HORI A TEODORU
L1 20 iunie 1976 a plecat pentr .1 tot deau na dhntre noi ce.I care a
fo st prof'esorul, arhite ctul şi gravo rul H oria Teodo ru. De s p ărţ ir ea a inter-
veni t pe n ea ş te p tate, Într-un mo ment În care ve:1erabi1lul mae stru se
pregătea s ă să rb:lto reasd Împlinirea a 82 an i de via\ă.
Reu ş ind să-ş i p:lstreze pute rea de mun c ă ş i tiner•e \ea spi ritului p 1 n ă
î n ultimele zile .1 le exi s tenţei ale, pro re;o rul Horia Teodoru toc ma i era
pre.oc upat s ă- ş i orga.nize7_,c o n o uă expozi\ie per so na.l ă de desene şi :i rn -
gr afii , pentru c;H·e pregăti se o mare cantitate de lucrăr i , cî teva ma:d ă r e,
care îi invadme ră dormitoru l, t ran sfo rm at În c am e ră de lu cr.u, 1nrnn-
jur1ndu-i patul. C u di spar.i1ia sa viap rn:tural ă ş i arti > t ică pierde o
mare personalitate, un om ad e v ă r at , a d rui prezen \:1 , de un rar dina-
mi, ni , a lă , ;u nenumăr a t e m ă rw r i i de val oare În diver' e domenii de
activitate .
Nă ,c ut h 28 iunie J894 , :n o r a şul Pl o ie ş ti, unde a urm at rn rsurile
licea le, H o riit Teocloru it Studiat h l{Olll it ~ i la Paris, riind rema rca t
de timpuriu c:t un excde nt ce r c ctăt :.i r În domeniul arhi te cturii.
Întors În ia ră , pe J1 n gă activitatea itrtisti d (it o rgani z:n nume roa' e
ex pozi1ii perso nale ele grafică) , s-a dedi cat re 5taur:l rii monumente:ur
isto ri ce, ajungînd arhite c t - şef 1n cadrul C om;sie·i Monumen·tel o r 1, torice.
P romov1nd un ne abătut re1pect fa 1ă de monum entu l i, rori c În\el es Cit act
de cultura şi com p lexă mărturie a trecu rului, 1-l o ria Teodoru a reitli1at
o serie de re 1 tau r ări exemp lare oare au o valo :tre de reper în istoria
VICT OR BRĂTULE SCU
La 5 febru ari e anu l acesta s-a stin s din via\ ă În aceea ş i tă cere
1n care ş i-it d e sfăş ura t activiLatea - Victor Ilrărule sc u, cu no cut înde-
osebi prin mun ca sus ţinu tă d ep u să î ndeLun g Limp , ca secretar al fosre.i
Co mi sii a ·Monumentelor Istorice, unde s-a re leva t prin atitudineit sa
de credin cios sr răjuit0r al acţiu nil o r legate de problema p:lstrar ii ş i val o-
rificării patrimoniuluri artistic medievitl.
N5,sc ut la 11 n'O iembrie 1899 în co mu na Podu Doamn ei, unel e ş i -a
petrecut co pilă ria, Victor llr ă tul e sc u ş i - it .de s ăvÎ r ş it pregătirea profesionalri
În Bucureşti, unde după ab so lv irea cursuril o r Fac ul tă\ ii de litere şi fil o-
zo fie a intrat în 1nvaramÎnt. Man,ife s t1 ndu- ş i cu ge nerozit:tte î n suşirile
pedagogice, ·e·l a orienmt num eroase ge nera1i i de dev i, la în ceput ca
profesor de Jimbit română În li cee le Sf. Savit ş i Mihai E minescu, apoi
În alte şco li. A răma s credin cios l egăt uri i cu tin erele ge nera\:ii p1n ă
tî rzi u cî nd î l Întîlnim (1952- J 959) qrăduindu- s e s ă tran s mit ă viitorilor
zugravi ai Şco lii de pi c tură bi seri ce.asd a Patriarhiei din Hurnre ~ ti ,
c unoş tin\e necern re ca re să nu-i 1 nclepărte z e ele tradi\.ia picturii ve chi
româneşti. Drngostea ş i respectu l pentru m ărt uriil e trec utulu i, de a căro r
i mp o rt a n1ă era profund p ătrun s , l-au legat de timpuriu de activitatea
des fă şurată În cadrul fos~e i Co misii a Monumentelor I sto ri ce (în penioada
1923 - 1948), oo ndu să mul tă v1·eme ele perso nalitateit de mare prestigi u
a profesorului şi că rtur a ru l ui Ni co'. ite Iorga, activitate că r eiit i-a ră m a s
credi ncios ş i mai tî.rz~u în calita te de seneLa r al Comisiei ele pi c tură
biseri ce:m:l (1951 - 1959) . ·
/\ c ea s t ă dubl ă acti vitate de profeso r ş 1 colaborato r al Comisiei
SIMION JUCAN
În zi ua de 29 augLlSt 1976 s-a stin1 prematur din viaţă unul din t re
cei mai de stoinici restau rato ri de monum ent e din \•tr;t n oa s tră: Simi on
Ju can. C u di s pariţiit lui, Direqia patrim oni ului cu lw ra l n aţ i o nal pierde
nu numai un şe f de lot de o ex cepţională e fi cienţă, dar ş i un inspi ra t
fa cto r de poLtrizarc, un ferment al grij ei pentru monumentele din reg iunea
sa n itta l ă , Bucovina, pe care o iubea cu senti mente de î nfl ăcă rat patrio-
ti 5m.
S-it n ăscut În satu l M ă n ă s tirea Humorului, clin p5rin \i \ă rani , la
data de 4 mai 1927. După terminr.i rea li ce11lui au urmat ani de în cer-
car1 ş i calllan, p 1nă cî ncl a fo st de s coperită a d evă rata voca\ie, aceea
de co111tru ctor. Urcînd din treaptă 111 tre;tptă , el a ajun s s ă se afirm e
ca un aute nti c cobo rÎtor clin nobil a s piţă a marilor m eş teri, care, În
vrernurile voievodale, au dărui-t pamÎntlll dulcei · l3u co vine cu atltea
cti to rii . El Înrs uşi un meşter mar e, 1n calitate de şef de lot, de d pete nie
de me ş teri şi de mll1Kitori, Si mion Ju can şi-a începu t cariera ele restau-
rator 1n 1963 , cî ncl a fo st ;rng.ajat la Şit nti e rul Direq: iei m o nurnen~elor
istori ce de la m ă n ă <; tir e a Dragomirna.
Înt1lnirea cu co morile isto ri ei a fos t pentru el hot:l r1toare ş i , d ~
:nun ei, solicitÎnd h extre m un o rga ni sm pl ap Încl şi bol nav, Simion jucan
a lu crat cu o itrd are rn r înrî lni d pentru a dit expresie concreta pro-
iectel or de restaurare ca re, fă ră entuziasmul Ju i, mu lte ar fi răma s doar
g1nduri frumoa se pe hÎrri e. Ştii nd să-ş i trans mită entu ZJias mul echipelor
ele mun citori , Si mi on Jucan reu şea s:l obţ in ă la punctele saLe de lucru
ri tmuri foa rte 1nalte, dcs făş urîndu -şi activitatea sub semnul n ăz uin ţel o r
de a reda ctito riil o r Bu co vinei frumu se1ea ş i demnirarea de o dinrioar ă .
http://patrimoniu.gov.ro
şco l ii ele resraurare din \ara n oa 5 tră. R.eadu cere;t bi ,eri cii C urt ea Veche
din Bu curqti la î nf ă\iprea i niţ ial:\, prin 1nd ep:lrta rea aclamurilor ulte -
ri oMe, restau rarea bi seri cii sr. Treirne din Siret sau a bisericii din
l{ ebege~ ti impre s ionează pnn siguranţa le ctt1rhi for melo r a rh itectoni ce,
prin disc re\ia invervcn\iei, prin acu r ate\ea exec upei. Sînt calităţi ca re
derinesc d eop o trivă o î n a l ră co n ş tiinţă profe s i o na l ă ş i o ati tudin e cultu-
ral i\ În sensul plenar al cuvî ntu '. ui.
Pror,eso r de pers pecti vă (a utor :i i 11nui rep ut i\l tratat), rector al
lnsti turnlu i de /\ne P:ast icc „Ni c !ae G rigoresc u", H ori,a Teo :Joru r5rn îne
Înainte de tOaLe În ami nt irea res taura Do ri'.o r de 111 0.nrumen1..~ din ţ a r a
noa s Lră ca un mare c un m că LO r al arhite cturii ve chi r o rn ftne ş ti , cit un
promoro r :ii rnetode lo r ~ tiin \ifice de rest:i urare, ca un ncprC\uit exempl u
de pa 5iune creaLOare. 1.it Lemeini ca durat:\ a rnemorici sale contribu ie nu
nurn ;ti r e , taură r,i l e pe c.tre le-a proiectat ş i co ndu >, ci ş i studiile sale
de· specia lita te În care se re u ne ş t e o larga info rma ţ i e ş tiin1i r i că, d u blittă
de o sub t ilă capacitate de in terpreta re.
Viit\a şi o pera acestui ilustru re ;:i rcze„r:i nt al ~c ol ii rom â neşti de
rc>taura re impun o atent:! ş i plină de rlvn ă mon ografie : ;tcesta .itr fi
cel mai potrivit 0111 ;1gi u adu s rninunarului proresor a l no, t ru al rnturor,
H o ri a Tcodoru.
V/\SILF. Df{i\CLIT
Mo num enLe lor Isto ri ce i-a prilej uit de s făşurare a ş i a unei bogate mun ci
de investi ga re i ste r i c ă , prin care s-a f:l cut rnn :iscut 1u1 num ai În anii
19 1!i- '194 1 prin publi ca\iil e sale din Buletinul CD111i siunii Mrn1umentelor
1sto ri ce ci şi prin cele de 111 ai tÎ rziu , din diferite alte peri odice.
Studiil e, note le privind isto ri cul monu mentelor, identificările de me ş­
te ri d t şi 111u lre a.lte a1pecte artistice se car ;tnerizează prin varie·tate a
info rma\.iilor, fapt ce la s ă s ă se 1 ntreva cl ă c:1 Victo r Brarule1cu nu a
tre cut cu incliferenră prin acele locuri , ci a şt iut s ă Înregi streze şi s ă
comunice .orice clement nou rpe care l-a soco tit că vine În sprijin·ul
c u noa ş terii mai ad1n ci a trecutului un o r vesnigii de mu lte o ri vitregite.
A c e l aş i untcre.s ,e ste co nrirmat ş i de Llll'ele luc r:lri rnrni mar i citre dovedesc
o mai per seve rentă cercetare, cum este tezit de doctorat s u s \.inută ln
1939 tratÎnd despre „Min iatu ri ş i 111anuscri se din Muze ul de a r tă re:j-
gi o :t s ă", rnu ze u al c ă rui directo r a fo st pentru puţin t1i111p, sau Albumu]
co n ~ac ra t p opu l arizăr i i fre scelor din bise ri cit lu i Ne;tgoe de la C urtea
de /\ r ge ş , rpubli cat În 1942, prncum şi repe rtmierea biserici lo r din Mara-
111u re ş (Tl.C.M.T., 'I 941) , reali zaLă 1ntr-o vreme în care studiul acestei zo ne
nu intra1e În aten\iit ce rc etăr ii.
Prin atitudine;t sa fa\a de m o ş t e nir ea c u lturală ro m ânea s că şi pentru
mun cit dep u1:1 de- a lun gu l vi eţ ii sa le în sluj bit acesteLa, Victor BratulesCL1
>e impun e c 1 un exe mpl u demn de urmat răm 1 nînd În amintirea celor
rnre l-au urm ă rit îndeap roape .
TEODORA VOJNESCU
~ i a s tăzi, ce l ce s trăbate pra de sus it Moldovei ~ i p opo,eş te la
minun:ttele ci monumente se va ÎntÎl ni cu realizăril e pline de har ale
ş antierului co ndu s de Simi on Ju can. Ditcă azi stă ruim În faţa maestuo-
su lu i ans·ambJu de la Dragomirna, da c ă adm iram m5re\i a re de sc operi tă
it Pumei lui Ştefan cel Mare, d :~c:l preţuim .l umin o:~s e ~e chi lii de la
R1 şca sau expresia de o seve r ă nobleţe a bi seri cii d o mn eşt i Sf. Ni col:te
din R}icla u\i , s ă nu uităm d 1n :nidurile lor de piatr:l tr:l ieşte ş i o parte
cl in fiinţa lui Simion Juca n. Turnurile Sucevei sau ruinu ril e de la 7.a111 ca
ş i-a u r egăs it trăini c ia prin zel ul ac eluiaş i me şte r ca re nu pregcta ni ci-o
citlpă în acţiunile sa le. El este preze nt la toitte aceste mon umente ca un
minuna t exe mplu de mun că, de s tă ruinţ ă, de patrio ti sm. /\ rde:t 1n el
o teribi l ă f! itcă ră a dragostei de ţ ara ş i pentru eroii care au lu ptat, cu
1nfruntarea moqii , pentru ap5 rarea acestui pămînt. Muncind a şa cum
a mun ci t, Simi on Ju ca n nu ştia că el în s uşi est·e un erou.
Da r, În cele din urm ă, efor turi le mult prea mar i la ca re ş i -a supu .
trupul m ăci nat de boala l-au răpu s În plina maruni tate, awn ci c1ncl de
la el se .aşteptau reali ză ri ÎrtJca mai însemnate.
Oda tă cu plecarea din viaţa a lui Simion .T ucan, o b ş tea re staura-
to ri lor de monumente pierde un n e pre ţuit tova r ăş de mun că, un om
adevăr.ar a·le cărui zvmbet ]lllminos şi caldă v o rb ă mo l d o ven e asc ă nu vor
putea fi înl ocuite de nimeni. Exemplul său sLimulator va tr ă.i în sa În
inimile noastre ş i va dăinui prin piatr:1 vie a 111 onu111entel r că r o ra le-;t
rcd :tt trăini c ia.
V. D.
94