UNELE CONSIDER ATII PRIVI~D SCUlPTURA LAICĂ ÎN DOBROGEA

ROMAN Ă

Z . COVACEF

Pen tru a întelcgc eYolutia unei socieiăti este necesară cunoasterea

tuturor form elor de manifesta~e ale \·ieţ ii sal~: social , economic, cultural,
3.rtistic şi relig ios. În acest scop trebuiesc in\'estigatc, pe lîngă do\'e7.ile de
c ultură materială - ce se referă în primul rînd la viata soc ialrt si economică
-- şi acele produse ce se constituie în documente con'clucknte pentru mani-
Îl'Stăr ilc art istice, culturale, spirituale, Dintre acestea, mon umentele sculp-
turale- prin Yarictatca formelor de prezentare şi a tcrnaticii abordate -
n:prczintă doYezi deosebit de preţioase pcn1ltl cunoaşterea spiritului socie-
tăţ ii care le-a creat şi gîndit şi căre ia îi apartin. fn acest sens, studiul artei
t r;::buie să fie cel al dcsluşirii .. unni aspecl al ps ihologiei sociale a popornlui
care a crcat-o"l .
Ct~rcctăr ile care se fac asupra a rte i sculptura le anticL' au în vedere, în
general, două aspecte ale acesteia, înt r-o împărţire -- considerăm - arb i-
lrară. : arta cu caracter votiv şi cea cu caracter funerar . AceasU't împărţ ire este
justificată totuşi prin faptul că monumentele sculpturale aparţ inînd acestor
două categorii formează majoritatea descoperirilor. Dar monumentele fune-
rare pot fi încadrate şi artei \'Otive, atît prin semnificaţict , cît şi -uneor i
-- pr in reprezentări: pe de altă parte, arta funerară poate fi încadrată şi
domeniului laic, mai cu seamă monnm~?nlele carC'-i reprez i ntă pc defuncţ i.
Există însă o categoric de monumente cu can.tcter pnr laic, care cuprinde
statuile (sau busturile) ridicate împăraţil or 3 , nwmbrilor fa miliei acestora
sau unor personaliUiţi Jin viaţa pnblid't - politid, rcligioasrt, culturală -
. vremii, precum ~i sculptura triumfală, istori~tă, Ci.1 semnificaţ ie propa--
gandistiol. Definind deci caracterul la ic al artei sculpturalc sr. desprind
două aspecte : unul oficial şi altul privat4 •

1 G. Ch. Picard. L'art t·omair>, Paris, !969. p. 7

; Mihai Bărbulcscu, lntcrjel'enfc spi>"itual~ f~t Dacia Roma::rl., Cluj- Napoca., 1984, p .
187 şi unn .
3 Deşi, poate, şi acestea pot avea o tcnlă. vo tiv~, legată de c ul1.ul imperial.
~ De altfel şi sculptura •fotiv ă poate fi con s iderată. ca avînd c~le ~ouă :1-specte - oficia.~
şi privat - dacă so are in vedere că monumentele cu caracter ..,ot:v su1t rezultate ale u no1
dispoziţii oficiale. sau ale unei iniţ iative part icuiare (şi tn acest caz, în majoritatea cat uri-
lor, fiind vorba de cultelc of ici::~le).
130 Z. CQVACEF

Pentru o analiză a artei sculpturile laice oficiale a Dobrogei romane

trehuicsc aYute în Yederc, în primul rînd, basoreliefurile şi statuile ce deco-
rează monumentul triumfal Tropaeum Traiani de la Adamclisi , drora li se
adang5. portretele imperiale aparţinînd unor reprezentări statuarc indepen-
dente.
Cît prin,~tc sculpt ura laid priYată. s-au analizat statuile, busturilc, pre-
cum şi portretele funerarr, în rondebosse sau basorelief, descoperite pc tot cu-
prinsul Dobrog,·i, majoritat ea însă pron'nind din Tomis.

I. SCL"Ll'TlllV.. LAICA OFICI..\LA

1. Sculptura triumfală , istoriată.

! . ~Innumt:ntul triumfal de la Adamclisi, Tropaeum Fraiani - t~o­

cument de rderinţ~L pentru ctnogeneza poporului romfm -- ridicat de rom.ant
pentru gloriiicarca faptelor de arme şi a politici i imperiului, a atras atenţia
ecrcdfttorilor prin concepţia sa arhitectonico-~culpturală şi semnificaţiile
multiple pc care le incorporeazrt~ . ~Ionnmentul constituie un unicat, nu numai
prin semnificaţia ~a istorică sau artistică, cît mai ales prin mesajul ideologici
politiccG de care este încărcat şi care ţine de propagandv. imprrialiF ce viza
proslrtvirea \·irtuţii mil.itarc rom.ane şi a împăratu lui 8 • Din punct de Yederc
al realizării artistice, monumentul reprezintă o manifestare autent idt a artei
provinciale romane de la începutul secolulu i II e. n., basoreliefurilc reuşind
să transmiiă atît o naraţiune realist şi riguros exprimată, a marilor lupte care
s-au dat pc meleaguri}<> sud-dunărene în confruntarea dac0-romană, cît şi
o succesiune de tablouri cu imagini indi\·idualizate ale impăratnlu i. dar şi
ale inamicilor l{omci.
Cele 54 mctop:' se ordonează într-o compoziţie ritmică. cu sens naraliv.
Existenţa a şase mctope cu figura împăratului Traian, scn· ind drept puncte
centrale pentru tot atîtea scene, a condus la împărţirea registrului cu reliefuri
în şase segmente e~alc 9 : I. Iurcşul cavaler iei romane şi lupta cu infanteria;
II. Pregătirea atacului infanteriei romane; III. Lupta infanteriei romane
la şes cu ped~strimca regelui Decebal; IV. Adlocuţiunea adresată infan-
teriei pc înăiţim i şi în pădure; VI. Supunerea populaţiei învinse cu tot avutul
ei şi conducerea prizonicrilor de război în faţa împăratului.
Din şirul de met.ope se desprind, ca imQgini reale cu intrnţii ·portrcti~~
tice, reliefurile cnprin:dnd personajele feminine - aflate în ultimul segment
- , precum şi cele ~ase reprezentări ale împăratului (vizibile pc mctope re-
lativ bine conscrvate, cx . mctopa XLV), (Pl. I, 2) care apare individualizat
faţă de soldaţii săi doar prin elementele esenţ iale ale fizionomiei: mic de sta-

3 De p<'~ tc o sută'~'" ani ccrc.ctarca m onmneutului trimnfal Tropaeum Traiuni a ge.ce-

rat o bogată bibli ogra fic•, din ( a1 <" 'el~cţinnăm : (;r. Tocilcscu, Oito P.cnndod. Gcon: J'\icmalln,
Afonummtul dt la .:) damtli5si, TrojH:tu:n Tra im;i, Yi <·na , 1895; Conrad Cihcrius, Die romighcn
Denlmziilcr in rhr Dcl,nrd!, lw, Bcrlin, 1904; Tcolmri Antonescu. J_ c TmfJiu!c d'A damdi•si,
laşi. 1905; G. Ch . Picanl, 1-· s T1·opMcs romains. Con/ribu tion dv la rcligion. d ele l'arl trion•-
phal de llorne , Paris, 1957; F l. D. Florescu , Das Sicgesdcnkmal von .·ldamklissi, Bucureşti -
Bonn, 1965; R. Flc1·csc~, A damclissi, Bucurc~ti, 1973; Mihai Sâmpetn1, T1·opaemn Traiani .
II. 1vt" o1ţurn mtele ro ma11c, Buc ureşti, 1984..
G G. Ch. Picard, op. cit., p. 391-406
' Gabriella Bordenache, în Stc. 1, 7, 1965, p . 215-223
• R. FkrcFcu, .-p r-it. , p. 11-12; }L Sftm:>etrn, op. cit., p. lSS
9 M. :C:;Impc-t ru, '··P· dt . . p. 90 - 9!
lP.;ELE C0:--.15!DERl\ T !1 Plll\d~D SCtiLiTi 'n \ L .. \!CA 1"! 1

Î 2

--_;,

.,.

3 4
P!.ANŞ:\
 13.! Z. COVACE~'

tu ră. îndesat, pftrul <.ks acopcrindu-i cea mai mare parte a f run ţi i , orbitele
profunde, bărbia m asiv ~l . lmaginilc de pc două metope amintesc tipuri statu-
are: o sta.t Ht·e l<Jricată (mctopa XXX Il} unde se ev idenţiază decorul platoşei :
acvila cu aripile .deschise , motiv triumfal util izat cu pred ilecţ ie pe toate
monum entele artet oficiale, şi o st.1tuie ccvestri'i (mclopa \'1) (Pl. I, 1} : împăra­
tul dtlare, îmbrăcat cu platoşă şi hlamidă fluturînd, zdrobeşte în picioarele
calului un luptfttor vrăjmaş - simbol pentru vr:rtus Augusti - reproducere
a unei statui b ine cunoscute, după cum o do\'(~dcştc şi soclul acesteia figurat
în colţul elin st înga jos, constit ui e un mot iv curent în lumea provincială 10 ,
insp irat de at ta din Pcrgamu.
Spre deosebire de mctopc, basorclicfurilc ce d<'corcază mcrloanele. prc-
zint~t tipuri etnice cu trăs{ttur i proprii , cv idcnţiindu-se intenţia sculptorilor
de a rele\· a tipuri somat ice deosebite. fiecare cu portretul srw caracteristic,
cu detal ii <.le port ce merg de la acoperitoa.rca pentru cap , sau pi cptănătura,
pînă. la incălţări . Se desprind astfel trei t ipuri ctn icc de ca.ptivi : luptători
dati, de st atură mij locie . cu capul mare rotund , rotund-oval , sau o\·al, a\'înd
feţe pline , şi gît gros. Sînt laţi în spate, hine clădiţi, îndesaţi (picioarele par
mai scurte şi mai groase. Patru d intre ci poartă pe cap bonetă (făceau parte
dec i d intre piletl/ 1:) (Pl l, .3). a lţi cit~ci an capetele descoperite (luptători cc-
m ti) (Pl. I , 4). Ca îmbrăcăminte au cîte o cămaşă lungă pînă la genunch i,
despicată. în păr~i -- de la şold în jos - , încinşi cu cingători (la unii centuri
lat e, la alţii curele cu cataramă), Î<u· pent ru partea de jos , pantalon i strînşi
pc picior ( iţari). Încălţrunintca o const itu ic opi nci!c.
Captit•ii suebr: sînt î nalţi, atletici sau robuşti. au capul mare, lunguieţ
an oval, 1:cacoperit. Părul este p1eptă.na t; ck ob icei, spre dreapta şi înnodat
a 1 implă, s:>.u ffu ft nod. Sînt goi pînă la mijloc san, peste torsul gol, au un pie-
ptar t riunghiular în faţă., c.t.r•.~ proteja şi umerii şi se îmhrrtca peste cap. Poar-
t :\ pantaloni lung i pînrt b. gl('z;nc , strînşi pe picior, formînd cr<'ţuri, şi sînt
lncinş i cu cingittori petrecute prin bctclic. mai late-- d in fîşii de pînză, sau
ma i îngnstc- din sfoaru . Sînt ·încălţaţi cn opinci. (P l. If, !) .
Ca.ptiY ii din cel de at treilea !!,mp etn.i1: sînt înalţ i şi zvclţi, cu capetele
ovalc sau lnnguieţc, n eacoperite . Păru l l'Stc pieptănat în fatrt şi Îtl părţi, cn
pkt<' largi care acoperă ceafa ş i urechile. Sint , în general, mustăcioşi şi bărbo­
~ i. \-c mint u l caracteristic îl cor.stitnit~ o haină lungă pînă sub genunchi. cu
m încci lungi, încheiată la piept şi ck~frtcntfl mai jos - parc-se îmblănită -
rn marginile răsfrîntc în afară; au pantaloni lungi pînă la glezne, încinşi cu
curele (probabil din piele) şi s!nt în călţaţi cu opinci . (Pl. II, 2) .
Di:~trc m ijloacck d~ expresie artistică utilizate de sculptorii ca.rc au rC'a-
lizat rclicfurile monumcntului Tropaeum Traiani, lipseşte opoziţia -- carac-
teristică pentm imaginile <.le pe Cohw:;:ă. care ilustrează acelaşi eveniment
istoric - dintre tipul "clasic" al ~o'r 1 atl:ki rcm~n şi cd ,.exotic" a l adver-
sarilor12, luptătorii din c>mbclc tabere fiind la fel de expresiv urîţi, difcrcn-
ţ iindu-sc dcu· prin atributele exterioare : port, pieptănătură, anne1:: .
Ca realizare artisticrt, monumentul triumfal - cu întreg ansamblul
sculptnral -- este un produs al artei provincia le romane, rclevîndu-se două
maniere J'n stilul de rcd::nc plastică 14 • prima datorată unor sculptori destul cl.e

10 H . F1orc,scu . op . rii . , p . 10; M. Sil.mpC'tru, n'{>. cit ., p . 90, n. 2

lt G. Eordcnachc, op . cit . . p. 2 ;7
u J .1\L\. Toynbcc , T hc /:rt nf thc Rommu:, l .ond re, :%5, p. :i8
' " F. IL Flor<'scn, ofJ . t.it ., p. 13
u M. Stnupctru, op. cit ., p . 189
U:>IELE CONSID ER /\Ţ II PRIV I N D SCU LI'T\JJ-t/\ L/\ICA 13~

1 2

3
PLA NŞ A 2
 Z. COVACP.F

t'X!;eriment:::'; i, cc·:1 <:l' a <:oua . caracteriz:-tl.~t printr-tm luc:u stîngaci, datora tii
I!!WJ incq:ătc: i pietlari transfmmaţi în ~cul ptori .
1.. T ot. 1eliduhi istoric trehuil' sit i se integreze un fragment dintr- o
placă de marmUJă J-.:c,)rală cubasordidu:· i (0,3 x 0,36 x 0,05 m), descoperită
la Capidava '• . Din relid se mai păstrează : în mijloc - un trojm cu cuirasă
~i coif . cu cbu:i scuturi - unu l hexagonal în stînga, altul 0\":.tl, în dreapta;
L> bazrt - şi în faza trofculu i cslt· re<J.li7.at un /Jri::onicr tinăr , imbcrb, dar
cu pftr lt:ng şi ondulat care-i ic~..: i.k s~th ,'>ilms . Fig ra, în general armonioasă,
vste n·pr•:;vnLată tn·i ~.f·'rluri spre slînga. Ob:ajii sînt pro~minen ţ.i; nasul
;t:t· n:"t il·· Ll.r,';i; oc:hii sî;Jt mari. Sprîncenele, realizate mai proeminent spre
rftdC,ci!'~' r:<;;::nL<i sînt l~tsat~ în jos spre tîmple, unric par a se uni cu pleoapele
:'H jJ!'r iuarc . Cura înch i:::'t, cu colţurile marcate, arc bun inferioară groa;;;it .
Br11 l>ia ''~k plinf1. ln afat{t de pi!cHs. caracteristic popi.llaţic i indigene, din
' ,. 1rînt s~· ;~>:"l i distinge: o Lunic~t cu mÎn\'ci, deasupra căreia ('Sic o manta
pt i;~. :1 pc um;'tnil drept cu o agraf:t rotund{t, şi anlflcatrt peste umărul stîng,
sp•c t:} at,'. ·crăs:ltnrile stilistic-:, even imentele istorice p.-: care le sugcrează 16 ,
detcnn inl !nca(lrarc:t. S<t b înccpulul secolului II c.n .17 , c~a mai hun;'t analog ie
c'. no.t in,:nl-o m;~l;ţ: m;:rdc mm1:..:ment. Tropat·um Tr ian i.

2. St1~uaria imp(riaL"t

! . l ntr<'! primdc rnonumt:ntc pc cal\' ],· înscrinn acestei caf<'~orii se nn-

m;\tă o slatu;·t. loricatâ itaj>crială. de:>Clljll'rit{t la Tomi;;u:_ de proporţii mai mari
decît ;n r•'alitatc19 , aflatii inl;--o dcplorahilă stare de conserYarc: st: păstrează.
t o: su l, acda l, de la umeri pîn;i l a genunchi. f.orica arc un decolteu p:Hrat şi
iHstita ,;tdmtc cu un decor compkt ai)latizal. Pe umărul stîng- este aruncată
o peal{t a mantiei militare. Decoraţia plaioşL·i constă dintr-un cap de Ueduz{l
cu aripioarc - de tip clr·nistic -- în partea super ioară, dintr-o eşarfă îno-
dat<"t în tal ic cu un nod sim etric în centru s i. la nive lul csarfei d e doi grifon i
afrontat i: mai ios, în a:.;ul figurii. este re;lizată o acvilă în tre două conm-
coj>iu . Platoşa s~ termi n rt cum~ ~ir d e ptcn:gcs rotunjite la capete, decoratc cu
o snnpl ă rozetă . Pentru decoraţia phtoşei s-au utilizat atît motive de \·eGJw
inspiratie clcnistidt- } lcduza, nodul s imetric a l csarfc i, grifonii afrontat i - ,
c.t ş i 1~otivc din tematica romană., cu valoare d~ program ş i simbol. tntr-o
fină aluzie la V1:rtltS- acvila- şi f,;liâtas im}er1·i, abmzda11tia cele două
rornuco pia - invocînd în srtşi vir lull'a împrtratu lu i.
Cercetarea caracterist ici lor ş i dccoraţic i platoşei a condus la încadra-
H";t s tatuiei în prima jum~ttate a secol ului H c .n. , între epoca lui Traian şi

1u (~r. Florescu îu Capida.va. 1 . .AfoHogmjiL- "r!Jcolo~ică . llucure~ti. 195R, p. 11'1- 12Î,

nr 1, fig. 5.'
1& ldcm , op. cit., p. 12.'i: .. Fru·ă lndoia.lă el rlatcar.ă din timpul lui Tra ian ş i se ,-dt"ră
lu războaie le h1i c u dacii" .
17 Irlcn1, op . .-it ., p . 127: ,.l{clidul. .. fro.cea. parte rlintr-o fri7.ă care decora un edi{icin
tinu poute tJllmai baza uuei statui a l m păratu lu i Tr;.~ ian, aşezată. probabil In castru" ş i .. .. .
doculll c ntează intemeierea l:astrulu i de la Ca.pidan. , odată cu cel de la Carsium, de către
·rra.in.n('.
IR C. Bordeuache, in IJac ia., ~S. G, 1962, p. '194, n. 10: cadem, în StCI, 7, 1965,
p. 2 17, fi g. 4a -b.
u ru•t. L 14 la. 1\fNA. fu ~~ 1,30 m . Slut doul!. fragm ente, fâră s1.1prafaţă t!c contact:
l i pst:stl· capul, hmţcle şi picioarele.
 UNEI.C: CONSIDERAŢI[ PRIVIND SCULPTUTIA Li\!CA 135

cea a lui ){arcus Aurelius:!O, adică în perioada în care "decorarea istoriată a

platoşei sublinia subordonarea persoanei împăratului a idcalurilor politice
susţinute de propaganda oficială" 21 .
Portretele imperiale descoperite pînrt acum în Dobrogea aparţin unor
n~prczentări statuarc şi constituie imag ini convenţionale ale împăraţilor,
în care proporţiile şi particularităţile anatomice sînt redate stereotip, iar fi-
g-ura este o replică a imaginilor oficiale în concordanţă cu dircctivde cons-
t ante ale propagandei imperiale .
2. "l_'n cap de la o statuie a lui Antonimts Pius, a fost descoper it mai de-
mult. la Tomis22 . Deşi aflat într-o stare precară de consen ·are23 , portretul păs­
trează destul e elemente pentru ident ificare2 1 . Primul editor 2 :; a considerat
că portretul aparţinea unei statui a lui :\'!arcus Aurelius, reprezentat în chip
de Dionysos. Gabriella Dordenache26 , analizînd formele generale ale chipului,
linia de contact a părului, coroana de frunze, expresia un pic tristrt, identifică
portretul ca fiind a lui Antoninus Pius, într-o realizare idealizată.
Considerăm că portretul, realizat după canoanclc artei greceşt i, provine
dmtr-un atelier tomitan ; numeroase alte monumente sculpturale tomitane
do,·edesc că în cetate existau ateliere înfloritoare, de Yechc şi bună tradiţi e
gtcacă.

Tinîncl cont atît ele identificarea cu Anioninns Piu~ . cît. şi L1l' ca lităţ il e
a rtistice, portretul poate fi datat în a doua jum ătate a secolului rr. e .n ., pro-
l>::~l>i l în 160 c .n.
3. O descoperire rccentă2 ' făcută la Yadu, ne-a adus un nou portret al
lui ;{ntmn:nus Pitts, într-o realizare de excepţie (Pl. II , 3). Portretul. lucrat
di n mam1ură albă cu cristale mici28 , a aparţ inut une i statui sau unui bust al
împăratului. după cum o dovedeşte fragmentul de togă vizibil în jurul gî-
tului. Particularităţi le fizionomice, expresia Yagă de tristeţe , felul în care
este realizat părul - bogat şi ondulat - barba stufoasă. de asemen i ondu-
:!.ală , care se uneşte cu mustata. s în t elemente care conduc la identificarea
portretului ca fiind al lui Antoninus Pius 29 . Subliniem . dintre detaliile de re-
alizare, redarea pupilci lîngă pleoapa superioară - sugerînd o privire hie-
ratică (în deplin acord cu p ioşenia împăratului); glanda lacrimală este pro-
fundă, lucra t ă cu trepanul (instrument utilizat şi-n realizarea părului şi băr­
bii) .

zo G. Bordcnach(' , In StCl , 7, 1965, p. 2 17 - 2 18

u Cf. G. Bordcnache, lor.. cit., n. 1: analogic c u statu ia lui TraiM• do la Uffizi ~ i n.
2: Antoninus Pius d in Muzeul Dresda sau Marcus Aurel i us de la A lcxandria.
za D.M. T eodoresc u , 11fcmumeate inedite dia TotHi, Bu cu reşti, 1915, p. 10-1 - 10.5, nr.
46, I• g. 53 ; G. Bordenachc op. cit ., p. 218-2 19, fi g. 5.
•~ Capul este d~stu l de distrus ; o spărtu ră laterală a făcut să dispar ă t impla dreaptă cu
part('a respccti·di de păr; o altă spărtură, la partea. inferioară a bărbi i, impiedici.\. aprecierea
fo rnH'I şi ·ro lumului. Nasul este rupt, rămin!nd doar cele doull. orificii uazalc . Erodat de ape,
nt'tc zit ş i lustruit uniform ; spat ele netezit complet.
34 Max: \Vegncr, Dia H~1·rsclt.erbildnisse in anl0t1inischer 7.eit, lkrlin, 19.39, nr. 10, pl. 8

'" D .M. Teodorescu, op. cit.

as G. nordenache, op . r.it.
S' Portretu l a fost descoperit de colegii G. Custurea şi C. Cbc1·a, căr-ora It- m ulţumim
şi pc acea.~tll. cale pentru permisiunea de a. uc ocupa. de el.
jQ Dimcn.~ i uni: In. bustului = O,ilm; In. cap = 0,28 m; lAţinw.a capu lui= 0,25 m
sa )fax Wegaer, ~· &it.
136 Z. COVACEF

Por tretul, datat la început ul cele i de a doua jumăt~tţi a secolului JI c .n. ,

real izat duprt canoancle a rte i greceşti , pro\·inc, foa rte proba bil , d inh·-un ;..-
tel ier t omit an .
4 . Un portret a l Faush net: f u?i ior, descoperit la Durostorum 30 , este lu-
crat d in marmură g rcceasdt , c n granulaţ ie mărun t ă şi compactă . Bogăţia
părului este rcalizal~t cu dalta , t repann l fiind u t ilizat doar pen tru acccntu~: ­
rca cîtorva dct al i j3! .
La acest por tret a tenţ ia este a tr asrt, in mod deosebit, de p iepHmiltm8.
compl ica t ă care se păstrea z ă dest ul de b ine; prmt1 , desp{trt it în două prini.r-o
d rare la mijloc , esk siml'tric ondulat în t rei şuv i ţe ll1 <Hi, din tr e car e cea ca re
încad rraz~t fig ura, şi acoper ?'\ în par te urechea , este nu n um ai ondulafrt ci
ş i r:is uc i tă î n genut u nl'i îrnp l"t i turi ; o bucl ă a lung itrt at îrna în spatele
urech ii ş i cîţ i\·a zulufi" m ic i s înt l{tsaţ i liberi de su b cocul de form{t ovaE1 ,
pc ceafă . În centru l pi cptCmăt urii, printre on dulaţi i i.: cele i de a do u a şuvit•'
de pru·, apare - pc o foarte m id porţ iune - o coron i ţă în spiralrt.
PicpU'tnătura neobisn u iEt, precum si elementele esentiale ale fi%ionom0-
m iei, a u permis pr imulu i' cd itmaz s:\. recu;1oască, Î{tră n ic i îndo ia lă, pc An nia o
Galeria F aust ina, soţ ia l u i Marcus Aurclius . An a liza min uţ i oasă at ît asupra
compoz i ţ ie i, cît ş i a teh nici i ele lucru, a determinat înscrit•n •a portretului h
Yers iunea oficial rt grcac;t a imagi nilor Fa ust ine i :'l.f inor ş i considerat ca nn
import 33 .
Ridicarea c(tJ/.1/aba:·-lor A cliac de .la Duro::;torum la rangu l de nllt Jâcipiif
- într e t 69 - t 76 e .n . - · ne determ in ă s{t con sider~t m d 1 portretul a fost rc;;-
l izat în accast;'t perioadă ş i se const ituie ca un omag iu of icial a l noulni centru
u rban fată de împărat si de sot ia sa . Cum Duros!ornm n u avea, la accasUi
epocă, tr~diţi a artist id 'a Tomi;ulu i, este Yerosimii să se admită · că por tretul
a fost importat de la Atena care , pa ralel cu Rom a, crea imagin ile ofi ciale ale
mem brilor fam ilie i imperiale , ma i ales în epoca A ntoni nilor .
5. Tot d in zona durostorean1'1 . ctc la Ostrm· , p rm ·ine un portret al lui
1lf arcus Aureli11s Antonin11s Caracalla 34 . Bustu l , aflc.t înt r-o stare destul df'
bună de consc1Tarc, a fost rea lizat din marmură ele culoare alb-cenu şie , Cll gr a-
nulaţia m rtrnntr\. A fost lucr at Cll dalta , u ti lizarea trepannlni CYidcnţiindn-sc·
în nu anţarca deta li ilor. (Pl . II , 4) .
Trăsf1turilc caracter ist ic<' : frunte mid, prm tl şi l.Jarha ondula te, sprin-
cenele încrun tate, au pcrm is id('nt if icarca portretulu i cu Ma rcus Aurdins An-

~o G . Bordt;Hachc, in Dacia, );S. 6, 1962, p. ·!S\1 - -195, fi g . 1, 2::1, .h ; e:1<km, îu Omasi·.•

/u.i P. C<> nsiallti"csc:~ -l a,<i, Bncur<'~ti,
1965, p . 93 - 98, f ig . 1, 2a, 3a; ca<!<:lll , in StCl, 7,
1965, p . 2 19, fig. 6
~~ Descoper it i utîmp ! ă1 or in a n ul 1\155 l<:l Ostro·1, potretnl a intrat in <:<· kcţi i lc \\1"-:A,
unde a fu:5-t lnr~gi!:>tt-at l a nr . in·l . T. G!. s.• Pic~o. prc.7,in.tă o dcspl cit1.nră. pit'Zi~it ~u h bă.rhi P, o
st·ric d e mic i zgl ri rlnr i ~i croli uni au ·1ă 1 ;'unat o m a re part<' di n ~ n prafa1a li{!nr ii: na"d c~tl'
g ra·r c iu ntit; la fel şi cocu l , ck formă o-.•a i {L, plasat p<: C(alf.. Înă lţi mea to talft a capu lui este
de 0,26 m.
32 G . J!nnknacb(', iJ1 Daci <t, );$, G. 1%.?, p . 489 - ~95 .
::t:l "D coarC·l:<-' unicel<.· analogii, cl : n pn nct de 'IC'dt:rc ti pol ogie :>;:i ~ti li~1 i~.: sin t patru por-
h e tc <l in ]lf 11 ze11l d i n Atena, prove n i t e chiar diu ( ;rccia , s-a COJ!Siderat c;\ si port reiu l d iu Du-
r osto rnm arc a c<:<'asi · pro·;cni('n\ !1, cf.. C . Ho n lc·nac)l<' , l oc_cii. ~i b il>liogmfia .
'34 Pie~a. a fo~t st•oa.:.;ă tliH Dn nr'ln: în tiu1pul lurd"lrilor de: d ;·c naj t.:•ft>ct ·ua te ln pn11 c tnl
n umi t , .T .<l H.e.g ir.. , d(' la Ostnw, Îll vara anulu i 1978 .
 UNELE CONS!DERA'fll l'fll\'JND SCULl-'TUH A LAICA

ton inus Caracall a, fiul m ai mare al lui Sept im ius :)eYer , care ~i 1-a asociat Ia
domnie încă din anul 198 c.n .35 .
Figura red ă încordarea ş i vigoarea fiz ică, a proape sftl uaticft , "african;i"
cum :;-a spus 36 , şi ţinu ta i m peri ală . Numeroasele portret e ale lui Caracalla :
stat ui , b usturi, lJasorelicfuri, a u permis - şi pc baza bogate i ş i elocYcntf'i
documen trn i monetare - o clas ificare a principalelor t ipur i iconograficl'.
Dintre portretele împăratului oferă analogii bune cu lJUstul dc"copcrit
la Ostro\·, capul aflat la Galeria T orlonia din Roma, ca şi portretul de~cop\'­
r it pc \ ·ia Cassia 37 şi un bust ce se află în E ansas City, :\clson (~a l lcry -· :\t-
kins \ !useu m 38 . l ·n alt cap, aflat în ~Iet ropol ~Iuseum of Art, Xcw York 3 '1
şi portretu l de pe un basorelief d in \I uzeul :\aţion a l d in \·arşo\'ia 40 prczint:t
ceh: mai bune analogii cu capul descoperit Ja OstroY, permi ţînd cleei iden ti-
f icatca cerU cu împrlratul Caracalla . Cît priveşte da tarea, m onum entele ut i-
Jizatc pentru analogi i stabiksc ca limite an ii 21 4-217 e.n . P utem aYan,;:a
ipoteza că portretul de la Ostro\· a fost real izat în cinstea importantnlu i eTc-
nimeni. din anul 214 c .n. cînd acesta a trecut prin Durostorum, spre Orient.
6. Tot de la Durostorum proYinc un portret al iu i Gordian al f TI-lw.
ck~tul de mut ilat'll, lucrat di n marmurrt albă'12 , (PL. I II, 1) . Este un portrl't
cu chipul imberb şi cran iu] puternic dczYoltat : fruntea mare arc cminenţt'lc
front::~k accent uate . Sprîncenele mari ş i stufoao:e se unc~c deasupra nasulni.
Och ii sîn t mari , cu ambele pleoape m arcate . frisul inc izat. în forma unui cerc
arc pupi la s{tpatrt. G lanc!cle lacrimale sînt real iza te cu ajutorul tn:panu ln i .
Prtrnl ('!'te indicat. în manieră pi c turală cn <1jutorul unor m ici şănţu leţc, rea-
liza te cu dalta . Deasupra pă1 ulu i este realizată o adînci tură - lungrt de O, 71
m, cu şapte orif ici i - plasate la distanţă egală de la o ureche la alta -- ,
dt'stinată a susţ ine diadcma imperialrt cu raze solare din metal preţios- :'Îm-
h>lul soarelu i, aluz ie la aciernifas imperii, frecn'nUt în secolul lfi e.n .43
Chiar în aceastrt stare deplorahilă de consen·aw 1·1 , sînt suf iciente de-
mcn te care an condus la iden t ificarca portretul ui cu tîn ă ru l îm pă rat Gor-
dian a l II I-lea şi poate fi dat at în an ul 24 1 c .n.
7. De la \ ·alul lui Traian, d in teritoriul tom itan deci, proYine un cap
de î mpărat, lucrat din marmură alb-crnuşi(', într-o realizare îngrij iti'\. 45 (Pl.
ll f. 2) .

"' Z. Co·la<·ef, in P ontica , 12, Con~tanţa, I!Ji'.): [n. totalit = 0,3:\ 111
" 0 H .B. \\· i~gcrs, i\l. \ \'egner, lJas ,·omischl }/c;rscho·bild . Caraca/la, Glia, Plmdilla ,
Maoimts ois Ba!t.inus, 1!!7 1: Jl larianne Bcrgmann, Studim. =11111 •·iim i.<chiH Porlriil drs 3 . .f<~hr
luuuhrl.< 11 . Ch r. , Bonn, 1!!77.
"·7 ll.").I. .Fel lcti Ma j. îu Hu lle t. com u n . di n o ma, 72, 1946-4R, p. 6i.
~~ \ l ar i annc Bcrgntann, op . cit.
'·'' G."lll..-\. Eich tcr, Amer. j ournal of Ar,·h., -H, l 1Htl. p. 4.>9
<o Anna Sadurska, Les portraits mmaius d,n!$ lrs u.l/rcfi,;;,s pol onai.<rs, Yar~o·1ia
• 1 Ion T. R ussu. în AISC', 3, 1936 - 39. p. 1-G. nr. 2. fig. 2: C . lk,rd('n:tche, în StCl,
Î, 196.'5, p . 22 1, fig . 9. Portretu l a făcut partl' din cole<ţia. P. Papahagi, <are a fo"t donatii
muzeului din C'onstan\<!- la 30 august 193S . Se af1:'1 in <·oiNţiilc ntuz~ ului el<• i!'lori<· n:qivn;)lCt
şi arheologie Constanta, la nr . i n·r . 5210 .

f2 In. tota l ă = 0,25 m . Pentru ş i mho li~tidt, d. :\. Alfi\lrli, l;w' gnitn 111111 'J'nuht dcr
1'iilllisrhe11 l\ai$er , H.iim . M itt ., I . 1935, p . IJO.
'-1 G . Do rclt:'nache, op . cit ., p . 22 1

U Bă r b i a este sparHt, na ~ u l c iob it ş i prezint(\ c it eva 7.glri c t u r i pe nh razul <l r<T L Se

pr,~trt·.az:\ capul ~i o pnrtr: elin git . F ăct'a parte <lintr-o statuie in trNgl\ 'a" dintr-u n bn't.
4 ~ Portretu l, descoperit în 1966, a apihut într-o sC' r iC' de cataloage tlc expoziţii: \'.
Cannrache. ) /" zwl de a·r heologie Ccmsta11ţa, Con~tauţa, 1967; R'mer in Rumii~1im, h oln,
1969, p. 2"1 9, G 105, p l. 73 ; Ci<·ilil.i. rommza i>~ Tloman:a, Homa, 1970, p. 243, G Si . Se aflrt
in Muze u l de ;,tor ic mlţioualrt ~i arht'ologi<' Con~tanţa, nr. inv. 2+H. Tn. =- 0 ,2 15 m
Z. COV/\CEF

f L .·\ NŞ A 3
 lJ~ELg CONS!DERA'fll PRIVIND SCULPTU!iA LAICA 139

. Elementele stilistice sînt tipice secolului III e .n. şi aparţin perioadei

Jmedi;J.t anterioare rigidului stercomctrism. tctrarhic . Părul scurt, faţa masi-
vă, n~sul mare, sînt cîteva elemente portretistice care au sugerat identifica-
n~<l cu împ~traLul Filip Arabul46 . Este de fapt singurul împărat din perioada
în care a fost clatat monumentul, a cărui vîrstă şi trăsături să corespundă cu
ale portretului de la Valul lui Traian. Ln argument în plus p entru identifi-
carea propusă ar fi de ordin istoric. Se şt ie că între 245 - 247 a avut loc cea mai
mare inYazic a carpi lor asupra posesiunilor romane de 1a Dunăre, învinşi
în urma unor lupte grele, conduse de Filip Arai~t!l, care va adopta, după vic-
t orie, titulatura de Carpicus Maximns .
Victoria împotriYa carpilor ca şi organizarea unei sărbător i fastuoase
p entru comemorarea milcnarului întemeierii Romei, au determinat omagic-
rea deosebită a împăratului. Crrdem că portretul din muzeul constănţean,
lucrat într-un atelier tomitan, a fost realizat cu acest prilej, putîndu-se data
în jurul anului 248 c .n.
8 . l.'n portret, probabil al l ui Aurclian, a fos t descoperit , mai demult,
la Durostorum~ 7 Lucrat din marmur~t albrt, capul are o faţ.ă prelungă cu po-
me~ ii procmincnţi . Fruntea înaltft est e brrtzdată de uşoare cu te orizontale
~[ de două culc profunde, \·ert icalc , care s-au format între sprîncene . P e ar-
cadclc proeminente sînt realizate sprîncenele stufoase . Ochii sînt mari cu
pkoape marcate . trisul este incizat., iar pupila săpată lîngă pleoapa superi-
oar[t. Nasul, distrus acum, era mare . Gura închisă are buze groase. t :rechile
mari, lJine lucrate. Părul tuns ~curt şi reda( prin incizii realizate cu dalta for-
mc>ază pc frunte o linie caractcristicrt în f om1a unui J[ cursiv ; în acelaşi
mod (mici incizii) este realizată şi barba.
Este o lucrare cu remarcabile caliEtţi, făcută. de un meşter priceput.
J>1 cciz ia liniilor şi particularităţile exprcsi~~i indică faptul că este vorba des-
n• portretul unui personaj important. . PrczinL"'t multe analogii, în forma ca-
pu lui, conturul frunţii, a l ochilor, cu un a1t portret descoperit tot la Duros-
torum48. Toate aceste trăsături - exceptînd forma urechilor - le întîlnim
inlr-un portret al lui Aurelian din I3rcscia49 . Tinînd cont rlc calităţile tehnice
~ i st ilistice, poate f i datat între anii 270-275 e .n.
9 . l'n ;;.it portret imperial, aflat într-o st<trc proastă de conservare,
<1 fost <.kscoperit de asemenea la Durostorum~° Chiar în această stare, por-
tretul a oferit suficiente elemente care au putnt fi luate în discuţie pen t ru
e \·aluarca artist ică., st ilistică ş i cronolog i că. . faţa masivă este înconjur ată
de păr şi barbft. Părul apare sub forma unei calotc brăzdată de o serie regulat ă
d<.' Îllcizii - ce sugerează şuviţele de păr. Pc frunte acesta trasează o linie
asemrmă toare unui M. cursiv. Barba , care nu coboară pc gît, este indicată de
aceeaşi reţea de incizii. Ochii, mari, au pleoape grele, reliefate profund,
şi înfundaţi în umbra arcadelor orbitale, au pr ivirea rid icată patetic în sus:
irisnl este indicat de două cercuri concentrice, iar pupila arc aspectul unui.
buton în relief. Orificiul glandei lacrimale este accentuat printr-o lov itură
d -:: trepan . În privinţa ochilor , trebuie subliniată uşoara asimetric a aces-
tora, p ri n faptu l că och iul drept este un pic rn ai mic ş i oblic faţă. de stîn-

~s Z. Covnccf, Po·rlrctts aus dun ~ - jahrltwtdet·i u .Z. in S cytllia .'1.-fillo-r, Vviss. Hlllllholdt-
t ' ui•t<'•·,;itiit :r.u Berlin , R. XXXI ( 1982), 2/3, p. 17.1, fig. 26. .
~ 1 Io n I. Hnssu, o·f> . cit ., p. 174. -176, nr. 1, fi g. 1.
H Cf. uota. 50, infra.

'" C:f. M. Bc rgmann, op. ât., p. 105 ~i urm., pl. .H/2 . Pentru ana.lot;ii stilistice c.f. G,
Hrw.!enachc, în Da.cia., NS, 2, 19.58, p. 272-274.
140 Z. COVACEF

gu l. . Sprîncenele, mult arcuitc şi u n ite, sînt exprimate în rdief sub for ma

unui spic d e grîu. Suprafaţa feţe i, chiar at ît de redusă cum este din cauza
sprt rtur ilor, indiCă s tilul ca racteristi c a l scu lptorului, care rcdă pieka h .-
tinsft pc osaiura puternică şi mas i yf~. exceptînd o scurtă cutrt orizontat't pt;
frunte, <:xprimată pla~tic printr-un u şor relief în formă de cordon.
Din modul de tra t ;ue al părului, limitat la o sc mt ă zonrt în jurui
chi pului, din faptul că mechile nu sînt nici măcar detaşate <k cran iu, ca ~i
d in faptul c[t spatele t'Ste }[tsat nelucrat, iar de la jumătate În j oS piatla
rămîn e aproape \ erticalrt, s-a dedus că ~tatui a drcia îi aparţinea, a fo~t cr-.-
ată pentru o pri\·ire frontală.
Datoritrt proport iilor, superioare celor normale , a fost firesc ~ă ,;c cm; -
sidcre că este un poJtrC't imperial. Tipologie şi stil istic portretul se poat•'
confrunta cu imagin ile moneta re ale l ui Claudius Got icul , Aurdian, Tacitus ,
Florianus şi Proi.:>Us5 1 . Maniera de realizare a prtrului, prin incizii scurte şi
quasipara lele, dispu~c dcascmcni în rînduri paralele, începe srt se utiliztz•·
inert di n epoca iui Filip Atalml şi continuă }înă la Constantin cd !\iare, cu
c<·a mai mare clez\·oltaic în deceniile 7 ~i 8 a le YCacului al 111-lca e .n.::2
1 . Utimul pm trl'l imperia l aflat în colecţi ile muzeului din Consianţ <',
proYinc elin c!escoper irik făcute cu prikjnl cercetări lor de la Edificiul rc-
m :111 cu moza ic53 . (Pl. IIT, 3) .
Portretul păstrea:tXt doar partea snpcrioarrt a feţe i . Pc frunte sînt. i·r:-.-
liza te două cute profunde, arcuite la ambele capete . Ochii sînt mari, gk'-
bular i, cu pleoape grele, marcate ht partea super ioară . !risul , redat printr-n:1
cerc incizat. are pnpila ~i'Lpatft cu lrcp~nul, la fel este realizatrt şi gland;1
lacrimală. );asul, din cîte ne putem da ~cama, era mare. Pom eţ ii sînt r·rcr-
mincnţi. l 'rechik ~înt lucratP cu g rij i't deoschită. Pă.rul este deasl"nwr,i
redat cu multă. minut io7.itate, fiind su bl iniat începutul de cah· it ic . Pc fru nP
coboară un s ir de s~\·i te, uşor ondulatc. in act:faşi mod , si \.;sor oncln1ati
sînt realizaţi' fa\·oriţii, ~arc coboarft pînrt b. baz.a urechi i. ' ' ' '
E lcm.entelc pc care le păstrează ncc~t portret sînt. su fi ciente p('ntru "
sta1>ili st ilul caracteristic al sculpturului. Datorită proporţiilor este \erosimi1
să ne gîndim că est e u n portret imper ial , dar partea distru,;"'t :; i lips{t e<:it
pr<'a m are pentru a încerca o identificare. Stilistic, portretul core:-pundt'
sfîrşitului secolului III e .n., starea precară de conserYare nc·pcrmiţînd in~.~
confruntarea cu im;1gin il<> m onetare de epocă 5 1 •
P entru a urmări eYoluţ ia artei sculpturalc oficiale în DobrogE"a •c-
manrt doar portretul Faustinci 1Jinor - ca re este 1111 import -- nu poate fi
luat în d isc u ţie. Din analiza stilistică ~i tipol ogic{t a portr ct elor im perial<'
pr Pzen tate mai su s . reznltă c:l ace~te:1 erau lncra te în m an iera. 1ocal{t, urmînd

llO \' . Pâr·J;tn, Ar.. h. F1r1:dr ;"J;: Jal.rt' LO!·t, in .\rc!t. Anzeigcr.,· 1915, <.:Ct\. 247, fig.~ :
Gr. F!orc:-cu . in Dacia, 9- ltl, 1\H 1 i94-l. p. ·!10. fig. 3; G. -Bordcn::lclJ<', in Dac ia, :-.:s, 2,
1 95~. p. 272 - 274 : r;adcn l, in StCI. - . i965, p. ~22. fig-. Il. Po rtretul a.n' l'artc·a ct·ntrnla "
figurii - "as, gur:i. J..irhit• - <<•r::pkt distru,i"L. lu :~far:'l d<' ac<'st nea!un~. sculptura pr<'zind
.li·H: rs~ zg iri<:>turi hl spriucc.a11:l ş i ochi~i. drC!Jt :; 1. ro.rţial, la sprincoana. s1ingă. }larfca po~ţ(·­
rioar!l n capului Il li <" !-tC hu:r:utt <h !tl l ' . ltlălţl!Hl'tl \ o t ată., \\1 por ţlunc·a <le g-lt cnrc !-e p<l.:-. tf('ll7?l ,
l'~ h· dl· 0,.) 1 111: în<1!!inlea rnpului O)~~ 111.
OI C . liord c·n :~dw, in Dncia, \:S, 2 , 1'.!5~ . p. "27.î "274.
" Eadt'tn. ~i bit.Jiografi:~; )IL Bergman. vf' . t"it., p . 105 ~i urm. p l. 2~ .
~" l 'ace part~· din colctţiilc· :nuz<'ulu i de· ist oric• naţiona l ă şi adlC'Oio~ie, inv. nr . 78i7.
F ot ograi:a a !o~t reprodu~:'i. in ţt h i<lur ile FdifhiHI roma>l " ' mozaic ( 1967\, ck Y. Cannra, ! ,p
şi 1987, de l\1. Bucova lil . CI. l\1. 13C'rpnann , r•p. rit , p. 16:l , pl. 46 /6 .
~• 1\f. flergm~wn, h>r . .-·it .
 UNELE CONSlOERAT!T PRl V l ND SCULPTURA LAIC,\_ 141

în:<t cu fidelit a te tipurile lansate la Homa. C!1ipurilc împăraţilor şi ale îm-

părătesclor erau cunoscu te în prO\·inc ii în primul rind prin mijlocirea mone-
dt·lor. Din descrierile că lător ilor , portretele erau completate cu detaliile
caracteristice. tn această s itu aţ ie portretele imperiale lucrate în atelierele
din provincii sînt identificate unnrtrind atributele principale a le ficcrtruia:
coafura - în primul rînd , trrtsături le de hază- conformaţia feţei, och ii,
na,;ul. gura - , iar în cazul hărhaţi l or , cînd au barbă, modul în C(lre este
purtată aceasta . De la o prov incie la a lta, de la un atelier la altul , portrctcl<'
imperiale (ale unui anumit împărat) nu Yor fi identice, însă YOr semăna
tocma i prin trăsăturile esenţiale; sînt, c um s-a af irmat 55 , porlrl'lc tipolo-
g icc . Fiincl ident ificate însă- pc baza trăsăturilor de hază- acestea deYin
ro rtrcte f iz ion om ico- t ipologice .
Studiul portrctelor imper iale devine important p entru noi nu num a-
prin faptul că, prin numărul lor - ce contribuie la îmbogăţirea pat rimon iu-
lui universal - doYedesc poziţia D ollrogei în cadrul Impcril1 lui, comparati,·
cu alte pro,·inci i, dar , mai cu seamrl, pcnln.t că prin tehnica de lucrn- com-
parată cu monumente similare, laice, private sau votive. definesc maniera
atel icrdor locale de la T omis şi Durostorum; în primul r înd acestea, deoarece
sînl localităţile de unde provine cel mai mare num5.r de monumente sculp-
turalc, fÎll~t în m omentul de fa.Ft.

II. ST ATU,\HL\. LAI CĂ l'R{VATĂ

Sculptura laică pr'ivală însumează. în principal, po!·trctc lL ce ~c ck;-

r>rincl din categoria monum.<'it telor funcra.n' . Acestora l i se adaugă cele cîtc,·a
3! a Lui şi busturi acefale.
1Jc lîngă sfatuaria car<~, probabiL avea funcţie funerară şi care . in s i-
tuaţia în car\' s-a pă.str:J.t în intregime tw oferă portrete de nn mare \Trism,
sînt de luat în consideraţ i e numeroasele portrete, Ci:' consi: itnie imagini ale
ddnncţilor . ele pc monumentele funerare- cdicule , stele, medalioanL' . ~.;c
disting, 1ntre acestea, aşa:..numitclc port rete familiale care prezintă de ol.:icci
percc11Ca dduncţilor într-o iposta7.rt relativ idealizată. dar cu trăsrdurile
>fWcificc redate cu multă fidelitate, chiar dacă nu cxcdcaz:"t mijloacele ar-
tistice U.e realizare. Desi caracteri1.atc Jc ipostaze cmwcntionalc, il.cc·sl(' Tl'-
prczcntări sînt p oate c~le mai vcr istc, cele mai fidele tra~liţ i c: r:.~alistc de
p0rtret isbci i clenistko-romaue.
Pentru o analiză a portretclor private. care urm5.rcşte dcsprinde:ca
unor caracteristici somatice, ar trebui avute în vcdcre şi cdc· c.uc ap~u- pc
monumentele ce contin scena banchetului func:ar; accslea însi'l, prin sir:;,to-
lurile ce sint ev identiate în imagine şi, mai ales, prin ded~caţi(', se. situeaza
P<~ un plan de interferenţrt dintre arta funerară şi arta \'Otl\'ă, moltv pentru
s,1rc nu le-am inclus artei sculpturale laice.
În ansamblul ei, p lastica funerară romană marchează o tendinţă clară
spre portretizarea defuncţ ilor reprezent ati pc monumente. dar redarea,
mili mult sau mai putin fi.ddă, a tr;tsrtturilor ir1dividualc difcrii de h şcoală
la şcoală , ~ ; depinde' atît de abilitatea fiedLru i meşter, cit ma i cu scam~t ,
de tradiţiile de stil ~i icon0grafic ate fiecărui atelier. Incluzînd aceste ten-

•• H.. Bianchi-Da ndinelli, Il ritrnttv romaao, Extras <Jiu vol. V[ .. Eaciclopcdia. dcll'artc
antica. classica c orientale" . Roma, 196.5, p. :?. •
142 Z. COVACEF

dinţc ale plasticii funerare, portretistica rămîne una dintre manifestăr ilL
cele mai caracteristice ale artei romane şi în Scythia iltinor, iar portretul
constituie un gen specific epocii romane, . care nu apare nici înain!e, nici
după această epocă .
Am grupat monumentele sculpturalc laice din Dol>rogca pe centre :;-i
wne gcografice56 . F:'n·ă a intra în amănuntr descripti\·e, vor fi sul>liniatc
tr::tsăturile esentiak ale fi<.'că.rni portrl't, acelea care conduc la individuali-
zări ~i, desigur,. la depistarea certr1 a unor at<.'Ji<TL' . Pornind <:c la atclil'r ne
propunem să surprinckm .. ~coala" locală <k sculptură, chiar daC:L - pînă în
prezent-·- nu aYcm <lccît t:n nunw de sculptor, pc un montllncnt \·o,i\· 57 ,
iar în a tel i<.'relc locak sP lucr:t sub influenţa uneia san alteia clintre şc;Jl ilt:
cunoscu tc53 .
Pentru Tomis cunoastem pînă în prezent 13 mo;1unwnk --- Ci.' conpn
15 portrete - , precum şi 'un lnÎst masctilin ~i o sl:ttu i~.: fcmininrt - am1wl<
acd al<' .
J. Primd n1o:wrn.rnt, h!crat în r<mdc-boss~. e~tc statuia unei adolt:-:-
CLntc5n. Trăsăturile chipului (In . cap""- 0,194 m) sînt echilibrate . (Pl.
III, 4). Fruntea este !1L'tdă, iar sprmce,wk sînt cYidcnţiatc printr-o curh{t ,
rdidatiL Ochii, bine <lcscnaţi, au pleoapele redate prin douit scmiccrcuri î;1
relief; irisul este \·ag incii',at, i~'r pupila marcat~t printr-un mic orificiu.
Nasul <'Stc drept, iar gura arc Lnza stqwrioară mai pronunţatrt, într-o atitu-
dine copilărcască. Obrajii sînt budtlaţi, iar b~trbia mică este adusă în faţ~'"
Două cutc uşoare, pornind ele la ma1:ginca nărilor, creeazrt ,·agi umbre pc
chipul, altfeL senin. Pieptrmrttura, cu p?'trul trtial scurt , aminteşte pe aceea
de tradiţ ic iulio-c1aucl ianrt60 . Ca tip statunr, sta tu ia adolescentei, drapară
ap2.iţ in<.' tipului p1·ccola E nolan(SC.
Elementele stilistic<' şi tipologicc înscriu po~·trclul în curc11tul cla~l­
ci%ant de tradiţie greacă şi poate fi datat la mijlocul secolului T c .n .
2. Pc o stelă funerară se prtstrazrt portretul foarte cxpr<.'siv şi :·calist al
nnui brtibat6 1 . (Pl. rv, l) (In. cap-:: 0,20 m). Chipul are forma oval-ascu-
ţită . Fruntea este hrăzuată de dourt cutc orizontak ; alte <lou[\. culc, ma i mici,
Ycrticalc, sînt realizate între s rîncenc. Ochii mari , goi, 1n formă de migdală,
au pleoape superioară uşor rclicfată. Pomeţ ii sînt proemincnţi, iar partea
inferioară a feţei, scofîlcită, este brrLZdată de dteYa rid mi adînci. Din mar.

su Porh·ete provenitl' din A) <"dăţi le d<' re litoral: Tomis, Calla.tis, Histria; H) aşt·ză ­
rilc <lin ÎIJtcrionil teritoriului şi de pe fim,s : Ad:Hnclisi, Camena, Carai bil, J\lmaliu , Dnros-
tor um.
6 7 Este vorba despre J>fvlibos di n .\"icomutia, cel care ~emnează basorcli<-ful cel mai.
bine realizat di ntre monumentele mitriace dcscoprri tc in peşte r a At!am, cf. D.lll. Pippidi,
Studii de islo?ie a religiilor aHiict, Bucureşti, 1965, p. 3(oR.
78 Şcoala din Pergam, Akxanctria etc. Pentru ">:colile" locale, tr<·hui<-sc definite, cin<l
ş i unde au activat şi. ceea ce c·ste mai importan t, care era maniera de h!Clll, tehnica ahcr-
dat:t. Putem ;nansa ipott:/a ehistcnţc i unor ~coli la Tomis (<.le factnr::\ ~i iHrtuc:n1f• dcnică).
mai ·rcchi, :;;i l<1. Durc·storum, mai nouă, c!C' wflurn!ă rcmană.
sn A. Rădulesc u. M. Davide;;C'u, in !liC1\, 5 , l9.'i9, p. 756. d, fig. 3; G . Bordc-nacl1C',
în Dacia, :NS, 8, p . 166, fig. 1; Z12.i Co·racef, JJUrach/Hn/;iCH, tliP Cmbporlriilc' vo11 Tomis bclrej-
jclld, Q1.1aderni de "La ricerca l>C1Cn1lfica"' , n. 116, Homa , Cl\R , 198:5, p. 2.'i!, fig. l.
co G . nordennche, loc. cit . : ,\ . Voschiuin<\ , Le pcrlmii1"0ii!ai;L, l.cningratl, 1974, nr . 17,
pl. XXVI; Z . Riss, L'iconogmpl11c des prin<rs i:,lio-clawlicns rm tm:ps tl'At•{/t:stc rt de Tibere,
Va rşovia, 1975 .
61 Prezentat la sesiunea "Pon tic<~ !973" Je c;\tre Maria Alexaaclrescu- Vianu ca dat ind
d e la începutul secolului 1 c.n , probabi l contemporan cn Ovidiu; părere cu care nu put em
fi de acord din moti·•e obiective evidente: primele, de ordin istoric, celelalte de ordin artistic.
CL z. Co·,acd, op . cit., p . 2:'\1 - 2:53, fig . 2.
UNELE CO~S!DERA'fil PlUVlND SCULPTURA LAJCA 143

.·.:

2
..
 lH Z. COVACE:F

g in i k nări lor cohoar1i cîte o cu rrt pîn;'t la col ţurilc gu rii ; aceasta este închisă ,
!>uza supC'r ioară a pare ca o l inie drcapi(t, iar cea infcrioarft este t rasă în jos-
l':crul a fost lucra t din mici şuYiţe dispuse în şiruri para1elc 6~.
S t ilul sobru ş i laconic, a usteritatea trăsăturilor, atît de expres iw t o-
ltq i. sînt indic ii care conduc clar la perioada cea mai marca ntă şi mai ori-
gina m din istoria portretului roman - epoca lui Tra ia n , de aceea propunem
rbtarca pi~sei înt re anii 110 - 120 e.n.
1. l ' rmătorul portret este real izat în ronde-bosse ş i reprez intă o tînă ră
i•.':tll' ie 6 '1 . (!n. totală = 0 ,40 m; In. feţe i = 0 ,225 m ) (Pl. 1\". 2). Chipul,
mult idealizat, este de formă o\·a lă, plinu ţ. Fruntea este n et edă. , iar arcadf'le
orl,it a lc, arcuite, uşor reliefate, subl iniază de fapt sprîncenele . Ochii m ari,
c-:nftalmic i. cu ungh iul extern lăsa t în jos şi cu pleoape grele, au irisul şi
pupila indicate prin două scm iccrcuri concentr ice i.ncizatc lîngrt pleoapa
~upe rioară; pri,·irca este îndreptaU în sus în chip patetic. Nasnl este d.rept ,
hine ck~enat. Gura mică , cu buze pline , este întredeschis~t sugerînd un surîs
\·ag. B~trbia este pl in~t , m asiYă.
Picptăn~ttura, atît cît se Yedc de sub ,·ălul ce-i acoperă capul , este rea-
l iza t ă după moda lansată de feme ile case i imperiale: F;:mstina l\Iinor,
Cr ispina.
Elementele tipologice ş i stili~tice, carackr isticc apocii antonine61 :
x iJii mar i cu privirea patctidt. contrastul dintre suprafaţa fc ţl'Î, şldniUt
e n acurateţe - într-un ginga ş joc de umbră ş i lumină - ş i masa opacă a
părtthti , plasează portretul în a d omt jum ătab: a secolului II e .n ., po::1te
î.:lt~·e anii 160- 170 e.n.
4 . !Jc o mare expresivitate este port retul lui Akxandros (In. cap-
'-""" 0 ,29 m) , (Pl. 1\', 3) . realizat In pseudoacrotera cu nişă cochilifonnă a
S'trcofagului ce- i aparţinca6 ~. Faţa personajului. este rotun cU . Fruntea mică
l·stt- străhăt uU, în mijloc, ele o cu trt vcrtical~t adîncită profund. Arcadele
o;hita1c sînt pronunţ ate ; sprîncenele, crtre sînt exprimate plastic, înt5.resc
~i mai mnll linia arcaclelor ş i măresc orbitdc. Ochii mari , gloll1llar i, an pleoa-
P" super ioa ră bine reli efată; pupila ş i irisu l nu sînt marcat e. ~asul este m<lre,
gnl::, cu năr ile largi . Gura mică şi rotundrt. cu buze groase este închisă şi îne
cnnjnndă de barb~1 şi mustăţi. Două cute adînci, care-i creează o expresie
<k a m :'uăc i unc, pornesc de la marginile nări lor pînă la colţurile gurii. Mus-
lil.ţik mari şi groase, real1zat e din şm· iţc lw 1gi, lăsate în jos, se unesc cu bar-
Il:;. Aceas ta. este tnnsă scurt, buclată şi îmbracă bărbia proeminentă. jumă­
b t.Pa inkrioară a obra jilor , ajungînd pînă sub urechi. Prm.tl foarte bogat,
(ÎC'ascrrvn i tuns scurt şi ondulat. dcscrie un a rc în jurul frunţii. iar lateral
Lţqlc capuL Acest fel d e realizare a p:'trului ş i bărbii ne in<lică moda in-
trodus!i în epoca An toninilor. Spre sfîrşitul aceleiaş i p :::r ioadc n·~ c onduce
ş1 accentu area cxpresiv i tăţ ii, pri!1 linii săpate atl în c .
După moda Romei, în a doua jumătate a secolului H c.n., in t oate,
p w,·inciile artiş tii încep să introducă în lucrările lor elem~nte d e lirism .

e~ A. \'osc hinina., op . cit., nr. 27, pl. XXX V[T(

o:~ V . l'rlrvan, în .-h ·ch. A n ::~ige1· .. 1914, col. 4 37 . fig. 6 ~ 7; idcm, l11Cejm.turilc t•ielti
t"G<Ilt.W r la ~ l<rilc D undrii , Bu cureşti, 1923, fi g. 86~1'i7: Silvio Ferri, Arie ron1cmc sul Damd;io,
Mi !ano, 1933 . p . 336, f i g. 44 3: Scarlat Lambri no . A!'la ţ:!·ccească si :·ommui. in Româ.Hia, ,.Arta
'}i te hnica grafică" , 1938, p . 1~ . fig . 17; G. R onlenachc , ln Dacia, K S, 2, 1958, p. 267 -269,
f iH· 1; Z. Con.cef , op. cit., p. 252-253.
6' Max We gncr , op. cit.
'" V. B.t rb u , i n Dacia, NS, 7, 1963; Z. Cova.cd, of>. c.it ., p. 253, fi g. J
 ll ='lS:LE CO NSIDERAŢI1 PRlVTND S CULPTU RA LAICA H5

::.au nuanţe d e tristeţe, dovedind că încep să fie preocupaţi de personalitatea

sa., de spirit. Se poate considera, pe baza acestor elem ente , că portretul llli
A lexandros a fost realizat în perioada 180- 190 e..n.
5- 6. Un portret similar apare p e o ste lă funcrarrt , alături însă de un
portret feminin 66 . (Ambele In. = 0 , 125 m) . Acesta din urmă are deasemeni
;1 ţa ro tund ă , bucălată. Fruntea est e însă netedă. Se disting arcadele puter-
nic~: deas upra ochilor globulari cu pleoape grele. Pie ptănătura este asemă­
nit'Oarc cu a Crispinei, dar ş i cu a Iulie i Domna67 (Pl. V, 1).
Asemă na rea dintre portretul masculin ş i cel al lui Alexandros, prezen-
tat m a i sus , în ceea ce priYeşte modul de t ratare a părului ş i a bărb ii , ne de-
term in ă să le con s iderăm con temporane, b a chiar m a i mult, produse a le ace-
lui aşi atelier tomitan. Pieptănătura personajului feminin conduce spre o
l ărg in~ a perioade i de functiona re a atelierului, s i la o d<JtaTc a piese i în tre
an ii 180 - 200 e .n. ' • '
7-8 . .\ltc două stele funerare 0 8 , de d imens iuni mici, oferă portre tele
defun cţ ilor . ak căror trăsături genera le, precum şi m odul de realizare , sîn t
sim ila re cu cd c a le lui Ale:xandros . Credem că nu greş im dacă le considerăm
p roduse ale acelui aşi ate lier, putînd fi datate între 180-- 200 e .n. de subli-
n iat crt pen t ru această datare pledează ş i dimens iu n ile ş i for m a stelelor ,
precum şi in:-;cr i pţ ia ce se află pe una din tre ele69 .
9. Portretul numite i Chrysion 70 (Pl. \' , 2) (In cap = 0,22 m), al
căre i b ust este realizat în tr-o stelă-cdiculă, arc faţa ovală, cu frun tea lată ş i
obrajii plin i . Arcadele orbita le, cu s prîncenele arcui te, sînt bine reliefate,
dar fără a umbri ochii. care s1nt m <'l. ri , migdalaţi ş i cu pleoapa superioară
hine conturată . ~asu l este lung ş i subţ ire , uşor coroiat, aYînd n{trile fine,
pronunţ a te . Gura mare, fermrt - aproape masculin ă - cu b uzele arcui te
în m od exagerat , este închisă; colţurile gurii sînt m arcate. Bărbia rotundă
L':ik t rasrt spre în faţă . Pi eptănă tura este caracterist i că p entru începu tul
:-occolului III c .n. 71 , ceea ce n e-a determinat să datăm portretul Între anii
200- 220 e .11. Celelate elemen te - modul de realizare, îmbrăcă mint ea ş i ,
mai ales, inscripţi a, confirm ă această datare .
10. O pieptăn ătură întrucîh·a ase m ănătoare int.îlnim la w1 a lt por-
tret feminin (In. = 0 ,32 m ), lucrat în r onde-bosse (Pl. V, 3), din păcate
păs trat fragmcnt.ar 72 . Presu punem că a vea faţ a ovală . fruntea est e netedă,
hine şlefnită . P c a rcadele pronunţ a t e s înt lucrat e. în relief, s prîncenele
arcu ite. in cavităt ile orb italc, ad înc i, clar ncumbritc de arcade, ochii cxof -
hlm ici a u pkoap~lc con turate şi colţurile exterioare alung ite . Jr isul este
inc izat. iar pupila srtpatrl în centru l acestuia. Privirea este îndreptată spre
(ln-.lpta.

•u /.. (\l'lacd, of . cit., p. 253 - 254, fig. 4.

07 C'um aparo a ceasta intr-1111 basorclid pi\...<;trat la '\Iuwul Naţ 10 nal din \ ~rţ<o•tia, c f.
:\ Hua. Sadurska, op. c1t.
·~ l'rimul a fost publ ic al d~· A . }{{~dul<· s, 11 in X o1 "' '"'"mL"nfc cpi{!ra/i<r d i:< Sc'}'lhia
.\r",or, p. 151\ 1.59, nr . 11, fig . I L. Cei ck al dPll('il f' ' k pt~!d,.· al (\(- 1 Co·tacef in l'Pnlira, 7 ,
l'JH, p. 2 95 - 2%, f ig . t.
G< C. Honic:naclw, l:t Da.;ia, ::>;S, 9, 1965, p. l.'U 154: A, f{ittlulc:scu, lnc . cit.
1" V. Barbu, op . c it., p . .562 - 564 , fig. 10: Z. Cc,·Jt•nf , Di~: C:-ra/Jporhiii e, Hu111a . 19811

p 1.53, 2.55, fig . .5.

71 R . Pa.ribcni , fl ri lmtlo Hcll'ar lc ant i ca, Milano, 19J4 , p. 29 30, pl. CCX ClV.
a Z. Covacef, op. cit. , p . 25.~, fi~. 6.
146 Z . COVACEF

2
PLA?\'Ş :\ 5
 UNELE CONSIDERATfl PRfVIND SCU L P T URA L A1CA 147

Car ac terist icile acestu i portret şi mai ales p icptănătura , dl'tcn ninrt
încadrar ca sa în tre a ni i 220 - 240 e .n .
I l . Statui a ccti'tţea nul11 i d in Tomis, (P l. VI , 1) de t ipu l ,.poctn lu i",
c:,tc bine cun oscutrt 73 , pcn t n1 ech ili bru l ;malizei pe care o înt repr indem, vor
fi sublin iate t1 :'tsăt ur ilc esenţ i ale ale portretu lu i (fn . câp = 0,26 m) . Chipu l
~stc a l u nn i om m atur. Fruntea este !Jr?izdati't de riuur i. Ochi ., apropiaţi şi
usor st r abici, sîn t adînc iti Yn cav itat c:t drbitaHi . Zbîrc itmile naso- labialc
s int profu nde . Sprîncenele·, lu ngi şi groase, sînt expr ima te plastic, iar ochii
cu pleoape grele , au pupila. indicată printr-un orific iu circular prcflmd.
Toatrt c:--:.prcsia fetei este concentrată în u iYi rca îndrcptatrt în sus si în r ic-
tu"ul 11Cl \·os , atît' de p rec is indicat prin 'multiplele asimetrii ale obr~!zului .
În cont rast net cu caracterul Ycrist ic al ch i pulu i este tratam en tul p~truh: i
şi a] h;'ubi i, car e C'Yidcnţ i az:'t inf lu en ţele orientale, mai precis p(' cde :=:itie-
ne, amestecate în srt armonios cu clemf'nl e tipic occid en taJci 4 (calvitia inc i-
PÎL'ntrt este d uprt moda romană) .
Portret u l se inscreadt curentului artistic <<lre, p e la mijlocul scct)lului
I lf c .n . , se în toarce l a rcali!'mul car<tctcristic începutului ane i romanf',
care con ccntraz;'t f'xprcsiY itatca în pri\'irc, în sprîncene, in cui.elc d" p c
frunte ş i mai ales în as imctria clcfor manirt a anatomiei chipul ui . A fost d<tl<tl.
(k pri m ul editor 75 în an u l 240 e .n .
15- 13 . Por t retele }\btronei şi sotului său 76 (In . cap == 0,15m) se
î nscr iu a celuia şi curent (Pl. YI .2) . Chir:ill\btronei, destul de rău conscrY ai ,
1a<ă ~ft ' c Y adă fa ta rotundă cu o flunte îngusEt , t riunghiubră. :\rcadek
s înt pu t cmic rcliefatc dca~upra och ilor exoftalmici . Si1~gurnl clement de
încadrarc cronolo!!ÎCă este ofcrjt de picpCtnătur~t, real izată după moda Ln-
sa t:( ele Otac il ia '!~cycr~! (244 c. n .) . Portrctd soţului , ma i b inc consl':·Y:l L,
of eri"'t o serie de elemente particulare . Maniera veristică în care a fost t r<:Llt
- atît c;t a pe rmis td1!1ica de lucru în ba~ordie f - csk caractcri!'tică cu:·C'n-
t ului rea l ist "rost-scn·rian , Crt ît' ;~parc r~' la mijlocul sccolulni III C'.Jl. o
bun:'t an<dogi e o ofcr;'t port retul cetăţeanului din Tomis- voha bil produse
a le acelu i aş i ;:d.cl icr -- fapt ce ne pnmitc ~:t clat[lm portretele între an ii
240- 245 e.n . L a aceasti'1 stdrt avem avantajul de a \·erifica datarea propus{t
cu ~jntoru l ir;scripţ iei .
14. 1' ltimul portret fem inin tomitan c~t c JuCiat dcas<:meni în rond c-
hossr- ~ 7 (In . = 0 .22. m) . Irnprcsiomazrt prin tlă~ătur ile rc-al istr, sugcrde
pnn j cc\!1 de umbre şi lumin i real izatc prin ~l duirra mammrci (Pl. \ ' I. 3).
f igura, mai degr::~bă rotundă, arc fnmlca în:.J.Wi, r.etcdrt. Sprîncenele s!nt
arcuitc pe arcadd c pronunţate ce 11m l rf~C ioiuşi ceh i i mar i, alungiţ i pc ori-
zontală şi cu pleoape b ine contura tr' . lr i~u l şi pupila ~înt ind icate pr in don;\
cercur i ineizate adînc . Pomet ii sîn t procm incnţ- i. 1\'"asul este fin, drept.

n \" . r:'trvP n, in At·ch . A1<;:Ci{t1" . , 191-!, tOl. '13.\ f ig . 5; idem , l nccput.wilc !•irjii j ' (,)Jif{"llt
la phtile D11:c: ;;i , Ji g . 1:6; G .Q . C iglioli, Cat . del 11--h:sro drll ' lmţero, Hc n;a , 192 7. !'· 104
pl . X.X \" ] ; Si !·,: c, l ' trri, cp . rit . , 1'· :1:18, fig . -14 5; E . l'artai-(c , c u , 111c11um<r.li de//" chill<l
r·oma1-:a mila J\!cuia, p . 241 , fi g . H; H . V11lp •, H i~tc•·1· e tmcit t:71c t!c la Dobt·v'l<-djlt, ];vnlit' ';'l-i
19:\R , pl. .X::'\1)\1~9; G. P nrr'<natl·. c, In Dacia, :KS, 2. 1958, p . 269 - 272 , fig. 2 --.>: l'H<km,
in J) a ,·ia, l\S. 1\, g c4, p . IU>: z. Cov:·. .:cf, op . cii., p . 2 .'6, fir. 7.
"·' C~ . B·.m knad:c•. in Dacia, ?'\S, 2, 1951l, p . 269.
7
5 Ec:t.dt· ra, l oc . ci! .

? 6 Mari a ]l"!u ntean n, 111 Pon1ir:i, 7, 197-1, p . 1() 1-161 , nr . 4 , fig . -1; Z. Covacd , (It .
cit., p. 2 .'56 - 257, f ig. 8 .
77 Z. Covacef, in Pontica. 14. lp. 2X9-2<)6; <'adem, în \Vi HS. Zeitschrdt r"kr Humbo ldt-
Un i vcr sită t zu J1erl in, Ge~w . H. XX"XT (19S2) 2J3, p . 173 - 17.5; (·a.dt:m, Dif GmbpMt·r:·o~c,
R oma, 1988, p . 257 .
l4H Z. COVAC€.E'

1 2

3
 .. . ..
U N~:LE CO NS!DEHATII PRJVJN D SCUl-PTU RA LAICA l4!.J

Gura închisă . O scri e de linii , r ealizate d<'sccndcn t , creează un aer de mclan-

colică tristeţe ch ipului. Pt·rcchilc J c cutc, ce contrib uie la indi v idu a li zarea
figurii- , nu a u fost săpa t <> ci, aşa cum am menţi onat mai Sll-'>. s-au realizat
prin şlefuirea marmurci. Brtrhia est e m icft , rotundă.
Trăsăturile chipului , în spec ial pomcţi i , proeminenţi, sint caracteris-
tic orienta le, pieptănătura este insă realizatrt dupi't moda romană 78 . ~[an i cra
realist ă de prezentare a portretulu i, precum ş i coafura, îndrcptăţcsc înca-
drarea crono logică la mijlocul secolului JI[ e.n.
15. Cel din urmă ponrct an a lizat este a l nnui bărbat (In . cap -~
= 0,29 m ) ş i este lucrat in hasorelicf' 9 (Pl. VI I , 1) . Făcut parcă în m uchii,
portretul degajă o extraordinară expr esivita te. Impresionea7.rt , în primul
rînd , maniera adopta trt de sculptorul tomitan care a delim itat fi ecare cle-
ment al chipului, H'tră a- l întrerupe îmă de ansamblul figurii 80 . Pftru l bogat
ş i d rl ionţat, sprîncenele stufoase, ochii mari, nasul trapl'zoida l , hnzele
g roase, senzuale , toate sînt bine desenate ş i frumos conturat\!. Barba , foar te
deasă, îm bracă toată partea inferioară a ch ipulni. Pielea obraj ilor pan· în-
tins:t pc osatura masi\'rt, sngcratr1 plastic p rintr-un joc de umbre şi lumini ,
r cal1z.at atît prin cioplire eli şi prin şlduirc.
Tră săturile grcco-oricntalc ale chipului, pomcţi i dcz,·olta ţ i, indicrl
faptu l că portretul reprezen ta 1m local nic - a~a nnn apar toate portretele
an t icc ci escoperite pc teritoriul Do1;r ogc i ; stilistic, se a lăt m :i. ultimelor por-
tretC' prezentate, putînd fi d atat la mijlocu l secolului li! e.n .R 1
16. Bustul masculin, acda l ~ 2 • pare să fi fost de fac t ură funerară , pt' r-
sona jul f iind prezentat în atitudi nea tipică pentru acest gen de mom~m<'nk:
cu ~îna dreaptă îndoită. din cot pest~ piept , i eşind din faldu rilc :veşmîntu­
t uluJ, defunctul ţine marginea mantie i. Drapaju l este corect si bin e realiz;lt
:\-!uită Yeridicitate se consf;;tă J'n execut area miinii (atît cît ~e vede din ea
ş i cît s-a păstrat) şi ma i ales în red area ridurilor de pe gît . Modul atît d.e
pcrf~ct de prelucrare a pietrei perm ite "sr1 vedem'' că bustul a apa rţinut
un.ut personaj în vîrstă. Credem cr1 nu greşim dacă datăm acest monument în
pnf!la jumătate a secolului lll e .n. , probabil î·nt re 230 - 240 , contemporan
dco cu sta tuia-portret a cctăteanului din Tomis ~i cu st ela :il'fatrone i si a
sotului e i. . ' r

. 17. Statuia femi nină, d,·ascm el'li accfa lă 8 3 (Pl. VII, 2), aparţine ti-
pulUI gra11.de Ercolanese . Lipsa capului nu permite o individnalizarc. Statuia
în sine p are să fie o lucrare dt: serie: disproporţia dintre pitrţile corpului
(bustul prea mic în comparaţie , m ai ales, cu picioarele , masive), rigid itatea
drapajulu i , poziţia mîinilor- sînt atîtea elemente specifice unui t ip anume
de monument fun erar . Man iera de lucru indică faptul că statuia a fost
lucr~trt într-un atelier tomitan, pc la jumă tatea secolului III c.n., mai pro-
ba b1l spre cea de a doua j umătate.

78M . Bergmann, op. cit., pl. 7/5, G; pl. 8/ 1. 2.

" Z . Covacef, op . cit ., Berlin, 1982, p. 173- 175; cadem , op. cit ..' Roma, 1 98~ . p. 257 --
258.
' 0 i\ceea"ii ma nieră in tratarea chipului se cvidcnţiMr~ 1<: porhctul lui Filip Arabul,
c f. s~t pn~.• n . 16.
3J Data.t in anu l 250 c.n., d. Z. Covacd loc cit .
ee .!. I>.Lcn, Cii/C.u:a ti~il • lo nki ;1! J.1!uu~tl lh r..iwal al Dobrogei, Exttas din i\nl\lclc
Dobr<"'goi, 18, 1937 , p. 7 , ;l: 1.3
t;: Dt'şi descoper i tă u~ t~a! n' ulţi ani, statui"-~ răma~; inedită; a frtcut parte d in loi." i
de piese din muzeul con~U'Lutcnn Ja o o.poziţic organi1.ată la Moscova.: 1\"ul>~l.i'a i iscustv.s pri-
arncmwria v (mticinoâu eţohu . I<t.U:\1.<;~. Uo~cova., !98J, nr. 116.
l!iO Z. COVACE:F

{.
 lT:'>!ELE CONS!DE'RAT il PRIVIND SCULPTUR A LA IC.\

J>cn t ru Mangalia sînt de luat în discuţ ie trei portrete, tca te aparţ inînd
~· ·c olului 1I c .n.
t. Primul , este portretul lu i Evrandos 81 (Pl. \'II , 3), descope rit în
nccropola romană de l a sud-vest de cetatea antic~t. realizat într-o ediculft
·1in marmurrt de culoare albă. Se remarcă la Evrandos, care a murit la 31
c;.nifl", barba scunrt ş i părul ondulat după moda antoniniană. }fan icra sti-
list ică şi tipologică a portretului au det erminat dat.area la mijlocul secolu-
lui Ii e.n. (probab il între anii 145- 150). P ent ru această datare - în ca-
zul de faţrt - pled ează şi i nscripţia care însoţeşte monum ent ul.
2. Al doilea portret callat ian este un cap de fetiţă (In . = 0,178m) 8 H
1ucrat în ronde-bosse (Pl. \ ' III, l), din mannură albă, fină . F runtea este
baltă, ochii - sub sprîncenele frumos arcu itc - au pupilele redate cu
m ultrt grijă. ~asul este erodat. Gura midt , dreaptă , este exprimată pri ntr-o
!iu i~- cu două mici adîncituri la colţuri , sugerînd un Yag surîs. Părul cu bucle
mici, \'ălurite, realizate superficial, îi înconjoară faţa; deasupra are o coadă
imp!ct it{t imitînd o diademă 87 . Trăsăturile fine, maniera ele lucru , sugerează
incadrarea în aceeaşi epod în care a f®st lucrat şi portretu l lui Enandos,
a dică sfîrşitul primei jumătăţ i a secolului II e.n.
3. Cel de al treilea m onument este capul unui băiat 8 8 , lucrat dease-
1::en i în ronde-bosse (Pl. VH, 4), din marmură albă, cu cristale fin e (In. =
-= O,14 m). Portretul înfăţ işează chipul unui băieţandru , cu obrajii bucă­
laţ i. Pe fruntea mică este săpată o cută. orizontală . Ochii, cu pleoapa supe-
rioară. bine conturată, sub arcadele nu prea puternice, nu au . ind icat irisul
~i nici pupila . Gura mică, arc colţurile marcate . Două cutc adînci, l·ealizate
prin şlcfuire , pornind de la marg inile nărilor pîn~t la colţu ri le gurii, sugerează
un sur îs copilăresc , încrezător. Pe cap, băiatul poartă o căciulă în altă, de
o.., ub care iese prtrul cîrlionţat, dG jur împrejurul feţ e i.
L iniil~ atmonioase , surîsul duios - sugerat printr-un fi n joc de umbre
şi lumini - ne det ermină să plasăm portretul în cea de a doua jumătate a
secolului II e.n. (între 150- 170 e.n.). Căciula pc care o poartă ind ică fap-
i nl că băiatul făcea parte d intr-o familie de băştinaşi.
Pentru cetatea Histria aducem în discuţ ie un sing ur monument: sta-
tuia acefală a u nui cetăţean 89 . Destul de prost cons~1YaU, statuia est e o
piesă de serie, din tipul ..magistratului", individualizarea ar fi t rebuit să
f :e dată de portretul care, acum . lipseşte (Pl. V HI, 2) .
M:onumcntclor scnlpturalc laice, descoperite în cetăţ ile pontice, li se
a daugă cîteva portrete provenind din diferite centre din t·n.teriorul Dobrogei
ş i de p~ limes-ul dunărean.

a. G. Bordcuache, în Dacia., NS , 4, 1960, p. 499 , nr. R, fi;:: . 12 .

s> Dupil. c u m o i !l<lică inscripţ ia, c f. G. Borde.nache, loc . cit.
so L11edit
87 Pe ntru p ieptănr.tură. cf. l\.. Vo~chinina, op . cit .. cat. 33, p l. Lrr- Hl L
68 Inedit
8 ~ V. PArran, I~~ceputurile vietii romane la ;~.ttr ile Dună•· ii, cd. 2 . ingrijitil. ş i ad notată.

de R. Vulpe , Bucu reşti , !974, f ig. 64: ..CcUţeau din Histria, sec. II - liT e.n., d escoperit
\n piaţa oraş u lu i. că?.Ută. i îngă zid ul ,.ba.silicii forensis" (bursa din Histria.l" . ':>i-a r fi gă.s it
iocul aict, lntre monume ntele artei sculpturale Ja:ce, ş i stela. funerară a m;ui legionar, frag-
me utară . care a•1ea reprezentată, In relief a d inc, f igu ra unui legionar în picioare. Din relief
însă. se mai păstrea.;r;ă picioarele, locăltatc în ci1me scurte ~i part ea i nferioară a cuirasei.
Datatr\ in sec. II e.n. D.M. Pippid1 , inStC! , 8 . 1966, p . .51, nr. 12: idcm , ISAf, J, Bucureşti,
1983, p. 107 -'108. nr. 288.
152 Z. COVACEF

PU. \!ŞA S
 'UNELE CONSIDERATII PRlVJND SC\JLPTUHI\ LAICA 1!'>3

1. Prima piesă pc care o aducem în discuţie este capul unu i efcb (In .·
- 0,15m)n° , lucrat în ronde-bosse din marmură de culoare a lb~t, <..kscopnit
la Adarnclisi. Capul prez intă chipul unui tînăr cu trăsătur i regu late şi bine
proporţionate. Fruntea este nelcdrt. Arcade pronunţate deasupra ochilor
desenaţi corect, cn pleoa pele conturatc. :\u este rcdat nici irisul ş i nici
pnpila. Gura este expresiYă, cu buzele arcuit~. Arc un nas drept cu năr;le
uşor dilatate. Prin şlefuire au fost create cutele. largi care pornesc de la mar-
g in ile nărilor, ca şi cele care sînt create la col ţurile gur ii şi care c reează o
uşoar{t expresie de bosumflarc . Părul scurt este redal prin bucle realizate·
corect , după scheme clas ice. Por tretul const ituie una din rarcle replici d in
Scythia Minor, dcrivată din tipurile de atl eţ i grl'ci 91 .
:Manit•ra stili s tică , imitînd o operă grcccascil, conduce la perioada
lui }-!ad r ian , amator pasiona t al art ei clcnice, în timpul druia pîni't ~i as-
pcch!l rxteri or al romanilor caprttrt înfrtţişare grcceasdt . Propunem srt S<'
dateL-e între ani i 130- 140 e .n.
2. l'rmătoarea piesă este un portret feminin !l:l (fn. = 0,165 m).
descoperit la Almalîu. Lucrati't în rondc-ho~sc, din marmură de culoare alb-
\' i n cţ ie, pic~a a fost şlefu ită cu multă a curat cţă, în rea !iza rea ci folosinc!u~sc
mai ales dalta fină. ·
Capul prez intă chipul unei tinere femei, cn trăsă turi gingaşe, id<.>a1i-
zate . Och ii mari sînt frum os des~naţi, dar nu au m arcată nici ptipila ::;i ·nici
irisul. Sprîncenele sînt arcuite pe arcadelc pronunţate. Nasul este fin, drept ,
cu n:"J rile uşor d ilatate. Cura mică, cu buze plinr, este înch isrt: arc o expresie
d~ copil bosumflat. D in părul ondulat, despărţit printr-o dtra rc media nă .
dourt şuYiţc mari îi înconjoară faţa. !n dreptul urechilor a fost l5sat · Jihcr
u n cîrlionţ, apoi , părul strîns în mai multe şu\·iţe ondulate, t' stc adunat
înt~-un coc în \'îrful capului ş i legat cu o panglică, amintind de picpt ănft­
tunle cu krobylos din multe rcpre~entări ale Afroditei 93 . Trăsăturile fine a le
chipului, caracterele sti l istice şi tipologice , înscriu sculptura printre pro-
dusele laice realizate în rima jumătate a secolului IT e .n. 9·1 . .

3 . To t in ronde-bosse a fost lucra t şi capul unui bărbat descoperit la

Piatra (Carnena de azi , jud. Tulcea) !b (Pl. VIII, 3) . Piesa a fost realizaU
din calcar de culoare a l bă, compact. (In. = 0,14). Chipul este al unui bărbat
în plină maturitate . Din figură se detaşează. ochii net m ari , exoftalmic i,
~u pupila ieşind pard din orbită (basedowian), înconjura.tă de cercul adînc
Incizat a l irisului. Figura este a.simetr ică; arcada orb1tală de deasupra.
ochiulu i stîng este mult 1nălţat 'in timp ce cealaltă est e realizată oblic,
a1ingtnd pleoapa bine conturată a ochiului drept. Nasul este borcănat ~ i
mic.. Asimetria chipului a creat o serie de cnte pe frun te şi între sprînc~ne.
Prtrul, ridicat în chip de calotă in jurul capului, şi delimitat faţ ă de frunte
print r-o linie profund incizată, este relizat di n şuviţe paralele , îndrep1atc
in sus şi rotunjite, avînd aspectul unui colac împletit în jural capulu i.

co Publicat în c.a.t aloag~)e ~xpo r. itiilor internaţionale din c:~orc a !ăcut parte: Rinr.r1· m
l?tlmt'inim, Koln, 1969, p. 2.51 , pl. 7l; Civi/tci romana i-n Romania, Homa., 1970, p. 243-114,
G 86; Hultum i isw.sfva priu,•nomorie v emt·i cimdu cpoJm , Mosco·1a, 19'83, n r. 109.
OI Amm Sadur~ka, op . cit ., nr. 24, pl. 2 1
90 I nedit

~• G. Hordcnachc, Swltm·c greche ~ r~nnan c, 1, Bucnr~ti, 196!?, p. 27-211 , nr. 31, 32,
p l. XV, XVII.
ot Anna Sadurska, op. cit., J'l. ?..5
91i Tb. SMtciuc-Săveann, lo An. Ddb., 1~, 1934, p . 109, fig. '1 - 5
!!"i-l /.. COV ACE:F

Î n sp<ttck acestui "colac" păru l es.te ondulat, realizat din şuYiţe greoaie
care trec de la dreapta spre stînga lăsînd liberă o cărare med iană. Barba
este mare; dcasemen i ontlul ată, şi acoperă toată partea infer ioară a feţei ,
unindu-sc cu mu stăţ ile lungi şi cu părul, în clrcptul ured1ilor .
T ipologie, portretul se înscrie în seria lucrărilor din a doua jumătate
a s~:colului III e .n., caracterizate prin accentuarea lat urii spir ituale a o-
mului. Toate portretele d in această perioadă au chipurile cu ochii trişti,
larg desch işi, cu privirea fixată în clepărtări . Stilistic se înscrie curentulu i
provinc ial şi poate fi încadrat cronologic între 250-270 e .n . Cel mai apro-
pi at centru, unde ar fi putut să fie realizat portretul. este Ibida .
.J. Din nordul DJbrogei provine un portret feminin 96 , lucrat din mar-
Jllură. de cu loare albă cu cristale mar i (In. = 0,242 m). aflat într-o stare
proastă de conservare9 7 •
Portretul. deoseb it de expres iv , reprezintă o femeie în plină maturitate,
cu văd itc semne de oboseală pe figură . .Pc arcade le orbitalc, proeminente
sînt re-alizate sprîncenele , redate plastic printr-o se;-ie de mici incizii paralele .
Ochii s1nt mari şi au pleoapele grele , bine marcate. lrisul semicircular este
reda t printr-o incizie foarte slabă, iar pupilele sînt săpate adînc lîngă pleoapa
sup~rioară , ceea ce face ca privirea să fie îndreptată în sus. Gura mică are
lm7.t' pline; două incizii \·crtica le marchcaz5. colţurile gurii . Alte două
cut·~ pornesc de la marginile nărilor şi coboară sub obraji Acestea, ca şi
cca rcănele de sub ochi, sînt redate printr-un joc de umbre şi lumini, reali-
zat prin şlefuirea pietrei. Părul, împărţit printr-o cărare med ian ă, coboară
spre urech i, pen tru a fi strî ns apoi la spate într-un coc mare , care ajungea
pi'nă în creştet. Pentru genul de pieptănătUJ ă s-au găs it analogii la pieptă­
n ălur ilc purtate de Iulia Domna şi Iulia Maesa98 .
Healismul portretului exprimat prin întreaga su itrt de cutc care brăz­
d.t'ai.rl obrajii, expresia de amărăciune care se degajă din acest chip, au de-
terminat încadrarea sa cronologică în a doua jumătate a secolului II e .n.,
mai aproape de sfîrşitul său (circa 190-2 10 e .). Este perioada î:n car,e ·. atît
la l{oma cît ş i în provinciile cele mai îndepărtat(• , arti ştii incep să se inte-
reseze de p ersonalitatea morală a omului, de starea sa de spirit, introducînd
în operele lor elemente de lirism, nuanţe de tristeţe, conform gustului eli-
te i romane99 .
Din centrele de pe /imes-ul dunărean au fost analizate două portrete
şi un bust . provenind din anticul Dnrostorum. Desigur că trebuie să fi exis-
tat şi în celelalte castre şi aşezări de pc limes monumente care să poată f i
încadrate artei sculpturale la ice private.
5. Prima piesrt pe care am avut-o în vedere este portretul unei tinere
femc ito0 , lucrat di n calcar dur de culoare albă. (In. = 0,37 m)(Pl. IX, 2) .
Un văl acoperă partea posterioară a capulu i . lăsînd descoperit , şi bine vizi-
bil, părul pieptănat cu mu ltă grijă şi. chiar. cu oarecare eleganţ ă . Faţa, de
fonnrt ovală , arc trăsăturile desenate cu multă grijă şi realizate cu acurateţă .
Sprîncenele arcuite sînt st ilizate: între acestea s-a form at o cută adîncă
care urcă pe frunte . Ochii au pleoapa superioară marcată, în schimb nu au

ou Capul"" fos t scos l.a s uprafaţă do plug, la. fcrrna C'..o'\ raibil (iucl. T ulcea). în a.nul 1968
o• M. Alcxandrcscu-\·ianu, in Pontica., J, 1970, p. 379-38 1, fig. 1-"1.
os Ea.dem, op . cit. , p . 380.
n A. Voschinina, op. cit.
1" !ou I. Russu , o;. cit., p. 7-S (179- 180), nr . 6, fig . 6.
 UNELE CONSIDE:RATn .Pft!VfND SCULPTURA LArCA 155

înc i7,ate pupilck. ~asul este fin; gura mică arc buze pline. Cearcănele vagi,
C<i ~i cut.e]c care pornesc de la marginile nărilor sau cele de la colţurile gurii,
:;înt redate printr-un ingenios jcc ck planmi ample, real izate cu multă înde-
mînare prin şlefuirea pietrei dure, conferind chipului o deosebită valoare
cn t istică .
Ceea ce atrage atenţ ia în mod deoseb it este pieptănătura, realizată
cicstu l de complicat. În faţă, părul este despărţi t printr-o drare - uşor
deplasată spre dreapta - de la care pornesc dou~t şuviţe mari formate elin
fire paralele, ondnlate în fonnrt deS culcat şi alungit, şi care se pierd sub
v:ll. Pc o porţiune scurtă, deasupra acestei mcşc, părul este pieptănat fărrt
a ii ondulat, iar în creştet este strîns într-un coc form at din şuviţe împletite
şi rrbucitc . S-au g~tsit analogii pentru pieptănătură la portrete ale Faustinci
l\1 inor 101 ; în acest mod îşi purta părul însă şi Faustina :!\{a ior102 .
~~ ~~ ~-Lucrarea arc o mare valoare art i stică. impresionînd prin su1)tilitat.ca
<· x("'cuţiei plastice, care exprimă atît de realist o stare sufletească bine de-
f inită, de tristeţe. ~u numai vălul de doliu pune accentul asupra expresiei
chipu lui, dar întreaga atmosferă cmanată de modu lările arcadclor, globul
ochilor şi lin ia care situează pleoapele în tr-nn plan cn totul special, la care
S<.' adaugă mişcarea pomcţilor. Tipologie ş i st ilistic portretul se încadrcazi't
h mijlocul secolului II c .n .
6. Pc un fragment dintr-o stelă funcrar{t 103 din calcar se păstrcaz{t
portretul unui bărbat în vîrstă (Pl. IX, 1). Figura are o expresie originală .
Fruntea este brăzdată de riduri orizontale . Pe arcade1c puternice sînt desc-
I<atc sprînceneh arcuite şi unite în formă de acoladă; bine contura te, prin
Hlci;r.ii adîrci, mai ales la partea supcrioar{t, acestea sînt stufoase. La rădă­
cina nasului sprîncenele sînt marcate printr-o incizie adînd, orizontală.
ochii sînt mari, _cu pleoape relicfate; pc globul ocular es.te incizat, printr-un
~<··micerc, irisul iar în centrul acestuia est<' marcată pupila. Nasul este
;na rc, cu nările largi . Gura, cu buze groase, este înch isă . Faţa este încon-
Jurată ·de părul scurt, uşor ondulat . unit cn barba, deasemeni scurtă, care
î:m bracă partea inferioad ;t feţei . I\'Iustăţile lungi se unesc deasemen i cu barba .
Portretul, foarte expresiv, îşi găseşte bune analogii în lucrări similare rea-
lizate în atelierele tomi tane în secolul al 1U-lca10-1 . 11 datăm în a doua ju-
mătate a secolului .
7. ·u ltima piesă este un bust lucrat din m armură alh-gălbuie, bine
şlefu ită, reprezentînd un b~trbat 105 . După modul de realizare - cu socln
pc care trebuia să fie trecut numele celu i reprezentat - se poate afirma că
bustul nu făcea parte din categoria monumentclor funerare de acest gen.
ci. desigur, era bustul unui personaj de vază din anticul Durostorum şi a
fost ridicat, probabil, spre a fi expus într-un loc public . Din păcate portre-
tul, care ar fi contribuit la individualizarea personajului, nu s- a păstrat .
Ca lităţile artistice determină datarea bustuiui în a doua jum~ttate a seco-
lului H e .n. (Pl. IX, 3) .

101 Jdem , p . S
lo~ R. Cagnat, V. Cha.pot, M annel d"arcMo!ogie romaine, t, Paris, 1917, p. 504, fig .
276 .
1o~Monumentul descoperit la Durostor urn, a făcut parte din colecţia i ui P. P apahagi,
si a. fost do nată
muzeului constănţean la 30 a ugust 1933.
to' z. Co·vacef, 1n \Viss. Zeitschrift dcr Hurnhold·Univcrsi.tiit TU Berlin, Gews. R.
XXXI. 1982 - portretul lui Filip Arabul şi ce l masculin: cadem în Qnaderni de "La ricerca.
sc ientifica", n. 16, Roma, 1988.
tQo A făcut parte d ia colecj'i<t P. Pap&hagi .
l!>o Z. COVACEF

PLANŞ A 9
 U='ll!:LE CONSIDERATU PRlVlND SCULPTUHI\ LAlCA 157

*
* '*

Trecerea in revi:;i.ă a monumentelor pe care le-am considerat ca făcînd

p;_;..rte _din sculptura de aspect privat impune o primă observaţie, aceea a
bog:'tţ tci de material<' provenite d in atelierele tom itane . Nu este însă cazul
î ntocmirii unei statistic i, deoarece nu toa tu piesele aparţinînd aceste i ca-
tegorii au fost luate în cliscuţie 1 ou
Pc de altft parte, este evident dt fiecare portret rcprezinUt o persoană
<wumc . În ana liza pc care am întrepr ins-o am încercat "s5. rnpcm" portretul
de a nsamblul monumentclor în care apărf'au - statu i sau stele - - toc ma i
p::nhu a cyid enţia individualitatea f iccftruia, chiar dad tipol ogie se înscriu
'in cano;mek gencrak a le artei rom;me : statuile kmininc inserîndu-se ti-
pului ~raudc :-;au p-iccoll Ercolouese ; cele masculine tipu lui magistratut111:
(statu ia l~istriană, hustul din Durostorum), a filosofnlui (statuia tomitană)
etc :; în l11np ce stelele prezintă huslurile defuncţilor într-o poz~t, de asemeni
tq> t<'ă pentru acest gen elE' monument e . Analiza portrdclor in dependent de
rnonunwntel e cărora le-au aparţinut permite- să se despr indă anum ite trrt-
<itur i somatice, care ~ă conducă ~pre interpretări fizionom ice .
. Conform epoc ii căreia îi aparţ ine , fiecare portret se înscrie unui ann-
m il. curent artistic, care în Dobrogca romană îş i p;istrcază doar caractcris-
ltctle gen erale: stil rece la începutul Imper iului , dinamic în epoca Flavie-
nJor, sobru şi lacon ic în C'poca lui T1 aian . clasic sub Hadrian, portret psi-
hologic începînd din a doua jumătate a sccolnlu i Tl c . n 107 . Caracterist icile
gcm~ra l<', pr<'cum şi picptănăturilc, au const it uit criteriile d<.> hază pentru
datare .
. D~oarece cele mai multe monnmmi.e prov in din Tomis, ek constituie
,.('nh.b ile documente care ocaz ion cază o scrif' de conclur-ii privind producţi a
arlistid <t atcliercl or tom itane . 1n primul rînd se evidenţiaz~l actiivitatea
meşterului tomitan, anonim, care funcţiona la mijlocul secolului TII c.n .
Lucrările sale se d eosebesc de ale celorlalţi meşteri din punct de vedere al
ll'hu ici i de redare a figurilor. La portretele realizate d e acesta, ch ipnrile
par "<kscnai.c", fiecare el ement al figurii esi.e marcat, delimi tat, printr-o
linie inci7.ată profund : fruntea, sprîncenele, ochii , nasnl, gura f iind lucrate-
cu grijă în cadrul acestor limite, împreunrt fonn înd însă un ansamblu ar-
mon ios şi coerent. Acestui me.ştrr tomitan îi atribu im portrelul lui Filip
Arabul ş i ullimnl portret m asc ulin din Tomis (nr . 1:1).
Tn pri \· inţa clalrtrii se impun(' ohsen·aţ i a d primul portret lomi tan
.[K· car~'-1 ;tH·m pînă acum este de la jum i\latca :;ccolulu i I c .1L. urm~t­
torul d e la începutu l secolului 1 r c .n . . p en tru ca. începînd ru cea df' a dou a
jum;'tlaL<- a acc,;lui ~ero l ~i p\nrt la jHmittaka cdtti urmi'Lltlr <t an'm o succ~c­
s ittm· co ni im;;t th~ porl'rek. De aceea între priml'h- t;·c i porlrett' lise~c d c-
m vnk <k kgătmft, d e continuitate . Începînd în<t cu purtrdul lui :\k:-::tn-
dru.", d e h . un monu nwnt la a ltul, <'x i,_trt cd puţin un pune\ comun: i'ic dt
csk Ynrba de pi <'pt:mă\ur{t (Chry~ ion ş i p el rtrdnl femi nin urm:ltor; \latruna
~i pnrlrdul carl' urmcazrt) , sau alili mi lc irăsă!.uri soma!.ict' , speciiicc pro-
vi nc it·i, sî n t mai eviclcnt.c în aceasUi co nlinuitalc (.1\ lcxandros ş i figuri le

to6 ~1ultc tHouunte:nte din acf.~.s tfc. catcgor·i\:, aflitH..lo ~sc într-o stan! prCi:A~ră d <" Ci)h~.._<-r.
'rt.re , nu sepretează !a ·o :.na!izii. care s:, conrlucii. la conc lu:r.ii stilistice ş i tipolo~-:icc.

'~'A . Voschiiiin.a, op. t:it .

158 Z. COVACEF

masculine ele pe unn~ttoarele stele ; ce tăţeanul tomitan şi soţul }iatrono;

Matrona şi ultimele dourt portrete fem inine) - def inind , de fapt, atelierele
care le-a n produs.
Se poate conclnziona crt T om isul a avut o bog<dă producţie portretis-
t ică; rare în secolul I e.n ., cînd, probabil, abia apărusc ş i aici moda portrc-
telor , acestea se YOr înmulţi de la jumătatea secolului următor. Cimărind
evoluţia portretistică de-a lungul secolelor, am realiz0t, de fapt, şi o treccn·
în revi stă a cîtona d intre chipurile Yechilor locuitori <t i Dobrogei - mai
cu seamă ai Tomisulu i - unora cunoscîndu-le, d in i nscripţii şi numd c
E ste de sublin iat faptu l că în Dobrogea romană arta sculptural{t 1aic~t,
de aspect of icial, a servit d in plin propagandei imperialf . Chiar clad ar {[
să luăm în discuţie doar reprezentările ele pe m onumentul triumfal Tropat-
'ttm Traiani, unde se detaşează cele şase imagini ale împăratului Traian
(ţ-inîn d cont ş i ele singularitatea monumentului în viaţ a artistică a Imper iu-
lui), propctganda ideologiei oficiale este evidentă . Adăug~tm îns{t ş i cdr
zece monumente imperiale (între care nourt portrete) care completează ta-
b loul acestei propagande. În ceea ce pr i\"Cşte atelierele sculpturak care
au servit propagandei oficiale, oe rcmardt cele din T om is ş i Dnrostnrum.
Pentru producţia sculpturaltl laică pri,·ată se evidenţiaz{t net Tomisu 1
şi putem afirma că aici se formase un curent spec ial. Stilurile portrctisticc
lansate la Roma, în diferite perioade istorice, cunoscute în capitala provin-
ciei, şi prin fap tul că în atelierele sale se lucrau portrete oficiale, capăti"'l a ic i
forme or ig inale, datorate influenţ e i artei elenice, cu care sîn t îmbrrtcate
însă t ipur ile localE' . Analogiile cu monumente sim ibre din alte părt i ale
Imperiuh.:i au fost frtcute, aşa cum subl in iam mai sus, doar pentru a stabili
epoca, stilul, caracteristicile gcnf'rale t ipologicc; arta Dobrogei roma ne
se dovedeşte însă a fi cu totul original{t, trăsătnr{t cu atît mai cYiden!{t ;n
portrete, acestea reprezentînd tipuri locale, cn trăsă turi personale .
· Pentru a transforma observaţiil e în concluz ii certe se impune o analiz~t
tcm cinid. a tuturor monmnentelor sculptura le ant ice din D obrogea ~ i pu-
bl icarea unor cataloage -- trm at icc ~ au pc co1<'cţi i .

QUELQUES REMARQUES CONCERN1\NT LA SCUJ.PTURE l.AIQUE DAJ\"S LA

DOBROUDJ A RO:\-IAINE

7. COYACl'F

On Ja.it 11ne ana l y~c !SlH l'art SCl ll ptura.l u can •li·re la!qnc dans la D obr o udja. romain<' u1
prr-c i-s.""lnt , des le d6ll1lt. st'S deu:x aspccts: <Jfficicl et priv e .
J)a.n s J ' anal ~•>;e faitc. on a pris en consideration, p our la ~cu l pturc offic icllr: les reli-
e fs du monunient triom phal ,.Tr opaeu m Traja n i" et les port raits imperianx ; quant a la scuip-
t ure privec: les ~ tatnes, les l>ustcs a imi. q ne _,pecialcmcnt - les portraits fnneraircs {en ro,;-
debosse ou bas-relief) .
TI fa.u t sonligncr · l e fa.it quc dan::; la Dobrondja romaine, l 'art sculptura! laiquc d 'a.s-
Ft>ct offi cicl a p lei nem<'nt servi a la propagande imperiale. Meme si on 11.vait pri s en di~­
CUS$ion seulem ent les represcntations 1\ppa.rtcno11t 11.\1 monnment triom pbal ,.Tropacum Traja.ni" .
 ;;:>;ELI: CO:\"SIDERATH PRTVIND SClJLPTURA LAICA

parmi Je~quellcs se remarquent ks six imagcs de l"empcrcur Trajan (tcnant co mpte aus:;i de
1'unicite du momeut Jans la ·,ie artistique de 1'Ernpire), la pro pagand ,. de l'idi·ologic offi('idk
est evidente. Mais on y :tjoutc les di:x lll01Jllll1Cnts imp<.'riaux (ncttf ctant ck's portraitx) C]lli
viennent completcr le 1:tblf'au de cette propagande . ])';~utre part , le nombrc ele ces p<>rt!'a.i ts
p ro u·re la position import:lntc ck ia Dobroud !a il. l'intcrieur de l 'Empi rc Roma in .,i~-i1 - v is
des autres proviuccs. Ell ce qui co ncerne les atcli crs de sc ulpturc q ui o ut seni il la propagande'
o ffi ciellc, 011 rcmarque cc•nx de Tomis et de Duro>torum .
Dans l'aual\'sc des m onnme!lts de la scu lpt ure laiquP d ' aspl'ct privt·, j;1, premiere· <hsc-·1-
vation qui s'cst imposce c 'cst la ri chessc de~ ma t eriam: p ro·•mms des "'tcli c rs de Tomis. ])C'
cctt c maniere, ccs rn onurnen! s constituent dl' ' trais dccumcn t s qu i offrc:nt t onle 1nH' ' t:ric· <1°
conc lnsions con ccrnant la preduction artistique it T o mis . Tont d 'ahord on m~ t en t'·,idc·IH.:e
J'acti·ri t c de ]'artisa n auwcht or:e anonnne , qu i " ' m an ifestait au miliu• du llT·t' s i(·ck . Sc:s
ou·1ragcs sont d iffcrents de cc·ux des a utrcs tJtl"friers quant il. ];1, technique de ia rcpr<'"' nt;~.ti o n
des f igures. Da11S se~ portraits, les Iiguns SC'mh lent "clcss in ecs" . Chaquc clement du ·1isage
est dclir11it6 par unc ligne profo nd ement trnc(e, dl' sortc qne le fro nt, les som ci ls , le s yc nx'
k nCi' , la bonche quoiq uc soignt:uscmcut t ra'la illrs, fo rrnc n t quand mcme un t' nsemblc ltarmo -
nie ux e t cohercnt . C"est justc-mcnt it cd artisan a ui cchton e, que I'<Jil attriln;c le portr ;~.it de
Philippc I'Ar;1,hc ct le dern icr portra ii masculin ele T on 1is (nr . 15).
Pour ce qni est ele Ja d atation , une ohscr·;a ti cn s ' iull;v~c : le p re 1nier portrait n\di:-,l• a
T o1His appartient a la nwitic dn I -er siecle aprcs J -C, le sui·taut a u debut dn ll.-c• sit-ele,
de sortc quc . durant la second<: moitic du 11·<:> si(·clc ct la prcmii•rc m o i ti e d n 11 [-c si<.·de .
apparaissent une st:c;c:.:ssion serrh · ele portr"'its. Yo ilit po urqoi, cntre lc.:s trois pr<·m it-rs portr<lits,
les 61emcuts clc li a iwn ct d e continuite mauqucnt . ~lais a partir d u portra it d '_-\ lt•>.n.n<lros
d'u n m onument a l 'autrt-, il ,. a au moius un point commuH. sc>it la coiffure (C I!,·\'s ion
c t ic portrait feminin sni·1ant; 1latrona ct le portrait q ui ~u i t\, soit dt-s traits somatiquc s spe-
c ifiqucs il la p ro·,illcc ct q ui sont plns e·,idcnts dans ccttc contiuu ite (i\lcx;Lnciros et les fi-
g urcs m ascul incs represcutees s1> r les st<·ks qni sui ·1ent: le c itoy<: n de Tomis t"t ! '{·pom, d e
la ::\1ai.rona.; la Matron<t e t les dcux <krniers portn;it fr·m in ins) -· (·J{nu·nts <jlJ i dNinissc•nt
cn fait les ateliers qui les a·1a icnt produils.
On a conclu qne )a vilie d(, T o1uis t1 cu l!!!C ri diC p r nt: t: r\iC l i de portrait~. T out en sni -
v ant ccttc (-Jo luti ou le long <les ~i(·c!es. <' ll a :·(a]i,6 t•n plus n r.c ill ust rati on tl<: que l q nc~ phy-
sionomies tles a J Jcicn ~ hahitanb c:e 1:t llohrou<'ja, <' c Tomis specialen:cnt , fai~a11t t·omlnitrc
parfoi s lcur~ norns aussi, g r<1c c~ a ux i r J~cr i r t ions q ni acco n1ra;.:r~ai<.nt les nto n nl nt'Irt~.
C'est t oujcurs Tomis qui "" Iait rullarCJuCr nettcmcnt r;ar la p rod uctio u ~cupturale la!-
que privee . On y a ·,ait cr<'l: un cc·nran1 ar1 ist ique specia l. l .ts ~iyles lances i1 Home dans 1'nrt
des portrai ts, pcndant des p h iodcs diff{rcntcs (~iy :e s ccnn u ~ c'ans la ('apitalc ele la p roviucc
par le fait que dans ct·s atC" Iiers un cx(cutait aur.si :c·s r:ortra it s d ficiPls), acqu ii:ren t ici tks
forlll es o ri g in:J.Ies, d(•cs aux inflt:t•nccs cie l'art helieniquc. l\la is au-dessou s de ccs inflm·nrcs,
'Hl y reconn o.ît les typts autochtou e~. Les a!!a.logies a ·t(C des rnonun1cnts s iiu lJaircs des cn t tr~ s
c·o ins dP l'Empire, o ll les a fa ites seulem ent pour e1abli r I'(TO<JUC', le styl<' , les t ra its t\'f>Oio-
g iqucs generaux, 1'ar! ~le la Dohroucl;a romainc s'avcrau t particuli&rcnJE>nt or igina l , fait
d'auta nt plus evident(: lS le c<ts d<'S po~trait~. Cenx ci rcpri-senteut des physi onomi es Jc,e<.!cs,
a ux traits $(JH i at!qnt.~~ pt.'r};<!lHH: ls, ~r 1 cifi<: u es :'1 ccttc pro·.' iucc .