asociaţiei.
D. G heorghe, corespondentul no­
stru din Bucureşti a făcut cunos­
cut comitetului apariţia „Acţiunel“
propunând ea membrii societăţii
să o aboneze, menţinând în felul
acesta legătura cu Sibiul. S e pri­
m eşte propunerea, urm ând ea în
ulllor asociaţia să comunice prin
„Acţiunea hotărârile şl ştirile ce
priuese m em bri asociaţiei şl pe
mărgineni.
Core8p.
Seratele
dela Cercul Militar
Sâm bătă, 25 lan. 1936, ora 2 f 30:
Serată pentru Societatea „Princi­
pele Mircea“.
Sâm bătă, 1 Febr. 1936, o ra 21'30:
Serată data de Corpul Ofiferesc
al garnizoanei Sibiu tn folosul
Spitalului Militar.
Sâm bătă, 8 Febr. 1936, o ra 21'3° :
Serata Ac\iunei Româneşti.
Sâm bătă, 15 Febr. 1936, ora 21,3°:
Serata Soc. „Crucea R o şie11.
Sâm bătă, 22 Febr. 1936, ora 21 30:
Balul MusiceiMilitare a garnizoanei.
Sâm bătă, 29 Febr. 1936. ora 21*30:
Balul de închidere al Cercului Mi­
litar pentru Societatea „A stra 11.
Nr. 23.
d~lui Gh. Lunguleseu
In cadrul „Acţiune! R om âneşti“
a uorbit în sala m are dela p re ­
fectura judeţului d. Gh. Lungule-
seu, se c re ta r general al Ligii antl-
rerizioniste şl eonf. la casa şcoa-
lelor, desuoltând subiectul: Ger­
manii, Lingurii şi Daco*Românii,
tn faţa istoriei.
La conferinţă participă un public
num eros în frunte eu d -n ii: Gen.
V. Eeonomu, Gen. G eorgeseu, etc.
etc. După ee descrie raporturile
noastre eu germanii, spune că el
au făcut parte din acele trei p o ­
poare, cari au oprim at poporul de
baştină. Combate atitudinea lor de
astăzi de a cocheta şl eu Berlinul
şl eu blocul minorităţilor, eonehl-
zând că el au datoria să colabo­
reze sin cer eu poporul m ajoritar
a şa eum le-a lăsat testam ent S te­
fan Ludruig Roth eroul lor naţional
c are a fost executat de Ungurt,
pentrueă susţinea ap ro p ierea S a ­
şilor de Români.
T rece apoi asu p ra Ungurilor,
analizând eu date din istoriei un­
guri n edreptatea tezei reutziontste.
A rată că Ardealul n’a fost nici
odată cucerit de Unguri pe calea
arm elor, el au pus mâna pe el
prin căsăto ria principeselor, fltee
ale uoiuoztlor rom âni eu principi
unguri.
D escrie ultejla străm oşilor no­
ştri, precizând că toate biruinţele
U ngurilor au fost câştigate de lup­
tătorii Români, pentrueă nobilii
Unguri participau la lupte numai
atunci când e ra de faţă şl reg ele
şl Saşii d ădeau numai 500 ostaşi.
A rată apoi că exodul contra R o­
m ânilor a fost pornit dela Vatican,
afirmând că şi astăzi m işcarea
antlreuizionl8tă este susţinută de
Papa. Spune că Ungurii din Bu­
dapesta, cu ajutorul ordurtlor c ă ­
lugăreşti şl din diuerse m ănăstiri,
fac o p eră de m aghiarizare în ţa ra
noastră.
Spune că Ungurii au proclam at
pe Isus ea re g e al lor naţional,
com bate a ceastă rătăcire, precum
şl acţiunea catolicismului p re c i­
zând că Dumnezeul c are a uorbit
ciobanului dela M aglauit t-a uorbit
d e sp re p a ce a şl Iubirea între o a ­
meni.
Face apel la unirea tuturor Ro­
mânilor, eerându-le s ă sp rijlnească
toate acţiunile rom âneşti — între
c are este şl Liga anttreuiziontstă —
pentru sprijinirea căreia c e re să
cum pere câte un timbru.
Asistenţa aclam ă pe conferenţiar
şl se desfac apoi tim bre în sum a
de Lei 2225.
După m asă la orele 6, a uorbit
la căminul e. F. R„ în faţa unut
public foarte num eros.
Cu acest prilej au mat uorbit şt
d. I. Munteanu şl păr. St. M orartu.
Unde sunt instrumentele
orhestrei municipiului?
Am primit la redacţie o infor­
maţie eu adeuărat senzaţională.
Municipiu Sibiu are instrum ente
muzicale în ualoare de p este una
sută mil Lei. O rhestra s ’a desfiinţat
de curând. Instrumentele sunt astăzi
în posesia unei p erso an e particu­
lare etc. etc.
C erem d-lul profesor Seăuerlu
şeful orhestrei şl d-lul dr. E. Plso
s ă ne comunice unde sunt Instru­
mentele, proprietate a municipiului?
 Pag. 4
Memoriul Asociaţiilor Româneşti înaintat
preş. comisiei interimare dela Municipiu
Apă, botezarea străzilor, îndiguirea Cibinului, etc.
In 28 Deeemurle, anul trecut,
am înaintat dlul preşedinte al co­
misiei interim are urm ătorul Me­
moriu, la care nici până astăzi
n'am primit un răspuns.
Domnule Preşedinte,
D lnîneredinţarea comitetului cen­
tral de Acţiune românească dată
în şedinţa din 12 D eeem urle 1935,
în sala de lectură a ziarului „Ac­
ţiunea“, în numele asociaţiilor m em ­
b re în comitetul central. „Acţiunea
R om ânească“, „Andrelu Ş ag u n a“,
„Mthal Uiteazul“ şl „Voeuouul Ml-
h aiu “, eu onoare înaintez urm ătorul
M E M O R IU :
Comitetul central am ad resat
onor. Comisii interim are în luna
Nou. şl Dec. 1934, câte un memo­
riu, în care au trecut toate do­
leanţele de ordin edilitar dtn noutle
cartiere, între c a r e : îndiguirea Gi-
binulut, apaduet, drumuri, canal şi
num irea străzilor.
in 25 Ianuarie 1935, am repetat
eererea, la c are mt-se răspunde
la 1 Februarie 1935, urm ătoarele:
U rm area la c erea Du., din 25
Ianuarie 1935, uă transpunem sp re
orientarea Du., în ce prtueşte inun­
daţia, în copie raportul seruielulul
technic municipiului adus şt a p ro ­
bat în şedinţa com isiei interim are.
„In ce priveşte numirea străzi­
lor, cererea Dv. s a transpus ser­
viciului econom ic juridic, spre stu­
diere şi referat“. Sem nează p re ­
şedintele com isiei interim are ss.
Dr. E. Plso.
Ea 16 Februarie 1935, am depus
alt memoriu, la care primim r ă s ­
puns la 17 Martie, prin cari se
face cunoscut într'altele. c ă che­
stiunea fântânilor publice se ua
rezolua prin planul lucrărilor, iar
în ce prlueşte num irea străzilor
zice: „Problema numirii străzilor
este tn studiul com isiei respective
şi de hotărârea ei veţi lua cuno­
ştinţă la tim pa.
Am aşteptat m ereu să s o s e a s c ă
acel timp, în care s ă putem lua
cunoştinţă de realizarea prom isiu­
nilor făcute prin a d re se le sem nate
şi trim ise de Du.
Deşi a trecut timp destul d«
mult şi s'au dat asigurări, nu s ’au
luat m ăsurile n ecesare, pentru eul-
ta re a reu ărsărll Cibinului, nu s ’au
făcut nici o fântână din cele p ro ­
mise, pentru Românii de peste
Gtbln şl că nici până acum nu s ’a
rezoluat problem a numirii străzilor,
Nu putem să găsim nici o expli­
caţie faţă de tratamentul arătat c e ­
rerilor prezentate Du., după studiul
serio s şl mal ales că ele sunt de­
stul de uşor de înfăptuit.
S o cotesc că şl Du. sunteţi de
aco rd că, problem a a p ărării uieţli
şl auutului la peste 10U0 de locui­
tori al Sibiului m erită s ă fie stu­
diată şi rezoluată. Constatăm însă
că nu t-8e dă nici o atenţie.
Problem a fântânilor publice este
atât de urgent de rezoluat, încât
cred de prisos să mal stărutese.
Chestiunea numirii străzilor este
cea mal uşoară, întrucât nu este
condiţionată de chestiuni de ordin
bugetar şl mal ales că, o c e r mii
de cetăţeni dtn oraşul nostru, fără
deosebire de naţionalitate şl p a r­
tide politice. Consultaţi uă rog cele
A o t9 l n n e a
11 d o sare dela prim ărie şi ueţl
putea ap recia şi Du. acest lucru.
A sociaţiile notate mal sus re ­
petă din nou e erere a , solicitând
satisfacerii tuturor doleanţelor îna­
intate, prin memoriile mal sus ci­
tate.
Cu acest prilej ne permitem
a Dă informa că desap ro b ăm p ro ­
cedeul şl tratam entul arătat faţă
de problem ele ridicate în nenum ă­
ratele noastre c ereri şl Vă asigu­
răm că d acă se ua continua vom
şti să reacţionăm, în cadrul legi­
lor, cu toată energia şi demnitatea,
pentrueă veţi admite şi Dv., că
Românii, ce sunt astăzi majoritari
în Sibiu, şi dominanţi prin împli­
nirea dreptăţii istorice, nu sunt o
masă oarecare de barbari, cărora
să nu li-se recunoască dreptul de
a-şi scrie istoria suferinţele sale
şi a marilor înaintaşi pe colţul de
străzi şi acesta spre a da prilej şi
celor cari nu ne ştiu trecutul să-l
afle. Dacă până astăzi intelectualii
noştrii ajunşi la conducerea pri­
măriei au dus numai o luptă dis­
perată către buget şi au rezolvat
lucrurile după com prom isuri elec­
torale şi dacă mulţimile n’au reac­
ţionat, aceasta a fo st numai o ză ­
bavă şi nici decum o abdicare
dela ceeace este in această ţară
dreptul nostru cel mai elementar.
Cu aceste spuse desigur eu d e­
stulă strân g ere de inimă şl a c e a ­
sta pentrueă mă ad resez Du., care
faceţi parte dintr’un partid de
dreapta, răm ânem în a ştep tarea
răspunsului Du. şl al Comisiei in­
terim are, unde Românii sunt în
majoritate, răsp u n s care sperăm
să fie urgent, clar şt mai ales re s ­
pectat şi executat de funcţionarii
dela seruleiul econom ie şi juridic,
desp re care afirmăm în scris că,
uă sabotează, întrucât nu pot cred e
că Domnia U oastră să nu Vă ţi­
neţi de asigurările ce ne-aţl dat
în diferite rânduri şt să nu r e s ­
pectaţi sem nătura pusă pe a d re ­
sele amintite mai sus.
Dorim să putem striga cât mal
c u râ n d : T răiască Românii din
fruntea Municipiului.
Ion M u n te an u
Întrunirile Românilor
din nouile cartiere
Consfătuirea cetăţen ească din
grupa V.
Cetăţenii din grupa V, constituit
în asociaţia „Mihaiu Uiteazul“, au
ţinut o consfătuire c etăţen ească
pentru neuoile edilitare şl gosp o ­
dăreşti din acest cartier.
A sistenţa s'a îndreptat sp re te ­
renul rezeruat dela reform a a g ra ră
pentru şco ală şl biserică, loc a-
stăzt împărţit particularilor.
Dnii Iile D ragom ir, Orza, Beu şl
alţii au arătat neuoile de ordin
edilitar din acest cartier şl s ’a
decis să se tre a c ă toate întrun
memoriu ce u rm ează să fie p re ­
zentat conducerii municipiului şi
publicat tn „Acţiunea“.
1. Munteanu, îndeam nă Românit
la unire şl solidaritate în jurul a so ­
ciaţiei „Mihaiu Uiteazul“, asociaţie
ce urm ăreşte a p ă ra re a in te re se lo r
Românilor fără c o n sid e ra re la cu­
loare politică.
Nr. 23.
O altă consfătuire a Românilor
din noile cartiere a auut loc în
S’a mai primii la C m Roşit n ă liirtlt
stra d a H orea, în localul Ciontea. ( i l i i r i pentru iimtlapi t e n i i
Proprietarii de case de pe şiră
zile H orea, C loşca şi Crişan, a-
R eport general Eei 64.210’—
D. Chirie Tăiau, Gura-Râului Eei
p roape toţi Rbm âni, au protestat
contra afirmaţiilor făcute de un
500; Colecta d-net Floreseu dela
Eteeul de fete „Domniţa Ileana“
ziar din capitală, referitor la p ro ­ Eei 3435; Colecta comitetului p a­
prietarii de pe aceste străzi. Au rohial din discul bisericii R âu-S a­
luat euuântul d n ii: Ciontea, Durea, dului Eei 1000; D. Galea Nieolae
Hudea, Hoeiotă, Frăţilă, Dagomir Eei 100.
şi Badiu Pauel, arătând că trebue Total Eei 69.245’—
mutat cât mal re p e d e rezeru o ru l
de scu rg ere a m urdăriilor înafară Dtn comuna Vale, nt se comu­
nică că, la stăruinţa prim arului
de oraş. Toţi oratorii au cerut s ă
se introducă apa şl în acest c a r­ loan D um itrescu şt notarul M. Tt-
purlţă s ’au strâns, pentru Înfome­
tier şi să le pună petriş pe străzi.
I. Munteanu, a uorblt apoi d e s­ taţii B asarabiei, sum a de Eei 2359,
ce s ’a depus la pretură.
p re n ecesitatea solidarităţii ro m â­
neşti, în c re d erea şl m ândria ce — Duminecă 19 Ianuarie a auut
trebuie să auem. loc, sub preşldenţla d-lul colonel
îndeam nă să se grupeze eu Uultureseu, comandantul şcoalei de
toţii în jurul societăţii „ Andreiu Ş a ­ eaualerte, o şedinţă a comitetului,
guna“, întrucât interesele ro m â­ pentru form area unei societăţi hi­
neşti uor fi auzite şi ap ărate nu­ pice, care să ră sp ân d e asc ă în
mai d acă uom fi organizaţi şi so ­ cele mal largi straturi ace st sport.
lidari. Ea şedinţă au participat nume­
In ziua de 24 Ianuarie, ua auea roşi ofiţeri dtn eaualerle precum
loc o întrunire cetăţen ească a R o­ şl membrii societăţilor de călărie
mânilor din grupa l. dtn Slbin.
M e r e u ? ...
E rau cândua Românii popor între popoare,
Purtau eu urednleie un nume jalnic, sfânt.
Erau străjerii lumii la răsărit de Soare,
Erau cândua Românii stăpâni pe-aeest pământ...
Stăpâni erau pe munţi eu-atâtea stânei de aur,
Stăpâni peste isuorul ce curge ’n jos şu u o l...
R om ân era românul, şi so artei sale faur.
Un demn urmaş al Romei şi-al Dacilor eroi.
D ar azi ? . . . Din şesul Tisei şl pân’ la malul mării,
Din D unăre la Nistru, în lung şi ’n latul ţării,
Pe sp ad a altor urem uri de-un deget stă rugina,
Copiii tăi Romane, s ’au înfrăţit eu tina.
Viteazul de-altădată, e azi bătut — un câne,
Un ro b legat în lanţuri de liftele păgâne.
Stăpânul de-altădată e slugă, tar streinul,
„C u m a re a Iu l iu b ir e " îi făure destinul.
Pe m asa lor bogată, zâm beşte cozonacul,
Pe tauă fript curcanul, sau rumenit gânsacul.
Românii azi un codru, de pâine n’au pe masă,
Nici m ână de făină, în raclă nu-i răm asă.
Ştiut-a bine luda, să sto arcă ulaga toată,
Când nu mai au căm aşă şl sufletul să-l s c o a tă ..,
îmi trem ură tot corpul şi plânsu-mi umple geana.
Când uăd că floarea ţării o ’n eaeă b u ru ia n a ...
D eee plugar Române, călit în foc şi ’n lupte,
Mal laşi din ulaga ţării străinii s ă se ’nfrupte ?
D eee ei lux Române, iar tu porţi an de an
Pe umeri o pouară mai g rea decât plăuan?
Tu eşti alei de ueaeurl, şi el de ieri, de azi,
De ce ei lux Române, tu laerlm e pe-obraz ?
De ce la noi în ţară, Străinii sunt stăpânii
Şi trag în rând eu boii, la plugul lor Românit ?
C e-ar zice Ştefan, Mireea, când şi-a r desehtde p leo ap a?
Eu cred că şi-a r alege, a doua o ară g ro ap a 1. ..
Nu simţi în faţa lumii, în faţa ta, ruşine ?
M ândria ueehel Rome n’o simţi suâenind în ulne?
N’auzt cum uântul toamnei îţi şu eră blestem e,
Şi glia sub picioare, tu n’o auzi cum gem e ?
Te blestem ă pământul şl um brele ’nserărll.
P ădurea, iarba, râul, şl toată unda m ărit,
Te blestem ă fântâna când seâ rţâ e eu jale,
Şl dangătul din turla bisericilor tale.
Te blestem ă părinţii căzuţi prin ueehl tran şee,
Te blestem ă copilul şl proprla-ţt fe m e e .. .
M ereu să porţi pe frunte, o pată de ruşine ?
M ereu la tin e ’n fă ră , să calce toţi pe tine ?
S ă n’aibă-o ţundră ueehe, d e-asu p ra goliciunii
Când alţti ’n blănuri scum pe îşi tăuăle perciunii?
Să-şi râ d ă 'n b a rb ă lifta pierdută ’n albe perne.
Când cerul ţie ’n plete din puful lui îţi cerne ?
Streinul să ia holda şl aurul din stâncă,
Iar tu să ’neel în suflet durerea ta adâncă ?
S ă blestem e urm aşii când n’or auea o pâine ?
N u! Prinde iarăşi ghioaga şi dă la mir R o m â n e i...
I. V. S p irid o n .
 Nr. 23.
Un an dela moartea profesorului
gazetar, scriitorul şi bunul român Victor Lazar
T recând într’una din zilele a c e ­
stei ierni prlm ăuăratlee pe dina­
intea easet din strad a Heeht, în
care şi-a închis ochit şl a înche­
iat fişa utetll cel ce a fost profe­
sor, gazetar, scriitor, conferenţiar,
d ar mal p resu s de toate m are ro ­
mân şl om croit dlntr’o bueatâ,
Uietor L azăr, mi-a uenlt în gând
data de 28 ianuarie 1935, — ziua
morţii — şl ml-a apărut în pragul
amintirii figura lui întotdeauna zâm ­
b itoare şl gata de uorbă bună.
i răsbolu, când A ndrei B ârseanu îi
! încredinţează cated ra de tstorie
Poate şl acum, ea de atâtea ort,
tre c e re a prin acel loc nu a r fl tre ­
zit atâtea gânduri şl amintiri, dacă
nu-ml atrăgea atenţia o scenă, o
prluellşte înd u lo şeto are: tran sp o r­
ta re a bibliotecii dragi a lui, eon-
stătătoare din ure-o 3000 uolume,
la locul sorocit printr'un testam ent
lăsat de defunctul. înaintea fere­
strei, dela blblloteca-l bogată, pe
care o cinstea bătrânul foarte mult,
stătea o căruţă, dacă nu m 'am în­
şelat de-a municipiului, în care
trei oameni, cari nu se prea ue-
deau să se închine cultului cârtit —
îşi făceau datoria de-a îndeplini
dorinţa Iul Uietor L azăr, care mult
mă tem, că nu ua fl cum şl-a in-
chlputt-o donatorul, de-a ft o bi­
bliotecă deschisă ori şl cui.
Uietor L azâr, colindătorul de
ţări, cercetăto r al fraţilor înstrăi­
naţi, risipitorul de suflet rom ânesc,
opat(, care a lăsat să t se ard ă
feştila uteţll în toate unghiurile în­
tunecate ale neamului, dela ]ma
copilăriei şt până în munţtt Pln-
dutui, în Salonicul dela extrem a
graniţă a graiului rom ânesc, din
şcoala scundă a satului pană pe
cated ra directoratului Şeoaiet su­
p erioare de com erţ din M acedonia
şl cated ra de istorie a Şcolii nor­
mala de băieţi din Cluj. in aceste
drumeţii de apostol a făcut un
popas de 12 ani, ca bibliotecar al
A cadem iei Române şl altele mal
scurte în redacţiile „Fotl Poporu-
lül“, „Tribuna“. „Ţara N o astră“,
secretariatul „A strei“ şt cinei luni
în temniţa din Seghedln.
Profesorul Victor L azâr, n’a
ştiut ce e odihna, recreaţia, decât
dupăce m oartea l-a silit ia odihna
de ueet. Răm as orfan de ttnăr, a
străbătut prin ulaţâ, ajutat numat
de ealitâţlle-l frum oase şl e n e r­
giád rom ânească.
lntr’o continuă frăm ântare, într’o
necurm ată căutare de m ijloace
pentru Luminarea şt d eştep tarea
mulţimilor la o uiaţă culturală şt
naţională mal pronunţată, p ro p ag ă
naţionalismul de pe c a te d ră şl în
scris. Îşi risipeşte elanul tinereţii
peste tot locul unde paşii îi poartă.
C atedra şcoalel l se p are prea
joasă, pentru a-l fi glasul auzit şt
ascultat. Se ridică pe tribuna sc ri­
sului, plătind ecoul simţăminte lor
A c ţ i u n e a
saie cu cinei luni de temniţă, pen­
tru b ro şu ra : loan Buteanu.
Silit s ă p ă ră se a sc ă A rdealul,
din cauza altor p rocese, cari se
arătau la orizont, trece în Regatul
liber, ea profesor în Caram lâc,
Cobadln, Constanţa, Craloua, unde
atrage atenţiunea autorităţilor şc o ­
lare asu p ra sa, prin hărnicia şl
destoinicia cu e are-şi Ilustra slujba.
E trimis director la Ş coala c o ­
m ercială su p erio ară a României
din Salonic, unde pentru sim ţă­
mântul său de bun român, era să
cadă uietlma unul atentat g recesc.
Reîntors acasă, îndeplineşte fru­
m oasa slujbă de bibliotecar al
Academ iei Romane până după
dela Ş eoala Normală de băieţi din
Cluj.
Profesorul Victor L azăr auea eu
totul alte uederl decât cele încru­
state în program ele şl planurile
analitice ale oficialităţii. Ei ulsa
un înuăţător cult, pătruns până în
măduua oaselor de ch em area Iul,
descătuşat din ghlarele politicia­
nismului, liber pe m işcările Iul,
descotorosit din reţeaua orarelor,
program elor, ordinelor, cari ucid
tmţlatiuele şl înfrâng elanurile. De
a ceea toată ştiinţa studiilor sale o
adopta mediului, regiunii, chiar lo­
cului unde auea s ă tră ia sc ă înuă-
ţâtorul, urând să-l lege de glia sa ­
tuiul cu sufletul, nu numat cu slujba.
El a dat în mâna eleutlor — ut-
ttori înuăţătorl — m anualele n ece­
sare, scrise chiar de dânsul, după
concepţiile sale.
Victor L azâr a fost mult Iubit
de către eleul pentru d rag o stea
părintească eu e are-l îndrum a
sp re g reaua misiune ce şt-au
ales-o şi pe c are, răposatul a trăit-o.
D espre sem nele de drag o ste şi
recunoştinţa arătată din belşug Iul
Uietor Lazâr, eu oeazlunea trecerii
în pensiune, s 'a r putea scrie mult.
Cele din urm ă cuulnte ad resate
de profesor eteullor săi au fost o
lecţie de împlinirea datorlnţelor în
orice îm prejurare a uleţll, care a
pătruns adânc în conştiinţa audi­
torului.
Buciumul Ardealului
A noastră este glia
Hrănită de eroi',
A noastră-i România
Ş i’n ea stăpâni doar noi.
A i noştri sunt Carpaţii
Cu frunţile spre cer,
Ai noştri sunt asi fraţii,
Uniţi prin cerc de fier.
A i noştri-’8 pecurarii
Ş i castrul de pe steiu;
Prin piscuri nu maghiarii
S e caţară — ci ei.
Noi am durat Ardealul
Cu doine şi alean;
Pădurea, şipot, dealul,
Nimic nu ni-i uiclean.
Al nostru este plaiul
Din trunchi străuechi latin,
Cu Turda, Tisa, graiul,
Chiar R egele Coruln.
La Sarmi8eghetusa
Străbunul nostru plaz
Rodi, penaţi şi musa
Pe-al nemuririi las.
Ajungă-ne de veacuri
fobagi sdrobiţi pe roţi,
Magnatice pitacuri
Ş i jale printre Moţi.
V x
— „Faee-ţl şi uot ea m lne“l...
a încheiat bătrânul, aeoperlndu-t
euulntele, plânsul eleollor.
Ca scriitor şl g azetar a fost un
uulcan clocotitor. A şternea eu m are
grije slooele pe hârtie, a şa ea fle­
care euuânt să fie un b alsam sau
tonic întăritor, tar nu uentn, care
să ucidă. El d ă d ea sate lo r m e­
rinde sufletească, din c are se în­
fruptau flămânzii după ad eu ăr şt
dreptate, d ar mal eu seam ă după
libertatea, la a cărei g răb ire a
ostenit mult.
D escoperit de Dr. loan Raţiu,
în timpuri critice pentru rom ânism
e chem at în redacţia „Foit to p o ­
rului“ şt în adm inistraţia „Tribu­
nei“. Când t-se urzeşte al doilea
p ro ces pentru „Credeul Rom â­
nului“, trece Carpaţli, prin uama
Cucului.
După răsbolu re d a cte a ză „Ţara
N o astră“, pe care o rid ică în râ n ­
dul celor mal bune gazete pentru
popor.
A sc ris p este 30 de cărţi, din­
tre cari „C reşterea în familie“, a
fost prem iată de A cadem ia R o­
mână eu premiul 1, tar „Die S üd­
rum änen d er Tűrhet und d er an­
g ren zen d en “, a fost tipărită de
Ministerul de E xterne în 1910.
Scrisul lui a fost mult gustat de
publicul cititor şl din tot ce a scris
se degajează o m are şl neţărm u­
rită d rag o ste de ţa ră şl de popor.
Ca om a fost desâuârşit. A aju­
tat o mulţime de eleni sărac i după
principiul en an g h jliel: ee faee
dreapta, să nu ştie stân g a. Şl-a
lăsat auutul păm ântesc în scopuri
de binefacere.
Încheind aceste rânduri de ploas ă
amintire, nu pot lăsa neamtntlt
pianul frumos şt gestul ro m ân esc
al „Aeţiunei“, de-a fixa un sem n
al recunoştinţei postum e în p e re ­
tele casei, în care a trăit şi a
murit, atei, în Sibiu, Victor L azâr.
Prietenii, stimătorll Iul U ietor
Lazăr, au prilejul de a-şl arăta
d rag o stea contribuind la aco p e­
rirea sp eselo r ee uor necesita
acele lucrări.
P e t r e a D a s c ă lu l .
de Dein. Fand. Popescu
Noi n’auem găitane,
Panaşe de lachei,
Purtăm opinci, bârsane
Ş i ţinem de râsteiu.
Dar noi suntem melenii,
A l căror greu călcâiu
A sângerat milenii,
Pe brazdă cel dintâiu.
Voi v a ţi impus trufia
Prin bice şi pojar,
Sărutul, fecioria,
Cu ştreanguri şi calvar.
Dorim progres şi pace,
Dar voi cătaţi răsboiu;
De-l vreţi, poftiţi încoace,
Am mai vorbit doar noi.
Nu te hulim Maghiare,
Ş i nu-ţi purtăm năcaz;
Dar munţii, codrii, mare,
Vor rupe-al lor zăgaz.
Vă ’ntindem mâna dreaptă,
Vă stăm intr’ajutor,
Vă dăm aceeaşi treaptă
In cinste şi la spor.
Slăvitul nostru nume,
Acela de Român,
Solem n declară ’n lu m e :
La mine-’s şi Român l
Pag. 3.
Mmiiiiniaiiiit
In legătură eu cronica m uzicală
a dlul D. Erem la şl notiţa din zia­
rul „Unluersul“, prin care se sem ­
nala ab sen ţa publicului slbian dela
manifestaţiile culturale, s ’a indicat
o anumită categorie socială care
n'a participat la concertul o rc h e ­
strei simfonice a palatului.
Nu s ’a ţinut seam ă de faptul că
aceste concerte sunt date de o r­
h estra Palatului eu scopul ea şl
populaţia ctullâ să contribuie pen­
tru ajutorarea înfometaţilor din
B asarabia. Ofiţerii din garnizoana
Sibiu, la apelul dlul Gen. Coman­
dant V. Eeonomu, au contribuit eu
sum a de 100.000 Lei pentru înfo­
metaţii b asarab en l. In mod logic
se pune în treb area şl celorlalte
categorii so ciale:
In acest o raş unde auem atâtea
alte profesiuni mal rentabile d e ­
cât c ariera militară, să nu se g ă ­
s e a sc ă nici un iubitor de artă şl
de cultură? P rea ne-am înuăţat
să considerăm ofiţerii ea unletl
sprijinitori al tuturor lucrurilor. Se
dă o s e rb a re de binefacere, lu­
m ea aşteaptă contribuţia ofiţerilor;
se dau reprezentaţii, indiferent
pentru ce scop, toţi contează pe
sprijinul arm atei, c are să-l scoată
din deficit. D ar etutlil n'au nici o
obligaţie, vatunel când uenitul lor
întrece solda ofiţerilor, care la
rândul ei e supusă la greuârl şl
reţineri de tot solul ?
Nu trebue să ne în treb ăm : unde
sunt ofiţerii cari au lipsit dela
concertul O rchestrei simfonice a
Palatului, el unde sunt medicii,
aduoeaţll, marii com ercianţi şi in­
dustriaşi, profesortl eu gradaţii,
rentierii, proprietarii, funcţionarii
şl persoanele cari ocupă slujbe
înalte? Toţi aceştia au lipsit şl
lipsesc dela reprezentaţii.
De ee să aruncăm atunci ulna
pe ofiţeri? Pretindem dela ei mal
mult decât ne pot da. Nu trebue
să uităm că toate turneele din c a ­
pitală sunt susţinute de ei, dând
cel mal m are eontlgent de s p e c ­
tatori. D acă se întâmplă să free-
uenteze şl spectacolele uesele e
explicabil; e în firea omulut s ă fie
atras sp re genul comic, în care
spectacolul e o d estindere a ner-
ullor şt o d esereţtre a frunţii' şl nu
un efort cerebral. A ceasta insă
nu d esleag â pe nimeni de obliga­
ţia de a participa La spectacolele
serio ase.
Aşteptăm deopotrluă dela toate
clasele sociale să sprijtnească
arta, cultura şl operele de bine­
facere şi nu numai dela o sin­
gură tagm ă considerată ca „pri­
vilegiată“. Exemplul m inoritarilor
este ulu înainte n o a stră: fără d e ­
osebire de rang şt auere. toţi sunt
prezenţi la concertele şl re p re ­
zentaţiile lor.
I o n e l N e a m tz u
— „Acţiunea R om ânească“ Sibiu,
face cunoscut doam nelor şl dom­
nişoarelor că. S erata dansantă a
„Acţiune!“ se ua ţine în se a ra zilei
de 8 Februarie a. e., în saloanele
Cercului mtlltar-elull. Doamnele şl
D om nişoarele sunt rugate a-şl p re ­
găti din urem e costum ele naţionale.
Participarea se face numai pe bază
de înuitărl. A nunţarea pentru eli­
b e ra re a înuitării se poate face la
D roguerla l. Baelu şl la ziarul
„Acţiunea“

Nr. 23.
S ilo i-u . ş i îr^ L p re jiJL rirr^ -i
0 importantă
manifestare a scriitorilor ardeleni
G ruparea Intelectuală „THESIS“
organizează pentru 25 Ianuarie
crt. o şezătoare literară în Sibiu, la
care uor lua parte scriitori re p re ­
zentând eeie mal de seam ă reulste
din A rdeal şl anume : „Gând Ro­
m â n esc “, „Familia“, „Pagini lite­
r a r e “, „Blajul“.
Dl Victor Papilian — directorul
Operil Române din Cluj — ua uorbi
d esp re „Scriitorul şi publicul ci­
titor din A rdeal“. Uor citi apoi din
lucrările lor d-nti: Radu B rateş,
Pauel Dan, G herghineseu Vania,
Grlgorie Popa, LJuonne Rossignoo
Gh. Sam arineanu, Oetau. Suluţiu.
A doua zi - la 26 Ianuarie - se
ua tine o şedinţă intimă, la care
se uor discuta problem e priuind
scrisul ardelean contimporan.
V or lua parte pe lângă scriitorii
mal sus citaţi d-nti: l. Ghtnezu,
secretaru l reulstet Gând Rom ânesc,
Dr. Fullela, Prof. U. Stoica, din
p artea reulste! „Blajul“.
Dela Crucea Roşie
ln legătură eu articolul dlui pro­
fesor Bremla, referitor la co n cer­
tul dat de muztea regimentului de
gardă, ni se face cunoscut, că nu
s ’a putut face pregătirile n e ce sare
pentru anunţarea marelui public şi
a tuturor m em brelor, întru cât een-
trela din Bucureşti a com unicat
ţinerea concertului de abea eu 24
de ore înainte.
Filiala Sibiu, a cerut am ânarea
şi fixarea lui la o dată potrluită.
C entrala n’a ţinut seam a de acest
fapt şl a trimis totuşi orchestra.
Nici doam nelor din comitet şl
ntcl arm atei nu i-se poate aduce
nici o imputare.
Să se repete concertul
Opinia publică cere re p e tarea
acestui concert, anunţându-se dtn
bună urem e data concertului.
Rugăm pe a ce a stă cale pe d.
G eneral Comandant să transm ită
dorinţa m arelui public stbtan celor
în drept, douedlnd prin aceasta,
c ă atunci când se fac pregătiri
din oreme, publicul ştie să ono­
reze manifestaţiile culturale.
E imposibil să poată fi tnformat
publicul în 24 ore înainte de ţine­
re a unul concert simfonie.
Pentru placa comemo~
ratiuă a lui Victor Lazar
Ziarul „A cţiunea“, în dorinţa de
a eultiua m em oria oam enilor de
m erit din oraşul şi judeţul nostru
ua Inaugura o serie de sărb ăto riri
îm preunate eu cerem onialul baterii
unor plăci eom em oratiue pe casa
unde au locuit. Pentru a putea
contribui la această com em orare
şt m arele public, am crezut de
cuulinţă să deschidem o listă de
subscripţie pentru placa re g re ta ­
tului profesor, scriitor şl ziarist
Victor L azăr. Banii se pot depune
la D rogueria Ionel Baelu şi admi­
nistraţia ziarului, eu d estin aţia :
Pentru placa com em oratluă. Con­
tribuţia s e ua publica.
D e v â n z a re
sufragerie şi vitrină
Str. Bruhenthal Nr. 9, etaj ll
A o tr__________
iunea
_____
T HALIA
Începând eu joi, prem iera
renumitei operete
„ta C alul Bălan“
eu
HERMANN THIM1Q, 6HR1STE
MARDAy N, THEO E.INGEN
După m arele su cces ce l-a obţinut
în toată lumea, opereta a fost tradusă
şl în limba rom ână, şi jucată de
m arele artist TĂNASE.
Pentru di Andreiu Rieger
Am dat în rezum at declaraţiile
muncitorului Român U. B ărbat
c are a precizat la o adunare pu­
blică că la firma R ieger sunt p ro ­
tejaţi streinii în detrim entul şl eu
batjocorirea muncitorilor Români.
In urm a aeesio ra primim o lungă
şl puţin obişnuită sc riso a re din
c are reproducem două pasagti
sp re a putea cititorul să aprecieze
mentalitatea curio asă a conducă­
torilor acestei firm e:
„Regretăm că, înaintea publicării
n’aţl preferat să uă procuraţi d a ­
tele exacte dela Inspectoratul In­
dustrial. dela Prefectura Poliţiei
s ’au dela C asa G ercuală din lo­
calitate. S p erăm că cel puţin pe
ulitor ueţt urm a a ce a stă cale, sin­
gura corectă,
„ln ce prtueşte pe informatorul
Du. U. B ărbat ţinem să uă aducem
la cunoştilnţă că din cauza aflrma-
ţiunllor sale false, făcute într’o în­
trunire publică şl menite să ne
creeze nouă ostilităţi nem eritate,
l’am dlmls din serutetu etc.
Dtn lipsă de spaţiu, putem şl re-
uenlm acum asu p ra chestiune!.
Mulţumim pentru sfatul ce nt-l
dă de a întreba poliţia înainte de
a publica declaraţiile făcute în pu­
blic de munettorul căruia îi adm irăm
curajul şt dem nitatea cu care s'a
com portat la toate presiunile şl
am eninţările de a nu primi s ă dea
declaraţie m incinoasă cum t s ’a
cerut. întrebăm poliţia. Inspecto­
ratul industrial şi C asa G ercuală
şl rugăm s ă ne com unice câţi ro ­
mâni şi câţi streini sunt la între­
prinderile acestei firme, susţinute
de ţăranul şl de statul român.
E ste nemaipom enită am eninţarea
ce face faţă de muncitorul B ărbat,
pe care după ce l-a îngenunehtat
fără milă îi contestă şi dreptul de
a-şi plânge am arul şl durerea în
faţa sfidării şl dispreţului ce arată
poporului dominant unii din con­
ducătorii acestei întreprinderi.
întrucât nu putem descifra sem ­
năturile de pe scriso are, deocam ­
dată întrebăm pe dl Rieger,
dacă d -sa ştie de scriso a re şl dacă
se solidarizează eu procedeul şl
daeă îşi însuşeşte conţinutul?
Chestiunea m erită s ă fie lămu­
rită şt discutată în public pentrueă
ea trăd ează o mentalitate c a ra c ­
teristică ce trebue dem ascată şl
mal ales com bătută eu uehemenţă.
Dl R ieger să nu uite că
trăeşte după su d o area muncitori­
lor, a plugarilor rom âni şl din co ­
menzile statului român.
înaintarea tablourilor de
personal.
C am era de Com erţ şl de Indu­
strie Sibiu, ream inteşte tuturor în­
treprinderilor com erciale, Indus­
triale şl etuile, că tablourile de
personalul întrebuinţat în întreprin­
deri la 31 D ecem brie 1935, tre b u ­
iesc înaintate Ministerului Indus­
triei şl Comerţului, până la data
de 1 Februarie 1936. C am era de
Comerţ prim eşte aceste tablouri
sp re înaintare până la 25 Ianuarie
1936, o ra 13. întreprinderile cari
uoese să facă uz de acest seruielu
Interm ediar, uor com plecta tablou­
rile în patru exem plare, dintre cari
două se uor înainta Ministerului,
unul se ua reţine la Cam era de
Comerţ şl de Industrie, ia r unul
se restltue în trep rln d ereleu douada
de prim ire din partea Cam erei.
Se recom andă tuturor întreprinde­
rilo r in teresate să nu lase corn-
p leetarea şl înaintarea tablourilor
pentru ultimul moment.
Imprimate de declaraţii se află
la S ecretariatul Cam erei.
C arnet s p o rtiv
Skiul
Cu toate că în acest an zăpada
a întârziat să uie, totuşi timpul nu
este încă pierdut.
Cu legitimă n e ră b d are c e rc e tă ­
torii întinderilor ab ea o aşteaptă.
Skyul, unul din cele mai com ­
plecte sporturi în eeeaee prlueşte
desuoltarea fizică, a fost înţeles
de popoarele occidentale şt adoptat
fărărezeru e.ereln d u -8 e chiar şcoli.
0 lăudabilă inlţiatiuă a fost luată
de „A cţiunea“ îm preună eu „Şoimii
C arpaţilor“, organizând un curs de
sky pentru toţi rom ânit din Sibiu,
dornici de sp o rt şl m işcare şl care
este absolut gratuit.
D ar pentru a face sky, nu este
n e c e sa r numai skyul propriu zis,
el şi ţinuta joacă m are rol. O îm­
brăcăm inte obişnuită îm piedecă în
m işcări şl poate produce chiar
accidente.
In acest scop atragem atenţia
am atorilor acestui frumos sport,
de a se îngriji din urem e de în­
tregul echipam ent, pentru ea atunci
când uor începe cursurile anun­
ţate, să nu se dea loc la com en­
tarii defauorablle din p artea străi­
nilor.
A. C o n sta n tin e scu .
C inem a T halia
La Calul Bălan
O pereta eu renum e unluersal
Da Galul Bălan a repurtat în Vtena
unul dintre cele mal strălucite
su ccese. Film area acestei operete
eonstltue o inlţiatiuă fericită în lu­
m ea cinem atografică. întregul e-
eran tre sa re de uiaţă în flecare
clipă, de tmagini şi uederl minu­
nate. D unărea ueehe şt tradiţio­
nală. străb ate întreaga acţiune ea
o coloană uertrebrală, luând parte
la euenim ente şl colorând petsa-
giul. Artişti de frunte sunt inter­
preţii acestui film: H erm ann Thl-
nlng, Maria M ardayn, Theo L'ngen
etc. Publteul siblan ua fl desigur
încântat de d esfăşu rarea şl ne-
preuăzutul acţiunii şi de minuna­
tele tablouri red ate eu m âestrie fo-
totehnlcă pe ecran.
Pag. 5.
Conferinţa dlui g eneral Economu.
D. G eneral Uirgll Economu, după
cum am anunţat la timp, a rep etai
eonferlţa sa d esp re conflictul italo-
abisinian în faţa unul public ex ­
trem de num eros, Duminecă, în
sala prefecturii judeţului.
Rezultatul conferinţei a apărut
în Nr. 16 al ziarului nostru. Uom
reuenl asu p ra acestei conferinţe
eu un eom entar.
Festiuităţile dela 24 Ianuarie.
Dimineaţa la orele 10 jum. ua auea
loc serulclul religios la cated rala
ortodoxă şl la 11 jum. festlualul
artistic în sala de gim nastică a
liceului Gh. Lazăr.
Pentru abonaţii noştrii. Acţiunea
spre a ueni în ajutorul cititorilor
săi. la fel ca şi celelalte ziare mari.
a infiinfat un contencios, care re­
zolvă, prin corespondenţă, chesti­
unile juridice şi administrative.
Contenciosul nostru va da toate
lămuririle necesare pentru orice
afaceri pendinte de instanţele ju ­
decătoreşti şi a d m in istra ţie din
Sibiu. Adăugaţi marca poştală in
corespondenţă pentru răspuns.
A dresa: „Acţiunea“, pentru con­
tencios. Sibiu str. Regina Maria
Nr. 40, telefon 32U.
ln felul acesta abonaţii noştri din
provincie pot evita deplasările co ­
stisitoare şi cei din Sibiu vor prim i
un răspuns de încredere. Dealtfel
se dau lămuriri şi pentru acei cari
se prezintă personal.
— Abonaţii noştrii sunt rugaţi
s ă -şi plătească abonamentul. Pot
s ă -l achite la adm inistraţia ziaru­
lui str. Regina Maria 49, la Dro­
gheria ionel Baeiu, Regina Maria
10 şi la Debitul de tutun din Piaţa
Regele Ferdinand.
Români citiţi şi sprijiniţi p re sa
ro m ân ească independentă.
Dela Acţiunea din Oena-Sibiulut.
Duminecă, societatea „Acţiunea*
conform program ului stabilit dela
înfiinţare, a ţinut şedtnţă publică
în sala prim ăriei.
Dl 1. Negrllă perceptor, a ţinut
o tnstruetiuă conferinţă d e sp re
„Însem nătatea Instituţiilor de stat
Judeţ şl com ună“.
D. S. Qreauu notar, a cetit an ec­
dota „M ateele“, de Speranţă.
D. L. Bibu, contabil la băile din
localitate, a cetit dtn „Drumul nou*
„îngrijirea p ăşunilor“.
E de dorit să se uină în faţa
poporului cât mai des cu astfel de
lecturi, ce fac plăcută im presie
sătenilor noştrii. N. Balteş îno.
— La postul de jandarm i Ală-
m or jud. Sibiu se află găsit un
câine de lup, c are poartă m arca
1935 B. t. B. 910. Pâgubşul se poate
a d re sa la acel post de jandarm i
sp re a-şl ridica câinele.
— S ’a găsit un lluret de muncitor
pe numele de Hetes Lajos, calfă
brutar. Pierzătorul îl poate ridica
dela C hestura Poliţiei.
— S ’a găsit una ro ată de cauciuc
pentru automobil eu cam era şl
întreaga roată de fler.
Pierzătorul acestei roate să se
ad re se ze poliţiei de unde poate
să-şt r dtee roata.
— Moartea d -rei Feeht. In noaptea
de 21 Ianuarie a murit una dintre
fiicele cunoscutului dentist Paul
Feeht în urm a unei operaţiuni de
a m g ia lită . Defuneta e ra una din
figurile cunoscute ale oraşului nos­
tru. M oirtea el trezeşte un reg ret
unanim in rândul sibienllor.
 Pag. 6.
Bătae Intre olari. In ziua târgu­
lui a aDut loe o ciudată bătae între
uânzătorii de oale din str. LluezlI.
Unul dintre olari, a călcat din
g re şa lă tntr’o oală de pământ, care
8'a 8 p artîn mii de bucăţi. P ro p rie ­
tarul oalei, crezând că o face in­
tenţionat, îndem nat de mobilul
concurenţei, s ’a repezit la oalele
touarăşulul său, eăleându-le eu
cişm ele. La urm ă s ’a încins o
b ătae eu oale, care a dat străzii
un aspect bizar. S ’au îm păcat
într’un târziu. “
In atenţiunea fruntaşilor sibieni.
Pentru a c re a un curent mai pu­
ternic de în cred ere şl optimism
in neamul nostru şi destinele lut,
am socotit nimerit să euidenţiem,
tn limita spaţiului, prin „Acţiunea*
fantele şt p ersoanele ce slujesc şt
au slujit eu credinţă şi deuotam ent
neamul.
N e ad resăm pe această cale tu­
tu ror fruntaşilor intelectuali solt-
eltându'le concursul intelectual şt
m oral. Publicăm bucuros sărb ăto ­
rire a p ersoanelor ce au muncit
m odeştt la postul lor. Dorim să
reînuiem, sp re a serul pildă tine­
retului, figurile naţionale şi cultu­
rale, locale judeţene.
Citiţi şi răspândiţi ziarul rom â­
n esc „Acţiunea“.
Plătiţi regulat abonamentul. P ri­
mim bucuros şi plata lunară de
20 Lei. Rugăm intelectualii satelor
s ă recom ande „Acţiunea* sătenilor
fruntaşi, dornici să citească o foaie
de luptă rom ânească independentă,
informată rapid desp re tot ce se
p etrece în oraşul şl judeţul no­
stru, în ţară şl în lume.
D « 1 •• Croitorie pentru
F rlllO P
*•
Sibiu, str. Gh.Lazăr 15
DAMEşiDOMNi
Premiat cu Diploma
şi Medalia de Argint
— Dela Administraţia Financiară.
S e aduce la cunoştinţa tuturor de-
bltanţtlor, cari deţin breuet de uân-
zarea băuturilor spirtoase, că în
conformitate eu dispoziţlunile art.
225 alin. 2 din L egea Monopolului
Alcoolului, sunt obligaţi la achi­
ta re a taxei de breuet, până la fi­
nele celei de a doua luni a trim e­
strului pe care este datorată.
In consecinţă d acă prin o rg a­
nele fiscului ua fi constatată neachl-
tarea la term en a taxei de breuet,
toate aceste breuete uor fi anulate
la 1 Aprilie 1936.
— Balul funcţionarilor Publici.
S âm bătă 18 Ianuarie a auut loe
în saloanele restaurantului Unteum
m arele bal anual al funcţionarilor
publici unde au luat parte re p re ­
zentanţii autorităţilor elulle şl mi­
litare.
Balul a fost deschis eu „Trăiască
Regele*.
încasările au fost de circa 27.000
Lei.
Uenttul curat este destinat pentru
rid icarea unui cămin al funcţiona­
rilor Publici.
Balul a auut o reuşită deplină
contribuind prin aceasta la ridica­
re a funcţionarilor publici.
S p rijin iţi ind ustria rom ân ească
î Pierzându-se de către posesorul ei legi­
Tâm plărla de mobile şl binale
N. D ragom ir
S i b i u , s t r . H i ă p t ă r i e i 1.3
I execută tot felul de m obile m oderne, binale p o r­
tale în eondifiuni de concurentă fată de oricine.
R edactor r e s p .: IL1E MUNTEANU.
A c ţ;___________
_____ iunea
Aşteptăm domnule
preşedinte
In legătură eu re d a re a în sum ar
a cererilo r Rom ânilor de a se b o ­
teza şl numi străzile oraşului no­
stru eu nume istorice ea Ion Bră-
tlanu. Ionel Brătianu şl altele, am
primit, sem nat de d. preşedinte,
al comisiei interim are dr. B. Plso
un lung şl foarte interesant r ă s ­
puns prin c are ta a p ă ra re a dlul
Arz.
întrucât în acel răsp u n s uorbe-
şte de 146 de străzi eu nume ne­
utrale şl cum n’am priceput ce
poate fi stra d a neutrală, prtntr’o
scriso a re a d resată dlul preşedinte,
am cerut să nl-se explice ce se
poate înţelege prin nume de strad ă
„n e u t r a l e în timp ce Românii au
cerut şl pretind ea străzile o raşu ­
lui nostru să poarte numele m ari­
lor noştrtl înaintaşi.
Aşteptăm această explicare spre
a putea publica răspunsul.
Socotim că acest răsp u n s tre-
bue cunoscut şi de ^nm ânll cari
după cum s ’a putut u eaea din cele
publicate până acum sunt destui
de mulţi, pentru ea să se ştie deee
nu ll-se satisface c e re re a justă,
pe care „Acţiunea* a îm brăţişat-o
cu tot entuziasmul.
Nu putem p ricep e eu ce scop
d. preşedinte se a d resează ziare­
lor germ ane, pe c are le ro ag ă să
publice comunicatul, în urem e ce
numitele ziare nu s ’au ocupat eu
această chestiune, pentrueă ele
dispreţuese atât de mult pe cei
dela Prim ărie, încât străzile numite
oficial nu le recunoaşte şi popu­
larizează pe cele ueeht fără ea d.
preşedinte să se sesizeze de acest
lucru tratat de noi.
Pentruee o fl socotit că trebue
să se justifice în faţa opiniei s ă ­
seşti d. Plso, publicând acel co­
municat, este un m ister pe care
nu l putem pătrunde şi nici nu ne
interesează p rea mult aranjam en­
tele, pentrueă noi urm ărim un sin­
gur ţel: bo tezarea străzilor o ra ­
şului Sibiu. Cine ua împlini a c e a ­
stă faptă justă solicitată de Ro­
mânit sibieni, reprezintă cu ade-
uărat sufletul şl dem nitatea rom â­
n ească în fruntea municipiului.
Veniţi toţi la
Şezătoarea
scriitorilor ardeleni
ce ua auea loe Sâm bătă in 25 Ia­
nuarie a. c., Ia orele 6 în sala
Prefecturii Judeţului.
C ea mal im punătoare manifestaţie
culturală a Ardealului contimporan.
Uor participa la această şedinţă
toţi reprezentanţii de frunte al scri­
sului ard elean : poeţi, nuuellştt, ro ­
m ancieri, esseişti, critici literaţi,
filozofi, etc.
Cetiţi şi răspândiţi
ACŢIUNEA
Publicafie
timaţia Nr. 5, eliberată de întreprinderea noa­
stră pe numele angajatului nostru Mihail Arth-
mus (născut la 21 lan. 1911 în eomna Cenade)
ea se declară nulă şl fără ualoare în mâlntle
ori cui s ’a r găsi.
S i b i u , la 17 lan. 1936.
Uzina Electrică din Sibiu, s. p. a.
Tiparul Inst, de arte grafice „DACIA TRAI ANĂ*. Sibiu.
B uletin in te rn Buletin extern
Moartea episcopului
Ciorogariu
Cu adâncă d u rere înregistrăm
încetarea din uiaţă a P. S. Sale
uenerabtlulut episcop Roman Cio­
rogariu dela O radea, demn sluji­
tor al B iserleit şl neamului. Cu el
se duce un neînfricat luptător na­
ţionalist în tinereţe, c ărtu ra r cum­
pătat şi înţelept în toate acţiunile
sale, slujitor credincios al altaru­
lui Bisericii ortodoxe.
Vechlu gazetar, la ziarul Tribuna
a luptat eu mult curaj pentru s u s ­
ţinerea românismului, idei pentru
care a luptat până a trecut sp re
cele ueşniee.
Doliul pentru reg ele Angliei. în­
cepând din 21 lan. până în ziua
înmormântării defunctului reg e se
uor a rb o ra de autorităţi drapelul
naţional rom ân şl britanic tn sem n
de doliu.
In ziua funeraliilor spectacolele
de orice fel uor fi suspendate, au­
torităţile publice închise şi şcolile
uor com em ora pe regele defunct.
Dela Cercul Franco-Român. Din
cauza Şezătorii scriitorilor a rd e ­
leni ce ua auea loe Sâm bătă la
orele 6 p. m., şedinţa de Sâm bătă
a Cercului Franco-Rom ân se a-
m ână pe Sâm băta ulitoare.
Plebiscitul pentru Führer
interzis de guvern
un succes românesc al „Acţiunei“
In articolul de fond din numărul
trecut, „Plebiscit pentru F ü h rer“,
am arătat prim ejdia plebiscitului
solicitând guuernulut să-l interzică.
Cu satisfacţie aflăm din ziarul
Viitorul urm ătoarele:
„Ministerul de interne a interzis
printre Germanii din România, p le­
biscitul anunţat de d. Fabrttius, ea
fiind contrar legilor şi uzanţelor
ţării.
Ministerul a luat toate m ăsurile
pentru îm piedecarea acestui ple­
biscit*.
Cu m odestia euuenită subliniem
acest su cces al „Acţiunei*.
Am arătat şl în acel articol şl
repetăm că, faţă de a ceastă che­
stiune aşteptam mal mult interes,
din p artea ziarelor m ari rom âneşti
din Bucureşti.
D easem enea atragem atenţiunea
fruntaşilor liberali din loe cari îşi
pot ueriflea şi din acest prilej ati­
tudinea lor de com prom is eu d e ­
desubturi de interese perso n ale
constatând că, nu lu erează în con­
formitate eu uederlle guuernului,
pe c are afirmă eă-l reprezintă
aci. Inuăţământul ce le dă, m iniste­
rul de interne este destul de sim ­
plu: Mai mult rom ânism în acţiuni
şi cât mai puţine afaceri.
Publîeaţie lie de închiriat
în strad a Mitropoliei Nr. 7—9 po-
triutt şt pentru m eseriaş. Informa-
ţlunl la B anca Oaşla str.
liei 1.
M itropo­
C easornice — Ochelari — Ar­
ticole de Cadouri — Bijuterii de
Aur şi Argint ieftine şi bune la
E. M ayerbiichler jun.
Palatul Andrée — Strada Tribunei Nr. I.
R eparaţie prom t şi solid, lucrări noui în
au r şi argint. Membru la soc. „înlesnirea*
N p. 23.
întrevederea între M inistrul
Rom âniei în G recia
şi Regele G eorge
La un bal din Athena, la care
a luat parte şi R egele G eorge, s ’a
rem arcat faptul că acesta s ’a în­
treţinut ap ro ap e tot timpul cu d.
Langa R ăşeanu, Ministrul Româ­
niei în Grecia. Faptului i se atri­
buie o deosebită im portanţă.
Liga N aţiunilor nu va lua ho­
tă râ re de mare răsp u n d ere
In şedinţa ce a auut loe la Ge-
neua, s ’a hotărât ea Liga Naţiu­
nilor să nu mal ia nlel o h o tărâre
grauă în eeeaee priueşte eonfltelul
italo-abisinian.
A propiată criză de guvern
în F ranţa
Prin dem isia d-lut H eriot din
partidul radical-socialist s ’a eretat
o situaţie difteilă guuernul Laual.
A cesta se cred e uirtual mente c ă ­
zut şl se indică ea su c c e so r p ro ­
babil d. D aladler, care a fost ales
ea preşedinte al partidului radical-
socialist.
Lupte politice în G recia
In 20 Ianuarie, au auut loe în
G recia sân g ero ase îneăerărl între
uentzelişti şt partizanii generalului
Kondglis. Sunt mal mulţi răniţi şl
un mort dintre uenlzeliştl.
M oartea
Regelui Angliei
In lumea întreagă a produs o
profundă im presie ştirea morţii
Regelui Angliei. Stăpânitorul a c e ­
lei mal mari părţi a pământului,
suueranul iubit al poporului său,
şt-a dat sfârşitul, în mijlocul fami­
liei sale şi a arhiepiscopului de
G anterburg, amicul şt sfetnicul său,
în urm a unei scurte suferinţe.
R egele Angliei p ărăseşte uiaţa
într’un moment critic al imperiului
său, când conflictul Italo-abisinian
ameninţă să tâ ra sc ă în răsb o iu
p acea lumii.
Noul reg e al Angliei, fiul mal
m are al defunctului rege, Prinţul
de W ales, ua lua de acum în m âi­
nile sale cârm a ţării sub num ele
de E duard al Vlll-lea.
La catafalcul defunctului re g e ,
s ’au adunat toate personalităţile
de seam ă ale elitei britanice.
Toate curţile dom nitoare europene
au luat doliu. Curtea R egală R o­
m ână a luat doliu de şa se să p tă ­
mâni. In ziua funerarlilor uor fi
oprite spectacolele şl su sp en d ate
seruietile.
Prim ăria comunei Fofeldea
Publicaţie
A rendarea hotarului de prtm ă-
uară se ua face, la prim ăria c o ­
munei Fofeldea în ziua de 16 Fe­
b ru arie 1936.
Preţul strigării 20 Lei.
Hotarul de u ară se ua arenda
la 9 Martie.
Preţul strigării 50 Lei.
Condiţlunlle se pot uedea la
prim ărie.
Primăria comunală
CENSURAT
 .**■
"k
r e d a c ţ i a şl A d m in istra ţia t
8 tr. R e g in a M aria 4 9 , et H
T elefo n : 324
d irector: Io n M n n tea n n
A bonam entul anual L ei 2 4 0 , şase luni 120, trei luni 6 0 , o lună 2 0 , in stitu ţii, so cietă ţi 5 0 0 , N r.-ul 3 L ei.— P u b licatiu n i şi inserate după ta rif
N r. 2 4
Crima de a ne ocupa de
problemele româneşti
Msl marii sinedriului deia Mu­
nicipiu, în special saşii în frunte
cu d. Piso, s ’au supărat pe *Ac­
ţiunea pentru „crim a“ de a ne
ocupa şi susţine necazurile şl pro­
blem ele rom âneşti din Sibiu. D.
preşedinte a şi dat poruneă slu-
jilor şi plăteşte bani grei sp re a
fi răzbunat.
Păcat de eforturi şi cheltuieli.
Noi luptăm eu sufletul şl d-sa eu
banii. Noi apărăm neuotle şl ne­
cazurile rom âneşti şl d-sa îşi a-
p ă ră niţelul de aur. Din aceste
motiue nu ne întâlnim.
D acă am pasiunea de a cerceta
necazurile şi neuolle Românilor
din Sibiu, pe care îl utzitez des
şl pe mulţi din ei chiar la casele
lor, dim preună şl eu alţi colegi
din „Acţiunea R om ânească", şi
facem acest lucru de cinei ani,
de ce se duce eu gândul atât de
departe d. preşedinte încât fiului
d-sale ultreg — Buby biberon —
îi spune alarmat, că am auea de
gând să-l răsturnăm de pe scaunul
de preşedinte. încasaţi domnule
preşedinte, banii prom işl săracilor,
înainte şi lăsaţine pe noi să ne
interesăm de m izeria Rom ânaşilor
noştri, cari şi-au uândut brazda
de păm ânt m oştenită dela părinţi
sp re a-şl putea face un cuib, şi faţă
de care, B edeus, Arz şl W tttstock,
au folosit toate m etodele ce se
pot imagina, să-t dem oralizeze şl
să-i îm pediee să se aşeze în S i­
biul ce a deuenlt rom ânesc prin
a şe z are a acesto r Români, de care
p rea puţin s ’au interesat şi se in­
te re se a ză fruntaşii nOştrii. Ştim că
nu uă interesează aceste lucruri.
Nici nu ureţi să aflaţi ce se p e ­
trece în sufletele lor în faţa dis­
preţului arătat de străini.
De câte ori am interuenit pentru
d reptatea acesto r oameni năcăjiţi,
dar cinstiţi, am primit răspunsul :
„Sunt chestiuni p rea m lei“l Un su­
flet de om nedreptăţit, este o ch e­
stiune mică ? Ştim că pentru Du.
preţueşte mai mult decât un suflet
de om un contract de uânzare de
pădure.
N um ărând ee-i peste o jumătate
de milion încasaţi dela municipiu,
nici odată n’aţl auut curiozitatea
de a uă interesa să aflaţi că în
Sibiu de 17 ani nu s ’a clădit nici
o biserică, nici o casă culturală
înafară de a 0. F. R-ulul etc.
După 17 ani, în grupa 1, nici
până astăzi nu sunt numite străzile
a şa încât locuitorii, cart plătesc
taxa la prim ărie, sunt mal greu
Q f g a Q a l a S O C Í & ( Ü 1 0 r r O X X l á l i e S t Í
Sibiu, J o i 3 0 X anuario 1 9 3 6 Azmi I I
„ A stăzi ne vorbeşte Comentarii In jurul unei conferinţe
bineuenită în preajm a /Silei Unirii
Conferinţa
D. D p. E. PISO Dlui G.-ral Virgil Economu
I. A stăzi există în Sibiu 336 străzi. Înaintea Unirii au fo st numai despre „Conflictul italo etiopian“
165 străzi, adică numărul străzilor s ’a dublat. 0 conferinţă ce se ţine pentru
Dintre cele 165 străzi vechi, 116 au avut numiri neutrale, U8 numiri a doua oară, după c erere a generală
nemţeşti, 1 numire românească. Până azi şi-au păstrat numele lor vechi: (şl aceasta în cazul celei de c are
99 neutrale, 1 românească, U2 nemţeşti, iar altele şi bau schim bat în ne ocupăm, a douedit-o sala a r­
numiri româneşti şi anum e: 17 străzi cu nume neutrale, 6~străzi cu nume hiplină), presupune existenţa în o-
nemţeşti. D eci 23 străzi, din cadrul vechiu al străzilor, s ’au schim bat ptnla publică, a unei stări sufle­
in numiri româneşti, aşa că tabloul vechiu al nomenclaturei străzilor teşti ce trebuie prluliă şi eualuată
se prezintă a stfe l: nume neutrale 99 străzi, nume româneşti 2U străzi eu mat multă atenţie. Presupune
şi nume nemfeşti H2 străzi. alături de o aleasă consideraţie
Tabloul străzilor din nou botezate, adică al acelora, cari până pentru conferenţiar şi un interes
acum n’au avut nume, confine 171 străzi. Dintre acestea au p rim it: nume deosebit pentru subiectul confe­
neutrale U7 străzi, nume româneşti 68 străzi, nume nem ţeşti 56 străzi. rinţei.
A stăzi dintre cele 336 stră zi au: nume neutrale 1U6 străzi, nume M aterialul bogat, informatiu, do­
româneşti 92 străzi şi nume nem feşti 98 străzi. cum entar şl de expunere a p ro ­
blemei, a cristalizat în mod eui-
E ste de observat, că s ’au respectat, in general, următoarele prin­
dent caracteru l ştiinţific, obieetiu
cipii, în materia nomenclaturei strcn lor.
A nu schim ba numele existente, păstrându-se prin aceasta, isto­ al conferinţei. Discernăm ântul cri­
ricul oraşului, care se manifestează in denumiri c a d e exem plu: strada tic, felul prlulrli în ansam blu după
o minuţioasă analiză a chestiunel,
Livezii, Târgul Vinului, strada D ârstelor şi alte asemenea, cari pot, să
oglindesc atitudinea de sociolog
apare ca ceva banal numai aceluia, care n’are nici o cunoştinţă despre
şl însuşiri alese de conferenţiar;
istoria acestui oraş.
iar concluziile ce s ’au desprins,
A da un nume nou numai străzilor noui create, sau acelora, cari
au ridicat conferinţa la niuelul unei
până atunci n’au avut vre-unul.
lecţii pentru ulaţă de o înaltă va­
Numai numele acelor persoane pot fi luate in consideraţie la de­ loare etică şi nafionalä.
numiri, cari au merite speciale, pentru oraşul nostru, mai ales şi cari
Ţinuta stneeră, deci curagioasă
nu mai sunt în viafă. eu care a fost tratat subiectul, a
In cartierele dela periferie, unde s ’au dat aproape tuturor străzilor izuorât dlntr’o adâncă eonuingere,
nume noui, se lasă un schelet de numiri vechi, pentru a înlesni orien­ că cele ce se p etrec în Abisinia,
tarea publicului în labirintul denumirilor noui. Aşa s ’au păstrat numele auând în u edere actuala configu­
v e c h i: str. Lungă, str. Ţiglarilor, str. Verzelor, a căror m enfinere astfel raţie polttieă internaţională, ne
se explică. pot oferi o serie de învăţăminte
In ce priveşte procedeul numirii străzilor s ’a lucrat după cum de-o vitală importantă existentei
urm ează: Consiliile comunale sau Comisiile interimare au numit câte o noastre ea stat. Sub îndemnul a-
com isie specială, formată din reprezentanţii societăţilor culturale ro­ eestei datorii de conştiinţă, c re ­
mâneşti şi nemfeşti, cari au făcut propuneri, ce au fo st înaintate apoi dem că numai cruzim ea adeuăru-
(Continuare în pag. 2-a) (Continuare in pag. 3-a)
de identificat, decât cel din Abi­ piul şl pe cetăţenii ei eu sume fa­ Ongerth, im presarul teatrului g e r­
sinia. buloase. man, zeci de mii de Lei, deşi n’a
După d ărâm area eazarm ei Reg. D acă „Acţiunea“ a ridicat şi fost luat în b uget?
90 lnf. în fiecare zi o să ne sa ră şl ua continua până la îndreptarea De ce a ţi refuzat să aplicaţi;
tuturor în o c h i: M agyar reform átus stărilor anorm ale de astăzi, fă­ ordinul d-lui şef-judecător, prin
iskola, în urem e ce am bele şcoli când cunoscute neuoile Româ­ care uă comunică să ştergeţi toate
de stat sunt p a r c ă intenţionat a şe ­ nilor, d. preşedinte pune la cale femetle germ ane înscrise pe listele
zate dosnic. pe d. Giindiseh să propună ea Mu­ electorale, pe n e d re p t?
In toate cartierele s ’au rtdteat nicipiu Sibiu, deşi prim eşte re ­ De ce nu aplicaţi p ed eap sa eu-
şcoli pentru b iserica euanghelieă gulat dela apariţie „A cţiunea“, să uenită d-lui Sehulerus, anchetat şl
ce sunt unele goale din lipsă de nu p lătească abonam entul achi­ găsit uinouat de d. P e tra ?
eleul, din banii noştrit. Pentru euan- tând în schim b sum e fabuloase Sunt eumua aceste chestiuni în
gheltell de peste linia ferată s ’a ziarelor germ ane şl a mal dat şi legătură eu lichidarea celor 100
clădit un palat eu încălzire cen ­ prim arului dinB ungard acest ordin. milioane ce pregătiţi la Uniuersl-
trală, bae, telefon şi eei şa se sute Acei pentru care scriem uor şti tatea să se a sc ă ?
de eleui ai Românilor ţin cursuri să-şi achite abonamentul, şi eei D ar pentru ea să nu se poată
într’o c asă particulară şl în alte cari simt rom âneşte ne uor ajuta spune că aducem înulnutrl n e­
părţi în săli unde au fost grajduri etc. în a c e a stă luptă. drepte în chestiunile ridicate a ş ­
Mii de familii zi şi noapte tră ­ Pentru Municipiu contenciosul teptăm deocam dată euuântul d-lui
iesc sub am eninţarea uieţtl şl auu- „Acţiune!“ ua şti cum să lucreze. preşedinte la toate chestiunile
tului prin inundarea Cibinuluî. Întrebăm însă d-le preşedinte, subliniate.
In toate cartierele se simte lipsa pentru ce a-ţi oprit să se u erse la Pentru cazul contrar drumul no­
de apă, drumuri şl toţi cetăţenii B anca Naţ„ c are adm inistrează stru este m ereu înainte pentru su ­
acestui o r a ş ; Români, S aşi şl Un­ acest fond, sum a bugetată pentru sţinerea şi a p ărare a neuollor şl ne­
guri, c e r să sa term ine eu Arz şl monumentul m arelui metropolit cazurilor noastre rom âneşti.
tdlttstoek, care au păgubit Munici­ A ndretu Şaguna şi a-ţl plătit lui Io n M u n tean u
 «-íCJ*
24 Ianuarie la Sibiu
Praznicul lln irei s ’a com em orat
în oraşul nostru eu toi fastul eu-
uentt. De dim ineaţa instituţiile pu­
blice au a rb o rat tricolorul. La
orele 10 a auut loc la catedrala
ortodoxă seruieiul religios oficiat
de un so b o r de preoţt. A partici­
pat d. general com andant Uirgll
Eeonom u, asistat de d n li: gen. Va-
slleseu Cristea, Boboc, Manea,
G eorgeseu, Gheorghlu, Scheletti,
col. B ârzoteseu şeful statului major
col. Saini dela com andam ent, toţi
com andanţi de unităţi şl ceilalţi
ofiţeri din garnizoană. D easem enea
au fost prezente autorităţile etolle
în frunte eu prefectul N. Regman
şi preşedintele comisiei Interim are
dela municipiu dr. B. Plso.
P ăr. col. Dăneilă a uorblt în ca­
ted rală desp re însem nătatea zilei
Istorice. D. G eneral com andant a
trecut în reuistă com pania de
onoare. In faţa catedralei a uorblt
trupei d. general V aslleseu Gristea,
arătând că U nirea Principatelor a
fost simbolul unirii tuturor Româ­
nilor în România de astăzi. Încheie
eu u ra re a pentru M. Sa R egele
şl Familia R egală.
Un eseadron dela Centru de In­
strucţie al caualeriel, sub com anda
d-lul ept. Păduroiu, a dat onorurile.
La orele 11 jum. a auut loc în sala
de gim nastică a liceului „G. L a z ă r“
un festiual artistic, deschis eu Im­
nul Regal, după c are profesorul
Vastllu a rostit un euuânt ocazio­
nal şl doi eleul au recitat uersurl.
Premilltarll, sub conducerea diut
subit. Gârlea au executat exerciţii
gimnastice, cântând imnul preml-
lltarllor şl au jucat cântând hora
unlrel.
Cronica minorităţilor
Ziarul „Curentul“ atacat.
D irectorul ziarului „Curentul“ a
a scris un arlleol în c are arată că
G erm ania nutreşte unirea eu Au­
stria, şl că ajunsă în ueelnătate eu
U ngaria deuine pentru Gehosloua-
eia şl pentru noi o primejdie. P reci­
zează că Saşii prim esc indieaţluni
tactice din partea Germ aniei hit-
leriste ce urm ăreşte întinderea
Germ aniei în răsărit. H. O. Roth
a încercat să desmintă însă fără
su cc e s de eonulngere în Parlam ent,
pentueă lucrurile sunt p rea uizl-
blle sp re a se mai putea c red e
uorbele nesineer spuse.
D. prof. A. C. Cuza, d esp re care
se spune m ereu că a r fi hltlerlst,
într’un interruleu publicat în „Cu­
ren tu l“ se declară contra politicei
dusă de F. Fabritzius şl H. O. Roth
şl precizează că m inoritatea s ă ­
se a sc ă lucrează contra intereselor
Statului român.
D espre plebiscit s p u n e : P lebis­
citul germ anilor, nu poate să în­
sem ne alta decât politică de stat
în stat. pe c are cred că nici un
guuern nu a r putea-o to le ra “.
— Pregătiţi-vă pentru serata
„Acţiunei Româneşti“, dela 8 Fe­
bruarie. Participarea numai cu
invitări adresate personal.
— Serata Societăţii „Principele
Mircea“, va avea loc Joi, 30 Ia­
nuarie a. c.
A c ţ i u n e a Nr. 23.
— Români, citiţi şi răspândiţi
Din Turnişor Ş ţirijlii^ J in c h „Acţiunea“. Plătiţi-vă abonamen­
tul, pentru ca să putem duce la
In s e a ra zilei de 19 lan. a. e. a Constituirea reuniunii oierilor. bun sfârşit lupta românească ce
auut loc în comuna Turnişor, o
Aflăm eu p lăcere că în localitate am deschis. Cheltuelile împreu­
produeţtune corală teatrală, a ra n ­ s ’a înfiinţat datorită străduinţelor nate cu tipărirea „Acţiunei“ se
jată de corul b tserleese ortodox,
depuse de d. I. R. Şaua dir. şcolar, ridică Ia mai multe zeci de mii
de sub conducerea tânărului înuă- reuniunea oierilor, alegându-se u r­ pe lună. Trăim numai din plata
ţător loan Părău. m ătorul birou de c o n d u c e re : p re ­ abonamentelor şi sacrificiile per­
S ’au executat mai multe cântece
şedinte l. R. Şaua dir. ş c o la r ; ulee- sonale ce le facem.
din bogatul rep erto riu al muzleel p re ş e d .: Aurám Tâm pănar, notar, — Dela Crucea Roşie. S ocieta­
populare şl un m arş patriotic. s e c re ta r D. Dastlle se c re ta r corn. tea Naţională de Cruce R oşie ft-
După acestea s ’a jucat un dialog liala Sibiu în conformitate eu art.
şi e a sa r Uaslle Uasile, oier. S ’au
com ic: „Extrasul ţiganului“ şl co­ 31 din Regulamentul Filialelor, eon-
înscris până în prezent peste 100
m edia localizată; „Trei D octori“, uoaeă adunarea g en erală pentru
de membri. Reuniunea se ua face ziua de Duminecă 2 Febr. orele
de Ulrglnla Vlaleu. în curând m em bră lo U. O. 11 a. m. în sala de şedinţe a
Atât executarea cântecelor cât Doi im tinerei reuniuni uiaţă lunga „A strel“. Ordinea de s i: 1. D area
ue seam ă a comitetului de direcţie
şl Interpretarea rolurilor s ’au făcut şl plină de roade, pentru înălţarea
al filialei pe anul 1935. 2. Raportul
eu multă măe8trie. Publicul c are a spirituală şi m aterială a oierilor
ftnaneiar şl bilanţul pe anul e x ­
ocupat ultimul loc din sim patica şi prin el a neamului. pirat. 3. D epunerea mandatului
sală a Casei culturale, a răsplătit Cere cultural. Duminecă, s ’a ţinut, actualului comitet şl aleg erea unui
pe diletanţi eu rep etate aplauze. în localitate, şedinţa cercului cultu­ nou comitet pe term en de 4 ani
După produeţlune s ’a petrecut ra l Poiana din c are fac parte co ­ conform art. 15 din Regulament.
într’o atm osferă de adeuărat r o ­ munele : Poiana, ]ina şi Rod. In 4. D iuerse propuneri.
mânism până în zorii zilei. — Accident. In munţii Sibiului, la
şedinţa intimă, d. Gh. Bogdan a
punctul Ualari în sp re comuna Cri­
predat o reuşită leeţiune de lucru
stian, s ’a întâmplat un accident
manual la el. VI băieţi: „Scuipă-
întrunirea Românilor toarea“. Apoi tot d-sa a citit lucra­ mortal. C arol H ess, căpitan auta-
tor în rezeru ă şi conducătorul
din grupa l. re a : „Lecţii locale pe materii de
grupului s ă se sc de sb o r fără mo­
ínuafamánt cari ar fi desvoltate
Românii din Grupa l. constituiţi tor, a încercat să facă unele sbo-
mai mult şi care din ele trebuiesc
în societatea „D um braua“, sub rurl sp re Sibiu. In timpul lansării la
reduse potrivit localităţii“. Discuţiile
presidenţla dlui prof. S. Comşa, o înălţime de circa 15 metri, a c ă ­
ce au urm at au douedtt cu prisosinţă
au ţinut o adunare generală în că înuăţătorit din acest e ere sunt zut sfărâm ându-se aulonul, iar aul-
c are au desbătut problem ele ed i­ torul a răm as mort pe loc. Auto­
hotărâţi ca în limita posibilităţilor
litare şl neuotle din această grupă. rităţile au deschis o anchetă. Din
să aplice fără întârziere principiul
D. prof. S. Gomşa, dupăee face informaţtile primite se susţine că
loealismului edueatiu.
o expunere docum entată, face apel planorul a r fi intrat într’un gol de
La şedinţa publică d-na G.
la unirea tuturor. G eorgeseu a uorblt poporului d e s ­ a e r şl din a ceastă cauză a luat
1. Munteanu, dupăee arată pe direcţia uertieală prăbuşlndu-se.
pre „Scriitorii noştrll şl operele
larg cum au fost neglijate până Planorul a fost construit de mem­
lo r“ citind şl eâteua bucăţi frum oase
acum problem ele edilitare, cere brii grupului.
din literatură n oastră pentru popor,
so lid arizarea pentru a putea d e­ pentru desuoltarea gustului de citit,
term ina curentul n e ce sar rezoluărtl iar d. T. Truieă a desuoltat eu 0 precizare
problem elor edilitare din nouile mult sentiment subiectul: „iubirea D. Fruma „buby*. într’o gazetă ce
cartiere. de neam şl p a trie “. Eleuli şeoalet se îm parte gratuit afirmă, că not
D. Ş erb an Foamete, dupăee ex­ au recitat mai multe poezii tar corul am fi criticat partidul liberal. Ţi­
pune neuolle speciale ale acestei şeoalel a executat pe două uoel nem să precizăm că nu ne-am
grupe, unde nici până astăzi nu eâteua eânteee. La sfârşit, corul ocupat şi nu ne uom ocupa de
s ’au numit străzile, nu sau nume­ înuăţătorilor condus de d. Gh. partide şl nici de persoane. Dis­
rotat casele etc., arată că pentru în­ Bogdan a exeeutet: „La oglindă“; cutăm problem e locale şi rom â­
treag a grupă există numai o sin­ „Şi-am zis u erd e ro sm arln “ şi neşti. In această discuţie a trebuit
să facem pom enire de d. Plso, pe
gură fântână din care se alim en­ „Leană m ândră“. Păr. A eeleneseu
tează toată populaţia. Spune că a mulţumit — în numele p o p o ru ­ care fiul uitreg îl scuză că de doi
s ’au făcut fântâni până la adâncimi lui — înuăţătorilor de zelul ee-l ani n’a făcut nimic la prim ărie.
de 30 metri d a r n’au găsit apă. depune pentru ridicarea satelor Am fost siliţi să facem acest
noastre. lucru pentrueă d-sa stă în calea
A rată că n’au lămpi şl că deşi
S ’a douedit eu a ceastă ocazie rezoluăril acesto r problem e rom â­
au eerut să ll se introducă lumina
că poporul din jina e dornic de neşti şi dispreţueşte până şi o rdi­
electrică pe străzi şl locuinţe, nu
înuăţătură şl că ştie să ră sp lătească nele dlul ministru luea, susţinând
s ’au început lucrările. Spune că
eu recunoştinţă pe eeiee le-o dă pe IDlttstoek şl alte p erso an e ul-
au cum părat din eontrtbuţla tutu­
eu dragoste. nouate de stările de astăzi.
ro r nisipul n e ce sar pentru străzi.
Corespondent. Am amintit numele preşedintelui
Mai muţi copil au recitat poezii
com isiei interim are pentrueă la
patriotice şi cântat Imnul Regal.
Cetiţi şi răspândiţi c e re re a n o astră de a lua m ăsuri
Se face apoi o ulzită prin c a r­ contra lui Arz şl lülttstoek de a
tier sp re a se putea constata lipsa
de apă. ACŢIUNEA boteza străzile etc., ne com bate
uiolent prin scrisori de ap ărare
a stărilor ilegale şl contrariu in­
{Continuare din pag. 1). te re se lo r rom âneşti, pe care le-am
Consiliului sau Comisiunei interimare, spre a decide. Hotărârile au fost şl publicat şl mai ales ne com ­
luate totdeauna cu unanimitate. bate prin ziarele germ ane c ă ro ra
Resultatul acestor decisiuni este, că asi, artera principală a ora­ s ’a a d resat fără nici o jenă.
şului, întregul parcurs dela gară până la Şcoala Militară poartă urmă­ La în cercarea de a împinge lu­
toarele numiri: Str. Regele Carol /.. s/r. Regele Carol II., Piafa Regele crurile pe chestiuni politice nu
Ferdinand, str. Regina Maria, Promenada Marele Voevod Mihai, Piafa uom mai putea răspunde ori cât
Unirei, str. Carmen Sylva şi str. Principele Nieolae. Afară de aceasta a r în cerca d. buby să solidarizeze
s ’au mai dat numiri româneşti şi următoarelor străsi principale: un partid al cărui membrii c e r cu
Avram lancu, Mihai Viteasul, calea Octavian Qoga, Şaguna, Mi­ noi dlui Ptso să lucreze eu simţ
tropoliei, adecă celor mai importante şi frum oase străsi. şl d rag o ste ro m ân ească la muni­
In ce priveşte unele caşuri ce s ’au pus în discufiune, avem de cipiu.
observat: Strada Pintenului, pentru care s ’a făcut o cerere de schim ­ S perăm că uor consimţi şl slu­
bare în „Nieolae B ă lcescu “, a primit numele „Regele Carol //.“ ; iar jite dlul preşedinte că noi nu ne
numele lui Bălcescu s ’a dat unei străsi din cartierul de Nord, alături putem a d re şa dlul Giindlsch să-l
de str. Station. Bărnufiu.âtBn\0 O0» I aludaail ailuiaia ătfnsuuo o alat cerem să fie Român şl d eaceea
Străsile cu numele Horia, Cloşca şi Crişan au fo st fixate, încă îl şi ignorăm . Unicul nostru r ă s ­
din 1931, în cartierul Est, întrucât nu s ’au găsit atunci în altă parte 3 puns e s t e : Vrem să putem strtga
stră si paralele şi uniforme, proprii acestor numiri. cât mai c u râ n d : „T răiască Românii
Alte chestiuni se află încă în studiul comisiunei speciale. din fruntea Municipiului“.
 Nr. 24.
(.Continuare din pag. 1).
Iul expus a Jenat num eroasele ief­
tine şt periculoase susceptibilităţi
eultluate fie de utopia unor cu­
rente um anitariste, fie de m ărun­
tele interese ale politicianismului.
Se desbate în inima Afrieel un
proces european; se desfăşoară
acolo o frăm ântare socială sub
una din formele pe cât de tragică
pe atât de fatală. Se ştie că prin
orânduirea politică şl econom ică
determ inată de răsbolul mondial,
s ’a închegat una din cele mal eo-
eouârşitoare forţe s o c ia le : inter­
dependenta statelor. In sânul unei a-
sem enea structuri sociale conflic­
tele arm ate nu se pot considera
decâtad eu ărate momente, fase poli­
tice, cuprinzând nu numai statele b e ­
ligerante; reţeau interdependenţei
(îndeosebi economice) angajează
într’o m ăsură mai m are sau mai
mică toate continentele.
Menţionăm aceasta eu intenţia
de a releua im posibilitatea unei li­
mitări exelustue a priulrll în cadrul
unul singur aspect atunci când se
uorbeşte desp re conflictul italo-
ablstntan. A cestor eonsideraţiunt
obieetiue se datoreşte faptul că
materialul conferinţei a prezentat
un ansam blu de asp ecte în jurul
datelor de pură tehnică militară.
* **
Prima parte a conferinţei se o-
eupă eu tre c e re a în reuistă a îm­
prejurărilor ce-au dus la iuirea
conflictului italo-etiopian. Spaţiul
nu ne îngăduie o mai larg ă m en­
ţionare a seriei de euenim ente din
a c ă ro r înlănţuire se desprind ve­
chile rădăcini ale acestui conflict.
Ele nu-şl recunosc geneza în c a ­
pul sau tem peram entul Ducelui, el
în sânul realităţilor legate de d e ­
zideratele unor tendinţl vitale p o ­
porului italian. Conflictul — priuit
obteetiu — departe deci de ipo­
teza ee-l consideră expresia s a ­
dică (?) a dorinţei maladlue (?) de
întreprindere auenturoasă în care
a r fi târât poporul italian prin
impulsiultatea mult trimblţatet g ran ­
domanii a Ducelui — departe de
o asem enea ipoteză sim plistă şi
com odă în felul ei, conflictul
italo-etiopian trebuie considerat ea
soluţie radicală şi necesară a
unor vechi şi esenfiale cerinţe
econom ice ale poporului italian.
După euldenţlerea acestui su b ­
strat de natură deci strict econo­
mică, animat de voinţa unui popor
care prin muncă şi disciplină con­
tinuă de care a dat efectiv dovadă
— caută să şl asigure existenţa p e ­
riclitată de sărăc ia solului — eom-
pettnţa conferenţiarului descrie
perfecţiunea organizării m orale şi
tehnice a arm atei italiene „prima
în aer, prim a pe uscat şl prim a
pe m a re “.
Aspectul politie al conflictului
italo-etiopian, credem că implică
pe de-oparte concepţia fascistă
ce-a ţesut structura de fler a dis­
ciplinei în sufletul arm atei şt al în­
tregului popor italian, ce-şi cere
dreptul la uiaţa pe care o merită,
iar pe de alta, ansam blul de inte­
re s e ale unul m aterialism ee-a
condiţionat întotdeauna politica An­
gliei — „fără sentim ente şi re se n ­
tim ente“ — departe deci „de-ale
sufletului“. Din aceste mottue, con­
flictul italo-etiopian ne face să c re ­
dem, că în esenţa lut nu se reduce
decât la un răsbolu între tunurile
italiene şl ghişeele anglo-am erl-
e a n e ; că în realitate am asista la
conflictul între două concepţii de
A c ţiu n e a
Diată: spiritualism ul luptându-se
pentru condiţiile m ateriale strict
n ecesare, eu lăcom ia unul m ate­
rialism ce domină mentalitatea
eâtorua ţări şi a unor curente
„um anitariste“.
După o amplă d e sc rie re a ace­
s to r interese, adeDărata structură
a conflictului, şt o minuţioasă e x ­
plicare a earaeteristieelo r răsb o a-
ielor coloniale, imprimate de difi­
cultăţile climei şl ale terenului,
precum şl de o adecuată politică, —
sentim entele patriotice ale distin­
sului conferenţiar, au scrutat tot
eeeaee ne-ar putea serul ea înuă-
ţământ din d esfăşu rarea acestui
conflict armat.
* * *
lntotdeanuna s'a confundat ten­
denţios im itarea eu luarea exem ­
plului. N enorocita subm inare efec­
tuată de un politicianism nefast ce se
infiltrează îngrijorător în cutele uie-
ţet noastre sufleteşti în cadrul sta­
tului şi a uteţei tndiulduale, a eul-
tiuat a ceastă confuzie. A iua exem ­
plu nu înseam nă imitare, ei adap­
tare a rezultatelor experienţei al­
tora la realităţile şt neDotle noastre.
Vedem bunăoară — priuind a c ­
tuala stare a Italiei — cum la un
moment dat un popor îşi poate
c ere şi a p ăra dreptul la uiaţă nu­
mai după o prealabilă pregătire
şi organizare continuă a valorilor
sale spirituale şi materiale. 0 uiaţă
de stat ale cărei principii funda­
mentale s u n t: patriotismul bine în­
ţeles, muncă eminamente construc­
tivă, cinste perfectă în gospodărie
ş i întărirea forţelor armate ale nea­
mului — ne poate oferi nu motlu de
imitaţie ci exem ple de-o utilitate
indiscutabilă, lată ce putem înuăţa
dela poporul italian animat de
noua sa credinţă bazată pe unire
(de unde şl numele de fascism )
orientată de puterea de uoinţă a
Ducelui, a cărui personalitate nu
se poate concepe decât în sensul
celei mai perfecte identificări eu
sufletul, interesul şl uolnţa p o p o ­
rului italian. Contribuţiile cetăţeni­
lor (fără ure-un prealabil ordin
al fiscului) în atm osfera celei mai
calde m anifestări sufleteşti de d ra ­
goste şi sacrificiu pentru ţară, ce
s ’a înregistrat în Istoria ure-unui
popor, ne-au oferit cea mai re ­
centă douadă a celor menţionate.
In eeeaee priueşte situaţia Abisi-
ntei ne arată în mod euldent care
pot fi tristele perspeetiue ale unul
popor, a cărui uiaţă liniştită şl p a ş ­
nică (exceptând selauajul şl alte
deficienţe m orale inerente stării
de uiaţă inferioară), se baza pe
prietenia eâtorua state, fie chiar
aceea a Elgel Naţiunilor — şi
p e ............lipsa oricărei p reg ătiri d u p ă ? luni, n eex eeu tat? D acă faţă
ale forţelor arm ate.
Complexitatea acestui conflict în
care se am estecă în mod inextri­
cabil nuanţe politice, militare, psi­
hologice, sociale, etc., este necu­
noscută sau ignorată de m ajori­
tatea acelo ra cari nu ştiu sau nu
uor să ştie (iarăşi din motlue „po­
litice“, deci străine intereselor noa­
stre naţionale integrale) d esp re
acest conflict decât „că pielea Ne-
gusului este n eag ră şl căm aşa
albă, iar căm aşa lui Mussolini
n eag ră şl pielea a lb ă “.
* limba rom ână
* *
T recând astfel d easu p ra preju­
decăţilor politicianiste şt sentim en­
tale, o euuenltă preţuire trebuie
s ă dăm acesto r înuăţăminte ce ne
tmpun o atitudine şl-o priuire mai
serio asă faţă de o serie de c a ­
Pag. 3.
renţe ale uieţei noastre. E ste tim­ b a re , euadare din zăpăceala, ha­
pul s ă se ia o hotărâre radicală osul ce ne-a cuprins.
în sensul unei p ă ră siri definitiue a In cadrul solemnităţii eu care a
mentalităţii şi m orauurtlor în care fost sărb ăto rită Ziua Unirii am dori
ne com plăcem paralizaţi de-o indo­ să c re d e m — auând în u edere ure-
lenţă, ce poate fi fatală. O p ă ră sire murlle turburi de azi — că înuăţă-
definitiuă a unei uieţt ce are la bază mlntele pe c are acest conflict le
o anem teă şl o rato rică dragoste de actualizează real şl eu o gravitate
ţară, un cult al elem entelor distrue- excepţională au fost suficient de
tiue lipsite de cea mat elem entară clare în primul rând nu în scris şi în
onestitate, ualortflearea unet munci euuântărlle ce s'au ţinut, ei în ere-
ce n'a cunoscut decât criteriul erul, sufletul şi inima celo r ce prin
paruenitismului, al fraudelor inter­ discursuri au încercat o încălzire
minabile ce-au dislocat bugeiul a sufletului neamului nostru.
ţării sângerând în sufletul şl uiaţa In preajm a Zilei Unirii, confe­
neamului. Un politicianism disol- rinţa prin concluziile ei cernute
uant d esag reg ân d până şi Institu- din sânul unei triste realităţi ce
ţiunlle fundamentale uieţei noastre se d esfăşo ară sub ochii noştri,
(familia, şcoala, biserica, arm ata, credem a fi constituit un real în­
demn dezinteresat, cinstit, sp re
etc.). Interesaţii au perim at orice
g ăsirea căilor ce duc la adeuăpata
euuânt ce a r putea determ ina o
unire. Şl acestea nu pot fi decât a c e ­
asem enea schim bare. S ’au spus,
le ale unei munci constructive si de
s ’au strigat euuinte de adeuăr, de
si, ale unui cult al valorilor româ­
mit de ori... In zad ar 1.. Răm âne în
neşti, animat de un patriotism bine
sarcin a altora să g ă se a sc ă mijloa­
infeles si de-o înaltă Etică de Stat.
cele şi euuintele n e ce sare — unei
asem enea înfăptuiri sp re sehlm- Dr. I. P o p e s c u —Sibiu
Ce faceţi cu Wittstock d-le preşedinte
De ce nu aplicaţi ordinul ministerului de interne?
Am publieat în numărul 22 al „A cţiunea“ îşi deschide coloanele
„Aeţlunel“ răspunsul dlui p re şe ­ şi pentru răspuns. A şteptăm să ne
dinte d. E. Piso, prin care ia în informaţi şi com pletaţi atunci când
b raţe pe d. W lttstoek şi Arz. informatorii „Aeţlunet“ nu sunt
A cest răsp u n s a fost eu adeuă- complet documentaţi
rat senzaţional şi nici astăzi n'am Aueţl euuântul d-le Piso. Euen-
reuşit să 1 găsim explicarea şl iată tual un nou comunicat asupra nu­
pentruee nu putem pătrunde m iste­ m elor de străzt neutrale, eu aju­
rul : d. E. Piso a primit în 15 Iunie torul căro ra obişnuiţi şl faceţi neu­
1935 din p artea Ministerului de trali pe concetăţenii saşi în c h e ­
interne, sem nat de d. luea, un stiunea ce uă in teresează personal.
ordin confidenţial eu Nr. 11 322, Blneuoiţl a cunoaşte că pe noi
prin c are spune între altele „Să aceste lueruri nu ne preocupă şt
dispuneţi punerea in disponibilitate d e ae e ea nu trebue să te tulbure
a funcţionarului Wittstoch, pentru aşa mult faptul că-ţi cerem hotă­
motivele arătate in ordinul cifrat rât să pro ced eze eu suflet şi dem ­
Nr. . . . etc. nitate ro m ân ească în toate acţiu­
A cest ordin s ’a repetat. Ea 2 nile ce aşteptăm să le porneşti,
Ianuarie interuine energie pentrueă în luna M artie se împli­
prefectul judeţului şi-l cere pentru nesc doi ani de când staţi în fruntea
Ministrul de interne rezultatul apli­ Municipiului şi a-ţi încasat peste
cării ordinului. D Piso ulne după o jumălate milion Eet salariu.
toate acestea şi-1 la ap ărare a în Facem acest lucru, pentrueă este
public acestui personagiu care prim aoară când există în fruntea
ne urăşte şi d lspreţueşte pe R o­ oraşului Sibiu un p reşedinte şt o
mâni şi ordinele dlui preşedinte com isie în m ajoritate rom ânească.
aşa de mult, încât a refuzat să se D acă simţiţi rom âneşte şi aueţl
supună la exam ene de limba ro ­ niţel curaj, puteţi îndrepta multe
m ână eu toate insistenţele depuse rele şi nedreptăţi istorice. Faceţi
de d. Piso, să nu mai amintim şi acest lucru şl uom fi p r i m i t
alte chestiuni. cart aplaudăm înfăptuirile rom â­
Gu ce scop strânge la piept d. neşti şl curm area abuzurilor şt
preşedinte o p erso an ă d esp re care ilegalităţilor de până acum.
Ministrul de Interne dă referinţe
Io n M u n tean u
prin telegram e cifrate? Cum se
poate ea ordinul Ministerului
de Interne să fie şt a s t ă z 1, — Din cauza unet inaduertenţe,
s ’au strecu rat unele g reşeli în a r­
de d. luea d. Piso a p ără pe lliltt- ticolul, din numărul trecut, al d-lui
stoek refuzând să execute un o r­ Colonel Floreseu. II publicăm r e c ­
tificat :
din, se poate uşor pricepe cum
se com portă faţă de plângerile — U nirea este actul cel mat
înaintate de eetăţenti oraşului no­ înalt şl cel mai bogat în urm ări
stru contra lui W lttstoek şl Arz, din Istoria Românilor.
pe c are domnia sa îl îndeam nă j Cuulntele su n t p rea slabe pentru
să dea „Acţiunea“ în judecată. a pream ări pe oamenii epocel cari,
Brauo d-le preşedinte, dă-le curaj, în mijlocul nesiguranţei şl a p e­
nu uă limitaţi numai la sfaturi. In ricolelor de tot felul, au gândit
loc să faceţi rânduială la mu­ la unire şl prin uoinţă neînfricoşată,
nicipiu şl să numtţl funcţionari au înfăptuit-o.
rom âni în locul celor 30 de mi­ Fie ea pildă înaintaşilor noştrll
noritari căzuţi la examenul de dela 1859 să ne lumineze minţile,
uă c o b o r â ţ i s ă ne încălzească sufletele şi să
atât de jos com plotând contra ne oţeleaaeă trupul ea să găsim
„Acţiune!“ eu p erso an e ce nu uă calea care să ne ducă la îm plinirea
fac cinste. ■-'* noirmS dorinţelor tuturor de înălţare şt
De ce uă tulburaţi d-le p re şe ­ propăşire, într’un singur gând, a
dinte, d acă nu aueţt nimic pe su ­ Romântel.
flet ? Pentru tot ce scriem aci Col. Floreseu
 Pag. 4 A c ţ i u n e a
9
Nr. 24.

Răspunsul Românilor dat dlui Piso B uletin in te rn j Buletin extern

In timp ce d. Piso, ne uorbeşte
d esp re nume de străzi „neutrale“
în Sibiul rom ânesc, populaţia ro ­
m ânească din noulle cartiere cere
prin adunări publice şl memorii
sem nate de mii de p erso an e b o ­
tezarea străzilor şl rom anizarea
Sibiului, iar fruntaşii mal jos no­
taţi se a d re se az ă direct la P rim ă­
rie eu memorii. Zilnic primim sc ri­
sori şl din alte oraşe.
Şt pentru ea să nu se creadă
eă dăm eu pumnul în uânt, amin­
tim consfătuirile din grupa l-a, a
U-a şl de peste linia ferată.
D easem enea subliniem faptul eă
în 22 Ianuarie, s ’a prezentat un
lung memoriu şl foarte docum entat
şt pe eare dtn lipsă de spaţiu r e ­
gretăm eă nu-1 putem publtea, r e ­
feritor la num irea străzilor.
Bl poartă sem năturile următo-
rtlor sfblenl: A rhiereul Uastle de
Răşlnarlu, Dr. B oreea, Dr. I. Beu,
Dr. O. Russu, Dr. N. Comşa, i.
Vătăşan, Dr. Ueltelu, A. Bolu, Dr.
U, Bologa, 0. Pop, Qen. Moga, V.
Nlstor, Dr. Gh. Preda, Protopop
E. Gloran, Dr. N. Schiau, Dr. I.
Sturza, T. Seorobeţ, N. Colan, Dr.
N ‘ Regman, 1. Gloran, ad. finan­
ciar. dir. B. N. Dumttreseu, Dr. 0.
Bânda, prim preşedinte al Tribu­
nalului Sibiu, Dr. N. C rlstea ete.
S perăm eă d. Dima şi eu „bubg
b ib e ro n “ uor putea afla acum eă che­
stiunea numirii străzilor este o do­
rinţă a tuturor Românilor din Sibiu
şl a eelor din alte o raşe după
cum se poate uedea şt dtn s c ri­
so area trim isă din Bucureşti la 23
Ianuarie şi primită în 24.
lată ee ne serie d. Dr. Marine-
seu din B ucureşti:
D-le D irector Munteanu Ion,
Cu o m are satlfaeţte am cetit în
preţiosul ziar „Acţiunea“ dtn Sibiu,
ee eu atâta suflet îl dirijaţi şi con­
duceţi şl Dă felicit pentru acţiunea
întreprinsă de du. euragloasă şl
demnă de un Român.
Ca cetăţean periodic al oraşului
Sibiu, ea latin şl eu suflet rom â­
nesc, trebuie să mă plâng de pân-
g ărlrea şl distribuirea nom encla­
îşi fac treb u şo arele şl-şi bat joe
de bloehl.
Domniile lor, a acesto r n e să ­
ţioşi exploatatori de oportunişti
hitleriştl s ă se ducă pe sub p ă ­
mânt înapoi la origine, iar R om â­
nia să răm ână condusă, sprijinită
de Români şl să fie numai a lor
şl drept recunoştinţă toate străzile
să albă denum irea acelora m uce­
nici cari şl-au dat sufletul pe roată
şi au fost mucenicii neamului uân-
duţi de saşii h răp ăreţi şi nesineeri
în timpuri de restrişte.
lneăodată uă mulţumesc pentru
demnele dem ascări ale acesto r
încarnaţi hitleriştl, rugându-uă a
acţiona şl pe mai departe contra
lor, auând toată opinia publteă de
partea d-uoastre şi punându-şl
sp eran ţa în corigerlle ee le ue ţi
face.
Cu toată stima cetăţen ească:
Dr. Marinescu, Bucureşti.
Publicaţiune.
Aducem la cunoştinţa pro p rie­
tarilor de imobile clădite din Sibiu
şt judeţ, cari au apartam ente s ’au
cam ere închiriate e ă : Ministerul
de Finanţe prin ord. Nr. 329.598
dtn 20 lan. 1936, a aco rd at un nou
term en pentru depunerea d eela-
raţtuntlor de chiriaşi preuăzute de
art. 84 al. 5 din L. C. C. (legea
eontrtb. directe), pentru cel care
n’au dat aceste declaraţiunl în
cursul anului 1935.
Termenul de graţie acordat pen­
tru depunerea declaraţiunilor este
p ân ă la 30 lan. 1936.
A dm inistrator de constatare,
loan Cioran
Şeful secţiei
indescifrabil
Nou deschis!
Se aduce la cunoştinţa Onor. public slbian şi d-lor ofiţeri eă în
STRADA REGiNA MARIA 4 2
s’a deschis o
tlti! îl W
M. Sa Regele şi Prinţul
Nieolae la Londra.
M. Sa R egele a luat parte la
Londra la f u n e r a r i l l e Regelui
G eorge al Angliei. In tre e e re prin
Budapesta, în B ratislaua şl în Uiena,
M. Sa a fost întâmpinat de mini­
ştri plenipotenţiari ai ţării noastre
îm preună eu alte notabilităţi. La
Uiena s ’a întâlnit eu A rhiducesa şi
A rhiducele de H absburg. Delegaţia
care a însoţit pe R ege la funerarii
se compune din Al. Lapedatu, Gen.
Paul Angelescu, Gen. llasieutei etc.
Prinţul Nieolae, care se află în
Salzburg, înştiinţat telegrafie, a
plecat d easem enea sp re Londra,
unde aştepta pe M. S a Regina, d.
N ieolae Tituleseu. La înm orm ân­
tare au participat cinei reg i şi s ’a
desfăşurat eu multă pompă.
Frontul Românesc dă eoneurs
Naţional Creştinilor.
S ’a hotărât de către comitetul
Í central al Frontului R om ânesc, ea
acesta să dea eoneurs Naţional
Criştinilor la alegerile ee uor auea
loc în judeţul Mehedinţi.
Interzicerea portului de
uniforme.
In conferinţa dela M inisterul de
Interne s ’a decis să se interzică
eu d esău ârşire portul de uniforme
pentru organizaţiile politice.
Prim ăria comunei Fofeldea
Publicaţie
A rendarea hotarului de prim ă-
uară se ua face, la prim ăria c o ­
munei Fofeldea în ziua de 16 Fe­
b ru arie 1936.
Preţul strigării 20 Lei.
H otarul de u ară se ua arenda
la 9 Martie.
Preţul strigării 50 Lei.
eondtţtuntle se pot uedea la
prim ărie.
Primăria comunală
Nou deschis!
Sueeesul d~lui Tituleseu
la Geneua.
In şedtnţa Constltului Ligii N a­
ţiunilor Ministrul de externe al Ro­
mâniei a auut un m are su cc e s în
chestia concilierii din conflictul
souietle şl republica Uruguay. Dlui
Tituleseu, t s ’au adus eloglt pe
faţă pentru sueeesul obţinut. In
continuarea desbaterllor, d. Titu­
leseu a mai făcut im portante d e­
claraţii, susţinând eă România nu
mai prim eşte nici un străin pe te­
ritoriul său.
0 sesiune a Ligii Naţiunilor
la Bucureşti.
In Geneua se agită tot mai mult
ideea de a se ţine uiitoarea s e ­
siune a Ligii la Bucureşti. A cea­
stă h o tărâre depinde de răsp u n ­
sul guuernului român, e are încă
nu e cunoscut.
Italienii aproape de
Adis'Abeba.
Ştirile mai recente afirmă eă
arm atele generalului Graziani se
află la 250 hm. de A dis-A beba.
Luptele sunt în toiu şi operaţiunile
militare se d esfăşo ară uertiginos.
F I• T J »» 1 •» __ Croitorie pentru
r U Î O P DAMEşiDOMNI
o-u- . Premiat cu Diploma
Sibiu, 8tr. Gh. L$Zâr 15 şi Medalia de Argint
Politică făcută cu ciomagul. Se
ştie eă între cele două tab ere hi-
tle ris te : cea condusă de d. Fabrl-
ţius şl W. Gust, există o m are dl-
uergenţă şt lucrurile s ’au împins
atât de departe încât aceste g ru ­
pări argum entează eu ciomagul.
intr’una din serile trecute re ­
dactorii gazetei „Tageszeitung“ au
fost atacaţi în str. Carm en Sylua
eu ciom ege şi boxurl de cei dtn
tab ăra aduersă. L a unul dtn ei
i-au sdrobit maxilarul, a şa încât
şt acum este internat în sanatoriu.
D. com isar Teeău, a deschis o
anchetă.

— Ajutor pentru basarabeni.

ture! străzilor de boşşi hitleriştl
şl de prim arul rom ân e are le ad­
mite acesto r periculoşi şi betegl
să-şl facă m endrele în rum oarea
cetăţenilor şl în Rom ânia-M are.
s u b firm a Funcţionarii Municipiului au con­
tribuit pentru înfometaţii B asara­
„PAŞA t i (lângă magazinul special
de eafea „LA P A Ş A “)
Fiind aranjată ultra m odern şt după cele mai pretenţioase gu­
biei sum a de Lei 26.330.

S ă le fie destul eu acţiunea de

duplicitate care au auut-o sub do-
mtnaţiunea ungurească şi acuma
să li se taie la toţi honţll unghl-
şo arele şl limbuţele.
D. prim ar Piso, să blneuolaseă
a ţinea seam ă de cererile c etăţe­
nilor Români şl să m ăture grajdu­
rile de toţi Arzii şt Wtttsockli, cari
sturi, este unică în felul ei în Sibiu. — S e seru ese zilnic la orice De v â n z a re
oră cele mai apetisante aperitive, precum şi mâncări calde şi reci. din cauză de boală
Afară de acestea: uimiri, şampanie, b ere şi tot
felul de băuturi spirtoase de o calitate superioară
C asă cu b ăcăn ie
O s in g " o .r ă , î n c e r c a r e v ă v a c o n v i n g e d e s e r ­ com pus din 6 odăi, eu toate n e­
v i c i u l m u l ţ u m i t o r ş i p reţnrile c e le m ai ieftin e! cesarele. — Uad com ercial ue-
ehiu eu un deuer anual de
450—550.000 Lei. A dresa la ziar.

Prim ăria Municipiului Sibiu — S e ru. Adminlstr.

Nr. 335—1936.
întrebuinţaţi
P ublicaţiune.
.ECTRICITATEA cea mai ideală form ă de energie peniru
Prim a F ab rică Română de C reioane, S. A.
R., Sibiu, intenţionează a-şl muta fabrica din
strad a Râului 12, în strad a Râului Nr. 10 a.
Pentru d esb aterea acestei chestiuni se fi­
xează în sensul §-ulul 25 al legii XVII din
lu m in ă , f o r ţ ă ş i c ă l d u r ă 1884, o d escindere la faţa loeülui pe joi, 30
Ianuarie 1936, ora 1l d. m.

„SETA
Inform aţiuni la: w m . ( I Toţi cari uor să facă ure-o obieeţlune, pot
să o înainteze pe aceea, uerbal s ’au în scris,
subsem natului oficiu până la ziua desbaterll.

SIBIU, str. Trei Stejari 3 - felelőn194Şi195 S i b i u , la 14 Ianuarie 1936.

Autoritatea industrială l-a Instanfă.

R edactor re sp .: ILIE MUNTEANU. Tiparul lnst. de arte grafice „D A dA TRA1ANĂ“, Sibiu. CENSURAT
 R e d a c ţia şi A d m in istraţia}
S tr, R e g in a M a ria 4 9 , e t II
T elefo n t 324
B ire c to r . I o n M u n te a m .
Abonamentul anual Lei 240, şase luni 120, trei luni 60, o lună 20, instituţii, societăţi 500- Nr.-ul 3 Lei.— Fublicatiuni şi inserate după tarif
H r. 2 5
Disciplina
şi respeetul muncii
M oartea Regelui G eorge V. al
Angliei a dat prilejul naţiunii re s-
peetiue să uertfiee de ee m are
stimă se bucura M onarhul în faţa
întregel lumi. Bl era apreelat pen­
tru ţinuta sa d reap tă şl nepărtini­
toare ee a aout-o faţă de partidele
politice şl mal eu seam ă pentru
respeetul pe eare-l purta naţiunii.
Ntet un aet din atâtea câte a să-
uârşlt în timpul unei domnii de
peste douăzeci şl cinei de ani, n’a
fost de natură să-l pună în cel
mai mie d e sa e o rd eu drepturile
poporului său.
Faptul nu este de altfel de mi­
rare. Anglia, una din ţările eu o
cultură înaintată d ar speeifle a sa,
este ţara tradiţiilor, ţa ra rosturilor
p recis definite. Ţinuta etică a fie­
cărui ins a intrat în structura şi
Intimitatea sa sufletească şt a r fi
o profanare a spiritualităţii, dacă
elneua s ’a r abate dela ea, sau t
s ’a r opune. De a ce e a dom neşte
înţelegere de sus până jo s; ’inte­
resul general se confundă eu cel
individual şl solidaritatea desă-
uârşită a naţiunii este perm anentă
în orice oeaaiune. Lucrurile bune
se p etrec ca prtntr’un consens
general. Nimeni nu e surprins că
etneua a lucrat în folosul colec­
tivităţii, precum colectivitatea în­
săşi în înţelesul ei adânc de forţă
creato are, activează perm anent
sp re binele fiecăruia.
In această sltuaţiune, este natu­
ral că mentalitatea engleză are o
concepţie deosebită asu p ra morţii
şl mat eu seam ă asu p ra nleţlt.
M oartea este probabil un eveni­
ment c are sileşte pe ort cine să-şi
facă bilanţul muncii sale m ateriale
şi spirituale sp re a eonstata eu
cât a îm bogăţit patrimoniul naţio­
nal prin sforţările pe care le-a
depus în viaţă. Iar viaţa nu este
uăzută prin prism a oeazlunilor de
p e tre ce re şt desfrâu, el prin c re ­
zul mistic în atotputernicia m arilor
8trăduinţl cari o inobllează. Plusul
creato r c are se constată la m oar­
tea individului este consem nat în
cartea de aur a tezaurelor naţio­
nale în tăcere şi sfinţenie. Oricine
ar veni să dea seam ă de faptele
vieţii, prin actul morţii sale, este
înregistrat eu a ceeaşi tă ce re s o ­
lemnă şl sărb ăto rească, fie el rege,
fie el simplu cetăţean. De alei eon-
eluzlunea că disciplina şl re s p e e ­
tul muncii este un crez sfânt al
naţiunii engleze.
Nimic nu confirmă mal bine
Q |» g J | J J - | | a S O C Î a ţ î t l O r T O Ol HII © Ş t Í
Sibiu, D u m in e c ă 2 F e b r u a r ie 1 9 3 6 A nul 11
F i (ju ri d isp ă ru te Numele... numele...
ION VULTURES0U străzilor 111
A închis ochii un mure poet, care n’a lăsat volum e de versuri in Problem a denumirii străzilor în
urma lui, unul care şi-a trăit poezia, scriindu-şi cu insăşi existenţa lui o raşul nostru trebue să ne p re ­
romanul vieţii. ocupe. Poate avea aparenţa de
Roman neverosimil, pesim ist; realitatea apare dezolantă în el. L im ­ lucru mărunt pentru cineva, însem ­
pezim ile de apă s 'au turburat la atingerea ei; nămolul răsărit Ia supra­ nătatea este totuş nebănult de mare.
faţă, a fo s t: oboseala, desgustul, revolta. D ezgustul sensibilităţii faţă De multe ori flacăra s a c ră a iubirii
de grosiera vulgaritate a oamenilor, a lipsei de stil şi de eleganţă m o­ de glie porneşte dela lucruri de
rală. Ş i de8nodământul a fo st inevitabili Cine-şi crează o lume aparte acestea m ărunte, d a r evocative 11..
în lumea noastră a eehivoeurilor şi com prom isurilor, sfâ rşeşte prin a Suntem oficiali, suntem majoritari,
o părăsi cu totul. E e destinul inexorabil al idealiştilor şi romanticilor. suntem p o seso ri al dreptului isto­
Basm ul miraculos s ’a sfârşit cu ultima pagină; inimile s ’au trezit rie alei, d ar nu suntem în casa noa­
dându şi seam a de ireparabila pierdere; sicriul s ’a închis. Ce folos că stră 1... Pe crestele munţilor vecini
o lume întreagă a tresărit, acum după ce totul e prea târziu ? Cine va acestei regiuni, doi generali rom âni
mai putea deschide capacul sicriului ca să dea suflu aceluia pe care au primit m oartea şl prin păienje­
lumea nu l’a înţeles ? Ş i dacă s ’ar fi întâmplat minunea aceasta, n’ar nişul re c e al ochilor îngheţaţi de
fi întâmpinat zâm betul fin şi sceptic al defunctului, care exprima atât chinurile durerii, priveau încă sp re
de lămurit ceeace obişnuia să spună când era în viaţă: „La ce b u n ? u. aceste locuri dragi 1... Un m are om
Nu l mai putem trezi la viaţă pe acela care a iubit atât de mult politie c re d ea în d e sro b ire a fraţi­
viaţa. A părăsit■o b e n e v o l; de ee s ’ar mai întoarce în ea ? Meschinăria lor ardeleni ca în lumina so a re ­
unei lumi vulgare nu l putea reţine, pe el aristocratul, iubitorul de lui 1... Un convoi întreg de martirt
frum os, de lumină şi de soare. Micimea caracterelor de astăzi nu l’ar şl-au purtat gândurile, târându-şl
putea determina să p ă ră se asc ă o lume mai frum oasă decât cea pe care eu trup trudit lanţurile grelei... pe
a părăsit o: lumea infinitului. Dar dacă sufletul său a luat direcţia v eş­ aceste pietre, pe aceste străzii...
niciei, marea lui personalitate a rămas printre noi. Imaginea lui, care Unde este am intirea lor, mult şt
este un îndemn la onestitate, la eleganţă, la reverie, creşte cu fiecare drept m e ritată? Cu ee evocăm
clipă ce se aşterne nemiloasă peste trecut. Ultimul romantic şi-a scris azi m arele lo r sacrificiu?...
ultima filă în cartea unei vieţi sbucium ate. Boem ul şi solitarul a curmat D eparte de aici, în căsuţele m o­
un fir care i se părea prea lung şi uniform. Dar ceeace a lăsat Ia noi deste din fundul câm purilor, am
este comoara nepreţuită a unui caracter, a unei figuri pe care trebue găsit p o rtretele lor aşezate sub
să o cultivi şi să o iubeşti, a celei mai populare siluete a Bucureştiului, icoană 1 In amurg, în zori de zi,
a Căii Victoriei şi a Capşel. odată eu sfânta cruce, ţăranul şl
S ă păstrăm această comoară ca pe un lucru rar şi preţtos, ca pe toţi copiii lui, aduceau eu flecare
cel mai frum os dar pe care ni l’a lăsat „amantul luminei, al parfum u- zi, prinos de laudă lor. Simplu,
rilor şi al poeziei “. Io n e l N eam tzu d a r adevărat 1... Un adevărat „Pater
Familias* eu re sp ec t şi dragoste
acest crez, decât com parând m ă­ parţială. D ar munca în general a pentru penaţit săt.
surile cari s ’au luat în Anglia şl răm as tot suspendată.
la noi, sp re a caracteriza doliul Evenimentul acesta eu m ăsurile Şl noi, cel culţi, noi conducă­
în timpul funerariilor Monarhului d e sc rise caracterizează o m enta­ torii nu ne dăm seam a. Să fie oare
răposat. Anglia n ’a găsit c ă este litate întreagă. Ne-am închipuit că sufletul nostru atât de la ş ? Ce
cazul să suspende în acel timp, vom măguli pe Englezi, în cru ci­ înseam nă pentru noi strad a Sel-
toată activitatea adm inistrativă şl şând b raţele într’o zi de m are d o ­ uert, strad a Kapp, strad a Posehen?
econom ică a naţiunii. R espeetul liu al lor, ia r el au avut tăria să Sau ce înseam nă pentru saşt str.
faţă de sforţările şi m unca co lec­ ne arate, că nu astfel se cinsteşte Niţeilor, strad a Câmpului, strad a
tivă este atât de m are, încât pie­ am intirea m arilor personalităţi. Peştelut ?... Nimic altceva, decât o
tatea faţă de R ege, se m anifestă Pietatea faţă de marii morţi nu se ambiţie de. a-şi p ăstra o tradiţie.
prlntr’un gest slm bolle: flecare in­ ara tă prin lene, el prin acte cari D eee atunci să nu punem lucrurile
divid a p ăstrat tă ce re şl re c u le ­ s ă dem onstreze că am înţeles m a­ la punct ?... Prin ab su rd să păstrăm
gere, timp de două minute. Încolo re a lor strădanie. tradiţia cu totul străină de sufletul
în tot timpul cerem oniei înm or­ Ar fi bine să trag em o conclu­ nostru ?... Nu e de ajuns că avem
mântării, munca naţiunii s ’a desfă­ zie din m arele evenim ent c are a p ăcate şt mai m ari ? Nu e destulă
şurat normal, sau poate mai fruc­ provocat doliul poporului englez. n ep ăsare că limba noastră oficială
tuoasă decât normal, sp re a do­ S ă n.e dăm seam a ee u şu ra tee e schlnjuită pe toate zidurile în
vedi Regelui şl în ace st ultim c ea s pro ced ăm noi în asem enea îm pre­ publicitate? Nu e de ajuns babi­
al despărţirii, că Englezii i-au în­ jurări, n eresp eetân d mecanismul lonia firmelor, scrise după capul
ţeles consemnul dat şl-l vor p ro ­ de funcţionare al econom iei n a ­ şl pofta fiecăruia, când după şap te­
mova în vecii vecilor. ţionale, chiar în cazuri când p e r­ sp re ze ce ani de eonueţuire nu mal
Concepţia noastră în a ceastă so an ele com em orate sunt departe e adm isibil să nu ştie cineva ro ­
p ro b lem ă? De ee s ’o mat exam i­ de im portanţa aceleia pe care E n­ m âneşte în a ceastă ţară?...
năm. Imediat s ’a dat ordin să se glezii au înmormântat-o Marţi, 28
ferece porţile muncii pentru o zi Ianuarie 1936 şi să ne schim băm O doam ne, ee vrem uri trăim 111...
întreagă. A fost n e c e sa r să vină felul u şu ratic de a proceda. S ă ne Dă Doamne românului mintea de
bobârnaeul revelator, al m ăsurilor integrăm ad ecă şl noi în disciplina pe urm ă 111... T rezeşte Doamne con­
so b re engleze, pentru ea patronii şl resp ectu l muncii, sp re binele ştiinţele adorm iţilor întru nepăsare,
întreprinderilor vizate prin m ăsu ­ şi lauda no astră proprie. şi aruncă legătura ochilor lo ri....
rile luate, să solicite o revenire In g . Gh. B râ n d u ş P ro f. D. B anii
 Pag. 2.
Si"bi"ui s i Í 32űL pre 5"u.rÍ32CLÍ
ü f Aurel Ţineu
Duminecă, 26 Ianuarie a. e. a
auut loc în fruntaşa comună R ă­
şinari, înm orm âtarea iul Aurel
Ţineu, eleu în el. VIU. de liceu şl
colaborator la m arile eottdlane din
capitală „U niuersul“ şi „Curentul“,
precum şi la ziarele locale. La
căpătâiul defunctului se afla fami­
lia, cunoscuţii şl num eroşi săteni.
SerDielul religios a fost oficiat
de preoţii D aneăşiu şi Brotea.
Printele B rotea, într'o frum oasă
cuuântare a sco s în euldenţă c a ­
lităţile şl aetluitatea defunctului
Au mal u o rb tt: d. Ion Munteanu
din p artea „Sindicatului Z iariştilor“
d. Septimlu L azăr din p artea zia­
rului „Tribuna“ unde defunctul a
fost mult timp colaborator, Nie.
G ăuozdea din p artea ziarelor „Uni­
u e rs u l“ şt „Curentul“ unde re g re ­
tatul a aetiuat multă urem e. Din
p a rte a colegilor şl prietenilor au
uorbit eleuli: Nie. Clnelanu Vil lit.
L Qh. L. şl Lupu loan Vil şt. L.
Gh. L.
0 frumoasă
manifestare artistică
a tineretului şcolar din Sibiu
Liceul „G heorghe L a z ă r“ din lo­
calitate, eu concursul liceului de
fete „Domniţa Ileana“ au re p re ­
zentat pe sce n a teatrului O răşe­
nesc în fata unut num eros public
piesa „Extem poralul“, com edie în
3 acte de d. H. Sturm , localizare
făcută de P. Gusty. P iesa a obţi­
nut un su cces desău ârşlt, Iar dnil
profesori M aurer şt l. Armeanu
şt-au uăzut munca răsplătită eu
num eroase aplauze din partea pu-
blleulut. S ’au rem arcat îndeosebi
sim patica d-ră Anya Fulea din el.
Ul. L D. 1. c a re şl-a jucat rolul eu
un desăuârşlt talent, obţinând apla­
uze repetate. D ra Victoria Gordln
el. Ull., în rolul Catineăt şl d-ra
Otília Ungur el. Vil. L. D. 1. în ro ­
lul d-nel loneseu Bieaz, au auut
o creaţie d esău ârşită în rolurile
interpretate.
S 'au dlnstins apoi eleuli Popeseu
U letor el. Ulli. L. Gh. L. c are a
Interpretat eu un um or deosebit
rolul eleuulul Dumitru loneseu ll,
luan Aurel el. Vil. şt. L. Gh. L. în
rolul Directorului de liceu, Nieo-
leseu Costln în rolul profesorului
N tstorlan şi excelentul comic Dră-
ghtei Gh, el. Ull lit. L. Gh. L., care
a interpretat adm irabil rolul ser-
uitorulul Conouăt, fiind răsplătit eu
aplauze unanime.
în casările uor serul fondului de­
stinat excursiei la Constatlnopol
ce se ua face în uaeanţa Paştelui.
Nie. Cincianu
— Unde sunt tăbliţele. In foaia
liberală, c are se îm parte gratuit,
se n eagă că s 'a r fl ridicat din str.
Constantin B râneoueanu tăbliţele,
deşi d. Plso la tnteruentia păr. Bucşa
a m ărturisit că ştie de chestiune.
Pentru cine urea să afle, facem
cunoscut că tăbliţele sunt la d.
Sehullerus, economul Municipiului,
şl au fost luate depe casele Ro­
m ânilor eu furcile de fler, de Gustau
Zauder. D. Frum a Buby-B beron
şt d. Dima se mal îndoesc şi
acum ?
A o ţiu n ea
THALIA
_m_^m_rwwmm_rn p Pemie ra m arelui film monumental*
Ultimele zile din Pompei
Ce s 'a fum at din nou, uorbil 100%. A nu se confunda eu filmul ce l ueehlu
mut — L iber pentru şco lari — Circul, luptele îngrozitoare de arenă. — O
lume tnebunttă de plăceri. — Form idabila erupfte a Uesuuulut. — E xtra­
ord in ară reconstituire a uiefei antice. — Mii de fiquranfi. — C ea mai
form idabilă creaţie. — furnal nou M l K E l f H O U S E C O L O R A T
Ştiri din Ghijasa
Cu oeaztunea sărb ăto arel n a­
ţionale din 24 Ianuarie a. e. în c o ­
muna Ghijasa de jos, jud. Sibtu, în
cadrul unei se rb ă ri străjero -p re-
mllttare sub co n d u cerea d-lul Emil
P opeseu şl subit de rezeru ă Tl-
purită, s ’a sfinţit o cruce ridicată
în am intirea eroilor din această
comună, de către prem llltarll: T.
Bucur, l. B ârsan, M. Beleiu, şl Tat
laeob, sub conducerea instructo­
rului 1. Tăm ăşelu, înu.
Preotul V. G heşeu a uorbit d e s ­
pre „Cultul E ro ilo r“. D. Tipurită,
notar Alţina, a uorbit d esp re 24
Ianuarie. S trăjerele din pâlcul VI
au jucat scen eta „România U nită“
sub conducerea d-ret Lucia Ml-
re8cu înu. Au urm at recitări de
către străjere şl premilitari. Corul
şeoalei prim are sub conducerea
dlul l. Tăm ăşelu, au executat mai
multe eorurt nationale.
Au urm at exereiţtt străjereştl şl
prem ilttare. D. Emil P opeseu a
mulţumit tuturor asistenţilor relie-
uând totodată pilda frum oasă dată
de prem llitarii tlneretululut nostru
cart a înţeles rostul educaţiei pre-
mtlltare şi străjereştl.
Solemnitatea sfinţirii
şi a prim ei rid icări a pauilionului
stră je re s e în Roşia-Sibiu.
In ziua de 24 Ianuarie, a auut
loc rid icarea pauilionului străje­
re s e în R oşia—Sibiu. Participă
autorităţile com unale în frunte eu
d -n li: Pr. loan Bânda, Pr. Iile
Schtopu, notar, Stmion Petru, pri­
mar, Torna Gueu şi întreg consi­
liul consiliul comunal, loan Ti ban,
preş. şi întreg comitetul şcolar,
apot din comunele ueetne d. înu.
dir. M. I. Vlad, eu stolul de s tră ­
jer! din Dala, şl d -ra M. Băeilă,
înu., d. I. Staieoulel, înu. dir. eu
stolul de străjerl din comuna Noul
şi d-na E. L. Sărătean, înu., d. V.
L. S ărătean, înu. dir., Ruselori,
d na şl d. M. Puţureanu, p ercep to r
ag. Dala, Td. Şt. Nedeleu, p e rc ep ­
tor, d. Petru Popa, înu. dir. Cor-
nătel, d na S. Sehlopu, înu., d-ra
M. Munteanu. înu. şi d-na eu d.
Teodor Fârţonea, înu. dir. în Roşia.
A luat parte şl un pluton de ti­
neri prem ilitari din com unele Noul,
Dala şt Cornătel, eu instructorii
T. B arbu şl Gh Rlttuotu.
Părintele 1. Bânda, dupăee a
oficiat slujba de sfinţire a pauilio­
nului. a rostit o cuuântare ocazio­
nală, în c are a releuat grija pe
c are M. S a R egele Carol al ll lea
o are pentru uiitorul ţărlt, în care
scop, se şl p reg ăteşte tineretul de
azi, prin P reg ătirea Prem ilitară şi
S traja Ţării, instituţii create de Su-
ueranul ţării.
După aceasta, a urm at p ro g ra ­
mul ridicării pauilionului străje­
re s e după rânduiala Strajei Ţării,
care s ’a încheiat prin euuântarea
com andantului de stol T eodor Fâr-
ţonea, înu dir. în Roşia, din care
sp icu im : „ Vrem să unim toate su ­
fletele bunilor Români, să le în­
chegăm într’o stâncă de granit, ea
atunci când se va abate asupra
noastră vre o furtună, v r’un cutre­
mur, tot ceeace e slab să se nă-
rue ş i să se împrăştie, ca să ră­
mână stânca, o singură stâncă,
aceea a Strajei Ţării“.
D. 1. Staleoulei, înu. dir. în Noul
îndeam nă pe Români la unirea
între fraţi, pentru a se putea o-
pune cea mal m are rezistenţă ten­
dinţelor de reulzuire a tratatelo r
de pace.
In urm ă străjerii şi străjerele
din Roşia au jucat „Hora unirii“,
„Raţa“, „Bârotţă“ şl „Hora dela
B ălţi“, cari au plăcut mult publi­
cului. după c are toţi străjerii p re ­
zenţi au executat frumos progr.
Nr. 1 Ansamblu, ia r tinerii prem i­
litari program ul Nr. 1 de educaţie
fizică. Străjerii şl străjerele eu c o ­
mandanţii lor, din comuna Dala,
R oşia şl Noul, precum şi plutonul
tinerilor premilitari, au defilat în
faţa autorităţilor comunale şl a tn-
uttaţllor. Din p artea străjerllor, de­
filarea a fost primită de d. Teodor
Fârţonea, comand, stolului Roşia.
C oresp
— Adunare. Corpul C ontabililor
Autorizaţi şl Experţi Contabili,
Secţia Sibiu, au ţinut adunarea
generală ordinară în ziua de 26
Ianuarie 1936, în Palatul Tribuna­
lului. Prima parte a adunării g e­
nerale a font prezidată de dl Va­
sile E. Dumltrescu, directorul
Băncii Naţionale a României suc.
Sibiu, şl preşedintele secţiune!,
dându se citire dârei de seam ă a
Consiliulut de Administraţie, p re ­
cum şl a bilanţului şi contului de
profit & p ierd ere pe 1935 şi pro-
eetului de Buget pe anul 1936.
A dunarea generală a dat deplină
d e sc ă rc a re Consiliului de adm ini­
straţie de gestiunea sa pe anul
1935.
Pentru aleg erea Consiliului de
Administraţie şl a Comitetului de
Censorl, pe o p erio ad ă de 2 ani,
adunarea a fost prezidată de d.
Dr. Chlrlon Bânda, p rim -p re ş e ­
dintele Tribunalului S blu.
In urm a uotărll au fost declaraţi
eleşl în Consiliul de Administraţie
d-nii Constantin Popp, Manlu
Cri8tea, Alfred Goulin, Romu'us
Pop, H erm an Müller, Iosif Lungo-
etu şi loan S u m a ; Iar în Comitetul
de Censorl d-nit N ieolae Frâneu,
Nteolae Petruţlu, Rudolf Fritsch,
Dr. Simlon Mitea şl Iile Olteanu.
Nr. 25.
Pentru abonaţii noştrii. „Acţiunea“
sp re a veni în ajutorul cititorilor
săi, la fe l ca şi celelalte ziare mari.
a înfiinţat un contencios, care re­
zolvă, prin corespondenţă, chesti­
unile juridice şi administrative.
Contenciosul nostru va da toate
lămuririle necesare pentru orice
afaceri pendinte de instanţele ju ­
decătoreşti şi administrative din
Sibiu. Adăugaţi marca poştală în
corespondenţă pentru răspuns.
A d resa : „Acţiunea“, pentru con­
tencios. Sibiu str. Regina Maria
Nr. 49, telefon 32H.
In felul acesta abonaţii noştri din
provincie pot evita deplasările co­
stisitoare ş i cei din Sibiu vor prim i
un răspuns de încredere. Dealtfel
se dau lămuriri şi pentru acei cari
se prezintă personal.
S erata soc. Principele Mireea, a
auut loc la cercul militar într'un
c ere familiar şi uesel.
A participat m em brele societăţii
şt lumea bună siblană.
— Dela parohia din cartieru l
„Andrei Ş aguna“. In capela B ise­
ricii din cartierul „Andrei Ş ag u n a“
a auut loc ad u n area generală p a ­
rohială. Prezidează păr. St. Mo-
rariu, c are dupăee deschide ş e ­
dinţa, salută pe participanţi. D.
Tureanu M. prim epltrop, citeşte
d area de seam ă anuală din care
rezultă un uentt de 160 mii în nu­
m erar şi o auere a capelei de
50 000 şl terenul eualuat la un mi­
lion. A duce mulţumiri p reşed in te­
lui şl consiliului pentru munca
depusă.
Scum pirea pâinii săracilo r. In
ultima şedinţă a com isiei interi­
m are, la p ro p u n erea dlui Foga-
ra8 ch er şl eu uotul aflrmatiu al
dlor dr. E. Plso, dr. M oga şl m em ­
b rilo r saşi s ’a urcat din nou p re­
ţul pâlnel eu 0.50 Lei la kgr. Contra
acestei propuneri au uotat păr.
Gâlea, prof. Dlma, înu. Giouiea şt
N. Petra, însă au fost m ajoraţi de
uotul acelora c are nu ştiu ce
este foam ea — şi sărăcia.
Adunarea sindicatului muncito­
rilo r Români. Duminecă 2 Feb.
o ra 3 d. m. ua auea loc la cam era
muncii adunarea generală sindica­
tului m uncitoresc Români.
Cu ace st prilej se uor uota
statutele şl se ua alege comitetul.
— In lista electorală s ’au înscris
la municipiu 407 bărbaţi şi 79 femei.
In atenţiunea domnilor directori
şi d -şo a re lo r directoare. Din p a r­
tea mal multor abonaţi primim eu
rugăm intea de a atrag e atenţiunea
eleutlor şl eleuelor să p ăstreze
linişte la conferinţele ce se ţin la
prefectura judelului. Din acest pri­
lej cititorii noştri se plâng în con­
tra p erso an elo r cari uln sau p leacă
în timpul conferinţei fapt c are ene-
u ează mult publicul şl jicneşte pe
conferenţiar. Rugăm şl pe această
cale pe cei uizaţl s ă ţină seam ă
de aceste ob seru ări bine uenite.
— in atenţiunea dlui preşedinte
al com isiei interim are dela muni­
cipiu. Din partea mai multor ab o ­
naţi ni se aduce la cunoştinţă că
la biroul populaţiei se aplică tim­
b re pe delaraţille m odel 8 şl 11
fără ea acest lucru să fie preuă-
zut de lege din care motiu nici nu
se obişnueşte nteătrl în ţară. Ce­
rem să se cerceteze şl îndrepte
stările de astăzi.
 Nr. 25.
O adunare generală a soc. m ăr­
ginenilor. A sociaţia generală a
m ărginenilor din judeţul Sibtu, eu
sediul în Bucureşti, de sub preşt-
denţia dlui dir. general B ratu ro ag ă
pe toţi mărginenii aflători în c a ­
pitală să ia parte la m area adu­
n are ce ua aoea loc ]ol, 6 F ebrua­
rie 1936, orele 9 p. m., la Şcoala
de Arte şt m esertt din Str. Polizu.
Punctele, la ordinea zilei sunt de
natură pentru a interesa pe toţi
mărginenii.
Dela cam era de industrie şi co­
merţ. M iercuri a auut loc la C a­
m era de industrie şi com erţ o ş e ­
dinţă, în care s ’a discutat actul de
concesiune a terenului, din spatele
cazărm ei reg. 90 inf., ce urm ează
a se ceda de prim ărie pentru T âr­
gul de M ostre. Actul se aprobă.
S e încredinţează d. U. Bozdog să
strângă oferte pentru înehîrlarea
unui restaurant pe timp îndelungat.
S e discută şl unele chestiuni în le­
g ătură eu Târgul de m ostre.
— „Administraţia F inanciară de
Încasări şi Plăţi Sibiu, aduce la
cunoştinţa publicului din oraşul de
jos, aparţinând percepţiei ll urbană
Sibiu, că eu data de 23 Ianuarie
1936, sediul acestei percepţii este
în strad a R egele Carol 1. Nr. 65“
Perceptoratul Muneipiului Sibiu,
ad uce la cunoştinţa generală, că
în urm a Deciziei Comlstunel Inte­
rim are Nr. 235 din 15 lan. 1936
prin c are s ’a hotărât intensificarea
m ăsurilor pentru în casarea taxelor
şt impozitelor comunale, scadente
până la 31 D eeem urle 1935, ua
p ro c e d a la aplicarea urm ătoarelor
m ă s u ri:
1. R euoearea tuturor term enelor
de p la tă ;
2. Niet un term en nu se mal
a co rd ă decât eu auizul P e rc e p ţie i;
3. Închiderea robinetelor de ap ă;
4. V ânzarea obiectelor se c h e ­
strate ;
5. D epozitarea obiectelor sec h e ­
strate, la P rim ă rie ;
6. Execuţii im obiliare;
In consecinţă, P erceptoratul mu­
nicipal Inultă şt pe ace a stă cale
pe contribuabilii cari sunt în r e ­
stanţă eu taxele şi impozitele co­
munale şl nu au achitat încă cele
deuenlte exigibile, ea să le achite
neîntârziat la easleria p ereeptora-
tulut, cunoscând că eu ziua de 15
Ianuarie a. c. s ’a şl început eu în­
ch id erea robinetelor de apă pentru
restanţele de mal sus, îndeplintn-
du-se tot odată şl formalităţile de
sco a te re la uânzare prin licitaţii
publice a obiectelor sechestrate,
cât şl a im obilelor greuate eu
astfel de sarcini.
S e atrage îndeosebi atenţiunea
asu p ra faptului că toate term enele
de plată aco rd ate până în prezent
sunt şi răm ân reuoeate eu ziua de
azi şl că m ăsurile arătate mal sus
se uor aplica fiecărui contribuabil
„fără ntet o excepţie“ pentru su ­
mele deuenlte exigibile.
E ste deci în interesul fiecărui
contribuabil de a-şl îndeplini ne­
întârziat ace a stă obligaţiune pentru
a euita n eplăcerile cart decurg
prin aplicarea m ăsurilor mal sus
precizate.
Tot odată se am inteşte că su­
m ele datorate pentru ultimul tri­
m estru al anului financiar 1935/36
se pot plăti până la 15 Februarie
a. e. eu 5% red u cere, m ajorându-se
după ex p irarea trim estrului eu 2%c
Perceptoratul Municipiului.
A c ţiu n e a
— Crimă de omor. Iile Gaurllă
din Ueştem, jud. nostru, pe când
încerca să fure lemne dtn pădure
îm preună eu alţi dot prieteni, a
fost om orât prin îm puşcare de
către pădurarii dela cantonul Tu-
farl. Fiind ridicat şl dus acasă pe
drum, a încetat din uiaţă, fără a
i se putea da îngrijirile necesare.
Criminalii au fost înaintaţi p a rc h e ­
tului.
— Accident. M aisterul ajutor
Mihail M athias de 24 ant dela
fabrica de eouoare „ D a d a “ din
Cisnădie, pe când supraueghea
m ersul m aşinilor de pieptănat lâna,
a fost p rinsă mâna stângă între
toba eu piepteni şl sd ro b 'tă din
antibraţ. In stare grauă a fost
transportat la spitalul din Sibiu,
unde în urm a tnteruenţtt ehirugieale
t s ’a amputat mâna dela jum ătatea
antebraţului.
Unde suntin~
stpumentele orchestrei?
In leg ătu ră eu întrebarea ce fa­
cem prin „A cţiunea“ referito r la
instrum entele orehestet prim im :
Domnule Director,
Pentru a se cunoaşte atttudlnea
m ea în chestia pred ării instrum en­
telor muzicale ale orch estrei mu­
nicipale, uă rog a da publicităţii
u rm ă to a re le :
Este a d eu ă ra t că după regula­
ment şeful o rch estrei dispune de
ced a re a instrum entelor, însă nu
am fost întrebat în ace a stă cauză,
îm prum utarea a fost făcută de S er-
uletul Econom ie. Subsem natul, a-
flând însă la 31 D eeem urle 1935,
că la 30 D eeem urle 1935, a ce ste
instrum ente fu seseră pred ate te a ­
trului germ an fără nici o garanţie
reală pentru a fl purtate prin toată
România in turneul său, am adus
acest caz la cunoştinţa d-lui p re ­
şedinte Dr. Plso, care a hotărât
ea a ceastă chestie s ă fie d esb ă-
tută chiar în a ee e aş zi de către
eom tsta tntertm ară. Ea d esb atert
a luat parte şl subsem natul, dând
informaţiile n ecesare. Contra d e­
ciziei Comisiei interim are am in­
trodus apel sub Nr. 253 din 13
Ianuarie 1936.
George Scăueriu:
Pro}, de muzică, şeful oreh. munte.
Mottuele apelului s u n t; Instru­
mentele au fost date fără p ro ees-
uerbal de p red are, p ro ees-u erb al
de prim ire, p ro ees-u erb al de con­
statare. Nu s ’a dat garanţia de
100.000 Eet aşa cum s ’a hotărât.
Sem năturile muzicanţilor petiţio­
nari sunt false. Instrum entele p re ­
date sunt n e ce sare în Sibtu, p en ­
tru a sta la dispoziţia tuturor o r­
ganizaţiilor muzicale. A ceastă p re ­
d are de instrum ente, care s ’a c e r­
cat să se facă fără a p ro b a rea Co­
misiei interim are, a re legătură eu
a şa zisa desfiinţare a orchestrei
municipale (asupra acestui punct
uotu desuolta un m emoriu la neuoe).
lată d ar că s ’a atras atenţiunea
d-lul p reşed in te şt d -sa totuşi s ’a
lăsat Influenţat de Arz, care p red ă
au erea Municipiului fără ntet o
formă şl contrar hotărâre! com i­
siei interim are.
Cum se eallfteă,"d-le Plso, acest
fapt pentru c are ua trebui să btne-
uoleştl a ne răspunde, pentrueă
e uorba de auerea noastră a tu-
tutor şt de adm inistrarea şt p ă stra ­
re a ei ua trebui să ne dai seam a.
Precizare
pentru unul eare~şi neagă
serisu l şi sem nătura
Gtttm într’o gazetă ce se îm­
parte gratuit sub sem nătura lut
A. B ărbat, din can celaria dlul Plso
eă-şt neagă declaraţiile, de team ă
să nu fie dat afară de stăpânul
său, pe eare-l obseruă că e neli­
niştit de cercetările noastre.
Ar fi fost mat demn să fl dat
douadă de b ărb ăţie auoeatul B ăr­
bat în faţa stăpânului şl să nu se
team ă c ă ua fi sco s în drum.
Euerurile ce desm lnte sunt cunos­
cute şi au fost auzite de sute de
p erso an e şl peste aceasta manu­
scrisul, sé rts eu mâna dlut B ărbat
şt sem nat, se află la not aşa încât
p en tru oricine are interes să a p re ­
cieze până unde împing unele p e r­
soane îndrăzneala şl minciuna stă,
sp re uedere publică, la redacţia
ziarului.
E ste într’ad eu ăr d esg u stăto r acest
caz eu ad eu ărat ra r şl d eaeeea
deocam dată nu putem auea decât
un sentim ent de com pătim ire pen­
tru p erso an e eare-şl neagă scrisul
şl sem nătura fără să le în ro şească
obrazul.
La ce ne mai puteam aştepta
dacă nu păstram m anuscrisul sérts
sem nat de acel c are şl-l neagă
la un timp atât de sc u rt? Din ace­
ste mottue acestui, chip de om
nu-t mai pentru răsp u n d e în uiitor.
I. M.
Serbarea Patronului
Şeoaielor de Infanterie
In cad re deosebit de solemne
s ’a sărb ăto rit, la şcoala p reg ăti­
to a re de infanterie, Patronul şeoa-
lelo r de infanterie.
Participă d. Gen. Comandant
V. Eeonomu, asistat de dnit Q .-rall:
V aslleseu Grtstea, G eorgeseu şt
Seheletti, Col. B ârzoteseu, Dob-
jan8cht, E năeheseu, Sauu, Bălde-
seu, Munteanu, etc.
P ăr. Col. I. Dănetlă, oficiază un
serutetu reltglos, după care ro ste ­
şte o Im presionantă euuântare, în
c are subliniază neuota spirituali­
zării sp re care trebuie să ţintim
şl patriotism ul ce trebuie să ne
încălzească în toate acţiunile noa­
stre.
D. Col. Sipteeanu, după ce arată
că în m ecanizările actuale tot omul
deetde şi conduce sp re biruinţă.
F a c e un istoric al şeoalel şt su b ­
liniază jertfa ofiţerilor de Infanterie,
precizând că toţi cart au auut un
ideal şt au fost pătrunşi de senti­
mentul naţional au scris pagini de
glorie pentru infanterie. încheie
asigurând pe M. S a R egele de
credinţă şl deuotam ent până la
8acrtftell şt pe com andanţii şe o a ­
lel că îşi uor face datoria întreagă,
form ând c a ra c te re şt cultluând
sufletul tinerilor ofiţeri după pilda
patriotism ului şl disciplinei m arilor
înaintaşi.
M uzica cântă „Imnul R eg al“.
A urm at apoi defilarea ofiţerilor
eleul dela Ş co ala de Infanterie în
frunte eu d. com andant Col. H a-
şegan şt apoi a eleuilor dela şcoala
pregătitoare.
Totul s ’a desfăşurat în cadrul
unei ordini d esăuârştte şt eu b ă r­
băţie im presionantă.
După sem n area în cartea de aur
a auut loc în sala festiuă, o p ro ­
ducţie artistică, — organizată de
Pag. 3.
eleutt şcoalei. Corul şl o rch estra
au cântat mal multe cântece. Au
urm at re c itarea a două poeztt şl
p re d a re a p iesei: „Trăim pentru
Ţ a ră “, de eleuul G rlgoropol A.
anul III. Atât poezia cât şl ptesa
sunt o sinteză a naţionalismului şt
patriotismului ce trebue să-l auem
pentru pământul acestei ţări.
Publicul a aplaudat atât pe autor,
cât şl pe interpreţi, cari au trezit
momente de adâncă dragoste de
neam şl ţară.
La g u starea seruttă oaspeţilor
d. Gen. Comandant a subliniat,
prin euuinte adânc simţite, grija
ce trebuie să pună comandanţii
acesto r două şcoli militare la for­
m area sufletelor încredinţate să
fie pregătite pentru a p ă ra re a b ra z ­
dei. îndeam nă să sap e adânc în Ini­
mile tuturor d rag o stea de ţară,
reg e şt simţul onoarel de a se
sacrifica pentru aceste credinţe.
D. Col. Sipteeanu, dă asigurări
şl mulţumeşte dlut G eneral şi o a­
speţilor.
A ceastă Im presionantă solem ni­
tate a încărcat sufletul participan­
ţilor de în cred ere şl m ândrie în
scum pa noastră arm ată, unde pul­
sează cel mal disciplinat patrio­
tism şt d rag o ste pentru tot ce e
bun şl ro m ân esc unit eu grija pen­
tru ulttorul ţării noastre.
I. M.
Încep eonuertirile
Un sueces al „Acjiunei“
Aflăm eu bucurie dela un mem­
b ru din organizaţia liberală că d.
profesor Dlma, delegat în comisia
pentru num irea străzilor la Muni­
cipiu, luând cunoştinţă din „Acţi­
u n e a “ d e sp re problem a numirii
străzilor, s ’a declarat de acord
eu punctul de u edere susţinut de
noi şl că d-sa apreellnd reaeţlu-
nea Românilor, a declarat în ultima
şedinţă a comitetului organizaţiei
liberale că dim lslonează din eo ­
mtsta interim ară şt din partid dacă
nu se botează străzile eu nume
rom âneşti.
În num ărul trecut al unei gazete
politice ce se îm parte gratuit, ne
eom bătea eu energie, seuzându-şt
tnaetluttatea de doi ant. Astăzi
putem constata că a renunţat la
tdetle susţinute până la 25 Ianua­
rie, deelarându se după această
dată de aco rd eu c e re re a Româ­
nilor.
La com isia interim ară a munici­
piului a cerut să se ţină seam ă de
cererile Românilor, publicate în
„A cţiunea“ şt să se boteze străzile.
Comisia interim ară a decis una­
nim să se form eze o comisie, dtn
c are să facă parte reprezentanţii
asociaţilor rom âneşti şl săseşti
sub preşidenţta păr. A. Gâlea.
Prima parte a problem ei este
deet câştigată. Dl Dlma şt eomtsta
Interim ară recu n o sc justeţea punc­
tului de u edere susţinut de not
şl încep a se eonuertl. Răm âne
să uedem pe păr. A. Gâlea cum
se ua com porta.
Not uom fl la postul nostru, —
cu tot atacul deschis de jupântl
dela Tageblatt, c ăro ra suntem bu­
curoşi că li s ’au deslegat graiul
şl s a r gudurându-se în ajutorul
dlut E. Piso.
Brauo, d-le preşedinte. Târziu
d ar totuşi a re cine să uă ap ere
de act înainte în contra Românilor.
I. M.
 Pag. 4 A o ţ l n n e a Nr. 25.

A rdeal. După amănunţite d esb a- Germania pregăteşte un

Congresul
scriitorilor ardeleni
Sâm bătă 25 Ianuarie a. e. a ouut
loc în oraşul nostru o şezătoare
literară organizată de G ruparea
Intelectuală „TH ESIS“ din localitate,
euprlnzând reprezentanţi aicâtorD a
reui8te mal de seam ă din A rdeal
şt anum e: „Blajul“. „Familia“, „Gând
R om ânesc“ şl „Luceafărul“.
După o prezentare a d-lul prof.
Al. Dima, din partea grupării
„T hesis“, d. prof. Dr. Victor
Paptltan, directorul Operei din Cluj
a conferenţiat despre „Scriitorii
şi publicul cetitor din A rdeal“ r e ­
liefând raporturile actuale dintre
scriitori, erttiel şl m arele public,
insistând asupra situaţiei speciale
din Ardeal. Conferinţa ua apare
în întregime în una dtn reuistele
ardelene.
D-nil G herghlneseu-Vanla (Tg.
M ureş). Radu B rateş (Blaj), C.
M iu-Lerea (Timişoara), Giuseppe
Ctfarelli (Sibiu) au cetit dtn poem ele
lor. D-nit M. G. Sam arlneanu, (direc­
teri, scriitorii au căzut de aco rd
asupra oportunităţii, înfiinţării aso ­
ciaţiei lor, în u ed erea unei efeetiue
pătrunderi a scrisului ard elen esc
în m asa cetitorilor, prin şezători
şl reul8te, urm ând ea mai târziu
să se întem eieze şt o editură a
cărţii ardelene.
S 'a ales un comitet compus dtn :
Dl. Prof. Dr. V. Papilian ea p re­
şedinte, tar ea m em brii: d-nli l.
Chlnezu, Al. Dima, G herghlneseu -
Vania, 0. M iu-Lerea, M. G. S am arl­
neanu şt 0. Şuluţlu.
In cursul lunel Februarie a. e.
ua auea loc eu prilejul şezătorii
ce se ua ţine la Cluj o şedinţă
a acestui comitet când urm ează
a fi înuitaţi scriitorii din Ardeal,
cari uor face parte din noua a so ­
ciaţie.
un i m o b il
D e în c h ir ia t eu 4 cam ere
bucătărie, plunttă, şu ră, grajd şi o g ră ­
dină de o jum ătate jugăr. in Str. Rtdeli
No. 38. Informant la Tip. „Dacia T ratan ă“.
Buletin extern
Boul guuern francez.
Noul guuern francez, c are are
în frunte pe S arraut, se află în
plină funcţiune. S e p are că prin
schim barea efectuată în politica
internă a Franţei s'a urm ărit şi o
modificare a politieit externe fran­
ceze. In priulnţa a ce a sta Flandln,
noul ministru de externe al Franţei,
a declarat totuşi că înţelege să
continue politica antecesorului său,
d. Laual.
Alegerile în Grecia.
0 u toată re în to a rc erea Regelui
G eorge, furtuna în G recia p are a
nu se fi potolit. In recen tele alegeri
cari au auut loc, uentzellştil au
repurtat un sd ro b ito r succes. S i­
tuaţia Regelui G eorge'este delicată.
Probabil că prin înţeleaptă sa
conducere ua şti să facă faţă si­
nou plebiscit ce ne ua
aduce răsboiul.
Ziarele germ ane aduc ştirea că
în decursul lunel M arile se ua face
în Germ anta un nou plebiscit eu
urm ătoarea întrebare : „Aprobi po­
litica Fiihrerulul îndreptată sp re
re c u ce rire a coloniilor noastre “ ?.
Ce sunt toate acestea, alteeeua
decât d esch id erea răsbolulul.
— După cât aflăm tatăl tineret
E Fleeht, m oartă de curând, a r ft
înaintat o plângere parchetului
contra medteului Carol Stiirner.
Parchetul cercetează.
— Conferinţă. Duminecă, 2 F e ­
b ruarie 1936, d-nul Dr. Liulu Rusu
ua ţtne o conferinţă: Trei contim­
porani : Göthe, N apoleon şi Beetho-
uen. Începutul Conferinţei la orele
6 se a ra în sala cea m are a P re ­
fecture! judeţului Sibiu.
O i . I •• Croitorie pentru

Ultimele zile ale Pompeiului

torul reuistei „Familia“ din Oradea)
şl Pauel Dan (Blaj) au cetit schiţe
originale.
Au mai participat, în uederea
eonsfătulrei prin care s ’a discutat
problem e ale scrisului ardelean,
şl d-ntt 1. Ghtnezu (redactorul
reulstet „G ândR om ânese“), Olimpiu
Boitoş (seer. de redacţie al re ­
uistei „Gând R om ânesc“), Dr. V.
Fulieea (redactor al reuistei „Blajul“)
şt prof. V. Stoica (Blaj).
A doua zi. Duminecă 26 Ianuarie
a. e. scriitorii participanţi, îm preună
eu membri Grupării „THESIS“, au
ţinut o şedinţă intimă, la care sau dis­
cutat condtţtunlle organizării unei
asociaţii a scriitorilor Románt din
judecătoria Mixtă Sibiu, secţia cf.
tuaţiei, form ând un guuern prezidat
de Venizelos, c are astfel ua gira
eu propria sa p erso an ă re sta u ra ­
F r U l O P
Sibiu, str Gh. Lfzăr 15
*•
DAME şi DOMNI
Premiat cu Diploma
şi Medalia de Argint
ţia.
Lum ea rom ană — o lume dispă­
rută dele care am moştenit cul­
tura antică — se oglindeşte în acest A te n ţiu n e !
film eu o pompă îm belşugată. Şiră-
ueehile o raşe Pompei şi H ereu- Se aduce la cunoştinţa Onor. public dtn Sibiu,
lanum, cari au căzut p rad ă Vezu- că îneepând eu 1 F e b r u a r i e 1936, în
uiulul a p ar în cel mai feerie decor. R e s t a u r a n t u l „U N IC U M “
E un lux al înscenării, o risip ă a
D IN S T K . T R IB U N E I 6
montajului. D ram a care se petreee
cântă renumita muzică de ja*z
în mijlocul euenimenlului sinistru,
e 8gudultoare. Unul din cele mal din Tim işoara, recu­
grozaue cataclism e ale lumii, care noscută în lumea
a îngropat sub laua fierbinte a unul întreagă
uulean răzbunător, trei o raşe îm­
preună eu etutltzaţia şt cultura lor. S eru eşte cele mai delicioase m âncări, precum şl ,tot felul
Filmul este o strălucită reatlzare R. s. de băuturi, pe lângă preţuri m odeste. — In tra rea lib e r ă !
a romanului eu aeelaş nume.
Nr. 6057/1930

Sp rijin iţi in d u stria ro m â n ea scă Publieaţiune de licitaţie.

Nr. 9087—1935 ef.
Tâm plăria de mobile şi binale
Extract din publicaţiune de licitaţie Subsemnatul şef portărel de pe lângă Tribunalul Sibiu,
prin aceasta publică, că în baza deciziunei Nr. 18665/1930

In c e re re a de executare făcută de urm ă­

N. D ragom ir şi Nr. G. 11 22 726/1930 a Judecătoriei mixte Sibiu, în favorul
reclamantului Mihail Adem, Şura mare reprez. prin advocatul
ritorul G heorghe Gierlieh din Şura m are contra S ib iu ., s tr . L á p t á r i e i 1 3 Dr. M. Kaun, Sibiu, contra l u i ......................... pentru înca­
sarea creanţei de 1134 Lei şi accesorii, se fixează termen de
urmăritulul loan loslf N istor din Şuram are, execută tot felul de mobile m oderne, binale p o r­ licitaţie pe 7 Februarie 1936, ora 3 jum. p. m„ la faţa locului,
judecătoria. taié în eondtţiuni de eoneurenjă fajă de oricine. în Şura mare Nr. 392, unde se vor vinde prin licitaţiune publică
A ordonat lieitaţiunea exeeuţtonală în ce judiciară 1 vacă „Simenthal“ de 7 ani în valoare de Lei 8000.
In caz de nevoie şi sub preţul de estimare.
priueşte imobilul situat în comuna Ş ura m are
circum scripţia Tribunalului Sibiu cuprins în Pretenţiunea care e de încasat face 1134 Lei capital, do­
bânzile cu 3% socotind din 7 Aprilie 1934, iar spesele până
ef. a comunei Ş ura m are Nr. protocolului ef. De uânzare acum stabilite de Lei 875.
1864 Nr. — de ordine A. -|-1 Nr. top. 1150/1/5
întrucât mobilele cari ajung la licitaţie ar fi fost seche­
loc de casă în întindere de 300 st. □ în ua- strate şi de alţii şi aceştia şi-ar fi câştigat dreptul de acoperire
loare de 2000 Lei eu preţul de strig are de
1500 Lei. pentru în casarea creanţei de 783 Lei
capital şt accesorii.
0 motocicletă licitaţia prezentă este ordonată şi în favorul acestora în sensul
art. XLI: 1908 § 20.
S i b i u , la 17 Ianuarie 1936.
Licitaţia se ua ţine în ziua de 20 Febru­ în sta re bună „Tip m odern“ Dr. Klokner, şef-portărel
arie anul 1936, ora 10, la c asa com unală a co ­
munei Ş ura m are. tot acolo şi
scu le de ferărie
Imobilul ce ua ft licitat nu ua fi uândută
pe un preţ mal mie decât ce întrece preţul
de strigare.
Get cart d o rese să liciteze sunt datori să
Str. Şcoalei de înot Nr. 2, Et. i, (la stânga a 2-a uşa) SELECTA
depoziteze la delegatul judecătoresc 10°/o din
preţul de strig are drept garanţie, în num erar
sau în efecte de eauţie socotite după cursul
fixat în § 42 legea LX 1881, sau s ă p red ea De v â n z a r e
ŞI V E S E L Ă
aeeluiaş delegat chitanţa constatând depune­
re a judeeătoreşte, prealabilă a garanţiei şi să
sem neze condiţluntie de licitaţie (§ 147, 150, o casă la periferie
170 legea LX 1881, § 21 legea LX 1908). Serata „Acţiunei Româneşti“, Sâmbătă,
D acă nimeni nu oferă mal mult, cel care eu loc în jur, eu 6000 m2 şl 120 8 Februarie a. c., la „Cercul Militar“.
a oferit pentru imobil un preţ mal urcat decât pomi tineri de toate calităţile Participarea numai cu invitări şi se pot
cel de strigare este dator să întregească Ime­ eu preţul de 150 mii. Adresa la Ziar. primi dela : Drogueria Ionel Baciu şi
diat garanţia — fixată conform procentului
preţului de strig are — la aeeiaş parte p ro ­ ziarul „Acţiunei“
centuală a preţului ee a oferit (§ 25 XLI 1908).
S i b i u , la 14 Noemurie 1935. V iz it a ţ i V iz it a ţ i
Judecător, pentru conform itate:
B odega — R e s ta u ra n t Mari surprize
8S. D Popescu as. Indescifrabil
Vă aşteap tă în eele 14 zile (1 —14 Febr.) ale
K.
L o tu r i de c a s a c a s e cu ch irie,
D R A O O M IB V â n z ă r i i de s e z o n
in prăDălia de ghete „LA CiSMA ROŞIE“
c a s e cu prăvălii, S tr . T r ib u n e i
c a s e fam iliare ş l vile în toate părfile oraşului
cum păraţi eel mat bine şt m at tefttn p r in : Gustări p ro aspete zilnic
Cele mai reduse preturi
F. GEISBERGER
W A rv nU i Ir ^ Str.8AIvram
B Ilauen
U 16 Sibiu, stra d a R egina Marta Nr. 8 R. s.

R edactor re s p .: ILIÉ MUNTEANU. Tiparul lnst. de arte grafice „DAGiA TRAIANĂ“, Sibiu. eENSURAT
 Director: Ion Mnnteann
A bonam entul anual L ei 2 4 0 , şase luni 120, tr e i luni 6 0 , o lună 2 0 , in stitu ţii, so cietă ţi 5 0 0 , N r.-u l 3 L ei.— P u b lication ! şi in serate după ta rif
N r. 2 6
mmaammmmm
Quo Vadis?
Cine participă regulat la s e rb ă ­
rile. conferinţele, seratele, mani­
festările sportiue, şedinţele a so ­
ciaţiilor şt societăţilor rom âneşti
din Sibiu, întâlneşte aceleaşi feţe
şi numai aceleaşi p e rso a n e : d-ne
sau d-ni, cari sprijtnese eu drag
tniţlatiuele rom âneşti locale. A ce­
leaşi doam ne de exemplu, ajută şt
lucrează la G rueea Roşie, la Prin­
cipele M ireea, Fem eile ortodoxe,
etc. S ă tot fie 23—30 doam ne şl
printre Intelectuali nu ştim dacă
se pot num ăra 50—60, care să-t
întâlneşti la m anifestările culturale,
naţionale, sportiue. econom ice, etc.
S ă fie numai atâţia intelectuali în
Sibiu ?
Unde sunt şt de ce nu-t întâlnim
la aceste m anifestări de afirm are
a sufletului rom ânesc, mentte să
apropie, să contopească pe toţi
acel cart au şl trebuie să ţin­
te asc ă sp re acelaş id eal: biruinţa
deflnltiuă a sufletului rom ânesc.
A ceastă contribuţie este obliga­
torie şl n e ce sară pentru justifica­
re a rostului nostru de popor do­
minant şi de conducători încredin­
ţaţi de d reptatea istorică peste
pământul în g răşat eu sângele p ă ­
rinţilor noştri.
Pe prefect îl păzesc agenţii şl
sergenţii să nu-l deoaehe publicul,
mal vigilent decât pe deţinuţi.
Prim arul este întotdeauna absent.
Conducătorii celorlalte organizaţii
politice, dacă se întâlnesc eu ad-
Dersari, se uită unul la altul ea
berbeetl în luna August.
A sociaţia m edicilor, c are a putut
serul de m odel pe ţară, este îm­
părţită, din cauza politicei, în două
tabere, etc.
Ce facem ? Unde m ergem ?
M area mulţime rom ânească a-
şteaptă să se ridice un steag treieo-
lor, neeolorat de ură şl pătat de in­
te re se politicianiste, pentrueă stră ­
inii ne sfidează, ne copleşesc şl
îngenunehiază eu flecare, tot mai
mult.
Priulţi în o g rad a ueelnilor şt ue-
deţl ce frăm ântare, ce m işcare for­
foteşte şi cum se ajută şt organi­
zează pe baze etnice. C ercetaţi
cum lucrează fiecare, călcând le­
gile şl ordinile, şl sprijlneşte în
detrimentul elementului rom ânesc
şt dominant, profitând de slăb i­
ciunile, certurile personale şi fre­
căturile politice dintre noi.
Pentru ilustrare, dau aceste câteua
din sutele de cazuri ce cunosc;
Comisia interim ară a hotărât ea
s ă se încaseze dela toate sp ecta­
colele ce se Dor da la teatrul oră-
Q fg Q Q J |1 S S O C Í C&ţ Î Ü1 O F F O H lá llQ S tÍ
Sibiu, J o i 6 F e b r u a r ie 1 9 3 6 A nul IX
A stfizi n e vorbeşte d. M ireea A lexiu , desp re:
Mi tari. ni m i i
D -n a L u c ia Sturd Statistica publicată la sfârşitul
cu o c a zia să rb ă to ririi a 35 ani d e Teatru. anului 1935 asu p ra importului şt
exportului aduce date ce te în­
S ’au strecurat mai bine de două decenii, de când. dintr’un coif al deam nă să repeţi exclam aţia cla­
sică : Bună ţară, re a tocm eală, f ;
galeriei, am cunoscut pe d-na Lucia Sturdza-Bulandra. Interpreta pe
In decursul anului trecut noi am
„S a p h o “ şi ceea c e a impresionat pe copilul de atunci, ceea ce l’a făcut trimis p este graniţă animale, c e ­
apoi să urmărească necontenit activitatea acestei mari artiste, nu a fo st reale. petrol, lemne, lucrări în fier
decât acel om enesc „M ă - m i c a r e şi acum etc., eu şa se m iliarde Lei mat
cu tot timpul depărtat, il sim t interiorizat, mult decât am cum părat cele ne­
care m ’a urmărit ani d ’arândul şi va trebui c e sa re din afară, a şa că balanţa
no astră com ercială s ’a încheiat,
să m ărturisesc m ’a umanizat. pe anul 1935, eu un plus de 6 mi­
Actorul, care-şi drumuieşte paşii către liarde şl 50 milioane Lei.
arta adevărată, actorul ridicat d ’asupra ca- In faţa a ce sto r rezultate ce pot
botinajului, identifică spectatorul cu rolul; face fericită pe orice ţară din
fluidul exteriorizării în teatru, când predo­ lume, te întrebi năucit cum se
poate ca la noi să stăp ân ească
mină talentul, e o urmare firească, o trăire m izeria şl să ră c ia când auem
dincolo de realitate. Ş i e datoria noastră să atâtea bogăţii şi realizăm uenituri
recunoaştem, că din pleiada de artişti, ce au atât de m art faţă de alte ţări.
urcat treptele „Thaliei“, pufini sunt acei Furtişagurile şl politicianismul
care au reuşit să smulgă dela spectator în­ aă fie atât de adânc încât să poată
ţelegerea, convingerea, depăşirea unui cadru înghiţi sum e atât de enorm e ?
prezent, al unei lumi ce nu le aparţine. Este într’ad eeu ăr uluitor, şl d acă
lucrurile uor continua pe acest
focul d-nei Lucia Sturdza-Bulandra a fo st totdeauna subtil şi drum, sfârşitul nu poate fi decât
uman, reuşind să dea rolurilor întruchipate, cu mult mai multă viaţă, acel pe eare-l poate uedea şl de­
duce oricine.
decât însuşi autorii lor. Câte din eroinele jucate nu trăesc astăzi în
lată în acelaş timp şl un răsp u n s
amintirea noastră, datorită înţelegerii acestei mari artiste, care ştie să
pentru acei cart se întreabă mi­
unduiască sufletele, punându-te pe drumul subtilităţii în artă, ce o fâl­
ra ţi de ce toată lumea aşteaptă
fâie ca un stindard l ? eeua, c are să cureţe şt să ne scap e
învăluind fiecare figură cu un tim bru cald, ai impresia unei apro­ de acel cari ro d şl au sorbit ul-
pieri de misticism. Firescul, îmbiat de o fină observaţie, e călăuza ce talitatea acestei bogate ţări şl de
Dumnezeu dăruite eu de toate în
s ’a alăturat d-nei Sturdza-Bulandra în teatru, dându-i posibilitatea unei
afară de o bună rândulală, pe c are
trăiri, diferenţiată dela rol la rol, unei înfăptuiri depline, marcând o trebue să o impunem la fiecare
personalitate pronunţată. dela locul de unde ne aflăm.
(Continuare tn pag. 2). Dr. lan cu .
şen esc sum a de Lei 500. Au plătit d ecăto r a trimis Prim ăriei o cir­ sanitar, când sunt citaţi p este 40
Românii şl M aghiarii. Teatrul g er­ culară, pe c are am şl publicat-o de m artori, mediei rom âni şi a-
man a p red at 64 de sp ectaco le şl în „A cţiunea“ Nr. 11, şi în c a re uoeaţl propuşi de medicul Tănă-
n’a plătit nici un Leu. pentrueă c e re a să aleagă din oficiu toate seseu, reclam at de duşm anul no­
acelaş Arz, de c are ne-am mal o- femeile în scrise pe ned rep t în li­ stru de totdeauna F. Siissm anh
cupat, e s a s şl acum do reşte să stele electorale. Am mal asistat la două şedinţe
scap e pe uşa din dos de ispră- Comisia interim ară num eşte o până acum şi frânt de d u rere am
ulle de până acuma, deuenind un com isie specială de p atru ; doi fost silit să ascult cum seâlelnd
sacrificat, pentru slujba ad u să p o ­ S aşi şl doi Români. D-nli Dr. A. lim ba ro m ân ească, şouinistul S ü s­
porului s ă se sc etc. G âlea şi Dr. Gh. B ărbat, propun sm ann c e re a d elăturarea medicului
A ltul: Fosta com isie interim ară ex ecu tarea întocmai a ordinului. T ănăseseu dela institutul obstetric,
ro m ân ească din timpul guuernărit S aşii se opun şi chestiunea ajunge pentrueă nu-l sim patizează şi a
lorga, găsind că angajaţii Prim ă­ din nou la com isia interim ară, unde s c ris în cartea de bucătărie a in­
riei dela 8eruieiul econom ie dorm p ro p u n e re a Românilor, ordinul ju­ stitutul, că nu se s c a p ă odată In­
pe scânduri, a hotărât să le cum­ decătorului şef, legea, dreptatea, stitui de co n d u cerea s ă s e a s c ă şi
pere saltele. Intre timp a căzut cad şi sute de femei germ ane fără că s ’a opus s ă participe la exa­
guuernul şl Sehullerus, şeful s e r ­ p re g ă tire a cerută de lege, răm ân menul de m oaşe, pe care Süs-
viciului, profitând de sch im b are a în lista electorală. sm an pretindea să-l ţină în limba
hotărât eu dela sine putere să nu A trebuit din nou s ă fac conte­ germ ană, în timp ce m edicul Tă-
mal dea sp re folosire saltelele cum ­ staţie pe la judecătorie, ea şl când n ăseseu a cerut să fie ţinut în
părate pentru răşlnărent, faţă d e n’am mal auea şl alteeua de făcut. limba statului, potrluit legilor etc.
care, după cum îl arată faptele, nu­ Ce mijloace omeneşti să mai fo­ Ce facem ? Unde m ergem ?
treşte un dispreţ de om prlmitlu. S al­ losim ea să putem arăta Români­
tele sunt şi astăzi în m agazie, de unde lo r din fruntea Municipiului, că ho­ Ni s ’au bătut destule piro an e
le-a dat până acum de 18-orl so ­ tă râ re a luată de a nu re sp ecta străine în carne până acum, de
cietăţilor săseşti, pentru timp în­ ordinul şefului judecător este fă­ a c e e a în tre b ă m : Ce Románt uor
delungat şl le ua da înainte, pen­ cută eu dispreţul legilor şl al in­ face jocul lut S üssm ann? O s ă
trueă d. Pt8o ia ja r în gură pentru te re se lo r noastre rom âneşti? Dedem la 10 Februarie. Până atunci,
a p ă ra re a lui etc. die inspector sanitar, dă la o parte
Amintesc deasem enea procesul
p erd eau a să-t putem uedea.
Faţă de ace ste exemplificări, dtseiplinar ce se ua judeca la 10
mai aducem alte d o u ă : D. şef ju­ Februarie a. e., la Inspectoratul Io n M u n te an u
 Peg. 2
Dftia comitetul asociaţiilor Dela „Astpa“ judeţeană
româneşti Sibiu.
A sociaţiile rom âneşti au ţinut
şedinţa obişnuită în sala de ş e ­
dinţe a ziarului „Acţiunea“. Punc­
tul prim din ordinea de zi a fost
chestiunea numirii străzilor asupra
căruia s ’a întocmit un memoriu pe
care-1 uom publica la timpul opor­
tun şl care urm ează să fie p re ­
zentat şl susţinut de delegatul a so ­
ciaţiilor la Gomisiunea reuizuirll
tuturor străzilor. Se hotăreşte la
p ro p u nerea mai multor membrii
să se ţină o serie de consfătuiri
în cartiere pentru d eşteptarea şl
întărirea solidarităţii rom âneşti.
Serata muzieală
a liceului de fete „Domniţa Ileana“.
Duminecă, 2 Februarie a. e., a
auut loc în sala Teatrului O răşe­
n esc o reuşită se ra tă muzicală
dată de ansam blul coral al liceu­
lui „Domniţa Ileana“, sub condu­
c erea d-ret Delta Olariu.
S ’au executat bucăţi din autori
streini şi români, dintre cari r e ­
m arcăm : plecarea rândunelelor şl
Clopoţel de Mal, de F. M endel­
sohn, Pouestea rozei, de R. S chu­
mann, Corul Zinelor şi D or de sat,
de Gh. A. Dlnleu şl Corul Ţigan-
eelor din Trauiata, de Verdi. Con­
d u c erea m uzicală a auut-o d-ra
Delia Olariu. D-ra M ioara Topolog
el. Vil D. D. I. a executat la pian
două dansuri poporale de S. Dră-
goi, c ari au stârnit adm iraţia pu­
blicului, apoi eteua E Papuc, el. II
a cântat solo de uioară: „Visare
la căm in“ de R, Schumann. T re­
buie să rem arcăm talentul d-rei
Anng Fulea el. VI, D. D. 1., so ­
p ran ă de coloratură prin exce­
lenţă, posedând pe lângă un tim­
b ru adânc, dicţiune şi intonaţiune
im pecabilă, c are a executat: Som ­
noroase p ăsărele şi Dai mândruţo
dragi ne-auem , de Gh. Dima. Co­
rul : N atură şl iubire de P. Tsehal-
kotusky, soliste ftind d -re le : D.
Banetu şl U. D orobanţu el. V. E rica
Ulad şi A. Fulea el. VI şi A. Popa
el. Vil, au obţinut num eroase a-
plauze. A ceastă frum oasă m ani­
festare a auut tot sprijinul din par­
tea d-rei directoare Ştefăneseu,
care a înţeles întotdeauna să în­
curajeze ori şi ce m anifestare.
S ala a fost arhiplină; am rem arcat
în d eo sebi participarea părinţilor
elenelor, cari şi-au uăzut munca
tinerelor lor mlădiţe încoronată
eu su cces, pentru c are au şi ex­
prim at mulţumiri d-şo arei Della
Olariu.
C redem în să că în ulitor se ua
da o atenţie şl mai m are re p e r-
torulut muzical rom ânesc, mai ales
că tezaurul cântecelor noastre este
un factor de netăgăduită im por­
tanţă în uiaţa noastră naţională şl
mal ales la educaţia uiitoarelor
mame. Poporul care le pierde,
risc ă a disp ărea din rândurile po­
p o arelo r eluilizate.
B uchetele de flori predate d-rel
Delta Olariu au fost o răsp lată
binem eritată, pentru munca d e ­
pusă pentru a ceastă reuşită ma-
m anifestare publică a liceului de
fete.
Cronicar.
A o ţ l n c e a
In şedinţa comitetului din 24
Ianuarie, ţinută sub preşidenţia d-lui
S. Ţeposu s ’a luat în discuţie : 1.
R aportul d-lut se c re ta r al desp.
/. Dragomir asu p ra situaţiei des-
părţâm ântelor de plasă şl p ro g ra ­
mul de aetiuitate pentru prim ăuară.
S e eonstată o tendinţă aeeentuat
practică în legătură eu neuolle şi
posibilităţile locale. Astfel la Aurig
se ua deschide un curs de pomi­
cultură, la M ereurea de pomicul­
tură, ultieultură şl albinărlt, la
Sălişte o şco ală de gospodărie
etc. 2. R aportul asu p ra şcoalel
ţărăneşti cari ua funcţiona şl anul
acesta după norm ele celei din
trecut. 3. Raportul d-lul upr. /.
Martin asu p ra m ăsurilor eco n o ­
m ice luate în comuna Boiţa, Se
constată o intensă aetiuitate în
săd irea pomilor şi acea uetertnară,
a ceasta din urm ă mulţumită d-!ui
m edic - ueterinar Sueiu - Sibianu.
4. Raportul d-lui Dr. I. Gosma
asupra program ului sanitar. In
d esfăşu rarea acestui program se
în cadrează toţi medicii români din
o raş şl judeţ în frunte eu d. in­
sp ecto r general sanitar Dr. I.
Stoichitia animatorul şl susţinătorul
deuotat al acţiunii sanitare inau­
gurat de A stra - Sibiu.
D atorită acestei colaborări plină
de deuotam ent s 'a putut înfăptui:
a) anchete m edicale în 23 comune
eu peste 29 mit locuitori b) „Casa
de o c ro tire “ din comuna ]ina unde
s ’au dat tnjeeţtt contra sifilisului,
consultaţii şi m edicam ente gratuit
c) D ispensarul din eomuna Gura-
râului pentru com baterea sifilisului
şl a guşei, d) D ispensarul din eo­
muna Boiţa, unde se dau săp tă ­
mânal consultaţii şl m edicam ente
gratuite. Alei s ’a detaşat şl un
m edie şi o so ră de ocrotire. In
program ul uiitor se p re u e d e : un
d ispen sar în eomuna Orlat, o serie
de anchete şco la re în comunele
judeţului, m ăsuri contra tu b ercu ­
lozei, un d isp en sar interşeoîar în
oraşul Sibiu.
Se mai h o tăreşte să se dea
concursul pentru augm entarea fon­
dului n e c e sa r rid icării bustului lui
G heorghe E azăr la Aurig.
Adunarea generală
a Crucii Roşii
In sala festiuă dela societatea
„A stra“, a auut loc adunarea g e­
nerală a societăţii C rucea Roşie.
Prezidează d na dr. Bologa. Din
asistenţă notăm : d. gen. medic
Manea, d-nele C. B ârsan D. Ue-
eerdea, col. Floreseu, Tordăşanu,
col. Dăneilă, dr. Grlstea, prof. isae,
dr. D ordea, dr. Mauru, B oara, di­
re c to r Ştefăneseu, etc. etc.
D-na Bologa, prezidenta, salută
pe participanţi şi d eclară şedinţa
deschisă. D. dr. D. R oşea, secretar,
citeşte raportul anual asu p ra aett-
uităţii, subliniind ajutorul strâns
pentru b asarab en l în sum a de
Lei 71.000, precum şi ajutoarele
date studenţilor săraci, bolnaui
din spitalele eiulle şi militare, p re ­
cum şi orfanilor şl bătrânilor. D-na
M. Odor, eassiera, citeşte raportul
Nr. 26.
casei arătând că la începutul Serata „fletiunei“
anului auerea a fost de Del 335.44?
In atenţiunea m em brilor c e rc u ­
şl că în decursul anului trecut
lui militar. M embrii cercului mili-
sau strân s din cotizaţii şl serb ări
Del 51799, din c a re sau cheltuit tar-eiull sunt înuitaţi pe a ceastă
cale la serata „Aeţtunei Rom âneşti“
Del 26.178, realizându-se un exce­
ee ua auea loc în s e a ra zilei de
dent de Del 25.621, aşa eă auerea
8 Februarie a. e. în saloanele C er­
societăţii este astăzi de Del 361.068,
din c are are un inuentar pentru cului milltar-eiuil. Inuitări speciale
pentru membrii cercului nu se mai
o sută paturi lingerie, în sum a de
fac aşa încât sublinierile făcute
Del 150.099. A dunarea dă euuenlta
în „A cţiunea“ prin c are arătăm eă
d e sc ă rca re . D. dr. I. Stoiehlţie, după
p articip area se face numai pe
ce arată situaţia copiilor părăsiţi
baze de înuitare, prîueşte pe acel
şl a femeilor ee au copii din flori,
cere concursul m em brelor s o c ie ­ cari nu sunt m em bri cercului mi­
litar.
tăţii pentru ajutorarea şi ocrotirea
acesto r copil. D easem enea cere Conferinfa „A strei“. Duminecă,
concursul pentru înfiinţarea la Sibiu ua conferenţia în cadrele „A strei“,
unui serulclu de saluare şi de în sala Prefecturii, la o ra 6 d. m.,
prim ajutor. d. prof. Dr. E. Ţeposu, prof. unl-
P ăr. col. D ăneilă salută p ro p u ­ uersitar, desuoltând su b ie e tu l: Me­
n erea şl declară eă ace a stă ini-
ţiatluă să fie sprijinită, solieitân-
dicina şl problem ele ei actuale.
— Vaporul Regele Carol 11. Un
du-se co lab o rarea şl a B iserieei.
nou uas rom ânese a fost lansat
P ropune ea o delegaţie din co­
pe Dunăre. R egele C arol ll este
mitet s ă se prezinte conducerii
ee-1 mai m are uas rom ânese de
Municipiului să arate e ă se a ş ­
p asag eri şt ua fi inaugurat în ziua
teaptă din p artea opiniei publice
mai multă înţelegere şi sprijin de de 10 Maiu în prezenţa M. Sale.
către cei din fruntea oraşului — M oartea episcopului Nieolae
pentru asem enea tniţtatiue. D-na al Clujului. Vrednicul şl g o sp o d a­
T ordăşan c ere să sa arate d-nelor rul episcop al Clujului a încetat
prefect şl dnei Piso soţia diul din uiaţă, după o lungă suferinţă.
prim ar, eă au datoria să participe B iserica noastră pierde un slujitor
şl să ajute societăţile de binefa­ credincios c are şl-a închinat toată
cere din loc. puterea de muncă pentru rid icarea
Dr. M auru propune s ă se inter- şi o rganizarea episcopiei din Cluj
uină la b an ca „Albina“ să se ajungă încredinţate la înfiinţarea ei în 1921.
în p o sesia banilor reţinuţi drept Fiu al judeţului nostru, din e o ­
cota pentru eonuersiune. D. A. muna Aelliu, a fost înuăţător în
Odor dă lăm uririle n e ce sare şi Sălişte, director la ziarul Telegraful
face apoi un cald apel pentru Român, apoi la 1892 protopop la
un sprijin mai larg, ad resân d u -se Alba - lulia, consilier m etropolitan
îndeosebi tineretului. al secţiei econom ice unde prin
A rată eă autorităţile locale nu p ricep erea sfinţiei sale consistorul
dau concursul euuenit asociaţilor din Sibiu a cum părat cele mal
şi societăţilor. multe din casele ee a re astăzi şl
Se alege în unanimitate urm ă­ s ’a zidit Catedrala, Academ ia Teo­
logică etc.
torul co m itet: m em bre de o n o a re :
d-na G. B ârsan, şi M. Gosma, In urm a m eritelor recunoscute
p reşedintă a e tlu ă : d-na dr. Bologa, pentru neam şl biserică, guuernul
u ie e p re ş.: h. eol. F loreseu, A. dr. a hotărât să-î facă funerarii n a­
M ăcelar, E. dr. N. Gomşa, gen. ţionale.
dr. I. M anea, c asie ră d -n a: M. Fenomenul dela Maglauit. Dumi­
Odor, şl dr. D. R oşea, secretară. n ecă în 9 Februarie a. c., o ra 11
M em bre: M. dr. Radu, V. dr. Ittu, a. m., ua auea loc în sala P refec­
E. dr. U eeerdea, E. Doboiu, Dt. turii conferinţa d-lul Dr. I. P opeseu-
col. Sauu, A. R ebega, V. dr. Cri- Sibiu d e sp re : Fenomenul dela
stea, M. dr. Vilt, E. Mauru, M. Dt. Maglauit. Conferinţa ua fi însoţită
eol. Dăneilă, M. Manta, gen. medie de proeeţiuni.
dr. M thătleseu, Dt. eol. m edie A. — Da C hestura de poliţie s ’a
Capitanoulei, V. dr. D ordea, E dr. p redat o căţea de ra s ă „D oge“,
B ărbat, E. Tordăşian, M. Henteş, de culoare gaibenă, găsită purtând
F. Hozan, d-na G heorghiu şi d-ra la gât m area Nr. 1420 — 1935 Sib.
Ştefăneseu, ia r ea cenzori: d-nii Proprietarul acesteia să se a d re ­
C. Pop şl l. Dumitreseu. seze poliţiei.
(Continuare din pag. 1).
Cine a văzut-o jucând pe d-na Bulandra şi-a putut form a convin­
gerea, că toată strădania se rezumă in căutarea unei posibilităţi de
expunere cât mai simplă, oricare ar fi complexitatea rolurilor; dincolo
de ceea ce redă, nu mai poate fi nimica.
Ş i e poate singura dintre profesoarele Academ iei de Artă Dra­
matică, care in atâtea decenii de apostolat a căutat să imprime, la
atâtea serii de elevi, această mare convingere, ce trebuie să dăinuiască
în teatru, ca şi in orice manifestare artistică, simplicitatea.
Atäfia, dintre foştii săi elevi, duc astăzi mai departe un crez al
scenei, apropiat dela m aestra lor, aşa cum, depănând timpul în urmă,
cu 35 de ani, a pornit la drum greu, trecând p este atâtea prejudecăţi,
aceea care se ridicase dintr’un vlăstar dom nesc.
Toată truda unei vieţi de sbucium artistic, nu încheie astăzi o ca­
rieră închinată „Thaliei“ de către d-na Lucia Sturdza-Bulandra, ci
deschide încă multă vrem e, noui posibilităţi de drumuire acestei mare
creatoare de eroine.
In templul artei, ce l’a întemeiat la Bucureşti, acum mai bine
de două decenii, nădăjduim să vedem mult timp pe aceea care a trăit
şi trăieşte numai pentru teatru.
 Nr. 26.
Obligaţiile
abonaţilor Români
Faeeţl-uă datoria faţă de uot înşluă
şi plătitl abonamentul. Ctne înţelege
rostul nostru şl ered e în n e ce si­
tatea unul organ de luptă rom â­
n ească, cinstit să ne aju te ; citind,
răspândind şl plătind abonam entul
Aeţiunet. Apelul nostru îl îndreptăm
mai ales către fruniaşti satelor.
Le cerem să recom ande sătenilor
fruntaşi „Acţiunea“ şl să ne trimită
prin poştă abonam entul s ’au ap ro ­
b a re a de a ie reţine lunar din s a ­
lariu.
Aşteptăm şl credem că abonaţii
noştril uor şti să aprecieze s a ­
crificiile m ateriale şi lupta ce du­
cem şl că nu putem trimite nimă­
nui gazeta gratuit.
E ste lucru cinstit ea toţi acel
cari e re d că nu pot să o p lătească
să-şi achite abonam entul până
astăzi şl să c ea ră sistarea.
Românii din toate părţile ţării
c e r astăzi să le trimitem „Acţiunea“
aehitându şi abonam entul înainte.
Abonamentul se poate plăti la
adm inistraţia ziarului, D rogheria
Ionel Baelu sir. R egina M arla şi
şt la Debitul din piaţa R egele
Ferdinand.
Administraţia.
P » 1 «-» - Croitorie pentru
F l U l O p D A M E şiD O M N I
1 Premiat cu Diploma
Sibiu, 8tr, Gh. Lazăr 15 şi Medalia de Argint
— Dela societatea de înm orm ân­
tare. On. m embri ai Societăţii ro ­
mâne de înm orm ântare sunt pe
a ceastă cale poftiţi să se întru­
n e asc ă în adunarea generală o r­
dinară ce se ua ţinea Duminecă
la 9 Februarie 1936, la ora 1130
în sala festiuă a Reuniunii cultu­
rale şi naţionale a m eseriaşilor
rom âni (str. Brukenthal 17) eu u r­
m ătoarea ordine de z i :
R aportul general desp re aetiul-
tatea societăţii în 1935;
P rezentarea bilanţului şi a in-
uentarulul încheiat la 31 Dee. 1935.
Proiectul de buget pe anul 1936;
A legerea unui m em bru în comitet
şl a com isiei eensorilor.
— Conferinţa d-lui Dr. l.P opeseu-
Sibiu. In cadrul Cercului Subofi­
ţerilor din localitate, a uorbit Dr.
1. P opeseu desp re „Firea omului
de azi“.
Conferenţiarul începe eu o schi­
ţa re a factorilor c art condiţionează
firea om ului: ereditatea, tem pera­
mentul cari au în acest sens un
rol hotărâtor, şl îm preună eu di­
nam ica Inconştientului desenează
a şa numitul destin inferior al tn-
dluidulut. D -sa insistă apoi asupra
influtenţelor, ce tind la o modifi­
care a ftrit omeneşti, influenţe ue-
nite atât din am bianţa naturală,
cât şi din aeea a mediului social.
— D uo H a rtin e se u , atracţia
de dans a teatrului „C ărăbuş“ (Tă-
nase) şi „A lham bra“, ua debuta
M iercuri şi Joi, 5—6 l. e., în sala
restaurantului „Unleum" (Clubul
Şoimii) str. Tribunei 6. Intrarea
m em brilor şi a oaspeţilor liberă.
După program , cântă renum ita
o rch estră de jazz „Clausius B and“.
Începutul program ului la ora 9
seara.
D e în c h ir ia t
bucătărie, piunită, şu ră. g rajd şi p g ră ­
dină de o jum ătate jugăr. în Str. Ridelt
No. 38. Informaţii la Tip. „D acia T raian ă“.
A o ţin n ea
Român m inMi i
■ B U H B M B H B B W B H B B H Wmtm
de P o p a O p re a A urel
înu. Sadu
„Românul“ e, cum se ştie de
toată lum ea: „sărac în ţară bogată
şi strein în ţara lui, mai strein şi
mat ro b ea nicio d ată“.
Străm oşii noştri au ales aceste
m eleaguri hărăzite de Dumnezeu
eu toate darurile şi bogăţiile po-
triult uleţlior din toate punctele de
uedere, încât renum ele de Dacia
Felix a fost auzit în toate părţile
lumii.
Poporul rom ân a dus jugul lo-
băgiei, selauiei, şl mizeriei până
a înebunit de durere, d ar ea să
îngenunehe în faţa Hunilor şl a
altora ea el niciodată!
lată-ne acum în al o p tsp rezece­
lea an dela Unire, când fraţii s ’au
unit, când fiecare erou aşteaptă
dela mama el România, saluarea
întregului său neam.
De o p tsp rezece ani el cere o
zt mat bună, mai fericită, acolo
unde o reciam ă jertfa sângelui
c elo r optsute de mii de mucenici.
D ar nul El este tot slugă în
ţara lui.
Tineretul nostru Intelectual în
m are parte şom ează, tar cel cart
sunt primiţi la unele întreprinderi
sunt sfidaţi, inuidiaţi şl prost sala­
rizaţi. Muncitorii şi mal prost.
In articolul „Cetăţeni şl strein i“,
din 12 lan. a. e. al dlul dr. Gh.
B ărbat seert. gen. al Prim ăriei,
spune un m a re a d e u ă r: „Pământul
ţârii noastre gem e sub pouara
străinim ei. T rezirea la realitate
poate s ă fie p rea târzie şi fatală,
hărăzindu-ne so arta cetăţii T roiel“.
lată una din m arile problem e
c are trebue să preocupe pe orice
rom ân şi mai mult pe acel cari
conduc destinele ţării noastre. P ro -'
teeţla muncit naţionale c are nu de
mult a fost uotată de Corpurile
Legiuitoare şl care este atât de
bine întocmită să fie pusă în apli­
care.
D ai M ănâncă astăzi Sădeanul
şi alţi sărac i ea ei fânul sasului
din Cisnădie lucrat eu braţele lui,
cum părat tot din bănuţii lui, căci
un hotar de trei palm e la o pupulaţie
atât de m are nu-i perm ite oricărui
să-şi ţină şi el o uăeuţă eu lapte
la casa lui. decât numat dacă tri­
mite uara femela şt copiii ea sâ-l
lucreze moşia.
D acă ar sta eineua să prtueaseă
eonuoiul de copii cari m erg în
fiecare săptăm ână Joia eu trăistlle
pe spate, urm ând eu greu dealul
cel m are. ducând părintelui şl
surorei lui o b ucată de pâine şl o
ciorbă, a r putea citi u şo r de pe
frunţile lor, sujertnţa cea grea.
D ar să Intrăm puţin în interiorul
acesto r fabrici.
Fetiţe tinere. Fetiţe plăpânde şl
palide, cari d e a b e a s e mai zăresc
din aerul şl praful cel greu şl
g ros al fabrleel. Fetiţe d eab ea ie­
şite din b ărcile şeoalei, îşi istouese
anii tinereţei în acest infern de
pe pământ.
Fetiţe cari mâine uor fi mame şi
dela care ţara aşteaptă să-şl dea
rodul lor, de c are are neuoe mai
mult ea oricând.
Dar în acest centru industrial
se g ă se sc şi fabrici de m ătasă şl
stofe mal fine. În tre b : câţi m aeştri
(eu p reg ătire bineînţeles) şi lu cră­
tori rom âni?
D ar ce caută Románul la m ătasă
şl alte stofe mal fine ?
Acolo la sd ren ţe şi floaeă, căci
numai el a r şap te piepturi de oţel.
La Tălmaciu încă se g ăseşte o
fabrică de m ătasă foarte bine in­
stalată, însă eu d u rere că nu se
aude decât numai ungureşte, tar
personalul strein.
De ce ?
Sunt a cestea tndustrl streine ?
V or fi 1 D ar nu în ţara lor. ei într’o
Ţ ară rom ânească, unde nu b raţele
lo r au luptat la M ărăştl şl M ără-
şeştl şi uor mai lupta încă, ei
acelea ale soldatului nostru d e s­
culţ şi cu căciulă pe cap cum l-au
sfidat eoneetăţenti noştri saşi şi
unguri.
M area majoritate a neamului
nostru tră e şte tot ea pe timpul lui
D eeebal. Ba încă eeua mal rău.
Atunci străm oşii noştri erau uân-
joşi la trup, sângele clocotea în
trupul lor ea apa la foc.
Prlueşte astăzi trupul ţăranului
rom ân prăpădit de inaniţie, de
muncă şi de boli.
Poporul nostru d eg en erează din
cauza inferiorităţii culturale şl m a­
teriale în c are este ţinut de al săi,
fie c ă sunt ei însăşi egoişti, ori
orbiţi şi cum păraţi de străini.
Noi trebue s ă apărăm mai mult
m oarte decât uit şi care este greu
am eninţată din zt în zi.
N aţlonalsoeialism ul germ an u rea
triumful absolut al unei ra s s e (a lra s -
sei germ anice care se ered e aleasă
între toate rassele).
D ar noi popor latin?
Pi ian» î m i
uciderii Măriei D. Ş erbăneseu
F ă ră a ne aprofunda în stu­
diul unei problem e de criminolo­
gie, este totuşi nimerit, eu ocazia
acestu i p ro ces reuelator, să ne
ocupăm eu unele aspecte, prlulnd
conflictul dintre indiuld şi so cie ­
tate. d ar mal eu seam ă a resp o n ­
sabilităţii celei din urm ă şl a li­
mitelor libertăţii celui dtntâiu.
P ledoaria auoeatului Constanti-
neseu şi rechizitoriul procurorului
general au arătat că societatea îşi
periclitează existenţa ei proprie,
asigurând libertatea indluizllor
asoeialt. Acei cart p leacă dela
concepţia iresponsabilităţii crimi­
nalilor, interpretând pornirile lor
ea produse ale unor dispoziţii şl
înclinări natlue, se c re d a re p re ­
zenta un punct de u edere etic.
cerân d circum stanţe atenuante sau
chiar libertatea criminalului. In
realitate este etic numai eeiaee
dinam izează şi asigură consolida­
re a societăţii. Curtea eu juraţi tre ­
buie s ă tre a c ă p este un formalism
jurtdte sau p este o Interpretare
elastică a legilor, şt să uizeze ex-
clusiu Interesele societăţii. O sen ­
tinţă falşe din punct de u ed ere ju­
ridic, poate ft m orală pentru so ­
cietate, a şa încât ultima prim ează
totdeauna.
N eglijând aceste principii — sau
uneori susţinând ehiar contrariul —
a p ă ra re a a auut un efect detestabil.
Intr’ad eu ăr ea a plecat dela p re ­
m isa falşe că nu criminalul este
de uină, ei societatea c are nu pre-
ulne crim ele. T eoria a ceasta ar
putea salua euentual pe criminalii
din m izerie, pe rataţii uieţii şl pe
acel cari în cearcă printr’un act
nebun să s a ră dela periferia so ­
cietăţii în centrul pulsaţiei ei. Ea
însă nu justifică absolut de loc şi
nu explică nimic, făcând iluzorie
orice circum stanţă atenuantă, în
Pag 8.
cazul crim inalilor de tip comun şt
de cea mat m are frequenţă. A ce­
ştia nu sunt resturi ale societăţii,
ei ale naturii. R esponsabilitatea
societăţii este nulă şl nlet un tm-
peratiu ette nu-i ua putea impune
concesiuni, fără ea ea să nu c o ­
mită la şităţi; chiar în natură, pato­
logia nu este naturală. Criminalul
este un m onstru al naturii. S o cie­
tatea nu p o artă uina excluderii
lui. Orice fel de justificare a cri­
mei este o sinucidere a societăţii.
Argumentele ap ărării n’au pro-
uoeat de altfel decât indignarea
publicului şi satisfacţia acestuia
de a asista la un uerdiet atât de
deftnttlu şi de categorie.
S o cietatea este un absolut faţă
de indiuld, iar uiaţa un absolut
pentru societate. Tot ce e social
şl tot ce asp iră împotrtua uteţlt,
este o deficienţă a simţului etic,
încât p ed eap sa este proporţională
acestei deficienţe. C.
0 lămurire
Primim sp re publicare din p artea
d-lui Dem. Pand. P o p eseu :
„Subsem natul Dem. Pand. P o ­
peseu, publicând în ziarul „Tri­
b u n a“ Nr. 408, din 26 Ianuarie 1936,
e p ig ra m a : „Balurile Regim entelor
de C aualerle“. declar, că această
epigram ă a fost făcută de mine
în anul 1917, pe când eram prizo­
nier în B ulgaria ea ofiţer şi uizam
prin ea halul în care se găseau
caii eaualerlei bulgare, în timp ce
ofiţerii bulgari p etreceau .
A ceastă epigram ă, am deela-
mat-o pe scen a teatrului din lagăr
în faţa ofiţerilor rom âni, sârb i şl
englezi, aflătort în prizonierat.
Tipărind în ziarul „Tribuna“ a-
ceastă epigram ă, nu am auut in-
tenţlunea de a jigni instituţia a r­
matei în general şl în special c o r­
pul eaualerlei din localitate sau
familiile corpului ofiţeresc.
D eparte de mine gândul de a
jigni dem nitatea ţărel, re p re ze n ­
tată prin ure-o instituţie a el, fiind
uorba de o poezie lirică, prin e-
senţă lipsită de elementul material.
Totuşi apariţia el în momentul
de faţă în localitate, fiind su sc e p ­
tibilă a fi interpretată ea o jignire
a corpului ofiţerilor din caualerle,
lucru pe care eu nu l-am inten­
ţionat nici odată, d eclar că re g re t
această interpretare a tntenţiunet
mele şi rog pe toţi cei ce s ’a r
simţi uizaţl şl în special, corpul
ofiţeresc de caualerle din Sibiu,
să prim ească pe ace a stă cale sln-
eerile mele scu z e “.
Dem. Pand. Popeseu.
— Conferinţa d-lui Zeno Oprea.
In sala Prefecturii, d. Zeno O prea
a ţinut o interesantă conferinţă
d esp re „Barthou“. Claritatea expu­
nerii, dialectica strânsă, ordinea
înlănţuirii ideilor şl siguranţa to­
nului au constituit pentru public un
deliciu. P ersonalitatea şl opera lui
„Barthou“ au fost p recis conturate.
A douedit că Barthou n’a fost
numat om de stat ei şl istorie şt .
literat.
— Crimă pasionată. In stare de
ebreitate şl din răzb u n are tinerii
Uasile Munteanu îm preună eu Va-
slle B rânzotu ambii din comuna
Gusu jud. nostru, au aplicat lui
Gh. A rm enean două loulturi de
p a r în cap în regiunea occipitală
şi una p este piept, doborându-l
la pământ. Fiind ridicat, şl dus la
medie pentru îngrijiri, în timp ce
se întorcea acasă, pe drum a în­
cetat din ulaţă.
 Pog. 4
„La P a s a “ vine-un sibian
„Ea P a ş a “ ülne un sibian
0 u graiul stins, la trup sărm an:
Sunt P aşă de-atel din oraş
Şi ulu la mata să mă ’ngraş
Cu cafea musulman
0 Paşă, nu sunt de neam prost
Şl ’n orice c a să m are am fost
Am auzit că doar mata
lt vinzi cea mai bună cafea.
Ea orice om eu rost.
Şl-am urut P a şă să mal ştiu
D e'l drept ce se spune ’n Sibiu:
Că fn bonbonerie ai
Bunătăţi multe ea în ral
ş t uite de asta dIu .
Am auzit că ai deschis
Bodegă ca un p a ra d is:
Al vinuri de cel mai bun soi
Şl tot ce ’n Sibiu la noi.
Nu ne-a fost nici în dIs .
Că ai specialităţi model.
D elicatese fel de fel,
Gatalf p ro asp ăt delicios,
Al eaşeaual, peşte gustos
Şl cel mai bun mezel.
S p re strad a lut din M ărăşeştl
Cu gândul dus ea în poDeşti
M ergând siblanul zice ’neet:
Bine-a mal zis acel poet
B uletin in te rn Pentru eondueâtorii
Ministru de finanţe a plecat
la P aris.
D. Uletor Antoneseu a plecat la
Paris, sp re a sem na acordul în­
cheiat. In a ce st acord, după înde­
lungate tratatlue, guuernul francez
a acceptat punctul de uedere ro ­
m ânesc.
Conferinţa d-lui lorga la
Haga şi Bruxelles.
D. N. lorga, care se află în străi­
nătate, a ţinut la H aga şl la Bru­
xelles câte o conferinţă, în faţa
unei asistenţe extrem de nume­
ro ase, c are a ovaţionat pe savantul
român.
Doliul auiaţiei
Moartea la trei auiatori
Aviaţia noastră a suferit o grea
lovitură prin m oartea pilotului
P. luanoulel, unul din cel mal buni
din aviaţia n o astră civilă, cunos­
cut slblenllor eu prilejul meetln-
gurilor din anii trecuţi.
S âm bătă avionul „Potez 56“ a
plecat din Arad sp re Bucureşti.
Pe b o rd se aflau şl ofiţerul Iile
N ieolae şl radiotelegrafistul Serdie.
Din cauza eeţii aviatorii au sburat
d easupra vârfului Ulaseu, regiunea
Banatului. 0 aripă s ’a rupt în sb o r
din cauza frigului şt a şa avionul
s ’a prăbuşit sfărâm ându-se com­
plet şl pricinuind m oartea celor
trei distinşi aviatori.
De v â n z a re
din cauză de boală
C asă cu b ăcăn ie
com pus din 6 odăi. eu toate ne­
cesarele. — Uad com ercial ue-
ehiu eu un dever anual de
450—550.000 Del. A dresa la ziar.
R edactor re a p .: IE1E MUNTEANU.
A o t» i__u n e a Nr. 26.
Buletin extern
Regele Gapol la Papis.
M. S a R egele Carol, care a d e s ­
chis se ria tratativelor la E ondra
Get ee-au fost la m ata mal spun cu diverşi fruntaşi al politicei in­
Că al eeua nou foarte bun. ternaţionale, se află acum la P aris,
Mal bună chiar ea ’n B ucureşti unde continuă aceste tratative. S u ­
Plăcintă cu b rân ză-o găteşti veranul a călătorit din E ondra pe
S ă m ănânci ea un nebun. erueişetorul „M ontrose“, escortat
Vinuri uărsate-au spus că sunt, de două distrugătoare. Ea P a ris a
Să bel să stângi, de-al fl chiar sfânt, fost întâmpinat de im portante p e r­
Şl deşi ’s ulnurt foarte bune sonalităţi. M. S a a fost însoţit în
Sunt convenabile se spune călătorie de d. N. Tituleseu.
Gum în Sibiu nu sunt. Toate ziarele din P aris subliniază
Spun fetele sim andicoase im portanţa vizitei Suveranului R o­
Că faci aspicupl gustoase mâniei în capitala Franţei şl locul
Şt toate ’s artistic lucrate de frunte pe c are îl ocupă R o­
Şl uite din ce-am spus din toate mânia în eonuersaţlunile ce au
S ă gust tu mă lasă. avut loc la Eondra şl Paris. S e
* *
0 domnul meu eelaee-m i ceri vorbeşte deasem enea de încheie­
Oricât doreşti poţi ea să lei, re a unui pact dunărenean, la care
S ă nu te mai uăd a şa slab i vor fl invitate să participe toate
Eşti tocmai ea bietul arab. ţările vecine României, împreună,
Ieftin laţi tot ce vrei- eu ţările din Balcani.
Şt omul nostru-a târguit Suveranul va răm âne în Franţa
Din toate câte a dorit o săptăm ână, în c are timp va avea
Şl din bonbonărle-a luat întrevederi eu p reşedintele Eebrun
Şl la bodegă s ’a ’nfruptat de c are a fost reţinut la dejun.
Şi-a plecat mulfumlt. M. S a R egele a primit în au­
dienţă pe Ministrul de externe al
Franţei pe d. Flandtn, eu c are a
discutat chestiuni de politică ex­
tern ă privind securitatea celor două
state şi garanţiile pentru pace în E u­
„O P aşă cât de darnie e şti“.
ro p a C entrală pentru pactul reg io ­
nal dunărean, dela care nu poate
lipsi Italia. De a ce e a se uor face
S ’au d resat acte d esp re acest fapt
şl nici până astăzi nu s ’au aplicat
sancţiunile cuvenite.
noul sforţări de aplanare a con­
flictului ltalo-Abl8tnlan.
C. P. R. Cine aco p ere pe acest funcţionar Noul guuern al Franţei.
vinovat?
Hai multă dragoste rom ânească Noul guuern S arrau t, în prezenţa
De altă parte şefii de tren un­ unei m ari afluenţe, a păşit în faţa
şi resp ect pentru echitate. guri au fost clasificaţi într’o cate­ parlamentului. S ’au făcut decla­
Se ştie că în posturile de con­ gorie su p erio ară Românilor. raţii importante. Şedinţa n’a fost
ducere la G. F. R. se g ăsesc mulţi Cine sprijineşte aceste ilegalităţi? agitată, totuş s ’a petrecut într’o
străini şl în special unguri. E ste vrem ea ea toţi conducătorii atm osferă de frăm ântare.
In alte centre ceferiste lucrurile G. F. R. din loc şl dela centru să In diferite cercu ri se afirmă că,
p lecarea guvernului Eaual şl în­
s ’au mai pus de aco rd eu ordinele fie pătrunşi de mal multă dragoste
conducătorilor C. F. R. din Bucu­ locuirea lui eu guvernul S arrau t,
ro m ân ească şl spirit de echitate! este un pas sigur sp re triumful
reşti, care au dispus de mult ea
pentrueă exam enele şl şco ala ce ideii comuniste.
toate posturile de răsp u n d ere să
fie încredinţate numai Românilor. au făcut conducătorii de tren în
România M are credem că va fl
Moaptea Generalului Kondylis.
Ea staţia Sibiu lucrurile m erg
foarte greu, să nu zicem în d e tri­ cel puţin tot atât eât cele făcute Generalul Kondylis, cunosutul
mentul Românilor. anim ator monarhist, care a dus
sub stăpânire străină. luptă de exterm inare împotriva
Avem cazul conducătorului de De fapt cursul făcut de şefii de lui Venizelos şl a partizanilor săi
tren Szabó Koloman, şef de tren, tren Români este mai superior şi c are a adus pe R egele G eorge
pe linia Sibiu—Cornăţel, care în în ţară, red ân d G reciei m onarhia,
stare de ebreitate a înjurat în decât examenul pe baza căruia
ungurii au fost încadraţi eu o a încetat subit din viaţă, în urm a
limba m aghiară pe călătorii ce unul atac de apoplexte. Defunctul
ne-au adus cazul la cunoştinţă. clasă mal su p erio ară Românilor.
suferea de anghlnă pectorală, ceea
ce t-a pricinuit m oartea. Ş tirea a
produs o profundă im presie în
Duo M a rtin e s c u toată lumea. S e aşteaptă im por­
tante evenim ente în G recia, unde
au şl început luptele şl frăm ântă­
atracţia de dans a teatrului „ C ă r ă b u ş “ (Tă- rile politice.
nase) şl „ A l h a m b r a “ va debuta Dela înm orm ântarea lui a lipsit
R egele G heorghe al Greciei, fiind
M ie rc u ri şi J o i, 5 —6 1. c. se zice gripat. N’au luat parte
nici primul ministru Demertzius şt
în sala restaurantului „ U n i c u m “ ( „ C lu b u l probabil viitorul preşedinte Sof-
Ş o i m i i “ ) strad a Tribunei 6. fults. Faptul se com entează în di­
In tra re a r a e x n ' b r i l o r ş i - a , o a s p e ţ i l o r U T o e ră , I ferite feluri.
R. S. Anglia.
După program cântă renumita o rch estră de jazz
Pe b aza unul împrumut intern
„ C L A U S I U S — B-A-IfcTID “ Anglia a hotărât înarm area. In
fiecare an se vor construi câte
începutul program ului la ora 9 sea ra ! 2000 avioane, două uase de linie,
18 distrugătoare şl 36 crucişătoare.
Intpunipea m arelui consilia
fascist.
„A cţiu n ea R o m â n e a s c ă “ M arele consiliu fascist s ’a în­
învltă societatea ro m ân ească ia trunit la Roma, luând hotărâri ex­
S era ta din 8 Februarie a. c.
trem de im portante în ceeaee p ri­
veşte răsboiul ltalo-abl8inian. S ’au
luat d easem enea hotărâri în ceeace
ce va avea loc îr. saloanele CERCULUI MILITAR
P articip area persoanelor, cari nu sunt m em brii al
priveşte viitoarea directivă a po­
liticii italiene faţă de co lab o rarea
Cercului militar, se: face numai pe b ază de invitare anglo-franceză. Atitudinea ce se
va lua este deasem enea în leg ă­
a d re sa tă personal. Invitările se pot prim i la
Drogheria Ionel Baciu şi ziarul „Acţiunea“. tu ră eu pericolul tot mal iminent
al Interdicţiei petrolului.
Tiparul Inst, de arte grafice „DACIA TRA1ANA“. Sibiu. eENSURAT
 S e d u c ţia şi A d m in istra ţia s
S tr. R e g in a M aria 4 9 , e t U
T elefo n t 324
D ire c to ri I o n M n n te a n n
A bonam entul anual L ei 2 4 0 , şase luni 120, tr e i lun i 6 0 , o lună 2 0 , in stitu ţii, so cietă ţi 5 0 0 , N r.-ul 3 L ei.— F u b licatiu n i şi inserate după ta rif
N r. 2 7
~r — 1 —-TTTrrmirT— - - T - - r-ÎŢ- —
P ro b le m a
d e m o g ra fic ă lo c a lă
Un elem ent foarte important, c are
dem onstrează p ro g resu l unei aşe-
sări omeneşti, este fără îndoială
euoluţla numărului locuitorilor el
în rap o rt eu timpul. 0 c re şte re
rapidă a numărului populafiunil
denotă că în sp re oraşul respeetiu
afluleză şl se concentrează factori
cari întreţin uiaţa om enească în
bune eondiţiuni, cum a r f i: co­
merţul, industria, bogăţiile naturale,
etc. etc. Industria în special este
un germ ene e are prouoaeă con­
centrarea om enească. A şa se ex­
plică de ce, în interual de o
sută de ani, populaţia Germaniei
de pildă, şi-a schim bat configu­
raţia socială, tre c â n d dela sate la
oraşe, întv’o proporţie im presio­
nantă. A şa se explică c re şte re a
m are a populaţiunii diferitelor o raşe
germ ane, c re şte re eare în perioada
1875—1910 a prezentat p ro g rese
neobişnuite, ajungând până la 20°/o
anual. Intre aceste o raşe se gă­
se s c aşezări-fenom en cari în 30—
40 de ant, şi-au m ărit num ărul
populaţiunii de patruzeci-cincizeci
de ori. Gel mai uiu exem plu în
a ceastă prlulnţă ni-l dă localitatea
Hamborn, c are în interualul 1871—
1910, a ajuns s ă aibă o c re şte re
a populaţiei, dela 2710, la 103.372
suflete.
Fără îndoială că a ce a stă curbă
de progreslultate în euoluţta nu­
m ărului populaţiei unui oraş, de­
notă o uirulenţă extraordinară a
factorilor econom iei. Nu mai uor-
blm de o raşele am ericane, cari din
simple şi m odeste localităţi rurale
sau chiar din câm p liber, au ajuns
astăzi, după cam o sută de ant
de uiaţă econom ică, la populaţluni
de milioane.
S tările dela noi nu pot prezenta
asem enea c re şte ri exponenţiale în
m ersul populaţiunii, pentrueă lip­
se sc factorii cari să le prom oueze.
Industrialismul şi-a ajuns apogeul,
aşa că fenom enele ^arătate mal
sus, nu se mat pot repeta. In sp e ­
cial industrialism ul germ an s ’a
format într’o urem e când putea
alimenta eu produse auiditatea
lumii întregi. Astăzi, sub imboldul
noilor teorii econom ice, bazate pe
autarehle, aetiultatea unui oraş,
sau a unei regiuni, răm âne la p ro ­
porţii considerabil de reduse. S ă
oedem după aceste eonslderaţlunl
cum se prezintă în Sibiu euoluţla
numărului locuitorilor şl ce eon-
cluzlunl putem trage din acest
fenomen.
Q T (J R 11 J |1 a S O C i a t Ü l O T I " O EK1 Â I I C S t Í
Sibiu, D u m in e c ă 9 F e b r u a r ie 1 9 3 6 A nul I I
im— — mmm mi - m u ai
P e rso n a lită ţi sihie/ne Replica Cehoslouaeiei
Ministrul arm atei G ehoslouaee a
hotărât să concedieze pe toţi g e r­
Dr. VisarionPop manii lucrători şl funcţionari în
seruieiul ap ărării naţionale.
Contra acestei m ăsuri de a p ă ­
Sunt persoane pe cari atunci când le vesi pe stradă, le ocoleşti, ra re a statului C ehoslouae p ro ­
trecând de cealaltă parte a trotoarului. Sunt insă şi de acelea, pe cart testează „Süd-O st“ oficiosul d-lul
zărindu-le, te îndrepţi sp re ele instinctiu, chiar dacă ai fi grăbit ş i ai candidat „Führer“ Fabrittus şl a-
avea o mie de comisioane de îndeplinit. Un schim b de cuvinte cu aceste rată în articolul prim că germanii
persoane, e reconfortant; simpla lor presen\ă te înuioreasă, inocu- din C ehoslouaela s ’au reuoltat eu
toţii şl penlrueă Fabrltlus e tot un
lându-ţi elixirul plenitudinei vieţii. fel de germ an, protestează tnuo-
La Tribunal, sau Ia „Boulevard11, pe stradă sau la bărbier, figura eând tratate de protecţie a mino­
lui Visarion Pop rămâne încadrată in aceeaş linişte şi echilibru, pă­ rităţilor, ameninţând eu Liga Naţiu­
strând o seninătate bonomă, un humor sănătos, o disposiţie excelentă. nilor, în e are Führerul ueritabil a
dat eu potcoaua. Combate eu aer
Nici când nu-l vesi întunecat sau amărât; e totdeauna vesel şi tncre- de caiafă politica de pur naţiona­
sător în viitor, care nu este numai al său, ci şi viitorul politic al lism, pe c are numitul ziar a im­
fării sale. Căci Visarion Pop este un optim ist; atunci când alfii pus-o şl o pretinde saşilo r din
nu mai cred în nimic, el crede încă în refacerea moravurilor ace­ România, până la excluderea din
stei tari. sânul comunităţii a acelo ra cari
mal întreţin alte legături decât
Pe cât de excelent este Visarion Pop ca magistrat, pe atât de econom ice eu poporul m ajoritar
agreabil este ca om. Revărsarea „bien étre“-ului din el, pare o cascadă, şi dominant.
S ă fim deci lămuriţi asu p ra lo-
ce-ţi strecoară în sânge armonia forţelor naturii. (Nu de geaba e şeful
şi organizatorul turismului din localitate). Te sim ţi în apropierea sa ca gîeet numitei g a z e te : Cehosîoua-
eta, nu a re drept s ă la m ăsuri de
într’o oasă, dupăce ai cutreerat pustietăţi şi deşerturi. Această vitalitate a p ă ra re a Statului.
e m olipsitoare; se leagă de tine şi uiţi — fie chiar pentru o clipă — Cu ce scop dau lecţii poporului
năcazurile cari le ai. C ehoslouae şl c e r ea Germ ania
să interuină pe cale diplom atică
Astăzi, când valul de pesim ism a năpădit pretutindeni, o figură
pentru com baterea politicei de pur
optimistă, care să nu-ţi im puiese urechile cu obişnuitele strigăte de des- naţionalism cehoslouae?
nădejde: „criză“, „corupţie11, „scum pete“, „răsboiu“, etc., este o raritate. Cu ce a r fi putut răspunde Ce-
Nu trebue nesocotit răul, care prezintă un pericol real şi perm anent ; ho8louaeia şi eu ce uom putea
dar nu trebuie nici să te laşi cu totul copleşit de el, rămânând dezar­ şt noi să tem perăm fanatismul
germ anilor şl a celorlalţi minori­
mat şi pasiv în faţa lui. Optimismul, care preconizează îndreptarea lu­ tari d ecât răspunzând eu m ăsuri
crurilor şi crede în mal bine, este binevenit, indiferent dela ce seu ere şl im ediate dictate de in­
persoană ar emana. tere se le n oastre naţionale..
Io n e l N eam tzu Io n M u n te an u
începând eu anul 1850 şt până în p erio a d a 1850—1930 şl probabil Salt m are relatlu, căci el nu se
astăzi, populaţia Sibiului a crescut că ua răm âne multă urem e în poate com para eu exem plele g e r­
precum urm ează: a c e a stă staţiune. A ceste aftrmaţiunl m ane pe cari le-am euocat. D ar
1850 . . . . . 16 268 locuitori se confirmă şt prin datele pe cari în afară de saltul menţionat, lucru­
1857.................... 18 588 le auem d ela recensăm ântul din rile se desfăşo ară într’un ritm lent,
1869.................... 18 998 1930 încoace. C unoscând ad ecă liniştit şi uniform, fără nici un im­
1880.................... 19 446 c ă dela 1 Ianuarie 1931 p â ră la 1 puls p rea deosebit, eeeaee d e­
1890.................... 21.465 Ianuarie 1935, populaţia Sibiului a m onstrează că nu s ’au iult factori
1895.................... 27.200 c re sc u t dela 48.015 la 48.946 s u ­ potenţiali noul, pentru aetiuarea d e­
1900.................... 29 57? flete, procentul mediu de cre şte re m ografică a oraşului nostru, iar
1908.................... 32.700 anuală, este de cam 0,55°/0. iar nu­ cei existenţi, d acă nu s ’au epuizat,
1930.................... 48.015 m eric, populaţia resp eetiu ă creşte sunt în orice caz într’un stadtu de
Priulnd cifrele de mai sus, uedem anual în mediu, eu eca. 233 suflete. oboseală. De a ceea nici o p ro ­
că euoluţla populaţiei Sibiului ea După răsb o l deci auem în Sibiu blem ă nu este mal arzătoare, de­
număr, este în general foarte lentă, procentul cel mal scăzut în c re ­ cât sco aterea Sibiului din lânce­
în optzeci de ani, abia de s ’a şte re a populaţiei. Suntem mai bine zeala eeonom leă în c are se sb ate
triplat. Exam inată fiind chestiunea zis în p erio ad a când eferuereseenţa pe orice cale posibilă. D acă nu
pe perioade, aşa cum sunt ele d e­ Im ediată de după răsbol, s ’a ani­ uom tinde să lucrăm aetlu în a c e a ­
finite prin saltul anilor daţi, uom hilat şl lucrurile au intrat în fă­ stă direcţiune, oraşul nostru ua
constata că unele dintre ele cum gaşul lor, mai mult .sau mai puţin ajunge în curând un satelit a lB ra -
sunt cele dintre 1850—1857, şi normal. şouului, eare se desuoltă eu o r e ­
1890—1895, prezintă particularita­ Ce eoneluzlunl putem trag e de peziciune uimitoare. In momentul
tea unui p ro g res mult mal a cc e n ­ aici ? In primul rând, că în peri­ când a ceasta a r fi fapt îndeplinit,
tuat d ecât celelalte. Prima, înre­ oad a de 85 de ani, de c are ne-am a d e c ă în clipa când Sibiul a ajuns
gistrează în mediu un plus de 331 ocupat, p re a puţine discontinuităţi eeonom ieeşte o anexă a regiunii
suflete anual, sau un procent m e­ m al im portante găsim în euoţuţia Breşouulul, orice sforţare de a în­
diu de c re şte re de 1.93°/o, ia r a num ărului populaţiei sibiene. Una d rep ta lucrurile a r fi zadarnică,
doua, un plus mediu anual de 114? din aceste discontinuităţi s ’a p re ­ d eo arece fenom enele econom ice
suflete, sau un procent de 4.58%. zentat între anii 1890—1895, când Si­ şl sociale, au un curs organic şl
A cesta din urm ă este de altfel şi biul a deuenttm are garnizoană. Aici numai eu greutăţi insurm ontabile
procentul maxim pe eare-l p re ­ stă secretul m arelui salt pe eare pot fi întoarse din m ersul lor.
zintă c re şte re a populaţiei Sibiului l-a făcut atunci numărul populaţiei. Ing. Gh. B râ n d u ţ
 Pag. 2.
Dela Crueea Roşie
Din oraşul şi judeţul nostru s ’au
cerut peste 400 de copii. In urm a
acestei c ereri filiala Sibiu s ’a a-
d re sat filialei Cetatea-Albă, B a­
sarab ia, pentru a trimite copil din
Cetatea Albă. S ’a comunicat că
deocam dată s ’a decis s ă răm ână
eopili la părinţi.
Face însă apel către m arele pu-
plie să strân g ă bani şl alimente
pe care să le trimită în B asarabia.
Toţi acel cari doresc să ajute
a ceastă o peră de earitate publică,
pot să trimită ajutoarele Crueel
Roşii, Sibiu, str. Şaguna Nr. 6 .
Din banii colectaţi până acum,
filiala Sibiu a trimis filialei Getatea- K ouaes Ladislau, Subit. W inklehur
Albă lingerie pentru 310 copii, iar
restul de bani în sum a de 50 473
Lei s ’au trimis la centrala Grueei . uretului de ofiţer de reseru ă, şi-au
Roşii, Bucureşti, pentru înfom eta­
ţii B asarabiei.
* lierii cum şl subînehirietoril de
* *
In decursul anului trecut a fost
cooptată în comitet şi d-na Ileana
dr. Ghiţeseu, a cărei nume a lipsit
din lista comitetului publicat în
„Acţiunea“.
• P ro punerea d-net T ordăşeanu s ’a
referit la eom pleetarea comitetului
eu d-nele Piso şl Regman. c a re e a
soţlt a şefilor de autorităţi nu pot
lipsi din comitetul Crucit Roşii,
unde pot aduce re a le seruieil so ­
cietăţii.
Dela_Consiliul Dela Societatea Naţională
de_JRă^oiu_-_Sibîu a Femeilor ortodoxe
In faţa Consiliului de R ăsbolu al
Corpului Ull A rm ată S ecţia l. din
Sibiu au nénit sp re judecată u r­
m ătoarele p ro c e se :
1. Fruntaşul Drăgănescu Vasile,
din Bat. 11 U.-tori Munte, condam ­
nat Ia 4 luni închisoare şi 200 Lei
eheltueli de judecată pentru faptul
de d eşertare, risipire de efecte
militare şl uânsare de efecte mi­
litare.
2. Soldat B erezhi Petru, din Reg.
90 lnf„ condam nat la un an închi­
s o a re şl 200 Let eheltueli de ju­
decată, pentru faptul de d eşertare
în străinătate.
3. Soldat K lepacseh Vasile, din
Reg. 92 Infant, condam nat la un
an şl şase luni închisoare şi 200
Let eheltueli de judecată, pentru
furt de m ateriale ale Statului.
4. Soldatul Şineă Vasile, din Reg.
18 Infant., condam nat la un an în­
chisoare şl 100 Lei eheltueli către
Stat pentru faptul de d e şe rta re re ­
petată.
5 Soldatul Boneuleseu Matei,
d e la depositul de Armament şl
Muniţiunt al C. Vil A., condam nat
la 6 luni închisoare şi 100 Lei
eheltueli de judecată, pentru faptul
de adorm ire în post. -3 |
6 . Soldatul Căldărar Sentea, din
Reg. 7 Art. G rea, condam nat la
6 lunt închisoare şi 200 Lei ehel-
tueil către Stat pentru faptele de
n esu p u n ere la încorporare, d e ­
ş e rta re şl fals prin substituire de
persoană.
7. Soldatul Ardeleanu Gheorghe.
dela Ş coala de Aplicaţie a Gaua-
leriei, condam nat la 6 luni închi­
so are şt 100 Let eheltueli de ju­
d e c a tă ’pentru faptul de d eşertare.
8 . Soldatul Basting laeob, din
A c ţ i u n e a
Bat. 11. Pasă, condam nat la una
lună închisoare şl 100 Lei ehel-
tuelt de judeeată, pentru faptul de
răn ire eu uolnţă.
9. Soldatul Barbu Dtru, din Reg.
2 G răniceri, condam nat la un an
şi două luni închisoare şl 200 Lei
eheltueli de judeeată pentru fap­
tele d e : dezertare, risipire de
efecte m ilitare şl furt.
Tot în faţa aeeluiaş consiliu s ’a
mai judecat p ro cesele urm ătorilor
ofiţeri de re z e rü ä : Subloeot. Kein
Frederic, Lt. Homm Friederie,
Farm. Loeot. Stieseh Ferdinand,
Subit. S ch u ster Traugot, Subit.
K tseh R obert, Căpitan Fleischer
R obert, Căpitan Guth loan, Căpitan
L osch lullu, Subit. Aul lultu Subt,
Ion, şl Subit. Féhér Alexandru,
acuzaţi pentru faptul de neuiza li-
fost condam naţi în lipsă la câte 2
luni închisoare eoreeţională şl
2000 Lei ea despăgubiri de ehel­
tueli către Stat.
T h a lia PREMIERA
G re ta G a rb o
în
Anna Karenina
d u p ă nem uritoarea e a p o d ' o p e r ă a lui
LEO TOLSTOI
Aeest film a fost premiat eu me­
dalia de aur, ea eel mai bun al
staglunei la expoziţia din Venejia.
Pentru bufetul dela „Ceaiul d a n ­
sant din 11 Ianuarie a. e., aranjat
de Societatea Naţională a fem ei­
lor ortodoxe, au blneuolt a d a :
a) alimente, d o am n ele: Bluira Băl-
deseu, Victoria Bolu, Letiţia Bo-
loga, Bluira Gloran, Lucia Dom-
narlu, Par. Floaşiu, Florentina F lo-
reseu. Ileana Ghiţeseu, Ion Isae,
Virginia lttu, A gneş M ăeelariu,
Zlna M ihaileseu, Elena Gen. Mi-
halleseu, Virginia M orariu, M aria
Moşoiu, Ştefania P e tra —Oaşia,
Stana Petruţlu, E ltsabeta Popa, P.
P o p eseu P era, Lucia Sauu, Ma-
rio ara Serafim, V era Ştefăneseu,
Eugenia T o rd ăşlan ; b) câte 100
Lei în bani, doam nele: Gatlnea
B ârseanu, Letiţia Bologa, rectorul
N. Colan, M ârioara Dănellă, E u­
genia Dobolu, Virginia Dordea,
Siluia Frâneu, M arioara luga, Eu­
genia Ann. Au donat Let 430 d-na
Liuia Piso şi 500 Lei „Banca O aşia“.
Tuturor donatorilor le exprim ăm
căldu ro ase mulţumiri.
Totalul uenit al acestei se rb ă ri
a fost de 14.419 Lei.
Pentru bustul lui Gh Lazăr
în comuna Avrig
Comitetul pentru rid icarea unul
bust lui G heorghe L a z ăr în c o ­
muna Aurtg, a mal primit urm ă­
toarele eontribuţiuni:
Constitui A rhiepiscopiei Sibiu
1000 L e i; B anca R om ânească S i­
biu 1100 L ei; Colecta d-lul Lt. Co­
lonel Maxim Mihatl, Deua 2350 Lei;
Prim a A rdeleană Cluj 940 L e i;
Colecta d-lul Stlutu Grăetunaş,
tnsp. indust. 400 Lei.
Sum ele arătate mal sus au fost
u ă r 8 ate Reutzoratulut şco lar al ju­
deţului Sibiu.
Deîa
Administraţia financiară
S e aduce la cunoştinţa generală
că pentru anul financiar 1938—37,
au obligaţia să dea declaraţie de
impunere, în term enele arătate
mal jos, urm ătoarele categorii de
contribuabili, până la 20 Februarie :
Micit m eseriaşi şl industriaşi
impuşi prin clasificare în 1933,
pentru o p erio ad ă de 3 ani, şt
c ăro ra le expiră clasificarea la 31
M artie 1936.
Comercianţii şl industriaşii im­
puşi anual. Pentru m arile întreprin­
deri term enul poate fl prelungit
până la finele lunel F eb ru arie, iar
pentru soc. pe acţiuni, până la
a p ro b a rea bilanţului, însă eel mal
târziu până la finele lunel Aprilie.
Liberii profesionişti.
P roprietarii de imobile, hote­
apartam ente, cam ere goale s ’au
mobilate, eu luna s ’au eu anul,
dau declaraţii la Adminlstaţta fi­
n an ciară de C onstatare eu numele,
pronum ele şl profesia ce o e x er­
cită, chiriaşii precum şt chiria ce
o plătesc.
Dela 1 Aprllie-^-15 Mal 1936:
D eclaraţii pentru sarcin i ipotecare
şi ehirografare, pentru sc ă d e ri la
im punerile elem entare şlsu p raeo tă.
In cursul anului: In term en de
10 zile eel mult, dela începerea
exercitării unei profesiuni libere,
com erţ, industrie, tăierea unei p ă ­
duri şi realizarea unul uenit în­
tâm plător.
S e atrag e atenţia celor obligaţi
la d a re a declaraţiilor de im punere
asu p ra disposiţiuntlor art. 93 şi 103,
din L. e . D., c are p reuăd urm ă­
to arele d ecăd eri sau sancţiuni
pentru cei ce nu uor da la te rm e ­
nele arătate mai sus, deelaraţiu-
ntle pretinse de ie g e :
N eeltarea la instanţa de Impu­
n ere şi deci im punerea din oficiu,
pentru cei ce n’au depus d ecla­
raţia de impunere.
A m endarea eu 1/4 din impozit,
pentru cei ce n’au dat declaraţia
în term en sau a dat-o tneom pleetă.
Pentru hotelieri, proprietarii şl
subînehirietoril de im obile se a-
plieă am enda egală eu impozitul
clădirii ocupate de chiriaşi, dacă
nu depun declaraţiile de chiriaşi,
dela punctul de mat sus.
N eadm iterea la sc ă d e re din im­
pozitele elem entare şi supraeotă,
a sarcinilor ip o tecare şl ehiro­
grafare. D eelaraţiunile se dau pe
hârtie sim plă, eu excepţia m arilor
întreprinderi industriale şt com er­
ciale, cari uor da aceste d ecla­
raţii pe form ularele pe cari le uor
solicita contra cost dela Admini­
straţia financiară.
M inisterul Finanţelor prin deet-
ztunea Nr. 343.105, din 31 Ianuarie
1936, a prelungit term enul pentru
d area deelaraţlunilor până la 20
F e b ru a rie 1936. De acest term en
beneficiază şi proprietarii de case
care au chiriaşi.
— G reuă stu d en ţească la Bucu­
reşti. Studenţii dela Facultatea de
drep t din B ucureşti au adus la cu­
noştinţa M inisterului, că în caz că
nu se ua modifica noua lege a ad-
uoeaţllor, uor întră în greuă. At­
m osfera în rândul studenţtmll este
foarte încordată.
Nr. 27.
Pentru abonaţii noştrii. „Acţiunea“
spre a veni tn ajutorul cititorilor
săi, la fe l ca şi celelalte ziare mari,
a înfiinţat un contencios, care re-
solvă, prin corespondenţă, chesti-
unile juridice şi administrative.
Contenciosul nostru va da toate
lămuririle necesare pentru orice
afaceri pendinte de instanţele ju ­
decătoreşti şi administrative din
Sibiu. Adăugaţi marea poştală în
corespondenţă pentru răspuns.
A d re sa : „Acţiunea“, pentru con­
tencios. Sibiu str. Regina Maria
Nr. U9, telefon 32U.
In felul acesta abonaţii noştri din
provincie pot evita deplasările co ­
stisitoare şi cei din Sibiu vor primi
un răspuns de încredere. Dealtfel
se dau lămuriri şi pentru acei cari
se prezintă personal.
Corul Ion Vîdu din Lugoj, ua
co n certa în o ra şu l nostru la 23
F ebruarie a. e.
Conferinţă ştiinţifică d espre Má­
giától. Duminecă 9 Febr, a, e. la
o ra 11 a. m. ua auea loc în sala
Prefecture! conferinţa dlui dr. I.
Popeseu- Sibiu d esp re „Fenomenul
dela MaglaviP, explicaţia lut ştttn-
ţifteă şi ualoarea lui social morală.
Conferinţa ua fi însoţită de proee-
ţiuni prluind diuerse asp ecte ale
locurilor dela M aglauit şi celor ce
se p etrec acolo. C ercetările în
jurul acestui fenomen au fost fă­
cute de dl dr. I. Popeseu-Sibiu la
faţa locului şi rezultatele la eare
a ajuns au fost confirmate de dl
prof. dr. G. Marinescu.
— 0 nouă m onedă in circulaţie.
In curând se ua pune în c irc u ­
laţie o nouă m onedă de câte 250
şl 50 Lei. A ceste m onede au fost
bătute în m onedăria Statului, fiind
exeeutate într’o formă artistică,
c are face ap ro ap e im posibilă orice
falsificare. B anca N aţională a luat
m ăsuri ea em isiunea s ă se facă
treptat şi proporţional, pentru a
nu produce preturbaţîuni.
— Ş coala de copii miei Nr. 5,
Str. Lupului, Sibiu, aranjează o
S erb a re şcolară, ce ua auea loc
Duminecă, în 9 Februarie 1936, la
orele 19, în sala Căminului G. F.
R. din loc. S e uor executa diferite
scenete, recitări, coruri şl dansurt
naţionale.
— U ciderea unui fruntaş naţional-
so cialist germ an în Elueţia. La
Dauos, a fost ucis de către un
eureu, supus jugoslau. Frankfuter,
conducătorul trupelor de asalt
germ ane W ustler. Frankfuter a d e s­
c ărcat asu p ra acestuia elnci gloanţe
de reuoluer. In Germ ania dom ­
neşte o m are agitaţie dtn cauza
aceasta.
C inem a T halia
Ana Karenina
N em uritorul rom an al lui Leon
Tolstoi îşi găseşti cea mai desă-
uârşită realizare în Ana Karenina
eu F red e ric M arch şl G reta Garbo.
Romanul este unic în întreaga lu m e:
în ch id e în el şt reprezintă o epocă
o furtună şt o sguduire sufletească.
Filmul nu e mat prejos. Străluciţii
in terp reţi iau dat uiaţă, culoare şt
m ăreţie. E o euoeare strălucită a
unei lumi c are a constituit fala
R usiei de altă dată.
Croitorie pentru
F. Fülöp
. w
DAME şi DOMNI
Premiat cu Diploma
SibîlJf Str Gh. LdZâr 15 şi Medalia de Argint
 Nr. 27.
In s e a ra zilei de 5 Februarie s'a
jucat la teatru o răşen esc piesa:
Nunta de argint.
Cu acest prilej m area artistă
rom ână a fost sărbătorită şl în
oraşul nostru din partea fem eilor
rom âne şl „Acţiunea R om ânească“.
După actul al doilea d-na prof.
T ordăşeanu a spus urm ătoarele
euulnte:
Societatea doam nelor din Sibiu
prin graiul meu îşi exprim ă feri­
cirea că poate sărb ăto ri pe p re o ­
te asa miruită dram ei, c are din
sce n ă a erelat amuon pentru cul­
tul frumosului şi adeuărulul artistic.
M arile genii ale om enirii: poeţii,
scriitorii dram atici a r fi răm as în
întuneree pentru mulţime, dacă
alăturea de ei, nu s ’ar fi născut
şi interpreţii tot aiât de geniali,
c ari ştiu să exteriorizeze, eee a ee
g ân direa a produs şl sufletul a simţit.
Uă adm irăm talentul Doamnă,
c a re sprijinit pe muncă, destoini­
cie, inteligenţă şi o ra ră subtilitate
de simţ psihologie înăseut, ua ri­
dicat la culmile acelora, cari sunt
fala neamului, cari din faima de
po p or ciuilizat, eu frum oase apti­
tudini culturale artistice.
Sunt m ândră Doamnă, că mie
mia uenit cinstea de a Uă elogia.
Eu c are în zorile uleţii mele am
fost m artora entuziasmului, eu care
a fost îm brăţişată prim a artistă al
a c e sto r p la iu ri: D-na Almăjean din
trupa Peteuleseu, azi la apusul
uleţii mele, am fericirea şt mulţu­
m irea sufletească de a u edea scli­
pind .alăturea aştrilor dtn lum ea
teatrului, în şirul celor mal aleşi
şl geniali artişti, pe :un ulăstar de
Domniţă, c are a descins între noi,
e a să ne ridice în sferele su p eri­
o are ale artei, tnuăţându-ne astfel
a cunoaşte şi aprecia frumosul şl
sublimul în ereaţlune.
„Posteritatea — zice m arele Qöthe
— nu îm pleteşte mimului cununi“.
In şco ala dram atică ereiată de
D -uoastră Doamnă, dtn sufletul
D -uoastră de m are artist co n sa­
crat, s’a rupt scânteia, c are un
lăsa o d âră ueşnle lum inoasă drept
călăuza generaţiilor uittoare.
Unde este atâta adm irare pentru
cel aleşi al omenirii, nu poate ft
nici uitare, Doamnă.
* noi, în aceste urem url de criză
Ion Munteanu, preşedintele „Ac­
ţiune! R om âneşti“ a d re se az ă u r­
m ătoarele :
In drumul de triumf şl de s ă r­
b ăto rire ce uă face ţa ra întreagă,
după fericitul gest pornit de oa­
m enii de teatru, scriitorii şl zia­
riştii din capitala ţării, unde M. S a
R egele a blneuolt să a co rd e înal­
tul patronaj, asociaţia „Acţiunea
R o m ânească“ şl ziarul „A cţiunea“
şl Rom ânii sibieni, prin glasul meu,
uă ro ag ă s ă primiţi odată eu se n ­
timentele de adm iraţie ce auem pen­
tru Du., bucuria ce ne-o oferiţi de
a uă putea m ărturisi m ândria ce o
simţim eu toţii în aceste momente
solem ne şi atât de scum pe sufle­
telor noastre.
Aleşii neamului nostru sunt pen­
tru noi focuri aprinse pe culmi şl
puncte de orientare pentrueă et
au fost, sunt şl uor răm ânea p ă ­
strătorii cel mal de seam ă al mi­
sterului nostru de existenţă.
Et 8’au coborât mal adânc în
sufletul neamului, au crezut în neam,
l-au simţit în adâncim e şl l-au în­
A c ţ iu n e a
ţeles în misiunea Iul Istorică. In
epocile de tinereţe ale popoarelor,
toate energiile se încordează sp re
a face să su âen easeă în conştiinţa
tuturor idealul naţional, taina r e ­
zistenţei noastre şl a afirm ării su ­
fletului rom ânesc.
Din, şl eu a eeastă conştiinţă n a ­
ţională, uenim să aducem închi­
nare, ulăstarului familiei Sturza,
c are a ocupat scaunul M oldouei
şi ne-au dat num eroşi paharnici,
pentru munca depusă în teatrul
rom ânesc şl strălu cirea glo rio asă
la c are u’aţi ridicat.
lnuăţătoare la şco ala prim ară,
pro feso ară de Istorie, aetoare,
p ro feso ară la eonseruator şi apoi
d irecto area teatrului Regina Marla,
este drumul lung şi greu pe care
aţi u rcat sp re a ajunge la strălu ­
cirea de astăzi. Munca de fiecare
zl energia risipită eu elan şi talent
în eele peste 120 de creaţii unde
pe lângă cultură şi Inteligenţă Du.
aţi pus şt sbuelum ad eu ărat; toate
a cestea în sufletele n o astre au
trezit acele înfiorări interioare, pe
cari numai arta ad eu ărată le poate
produce.
C ariera strălucită şi toată aetl-
uitatea Du., este şi ua răm âne un
ra r exemplu de trăire p roprie prin
m uncă şl îndrăznesc să afirm şl
cel mai cald omagiu ce se poate
anuee spiritului fem eesc.
Strădaniile Du., alături de soţul
Du., pentru înfiinţarea şi m enţine­
re a teatrului particular „Regina
M aria“, unde aţi adunat tineri ae-
tori eu talent şi le-aţi dat posibi­
litatea să se afirm e înuăţându-t
totodată m eşteşugul de a cu ceri
gloria prin muncă şl stăruinţă,
sunt m ărturii ce u o rb ese din p ri­
so s d esp re calităţile sufleteşti eu
care ua îm podobit Dumnezeu şl
preţuirea profundă a rolului ee-l
are teatrul în desuoltarea culturală
a unui neam.
A ceste înalte sentim ente uă m ăr­
turisim că pe noi ne-au copleşit
şl ne-au seruit în aeelaş timp drept
tălm ăcitor al d rag o stei eu c are o
ţa ră întreagă uă înuăluie, şl au to ­
rităţile u’au sărb ăto rit în toate
oraşele.
lată pentru ce uenlrea Du. între
m orală o socotim o stea uenltă să
ne ridicăm priulrlle p este n e c a ­
zurile zilei, sp re lumea erelaţlllor
artistice.
Vă rugăm deci s ă ne îngăduiţi
a ne alătura şl noi ţării întregi,
omagiind talentul, inteligenţa şl
munca, pusă în slujba scenei ro ­
m âneşti şi a primi m ărturisirea
n o astră sinceră de adm iraţie, ru-
gându-uă s ă cred eţi eă nu putem
să ne exteriorizăm toată gratitu­
dinea ce uă păstrăm .
Vă mai rugăm să ne aprobaţi
să aşezăm fotografia Du. în főté­
rül teatrului o răşen esc, alături de
laneu Brezeanu, fiind prim a foto­
grafie a unei actriţe rom ânce în
acest teatru, unde noi suntem stă­
pâni de 17 ani (aplauze repetate).
Din prilejul acestui jubileu, uă
mal exprim ăm sin cera dorinţă de
a uă uedea m ergând încă nenu­
m ăraţi ani pe drum de u rcu ş la
fel de bogat în realizări mari.
Dumnezeu să uă ţină încă mulţi
ani sp re m ândria n o astră şl a tea­
trului rom ânesc.
S e p re d ă tabloul şi două bu­
chete de flori în timp ce publicul
face o lungă m anifestare de sim ­
patie sărbătoritei.
D-na Lucia Sturdza-Bulandra.
mulţumeşte fem eilor rom âne şl
„Aeţtunei R om âneşti“, pentru eu-
utntele de om agiere şi subliniază
rolul social al femeii şl apoi al
teatrului în d esuoltarea culturală
şl naţională.
După sp ectaco l doam nele au
sărb ăto rit la restaurantul B ouleuard
p rin tr’o m asă pe d-na Bulandra,
la c are au participat D -n e le : Bo-
loga, Col. Floreseu, Col. Sauu,
Tordăşeanu, M. Odor, A. M ăcelar,
M. Dănellă, d şo ara Ştefăneseu,
d-na ept. Danilă etc.
C urier lite ra r .
„Reuista teologieă“ şi
„Viaţa ilustrată“
D espre aceste două reuiste sl-
biene, cari a p ar subt îngrijirea
dlui re c to r Nieolae Golan, nu pu­
tem face nici o re m arcă şl nici o
co nsideraţie ce n’a r fi un elogiu.
„Reuista teo lo g ică“, prin tratarea
aprofundată a problem elor actuale
ale teologiei, s ’a im pus ea una
dintre eele mal ualoroase publi­
caţii teologice dela noi, dacă nu
este ch iar c ea mal substanţială.
C olaborarea l. P. S. Mitropolitului
N oeolae şi d lo r: Colan, Stănlloae,
arh. Seriban, T ărehllă [etc. este o
garanţie pentru conţinutul reuistei.
„Viaţa ilu strată“ este o reuiată
familiară, c are prin u arletatea
conţinutului şl tra ta re a fragm entară
d a r suge8tiuă, oferă o Imagine uie
a frăm ântărilor lumii contem po­
rane. Reuista răspunde unora s p e ­
cific ardeleneşti, ştiut fiind că în
A rdeal au fost iubite totdeauna
reutstele eu un c a ra c te r de intimi­
tate, eu o atm osferă de participare
directă, de problem e im ediate şl
cât se poate locale. Întâlnim în
paginile acestei reuiste nume cu­
noscute şi bine conturate cultural:
N. Colan, Dr. Gh. P reda, M ireea
Alexiu, ing. B rânduş, L. Bologa,
D afna-Blagaiana, Gr. T. M areu ete.
0 poueste, o între­
bare, o eoneluzie
In ajun de Florii stăteam în faţa
prim ăriei din Sltmnle (30 km. de
Sibiu) în aştep tarea unul mijloc de
tran sp o rt sp re Sibiu.
Sosind un grup de excursionişti
S aşi din M ediaş, fac drumul Slim-
nle Sibiu în societatea l o r : so cie­
tate p lă c u tă ; discuţii, râsete, cân ­
tece ...
In a ee e aş zl plec la Sălişte, ea
apoi la o ra 20 cu o altă societate
de S aşi, să fac drumul S ălişte—
Sibiu; aeelaş lucru: R âsete, d is­
cuţii, c â n te c e . . . — Ce să uă
sp u n ? — Nici textul, nici melodia,
nu erau la fel; mal mult chiar,
fiecare societate auea un fel sp e ­
cific de a cânta.
N eauând eeua de făcut, reflec­
tam asu p ra acestui fapt, deşi nu
sunt cunoscător al muzleel.
Ajuns la Sibiu, plec la Bucureşti;
a doua zl s e a ra să mă g ă se sc pe
peronul gării de Nord, gata de
p le ca re sp re Sibiu.
Pe linia B ucureşti—Constanţa.
re8peetiu, pe linia B ucureşti—A r­
deal. B ucureşti—Cratoua, B ucureşti
—Chişinău, soldaţi din diferite uni­
Pag 3.
tăţi plecau în concediu de Paşti.
Pe Unta B ucureşti—Constanţa ;
B ucureşti—Cratoua, soldaţi Români
(în m ajoritate): m işcare, sg o m o t,..
etc., nimic deosebit de e e e a ee se
poate uedea în o gară.
Pe linia Bucureşti—Ardeal, grupe
de soldaţi (Unguri), ia r pe linia
B ucureşti—Chişinău, grupe de so l­
daţi (Ruşi), cântau „de mama fo­
cului“ c ân te c e: Ungureşti, ruseşti,
pe c are le auzisem de atâtea ort.
Aeea8ta-1 pouestea,
întrebarea ?
D eee atâta linişte — ca s ă zic
aşa — între Români. D eee cântece
pe Unta B ucureşti—A rdeal şl Bu­
cu reşti—C hişinău? D eee trei Ruşi
form ează un c o r? D eee u n a? D eee
alta ? . . . ? . . .
Asta-t întrebarea.
Concluzia ?
Sigur, în fostele arm ate — A ustro-
u n g ară şi R usă — aceste melodii
au fost freeuent c â n ta te ; obligatorii
probabil şl astăzi s ’au generalizat.
S ă facem la fe l; introducem în
arm ată şi şcoli, 6—7 c â n te c e ; con­
trolăm executarea lor şi în 10 ani,
(zece serii de eleui, 10 eonttgente
de soldaţi) populaţia ua cânta ace­
laşi cântece.
D an Căpitan de Platu
P r e g ă tir e a
ofiţerilor n oştri de C avalerie
p en tru O lim piadă.
Din iniţlatlua dlui ept. P. Klreu-
leseu şl eu sprijinul dlui general
Moruzzi, inspectorul eaualerlei, au
fost adunaţi la şcoala de Aplicaţie
a Caualerlel, călăreţii cel mat con­
sacraţi sp re a-şl antrena caii în
u ed erea unei participări la con­
cursul hipic Internaţional.
După o seu e ră selecţionare, au
fost chem aţi la Sibiu urm ătorii ofi­
ţerii : ept. Klreuleseu, şeful echipei
şi A ndrei G heorghe din Reg. 16
călăraşi şi lo co ten en ţii: Rang H.
din 7 Roşiori, Dibu N. dtn 11 R o­
şiori, T zopeseu Felix din esco rta
regală. Apostol C. Tudorán T.,
Zahel G., din şco ala de eaualerle
şl Maxim Gh. din esco rta regală.
Antrenamentul se face în flecare
zi, sub direetlua dlut ept. Kireu-
leseu.
In anii trecuţi echipa trim isă a
auut su ccese pozitlue, fără o p re ­
gătire specială. Anul acesta se
sp eră în rezultate şl mai frum oase,
dat fiind echipa din punct de ue-
d ere al com ponenţilor şi al p re ­
gătirii.
S ’au proiectat d ep lasări în Franţa.
Ceho8louaela, Germania, Polonia,
eu scopul de a se obţine maximum
de formă pentru olim piada dela
Berlin. După olimpiadă echipa ua
m erge la A ehen şl Vlena.
Dela apărarea pasiuă
S e aduce la cunoştinţă generală
că întrucât o m are parte din p e r­
soanele obligate de a se înscrie
şl de a participa la cursurile
de a p ărare pasiuă, nici până acum
nu au satisfăcut ordonanţelor noa­
stre date eu priuire la aceste obli­
gaţiuni, ll-8e a co rd ă un nou te r­
min până la 15 F eb ru arie 1936.
Toţi cel obligaţi la a p ărare a p a­
siuă şl găsiţi după a ceastă dată
cu situaţia neelarlfleată, ad ecă ne-
înserlşl şl eu absenţă dela cursuri
şl conferinţe, uor fi daţi în jude­
cată şl pedepsiţi conform art. 161
dtn L egea pentru organizarea adm.
locale codul penal.
 Pag. 4 A o ţ i n n e a N p . 27.

Intreuederile d^lui Titulescu

KOPROL, pastila de ciocolată
cunoscută de toata lumea com*
la P aris. Buletin ex tern
1 ate cu maximum de eficacitate: D. N. Titulescu, care a însoţit
DIGESTIA ANEVOIOASA, pe M. S. R egele la Londra şt Paris, Lupte crâncene la Adigrad.
C O N S T IP A Ţ IIL E , a auut mal multe întreuederl di­ La A digrad, au auut loc lupte
INFECŢIUNILE plom atice Importante. D easem enea crâncene între tru p ele Rasului Se-
APARATULUI D. Titulescu a fost primit în audi­ yum şl aulaţla Italiană. Italienii au
D I G E S T I V . enţă particulară de către R egele înatntat eu 30 km., în Interiorul
M I G R E N A Boris, Prinţul R egent Paul, Prlmmi- frontu'ul.
nlstrul Sarraut. Conuorblrl a auut In arm ata ablstnlană este m are
eu am basadorul Angliei la P aris panică.
Clarh şl eu diferiţi diplomaţi şl
Dela Yeştem somităţi politice. Saneţiunile petroliere căzute
C olecta eleullor şeoalet prim are B uletin in te rn S’a încheiat acordul com er­
la Geneua.
din Ueştem pentru înfometaţii B a­ cial cu Franţa. In cercurile dela Geneua se a-
sarab iei strân să prin înuăţătorul-
dlreetor este de 2000 Lei, şl au
Suueranul României S u b secretaru l de Stat dela Fi­
flrmă că în caz, că propunerile
aplicării sancţiunilor îm potriua p e ­
decorat eu eel mai înalt ordin nanţe. d. V ictor B ăduleseu, a so ­
donat: înu. dir. P arasehlu Huru- trolului uor c ăd ea la congresul
sit dela P aris zilele acestea. D -sa
beanu 100 L ei; înu. Victoria Oan- militar francez am erican, atunci şl Geneua ua tre ­
a fost primit de d. Prim Ministru
eea 50 L ei; înu. M arla Salom la In cursul dejunului oferit de ge­ bui să p ă ră se a sc ă deflnltiu a ce ­
T ătărăseu, eăruta l-a ra p o rta t în­
50 L ei; înu. Natanall Ana 50 Lei; neralul Maurln, ministrul de ră s- ste sancţiuni.
cheierea acordului com ercial între
înu. C rucian N atanall 35 L ei; înu. boiu al Franţei, M. S. R egele Carol România şl Franţa, precum şi con­ Trupele Generalului
loan H ăşegan 20 Lei. Eleull au a fost d eco rat cu eel mal înalt diţiile în c are s ’a perfectat. Graziani înaintează.
adunat 8 hl. porumb, uândut Lei ordin militar francez. Distincţia a
1515 şl 21 1. fasole Lei 60, banii Moartea Principesei de Wied. Trupele G eneralului Graziant
fost aco rd ată de către m areşalul
strânşi eu steaua 40 Lei. Franehet D’E sperey, c are cu acest Principesa de W ied, c are se şl-au reluat înaintarea pe râul Ge-
Total general 2000 Lei. prilej a om agiat pe Suueran. afla la Fântânele, ]ud. Bacău, a în­ slro. R ezistenţa arm atei ablsinlene
. E ste de rem arcat că această cetat din ulaţă. R ăm ăşiţele păm ân­ a fost înfrântă pe toată linia.
A V IZ . m edalie franceză nu s ’a conferit
încă nici unul suueran străin. Zia­
teşti uor fl transportate în Germania.
Rasul Desta la Negus.
Cu onoare aduc la cunoştinţa
On. publicului din Sibiu şl jur, că
am înfiinţat în str. R egina M arla 8
rele franceze subliniază im portanţa
acestui eueniment şl elogiază pe Memoriul Rasul Desta, eăruta t se impută
înfrângerea suferită eu ocazia unei
Suueranul României, accentuând a so c ia ţiilo r ro m â n e ş ti. lupte şl întrebuinţarea arm am en ­
(uls-ă uls Cafeaua Bunea) sub firma: că co lab o rarea între Franţa şl Ro­
In chestiunea numirii străzilor telor trim ise sp re alt scop d e câ t
Agentură Centrală mânia s ’a cimentat deflnltiu prin s ’a întocmit un m emoriu în ultima al apărării, a fost chem at înaintea
un birou, oeupându-m ă eu mijlo­ uizlta dela Paris. şedinţă a comitetului central, ce a Negusulul sp re a se justifica.
cirea uânzărll—cum părării imo­ La dejunul oferit de Ministrul auut loc în sala de şedinţă a zia­
de răsb o l francez au luat parte Un deputat bulgar cere ca
bilelor, terenurilor, etc. Iau sp re în­ rului „A cţiunea“. A cest memoriu
num eroşi miniştri şl personalităţi Bulgărea să între în înţele­
chiriere locuinţe, prăuăhl, precum pe eare-l uom publica la timpul
şl cam ere mobilate. de seam ă din lum ea înaltă a P a­
oportun, ua fl susţinut de d. A. gerea Balcanică.
Prim esc în comision sp re uân- risului. Blanu, delegatul Comitetului cen ­ Deputatul bulgar Mihail M agha-
sare orice obleete şl reparaţlunl D eschiderea Parlamentului. tral în comisia reuizulrlt şl nu­ roff, fost ministru al Bulgariei la
pentru aparate de radio, maşini Din cauza prelungirii ulzltei M. mirii străzilor din oraşul nostru. Londra, a scris un articol în zia­
de scris, patefoane şl tocuri re- S. Regelui în străinătate, red esch i­ rul „Mir“, în c are c ere ea Bulga­
seruoare, în eondiţlunlle cele mal d e re a Parlamentului, care urm a să ria să Între n eap ărat în Înţele­
eonuenabile. se facă la 10 F eb ru arie ua fl am â­ V izitaţi E xpoziţia d e p ic tu ră g erea Balcanică. Gazul a produs
Pentru sprijinul On. public nată pentru ztua de 14. d in B u cu reşti (Hotel Împăratul multă senzBţie.
cu s tim ă : R om anilor“, intrarea uls-â-uis de
Dineu la Legaţia Souietieă. C om endulrea Pieţlt). Sunt expuse Vezuuiul a intrat în actiuitate.
Agentură Centrală M iercuri a auut loc la Legaţia tablourile celor mal renumiţi pic­ Uuleanul Uezuulu a început din
Souietieă un dineu, la care a p a r­ tori din Bucureşti. Intrarea liberă 1 nou să se agite, aruncând limbi
D e în c h ir ia t ticipat, pe lângă personalităţi de Preţurile eonuenabile. D-lor ofiţeri de foc sp re cer. Aetluitatea uulea-
bucătărie, piunită, şu ră . grajd şt o g ră ­
dină de o jum ătate jugăr, in Str. Ridell frunte din lumea capitalei şi d. Ion şl funcţionari publici se uinde şl nului nu prezintă nici o prim ejdie
No. 38. lnformajit la Tip. „Dacia T raian ă“. M ihalaehe. în rate lunare. pentru locuitori.
Nr. 3070/1935
M ărţişoare — Bijuterii de Aur
Publieaţiune de licitaţie. Argint şl Double G easorniee,
O chelari ete. tejttne şl bune la
Subsemnatul şef portărel de pe lângă Tribunalul Sibiu,
prin aceasta publică, că în baza deciziunei Nr. G. II 15276/1935,
a Judecătoriei mixte Sibiu, în favorul reclamantului Societatea
cooperativă de păstrare şi împrumut, Şura mare, reprez. prin
E. M ayerbiichler jun.
advocatul Dr. M. Kaun, Sibiu, pentru încasarea creanţei de Palatul Andrée — Strada Tribunei Nr. I.
33.755 Lei şi accesorii, se fixează termen de licitaţie pe 15
Februarie 1936, ora 3 jum. p. m., la faţa locului, în Şura mare R eparaţie prom t şt solid. — Cum părăm
Nr. 68, unde se vor vinde prin licitaţiune publică judiciară 780 a u r şt argint. Membru la soe. „înlesnirea“
litre vin, 2 cai, o căruţă şi mobilă de casă, în valoare de Lei
13.900. In caz de nevoie şi sub preţul de estimare.
Pretenţiunea care e de încasat face 33.755 Lei, capital,
dobânzile cu 6l/2% dela 15 Noemvrie 1934, după Lei 808, P u b lieaţiu n e
dela 15 Mai 1935 după Lei 808, dela 15 Noemvrie 1935 după In biroul subsem natului se uor uinde prin
Lei, 979 şi 3% socotind din 15 Noemvrie 1935 după Lei 31.169,
iar spesele până acum stabilite de Lei 2659. licitaţie publică în sarcin a debitorului în întâr­
întrucât mobilele cari ajung la licitaţie ar fi fost seche­ ziere ef. § ului 306 Cod. Corn., în ziua de 27
strate şi de alţii şi aceştia şi-ar fi câştigat dreptul de acoperire,
licitaţia prezentă este ordonată şi în favorul acestora în sensul
art. XLI: 1908 § 20.
De vân zare Februarie a. c., la o ra 16, urm ătoarele efecte:
80 acţiuni „Albina“ Sibiu, ual. nom. â 500 Lei, 40
acţiuni „Bana A g ra ră “ Cluj ual. nom. â 1000 Lei,
S i b i u , la 17 Ianuarie 1936.
Dr. Klokner, şef-portărel o easă la periferie 60 acţiuni „Banca C en trală“ Cluj, ual. nom. â
250 Lei, 13 acţiuni „Prima A rd elean ă“ Cluj,
Nr. 3097—935 port. eu loe în jur, eu 6000 m 2 şl 120 ual. nom. â 500 Lei, 200 acţiuni „Casa gene­
pomi tineri de toate calităţile ra lă de economii în Sibiu“, ual. nom. â 50 Let
Publicaţie de licitaţie. cu preţul de 150 mil. Adresa la ziar. şl 330 acţiuni „Uzinele de Fier şi Domeniile
Subsemnatul portărel de pe lângă Tribunalul Sibiu, din R eşiţa“, ual. nom. â 500 Lei, în urm ătoa­
prin aceasta publică, că în baza deciziunii Nr. G. II 15427/1935,
a judecătoriei Mixte Sibiu, în favorul reclamantului Societatea rele eondlţlunl:
cooperativă de păstrare şi împrumut, Şura mare, reprezentat 1. Acţiunile fiecărei societăţi se uor licita s e ­
rin Dr. M. Kaun, adv. Sibiu, pentru încasarea creanţe de 18.254 Nr. 805—935.
ei şi acc. se fixează termin de licitaţie pe ziua de 13 Fe­ parat, la c e re re a părţilor şl în stocuri mal miel.
bruarie 1936, ora 3 jum. p. m„ la faţa locului în Şura mare 2. Preţul de strig are e ualoarea nominală,
Nr. 226, unde se vor vinde prin licitaţie publică judiciară:
1 căruţă, 2 cai, 3000 buc. cărămizi nearse şi peste 1000 litri
de vin, în valoare de Lei 17460. In caz de nevoie şi sub preţul
P u b lieaţiu
m ne în lipsă de oferte se uor uinde şi sub a ce a stă
ualoare.
de stimare. Comuna Porceşti, judeţul Sibiu, aren d ează 3. Licitanţii uor auea să depună 20% din
Pretenziunea care e de încasat face Lei 18.254, capital,
dobânzile cu 3u/o socotind din 15 Noemvrie 1935, iar spesele carterele de piatră din Valea Mărului, în 24 preţul strigării, ea garanţie.
până acum stabilite de Lei 1693. Februarie 1936, orele 14. La nereuşită se r e ­ 4. Preţul acţiunilor şi 0.3% Imp. prop, se
întrucât mobilele cari ajung la licitaţie ar fi fost seche­ ua achita Imediat după adjudecare, în caz con­
strate şi de alţii şi aceştia şi-ar fi câştigat dreptul de acoperire, petă licitaţia în 29 Februarie 1936.
tra r adjudeeatarul pierde garanţia şl efectele
licitaţia prezentă este ordonată şi înfavorul acestora în sensul Condiţluntle se pot uedea la Prim ărie. neaehitate se pun im ediat din nou în uânzare.
art. LXI: 1908 § 20.
P o r c e ş t i , 23 Ianuarie 1936. Dr. N. C ristea, notar public
S i b i u , la 17 Ianuarie 1936.
Dr. Klokner, şef-portărel- Primăria comunală. Sibiu, str. Regina M arla 1.
R edactor re sp .: ILIÉ MUNTEANU. Tiparul Inst, de arte grafice „D A d A TRAIANA“. Sibiu. CENSURAT
 R e d a c ţia şi A d m in istra ţia i
S tr. R e g in a M aria 4 9 , et. Ii
Telefon: 324
D ir e c to r : I o n « n n t e a n n
A bonam entul anual L ei 2 4 0 , şase luni 120, tr e i luni 6 0 , o lună 2 0 , in stitu ţii, so cietă ţi 5 0 0 , N r.-ul 3 L ei.— F u b licatiu n i şi inserate după ta r if
N r. 2 8
Cântee, F'ffirri
E p is c o p u l
joe şi port românese
Sub ochii noştri se ţese zi de
zi istoria neamului eu pagini de
strălucire unde se luminează am ă­
răciunea acum ulată de ueaeurt
întregi.
Cu toţii uedem însă eă a p ar
a d esea strigoii, care sub dlfertte
forme încearcă să ne rupă de trun­
chiul neamului prin adorm irea
conştiinţei naţionale, a conştiinţei
propriei Dalori şi a diferenţierii
de alte neam uri precum şi îngro­
p a re a în uitare specificul nostru
naţional.
Pe zi ce trece poate oricine
constata eă spiritul public la noi
a câştigat în suprafaţă, a pierdut
însă în adâncim e. E ste urem ea să
deschidem ochii să uedem îm­
prejur prezentul şl în uălm ăşagul
de astăzi să fixăm şt afirmăm su­
fletul rom ânese, eu întreg com­
plexul de c arac te re fizice şl psi­
hice şl în prim a linie cântecul, jo­
cul şt portul nostru, ereiate în in­
timitatea. care au trăit părinţii no­
ştri! eu cerul şl pământul, cântând
din fluier şi sdrobind pământul în
Joc.
S e ra ta „Aeţiunel R om âneşti“ eu
port, cântec şt joc rom ânese, dela
cercul militar, pentru toţi a putut
serul drept mijloc de com paraţie
a seninătăţii, uioieiunel şl elegan­
ţei decente a jocului rom ânese,
strălucirea fără asem ănare a p o r­
tului nostru şt frum seţea cânte­
cului faţă de importul cân­
tecelor, jocurilor streine de su ­
tul nostru şl tradiţiile ereiate în
decursul ueaeurtlor.
Am fost profund Im presionat
când anul trecut o misiune de ofi­
ţeri sârbi ueniţt la noi, în re stau ­
rantul Bouleuard, au cerut şi mu­
zica le-a cântat, un dans naţional
pe care ofiţerii sârb i l-au jucat eu
pasiunea şi d rag o stea eu c are se
dansează jocul naţional unde se
u a rsă în toate m işcările sufletul
unul neam în arm onie eu tem pe­
ram entul şi sensibilitatea proprie
rasei.
Ce toaletă m odernă poate sta
alături de costumul naţional? A-
tunel pentruee la seratele noastre,
şi la m anifestările naţionale, doam ­
nele şi d -şo arele nu îm bracă p o r­
tul nostru străm o şesc?
lată o întrebare, la care aşteptăm
răsp u n s eu atât mai mult, eu cât
în toate părţile ţării portul nostru
ro m ânese se bucură de mal multă
J | S OCÍ Rt Ü1 O T I*OIURIIC S t Í
Sibiu, J o i 13 F e b r u a r ie 1 9 3 6 A nul I t
d isp ă ru te Către generaţia nouă!..
C elace defineşte şl carac te ri­
Nicolaea l C lu ju lu i zează o generaţie, nu e numărul
anilor, el credinţele, idealurile,
Prin moartea Prea Sfinţitului E piscop Nicolae loan dela Cluj, b i­ momentele em oţionale, m orale şl
serica noastră pierde un slujitor dintre aceia pe care sfânta euangelie, speciale legate de o formă nouă
îi aseamănă cu „sarea cea bună“. L-am văzut întins pe catafalc, în de ulaţă şt m ijloacele de re a li­
cele două biserici, pe cari le-a zidit la Cluj. Era veştejit. O palidă zare pe c a re le preconizează.
umbră devenise acel om dârz şi tare ca oţelul. De când România a intrat în
Aproape şa se decenii a trăit în slujba uiaţa m odernă, putem deosebi până
bisericii şi a neamului. A început dela acum trei generaţii distincte: ge­
treapta dăscăliei, la pastorul luminării po­ neraţia dela 48, c are a luptat pen­
porului, când a venit la Sibiu, ca asesor tru red eştep tarea noastră naţională,
consistorial era form at în şcoala vieţii şi pregătind şl făcând unirea dela
avea siiuaţia nevoilor, dar şi a posibili­ 1859, generaţia care a pregătit şl
tăţilor de realizare a celor necesare pro­ făcut unirea cea m are dela 1918
gresului obştesc. şt generaţia de după răsboiu, not
După răsboiu a fo st trimis la Cluj cu cet de azi adică generaţia nouă.
o m isiune bisericească şi naţională. Prin uoinţa lui Dzeu şi prin ul-
S o sit la Cluj, a fo st nevoit să-şi lase tejla leg en d ară a soldatului nostru,
bagajele la gară. Pentrucă nu găsea nimic ne-a fost dat ea ulsul se c u la r:
nici rasă, nici masă, nici scaun nici căli­ unirea tuturor Rom ânilor într'o ţară
mară. S ’a plim bat in sus şi jos, neobservat lib eră şi independentă. România
de lumea care mişuna acolo şi făcea pla­ M are, a ce st m are salt în euluţla
nul unde să clădească catedrala, reşedinţă episcopească. A ca­ no astră istorică, idealul sfânt de
demie teologică, tipografie etc. In imaginaţia sa toate acestea s ’au de care au fost călăuzite g en era­
împânzit. ţiile dinaintea noastră, ce au plătit
Ca un plugar, care iese iarna la câmpul înzăpezit şi înviforat şi a ceastă „o n o a re “ eu uriaşe jertfe,
să-l uedem realizându-se şl să-l
vede peste luni înainte lanurile de grâu, scăldate în baia soarelui de
trăim noi, generaţia de astăzi a ţării.
vară, luncile înflorite şi munciiorii gliei la munca binecuvântată a
Odată a ceastă unire făcută, prin
ogoarelor. Episcopul Nicolae a strâns în jurul său muncitori şi cola­
boratori harnici şi a refăcut visul în realitate. ce ne putem afirma ea generaţie
n o u ă ? Realizând cealaltă m are
Sunt în religie dom enii vaste, în care E piscopul Nicolae nu s ’a u n ire: „Unirea culturală“, unitatea
aventurat: eclesiastice, sacram entale, m istice. Avea însă respect pentru sufletească a neamului, p reg ătirea
aceia, cari s ’au iniţiat în astfel de domeni. El însă a trăit pe terenul dealungul u eae u n lo r de către g e ­
altor realităţi, alături de popor şi de clerul pastoral, pe care s'a
neraţiile trecute. S ă cimentăm uni­
răzimat biserica în trecut şi va rămâne încă multă vreme. re a politică, cluillzând înfăţişarea
Intr’o clădire monumentală pietrele sunt ascunse în pământ. Fără ţării noastre, ridicând statul la nt-
acele pietre întreagă clădirea s ’ar prăbuşi. E piscopul Nicolae, Ierarhul uelul culturii şl elullizaţiel apusene.
poporului ş i al Clerului pastoral a fo st un exem par reprezentativ. D acă până acum a trebuit numai
La sicriul lui s ’au rostit cuvântări elogioase. Corabia bisericii a să ne asim ilăm elem entele cultu­
avut un cârmaciu destoinic. Ş i B iserica s ’a dovedit vrednică de salvat re!, a 'so sit acum timpul pentru
ca şi corabia lui Noe, nu numai pentru fiarele sălbatice şi jigăniile creaţie. O cultură totală, în care
care urlau şi se tăvăleau pe jo s ci pentru colţul retras în care s ’au să se releueze din ce în ce mal
păstrat fiinţele cereh ra re, cari după retragerea apelor potopului au avut mult, sufletul, speetfleul rom ânese,
să îndeplinească o misiune superioară în lume. în8eritndu-ne în ritmul culture! unl-
Episcopul Nicolae părăsind lupta vieţii, a intrat în istorie. Fie-i uersale ca p ro d u căto rii Dreptul
memoria binecuvâtată 1 la ulaţă şl resp ectu l faţă de o na­
ţiune, se impun prin aportul ei în
TR. SC O RO BEŢ, asesor consist.
cultura mondială.
Dl l. Petroutel sp u n e: D acă a
fost un ttmp în c are capul plecat
cinste. Costumul naţional trebuie Istoria c are se ţe se astăzi tre ­
eu sfiiciune, era pus în seruieiul
să fie primul articol în inuentariul buie să fie stropită eu m iros de
co n seru ăret no astre naţionale, so ­
de zestre al oricărei doam ne şi busuioc, cu im prim area cântecu­
seşte acum un timp în care se
dom nişoare. lui, jocului şi portului potriutte eu
ridică sus şl eu m ândrie.
tem peram entul şt caracteru l fun­
Cântecul rom ânese, în şco ală Sensul României M art nu poate
dam ental al sufletului nostru, sin­
şl la concerte, îl urem şi-l cerem fi altul, decât o dem onstraţie de
gurele în m ăsură să dărâm e g ra ­
să fie aşezat la locul unde se eu- niţele sufleteşti şl să contopească superioritate, faţă de celelalte po­
ulne şi mai ales găsim in teresantă p o are eonueţuttoare. Şl această
toate energiile descătuşate.
propunerea făcută de co lab o rato ­ dem onstraţie, a ceastă unitate cul­
Ea C ercul Militar în utltor şl la
rul nostru Dan Căpitan de Plaiu, turală a naţtunel rom âne trebuie
toate m anifestările noastre aştep ­ să ne fte idealul nostru, al gene­
publicat în num ărul trecut sub tăm să lumineze ea şi candela sub raţiei de astăzi pentru realizarea
titlu: o poueste, o întrebare, o con­ icoana Maiéit Domnului, sufletul căruia să ne canalizăm toate for­
cluzie. nostru ro m ân ese manifestat prin ţele n oastre ereiatoare, muncind
Toate neam urile îşi cântă cân tă­ portul, jocul şi cântecul părinţilor dtn râspuiert ori câte jertfe şi sa ­
rile şl noi imităm, împrumutăm şi noştri şi al nostru. crificii ni s ’a r cere.
popularizăm cântece streine. Io n M u n te an u Io n S ta ic o v ic i, înu. dir. Noul
 Pag. 2.
Serata
Aeţiunei Româneşti
De patru ani seratele „Aeţiunei
R o m âneşti“ au fost punct de ori­
entare şl de eea mat înaltă com­
paraţie a serate lo r din Sibiu.
La aeest loe s'a plasat şi s e ­
ra ta din 8 F ebruarie ce a auut
loe la cercul militar.
R eprezentanţii autorităţilor, tot ce
a re Stb'ul de elită şi întreg tine­
retul rom ân a fost prezent la
a e e a siă serată, unde ochiul era
câştigat de frum useţa şi uariaţia
celo r peste una sută costum e
naţionale şl atenţiunea răpită de
entuslasm ul şi uloieiunea jocurilor
rom âneşti: hategana, ciuleandra,
hora, ardeleana, înuârtita, sârb a etc.
Voia bună şl p e tre ce re a eu a d e ­
vărat rom ânească a tineretului ro ­
m ân din Sibiu a ţinut până târziu
în zori.
Rezultatul m oral şi m aterial a
fost peste aşteptări, mai ales că
în aee st an comitetul n’a făcut
p ro p ag an d ă Intensă pentru serată
din motiuul că anul trecut s ’a strâns
p re a multă lume.
Comitetul mulţumeşte călduros
pe a ce a stă cale participanţilor şl
în special doam nelor şi dom nişoa­
relor, cart s ’au prezentat costu­
mate precum şi tuturor, c are au
susţinut şi dansat jocurile noastre
rom âneşti.
In atenţiunea seruieiului
tehnic al municipiului
ln stra d a Oetauian G oga auem
o circulaţie din cele mai freeuente,
zilnic 600—700 ofiţeri m erg de 4
ort pe zi la şcoala de aplicaţie a
Infanteriei şi la cele două re g i­
m ente de artilerie, să nu mal amin­
tim şi de cetăţenii din a ceastă
parte a oraşului. Pe a ce a stă str.
tocmai din aeest moţii», probabil
nu s e pune nisip pe trotuare şl
nici nu se ocupă nimeni de un drum
care să fie compatibil eu freeuenţa
m are din a ceastă parte a oraşului.
S p e ră m că ace a stă scurtă notă
na atrage atenţiunea seruieiului
tehnic dela municipiu şi se uor
lua m ăsurile n ecesare.
Inundaţia Cibinului.
In legătură cu podul dela Guşte-
riţa, din cauza căruia au auut loc
Inundaţiile din anii trecuţi, primim
ştiri din cartierul A ndretu Şaguna
că popu aţia din a ce a stă parte a
oraşului a hotărât să reacţioneze
8gomotos în a ce a stă chestiune
fiind sub groaza Inundaţiilor ce
uor putea ueni în a ceastă prlmă-
uară.
Socotim că este de datoria au­
torităţilor să ia m ăsurile n ecesare
înainte de izbucnirea unei reae-
ţiuni, c are nu a re nimeni interesul
să aibă loe.
Vizita corului Ion Uidu din Lugoj
la Sibiu s ’a am ânat din motiue ne-
preuăzute.
Anunţ. S ocietatea de uânătoare
ŞOIMUL, aduce la cunoştinţa mem­
b rilo r săi că Luni, 17 Februarie,
o ra 9 sea ra , u a a u e a lo c adunarea
generală, în localul eereulul mili­
tar. Domnit m em bri sunt rugaţi a
lua parte. GOMiTETUL
A c ţ i u n e a
Conferinţa d-lui Dr. I. Popescu-Sibiu
despre „Fenomenul dela Maglavit“.
G redem a da expresie sentim en­
tului unanim al participanţilor, a-
firmând că a ceastă conferinţă eehl-
ualează eu un euentm ent de ordin
spiritual. Informaţie ştiinţifică ire ­
proşabilă, conutngere pasionată, o
eăldură uibrantă sunt c arac te re
ale unei conferinţe, c are o inte­
grează într’un ad eu ărat apostolat
ştiinţific. E ste în tr'ad eo ăr de a d ­
m irat d e b a ra sa re a de iluzie şilen-
ţistă şi reeeptîuitatea lut pentru
uatori cari intră d o ar sub con­
trolul inimlt. Impotrlua unul bio­
logism îngust, care limitează ua-
labilul la uertflearea imediată, d.
Dr. Pope8cu-Sibiu a susţinut c a ­
tegorie punctul de u ed ere psih o ­
logie şi a arătat că în explicarea
şt justificarea fenomenului dela
Maglault, nu ne putem dispensa
de perspeettua psihologică.
A ccentuarea caracterului etic al
fenomenului d ela Maglault, l a du3
pe conferenţiar la consideraţii su-
gestiue, rem arcân d just contrastul
dintre pietatea naiuă şl puritatea
sufletească a ciobanului şl a p e ­
lerinilor, de o parte, iar de eea-
Numirea străzilor
Prim a şedinţă a Comisiei. Me~
móriul asociaţiilor româneşti.
Problem a numirii străzilor, de
c are ne-am ocupat poate prea
mult, o spunem să se ştie că nu
din ulna noastră, a deuenit şi este
încă foarte actuală. Şt iată pentru
ce. Comisia aleasă la cererile c e ­
tăţenilor publicate prin „Acţiunea“,
a ţinut prim a şedinţă la prim ăria
Municipiului, sub preşidenţia păr.
Dr. A. Gâlea.
Delegaţii saşi s ’au declarat p en­
tru m enţinerea num irilor de astăzi.
R eprezentanţii Rom ânilor au cerut
unanim şl categorie reuizulrea tu­
turor numirilor.
D. A. Blanu, uicepreşedinte şl
reprezen tan t al Comitetului eentra!
de Acţiune R om ânească, a p re­
zentat urm ătoarea d eelaraţlune
sc risă :
Comitetul central de Acţiune ro ­
m ânească, cerem reuizulrea nu­
mirii tuturor străzilo r atât în uatra
ueehe a oraşului, cât şi în nouile
cartiere.
C erem desfiinţarea num irilor de
străzi neutrale şl num irea tuturor
străzilor din Sibiu, după sistem ul
p racticat în toate o raşele din R o­
mânia.
C erem ea în centrul oraşului să
se num ească străzile eu numele
Familiei R egale, Votuoziior Ţ ări­
lo r Româneşti, eu numele oam e­
nilor de Stat, eroilor naţionali.
In noutle cartiere numirile să se
facă după un sistem pe grupuri
e x .: Un cartier eu numele luptă­
torilor şl generalilor căzuţi pentru
înjăputrea României Mari.
Altul al scriitorilor intraţi în li­
teratu ra naţională şt uniuersală
etc. C erem num irea cartierelo r
oraşului ex. peste linia fe ra tă :
A ndreiu Şaguna ; Trei S te ja ri: Ml-
haiu U deazul; G rupa lli şi V I: Uoe-
uodulM thatu; G ru p a i: D eeebal şl
C artierul peste Cibin Grupa 8 - 9 ,
s p re T u rn işo r: Tratan şi Stbtu F a­
b rică : Aurám lancu.
laltă parte, m izeria no astră poli­
tică, scepticism ul, ruina m orală
a societăţii.
Cu un elan admiratlu. în e are
nu lipsea accentul religios, a su b ­
liniat tot farm ecul uleţil simple,
d ar interiorizate a ciobanului, re u ­
şind s ă inspire o sim patie pentru
„sfânt“ chiar şl aduersartlor, tar
pe indiferenţi să-l apropie om e­
neşte de un fenomen ce d e p ă ş e ­
şte om enescul.
Conferinţa d-lul Dr. Popescu-
Sibiu, s ’a menţinut tot timpul la un
niuel intelectual şi la o tensiune
spirituală, cart au dat auditorului
floruri, ce se resim t numai în r e ­
giunea e are îmbină ştiinţa eu r e ­
ligia. Preeiziunea ştiinţifică şi ela­
nul inimii au concurat într’o egală
m ăsură la su ccesu l d e să u â rşit al
acestei conferinţe.
Pentru tot publicul care n’a putut
participa şl pentru toţi cari a r dori
p articip area la o atm osferă ele-
uată dincolo de m izeria eotidiană,
noi îl rugăm pe d. Dr. Popescu-
Sibiu, să rep ete conferinţa.
C erem să se re sp ec te ordinea
la aleg ere după cum u rm ează:
1. Familia Regală.
2. Domnitorii.
3. Oamenii de Stat decedaţi.
4. Eroii naţionali.
5. Scriitorii, artiştii şl oamenii
de ştiinţă intraţi în eunoştlnţa pu­
blicului şt literatura naţtonală şl
uniuersală.
6. F.gurile reprezentatiue ale Bi­
sericilo r rom âneşti.
7. Personalităţile cari au auut
un rol im portant în co n d u cerea
poporului rom ânesc şl desuolta-
re a culturală, profesională şl e c o ­
nom ică a S biulul.
8. Localităţile Istorice ale n e a ­
mului ro m ân esc şi numele prouln-
ettlor.
9. Numele m arilor personalităţi
europene, care au conlucrat la în­
făptuirea idealului rom ânesc.
10. In mod excepţional, cerem
să se boteze străzile eu numele
fruntaşelor încă în u ia ţă : N. Titu-
leseu, luliu Maniu, Valda Uoeuod,
N. lorga, Ö. Goga, M areşal Aue-
reseu , 1. Lupaş, M areşalul Prezan
şt Patriarhul Mlron C ristea.
11. Numele străzilor să se scrie
numai în limba oficială a statului.
Com lsiunea ua ţtne săptăm âna
utttoare o nouă şedinţă, ce credem
că ua fi ultima întrucât nu mal e
urem e de multă uorbâ. S ă se tre a că
la fapte cât mal rep ed e.
I. M.
Pentru pro prietarii de ease.
Aducem la eunoştlnţa publicului
dm oraşul şl judeţul Sibiu, c ă în
conformitate eu dispo8iţlunile Mi­
nisterului de Finanţe Nr. 345 249/936
toţi proprietarii de case e are au
închiriat şl cel ce au subînehlrlat
cam ere sau apartam ente eu luna
sau anual, sunt obligaţi a da de-
elaraţtunl pe Imobile, ad ică s e p a ­
rat pentru fiecare Imobil, clădire
închiriat sau subînehlrlat, arătând
numele, pronum ele şl profesia ce
o exercită precum şl chiria ce o
plăteşte flecare chiriaş.
Nr. 28.
Rugăm abonaţii noştri
să-şi plătească abona­
mentul şi să recomande
tuturor „Acţiunea“.
Banii s e pot trimite prin
mandat poştal la admini­
straţia ziarului, droghe­
ria Ionel Baciu, Regina
Maria Nr. 10, chioşcul de
ziare din Piaţa Regele
Ferdinand şi încasatori­
lor ziarului „Acţiunea“.
C ă u t ă m femei sau b ărbaţi pen­
tru distribuirea „Acţiune!“ la do­
miciliul abonaţilor.
Conferinţa dlui dr. 1. Popeseu-
Sibiu, d esp re „ F e n o m e n u l d e l a
M a g la v it“ . Explicaţia ştiinţifică şl
ualoarea lui social- m orală însoţită
eu proiecţii, — se ua ţinea din nou.
A ceasta la cererea generală. Du­
m inecă 16 F ebr. a. e. o ra 11 a. m.
în sala cinem atografului „Thalia“,
eontribuţlunile beneuole ale publi­
cului, uor serul la tipărirea luerăril
ştiinţifice a su p ra Maglauttului, şl
c are se ua ulnde în folosul zidirii
m ănăstirel şi aşezăm intelor de
acolo.
Se taie copacii Sub Arini. Din
Parcul Sub Arini se taie m ereu
copacii pentru lemne de foc. P ri­
mim plângeri dela p roprietarii din
p artea locului şi dela trecători,
prin c a re se arată că, aleg erea
co p acilo r pentru tăiat se face fără
raţiune şi peste norm ele estetice.
C erem seruieiului tehnic al mu­
nicipiului să cerceteze cazul până
nu se fac greşeli p rea mart.
Croitorie pentru
F. Fülöp DAME şi DOMNI
Premiat cu Diploma
Sib'u, str. Gh.Lazăr 15 şi Medalia de Argint
ln atenţiunea inoâţâtorilor. E x a­
menul de înaintare şi eel de de-
finitiuat al înuăţătorilor se apropie.
Dnll înuăţătort şl dnele înuâţă-
to are ce se prezintă la aceste ex a­
mene, le poate fi re a l de folos. „Me­
todica E nciclopedică a l. manual*
de Al. M arineseu, c are le este
absolut n e ce sară la facerea lee-
ţluntlor practice, art. 118—120 din
lege. M inisterul Instrucţiunii, auând
în u ed ere auizul Consiliului P e r­
manent. a dat ap ro b a rea acestei
lucrări c are are 500 pagini, 490
clişee în text şl sute de leeţlunl
p ractice. S e g ăseşte de uânzare
în editura „Cultura“ F ăg ăraş şl
lîbrărttle din Sibiu şt ţară. Biblio­
tecile şl şcolile o pot c ere oficial
contra ram burs.
N ica publicitate. Folosiţi mtca
publicitate din „Acţiunea“. S u cces
sigur pentru cum părări, uânzărl
tnehlriert, căutare de angajaţi,
oferte de seruleiu şt alte oferte.
Trei Lei euuântul, d acă sunt mat
puţin de douăzeci cuulnte şl dot
Let d acă d e p ăşe sc aeest număr,
ln chenar preţul se socoteşte dublu.
Auiz. A sociaţia şef. de ateliere
şl funeţ. tehnici industriali din
Sibiu, uor ţinea adunarea gene­
rală, Duminecă dim. 16 Febr. a. e.
în localul Giindisch, T ârgu p e şte ­
lui Nr. 10. Comitetul.
S erata Crucii Roşii. Sâm bătă
15 F eb ru arie orele 9 sea ra , un
auea loc, în saloanele cercului
m ilitar se ra ta dansantă a so cie ­
tăţii C rucea Roşie. Inuitărt speciale
nu se fac.
 Nr. 28.
Procesul lela comisia
D. Stamate demască pe Siismann.
La Inspectoratul sanitar din Piaţa
Cetăţii, a auut loc a treia d ezba­
tere în procesul, eu su b strat po­
litie, Intentat contra eminentului
m edie Tănăseseu, dela Institutul
O bstetric, de duşm anul nostru de
totdeauna şoutntstul Siismann.
Comtsta de judecată este a lcă ­
tuită din doi m ediei: Et.-Col. Ga-
pttanoutel, preşedinte şi Dr. E. lo-
naşiu şl Dr. Eitel, membrii. D. Dr.
I. Sturza, susţine acuza, ia r auo-
catul Dr. P. Simonettl ap ărarea.
In ’ă din şedinţele trecute ambit
m em brii ai eomisiei au fost re c u ­
zaţi fără însă ea să fie adm isă de
consiliu.
Acuza ce se aduce medicului
T ănăseseu, este că n’a fost eoleg
bun eu Siismann, c are se plânge
eă Dr. T ănăseseu a refuzat să ia
parte la exam enul m oaşelor, pe
c a re Siismann a pretins să-l ţină
în limba germ ană şi că a r fi in­
sp irat articole prin ziare unde ar
fi arătat pe Siismann a şa eum este,
duşm an al Rom ânilor ete.
Pentru toate ace stea Siismann
c ere să fie dat afară dela Institu­
tul O bstetric m edicul rom ân Tână-
sescu.
întâm plările a făcut şi poate di­
b ă c ia unor ad u ersari ea în acest
p ro ces să fie atras şl distinsul
m edie Popeseu, eare ua trebui să
p rim ească şt să întindă unul către
altul spontan şl rom âneşte mâna
întrucât medicul Popeseu, însufleţit
rom ân nu poate sta alături de duş­
manul uentnos al nostru al tutu­
ro ra Siismann.
Ea p ro ces au participat peste
50 m ediei rom âni eiuili şl militari,
oeniţl mulţi şl dtn prouinele, să
depună pentru medicul T ănăseseu.
Au fost ascultaţi în ace a stă ş e ­
dinţă 3 m artori propuşi de acuzare :
Dr. Pâeurarlu, d na Dr. Giobron-
8cki, eare a cerut şedinţă secretă,
lucru ce s ’a admis, d. Opt. S ta ­
mate, eare a auut o ţinută rom â­
n ească şl o spunem , de toată
lauda, d-sa a precizat eu nume­
ro a se douezi e ă Siismann este un
duşman al Românilor, şi că a a r­
Măsurile luate de Camera de Agrieultură
Sibiu, pentru intensificarea pomieulturii
in judeţul nostru, cultura pom i­
lor roditori, a luat în ultimii ant
un auânt de toată lauda.
Ea înmulţirea a cesto r plantaţii
a eontributt în m are m ăsură în
afară de alte considerente de o r­
din econom ie şi propaganda con­
tinuă făcută de cam era de agri­
cultură. e are a înţeles să îndru-
m eze pe săteni sp re cultura po­
milor, dându-le atât concurs di­
re c t prin distribuirea de m aterial
în eondiţiunt foarte auantajioase,
cât şi mat ales, indirect, prin în­
drum ările, sfaturile şl propaganda
făcută în u ed erea acestui scop.
Prin suprafaţa acoperită şi nu­
mărul pom ilor plantaţi, liueztle
noastre a r trebui s ă eonstltue un
tzuor de bogăţie atât pentru săteni,
cât şi pentru judeţ, totuşi din cauza
lipsei de îngrijiri, aceşti pomi fiind
lăsaţi ap ro ap e în uota întâmplării
nu aduc d eeât un uentt eu totul
neînsem nat, afară de comunele
cari ştiu s ă îngrijească şl să fe­
re a s c ă pomii de atacul diferiţilor
duşm ani de origine anim alică şi
Aoţlnnea
b o rát drapelul de doliu la insti­
tutul O bstetric în ziua com em orării
uletortel dela M ărăşeşti şl eă o r­
dinul dat de poliţie la c e re re a
sc risă la mai mulţi Români de a
lua drapelul de doliu n’a fost ex e­
cutată decât după opt ore.
P r e c i z e a z ă apoi că acest
medie, ce trăieşte plătit de Statul
Român a refuzat să puie la disp o ­
ziţia autorităţilor m aşina, eu p ri­
lejul sosirii M. Sale Regelui la S i­
biu, pe motiu eă m erge la uână-
toare. A cest fapt a produs o indig­
n are nem aipom enită în sala arhi­
plină de Români.
Cel prezenţi au putut uedea că
acest p ro ces este îndreptat din
interese politice şi susţinut de şo-
uinistul Siismann, contra m edicu­
lui rom ân Tănăseseu, pe eare oo-
ieşie să-l înlocuiască eu ginerele
său, sub această form ă ru şin o asă
pentru orice rom ân, c are are cât
de puţină m ândrie.
Timpul fiind înaintat, orele 9
seara, s ’a am ânat desbaterile pen­
tru Eunl 24 Februarie a. e.
M edicii Români au făcut o m a­
nifestare de sim patie medicului
T ănăseseu, căruia Siismann îl face
p ro ces pentru sentim entele rom â­
neşti. Din felul cum s ’au manife­
stat medicii Români ne putem a-
ştepta şi la o schim bare la con­
d u cerea colegiului m edicilor din
Sibiu precum şl la o dem ascare
publică a celor cari susţin şi au
pus la cale pe Siismann, să-şi
bată joc de toţi medicii Români,
pe c are t-a adunat la acest în­
drăzneţ p ro ces unde rânjeşte şi
sfidează fără nici o ruşine, dem ­
nitatea no astră ro m ân ească şi pe
medicii Români, acel personagiu
de c are p re sa s ’a ocupat în ne­
num ărate rânduri şl societatea ro ­
m ân ească îl ştie din şicanele multe
şl pătim aşe făcute tuturor m edi­
cilor Români.
Suntem eonulnşi eă medicii R o­
mâni uor şti să p ă şe a sc ă hotărâţi
şl uor lăm uri acum unele chestiuni
ce treb u iesc despicate.
I. M.
uegetală. E suficient să arătăm eă
comuna Sibiel, a auut în toam na
anului 1935 o recoltă de circa 100
Dagoane m ere, c are ualorifieată a
adus un uenit de minimum ? mi­
lioane.
In acest an, Uniunea cam erelo r
de agricultură îm preună eu C a­
m era de Agr. Sibiu au hotărât să
în ceap ă de acum o acţiune de în­
d rep tare a pomieulturii, prin toate
m ijloacele pe c a re ştiinţa le pune
la îndem ână, ea program ul să fie
unitar şt specialiştii să fie iniţiaţi
asu p ra m etodelor de urmat, cât şl
asu p ra tratam entelor mat noi şt
mal eficace; s ’a hotărât să se ţină
la cam era din Sibiu, dela 17—23
Febr. ineluaiu un e ura de pomi­
cultură Ia care vor participa
8pecialişti din Ardeal ş i Banat,
ingineri agronomi, pom icultori a-
flafi in 8erviciul camerilor.
C ursurile sunt p red ate de s p e ­
cialiştii Uniunet şt Ministerului de
A gricultură, şt cuprind:
1- Identificarea, cunoaşterea şl
mijloacele de com batere at diferi­
ţilor paraziţi la plante.
2. P re p a ra re a pe loc a soluţiilor
de stropit pomii.
3. C unoaşterea celor mal bune
insecticide şl fungicide streine.
4. M etode de tăiere pentru for­
m area coroanei pomilor.
5. Dtreetlue asu p ra plantării po­
milor şl a altor problem e pomicole.
După terminarea ace8tor cursuri,
Camera de Agricultură Sibiu, or-
gani8eaaă cursuri de pomicultură
in următoarele com une din judeţ:
26—28 Febr. la Sibiel şi T ilişca;
2—4 M artie T o pârcea şi M iercu­
re a ; 4—6 M artie C ărplnlş; 10—12
M artie fina şi Poiana; 12—14 M ar­
tie Bradu, Aurig şi T â lm ă e e l; 16—
18 M artie S eb eşu l de jos şl Ghl-
jasa de jos.
In prim ăuară C am era de Agri­
cultură Da procura altoi de meri şl
O palm ă celor cari se răzbună
pe angajaţii Români eăleând legile.
Am mat arătat aici eă cei 140
de angajaţi ai Municipiului au îna­
intat Municipiului mai multe c e ­
re ri în luna August, şl de atunci
în fiecare lună, prin c are solicitau
să fie repartizaţi pentru Dumineci
şl sărb ăto ri în două echipe auând
liber tot la a doua D um inecă una
din echipe.
Motiuam cererile, pe eare le-am
făcut, eu a ce e a eă muncitorii cer
să poată şt ei asculta sluja reli­
gio asă la B iserică şi să-şi poată
schim ba albiturile.
Ea toate cererile şl stăruinţele
rep etate prin noul c ereri şl ad rese
şi din partea Inspectoratului Muncii
cunoscutul trlumulrat Arz—Wlt-
tsto eh şi S eh u leru ss n’au dat nici
un răsp u n s în scris, în schim b au
dat concediu forţat angajaţilor în
zilele de peste săptăm ână sp re a
m erge la b iserică şi pe lângă a-
eeastă batjocură cinică le mai re ­
ţine din salariu şl o sum ă im por­
tantă. In faţa acestei răzbunări
prim are, muncitorii au declarat
conflict de muncă.
Gazul s ’a ajuns la Tribunal în
arbitraj unde d. aüoeat Moga, din
p artea Municipiului, a cerut r e s ­
pingerea cererii angajaţilor, inuo-
eând argum entele ce t le sufla la
urech e Sehuleruss.
lonM unteanu.st. auocat, ap ărăto ­
rul angajaţilor Români dela Mu­
nicipiu, dupăce a d e sc ris starea
de fapt şi de drept precum şl ră z ­
bunarea celor susnumiţl mai sus
pe aceşti angajaţi, com bate cele
afirm ate de d. M oga şt c ere să
fie obligată Prim ăria la p !ata s a ­
lariilor auute până la răzb u n area
celo r amintiţi şl la re sp e c ta re a
repausului dumineeal.
D. p reşedinte F lo rea Uaslliu
aoând de grefier p e d. Muţlu a
dat apoi u rm ătoarea h o tărâre.
Admite în parte c e re re a anga­
jaţilor reclam anţi dela Municipiul
Sibiu, menţine pe timpul dela 1
D eeem urle 1935 până la 1 Aprilie
1930, oeehtle salarii ale acelora
în conform itate eu art. 5. din Ee-
gea repausului duminical fiind o-
bltgat Municipiul Sibiu a se con­
form a acestei legi în ce priueşte
re sp e c ta re a repausului dumlnteal
şi sărb ăto rilo r preuăzute în aceea
lege.
După eum se poate uşor d e s­
prinde din h o tărârea dată de Ju­
stiţie. se dă o p a l m ă
m orală acelo ra cari se răzbună
Pag 3.
pruni, tuturor ce se uor înscrie şt
uor achita costul lor până la data
de 14 Febr. costul altollor sunt:
Meri coroana înaltă Eel 24 buc.,
coro an a mijlocie Eel 20, pruni Eel
20, pueţl sălbatici 1 leu.
Se uor p ro eu ra numai meri de
iarnă din so iu rile : lonathan, Pătul,
Parm eu-auriu, şl Bauman, m eri de
Dară din s o iu rile : A strasan şl
Graruenstein, iar pruni numai din
so lu rile: Ringlote şl Bistriţa.
P entru m aterialele de com ba­
tere a diferitelor boale crlptoga-
mlee C am era a co rd ă o subüenfle
de 25°/„ din ualoarea lor,
Pentru com unele unde nu s ’au
Introdus pom pe de stropit pomii
C am era aco rd ă o subuenţle de
Eei 1000, iar pentru toate celelalte
comune o subcenţle de Eel 500 de
fiecare stropitoare. I T.
pe angajaţii Români al Municipiu­
lui călcând legile în picioare.
E ste de nepriceput eum se poate
răzbuna eu atâta ferocitate pe eel
mărunţi, cari au fost şl sunt şi astăzi
Români şi cari tră ie sc în cea mal
primitiuă stare san itară; câte 25-40
într’o cam eră unde îşi p reg ătesc
toţi şl m ân carea.
Nu eumua a ceastă atitudine pe
lângă ură de ra s ă mai urm ăreşte
şl prom ouarea unul spirit de In­
surecţie printre eei lipsiţi?
In orice ţa ră din lume a r fi fost
băgaţi în pu şcărie medicii sanitari
cari tolerează a c e a stă b a rb arie
în e are au fost şi sunt şl astăzi
ţinuţi de Prim ăria municipiului an ­
gajaţii ei — şl conducătorii Pri­
m ăriei scuipaţi în obraz.
A tragem atenţiunea Seraielulul
san itar o ră şen e sc şi in sp ecto ra­
tului sanitar şl cerem urgent o an­
chetă sanitară la faţa locului —
atât în Piaţa Unire!, cât şl în T âr­
gul Uttelor. — A supra acestei ch e­
stiuni uom reuenl.
Noua conducere a corpului con«
tabililor, Sibiu. Ea sediul Corpului
Contabililor din localitate s ’a ţinut
şedinţa de constituire a noului co­
mitet, ales de către ad u n area g e ­
n erală la 26 Ianuarie 1936. Cu una­
nimitate de uoturl au fost p ro cla­
maţi : preşedinte dl Vasile E. Du­
mitre seu, directorul Bă nett Na­
ţionale a României, Sibiu, ulee-
preşedinte Constantin Pop, con­
tabil Maniu Grtstea, se c re ta r ge­
neral losif Eungoetu; m em bri:
A lexe Odor, H erm ann Müller, Ro­
mulus Pop, loan Sum a şl Alfred
Goultn. Cenzorii aleşi de aduna­
re a generală sunt domnit Nleolae
Frâncu, N ieolae Petruţiu, Rudolf
Fritsch, lile Oltean şl dr. Simion
Mltea.
Pentru abonaţii noştri. „Aef/unea“
sp re a veni in ajutorul cititorilor
săi. la fel ca ş i celelalte siare mari,
a infiin\at un contencios, care re-
aolvă, prin corespondentă, chesti­
unile juridice şi administrative.
Contenciosul nostru va da toate
lămuririle necesare pentru orice
afaceri pendinte de instanfele ju­
decătoreşti şi administrative din
Sibiu. Adăugaţi marca poştală in
corespondentă pentru răspuns.
A d resa : «Acţiunea“, pentru con­
tencios. Sibiu 8tr. Regina Maria
Nr. 49, telefon 32H.
In felul acesta abonaţii noştri din
provincie pot evita deplasările co­
stisitoare şi cei din Sibiu vor primi
un răspuns de încredere. Dealtfel
se dau lămuriri şi pentru acei cari
se pre8intă personal.
 Pag. 4
De ee nu auem presă serioasă
„A cţiunea“ a íntrat ín arena de
luptă eu o misiune g re a de a d e s­
pica şt ajuta problem ele rom âneşti
ee preocupă m area mulţime ro ­
m ânească din oraşul şi judeţul
nostru.
Sacrificiile m ateriale şl munca
ce depunem ne îndreptăţesc să
cerem tuturor abonaţilor noştri
să -şi achite abonam entul. E ste
lucru cinstit ea toţi acel cari p ri­
m esc „Acţiunea“ să o plătească,
întrucât noi luptăm pentru intere­
sele abonaţilor şl ale rom ânism u­
lui în m od cinstit a şa că nu auem
alte su rse decât abonamentul.
Tiparul, hârtia, imposttul, chiria,
personalul, poşta, nu pot fi plătite
eu uorbe. După a patra lună, c re ­
dem că este timpul ea toţi câţi au
primit „Acţiunea“ s ă o şl plătească.
Cine nu doreşte să o prim ească
mal departe, poate s ă o sisteze
dacă-şi achită până astăzi abona­
mentul. D-nll înuăţători, notari,
preoţi pot să ne Informeze printr’o
carte poştală eă-şt dau a p ro b a re a
să li se reţină din salariu costul
abonamentului.
R egretăm mult, d a r ua trebui să
publicăm şi 2—3 nume ale unor
intelectuali din judeţ şl oraş, cari
dupăee au primit ziarul 3 luni când
le solicităm să -şl achite abona­
mentul fac pe supăraţii.
A şteptăm însă să fim pe deplin
lămuriţi, mal ales că se pot face
de multe ori şi greşeli, şt d eaeeea
deocam dată înuttăm stăruitor pe
ace a stă cale pe toţi abonaţii, care
s ’au decis să serie „refuzat“ pe
„Acţiunea“ s ă -şi plătească abo­
nam entul până la zi, căci nu se
poate să se plaseze un intelectual
a tât de jos, dupăee a primit şl citit
Breeia şi
moartea lui Condylis
D ela răsbotu încoace, G recia
se sbate în continue frăm ântări
politice.
Sunt cunoscute abdicările re g i­
lor Constantin şl G eorge al ll-lea, în
fauorul regimului republican, p re ­
cum şt diferitele în cercări de dic­
tatură reuşite s ’au nu, cum a fost
a lui Plastlras, V enizelos, Condglis,
cari au aout loc fie între schim ­
b ările de regim republican la cel
m onarhie, fie eu scopul de a în­
trona pe unul din ele.
R estabilită m onarhia, se p ărea
că pentru multă urem e liniştea ua
ft asigurată. Suueranul uenlse eu
gânduri nobile, întlnzând m âna sa
reg ală tuturora.
însuşi rebelul Venizelos, care
reprezintă regim ul republican în
ad eu ărata lui acceptare, se bucură
de amnistia regală.
C ondg'is nu putea însă să a d ­
mită o îm păcare eu Venizelos, pe
c are îl c re d ea nesineer şl neloial
colaborator al reg elu i; de aceea
el a p ărea ea un m are obstacol în
politica de îm păciuire a suuera-
nului.
R egele datora mult lut Condglis,
însă era hotărât să aducă liniştea
în ţară, astfel că îl sacrifică.
Zdrobit de d urere, uăzând că
rebelii de ieri îşi fac intrarea
triumfală în uiaţa politică se re ­
tra g e începând lupta dela început.
U rm ează alegerile generale cari
R edactor r e s p .: 1EIE MUNTEANU.
A o tf 1 g n e a
trei luni g azeta s ă nu-şi p lătească
abonam entul.
S ’au se c re d e că noi auem alte
su rse de uenlt şl că auem p ra c ­
tica inauuabilă a p re sei din capi­
tală ori subuenţia cluburilor şl oa­
menilor politiei?
Ştim că partidele politice trimit
gratuit gazetele în e are-şt scu ză
fărădelegile şi aruncă eu noroi în
toţi eare-l tulbură şl le zădărni­
c esc afacerile personale.
Opinia publică ro m ân ească p ri­
m eşte a ce a stă situaţie fără să-şi
dea seam a că om oară p resa In­
dependentă şl cinstită.
Concetăţenii saşi susţin, plătin-
du-şi fiecare abonam entul destul
de scump, patru eotidlane în Sibiu.
Românii, cari suntem m ajoritari şl
dominanţi, nu auem lipsă de ziare
independente, cinstite şl peste In­
tere se le personale şi de p artid ?
lată o întrebare la eare oricine
apreciază rolul şl rostul edueatiu
al p resei ua trebui să reflecteze
fiindcă situaţia de astăzi, de a nu
mal c red e în scris şi a nu-ţl plăti
ziarul duce la falsificarea sujetului
unui popor ee s ’a menţinut şt a
biruit prin p re sa de odinioară în
eare s ’a crezut, şl pe care au slu-
jtt-o conducătorii el ea şl preoţii
la altar. Cu acest legăm ânt am
plecat la drum şl ne silim să-l
respectăm , aşteptăm însă ea şl ci­
titorii să-şi facă datoria.
Toate eforturile supra-om eneştl
ee facem sunt strân se între tru­
stul ttpografitlor şl indiferenţa c a ­
rac teristică urem urilor.
Cine urea să înţeleagă a re su­
ficiente probe. Pentru lăm urirea
deplină a acestei problem e de ca­
pitală im portanţă deschidem dis­
cuţie publică. I. M.
sp re uim irea g en erală au dat un
im presionant num ăr de uoturi ue-
nizeliştllor.
Condglis prim eşte o nouă lout-
tură. De rezultatele acesto r alegeri
regele treb u ia să ţină seam ă întru
cât ele form au punctul de plecare,
d esem n area noului cabinet.
In adeuăr consultă pe Sofulls,
şeful uenizeliştilor, care pe lângă
altele pretindea regelui să prim ea­
s c ă pe ofiţerii daţi afară din a r­
m ată eu ocazia Insurecţiei uenize-
liste. T ab ăra ad u ersă în frunte eu
Condglis nu uoiau s ă admită acest
lucru.
Situaţia se com plica din ce în
ee mal mult. R egele fu neuoit să
am âne d esem n area guuernului, ea
rezultat al alegerilor, menţlnându-l
pe eel actual.
0 m oarte fulgerătoare a smuls
pe Condglis din mijlocul arenei
politice în eare o cupa locul eel
dintâiu. S e poate presupune o lim­
pezire a situaţiei politice actuale
întrucât el nu adm itea decât punc­
tul său de u edere stând categorie
în calea o ricăro r concesiuni.
Condglis s ’a impus de tânăr ea
un destoinic militar, m eritele lui
de strateg au fost îndeajuns ap re­
ciate pe frontul dela Salonte. N’a
auut aceleaşi su cc e se deflnitiue în
politică unde de multe ori se cere
o tactică pe eare generalul Gon-
dglis n’a uoit eu nici un chip s ’o
aeeppte. G. 5VI.
un i mo b i l
D e în c h ir ia t eu 4 cam ere
b ucătărie, piunită, şură. g rajd şi o g ră ­
dină de o jumătate jugăr. în Str. Ridelt
No. 38. informajii la Tip. „Dacia T raiană“.
Tiparul lu s t de arte grafice „DACIA TRAIANA“. Sibiu.
B uletin in te rn Buletin ex tern
Conferinţa dlui Istpate Mi-
eeseu la Timişoara.
Decanul baroului de llfou a uor-
bit la Tim işoara desuoltând subi­
ectul : Idela de drept şi suueranl-
tatea naţională.
A rată că suueranttatea poporu­
lui nu poate fl confundată eu su-
ueranitatea naţională. Nu este tot
una poporul eu naţiunea.
Dreptul este al meu, al stă p â ­
nului casei. O aspetele are dreptul
la protecţie.
De când înultaţit Impun regula
în casă, în loc să se acom odeze
reg u lelo r din casă.
Incidentele la Mehedinţi se
ţin lanţ.
După relatările ziarului Uniuer-
sul un grup de naţional-ţărănişti
sub com anda înuăţătorului P re s ­
cură au atacat, louind eu toporul
foarte grâu, trei naţional-creştini
în comuna Fântâna D om nească şi
la Isuorenl a fost rănit grau un
prim ar naţional-ereştln.
Guuernul a trimis 1110 jandarm i
în afară de efeetiuul legiune! de
acolo, pentru m enţinerea ordlnet.
Ea H unedoara spiritele nu sunt
ea la Mehedinţi.
Cutia cu scrisori.
In atenţiunea binevoitoare a
Onoratei clientele.
Ea B odega „ P aşa“, este şt ua ră ­
m âne seruielul eel mal conştiin­
cios şi preţurile cele mal ieftine.
Cu a ceastă deulză am d esch is
şi ne uom sili să răm ânem . R e­
gretăm însă mult că nu auem po­
sibilitatea să arătăm întregei On.
clientele seruielul nostru conştiin­
cios şi prompt.
Incidentul pe eare-l re g re tă m a
depăşit puterea şi p reu ed erea noa­
stră aşa încât sp erăm şt rugăm
mult ea m ăsura ee s ’aluat de o parte
a on. clientele să nu fie de lungă
durată, mai ales că p ă re re a noa­
stră de rău a fost şl este şl astăzi
înuăţământ bun pentru ulitor.
In interesul menţinerii unul p reţ
scăzut pe piaţa Sibiului, solicităm
onor. clientele eu resp ectu o asa
rugăm inte să ne dea posibilitatea
cât mai curând să putem ieftini
traiul la Sibtu şi a ne pune eu tot
deuotamentul în slujba stimatei
noastre clientele faţă de eare ne-am
purtat şi ne uom purta eu toată
atenţiunea euuenttă.
D acă în acel incident pe eare-l
reg retăm foarte mult, s ’a găsit că
n’am păzit eu suficientă energie,
rugăm resp ectu o s foarte mult, pe
onor. clientelă, să ne scuze, prom i­
ţând că pe uiitor la nici un caz
nu se ua mai întâmpla nici un fel
de neplăceri.
Cu tot resp ectu l eu u en it:
„Magazinul P a ş a “
Str. Regina Maria Nr. 42
Nr. 28.
N uCercetaţi
vă lăsaţi în ş e la ţi!
ambalajul când
cumpăraţi KoproL Numele
Koprol trebue să fie vizibil!
KOPROL
Italia
Trenuri aerodinamice. In Italia se
pun în circulaţie trenuri aero d in a­
mice care au o ulteză de 160 km.
pe oră. 0 nouă douadă de ee
poate face disciplina şi munca în
ţa ra lui Musolini.
Anglia
R egele E duard al Ulll-lea, d esp re
e are se ştie că nu e ste căsăto rii
se ua încorona în luna Mai ca
reg e al M arel Britanii şt în luna
Oetomurle, la Delphi, se ua înco­
rona ea îm părat al Indtilor.
Pentru preg ătirea păcii în Anglia
se eonstruese num eroase fabrici
de muniţii întrucât cele existente
nu pot face faţă com enzilor făcute.
înţelegerea Balcanică
D. N. Tituleseu a trecut presl-
denţia Înţelegeţi! B alcanice, con­
form statutului, dlui Teufie A rras.
Germania
In urm a apropierii Franţei de
Rusia, Germ ania caută o cât mal
strâ n să ap ro p iere de Anglia, c are
face politica ei de totdeauna.
A propierea ua fi foarte g rea
pentrueă Germania, c ere anularea
tratatului dela U ersailles şi re c u ­
no aşterea drepturilor Germ aniei
asu p ra ţinutului Memel, Danzig
asu p ra coloniilor etc. Pentru a p ro ­
p ierea a ce sto r două ţări eu toate
acestea, se lucrează Intens.
Pentru sibienii din alte
oraşe
„A cţiunea“ este în plină c re şte re
de tiraj. Zilnic primim cereri de
noul abonaţi din toate părţile ţării.
Bucurie m are a făcut sibienilor ri­
sipiţi în tot cuprinsul ţării, eart prin
„A cţiunea“ au posibilitatea să reia
legătura eu Sibiul.
Rugăm pe toţi prietenii şl sp ri­
jinitorii noştrii să ne comunice ş t
ad resele acelo ra dintre cunoscuţi
cart so co tesc că prim esc eu p lă­
c ere „A cţiunea“.
Pentru a putea sluji idela ee am
anunţat şi a sco ate Acţiunea zilnic
am făcut şi facem m art sacrificii.
D eocam dată auem corespondenţi
în toate centrele judeţului şi în B ucu­
reşti. Căutăm corespondenţi h a r­
nici la Cluj, B raşou, Alba lulia.
Făgăraş, M ediaş, Agnita, Deua,
Orăştie, Râm nicul-Vâlcea C urtea d e
A rgeş, Craloua şl Tg-]iu.
Rugăm să se anunţe şt să ne
com unice şi o listă de p erso an e
c ăro ra să le putem trimite Acţiunea.
Nr. 1863—934 port.
Publicaţie de licitaţie.
Subsemnatul portărel de pe lângă Tribu­
nalul Sibiu, prin aceasta publică, că în baza
deciziunei Nr. 6531/1934, Sibiu, în favorul
reclamantei Maria Kimakovicz domiciliată în
Sibiu reprezentată prin Dr. Martin Kaun, adv.
Sibiu, pentru încasarea creanţei de 20U0 Lei
şi acc. se fixează termin de licitaţie pe ziua
de 15 F ebruarie 1936, ora 4 p. m., la faţa
locului în Şelimbăr Nr. 226, unde se vor
vinde prin licitaţie publică judiciară: 2 vaci,
1 viţea, I scroafă şi 6 purcei, în valoare
de Lei 11.700. In caz de nevoie şi sub preţul
de estimare.
Pretenziunea care e de încasat face Lei
2000, capital, dobânzile cu 7u/0 socotind din
1 Noemvrie 1933, iar spesele până acum sta­
bilite de Lei 671.
întrucât mobilele cari ajung la licitaţie ar fi
fost sechestrate şi de alţii şi aceştia şi-ar fi
câştigat dreptul de acoperire, licitaţia prezentă
este ordonată şi în favorul acestora în sensul
art. LXI: 1908 § 20.
S i b i u , la 23 Ianuarie 1936.
Indescifrabil, şef-portăreL
CENSURAT
 D irector. Io n M o n te a u n
Abonamentul annal Lei 240, şase luni 120, trei luni 60, o lună 20, instituţii, societăţi 500, Nr.-ul 3 Lei.— Publicatiuni şi inserate după tarif
2fr. 2 9
Domnia raţiunii „
Popoarele ea şl indluizli au c a ­
lităţile şl defectele lor. Unele sunt
înnăscute, altele achiziţionate.
Dintre deficientele, cari eonstl-
tuese pasiuul patrimoniului nostru
spiritual, lipsa de prevedere apare
la prim a scru tare a bilanţului. Ni­
meni nu a r putea afirma cu certi­
tudine dacă acest cusur, de c are
suferim, este congenital, fiind legat
de însâşt firea românului şl ea
atare tneuitabll — sau dobândit.
Eu cred, eă este un c arac te r ach i­
ziţionat, de care, prin educaţie şt
auto-educaţie, ne am putea d e b a ­
ra sa . — A ceastă sc ă d e re a noa­
stră este su rsa Inepuizabilă de
consecinţe rele. In adeuâr cuge­
tul, tdela, atâta urem e cât răm âne
în forul Interior al persoanei, nu
erelază nici un fel de obligaţie
m orală sau m aterială. „De internis
non judleat p re to r“. Din momentul
ce, însă, o judecată a fost rostită
şt s ’a trecut la executarea el, omul
sau instituţia este şt răm âne an­
gajată, răspunzând, prin urm are,
de toate efectele păgubitoare.
Lipsa de p reu ed ere este a b ­
senta judecăţii temeinice şi prea­
labile asupra actelor vieţii noastre
şi a urmărilor lor.
Orice act om enesc este deter­
minat de un scop. Scopul utzat de
faptele şt actele îndeplinite de noi
este, în primul rând, satisfacerea
uneia sau unor neuol de ordin
sufletesc sau trupesc.
Numai actele nebunului sunt lip­
site de scop. Dar, pentru ea acţi­
unile umane să poată atinge sc o ­
pul, pentru c are sunt puse în m iş­
care, autorul trebue să chibzuta-
se ă asupra căilor şl m ijloacelor
pe care ua umbla şl pe care le
ua utiliza, în a şa fel, încât să nu
uatem e pe altul şi să re sp ec te
drepturile şl interesele sem enilor
săi: .. .alterum non laudere, suum
cuique tribuere. Pentru realizarea
acestui postulat tndiuldul trebue
să delibereze, în mod prealabil,
cu sine însuş şi, uneori, eu alţii.
Or, ceeaee ne lipseşte nouă Ro­
mânilor, în general, este tocmai
această m atură reflexlune, care
să precedă m anifestările noastre
exterioare de uoinţă. De alei, eter­
nul proulzorat, în c are trăim.
A ceastă a noastră insuficientă
se arată atât în ulaţa priuată a fiecă­
ruia, cât şl în ulaţa publică. D acă în
Dlaţa de toate zilele, n ep reu ed erea
produce necazuri tndiutduale, apoi
consecinţele rele cauzate de tm-
proDiziunea conducătorilor în ulaţa
publică, sunt Incalculabile.
QF Cf 3LI t {|1 Q.SO CÍ
Sibiu, D u m in e c ă 16 F e b r u a r ie 1 9 3 6 A nul 11
Un cartier fără apă
GRETA GARBO
de E m il C ioran Sibiul a luat o desuoltare eon­
Pateticul presupune o încordare interioară a cărei manifestare s ’derabtlă în ultimul timp. C artiere
exterioară anulează form a în explozie, stilul în convulsiune. Ruşii au noul au ră să rit pe locuri uirane,
impus pateticul ca sensibilitate debordantă, ea expansiune nereţinută şi 8’au făcut construcţii, cari au schim ­
elan nestilisat. Fată de a cest gen de patetic, frizând teatralul, Greta bat aspectul străzilor. B un sem n
Garbo aduce o sobrietate, care indiuidualizează atât de ferm ecător de euoluţte urbanistică şt de în­
com plexa şi misterioasa ei sensibilitate. Căci meritul Gretei nu poate mulţire a populaţiei.
fi găsit în primul rând, decât în interpretarea delicată a dezastrelor Fată d e această extindere, e ne­
inimii, în nuanţarea subtilă a decepţiilor, reuşind să exprim e un infiait c e s a r ea şl Municipiul să uină în
al sufletului eu mijloacele grafiei. Nu veţi g ă si niciodată, în nici un ajutorul celo r ce şi-au luat sarcina
film de-al ei, un dramatism exterior, atunci când reprezintă o în­ g rea de a construi la periferie.
frângere în dragoste, o sinucidere, o fugă sau o mare singurătate. E xtstă la m arginea oraşului, din­
Prin exeelenfă artistă a delicateţelor intime, vrăjitoare în gamele colo de Ş coala Militară, un c a r­
inimii, ea nu ne lasă decât să întrezărim ecoul în suflet al unei acfiuni, tier nou, care are toate şansele
care n’ar auea valoare ş i sen s fără revelarea acestuia. S ’a numit în să deuină unul dintre cele mal
m od stupid: „moda sufletului“ acest e xces de interiorizare a dramaticului. frum oase cartiere ale Sibiului.
Va fi modă pentru turmă, dar pentru acei câţiva cari nu trăesc pentru a A şezarea pitorească, perspeetlua
nu muri, sufletul a fo st totdeauna singura modă, actualitatea absoluta. ce a deschide prtulrll, ueeinătatea
Pe această unică fem ee, ochii o dispensează de gest. Căci pri­ pădurii, toate contribuie la desuol-
virea ei este o lume, care aduce atât de pufin cu a noastră 1 Patetismul tarea lut. A cest cartier e locuit
intim, care este nota definitorie a Gretei, se realizează prin uariafii de rom âni, cari au făcut eforturi
subtile până la imperceptibil. Orice bărbat pare un măcelar în fafa enorm e pentru a obţine rând pe
acestei prezenţe serafice. rân d câte o îm bunătăţire din p a r­
Aţi putut observa că Divei îi lipseşte langoarea sensuală, biolo­ tea Prim ăriei. D acă nu aueau a-
gică, abandonarea exterioară, cari împrumută tipului de frum useţe co ­ eeştl locuitori al cartierului tnitta-
mună ceva iresponzabil, anim ilic, nespiritual. Ea Greta Garbo, pa­ tluă, ar fl răm as fără pietriş şl eu
siunea este subtilizată în serafism, sensualitatea este substituită de o noroiu pe cărări. D easem enea tot
atracfie psihică, iar întregei biologii pare a-i lua locul un indefinibil al la tnsistenta lor tenace se dato­
sentimentelor, constituind o lume a ei, aparte. re şte prelungirea firului electric
O pasiune pur carnală, oricât ar fi de puternică, sufere de o sărăcie 'până în gr. I.
fatală în expresie, deoarece carnea nu depăşeşte calitatea iraţionalului şi Un neajuns, care trebue n e­
ap ărat soluţionat, este lipsa de apă
atributele intensităţii. Greta Garbo, însă, se m işcă în dimensiunile inimii, în cartier. Locuitorii trebue să
mai mari decât ale lumii şi ca atare nu poate teme decât inepuizabilul. facă un hm. până la cişm ea. Fân­
Ş i decât farm ec aerian nu este expresiunea durerii la această tână nu se poate săpa, d eo arece
singură artistă, care printr’o clipire din ochi reprezintă o sfâşiere, prin e d e a l; s ’a încercat dealtfel, fără
imobilitate disperarea sau prin b u ze înfrângerea l Expresivitatea fiziono- niet un rezultat. Apa, care este un
elem ent indispensabil în ulaţa o-
mică este adequată tuturor nuanţelor de durere şi mai cu seam ă întregei mulut, lipseşte a cesto r locuitori
gam e a decepţiilor. Daca Grefa iubeşte în toate rolurile, nu este propriu zis harnici, cart şi-au rezoluat et în­
o amantă. Am avut totdeauna impresia că pentru Greta Garbo, iubirea nu şişi toate problem ele.
este un domeniu care să-i epuizeze sufletul, că distanfa de E ros creşte cu B n e c e s a r ea Prim ăria s ă facă
exasperarea pasiunii şi că în fine n’are aderentă la nici un bărbat. tot posibilul pentru a mat construi
p aralel o altă conductă de apă,
Privirea ei nu chiamă, ci am estecă un vag în sfâ şiere; buzele instalând încă o cişm ea în piaţa
par a aştepta săruturi serafice şi întregul ei corp invită Ia o tandreţe cartierului, de unde loeultortt se
eterică. Dar atunci de unde derivă irezistibilul întregei ei fiinfe, atracfia pot aproulziona mat uşor. In
misterioasă a acestei făpturi? E ste melancolia amoroasă care caută curs de doi, trei ani, tot cartierul
corespondente exterioare echivocului ei grafios. Greta Garbo satisface ua fl construit, căci atet se fac
cele mai multe transacţtt de imo­
nevoia de indefinit şi răspunde prin echiuocul ei de înger torturat exi­ bile. S arcina Prim ăriei ua fi atunci
gentelor unui vag erotic şi melancolic, care ne cuprinde în momentele eu mult mat uşoară, dacă ua în­
de detaşare şi de desinteres de viaţă. Oare să n’avem loc pentru cepe lucrările de pe acum.
Greta Garbo decât în pauzele inimii? Io n e l N eam tzu
D efectuoasa o rganizare a se r- tohtonilor şt luând pânea acesto ra re selo r generale şi a iubirii de
uietilor publice de toate categ o ­ nu este oare una dintre urm ările neam, raţiunea trebue să fie că­
riile dela noi, se datoreşte acestei funeste ale miopiei ro m ân eşti? lăuza oam enilor politici, a funcţio­
nepreuedert. Q raba strică treaba, Renunţ de a înşira toate actele narilor publici şt a tuturor celo r
zice Românul. uietit noastre publice, pentru a cart au un rol de conducere în
Şt animalele se organizează, dem onstra temetnlela tezet susţi­ societate.
deşi numai după Instinct. Omul, nute în aeeste rânduri. Din ele se Căci, din două, una trebue a le a s ă :
ajutat de raţiune, trebue să fie uede cât de superficial procedăm sau ne obişnuim eu criticarea an­
condus în primul rând de raţiune, la m ăsurile luate în interesul tu­ terioară a aejiuntlor n oastre, con­
eu d eo seb ire în organizarea şt turor. tând, în felul acesta, pe o p ro sp e­
co n d u cerea seruieiilor publice. Ce S p re a um ple a ceastă lacună, ritate sig u ră a uietti noastre p a r­
constatăm însă la not d ecât o con­ se c ere o actiuitate uie de educa­ ticulare şt nationale, sau uom con­
tinuă „facere şl d e sfac ere “, în ţie a tuturor Românilor, insistân- tinua eu felul nostru de a fi de
acest domeniu du-se asu p ra necesităţii de a se până acum, în c are caz mergem,
Infiltrarea lentă a elem entelor da o m are im portanţă judecăţii şi sig u r sp re dezastru.
streine, în sânul eeonom tet noa­ calculului, înainte de a trece la Dauere aut earere.
stre naţionale, subslltulndu-se au­ acte de execuţie. In cadrul Inte- Dr. SImion M ite»
 Pag. 2
Adunarea generală
a Societăţii rom âne de înm or­
m ântare din Sibiu.
Sub prezidenţia prof. T. Popo-
ulet, a auut ioe la Reuniunea m e­
seriaşilo r adunarea generală. D.
Şt. Duca, a eitlt raportul general
d e sp re aetluitatea societăţii pe
anul 1935; s ’a prezentat bilanţul şl
tnuentarul de auerea societăţii. Co­
m isia eensorilor a citit raportul
din care s ’a constatat că so co te­
lile societăţii au fost purtate în d e ­
plină ordine şl că atât bilanţul, cât
şt inuentarul sunt în consonanţă
eu registrele şi docum entele de
e a ssă .
A dunarea g enerată a luat eu
unanimitate la cunoştinţă raportul
general, a aprobat bilanţul şt in­
uentarul şl a dat d e sc ă rc a re di­
recţiunii şl comitetului pentru ge­
stiunea anului 1935; deasem enea
a primit toate propunerile cuprinse
în raportul general. Totodată a
primit şi proiectul de buget pe
anul 1936.
S ocietatea dispune la 31 Dec.
1935. de o euere în sum ă de L ei
1.220,506, eu o c re şte re faţă de
anul 1934 de Lei 73.049. A ceastă
eu ere aparţine la trei fonduri: 1.
Fondul disponibil eu Lei 62,006;
2. Fondul de re seru ă Lei 450,000
şt 3. Fondul Căminului pentru bâ-
trânt Let 708,500.
Fondul Căminului are 54 legate
eu sum a dela 1000 Lei până la
120,000 Lei.
In anul 1935. s ’au întemeiat 2
le g a te : Legatul prof. U ieto rL azăr
şt N ieolae Bozoşan.
La fondul căminului s ’au făcut
dăruiri în 1935. de Lei 5880.
S ’au plătit ajutoare după mem­
b rii decedaţi în cursul anului 1935,
de Let 75 000, iar la sărac i s ’au
îm părţit ajutoare la sărbătorile Na­
şterii şt Inuieril Domnului în sumă
de Lei 4000.
Din câte arătate rezultă eă so
eietatea rom ână de înm orm ântare
din Sibiu, stă în fruntea societăţi­
lor rom âneşti de binefacere dtn
Sibiu.
Satisfacţia dată
C. F. R. Români
Am arătat într’un num ăr trecut
plângerea conducătorilor de tren
Români. Centrala soetetăţtt Staţia
ne face eunoseut că plângerea c e ­
feriştilor Români a fost luată în
considerare.
Ne pare bine şi felicităm pe toţi
aeet Români care ştiu sâ se ridice
peste bâzdâeurile personale şi re-
zoluă cererile ridicate prin presă.
Aşa se procedează în toată lumea
unde a par gazete. La S biu d.
Piso, aflăm eă şi d. Nuţiu, se cred
eu m usca pe căciulă atunci când
Românit solicită fruntaşilor noştri
Inimă rom ânească şt se supără ea
u ăeaiu l pa sat. fără motlo, pe
„A cţiunea“ pentrueă dăm curs
doleanţelor juste şi euuiineios e x ­
prim ate ale abonaţilor noştrit şl
ale optniet publice rom âneşti Păcat
de eneruare. Cine e eu conştiinţa
curată şl îşi făcea datoria fată de
neam nu i r r bue să se tu bure chiar
dacă noi am greşit.
Suntem gata să dăm toată s a ­
tisfacţia Românilor ce t-am nedrep
tă ft. înainte de a se supăra sâ
albă curajul ciule şi rom ânesc să
just flee com prom isurile pe care
noi şi opima pubiteă ie s mţ i m drept .
piroane ce nt se înfig în carne. |
A c ţ i u n e a
Dela Municipiu
Se aduce la cunoştinţă generală
eă în ziua de Marţi 25 Febr. 1936
ua funcţiona în Municipiul Sibiu
târgul de „Marfea Mare“ unde de
regulă se aduce un num ăr m are
de uite cornute m art (bol, tauri,
uaeî, cat şl tineret) ea şi la tâ rg u ­
rile de ţară.
Proprietarii cari au uite în g ră ­
şate pentru export treb u ese să
aibă biletele de uite în reg u lă eu
atestarea prim ăriei respeetiue, că
ultele au stat în com ună 21 sau
40 zile, atestarea făcută de prim ă­
rie eonform ordinelor m inisteriale
în ulgoare.
Rugăm autorităţile comunale a
da sprijinul econom ilor sp re a-şi
ualoriflea capitalul angajat în uite.
De ee disprefueşte
pe angajaţii Români dela
Municipiu d. Schullerus?
S e ştie eă în ultimul timp am
asistat la m anifestări sgom otoase
din partea unor concetăţeni saşi
cari au depăşit de mult limita s tă ­
rilor normale. Faptul a îngrijorat
pe toţi acel cari u rm ăresc şi ju­
decă mat adânc asupra rezultatului
şt urm ările acesto r m anifestări de
multe ort prouoeătoare.
Lucrurile au însă şl o lăture
c are este cu adeuărat prim ejdioasă
şl iată de c e :
In multe cazuri în fruntea a c e ­
sto r m anifestări au fost şi sunt
funcţionari publici şt în special
funcţionari plătiţi din contribuţia
noastră a tuturora. S ă precizăm şl
eâteua nume:
La seruletul econom ie al muni­
cipiului este un tns ee răspunde
la numele Schullerus, c are ţine
adunări hitlertste în Târgul Vitelor
ueehiu Nr. 10, unde înuaţă să ne
u rască şl dispreţueaseă, folosind
angajaţii prim ăriei pentru strân ­
g erea aderenţilor acesto r adunări
ee se ţin noaptea dela orele 9 în
sus.
Ştie aceste lucruri siguranţa şt
d. preşedinte al com isiei interi­
m are ?
D acă nu ştie nimic o sâ le mal
seruim alte date. Până atunci cerem
să se trimită la parchet dosarul
eu ancheta d esch isă contra acestui
agent, c are batjocoreşte şl dtspre-
tueşte pe angajaţii Români, căl­
când legile acestei ţări unde m ă­
nâncă cozonac şi face agitaţie
contra intereselo r acestei ţări.
I. M.
Soc etatea Naţională
I de
Cruce Rosie
»
Filiala Sib'u a m i primit următoarele
conti ibuiri pentru înfometaţii din
Ba sara ba.
R eport general Let 69.245’—.
C ontraualoarea uânzâni zarza-
uatulut, colectat de dl com isar
D ordea Lei 2680' —;
Lista a III a de subscripţie a
Băncii „A lbina“ Sibiu, a m em brilor
din Consiliile de adm inistraţie şt
cenzori şt a funcţionarilor Insti­
tutului după cum u rm e a ză :
Banca „Albina“ S btu Let 5000;
D-nit Dr. Iile Beu, Dr. Lucian Boreta,
Dr. Nlc. Gomşa, P etre D răghielu
senator, Dr. Oetautan Russu, Con­
stantin Popp, loan Vătăşlanu, Dr.
Mihai Deliciu, câte Lei 200;
Dr. Dasile Bologa Lei 100; Em í­
lián Cioran Lei 50; B ratu loan,
Oiteanu Ute câte Lei 100; D ordea
Cornel, Q eorgeseu B. Tr., H enteş
Tr. loan, Lupean Oetaula şl R ö ssler
Bruno, câte Lei 50;
Odor Alexe Lel 40; Andrei Eugen,
Müller Alfred, N egru Sofron şt
S ch u ster Ortuin câte Lei 30; An­
dretu Quşu, Franeise Llssal, Victor
M ansehaiko, Idopalka Frlederieh,
P runaş Cornel, Ciuea Q heorghe,
M ărgineanu V asile, Clsm aşiu Nl-
eolae, Paul Dumitru, Bogortn Ua-
slle, E raelide Cornelia, Ttmofte
Vastle, Im băruş loan, Tineu Petre,
Sehltea loan şi Petrie Eugfenla, câte
Lei 20; Popp Aurel Lei 15;
Vlad St. Aurel, B alea Ftorlea,
Bagdt losif, Tralan B ârsan, Andrei
Munteanu, loan Motse, N ieolae
Bugnertu, Radu loan, Stanetu loan
şl B alteşlu Iile, câte Let 10;
R est dlntr’o colectă a funcţio­
narilor „Albinei“ pentru reseum -
p ă ra re a cununii reposatulut A. Crăl-
nteeseu Lei 330; C o'eeta D-nel
Lt.- Col. Sauu Lei 300; Colecta D-nei
Lla Eşianu, dir. Şcoalei de uce­
nice Let 400; Colecta Părintelui
Topolog, T urntşor Lei 480; Goleeta
Corpului didactic prim ar şt copiilor
de şco ală din Ueştem Lei 345;
Colecta Străjerllor dela Ş coala
Prim ară, Veştem 1680.
Total g eneral Lei 83.265*—.
La Banca Oaşia s ’au mat depus:
Ş coala din Sălişte Lei 600; Ş coala
de copil miel Nr. 5 Lei 600—.
C in em a „ T H A L IA “
Mâţa ’n sac
D elicioasa operetă m aghiară îşi
găseşte interpretă în MAGDA
SCHNEIDER, uăduua uedetă a
teatrului germ an. Riuiera, cu mi­
nunatele! peisagii, se p erindează
înaintea ochilor în plină lumină şl
culoare. In acest film, alături de
M agda Schneider, deţine un rol
şt Tina Eilers, o stbtaneă (Guşti
Elehler). c are e cunoscută dtn alte
filme publicului.
Dela Societatea
mutilaţilor şi inualizilop
de răsboiu.
S e aduce la cunoştinţă invali­
zilor, orfanilor şl uăduuelor de
răsboiu, eă în ziua de 23 Februarie
1936, o ra 11 dim., sunt eonuoeaţl
în ad u n are generală care ua auea
loc la Prefectura judeţului Sibiu.
La a ceastă adunare, la c are ua
lua parte şl un delegat al C entra­
lei din Bucureşti, uor lua parte
numai acel inualtzi, orfani şl uă-
duue de răsboiu, cari uor suporta
stnguri eheltuelile de transport
(dus şt întors) ştiind eă societatea
nu dispune de fonduri.
Ordinea de zi este u rm ă to a re a :
D area de seam ă asu p ra aetiuitâţll
Societăţii în cursul anului 1935.
P rezentarea bilanţului gestiune! pe
anul 1935. D iuerse propuneri.
P reşed in te: S e c re ta r:
Cpt. C. Stam ate M. Dandel
Nr. 29.
Carnet sportiu. Org. „Şoimii Gar-
p aţiio r“ secţia de sky anunţă o
excursie la P rejb a Duminecă 16
ert. P lecarea orele 6 dim. dtn faţa
hotelului Bouleuard, so sirea s e a ra
aeleiaşi zile. R eţetă 45 lei. M âncare
pe 1 zi. C o n d u căto r: Ulpiu P etrişor.
A dunarea g en erală a A eroclu­
bului A lbastru. In ziua de 26 M ar­
tie ua auea loc, în sala de şedinţe
a ziarului „A cţiunea“, ad u n area
generală a Aeroclubului Albastru
filiala Sibiu. Membrii asociaţiei
sunt înuitaţl să participe.
A te n ţiu n e ! Se aduce la cuno­
ştinţa Onor. publtc. eă m area e x ­
poziţie de pictură s ’a mutat din
hotel „împăratul R om anilor“ în
încăperile cofetăriei Bunea, strad a
Regina M aria 19. Sunt expuse ta ­
blourile celor mai renumiţi pictori
din B ucureşti e a : M aneiureseu,
Lazar, Paniuanid, D. Florian, Raţiu,
Nagel, dr. Szi'agyi, etc. etc. In­
tra re a liberă. Uinde eu preţurile
cele mal eonuenabile şl în rate
lunare. P rtntr’o singură uizită uă
ueţt eonuinge.
— A sociaţia funcţionarilor jude­
cătoreşti din A rdeal eu sediul în
Sibiu, în şedinţa de comitet ţinută
în ziua de 7 Febr. 1936 a fixat în
baza art. 33 dtn statute ţinerea
adunării generale ordinare pentru
ziua de 23 Febr. 1936 în palatul
justiţiei din Sibiu, stra d a Carmen
Sy'ua Nr. 7, et. 1, cam era 43. Aduce
pe a ceastă cale la cunoştinţă tu­
tu ro r funcţionarilor judecătoreşti
înultându-t a participa în număr
cât mai m are la această adunare
ftind uorba de sprijinirea şt aju­
to rarea Intereselor profesionale.
S erb are, S ocietatea Andrei Şa-
guna, organizează o p etrecere,
la Căminul 0. F. R., în s e a ra zilei
de 22 Febr. a. e. Comitetul înuită
pe această cale societatea rom â­
n ească din Stbtu.
Cursul pomicol organizat de
Uniunea Cam erelor de Agri-
cultură, ca re l'am anunţat în
num ărul nostru de ]oi 13 Febr.
se deschide Luni 17 Febr.
la orele 11 a. m. în sala m are
a Prefecturii judeţului.
La acest cu rs ia parte şi
D. I. C. Seseioreanu p reşe­
dintele Uniunii Camerelor de
Agricultură. Intrarea liberă.
S e rb a re a Societăţii „Radu Negru“
C. F. R. Se aduce la cunoştinţa
publicului şl cititorilor noştri, eă
în ziua de 2 M artie 1936, S o cie­
tatea culturală „Radu N egru“ C. F.
R. din Piteşti eonform ord. Dir.
Gen. C. F. R., ua juca o piesă
eu c a ra c te r ceferist „Gara film “,
din c are publicul ua putea uedea ee
se petrece timp de 24 ore în staţie
pe unde tre c e auutul şi ulaţa noa­
stră. Uenitul net este destinat în­
fometaţilor din B asarabia. Prin
a ceasta se face apel la obolul tu­
turora, preţurile fiind foarte mo­
derate.
— 0 lăm urire. Primim din p artea
dlul Dem. I. Popeseu, prim pretor
la N oerleh, o scriso a re mat lungă
prin care ne face eunoseut eă cele
sc rise într’o gazetă politică locală
nu corespund realilăţit şt eă d sa
ea funcţionar a pro ced at după pre-
uederile legii şi nicidecum dîntr’un
sentim ent anti rom ânesc şt eă nu
face şl n’a făcut nici un fel de
politică aşa cum o afirmă persoane
interesate şl de re a credinţă.
De v â n z a re
din cauză de boală
Casă eu băcănie
com pusă din 6 odăi, eu toate n ece­
s a r e l e — Vad com ercial ueehiu eu
un deu er anual de 450 —5^0 0 0 Lei.
dresa la ziar.
 Nr. 29.
Muncitorii Români
batjocoriţi de străini.
Din nou trebue să ridieăm p ro ­
blem a batjoeorei ee fac conducă­
torii străini în Întreprinderile dtn
Sibiu, eu muncitorii Români.
lată cum stau lu c ru rile : S 'au
prezentat la redacţie, muncitorul
M oetan Dumitru din Sibiu, eu alti
muncitori Români şi ne-au comu­
nicat că au cerut firmei A. Datky.
lucru. Dintre muncitorii cari s ’au
prezentat au fost doi Români lă­
cătuşi. un S a s lăcătuş şl un Ungur
m uncitor fără m eserie.
Un domn ee răspunde la numele
Arpad, a angajat la m eseria de
lăcătuş pe un m aghiar, fără m e­
serie şl un sas, iar Românilor le-a
spus să uină la Paştele cailor.
Am interuenlt la telefon să cer
lăm uriri; un o a re ca re Györy, aşa
s ’a prezentat, a aDut îndrăzneala
s ă o spună, la interuenţia mea, că
e surprins de pretenţia noastră a
Rom ânilor ea să prim ească în lu­
cru pe acei cari îndrăznesc să
pretindă ea să fie primiţi în lucru,
arătând că au fost primiţi alte na­
ţionalităţi.
E ste îngrozitor în ee hal am
ajuns şl facem cunoscut aeest lu­
cru autorităţilor ea să ştie ee nă­
pârci storc ulaga noastră a tutu­
rora.
C erem categoric forurilor în
d rep t să ta m ăsurile im puse de
lege şl opiniei publice rom âneşti,
s ă reacţioneze eu toată dem nita­
tea faţă de aceste eşirl tolerate
p re a mult din indulgenţa noastră.
Vom reuenl.
Ion M u n tean u
Şedinţa Soe. „Staţia“,
C. F. R. filiala Sibiu
In ziua de 27 lan. 1936 a auut
loc şedinţa Soe. „Staţia* 0. F. R.
filiala Sibiu, ţinută în sala Cămi­
nului C. F. R. din localitate.
Dl M arin Uoieulescu, secretarul
Soeîetăţit, face un istorie al re a ­
lizărilor de până acum, insistând
tn deosebi asupra reîncadrării
personalului. Dl loan Părpălea,
ulee-preşedtnte de onoare, arată
d esfăşu rarea Impunătorului con­
g re s dela Cluj, la care a partici­
pat şi un reprezentant al D irec­
ţiunii generale, dl Ing Hossu. Re-
leuă ordinea şl disciplina ee a
douedit-o personalul C. F. R. Aduce
elogii neobositului Q h.T eodoreseu,
preşedintele central al asociaţiei
„Staţia* care deasem enea a luat
parte la congres, spunându şi eu-
uântul eu h otărâre şi energie.
Au mal luat cuuântul d-ntt loan
Ţtmpea, Stan Bmanotl. loan Hal-
maeiu. Ueehtul comitet prezintă
apoi gestiunea anului 1935. Se
p ro ced ează la a leg erea unui nou
comitet, auând ea preşedinte pe
dl loan Părpălea, ulee-preşedlnte:
Uasile Qanea, Tibertu Simonettl,
iar e a ssie r M arin Voteuleseu.
Locuinţe
eu 3 cam ere, bae, parchet,
sobe de teracotă.
De închiriat
In strad a Turnului 33 şt str.
M itropoliei 3. A se a d re sa la
Banca Oaşia str M etropoliei 3.
A o tŢ__________
_____ inuea
Două accidente de automobil
P r e fe c tu l Judeţului ş l p r e şe d . o r g a n iz a ţie i lib e r a le ră n iţi.
In timp ee se îndrepta sp re casă
d. Dr. Eugen Piso, p reşed . org.
liberale şt preşedintele Comisiei
interim are dela Municipiu a fost
ulcttma unui accident de au ­
tom obil eu urm ări destul de graue.
In strad a Principele N ieolae, în
ap ro p iere de Spitalul Militar, a în­
tâlnit o căruţă şl sp re a euita cioc­
nirea, m aşina ' a făcut o m işcare
sp re dreap ta trântindu se de un
stâlp de telegraf. D. Preşedinte al
comisiei interim are a fost grau
rănit, sdrobindu-t-se maxilarul şl
loulndu-se la piept. A fost internat
im ediat la Clinica Luther din p a r­
cul „A strei“, unde t s ’a făcut o in-
teruenţie chirurgicală. Astăzi a
fost mutat dela Clinică la Spitalul
Public sub su p rau eg h erea distin­
sului m edie docent Dr. Filipeseu.
S tarea este destul de grauă şi nu
este perm is să uorbeaseă. Ali-
B una uoinţă a con săten ilor s a şi din
M iercurea, faţă de şc o a la rom ân eseă
Exlstă în reşed in ţa n o astră de
plasă, adie? din M iercurea, o şco aă
Inferioară de Arte şi Meserii.
Eleull şeoalei sunt fii de ţărani.
Părinţii acesto r tinere ulăstare cu
toate sforţările pe cart le fac, în
m ajoritatea cazului, nu pot să le
satisfacă toate cerinţele m ateriale
n e ce sare uleţil lor.
Viaţa pe care o duc în in tern a­
tul şeoalei — căci sunt toţi interni
— este sim plă şl m odestă, d ar în
deplină coreondanţă eu disciplina
la care sunt supuşi şl eu munca
pe care trebuleşte să o p resteze
în eadrnl şcolar.
Autorităţile atât dela centru, cât
şl cele din loc, şl-au manifestat o
euldentă bună uoinţă şl înţelegere
faţă de rostul acestei şeoale. Munca
pe care o prestează şi cunoştin­
ţele pe care şl le asum ă aceşti
şcolari în flecare zi, nu se red u ce
numat la ateliere sau clase, el prin
interm ediul serb ărilo r de ordin
cultural şi naţional, aranjate în zi­
lele de sărb ăto ri naţionale, ele
eontributese la p ă strarea senti­
mentului naţional, mal ales în a c e ­
ste părţi, în cari multe eomune
dtn plasa noastră, sunt îm pestri­
ţate eu elem ente săseştt.
Tocmai pentru a ceasta ţinând
seam ă de aceste scu rte eonstde-
raţluni de mai sus, d a r foarte im­
portante, opinia ro m ân ească din
aceste părţi, a ap reciat întotdea­
una rolul acestei şeoale, şl-l a p re ­
ciază şi acum. Nu tot astfel şl nu
eu aeeleaşt sentim ente deschise,
este prtu tă aetluitatea noastră şc o ­
la ră de aici, de unii dintre co n ce­
tăţenii noştri saşi.
Nu înţelegem şi nici nu uotm să
fim oameni, cari să nu dorim o
ap ro p iere şi înţelegere între e le ­
mentul s ă s e sc şl cel rom ânesc,
dtn eeeste părţi.
Socotim că este injustlficabilă
purtarea pe c are o au unii dintre
intelectualii saşilo r din localitatea
noastră, faţă de o instituţie de cul­
tură şt m uncă rom ânească.
Astăzi, când concetăţenii saşi se
bu cură de toate drepturile în S ta­
tul rom ân, astăzi când toate lib er­
tăţile sunt garantate, găsim că este
ned reap tă şi jlenitoare la a d re sa
unei instituţii rom âneşti, p u rtarea
unor intelectuali saşi din loe.
mentaţia se face artificial şl se
cred e că ua răm âne în spital cel
puţin 20 zile.
In scu rt timp după a ceasta a
auut loe al doilea curios accident
de automobil.
Prefectul judeţului N. Regman,
a p lecat eu m aşina proprie Nr. 6,
însoţit de d. ing. V. Roşea. La
M oara Obrejii, în colţ cu strad a
l. C reangă, s ’a izbit într’un camion.
In urm a uitezel cu c are gonea şo ­
ferul prefectului n’a mat fost ttmp
să euite ciocnirea. M aşina p refec­
tului s ’a sfărâm at complect, iar
prefectul s ’a tăiat la m ână în g ea­
mul m aşinei. D. inginer R oşea şl
şoferul au scăp at neatinşi.
A ceste două accidente au dat pri­
lej la interesante com entarii în c e r­
curile locale şt a ceasta mat ales
că ele au auut loe în scu rt ttmp
una după alta.
S ă docum entăm eu eâteua exem ­
ple : Gând într’o discuţie în ch e­
stiunea asistenţei m edicale a e le ­
nilor t s ’a spus d lui m edie de
circum scripţie, A. D rasser. că ele-
uli şeoalei n o astre sunt lipsiţi de
bani şl nu pot să-şi p lătească con­
sultaţia m edicală. D-sa, pe un ton
aspru, n erăb d ăto r şl puţin delicat,
n e-a răsp u n s c ă : „atunci eleull să
se ducă, eu părinţii ztleri, să nu
se mal ridice oameni din tină*.
U râte şt grele euulnte, care —
bănuim noi — mat trăd ează încă
multe ascunzişuri sufleteşti şt pe
c a re un intelectual n’a r trebui să
le pronunţe,
Noi credem că oricum a r fl
stând lucrurile, datoria unul uşu-
ră to r al suferinţelor om eneşti, mat
ales care este slujbaş de stat şl
c are se h răn eşte din pâinea rom â­
n ească şl pe lângă acestea, care dacă
a r auea cât de puţin simţ de uma­
nitarism, a r fl ea să s a ră într’aju-
torul bolnaullor, atunci când au
lipsă de el. In şedinţa consiliului co­
munal din M iercurea ţinută în ziua
de 25 lan. 1936, printre alte puncte
uenind în discuţie şi o c e re re din
p artea şeoalei de Arte şl M eserii
din loe prin c are se solicită un
ajutor, eu toate lăm uririle date de
dl notar 1. Noaghiu şt de dl prim ar
Şufane, precum şl eu toate docu­
m entările consilierilor rom âni S.
Peeurartu, Matei S eo ro b eţ şl D.
Baetu, consilierii saşi susţinuţi
de dl m edie A. D ra sse r s ’au opus
din răsputeri la ap ro b a rea ajuto­
rului, şi ee e şl mat mult, s ’a am e­
ninţat eu desfiinţarea şeoalei, din
p a rte a dlui consilier D rasser.
Ne întrebăm ore, ee motiue îl
determ ină pe dl medie D rasser şl
pe ceilalţi consilieri saşi — cu ex­
cepţia dlui doctor R enter şl a dlui
1. T h e l s s — s ă se poarte
atât de neprietenesc şl nelogle,
faţă de o şco ală ro m ân ească?
prof. Gh. I. M aniţiu
— S e rb a re şcolară. Liceul de
băieţi şt fete din oraşul nostru
com em orează pe Horaţiu, cu piesa
Fântâna Blanduzei. Spectacolul ua
auea loe la teatrul o răşen esc, Du­
m inecă 16 F eb ru arie a. e. ora 21.
Uenttul este destinat pentru con­
stru irea liceului de fete. Sperăm
că toţi românit uor sprijini.
Pag S.
Să_ajuţăm
pe fraţii basarabeni
R eproşurile şl obiecţiile cari se
aduc de către unii „Crucii Roşit*
sunt fructul unei informaţii insufi­
ciente şi ale unei ap recieri g ră ­
bite. D acă în general aceste con­
sideraţii sceptice sunt deplasate,
ele sunt injuste aplicate comitetu­
lui local al fillalet „Crucii Roştl".
unde munca de albine a tuturor
doam nelor din Comitet, fixează o
aetiultate filantropică din cele mal
meritorii.
Doamnele din comitetul „Crucit
R oşii“, con8titue8c, ap ro ap e toate,
şi com itetele tuturor asoclaţlunllor
de binefacere din lo calitate: „Prin­
cipele M treea“, „Profilaxia Tuber-
eulosel*. etc. Sunt sep arate numat în
cele două societăţi ro m â n e şti: „S o ­
cietatea ortodoxă a fem eilor ro-
m âne11 şl „Reuniunea fem eilor ro­
mâne unite“, separaţtune sprijinită,
din păcate, de B isericile lui Hrl-
stos, cari iau în d eşert Cuuântul
Domnului.
In a ceastă calitate, femeile ro ­
mâne au luat totdeauna iniţiatlua
tuturor m ijloacelor, din al c ăro r
profit se poate aduce cât de puţină
alinare celor în suferinţă.
D ar câtă muncă, câtă trudă, câtă
o b o seală şi eâtă reaeţiune — une­
ori ch iar insulte — nu îndură dân-
sele pentru a aduna nişte sume
destul de miei.
Şi aceste sume, pe jumătate sunt
adunate tot din dania lor. Cu toate
acestea, nu de multe ori se aud
şl înuinulrl pe cât de neîntemeiate,
pe atât de ofensătoare.
C au za: Nu numat că poporul nu
este înclinat, p este tot, sp re danie,
— sunt p erso an e cari dispun de
auerl fabuloase, d ar cari nu sunt
capabile să dea nlel un pitae —
d a r chiar autorităţile nu dau nici
un concurs.
Ori de câte ori ne-am a d resat
Prefeeturel ort Prim ăriei, răsp u n ­
surile au fost totdeauna, d acă nu
negatlue, totuşi eu rezultate eu
totul neînsem nate, faţă eu cheltu­
ielile fastuoase şl inutile ce se fac
în alte îm prejurări.
S ta re a de lucruri, e dureroasă.
Cauza trebue căutată într’o anu­
mită mentalitate a adm inistraţiei
n o astre: „Nu se fa ce nimic în in­
teresul obştesc, dacă alături de
el, sau chiar mai mult, nu este şi
un interes politic“.
Ca să douedesc această lipsă
de interes, p recizez: In anul tre ­
cut am înmânat capului prim ei a d ­
ministraţii din judeţ, un bloc eu
25 bilete de bal pentru „Crucea
Roşie*. D sa, nu numai că nu a
pus interes să se uândă ure-unul
— nu a luat nici d -sa personal —
d a r le-a înapoiat după ee a trecut
balul şl ne-a îm piedecat astfel să
le uindem la alţii, pierzând şi ua-
loarea timbrului.
„Crucea R o şie“ şl-a făcut dato­
ria şt în a ceastă îm prejurare. R e­
zultatele deşi nu p re a însem nate,
reprezintă totuşi obolul muneel şl
stăruinţei doam nelor din comitet
şl ace a sta le mulţumeşte. R eg re­
tăm că din lipsa de sprijin, nu pu­
tem m erge mal departe, până unde
ne m ână gândul.
Florentina F lo rescu u.-preş. a
Soc. „Crucea Roşie* fii. Sibiu.
 Pag. 4
Actele vorbeste... j
Sau până unde merge indolenţa prima­
rului de Sibiu.
Intr’adeuăr... vorbesc actele, cum
au şl uorblt. Cazul m ăturătorilor
de strad ă dela carele oraşului, face
parte din aceste acte, c are au în­
făţişat întotdeauna realitatea, duş­
manul de m oarte al celor în
cauză !?1...
E ste ferm ecător a serie la o
gazetă, d ar e mai d u rero s însă,
când ei parte la un spectacol de
felul acesta, să desert eu slabe
puteri, încălzite de Iubirea „lor“
pentru cei ce nu pot cere nimic
şl încercând să red au o infimă
parte din suferinţa acesto r slujitori
nenorociţi, datorită egoismului şt
lăcomiei omului, am fost într'o zl
la faţa locului.
Totalitatea suferinţelor nu se pot
serie, datorită spaţiului c are nu ne
perm ite să reproducem m ăcar un
sfert din „suferinţele“ lor. Totuşi
d o Iu arăta că m entalitatea de hienă
a obrazului delegaţilor A rts şt
Wittschtoch, acoperit de perdeaua
prim arului Plso, nu mat a re m ar­
gini, în infinitatea bulm ăeelel lor
de falşi şl incorecţi edili.
Aceşti muncitori, în dorinţa de
a auea o Duminecă creştină liberă,
11 s ’a aprobat pe grupe, câte o zi
din săptăm ână s ă se roage lut
Dumnezeu, să-şl spele rufele, şt
să fie înlocuiţi cu ...saşi — de-ai
lor — plătiţi apot gras, prin s c ă ­
deri de sala r a zilelor de... odihnă
şt recu leg ere ’n Domnul (!) a acelor
c are au cerut, re sp e c ta re a re-
paosulut dum inical; eonstltue o
palm ă uerltabilă dată la timp, cu
uârf şl îndesat dlul Dr. Piso, care
de frica „saşilo r“ şouiniştl — nu
spune un singur euuânt.
Prin n e p ăsa rea prim arului ge­
neral, m ăturătorii flămânzi sunt
lăsaţi să trăiască în întuneric, să
m ănânce o zam ă (apă fiartă) eu
m ăm ăligă — şi să doarm ă într’o
sală re c e eu duşum eaua de... el­
ment, fără foc — d ar plină de fumul
unei ţigări, la care gândesc (iluzia
omului) că pot sorbi şl ei (când?)
o cât de m ică parte din adeuărata
uleţă spirituală occidentală 1
A şa dar acest m are rom ân de
talia dlul Dr. Piso, c are se lasă
târât (tras de nas) orbeşte de pu­
te re a „saşilor“ antiromânl, uitând
de legile sociale cart o crotesc pe
aceşti selaDi ce compun plutonul —
falangă a muncitorime!... deoehlate.
Act, unde se simte o Im perioasă
necesitate de a se ereia un ideal (?)
pentru ea „m ăturătorii“ să guste,
nu „fericirea“, d a r cel puţin utaţa
ordonată, c are trebue să curgă,
călăuzită de credinţa unei meniri
mat frum oase — aci, întâlnim pe
bieţii „selaul“ care-şl scuipă plă­
mânii, în totala suferinţă a lor şi a
cumplitei uitări a edililor noştri.
A ceasta este turma, care ueşnte
este torturată şl batjoeurttă de fai­
moşii Artz şt W ittsehoeh, care dorm
ea trântorit în jilţul corupţiei, fauo-
ritismulul şl politicianismului, care
ro d dela temelie ualoarea s a c ră a
prim arului nostru.
C angrena e p rea adâncă, puroiul
p re a înrădăcinat în sufletui dlul
Dr. Piso, ea să poată ft stors, prin
sim ple campanii de p resă, s ’au
acuzaţii publice.
A ceastă plagă a prlm ăret Muni­
cipiului Sibiu, c are rezidă la baza
oricărei puteri, prlntr’un fel de
opium (!) saşii Artz şl lüittsehtoeh.
R edactor re sp .: ILIÉ MUNTEANU.
A c ţ i u n e a Nr. 29.
to p esc dlul Ptso puterea de con­
du cere slabă, a Instituţiei, lăsân-
du-se înşelat, furat şt momit, prin
adorm irea — închiderii ochilor ne­ N uCercetaţi
vă lăsaţi înşel aţi!
ambalajul când
păsători de tristul tablou ce t se cumpăraţi Koprol. Numele
înfăţtşeasă, de către Domnit Şefi Koprol trebue să fie vizibil !
mai sus pomeniţi, c are ro iesc —
d easu p ra tuturor Românilor, sem ă ­
nând dispreţul şi u ra pentru ele­ KOPROL
mentul rom ânesc m ajoritar şl b ă ­
ştinaş.
Prof. A lex. T o m lc I-S e v e rin . La aceasta se mai adaogă încă
o serie de nemulţumiri rezultate
din neplata din p artea Germaniei
Buletin ex tern
a anumitor angajam ente, datorii, Sentinţa în procesul aten~
mărfuri, etc., cari se ridică la sume tatului dela Marsilia.
fabuloase.
A trecut abia 2 ani de când a- Sentinţa în procesul atentatului
Faţă de aceste incidente, poli­
llanţa Polono-G erm ană s ’a înfăp­ d ela M arsilia a fost pronunţată.
tica de duplicitate de până acum
tuit, şl iată o serie de fapte cart Inculpaţii au fost condam naţi la
a Poloniei, e uădit com prom isă.
uln să întunece raporturile celor muncă silnică pe uiaţă.
O reuenlre a Poloniei, a r nor­
două state. maliza raporturile eu foştii et aliaţi Ger asp ru în Anglia.
Noua politică Inaugurată de Co­ cari au contribuit la realizarea In toată Anglia dom neşte un g e r
lonelul Beck, trecând din tab ăra idealului naţional, unirea pentru aspru. Au îngheţat p atru sp rezece
aliaţilor, c ăro ra Polonia le dato­ totdeauna a Poloniei. p erso an e numai în d ecu rs d e
re a z ă însăşi fiinţa el ea stat, în A cesta a r fi m arele m erit a dlul 12 ore.
sfera politicei germ ane, alimentând Beck, a-şl înuinge amorul său p ro ­
prin a ceasta curentul de expan­ priu declarând alianţa Polono G er­ Orhan în Marea Adriatieă.
siune, reuizionismul, eu un euuânt mană ea o în cercare nereuşită şl Un ulfor puternic bântue coastele
răsboiul, nu a adus Poloniei, nici n ejireaseă. Mării Adrlatiee. Mai multe uapoare
un auantaj, din contră au arun­ G. M. au suferit naufragiu.
cat o în dl8graţia foştilor săi aliaţi.
Cutremure în Greeia.
D. Beck, ale căruţ sentimente p a ­
triotice nu t le putem contesta a B uletin in te rn In G reeia s ’au înregistrat mal
multe cutrem ure de pământ. S ’a
plecat dela un raţionam ent simplu,
produs panică, mal ales în o ra ­
an u m e: Pe duşmani să şl-l facă M. S. Regele la Nisa
aliaţi. şele S e rre s şi Xanthi. Mal Multe
M. S. R egele Garol a plecat Ia case s ’au prăbuşit din cauza uis-
Încheind pactul polono-germ an, N isa îm preună eu suita sa, unde eolulut şi a eutrem urilor.
pe un term en fix de 10 ani, a c re ­ ua răm âne eâteua zile. In ziua de
zut că a rezoluat definittu p reten ­ 16 1. e. se ua reîntoarce în ţară. Nelinişte în Germania din
ţiile Germ aniei asu p ra unor părţi causa ratificării pactului
din teritorul polon. Liga Raţiunilor ua ţine şe- franco-souietic.
A pierdut însă pe cealaltă parte, dinţa la Bucureşti. In toată Germ ania dom neşte
pe aliaţi şi a înăsprit mal mult r a ­ Ulitoarea şedinţă a consiliului m are agitaţie din cauza ratificării
porturile eu Rusia. Societăţii N aţiunilor ua auea loc pactului franeo-souletle. S e c red e
O politică externă îşi are la bază în cursul lunel Mal şl se ua ţine că din cauza acestei ratificări r a ­
o tradiţie bazată pe aspiraţiile, pe la Bucureşti. porturile dintre Germania şl Franţa
neuolle şl pericolul ce a r putea Gradaţiile Magistraţilor. uor fi din ce în ce mat încordate.
ameninţa existenţa statului.
Gu începere dela 1 Aprilie 1936 Complot în Germania.
lată însă că Germania, care a se uor plăti gradaţiile m agistraţi­
început cu o furie nemaipomenită Au fost arestaţi în Berlin în
lor, cari se uor acorda pe baza cursul săptăm ânii Mgr. H endrik
înarm ările, sfidând tratatele de principiilor ce s ’au hotărât la Mi­ Idoiker îm preună cu alţi 150 te o ­
pace, a declarat că nu poate să nisterul Justiţiei. logi şi preoţi romano-eatoltel, acu­
renunţe la anumite teritorii bogate zaţi de complot împotrtua statului.
C ercetările sunt în curs.
în m inereuri (Silezia) din Polonia, M ic a p u b lic ita te
teritorii cart l-au fost date a c e ­
steia prin tratatele de pace. A g en tu ra C e n tra lă Nr. 143-936.
sir. Regina M aria 8 în curte
D esigur că aceste deelaraţlt au Publieajiune.
indispus toate cercurile polone, şi Comuna Tălm ăeel, aren d ează
a re în perm anenţă imobile şl
întreagă p resa a denunţat alianţa prin licitaţie publică eu oferte în­
loturi de c asă de uânzare
polono germ ană, ea fiind în con­ chise, în ziua de 1 Martie 1936
precum şi locuinţe, cam ere
tradicţie eu principiile cari stau la ora 16, — 2 mort com unale m ânate
mobilate de închiriat.
baza existenţei statului polon. eu apă ; prim a eu 2 pietre, trto r
şt site, iar a doua eu o peatră„
pe term en de 1 an, începând eu
F irm a Jj 16 M artie 1936.
Preţul de concurenţă 30.000 Lei.
In caz de nereuşită, licitaţia se
ILIE FLOAŞIU !
din SIBIU 9
rep etă pe ziua de 15 Martie 1936
o ra 14.
T ă l m ă e e l , 12 Febr. 1936.
Prim ăria comunală.
c e l m ai m a r e m a g a z in d e b n m b a c e , t e x t ile şi
Nr. 55-1936.
coloniale din Ardeal
aduce la cunoştinţa clienţilor că a primit Publicaţiune.
d ş curând un m are transport de bum baee, Comuna N oerleh aren d ează în
m ărci superioare ca Pottendorf şi R ózsahegy ziua de 25 Februarie 1936 o ra 11
(trandafirul) la preţuri foarte reduse. Nu pier­ la Administraţ a Fm anelară Sibiu,
I deţi ocazia să uă aprou zionaţi eu bum baee de
cea mai su p erio ară calitate şt la cel mai red u s cârcium a comunală.
Condiţiunlle se pot uedea la
preţ ce există.
I Prim ăria comunală.
Prim ăria.
M ărţişoare — Bijuterii de Aur
Argint şi Double C easornice,
Echiparea pentru SK1J1 O chelari ete. ieftine şi bune la
D esfacere totala eu preţuri foarte
ieftine la firma „ S C O R \ T l< E. M ayerbiichler jun.
F. AB A M I Palatul Andrée — Strada Tribunei Nr. I.
R eparafie prom t şi solid. — Cum părăm
SIBIU, Piaţa Regele Ferdinand
au r şi argint. Membru la soe. „Înlesnirea“
Tiparul inst, de arte grafice „DACIA TRAIANA“, Sibiu. CENSURAT
 otrectori ionMniiteana o r a a n a l a s o c i a ţ i i l o r r o m â n e ş t i
A bonam entul anual L ei 2 4 0 , şase luni 120, tr e i luni 6 0 , o lună 2 0 , in stitu ţii, so cietă ţi 5 0 0 , N r.-ul 3 L ei.— P u b lication ! şi in serate după tarif
Hr. 3 0
Strada Viţeilor declarată
monumentcultural
Ion M unteanu
D e c h e s tiu n e a num irii s tră z ilo r
s e In te r e s e a z ă şl „ altera p a rs “ şl
a în c e p u t c h ia r s ă s e r ie .
R ezlm at p e a rg u m e n ta ţia trim is ă
s u b s e m n ă tu ra p re ş e d in te lu i c o ­
m isie i In te rim a re d e m unicipiu, un
r e d a c to r a l ziaru lu i „ T a g e b la tt“ c e
s e m n e a z ă A. H .. p u b lic ă în N r. din
15 F e b r. la lo c u l p rim un lung a r ­
ticol. din c a r e re p r o d u c e m p a r te a
c e a m al Im p o rta n tă , d r e p t d o c u ­
m ent, a l s e n tim e n te lo r c e au
p e n tru p o p o ru l d o m in a n t ş i a r g u ­
m e n ta ţia d e c a r e s e fo lo s e ş te , la tă
cum s e d e su ă lu e .
D u p ă c e a r a tă c ă e u o r b a d e
s c h im b a r e a num irii s tr ă z ilo r sp u n e :
„ R e u e n ire a la a c e s t lu c ru , c a r e a
fo st d e m ult tim p te rm in a tă , e s te
d a to rită u n o r tin e ri e u s p irite s b u r -
d a ln ic e , la a rtic o le le c ă r o r a n ’am
Drut s ă r ă s p u n d e m , d e o a r e c e nu
d o re a m s ă - l id e n tific ă m e u p ă ­
r e r e a u n o r c o n c e tă ţe n i d e al n o-
ş trti R om âni.
T o tu şi n e -a m h o tă râ t s ă a d u c e m
la o a r e c a r l lum ină a c e a s tă c h e ­
stiu n e . p e c a r e u re m s ă o d ă m în
u lleag .
S tră z ile n o a s tre . (A d ică R om ânii,
nu c o n tă m p rin tre lo c u ito rii e u
d re p tu ri a s u p r a s tră z ilo r? N o ta red .)
8 'a u num it d e la s in e p rin d e s u o l-
ta r e a lo r n a tu r a lă ; a d e c ă au fo st
num ite d e p o p o r f ă r ă e a s ă fi in-
te ru e n lt a u to rită ţile “. (În ţeleg eţi c ă
e u o rb a d e c e le 6 zile b ib lice).
„N um irile d u p ă p e r s o a n e s ’au
fă c u t r a r . S c h im b a r e a n u m irilo r a
fo st eu totul e x c lu să . A fo st o s in ­
g u r ă e x c e p ţie . C â n d co n siliu l a în­
ţe le s m a re le m e rit a unul ro m â n
ş i a s c h im b a t s tr a d a M o rilo r în
Ş a g u n a la an u l 1910.“
P ric e p e ţi c ă u ă ru l A. H. n e c o n ­
te s tă p e toţi R om ânii, re c u n o s c â n d
n u m at p e m a re le Ş a g u n a . M al d e ­
p a r te o fte a z ă a p o i g re u c ă d u p ă
r ă s b o tu u n e le s tră z i u e e h i s a u b o ­
te z a t cu n u m e le fam iliei R e g a le
ş l din o rd in u l g u u ern u lu i s ’au m al
num it eu n u m e d e p e r s o a n e în c ă
e â te u a stră z i.
S p u n e a p o i c ă p rin m ă rir e a o r a ­
şu lu i s ’a sim ţit n e u o ia n um irii s t r ă ­
z ilo r la p e rife rie . „L a a c e a s tă n u ­
m ire s ’a r e s p e c t a t d o rin ţa R o m â ­
n ilo r fiind, p r e ş e d in te d. P. Zintz.
„ C o m isia p r e z id a tă d e d. Ţ e p o su ,
a h o tă râ t s ă nu s e m al o c u p e
n im en i d e c h e s tiu n e a nu m irii s t r ă ­
z ilo r “.
D e lic io a s ă a rg u m e n ta re , p rin
c a r e s e p re tin d e c ă o c o m isie
p o a te lu a h o tă râ r i e u c a r a c te r
s a c r u şl d e e te rn ita te .
Sibiu, J o i 2 0 F eb ru a rie 1 9 3 6 Anul 11
P r o b l e m e a c t u a l e
Limba noastră
Cititorii gratuiţi ai gazetelor în general, limba unul popor, fie
născută spontan dtn forţele-1 proprii
Există la noi o mentalitate, care porneşte din structura felului no­
stru de a fi. Ea ne caracterizează, ne d eo seb eşte de celelalte popoare, odată cu fiinţa lui, fie adoptată de
la alţii, ajunge re p e d e un bun al
ne fa ce să fim ceeace suntem. Avem multe calităţi, dar lipsurile se fin
scaiu de noi. Românul e inteligent, au spus-o toţi aceia cari au venit acelui popor, purtând peeetla ea-
raetelul său şl numai al său. Ea
în contact cu el. Ce facem noi ca să susţinem această inteligentă, să-i
form ează un organism dIu, capabil
dăm suport? Cheltuim noi vre-un ban pe ziare, reviste, c ă rţi? Menta­
litatea noastră românească nu ne împinge să furăm de pe ici colo din de o continuă eooluţle, tinzând să
exprim e în uestmântul so n o r al
cultură, să citim gratuit gazele şi revistele, fără a plăti abonamentul,
să pretindem lojă sau loc gratuit la teatru, deşi suntem în măsură să cuuântului, cât mai perfect şl mat
fidel, tdeta. Şt este foarte natural
plătim preful biletului? Cultura costă bani; alte papoare, ca germ anii
ea, pe m ăsură ce omul p ro g re ­
de pildă, o plătesc scum p. O carte de a lor are un preţ de trei ori
mai mare decât a noastră. Totuşi ea se vinde ş i ajunge la ediţii mul­ sează, cucerind noţiuni noul sau
subtilizând pe cele Deehl, limba să
tiple ; ale noastre stau în vitrine şi aşteaptă ea publicul să binevoiască
a-i da atenfiune. Gazetele noastre se citesc pe furiş la chioşcuri, ciu­ se îm bogăţească eu forme noul de
exprim are, sau să re strân g ă înţe­
pind partea senzaţională, care se înghite cu lăcomie. Nimănui nu-i trece
prin minte să o aboneze, să o cum pere. Suntem beneficiarii gratuiţi lesul celo r Deehl. Cine judecă bine,
nu se poate împotrtul împrumutului
ai eforturilor sem enilor noştri. Pe când altul săvârşeşte o muncă inte­
de euDtnte streine, d ar numai al
lectuală covârşitoare, toţi profită de produsul său cerebral, fără să-l
susţină. E mentalitatea care ne caracterizează: de a nu da nimic şi acelo ra ce Din odată cu noţiunile
respeetiDe, ea ultime cuceriri ale
de a prim i totul.
Ne întrebăm, dacă tânăra noastră cultură, care abia acum a în­ geniului om enesc. Atâta cât ele nu
intră în luptă eu altele Deehl, el
ceput s ă bată din aripi, nu se va opri din sborul ei de vrem e ce pu­
blicul dezinteresat, nu fa ce nimic pentru ea? E adevărat, există un g ă se sc un gol în limbă, sunt bine
oenlte. S ă admitem chiar, că prin­
public care cumpără foarte multe cărţi. Dar aceste cărţi sunt tot ceeace
a produs mai abject neamul nostru. E gunoiul literaturii noastre, fn
cipiul celei mai miel sforţări în
exprim are, un eunânt strein blru-
care e exploatată sexualitatea până la paroxism . S ă fie oare aceasta
eticheta noastră culturală: literatură pornografică, gazete de scandal, ieşte o form ă Deehe. p rea greoaie
şl neexpresiüä. D ar ne este perm is
reviste netăiate şi neplătite?
oare să adoptăm forme uenetlee
în Ardeal, unde avem o presă minoritară atât de bogată, ziarele
pentru noţiuni foarte frumos şl co ­
rom âneşti se sufocă de lipsa de atenţie a publicului. Sprijinul acestuia
re c t exprim ate în actuala limbă ?
este nul. în schim b şi presa de aici, care n a re din ce trăi, se dedă
D estulă urem e s ’a crezut că limba
uneori la excese cari îi com prom it calitatea.
n oastră nu-1 capabilă să exprim e
Neseriozitatea ei se resfrânge atunci şi asupra gazetelor cu ţinută
sentim ente înalte. Azi, după ce eu
ş i cu suprafaţă. De aici dispreţul publicului faţă de tot ceeace e produs
prisosinţă s ’a dat douada contrarie
literar şi publicistic românesc.
în literatură, este o are momentul
Ionel Neamtzu
fatal să ne schlnglulm şi Dórba de
toate zilele ?
„P e a c e a s tă h o tă r â r e s ’a u p u s m iri Deehl tr e b u e s e p ă s tr a te d r e p t
in tre m ulte e x e m p le c ite z unul
sig ilii ş l s e p ă s tr e a z ă la m u z e u l m o n u m e n te c u ltu r a le “.
c u n o s c u t. CuDântul „fain “ c e Dine
B ru k e n th a l s p r e a ft a r ă ta tă g e n e ­ In e h lp u lţl-u ă un m ă re ţ m o n u m en t
d e la g e rm a n ic u l „fein “. — C ău tat
ra ţiilo r u ttto a re “ etc. c u ltu ra l în c h in a t R a ţe lo r, H em elu -
în tr’un d ic ţio n a r, cu u â n tu l „fa in “ în­
A m u z a n tă ş l rid ic o lă e s te a p o i lut, L a p te lu i, S p in a r e a C ân elu i,
s e a m n ă : 8 u b ţ i r e, a le s, fru m o s,
a rg u m e n ta ţia , p e c a r e s e r e a z im ă altul lui A rz, W lttsto e h ş l c eilalţi
p lă cu t, în c â n tă to r, fin, d e lic a t, r a ­
c o n fra te le A. H., c a r e s p u n e : c â r n ă ţa r l s ’a u c r e s c ă to r i d e g ăin i
finat, su b til, e le g a n t, etc. A şa d a r,
„A r fl o a b s u rd ita te c u ltu ra lă de ra să .
o b s e ru a ţl p e n tru c â te noţiuni d e o ­
s c h im b a r e a num irii s tr ă z ilo r “. P r i­ L a s f â r ş it n e a m e n in ţă c ă n e s e b ite în tre e le s e în tre b u in ţe a z ă
c e p e ţi la c e g r a d c u ltu ra l s e p o a te p o t c e r e şi e l s ă s c h im b ă m n u ­ a c e s t b a r b a r is m 11 In tr’o e o n u o r-
rid ic a s tr a d a N iţeilor, S p in a r e a c â ­ m e le N eg o iu lu i, S u ru lu i etc. P ri­ b lre , e in e u a m l-a s p u s : „ C u ta re
nelui, B um b u lu i etc. m im s ă le s c h im b ă m d a c ă c o n ­ e s te un om fain, b a c h ia r fain*.
S e p lâ n g m al d e p a r te , c ă d a c ă fra te le ş tie s ă n e c â n te din flu e r
în c ă z e e e -d o u ă z e e l d e a s tfe l d e
8 'a r s c h im b a n u m e le s tr ă z ilo r p u ­ o d o in ă n ă s c u tă în m unţii S u ru l şl p a ra z iţi, eu d re p tu r i m a ri în lim b a
b licu l s ’a r ră tă c i. S ă n e ie rte c o n ­ Da fa c e eâteD a figuri d in jo c u l d e n o a s tr ă şl g ata..., u o c a b u la ru l n o ­
fra te le , d a r noi nu p u te m a d m ite b â tă e u c a r e f r e a c ă p ă m â n tu l a c e l s tru s ’a r r e d u c e la un ja rg o n p rl-
d e s p r e s ib le n i s ă fie a tâ t d e în ­ c a r i a u s tă p â n it d e e â n d lu m ea a- mittD, incult, a u s tra lia n . Ori a c e a s ta
tâ rz ia ţi şi d e z o rie n ta ţi în c â t s ă e e s te p la iu ri. e o eu o iu ţie a lim bii ? N u. A c e a s ta
n u -şl m al g ă s e a s c ă dom iciliul. C o n c h id e c ă s c h im b a r e a s tr ă z i­ e u n s e m n d e m a re s ă r ă c i e a
P r e c iz e a z ă a p o i c ă : „ D a c ă to a te lo r o c e r n u m a i a c e l c a r i nu su n t U m bel 1... lip s ă d e p r e c iz a r e ş l d e
o r a ş e le a r a u e a n u m e d e s tră z i în s ta r e s ă a p r e c ie z e u a lo a r e a s e n s p r o p r iu în e x p rim a re .
la fel, s im p a tic a s tr a d ă „ C a le a c u ltu ra lă a a c tu a le lo r num iri. E s te
O ric â t n e -a m în c re d e în p u te rile
U le to rie i“ s ’a r b a n a liz a “. D e ş te p t a d e D ă ra t c ă no i R o m â n ii nu a o e m
n o a s tr e d e a s im ila re , s ă nu u ităm
b ă ia t nu -t u o rb ă c o n fra te le A. H. nim ic d e c ă u ta t în u a lo a r e a c u ltu ­
c ă o rig in a lita te a ş l sufletul unul
C a te g o rie şi p a te tic s p u n e m a l r a lă a s tră z ii A rz, b Jittstoek, U er-
p o p o r, s e p ă s tr e a z ă în p o rt, în o -
d e p a r te : „ S tră z ile tr e b u e s e s ă r ă ­ z e lo r. T re p te le P u rc a rilo r, p e n tru
b te e iu rl, d a r m ai a le s în g ra iu l s ă u .
m â n ă e a ş i m o n u m e n te le s e c o le c ă n o i a u e m a lte fig u ri c u ltu ra le
d e a r â n d u l“, ş i a p o i: „ A c e s te n u ­ (Continuare în pag. 2-a) P rof. D. Bann.
 Pag. 2.
S i ’b i'u . s i irrx p re j'U L rim .i
Dece trebue să plătim taxe
urcate la Municipiu?
lată cât ne costă Wittstock.
P e lâ n g ă le a fa e e p rim e ş te , d e ş i
a r fi tre b u it d a t a fa ră d in s lu jb a
S tatu lu i p e n tru m o tiu ele a ră ta te ,
E . W ittsto c k dtn d o s a ru l N r. 2593,
aflăm e ă i s 'a p lă tit d re p t a ju to r d e
b o a lă s u m a d e L e i 8 500.
T ot la fel ş id - r e l E m m a W eltm a n n
t s ’a a c h ita t d r e p t a ju to r d e b o a lă ,
d u p ă c u m a r a tă d o s a ru l N r. 5575,
în s u m a d e L e i 9000, ş i o p t mit
L e i a u a n s din s a la riu d-lu t D r.
S e h m a b e W ilhelm , l s e a p r o b ă o
p ă trim e din s u m a d e L e i 12.498,
d r e p t a ju to r p e n tru a c o p e r ir e a s p e -
s e lo r d e în m o rm â n ta re a m a m ei
s a le . B ăn it a u fo st rid ic a ţi. A m ă­
n u n te s e p o t afla în d o s a r u l N r.
1847 etc.
In felul a c e s ta s ’a r p u te a în ş ir a
în fie c a r e n e n u m ă ra te c a z u ri a tâ t
d in tre c u t, c â t ş t a s tă z i a s u p r a fe ­
lului c u m s e g o s p o d ă r e ş te la M u­
n ic ip iu ş l d e e e tr e b u e s ă plătim
ta x e u rc a te , f ă r ă în s ă s ă a u e m
d r e p t s ă p re tin d e m s ă s e In tro ­
d u c ă în c a r tie r e le lo c u ite d e R o ­
m âni, a p ă , c a n a l ş l s ă s e fa c ă
d ru m u ri etc.
E s te în tr'a d e D ă r n e m a t p o m e n it
ş t c e tă ţe n ii a u to t d re p tu l s ă r i­
d ic e p ro te s tu l lo r c o n tra ris ip e i
c e s e fa c e d in ta x e le e e plătim .
V ed e tot
— A ccid en t. P e S tr. T g .-P e şte lu l,
în d r e p tu l R e s ta u ra n tu lu i llle şta n u ,
c a m io n u l firm ei A dam l, e u N r. 300.
a c ă lc a t p e m u n c ito ru l B o rz a Nl-
e o la e d e 65 ani. M u n cito ru l a s c ă p a t
e a p rin m in u n e d e s u b ro ţile c a ­
m ionului.
(Continuare din pag. 1).
ş l Is to ric e e u re n u m e n a ţio n a l şl
u n iu e rs a l p e c a r e le p u te m o p u n e
e â r n ă ţa r llo r şl n u m e lo r d e an im ale.
D a c ă c o n fra te le A. H. nu g ă s e ­
ş te e ă , l. G uza, Io n B ră tla n u , T a-
c h e lo n e se u , N leu F illp e s e u , B râ n -
e o u e a n u ş l alţi D om nitori, p re c u m şl
p e r s o n a g llle c u ltu ra le , re p re z in tă
m a l m ult d e c â t n u m irile a c tu a le ,
s u n te m în s itu a ţia d e a-t a tra g e
a te n ţiu n e a e ă nu no i îl um ilim ,
c u m o s p u n e în a rtic o l, et s in g u r
s e d e s c o n s id e r ă .
L a a firm a ţia e ă R o m â n it nu su n t
d e p ă r e r e s ă s e s c h im b e s tră z ile
eu n u m e g e rm a n , p e n tru e ă S ib iu l
o fo s t zidit d e S a ş i, şl e ă a c u m
a u e m n e u o ie d e lin işte, a ş a e ă c o ­
m isia s ă nu s c h im b e nim ic, îi r ă ­
s p u n d e m s ă - ş i tr a g ă g h la re le în
s a c ş t s ă nu n e a m e n in ţe e u tul­
b u r ă r i, u o rb ln d ş i d e z id ire a a c e ­
stu i o r a ş , r id ic a t p rin s u d o a r e a şl
r o b o ta d e mii d e an i a R o m â n ilo r,
e e a s u p o r ta t to a te a e e s te a dtn
lip s a d e s u o ltă rii c o n ştiin ţe i d e m ­
nităţii ro m â n e şti, în ă b u şită d e fa-
u o ru rlle şi p rtu lle g iile d e m ii d e
ani a le a c e lo r a c a r i nu p o t s ă p r e ­
zinte lu m e l eiu llizate d r e p t m o n u ­
m e n te d e c â t s tr a d a U iţellor şl c a ri
a u r e c u n o s c u t n u m ai în anul 1909,
d re p tu l R o m â n ilo r d e a -ş l b o te z a
o s in g u r ă s tr a d ă e u n u m e le m a ­
re lu i A rh ie re u A n d re iu Ş a g u n a ,
d e ş i R o m ân it şl p ă rin ţii lo r, s 'a u
n ă s c u t ş l s tă p â n e s c a c e s te p la iu ri
d e c â n d p o a te u o rb l isto ria .
A c ţ5____________
______ iunea
Ce este eu pompierii?
P o rt d e u n ifo rm e s tr e in e ş i s e r -
u ic iu s ă lb a te c .
F ie c a r e c e tă ţe a n p lă te ş te a n u a l
o s u m ă im p o rta n tă d r e p t ta x e
p e n tru p o m p ie ri. P e lâ n g ă a e e s te a ,
toţi s u p o rtă m ru ş in e a şl o fe n sa d e
a nu fi p rim iţi în c o rp u l p o m p ie ­
r ilo r R om âni. S u p o rtă m d e a s e -
m e n e a , d e s ig u r d in la ş ita te a n o a ­
s tr ă , e a la e x e rc iţii şi la in c en d ii,
c o m e n z ile s ă s e fa c ă în lim b a d e
c o m a n d ă a G e rm a n ie i.
S u p o rtă m to t d in s lă b ic iu n e a
tu tu ro r, s ă p o a r te u n ifo rm e le a rm a ­
te lo r s tră in e , d e ş i a u e m le g i c a te ­
g o ric e în a c e a s tă p riu in ţă. P o rtu l
d e u n ifo rm e şt in s ig n e a fo st o p rit
şl s ’a re u e n lt din n o u eu m ă s u ri
s e u e re , în s ă s e u e d e e ă to a te
a c e s te s e a p lic ă n u m ai p e n tru R o ­
m âni.
T re b u e s ă p re c iz ă m şl faptul e ă
d in p a r te a c o rp u lu i d e a r m a tă şl
a P oliţtel S ib iu s ’a c e ru t m u n i­
cip iu lu i cu N r. 2839 s ă s e c o m u ­
n ic e a p r o b a r e a p e n tru p o rtu l d e
u n ifo rm e a u n e t a rm a te s tră in e , a
p o m p ie rilo r.
C o n d u c ă to rii m unicipiului au
d a t ră s p u n s u l e ă e t nefitnd p lă ­
tiţi d e S ta t p o a te s ă p o a r te e e le
p la c e .
A uziţi cu m ;ne b a tjo c o r e s c şt
d lsp re ţu e 8 C . C e fa c e şt e e a r e d e
s p u s a s tă z i c â n d R o m â n ti su n t în
m a jo rita te la m u n ic ip iu ?
C o rp u l d e a rm a tă ş l p o liţia tr e b u e
s ă p r im e a s c ă s a tis fa c ţia e u u e n ltă
şt d e a 8 e m e n e a c e r e m s ă s e c u rm e
în c e l m a t s c u r t tim p e u ru ş in e a
ş l p r o u o c a r e a d e a stă z i.
L e g e a e s te c a te g o r ic ă ş l o b li­
g a to rie p e n tru toţi a c e l c a r t tr ă e s e
în g ra n iţe le a c e s te i ţă ri. S ă s e
a p lic e d e c i le g e a .
În tre b ă m d e a s e m e n e a e u e e d r e p t
m a i p o a r tă p o m p ie rii d e c o ra ţiile
s tr ă in e p e p ie p t?
S ă afle edlltl ş l g o s p o d a r ii m u ­
nicipiului e ă n u m ai p u te m s u p o rta
b a tjo c u ra , s f id a r e a ş l c ă lc a r e a l e ­
g ilo r ş l p e c a r e s ă o m al ş l plătim
eu ta x e le u r c a te d e a stă z i.
A şte p tă m m ă s u ri d e în d r e p ta r e
ş i a c e a s ta nu p r e a m ult.
I. M.
Când s e face Feerii^
tarea tinerilor.
S e a d u c e la c u n o ş tin ţa tin e rilo r
n ă s c u ţi la S ib iu în an u l 1915, e ă
r e c r u t a r e a s ă fa c e la p rim ă ria m u­
nicip iu lu i S ib iu , s a la c e a m a re în
z ilele d e 2, 3, 4, 5, 6 ş l ? M artie
1936, o r a 8 d im in e a ţa , d u p ă eum
u rm e a z ă :
T in e rii e u n u m e le d e fam ilie A —F
tn c lu siu în ziu a d e 2 M artie.
T in erii e u n u m e le d e fam ilie G —P
tn c lu siu în z iu a d e 3 M artie.
T in e rii eu n u m e le d e fam ilie R —U
tn c lu siu în ziu a d e 4 M artie.
T in erii e u n u m e le d e fam ilie V —Z
tn c lu siu în z iu a d e 5 M artie.
ln ziu a d e 6 M a rtie s e u o r r e ­
c ru ta eleu ll d e la to a te ş c o lile din
S .b tu , n ă s c u ţi p e r a z a a lto r C e rc u ri
d e R e c ru ta re , p re c u m şi tin e rii
do m iciliaţi în S ib iu , c a r i su n t n ă s ­
cuţi p e r a z a a lto r C e rc u ri d e R e ­
c ru ta re .
In ziu a d e 7 M artie, uiza c e r ti­
fic a te lo r d e d is p e n s ă a tin e rilo r
c a r i au fo st d is p e n s a ţi c a s u s ţin ă ­
to ri d e fam ilie d in c la s a a n ilo r 1932,
1933, 1934, 1935 şi 1936.
In z ilele d e r e c r u ta r e , tin e rii s e
u o r p re z e n ta în h a in e d e s ă r b ă ­
to a re c u ra ţi ş i sp ă la ţi.
T in erii c a r i a u d re p tu l s ă b e n e ­
fic ie z e d e p r e u e d e rlle a rt. 71 şi 72
din le g e a d e r e e r u l a r e u o r p r e ­
z e n ta u rm ă to a re le a c t e :
a) P e n tru a d m ite re a în eo n d iţlu -
n lle a r t 71, d ip lo m a d e b a c a la u r e a t
în o rig in al, s a u un c e rtific a t d e la
U nÎD ersitate u n d e a r e d ip lo m ă d e ­
p u s ă (nu s e a d m ite c o p ie s a u c e r ­
tificate d e la lic e u l u n d e au d e p u s
b a c a la u r e a t) ;
b) P e n tru a d m ite re a în e o n d tţt-
u nlle a rt. 72 c e rtific a tu l o rig in a l d e
4 c la s e lic e u ş l c e rtific a tu l d e 4
c la s e In d u s tria lă s a u c o m e rc ia lă ,
p e c a r e s ă a lb ă ş i u iz a M in iste ­
rului M uncii.
T in e rii u o r p re z e n ta în a in te a C o n ­
siliului d e R e c r u ta r e a d e u e rln ţă e ă
a u fă c u t in s tru c ţia p re m ilita ră .
Pentru abonaţii nostrii
« ______ si_
I_______»
bunii Români
O ric e lu p tă m a re c e r e sa c rific ii.
U le to ria e s te în fu n cţie d e r e z i­
s te n ţa e u o c lip ă m a l m ult d e c â t
a d u e rs a ru l.
L u p ta e e n o i am d e s c h is e s te
a s tă z i c u n o s c u tă . B iru in ţa d e p lin ă
d e p in d e d e în ţe le g e re a , sp rijin u l
şl în c r e d e r e a e e n e a c o r d ă toţi
bun ii R om âni.
D u p ă p a tru lu n i re u e n im ş l s o ­
licităm tu tu ro r a b o n a ţilo r n o ş tril şl
b u n ilo r R o m ân i, c o n c u r s şl sp rijin şl
a c e a s ta p e n tru e ă n o i nu lu p tăm
p e n tru un In te re s p o litie p e r s o n a l
ş t n ici nu s u n te m o g a z e tă d e
s c a n d a l; d e a c e e a c in e a r e Inim ă
r o m â n e a s c ă s u n te m e o n u ln şl c ă ua
s ă r i în a ju to ru l ş l p e n tru trium ful
r o m â n e s c p e e a r e - l d o rim eu toţii.
S u n te m în tre p o p o a r e le c a r e
c itim m a t puţin ş l m a t a le s nu n e
p la c e s ă plătim g a z e te le . M at b u ­
c u r o s a e h ită m 20—30 L e i p e n tru o
c u tie d e ţig ă ri d e c â t s ă p lă te ş te
3 L ei p e n tru un z ia r, p e c a r e n e -a m
o b işn u it s ă -l citim p e fu riş p e u n d e
a p u c ă m , ia r alţii îl p r im e s c r e g u la t
a c a s ă fă r ă în s ă s ă p lă te a s c ă a b o ­
n am e n tu l.
R e u e n im ş l s tă ru im p e n tru e ă nl
s ’a u r c a t din n o u c o s tu l tip a ru lu i
d e c ă tr e firm a „D a c ia T r a la n ă “.
In d u s trie ş l c o m e rţ n u au em .
fo n d u ri d e la o a m e n ii p o litici nu
c u n o a ş te m , P rim ă ria m unicipiului
S ib iu , a tre b u it s ă o d ă m în ju­
d e c a tă p e n tru în c a s a r e a a b o n a ­
m entului, a ş a e ă în ţe le g e o ric in e
e ă nu p u te m s u p o r ta m e re u u r c ă ­
rile Im p u se d e „ D a c ia T r a la n ă “.
A şte p tă m e u u â n tu l ş t sp rijin u l
a b o n a ţilo r, c ă r o r a le c e r e m s ă şl
a c h ite a b o n a m e n tu l re g u la t. In s p e ­
c ia l ru g ă m fru n ta şii s a te lo r d tn
ju d e ţ s ă n e trim ită p rin p o ş tă s a u
s ă - ş i d e a a d e z iu n ile , s ă le p u te m
re ţin e din s a la r iu p la ta a b o n a ­
m entului. A d m in is tr a ţia .
— D ela P oliţie. L a lo c u ito ru l Z a-
h a r ia G re e u , din S ă s ă u ş i, s e află
un c â in e d e lup, a u â n d o c u r e lu ş e
g a lb e n ă , d e c a r e e s te a tâ rn a t o
tin ic h e a eu in s c rip ţie „ S ib iu 1526“.
P r o p r ie ta r u l c â i n e l u i s e p o a te
a d r e s a c e lo r d e m a l s u s s p r e a -ş l
rid ic a c â in e le .
Nr. 30.
— S e r b a r e a F ră ţie i R om âne. „ F ră ­
ţia R o m â n e a s c ă “ d e p e m alul s tâ n g
a l râ u lu i C lbtn, a ra n je a z ă p e ziua
d e 22 F e b ru a rie a. e. o ş e z ă to a r e a r ­
tis tic ă u rm a tă d e d a n s în s a la
„U n teu m “. În ce p u tu l la o r a 8.30
s e a r a . D enitul e s te d e s tin a t p e n tru
fon d u l d ra p e lu lu i. D e p r e f e r a t în
c o s tu m e n a ţio n a le .
S u n t inultaţt ş l p e a c e a s tă c a le
toţi R om ânii.
— D ela a p ă r a r e a p a s iu ă . S e
a d u c e la c u n o ş tin ţa p e rs o n a lu lu i
în c a d ra t la a p ă r a r e a p a s iu ă din
M unicipiul S ib iu , c ă eu îu e e p e r e
d e L uni 17 F e b ru a rie 1936, s ’a în­
c e p u t e x a m e n e le d e s e le c ţio n a r e
p e n tru p e r s o a n e le e e u o r u rm a
c u rs u rile s p e c ia le ş l d e şe fi d e
e e h lp e . A c e s te e x a m e n e s e u o r
ţin e d e c ă tr e o c o m is ie ş l u o r
a u e a lo c în o rd in e a ş t în z ilele în
c a r e s e ţin c u rs u rile . M o d ific ă rile
u o r fl p u b lic a te în s a la d e ş e d in ţe
a s e c to ru lu i re s p e e ttu .
S e a tra g e a te n ţia e ă a b s e n ţa
d e la a c e s te c u rs u ri ş l e x a m e n e —
a f a r ă d e c a z u l d e b o a lă d o u e d it
— u o r ft lu a te în c o n s id e r a r e , şt
c e l a b s e n ţi u o r ft so c o tiţi e a in s u ­
ficien t p re g ă tiţi ş l o b lig a ţi a r e p e ta
în c ă un an.
Plătiţi-uă abonamentul. E
o datorie de onoare, pentru
toţi eari citesc şi primese
„Aeţiunea“.
— G o n n o care. T oţi su b o fiţe rii
p e n s io n a ri din S ib iu şl jur, s e eo n -
u o a c ă în A d u n a re g e n e r a lă e x tr a ­
o rd in a ră , D u m in e c ă 23 F e b ru a rie
1937, o r a 9 dim ., în s a la P rim ă rie i,
a u â n d la o rd in e a d e z i : 1. P r e z e n ­
ta r e a B ilanţului g e s tlu n e l p e an u l
1935, — B u g e tu l p e anul 1936 ş l
d iu e rs e c o m u n ic ă ri.
A c e a s tă e o n u o e a re , fiind a d o u a
o ră , ş e d in ţa s e u a ţin e eu o r ic e
n u m ă r d e m e m b ri u o r fl p re z e n ţi.
— D ela a s o c ia ţia „M arele V oeuod
M ih ai“, Sibiu. P rim im s p r e p u b li­
c a r e : C om itetul d e c o n d u c e r e al
a s o c ta ţie t „ M a re le V o e u o d M ih a i“
în tru n it în ş e d in ţa d e la 17 F e ­
b r u a r ie 1936, la c a r e au p a rtic ip a t
m a jo rita te a m e m b rilo r, c o n s ta tă e ă ,
e o n u o e a r e a a d u n ă rii g e n e r a le din
16 F e b ru a rie , n ’a fo st fă c u tă e u
r e s p e c t a r e a p r e u e d e rllo r a rt. 35,
al. e, din s ta tu t ş i a d u n a r e a n ’a
s a tis fă c u t n ici p r e u e d e rlle a rt. 36
în c â t u rm e a z ă s ă s e ţin ă o n o u ă
a d u n a re g e n e r a lă e e s e u a a n u n ţa
la tim pul s ă u . Comitetul.
— Conflict d e m u n c ă . In tre a n ­
g a ja ţii s o c ie tă ţii F id u e ita te a ş i s o ­
c ie ta te s ’a d e c la r a t co n flict d e
m u n c ă, e e s e u a d e s b a te în c u râ n d
la In s p e c to ra tu l m uncit.
— M oartea ş e fu lu i s ig u ra n ţe i din
Sibiu. In u rm a u n o r co m p lic a ţii
p ro u o e a te d e ic te r, a în c e ta t din
u ia ţă şefu l s ig u ra n ţe i d in S ib iu , dr.
V a sile F o rm ag lu , în e ta te d e 47 d e
ani. M o a rte a h a rn ic u lu i ş l c in s ti­
tului fu n c ţio n a r a lă s a t r e g r e te u n a ­
n im e d a to rită h ă rn ic ie i ş l e o re e tl-
tu d ln e l a u u tă în tim pul c â t a c o n d u s
s ig u ra n ţa în o ra ş u l n o stru . D e ­
fu nctul a fo st m a g is tra t în B u e o -
u ln a ş l a c o n d u s eu m ultă d em n i­
ta te şl p re s tig iu p o s tu l c e l s ’a în ­
c r e d in ţa t. D efunctul a fo st în m o r­
m â n ta t la S ib iu .
1 P •• 1 •• Croitorie pentru
F . m i O P
1
DAMEşiDOMNI
Premiat cu Diploma
Sibiu, Str. Gh. L azăr 15 şi Medalia de Argint
 Nr. 30.
— Dl P is o a fo st d u s la lo c u in ţă .
P r e ş e d in te le c o m isie i In te rim a re
d e la m un icip iu D r. E. P ls o , a fo st
lă s a t s ă p ă r ă s e a s c ă s a n a to riu l şl
t s ’a d a t un c o n c e d iu m e d ic a l d e
20 d e sile, s p r e a s e u in d e e a c o m ­
p le c t d in a c c id e n tu l d e au to m o b il
d e s p r e c a r e am s c r is în n u m ă ru l
tre c u t.
— I n c o r p o r a r e a r e c r u ţ ilo r c o n ­
tin g en tu lu i 1936 Ineluslu tr u p a eu
sc h im b u l c ă la r e , s e u a fa c e p e
z iu a d e 1 A p rilie 1936.
— P e fro n tu l a b isin ia n . R ă s b o iu l
a b isln la n s e c o n s id e r ă c â ş tig a t d e-
flnitlD d e c ă tre Italieni.
In ultim a b ă tă lie a u p ie rit 80.000
r ă s b o ln ie t a b isln ie n i. R a s u l D e s ta
s e s u s ţin e c ă s ’a s in u c is d e ru ş in e
c ă a p ie rd u t b ă tă lia d e la N eg h e lli.
— S e r b a r e ş c o la r ă . In s a la
C ăm inului 0 . F. R. a au u t lo c o
fo a rte re u ş ită s e r b a r e ş c o la r ă , d a tă
d e eleuli ş e o a le i d e c o p il m iel N r.
5, d e s u b c o n d u c e r e a d n e lo r M a ­
r la C o m şa, d ir e c to a r e a ş e o a le i şl
d n a L ungu, în u ă ţă to a re .
P ă r . P rof. O ct. D ra g o ş a u o rb lt
d e s p r e e d u c a ţia c o p iilo r.
C o p ila şii au Jucat m al m ulte p ie s e
u ş o a r e , p e c a r e le -a u In te rp re ta t
e u m u ltă în d e m â n a re , a u c â n ta t
a p o i m a i m ulte c â n te c e ş t a u ju c a t
m a l m ulte d a n s u ri n a ţio n a le : C io­
b ă n a ş u l, A rd e le a n a , S u s o p in c a , etc.
În tre g p ro g ra m u l a fo st e x e c u ta t
e u p re c iz ie , fapt c a r e e u ld e n ţla z ă
m u n c a ş l g rija p e n tru e d u c a ţia c o ­
p ila ş ilo r a c o n d u c ă to a r e lo r a c e s te i
şc o li.
P ă rin ţii c o p iilo r s ’a u p re z e n ta t
în n u m ă r d e o s e b it d e m a re , r ă s -
p lă tin d u -i c u fu rtu n o a s e a p la u z e .
U enltul s e r b ă r ii a fo st u ă r s a t p e n ­
tr u a ju to ra re a b a s a r a b e n llo r .
Apel
c ă t r e toţi c o m e rc ia n ţii ş i m e s e r ia ş ii
ro m â n i d in S ibiu ş i ju d e ţ.
C o m e rc ia n ţii ş l m e s e r ia ş ii tr ă e s e
a lle g re le . Z ilnic su n t loulţl d e n oul
re g im u ri d e c o m e rţ, d e n o u l Im p o ­
z ite, ta x e ş i am en zi. P e n tru e a s ă
n e p u te m a p ă r a fa ţă d e p o to p u l
d e r e le c e a m e n in ţă e u ru in ă c la s a
n o a s tr ă e n e u o le s ă fim b in e o r g a ­
nizaţi, a u â n d ş l o le g ă tu r ă b u n ă
p e n tru a p u te a a c ţio n a la tim p. L e ­
g ă t u r a a c e a s ta n ’o p u te m a u e a
d e c â t p rin z ia ru l « A cţiu n ea“ c e
a p a r e s ă p tă m â n a l d e 2-orl. In a c e s t
z ia r uom s e r ie to a te d u re rile şl
to a te în d a to ririle n o a s tre . D e a c e la ,
c e l c a r i n 'a ţl a b o n a t z ia ru l U ă r o g
s ă - l a b o n a ţi, ia r c e i c a r i n u l-a ţi
plătit, s ă - l a c h ita ţi. In fo rm a a c e a s ta
U ă a p ă r a ţi in te r e s e le ş t d e m n ita te a
d e b r e s lă .
N lco la e M artin
preşedintele Asoe. negustorilor
şl m eseriaşilor români.
Concetăţenii saşi şi schimbarea
numirii străzilor
C o n d u c ă to rii c o n c e tă ţe n ilo r s a ş i
s u n t e x tre m d e a la rm a ţi c ă s e
s c h im b ă n u m ire a s tr ă z ilo r V iţeilor.
R a ţe lo r, e tc . eu u oiuozi R o m â n i ş l
p e rs o n a lită ţi c u ltu ra le . In d is p e ­
r a r e a lo r s ’au a d r e s a t dlul N. lo rg a ,
r u g â n d u - l s ă in te ru in ă s ă nu s e
s c h im b e n u m e le s tră z ilo r. S u n te m
c u r io ş i d e r ă s p u n s u l c e u a .d a d l
N. lo rg a , p re ş e d in te lu i M üller, c a r e
a a d r e s a t a c e a s tă s c r is o a r e .
G e stu l u o r b e ş te d in p r is o s a ş a
c ă nu m al a u e m nim ic d e a d ă u g a t.
Acţinnea
Adunarea Generală
a Ş e filo r d e a te lie r e ş i fu n c ţio n a ri
te h n ic i in d u s tria li din S ibiu.
In lo c a lu l G ü n d ise h din T â rg u l
P e ş te lu i a au u t lo c a d u n a r e a G e n e ­
r a lă a ş e filo r d e a te lie re şl fu n c­
ţio n a rilo r te h n ic i in d u s tria li din
S ibiu.
Dl T u re a n u M ihail, p r e ş e d in te le
a s o c ia ţie i, m u lţu m e şte m e m b rilo r
p e n tru p re z e n ţă .
Dl M u n tean u N ie o la e , s e c r e ta r u l
a s o c ia ţie i c ite ş te lis ta m e m b rilo r
ş i p r o c e s u l u e r b a l d e la A d u n a re a
G en. din 1935.
Dl T u re a n u fa c e d a r e a d e s e a m ă
ş l c ite ş te o s c r is o a r e p rim ită d e la
S c h u s te r M ihail, ş e f-m a lstru la A-
s tr a R o m â n ă, P lo e şti.
Dl M a ie r R udolf, e a s s le r , fa c e
d a r e a d e s e a m ă a s u p r u g e stlu n e l
anului 1935. — D u p ă r a p o rtu l e e n -
s o r tlo r s e d ă eu u e n ita d e s c ă r c a r e .
S e p r o c e d e a z ă a p o i la a l e g e r e a
noului co m ite t şi s e p ro c la m ă a le s
p rin a c la m a ţii Dl T u re a n u M ihail,
p re ş e d in te . — L u d ru tg A n d re i u ie e -
p re ş e d in te , s e c r e t a r M u n tean u Nl-
e o la e , s e c r e t a r U R a d le r Q., M a le r
R udolf e a s s le r , Dl E le k şl Z e k e l
lo h a n , e e n s o ri, a r c h iu a r l D e u te h -
le n d e r şi S e h p e la , s u p le a n ţi: R e ie r
ş l Z eisel.
Dl T u re a n u M ihail m u lţu m e şte
a d u n ă rii p e n tru în c r e d e r e ş l fa c e
a p e l la m e m b rii co m itetu lu i s ă - l
d e a sp rijin u l la m u n c ă e a s ă - ş l
p o a tă în d e p lin i m isiu n e a c e ş t-a
lu at-o .
Serata Crucii Roşii
In s a lo a n e le C e rc u lu i M ilitar C i­
uli a au u t lo c s e r a ta d a n s a n tă a
s o c ie tă ţii « C ru c e a R o ş ie “ filiala
S ib iu . D o a m n e le d in c o m itetu l d e
c o n d u c e r e în fru n te e u d -n a B o-
lo g a , F. F lo r e s e u , Col. S au u , D o-
boiu, D r. M ă e e la riu , tng. B o eiat,
ep t. m e d ic G h iţe seu , etc., au o r g a ­
n iz at o to m b o lă e u o b ie c te s tr â n s e
d e la c o m e rc ia n ţii din o r a ş u l n o stru .
D in tre c e i p re z e n ţi n o tă m : dnll
g e n . M a n e a , g en . G h e o rg h lu , in sp .
s a n ita r D r. Gh. P r e d a , D r. L. lo-
n a ş lu , co l. D r. C ap itan o u tei, m a io r
F ru n z e te , D r. M au ru , D r. 1. P o -
p e 8 c u —S ib iu , ep t. D ănllă, ept. S tă -
ntlă, etc. etc.
Mutarea mitropoliei or­
todoxe a Ardealului
la Clu{
P rin m o a rte a e p is c o p u lu i N. luan,
în c e r c u rile b is e r ic e ş ti din o ra ş u l
n o stru , s e d is c u tă fo a rte s e r io s
p ro b le m a m u tă rii m itro p o lie i o rto ­
d o x e a A rd e a lu lu i d in S ib iu la Cluj.
D u p ă c â t aflăm ş l în Cluj p r o ­
b le m a e s te în d e s b a te r e a fru n ta ş i­
lo r o rto d o x ie i, m a i a le s c ă şi c r e ­
d in c io şii g re e o -e a to lie l d o r e s c s ă
m ute m itro p o lia d e la Blaj în c a p i­
ta la A rd ealu lu i.
C o n silie rii m itro p o litan i d in S ib iu
su n t p e d e p lin e o n u ln şl d e n e c e ­
s ita te a m u tă rii m itro p o lie i la Cluj.
R ă m â n e s ă u e d e m c e atitu d in e u a
lu a l. P. S . S a M itropolitul A r d e a ­
lului D r. N. B ă la n , c a r e la s tă ru in ­
ţe le d e p u s e d e unii p ro fe s o ri unl-
u e rs lta rl d in Cluj, d e a s e m u ta
m itro p o lia la Cluj, n ’a d a t în c ă nici
un r ă s p u n s p r e c is şl p e n tru m otiuul
c ă e p is c o p ia nu a r e a s tă z i c lă d i­
rile n e c e s a r e In sta lă rii m itro p o liei.
P ro b le m a e s te în s ă d e s c h is ă ,
a şa c ă răm ân e s ă u ed em ce d es-
u o lta re u a lu a în s c u r t tim p.
In atenţiunea comercianţilor si meseriaşilor
i 1
Registre comerciale şi amenzi.
D e u re -o e â te u a s ă p tă m â n i a
în c e p u t un s e u e r c o n tro l p e n tru tim ­
b r a r e a ş l ţin e r e a r e g is tr e lo r c o ­
m e rc ia le . C o n tro lo rii A d m in istra ­
ţiei F in a n c ia re s tr ă b a t, d in o rd in u l
M in tste ru lu l d e F in an ţe, în tre g ju­
deţul, p e n tru a im p u n e le g ile şi a
s a n c ţio n a p e c e i c a r i nu s e c o n ­
fo rm e a z ă lo r. Până acum au fo st
controlate satele Boita, Talmăcel,
Porceşti, Hacovifa, Aurig şi Saca­
date, dictându se 63 amensi. Cele­
lalte sate urmeasă.
C h e s tiu n e a r e g is tr e lo r ş i ţi­
n e r e a lo r efe e tiu ă a p re o c u p a t to a te
c o n g r e s e le n o a s tr e p ro fe sio n a le .
S ’a u r id ic a t p ro te s te , s ’au trim is
te le g ra m e , m oţiuni ş l d e le g a ţii. R e ­
zu ltatul ? P ro m isiu n i c ă lc a te eu c e a
m ai m a re u ş u rin ţă . C e u a tre b u i
s ă în tre p rin d e m în u lito r p e n tru a
re a liz a d e z id e ra tu l n o s tru , e a m ieii
c o m e rc ia n ţi ş l m e s e r ia ş i s ă fie
sc u tiţi d e ţin e r e a r e g is tre lo r , o uom
a r ă ta în a r tic o le le u lito a re . D e ­
o c a m d a tă u re m n u m a i s ă lă m u rim
p e c e s e în te m e ia z ă o rg a n e le fis­
c a le a tu n c i c â n d p o r n e s c la c o n ­
tro l şi am en zi.
L e g e a , în u irtu te a c ă r e ia n e ­
g u s to rii şl m e s e r ia ş ii s u n t tu l­
b u r a ţi în a c ttu lta te a lo r p ro fe s io ­
n a lă e s te L e g e a T im b ru lu i a rti­
c o lu l 4, p a r a g r a f 19, d e u rm ă to ru l
c o n ţin u t:
«S unt s u p u s e la ta x e le d e tim ­
b r u m a l jo s s p e c if i c a t e : fie­
c a r e filă din r e g is tr e le ju rn a l
ş l in u e n ta r ţin u te d e c o m e r­
cianţi, s o c ie tă ţi c o m e rc ia le şl
In d u s tria le “
p lu s a rt. 75 din a c e e a ş i le g e eu
u rm ă to ru l t e x t :
« A d m in istraţia tim b ru lu i, p rin
a g e n ţii In uestlţl d e le g e eu
c o n s ta ta r e a e o n tra u e n ţlllo r, u a
a u e a d re p tu l d e a c o n tro la
în to a te în tre p rin d e rile , ofi­
ciile şi Instituţiunile, to a te o p e ­
ra ţiu n ile c a r e d a u lo c la a p li­
c a r e a le g ii tim b ru lu i ş l a im ­
p o zitu lu i p e a c te ş l fa p te ju ­
rid ic e , p u tâ n d p re tin d e şi p r e ­
z e n ta r e a r e g is tr e lo r tim b ra te
s p r e a s e în c re d in ţa d a c ă au
fo st tim b ra te c o n fo rm legii.
iar în c a z de neposedare sau
neţinere efectivă a registrelor
obligatorii după această lege,
cum ş i în caz de refuz a pre­
zentării registrelor sau docu­
mentelor cerute, contravenien­
tul va fi supus la o amendă
până la o pătrime din impo­
zitul com ercial pe un an “.
O rg a n e le fis c a le în s ă s e în ­
te m e ia z ă în d e o s e b i p e d e c iz ia
Corni slu n ii C e n tra le a T im brului
d in 2 Iulie 1927, d e c u p rin s u l u r­
m ă to r :
«A uând în u e d e r e c ă d is p o ­
ziţiile le g ii tim b ru lu i şl a im ­
p o zitului p e a c te ş l fa p te ju ­
rid ic e a u c a r a c te r d e u n ific a re
ş l e a a ta r e s e a p lic ă p e în tre g
te r ito r iu l;
a u â n d în u e d e r e c ă p rin d is ­
p o z iţiile a rt. 4, p a r a g r a f 19,
s ’a im p u s ţin e r e a d e r e g is tr e
ş l tim b r a r e a lo r tuturor co­
mercianţilor ;
c ă p rin c o m e rc ia n t le g iu ito ­
ru l a în ţe le s c e l c a r t fa c a c te
s a u fa p te d e c o m e rţ în m o d
o b iş n u it;
A şa d a r, c e l c a ri s e g ă s e s c
în a ta r e situ a ţiu n e , u rm e a z ă
s ă fie o b lig a ţi la ţin e r e a r e ­
g is tr e lo r ş l d e c i b ru ta rii, m ă ­
Pag. 3.
í I
c e la rii, e â rn ă ţa rii, etc. su n t
m e re la n ţi în s e n s u l le g ii tim ­
b ru lu i ş l o b lig a ţi a ţine r e ­
g is tr e “.
Concluzia ce se desprinde
din a ceastă decizie este că prin
analogie eu brutarii, eârnăţarii şi
m ăcelarii, toţi negustorii sunt obli­
gaţi la ţinerea reg istrelo r com er­
ciale.
O rg a n e le fis c a le în s ă ig n o re a z ă
u rm ă to a re le te x te d e le g e c e r ă ­
s to a r n ă c o m p le t d isp o z iţiile le g ii
tim b ru lu i ş l a n u m e art. 105 para­
graf Q. din L e g e a (M. O. N r. 77
din 1/lV. 1935) p e n tru c o m p le ta re a
d isp o z iţiu n llo r a rt. 55 din L e g e a
p e n tru p e r c e p e r e a şl u r m ă r ir e a
u e n ttu rllo r p u b lic e d in 5 M al 1934,
p e n tru m o d ific a re a u n o ra din d is -
pozlţiu n lle a c tu a le a le le g ii p e n tru
u n ific a re a c o n trib u ţiilo r d ire c te şl
p e n tru in te r p r e ta r e a ş l m o d ific a re a
u n o ra d in d isp o z iţiile le g ii m o d i­
fic a to a re a le g ii c o n trib u ţiilo r d i­
r e c te , p u b lic a tă în M. O. N r. 78
d in 1 A p rile 1934, c a r e s p u n e u r ­
m ă to a re le :
« C o m e rcian ţii ş l in d u s tria ş ii
c a r e nu ţin r e g is tr e le c o m e r ­
c ia le , u o r fi p a s ib il d e o
a m e n d ă e g a lă e u im p o zitu l
e u u en lt fiscului. Această a-
mendă nu se aplică micilor
m eseriaşi şi micilor com er­
cianţi definifi conf. art. 12 (azi B)
din Legea impozitului pe lux
şi cifra de afaceri “.
C a ri s u n t m ieii m e s e r ia ş i ş i m ie ii
c o m e rc ia n ţi în s e n s u l a rt. 12 (azi 9)
d in L e g e a Im pozitului p e lu x ş i
c ifra d e a f a c e r i? N e -o s p u n e c a te ­
g o r ie a rtic o lu l m e n ţio n a t:
« m e se ria şii! c a r i fo lo s e s c o
e n e rg ie d e c e l m ult 5 c a l p u ­
te r e ş l m axim um 7 lu c ră to ri
(m a e ştri ş l calfe) ş l c o m e r­
cianţii m iel al c ă r o r u enlt a n u a l
im p o z a b il e s te in fe rio r su m e i
d e L e i 155.000— “.
B a z a ţi p e ultim ele d o u ă te x te
tra g e m c o n c lu z ia c ă n e g u s to rii ş l
m e s e r ia ş ii m iel (a d e c ă c e l c la s i­
fica ţi la p a te n ta fixă) s u n t scu tiţi
d e ţin e r e a r e g is tr e lo r c o m e rc ia le
ş l în c o n s e c in ţă p r o c e s e le u e r b a le
d e c o n tra u e n ţie tr e b u e s ă r ă m â n ă
f ă r ă u rm ă ri. P e n tru a c e a s ta în s ă
e s te n e u o le e a toţi c e l a m e n d a ţi
s ă f a c ă A pel la T rib u n a lu l din
S ib iu , în te rm in d e 20 zile d e la
p rim ire a p ro c e s u lu i u e rb a l d e gon-
tro u e n ţie . In stru c ţiu n ile n e c e s a r e
le uom d a tn n u m ă ru l u lito r al
z ia ru lu i « A c ţiu n e a “.
N ieo la e M artin
preşedintele Asoe. negustorilor
şl m eseriaşilor români.
— R ezu ltatu l a le g e r ilo r d e la H u ­
n e d o a r a şl M e h e d in ţi:
Hunedoara: N a ţ.-Ţ ă ră n lşti 30.000
L ib e ra li 23.000
C uztştl 7.000
A /e s Ohifă Pop.
Mehedinfi: N a ţ.-Ţ ă ră n lşti 20.000
C uzlştt 17.000
N a ţio n a l-lib e ra li Q h. B ră tia n u 8.000
A rg e t. 2 000
A /es Dr. Lupu.
— S e r a ta « A strei“. In s a lo a n e le
C e rc u lu i M ilitar Ciuli, d e s p ă r ţă ­
m ân tu l ju d eţu lu i S ib iu al „ A s tre i“,
a r a n je a z ă o s e r a tă d a n s a n tă S â m ­
b ă tă 22 F e b r u a r ie 1936. în c e p u tu l
la o re le 9'/2 s e a r a . D o a m n e le su n t
r u g a te a p a r tic ip a în c o stu m n a ­
ţio n al.
 Pag. 4 A o ţ l u n e a Nr. 30.

m icu ltu re! ş t a p la n ta ţiilo r. A ra tă

Deschiderea cursului de
pomicultură.
In s a la m a re d e la P re fe c tu ra
judefulul a aout lo c d e s c h id e r e a
c u rs u lu i d e p o m ic u ltu ră , o rg a n iz a t
d e u n iu n e a C a m e re lo r d e a g ric u l­
tu r ă d in B u c u re ş ti, e u c o n c u rs u l
C a m e re i d e a g ric u ltu ră din S ib iu .
P a r tic ip ă dl in s p e c to r D r. G rtste se u ,
D r. S . M ih ă ile se u , ing. M atea n u .
B u c u re ş ti, p re c u m ş l toti in g in e rii
a g ro n o m i a l C a m e re lo r d e a g r i­
c u lto ri din A rd e a l ş l B an at, şt n u ­
m e ro ş i p re o ţi ş i în u ă ţă to ri p om l-
e u lto rt dtn jud. S ib iu . Dl N. M un­
te anu, p re ş e d in te le e a m e rtl S ib iu ,
a ţinut o d o c u m e n ta tă e u u â n ta re
în c a r e a s p u s c ă b o g ă ţiile a c e s te i
ţă ri nu s u n t e x p lo a ta te ra ţio n a l şi
în s p e c ia l ştiin ţa a g ric u ltu rii e s te
d e s tu l d e în tâ rz ia tă la noi. P r e c i­
z e a z ă c ă e n e c e s a r e a s p e c ia liş tii
s ă p u n ă to a tă s tă ru in ţa p e n tru în­
d r u m a r e a p lu g a rilo r s p r e a nu m at
c ă p e n tru o b u n ă p a r te d in p o p u ­
la ţie , fru c te le c o r e s p u n d u n e i n e ­
c e s ită ţi la a lim e n ta ţie , p r e c iz e a z ă
c ă la n oi în ţa r ă s u n t p la n ta ţi 85
m ilio a n e d e p o m i p e o s u p ra fa ţă
d e 340,000 h e c ta r e . S tă r u e a s u p r a
a c e s te i m a ri b o g ă ţii, d o u e d in d c ă
G e rm a n ia im p o rtă a n u a l fru c te şi
z a r z a u a tu r i d e D el 22 m ilia rd e .
F a c e a p o t o s e r ie d e p ro p u n e ri
p r a c tic e p e n tru In te n s ific a re a e x ­
p o rtu lu i. L a o r e le 2 a auut lo c
în r e s ta u ra n tu l B o u le u a rd , o m a s ă
co m u n ă , o ferită d e C a m e ra d e a g r i­
c u ltu ră . D u p ă m a s ă la o r e le 4 s 'a u
co n tin u a t c u rs u rile p r a c tic e c a r e
s e ţin p â n ă la 23 F e b ru a rie a. e.
R ezu ltatu l c o n fe rin ţe lo r le uom p u ­
b lic a în n u m e ril olito ri p e n tru e a
a b o n a ţii n o ş tri s ă p o a tă în u ă ţa lu­
c ru rile p r a c tic e d e la a c e s t In te re ­
s a n t c u rs . C oresp.
Frontul alegerilor în jud.
Mehedinţi.
Buletin extern Buletin intern
Conflict în extremul orient.
R e la ţiile în tre S o u ie te şt ja p o n ia
su n t e x tre m d e în c o rd a te în u rm a
in c id e n te lo r p e tre c u te p e te rito riu l
M an e iu rte l. S e a ş te a p tă din m o ­
m en t în m o m en t iz b u c n ire a c o n ­
flictului, c a r e a r p u te a d u c e la un
e u e n tu a l r ă s b o l. C o n su lu l soD ietie
d in K h a rb in a ş l în ştilţa t p e su p u şii
ru ş i din M a n c iu ria s ă e u a e u e z e
ţa ra . U tza p a ş a p o a r te lo r la c o n ­
s u la t a în c e p u t. C e tă ţe n ii so v ie tic i
lip siţi d e m ijlo a c e v o r fi re p a tria ţi
g ra tu it.
Paetul Jraneo-souietie.
In to a tă G e rm a n ia d o m n e şte n e ­
lin işte dtn c a u z a p a c tu lu i fra n e o -
so u te tte , c a r e v iz e a z ă m a t a le s
p rim e jd ia g e rm a n ă . Z ia re le g e r ­
m a n e s u b lin ia z ă c u e n e r v a r e a c e s t
lu c ru , s u s ţin â n d c ă in v itaţia p e
c a r e - o c u p rin d e p a e tu l d e a a d e r a
ş l G e rm a n ia la el e s te nu m ai un
p re te x t. G e rm a n ia ţin e s ă a t r a g ă
a te n ţia E u ro p e i a s u p r a c ă ilo r p r i­
înapoierea Ministrului de
Finanţe în eapitală.
D. U ie to r A n to n e se u , M in istru l
d e F in a n ţe , a s o s it în c a p ita lă . D -s a
a fă c u t d e c la ra ţii z ia riş tilo r c a r i
îl a ş te p ta u în g a r a d e N o rd , a r ă ­
tâ n d c o n d iţiile g e n e r a le în c a r e s ’a
p e rfe c ta t a c o r d u l e u F ra n ţa . D .
V ic to r A n to n e s e u a av u t d e a s e -
m e n e a în tre v e d e ri e u d iferiţi m i­
n iştri, p re c u m ş i e u d. p rim m i­
n is tru G. T ă tă ră s e u .
Semnarea aeordului de
plăţi româno^rus.
A c o rd u l d e p lă ţi p e n tru r e g le ­
m e n ta r e a s c h im b u rilo r c o m e rc ia le
d in tre R o m â n ia ş i R u s ia s ’a s e m ­
n a t la M in iste ru l d e In d u s trte ş t
C o m e rţ în p r e z e n ţa d-lu t l G ostl-
n e s e u şl M. O stro iv sh y , m in istru l
R u sie i la B u c u re ş ti.

UNMILION
D e şi g u o e rn u l a d is p u s s ă s e ia
fi siliţi s ă a d u c e m b u lg a ri p e n tru m e jd io a s e c e le a n g a je a z ă p o lite a
m ă s u ri s e c e r e p e n tru e u a e u a r e a
c u ltu ra le g u m e lo r. In s is tă în s p e ­ fra n c e z ă .
s tră in lo r d in ju d e ţu l M e h e d in ţi,
c ia l a s u p r a u a lo rlfie ă rll, s e le c ţio ­
c a m p a n ia e le c to r a lă s e d e s lă n ţu e L a P a r is a c e s te p a s a g ii a le p r e ­ la , a , u e x ă .
n ă rii ş l d e s fa c e rii p r o d u s e lo r. S a ­
to tu ş e u o p a tim ă e x tra o r d in a r ă . s e i g e rm a n e a u p ro v o c a t n e d u ­
lu tă iniţiativa uniunii d e a ţin e
L a to a te lo c a lu rile d e uot s ’au m e rire , c ă c i g u o e rn u l f ra n c e z e s te
c u rs u ri p o m ic o le ş l a r a tă c ă s e c ţia
S ib iu a C a m e rii d e a g ric u ltu ră s ’a
s tră d u it |s ă fie în d ru m ă to a re a şl
trim is p u te rn ic e d e ta ş a m e n te d e
s o ld a ţi p e n tru a m e n ţin e o rd in e a .
s in c e r an im a t d e v o in ţa m e n ţin e rii
p ăcii.
UN MILION
a p ă r ă to a r e a a g ric u lto rilo r, în u rm a
la matcă
c ă r u i fapt, a s tă z i ţă ra n ii s e a d r e ­ au ieşit la
s e a z ă eu în c r e d e r e . M u lţu m eşte Sosindu-ne mult aşteptatele noui instala-
p e n tru în c r e d e r e a a r ă ta tă S ibiului,
p rin a le g e r e a ţin e rii c u r s u r ilo r la
{iuni unice în Sibiu, ne permite
S ib iu . s ă p ră jim im e d ia t ş l s ă m ă e tn ă m m o m e n ta n c e le
N. R e g m a n . p re fe c tu l ju d e ţu ­ m a l s u p e r io a r e calită ţi d e c a fe a , n e în tre c u te la cu Nrii 294.796 s e r i a 3-a
lui, s a lu tă p e o rg a n iz a to ri, p e p r o ­ g u st, a ro m ă şl c a lita te . O nor. clienţi s u n t ru g a ţi anexă şi 68.868 seria doua
fe s o rii c u rs u lu i şi p e in g in e rii a g r o ­ s ă v iz ite z e m a g a z in u l n o s tru şt s ă s tu d ie z e lu sta - la matcă, precum şi nume­
nom i. A ra tă ro lu l p o m te u ltu rti în la ţlu n lle nouţ, p e n tru c a r e s ta u la d is p o z iţia On. roase câştiguri mari repar­
d e s u o lta r e a e c o n o m ie i n a ţio n a le . C ltenţi, p e r s o n a l d â n d e x p lie a ţtile n e c e s a r e . In tizate în toată ţa ra
M u lţu m eşte dlui S ă s e to r e a n u , p r e ­ p re z e n t, c u a d e u ă ra t, nu e s te c u p u tin ţă s ă s e
ş e d in te le uniunii ş l dlui N. M un- g ă s e a s c ă o c a fe a m a i b u n ă e a la :
te a n u , p e n tru o r g a n iz a r e a a c e s to r
c u rs u ri. Magazinul special de cafea
Dl Dr. Sorin Mihaieseu, u o r-
este singura eoleetură
b e ş te în n u m e le unlunei, p r e c iz â n d
c ă s ’a a le s S ib iu l p e n tru a c e s te
c u rs u ri, în tru c â t e s te un c e n tru p o ­
m ico l im p o rta n t d in ţa ră , m e rit c e
re u ln e p ă r. H an zu , în u ă ţă to rilo r
„PA AM
în c e rc a ţi ş l U ă v eţi c o n v in g e eu toţii d e a d e v ă r . M ag azin u l
care conform regulamen­
tului Loteriei de Stat nu
publică numele nici unui
eâşfigălor, garantând dis­
lo a n D o b ro tă ş i B e m b e a . S tă r u e „ P A Ş A “, s in g u r în S ib iu , str. R e g in a M a rla 42. — T elefo n 93.
creţie absolută la Sibiu.
în d e o s e b i a s u p r a im p o rta n ţe i p o ­

N r. 1331.
Coleetura oficială a
CETIŢI
Loteriei de Sfat
Nemaipomenit în Publicaţie.
analele Loteriei
M a re a lo u itu ră a n o ro e u lu t
P e n tru a p ro v iz io n a r e a O rfelinatului P rin ­
c ip e le M ire e a S ib iu , T â rg u l C a ilo r N r. 6, eu
în c l a s a 4 -a — L o te ria 9 -a. p â in e , făin ă , c a rn e , u n tu ră top ită, la p te d e v a c ă
ş l d ife rite a rtic o le d e c o lo n ia le n e c e s a r e în
R ecord u l M ilioanelor a n u l b u g e ta r 1936/37, s e ţtn e lleltafle p u b lic ă
la marea eoleetură norocoasă e u o fe rte în c h ise , jo t în 5 M a rtie 1936, o r a 10 Str. Mitropoliei 1—3
d im in e a ţa în b iro u l S e rv ic iu lu i S a n ita r a l M u­
nicip iu lu i S tb lu , co n fo rm a rt. 88—HO L. G. P.
ş l c a ie tu l d e s a re tn l, e a r e s e p o a te v e d e a la

HERM ES D ire c ţiu n e a O rfelinatului, u n d e s e d a u ş l in-

form aţlu n t.
S i b i u , la 15 F e b r u a r ie 1936.
C inem a „A . PO LLO“
începând din 20 Februarie
Lei 12 Milioane
In credinţa e mântuirea
D ire c to ru l O rfe lin a tu lu i:
câştigă Nr. 14.687 S. 1 şi II N. Coldea.
5| j A N câştigă anexa
n i l l o i l Nr. 282.690 S. 1
câştigă anexa V i t r i n e l e f i r m e i Film pentru toată lumea
P I I I I $ ? n Nr. 118.984 S. I
Ju rn al nou.
„ 1 M ilio n Nr. Î l5.984 S. Îl
U..U ; ■ ; -------câştigă anexa
ti 1 BliflSBg __ câştigă anexa
Nr. 294.796 S. 11

I m i l B O n Nr. 143.681 S. 11 S I B I U Cinem a „T H A L I A “

s i a lt e m u lte c â ştig u r i d e Lei 4 0 0 .0 0 0 ,
2 0 0 .0 0 0 , 1 o o o o o , e tc . Piaţa Regele Ferdinand Nr. 17 premieră
Câştigurile de mai sus au ieşit în: Baeău, Bu­
cureşti, Cernăuţi, Focşani, laşi, Moreni, Ploeşti,
S ib iu , Tarutino.
Toată lumea cumpără lozuri numai laColectura norocoasă
O rie n te a z ă d e s p r e u ltim e le
n o u tă ţi d e m o d ă ş l p re ţu rile
c e le m al ieftine a le zilei. E s te
d e c i în in te re s u l p u b licu lu i a
Doctor X Cel mai sgnduitor
HERMES Sibiu Telefon 368
str. Regina Maria 14 p riv i a c e s te v itrin e şl a v izita
M A G A Z I N U L
şi senzaţional film
C o m p le c ta r e ş i ju r n a l.

R e d a c to r r e a p .: ILIÉ M U N TEA N U . T ip a ru l Inst, d e a r te g ra fic e „DACIA T R A IA N A *. S ib iu . CEN SURAT

W lrectorj I o n M n n te a n u
A bonam entul anual L ei 2 4 0 , şase luni 120, trei luni 6 0 , o lună 2 0 , in stitu ţii, so cietă ţi 5 0 0 , N r.-ul 3 L ei.— F u b licatiu n i şi inserate după tarif
IUI
Mr- 31
T n rim m r a iim r a i i™ '"^TriiitirriPi iwiriisisiwwiiiwisiiiMMiMM— ■iiiuwisw immim mui iiiiiiiiwiBiiiisiMii wisiiiiiiwasiisissMniiwiiiiiiMMMBwaMBWMwawMBwwMiînnn»
Deee moare Sibiul?
In tr’un a rtic o l r e c e n t d. ing. Qh.
B râ n d u ş a p re c iz a t c ă e u o lu tia S i­
biului e s te fo a rte le n tă şi e ă s u n ­
te m p a r ’e ă în tr’un s ta d iu d e o b o ­
s e a lă a ş a în c â t a lte o r a ş e din A r­
d e a l n e u a lă s a m ult în u rm ă .
C o n s ta ta re ju s tă şi d e s tu l d e a-
la rm a n tă . In tr’a d e u ă r S ib iu l, d u p ă
cu m s ’a p o m e n it, a r e to a te ş a n s e le
s ă d e n ie un o r a ş d e p e n s io n a ri
din utna c o n d u c ă to rilo r d e ie ri şi
d e azi.
F eriţi d e linia p rin c ip a lă a C. F,
R. n ’am fă c u t nim ic pozltiu şi p r a c ­
tic, p e n tru r e a liz a r e a p ro ie c tu lu i d e
linie d ire c tă , p rin G u rte a ’d e A rg e ş ,
d ir e c t eu B u c u re ştii. N ’am fă c u t
to t c e s e p u te a p e n tru in s ta la r e a
in d u s triilo r d e a u to m o b ile , a r m a ­
m e n t c e s e m u ta d e la A ra d la B ra -
şo u , etc. N ’am fo st în s ta r e s ă n e
m e n ţin e m n ic i s itu a ţia d e p â n ă a-
cu m şi p a r ’e ă am fă c u t şi fa c e m
to t p o sib ilu l s ă în c h id e m o r ic e p o ­
sib ilita te d e d e s u o lta re . N lei un
fel d e p o litic ă e d ilita ră p e n tru
n o u ile c a r tie r e ş l n lei o în ţe le g e re
p e n tru c e l m a l im p o rta n t fa c to r
p o te n ţia l d e a e ttu a re d e m o g ra fic ă
şl în u io ra re a e c o n o m ic ă a S ib iu ­
lu i: A rm a ta .
Cu ce a ră sp u n s c o n d u c e re a
M unicipiului la c e r e r ile p r e a m o ­
d e s te a le a rm a te i ? Cu c e au r ă s ­
p u n s n e g u s to rit în m a jo rita te S a ş i ?
P rim ă ria , e u re fu z u l unui lo c p e n ­
tru r id ic a r e a C e rc u lu i M ilitar Ciuli
ş l c o m e rc ia n ţii eu d e m o n sta ţit d e
d e s m ă ţ h itle rist.
In d u s tria ş ii ş i e o m e re la n ţlt din
s p ir it d e ş o u in is t n u a n g a je a z ă
lu c ră to ri R o m â n i etc. etc.
P rim ă ria m unicipiului a în c a s a t
nu m ai din c h iria e a z a r m e lo r d e la
1924—1935 s u m a d e B el 39.336.235.
Ş l e u to a te a c e s te a d ru m u l şl tr o ­
tu a re le la to a te c a z a r m e le şi ş c o ­
lile m ilita re su n t în c e a m ai m a re
„ p ă ră s ire : a p ă şi n o ro iu .
In s c h im b M unicipiul a p lă tit
d e la 1923—1933 p e n tru m uzican ţii
o r c h e s tr e i o r ă ş e n e ş ti s u m a d e B el
13 m ilioane.
A c e s t M unicipiu, c a r e n ’a re z o l-
u a t fa u o ra b ll n ici p â n ă a s tă z i c e ­
r e r e a p e n tru c e d a r e a u nul te re n
p e n tru C e rc u l M ilitar, a c e d a t un
im o b il în s tr a d a A m b ru s te r p e n tru
a rh tu a is to ric ă s ă s e a s c ă şl p e d e a ­
s u p r a a m a t p lă tit d in 1926—1935
ş l s u m a d e 2 300,000 Bei.
F a ţă d e a c e s te g e s tu ri ş l m ulte
a lte le , s ă nu s e m ire n im eni e ă în
D ara anului tr e c u t nu s ’a m ai ţinut
c u rs u l d e c ă p ita n i la S ib iu , e ă s e
m u tă ş c o lile s p e c ia le , c a r e lă s a u
s u te d e m ilio a n e B el în tre c o m e r ­
0 Qft H a l &
S O CÍ
»■■■■■■■■aWMWIWWUMWI — — — II
Sibiu, D um inecă 2 3 F eb ru arie 1 9 3 6 Anul 11
Testamentul celor doi vlădici ardeleni Snb Flamnri!
Din falanga marilor luptători cari s ’au sbucium at pentru binele Români din patru laturi şi unghiuri ale tării.
acestui neam in vrem uri de amara restrişte, a căzut încă doi, răpuşi Din munţi, din uâi şi dealuri, de p e întinsul
fiind de oboseala strădaniei corporale, deşi sufletele lor erau încă atât [mării.
Sub flamuri azi uă chiamă, cum va u chemat
de tânăre, Preasfin\i\ii Nicolae Ivan şi Roman Ciorogariu. Ziarele au [străbunii,
trecut în revistă eu acest prilej activitatea necontenită, munca fără de ba luptă dreaptă Ţara, sub „Steagul
odihnă care a inobilat viaţa fericiţilor dispăruţi, com entând marea pier­ [Acţiunii*.
dere pe care o sufere naţiunea românească prin mormântul ce s ’a R o m ân i, uot tin e re m lă d iţe ş l
deschis în paraclisul catedralei episcopeşti din centrul Clujului şi a u lă s ta r e din s â n u l unul m a re şt
Orăzii. Au înregistrat şi au comentat... Nu toţi cititorii acestor rânduri u lte a z p o p o r ... R o m ân i, uol tin e ri
îşi vor putea însă da seam a de valoarea creatoare a faptelor cari îm­ şl a p rig i m al eu s e a m ă , şi c h ia r
podobesc viaţa celui ce a fo st primul episcop, ctitorul reînviatei eparhii p e uol b ă trâ n ilo r oţellţi în lu p ta
întemeiate de Ştefan cel Mare pe plaiurile ardelene, pentru a dem on­ u e a c u rilo r. p e uoi u ă c h ia m ă a s tă z i
stra unitatea etnică şi spirituală a neamului românesc. S p re a înţelege s u b un d r a p e l sfânt, s u b fla m u rile
acest lucru este necesar să se pătrundă împrejurările vitrege pentru „ S te a g u lu lu i A e ţiu n e l“, r id ic a t azt
Români, când asuprirea streină cerea, m uncindu-se din toate puterile, eu a tâ ta b ă rb ă ţie , u itejle ş l c u ra j,
să spargă zidul de solidaritate pe care I prezenta naţiunea românească în e lu d a u ltre g lilo r u n o r u e a e u rl
însufleţită de imboldul sacru al conducătorilor ei. Câte mijloace nu
a tâ t d e n e g r e ş l a m a r e e a a c e s te a
s ’au întrebuinţat atunci şi câte miraje ademenitoare n’au fo st puse în d e a z i ... S ă nu u ităm e ă s u n te m
joc, spre a amăgi cu ele instinctul sim bolizat de blidul de linte al ve­ s tr ă n e p o ţi d e - a t lui T ra ia n şl D e-
chiului testament. e e b a l. s ă nu u ită m c ă în p ie p tu l
Nu s ’or putea spune că toţi cei vizaţi au rezistat lăcomiei. Dar n o s tru b a t inim ile m u lto r mit d e
spre lauda acestui neam viguros care se m ândreşte că se trage din g e n e ra ţii u ilto a re , ş l e ă s o a r t a ş l
rădăcini daco-romane, s ’au găsit în rândurile lui, destui mucenici cari d e stin u l n o s tru e s tr â n s le g a t d e
s ’au putut lepăda de Satana. Unul dintre aceştia din urmă a fo st şi s o a r ta şl d e stin u l u nul n e a m în tre g .
episcopul care a plecat zilele trecute pe cărarea veciniciei. E l nu s ’a S u b flam u rile s te a g u lu i M ihai şl
abătut sub nici un cuvânt, din drumul pe care-l credea că duce la la n e u s ’a u a d u n a t s tră m o ş ii n o ştrti,
mântuire. A lucrat iluminat de o putere nevăzută care-i arăta destinul a c e i s tr ă m o ş i c a r e a u ştiut s ă lu p te
sacru a neamului, a învins greutăţile, a delăturat piedecile şi a putut şl în fru n te e u b ă r b ă ţie p o rn irile
spune întocmai ca Dreptul S im e o n : Acum slo b o zeşte S tă p â n e... u n o r p ă g â n i n e le g iu iţi... In fe ţe le
Intelectualitatea ardeleană contemporană lui, era condusă de o lo r s ’a o g lin d it m â n d ria , u ite jia şl
concepţie sănătoasă care contribuia să nu rupă contactul cu brazda, c u ra ju l u nul p o p o r n o b il, p o p o ru l
din ale cărei forţe native şi ancestrale, îşi trăgea puterile de viaţă, ro m â n e sc .
învăţătura multă s ’au puţină, era filtrată cu grije şi metodă şi însuşită B d u r e r o s , c ă a z i p e p la iu rile
în măsura în care ea era pusă în slujba neamului. Nimeni nu se întorcea s e u m p e t n o a s te R om ânii, în lo c d e
dela şcoală cu capul încărcat de teorii sterpe şi abstracte, cari propa­ m e lo d ia d u le e l n o a s tr e „ D o in e “
gate fiind fără nici o selecţiune, desorientează sufletul naţiei şi-l abat r ă s u n ă a c c e n tu a t d e s g u s tă to a r e a
dela acţiunea sa creatoare. Orice revenit dela com orile de ştitnţă ale m e lo d ie a „fo x tro o t-u lu l“ ş l „jazz-
Apusului sublima prin puterile tainice sufleteşti pe cari le avea dela u lu l“ a d u s e d e p rin c e le m al o r­
naştere cunoştinţele acumulate, propoveduind o şcoală sănătoasă care d in a re ta u e rn e ş l e u tb u ri, d e c e t
fortifica rezistenţa noastră. Nu găsea bun pentru caracteristicile sufle­ m a t d e c ă z u ţi o a m e n i.
teşti ale acestui popor orice tratat de pledoarie umanitară şi mai presus D a c ă azi m al c â n ţi „ D o in a “ s a u
de toate, nu dezerta dela lupta dârză care s e ducea, pentru păstrarea a lte c â n te c e ro m â n e şti... d a c ă m at
unităţii noastre istorice. Diploma superioară nu era deci un motiv de u o rb e ş tl d e un E m ln e s e u s a u
(Continuare tn pag. 2-a) A le e s a n d ri, în s e a m n ă e ă e ş ti d e ­
m o d a t ş l d in a lt s e c o l. B a noi ş l
cian ţii şl p r o p r ie ta r ii d e c a s e din nou, altfel, s tă ru in d p e d ru m u l p e e ă trln ţa r o m â n e a s c ă s ’a p u s în eul
S ib iu . C e au d e s p u s la to a te a- c a r e s ’a a p u c a t, s e p rlm e jd u e s e ş l în lo c u l lo r „ c r â p d e c h in e “
e e s te a n e g u s to rit, c a r e su n t louiţt r e a le In te re s e a le c o m e rc ia n ţilo r ş l-a în tin s m re je le el lu â n d u -t lo ­
d ir e c t ş i p r o p r ie ta r ii d e c a s e ? S a ş i ş l a le o ra ş u lu i S ib iu c e e s te cul în c e le m a i în d e p ă rta te s a te .
la tă o în tr e b a r e la c a r e tr e b u e în a g o n ie . B a b o ic o t ş t şoD inism D ăm a la rm a şl uestlm p rim e jd ta .
s ă t-s e d e a r ă s p u n s p â n ă nu 1 p r e a nu s e p o a te d a alt ră s p u n s . C ine a r e u r e c h i d e au zit s ă a u d ă
tâ rz iu şl c a r e re c la m ă o s c h im ­ S ’a s c u r s u re m e su fic ie n tă p e n ­ p â n ă nu e tâ rz iu .
b a r e r a d ic a lă a m e n talităţii ş i a ti­ tru a d a p ta r e . T o le ra n ţa n o a s tr ă nu B u p ta c e uom ] d u c e -o , o lu p tă
tudine! d e p â n ă a c u m a e d ililo r tr e b u e c o n s id e r a tă s lă b ic iu n e , d e d r e a p tă ş l c in stită s u b flam u rile
c â t şl a p o p u la ţie i s ă s e ş ti d in”S tblu, c a r e n u n e p u te m d e s p ă rţit. „A cţiu n e!“ c a r e a fo st r id ic a tă to c ­
ş l în s p e e tu l a n e g u s to rilo r. O ra ş u l G ra lo u a a u o ta t 60 m llt- m a i în c e le m a l b ln e u e n lte ş t a -
T re b u e s ă afle c o n c e tă ţe n ii n e ­ o a n e B ei n e c e s a r la z id ire a unul ş te p ta te e lip e ... şl s u b c a r e s u n ­
g u s to ri S a ş i, e ă a c e a s tă a tm o s fe ră p a la t p e n tru Ş c o a la M ilitară. te ţi c h e m a ţi la lu p tă toţi a c e l eu-
d e în s tre tn a re c r e s c â n d ă îşi a r e C o n d u c e r e a o ra ş u lu i S ib iu s tă ra g lo ş t c a r t ştiu s ă lu p te p e n tru
o rig in e a în r ă c e a la , n e în c r e d e r e a , e u m â n lle în c ru c iş a te ş l nu s c h i­ a d e u ă r, lum ină ş l d r e p ta te ... d a r
e g o ism u l ş l şoD inlsm ul c e a lim e n ­ ţe a z ă n le i o tn lţlatiu ă s ’a u d e m e rs , e u b ă r b ă ţie ş l cu ra j.
te a z ă p rin p r e s a g e rm a n ă şl d e p e n tru m e n ţin e re a a c e s to r instituţii „ S te a g u l A e ţiu n e l“ ua lu p ta p e n tru
c ă tr e fo ru rile , s u p e r io a r e , c a r e nu ş l nu c a u tă p e n ic i o c a le p re u e - s u ţtn e re a a d e u ă ru lu i, lum inii, cultu rii
p ric e p e m d e c e eu ltă o c o b o r â r e n lr e a a c e s te i lo u itu ri g ra u e c e s ’a r şl d re p tă ţii p e p la iu rile ro m â n e şti.
p e p ă m â n t şl o îm p rie te n ire eu d a o ra ş u lu i S ib iu . A so c ia ţiile şt B a lu p tă d e c i, fraţilo r... la luptă,
r e a lita te a . S ă s e în tre b e în m o d s o c ie tă ţile g e rm a n e ş l ro m â n e ş ti m u n c ă, je rtfă p e a lta ru l c u ltu re l
s e r io s în e o tro m e rg e m ? au cuuântui. r o m â n e ş ti.. .
A şte p tă m intţlatlua u nui s p irit ion M unteanu I . S ta ico v icl, înu. dir.. N oul.
 Pag. 2. Aoţiranea N p. 31.

„Banca Centrală pentru in­

Dela com isia interimară m âni, s tă r u e a s u p r a m ijlo a c e lo r d o u ă p o p o a r e , d -n il: D tm a, D r.
dustrie şi comerţ S. A .“ faee
e u aju to ru l c ă r o r a s e p o t r e m e d ia R ö s s le r, P ă r. S e e a ş , D r. M üller,
a municipiului d efec ţiu n ile m o ra le ş l s o c ia le d e D r. H a n n e n h e im , E m il G io ran , cunoscut Onor. săi deponenţi
a stă z i, p e n tru e a su fletu l n o s tru H a ra ld K r a s s e r . S ’a e la b o r a t un că după depunerile ueehi pen­
C o m isia in te rim a ră a n o ta t o
s tr ă m o ş e s c s ă n e fie d in n o u un p la n d e aettu itate , h o tă râ n d u -s e a
8 u b u en ţte d e 5000 L ei, din e r e d lte tru anul 1936 a urcat dobânda
a lia t p re ţio s şi p e n tru e a eu aju ­ s e elim in a din el o r ic e a lte p r e o ­
e x tra o rd in a re , p e n tru O p e ra R o ­
to ru l lut s ă fa c e m fa ţă eu en tm en - c u p ă r i e a r i nu s u n t în le g ă tu r ă eu
cu nn procent.
m â n ă din Cluj. — C erc u l c u ltu ra l d e la C ă rp in iş.
te lo r d e m âin e. elu llîzaţia ş l e u ltu ra c e lo r d o u ă
C o m isia in te rim a ră a n o ta t un M em b rii c e rc u lu i c u ltu ra l în u ă -
A c e a s tă c o n fe rin ţă fa c e p a r te din p o p o a r e . P r o e e d â n d u - s e la a le g e ­
re g u la m e n t p e n tru p e rs o n a lu l te h ­ ţă to r e s e din M e r e u r e a su n t p rin
c le iu l c o n fe rin ţe lo r p e e a r i sfinţia r e a unui com itet, a u fo st a le ş i dtn
n ic in fe rio r ş l lu c ră to rii din s e r -
S a p ă rin te le p ro to p o p D ăn e ilă , eu p a r te a ro m â n ilo r: d -n a A lem an, a c e a s ta c o n u o e a ţt la a IV -a c o n ­
uieiul p rim ă rie i.
o râ u n ă d e o s e b ită , le ţin e a c u m în Al. D im a şi E m il G ioran. D in p a r ­ fe rin ţă d in a n u l ş c o la r 1935—36 p e
S e a p ro b ă d easem en ea c e re re a z iu a d e 15 M artie 1936 în co m u n a
al 16-lea a n re a n g a ja ţilo r G a rn i­ te a s a ş ilo r d nil G ons. D r. R ö s s le r,
„ A s tre i“ d e a t s e p u n e la d is p o ­ C ă rp in iş.
z o a n e i S ib iu . d - ş o a r a Z im m e rm a n n ş i H a ra ld
ziţie s a la m a re d e ş e d in ţe a p r i­ D u p ă le c ţia p r a c tic ă u r m e a z ă :
C o n fe rin ţe le , p e e a r i a c e s t ua- K rasser.
m ă rie i p e n tru re p e tiţiile c o ru lu i
lo r o s p r e o t al a rm a te i le ţin e în C o n ferin ţa p o p o ra lă : „C um s ă c r e ­
înfiinţat d e „A s tr a “.
S e n o te a z ă L e i 3053 p e n tru m a s a
c a d r e le a rm a te i, a tâ t c e lo r 4 şc o li Producţia liceelor din ş te m eo p lil e a s ă d e u in ă o am en i
m ilitare d tn S ib iu , c â t şl r e a n g a ­ c in stiţi“, d e înu. S tlu ia H ă ş e ă u dtn
d e la „ B o u le u a rd “ eu u tă d in p rileju l
ja ţilo r a c e s te i G a rn iz o a n e , a p o i în
Sibiu R e e tu şi „ A so c ia ţia F ră ţia o rto d o x ă
c o n fe rin ţe i p re fe c ţilo r şl p rim a rilo r. E leu il liceu lu i d e b ă ie ţi şl e le u e le R o m â n ă “ d e înu. M a te i S e o r o b e ţ
S e a p r o b ă d e la a rt. 92 din b u g e t c a d r e le „ A s tre i“, la U n tu e rs ita te a
liceu lu i D om niţa Ile a n a , au c o m e ­ d in M e re u re a . C u ltu ra s is te m a tic ă
un a ju to r d e 1000 L e i p e n tru b i­ p o p u la ră şi C e rc u l G. F. R lştllo r,
m o ra t 2000 d e an t d e la n a ş te r e a a a lb in e lo r d e înu. Iile B u n e a d tn
b lio te c a „ M o d e rn e B ü c h e r e i“. a r fl u rm a te şi d e alţii, p re o ţi
po etu lu i H oraţlu, p rln tr’o p ro d u c ţie M e re u re a . In tre eonf. p o p o ra lă s e
m ilitari. A stă z i N eam ul a re
c e a au u t lo c D u m in e c ă s e a r a 16 u o r p r o d u c e eleuii ş e o a le t lo c a le
tre b u in ţă d e în c o r d a r e a fo rţe lo r
F e b r., la te a tru l o r ă ş e n e s c .
Cititori gratuiţi su fle te şti a tu tu ro r in te le c tu a lilo r
D. P rof. S . C o sm a, a u o rb it d e ­
e u p ro g ra m u l s ta to rit d e e ă tr ă în-
u ă ţă to rlt din C ă rp in iş şl a p o i o
s ă i, în 1 d e o s e b i a a c e lo r a c ă r o r a
eari refuză „Acţiunea“ s p r e u ia ţa şi o p e r a p o etu lu i H o- p ro d u c ţie s tr ă je r e a s e ă .
R o m â n ia M a re ş l o ş tir e a le -a a s i­
când le cerem să~şi piă* ra ţiu , s tă ru in d a s u p r a c o n c e p ţie i
g u ra t poziţii s o c ia le şt re trib u ţii — C o n ferin ţa d -lu i prof. P ita ru .
teaseâ abonamentul. filo so fice din o p e r a m a re lu i p o e t
m a te ria le p e c a ri ei tr e b u e p rin L u n i a auut lo c c o n fe rin ţa dlui
latin. p r o f e s o r P ita ru „ D e s p re c o n ştiin ţa
A m a n u n ţa t e ă uom p u b lic a n u ­ m u n c ă s tă r u ito a r e s ă le s fin ţe a s c ă
C o ru l d e fete şl o r c h e s tr a lic e ­ d a to r ie i“ în c a d r e le d e s p ă r ţă m â n ­
m e le a c e lo r a c a r t fa c e p a r te din zi eu zl.
ului d e b ă ie ţi, c o n d u s e d e prof.
ta b ă r a c itito rilo r g ra tu iţi ş l c a r e C a fe n e a u a ş t fre c a tu l c ă rţilo r d e tului „ A s tre i“, în s a la L iceu lu i „G.
T ă n a s e , a u c â n ta t. U rm ă to rii eieul
s o c o te s c c ă m u n c a in te le c tu a lă jo c nu c in s te s c p e in telec tu alii r o ­ L a z ă r “. C o n fe re n ţia ru l a re u ş it
au in te rp re ta t p ie s a lui U. A le x a n ­ s ă e x p u n ă în tr’un m o d a c a d e m ie
tip a ru l ş t c e le la lte c h e ltu ie li tr e b u e m âni. M ulţim ea r o m â n e a s c ă îi
d rii ; F â n tâ n a B la n d u ziel. p ro b le m a tra ta tă . P u b lic u l a fost
s ă ră m â n ă tot în g rija a c e lo r a e a ri a ş te p ta tă la p o s tu l d e în d ru m ă to ri
N. G hisan, el. U lli., N. C o lto ş, n u m e ro s ş l s e le c t în s a lă .
s e tr u d e s c s ă u m p le un g o l a tâ t c u ltu ra li în a c e s te u re m u ri c â n d
el. Vili., N. P o p a , el. VIU., Gh. B ota,
d e sim ţit la n o i: e r e t a r e a u n ei s e sim te a tâ ta n e u o e în to a te p ă rţile . C u rs u rile u n iu e rs ită ţii p o p u la re .
el V ili., M D u şe , el. Vili., C. N e e ş a ,
p r e s e s e r io a s e ş l c o n fo rm ă e u s u ­ In s a la f e s tiu ă a lie e u lu t „ G h e o r­
el. Vili., T r. D ă n c ă n e ţ, el. Vili., A.
fletul ş t a s p ira ţiile n o a s tr e ro m â ­ g h e L a z ă r “, u a u o rb i L uni, 24 F e ­
înfiinţarea unei secţii a in­ U lad, el. Vili., V. M o ră re l, el. U ll,
b r u a r ie d. P. O lariu, în u ă ţă to r d e ­
n eşti. M. D u m ltrescu , el. V., 1. B o re o m a n ,
P e a c e a s tă c a le înuităm p e c e t
stitutului Româno-German el. Vili.. G. B re d te e a n u , el. VIII..
s p r e : „ B o g ăţia s u fle te a s c ă a s a ­
n o ta ţi m a t jo s s ă - ş i a c h ite a b o n a ­ la Sibiu M. C a rp , el. 11. B. ş l Al. L ungu,
tu lu i“. P a r te a a rtis tic ă s e u a e x e ­
m e n tu l d e la p rim ire p â n ă la zl şl c u ta d e s o c ie ta te a c o r a lă a în u ă -
Institutul R om âno- G e rm a n dtn el. 11. B.
a p o i s u n te m c h ia r m ulţum iţi c ă n e ţto rlio r din S ibiu.
B u c u re ş ti d e s u b p r e ş id e n ţta dlul In d e o s e b i s ’a u r e m a r c a t eleuil
re s tttu e g a z e ta , p e n tru e ă n oi nu în­ L uni, 2 M a rtie u a u o rb i d. N.
P rof. uniu. S . M â n d re s e u şi s u b D u m ltre sc u ş i eleu il V lad, Gh. B o ta
ţe le g e m s ă sp rijin im p e a c e l c iti­ M artin , u ie e - p r e ş e e in te le „ A s tre i“
c o n d u c e r e a p r o fe s o rilo r u n iu e rsl- şt P o p a .
to ri c a r i n u -şl a c h ită ab o n a m e n tu l. d e s u o ltâ n d s u b ie c t u l: „ M o n e d a ş l
ta ri, R ă d u le s e u M otru. M h ă le e s e u , P ro fe s o rii ş l p ă rin ţii e le u lio r au
G lig o r N e g re s e u , înu. dir. S ă e e l, u ia ţa c o m e r c ia lă “.
G. A n to n e s e u etc., a h o tă râ t în ­ ră s p lă tit cu fu rtu n o a s e a p la u z e r e ­
l. M ă s a rtu p re o t, C aşo lţ, E . C on- P a r te a a r tis tic ă u a ft e x e c u ta tă
fiin ţa re a u n e i s e c ţiu n i la S ib iu . zu ltatu l m uncit p ro fe s o rilo r şl e le ­
s ta n tin e s e u , fu n c ţio n a r S ă e ă d a te . d e c o ru l ş e o a le i p rim a re N r. 2.
P rim a c o n s fă tu ire s ’a ţinut fot în n ilo r c a r t au o rg a n iz a t a c e s t re u ş it
s p e c ta c o l. — Ş i la B ra ş o u s e c e r e r e u i-
s a la L ic e u lu i „ G h e o rg h e L a z ă r “,
z u ire a r a d ic a lă a n u m irii s tr ă z ilo r .
Conferinţa la c a r e a lu a t p a r te un n u m e ro s U enttul r e a liz a t a fost d e s tin a t
Din z ia ru l T a g e b la tt, află m e ă şi
p u b lic ro m â n şl g e rm a n . p e n tru r id ic a r e a liceu lu i d e fete.
pentru Reangajaţii Garni­ R om ân it din B ra ş o u c e r re u lz u ire a
A u fo s t p re z e n ţi d-nii C o n s ilie r
zoanei Sibiu.
fol, 12 1. c. în faţa s u b o fiţe rilo r
R ö s s le r , D r. H. K r a s s e r , D r. ]e-
k eliu s, d. şl d -n a D r. H an n e n h e im ,
încă nn succes al Acţiunei r a d ic a lă şl e lim in a re a n u m irilo r
s tră z ilo r eu n u m e s tră in e . N um i­
tul z ia r p r o te s te a z ă şi s e g u d u ră .
r e a n g a ja ţi ai G a rn iz o a n e i ş t-a s u s ­ u le a r a r h ie p is c o p Dr. M üller, D r. ln le g ă tu r ă eu c e le s c r is e d e not B ra ş o u e n ii, u n d e lu c ru rile su n t e u
ţinut c o n fe rin ţa p ă rin te le p ro to p o p P o r s c h e , d ş o a r a Z im m e rm an n , e tc . în „ A c ţiu n e a “, a c tu a la c o m is ie In­ m ult m ai b u n e d e c â t a c i, c e r o
m ilitar l. D â n e llă d e s p r e : „O rg a- D intre R om âni a u fost prof. Al. D tm a, te rim a r ă a p rim it tre i o rd in e c o n ­ c u r ă ţir e r a d ic a lă . În c ă o d o u a d ă
g iz a r e a sufletului r o m â n e s c p e n tru L ie u P o p , M a u re r, P ă r. S e e a ş , P ă r. fid en ţiale, p rin c a r e li-se a tr a g e în p lu s d e s p r e ro lu l şt ro s tu l
c a a c e s ta s ă d e u te în n oul r ă s b o iu prof. N. C o lan , D ră g h 'e l, E m il s e u e r lu a re a am in te s ă p r o c e d e z e „A c ţiu n e i“.
u n fa c to r d e e isiu p e n tru b iru in ţa G ioran, D r. I. P o p e s e u -S ib iu , Ionel le g a l şt r o m â n e ş te la r e z o lu a r e a — D u m in e c ă , 23 F e b r. a. c. o re le
ro m â n is m u lu i“. N e a m tz u ; d -n e le A lem an , D im a, p ro b le m e lo r c e s e r id ic ă la m u n i­ 18 d. prof. S . S o im e se u . u a u o rb i
C o n fe re n ţia ru l d u p ă c e e u ld e n - D e ra Ş ie fă n e s e u etc. cip iu l S ib iu . Intr’unul din a c e le în s a la c e a m a re d e la P r e f e c tu r a
ţia z ă u n e le s c ă d e r i a le sufletului Au u o rb it d e s p r e im p o ra n ţa în ­ o rd in e s e u o r b e ş te şi d e s p r e m ult Judeţului d e s p r e : „Id ealu l N a ţio n a l
ş t c a r a c te ru lu i o m e n e s c în g e n e ­ fiin ţării institutului, p re c iz â n d ro lu l d is c u ta ta p ro b le m ă a num irii s t r ă ­ şi U n ita te a M o r a lă “. C o ru l L ic e u ­
r a l ş i a p o i în s p e c ia l la noi la r o ­ s ă u în re la ţiile c u ltu ra le a le c e lo r lui d e fete u a e x e c u ta „ D o in a “ şl
z ilo r, p rin c a r e s e p r e c iz e a z ă e ă „D o r d e s a t “.
p e u iito r nu s e m a i a d m ite n ic i un
(Continuare din pag. 1). fel d e tr a d u c e r e şi e ă to a te a fişe le
a sfida p e cel cu mai puţina cultură, ci şi unul şi celalalt se integrau ş l d isp o z iţiile s e u o r s e r ie n u m ai Ce e cu terenul destinat
in marele comandament care conducea lupta noastră pentru existenţă. în lim b a S ta tu lu i etc.
Nimic nu poate ilustra mai bine aceste adevăruri decât cartea E s te r e g r e ta b il e ă tr e b u e s ă tn-
liceului de fete?
vieţii Erarhului Nicolae, al cărui trup s ’a dat de curând pământului te ru in ă M in iste ru l d e in te rn e , c a C o m isia in te rim a ră a d e c is s ă
alături de fericitul Roman Ciorogariu dela Oradea, ei ar prezenta o s ă -t s c u tu r e p e ed ilii n o ştril şi s ă s e fa c ă o e x p e rtiz ă g e n e r a lă d e
pildă vie de ce însem neasă idealul unei vieţi consacrată toată binelui le d e s c h id ă o c h it e ă p ro b le m e le e u a lu a re p e n tru te re n u l d e la „T h a­
celui mai superior, binelui naţional. Naţiunea rom ânească din Ardeal r id ic a te şi d e z b ă tu te în „ A c ţiu n e a “ li a “, e x p ro p ria t p e n tru lic e u l d e
nu putea oferi nimănui com ori materiale pe aceea vreme, dar ea îşi su n t le g a le , ju s te şi c e ru te d e in­ s ta t p e n tru fete , conf. a rt. 25 d in
deschidea larg braţele, spre a primi la sânul său pe cei ce şi făureau te r e s e le statu lu i n o s tru n a ţio n a l şl le g e a m a g h ia ră X IL din 1881. P ă ­
un îndreptar din lupta pentru conservarea sa etnică şi spirituală. Aşa m â n d ria r o m â n e a s c ă c e tr e b u e s ă r e r il e ju riştilo r sib le n i în a c e a s tă
s e face că toţi cei cari s ’au distins în această luptă, a pornit dela auem . c h e s tiu n e su n t îm p ă rţite . C ei m ai
treapta care form a primul grad în ierarhia so cia lă : dascălul satului. A uem din n o u b u c u ria ş l s a ti s ­ m ulţi s u s ţin e ă e x p r o p r ie r e a fiind
De aici, din acest izvor nesecat de abnegaţie, se alimenta echilibrul fa c ţia e ă d o le a n ţe le R o m â n ilo r s l- d e o rd in e p u b lic ă , s e fa c e d u p ă
sufletesc atât de bine păstrat în rândurile intelectualilor ardeleni, în b ie n l s u sţin u te p rin „ A c ţiu n e a “ au le g e a ro m â n ă , a ş a c ă fa c e aten ţi
perioada prem ergătoare unirii. g ă s it a p r e c ie r e d in p a r te a M ini­ p e r e p re z e n ta n ţii com itetu lu i ş c o la r
Figura lor mai stăruia mustrătoare făcând să roşească totuşi din ste ru lu i d e in te rn e şl ua tre b u i s ă a t lieeu lu t d e fete, s ă s e p r e c iz e z e
când în când, pe cei mulţi cari s ’au abătut dela crezul moralei de altă dată. fie p ric e p u te şl u rm a te şt d e a c e l lu c ru rile s p r e a nu s e m ai d a lo c
Ing. G h. B r â n d u ş . c a r t s ’au s u p ă r a t p e „ A c ţiu n e a “. la a n u lă ri şt a lte a m â n ă ri
 Nr. 31.
P e luncă.
V ân tu let din fap t d e s e a r ă
P rin zăuoi,
G u -a rip i line b a te ia ră
C um b a te a i o d in io a ră ,
Ş i din p a tru p ă rţi a d u n ă
V isu ri d ra g i s u b c la r d e lună,
B a s m e u e e h i, p lo p i să -m i s p u n ă .
B a s m e noui.
S o a r ta c r u d ă c â n d m 'a ru n e ă
P rin tre spini,
G la s u ri ta ln le e îmi sp u n e ă
D o ru l m e u s 'a lln ă ’n lu n că.
U ânt u ş o r d e u a r ă uln d e
G ăn tă u eeh ile -ţl e o lin d e ,
B olţii e a n d e lă -i a p rin d e
Ş l lu m in i...
Ş i c â n d ta r m ’a d u e e d o ru l
S ă te a sc u lt,
S ă s ă m u rm u re iz u o ru i.
C o d ru lu i r e d ă - l fiorul.
F ă-l s ă tre m u re d in frunză,
E u s ă p lân g , el s ă -m i ră s p u n z ă
Ş t în su flet s ă -m l p ă tru n s ă
C a d e m u lt...
B lâ n d z e fir din n o pţi eu s te le
S u flă ia r
Ş i tr e z e ş te prin u â le e le
C o r s e n in d e p ă s ă r e le ,
G la su l lo r şl a d ie r e a
T a s ă -m i d e le m â n g â ie re a —
îm i a lin ă tu d u r e r e a
U ânt h o i n a r ...
I . V. S p i r i d o n
Tablele cu nume istorice
sunt distruse de o bandă organizată:
D in p a r te a lo c u ito rilo r d e p e str.
M ă ră şti. am p rim it o p lâ n g e re p rin
c a r e s e fa c e c u n o s c u t e ă în tim ­
pul nopţii ta b le le o ficiale eu n u ­
m e le M ă ră ş ti a u fo st s fă râ m a te d e
indiuizi c e a u r ă m a s n e c u n o s c u ţi.
A d u c e m la c u n o ştin ţa p o liţiei şi
a a u to rită ţilo r c e r â n d m ă s u ri s e -
u e re d e c e r c e ta r e , p e n tru e ă nu
p u te m s u p o r ta a c e a s tă n o u ă p ro -
u o e a r e p u s ă la c a le d e a c e i c a r i
s e îm p o triu e se ş l d u c c a m p a n ie
d e p r e s ă c o n tra n um irii s tr ă z ilo r
e u n u m e is to ric e ş i ro m â n e şti.
E s te o e h e s ttu n e d e a u to rita te şl
d e m n ita te a c e lo r c a r i a u în s a r ­
c in ă p a z a , o rd in e a şi g o s p o d ă r ia
M unicipiului s ă p u n ă m â n a p e a -
e e a s tă b a n d ă , c a r e d is tru g e tă b li­
ţe le cu n u m e le c e le m a i s c u m p e
su fletu lu i ş i m â n d rie i n o a s tr e r o ­
m â n e şti.
Cinema „Apollo“
In credinfa e mântuirea
U n film, c a r e s e d e o s e b e ş te d e
c e le la lte p rin a c e e a e ă s u b ie c tu l
tr a ta t e s te un m o m en t e tic d e
p rim ă im p o rta n ţă în u ia ţa om ului.
C re d in ţa e s te b unul s u p re m al in-
dtuidului; e a îl d ă s u p o rt şi-l s u s ­
ţin e în to a te îm p re ju ră rile . F ilm ul
re e o n s titu e a d m ira b il o s c e n ă în
c a r e ro lu l c re d in ţe i s e u ă d e ş te a
fi e fic a c e şi m â n tu ito r. A rtiştii, c a r i
in te r p r e te a z ă a c e s t film su n t d e
p rim u l ra n g .
F ilm u l e s te c o m p le ta t d e un
ju rn a l s o n o r u o rb it în lim b a r o ­
m â n ă : în m o rm â n ta re a R e g e l u i
G e o rg e al A ngliei, în c a r e e s te
p r e z e n ta tă c e re m o n ia fu n e b r ă eu
to a tă p o m p a d e s f ă ş u r a tă în p r e ­
z e n ţa a lo r c in c i re g i şi n u m e ro ş i
m iniştrii.
A o tl___________
innea
_____
Adunarea petală a mărginenilor
lin Bucureşti
E a liceu l M ihai V iteazul, a auut
lo c , s u b p r e ş id e n ţia dlui dir. gen.
I. B ra tu , a d u n a r e a g e n e r a lă a m ă r­
g in e n ilo r din B u c u re şti. P a rtic ip ă
n u m e ro s p u b lic , în tre c a r e r e m a r ­
c ă m : dl Qh. E u n g u le se u , d e p u ta t,
M ilea, C. D o b ro tă , R om an, B o rc e a ,
1. S e ra e im , col. H e re s e u , etc.
Dl l. B ra tu fa c e o in te re s a n tă
d a r e d e s e a m ă a s u p r a c e lo r d is ­
c u ta te în ş e d in ţe le tre c u te , în d e m ­
n â n d m e m b rii la s o lid a rita te şl
m u n c ă p e n tru a fa c e s ă triu m feze
ş i m ai m ult n u m e le d e m ă rg in e a n .
A e u o c a t a p o i m e m o ria r ă p o s a ­
tului E p is c o p m ă rg in e a n N le o la e
luan al C lujului, a d u n a r e a , în p i­
c io a r e a au u t 2 m inute d e r e c u le ­
g e re , p e n tru a c e la c a r e a făcu t
fală re g iu n ii şi ţă rii, nu n um ai p rin
n a ţio n a lism u l s ă u n e p re c u p e ţit, d a r
şi p rin în d e m n u l c e d ă d e a m ă rg i­
n e n ilo r d e a s e fixa eu p ră u ă lil
în tr’un lo c s a u altul, d â n d u -le a ju ­
to ru l m o ra l s a u m a te ria l.
Dl Qh. Muntean c ite ş te s c r i s o a ­
r e a c ir c u la r ă a d r e s a t ă tu tu ro r c o ­
m u n e lo r din m a rg in e p e n tru a d e ­
z iu n e a în A so c ia ţie , c a r e a auut
m a re s u c c e s .
T ot dl M u n tean c ite ş te S ta tu te le
A so c ia ţie i, u o tâ n d u -s e p e a rtic o le .
Dl B o r c e a a lu a t eu u ân tu l d e m al
m ulte ori, a t r ă g â n d a te n ţia a s u p r a
a n u m ito r fo rm alită ţi p e e a r e le p r e ­
tin d e le g e a p e r s o a n e lo r ju rid ic e .
D l d e p u ta t M ilea fa c e o d o c u ­
m e n ta tă e x p u n e re a s u p r a a u to n o ­
m iei p e e a r e a u ştiu t s ă ş l-o im ­
p u n ă în to a te tim p u rile, c o m u n e le
m ă rg in e n e .
Gh. E u n g u le s e u , în euu ln te a le s e
ş l p lin e d e în ţe le p c iu n e , eu o m a re
s p o n ta n e ita te în e x p u n e ri a r a tă im ­
p o rta n ţa m ă rg in e n ilo r d e to td e a u n a ,
c a r i e u o iţele lo r au c o lin d a t to a te
re g iu n ile d e p e s te C a rp a ţi, b a au
tr e c u t N istru l şi-l în tâln im în C ri-
m e ia — C râm , cu m îi s p u n b ă trâ n ii
— şi c h ia r în C a u e a z , u n d e m unţii
m a l p ă s tr e a z ă în c ă n u m e m o c ă ­
n eşti. P rin b o g ă ţia lo r în tu r m e -
e r a u tn u id iaţi d e to a tă lu m ea. E i
au ştiu t s ă s e im p u n ă ş i s ă nu s e
la s e d om inaţi c h ia r d a naţiuni p r e ­
tin se m ai cu lte d e c â t noi, eu e a r e
e r a u în u e e in ă ta te .
„Aci a fo st to td e a u n a r e z is te n ţa
A r d e a lu lu l\ D a c ă su n te m a ten ţi
în f le c a re m ă rg in e a n s e u e d e o
s tr ă u e e h e eiu ilizaţie ş i c u m in ţe n ie “.
D a c ă a tu n c i c â n d u re m u rile e r a u
m ai u itre g t m ă rg in e n ii a u s tră lu c it
p rin a u to n o m ia lo r, p u te m s ă n e
d ă m s e a m a d e c e su n t c a p a b il azi.
D e a e e ia o rg a n iz a ţi-u ă , u niţi-uă d a-
ţi-n e o c a z ia s ă u ă s p rijin im “, nu
s ta ţi la g â n d u ri d a c ă p rim iţi în
a s o c ia ţie c u ta re s a u c u ta r e c o ­
m ună, c â n d o a m e n ii c a r i s u n t e a
şi noi u o r s ă m u n c e a s c ă a lă tu re a
d e noi. P r e c iz e a z ă e ă A so c ia ţia
tr e b u e s ă a ib ă a p o i ş i un s c o p
e c o n o m ie , tr e b u e s e sp rijin ite to a te
p ro fe siu n ile şi tr e b u e s ă a d u e e u
a c e a s tă o c a z ie la u d e le m e le P o e n a -
r ilo r c a r i a u s tr â n s r â n d u rile uă-
z â n d u -şl e c o n o m ia lo r am en in ţa tă .
In a c e a s tă p riu ln ţă p e P o e n a ri îl
a d m ir — S ă lişte n ii s 'a u p r e a dom nit.
C u m a re s a tis fa c ţie am u rm ă rit
d e s f ă ş u r a r e a c o n g re s u lu i o ie rilo r
la S ib iu ş l m ă d e c la r d is p u s a -i
sp rijin i o ric â n d m l s ’a r iul o c a z ia .
U ltim iie euu in te a u fo st te rm i­
n a te în p re lu n g ite a p la u z e . Ş e d in ţa
s ’a în c h is la o re le 12.
Core8p.
Şedinţa comitetului central
de Acţiune Românească
j
E a s e d iu l zia ru lu i „ A c ţiu n e a “ a
au u t lo c ş e d in ţa com itetului, la e a r e
au lu a t p a r te d e le g a ţii tu tu ro r a s o ­
c ia ţiilo r m e m b re .
Z. Munteanu, a făcu t un r a p o r t
a s u p r a re z u lta te lo r la c a r e s ’a
a ju n s la c o m is ia s p e c ia lă p e n tru
s c h im b a r e a n u m e lo r s tră z ilo r.
Şerban Foamete , a r a tă e ă în
c a rtie ru l D e e e b a l s u n t 12 s tr ă z i n e
num ite. C e re e a e le s ă s e fa c ă
n u m ai eu n u m e ro m â n e şti.
D. Gligor, c e r e s ă s e c a u te o
so lu ţie , c a r e s ă îm p a c e c e r e r e a
p r o p r ie ta r ilo r d e p e fo s ta s tr a d ă
U o e u o d u l M thal u n d e s e c e r e a nu­
m e le n o u s ă fie ro m â n e s c .
E a a c e s t p u n c t fa e d ife rite p r o ­
p u n e ri dnli S inu, G. E ungu, O rza
ş i alţi.
Z. Munteanu , a tra g e a te n ţiu n e a
r e p r e z e n ta n ţilo r a s o c ia ţiilo r ro m â ­
n e ş ti s ă o rg a n iz e z e e u eleu il d e la
ş c o a la p rim a r ă şi g ră d in ile d e
eo p li, d e c o m u n a c o r d e u în u ă ţă-
torii, ş e z ă to r i c u ltu ra le în D um i­
n e c ile din p o st.
D e a s e m e n e a p ro p u n e s ă a d u c ă
în d e z b a te r e a c o m ite te lo r p ro b le m a
eftinirii uieţii şt p re ţu l u r c a t al
c u re n tu lu i e le c tric . S e d is c u tă m ai
lu n g fă ră s ă s e ia o h o tă r â r e d e-
finitiuă a s u p r a e h e s tiu n e i p a z e i
o ra ş u lu i c e s e află a s tă z i c o m p le t
lip sit d e p a z ă în n o ile c a r tie r e .
P ro b le m a c e s ’a p u s şl su sţin u t
d e m a jo rita te a m e m b rilo r e s te e a
s ă s e în fiinţeze p a z n i c i p lă ­
tiţi d e m u n icip iu d in tre lo c u ito rii
c a r tie r e lo r re s p e e tiu e .
I l l e M u n te a n u
Înspre Bulgaria
Z ia re le d in c a p ita lă a d u c ş tire a
e ă au r e în c e p u t a ta c u rile eo m tta-
g iilo r B u lg a ri în D o b ro g e a .
A c e l co lţ d e ţa r ă tr ă e ş te s u b o
te r o a r e c o n tin u ă. E o e u lto ril su n t
jefuiţi, ja n d a rm ii c a d la d a to rie ,
s e fa e c e r c e tă r i d a r nu s e fa c e
linişte.
Cu p r o te s tă r i d ip lo m a tic e nu s e
o p r e s c a ta c u rile b a n d ite ş ti.
C um a u p u tu t tr e c e a tâ ţia ani
f ă r ă e a b a n d itis m e lo r s ă li s e fii
p u s c a p ă t o d a tă ş i p e n tru to t­
deauna?
D u p ă c â t ştim , ră s b o lu l s e d u c e
a c u m n u m ai în E x tre m u l o rie n t şi
în A frica. In E u r o p a e lin işte,
nu c a d o a m e n ii d e g lo a n ţe u ră j-
m a şe , d e c â t c e l m ult p e fro n tu rile
e le c to ra le .
C re d e m e ă la g ra n iţa D o b ro ­
g e a n ă lin iş te a s e p o a te în tro n a
fo a rte u ş o r.
S ă se g ă s e a s c ă b an i şi s ă se
tr a g ă r e ţe le d e s â r m ă g h im p a tă
p e u re -o 5 —6 r â n d u r i d e p a r i p e
to a tă în tin d e re a fro n tie re i d o b r o ­
gene.
B a n d e le d e e o m ita g ii nu u o r
m a l p u te a tr e c e a ş a u ş o r, s a u
p r in d e r e a lo r d in c o a c e d e fro n ­
tie r ă u a fi m ult u ş u ra tă .
T oţi b u lg a rii c a r i a u fo st d o u e-
dtţi e ă au a s c u n s s a u au d a t h r a n ă
b a n d iţilo r, s ă fie rid ic a ţi e u fam ilie
e u to t ş l c o lo n iz a ţi c â te unul s in ­
g u ra tic în n o rd u l O lteniei şl în
A rd e a l în s a te l e ro m â n e şti.
I o n A v r lo lt
Cinema „Apollo“
începând din 20 Februarie
In credinţă e mântuirea
Film pentru toată lumea, jurnal nou.
Pag 3.
T rib u n a lu l S ib iu , S e c ţia l. a.
D os. Pj. 647/1935.
Extras
Din re g is tru l p e n tru A so e iaţtu n ile
r e c u n o s c u te p e r s o a n e ju rid ic e .
T rib u n a lu l S ib iu , în b a z a s ta tu ­
te lo r a p r o b a te d e M in iste ru l d e
In te rn e eu o rd in u l N r. 9888 A. din
2 A u g u st 1935, a r e c u n o s c u t d e
p e r s o a n ă ju rid ic ă p rin se n tin ţa
N r. Pj. 647/1935, din 7 D e e e m -
u rie 1935, „ Societatea de înmor-
m ântare “ „D um brava “ eu s e d iu l
S ib iu , c o n stitu ită la d a ta d e 27 Ia­
n u a rie 1935, eu u rm ă to ru l C om itet
d e c o n d u c e r e ş l a d m in is tr a ţie :
P reşed in te: Ş e r b a n F o a m e te ,
Vice-p reşe d in te : R a d u G lu reo lu ,
Secretar G eneral: E le ă r e ţ loan,
Ajutor S ecreta r; A le x a n d ru V lăt-
e u le se u , Casier general: H arte G o-
bliş, Casier ajutor: R a d u T ă n a s e .
C ensori . D o re a S im ion, M o g a O eta-
uian şl C o m şa V icto r, M embrii:
V icto r G o n sta n tin e se u , Im b ă ru ş N l­
e o la e , B âlo i T ra ia n , B iro A lois,
P ă c u r a r B m anoil, V la d V asile, R ă u
N ie o la e şi V inţan Ion eu toţii c e tă ­
ţe n i ro m â n i, dom iciliaţi în S ibiu.
S i b i u , 12 F e b r u a r ie 1936.
G re fie r: s s . Z. Tanăsescu.
P r e ş e d in te d e o n o a re a fo st a le s
prof. Sliuiu C o s m a : m e m b rii d e
o n o a re şi fo n d a to ri E m il B o g d a n ,
V a le riu C aieuţiu, Io n el N eam tzu .
lo a n M u n tean u ş i alţii.
T rib u n alu l Ş tb lu S e c ţia l-a .
N r. P. j. 759—1928.
Extras
T rib u n a lu l S ib iu , în b a z a p r o c e ­
sului u e rb a l în c h e ia t d e a d u n a re a
g e n e r a lă a A so e iaţiu n ii C ă m in e lo r
E o a n g h e lie e C. A. p e n tru b ă r b a ţi
din S ibiu, în z iu a d e 21 Iunie 1935,
— p rin d e e iz lu n e a N r. P. j. 759—
1928 d in 28 O eto m u rle 1935 a dl-
s o lu a t în s e n s u l d isp o z . a r. 53 al.
1. din le g e a p e r s o a n e lo r ju rid ic e ,
z is a A so c ia ţie , ş te r g â n d - o definitlu
din i’e g is tru l p e r s o a n e lo r ju rid ic e .
S i b i u , la 19 N o e m u rle 1935.
G re fie r: Z. Tanăsescu
T rib u n a lu l S ib iu S e c ţia i-a.
D o s. Pj. 2 2 1 -1 9 3 2 .
Extras
Din re g is tru l p e r s o a n e lo r ju rid ic e .
P rin p r o c e s u l u e r b a l al a d u n ă rii
g e n e r a le în c h e ia t în ziu a d e 24
N o e m u rle 1935, s ’a s c h im b a t C o ­
m itetul d e C o n d u c e re şl A dm ini­
s tr a ţie a l S o c ie tă ţii d e în m o rm â n ­
ta r e „ A rd e a lu l“ din S ib iu , d u p ă
cu m u rm e a z ă . Preşedinte: S ta n
E m an o il. Vice-preşedinte: N le o la e
B âţiu. C a sie r : D um itru T atu. S e -
c re ta r: N te u la e E upu. C ensori:
M o ld o u a n T e o d o r şi O p riş M oise.
Membrii: lo a n D o re a , B e n d r e a
U asile, lo a n P â n z a rtu , C ln e an V a ­
sile, R a d u T ă n a s e , D um a lo a n şl
Ş e r b a n lo a n e u toţi c e tă ţe n i r o ­
m âni. d o m ic ilia ţi în S ibiu.
S i b i u , 10 Ia n u a rie 1936.
G re fie r: Z. Tanăsescu.
Ziarul „Bukaresti Lapok“
suprimat.
G u u ern u l a h o tă râ t s ă s u p rim e
a p a riţia z iaru lu i „ B u k a re sti E a p o k “.
c a r e a r e p r o d u s in teru le u u l d a t d e
M. S . R e g e le C a ro l z ia re lo r s tre in e ,
re lie fâ n d în m o d te n d e n ţio s u n e le
p a s a g ll. N um itul z ia r a p ă r e a d e
altfel la B ra ş o u , d e ş i s e c o n s id e r a
z ia r d e c a p ita lă .
 Pag. 4
Magazinul
PASA
Str. Regina Mapia *12
a n u n ţă ie ftin ire a uietil.
Incunostintare
» •
Aducem la cunoştinţa Onor. clientele
noastre eum şt onor. public că,
pentru sezonul de iarnă ne-am apro-
uizionat eu toate articolele de colo­
niale pe lângă specialitatea noastră
de cafea, cacao, ceai şi toate arti­
colele n ecesare acestei branşe,
mărfuri de prima calitate eu cele
mat eonuenabile preţuri.
Vă rugăm ea înainte de a uă apro-
uiziona încercaţi şi la alte magazine
de a ceea şi branşe, atrăgându-uă
atenţiunea să nu uă lăsaţi măguliţi,
că uor fi două s ’au trei articole la
fel eu preţul ea al nostru dar în
schimb la multe ut s e la diferenţă
de £0°/0—40% mai scump ea în ma­
gazinul nostru.
Vă rugăm încercaţi şi vă veţi convinge
Preţuri de reclam ă: Cafea
prăjită şi măcinată imediat
cu instalaţiunile cele mai per­
fecţionate nou instalate, dela
34 Lei 'h kgr.
O r e z g la s e Lei 28 kgr,
U n t- d e - le m n salată 34 Lei kgr.
O ţe t d e v in 10 Lei kgr.
A p ă m in e r a lă M atild9Lei sticla
P r a li n e 80 Lei kgr.
C u r m a le p r o a s p e t e 80 Lei kgr.
S m o c h in e 36 Lei kgr.
Z a h ă r t o s 27'50 Lei kgr.
Z a h ă r p r a f 28'50 Lei kgr.
Z a h ă r c u b ic 29 50 Lei kgr.
C e a i 30 şi 40 Lei 100 de grame
S a r d e le cutie mare 28 Lei
Z a c h u s c ă cutia 16 Lei
M ie re d e a l b in ă 36 Lei kgr.
Precum şi pentru p o s t:
Halua, Icre, măsline, hiring! şl tot fe­
lul de alte articole eu mari reduceri
Conserve, alimentare, prefuri de fa­
brică adecă cu 20°/o mai ieftine ca
preţurile obişnuite
Alune americane proaspete, prăjite
imediat, halviţă cu nuci specială.
V I Z I T A Ţ I
Pescăria
IO AN FLOREA
SIBIU, Piafa MicS 26 (lângă farmacia
bine asortată în toate articolele de post ea:
Măsline, Untdelemnuri, Icre, Peşte, etc. etc.
R. S.
Nr. 3131/1933 port
Publicaiiune de licitaţie.
Subsemnatul şef portărel de pe lângă Tribunalul Sibiu,
prin aceasta publică, că în baza deciziunei Nr. 8470/933 şi Nr.
G. II 11829/1933, a Judecătoriei mixte Sibiu, în favorul recla­
mantului loan I. Boiu Sibiu reprez. prin advocatul Dr. loan
Fleşeriu Sibiu, pentru încasarea creanţei de 800 Lei şi acce­
sorii, se fixează termen de licitaţie pe 27 Februarie 1936,
ora 4 d. m., la faţa locului, în Sibiu strada Altenberg A. Nr, 36
unde se vor vinde prin licitaţiune publică judiciară 1 cal şi
mobilă de casă, în valoare de Lei 7600. In caz de nevoie şi
sub preţul de estimare.
Pretenţiunea care e de încasat face 800 Lei, capital,
dobânzile cu 7% socotind din 16 August 1933, iar spesele
până acum stabilite de Lei 654.
întrucât mobilele cari ajung la licitaţie ar fi fost seche­
strate şi de alţii şi aceştia şi-ar fi câştigat dreptul de acoperire,
licitaţia prezentă este ordonată şi în favorul acestora în sensul
art. XLI: 1908 § 20.
S i b i u , la 5 Februarie 1936.
Dr. Klokner, şef-portărel
„ T H A L IA “ Astăzi premieră
Interesante şl emoţionante întâmplări
dtn metropola asiatică
SHANGHAI
eu Lorette ţjoung, Charles Boger, Warner Oland.
J U R N A L NOU.
R e d a c to r r e s p . : IL IÉ M U N TEA N U .
A c ţ i u n e a Nr. 31.
KOPROL, pastila de ciocolata
cunoscută de toată lumea com­ Buletin extern
bate cu maximum de eficacitate:
D IG ESTIA ANEVOIOASA, Regele Boris la Belgrad.
C O N S T IP A Ţ IIL E , P r e g ă tir i p e n tru in tr a r e a în În­
I N FE C Ţ I U N I L E
APARATULUI
D I G E S T I V
M I G R E N A
ţe le g e r e a B a lc a n ic ă . S e a trib u ie
m a re im p o rta n ţă p o litic ă ulzltel R e ­
g elu i B o ris în Ju g o slau la , d e ş i a -
e e a s t ă u izttă a r e un c a r a c te r s tric t
p rlu a t. S e c r e d e e ă B u lg a ria u a
s fâ rş i p rin a a d e r a la În ţe le g e re a
B a lc a n ic ă , e e e a e e t- a r u ş u ra fo a rte
m ult s itu a ţia el in te rn a ţio n a lă în
c o n c e rtu l p o p o a r e lo r d in S u d -D e ­
stu l e u ro p e a n .
Poşta redaefiei d a tă s c r i s o a r e a D-u. A ueţl p o s i­
b ilita te a s ă face ft In te rp e lă rile c e Aviaţia italiană urmăreşte ar­
au eţl la a d u n a re a g e n e r a lă a a c ţio ­
Notarului Sfredeluş. L a s c r is o a ­
n a rilo r „ D aciei T r a la n e “. S o c o tim
matele abisiniene în retragere.
r e a D - d s ., p rin c a r e ne în tre b a ţi c h e s tiu n e a r id ic a tă d e D u. e ă d. T ru p e le R asu lu i M u lu g h eta, c a r e
c in e e s te p r e ş . consiliu lu i d e a d ­ P o p p a r a u e a o p e n s ie d e 25.000 s e află în p lin ă r e tr a g e r e în u rm a
m in istra ţie la „D acia T r a la n ă “, uă L e t lu n a r şl e ă p u te a fl în c re d in ţa tă în frâ n g e rii deflnttlue, e s te u rm ă rită
c o n d u c e r e a tip o g ra fie i u nui p r o ­ d e e s c a d r ile le a u lo a n e lo r Italien e ,
r ă s p u n d e m c ă d. P o p p .
f e s o r tâ n ă r o ri alt In telectu al, nu c a r t au a ru n c a t o m a re c a n tita te
R e g re tă m m ult a nu p u te a s ă d e b o m b e , s e m ă n â n d p a n ic ă p rin ­
c a d în e o m p e ttn ţa n o a s tră .
p u b lic ă m în „ A c ţiu n e a “ d e o c a m ­ tr e fu g ari. D e s o rd in e a din a r m a ­
te le a b isin ie n e a tin g e p ro p o rţii n e -
b ă n u lte .
De vânzare In localul
C o rp u l 1 d e a rm a tă Ita lia n ă în a ­
in te a z ă în tim p c e a u ia ţia b o m b a r ­
C a s ă eu d o u ă lo c a lu ri d e prS uălti şt g r ă ­
In stitu tu lu i d e Z ă lo g lr e d e a z ă inam icul.
d in ă m a re 419 m 2, în tr’o s tr a d ă eu m a re Sibiu, Stp. Mitropoliei Np. 19,
c irc u la ţie , în c e n tru l o ra şu lu i. A s e a d r e s a s e ţine D. Göring în Polonia.
la p ră u ă lta din s tr a d a C a rm e n S g lu a 17. Luni, 9 M a rtie 1 9 3 6 D. G o rin g u a fa c e o uizită în P o ­
şi în zilele următoare, tot­ lonia, s p r e a s tr â n g e r a p o r tu r ile
deauna dela ora 8 şi jumăt. eu P o lo n ia şl m a l a le s p e n tru o r ­
g a n iz a re a unul fro n t c o n tra p a c ­
Banca Agricolă tului fra n c o -s o u le tte .
şi Casă de economii, s. a., Avrig
C T ^ ^ e ţio lS iŢ o iŢ a )
asupra obiectelor zălogite
Buletin intern
In ten ţio n â n d a d esfiin ţa s u c u r s a la eu seadenfa până la 31 Ia­
s a d e p e p ia ţa S ibiului, în u rm a nuarie 1938, şi anume: Ţara sărbătoreşte pe Suueran
Lucrurile preţioase înce­
unui n o u p ro ie c t d e o r g a n iz a re în M. S a R e g e le C a ro l în to rs din
pând eu Nr. 895, dtn anul
c o n fo rm ita te eu n o u a le g e b a n c a r ă s tră in ă ta te u n d e a r e p r e z e n ta t ţa r a
1835. până inelustu Nr. 1865,
a tâ t d e m a g is tra l a fo st prim it d e
v in d e din m â n ă lib e ră din anul 1935, iar mărfurile
în tr e a g a p o p u la ţie a C a p ita le i eu
Casa deamanet
c e p o s e d ă în s tr a d a A u rám la n e u
începând eu Nr. 2882, dtn
anul 1035. până inelustu Nr.
6828, din anul 1835.
S e a t r a g e a t e n ţia p r o ­
p r i e t a r i l o r b il e te l o r d e
en tu ziasm .
Marele Uoeuod Mihai a sosit
în Capitală.
M a re le U o eu o d M lhat, c a r e ş t- a
N r. 6 eu în tre g tn u e n ta ru l ap aţi- z ă lo g ir e , în i n t e r e s u l p e tr e c u t c o n c e d iu l d e ia rn ă în E Í-
n ă to r a e e s te la . l o r p r o p r iu , d e a f a c e u eţla, a s o s it în C ap itală.
scoaterile sau prolongaţiile
A m ato rii s e u o r a d r e s a d - lu t: cu cel puţin 14 zile înaintea Plecarea Reginei Maria.
licitaţiunei.
M. S . R e g in a M a ria , a p l e c a t
Dr. Alexandru Bărbat, aduoeat, Biletele de amanet sub 100
Lei nu se mat pot prelungi, a s e a r ă s p r e G e rm a n ia u n d e s e
S ib iu , s tr a d a C a rm e n S y lu a N r. 2. ei sunt a s e scoate. a flă s u fe rin d ă s o r a ei, M a re a D u­
Institutul de Zălogire Sibiu. c e s ă C grll a R u siei.
* Au sosit de curând
la firma
ILIE FLOASIU
din SIBIU 9
„Urs“) n oul tr a n s p o r tu r i d e a rn ie lu rl n e g r e ş t c o lo ra te , şlfo an e, p â n z ă
d e c a s ă , a m e ric ă , z e ftre , p u p lln e , c â r p e d e c a p , c â r p e c u c iu ­
c u ri d e m ă ta s e , a r tic o le D. M. G., to t felul d e ţe s ă tu ri d e b u m b a c ,
fire a u rite d e c u su t, m ă ru n ţiş u ri p re c u m şt no i tr a n s p o rtu ri
de
B v iia .'b a c e
c e le m al b u n e şt m at c u n o s c u te m ă rc i P o tte n d o rf ş l R ó z s a h e g y (trandafirul)
la cele m ai ie ftin e preţuri e x iste n te
III
B odegă "V I t x i n e f i r m e i
în c e n t r u l o r a ş u lu i
d e m ulţt an t în f u n c ţ i u n e ,
dtn c a u z ă d e b o a lă d e u â n z a re
a d r e s a la ad m in lstr. „ A c h u n e l“ S I B I U
Mărţişoare — Bijuterii de Aur Piaţa Regele Ferdinand Nr. 17
Argint şi Double Ceasornice,
Ochelari ete. ieftine şt bune la O rie n te a z ă d e s p r e u ltim e le
n o u tă ţi d e m o d ă ş l p re ţu rile
E. Mayerbiichler jun. c e le m a l Ieftine a le zilei. E s te
d e e t în In te re su l p u b licu lu i a
Palatul Andrée — Strada Tribunei Nr. I.
Reparajle promt şi solid. — Cumpărăm
prtu i a c e s te u ltrln e şt a ulztta
M A G A Z I N U L
aur şt argint. Membru la soe. „Înlesnirea“
T ip a ru l in st, d e a rte g ra fic e „DACIA T R A I A N A “. S tb tu . CEN SURAT
D ire c to r: I o n M n n te a n n
Abonamentul anual Lei 240, şase luni 120, trei luni 60, o lună 20, instituţii, societăţi 500, Nr.-ul 3 Lei.— Publicatiuni şi inserate după tarif
Sír. 3 2
in~ —nniniTiiiiinimrnr iiiiHir~wir~iriiintiniwrMrniiMiiisiwiiiMsineinnsMwnnMMi
Jos masca!
„Nn u ita ţi c ă în a in te de
to a te s u n te ţi g e r m a n i" .. .
S â m b ă tă s e a r a s ’a in a u g u ra t în
s a la „ T h a lia “ un nou g e n d e p r o ­
p a g a n d ă r a s is tă . Gu s e r b a r e a p o r ­
tului n a ţio n a l d r e p t p e r d e a , F ü h ­
r e r u l F ritz F a b rttz iu s a c ă u ta t
s ă - ş t s tr â n g ă în m o d m at tnttm r â n ­
d u rile p a rtiz a n ilo r. „ C o n g re s u l“ la
c a r e au p a rtic ip a t g e rm a n i din
to a te u n g h iu rile ţă rit, din B a s a ­
r a b ia p â n ă în B an at, c e a 7—800
c o stu m e -m ă şti, s ’a d e s c h is p rin
d is c u rs u l d-lut F ritz F a b rttz iu s, c a r e
s a lu tă a tâ t p e n u m e ro ş ii o a sp e ţi,
c â t ş t p e g e rm a n ii d in S ib iu în
fru n te eu e p is c o p u l D r. U leto r
G londgs, F r ie d r ic h M üller, u te a r
e p is c o p a l, d. d e p u ta t H a n s Otto
R oth, etc.
In re a lita te s e p o a te s p u n e c ă
d. F a b rttz iu s a fo st u n s d e c ă tre
e p is c o p u l s a ş ilo r în fa ţa p o p o ru lu i
e a F ü h re r a l tu tu ro r g e rm a n ilo r
d in R o m â n ia d e s p r e c a r t tot m at
m ult s e a d e o e r e ş te c ă s e c r e d
m isio n a rii g e rm a n is m u lu i în O rient.
In sp rijin u l a c e s te i a firm ă ri Dine
ş t c itatu l e u lite re c â t s p iţa ro a te i
s p â n z u r a t p e p e r e te le din faţa
In tră rii: „N u uitaţi c ă în a in te d e
to a te su n te ţi g e r m a n i“ 1
A d ic ă s ă ftm b in e în ţe le şi. F ritz
F a b rttz iu s a c h e m a t s a ş ii din B a s a ­
r a b ia ş t B a n a t s ă te d e a o rd in s ă
fte n u m ai ş t nu m ai g e rm á n t. 0 u -
D ân tarea dlut C o n e rth , d ire c to ru l
lic e u lu i d e b ă ie ţi, c a r e a c o lin d a t
a n u l tre c u t G e rm a n ia e u un c o r
d e eleui, a c e la ş G o n erth , ş e f al
o rg a n iz a ţie i h itle riste d in r e g i­
u n e a S ibiului, p re c u m ş t a lu ­
c r ă to a r e i M a rla S c h u s te r e u c a r e ,
p e n tru e ă e m a m a a 8 c o p il, dl Fa-
b rltz iu s a d a n s a t u a lsu l d e d e s c h i­
d e r e ş t c a r e c e r e a s ă s e p o a rte
m at m ult c o stu m u l n a ţio n a l p e n tru
e a şl el s ă t r e z e a s c ă în so ţi c o n ­
ştiin ţa d e g e rm a n i, su n t r e a le m ă r­
tu rii d e p re o c u p ă rile d e s tu l d e
în d ră z n e ţe a le F ü h re ru lu l. C ititorii
îş i a m in te s c b in e , d e c la ra ţia a c e ­
stu ia c ă p rim e ş te m ă s u r a g u u e r-
nului d e in te r z ic e r e a p le b isc itu lu i
eu s e r â ş n ir e a dinţilor.
S ă fie o a r e a c e s t g e n d e d e m o n ­
s tr a ţie s e r â ş n ir e a d e c a r e ne D orbea
dl F a b rttz iu s ? In o ric e c a z , a u to ri­
tă ţile ro m â n e ş ti tr e b u e s ă - ş l fa c ă
d a to ria , d e s c h iz â n d o s e u e r â a n ­
c h e tă , ta r o p in ia p u b lic ă tr e b u e la
fel s ă rid ic e m a s c a d e p e fa ţa s e ­
r ie i d e In a d a p ta b ili p e n tru c a r i în
R o m â n ia n u m ai b a n u l n ’a r e m iro s.
C işm e le d- Iul F a b ritz lu s, m ă s u r ă
55, n ’a u fo st su fic ie n t ts u o r d e
e x a lta ţle r a s is tă a tre b u it s ă s e
O rg a n a l a s o c i a ţ i i l o r r o m â n e ş t i
Sibiu, J o i 2 7 F eb ru a rie 1 9 3 6 Anul 11
iiin miawirMB» Mmmmmimm m m m m m m m m m m m m m m m m m m m m m m m m
Cine zădărniceşte munca din cazarme edu­ , T tn ă ra g e n e ra ţie
caţia tineretului, palatele de justiţie etc. Constantin Sasu
E ste prea populara expresia, vpresa este a patra putere în stat11, U taţa unul m a g is tra t e s te un lung
spre a mai stărui asupra importanţei şi rolului ce-l joacă în uiafa m o­ ş ir d e h ă r ţu ie li; e x is te n ţa lut p e r ­
derna de astăzi când lucrurile se precipită cu uiteză fantastică, aşa s o n a lă s e p ie r d e în în u ă lm ă ş e a la
încât ştirile şi informaţiile sunt necesităţi de prim ordin pentru fiecare. d e p ric in i c e d e file a z ă p e d in a in ­
Rolul şi rostul p resei apare cu fiecare zi tot mai evident. Unele te a s a . B filmul c e ru le a z ă p e e-
popoare preţuesc poate prea exagerat presa, care ce e drept îndepli­ e ra n u l Justiţiei, în c a r e ju d e c ă to ru l
neşte, pe lângă informaţie şi îndrumare, un rol de propagandă culturală, ţin â n d c u m p ă n a în m â n ă, c â n tă ­
naţională, economică, dar mai ales de convertire, să nu spunem de otră­ r e ş te fle c a re fap t d lu e rs , îm p ă r­
vire a sufletelor. In special la noi presa minoritară are acest obiectiv. ţind d re p ta te a .
In cele ce urmează nu vom stărui asupra acestui fapt, ci intenţionăm P uţin i su n t ju d e c ă to rii c a r i ştiu
doar să dăm alarma asupra prim ejdiei ce ne pândeşte. m â n u t a c e a s tă c u m p ă n ă , nu n u ­
Pentru ca să nu se creadă c ă dau cu pumnul în vânt, las să m ai d u p ă p r e u e d e rlle rig id e a le
vorbească cifrele. In România apar 385 ziare, fo i şi reviste maghiare co d u lu i, e l în tr’un m o d c a r e s ă
ş i 211 ziare, fo i şi reviste germ ane. Din acestea sunt 55 ziare zilnice s a tis fa c ă ş t a b so lu tu l. A c e ş tia din
maghiare şi 26 cotidiene germane, 113 săptămânale germ ane ş i 72 u rm ă , p e lâ n g ă r e s p e c t a r e a fo rm et,
publicaţii bilunare. p u n şl suflet, lntţlatiD ă şl h o tă r â r e ,
în a c ţiu n ile lo r. S e n tin ţe le lo r s u n t
Dacă facem o statistică pentru toate ziarele germ ane ce apar în
o p e r e d e c re a ţie , în to cm ai c a un
lume. România ocupă locul al patrulea, adică, după Austria. Cine su b ­
o b ie c t d e a rtă , în c a r e a rtis tu l in-
venţionează şi cu ce scop s e susţin pentru minorităţile dela noi atâtea
u e s te ş te e e a m al b u n ă p a r te din
ziare ? Răspunsul îl găseşte fie c a re : Budapesta şi Berlinul şi în mai
sin e .
mare parte autorităţile noastre şi foarte mulţi români inconştienţi. Cu­
J u d e c ă to ru l C o n stan tin S a s u , o
noaştem destui şi sunt mulţi eh iar ş i în Sibiu, care nu ro şesc când
fig u ră c u n o s c u tă a o ra ş u lu i n o stru ,
s p u n : am cetit în cutare ziar germ an s ’au maghiar interviewul dlui
r e a liz e a z ă p e d e p lin tipul m a g i­
Bocu, Dobre8Cu, Haţeganu, Piso etc., sprijinind cu bani româneşti o
stra tu lu i In teg ru , m u n e tto r ş t In ­
presă, care le otrăveşte sufletul zilnic prin ştirile tendenţioase, care
d e p e n d e n t. B a rtis tu l c a r e a r e tr a ­
se vâră în sufletul acelora, pe cari în viaţa publică constaţi din actele
g e r e d e Inim ă p e n tru m u n c a s a ,
lor ca sunt în desacord cu aspiraţiile şi interesele noastre româneşti
ş l c a r e îşi c iz e le a z ă p ro d u s u l. N u
ş i că slujesc interese străine strecurate în suflet pe calea presei streine.
fa c e m a p r e c ie r i d in In te re s, d e ş t
Putem da nume de familii rom âneşti în Sibiu, cari nu citesc ziarele
lu m ea, c a r e a a s is ta t la In au g u ­
româneşti din capitală, însă plătesc regulat abonamentul la ziarele mi­
r a r e a c e lo r e â te u a figuri s ib le n e ,
noritare. Municipiul condus de d. Piso are de exem plu abonate numai ş t-a în c h ip u it p o a te c o n tra riu l. C ri­
ziare streine etc. te riu l n o s tru e s te p ro m o u a re a e-
Această mentalitate prim ejdioasă stăruie ş i în alte oraşe din pro­ n e rg lllo r a c e s tu i o r a ş . In d ifere n t
vinciile alipite, căci altfel ori câţi bani s ’ar trimite dela Budapesta s ’au e ü c in e în c e p e m : tin e ri s a u b ă ­
Berlin, nu ar putea să trăiască la Cluj 170 de publicaţii streine, trâ n i. C el c e s e m n e a z ă a c e s te r â n ­
la Timişoara 52 ungureşti şi UO germ ane, Oradea W ungureşti, Tg.- duri, n’a au u t n le t o d a tă p r o c e s la
Mureş 30 ungureşti, la A rad 26 ungureşti etc. In România Mare, T rib u n a l, e a s ă l s e p o a tă Im puta
pe frontul graniţei de Vest, vo rb esc şi predică cetăţenilor Ţării româ­ D re-o p ă rtin ire .
neşti 189 de ziare în alte lim bi decât aceea a lui Em inescu, Coşbuc şi C o n sta n tin S a s u , o rig in a r din
Goga. In Ardeal, unde noi form am o majoritate atât de zdrobitoare R â m n ie u l-V â le e a , s ’a a d a p ta t c o m ­
astăzi, sunt mai multe ziare scrise în limba ungureasca şi germană p le c t o ra ş u lu i în c a r e s ’a a ş e z a t.
decât în timpul stăpânirii ungureşti. Să vorbească cifrele, de exemplu A c ă u ta t s ă a p ro fu n d e z e p r o b le ­
despre presa germană : In Cernăuţi apar astăzi 11 cotidiane şi 53 pe­ m e le ju rid ic e n e lă m u rite din A r­
riodice germane, la Timişoara 8 cotidiane şi HO periodice, la Sibiu *1 d e a l, în c e r c â n d a le d a o so lu ţie
cotidiane şi alte 33 publicaţii periodice, la B raşov 2 cotidiane şi VI p e­ c â t m a l p o trlu ttă . In s e ru le lu e s te
riodice, la Bucureşti un cotidian şt UU periodice. In celelalte oraşe mai d e o c o n şttln ţto z lta te r a r ă . In s o ­
apar 62. Astăzi sunt în România cu 51 ziare şi periodice germ ane mai c ie ta te a s ib la n ă şl p rin tre m a g i­
mult decât în timpul dominaţiei austriece. s tra ţi e s te fo a rte b in e uăzut.
lată cine zădărnicesc strădaniile ce depun ofiţerii noştri în cazarme, D e ş i a c e s t p u b lic nu p r e a e d e ­
magistraţii în palatele justiţiei şi celelalte instituţii publice etc. Doina şi p rin s s ă u a d ă just, to tu şi fa ţă d e
limba românească astăzi este acoperită şi în munţi de cele 385 ziare ju d e c ă to ru l C o n sta n tin S a s u m a ­
şi reviste ungureşti şi 211 ziare şi reviste germ ane etc. Ce facem noi n ife stă s im p a tie ş t r e s p e c t. E un
pentru prevenirea prăpastiei ce ni se cască şi ce opunem ? s e m n îm b u c u ră to r, c a r e n e d e ­
Ion M unteanu m o n s tre a z ă c ă lu m e a nu e a tâ t d e
r e a p e c â t o c r e d e m şl c ă e a e
m a l ţin ă şl d is c u rs u ri ş t s ă s e r ie în tr’o s a lă d e b a l a fiş e a z ă lite re d is p u s ă s ă r e c u n o a s c ă m e rite le .
p e p e re ţii s ă lii? In c e lu m in ă a p a r k ilo m e tric e „N u uitaţi c ă în a in te d e A c e s te a p r e c ie r i su n t ju s te şl în­
d u p ă a c e a s tă m a n ife s ta re d e e la m ă - to a te s u n te ţi g e r m a n i“, ro m â n it nu te m e ia te ; e le nu a d a u g ă n im ic la
rile d e fid e lita te în d ife rite o c a z ii? p o t şt nu tr e b u e s ă a ib ă alt r ă s p u n s u a lo a r e a p e r s o n a lă a Iul C on­
P e n tru e a s ă nu fim r ă u tă lm ă ­ d e c â t : R o m â n i 1 N u uitaţi c ă tr e b u e sta n tin S a s u , c a r e ră m â n e a c e ­
ciţi, p re c iz ă m c ă n ’a u era nim ic îm - în tâi d e to a te s ă fiţi ro m â n i ş i s ă e a ş i. S c o p u l lo r e s te nu m ai d e a
potrlD a p o rtu lu i n a ţio n a l s ă s e s c şl-l s a n c ţio n a ţi c u m s e eu u in e p e toţi c o n tu ra o fig u ră , c a r e m e rită a
a p ro b ă m a tâ t tim p c â t e l n ’a r e un d e s m ă ţa ţit c a r i a u u itat d e m ult fl c u n o s c u tă d e c ă tr e p u b lic u l sl-
c a r a c te r a g re s iu , ş l e u ţe lu ri în­ b u n a eu u lln ţă fa ţă d e ţa r a d e c a r e b ia n , fiin d c ă e s te o u a lo a re în r a ­
d re p ta te s p r e G erm a n ia . ră m â n le g a ţt n um ai p rin s to m a c . m u ra în c a r e a e tlu e a z ă .
In c o n s e c in ţă , p e n tru c e i c a ri I. V. Spiridon. | Ionel Neamtzu
 Pag. 2.
SiloruL s i im .p rej"C L rin a.i
Serata „Astrei“
L a C e rc u l M ilitar- Ciuli, a auut
lo c s e r a ta „ A s tre l“ la c a r e a p a r ­
tic ip a t s o c ie ta te a b u n ă s ib ia n ă .
D o m n iş o a re şl d o a m n e din s o ­
c ie ta te a s ib ia n ă a u p a rtic ip a t în
c o s tu m e n a tio n a le , d â n d să llt c e r ­
cului m ilitar un a s p e c t so lem n .
O fiţerii d e la to a te u n ităţile, în
fru n te cu c o m a n d a n ţii lor, a u fost
p re s e n t! în m a re (Imită.
T ot tim p u l s ’a p ă s tr a t o a tm o s ­
f e r ă d e u o le b u n ă şl anim aţie, p r o ­
c u r a te în m a re p a r te d e jo c u rile
n a ţio n a le .
S e r a ta „ A s tre l“ s e p o a te sp u n e ,
a auut un fru m o s s u c c e s , m e rit e e
re u in e în m a re p a r te d-lu i D r. L.
lo n a şiu , o rg a n iz a to ru l.
Alegerea de preot
în parohia de peste linia ferată.
D u p ă c â t am p u tut afla, D u m in e c ă
u a a u e a lo c a l e g e r e a d e p r e o t în
p a r o h ia o rto d o x ă d e p e s te linia
fe ra tă , p a ro h ie a d m in is tra tă d e
u re d n ie u l p r e o t Ş te fa n M o rarlu ,
a c tu a lu l d ir e c to r la ş c o a la d e c â n ­
tă r e ţi. C a n d id a ţii su n t u rm ă to rii:
p re o tu l lo a n B a n d a , din R o ş ia -
S ib lu , s e c r e t a r g e n e ra l al a s o c ia ­
ţiei p re o ţilo r d in în tre g A rd ealu l,
fo st p r e ş e d in te al G am erlt d e A g ri­
c u ltu ră u n d e a re a liz a t lu c ru ri fru ­
m o a s e şt c o la b o r a to r p re ţio s a l
zia ru lu i „ A c ţiu n e a “. E s te u nul din
p re o ţii cei m a l u re d n ie l şt b in e
p re g ă tiţi din e p is c o p ia n o a s tră .
Al d o ile a c a n d id a t e s te prof. p re o t
O ctau tan D ra g o ş , fo st doi ani la s tu ­
dii d e s p e c ia lita te a p e d a g o g ie în
G e rm a n ia şi unul d in c o la b o ra to rii
„A c ţtu n e t“, d e p re z e n t p r o f e s o r d e
p e d a g o g ie la Ş c o a la N o rm a lă d e
fete.
Al tre ile a c a n d id a t e s te a b s o l-
u entul d e c u râ n d a l A c a d e m ie i
n o a s tr e te o lo g ic e , p ă r . U. G om an
d in S trta -B ra n şi a l p a tru le a e s te
d ia c o n u l C lre o u , din R u sia.
D u p ă cum s e p o a te u e d e a toţi
c a n d id a ţii su n t u re d n ie l d e o c u ­
p a r e a p o stu lu i d e p a r o h d in a c e s t
c a r tie r u n d e e s te lip să d e un p re o t
e n e rg ie şi e u e x p e rie n ţă m al a le s
c ă tr e b u e z id ită Ş c o a lă şl B is e ric ă .
A e tiu ita te a ş l re z u lta te le o b ţi­
n u te în p a ro h ia din R o ş ia a p ă r in ­
te lu i l. B a n d a , p re c u m şt p r e g ă ­
tir e a prof. D ra g o ş , d u p ă c â t aflăm ,
tr a g m ult în c u m p ă n a a le g e rii d e
D u m in ecă.
In atenţiunea eomereU
anţiior şi m eseriaşilor
R e g is tre c o m e rc ia le ş i am en zi.
T oţi a c e i c o m e rc ia n ţi şi m e s e ­
r ia ş i c a r i au fo st a m e n d a ţi p e n tru
n e p r e z e n ta r e a s a u n e ţln e re a efe e -
tiu ă a r e g is tr e lo r c o m e rc ia le s ă
trim ită s u b se m n a tu lu i d e u rg e n ţă
p r o c e s u l u e rb a l d e a m e n d ă p e n tru
a p u te a în a in ta în te rm e n A pel la
T rib u n a l. In a e e la ş tim p s e ua d e ­
p u n e p e n tru tim b re etc. s u m a d e
L e i 63. O n o ra ru l a u o e a tu lu l u a fl
s u p o r ta t în în tre g im e d e A so e ta-
ţiu n e a n o a s tră .
A m e n d a s ă nu o p lă te a s c ă n i­
m e n e a p â n ă la p ro n u n ţa re a T ri­
bunalului.
N ico la e Martin
preşedintete Asoe. com erci­
anţilor şi m eseriaşilor români.
Acţiunea
Serata 1„Frăţiei
1 9 Româneşti“
9 Teatrul Naţional din Cluj
şi a Societăţii „Andreiu Şaguna“
In tr'o a tm o s fe ră eu a d e u ă r a t r o ­
m â n e a s c ă , S â m b ă tă 22 l. e. F ră ţia
R o m â n e a s c ă d e p e m alul s tâ n g
a l C ibinulul a a r a n ja t o p ro d u c ţie
te a tr a lă u rm a tă d e d a n s , e e s ’a
c o n tin u a t p â n ă în z o rii zilei, în
s a la „U n le u m “.
S e r b a r e a s ’a d e s c h is p rin e u -
u â n ta r e a d-lut B lan u , p r e ş e d . s o ­
cie tă ţii.
S ’au c â n ta t a p o i 2 c o r u r i şl s ’a
r e p r e z e n ta t c o m e d ia „O uldiu Ş i­
c a n ă “ d e l. A. B a s a r a b e s e u .
C o stu m e le n a ţio n a le a u c r e a t
a a tm o s fe ră m a i Intim ă, m ai p r ie ­
te n e a s c ă .
— In s a la fe stiu ă d e la căm in u l G.
F. R. a a u u t lo c tot S â m b ă tă o re u ş ită
s e r b a r e a s o c ie tă ţii A n d re iu Ş a g u n a
c o n d u s ă d e d. V. M unteanu. M em ­
b rii s o c ie tă ţii a u p a rtic ip a t în n u ­
m ă r m a re .
P ro g ra m u l a fo st e x e c u ta t eo n -
ş tin e io s ş i d a n s u l r o m â n e s c a
ţinut o a tm o s fe ră c a ld ă şl p r ie te ­
n o a s ă în tre m e m b rii so c ie tă ţii.
Dela societatea
subofiţerilor
C om unicare: S o c ie ta te a su b o fi­
ţe rilo r p e n s io n a ri d in S ib iu , s p r e
ştiin ţă ş i c o n fo rm a re , a d u c e la
c u n o ştin ţa c e lo r in te re s a ţi u r m ă ­
to a re le :
In ziu a d e 23 F e b ru a rie 1936,
o r a 9 d im in e a ţa în lo c a lu l P rim ă ­
riei, a au u t lo c a d u n a r e a g e n e r a lă
a n u a lă , e u c a r e o c a z ie s ’a a p r o b a t
ş t h o tă râ t c e le c e u r m e a z ă :
1. S ’a a p r o b a t o p e ra ţiu n ile d e
g e s tiu n e b ă n e a s c ă şt r a p o rtu l c e n ­
z o rilo r, cu m ş l d a r e a d e s e a m ă a
anului 1935, d â n d u -s e d e s c ă r c a r e a
com itetului.
2. S ’a a p r o b a t b u g e tu l d e ueni-
tu rl şt c h e ltu ie li p e a n u l 1936.
3. L a p r o p u n e r e a d -lu i P ă c u r a -
rtu , d. p r e ş e d in te d e o n o a re s ’a
h o tă râ t p ă s u ir e a m e m b rilo r c a r e
a u r e s ta n tă d e c o tiz a ţie p â n ă la 5
A p rilie 1936, la a c e a s tă d a tă c in e
nu u a fl a c h ta t r e s ta n te le , u o r fi
ş te r ş i d in s o c ie ta te .
4. N u s e u a p lă ti n ic i un b a n
C e n tra le i z is ă „ Z ă n o a g ă “, d a e ă nu
e s te re c u n o s c u tă p e r s o a n ă m o ra lă
ş i ju rid ic ă ş i u n a s in g u ră p e ţa ră .
5. In c a z u l c â n d a c e a s tă C e n tra lă
n u -ş i ua a ju n g e s c o p u l d e a fi r e ­
c u n o s c u tă e a m ai s u s , n oi s o c ie ­
ta te a d in S ib iu , n e uom d e c la r a
d e s in e s tă t ă to a r e la T rib u n a lu l
lo c al.
Coresp. Lădaru.
— E x a m e n e le d e A p ă ra re P a s iu ă .
In z iu a d e 28 F e b r. s e u o r ţine în
s a la P re fe e tu re l e x a m e n e le p e n tru
p e rs o n a lu l R o m â n din s e c to a r e le
VI A —Z, Vil A - Z , VIU A—Z la
o r e le 8 s e a r a . L a a c e s t e x a m e n
s u n t c h e m a ţi s ă s e p re z in te toţi
c e l d e s tin a ţi, ia r c e l c a ri nu s e
u o r p re z in tă , u o r fl c o n s id e ra ţi e a
in su fic ie n t p re g ă tiţi ş l căzu ţi. S ib iu
la 22 F e b r. 1936.
Ş efu l biroului.
— L a C a m e ra d e C o m e rţ e s te
un lo c lib e r d e p ra c tic a n tă . A b-
so lu e n ţll Ş e o a le i s u p e r io a r e d e
c o m e rţ s e p o t p re z e n ta la Oficiul
R e g istru lu i C o m e rţu lu i p e n tru l ă ­
m uriri.
la Sibiu
D u m in e c ă a au u t lo c în s a la
T e a tru lu i o r ă ş e n e s c r e p r e z e n ta ţia
a n s a m b lu lu i T e a tru lu i N aţio n a l din
Cluj, în fru n te c u em in en tu l a c to r
N. N eam tzu -O lto n el. P ie s a ju c a tă
— „ A b a te le “ d e P a u l A n th e e h in e —
e s te d e un r e a lis m c ru d , d e o p ic ­
tu ră s o c ia lă s g u d u ito a re . In te rp re ţii
au d o u e d it m ult ta le n t în r e d a r e a
ro lu rilo r, c a ri s u n t d e s tu l d e g re le .
R olul p rin c ip a l l'a deţin u t N eam tzu -
O ttonel, c a r e a r e u ş it ş i d e a s tă -
d a tă , e a în to td e a u n a , s ă tr e z e a s c ă
a d m ira ţia p e n tru a d m ira b ilu l s ă u
ta le n t d ra m a tic .
R e s tu l a n s a m b lu lu i a fo st bun.
R e g re tă m c ă p u b lic u l s ib ia n e s te
a tâ t d e in d o le n t, în c â t nu s e g â n ­
d e ş te n ic io d a tă s ă s p r ijtn e a s e ă
s p e c ta c o le le b u n e.
Conferinţele delaC. F.R.
S e r ia c o n fe rin ţe lo r d e la C ăm inul
C. F. R. din S ib iu su n t c e r c e ta te
d e un p u b lic fo a rte n u m e ro s .
joi, 20 F e b ru a rie a. e. a c o n fe ­
re n ţia t dl C o n sta n tin T rlfa, in stitu ­
to r la ş c o a la p rim a ră N r. 4. d e s -
u o ltâ n d u -şl s u b ie c tu l „ V rem u ri noui
c e r su flet n o u “.
E leu ii ş e o a le i p rim a re N r. 4 au
e x e c u ta t p a r te a a rtis tic ă , cu tre i
c â n tă ri, au re c ita t p o e z ii ş t au
ju c a t o s c e n e tă , la tă o ş c o a lă r o ­
m â n e a s c ă d in a c e s t o ra ş , c a r e
n ’a r e lo c a l, n ic i s a lă d e festlultăţl
c a r e a le a r g ă în să d u p ă lo c a lu ri u n d e
s ă îm p ră ş tie lum ina în p o p o r.’
Puteţi faee eea mai
plăcută surpriză de:
„Mărţişor“
dând cadou:
„O pudrieră F la p p -J a c k “.
U ltim ele c re a ţii le g ă siţi, n u m a i în
Drogueria BACIU
Ş tiri d in N oul. In c o m u n a N oul
a auut lo c o re u ş ită s e r b a r e ş e o -
la r ă a ra n ja tă d e c o rp u l d id a c tic
d in lo c , în fru n te e u d ire c to ru l l.
S ta le o u le i.
C opil a u e â n ta t c o ru ri, a u r e c ita t
u e r s u r i ş i au p r e d a t o p ie s ă te a ­
tra lă , ia r d. d ir e c to r l. S ta le o u le i
a u o rb it d e s p r e : „B oii ş i m e d ic in a
la s a t e “.
L a s e r b a r e a u p a rtic ip a t s ă te n ii
ş i u rm ă to rii in te le c tu a li : p re o t.
M ă s a r, înu. d ir. I. T atu, d in G aşolţ
p re o t. A n g h el ş t înu. d ir. U la d
din D a la şi p ă r. M ihaiu d in N oul.
D ire c to ru l ş e o a le i s ’a d o u e d it
ş i d e d a ta a c e a s ta a fi un a p o s to l
u re d n ie d e m isiu n e a e e i s ’a în ­
c re d in ţa t d e a lu m in a co p il ş l în ­
d ru m a p e s ă te n i p e d ru m u l c e l
bun.
F u n d aţiile R o c k e fe lle r la noi.
F u n d a ţiile e r e la te p rin d ă rn le ta lui
R o c k e fe lle r c a r i a u auut un m a re
ro l în m ă s u rile d e a s a n a r e din
R u sia, S e r b ia şl A frica, a u în s c ris
în p ro g ra m u l lo r şl ţa r a n o a s tră .
C ele 12 mii. p e n tru c o n s tru ire a
la n o i a u nui m a re in stitu t d e
ig ie n ă , a r a tă m a re le a p o r t ştiinţific
ş l u m a n ita r p e c a r e îl a d u c ţă rii
n o a s tre .
Nr. 32.
„Banca Centrală pentra in­
dustrie şi comerţ S. A .“ face
cunoscut Onor. săi deponenţi
că după depunerile ueehi pen­
tru anul 1936 a urcat dobânda
cu un procent.
— C o n ferin ţa „ f ls tre i“. In s a la
p re fe c tu rii ju d e ţu lu i a u o rb it d. S .
Ş o lm e se u , B u c u re ş ti d e s u o ltâ n d
s u b ie c tu l: Id e a lu l N a ţio n a l şi u n i­
ta te a m o ra lă . C o ru l liceu lu i d e fete.
c o n d u s d e d ş o a r a O la rtu a c â n ta t
n u a n ţa t tr e i b u c ă ţi d e m u z ic ă r o ­
m â n e a s c ă . S e r e m a r c ă p r e z e n ta ­
r e a în p u b lic a lic e u lu i d e fete
o c u p â n d lo c u l p rim în tre ş c o lile
din lo c a lita te .
— B alul s tu d e n ţilo r din B u cu ­
r e ş ti. S â m b ă tă 14 M a rtie u a a u e a
lo c la B u c u re ş ti în s a la d e m a r­
m o r ă a h o te lu lu i „ B o u le u a rd “ din
B -d u l E lis a b e ta b a lu l tra d iţio n a l
a l s tu d e n ţilo r a rd e le n i d e la U nl-
u e r s ita te a d in B u c u re ş ti. V enitul
c a r e s e u a re a liz a , a r e fru m o su l
ţe l al în z e s tr ă r ii stu d e n ţim e i a r d e ­
le n e e u un c ă m in p r o p r iu în c a ­
p itală.
— A g re s iu n e în p lin ă s tr a d ă .
D -na M a rla P lo la ş din s tr a d a M o­
r ilo r 29, tr e c â n d p e s tr a d a G en-
tu m u lrllo r, a fo st a ta c a tă d e un
g ru p d e b ă ie ţi d in tre c a r t unul t-a
fu ra t p o ş e ta şt un p a c h e t. L a s tr i­
g ă te le uletlm el h o ţu l a s u â rlit p a ­
c h e tu l ş l p o ş e ta fu g in d p e a le e a
F ilozofilor.
— E x p o rtă m z a h ă r e u 3 L ei k g r.
ş i n o i îl p lă tim e u 32. O g a z e tă
d in B u c u re ş ti a n u n ţă c ă fa b r ic a
d e z a h ă r d in B o d lâ n g ă B ra ş o u ,
a e x p o rta t în P a le s tin a 30 u a g o a n e
z a h ă r eu 3 lei k g r. T re i L e i k ilo ­
g ra m u l c â n d n oi îl p lă tim e u 32
L e i ! T ru s tu rile s tră in e trim it c o n a ­
ţio n a lilo r d in P a le s tin a z a h ă ru l eu
u n a stfe l d e p r e ţ c â n d s ’a r p u te a
u in d e în ţa r ă eu un p r e ţ m ult m ai
m ie, r e a liz â n d în a e e la ş tim p şl
e le un c â ş tig m a t m a re . A r p u te a
şl b ie tu l ţă ra n b a r e m D u m in e c a
s ă - ş l în d u lc e a s c ă a m a ru l eu o b u ­
c a tă d e z a h ă r. A e e la ş lu c ru s e
p e tr e c e ş t e u b e n z in a ş t p e tro lu l
p e c a r i ţă rile c a r i îl c u m p ă ră în
R o m â n ia îl p o t u in d e m at ieftin
d e c â t s e d e s fa c e la noi.
T rist, d a r a d e u ă r a tl
— L a c o rp u l C o n ta b ililo r din
Cluj s e ua ţin e în z ilele d e 23,
24 şi 25 A p rilie 1936, un e x a m e n
p e n tru g ra d u l d e e x p e r t co n tab il.
A c e i c a r e d o r e s c a lu a p a r te la
e x a m e n u l d e m al s u s p o t p rim i
in fo rm aţiu n tle n e c e s a r e d e la C o r­
p u l C o n ta b ililo r, S e c ţiu n e a S ib iu .
M izeria în u in g e m â n d ria . N u d e
m ult s e c e r e a la o institu ţie din
la ş i un p o r ta r , p o s t p e n tru c a r e
s ’a u p re z e n ta t o m ulţim e d e s tu ­
d e n ţi şi a b s o lu e n ţt d e liceu . N u e
u o rb a d e d e m n ita te şl d e m â n d rie ,
d a r n ’a u e m e u e e trăi, au d e c la r a t
c o n c u re n ţii. T ristu l c a z d o u e d e ş te
un d e s e c h ilib ru în tre p r e g ă tir e a
p ro fe s io n a lă şi p o sib ilită ţile d e tra i
p e c a ri le o fe ră la noi s o c ie ta te a .
P ublicaţiim e.
C o m u n a p o litic ă G h irp ă r d ă în
a r e n d ă m ă c e lă ria c o m u n a lă p e
tim p d e 3 ani p rin lic ita ţie p u b lic ă
p rin s trig ă ri, în 15 M a rtie 1936,
o r a 14.
G ondiţiunlle d e lic ita ţie ş l c a ie tu l
d e s a r c in i s e g ă s e ş te la p rim ă rie .
[Primăria comunală.
 N p. 32.
România
ce n tru l aten ţiu n ei în politica
europeană.
D u p ă s tră lu c ite le s u c c e s e polt-
tie e o b ţin u te d e R o m â n ia ş i eu
p rileju l uizitel M. S a le R e g e lu i
C a ro l 11. la P a rts , ta r a n o a s tr ă a
deD enlt un Im p o rta n t c e n tru d e
p o litic ă e u ro p e a n ă .
C a lită ţile d e m a re om p o litie a le
M. S a le ş t a le M in istru lu i S ă u d.
N. T itu le se u şl felul m a g is tra l cum
a r e p r e z e n ta t R o m â n ia a u a tra s
d e o s e b ita aten ţiu n e.
P e n tru in fo rm a re a ş i lă m u r ir e a
u n o r p ro b le m e e u r o p e n e u o r s o s t
la B u c u re ş ti d. M ilan H o d z a , p r i­
m ul m in istru ş i m in istru d e e x ­
te rn e a l C e h o s lo u a e le l şl a p o i d u p ă
a c e a s tă u izttă ua u enl la B u c u re ş ti
d. S c h u s c h n ig g ,c a n c e la ru l A u striei,
e u c a r e M inistrul n o s tru d e e x ­
te rn e ua d is c u ta c h e s tiu n e a p a c -
tulut d u n ă re a n . în fă p tu ire a a c e s tu i
p la n p a r e re a liz a b il, în tru c â t m i­
n iş trii d e e x te rn e ai A n g lie i şl
F ra n ţe i au a tr a s a te n ţiu n e a A u striei,
c ă a c e s te d o u ă ţă ri nu u o r în g ă ­
dui su b n ici u n c h ip r e în tr o n a r e a
H a b s b u rg llo r la V iena.
In c u rs u l lu n ei M artie p r e ş e d in ­
te le G e h o s lo u a e ie i d. B. B e n e ş , ua
fa c e o uizită R e g e lu t C a ro l a l lt-lea.
T re b u ie su b lin ia t e ă e s te p rim a ul-
zltă c e o fa c e d. B e n e ş e a ş e f d e
S ta t în s tre ln ă ta te .
In lu n a Iunie s e u a ţin e la B u ­
c u re ş ti C onstitui L ig e t N aţiu n ilo r.
la tă a tâ te a p r o b e d e s p r e ro lu l
ş l im p o rta n ţa c e s e d ă ţă rii n o a ­
s tr e în p o litic a e u ro p e a n ă , a u to ri­
ta te şi c in s te la c a r e s 'a rid ic a t
g r a ţie M. S a le R e g e lu i C a ro l al
ll-le a ş l m in istru lu i s ă u d. N. T i­
tu le se u .
0 comoară
descoperită la Focşani
Un d e p o z ita r d e z ia r e g ă s e ş te o
c u tie c u c in c i m ii m o n e d e d e a u r
Dl Q h e o rg h e D uca, d e p o z ita r d e
z ia re în lo c a lita te , îş i p u s e s e în
g â n d s ă fa c ă o a r e c a r i s ă p ă tu r i în
p lu n iţa c a s e i s a le , p e n tru a n lu e la
p ă m â n tu l ş l a c o n s o lid a te m e lia
c a s e i.
In tim pul s ă p a tu lu i lim b a h â rle -
ţulul s 'a p ro p tit d e e e u a ta re . C u-
* rlo s , a s c o rm o n it p â n ă a d a t d e o
la d ă d e fie r c a r e d e s c h is ă im e d ia t
eu to p o ru l, a u ă z u t e ă c o n ţin e cin ei
m it d e m o n e d e d e a u r, fle c a r e a u â n d
u n d ia m e tru d e p a tru c e n tim e tri şl
p e a m b e le feţe in s e rlp ţiu n l tu rc e ş ti
ş l o sem ilu n ă.
Impresionanta
tragedie de pe Dunăre
T u rm e n ta ţi d e b e u tu ră , p a tru p e s ­
c a r i s u n t lu a ţi d e u a lu ri
O g ro a z n ic ă tr a g e d ie s ’a p e tre c u t
v în a p e le D u n ă re i, în u rm ă to a re le
îm p re ju ră ri:
L ip o u en ii M itre a V asile, E fel An-
tonof, L e o n P a e h o n ş t A n d re i Ni-
eh ifo r, o rig in a ri d in C a ra e liu , ju ­
d eţu l T u le e a , îm b ă tâ n d u -s e la o
c â rc iu m ă din c o m u n a P iu a P ietrii,
au p le c a t eu b a r c a p e D u n ă re . S p r e
p u n ctu l V adul Oii la G u ra lalom tţel.
b a r c a s ’a r ă s tu r n a t ia r c e l p a tru
p e s c a r i şi-a u g ă s it m o a rte a înne-
e â n d u -s e .
D e a b e a a d o u a zi d im in e a ţa
b a r c a a fo st g ă s ită r ă s tu r n a tă , d e
un al c in c ile a to u a ră ş , c a r e a r e ­
fu zat s ă s e s u e în b a r c ă . C a d a -
u re le n e fe ric iţilo r p e s c a r i n ’a u putut
ft în c ă p e s c u ite .
Aoţinnea
Câte automobile parti~
cutare sunt la Moseoua
Z iaru l „ U e e e rn a ja M o s k u e “ a
p u b lic a t o s ta tis ttc ă in te r e s a n tă în
le g ă tu r ă e u a u to m o b ile le d in c a ­
p ita la R u sie i. A u to m o b ilele p a r ti­
c u la r e din M o se o u a s e p o t o b ţin e
fie p lă tin d u -le în r a te , fie o b ţln ân -
du le e a p re m iu .
A stfel d e m a şin i a u a u ia to rlt
„ e ro tl U niunii R e p u b lic ilo r S o u ie -
t i e e “ e a M. G o rn o u , V. M olokou
N K am an in , M. D o d o p jan o u , M.
S le p n e u , S . L e u a n e u sk y şl 1. Do-
ro n ln . A utom obil p ro p riu p o s e d ă
c u n o s c u tu l c e r c e tă to r a r c tic prof.
O. S c h m id t; d e a s e m e n e a un a u ­
to m o b il a prim it ş l p re ş e d in te le
F e d e r a ţie i A c a d e m iilo r d e ştiinţe,
prof. K a rp in sk y , s e riilo ru l A. Afi-
n o g e n o u , U K irso n , p o e tu l A. M ezy-
m e n sk y . D a n s a to a r e a U. K rlg e ro u a
îşi a r e şt e a a u to m o b ilu l el, a rtis tu l
d e te a tru l. lljinsky, re g iz o ru l d e
film e P u d o u ln .
Tot în chestiunea mutării p e r s o n a le , în g r o p a r e a u rilo r, s tr â n ­
metropoliei Ardealului
la Cluj
C h e s tiu n e a m u tă rii m e tro p o lie i
A rd e a lu lu i d e la S ib iu la Cluj nu
e s te to c m a i u ş o r d e d e s le g a t, m at
a le s e ă a c e s t lu c ru e s te în fu n cţie
şl d e p u n ctu l d e u e d e r e al g u u e r-
nulu i ş i d e a t i t u d i n e a ce
o u a lu a b is e r ic a g re e o -e a to lie ă ,
în s â n u l c ă r e ia s u n t m ulţi c r e d in ­
c io şi c a r i c e r m u ta re a m e tro p o lie i
d in B laj la Cluj.
D e a ltă p a r te în c e r c u r i r e s tr â n s e
s e s u s ţin e e ă s e lu c r e a z ă eu s u c ­
c e s la r e u e n ir e a în b lo c tn s â n u l
b is e ric ii o rto d o x e a c re d in c io ş ilo r
g re e O 'c a to lic i a ş a e ă p â n ă la p e r ­
f e c ta r e a a c e s t o r tra ta tlu e şi d e ­
m e rs u r i s e s p u n e e ă n ic i nu s e ua
m a i m u ta m e tro p o lia A rd e a lu lu i la
Cluj. F ap t e s te e ă r e g r e ta tu l e p is ­
c o p N. luan, a r u g a t s tă ru ito r p e
l. P. S a M e tro p o litu l A rd e a lu lu i
s ă - ş l m u te r e ş e d in ţa m e tro p o lie i
la e iu j ş l în a c e s t s e n s a u in te r-
u enlt d in n o u p ro fe s o rii u n iu e rsi-
ta rt d in Cluj.
T im pul n e u a a r ă ta m ai s ig u r
d e s le g a r e a a c e s te i p ro b le m e c e
s ’a p u s în d is c u ţie la Cluj, S ibiu,
B laj şi B u c u re ş ti.
Săputul e păcat.
S ă ru tu l e p ă c a t, c e l p uţin a ş a
s p u n e B ib lia , în tim p c e re fre n u l
u n e i o p e r e te u te n e z e s u s ţin e c o n ­
tra ru l. la tă în s ă e ă în sp rijin u l c e le i
d in tâi u ine ş t noul c o d al în c h is o ­
rilo r tu rc e ş ti c a r e In te rz ic e d e ţi­
nuţilo r s ă s e s ă r u te eu uizitatorit.
S ’a o b s e r u a t e u p rile ju l a c e s tu i
a c t e ă li s e p r e d a u a r e s ta ţilo r s tu ­
p efia n te, în s p e c ia l o p iu m şl c o ­
ca in ă .
Interesant proces de gelöste.
In fa ţa trib u n alu lu i din B e rlin s ’a
ju d e c a t z ilele a c e s te a p r o c e s u l
unui o a r e c a r e E r n s t R ic h te r, c a r e
s u s p e c tâ n d fid e lita te a lo g o d n ic e i
s a le . i-a r e te z a t n a s u l d in tr’o m u ş ­
c ă tu ră . In fa ţa ju d e c ă to rilo r, fata
a c e ru t to tu şi a c h ita r e a a g r e s o ­
rului.
— M edlell, s p u s e e a , m l-au g r e ­
fat u n n a s nou, eare-1 m ult m al
fru m o s d e c â t c e l p e eare-1 a u e a m
în ain te. D a to re z d e c i o p a r te din
fru m s e ţe a m e a a te n ta to ru lu i.
J u d e c ă to rii n ’a u ţin u t s e a m a d e
a c e s te c o n s id e re n te , c o n d a m n â n d
p e lo g o d n ic la un a n în c h is o a re .
De ce?
A m a s c u lta t la ra d io ş e z ă to a r e a
s tr ă j e r e a s e ă a Ş o im ilo r din co m u n a
Jlm b o r ju d e ţu l Cluj.
U n d e le n e u ă z u te , n ă s c o c ite d e
m in te a o m e n e a s c ă , au ră s p â n d it
în la rg u l lum ii o m ic ă p ă r tic ic ă a
c o m o rilo r n o a s tr e n aţio n ale .
C e ie e a u a s c u lta t ş e z ă to a r e a , au
r ă m a s a d â n c im p re s io n a ţi d e e e ia e e
1 p o a te d a tin e re tu l n o s tru , d a c ă e s te
b in e în d ru m a t şt m al a le s b in e
condus.
ln iţia tiu a R e g a lă , p o rn ită p e n tru
r e n a ş te r e a m o ra lă a ţă rii p rin r e ­
n a ş te r e a tin e re tu lu i, tr e b u e s p riji­
nită. tr e b u e u rm a tă .
A e ru l n o u d e p rim e n e a lă , c a r e
p lu te ş te p e d e a s u p r a s a te lo r, u n d e
a u a e tiu a t e c h ip e le r e g a le , s a u
u n d e su n t o rg a n iz a ţii d e Ş o im i şi
s tră je r!, e s te a e r u l c u r a t e a r e u a
d a s ă n ă ta te a m o ra lă u ltto a re a
p o p o ru lu i.
U iitorul n e g ru al E u r o p e i c e r e
d e la toţi s a c r if ic a r e a a m b iţiilo r
g e r e a r â n d u r ilo r ş l u n ire a tu tu ro ra
în ju ru l u nul s in g u r d r a p e l: a c é l a i
p a trie i.
A cu m c â n d r e d e ş te p ta r e a m o ­
r a lă a tin e re tu lu i d ă r o a d e le p e
e a r e le u e d e m , fie -n e p e rm is a
în tr e b a p e toţi p o lttle ia n ll: d e c e
r ă s c o le s c p atim ile şl a p rin d u rile ?
D a c ă a r a u e a în tr’a d e u ă r în a in te a
o c h ilo r lo r ic o a n a s fâ n tă a p a trie i,
p o a te a lte le le - a r fi m e to d e le d e
p r opagandă.
In să uiţelul d e a u r a l p u te rii le
o r b e ş te u e d e r e a ş l le în tu n e c ă
m in tea, c ă c i nu m ai a ş a s e p o a te
e x p lic a u r a d in tre fra te ş l fra te ,
b ă tă ile şl c h ia r s â n g e le u ă r s a t în
d ife rite le a le g e r i e le c to ra le , fă r ă
e a p a tria s ă fie c e r u t d e la nim eni
a c e s t trib u t.
S ă ia am in te c e ie e p r o u o a e ă
u ă r s ă r l d e s â n g e ro m â n e s c , e ă
u
a s
a
u p r a lo r şi a s u p r a u rm a ş ilo r lo r
a p ă s a s â n g e le u ă rs a t.
P e n o i n e d o a r e su fletu l u ă z â n d
e ă e n e rg ii c r e a to a r e s ta u în u m b ră ,
s a u s u n t în s lu jb a p a r tid e lo r p o ­
litice, p e n tru a a e tiu a a d e s e a p e n ­
tru id e i u to p ic e , c â n d lo c u l lo r
a r fi la m u n c ă c in stită p e o g o ru l
n a ţio n a l al ro m â n ism u lu i.
S u fletu l r o m â n e s c nu c u n o a ş te
p r o g r a m e ş i p a rtid e ş i nu e e r e
a le g e r i e le c to ra le , el e e r e m u n c ă,
c in ste şi c re d in ţă şi c u n o a ş te un
s in g u r c r e z : a l în ă lţă rii c â t m al su s.
L a a lta ru l a c e s tu i su flet s ’au
în c h in a t s tră m o ş ii ş l la a e e la ş
a lta r s ă n e în c h in ă m ş i noi.
C e lo r n e d u m e riţi d e e e e a e e
p o a te su fletu l ro m â n e s c , îm i p e r ­
m it a le d a un s f a t : s ă a s c u lte din
c â n d în c â n d , o r a s tr ă je r llo r la r a ­
dio ş l a p o i s ă 8 e ju d e e e et sin g u ri.
lb e r
Curierul cărţilor
A a p ă r u t în tr’o b r o ş u r ă e le g a n tă
„Călăuza Turistică în Carpafii din­
tre Olt şi Jiu*, d a to rită d-lut G en.
D r. U leol şl C. M unteanu. E un
g e n d e lu c ră r i e a r e lip s e ş te la noi
ş l c a r e în a lte ţă ri e s te fo a rte r ă s ­
p â n d it. C a rte a a p ă r u tă p o a te fi
c o n s u lta tă d e o ric in e , nu n u m ai d e
tu rişti.
R e u lsta » P ro g re s şi c u ltu r ă “, e a r e
a r e e a p r e o c u p ă r i stu d ii p e d a g o ­
g ic e , lite r a r e şi s o c ia le e s te u n a
d in tre b u n e le re u is te a le A r d e a ­
lului, e a r e a re u ş it s ă s e Im pună
p u b licu lu i c itito r. N r. 2 din luna
F e b ru a rie a a p ă r u t e u c o la b o ra to ri
n u m e ro şi, p re z e n tâ n d un m a te ria l
u a rla t şl m ultiplu.
Pag 3.
Un sfept de ueae dela moartea
fondatorului „Crueei Roşii“.
S ’a îm plinit z ile le a c e s t e a un
s fe rt d e u e a e d e c â n d un g e n e u e z
H e n ri D uual, a p u s b a z e le a c e s te i
so c ie tă ţi. D e tâ n ă r e r a fo a rte s e n ­
sib il la s u fe rin ţe le a lto ra şl utztta
m e re u s p ita le le e u to a tă o p u n e re a
p ă rin ţilo r, n e g u s to ri, o a m e n i p r a c ­
tici, c a r i nu u e d e a u eu o c h i b u n t
Id ealism u l a c e s ta , ld e ta a c e s t e i
s o c ie tă ţi l-a u enit la 1859, în tim ­
p ul ră s b o iu lu t d in tre F ra n ţa ş i S a r ­
dinia, ta r la 1864, p u n e deftniu b a ­
z e le a c e s te i b in e fă c ă to a re s o c ie ­
tăţi. S o a r ta l-a fo rţa t s ă - ş i p ă r ă ­
s e a s c ă o ra ş u l n a ta l şi s ă u ie la
P a ris , u n d e la 1910, s e s tin g e în-
t r ’u n a din m a h a la le le m a ré t m e ­
tro p o le u ita t d e toţi.
Soarta eleuilor premiaţi.
D u p ă s ta tis tic a unui s a u a n t p a ­
rizian , d in 1000 p re m ia ţi în tre 1920-
1925, 27 s ’au s in u c is în ultim ii 10
ani, 58 a u in tra t în c o n flict eu le ­
g e a , 314 s ’au c ă s ă to rit, 39 au dl-
u o rţa t în s c u r t tim p d u p ă c ă s ă to rie ,
158 ş i-a u s c h im b a t m e s e r ia în u l­
tim ul d e e e n iu . Au r ă m a s c r e d in ­
c io şi în c lin a ţiilo r d in tim pul şco lii.
256 eleu i c a r i s ’a u d e c la r a t p e n tru
m e d ic in ă . Ş i-a u a ju n s s c o p u l c a m
o tre im e d in tre c a r i n u m ai doi
ş i-a u c â ş tig a t un n um e în lu m e a
ştiinţifică.
E d r e p t e ă o am en ii a le ş i d e s t a ­
tistic ia n su n t tin e ri, to tu şi p r o c e n ­
tul c e lo r r ă m a ş i în u la ţă f ă r ă r o s t
e s te în g rijo ră to r, m at a le s c â n d
a c e ş ti 1000 a u fo st p r e m i a ţi ...
Cea mai ueehe colonie polară.
D e c u râ n d , eu p rile ju l s ă p ă tu r i­
lo r d e la S a le -C h a d r e în a p r o p ie r e
d e o ra ş u l O b d o rsk , În tre p rin s e d e
o e x p e d iţie a A c a d e m ie i d e ştiin ţe ,
s ’a d e s c o p e r it o c o lo n ie p o la ră .
S e c r e d e e ’a r fi c e a m at u e e h e ,
c a m d in s e c o lu l 11—V d u p ă H rl-
8to3. S ’au d e s c o p e r it s e c u r i fru ­
m o s d e c o r a te , d e s e n e p rlm ittu e d e
an im ale , o b ie c te d e p ia tră şl b ro n z ,
etc., c a r t au fo s t tr a n s p o r ta te la
m u z e u l din L e n in g ra d .
Colonelul V e lc e ff şi
m aiorul S ta n ce f f
condam naţi la m oarte prin sp â n ­
zurătoare.
V erd ic tu l în p r o c e s u l îm p o trtu a
p a rtic ip a n ţilo r la re b e ltu n e a m ili­
ta ră , o rg a n iz a tă în B u lg a ria d e c o ­
lo n e lu l U eleeff, s ’a d a t d u p ă m al
b in e d e d o u ă luni d e d e s b a te r i
s e c r e te ş i d e lib e r ă r i d e tre i zile.
C u rte a a p ro n u n ţa t p e d e a p s a eu
m o a rte a p rin s p â n z u r ă to a r e îm p o -
triu a co lo n elu lu i V elceff şl a m a ­
io ru lu i S taneeff, fo st a g h io ta n t al
c o m a n d a n tu lu i g a r n i z o a n e i din
S ofia.
A m ân d o i c o n d a m n a ţii au fo st
g ă s iţi uln o u aţl d e a fi o rg a n iz a t o
in s u r e c ţie în a rm a tă ş i d e a fi în ­
c e r c a t s ă r ă s to a r n e p rin u lo le n ţă
g u u e rn u l T oşeff.
D oi ofiţeri a u fo st c o n d a m n a ţi
la c â te z e c e an i în c h is o a re , ta r
alţi o p t la e â te o p t an i în c h is o a re .
U n ofiţer, e a r e a făc u t s e ru le lu l
d e c u r ie r în tre V elceff, e a r e s e
afla în B elg ia, ş l g r u p a r e a din
S o fia a re b e lilo r, a fo st c o n d a m ­
n a t c o n d iţio n a l la un a n în c h is o a re .
C eilalţi 14 a c u z a ţi, p r in tr e c a r i
s e aflau fostul m in istru d e finanţe.
P e tru T eo d o ro ff, g e n e ra l S aim off
ş i fo stu l d ir e c to r a l s ig u ra n ţe i g e ­
n e ra le N aeeff, a u fo st ach itaţi.
Regele ua graţia pe eei
doi condamnaţi ?
S e c r e d e e ă R e g e le u a g ra ţia
p e c o lo n e lu l D am ian U eleeff şt m a ­
io ru l S taneeff, c o n d a m n a ţi la m o a rte
azi d im in e a ţă .
 Pag. 4
Acţiunea patriotică din
Cluj contra tripourilor
A d u n a re a s o c i e t ă ţ i A c ţiu n e a p a ­
trio tic ă d in Cluj p r o te s te a z ă c o n tra
trip o u rilo r ş l c o n tra fap tu lu i c ă gu -
u e rn u l nu ş l-a r e s p e c t a t p ro m isiu ­
n ile fă c u te eu p rileju l c o n g re s u lu i
e c o n o m ie , u o tâ n d o m o ţiu n e din
c a r e p u b lic ă m :
„C o n s ta tâ n d c ă jo c u rile d e n o ­
r o c p ra c tic a te , în d iu e rs e form e,
p e o s e a r ă fo a rte în tin s ă în clu b u ri,
e a s in o u rl ş l a lte lo c a lu ri ş l lo c u ri
p u b lic e , p rin m a re a lo r r ă s p â n d ir e
a u d e u e n lt p rim e jd io şl a g e n ţi d e
d e s a g r e g a r e m o ra lă ş l s o c ia lă ,
a d e u ă r a te s p e lu n c i d e p e rz a n le
p e n tru e le m e n te le c e le m al s ă n ă ­
to a s e ş i in d is p e n s a b ile a le n a ţiu ­
n e !;
C o n s id e râ n d p ro fu n d im o ra l e a
S ta tu l, o fiinţă d e o rd in e , a d ic ă
m o ra lă — s ă - ş i p r o c u r e m ijlo a c e le
d e e x is te n ţă p rin n im ic ire a c e tă ­
ţe n ilo r s ă i, „A cţiu n ea p a trio tic ă “
s o c ie ta te a m o ra l-p a trio tle ă , fă e â n -
d u -s e in te rp re tu l o p in iei p u b lic e
d in în tr e a g a ţa ră , c e r e :
1. A b r o g a r e a n e în tâ rz ia tă a legii
p e n tru re g le m e n ta r e a fu n cţio n ării
jo c u rilo r d e n o ro c , p u b lic a tă în
M o n ito ru l O ficial N r. 81—935.
2. In te r z ic e r e a tu tu ro r jo c u rilo r
d e n o r o c p e to t c u p rin s u l ţă rii, in-
clu stu lo c a lită ţile b a ln e a r e ş i cli­
m a te ric e .
3. P â n ă la a b r o g a r e a le g ii d e
m a t s u s , s ă s e in te rz ic ă a c c e s u l
fu n c ţio n a rilo r d e sta t, a l o fiţerilo r,
s tu d e n ţilo r ş l m in o rilo r în lo c a lu ­
rile u n d e s e p r a c tic ă f ă r ă ru ş in e
a c e s te jo c u ri d e h a z a rd .
4. S ă s e in te rz ic ă tu tu ro r func­
ţio n a rilo r p u b lic i şi p ro fe s o rilo r d e
a p a tro n a e u n u m e le lo r c lu b u rile
ş l lo c a lu rile u n d e s e p r a c tic ă jo­
c u rile d e n o ro c .
5. S ă s e in te rz ic ă c lu b u rilo r în ­
tr e b u in ţa r e a d e e m b le m e eu nu­
m e le ţă rii s a u a l Instttu ţiu n ilo r cu l­
tu r a le “.
C h e s tiu n e a trip o u rilo r e s te o ru ­
ş in e c e p la n e a z ă şl a s u p r a o r a ­
şu lu i n o stru , u n d e s p r e m a re a c in ste
a c o m a n d a n ţilo r a rm a te i s ’a u luat
m ă s u ri D red n tee d e u rm a t ş l d e
a lte Instituţii, p u n â n d u -s e eu un
c e a s m a t d e u re m e c a p ă t s c a n d a ­
lului d e a stă z i.
D u p ă c â t am putut afla la clu b u l
Ş o im ilo r, in g in e rii u eniţl la c u rs u l
d e p o m ic u ltu ră ş i-a u lă s a t p â n ă şl
b a n ii d e dru m , a ş a în c â t au tre b u it
s ă ră m â n ă a m a n e t p â n ă c e au s o s it
te le g ra fie b a n i. D e a ltă p a rte , p rin
d ife rite lo c a lu ri ş i în s p e c ia l d e ­
b ite , s u n t n işte m a şin i d e jo c d u p ă
c a r e tr ă ie s c trâ n d ă u ln d ş i în S ib iu
c â ţtu a stre in i.
P o liţia n ’a r e n ie t un te x t d e le g e
ş t dl ş e f al r e g ie i p e n tru c u r m a r e a
a e e s to r a b u z u r i?
A ştep tăm .
Poşta redacţiei
Pentru notarul Sfredeluş
R e g re tă m fo a rte m ult c ă r ă s p u n ­
su l n o s tru în c h e s tiu n e a dlui P o p p ,
d ir e c to r în p e n s ie d e la B a n c a A l­
b in a eu p e s te 20,000 Lei, lu n a r p o trlu tt
e u e o n u e rs tu n e a d e p re z e n t d e d a
r a t a p t p e n tru „D acia T r a ia n ă “, in­
stitu t d e e d itu ră şt tip o g ra fie ro m â ­
n e a s c ă , nu u ’a m ulţum it. Du. fiind
a c ţio n a r, u ă ru g ă m în c ă o d a tă s ă
au eţi r ă b d a r e p â n ă la a d u n a r e a
g e n e ra lă , u n d e u eţl p u te a s ă în ­
tr e b a ţi d e c e tip o g ra fia „D a c ia
T r a ia n ă “ lu c re a z ă m al s c u m p d e ­
c â t c e le la lte tip o g ra fii ş i p e n tru e e
s e u tiliz e a z ă m e to d e p e c a r e d -ta
le d e s a p r o b l e u a tâ ta in d ig n a re .
R e d a c to r r e s p . : IL IE M U N TEA N U .
A o ţ i n n e »
R e p e t d in n o u şt te r o g s ă nu
m a i stă ru i, m a l a le s c ă n o i am
au u t ş l a u e m m a t m ulte n e p lă c e ri
şi n e a ju n s u ri din p a r te a d-lul P o p p .
şl a „D a c ie i T r a ia n e “ c h ia r d e
c â t Du.
U ltim a loD ltură c e s ’a dat
„A eţiu n el“ a fo st n e e u le g e r e a m a ­
n u s c ris u lu i eu r e în to a r c e r e a M.
S a le R e g e lu i în ţa ră , din c a r e
m otlu ne*am u ă z u t siliţi s ă n e a-
d r e s ă m justiţiei.
S ă nu m ai am intim c ă în s ă p ­
tă m â n a tre c u tă , eu to a te c ă c u le ­
g e r e a e r a a c h ita tă ş l p e n tru n u ­
m e re le u lito a re , a re fu z a t s ă p r i­
m e a s c ă m a n u s c ris u l p e n tru c u le s,
p â n ă c e n ’am r e c u n o s c u t ş t a c h i­
ta t n o u a u r c a r e d e p r e ţ c e ni s ’a
im p u s d u p ă m e to d e să lb a tic e .
Cu „ m e e e n a ţll“, p e n s io n a ţi din
m otiue b in e e u u â n ta te , u ă r o g s ă
c r e d e ţi c ă nu s e p o a te s p e r a în ­
d r e p ta r e a p e c a r e du. o doriţi.
Cum se pot lichida datoriile
la Casa Asigurărilor Sociale
Publicatiane.
In d o rin ţa d e a s e a ju n g e la li­
c h id a r e a d e b ite lo r re s ta n te , p ro -
u e n lte d in c o te p a tro n a le , d a to ra te
d e în tr e p r in d e r ile In d u stria le , c o ­
m e rc ia le şl m e s e ria ş ii p a tro n i,
C a s a C e n tra lă a A s ig u ră rilo r S o ­
c ia le , a a c o r d a t în le s n ire a e a p la ta
lo r s ă s e e fe c tu e z e p â n ă la 1 lu-
Ite 1936, în c o te le d e „ n u m e ra r“ şl
titluri d e u a lo a r e n o m in a lă a le „îm ­
p ru m u tu lu i d e în z e s tr a r e a Ţ ă r e l“
(41/,°/o din 1934), s p e c ific a te m al jo s:
L a debitele „Fondului de A cci­
dente A rdeal “, precum şi debitele
aparţinând „ Fondului Cămine şi
Ucenici“, s e u a în c a s a d e c ă tre
C a s e le ş l oficiile d e A s ig u ră ri S o ­
c ia le , u rm ă to a re le c o te :
Pentru debitele aferente asigu­
rării de boală Ardeal, ş i asigurării
de inualiditate pe întreaga ţară, se
va încasa, înlăuntrul te rm e n e lo r
s p e c ific a te m ai jo s, p e lângă ju­
mătatea din valoarea lor, c a r e nu
p o a te fl s c ă z u tă , r e p r e z e n tâ n d s u ­
m e le re ţin u te d e la a s ig u ra ţi, ş t u r ­
m ă to a re le c o te , d in c e a la ltă ju m ă ­
tate.
10°/0 n u m e ra r ş l 90% în titluri
a le îm p ru m u tu lu i d e în z e s tr a r e din
1934, p e n tru c e l c e achită până
la 31 Martie 1936;
30% n u m e ra r şi 70°/0 în titluri
a le îm pru m u tu lu i d e în z e s tr a r e din
1934, p e n tru cei c e achită în cursul
lunei Aprilie 1936;
50% n u m e ra r şt 30% în titluri
a le îm prum utului d e în z e s tr a r e din
( - > e a mai mare şi cea mai eon-
uenabilă casă specială pentru
jerseuri, lingerie milane, ciorapi
şi mănuşi în Sibiu este firma:
S I B I U
Piaţa Regele Ferdinand Nr. 17
Cine are uoie să fie serult bine
să cumpere numai de aeoio.
Vreţi să deueniji milionar?
Cumpăraţi lozul Du. la coleefura
cea mai norocoasă a Ardealului
A. FELTER
Sibiu, str. Regina Maria Nr. 20. Telefon 383.
T ip a ru l ln st. d e a r te g ra fle e „DAGIA T R A 1A N A “. S ib iu .
1934, p e n tru c e l c e achită în cursul
lunei Mai 1936.
70% în n u m e ra r ş l 30% în titluri
a le îm p ru m u tu lu i d e în z e s tr a r e din
1934, p e n tru c e l c e achită în cursul
lunei Iunie 1936.
IV. P e n tru d e b ite le p ro u e n tte din
amensi, la to a te fo n d u rile a s ig u ­
r ă r ilo r s o c ia le ş l c ă m in e lo r d e
u c e n ic i, in e lu siu c e le a fe re n te fon­
dului d e b o a lă din U eeh lu l R e g a t,
n e c u p rin s în în le s n irile d e p la tă
d e m a l în a in te, e a p ro u e n it e x e lu -
slu d e la a sig u ra ţi, s e u a în c a s a ,
în lă u n tru l te rm e n e lo r s p e c ific a te
m a l jo s, d a c ă c o n c o m ite n t s e p lă ­
te s c ş t co tiz a ţiile re s p e e tlu e , u r ­
m ă to a re le c o t e :
10°/o n u m e ra r, p e n tru c e t c e a-
e h ită până la 31 Martie 1936, r e ­
s tu l d e 90°/o din a m e n d ă , s e ă z â n -
d u -se:
30% n u m e ra r, p e n tru c e l c e a -
e h ită în cursul lunei Aprilie 1936,
re s tu l d e 70% d in a m e n d ă s e ă -
z â n d u -s e ;
50% n u m e ra r, p e n tru c e t c e a -
e h ită în cursul lunei Mai 1936,
r e s tu l din a m e n d ă s e ă z â n d u -s e ;
70% n u m e ra r, p e n tru c e l c e a-
e h ltă în cursul lunei Iunie 1936,
r e s tu l d e 30% d in a m e n d ă , s e ă -
z â n d u -s e .
A c e s te te rm e n e nu s e u o r m at
p re lu n g i, s u b n ic i un m ottu şl s u b
n te t o fo rm ă, ia r a c e i p a tro n i c a r t
nu u o r lle h td a în lă u n tru l a e e s to r
te rm e n e d e b ite le d a to ra te la fo n ­
d u rile s p e c ific a te m al s u s , u o r fl
u rm ă riţi u lte rio r p e n tru p la tă Inte­
g r a lă în n u m e ra r, a tâ t p e n tru c o ­
tizaţii, c â t şl a m e n d ă .
Dir. Qen. a Casei Qen. a
Asigurărilor Sociale.
______P r e tu r a p la s e i S S lişte _______
N r. 192—1936.
Concurs
in b a z a a trib u ţlu n ilo r n o a s tre
c u p rin s e în a rt. 4 d in R e g u la m e n ­
tul p e n tru o r g a n iz a r e a h o rn ă ritu lu l
în ju d e ţu l S ibiu, p u b lic ă m c o n c u rs
p e n tru c o m p le ta re a p o stu lu i d e
h o r n a r a l c irc u m s c rip ţie i O rlat.
A c e s te i c irc u m s c rip ţii a p a rţin
c o m u n e le : O rlat, e a c o u a , Q u ra-
râ u lu i, C ristia n ş l S ă e e l.
C e rc u rile s e u o r în a in ta la P r e ­
tu ra p lă sii S ă lls te p â n ă la d a ta d e
25 M a rtie 1936.
L a c o n c u rs u o r fi a d m işi n um ai
c e i c a r i în tru n e s c e o n d iţlu n lle p re -
u ă z u te d e a rt. 5 din R e g u la m e n t.
S ă l l ş t e , 19 F e b r. 1936.
P rim p re to r, s s . Roşea
„A pollo“
PREMIERĂ
Marele film, eântăref Ufa.
Balul dela Opsră
eu marele tenor dela
Scala din Milano, AIs-
sandro Zillioni, alături
de Carola Hőim, Paul
Hörbiger, Tita Benekojf,
Rudolf Platte.
fu rn a l nou.
1—2
„ T h a lia “
J e a n H a rlo w
Lionel B arym ore
în
Paradisul
,_3
Jurnal nou.
Nr. 32.
Buletin extern
Comunism în Spania
In S p a n ia eu p rile ju l a le g e r ilo r
tu r b u r ă r tle s ’a u ţinut lanţ. In u rm a
trium fului p a r tid e lo r d e s tâ n g a ,
d e z o rd tn e le au d e u e n lt a tâ t d e
fre e u e n te , în c â t a m e n in ţă o rd in e a .
C om unism ul, c a r e a e ş lt din n o u
la iu e a lă , m a i a le s în C ata la n la ,
în c e p e s ă s e în tin d ă p e to t te r i­
to riu l S p a n ie i. C om uniştii d in to a tă
ţa ra s ’au d e d a t la a tro c ită ţi, d â n d
foc m ă n ă s tirilo r ş l s ă u â r ş ln d c r u ­
zim i d e to t so iu l
Abisinia înapmată de Ger­
mania.
D u p ă o ş tire s o s ită din B e r b e r a
a b lsin le n ii d e p u n m a rt s fo rţă ri s ă
p o a tă tr a n s p o r ta în A b isin ia a rm e le
d e p ro u e n te n ţă g e rm a n ă în a in te
e a tru p e le Italien e s ă le ta le d r u ­
m ul s p r e In te rio ru l ţă rii. T r a n s ­
p o rtu l c o n ţin e tu n u ri c o n tra ta n ­
c u rilo r. m itra lie re , puşti, etc.
*
„ G a z e ta o fic ia lă “ p u b lic ă a u to ri­
z a ţia g u u e rn u lu t italian d e a s e
in u e sti în c ă un m ilia rd 250 m ilio a n e
lire în ch eltu ie lile n e c e s ita te d e
ră s b o lu l d in A frica O rie n ta lă . T o ­
talul e h e ltu e lilo r e x tra o r d in a r e din
lu n a D e e e m u rie s e rid ic ă eu a c e a ­
s tă s u m ă la 4 m ilia rd e 650 m ili­
o a n e lire italien e.
*
P rin tre n o ile im p o z ite în B ul­
g a r ia s e află şi a c e la d e 200 le u a
p e a n p e n tru c e i c e p r a c tic ă s p o r ­
tul shlului. B in e în ţe le s c ă n ic i un
s p o rtiu nu s ’a g r ă b it s ă p lă te a s c ă
a c e a s tă ta x ă , d a r M in iste ru l d e fi­
n an ţe. in tra s lg e n t, a lu a t m ă su ri.
Buletin intern
Fostul prefect de Hune*
doara, a fost numit din nou
D. d r. R o m u lu s M loe a fo st n u ­
m it p re fe c t a l ju d eţu lu i H u n e d o a ra .
D -sa a d e p u s ju răm ân tu l.
*
P rin c ip e le L o n lay a d ă ru it M.
S . R e g in e i M a ria c a s te lu l s ă u din
c o m u n a M e d ie şu l A urit.
M. S . R e g in a u a înfiinţa în a c e s t
c a s te l un s a n a to riu p e n tru tu b e r-
eu lo şl.
*
„E S C A D R IL A R O Ş IE “, în d r ă z ­
n e a ţă fo rm aţie d e au iaţie , a lc ă tu ită
din d-nil it. col. P a n ta z i, e ă p . G h e-
ra s lm ş l su b l. M ax M a n o le s e u a
fo st în u ita tă s ă p a rtic ip e la un
m e e ttn g c a r e s e o rg a n iz e a z ă în
G erm an ia.
C uriozităţi
Bărbatul ideal
O m a re re u is tă d in P a r is a în ­
tr e p r in s o a n c h e tă p rin tre c itito a re
în tr e b â n d u - le c a r e e s te b ă rb a tu l
p re fe rit d e ele. R e u ista c a r e a p a r e
în tr e i lim bi, a în r e g is tr a t d ife rite
r ă s p u n s u r i d e la c itito a re le ei.
F ra n ţu z o a ic e le în ţe le g p rin b ă r b a t
id e a l, b ă r b a tu l e le g a n t, s u b ţire , c u
o m u s ta ţă â la C la rk G a b ie , to t
d e a u n a c u rte n ito r ş l g a la n t e u fe­
m eile, d is tin s şl p e c â t p o s ib il a r i ­
s to c ra t.
E n g le z o a ic e le în ţe le g p rin b ă r ­
b a t id e a l p e b ă rb a tu l c a r e e to td e a ­
u n a p r o a s p ă t b ă r b ie r it şi a r e un
u en lt fru m o s. D a c ă e p o sib il, s ă fie
s p o rtiu şl s ă i p la c ă în s p e c ta l căit.
Ita lle n e e le d o r e s c e a b ă rb a tu l
s ă fte p a s io n a t, r ă s b o in ie şt s ă
a ib ă c u ra j.
N e m ţo a ic e le d o r e s c e a b ă rb a tu l
s ă fie un b u n ta tă d e fam ile.
R u s o a ic e le , c a r i s e u ită m ai m ult
la p s ih ic d e c â t la fizic, c e r b ă r ­
b a tu lu i se n tim e n t, in te lig e n ţă şl
s p irit d e p ă tru n d e r e filozofică.
F em e ile ro m â n e p re tin d d e la
b ă r b a t s ă fie b in e îm b ră c a t ş l „ s ă
a ib ă f r a n c i“.
la tă e â te u a a s p ira ţii a le fe m e ilo r
d ife rite lo r p o p o a re , p e c a r t nu ştim
d a c ă s u n t în m ă s u r ă b ă r b a ţii lo r
s ă le sa tisfa c ă .
eE N SU R A T
 D ire c to ri I o n M n n te a n n
A bonam entnl anual L ei 2 4 0 , şase lun i 120, trei luni 6 0 , o lună 2 0 , in stitu ţii, so cietă ţi 5 0 0 , N r.-ul 3 L ei.— P u b licatiu n i şi in serate după ta r ii
Nr. 3 3
Ungaria
nu upea să înţeleagă!
G uuântul r ă s p ic a t, r o s tit eu to a tă
a u to rita te a S a , d e c ă tr e A u g u stu l
n o s tru S u u e ra n — eu p riu ire la tiv
ta n g ib lllta te a f r o n tie re lo r R o m â ­
n iei în tre g ite — a fo st în ţe le s d e
o lum e în tre a g ă . A c e s t e u u â n t în să ,
s in g u r d e e r e e ru l tu ra n ic . înuălutt
în ttd u e im p e rm e a b ile şt in a c c e s ib ile
p e n tru lum ina im p e ra tlu e lo r c a te ­
g o ric e a le p re z e n tu lu i, a r ă m a s
n e în ţe le s 1
U n g u rii nu u ls e a s ă a lte e u a d e ­
c â t re u tz u lre a fro n tie re lo r. N e -a m
în ţe le s ! In c o n s e c in ţă d e c i, ră m â n e
c a şi din p a r te a n o a s tr ă s ă s e
fa c ă to a te p r e p a r a tiu e le — p e n tru
e a eu u ân tu l R e g e lu i n o s tru s ă fie
r e s p e c ta t, d a c ă nu d e u o te b u n ă ,
— atu n ci Jo rţaţi d e e u e n lm e n te :
ş t d e c ă tr e c e l c e p r e p a r ă azi
m o rm â n tu l definltiu al u n ei U n g arii,
c a r e a lă tu ri d e not, d a , d a r în
d u ş m ă n ie eu noi, nu u a p u te a d ă i­
nui în E u ro p a 1
P r e p a r a tiu e le n o a s tr e p e n tru a s i­
g u r a r e a in te g rită ţii p ăm ân tu lu i r o ­
m â n e s c — unit p e n tru u e e le , —
u o r f i : D e o rd in su fle te sc , a p o i d e
o rd in te h n ic poztttu, ta r m ă su rile
c e c r e d e m c ă tr e b u e lu a te d e în ­
d a tă p e n tru c o n tr a b a la n s a r e a a c ţi­
unii u n g u re ş ti, c a r e îm p in g e s p r e
re u iz u tre , d e c i s p r e r ă s b o tu , — a r
fi u r m ă t o a r e l e : În a in te d e to a te ,
a d â n c ir e a ş t In te n s ific a re a acţiu n ii
L igii A n tlreu izlo n t8 te la c a r e în
c h ip fire s c — tr e b u e a d ă u g a tă o r ­
g a n iz a re a u n e i Unit d e a p ă r a r e a
h o ta re lo r ţă rii r o m â n e ş ti d in s p r e
la tu r e a u n g u r e a s c ă p rin c o lo n iz ă ri
s is te m a tic e a p ăm ân tu lu i r o m â n e s c
d e a c o lo .
În tre a g a fro n tie ră , în a d â n c im e
d e 50 Ulm. s ă fie d e s tin a tă e x c lu slu
e lem en tu lu i r o m â n e s c — c e tr e b u e
c o lo n iz a t a e o lo , r e c r u ta t fiind a c e s t
e le m e n t d in tre fu n cţio n arii, d in tre
ofiţerii şl su b o fiţe rii p e n s io n a ri, c ă ­
r o r a sta tu l s ă le p u n ă la d is p o ­
ziţie, lo tu ri d e p ă m â n t ş l lo c u in ţă
ti p ; o rg a n iz â n d u -s e a stfe l d u p ă un
p la n c h ib z u it şl s ta b ilit d e M a re le
S ta t M a jo r al A rm ate i, un lanţ d e
a p ă ra re , de c a re s ă s e s d ro b e a s c ă
p rim e le u a lu rt d e a ta c a le d u ş m a ­
nului c o tro p ito r, în to a te p rlu ln ţele.
F r a n ţa a îm p ă n a t h o ta r e le în
s p r e R lhn eu s is te m e d e fortificaţii
c a r i a u c o s ta t m ilia rd e d e fran ci,
ia r n oi s ă nu fim în s ta r e s ă îm ­
p ă n ă m h o ta re le ţă rii în s p r e T isa
eu su flete c u ra te d e ro m â n i — c a ri
a u d a t d o u a d ă în r ă s b o iu l tre c u t
c ă s e p o t e n tu z ia s m a p e n tru je rtfe
d in c a r t a r ă s ă r it o R o m â n ie, azi
O rg a n a l a s o c i a ţ i i l o r r o m â n e ş t i
Sibiu, 1 M a rtie 1 9 3 6 Anni II
P roblem e vechi ş i n o u i Cooperative, bumbac ţără­
nesc şi demagogie politică
NU CITIM
In continuarea desbaterii problem ei răspândirii presei străine şi A cu m o lu n ă d e zile, d. S u b s e ­
stăpânirea lor, pe această cale socotim necesar să arătăm şi cealaltă c r e t a r d e S ta t N e g u ră , d e la M ini­
parte a monetei precisând că, la noi sentimentul colectiv a slăbit mult s te ru l A g ric u ltu rii, a fă c u t c u n o s ­
fiind înlocuit cu un individualism exagerat aşa, încât nu mai avem nici cu t Ţ ării p rin z ia re , c ă în u rm a
curiozitatea de a ne informa ş i dragostea de a susţine scrisul rom â­ s c u m p irii e x c e s iu e a b u m b a c u lu i
nesc. In această atmosferă de târg slobod, ţară ş i popor ce suntem » ţă r ă n e s c “, s e s im te n eu o lt s ă
încă la ziua intâiu, nu preţuim cum ce cuvine scrisul silnic, prin c a re im p o rte p rin C e n tra la e o o p e ra ti-
circulă puterea de viaţă, se fa c îndemnuri, se zid esc speranţe şi se u e lo r b u m b a c m at ieftin p e e a r e -l
afirmă un neam. Ţară din patru m oşteniri cu tradiţii, cultură ş i men­ u a d is trib u i ţă ra n ilo r p rin e o o p e -
talităţi deosebite, avem încă nevoie de hrană sufleteasă, de o regene­ ra tiu e . A c e s te i în e u n o ş tln ţă rl l-a
rare şi de avânturi spre ideal pentru care trebue sa luptam. u rm a t o m a re p r o p a g a n d ă şl o to t
S p re aceste ţeluri ne poate îndruma numai o presă luptătoare a tâ t d e m a re r e c la m ă su sţin u tă d e
în care să se încordeze voinţa tuturora pentru mai b in e ; o presă în p re fe c ţi şl d o b e .
acţiune permanentă, care să lanseze gânduri iniţiale, să ţină su s steagul D a r s ă n e e x p lic ă m o clip ă. D.
mântuirii neamului. Pentru creierea ei să luptăm ş i trebue fiecare să N e g u ră , a firm ă c ă b u m b a c u l „ţă­
contribuim la susţinere. A c e st com andam ent este cu atât mai actual r ă n e s c “ e e x e e s lu d e s c u m p (ea ş l
cu cât România, insulă izolată între valurile agitate ale slavinism ului ş i c â n d c e l in d u s tria l, c a r e în fond
germanismului, suntem cu totul sub influenţa presei streine ş i înstrăinate. to t ţă r ă n e s c e, a r ft m al ieftin).
De altă parte com parând tirajm ziarelor noastre cu al celor din P e rfe c t a d e u ă ra t. N oi o s p u n e m
alte ţări rămâi uimit de numărul restrâns al cititorilor. Să precizăm. a c e a s ta d e d oi ani d e zile fă r ă s ă
La noi nici un ziar nu depăşeşte tirajul peste 100.000 exem plare. In fi fo st a s c u lta ţi d e c â t d e b ie ţii ţ ă ­
Polonia, ţară destul de tânără, apar mai multe ziare cu tiraj de un mi­ ra n i. D a 1 B u m b a c u l e sc u m p , e
lion exem plare. In Japonia, apar 1179 cotidiane, dintre cari 208 la Tohio c rim in a l d e sc u m p . Ş l ştiţi d e c e ?
şi 90 la Osaka. Toate gazetele mari au şi o ediţie de seară. „Tohio Pentrucă guvernul actual l-a g re­
Ä8ahi Shinbun “ apare în 1.100.000 exem p la re; „Tohio Nichi Nichi “ în vat cu o mulţime de taxe, supra­
1 milion exem plare; „Osaha Asahi Shinbun* în 1.500.000 e x .; ş i „Osaka taxe şi prime din cari până azi n a
Mainichi“ în 1.200.000 exem plare zilnic. Editurile cari tipăresc aceste suprim at nici una. l a t ă - l e :
ziare, dispun de tipografii înzestrate cu cele mai m oderne maşinării. L a 1 h g r. d e b u m b a c s e p e r c e p
„ Ä8ahi Shinbun “ dispune de o ultram odernă tipografie; 19 avioane ta x e u a m a le L e i T 60
proprii, 500 porum bei de poştă, 2 aparate de televiziune şi linii proprii s u p r a ta x ă d e e o n tlg e n ta re „ T 60
de telefon pentru legăturile îndepărtate. ta x ă fixă p e c ifra d e a fa c e ri , 18 40
Ziarul englez „Dail Mail“ apare în două milioane de exemplare. im p o zit p e c ifra d e a fa c e ri 513
Care poate fi cauza şi ce obligaţii avem fiecare pentru încurajarea şi ta x ă a d u a lo re m , 12%
răspândirea p resei rom âneşti este răspunsul ce trebue să-l dăm în p rim ă u a lu ta ră 38%
conştiinţa noastră pentrucă nu ne poate fi tot una dacă în graniţele c a r i c a lc u la te la p a c h e tu l m ie d e
României Mari se răspândesc, prin sprijinul nostru al tuturora, ziare 4% funţt e n g le z e ş ti (21/* h gr.) d a u
streine şi chiar duşmane sufletului ş i lim bei noastre româneşti. u rm ă to a re le s u m e :
In special în Ardeal, de unde aici la Sibiu loan Pioaru-Molnár la b ă te a lă n e a lb ită L e i 125‘02
porneşte cea dintâi încercare de ziaristică, numărul cititorilor de cărţi la b ă te a lă a lb ită „ 14148
şi ziare româneşti este extrem de redus. Problema ce am ridicat, la u r z e a lă n e a lb ită „ 162 91
veche şi totuşi nouă, o considerăm deschisă şi aşteptăm soluţii la u r z e a lă a lb ită „ ÎS ? ^
care să ne salte pe linia popoarelor ce apreciază rolul ş i importanţa C o n c lu z ia c e s e d e s p r in d e d in
presei pentru ridicarea întărirea şi îndrumarea opiniei publice. a c e s te cifre , e s te c ă ţă ra n u l r o ­
Ion M unteanu m â n (ah, ţă ra n u l ro m â n c a r e p lă ­
te ş te to a te o a le le s p a r te a le p o ­
a m e n in ţa tă d e d u şm a n ii U n irii d e e lile tu tu ro r g u u e rn e lo r, s e p r ă ­ litic ie n ilo r. şl im p o z ite in d ire c te la
te ri ? p ă d e s c m a te ria lic e ş te , s e to p e s c to a te m ă rfu rile p e c a r t le c o n s u m ă
S ă s e fa c ă fă ră în tâ rz ie re un şl s e tic ă lo ş e s c s u fle te şte , u ă z â n d fă r ă s ă ş tte , p e n tr u c ă p o littc ian tt
îm p ru m u t in te rn s p r e a c e s t s c o p eu ochii. nu l-a u e x p lic a t, nu l-au d e s c h is
— p e n tru a s ig u r a r e a p rím e t Unit In M unţii A p u se n t tr e b u e s ă r e - ochii, nu i-a u lum inat c a le a , c il- a u
d e a p ă r a r e a ţă rii în s p r e U e st şl în u iem u lrtu ţlle o s tă ş e ş ti, p ro p rii m inţit şl p e ru e rtlt e a s ă s e a le a g ă
s ă s e f a c ă a c e a s ta p â n ă nu e s te fiilo r a c e s t o r m unţi — azi p le şu - a p o i m in iştri, s u b s e c r e ta r i d e stat,
p r e a tâ rz iu , c ă c i, D o am n e, m ult ulţl d e to p o ru l jid a n ilo r e x tlrp a to ri, p re fe c ţi, s e n a to r i şl d e p u ta ţi je fu ­
tim p p re ţio s a m p ie rd u t n oi în din o rd in u l B u d a p e s te i, al p ă d u ­ in d a p o i ţa r a d ire c t, ia r d e c e le
a c e a s tă p riu in ţă, d in c e l 19 ani, r ilo r ro m â n e ş ti. m at m ulte o rt p rin p rie te n i e a S e -
d e la U n ire şl p â n ă a s tă z i. R e în u le re a ş l r e f a c e r e a u n o r letzh y . V a s ile 8 c u —C an talu p , le re -
În s p a te le a c e s te i linii d e a p ă ­ uirtuţl o s tă ş e ş ti şl c e tă ţe n e ş ti — c e m la s G ro sz ş. a ), e s te s to r s p rin
r a r e — tr e b u e o rg a n iz a tă a p o i a tr e b u e s ă p u ls e z e din n o u în s u ­ a c e s te ta x e p o a te d e ultim ul lui
d o u a linie d e re z is te n ţă a ro m â ­ fletul lo c u ito rilo r M unţilor A p u s e n i; b a n în c ltp a în c a r e tr e b u e s ă s e
n ism u lu i în s p r e V e st — c a r e linie eu nu o u ă d p o s ib ilă d e c â t p rin îm b r a c e p e s in e şi p e ai să i. A st­
tr e b u e s ă c u p rin d ă p o p u la ţia d e la în fiin ţa re a d e ş e o lt m ilita re , la fel s tâ n d lu c ru rile , d-lui N e g u ră l-s ’a
M u re ş p â n ă la M a ra m u re ş , a d e c ă Z latna, A b ru d , Z a lă u ş l S lg h e tu l frâ n t inim a d e d u r e r e , e o n u e rtln -
g ro s u l M u n ţilo r A p u se n i, u n d e M arm aţiei, u n d e s ă c r e ş te m ş l s ă d u -s e la ld e ia ieftinirii b u m b a c u lu i.
E ro ii ro m â n ism u lu i d e eri, M oţii fo rm ă m ia r ă ş i d u p ă un p la n b in e Ş tiţi c u m ? A lă s a t întâi n e g u s to rii
lui la n e u , p e lâ n g ă to a te fă g ă d u - (Continuare în pag. 2-a coloana 1.) (Continuare în pag. 2 coloana ll-a).
 Pag. 2.
Întâmplări din Sibiu
Răufăcători şi nenorociri.
Spargere. In n o a p te a d e 24 s p r e
25 a. e., au fo st p rin şi d e poltfie
s p ă r g ă to r ii T a rn lţă V a slle şi G a b e l
Iosif, to c m a i c â n d în c e r c a u s ă d e-
u a s te z e p ră u ă lia lui H elju R om ulus.
Din c e r c e tă r ile fă c u te s ’au putut
s ta b ili c ă in fra c to rii au m ai fost
p e d e p s ifl, u nul la 5 ani în c h is o a re ,
ta r altul la 2 ant.
Moarte subită. B ă trâ n u l D um itru
C lu re u le ţ d in R â u l-S a d u lu i, în e-
tä te d e 78 ani, p e c â n d s e afla eu
o ile la m unte a în e e ta t s u b it din
u la ţă.
Furt de bani. D ela s tă p â n u l s ă u
d in B u n g a rd Ion G loea, se ru lto ru l
E m il C o lta r, d in co m u n a U ă ltşo a ra ,
Jud. A lba, a fu ra t s u m a d e Del
12.000— .
D u p ă c e a lu a t b ă n it a d is p ă ru t
eu o m a şin ă d e p e p ta ţa S ib iu lu i
s p r e o ra ş u l A lud.
P o litia p rin z â n d d e u e s te , a p u s
m â n a p e el în dru m . A s u p ra lui
s ’a m at g ă s it n um ai s u m a d e L ei
9 500, din b a n ii furaţi.
(Continuare din pag. 1).
fix at d e c ă tr e M a re le S ta t M ajor,
din fiii M o ţilo r — su b o fiţe rii şi r e a n ­
g a ja ţii c e n e tr e b u e s e m â in e —
în tr’un n u m ă r m ult m at m a re d e c â t
a u e m n e u o e d e e l a stă z i.
D a, — p a r a le l s e p o a te uenl şt
m a te ria lic e ş te în a ju to ru l M oţilor 1
Ş i an u m e, în u rm ă to ru l c h i p : In
c e n tre , cu m e s te B ra d , B a ta d e
C riş , C âm p en i, etc. s ă ia flintă
şc o li, s p e c ia l a m e n a j a t e, u n d e ,
din e le m e n tu l b ă ş t i n a ş , s ă fie
fo rm aţi uiitorll o am en i d e în c re ­
d e r e şl d e p r i c e p e r e în tru a
c o n d u c e m a rile g o s p o d ă rit din
M u n ten ia şt M o ld o u a şl u n d e s ă
s e fo rm e z e d in fie e le M oţilor, s e r -
D itoare b u n e , fete în c a s e şi m e ­
n a je r e c a p a b ile s ă fa c ă faţă c e ­
rin ţe lo r g o s p o d ă r iilo r c a s n ic e ale
o r a ş e lo r m a ri d in în tr e a g ă ţa ra ,
p e n tru e a a c e ş tia ş l a c e s te a s ă
ia lo c u l s ă e u ilo r şl s ă e u e n e e lo r,
s e ru lto ri ş l s e r u ito a r e — c a ri au
îm p ă n a t B u c u re ş tii, C ra to u a şl
la ş ii d e u n d e lu n a r c u rg s p r e s e ­
cuim e. d r e p t r ă s p la tă a m uncii
a c e s to r a , z e c i d e m ilio a n e d e Lei.
In ju ru l tu tu ro r ş c o lilo r s u s in ­
d ic a te s e u a fo rm a a p o i un nou
suflet, c e u a d o m n i în z o n a n o a ­
s tr ă d e a p ă r a r e a M u n ţ'lo r A p u ­
s e n i, c a r e n e u a fi e x tre m d e fo ­
lo s ito a re atu n c i c â n d s e u a în c e r c a
a s e p u n e din n o u în d isc u ţie
s o a r ta n eam u lu i n o stru .
C ă c i r e p e t ; a d a o lu p tă în tr’un
ţinut îm p ă n a t eu d u şm a n i m ilen ari,
cu m e s te c a z u l fro n tie re lo r n o a ­
s tr e d e U est, a p o i a o rg a n iz a o
r e z is te n ţă s ig u r ă în alt ţinut — azi
e p u iz a t m a te ria lic e ş te ş i c o m p le c t
d e ru ta t s u fle te ş te — în s e a m n ă a
n e e x p u n e la s u r p r iz e , d e c a rt,
p o a te azi, n ic i nu n e a d u c e m a-
m inte.
S lă u ltu l n o s tru R e g e ş i- a s p u s
eu u ân tu l, U n g u rii nu l au în ţeles.
S ă în ţe le g e m a tu n c i c e l puţin noi.
cum , eu u ân tu l r e g e s c a r e n e u o e
d e un p ie d e s ta l s o lid p e n tru e a
B u c u re ş tii, la u rm a u rm e lo r, s ă
fie în ţe le ş i şi la B u d a p e s ta .
P ro to p o p l. Dăncilă.
Acţiunea
Convocare
D om nit a c ţio n a ri a l S o e te tă ţe t
„ V ln leu ltu ra“ s . a., d in S ib iu , su n t
e o n u o e a ţl la :
a XlV-a adunare generală ordinară
p e ziu a d e M ie rc u ri, în 25 M artie
1936, la o r a 15, în s a la r e s ta u r a n ­
tului Ş te fa n P o p a -L u e a d in S ib iu ,
s tr a d a G u şte rlţe l N r. 66.
O R D IN EA D E Z I:
1. D e s c h id e r e a şi c o n s titu ire a
a d u n ă rii ;
2. R a p o rtu l c o n siliu lu i d e a d m i­
n is tra ţie a s u p r a g e s tiu n e l p e e x e r ­
ciţiul an u lu i 1935;
3. A p r o b a r e a b ilan ţu lu i g e n e r a l
ş i c o n tu l d e p ro fit ş t p e r d e r e în ­
c h e ia t la 31 D e e e m u rte 1935;
4. în tre b u in ţa re a b en eficiu lu i n e t;
5. D e s c ă r c a r e a c o n siliu lu i d e a d ­
m in istra ţie ş l a l co m itetu lu i d e
e e n s o ri, d e g e s tiu n e a lo r p e e x e r ­
ciţiul anului 1 9 3 5 ;
6. S ta to r lr e a m ă r c ilo r d e p r e ­
z e n ţă p e an u l 1936;
7. M o d ific a re a în sta tu te a n u ­
m ire! f i r m e i ;
8. E u e n tu a le p ro p u n e ri.
V o r a u e a d re p tu l e a s ă la p a r te
la a d u n a r e a g e n e r a lă o r d in a r ă
d o m n it a c ţio n a ri, c a r i p â n ă în ziua
d e 24 M a rtie 1936, o r a 18, u o r fi
d e p u s a c ţiu n ile ş t p ro c u rile în c a z
d e a b s e n ţă , la se d iu l s o c ie tă ţii din
S ib iu , s tr a d a B lă n a rllo r N r. 7, s a u
la u rm ă to a re le b ă n c i : „ A rd e le a n a “,
O ră ş tte şi „ P e tr o ş a n i“, „ O ite a n a “,
U iş te a d e jo s, „M ielul“ din P o la n a -
S tb tu lu i, „ B a n c a P o p o ru lu i“, B ă l­
te şti, „ H a ţe g a n a “ din H a ţe g , B a n c a
„ F u rn ic a “ d in F ă g ă r a ş ş l la B a n c a
„A lb in a“ d tn S ib iu , p re c u m şl la
to a te s u c u r s a le le ei d in ţa ră .
O nor. In stitu te c a r i au p rim it
ae ţll în d e p o z it, su n t r u g a te a n e
a u iz a im e d ia t d e s p r e d e p o s ita re .
S i b i u , la 25 Ia n u a rie 1936.
Consiliul de administraţie.
(Continuare din pag. 1).
m a ri şl m iel s ă s e a p ro u iz lo n e z e
e u b u m b a c c e a s u p o r ta t to a te
n e p u tin ţe le g u u e rn a m e n ta le (a d e c ă
ta x e , s u p r a ta x e şi prim e), a p ă r â n d
a p o i ş l d o m n ia s a eu b u m b a c
z ic e - s e m a l ieftin. D e c e m at ie f­
tin ? P e n tru e ă d o m n ia s a a fost
s c u tit d e p la ta p rim e i u a lu ta re d e
38°/0 b e n e fic iin d în a e e la ş tim p şl
d e a lte p riu ileg ll. Nu e s te a c e a s ta
o m lş e lle ? N u e s te a c e a s ta o c o n ­
c u re n ţă ilo ia lă d in p a r te a sta tu lu i
fa ţă d e n e g u s to rit c a r i p lă te s c im ­
p o z ite a tâ t d e g re le ş i d in c a r i s e
h r ă n e s c toţi p ă d u c h ii g u u e rn a m e n -
ta ll? E l b in e , c o n g r e s u l n e g u s to ­
rilo r ro m â n i u a r ă s p u n d e la tim p,
p ălm u in d cu m s e eu u ln e o b ra z u l
m işe ilo r.
E x p lic a ţia a c e s te i lou ltu rl d e te a ­
tru e sim p lă . S u b a c tu a lu l g u u e rn
s e u m p e te a a a ju n s la p a ro x is m .
L u m e a s ’a u ăzu t ş t d e d a ta a c e a ­
s ta a m ă g ită şi în ş e la tă . P o litieian ll
în s ă nu p o t p le c a în o p o z iţie a tâ t
d e b la m a ţt ş l şifo n aţi şt s ’au g â n ­
dit s ă a d u c ă un p ic d e b u m b a c
m al ieftin (d e ş i a c e a s ta e n um ai
o iluzie) e a s ă u a d ă „ p ro ş tii“ c ă
nu „ b a n d iţii“ d e p o lltte ia n i su n t
u inouaţl d e s c u m p e te şi d e s ă r ă ­
c ia în c a r e n e sb a te m , el n e g u ­
sto rii. N um ai c ă „ p ro ş tii“ d e ţ ă ­
ra n i su n t a z i m al d e ş te p ţi d e c â t
„ b a n d iţii“ d e politiciani.
N ieo la e Martin
Un fals medie
P o s tu rile d e ja n d a rm i din c o ­
m u n e le Ş u r a m a re ş l S ltm n ie a u
a r e s ta t p e Indiu id u l N ie o la e S to la n
din c o m u n a R u şi, c a r e s ’a p r e ­
z e n ta t d r e p t m e d ie a b s o lu e n t al
U n iu e rsttă ţtt d in Cluj. D e m a l b in e
d e d o u ă luni p r a c tic ă m e d ic in a ,
s c riin d r e e e te ş l a p lic â n d in jecţii
la n u m e ro ş i b o ln a u i din c o m u n a
R uşi. A u to rităţile c o m u n a le b ă n u in d
c ă la m ijloc e s te o e x e r o e h e r te
s a a d r e s a t U n tu e rs ltă ţit d in Cluj
d e u n d e s ’a c o m u n ic a t c ă nu e x is tă
n ic i un a b s o lu e n t al U n iu e rsită ţll
e u a c e s t n u m e ş t în c o n s e c in ţă
în d ru m ă a u to rită ţile s ă - l a r e s te z e .
Ş efii p o s tu rilo r din c o m u n e le Ş u r a
m a re şl S lim n ie l’au a r e s ta t şl
a s tă z i d u p ă m a s ă a fo st a d u s la
L e g iu n e a din S ib iu s p r e a fl în a ­
in tat p a rc h e tu lu i trib u n a lu lu i S ib iu .
A d u n area g en era lă
a invalizilor şl a văduvelor
de răsboiu
In s a la m a re d e la p r e f e c tu r a d e
ju d e ţ a auut loc, a d u n a r e a g e n e ­
r a lă a n u a lă a s o c ie tă ţii m u­
tila ţilo r inualizi din ră s b o iu , filiala
S ib iu .
C ă p ita n in u alid C o n sta n tin S ta -
m ate, a fă c u t o d a r e d e s e a m ă
d e s p r e a c tiu ita te a s o c ie tă ţii p e
a n u l 1935.
D. N. R e g m a n . a r a tă c ă u a tn-
te ru e n i p e lâ n g ă c a s a d e p e n sii
s ă s e d e a p e n s iile in u a liz tlo r şl
u ă d u u e lo r, p ro m iţâ n d c ă u a fa c e
în a c e s t s e n s d e m e rs u ri şl la M i­
n is te ru l d e In te rn e ş l la d. P rtm -
M inistru.
D. C ă p ita n in u a lid E. A n d re i,
c a s ie r a l filialei, a fă c u t o d a r e
d e s e a m ă a s u p r a în c a s ă rilo r, r u ­
g â n d e a p e u iito r înu. şl u ă d . d e
d e r ă s b o iu din c o m u n e le r u r a le
s ă a c h ite c o tiz a ţia c e s ’a re d u s
p e n tru el la 2 L e i lu n a r.
D. ulee- p r e ş e d in te luliu S c h n e i­
d e r, p ro p u n e e a s o c ie ta te a s ă u r ­
m e z e lu p ta p e n tru a a d u c e la în ­
d e p lin ire ş l re s tu l d o le a n ţe lo r n e -
s a tls fă e u te p â n ă în p re z e n t, a r ă ­
tâ n d to to d a tă c ă s o c ie ta te a n o a ­
s tr ă nu fa c e n ici un fel d e p olitică.
D.* u te e -p re ş e d in te L o c o t. inu. d e
r ă s b o iu A. B ianu, a a c c e n tu a t c ă
e n e c e s a r s ă s e fo rm e z e c â te un
n u c le u în f ie c a r e s a t ş l cătu n .
D. ju d e c ă to r D r. G h e o rg h e B o r-
g h e ş a n , e x p u n e d o le a n ţe le inu. şi
u ăd . d e r ă s b o iu dtn c o m u n a L u-
d o ş u l- m a re şi G usu, c a r i a u d e
p rim it o r e s ta n ţă d e p e n s ie p e 11
luni, c e r â n d in te ru e n ţia so c ie tă ţii.
D. D r. P o m p lliu Isa e u , L o c o t.
tnu. d e r ă s b o iu a s ig u r ă c ă u a fa c e
to t p o sib ilu l e a le g e a l. O. V. din
Oct. 1932 s ă fie a p lic a tă în c o m ­
p le tu l ei în c ă în anul 1936.*1
— D ela A so c ia ţia „M arele Y oe-
u o d M ih ai“. G o n u o e a re . M em b rii
A so c ia ţie i „ M a re le V o e u o d M ih a i“
s u n t înultaţt a lu a p a r te la aduna­
rea generală c a r e u a a u e a lo c în
ziu a d e D u m in ecă, 8 M artie a. e.,
o r e le 3 d u p ă m a s ă . O rd in e a d e z i:
1. D e s e h d e r e a şl c o n s titu ire a a d u ­
n ă r ii ; 2. R a p o rt d e a e ttu lta te ; 3.
R a tific a re a c e lo r do i m e m b rii c o ­
o p ta ţi în c o n s iliu ; 4. E u e n tu a le p r o ­
p u n eri.
C O N SILIU L.
Nr. 33.
— T e a tra le . T e a tru l o r ă ş e n e s c ,
]ol 12 M artie 1936, o r a 21, m a re le
tu rn e u a l T e a tru lu i „ R e g in a M a r ia “
d in B u c u re ş ti. S e u a r e p r e z e n ta
„L ozul c e l m a r e “, c o m e d ie în 3
a c te d e F e rd in a n d S te e g , în ro lu ­
r ile p r in c ip a le : L é n y G aler, U.
M axim ilian, F r a n c is c a C ristian ,
V irg in ia S to le e s c u , N ln eta G usty,
U. B u la n d ra , G. N le u le se u , şi M.
B e re a n .
— D -n a L e b u , p r o p r ie ta r a r e ­
s ta u ra n tu lu i „ D a c ia “,a fo st uletim a
u n e i e x c ro e h e rti. U n tn d iu ld s ’a
p re z e n ta t, e a fiind trim is d in p a r ­
te a g in e re lu i d -n e t s ă -l d e a o m ie
d e L ei. N um ita d -n ă s ’a lă s a t în ­
c re z u tă , m u lţu m ln d u -se eu o g a ­
ra n ţie f ă r ă u a lo a r e : o r u b lă r u ­
s e a s c ă ş l m ă rc i d e h â rtie d e p r e ­
c ia te . A d o u a zi s ’a e o n u in s c ă a
fo st uietim a u n e t e s c r o c h e r ii. N o ­
ro c u l a fă c u t s ă p rin d ă în o r a ş p e
e x c r o e to c m a i în m om entul c â n d
s e c o b o r a în P ia ţa R e g e le F e rd i­
n a n d , d in au to b u z. C o n d u s la p o ­
liţie, e x e ro e u l ş l-a r e c u n o s c u t fapta.
In u ă ţă tu ra p ă g u b a ş e p o a te s e ru l
ş i a lto ra .
— în tr e p r in d e r e c o m e rc ia lă
c a u tă în c a s a to r eu cau ţiu n e.
O ferte în s c r is la a d m in is tra ţia
zia ru lu i s u b „l. S . A .“.
— „F ră ţia o rto d o x ă r o m â n ă “ în
c o la b o r a r e eu „Societatea naţio­
nală a fem eilor ortodoxe romAne “
o rg a n iz e a z ă p e n tru p o stu l s fin te ­
lo r P a şti, o s e r ie d e c o n fe rin ţe în
A ula A c a d e m ie i T e o lo g ic e „An-
d r e le n e “. C o n fe rin ţe le s e u o r ţine
în fle c a re M arţi s e a r a , o r a 8 şt
u o r fl în c a d r a te în c o ru ri ş l d e e la -
m ă rl r e lig io a s e a le A c a d e m ie i T e o ­
lo g ic e , Ş e o a le lo r n o rm a le d e fete
ş l b ă te ţt, a Ş e o a le l p rim a re d e
a p lic a ţie . S e r ia c o n fe rin ţe lo r:
M a rţi 3 M a rtie : C re d in ţa r e li­
g io a s ă şl ştiinţifică, d e D r. Gh.
P r e d a u ie e p r e ş e d . „ A s tre l“, in sp .
g en . s a n ita r. M arţi 10 M a rtie : O r­
to d o x ia ş l n e u o ileu ie ţli d e azi, d e
D r. N ie o la e T e re h llă , prof. la A c a ­
d e m ia T e o lo g ie ă ă .
— Din p a r te a dlut d r. P o p e s e u -
S ib lu p rim im s p r e p u b lic a r e :
M u lţu m e sc ş l p e a c e a s tă c a le
dlul l. P riş e u . d ire c to ru l c in e m a ­
to g ra fu lu i T h a lia p e n tru b u n ă u o in ţa
a r ă ta iă eu o c a z ia c o n fe rin ţe i d e s p r e
F en o m e n u l d e la M aglault, p u n â n -
d u -m i la d isp o z iţie s a la în m o d
g ratu it.
Protestul profesorilor
A so c ia ţia p r o f e s o r ilo r s e c u n d a r i
s e c ţia S ib iu , în tru n ită în a d u n a r e a
g e n e r a lă o r d in a r ă în z iu a d e 23
F e b ru a rie , a lu a t în d is c u ţie ile g a ­
lita te a c e s e p r e g ă te ş te p r o f e s o ­
rim ii p rin n e în tr o d u e e r e a deflnitt-
u a te lo r ş l g r a d a ţiilo r în b u g e tu l
o rd in a r, m ă s u r ă p rin c a r e s e a-
g r a u e a z ă ş l m ai m ult s itu a ţia m a ­
te ria lă şl a ş a d e s tu l d e g r e a în
fa ţa n o ului u al d e s c u m p e te .
P e n tru p re în tâ m p in a re a a c e s te i
Ileg a lităţi a u trim is te le g ra m e d e
p r o te s t d -lu t M in istru T â tă ră s e u .
d-lui M in istru A g h e le s e u şt A nto-
n e s e u . In c a z c ă nu s e u a s a tis ­
fa c e e e r e r e a a h o tă râ t a d u n a r e a
in te g ra lă la m ă s u rile sta b ilite în
a d u n a r e a C onsiliului g e n e ra l, ţinut
la B u c u re şti, în z iu a d e 16 F e b r.
a n u m e : c o n g r e s e x tra o r d in a r la
B u c u re ş ti în z tlele d e 7— 8 M artie,
a u d ie n ţă la M. S a R e g e le , re fu zu l
d e a în c h e ia s itu a ţia e le u ilo r p e
p e trim e s tru l în e u rs , g re u ă .
 N p. 33.
Dela Cercul
de Recrutare Sibiu
ln c o n fo rm ita te eu In stru c ţiu n ile
M a re lu i S ta t M a jo r N r. 7701/1933 ;
S e a d u c e la c u n o ş tin ţă c ă uiza
' c a r n e te lo r M d. E . I. ş l c o n tro lu l
e c h ip a m e n tu lu i d e c a m p a n ie a le
o fiţe rilo r d e re z e ru ă , d e p e r a z a
C e rc u lu i d e R e c r u ta r e S ib iu , s e
u a e x e c u ta d e la 1 M a rtie —31 M aiu
1936 în z ilele d e lu c ru la re ş e d in ţa
C e rc u lu i d e R e c r u ta r e S ib iu în tre
o r e le 1 0 .3 0 -1 2 .
T oţi o fiţerii in fe rio ri d e r e z e r u ă
{Subit., L o e o t. şi C ăpitani), c o m b a ­
ta n ţi ş l a sim ila ţi s e u o r p re z e n ta
o b lig a to riu la u iza c a r n e te lo r M d.
E . I. ş l c o n tro lu l e c h ip a m e n tu lu i
d e c a m p a n ie în ţinuta N r 29 p r e -
u ă z u t d e re g u la m e n tu l a s u p r a ţi­
n u te lo r o fiţe rilo r.
O fiţerii din tru p e le c ă lă ri s e
dop p r e z e n ta şi eu h a rn a ş a m e n tu l
d e c a m p a n ie .
O fiţerii d e r e z e r u ă c a r i p e n tru
c a z u r i d e fo rţă m a jo ră nu s e u o r
p u te a p re z e n ta p e r s o n a l la e p o c a
fix ată, p o t trim ite c a rn e tu l M d. E.
I. p rin p o ş tă re c o m a n d a t în so ţit d e
u n r a p o r t în c a r e ua a r ă ta c a z u l
c a r e îm p ie d ic ă d e a nu s e p r e ­
z e n ta p e r s o n a l la ulză.
O fiţerii G e n e ra li şl S u p e rio ri d e
r e z e r u ă au to a tă la titu d in e a s ă
trim ită c a rn e tu l p e n tru u lz ă la C e re
d a c ă nu s e p o t p re z e n ta p e r s o n a l.
O fiţerii d e r e z e r u ă d is p e n s a ţi d e
m o b iliz a re p e 1936 s e u o r p re z e n ta
ş l e u c e rtific a tu l d e d is p e n s ă M d.
D. 0 .
O fiţerii d e r e z e r u ă c a r i a p a rţin
a lto r C e rc u ri d e r e c r u t a r e şl d o ­
m ic ilia z ă p e r a z a a c e s tu i c e re ,
îşi p o t u iz a c a rn e tu l d a c ă s e p r e ­
z in tă p e rs o n a l.
N u s e u o r p r e z e n ta la u lză
ofiţerii d e r e z e r u ă c a r i a u fo st
c o n c e n tra ţi în c u rs u l anului 1935/936
ş l ofiţerii d e r e z e r u ă c a ri au îm ­
plinit lim ita d e u â rs tă .
O fiţerii d e r e z e r u ă c a r i nu s e
u o r e o n fo rm a p re s c rip ţlu n llo r d e
m al s u s u o r fl c o n s id e ra ţi e a In­
f ra c to ri ş l s e u o r d a în ju d e c a tă
c o n fo rm a rt. 224 b is C o d u l Ju sti­
ţie i M ilitare.
C o m an d . C e re . d e R e c . S ib iu
C o lo n e l Em. Anastaseseu.
Ş efu l B ir. ll. M ob. ş l R eeh iziţii
C ă p ita n Cosma Aurel.
Afacerile
eu eetăţenia s e ţin lanţ
C h e s tiu n e a c e tă ţe n ie i în g re u ia z ă
lu c ră rile ju stiţie i în e ă r e â n d ro lu ­
rile d e ju d e c a tă , p rin c e r e r i in a d ­
m isib ile ş l r ă u în d ru m a te d e c ă tr e
M unicipiu, d e s p r e c a r e s e p o a te
p r e s u p u n e u ş o r , d in m o d u l d e s o ­
lu ţio n a re a c e r e r ilo r din p a r te a
M unicipiului, c ă s e în c e a r c ă a fa c e ri
n e în g ă d u ite d e legi.
C e tă ţe n ia nu s e p o a te d o b â n d i
a s tă z i d e c ă tr e c e tă ţe n ii s tră in i
d e c â t p e c a le a n a tu ra liz ă rii, e x -
e e p tâ n d u - s e d e la a c e a s ta n um ai
a c e l c a r i au a b s e n ta t d e la d o m i­
ciliu la d a ta în to cm irii lis te lo r d e
n a ţio n a lita te ş t a c e a s ta n u m ai p e n ­
tru a c e l c a r t au d o b â n d it d e d r e p t
n a ţio n a lita te a ro m â n ă p o triu lt a rt.
56 din L e g e a p e n tru d o b â n d ire a
ş l p ie r d e r e a n a ţio n alităţii ro m â n e .
Î n c e rc ă rile d e p â n ă a c u m ş i c e
s e u o r fa c e în u ilto r d e a s e o b ­
ţin e, p e c ă i lă tu ra ln ic e c e tă ţe n ia ,
a u fo st şl s u n t în frâ n a te d e justiţie,
c a r e a r e s p in s to a te a p e lu rile .
Acţiunea
Iarnă ’n pădure
M i-e c o d ru l azi îm b ă trâ n it
D e -a tâ ta u re m e .
P e tâ m p le p ă ru l e alb it
Ş l toţi al Iul l-au p ă r ă s it —
U n lup m a i u m b lă r ă tă c it
Ş l u ân tu l g em e.
Ş i-a p u s ca fta n ţe s u t din n e a
Ş l c u ş m ă a lb ă .
Din fru n z e ş l- a ’m p letlt s a lte a
Ş l-a d o a rm e s tră ju it d e -o s te a
Ia r b a r b a c â n d te uiţi la e a
Iţi p a r e - o s a lb ă .
G ând lu n a p lin ă u r c ă ’n e e t
C u u o a l d e sp u m e ,
P riu ln d fu riş ă p rin b r ă d e t
P e m o rt în giulgiul d e năm et,
În g h e a ţă c o d r u l — b ie t a s c e t
U itat d e lum e.
1. V. S p ir id o n .
Apel
către toţi Românii oraşului Sibiu
In o r a ş u l n o stru , d e u n d e au
p o rn it a tâ te a m iş c ă r i n a ţio n a le , a
lu a t fiinţă s u b p re z id e n ţia Înalt
P r e a Sfinţitului M etro p o lit, N le o la e
a l A rd ealu lu i, O rg a n iz a ţia R e g io ­
n a lă S ib iu a L igii A n tlre u lz lo n lste
R o m ân e. S c o p u l L igii e s te :
S ă d e s u o lte sim ţăm in te d e s o li­
d a r ita te ş l d e r e z is te n ţă ro m â ­
nească o rg a n iz a te îm p o trlu a în ­
c e r c ă r ilo r ş l a tin g e rilo r a d u s e u n i­
tăţii * te rito ria le a ţă rii ro m â n e ş ti
ş l d em ităţli n a ţio n a le a p o p o ru lu i
ro m â n ;
S ă o rg a n iz e z e în ţa r ă şl în s tr ă ­
in ă ta te p r o p a g a n d ă In te n să p e n tru
m e n ţin e re a şi a s ig u r a r e a p ă c ii p e
b a z a r e s p e c tu lu i tr a ta te lo r ş l în
c a d ru l in te r e s e lo r statu lu t R om ân
p e u e e l u n it;
S ă lu c re z e p e n tru în tă r ir e a le ­
g ă tu rilo r p o litic e şl su fle te şti eu
s ta te le şl p o p o a r e le a m ic e ş l a lia te
c a r t s e s tr ă d u e s e d e a s e m e n e a
p e n tru m e n ţin e re a tr a ta te lo r c e le
g a r a n te a z ă d re p tu rile lo r Is to ric e
ş l In te g rita te a lo r te rito ria lă ;
S ă lupte p e n tru în tă rire a eon-
ştitn ţet n a ţio n a le în m a s s e le p o p o ­
ru lu i ş i p e n tru m o b iliz a re a p e r ­
m a n e n tă a le fo rţe lo r naţiuntl
r o m â n e s p r e a fl g a ta o r ic â n d s ă
r ă s p u n d ă şl s ă a p e r e In te g rita te a
p atrim o n iu lu i n a ţio n a l;
S ă c o m b a tă p ro p a g a n d a şi a c ţiu ­
n ile d e o r ic e n a tu ră te n d e n ţio a s e
din ţa r ă ş l p e s te h o ta re asm u ţite
fie d e s ta te , fie d e o rg a n iz a ţii d e
o ric e fel, în u e d e r e a r e u iz u ir il t r a ­
ta te lo r p e p a c e ;
S ă in fo rm e z e p e rm a n e n t o p in ia
p u b lic ă d in ţa r ă şi d in s tră in ă ta te
a s u p r a a c ţiu n ilo r s u b u e rs iu e şi
m ijlo a c e lo r e u c a r i s e lu c re a z ă
e o n tra S tatu lu i R o m â n şl a unităţii
lui p o litic e şi n a ţio n a le ş l p rin
a c e a s ta c o n tra p ă c ii în să şi.
P e n tru a p u te a d u c e la în d e p li­
n ire a c e a s tă s u p re m ă ţintă, e s te
n e u o ie d e sp rijin u l tu tu ro r R o m â ­
n ilo r fă r ă d e o s e b ir e d e c l a s ă şl
c re d in ţă . D e a c e ia fa c e m un c ă l­
d u ro s şl in s is te n t a p e l c ă tr e toţi
R o m â n ii o ra ş u lu i S ib iu s ă s e în ­
s c r ie m e m b rii al L igii, d â n d u -n e
a stfe l to t sp rijin u l lo r m o ra l şl
m a te ria l.
în s c r ie r ile s e u o r fa c e în f le c a re
M ie rc u ri în tre o r e le 6 jum .—7 jum.
în b lu ro u l a d m in tstra tlu al „ A s tre t“
la dl lo sif L u n g o el, c a s ie ru l n o s tru
(str. Ş a g u n a N r. 6, p a r te r d re a p ta ).
T a x a d e în s c r ie r e e s te d e L e i
10, ia r c o tiz a ţia a n u a lă d e L e i 30.
C e lo r c e eu d r a g o s te u o r a le r g a
în râ n d u rile n o a s tr e le e x p rim ă m
m ulţu m irile n o a s tre . Comitetul
Un sătean
descarcă mai multe fo­
curi de reuoluer asupra
agenţilor fiscului.
Ei s e a s c u n d In a p ă c a s ă s c a p e de
m o a rte .
In c o m u n a S a d u , un s ă te a n a
d e s c ă r c a t m al m ulte fo c u ri d e r e ­
u o lu e r a s u p r a a g e n ţilo r fisc u lu i
p le c a ţi s ă rld le e o b ie c te le s e c h e ­
s tr a te şi c a r i a u s c ă p a t fugind p e
o u a le p rin a p ă . L u c ru rile s ’au p e ­
tr e c u t în felul u r m ă to r :
P e r c e p to r u l c irc u m s c rip ţie i T ăi-
m aclu, d. G ruiu Qh., în so ţit d e a-
gen tu l D ră g h ie lu şl d e le g a ţii c o ­
m u n ei 1. B ru e h iu , N. L upu, A. C ă-
ta n ă ş l S ta n U e ste m e a n u , d im p re ­
u n ă e u s e r g e n tu l In s tru c to r F ă rfe a
V. şi c a p . P a u e l O., s ’a u d e p la s a t
la c o n trib u a b ilu l G om an M uşat,
c a r e a u e a o r ă m ă ş iţă d e L e i 423,
d in a n u l 1934. A c e s ta a de­
c la r a t c ă nu p lă te ş te p e n tru c ă a
a c h ita t fo stului p e r e e p to r , c a r e nu
t-a p r e d a t nici p â n ă a s tă z i ch itan ţa .
A genţit fiscului, n ’au lu a t în c o n ­
s id e r a r e to a te a c e s te a ş l au d e ­
c is s ă rid ic e un b a lo t d e p o sta u ,
c e s p u n e M u şa t c ă e r a al frate lu i
s ă u . S ă te a n u l s ’a o p u s, fă ră r e ­
zultat. B a lo tu l a fo st to tu şi d u s în
c ă ru ţa e e în s o ţe a a g e n ţii fiscului.
S e rg e n tu l îl d e c la r ă a re s ta t. In a-
a e e l m o m en t G om an M uşat, s c o a te
u n re u o lu e r ş l în c e p e s ă tra g ă .
A g en ţii fisc u lu i şi d e le g a ţii c o m u ­
n e i fug. S ă te a n u l d e s c a r c ă g lo a n ţe
în a in te. U nul d in a g e n ţi s e a ru n c ă
în u a le a din a p r o p ie r e . S u b p a ­
n ic a g lo a n ţe lo r d e re u o lu e r, a c e s t
g e s t e s te u rm a t d e m a jo rita te a a-
g e n ţllo r. In c e le d in u rm ă , c a p o ­
ra lu l P a u e l în tin d e a r m a s p r e s ă ­
te a n u l e e 'te r m ln a s e d e a b e a g lo a n ­
ţe le . A c e s ta în c e te a z ă ş l fuge a p o i
p e c â m p , a s e u n z â n d u -s e în d u m -
b r a u a m itro p o liei. A g en ţii fiscului
s ’au ale3 e u o s p a im ă şi eu o b a e
d e la m ă în r â u d e m unte. S ă te a ­
nu l s ’a p r e z e n ta t a p o i d u p ă c â te u a
zile p o stu lu i d e ja n d a rm i u n d e l
s ’au d r e s a t a c te . A stăzi a fo st p u s
în lib e r ta te .
Scandalul
provocat de un comisar al
poliţiei, care snopeşte In bă­
tăi pe d. Şerb.
P u b lic u l s ib ia n a fo st m a rto r.
Joi, în tre o r e le 15—17, la un s c a n ­
d a l r u ş in o s p r o u o e a t d e c o m is a ru l
a ju to r R o th G h e o rg h e , din c h e s tu r a
poliţiei. N um itul c o m is a r ajutor,
c u n o s c u t om d e le g ă tu r ă al m iş ­
c ă r ii h itle ris te ş l d u p ă c â t aflăm ,
plătit d e U zin a E le c tr ic ă eu s a la r iu
re s p e c ta b il, e a s ă c o n s ta te , dim ­
p r e u n ă eu un Indiuld e e s e p re z in tă
In g in e r şl r ă s p u n d e Ia n u m e le N e-
d e le u , a p le c a t eu m a şin a u z i­
n e i s ă c o n s ta te e o n tra u e n ţiile d e
furtul c u re n tu lu i e le c tric .
In u estiţl eu p u te ri nelim itate, s e
tr â n te s c în m a şin a c o m e rc ia n tu lu i
Ş e r b . D u p ă a c c id e n t, c o m is a ru l
a ju to r s e c o b o a r ă d in m a şin a u-
zin el şl s a r e a s u p r a şo fe ru lu i d-lul
Ş e r b . P r o p r ie ta r u l m a şln e i louite
tn te ru ln e ş i r e p re z e n ta n tu l fo rţe i
p u b lic e îl r ă s p u n d e eu le g e a fo rţei
în c a p , a d e c ă eu b a s to n u l. P e n tru
e a fo rţa s ă triu m fe d e s ă u â r ş lt c o ­
m isa ru l am intit c o n d u c e la c h e ­
s tu r ă p e c o m e rc ia n tu l Ş e r b , o r i­
g in a r din P o ia n a , p e u n c u m n a t al
să u , m a re c o m e rc ia n t din G ralo u a
şi şo fe ru l, u n d e s e în c e p e din n o u
Pag. 3.
a p lic a r e a a c e le ia ş i le g i a fo rţe i
e o n tra c ă r o r a rid ic ă m a c i p r o te ­
stu l n o stru .
A tre b u it s ă In te ru ln ă d ire c to ru l
p o liţiei p e n tru e a p ro p rie ta ru l m a-
şln e l lo u ite s ă fie p u s în lib e rta te .
C e re m o s e u e r ă a n c h e tă din p a r ­
te a M in iste ru lu i d e In tern e , c a r e
s ă c e r c e te z e c a z u l a e e s te l p u rtă ri
s c a n d a lo a s e . D e a s e m e n e a c e r e m
s ă s e c e r c e te z e d a c ă e s te a d e -
u ă r a t c ă U zina e le c tric ă p lă te ş te
e u 5000 L e t lu n a r, p e num itul c o ­
m is a r. S o lic ită m d-lut c h e s to r, m ă ­
s u r i e n e r g ic e p e n tru c u r m a r e a
a c e s to r m o ra u u rt. G azul R o p elt.
ş l m u ltele p lâ n g e ri d e a c e a s tă n a ­
tu ră nu fa c c in s te ş l m ai a le s d o ­
rim s ă fie c u rm a te .
Am m a l s p u s şi o r e p e tă m c ă
o rig in e a c e lo r m a i m ulte a b u z u ri
e e fa c re p re z e n ta n ţii fo rţe i p u b lic e
p le a c ă d in m ita, su b u e n ţllle e o n tra
c ă r o r a rid ic ă m p ro te s tu l n o s tru
e n e rg ie a tâ t e o n tra a c e lo r c a r t
p rim e s c , c â t şi e o n tra firm e lo r
c a r i p lă te s c .
R e v o lta m ilitară
din T okio
L a T okio s ’a p ro d u s o m a re re -
u o ltă m ilita ră . N u c le u l r ă s c o a le i
e s te re g im e n tu l 3 eu g a rn iz o a n a în
T okio. G au za p a r e a fl îm potrlut-
r e a g u u e rn u lu i la m ă rire a c r e d ite lo r
m ilita re şl la d e s f ă ş u r a r e a u n o r
acţiu n i m ilita re e n e r g ic e îm p o trlu a
C hinei şl U niunii S o u le tle e .
D im in eaţa la jo ra 5 ’/2 un p u te rn ic
d e ta ş a m e n t m ilitar, c e a 3000 s o l­
daţi, au o c u p a t m in iste ru l d e e x ­
te rn e , o p a r te din c e le la lte m ini­
s te r e , p re c u m şl to a te Instituţiile
p u b lic e în tre c a r i p o ş ta , telefon,
ra d io , etc.
M al m ulţi m in iştrii au fo st a s a ­
sin a ţi : T a k a h a s h i, m in istru l fin an ­
ţe lo r, am ira lu l O k ad a, prim u l m i­
n istru , G oto, m tn istru l In te rn e lo r,
c o n te le S a lto , fo st p rim m in istru
şi g u u e rn a to r al C o re e i. Au fost
ră n iţi p e rs o n a lită ţi p o litic e e a :
y o u a 8 a , m in istru l c a s e i Im p e ria le ,
p rin ţu l S a y o n ll, d e c a n u l o a m e n ilo r
d e sta t, g e n e ra lu l W a ta n a b e , M a-
k in o , S uzu k i, K aru ash lm a, etc.
R ă s c o a la d u p ă c â te s e a n u n ţă
nu e s te în d re p ta tă îm p o trlu a M lka-
d oulul p e c a r e in su rg e n ţii s p u n
e ă -l r e s p e c t ă şl-1 s p rljln e s e , el
e o n tra g u u ern u lu t c a r e d u c e o p o ­
litic ă p r e a ş o u ă e ln ic ă .
S e p a r e c ă re u o lta iz b u c n ită a r
fi p re lu d iu l u n e i m a ri acţiu n i în
A sia, fap t c a r e a r a u e a m a ri r e ­
p e rc u s iu n i a s u p r a p o litic e i e u r o ­
p e n e . In C hina d e N o rd a şi fost
în lo cu it u e e h lu l c o m a n d a n t num tn-
d u -s e în lo c u l Iul g e n e ra lu l K iuan-
tung, c a r e a in te n s ific a t a c ţiu n e a
ja p o n e z ă . D u p ă ş tiri te le g ra fic e
din T okio, M lk ad o u l a r fl o rd o n a t
c o n s titu ire a unui n o u m in ister.
S ’a p ro c la m a t în în tre a g ă Ja­
p o n ia s ta r e a d e a s e d iu . C e n z u ra
e x tre m d e s e u e r ă nu la s ă s ă s e
tra n s m ită în s tră in ă ta te ş tiri d e ­
s p r e e e s e p e tr e c e a c o lo , a ş a în ­
c â t din E u ro p a e u e n lm e n te le s e
c u n o s c nu m ai din r e la tă r i u n e o ri
n e e o n ftrm a te .
Anglia fabrică petrol şi
benzină sintetică.
U zina d e la B llltngham a fa b ric a t
p â n ă azi 80.000 to n e d e b e n z in ă
sin te tic ă e x tr a s ă dtn 130.000 to n e
c ă rb u n i. D. C ro o k s b a n k s e c r e ta r u l
d e s ta t la M ine a d e c la r a t c ă p o a te
fu rn iza m a rin e i re g u la t 7.000 to n e
b e n z in ă s in te tic ă lu n a r.
 Pag. 4 A o ţ l n n e a Nr. 33.

Nou gen de sancţiuni?

Buletin extern D aily H e r a ld c r e d e c ă g u u e rn u l
KOPROL, pastila de
cunoscută de toată lumea com­
ciocolată

Depopulapea oraşelor e n g le z s tu d ia z ă e a n o u g e n d e bate cu maximum de eficacitate:

maghiare.
O s ta tis tic ă p u b lic a tă d e c u râ n d
a r a tă c ă în lo c a lita te a M o h á d
p o p u la ţia a c r e s c u t în d e c u r s d e 6
an i eu nu m al puţin de... 88 su flete,
Ia r n u m ă ru l c a s e l o r a s c ă z u t eu
200. L a B u d a p e s ta în d e c u rs u l a n u ­
lui tr e c u t p o p u la ţia a s c ă z u t.
Incursiunea unor germani
pe teritoriu eehoslouae.
O m a şin ă eu 5 p e r s o a n e p u rtâ n d
u n ifo rm a au iaţle t g e rm a n e a tre c u t
c la n d e s tin în C e h o s lo u a e la p rin
p u n ctu l d e fro n tie ră E leh ru ald .
A utom obilul a fo st s e c h e s tr a t ia r
c ă lă to rit tr a n s p o rta ţi la T e p lle e
S a n o d . B a l tr e ile a In cid e n t Jde
fro n tie ră în tâm p lat în ultim ele tre i
să p tă m â n i.
Propuneri de pace din
partea flbisintei?
F ostul A m b a s a d o r al A b lsln ie i la
R o m a a p le c a t din A d is A b e b a la
D jibuti. S e c r e d e c ă m isiu n e a s a
a r ft d e a s o n d a te re n u l în u e d e -
r e a re z o lu ă rtl conflictului ltalo-
a b isln la n p e c a le p a ş n ic ă .
Germania urea colonii.
G e rm a n ia , d u p ă s p e c ta c o lu l o r ­
g a n iz a t c o n tra p a c tu lu i fra n c o -s o -
u ietie, a în c e p u t s o n d a ţille p e n tru
a o b ţin e c o m p e n sa ţii în do m en iu l
c o lo n ia l şl a n u m e d e la F ra n ţa ş i
M a re a B rltan le.
R e fe rito r la s ta r e a d e s p irit a
G erm an iei, d e p u ta tu l e n g le z S ir
E d u a r d G rig s a s p u s c ă p rim e jd ia
p ă c ii e u ro p e n e s tă în d ic ta tu ra
g e rm a n ă şl în n o u a el p re te n ţie
c o lo n ia lă .
Vizitaţi marele şi renumitul magazin de
sa n c ţiu n i, în c h id e r e a p e n tru na-
p o a r e le ita lie n e a le tu tu ro r p o rtu ­
r ilo r s ta te lo r m e m b re a le so c ie tă ţii
n aţiu n ilo r. S e c r e d e c ă c e l m at
m ulţi m e m b ri a l g u u e rn u lu l a r fi
p e n tru a c e a s tă so lu ţie.
Buletin intern
Arestarea preşed. partidu­
lui maghiar din Banat.
In T im iş o a ra fa c e s e n z a ţie a r e ­
s ta r e a p r e ş e d . p a rt. m a g h ia r, d.
A dolf U n g a r c a r e d u p ă d o u e z lle
a d u n a te d e ju d e c ă to r u l in s tru c to r
în e p o c a re u o lu ţie l din 1918 a o r­
d o n a t îm p u ş c a r e a unui p re o t şl a
20 ţă ra n i b ă n ă ţe n i.
Contractele de armament
eu Reşiţa.
D. G h. T ă tă r ă s e u u iz itân d u zi­
n e le d e la R e ş iţa a d a t un im b o ld
a tâ t c o n d u c ă to rilo r, c â t ş l m u n c i­
to rilo r p e n tru a c o o p e r a e u tot
su fle tu l la f a b r ic a r e a A rm am en tu lu i
s ig u ra n ţa d e m â in e a ţă rii, c e a
fo st c o m a n d a t d e g u u e rn .
La 63 ani D. Maniu se
însoară.
N oul z ia r „ C a p ita la “, a d u c e ş ti­
r e a c ă d. lullu M aniu u a p ă r ă s i
p ro b a b il la 1 S e p t. 1936 c e lib a tu l
e ă 8 ă to rin d u -8 e eu o r u d ă a p r o ­
p ia tă a l dlui G. G. M lro n e8 cu , u n a
d in c e le m at b o g a te d o a m n e a le
în a lte i s o c ie tă ţi b u c u r e ş te n e . C ă ­
s ă to r ia c a r e s e u a c e l e b r a în c e r e
s tric t intim , nu u a a u e a n ici o s e m ­
n ificaţie p o litic ă. P u b lic ă m ş tir e a
m al m ult s p r e a e x e m p lific a d e c e
c ă i s e u z e a z ă s p r e a s e fa c e c u ­
n o s c u tă o g a z e tă .
D IG E ST IA ANEVOIOASA,
C O N S T IP A Ţ IIL E ,
INFE C ŢIU N ILE
APARATULUI
D I G E S T I V
M I G R E N A
P n p tu ra u ta s é t S ă lis ţe
In eaz curios
N r. 1 9 2 -1 9 3 6 .
L a d e z b a te rile a u u te la T rib u ­ Concurs
n alu l S ibiu, în p r o c e s u l re c la m a n te i In b a z a a trib u ţlu n llo r n o a s tr e
F irm a H e r b e r t d in C tsn ă d le , c o n tra c u p rin s e în art. 4 d in R e g u la m e n ­
Incu lp atu lu i lo a n N lsto r, s ’a c o n ­ tul p e n tru o r g a n iz a r e a h o rn ă ritu lu î
în ju d e ţu l S ibiu, p u b lic ă m c o n c u r s
s ta ta t c ă n um ita firm ă a p lă tit c o ­
p e n tru c o m p le ta re a p o stu lu i d e
m isa ru lu i R o p e lt s u m a d e L e i 1500 h o r n a r a l c irc u m s c rip ţie i O rlat. t
şl în tre ţin e re a p e n tru d e s c o p e r ir e a A c e s te i c irc u m s c rip ţii a p a rţin
a u to ru lu i furtului. C o m isa ru l R o p e lt c o m u n e le : O rlat, G ae o u a , G u ra-
nu e s te fu n c ţio n a r d e s ta t e u s a ­ râu lu i, C ristia n ş l S ă e e l.
C e re rile s e u o r în a in ta la P r e ­
la r iu ?
A c e a s ta e s te m o ra la num itei tu ra p lă sii S ă lis te p â n ă la d a ta d e
25 M artie 1936.
firm e şt c e s im p a tie a r e fa ţă d e L a c o n c u r s u o r fi a d m işi n u m ai
dl R o p e lt? la tă d e u n d e p le a c ă c e l c a r t în tru n e s c e o n d iţlu n lle p re -
a b u z u rile c e fa c o rg a n e le d e u r­ u a z u te d e a rt. 5 d in R e g u la m e n t.
m ă rire . C e re m dlul C h e s to r al p o ­ S ă l i ş t e , 19 F e b r. 1936.
liţiei s ă c e r c e te z e c a z u l ş l s ă p u n ă P rtm p re to r, s s . Roşea
c a p ă t a c e s t o r m o ra u u rl n e a d m i­
sib ile . S u n te m eo n u in şl e ă d. prim
p r o c u r o r a l T rib . S ib iu , u a d e s ­
c h id e a c ţiu n e p u b lic ă , c o n tra a c e ­
stu i c o m is a r şi a firm ei re s p e e tlu e .
Cetiţi şi răspândiţi
ACŢIUNEA
A pollo“
V_>ea mai mare şi cea mai eon-
Marele film, cântăreţ Ufa. uenabilă casă specială pentru
jerseuri, lingerie milane, ciorapi
Balul dela Operă
eu marele tenor dela
şi mănuşi în Sibiu este firma:

C A F E A şi C O L O N I A L E Scala din Milano, Als-

sandro Zillioni, alături
de Carola Höhn, Paul

La „Paşa“ Hörbiger. Tita Benekojf,

Rudolf Platte.
Jurnal nou.
S I B
Piaţa Regele Ferdinand Nr. 17
I U

d u e are uoie să fie seruit bine

să cumpere numai de acolo. 1—2

Cercetaţi mult aşteptatele instalaţiuni so­ De vânzare

site şi instalate noi. Ultimele perfecţiuni
unice şi neexistente asemănătoare în Sibiu,
eu cari se poate auea la minut, cea mai
delicioasă cafea prăjită şi măcinată ime­ o casă la Vreţi să deueniţi milionar?
Cumpăraţi lozul Du. la coleeiura s
diat, proaspătă, gust, aromă, calitate, eu periferie
adeuărat neîntrecută. cea mai norocoasă a Ardealului
eu loc în Jur, eu 6000 m2
De asem enea s e prăjeşte la minut alune am ericane, imediat
proaspete. — Notaţi adresa: LA „PAŞA“, singur în Sibiu,
strada Regina Maria Nr. 42.
Telefon 93. - En gros, en detail.
şt 120 pomi tineri de
toate eaUtăţtle eu preţul
de 150 mii.

Adresa la ziar.
Banca le Credit Comercial
A. FELTER ,_3
Sibiu, str, Regina Maria Nr. 20. Telefon 383.

ON. CORP OFIŢERESC fj

B u m b ace mărcile cele mai renumite şi mai cunos­

în prezent pot face
Marele magazin de C a f e a şi
Bom bonerie, Coloniale
târgueli dela ^

cute: Pottendorff şi Rózsahegy (trandafirul), II PASA“

neîntrecute în calitate s e vând Sibiu, strada Regina Maria 4=2
unde în prezent a redus preţurile
la preţuri mai ieftine decât ale ori cărei simţitor la toate articolele, spre a
mulţumi deplin întreaga clientelă.
c o n cu r en ţe Conserve alimentare, preţ de en gros,
adică 20°/o mai ieftin decât preţurile
normale de pe piaţă.

lâ firma ILIÉ FLOASIU, Sibiu LA PASA

Str. Regina Maria 42.
¥
Telefon 93 c*

R e d a c to r r e a p .: IL IÉ M U N TEA N U . T ip a ru l InsL d e a r te g ra fic e „DACIA T R A IA N A “. S ib iu . eE N S U R A T

Director: Ion H n n tean o
A bonam entul anu al L ei 2 4 0 , şase lun i 120, trei luni 6 0 , o lună 2 0 , in stitu ţii, so cietă ţi 5 0 0 , N r.-ul 3 L ei.— P u b licatiu n i şi inserate dnpă tarif
Mr. 3 4
Intre Diploma-
ţie şi Armată
P e n tru c in e c u n o a ş te m at d e a-
p r o a p e felul cu m s e g r u p e a a ă In­
te r e s e le p o litic e ş l e c o n o m ic e a -
stă z l, E u r o p a d e la V e rs a ille s s e
p re z in tă s u b a s p e c tu l u n e t e n o rm e
m a şln t s u b p re s iu n e , a le c ă r e i m a -
n o m e tre c e r o p e rm a n e n tă s u p ra -
u e g h e re , ş t a le c ă r e i s u p a p e in­
te r io a r e tr e b u e s c n e c o n te n it utili­
z a te . p e n tru c a r e e x is tă ris c u l u n et
fo rm id a b ile ex p lo zii, to td e a u n a p o ­
sib ilă .
P ro b le m a a r e d o u ă f a z e : O fa z ă
d ip lo m a tic ă ş l u n a m ilita ră . P rim a
e g a r a n ta tă d e fu n c ţiu n e a m al m ult
s a u m al p uţin s a tis f ă c ă to a r e a P a c ­
tului S o c ie tă ţii N aţiu n ilo r, un In­
s tru m e n t fu rld lc c a r e e g a liz e a z ă
în fa ta Iul p ă rţile în conflict. A
d o u a fa z ă s e c a r a c te r iz e a z ă p rin
s u s p e n d a r e a ră s b o lu lu l ju rid ic c a r e
s e m a l c h ta m ă P a c e . ş l p rin a p e ­
lul la fo rţe le ultim e a le naţiunilor.
D e fapt, e o tr e c e r e d e la r ă s b o lu l
ju rid ic ş l d ip lo m atic, la r ă s b o lu l
p u r ş l sim plu.
E s te u n lu c ru e le m e n ta r, a s u p r a
e ă r u ta nu u otu stă ru i, a c e la c ă
fu n c ţiu n e a d re p tu lu i In te rn a tio n a l
nu p o a te a u e a r ig o rile ş t a p lic a -
tlunlle e x a c te a le p a r a g r a f e le r d e
d r e p t p u b lic Intern. D e e x e m p lu :
sp iritu l d e tr a n s a c tle o c u p ă în m o d
fatal, un lo c m a t d e s e a m ă în a fa ­
c e r ile d in tre s ta te , u n d e n u e x is tă
n ici o fo rţă c a r e s ă a r b itr e z e şl
s ă d e c id ă . M isiu n e a d ip lo m aţiei
m o d e rn e , e x is tă astfel. în g ra d u l
e e l m al în a lt, în tr'o s f o r ţa r e p e r ­
m a n e n tă d e a a rm o n iz a în fo rm u le
e c h tu a le n te te rm e n ii In e g a li at
e c u a ţie i I n te r e s e lo r n a ţio n a le din
E u ro p a .
A ş a d a r . la tă -n e în tr’un m o m en t
d e te n siu n e fo a rte u r c a tă a p u ls u ­
lui e u ro p e a n . S o c ie ta te a N aţiu n ilo r,
e a r e s in g u ră g a ra n te a z ă , a ş a cum
p o a te , statul quo te rito ria l în E u ­
ro p a , u a în r e g is tr a e u e x a c tita te
p rim a In fra c ţiu n e c e s e Da p r o ­
d u c e fa ţă d e P a c t, în fa z a d ip lo ­
m a tic ă . N u m a l e s te n ic i o dificul­
ta te a sta b ili, c a r e s ta t a fo st a g r e ­
s o ru l şl e a r e u letim a, la în c e p u tu l
unul r ă s b o lu . A ş a în c â t n u m e le In­
fra c to ru lu i s e u a şti d e la în c ep u t.
Acesta va fi sancfionat însă numai
dacă factorul, care a avut de partea
sa dreptul, ua avea şi forja, adică
victoria într’un răsboiu provocat.
la tă p e n tru e e p a c ifism u l e u r o ­
p e a n , c o rija t şi In stru it d e e x e m ­
plul a tâ to r r ă s b o a te c â ş tig a te eu
a rm e le şl p ie rd u te la m a s a u e rd e ,
s a u u le e -u e rs a , a tra n s fo rm a t r o ­
O l ^ a i l a l a S O C Í a f Í Ü O r r O ü l á l i e S t i
Sibiu, J o i 5 M a rtie 1 9 3 6 Anni IZ
P r o b l e m e a c t u a l e :
Spini
Linia ferată Propagandă pentru neutralitate.
Sibiu — Curtea de Argeş — Bucureşti D. D r. E u g e n P ls o , p re ş e d in te
p e s te to t c e su flă ş l ră s u flă în S i­
Sibiul este un oraş izolat, din punct de vedere al căilor de co­ b iu ş l îm p reju rim i, p re c u m ş l al
municaţie. Multiplele tran8bordări ce frebue să le facă călătorul, oprirea a lto r s o c ie tă ţi, a h o tă râ t s ă tin ă o
în stafia de popas Copşa-Mică, (noaptea de coşm ar ce a petrecut-o în s e r ie d e c o n fe rin ţe a s u p r a n u m e ­
infecta sală de aşteptare îl va urmări o veşnicie), lipsa de legături lo r d e s tr ă z i n e u tra le . C leiul a fo st
prinse, toate acestea exaspereasă. Un oraş ca Sibiul ar trebui să aibă d e s c h is cu o s fe ş ta n ie o fic ia tă d e
comunicaţie directă cu cele două capitale: Bucureştiul şi Clujul. Impor­ p ă rin te le C ăciu lă, în lim b a e s p e ­
tanta lui industrială, comercială, economică, culturală, etc., o pretinde ra n to . p e n tru a nu jicni p e n eu tra li.
imperios. Un călător din străinătate, care trebue să facă anticamera D. P e tr a s ’a în g rijit d e ja ru l p e n tru
dezolantă din Copşa-Mică, înainte de a intra în Sibiu, rămâne deapu- c ă d e ln iţă , fa p t p e n tru c a r e a fo st
ruri decepţionat. Pentru el această prezentare, este icoana unei fări a p o t u n s ş e f a l d rum ului C ls n ă d ie l
unde moravurile şi deprinderile contrazic strigătul emfatic însofit de s p r e a p u te a fa c e p r o p a g a n d ă
bătăi cu pumnul în piept, prin care vrem să dem onstrăm că suntem n e u tra lă p rin tre toţi d ru m eţii.
tară civilizată. Dacă acest călător are ghinionul să mai facă cunoştinţa D e la c o n fe rin ţă a u lip sit d -n ll:
şi cu restaurantul gării, atunci impresia lui e desăvârşită. Cu inima p ro f. D lm a, B u b y B ib e ro n , A rz,
strânsă de teemă, intră în S ib iu ; ceeace a văzut până acum, îl face D ittse h to h , p le c a ţi p rin c a r tie r e ,
s ă s e aştepte la şi mai rău. Dar ce su rp riză 1 Oraşul care are o stafie în a rm a ţi c u fu rc i d e fler, s ă s tr â n g ă
de legătură păcătoară, speriând străinii ca o gogorifă, se prezintă cu ta b le le d e p e s tr ă s tle S ib iu lu i c u
totul deosebit: are aspect occidental hoteluri şi restaurante de primul n u m e le e ro ilo r n a ţlo n a lt ş l uoI do -
z tlo r ro m â n i.
rang, străzi curate, etc.
A c e a s tă c o n fe rin ţă e s te p rim a
Există şi o legătură directă între Sibiu ş i Bucureşti. Aceasta se
m a n ife s ta re p u b ltc ă d u p ă a c c id e n ­
face însă printr’un mare ocol, trecând prin Piatra-Olt si Piteşti. O le­
tul s u fe rit d e d. p r e ş e d in te la fălct,
gătură scurtă şi rapidă care ar aduce trenurile internationale prin Sibiu,
a ş a c ă e a a fo st r o s tită c u to a tă
ar fi: Alba-lulia— Vinful de jo s—Sibiu—Râmnic-Vâlcea— Curtea de A r­
g rija p o s tb llă ş l s u b s u p r a u e g h e -
g e ş—Bucureşti. Planul acestui traseu a fo st elaborat de mult de d.
r e a m e d ic a lă d e la s a n a t o r u l
Valeriu B ozdoc, prim secretarul Camerei de Comerf ş i de Industrie
L u th e r. S u c c e s u l e l a d e p ă ş it
din Sibiu. D-sa a muncit la acest plan, întocmind hărţi cari să ilusteze
to a te s u c c e s e le d e p â n ă a c u m a le
ideia; l-a prezentat forurilor com petente din capitală spre aprobare ; d-lu l d e p u ta t P lso .
a e u /e s adeziunile judefelor Alba, Vâlcea ş i A rgeş pentru îndeplinirea *
lui. Neobosita lui activitate a avut ca rezultat luarea în considerare a Oameni şi eărfi. D ire c to ru l li­
planului. S e înfelege că importanta Sibiului, va creşte enorm prin adu­ ce u lu i d e b ă ie ţi din lo c a lita te , a
cerea trenurilor internationale prin el. Dar până una alta, trebue să s c o s d e c u râ n d o In te re s a n tă c a r te
fim mai practici ş i să ne gândim la propriile noastre foloase. Ce ar d e s p r e c o n d u ita în s o c ie ta te ş t lim ­
b a ju l c e tr e b u e s ă - l u tiliz eze e d u ­
zice călătorii noştri băştinaşi să -şi vadă drumul spre capitală scurtat c a to rii fa ţă d e eleDt. C a rte a m e ­
eu 4 s a u 5 o re? G. T e d e s c o rită to a tă a te n ţiu n e a ş t o r e c o m a n ­
d ă m c ă ld u r o s c itito rilo r, c u a tâ t
lul A rm a te i în a c e la d e a u x ilia r al z le c a r e s e tu e ş te a c e s to r r â n d u r i : m at m ult c u c â t e a n ’a fo st citită
Justiţiei In te rn a ţto n a le . S e p o a te a c e e a c ă tim p u rile m o d e rn e r e a ­ în c ă n ic i d e a u to r.
*
s p u n e c ă a rm a ta n o a s tr ă e s te a r ­ d u c fo rţa în s é m ié iü l ju stiţiei ş i c ă
m a ta R o m â n ie i ş l a d re p tă ţe i. r ă s b o lu l nu m a t u ş u r e a z ă lo g ic o
îmbogăţirea colecţiei grădinet
zoologice din Dumbravă. S o c ie ta ­
P e n tru R o m â n ia nu s e p u n d e ­ junglei. A rm a ta a r e o a n te n ă di­ te a tra m u a e lo r, p r o p r ie ta r a g r ă d i­
c â t p ro b le m e d e fe n slü e . p rin u r ­ p lo m a tic ă , ş l d ip lo m a ţia o a n te n ă n e t z o o lo g ic e din D u m b ra u a S i­
m a re s e c e r e d e la noi, în o ric e m ilita ră , e a r e c o la b o r e a z ă în tre biu lu i, a c e r u t d-lu l F ritz F a b ritiu s
ele. S u b a c e s t u n g h tu d e p rlu lre . o fo to g ra fie eu a u to g ra f p e n lru îm ­
m om ent, p o s ib ilita te a d e a d e m o n ­
b o g ă ţir e a c o le c ţie i g ră d ln e l z o ­
s tr a în d r e p t ş l în fapt. c ă p u te m n aţiu n ile u o r g ă s i to td e a u n a m ij­
o lo g ic e .
a p ă r a c e e a c e n e a p a rţin e . A tât şl lo c u l d e a în tâ rz ia c â t m al m ult *
n um at a tât. N e aflăm fă c â n d p a r te p o s ib il ră s b o lu l ş l d e a Im pune Noua uniformă a m em brilor co­
d ln tr’un s is te m d e a lia n ţe e a r e p r e ­ r e s p e c t a r e a d rep tu lu i, p rin fo rţa m isiei interimare. Din în c re d in ţa ­
s u p u n un la n ţ p a c ific în tin s d e la c a r e le s tă la în d e m â n ă . r e a d-lul Q iin d isch , u le e - p r e ş e d in ­
N u u r e a u s ă s p u n c ă u o r fl u re o - te le c o m is ie i In te rim a re , d. E . P tso .
A n k a ra p â n ă la P ra g a , p rin B u ­
lu c re a z ă la un n o u re g u la m e n t,
c u re ş ti, A te n a şt B e lg ra d . E o c ă ­ d a tă r a p o r tu r i d e a m ic iţie s in c e r ă
p rin e a r e m e m b rii c o m isie i Inte­
m a ş ă d e fo rţă în e a r e în c a p e o ric e în tr e ulzu ln ă ş l s tâ n ă şl c ă o ile r im a r e d e la M unicipiu su n t o b li­
n e b u n e a r e a r în c e r c a s ă tu lb u re u o r u a ls a e u lupii fă r ă s a c rific iu g aţi s ă p o a r te u n ifo rm a p o m p ie ­
p a c e a p rin p a r te a lo cu lu i. D a r r ă s ­ d e in u e n ta r. N u. A r fl a b s u rd . D a r r ilo r M unicipiului. R e g u la m e n tu l
c r e d în m o d s in c e r c ă a g r e s o r u l, e s te m otluat e u a c e e a c ă , d e c o ­
bolul, e a şi p a c e a , e s te indivizibil.
ra ţiile şl u n ifo rm a s tre in ă , c e o
E l nu m a l p o a te r ă m â n e un a c t d ell c u e ntul, a r e to t tim pul s ă p re -
p o a r tă p o m p ie rii, ln u e s te s c eu p u ­
Izolat c a un in c e n d iu la m a n s a rd ă . u a d ă , în p e r s p e e ttu e le lo r, s a n c ­ te ri m ira c u lo a s e p e m e m b rii c o ­
In felu l a c e s ta , d e c l a r a r e a o stili­ ţiu n ile unui r ă s b o iu p ie rd u t. m isiei ş l m a l a le s le d ă c u ra ju l
tă ţilo r s u s p e n d ă a u to m a t aetiul- P e n tru a s ta , c o n s id e r c ă prima c a r a c te r is tic p o m p ie rilo r.
ta te a d ip lo m a tic ă . în c e p e jo c u l datorie a unei solide politici natio­ Ş tir e a a p ro d u s în s ă o m a re fie r­
b e r e p rin tre p o m p ie ri, c a ri p r e ­
m ilitar a l a lia n ţe lo r. D e s p re a- nale este de a lua suficiente m ă­ tind, c ă d re p tu l d e a p u rta u niform a
e e a s ta nu ştim nim ic. E l d e p ă ş e ­ suri pentru ca agresorul să piardă a r m a te lo r s tre in e e s te r e z e ru a t e x -
ş te s p e c ia lita te a n o a s tră . A zi s e răsboiul. clu siu p o m p ie rilo r d in S ib iu şl s e
p a r e în s ă c ă p o t su b lin ia eu o li­ R om ulus Diurni. s p u n e c ă din a c e s t m otlu au luat foc.
nie s u b ţire , un în c e p u t d e e o n e lu - j S i b i u , 1 M ă rţiş o r 1936. Ion M unteanu
 Pag. 2.
Adunarea generală afunc-
ţionarilor judecătoreşti
In s a la fe stiu ă a T rib u n a lu lu i S i­
biu, a auut lo e a d u n a r e a g e n e r a lă
a fu n c ţio n a rilo r ju d e c ă to r e ş ti din
S ib iu .
P r e z id e a z ă d. U le to r M a re u a s i­
s ta t d e c e l d oi u le e p re ş e d ln ţl T o m a
S ln u ş l L a z ă r A lbu.
D. V. M a re u s a lu tă m e m b rii şl d e ­
c l a r ă ş e d in ţa d e s c h is ă , fă c â n d c u ­
n o s c u t c ă d. p rim p r e ş e d in te Dr.
C h lrlo n B â n d a , a prim it p re ş ld e n -
ţla d e o n o a re a so c ie tă ţii.
D. T. S ln u , c ite ş te r a p o rtu l anual,
c e re apoi a p ro b a re a şl d e s c ă rc a ­
r e a g e stlu n e l.
V ech iu l c o m ite t îşi d e p u n e m a n ­
datul, d u p ă c a r e a fo st d in n o u
r e a le s , c o m p u n â n d u -se din d -n ll:
V ic to r M areu , p re ş e d in te , T om a
S ln u şl L a z ă r A lbu, u le e p re ş e d ln ţl,
D um itru C reţu , A le x a n d ru S z é ­
k ely , C o n stan tin D ro e , A lem an M u-
ţlu, lo a n Ţ ie h ln d e le a n , l. Ţ o ţe a şl
T e o d o r V ăd o lu m e m b rii in com itet.
C e n s o rlt A lex. P a s to r ş l L etlţla
M o g a, e u toţlt fu n c ţio n a ri ju d e c ă ­
to re ş ti.
S e D otează m o d ific a re a u n o r a r ­
tic o le din s ta tu te ş l s e h o tă re ş te
p r o c u r a r e a unul d r a p e l a l a s o ­
c iaţie i.
Negustorii de cecuri şi
ualute clandestini
D in p a r te a B ă n c ii N a ţio n a le p r i­
m im u rm ă to ru l c o m u n ic a t :
D lferlţt a g e n ţi din tâ rg u l c la n ­
d e s tin d e d e u tz e , d in tre c a ri unii
s e p re z in tă d r e p t r e p re z e n ta n ţi al
B ă n c ii N a ţio n a le în s ă rc in a ţi eu a-
d u n a re a c e c u r ilo r şl u a lu te lo r p e n ­
tru a c e a s tă tn stltu ţlu n e, în ş e a lă
b u n a c re d in ţă a p o p u la ţiei, c a r e
p rim e ş te p e c a le p a rtic u la ră din
s tre in ă ta te u alu te s tr e in e ş l deu ize,
în m a jo rita te a c a z u rilo r s u b fo rm a
d e a ju to a re , p en siu n i, e c o n o m ii ale
r u d e lo r e x p a tria te , etc.
B a n c a N a ţio n a lă n e a u â n d a g e n ţi
a n g a ja ţi în a c e s t s c o p , înuită p o ­
s e s o r ii d e u a lu te şl d e u iz e s ă nu
s e la s e In d u şi în e r o a r e d e a c e ­
ştia, s p r e a nu s e e x p u n e r ig o r i­
lo r L e g ii d e u lz e lo r, el s ă p re z in te
u a lu te le şl d e u lz e le lo r B ăn cii N a ­
ţio n ale, c a r e le s c h im b ă la c u r s u ­
rile o ficiale eu p rim e .
Dela Cereul
de Recrutare Sibiu
G e re u l d e R e c r u ta r e S ib iu a d u c e
la c u n o ştin ţa tin e rilo r eo n tig en tu l
1936, c e a p a rţin a c e s tu i C e r e u r ­
m ă to a r e le :
1. I n c o r p o r a r e a u a a u e a lo e p e
ziua d e 1 A p rilie a. e., c â n d tin erii
s e u o r p re z e n ta la r e ş e d in ţa C e r­
cului d in s tr. K em p el, eonf. o r d i­
n u lui d e c h e m a r e c e au prim it.
2. A cel tin eri, c a r i nu s e u o r
p r e z e n ta p â n ă în z 'u a d e 5 A p rilie
a . e., u o r p ie rd e d re p tu l d e a fi
c la s a ţi în p ris o s d e e o n tig e n t şi la
o ric e p e rm is ie şi c o n c e d ii, ta r
a c e l c a r e nu s e u o r p re z e n ta p â n ă
în z iu a d e 10 A p rilie a. e., u o r fl
d aţi în ju d e c a tă şt p e d e p s iţi e u în­
c h is o a r e d e la 2 —6 luni eonf. art.
224 din c o d u l ju stiţie i m ilitare.
Aoţlnnea
În ştiin ţa re . C e rc u l d e R e c r u ta r e
S tb tu , p u n e în u e d e r e tu tu ro r tin e ­
r ilo r din ju d e ţu l S ib iu , n ă s c u ţi în
a n u l 1915, c ă a c e l c a r i a u d re p tu l
la te rm e n re d u s , s ă a d u c ă c u sin e
p e lâ n g ă d ip lo m e le s a u c e rtific a te le
o rig in a le şl c â te o c o p ie d u p ă
a c e s te a , c a r e s e u a p r e d a c o n s i­
liului d e r e c r u ta r e .
A c e a s tă c o p ie nu tr e b u e le g a ­
liz a tă d e n ic i o a u to rita te .
* d e rn e , c a u nul c a r e u r m ă r e ş te
În ş tiin ţa re . C e rc u l d e R e c r u ta r e
S ib iu , p u n e în D ed ere tu tu ro r ti­
n e rilo r n ă s c u ţi în an u l 1915, c e
u rm e a z ă a u en t în faţa C onsiliului
d e R e c r u ta r e c la s e i 1937, s ă a d u c ă
e u s in e c e rtific a tu l p rin c a r e s ă
d o u e d e a s e ă . c ă au u rm a t In stru c ţia
p re m lltta ră s p r e a le p re z e n ta eo n -
slltulul.
G om and. C e re . d e R e c r u ta r e S ib iu
C o lo n e l Em. Anastasescu.
ü T E ^ T i t n s r E i
Mare eveniment pentru Sibiu
O p r e m ie r ă p e n tru în tre a g a
EvLropă
u a a r e a lo e p rim a d a tă la C in em a
„T H A L I A “, în c e p â n d c u a s tă z i
CharlieInChaplin
Timpuri Noui
c e a mai fantastică realizare cinematogra­
fică cu cel mai mare m a e s tr u c o m ic
a l lu m e l, o capo d’operă la care s ’a
lucrat 4 ani.
Proiectul legii admlni~
stratiue şi notarii
S u b p r e ş ld e n ţla d-lul M in istru
lu e a , o c o m is ie d e 16 p e r s o a n e ,
în tre c a r e şl d -n tl D r. P. R o ş e a ,
p r e ş e d . fu n c ţio n a rilo r a d m ln is tra -
tlut, D r. I. P o p , p r e ş e d . p rlm p re -
to rilo r, A. C o m şa, p r e ş e d . n o ta ri­
lo r, D r. Gh. B ă rb a t, s e e r . g e n e ra l
d e la M u n lelp lu l S ib iu , lu c r e a z ă la
p ro ie c tu l le g it a d m i n i s t r a t e şl la
re g u la m e n t.
A flăm d in s u r s ă s ig u ră , c ă s ’au
a d u s u r m ă to a r e le im p o rta n te m o ­
d ific ă ri p riu lto a re la p r e to r i ş l n o ­
ta ri. S u b p re fe c ţii s e u o r r e c r u ta
d in tre p re to ri. N o ta rii u o r p u te a fl
num iţi în lo c u rile u a e a n te eu p r e ­
g ă tir e a ş e o a le l d e n o ta ri. N o ta ru l
e s te n u m it d e M in iste ru l d e
In te rn e eu s a la riu , p e lâ n g ă c a r e
p rim e ş te In d e m n iz a ţie d e tra n s p o rt,
lo c u in ţă, lum ină ş i în c ă lz it d e la c o ­
m u n ă c a r e s e u o r în s c rie o b lig a ­
to riu în b u g e te le co m u n e i.
S e a d m ite a u a n s a r e a p e lo e şi
g ra d a ţiile u o r fi d e 25% ş l s e a-
e o r d ă d tn 5 în 5 ani.
Amendă
p en tru csi ca ri m enţin s tră ­
zile vechi şi neofioiale
P rim im d in p a r te a M unicipiului
u r m ă to a r e le : P e b a z a le g ilo r ş l
re g u la m e n te lo r în u ig o a re , înultăm
p e toţi p r o p r ie ta r ii d in S ib iu , din
a c e le s tră z i, a c ă r o r d e n u m ire s ’a
s c h im b a t s a u a fo st r e c e n t s c h im ­
b a te , s ă r e s p e c t e d lsp o z iţlu n e a
a rt. 8 dtn re g u la m e n tu l m u n icip al
a s u p r a o rd ln e l p u b lic e , şi s ă a p lic e
p e c a s e le lo r tă b liţe o b lig a to rii eu
d e n u m ire a o fic ia lă a s tră z ii şl eu
n u m ă ru l c a s e i s ta b ilit d e M unicipiu.
Cu d a ta e x p u n e rii tă b liţe lo r n o u l
eu d e n u m ire a n o u ă a s tr ă z ilo r , s e
u o r d e m o n ta c e le u e e h i, p e n tru a
nu c a u z a n e în ţe le g e ri s a u a lte n e ­
p lă c e ri, to tu şi p e n tru caz u l, c ă
u re -u n p r o p r te ta r a r a u e a u n in ­
te r e s s p e c ia l — din m o tlu e c o ­
m e rc ia le s a u sim ila re — d e a
a r ă ta ş l n u m e le a n te rio r a l s tră z ii,
s e a d m ite a p lic a r e a tă b liţe lo r s e ­
p a ra te , eu tn s e rip ţlu n e a «fostă
s tr a d a . . . . “. A c e s te tă b liţe nu
p o t p u rta n u m ă ru l c a s e i ş i nu u o r
ră m â n e d e c â t c e l m ult 3 an t d u p ă
d e n u m ire a n o u ă a s tră z ii r e s -
p e e tiu e . %
C o n tra u e n ie n ţll u o r fl p e d e p s iţi
c o n fo rm re g u la m e n tu lu i o rd ln e l p u ­
b lic e , Ia r P rim ă ria în c a z d e ne-
Dole, ua p r o c e d a la a p lic a r e a tă b li­
ţe lo r r e g le m e n ta r e ş l în d e p ă r ta r e a
c e lo r n e re g le m e n ta re , p e s p e s e le
p ro p rie ta rilo r.
A u â n d în u e d e r e , c ă a c e a s tă o r ­
d o n a n ţă a fo st p r o c e d a tă d e o r ­
d o n a n ţa N r. 9743—33 în a c e e a ş i
c h e s tiu n e , a ş a c ă p u b lle a ţiu n e a d e
fa ţă e s te a tr e ia în c a u z ă .
C ei In te re s a ţi su n t făcu ţi aten ţi,
c ă a c e s t a e s te ultim ul a p e l, c a r e
u a fl u rm a t d e m ă s u ri p o liţie n e şti,
d a c ă el nu s e u o r co n fo rm a .
S i b i u , la 18 F e b ru a rie 1936.
Giîndisch. Dr. A. Ars.
P u b lic ă m e u s a tis fa c ţie a c e a s tă
m ă s u r ă le g a lă şi b ln e u en ită .
IniMI
i iliiiii 11 , li.
_______
L a r e d a c ţia z ia ru lu i n o s tru s ’a
p re z e n ta t in u a ltd u l Ion O lartu, din
c o m u n a R ă ş ln a rlu , a r ă tâ n d c ă în c ă
d in 1924, d e ş i p u ş e a t p rin p ic io r
ş l s u f e r e şi a c u m p e u rm a ră n ilo r,
a fo st ş te r s d in tre p e n s io n a ri d e
c ă tr e un m e d ie d e n a ţio n a lita te
g e rm a n ă . In a c e e a ş i s itu a ţie s e
m ai g ă s e s c ş l n u m e ro ş i alţi foşti
p e n s io n a ri tn ualtzl d e ră s b o lu . Bl
n u -şl c e r n im ic m a l m ult d e c â t
d re p tu l lo r. In m a re le r ă s b o lu ei
au c o n trib u it în m ă s u ra p o s ib ili­
tă ţilo r la fă u r ir e a R o m â n ie i d e azi.
T re b u e e a ş l a u to rită ţile s ă s e în ­
g r ije a s c ă d e c e l c a r i a u p lă tit şi
p lă te s c cu s â n g e şi su fe rin ţe în ­
tr e g ir e a .
Nimfe mai mult decât dreptul lor.
Câte ziare apar în toată
lumea
S ’a so c o tit c ă în to a tă lu m ea
a p a r a p r o a p e 12.860 z ia re . C e le
m ai m u lte d in a c e s te a s u n t în E u ­
r o p a : 8650. P rin u rm a re d o u ă treim i
a p a r în co n tin en tu l u eeh i.
In S ta te le U nite a p a r 2160 z ia re ,
în A sia 1640, în A u stra lia 200, în
a fric a 210, d in a c e s te a d in u rm ă
73 a p a r în E g ip t. N aţiu n ile c a r i
lo e u e s e în c e n tru l şl r ă s ă r itu l
A frleel nu d is p u n d e z ia re ş l nu
ştiu nim fe din c e le c e s e în tâ m p lă
în lum e.
L e a g ă n u l z ia ris tic e i e C hina.
P rim u l z ia r a a p ă r u t în a c e a s tă
ţa r ă a s ia tic ă . S e n u m e a „P e lp in g -
B a o tt şt s ’a tip ă rit p e m ă ta s e g a l­
b e n ă . Z ia re le a c e s te a a p a r p â n ă
a z i tim p d e 1200 d e ani. C u to a te
c ă z ia ris tic a a a p ă r u t în C hina,
ţa r a a e e a s ta nu o c u p ă p rim u l lo e
n ic i în tre ţă rile a s ia tic e . A colo
p rim u l lo e îl o c u p ă ja p o n ia u n d e
a p a r 1170 d e z ia re .
N p. 34.
— D. R o m u lu s D ianu, în tr e c e r e ,
p rin o r a ş u l n o s tru a u lzltat r e d a c ­
ţia n o a s tr ă ş l a fo st s o lic ita t d e d.
1. M unteanu, d ire c to ru l n o stru , a
s e r ie un a rtic o l a s u p r a sltu a ţlu n e l
e x te rn e a R o m ân iei. S e ş tie c ă d.
R o m u lu s D ianu e s te r e d a c to r u l di­
p lo m a tic a l z ia ru lu i „C urentul*, s e ­
c r e ta r u l g e n e r a l al M leet în ţe le ­
g e ri a P r e s e i şl u n c u n o s c ă to r al
p r o b le m e lo r In te rn a ţio n a le m o ­
d e la G eneD a eu o lu ţla sltu a ţlu n e l
p o litic e in te rn a ţio n a le . P u b lic ă m
în p a g in a în tâ ia a rtic o lu l d-lut D ianu
a s u p r a c ă r u ia a tra g e m a te n ţiu n e a
c itito rilo r n o ş tri.
— C o n c u rs Hipic. L a Ş c o a la d e
A p lic aţie a C a u a le rie i a au u t lo e
un c o n c u rs hipic, p r o b ă d e c a r te r ,
p e n tru e leu it ş c o a le t.
ju riu l a fo st fo rm a t din d -n il:
C ol. U u ltu re se u , c o m a n d a n tu l Ş e o a -
le i d e A p lic a ţie a C a u a le rie i, L t.-
Gol. A n to n e se u , a ju to r ed t. ş l Gpt.
L ă z ă r e s e u , d ir e c to r la c ă lă rie . A u
p a rtic ip a t eleuil ofiţeri al ş c o a le t.
Au fo st c la sific a ţi d u p ă cu m u r ­
m e a z ă : M e e u le sc u , M iro n E . S m ă -
ră n d a e h e , G rlg o re s e u şl al c in c i­
le a L u e u le s e u M.
— C e re e ta ş ii d in ră s b o lu . S e a-
d u e e la c u n o ş tin ţă fo ştilo r c e r c e ­
ta ş i din ră s b o tu l 1916—1919, e ă s ’a
înfiinţat s u b e e n tru l a s o c ia ţie i e e r -
e e ta ş llo r u e te ra n l la S tblu. T oţi
a e e t c a r i a u luat p a r te e a c e r c e ­
ta ş i în tim pul ră s b o iu lu t 1916—1919
s u n t ru g a ţi a în a in ta a c te le d o u e-
d lto a re S u b e e n tru lu t în lo c a lu l Cer­
cului Militar sau d-lui preşedinte
Medic Cpt. Dr. Mauru Aurel. S p i­
talul Militar C. 7 A., Sibiu.
— F e stiu a l. In s a la „ T h a lia “, C e r ­
cu l ro m â n o -e e h o s lo u a e „ ja rn lk —
B â rs e a n u * a ra n je a z ă , D u m in e că, 8
M a rtie 1936, o ra 11 jum . a. m., un
Festiual artistic, în c h in a t e lib e r a ­
to ru lu i p o p o ru lu i e e h o s lo u a e T. G.
M a s a ry k , eu o c a z ia zilei d e n a ­
ş te r e . P ro g ra m u l e s te u rm ă to ru l:
Im nurile n a ţio n a le : R o m ân , C eh
ş l S lo u a e . D o u a r k : D a n s sla u N r. 4.
N . R e g m a n , p r e ş e d in te le c e r c u l u i :
C uuânt o m a g ial. V. D u ş ii: P u tp u rlu
ro m â n o -e e h o s lo u a e . P o e z ii e e h o -
slo u a e e , tr a d u s e d e H o rta P e tra -
P e tr e s e u şl re c ita te d e : M. In d rie ş
şi D. P o p e s e u , stu d . la A c a d e m ia
T e o lo g ic ă . S m e ta n a : S e x te tt d in op.
M ire a s a u ân d u tă. M a rş lui M a s a ­
ry k . O r c h e s tr a d ile ta n ţilo r e s te
c o n d u s ă d e V. D uşii, m a e s tru d e
m u zică.
— D e s p re c o m e rţu l e u sc la u l.
A c e s t c o m e rţ a fo st în te m e ia t d e
un en g lez, lo h n H atu k ln s, c a m p rin
s e c o lu l X V l-lea. E l e r a o m e s e rie
a tâ t d e r e n ta b ilă şt fă c u s e a tâ ta
u â lu ă în c â t c h ia r lo rd u l P e m b ro e
ş l re g in a E lis a b e ta , c e a c â n ta tă d e
S h a k e s p e a r e au ţinut s ă ia p a r te
la o a stfe l d e u â n ă to a re .
— C o n ferin ţă p u b lic ă . S u b a u ­
s p ic iile „ A s tre l“, d. G e n e re l G. S t.
D ab ija, a ţinut D u m in e că, f* M artie,
în s a la P re fe c tu rii, o fo a rte in te ­
r e s a n tă co n fe rin ţă , tra tâ n d d e s p r e :
„ P r e g ă tir e a d ip lo m a tic ă a r ă s b o -
tulul R om âniei*. D s a u z â n d d e a r ­
g u m e n te In ed ite a e x p u s s itu a ţia
d ip lo m a tic ă p r e m e r g ă to a r e r ă s b o -
iulul p e n tru în tre g ire a p a trie i. U n
n u m e ro s p u b lic, în c a r e s ’a r e ­
m a rc a t c o r p u l o fiţe re s c , a ră s p lă tit
c u uit a p la u z e p e d istin su l c o n fe ­
re n ţia r.
 N p. 34.
FestîualuM teligios al F.
O. R.~ului
D u m in e că, 1 M artie a auut lo c
în s a la T h alia în c a d ru l D u m in ecii
o rto d o x ie i un b o g a t festlu al re li­
g io s. A u u o rb lt p ă rin te le r e c to r N ,
C o la n d e s p r e s e m n e le şi p ic tu ra
în b is e ric a o rto d o x ă , Ia r m al ap o i
p ă r. T orna C h lrie u ţă a ţinut o fru ­
m o a s ă c o n fe rin ţă d e s p r e „ O rto ­
d o x ia o m a re p u te re d e ulaţă.
D ela în c e p u t p â n ă la s fâ rş it c o n ­
fe rin ţa s ’a d e s f ă ş u r a t In tr'u n înalt
c a d r u filosofic ş l m o ra l. P ă r. Chl-
rte u ţă n e -a fă c u t a d m ira b ila în­
lă n ţu ire în tre re a lita te a lui D um ­
n e z e u , b is e r ic ă —o rto d o x ie şi e x i­
s te n ţa n o a s tră . A fix at a p o i o r to ­
d o x ia în c a d ru l c re ştin ism u lu i s c o ­
ţâ n d în e u ld e n ţă c o n c lu z iile c e ru te
d e o Im p e rio a s ă lo g ic ă .
S ’a cita t a p o i d e c ă tr e dl G o m şa
o m o ţiu n e dtn p a r te a F . O. R. p rin
c a r e s e c e r e a r e a d u c e r e a îu ţa r ă
a fu n d aţiei G ofdu d e la B u d a p e s ta
d e c a r e s e fo lo s e s c a z i în m o d
abu8iu u n g u rii şi îm b u n ă tă ţire a
c o n c o rd a tu lu i eu V atican u l.
P a r te a a rtis tic ă a fo st e x e c u ta tă
d e c o ru l ş e o a le lo r n o rm a le s u b
c o n d u c e r e a p ă r. T im otel P o p o -
uleiu. S ’au c â n ta t îm p ă ra te c e r e s c ,
D e tine s e b u c u ră , A c e a s ta e s te
z iu a , c o ru ri c a ri au im p re s io n a t
a tâ t p rin m e lo d ie , c â t ş l p rin e x e ­
c u ţie . A u im p re s io n a t d e a s e m e n e a
c e le tre i re c ită ri, în s p e c ia l p o e z ia
„ G h e ts e m a n l“ d e c la m a tă d e e le u a
F le s e h ln d e la B. D. I.
Colţul gospodinei.
C ozonac fra g ed
Cantităţi: 320 g r. făină, 5 g ă lb e ­
n u ş u ri d e o u ă şt 2 dl. la p te , fa c e m
un a lu a t m o a le .
în a in te d e a c e a s ta fa c e m p lă m ă ­
d e a la din 1 dl. la p te ş l d o i Del
d ro jd iu ţă . D u p ă c e a c e s t a lu a t e
d o s p it, a m e e te e ă m la un lo c eu
alu atu l, pe c a r e l-am făc u t p rim a
d a tă şl-l fră m â n tă m eu m âna
p â n ă fa c e b ă ş ic i, în a in te d e a c e a ­
s ta din 150 g r. unt, 150 g r. p raf
d e z a h ă r şt >/2 b a s to n d e uanllte
s d ro b lt, le f re c ă m p â n ă s e fa c e
s p u m a . A luatul îl în tin d em b in e ,
su b ţire , ş l-l u n g e m e u untul p r e ­
p a r a t ş i d u p ă a c e la su c im c â t s e
p o a te d e s tr â n s . D u p ă e e m ă s u ră m
în ă lţim e a e ra tlţe l în c a r e s e p u n e
ş l tă ie m fie c a re su i m a l s c u rt d e ­
c â t în ă lţim e a a r ă ta tă , a ş e z â n d u -s e
fle c a re su l în p ic io a re . D u p ă e e
l-am a ş e z a t fru m o s unul lâ n g ă a l­
tul, lă s ă m la c ă ld u ră , p â n ă c r e ş te
c â t e ra tiţa , d u p ă c a r e lu c ru îl p u ­
n e m în c u p to r, îl ţin em la c u p to r
p â n ă c e e s te c o p t ru m en .
— R e c o m a n d ă m a b o n a ţilo r s ă
c e r c e te z e , fă c â n d c o m e n z i la firm a
Q h e o rg h e B e n d o rfe a n , s tr. G a rp a -
ţilo r N r. 11, a te lie r d e ta p iţe rie .
E s te d e d a to ria ro m â n ilo r s ă s p rl-
J in e a s e ă m e s e ria ş ii R om âni.
— C onu o eato r. O n o ra ţii m e m b ri
al s o c ie tă ţii p e n tru a ju to r a r e a b o l-
n a u llo r şl a n o rm a lilo r m intali, su n t
ru g a ţi a lu a p a r te la a d u n a r e a g e
n e ra lă , c a r e s e u a ţine Buni, 9
M a rtie 1936, o r a 5 (17), în s a la d e
le c tu r ă a A so e la ţiu n e t c u ltu ra le
„ A s tra “. în tru c â t nu u o r fl m e m b ri
în n u m ă r r e e e r u t d e s ta tu te , s e u a
ţine a d o u a a d u n a r e g e n e r a lă la
o r a 5*30 (17.30), în a c e e a ş i zl, eu
o ric e n u m ă r d e m e m b ri.
Comitetul.
Aoţinnea
Dela eonsiliul de
Râsboiu Sibiu
In faţa consiliu lu i d e r ă s b o lu al
c o rp u lu i 7 A rm a tă S ib iu , p r e z id a t
d e d. c o lo n e l A n a s ta s e s c u , a u â n d
e a g re fie r p e d. A le x a n d ru G e o r-
g e s e u . Ia r fotoliul m in isteru lu i p u ­
b lic fiind o c u p a t d e d. m a io r c o ­
m is a r r e g a l P a n a lte s e u Gh. Au
u enll s p r e ju d e c a r e u rm ă to a re le
p ro c e se :
S o ld a tu l N ag y A lex. d in R e g . 35
A rt. a c u z a t p e n tru d e z e r ta r e în
ţa r ă s tră in ă , c o n d a m n a t la d o u ă
luni în c h is o a re şt 200 B el e h e ltu e lt
d e ju d e c a tă .
S o ld a tu l P o p e s e u T r. din R eg.
37 A rt. p e n tru d a z e r ta r e în ţa ră ,
c o n d a m n a t la 6 luni în c h is o a r e şi
100 B el c h e ltu e li d e ju d e c a tă .
S o ld a tu l D lttich r lo a n . D ep o zitu l
d e A rm a m e n t C. 7. A., d e z e r ta r e
în s tră in ă ta te , c o n d a m n a t un a n şl
ş a p te luni în c h is o a re şl 200 Bel
c h e ltu e li d e ju d e c a tă .
S o ld a tu l B u d e e i M ih ail din R eg .
92 Inf. d e z e r ta r e în ţa r ă a ch itat.
S o ld a tu l G o rm an t A le x a n d ru din
Ş e . A plic, a G au. d e z e r ta r e ş l r i ­
s ip ir e d e e fe c te m ilita re a c h ita t.
S o ld a tu l G lueh B a d ls la u A n to n ie
R eg . 95 lnf. p e n tru d e z e r ta r e şt
r is ip ir e d e e fe c te m ilitare, c o n d a m ­
n a t la 6 luni în c h is o a re ş t 300 B el
c h e ltu e li d e ju d e c a tă .
S o ld a tu l S c h m e lz e r Iosif R e g . 7
A rt. a c u z a t d e in s u lta s u p e rio ru lu i,
4 luni în c h is o a re şl 300 B el e h e l-
tu e lt d e ju d e c a tă .
S e r g e n t llin a Qh. R eg. 95 lnf.
p ă r ă s ir e d e p o s t şi c ă lc a r e d e
c o n se m n , a ch itat.
S o ld a tu l A lex. I. lo a n R e g . 4 G r,
d e z e r ta r e ş l r is ip ir e d e e fe c te m i­
lita re , c o n d a m n a t la 6 lunt în c h i­
s o a r e ş l 100 B el ch eltu ie li d e ju ­
d e c a tă .
S o ld a tu l G o ro b e a T u d ó s é B at.
11 U. M. d e z e r ta r e în ţa ră , c o n ­
d a m n a t la 6 lunt în c h is o a r e şl 200
B ei c h e ltu e li d e ju d e c a tă .
S o ld a tu l P a p a [D um itru Ş e . ofi­
ţe ri lnf. p e n tru furt, a c h ita t.
S o ld a t B ă rb u le 8 c u D um itru R eg .
7 A rt. g re a , p ă r ă s ir e d e p o st, c o n ­
d a m n a t la 2 luni în c h is o a r e şl 200
B ei c h e ltu e li d e ju d e c a tă .
S o ld a tu l F e r a r lu G rig, a c u z a t d e
furt, c o n d a m n a t la 10 zile în c h i­
s o a r e ş l 100 B el ch eltu ieli.
Cât teritoriu este sub
protectoratul Angliei
Îm p ă ră ţia b r ita n ic ă s e în tin d e
p e 34.491.222 hm . p. şi a r e 510
m ilio a n e 906.629 lo c u ito ri.
O re u ls tă Ilu s tra tă c a r e a p a r e
la R o m a „D. d. C ,“ p u b lic ă o
h a r tă in te r e s a n tă a g lo b u lu i p ă ­
m â n te s c . H a rta a c e a s ta c u p rin d e
te rito riile afla te s u b p r o te c to r a ­
tul A ngliei. S u p ra fa ţa g lobului
p ă m â n te s c e d e 135 mil., km . p.,
d in a c e ş tia 34 m il., ş l ju m ă ta te
s u n t s tă p â n iţi d e A nglia. P e s te
to t p ăm â n tu l su n t 1950 mil., lo c u ­
itori. îm p ă ră ţia b r ita n ic ă a r e 511
mii., lo c u ito ri. D in a c e s te c ifre s e
u e d e fo a rte b in e c ă îm p ă ră ţia b r i­
ta n ic ă s e în tin d e p e s te un s fe rt
din s u p ra fa ţa lum ii ş l a r e m al
m ult d e o p ă trim e din n u m ă ru l
s u fle te lo r afla te p e g lo b u l p ă m â n ­
te s c .
In su le le b rita n ic e s e întind p e
o s u p ra fa ţă d e 242.631 km. p., eu
un n u m ă r d e 46 200 000 lo c u ito ri.
Îm p ă ră ţia b rita n ic ă s e c o m p u n e
d in d ife rite d o m in lo a n e , c a r e s ta u
în r a p o r tu r i dlD erse fa ţă d e ţa r a
8 tă p â n lto a r e : d o m in lo a n e . colonii
p ro te c to ra te , m a n d a te , e tc . P rin tre
d o m in lo a n e s e n u m ă ră : A u stra lia ,
C a n a d a , In d ia, N o u a Z e e la n d ă ,
N oul F o u n lan d şt A m e ric a d e sud;
a u la o la ltă a p r o a p e 383 m tlto an e
lo c u ito ri şi 24 mii. km . p. P rin tre
colonii s e c i t e a z ă : G ib ra lta r, M alta,
A den, C ipru, C eylon, R h o d o s ş.a.,
p r o t e c t o r a t e : B o rn e o , N ig e r, Z a n ­
z ib a r, 0 8 tro u u l T o n g a ş. a., m a n ­
d a te : P a le s tin a ş. a. e o d o m ln lo a n e :
S u d a n u l a n g lo - e g ip te a n ş l In su ­
le le N o ile H e b rld e . B a colonii
tre b u ie s ă m a l a d o u g ă m E g ip tu l
şi Irakul.
Şi Ungurii din Ardeal
eer plebiscit
In z ia ru l b u d a p e s ta n „P esti
N a p ló “, un z ia ris t e x p u n e r e z u l­
ta te le u n ei a n c h e te fă c u te p rin tre
m in o rita te a m a g h ia ră din R om ân ia.
A ra tă c ă p o p u la ţia m a g h ia ră e un
u u le a n al n em u lţu m irilo r îm p o trlu a
a c tu a le i c o n d u c e ri a p a rtid u lu i
m a g h ia r, s itu a ţie im p o sib ilă nu din
c a u z a u nui tra ta m e n t r ă u d in p a r ­
te a reg im u lu i ro m â n e s c el din
c a u z a în s ă ş i a r e p re z e n ta n ţilo r
p a rtid u lu i m a g h ia r c o n d u ş i d e un
e g o is m fe ro c e , d e r e a u a c re d in ţă
fa ţă d e p o p o ru l d e jo s p e e a r e - l
c o n d u c şl p e rfid ia faţă d e sta tu l
al c ă r e i c e tă ţe n i lo c a li a r trebui
s ă fie. Z ia ristu l, m a g h ia r şi el,
a r a tă a p o i c ă n e în ţe le g e r e a d in tre
m e m b rii m in o rită ţii u n g u re ş ti şt
sta tu l ro m â n e s te s e m ă n a tă tot d e
c o n d u c ă to rii p a rtid u lu i m a g h ia r,
D-l B e th le n şi soţii. Ş l a c e s te c o n ­
s ta tă ri s u n t fă c u te d e un u n g u r
d tn B u d a p e s ta c h ia r în e p o c a în
c a r e B e th le n în c rim in a p o litic a
m tn o rita ră d u s ă d e s ta tu l ro m â n 1...
A ra tă a p o i z ia ristu l c ă d e 1? ani
p a rtid u l m a g h ia r d u c e o p lltlc ă
d ic ta tă d e B u d a p e s ta , o p o litic ă
d e r e u a n ş ă ş l d e re u lz u lre a t r a ­
ta te lo r 1
R e u o lta din s â n u l p o p u la ţie i m a ­
g h ia re , reD oltă le g itim a tă , e s te tot
m a l p u te rn ic ă nu num ai în se c u im e
el c h ia r ş l în c e le la lte c e n tre u n ­
g u re ş ti Cluj, T im iş o a ra , O ra d e a ,
etc. lsto u lţl ş l p lic tisiţi d e p o litic a
d e m inciuni ş l d e fă ţă rn ic ii a c o n ­
telui B e th le n u n g u rii c e r re u lz u lre a
ş l s c h im b a r e a r a d ic a lă a c a d r e lo r
a c tu a le a p a rtid u lu i m a g h ia r.
Dl S z é k e ly în tr’o re u ls tă din
Cluj, a r a tă c ă c e l d e la c o n d u c e r e a
p a rtid u lu i a u num it p e ră s u ră tlţil
îm p o trlu a p o litic e i d e m inciuni d ic ­
ta tă d e B u d a p e s ta e a tră d ă to ri.
A c e şti „ tră d ă to r i“ c a r i c e r o rn a i
s tr â n s ă c o la b o r a r e eu sta tu l — dl
S z é k e ly s u s ţin e c ă su n t c e l m al
m ulţi — c e r s ă s e f a c ă un p le b is ­
cit în s â n u l p o p u la ţie i m in o rita re
u n g a re a n u m e :
1. D a c ă s e în u o e se s ă m al s u s ­
ţin ă p a rtid u l m a g h ia r în c a d r e le
a c t u a le ? Ş l d a c ă d a :
2. A p ro b ă p o litic a d u s ă d in p u n c t
d e u e d e r e al m in o rităţii u n g u re ş ti
d e a c e s t p a rtid ?
— B r e s la c ro ito rilo r p a tro n i din
S ib iu , a d u c e la c u n o ştin ţa o n o r a ­
tului p u b lic c ă în c e p â n d eu z iu a
d e 2 M artie 1936, a rid ic a t p r e ţu ­
rile p e n tru c o n fe c ţio n a re a c o s tu ­
m e lo r, d in c a u z a se u m p e te l.
C o n fe c ţio n a re a u nul c o s tu m
„SA G G Q “ cl. 1. 1000 B ei, el, ll.
850 B et. V
F u rn itu rile la p re ţu l zilei.
COM1TETUB
Pag. 3.
H itler d oreşte
p rieten ia F r a n ţe i
In tr’un Interuleiu a c o r d a t ziaru lu i
p a riz ia n „ P a ris M idi*. F ü h re ru l
veritabil a d e c la r a t c ă e s te p e n tru
o a p r o p ie r e fra n e o -g e rm a n ă . „N ’a r
fl o ru in ă p e n tru F ran ţa, c â t şt p e n ­
tru G e rm a n ia ; a d e c la r a t el. d a c ă
a c e s te d o u ă ţă ri s ’a r c io c n i în e ă -
o d a tă p e c â m p u l d e r ă s b o l u ? A-
stă z l nu m al e x is tă m otlue p e n tru
un co nflict în tre c e le d o u ă ţă ri.
R e u ş ita u n ei a stfe l d e a p ro p ie ri
n ’a r fl d e c â t o d e m n ă c o r e c tu r ă “.
R e fe rito r la p a c tu l s o u te tle F ü h ­
r e n d s p u n e c ă „F ran ţa s e la s ă a-
tr a s ă în jo c u l d ip lo m a tic al u n et
p u te ri c a r e u o e ş te s ă fa c ă n e în ­
ţe le g e r i în tre m a rile p o p o a r e e u ­
r o p e n e “. E l a m al d e c la r a t c ă
F ra n ţa n u m a i d a c ă u o e ş te , p o a te
p u n e c a p ă t p re tin su lu i p e ric o l g e r ­
m an. P o p o ru l g e rm a n a r e d e p lin ă
în c r e d e r e în şe fu l să u , ta r el, Fiih-
re ru l, d o r e ş te p re te n la eu F ra n ţa .
P r e s a fr a n c e z ă s p u n e c ă a c e a ­
s tă p rie te n ie s e ua p u te a fa c e nu­
m ai :
1. P rin r e u e n lre a G e rm a n ie i la
G eneua ;
2. P rin lim ita re a în a rm ă r ilo r ;
3. P rin r e s p e c t a r e a a b s o lu tă a
s ta tu tu lu i E u ro p e i C e n tra le .
„P etit J o u rn a l“, s p u n e c ă G e r­
m a n ia, în in te re s u l s e e u rltă ţlt g e ­
n e ra le , s ă a d e r e la p a c tu l fra n e o -
8 0 u le tle. F ran ţa, d e c la r ă ziaru l, m al
m ult e a o ric â n d u re a p a c e a eu
G e rm a n ia . D a r a c e a s tă p a c e nu
tr e b u e în d re p ta tă îm p o trlu a a lto ra .
Cea mai lungă frază din lume.
N u d e m ult, E n g le z ii au tiu m ă ra t
c â te lite re a r e B iblia. A cum c a u tă
a ltă c iu d ă ţe n ie , şt a n u m e : c a r e
e s te c e a m at lu n g ă f r a s ă d in lite­
r a tu r a m o n d ia lă ? A stfel s ’a g ă s it
la C h a rle s D ie k e n s o fra z ă d e 355
euulnte. A c e s t r e c o r d a fo st d o ­
b o r â t d e o a ltă fra z ă -g ig a n t, g ă ­
s ită în M l8 erab lltt Iul U. H ugo, de
748 euulnte. Ia r S o d o rn a ş t G o-
m o ra lui P r o u s t a r e o fra z ă d e
814 eu u ln te. E n g le z ii s p e r ă s ă a-
tln g ă un n o u r e c o r d .
C in e m a „THALIA“
Timpuri noul
M a re le a rtis t a l e c ra n u lu i C h a r­
lie C haplin, d u p ă p a tru ani d e n e o ­
b o s ită a e ttu lta te , r e a p a r e în tr’un
film e u totul e x c e p ţio n a l „T im puri
n o u l“. D e s p re m e rite le şl calită ţile
lui C h a rlie C haplin, nu e n e u o e s ă
a d ă u g ă m nim ic. U ria ş a lui p e r ­
s o n a lita te s e in tre u e d e d in în s ă ş i
c re a ţiile s a le , c a r t ră m â n m o n u ­
m e n te d e a r tă a d e u ă r a tă u a la b tle
p e n tru to a te tim p u rile. P s ih o lo g ia
c e s e a s c u n d e în c u te le m im ic elo r
s a le te r ă s to a r n ă d tn t’o d a tă dtn
Im p eriu l râ s u lu i în lu m e a p e s im is ­
m ului şl a tra g e d ie i. C om icu l şl
tra g ic u l s e îm p le te s c în fizionom ia
Iul C h a rlie C h ap lin în tr’un ch ip eu
totul o rig in al.
C h a rlie C haplin, s tă p â n e ş te a rta
m lm o d ra m e l e a un a d e u ă r a t ulr-
tuos. Jocul s ă u tr e z e ş te s e n tim e n te
fe lu rite şi n e s p u s d e u a rla te , o în ­
tr e a g ă g a m ă d e em oţii, c a r i fac
s ă s e n a s c ă în sufletul s p e c ta to r i­
lo r b u c u rii s u p r a p ă m â n te şti.
C re d c ă nu e n e u o e s ă r e c o ­
m a n d ă m film ul „T im puri noul* p u ­
blicului, c a r e c u n o a ş te c re a ţiile lut
C h a rlie C haplin.
 P ag. 4 Ao t l n n e a N r. 34.

Banca Centrală pt. Ind. şi Com., so c, anonimă tn Cluj, str. Reg. Maria Nr. 1 Buletin extern
A ctiv Bilanţ la 31 Decemvrie 1935. P a siv

Cassa: Lei b. Lei b.

Pregătiri franceze
a) Numerar e f e c t iv .............................
b) Disp. la B. N. R. şi C. E. C. . .
2.944719 —
565 091 — 3.509.810 — Capital s o c ia l...................................................................... 50.000.000'— pentpu un euentual răsboiu.
Disponibil la bănci; Fonduri de rezervă: D e e â te u a zile s e lu c re a z ă în
a) In ţară ..................................... 312.168 —
b) In str ă in ă ta te ................................. 9.517 — 321 685 — Rezervă sta tu ta r ă ......................................................... 12.352.526*— F ra n ţa la o n o u ă g r u p a r e a tr u p e ­
Portofoliu de titluri : Fonduri de amortisment: lo r d e a c o p e r ir e a u â n d d e s c o p
Titluri româneşti; a îm p ă rţi d ife rite le c o r p u r i d e a r ­
a) Ef. publice v. nom. . 511.000 279.928 — Rezervă specială pentru creanţe dubioase . . . . 1.200 000'—
b) Titluri cotate la bursă Fond de pensii şi ajutoare fu n cţio n a rilo r................. 9.863.789 — m a tă în a ş a fel în c â t po ziţiile fo r­
val. nom................... 3.303.500 3 004.118'— Diferenţe de curs nerealizate la portofoliu de titluri 366.341 —
tificate s ă p o a tă fl g a ta în c a z d e
c) Titluri necotate la Depuneri spre fructificare pe livrete de economii:
bursă v. nom. . . 6.270.200 1.378.450 — 4.662.496'— r ă s b o iu în e â te u a c e a s u ri. D u p ă
Din titl. de mai sus sunt angajate: Din ţară. tn form aţlunl d a te d e z ia ru l „L e
Eecte publice v. nom. . . . _
a) La v e d e r e ......................................... 1.895.309-
Alte titluri v. nom. . 255.000 four*, g u o e rn u l fra n c e z a h o tă râ t
b) Pe term en......................................... 70.733.541- 72.628.850-
Portofoliu de scont: c r e a r e a u nei noul a rm a te d e r e a n ­
Plătibil în ţară: Creditori :
a) Cambii fără garanţii speciale . . 29.119 685 — gajaţi. P lan u l a c e s ta p a r e s ă fte
b) Cambii garantate cu ipoteci . . . 12.608.873 — 41.728.558 — Din ţară. d e s tu l d e în ain tat, d e o a r e c e e l nu
Din portof. de mai sus se află reescontat: a) La v e d e r e ......................................... 575174- m at fa c e o b te c tu l ş e d in ţe lo r s e ­
Plătibil în ţară . . . . 34.537 280 b) Pe term en ......................................... 26.607.742- 27.182.916 —
Debitori: c r e te a le co n siliu lu i s u p e r io r d e
Din ţară: Angajamente de reescont: a p ă r a r e , d e o a r e c e a fo st d is c u ta t
a) Debitori fără garanţii speciale . . 92.409.771'— In ţară.
b) Debitori garantaţi cu titluri . . . 93.861'— e u u le e -e a n e e la ru l A u strie i P rtn ţu l
c) Debitori garant cu ipoteci . . . _____ 104 691*— 92.608.323 — a) La B. N. R............................ 34 208 810 - S ta h r e n b e r g , e u p rim u l m in istru
Debitori beneficiind de legea lichidării datoriilor din b) La alte instituţiuni . . . . 328.470- 34 537.280-
25 883.649 —
e e h o s lo u a e d. H o d z a şl e u m a ­
7 April 1934 (cota r ă m a să ............................................. Cecuri şi ordine de plată em ise:
Participaţiuni: re ş a lu l 8 o uletlc T u eh a eeu 8 h t.
Cu plata in ţară......................... 52.000'-
In ţară: La întreprinderi industriale............................. 32.660.720 —
207.090-
H— — a 11 t
Din particip, de mai sus sunt angajate Dividende neridicate.....................
Conturi d iv e r s e ............................. 3.589.750'-
titl. în v. n. . . .
Imobile:
a) Necesare comerţului propriu şi
10.000.000'—
Conturi transitorii . . . . . .
Beneficiul n e t .................................
407.555-
2.545535- GERMANIA
pentru locuinţele funcţ.................... 10.950 428'— va fi oea mai puternioă forţă
b) Alte imobile ...............................................500 000'— 11 450.428 —
Mobilier .............................* ................................ . . . 287.254'
aeriană din lume.
Conturi d iv e r s e ................................................................. 1.820 709-
214.933.632 — L o rd u l L o n d o n d e rrq , fo st m ini­
214.933.632 —
CONTURI DE ORDINE. CONTUR1 DE ORDINE. s tru al au laţle t e n g le z e , r e în to r s
Cauţiuni sta tu ta re..................... .......................... 1.725 000 Deponenţi de cauţiuni statutare................................. 1.725.000.— d e c u râ n d din G e rm a n ia , a fă c u t
Deb. pt. avaluri şi scrisori de gar. date de bancă: Creditori pentru avaluri şi garanţii date de bancă c u n o s c u t e l e d e c la ra ţii în
In ţară: . . ..................................... ................. 23324.000 — In ţară ................................................. ........................ 23.324 000
Efecte comerciale în gaj: In portofoliu..................... 31.600 — Deponenţi de efecte comerciale în gaj . . , • . . 31600 le g ă tu ră e u c e le u ă z u te în G e rm a ­
Cambii de circulaţiune: In p o r to fo liu ..................... 212000 — Deponenţi de cambii de circulaţiune......................... 212 000 nia. L o rd u l L o n d o n d e rrq în tre a l­
Efecte spre încasare ..................................................... 177.807'— Remitenţi de efecte spre în ca sa re............................. 177 807
Ipoteci, censiuni, mărfuri in gaj. şi gar. div. . . . 77 027.635 — Dep. de ipoteci, cesiuni, mărfuri in gaj şi gar. div. 77.027.635 te le a a firm a t c ă în c u râ n d G e r­
Titluri in gaj: In portofoliu......................................... 5.092.775 — Deponenţi de titluri în gaj . . . ............................. 5.092 775 m a n ia Da d is p u n e d e c e a m a l p u ­
Depozite de titluri şi alte valori in păstrare . . . 76.162.430 — Deponenţi de titluri şi alte val. în păstrare . . . 76.162 430
Debitori de titluri îm prumutate................................. 46.000 — Diverse titluri împrumutate......................................... 46.000 te rn ic ă flotă a e r ia n ă d in lu m e.
Acreditive şi diverse ..................................... .... . 15.613.446 — Acreditive şi diverse..................................................... 15.613 446 D e şi d e sD o lta re a fo rţe lo r a e r ie n e
Efecte reescont în conversiune (cota rămasă) . . , 54.871.732' Aranjamente de reescont în conversiune................. 54.871 732
254 284.425 — 254.284 425 — d in G e rm a n ia a în c e p u t a b ia tn
C redit 1930, e a e s te p e c a le d e a s e c o m ­
D ebit C o n tai P ro fit şi P ie rd e re la 31 D ecem v rie 1935 p le c ta în tr’un ritm s u rp rin z ă to r.
Lei b. Lei b.
Cheltueli de administraţie: Dobânzi încasate: Pentru abonaţii noştri. „Acfiunea‘
a) Salarii şi indemnizaţii . 4.529 617.— a) Dela portofoliu de scont 2.859 565'—
b) Diverse . . . . . . . 9^5 427.— 5.454.044'— b) Dela debitori . . . . 9 477.775 — 12.337.340.— s p r e a veni tn ajutorul cititorilor
Impozite şi t a x e ......................................... 688.656 — Comisioane în ca sa te................ 1.076 729.— săi, la fe l ea şi celelalte ziare m a r i .
Dobânzi plătite: Venitul portofoliului de titluri 171.840 —
a) La d ep u n eri..................................... 760.721.—
a tnfiintat un contencios, care re­
Venitul participaţiunilor . . 869.198'—
b) La r e e s c o n t..................................... 4344786 — Venitul im o b ilelo r................ 1.593 282 — zolvă, prin corespondenta, chestia
c) La alţi c r e d ito r i............................. 281.898 — 5.387.405 — Beneficii diverse..................... 369.022 — unite juridice şi administrative.
Comisioane p lă tite..................................... 67.002 —
Amortizări: Contenciosul nostru va da toate
a) La creanţe dubioase . . . . . . 780.693 — lămuririle necesare pentru orice
b) La imobile şi mobilier . . . . 138.784 — 919477 —
afaceri pendinte de instanţele ju ­
Diferenţa de curs:
a) La portofoliu de titlu r i................. 443.151 — decătoreşti ş i administrative din
b) La diverse ..................................... 1.605 280.— 2.048.431 — Sibiu. Adăugafi marca poştală tn.
Pierdere la c o n v e r siu n e ......................... . . 758.686 — corespondentă pentru răspuns.
Dotarea fondului special pentru creanţe dubioase 548175 —
Beneficiu net ..................... ■ . ................................. 2 545 5 3 5 - A d resa : „ A c ţiu n e a “, pentru con­
18.417.411 — 18.417.411 tencios. Sibiu str. Regina Maria
C 1 u j, la 31 Decemvrie 1935.
Nr. H9. telefon 32U.
Director general: Ionel Comţa. Director: Op. Oetanian Sgllmbea. Pentru contabilitate, exp. contabil: Ion Babcş.
CONSILIUL ADMINISTRAŢIEI: Valentin Popuţiu, preşedinte. Dp. Leo Papasea. Dp. loan Mielea, General Hanau. Dp. Laupean Gherman In felul acesta abonafii noştri din
Dp. Camil Deliean, Df. Ionel Pop, D p. Vlctop Moldouan, Dp. Valepln Moldouan provincie pot evita deplasările co­
stisitoare şi cei din Sibiu vor prim i
Subsemnaţii censori am examinat conturile prezente şi le-am aflat in deplină regulă şi consonanţă cu registrele băncii.
un răspuns de încredere. D ealtfel
C 1 u j, la 15 Februarie 1936. s e d a u lămuriri şi pentru acei cari
Dp . Oetanian Rusan, preşedinte, Anpel C. Doniţa. Constantin Popp, expert contabil. Nleolae Vasin. s e prezintă personal.

Pretenziunea care e de incasat face Lei 4000, capital,

dobânzile cu % socotind d in ................................. iar spesele

C ea mai mare şi cea mai eon-

uenabilă casă specială pentru
jerseuri, lingerie milane, ciorapi
şi mănuşi în Sibiu este firma:
S
Piaţa Regele Ferdinand Nr. 17
I B
până acum stabilite de Lei 2582.
întrucât mobilele cari ajung la licitaţie ar fi fost sechestrate
şi de alţii şi aceştia şi-ar fi câştigat dreptul de acoperire, li­
Aviz important!
Peste eâteua zile se ua deschide
citaţia prezentă este ordonată şi in favorul acestora în sensul
ari. LXI: 1908 § 20. cea mai renumită pivniţă de vinuri da
S i b i u , la 24 Februarie 1936.
Dr. Baku portărel.
D răgăsani la *
Vreţi să deuenîţi milionar?
Cooperativa
Cumpăraţi lozul Dd. la coleetura
I U

d n e are u ole să fie serult bine

s ă cum pere numai d e acolo. 1—2
cea mal norocoasă a Ardealului

ri Irei
din Sibiu, str. Regina Maria 30
C o o p e ra tlo a a o b ţin u t d e s f a c e r e a
A. FELTER ,_3 re n u m ite lo r utnurl d e D ră g ă ş a n t din
Nr. 2857-935 port. Sibiu, str, Regina Maria Nr. 20. Telefon 383. „P ivn iţele B ră tia n u “
Publicaţie de licitaţie. Anunţ de licitaţie 0 e l e 7 feluri d e utnurl u e e h l s e
Subsemnatul portărel de pe lângă Tribunalul Sibiu, prin Dor d e s f a c e d e c ă tr e e o o p e ra ttu ă
D ire c ţiu n e a B ă ilo r d e S ta t O cn a S ibiului,
aceasta publică, că în baza deciziunei Nr. 11393/1935, şi Nr.
G. II. 15550/1935 a judecătoriei mixte Sibiu, în favorul recla­
Da ţine în ziu a d e 7 M artie 1936 a. m. licitaţie în sticle umplute la Drăgăsani
mantului Hans Gassner reprezentat prin advocatul Dr. Traian p e n tru a r e n d a r e a p e tim pul se z o n u lu i a lo c a ­ ş t eu p re ţu rile c e le m a t re d u s e .
Ivan pentru încasarea creanţei de 4000 Lei şi acc. se fixează lului d e friz e rie , a d eb itu lu i 0 . A. M. şl z ia re ,
termin de licitaţie pe ziua de 20 Martie 1936, ora 10 a. m. a b a z a ru lu i şl a d re p tu lu i d e fo to g rafiat. Vizitafi pivniţele cooperativei spre a vă con­
a faţa locului în Sibiu, str. Regina Maria Nr. 8 unde se vor vinge de c a lita te ş l p r e ţ.
C a ie tu l d e s a r c in i s e p o a te u e d e a în fle­
vinde prin licitaţie publică judiciară: 1 masă de scris, 3 arme S e r v ic iu l g r a tu it la d o m ic iliu . — D e s c h i­
de vânătoare, picturi, diferite cărţi, scaune şi alte obiecte în c a r e s t în tre o re le 10—12 a. m. la Adm. B ăilo r. d e r e a p iv n iţei s e v a a n u n ţa la tim p .
aloare de Lei 3940. In caz de nevoie şi sub preţul de estimare. D ir e c ţiu n e a B ă ilo r

R e d a c to r r e a p .: 1LIE M U N TEA N U . T ip a ru l Ins*, d e a rte g ra fic e „DACIA T R A 1A N A “. S ibiu. eE N SU R A T

 gM rector: I o n M n n te a n n
Abonamentul anual Lei 240, ţase luni 120, trei luni 60, o luna 20, instituţii, societăţi 500 Nr.-ul 3 Lei.-- Fublicatiuni şi inserate după tarif
Mr. 3 5
ammmmmmm äSStSSH
N eam u l n o s tru d u p ă p e r io a d a
se n tim e n ta lă , e e s ’a p re lu n g it p o a te
p r e a mult, în e e rtu rt şi b u e u rtt
d u p ă b iru in ţă , în c e p e a s tă z i s ă t r e ­ ment se dau cele mai caraghioase reprezentaţii de aleşii naţiunii trimişi
s a lte şi id e ta n a ţio n a lă s ă - ş i f a e ă
lo c d im p re u n ă eu se n tim e n tu l d e
în c r e d e r e în p o p o ru l ro m â n e s c şt
ro s tu l lui Isto rie .
A lte n e a m u ri m ai d is c ip lin a te in
se n tim e n te le lo r au tn u e n ta ria t b in e ­
fa c e rile p ă c ii im e d ia t d u p ă r ă s b o tu
şi au tre c u t m a t r e p e d e p e s te p e ­ I 18 ani dela întregirea neam ului; aici lim ba oficială a statului nu a
r io a d a d e m o le ş e a lă , e e m at s tă ­
ru ie în c ă şl a s tă z i, în m ulte priu ln ţe,
la noi. A sa ltu l s tre in ilo r a tre z it
în s ă o r e a e ţlu n e p u te rn ic ă şi s u ­
fletul ro m â n e s c s e fră m â n tă în d o ­
rin ţa d e a s tă p â n i r e a l ş i efeetiu,
a c u m şi p e ulitor, p ă m â n tu l s t r ă ­
m o ş ilo r n o ş tri. In c o n tra a c e s to r
a s p ira ţii îe g ttim e s 'a rid ic a t în P a r ­
la m e n t d. H. O. R oth, c a r e a ţinut
o e u u â n ta re d e re a b ilita te în faţa
m iş c ă rii h ltle ris te ee-1 d e b a r c a s e .
E s te u o rb a d e le g e a a d m in is tra ­
t e u n d e s e p r e u e d e în p ro ie c t
e a lim b ă o fic ia lă s ă fie c e a d e S ta t
şi e a n u m irile o r a ş e lo r , s a te lo r,
s tră z ilo r, etc. s ă s e f a e ă n u m ai în
lim b a sta tu lu i.
A c e s te lu c ru ri nu s u n t p e p la ­
cu l d-lut d e p u ta t R oth, c a r e s e
p lâ n g e c ă p rin D o tarea a c e s te i le g i
s e e x c lu d e p o s ib ilita te a d e a m ai
p u te a D orbi n e m ţe ş te în co n siliile
c o m u n a le , d e a m al p u te a s e r ie
p e ta b le le s tră z ilo r, P rin z N ik o ­
la u s s tr a s s e etc.
„P rin a c e a s tă o p r ir e am p u te a
s ă deD enim p e ric u lo ş i şi am fi s tă ­
p ân iţi n um ai d e un s p irit d e inul-
d ie “, a firm ă d. R oth.
„N oi nu c e d ă m din d re p tu rile
n o a s tre . N u p o t c o n c e p e c u m gu -
D ernul şl P a rla m e n tu l a r p u te a s ă
re fu z e c e r e r e a n o a s tră .
N oi nu c e r e m num ai p e n tru m otl-
uul, c ă în u n e le p ă rţi s e ş tie m ai
m ult s ’au m at p uţin ro m â n e ş te , noi
c e r e m r e c u n o a ş te r e a d re p tu rilo r
unul p o p o r c a r e e s te a p r o a p e d e
s tn e s tă tă to r e tc .“.
„ S ă fim îm p re u n ă ş i s ă c o la b o ­
ră m , c ă c i n im en i nu ş tie e e a d u c e
ziu a d e m â in e ş t m al a le s c ă tim ­
p u rile d e a s tă z i su n t a tâ t d e a g i­
ta te d in to a te p u n c te le d e D ed ere
e tc .“. A m in teşte d e h o tă râ r ile d e la
A lb a -lu lta a le c ă r o r p rin c ip ii le
tn u o a e ă d a r fă r ă s ă s e r ie n u m e le
a c e s tu i o r a ş cu m e s te el o ficial
el. s p u n e : K a rls b u rg .
la tă c ă d u p ă e e p re tin d e a u to ­
n o m ia proD ineiilor, p r im ă riilo r şi
lib e rta te a d e p lin ă p e n tru n u m ire a
fu n c ţio n a rilo r, b in e în ţe le s eu o b iş ­
nu itele a m e n in ţă ri, p r e s a g e rm a n ă
Q g ftH a l a SOCÍ&f Ü11OT rOIXlâlieŞti
Sibiu, D um inecă 8 M a rtie Î 9 3 6 Anul II
P roblem e de c o n ş tiin ţă
Dumineca
Deşteaptâ-fe Române! d e Oh. Radu
D u p ă o m u n c ă is to u lto a re d e o
In B ucureşti au fo st manifestaţiuni com uniste pe stră zi; in Paria- s ă p tă m â n ă , sp iritu l rug in it, în c r e ­
m e n it e a o s a b ie d e o s ta ş în te a c a
acolo şi plătiţi de ţară ea să producă şi nu să se producă ; din închi­ lut tr u p e a s c ă , tr e b u e din n o u a s ­
soarea Aradului au fugit peste graniţă trei periculoşi spioni; Românii cuţit. G en ialu l M o ise în c a r te a F a ­
fugiţi din Ungaria şi Bulgaria sunt lăsaţi în voia soartei şi mila Dom­ c e rii, p rin m in u n a ta d e s c r ie r e a
nului; Subsecretarul de stat al Aerului demisionează pentru că nu i se c re a ţie i, d o u a d ă p e n tru a c e a s ta ,
dau bani şi avioane; urmările împrumutului de înzestrare nu se văd şi c ă în s u ş ştiin ţa îl îm p ru m u tă id e e a
armata nu le simte, deşi vrem ea trece mai repede de cum ar trebui; în e r e le g e o lo g ic e , s p u n e c ă în­
în Ardeal nici acum oraşele nu sunt conduse de Români d eşi au trecut s u ş i D u m n e z e u s ’a o d ih n it a 7 -a
zi, nu a tâ t p e n tru a fi u e ro sim tl
pătruns în toate colţurile unde trebue să se audă numai cuvânt româ­ c â t p e n tru e a s ă ilu s tr e z e un fap t
nesc şi tot aici ş i acum se fa c concesiuni condamnabile, asemănătoare p sih o lo g ie . Ş a s e ztle d e m u n c ă
cu laşitatea. în c o rd a tă , a m e s te c a tă eu la e ră m l şl
Cu cât trece însă timpul, cu atât se pare că Românii au renunţat a m ă ră c iu n e , o b o s e s c e a în p ustiu,
la mândria tor naţională, au şters cu buretele uitării tot trecutul tor a r d d e u ă p a e , f ă r ă lim ite şi fă r ă
istoric ş i au acoperit cu perdeaua nepăsării orizontul viitorului nea­ s p e r a n ţe , c â n d ia tă o a z a s a lu a to a re .
mului între popoarele lumii. D u m in e ca e o frâ n tu ră din
Puţini sunt cari văd şi sim t, dar ş i pe mai puţini îi doare sufletul p a r a d is , atu n c i c â n d fa stu l n atu rii
văzând nepăsarea celor ce sunt azi, sau vcr fi puşi mâine să guver­ e a c c e n iu a t, c â n d c lo p o te le b is e ­
neze o ţară şi să înconjoare treptele unui Tron. ric ii s u n ă , c â n d om ul e s tă p â n u l
Când iniţiative curate în gând şi suflet — fără a cere voturi sau lib e rtă ţit s a le , c â n d a r e o m â n c a re
a râvni la putere — dau alarma sau desfăşoară steagul înţelegerii şi b u n ă la p râ n z şi c â n d sp iritu l s ă u
mândriei româneşti, pentru a se strânge în jurul lui ce-i de-un sânge e s te d e s le g a t d e g rija zilei d e
şi de-o lege, puţini sunt ceice s e adună, mulţi sunt ceice rămân nepă­ m âin e. D u m in e c a e o zi e a o r ic a r e
sători, iar în masa celor 16 milioane de Români curaţi se ivesc uscă­ alta, s a u c h ia r o zi d e ch in p e n tru
turile, cari vor să îm piedece aceste iniţiative fie prin piedici de ordin om ul s ă r a c c ă r u ia s o a r ta îi s tă
material, fie sub firma ideilor „ d em o cra tice “, cari în fond nu îm potriD ă, c â n d p rin s p ă rtu rile s u ­
sunt altceva, decât armele celor ce sapă la temelia acestei ţări. fletului s ă u b a te câ n tu l d e s n ă d e jd e t.
Avem exem plu tipic al Ligii antirevizioniste române, care ar trebui D a c ă p e n tru m ulţi s ă p tă m â n a
să aibă 16 milioane m em brii din cei 16 milioane români. a r e n u m a i s ă r b ă to r i, ia r a lto ra nu
Pentru înfometaţii din Basarabia dacă dădea fiecare Român 1 Leu le m a t a ju n g e lum ina s o a r e lu i el
pe lună, se strângeau 16 milioane de L e i pentru fiecare tună de foamete. tra n s fo rm ă şl n o a p te a în zi, ap o i
Pentru înzestrarea oştirii dacă dădea fiecare Român 100 L ei pe su n t alţii c a r i n -a u n ic i s fâ n ta D u­
an, se strângea dintr’un gest, p este un miliard contribuţie benevolă şi m in e c ă ş l c e e a e e e p ă c a t, c ă
fără nici o sarcină ulterioară pentru bugetul statului. a c e ş tia din u rm ă su n t c e l m ai m ulţi.
Dacă 8’ar sprijini şi cinsti slova românească, analfabetismul ar fi A tunci nu e d e m ir a r e eu m s u fle ­
azi dispărut şi moravurile refăcute. tul lo r s e p o a te to c i d e to a te s e n ­
Noi dăm frâu liber desnădăjduirii noastre şi din adâncul sufletului tim e n te le o m e n e şti şi la un m o ­
chemăm pe toţi Românii Ia realitate: m e n t dat, p o t a s e d ifo rm a şt a
D eşteaptă-te rom âne / Ib e r. p ro d u c e ră n i so c ie tă ţii, In tr’a d e u ă r
u la ţa în s e a m n ă u â lto a re şl a r fi
p o p u la riz e a z ă n u m ire a K a rls b u rg , n o a ş te şi d - s a . D e a e e e a îl am intim im p o sib il s ă c e r e m eu iu a e a s ă
în lo c d e A lb a lulta. d o a r c ă , su fletu l r o m â n e s c p ro u o - re a liz e z e m ileniul, p e n tru e ă m ile­
In ee ţa ră suntem şi până unde e a t d e a titu d in e a p r e a în d ră z n e a ţă niul a r în s e m n a m o a rte a o m e n irii
se c re d e că se poate mâna eu a s tr e in ilo r s e r id ic ă ş i fa c e s ă p rin în s u ş fap tu l re a liz ă rii unul
perioada de m oleşală a poporului r ă s u n e p e s te to t în frâ n tu ri d e c â n ­ „su m u m b o n u m “ ; d a r om ul a r
dominant, care trebue să răsp u n d ă te c e r e d e ş te p ta r e a n a ţio n a lă . tre b u i s ă - ş i d e a s e a m a c ă s e m e ­
Istoriei şi lumei eiDlltzate d esp re A m e n in ţă rile dlui H. O. R o th şl nu l s ă u a r e a e e la ş s tru c tu ră s u ­
rostul ee t s ’a încredinţat pe aceste a u to n o m ltle a ş a cu m le u re a d -s a f le te a s c ă şi s ă nu-i fu re d re p tu l la
plaiuri botezate de străm oşii no­ s u n t atitudini, p e c a ri le re s p in g e m . u la ţă, s ă a ib ă m ai m ultă d ra g o s te ,
ştri eu sângele lor şi cari spuneau C o c h e ta re a p rin g a r d e u alţlt s tr e ­ s a u c e l puţin m ilă d e c e l s la b .
oraşului Alba lu lia : Apullum. ini d e a s p ira ţiile n o a s tre , şo u in is- B is e ric a d e s ig u r a r e d a to ria d e a
Ge a făc u t H itle r a d o u a zi d u p ă m ul p r a c tic a t în u la ţa e c o n o m ic ă cu lttu a sufletul.
p le b is c itu l din S a a r eu n u m irile ş l a titu d in e a , d in u la ţa p a rtic u la ră C re d in ţă , c re d in ţă , D u m in e c ă
o r a ş e lo r , s tră z ilo r, a u to n o m ia şi a u n o ra d e s tu i d e m ulţi, a u re în - s fâ n tă a ro m ân ism u lu i, tu n e lip ­
lim b a în c o n siliile c o m u n a le ? Dlat în su fletu l R o m â n ilo r louiţt, s e ş ti. P o a te c ă a tu n c i c â n d te uel
A utonom ie ş t lib e rta te p e n tru c â n ta re a : a r ă ta ta r, e a o o a z ă sa lD a to a re în
fu n c ţio n a ri d e ta lia lui A rz şi U itt- laneule Diteaz, * d e ş e r t, a tu n c i fiii a c e s tu i n e a m
sto k , c e r e d. H. 0 . R o th ? S ă n e Seoală-te fii treaz, b â n d a p a ta r e c e , îşi u o r m ai p o ­
r ă s p u n d ă s in c e r, d u p ă 17 an i în C ă nu-i b in e ’n ţa ră . toli s ă lb a te c a lo r lă c o m ie . S u n te m
R o m â n ia M a re , m in o rită ţile s ’au N e s u g ru m ă s tre in ii ia ră . în p o s tu l d e p r e g ă tir e p e n tru ziua
R o m ân ii su n t în e x il? N u e u o r b a d e exilul m in o rită ­ c e a m a re a înuteril. S ă în c e p e m
R e a lita te a e m a l ta r e d e c â t eu- ţilo r, d -le R oth, ei d e r e d e ş te p ta r e a d e c i p r e g ă tir e a în u teril su fle te lo r
u tn tele şi a rg u m e n ta ţia a b ilă a dlul R o m â n ilo r, c a r e a în tâ rz ia t p r e a p e n tru r id i c a r e a a c e s tu i neam
H. 0 . R oth. N oi o ştim şl o c u ­ m ult. Ion H u n teanu n ă s c u t în le g e a c r e ş tin e a s c ă .