Bogdan - Petriceicu - Hasdeu - B. P. Hasdeu Scrieri Literare, Morale Și Politice. - Volumul - 2 PDF

BCP1 TO7sP--)11-7rMA
)1(
BOGDAN PETRICEICU - IIASDEU
SCRIERI LITERARE
MORALE siPOLITICE
EDITIE CRITICA CU NOTE
VARIANTE DE
MIRCEA ELIADE
TOMUL H
.0
BOGDAN PETRICEICU-HASDEU
SCRIERI
LITERARE, MORALE SI
POLITICE
TOMUL II
TAD TRAS DIN ACEASTX CARTE, PE

HARTIE VIDALON VARGATX, DOUXZECI
$1 CINCI DE EXEMPLARE NEPUSE IN

COMERT, NHMEROTATE DELA 1 LA 25.
BOGDAN PETRICEICU-HASDEU
SCRIERI
LITERARE, MORALE
POLITICE
TOMUL II
EDITIE CRITICA. CU NOTE $1 VARIANTE
de
MIRCEA ELIADE
Cu trei plange afard din text
0
Clap
BUCURE$TI
FUNDATIA PENTRU LITER ATURA g ARTA c REGELE CAROL n
39, Bulevardul Lascar Catargi, 39

937
n.
,
ill
IF
9,
o
BOGDAN PETRIGEICU-HASDEU
(cluprt moartea Iuliei)
ESSEU SI CULTURA
FILOSOFIA PORTRETULUI LUI TEPES

SCHITA ICONOGRAFICA
'Aviraw, Ovcov, wrriyucov
...
IMP. IULIAN
1. Engel a descoperit 0 a publicat cel dintfiiu icoana lui Vlad

Tepe, poreclit 0 Dracu-Vod, alaturat la o veche istorioaia saseasca
despre cruzimile acestui principe 1).
2. Reproducnd aci gravura dupg cum o gasim In Engel, ne-am
putea scuti de a lungi materia cu Inirarea datelor biografice: iconografia cerceteaz6 portretele numai ale oamenilor mari 0, prin urmare,
deja obtete cunosculi.
Fiu al lui Vlad Dracu cel Batran, Tepe se sui pe tron In 1456;
alungat de catre Turci in 1462, el reveni cu ajutorul Ungurior In 1477,
10
0 pieri peste doi ani, ucis de atre unul din curtenii sai.
Duca, Calcondilla, Bonfinius, etc. au descris faptele lui Tepe,
a carol. expunere sistematica 0 mai mult sau mai pulin critica o puteli citi in Gebhardi, Engel, *incai, Fotino, etc.
3. Portretul, supus acum analizei noastre, nu ni arata costumul
15
principelui, afar numai de cuma, care diferete intrucAtva de a tuturor

celorlalci domni moldo-munteni.
Modul acoperirii capului la vechii Romani a fost pileus roman,

simbolul de libertate la strbunii notri 0 care la noi fu botezat sub
20
numele de # lured mociineascfi 0.

Tabloul bataliei dela Obertin intre Petru Rare 0 Poloni, desemnat
de pe natura de cronicarul 0 ostaul Martin Bielski, ni InfaIieaza

armata moldoveang Intreaga intureeinita 2).
1) Van deme quaden tyranne Dracole Wyda; ap. Engel, t. 1, p. 75-80.
2) Paszkowski, Kronika. Krakw, 1611, in-f., t. 9, p. 23.
1*
SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
Domnitorii no9tri, de asemenea, obicinuiau mai cu deosebire turcele,
feliurind forma lor dupre moda timpului sau dupre gustul personallila sunt, de pildk toate portretele lui Mihaiu cel Viteaz, din care
mai cu seam& acel ortellian 1) reprezintd %urea in perfecOune.
a
Cuma lui Tepeq e tot Turcaneasca, distingandu-se numai prin

impodobirile sale, introduse in spiritul epocei,
vezi ornamentele
bereuei regelui Francisc I pe portretul %cut de nemuritorul Rafaele 2),
10
15
20
0 acordate, totodatd, cu caracterul tiranic al voevodului, precum

inima agetatd, vasul infldcdrat, etc., etc.
Turca lui Tepe9 nu este bldnit, ci de stork cusutd cu aur sau cu
argint, 0 avAnd In bazd, pe o cordea de 'mpregiurul capului, o stea
de pietre scumpe, tocmai de-asupra frunIii.
De'napoiul Iurcii vedem un guler triangular, rddicat in sus 0 care
dupd trebuinId se putea rdsa In jos pentru a acoperi pdrul ; ceva analog
cu gulerul epcei impdratului bizantin Ioan Paleologu 2).
In culmea Turcei se afla un fel de canaf.
In curmez4 se Intinde o cordea bicolork dupti care sunt virite
nite floricele, chiar cum fac pAnd astdzi RomAnii dela %ark
Portretul fiind neviipsit, suntem silili a ne margini in amdnunlimile de mai sus 4).
4. Dacd icoana nu ni dd o idee dal% despre costumul lui Tepq,
cel pulin ea ni reproduce intr'un mod caracteristic fisionomia domnitorului ; adicd ceea ce intereseazd i preocupd in specie pe un iconograf.
25
Schematica, sau studiul costumelor antice, este un ram separat

al archeologiei, in o legaturd destul de departatd cu iconografia, a
carei esen/5 se cercuscrie in cercetarea tipului fisionomic al celebritaVIor istorice ; lasAnd pe un plan secundar imprejurdrile de port sau
de modd.
1) Revesta Romdnii, t. I.
2) Malliot, Recherches sur les costumes, t. 3. (Paris, 1819, in- 4), planche LXXIX -
2) Du Cange, Historia Byzantina. Paris, 1729, in-f., p. 200.

4) Nu stiu (lac& d-1 Vaillant nu cumva glumeste dupre obiceiul Eau in istorie,
zicind a: a il porte sur sa tate une cuciula d'agneau noir (?), assez semblable A
la thiare du pape (?), et coupe en biais par un large ruban bleu et jaune ( ?) 6.
De unde oare toate astea? Vezi: La Romanie, t. I, pp. 249-50.
ESSEU $1 CULTURX
Precum cronologia se intemeiaza pe astronomie, astfeliu iconografia 10 are fundamentele sale in fisiognomie 1).
Iata sfera asupra careia ne vom 1ntinde mai pe larg, cu fiat mai
bucuros ca ea este de tot not& in prelucrarea istoriei romne, studiul
de fao fiind la noi prima incercare iconografica ; iara mie unuia imi
place mai ales a ma Indruma pe cai nebritute.
5. Mai 'nainte de toate, sa observam un fapt necunoscut de

aiurea, cleat numai din portretul lui Tepeg.
D'asupra sprincenei drepte ni apare o cicatrice abia vindecata 0 care,
10
15
strnend pieliia fruntii, da acestei sprincene o forma mai arcata.

Lovitura armei e aci vederata.
In zadar ar voi cineva sa presupuna in aceste linii nigte slArcituri
firegti ale fruncii: o frunte astfel sbetrcita din natura e fisiologicegte
cu neputinIa 2) ; nu se vad ele d'asupra acestui semn, lungindu-se
intr'o direqiune paralela cu sprincenele ?
mai ciudat va fi de a-0 imagina aci o umbra ; caci:

1. Umbra nu schimba forma sprincenei ;
2. Locul umbrei este intre marginile turcei 0 sbarciturile fruntii,
20
iara nu intre sbfirciturile frunIii 0 sprinceana ;

3. Umbra se mph' prin linii paralele, precum vedeti chiar in gravura lui Tepeg pe cup* pe buca felei, pe barbie, etc. ; iara nu prin
linii opuse ;
25
4. Umbra nici Inteun caz nu poate fi tocmai din partea luminii !

Cfind 0 unde fost-a ranit Tepeg ? Nu gtiu 0 prefer a nu 0i, cleat
a ghici. E sigur, insa, ca aceasta dete fisionomiei lui o infa/igare 0
mai infioratoarie ; un efect, ce s'a putut remarca In privinta mai multor
alte personage istorice astfeliu cicatrisate, din care imi aduc aminte,
pentru astadata, pe celebrul duce Enric de Guise poreclit 0 le Balafr 0,
groaza Franciei In epoca luptei catolicilor cu hughenolii din secolul XVI.
2) Aga, bunoarA, ilustrul Visconti (lconographie romaine, Milan, 1819, in- 8,
Nous retrouvons dans le buste de Scipion cette forme murk,

et anguleuse du front, ce lger prolongement du menton termin en pointe, earactres que les anciens physionomonistes reconnaissent i... etc.
t. I, p. 80) zice:
2) Spontoni, La metoposcopia, osvero commensuratione delle linee della fronte,

Peschiera, 1625, in-16, passim.
10
10
6. De0 Inaiimea fruntii lui Tepe9 e In mare parte ascunsa sub

Tura, totu0 fisiologia ne permite a inltura oarecum aceasta piedica
prin regula simetricitiiIii de lungime Intre frunte, nas 9i intervalul
dintre baza nasului i cap6tu1 bArbiei; o regula general pentru vita
europee, i cu a-rat mai aplicabilti catre portretul lui Tepe, Ca aici
ne intampina deja identitatea masurii celor (Iota prli vazute: nas
pi partea de jos.
Deci, inalcimea fruntii In cazul de fafa se Intinde tocmai pan la
punctul central al stelei de pietre scumpe, care impodobqte cupna
lui Vodg.
0 aa frunte nu putea aparline deck unui barbat inzestrat cu cea

mai viguroasa inteligenp ; IncAt daca istoria acuza pe Tepq de a
fi fost un Ode al Orli sale, un calAu al strainilor, un monstru de cruzime, apoi ea trebue s Ingreuneze aceast Invinovatire, constatnd
ts ea domnitorul avea con9tiinIa faptelor sale, incruntndu-se In sfinge
nu din instinctul brut al fiarelor, ci cu precugetare i cu sistemg.
Iata un exemplu:
2o
Tepe9 Intfilnqte un Oran imbeficat cu o cama4 prea scurta. 0 Eti

insurat, badeo? )) Taranul raspunde: <da *. Voda porunce9te sa se
intepe I'aranca, i d'A Taranului o alt femeie, care s'a-i faea cmqi
mai potrivite, de frica tepei.

7. Spaciul intre sprincenele i increlitura frunii prezinta o boss&
25
foarte desvoltat, o radicatura din causa careia insagi sbarciturile

cercuvecine se par mai adAnci, 9i care se vedereaza mai cu seam
prin linia strmbfi Intre sprinceana stnga 9i radacina nasului.
Aceast boss, dupa frenologi, este a individualizdrii.
Ea arat, zice Bourdon, memoria lucrurilor 9i a faptelor, uurina la Invalat, gustul detaliilor 1); in fine o facultate neaparata
pi pentru un principe, i pentru Cuvier, i pentru un erudit, i pentru
Napoleon 2).
Iconografia romana atesta desvlirea acestei bosse pe frunlile tuturor oamenilor mari ai Romei, Invatati sau osta0, Numa Pompiliu,
1) La physiognornonie et la phrnologie. Paris, 1842, in-8, p. 163.
9 Combe, Manuel de phrnologie, trad. par Fossati. Paris, 1836, in-12, p. 167.
tSSEU SI CULTURA.
10
15
20
25
so
11
Brutu cel batran, Scipione Africanul, Brutu cel tartar; Antoniu, Cesare, Agrippa, Pompeiu, Cicerone, Seneca, etc.; 0 totdeauna ea se
distinge pe portrete prin adancimea sbarciturilor Invecinate si, mai
ales, prin Intorsatura liniei sprincenelor mai sus de radacina nasului;
ca pe icoana lui Tepe.
Principe le nostru, ce-i dreptul, era atilt de sigur In facultatea sa
de individualizare, Incat el nu voi a incredinla altora cercetarea starii
armatei otomaner intrate hi Romania, ci se stravesti el Insusi 0, intrand in tabara dumana, o revazu dela un capat pana la altul.
8. Sprincenele lui Tepes *sunt bine configurate si se apropie de
ochi, ceea ce adeverete zisele noastre despre capacitatea lui Voda 1),
Aceeasi cauza, care a silit pe portretistul a rasa ochii fara gene
pentru a nu acoperi expresiunea kr, 1-a Indemnat sa sulnieze sprincenele pentru hatarul cicatricii.
Aceasta se probeaza prin sprinceana stanga, care fiind libera Imprejur, e reprezentata mai tufoasa.
Cu toate astea, importarga fisionomica a sprincenelor pe portretul
lui Tepes e minima, nu numai din neregularitatea desemnului (motivata prin alternativa, In care se afla portretistul sau de a grei sprinceana dreapta, ori de a scapa cicatricea); 0 Inca de aceea, ca Voda
e zugravit aci Inteo stare de liniste, cand sprincenele, la oriskine,
nu oglindesc atata plecarile morale, ca pe- cele intelectuale.
Pentru a se IncredinIa In aceasta e de ajuns a alatura, de pilda,
portretul lui Ionascu voda cel Cumplit (1572-74) de pe moneta lui
cu acel facut guaccio Inteun format mai mare, pe pergamena, pi care
se afla la mine. Pe moneta Ionacu e linistit ; sprincenele lui, bine
conformate, vadesc o frumoasa inteligenta, 0 nimica mai mult. Pe
pergamena el e furios ; el trage sabia din teaca: sprincenele lui s'au
strans pe d'o parte d'asupra radacinii nasului 0 au radicat In sus

capetele opuse, ca aripile unui vultur. Aci plecarile morale ale lui
Ionascu s'ar putea citi chiar numai de pre sprincene!
9. Ochii 0 nasul lui Tepe prezinta o asemanare atat de perfect&
cu a lui Cesare Borgia 0 Shakspeare, incat, desemnandu-se aceste

1) Lavater, La physiognornonie, trad. par Bacharach, p. 179: 5 Plus les sourcils sont rapprochs des yeux plus le caractre est srieux, profond et ferme s.
SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE
12
organe de pe portretul unuia din cate0-trei far& celelalte trasaturi

ale fe/ei, pictorul cu greu ar putea decide cui anume apartenesc membrii
astfel isolaIi.
5
10
15
Aceasta analogie e de cea mai mare insemnatate.

Sti li oare cine au fost Cesare Borgia 0 Shakspeare ?
Cel dintaiu fu principele cel mai viclean, cel mai crunt 9i, totodata,
unul din cei mai viteji 0 mai inteligen0 din seclul XV.
Voili a cunowe viata 0 principiile lui? Cit4i pe amicul 0 admiratoriul sau Macchiavelli: numele biografului zice destul ! 1).
Reproductind in gravura portretul lui Borgia, facut de ilustrul

Rafaele, d. Armengaud zice:
4 L'inceste, le meurtre, l'empoisonnement, toutes les perfidies, tous
les crimes lui taient familiers. Du reste, il tait brave, hardi, pntrant, et avait de la grandeur jusque dans ses vices. Raphael a peint
sur la physionomie de Csar Borgia ce mlange de circonspection
et d'audace, de fiert et de finesse, qui en firent l'homme le plus brillant et le plus dangereux de son sicle. Cardinal et guerrier, prince
et bandit... *2).
Chiar intamplarile vielii lui Tepq, mai cu seam& anii cei de pe urma,
20
25
InffiIieaza nu pulina conformitate cu ai lui Cesare Borgia.
Bastard al famosului prin crime 0 desfranari papa Alexandru.

VI, el se urea de june la demnitatea de cardinal, 0 parte prin intrigi,
parte prin arme, inchipuinduli un intins principat in centrul Italiei
0 se proclama in 1501 duce de Romagna.
Modurile, prin care el a ajuns 0 &Idea a se intari la putere, apar
ca o infricopta amalgam& de sange 0 de otrava.
Nu era pe lume niciun lucru sent in ochii lui Borgia!
El nu s'a sfiit a trai cu sora-sa Lucre-cia 0 a macela pe frate-sau
Gandia !
30
In 1503 moare papa Alexandru VI: de atunci se incep calamitalile lui Borgia.
1) II Principe, passim. Cf. Michelet, Prcis d'hist. moderne, ed. 7-e. Brux.,
1837, pp. 89-90.
9 Les galeries publiques de Rome. Paris, 1857, in-4, pp. 254-5.
EMU $1 CULTURX
13
Papa Iuhu II 11 despoaie 0-1 arum& in temnip; abia sapat din
10
inchisoare, el se vede prins de &Aire Gonzalv de Cordova gi trilmis

In Spania; de aci, reugind a fugi la regele Navarrei, cumnatu-srm,
el piere ucis In rzboiul cu Spaniolii, sub murii Vianei, In 1507.
Aceste evenimente oare nu ne amintesc ele robirea gi incarcerarea
lui Tepeg de atre Unguri, moartea-i din mane unui trAdraor, necontenitul vagabondaj, ce caracterizeadt ultimii timpi ai vigil sale?
Inat privegte nemoralitatea, bravura, agerimea minlii, Tepeg gi
Borgia sunt doi frali gemeni.
Shakspeare n'a fost Domn, n'a stralucit pe cmpul biltilliei, nu
s'a ilustrat prin crimele sale... de unde dar4 provine acea minunata
gi misterioash legatur, care se poate remarca intre portretul acestui
sublim geniu literar gi chipurile lui Tepeg 0 Cesare Borgia?
SA ne gandim.
15
De s'ar fi nascut el Inteo ala epoca., Inteo ala lard gi dintr'o alth
familie, atunci, gi ca ostag, gi ca diplomat, gi ca om, eine ;tie
daca el n'ar fi egalat pe Tepeg 0 pe Borgia!
Pe de alta parte, ambii acegti principi, sa se fi desvoltat ei In

atmosfera lui Shakspeare, eine gtie daca posteritatea nu le datora
20
$.1 lor vreun Macbeth sau vreun Othello/

ImprejurArile exterioare nu schimba fondul; insh dela ele depinde
a face din aceeagi materie &And un diamant, cand un carbune: chimicul
istoricul descompun substano, inlatureald varietatea formei gi

arat la lumina identitatea elementului.
Sfi nu apasam mult asupra inceputurilor lui Shakspeare ca bigat
gi
25
de macelar 1) gi apoi ca braconier ; degi dela aceste meserii, In spiritul
acelor timpuri, nu era cleat un pas Oa la rolul de hoI.

BO
Ajunge stt citim tragediile acestui semi-zeu dramatic, pentru ca

sa ne Incredin-pm apoi deplin, c stofa sa natural armoniza cu a lui
Borgia gi Tepeg
1) Nu va fi de prisos a cita aci urmatoarea aneedota: 4 ...lorsque Sbakspeare
tait charg de tuer un veau, il faisait cette execution avec une sorte de pompe,
et ne rnanquait pas de prononcer un discours devant les voisins assembles D. Vezi
Villemain, Etudes de litthrature. Paris, 1846, p. 200. Despre cruzimea casapilor
vorbegte ea naturalist Cabanis, Rapports du physique et du moral de l'homme.
Paris, 1855, t. 1, p. 127.
14
Cine isbutit-a vreodatii ca Shakspeare a insufla privitorior scene i

un sentiment de teroare, un cutremur panic, o spaimii involuntara ?
Poetul englez realizeazti astfel prin scriere ceea ce Borgia 0 Tepe
rea1izeaz6 prin fapta, otravind, sptmzurand, Intel:41nd...
5
to
15
Cine oare intrece pe Shakspeare in intrelegarea tabloanelor celor mai

sfingernde cu glumele cele mai bufone sau cu sarcasmul cel mai amar ?
Aa faceau 0 Borgia 0 TePq, cu acea simpl diferenrd, ca tragicomediile lor erau adevarate, pe and Shakspeare se vedea silit a
se nargini in acele imaginarii !
Omul descrie cu perfecIiune numai unele acte externe, careli
OA un rgsunet simpatic in dispoz4iunile sale interne ; mai pe scurt,
omul reproduce bine numai pe 0 ego # al sat', oriunde II gasete. Un
spirit melancolic zugrAvit-a el vreodath cum-se-cade o icoan de
veselie ? Un Fnelon descris-a el undeva un caracter in felul lui Iago
sau Richard I II ?
Acuma dara nu ne mai poate minuna asemnarea fisionomica a acestor
trei ilustraTiuni deopotriva tragice : Cesare Borgia, Shakspeare, Tepq !
20
. lo. Uitali-Vd bine in ochii lui Tepev sii. nu tiIi nimica despre
celelalte trAsaturi ale felei, 0 s'a' VA fie cu totul necunoscut biografia
Voevodului ; ei bine ! de pe singurA aprofundarea acestor ochi, d-voa-
25
stia aIi putea renate figura totalk precum Cuvier restaura o lume
de pe un osamnt !
Bagati de seam'a aste pleoape a-at de masive, aste unghiuri interioare a-at de asculite in direcliunea nasului, ast privire atat de
lintita ca 0 cnd ar voi a strbate In fundul inimilor, aste viclene
sbArcituri dela coada ochilor, ast lumina, (lumen oculi) atat de umeda
0 ieita afara curat ca ochiul arpelui 1) . .. toate astea combinate sunt,
pentru oricare fisionomist, semne de energie, finepi i cruzime unite.
30
Expresiunea cea mai blnd a unor ap ochi poate fi ironia !

Ochii lui Shakspeare 2) sunt ceva mai deschii prin direc-ciunea
mai rotunzin a pleoapelor inferioare, 0 n'au sbArcituri ap de

1) Lavater, p. 110. Cf. Paracelsus, Opera, Strasbourg, in f., t. I, de natura
rerum, LIX, p. 912.
2) Vezi artisticul portret fcut de Freeman, In Shakspeare's Plays and Poems.
Lond., 1849, in-8.
ESSEU SI CULTURA
15
caracteristice la unghiurile exterioare: aceoi ochi prezinta aceeai energie

9i. aceea9i plecare la cruzime, adica nepfisare pentru suferincele altora,
ca 9i. ochii lui Tepe 9i ai lui Borgia ; dara ei manifesta o mai putink
diplomaIie sau arta de a suci 9i a rasuci.

a;
Diferenta e de grad!
11. Acum sa trecem la partea cea mai positiva a figurii lui

Tepe9-
a Nasul,
zice marele Herder, e tonul fizionomiei: radacina,
trasul, varful, vinele, narile sale demasca spiritul 9i caracterul inao
dividului o 1).
Vechii Romani aveau un proverb: a non cuique est habere

nasum o.
15
20
Ce-i dreptul, un nas frumos e de o suta de ori mai rar cleat nite
ochi frumo9i, o gura sau o frunte frumoasa, etc.
Ochii, sprincenele, buzele, fruntea schimba mai mult sau mai
pulin expresiunea lor sub inraurirea momentului, cand vesele 9i
zambinde, cand triste O ursuze; dara nasul, a9ezat ca o columna in
mijlocul felei, ramane nepasator, flegmatic, rece, nemicat, liber de
orice influenTa.
Iata de ce un fisionomist prefer% a-i concentra atenIiunea asupra
acestui organ, atat de elocvent cu toata tacerea sa 2).

Nasurile cele tipice sunt de dot& feluri: sau coroiate, sau
drepte ; un nas carn sau bastard nu oglindete niciodata o mare
capacitate.
25
Nasul coroiat apartene9te oamenilor meniti a se distinge prin

energia activitaIii: a face 9i a desface, a cladi 9i a darma ; hied nu
9i a suferi cu linioe, cu tarie, cu demnitate loviturile vrajma9e ale
soartei.
no
Acei ce oiu 9i a se urea la inal-Vme 9i a nu se desbarbata apoi vazandu-se cazuli din ea, aceia au mai totdeauna nasuri drepte 2): a9a
1) Antiquarische Aulsaetze. Stuttgart, 1830, in-16, p. 86: s Die Nase gibt dem
ganzen Gesicht Haltung... Die Wurzel der Nase, ihre Spitze, ihr Knorpel, die
Oeffnungen, dadurch sie Leben athmet, wie bedeutend fuer Geist und Charakter !*.
8) Lavater, p. 180.
8) Ibid., P. 181.
SCRIERI LITERARE, MORALE ?I POLITICE
16
aunt nasurile lui Sy 11a, Marius, Marc-Brutu, etc. din iconografia

romana 1).
PriviIi acum la portretul lui l'epq: nasul principelui e, cum zice

Romanul, un nas tras.
Insa, radacina 0 varful lui Infalipaza unele linii suplimentarii,
care pot servi la completarea caracteristicei generale.
Radacina inainteala de sub arcul frunpi: semnul unei voince
puternice.
lo
15
Varful (orbiculus) e ascuiit, Fara a fi sublire: semnul unei minunate agerimi a minpi, unite cu o mare incredere in sine.
Nari le sunt mari, ca la toli oamenii cu mari patime; ins& ele nu
sunt umflate ca la acei in care predomnqte gustul voluptaIii.
In fine, nasul lui Tepq e unul din cele mai frumoase din cate se
poate studia pe chipurile celebritaIilor istorice.
Din mii de portrete, cutreerate in cursul studiilor mele fisionomice,
n'am aflat deck unul singur, care se pare a prezenta o exacta copie
a nasului lui Tepe9: portretul lui Shakspeare.
Nasul lui Cesare Borgia are o mica deosebire: el se abate ceva

dela linia dreapta plecandu-se cam arcat in direc-ciunea gurei; vfirful
20
2.5
lui e mai subpre cii narile sunt mai umflate: aceasta inseamna, $n
limbagiul fisiognomoniei, ca Borgia era de o natura mai ascunsa,
mai rafinat In vicleniile sale, mai supus voluptalii.
12. Intervalul dintre nas 0 gura, cunoscut in anatomic sub
denumirea de pallium, nu e fara importaaca.
Sa nu speraft mult dela un pallium lung 0 drept.
Pe portretele tuturor barbaIilor insemnqi in vreo privinIa, acest
spaliu e foarte mic in alaturare cu lungimea nasului: ceva ca a patra
sau a cincea parte.
Sculptura antica a consacrat 0 ea aceasta propoiliune.
1) Visconti, op. cit., passim. Nasul drept se pare a fi tipic la Romani, intru
cat va fi iertat a judeca de pe portretele lui Alexandru cel Bun, *tefan cel Mare,
Bogdan cel Grozav, Petru Rani}, etc. D-1 V. Alexandrescu poseda o gravura spaniola dM.1595, subsemnata 4 Un gentil-hombre de Valaquia C: nasul boierului e
aci drept 0 seamana foarte mult cu al lui Tepeq.
ESSEli SI CULTTJRA
17
Pe portretul lui Tepe muste-cile ascund pallium ; dar fisiologia

ne Invap. ca <4 o gura larga 0 unduioasa se uneoe cu un pallium
scurt gi concav *1); fuck de pe gura principelui ni este permis a restaura
5
cu siguran0 1ns5.0 forma palliului, o sublima regulti preezand In

naturg chiar acolo unde un ochiu novice nu vede deck neregulatela.
13. Am zis ca ochii lui Tepe prezint o nuanla de ironie ; aceast
expresiune se manifestA 0 mai vederat In capetele radicate In sus a

liniei mijlocii Intre ambe buzele ; cercetaIi portretele oamenior satirici, sarcastici, caustici: Voltaire, Sterne, etc., 0 ye-0 recunoate deo plin adevarul acestei observatiuni.
Tepe parcali bate joc de omenirea pe care o spanzura 0 o InIeapal
iN
20
25
so
Buza inferioark mult mai larga 0 mai Inaintata deck acea superioar, vadete un caracter dispreluitor.
Plecarea la cruzime se vedereaz5 prin adancimea liniei curbe la
mijlocul gurei: individul, In genere, e cu atilt mai bland, mai domol,
cu cat aceastfi linie e mai dulce, mai putin pronunlatgt.
In fine, tria voincei apare lamurit In strangerea buzelor, lipite
ca 0 and n'ar fi menite a se deschide vreodat : In fisiognomonie e
admis, ca una din regulile cele mai bine constatate, a voinca omului
e cu atat mai slabil 0 mai nedecisa, cu cat buzele sunt mai crapate
sau, cum se zice, mai ckcate 2).
14. # 0 Indelungata ispit, zice celebrul Lavater, mi-a dovedit c5 o barbie inaintata exprima totdeauna ceva pozitiv, iar o
ceva negativ A 9).
barbie Inapoiat
Din acest punct de vedere, brbia lui Tepe, precum o arata portretul, e foarte pozitiv.
Dou linii o caracterizeaza mai cu deosebire: semi-cercul sub

buza inferioar i sapaturile perpendiculare la capat.
Fled acel semi-cerc, noi n'am cunoate forma 0 marimea barbiei,
form5 0 marime prin care se atesta energia, constatata deja In celelake organe ale felei.
1) Lavater, p. 183.
2) Ibid.
3) Ibid., p. 184. Cf. Bourdon, op. cit., p. 245: a Un menton plus avanc que la
bouche est un signe de force et d'energie P.
18
Fara acele saptituri perpendiculare, ar fi pulin caracteristica In

figura lui Tepeg o pasiune, al card locag e mai cu seama barbia: pasiunea volupta/ii.
Barbiile despicate, ca pe portretul lui Tepeg, apartenesc desfranalilor: cititorii lesne pot adeveri aceasta aser/iune studiind barbiile
vecinilor !
so
15. SA ne rezumam.
Fruntea gi sprincenile sunt mai ales rezervatoriul faculta/ilor
intelectuale ; gura gi barbia sunt mai ales oglinzile plecarilor morale;
ochii 0 nasul, /island un loc mijlociu intre aceste dots& extremitali,
rasfrang deopotriva gi mintea gi voia, 0 imelegerea gi moralitatea

omului; adica sunt ca un fel de prisma, In care yin a se concentra
ts
razele cele impragtiate.

Fruntea gi sprincenile ne-au desvaluit 1ntinderea capacitalii principelui gi, mai vartos, darul individualizarii, sau ugurin/a In priceperea
gi memorizarea lucrurilor.
Insa analiza fruniii gi a sprincenelor n'a putut sa ne duca prea

departe, din cauza cugmei gi a cicatricei, care acoper sau desfigu20
25
reaza aceste organe.

Ochii 0 nasul ne-au destainuit Innascuta cruzime a lui Tepeg, maxi-
mea gi reprezentarea energiei sale, patrunderea sau fine/ea sa Intru

a prevedea gi a combina Imprejurarile, Intru a citi In adasicul cugetelor ; barbaiia sa In suferin/e gi nevoi; natura sa infocata...
Am fost uimiii de a gasi ochii 0 nasul lui Tepeg pe portretul lui
Cesare Borgia gi al lui Shakspeare ; cu acea numai diferen/a, ca ochii
poetului englez sunt ceva mai meditativi, iara nasul tiranului italian
ceva mai meschin gi mai terestru.
Ne-am siEt a rastalmaci aceasta identitate fisionomica prin Inrudirea caracterelor.
30
Pallium, ca un punct intermediar, ne-a condus a aborda partea

inferioara a felei: gura 0 barbia.
Ironia, un dispre/ mizantropic, cruzimea gi o voinia de fier iata
ce am capatat din studiul gurii lui Tepeg.
In barbia principelui am constatat, mai cu adinsul, tiparul
.
35
v011lpt41.
ESSEU SI CULTURA
19
Am putea s& mai largim cadrul cereethrii noastre, comentnd,

bunlioark aceti obraji att de macri, ea la tori oamenii ambiTio0
0 nelinitili din firea kr 1) ; acest par, catre care se aplich atfit de
5
bine vechia diagnostic& de putere 0 voluptate: # vir pilosus

aut libidinosus # ; etc.
aut fortis,
Iar chipul lui Tepe e al unui om mare, fie prin inteligentd, fie
prin activitate, fie prin viciuri ; 0 asemenea chipuri infalieaz a. numai
traskturi sau linii mari, din care una singur& spune deja mai mult
cleat Intreaga figura a unei nulitali umane, a unor broatelestoase
10
ieinde o data pe an din balta kr la lumina soarelui, dupd expresiunea

unui celebru poet 2).
Cred dar& ea', fie oricfit de necompleta 0 neperfecta, analiza mea
ajunge pentru a arata eine a fost Tepe!

IntenOunea mea secundar fu de a demonstra in ce mod o tiinpi
15
curat natural, ca fisiognomonia, poate servi 0 e chiar neaparata

pentru o tiinVa curat archeologica : iconografia.
Toate cunotinlele omeneti se intreleaga, se ajut5. 0 se inrudesc,
ca zeitacile lui Omer:

cni yae edyveoTeg Veol le22ii2owt agovrat
d0dvarot, ova' sZ rtg andrceoz91 ath,uanct valet...3)
20
16. 116mne acuma, drept concluziune, a se deslega o intrebare,

prin care se va intari intr'un chip 0 mai decisiv valoarea tuturor observa-ciunilor noastre.
25
Portretul lui Tepe este el autentic? este el de pe naturfi?

Am prevenit chiar dela Inceput, ca povestirea saseasca, din care
s'a extras portretul de catre Engel, a fost publicat chiar In timpul

lui Tepe.
I) Shakspeare, lulius Caesar, act. I, sc. 2:
a Let me have men about me that are fat ;
a Sleek-headed men and such as sleep o'nights:
e Yond Casius has a lean and hungry look;
a He thinks too much: such men are dangerous...
3) Mickiewicz, Konrad Wallenrod, act. III.
3) 'Oervoo., V, 79-80.
20
Numele autorului e necunoscut ; dar el incheie pretioasa-i istorioara

prin descrierea petrecerii Iui Tapes in Pesta, la regale Matei Corvin,
carele ii dete tin ajutor de oaste pentru a se intdarce in Romania 1),
Totul ne face a credo, ca acest opuscul, scris de un Sas din Transilvania, s'a alcatuit la Curtea lui Corvin; si atunci portretul lui Tepes
e tot asa de veridic, ca portretul lui Mihai cel Viteaz, facut la Praga,
and eroul muntean se afla langa imparatul Rudolf II.
DICTIONARE *I DICTIONARE 2)
Oare Oa la ce litera ai ajuns? ma intreba intr'o zi un barbat
cu vaza in lume.
10
15
20
25
Hm!raspunsei euprinteo alta intrebarepana la ce litera ai citit?

Aci, fireste, o mare incurcatura, cad omul meu cunostea cartea
numai din svon. Romanul ins& nu se prea Ineurca mai niciodata.
Prefacandu-se ca n'a auzit intrebarea, el se apuca, cu o Maiastra usurinla a ma lauda pe mine, a lauda Etimologicul, a lauda Academia,
a lauda ate in lung si in scare, dara ffira un e dara a nu se poate
isi incheie acatistul printr'un &lane suspin si o duioasa urare:
Numai sa-ti dea Dumnezeu ani mulli ca sa poti ispravi!...
A! iata ceva care trace peste competerqa mea, si chiar peste votul
unanim al inaltului Corp Academic. Ar fi de minune, negresit, daca
Stapanirea ar putea sa villa in Parlament cu un proiect de lege, prin
care sa ma opreasca de a muri pana la terminarea Etimologicului,
ba Inca sa-mi mai lungeasca zilele si peste litera z pentru ca sa fac
un suplement. Nu stiu, daca Ora ar castiga prin aceasta; eu lima unul
as fi pe deplin multumit. Dar fericitele timpuri, and se potcoveau
purecii au trecut de mult. E foarte cu putinta ea eu sa mor mai ne
sau poimaine, si intr'un asemenea caz, fara indoiala, nimeni nu va
zice: dupa ce a murit, ate zile a mai trait ea & ispraveasca?...
1) Engel, t. I, p. 80. Cf. Bonfinius, Chalcocondylas, etc., apud $incaiu, t. 2,
p. 41 sq.
1) Etymologicum Magnum, t. II, p. IXXVIII; Din Etymologicum Magnum
Romaniae, ed. V. (Bucuresti, 1894), pp. 5-20.
ESSEU $1 CULTURA.
10
15
20
25
30
35
21
Ceea ce ma linitete intrucatva, este ea paguba n'ar fi tocmai

mare. In adevar, daca lucrarea mea nu e nici calda nici rece, aa 0
aa, cat duce ciurul apa, lesne se vor gasi multi ca s'o urneasca mai
departe ; daca insa, dimpotriva, ea ar fi cumva add de buna bleat
anevoie sa se gaseasca cineva ca sa ma inlocuiasca la munca, atunci,
oricat va ramanea dela mine, un volum, dougt sau trei, va fi un dar
bine venit, o parga nu de prisos pentru 9tiinta in genere i pentru romanime in parte. Punandu-ma la mijloc Intre ambele ipoteze, eu imi
permit a crede ca opera mea, fara a fi ceva de toate zilele, nu este totui
vreo grozavie peste puterile oricui va intruni in sine un temeiu de cunotinle istorice i filologice cu un dram de bun aim% 0 de bunk' vointli.
Cu asemenea cunotinIe filologice i istorice pe de o parte, cu buna
voinVi 0 bun simI pe de alta, nu va avea cineva, ca sa poata merge

inainte cu desavagirea lucrarii, cleat sa se patrunoda de planul general, de xnarginile In care el se desfarara, de cugetarea cea calauza
pe calea ce-1 duce la capat.
Al meu, in toat puterea cuvntului, este numai acest plan, prin
dupa zisa d-lui Dimitrie Sturdza eu izbutii s a cuprinde incare
ielesul intim al ideii M. S. Regelui i pe care din capul locului ii
incuviinlase Academia. In tomul I, pe cele 1.120 de coloane, se vede
deja destul de limpede chipul de realizare al acelui plan.
Dar ce zic? Nici acest plan, cu a carui paternitate a vrea s ma
falesc, nu este al meu. El rezulta aproape intreg din starea actuala
a tiinlei limbei. De nu 1-a fi zamislit eu, trebuia s'o fac astazi sau
maine un X sau un Y. Prioritatea este aci o simpla intamplare ; iar
zabava din partea altora nu e de mirare, deoarece insa0 Linguistica
s'a naseut abia de jumatate de secol. Cate 0 mai cate de dres ti mai
ramane de aci incolo !
Daca sarcina mea ar fi de a lucra un Etimologic al limbii franceze
sau al celei germane ori italiene, este invederat ca a avea la indemana un material insutit mai mare, studiat mai dinainte de o pleiada
de carturari ; povara, prin urmare, ar fi nespus mai purtarea0 ; dar
sa nu se creaza ca atunci eu a procede altfel cleat acuma ; sa nu
se creaza iara ca altfel a procede, cand mi s'ar da vreun graiu salbatic din Africa sau din America, lipsit de orice monumente, de orice
2
22
cultura, de orice nazuinte literare ; nu altfel a procede, nu i nu, caci pla-
nul Inca o data
nu este o nepregetata nascocire a creerului meu

staruitor, ci mi se impune vrnd nevrnd din afar% prin *tiinta limbii.
Dela Bopp i Die; dela Schleicher sau dela Curtius. Incoace ; nici
chiar un mic manual de gramatica pentru clase primare nu se mai
scrie aa cum se scria altadata. Cu atfit mai vartos, este un abis Intre
cea mai voluminoasa gramatica a oricarei limbi de pe la 1800 i Intre
mice gramatica tiintifica de astazi, fie ea i. mai mititicg decfit aceea
a lui Brachet. Cum dara se Intfimpla, ca numai D i c tic n arul

10
15
20
n'a facut In principiu aproape niciun pas Inainte ?

Nu vorbim nimic despre acele dictionare aa zise practice, pe cari
Francezul pretinde a le purta in buzunar: # dictionnaire de poche 3,
iar Neamtul le tine in mna : 0 Handworterbuch 3, unii i altii servindu-se cu ele pentru.a-i talmaci bine-rau o fraza sau o vorba stilling:
acele vocabulare elementare, cu ajutorul citrora nu este de mirare
daca la noi unul din vulgarizatorii romanturilor pariziene de pe la 1850
traduse pe 0plateau de Waterloo 3 prin 0talerul dela Waterloo 3.
Despre asemeni ABC ai lexicografiei nu se vorbete. Nu vorbirn iarai
despre acele dictionare, aa zicnd imperative, prin care un areopag
oficial, o Academie Franceza, sau o Aeademie della Crusca se crede
In drept a legifera asupra limbii curet literare a unei natiuni, facnd
din graiu un fel de selectiune nu natural, ci de tot artificiala cel mult
artistica. Este un gust, iar despre gusturi nu se disputa. Noi avem aci
In vedere numai Lexica totius linguae, numai Thesau-
30
r o s, numai acele repertorie colosale, pe care Littr le definete : # un

enregistrement tres-tendu des usages de la langue, energistrement
qui, avec le present, embrasse le pass )).
Sa luam excelentul dictionar latin al abatelui Forcellini din
secolul trecut i s-1 punem alaturi cu cea mai noted mare opera lexicografica: # A new english dictionary on historical principles , pe care
35
dela 1884 Incoace a inceput a o publica James Murray, dupa ce In

curs de 25 de ani o societate intreaga fi adunase i-i gramgdise materialuri peste materialuri.
Intelegem ca Forcellini sa nu ne dea altceva decat clasicitatea
latina, caci 0 populus romanus 3 nu mai traiete ; graiul lui cel viu s'a
25
ESSEU $1 CULTURX
23
metamorfozat de veacuri in dialectele romanice de astAzi, fara a ne

fi lAsat mai nicio urmA proprie ; antecele sale, povqtile, ghicitorile,
bocetele, rAsuri 0 plAnsuri, totul s'a prAbu0t, acoperindu-se cu giulgiul uitrii. Dar oare in aceea0 pozitiune se aflA Murray? El are a
face cu cea mai junk* din natiunile cele marl ale Europei, o natiune
plinA de sucul vietei, o natiune cAreia i se datoreazA insu0 cuvAntul
f olklore, care InsemneazA toate prin ate se manifest5 spiritul

unui popor, obiceiurile lui, ideile-i despre sine 0 despre lume, lite10
ratura lui cea nescrisA, mU 0 mii de teasuri caracteristice cu rAdcini

in inimk 0 cu muguri in graiu. Ei bine, cArturAria engleza, veche 0
nouA, se gasqte la Murray, dar poporul englez nu.
Popor ! lath ceea ce deosibWe pe tiinta limbei, nAscut In se-
colul nostru, de acele studii linguistice de altadatA, cari n'au lipsit

pe ici pe colea nici chiar In negura veacului de mijloc. Oare de ce nu
15
s'a putut plAsmui aceastA tiintA In mintile cele semi-zeeti ale unor
uria0 ca Aristotele sau ca Bacon? De ce? fiindcA oricare natiune

ceva mai Inaintata se credea pe atunci a fi prea superioar celorlalte
mai putin desvoltate, 0 fiindca in fruntea fiec5rii natiuni se pAuna
ate o clasA sociara rAdicat cu mult mai pe sus de straturile cele de
20
jos, erezAndu-se datoare a le despretui 0 a nu le bAga in seama, dui:4

cum strglucitul pAun se zice nu se uit'a niciodata la picioarele
sale, aci sunt aspre 0 Intunecoase. Sub o asemenea aristocratie intre
natiuni i sub o asemenea aristocratie intre clase, orice alt tiintil

sau arta putea & prop4eascA, dar nu Linguistica, al cAreia material
25
brut se afra mai-mai intreg in attune, in colibe, In bordeie, nu in palaturi.
Se crede, cum eh' cretinismul ar fi dat natere Stiincei limbii. 0

spusera odatA Pott 0 Max Muller ; de atunci o tot repetA altii. In adevr,
niminea Inainte de Crist n'a ters deosebirea dintre om 0 om, infratind pe prb 0 pe stpfin, pe Elin 0 pe barbar. Dar vorba RomAnului:
30
35
Vod vrea, HAncu ba! una a fost cugetul MAntuitorului, 0 alta a

hotArit Papa. In locul graiurilor celor vii, pe cari erau trimi0 sac le
Invete apostolii, eclesia ulterioarA a incarcat omenirea, ca un soiu
de monopol, cu cAteva limbi moarte 0 prohodite, mai ales ebraica,
greaca 0 latina ; In locul fratiei evangelice, cArja SfAntului Petru a
concurs la desfAprarea 0 creterea acelui feudalism, care turtea sub
2*
24
10
18
noun *; dar 0 alt-gramatische Schule * 0 0 neu-gramatische Schule *

cfilcfiie elementul poporan ; contra limbilor celor rgposate, contra nimicirii morale a gloatelor, dacn protesta cineva, apoi numai dear%
ereticii, numai dear% acei pretimi schismatici, pe cari id spulberau
fulgerele Vaticanului. Este adevnrat, de trei ori aclevarat, lui Crist i
se datoreazn principiul metafizic al Stiinlei limbii ; naqterea ei hurt,
Intruparea-i cea pipit, nu putea fi opera Papilor, ci este rezultanta
spiritului celui egalitar, care de un veac 0 mai bine pregntise Revolwciunea francezn 0 pe care Revolutiunea francezn 1-a transmis injghebat 0.
intnrit secolului nostru. Si far% a se fi desgropat limba sanscritn, deci
poate ceva mai anevoie, Linguistica trebuia sn se nasca din data ce au
devenit egale de 'naintea ctiin/ei limbile cele mai culte cu graiurile cele
mai necioplite, iar tori ceatenii, dela vlAdica 'Ann la opine& egali pe
trfimul politic. Linguistica fusese prevazuta abia pe la inceputul secolului trecut de catre marele Napolitan Giambattista Vico, care trAsese cel
dintniu luarea aminte asupra literaturii poporane, asupra idiotismelor

vulgului, asupra acelei imprejurnri ca.' fiecare popor poseda &Ate o enciclo-
pedie a sa, o geogratie, o cosmografie, o astronomie, etc., cari toate

constitue o nepre-Nit corneal% a cugetdrii sub invalipl graiului.
20
Un mare dicTionar, in care poporul nu este cuprins c el puIin

tot attit pe cat se cuprinde acolo statul major al nqiunii ; in care o
oda' sau un sonet nu primesc in clubul lor un chntec bntrnesc sau
o doinn ; -in care citaIiunile dintr'o nuveln s'ar crede pangarite alnturi
de citatiuni dintr'un basm ; in care ar fi un scandal nesuferit de a se
25
intalni laolaltn un vers din 0 Vicleem * cu o strof dintr'o tragedie,

0 'n care se descrie menuetul, dar nu se pomenete 0 ca la up cortului *;
so
un asemenea mare dicfonar este un anacronism astazi, cad Stiinla

limbii urmnrete cu struinca evolucumea vorbei nu intr'o samn de
capete alese, nu in individualitatea cutare sau cutare, nu in cercuri
sociale restrnse, ci tocmai in popor mai pre sus de toate.
S constatgm Insl ea Linguistica este oarecum ea Insai de villa',
clack' Gr a matica a mers cu mult mai repecle deck Dic Tien ar u I. PreocupaIiunea aproape exclusiva a corifeilor ctiinlei a fost
in trecut, i nu inceteaz inca de a mai fi, curet gramaticala. Dupn. asa
35
zisa coala gramaticala veche * urmeaza asa zisa 0 coal gramaticala
ESSRU $1 CULTURA
25
stint ambele deopotriv& <c gramatische Schule b. MulIumita acestei griji
unilaterale, Gramatica a facut pa0 giganticil; Diclionarul Insa a ramas departe In urina, profitand intrucatva abia-abia sub raportul
fonetic i morfologic. Lexicografii au Inceput a Intemeia derivqiunea
materiala a vorbelor pe corelqiunea regulata a sonurilor, i a Inceput
a da Joe printre cuvinte elementelor celor formative ca prefixuri sau
sufixuri ; dar atata e tot. Modelandu-se Dilcionarul dupa Gramatica,
s'a scapat din vedere a sfera DicIionarului e cu mult mai

vasta decat acea a Gr a m a tic e i.
10
S'a zis adesea ea cuvantul rezulta din trei factori quintensenVali:

son, form& i sens. Cfind noi rostim <fac *, In9iram s o nuril e f,
a, c, a carora unire f or me az un verb la prima persoana a pre-
zentului indicativ, avand sensul cutare. Din cei trei factori, cu

15
20
sonul se ocupa in acelai grad Gramatica i Dicionaru1, caci el este

rudimentul oarecum zoologic al graiului, prin care lirnba umana nu
se deosebete in principiu de miorlaitul pisicii sau de ciripitul vrabiei. Raman forma i sensul. Gramatica are a face In specie cu forma,
iar cu sensul numai Intru cat se atinge de relaTiuni logice intre o
forma i alta. Cele dot& ramuri proprie ale Gramaticei sunt morfologia i sintaxa, ambele avand de obiect forma i iarai forma, caci
orke categorie morfologica, bunaoara 0 j'ai dit *, este identica in
fond cu o construcciune sintactica: o ego habeo dictum*. In opozi-Pune cu Gramatica, DicIionarul are a face in specie cu sensul, obiect
al doctrinei numite semasiologie; insa aproape tot pe atata i cu

25
forma, Vara care rare ori se poate limpezi Incelesul unui element lexic.
Sensul cuvantului izolat este pururea 9ovaitor. Oare ce inseamna

a scap o? Negreit nu tot una In 0 s cap teafar din foc> i In us cap
caciula in pill*. Sensul particular al lui o scap In cazul cutare sau
30
35
cutare se cunoate numai In fraza, In propoziIiune, in intrebuinlarea-i

cea sintactica. Totui DicIionarul nu se marginete cu atata,
ci sgandare9te mai departe. El cauta sensul cel fundamental, din
care sa se poata destaura diverginla intre cele doua sau mai multe
sensuri particulare, 9i-I gase9te In prototipul latin vulgar 0 excapare e,
compus din proposiliunea 0 ex * i din 0 capa = manta o, de unde
deriva atat romanul a scap *, precum i francesul a chapper *, spaniolul
26
4 escapar 0, etc. o Excapare
insenoa literalmente o a iei din manta
a se desbara de ceva *, pe de alta: o a lasa

jos *; 4n primul caz: oscap din foc *, in cel al doilea: oscap
caciula P. Dar la Stockholm sau la Moscova, inteo clima vitrega,
*,
adica pe deoparte:
acolo unde nici chiar cojocul nu ajunge pentru a Infrunta navala en-valului, s'ar fi desvoltat oare vreodata ideea de o scapare * din aceea
de 4 ieire din manta *? Ea nu putea s se nasca decat Inteo /ara dela
amiaza-zi, unde mantaua este buna din and in and la nevoie, dar
mai adesea e nesuferita in toiul cgldurii. La Romani o capa * infaura
10
tot corpul omului: <<totum capiat hominem dupa expresiunea

lui Isidor. 0 purtau mai ales calatorii plecnd la drum; i pe data
ce soseau la cineva, era obiceiul ca gazda s'o ia de pe umerii oaspelui,
s c ape de o asemenea belea: 4 aufertur capa *. Iata-ne dara,

pentru ca s putem InTelege pe al nostru s c a p, sili/i a ne stramuta
In traiul intim al strAbunilor, in datinele kr, In folklorul Romei
antice. i aa este aproape totdeauna.
sa-1
15
Gramatica cuprinde o parte dintr'o sfera foarte Intinsa, pe care

Diclionarul o ImbraIieaza intreaga. Raportul sinoptic dintre ambele
s'ar putea reprezenta prin urmatoarea figura, din care vedem tot20
odata ca Gramatica nu numai se intercaleaz5. oarecum in Diclionar,

dar Inca chiar cfind o consideram In deosebi
se intemeiaza pe el:
ck
M A T1
sItIT AXA
P1/4
Loci.
MORFO
P0,9.
441
-TICA
FONE
SE NS
SE N S
S E M ASIO LOGIA
FO L K LO
t4
ESSEU SI CULTURA.
27
Prin o folklore* se fnleleg aci. nu acele texturi poporane, care

sunt nu mai pulin trebuincioase Gramaticei, fikd o pre%ioasa fanUlna* pentru Linguistica peste tot; ci se inTelege Intregul trai prezinte 0 trecut al unui popor, viaIa lui materiala 0 morala in treptata-i
desturare, cu to-ate ale ei, multe 0 marunte. Cu cat acest trai ne
este mai cunoscut, cu cat noi ni-1 putem Inflip Intr'un chip mai
intuitiv, mai vzut .cu ochii, cu atata mai limpede ne dam mina de
sensul cel mladios al cuvintelor. Cine oare n'ar pricepe 0 mai bine
naterea logica a lui scap din 4 excapo = ies din manta*, daca
10
1.5
20
25
ar avea dinainte-i chiar imaginea acelei mantale, care Infaura pe

drumelul roman obosit? Un diclionar e dator, dupa putima, ali
Impinge cercefarile 'Ana la acea margine extrema, caci linta lui, in
starea actuala a tiinTei, este de a ne impart-4i In istoria fiecarui cuvant geneza totalti.a unei asociqiuni de idei.
Pe langa 0 capa *, poporul roman mai avea 0 alte feluri de mantale numite o lacerna *, o birrus *, o sagus *, 0 mantum*, etc. Putem
noi oare cunowe cu deplinatate pe una din ele, daca nu o vtim deosebi de celelalte? *i nu numai cfind e vorba de lucruri, ci nu mai
pu-cin 0 In privinla cea imateriala a simlimintelor 0 a speculapunilor
intelectuale, orice graiu, fie cat de necioplit sub raportul literar, poseda pentru orice categorie o sama de sinonimi, pe cari le distinge,
unele de altele, fiecare din ele avand o nuanla proprie 0 (land nWere
unor derivate diferite, uneori chiar divergen0. Altceva este o scap *
0 altceva sinonimul t mantuesc*, derivat din 4 mantum 3, adica din
aceea0 no-Pune fundamental& ca 9i o capa *. Diminutivul o mantellum s ne apare deja la Plaut (Capt. III, 3 v. 5-6) cu sensul de
o scapare *:
Nec mendaciis subdolis mihi usquam mantellum est rneis,

Nec sycophantiis, nec fucis ullum mantellum obviam est. . .
30
(t Mntuesc *,
care n'are a face cu maghiarul 4 menteni*, este
format din latinul o mantum* 0 insemneaza literalmente 4 acopar eu

o manta *, de unde pe de o parte sensul de o sauver o, pe de alta la
Moldoveni
acela de o achever b, niciodata o laisser tornber *, caci
28
la Romani 0 mantum o era scurt 0 u9or, (( breve amictum o, nu suparficios ca lunge 4 capa 0. Fara sinonimica, acceptiunea celor mai multe
10
15
20
25
vorbe ne apare inteo umbra, in care ochiul zarqte figurile, dar confunda felele.
Dela Festus pana la Suidas, dela Suidas 'Ana la Henricus Stephanus, dela Henricus Stephanus Nina mai in zilele noastre, dictionarele cele mari se mullumesc cu arfitarea sensului imediat vechiu sau
nou al unui cuvant prin intrebuinIarea-i curet literal% inteo construcliune sintactica. Dar pang 0 aceasta citare a texturilor este
generaltnente prea trunchiat, uitandu-se a adesea intelesul cel intenlionat al cuvantului nu se lamurqte fara un lung pasagiu reprodus
in extenso. Littr cel dintaiu a tiut A citeze, 0 tocmai de aceea cel
dintaiu el a reu0t sa indice inteo mullime de cazuri nu numai sensurile, dar 'Ana 0 nuanIele cele mai fine ale fiecarui sens in parte. GraIie
citaTiunilor bine alese, bine cumpanite 0 bine clasificate, gratie totdeodata unei patrunzatoare 0 interesante sinonimice, opera lexicografului francez este nu numai un registru de consultat, ci pana
la un punct o carte de lectura ; pe cand publicaVunea Englezului
Murray se aseamana mai mult cu o diagrama: pe una o poli primi
ca pe acel tovar4 cu care vorbeti far sa li se urasca 0 dupa zicatoarea romana vorba vorba educe ; cealalta este un fel de schelet,
un specimen anatomic, o llama cu oscioare numerotate intr'un mod
foarte simetric, pe care trebue s'o studiezi cateodata, dar cu care
unei firi nervoase nu-i prea vine la socoteala a ramanea singura in
odaie.
Orice mare diclionar al unei limbi ar trebui sa fie cartea de lectura cea mai raspandital, cea mai atragatoare, caci acoIo 0numai
acolo se afla deplinul
s()
yvein% ciactindv
al unei naliuni: 0 cunoate-te
pe tine insuli o. In loc de aceasta, ni se da mai totdeauna o stenografie de abreviaciuni peste abreviaTiuni, un namol de terminologie
scolastica, un laconism pe care nu-I intrece nici chiar stilul telegramelor, n4te litere microscopice menite a face economie de hartie i
a da ochilor orbul gainilor, 0 apoi unul i ace1a0 tipic monnton aplicat
la biografia fiecarei vorbe, de0 fiecare vorba traiete ca o individuali-
35
tate proprie. Toate astea sunt nite pacate mo9tenite, in cari
se
ESSEU SI CULTURA
to
29
rasfa0 de bunavoie Murray, de cari inteo parte s'a scuturat Littr, 9i

de cari n'a putut A se scape ilustrul Iacob Grimm In monumentalul
sau diciionar german, de0 ne spune el 1nsu0 a ar fi dorit sa-i dea
caracterul unei carIi de lectura, astfel !neat sa poata fi citit ca o petrecere de familie serile pe la gura sobei. Tocmai aceasta aq vrea 0
eu, dar straduima e cam anevoioasa, caci izbanda atarna nu dela
talentul cel problematic al autorului, ci mai cu seama dela temperamentul nqiunii cu care are a face. Un. Englez sau un German citesc
ceasuri Intregi fara a moiai, acelea0 pagini care ar adormi inteo clipa
pe un Francez, pe un Italian, pe un Roman; iar ceea ce place naturei
vioaie 0 neastamparate a ginlii latine, poate sa se pail nu oiu cum
qi, nu oiu ce duburilor nascute 0 crescute Intr'o altfel de atmosfera.
Eu unul am lucrat 0 lucrez intre Romani.
Carte de lectura pentru to-ci fiii na-ciunii, un mare dicIionar, zamislit
15
20
25
30
1 savalit dupa planul de mai sus, ar putea 0 In qcoala sa inlocuiasca

acele compilatiuni adesea insipide, mai toate indigeste, prin cari un
spirit, fraged Inca, se desgusta de citire, departe de a se instrui pe-
trecand sau de a petrece instruindu-se. Incepand dela clasele cele

mai elementare 0 pana la bacalaureat, fie pentru brtieli, fie pentru
fete, ar fi lesne de a spicui, potrivit cu varsta fieearuia, cate un 9ir
de cuvinte de o varietate extrema, cari nu numai sa placa 0 sa Invete, dar in acelaq timp sa atinga o linta cu mult 0 mai Inalta: a sadi
pana In baierele inimii cultul rationat al graiului parintesc...
La Intemeierea Etimologicului, dorul Augustului Suveran, rostit de
pe Tribuna Academiei, a fost de a mantui din peire: q toate cuvintele vechi, caH altmintrelea vor fi pierdute pentru generaliunile viitoare... o.
OHee cuvant oglindeoe un lucru, o fiinla, o idee, o datinti ; aceste
lucruri, aceste fiinte, aceste idei, aceste datine, eu m'am Incereat 0

ma Incerc a le apuca cfine-caneoe din ieri 0 din astazi ale poporuIui
roman; dar pentru ca ele cu adevarat A nu fie pierdute, pentru ca
sfi poata rodi cu imbelpgare in brazdele cele adanci ale zilei de maine,
ma tern a le da seci, sarbede., retezateci m'am slit 0 ma voiu sili

a le aduce palpitande de vieara pe ogorul neamului romanese.
30
FONDUL BA SMULUI
In literatura poporanti basmul ocupa intocmai ace1a0 loc ca romanul In literatura cea cult, 0 de aceea unii le cuprind pe amfindou
sub aceea0 rubria de S ficliune *, o caracteristicA cu desavar9ire necorect. Basmul, ca i romanul, reprezint fiecare ate o realitate in
toath puterea cuvntului, dar dou'a realitAti foarte diferite, aproape
antagoniste.
Littr (Dict. v. Conte) zice: <dl n'y a pas de difference fondamentale
entre le conte et le roman; l'un et l'autre sont des narrations

10
mens n gr es ou regardees comme telles. Tout ce qu'on peut dire,

c'est que conte est le terme gnrique puisqu'il s'applique a toutes
les narrations fictives, depuis les plus courtes jusqu'aux plus longues.
Le roman ne se dit que de celles-ci. Un conte de trois pages ne s'appellera jamais un roman, tandis qu'un roman est, clans toute la rigueur
15
20
25
du mot, un conte suffisamment long. La nouv elle ne se distingue

pas non plus au fond du conte ou du roman. Dans l'usage ordinaire,
c'est un roman de petite dimension dont le sujet est prsent comme
nouveau ou peu ancien, ou avec des details inconnus jusqu'ici... .
Sunt minunali fiozofii a9a numici pozitivivti ! Pentru dn9ii in
lumea intreaga nu exista nemic cleat numai raportul intre dimensiuni. Romanul e mai lung, nuvela e mai mirth, basmul e i lung 9i
scurt, cfite-trele de o potriv5. minciunk (( narration mensongre )),
adicii: minciunA mai lung, minciund mai scurta, minciunA mai a9a
sau a9a, iat toat deosebirea cea macaronica.
L'Asand deocamdat la o parte basmul, s ne Intrebam: romanul
$i nuvela sunt ele minciuni? Un romancier adevArat, un Dickens, un
Balzac, un Thakeray, nu face altceva in privinla realitalii celei concrete cleat ceea ce face algebra In privinIa aritmeticei, adica: din
ceea ce In realitate ne intampina la fiecare pas ca figure sau eveni1) Etym.ologicum Magnum Romanie, t. HI (Bucureiti, 1893) col. 2602-2619;
fragment din e Basra* (col. 2596-2652).
Studiul a fost publicat In intregime in Revista Nouii, an. VI, Nr. 10, pp. 369
390, specificandu-se ca a fost cetit dinaintea M. S. Regelui in gedinta Academiei la 9 Aprilie 1894 s.
ESSEU
I CULTURA.
31
mente deosebite, ImprA9tiate, individuale, romancierul abstrage tipuri

de figuri i tipuri de evenimente, pe cari le grupeazA apoi intocmai
10
dup cum ele ar fi cu putin0 de a se grupa dela sine 0 in realitate.

In loc de operaciunea aritmetia: 1 -I- 1, 1 -I- 2, 1 + 3..., romancierul
: A + B. Oare A + B s fie o minciunA? Tot aa face 0 nuvene
listul, tratAnd un episod acolo unde romancierul trateaza o vastA
totalitate. CAnd un romancier sau un nuvelist ne-ar da tipuri false
cAnd le-ar grupa fals, numai atunci ar fi o minciuna ; dar atunci
nimenea nu-i citete ! 0 minciunA nu poate trAi. Nu va trAi filozofia
pozitivistk dar romanul i nuvela vor tri, cAci ele nu sunt minciuni:
ele nu fac cleat a reduce aritmetica fenomenelor la algebra tipurilor.
Si dug basmul trAieqte qi el, trAie9te de cAnd e lumea, probA cA repro-
15
duce 9i el o realitate.
Nu In lungime consistA deosebirea Intre roman sau nuvel, de o
parte 0 Intro basm de alta, ci mai intaiu In deosebirea sferelor respective. Romanul i nuvela, IncepAnd dela s Daphnis 9i Chloe o
a lui Longus, incepAnd dela a Satyniconulo lui Petroniu, ba
IncepAnd chiar dela specimene chinese, indiene, egiptene i asiriene,
20
20
apaqin numai literaturii culte,
clusiv individual e,
sunt creatiuni
e x-
niciodatA o operg. colectivA anonimrt
a popoarelor, dupa cum este basmul. Nu e deosebire de mai scurt 9i

mai lung, ci este deosebire de cult sau individual i de poporan sau
colectiv. Dar aceastA deosebire de sfere nu este Inca destul de caracteristick Un individ de geniu, un Hoffmann sau Edgar Poe, apa4inAnd pe deplin literaturii culte, poate s scrie totu0 un basm, fAr
a trece prin aceast literatur poporand. (( Orlando furioso * al lui
Ariosto i Gerusalemme liberata * a lui Tasso sunt lesAturi de basme,
ca i multe alte opere curat individuale din veacul de mijloc sau din
alte epoce, i totu0 ele nu sunt poporane, chiar atunci cAnd sunt in20
.95
spirate din popor, ceea ce trebuia s se fi Intamplat foarte adesea.

in literatura cult, prin urmare, se poate furip basmul; el va fi
insA acolo ca o plantA exotica*, care poate sa fie frumoask poate sa
plea, dupA cum este la noi, de exemplu, basmul cutare sau cutare
ie0t din fantasia lui Delavrancea. Deosebirea dark care ne preocupk
trebui s consiste nu numai In sfere, ci mai ales in natura diferitA a
32
celor dou r a lit a
i,
din cari una se resfrange in roman 9i in
nuvelg, cealalt6 in basm.

In adevar omul, ca i alte fiin/e organice, trAie9te nu o singur vieg,
ci dot& vieli: viea/a veghlerii i viea/a somnului.
Ceea ce facem noi In veghiere, ceea ce lucram, vedem, suntem, cu-
get6m, este o re a lit at e; dar nu mai pulin r e alit at e, de9i

de o altA natura, este ceea ce facem noi, ceea ce lucrm, vedem, sim-
cugetam in stare de somn, adica in v i s. i omul primitiv

crede de o potriva, cu aceea9i tarie de convic/iune, In ambele aceste
r e alit a i. 4 Ca 9i copilul zice foarte bine ilustrul filolog englez
Sayce (Science of language, II, 290) el nu poate sa deosebeasch
limpede una de alta starea de veghiere 9i ceea ce vede in vis 0. Ro-
-pm,
10
manul 9i nuvela oglindesc inteun mod algebraic r e alit at ea v eg hi erii; basmul, tot intr'un mod algebraic, este o oglinda a r e a15
litii visului.
D. Saineanu (1st. Fib1. romfine, p. 360) zice: 4 In timpul din urma,
d. Hasdeu a expus, inteo serie de prelegeri universitare, o nona

teorie despre formaliunea basmelor. Dupa d-sa, explicaliunea elementului antropologic sau a miraculosului din pove9ti o poate da numal
20
visul, care, asemenea basmului, nu cunowe nici timp nici spa/iu..

Astfel intr'ambele aceste elemente, fleopotriva caracterisate prin
fenomenul miraculosului, n'ar exista nicio deosebire esenliala ... *.
25
30
35
Teoria mea este nou numai fiindc omenirea a uitat-o cle vreo cincisprezece secoli, in cursul cfirora 9tiin/a nu s'a ocupat de loc cu literatura poporanfi. AceastA teorie pare a se fi nAscut in 9coala neo-platonica din Alexandria, 9i anume in creerul martirei Hypatia, ultima
1w-a a filozofiei antice. Se 9tie, cu ce nepovestita barbarie calAii patriarhului Ciril sfA9iaser in bucAli pe marea profesoara de filozofie
a Museului din Alexandria, in momentul chiar Cand sublima virgina
se ducea a-9i face cursul despre armonia intre Platone i Aristotele..
Operele ei, afar de un fragment astronomic, au fost toate nimicite
de Cara salbaticele fiare, cari cutezau a vorbi in numele lui Crist. Din
fericire, cel mai iubit elev al Hypatiei a fost tocmai un episcop cre9tin,.
nobilul Synesius. Intre altele, Synesius ne-a lsat un tractat t despre
vise s, "ncel ivvnvuov 1dyog" , pe care il inchinase magistrei
ESSEII
I CULTURA.
33
sale Hypatia a "rij gptAoadqv }), i in care spune in treacat, ca ceva

cunoscut dela in coala de atunci din Alexandria, a originea mitu-
rilor este in vise: "peek Toiv benvlow Greg ot inVot" (Synessi

opera, Lutetiae 1623, p. 157). Ala dark daca nu teoria mea cu d'ama-
s runtul, ce pulin <de bout d'ide o se datoreaza Hypatiei.

Rare ori mi se intampla a imbraIia vreo aserliune a lui Schopenhauer ; dar tocmai de aceea sunt pentru mine foarte importante acele
puncte, in cari noi ne putem intalni, caci imi zic atunci eu insumi: clack*
un lucru are acelai aspect pentru un ultra-pesimist i pentru un

to
ultra-optimist, este cea mai sigura dovada despre veritatea aspectului.

In studiul sau Versuch fiber Geistersehn *, Schopenhauer zice:
o A lua visurile drept un simplu joc al cugetarii, drept nipte simple
imagini fantastice, este a fi lipsit cineva de reflexiune sau de bung.
credinra, fEnd invederat ca visurile sunt cu totul altceva. Imaginile
15
pornite din fantasie aunt slabe, palide, fragmentare, unilaterale,

atat de efemere incat prin fantasie noi abia in curs de cfiteva secunde
ne putem crea in minte imaginea unui om absent. Pn i fantasia
cea mai vie n'are nimic comparabil cu acea r e alit a t e p al p abil a (handgreifliche Wirklichkeit) pe care ne-o da visul. E cu totul
20
25
20
fals de a explica acest fenomen prin aceea Ca imaginile fantasiei sunt

turburate i slabite prin impresiunea produsa asupra lor de catre
lumea exterioara. Chiar in lini9tea cea mai adanca a nopTii celei mai
intunecoase, fantasia nu poate sa produca nimic care sa se apropie
macar de evidenla i de corporalitatea cele o bie ctiv e ale visului
(obiektive Anschaulichkeit und Leibhaftigkeit des Traumes). Apoi
imaginile fantasiei aunt totdeauna provocate de asocialiuni de idei
sau de alte motive, i omul are conoiinVa de arbitraritatea lor ; pe
cand visul, din contra, ni se impune noua ca ceva de tot strain, ca o
lume exterioara, independinte de voinca noastra i chiar contrarie
voinei noastre t.
Schopenhauer conchide ca omul poseda pentru vis un deosebit
organ, cc Traumorgan a, a organul visului 0, prin care vede, aude, simte.
.35
Dar un singur organ are o singura misiune: ochii de a vedea, urechile

de a auzi, mainile de a pipai, etc., pe cand organul visului intrunete
toate acestea, deci nu este un organ, ci un organism, un complex de
34
SCRIERI LITEEARE, MORALE SI POLITICE
organe. Omul dark dupa Schopenhauer, are doua organisme deo-
sebite, prin cari trilieoe In doua lumi, In doua r ealit al i: rea5
litatea veghierii 0 realitatea somnului. Negre0t, prin stransa Intrunire a ambelor organisme In ace1a0 indiv id, elemente din starea de
veghiere se resfrang In somn, i, vice-versa, elemente din somn se
pot resfrange In starea de veghiere. Elementul cel mai important
de
aceasta natura: resfrangerea somnului In

este basmul, care constitue pentru om liter at
ghier e,
ve-
ur a
visulu i, o literatura intemeiat 0 ea, ca 0 acea a veghierei, pe

10
observaIiuni, dar observaIiuni nu prin organe corporale, ci prin celalt

organism, prin o Traumorganismus s al lui Schopenhauer.
Visul insoIe9te totdeauna somnul, de0 nu totdeauna omul 0-1

aduce aminte. Si este oiut de demult ea: cu cat omul e mai primitiv,
15
20
mai incult, mai natura, cu atata mai bine el 10 aminteOe visul cu

toate amaruntele lui.
Alfred Maury a scris o carte intreaga pentru a dovedi ca visul rezulta din impresiuni exterioare primite de corp in timpul somnului.
Descartes, zice el, a fost picat de un purice 0 visa ca-1 strapunge o
sabie. Insu0 Maury a pus pe un amic sa-1 gadile upr cu o penila pe
obraz pe cand dormea, 0 visa ca este torturat.
Ce urmeaza de aci? In vis, ca 0 'n basm, piticul devine uria, totul
creoe, totul se mareoe, totul ia proportiuni gigantice.

Aceasta trasura caracteristica a visului, 0 ceva mai mult decal
25
so
ss
numai a-rata, ni-o descrie cu o admirabila plasticitate urmatorul scurt

basm romanese din colecliunea lui Ispirescu, intitulat o Sufletul s
(Legende, ed. 1872, p. 119-23):
o A fost odata doi muncitori. Prieteni din copilarie, orice &eau

de munca, lucrau Impreuna, 0 niciodata nu se desparIeau. Si ca sa
nu eaza fara treaba, nu se codeau la niciun fel de munch' ; puneau
mana i la una 0 la alta, numai sa nu se leneveasca. Daca intr'un
loc nu &eau de munca, ei se duceau in alta parte. Si la camp, 0 in
ora, ei munceau la orice le iepa inainte, numai sa traiasca cinstili
0 cu frica lui Dumnezeu. Mergand odata pentru munca la un sat,
0 fiind timpul frumos 0 noaptea racoroasa, mersera, mersera pana
in revarsatul de zio. Ajunsera inteo poiana verde 0 frumoas, cu
ESSEU
10
15
20
25
30
I CULTURX
35
fel de fel de floricele; se pusera a se odihni 9i a trage cate un puiu de

somn, mai cu sama ea erau i obosiIi de drum. Pe unul
cum puse capul jos, il filed santul ; celalalt Insa, nu 9tiu cum, nu 9tiu
de ce, dara nu-1 putea fura somnul, nici cat ai da In cremene. Se intoarse pe o parte, se Intoarse pe alta, sa doarma nicidecum; stranse
ochii cat putu, 5i cu toate acestea nu fu cu putfiga nici macar a aromi;
parca ar fi fost cu ochii In soare. Daca vazu i vazu, se puse 9i el pe
branci cu coatele pe pmfint i cu capul rezemat de maini, i privea
la tovara9u1 sau cum dormea de dulce.
s Era jumatate de ora de cand privea el astfel; eand cleodata se
scoala in sus i ramne cu gura cascata, vazand un porumbel alb care
sbura pe deasupra omului adormit 9i pe care nu-1 bagase de sama
pana aci. Si fiindcfi era a9a de jos, crezu ca ar putea sa-1 prinza cu
mane ; dara unde ! ca porumbelul, cat de bland se parea a fi, avea
aripi, bata-I nevoia, i sburand mai cat colea, se puse jos. Omul nostru
se ia dui:4 dansul ; porumbelul sboara mai 'nainte, 9i tot astfel trecued livada cu floricele i cu iarba verde, pana ajunse la un crangulet.
Acolo dete peste o capalana de cal, pe care ploaia i soarele o albise
ca osul de filde9. Porumbelul intra pe gura, 9i sari afara prin locul
ochilor, mai intra 9i ie9i de mai multe ori ; apoi ie9ind se scutura i prima
a se veseli, lua iara drumul ca mai 'nainte, sburand cat colea i uitandu-se la om ca cum i-ar fi zis: vino dupa mine; i merse 9i merse
pana la o magura, unde porumbelul se inalla pan& In slava cerului
de nu-1 mai putea vedea. Omul nostru se &tea a se intoarce, crezand cA norii au luat pe porumbel, cand deodata 11 vazu ca 9e coboara in jocuri, iute ca o sageata ; i lila drumul inapoi pang la tovara9u1 ce ramasese dormind. Aci, se puse pe fruntea lui i peri. Atunci
se culca i omul nostru, i indata adormi, parch' 1-ar fi lovit cineva
cu muchea in cap.
Dupa ce 19i facura povara de somn, se sculara i se gateau a-9i
urma calea, child omul pe fruntea caruia se pusese porumbelul zise:
Ce vis frumos am visat !
0
4
Ce vis? i ce ai vazut? zise celalalt.
Dadusem cu mane in foc. Se facea ca eram pe o campie frumoasa
95
i 101.1na de flori. Dupa ce am imblat catva, am ajuns la un palat
36
numai de marmora. Am intrat acolo, 0 tqa de bine ce-mi pkea, ea cum

ar fi fost al meu. Am intrat pe u9a, m'am preumblat prin toate odaile,
10
skeam pe ferestre 0 Lira intram. Era acolo ni9te scaune 0 paturi

numai de matase. Oglinzi mari cu cercevele de aur, parecii poleici,
0 parea ca era al meu. Cu toate astea nu -tiu de ce, darn trebuia sa
plec. Dupa ce am mers o bucata buna de drum prin iarba verde i
inalta, care da un miros de te 'mbata, am ajuns la o movila mare 0
am intrat intr'insa printr'o crapatura. De pe cele ce vedeam, ma
weptam sa vad eine t.ie ce minune, cand collo nu gasii deck un chiup
d'alea marile, 0 vechiu, 0 muced, de nu-li venea sa pui maim pe el.
Apoi mi-am luat inima in dinli 0 am zis: fie ce o fi: 0 am ridicat ca-
pacul; and colo ce sa vezi? jaratee. Am bagat prin buzunari, am

luat in caciula, am muat cat am putut a due, dar nici pomeneala nu
era sa se goleasca chiupul. i n4te bani, numai de aur; 0 straluceau
15
20
25
so
.35
deli lua ochii. Am plecat i 1-am lasat aqa, -cu gand sa te gasesc i
pe tine ca sa mergem sa-1 golim; vtiu ea eream rupt de osteneala ;
m'am intors pe la palat, dar n'am mai intrat in el, fiindca ma gra beam; am ajuns de unde plecasem, apoi nu-mi aduc aminte ce am
mai fkut, 0 m'am de5teptat.
0 Pe cand acesta 10 splinea visul, celalalt zambia. Apoi dupa ce
sfar0 de spus, ii zise:
Mai vere, ceea ce n'ai putut sa faci tu singur, aidem sa facem
5
amandoi. Vom merge sa luam banii. Ce zici tu?
5
Da ce ma, nebun eti tu? Ce bani sa luam? Eu iti spusei ea
am visat, 0 tu, tronc, te pomeneti vorbind. Dar de unde sa iei banii?
5 Tovarapil sau ii vorbi ap de serios incat 11 incredinla 0 primi
sa mearga cu el, dara cam cu indoiala 0 cam ciorovaindu-se.
5 Pornira, deci, tot pe drumul ce apucase porumbelul, 0 ba ca a
fi una, ba ca a fi alta, ba ca tunsa, ba ca rasa, ajunsera la capkana
de cal, 0 o arata cu degetul celui ce visase; zicandu-i:
5
Iata palatul tau de marmura, in care ai umblat 0 atata te-ai
inveselit. Omul cu visul se uita cam cu coada ochiului la tovarapl
sau, i se gandi: el este nebun sau 10 rade de mine. Pana a nu apuca
sa mai zica ceva, se la dupa tovaraul sau, care pornise inainte ; el
era foarte hotarit a nu mai urma pe tovarapl sau daca 0-ar rade
ESSEU
T CULTURA
37
de dfinsul mai mult, spuindu-i astfel de minciuni, 0 a se desp5rli de

dansul.
4 Mai merser ins ce merser i ajunsera in poalele movilei. Apoi
omul zise celui ce visase:
- Aci este.
5
o
o
10
15
Ce este?
Ei bine, comoara ... Dar, ia st5i, ce om tasi pe jumiltate.
0 Totul, dac5. vrei I era s5 zica ; dar luanduli seama, incepu

la glum5: ei bine, pe din doua: nu suntem noi tovar50 la mune& ?
0 Nu facur5 zece pa0 in crptur i dgdur5 peste chiupul cel
vechiu, muced i mAncat de rugin. Pfin a nu se atinge de dfinsul,
se uitara unul la altul i incepuril a rade de bucurie. In sffir0t ridicar capacul i ramaserfi inmarmur4i, cnd vazura ea chiupul era
plin cu vfirf numai cu bani de aur ; i fiinda erau oameni de omenie,
imprIir fraIete 0 se legal% intre darqii a fi tovar50 pAn la moarte 0.
In acest basm-v i s sau v i s-basm, basmul i visul sunt minunat de
bine caracterizate prin cele dou5 ale lor trsuri comune fundamentale:
1. In vis totul capata forme mai mult cleat iperbolice: o cap620
25
30
15n5 de cal din realitatea veghierii devine un palat in realitatea somnului ; aceea0 ultra-exageraIiune in basme.
2. Ceea ce viseaz5 omul poate s se adevereasca in starea-i de

veghiere, dupt cum s'a adeverit chiupul cel cu galbeni in crfipatura
movilei ; visurile dara, oricAt de ciudate in apareffp, pot fi crezute,
pot fi ceea ce Virgiliu numea o vera sornnia 0, pot descoperi ceea ce
nu se veide sau nu se 0ie ; de aci orice popor crede in v i s e, 0 tot
ap el crede in basme, pe Can la noi 9i pretutindeni le incepe
mai totdeauna prin afirmativul a fost-a fost 0, ba in limba sanscrita
insu0 basmul se chiam5 i t ih s a iti ha La *, adica 4 aa a fost *
(Pott, Etym. Forsch. 211, I, P. 430).
PlecAnd de aci, nu' este greu de a urmari mai departe strinsul
paralelism omnilateral intre v i s i intre basm ; un paralelism sdrobitor pentru teoriile cele solare, meteorologice, etc., etc., despre originea basmului.
35
3. In basm, ca qi in v i s, spaliul se terge ; dormind in Bucurqti,

omul se viseaz5 la Paris, 0 peste o clip la New-York, tot ap precum
3
SCRIERI LITERARE, MORALE 81 POLITICE
38
eroul basmului strabate ca s'ageata Oa la buricul pamfintului, peste

nouk milli 9i not& tfiri, In lumea-alba 9i 'n lumea-neagd, -fad a se
prea phinge de obosealfi.
4. In basm, ca si 'n v i s, se oerge nu numai spatiul, dar 9i timpul:
In dteva minute vistorul traieoe mai multi ani ; eroina basmului
umbra' atata Indt i9i toceoe toiagul O papucii de fier, dar totu9i ajunge
la lel Vaal% 9i frumoasa ca 9i 'n ziva pledrii.
5. In basm, ca si 'n v i s, sborul este un mijloc foarte Indemnatic
de locomotiune.
lo
6. In basm, ca si 'n v i s, omul vede zei sau dne 9i petrece cu

sfintii.
15
zo
7. In basm, ca si 'n v i s, ne intampinA monori, cu caH ne luptarn

9i pe caH mai totdeauna ii invingem.
8. In basm, ca si 'n v i s, deosebirea de limbi nu existk tori se
Inteleg unii cu altii, ba vorbesc omene9te pana O dobitoacele.
9. In basm, ca si 'n vis, metamorfozele cele mai extravagante sunt
ceva foarte normal.
10. In fine, In basm ea si 'n v i s, suferintele 9i nenorocirile cele
mai cumplite se incheie sistematic printeun bun desnodAnAnt, printr'o
nuntd, printr'un banchet, dci coonarul in ipnologie este o exceptiune.
Nu se poate gsi un singur element al basmului, care sa nu-9i aiba
obrqia in v i s ; 9i dacd gtiinta n'a observat Ong acum acest perfect
paralelism, dad ea a alergat la tot soiul de teorii mai mult sau ma i

putin absurde, dintre caH cea mai absurda este neaparat aceea a llli
25
Dr. Gaster despre naoerea basmelor din carti 9i. mai ales carti
evree9t i
30
35
(Lit. populard romdnd, p. 545 sqq.), cauza este d oiinta,

cam totdeauna 9i cam in toate, incepe ca Don-Quixote prin excentricitati, 9i numai la urma urmei, tot ca Don- Quixote, se podie9te 9i-9i
vine in fire.
Toti oamenii, cei inculti ins mai viu dealt ceilatti, au visat, visead O vor visa pAna la sfaritul pamantului ; de aceea 9i basmul
nu s'a nAscut inteo epocd sau intr'o tad oarecare, ci pretutindenea
s'a nascut odat cu naoerea omenirii.
St6rile psihice ale oamenilor primitivi, ca 9i ale copilului in genere,
fiind putine 9i aproape cu acelea9i variatiuni sau asociatiuni de idei,
ESSEU SI CULTURX
30
visurile lor
fie la Indiani, fie la Hotentoli, la Japonezi, la Zelandezi, la oricine s'ar putea restrange la un numar foarte marginit de norme comune identice, pe cari etnologii ar trebui sa le adune
113
0 sa le grupeze, ceea ce nu s'a Mcut Inca 'Ana acum. Iata de ce 0

basmele se aseamana Intr'un mod a-tat de uimitor la neamurile cele
mai diverse, chiar atunci cfind 5i acolo unde e absolut peste putinla
de a admite vreo umbra de imprumut dela neam la neam; 0 iata de
ce, In acela5i timp, totalitatea basmelor, fie ele indo-europene, fie turanice, fie africane, fie americane sau australiene, se poate restrfinge
la un numar foarte marginit de norme comune identice. 0 ingenioasa
incercare In aceasta privinla s'a facut de catre Hahn (Griech. Marchen, I, 45 sqq.), care a reu5it a Impani intregul tezaur antropologic
de basme numai in patruzeci de prototipuri, ba 0 chiar patruzeci

sunt Inca' prea mult. Dupa indicaliunile mele, elevul meu D. C. Litzica
15
dela Scdala Normala Superioara a redus prototipurile lui Hahn la

urmatoarele douazeci 5i opt:
I. a) 0 fiinIa supra-omeneasca se crisatorqte cu una uman, punand la nunta o condicie ; b) Omul calcii condi-cia 0 fiinia supra-umana
il parasete; c) Omul plead.' dupi ea 0 o regAsegte sau nu.
20
25
II. a) Barbatul lasri pe nevastii, fail nicio vinri; b) Ea il ateaptli

cu credinI; c) Intoarcerea lui li veselia.
III. a) Copiii cei noi-nriscuti sunt furati i duqi departe; b) Mama
e acuzatfi cri i-a ucis; c) Ca urmare e pedeapsa mamei; d) Copii sunt
regasi/i de tatal lor 0 vine impcarea.
IV. a) 0 femeie pierde sotul care pleaca In lume 5i se insoarrt iar;
b) Femeia il regasew, dar nu se poate apropia din cauza nevestei de
a doua ; c) Pentru daruri minunate nevasta a doua o lasa A vie la ei;
d) A 3-a noapte el o aude cum i se plange 5i o reia.
30
35
V. a) 0 virginfi cere daruri dela un bilrbat; b) II inpala de dourt

ori, dar a treia oar& e prinsa 0 se marita cu el.
VI. a) Parintii dorind un copil, la naqtere, din vreo cauzli, il MOduesc dracului; b) Dracul vine la termen, dar copilul fuge; c) Dracul
il cauta ; d) Dracul e fnvins.
VII. 0 fata e aruncata In mare impreund cu copilul ce a nitscut,
dar scapa ambii 5i se reintorc dupa catva timp la tatal fetei.
VIII. a) 0 fata de Imparat e expusa spre a fi mncata de un monstru ; b) Un erou omoar monstrul; c) Urmeaza caslitoria.
3*
40
IX. a) 0 mama vitrega izgonqte pe fiica barbatului sin pentru ea

e ma' frumoasfi; b) Reumte s'o omoare; c) Un erou o gasete moartfi,
o Invie 0 pedepsete pe vitrega.
X. a) Fratele 0 sora fug de vitrega; b) Unul sau chiar arnbii sunt
schimbMi In fiare, dar scapa curfind de vraja 0 redevin oameni.
XI. a) Spre a face o izbanda se incearca trei frati, dar reuete

eel mai mit; b) Invingator, scapa pe cei mai mari; c) Aceqtia voind
sa-1 piarda, spun cil ei au reu0t; d) Fratele mai mic vine travestit, se
descopere 0 ii pedepse9te.
to
XII. a) Sora cea mai mica e disprquita de dotal surori mai mari;
b) Apare de doua ori la curte irnbracata imparatete; c) A 3-a oard
este recunoscuta 0 o ia de sqie fiul imparatului.
XIII. a) Doi fraii gemeni se duc spre a gasi noroc; b) Unul cade
In pericol; c) Celfilalt alearga de-1 scapa.
15
20
25
30
XIV. a) Un erou omoara pe tori smeii afara de unul; b) Acesta se

imelege cu mama sau sora eroului spre a-1 pierde: ea se face bolnava
0-1 trimite dupa leacuri; c) Eroul scapa 04 pedepsete.
XV. a) 0 sora arc mai mulci frmi schimbali in animale; b) Pleaca
dupa ei, ii gasqte 04 scapa.
XVI. a) Adevaratul copil sau nevasta sunt trimi0 la tata sau la

mire, insMite de o sluga; b) Pe drum copilul sau nevasta, oH se ratacesc ofi schimba locul cu sluga din cauza vreunui pericol; c) Ajungand
la destinare, sluga traie0e ca copil oH nevasta; d) Minciuna e descoperita 0 pedepsita.
XVII. a) Eronl are trei surori casatorite dupa fii de imparmi
schimbmi in flare; b) Eroul ii cerceteaza pe fiecare; c) Ajungand in
pericol cumnmii il scapa; d) Scapand el, ii scapa 0 pe clan0i.
XVIII. Eroul nu poate capata mana iubitei decat de va executa
intreprinderi grele sau va deslega enigme.
XIX. a) Eroul rapete o femee cu sau fara voia ei; b) Rapirea
poate sa fie sau sa nu fie urmata de casatorie.
XX. a) 0 fiiMa mai bfitrana, de natura demonica, oprWe pe o

85
40
fiiMa tanara de a deschide o ua; b) Ea nu o asculta ; c) El vrea sa o

omoare, dar nu poate.
XXI. a) F'orla fizica a eroului este ascunsa intr'un loc; b) 0 ruda,
mama, sora sau nevasta, aflfi locul, 0 demonii ii iau puterea ; c) Eroul
recapata puterea singur sau cu ajutorul nevestei daca nu e vinovata,
0 pedepsete pe culpabil.
XXII. a) Eroul scapa dela moarte nite flare; b) Ajungand in
pericol, fiarele 11 scapa.
XXIII. E vorba de un pitic de o taHe extraordinara, viclean i

mali/ios.
ESSEU $1 CULTURA
41
XXIV. a) Un tunic rfipe9te pentru erou o fan cii i-o duce; b) Pe

drum pfisiirile li spun cii acasii 11 ateaptli pericol 9i-1 Invaci cum s
5
scape, dar sit nu spuie nimanui; c) El scapa, dar divulg secretul ci e

metamorfozat; d) Eroul sau mireasa 11 scapti.
XXV. a) Eroul In calkorie e silit sfi se facil slugli; b) De dotal ori
se aratil el sub adevfiratul chip, apoi se strivesteite; c) A treia oarrt
lucrul se descopere 5i eroul i9i reia locul.
XXVI. a) Eroul prinde pe demonii In cursa ce-i pregkeau lui ;

lo
b) Ii robecte 0 le ia comorile.
XXVII. Un om slab, dar ciret, prin ifos face sii-i se supuni nicte
force diabolice.
XXVIII. Un om merge In infern, 0 dupil multe lupte, vine iar In

lume cu comori Fi cu nevasta.
Hahn a racut, firecte, ckeva sapki din vedere. Ap, ca srt nu

15
d5m deck un singur exemplu, el a uitat cu totul acel prototip in care
o zeitate calkorqte pe parnfint pentru a pedepsi sau a rasplki pe

oameni ; un prototip foarte rspfindit pretutindeni 9i reprezentat
admirabil la Romani, intre altele, prin basmul # Azima callitoare 0.
C5tre cele dou'azeci i opt de prototipuri din tabelul de mai sus, cer20
25
cetkile ulterioare, negre0t, vor mai ad'aoga un numk oarecare, in

orice caz nu prea insemnat, ci atunci noi vom avea fondul complet
al basmului, un fond atfit de mic, ci totuci susceptibil de a se multiplica in mii ci mii de varianturi!
Lucrul nu este de mirare. Scribe, cel mai fecund scriitor teatral
din timpul nostru, zicea Ca toate situaliunile cornice se reduc in ultima analiza la apte. Din acest fond de capte situaliuni, prin diferite cornbinAri i complicgri, se nacte un milion. Cu atit i mai lesne se poate mul-
30
tiplica inteun mod indefinit nurnkul cel cu mult mai mare al prototipurilor de basme, 0 aceasta anume amestecfindu-se fiecare basm :
cu elemente din alte basme ;
cu elemente din vieaca de veghiere, fie actualii, fie istorica ;

cu elemente psihice sau fizice proprie poporului, in sanul citruia
se opereazg amestecul ;
35
cu elemente topice sau climaterice ale fieckei pri ;

cu elemente arturarecti, datorite contactului clasei inculte cu
stratul cel cult al societkii ;
SCRIERI LITERARE, MORALE ?I POLITICE
42
cu elemente linguistice de etimologie poporana ale fiecarui graiu

in deosebi ;
cu eke altele, caH imi scapa din vedere ;

5
io
i 'n fine, astfel modificat printr'un amestec simplu sau multiplu, basmul trece prin motenire la generaiiuni viitoare, caH iarai il mai modifica,
sau trece prin imprumut la alte natiuni, unde se supune unor noi modificari.
Cat de anevoie este a descurca unele amestecuri, se poate vedea

in studiul meu despre # Povestea numerelor # (Cup. d. Bdtr. II).
Uneori amestecul lesne se constata, dar totui ramane o enigma
modalitatea prin care s'a putut introduce. Aa in basmul # George
cel viteaz >> din colecIiunea lui Ispirescu (Legende, p. 139) eroul bo-
teaza sabia sa, punandu-i numele # B al mut ajutatorul meu *.

Acest u Balmut # este invederat faimoasa sabie magica B al mung
15
21:0
25
a eroului epic german Siegfried (cfr. Cox, Aryan mythol. I, 292, 300).
Dar cum oare a patruns ea intr'un basm romanesc, auzit in Bucureti dela # Mihalache Constantinescu din mahalaua Delea-Veche s ?
Urmeaza a se cerceta. Si can bataie de cap ! Sa se observe ea botezarea
sabillor pare a fi fost un vechiu obiceiu exclusiv germanic : sabia
# Mimung u a lui Wieland, sabia # Nagling * a lui Bevulf, sabia
# Durndart s sau # Durandal >> a lui Roland, etc. (Cfr. Schrader, Sprachvergleichung u. Urgeschichte, p. 241).
Cu chipul acesta, unul i acelai prototip poate sa se transforme
in trei, cinci, zece, nu numai variqiuni, ci chiar basme diferite in una
i aceeai literatura poporana. Ian de ce se cere adesea o munca co-
losala i cea mai agera patrundere din partea filologului pentru a

discerne originea i filiapunile unui basm. Prima incercare compara-
tiva metodica asupra unui basm romnesc, a fost monografia mea

despre # Mfizarel imparat )) (Cuv. d. Bdtr. II, 567-608).
SO
Si totui trecand prin fel de fel de modificari, trasurile cele caracteristice ale fiecarui basm, cateodata pana i amginuntele, se pastreaza
uneori din secol in secol cu o minunata statornicie, gralie pe de o

parte spiritului celui pretutindenea foarte staIionar i conservator
al poporului de jos, iar pe de alta parte graTie vestmantului stereotip
pe care-1 are sau la care tinde.
;.
710
ELISABETA HASDEU
Porlret in uleiu, colectia Arhi. elor Statului
PAMFLETE SI CRONICI
MICAREA LITERELOR IN EI1)
10
Dela anul nou incoace, ca de vreo doua luni, Eul tinde a deveni
Atenea Romniei. Setea de literatura strabate in toate cercurile societa/ii noastre. Rana i municipalitatea a intrat pe calea teoriilor
ptiinlifice, precum dovedete celebra broura in favoarea gogoafelor
de matasa! Rana i la Banque de Moldavie, care, ca i bancele din
Adunare, nu e tocmai o banca romana, a deschis in saloanele sale
cursuri publice... de agio? ba de filosofie! Pn i damele s'au apucat
sa urmeze nu numai la prelegeri libere, ci chiar la cursul universitar
de istorie, inflacarndu-se de dorinta de a auzi in ce mod e populele
se resbelesc ))! Pada i Jidovii nabuese in turma la Teatrul Nayional,
nu pentru a vedea cat de natural d-1 Lupescu face pe jidan, ci pentru
ca s se 'nvele a vorbi in stil nou, in care sunt scrise i traduse aproape
toate dramele i comediile, ate s'au reprezentat in aceasta iarna ;

adica cu o tandreIa )), cu oarmanta *, etc.! Rana i vechiul redaptor
15
20
al (< Tribunei Romnea pregatete, se zice, o tragedie, nu din decadele

ministerului d-lui Cogalniceanu, ci din catastrofele domniei lui IoniIaimparat ! Pada pi... dar oare mai poate fi vreo indoiala, cum Ca Eul
e in adevar Atenea Romaniei?

Ori0care intamplare, fie cat de mica, servete, naturalminte,
intr'un ora ca al nostru, intr'o Atene, cum am zis, de sujet pentru
vagabunda inspiralie a pogilor. Se tie ca, la beneficiul d-nei M.
Pascaly, d-1 B. P. flajdeu i d-1 V. Alexandrescu-Urechea au asurzit
publicul, fiecare in parte, cate cu un ,sunet. D-na Pascaly a inspirat pe
1) Lumina II, [1863],nr. 12, p. 89-104 ; III [1863], n. 13-14, p. 1-16 ; nr. 16,
p. 50 58. Studiu r5mas neterminat din cauza IncetArii aparitiei Luminei. [Ed.].
46
doi poeti-profesori. D-ra Teodorescu a reuit sa insufle pe un poet-elev,
10
pe d-1 Gheorghian, care, din zel, i-a durat o poezie de dot& ori mai
lunga, decat .sunetele profesorali. Multumitu-s'a d-ra Teodorescu cu
aceasta respectabila lungime? nu tiu. 0 alta ocazie poetica s'a iscat
din moartea junelui Vasilie Ionescu, care sfarpa acum gimnaziul,
(land cele mai frumoase sperante pentru viitor. Aproape toti doftorii
nqtri au chutat pe sarmanul tanfir, fat% a-i fi putut prelungi zilele ;
d-1 Negura a fost cel de pe urma. Un coleg al raposatului Ionescu,
d-1 Vargolici, ale carui poezii au putut sa le admire cetitorii foaiei
noastre, a scris la acest prilej o condoleanta plina de foc 0 de idei.
0 reproducem cu indreptarile, facute de catra insu0 autorul:
15
Azi pare-se ca muniiii suspina cu 'ntristare

Si echo repeteaza al raurilor plans ;
$i stelele in lacrimi ascund a kr oftare,
*i soarele in snge Melia sa 0-a stans;
Si lina aureala cu-o trista adiere

Azi pare ca. opteqte incetinel prin flori,
Ca, Vasilica draga, lfisandu-ne 'n durere,
Pe-aripi de inocinta, tu catra ceruri sbori.
20
25
Tu sbori unde te cheama a ingerilor ceatfi ;

Tu sbori, tu sbori in sanul frumosului Edem ;
Tu sbori acolo unde in veci nu se arata
Durere 0 tristeta, 0 umbrele nu gem.
Ca 0 o floricicfi ce 'n zori imboboce0e,
Sorbind in sine-al noptei desfatdtor nectar;
Erai intr'o etate and totul ne zambe0e:

Pe nofisprece trepte urca0 al vietei car;
Cand moartea te 0 smulge din ale noastre brata ;
90
Precum o crenguliIa se smulge de un vant ;

Caci Domnul chiar voise sa curme a ta vieata,
Ca prin divinii arbori s'auda al tau cant.
Adio dar, amice, pan' oara o sa vie,

Ca 0 noi toti cu tine in cer s ne 'ntalnim;
35
Si-acolo sa incepem in leagan de-armonie,

Scaldandu-ne 'n lumina, al zeitatei imn!
PAMFLETE *I CRONICI
47
Actorii notri au avut 0 ei poeti ai lor, ca 0 actoriiele: gusturile
10
15
sunt diferite. Pentru beneficiul comicului Lupescu un oarecare G. M.

scrise un sonet cam... Pentru d-1 Pascaly rasura, din contra, o lira adevarat poetica, lira italiana a colegului nostru Luigi Ademollo. Publicam
intreaga bucata, drept frumos specimen al Parnasului auson din Ei:
5 Di quale arcano fascino
5 Ogni tuo detto 6 pieno,
5 Perch6 nel fondo all'anima
5 Trascorre si sereno ?
0 E quale 6 la favella
5 Pura, gentile e bella,
5 Per cui cotanta eserciti
5 Sovra ogni cor virta ?
De ce farmec misterios
5 Quand'io contemplo estatico
Cand privesc in estase

Aspectuli barbatesc,
Sau mandru, sau melancolic,
Sau in dureri cazut ;
Incremenit eu insumi
Adesea ma intreb:
Ce zeu inspira voacea-0
De mintea-mi desfatezi?
0 n tuo virile aspetto,

5 Or fiero, or melanconico,
20
5 0 a impallidir costretto,
5 Attonito a me stesso
5 Io vo chiedendo spesso,
0 Qual Dio t'inspira i numeri
5 Che alletano il pensier?
5 Ognun t'ascolta tacito,
25
30
5 Silenzioso, intento,
5 Onde poter raccogliere
0 11 tuo sovrano accento ;
5 Ed ogni cor com'eco
5 Piange e sospira teco,
5 Ed obbediente e cieco
E plin cuvantul tau,

De poate 'n fundul inimei
A strabate aa senin?
Si care-1i e limbajul,
Pur, ginga 0 frumos,

Ce-atata influinta
IIi da preste noi toli?
Te-ascultam in Were
i mulcomi 0 uimiti,
Cu drag spre a culege
Accentu-ti domnitor ;
5 Allor per te si fa.
Ca ec, a noastre suflete

Cu tine plang, suspin,
Si orbi in ascultare
Toti sunt lie supui.
0 Se sul tuo volto mistico

5 Vivo balena un riso,
5 E luce, 6 lampo rapido
5 Che vien dal paradiso ;
Daca 'n fata-1,i mistica

Voios ras s'a ivit ;
E raza, fulger iute,
Viind din paradis.
48
o 0 se di pianto stilla
u Negli occhi ti sfavilla,
o Quella e possente lacrima
o Che scendo fino al cor.
5
o L'arte divina italica

Bacio d'amor t'invia
4 Bravo Michele accoglilo,
o Esso dal cor venia ;
Vedi !
10
15
20
25
30
gia Italia bella
4 A Romania sorella,
o Nell'aureo libro artistico
o Il nome Tuo -segne.
Iar cand de plans o perla

Umide ai al ochi,
E lacrima putinte
Ce'n suflet a destins !
Artea zfina Italica

Sarut de amor iti da ;
Distins artist, primete-1,
Din inima ie9it.
Vezi ! mandra Italie,
A Romaniei soil,
In cartea artei d'aur

Numeleli 1-au inscris !
Teatrul eean nu numai insufleIete pe poqi, romani i italieni, ci se

insufle-mte inca el insu0 ; i. se 'nsuflelecte nu prin suflatorul teatrului,
d-1 Jorj (care, ce-i dreptul, In Doi moqi nu se mullumete a sufla din
borta sa, dupre obicei, ci iese chiar pe scen tocmai in rolul poetului
Aerostihescu) ; nu, ci prin rege-soarele sau d-1 Pascaly. Cu ocazia serbarii zilei unioniste de 24 Genar, artistul nostru tragic scrise in ver
suri nu un dialog, sau convorbire intre doua persoane, ci o polilogie
intre mai multe simboluri, intitlata: o Urarea i dorul Romniei in
ziva de 24 Ianuarie 1863 *. Persoanele polilogiei sunt: Batranul -Oran
orb sau Trecutul (noua ni se pare, ca trecutul nostru e mai de grab
un boier), Mama sau Iubirea, Junele sau Progresul, o Femee sau CredinIa (o, ce ratacire din partea amicului nostru Pascaly !), un copil
Si corul general de toate clasele din Romania: burghezi, popor, Iarani,
soldali (se vede, ca poporul roman, dupre ideea poetului, e ceea ce nu
este nici burghez, nici Iaran, nici soldat ; ce dara?). Polilogia se incepe prin frumoasa invocalie a corului:
o Cfinte Ieara, sa fasune
o Din Carpa-ci i 'Ana 'n mare ;
0 Sa 'mpletim flori i cunune
0 L'asta zi de sarbatoare ! *.
PAMPLETE $1 CRONIC1
49
Dela cel intaiu vers ne Incredinram, a Pascaly e un adevArat.

poet; poet din acei ce # nascuntur )>, iar nu 4 fiunt #; poet prin idee,
prin siml 0 prin armonie; 0 care ar fi un mare poet, srt se fi ajutat
bogata natur prin un studiu poetic. Citi-ci urmatoarele strofe ; cuvintele Mumei:
t Cfind vedeam ca ziva trece,
t Cnd simleam ca' noaptea vine,
t Noaptea rea cu vilntul rece
t Si cu viscole straine ;
10
15
4 Cnd vedeam bolta incinsa

t De steluTi scnteetoare;
t Si steluIa-rni sta ascuns
cc Intr'o noapte 'ngrozitoare ;
t Pe mormntul maicei mele

t Rugam Domnul, cu copiii,
t S rAsar intre stele
t Steaua mndea Romniii;
o Si svAnta vAntul de ghia.p.
t Ale noastre lacramioare ;
20
25
o Si domnea in tara ceata...

t Cand Om o zi cu soare 1 *.
Ceea ce lipsete lui Pascaly-poet e poezia entregului ; buatile sunt,
in cea mai mare parte, amiravere ; dar nimic nu le leaga intr'o unitate
poeticA. Ideile, simlimintele, armonia sunt frumoase numai intru cat
cercetaci strofele una cate una ; qi sublimul lor dispare de 'ndat 5. ce
voili a le imbralia toate impreuna. Mai pe scurt vorbind, Pascaly e,
ca mai mulci a10, poeli de detal, iar nu poet-compusetor. El se poate
asem-ana cu un pictor, minunat in represintarea unei flori sau a unei
miqti, 0 incapaver de a crea un tablou. Acesta e defectul principal

20
al amicului nostru poet ; caci nu voim a in0ra aici pe acele secundare:
50
mai multe repeliciuni In idei 0 'n cuvinte, precum sunt lumina*,
so
15
20
25
4 steaua *, soarele*, etc., reaparnde la tot pasul in # Urarea 0 dorul

Romfinilor *; unele cacofonii*, precum, de pilda, e versul:
Ca copilul la o Muma, ca natura la un soare... *;
vers, care se incepe prin cac* 0 se 1nchee prin unsoare*.
Dacia nu ca poet, incai ca artist dramatic, Pascaly a 0iut sa atraga
la teatrul eean un public fabulos In analile scenei noastre. Jocul sau
e non-plus ultra patetic: se cunoWe ca actorul simte rolul sau, 0

cateodata 11 simte chiar mai mult deck ar trebui spre a ramnea
credincios naturii. Principalul neajuns al lui Pascaly e de a vorbi
prea repede: 0 iroii gandesc mai 'nainte de a se rosti 0, prin urmare,
ei nu pot vorbi in fugei ca de pe carte. Mai are d-lui pe ei bine*, intrebuin-cat mai la tot cuvantul, ca Tupa-lupa 0 unui cantec (precum
directorul trupei, comicul Balanescu, are pe he? *). Dar cu toate
astea, scena romana n'a poezut niciodata, afara doara de nefericitul Poni, un alt tragic ca Pascaly; 0 nu ne miram, daca publicul
inneaca teatrul, de0 alegerea pieselor n'a fost tocmai cum se cade.
Dramele, aproape toate, au avut un caracter medical : Orbul, Nebuna,
Idiotul, Ghebosul, Oftigosul... cat pe ce era teama sa nu se reprezinte
boala sifiliticei! Din comedii, am vazut una singura de tot noua: Balul
mortului* al fratelui Alexandrescu-Urechea; farsa plina de spirit, dar
pe care indestul a laudat-o deja in nr. 10 al foaiei noastre foiletonistul
Quis. Alexandrescu traduse, de asemenea din italiene0e, pe Pamela
fanciulla * a lui Goldoni, pentru beneficiul d-rei Teodorescu; insa nu
tim din care cauza capul-d'opera al comicului venetian nu s'a dat

pe scena. Nu cuniva pentruca in Pamela * n'are nici un rol ceva mai
insemnat artista noastra dramatica d-na Matilda Pascaly? Nu cumva
pentruca In Pamela * nu putea straluci femeete deck dloara Teodorescu? Nu cumva pentruca d-1 Pascaly e regesoarele teatrului? Nu
30
cumva pentruca pe toate afiple nurnele d-lui 'al d-nei Pascaly se

scriu ni-tam-ni-sam cu litere mari, pe cand poreclele celorlalIi actori,
incepand dela directorul teatrului d-1 Balanescu i pana la d-nii Popovici-Marcovanu-Companie, abea se zaresc? Nu cumva pentruca
35
dloara Teodorescu e domnipara, vreau sa zic pentruca d-ei n'are

barbat? Nu cumva pentruca... cine mai poate afla! publicul
PAMFLETE $1 CRONICI
51
presupune de toate! Mu lt ne-am mrihni de ar fi # cumva 9 adevEtrat

vreunul din aceste 4 nu-cum-va *!.
Afar4 de d-1 Pascaly Vafarti de cori0i, dou4 poluri opuse ale scenei
noastre, trupa eeanti romansa se compune din urmatorii membri:

s
10
Bdrbdtevi
D-1 Billanescu,
Lupescu,
Galino,
Gheorghiu.
Femeefti
D-le Matilda Pascaly,

Meripasca,
Lupeasca,
Teodoreasca.
Fiecare din ace0i membri de ambe sexele are buntitrtlile 0 neajunsurile sale ; precum: 1, d-1 1341nescu e de minune In jocuri cornice naive ; dar vai! d-lui niciodatg, nuli invaItt rolul, ceea ce-1 cam
Incura de multe ori; 0, pe deasupra, are tristul obiceiu de a se uita

necontenit la loje 0 la parter, numArAnd, pe semne, ca director al
15
20
25
teatrului, locurile ocupate 0 cele deqerte. 2, d-1 Lupescu e neimitabil

In roluri cornice bufone ; dar cateodata e bufon peste mAsurfi, precum
a fost, de pild6, in Coana Chirita, efind se uita sub coada fracului

unui Neamt 0 descoperirile sale le arata 0 publicului! 3, d-1 Galino
e foarte bun in roluri de intrigant nobil, de confidente, de doltor dramatic ; dar pronunlia d-sale nu e romneascA: cam # pute * pentru
o poate*. 3, d-1 Gheorghiu are un glas de zimbru; d-lui e de suferit
in rolul lui Ghiftui in Doi morti vii, de carto/or muntean In Cucoana
Chirila... dar nu poate cfinta, nu vorbe0e cu o Intonare naturalk
0 face rea IntrebuinIare de tufoasele sale sprincene, micndu-le ne 'ncetat In jos 0 'n sus, Incat iti vine a-i dori o ccilcitorie sprincenata de
pe sceng. 5, d-na Pascaly e sublima In roluri de une femme de trente
ans ; dar n'ar trebui s'o Impinga dorul de a juca pe domnipare, q'apoi
ar fi bine ca d-ei sa vorbeasck ceva mai repejor, iar nu: << duu-cee-saa... *
30
6, d-na Merieasca e unica In Cucoana Chirita, in Doi moli, in Ramurea ; dar nu e nici de cum la locul sau in roluri drarnatice de mume
suferinde : suferinIa n'are In veci volumul d-nei Meriescu. 7, d-na Lupeasca e minunath In roluri de drag,* i ; i, pentru aceste roluri, nu-i
lipse0e nemica. 8, dloara Teodorescu e (< prea ginga6 *, dupa cum
52
s'a rostit foiletonistul Quis, in cunostinIa cauzei; d-ei e mai patetica
cleat d-na Pascaly; d-ei simte cu foc, cu durere, cu entuziasm...

dar vorbind, deschide gura afar din cale, incat privitorii gAndesc,
5
10
15
20
25
30
35
cfi d-ei cascil. Ar trebui s& pomenim aici si pe copilul Anestin, care,
in rolurile sale mici, a stiut sa castige nu o data, cam prin obraznicie,
aplaudele publicului.
A propos de scena, cata s& anunIhm ea producerea dramaticfi

a d-lui Alesandri, acea despre care atAta s'a vorbit si aici si la Bucuresti, 0 Sgarcitul rasipitor *, aparu, in fine, la lumina cu sfarsitul lui
Februar, ca un precursor al 0 zilelor Babei *; si nu degeaba! ad in
adevar, marele poet zugraveste in drama sa nestatornicia social a
Romfinilor moderni, ce se poate asemana numai doara cu nestator-
nicia fizia a Ord noastre. In politica, in literatura, in familie, oriunde ni-am intoarce privirile injurul nostru, ne intampina 0 Zilele .
Babel *; cald si rece, uscat si umed, linistit si furtunos, frumos si
urit, toate la un loc, un haos de contraziceri, o lips& absoluta de caracter! Se zice, ea scrierea d-lui Alesandri a displacut spiritelor liberali ; tot cu asa temei noi am incredinIa, c& ea n'ar putea sa plac&
spiritelor retrograde ; ce-i dreptul, 4 SgArcitul rasipitor * nu e nici liberal, nici retrograd ; el este ca 0 zilele Babei * si ca societatea noastra:
fr& principii. ArOtaIi-mi pe acei ce-i numimi 0 strigoi *: in haine, in
limba, in obicee, ei sunt ca toli Romfinii dela mic pan' la mare. Care
e deosebirea lor? D-voastr rspundeli, cfi ei Iin la proprietate, ea ei
resping ecaretatea, ca ei nu se unesc cu fraternitatea. . . 0, Doamne !
dar unde e acel 0 liberale *, care s nu Vila si el la proprietatea sa tellequelle? care s'd nu-si bath slugile, sau s& nu La mai multe alte de
acest soiu, Para respect de ecaretate? care s nu gndeasca in gAndul
sOu: 0 frate, frate ; dar branza-i cu bani *? Asa numiIii retrograzi i
liberali nu pot forma la noi doted tabere, ci sau numai una, sau mii
de mii. Ei formeazii numai o tabara, pentrucO steagul lor comun e
0 egoismul *; ei formeazO mii de mii de tabere, pentruc& egoismul
e lucrul cel mai individual in lume. De aceea vedem la noi, ea', de 'ndatO ce (c interesul poart fesul * apropie pe un retrograd de un liberal
i vice-versa ; retrogradul nu se mai ingrijeste de ceilalIi ai sai, nici
liberalele nu-si mai bate capul cu amicii sal politici ; ci ei doi se
PAMFLETE
I CRONICI
53
'mbraIieaza ca fraIi-gemeni, i-i dreg trebupare1e in armonie, pan' la

a doa-zi, sau i mai curhnd, cand e Baba * schimba cojocul. lath starea
sociala, descrisa in drama d-lui Alesandri; descrisa cum descrie numai d-1 Alesandri; adica descrish maestre9te!
5
Antohi, sgarcit proprietar a 20.000 galbini In numarhtoare, Inchii
Inteo lacla, push sub patul sau ; trage de moarte, lasand motenitor
pe copilul sau de suflet, Polidor, pentru care simte o dragoste nenittrginifa. Polidor, libertlq In forma, benchetue9te cu amicii sai inteo
odae Invecinata, prohodinduli in betie slobozenia holteiasca. Fara
40
voia sa, el trebuie sa se alieze cu un maior rusesc, pe a carui fat& a
compromis-o din upritate. Militarul cu fiica-sa i nuntaii vin de-1
trag la biserica. Intorcandu-se dela ceremonie acasa, Polidor gasqte
pe Antohi leinat ci inainte-i deschisa misterioasa MO:
Sarmanul tata! sarmanul batrAn! au murit pe mfina strainilor
(se apropie incet de canapea). Au murit tocmai In ziva... (zeirefte
is
sipetul deschis) In ziva cu...nu...ni...ei... Iaca banii!... un sipet
plin I... plin?... Ian sa vedem (bagel mina in galbeni). Plin! ii plin
ca un sac !... Vin 'ncoace, satulule! (trage sipetul la mijlocul scenei).
sa facem cunoctin/a impreuna, ca destul ati mucezit la tata (intorednd spatele la Antohi, se plena pe sipet cu lacontie). S v mai vad
i eke butelci de gampanie platici? Una,
gi eu, cum sunte-ci la fa%
doug, trei, o sutfi, o mie !... Cine va poate numfira! ca de and sunteci
Inchici, v'a%i facut de cap, berbanIilor! v'Eqi inmulcit ca frunzele,
v'agi plodit ca locustele (privefte galbenii cu extaz gi cdntei).
Locuste scumpe Vaurite!
Din acest sipet ce Va 'nghite
Ieci-ci la aer, sburaii la soare,
Sa gustam viea/a veselitoare.
Vin
20
25
.30
35
(In vreme ce Polidor cdntei, Antohi, trezindu-se din lefin, intinde

mdna spre sipet i cu ochii inchifi pipie pe leingd canapea).
Acum v'am vhzut din partea asta, s va privesc i din cealaltli parte
ca sa ma fncredintez daca patimiti de galbinare (trece dincolo de sipet
fi cu fafa spre Antohi vcinturd galbinii, cantand).
Vai de-acel ce galbini n'are,
Ca mi-I prinde galbinare.
(Antohi deschide ochii fi iar j inchide, zdrind scena ce se petrece
in salon. Pe urrnd ridic capul i iar El lasei s cadet pe pernei, ca &Ind
4
54
ar fi ademenit de un vis grozav. In sfdrfit se ridica Encet cu privirea fintd
la Polidor, Entinde braple gi ma sei strige, dar glasul i se curmei. Polidor la sfdrfitul cdntecului peck pe tat& stiu sculaf 0 riimdne Encremenit) P.
10
Criza scapa pe Antohi i, spre a pedepsi pe nerecunoscAtorul Polidor, el se hotfirate a-1 Intrece in prodigalitate, pentru ca sa nu-i
lase nemic dupa moarte. Sgarcitul se face rasipitor. Saloanele lui
stralucesc cu lux, fostul 4 boier ruginit 5 e frizat i 'mbeacat dupre
Journal des modes ; masa-i deschis pentru toata lumea ; el InfiinTeaza o orfanotrofie, salariaza pe ziariti ; se 'nfeaTete cu berbanlii,
ce benchetuiau mai deuna-zi cu Polidor i care il parasira, de &and nu-I
mai ajuth Antohi ; In fine, se duce la Paris cu o -CLAM', al carei barbat
singur inlesnete ruinea sa pentru 400 galbini.
4 Asculta-m, Sandule. Toate Cate yezi aici i Cate le au7i din gura
15
mea, trebue negreit sa te mire i chiar ea' te mahneasca! o inIeleg.

Tu priveti la mine, i te Intrebi de sunt tot eu, vechiul tau prieten
Antohi Sgarcea, adica sgarcitul cel mai neshlios de bani, care s'a lipsit
in vreme de 30 ani de cele mai mici mulIemiri ale lumei?... In adevfir
am fost un nebun toata vieala mea, caci m'am chinuit zi i noapte pentru
20
25
30
35
un copil nerecunoscator L., Ah,- Sandule ! numai Dumnezeu poate

ti ce durere grozavil am simlit In sufletul meu, and am cunoscut
adevarul !... Frate ! eu imi dam duhul, i el canta vanturand galbinii din sipet !... Cantu de veselie, ticalosul, langa trupul tatani-sau!...
0 ! Dumnezeule ! cum de n'am murit atunce !. ..
SANDU. Ce spui frate? Nu le -Earn aceste.
ANTOHI. Nu le tiai?... Apoi e bine sa nu le mai tii, prietene,
pentruca mi-ai da dreptate, and ii-a spune ca, In desperarea ce m'a
cuprins, de mai multe ori mi-a venit sa ma 'mpuc.
SANDU (spriat). Sa te 'mputi, tu?... Fereasca-te Dumnezeu

de un pacat ca aista, ca nu te-or ingropa la biserica ! (in parte fdcdndttli cruce). Sarmanul ! Pater imon o ends uranis...
ANTOHI. Nu, m'am luptat cu ademenirea pacatului i pan' acum
am scapat de el, Insa am luat o hotdrire, care ma va razbuna de ticalosul de Polidor...
SANDU. Care hotarire?... Sa nu fie iar vr'o nebunie?
ANTOHI. Judec-o insui. Cand mi-am deschis ochii la lumina, am
hotarit, desi cam tarziu poate, a incepe o vieaId noua, a ma scdlda in
toate placerile lumesti pn a nu cfidea in mormnt. Am vroit sd gust
mul%umirile luxului si iat !... priveste,
Sandule... m'am aptusit.
PAMFLETE El CRONICI
55
cu stofe de matasa. Am dorit sa cunose fala yi am luat in chirie doi

trimbicayi, cari pentru o suma oarecare pe lima imi trimbila meritele, ce nu le am, in foaia lor, in * Gogoaya patriotica a.
10
Gospodaria lui Polidor merge tot mai ram. El recurge la meyteryugul carIilor. Insa, departe de a-i prii, ytosul 1-arunca yi mai adnc
in tina. Nu-i ramane alta, fara cat sa speculeze cu Maya. Sandu, yechiul amic al lui Antohi yi care era sa fie epitropul lui Polidor, e bogat.
Lui Polidor ii trebuesc 800 galbini, datoriIi din aili. Maya iubeyte
pe Duducescu, de care a apropiat-o insuyi Polidor, pentru ca mai

lesne sa.-1 poata despoia in joc. Polidor supraprinde corespondinla
amoroasa a femeiei sale yi, ingrozind-o ca, la caz de refuz, va 'mpuyca
pe Duducescu, o sileyte sa atraga in capcana pe Sandu, dandu-i o

intalnire, la miezul nopTei. Polidor se pregateyte a navali asupra ama15
20
gitului batran y'a stoarce de la el, drept rascumparare, cei 800 galbeni. Dar Sandu, plin de amicie pentru familia lui Antohi, inytiinIeaza despre rendez-vous pe acesta, abia revenit de la Paris. Antohi
merge in locul lui Sandu. Pe de alta parte, Maya s'a inTeles cu Duducescu ca s'o fure la miezul-noplei. Aya dar, se intalnesc numai Antohi yi Polidor.
ANTOHI, Enya lit En mantaua sa inainteaza prin Intuneric.
POLIDOR, iese din dreapta, purtdnd un pistol fi o lumdnare aprinsa.
POLIDOR. Am auzit pasuri in apartamentul Mapi... (vede pe

Antohi /lira 864 cunoasca). A ! d-ta eyti Domnule Sandu?... D-ta
intri pe la miezul noptei la femeia mea? Imi strici casa ?... ma dezo25
30
35
norezi?... Si ai crezut poate ca-i scapa de mine?... ca mi-i fura ce

am mai scump pe lume, nevasta yi onorul, far& sa plateyti scump o
asemenea fapta?... (amenintlind). Scoate bani, ghiuj batran yi neruyinat ce eyti!... Imi trebuie 800 de galbini... Bani, ca te ucid ca
pe un cane (Entinde pistolul). Bani... bani!...
ANTOHI (descoperinduli obrazul). Ucide !!!
POLIDOR (ingrozit). Tata-meu! (scapa pistolul din ming).
ANTOHI. Ticalosule ! (se intoarce f i iese Encet pe ufa din stdnga).
POLIDOR (nebun de groaza). Tatal meu!... aici? (tremura).
FECIORUL (intra pin fund). Cucoane, iata un ravay de la cuconila.
POLIDOR. Un ravay ? (citefte). ; Te las ca pe un nelegiuit in mustrarea
cugetului yi fug departe de tine pentru toata viata mea Maya !... , Maya a
fugit !.. , A ! innebunesc... mor !... (cade abatut En brafele feciorului) *.
4*
56
Antohi reveni dela Paris, dupa ce amanta sa 11 lsa pentru a se

arunca in bratele unui actor. Razbunarea e acum sfarsita: Antohi
si-a cheltuit toata averea si nevrednicul Polidor nu va putea mosteni
dupa el, decat doara datorii. Mai rarnan cateva rufe: Antohi le da5
rueste credincioasei sale slugi, lui Martin. Dar el singur, el ce va face

oare? Sunt mai multe mijloace de a-si curma suferiutele: Antohi e
decis a recurge la vre-unul din ele. Tocmai atunci vine maiorul si

povesteste fuga fiicei sale din cauza lui Polidor, pe care el 1-a palmuit
10
%a ca sa-I fi putut sili prin aceasta a iesi la duel... Antohi, satul de

vieata, se grabeste a primi cartelul In locul lui Polidor; si-i ucis. Cand
el moare in agonie, apare Polidor...
15
POLIDOR (afarli). Tata-meu!... tata-meu a murit!. . . (deschide

ufa din dreapta fi threfte pe Antohi, intinde mdinile spre el fi cade in
genunchi strigand). Tata ! Tata, iertare!
ANTOHI. Polidor !... tu aici, nelegiuitule !... Ai alergat ca sa
20
POLIDOR (pldngdnd). Iertare !... fieli miM!

ANTOHI. Mil& de un ticalos care-si vinde nevasta?... Iertare
unui misel care nu are euraj cleat a primi palme?... 'IAA' de un ne-
ma vezi murind?... ai socotit ca-i gasi un sipet cu galbini?... sa

joci si sa anti de bucurie?
legiuit ce mi-a amarit sufletul si rn-a adus acum la gura morlei?...

Blastem! blastem! blastem!
TOTI ( cu frif iorare ). 0! Durnnezeule!
ANTOHL (in delir de moarte). Ce mai vreci de la mine?... Beni?...
25
20
(rdde cu spasmuri). Ha, ha, hal. .. i-am mancat pe toil! Din toata
averea mea nu a mai ramas clironomie decat ulcica asta... si nici
asta intreaga... No ! culegeli !. (aruncei ulcica pe jos de o stria, apoi
cade pe perne, da un gemdt lung 0 moare).
DOCTORUL. A murit!
TOTI. A I. ..
(Polidor se scoalei turburat, dar intorccindu-se, inteilnefte pe Comisarul de politie).
COMISARUL (intrdnd prin dreapta). D-le Polidor, din ordinul
Ministrului, te arestuesc!*
ss
Acesta e scheletul dramei d-lui Alesandri. Ni este cu neputirrca a

reproduce, ba chiar numai a analiza aice toate frumusetile de detal
ale acestei insemnate produceri. Cat de nimerit sunt caracterizati
PAMFLETE
I CRONICI
57
quasi-pub1ic4tii no;tri in persoanele lui Clevetici i Tribunescu; cat

de viu sunt zugravite batrnele noastre aristocrate in Contesa, mai cu
seama in scene de'ntre ea 0 Ischiuzarliu ; cat de fin e tabloul, In care

Rufinescu indeamna pe femeia sa a face amor cu Antohi i in care
Antohi se prinde in latul Rufineascg. Patin naturali, se 'fftelege pentru
tam noastrk sunt numai personajurile lui Martin, al doftorului Val
lui Sandu: ele-s prea nobile In mijlocul conruptei noastre societati I
0 sluga credincioask un medic devotat, un arnic sincer... sunt la

noi ca umbra pierduta a lui Peter Schlemil, pe care ar trebui s'o caul()
tam in pustiitatile Tibetului! Astfel, In loc de a Invinovati pe d-1

Alesandri de a pinge starea noastra sociala cu culori prea negre (precum facea an-ter <<Ateneul Roman* al lui V. Alesandrescu, apropos
de Clepetici, Demagogul i Rusaliile n satul lui Cremene), noi 1-am acuza
Is
20
mai de grab de a fi Inca prea bland pentru o greelile* noastre.

Studiand Repertorul Dramatic al d-lui Alesandri, cu mahnire am
insemnat aproape in toate piesele d-sale o mare eroare artistica, care
se pare a fi devenit pentru d-lui ca o a doua natura: patima de a scrie
nu curat romanqte, ci in zece limbi. In Iorgu de la Sadagura auziti
pe Chiufaloglu:
o Ma psichi mu, Zoilei, nu m'ai Ingelato . . . ;
pe IIic:
((Gewalt ! nu lesali. . . *;
conversatiunea intre Neamtul 0 Gahila:
Neampil : Liebe Gachitzchen I du bist mein Leben 1
((Gal* : Pour toujour.s I *
(4
25
In Creditorii apar unul dupa altul, de 'ntai un croitor francez:

(( Comment? para?. . . 0 I oui ; vrem para. . . *;
30
un ciubotar neamt:
o Saperment ! das ist gut. . . ;
un tutungiu armean:
# Sarut muna la dumneata . . . s ;
un cofetar grec:
o Polla cala. . .
35
*;
un drojcar lipovan:
0 Cocong, platefte la mine dva galbine pe drojca. . . *.
58
In Ictfii in Carnapal, in Rdmeiyagul, In Piatra din casci, in Doi morti,
In Chir Zuliaridi, etc. aceeai babilonie, fie-ni ienat cuvantul, care

nu e nici de cum comica, caci, de s'ar cuprinde comismul in atata,
apoi ori-O-cine ar putea deveni Moliere sau Goldoni a coup de diction5
10
15
naire ; care e i mai pulin caracteristica, caci caracterele sunt, firWe,

ceea ce nu-i oscur ; i. care e bung numai doara ca limba cartagineza
In Poenulus lui Plant, pentru a prezinta o materie de disculie erudiVlor de peste doug mii de ani! Nici e Sgarcitul rasipitor a n'a scapat,
din nenorocire, de aceasta macula. Maiorul, socrul lui Polidor, vorbete rusete i inch vorbete inteo ruseasca ce n'ar putea s'o inIeleaga un Rus, iar cu atat mai vartos un Roman:
e A / zclrasti, brat+ . . zdarovP . . .
In curand va iei de sub tipar, din tipografia Bermann-Pilecki, a
doua ediliune a 0 Doinelor i lacramioarelor *, piatra angulara a nemurirei d-lui Alesandri, i care 1-ar pastra in memoria viitoarei Romanii, chiar sa nu fi scris 4 Repertorul dramatic 3. D-1 Alesandri e la
noi parinte i. cap al poeziei nalionale, bazate pe studiul acelei po-
porane; este ceea ce mitropolitul Dosotei e In privirea muzei reli20
gioase, Beldiman in a epopeei, Conachi in a lirei anacreontice, Boliac

in a versurilor antice, Bolintineanu In a tabloanelor cavalereti, Donici In a fabulei... D-1 Alesandri e mare poet, dar nu cel mai mare,
precum Ii numesc unii; fiindca d-lui n'a imbral4at deck un singur

ram din ale poeziei. D-1 Alesandri e mare, ca unul ce-i creator In sfera
sa, nu imitator, ca Grandea 'altii; dar acea sfera este abia o mica
20
30
35
parte din ale campului poetic ; din acel camp atat de intins, hick un
nou geniu ori-i-cand va gasi in el o e1ina, neatinsa de munca inaintailor ; precum la Romani, bun'oara, e de a se crea de acum inainte
poezia filosofica, in care sa se rasfranga nu entuziasmul religios, nu
istoria trecutului, nu superficialitatea amoarei, etc.; ci sublimele profunditaii ale metafizicei. Zicand ca d.-1 Alesandri nu e poetul roman
cel mai mare, nu zic prin aceasta c'am fi avand vr'un altul, care sa-1
covareasca. Donici, Boliac, Dosotei, Conachi, etc.,. e fiecare in parte
deopotriva mare In propria sa regiune, fara concurenla cu ceilalti;
caci nu e cu putinta a se intrece acei ce papsc pe ci deosebite i

neatarnate. Nu e drept a crede, de asemenea, precum facea in 1856
PAMFLETE SI CRONICI
59
d-1 C. Rosetti, a propos de prima ed4iune a it Doinelor i lacramioarelor 2, cum ea numai d-1 Alesandri a scris 4 poezii romane0i *, pentru
Ca numai d-lui a reprezintat 4 tipul national s. Au duio0i badila0
0 gingagele lelite formeaza tot poporul roman? Un istoric sau un ar-
to
20
cheolog, ca Boliac i Bolintineanu, au nu sunt ei Romani, unde nu
s'au inspirat de frunza verde? Un teolog, ca Dosotei, oare nu este

Roman, fiindca a lucrat inteun cerc poetic, de tot strain ezatoarilor
satene? Un poet filosof nu va fi el Roman, zugravind ideile i patimele, fie subiective, fie obiective, nascute i crescute inteo atmosfera
mai presus de acea a cotunelor?
Micurand, astfel, rolul d-lui Alesandri in intindere, noi ii marim
In In1lime. Ramul d-sale poetic nu e, precum an aratat, toatti poezia
romana, dar este, fara tagada, prototipul i microcosmul ei, intocmai
cum 1) taranul e in privirea tuturor celorlalte stari sociale. Taranul
nu se face din istoric. din archeolog, din teolog, din filosof ... nu ;
ci vice-versa, istoricii, archeologii, teologii. filosofii. etc., se fac din
Oran. Taranul cuprinde 'n mintea i 'n sufletul su toate elementele
can infloresc apoi n cultura ; dar aceste elemente se afla in el bobocind
in naivitatea Ior primitiva. s Poezia vulgara *,zice creatorul fflosofiei istoriei Vicopoezia vulgara e germele tuturor cuno0inti1or umane
fizice i metafizice, insa ea este un germe, in care se simte numai
25
90
ceea ce mai in urma e menit a fi oiut S. Poezia vulgara e o enciclopedie, vadind ce este intregul unui popor prin acea fire a sa, pe care
imprejurarile pot s'o ascunda sau sa 'ntunece, far' sa fie in stare ca
3'0 tearga. VreIi sa aflap daca Romanul, Romfinul cum 1-a facut
sfantul Dumnezeu, e din natura atat de domol, precum ni se pare el
in cercustancele de faIa? ascultati cantarile Iaranului, citii Doinele
d-lui Alesandri... i Oe vor raspunde: nu! Dorili sa tii, daca corumperea noastra de astazi e urmarea tinderilor naVonale fire0i? intrebaIi
pe Iaranul sau pe d-1 Alesandri, i ei vor Intampina in sublime versuri:
ba ! Precum d'asupra leaganului copilului Crist stralucea steaua con-
ducatoare a regilor-magi; steaua, care prevestea ca pruncul va fi

zeu ; tot aa In s racramioarele
1) In text: cc ca* [Ed.]
neamului roman se 'ntrevede o dulce
60
lucoare, o mica scantee, din care acel ce o zareoe deduce viitoarea

noastra marime in tiine, in arte, in moravuri, in toate ! A ni descoperi acea lumina, este misia unui mare geniu: d-1 Alesandri ni-a descoperit-o.
5
10
15
20
25
Am spus, pare-mi-se, ca d-1 Alesandri, in ramul sau poetic, n'ar

avea rivali sau S avalmi 5, cum zicea raposatul Pogor in traducerea
Enriadei. Spus-o-am? Atunci am gre0t. D-1 Alesandri are un aPalm
cat-colea, i pentru poezia nalionala i pentru genul dramatic, in
persoana d-lui G. Asachi, precum dovedesc pipait, matematice0e,
Mitt apel, doua opuri ieOte la lumina de vr'o cateva saptamani: Calendarul Albinei i Petru Rareg. Petru Rareg rivalizeaza cu Sgdrcitul
rdsipitor pe -acute ; Calendarul e mai indraznev el lovete Doinele
In fata i NM sfiala, prin o poezie La D. V. Alesandri :
Versul, care 'ntaia oara a sunat in Romanie

Pe-alauta, ce de secoli far& coarde a fost ramas,
Spre-aminti a patrii fapte 0 a doinei armonie,
Dupre metrul, care Muza 1-a dictat de pe Parnas,
Va trai atatea timpuri cat Pionul, petros munte
Intre nouri ina4a-va maestoasa a lui frunte.
De0 cantul a lui Omer purt cea intai cununa,

El nu 'ntuneca pe Pindar, nici a lui Alceos ton,
Infocatele suspinuri i cuvintele 'nca suna
A Safei inamorate i a lui Anacreon;
Nici intr'a Greciei lane a brilat numai Elena,
Pe eroi i pe filosofi n'a produs numai Atena.
Mai 'nainte de Achiles 0 de falange Spartane
Vieluit-au i alp eroi, cari impleau in timpul lor
Prin virtute, 'n/elepciune 9i prin fapte miliane
Lumea toata de esemple, de mirare i lucor ;
SO
Ins& geniile-acele, demne chiar de nemurire,
Zac uitate, ca poeta n'a lasat de ele oire.
PAMPLETE SI CRONICI
10
15
61
Tu, in cAruia sin zeul au aprins sfinta scfintee,

SA dai faptelor prin MuzA traiul cel nemuritor,
Intre teme inmiite nu-i afla mai nalta-idee,
De aceea ce dicteazfi sfintul patriei amor.
A strAbunilor virtute deci prin versul tAu sa 'nvie,
Ca nepoIilor d'esemplu 0 de glorie sA fie.
Un cititor de # Calendare * nu va insemna, prubaminte, in poezia
d-lui Asachi, deck sau ordinarele greeli gramaticale ale 0 Albinei *:
maestoasa a lui frunte, En cdruia sin ; sau unele neologisme de prisos,
precum a brila ; sau unele ambiguitfili ciudate, de pile% :
u Intre teme Enmiite nu-i afla mai naltd-idee) ) ;
de unde s'ar putea incheia, ca teama sau frica este izvorul ideilor celor
inalte; sau se vor intreba cu nedumerire pe sine insui, daca falangele
spartane ale lui Asachi au vr'o inrudire cu falangele fanariote ale trecutului nostru; sau, in fine, un aa cititor se va pune a gfindi asupra
urmAtoarelor versuri:
InsA geniile-acele, demne chiar de nemurire,
Zac uitate a poeta n'a lasat de ele tire,
20
25
30
vers, care ne-ar face a crede a monumentele poeziei antice se pastrau

de obte in nescari poete, ceea ce ar fi produs, poate, cine mai -tie,
0 denumirea animalelor rfimfitoare sau, dupre ortografia ardeleanA,
rimdtoare. InsA poezia d-lui Asachi cuprinde in sine mai mult dect
aka. Ea este o lovire deadreptul in gloria d-lui Alesandri, cAtre care
poetul Albinei strigA aa: # d-ta eti Pindar, Alceos, Safo (femeie?),
cAnacreon, orice vei vrea ; insA eu sunt Omer (mai 'nainte de a fi
N cApatat acesta un paalfic?) 0 te-a putea intuneca: dar nu vreau! )).
Iat intelesul poeziei d-lui Asachi. In adevAr, d-lui pretinde, nu numai
in versuri, ci 0 in prozA (pag. 43 a Calendarului), a fi creatorul poeziei romfine, cel intfiiu poet in limba noastrA:
0 Ce se atinge de literatura nalionald, nirne Pa contesta, cd ea ar fi
esistat inaintea anului 1809 f i 1811 (?), and la Roma s'au publicat
chiar in foaea oficiale Giornale di Campidoglio, nr. 154 cele Entdiu
SCRIERI LITERARE, MORALE *I POLITICE
62
versuri, compuse dupre regulele prosodiei de Asachi, introduse En limba

romeind... o.
Sarmane Costine! Nefericitule Dosotee! Voi sunteli mai noi deck

d-1 Asachi. Desamagitule d. Alesandri! pleaca fruntea inaintea lui
Omer roman, descoperit de catre el insu0, pe cand mfile de inv/aTi,
in decursul atator secole, n'au fost in stare a destainui pe
acel elin!
10
15
Calendarul reproduce din Giornale di Campidoglio una din mai

sus citatele poezii ale d-lui Asachi, anume sonetul <4 la ocazia sborului aerostatic a Madamei Blanchard in Roma, la 1811, pe cand se
arkase In cer comitul cel mare 0. Aceasta micuca producere poetic&
ne pune pe ganduri. D-1 Asachi trebue sa fi fost atunci foarte tank.
S'ar parea, ca, de 1-a 1nzestrat pe d-lui natura cu vr'un dar poetic,
apoi e lucrul firesc ca un asemene sa se fi format, intarit, acrescut
intr'un interval semi-secular. E cu anevoie a crede, ca un barbat sa
nu faca nici chiar aa cum face el insu0 ffind copil; ca de 'ntr'un
june poet sa iasa un om de tot prozaic; ca de 'ntr'un prelud phn de
sperante sa se nasca o urmare din ce in -ce mai descantatoare. Ei bine !
sonetul d-lui Asachi-copil pentru Franceza Blanchard e cea mai buna
20
25
91, am putea zice, este unica frumoasa poezie a pretinsului nostru

bay poet. Sa fie astfel toate cantarile d-sale, eu nu m'a sfii niciun
minut de a-1 declara Petrarca Romanilor, cu aceea0 nepregetata franchele cu care sunt deprins a rosti opiniile i convingerile mele literare.
Sonetul d-lui Asachi din 1811 e, pentru acea epoch', un cap d'opera
prin fond 0 prin forma. Iata-1:
Nu lint4i de-acuma ochii catre steaua infocata,
Ce 1ntinde peste ceruri coama sa de rea menire:
E deprinsa de mult Roma cu asemenea privire,
Azi minune mult mai mare o femee ni arata.
SO
Spre-a supune voei sale calea vanturilor data,

Nestatornic upr aer 11 inchide 'n val subIire,
Preste nouri sboara luntrea, prin asemenea urzire,
Cu odorul cel mai dulce a naturei incarcata.
PAIIFLETE
I CRONIQI
63
Inmandrit atunci Apollo de-o fiinra aa dorita,

I deschide-a lui secrete, ce-s a lumei armonie,
cu ea domnia 'mparte peste sfera cea stelita.
La pamant, de unde sboara, ea de-acum nu vrea sa vie,
5
to
15
C. puternicul ei cuget mai inalt o tot invita ;

in cer de nu ajunge, este demna sa se sue.
De0 cc vie 0 0 t sue * nu sunt rime ; de0 versul:
a Azi minune mult mai mare o femee in arata... o
e cam pigubel; totu0 cat de departe e dela aceste sublime versuri
'Ana la poznaa poezie catre d-1 Alesandri! Ar gandi ne9tine ca insuflarea poetica fu pentru d-1 Asachi numai ca o repede raza ce 1-a
fost luminat pe o clipa i apoi, disparand pentru totdeauna, i-a lasat
o imelatoare 0 vie suvenire, in puterea carei d-lui se tot crede a fi
<( poet #. Explice psihologii acest minunat fenomen, mai minunat cleat
minunea d-nei Blanchard; noi ne grabim a trece la drama d-lui Asachi.
Daca trecutul unui popor poate sa invie undeva cu culorile sale

plapande, cu repegiunea adevaratului traiu, cu spontaneea varietate a
20
25
so
raptelor, a persoanelor, a Thribajului; apoi numai doara pe scena,

intr'o dramaiitoriCa, inteun Gdtz von Berlichingen sau un Lodovico
Moro. Romanul istoric e prea monoton, chiar sub peana unui Walter
Scott ; istoria proprie e prea sistematica, chiar din mana unui Barante;
drama i numai drama respinge dela sine 0 monotonia, i sistema;
drama, i numai drama e in stare a reproduce vieaa umana cum ea
este, fara a o lungi, fried a o taia in categorii, fara a o desfigura prin
subiectivitatea autorului. sPoezia dramatica, zicea marele Bacon,
sunt acum trei secole, este o istorie vazuta: ea ni arata de fala
ceea ce in istorie ni se arata in trecut 0. Insa nu toate dramele istorice sunt drame istorice: adesea numele ne inpala.. Nu e de ajuns a
dialogiza un fapt, a imparli dialogul in acte i 'n scene, a presara
id-cob n paranteze ate un cuvant a1-de 0 se scoala 0, intra 0, 1( lese 0,
etc.; a da persoanelor nume adevarate sau quasi... nu e de ajuns atata
pentru a crea o drama istorica! Pe langa adanck cunofiu/AA artei
dramatice in genere i pe langa un mare fond nascut de gust 0 de
64
imaginaPune, pe langa ceea ce se cere dela tot autorul dramatic ;

mai trebue studiul epocei dramatizate din toate punctele de vedere.
In Petru Ram al d-lui A7achi nu vedem absolutamente niciuna din
5
aceste condi-Pi sine qua non. D-1 Asachi n'are thcio idee despre ceea
ce-i drama ca arta ; d-1 Asachi se area lipsit de orice gust gi de orice
imaginaliune ; d-1 Asachi nu cunoaoe cat de pupil timpul lui Petru
10
Rareg. Aga dar, producerea d-sale nu este drama istorica! ce-i dara ?
Un x, o &time necunoscuta, in care inceputul e un monolog din 117
randuri cu litere marunte ; neologismele cele mai proaspete sunt puse
alaturi cu arcaismele cele mai uitate, cu aprozia (vitejia), cu vinceala
(biruinTa), etc. ; pranii vorbesc latinegte ; sara se afla sub o caimacarnie
15
20
interimara de trei ; razegii discuta despre republica romana ; Rutenii

ehuu1j * din Bucovina sunt metamorfozap in Romani ; se citeaza.
macchiavellismul i utopia, degi cartea lui Macchiavelli se tipari deja
dupa intronarea lui Petru Rare i macar ca Utopia lui Toma More,
apilruta atunci abia de cfiliva ani, nu se prea raspAndise Inca nici in
apusul Europei ; soldaPi fac clasificarea crimelor in private gi publice ; se prezinta un dentist In Moldova din inceputul sutei XVI, care
pune din-P artificiali la cucoane batrAne ; se agita chestia averilor manastiregti ; moartea domnilor se numegte e un eveniment rar in istoria Moldovei n ; se descrie sufrajul universal i drepturile de alegator ; top boierii
moldoveni se lauda a fi filosofi-stoici ; logofatul Trotugean striga :
Apelez in regulamentul Adunarii de a pa gi la ordinul zilei

*Din toate astea, fara vr'o alta analiza (le jeu ne vaut pas la chandelle !), va putei incredino, c scena se petrece In anul 1863, iar
nu 1529 ; cA principalul personaj e d-1 Asachi, iar nu Petru Rare ;
ca drama e tipografica, iar nu istorica.
Voind a rivaliza cu d-1 Alesandri, Albina a dat gi ea peste un puternic rival In persoana Bondarului : aste doua insecte inaripate s'au
Incrucipt, pentru serbarea anului nou, in aceeagi cariera bazAitoare
a calendarelor, sburAnd spre nemurire, unul din regiunea celor Patruzeci sting, altul de pe Podul vechiu. Intocmai ca gi d-1 Asachi, amicul
0
25
30
nostru I. Adrian nu numai scoate un Cale'n-dar, ci Inca se lauda pe sine

Insugi in versuri i 'n pro* uitnd vechea zicatoare romaneasca
35
despre sacul cel mic. lath Vamaia poetia:
PAMFLETE $1 CRONICI
65
Draga Adriene, ai minte upara!

IntrA mult mai bine inteo slujbupara,
Cum fAcura 9'allii din taraful tAu,
nu hi, amice, astfel natarau;
l()
15
20
CIL ci guvernul are mare trebuinrd
De bdieli ca tine, bldnzi fi cu ftiintd. . .

Mai iat.5. 0 fumul cadelnilei prozaice:
o VA spun drept, aveam o figura cat se poate de placuta: aveam
o pereche de ochi negri, ce scAnteiau de un foc viu 0 exprimau deodata amorul, simIirea, veselia, 0 tot ce va place; can't erau acoperi%i
de n4te gene stufoase 0 ineadraIi de un bran de sprAncene trase

ca cu (o expresie indecentd I ) pensonul; aveam o frunte lath 0 senina ; aveam o faIA alba 0 razatoare, pe care arks adesea sAngele
tinerelei de o culoare purpurie; aveam o gura, ce juca totdeauna
cu zAmbetul, incununatA de un rand (nu cloud?) de mustece, ce
abea infiereau, 0 ma'rginita de ne0e buze rumene naturalmente (?),
sub care straluceau doua 9iruri de dinli albi ca laptele; mai purtam
Inca 0 un par lung, care cazAnd in bucle negre se undula pe un gat
mladios... #. Frate Adriene cel bland, eel cu tiin-ta, cel viu, cel
amoros, eel sinnitor, cel vesel, cel placut, cel senin, cel zAmbitor,
cel rumen naturalmente, cel ca laptele, cel mladios, 0 tip mai departe !
25
so
Cititorii cat& sa-Ii mulIumeasca pentruca nu Ii-ai dat osteneala de

a-ti descrie in amanunlime rama0la trupului; ba chiar 0 din faTa
ta ai uitat, nu 9tiu cum, pe nepilduituli nasuor, pe care, necum
sA-1 pierzi... din vedere, Inca 1-ai fi putut depinge foarte poetic: o
frumoasa curiozitate a naturii; un fel de gingaa ciuperca trandafirie,
smAloita cu artistice vine albastrii ca ceriul 0 verzi ca lunca, 0 impodobite cu doua misterioase gaurele, In cari etc., etc., etc.
Intr'unul din o arte-cu-lele* Calendarului, d-1 Adrian se plange
amarnic contra editorului Au, amicul nostru A. Pileski:
# ... editorul meu imi face zile fripte ca sei-i trdmit manuscripte. . . * ;
ceea ce ali putea intoarce in versuri ca ne-altele:

o Editoru-mi face zile fripte. . .
# Ca sa-i tramit manuscripte . . .
*.
66
A scrie 112 pagine in-8 de poruncealei nu e tocmai lucru u9or ; vreau
sa zic, e cam greu a le scrie bine dela Inceput pana la sfar0t. Spiritul
e ca o femeie, care te indragete cu atat mai mult cu at mai putin

o curtene9ti, 0 te pacalete de 'ndata ce vede din parteli o prea
mare invapaere. Ideile ne yin dela sine and nu le autam ; 0 fug dela
noi, daa le voim prinde cu de-a-sila, pentru ca a le aratam apoi publicului, Imbelciugate ca ursul tiganului. Aqa a patit 0 amicul nostru.
In voluminosul sau Calendar vedeti, pentru cea mai mare parte, cum
spiritul nu primqte nauca curte a Bondarului, cum autorul se in10
15
toarce dela vanatul ideilor cu puqca descarcata In vant ; de0 el insu0,
dupa obiceiul tuturor don-juanilor 0 vanatorilor, nu contenete a

va incredinta pe a sa lege, cum ca a pus milna.
4 Prorociile vestitului minciunolog Gogopscu >> sunt, mai toate,
nici dulci, nici amare, nici sarate, nici piparate; ceea ce neologitii
ar numi insipide... dar noi ne ferim de cuvinte cu doua intelesuri.
Luati, bunaoara, Inceputul anului:
u Luna lama in 7 Ianuarie. Timp ghiviziu ca rochia Babei Cloanta ;
frigul se parpfile9te. 0 oire insemnata face a inghete toate spiri20
tele de ger 9i gazetele trag clopotele in toate partile. Craciti ce este?

Un nas mare a degerat. Nu beti apa in ziva de boboteaza qi obser-
vati pe 5 Ianuarie... #.
Numai doara o mare saracie sau foamete de spirit va putea face
pe cineva ca sa-1 caute pan' 0 in aceste randuri, precum salbatecii
din Australia, de vom crede pe calatori, rananca de nevoie turet2,5
30
cele pierdute ale Europenilor, in loc de beafsteac. Nu tagaduesc Insa,

a 0 In prorociile lui Gogofescu s'ar putea culege ici-colea ate o rain-
ciunii nimerita, ate un diamantel stralucit chiar din mijlocul relei

societali ce-1 inconjoara: de pilda vreau a zic anume :
u Primavara va fi desghiqata qi va semana cu o duduca dela
mahala, care iese la Copou toata inalbita: numai pe deasupra cu
lustru )).
0 Branduple, ghioceii, topora0i 0 brebeneii vor rasari pe cuafiu-
35
rele 0 capelele cucoanelor #.

4 0 fata mare face una mica )).
4 Neguri mari: oamenii de treaba nu se mai cunosc din intuneric >>.
PAMFLETE SI CRONICI
10
67
Celelalte ale Calendarului sunt ca 0 prorociile sale. Istoria portretului meu e o Ingfimfat lea-tura de lucruri necrezute, pe cfind un roman, 0 chiar o poveste, pentru a fi bune, catii sii fie cel pu-On probabile. Cafeaua sultanului e slab& 0 preten0oasii ca o cafea nemleascil.
Bdrbaii judecgi dupe& cap de femeie este o rapsodie nemistuith, ca 0
and n'ar fi compusa din ideile proprii ale autorului. Un salon de conversafie din anul .1862 este o rea parodie a nu-bunei produceri a raposatului N. Istrati: Babilonia romiineascei. Poeziile Calendarului nu
sunt poezii nici in lung, nici in lat, nici in fund ; Oa 0 acele traduse
(sunt cam multipare) au devenit sub pana Bondarului ca un covor
turcesc pe dos.
Acei ce au cetit in Nr. 7 al foaiei noastre sublima poezie a lui Adrian
# Mini ), un mic cap-d'oper4 kin melodia versului 0 prin profunditatea cugetArii, se vor intreba pe sine 11100 cu nedumerire, dacA ace1a0
15
autor a putut scrie nqte stihuri politiceiti ca acele din Calendarul :

E rou acest yin ca roza 'ncntatoare,
Ca buza neatinsa a mndrelor fecioare !
Parfumul sau cel viu simlesc cum m& imbat
aburu-i narcotic ai mei creieri esalt;
Prin corpu-mi sbor fiorii de-o patima ne 'nvinsa,
D'o dulce suvenire ce nu e Inca stins:
De draga mea iubita acesta este dorul,
E dor de-al ei amor !... Traiascfi, ah! Amorul !!!...
20
sau:
Cana', iubite ! Nu te 'ngrozeasc&

Nici chiar a legei aspre soma-0i ;
Cfint, 0 'n sboru-i nimic n'opreasc&
25
A fantesiei dulci inspiralii...

sau:
30
Caci eu de mult pierdui amorul femeiesc,
De mult abandonai 0 slaba lui credin-p...

stihuri nu numai WA msura, ci Inca de tot prozaice prin tabloanele
lor i prin alegerea espresiilor. Nu cumva 0 Bondarul, Ca 91 rivalul
eau d-1 Asachi, a fost inspirat numai o data in viea15. ? Nu cumva catre
68
10
15
20
25
30
ei amandoi s'ar putea apleca cuvintele lui La Harpe: 0 on peut citer

des auteurs ns avec de trs-heureuses dispositions pour la poesie,
et qui pourtant n'ont jamais connu l'art d'crire en vers *?. Nu
cumva unul 0 altul aunt somnambuli, cari pe 'n somn vorbesc limpede
inteo limba ce ei insisi nici macar iMeleg aevea? Nu voim a afirma
una ca aceasta, mai 'nainte de a vedea pe amicul nostru ajuns la anii
Albinei . . . ba deie-i Dumnezeu a trai i vrasta papagalului, care,
dupa cum se crede, viqueste peste un secol.
D-nii Adrian, Asachi, Tautu, Sion, etc. au studiat, fara indoiala,
regulele poeticei; dar aceasta nu este Inca a fi facut un stadia poetic,
care e folositor si pentru genii, dar apoi de tot neaparat pentru
nu
zic mediocritaIi, nu; pentru talente. Nu e aci locul de a infalisa desvoltari despre ceea ce e si ceea ce nu este poezia ; ne vom margini
a inzice trei puncte principale, a caror necunostiMa caracterizeaza
aproape pe generalitatea poelilor romani: 1, ideea poetica ; 2, graiul
poetic; 3, efectul poetic ; trei stanci de capetenie, opintinde sborul
versificatorilor nostri; trei greutali, nu tocmai bine simIite si inlaturate chiar in literaturile staine.
I. Dela Aristotel, ba dela filosofii indieni si pada astazi, sub toate
schimbarile, ocurse in sfera teoriilor literare, nimeni n'a negat prima
importama a imaginaTiunii in poezie. Precum fara rmie nu poate fi
filosofia, asa fara imaginmie n'ar putea fi poezia; precum filosofia
s'a nascut din fireasca trebuiMa a omului de a cugeta, asa poezia s'a
iscat din naturala noastra tindere de a inchipui ; In fine, precum proba
lunatatii unei filosofii este cand ea ne induplecd, adica se verifica
prin propria noastra rmionare; asa proba perfecTiei unei poezii este
cand ea ne rdpefte, adica se verifica prin propria noastra imaginare.
Astfel, imaginmiunea e cauza, eseMa 0 criteriul poeziei. Insa, imaginmia se manifesta ea oare unicaminte prin stihuri? nu! versul e numai cat o forma posterioara si arbitrara, in care se imbraca un fond
mladios, o imagind purd sau ceea ce numim noi 0 o idee poetica 5.
Cand Tasso canta in versuri:
0 ... adombrato il ciel par che s'anneri

Sotto un immenso nuvolo di strali... 5;
PANFLETE $1 CRONICI
69
cfind mitropolitul Varlaam zice in proza:

... sageOle acoper soarele... *;
aici versurile i proza sunt de tot secundare. Poezia se cuprinde in

tabloul cerului sau al soarelui, intunecat sub norul sagetilor ; tablou
5
10
care ne rdpefte, facandu-ne a inchipui inaintea ochilor notri ceea celi

inchipuete insui poetul:
4 Hark, his hands the lyre explore !

Bright-ey'd Fancy hovering o'er,
Scatters from her pictur'd urn,
Thoughts that breathe, and words that burn . .. *
6 Ascult! manile sale ating alauta! fantazia cu ochi luminoi

se pleaca asupra-i, i raspandete din pitoreasca-i urn& ganduri ce
respira i. cuvinte ce ard... >>.
TotuO, precum am mai spus in privirea amicului Pascaly, nu ajunge
15
a avea idei poetice de detal; dqi aceasta e oriicum mai mult decum
a nu le avea de fel: trebue ca intregul sa prezinte In unitatea sa o idee
aa cum este, de pilda, urmatoarea scurtula poezie a lui

Vacarescu, pe care lesne o puteli intoarce in proth, Para ca sa i se
piarda cat de pulin sublimul:
poetica ;
20
Intr'o gradina,
Lang'o tulpina,
S'afla o floare
Ca o lumina.
S'o tai se stria',

25
S'o las mi-e frica,

Ca vine altul
Si mi-o radica .
# 0 floare luminoasa se afla langa tulpina unei gradini; de voiu taia-o,
se va strica, dar imi e frica s'o las, ca, viind altul, sa nu mi-o radice 5.
30
Iata ce este imagina purei sau ideia poetied, nodul sau samburele
5
70
SCRIERI L1TERARE, MORALE $1 POLITICE
poeziei. DesfiintaIi masura i rima aproape in toate stihurile unor d-ni
10
15
20
25
30
35
al-de Adrian, Asachi, Tautu, Sion... ramane proza Med un pic de

amestec! vedei inainte-va actorul dela Bobino desbracat din haine
de Imparat!
II. Poezia are o limb& a sa, care nu se Inchee in cadenla sau In
consunanTa, ci in alegerea i gruparea cuvintelor, potrivit cu misia
artei. Aceasta chestie a fost de minune desbatuta de catre celebrul
filosof scotlandez Dugald-Stewart, al carui aducem aici lnsu0 textul,
generalmente cam prea putin citat: a Poetul, In producerile sale serioase, Iintete a InalIa inchipuirea cititorului mai pe sus de lucruri
simlite, a-1 rapi din cercul vie-oi de toate zilele: de aceea el cata sa
se fereasca de ziceri triviale, de vorbe vulgare ; 0 de 'ntre expresiile
limbii sale, cari sunt deopotriva dare, sa aleaga pe acele mai puOn
intrebuinlate. In aa chip se formeza cu Incetul la toate popoarele

un graiu poetic, prea departat dela simplicitatea prozei, i mai pulin
supus nestatorniciilor modei, ca politicosul limbaj al ordinarei conversaIiuni. De indata ce-1 Imbr%ieaz poeii, proza4tii cei buni
11 incunjoara, ca prea pompos pentru genul lor. Astfel, el 10 pastreaza farmecul cat timp fiinIeaza insa0 limba ; ba Inca devine din
ce In ce mai placut, inaintand In vrasta: cu vremea, singur sonul
cuvintelor recunoscute poetice, neatarnat de inlelesul lor, deteapta
in noi jucundele impresii, /bate de mai inainte prin opurile cele
mai gustate; incat iubitorul poeziei 11 aude cu mul/umire pana 0 in
nite fraze altminte neinsemnate. Limbile se deosebesc mult in
respectul avutiei graiului poetic. Engleza intrece fara asemanare pe
franceza: zicerile sale poetice sunt atat de numeroase, incat inlesnesc
calea renumelui chiar autorilor mediocri, prin singur prestigiul fonetic. Dar poezia diferete de proza nu numai prin cuvinte, ci Inca
prin o certa a lor inoranduire, care, adoptandu-se ()data i sfinIindu-se prin cursul timpului, poetizeaza zicerilor cele mai comune ;
pe and nimic nu darma nurul poeziei, ca un Or de cuvinte, dispuse
intr'o ordine atilt de vulgara, bleat cel dintai ne face deja a prevedea pe acele urmatoare. 0 singurii espresie proasta desplace ; dar
apoi cu cat mai vartos doua asemeni, grupate In modul in care le
intrebuinteaza conversaliunea familiara: o aa pereche insuete unei
PAMFLETE SI CRONICI
71
poezii caracterul parodiei 0. Limba roman& are ea sau nu cuvinte

pi fraze poetice? Le are Oita pi acea irocheza! Cine nu cunoapte . fala *,
4 pulberea de stele *, a cosiia aurorei*, i a spinteca aerul to, etc. ale
5
poelilor noptri. Totupi, necum poetaptrii, ci pi barzii romni cei mairenum4i cad adeseori In raceala graiului prozaic. Ce-i oare mai
vulgar, de pilda, cleat aceste versuri ale lui Bolintineanu:
0 Doamne-al bunataIii, esenid creatoare,
De care niciodatd eu nu m'am indoit.. .
i
10
15
**
25
30
Tu, ce-ai sadit in inimi speran%a pi credinla,

Ceici una feird alta nu pot a esista. . .
Noi credem, ca pentru Imbogalirea ziciunarului roman poetic, ar

trebui sa facem la noi ceea ce Omer, Dante, Milton Goethe, au Mut
in diferite timpuri la diferite popoare: A studiem provincialismele
0 arcaismele, iar nu, cum fac scripisitorii noptri, ba chiar toata lumea,
din patriotism 0 din culturd, neologismele pi jargonul saloanelor, cari
sunt oripicand pi oripiunde per excellentiam prozaice. Ape vedem, ca
pronunlia muntenease pultar, dufmein, etc. e foarte placuta in versuri.
Ardelenismul 4 astrucat * Intrece in poezie pe a ingropat * sau a tumormantat *. Macedonoromanii ni-ar putea da pe a lor 4 fede *, care de nu
e mai poetica, incai este mult mai energica &cat a noastra * credittp *.
In letopiselile, in opurile lui Varlaam, Dosotei, Cantemir, am gasi

mii de ziceri, neglese in vorba vulgara de astazi, pi care cu eat mai
ales ar fi adevarate odoare in poezie...
III. Finis coronat opus, zice un proverb banal, pe care neologiptii
il traduc ptergand litera de pe urma a fiecarui cuvant, depi el s'ar
putea Intoarce pe romanie mult mai bine apa: toamna se numara
bobocii. Adevarata in toate privirile, aceasta zicala e de o mie de
ori pi mai la locul sau in respectul artei poetice. Scopul poetului este
a magnetiza pe cititorul sau: dela primul vers sau cuvant se Incepe
gfidilitoarea sa lucrare; se Intarepte pi crepte cu tot randul mai departe ; se inchee pi reupepte cu ultima strofa. 0 poezie adevarat frumoasa e aceea in care totu-i bun, nu-i vorba, dar Mai electric, ape
zicand, (leek totul e tocmai sfarOtul sau. De ce oare sonetul este
5*
72
cea mai placuta din formele poetice ; incat, dupa zisa lui Boileau, el
ar preui cat o poema? de ce? din cauza tertetului, care, prin 1nsu0
planul acestui fel de poezii, intrece totdeauna in sublimitate versurile
dela 1nceput. In producerile lui Branger i ale lui Heine, de pilda,
ideea este, In genere, puTin poetica; graiul, in sensul definit mai sus,
e mai mult prozaic ; i, cu toate astea, ele ne incanta... prin incheerile
lor. Citi/i pe toi poqii mari vechi i noi; desfrunziIi, de asemenea,
deli avea o doza de rabdare, pe toi versificatorii marunli antici

qi moderni; i v vei convinge deplin, ca farmecul finalului poetic
10
15
e generalminte atat de puternic, incat adeseori el rascumpara neperfectiunile unei poezii intregi; ca, vice-versa, un final gre0t, rece, slab,
arunca Inapoi o neagra umbra asupra versurilor precise, fie ele oricat
de escelinli. Suntem dara in tot dreptul de a denumi aceasta magica
Ifilana f efect poetic *. Ei bine! noi, Romanii, avem versuri ate i
mai &ate; insa efectul poetic ne e atat de strain, bleat, chiar in poelii
cei maH, caH de ob0e au darul de a- gaci prin geniu ceea ce nu tiu
prin arte, 0 tot Inca nu o data vedeTi poezia prelungindu-se dupa ce
s'a sfar0t. Cine nuli aduce aminte gingaa balada a lui Conachi:
20
Int? un redi de dimineapP Amorul-copil strange flori: trece o copilicd

cautanduli pierduta mioara ; vede pe copilaqul, 11 intreaba... Amorul
se teme sa nu-1 mute albinele i o roaga sa-1 duca cu sine acasa ; fe-
tip se Indura, suspina, 11 ia la san; dar vai de ea!
25
Alearga pe dealuri, plnge,

Se vaeta, suspinand,
Dar focul ei nu se stange,
Ci s'adaoge arzand...
Merge la parinIi acasa,
Le spune ce a paIit:
30
Pdrinfii o bleistemasd
Pentrucd a zdbovit !
Care final poate fi mai sublim in naivitatea sa! mai potrivit cu insu0
genul poeziei! mai plin de efect poetic !... Un lucru de nemica vine
de strica totul. Conachi, crezand, din nenorocire, ca n'a sfar0t Inca,
urmeaza mai departe:
PAMFLETE $1 CRONICI
73
NacAjita biata fat5

Se intoarce inapoi,
Strigand: # ah, cand sa se poat
La ale mele nevoi
Moartea Fara prelungire
Stt vie 0 s'a m5 ial...

CAci alt chip de mantuire
Nu am la durerea mea! )).
ha* un sfar9it peste sfar0t! un colac peste pupAzA ! Au nu era destul,
to
ca pArinlii s-0 blasteme copila, pentrucd a zdbovitP Au din ing0

aceasta nu se deducea naturalmente desperarea fetei, frith ca poetul
s5 nimiceascA frumuselea tabloului prin o ramurire de prisos, de su-
ferit numai doar in proza?

In istoria literaturilor ne intampina prea 0 prea pulini poep,
ts
20
25
cari s5 fi intrunit cu desAvar0re, din and in and, inteun cap-d'opera,

aceste trei mArele Ieluri poetice: ideea, graiul, efectul; flied ca sa predomneasa unul in dauna desvoltArii celorlalte doutt, sau chiar sti
regeascA nemarginit, in nefiinIa lor. De cele mai multe ori, ici vezi
profunditatea conceperii, espreasa prin un limbaj neindestulator ; colo
te robete prestigiul cuvintelor 0 frazelor, imbrobodinde o idee de
rand ; mai departe, mti cu mirare ginga0a unui final, ce inchee nite
versuri idealmente 0 verbalmente de mijloc. Dar a fi lipsit de tustrele deodat 0 in aceea0 mAsurA, este a nu fi poet nici catu-i negru
sub unghie ; ci dom.& un stalpitor de silabe 0 alegator de consunance,
o specie de geometru, despre al carui ingeniu, vreau sa zic Engenierie,
criticul se rostete cu OraIiu:
(t ... versus inopes rerum, nugaeque canorae... )).
lush', din norocire pentru progresul literilor, este foarte rar ca un astfel
de poet des ponts-et-chausses stt fie macar un versifictitor cum se cade:
30
pana 0 mecanicul metru ii intoarce dosul; pantt 9i copilAreasca rimA

ii face o opozilie parlamentarA ; precum puteti vedea in poeziile d-lor
Asachi, Adrian, Sion, Tautu, etc., dela pagina 1-a pan& la cuvantul
finit ; cuvant, din care Voltaire ar fi ters a doua silabA, lasand
74
AceastA judecatd este ea oare prea asprti? Bucuros o

am imblAnzi, de n'ar fi ea din parte-ne e judecata cea de pe urmii i.
Am fficut un lung tractat a propos de bates, adic a propos de Calendarul Bondarului; 0 tot Inca n'am sfAr0t: ciubota e cam lungA.
Am aratat, c amicul Adrian, departe de a fi poet, nici in pedeastra
numai pe 4 fi
proza nu Oie sa fiarbA 4 Cafeaua sultanului
Totu01, a fi rau cafegiu,
chiar In trile tributare imperiul otoman, nu-i Inca a nu fi bun de

10
15
20
25
nemicA. Nu4i prieoe cafeaua, fralica: ian cearca la ce-ai ; caci, eau,
trebue sti ai i tu ceva, batAr chinezesc! Satiricul Martial zice despre
caili in genere:
4 Sunt bona quaedam, sunt mediocria, sunt mala plura... c
i in Calendarul d-lui Adrian sunt multe rele, sunt cAteva aai-aya... este 0 o pArticicA bunk un ce-ai al autorului, o producere
plina de spirit 0 insemnaTi bine, de spirit netradus ; In fine:
Musu Tachi Paspandachi. Viala cinovniceasca prezintk in toate regiunile lumii, o materie bogata i interesanta pentru studiul nuvelistului. Biurocratii se infAiieaza oriOunde cu o fizionomie proprie
a lor, diferia de a tuturor celorlalte clase sociale: in maniere, in trai,
in costum, in limbk in idei, in siix4iminte, ba Inca i in anatomia
degetelor! Apucali-vk bunaoark a studia specia same0lor: au nu e
prea vederat, a ei toti cA/i se tArAe pe pestrila fafa a pamantului,
seamana ca fraci gemeni unul cu altul 0 se deosebesc ca cerul de pamAnt, voiam sa zic ca pamAntul de cer, de rmAAele neamului omenese? Acest esemplu nu e al meu; i poate tocmai de aceea II citez
aici, ca rezultatul unor vechi i recunoscute observaIiuni. Primul romanist al Franlei a zis de mult: H. est une nature d'hommes que
la Civilisation obtient dans le Regne Social, comme les fleuristes
crent dans le Regne vegetal, par l'ducation de la serre, une espce
hibride qu'ils ne peuvent reproduire ni par semis ni par bouture.

30
35
Cet homme est un caissier... *. Aceste sunt cuvintele marelui Balzac,

care nu s'a sfiit a jertfi gloriei biurocratice una din producerile sale
cele mai caracteristice, o adevarata galerie de portrete de pre natur ;
Cinovnicii (Les employs). Logofetii romAni sunt, poate, 0 mai curio0
decAt amploicqii francezi, daca nu de alta, apoi cel pulin prin subdiviziunea lor In doua tabere neimpAcate, in vechi i noi, In oamenii
PAMFLETE $1 CRONICI
10
75
cu dela, cu zapisca, cu vigapor . . . i acei cu dosar, cu memoar, cu reprimanda! in bfirbali practici i birbaIi teoreticil in acei care au ficut
un curs de gramatichie la dascrtlul Iani, i acei cari au urmat la facultatea de drept Para a fi sfarit clasa intaia colegiali! etc., etc., etc.
A adanci i a scoate la iveal acest ram zoologic este treaba unui profund observator. Amicul Adrian lesne ar putea s'o facrt, judecandu-se
do pre modul in care, in Tachi Paspandachi, el descrie cateva episoade din biografia unui conlepist, scripisind la o mem-VA veche in
colgul canlelariei
MUM Tachi Paspandachi, mai inainte de a fi el ceea ce a fost mai
pe urmi, era:
... un tinerel, holtei-tomnatic, sfrijit i perpelit ; cu nasul sau cel
lung; cu ochii si ghivizii; cu gura sa cea botoasi, incununati cu o
15
20
piireche de muste/i roietice innegrite cu muc de lumanare; cu peruca

sa cea castanie, roasa de vechime i de multi pieptanituri; cu paltonul
sau cel unt-de-lemniu, a crtruia cusuturi pronunlate atesta indelungatul sau serviciu; cu ciubotele sale cele de iuft sau teletin, lustruite
cu unturi de pete; cu palfiria sa cea inalta, de la fabrica telalilor din
Targul-Cucului; i cu cortelul cel roqu, tovarg credincios, carele nu
parsea bravl statornic al stipanului siu nici pe ploaie nici pe vreme
buna D.
Ian ins& leafa eroului nostru, ca scriitor la unul din ministere,

25
30
25
crete, prin binefacerea noului buget, dela 1.50 la 350 lei pe luni. Paspandachi de 'ntru 'ntai tuete, ii sufla nasul, ii sucete musteata:
toate astea ex promptu ; apoi, cu adanci precugetare, stria abonamentul sat' la locanta Dascrtlului din Sfanta Vineri pentru reaua cualitate a bucatelor, ii face la croitorul Ghidali un rand de strae dupci
moda cea mai nouli, zice adio la vechile sale amante bucatarese...
4 Dar toate ca toate, orice-i pune in minte, nu-i pirea greu de linplinit prin mijlocul lefei CELEI NOUX 9'al venitului pe sub mina;
un singur lucru ii rodea inima i nu-i venea nici cum la socotealii:
i Paspandachi dorea cu
PERUCA! AFURISITA DE PERUCA!!!
orice pre% sa se litroseasca de aceasti tigvi moarti ce-i invilea capul,
vroea s poarte i el chicti naturali ca ceilal%i oameni. Insi cum 9i
In sfarit, dupi o
prin ce mijloc?
kart ceea ce nu putea gaci.
gandire de vr'o doui oare, el se opri in loc cu indoiala. Si cerc,
76
i luAndu-gi palaria iegi ducAndu-se intins la megiegul eau,

doftorul de cai, ea si-i marturiseascA dorinta i si-1 roage de a-I ajuta
&tea poate.
zise el.
10
SA fitem, poti putem faci cefa, rispunse veterinarul ambind

bucuros cA i se prezintli ocazia de a smulge ceva parale.
Ma rog matale, Cucoane Domnule Doftor ;
da ce-i cere.
Io am un alefi care faci sicor crescut por la toti cai ci uncem.
Tomita focut tare pun, her Pigpindac, chi'i finit la mini; io te mult
fruut si spunem la Tumilifostru, aber chindit che tomita frei portat
peruc di placer. Lasa gos peruc 0'i fitem cap u.
Peste doua saptamani, elegantul Tachi, inzestrat acum cu par natural prin puterea alifiilor veterinarului, se plimba la Copou, petrece
in gradina lui ChiriI, viseazA amoruri... 0-0 gasegte o cog-cogea

Venerd nu visata, ci pipaita, tocmai in Tatarag, in persoana pastra15
magiului Raicu, durdulia vaduvA Pachila, care-I ademenegte cu serisori ca al-de

Scumpul meu draga iubite TAchica! Mai intai ea rilvagelul meu
sA te gAseascA cu dulce pe guri%, ca aflAnd CA egti silniitos sa mil bucur
eu; al doilea te ingtiinIez cA babaca i bAdia s'au dus de acasil gi

nu vor veni in iastA noapte acasfi ; iar al treilea te tog sa Vii in iastil
noapte numai cleat la mine. Te agtept.
A ta ve9nica
gi
20
PACHITA *
Villa tot prin gradina ea mai 'nainte

25
Sarmanul Paspandachi, poet din dragoste, putea oare sa nu-i raspunzA 0 el aga:
Ingerul vieVi mele fragede !
La porunca ta zeita
30
eu voi fi ascultAtor,
ai sA tii draga Pachica
cA sunt grabnic urm Ator
de-a veni in iastA noapte
precum tu imi porunce0i
cad de doruii oftez foarte

35
cum nici po/i ca sA gandegti!

al tau pan la mormAnt
plecat i supus stint
TACHI u
PAMPLETE SI CRONICI
77
Pachila voiete numai dealt a fi madam' Paspandachi. Vazand

suciturile iubovnicului sau, care devenise prea civiizat pentru a nu
desprelui legaturile casatoriei, ea comploteaza cu tata-sau Raicu pastramagiu regnant i cu frate-sau Petcu pastramagiu hritier-prsomptif: Tachi e supraprins noaptea in etacul vaduvilei I Cum a scapat
bietul cinovnictq, judecaIi de pre razgandirile sale, dupa ce s'a oprit
din fuga tocmai in Palestina, adica in Targul-Cucului:
to
Cate nenorociri Intr'o singurfi oarfi: umerii rfinici de usorii ferestei,

mtmile sfingerate de spinii gardului i capul apart de piatra din ulitfi
and cfizuse jos !... &Ate pagube inteo noapte numai: pfilfiria uitatfi
in iatac la Pach4a, surtucul i pantalonii fet9ie/i bucfilele, i pantoful,
pantoful CEL DE GLANT, rfimas pradfi in manile lui Petcu!. , . *
15
Paspandachi jura acum, Inaintea perucei, u ce sta aezata dupg

soba ca un testamoniu al trecutului sau 0, a nu se va mai incurca
cu femei care au coada dupa ele o. Ina a nu iubi la fel, o! aceasta
nu e cu putinIa pentru gingaa natura a junelui nostru; marginirea
hotaririi sale e numai ca obiectul suspinelor sa nu fie o cometa ca
Pachita, sgt nu aibe ta%i i fra%i, sa nu seamene cu DuIcineea dela pa.
20
25
stramagie. 0 atare fiin e Cheti sau Catti, toate deodata: i fat

mare, i maritata, i vaduva cu locuinla in Petru Bacal N. 20 ;
frumuse-cea u liberrt ca pasarea cerului, pe care orice vanator o poate
impuca cand ar voi b. Caci, eine e Catti a d-lui Adrian, ba a nuvelei
d-sale? Tachi o vede intr'o seal% la teatru, i-i prapadit! Amicul sau
Chilipirgescu, <un patriot din cei mai liberali i mai de treaba 0, il
introduce a doua zi in buduarul Afroditei.
Catti sta Inca In asternut, Insa asta nu facea nimic: ea era dispusii
totdeauna a primi in orice toaleta s'ar fi aflat.

30
35
Dupfi ceremoniile obisnuite de prezentare, Chilipirgescu 10 luti indata pfilaria i bastonul, salutfi pe Tachi cu un 6 bonjour ce fu ripostat de un 6 mersfi o recunoscfitor, i plecndu-se la urechea Catta
ii zise incetisor:
Ia seama, Catti ; Vain adus un boboc de smuls ; vezi de-I jumuleste binisor.
Lasfi pe mine, rspunse ea.
$i Chilipirgescu iei ducandu-se In treaba lui, lasand pe Paspandachi singur inaintea Zeilei sale adorate.
78
Cat de mult doream A lac cunostinta matale ! incepu Catti,

scoiind un picior de sub invalitoarea si lasand desvfilit sanul pe care
voluptatea se leagana cu o gralie ademenitoare.
D'apoi eu, dudu-ca mea! raspunse Tachi sclipind din ochi
cu aprindere. Caci dud ai sti ingerul meu ce simIesc in mine.. , si
spre dovada te rog ceteste aceasta poezie ce am scris asta noapte in
focul amorului pentru matfilula Jo.
Catti a stiut sfi-si joace rolul de minune. Dintai, ea stoarce dela

lesneincrezatorul nostru erou 15 zimli pentru quasi-plata a unor dais torfi inchipuite ; apoi 41 pofteste deseara la sine, ca s sa petrecem impreuna *; in fine, dud Paspandachi shoal% sub vfilul intunericului
la chemarea zeului Priap ...
... cand intra in Ifiuntru, Catti sedea a lene pe canapea si se juca cu
friza unui barbat ce sta lungit langa clause ; era un tank. jurnalist
15
20
25
ce studia, pe semne, in braTele frumoasei grizete vr'un articol de fond...

politic. Cum zfiri pe Paspandachi, Catti se scula cu graba, merse inaintea
lui si oprindu-I in loc li zise incetisor :

Pentru Dumnezeu! Trichica iesi degraba. Acesta-i amantul meu
de care cam vorbit ; chiar acum ma certam cu el si-i spuneam sii-si
caute de drum ca nu-I mai iubesc. Du-te draguIl, cfici mrt tern sa nu
InIeleaga ca 1-am schimbat pentru tine si sii-Ii &esti beleaua. Peste
e un ceas voi fi singura si atunci poti veni.
Tachi fugea de belele ca dracul de tfimaie ; aventura din Tataras
era Inca proaspfit in memoria sa, si deci fara a zice macar un cuvant
se retrase furisandu-se ca un iepure.
Ceasul trecu ca o clipeall si iata-1 iarasi indfirat ; insa asta data
in camera de 'ntai era 1ntuneric, Catti nu se afla acolo si numai slujnice li iesi inainte intru intampinare.
Unde-i stapana-ta ?
30
- S'a dus cu Cuconasul ce erea dinioare aice.

and mi-a zis sa vin peste
Ce fel s'a dus ; striga el manios
un ceas ea va fi singura?
Apoi ia s'a dus ;... dar m'a lasat pe mine in locul D-sale, zise
slujnica madarandu-se inaintea lui si strangandu-I de mina cu in%eles. -
35
Of Tachitl, Tachita! Cum de m'ai uitat tu pe mine ! Nu-1i mai aduci

aminte cat de mult ma iubeai cand eram spalatoriVa la Cucoana Zamfira in Pficurari?... *
PAMFLRTE RI CRONICI
79
Paspandachi jura pentru a doua oara, in fala credincioasei sale

peruce, a nu mai umMa dupa panghioane 0 pala;andre. De acu'nainte
obiectul dragostei sale va fi numai &aril vreo fiinla statornica O

ca O legiuita, Mid coada O fara datorii; mai pe scurt: o tritrelinuta.
A treia ispita! Norocul, ba mai bine zis nenorocirea, grabe;te Ion-
to
plinirea dorinIei tanarului nostru. Intr'o sear& el zare9te ieOnd dinteo

magazie o modista, o aborda, o intovaramte pan& la &Lisa, ti face
oarecari propuneri, O-i primit pentru o sutd de lei pe lurid. Una suta
douazeci de zile In Or Musu Tachi gusta, fara a se saturd, netulburata
fericire a casatoriPlor.
15
20
a Intr'o zi sambata la 12 Mai In ziva sfntului Epifanie, zi nefasta pentru Paspandachi el tO primise leafa O dupa ce merse deli
plati abonamentul mai intai pentru mancare la BAROTTY se Intoarse O pe la Nina.
Cand in-tea In casa, Nina cu parul valvoi O cu .hainele rupte sta
trantita In mijlocul odaicei O se bocea amarnic.
Ce este? ce s'a Intamplat? striga Tachi speriat de pozilia pierduti a metresei sale.
Of ! nenorocire! Iipa ea inecandu-se in plans.
- Dar bine ce este, Nina?
Inchipueoeli draga ca mi-a dat Madama azi sa calc o rochie
de bariz a Cucoanei Titifneasca, O nu oiu cum am uitat fierul pe rochie

O am ars-o. Madama s'a maniat O a Inceput a ma ()cart, eu Inca m'am
22
maniat O i-am raspuns, Madama s'a maniat ci mai tare: m'a luat la
bataie, m'a socotit Indata qi m'a dat afar& ; ba fnca m'a scos datoare
cu 200 lei pentru rochia arsa, O panii-i voi plati a trimes un epistat
de mi-a luat zalog toate rufele de 'mpreuna 0 cu camacile tale. O000f !
Si biata femeie
vai de mine O de mine ! Ce-o sa ma fac eu acum?...
se izbea cu pumnii peste cap O-ci smulgea parul ca o nebuna i.
30
Tache, nu Para a ofta, deslega mica sa punguIa: a Nina se linictecte, i. trebile se statornicira iar in statu quo ante bellum *. Dar,
vai ! ziva de 12 Mai n'a trecut Inca! Modista locuia pe Bahlui. Paspandachi se culca la ea, ca toVi acei care se culca la ele. La o oara dupa
miezul noplii fluviul &pan inunda mahalaua. Cinovnicelul nostru, spre
55
a nu fi supraprins la amanta sa, ceea ce i-ar fi intunecat numele In

ochii lurnii...
80
. se imbraci inteo clips, ie0 in cerdac, sari pe zaplazul ograzei din

i porni de-a incalecatele sfi se tarae Oa In capat la uscat,
inainte de a apuca apa sa se Buie mai la deal. Planul &au era ingenios ! Dar tocmai and erea si se vada mantuit, un cane din ograda
vazand o momae ce se furipaza pe zaplaz, se repede himilind cu turbare: Tachi se sparie, Isi pierde echilibrul i cade ALIVANTA-PLA.CINTA ca o broasca In mijlocul apei, Fatalitatea fatalitalilor!!!..
Musu Tachi Paspandachi se boteza de a doua oara cu straie cu tot,
cu SINGURELE STRAITE CE LE MAI AVEA! .
Asta era prea mult. Soarta Ii facea prea mare ras de dansul:
dar cineva trebuie, vrand nevrand, :A se supue decretelor sale 0 sa
sufere cu barbalie toate ispitele ce ea le trimite!,
Se scoala deci
din apa nefericitul tartar murat ca un qoarece i plin de glod ca un cotei
ii gaseqte abia palaria ce plutea ca un dubas i tremurand de frig
se duce acasa plangand.
Ei bine! In ce stau acum lucrurile? Straile stricate, in punga' nici o
levee, 0 credit... comer/Ill se afla in criza! Cu ce se duce mane la
canIelarie? Nu-i ramane alta cleat sa alerge iar la paltonul CEL DE
JUDECATA, pe care-1 aruncase cu disprel lo.
6,,
vecinfitate
5
10
15
20
Peruca primeOe acum, de0 cam tarzior! juramantul al treilea
25
0 de pe urma al nefericitului biurocrat ; 4in vecii vecilor nu voiu mai

umbla dupa femei*, fie ele vaduve, modiste, afrodite sau chiar ermafrodite ! Dar cruda lui soarta nu se mu4umeqte cu prigonirile trecute..
Ea-i pregatete chiar pentru a doua zi ultima i cea mai crunta lovitura: Unirea Principatelor e proclamat, Divanul e desfiinIat, ci-
novnicii sai raman fara slujba cu jumatate de leafa...

Ce face oare acum la Bucureoi Musu Paspandachi? Cum traeoe,
cu ce isnoave i0 mai petrece tirnpul? Nu oiu. Stiu atata ca Pachica,
Catti 0 Nina se usuc de dorul silu; ca jupan Raicu povesteoe adese-ori
cu haz, stand In dugheana cu vecinii, patarania ibovnicului fetei sale;
ca Chilipirgescu istoriselte la to/i cu placere aventura burlesca 0 inplaciunea prietenului sau; a canele ce 1-a spariat a turbat 0 a crapat
si ca Bahluiul n'a mai avut de atunci cinstea sa boteze in glodul sfiu
o persoana atat de SEMANDICOASA ca iubitul nostru Musu Tachi,
si
30
35
Papandachi!
c.
De pre analiza de mai sus se poate judeca, cat de original 0 de

plcut e Musu Tachi Paspandachi al amicului Adrian. Pana i stilul
PAMFLETE V CRONICI
81
d-sale, care ar fi de tot neiertat in orice alta sfera, e maestreoe adaptat
la caracterul materiei. Nimeni nu intrece pe iubitul Bondar In cunott9terea termenilor technice ale limbei noastre biurocratice: tars,
s
ighemonicon, veli-glas, a prapadi Intr'un bite hodorogul, dickisele, fesfesele, handilc, a propozarisi, semendicos, selemet, alivanta-placinta,
etc. Toate personajele nuvelei, de asemene, sunt schiTate de minune:
to
Chilipirgescu, Catti, Nina, Ioja, pAna 0 baba dela Tatara9, va apar

inaintea ochilor palpitAnd din viaia, ca figurile triviale ale picturii
flamande. Dar chili insai scrierea, i atunci nu ma indoesc, ca, din
amoare pentru literatura pamanteana, va veIi grabi a va uni voacea
cu a mea, pentru a striga catre autorul Calendarului: 8 Las de o
parte poeziile tale... .9i lucreaza in ceea ce-i taria ta : in desdrierea
cinovnicimei noastre, al carei poli fi Omer... 0 nu Omer ca d-1
Asachi!*.
'15
Neat, zau pacat, ca nenorocitul Tachi Paspandachi, mai inainte

de a se incurca cu Pach4a, Catti i Nina, n'a facut cunotiqa prietenului nostru d-1 N. Ionescu. Aceasta singura imprejurare 1-ar fi scapat
de multe belele ! Femeile, i-ar fi zis fostul redactor al Tribunei
nu sunt atAt de negre, precum 0 s'au aratat ele tie ; nuRomdne,
m mai nu le cauta, frate, nici in Tataraq, nici la Petru Bacal, nici in
-25
mahalaua Bahluiului! fa ca mine : du-te la Varatic! Aa ar fi spus,

chiar din filantropie, d-1 N. Ionescu; 0 nici ar fi putut sa stea un Paspandachi contra unei elocin-ci tribuniane. Dar oare ce are aface Varaticul cu d-1 N. Ionescu ; sau, cu alte cuvinte, oare ce are a face d-I
N. Ionescu cu Varaticul? Ce are a face ! poftim, intrebare ! Facerea
d-sale se cunoaoe din scrierile d-sale. Cum de nu oiIi, ca, din calatoria sa la monastirea femeeasca dela Varatec, d-1 N. Ionescu aduse
o multime de copii. . . 2, 3, 4, numarul precis nu 1-am aflat pAna acum...
din cari o parte s'a facut cunoscuta publicului din sfAritul anului vechiu
i inceputul anului nou. DintAi, ca un 4 avant-goiit ., aparuse la lumina : Vico maicei Nazaria prima starigi de Varatic (1788 1814) ;
de pe un manuscript anonim pstrat de maica Epghenia Negri. Apoi in
curAnd: Istoria formdrii monastirei Varaticul de maica Epistimia Hagiu.
Pe titlul acestei publica-puni numele editorului, menVonat aiurea

inteo nota, lipseoe, fiind inlocuit, nu 9tiu cum, prin urmatorul simbol:
82
0 0
0 0
pe cari unii 11 restAlmficesc asa : zero Inmu4it prin zero sau zero adunat
cu zero ; iar a1ii se mullumesc a bodogani cu nedumerire: ce de mai
5
gkuri a IntrebuinIat d-1 N. Ionescu In chestia Varaticului !

Iatfi precuviintarea editorului la Viala Nazariei i la ulterioarele
reproduceri varatice :
Numele celui ce a fAcut aceasti biografie picas& a maicii Nazariei
10
nu se stie. Dupii caracterul stilului ei, dupfi icoana scrisorei manuscriptului, ar putea prepune cineva c InsAsi maica Olimpia este autorul. Insfi din o foaie pre/ioasfi resle.citfi Invederat dintr'o scriere
mai Intins5 dictatfi, de bunfi seamfi, de maica Olimpiada, precum si
din scrierea unui Vasile Lupea, Transilvano-Chi4deanul, din 1834
manuscript cunoscut sub titlu: Talpa Varaticului, i indreptat pe
15
alocurea de venerabila stare-0 cu chiar mAna sa, nu mai pulin 0 din

alte documente autentice rfimase de la maica Olimpiada, am putea
incheia cel pulin crt scurta biografie a maicei Nazariei, ce pentru Insemnfitatea ei istoricfi se dfi la lumina, n'a fost strAinA de inspirarea
Olimpiadei.
20
Zicerea urrafitoare din scrierea de faIfi ar autoriza aceasta din uzinfi

presupun ere :
o A4ii, zice nu gtiu vieaa preacuvioasei Nazariei, numai ucenia sfin25
;lei-sale prea cuvioasa Olimpiada, prin carea i-au fost si aducerea gi

stdrgia n Varatic, tot prin prea-cuvioasa Olimpiada, f. C. b.
Editorul Inchinfi aceastii Vieald a prea-cuvioasei maicei Nazariei
cuvioaselor mirese ale lui Hristos din s. m. Varaticul. Maica Olim-
piada numia pe unii din profanii vizitatori ai lavrei sale tdlhari de

30
35
suflete...
Eu unul n'am cfiutat a lua din sfAntul dominiu al Olimpiadei decat niste hArcoage ca aceasta pe care, mullimin obligenIei bine cunoscute a maicei stare-ce actuale si a maicei Evgenia Negri, le voi scoate
pe rand la lumina spre mrirea nemuritoarei Olimpiade.
Map vor zice: Da ce? tocmai din vieala cfilugfirilor si a calugfiri/elor au ajuns RomAnii timpului acestuia de a lua cele mari pilde de
virtute si de evlavie ! Eu unul am temei de a crede cfi da. Ba chiar
sunt incredintat cA, de si pe la mAnfistirile noastre Indeobste se arde
astfizi mai pulinfi smirnfi de cAt iarbd nicotianfi, totusi un profum de
anticfi virtute romAnfi se simte acolo mai mult de cat oriunde ).
PAMFLETE RI CRONIC1
83
Cine se mai poate indoi, cum ca d-1 N. Ionescu n'a furat niciun
suflet din monastirea Varaticului: sufletele sunt de ob9te prea upare
0 n'au nicio valoare politico-economica. Scoaterea copiilor, tiparirea
lor en petit, au fost, negre0t, toata sarcina d-sale, ca viajor, tipograf
5
10
15
20
25
30
35
0 literat. Incat se atinge de IncredinIarea ca 0 antica virtute roman& *,
s'ar fi pastrand pan& azi la calugarilele noastre; apoi nu ne putem

rosti, mai Inainte de a ne lamuri insu0 d-1 N. Ionescu, daca cuvantul
virtute d-lui a luat In sensul latin, sau In InTelesul romnesc, moraliceoe sau fiziceOe; daca maicile 0 miresele au antiquam virtutem romanam, sau sunt numai cat nioe femei vdrtoase, cum zice poporul
nostru, in ochii carui -aria trupului e apogeul perfecliei omeneoi.
FLA atunci, sfi cercetam numai interesul istoric al ambelor publicatiuni, o scoase pe rand la lumina spre marirea numelui nemuritoarei
Olimpiade *; un nume pentasilabic, care, ce-i dreptul, a fost 0 mai
Inainte destul de lung, far& Insa a fi vreodatii mare.
D-1 Ionescu crede, bona fide, a publicaIiile d-sale despre Inceputurile Varaticului ar avea o corogea Insemnatate istorica. Ca editor,
d-lui e lin fel de parinte ; ca parinte, d-lui fireoe 10 lauda copiii; dar
ceea ce d-1 Ionescu a uitat sa faca, fie ca editor, fie ca parinte, este
de a ne harazi un singur cuvant prin care 0-0 justifice bine-rau
credinta. Un tata zice: o Nu va pute0 Inchipui istelimea Costicai 1
Se joac& cu carti, mananca pe carti, toate numai pe carli 0 cu carti!
0 sa iasa un Voltaire !* Oricat de iperbolica e logica unui aot tata,
ea este totu0 mult mai temeinica dealt aceea a d-lui Ionescu, and
d-lui IntrebuinIeaza zicerea o Insemnatatea istorica *, fara a-0 dovedi
vorba macar prin o umbra de argument ! Ipse dixit, 0 el Insu0 a zis *
a coalei filosofice italice, nu e deajuns pentru a Indupleca minOle
cele nedogmatice din timpul nostru. Un filolog ca Moja descopere

cateva bucali, nu varatice, ci din pierduta 0 Respublica * a lui Cicerone. S'ar parea, ca singur numele faimosului orator era o destula
cheza0e de interesatewca. Mai trebuia oare sa se probeze Insemnatatea unei astfel descoperiri? Celebrul Italian a socotit totuO, ca
aceasta e neaparat chiar pentru un Cicerone! D-1 Ionescu gandeoe,
dinpotriva, ca maica Olimpiada n'are nevoie de o asemenea lucrare !
Deosebirea Intre d-1 Ionescu 0 Moja este aici, precum vedeV, tot a9a
de mare, ca Intre maica Olimpiada 0 Cicerone.
84
Studiul trecutului monastirilor, 0 la noi, 0 pe aiurea, poate fi

mai mult sau mai pulin interesant 0 important, sau din punctul de
vedere istorico-filosofic, sau din acel istorico-literar, sau din acel istorico-archeologic ; sau, in fine, din toate-trele deodata. Ca un apza5
mant social, o monastire are o mai mare sau mai mica, o mai
bun sau mai rea inraurire asupra spiritului 0 energiei poporului,
in sanul caruia s'a desfaprat, Acesta e punctul de vedere istoricofilosofic. Ca o specie de ;coat& in care calugarii sau se Invala ei
in00, ori invala pe allii ; ca o casarmci, Eqa zicand, a carei disciplina
10
15
permite numai ruga, munca 0 citirea ; monastirile au gramadit

in chiliile lor fel de fel de produceri literare, mai vechi sau mai
noui, mai de prel sau mai de rand. Acesta e punctul de vedere
istorico-literar. Ca o arhiva monumentala, crescuta cateodata in cursul
secolilor, o monastire cata sa prezinte istoricului mai multe sau mai
puline, mai scumpe sau mai obipluite isvoare epigrafice, diplomatice,
paleografice, iconografice, arhitectonice, etc., a carora desluOre arunca
o mai vie sau mai slaba lumina asupra sorlilor nalionale. Acesta e
punctul de vedere .istorico-arheologic. In cele mai multe cazuri, in20
semnatatea filosofica, acea literal% 0 arheologica sunt intrunite ; incat

istoria unei antice monastiri ne infaIipaza la olalta 0 tabloul lucrarii
calugarismului asupra vielii unei Ori in diferite epoce ; i galeriile
unui pre-tios muzeu tiinlific 0 artistic. Varaticul d-lui Ionescu incape el oare in aceasta clasa ? sau, la adica, este el insemnat batar
din unul singur din acele trei puncte de vedere istorice? Care-i inte25
resateala sa filosofica? Care-i acea literal% ? Care-i acea arheologica?

Din cele publicate pana acuma de d-1 Ionescu, suntem plecaIi a crede,
ca d-lui n'a gasit intre calugariIele dela Varatic nici prea multa filo-
sofie, nici prea manina lumina, nici lucruri vechipare, vreau sa zic
0 archeologice s.
30
I. Cronica monastic& arata pretutindeni aceea0 nestramutata trep-
tare in urmarea fazelor: adapost pentru fedea prigonita, adapost
35
pentru luminile primejduite, adapost pentru neputinTa sau lene. Nu

numai in Europa 0 nu numai in lumea cretina am putea adeveri
aceasta lege istorica-filosofica: mergeli in Tibet sau in India, urcali-va
in anticitatea Caldeii sau a Egiptului, sili vedea tot atat ! De 'ntru 'ntaiu
PAMFLETE
I CRONICI
85
cultul vechi, impiedecAnd creoerea unei noi i dupmane mArturisiri, cei goni%i, sfinii Pauli-pusnici sau Antonii, se trag in muati,
in codri, in pustiet4i ; ducAnd cu sine 0 tAinuind in umbrA evangeliul.
kr: aceasta e schitul primitiv. Apoi lupteIe politice, lipsa de siguran,
5
nAvAlirile strAinilor, silesc pe oamenii papfici i cugetAtori,
Vasili sau Benedicli,
a-pi
pe sfinii
cAuta odihna In singurAtate sau In ar-
monia unei oboii, alcAtuite din o sutra de in0 cu acelea0 dorinli.

Willa, fiica linitii 0 a concentrArii, devine petrecerea i arma kr.
IatA secundul period al istoriei monAstireOi. In sfAr0t, goana relito
15
20
gioasA nu mai fuIgerA; barbarii nu mai nabupsc; Iara nu mai geme

de anarchie; cultura e universalminte riispAnditA i sustinuta... la
ce oare mai poate servi cAlugarimea? monastirile se umplu acum de
becisnici i trAntori.
Apleca/i aceste trAsAturi generale &Rye Moldova in parte ; ceea ce
aIi putea face tot aa de bine in privirea ori0cArei alte Ittripare, romane, sau neromne, ortodoxe, schismatice sau chiar pgine.
In secolul V, ctind creoinismul nu era Inca destul de Inatrit nici
la Roma, iar cu atfit mai vfirtos pe 'n provincii; cAnd Gotii, Gepizii,
Hunii, i atAli a1ii cAtchuni stApAneau i asupreau intinderea vechei
Dacii; un .Niceta fund A. in ascunsul poalelor Vrancei 4 monastirea
Milcovanului 5, carea, dintAiu creoinA nedesbinata, mai inainte de na-
oerea schismei; apoi papistaA in cursul mai multor sutimi de ani

sub numele de episcopatu milcovian; dupA un interval oarecare de
25
nefiin-tare, fu reinoird in veacul XVII de cAtre Constantin Vodtt Cantemir in duhul ortodoxismului, numindu-se 5 Mira 5. Acesta e cuibul
creoinata/ii in Moldova: monastirea apostolicA. Sub Alexandru cel
Bun, sub Stefan cel Mare, sub Petru Rare i urma9ii lor; cAnd resmeri-cele dinastice dinAuntru i incAlectaile vrajma9e din afarA, Turcii,
Ungurii, Le0i, Cazacii, TAtarii, ferbeau din toate pArtile ; s'au radicat
so
la fiinta sAntele locapri Neamlul, Putna, Moldov4a, Probota, etc.;
a5
in care floreau literele i artele atunci &And cAmpiile din giur easunau
de strigAtele voinicilor 9i de loviturile armelor. Vorbi-vom i despre
epoca a treia? Trebui-va s demonstrAm ch monastirile noastre, infiinlate cam incoace dela jumAtatea secolului trecut, nu mai puteau
fi nici rAsadnice de credin1A, nici tArii contra vAlmilpgului politic;
6
SCRIERI LITERARE, MORALE IN POLITICE
86
10
15
ci doartt una din numeroasele aplecfiri ale cuvintelor nemuritorului

Montesquieu: e Le monachisme a ce dsavantage, qu'il augmente les
mauvais effets du climat, c'est--dire la paresse naturelle 5?
Toate astea se reportfi deopotriv i catre monastirile brtrbateqti,
0 dare acele femee9ti, cari ptqeau pururea in o linie paralel, de cfind
sffintul Pacomie i sorfi-sa, al carei nume de fericith memorie nu mi-1
mai aduc azniute, Infiintaser4 doufi schituri pe doi tfirmi opu0 ai
Nilului. i femeile au apostolizat in timpul lor: dovedea Elenele,
Clotildele, Pulcheriile, Nivele, Olgele, etc. ale diferitelor popoare.
femeile aruncau intr'o vreme, mai tfirziu, in periodul al doilea, o dulce
lucoare din fundul chinoviilor ; ca Eloiza in scrisorile sale catre Abelard, Baudonivia in Viaia sffintei Radegunde, Hroswitha in celebrele
sale incercfiri dramatice; i altele. i femeile, in fine, au faza lor monasticA de e faltecismu cfind ele fac, bungoar, ca Olimpiada d-lui
Ionescu:
4 hat Intru acea vreme s'a Intamplat unei fiice de preot de s'a desi o fiici Ecaterina. i pe maica Ecaterina
o chiamfi Balaa, de doufi zeci i trei ani fiind cand s'a despfirtit de
bfirbat, dintr'un ora ce se nume9te Iaii. lark' Balavt, fiind plin de
duhul sffint, 0 de Dumnezeu aleasfi, au venit la cillugfirie dimpreunfi
cu fiicfi-sa Ecaterina *.
pfirIit de bfirbat, avfind
20
(Viata maicei Nazaria p. 5).
II. a Care anume din clasele sociale ale veacului de mijloc era
menitfi a scapa rfim60-cele culturii greco-romane? Mirenii sau clerul? a
25
30
Iat intrebarea ce-0 propune renumitul Eichhorn in istoria literaturii mijlocii. e Nu mirenii urmeaza el mai departe. Nobilii germani, dispu0 numai pentru rfisboiu i pentru vfinat, desprquiau toate
4 tiinele, ca pe un ce muieratic. Pozi/ia lor in lume nu cerea nici o
crqtere literar. Pentru a efirmui un ducat, un contat sau un marchezat, nu trebuia nici cea mai mica invacaturg, ci numai o putere
fizic, 0 intaciare rAzboinicA, vitejia, i singura cunwit0 a arcontologiei germane, care se capata prin deprindere... Astfel, de
nu lua clerul asuprfili sarcina tiin%ebor, ele ar fi dispfirut fdr sminteara de pe fqa pmntului. Biserica0i au urmat acestei chemfiri,
infiliftind coli pe rfingfi catedrale i pe 'n monastiri 5. Cglugfirii
PAMPLETE fg CRONICI
87
au fost deslelenitorii Europei *. t Pan' 0

pe 'n monastirile de fete, mai adauga el a zice, studiul Iinea
un kc insemnat k cercul indeletnicirilor zilnice. Monastirea dela
apuseni,
zice Guizot,
Arles, fondata de sfantul Cesarie, intrunea in sine, la inceputul se5
C01111111 VII, dou sute de calugarice, ocupate, pentru cea mai mare
parte, cu prescrierea carIilor, fie religioase, fie profane *. DupA ce
am fAcut sa vorbeasca un Eichhorn 0 un Guizot, a mai cita pe alcii

ar fi de prisos. SA nu ne mirAm dartt, daca in cursul timpurilor mijlocii
aproape toIi InvaIaIii 0 art4tii, caluzii vieIii inIelesale, ieeau de

10
sub steagurile Bisericei.
In Moldova, ca 0 in Germania, ca 0 in apusul Europei, calugarii

au fost, intr'o vreme, luminoasele faclii ale poporului ; numai doara
ca elul mediu al nostru nalional se incepe tocmai atunci and se

15
20
sfarete acel al Iarilor mai inaintate in cultura 0 in fiinTarea politica.

Sub Alexandru cel Bun strAlucea la noi geniul lui Grigore Tamblac,
stareIul Neamlului, apoi mitropolitul Sucevei 0 in fine al Chievului,
unde 1-a chemat clerul rusesc, micat de renumele acestui mare barbat.
Tamblac rasa un insemnat numar de scrieri in limba slavona, mistuite
parte in biblioteca nen4eana, parte prin arhivele ruseti ; 0 din cari

cele mai insemnate sunt ViaIa sfantei Paraschiva 0 Biografia domnului sarbesc Decean. Sub tefan cel Mare, infiinlandu-se monastirea
Putnei, viteazul principe impuse calugarilor mareala datorie de a
scrie cronica -carii, manuind condeiul, pe cand voinicii aparau cu sabia
hotarele Moldovei. De atunci 0 liana la finitul secolului XVII, pang.
25
so
35
la Varlaami 0 Dosotei, monastirile n'au contenit a scoate la iveala

un Or de lumini literare, ca Pamva Berindei, adanc elinist, latinist
0 ebraist, autorul celui dintaiu ziciunar slavon ; Petru Movila, steaua
Bisericii ortodoxe ; Gedeon Balaban ; etc. Mai inainte de focul intamplat de curfind la NeamI, aceasta strAveche chinovie poseda 422
manuscripte romane originale, 129 traduceri 0 410 manuscripte grece,
latine 0 slavoane! Germanul Neibaur, profesorul colejului dela Cer-
nauli, gsise la monastirea Putna In Bucovina un turn intreg, plin

de carp 0 de manuscripte in diferite limbi! IatA pe unde ar fi putut
cAuta d-1 Ionescu t insemnfitatea monasticA istorica *, in kc de a
slavi o literaturd ca urmatoarea:
6*
88
to
15
Precum o gradina al unuia prea vestit stapanitor, fiind impodobita

cu feluri de flori, puternic mirositoare, si cu mulcime de pomi a feliuri
de roduri Imbogalita ; &and nimine nu s'ar impartasi Intru miroazna
acelor flori, nici ar putea gusta din dulceala rodurilor ei, fiind cu totul
incuiata si Indosita: atunci s'ar face acea gradina nebagata in seama,
parasita, uitata, i netrebnica ; aseminea i un lams al uneia sfinte
monastiri, and cu totul s'ar inchide intru tacere, si nu s'ar da la iveala
fiina sa, spre a se imparta0 tot iubitoriului de mireasma dubovniceasca, si spre a se Indulci de sufletestele roduri, s'ar face cu totul
parasita, uitata si netrebnica. Drept aceea fiind i aceasta de Dumnezeu pazita monastire, Varaticu, una din gradinele marelui stapan
al ceriului si al pamantului, si necuviindu-se intru tacere a se Inchide
buna sa mireasma duhovniceasca, ce se varsa din florile umilitelor rugaciuni, si a nu se gusta din rodurile cele sfinte ce cresc In pomii cei vii
ai inimilor cuvioase, sunt indemnat cu totul, prin ravna si dorirea shinVilor-voastre, nu numai spre a descoperi mirosul florilor sufletesti,
spre a dovedi prin Intarite argumenturi pre dulceata rodurilor duhovnicesti, ci mai vartos m'am Indatorit, dupa cererea atot soborului
Varaticul, din temeiu a da la iveala, atat pe osardnicul pricinuitoriu
al inceputului, si al aflarii, si al intemeierei, acestei gradini sfinte,
si
20
spre mulcumirea
i spre vesnica ei pomenire, cat si pre toata intemeierea
ei, care se vede astari, din talpa a o arata *.

(Talpa Varaticului ;
25
SO
85
p. 3-4)
III. Respectul, ce insufla obstimii privirea Crucii si adesea chiar

murii monastirii, intar4i i inarmali ca o fortdreaVa, inlesneau clugArilor p'astrarea anticialilor, adunate i mostenite din generaTie
in genera-cie, si care usor s'ar fi pierdut, pentru cea mai mare parte,
in 1m:smile particularilor. In asa chip, monastirile deveneau pinacotece i cartofilace ale timpului. Astazi, dui:A ce faza cea strlucit a
istoriei lor a apus de mult, inlocuindu-se prin faza trndviei, mii
de erudiIi rscolesc in toate unghiurile Europei locasurile, ate au

mai ramas din trecut, scoland la lumin'a de sub oborocul decdinii
ici un uric, schimband prin cuprinsul sau faIa istoriei locale ; colo
o icoand, purtnd numele vreunui uitat maestro ; mai departe vr'o
sculptura ; sau un port strabun; sau o mosaica ; etc., etc. Uncle asa
cercetari monastice sunt cu atat mai neaparate si mai grabnice, csa
nedemnii urmasi ai Tomilor d'Aquino cam invdlesc masline intr'o
PAMFLETE $1 CRONICI
89
glosa virgiliana, astup o butelca cu vr'un fragment din Tit-Livie, sau
zugravesc vr'un dant Dunstan, cum strange cu cle0ele nasul dracului, deasupra unui fresco de a lui Rafael. Numai hrisoavele 0-au
pastrat oarecum prelul in parerea materia1i0ilor monaci ; ele privese
5
la mo0i, la danii, la nu-tin-P...

D-I Cogalniceanu In Archiva Ronutneascri i d-1 Odobeseu In Revista Rorndnei au prezentat Cate un specimen despre ceea ce se poate
culege de prin monastirile romane, 0 In Moldova, 0 in Muntenia,

in privinta arheologica ; dar mai mult ramane de facut de acum Inainte!
10
15
Uricele domne0i, aflatoare pe la monastirile noastre, sunt nenumarate. 0 mare parte din ele am cunoscut de pe copiile Arhivei Statului din Ia0, prescriind pentru mine peste patruzeci de documente
numai dela Stefan cel Mare ! Din sfera epigrafica, inscrimille monastirii Putna sunt de znult descrise, de0 inteun mod gre0t, din cauza
necunwintii limbii slave. La monastirea Tazlaul atrag atenlia arheologului portretele lui Stefan cel Mare cu doamna sa Maria, al lui Bogdan
cel Grozav, etc. ; arhitectura unor vechi ornamente, inscripVile de

pe pietre ; 0 altele. In Bistrila rama0lele epigrafice sunt 0 mai nu20
meroase. Aci mai afla/i chipurile lui Roman Voda tatal lui Alesandru
cel Bun, al lui Petru Rare, al doamnei Elena ... La Neal% yeti vedea
evanghelii legate In argint tocmai din inceputul secolului XV, sfenice, pahare 0 vase din epoca marelui Stefan, portretul letopiselului
Urechea, al teologului Grigore Tamblac, al mitropolitului Teoctist.
Oare gasiti ceva asemenea In Varaticul d-lui Ionescu? Nu cumva

25
30
35
Insemn'atatea istoric'd a acestei monastiri se rrifirgine9te In cele enumerate de maica Epistimia Hagiu: 4 biserici, 7 clopote, 300 chilli*,
700 calugarile, 12 mo0i 0 13.000 galbini venit?
Aa dar putem zice, fr fria de pAcat, cum ca, din toate punctele de vedere, cele douil sau trei publicacii varatice ale vechiului redactor al Tribunei Rometne, ca Vi cele multe de acum lnainte, au o
insemnatate istorica mai mult decat Indoielnic6. Nici filosofia istoriei
romne, nici literatura pamfinteank nici arheologia noastr, nu cisttig
nimic de dorit din aceste o Vieli 0, 4 Istorii *, t( Talpe *, etc., ale d-lui
Ionescu ; 0 oricine va voi sa tie Mai de aproape ceea ce-i Varaticul,
cat mai bine sa recurg4 la urmatoarea scurt descriere, publicat
90
SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICS
an de pgrintele Musceleanu, carele arat adevArul, macar cli vorbete

tocmai Inteun Calendar:
le
15
20
s Aceasta monastire este numai de 56 ani; claca va fi fost alta mai

dinainte, n'am putut descoperi, din cauza a varsta Inaintata, In care
se &este Superioara, face ca administrarea sa fie deranjati. Inscriplia
urmatoare se gfiseste d'asupra usii, de unde am copiat-o la 31. Iu lie.
f La anul 1807, s'a zidit aceasta sfanta si Dumnezeiasca biserica ce
se praznueste hramul Adormirea Maicei Domnului, prin osardia si
osteneala sfinciilor sale a Prea-cuviosului si Duhovnicului nostru parinte Iosif Eroshimonahul, s'a Cuviosiei sale Shimonahiei Olimpiada.
Iar cea intae cheltuiala a fost de la Maicele Sf. Locas, al doilea a iu-
bitorilor de D-zeu miluitori, si cea intae ctitora Sfincia sa maica Elencu

Pa lade, care inzestrare este mai mult dela D-ii, daruind patru mosii,
si anume: Balilestii, Cleja, Zarnestii, Peresanii cu alaturatele Orli,
si Shimonahia Elisaveta Bals ctitora a daruit mosia Vulturesti; cu
alfituratele parli, si indestule odoare Sfintei biserici a facut impreuna
cu fii sfincii sale. Iara meremetul inoirii bisericii, atat in launtra cat
si pe din-afara, este cheltuiala iubitorilor de D-zeu bine-facatori ctitori
si a raposatului mare Sca lam (se vede cii a vrut sa zica Scarlat dar
nu s'a putut descifra) Pa lade, precat si a raposatei Shimonahii Fevronia... si sfintei M-te, toate s'au savarsit tot in zilele sfincii sale
Olimpiada staricei sfintei monastiri Varaticul, 1841, Oct. 20. Am
zis, ca batraneca si privilejul nasterii superioarei au molesit adrninistralia ; aceasta este adevarat, si ca sfi probez ma simc dator a insemna
25
urmatoarele linii: Vrand a vedea, ca la toate monastirile ce vizitasem

pan'aci, odoarele cele mai frumoase (de va fi avand) cu care se or-
neaza biserica pe serbari mari, nu s'a putut gasi cheile!!! Crezand

al
35
(si aceasta credinp este adevarat racionala), ca la un stare% si stareca

trebue sii fie usa deschisa pentru toci si la mice timp, am cerut sa vizitam pe superioarfi: ni s'a raspuns dupa un moment, ca maica se gateste de masa; la acest raspuns am fost curios ca sa stiu ca ce persoani
este superioara: mi s'a raspuns ca este cucoana si se numeste Efrosina
Laza. Dupa o oara si mai bine a trimis ca sa ni se spue ca are timp c a
ail ne primeasca, si ca este la cafeaua dupa masa; insa pentru noi erea
tarziu. i aici ca si la Agapia sunt cele mai multe maici de familie,
care trfiesc de la sine si. in lux*.
Acei cari au auzit nu tocmai de mult discursul de deschidere al

d-lui Ionescu, ca profesor de istorie universala la facultatea filosofica
din municipiul Esului, vor pricepe foarte lesne, si numai ei singuri
PAMFLETE $1 CRONICI
91
vor pricepe, ceea ce vrea sa zica t insemnatatea istorica* In graiul

d-sale. D-1 Ionescu zise atunci intre altele, fara ca sa zambeasca macar:
10
15
t E absurdd parerea acelor ce pretind ca istoria trebue sa fie nepartinitoare *. Eu aunt martor ocular ci auricular, cum ca absurditatea # a iecit In adevar din gura profesorului. Prin urmare, dupre
propria teorie a d-sale, istoria ffind de dritu supusa partinirii, ci partinirea ffind necesarminte lucrul cel mai individual In lume, apoi
4 insemnatatea istorica * se traduce altfel prin o insematate indipiduald. Varaticul e insemnat pentru pfirtinirea d-lui Ionescu; deci,
el poseda o insemnatate istorica. BagaTi seama, ca discursul profesorului nostru, oricat de des-cusut, a fost nu zic 0 Inleles*, ci aplauzit;
ma tem ca ci el a avut o Insemnatate istorica' pentru partinirea ascultatorilor ! Ce-i dreptul, Intrucat se atinge de aplauze, pas grand'
apoi Ecenii noctri au nicte palme pe cat se poate de intechose!
leginii 1 Iarna aplauzele pune sangele In circulalie ci Inctilzesc mainile ;
vara ele fac vant ci produc raeoare. Ce egoism din partea ascultatorilor !
E curios a vedea, cum batuta din palme celebritate ctiinIifica a

20
oratorilor noctri ex cathedra se intuneca ci dispare nitel-nilel, de Indati

ce le vine In cap nenorocita, vreau sa zic mantuitoarea idee de a pune
25
mana pe condeiu. Iata, bunaoara, d-1 Alexandrescu, hotarindu-se a

da publicului un specimen tipdrit despre cunoctirgele sale literare, in
loc de a se margini in sfera farselor ca 4 BRIO znortului # sau ca Bondarul din 4 Zimbrul ci Vulturul*, traduce In versuri ceva din Juvenal
in modul urznator:
30
Pururea tot asculta-voi? Si nu replic niciodata,

D'a lui Codru regusitul, Tezaida, asurzit?. ,.
D'aici lacrimi si mania! L'aste deci tu te gandeste
Pang ce semnalul Strica de trompeta nu s'a dat.
Casca and copere capul, de cait timp nu mai este,
In Flaminea si Latina cenusa ce oditmeste.
Contra ei sa cerc eu dara ce-adevaruri se 'nvoeste ! *
Iata, inceputornica matemd (udftia) d-nii Maiorescu-Teodori-Mdrzescu, scriu faimoasa kr adresa din 18 Aprilie ! Iata d-1 Ionescu, foarte
92
hazliu in publicismul ne9tiinlific al Tribunei Romdne, 4 marete numele nemuritoarei Olimpiade !. i apoi sa vezi cat de tare se supr
d-lor and le vorbeti verde In ochi! D-1 Alexandrescu te sdrobete
In cursul d-sale! D-I Maiorescu, ale chrui baze teoretice, iubesc a fi
5
drept, dau o frumoas& speran0 pentru viitor 0 care, prin urmare,
10
formeaz& ca o exceplie In mijlocul celorlal%i, te ucide i d-lui, Fin

imitalie, In cursul d-sale ! D-I Ionescu te crupi In clasa ; dar te atacfi
intainindn-te cumva In vreo locanta, ceea ce mi s'a intamplat i mie...
de0 m'a ferit stantul de a fi ca zeul Canop din Egipt, care se reprezinta
In forma unui cruon de here...
GAMENUL DE PARIS 1)
Gamenul de Paris se reprezinth de atatea ori 0 cu atata succes
de Societatea Dramatic& din Bucureti, incat ar merita de a fi jucat
0 la Peking, dac& teatrurile chineze, mai pulin progresiste cleat scena
romanfi, n'ar persista cu InclipAlanare de a respinge orice pies& tradus5,
is
20
25
fie cat de bunk mu4umindu-se cu repertoriul national, fie cettde r&u.

Dar comedia, de care vorbim aci, e nu numai strAing, ci mai are
o calitate, pe care Chinezii nu o vor putea Inlelege niciodata: ea este
compus6 de doi autori, adicEt se aseamanh cu o cas6 planuit de doi
arhitecli, cu un pod facut de doi ingineri, cu o corabie povaluita. de
doi carmaci.
La noi, in China, se admite numai doar un plug, tras de doi boi ;
cfici, In asemenea caz, amandoi colaboratorii ascult, cu cea mai oarbA
supunere, biciul unui director numit plugar, Incat s'ar putea zice
ca acesta este tmicul autor al brazduirii: metepigul de a se asocia
doi literati, pentru a seri o singur& piesa, e cu totul necunoscut Chinezilor, pe cand In Europa se intampla, cateodat5, ca zece pretin0
barbati de geniu s coopereze la naterea unei pagini.
1)
Satyrul, Nr. 2, 13 Februarie 1866. Cronica publicata sub pseudonimul
Puang-Hon-Ki.
PAMFLETE sI CRONICI
93
Acesta este rezultatul principiului economico-politic de Asociapune:
io
asociatiune Intre cismari, asociatiune /litre brutari, asociapune Imre

hornari, asociatiune /litre tipografi... de ce dara sa nu fie si o asociatiune Intre romancieri sau Imre autori de comedic?
Ziare, redijate de mai multi, s'au vazut si in China, unde bunkoar& Gazeta numita Imperialii exista de doua sute de ani, trecand
prin raii de redacPuni succesive. Dar se stie, ca un ziar este cu atilt
mai bun, cu cat e mai variat In toate, In idee, In sujete, In stiluri, 'Ana
0 in puncte de vedere ; precum e, de pilda, Times-ul englezesc, cel mai
celebru jurnal In Europa, demn rival cu Gazeta Imperial& dela Peking,
-0 in care, asupra aceleiasi materie si In aceeasi zi gasiti opiniuni

pentru si contra. Un roman o drama, o comedie, a fie oare tot aa?
E de mirare, ca, Oa acuma, cu toata faima teoriilor economicopolitice, nu s'au vazut Inca doi poeti asociandu-se pentru a face o
15
20
25
so
singura poema, desi poema este si ea, In esenta, nu alta decat un romaw; sau o comedie sau o drama versificatii. De ce oare aceasta exceptie? Daca unitatea de conceptiune 0 de executiune se cere dela
o poema, apoi neaparat cata sa se ceara si dela un roman.; sau dela
o piesa teatrala. Daca acea unitate e de prisos In roman% sau In piesfi
de teatru, atunci nu intelegem pentru ce ea sa nu fie tot asa de prisos
In poema. Bazandu-ne dar pe principiul de asociatiune, noi speram
si ne mangaem Ca peste putin timp literatura europeana va produce
un Child-Harold sau un Faust, scris de cate o companie de zece poeti.
S'apoi autorii, astfel asociati, nu e necesitate sa fie compatriop ;
iara progresul credem ca va mai face in curand ca ei sa nu fie datori
nici macar de a seri opera comuna toti inteo singura limba: poema, ce
o asteptam noi dela geniul asociaPunii, va putea fi eompusa din douazeci si cinci capitole In douazeci si cinci diferite limbi: un capitol englezeste, un altul frantuzete, de aci nemteste, si asa mai departe.
Eu unul ma propun, de pe acum, de a scri un capitol in limba chineza,
iar colegul meu San-huang-ki, poet distins, nascut la Si-dsang, In
partea sudica a Chinei, va putea procura un alt capitol In limba tibetana, pe care 11 va citi cu placere venerabilul Dalai-Lama.
Gamenul de Paris fu compus, din nenorocire, numai /n limba

35
franceza, desi unul din autori e Olandez. Zic din nenorocire, cAci, daca
94
SCRIERI LITERARE, MORALE RI POLITICE
d-1 Van der Burch ar fi scris partea sa din comedic in limba olandezh,
iar celalalt autor, d-1 Bayard, in limba francez, atunci lectorii lipsiti
de cuno9tinta uneia din aceste limbi n'ar fi in stare de a constata

ca piesa nu are unitate de directiune.
5
Autorii asociati 10 propuserA de erou pe un gamen, adicrt pe un
9trengar parizian, precum arata insu0 titlul comediei. In adevar,

in actul I, acest personagiu e principal: nimic nu-1 intunec6. In actul
II insa apare deodatfi pe scenti un alt personagiu, un general, de care
nici nu se viseaza in actul I 0 carele, cu toate astea, ia thqte propor10
tiuni atilt de gigantice, bleat, la sffir9itu1 piesei, nimeni nuli mai

bate capul cu bietul gamen. Sli ii scris comedia un singur autor, ori
cat de stfingaciu, e sigur at nu va intimpina aceastfi sublim6 de:
armonie.
15
Dar cine e gamenul? cine e generalul? vor intreba aceia cari n'a
putut vedea piesa ; 0 aunt cam multi, din cauza micimii teatrulu.
Bossel, unde abia incap teatrofilii nenati din Bucure9ti, 0, prin urmare, nu vor Incripea niciodat teatrofilii romani din Bucure9ti, presupunandu-se, fire9te, a Bucure9titi1 este un ora romnesc, iar nu
nemtesc. Pentru a rttspunde la intrebare, vom da o scurat expozi20
zitiune a piesei.
Ilustrul satiric in antereu, d-1 BAlcescu, descrie in uringtorul

mod felurimea sujetelor teatrale:
25
30
Asta, vezi, este teatrul,

Aci afli lucruri maH;
Cum a baut impAratul,
Cum s'au certat doi m'agari;
Fetele cum sa iubeascd,
Flacaii iarri0 mereu
Cum s le tot amAgease:
Ia-ti caciula, fatul meu!*
Sujetul Gamenului de Paris nefiind nici impratii, nici mrtgarii;
urmeazrt dara dela sine9i, a trebue A fie fetele i fldatii.
Fiul unui general in9aIA, dui:4 mai multe marafeturi, pe sora unui
gamen; gamenul, fratele surorei sale, se plfinge, duph mai multe
PAMFLETE tg CRONICI
95
marafeturi, la gneralul, tatrd fiului sew ; si, in fine, iarasi dup 5. mai multe
marafeturi, generalul ajunge a insoTi pe fiul sAu cu sora gamenului.

Aceasta este expoziOunea piesei, in care, ca personagii de tot se-
cundare, apare matusa gamenului, un amic al matusei gamenului

si o cumnata a generalului. Scena se petrece in Fran-ca, pulin dupa
epoca marelui Napoleon.
Dupa ce aprquiram piesa, ne vine scum randul de a aprelui jocul
actorilor... Iertare! In Romania actori nu sunt: sunt numai artisti

dramatici; precum nu aunt amploiali, ci numai functionari; precum
nu sunt oameni invii-caTi, ci numai doctori; precum nu sunt femei, ei
numai doamne; precum nu sunt cetateni, ci numai patrioli; precum...
precum... in sfarsit, asa este Romania!

Astfel, artistii dramatici, cari au jucat in piesa, supusti analizei
noastre, aunt d-1 Mihail Pascaly gamenul, d-1 Stefan Velescu
generalul, d-na Matilda Pascaly sora gamenului, d-1 VlAdicescu
amicul mAtusei gamenului, adicA a d-nei Flechtenmacher; d-1 Velescu
cumnata generalului;
cel mic
fiul generalului si d-na Dumitreasca
sapte artisti dramatici, precum ereau sapte intelemi in Grecia, pe &and
Grecia mai avea Inca inIelepli.
SA nu VA inchipuili insa, ca teatrul Bossel fu totdeauna atat de
complect: d-1 Stefan Velescu este pentru el o achisiOune noutt, provenitA din o pierdere veche a teatrului eel mare. DupA mai multe luni
de neactivitate voluntark motivatii prin cunoscuta exactitate a d-lui
Millo de a nu plati lefurile trupei sale, d-1 Stefan Velescu, oftand dupa
succese de scenA, cu cari nu e de mirare ctt se deprinsese, veni sA con-
tribue prin jocul sau la splendoarea teatrului Bossel. In Gamenul

de Paris, d-lui debutA pentru prima oarA de 'naintea unui public
cu totul diferit de musterii d-lui Millo. Il felicittim din toata inima
pentru aceastA frumoasa hotarire, care nu va intarzia de a-i face amici
pe toIi amicii nostri... dela Peking.

D-1 Pascaly si d-1 Velescu, un Mihai ii un $telan, intrecandu-se,
care de care, sub aceleasi steaguri! D-1 Pascaly avand generozitatea
de a se face gamen, numai pentru a procura d-lui Velescu ocaziunea
de a fi general! Suntem entusiasmati, de si entusiasmul nu este toemai in caracterul Chinezilor.
96
SCRIERI LITERARE, MORALE $I POLITICE
Unora se pfiru cfi d-1 Pascaly e cam biltrAn pentru a 9trenggri,

fie macar 9i pe seen& ; dar acest mic defect, de care bucuros ar voi sa
scape insu0 d-lui, fu ifiscumparat pe deplin, nu atAt prin briciul bar-
bierului, cat prin o agerime de inipari i o vivacitate de limba mai

ss
10
mult decfit admirabile. D-1 Pascaly &Area In dreapta 9.1 in stAnga, pe

mese 9.1 pe scaune, vorbea, ipa i striga cu atAta repeziciune, incAt
nu Ifi'sa publicului nici chiar timpul sa-1 admire. Aceasta, credem cfi
numai aceasta fu cauza, cfi gamenul placu mai pulin decAt generalul.
D-1 Velescu din contra, jucAnd un personagiu batrAn i paralitic,
la fiecare pas 0 la fiecare cuvAnt Ii atedgea aplauzele cele mai rumegate ; caci pasul urmi batrAn, duprt calculele matematicului englez
Wallis, dureaz5 treizeci 9i doufi de secunde, iar cuvAntul unui paralitic se trAgfineazil secunde dougzeci 9.1 una 9i jumatate; astfel c
d-1 Pascaly facea giurul scenei 9i recita o pagina intreag, pAna ce
is d-1 Velescu mi9ca piciorul i deschidea gura.
Am auzit Francezi extaziaIi de 'naintea jocului d-lui Velescu i
repetAnd cu mulIumire: la iatfi tipul unui adeviirat general! 0. Air
auzit cu neincredere: 0 nu vazuram niciodatfi un asemenea general!
Pe semne generalii romAni nu sunt nici bfitrAni nici paralitica
20
a9a credem noi, de0 suntem de prea pqin timp in aceast %ark pentru
ca sa ne fi putut incredima intr'un mod pozitiv. Tot ce ne permitem
pentru astfidatfi, este de a intreba pe d-1 Velescu, daa d-lui ar fi in
stare de a se juca tot a9a de bine pe un general roman? Chestiunea
e foarte serioas; cfici avuram ocaziuni de a observe, ca RomAnii,
25
in toate privin%ele, cunosc de minune universul intreg, afarri numai
de propria lor Tara.
Vom trece acum de tot pe scurt jocul celorla4i arti9ti dramatici.
Mai IntAiu de toate, d-na Matilda Pascaly avu un rol prea neinsemnat in proporliune cu frumosul sfiu talent. Nu ne-am fi mirat
so
de loc SA-1 fi jucat chiar rfiu, cfici:
Qui brille au premier rang,
S'clipse au second
D-1 VlAdicescu fu secondat prea bine de o imenstt umbrela, de care
nu se despanea: felicitaIiunile noastre privesc pe amAndoi deo potrivrt.
PAMPLETE g CRONICI
to
97
D-1 Velescu cel mic are nevoie de multa staruinla pentru ca sa

poata deveni vreodata Velescu cel mare.
D-na Dumitreasca
agteptam cu nerabdare anul nou cel mai
apropiat, pentru a-i dori d-ei in viitor succes in roluri aristocratice.
D-na Flechtenmacher, din contra, se bucura de privilegiul, foarte
rar in lumea artistica, de a juca bine in toate rolurile, fara excepliune :
tanara sau batrana, subreta sau cocoana, matuge sau nepoaa
A proposit de d-na Flechtenmacher, aflam cu placerea cea mai
vie, ca acel gingag catelug, ce Meuse furori in piesa Iacleful a d-lui
Pantazi, se numegte Azor gi are avantajul de a fi proprietatea acestei
admirabile artiste: apoi mai zica cineva Ca gcoala nu face mult!
ZIARELE IN ROMANIA 1)
20
25
Voind cineva a scrie istoria literaturii romane moderne, ceea ce

imeni n'a voit 'Ana acuma, ar fi silit a o Imp-L.0 in trei ramure de
J intindere foarte inegala: opere originale, tradugiuni gi ziare.
Operele originale sunt atat de puline, gi chiar acele ce exist& sunt
atat de banuite, incat Romanii cei seriogi recunosc cu durere ca originalitatea este mai mult o dorin-ca, cleat o realitate in literatura
zisa nalionala. Noi fried am reugit a descoperi cateva opere romane
adevarat originale, dar ele sunt compuse de co.rani, adica de nigte oameni, cari negtiind carte, sunt pui in imposibilitate de a traduce:
acele opere se numesc cdntece i basme.
Traductiunile sunt cu atat mai numeroase in limba romana, cu
cat ele cuprind nu numai traducerile cele marturisite pe titlu, ci mai
imbraligeaza aproape totalitatea operelor aga numite originale ; caci
traducatorii din aceasta laid de cele mai multe ori se feresc, cu un
fel de antipatie, de a zice ca traduc: ei localizeazd, imiteazd sau prelucreazd.
1) Satyrul, Nr. 9, 3 April '1866, semnat Wang-Pon-Ki; reprodus fu Familia

din 25 Aprilie 1871, p. 200-201.
98
Dar partea cea mai ponderoasa a literaturii romane sunt ziarele.

Ziarele nu sunt nici opere originale, nici traducliuni, ci o specie de
condi* In care un om, numit publicist, Inscrie in ordinea zilelor,
dar fara ordine de materie, tot ce aude, tot ce vede, tot ce i se pare
ca a vazut sau a auzit, 0 In fine tot ce-i vine In cap! Aceasta ramura
de literatura e cea mai raspandit 0 cea mai gustatA In Romania.
Pentru a seri o opera originala, un om, fie macar 0 un Roman,
are trebuinIa de InvaIatura, de spirit, de meditaliuni, de rabdare. Pentru
a putea traduce, el are nevoie de a cunoa9te cu perfeclie limba sa pro-
io
prie 0 limba straina, din care traduce. Pentru a fi ziarist sau, cum
se zice, publicist, Romanul nu are zor de nimic, nici chiar de gramatica!
15
20
Tot ce-i trebuie sunt ochi, sunt urechi, urechi cu cat mai mari cu atilt
mai bine, 0 o capatana in tucelesul material al cuvantului, adica un
organ comun tuturor animalelor, 0 in interiorul caruia se opereaza,
Inteun mod confuz, oarecari asociqiuni de idei. A Oi sa scrii, nu stria.;
dar nu e de prima necesitate: ziaristul roman prelera a dicta, din data
celi poate procura un secretar, iar pentru a dicta ajunge a avea o gura.
Dar aceste avantagii nu sunt singure 0 nu sunt cele principale.
Pe cand autorul unei opere originale vorbeOe numai in propriul
sail nume; pe and traducatorul vorbeoe numai in numele unui autor
strain; publicistul, chiar cel mai de pe urine', declamift totdeauna
In numele -prii Intregi, zicandu-se a fi expresia cea mai complecta a
naVunii. i sa observa/i bine, c nimeni nu-1 poate desminIi In aceasta
privin-ca, afara numai de un alt publicist ; caci nimeni altul nu poseda

2.5
so
35
mandatul de reprezentant al tuturor acelora ce nici nu-1 cunosc,

nici nu 1-au vazut, nici n'au vorbit cu dansul, nici n'au auzit poate
de numele lui!
Alt avantagiu nu mai puIin pretenlios este privelegiul ce au ziari0ii romani de a schimba pe toata ziva ceea ce se numeoe principii.
A fi ziarist, este a fi acela0 om In cursul unei singure zile; cad cuvantul ziar se trage din cuvntul zi. Din data Irma ce a trecut o noapte
la mijloc, ziaristul schimb fele: ceea ce ieri a fost alb, devine negru;
da se preface In nu, marele Cuza se transforma In tiranul Cuza, ilustrul Cogalniceanu se transfigureaza In tradatorul Cogalniceanu...
0 noapte la mijloc, nu mai mult!
PAMFLETE
10
15
20
25
30
35
I CRONICI
99
Cateodata publicistul stigmatizeaza, n termeni fulgeratori, demoralizarea %rii, corupOunea funclionarilor, abuzurile administraliunii, etc.,
Cetindu-1, ai crede ca vorbete un Caton, ca auzi pe un Socrat,
etc.
ca vezi pe un Brutu. Desamagete-te ! Ziaristul nostru el 1118110 e innoroiat in viiuri, e scaldat in corumiune, e innecat in abuzuril Ce vreli!
intre drepturile, cuprinse in calitatea de publicist, se numr i acela
de a cere ca a1ii s fie buni, fara ca sa fim buni noi InOne.

Ap dark jurnalistul, numai jurnalistul, se bucura in Romania
de prerogativul de a nu ;ti nimic, de a vorbi verzi i uscate in numele
tarii, de a nu avea principii, sau mai bine, de a le avea prea multe;
0, in fine, de a predica moralitatea de pe InsA0 tribuna imoralita/ii!
Acesta e tipul publicistului roman. Sunt excepTiuni, dar excepliunile
nu stint reguli ; i chiar excepliunile, eke ne intampina aci, nu ni se
par a fi destul de sigure. Se intampla, buniwark cate un jurnalist
moral, dar ce folos ! er nu -tie carte. Se intampla, pe de alta parte,
ate un jurnalist meter de a seri, dar Fara cea mai mica autoritate
morala. Se mai intampla cite un jurnalist cu principii nestramutate,
dar vai!-acele principii sunt nestramutate numai In rataciri. Cat privete sacramentalul obiceiu de a indruga in0ra-te-margrite In numele
naiunui, o ! in aceasta privint v putem garanta, ca nu ye-V. gasi in
Romania nicio exceplie.
Dar dupa aceasta caracteristica generala, cata sa adaugam cateva
detalii de nuanca, ce nu vor fi fara interes pentru lectorii no9tri din

China. Sub denumirea de ziarist se inleleg nu numai directorii, redactorii i colaboratorii ziarelor, ci Inca proprietarii i amatorii, doua
graduri inferioare, de o mare importanla sociala.
Proprietarul ziarului, and nu Intrunqte cu aceasta calitate vreuna din celelalte calitati din ierarhia publicismului, e un simplu sac
din care iese bani i n care intra bani. De cele mai multe ori, el este
vreun fost negulator de comestibile solide sau lichide, care avusese
nenorocirea de a crede ca In tam romaneasca cele de hrana spirituala
se vand mai bine cleat cele de hrana materiala. Vazandu-se mai la
urma Inelat in calculele sale, Incrediqandu-se ca publicului nu-i e
foame nici sete de ziare, i simpndu-se pe calea ruinei; acest
proprietar ajunge, pe la sfar0t, ali cauta mantuirea financial% unind_
100
editarea ziarului cu vre-o alta meserie mai lucrativa: de pildfi, cu

acea de camatar. Ve-0 intreba insa, de ce el nu se lapada cu totul de
publicism? Ei bine, e imposibil! Amorul de glorie este mai puternic
deck judecata cea sanatoasa. E dulce a putea zice onorabilul burghez:
0 sunt 0 eu un ziarist *.
Amator este oricine a scris vreodata un singur articola de zece
randuri inteun ziara oarecare. Acele zece randuri li procura pentru
totdeauna titlul onorific de publicist. Din acea zi, incetand de a fi un
simplu muritor, el incepe a line capul sus, incepe a vorbi mai tra10
ganat, incepe a gesticula cu demnitatea unui tenor dela Opera, 0
toate disputele sale cu adversarii politici, din saloane sau de prin
cafenele, incheie neaparat cu aceasta sonora fraza: orlomnule,
am desvoltat pe larg ideile mele in numarul cutare din ziarul
cutare, in coloana cutare*. A raspunde unui asemenea ziarist ca
ls n'aIi citit articolul sau, este a comite o crima de les-majestate.
Pentru a nu va atrage mania acestui gigant al publicismului,
d-voastra preferili mai bine a-i spune ca ali citit faimosul articol
de doua ori. Atunci publicistul nostru va zambete cu un aer de
inalta satisfac-ciune ; 0 trece la alIii, pentru a-i intreba 0 pe aceia,
20
daca au avut placerea de a citi numdrul cutare din ziarul cutare,
5
in coloana cutare. . .
Dupa ce v'am recomandat interesanta persoana a ziaristului
roman din diferite puncturi de vedere, imi ramane a va intro25
SO
35
duce, iubiVlor compatrio0 Chinezi, in fabrica in care se elaboreaza

cuprinsul cel cotidian, ebdomadar, sau de trei ori pe saptamana
al unui ziar.
Cand publicistul are o casa, atunci cabinetul sau de lucru prezinta o lunga masa in mijlocul apartamentului, incarcata de hartie,
condeie, calimari, 0 cateva flori, dar nicio carte pe masa sau in restul odaii, afara numai doara de diclionarele lui Bouillet, in care se
margine0e biblioteca unui ziarist ce se respecta. Mobilarea casei e
extrema: sau foarte simpla, de lemn prost 0 tap4ata cu o stota anonima, sau foarte pompoasa, bunaoara ceva in gustul oriental, cu divanuri turce0i, cu covoare persiane, cu perdele de adamasc, cu antice
aruncate in toate col-Nrile. In genere, un ziarist roman s'ar crede
PAMPLETE SI CRONICI
101
nedemn de a conduce opiniunea publicA, clack' s'ar Iinea pe o cale

de mijloc, nici prea-prea nici foarte-foarte.
Gaud publicistul n'are cask atunci el lucreazA in redactie, adica
inteo intunecoasa camera din Pasagiu, unde se primesc abonamentele
91 se face expedi-cia. 0 masa acoperitA cu un postav patat ca o piele
de tigru; un dulap de lemn alb, In care se lin numerele ziarului; un
scaun sau doua, 0 trei halbe cu bere, prezinta tabloul cel mai corn-
plea al acestui apartament.

to
15
20
25
Publicistul, atat acel cu cash, precum 0 cel WA casa, iar mai ales
acest din urma, nu e niciodata singur. Amicii politici 11 InconjoarA
totdeauna, fumand, vorbind, strigand 0 certandu-se, pe cand el, ca
un al doilea Cesar, aruncat in acest chaos de voci, rAspunde unora,
IntreabA pe aliii i, totdeodata, scrie repista. Revista este de doua
feluri: interioarei 0 exterioarli. Revista exterioarA cuprinde traducerea
unor pasagii descusute din ziare franceze, despre tot ce s'a petrecut
in Paris, in Londra sau In Peking, nu mai departe deck cu fase luni
inainte. Revista interioara nu cuprinde niciodata altceva, afara numai
de o umflata frazeologie asupra uneia din aceste doted teme, dupa
imprejurari: o guvernul e excelent* sau 4 guvernul e abominabil ft.
Ambele reviste ocuph prima pagina a ziarului. VA puteli imagina
restul!
Ce e nu mai pulin remarcabil, este indiferenua q.efului redacuiunii
pentru articolii ce i se trimit de aiurea 0 cari ocupa in ziar paginele
a doua 0 a treia. Fie articolul cat de sec, cat de eau scris, cat de absurd, el e primit cu brauele deschise 0 se public& indata, cea dintai
grijA a unui bun ziarist ffind de a umple ziarul! lath' de ce pagina
a patra, destinatA pentru anunciuri, e totdeauna cea mai solida in
ziarele romane !
Am mai putea spune multe, foarte multe, dar ne lipse9te

30
spaliul. Suntem muluumiui,
daca ne-am implini macar pe ju-
matate scopul de a cantAri greutaiea organelor opiniunii publice

In Romania.
102
AMORUL IN CRONICELE ROMANE 1)

Sunt frumoase cronicele romane! Ele ne stramuta in timpii lui
Mircea 0 Stefan, pentru cari e prea mic chiar epitetul de 5 cei mari*;
ele ne pun faIa 'n fa-Va cu Tepe, Rare, Ion-Voda, Mihaiu... Ce Ro-
mani, o Doamne! Ai crede a in vinele lor curgea un alt sange, ca

5
braIele lor erau de alt os, ca inimele lor framantau acel teribil element,
care asvarla fulgere 0 sgudue pmantul in temeliile sale. Suntem fii
ai lor, o -Liu; dara de cele mai multe ori, vai! fiii nu mooenesc decat
numele parin-cilor.
10
15
Cand citesc 0 recitesc, cu o voace tremuranda de emoliune, cu

pieptul dilatat de o mandrie cu atat mai vie cu cat ea este mai trecatoare ; and citesc 0 recitesc tablourile, In cari cronicarii ne zugravesc pe un Baiezid, pe un Amurat, pe un Suleiman, fugand 0 umiliIi
inaintea armelor romne, inzecit mai pulin numeroase... ei bine!
atunci ma 'ntreb pe mine insumi cu un fel de ipocondrie nalionala:
purtfim numele de Romani, stapnim pamantul Romaniei; de ce
dara am cazut aa de jos?
Omul e tare, cand constata factul, cand afirma o stare de lucruri,
cand analizeaza ceea ce este sau ceea ce a fost ; dara debila sa inteligenTa se opinteoe, se clatina, ovaiete, din data ce-i abate veleitatea
20
de a patrunde in cauza evenimentelor, adresfinduli cestiunea: de

o cestiune, la care o mie de voci sunt totdeauna gata a fa'sce?
25
punde in o mie de moduri, fara ca din cele o mie de raspunsuri macar

unul sa fie adevarat.
Aa.. dark fara a ma rataci in labirintul cauzelor, ma mulIumesc
a ti numai atata, ea, dupa exprega poetului: 5 la noi marul e putred 5.
30
Aduc aci cuvintele bardului roman nu din intamplare, ci pentruca

lucrul se trece de gluma, cand pana 0 poqii, aceti copii fericili ai
rfizatoarei iluziuni, aceoi luminqi orbi, cari admira seninul norilor
0 splendoarea nopIii; and 'Ana 0 ei incep a pipai plaga realitalii!
Citici insa cronicele romane, 0 veIi afla timpul, and 0 putredul
1) Satyrul, I, Nr. 9; 3 Aprilie 1866, pp. 1-3, semnat Wang-Pon-Ki; republicat
In Familia 1869, an. V, pp. 109-110, 121-123.
RAMFLETE s I caoract
103
nostru mar era un adevarat mar domnesc, un mar smaltat din afara
cu rumeneala junetii 0 care 'Astra In sinu-i un Ambure vivace si
sanatos !
Totu0, pe langa contrastul, ce am observat Intre sublima bravura

a stramo0lor i efemeiata moliciune a stranepolilor, mai este un Mtceva, care ma eleotrizeaza tot atat de mult In lectura cronicelor roinane: un alt contrast, un contrast mai putin sirntit, fiindca nu este
politic, dara nicicum mai pulin desavantajos pentru caracteristica
timpului nostru propriu.
10
Cronicarii romni cugeta romnete. Teoriile, credin-tele, maximele
I or nu sunt transportate pe de-a'ntregul de pe trmii Seinei sau ai

Tamisei, din Torino sau din Berlin. Asemenea modestei crisalide, care,
15
20
25
and vine ziva hotarita, Ii formeaza brillantele sale aripe din sine
Insa0, ei meditau, meditau bine 0 profund, fara a lua imprumut sau
chiar a fura, ca noi a9tia de azi, aripele de aninatura ale strainilor !
Un individ mare, un geniu fie in resbel, fie In pace, fie in litere;
un Bonaparte, un Colbert sau un Shakespeare, este acela carele moduleaza, dupa propria inspirwtie, lumea supusa actiunii sale, iara nu
devine plecatul serv al acelei lumi. Cum dark* vreti, cum pute.ti pretinde, ca s fie ceva0 dintr'un popor, o adunare de individualitati,
in care totul se importa, i nimic, nimic nu e bun pentru exporta-tie?
Din litera-tii noqtri moderni, nu numesc pe nimeni, pentru a
nu in'A certa cu ponderoasa majoritate, numai aceia au infipt n4te
urme solide in cariera lor, cari au putut sa petreaca i pe 'n strainatate
dara au invatat in vara. Alecsandri, Bolintineanu, Cogalniceanu, Bol
liac, C. Rosetti, G. Alexandresco, Negruzzi, nu sunt nici doctori, nici
laurewti, nici lieeufiafL
30
ss
Cugetand romaneqte, cronicarii notri erau constran0 de a vorbi

tot romanete. Inteligen-ta limpede i naivA, observaVe sigurA si necomplicata, tablouri siintite i neafectate, o sistemil mai mult inspirata de bun sinrc dead combinatA, In fine toate cate nu seaman&
de loc nici cu subtilismul german, nici cu volubilitatea francezfi, nici
cu flegma engleza ; toate acestea deosibesc 0 pun in relief poporul
roman ; toate acestea caracterizeaza, in cugetare 0 In vorba, pe cronicarii notri ; toate acestea ne lipsesc noua, literatilor proaspat rasariti.
7*
104
SCRIERI LITERARE, MORALE st POLITICE
Dela Tisa 'Ana la Marea-Neagra nu se va gasi nici un singur Roman, fara distinclie de clash sau de gradul culturei, care A' nu rumege,
aa zicand, invacaturile cronicelor nalionale ; 9i nu cumva s va inchipuiti, ca motivul acestui fact comun ar fi limbagiul gireinesc al
s
crohicarilor; nu! eaci provoam pe autorii notri moderni de a scri

intr'un stil cat de Iaranesc, mai taranesc de cum scria u Romnul de
Duminica *, 0 tot Inca suntem incredinla-ci ca prea puini ii vor intelege !
10
15
20
25
30
VedeIi dark', ca avem mare trebuin-Va de a ne adapa la izvoarele

cronicelor romane, cari sunt ca un fel de Karlsbad moral i intelectual, in care ne-am putea auta sntatea inimii 0 a spiritului, barbateasca energie i verdea pricepere a strabunilor !
Dara nici o specie de apfi minerala nu poate vindeca pe un.bolnav
necurabil, carele cata sa se multumeasca, daca i s'au micorat cat de
puTin durerile sau daca a avut noroc de a chtiga vreo cateva zile,
cateva oare, in procesul cu moartea. Tot aa nici cronicele romne
nu ne pot da noua o a doua natere, prefacndu-ne in oameni din secolul XV sau al XVI: o mica schnteie din acel mare foc, o surcica
din acea padure, o picatura din acel fluviu, ne ajunge.
Aa dara, cronicele romane ma farmeca prin opoziIia celor povestite In ele cu ceea ce se petrece in toate zilele inaintea ochilor mei ;
0 acea curioasa opoziiie eu o urmaresc, intrucat imi da mna, nu numai in respectul razboaielor 0 al limbii, unde lucrul e prea veclerat
pentru oricine voevte a-I vedea, ci i in mai multe alte privince mai
Mid, mai secundare, mai obscure.
Bunaoara: care sh fi fost meftefugul dragostei la stfamo0i nomi
cei mai de 'ncoace de epoca lui Traian, cari uitasera deja de mult
preceptele lui Ovidiu? Cum 10 faceau ei curte? cum petreceau? cum
corespundeau? cum vorbeau in romanticele lor intalniri? cum faceau
acele juraminte, de cari iubirea nu se 1ipse9te nici chiar la OtentoTi?
Nqiunile cele mai brave au fost totdeauna i cele mai amoroase.
Mitologia antica ne reprezinta pe zeul Marte prins in la cu zana Vinere. Arabii i Normandii, fiii rilor celor mai calduroase i copiii
ghelurilor nordului, cu o mana. supuneau universul, cu cealalta strngea
35
la piept acea gingaa parte a popoarelor invinse, care nu se plangea
PAMFLETE
10
I CRONICI
105
niciodata de groaza cuceririi. Insu0 Destinul a voit ca femeilor sa

le surza luciul armei, iara ostaplui sa-i eambeasca lauda, ie0ta din
guria unei nimfe!
Romnii au fost odata foarte viteji, cel puIin pe cand se scriau
cronicele: urmeaza dara sfi fi fost i foarte amoro0. Din nenorocire, cronicele, preocupate, corp i suflet, de povestirea minunatelor vitejii ale neamului romnesc, se feresc a radica valul de pe
misterele vieei sociale, le dispreluiesc, le cred nedemne de a rlimcinea
in pomenire.
Doua-trei pasagii, doua-trei cuvinte, scapate nu -tiu cum din fretul
obicinuitei serioziati a cronicarilor, sunt tot, aproape tot ce-a ramas

asupra intrigelor amoroase la strabunii nqtri; insa acele cAteva fugitive menliuni sunt deja deajuns, pentru a ne da o idee despre ceea ce
lipsete.
15
20
25
30
Sub anul 1472 cronicarul povestete resbelul intre cei doi domni
romfini, Radu-Voda din Iara Romneasca 0 din Moldova Stefan cel
Mare. La locul numit Cursul-apei, in judelul Ramnicului, se dete
batalia. # De ambe panne se bateau vitejete*, zice cronicarul. Lupta
dura trei zile In ir, Joi, Vineri i Sgmbata, 0 nu se tia Inca cine va
birui, caci se luptau Romfinii cu Romnii! In fine, noaptea spre Duminica Radu-Voda fugi .1a Bucureti, 0 se inchise in ceta-Nia ce se
mnaia atunci pe malul Dmbovilei, acolo unde se afla astazi Curtea
cea Veche. Stefan-Voda incongiura castelul 0-1 lull. Radu-Voda reu0
a scapa peste Dunare. Dar In mttinile invingatorilor cazu doamna
lui Radu-Voda i fiica-sa Voich4a. Aceste doua prisoniere de neam
domnesc fura conduse la Suceava, in capitala marelui Stefan.
De atunci trecura trei ani la mijloc. Deodata, sub anul 1475, cronicarul ne spune c a tefan-Voda a zidit monastirea SAntul Dimitrie
de 'naintea Curii domneti i s'a cununat acolo cu Doamna Voich4a,
fata lui Radu-Voda, iar pe maica-sa, cu mare cinste o a trimis la barbatu-sau Radu-Voda la Ieara munteneasca I.
Oare pe cine sa nu intereseze a ti, cum? &And? in ce mod se nascu
35
0 se desvali acest amor? Nici chiar un Stefan cel Mare, tot Inca nu
putea fi scutit de prealabila necesitate de a face 0 el o declaratie sentimentala, de a adresa 0 el iubitei sale vreo cateva vorbe dulo,
106
de a intAmpina 0 el greutati, cochetarie, amilnari, etc., etc. Dar

despre acestea toate cronicarul pastreaza cea znai adnca tacere,
mul/umindu-se a menliona numai cele doua puncturi extreme,
alfa 0 omega, inceputul 0 sfar0tu1: captivarea Voichicei, 0 apoi
5
to
15
eununia!
lush adeseaori lesne se ghicqte ceea ce nu se spune. Amorul lui

tefan-Voda pentru Voichila trebuie sa fi fost o pasiune prea-violenta, prea-imperioasa, de vreme ce sill pe acest principe diplomat
de ali schimba deodata politica, impacndu-se cu un inamic atilt de
vechi 0 atilt de inverunat precum era Radu-Voda. Frumoasa Bucure9teanca avu satisfagiunea de a imblAnzi pe un erou, de 'naintea
caruia tremurau Turcia, Ungaria qi Polonia ; dar 0 tefan-Voda avu
0 el o satisfacliune nu mai pu/in magulitoare de ali fi cucerit o nevasta nu prin tractate, ci cu sabia in mAnk intocmai precum facuse
fundatorul strabunei Rome!
Dupa moartea lui tefan cel Mare, urma pe tron fiu-sau
Bogdan-Voda. AscultaIi ce spune cronica despre inceputul acestei
domnii:
20
25
4 Bogdan-Vodk daca statu domn, trimise solii sai la craiul leesc,

ca sa pofteasca pe sora lui craiu pe Elisabeta ; ci muma lui craiu n'a
priimit sa se faca acest lucru 0 pentru logodna a amnat pe alta data.
Dar Bogdan-Voda n'a pierdut nadeidea, ca incelegand ca muma fetei
0 a lui craiu a murit, indata a trimis solie, socotind ca dupa moartea
batrnei nu va fi eine sa-i stea impotriva ; ci craiul iar a amanat, Ca
vedea pe soru-sa ca nu vrea A mearga dupa Bogdan-Voda, caci
era prea urit la fala 0 orb de un ochiu. Deci vaznd BogdanVoda Ca cu bine nu-0 va folosi, socoti sa-0 rascumpere ru9inea
sa cu sfinge 0 de arme s'a apucat: a pradat Ieara lqeasca 0 s'a
intors inapoi #.
30
35
lath dark ca in Iliada lui Omer, un resbel din causa unei femei !
0 ce resbel! De 'n-ai Bogdan-Voda devasteaza Polonia ; apoi Polonii,
pentru a nu se recunoate biruiIi, navalesc i ei in Moldova, pustiind-o
cu foc 0 sabie; apoi Bogdan-Voda aduna o noua oaste 0 face o noug
invazie in Polonia ; apoi Polonii iara0 se intore cu furie asupra Mol-
dovei... 0 toate astea, toate astea pentruch lui Bogdan-Vocla ii
PAMFLETE 1;31 CRONICI
107
placuse portretul principesei Elisabeta i pentrua vroia cu orice pre%

at ia de femeie pe blonda Poloneza!
Precum vede%i, eroismul nu Inceta a fi elementul principal 0 predomnitor al amorului i dupa moartea lui Stefan cel Mare ! Si
sa nu WI inchipui/i ca numai Domnii se bateau pi-pi expuneau
vituca pentru gurila unei frumoase, nu! aceasta era o caracteristica generala, un obiceiu comun, o datin sacra, o tradiOune
to
15
20
pentru to/i Romanii.

Tel maitre, tel valet ; zice proverbul francez. Slugile imiteaza pe
stapani, supu0i imiteaza pe donmitori. Buni sau rai, eroi sau mo1e0ci,
morali sau imorali, principii formeaza un popor bun sau rau, eroic
sau mole0t, moral sau imoral. Drept dovada cronicarul povestete,
cum Moldovenii imitau pe Bogdan-Voda pn i In privino amorului.
Ascultall povestirea cea naiva a cronicei sub anul 1509:
<<Un Ivaco oarecine din ai notri avea manie pe un alt numit
tot Ivwu, ce i-a fost luat muierea. Deci and Le0i au intrat In %ear&
asupra lui Bogdan-Voda, acel Ivaco paguba9 de muiere s'a inchinat
la Le0 0 a adus o ceata de Le0 In casa celuilalt Ivaco ce-i luase

muierea, i 1-a prins viu, i 1-a igepat 5.
Iat o istorie comica 0 tragic& totdeodata. Istoria e comica,
caci amandoi eroii poarta din hazard ace1a0 nume Ivaco *, Intocmai ca cei doi Menechmi in comedia lui Plaut. Dar unul din
ei fura pe nevasta celuilalt, 0 de aci se Incepe tragedia. Barbatul cel
20
ao
insultat ii razbuna cu arma In mana, 0-0 razbuna
inteun mod oribil!

Cununia lui Stefan cel Mare cu Voichia, resbelul lui BogdanVoda pentru Elisabeta i istoria celor doi Ivapo ne dau o idee destul
de clara, cum InIelegeau amorul Romanii din timpii cei de glorie ai
Romaniei! Dar Imi ve%i spune ca domnii i boierii nu sunt Inca toati
leara. In adevar ; cronicarii nu vorbesc nimic despre lerani; Insfi le.ranii au_ i ei o cronia a lor proprie, o cronica rnult mai vie si mult
mai frumoasa dealt cronica domneasa i boiereasca. Acea cronia a
teranilor este poezia nalionala. Chi-0 antica balada o Pauna9u1 codrultti
15
ve-ci vedea a in acele zile de vitejie, chiar femeile nu InIelegeau

Cum s iubeasca pe un mie1, pe un fricos, pe un om carele nu tia
108
sri milnuiascli sabia, nu gtia sli biruiasa pe un rival cu arma in mn !
Amorul se socotea a fi o floare atit de prelioash, inat o dobndeau

numai aceia ce-gi puneau in pericol vieala, cari aveau destula inim5.
pentru a disprqui moartea. Acesta e adevfiratul amor romfinesc na5
io
15
20
lional, dupfi cum 11 descriu cronicele!
In celelalte Vari, asa iubea numai noblela, aga iubeau numai cavalerii feodali din evul mediu gi ducesele de prin casteluri; la noi,
aga iubea sAteanul cel de pe urnia, lrancula cea mai modesta! 0,
fiindcfi nici un om nu poate sit nu iubeascfi sau s nu fi iubit m6car
odat in vieala, amorul rficea eroi pe to-ci Romiinii!
Dar veni negura fanariotismului, cuprinse orizontul RomAniei 0
ucise acest sublim sentiment, aceast fecund& legatura intre amor
0 eroism!
Lsand la o parte pe cronicarii cei vechi, citili acum cronica lui
Neculcea, istoricul cel mai fidel al timpilor de jale 0 de rugine, cfind
Grecii din Fanar incepura a mnji tronul lui Drago gi al lui Negru
Vod! Cititi pe Neculcea, and va povestegte, bungoar, cum Domnul
Antonie Rosetti, Grec Tarigradean, petrecea zile 0 nopIi cu # Anica,
fata cfirciumaresei Archipoalei #... lath Ong unde s'a pogorit amorul
sub principii FanarioV, cari dedeau ei exemplul!
Romfinii cei vechi Iineau la amor ca la o scul, ca la un tezaur,

ce se pltea foarte scump, cteodata cu pretul vieIii ! Romnii cei
grecili cump5rau amorul, precum se cumpAra rachiu gi luic5.: de la.
cdrciumdreasa Archipoaia. . .
25
30
Fanariotismul linu Romfinia asfixiat'a in bralele sale in curs de

mai mult de un secol. Dela 1830 incoace el nu mai este; ins& amorul
nu mai poate redeveni ceea ce a fost el la stramo0i notri: un inspirator de eroism, o gcoara de brirbilIie i de abnegaIiune! Fanario-cii
tiur a nimici cu fad'acin tot ce era vechi romnesc i asfazi, cnd
nu mai putem iubi romtinete, chid nu mai voim a iubi greceste,

simIind totugi necesitatea de a iubi, de a iubi intr'un fel, noi am trans-
plantat la noi ideile franceze gi iubim frarquzegte...
PAMFLETE
I CRONICI
109
TEATRUL ROMAN 1)
Doi literali batrAni i distini, cu cari ne unea leghturile amiciIiei,
s'au ocupat cu originile scenei romAne.
Rhposatul Filemon desfhur in 4 Ciocoii vechi s Inceputul teatrului
5
bucureptan, pe cAnd celebrul Negruzzi, Inteun articol publicat In

ziarul Lumina, descrise, ca un martor ocular, simpatic i elocvent,
primele Incerchri teatrale de la Iai. Ca sh cunoasch cineva un fluviu,
trebuie sh-1 studieze nu numai in cursul su, ci mai cu seam& la izvorul de
10
unde Ii ia nWerea: tot Eqa teatrul roman nu se poate aprqui destul

de bine, decAt numai prin alaturare Intre ceea ce a fost i ceea ce este.
Nu guvernul, ci ni9te simpli particulari au pus piatra de temelie
a scenei romne: In Moldova venerabilul Asaki, In Tara Romilneasch
neuitatul CAmpineanu.
Nu subve4uni de mu de galbeni, ci nite modeste colecte cu sfan-cul,
au susIinut de 'ntru 'ntAi existen-ca material& a teatrului romAn.

15
Nu edificii pompoase, clhdite pe modelul teatrelor de la Munic sau
20
dela Pqta, ci n4te barace, sau cel mult nite salonap improvizate,
au servit de piedestal pentru debutul scenei romne.
Ei bine ! fhrh prestigiul protecliunii guvernamentale, ffira subvenIiuni exagerate, far& zidiri colosale, jeatrul roman de pe la 1830
intrecea, din toate punturile de vedere, teatrul nostru de astzi.
Millo i Teodorini, cei mai buni artivti din cAii mai are Inca RomA-
nia, s'au format atuncea.

Tot atunci s'au format Costache Caragiali, Costache Mihhileanu,
Cronibace, Pone, Luchian ...
25
30
i totu0 nimeni n'a auzit ca vreun actor, oricAt de excelent, sh_

fi avut atunci ate 100 sau macar cAte 50 de galbeni pe luna!
Care sh fie oare cauzele descrqterii actuale a scenei romfine, dei
au crescut fra comparaIie mijloacele teatrale de tot felul?
Nu trebue multh bhtaie de cap spre a descoperi sorgintea rului.
Atunci teatrul nostru avea o fcoala 9i Inch ce 9coalfi ! Heliade,
Aristia, Alecsandri, Coghlniceanu, Negruzzi, descindeau duph culise1) Satyrut, Nr. 14, 10 Mai 1866; semnat Wang-Pon-Ki.
110
pentru a explica actorilor raliunea tuturor cuvintelor 0 tuturor micarilor, fineIele 0 delicatelele rolului.
Pe de alta parte, interesul ucide arta: atunci ilia interesul nu

5
10
era mobilul arti9tilor, pe cari ii conducea deocamdata numai amorul

propriu, focul juneIei, dorinla de a se distinge.
In fine, invidia nu avusese Inca timpul de a se incuiba pe scena.
Lipsa completa de coala, hicloasa lalire a interesului 9i monstrul
invidiei, acestea sunt cauzele caderii teatrului roman!
Direclia d-lui Matei Mil lo personified aceasta trei elemente destructive.
Artist de geniu pentru comedie bufa, dumnealui reduse la dimensiunile farsei toata cariera teatrala: poala deveni imposibila.
Antreprenor mai pe sus de toate, dumnealui corumpse gustul

15
20
publicului formand un repertoriu de specula-cie, in fruntea caruia se

afla Rosa magica.
In sfar0t, gelozia il facu sa neglijeze desvoltarea celorlalIi actori,
preferind a se inconjura cu coriti 0 cu mediocritati.
Cand raul ajunse la culme, urma neaparat o reacIie.
D. Pascaly se deslipi 0 organiza un alt teatru in sala Bossel.
Piese alese, joc ingrijit, sacrificii morale 0 materiale fura incoronate cu un succes din ce in ce mai simIit.
Lovit de opinia publica, d-1 Mil lo pleca steagul.
25
so
25
D. Pascaly ramase triumfator pe ruinele Cartagenei.

Dar vail din data ce nu mai avu rival, din data ce crezu a fi tare,
din data ce se vazu singur, invingatorul dete masca jos, ardtand ca
principiile de progres sunt bune de afiat numai 'Ana a ajunge la scop.
Intr'o clipa trupa lui Pascaly incepu a decadea.
Piese rele in felul 0 Iadepilui # 10 fficura loc pe scenfi ; actorii se
apucara a nu invaIa rolurile, ca in o Visul unui Roman #, iar cat privqte sacrificiile... au fost sacrificali, in adevar, muzicanIii orchestrei i sarmanul d-1 Velescu!
Chiar in ziva de 11 Februarie, cand toTio Romanii saltau de entusiasm, fara sa se auza o singura voace materialista, d-1 Pascaly dete o
flamboianta petiVe, cerand dela D. Dimitrie Ghica sa-i acorde, pentru
exploatare, scena teatrului cel mare.
PADIFLETE 13I CRONICI
1 11
Scoala se stricase, invidia se introdusese, interesul ii radial. fruntea.

Astfel, caderea d-lui Millo, in loc de a fi o binefacere, precum ne
so
ateptam cu toIii, deveni o calamitate.

Nu mai era cine sa sileasca prin concurenla pe d-1 Pascaly de a
merge vrand-nevrand pe calea cea mai buna din doua.
Teatrul d-lui Pascaly se inrauta/i ; din teatrul d-lui Millo d'abia
ramasera nite fragmente ciuntite qi desorganizate...
ha starea, in care ne aflam astazi i din care trebue sa ieim,

daca linem la existenta unui teatru nalional.
Ce e de facut ?
SA ia guvernul direclia teatrului in regie, ca vamile sau ca tutunul 7
Se tie, insa, Ca statul pierde, de eke ori ii vine fantezia de a se face
speculant !
15
20
Sa se dea oare teatrul pe seama d-lui Pantazi Ghica, precum

avusese dumnealui generozitatea de a o cere prin o petilie foarte elocyenta ? Insa nu intelegem atunci, de ce sa nu se dea cu aceeai raTiune
la oriqicare alta persoana ffira cea mai mica experienla de administraIie materiala i morala a unui teatru!
Sa se dea d-lui Pascaly? ... despre d-1 Pascaly am vorbit deja.
In aceasta situaTie de lucruri se prezinta deodata d-1 Demetriad,
solicitAnd dela Comitetul Teatrului, direcIia teatrului.
D-1 Demetriad e cunoscut ca un vechiu actor pe de o parte,

i pe de alta parte ca un om ce nu inlelege deloc valoarea euvAntului
0 interes )).
25
Aceasta e mult, dar tot Inca n'ar fi deajuns pentru ea SA ne putem

pronunla in favoarea d-lui Demetriad, daca pe laugh' conditiunile,
oferite de fotii directori de teatru, d-lui n'ar propune mai multe altele,
la care nici nu se gandise macar d-1 Pantazi Ghica sau d-1 Pascaly.
Anume:
30
1. D-1 Demetriad va depune o garan-cie de 2000 galbeni pe care

o va pierde la caz de neimplinirea stipulqiunilor contractului.
2. D-1 Demetriad va angaja pe toIi artitii romani cu renume,

35
iar corul va fi compus din elevi i eleve dela Conservator.

3. D-1 Demetriad va forma o orchestra de 24 artiti, sub direc%ia
unuia din cei mai buni mattri din Bucureti.
112
4. D-1 Demetriad va aduce, din Fran la sau din Italia, un actor

0 o actrica cu experieuca, pentru punerea In scenti i montarea pieselor dupa modelul teatrelor celor mari ale Europei.
5
10
5. D-1 Demetriad Il va aranja repertorul din piesele cele mai alese

franceze, germane, italiene, engleze i spaniole, pentru care va ine
traducatori special
6. D-1 Demetriad va da premii pentru compoziliuni romane originale, drame sau comedii, introducand totdeodata uzul de a imprti pe autori cu 10% din venitul brut al reprezentaIiunii.
7. D-1 Demetriad va infiima In teatru o coala de muzick declai scrima.
8. D-1 Demetriadya admite un comitet de oameni de litere pentru
ma-Pe, dan
15
direcIia morala a teatrului.

9. Stagiunea teatrala va fi de noua luni, din cari doua se vor
plati cu gajuri pe jumatate, facandu-se in cursul lor numai repeti/iuni.
10. In fiecare stagiune teatrala se vor da ate trei reprezentaIiuni
In folosul art4ti1or imbatraniIi sau infirmi, lipsip de mijloace...
Vazand acest program, Satyrul, totdeauna just i totdeauna imparIial, nu poate a nu susline propunerea d-lui Demetriad.
SENATUL1)
20
edina Camerei din 9 Mai a dovedit ca In Romania nu toate

lucrurile noi intampina greutali: nici o saman-ca nu se poate prinde
cu atata Inlesnire i Inteun interval de timp atat de scurt, precum s'a
inradacinat la noi floarea occidental, numita Senat, a carii cultura
ne costa vreo cateva milioane Tie an, fara ca sa ne aduca vreun alt
25
toles, afara numai de o podoaba ce trece 0 de un iniros ce se evaporeaza.
Disculia nu ajunsese Inca la ruperea targului pentru a se ti daca

Senatul se va menline sau nu, ceea ce se va decide mai tarziu la desbaterea nouei Constituciuni ; ffind vorba deocamdata numai daca.
so
cuvantul Senat, un simplu cuvant compus din doua silabe, poate

sau nu poate figura in Regulamentul Camerei ; i cu toate astea,
o lupta, dintru Intai curat gramaticala, deveni atat de crancena, meat
1) Satyrul, Nr. 15/22 Mai 1866; semnat Wang-Pon-Ki.
PAMFLETE SI CRONICI
113
prepdintele Camerei era sa se retrag5, secretarii Camerei se i demisionasera deja, 9edii4a Camerei a fost suspendat5, /i se p5.rea c vezi pe Achivi,
pe Danai, i mai cu seam5. pe Mirmidoni dinaintea murilor Troei !
Cu vai cu chiu Senatul a triumf at, ca prin minune, cu ajutorul

3
to
15
unui singur vot : cincizeci i nouri plebei au votat contra, iar 9aizeci
patricierti, suslinuli de clientii kr, au votat pentru, mare cari patru

Ghica, trei Cantacuzini, doi Lahovary, o pereche de tiTu, 0 ceilal/i
eke unul, Catargiu, Sturdza, Iepureanu, Plagino, Briboiu, Mavrocordat, Scarlat, Mavrogheni, etc.
Citind aceste nume, enumerate cam in felul cum enumer5 Omer
pe eroii greci din Iliada, cat s mArturisim, c Senatul trebue s
fie o institulie meniat nu pentru onorabilul public, ci numai pentru
inalta noblele, dui:4 cum se zicea pe afipri de Oa data, din fericitele
timpuri ale archondologiei i. ale scutelnicilor ; cu atilt mai vfirtos, c
contra Senatului n'au fost deck numai nioe st,rani * de ai noOri, alde
Adrieni, Cernate0i, Mih.leti, Ciocklani, Vucenici, i nicio beizadea!
In adevar, Senatul este oglinda Camerei Lorzilor din Anglia, cu
acea numai deosebire crt la noi, pe de o parte mai toate neamurile

20
25
cele vechi au cAzut inlocuindu-se prin o pretinsa aristocralie, nascuta

de len i Iipsita de acele tradiciuni glorioase, ce mai suslin pin& acum
pe aristocraiii englezi ; iar pe de alt parte, mai toate ilustra-ciunile
noastre politice, literare i chiar parlamentare ies de jos din popor,
dei unii devin renegol mai in urma, precum, bunaoara, pan i in

Camera actual5. boierii au majoritate, dar plebea are pe Tell, pe Boerescu, pe Nicolae Ionescu, pe Costaforu, pe Laurian, pe Heliade, pe
Strat, i cat p'aci era s aiba i pe Coglniceanu!
Mie unuia, and nu am de lucru, imi place foarte mult a petrece
in societatea coconafilor, admirnd, cu stangacia unui mojic, brilantele calitali ale Saint-Germain-ului romfinesc, i anume: eleganIa halnelor, juste-cea incallamintelor, perfectia accentului francez, graIia
mickilor, splendoarea geamului cu care ii inarmeaza un ochiu pentru
a vedea numai cu celalalt, arta de a vorbi totdeauna fara a spune

35
nimic, monumentalitatea unghiilor, dibacia de a ti toate frtt a fi invkcat mult, gentila insolenfa cu noi ttoilatol, necomparabilul IC cu care
dartoate astea
maniaza furculiIa cnd mannca i paharul cand bea
sunt departe de a justifica existenIa unui Senat in Tara Romineased.
114
SCRIERI LITERARE, MORALE I POLITICE
DOMNUL NAE1)
Sunt amid de cad nu tii cum sa scapi, 0 nu tii daca s'a gasit
vreodata cineva ca sa scape de ei.
Ei pot fi Alexandru, Scarlet, Ion, Petru... dar Bucurgtenii
5
prefera a-i caracteriza prin un singur nume generic de 5 domnul Nae 5.

Pofti-p-nepofti-p, prrmii.nrpnim4i, ziva-noaptea, ti vezi urmarin-
du-te curat ca umbra, pe care ai fi gate a o vinde dracului precum

fficuse Peter Schlemihl In povestea lui Chamisso, daca ai fi sigur ca
dimpreuna cu umbra dracul va avea amabilitatea de a lua i pe nedrep-
ta/itul ei tovar4.
io
15
Oricat de rece sau brusc ai fi cu ace0i amici Inzestra/i cu tenacitatea cleiului, ei nu te InTeleg sau, mai bine zicand, ei te inleleg de
tot pe dos: rkeala i bruschqa li se pare a fi o dovada de o intimitate
cu atat mai mare.
Intr'o zi, netiind cum s te mai aperi, ai poruncit servitorului
sa raspunza clomnului Nae, daca va veni, ca te-ai culcat dupa pranz.
Domnul Nae vine, Imbrance0e pe servitor 0 intra in odaie, zicanduqi cu un zambet triumfator: ei bine, fra-Oca! feciorul tau nu pricepe ca Intre mine 0 tine nu poate fi ceremonie. Daca vrei sa dormi,
culca-te ; eu Imi voiu fuma ligara. Apropos, ai auzit despre evenimentul
20
de azi diminea-0? ...
Intr'o zi el te gase0e scriind o scrisoare. Dumneata profili de

aceasta ocazie, zicandu-i cu o polite-0 plina de Inleles: * ma vei ierta,
amice: sunt foarte grabit... *. 5 0 ! o ! nemica! nu te deranja, scumpul meu! raspunde cu 1inite companionul, eu am venit nurnai
25
30
relatez conversaliunea ce am avut-o cu un deputat din Camera ... * i el se apuca a-ri povesti dialogul In curs de patru oare.
A doua zi te opre0i pe pod pentru a vorbi cu un bancher asupra
unei afaceri de bani. Ai fi prea-bucuros ca nimeni sa nu te auza. Abia
ai inceput, i iata ea dracul aduce pe teribilul domnu Nae, care te
intrerupe, se amesteca In vorba, apoi ia pe bancher la bra% sit trage
la Briol pentru a juca o partida de biliard, lasandu-te cu gura cascata i cu inima desperata.
ca st-pi
') Satyrut, Nr. 16, 1 Iunie 1866; semnat Wang-Pon-Ki.
PAMFLETE $1 CRONICI
115
Inteo Duminiea -p-ai ales o birj frumoasfi ca s& mergi A iei aer
la Sosea sau la 135neasa. Pentru a qedea de tot comod In tr&sura, ceea
ce este una din plficerile cele mai dorite ale unei asemenea plimbfiri,
ai vrea s& fii singur. Din nenorocire, trecfind pe Podul Mogosoaiei,
Int& lnesti pe nemilostivul domnu Nae. El IP opreste birja, te 'ntreabtt
unde mergi, se aseazfi si te insqeste, crezfind ca prin aceasta IP face
dumitale o pracuta surpriz si o mare Indatorire.

Este imposibil a descri toate imprejurfirile In care amicia domnului Nae te face a blestemi ziva nasterii. Oricum sfi fie, in Bumresti aceast tagmei sau breaslii amicala e atfit de raspfindia, bleat
noi am fi dispusi a crede, ca anume in capitala Romaniei s'a inventat
proverbul: # unde sunt doi, cu el se lace trei 5,
.
lo
EGOARCHISTUL1)
15
20
Sunt oameni cari cred cfi. nimic nu poate fi bun, deck' nu e flicut
de ei, prin ei, cu ei, sau cel min lfingh* ei.
Precum monarchistul este acela ce doreste puterea unuia, anarchistul puterea nimfinui, oligarchistul puterea unei clase, etc.;
tot asa acest fel de oameni, cari doresc puterea numai a lui insusi
eu, cattt sti fie numip ego-archioi.
Egoarchistii se Impart In trei tabere: generali, speciali si politici.
Egoarchistul general critic& si osfindeste toate lucrurile fara excemie: chiar cerul si pamfintul sunt organizate rau, de vreme ce Crea-
torul nu avusese prevederea de a-I intreba pe dansul.

Egoarchistul special Isi restrange nemulTumirea in cercul propriei
ss
sale ocupapuni: ca architect, el gbeste defecte In toate zidirile; ca

avocet, el nu vede la alPi de cat neexactitati sau neingrijire in stil,
greseli sau confuzie in idei.
Dar egoarchistul cel mai caracteristic si cel mai bucurestean ne
In-ramping in politica, uncle aceastfi plecare a spiritului ia numele propriu de # opoziPe sistematicfi 5.
1) Satyrui, Nr. 16, p. 3, 5 Iunie 1866; semnat Wang-Pon-Ki.
116
to
15
20
25
Egoarchistul politic descrie cu culorile cele mai negre toate guvernele, &And nu e ministru, prefect sau judecfitor; toate Camerele,
and nu e deputat sau &And se aft-6 in minoritate ; toate masurile i
toate inten-ciunile, la care n'a luat el o parte direct 0 activit.
Egoarchistul politic, dacg nu e ziarist el hist*, trebue sO fie colaborator la vreun ziar; daca nu e colaborator la vreun ziar, trebue sa
fie amic cu vreun ziarist; daca nu scrie articoli sau epistole, trebue
s vorbeasca prin locuri publice ; dar in orice caz, verbal sau literal,
el este un organ de publicitate.
Auzindu-1 ai crede a, pentruca leara at fie fericita, nu e alta de
facut deck numai s-i dai lui puterea in mOnO: el va disciplina armata, el va purifica justifa, el va imbunkki finatrcele, el va raspindi
instruclia, el va regula administraIia, el va propaga pe pamnt, adied
mai cu seamA in Bucureti, moralitate, onestitate, libertate, nalionalitate, egalitate, dreptate, 0 celelalte.
Astfel, cnd lucrurile incep a merge pe o cale, ce nu se mai poate
suferi, tori ochii se intore Tina asupra egoarchistului, toate urechile
fl ascultA, toate inimile il aclamrt: autoritatea, fiica popularitkii, ii
cade berechet-hararn in mana.
Ei bine! trece o zi, o sOptOmng, o lunO; soarele urmeaza a rasari
0 a apune ; pgmntul nu inceteaz a se invfirti roat imprejurul soarelui ; oamenii beau, manned i dorm, sau dorm, m611/fined' i beau
ca totdeauna ; ceasornicele bat ca 0 fnainte cOnd trei 0 cnd unsprezece ; nitnic nu se Indreapta ; 0 bietul egoarchist, auzind pe alIii ed
striga astg-dat contra lui Intocmai precum strigase el mai deunfizi
contra altora, se vede forcat a se retrage dela putere, zicnd Ikei:
Na-ti-o /mina cd ti-am dres-o !
PAMFLETE *I CROMCI
117
EMINESCU1)
NECROLOG
... et souvent je regrette
D'iltre n48 en des temps an pea troy
raftints
Oii l'on tronve Pima:war et l'amonr
summits
Et dans lesquels un Ion pent seal

ttre polite 1
Julie Hamlets, Chevalerie, p. 5
Eminescu a lAsat multe versuri admirabile; insA meritul lui cel

covArgitor, un merit de principiu, este acela de a fi voit s introdua
gi de a fi introdus in poezia romneasa adevArata cugetare ca fond
ei
5
adevArata arta ca formA, In locul acelei ugoare ciripiri de mai inainte,
care era foarte igienic pentru poet gi pentru cititor, scutindu-i deopotrivA, pe unul i pe celfilalt, de mice Mtaie de cap gi de (mice bAtaie
de inimA.
to
15
Nu zic nimAnui s5. imiteze pe Eminescu. Din contra. Poezia este

o aatorie a realiaTii cu idealul in sufletul poetului in acele momente
and poetul e poet, poetul fie cat de mare nu e poet totdeauna ;
in acele momente prin urmare, in cari el este mai el, mai insuqi, mai
individual ca oricfind. In fiecare suflet poetic realitatea gi idealul
se combin i se acord5. Inteun Mt mod. Intre doi poell pot fi asem5nhri numai doar prin asemAnarea cea organia hare naturile amndurora, niciodaa prin imitaTiune. A. imita pe cineva in poezie este
un talent tot atat de vulgar ca gi a imita pe cineva pe scenA, unde
acolo un actor artist urzwe, nu maimuleazA. Eminescu va tai

fiinda a izbutit a gag frumosul faa a imita pe nimeni.
El va tri, degi a murit nebun. i a trebuit s moarA nebun. E
i
20
grozav a o zice! SA nu fi innebunit, el nu avea ce manca. Mai au

deck atAta ; ca s tuba ce minca, el fusese silit a-gi mfinca inima,
inlocuind avnturile poeziei, avnturi mArete, avnturi cari nu se pot
vinde, prin acea prozA de toate zilele a sterpelor lupte de actualitate,
1) Revista Noud, an. II, Nr. 6, (15 Iunie 1889), pp. 211-212; republicat ta
Sarcasm f i Ideal, pp. 213-214.
118
care ii aducea o farama de paine, stropita Inteascuns cu amare lacrimi
prefa-ca nebuniei.
El va trai, desi a murit nebun. i cum oare putea sa nu Innebu5
10
neasca? In toate epocile au fost poeli pe care flamanda saracie, uneori

numai de9ertaciunea, pentru o ticaloasa paine Ins() -pia de o mai ticaloasa lauda, Ii Incovoia tamaitori dinaintea celor puternici. In toate
epocile s'au vazut insa i de acele firi sem*, 1nalte, vrednice de solia
ce le-a dat-o Dumnezeirea, cari niciodata n'au 1ntins o mana cer9etoare cAtre vreo mArire ptunfinteasc, cAtre acei ce uitA cA nu sAracii
spalau picioarele lui Isus, ci Isus a spalat picioarele saracilor. A.9a
poet a fost Eminescu.
El va trai, desi a murit nebun; vor muri bosh pentru vecie nenumfiraIii Inielepli,cari au Mutt, lasa _II vor lasa totdeauna sa limebuneasca un Eminescu.
MORALA SI PROFETISM
ROMANESC
8*
CAUZELE SI REZULTATELE COSMOPOLITISMULUI

Discurs prefedenfial la inaugurarea anului III al Societlitii 0 Romdnismul 0, rostit in fedinfa publicd din 24 genariu 1871 1)
.
.. Un nuovo
Ordin some di cose, una novella

Norma civile, ed il passato scuola
Del prudente avenir . . .
MONTI
Domnilor,
Din doua puncte de vedere ma cred dator a deschide aceast
gedima prin cateva cuvinte introductive.

Pe de o parte, serbfind aniversarea SocietaIii, noi nu putem a nu
ne aduce aminte cu toIii originea, ideea, Iinta micului nostru grup:
Romnismul 0, adica lupta principiului national contra usurpatiunii
cosmopolite.
10
Pe de alta parte, ales de trei ori in fruntea aspiraliunilor d-voastra,

n'a putea arata mai bine omagiul meu de recunotinfa, deck IntreIinandu-va despre ceea ce va mica, ceea ce NI doare, ceea ce va
intrunqte.
V'am vorbit pentru ultima data dupa calamitatea dela Sedan.

Ne intalnim acum dupa catastrofa dela Paris.
1) Primul discurs vezi in 4 Traian e, Nr. 82, al doilea In a Columna lui Traian*
Nr. 50. (Nota autorului).
Columns lui Traian * an II, n. 7 (62), 15 Februarie
1871; discursul a fost reprodus In Foaia gocietilii Rorainienzul, an I, n. 10 11,
Ianuarie iii Februarie 1871, p. 415-418, fii republicat Impreuni cu celelalte
trei cuvintari inaugurale dela aceiali Societate In volumul Oltenescele (Bucurelti
1884) p. 15-10. [Ed.].
4(
122
Am plans atunci, plangem cu Etat mai mult astazi dureroasa ex-
perienla a unei scumpe surori; dar plangand in faIa rezultatului,

5
10
cata sa meditiam asupra cauzei, pentru ca nu cumva un desnodamant

analog sa ne surprinda pe noi Inine, cufundaIi inteo stearpa bocire.
Cand un om cade sau o naliune se poticnete, a inIelege sorgintea
raului este unica garanlie de vindecare, daca nu pentru victima, cel
pulin pentru toate gemenele sale prezente i viitoare.
Ceea ce pregatise dezastrul Franciei, a fost adormirea simTului
national, dilatat pana la dispariIiune prin cultul unei universalitaIi
nedefinite.
15
Visand a deveni lume i incetand a fi Francia, asemenea alchimistului din evul mediu, ea perdea aurul cel adevarat in iluzia de a
capata un aur imaginar.
Imperiul spulberat, Republica moteni toga lui Cesar, dar buba
ramase tot buba, caci nu in forma guvernului se ascundea cangrena.
Maine Regalitatea va inlocui Republica, tot aa de lesne precum
poimaine se poate reintoarce Imperiul, i totu0 slabiciunea va persista, pe cat timp lipsete miraculoasa gimnastica a nalionalismului,
singura apta, fie sub despotism sau hi Iibertate, a forma Achili in
20
%am Mirmidonilor.
Din norocire, lumina incepe a Henri in inimile 0 in min/ile

Francezilor.
Cu cateva saptamani inainte Dictatorul din Bordeaux scria circulari prefectorale, in care umanitatea era la tot pasul i Francia
25
nicaieri.
Astazi acela Gambetta zice intr'o epistola catre eruditul Littr:
t noi pierim prin necunotima istoriei nalionale

Ce metamorfoza!
Daca piloIii Imperiului i ai Republicei, in loc de a fi curtezani
so
35
0 avocaii, ar fi consultat la timp busola istoriei na-cionale, pe care o

regret& prea tarziu, ei s'ar fi convins cu o ora inainte, ca Francia a
fost mare 0 tare numai atunci cand voia a fi Francia.
Cel mult Latinitate.
Atata!
Jeanna d'Arc ;
MORAL& V PROFETISM ROM/MESE
123
Enric IV;
Richelieu;
Colbert ;
5
Acestea sunt punctele culminante.

Au trebuit sute de ma de cadavre, turtite sub o imensa panorama
de ruine, pentru ca sa revenim in agonie la eterna maxima a lui Socrat: 4 cunoaoe-te pe tine insuti!#.
Francia a fost paradisul, dar nu 9i patria narcoticei doctrine:
0 0111 911 0111 s.
10
Cosmopolitismul s'a nascut printr'o consecin%a fireascrt In Elvetia
i in Statele Unite, precum aeciunea climatologica naTte In Egipt

ciuma i. lacusta.
15
Acolo unde nationalitatea nu exista, toate naliunile End cusute

intr'o peticarie de paiat, este absurd a cere nalionalism.
Contrabandioii insa n'au voit sa observe absurditatea i. mai
flagranta de a nu-1 vedea acolo, unde nalionalitatea constitue un
adevar geometric.
Elvetia i Statele-Unite Bunt fruntea civilizatiunii!
Aa striga admiratorii 5 Parisului in America )).
20
Naturala concluziune a acestei premize este:

Civilizati-va ca cei dela Zurich i dela Washington.
Epilogul:
Cosmopolitismul!
SA judecam un moment.
25
Fara nalionalism progresul poate ajunge la apogeu, dar numai

progresul material, progresul brut, progresul vitei.
E sublima in aceasta privin0 parabola biblica a turnului dela

Babilon.
so
s5
Oamenii s'ar fi urcat in cer, daca speriata Divinitate nu se grabea

a amesteca toate limbile, producand in lumea primordialfi un fel de
Elvetie sau de Statele-Unite.
Nalionalismul este o condiOune esenliala a tuturor crealimalor
mari in sfera ideii.
Ceea ce-i originalitatea pentru un individ, este nalionalitatea
pentru un popor.
124
Redu0 la caracterul general de bipede umane, noi ne invartim

esclusivamente in preocupaIiunea curat zoologica de a satisface
materia prin materie: sa traim bine, A mancam bine, sa ne imbracam
bine, sfi ne rai9cam bine, toate bine in sinnul vulgar al cuvantului.
0 furnica perfeclionata!
ArataTi-mi in State le-Unite 0 in Elve-cia un Bacon, un Shaekspeare,
10
15
un Gibbon, un Leibnitz, un Goethe, un Niebuhr, un Corneille, un

Moliere, un Descartes, un Montesquieu, un Dante, Ariosto, Petrarca,
Vico, un mare pictor, un mare sculptor, un gigant in tiinta, in arte
sau in inspira-ciune, In fine un adevarat om, caci materia este a animalului 0 numai omului ii apartine geniul!
In loc de acqtia cosmopolitismul ne ofera ceasornice dela Geneva
0 drumurile de fier cu cai!!
4 Civilizqiunea americana, zice celebrul economist italiah Boceste un corp cu membre de uriEq 0 cu un capu9or de copil.
cardo,
# Nervoase 0 putin%i sunt braIele ; saraca 0 Ingusta e mintea. Ciudat
01 lucru! Inteun secol intreg de cea mai libera 0 cea mai prospera
# vieaffi, Statele-Unite nu ne-au dat Inca nicio literatura, nicio filo0 sofie In propoqiune cu marimea 0 importanla lor politica. Elementele
20
25
4 materiale de civilizaIiune sunt gramedite in culme, dar nu ajung

# multe din elemente morale... *1).
Aceasta riguroasa constatare, pe care o face francamente tocmai
un autor cosmopolit Para sa-i inleleaga el insu0 greutatea, se aplica
cu atat mai mult catre obscurele cantoane sviiereze.
Este reversul medaliei...
Republice ca Statele-Unite 0 Elvelia au fost 0 in Grecia anti*
dar Grecia antic& a produs totu0 pe Platon, pe Aristotel, pe Tucidide, pe Omer, pe Anacreon, pe Fidia, pe Apelle...
2) Storia del commercio, 253: e La civilt americana 6 come un corpo che
presenta membra da gigante con una testa da bambino. Nerbute e potenti sono le
braccie che fanno ; povera ed angusta l'inteligenza che medita e pensa. Mirabil a
dirsi 1 In un secolo di prospera e liberissima vita, gli Stati Uniti non hanno ancor
dato n6 una letteratura, n6 una filosofia nazionale proporzionata alla loro grandezza ed importanza politica. Gli elementi materiali della civilth vi sono tutti
e in eminente grado ; mancano molti degli elementi morali... b.
ItiORALA.
I PROFETISM ROMANESC
125
De ce?
Era o naVonalitate.
Astfel de republice s imiteze la noi acei ce confunda cosmopoli5
10
tismul cu ideea republicana.

Sau mai bine s nu imiteze pe nimeni: fie Romfini i numai
Romfini!...
Am Inceput prin imagini triste: Sedan 0 Paris.
Voi Incheia, Domnilor, printr'o perspectiva de speranO.
Capita la Italiei se muta la Roma. Latinitatea n'a perit.
Traiasca Romdnismul!
NOI IN 18921)
Confering finutei la 9 Februarie pentru inaugurarea tAteneului Ronan*.
Va mullumesc cu draga inima pentru aceste calduroase aplauze;
dar... s vedem, daca ma yeti aplauda 0 la sfAr0t.

15
Am temeiuri de a ma Indoi, cad: de 'Mai, n'am fost niciodata

orator; al doilea, n'am vnat niciodata popularitate, i o voi vana
cu atfit mai putin acuma, cfind perfi albi i barba sura Imi striga:
troppo tardi I A9a dark vorbind fat% fraze 9i WA a cocheta, ma tern
ca... mi-aui dat arvuna de aplauze, dar voi Amine numai cu arvuna.
Sunt trei locuri, In cari Imi d mfina de a lua cuvtintul. Este Aca-
demia, este Universitatea, 0 este aci /a Ateneu. Dar la Academie

20
sunt fotolii, sunt fotolii In toate Academiile din lume, i orice fotoliu
te Indeamnk a mo/ai; la Universitate sunt eatedre, de pe care profesorul e dator a discuta controversele, ferindu-se de mice dogmatism;
ad, la Ateneu, nu e fotoliu, nu e nici eatedrd I aci este un =Pon, un
amvon pe care se urea un sacerdote, un preot, nu pentru a dormita
1)
Repista Noud, an IV, 1892, p. 438-444; republicata In Sarcasm fi Ideal
p. 36-46.
126
SCRIERI LITERARE, MORALE IFJI POLITICE
dupfi uzul academic, nu pentru a controversa dupA modul universitar,

ci pentru ca... pentru ca din baerele inimii sale sfi. reverse in inimile
ascultfitorilor o credintA cald5., adAncA 0 roditoare.
Inca o data, la Ateneu eu nu sunt nici academician, nici profesor ;
in aceastA bisericfi eu sunt preot, preot in in-celesul evanghelic al cuvAntului: ca apostolii lui Crist, tare prin credinIA, nu mA sfiesc de
nimenea 0 nu mA tern de nimic.
10
Subiectul 0 titlul conferin-cei mele este: Noi in 1892.

Ciudat titlu! cfici dela inceputul acestui an au trecut abia 40 de
zile, 0 in aceste 40 de zile nu s'a facut nimic despre care sA pot vorbi
eu, eu care niciodath nu mA amestec in alegeri parlamentare ; ba m'am
amestecat altAdatA in doufi rAnduri 0 am sfeclit-o, inat mi-a trecut

pofta.
Ce insemneazA darA: Noi in 1892?

15
Sunt dator din capul locului s5. vii liimuresc acest titlu 0 acest
subiect.
20
25
CAnd zic 4 noi *, inteleg qi pe mine, 0 pe d-voastrA, pe noi tori,

naliunea romemeascA intreagA ha trAsurile ei cele generale, nu inteleg
pe nimeni personal: pe cutare sau cutare. 0 personalitate poate sA
fie o excepliune, 0 excepliuni trebuie sA fie multe; dar oricAt de numeroase ar fi exceppunile, nu ele mfi preocup5. in aceastA conferinIA,
ci mfi preocupa numai regula, norma, totalitatea. Excemiunile sunt
ca munIii 0 Valle, cari nu impiedecA pfimAntul de a fi rotund.
Cfind zic 0 in 1892 *, nu in-celeg nici luna, nici anul, ci o lungA perioadfi de timp, care se deosebqte de celelalte perioade printr'o sumA
de simptome caracteristice 0 din care perioadA acest an 1892 face
0 el parte. Perioacia cuprinde In sine mai mulIi ani din trecut, 0 va
mai cuprinde Inca eine qtie cAli ani din viitor.

CAnd zic darfi u noi in 1892 *, eu am in vedere vrdsta actuald a naso
gunii romdne. NaIiunele au vrAstele kr, ca 0 indivizii.
Intre individ 0 intre specia cArei ii apaqine individul, intre ontogenie 0 filogenie, dupa cum se exprim5. natura1i0ii, se aflA cea mai
strAnsh legAturA de desvoltare paralelA. Darwin a examinat embrionul
MORAIA $1 PROFETISM ROMANESC
127
individului omenesc, 0 observind inteinsul caracterele animalilor inferiori in serie zoologich, pe temeiul acestor caractere individuale el
descoperi marea lege a evoluTiunii speciei omeneti intregi din animalul inferior cutare sau cutare.
Aceast h. corelaTie intre individ 0 Intre specie este singura temelie
s
adevrat oiintificil, singurul piedestal pe care se poate aeza 0 pe care
trebuie sh fie apzath fiosofia istoriei.

Cum se desvolth individul, tot aa, prin ace1ea0 trepte evolutive,
cath sh se desvolte 0 o naliune, cat& sh se desvolte specia omeneasch
to
peste tot.
Dar cum oare se desvolth individul?
Trecnd prin cele trei vraste: copilaria, bhrbalia 0 bfitranelea.
Si oare numai atat? adich numai trecand o data 0 nimic mai mult ?
is
La aceasta intrebare ne rhspunde Crist. Intr'o sublima convorbire cu Nicodim, strecurath In Evangeliul lui Ioan, Mntuitorul ne
spune a individul nu se poate imbunkfiti altfel deck renlisaindu-se,
renhscandu-se mereu din ce In ce mai bun, adicii trecnd succesiv
de mai multe ori prin ace1ea0 trei vfirste din ce in ce mai perfeclionate.
Aceasta Invttitura a lui Crist, Napolitanul Giambattista Vico,

20
phrintele fiosofiei istorice, a aplicat-o dare viala na-ciunilor. NEI:0u-
nile, 0 ele, se nasc, tree prin copilhrie, tree prin bilrhalie, trec prin
bfitrfinele, apoi mor 0 se renasc iari10, dar se renase mai bune, perindandu-se din nou prin copilarie, prin bArbfilie, prin batrilnele: 4 corsi
e ricorsi o.
25
Crist, Vico 0 Darwin, in aceste trei nume se rezumh ftiincet vigil.
S'a spus adesea instinctiv 0 s'a repetat inconftient ch existenTa
as
actual-a a Romnilor constitue o rencwere ; i. ap este.

Pe la finea veacului XVII, sunt acum dou 5. sute de ani, sub Cantemir in Moldova 0 sub Brncoveanu In Muntenia, natiunea roman&
se imbolnhvise greu 0 n'a mai putut s'a se intremeze. Un secol 0 mai
bine a durat agonia neamului romfinesc: intreaga epoch a FanarioIllor.
In zilele noastre s'au aflat scriitori, cari s'au apucat a face panegiricul bragagiilor din Fanar, bragagii urca/i pe tronul lui Stefan
0 al lui Mircea, al lui Petru Rare 0 al lui Mihai Viteazul. Plang pe
128
ace9ti scriitori, cari n'au brodit ceva mai bun de aparat ; dar prang
0 pe clien-cii lor, cari n'au putut gfisi cleat avocali de cauze pierdute.
Ca sA 9tili eine au fost Fanariolii, Imi ajunge a cita dourt documente: conversaliunea unui Damn Fanariot cu amicul sau 0 sarisoarea unei mume fanariote catre fiica-sa.
La 1802, acum tocmai 90 de ani, un Fanariot zicea doctorului
Zallony: 4 In lumea aceasta nu trebue sfi privim lucrurile prea de-ama-
10
15
20
25
SO
0 nuntul, ci sa mergem drept la Tina, iar Iinta este bogaiia. Oricine

scapa din mina prilejul de a se ImbogaIi, merita de a fi sarac... u.
Apoi mai departe: 4 Sa vtii crt un Domn Fanariot fgr ambiliune
4 0 farri intriga este ca un orator farA eIoquen0, ca o cocheta WA
4 pretemiune 9i ca un papa (popa grecesc, neaparat) fru% ffilarnicie.
4 Eu gtiu ca un Domn trebue A fie drept 0 desinteresat, dar aceasta
moralitate nu se potrivete cu sistema fanariotica. Crede-ma, nu
4 poate sa alerge cineva totodata dupa dreptate 0 dupa bogalie... 0.
Iata Fanariotul!
Srt vedem acum 0 pe Fanariota.
0 mumA scriea catre fiica-sa: tpvxiitiov... Ba nu; despre nici un
fel de suflet ea nu vorbea, ci Incepea de-a-dreptul: Te poftesc Inca
4 odatfi sa gaseti cu orice prel un mijloc de a te casatori cu altcineva
4 de soi 0 pe care li-1 ofera Providema. (In ce gura Providenia!)
Barbatul tau de astazi erea bun atunci and razboiul Intre Turci
0 Intre Ru0 ne Impiedeca a ne intoarce In Romania 0 a te marita
cu un boer ; astazi Ina, cAnd tatal tau, boier el Insuci, catiga atalia
4 bani Incat avem dreptul de a nadajdui ca peste Min va fi milionar,
astazi eu doresc sa te vad In braTele unui boier. Cugeta, fiica mea,
4 ca acest nou barbat te va acoperi cu giuvaericale... #.
Iata 0 femeia Fanariota!
Fanariolii au fost o filoxera care, rozand din radacina, adusese

lunga agonie 0 Inceata moarte a vielii romanecti celei vechi. Dar
murind Romania cea veche, a aparut la lumina o Romanie noua.
Zamislita la 1821 sub steagul lui Tudor Vladimirescu, aceasta Romfinie nou s'a nAscut la 1848 0 a primit botezul In ziva unirii Princip atelor.
MORALL SI PROFETISM ROMANESC
129
Ce suntem dal% noi Aoia, Romnii de astazi?

Suntem o nOune-copil In toat& puterea cuvAntului; o natiune,
to
care deocamdat& se joacA 0 numai se joac& in a0eptare ca s&-i vizi&

timpul de a lucra: se joactt e de-a politica *, se joacA de-a oiirrta *,
se joac& 4 de-a diplomatia *, 4 de-a critica *, e de-a... *.
Orice rena0ere e un progres, un pas Inainte pe calea evolutiunii.
RomAnia cea nouA, cea renAscutfi, este, 0 nu poate a nu fi, cu mult
mai bine inzestratii din fire de cum fusese RomAnia cea veche. Este
un copil minunat de istet, minunat de voinic, minunat de vioiu in

toate apucfiturile sale, dar Inca 0 Inca o data este un copil; 0
vrAsta copilAriei, la o natiune ca 0 la individ, se impleticeoe cu o
multime de cusururi.
Despre aceste cusururi voesc a VA vorbi, qi numai despre unele
din de...
15
Copiii lesne se supara unul pe altul. Le sare tandAra pentru te

miri ce: o ptipue, o panglicu t5. de acadea, un portofoliu de ciocolatA.
Si cAnd se aprind copiii, sA-i vezi atunci cum de se mai Injur pe Intrecute, se injura in proza 0 'n versuri, se denunt& 0 se acuza pe drept
sau pe nedrept, cateodata ajunge lucrul 0 la pruial&.. 0 ! nu v& spe-
20
riati. Ura la copil nu tine mult timp, dupa cum nu tine mult timp
la copil nici amicia. Totul e efemer. Dup& supfirare, dup& injurAturA,
dup.& bataie, s-i vezi iarA0 cum se imbratipaza 0 cu ce foe se sArut& !
25
Dar tocmai acesta este norocul meu in asta sear. Noi ne certam,
nu-i aa? Ei bine, maine vom fi iar0 prieteni! Vad a ne-am linpacat chiar de pe acum.
AceastA particularitate a copilariei, aceasta caraghioaat alternativ&
de 4 hotule* 0 drag&
* sau t drag& * 0 4 hotule *, este un cusur, dar
a
un cusur nu dintre cele mai rele. Sunt altele mai periculoase 0 mai
mucalite totodata, ins& tot riga de scuzabile din7punctul de vedere
so
al vrAstei.
Copiul e egoist. El iubegte foarte mult pe sine insu0, iar pe altii

ii iubeoe numai inteatitta IntrucAt dAn9ii II desmearda, II resfatA,
il razgAe, il fac a petrece 0-1 las& sali petreacA. Adevarata iubire,
iubirea intemeiatA pe ideal, pe altruism, pe jertfire de sine, pe lips&
130
SCRIERI LITERARE, MORALE SI Po LrrICE
de scop marunlel, o asemenea iubire e necunoscuta copilului. Oare
10
15
noi o cunoaoem? In starea actuala a societaIii romne cuvantul

iubire ar putea sa fie oers din diclionarul limbii... nu! trebue sa-1
Maim fn dicIionar pentru alte vremuri mai coapte, and el va putea
A fie In Ieles, dar sa-1 Main Mra o explicaviune de prisos, sa zicem
doara: iubire vezi zestre ; iubire vezi jucdrie. Zestre 0 judirie,
una din doufi, adica petrecerea sau mijloacele de a petrece, iata ce
este la noi iubirea deocamdata. i daca s'a stricat jucaria noi ii
dam cu piciorul; 0 daca s'a risipit zestrea divorc!
A cere dela copil statornicia, principii nestramutate, lipsa de orice
9ovaire, este a nu-0 da seam de Insa0 natura cea pvaitoare a vrastei
copilareOi. Copilul nu poate sa nu fie schimbacios, caci el creoe, iar
creOerea este o necontenita schimbare organica. Astazi cu par blond
0 cu ochii albaori, peste ca/iva ani 21 vei vedea oache. Ba Inca adesea
se Intampla ca un copil foarte frumos se face urit cu timpul, un copil
foarte urit devine frumos, un copil bland capata artag 0 dintr'un
20
copil galagios iese un model de astampar. Din alb ropi, din rop negru
sau vice-versa, aa se schimbfi copiii! Sa nu cereli dela dfin0i. caractere, 0 A nu va miraii de saracia caracterelor la o naliune in copilarie.
Caracterele se vor forma mai tarziu, se vor call, se vor cristaliza, atunci
and copilul de astazi nu va mai alerga dupa zmei 0 nu va rnai suspina dupa acadele.
Copilul este egalitar din fire. Baiatul de portar 0 baiatul de fm25
30
parat, cand e vorba de joc, fac nebunii Impreuna: Iva pov ;cat ba aoy.
Dar In natura egalitatea nu exista, nici egalitate fizica, nici egalitate
moral', nici egalitate intelectuala ; exista 0 poate sa existe numai
doara egalitate social& de 'naintea legii. De aci, invidia copilului de
ate ori un alt copil 11 Intrece ; de aci dorinla-i cea fnvapaiata, and
il vede pe altul mai sus, de a-1 pogorf cu orice pret, sau cel pulin de
a se urca alaturi cu dfinsul. Mai zilele trecute cazuse o zapada mare.
Saniile patinau pe toate stradele. Dupa obiceiul cunoscut, la spatele
fiecarii sanii se agala pe furi Cate un mic orengar. Alt orengar, care
nu putea sa se agaIe 0 el, de pizma pe eel agalat 21 denunta birjarului,
MORALA $1 PROFETISM ROMANESC
10
131
strigAnd: arde-1 I Tot ap i noi strigOm: arde-1 1 de ate ori vedem ate
unul mai fericit sau mai IndemAnatec agAtAndu-se de sania Statului.
Din aceea0 invidie, din acela0 egalitarism eau inTeles, copilul este
mai totdeauna dispus a se crede victima pArtenirii sau a nedreptfilii
celor mari faca cu un alt copil mai detept sau mai strtruitor: n'a scris
teza el, ci i-a scris-o eutare; cutare i-a suflat la ureche; profesorul la
examen i-a spus mai de 'nainte biletul; profesorul 1-a meditat acasA ;
0 altele ate 0 mai ate, din care abia una la sut poate sO fie lute-
meiatli. 0 nqiune-copil procede duprt acelaci tipic. Orice somitate

trebue srt fie cel pulin brinuit ; oricine trece peste nivel, cat s fie
micprat, sazut, redus la calapodul comun. i aceasta nu numai in
politicA dar pAnti 0 in literatura. Cutare bucatA n'a scris-o Alecsandri,
15
ci un oarecare Ruso ; cutare poem 5. nu este de Costachi Negruzzi,

ci de un oarecare Balpcii; basmurile lui CreangO nu sunt de dAnsul,
ci de Iks sau Igrec, etc., etc. Sunt Stan PAlitul i eu in aceastrt privintA. CAnd publicai in tinere-ce primele mele studii istorice, unii mA-
gari asigurau a-mi scrie tatAl meu; iar and s'au publicat cele trei
29
25
30
volume din operele postume ale ficei mele: Bourgeons d'April, Chevalerie i Thicitre, s'au gAsit bArfitori cari nu s'au sfiit a opti in umbrfi
cA eu sunt autorul kr. CopilArie i aceasta, dar o copilArie desgustAtoare, aci nimic mai desgustAtor ca pizma, chiar and pizma e copilAreasa.
Copilul mereu imiteaa. Prin vrAstA, el este mai aproape de treapta
zoologick cea anterioarA: de antropoizi. El maimIrceaza toate, dar
mai cu seamfi Ii place a maim4 ceea ce e rAu, ceea ce e curios sou
anormal, ceea ce e oprit. Intr'o societate foarte bAtrAnA se nate un
Zola, se naoe par puisement, prin compensaTiunea proprie extremei
bktranqi de a inlocui fapta prin vorbA, de a fleari bietele azAturi
and societatea nu mai poate lucre, dupA ce lucrase mult 0 bine in
curs de veacuri, dupA ce a produs pe Montaigne 0 pe Pascal, pe Corneille 0 pe Descartes, pe Montesquieu 0 pe Voltaire, ba chiar alAturea
cu piticul Zola a putut

este gata sA asfimeasa
ca lumina cea orbitoare a soarelui and

a putut societatea sA produa pd uriaqul
Victor Hugo. Un Zola acolo se InIelege 0 se iartrt, se iartfi 0 se inIelege
132
acolo. Dar zolismul la noi? La colari, cari n'au creat Inca absolut
nimic, nimic In tiin, nimic In literatura, nimic In arta, zolismul
la noi este... am spus-o... este trsura cea caracteristica a copi5
10
15
lului de a se simi foarte fericit and poate sa maimuTeze grimasele

altora, and poate s se schimonoseasca.
E 0 mai comic, and vezi pe un copil pesimist. 5 Le pessimisme du
bb 5! In sara cea clasica a filosofiei moderne, in patria marelui
Leibnitz 0 a marelui Kant, in cuibul atfitor cugetatori formAnd fiecare ate o puternica coala, s'a ivit prin antiteza, prin contrast, un
filosof genial, insa atilt de excentric Inctut printre Germani i-a fost
peste putin-ta de a-si Ingheba un grup: pesimistul Schopenhauer.
El mnca cat qapte, -cipand ca mncarea e proasta; el bea sdravan,
vociferand ca vinul nu face doua parale; el declama pe toate tonurile
ca lumea e :rat de rea i viala e atilt de nesuferita incat omul trebue
sa doreasca moartea, moartea cat mai curand, dar dnsul, papa pesimioilor, fugea de frica din orain oranumai and auzea ca se apropie
cholera. In Germania Schopenhauer este la locul sau ca Falstaff Inteo
20
drama shakespeariana sau ca Tersit in Iliada. Acolo el da mai multa

varietate tabloului. Dar pesimism la noi? Copila0 pesimiti? N'am
trait Inca, i deja ne vaitam ca IAla nu e buna! S'apoi, pe and in
Germania Schopenhauer ramne aproape izolat, la noi cei nevrasnici
25
30
a ajuns o imperioasa moda nu numai de a fi pesimiti, dar
Inca de a ne servi de pesimism ca de o infailibil busola a literaturii

romne intregi: cutare e mare poet numai i numai fiindca e pesimist ;
cutare e mare dramaturg, cutare e mare nuvelist, iar cine nu e pesimist este tombatera
Zola sau Schopenhauer, una din doua, adica lipsa de mice ideal,
lipsa de orice credinca, lipsa de oHce avant generos, de oHce aspiraIiune inalta. Ce le pasa copiilor, ca dela Platone, dela Aristotele,
dela Cicerone 0 Nina la Bacon, pana la Newton, 'Ana la Goethe,

Ong. la Russel Wallace, Crookes, Edison, Pasteur, etc., capetele cele
mai sublime 0 totodata cele mai tiinPfice ale omenirii aveau aspiratiuni inalte? Ce le pasa! D'abia umblnd Inca d'abuelea, cu urechea
alintita pentru a prinde din aer ecouri scandaloase, ei au auzit ea

.35
un Evreu din Torino, faimosul Lombroso, 4 il grande pazzificatore *,
MORALX t3I PROFETISM ROMINESC
133
a scris o carte ca sa dovedeasa ca toli oamenii de geniu au fost nebuni; ci auzind aceasta, maimutele au strigat: eureka! Dar printre
acei oameni de geniu Lombroso numara pe Schopenhauer. Ce le mai
ramfine dar copilacilor? Ramne numai Zola, ramitne Nana, pentru
a crecte neamul romfinesc, pentru a-1 duce pe calea viitorului! Ar fi
rucine, daca n'ar fi un simplu simpton de copilarie.
In fine caci trebue A pun capat acestei conferinte in fine,
o natiune copil are trebuinta de acelaci regim ca ci copilul individ:
a fi intarita inlauntru ci a fi apfirata de vremea rea dinafara. Sa nu
10
llifaIll o singur clipa, sa nu uitrim cgt mortalitatea la copil, fie individ,

fie natiune, este cu mult mai mare dealt mortalitatea la oameni vrils-
nici. 0 imprudenta..., ci s'a ispravit. Astazi, in perioada in care

ne afram, cel mai mare patriotism, cel mai adevarat serviciu adus
cauzei romnecti peste tot, cea mai sigura garantie de izbAnda in
15
20
viitor, este ca sa mi ne gandim la alteeva dealt a ne intari inlauntru,

inlauntru ci iaraci Inlfiuntru aci la noi in Carpati ci Intre punfire, far&
a ne amesteca copilarecte inafara. Dupa ce Inlauntru vom ajunge
a fi tari, tari materialmente ci mai ales moralmente; dupa ce se vor
trece pficatele copilfiriei: egoism, nestatornicie, gudurritura pentru eke
o bomboana, invidie, maimuWeala a tot ce e ran; dupa ce adolescenta
25
ne va aduce cu sine impulsuri marinimoase, adevarata iubire, sacrificiul de sine, credinta a crede este a putea atunci ci numai
atunci ne va veni fandul ca sa ne uitam ci noi inafara, ci ne vom uita
atunci vulturecte.
Dea cerul ca acea ora a adolescentei, cu pornirile cele nobile ale
sufletului, cu minunile iubirii ci ale credintei, ale credintei ci ale iubirii, cele doua aripi cari prefac pe dobitoc In Inger, dea Cerul ca
acea ora a adolescentei sa soseasea mai curilnd 1 Deocamdata sa ma
iertati ca' v'am obosit, sa nu Ira suparati ca* am vorbit verde, sa mer-
30
gem fiecare acasa ci sa meditam... ea meditam despre 0 Noi In 1892 0.
SCRIM LITERARE, MORALE $1 POLITICE
134
NOI
I VOP)
Conieringi rostitei pentru inaugurarea sesiunii Ateneului Romdn

la 20 Decemvrie 1892
Doamnele mele, Domnii mei,
Aplauzele d-voastra Imi dovedesc doua lucruri:

1. Cum ch d-voastra VA mai aduceti Inca aminte conferinta mea
de an, prin care fusei fericit, se vede, a dobandi simpatia ascultatorilor.
2. Cum Ca d-voastra n'ali aplaudat an pe acei onorabili confe5
10
ren-Pari, cari venira In urma a combate conferinIa mea de atunci.

Pentru ambele aceste motive, sunt dator a va Imparata0 cea mai
calda mulIumire din parte-mi.
In adevar, iarna trecuta, ca i acuma, mi-a fost dat mie a inaugura
seratele literare ale Ateneului Roman.
Da
dara voie de a Incepe prezentul printr'o amintire a trecutului.
Va vorbisem despre
115
20
a Noi In 1892 *, Incercndu-ma a demonstra

ca naliunea romana, martirizata i omorita de catre Fanarioti in
curs de un secol intreg, s'a nascut din nou Intre anii 1821-1848, a
fost botezata la 1866, 0 acuma vezi bine e plina de viitor, un
viitor minunat de frumos, dar ... n'a ieit Inca din vrasta copilariei,
o varsta prin care trebue neaparat sa treaca orice fiinta renascuta,
fiinta colectiva ca i fiinta individuala.
Acea conferinla a mea de an 51\loi in 1892 * nu intarziase de a
stArni asupr-mi pe nenteptate o crancena furtunfi diplomatica,
furtuna deslancuita tot de pe acest amvon al Ateneului. De Intai mi-a
aruncat manua un diplomat batran 2), apoi o alta manuqa un diplomat tanar 8), nu o singura manua desparechiata, ci o aliani,A diplomatica de manu0.
1) Repista Noma, an. V (1892), Nr. 10, pp. 371-378; republicatA In Sarcasm
id Ideal, pp. 47-60.

5) A. Odobescu, prim secretar de legaliune.
3) N. Petragcu, atagat de legatiune.
MORAIA SI PROFETISM nOMANESC
to
15
zo
23
30
135
Dar Intre diploma-pi cei batrani 0 intre diploma-Pi cei tineri cata
sa facem o mare deosebire: nu e tot o apa. Vechiul principiu al diplomaliei este de a nu vorbi omul ceea ce cugeta. De aci bZitrlinul diplomat, iste% 0 iscusit, 5 iscodelnic * cum ar zice el Insu0 In stilul
sau, vorbea una 0 cugeta cu totul altceva ; iar tanarul diplomat, ca
sa fie mai original vorbea fara a cugeta ; da: vorbea fax% a eugeta.
Bunaoartt, el ne-a spus ca pesimismul este: 4 ca pasarea care calatore0e deasupra marii cu niqte aripi Intinse ve9nic 0 bine Incordate*,
inchipui-P-va daca va place o asemenea pasare, In locul careia aui
putea pune cu mult mai potrivit: 4 0 pisica neagra 0 sbArlita, care
calatorete pfinditoare deasupra stra0nilor, cu ghiarele Intinse veRic
0 bine Incordate *. El ne-a mai spus ca: 4 In dan-pd nostru national
se vede fisionomia unei vie# apasate 5; 0 oi-%i pentru ce? pentruca
o braTele se Intind 0 se pogoara s, pe and d-sale i se pare, negre0t,
ca ele In semn de libertate ar trebui sa se string 0 sa se ridice 4 en
pain de sucre s d'asupra capului, ca un soiu de bonet frigian! El ne-a
mai spus ca... 9i. toate cate a spus, ca 0 toate cede a scris, ca 0 toate
ate a tiparit, toate fax% a cugeta, ceea ce se chiama romne0e: 5 ar
mnca zapada fripta * 0 mai bine latinete:
Petrasqu e prost autes emulgere velit...

Autes emulgere velit...
Se mulgere velit 1)...
Daca conferinua mea de an avusese soarta de a face pe un batran
diplomat s vorbease ceea ce nu cugeta 0 pe un tartar diplomat sa
vorbeasca fara a cugeta ; daca acea conferinta, afara de cei doi diplomqi, a mai gasit 0 In presa cea anonima un oarecare rasunet cfirtitor ;
apoi cu eat mai vartos trebue sa ma atept ca nu va trece nehartuita
conferinua mea de astazi. Para prevad ca o sa se scoale de asta data
vreun al treilea diplomat, fie batrn, fie tanar, fie numai ales vreun
diplaplomat din junime, care sa strige ea eu sunt un eretic, ca eu nu
sunt ortodox, ca eu sunt nu mai qtiu ce, temiindu-se, pe semne, ca

nu cumva sa-mi pun candidatura la vreo vacanua de mitropolit.
1) s Ar vrea sii mulgA petrele ce i iese inainte, ar vrea sii mulga haracii, ar vrea
sA rnulgtt pe sine insuli *.
9*
136
10
15
20
25
30
Toate acestea sunt bune, 0 eu unul ma bucur mai de 'nainte. Ma

bucur, cad cu chipul acesta voi procura Ateneului vreo doua-trei
eonferinte neanunlate in programa, conferinte nascute din a meg
pe o cale ala zicand paraziiica. Ma bucur caci oricat de multa apa
yeti turna, apfi multa, apti 0 iar4i apfi, untdelemnul iese totdeauna
d'asupra apei, 0 prin aceasta se cunowe ca nu e apa, ci este untdelemn, pe care-1 puteli intrebuinIa la o candela. Ma bucur, in sfar0t,
Enda numai astfel voi putea sa aflu: pe eine anume il ustura mai
tare cuvintele mein, pe eine anume il doare de -00, pe cine anume
am izbutit a-1 atinge drept la buba.
0 Noi 0 voi*, ce insemneaza oare acest titlu al conferinlei mele?
Un titlu curat pronominal, ca 0 acela de an: 4 Noi in 1892*. Vazand o dragoste atat de statornica din parte-mi pentru pronume, ar
putea cineva sa prezica de pe acuma, ca in anul viitor eu voi deschide
Ateneul printeo conferinla intitulata 4 El 0 ea * sau 4 Ei qi ele* sau
0 Amandoi 0 amandoua *. Si lucrul e foarte cu putin-ca.
Pronumele imi place, o marturisese, fiindca pronumele, mai cu
seama la plural, are In vedere o colectivitate, nu o individualitate:
fiecare este 4 eu*, este 4 ttl *, este 4 el*, iar toti la un loc sunt u ei*,
4 voi 8, 4 noi*, pe &and nu fiecare e Petru sau Ion sau Spiridon. De
ate ori vorbesc in public, m'am ferit 0 ma voi feri cu staruinta de
a lovi vreo individualitate. Ii las mai bine pe ascultatori sa ghiceasca
numele ei 11100, daca e vorba de o persoana, ceea ce insa mi se intampla foarte rar, cfici in genere nu persoanele ma preocupa pe mine,
ci ma preocupa direcliunile. Numai directiunile sunt importante.
Numai de dau natere la curenturi colective, curenturi bune sau
rele, curenturi cari trebuesc raspandite prin 9ghiaburi sau infranate
prin stavilare.
0 Noi 0 voi * nesfar0ta lupta intre astazi i ieri, intre astazi 0
maine, intre astazi 0 astazi; dualismul lui Zoroastru 0 antinomia
lui Kant ; antagonismul intre lumina, care are 0 ea umbre, i intre
intunerecul, care are 0 el raze ; 4 noi 0 voi*, este istoria omenirii
0 istoria naturii intregi, viala totului i viala fiecarii particele din
MORALA $1 PROFETISM ROMANESC
137
tot. Ar putea cineva A faca o mie de conferinte despre # noi 0 voi $,

0 totu0 ar ramne d'abia la inceputul teoriei. In-celegeli bine, ca
dinteun asemenea vartej Para margini eu nu voi putea sa-mi aleg

5
10
15
dead un punctulet microscopic, un punctulet care sa nu fie mai presus

de agerimea minlii mele 0 care totdeodata sa-mi permita a nu fi mai
presus de agera pricepere a altora. Imi trebue un i noi 0 voi r nu cosmologic, 0 nici macar antropologic, ci un e noi 0 voi* de tot mititel,
dar care sa poata fi folositor neamului romanesc. D-voastr credeli
Ca m'ati ghicit, 0 eu cred ca v'aIi Inplat. o Noi 0 voi $ sunt cele doufi
partide politice, VA' ve-ci fi zicand in &did d-voastra? Nu, nu 0 nu.
Eu nu aunt nici alb, nici rops, adica: nici liberal-conservator-nalional, nici conservator-liberal-naTional, nici nalional-liberal-conservator, nici nalional-conservator-liberal, 1 + 2 + 3 sau 3 + 2 + 1,
face tot 6. Singura deosebire e deosebirea de stapan, caci un stapan
treliue sa fie In mice partid, iar temperamentul meu, un temperament
nenorocit, tocmai la ideea unui stapan se 'nfioreaza 0 fuge mancand
pamantul. Imi aduc aminte o convorbire cu un cap de partid care

nu mai trae9te. Voind a ma face sa ma supan disciplinei, el Imi zicea
Inteo zi cu o admirabila fine-ca: d-le Havleu, eu te recunosc de stapan
20
25
30
35
al meu in istorie, recunonte-ma 0 d-ta pe mine de stfipfin al d-tale

in politica: ba pm) xal Iva am Prea bine, Ii raspunsei; ma recunotrti
de stapan In istorie? Da. Cata dar' sa admili ca Luther a fost
cauza RevoluIiunii Franceze 0 a caderii lui Napoleon. Cum asta?
Da-mi voie sa protestez 0 eu tot aqa, de cite ori nu
Nu te In/eleg.
te voiu In-celege pe d-ta In politica; insa atunci s'a dus disciplina. Iata
de ce am ramas 0 voi ramane 0 eu stapan, prin urmare fail partid,
prin urmare sa lasam partidele In plata lui Dumnezeu, nu despre ele
voesc eu a va vorbi astfizi.
Daca e Noi 0 voi $ nu sunt partide politice, atunci nu cum-va...
d-voastra iar0 credeli ca m'aTi ghicit, 0 eu cred ca v'aTi Inplat Inca
o data. Mi se pare a citi In cugetul d-voastra ca II ganditi la bazaconiile de peste CarpaIi, la mofturile lui Dr. Lucaciu, la cruciate contra
Ungariei. Dar ian sa judecam o clipa: Ungaria exist& oare? Daca
exista, apoi numai doara Intr'o stare embrionara, adica nu se tie
daca va putea A iasa vie din pantecele mumei, este o chestiune de
138
mosit,..,o problema de mamos, asupra careia sunt silit a ma opri in

treacat.
Nalionalitatea maghiara cea veche traise vreo sapte secole, inainte
de a cadea greu bolnava pe faimosul camp de bataie dela Mohaciu
in 1526. Epoca ei cea mai stralucita, un fel de asfinIit de soare incununat cu o lumina feerica, a lost datorita marelui Matei Corvin, fiul
marelui Ion Huniade, o vica curat romaneasca, clupa cum o recunosc
insisi Ungurii. McKirld acest 4 rex Valachus 3, a 1.5 mas in Ungaria un
10
15
proverb in latineasca acelor timpuri: s obiit Matthias, obiit justitia 3,

s a murit Matei, a murit dreptatea 3. Trebuia sa fi venit un Roman
pentru ca neamul lui Arpad sa invele ce este dreptatea, s'o inveTe
s'apoi indata s'o si desve-ce pentru totdeauna.
In acea veche existenIa a nalionalitapi maghiare, Romanii au dat
Ungurilor generali viteji, regi inlelemi, Ora si mitropolili invalaIi

ca Nicolae Olah, si n'au primit dela Unguri in schimb nimic, absolut
nimic, poate numai vizitii ca si in ziva de astazi, o specialitate ungureasca ab antique, astfel ca 'Ana si in occidentul Europei numele
vizeteului, francezul s cocher 3, englezul s coach-man D, germanul s Kut-
20
25
90
35
scher * etc. deriva pretutindenea din maghiarul 4 kotsis *. In loc de

recunostinla, Ungurii s'au incercat nu o data de pe atunci a strivi pe
Romani ; dar au fost totdeauna batuIi intr'un mod atat de sistematic,
atat de stereotip, incat un Englez ar fi putut sa parieze mai dinainte
ca In orice batalie cu Romanii, fie din Moldova, fie din Muntenia,

Ungurii vor ispravi prin a pierde pintenii si potcoavele. In lupte cu
Polonii si cu Turcii, uneori noi ii bateam pe dansii, uneori clansii ne
bateau pe noi ; in luptele insa cu Ungurii nu s'a pomenit ca Romanul
sa fie batut vreodata. Asa a fost sub Alexandru Basarab, sub Vladislav, sub Mircea, sub tefan cel Mare, sub Petru Rares, mai tarziu
sub Mihai si sub Radu erban.
Dela 1526 pang pe. la finea secolului XVII, aproape doua sute
de ani, Ungurii o dusera inteo lancezeala, apoi Inteo agonie, dupa
care a urmat inIepeneala vechii. na-cionalitati maghiare. i moarta
a ramas ea de atunci incoace, in asteptarea unei viitoare renasteri.
Dar o asemenea renastere s'a intamplat ea oare pana acuma ? 0 nalionalitate se renaste and apuca din nou a teal da se, prin propria sa
MORALA SI PROFETISM ROMANESC
10
139
vieata individuala. 0 nationalitate poate sa existe In perspectiva, dar

ea nu traie9te, nu e Inca renascuta, pe cat timp face o parte integrant&
din corpul unui alt Stat. Exist& indivizi cu mustati lungi sau scurte
bursucate 0 cu cizme cat toate zilele; exists& indivizi cari hodorogese
ungurete, dupa cum ar putea s& hodorogeasca 0 In limba sanscrita;
exista indivizi cari, uneori renegati din alte neamuri, mai ales Evrei,
i0 dau numele conventional de Maghiari; dar o nationalitate ,imgureasca nu exist& deocamdata.
Vecina noastra Austria e in pozitie. In pantecele ei se svarcolese
0 multime de embrioni gemeni, intre care embrionul unguresc, de0
cel mai mititel i cel mai slut, un plod In care nu deosebeqti Inca bine
daca e om, daca e dine, dac e pete, sta la mijloc qi da ghionturi
la dreapta 0 la stanga, batanduli joc de ceilalti, ca 0 and ar fi el

cel mai mare i eel mai mandru. Zapacita de turbatele miKari ale
13
20
embrionului unguresc i amtigindu-se a crede a turbarea e un semn

de putere, Austria i-a dat numele de Austro-Ungaria, a doara-doara
mica pocitura sa se mai liniteasca. Dar momentul nwerii n'a sosit
Inca. Mid va sosi, o s'o vedem atuncea! Este o sarcina grea pentru
biata Austrie. Faimoasa prin aventurile sale galante de alt.& data:
'0 felix Austria nubet*, ea 1.0 plange acuma rasul, nu de asta vara
ca fata din basmul romanesc, ci rasul de mai multi secoli. `Dansa
sufere, 0 sufere cu atat mai mult ca nu tie eine va fi mamoq, nu

0.ie cat o sa coste mo0tul 0 'daca nu cumva mamo9ul va avea_ apu.-
caturi de veterinar. Poate va fi Germania. Poate Rusia. Se poate

25
zo
35
intampla chiar o facere napraznica, pe neWeptate, Inainte de termen

0 fara ajutorul artei obstetrice. In mice caz, e grozav a se gandi batraria cocheth la posibilitatile unei faceri! Cine garanteaza ea tocmai
ernbrionul cel unguresc nu se va nate mort? Cine poate sa asigure,.
ca nu va muri Insa0 muma In durerile facerii?
Oricum ar fi, vedeti bine ca nationalitatea maghiara nu exist&
Inca. Si deci nu despre ea, nu despre o fictiune politica, am voit eu
sa va vorbesc in 5 Noi 0 voi*. Nationalitatea roman& e un copil, dar
exista. Ea n'are nevoie de mamo0, ci de pedagogi. Si daca peda-
gogii vor fi la inaltimea misiunii lor acest falnic copil de 17114

imparateasca va uimi la timpul sau Europa prin istetimea 0 virtutea
140
SCRIERI LITERARE, MORALE till POLITICE
adolescenIei sale. Pu %in ne va Om atunci, chiar daca se va renate

nalionalitatea maghiara: ii vom mai da Corvini, 0 vom primi dela ea
apa de Buda, care 0 aceea poarta numele de 4 Huniad *.
4 Noi 0 voi * pedagogi buni 0 pedagogi rai; nu pedagogi ai

copila0lor individuali, ci pedagogi ai uriaplui copil colectiv; nu
pedagogi cresc4 in eoala lui Pestalozzi 0 a lui Frobel, ci pedagogi
adapaIi la cele doua isvoare imponcipte: optimism 0 pesimism.

Ace9tia sunt 4 Noi 0 voi b.
so
ss
20
Noi, optimitii, vedem foarte bine ca multe in lume se petrec

adesea nu ap cum ar trebui sfi se petreaca: apasatorul zambete 0
apasatul 10 ineaca plfinsul, trandavia se tolane9te pe tapete 0 munca
asuda pentru un codru de paine, arlatanul ciitiga 0 dreptul pierde,
nevinovatia e batjocorita 0 neru0narea se rasfaTa stralucind ca noroiul la lumina, baMriile ascund 0 inabuese trandafirii, 0 ate 0
mai elite ; dar vazand toate acestea, noi totu0 credem eu tarie, pentru
individ ca 0 pentru naTiune, ca rata nu e universal i exclusiv, ca
multe sunt bune, ca binele e dator sa dea piept eu raul fara sfiala 0
fara erulare, ca e frumos a se jertfi pentru binele altuia, ea omul are
un liber arbitru 9i e responsabil daca persista In rau in loc de a tinde
la bine, ea numai binelui ii apelike izbanda la urma urmelor, cacis
este un Dumnezeu! este un Dumnezeu chiar pentru fiinIele cele mai
perverse! este un Dumnezeu chiar pentru un Jean Valjean din # Mizerabilii D lui Victor Hugo.
25
so
Pesimistul rade de Victor Hugo. El nu vede 0 nu vrea A vaza

binele nicaeri. El patimqte de cunoscuta boala a vederii jumatalite
0 pretinde ca stint bolnavi tocmai aceia cari se bucura de o vedere
intreaga. Lumea pentru dansul a fost, este 0 va fi vepic rea. Rau/
e fatal. Indreptarea, peste putinta. 'Dumnezeu, o vorba. Liberul arbitru, responsabilitatea individual, n4te vise de nebun. Petrie. ...
ee poate sa fie patria pentru o ma0na idea liber-arbitru, fara responsabilitate individuala, fara Dumnezeu? A iubi este a crede 0 a spera..
InIarcat de credin0 0 de sperarrca nu numai ea nu iubqte 0 nu

poate sa iubeasca nimica, dar Inca se distinge prin trasura caracteristica de a uri mai cu inverunare toemai ceea ce e mai aproape de
MORAIA $1 PROFETISM ROMINESC
dansul. Pe straini el nu-i iubete, pe ai sfii Ii detesteaza.

c sunt Neamp, zicea Schopenhauer.
141
Mi-e ru0ne
tfii nu pot fi deceit

nevoia0 sau iniei, una din doll& o, striga Leopardi chtre Italia, care
acea Italie In care erau deja nascuTi Cavour, Mazzini 0 Garibaldi.
5
10
Copiii
0 miseri o codardi
Figliuoli aprai I .
Rechematfi din morIi prin suflul lui Tudor VladiMirescu, renascut la o noufi vieapi prin avantul generatiunii dela 48, botezata prin
trecerea Dunarii qi ghiulelele dela GriviTa, copil a trei momente sublime de entuziasm i numai entuziasm, naciunea roman a intrat
acurna in coal a. i, intrand in 9coala, ea cere dela pedagogii sai sfi-i
dea carli ca s Invee. Optimismul Ii pune in man& operele celor mai
inalte spirite ale globului pamantesc, incepand dela Platone i Ari-
stotele Oa la Bacon 0 Shaekspeare, 'Ana' la Newton 0 Corneille,

15 Oa la Kant 0 Goethe. Ce-i da oare pesimismul? Pe Schopenhauer
pe Leopardi, pe Leopardi 0 pe Schopenhauer, iarfi0 pe Schopenhauer i pe Leopardi.
Predomnitor in literature culta, optimismul e stapan nemfirginit
in literatura cea poporanfi. Un popor poate sa fie oricat de asuprit,
so
poate sa fie oricat de martirizat, i totu0 el nu e pesimist niciodatfi,
ci totdeauna crede i sperfi intr'o indreptare pe pamant sau intr'o
alta vieala. In poveti, in legende, in cantece poporane, eroul se lupta,
eroul sufere, eroul trece prin piedici peste piedici, dar nu se sperie de
25
nimic, infrunla primejdiile, merge inainte, merge cat merge, rabd&

0 biruete. Nu politia 9i nu jandarmii impiedic suspinul poporulul
de a se preface pretutindenea intr'o neVarmurit flacfirfi, care ar mistui
cu rapeziciunea uraganului pe cei avuli i civilizaIiunea totodatil ;
30
nu polilia 0 nu jandarmii, ci filosofia basmului, o filosofie in care

poporul se nwe i cre0e, Weptand cu seninatate sfar0tul pove;tii.
In literature cult& este un Schopenhauer 0 este un Leopardi ; in literature poporana, oglind5 nemeteugit a intregei fiH imeneti, nu
se afl nici macar o asemenea singurateca pfireche de apostoli ai
raului. Numai optimismul cel innascut explica lunge rabdare a popoarelor, o rabdare far care s'ar sgudui la tot momentul ordinea social&
SCRIERI LITERARE, MORALE *I POLITICE
142
omenirea s'ar salbatici printr'o sfagiare fr capAt. Taranul indurA

toate, caci intocmai ca Socrat i ca Leibnitz ---cAranul gtie c
nu numai dintr'un singur rAu, ci chiar dintr'o sumA de rele poate sit
iasa un bine.
5
FaIA cu imensa biblioteca a acelora cari cred gi spent cu neclintire
in victoria finala a binelui asupra raului, pesimigtii se inceara cu

dibacie a multiplica pe Schopenhauer i pe Leopardi, a le da un statmajor impozant, a lipi pe furig catre dangii pe Byron, pe Alfred de
tO
15
Musset, pe Heine, cari n'au fost de loc pesimicti.

Byron igi inchipuia cit e nefericit, se simlea chiar omul cel mai
nefericit in lume, ti da aerul de a fi numai dansul nefericit in mijlocul
unui banchet de fericire: era optimist pentru omenirea intreaga gi

se plangea cit lui nu-i e dat sa impartageasch gi el fericirea altora.
Cam tot aga este Alfred de Musset care, optimist pentru toti, afara
de propria sa persoant, numai cateodatt Ii aducea aminte ca mai
sufere din cand in and gi alii afara de dansul:
Car, lorsque nous avons quelque ennui dans le cceur,
Nous nous imaginons, pauvres fous que nous sommes,
Que personne, avant nous, n'a connu la douleur...

20
25
Pentru Musset nefericirea este: ( quelque ennui o! cat pentru

Heine, acel Heine care admitea posibilitatea ca dourt suflete sa se
iubeasct unul pe altul in mai multe existente succesive, acel Heine
care prevestea descoperirea unei noi lumi spirituale prin filosofia
sanscria, dupa cum fu descoperita lumea cea materialA a Americei
prin cautarea unei cai spre India ; apoi tocmai la Heine se gasegte
cea mai frumoasA caracteristica comparativa a optimismului gi a
pesimismului in urmatoarea cugetare: o Lumea e totdeauna aga cum
43 este gi omul care o privegte: paradis pentru cel bun, infern pentru
q cel rAu...
1) e
1).
Die Herrlichkeit der Welt ist immer adaquat der Herrlichkeit des Geistes,
der sie betrachtet. Der Gute findet hier sein Paradies, der Schlechte geniesst
schon hier seine Hone s.
MORALA.
143
*Intern pentru cel eau*, adica intern pentru Schopenhauer 0

pentru Leopardi, intern pentru ucenicii lor, infern pentru pesimitii
cari voesc a fi pedagogi ai plapandei nationalitti romline.
Byron, Musset, Heine, nu sunt pesimiti, dupa cum nu e pesimist
5
t5
20
Chateaubriand, de0 a scris pe Rend, 0 nu 6 pesimist Goethe, de0 a

scris pe Werther, Ren qi Werther veri-primari cu Rolla 0 cu ChildHarold. Pesimi0ivorbim despre oameni de geniu, vorbim despre
maietri, nu despre calfe, nu despre 4 dii maioresque gentium mipesimiti sunt numai i numai Schopenhauer 0 Leopardi,
norum*,
caci numai dnqii au intocmit o teorie metodica universala a victoriei
riftului asupra binelui. i eine oare sunt acetia?
Este drept a stabili intre aMandoi o mica deosebire din capul
locului. Schopenhauer era voinic i sanatos; Leopardi era ubred,
bolnav, schiod, ceea ce il face mai simpatic. Mai simpatic il face i
imprejurarea ca era poet i a murit mai tanar; poate qi aceea a nu
era burghez ca Schopenhauer, ci nascut dintr'o familie aristocratica
scapatata, fiu al unui conte 0 al unei marchizine. Mai simpatie, fie ;
mai bun nu. De altmintrelea, daca e vorba de form i numai de
formg, apoi amandoi sunt deopotriva simpatici ca art4ti, ea sculptori ai frazei, Ca meteri de a rotunzi, de a polei 0 de a parfuma hapul.
Un pesimist pe deplin consecinte n'ar trebui nici macar sa scrie artistic, pentru a dovedi chiar prin aceasta ca despretuqte pAna i limba
i ea nu e nimic frumos in lume!

Simpatici in plus sau simpatici in minus, consecinti sau neconsecini, Schopenhauer i Leopardi sunt intoemai ca cei doi frati din
Siam uniti spate la spate, cari nu s'au vazut niciodata ochi in ochi,
dar pe care e fisiologicete cu neputinta de a-i desparti pe unul de
omeneasc
25
altul.
Amandoi incepuser ca optimiti: Schopenhauer, prozaistul, prin

so
nite versuri pline de credinta i de speranta, in care anta binele

alungAnd pe fau; Leopardi, poetul, printr'o proza in care apara cu
emfaza religiunea crWina, ba Inca in specie catolicismul. Din aceea0
epoca dateaza o cugetare aproape spiritista a lui Leopardi: *Toate

*in lume sunt sau pot fi multumite de sine, numai omul nu, ceea ce
144
* dovede9te ca numai pentru om existen-ca nu se mlarginete cu lumea

4 cea pfimanteasca *1).
Dupa o diminealfi atilt de luminoasa, deodata se Intuneca. Scho5
penhauer turbeaza vazand ca n'a putut A atraga la cursul sat' universitar mai mul0 de patru ascultatori, dintre cari unul giambEq,
pe cand la cursul lui Hegel im incapeai de multimea studenTilor ; Leopardi se 1nfuriaza Ca corpul nu-i servea la ceea ce ar trebui sa-i serveasca; 0 iata-i amandoi revarsand urgia pe natura Intreaga, pe ome-
to
15
20
nire, pe parin0.
Schopenhauer ura pe muma-sa ; Leopardi ura pe tata-sau.
Schopenhauer 0 Leopardi strigau deopotriva ca vieala e nesuferita, ca nimicirea prin moarte e singura scapare a omului, ca dorul
lor cel mai Invapaiat este de a mini cat mai curand, 0 totu0 la 1831,
and izbucni cholera, de frica mor/ii Schopenhauer fuge din Berlin
91 Leopardi o tulqte din Neapoli.
Schopenhauer era bogat, dar sgarcit, capitalizand ca 0 cand ar
fi avut sa traiasca veacuri; Leopardi era sarac, dar banii Ii placeau
atat de mult, !neat se &idea numai la c4tig &and publica o carte:
4 La questione 6 di trarne la maggior somma possibile di denaro *.
Schopenhauer propovaduia desfiinlarea casatoriei, ascetism, abstinencfi sexuala, 0 dansul facea copii din flori, pe earl fara mila ii
arunca apoi pe drumuri; Leopardi nu putea sa fac nici un fel de
copii, dar era atat de lipsit de inima, incat pan& 0 sentimentele nu le,
25
scotea din sine, ci le imprumuta din al-0 poqi: <( pill capi di sentimenti
(( si possono prender da Orazio !*.
Pentru Schopenhauer 0 sa nu crede0 ca eu glumesc: nu ave0
30
dead a citi pe elevul sau Frauenstadt, Lichtstrahlen aus seinen Werken, a 3-a ediliune din 1874, P. 53 pentru Schopenhauer tot ce e
mai onest pe supraf4a pamantului, este modul cel prietenos cu care
cainele 10 mi9ca coada. Cel mai frumos compliment pe care Schopenhauer 11 putea face unui admirator al lui, era de a-i zice: eti onest
ca o coada de caine! Pentru Leopardi nu e onesta nici macar coada
de caine, toate sunt ridicole, toate sunt de plans:
1) Tutto 6 o pu6 esser contento di se stesso, eccetto l'uomo, il che mostra che
la sua es istenza non si limits a questo mondo, come quella delle altre cose 5.
MORALA SI PROFETISM ROMANESE
145
Non so se il riso o la pieta prevale !

Chic vrea s se vindece de pesirnism, dar sfi se vindece cu totului
tot, A nu citeasca numai pe Schopenhauer sau numai pe Leopardi,
ci sn-i citeasa din scoarck in scoarcrt pe amandoi laolaltk In mixtum5
zo
15
compositum. Astfel in medicinfi opium i. belladona aunt doufi groaznice otrfivuri fiecare In parte, tiii totui din amestecul kr iese o minunat doftorie.
La 1.81.8 Schopenhauer caltorea prin Italia, dar n'a dat de Leopardi. Neat ! Dacii ei s'ar fi privit faVa In fala, dacfi i-ar fi desvilluit fiecare unul altuia monstruoasele kr concepOuni asupra universului, Schopenhauer cu o Weltschmerz o qi Leopardi cu 0 Infelicitit s,
toate din rfiu in mai razz, nici iubire, nici patrie, nici Dumnezeu ; dad
Intfimplarea ii aducea sfi se Intfilneasch in ap fel dupk cum. se Intfilnese uneori douri epidemii la un loc, poate cfi i-ar fi cuprins pe
aratindoi o spairra, o groazfi, o scarba atilt de covAr9itoare, Incrit unul
sfi se intoarcfi la sonetele sale despre lumina i celfilalt la apologia
catolicismului. Ar fi fost cu un poet mediocru mai mult i mai znult
cu un mediocru teologian, dar ar fi mai pit-yin cu doi baccili, cu doi
microbi cari se sbuciuma a Imbfila In inima omului orice pornire
zo
inaltfi !
25
Aci se termin Noi fi Voi.

Suntem In sfiptilmfina Crficiunului. Fatfi cu naterea lui Crist, a
acelui Crist care prin minunea iubirii a pogorit pe Dumnezeu pan&
la oin i a ridicat pe om pang la Dumnezeu, suntem datori a ierta chiar
pe Schopenhauer, chiar pe Leopardi, chiar pe pedagogii cei miruiti
de clfinOi ; suntem datori a-i ierta, numai... numai sfi lase cii ei in
pace na-viunea romfineasc! 0 naVune care, mai pe sus de toate, are
nevoie de credincd, de speranIfi, de ideal, de pfiinea lui Isus, nu de
pfiinea lui Mammona.
146
SCRIERI LITERARE, MORALE fla POLITICE
PAPA DE LA NEVA
Conlerinyi finutcl la Ateneul Romcin in ziva de 7 Decemyrie 1901
pentru Societatea 4 Tinerimea Romand *
Vasile Urechie, prerdintele Ateneului 0 primul fundator, nu mai

este printre noi.
Fost-am cu dfinsul intr'o strfins& legatura in curs de aproape patruzeci de ani ; 0 regret c& n'am putut sa fiu faIa la inmormntare, ca
sa fi vrtrsat atunci o lacrima ferbinte. Acuma, dupa doua saptamni,.
lacrima cea calda s'a racit, s'a cristalizat ; dar tocmai de aceea a devenit cugetata 0 trainica. Ma simlesc dator a incepe conferinta mea
printr'un omagiu adus marelui Ateneist.
Intr'una din nenumaratele sale lucrari, Urechie povestete cum
is
intr'o zi m'a ferit dfinsul de cnuta muscaleasca, 0 cum, la rndul

meu, intr'alta zi, 1-am ferit eti de iataganul turcesc. A9a a fost. Ne-am
is
so
25
scapat vieala unul altuia. Este nu mai pircin adevarat ceea ce el

n'a spus-o, dar o spun eu in timp de treizeci de ani noi necontenit
ne-am certat, ne-am ciorovait, ne-am pirat mereu. Si totu0 noi n'am
incetat niciodata de a ne iubi vrnd-nevrand, simlind o imperioas&
neirgeleasa atracpune reciproca. Voiu da un exemplu din cele multe.
Ca ministru sub loan Bratianu, Urechie m'a destituit din membru
al consiliului permanent al Instruc-punii Publice, fiindca refuzasem
de a-i satisface o veleitate ministerial& ; ei bine, peste cfiteva zile Facultatea de Litere m'a ales Decan, 0 printre ceilalIi profesori m'a
votat 0 Urechie ; iar dupa o lima, nu mai departe, el insu0 m'a rugat
sa reintru in Consiliul Permanent, numindu-mrt printr'un nou decret
regal, 0 m'a 0 trimis imediat la Paris pentru ca sa reprezint acolo
Romfinia la inaugurarea monumentului lui Michelet.
Acela0 fel de antinomie ni s'a intfimplat amfindurora mai la fie-
care pas ; ne suparam, ne izbeam, ne respingeam, 0 nu ne putearn

desparli, nu era chip a nu ne iubi.
Sa fie oare o enigma psichologica ? sa fie o tainica fatalitate a soartei
so
individuale? Nu. Sunt aproape patruzeci de ani de and eu sunt casatorit. Eu unul n'am avut pretergia niciodata de a fi sfnt in sensul
MORALX $1 PROFETISM ROMANESC
147
canoanelor sinodale; am fost pactitos, ran, iute; 0 'n curs de aproape

patruzeci de ani, nu o data pe an, uneori nu o data pe luna, m'am certat
cu nevasta mea ; dar o secunda macar noi nu ne-am gandit la divort,
ci ne-am iubit 0 ne iubim din Ce in ce mai malt, amandoi ajun0 ba5
to
trani. Odata, In tinerete, nevasta mea se plangea unei prietene de

peccadilele mele. Prietena a intrebat-o: cum dara de-1 mai iubeti?
Nevasta mea i-a raspuns simplu: nu-1 pot rasa, e mare patriot...
De aceea0 natura, sau foarte asemantrat, este iubirea Intre doi adevaraIi amici. 0 idee suprema, o idee eterna unete dour' suflete,
pe and totodata idei secundare 0 terliare le desbina: le desbina 0
tree. Cu Urechie ma lega intr'un mod indisolubil ideea suprema, eterna
a Romanismului; ne desbinau procedeurile 0 punturile de vedere,
diferenIa.' radicala de temperamente.
Cele mai multe institqiuni culturale la noi se datoreaza direct

15
20
sau indirect lui Urechie. Intre altele, cea mai de frunte este Academia
Romana. Aa cum se Intemeiase din capul locului, Academia noastra
este Urechie intreg: reprezentarea tuturor provinciilor romane Inainte
0 mai presus de toate, culminarea tiinIifica sau specialista pe a doua
linie. A lost inspiratiunea cea mai fericita. Gralie lui Urechie, Romanii n'au cazut In pacostea zizaniei academice aqa zicand confesionale ca la Sarbi, cari au o Academie pravoslavnica la Belgrad 0
o alta Academie papistaa la Agram, adesea duqmanoasa una alteia,
ambele sterpe pentru viitoarea renatere a totalitaIii nalionale sarbeti.
25
30
In orice capat al Europei, fie congres, fie o solemnitate internaTionala, pretutindenea unde putea sa rasune faima numelui roman,
Urechie trebuia sa fie acolo, trebuia A' Infrunte pe fauvoitorii notri,
trebuia sa acaIere tricolorul nostru, trebuia A se bage printre somitAli
straine, pentru a cettiga tovara0 cauzei nalionale. Pe la noi multi
zambeau, privind pe Urechie la Capitoliu insolit de un cioban ardelean; multi zambeau citind neterminabila polemica daco-romanica a
lui Urechie in ziare franceze, italiene 0 spaniole: multi zambeau la noi,
35
dar nu zambeau Ungurii, Muscalii 0 Evreii, ci scrapeau din dinIi

cu furie dupnanii avantului pan-latin al Romnilor. Telegrama de
condoleanIa, pe care s'a grabit a o trimite primarul Romei, principele Colonna, la moartea prepdintelui nostru, este cel mai elocinte
148
epitaf pentru mormnt, i cea mai vie mangaiere pentru spiritul cel
desincarnat al lui Urechie: te plnge Urbea Eterna!
Moldovean din fundul munIilor dela Neaml, Urechie simea aceea9i
simpatie pentru orice suflare romneasc 5. de ori9iunde. Macedonoromilnii Ii datoreaza imens, clack' nu chiar tot sub raportul migcarii
intelectuale. Romfinimea de peste CarpaIi n'a incetat 9i n'ar trebui
st inceteze de a-I binecuvnta. Ct bruma a putut, a Mout el 9i Ba-
sarabenilor, pentru cari mult va putea sa faca numai doara Dumnezeu fat& cu pravoslavnica Rusie. Urechie 2mbrali9a deopotriva pe
to
toli Romnii, mai ales pe cei instraina-ci. Printr'un fd de instinct,

el susIinea de asemenea cu caldura pe Albanezi, ma a le fi studiat
originele ; i cnd eu am demonstrat intr'o 9edinla a Acaderniei ca
Albanezii sunt posteritatea directa a Dacior, Urechie era fericit Ca
ghicise adevarul i mi-a zis emolionat: eVetiMa
15
Pornirea fireasca a lui Urechie nu era spre cugetare, ci spre ac/iune: acliune, iara9i acliune, ne 'ntrerupta actiune, o forta gigantica
de acIiune pe aceea9i intinsa sfera a nacionalitaIii romfine in toate

raporturile ei. El a scris 9i a tiparit prodigios de mult ; dar om de oiinta
n'a fost in inTelesul riguros al cuvntului ; prea pu/in artist in lite20
ratura ; prea 11 desgusta obiectivitatea, prea II obosea recea i inceata
metoda. Ca agitator insa pentru binele i marirea neamului romanese, Urechie a fost sublim, nimenea nu va putea sa-1 inlocuiasca,
nimic nu va putea sa-1 intunece in istoria noastra nalionala, in care
el va ramne ca un arhanghel al entusiasmului in memoria tuturor
25
Romnilor.
BatrAnii se due unul ate unul ; ali mai ramAn Inca pe pamtInt,
sa nu le amarim ultimele lor momente. Un vechiu proverb romfinesc
zice: eine n'are batretn, sfi-9i cumpere s. Sunt timpuri in istorie,
and tineretul dicteaza, iar mo9nenii cata sa asculte; a9a este intr'o
30
epoch de revoluIiune. Sunt alte timpuri, cand tineretul trebue sa

urmeze ascultator dupa povaIa mo9negilor: a9a este inteo epoca de
progres normal. Mo9neag a fost Cavour ; mo9neag a fost Bismark ;
mo9neag a fost Gladstone, astazi batrnul Krueger abia se mai tine
pe picioare, i totu9i sgudue pe uria9a Anglie. Oricfind insa, fie in
MORMA SI PROFETISM ROMANESC
149
revolutiune, fie in evolutiune, tinerii i batrfinii sa papasca brat la bra%

cu dragoste i in armonie. Iata de ce eu, Marin, Va vorbesc astazi
In numele Societatii e Tinerimea ..
Societatea Tinerimea, nu cumva s'o confundati cu Societatea

5
is
15
Junimea, care nu mai exista. Tdnar i june nu aunt sinonimi in limba

romanii. Tdndrul este numai tanar, iar junele poate sti nu fie e tartar
cAci june insemneaza romanete om neinsurat In genere, un celibatar,
un amator de insuratoare, fie el chiar un flacau unguresc de 'easezeci de ani. De aceea, se vede, Societatea Junimea nu mai existA,
fiiiidca s'a insurat ; i cleat sotia e prea sglobie i sburdalnica, doua
zeflemele la un loc, In curand se va intampla o jalnica vAduvie. Repet
ca eu n'am aface cu fosta junirne, nici cu junimea cea transformer&
ci numai cu tinerimea.
CI alta lmurire. Un ziar bucuretean, de altmintrelea foarte amical,
anuntand conferinta mea de astaseara, adaoga a voiu combate pe
Slavi. Pe Slavi? nu: este o eroare. Eu n'am combatut niciodata
/5
3o
pe Slavi peste tot ; ba Inca pentru Bulgari i pentru Serbi In specie

am avut pururea o deosebita simpatie ; ci am combAtut i voiu cornbate ori0cand pe Muscali. Tot ap eu nu sunt contra Semitilor peste
tot. Arabii sunt Serniti, i totu0 eu i-am laudat totdeauna ; dar In
veci voiu fi contra Evreilor. Pe Evrei qi pe Muscali eu nu-i voiu cruta
nici chiar pe patul de moarte, caci Bunt elementele cele mai periculoase pentru Roman i pentru oricare alta nationalitate, unii desnationalizand, ceilali cosmopolizand, in fond totdeauna Muscali i Evrei.
Ultima mea conferinta de pe aceasta tribunti a Ateneului a fost

tinuta cu ocaziunea asasinatului lui Mihaileanu. Nenorocitul patriot
macedo-roman fusese ImpuFat in mijlocul Bucuretilor de catre un
fanatic Bulgar, impins la aceasta de faimosul Boris Sarafov, prepdintele comitetului celui bulgaresc de uciga0 0 de escroci. Indignati
la culme, Romanii acuzau Intreaga nationalitate bulgarfi. Presa romama, mai ales cea bucureteana, fulgera i traznea fara exceptiune
asupra vechilor noqtri prieteni de peste DunAre. Atunci eu ma crezusem chemat a demasca pe adevaratii criminali, pe singurii instigatori ai dupnaniei intre Romani i Bulgari, pe pururea ascunsul
10
150
scrum LITERARE, MORALE SI POLITICE
Mefistofeles: Rusia, lucrand nu pe fala prin guvernul eel oficial, ci

printr'un guvern ocult, aa numita societate pan-slavica filantropica
dela Petersburg, InfiinIata altadata de nefastul Ignatiev, menlinuta
0 Intarita de aii mii de Ignatievi 0 mai de ai dracului. Comitetele
Bulgare9ti i Sarafovii lor sunt un simplu instrument al Muscalilor,
Rusia fiind Impiedecata prin elementul romanesc de au putea realiza pretinsa lor u misiune istorica * de a apuca mai curand Stambulul.
Prin acea conferinIa eu am aratat Romani lor In 1900, ceea ce

10
arata nemuritorul nostru Heliade la 1850 In a doua lui scrisoare catre

Romani, publicata In Curierul de ainbe sexe. Pentru ca sa vedei ca
tactica Rusiei a ramas astazi Intocmai dupa cum a fost cu o jumatate de secol Inainte i dupa cum a fost totdeauna, voiu reproduce
textual un pasagiu din acea scrisoare a profetului Heliade.
Iata-l:
15
u Am desvalit,
zice Heliade, am desvalit Inaintea soarelui cat( balele protectoratului rpitor, cabale de mai mult de un secol; smuls-
u am masca Tarului, 0 am Infierat pe acest Faraon dela Nord, am

o insemnat cu Crucea pe Dracul de Miaz-noapte... *.
Si mai jos Heliade urmeaza:
<Aceast Rusie care va trimese zavera cu Ipsilante, care Ara aduse
ciuma, holera i Regulamentul la 1828, care va facu a manca huma
20
coaje de copaci luandu-va faina i malaiul; aceasta Rusie ce va

4 prepara omorul, focul i prada averilor la 1848 ; tot aceasta ortodoxa*
i protectoare putere nu Inceteaza prin uneltele sale a Ira turbura
4
ci
25
din nou pacea... *.
30
Cand oare vorbecte Heliade: la 1850? sau nu cumva tocmai astazi?

acele cuvinte la 1850 le repeta cu Heliade: Tel, Maghieru, fraii
Gole9t5, frafii Bratienii i legiunea tuturor adevaraIilor Romani.
Drept raspuns, Muscalii vindeau la noi pe la sate icon4e de sfinli
i caricaturi de Imparqi, nicte masgalituri eftine i proaste, i fiindca
Romnii le luau mai mult gratis, Rusia striga: u vedeli ca poporul

pe and In realitate Varanii, In
graiul lor cel fara de eticheta, niciodata nu caracteriza pe Muscali
altfel cleat porci, mai ales porci hdrbdreti, cuvantul hdrbeiret aplicandu-se numai la porci i la Muscali.
rnoldovenesc iubecte sfnta Rusie!
35
MORALA SI PROPETISM ROMANESC
151
Ar crede cineva ea I'aranii notri au citit pe rnarele Francez de

altadata, pe nemuritorul Montesquieu, care in Esprit des lois *, cartea
10
XIV, capitolul 2, zice lamurit: 4 II faut corcher un Moscovite pour

lui donner du sentiment *. Muscalul nu simte pana ce nu-1 jupuqti
de piele, 0 fiindca noi nu-1 jupuim, harbare/u1 revenea mereu 0 a
revenit mereu 0 acuma.
Abia s'au aqezat in mormant oasele lui Mihaileanu, abia a fost

demascata miplia societalii pan-slavice dela Petersburg, nu s'a uitat
Inca scandalul achitarii lui Sarafov de catre uneltele cele muscalqti
dela Sofia, 0 iata ea porcul cel harbarq reapare in capitala Romaniei printeo foiTa periodica ruseste 0 frantuzwe, sub titlul de L'Orient
15
orthodoxe *, unde I0 Incepe profesiunea de credinla cu urmatoarele

cuvinte:
Le but de l'Orient orthodoxe est de rapprocher les peuples des
4 Balkans : les Grecs, les Roumains, les Bulgares, et les Serbes avec
la Russie, ayant une religion commune ; de montrer leurs intrts
vitaux et de les dfendre contre les attaques des &rangers. Pour
arriver a ces fins il est absolument besoin d'une confdration bal4 kanique, sous la protection d'une puissance comme la Russie.. .
>>,
20
25
etc., etc., din ce In ce mai neru0nat.

In capul acestei foile figureaza un Serb: d-1 Dragutin Ilici,
un fel de paravan, pentru ca sa nu se zica a este o opera exclusiv
muscaleasca, sau mai bine pentru ea sa fie un simbol a un Serb scriind
rusete in Romania reprezinta deja un Inceput al confederaIiunii balcanice. Asemenea marafeturi nu sunt ceva nou in tactica muscaleasca.
Serbul insa, d-1 Ilici, ne surprinde ea nu cunoaqte istoria literaturii

sarbwi. A mai fost un Serb, tocmai cel de'ntai pan-slavist in legatura
cu Muscalii, un serb toba de carte: Iurai Krijanici, care la 1645 a plecat
so
la Moscova 0 peste caliva ani s'a vazut condamnat 0 exilat in Siberia. In Siberia un Serb pan-slavist foarte invalat ! Norocul d-lui
Ilici este ea prea invAIat nu pare a fi ; dar Muscalii trimit In Siberia
0 pe cei ignoranli.
Pentru 9 eonfederaTiune balcanica am fost 0 eu totdeauna ; ba
linusem chiar in Ateneu in acest sens o conferinVa, sunt acum vreo
10*
152
patruzeci de ani, cand Ateneigtii se intruneau in palatul de langa

Cigmigiu; o confederatiune ins& Milt Muscali gi Para motiv ortodox,
o confederaliune Intre Romani, Greci, Bulgari, Serbi, Albanezi, gi

poate gi Unguri. Muscalii n'au ce cauta in Balcani, locul kr fiind in
s
to
15
20
25
Urali. Apoi, dad% e vorba de ortodoxie, Muscalii sa pretinda cel mult

ca sunt un soiu de cregtini, fie ; dar ortodoxi ei nu aunt, ci profeseaza
numai un nit cu totul deosebit, care se poate numi tzarodoxia cu un
Papa' la Neva. Aceasta nu este un paradox, ci un adevar demonstrabil,
pe care 11 voiu 0 demonstra.

Inceputurile ortodoxiei la Romani sunt din veacul de mijloc, impreuna cu Serbii gi Bulgarii, din aceeagi fantana greaca bizantina.
Para la secolul trecut noi, Romnii, nici n'am fost vecini cu Muscalii,
ci cu Rutenii, cu Rugii propriu zigi, 0 les Petits-Russiens *, cari vorbesc o limba slavica distinsa ca gi cea polona sau cea bohema, nicidecum un simplu dialect muscalesc: e das Kleinrussische zice Miklosich
ist eine selbststandige Sprache und nicht ein Dialekt des
Grossrussischen*. Deci a nu se amalgama*Muscalii cei stapani cu
Rutenii cei robiii. Rutenii, ca gi Polonii, sunt nigte victime ale barbarului Muscal. Totugi nici cu Rutenii noi n'am avut vechi legaturi
religioase, ci numai cu Serbii gi cu Bulgarii. Cu Serbii dar gi cu Bulgarii noi suntem dela Inceput coreligionari prin ortodoxie ; gi dorim
a ramne nestramutaIi. Singura mare deosebire intre ortodoxia Romanilor gi intre acea a Serbilor gi a Bulgarilor a fost totdeauna 0
persista: lipsa la noi absoluta de bigotism.
Din toate popoarele cregtine, numai gi numai Romanii, din mo-
mentul de and apar pe scena istoriei ca o naftonalitate separata

gi pana in ziva de astazi, n'au dat nagtere nici unui sfant.
Faptul este ciudat, gi totugi noi provocam pe oricine de a ne da
30
ss
o singura desmiacire.
Sfincii nogtri aga numi-ci na%ionali: sfantul ban dela 'Suceava,
sfnta Parascheva dela Iagi, sfanta Filotea dela Curtea de Argeg,
au fost Bulgari, Serbi, Greci.
Biserica noastra a posedat in diferite timpuri barbati mari, ilugtri
prin gtiin0 gi prin moralitate, precum, de exemplu, mitropolitul Dosofteiu, sau Inca mai bine mitropolitul Jacob Stamati, nascut porcar
MORAIA
153
din munIii Ardealului, care rAdicAndu-se numai prin InvAVAturA pi

prin virtute din sterna ciobAneascA Ora la culmea ierarchiei spirituale,
10
15
20
a fost un adevArat scut al poporului contra desfrAului despotic 0

oligarchic; dar niciodat n'a trecut prin mintea strAmogilor nogtri
tentaliunea de a sfinli aceste somitali eclesiastice.
Nu ne-au lipsit, de asemenea, pusnici, eremi%i, ascetici, ducAnd
o viealA nu mai pqin durA gi.nu mai pulin contemplativA de cum se
crede a fi fost sfintii cei iegiP In primii secoli ai cregtinismului din
fundul Tebaidei.
Astfel a fost, Intre alii, acel sihastru Daniil, care traia Intr'o pegter dela Vorone i pe care tefan cel Mare 11 consulta In afacerile
cele mai grave ale statului, primind drept rAspuns consiliile cele mai
patriotice, bunAoarA: nu te inchina Turcului, ci te du de te luptA 0.
RomAnii nu fAceau sfirqi calendarigti, dar totugi ei numeau sfini
pe oamenii cei mari ai neamului romAnesc, de exemplu cronicarul
Urechia ne spune despre tefan cel Mare: ol zicea sfAntul 8tefano VodA nu pentru suflet, a este in mAna lui Dumnezeu, c el Inca
o a fost om cu pacate, ci pentru lucrurile sale cele vitejegti... s.
Pentru faptele cele curat cearcenegti, RomAnul ar putea chiar astAzi
s zicA: sfAntul Mihai CogAlniceanu, sfAntul Ion BrAtianu, sfantul
Lascar Catargi, Insh nu intr'un sens clerical ; pe and amicii nogtri

Serbii i Bulgarii au speriat pAnA i pe Muscali de mu4imea sfirrcilor
bisericegti sadea-bulgAregti i sadea-sArbegti. Profesorul dela Moscova
Golubinski numAra 52 sfinli exclusiv bulgAregti, dintre care unii proas25
30
KO din zilele noastre, de pildA un sfAnt Ignatie dela Eski-Zagra, mort

la 1814 gi un alt sfAnt Onufrie din Gabrova dela 1818. Serbii, la rAndul
lor, au mers ptinA a clasifica pe sfinii lor cei proprii, anume 10 principi, 8 vrdici gi nu mai gtiu cap alP de alte categorii.
Cu toate astea, oricAt de caracteristicA ar fi diferenla intre RomAni
i intre Serbo-Bulgari din ranctul de vedere al bigotismului, noi recunoagtem cu dragA inimA cA surrtem cu Serbii i Bulgarii deopotrivA
35
ortodoxi: toi pe deplin coreligionari ; nu Ina, nu gi de o mie de ori

nu, nu cu Muscalii, cari nu sunt de loc ortodocgi.
S examinfim chestiunea pe faIA i fArA ocol, pentru ca s ne pert
rAspunde cei agramali dela o L'Orient orthodoxe 5.
154
Biserica cea muscaleasca se imparte in doua tabere distinse: biserica muscMeasc cea oficialfi O o biseria muscilleascfi neoficial.
SA incepem prin cea neoficialii: ap numitul raskol, literalmente
4 schism o.
5
Aceast5 schism5. se compune dintr'o mul-pme de secte mari O

mici, toate proprii Muscalilor, absolut necunoscute Rutenilor.
Rutenii O-au capatat, abia de vreo 50 ani, una singurgt sectgt, care
to
15
oriOcum este mult mai cuminte cleat toate cele muscaleoi, anume
Stundismul. Stundismul se inrudeOe cu protestantismul german, O
s'a O nfiscut pe la 1860 in coloniile nenrpoi din Rusia meridional,
mai ales inteo colonie nemteasea din Basarabia, in satul Sarata din
districtul Akermanului, unde primii predicatori au fost Nerncii Lindl
O Stroh le. Este remarcabil ch propaganda stundista a debutat in Basarabia, dar n'a putut s5 molipseasca pe niciun Moldovean, ci a trebuit s'a treaca peste Nistru i acolo s'a ra'spetridit cu neinchipuitli repeziciune printre Ruteni ; fund ins o sect5 mai de treabgt, ea n'a
putut stabate la Muscali. Muscalii se multumesc cu sectele cele mai
absurde, uneori chiar criminale, cari formeaza biserica lor cea neoficial'a.
20
25
so
35
Aceast 5. bisericgt muscaleascgt neoficial4 nu este o glum numeria
de vreo cateva mii de oameni, nici chiar de cateva sute de mii, ci nu

e departe de juinatatea numfirului total al Muscalilor propriu ziO,
ai_ sap finilor Rusiei, ai candidaIilor de a staptini peninsula balcanic.
La 1830 contele Krasinski constatase 5 milioane 0 et le nombre allait
sans cesse en augmentant *.
In RomAnia, in Bucovina 0 'n Dobrogea, Muscalii cei imigrali
la noi: Lipoveni O Scapeli, pe care ii descrie rAposatul episcop Melchisedek O preotul Dimitrie Dan, ne pot da o idee despre ceea ce este
liserica muscgileascgt cea neoficialgt, dar o idee slab, cad cei mai
rgti au rmas la Nord in patria lor. Acolo se menline 0115 astazi, bunkoar5, secta celor poreclili Duhobortzi, ale aror asasinate ingroziser
la 1839 pe contele Worontzof, descoperindu-se o insur a lor numit
Rai i Muka, adicfi a Paradis O tortura *, unde s'au gsit mii de cadavre a victimelor. 0 alt5. secta, Riestowiki, reprezinth intocmai pe
Flagelanlii din veacul de mijloc. 0 alt sectk Subotniki, imiteaz5
MORMA 1 PROVETISK ROMANESC
155
obiceiurile i riturile Evreilor. 0 secta consider% sinuciderea sau omorul
10
15
20
prin ardere ca un botez de foc. Baronul Haxthausen, care Wise in

Rusia pe la 1843, ne povesteoe cum, alive ani Innainte, pe o moOe
de langa raul Volga, vreo cincizeci de sectari s'au intrunit pentru a
se omori unul pe altul, i toti au cazut macelariti unul cu cutitul altuia, afara de numai doi ramai vii, fiind surpriO de catre autoritate.
Inlaturandu-se fanatismul cel salbatec al acestor sectari, ei sunt
cei mai onorabili dintre Muscali: sunt cinstii, in la cuvantul lor,
se feresc de minciuni, astfel 0. in ultimul razboiu turco-rus, daca un
Lipovan ar fi fost in capul Statului rusesc, e sigur ca. nu ne-ar fi rapit
petecul de Basarabia, dupa ce se indatorise a pastra integritatea teritoriului romanesc. Ei to-0 sunt tarani i negustori, multi foarte bogati.
$i fiind multi foarte bogati, sa ne permita ziarul d-lui Ilici a-I Intreba:
oare nu cumva in numele acestei ortodoxii ne face propaganda?
Sa trecem Insa la cealalta biserica muscaleasca, la cea oficiala,
la care apartine i pe care o protege fati guvernul dela Petersburg,
nurnind-o cu fala pravoslavnicei. Ultimul nostru cronicar, Ziot Romanul, care scria pe timpul lui Tudor Vladimirescu, caracterizeaza
romfinqte i greceOe intreaga lume oficiala muscaleasca In doua versmi:
e Iar In nauntru ce s vezi? un lup supt pielea oii:

e Dela imparat OM la ofiter, &cane; Iva aa... adica tati unul
ca altul. Acqti e lupi supt pielea oii s, fie cat de rrti, au fost in adevar
ortodoxi, cel putin un fel de ortodoxi, pn la Petru cel Mare. Pana
atunci Muscalii aveau In fruntea bisericii un cap canonic. Doctrina
25
evangelica nu Ingadue unui mirean sa stea in capul bisericii, caci

insuqi Crist zice: 4 Dati Cesarului cele ce sunt ale Cesarului i lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu ra Katacteog Kalaaet xat ut
wv esof; rq oecp La 1.702 Petru cel Mare a desfiintat patriarcatul

30
so
dela Moscova i s'a proclamat el Insu0 ef suprem al Bisericii. De atunci

1 pnA astazi tzarul este Papa dela Neva, Intocmai dui:4 cum la ca-
tolici este Papa dela Vatican, Insa far% asemanare mai teribil Papa
cel muscalesc, de vreme ce In loc de carje tine In mana o nagaick,
un garbaci special al Cazacilor. Este o Kesarodoxie, o tzarodoxie,
o nagaicodoxie, dar nu poate fi ortodoxie. Muscalii nu sunt coreligionari cu Romanii, cu Grecii, cu Serbii l i cu Bulgarii. Un mic pas
156
10
15
20
25
8CRIERI LITERARE, MORALE 8I POLITICE
mai departe, o simpla varialiune, 0 sultanul ar putea sA desfiinleze

patriarcatul de Constantinopole, proclamAndu-se ef suprem al bisericei cre0ine. Cum darA, d-voastre cei dela 0 L'Orient orthodoxe*
cum darn d-voastre, fie Lipoveni, fie tzarodoxi, una din doua, cum
de ne vorbili de ortodoxie? Ba Inca ne vorb4i de un protectorat ortodox al Rusiei! Protectorat !...
Am terminat cu ambele biserici cele quasi-cre0ine musca1e0i; ne
mai rAmAne chestiunea protectoratului. Protectorat erninamente politic ; nu religiunea este ceea ce preocupa pe patronii d-lui Ilici. In
secolul trecut Rusia exercitase cAtva timp mai intiliu un protectorat.
asupra Tatarilor din Crimeea, macar ca Tatarii de acolo erau mahometani ; 0 exercitase cAtva timp mai intAiu un protectorat asupra
Poloniei, macar cl Polonii sunt catolici. Chiar astazi Rusia ar fi foarte
bucuroasa sa exercite cAtva timp mai intAiu un protectorat asupra
Chinei, macar a Chinezii sunt budhi0i. Chestiunea ortodoxiei este
o pura farsa pentru Muscali; realitatea serioasa pentru dAn0i este
protectoratul, negre0t cAtva timp mai intAiu, 0 apoi o piesa in cinci
acte: primul act dragoste, actul al cincilea asasinat, cele trei
acte dela mijloc ruble, decoratii, titluri, minciuni 0 infamii!
Miron Costin ne spune ca sub tefan-Voda Tom9a a fost osAndit
la moarte un diac sau gramatic.
4( Pentru un Diac ce era foarte de treabA de scrisoare zice cr0<4 nicarul
s'au rugat boierii sa-I ierte ea este cArturar bun. A ras4( puns tefan-VoclA: ha, ha, ha, mai carturar deck dracul, nu este
H altul*. Ei bine, Rusia, cAnd ii trebue, gase0e totdeauna la nevoie
indivizi mai carturari deceit insu0 dracul. Printre ceilal0 este Paul
'Lilienfeld, German prin origine 0 prin inteligerrp, Muscal prin cretere 0 prin foloase materiale. Lilienfeld a studiat la Universitatea
din Petersburg 0 a inaintat foarte sus In ierarhia administrativa:

30
ss
guvernator al Curlandei, vice-guvernator in capitala Rusiei, senator

imperial. SpecializAndu-se In sociologie, el a publicat studii ruse0i;
a scos apoi acelea0 studii nem-mti in cinci tonuri: Gedanken fiber
die Sozialwissenschaft der Zukunft (CugetAri asupra sociologiei viitorului), In fine fran-cuze9te: La pathologie .sociale, care nu poate a nu
incAnte pe Francezii cei de astazi, deoarece autorul e Muscal.
MORALX $1 PROFETISM ROMANESQ
157
Cu multi abilitate 0 a9a zicand pe nesimiite, Lilienfeld I9i desvolta teoriile cele placute guvernului rusesc, pe care 11 justifica nu
numai pentru prezent, ci mai ales pentru viitor: a in Zukunft 0. In
operele sale el nu zare9te nicaeri un singur rau la Muscali: despotismul, cruzimea, barbaria Itusiei, toate sunt bune la Lilienfeld. Regimul constitutiv al Anglei zice el nu este ceva mai presus cleat
absolutismul musealese: a L'autocratie correspond parfaitement au ca-
:0
15
a ractre de la nationalit russe, ii ses tendances et ses .aspirations,

a ainsi qu'aux conditions ethnographiques... Non seulement au point
a de vue des exigences de la vie relle, mais de meme au point de vue
a scientifique, on ne saurait soutenir que la constitution politique de
a l'empire britanique soit plus parfaite que celle de la Russie a. 44
dara Polonii, Germanii din provinciile baltice, Rutenii, Moldovenii
din Basarabia, toli trebue sa sarute oribilul jug al Muscalilor, fiindca
Muscalilor le convine despotismul, care din punctul de vedere 9tiinVic nu e mai pulin perfect cleat constituliunea engleza. Dar daca
elementele cele nemuscale9ti se indigneaza de despotism? 0, atunci
zice Lilienfeld: a en rejetant de son sein les lments pernicieux, en
a les refoulant a sa priphrie en analogie avec le travail de scrtion
20
25
so
a des organismes de la nature, la socit effectue un triage dans le

a sens ngatif. L'excution capitale, la deportation, la reclusion terna poraire ou viagere, le bannissement vers les bas-fonds sociaux des
a individus moralement degnres, sont les moyens dont la sociate
a se sert pour se dbarrasser de ces lments a. Deci calaul, cnuta 91
Siberia sunt un fel de purgativ foarte 9tiinlific, dupa Lilienfeld, pentru
a restabili buna digestiune a guvernului muscalesc. Cu alte cuvinte,
pentru sociologul dela Petersburg, Polonii, Rutenii 0 Moldovenii cei
decapitaIi, spanzuraii, torturali sau surghiunili, reprezinta ni9te ingrediente scoase din stomacul cel stricat al Tzarului: a en analogie
a avec le travail de scrtion *.
Si pentru uprarea acestei operaliuni serva o lunga ierarhie

cenovnici mari 0 mici, o ierarhie Intemeiata pe cete de
jandarmi 0 de cazaci. Ian soarta, pe care In ziarul a L'Orient
de
orthodoxe a o a9teapta confederaIia cea

85
toratul Rusiei.
balcanica sub
protec-
158
Mai drept va fi, ca redactorii sa lase in pace Romania, dar nici

la Belgrad sau la Sofia A nu mearga, ci sa piece mai curand in stanta
Rusie, unde, dupil teoria lui Lilienfeld, vor putea sa serve guvernului muscalese f en analogie avec le travail de scrtion )). Pe noi,
Romanii, nu ne-a amelit Papa dela Roma, dar cu atilt mai pulin
ne va inela enciclicele Papei dela Ntya!
Un singur punct de care se ferevte Lilienfeld cu tot dinadinsul
in operele sale, ruseoi, neinceoi i frantuzeoi, un singur punct uitat
sunt spionii. Ar fi trebuit cu mice prel sa justifice rolul pe care II joaca
10
15
spionii In organismul statului muscalesc, rolul eel mai important in

Rusia. In imperiul tzarului, Intre fiecare zece indivizi figureaza cel
pulin un spion. Deci se numara minimum zece milioane de spioni
de ambele sexuri, afara de mulIi spioni nu din interes, ci gratis, spioni
pentru arta, quintesenla caracterului muscalesc. Mai pe deasupra,
In fiecare capitala europeana in permanenTa, in unele puncturi Intr'un
mod provizoriu sau transito, circuleaza o droaie nenumarata de spioni
muscaleoi, poliiia secreta a Papei dela Neva. In Bucureoi a fost

totdeauna o mullime. Chiar aci in Ateneu nu poate sa lipseasca vreo
cilIiva. Sali faca doara infama meserie! sii raporteze a un batran

20
Moldovean a fotografiat Rusia in numele Tinerimei Romeme.
ARTICOLE POLITICE
UNIREA1)
...la politique a toujours besoin de
prvoir, pour ainsi dire, le present.
Turgot, Oeuvres, Paris, 1844, t. 2,
p. 673.
Nu aunt strigatele D-lui Nicolae Roznovanu, care ne pun condeiul in mana pentru a justifica sacra caul& a Unirii. A intra in arena
to
15
contra unor gusturi curat personale ar fi a imita ridicolul exemplu

al t cavalerului de trista figura *, care infrunta roatele morilor, luandu-le drept nite uriai gata a rumpe lancea. Sa nu.ni se raspunda
cum a o suta, doua sute sau fie i o mie sugari neinlarcali ai ziarului
4 Moldov a 4 se nutresc din inspiraIiunile separatiste ale redactorilor
sai. Chiar aqa fiind, tot Inca acliunea acestei coale de distrugere nu
poate iei fatalmente din ingustul cerc al acelor boale, cari perturbeaza
din and in &and unele organismuri izolate, dar nu iau niciodata proponiunile spaimantatoare ale unei epidemic.
Intr'unul din romancele sale istorice, in care depinge situaIiunea

Sco-ciei in primele momente dupa unirea sa cu Engletera, celebrul
Walter Scott pune pe scena un personagiu foarte comic, care, mergand
pe drum i intamplandu-se ca unul din caii sai sa piarza o potcoava,
se vaieta cu durere i cu blfistemuri: data consecvencele unirii!*.
Acest inflacarat separatist, ilustrul prototip al ideilor patronate de
ziarul 4 Moldova *, ar putea procura o pagina foarte picanta pentru o
nuvela ingenioasa a la Rabelais sau chiar pentru o epopee umoristica
1) Pereeveranf a, nr. 23 (25 Mai 1867), p. 2-3 ; primul articol dintr'o serie de
cinci, publicate toate sub acelai titlu, In numerele 23, 24, 26, 27 ale s Perseverentei s
(Ed].
162
scruErn LITERARE, MORALE SI POLITICE
In felul Batrachomiomachiei, dar niciodata nu se va ridica la InalTimea din care sii-1 poata lovi o polemica serioasa.
5
to
15
Suntem a9a de departe nu numai de a combate, ci macar de a avea

in vedere catu0 de putin teoriile D-lui Nicolae Roznovanu, incat nici
nu ne vom atinge, in tot cursul acestui studiu, anume 0 specialmente
de unirea intre Moldova 0 intre Tara Romaneasca. A apara aceasta
victorie a tendinIelor nationale, ar fi a o pune la indoiala, facand a se
crede
cum Ca ea ar avea trebuinn de a mai fi aparata ; 0 nu suntem
..
noi aceia cari sa ne putem asocia din uprinn, ca sa nu zicem altfel, la
indoielele cele matematicqti ale Rusiei 0 ale Austriei. Cinci secoli
MI suspinat Romanii dincoace 0 dincolo de Milcov, 0 cu fiecare suspin
disparea &ate o unda din patul acestui Styx de desbinare, pana ce, In
find, infernalul rank.; s'a evaporat cu totul din caldura puternicului
dor national; astazi Milcovul nu mai exista moralmente!
Ceea ce ne indeamna a lua pana, o mai repetam o data, nu este

neagra noapte a ideilor cutaruia domn din Moldova, ci ziva cea senina
20
25
0 luminoasa, ce respira In dulcea epistola a ciobanior dela Ra0nar

catre providenlialul suveran al Romanilor ; epistola, publican deja
in acest ziar 0 asupra careia numai acest ziar 9tiu sa atraga atenIiunea
Intr'un mod demn de importann subiectului. Din fundul unui satuleI
din Transilvania se renaln numeroase voci, strigand cu fala In gura
mare: 4 to-ci Romnii sunt fra-ci*, 0 optind apoi ala zicand printre
randuri: e Weptam oara unirii 5; 0 in fan acestei grandioase expansiuni nationale se mai poate oare a mai vorbi despre orice alta, chiar
despre D-1 Nicolae Roznovanu!
Aa dar, cestiunea ce ne va preocupa in acest studiu de inalta
30
35
politica, nu este unirea cea mica, realizata deja intre ambele Ormuri
ale Milcovului, ci unirea cea mare, de realizat de acum inainte intre
toate parade, ce trebue a se verse In oceanul romanesc ; intre toate
acordurile, fan care nu se poate armoniza hora noastra nalionala ;
intre toate pietricelele, ate sunt necesare pentru a reconstitui anticul
mosaic: Dacia lui Traian!
Stim bine cd sunt unele fiinIe tremurande, izbite de o paralizie
morala, cari vor clatina din cap la cuvintele noastre 0, zambind cu
desprel 0 cu neincredere, ne vor raspunde cu 0 gravitate morboasa:
ARTICOLE POLITICE
163
0 ce ne spui, domnule, nite lucruri imposibile ! i. Sunt acum doufizeci

de ani, unirea Moldovei cu Tara RomtmeascA era un lucru imposibil;
un principe strain dintr'o familie regard era un lucru imposibil ; desfiintarea privilegiului archontologiei fanariotice era un lucru imposibil ;
legea rural& era un lucru imposibil ; libertatea presei 0 a cuvntului
era un lucru imposibil ; era un lucru imposibil pfinA 0 emanciparea

bietilor Tigani !.. 0 nu! singurul lucru adevArat imposibil este patriotismul acelor Mime ve0ede, ce nu pot crede in viitorul Romniei !
0 altA tar% pe jumAtate mai mica, atta prin intinderea teritoriului
to
15
'2.9
cum prin numArul locuitorilor, nu se temu mai deunAzi a infrunta doll&

mari Imperil coalizate 0, dupA o luptA eroicA, pierdu ciimpul de bAtaie,
dar nu 0 speranta nationalA. i 0iti oare, pentru ce colosul austroprusian nu putu speria 0 nu reu0 a nimici peticelul de pAmnt numit
Danemarca ? Pentruca patriotismul ardea in piepturile Danesilor, iar
patriotismul ne invatA a ne increde in steaua fetrii noastre tot aa de
orbe0e, precum amantul se increde in frumusetea iubitei sale !
Ascultati urmAtorul cfintec national al Danemarcei, ieit din pana
poetului popular Grundtvig, 0 prin care se explick mai bine cleat
prin orice definitiuni 0 comentarii, acel puternic instinct, ce-1 pot
simti inimele incA june, dar cu anevoie 1-ar putea exprima materialismul
unei descriptiuni riguroase:

Poate cri strAinul al' fi fficut vitejii mai strfilucite; dar nu in zadar
O pe steagul Danemarcei vedem lei 0 Mime ! Lasa ca vulturii 0-0 dispute
dominatiunea lumii, noi nu voim a schimba stindardul nostru 1
25
Poate cii alte limbi sii fie mai majestoase, mai nobile, mai dulci ;
dar 0 limba danezii este In stare de a scoate acele accente ce merg
o drept la inimii: noi ne multumim 0 cu limba noastrii !
Alte popoare vor fi avut regi mai gloriosi, dar nicio familie regalfi
n'a intunecat pfinA acum pe aceea a regilor, noori. Posteritatea lui Dan
30
35
0 a lui Skiold sfi traiasa In veci pe tronul pArintilor !..

Pe and Danesul se crede cu mandrie a fi destul de viteaz spre a nu
invidia vitejia altora, sunt Romni de aceia ce aflA un orgoliu de a

repeta la tot pasul oribilul vers a lui Murepanu ; o la noi mArul e putred ! * Pe cand Danesul admirA 0 venerA tronul principilor sAi, sunt
Romni de aceia ce nu vegheazA ziva 0 nu viseazA noaptea decat
perspectiva de a ajunge ei la domnie. Pe and Danesul se fA1e0e cu
164
SCRIERI LITERARE, MORALE t3I POLITICE
limba strfibunilor, stint Romani de aceia, ce nu vorbesc romaneOe

deck numai cu vizetiii lor !.. Pe cand Danesul izbeoe cu pieptul in
doi gigan/i, ce nu se ru0neazti a uni atleticele lor force contra slbiciunii
5
to
15
unui pitic, sunt Romani de aceia ce numesc nebunie o unire realA a

unor fra/i, pe cari Ii unise deja ideea lui Dumnezeu!
Acest articol nu se adreseaa catre voi, moaoele fanariotismului,
ce vfi sbuciumali In deprt a face minunea de a ne asvarli inapoi in
noianul de degradare in care vA desMta/i voi 1nivA, pe cand ci fost
Inca vii ! Romfinui nu mai crede astAzi deck numai in moaqte 0 in
minuni na/ionale, stigmatizandu-va cu o sublima strofti a unui mare poet :
Sunt orbi: nu vfid in juru-ti toti fiii cum s'adunfi ;
Sunt surzi: n'aud fanfara ce 'n muntii tfii rfisunfi...
0 ! Iartfi-le, Romne ! la cini i la vrajmasi,
Dfi paine, cfici ai multi, d paine sfi-i ingrasi !..*
Articolul de fa/A se adreseazfi catre generaliunea tanara, nascuta

deja in aurora Ebert/4H, i in care, ca intr'un sambure neatins de omid,
este concentratA, plina de viea/A 0 de sanatate, Romania viitoare !
CARACTERUL NATIONALITATII ROMANE CA BAZA

LEGISLATIUNII SALE 1)
Pour bien comprendre l'histoire des
peuples, 11 faut s'asseoir longtemps auprs de leur berceau et les suivre pas a
pas a leur entre dans la carrire...
Pentru a intelege bine istoria po-
poarelor, trebue BA ne mezAm mult timp

langl leagAnul lor i sA le urmArirn apoi
pas cu pas la intrarea lor pe seen& ... I.

Guizot, E88ai8 81W l'histoire.
E ciudat, cA unul 1 i acela0 principiu este universalmente recunoscut

in privima mizerabilei individualitki, i seep& cu desvalire din vedere,
20
chiar din partea oamenilor celor mai serio0, din data ce este vorba
de a-1 aplica cAtre co1ectiviti, catre popoare, ckre natiuni.
2) Romdnul, 11 Ianuarie 1868 (p. 25-26) ; este cel dintAi dinteo eerie de lapte
man articole purtand acelai titlu. [Ed.].
ARTICOLE POLITICE
165
Cand o persoana vrea s&-0 confecIioneze o haina, ea nu trimite

pe croit(or) ca s ia masura dupa corpul vecinului, sau al celui de'ntai
trecator, ci din contra o croiete dupa propria sa statura care nu poate
fi intocmai egala cu nicio alta In lume, caci natura a facut astfel, bat
sa nu existe dona frunze absolutaminte deopotriva.
and un bolnav chiama un medic, el nu-i zice: domnule doctor,

cauta pulsul jupanului de peste drum sau du-te de fa diagnoza dommilui
cutare din strada de alaturea, i apoi vino de-mi aerie o relet.
10
15
20
Ei bine ! numai Staturile, numai corpurile cele imense, ale carora

forma. 0 conservaIiune sunt de mii de ori mai importante 9i mai prelioase deck personalitatea cea mai Rusted ; numai ele sunt osandite
a suferi cu rabdare 0 a Indura In tacere ceea ce n'ar primi a i se face
omul cel mai de pe urma I
and un popor are cumva nevoie de o hain, adica de vreo ref orma
exterioara, legislatorii ci administratorii sai se grabesc pe data a-I

inveli in nicte vestminte esotice, aduse cine mai -tie.cle unde i croite
cine mai ctie pentru eine. Daca haina este prea larga se raspunde ca
purtatorul o sa se mai ingrap cu timpul ; daca e prea stramta, se asigura
c stofa o sa se mai Intinza mai in urrna ; i astfel nenorocitul popor se
vede constraus vrand-nevrand, a tari dupa sine o hlamida de astrolog
sau a strange din umeri intr'o scurteica de arlechin.

Cnd o naTiune. este bolnava, medicul sau, in loc s'o Intrebe unde o
25
doare 0 cum se simte, in loc de a studia cauzele locale ale morbului,

In loc de a aprofunda organismul izolat al pacientului, incaleca deodata
pe un bidiviu, pleaca la Paris, la Bruxell, la Berlin, la Londra ; pipae
cu cea mai mare ingrijire pulsurile oamenilor de acolo, i apoi trimite
o reIeta, adica o lege!
30
Trebue o orbire extraordinara pentru a nu observa dela prima vedere

pe de o parte bufonada, iar pe de alta parte pericolul acestei proceduri ;
totuci sunt ani intregi, ba Inca mai multe zecimi de ani, incepand dela
Regulamentul Organic sau chiar dela Pravilele Caragea ci Ipsilante,
de and sarmana Romanie zace intr'o asemenea oribila oftalmie,

35
uneori forIata, cateodata benevola, primind legi i refortne dela Muscali

ci dela Austriaci, sau comisionandu-le ea insa0 din dreapta 0 din stanga,
dupa capriciul modei.
11
SCRIERI LITERARE, MORALE fg POLITICE
166
Este timpul frisk acum sau niciodata, de a ne lepada de hainele

altora, gi de a intelege in fine, ca la boalele noastre, care sunt cam multe,
ffind efecte cronice ale unui treeut pacatos, noua ne trebuegte nigte relete
scrise anume pentru noi, iar nu pentru China sau Japonia. Insugi
5
Mesagiul Tronului prin care s'a deschis mai deunazi o noua legislatura
a ambelor Camere, ne Indeamna la acest mare pas, zicandu-ne ca

armarea generala a larii o sa se opereze nu dupre sterpe imita-ciuni din
to
strinatate, ci in spiritul romanesc cel vechiu.

In adevar, caracterul unei nalionalita-ci este singura fontna, singurul criteriu, singura bald a legislaIiunii sale, intarindu-se 0 generaliza.ndu-se astfel ceea ce a zis nemuritorul Montesquieu in privirria guver-
nului unui Stat:

s
Guvernul cel mai conform cu natura este acela, a caruia dispoziIiune
15
4 particulara se potrivegte mai bine cu dispozi-ciunea poporului, in fruntea

caruia se afla v 1).
20
Dar cum oare se poate cunoagte caracterul na-cionalitaIii romane ?

Unde oare sa fie busola, care sa ne conduca pe acest ocean atat de unduios, atat de multicolor, atilt de nestatornic ? Fost-au oare vreodata
doi autori cari sa ne fi caracterizat in acelagi mod ; cari sa fi gash in
noi ace1ea0 elemente, aceleagi viliuri, far% a cadea unii in nigte laude
25
30
exagerate 0 allii in nioe detractari peste masura ?

In afar& 0 inauntrul Iarii, in vechime 0 in timpii moderni au fost
mulIi 0 foarte mulci de aceia ce ne zugraviau in fa.ca lumii cu un
complex de vopsele atat de posomorite, atat de infernale, incat una
singura dintre ele ar fi fost de ajuns pentru a face nalionalitatea noastra
un obiect de desgust gi de disprel pentru toate popoarele.
Aga, de exemplu, dupa marturia istoricilor maghiari gi sagi, to0
Romnii, toli far% deosebire, mic 0 mare, sunt furi, ucigagi gi incendiari ; 2) 0 nu trebue sa ne miram de a auzi o asemenea sentinla din
gura unor straini, inamici secolari ai nalionalitatii noastre, de vreme
ce mai-mai tot in acest fel ne depingeau pe noi pada* mai alaltaieri
chiar boierii noori romanegti, zicand, de exemplu, in petiOunile gi in
memorandele lor catre Puterile Europei:
1) Esprit des lois; liv. 1 Chap. 3.
2) Eder, Observationts ad historiam Transilvaniae, Cibinii, 1803, p. 257.
ARTICOLE POLITICE
1 67
<c Proprietarii dela Tara mai cu seamA fficfind parte din acea clash'
numara intre dan0i multi oameni onorabili 0 inteligenti ; dar sunt

pulini cari au indestula instructie 0 destura sperairp ca sa poata fi
5
lo
15
20
25
in stare a trata afacerile inalte ale tarii lor ; de aceia, linititi 0 modeti
in pretentiunile lor, se multumesc a se ocupa de starea 0 de speculatiile
kr 0 se marginesc a da tarii oamenii cei mai recomandabili intre functionarii ordinului al 2-lea 0 al 3-lea.
<( Asupra taranilor romani nici sfaturile nici exemplele cele mai
doveditoare (concluante) n'au putere. Ca sa le faca cineva bine, trebue
ca binele sa-i vie din porunca guvernului, Vatunci chiar se 'mpotriveqte
la acel ordin, de ate ori nu este insotit de amenintari executive foarte
persistente.
(c Daca nu zicem nimic asupra profesiunilor libere, este Ca lipsesc
cu totul la noi, Cativa indivizi cari cu pompa (ingamfare) iau titlul

de profesori 0 de advocati, n'au nici numarul nici calitatile cerute
ca A constitue o eked In societate 1).
Aceasta sa fie oare In realitate caracterul Romfinilor? Daca ar fi
ap, atunci ar trebui indata sa aruncam jos condeiul, incruc4and manele
pe piept cu disperata impasibilitate a unui fakir indian, 0 sa weptain
apoi cu apatie, din moment in moment, fatala pieire a gintei romfine,
caci un popor compus din furi, din uciga0, din incendiari, din nerozi
0 din Oreti nu poate sa traiasca, nu poate sa existe, fiind o pura negatiune.
Din nenorocire, nu Maghiarii, nu Sa0i 0 nu clasa feudala de valvasori 0 de valvasini, numiti altfel boiari, au putut sa cunoasca i au
dreptul de a judeca caracterul Romfinilor. Lupul este un expert de

minune in privinta chrnii oii, Irish' numai atAta, i nu cumva sA vA
bazati pe ceea ce o sa VA spuna despre calitatile morale ale victimei sale.
30
Sunt alte izvoare, unde se oglindete, ca intr'un tapet de apa limpede,

caracterul cel adevarat al nationalitatii noastre, 0 atari izvoare sunt
anume acele fapte din istoria romana In cari poporul nostru s'a mani-
festat uniform 0 consecinte, de0 secolii le desparteau unul de altul

0 de0 ele avura loc nu numai in diferite timpuri, ci Inca In diferite
regiuni, pe cari le separa muntii cei mai nestrabatuti i fluviile cele mai
35
gigantice.
11 *
168
SCRIERI LITERARE, MORALE
1 POLITICE
Este Invederat ca, daca nqiunea romana, in nite imprejurari

analoage intamplate In Transilvania, in Moldova, in Tara Romaneasca, in secolul XV, in secolul XVII, in secolul nostru, s'a aratat
5
to
totdeauna pretutindeni Intocmai in acela0 mod, fax% sa se fi avut In

vedere sau macar sa se fi auzit despre exemplele trecutului 0 ale provinciilor surori, aceasta admirabila identitate de procedura, derivata
numai din 2nsa0 natura intima proprie a poporului, denota 0 defineoe
caracterul sau.
Iata sarcina ce ne-am impus-o noi in studiul de faIa. Este grea,
este spinoasa, dar noi suntem fericici numai de a o incepe, indicand
adevarul in trasature generale.
PATRIOTISM SI NEINCREDERE 1)
15
Dar ce este patriotismul? In ce anume se cuprinde aceasta admirabila parghie, pe care istoria ne-o manifesta ca pe principala cauza,
positiva sau negativa, a maririi, a stalionarii i a caderii popoarelor,
ridicandu-le 'Ana la culme, ca pe Grecia anti* cand in culme era patriotismul, sau oprindu-le mersul lor 0 cufundandu-le in moarte, ca pe Chinezi 0 pe Indiani, cancl patriotismul se racea 0 parasea piepturile ale0lor ?
20
25
Pentru a gasi o definiliune a acestui cuvant, a acestei idei, a acestei

simliri, sa nu alergam la sistemele psicologilor, caci ele sunt nu numai
palide 0 contrazicatoare, ca tot ce iese de-a-dreptul din cap, fara a fi
tresarit prin bataile inimei, ci Inca de cele mai multe ori se pot asemana cu varful creionului, pe care o mana prea staruitoare, voind sa-I
ascuta, Il freaca 0-1 ciople0e cu briceagul pana Inteatat, incat bietul
plumb se rupe tocmai din nenorocirea extremei fineIe.
Pentru a surprinde misterul patriotismului, trebue sa-1 cauthm nu
in reproducOuni artificiale 0 morboase, ci in natura cea vie, adica in
noi InOne ; insa nu totdeauna, nu in interval de abatere 0 de oboseala,
nu in parosisme de desgust i de desperare, ci numai In acele sublime
momente de avant, de entuziasm, de inspiraTie, ce se rezerva din cand
1) Romdnul, 8 0 12 Septemvrie 1868, p. 771, 783 ; ultimele douA articole dintr'o
aerie de trei, purtand toate acelai titlu [Ed.].
AwrIcma POLITICE
169
In &And asupra oamenior i asupra popoarelor, O. care nu dispar nicio-
data, mai inainte de a fi lasat ca o netearsa suvenire in urma-le o

fapta mare, o cugetare grandioasa, o steluIa sclipind lucitoare pe orizons
10
15
20
tele nocturne ale analelor.

Patriotismul nu este de a tine prin o oarba deprindere la locul
naterii tale. E poetic a zice: iubesc aceasta coliba, acest rulec, acest
arbore, caci aci vazui lumina zilei, aci am petrecut anii copilariei, aci
jucam pe iarba, dar aceasta nu este i nu poate fi patriotism, sau
un patriotism curet animal, mai prejos de inalcal pulin
limea omului: patriotismul bufei, ce sta pironita In hornul cu care
se dedase, sau patriotismul mei, ce ramAne neclintita in locuin, dei
zece stapani se muta i se succed unul dui:A altul.
Patriotismul nu este, de asemenea, mulIumirea de a vedea prosperitatea exterioara a %aril sale, privind astfel mice situaliune posibila,
din data ce i se asigura o pane mai dospita, un bordei mai spoit, o
haina mai eroita. Mizerabil mercantilism! Prefer& oare Beduinul confortul civilizaIiunii occidentale sub jugul francez mai bine dect
rasfa-cul libertii na0onale inteun cort expus la vantul cel ucigator
al pustietalilor africane? Romanul, ce-gi indeasa tot patriotismul
in ingusta cutie a materiel, o sa-gi vanza naliunea la Austriac, la Maghiar, la Satana, la oricine, numai ca sa-i promita de a imbrobodi otrava
25
30
35
sub eleganta forma a unui hap poleit !..

Negreit, patriotul cel adevarat nu se poate opri nici el de a nu-i
fi drag sa priveasca propria sa vatra oglindind mereu aspectul gradinei
cele mai inflorite, dar aceasta porciune aa zicand bruta a iubirii el
o supune imperiosamente unei aspirapuni cu mult mai inalte, unei
aspira-ciuni in care se resfrange toata superioritatea naturii umane,
unei aspiraciuni ce are dreptul ea singura de a pretinde la sacrul numb
de patriotism: marirea nalionala!
Noi zicem < marirea nalionala 0, iar nu 0 marirea tfirii 0, caci este
o distanla imensa intre aceste doua orcline de idei, dintre care una
reprezinta divinitatea sufletului i cealalta pulberea lutului ! Una i
aceiai Iara poate fi mare sub tot felul de neamuri succesive, sub
tot felul de stapaniri eterogene, sub tot felul de graiuri poliglote, qi
sa ne fereasca Dumnezeu pe noi de o asemenea cosmopolita marire
170
Cand fiii eroicei Mande, amenintati de sclavia lui Ludovic XIV, se

pregateau a parasi cu totii pentru totdeauna fertilele lor trirmuri,
cautand un adapost aiurea, ei 9tiau foarte bine ca patria nu este o
bucatica limitata de pamant, ci unirea la un loc a tuturor fratilor
5
de aceea9i vorba 9i. de aceea9i origine. Ca natiunea sa domneasca prin
sine insa9i, ca ea sa fie puternica 9i respectata, ca limba ei sa excite

admiratiunea popoarelor prin tezaure de geniu, aceasta se chiama
marire national', iar dorinta acestei mariri se chiama patriotism!

10
15
20
25
Dar eine oare nu dore9te astfel marirea natiunii sale ? se vor grabi
a ne raspunde, poate, chiar tocmai aceia ce un.-Itesc in intunericul cugetelor de a nu auzi din gura Romanului nici macar numele patriotismului.
A dori este a crede. Nimeni nu dore9te un luau, daca nu crede in

perfecta posibilitate de a-1 realiza odata, 9i cu atat mai invapaiata
este insa9i dorinta-i, cu cat el crede mai lesne, mai tare 9i mai fierbinte.
A dori fara a crede este o contradictiune 9'o absurditate. A9a dar
patriotismul eel adevarat, mai inainte 9i mai pe sus de toate, este a
crede fara a 9ovai un singur minut in fortele natiunii sale. a 0 credinta cat un graunte de mu9tar face minuni *, zicea Mantuitorul ;
9i ce oare nu este In stare de a produce patriotismul, cand se clade9te
pe un asemenea graunte ?
Polonii cred totul posibil pentru virtutea natiunii polone, 9i iata
de ce colosul moscovit tremura dinaintea sclavului, chiar atunci cand
il strive9te in tortura. Cretanul nu crede nimic peste putinla pentru
eroismul elenic, 9i. iata de ce semi-luna otomana pale9te de doi ani in
fa-ta unui pumn de pescari. A9a credea altadata tefan cel Mare in
destinele Romaniei, cand zicea in cantec:
a Multi au mai venit la noi,
a PuIini s'au dus inapoi,
Ca-s Roman cu patru mani
a i am leacuri de pagani:
4I De Tatari am o sageata,
a De Turci sabia cea lat,
a De Litfeni un buzdugan
a i de Unguri un arcan ...a
O
30
35
Acea credinta in a cele patru mfiini ale Romanului * o mai avem

noi oare astazi?..
ARTICOLE POLITICE
to
171
Batelurile care eirculeaza intre Giurgiu i Wiena, fiind in genere

pline mai cu seam& de Romani, de Sarbi i de Unguri, noi avuram
displacuta ocaziune, In ultima noastra calatorie, de a studia un fenomen
foarte curios, sau mai bine zicand, mulIumita conversa-punilor expansive, ce domnqte totdeauna pe aceste insule plutitoare, fat% distincciune de neam i de credinta, acel fenomen pulin mfingaiet or ne izbi
involuntarmente el Insu0 prin extrema evidenca, dela cea dintai vedere.
Fiecare Sarb, adica toi Tiara la unul, are o incredere nemarginita
in foqa-i nalionala, exagerand Oita la imposibil ceea ce posede In

realitate, precum In baladele sale el exagereaza pima la parodie statura eroului Marco-Cralevici, iar ceea ce-i lipsete, ascunzand-o gi
chiar tagaduind-o cu staruinIa in fala lumii, pat& inteatata incat
este gata a jura cu entuziasmu, ca oribilul caldaram dela Belgrad intrece
15
20
25
20
In comoditate pavagiul Parisului.

Ungurul excentric In toate, ca oricine ce nu se simte pus la locul ce
i se cuvine, caci de sigur nu in Europa este repdinta cea naturala a
acestei ntrtionalitali ultra-asiatice, merge cu Increderea In sine atat
de departe, incat umanitatea Intreaga i se pare a fi un simplu scaunel,
bun numai doara pentru aceea ca sublimitatea maghiara sa arunce pe
el cu disprel cojocul de urs al lui Atilla. Aceasta divagaIiune este negreOt tot ce poate fi mai ridicol, dar nu mai pulin ea se bazeaza pe
un impuls, caruia ar fi nedrept de a-i refuza insuqirea de a fi tocmai
miezul i samburele patriotismului.
Ei bine, Romanul i numai Romanul afla o placere intima de a
trambita mereu despre slabiciunea na.ciunei sale. Toate sunt rele in
Romania, dar este admirabil tot ce vine de afara, fie macar din fundul
Austriei. Noi n'avem nici administralie, nici justiie, nici Invalatura,
nici armata, mai pe scurt nimic, nimic, nimic. Aa se recomanda Romanii strainilor, asemenea acelor cerptori, ce expun privirii publico
chiar ranile cele zugravite cu ajutorul penelului sau un picior sfinatos
legat artificialmente ca i cfind ar fi amputat In realitate, numai pentru
a smulge dela mila trecatorilor, prin acest spectacol de suferince mincinoase, un gologan de pomana.
172
Nu va indignati! Romanii, despre ean l. vorbim noi, sunt numai aceia

ce calatoresc pe batelurile faimoasei companii danubiane, 0 se Oie ca
prea putini adevarati descendeati din colonia lui Traian poseda mijloacele de a-0 permite aceasta delicioasa cheltuiala. Romanii, despre care
vorbim noi, sunt numai acele papu0 lustruite, cu giamul inteun ochiu
9i cu cloud cuvinte frantuzeoi in gura, mipandu-se inainte i inapoi cu
regularitatea ceasornicului; ai crede ca stint vii, dar nu gaseOi o

inima, Meat 40 vine, a zice: ingenioasa mecanica in felul ratei lui
Vocanson!
io
15
20
Dar ce sa faci! Ace Oi automati sunt cam multi intre noi, caci 'Ana
mai deunazi ei formau in Romania o clasa intreaga puternica, privilegiata, predominatoare, ceva ca regatul Marionetelor in caricaturile
lui Grandville. Influenta lor, ca amagitoare stralucire a unui diamant
fa4, nu s'a stins Inca de tot chiar in mijlocul nostru, iar nesfar0tele
plimbari ale acestor domniori prin strainatate fac ca mai toata Europa
sa judece despre natiunea romna unicamente dupa aceste modeluri
de exportatiuni. Voi mi sunteti nimic, ne striga celelalte neamuri,
informate din acest impur sorginte ; noi nu suntem nimic, repetam
noi in0ne deprin0 a auzi In toate zilele aceasta trista definitiune din
gura secolarilor noori stapani...
La Sarbi nobleta n'a existat niciodata, incat nu este de mirare
25
so
de a vedea increderea In sine atat de tare desvoltata in sanul acestui

bray popor, la care un cioban nu s'a sfiit a tinde 0 a reu0t sa devina
fundatorul dinastiei princiare. La Unguri noi vedem in adevar o aristocratie veche, feudala, incorigibila, dar multumita de a apasa cu o cruzime salbatica numai poporatiunile nemaghiare ale tarii, incat pentru
ca sa le poata tortura cu impunitate, ea este Oita de a cauta un sprijin
in restul natiunii ungare, exaltand-o astfel pima la frenezie prin atatarea simtimantului patriotic. Romanii din contra, nu putura din
fatalitate sa scape de mice umbra de noblete, ca invecinata Serbia,
dar n'au putut totdeodata capata macar o aristocratie ca cea maghiara,
caci boierii noori mai toti straini neavand pe altcineva sa mulga cleat
numai tot pe Romani gaseau naturalmente interesului clasei de a

35
inabu0 In noi mice veleitate de opozitiune, facandu-ne a pierde mice

scanteie de credinta in fortele noastre nationale.
ARTICOLE POLITICE
10
173
Chiar sub Stefan, chiar sub Petru Rare9, chiar sub Mihai Viteazu,
eterna tactic& a boierismului a fost totdeauna de a arunca in fertilele
piepturi ale Romnilor samtinta de descurajare i daca toate sbuciumarile lor nu reu9eau atunci i numai atunci, cauza este ca natiunile
ca i indivizii, nu pot a nu avea o neclintita incredere In sine de cfite
ori conoiinta lor este limpede i curala, iar conoiinta cea colectivfi
a popoarelor sunt aceia ce-i acorda.
Ei bine, astazi boierii sunt redu0 In Rominia la rolul postum al

vampirior, ce-0 caut cfite-o victima numai In obscuritatea nomii;
astfizi Carol I este conoiinta cea purfi a natiunii romfine; astazi nu
ne mai este permis fratilor de a nu crede In mfirirea destinfirilor
sentinelei latine in Orient !..
[PARLAMENTUL D-LUI COGALNICEANU] 1)

In doug-trei vorbe am dori sa rezumm vrtejul politic al saptamnei intregi.
15
20
25
Consiliul municipal s'a ales In Bucureoi, din virgula in virgul

dupa cum o prevestiram noi inteunul din numerii trecuti, cfind mangaiam pe d-I ministru de Interne cu o serie de intrebari practice, urmate de o concluziune riguroasfi:
# D-1 Petre Grdioeanu pierdut-a vechia-i energie?
a Popa-Tache nu mai traieoe?
# Imputinatu-s'au giambafii i hamalii?
s Ar dara, capitala va merge cu d-1 Cogalniceanu, intocmai precum a mers... t
Care aceasta profetie, justificata in urma prin realizarea cea mai
compleca, mai ramilue astazi numai doara de a se adZioga vreo cAteva
mici detaiuri, pe cari, de asemenea, nu era greu de a le prevedea din
capul locului, cad totul se in1antuie9te, totul se explica mutualminte, totul
90
se succede din consecin0 in consecinta in sistema d-lui Cogalniceanu.

Se pretinde, bunaoara, cum ca sute de cetateni ar fi fost insultai
gOI110, brittiti i pe jumatate uci0 de ctre o veselfi companie, ai careia
1) Traian, an. I, Nr. 8, p. 29, 9 Mai 1869; revista politic. Titlurile cuprinse !titresemnele [ ] stint date de editor. Majoritatea articolelor politice din Traian fi Columna
lui Traian au aparut sub rubrica generala: Politica sau Revista Politica [Ed.].
174
SCRIERI LITERARE, MORALE F3I POLITICE
membri au votat apoi in larg, unul cat zece, fart( a se sti eine dintre
dansii este sau eine nu este alegator, dar altfel cu stiin%a cea mai
pozitiva, ca toate biletele, aruncate in urna, reproduceau cu o exactitate stereotipa lista candidaTilor guvernului.
Confratele nostru dela Romdnul a mers cu cutezarea Oa a publica
niste epistole, niste petiIiuni, niste procese-verbale, ca si and toate
acestea ar putea schimba catusi de pulin reputaliunea d-lui Cogalniceanu!
10
15
20
Pe eine oare mai poate surprinde, in starea actuala de lucruri,

chiar scrisoarea d-lui Grigorie Heliade, in care se plange ca i s'ar fi
furat optzeci de napoleoni si un lan/ de aur de &are o ceata # cu domege in mana, in capul careia era d-1 Petre Gradisteanu, etc. # ?
Pe cine oare mai poate minuna, in condiTiunile In cari ne aflam,
ca tocmai generalul acestor onesti batausi este astazi consilier municipal in virtutea a 1771 de voturi, constatate prin Monitorul Oficial?
Pe cine oare va mai aduce in mirare maine sau poimaine, &and sfatul
comunal intreg, astfel personificat, mulIumita atmosferei domnitoare,
va porni deodata la saccagiul sistematic al tuturor cetatenilor capitalei ?
Ceea ce ne intristeaza pe noi, nu sunt alegerile de tot felul, municipale si nemunicipale ; caci in materia electorala in genere, oricate
se intampla si s'ar mai Intampla de acum inainte, tot inc 5. este abso-
lutaminte imposibil ca pana si fecundul geniu al d-lui ministru de

interne s5 mai inventeze ceva mai nou, ceva mai neWeptat, ceva
mai monstruos, deck cele petrecute deja la Craiova, la Ploesti, la
Pitesti, la Slatina, la Gala/i, prin toate unghiurile 01.1
25
Ne ingrijeste, ne sperie, ne infioreaza o alta sfera de *lc-Pune, pe care

d-I Cogalniceanu se pare ca 0-a rezervat-o tocmai pentru efectul finalului.
so
Presa a rams intact5. deocamdata. Romfinul este In tortur5 i

Romania precupelita, dar cel pulin victirna tot mai conserv Inca
prelioasa facultate de a se plange, prin care se alink ca prin farmec,
durerile unei natiuni, ca i ale unui individ.
35
tiparului, si numai aceasta este ceea ce ne mai linistea.

Fericit e institutiunea si fericit este omul carora nu le ofera o
mana de sprijin acela, ce sfarama o tribuna in urma juramantului
e sa ma trazneasca Dumnezeu daca ma voiu atinge de acest altar n,
D-I Cogalniceanu nu prornitea niciodata ca va merrcine libertatea
ARTICOLE POLITICE
175
si dizolva Camera trecuta a doua zi dupa o duioasa tirada de iubire

la adresa d-lui Ioan Bratianu!
In sedinla de Luni a Adunarii DeputaTilor d-1 Cogalniceanu a
declarat a 4 va rasa presa liberri a.
Noi tremuram.
Dea cerul ca sa nu se implineasca astazi, maine, foarte curand,
aceasta grozava presimIire, bazata pe profunda cunostinTa a taramului I
Presa e in pericol !
Si 'n adevar, ce oare nu se poate astepta dela un om, caruia d-1
io
A. G. Golescu i-a repetat in gura mare de doua ori dela inallimea

tribunei parlamentare: a cat despre moralitate, jos fruntea, jos frun-
15
tea! # si totusi ministrul n'a gAsit nici o vorba ca sa raspunza, iar Camera intreaga, desi este nascuta pe furis din osul si carnea d-lui Coealniceanu, a confirmat prin o tacere dureroasa sentinla de oprobriu
a bidosului s.au parinte !
20
poate sa nu se rasfranga prin solidaritate rusinea unui 4 coleg *.

Dar uitat-ai oare, domnule Cogalnicene, ca eel pulin pe bancile
Parlamentului d-ta nu esti a pepelea )), ingeniosul ideal de cinism din
basmele poporale, ci un consilier al Tronului?
N'a protestat nici macar d-I Dimitrie Ghica, asupra caruia nu
In analele universale ale regimului representativ nu s'a vazut

Inca pana astazi un ministru sa primeasca intr'o Camera epitetul
de e imoral # cu acelasi sange rece de indiferenTA, cu care aude cineva
25
# ziva-buna a din gura unui trecator !!...

Insa lucrurile neauzite se petrec la noi nu numai in adunarea de
pe Dealul-Mitropoliei.
ao
In sedinIa-i de Marti, Senatul a decis prin vot a raspunde la mesagiul princiar. (Vezi ( le Moniteur Roumain a de Joi).
In sedinIa-i de Miercuri, Senatul a decis prin vot a nu raspunde
la mesagiul princiar.
Cestiunea calcarii regulamentului, care popreste de a reveni asupra
unui vot, 0 chiar cestiunea de demnitate, care nu permite unor oa-
meni ce se respecta de a se contrazice inteun mod atat de ridicol

inteun interval deabia de patruzeci si opt de oare; ambele aceste
a5
cestiuni se intalnesc aci cu o alta considerqiune nu mai pupnimportanta.
176
Domnitorul a deschis Parlamentul printeun discurs, in care saluta nu numai pe deputati, ci totdeodata 0 cu preferinta pe senatori.
Sa fie oare delicat de a nu raspunde la salutarea suveranului, pe
and buna creoere cea mai elementara ne impune aceasta datorie sociala chiar In privinta omului celui mai de rand?
Senatul se scula ca aa-i porunceoe d-1 prim-ministru, carele a
declarat ct altfel va fi silit 34 a avizeze a.
Ciudat !
10
0 Camera se dizolva pentruca nu vrea sa salute pe d-1 Macedonski,

i un Senat este In pericol de a fi trimis pe acasa, fiindca vrea sa salute pe Capul Statului !...
IRASPUNSUL LA MESAGIU] 1)
Ieri o delegatiune din partea Carnerei a Inmanat Capului Statului,
dupa toate formele etichetei celei mai riguroase, raspunsul la Mesagiul
Princiar.
itt
Abordand astazi cestiunea, noi nu mai .avem dinaintea noastra

un simplu proiect, supus la toate eventualitatile reviziunei, ci un f apt
Indeplinit, nestramutat, nerevocabil, a caruia natura nu mai poate fi
20
desmintit cu o ora mai tarziu.

Cu atat mai bine pentru aprecierea situatiunii!
Opera Adunarii de pe Dealul Mitropoliei este copilul unui dublu
servilism.
Mandatarii, zii ai natiunii, au voit sa lingueasca pe tata 0 pe na

totdeodata.
Puteau ei oare sa uite datoria de recunoOinta catra d-1 Cogal25
niceanu, din a caruia pasiune pentru terorism s'au nscut, intr'o clipa,
inarmati i gata la lupta, ca Minerva din capul lui Joie?
Puteau ei In* pe de alta parte, sa nuli aduca aminte, In acela0
moment, ca aparitiunea lor legala In lume se Incepe din ziva botezului: Tara s'a pronuntat A?
1) Traian, an. I, Nr. 14, p. 53, 23 Mai 1869; revista politicti.
4(
ARTICOLE POLITICE
177
a*
Astfel, Camera se vedea silitk prin insu0 pcatul originii sale,

de a uni, inteo singur adulatiune disarmonioask douri principii diametralminte opuse: regimele dela 1866 i pe d-1 Cogianiceanu.
Greutatea pozitiunii a covAr0t fortele d-lor Deputati.
In zadar au alergat ei cu desperare la poezia d-lui Alexandri 9i
la proza d-lui Heliade, numindu-i pe amndoi in fruntea comisiunii
insrecinate cu redijarea adresei.
Nici sublimul cntaret al o Florioarei *, nici marele profet al lui
Isachar * n'au fost in stare de a birui absoluta imposibilitate de
a celebra, la un loc 0 in acela0 timp, pe Mirele Romfiniei, aclamat
15
cu dragoste de catre Constituantk i pe hidosul demon, pe care dnsa

II stigmatizase pentru eternitate cu epitetul de o imoral *I
Vannd douti tinte atat de diferite, Dumnealor trebuiau cu orice
pret sa ajungg a sacrifica pe una din ele in favoarea celeilalte.
Fost-a jertfit d-1 Cogalniceanu ?
Sa vedem.
Itaspunsul la MesagiuI Princiar zice, in adevr, cu o profunda
genuflexiune: o spiritul luminat, activ 0 patriotic, care anima pe Suveranul Romniei s; ar putea crede cineva, la prima vedere, c d-nii
Deputati nu sleesc cu profuziune dictionarul adjectivelor, decAt numai
pentru serviciul Tronului ; ins, intalnind deodata aspra Catatur a d-lui
ministru de Interne, dumnealor se sperie, se incurea 0 se gra' besc, in-
25
a0
fruntfind contradictiunea cea mai rudimentark a addoga mai la vale:

o In prezenta giganticelor lucr5ri de imbunatritiri materiale, Ino cepute pe intinderea p4mntului rornnesc, Camera simte cu fericire
<<c tara a ie0t din Domeniul Utopiilor 0.
Prin urmare, trei ani din regimele constitutional ; trei ani de domnie
actuala ; trei ani cari formeaz s luna de miere *, epoca cea mai frumoasA, intervalul cel mai luminos, de iubire, de incredere, de intimitate, in cAsatoria Mariei Sale Carol I cu natiunea romn ; au
fost o domeniul utopiilor *.
Cnd -Ora a osAndit cu indignatiune brutalul jug al Statului, o utopie !
Cnd ea se credea sosit intr'un liman de virtute, de libertate

pi
35
de mArire, alegAnd pe un principe, ie0t din ingem4narea neamului

o utopie !
lui Napoleon cu al lui Frederic cel Mare,
178
CAnd noul Suveran al RomAnilor papa cu o nobil expansiune

pe calea romAnismului i a democratiei, infrAtindu-se cu opinca pe
cAmpul dela Filaret, cu vocabularul in Academie, cu -WO Romitnii
de dincoace i de dincolo de Carpati, de peste Prut, de peste Molna,
5
de peste Dun Are,
o utopie !
CAnd RomAnia figura in concertul diplomatic al Europei ca un

Stat autonom i independent, iar nu ca un pAcAtos t paalAc turcesc 5,
10
pe care gratia Padiahului 1-a Incredintat, pe o duratA de plac, administratiunii unui t gubernor general*, coleg cu Hugid din Adrianopole 0 cu Sabri din Rusciug, o utopie !
Intr'un cuvAnt, pAnA la d-1 CogAlniceanu totul a fost t o utopia *,
adicA totul a fost acel fantastic regat, in care satira sAngeroas a lui
Rabelais punea A' domneascA pe ridicolul 4 Gargantua 0!...
Ian.' ca ce fel este adresa, prin care Adunarea Deputatilor a rtis-
15
puns acuma la generozitatea Tronului!...

t Pecetluitul 0 acelei Constituante, cAreia i se datorwe cu totul
insA0 fiinta regimelui de astazi, a reu0t, in fine, sali rAzbune cu prisos
20
contra infamantei sentinte !...

t Voi m'ati numit imoral, qi eu am protestat ; eu vA numesc minciuna, i voi afirmati 0!
E grozav !
25
30
Ina raspunsul Camerei nu se poprete aci.

El zice mai incolo:
t Stabilitatea dobAnditA in regiunea inalta a tronului; stabilitatea
0 represintat de Inaltimea Voastr 0 de Augusta Sa dinastie ; stao bilitatea in institutiuni constitutionale ; stabilitatea in principiile cit vilisatoare, care conduc lumea modernA, i inteleapta lor aplicare
a in societatea RomAnA, vor incorona edificiul national i social. Cat mera Deputatilor va aduce energicul sau concurs la aceasta opera
0 mareata, 0 pentru realisarea ei, va fi in deplina armonie cu guvernul
0 InAltimei Voastre 5.
Prin urmare, Parlamentul d-lui Cogalniceanu va fi in deplina ar-
monie cu guvernul actual pentru a realiza... ce?... o stabilitatea

33
Tronului i stabilitatea Constitutiunei 0!

Inteles-am oare bine?
ARTICOLE POLITICE
179
Cu alte cuvinte, Constitutiunea i Tronul au fost la noi pana astazi,

dupre expresiunea batrfinului poet Conachi:
e Cu slove scris pe hartie

e Se povestete sa fie,
e Dar In fapta se vadete,
e Ca alta nu 'nchipuete
0 Decat numai nalucire,... o
10
Pentru a realize stabilitatea elementului reprezentativ-dinastic in

Romania, trebuia sa villa anume d-1 Cogalniceanu!
Constitufamea i Tronul aveau trebuinIa de a fi consolidate.
.14a ni se spune, i suntem gata din parte-ne a admite de astadata, ca e gura pacatosului adevar graete .
Sa va Intrebam Insa cari sunt anume mijloacele de consolidare
ce v'au servit pana acuma a propti aceasta ovaire a Tronului 0 a

15
Constituliunii?
Consolida-se-vor ele prin maciuca lui Popa Tache?
Consolida-se-vor ele ceretorind dela vizir permisiunea de a bate
moneta ?
Consolida-se-vor ele lasand ca eel mai de pe urma caprar dirt Prusia
20
sali bata joc de floarea armatei romne?

Consolida-se-vor ele insultnd tot ce e libertate i tot ce e naVonalitate?
D-1 Cogalniceanu astfel a consolidat altadata domnia lui voda

Cuza ! !
25
Mai scurt, pusa Intre Scylla nqterii i Caribda botezului, Adunarea Deputalilor, dupa un singur fum la picioarele Tronului, s'a marginit a cheltui apoi tot restul tmaiei numai pi numai pentru d-1 mi-
nistru de Interne.
3o
Fara d-1 Cogalniceanu regimele actual a fost 'Ana astazi o utopie ;

lipsind d-1 Cogalniceanu, el nu va putea deveni niciodata o e realitate #;
mullumita d-lui Cogalniceanu, In momentul de faIa el este pe cale
de a se stabili...
Ce ne mai ateapta oare?
.180
PENTRU n ADUNAREA NATIONALA * 1)

N'am voit a vorbi In revista despre o cestiune curat personala.
Facndu-se ca rspunde la numarul de Duminica al ziarului nostru, foaia oficioasa a d-lui Cogalniceanu nu se sfiete a zice:
5
Pe cfind onorabilul domn I. Bratianu in edinia Adunarii declara

di intre d-lui i c1-1 Cogalniceanu nu este nici o deosebire and e vorba
de cestiuni nacionale, un ziar, care reflect, oglindeoe coloarea politica
a cl-lui I. Brfitianu, merge Oa a acuza pre d-1 Cogalniceanu de sepa-
ratism...
10
Separatist (1-1 Cogalniceanu! O acuzat de separatist de eine? De

acela care, venind in Moldova, pusese condeiul sau In serviciul boierilor
spre a injura partidul na/ional care voia unirea ! Acuzat de cine ? De

acela care dupa ce unirea era fapt deplinit, scria primul jurnal separatist,
e
Moldova to, pe care-1 trecu apoi celui de o religiune cu el, d-lui Latescu! *
Cat privete pe d-1 Bratianu, apoi t Adunarea NaTionala * ieind

15
Joia, ar fi putut sa citeasca numarul nostru de Miercuri.

N'am fost i nu vom fi niciodata solidari cu greelile nim5.nui,
de care nu ne mirilm cfi se bucura astazi atat de mult organul d-lui
Cogalniceanu.
t Traian * SO are o programa proprie a sa, clara O franca, peste

20
care nici o consideraTiune nu-1 va face sa treaca ; cfici nu suntem 0 su-
cursala * cuiva, nu recunoatem nici un t cap de partid *, nu primim

t disciplina 1).
Astfel am fost ca deputat, astfel voiu fi ca publicist.

Mai raman celelalte doua acuzaliuni:
25
1. Venind in Moldova eu mi-a fi pus condeiul in serviciul boierilor.
2. Dupa ce unirea era fapt implinit, a fi scris primul ziar separatist (( Moldova *.
Ma voiu pogorl a raspunde :
Inainte de 1862 am publicat succesiv doua foi: t Romnia * In

30
1858 i. apoi 4 Foita de istorie i literatura * pe la 1860.

Care din doua O. fi fost oare t in serviciul boierilor *?
4 Foica * nu se amesteca de loc in politica.
1)
Traian, an. I, Nr. 19, p. 74-75, 8 Iunie 1869.
ARTICOLE POLITICE
181
1 Romania * a fost un organ anume al partidului national ; un

organ anume al raposatului Anastasiu Panu; un organ, in fine, despre
care anume d-1 Cogalniceanu a scris atunci in fruntea # Stelei Dunarii
Nr. 80, din 18 noemvrie 1858:
5
to
15
In Ia9i, de astazi incepe a se publica Romania s, revista ebdomadart*, sub directia d-lui Bogdan Petriceicu Hajdeu, fiul vestitului Alexandru Hajdeu, inspectorul coalei de Hotin 0 care, aunt acum aproape
douazeci de ani, in fata unui public rusesc 0 sub ocarmuirea imperatorului Nicolae, a avut curajul sa ridice glasul in favoarea nationalitatii
romane, impilate in Basarabia. ((Romania * va fi un puternic campion
al ideilor nationale 0 constitutionale liberale... *.
Sa trecem acum la # jurnalul separatist *.

Sub titlul: # Din Moldova )) eu am fost deschis pe la 1862 o foaie,
curat literara, MI% nici o nuanta politica.
Cu toate acestea, numele mi-a desplacut chiar mie, 0 din data
dupa aparitiunea primei bropri 1-am schimbat in 0 Lumina *.
Asupra acestui titlu s'a urmat atunci o int eresanta polemica in
coloanele # Romilnului *.
10
D-1 V. A. Urechia, corespondintele iepan al d-lui C. A. Rosetti

strecurase inteun foileton o aluziune despre sunetul # cam separatist *
al titlului foii mele.

Pe data dupa aceea, tot dumnealui, in Nr. 297 al 4 Romanului $,
s'a grabit de a reveni din aceasta precipitatiune in urmatorul mod:
o
15
Numfirul 1 al foii sale
Din Moldova * cuprinde indestule date, ca
sa ne fi putut convinge ca, daca un moment am fi putut surprinde un

aer de separatism In titlul dat foii, dupa citirea ei nu am mai putea
persista in asemenea neintemeiat prepus, pe care Inca o data 11 miirturim
aci, numai ca sa nu mai fie vorba de el. Foaia d-lui B. P. Hajdeu este
demna de incurajarea tuturor s.
:30
.35
Tot atunci eu m'am crezut dator de a adresa # Romanului* o epistola, publicata in Nr. 298, i in care ziceam intre altele:
o Ieenii 10 mai aduc aminte, poate, cum ca la banchetul national
in onoarea Unirii, am fost eu cel intai a radica un toast pentru contopirea tuturor partilor intinsei Romanii. Corespondintele d-v. s'ar fi
putut lamuri, in aceasta privire, dela amicul meu d-1 V. Alexandrescu,
care se afla la acel banchet chiar fata 'n fata cu mine. *
12
182
Direcliunea 4( Romanului* ni-a raspuns la aceasta:

Onorabilul nostru corespondinte a recunoscut insuiji amagirea sa
ca om de onoare, a declarat-o mai 'nainte d'a face d-ta cea mai mica
5
rectificare. Cu toate acestea publicam epistola d-tale, mai cu seama

ca-mi dete ocaziunea ali spune ce aveam pe inima 9'ali strange mana
cu fraiie.
C. A. Rosetti *
10
15
Mullumim a Adunarii Nalionale* ca ni-a pus astfel in poziOune

de a demonstra Inca o data, ea in timpul scurtei noastre cariere p0litice de unsprezece ani, nici chiar calomnia cea comoda a anonimilor,
scutiIi de raspundere i*de comparqiune, nu este in stare de a descoperi nu numai o manjitura, dar nici macar o contradicliune.
Permitem u Adunarii Nalionale* de a merge inainte pe aceasta
cale, care pentru noi unii, departe de a fi periculoasa, este o indatorire in toata puterea cuvantului.
Ian de ce noi nu ne temem de a subscri totdeauna i pretutindeni,
rugand Ina pe adversarii notri, ca i durnnealor sali arete faIa,

pentru ca lumea sa vada, daca toate frunlile sunt tot atat de senine.
20
Post-scriptum. Am uitat sa adaug a 4 amicul meu 11-1 V. Alexandrescu 5, despre care vorbisem in epistola din 1862, este d-nu V. A.
Ureche.
[COMPLOTUL CONTRA D-lui CO GALNICEANU ?] 1)
25
u Monitorul Oficial* de astazi este republican.

Mai mult cleat atata: e # mazzinist 5.
El anunIa cu aerul cel mai solemn solidaritatea i forIa spiritului
revolulionar universal, qovairea 0 caderea succesiva a regilor !
El vorbwe cu un fel de voluptate despre 5 scanteile electrice

trase dintr'un fir conducator *, i privqte cu un zambet de disprq
la # batrana Europa 5.
30
El striga cu entuziasmul lui Victor Hugo: 4 este oare o revelaThine aceasta? 0 lumina care se face? s.
1) Traian, an. I, Nr. 22, 16 Ernie 1869, p. 85; parte din revista politie.
1st
ARTICOLE POLITICE
AscultaIi ingi revista-i, din cuvnt in cuvnt, din silab in silab4, din HUI% in literk scrisa intocmai cu stilul cel vechiu al d-lui
Cogalniceanu din
Steaua Dun'arii 0:
Spania n'are Emil Rege, dar'a posedrt o A1te0. Acesta este Ina0 replul Serrano. Ducele de la Torre a fost numit regent cu 193 voo
(4 turi contra 45. Armata a jurat a va pazi Constitulia, mareplul

i Serrano a fricut jur5mntu1 ca regent.
4E1 Imp ar cial confirma nuvela despre sosirea ducelui de

Montpensier in Andalusia, la St. Lucar de Barrameda.
0 Ian. un detaliu curios, instructiv poate. Este vorba de o proclao maIiune clandestink afiaa pe murii Lisabonei. ZiareIe spaniole au
(I reprodus-o 0 noi; la randul nostru, o reproducem dup ziarul 4 La
o
10
France 0.
lath textul proclamaliunii:

15
20
Portughezi, ora mntuirii a sunat, zilele regilor sunt numarate,

marele orologiu al progresului aratil ora reinvierii popoarelor... Mica
a noastr naliune nu trebue sh. stea In nemicare. Republicanii se iniFfi
in Franta, republicanii se mi9c6 in Italia, republicanii fac deja imposibilii restauraIiunea tronului in Spania...
Totul anunfa a speran/ele noastre se vor realiza foarte curfind...
...Comitetul nostru este In relaIiuni directe cu cele mai principale
comitete din FranIa, Spania 0 Italia. Atepta0 cuvantul de ordin,
a
25
care nu va Intfirzia 0 atunci aceste patru popoare unite ii vor da earutul de pace, stabilind republica federalri In Europa.
Portughezi! jos tiraniii traiasca poporul! to.
O Este oare o revelqiune aceasta? o lumina care se face? Nu simte

cineva duph aceasta proza mfina asociaflunii interna;ionale? Tar4 burarile din Franla, din Italia, din Spania, din Portugalia, nu aunt
4 oare atdtea sceinteie electrice, trase dinteun fir conducator, trecdnd pe
3o
O sub batrdna Europa fi Onute de revolugunea cosmopolitei?

a Citaram
o
proclamaIiunea adresatk Portugezilor.
lath' acum un extract din Pokrok, ziar democratic din Praga:

Se vor ridica to-ci in centru, la sud 0 vestul Europei. Cechii nu stint
35
izolaii: ei nu formeadi cleat o zal din marele Ian; democratic, care

trebue sa doboare fi sa lege pe toli des pofii. Deja Parisul canti la
12*
184
Marseillaise
zi
ne anuntii printr'aceasta; c& ora dou4sprezece va suna.
Cechii au primit botezul focului printr'o bomb& Ei weapti in linioe

4 viitorul*.
0M o nit orul Univ er s a 1, a primit o depea din Milan, in

5
0 care se zice ca o demonstraciune considerabil s'ar fi facut la Turin.

o Trupele ar fi intervenit: impucatura ar fi fost din fericire inofensiva.
S'ar fi operat un oarecare numar de arestari, printre cari figuaceia a maiorului garibaldian Chiesa.
e Aceast& sguduire nu este o contra lovire a turburatorilor din
(( Paris, din Spania, din Portugalia, din Boemia? s.
a
e reaza
10
Ziarul cel mai anti-monarhic, foaia cea mai anti-dinastica, organul

cel mai radical, n'ar fi in stare de a face o revista mai rasturnatoare !
Si toate acestea se petrec in a Monitorul Oficial* de Sambata 14 (26)
15
Iunie 1869 !
Ce. s4 fie oare?
Nu cumva prin 43 scanteie 43, prin 0 fire o, prin 0 ramificaVuni *, prin
0 lumina' 5, prin a asocialiuni internalionale *, prin <revelaiuni 43, prin
e
20
legarea despo-plor o, prin 0 jos tiranii *, prin e zilele regilor sunt nu-
marate *, in fine prin toate ate se inOra din Paris, Spania, Portugalia, Boemia i Italia, d-1 Cogalniceanu voieOe sa explice i sa probeze existenIa ridicolului complot de mai deunazi contra vieii d-sale?...
la-Ca un fapt, despre care noi n'am vorbit pan' acum, parandu-ni-se
25
glurnel din capul locului, incat numai importanIa, ce i-a dat, far&
oirea lui Dumnezeu, unele ziare, ne sileoe a-i acorda astazi in treacat
o atenciune de cateva randuri.
Presa * de Vineri a scos primul ppat de alarma, prin urmatoarele cuvinte:
s
80
Un individ de peste Mitcov, anume N. Popovici, pandea in noaptea
de Miercuri spre Joi, pe la 11 ore, pe d-1 Coglniceanu, ministru de Interne,
ca sfi-1 neigh'. Era armat cu pupa' cu cloud Ievi i sta ascuns in padure
la intrarea oseIei ce duce la casa ministrului. Policia care simCise cugetarea sa criminalk a 0 pus mna pe dnsul, far-A a fi putut sa realizeze
infamul sdu scop. Acel individ se 0 afld arestat 9i ni-se .afirmA cd el ar
ARTICOLE POLITICE
383
fi m5rturisit scopul su inaintea procurorului. Mobilul su, dupii cum

se zice CA insu0 inculpatul nu ascunde, nu a fost o simplfi rfisbunarei
ci un mobil politic... i.
Fiindca justitia este ocupat cu cercetarea faptului nu-1 vom pres
10
15
judeca intru nimic, In ateptare de a ne lumina prin sentintA.

Tot ce ne vom permite deocamdatA este o singurA observatiune
foarte elementar.
Un individ, care voWe sA asasine pe cineva, In dublul Intunerio
al noptii 0 al padurii, avAnd numai o pucA cu dou tevi, ba Inca se
zice ca umpluta cu alice, nu merita oare, pur i simplu, de a fi trimis
la un ospiciu?
MergAnd pe calea unor asemeni atentate, admirabila perspicacitate
a politiei lesne o s mai descopere mai departe pe vr'un nou uciga,
pAndind pe d-1 Coaniceanu cu ochii legati si cu un tun In mAnA !I
Lucru mai trist Ina, este aceia cA, pe lAnga puFaul cel nocturn
s'ar mai fi arestat alti nu qtim 6-0, sub indemAnatecul cuvAnt de
o amici >> 0 de o cunotiate 0.
Se asigurA ca d-1 Nicolae Ionescu ar fi napl prevenitului Popovici.
DacA e aa in realitate, de ce oare nu-1 arestati pe Dumnealui?

20
Ocaziunea este unica in felul sat', pentru a scApa de oratori, de publiciti, de to-0 principii cuvAntului i ai condeiului, hick multumit5
tenebrelor generale, sA se realizeze in fine visul de aur al is Adunarii
Nationale o: concordia, concordia i iarA0 concordia sclavflor, sub
biciul, biciul i iara0 biciul stapAnului ! !.
[UN CONGRES PAN-LATIN LA PARIS] 1)

25
30
In numrul trecut noi am propus tinerimii romAne, imprAtiate

prin colile italiene, spaniole, franceze, de a lua o nobilA
pro pagAnd prin toate mijloacele junei lor persistente, pentru care
nimic nu este imposibil, ideia unui mare congres latin la Paris.
Revenim i vom reveni mereu asupra acestei propuneri, avAnd
convictiunea cea mai nestramutata, ca dela dAnsa depinde sin numai
existenta nationalit5Iii romAne, dar Inca aria latinismului Intreg, pe care
1)
Traian, an. I, Nr. 31, 9 Iulie 1869, p. 121 ; prima parte din revista politica.
186
SCRIERI LITERARE, MORALE SI ROLITICE
noi singuri, zece milioane de Romani, un element compact gi omogen,

dar ameninlat din toate parcile, il reprezentam deocamdata in Orient.
A vorbi mai pe larg despre supremele pericole ale situaliunii noas
10
15
20
25
stre, ar fi de prisos: politica Prusiei a inceput deja a se desemna cu

destula claritate, pentru ca fraIii notri din Occidinte sa fi inteles
pe deplin, precum se vede de o bucata de timp din principalele lor
organe de publicitate, infernalul plan al germanizarii gurilor Dunarii:
dintaiu prin o invaziune jidoveasca, apoi prim o unire cu Ungaria
sub un singur principe din dinastia berlineza, de aci incolo cl'adreptul
prin o colonizare neimeasca i ap mai departe.
Nu trebue sa uitam niciodata, ca de doll& secole tti mai bine, dela
electorul Frideric-Wilhelm I, dibaciul fondator al monarhiei brandenburgice actuale, 0 pia* astazi, diplomaIia prusiana, luanduli drept
deviza t tarde, sed tuto , a fost totdeauna aceea, care a mers mai
incet, dar a ajuns la linta mai cu siguranl, uimind Europa tocmai
in momentele cele mai oportune, ca la Sadova bunaoara, prin o desfaprare neweptata a unor force, combinate 0 pregatite in misterul
cel mai perfid cu zecimi de ani inainte.
Nu trebue sa uitam o singura minuta, pe de alta parte, a niciun
alt Stat nu poate rivaliza cu Prusia in machiavelica tactica de a subjuga i de a desnaTionaliza: un pumn de cavaleri teutonici, navaliIi
in secolul XIII peste o numeroasa poporaTiune slavica i litvana,
a facut-o sa dispara cu desavarire, de0 teribilii venetici erau in proporIie d'abia de unul la o suta de indigeni ; t4i chiar in zilele noastre,
cinci sau pse decade n'au fost oare prea suficiente, pentru ca nenorocicii Poloni, atat de tenaci in Rusia i Austria, numai i numai sub
sceptrul dinastiei brandenburgice sa devina mai NemIi cleat Nemlii !?
Nu este Roman acela, carele nu va studia astazi cu tot dinadinsul
SO
35
istoria Prusiei, pentru ca sa poata citi acolo ceia ce ateapta nacionalitatea noastra, de nu ne vom arunca MA' un pic de zabavil in bra-Ole consangenilor dela Apus, formand un grandios ocean din toate
fluviile latine, precum se sbuciuma a face Teutonii un ocean pangermanic 0 Muscalii un ocean pan-slavic.
S'apoi ins* Occidintele simte o nevoie tot atat de urgenta de

acest marec t consiliu de familie*. Fara a vorbi despre trecutul cel
ARTICOLE POLITICE
187
departe, nu este oare invederat, ca numai neinlelegerea hare Latini
a fost adevarata sorginte a caderii lui Napoleon I, compromis In Spania,

mai 'nainte de a se expune la ghelurile Moscovei? Nu este oare hivederat, ca Spania, la randul sau, a pierdut vechea-i splendoare mai cu
searna prin certele intestine cu Fran Ict 0 Italia? Nu este oare
invederat, Ca numai lipsa unei cordialitati fraterne din partea
Curcii dela Tuillerii a fost in stare, sunt acum trei ani, a impinge
pe desperata Italie in cursa d-lui Bismarck, spre dauna prestigiului
latin?...
10
15
20
25
3o
Pentru Romani, un congres in Paris este o cestiune de viaca ;

pentru Occidinte, este o cestiune de putere; pentru to-0 stranepoIii
lui Romul, este o cestiune de legitima aprare ; 0 daca primul apel
in aceasta privinIa rasuna anume din josul Danubiului, cauza este
ca tocmai aci slabiciunea e mai mare, primejdia mai simIita, buba
mai coapta...
Stirn bine ea se vor gasi intre noi unele inime... ba nu! unele
inteligenIe fara inima, imbuibate pana 'n cretet Intr'un cosmopolitism universal, carora le va fi peste putinTa a pricepe electrica voce
a sangelui; dar ce ne pasa noua de aceste umbre fara corp, and suntern siguri de a afla un profund rsunet In contiinla nalionalitaIii
romane, dela Tisa 0 pima la Nistru I
Este un fapt pe care n'a observat Inca nimeni.
Poporul nostru e departe de Franca, de Italia, de Spania...
Poporul nostru n'a inva-cat de nicairi istoria unitalii latine...
Poporul nostril e Inconjurat din toate parcile de tot felul de ginIi
straine ...
Poporul nostru a fost Impins cateodata chiar a combate cu arma
in man& pe fraIii sai dela celalt capat al Europei...
Poporul nostru s'a desparcit de secole de restul latinitalii prin
religiune, 0 iara0 de secoli era desparlit de &Ansa prin alfabet...
Ei bine, nici distama, nici nevtiir4a, nici vecinatatea barbarilor,
nici regimentele austriace, nici cultul, nici slovele cirilice; mai scurt
nimic, nimic, de trei ori nimic n'a putut sa facia pe Romani de a nu
uri pe Neirgi 0 pe Muscali, de a nu iubi pe Latini!...

25
Un exemplu.
188
Petru cel Mare se Incercase a smulge Romania de sub iataganul
10
Turcului: poporul nostru a dat uitarii pe marele Imparat rusesc.

Iosif II s'a Incercat a emancipa opinca romana de peste Carpali
de sub jugul aristocraliei maghiare: poporul nostru a trecut cu yederea peste marele Imparat austriac.
Napoleon cel Mare n'a facut nimic pentru Romani, ba Inca din
contra, pe nenumarate campuri de lupta legionarii Galiei au fost
silii a macelari pe Me-Pi Transilvaneni de 'mpreuna cu celelalte 4 catane b ; i totu0 Romanul, Incepand dela Cripil-Negru i pana la
Neagra-Mare, celebreaza 'Ana i astazi cu entuziasm pe nemuritorul
Bung-parte * i pe mult iubita <Francie c
15
Reproducem mai la vale dot& balade In aceasta privinla : una,

precum am cules-o noi InOne in Basarabia ; cealalta precum o canta
satenii din Ardeal, din Banat 0 de sub poalele Bihorului In Ungaria.
Basarabianul striga catre Francia :
4 Sa traqti viala seninfi.
Tara bunk* i blajina,
Numai de Ru0 n'ai odina !... u.
Transilvaneanul ureaza Franciei:

20
25
Sa traqti, -Ora frumoasa,

Din toata lumea aleasa ;
S traqti, sa 'mparate9ti,
4 $1 lumea sa stapaneti !. ..
u.
Un Francez poate el oare sa descrie cu mai multa durere cumplitul exil al marelui caporal:
Santalina, stan de piatra,
De mare Incongiurata,
30
De unde nu se mai vede

Nici holde, nici iarba verde,
o Fara numai marea lata,
Camp pustiu, apa saran,
Vaduri, dealuri i pfiduri,
Neatinse de securi !...
D
ARTICOLE POLITWE
189
Apoi cath sim-cire In urmatorul final:

Nu duceli asa departe
Pe 'mparatul Buna-parte 1! *
Aqa dar, cu toat supArarea cosmopolictilor, poporul roman ne va

5
Inlelege.
Un emigres pan-latin in Parisi...
[1'RANTA
1 ROMANIA] 1)
*Monitorul Oficial o Incepe revista-i de ieri cu urmatoarele cuvinte:

In momentul and scrim aceste linie, telegraful nu ne-a trimis Ina
10
nici o stire marcanti. Sunt zile, uncle politica pare a ctoecc fi ddnaa irede repaus ..
s buingi
In adevAr, toate lucrurile in lume au 4 trebuinIA de repaus*, panA

i domnii miniqtri.
Nici chiar concediile cele repelite i mereu prelungite ale guvernanTilor notri nu mai IndestuleazA pe deplin aceastA 0 trebuinVi. de
15
repaus *.
De vr'o cateva zile s'a rAspandit sgomotul despre trecerea cabinetului actual la odilinA, pentru ea imperioasa utrebuinIA de repaus *
sA fie i. mai bine satisfAcutA.
20
Nu afirmAm nimic deocamdatA, dar nu putem a nu admite un

grad de probabilitate.
Bucurgtii i Berlinul se aflA astazi In situaliunea celor doi gemeni
dela Siam, din caH unul nu poate simli faa ca celalt sA resimp.
Ei bine, o epistolA din capitala Prusiei ne asigurA a d-1 Bismarck
este pe cale de a se demite.

25
Et
Trebuincet de repaus o la Berlin, 4 trebuin0 de repaus * In Bu-
curwi, nimic mai natural!

Disparand dupA scena politicA d-1 Bismarck, pot oare a nu-i urma
dd. CogAlniceanu i. Dimitrie Ghica?
Secand izvorul, InceteazA pArAul.
2) Traian, an. I, Nr. 35, 18 lune 1869, p. 137; revista politica.
190
Pe de alta parte, ploaia de decoratiuni, ce curg de o bucata de

timp dela sud 0 dela nord asupra domnilor min4tri, nu este nic
5
ea fara o insemniitate oarecare.

Ieri Dumnealor primeau pe la Marea-Baltica 4 acuila ro0e *, astazi
foaia oficiala anunta ca le-a mai sosit dela Bo sfor a medjidia *.
Cre0inii i paganii se Intrec care de care a ingreuna pieptul dej a
atat de incarcat al d-lor Cogalniceanu i Dimitrie Ghica!
Insa decoraIiunile pentru minitri sunt uneori ca pensiunile pentru
invalizi.
10
Ne-ati servit cu credinta; acum aveTi 4 trebuinca de repaus *;

pnimii drept suvenire aceasta jucarie!
15
Ce-i drept, umilirea Varii catre Nemli i cfitre Otomani nu merita oare
d-lor Cogalniceanu 1i Dimitrie Ghica cel puTin o 4 acuila ro0e *, cel putin o
5 medjidie *, cel puiin acea onorificg distinqiune a e cordonului 0, pe care
Romanul n'ar putea s'o traduca deck numai doar prin a 5treang*?
20
trebuin-ca.' de repaus *, se va realiza ceea ce noi prevestiram

de o lung de zile, zicfind In numarul lui o Traian*, Inca din 18 Iunie:
5 calatoria d-lui Cogalniceanu ar fi in realitate o demisiune *.
Diferenta este ca acum s'ar indruma toii domnii minitri laolalta!
In orice caz, intfimplndu-se cumva din gratia lui Dumnezeu

aceasta
25
so
Cine Insa fi-va ursit a moteni puterea?

Daca vom Intreba pe Jidovi, negre0t d-1 Iepureanu.
Daca vom intreba pe Unguri negre0t d-1 Ion Ghica.
Daca vom intreba pe Prusieni negre0t unul din doi.
Daca vom intreba pe Romani dar pang atunci mai este !!...
Oricum sa fie, vorbele despre caderea cabinetului se par a fi intr'o
legatura cu indignarea generala, pe care a inceput a produce in Occidinte inaugurarea la noi pe fata a unei politici prea-nemteti.
Ziarul o Le Sicle * din 24 Iuliu publica un excelent articol al d-lui
Leone Ple, Intitulat 4 Interesele Franciei la Dunke *, 0 din care noi
vom reproduce aci numai pasagiile cele mai esentiale.

Publicistul francez zice:
FundaVunea Statului Roman a fost una din cele mai fericite si
35
cele mai stralucite concemiuni ale epocei noastre, din punct de vedere
al Franciei.
ARTICOLE POLITICE
191
Cui putea servi aceasta fundatiune mai bine decat noua? Asezat
intre Turcia, Rusia si Austria, Statul Roman are avantagiul de a desparti pe rivali i pe inamici, in profitul ideilor civilizatoare si progresiste.
s
Aceast mica Tara poseda aproape toate tendintele morale si toate aversiunile Francezilor.
Daca Oriintele ar deveni rusesc, Romania ar fi cea dintai nabusita,
ceea ce ea nu voieste. Astfel, contribuind la fundarea StatuIui Roman,
Francia a pus la Dunarea de jos o veghe departata, gata tot timpul a

denunta miscarile ruse. Pe de alta parte, Romanii urase nu numai pe
to
Muscali, dar Inca si pe Nemti incat la caz de vr'o intelegere intre Austria
Rusia, ea ar rezista cu energie.

In fine, fundatiunea Statului Roman este un bold perpetuu pentru
Turcia, lasata ca putere suzerana. Progresele materiale, realizate in
Romania, aduc prin inslisi forta lucrurilor altele analoage in proyinciile
turcesti limitrofe. Turcia nu poate ramane imobila In fata Romanilor,
cari pasesc pe calea libertatii si a imbunatatirilor.
In fine, repetam Inca o data, desvelirea Statului Roman nu poate
profita decal numai Romanilor si Franciei.
Dintru'ntai aceste consideratiuni au fost foarte bine intelese i
politica franceza se arata favorabila Romanilor. Francia le trimitea misiuni. Francia combatea prin agenii sai politica rued si nemteasca.
Francia sustinea diferitele schimbari, menite a intari unitatea romana
gi
15
20
gi
25
independenta Romanilor.
Dar de vr'o cativa ani incoace nu se -tie ce geniu rau s'a furisat
d'odata intre frumoasa creatiune a tractatului de Paris si intre simpatiile franceze.

0 multime de acuzatiuni au fost atatate contra Romanilor, cu scop
de a micsora si a instrina cu totul acele simpatii...

s()
D-1 Leone Ple enumera apoi cestiunea israelita, cestiunea bandelor bulgare, cestiunea politicei nordice, qi ajunge la urmatoarea
concluziune, pe care noi o traducem literalminte, fficand insa, ca tot-
deauna, constitulionala rezerva ca numai ci numai minictrii sunt

responsabii:
35
Principele Carol de Hohenzollern avea tot ce se cerea pentru a

impaca Romania. Fara aliante in lora, flied preferinle, el trebuia sa nu
voiasca deck binele general. Primii ani ai regimelui .sau se pareau a
justifica aceasta intentiune. Noi avem sub ochi o lista de fapte, cari o
atest. In curand Ins& reprezintantii puterilor ostile Franciei au biruit,
pe semne, interrtiunile cele bune ale principelui.
192
i Romnii i-au fost depinsi ea niste fiinte neguvernabile ; ambiciunea-i a fost mfigulita prin o perspectiva de marire si de absolutism. Acei
ce doreau restauratiunea vechei stari de lucruri 1-au iritat contra ade-
vkatilor patrioti, si astazi principele Carol de Hohenzollern se pare a

fi tot atat de nepopular, precum ajunsese a fi principele Cuza. Romanii
au aerul de a-1 privi ca pe un delegat prusian cu planuri periculoase.
Cel putin astfel se vede din faptele si corespondentele, pe cari noi le
vom rezuma in interesul politicei franceze si al Romanilor, caci este
Inca timp de a ne opri pe pogorIsul eel rau...
to
Precum vedeti, ceea ce dorecte d-1 Leone Ple, nu este In fond

decat ceea ce au propus deja in aceiasi zi cTraiano In Bucurecti si
L'unita politicao In Torin, adeca restrangerea nodului Intre Latinii
din Oriinte si Latinii din Occidinte.
Un asexnenea pas nu se face hied Intr'un mod 'solid, nici prin consuli, nici prin note diplomatice, nici prin capriciul guvernelor bune
sau rele, ci numai printr'o intelegere mutuala si intima Intre insasi
<(
15
natiunile.
Tori Latinii trebuie sa se vaza odata fata 'n fata si brat la brat.
Acolo ne vom spune bubele fiecaruia, cautand un remediu prin
zo
25
30
35
force comune.
Acolo vom arata pericolul germanizarii gurilor Dunarii, intr'o

strnsa conexiune cu monstruoasa navalire a Jidovimii nemtesti in
Romania de peste Milcov.
Acolo vom desfasura traditionalul caracter de cotropire al Magbiarilor, desemnand pe mapa limitele cele adevarate ale Panoniei.
Acolo vom combina modul de a paraliza actiunea Rusiei la Dunare, opunandu-i bunaoara, o alianta vicinala lntre Romani, Sarbi
si Bulgari, Incat Slavii trans-danubiani, tari prin amicia Latinilor,
de care nu se pot teme, sa nu mai alerge la teribila protectiune a Slavilor dela Moscova, ce se pregatesc mereu a-i inghiti, precum au Inghitit deja pe Slavii din Polonia.
Acolo, in fine, vom proba Occidintelui necesitatea de a emancipa Oriintele !...
Revenim dar din nou la:
Congres Pan-latin in Paris! ...
ARTICOLE POLITICE
193
[EXEMPLUL SLAVILOR]
Domnii munitii revin din preumblare unul ate unul.

Zile le trecute se Intoarse d-1 A. G. Golescu, Wand sa ineeteze
taciturnul ad-interim financiar al meditativului d. Creitscu, pentru
care un singur portofoliu era deja prea mult, necum doua!
Astazi foaia oficiala ne mai anunla o noua placere.
to
D-1 Cogalniceanu este In Bucureqtil

Afara de decoraliunea prusiana, oare ce va mai fi aducand ell sine
din Indelungatu-i peregrinaj necorigibilul autor al Statutului?
Cestiunea e foarte grava.
Vom trage deocamdata un coliior al valului.
15
Tractatul de estrad4iune intre Romania 0 Austria, pe care 1-au

anurrcat mai deunazi foile ungureti 0 in puterea caruia tori Romanii
de dincolo de CarpaIi, adapostiIi deocamdata pe pamantul Romniei
aa numite libere, vor fi dai, Lea mil i indurare, pe marine d-lor
Beust i Andrassy este unul din rezultatele cele mai stralucite
ale patrioticei calatorii a d-lui Cogalniceanu.
Tocmai de aceea vom 1ncepe i noi a publica in numarul de astazi
articolul, scris de actualul rninistru de interne pe la 1865, asupra ace-
20
22
SO
stei cestiuni de existenp. nalionala 2); pentru ca a se yea astfel

inca o data ca sunt mu oameni, a carora toata viata a fost un lung
Or de contradicliuni peste contradicOuni, bazate pe lipsa completa
de principii i o predomnire perpetua a oportunitatii.
D-1 Cogalniceanu combatand pe d-1 Cogalniceanu n'ar fi un lucru
mare; dar d-1 Cogalniceanu vorbind In adevaratul sims romanesc
este o raritate In toata puterea cuvantului, caci i s'a Intamplat numai
de vr'o doua-trei ori, anume in intervalurile sale de cadere, ca Un
mijloc ingenios de a se radica din nou.
SA dea Cerul ca dumnealui sa fie totdeauna jos: o dorim aceasta
pentru binele Romaniei!
Ceilali colegi ai d-sale nu servesc nici mficar la atatal...
1) Traian, an. I, Nr. 39, 27 Iulie 1869, p. 159; revista politica.
9 In aceeai pagina din Traian, se reproduce articolul e Conventiunea AustroMaghiara s, de Cogalniceanu, publicat in Epoca, 1865, 4 Iulie (Ed.).
1%
Recomandand darn lectorilor novtri cu tot dinadinsul articolul

d-lui Cogainiceanu din 1865, care boteagt cu epitetul de a tradare
nationala * ceea ce guvernul actual se preparn a executa astazi chiar
prin intermediul d-lui Cognlniceanu ; trecem la o alt cestiune ei
mai gravli, devi extrema-i mrime nu permite spiritelor vulgare, pururea cufundate In manuntimile zilei, de a intelege torah' importanta
lucrului.
t Monitorul Oficial* ne aduce in acest moment urmntoarea vtire:

10
15
20
25
*Mai mult de 800 oameni din Serbia, Hertegovina, Bosnia, Banat,

Croatia, Slavonia 0 Dalmatia vor linea dela 18 piing la 29 August, la
Cettigni, un congres national politic. Muntenegrenii au ales un comitet,
insfircinat a pregfiti locuinte pentru membrii congresului 0 a veghea
la Intretinerea lor pe cat timp se vor afla in acest orav.*
Catn mai intiliu s lmurim un pullet esential.

Poporatiunea slavicn din cele vapte sau opt provincii, menite a
lua parte la <congresul national politic * din Muntenegru, se urca.
la vr'o vase milioane de un element foarte omogen, vorbind tori stirbevte cu prea mici diferente dialectice i ocupAnd vasta intindere
de Vamfint dela Dunare 'Ann la Marea Adriatick intre doun popoare
latine, Romfinii spre rAsArit i Italienii spre apus.
Pentru prima oarn, dupn cinci secoli, de and formau gloriosul

imperiu al lui tefan Duvan, to-0 membrii familiei sfirbe, parte independenti, parte supuvi Austriei vi Turciei, se vor intfilni la un loc
intr'o singurn cugetare politica ; dar pang acum ei se intrevazusera
deja cu ceilaii consangeni slavi in congresul trecut dela Moscva ei
astfel, urmnd mersul logic dela sinteza la analiz, dupg ce constituirn dintniu nodul pan-slavic, se apuc treptat a consolida serbismul.
Nu avem nimic de zis contra amicilor novtri SArbi, cu cari nu

30
ne-am certat niciodatn, darn doar in cestiunea religio ash' ierarhicg

din Banat, impncata cu multumirea reciproca; nu avem nimic de zis,
ba chiar ne bucurnm vi-i fericim din toat inima de a fi Inteles atat
de bine Insuvi organismul intim al pfincipiului nationalitatilor ; darn
ca Romani, pe de alta parte, nu putem a nu fi math-0 pAnn in adncul
sufletului de a famnea totdeauna noi i iarnvi noi cei mai din urmn I
ARTICOLE POLITICS
10
15
195
Un # congres nalional politic* romAn asemenea celui stirb, n'a

fost Inca; 0 nu numai ea n'a fost, dar nici nu-I vom putea avea, mai
'nainte de a fi realizat, ea o introducliune nedispensabila, un a congres panlatin* anume In Paris, localitatea cea mai de frunte a ginlii
noastre, precum Slavii facusera pe al lor In Moscva.
A cugeta la consolidarea romAnismului fara a ne fi asigurat mai
IntAiu puternicul sprijin din partea celorlalte neamuri ale noastre din
Occidinte, cari In starea de astazi a lucrurilor ne pot sacrifica 0 Ungurilor 0 Ru0lor 0 chiar NemIilor, fiindca nu ne cunoatem Inca de
aproape 9i nimic pozitiv nu ne leaga ; a cugeta la aceasta, este a da
o proba palpabila de upirinIa raiiunii 0 de nqtiin-ca istoriei, daca nu
0 de saracia patriotismului!
Aa dark In fala congresului pan-slavic dela Moscva, urmat acum
de congresul sArb din Cetinea, noi revenim iar5.0, cu o tarie indoita,
la propunerea unui congres pan-latin in Paris, In urma caruia 0 nu
altfel va deveni posibil un congres roman in Bucureti!...
[ZVON DESPRE CALATORIA DOMNITORULUI

IN CRIMEIA] 9
Inteo -cara reprezentativk unde Principele este neviolabil, datoria
cea mai imperioasa 0 cea mai delicata a ageircilor responsabili ai pu20
terii executive, numiti (c min4tri*, este de a feri cu neadormire pe

Capul Statului de othe act, susceptibil cAtu0 de putin a da loc la o
interpretare In defavoarea Tronului.
Ei bine, aproape de opt luni guvernul actual urmarqte cu staruinla o cale cu totul contrarie, silindu-se din rasputeri a gramadi
fapte peste fapte, cari sa prezinte macar o aparenta perfida de a avea
9 Traian, an. I, Nr. 41, 1 August 1869, p. 161; revista politica.
196
izvorul /or anume in regiunea constitutionalh cea mai inalth; pi daca

se Intamp la cumva ca ziarele cele nedependinIi, stramtorate de exigenIele opiniunii publice, A vina a Inregistra vrand-nevrand aceasth
situaIiune atat de anormala, foaia oficiala pastreaza o thcere mormantala, parch inteadins pentru a Inthri toate rumorile In desavantagiul neviolabilitalii.
Nu avem trebuinIa a recapitula aci lunga serie de machinaliuni
trecute de aceasta natura, prin cari domnii miniptri s'au Incercat

succesiv, cu o abilitate infernalh, a shpa regimele inaugurat In Roll)
mania la 1.0 Maiu 1866; nu avem trebuinth a repeli rupinosul acatist,

deja atat de bine cunoscut, al tuturor nelegiuirilor dinauntru pi al tu-
turor umilirilor din afara, combinate totdeauna intr'un apa mod,

15
20
Incat membrii cabinetului s aibh oripicand facultatea de a rhspunde,

precum zicea d-1 Cogalniceanu in 1865: tt a vrut voda # ; nu avem trebuinta a reveni asupra tuturor acestor monstruozitali interne pi externe deoarece avem de 'naintea noastra doua probe de tot proaspete,
calde, d'abia de ieri, de alaltaieri, despre fatala nazuhrta a celor cu
# Increderea * de a surpa pulin &ate pulin ceea ce este sacru in litera
pi In spiritul ConstituIiunii.
Un pamflet oficios de ultima categorie, intitulat (c Presa , ipi permite a anunIa, K din o sorginte sigur , plecarea Domnitorului la
Crimea, pentru a vizita acolo pe imparatul rusesc.
Foile franceze au semnalat deja de mult aceasta chlatorie, pe care
noi totupi ne-am ablinut pana acum de a o lua in serios.

25
Astfel, bunhoara, ziarul 4 Le Sicle )), din 2 August stil nou, a dat
de ptire chiar in corpul revistei sale politice cum ca In Crimea Principele Carol I ar avea de gand a se intalni nu numai cu Iarul, ci Inca
pi cu Regele Prusiei, luand catepitrei parte la o solidaritate prusoruso-romana!

30
Ce s zicem oare acuma, &and aceasta funesta noutate, care nu

poate sh fie adevarata, caci ar fi o crima contra viitorului naTiunii
romane, se confirma printr'o gazeth ministeriala?
Este invederat, ca insupi cabinetul tinde din toate forTele sale a
incuiba in sara o banuiala teribila, care sa planeze totupi cu mult
35
mai presus de capetele ministeriale 1
ARTICOLE POLITICE
197
Pe &and toatA Europa strigh contra politicei prusiane in Romania,

guvernul nostru vine s'o mai acrediteze, sustinand zgomotul despre
o crtlatorie a Domnitorului, departe 0 cu totul departe de a desminti
ingrijirea genera15.
5
Nu atingem deocamdath inalta cestiune constittucionalg, &tea

principele unui stat reprezentativ poate sau nu poate sil iasrt din -WA
ffir voia natiunii, singura suveranrt, in fata cAreia WO ceilalti sunt
ni0e simpli functionari, de jos 0 Oa la culme.

Al doilea fapt este scandalul, atatat In zilele trecute prin suprito
15
20
marea tirului roman.

D-1 V. A. Ureche, 0 Alter ego* al d-lui Cogrtlniceanu, apare in
public cu o protestatiune, pe care noi o reproducem mai la vale 0
in care, pe langA altele, se face panA 0 apologia lui Cuza!
Oare d-1 ministru de Interne ne crede atilt de naivi, incilt sA nu
putem pktrunde la samburele lucrului?
D-1 Boerescu desfiinvand tirul roman in lipsa d-lui Cogalniceanu,
de ce oare d-I V. A. Ureche n'a protestat de 'ndatA?
D-1 Cogalniceanu intorcandu-se, de ce nu revoacli pe loe dispozitiunea d-lui Boerescu, rApind d-lui V. A. Ureche ocaziunea stt pi0e
pe uncle nu doare pe dd. miniqtri?
Planul a fost combinat cu o dibAcie In adevr admirabilA: maine
sau poimaine d-1 CogAlniceanu se va (< grAbi * a re'nfiinta tirul roman,
2.5
cu toatti pompa, de care este capabil 0 a dat atatea probe spiritului

inventiv al d-lui V. A. Ureche, 0 astfel vor culege amandoi laurii
nationalismului, dupA ce insA... au rAsunat inteun mod 0 foarte
regretabil*, duprit expresiunea stereotipa a 0 AdunArii Nationale*, sute
0 mii de comentarii, caul nu ating nici pe unul nici pe celalt, nici

chiar pe cabinetul intreg!
Noi declarrtm cu obinuita noastrA francheTe cA am fost indignati
30
35
panA in adancul sufletuhti de preferinta, acordatA cu atata ostentatiune unei societAti pe jurnAtate nen4qti asupra unei instituVuni
curat rorntine, dar ne mangaiam pe de altA parte, di toatri aceasth
incurcAturA nu este deck o ingenioas stratagemrt, menit a inmulti
peste cateva zile numarul cordelelor, steagurilor, clopoteilor, etc.,
etc., etc.
13
198
Toate ar fi bine, daca numai domnii miniori n'ar profita cu avi-
ditate la tot pasul de orice ocaziune, mica 0 mare, provocata,

creata, sau cel pulin incurajata pre sub mana de catre dumnealor
insii, cu dorinla evidenta de a slabi 0 a discredita regimele, pe cari
5
sunt datori din contra sa-1 suslina cu o energie neobosita, nu prin o po-
litica anti-liberala inauntru 0 anti-nalionala in afara, ci prin stilldartul adevarat constitulional:

SA TRAIASCA DOMNUL ROMAN CAROL I !
JOS INFLUENTA NEMTEASCA. !...
[POPA TACHE .. . INFLUENTA TEUTONA] 1)

10...
0 Monitorul Oficial de Miercuri ne da urmatorul comunicat:

Ziarul Traian, in numarul sau de Dumineca 3 August curent, relata
15
un fapt cu cat nefondat, cu atfit si neexact. Prefectura dark pentru a

restabili adevfirul cere publicarea epistolei ce d-1 Prefect ar fi adresat
d-lui Sub-prefect si afirm cii notarul in cestiune se afl Inca astazi
destituit din functiunea ce ocupa 0 tramis inaintea justiVei pentru
abuzul de putere ce a comis.
e In cat priveoe formularea petiliunei ce d-1 Ion Popescu a indreptat
prefecturei, aserIiunile acelui ziar sunt cu desavarsire neexacte, de oarece
20
suplica a fost prezentata intr'un mod corect 0 d-I Director n'a %cut
cleat a recomanda d-lui Sub-prefect sa nu tolereze nimanui sa-0 insurasa un obiect strain mai 'nainte de a fi dobandit acest drept prin
calea legala. *
25
30
Mai intai de toate, sa precizam cestiunea.

Este vorba de revista noastra de Dumineca, In care noi am semnalat urmatoarele cinci [sic1 Ed.] cestiuni:
1. Politics( anti-romaneasca 0 anti-democratica a guvernului actual de a consilia Tronului o calatorie la Crimea, far% voia naliunii
0 contra interesului Latinitapi, numai 0 numai In folosul irabilor
0 a Muscalilor.
In aceasta privinla 0 Monitorul Oficial nu ne desminte.
1) Traian, an. I, Nr. 44, p. 173, 9 August 1869 ; revista politica.
ARTICOLE POIATICE
1.99
2. Ilegala arestare a unui cet4ean din Giurgiu, Mr mandat de

infAIi9are 0 de aducere, sub curiosul pretext ca n'ar avea Incredere
In d-1 Cogalniceanu, ceia ce constitue o crima imensa, pentru care
a
10
15
20
25
nenorocitul a fost pus o la secret a.

In aceastA privinta o Monitorul Oficial a nu ne desminte.
3. Triumful NeamIului Steiner tot din Giurgiu, care ramAne tare
0 mare ca agent al vapoarelor, In urma grosolanelor insulte, aruncate cu insolinla In faTa naiunii romAne.
In aceastA privinla o Monitorul Oficial* nu ne desminte.
4. Negocierea Intre guvernul nostru i Intre cabinetul austro-maghiar a Incheerii unui tratat de estradiliune, In virtutea caruia toii
Ardelenii, pribegii pe pamAntul RomAniei zise libere, sa fie daIi dupa
cea dintAi cerere pe mAnile d-lor Beust i Andrassy.
In aceasta priviirca Monitorul Oficial* nu ne desminte.
Singurul lucru pentru care dd. min4tri au crezut de cuviinla

0 au socotit de datorie a ne da un viguros avertisment, a fost cutezarea noastra de a atinge o neviolabila* persoana a lui Popa-Tache!
Nu ne mai miram acum de raciunea 0 de Iinta glumeIelor epistole ale d-lui C. A. Rosetti cAtre cuviosul prim-preot de Prahova!
SA cerceam Insa cu sAnge rece daca chiar In aceastA cestiune
comunicatul de mai sus este sau nu o desmin-cire.
Ce am spus noi oare?
DintAi ca fostul prefect de Ilfov, Inaintat apoi la demnitatea
de aga, ar fi poruncit sub-prefectului de Dambovi-ca a reinstala In
postul de notar al comunei Baneasa pe un frate al lui Popa-Tache,
destituit cu cAteva zile Inainte.
La aceasta comunicatul ne raspunde c individul o se afla Wei
astetzi destituit a.
Inca astazi... ne mulIumim deocamdata!
ap:
30
Al doilea, noi ziceam
35
o Dupa ce d-1 Prefect a plecat in pretoriu, celebrul Popa-Tache s'a

a dresat catre d-1 Director, zicandu-i ca a scapat din vedere a mai face
o mica rugaciune i anume: pe and era aproape destituirea giuvaerului
sAu frate, epistatul mo0ei Rfineasa a avut IndrAzneala de i-a luat un
cal, pentru care cauzii nu se Itie.
13
200
to
SCRIERI "LITERARE, MORALE el POLITICE
Atunci d-1 Director, ea s indatoreze i dumnealui pe putintele

Popa-Tache, a invitat pe loe pe fratele cuviosului, ca si formuleze o
petipune in termenii urmiltori:
D-le Prefect, de clitre epistatul moeiei Brineasa mi s'a secuestrat
'In cal, sub ce motive nu cunoso; v rog dar sit binevoiO a da un ordin
mai serios locului competinte spre a-mi restitui calul in a mea posesie *.
Iota 0 apostila d-lui Director catre d-1 Sub-prefect de Dmbovila.
D-1 Sub-prefect va merge insu0 in fa.ca locului, va cerceta cu seriozitate i land calul din mane paritului, la moment 11 va preda reclamantului i cel ce se va crede npiistuit va reclama autoritii competinte.
(Semnat): p. Prefect, D. Rizu... e
Comunicatul ne desminte el oare?

Nicidecum.
15
20
El se marginete a declara cu o naivitate patriarhala, cgt 4 suplica

a fost prezentat intr'un mod corect *.
Aceasta ne aduce aminte c tot ap armata romang din Galati
a fost silit a inchina steagul dinaintea atanelor 0 dupti uzul stabilit *.
Am ispeavit cu comunicatul ; nu ins cii 4 Monitorul Oficial *.
In numrul sau de Marti, el public& Conventiunea postala intre
Romania i Austria.
Textul francez nu ne privqte, dar nu putem trece cu vederea

25
Bo
modul cum s'a tradus el romane0e de catre organul Statului Roman.

Articolul 2 zice ca comunicatiunea se va stabili intre urrriatoarele punturi:
1. Intre Unter-Sinoutz i Mih5ileni;
412. Intre Suceava i Falticeni prin Nemericeni ;
3. Intre Soosmezo i Adjud prin Filipeeti;
4 4. Intre Kronstadt ci Bucurecti prin Ober-TamOs qi Predeal ;
5. Intre Hermanstadt i Itamnic prin Rothenthurm i CAineni...
v.
Astfel, guvernul nostru neag6 pe fath pana i fiinta elementului romanese in Ardeal 0 Bucovina, uncle nu sunt pentru dd. miniwi deck
3.5
Nemti, tot Nemti ei iar0 Nemti.

Sinoutii-delos nu exist: 4 Unter-Sinoutz*...
Brapvul nu existd: s Kron.stadt *.
Sibiul nu exisa: 4 Herman.stadt
ARTICOLE POLITICE
201
Turnul-Rop nu exist: u Rothen-thurm * . . .

In articolul H tot astfel u Noua Moldova * din Banat se nume9te
i Neu-Moldova*, ba Oat 0 sarmana apa romaneascrt a Muraplui

s'a prefacut in 4 Aid Maros *1
5
l()
15
De ad Inainte ne a9teptam, ea Bucure0ii A devina 4 Bukarest *

0 Romania u Wallachei *! 1 I
Pentru ca sa ne patrundem 0 mai bine de imperioasa idee crt
tam trebue cu orice prel germanizata, u Monitorul Oficial* de astazi
publica, pe pagina a doua, mai sus de e anunIuri ministeriale*, urinatoarea reclama:
Ge;ii sau filiafia genealogicei dela Leigi la Geg. 0 dela Geti la Germani
f i Scandinavi, demonstratit cu istoria emigraciei acestor popoare, de Fr(Mile Guilanme Bergmann. Paris, 1859. Asupra acestei scrieri domnul
A. Maury consacrii in Journal des Savants un 9ir de articoli foarte importauci din punctul de vedere al Inceputului istoriei noastre. Recomandfim
att scrierea domnului Bergman cat 9i articulii domnului Maury istori-
cilor nqtri. Intr'un timp cnd ne ocupilm cu strAngerea materialului

istoriei Romfinilor, sli nu scapdm din minte asemenea lucreiri cari vin in
ajutorul nostru. s
20
Inlelegeli oare?
Dacii sunt .Nrabi, ceia ce conduce necesarminte la concluziunea
ea Romnii cata a fi eel puyin pe jumatate compatriqi ai d-lui Bis-
marck!...
25
4 Monitorul Oficial* recomanda cu staruinca aceasta teorie a ilustrului Friedrich Wilhelm Bergmann!
Guvernul este destul de generos deocamdata: maine sau poimaine
ne vom de0epta NemIi cu totul!

Fili siguri Insa ca veIi trece peste cadavrele noastre mai Inainte
de a reu0 In aceasta, Domnilor Cavaleri Prusiani!!...
202
[NUMIRI ILE GALE] 1)
to
D-1 Cogalniceanu a plecat la Ia0: unii cuteaza a pretinde ca nu

se va mai intoarce, dei noi unii nu credem aceasta, deoarece 1ns4i
delicattIa cere ca Dumnealui sa nu sileasca pe d-1 Candianu a merge
sa-1 caute tocmai peste Milcov.
D-1 Dimitrie Ghica a ramas in Bucureti ; dar un ziar serios este
dator a vorbi pe cat se poate mai puTin despre acest mare barbat,
ale anti mari servicii i-au procurat in cateva zile cinci mari decoraIiuni de pe la toate marginile lumii celei maH.
Aa dar, d-1 Cogalniceanu lipsind i d-1 Dimitrie Ghica neputand
a juca un rol dealt numai doar la o expoziliune eraldica, suntem
i'mpin0 vrand-nevrand a ne adresa catre d-1 Ministru de FinanIe.
Intr'unul din numerii trecuti noi publicaram urmatoarea scurf&
coresponden0 :
Sunt vr'o cinci luni de zile i. mai bine de and mai multe persoane,
15
unele din ele din cele a9ezate la pensiune, iar altele Chiar straine de aceasta
20
/ark urea i coboara scara ministerului de finante cu titlul de comisari

i primesc regulat, ca diurnk fiecare ate 20 lei noi pe zi.
Ce sa mai fie oare i. acqti comisari ultra-extraordinari? !
Cine i-a numit ?!
Ce insarcinare au?!
Ce au lucrat Oa acum? !
Cat timp mai au sa hicreze? !
Toata lumea intreaba 0 se mirk dar nimenea nu tie ce sa raspund a.
Ca contribuabil al Statului, rugam pe guvern sa ne dea cuvenitele
desluqiri prin u Monitorul Oficial * pentru aceasta risipa de bani.
arate
* Ca ceacean conservator al ConstituVunii, 11 rugam sa ne
cine este mai cu seama acea fosta cdtana nemIeascd, care face parte din
acele comisiuni?
o
25
Prin care articol al budgetului? prin ce vot al Camerei? prin ce

30
lege speciala ? s'a decis a se da asemeni funqiuni cu atari diurne la nite

straini! *
Aceasta corespondema ne-a atras fulgere din doua parIi: dela

0 Trompeta Carpalilor Y, i. dela ( Opiniunea ConstituTionala *.
1)
Traian, an. I, Nr. 48, p. 189-190, 21 Aug. 1869; revista politica.%
ARTICOLE POLITICE
203
Pe 4 Trompeta Carpatllor * am vazut-o, dar nu ne-am putut decide a o considera.

Vora discuta dar numai cu 0 Opiniunea Constitutionala *.
In numarul au din 17 August, aceasta foaie ne combate in urs
10
15
20
matorul mod:
4 Acei comisari s'au numit foarte just si foarte bine ; asemenea comisiuni erau si sunt necesare, indispensabile, pentru a lamuri situatiunea
si a descoperi abuzurile si ilegalitatile petrecute, ea sa poata Ministrul
lua masuri de indreptare. Se cla comisarilor diurne pentruca este just
0 legal sa se plateasei munca si timpul lor ; ei au facut pana acum lucrfiri
serioase si au dat Ministrului mai multe referate importante si vor lucra
Ora ce-si vor indeplini misiunea. Cat pentru acel pe care 4 Traian ) il
numeste Catand Nempascci, II stim di este un functionar inteligent,
capabil si activ, unul din cei mai experimentati si cunoscatori in materie
de contabilitate si in cestiuni financiare si ne pare ca streino-fagia
merge prea depute in cazul de fata. Dar se poate ca informatiunile lui
Traian sa-i fi venit dela cineva persicat de descoperirile acelui functionar
si care se teme pentru dansul tocmai de activitatea si inteligenta acelui
membru al comisiunei ; trig and strigam moralitate si onestitate,
organele de publicitate independente, in loc de a critica pe Ministri ce
numese asemenea Comisiuni, ar trebui sa le ceara si sa-i incurajeze in
aceasta cale tocmai spre a descoperi, pedepsi si stigmatiza neonestitatea,
imoralitatea si prevaricatiunile si sa nu se critice oamenii cari aduc

serviciuri sincere si utile statului. Noi nu spunem aceasta ca sa acuzam
25
25
catusi de putin jurnalul Traian, cad suntem siguri ca necunoscand

misiunea si serviciurile Monte de aceste comisiuni, domnia sa a publicat
acele Scrisori Bucurestene fail nici o rea intentiune si c acum and le eunoaste utilitatea va fi de ideia noastra. Noi am spus si repetam ca jurnalul Traian este un organ de buna euviinta, cu care ne place a discuta ;
dar precum fiecare partid are si amici prea-zelosi, cari merg mai departe
decal tinta, si pe cari ratiunea ii domina anevoie, asemenea si la jurnale se
gasesc cateodatii scriitori grabiti, cari ffira voie-le condamna acte, pe care
de le-ar cunoaste partea cea bunk le-ar aproba ; si ne-a phut ran s vedem
un organ de publicitate moral si independent criticand pe d-I Ministru
de finance, &and stie ca. singurii Ministri demni de stima si de incredere
ce avem in acest cabinet, sunt d-nii A. G. Golescu si Cretescu I,
Pe meditativul d. A. Creleseu il lasam de o parte: 4 le jeu ne vaut

pas la chandelle >>.
204
Cat privqte pe d-1 A. G. Golescu, t Opiniunea Constittgionala *

ni se pare a fi prea sentimentala.
Noi am constatat la Ministerul de FinanIe existenla unor corni5
siuni extraordinare.
t Opiniunea Constittrcionala
ne raspunde :
ele sunt necesare
si
indispensabile *.
10
Cestiunea este mai Intaiu de toate, daca ele sunt legale.

La aceasta nu ni se raspunde.
Noi am constatat apoi plata unor diurne, tot atat de extraordinare ca i comisiunile.
t Opiniunea Constitulionala * ne raspunde: t se & pentru munch' *..
Cestiunea este, mai Intaiu de toate, daca ele sunt prevazute in buget..
15
20
25
80
35
Noi am constatat, In fine, In numarul acelor cornisari financiari,,
numiIi i platili contra legii, pe o efost Marra nem-ceased *.
t Opiniunea Constitucionala * ne raspunde : t este inteligent, capabil, activ, experimentat, etc., etc., etc. *.
Cestiunea este, mai Intaiu de toate, daca atari calitali, fie ele.
chiar de zece ori mai stralucite, pot da dreptul ori0carei o foste catane.
nerni,qti * de a fi In capul unui serviciu roman.
Este Invederat dar Ca toate cestiunile noastre au ramas neatinse..
Ceea ce ni se pare insa a fi 0 mai curios din partea < Opiniunii
Constitulionale *, este de a ridica pentru d-1 A. G. Golescu piedestalul unei admiraliuni exceptionale.
Ceilaii minitri sunt ei 4 demni de stima i de Incredere 0?
o Opiniunea Constittrtionala a zice: nu.
D-1 A. G. Golescu este el t demn de stim5 i de incredere *?
o Opiniunea Constitulional a zice : da.
Atunci cum oare mergem cu <solidaritatea ministerial& ?
Oricate au facut d-1 Cogalniceanu sau d-1 Dimitrie Ghica, le-at
facut totodata i d-1 A. G. Golescu, deoarece a preferit mai bine a.
pastra portofoliul, tacand i Incuviimand, decat a.i pastra principill*, - presupunandu-se ca le are,
protestand i &Allan-0 demi-.
siunea.
ARTICOLE POLITICE
205
Dacti d-1 A. G. Golescu este demn de stimn 0 de incredere *,

sunt nu mai pulin demni b d-nii Cogalniceanu i Dimitrie Ghica.
Dun d-nii Cognlniceanu i Dimitrie Ghica nu aunt 4 demni de
stimn 0 de incredere *, nu este 0 demn e cu aceea0 raliune nici d-1
5
A. G. Golescu.
Aa cere logica sistemei reprezentative.
15
Cabinetul actual Intreg a biciuit Tara n ntru, josorind naliunea

In afar.
Din aceast osandri nu scapfi nu numai d-1 A. G. Golescu, dar
nici chiar d-1 A. Crelescu, de0 dumnealui s'ar putea scuza oarecum
prin lipsa conOiinIei de a fi fost ministru.
Ca o probn 4 ad rem * despre solidaritatea, nu numai legaln, dar
lila faptica a d-lui A. G. Golescu cu ceilalTi colegi ai ski, oferim
Opiniunii ConstituVonale * urmatoarea noun coresponden0, pe care
am primit-o zilele trecute:
20
Giurgiu, 16 August 1869

Sosind aci vr'o patru diligince din cele comandate de administra/iunea po9telor la Viena, vametpl punctului a constatat c In totalitatea
acestui transport se aflau, pe 1ng nite gente de scrisori aparIinnd
tot direc/iunii pooelor, o sumfi de alte obiecte, Intre can i o cabrioletfi
10
a unui amploiat din direcliunea pooelor i nioe hamuri ale persoanei

cu pricina caretei dela Zlntaru.
o Vamegul, lufindu-se cu naivitate dui:4 lege 0 considerfind aceastfi
strecurare dela taxa importului ca o fraudfi, pentrucfi declaraIiunea era
25
fficutfi numai pentru importare de simple diliginIe, le-a declarat ca obiecte

de contrabandfi.
D-1 Ministru de Finante insfi, se zice cfi a depept d-lui Vame9 a

trimite la Bucureoi toate acele lucruri.
o
30
Ce Insemneaza oare aceast procedurfi a d-lui Ministru de Finame *?
Dacn este ap, apoi am ruga pe 4 Opiniunea Constitulionalfi * ca,

s ne lumineze In aceast privinca ; iar d-lui A. G. Golescu, pe lfingn
celelalte, Ii recomandgm cu tot dinadinsul, fie ca ministru actual,
sau cel pulin ca unul din membrii cabinetului viitor *, articolul de
mai jos despre pensionari... 1).
1) In pagina 190 se publica articolul Pensionarii, semnat de M. Rachtivanu [Ed.}..
206
[CALATORIA DOMNITORULUI] 1)
Astazi ne vine noua randul de a da guvernului un 0 comunicat *,
pe baza unui sincer devotament pentru Tron si in numele tuturor

Bucurestenilor.
Cu ocaziunea plecarii M. S. Domnitorului in strainatate,

5
10
<4 MOILi
torul Oficial )> publica urmatoarea relaTiune:

Astazi Marci 26 August, la 4 ore dupti amiazi, I. S. Domnul a plecat
pentru Germania si Occident. I. S a inceput aceastii cfilitorie pe drumul
de fier Bucuresti si Giurgiu, asazi gata si in ajunul a se da in circulaIiunea publicil. Un numeros public astepta la gara dela Filaret pe ilustrul
cfildtor si in minutul cfind trenul se puse in miscare, mii de glasuri a
salutat pe Domn cu strigatele: I drum bun fi fericitd Intoarcere... s.
Ei bine, in calitate de marturi oculari, noi suntem datori a declare

eh aserciunea foii guvernamentale este 6 neexacfa * si 6 nefundafa )).
15
Numerosul public, adunat la Filaret pentru a vedea punandu-se

In circulaPune primul car de fier din debarcaderul capitalei, nici n'a
gandit macar de a recurge la e mii de glasuri )), dupa poetica expresiune a e Monitorului Oficial *.
Mai bine crescuP cleat d-nii ministrii, Bucurestenii au avut destul
20
25
30
tact pentru a nu oferi nimanui motivul de a crede, cum ca ei si-ar fi

manifestat un fel de bucurie la plecarea M. S. Domnitorului.
In adevar, ar fi fost cu totul necuviincios de a striga: e drum bun *,
cand Capul Statului paraseste Iara, nu se stie pe cat timp.
S'apoi cum oare e mai multe mfi * de oameni ar fi fost in stare a
concepe si a emite intr'un mod atat de spontaneu una si aceeasi exclamaPune, compusa din unsprezece silabe, afara numai daca ar fi inva-cat-o de acasa, mulIumita vreunei instrucpuni prealabile?
Ba chiar inva-cand-o si executand-o, fraza ar fi devenit de tot neinIelegibila, iesind d'odata din 4 mai multe mii* de guri, asemenea monstruosului concert american de mai deunazi !
Asa dart, s'a fie bine constatat ca numerosul public, venit la Filaret
din curiozitate pentru drumul de fier si prezent la plecarea M. S. Domnitorului, a avut bunul sfint de a conserva cea mai profunda tacere.
1) Traian, an. I, Nr. 51, 28 August 1869, p. 201 ; revista politick.
ARTICOLE POLITICE
207
A fost, negre0t, un efect firesc al intristarii de separaliune, pe care

n'au resimIit-o, precum se vede, numai d-nii miniOrii.
Un lucru ni se pare ciudat.
In tot intervalul cAl&toriei la Livadia, M. S. Domnitorul a fost
intovargit de insu0 preedintele Consiiului.
Era o formalitate de rigoare inteo -wa constitulional, unde miniorii sunt responsabili pentru toate actele puterii executive.
De astklata ins& M. S. Domnitorul pleaca Med niciun consilier al
Tronului.
10
Este pe de o parte o eresie flagrant& contra pactului nostru fundamental, iar pe de alta o umilinfa international, deoarece numai
vice-regele Egiptului nu poate 6.14tori cu miniorii s&i, fiinda...
nu-i permite stdpdnul din Constantinopole.
Guvernul ne va int,elege.
15
In ajunul plecarii M. S. Domnitorului, s'au comis dou4 decrete

princiare.
Cel dintai seinnaleaz4 un (< qui-pro-quo * in sanul Cabinetului.
20
D. V. Boerescu cfipatand un concediu de 30 zile, d. A. CreIcscu,

pentru care este deja Oat de greu un singur portofoliu, se mai incarc&
cu interimul ministerului de Justicie.
D. G. Manu concediindu-se de asemenea pe patru saptamani,

desparOmantul de Resbel ramne in sarcina... d-lui Dimitrie
25
30
35
Ghica!!!
Apoi ministerul de Externe se adauge provizoriu pe Pang& acel de
Interne in mainile atat de cuprinlatoare ale d-lui Cogainiceanu.
In fine, preedintele Consiliului se confirm& definitiv la Lucrarile
Publice!
Toat& aceastA IncurcAturg, Wu-Ca parc4 inteadins pentru a arunca
o ultima confuziune in spirite, are in fond un inIeles foarte periculos,
due& nu 9i mai multe.
Intr'unul din numerii trecuci, noi inregistraram deja sgomotul c&
armata roman& va fi prefcuth in niOe salahori ai egilor ferate, punandu-se la ordinea Prusianilor d-lui Strussberg.
Inlelegqi oare acum de ce d. Dimitrie Ghica a devenit ministru

de Resbel 0 de Lucrrile Publice totdeodat&?..
208
D. G. Manu, intorcfindu-se peste o luna 0 gasind lucrurile puse

la cale, va avea mangaierea in faIa otirii ingenunchiate de a imita
pe Pilat: 4 imi spal mainile ! 9...

.
Al doilea decret princiar anunIa o amnestie 4 pentru toate delictele
politice 0 de presa pendinIi inaintea justiVei 0.
Raportul d-lui V. Boerescu catre M. S. Domnitorul zice in aceastii
privinp, aa:
. Cele mai multe din aceste procese dateaza inca din epoca guvernului trecut 0.
io
15
20
Fara a fi aparatori ai cabinetului Bratianu-Golescu, de care am

diferit ca deputat 0 ca publicist inteo mulIime de cestiuni mari 0
mici, noi cerem ca ministerul de Just4ie sa publice anume lista tuturor
proceselor politice 0 de presa, pentru ca sa se vada astfel, ca o desmintire a cuvintelor domnului V. Boerescu, ca aproape toate se datoresc cabinetului actual: cei 32 dela Slatina, d-nii Georgescu i Dimitrescu dela Giurgiu, farsa Popovici, Candiano 0 Ploetenii, etc., etc., etc.
Fiindca mergionararn pe Ploeteni, profitam de aceasta ocaziune
pentru a anunca lectorior notri apariciunea unui nou organ, numit

t Democratia *, fondat prin actiuni in clasicul ora, unde Oa acum
n'a fost nici macar o tipografie, dar ale carui patriotism 0 liberalism
nu s'au incovoiat in faTa greutliTilor de tot felul, precum nu s'a plecat
nici chiar dinaintea biciului d-lui Co galniceanu!...
[PRINCIPHLE ZIARULUI # TRAIAN q 1)

Foaia 4 Romanul 0, in numarul sau de ieri, a crezut oportun a vorbi
despre t drapelul 0 pe care 1-ar fi ridicat * d. B. P. Hajdeu * prin ziarul
25
t Traian 0.
Pentru ca venerabilul veteran al publicismului roman, negre0t

fara vr'o intentiune din parte-i, sa nu induca pe cineva in eroare asupra naturii principiilor noastre, ne vedem sili-ci a publica insa0 statutele, pe temeiul carora s'a fondat prin acTiuni ziarul t Traian 0.
1) Traian, an. I, Nr. 56, p. 221, 13 Septemvrie 1869; prima parte din revista
politica.
ARTICOLE POLITICE
209
Iata-le:
e I. Marele partid national, neavand cleat un singur organ de

publicitate in capitala, pe ziarul Romanul 0, se mai fondeaza o nourt
foaie, care nefiind legati de nici o traditiune, sa apere, sit sustinfi gi sa
raspandeasca principiile liberale cu independenta, luptand insa pentru
acelagi drapel.
10
15
20
25
II-o. Ziarul va purta titlul de s Traian 0, care este personificarea

ideii de nationalism gi liberalism: principii din 1821 gi 1848, adoptate
de catre majoritatea fostei Camere.
e Aceasta foaie va fi politica, gtiintifica gi literara.
III. In privinla politica:
1. In genere, ziarul va avea doua scopuri:
a) Scopul polemic, de a respinge gi combate atacurile reactiunii
dinauntru gi din afara.
e b) Scopul dogmatic, de a desvolta principiile partidului liberal,
demonstrand superioritatea kr asupra celorlalte stindarde.
e 2. In specie:
a) Va sustine regimul constitutional cu dinastia actuala, urmarind
sincere lui aplicare la noi, gi combatand din toate puterile orice tendinte spre guvernul personal.
b) Va cere necontenit realizarea dispozitiunilor inscrise in titlul VIII
al Constitutiei, adica : armarea -Wei, descentralizarea, &dile de comunicare, armonizarea legilor, instructiunea poporului, etc.
t c) Va lucre pentru romanizarea gurilor Dunarii gi va combate

tendintele acelor elemente straine, care se incearca a constitui stat in
stat in Romania ; de exemplu: aga-zisele comunitfiti maghiare, israelite,
slavice, etc.
d) Va apara din toate puterile cestiunea Romanismului de pretutindeni.

30
30
e) In raporturile cu celelalte fractiuni ale marelui Tartid liberal,

redactia va avea de regula a nu refuza niciodata mane ce i se va intinde
pe baza acestor principii.
s IV. In privinta politicei nationale gi internationale, ziarul va
lucre fara consideratiune de diplomatia straina.
s Nu vom scapa insa niciodata din vedere ca alianta noastra naturala
este cu puterile occidentale latine gi vom pastra-o necontenit pe cat

timp ele n'ar manifesta tendinte contrarii interesului nostru national.
V. Se va explica totdeauna, pe baza istoriei, sinitul gi intinderea
dreptului nostru.public intern gi extern, tractatele cele vechi cu Turcia
40
in privinta monetei, comertului, armatei, reprezentatiunei statului roman
In dark jurisdictiunea consulara, etc.
210
V. In privinta stiintifica, ziarul va contine articoli relativi la

economia nationala, finante, comert, etc.
it
10
15
VII. In privinta literara, redactiunea se va sili a desvolta gustul
literar 0 artistic, &and totdeodatil seama lectorilor de toate producerile

nationale in aceste doted genuri.
VIII. Se vor publica toate intamplarile mai importante politice,
literare 0 tiintifice din afara.
IX. Programa, In care se vor desvolta principiile, ale caror puncte
principale se emisera mai sus 0 care trebue sa figureze in intaiul numar
al foii, nu se va putea publica deceit numai dupa ce va fi avut aprobarea
majoritatii comitetului de redactiune,
Dupa aceia Directorul va fi dator, in conducerea ziarului, sit' se tina
strict de acea programa. *
4a dar, In putetea articolului I i a ultimului aliniat din articolul

III, ziarul # Traian reprezintg o porciune nedeslipita, de0 4 independinte i fail tradi-Ciuni I>, din marele partid na-cional, tinzAnd la asimilarea tuturor celorlalte t( frac-ciuni Y), pe baza urmatoarelor principii:
Regimele constituVonale cu dinastia actual4;

Combaterea guvernului personal;
20
Armarea -Carii;
Descentralizarea ;
Instrucciunea poporului;
Romfinizarea gurilor Dunkii ;
Stavilirea 0 infranarea invaziunii jidoveti ;
25
Poprirea strainilor de tot felul de a forma stat in stat pe teritoriul roman ;

Apararea romnismului de dincoace i de dincolo de Carpali ;
Respingerea ingerinlei diplomatice In afacerile farii;
30
35
Simpatia pentru popoarele latine din Occidinte ;

Mentinerea deplinei autonomii a statului roman contra pretentiunilor otomane ;
Desvoltarea gustului literar 0 stiintific ;
Incurajarea industriei nationale...
Acestea sunt principiile lui 0 Traian rr.
Ne permitem a spera, ca niciunul din ele nu poate s'a displac6 ziarului # Romnul o.
ARTICOLE POLITICE
211
In orice caz, aceste principii nu sunt o invenOune a 0 d-lui B. P.

Hajdeu o.
In calitatea sa de director al lui o Traian*, dumnealui este dator

in vigoarea articolului IX din statute, a se linea strict de linia prescrisa de fundatorii ziarului 0 pe care a primit-o, ffind identica cu
condipunile sale.
10
Un adevarat organ de partid, iar nu al unei persoane izolate, are

totdeauna statute, aclionari, comitet de redacliune 0 director.
Aa este o Traian*.
D-1 B. P. Hajdeu, legat prin programa comitinVlor sai, exprima
cugetarile unei colectivitaIi intregi, care sunt ale sale numai prin conformitatea principiilor.
Daca respectabilul nostru confrate dela 0 Rorniinul s nu se unete
cu noi pe calea aplicaliunii in mai multe chestiuni mari 0 mici,

15
20
aceasta constitue, nu un 0 drapel* deosebit, ci o nuanla mai mult san

mai pulin pronuntata a ace1uia0 stindard.
In fine, cu acela0 drept, cu care ziarul o Romnul* pretinde a fi
expresiunea d-lui Ion Bratianu, afirmam, 0 noi, ca d4 Ion Bratianu
nu poate sa nu Impart4easca toate principiile, inscrise In statutele lui
0 Traian />,..
[DESPOTISM SI LIBERTATE] 1)
0 temere mica in Romania, o temere mare in Europa.
Sa fie insa logic ca uriapil sa ramana nevazut din cauza piticului?
Se vorbeqte de apropierea unui nou 0 3 August*.
Punctele de analogie sunt destul de potrivite.
25
Maria Sa Carol I lipsqte in 1869 ca Maria Sa Alexandru Ioan

in 1865.
D-1 general Florescu sau d-1 colonel Cogalniceanu, diferenla este
so
d'abia d'un grad!

oapte, ameninpri, stramutari de regimente, pana 0 incurcatura
socotelilor municipale, astazi ca 0 atunci!
1) Traian, an. I, Nr. 59, p. 235, 23 Septemvrie 1869; revista politiert.
212
Unii Ii scormonesc memoria pentru a ne aduce aminte cu fiori,

c in ajunul macelului cuzist un capitan fusese trimis la voda in strainatate cu nite hartii foartc urgente: zilele acestea nu unul, ci doi of4eri
5
au plecat de olac din Tara, cu o misiune nu mai putin misterioas.

In fine, multe de toate se gramadesc de minune pentru a justifica
ne 'ndemana generala.
totui noi credem lucrul peste putinVe !
10
Dupa un 4 3 August * a urmat altadata un 11. Februarie *.

Oamenii dela putere, fie cat de orbili, nu pot a nu ti macar atata,
ca aceeaTi cauza naqte acelai efect, dupa expresiu.nea lui Schiller,
dieselben Bedingungen bringen dieselben Erscheinungen zurck *.
Precum vedeli, carmacii notri nu vor cuteza: Ii va opri istoria
germang.
15
20
25
Cuza incercase un <<3 August *, fiindca se credea prea tare prin

calitatea-i de Roman, prin agitarea unei mari chestiuni sociale, prin
o atitudine adevarat autonoma In diplomaTie.
Ei bine, cu toate astea el a palit-o !
Apoi s'o faca oare un om de vica straina, ca d-1 Demetriu Ghica,
cunoscut numai prin visurile sale de restabilirea feudalismului i prin
repe%ita ingenunchiare a na/iunii?
Nu se face!
4 Teama cea mica* trebue sa dispara. 4 Teama cea mare *, aci-i aci !
Corespondenca noastra parisiana, pe care o publicam mai la vale 1),
analizeaza cu multa preciziune doua fapte, formand o singura unitate
politica: boala lui Napoleon III i o extrema fierbere democratica.
Un raport medical, reprodus in mai multe foi franceze, fara ca sa-1
fi respins vr'o desminIire ficiala, vorbete despre morbul imperial
in urmatorul mod :
Peste o lung, peste trei luni, eel mult peste vase luni, lampa se va
30
stinge
0.
Intamplandu-se aceasta, va izbucni negreit in locu-i incendiul de

lumina, descris de Victor Hugo in Congresul dela Laussanna.
1) In acelmi nucatir, p. 235-236, ee tipArete, sub titlul Din Paris, scrisoarea
lui Cassiu Illarian, adresatA D-lui Directore al ziarului Traian*, cetateanul
HAjdeu s [Ed.].
ARTICOLE POLITICE
Austria, cea dintai totdeauna pe calea oportunitatii,
113
i ia de pe
acum masurile.
Aliat al Franciei pana ieri, Habsburgul re 'ncepe astazi vechea

5
comedie de t ingratitudine *, pe care o caracterizase atat de bine colegul nostru d-1 Missail Intr'unul din numerii trecuti ai lui 4 Traian *.
to
Telegramele anunta a principele ereditar al Prusiei va petrece

mai mult timp la Viena n sanul familiei imperiale.
E sublima aceasta infratire Intre calaii i victirnile dela Sadowa!
Ina chiar adaugandu-se Rusia i Turcia, fi-va oare In stare aceasta
conjuratiune a despotilor fara popoare sa reziste la toaca libertatii
universale de pe malurile Secuanei ?
Boemul, Croatul, Ilirul, Polonul din Galicia qi cele trei milioane
15
20
de Romani de peste Carpati, mai ramanea-vor Inca o data o turma

necuvantatoare la ordinile d-lor I3eust i Andrassy?
4 Nihil4tii * din Rusia nu dorm.
Nationalitatile de peste Dunare ateapta.
Ins4i Prusia nu se rine destul de tare pe nouale picioroange, create
acum trei ani, fara tirea lui Dumnezcu, prin acul lui Dreyssen.
Vom da o probfi.
4 Gazeta Constitutionala * dela Dresda a povestit mai deunazi
ciudatul proces al d-lui Walster, redactorul 4 Buletinului International *, care indraznise a trece in coloanele sale urmatorul pasagiu:
Nu va fi libertate in Germania, cat timp va domni un Hohenzollern
la Berlin. *
/5
Avocatul, Dr. Fraenzel, in kc sa apere pe client, s'a marginit a zice:

Osanditi-ma de 'mpreuna cu dansul, caci nu voesc nici eu a ma prusifica. *
Juriul a dat In unanimitate un verdict de achitare, urmat de un

tunet de aplauze din partea numeroaselor tribune...
Astfel, 140 Germanii ofteaza dupa libertate.
m
Care va fi rezultatul acestei lupte europene?
Natiunile cele putrede vor fi inmormantate L.
14
SCRIERI LITERARE, MORALE t3I POLITICE
214
[UN MINISTRU AL IN STRUCTIUNII PUBLICE] 1)

Se crede, in genere, di ura de control ar fi unul din pAcatele capacitAiii.
Eroare!
Oamenii cei aclevArat superiori nu pot fi despo-ci, cAci insu0 geniul
s
lor nu consista in altceva, deck numai in aptitudinea de a ghici voinla

colectivA, marginindu-se apoi a o personifica, inat in realitate nimeni
nu e mai sclav: un simplu instrument al secolului, al naliunii, al omenirii.
10
Dictatura este o patimA necesara a nulitkcilor.

Lipsili de concepOuni vaste 9i de cunotinle solide, uzurpfitorii
de reputaliune se tern cu tot dreptul a intAlni cumva in cak n4te

capete mai fericite: aceasta-i indeamnfi a suprima cu brutalitate orice
manifestare de independen-p.
Matematicete vorbind, nula este cea mai dictatoriala din toate

25
cifrele.
Subiectul revistei noastre de astAzi va fi d. Alexandru CreIescu,

ministrul Cultelor 0 al Instruc-ciunii Publice, mai urcat ad-interim
la Justilie, fara tirea lui Dumnezeu, prin lipsa d-lui Basiliu
Boerescu.
20
25
30
Trebue, negre9it, sa fie o cauza foarte gravA prin sine-ins4i, pentru

ca sa ne fi impins, vrAnd-nevrAnd, a da loc d-lui CreIescu in columnele
lui o Traian s, care nu este o foaie umoristicA, nici o comedie de felul
o Anticarului u lui Goldoni, nici cabinetul unui mecanic.
Ne vom permite, mai intAi de toate, o scurta introductiune.

Celebritatea individului in cestiune se reduce la cAteva puncte.
Ca profesor de istorie la SfAntul-Sava, d-lCreIescu tradusese inteo
limbA barbara un manual scolastic francez, prin care insa de sigur
n'ar fi ajuns la nemurire, daca n'ar mai fi.comis tot atunci o pacalealk
singura in stare, inteo alt Tara, a ucide pe un dascAl moralminte

pentru totdeauna.
1) Traian, an. I, Nr. 60, p. 241-242, 25 Septemvrie 1869; partea India din,
revista politica.
ARTICOLE POLITICE
In 1855 un librar scoate la lumina

cuprinzand doua cronici, despre
can
215
Istoria Moldo-Romaniei
*,
n prefata se zice cu multa
pompil CA:
5
s D-1 A. Creitscu, profesor de istorie la gimnaziul nalional, a intreprins o calatorie tiinIfic peste Olt in Romania-Mica 0 in cercetarile
sale a descoperit... t.
America?
Praful de pupa?
Nu.
lo
Pe vornicul Ureche i pe Miron Costin, publicai deja In Moldova

cu cincisprezece ani Inainte !
D. Cretescu, profesor de istorie, n'a oiut nici macar atata, cedncl

d-lui Ioanid lucrul ca a inedit #1
De aci dumnealui se deoeapta Inteo dimineata Cu portofoliul

15
ao
ministerului de Culte i Instructiune Publica!

Vom da vr'o doua trasuri din aceasta noua faza.
Un cetatean din Ia0 daruind Statului un manuscript, d-1 Cretescu
se grabeTte a publica In 0 Monitorul Oficial # urmkoarea recuncltinIA:
. D-1 George Asachy oferind ministerului un manuscript intitulat

Istoria Moldovei s, alcatuit de Ludovig Gebhard, dupa planul lui Wilhelm Gutri i a lui Ioan Graicum (?) i a alter havritali englesi; ministerul pe deoparte a regulat publicarea lui En &vista ietoricii a Archia
velar, iar pe de alta etc...
25
Un fost profesor de istorie 0 cap al Inva tamantului Iarii nu Oie

ea celebrul Gebhardi, cunoscut ;colarilor, dupa nume, chiar din prima
clash' colegiala, nu este nici Roman, nici inedit, ci a publicati Geschichte
der Moldau # la Leipzig In 1782 !...
Mai iata una 0 mai boacana.

30
D-1 N. Crelulescu (land Muzeului o mumie egipteana, d. Crelesell

se apuca a o clefini In columnele ziarului oficial In urmatorul mod:
Una din momaile egimiene, cari mint dintre toate momaile, cele
mai vechi sfaramaturi de fiirice omeneoi ce se pot recunoaoe !! h.
14*
216
Ecce homo !
Pentru ca imaginea d-lui Cretescu sa fie completa, mai lipsete

numai doar discursul d-sale din Camera trecutti, cand apAra cu o
elocinfa falstaffiana caricatura 5 Scranciobului * contra fraTilor noori
5
10
de peste CarpaIi, stabilind ca dogma respectul studintilor romani

pentru steagul unguresc.
Tot atunci dumnealui insui ii dote numele cel mai potrivit cu
mijloacele sale formale i fundamentale: nu ministru, ci un 4 mAturator * al invtgamitntului!
i 'n adevgr, gonirea cu cardul a sfirmanilor elevi de prin coalele
din Iai i din Bucureti i-ar merita pe deplin un monument cu aceasta
inscripliune lapidara in limba clasica:
ALEXANDRO CRETZESCO
SCHOLARCHAE SCOPARIO
15
20
REI. LITERARIAE. RYDISSIMO.. ,

Ispravind prefa-ca, intra'm in materie.
D. CreIescu gasea in instrucIiunea publica doua piedici principale,
care il popreau in sublima misiune a 5 maturatului*: principiul concursului i institutiunea consiliului general.
Ambele au primit, in fine, zilele acestea, o lovitura de moarte.
In privinca concursului, iata ce scriu d-nii I. Nicolescu i Gr. Ram-
niceanu, doi juni dintre cei mai eminimi, doctori in medicina dela
facultatea din Paris:
25
Abia iesi/i de pe bncile scoalei, credeam cfi concursul este judecfitorul suprem al meritelor, efici el dispensti intrarea pe portila cea mica a
cutgrui omnipotinte al zilei, nu face pe omul independent a-si pleca

capul si a face anticamer, pentru a ob/inea un serviciu.
o Credeam, repetam, cift prin concurs se indeed capacitatea, insi
decemiune ! Eram inselaii, nu stiam nimic, n'aveam nici o idee de con30
cursuri, al cfiror rezultat se stie mai 'nainte de ziva destinatfi a se mdsura
capacitatea i ali expune fiecare stiinIa.

e Aveam dreptate a ignora aceste concursuri; cad suntem cu totul
striiini de modul cum s'aplicS si n'avurfim timpul a le cunoaste; astfizi
85
tried, cnd gustarfirn din acea cups amarg, ce ne fficu sfi vedem un asemenea concurs, nu putem face alt cleat a-I da publicittqii, ca astfel sfi4
afle nefericiIii studenIi, ce ne vor succede; sh stie ce-i asteaptfi, sti nu-si
ARTICOLE POLITICE
217
mai faca iluzii frumoase, sa nu creada ca la noi ar exista numai reale

concursuri, ci si altele, precum este acesta, unic In felul srm:
Onorabilul minister al instrucciunii publice anunla prin Monitorul
Oficial, Inca de acum patru luni, un concurs pentru ocuparea definitiva
a catedrei de medicinfi poporarfi si medic al seminarului din capitalfi:
ziva fixata era 15 Septembrie.
Ca unii ce credeam ca concursul e singura cale IegaIii, ne duserfim si
10
15
20
noi si ne inscriseram, fntreband daca exista o programa, cfici tot acest

concurs nu s'a iinut anul trecut, din called ca comisiunea examinatorie
n'a avut programa ; ni s'a zis:
Nu este programs, ramfine la juriu.
o La 13 septembrie ne duseram la minister, spre a sti localul unde
se va -/inea concursul, cfici onorabilul minister nu binevoi a ne anunta
formal ; ni se spuse: la seminar, orele 12 din zi.
a In fine, ziva luptei soseste, mergem la seminar, asteptam pada la
1% ore, nimic nu se simte, nimic nu se vede, juriul asteptat nu vine,
Plecam mirali la minister, unde protestaram domnului director,
care binevoi a pune rezolulia urmatoare: se recomandfi onorabilului
consiliu permanent spre a aviza S.
Nu ne mul/umiram cu atat, Intrebaram tot pe acel domn funclionar
care la 13 septembrie ne spusese localul seminarului s si d'asta data,
cautnd in arhiva, ne aratti di onorabila comisiune a fost invitata sfi
facfi concursul la scoala de medicinfi, fara Insfi a-i indica la ce ore.
Plecam la scoala de medicina, al carei local este spitalul militar,
unde ne spune: n'avem nici un anun% dela onorabilul minister.
o Asti Imprejurare ne facu a presupune mai multe... 5.
41
25
Rezultatul a fost, a d-1 Dr. M. P. Trandafirescu s'a nurnit Pei

concurs.
SO
Dumnealui poate A* fie cel mai bun si poate A fie cel mai rau:
adevarul a ramas neconstatat.
D-1 Crqescu, in kc de mntuitorul criteriu al concursului, nu admite
deck numai propria sa apreciere individual, pe care cunoscand-o din
cele de mai sus, nimeni nu s'ar mira, daca maine sau poimiline un mem-
95
bru al bandelor electorale ar fi decretat profesor de filosofie...

Credem lnsa ca aceasta nu se va intampla cad... se zice ca d.
Cretescu ar avea de gand a desfiinta cu totul ins4i facultatea, considerand, pe semne, existenta (( literelor $ In Romania ca o insulta personaltt.
218
Treand acum la Consiliul General de Instruc/iune Pub lied., noi

dam mai la vale, 4n 4 Revista Ziarelor*, sub titlul de o ChestiuneaLahovary *1), un dosar Intreg, relativ la aceasa scabroas1 afacere
menita a deveni o 4 cauzii celebrii*.
Intr'unul din numerii viitori, o Traian * va analiza cestiunea din
punctul de vedere al legalia/ii, demonstrnd atunci, f5s6 multfi greutate, o ecualiune perfect intre cuno0h4ele juridice i acele istorice
ale d-lui Crelescu.
Dalloz 0 Merlin ti Bunt tot atat de familiari, ca i Gebhardi, ca 0
letopiselele
momaile egip/iene
lo
is
Deocamdat4 rugam cu tot dinadinsul pe tori amicii noqtri a ceti

mai jos epistola d-lui Gregoriu Lahovary, porunca individualitii In
cestiune i judicioasele observa/iuni ale ziarului a Romnul *, puse
toate fa/4 'n fa/4 astfel Meat orice comentariu ar fi de prisos.
D. Cre/escu voiqte cu orice pre/ o putere absolutO, nem4rginitfi,
*,
ca i
necondi/ionata 2).
Mai revedeli Inceputul revistei.
[CALATORIA DOMNITORULUI] 3)
20
25
Sterilitatea unor noutali in adevOr importante impinge vrndnevrfind mai. toate ziarele romne, and nu petrec certandu-se unele
cu altele, a se preocupa cu multd gravitate de cOlOtoria Mariei-Sale.
0 Odisee Intreaga, pentru care lipsqte deocamdatO un Omer, de
nu va voi cumva s-1 suplineasc4 autorul o Mirelui Romniei *.
Din Viena la Munic, din Munic la Baden, din Baden la Paris,
publicismul bucure0ean urmareqte pretutindeni pe Capul Statului cu
aceea0 amoroasa solicitudine, cu care un curtean din zilele lui Ludovic XIV, adec4 din epoca rAposatului e rEtat c'est moi*, Intreba
1) La paginile 243-244 se reproduce, din ziarul Ronanul, scrisoarea deschisa
a lui Gr. I. Lahovari, membru al Consiliului general de Instructiune, catre Ministrul Instructiunii Publice. [Ed,].
1) Acest violent articol al lui Hasdeu a fost considerat In unele cercuri politice ca o razbunare personala. Vezi articolul din Presa (2 Octomvrie 1869), reprodus
In Traian (Nr.,64, p. 260) 9i publicat de noi la Note.

5) Traian, an. I, Nr. 63, P. 253, 2 Octomvrie 1869; revista politica.
ARTICOLE POLITICE
219
de-a-randul pe tori valelii de curte, daca majestatea sa a dormit bine,

clack' majestatea sa s'a sculat sanatos, daca majestatea sa a mancat
cu gust...
5
to
15
Intr'un stat constitutional, precum ni se pare a fi al nostru, uncle

cetfitenii cei serio0 ar trebui sali bata
capul numai i numai cu 5 realitatea )), concentrata in eorpul cel responsabil al consilierilor Tronului.
Iata de ce noi ne-am ablinut 'Ana acum 0 ne vom abline 0 de
aci inainte de a oferi lectorilor notri itinerariul Domnitorului, rezervand 5 Adunarii Nncionale S. sarcina de a scoate la lumina pank
0 lista bucatelor, consumate la diferitele conacuri de catre suita Mariei Sale.
Avem in aceasta privinIa cu atat mai mult drept, cu cat guvernul
nostru crezuse de cuviinIa sa consilieze Capului Statului de a nu calatori ca 4 Domn al Romanilor )); incat toate recepliunile regqti 0
imperiale, cate 1-au intampinat in diversele capitale ale Europei, fie
ele de o suta de ori 0 mai stralucite, raman cu totul indiferente pentru
naliunea noastra.
5 Monitoruh) 0 numeroasele foi guvernamentale sa binevoiasca a
ne da o singun 5. proba, ca Maria Sa a fost primit undeva oficial in
calitate de 5 ales al Romaniei o.
Din contra, toate organele din strainatate, germane 0. franceze,
independente 0 oficioase, au repe/it, mai In unanimitate, a curIile
din Schoenbrunn, din Nymphenburg 0 din Tuillerii au avut in consideraiiune curat 0 simplu pe 5 un principe din dinastia prusiana *.
Din acest punct de vedere, lucrul poate sa bucure numai doara
pe d-1 Bismarck!
Onorurile pentru regele Frideric-Wilhelm sunt prea departe de a
maguli pe Romani!
Brandenburgul 0 Dacia n'au a face una cu alta, dupa expresiunea
strabunului Properliu:
Principe le este o 5 ficliune )),
20
25
30
Cum Tiberi Nilo gratia nulla Pit !...

35
Calatoria vice-regelui din Cair a fost mai onorifica pentru Egiptieni, operandu-se sub auspiciile sultanului, adica nu numai ale unui
suveran legal, dar Inca de acela0 neam cu dan9ii: Turc 0 Turd!
229
Va sosi o zi In care guvernantii noori cei cu e vulturii ro0h sa

fie chematri a da socoteala natiunii, pentruca au cutezat printeun
consiliu sacrileg a expune pe Capul Statului de'naintea strainilor,
WA acea suprema ilustratiune, de care nu ne Indoim ca in00

s
10
Maria Sa se mandreoe mai mult deck de orice alta in luzne: aureola

de Roman !...
Rana atunci, in a0eptarea momentului de a striga cu tot nervul
unui sincer devotament: e sa traiasca Domnul Roman Carol-voda! *
noi vom semnala un nou simptom al restauratiunii feudalismului pe
tarmii Dunarii 0 mai cu seama peste Milcov.
Mai deunazi publicaram o petitiune din Adjud contra grosolanei
salbaticii a 4 seniorului * Alecu Ba4, inchelbficit cu e seniorul * Marcus
Bronstein.
Pe langa boier 0 jidan, se mai adauga astazi un e senior * cu crucea
I IS
In mana, pentru ca astfel tabloul evului-mediu sa se completeze pe

deplin prin figura unui e abate *.
Iata ce scrie e Curierul din Ia0 * din 28 Septemvrie:
(Calugarii inchi0) in numar de 5, dela manfistirea Neamv si anume:
Irmonahu Ioan, Doroftei Gheorghiu, Pafnutie Irimescu, Visarion Filimon,
20
25
SO
Gurie Filip, s'au gash Inchisi la Mitropolie. Eri s'a dus Judecatorul de
instructie Livescu acolo, a incheiat Proces-Verbal si in urma i-a eliberet.
In numarul viitor vom arata cauza... D.
Oricare ar fi cauza, faptul este ca parintele Calinic Miclescu joaca

pe xnalurile Bahluiului rolul unui (I incuisitor 0 in toata puterea cuvantului!
In Adjud e iOicul * 0 e chitia s sparg casele cetatenilor, in Ia0
4 potcapul * ii baga in temnita: situatiunea e admirabila!
Ar trebui A reinvie Walter Scott spre a cara din patria ciocoita,
jidovita 0 calugarita a lui Stefan cel Mare, un card de materialuri
pentru un roman din timpii cruciatelor !
ARTICOLE POLITICE
221
[DREPTUL DE A BATE MONEDA]

In numarul trecut al lui
Traian ), corespondentul nostru pariale carui informaliuni, luate totdeauna din cercurile cele mai
sian,
competente, nu s'au desminlit pana acum o singura data,
a zis
Intre altele:
5
4 Se asigura, ea scopul principal al caliitoriei Domnitorului nostru

ar fi de a obcine permisiunea Europei pentru crearea unei decoraliuni
romne.
e Mate
ne mai lipsea!
Felicitam pe dd. minitri.

Ce ruOne ! Ce batjocural...
to
e.
IndependinIa Belgica din 9 Octomvrie confirma
Ji
completeaza relaliunea corespondentului nostru parisian in urmlitorul mod:
Principele Carol voqte sa profite de vizitele sale la eur/ile din

15
Viena, Berlin, Paris i London, spre a termina dour' afaceri, cu cari de

mult se preocupii diploma/ia.
Una privete baterea rnonetei na-tionale.
Sublime Poarta nu se opune In principiu, dar nu admite efigia Principelui.
20
Cealalta afacere se refer% la o decoratiune roman&

Turcia iara0 n'o combate In fond, Insa pretinde
rezerva dreptul
de aprobare prealabila pentru fiecare nou cavaler... e.
Iat dar inaltele griji ale Mariei Sale Domnitorului, pentru cari
consilierii Tronului au solicitat i au primit incuviinlarea tacita a
25
Parlamentului Roman de a rasa pe Capul Statului sa plece In strainatate.
Dreptul de a bate moneta, de care noi ne-am bucurat totde-auna

In urma capitulqiunilor cu Turcia, chiar in epocele cele mai nefaste
ale istoriei noastre nalionale, fara nicio protestare din partea padiahului,
90
devine astazi, pentru guvernul lui Carol-voda, un trist
object de cerptorie, rugand cu umilint sa ni se dea de pomana ceea
ce n'am pierdut niciodata

1) Traian, an. I, Nr. 65, p. 261, 7 Octomvrie 1869; prima parte din revista
222
Tratatele noastre originale cu puterea suzerana Bunt din 1460 qi

1512: totu0 Domnii Moldovei 0 ai Munteniei, posteriori lui Vladislav
i. lui I3ogdan, nu s'au sfiit un singur moment de a uza, cu deplina5
tate 0 frtra niciun control, de prerogativa monetara a autonomiei.

Avem bani munteni dela Vlad Tepg, Mircea Ciobanul, Mihai cel
Viteaz, Simion Movila, Constantin Brancoveanu...
Avem bath moldoveni dela Alexandru Lapupeanu, Iacob Basilic,
Ioan cel Cumplit...

10
Toate acestea nu le tiu numai doara istoricii prusieni, pe cari s'au

deprins a-i consulta mereu i. exclusiv guvernantii notri.
Suntem oare mai pe jos astazi sub Maria Sa Carol I?

Ciudat !...
i apoi dreptul de a bate moneta, ca 9i acel de a crea o decoratiune
romfina, este prevazut In modul cel mai precis chiar in charta noastra
15
constitirtionala.
Ian alineatele 12 i 13 din articolul 93:

o Domnul va conferi decoraIiunea romana conform unei anume legi.
Domnul are dreptul a bate moneta, conform unei legi speciale... b.
20
Constitutiunea noastra este ea oare sau nu este recunoscuta de

catre toate puterile Europei, incepand dela Poarta Otomana?
Daca este, apoi cum dar sa mai solicitam din nou pe vreuna din
ele asupra monetei i decoratiunii, cuprinse ambele foarte clar in pactul
nostru fundamental, Intocmai ca i. principiul monarhic?
25
Nu curnva Constitutiunea nu mai exista?

Dar atunci cum merge cu dinastia, care se bazeaza la noi deabia
pe un capitol de acolo?
Logica este riguroasa ...
ARTICOLE POLITICE
223
[4 TRAIAN # E DINASTIC] 1)
Ni se spune, cu sigurantfi, ca politia ar fi factind o eolectie de unele
din numerile noastre, pe care nemicii libertfitilor publice, ai constitutiunii vi dinastiei le-ar interpreta in sens antidinastic.
0 noel infamie; o noua perfidie!
Ne e mil& de aceste ultime spasmuri ale agoniei unui minister
care, daca a ajuns a crede cii 10 va mai prelungi zilele cu manopere
de-acestea ponosite, apoi poate sa-vi cfinte singur 0 de pe acum aUluia.
Drept raspuns la toate tripotarile acestea, ziarul 4 Traian* se crade
to
15
so
dator a incepe, vi mai cu vigoare, gi mai cu Incredere, prevazut cu

mult mai mari mijloace, cel de al doilea semestru al existentei sale,
prin repetirea acelei solemne declaratiuni, pe care a facut-o de atfitea
ori, cli: nu ne vom abate un singur moment nici In viitor, dela statutele noastre fundamentale, In fruntea cfirora, Intre altele, se aflti
urmatorul articol:
4 Vom sustine regimul Constitutional cu 4 Dinastia actual-a*, urinarind sincera lui aplicare la noi vi vom combate din toate punctele
orice tendinte spre guvernul personal*.
Acuma, in fata acestor principii proclamate de fondatorii ziarului
4 Traian* vi afirmate continuu, prin fapte, vase luni Intregi, liber
este ministerul sa alerge, dupa obiceiul sau, la orice calomnii, la mice
denigrari, la mice izbiri, pe care le crede capabile de a-i da atotputernicia, absolutismul, dictatura. Noi, constanti pe calea ce am apucat,
vtiind ca libertatea e mai veche deceit despotismul; vtiind bine c'fi

25
soarta lui 2 Mai vi 3 August o vor avea toti minivtrii ce se vor Incerca
a face un nou 2 Mai, un alt 3 August ; vtiind de unde a plecat vi unde
tintegte sfi mearga ministerul de astazi, il vom intreba numai atelt:

Oez allez vous, monsieur l'abbdP
Vous allez vous casser le nez. . .
*i aceasta va fi cu atfit mai sigur, cu cfit trebue sali fi pierdut

so
vi ultimul grAunte de rationament, un minister carele se pregfitevte

9 Traian, an. I, Nr. 70, p. 281, 18 Octomvrie 1869; prima parte a revistei
politica.
224
10
15
20
a propune unui Domnitor Constitutional, masuri de supresiune a liberatilor publice, tocmai dupa o calfitorie intreprinsfi in scopuri folositoare tfirii i promitfitoare de noui Imbunfitatiri ! Ce fel! a doua zi
dup un act atfit de solemn, pfina si in vieata celui mai umilit cettt'Van,
maritagiul, credeti a v impune Domnitorului, credeti a vfi
face necesari prin chimere, prin inventiuni nedemne, prin propuneri
de suprimfiri de libertfiti, care ordinariamente, tocmai in asemenea
ocaziuni mari, se Intind si se amelioreazfi si mai mult?
Oare propunerile cu care va pregfitiO a iesi Inaintea Domnitorului,
si care nu mai sunt un mister pentru nimeni, nu sunt o adevaratfil
insult& pentru capul Statului? Primi-va el, a introduce pentru prima
oarA, in noua sa Patrie, pe juna sa Doama ; precum ar introduce-o
un cuceritor, un Suvarof, un Atyla, un Joltuchin, un Tamerlan, sau
ca o va aduce ca un adev5rat Carol I, Domn Constitutional al Ronafiniei, dupa cum este si va fi, Med voia voastra, fii siguri ?
Oare aceste liberticide propuneri, nu vor seri, inainte de toate,
pe fruntile voastre: t Ecce Immo *?
Dintre Tarn si voi, cari deserviti dinastia, cari con spirati in contra libertatilor tarii, a dreptului, a moralei, a cuviintei, cine este anti dinastic ?
Si, oare propunerile ce le-ati redactat deja, o stim, nu le-a conclamnat lumea i presa europeanfi de mai Inainte? In Monitorul vostru
v'ati scris, voi singuri, nu mai departe dealt la 15 Octomvrie, dupa.

4
25
Memorial diplomatique
aceastfi sentint :
. Democratia este chemati a deveni baza fundamentalfi a Statului

modern, stabilind o string solidaritate Intre suveran i poporul sfiu...
Astfizi principii cari inteleg adevfiratul spirit al epocei trfiesc din vieata
natiunei, pentru care se aplich cu stfiruinifi a studia trebuintele si dorintele
natiunei spre a le putea in urmii satisface prin reforme salutarii. De aci

rezult desele voiaje ale capetelor Incoronate, spre a se informa despre
SO
progresele realizate In celelalte State si mai cu seamfi In acelea care ocupfi
kcul cel mai insemnat pe scara

Voiajele principior au
avantaje necontestabile. Prin schimbarea reciprocfi de vederi, ce Inlesnese voiajele Intre monarcbi, favoriziaa intelegerea kr :AU de dorit
ajutoreazfi desvoltarea progresului, gratiei nobilei rivalitfiti ce-i 13'6'muleazi, ca sfi mentinfi guvernele lor la nivelul Statelor celor mai civigi
35
lizate*.
225
ARTICOLE POLITICE
Iata ce a facut principele in strainfitate. bra ideile in cari, de buna

seama, s'a alit el. De sigur, in libera Svitera tii Belgia, in constitutio-
nala Italie, in Francia, intratd, deja, pe noua cale a democraIiei, a

s
10
libertalii, a egalitaIii, a guvernului reprezentativ in tom& puterea cuvntului, ideile sale constitulionale vor fi prins radacini adanci. Cand
pe malurile Senei, ca pretutindeni, libertatea ia un nou sbor, and un
Napoleon III, descentralizeaza 0 cedeaza poporului, ceea ce poporul
R tie * a ceara 0 conserve, fici siguri, a Domnul Romanilor,

0 numai* de va voi 0 sa taiasa din vieqa nqiunii*, dupa consiliile
Ce i le da 6 Le Memorial diplomatique *,
va aspunde la toate propunerile voastre, cu adevArat 0 antidinastice*, prin un formal:
Non possumus...
PENTRU D. COGALNICEANU1)
... Astenersi dall'infastidire la sudetta regia bandit, e coadiuvarla anzi!
De Merode.
II y avait dans les salons des secrets de
wort qui pouvanteraient les bagnes ..

Ch. Nodier
His arnicis sociisque confisus Ceti-
lina ...
Salfustius..
ls
Vandalismul ageircilor guvernamentali din districtul Arge, daa

este exacta naraIiunea ziarului 0 Romanul*, a putut convinge pe micine ca nemuritoarele bande din timpul alegerilor parlamentare 0
municipale, departe de a fi curat 0 simplu 0 electorate*, precum le
nume0e in genere naivitatea publia, au devenit la noi un fel de insti-
tuOune permanenta, care f0 schimba caracterul dup5 trebuinca:

and civila sau militara, and administrativa sau juridia, and urban&
ao
sau rurala.
Obiectul fiind dara la ordinea zilei in toat5 puterea cuvntului,
ii vom sacrifica un mic studiu.
1) Traian, an. I, Nr. 73, p. 294, 25 Octomvrie 1869.
226
Foaia torinestt 0 Gazetta del Popo lo # a divulgat mai deunAzi un

document papal din 1865, care nu va putea BA nu displaca d-lui Coedniceanu, rApindu-i aureola inven-ciunii bandelor.
Actul se prezinth sub forma unei cerculttri, emanate dela faimosul
Merode, ministrul de Resbel al SfAntului PArinte.
lath-1 inteo traducere literalfi:
t DesplirkinuIntul Armelor.
Cabihetul particular al rninistrului.
tOrdine foarte secret&
Roma, 18 August 1865
10
In urma diferitelor raporturi ajunse la acest desplixtamAnt, sub< scrisul ministru s'a 2n9tiiniat cum-cii banda, in fruntea careia se aflii
Domenico Fuoco, este organizatii pentru legitima apilrare a M. S. Regelui
15
ambelor Sicilii. Prin urmare, in loc de a fi confundatti cu adunfituri

de filatori de rele, banda regalii a zisului ctipitan nu numai nu trebue
I supfiratfi, dar inch autoritiilite de pe teritoriul Sf Antului Scaun sunt
datoare s'o ajute in toate modurile.
1
Ministrul: De Merode *.
Cine oare la noi n'ar avea suprema tentaIiune de a atribui d-lui

zo
Coglniceanu, atAt de fecund in cerculttri, aceastA precioas poruncA
t f oarte secretA # despre zisul cApitan?
25
so
RugAm in parantezA pe lectorii notri a nu crede, cum a 0 zisul i.

ar fi ad vr'o aluzie la d. Zisu, vigurosul prefect dela Piteti: mai intAi
de toate, este o mare diferenth de ortografie.
Ala dar, ministrul de Resbel al lui Piu IX a prevenit cu patru ani
isbAnzile ministrului de Interne al MAriei Sale Carol I, recomandAnd
administraIiunii papale a proteja pe to-ti vagabonzii cari ar voi sA-Bi
exercite meseria sub egida fostului despot neapolitan.
SA mAngAiem instt pe d. CogAlniceanu pe acest tArAm de rivalitate
cu d. Merode.
RomAnul, ca 0 Italianul, au avut ni0e predecesori cu mult mai

vechi in Francia.
Drept probA, citi/i Istoria Revolutiunii, schiiatA de mAiestrele
pene a trei dintre cei mai mari autori ai lumii moderne: Thiers, Michelet
35
$1 Nodier.
ARTICOLE POLIT10E
227
Intre 1789-1815 reacciunea aristocratica, aga numita t Termidoriana a, pitulata sub auspiciile Burbonilor, formase in uncle provincii
ale Franciei o mulIime de bande, care 10 dedeau ele insegi sonorul epitet de o Companii ale Soarelui sau chiar de 4 oamenii lui Crist *, avand
anume speciala misiune de a gterge prin foc i sabie de pe fala paman-
tului tot ce era mai democratic.
10
Coconafii se puneau In capul acelor bande, platind cu bani, cu vin,

cu prada i cu desfrau o monstruoasa colecliune zoologica de pupascapaTi in trecut din fundul temni%ei, sau predestinali a intra
acolo mai curand sau mai tarziu in viitor.
Autoritalile le susiineau totdeauna pe sub ulna gi cfiteodata pe faca.
Precum ministrul papal 10 justifica bandele prin legitima

15
20
23
ap fir ar e a regelui Bomba, tot aga un C Truphame # sau un t Trestaillon b din Franta de pe la 1814 zicea cu mandrie: o ajut tronul*,
degi nimeni nu lucra in realitate cu mai multa energie a discredita
gi a ucide monarchia.
Despre d. Cogalniceanu noi nu vorbim.
Precum vedeTi, ministrul de Resbel al parintelui Ganganelli 9i
ministrul de Interne al Romniei, departe de a inventa praful de
pupa, nu aveau dect a recompune paginile cele mai manjite din
cronica reacciunii aristocratice din Franta.
Dar lucrul sa fie oare atat de modern?
Galia, Dacia gi Latiul n'au conservat cumva vr'o tradiliune tocmai- din epoca strabuna a Romei primitive ?..
De ate ori ne gandim la d. Cogalniceanu, nu gtim pentru ce demonul istoriei ne aduce pe data aminte de un vechi patrician oarecare din
analele Urbii Eterne.
Iata capitolul XVI din o CongiuraIiunea lui Catilina *, dupa cum
o descrie vorbarqul Sallustiu:
30
35
Dintg el atragea la sine prin am'agire pe mai multi juni, pe cari

se apuca apoi cu tot dinadinsul a-i corupe.
Ii deprindea cu miirturia mincinoasfi, cu frauda, cu dispretul bunei
credinte, cu indrasnealti in dorinta de a ajunge.
Cnd ei nu mai aveau nici onoare, nici pudoare, Catilina le poruncia
nite crime din ce in ce mai mari.
228
4 Daca-i lipsea eumva vr'o cane' de a face rau, el punea pe adeptii

sai a prada si a mkelari fail nici un motiv pe inoeenti ca si pe inamici,
numai pentru ea inima si bratul lor sa nu se trandaveasea prin repaos.
Catilina isi dobandi astfel cu atat mai multi amid si soli in care
4 sa se poata inerede, cu cat mai mare era sarada in toatii wa.,.. k
Ne oprim.
10
Credem a fi aruncat o vie mei de lumin a. asupra naturii intime

a bandelor, inaugurate la noi sub administraIiunea actualfi.
Dela Catilina 'Ana la d. Cogalniceanu, un pas.
Contra cui insa va fi conjurand dumnealui?
Cestiune !..
15
Am cereetat Romania, Italia, Francia si Roma antica.

Cel pulin d. Cogalniceanu nu poate sfi nu ne multumeasci de a-I
smulge pentru un moment din pacatoasa sfera nemleasca a vulturilor
rosii, preumblandu-1 cu profusiune in timp si in spatiu prin toati
lumea latina...
[BILANTUL GUVERNARH D-LUI COGALNICEANU] 1)

Sgomotul despre retragerea ministerului actual de indata dupa
20
intoareerea Mariei Sale Domnitorului, circuland din ce in ce mai mult,

credem a fi momentul eel mai oportun spre a ne aduce aminte in ajunul desparprii toate ferieirile cu care inzestrase Tara dd. Cogalniceanu
si Demetriu Ghica in seurtul interval de un an de zile.

Se numesc ea agenci diplomatici ai Romniei la Paris si Constantinopole naseocitorii faimoaselor calomnii despre bande bulgare, arse25
naluri, tratate cu Nordul, etc.

Un sas se trimite a ne reprezenta la Viena!
Ofilerii cei mai distinsi se scot unul cite unul din armati, inlocuindu-se prin tot felul de rugini regulamentare, calcandu-se in picio0e
in cele mai multe cazuri litera si spiritul legii pozitive, precum a fost
cu raposatul Macedonski.
1) Trojan, an. I, Nr. 78, p. 313-314, 6 Noemvrie 1869; revista politica.
ARTICOLE POLITICE
229
0 Camera se disolva dupa porunca lui lieust, anuntata cu o luna

inainte prin toate foile oficioase din imperiul habsburgic.
Tot astfel se urmeaza cu Senatul, caruia mai pe d'asupra i se arunca
in fata cu generozitate epitetul de 4 imoral i!
Alegerile parlamentare se opereaza cu ostentatiune de atm instrumentele directe ale guvernului puse pe fata in capul unor bande de
pupariaqi.
Presiuni, Mfg, persecutiuni, amenintari, coruptiuni nepomenite,
iar drept rezultat o represintatiune nationala Ianov-Nedelcovici!
Tot tip se petrecu dupa tipic alegerile municipale din tara intreaga,
a caror expresiune cea mai perfect& se concentreaza in d. Petre Grad4teanu!
In magistratura, fn profesura, in administratiune, in toate ramurile
serviciului public, destituirile devin atat de numeroase in columnele
15
.2 Monitorului Oficial *!
20
Numirile cele mai scandaloase, a lui popa-Tache bunaoara, nici

nu se anunta macar prin foaia guvernamentala.
Furandu-se din Iai caseta Domnitorului in locuinta d-lui Cogalniceanu, guvernul se grabqte a justifica furtul prin motiv de e Olenatiune mentala *, fara nicio constatare medical& prealabila!!
Dar Evreii se tramit oficialmente peste Milcov cu dreptul de a

cerceta nemultumirea poporatiunii romane contra Israelitilor, trecand
din comuna in comun& i. smulgand dela locuitori prin fort& i. prin
amagire atestate favorabile pentru lepra iudaica, pe baza ordinii d-lui
25
Cogalniceanu.
Pe calla judele de instructiune dispune la noi de onoare, de libertate, de vieata cetateanului roman, d. Basiliu Boerescu numqte in
aceasta calitate la Bac-du pe un Neamt neimpamantenit, oarecare
Keminger !
30
s5
In Senat guvernul apara cu energie elementul aristocratic in

biserica 0 sanlitatea episcopilor necanonici, iar in Camera
propune cu staruinta tergerea din armele prii a tot ce aminteqte Transilvania, pentru ca nu cumva sa se supere d. Andrassy, inlocuind aceste sacre suveniri nationale prin nipte fide,
chinade teutonice.
15
SCRIERI L1TERARE, MORALE I POL1TICE
230
to
Din cauza unui chprar prasian se goneOe din armath ofiterul shu
cel mai savant, reprimindu-se apoi atm zichnd pe fur* In urma unei
extreme agitatiuni generale din partea opiniunii publice.
In Camera d. Coghlniceanu nu se sfiqte a propune resolvarea chestiunii israelite in intelesul Imphmntenirii, iritnd i desgustind 'Ana
gi pe cei croiti din bate prefectoralh.
Teti func-tionarii de prin diferitele ministere, cari au avut nefericirea de a se naoe In Romfinia de peste Carpeti, sunt alungali cu gramade din serviciu, mhturndu-se totdeodath de prin 9co1i studin/ii,
caH cutezarh a arde sacrilege caricaturh contra Transilvaniei.
Ziarul de cash al d-lui Coghlniceanu propagh zizania separatismului, numhrAnd cu abilitate In paralel pe to-ti o Moldovenii e i pe toti
Muntenii
15
din capitalfi.
Administratiunea uzurph atribu-tiunile ministerului public, transfernd pe cei osanditi dintr'un loc Intr'altul, cu o agravare Invederath a penalith-tii, /neat membrii cei mai distil* ai parchetului din
Bucureoi protest& 0 se demit In corpore.
Printr'o lege, venith din initiative guvernului, Prutul se drueOe
Austriacilor i Muscalilor!
20
25
so
ss
Se primeoe Mat nicio nevoie propunerea d-lor Beust i Andrassy

de a se rectifica hotarele Romniei din partea Transilvaniei 0 a Bucovinei, recunoscandu-se astfel implicitamente legitimitatea stapnirii
actuale a acestor nenorocite thripare, rupte hoteOe din corpul Daciei!
Cele dou concesiuni evreeoi Strusberg i Offenheim obtin dela
Parlament, duph sthruin-ta ministrului, fel de fel de hathruri In dauna
fiscului, afarh de chteva sute de mii de franci, arunceti de pomanfi
jidanilor dela Banca Herz!
Se inventeezfi bufonul complot Popovici!
Ooirea romfinh se clistruge In faimosul laghr dela Furceni, unde-i
lipsea pn 0 al* unde pentru construirea baracelor se nimici una

din cele mai frumoase phduri ale Statului, unde se cheltuira In deprt
milioane, unde se fAcurh nioe marpri absurde de mai multe leghe
fara repaus pe cea mai mare ar0-th a verii, 9i unde nu s'a putut combine In curs de mai multe luni o singur revista generalh, duph propria recunoaoere a iiiposatului Macedonski!
ARTICOLE POLITICE
231
Pentru devergondagiul unui prefect, stinclardul hii Stefan 0 al lui

Mihai se pleac4 la Galqi de 'naintea pavilionului austro-maghiar.
Agenlii direqi ai guvernului aspfindese 0 patroneaza ideia de a se
ridica in Bucure9ti o statua in onoarea unui Svab!
0 catan4 austriaa funcIioneaza la ministerul de Final' le.
Un Neamt insult la Giurgiu, in modul cel mai grosolan, toate
to
institutiunile Iarii, In faTa unei autoriaTi constituite, 0 guvernul tace.

Pentru toate aeestea 0 altele mai oculte, piepturile d-lor minifftri
se Incarch cu decoraVuni germane.
Turcia negtmdu-ne dreptul de moneta. 0 de representaVune diplomatica, in loc de a raspunde cu energie pe baza capitualliunilor, guvernanlii notri recurg la temenele.
Drept recuno0inVa din partea Por Pi Otomane, li se acord deco-
raIiuni turce0i peste cele nemle0i !

10
Ungurii inca1c4 cu insolinVa hotarele Orli, cfind la Cheia, cfind la
Brusturoasa sau pe aiuri 0 ministerul nu cuteaza a sc oate un Iipt
20
25
SO
35
de protestatiune.
Consulul cesaro-crgesc insulta pe d. Cogillniceanu pentru aa numitul Regulament Maritim 0 d. Beust decked, drept repara-ciune, eft bine
a fcut consulul cesaro-caesc!
Intr'un singur orael, numit Falticeni, inteo singur, lun, August
1869, se deschid treizeci de ctirciumi evree0i, dup autorizalia ministerului de Interne!
Consilienii tronului recomanda MAniei Sale Domnitorului o WAtonie oficial in Rusia 0 incognito In Occidinte, ba Ina II opresc de a
vizita in cale-i strabuna Italie!
In Giurgiu, aa zieind la ua Capitalei, necum In ni0e locuri mai
departate, cencenii sunt aresta/i qi batjocorili, simplu numai pentrua
Indeitznesc a zice cii ministerul actual nu le insufl incredere.
La Slatina 32 alegAtori sunt triti la judecata, sub pretext a ar fi
calomniat purtarea cea constitulionala a prefectului!
D. Cogalniceanu expune oficialmente planul de a colonize gurile
Dun'arii cu vagabonzi din Palestina.
In Agiud un Evreu 0 un boier, coalizaTi ca totdeauna, sparg domi-
ciliile or4enilor, 0 guvernul se face a nu ptie nimic.

15
SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITIC&
232
Pe and perceptorii amarfisc zilele contribuabililor, d, ministru de

Interne, in calitate de arandq al uneia din cele mai m'anoase mo9ii
ale Statului, reline in punga peste 9.000 de napoleoni, datori%i fiscului
de o mullime de ani.
5
Armata romana se preface in salahori la dispoz4iunea Evreilor

d-lui Strussberg.
Gesuitismul se propaga faliq in Romania de peste Milcov, rivali-
zand In repeziciune pe tararnul instructiunii publice cu progresul

economic al judaismului.
10
Mitropolitul din Jai asvarle pe membrii clerului in beciuri 911

ministerul zambqte.
Presa denunla existenta unui memorand, prin care guvernul
desvolta necesitatea dictaturii i a Monitorul Oficial # o afirma prin
tacere.
15
Magistratura de prin judele devine un simplu instrument pasiv

in manile catorva asociati din dinastia d-lui Basiliu Boerescu.
Austria secuestreaza moiile Statului Roman din Bucovina, si
d-1 A. G. Golescu o prive9te cu toat impasibilitatea unui fatalism
oriental.
so
25
Intr'un toast oficial unul din minitrii romani insulta intr'o adunare german& moralitatea femeii romane.
Unica coala nalionala din districtul Bolgrad se metamorfozeaz
sub auspiciile guvernului inteun institut bulgar.
Apoi arestul d-lui Gregoriu Eliad!
Apoi chestiunea-Lahovari!
Apoi scandalul loteriei municipale!
Apoi monstruozitaTile dela Mac'ai!
Apoi... am obosit.
ARTICOLE POLITICE
[CUZA VODA
23g
1 DOMNITORUL CAROL] 1)
Promise/Inn a reproduce _Mesagiul Princiar fala in fa-ca cu acela

din 1.864, pe langa care daca s'ar mai adauga portretul d-lui Coedniceanu, am avea la un loc o familie intreaga: tata 0 copii.
Extrema lungime a ambelor documente, cari se aseamana de minune pana 0 prin aceasta condiliune de forma, ne impiedeca a realiza
promisiunea.
Ne vom margini dar a semnala punctele cele mai batatoare la ochi.

Unica diferen0 esen-pala consista in aceea, ca vodfi-Cuza 10 in10
cepea discursul: e cu o dreapta mandrie de Domn 0 de Roman*.

Cuvantul 4 Roman* nu mai figureaza de astadata.
Toate celelalte deosebiri sunt mai mult sau mai pulin secundare, pe
cand analogiile, din contra, ne uimesc la tot pasul prin extrema kr greutate.
Mesagiul actual zice la sfar0t:

o SA InlfiturAm luptele de partid... *.
15
Mesagiul din 1864 zicea la Inceput:

4 In ce stare de peire luptele de partid 0 visurile unor ambi/io0
adusesera sara! .
20
Unul la sfar0t, celalalt la inceput, o simpla transpunere de randuri, dar fondul este acela0!
Mesagiul actual, vorbind despre calatoria Mariel Sale la Rin, zice:
o Onorurile ce am primit dela Suverani, ale cAror milli am vizitat,
o se rfisfrAng asupra naliunii romAne $.
25
Mesagiul din 1864 vorbind despre calatoria lui voda-Cuza la Constantinopole, zicea:
s Onoarele, date Domnului Romfiniei, sunt onoare date insuqi Ro0 mAniei 0.
Atunci s onoare *, astAzi s onor *, lucru dubios In ambele cazuri,
lath toatA diferenIa!
Apoi lasand la o parte pasajele despre descentralizare, despre

90
biserica, despre instrucliunea publick despre cai ferate 0 cosele, pan&

1) Traian, an. I, Nr. 83, p. 333-334, 20 Noemvrie 1869; revista politick.
234
0 despre portul dela Marea-Neagr, toate asemAnandu-se ca ni*te

frali gemeni in ambele Discursuri, sa treceam de-a-dreptul la armata.
Mesagiul actual zice:
5
a Pentru ca armata permanent sti serve bine de 9coala ostiieasca

in toate ramurile 0iincei militare prin care sti treacA toIi tinerii romani,
in anul acesta i s'a dat ocaziune a cunowe 0 serviciul de campanie,
lo
prin manevrarea in corpuri rnai numeroase. Formarea taberei dela Furceni, in timpul cfireia am fost mandru de a fi insurni in capul armatei,
a produs rezultatele cele mai satisfacatoare, atilt in privinla spiritului
de corp cat 0 in priviaca instrucIiunei, prin manevre sistematice ; cu
aceast ocaziune armata romang, atat de devotatd dinastiei, s'a aratat cift
este la Infillimea misiunei sale *.
In revista trecutUt noi am demonstrat deja supreme necuviinIfi

din partea ministerului de a accentua u atata devotament dinastic *
is al armatei, ca 0. cand lucrul n'ar fi destul de sigur 0 ffir aceasta intempestiv afirmare.
Mesagiul din 1864 zicea:
Armata noastra a primit o nouti lege de recrutare 0 de organiza/iune,
20
in vedere de a cruIa resursele noastre bugetare, 0 totodati de a spori

mijloacele noastre de apOrare. Mai multe stabilimente militare s'au
infiiniat 0 in curand .cara va fi inzestrat cu acelea ce-i mai lipsesc.
$i vorbind aicea de armatii, nu pot decdt a o felicita pentru spiritul sdu
de ordine fi pentru devotamentul cdtre lard fi cdtre tron, de care pururea
f i in toate ocasiunile mi-a dat puternice dovezi It.
25
Ni s'ar putea rOspunde, negre0t, ca asemOnarea intre ambele dis-
cursuri nu este perfect, pe cat timp noi mai avem Inca libertatea
presei, sugrumata prin regimele Statutului.
Astazi bandele electorale ne bat, 0 noi scrim.
Astazi d-1 Alexandru Zisu ne tortureaza, 0 noi scrim.
30
AstOzi d-1 Boerescu utilizeaza justitia Inteun inleles patriarhal,

0 noi scrim.
0
AstAzi d-1 CogOlniceanu reinfiinTeaza pedeapsa cu moarte,
noi scrim.
Astazi municipalitatea ne despoaie printr'o monstruoasa loterie,
35
0 noi scrim.
Astzi Ungurii ne calcfi hotarele, 0 noi scrim.
Astazi Austriacii ne insultri,
0 noi scrim...
ARTICOLE POLITICE
235
In fine, dacn este ceva, care a scapat Oat acum pe guvernul nostru, este anume aceasth latitudine, Mutt& noun deocamdatfi de a
seri, IAA ca sfi ne asculte.
Un om, care nu se impiedia in limbn, Ii revars5 focul In vorbn
0 se lini0eoe ; un gAngav sau un mut, ctind se simte in meputinin
de a-pi rnzbuna prin cuvinte, se aprinde i apucin mnciuca.
Aa sunt natiunile.
11 Februarie nu se Intimpla, daca d-1 CognIniceanu nu punea de
mai 'nainte cu brutalitate un calu in gura Orli.

10
Se zice c dumnealui ar dori, eu orice prel, s'o mai fac i astazi...

In adevfir, ziarul s RomAnul *, in revista-i de Miercuri, ne asigurn,
a ministrul de Interne al MAriei Sale Carol I din 1869 nu face alt15
ceva deck ceea ce fAcea Ministrul de Interne al Mriei Sale Alexandru

loan I din 1864.
Bungoar:
o
A ! Ai criticat modal prin care se numeau deputaIii sub regimul
statutului? Ei bine, vor fi tot astfel numici sub regimul Constitu/iunii
dela 30 Iunie, plus berm bandelor de ex-pu*ciiria0 t}'a jandarmilor deghizati.
20
t A ! Aft criticat imprumutul Zarif de sub VodA-Cuza ? Ei bine, yeti

avea sub principele Carol imprumutul-loterie al comunei capitalei.
A ! Ap criticat concesiunea Godillot de sub VodA Cuza ? Ei bine, yeti
avea sub principele Carol invoirea comunei In afacerea Godillot, ce

este mai boacruin cleat concesiunea.
25
35
A ! Ati criticat administra-ciunea financiarii de sub Vodii-Cuza ?

Ei bine, veTi avea asemenea risipe i jafuri in toati tara, i Statul va
phiti deja dela inceput dobanzi de 12 la sutri.

A ! Ai strigat c nu s'acordii dreptul de 'ntrunire? Ei bine, 11 yeti
avea acum, dar vor veni bandele i vA vor bate 0 politAiul vi va da
dark precum s'a fAeut la TArgovilte.
t A ! Ai strigat contra justiciei s'a lipsei de libertate ? Ei bine, yeti
avea acum libertatea, dar v vor bate ex-purtiriasii chiar pe pioele
capitalei i to.vi cei bAtuti vor fi inchi0 i daci in judecati.
! Ati strigat c
sub domnia lui VodA-Cuza s'acuzau oameni de
comploturi, s'arestau Vapoi o amnistie spnla pe miniorii de filed de legile
kr ; ei bine ve/i avea sub principele Carol un nAmol d'asemenea fArAdelegi,
din care .vom scApa tot prin amnistie.
I A ! Ati strigat contra complotului Bontili; veti avea scum complotul
Popovici, ce va fi i mai ridicol.
236
10
SCR1ERI L1TERARE, MORALE I POLITICE

4 A ! A/i strigat ci se protejau culpabilii; ve/i avea acum uciderea
dela Cuca-MAcii, ve/i avea recunoacteri oficiale ci crima s'a comis tn
ziva and prefectul era acolo i prefectul nu va [fi] dat in judecatfi, fiinda
nu gAsegte cu cale ministrul justiciei.
4 A! AO itrigat a sub Cuza gi Statutul se /ineau oameni inchigi in
contra prescrierilor legii. Ve/i avea acum sub Constitu/iune gi sub prin..
cipele Carol, prizonieri trimigi In contra ]egii la Dobrova/ gi la BucovAt;

yeti avea protestarea a gase procurori in favoarea legii gi yeti vedea ci
numai voinis ministerului are putere gi c. rezultatul este moartea celui
Inchis prin violarea legii.
o A! AO strigat pentru a compromite pe Vodii-Cuza: Osoiul!...

Ei bine! Vom compromite gi noi pe principele Carol... D.
Oricum sA fie, deocamdath Tara este foarte fericit, dupa cum ne

asigurfi Mesagiul Princiar.
15
20
Nu trebue s credem insfi ca ea n'a fost ci mai ambitoare In alte

epoci ale istoriei na/ionale.
In 1848, degi Nemlii de tot felul nu erau Inca la noi aca numeroO,
totuci se publica aici o foaie teutonica, intitulata 4 Bukarester Zeitung 2.
In numarul sfiu din 20 Aprilie ea descria naivilor sfii lectori o adunare de boieri, ce se intrunise in palatul princiar cu doua zile inainte.
Yodd-Bibescu rostise atunci -urmAtorul cuvfint:
Evenimentele caH au schimbat de curAnd fala Europei, au pua
25
30
35
pe Puterile protectoare ale /firii noastre de a se gAndi asupra atitudinei

tarii. Majestatea Sa Imparatul Rusiei a trimis la Iagi pe generalul Duo hamel gi se mai agteapta acolo peste pulin un comisar din partea Por/ii
o Otomane. Ei vor veni gi la noi. Va fi o adevarata fericire pentru mine
o de a le arata pretutindeni linigte, multumire gi cea mai depling unire
o Intre guvernul meu c intre toate clasele societ/ii. MA simt puternie
*win inlelepciunea, increderea i iubirea OHL . . .
Peste efiteva zile a izbucnit revolulia din 11 lunie.

Organ constitutional in toata puterea cuvfintului, 0 Traian 0 nu.
poate a nu se infiora vfizand fatalul pripor, pe care a pornit vizirii
noctri, tocmai pe and /era ar doH mai mult a se odihni de zguduirile
trecutului prin inflorirea romnismului ci a democra-ciei sub juna dinastie a lui Carol-Vod !
ARTICOLE POLITICE
237
[FACULTATEA DE MEDICINA] 1)
10
Adunarea Deputalilor, pusA in micare -prin interpelarea d-lui

Esarcu, a desbfitut cestiunea Scoalei de medicink transformatil mai
deunAzi In Facultate printr'o procedurk pe care ne scutim a o defini,
deoarece ajunge a rosti numele autorului: d-1 Alexandru Crelescu.
Rezultatul discuiunii parlamentare a fost nul, ca totdeauna ; dar
obiectul in sine 2nsu0 este atert de momentos, incfit trebue s fie permis cel puin opiniunii publice a exprima aceea ce nu avea voie a spune
representqiunea nalionalfi.
In numerii treculi ai lui 4 Traian* noi publicarAm mai multi articoli, din cari lectorii no0ri au putut judeca pe deplin despre natura
si despre elementele lucrului.
Cestiunea este insA cu mult mai important& de cum s'ar crede
la prima vedere 0 de cum au inIeles-o pAnii aci tori ceilalti confrwci
ai no0ri din ziaristick

15
20
0 Facultate medical in RomAnia nu e menitA a juca un rol curat

tiinific ca aceea de Litere, curat local la acea de Drept, curat tehnic
ca acea de 9tiinIe1e pozitive ; ci are o misiune nespus mai mArealA de
a exercita o viguroas influenca romAneasc& asupra Oriintului intreg.
Aci este adevaratul punct de vedere.
coala de pitn& acum, infiinlatA sub regimul precedent, fie oricAt
de modestk totu0 pe loc atrAsese la sine o mulTime de SArbi 0 de
Bulgari de peste Dunikre, cArora nu le plAcea, dintr'o antipatie fireasck
25
a studia pe Avicenna in Stambul sau pe Ippocrat in Atena i cari nu

aveau totdeodat& destule mijloace spre a intreprinde lungul peregrinagiu pAnfi la FacultAIile occidentale sau nordice.
SA fie bine constatat c, zicAnd toate acestea, este prea departe
dela cugetarea noastifi ideea faimoasei o Confederaliuni Orientale ,
fie a RomAnilor dunAreni cu Slavii i cu Grecii, fie a RomAnilor trans-
30
carpatini cu Austriacii i cu Ungurii: o Traian 2. a declarat din capul

locului, c& respinge cu energie sistema cosmopolit a lui Mazzini,
care o propune mereu tuturor popoarelor, afar& numai de Italieni,
fiindcA pe dAn0i Ii iubete din inimk iar nu din buze.
') Traian, an. I, Nr. 88, p. 353-354, 4 Decemvrie 1869; revista politica.
SCRIERI LITERARE, MORALE 1)1 POLITICE
238
Individualitatea nalionalfi ramanand dogma noastra fundamentala,

nu vom primi niciodata noduri federale cu nimeni de alt neam; dar
admitem cu fericire relaPunile amicale cele mai intime ale Romanilor
cu toP acei a cAror simpatie pentru noi inqine nu poate fi supus4 indoielii; si iata de ce ne bucur o institupune, ce ne punea intr'un
contact moral de aproape cu elementele cele neantipatice ale
Oriintului.
to
15
Slavii transdanubiani, intorcandu-se acas in lima lor ca medici

din micul reservatoriu bucurestean, duceau acolo si presarau in toate
direcpunile iubire si recuncoin0 pentru naliunea romang.
Nicio propaganda nu putea fi mai vivace si mai intinsa.
Independent prin profesiunea-i de toate inrauririle materiale sau
ierarhice, medicul patrunde in palatul bogatului 0 In bordeiul saracului," pretutindeni ascultat cu acea atenPune pe care nu poate s'o
refuze cineva aceluia, ce-i pne viaia in cumpanit.
Romania avea un profund rAsunet in Oriinte prin gentila-i pepinier medical.
20
Cu cat ins 0 mai eficace trebuia al fie acPunea unei FacultaP,

organizate astfel inch niciunul din vecinii notri de peste .Dunre
sa nu mai aibe nici macar o umbra de tentaPune de a cauta pe aiurea
doritul titlu de doctor.
Precum vedeP, transformarea scoalei celei secundare inteo scoalA
25
so
so
superioarA este demna in toatfi puterea cuvantului de a frAmanta

creerii unui adeviirat om de Stat.
Ba se poate chiar zice ca evidenIa era atat de palpabila, incat
un ministru de Instrucpune Publica nu avea nevoie de vreo Insemnatfi doza de inteligenla pentru ca sa fie in stare a pricepe dinteodata
gravitatea cazului.
D-1 Alexandru Crelescu s'a arAtat mai pe jos de aceastfi condipune atat de moderata.
Dumnealui a stricat coala de pfina acum 0 a cladit in locu-i un
nu stiu ce, cu un nume facultativ i cu o realitate ridicola.
Nimicind unul din stabilimentele cele mai semnificative ale viitorului romanesc, urmat-a oare dumnealui vreunei ordini confidenPale din partea marelui vizir?
ART1COLE POLITICE
239
Nu credem aceasta, Oiind ch Turcii, ca i d-1 Alexandru CreIescu,

nu se disting prin multi fineIA.
Dumnealui a indatorat Poarta OtomanA, frith ca s'o Oie.
Inaltul Divan ti este obligat, fArA ca s'o simtrt.
10
15
Ambii provoac zAmbetul observatorului.

Cat srt plAngem insA naliunea romAnk a carei soartrt este incredinlatA la ni9te asemenea cArmaci!
InstrucOunea publicA inteo Tara e temelia desvoltArii nationale
si liberale, adicA constitulionale.
Cui oare nu place libertatea noastrk de ne dri miniOri ca d-1 Alecsandru Crecescu?
Pe cine supArl nalionalitatea romAnk de ne intunecA pe tati printr'un corp opac, pus in capul invrtfamAntului?
Am spus CA coala cea secundara nu mai exista.
In adevar, indignaIi de arbitrar i amAriIi de nepriceperea d-lui
Alexandru Crelescu, tori profesorii acestui institut atilt de bine me-
ritat, d-nii doctori Maldarescu, Sergiu, RAmniceanu, Atanasovici, Protici, ttIu, Fiala, Draghiescu, VlAdescu, M. P. Trandafirescu, Scheiber,
Veleanu, T. Trandafirescu, Teodori, Fotino i Grecescu 0-au dat demisia in corpore.
Le face onoare
Nu ne indoim, ca in locul dumnealor guvernul va gasi cu cale
a decreta pe cei 9apte barbieri ai d-lor miniori, plus bArbierul de curte.
Este singura metod posibil i compatibilrt pentru d-1 Alexandru
25
CreIescu.
Nita atunci dumnealui are mAngAierea provizorie de a se contempla pe sine insu0 in aa numita Facultate, ai carei profesori datoresc catedrele lor alegerii pe spranceana din partea unui bArbat, a-at de
inteligent in toate, precum este actualul ministru al Instrucliunii Publice.
30
Mai pe scurt, nu avem nici coalA secundark nici Facultate de

medicina !
Adunarea DeputaIilor a trecut la ordinea zilei duprt ce insA d-1

Cesar Boliac a constatat in 9edin-ca de Marci, crt asemenea fapte
intAresc dinastiile .!!!...
240
[BILANTUL UNUI AN] 1)

IntrAm in anul non.
0 schimbare de nume, nu de sistema, intocmai ca toate in Romania.
Ei in adevar, cum oare s6 cerem o prefacere radicala dela o sin5
gni% revolutiune a soarelui, pe and nu ne-au adus-o atatea altele,

CU mat mai directe ci mai palpabile ?
Cum sa pretindem ceva nou dela un an, and veacurile lanai s'au strecurat in pace pe Tarmii cei limfatici ai Istrului ci in trmbele cele somnoroase ale CarpaTilor, Fara sa fi curmat catuci de pulin domnia Vechiturei?
Drept proba, sa trecem din secol in secol, oprindu-ne mereu anume
10
la a captea decadfi, In care ne cufundam maine, nu se mai oie pentru

a catea oara.
In 1470 Moldovenii se bateau cu Muntenii.
Au nu tot acestea ne acteapt6 in 1870, mullumita faimoasei tac-
tice a d-lui Cogalniceanu de a pune la tot pasul in zizanie ambele

15
20
25
30
maluri ale Milcovului, tavalindu-le 'Dana a zice cu o cinicfi desfranare,

ca un d. Marzescu reprezinta cuibul lui -tefan cel Mare !
In 1570 Romania gemea de mullimea strainilor, furicaIi in favoarea
CurIii ci in lada Fiscului.

Atunci ne plangeam de Poloni.
In 1870 vom avea pe Nemli.
0 diferen-0 de nomenclatura!
In 1670 Ungurii incepusera a se certa cu Austriacii, impacandu-se
apoi, dupa obiceiu, pe socoteala nenorociplor Romani de peste munli.
Am dori, ca fra/ii noctri Ardeleni ci Banaleni sa ne spuna ceea
ce-i pandecte in 1870?
In 1770 aveam in Tara o invaziune muscaleasca.
Intr'o zi comitele Romiantzov invita pe principele Ghica la o
plimbare pe jos.
Fanariotul raspunse cu indignare:
<4 Que diraient mes sujets, s'ils voyaient leur souverain a pied ?
Je prie Votre Excellence de m'en dispenser ! *2)
1) Traian, an. I, Nr. 97, p. 389, 31 Decemvrie 1869; revista politicA.
Engel, Geschichte der Walachey, p. 234.
2)
ARTICOLE POLITICE
241
Nu itim daca vom avea sau mr vreo invaziune in 1870, dar ceea
ce-i sigur este di regimul etichetei pudreaza de mult srmana Roramie, asemnnd-o din ce in ce mai mult cu admirabila peruch a
vizitiului dela Palat !
Aia dar, in 1470, in 1570, in 1670, in 1770 ii In 1870, tot unal
Mai zica cineva: u an nou*!!...
Toate-s vechi.
In iedinIa de ieri a Senatului d-1 general Tell a spus, a Beizadea-
to
15
mitica servise pe rand toate ocupgiunile straine, primind drept rhsplata fel de fel de cruciulice.
Nu e nou nici aceasta.
In 1867 d-1 Nicolae Ionescu a declarat ca t numai Arnaqii au fost
totdeauna mercenari in Romania *.
In 1869 un alt mandatar al naliunii a adus aminte petrecerile
Pomului-Verde dela Braiov din 1848.
D-1 Demetriu Ghica este deprins cu acestea!
Sa-1 lasam lush la o parte, caci fizica modernh tot Inca nu ne-a
putut desvalo de ceea ce se numea altadata 0 orOarea deiertului *.
D-1 Coghlniceanu este un rail mai substanlial: o cifra, care se poate
20
25
numhra chiar cand nu este push langa o alth.

Facand sa intre In Cabinet doi subalterni, fostul prefect de Roman
ii fostul prefect de Iaii, dumnealui a capatat in Consiliu, fara a fi
Crist, pe cei doi rastigniti de alaturi, adicfi niite tovarhii devotaIi,
pentru ca sh nu firn inleleii intr'un mod mai neurban.
Ii trebue Ina cu orice pre% sa mai aibe...
Majoritatea?
Nu; caci dumnealui itie foarte bine, ch ministerul nu mai sal mult,
30
35
distrugandu-se prin inshii creiterea forIei, precum coarda se rupe

cnd arcul se intinde peste masura.
Ceea ce trebue d-lui Cogalniceanu, mai cu searna in ajunul de a
cadea, sunt finamele.
Nici mai mult, nici mai pulin.
Cu d-1 A. G. Golescu dumnealui nu se prea impaca.
Astfel dar se zice, Ca o nor a bilul d. ministru de Interne ar
fi cerand cu multa sthruinca in toate zilele pe laugh Tron o numire
de vistier pentru on or a b ilul d. Gregoriu Bali.
SCRIERI LITERARE, MORALE I POLITICE
242
Motivul aparent este, ca touleauna, stereotipa urgent& de a mai
pune In Cabinet un Moldovea n.

5
D-lui Coglniceanu nu-i ajunge de a fi p&lmuit deja de dou& ori

RomAnia de peste Milcov, dAndu-i drept expresiune al-de d-nii Marzescu i Calimachi-Catargiu!
D-1 Gregoriu Bal este menit a complete cabala cea ternar& a

insultelor.
Peste ateva zile 0 Monitorul Oficial 0 va publica decretul, iar

telegramele in strainatate vor trambita cu neruinare dup& tipic:
10
interesele Moldovei 0! . . .
Nimic nou!
Ba este noufi epistola a d-lui Heliade Rgdulescu, reprodusfi In mai
15
multe ziare din Capital& 0 prin care venerabilul veteran i9i d& deraisia din Societatea Academia.
BAtanii trebue respectati, ca semizeii din Panteon, dupa ce ins&
vor fi Inteles ei I:10i a exist5 un punct, la care sunt datori a se opri de
bun& voie in activitatea lor, deck' nu prefer& a adea sub sarcina anilor.
D-1 Heliade Radulescu a ajuns acolo, dar nu i-a cunoscut pozi tiunea.
20
25
ha de ce, cu o extrema durere, noi ne vedem siliti a atinge astazi

o susceptibilitate dinaintea areia am dori cu drag& inima a ne Inchina,
modelAnd-o intr'o mreat& statu& de bronz sau de piatr.
Autorul e Michaidei * redeveni copil.
Trecem cu vederea joviala antare pe care a dedicat-o mai deuntai
Mariei Sale Doamna.
Trecem cu vederea fabuloasa istorie a tuturor popoarelor orientale, pe care a debitat-o cu seriozitate zilele acestea dup& tribune
Corpului Legislativ.
30
Trecem cu vederea cearta-i cu d-1 Cogalniceanu din cauza unei

dame anonime, asupra areia actualul ministru de Interne se pare
a avea mai mult& influent& deat vechiul Locotenent Princiar din 1848.
Dar nu putem trece cu vederea groasa invectivk pe care dumnealui
85
nu s'a temut s'o arunce sacrei timbre a nemuritorului incai, acuand

cu violent& Societatea Academia de a fi serbat apoteoza celui mai
sublim lupt&tor al romAnismului.
ARTICOLE POLITICE
243
*5incai era papista9 8, striga d-1, Heliade Radulescu.
Nu oim; poate sa fi fost chiar musulman sau budist ; e destul

sa fi simIit romttne0e.
5
10
15
20
Dar ce'er'a oare 5vabu1 Guttenberg, caruia insu0 d-1 Heliade Rhlescu intreprinse cu atttta nesocotinp a-i ridica un monument in capitala Romniei?
Aci este cestiunea.
Vai de Iaral...
Au aparut de curtind in Paris doua bropuri de cea mai vie importanla pentru cauza frwcilor noori de peste CarpaIi: o traducere franceza a scrierii colegului nostru d-1 V. Maniu despre 43 Misiunea Occidintului Latin in Oriintele Europei * 0 un opuscol al eminentului
nostru corespondent parisian: *La Transylvanie et son union force
it la Hongrie, par C. Zamolxe *.
Ziarlll 4 Traian * are dreptul de a revendica o particica morala
in aceasta calduroasa propaganda na/ionala a amicilor sai.
Totodata foaia neapolitana 42 II popolo d'Italia* publica urmatorul act, subscris de catre reprezentantul lui 4 Traian s la Congresul
Liberilor Cugetatori:.
Declaraliune de principie.
Subsemnatii delegaii ai diferitelor popoare ale lumii civilizate,

intrunici in Neapole spre a lua parte la Anti-Conciliu, afirma principiele
25
30
de mai jos:
Ei proclami libertatea raliunii in fala autorithlii religioase, independema omului de'naintea Bisericei, solidaritatea popoarelor contra
alianlei principilor 0 a popilor, gcoala libera 0 nu InviilamAnt clerical,
dreptul 0 nu privilegiu.
I, Recunosand oiinla ca singura bazii, ei proclama pe om liber 0
suveran inteun Stat liber 0 necesitatea desfiinIfirii caracterului ofieial
al Bisericii. Femeia trebue sa fie emancipata de toate piedecile prin cari
Biserica 0 legislaliunea popresc deplina-i desvoltare.
Ei afirma trebuinia unei instrucIiuni 0 moralitali, nedependinIi de
orice amestec religios.
244
SCRIERI LITERARE, MORALE 13.1 POL1TICE
Neapole, 17 Decembrie 1869.

(Subscrisi): I. Mata, L. K. Ziemmermann, G. Nagy, I. Rouge
L. Uhlich, L. M. Ceballos, L. Maneyro, F. Krasner, L. Ovary, C. Ludeking, .Ftefan Sildianu, F. Swist, E. Solferino, G. Ricciardi... a.
a
Acesta este unicul dar de anul nou, pe care ziarul <I Traian s 11 poate
oferi lectorior sai, Para a pune o rechiziOune pe
tars
[INTERESELE ROMANIEI] 1)
De o bucat de timp, arma cea mai favorita a antagoni9tilor politici In Romilnia este de aji arunca cu profuziune unul altuia, pe faI
sau In ascuns, sonorul epitet de s antidinastici s.
io
Plitin le pas5 de a cerceta mai tntAi dac omul e nalional sau

nenalional, democrat sau autoritar, bun sau eau: toate acestea li se
par a fi prea mArunte, prea secundare, prea frivole, In comparatie cu
calul kr de b5taie.
15
20
25
Dela Wirciorova pan& la Cubei, nimeni nu vfi mai Intreab5 astzi

dach lupta-ti cu energie pentru consolidarea, m5rirea i . libertatea
nationalittii romne, ci numai dac5 sunteti sau nu, In numele vostru
qi al posteritatii intregi, pang( la Ultima Judecatrt, pentru sempiterna
durata a principiului dinastic.
Cel mai mare eau, pe care o searra de gladiatori ai zilei Ii 1ncbipuesc a-I face adversarilor, este de a surprinde
cu dibacie
macar o umbruli0 contrarie spernd astfel a-i disgralia i a-i ucide In
perpetuitate.
Ziarul 6 Traian s, mai mult ca oricare altul, a fost din capul locului
o %int& de predileclie pentru tot felul de 9oapte de aceast5 natur5.
Incepfind al doilea an al existenlii sale, el este dator a afirma din
nou, contra maliOei i contra calomniei, unul din principalele puncte
14iscrise In Statutele acestui organ i dela care fundatorii si, o colectivitate compact- i cu totul nedependinte, nu s'au ab5tut un singur
moment.
9 Traian, an. II, Nr. 1, p. 1, 3 Ianuarie 1870; revista politica.
ARTICOLE POLITICE
245
Am sustinut 0 vom sustine cu t5.rie dinastia actualk simtlimantul

national fiind singura noastra busolii, iar natiunea roman& nu poate
a nu fi dinastic5, de vreme ce dinastia exista.
Pe cat timp familia princiara nu va renega cele doua dogme ale
5
crezului nostru national: Roma nis m 0 D emocr a ti e, thcor-
porateambelein Constitutiunea din 1866,Tronulemai
ni
(5
20
25
durabil deck o stanca de granit, crick de furioase ar fi valurile oceanului ce o tnconjoara 0 o izbese din toate partile.
Intreba m acum, daca amicii cei mai sinceri ai dinastiei nu Bunt
la noi anume acei putini, cari neavand niciun zor de a veni la putere,
li arata cu vigoare la tot pasul, fara teama de inalta urgie, drumul cel
adevarat romnesc, cenzurand cu franchet5 0 cu asprime orice apnea-tura nenationala?
Intrebam pe de all& parte, dac5 cea mai Inverqunata vrajmga
a stabilitatii dinastice nu este, din contra, acea mizerabila turm& de
lingu0tori, cari numai ei sapa 0 slabese Tronul, punandu-1 din nesocotint sau din perfidie, mai pre sus de Natiune?
IatA de ce Traianitii cred cu persistent& a lucra in interesul cel
bineinteles al dinastiei, de0 niciodat& nuli vor pleca fruntile cu umilint-, niciodata nu vor face o singura concesiune In dauna Romanismului sau a Democratiei, niciodata nu vor uita vechea deviz5 a poporalui aragones, care jura cu mandrie principelui salt: ( si no, no!
Strige dar oricine a suntem antidinastici, de eke ori datoria de
Romani ne va sili a ne ridica voacea, precum stam gata a urni chiar
bratul, contra oricarei manifestki, mari 0 mici, direete 0 indirecte,
fat4e 0 ascunse, a ingerintei straine!

In 1729, sub voda Gregoriu Ghica, Nicolae Costin, atunci unul
-20
din miniqtri, scrise cronica Moldovei, pe care principele a insarcinat

apoi pe ciracul sail Amiras ea sfi i-o traduc5 In grecepte: citi opera,
gasi fn ea o multime de pasage foarte violenti asupra fanariotilor 0
totu0 nu s'a sup&rat 11).
Era o prob.& stralueit a Domnul 1ncepea deja a simti romanqte.
1) Notices des manuscrits de la Bibliotheque du Roi, t. 11, p. 282.
16
SCRIM LITERARE, MORALE SI POLITICE
246
Ei bine, s fie oare antidinastic la noi a vorbi contra strriinilor

tocmai astazi, dui:4 ce Constitutiunea puse pe tronnl lui Mircea 0 al
lui tefan pe un principe, nu efemer 0 farri nicio legatura, ci ereditar,
nascut din parinti Romani 0 ai caruia copii nu pot a nu fi Romani
Si numai Romani?
Ciudat !
Aa dar, 4 Traian* nu va inceta nici in anul al doilea al vielii sale

a repeti mereu cu barbatie:
SA traiasca Carol I!
10
15
Jos influenta strainal..

Unul din simptomele cele mai proaspete 0 cele mai periculoase
ale actiunii puterilor din afara asupra ;aril, este modul neromfinesc
cu care guvernul actual se pregateqte a uni reteaua noastra ferata cu
Rusia prin Sculeni 0 cu Austro-Ungaria prin Brapv.
In Economia Politick este recunoscut ca o axioma, ca drumul de
fier e cu atat mai productiv, cu cat liniile sunt mai lungi.
Aruncati acum o repede cautatura asupra mapei Romniei 0 lesne
va yeti incredinta a distantele cele mai scurte pentru noi, adica

cele mai neproductive, se formeaza prin legarea retelei noastre cu
20
Sculenii 0 cu Braqovul.
Prin linia Sculeni Romania de peste Milcov este d'abia atinsa,

toata partea-i centrala 0 de jos, cu portul Galati in frunte, ramanand.
condamnate in favoarea Odesei 1).
Un asemenea sacrificiu e cu atat mai absurd, cu cat comertul

25
nostru cu Rusia este aproape nul.

Iata, bunaoara, ultimele cifre, pe care ni le procura in asta materia
bail statistica guvernamentala,
I. Export.
In Austria
In Turcia
In Rusia
55.479.730
237.319.472
4.588.466
1) Cf. revista politica a lui Hasdeu din Traian, an. I, Nr. 87, pe care o reproducena in Addenda.
ARTICOLE P OLITICE
Din Austria
II. Import.
Din Turcia
78.070.908
18.682.073
247
Din Rusia
17.842.574 1)
Deci, in vederea exportului, cea mai gray& din toate, Rusia este
pentru Romania de vr'o 50 de ori mai pe jos de Turcia 0 de veo 13
ori mai pe jos de Austria ; iar cat privete importul, de 4 ori inferioara
Austriei, ba p&n i Turciei, cu atat mai mult, ca mai totalitatea importa/iunii moscovite consista in ni0e obiecte care se produc i In lark
tot ap de bine 0 tot ap de ieften!

10
Pentru atare comerI s se distruga oare primul port al Romaniei,

fara a mai vorbi despre restul Moldovei? !..
Prin hula Brapvului, pe de aka parte, ramble osandita la stagnaliune Muntenia intreaga, In dreapta i 'n stanga, strecurandu-se
calea ferata numai prin xnijloc, anume pe spaiul cel mai ingust dintre
15
20
i punare.
Dupa ce ambele concesiuni Strussberg i Offenheim ne impun
deja sarcina unor sume fabuloase pentru o durata de un secol, apoi
atata ne-ar mai trebui, ca pn 1 i rodurile cele probabile ale sacrificiului sa nu fie pentru noi, ci pentru vecini!
De ce oare Austro-Ungaria nu voqte a lega linia sa cu a noastra
prin Sibiu, precum
propunea ea insa0 dela inceput?
Un Englez din ambasada dela Viena i-a demonstrat la timp ca
o asemenea linie ar fi pentru dansa prea scurta, fiind totodata destul
CarpaTi
de lunga pentru Romania a).

25
Nici noi Ina nu voim a ne omori pe placul Habsburgului, cu atilt

mai mult ca-1 avem de astadata in palma, drumul sau ferat fiind deja
isprfivit in Transilvania pana la Alba-Iulia, incat este for%at cu orice
preI, vrand-nevrand, sa-0 cate o intrare in Romania.
Prin urmare, cu 0iinla in lama, iar nu cu sentimentalism 0 cu

so
fraze, noi respingem en desavar0re linia ruseasca a Sculenilor 0 nu

primim o data cu capul dela Austro-Ungaria o alta linie, cleat numai
acea a Sibiului.
1) Analele skitistice, Bueuresti, 1869.
2) Charles Boner, Transylvania, London, 1865, p. 602.
16*
248
A face altfel, ar fi a vinde Tara! !..

Aviz mandatarilor naliunii, in desbaterea cArora va intra peste
cAteva zile aceastA nouA trdare nalional pe calea economicA.
Sunt acum treizeci de ani, de and Michel Chevalier a spus:

s
t Cestiunea Oriintelui se rezunart Intreagii In cele trei cai comerciale
intre Apus 0 Mistirit, calea prin Constantinopole, calea prin Suez 0

calea prin Syria *1).
Ca lea prin Constantinopole este deocamdat in maim Romanilor.

Voivi oare a o darui Cazacului 9i Catanei?
10
Grandi-ci-VA!..
[RETRAGEREA D-LUI COGAINICEANU] 2)

CAnd cade un minister, tori 4i bat capul a descoperi s ecretul fenoInenului.
15
20
25
Orice s'ar zice despre meritele genealogice sau talentele dinamice

ale d-lui Demetriu Ghica, rAmAnerea d-sale- la prepdinIa cea fizia
a consiliului nu ne poate impiedeca de a considera lipsa d-lor CogAlniceanu 9i Boerescu ca o adevArata schimbare de Cabinet.
Dumnealor singuri erau pana la un grad oarecare ceva, de0 nu

aveau titluri 9i chiar Fara sa fi avut decoraIiuni.
0 realitate uricioask vAtAmAtoare, rea, perfidk oricum veTi voi
sA4 botezaIi; dar nu mai puTin o realitate, iar nu o simplA ficciune,
pe care poate cineva sa 9i-o inchipuiasck pe rand sau cu toptanul, la
agricultura, la comem la externe, la interne, la justicie, in dreapta
i 'n stanga, vtiind foarte bine, cA nicderi 0 niciodat nu adauga 0
nu vede nimic.
Flea sA fi trecut printr'o clasa primark Beizadeaua e ministru la
LucrArile Publice!
Fara s fi ascultat o singurA lecIiune de Drept, Beiz adeaua e marelogolat !
1) Discours d'ouverture de 180.
9 Traian, an. II, Nr. 10, p. 37, 27 Ianuarie 1870; revista politia.
ARTICOLE POLITICE
249.
Fara sa fi auzit macar d'a-surda despre Laurent sau Martens,
Beizadeaua e capul la Afacerile Straine!

La cele din Interne, la cele de Resbel, la Scoli, la FinanIe, la Cu lte,
pune0-1 unde vreIi, tot una!
Tocmai de aceea insa dumnealui poate fi privit in fapta ca 0 cand
n'ar fi, incat retragerea d-lor Boerescu 0 Cogalniceanu, mai repelim
Inca odata, constitue pentru noi o cadere ministerial& in deplina putere
a cuvantului!
10
Ne intrebam dar, de 'mpreuna cu toata lumea: de ce a cazut?

Toate cestiunile politice pot fi resolvite in doua moduri.
Este o cale filosofica 0 cate o cale vulgara de a cerceta natura
lucrurilor.
25
20
Dintr'un punct de vedere mai inalt, cei doi ex-viziri ai Romaniei

nu puteau sa mai stea la divan, fiindca devenisera amandoi prea tari.
Arcul intins peste masura, trebuia sa se rupa.
De cand exista regimul reprezentativ pe isarmii Dunarii, aproape
toIi min4trii ba pang 0 Domnitorii notri, s'au rasturnat anume atunci
and se pareau a fi mai siguri de durata.
In Anglia stabilitatea guvernamentala line cateodata peste un

patrar de secol, numai 0 numai pentru ca min4trii 0 clliar principii
de acolo, tot mat de inIelepIi pre cat este de energica insa0 naliunea
kr, nu voesc 0 nu pot a deveni prea tari.
In Francia toli sunt despo/i din cea dintili. dimineaca 0 toli se clatina din cea dintfii seal&
25
La noi cam tot aqa.

D-1 Cogalniceanu prin Camera, d-1 Boerescu prin Camarila,
30
fiecare
ajunsese prea departe.

Cand frunlile dumnealor se pareau pierdute d'asupra noriIor, picioarele s'au alunecat.
Noi unii prevestiram din capul locului acest rezultat al situaliunii.
Nu ap insa 0-1 explica opiniunea publica cea mare, sau mai bine
zicand, cea voluminoasa, nedeprinsa a reduce amanunlimile la o expresiune generala.
33
Se zice ca d-1 Boerescu ar fi fost indemnat a croi 0 a pune in mir

ca re faimosul proiect de donatiune.
SCRIERI LITERARE, MORALE tu POLITICE
250
Se zice, ca d-1 Cogalniceanu s'ar fi suparat, nu de monstruosul

caracter al concemiunii, ci de disgraTia de a nu fi fost preferit.
Se zice, ca d-1 Gregoriu Bal, disciplinat de catre d-1 Cogalniceanu,
5
10
s'ar fi apropiat de vr'o dot& saptamani de d-1 Boerescu, asemenea

acelor dezertori de poruncealfi, cari intra in armata dumana pentru
ca s'o poata birui mai cu inlesnire.
Se zice, ea d-1 Boerescu, amagit prin aparenca, ar fi incredintat
pre-ciosul act in manile sincerului neofit d-1 Gregoriu Bal.
Se zice, ca d. Gregoriu Bal ar fi primit atunci o not& instrucOune
dela d-1 Cogalniceanu: 0 pierde autograful lui Boerescu *.
Se zice, ca darea in publicitate a nemuritorului plan, cazut din

buzunarul d-lui Gregoriu Bal 0 gasit de &atm un alt amic al d-lui
15
Cogalniceanu, ar fi compromis succesul afacerii.

Se zice, ea d-1 Boerescu ar fi calculat oportun a-i da demisiunea,
pe care Maria Sa Voda trebui de astadata s'o primeasca, dei se lipsea
de servul cel mai devotat al dinastiei.

Se zice, ca d-1 Cogalniceanu, cu toata invapaiata-i doririca de a sta
la minister, ar fi capatat o ordine expresa de a nu mai calca treptele
palatului.
20
Se zice, xnai pe scurt, ea d-nii Boerescu 0 Cogalniceanu s'ar fi retras
amandoi din cauza cartelurior, cu acea numai deosebire, ea cel dintai
25
ni se prezinta ca o gingaa victima a unui zel cavaleresc, pe cand celalalt

este invidiosul calau al unor generoase aspiraIiuni.
Se zice, in fine, ca d-1 Boerescu poate sa mai revina la carma, peste
trei zile ; dar d-1 Cogalniceanu in vecii vecior !
Iata ceea ce se zice.

Noi unii nu credem.
Ne place mai bine explica/iunea cea filosofica.
Cu toate astea, ca organ al opiniunii publice, suntem datori a
so
inregistra nite sgomote atat de grave, atat de probabile, atat de

sperioase.
Oricum A fie, prin ieirea d-lor Cogalniceanu 0 Boerescu, o mai

repeTim pentru a treia ora, ministerul s'a schimbat.
Putin ne pasa daca d. Demetriu Ghica a trecut la Interne in locul
35
d-lui Cogalniceanu, conservand totdeodata, in privinla curat materia la,
ARTICOLE POLITICE
251
primul fotoliu in consiliu ; pulin ne pasa, daca d-1 Cantacuzino, omul
cel mai popular in capitala Romaniei, ales mai deunki la primarie
10
de 'mpreuha cu d-1 Petre Gradifteanu, a inlocuit la Justilie pe d-1 Boerescu ; putin ne pasa, daca d-nii Marzescu 0 Calimachi-Catargiu se vor
retrage sau nu in viea-ca privata, dupa o cariera politica atat de inde-
lungata ...
Toate acestea sunt nite preocupaliuni secundare.
Cestiunea cea capitala este atitudinea Parlamentului, nascut a
din bta fostului cabinet Cogalniceanu-Boerescu 1
Cei invIali a vota sub biciu nu cumva vor observa ca instrumentul de disciplina se aflii am:a intr'o alta /nada ?
In 9edin-ca de ieri a Adunarii Deputalilor, d. Iorgu Bratianu
a interpelat guvernul asupra retragerii d-lor Cogalniceanu 0
Boerescu.
ls
20
Disculiunea infierbant'andu-se, s'au propus doua moliuni de

blam.
D. Demetriu Ghica se arunca asupra biuroului, smulge do-
polelul din mnile pmedintelui tii chiemil representaliunea national

la ordine.
Era sublim!
Nici chiar in Parlamentul lui Suluc un consiIier al Tronului n'a mers
'Ana acolo !
25
Sedinia s'a ridicat in mijlocul milli sabat de strigate 0 gesturi.

Sclavii nu primesc schimbarea stapanului.
Ii vom vedea mane...
*
4
In momentul de a pune ziarul sub presa, aflam doua noutfili deopotriva semnificative.
20
D. Demetriu Ghica, de 'mpreuna cu celelalte resturi ale ministerului trecut s'a retras.
Colegiul Iaranesc dela Severin a ales deputat pe Voda-Cuza.
252
[INTRE TRON
1 NATIUNE ] 1)
De ce sa nu vorbim despre morti?

Vieala ar fi prea comoda, daca pacatosul n'ar qti ca-1 afteapta
o aspr& judecat& chiar dupa ua mornsilntului.
Ministerul din 16 Noemvrie 1868 a murit prin retragerea d-lor

5
Cogalniceanu i. Boerescu.
RamAnand vreo cAteva zile mai mult, d-1 Demetriu Ghica s'a
Incercat sA probeze ca i d-lui este oarecum o individualitate, Oalindu-se totu0 foarte rau prin imposibilitatea de a merge macar o
saptamana !
so
Inteligema d-sale, oricare ar fi ea, credem ca-1 va impiedeca de

acum inainte de a se mai aghla de lunecoasa scar& a puterii, fara sa
fi fost ursit pentru aceasta prin fire gi prin studiu.

Singurul personagiu ce ne poate insufla o sismire de milA este
nenorocitul d. Cantacuzino, care, asemenea unui faimos consul din
so
Roma antica, n'a avut timp sa se culce in tot intervalul ministerului sacs.
0 mai palise altadata tot ap d-1 Bengescu sub Voda-Cuza.

5 Les beaux esprits se rencontrent. o
In fala schimbarii ministeriale, rasuflAnd un moment dupa o mune&
de patrusprezece luni, A ne mai dam ultima osteneala de a face ne20
crologul trecutului.
Nu vom vorbi despre tortura naliunii InAuntru i umilirea-i In

afara.
Mai mult sau mai pmin, dela 1859 i Oa astazi, In curs de o decada intreaga, mai niciunul din cei dou& sute de minitri nu s'a gAndit
25
cu destula seriozitate la consolidarea libertalii poporului prin invalamAnt 0 la meminerea dernnitalii internalionale printr'o atitudine
autonoma.
In administraliune i In diplommie, ministerul Cogalniceanu-Boe-
so
rescu a intrecut pe toate celelalte prin einism: o diferenla de grad.

Aqa dar, punAnd deocamdata la o parte o materie atilt de cunoscuta, A ne adresam o alta intrebare.
1) Traian, an. H, Nr. 11, p. 41, 29 Ianuarie 1870; revista politie.
ARTICOLE POLITICE
25a.
Se zice, cfi Tronul nu eau-a la patriotismul 0 la liberalismul consilierilor sai, ci numai i numai la dinastismul lor.
S5 vedem dar, cum a gbh 0 cum a lasat guvernul trecut pe aceasta
prelioasS dinastie, pe care inamicfi si voesc cu orice pre% s'o despartfi de xurciune 0 de democra%ie.
10
Orice s'ar zice de combinatiunea Bratianu-Donici, ea reu0se a

face ca Tara s iubeascli pe Domnitor.
Pana i acei ce-1 combatusera din capul locului de frica gerznaniAril, ajunser acum a opti cu nedumerire: se vede a fi o excemiune!
In adeviir i regele Leopold al Belgiei era german!
Niciodat Dinastia nu se parea a fi mai solid aezat hi Ins0
inima poporului roman, ca In ajunul venirii la putere a cabinetului
Cogalniceanu-Boerescu.
15
Noii min4tri au fost atat de me9teri, tuck deabia dui:4 un an

de zile un colegiu Ifiranesc alege astazi In unanimitate pe fostul
Domnitor !
20
Terfelind stindardul national dinaintea unui vapor austriac; insultand armata pentru un caprar prusian; suferind tnalcarea teritoriului roman de catre o invaziune maghiara ; cerptorind cu Ingenunchiare la Stambul drepturile str5bune cele mai necontestabile ale
Orii; scaldandu-se Inteo ploaie de decorqiuni pentru vanzri de tot
felul; in fine, caciulindu-se pe rand, cand lui Beust, and lui Andrassy,
25
and lui Bismarck; acest guvern a Invelit cu spuza hi piepturile

tuturor cetaTenilor acea scantee de -dragoste pentru Dinastie, care
Incepuse deja a se preface hi flacgra.
SS luam lucrurile numai dela casStoria Mariei Sale Incoace.
Nuntaritul de cei zece napoleoni de comun I proiPrtvi de lege
pentru inzestrarea Intregii familTi princiare cu apaudgiurii aceste
dourt beilicuri, chiar sfi fi fost ele singure, tot Inca erau deajuns spre
30
a flute/dna Tronului simpatia na%iunii!
85
Panfi 0 In momentul de a renunIa la aria, ministerul BoerescuCogalniceanu nu cugeta la altceva deck numai la o noua stratagems
de a compromite prestigiul dinastic.
Inteo rafinri el Tinea demisiunea pe and cu cealalta trimitea In
strainatate urmtoarea telegram:
254
0 Bucure0i, dumineci 30 ianuarie.

Colonelul Sturdza a prezentat Camerei o propunere, subscrisre de
a 65 deputati tinzAnd a acorda Principelui Romaniei o donatiune anuali
de 300.000 franci .....

5
Principelui ?
Cum aa ?
Va era ru0ne a mfirturisi In gura mare, a ati cerut-o pentru

to
Doamna, iar nu pentru Capul Statului?

Propria voastra intentiune vi se 'Area 6 atfit de monstruoas5,
hicat v'ali sbuciumat a o Imbrobodi dinaintea Europei?
15
Trebuia oare sa -v5 incheiati cariera, precum ati Inceput-o, printr'o

minciun pe socoteala Tronului? ...
Astzi nu mai sunteti, dar ati fost prea mult timp, 0 Dinastia trebue
sa se tandeasca.
Ea este sdruncinatfi.
0 intoarcere grabnicfi 0 sincera la litera 0 la spiritul Constitutiunii,. la Democratie 0 mai pre sus de toate la Romnism, singura
o mai poate readuce acolo unde s'a fost ridicat Inainte de nefasta
20
25
30
aparitiune a cabinetului Cogalniceanu-Boerescu.

Inlaturand far6 crutare pe to-0 acei ce-i ascundeau, printr'un niizerabil cor de lingu0ri in proz6 0 in versuri, trista situatiune a Orli
Dinastia este datoare a se Inconjura cu o pleiadrt, nu numai nepatata,
nu numai franca', mu numai riguroasa prin varst, prin energie, prin
capacitate, prin 0iinta, dar mai intiii de toate, curat romfineasca!
Pentru ca Tronul sa se poata intAri, primul pas de %cut este a

distruge cu o singura trasura orice banuiala de stra'inism.
Al doilea, e libertatea cea mai deplina a exercitiuhii electoral In
toate manifestatiunile lui.
Din acestea doutt se vor niqte toate!...
N'ar fi cu neputin0 a pune chiar de acum prima piatr la acest
maret edificiu.
Oricare va fi ministerul menit a Inlocui astfizi sau maine pe cel
trecut, el nu va putea a nu dizolva Parlamentul actual, hazardnd
un nou apel la natiune.
ARTICOLE POLITICE
255
Daca alegerile vor fi catu0 de putin libere, este mai mult cleat
sigur ca viitoarele Camere vor da ele 1nse0 din sanul lor un alt cabinet.
Prin urmare, ministerul cel pendinte, fie el de orice natura, este

eminamente transitoriu.
5
Bazandu-se pe acest criteriu, Tronul ar putea chemci la putere

nioe oameni cu totul noi, cunoscuti numai prin romanismul 0 liberalismul principiilor.
Ar fi o 1ncercare de doua sau de trei luni, fericita pentru tar& in

cazul cel mai bun 0 nepericuloasa in cazul cel mai rau.
10
Aflam in acest moment ca d-1 A G. Golescu, pe care ziarul 6 Romanul # 11 distinge nu ftiu de ce prin epitetul de s Lambru*, ar fi insarcinat cu formarea ministerului.
Misterios in diplomatie, misterios in final*, misterios in toate,

numele noului prepdinte al Consiliului nu ne permite a ghici deocamis
data nici m'acar culoarea acelora cu cari va crede de euviinta a se

insoti sombrul cap al Cabinetului.
Se vorbegte de d-1 Ion Ghica...
Se optwe de d-1 Costaforu...

20
Se murmura de d-1 Mavrogheni...

Intuneric!
[DESPOT VODA
. .
Romania a avut 0 ea un Maximilian.

A fost Iacob Basilic Despot, care s'a suit pe tronul Moldovei in
deceniul al pselea dintr'un secol oarecare, in urma unui Domn alungat
25
din lath, al carui nume era Alexandru.

Originea-i cea adevarata nu se 9tie, dar natiunea romana 11 considera ca pe Neamt, ffind crescut la curtea imparatului german Carol V,
in armata caruia ocupase un post de capitan sau de locotenent.

Astfel Despot-Voda nu era dupa chipul 0 asemanarea tuturor
principilor: inteligent 0 ehiar invatat, el titi-ar fi 1ntarit dinastia pentru
1) Colurnna lui Traian, an. I, Nr. 2 , 4 Martie 1870; revista politica.
SCRIERI LITERARE, MORALE v POLITICE
256
rnulte veacuri pe scaunul marelui tefan, sa fi voit a face un singur

lucru: a deveni Roman.
Atka i-a lipsit, 0 atata 1-a dus la peire.

Chemat la domnia Moldovei, mai reala 0 mai glorioasa deceit saps
10
bedele titlupare princiare fara pamant, el prefera totu0 aii da diferite epitete exotice: marchizul Samosului, baronul Parosului 0 aqa
mai incolo,
primul pas spre ridicol, daca nu spre antipatie, In sanul
unei naliuni eminamente democratice.
Iubitor de pompa, care i se parea a fi principalul atribut al suveranitalii, el iqi organizase curtea. dupa norma etichetei germane,
cu o mulIime de ober-lachei 0 de unter-lachei, In numarul carora
i0 inchipuia in deert ca va putea sa bage floarea Romaniei.
Voind sa arate Europei ca Moldova era o padure fara dansul,

IS
el avea aerul a nu ti nimic despre numeroasele qcoale, ramase Inca

din timpul lui Alexandru-Voda, nu al Lapupeanului, ci al celui Bun,
laudandu-se cu sgomot in toate panne: eu am infiiacat aci o Universitate !
20
20
Strain el insu0, atragea In Tara straini peste straini, dandu-le in

prada naliunea romana, 0 pogorindu-se uneori pana a imparli cu
dan9ii impurul rezultat al jafului celui misterios.
Neavand incredere in otirea romana, el se grabi ali improviza
sub fel de fel de pretexte o garda de venetici, inmullind-o din ce In
ce pe furiq, leganat de neghioaba amagire, ca o potaie de mercenari
va fi vreodata in stare a birui o na/iune intreaga.
Necunoscand -Ora 0 nqtiind unde sali caute un razim, Ora

a reu0 in cladirea superbului edificiu de dictatura, el se aruncase de'ntai
in bra-01e unei popularitaIi democratice, apoi in splendida tabr

a boerimii, in fine inteo amalgama de oameni murdari de toate culorile, cu singura condiliune de a fi valeli, 0 n'a mai mers mai de30
parte.
35
Credincioqii lui 1-au vandut cei dintai, crezand sa culeaga ei rodurile tradarii: poporul insa a fost mai bucuros a primi din nou.pe
Alexandru-Voda, carele in prima-i domnie fusese rau numai pentru
boieri, dar In cea de a doua s'a aratat calau pentru toli deopotriva.
Moartea lui Despot fu oribila!
ARTICOLE POLITICE
257
Doi contimporani au descris vieala acestui nenorocit principe, care
nu putea sa inIeleag5. a Ronfnii nu sunt Neirrci: Johann Sommer

0 Antoniu-Maria Graziani.
Ambii 1-au cunoscut personalmente.
5
Noi n'am Mout alta, cleat numai 0 numai a reduce propriile kr

cuvinte la cea mai simplii expresiune.
Dar cum se leaga toate acestea cu caracterul mornjntan al unei reviste
is
politice, menite a se nfargini in sfera marunIiprilor la ordinea zilei?

Nu era oare mai instructiv a vorbi despre cuviosul Popa-Tache,
deampreunfi cu ceilalli respectabili colegi ai sfinliei sale?
Cerfind iertare pentru aceasta temeritate din parte-ne de a lua istoria
drept baza a politicii, far5 s'a linem seam'a mai intiliu de toate de
obiceiul vulgar de a pune la cale viitorul Iarii prin netiin-ca de carte,
suntem datori cel pulin a explica motivul lungei digresiuni despre

15
Despot-Voda.
Confratele nostru dela o Romfinul o a descoperit 0 a scos la lumina, In nunfarul sau de ieri, pre%ioasa corespondenrd a Mariei-Sale
Domnitorului cu eminentisimul Kyr-Gregoriu, ecumenical patriarh al
Constantinopolei.
20
Consilierii Tronului, sub numele Capului Statului, au avut impudice IndrAzneala a supune controlului ecclesiei bizantine legea or-
ganica a bisericii noastre, votata de catre Parlamentul Romniei.

Guvernul din Bucure0i ne subordoneaza marelui pontifice din
Stambul.
25
Vaeand aceasta groz'avie, puteam oare noi a nu ne aduce aminte
cii tot ap facea Despot-Vodk de0 nu era el insu0 ortodox, inat

cronicarul Moldovei ii da mg gulitorul nume de o eretic tr.
Dintre to-0 Domnii Romilni, pana la fatale epoca a fanariotismului, numai dnsul 1 se consulta pururea cu prirnatul constantinoposo
litan #, dupa cum o declar cu umilinca Intr'o epistola dare un calugar din patriarhat :
Kal up navayiandup tleandrp, lv ntiatv lyi 1.57e1pcoov avvia-cm4,
(AU u dm ziyg aim(' yvthiung nceava).1)
1) Crusius, T urco-Graecia, Basileae, 1584, p. 245-252.
258
Aducem acest pasagiu, pentru ca ilustrul prelat din Roma cea

Noun de acum Inainte cu tot dreptul s poata zice inteo a doua epistola catre Capul Statului Roman:
s
0 Fa, Maria-Ta, ceea ce a mai facut Despot-Voda!! *

Cat priveste desnodamntul unei asemeni imitatiuni, aceasta nu
e treaba ilustrului Kyr-Gregoriu!
Unde ne duce-ti, domnilor minktri?...
S'apoi daca ar fi numai atata!

to
Un alt Cabinet, mai romanesc 0 mai democratic, ar putea sa dreaga

toate consecintele nefastei intimitaIi epistolare Intre Puterea Execu-
tiva a Romaniei 0 Autoritatea spirituala a Bizanlului, afara numai

de n'ar aduce pana atunci sgandarirea faimoasei chestiuni a Monastirilor zise inchinate.
E insa un alt caz cu mult mai gray.

15
20
Instrainandu-se odata teritoriul Romniei, niciun minister

nu va. mai vindeca raul, remediile fiind posibile contra morburilor, fie ele cat de periculoase, dar nu 0 contra faptului im-
plinit al morlii.
Ei bine, guvernul nostru actual a depus pe biuroul Adunarii De.putalilor un voluminos proiect de lege, intitulat 4 Creditul Fonciar
al Romniei*, care nu e In realitate cleat cea mai dibace conspirgiune spre a face sa treaca pe nesim/ite In palma streinului toata
proprietatea teritoriala a Iarii, adica lundamentul existenlei noastre
individuale, ca Naliune 0 ca Stat.
25
In numarul viitor vOm analiza pe larg aceasta noua 0 nu cea din

urma monstruozitate a unor carmaci, al carora pogorI mai are Inca
de furca Oa 'n vale.

Deocamdata ne mulIumim a preveni cu tot dinadinsul opiniunea
publica, 0 mai ales atentiunea Corpurilor Legislative, pentru ca man-
n datarii sa nu poata fi surprimi, precum s'a intamplat de atatea ori
35
cu atiitea alte Camere in lume...

Vorba despre un banchet pentru beizadea Mitica Ghica a inceput
din nou a circula prin Capitalii.
Iata cel putin o petrecere inocentS, pe care naliunea romfing 11'treaga ar trebui s'o procure ambiliosului cavaler dela Livadia, numai
ARTICOLE POLITICE
259
i numai pentru ca sa nu se mai gandeasca a reveni la putere, mangaiat in glorioasa-i retragere prin tot felul de mezelicuri.
Nu Intelegem ins& pentru ce sa nu se dea un banchet 0 d-lui Cogalniceanu?
5
De ce sa fie uitat pana 0 d-1 Manolache Costaehe Iepireanu, In

sanatatea caruia rsuna altadata sala Slatineanu In urma lui 1I. Februarie?...
Sa traiasca Baltazar! strigau bacantii 0 bacantele, pe cand o tainick man& seria pe perete osanda cu litere de foc 0 de sange!!...
[FRANZ JOSEPH
io
15
1 NAPOLEON III] 1)
Un om de geniu nu poate fi despot.

Daca Romania a avut, are sau va mai avea vreodata tirani, intr'o.
sfera mai mare sau mai mica, ei au fost, sunt i vor fi orilicand n4te
inteligente foarte marginite, urcate sus printeun fel de vant politic,
care ridica i umfla cu mult mai lesne o pal* un paiu, o secatura,
cleat un corp ceva mai solid.
0 adevarata capacitate nu poate fi personala, ci este eminamente
colectiva; ea cat& s'a fie o putere reprezentativii in toata vigoarea cuvan-
20
tului, dupa cum o numea americanul Emerson; ea se pune totdeauna

in cea mai strns'a" armonie cu necesitatea secolului sau pi a natiunii
sale ; mai pe scurt, ea este serva, In loc de a fi doamna.
Dictatorii cei marunti de pe malul Dambovitei ar trebui sa se

patrunda bine de aceasta suprem& lege, inregistrata la tot pasul in
filosofia istoriei.
Un individ poate sa porunceasca societatii, numai intru cat socie25
90
tatea poruncqte individului ca el sa-i porunceasca.

Ultimul act al Imparatului Francezilor e proba cea mai evident&
despre superioritatea lui Napoleon III.
Este urmatoarea epistola, adresata din parte-i catre d. Emile
011ivier Ti care arata, inteun mod palpabil, cat de putin se aseamana
creierii din Tuillerii cu maduva din Re9edinta Princiara a Romaniei:
1) Coiuma lui Traian, an I, Nr. 7, 22 Martie 4870; revista potitiel.
260
a 21 Martie 1870 *
a Domnule Ministru,
In Imprejurarile actuale, cred oportun a adopta toate ieformere pe

cari le cere regimul constitulional al Imperiului, spre a pune astfel capit
neastAmpAratei dorinO de sehimbare ce cuprinde unele spirite, neli-
nistind opinia publia prin teama de nestabilitate.
10
15
20
II Printre cari reforme, eu pun In prima linie acele relative la ConstituOune si la prerogativele Senatului.
a Constitutiunea din 1852 tindea mai ales a da guvernului for%a de
a restabili auoritatea si ordinea ; dar ea trebuia si riimAnfi perfectibili,
In asteptare ca starea Ord s permitti asezarea liberttucilor publice pe
nioe fundamente taH.
II Astazi, dupfi ce transformwciuni succesive au adus un regim constitu/ional, conform cu bazele plebiseitului, tot ce face o parte mai
intimA din cereul legislativ eatfi sti reintre In domeniul legii, cele din
urmii reforme sa capete un earacter definitiv, Constitufiunea sii se puns
mai presus de orice controversii, 0 Senatul, acest mare corp, in care
se aft& atAtea lumini, a villa' mai eficace In ajutorul noului regim.
a Prin urmare, te rog a te inlelege cu colegii d-tale spre a-mi prezenta
un proect de senat-consult, care a formuleze odatti pentru totdeauna
dispoziIiunile fundamentale ce decurg din plebiseitul dela 1852, impArrind puterea legislativ intre dou Camere si restituind naiunii acea
parte de autoritate constituantd, care mi-a fost delegaa
a Credeti, domnule ministru, In simIimintele mele de trial-CS stimi I.
25
Napoleon *
Cu ateva luni, ba chiar cu ateva aptamfini inainte, dinastia

bonapartista se prea horcaind in agonie.
Indignaliunea poporului, decis a nu mai indura durerea 0 ru0nea
jugului, era pe de o parte a-VA/at-a prin macelul unui cetalean de cdtre
30
un membru al familiei imperiale, iar pe de alta, Incurajata prin

sgomotul, din ce in ce mai acreditat, despre morbul cel incurabil al
Cezarului.
35
Trebuia d'abia o scAnteie deasupra si numai o suflare dedesupt,

pentru ca Francia intreagti sA devinA, inteo singurA secundA, teatrul
unui teribil incendiu, ai cArui tAciuni sA sboare inflActirati la Ural si
la Bosfor.
ARTICOLE POLITICE
261
Napoleon III a inteles la timp ca nu mai este nicio clipa de pierdut

0 iat5-1 democrat.
Revolutiunea a fost inlaturata.
Tronul s'a Infipt.
6
Lesne se starama eoroanele, dar nu mai putin lesne se Intafiind razemate pe un. cap, In simiul moral, iar nu brut al
resc,
cuvantului.
Ma distanta dela Bonapart 0 pan& la Habsburg!

Pe and Latinul paralizeaza furtuna, osandindu-se cel dintai pe
so
Is
20
25
sine insu0, pentru ea sa nu-1 mai osandeasca de o mie de ori mai crancen tribunalul eel suveran al poporului; Neanrcul 10 inchipuete, cu o
tampa natangie, c5 o seaca frunza va putea sa reziste in fata furiosului ocean!
0 telegram 5. ne anunta ea deputatii din Galicia, din Slavonia 0

din Stiria, dimpreuna cu mandatarul roman din Bucovina, ceea ce
ne atinge 0 mai de aproape, au par5sit cu unanimitate Parlamentul
Vienez, declarand pe fata ea nu vor mai intra acolo, pe cat timp nu
va fi recunoscutfi o data pentru totdeauna deplina autonomie a diverselor provincii din imperiul austro-maghiar.
Pozipunea lui Frant-Ioseph este cu malt mai critica de cum era
mai daunazi a lui Napoleon III.
Neamtul insa nu vrea s'o inteleaga!
Pe malurile Senei era o lupta pentru libertate, dar nu 0 pentru
vieaca, nu pentru inimA, nu pentru existenca nationala.
Nearntul Ins nu vrea s'o triteleaga!
Dincolo se certa sclavul az stapanul, dar amfindoi de acela0 sange,
iertanduli multe unul altuia in favoarea fratiei mutuale; pe cand

de dincoace se iau piept la piept, fara mila 0 fara crutare, un popor
90
pamantean 0 un domn venetic!

Neamtul insa nu vrea s'o tnteleaga!
El uita pana qi aceea a fratele sat se numea Maximilian...
Si totu0, In ajunul cumplitei catastrofe, acel Neamt dicteaza

ss
deocamdata In Romania.
In edirrta-i de ieri, Adunarea Deputatilor a votat, dupti cum i-a
pla cut lui, modificarea stemei nationale.
11
362
Ministerul a cerut cu sthruinth, ca soarele ii tuna srt nu mai figureze

de asthzi Inainte alaturi cu zimbrul l cu vulturul.
Majoritatea a primit.
In numArul viitor noi vom reveni mai pe larg asupra acestui grosolan sacrilegiu pe altarul acelui Neam.t.
Un singur cuvnt pang atunci.
Soarele i luna, pe care le glisim nestriimutate pe toate sigilurile
lui Mircea i Stefan, sunt antica emblem& a Transilvaniei, demonstrnd
cu mandrie, In vazul tuturor, aspiraciunea noastra traditional-a la

10
unitatea neamului romdnesc.
Neamtul nu putea suferi o asemenea perpetua protesta-tiune.
Ea nu mai este...
[0 DEMISIE CU TALC] 1)
15
20
Cabinetul Intreg 9i-a depus demisia In milinile Domnitorului.

A cerceta cauzele cderii, ar fi o munch tot atilt de banal5, ca i
pretenVunea de a descoperi intima origine a succesorului.
Inteo alt5 Iafa +Entre cele constitu-tionale, ministerele se schimbil
dup6 voin-ta naiunii, haat nu este greu oriqicui a explica vine fi se
duce prin virimentul opiniei publice, din care fac parte tori ceth-tenii,
Iiftelegandu-se unul cu altul, ca membrii unei singure familii.
La noi, din contra, nu Poporul Suveran primete sau respinge
pe Consilierii Tronului, ci ti bagd in slujbd sau le dd drumul un element,
pe care-1 cunosc ai s5i, dar cu care Romnii nu se va Inle lege In vecii
vecilor: STRAINUL.
Dela IA Februarie 1866 i pin& asazi, numai Cabinetul cel dintfii,
25
Inainte de venirea M5riei Sale, a fost un product curat interior, de0

chiar acela Fara qtirea lui Dumnezeu, brodit intr'un mod artificial
din nite colegii nominale, ciocniti printr'o specie de vagabondaj politie, i caH n'au ateptat nici macar a doua zi pentru a-si Intoarce spatele unul altuia.
1) Columna lui Trojan, an. I, Nr. 10, 1 Aprilie 1870 ; revista Dolisiei.
ARTICOLE POLITICE
263
Toate celelalte ministerii, succese cu repeziciune in curs de patru

ani, marturiau ele Insa.0 cu o cinica franchefa ca naterea i moartea
lor depindeau deopotriva dela porunca consulilor, botezata cu un termen mai elegant de : exigenple din afard.
s
Astfel, un Neam, un Turc, un Muscal, lesne ar putea s spunk

de ce cutare a fost, nu mai este sau va mai fi la carma Statului
Roman ; dar cum oare voii, ca s'o ghiceasca vreunul din legionarii
lui Traian, pentru natura carora sunt atat de anormale cugetarile lui
Bismark, Gotccoff sau Ali-paa, ca sa nu mai adaugam pe un Crew
10
mieux sau Montefiori ! !
Deca d-1 A. G. Golescu s'a retras dela putere, sorgintele nu este

Cuca-Macai, nici Cheia, nici steiner dela Giurgiu, nici stindardul dela
Galati, nici Ambron, nici razboiul civil dela Ploqti, nici Zizin, nici
chiar patriarhul dela Constantinopol !

13
20
22
30
ss
Dumnealui ar fi putut a mai comita o mita i o mie de altele
ei
mai boacne, Para totu0 sa i se clateasca un singur fir de par, asemenea

apostolilor lui Christ.
Dad( insa II vedem rostogolindu-se, este ca aa a voit STREINUL, nu
ca nu-I servea destul de bine, dupa toata pofta inimii, ci pentr ca, multe gi
felurite sunt combinqiunile
cand un instrumen e prea tocete, meterul cel detept cauta sa-1 inlocuiesca prin ceva nou, sau cel
pu-cin prin vreo unealtfi mai "odihnita, lasata pnA atunci la o parte.
Unele ziare din Capitala, anuntnd criza ministeriala, 10 bat capul
a prevesti cu orice preI numele fericitului urma.

Noi din parte-ne credem deajuns a constata numai atata, ca oricum
s'ar numi, va fi dintre cei la ordinea STREINULUI, i ne indatorim
de pe acum, In modul cel mai solemn, a o demonstra prin fapte, din
data ce a Monitorul Oficial )) va fi publicat decretul.
N'a sosit Inca timpul unui Cabinet curat romanesc, singur capabil
a consolida la noi Dinastia, impingand-o mereu pe o cale na/ionala
ei democratica, bleat Hohenzollernii sa devina, peste Weptare, BernadoIi dela Dunare.
N'a sosit Inca timpul unui Cabinet, curat romanesc, care sa cuteze
a zice Capului Statului suntem Romani, iar nu Prusieni, i min4trii
responsabili ai -Orli noastre, iar nu valgi galonaIi ai unui senior feodal.
17e
264
10
15
20
N'a sosit inert timpul unui Cabinet curat romnesc, inaintea caruia
sa inteleaga insu0 STREINUL: eine suntem i cine este.
Deocamdata, Cabinetul cel permanent al Romaniei e trupa nemleasca Strussberg-Ambron et Campania, jucand pe scena noastril polltica sub fel de fel de nume imprumutate, cand drama, cand tragedie,
&and farsa, dei varietatea costumelor, nu ne impiedica a recunoaqte,
dupa accent i dupa maniera, perfecta identitate a actorului.
A zice: d-1 A. G. Golescu a cazut,este pur i simplu a inregistra
finea unei piese, in care ilustrul comedian dela Berlin paruse in rolul
lui Arapilkramanand insa ca maine sii-1 mai admiram tot pe clansul
ii 'n acelaqi teatru, in caracterul cocoatului Ricard III sau al pantecosului Falstaff din Shakespeare!
Se vorbwe despre dizolvarea Parlamentului.

Nimic mai natural: un alt decor.
Oricum sa fie, o reprezentaIie ffind ispravita, spectatorii incepand
a se impr4tia, figurancii alergand la garderoba, spre a depune acolo
stralucitele vestminte ale unei mariri momentane, i lampile ffind a se
stinge, sa ne aducem aminte, daca nu totalitatea seratei, incai efectul
desnodamantului.
Finalul a fost foarte consecinte cu intreaga conducere a intrigei.
Ziarul s Federaliunea * din Pesta, in numarul sau din 25 Martie,
ne comunica urmatoarea tire despre unul din ultimele acte ale d-lui
A. G. Golescu:
Foile austro-maghiare spun ca guvernul din Romania Ebert,. a
trimis o nota la ministerul unguresc, in care declara ca este gata a lega
calls romdnefti eu cele ungurefti, nu numai la Bram i Turnu-Severin,
ci qi la gesul diului*.
O
25
Prin urmare, d. Andrassy n'are cleat sa aleaga, oriunde i se va

SO
nemeri mai bine pentru interesele comerciale gi strategice ale Ungariei!

In aceeaqi zi cu i Federatiunea noi primiram o corespondenIa
din Pitqti, in care ni se spune:

Ceateanul N. Constandinescu zace in temnica, fiinda sparsese, din
intamplare, o statueta de gips, reprezentand figura Mariei-Sale Domnitorului, ceea ce judele de instruc/ie numWe: crimet de les-majestate!!!
ARTICOLE POLITICE
265-
ConstituTiunea romana admite neviolabiitatea Capului Statului,

Intru cat 11 apfirti responsabilitatea ministeriala ; dar nu poprete pe
nimenea de a uza 0 abuza de chipurile cele cioplite, a carora adores
10
Is
liune ar fi o idolatrie in toata puterea cuvantului.

Oricine cumpara un portret sau un bust, fie chiar al impftatuIui
dela Peking, dobandeste prin aceasta deplinul drept de a-1 rupe sau
de a-1 sfarama, afara numai cand o definde cumva vr'o lege speciala.
D-I A. G. Golescu pe de o parte pune Romania la deplina dispoziliune a Ungariei, iar pe de alta, tot dumnealui refuza Romanilor facultatea de a avea la deplina lor dispozitiune o bucatica de var, impusa
adesea cu force de dire insa0 administratia printr'o napaste de dare
cad sunt prea puTini cari sa caute de bun& voie icoanele
indirect ;
Mariei-Sale: gustul pentru frumoasele arte nu e destul de desvoltat.
In fine, cea mai din urma manifestare ministerialk In ajunul retragerii, este faimosul capeldrit, despre care noi vorbiriim deja In revista
trecuta, de0 nu credeam Inch atunci posibilitatea unui asemenea

beilic.
20
Departe de a desminli scabrosul sgomot, *Monitorul Oficial*

a Inceput a publica rezultatul nenumaratelor liste de subscripliune,
raspandite cu gramada in toata Iara, precum se arunca altadata cisla
in epoca Mavrocordalilor !
Mii si zecimi de mii de galbeni curg din toate parcile, sub inocentul
pretext al unui fantastic paraclis inteo Casa' de orfane, ale cdreia eleve
ar trebui mai bine sa se deprinda de timpuriu cu o extrema modestie,
n pentru ca sa nu fie silite mai tarziu a suferi proverbialele consecince
SO
ale mai multor Parisiane dela Saint-Denis!

Din norocire pentru dansele, mice s'ar zice 0 orice s'ar face,
de abia vr'o cateva oboluri din mai multe milioane vor putea fi Intrebuimate In fapt la Azilul Doamna-Elena.
Unde merge restul?
A fost pulin abil d-1 Cogalniceanu cu nuntdritul dela comune 0 d-1
Basile Boerescu cu proiectul castelaritului: d-1 A. G. Golescu i-a intrecut !
sa-i fie tarana ugoaral..
266
[10 MAI
10
I ADEVARATA REVOLUTIE] 1)
E 10 Maiu.
Aceasta zi ne aduce o tristA amintire in trecut i un amar presimfamfint in viitor.
Sunt acum patru ani de cind Maria-5a Carol I intra, cu o extrema
solemnitate oficialk in capitala Romniei.
Negre0t, nu acesta este faptul cel dureros, despre care noi voim
a vorbi.
Persoana Principelui ffind neviolabilk nu tocmai a Columna lui
Traian b va veni a cfilca litera i spiritul Constituciei.
Ceea ce ne mlmete in 10 Maiu este un fapt anterior acestei date
lunare: atunci, mai bine ca oriicnd, s'a putut constata ceea ce produce In Ora noastra o adulterti inso/ire intre elementul democratic
sci acel boeresc.
Cuza-Vodfi trebuia rfisturnat, caci nu mai putea s domneasck

15
20
9i nu mai putea sfi domneasck caci se pogorase cu uurinVi a fi o nedemnift unelt a sacerdoTilor imoralitatii.
Acei ce se credeau predestinali a regenera naliunea cea pfingfiritk
erau datori mai intaiu s vaza dac sunt buni cu toii ei inii; sfi
depfirteze cu abnegaIiune pe membrii cei cangrenqi ; s respinga cu
dispre% orice alianca impurg ; i apoi: Doamne ajut
Dupfi victorie, cei invini n'.or fi gfisit fini i nai in tabgra invingfitorilor.
25
90
Raul era pedepsit tfir crutare.

Naliunea se curfila de bube.
Aceasta se chiamg o adevarata revolqiune.
Aa s'a fcut oare?
Din contra, cei ce pretindeau a fi amici ai pop orului, incheiarfi
o desfrfinata coalitie cu secularii duqmani a tot ce este romnesc pe
faIa pfimintului.
Tactica boerismului a fost pururea i pretutindeni de a-si rezerva
un adfipost in toate eventualiacile.
1) Columna lui Traian, an. I, nr. 19, 10 Mai 1870; revista politica.
ARTICOLE POLITICE
267
Sub fanarioti, and trofiurile lui tefan i Mihai colindau in cercul

cel restrins al cAtorva case din mahalaua greceasa dela Stambul,
In fiecare familia boereasc5 din RomAnia era reprezentatrt totalitatea
Fanarului: taal tinea cu un Caragea, fiul mai mare cu un Moruzi,

5
cel mai mic cu un Hangherliu, fata cu vreo slugs de a lui iftu,
ap
mai incolo.
to
CAnd venea domnul Caragea, tat4I apgra neamul intreg.

Ace1a0 rol juca fiul mai mare, cAnd sosia la domnie un Moruzi.
Un Hangherliu de abia ti punea piciorul pe tarmul Dungtrii i
iata c fiul mai mic alerga Inainte-i, devenit reazimul cel mai sigur
al rudelor.
In stAr0t, fata ocrotea interesele tuturor pe Ulna un $utu.
Astfel, multumitA unei stratageme mai bizantina decAt chiar acea
15
a Bizantului, cci elevul Intrecuse pe dasal, ciocoimea s'a bucurat

la noi totdeauna de impunitatea cea mai absolutri.
Intr'o epoch mai proaspatfi, eine oare nuli aduce aminte c n'a
fost in Moldova mai nicio curte boereasca, din care unul BS nu fi fost
de ai lui Vogoride, pe cAnd celAlalt se prtuna cu mAndrie in avt nu-
20
mitul partid national?

In urma alegerii lui VodS-Cuza, varul cel nafional scotea din npaste pe vrul cel 9ogoridist.
Mfina spala mama.
Orice sS se fi IntAmplat, amAndoi amAneau tan
i mari.
DupS tipicul tuturor coalitiunilor In Romnia, s'a Mcut i acea
26
30
din 1866.
0 parte din boierime se furipse cu abilitate In cAmpul democratic,
care-i primea cu bratele deschise, pe clind restul veghia eu prudenta

pe lAngS stSpAnul lui Librecht.
Luati lista ultimilor minitri ai lui VodS-Cuza i confruntati-o
cu nomenclatura .jumatatii celei aristocratice din coalitiune.
Nemotenii i iarrt0 nemotenii !...
In kc ea fie trimis la ocne, un Iepureanu se urca cu fudulie la

preedinta Parlamentului, ridicAndu-i-se toasturi
35
mai in Sala SlStineanu.

Acest exemplu ajunge.
o Doamne!
toc-
SCRIERI LITERARE, MORALE SI TOLITICE
268
Iath de ce 11. Februarie a eit aga cum a git !

lath de ce natiunea a fost victima unei crude amgiri !
Iath de ce noi plangem in ziva de 10 Maiu!
5
10
Din fatalitate, pe acei pe cari am dori s-i vedem la tot pasul OAturi cu noi, caci suntem frati gemeni dintr'un singur mare corp de
actiune,
noi coalfi nedependintli i ei coal autoritarii, n'au invfitat 0 nu voesc A invete nimic din ispitele trecutului, din lectiunile
istoriei 0 din propria experienth.
Viecare nou greala face, ca Papa A strige 0 mai tare ea este
nefailibil.
-Dupa 11 Februarie nu s'a repetit oare scandalosul fenomen al coalitiunii pe la finea lui 1868, cfind d-nii Beatianu, Rosetti, CogAlniceanu,
Boerescu, Arapilfi 0 beizadea Mitica se desftau inteo mutua1 :6 ad15
miratiune pe Dealul-Mitropoliei, unii ca miniori 9i ceilalti ca prepdinti ai Camerei, declamnd inteo duioasti armonie despre s impEtcarea tuturor partidelor s?
Rezultatul este situatiunea actuala.
Sa nu fie care timpul de a aptita mai multh minte?
Doufi coalitiuni succesive, acea din 1866 0 acea din 1868, parelizemd mereu romnismul prin strainism 0 democratia prin reactiune,,
ne-au impins treptat la marginea abisului.
Unde ne va mai duce oare o a treia incercare, reinoindu-se din
doi in doi ani, cu o regularitate astronomicrt?
Ei bine, s'a fkut Incaodata!
Recurgtmd la vechea comedic, boierii au trimis transfugi in toate
,
20
25
directiunile.
Pe de o parte, ii vedem gurgutfindu-se la guvern, unde s'au contopit cu destula era ambele nuante ale dreptei, cea batrana i cea
tanari3/4.
90
Pe de alta, ei s'au grupat la un loc cu avocatii, cu bandele deetorale 0 cu diverse specimene de renegati, scotnd la lumina trnpreunk
un apel, pe care noi 11 publiam mai la vale, subscris de patruzeci

0 doi, dupa cum il easim inteo foaie volanth.
Ei i0 dau aci numele cel traditional al retrograzilor din toate
ss
thrile: partidul ordinei.
AlITICOLE TOLITICE
269
SemnAturile cele mai caracteristice din coada actului sunt: Beizadea-MiticA, Iancu-Manu, Petre GrAdivteanu, general Florescu, Bo-
liac 0 fralii Boerqti.

s
D-1 Iorgu BrAtianu nu putea s lipseascA, pentru ca sa nu fie zis

cli a fost un an In care dumnealui a pierdut ocaziunea de a face obi-nuitul sau transit prin toate culorile politice de-a-rAndul.
Intre cenalli subscriitori mai este 0 un d. Efrem Ghermani, despre care va fi o vorbA mai jos.
In fine, asigura/i nu numai la guvern, dar Inca 0 Inteo clic& deo10
sebitA sui-generis, In care s'au amalgamat trei August, 'mita lui PopaTache, (< Trompetta Carpa/ilor s 0 alte ingrediente nu mai pulin disparate; boierii 0-au mai pus in/eleapta Intrebare: ce vom face
oare, dacA ar reu0 Ro0i 0 Frac/iunea?

Vr'o pse adunari In locuin/a unuia din cei doi capi ai coalei au15
toritare, urmate apoi de vr'o trei Intruniri In Sala SlAtineanu, au produs

un comitet, despre care noi dAm mai la vale o dare de seam5. a ziamini 0 RomAnul 0.
Este o coaliiie In toatA puterea cuvantului.

Boerii 0 democralii sunt amesteca/i iarA0 Inteo zeamA, Intocmai
20
ca In 1866 sau ca In 1868.

Ceea ce-i 0 mai ciudat, este ca unul din membri, anume d-1 Efrem
Ghermani, se cetqte totodala in apelul cel cu Beizadea-MiticA!
Printre ceilal/i, rarfi a-i fi consultat cineva de mai 'nainte, au fost
bAgali vr'o doi nedependinfi.
25
Suntem autoriza/i a crede ca d-nii Iancu Codrescu 0 Georgiu
Missailu au respins aceastA onoare.

Despre d-1 Papiu-Ilarianu, nu tim.
Pentru d-1 Eugeniu Predescu, ne pare rriu.
Noua coali/iune, ca 0 acelea din 1866 0 1868, dupA care este con piatA orbeoe din virgulA, In virgulA, se Incearcfi a se justifies prin ba-
nala frazA: sara este Inteun mare pericol!

Da! Intr'un mare pericol au ImbrAncit-o trecutele srutAri ale
confraOlor notri cu ciocoismul, 0 este Invederat, chiar pentru inte35
ligentele cele mai tAmpite prin disciplinA, ch o a treia sArutare, executatA dupa acela0 model 0 In ace1ea0 condi/iuni, este fatalmente
menitA a mAri 0 mai mult pericolul.
270
Pentru ca Romania sa poata avea vreodata o adeviiratli revolugune :
pentru ca sa nu mai vedem o simpM stramutare de persoane, In loe

de o schimbare radicala a sistemei; pentru ca cei rai sit' fie pedepsi0
cu asprime 0 cei buni la locul lor, dupa proporpunea meritului; pentru
ca poporul sa mearga Mat piedica, triumfand pe calea cea nalionala
a progresului; trebue mai Intiliu de toate, ca romanismul 0 democralia A nu se mai pupe huveciLvecilor at_ fartalii Consulilor i cu
ruginele Regulamentului!
to
Un partid limpede, iata unicul remediu!

Ar fi de dorit ca toate cetele marelui corp de acciune sa se adune
Inteo stransa unire imprejurul unui singur stindard.
Pentru aceasta grandioasa concordie, iar nu pentru o meschina
zizanie, lucreaza o Columna lui Traian *.
15
20
coala autoritara, purificata de tot ce este bastard, de tot ce este

postulant, de tot ce este cosmopolit, n'are deck sa se lepede de idolatrie, formuland o programa 0 recunoscand-o ca singurul cap de
partid, dela care sa nu fie permis a se del:arta nimanui, fie el Rosetti
sau fie el Mircea-Malaiarul, 0 atunci micul grup nedependinte de
astazi nu va mai avea raIiunea sa de a fi.
Noi voim a lucra cu voi, 0 voi preferiti a va desmierda cu boierii.
Rau!
[PARLAMENTUL ROMANESC] 1)
25
In ajunul alegerilor parlamentare suntem datori, mai intai de toate,

a constata i a explica un fenomen foarte caracteristic, despre care
nimeni Inca nu i-a dat seama.
0 majoritate pronuntatrt, omogena, compacta, a fost totdeauna In
Romania efectul unei presiuni guvernamentale.
Din contra, de cateori sufragiul a fost lasat ceva mai liber, naliunea
zo
trimetea In Camere o mulcime de minoritali, care nu puteau lucra

deck numai prin felurite aliante indigeste, producand In rezultat o
majoritate artificiala, ubreda, fictiva.
1) Columna lui Traian, an. I, Nr. 20, 13 Mai 1870 ; reviata politica.
ARTICOLE POLITICE
271
In ambele cazuri a fost ran.
0 majoritate din bard sau din retevei, chiar mind ministerul era bine
inspirat, totu0 ramanea stigmatizata prin bastardela originii sale, pangarind pn i legile cele mai frumoase; iar cand guvernul se poticnea,
ceea ce se intampla cele de mai multe ori, atunci vedeam pe eiracii
sai votand cu gramada contracte, dotaliuni, loterie, impozite, beilicuri,
prada in 'nauntru i dispre In afara, toate in numele cel uzurpat al

naEunii.
Pe de alta parte, o majoritate imaginara, combinata de ni0e grupe

10
15
20
25
30
disparate, ie0te pe diverse cai din adevarata libertate a alegerilor,

nu putea avea nicio durata, fiindca nu putea avea niciun principiu,
mergand catva timp in qovaiala numai prin concesiunil reciproce,
pana cand sosea momentul ca tovara0a cea nenaturala sa se sparga
cu scandalul recriminaliunilor mutuale.
Cu toate astea, noi credem ca marele partid de aqiune, de nu era
condus intr'un mod vicios, ar fi reu0t ori0cand a intra in Parlament
inteo grandioasa majoritate, sa fi fost alegerile cat de libere, sau presiunea ministeriala sa fi fost cat de bruta.
Grepala cea perpetua a capilor coalei autoritare In materie electorala a fost de a adresa pururea naTiunii n4te euvinte vagi, ibitracte,
nedefinite, pe care amicii nu pu.teau sa le imeleaga, iar adversarii se
grabeau a le parodia.
Astazi, de exemplu, care este stindardul ridicat in preziva alegerilor de catre oratorii din Sala Slatineanu?
Constituliunea!
Constitutionalismul fiind o idee prea complicata, compusa dintr'o
mie de elemnte foarte controversate, nu este niciun partid in %ark

care sa nu poata striga: Constitutiune
D-1 Iepureanu se pretinde a fi ultraconstitulional.
D-1 Petre Grad4teanu nu mai pulin.
D-1 Cesar Boliac cu atat mai mult.
In fine, incepand dela d-1 mare9a1 al Curti, cea mai inalta autoritate
In Statul Roman, 0 pana la cel mai din urma bandist de anui PopaTache, toata lumea poate sa repete cu mandrie intr'un singur glas:
35
/116 voi lupta pentru ConstituVune
272
Ce va face oare alegfitorul in fa/a acestei monstruoase confuziuni?
Va pune mina pe cel dintii venit din aa numita opoziliune, trimitAnd in Parlament o suprema galimatia de rqii, albi, nedependimi,
cogalnicqti, guvernamentali, indiferenli, etc., etc., etc., sau mai bine
va preferi a curma orice nedumerire, supunndu-se cu lene poruncii
prefectorale!
Aga va fi totdeauna, de cite ori vom ului sarmana Tara prin termenfi generali de libertate, dreptate, umanitate qi celelalte, sub scutul
cfirora lesne pot sa se furipze cu dibacie nu. numai toate taberile poli10
tice fara excemiune, dar chiar toate neamurile de pe suprafa/a globului pamntesc I
Poporul cere ca sa-i vorbili mai pe in/eles, aratndu-i un drape!

atilt de Mmurit, luck cu ajutorul observaliei sa nu-1 poata amfigi
ts
du9manii na/iunii romne.

A9a dar, clasa cea disciplinata a marelui partid de agiune, in Mc
de a se incumeta din nou cu retrogradqii, fficindu-se tot o apa, in care
nimenea a nu fie in stare a deosebi neghina din grau, trebuia sa.

dea I'arii in fa/a urnelor, cel Min de astadata, o busola clara ci
limpede.
20
ss
so
35
Dar cum s'o gasim?

In natura situaciunii.
Mai mult ca origicind, RomAnia este ameninlata astazi a deveni
o Palestina.
Judaismul i numai judaismul, iar nu fel de fel de concepciuni

metafizice, despre care graesc cu multa for/a de fantazie diferitele
comitete electorale, este unicul steag al guvernului actual, daruit Iarii
de dare jupinul Baruch-Strussberg prin tragi-comedia dela TecuciuDeocamdata nu este vorba de ConstituVe ci de Evrei.
D-1 Armand Levy, in faimoasa-i epistola catre d-1 Ion Bratianu
declara cu toata seriozitatea ca Israelilii pot fi impernnteni/i in Ronania fara nicio greutate, pur i simplu printr'o interpretare a pactului
nostru fundamental.
Deci Constituliunea va avea aparenla de a ramne in picioare,
deci incalcata de Evrei.
Acesta este planul d-lui Iepureanu.
ARTICQLE POLITICE
273
Durnnealui a transrnis la toate foile din strainatate urmatoarea

depea:
Programa capului noului Cabinet este inftuntru[intru] mentinerea
ordinii O. respectul drepturilor lsraelitilorw.
s
zo
15
Iaca tii frantuzegte dupa Independenta Belgicli :

Le prograrne du chef du nouveau cabinet est: a l'interieur le
maintien de l'ordre et le respect des droits des Israelites*.
Prin urmare, Evreii posed& drepturi de respectat chiar dupa Constitqiunea din 1866, Intocrnai precum o coznenta adineauri d-1 Armand
Levy.
De ce oare niciunul din organele Coalitiunii n'a spus macar o vorba
in treacat despre aceasta oribila telegrama?

Ecoul Danubian, foita evreiasca din capitala, asigura totodata ca
principala misiune a viitorului Parlament este de a rezolva chestiunea
israelita, adaogand apoi urmatorul apel:
4 Unirea face puterea; sli fim iubiti si
sfi ne inbim unii cu al%ii, fi
vom participa toci fi in curdnd la fericirea fi prosperitatea suture,.
20
25
Precum vede-ti, Evreii ambitioneaza tg ei a intra In Coalitiune 1

Dupa retragerea d-lor Misail i Iancu Codrescu, aproape nimic
nu-i mai impiedica de a figura In cornitetul cel numai 0 numai constitucional din Gradina-Retoride!
Intelegeli acuma care este i care trebue sa fie nestramutata busola
a unui alegator adevarat roman In operatiunea electoral& de peste
cateva zile.
SA nu daIi sufragiul vostru niciunui amic al Evreilor.
SA cercetati bine trecutul fiecarui candidat anume In chestiunea
israelita.
30
Sa legati pe mandatarul vostru printr'o profesiune de credinta

precisa i riguroasa, iar nu cu doua fete.
Cele cinci puncte, pe care noi le reproducem Incaodata In fruntea
ziarului, numai ele vor putea da Romaniei o Reprezentatiune National& In toata puterea cuvantului.
274,
[UN NOU PARLAMENT] 1)

Rezultatul cel definitiv al alegerikr pentru Adunarea Deputalilor
este foarte instructiv din mai multe puncte de vedere.
ExistenIa bandelor de cionagai a fost deastAdata mai pipaiti
deck sub oricare altul dintre ministerele precedente.
5
l()
15
D-1 Iepureanu, precum am mai spus-o,. a reu.git a Intrece chiar pe d-1
CogAlniceanu, ceea ce se credea a fi peste putinIA.

In Bucureti i la Piteti lucrurile au niers Oa la vArsare de sange,
mai adaugandu-se astfel IncA dota ()rap cAtre vechile 0 coronae murales 5 ale cAlAului dela Ploqti i dela Craiova, pe care neImpAcata fatalitate se pare a-1 Impinge din rele In rele, ca pe anticul Oedip, cii acea
numai diferenIA, cA acela se scfilda In crime fArti ca sA tie i. ffirfi
ca s5 voiascA el Insu0.
Precum ImpAralii romani 4i Incununau triumfurile kr de distrugere prin fastidioasele epitete de Gothicus, Sarmaticus, Germanicus 0
altele, tot aa actualul prim consilier al MAriei-Sale Carol I a c4tigat
cu prisos dreptul .cel mai necontestat la o lespede comemorativA,

pe care Romania recunoscAtoare sA Inscrie pentru eternitate:
MANOLACHE. COSTACHE.
20
IEPUREANU.
CRAIOVEANUL. PLOIESTEANUL.
PITESTEANUL. BUCURESTEANUL.
NEC PLUS ULTRA.
Cu toate astea, o naliune este ca i fierul: cu cat o baIi mai mult,

cu atata se mai IntArete.
25
Invlata treptat prin izbiri succesive la o rezisteniA din ce In ce

mai activA, Iara a grAm5dit In Parlament o formidabilA opoziliune,
In fele c5reia ar trebui sfi tremure nu numai d-1 Iepureanu.
Unele ziare anunIA de pe acum trimeterea Inaintea CurIii de CasaTie a unicului ministru roman, pentru care nici aceast tristA calAtorie
so
nu va fi o noutate.
Noi unii credem cfi dreptatea n'o sA ajungA 'Anti acolo.
D e ce numai d-1 Iepureanu?
1) Columna lui Traian, an. I, Nr. 24, 3 Iunie 1870; revista politicA.
ARTICOLE POLITICE
275
Fost-au mai buni Cogiilniceanu, Beizadeaua, Arapil5, Boerescu
0 altii?
Aqa dar, despre Curtea de Casatie nu poate fi vorba: s'ar nate
a
to
o prea mare ImbulzealS pe bfincile prevenitilor.

DesnodAmfintul comediei se va rargini cu retragerea d-lui Iepureanu,
fn aqteptare ca sfi-1 mai spele inaodatfi o nourt coalitie ca la 1866!

Alegerea par1amentar5 de Ast-timp are cu totul o alta insemnatate.
Departe de a se ridica la inaltimea unui tribunal, Reprezentatiunea
Nationala int va fi nici macar un adevarat corp legislativ: lipsa de
majoritate o va impiedica la -tot pasul a vota o singura mfisurfi radicalk afar5 numai doar5 de una, pentru care nu se cere legfimntul
principiilor, fiind de ajuns calitatea comma de opozitiune.
Admirabil pentru a dfirma, neputincios a cl5di, acest Parlament
este totui cel mai frumos mozaic din ate s'au vgzut vreodatfi in cariera
15
politia a Romfiniei.
Caracterul au distinctiv este de a cuprinde la un loc mai multe

capacitilti decfit toate Camerile trecute, de and exist& la noi regimul
constitutional.
Ian lista diferitelor somitfili, bfitrfine 0 tinere, democratice i

20
25
aristocratice, libere i organizate, deocamdat5 numai din Adunarea

Deputatilor:
Cogalniceanu, Mavrogheni, Demetriu Ghica, Apostoleanu, Golescu,
Arapila, Iepureanu, Basili Boerescu, Ionescu-Costaforu, Nicolau Cretulescu, Bosianu, Negre, Blaramberg, CI:4u, Florescu, Negurfi, Petre
Gr5diteanu, Holban, Urechie, Voinov, Vernescu, Codrescu, Ion Bra-
tianu, Boliac, etc.
Fara a cerceta pestrita varietate a acestei multicolore elite, ne

multumim a constata un progres colosal, and tara intreaga incepe
a fmputina in templul parlamentar turma profanilor, atfit de ponde30
roasa in cartea trecutului.
0 alt5 trasura i mai caracteristia a actualei Reprezentatiuni

Nationale, este grandioasa cifr5 a mandatarilor din feoala nedependinte,
35
al cfireia drapel, arborat de aMa de eri, a reuqit deja a covari prin

vigoare latana tabara a voalei autoritare.
Iata-i:
276
Costache Negri, Tacu, dr. Fatu, Gunk Vernescu, A. Holban, N.

Ionescu, P. Suciu, C. Seder, N. Gr. RacoviIii, G. Mantu, C. Braescu,
V. Holban, P. Georgiade, I. Negurk, I. Adrian, A. Gheorghiu, N.
Voinov, C. Bozianu, M. Ganea, Bklanescu, Eraclide, I. Codrescu, S.
Beloescu, Gala, D. Luparu, E. Filipescu, D. Comanksceanu, I. Agarici, A. Lazarescu, N. Bossie, Sefendache, G. Vucenicu, L. Moldoveanu,
G. Lecca...
Treizeci 0 patru!
Inca o alegere, 04 veli vedea intr'o majoritate absoluta, nu prin
10
retevee qi prin bate, nu prin prestigiul guvernamentalismului, nu prin

tot felul de cochetarie in dreapta 0 'n stanga: cu coconii 0 cu jupnii,
ci numai 0 numai prin nerezistibila foil& a principiului.
Acea ()ark se apropie...
Ne rezumfim.
15
Adunarea Deputalilor, pe care o vom privi peste ateva zile urcand

Dealul Mitropoliei, este un fenomen in tont& puterea cuvAntului,
menit a rmne nemuritor in analele parlamentarismului nostru, mai
cu seama prin urmatorele trei inceputuri:
1. NaIiunea roman& arata ca n'o mai poate speria tortura admi-
20
nistrativ.
2. Naliunea romn arata ca nu mai este dispus a fi reprezentatii
printr'o droaie de gurk-casca.
3. Natiunea romana aratk ca partidul viitorului nu este la noi

25
so
nici al rbredului boierism, nici al ingrozitoarei discipline.

Ram514ele muribunde ale unei generaliuni pe jumatate stinse
ar trebui sa iaceleaga, cel puIin acum, rigurosul verdict alIkrii ; ar trebui sa renege o data pentru totdeauna invechitele lor pcate, reinnoindu-se ca vulturul, dupa energica expresiune a Bibliei ; ar trebui sa
caute cu staruinca transmisiunea unui alt suc de vieala, altoindu-se
din contactul cel mai intim cu Junimea ; iar de nu voiesc cu niciun pre%
a renunla la putregai 0 la rugina, atunci incai sali prepare ei insi0

mormntul, zicand ca feudalul baron Attinghausen din Schiller: 5 se
na9te o noua epoch*, alte cugetari preocupa lumea, nu mai este locul
meu aicea! 5.
ARTICOLE POLITICS
277
[ZVON DE INVAZIE
io
Cel mai profund istoric al timpurilor antice a zis c& frica a fost
prima MALI& a religiunii, omul inventncl pe zei In speranl& crt-1
vor apara la nevoie.
Cel mai profund istoric al timpurilor moderne, aplicnd acelai
criteriu cAtre sfera politick constath tactica cea mai stereotipA a despo-plor de a mentine pe sclavii lor .intr'o perpetua temere din afark
pentru a-i popri astfel dela mice tentaIiune de emancipare inauntru.
Mai pe scurt, dup& Tacit qi dup& Vico, ceea ce dfi natere i prelungete durata unei dictature, fie ea clerical& sau civilk a fost totdeauna o spaimk fie real& sau artificialk de un rau i mai mare.
Romania ne prezint& ast&zi cea mai frumoas& ocaziune de a verifica adevArul acestei observaliuni, datorite celor mai sublimi cuge-
tatori ai vitei latine.

15
La noi exist 5. doll& feluri de tirani: capii partidelor i capii puterii executive.
Adesea in lupt de rivalitate unii cu a1ii, ambele specii se aseaman& totui una cu alta prin cea mai perfect& identitate de mijloace.
Filosofia unui sepfla a fost pururea aceeai: la Roma ca i 'n

O
OS
Elada, in Africa ca i. 'n America, In rafinatul Albion ca i la Albaticii din Noua-Zelanda.
De ate ori autoritatea lor se clatinA sub loviturile generosului

spirit de nedependinik aceti Dalai-Lami se apuca inteo duioas&
armonie a striga cu disperare: invaziune!
Este un cuvnt magic, inzestrat cu o facultate narcotic& asupra
mintilor celor vulgare: pe unii Ii re/ine In lan-curile ministerului i
pe ceilalti sub giulgiul fetiimului.
In adevdr, o invaziune este mai rea cleat chiar bOta i reteveiul!
Aceast fars& se repeta inteun mod periodic.
so
Dela 1859 i pOna la 1869, inteun interval de zece ani, noi am

urmarit-o din trimestru In trimestru.
Este insh 0 mai remarcabil -c4 o comedic atat de banal& tot filed
n'a pierdut o doe& oarecare de trecere, persistfind a atrage din cfind
1) Columna lui Traian, an. I, Nr. 27, 14 Iunie 1870; revista politica.
18
278
in and o droaie de casca-gura, intocmai ca o Baba-Harca * a d-lui

Millo.
De vreo cateva zile agenpi guvernului soptesc in dreapta 0 'n

stnga: suntem ameninrari de o invaziune.
5
to
De vreo cateva zile satelirii capilor de partide se prefac a acorda

cel mai serios crezamnt acestor frivole zgomote.
Turcii aunt la Rusciuc; Muscalii sunt la Bender ; nu-i timp de
comblitut pe Costache ; nu-i vreme de spulberat pe Manolache ;
murmura cu tremurici unii 0 alrii.
Plana cea intim& a macinei este ca atilt guvernul, precum si

capii de partide, ar dori sa mai rasufle, simrindu-se fiecare din ce In
ce mai pe pogorl in fara unei nariuni desteptata din adormire cu
o feria deciziune de a nu mai fi turma pentru nimeni.

Romanii stiura a sfilsia Convenriunea, si strainii n'au trecut
15
hotarele.
Romanii consumara grandiosul fapt al Unirii, 0 strainii n'au
20
trecut hotarele.
Romanii desrobira opinca de sub biciul ciocoiului, si strainii
n'au trecut hotarele.
Romanii smulsera averea narionala din ghiarele unui stol de corbi
de prin Grecia, si strainii n'au trecut hotarele.
Romfinii infruntara insolenra unui vizir, 0 strainii n'au trecut
hotarele.
Romanii inlocuira pe un Cuza printr'un Hohenzollern,
25
si strainii
n'au trecut hotarele...

Apoi sa le treaca oare tocmai acum, and nu se mai drege nimica ?
Ar trebui sa fie cineva prea naiv, pentru ca sit se prinza in curs.
Un organ eminamente nedependinte, precum este 0 Columna lui
so
35
Traian I., gata orisicand cu o stoica nepartinire sa izbeasca pana 0

greelile amicilor celor mai de aproapel este dator a linisti 0 a lumina in aceasta privinra opinia publica.
Astazi mai mult ca ieri si ratline mai mult ca astazi, stafia cea
babeasca a invaziunii este o umbra chineza.
Europa, pe zi ce merge, se tot incurca in propriile sale ire.
'apoi cronica nariunii noastre este aci inaintea tuturor:
ARTICOLE POLITICE
lo
15
279.
De ate ori Romanil au lucrat romitnete, ei au Inchis ochii asupra

granitei i au izbutit totdeauna.
Acesta este crezul 4 Columnei lui Traian s a careia politica nu se
bazeaza nici pe triviala poftli de dominaliune, nici pe natangia unei
agramate fantezii, ci numai 0 numai pe it tiinla romilni a.
Noi zicem 0 repetam incaodata: 5 ftiiro romzind)).
Cosmopoli/ilor le vom rfispunde cu un autor cosmopolit.
Ilustrul Humboldt definea campul ctiiMifice In genere: S spiritul
aplicat dare naturit c

Ei bine, ctiinIa roman& este:
spiritul aplicat cdtre natura pdnuintului roma fi cdtre natura nagunii romdne *.
41
Putin ne past' de Otentoli 0 de Irochezi!

Vom fi osandiIi a zace Inteo trandava starpaciune de 'ndata ce
imaginara groaza a fruntariei ne va line cu braIele incrucicate.
Momentul decisiv bate la u0.
Peste cateva oare se deschide la Dealul-Mitropoliei o Camera, pre-
20
cum n'am mai avut Inca.

Elementul nedependinte, fara a fi deocamdata In majoritate, totu0
joaca deja rolul acelei greutaii definitive, dela care ataxia, fiind arunea-a in cumpanh, a stabili ultimul ethilibru.
Ne acteptam a-1 vedea la treaba.
El are o Indoita mareala misiune:
1. Regenerarea Puterii Executive.
2. Regenerarea Partidelor.
25
90
Ambele la un loc formeaza:

REGENERAREA ROMANIEI1
Pentru ca aceasta lintrt sfi fie ajunsk este o singura cale:
NICI UN TRAFIC DE PRINCIPIU 1
Dar daca Reprezentaliunea Nalionala va fi cumva disoluta?
CU ATAT MAI B INE . . .
18*
280
SCRIERT L1TERARE, MORALE $1 POLITICE
[RAZBOIUL FRANCO-GERMAN
I PROBLEMA
ROMAN IE I] 1)
10
edin'tele Parlamentului nostru ajunsera tocmai pe la finea sesiunii a degenera inteun adevarat Congres, in care nu mai vorbeau
reprezentanlii cei franci i liberi ai unei naiuni, ci mai mult n4te
diplomafi, sucifi prin natura i timizi prin deprindere.
Razboiul franco-prus Ii facuse sa uite cu desavar0re toate preocupaIiunile interne, afar% numai doara de &ate o picatura personark fara niciun folos pentru Tara, certandu-se doi-trei corifei, adversari prin egoism, dar deopotriva Invechili in zile rele, deopotriva goi
de orice principiu, deopotriva gata a se impaca pentru cea dintaiu
trebupara comuna, deopotriva sterili in ogorul Romanismului.
'apoi eel pulin aceasta politica din afar& s fi fost sanatoasa,
matura, demna de corpul unei ReprezentaIiuni Nalionale.
Nicidecum.
15
Atat guvernul, precum i capii diferitelor grupuri i grupupare

disciplinate, s'au intrecut care de care a innota in puerilitate 0 a se
inneca in confuziune.
D-1 Nicolae Ionescu a fost unica excepliune: dumnealui merse

pfina la seriozitatea batjocurei, cutezand cu o frunte de arama a sus20
cine dela inallimea tribunei, cum Ca naliunea romana nu are nici

macar dreptul de a vorbi despre Europa, caci nimeni nu ne baga In
seama, cu nimeni n'am tractat niciodata, nimeni nu se turbura de voin-ca
noastra, nimeni nu ne roaga pentru alianca, nimeni nu ne cunoate !

Astfel a vorbit d-1 Ionescu: ciudat.
25
sO
Astfel a vorbit un deputat : 0 mai ciudat.

Astfel a vorbit un profesor de istoria romana : foarte ciudat I. ..
Ceilalfi, fie min4tri sau aspiranli, fie guvernamentali sau opoz4iune, s'au marginit, precum am mai spus, --- in strictul cerc de a
glumi 0 de a se contrazice.
Tori au recunoscut cu o duioasa armonie c neutralitatea este
singura atitudine posibila a Romaniei in fa/a uriapi lupte intre cele
doua mari puteri.
1) Columna lui Traian, an. I, Nr. 33, 8 Iulie 1870; revista politica.
ARTICOLE POLITICE
281
Aga-i.
InsA o neutralitate dezarmata este o copilarie.

i Elvelia, doua state cam de aceeagi fon& cu Romania
In privinla materiala, sunt de asemenea neutre, dar nu ca noi, ci cu
tunul gi cu baioneta la fruntarii.
Ce vom face oare daca Muscalul sau Austriacul, unul In interesul
Prusiei i eel:Oak In numele Franciei, ar trace Prutul i Carpa%ii, strivind platonica noastra neutralitate ?
Putea-vom hazarda o umbrA de rezistenla ?
lath' o bagateld, despre care nu gi-a batut capul, nici Cabinetul,
nici Parlamentul, nici Dreapta, nici Stanga.
0 neconsecinIa la mana.
Apoi trAmbiland sus gi tare neutralitate i iarAgi neutralitate,
Belgia
to
Inii patronii acestei sonore fraze s'au grAbit a striga totodata In

15
so
25
gura mare cd vor merge oriand dupd drapelul Franciei.

A spus-o pAnA gi un ministru: fugosul d. Carp.
Dar atunci unde-i pretinsa neutralitate?
A doua neconsecinIA la mana ...
o Vom urma totdeauna politica francezA o, este pentru Romani,
ca gi ancl-Francezul ar zice: a voiu urma totdeauna politica italianA
sau Italianul: Ovoju urma totdeauna politica spaniolA o.
Politica franceza este buna pentru Francia.
Politica italianA este bur& pentru Italia.
Politica spaniolA este buna pentru Spania.
RomAnilor le trebue mai presus de toate: politica romitneasci.
Francia, Italia gi Spania sunt pentru noi surori de aceeaqi treapta.
Cand Italia s'ar lupta cu Francia sau Francia ar combate pe Spania,
ca ce fel de politica am avea noi oare ?

s('
totugi aproape In toate complicqiunile co ntinentale aceste trei superbe gin/i latine s'au aratat mai pururea migcate de nigte vederi diferite.
Chiar as-Uzi Spania nu se prea unegte cu Francia, i atitudinea
Italiei rAmane deocamdatA foarte dubioasA.
Deci, o urmand totdeauna politica franceza o noi am fi prea departe de 0 a urma totdeauna politica latind
so
Unde-i dar vocea sAngelui ?
282
Unde-i ginta?
Cauza cea primordial& a acestui trist haos in capetele carmacilor
noori din LegislativEt 0 din Executiv, este o lips& absolut& de orice
educatie romaneascfi.
5
to
Crescirti din leagfin inteo atmosfer& strilinti, ei cred a face un

gigantic pas inainte, and indraznesc a murmura cu un aer de satisfactie c sunt mai mult Gali deck Teutoni.
De ce nu Romani mai intaiu de toate?
0 s ajunga i acolo.
Peste putin...
Aqa dar, rolul cel verde al Ministerului gi al Parlamentului in impasul
15
situatiunii actuale era de a declara pe fat& urm&toarele trei puncte:

I. Politica noastr este numai 0 numai romaneascrt.
2. Nefiind pu0 in joc, vom conserva cea mai perfect& neutralitate.
3. Pentru a putea respinge orice atentat din afaia, suntem datori
20
zeci mii de oameni, afar% de gard4 i de militie.

D-1 ministru de razboiu rade.
Apoi de!
In cornica pozitiune in care 1-au aezat Camera i colegii d-sale
a avea pe picior, cel mult don& sapt&mani, o fort& defensivfi de cinci-
din Minister, atata ii mai ramble de facut...

Ins& o neutralitate armat& pe baza unei politice romaneti nu
este total.
Parlamentul mai avea o datorie.
25
90
55
Constitutia noastr exist& sau nu?

Dae nu exista, atunci nu intelegem cum de a mai rfimas dintr'insa
tocmai ce avea de lepgdat.

Mich exisa, atunci afacerea d-lui Leopold Hohenzollern ne pHve0e pe noi mai de aproape, cleat pe Francia i chiar pe Prusia.
Dupg pactul nostru fundamental, dumnealui este astazi moqtenitorul prezumptiv al tronului roman, adic& ca qi Domn, dreptul
admitand faptul.
Ca principe roman, dumnealui nu putea primi sub nicio form&
propunerea unei coroane streine, fie ea spaniol sau alta, tar% o autorizare prealabil& din partea %Arid.
ARTICOLE POLITICE
283
Ei bine:
Cerut-a incuviintarea Romfiniei?
Dobandit-a suverana permisiune ?
Conformatu-s'a prescrimiunii constitulionale?
5
Nu.
Calcand obligqiunea, d-1 Leopold Hohenzollern a pierdut dreptul.
to
Era dar cea mai sacra prerogativa a Parlamentului nostru, razbunand votul nesocotit al na-tiunii romane, de a constata In modul
cel mai energic, In marginea deplinei 1egaliti, ca candidatul lui Prim
a decazut dela sceptrul marilor *tefan i Mircea.
Aceasta ar fi suras lui Napoleon mai mult cleat toate marafeturile
de galo-manie.
Era o politica curat romaneasca.
Dumneavoastra n'ati priceput-o...
[RAZBOIUL FRANCO-GERMAN *I 0 EVENTUALA

IMPARTIRE A AUSTRIEI] 1)
15
In faca cumplitului duel dintre cei doi uriai ai lumii politice moderne,
prima sarcina a adevaratului publicist este de a cauta posibilitatea unui

desnodfimant.
2o
Oricine ar fi fost invingator pana astazi sau oricine ar putea deveni

de aci Incolo, ambele force beligerante sunt convinse ca niciuna din
ele, fie cat de mare perspectiva sacrificiului, nu va indura cea mai
slaba umbra de umilinVa.
In acest mod, unica soluie admisibila este de a impaca gloria

Franciei cu gloria Prusiei pentru gloria Europei Intregi.
25
Noi credem ca ar fi cu putinca.

Dar cum?
Pe socoteala Austriei.
Machiavellismul habsburgic a carula seculara atmosfera este de a
inela pe toi, In dreapta i 'n stanga, in 'atuntru i In afara, meninand printr'o capodopera de ingratitudine monstruosul amestec de o
2)
Columna
lui Traian, an. I, Nr. 39, 29 lulie 1870; revista politica.
284
multime de nationalitati, turtite inteo ingust cutie, trebue
10
s'et
racumpere oda-CA pentru totdeauna nenum5rate1e pcate ale trecutului 0 ale prezentului.
Prusia pAndqte de mult pe Austria.
Francia a inceput s'o cunoascfi.
Istoria a9teaptii cu nerabdare de a vedea ctears6 cu o or nainte
din cartea vielii una din principalele cauze ale suferintelor umanitatii.
Cu acest pret, deopotrivii glorios pentru ambii adversari, oricare
sa* fi fost rezultatul izolat al unor btlii partiale, lupta franco-pru-
siana s'ar eterniza ca cea mai sublimii binefacere n analele universului.
Bismarck viseald provinciile germane ale Austriei. Francia, conservandu-se intacta in propriul ski teritoriu, ar c4tiga o imens5
influenta in Oriinte, reconstituind pe tarmii Dunrii puternicul regat
15
20
25
30
latin al Daciei, caruia s i se intoarc6 Transilvania, Bucovina 0 partea

cea rapit5 a Banatului Craiovei.
Susceptibilitatea Rusiei s'ar liniti prin cesiunea Galitiei, al careea
elerrient rutean o reclam el insu0 pe baza principiului nationaliatilor.
Serbia ar redobfindi totalitatea posesiunilor neamului iliric.
Pe Mng5 Dacia 0 Iliria, am mai aplauda renqterea nedependintii
in Ungaria i 'n Boemia, patru mari regate, scutite atunci de orice
motiv de ceart, inat s poat incinge o formidabil hor de rezistenta
contra pan-germanismului 0 contra pan-slavismului, egalmente amenintatoare pentru fiecare din ele.
In fine, Italia capat5 Tirolul.

Cestiunea Turciei ar amne cu totul la o parte...
Prefaceti in acest simt harta continentului, realizAnd in toata puterea cuvntului vechiul precept: 0 suum cuique tribuere *, 'o s' dispar
pentru veacuri, afar 5. de ateva bagatele, orice pretext de zizanie intre
ode trei gigantice vite rivale: latin, slavica i teutonic5.
Moartea Austriei surade in ace1a0 grad lui Bonaparte i lui Hohenzollern.
Moartea Austriei convine nu mai putin Muscalului.

Moartea Austriei nu atinge Imperiul Otoman, iar prin urmare nici
35
pe Anglia.
ARTICOLE POLITICR
285
Moartea Austriei este marfrea Italiei.

Moartea Austriei re 'nviaza, printr'o singura suflare, Romania,
Serbia, Ungaria i Boemia.
Moartea Austriei este pacea Europei...
Stim foarte bine a modesta voace a unei foite romane nu va strabate niciodata in inaltele cercuri diplomatice; dar suntem multumiti
de a ne fi fficut Incai datoria pentru archivul viitoruljjj
Veniet tempts. .
[ARE STAREA LUI HA SDEU] 1)
10
Opt zile am fost asvarlit n grosul din Vacareti.

Nu voiu descri aci modul ilegal cu care mi s'a oferit temnita printr'un simplu mandat de aducere ; barbarele piedice, ca nu cumva sa-mi
pot revedea nici macar speriata familie, din sanul careia ma rapise
un funebru cortegiu de politie ; Insemnatele daune materiale din cauza
intreruperii ziarului, etc., etc., etc.

15
Procesul instructiunii arata clar i limpede cum Ca singurul motiv

al Inchiderii mele a fost dorinta superioara de a desfiinta prin mijloace
indirecte eColumna lui Traian sau cel putin de a o abate pe nesimtite din calea cea dreapta prin icane i prin intimidare.
D-1 Lahovary a uitat a o purarie pentru un om politic, demn

20
de a purta acest nume, este Intocmai Ca 0 rana pentru un bun osta:

o onoare mai mult i o noua Incurajare.
Ceea ce m'a surprins bash' a fost de a ma vedea infagurat deodatil
In acelai giulgiu cu coala autoritard, de care m'ar putea apropia numai
doara sincera adoptare din parte-i a unei programa (16 principiu in
25
loc de porunca DUUMVIRALA, ce o duce fatalmente 'Ana astazi.

Ceea ce m'a uimit nu mai putin este ca niciun avocat, fie cat de
guraliv In Intruniri publice i 'n cafenele, n'a Indurat in campanie
1)
Columna lui Traian, an. I, Nr. 40, 19 August 1870; revista politica.
286
soarta nenorocililor cetrtteni, tarili chiar din senin printre baionetele

dorobaatilor.
In fine, ceea ce ma minuneaza 0 mai mult este cift boierii din coa5
liflune s'au strecurat tori pan& la unul ca prin urechea acului...

Constatand acestea, trecem la analiza comediei din Ploeti, de
care tiuse a profita cu atata diVacie d-1 Iepureanu spre a revrsa foc
0 urgie peste toata suflarea neguvernamentala, cu unica miraculoasa
excepOune a avocaillor 0 a boierilor.
Se zice cgt. Inteo dimineal& d-1 Candiano-Popescu ar fi ridicat In
tO
Ploeti stindardul revoltei, proclamand detronarea lui Carol I i

inaugurarea unui regim republican sub preidenlia d-lui Nicolau
Golescu.
15
20
Mai pe scurt, un individ dintr'un targuor pune la cale dup fantazie intreaga naliune latin& din Orient, dela Sculeni pan& la Cerneli,
dela Chilia pan la Turnu-Rou, dela Carpali Oa la Dunare.
Un roman poate fi dinastic sau antidinastic ; dar nu-i este permis
niciunui Roman de a aproba o tentativa, pe baza careia un pumn
de oameni dintr'un collior al Orli i-ar aroga dreptul de a impune
la cinci milioane o voinl izolatd.
Noi am stigmatizat totdeauna aa numita revoluOune din 11

Februarie, prin care vreo cfitiva burgheji din Capital& au calcat sub
picioare grandiosul vot unanim al tuturor Romanilor de ambele laturi
ale Milcovului.
25
so
Neiertand pAcatul bucuretenilor, nu putem Ingadui cu atat mai

pulin unui punctulel, din Prahova de a regula, dupa propriul sat' gust,
nu numai prezentul, dar pan& 0 viitorul Daciei 1).
De unde tie d. Candiano-Popescu ca posteritatea lui 5tefan 0 a lui
Mircea primete forma republican, care la toate popoarele latine n'a
fost niciodata cleat numai un repede moment de transiTiune spre cea
mai brut& dictatur?
Cine oare spus-a domniei-sale c& preedimia d-lui Nicolae Golescu,
pe care noi unii 11 stimam personalmente foarte mult, far& a-1 dori
1) Cf. 5 Buletin Interior * din Columna, an. I, Nr. 40, reprodus la
sub titlul Reoo1u0a dela Ploiefti. (Ed.)
41
Addenda
ARTICOLE POLITICE
287
totu0 in capul Statului, ar putea surade deopotriva majoritritii

Romanilor?
Reu0nd visul, acordat tribunului ploqtean, consecinta cea naturalg ar fi fost o imediata 0 poate chiar o nereparabila desbinare.
5
A face i desface domnia, adoptAnd sau schimbilnd ealapodul Statului

printr'o dare de jos gii o punere sus, este a Reprezentatiunii Nationale,
Nu de geaba Constitutiunea noastrtt, atat de perfectibilk cuprinde
in sine articolele 84 0 129...

Sfaqind aceastil revistfi, ne intoarcem din nou la ceea ce n'am
to
to
incetat de a tot propaga, mereu dela 1866 Incoace: concordia marelui

partid de actiune.
Nu este niciun adevrat Roman, care A nu se grabeascrt a se luregimenta cu mandrie sub conducerea unui catechism curat national
0 curat democratic, pe cand numai cei tamp4i, numai cei paraponisiti
0 numai cei orbiti se vor putea supune, cu o somnoroasil pasivitate,
la bagheta magic& a doi-trei initiatori de ECHILIBRATIUNE JAPONEZA...
[INFLUENTA GERMANA ---1 0 LEGE ISTO RICA

A DESNATIONALIZARII ...]1)
Triumful Prusiei a speriat pe Romani, nu numai prin aderea
prestigiului latin in genere, dar mai cu seanat prin ceea ce ne a-20
teapt mai de aproape pe noi inqine in fata aspiratiunii pangermane.

Aceasta spaira se poate reduce in ultima analiza la dotal puncte
esentiale:
25
1. Colonizarea teutonick;
2. Educatiunea nemteasca.
A combate ambele este datoria flee-4mi Roman; a 111M-tura orice
motiv de desperare, insuflfind astfel ceatenilor incredere ;ii energie,
e sarcina unui adevarat publicist national.
1) Columna lui Traian, an. I, Nr. 45, 10 Septemvrie 1870; s Buletin Interior
0.
288
SCRIERI LITERARE, MORALE glI POLITICE
Raposatul Mailian a constatat prin cifre statistice ca suma totala a

emigra-tiunii anuale din Intreaga Germanie este de vr'o 200.000 suflete.
Mai mult dect atAlia n'ar putea parasi regiunea Rinului fax%
5
a expune la despoporare propria kr patrie.

Resbelul franco-prusian a secerat pink' acum pesse 400.000 de
Nem li.
10
Prin urmare, niciun picior de Teuton nu va emigra de astazi Inainte

in curs de doi ani 0 mai bine, ca a se mai ec hilibreze din nou proporliu.nea dintre popor 0 pamAnt, lasAnd In disponibilitate un excedent.
Fan& atunci avem destul timp pentru a trece dela sapd la armei,
dupa o antica expresiune strabuna.
Multe se fac inteo oara, necum inteo mie de zile !

Ina Romania poate fi germanizata 0 fara o colonizare directa:
prin introducerea unei educaliuni nemleti.
15
In anul acesta, bunaoara, patrioticul nostril guvern a pus lucrurile

la cale cu atAta dibacie, trick Capitala Daciei v a avea un teatru german,
dar o scena nalionalli ba.
coalele romAne paralizAndu-se cu desavAr0re prin platonica ac-
tivitate a d-lui Carp, vom vedea peste puIin infiimate la tot pasul
20
cAte un nou pensionat nemIesc de felul celor dou faimoase Institute

Filiale din Ia0 i din Bucureti, unde fiii 0 ficele noastre vor deveni
In rezultat mai Svabi deck irabii.

Dela teatru la roal, dela coala la armata, dela armata la finano,
0 ap mai incolo !...

25
00
SA ne permita totu0 actuaiii consilieri ai Tronului de a conserva cea mai profunda convicIiune ca mai lesne vor ajunge chiar
dumnealor a se romniza, ceea ce-i atAt de greu, deck s se germanizeze vreodata Romania.
Istoria universala ne prezinta trei legi fatale sempiterne, pe care
ar trebui totdeauna sa le aibe in vedere orice bkrbat de Stat din Europa.
Legea cea IntAiu este ca Slavii pururea se germanizeaza, de cAte
oH indura un contact mai intim cu Teutonii: ap in Saxonia, aqa In

Brandenburg, ap In Schwerin 0 pe aiurea.
Niciodata task din contra, nu s'a slavizat o singura comuna germ
mana.
ARTICOLE POLITICE
289
Legea a doua este, ca Latinii pururea se slavizeaza, de ate ori

indura ,un contact mai intim cu Slavii: aa in DalmaIia, ap in Moravia, a9a in Galilia 0 pe aiurea.
Niciodata insa, din contra, nu s'a latinizat o singura comunO slavica.
5
Legea a treia este, ca Germanii pururea se latinizeaza, de cede ori

indura un contact mai intim cu Latinii: tqa Golii In Spania, ap Longobarzii in Italia, aqa Francii in Galia 0 pe aiurea.
Niciodata insa, din contra, nu s'a germanizat o singura comuna lating.
Mai pe scurt, In aceasta misterioasa procedura a endosmosului

to
internalional, Slavii se pot germaniza, dar Germanii nu se slavizeaza ;
is
Latinii se pot slaviza, dar Slavii nu se latinizeaza ; Germanii se pot

latiniza, dar Latinii nu se germanizeazd.
D-1 Bismarck, oricfit de captu0t ar fi el cu d-1 Iepureanu, nu va
schimba mecanica naturii.
Nem-cismul este atat de urit unei naliuni latine, /rick orice incercari de germanizare n'au reu0t 0 nu vor reu0 in vecii vecilor,
deck numai WA mai mareasca antipatia.
Sasul dela Baltica sa Intrebe pe Sasul din Ardeal: ca ce fel de
mncare este Romfinul? ...
A 6-a EPISTOLA DESCHISA CATRE D-1

NICOLAE IONESCU 1)
20
25
Domnul meu,
Sunt epoce in istoria popoarelor, cnd o papu 5. ar putea sa carmuiasca o Iara, intocmai precum cel mai din urma argat este in stare
a preveghia operaliunea ma0nei celei mai ingenioase, pentru a carei

invenpune trebuise geniul unui Watt sau Vocanson: totul fiind organizat, prevazut, solid, pacific, scutit de orice sguduire sau exploziune, ajunge o minima doza de exactitate 0 de bun simT pentru a
figura In capul unui Stat in aceste momente de perfecta regularitate.
Intr'o astfeI de situaliune a0 fi cel dintii gata a admite nepasarea cu care ai inlesnit d-lui Ion Ghica urcarea scarii guvernative,
1) Columna lui Traian, an. II, Nr. 6 (68), 8 Februarie 1871.
290
10
15
fara a fi cercetat mai intai trecutul, principiile, aspiratiunile, temperamentul alesului d-tale.
Din nenorocire Ins& acest pas a fost astazi mai putin permis ca
ori0and.
Puteai fi al beiului de Samos in 1867, precum puteai fi al RoOlor
In 1868, puteai fi al amandorura 4n tot intervalul regirnului actual,
Insa numai i numai panfi la 2 Septemvrie 1870.
Cand Francia era tare, respectath, temuth; and vocea Cesarului
din Tuilerii Ikea senin i furtuna In toata Europa ; and ecourile
dela Solferino 0 Sebastopol vibrau Inca In aer ; lumea latina in genere,
iar mai ales micul i uitatul atun al divului Traian dela gurile Du'aril, avea o garantie de existent& In prezent i o parghie de consolidare in viitors
Toti minitrii nwri, Incepand dela 11 Februarie i pan& la penultimele momente ale d-lui Manolache Costache, s'au Intrecut care mai
de care a gramadi erori peste erori, neconsecinte peste neconsecinte,
puerilitai peste pueriliti, fara ea totu0 acest imens dosar de inaptitudine sa fi zdruncinat In temelie edificiul nationaliatii romne.
Cazand Francia, Romania a Ames ca un biet cavaler ce 9i-a

pierdut scutul la Inceputul bataliei, 0 tot ce-1 mai rnangaie este naivitatea de a crede c'o sa-1 apere contra lancii du0nane o cruce de
postav, cusuta pe o camaa de panel.
Eu nu ma tem de o cucerire militara.
Sunt acum justamente trei ani, in Februarie 1868, vorbind late.
25
solemnfi edinth a Societatii < Transilvania a, zisei Intre altele:
t Cum oare un popor atat de mic a fost in stare a se mentine atilt
t de liber In mijlocul atator loviri din atatea parti In curs de atatia
secoli ? Irai yeti spune, Domnilor, ca aceasta se explia prin vitejia
t strabunilor notri? prin minunile TepeOlor, Mircilor, tefanilor, Ran t re0lor, Mihailor? Solutiunea mi se pare a fi cu totul iluzorie. Ath
fost alte popoare tot atat de brave ca i Romanii, avand in fruntea
lor niqte principi tot atat de eroici, mai .bucurandu-se pe deasupra
t de fortificatiunile naturale cele mai neabordabile, i totu0 vitejia
A cea rnai supra-umana n'a putut asigura independenta lor politica..
35
A Albania sub Scanderberg este In aceasta privinth proba cea mai
20
ARTICOLE POLITICE
291
o apropiata de situatiunea istorica a Romaniei Dunarene. Astfel, nu

o este deajuns a zice ca nationalitatea noastra de aici s'a conservat
o multumita independintei politice, ci trebue sa mai cautam 1nsa0
5
o originea rational& a acestei independence, i numai atunci vom putea

0 cunowe adevarata cauza, pentru ce eu i d-voastra, Domnilor, suntem
4 Romani panto. astazi. Pozitiunea geografica, kart cheia enigmei. Sub
acest cuvant eu nu inteleg mun%ii, peterile, padurile, fluviile, puo stietatile i toate celelalte unelte strategice naturale, care pot proo
to
15
20
25
so
o cura unui popor o scapare trecatoare inteun resbel, dar nu vor fi

o niciodata in stare a garanta In perpetuitate independenta politica
o a unei tari. Pozitiunea geografica a Romaniei Dunarene vrea s.
zia locuprul sat' la mijloc intre trei imperii mari, puternice i rio vale: intaiu Polonia, Ungaria i Turcia ; apoi, prin schimbarea nuo melor, Turcia, Austria 0 Rusia ; dar in mice caz totdeauna trei,
o nici mai mult nici mai putin, tinand cate-0-trele ochii kr atintici
o asupra priparei noastre, ravnind-o cu lacomie cate-0-tre1e, i astfel
Impiedecand fiecare unul pe altul In realizarea visului comun. Proo videnta a mai voit pe deasupra, ca aceste trei puteri sa nu se poata
o impaca niciodata In scopul de a imparci Romania Dunareana In
i Prusia Impartira In
o mai multe bucati, precum Austria, Rusia
o secolul trecut regatul polon. Prima incercare in acest simt se Meuse
o in 1494, cand regele Ungariei i acel al Poloniei tinura conferinta
o secreta la Leutschow, de unde se despartira in deprt, caci fiecare
o vrea sa aiba tot i niciunul nu se multumea cu o parte, MIA a mai
a vorbi ca Turcia n'a fost nici macar consultata. Apoi in timpii moo derni Austria reu0 a sustrage Bucovina i o parte din Banatul Crao iovei, Rusia rapi Basarabia, dar
inima Romaniei Dunarene
o ramase neatinsa, multumita eternelor certe internationale Intre celej
o trei colosuri invecinate, carora le placea deopotriv gurile Dunarii *1).
Astfel, Inca o data, nu cucerirea militara ma va speria pe mine:

chiar de a ar fi posibila, a privi-o ca cea mai putin periculoasa din
toate, de vreme ce ea nu tampe0e 0 nu adoarme, ci mentine biteo .
perpetua incordare de rezistenta spiritul natiunii pana la suprema ork
de a scutura jugul.
1) Actele Societ4ii
Transilvania o, cartea 2, p. 22.
292
10
Apoi mai este ceva.

Daca Rusia sau Austria ar revarsa asupra-ne stoluri de Calmuci
0 de Catane, niciun minister din lume, fie el cat de romanesc, n'ar
avea piept a respinge sau a descanta uraganul.
Prin urmare, admilandu-se neprobabilul caz al unei cuceriri militare, mi-ar fi cu totul indiferent a vedea sau a nu vedea in fruntea
Statului Roman pe d-1 Ion Ghica, a cgrui singura particularitate
Inteo asemenea ipoteza ar fi de a nu voi sa filch' ceea ce alii n'ar
putea face.
i economica
Cucerirea 1ip].omatic
iaca buba ce ne furnica, ne
ustura, ne mananch deja din ce in ce mai mult dupa catastrofa Franciei.
Cucerirea dip1omatic i economica, iaca ceea ce ma turbura
9i ma framnta Iii forul con9tiinIei mele de Roman.
Cucerirea diplomatica i economica, pe care lesne ar putea 8'0
15
paralizeze un guvern adevarat naional, dar pe care d-1 Ion Ghica,

crescut in utopiasintezei umanitare, are o sacra datorie de moralitate individuala ca s'o grabeasca i s'o binecuvinteze.
d-ta, domnule lonescu ; d-ta calif al lui Simeon BarnuTiu ;
D-ta, nereconciliabilul cel mai superlativ din 1866, 67, 68 ; d-ta a9teptai
20
anume triumful germanismului asupra Latinitii, adicfi primul capitol al cuceririi diplomatice i economice a caminului nostru, pentru
25
30
.35
ca in varful limbei d-tale sa urci la carma ursitei naTionale tocmai

pe d-1 Ion Ghica, lasandu-i toata latitudinea de a incheia opera 9i de
a seri epilogul !!...
Cucerirea diplomatica i economica nu este un soldat grosolan 9i
posornorit, insufland groaza prin foc i prin sabie, ci un dandy elegant, fin, cochet: in loc de a sparge u9a, el o deschide cu graliozitate ;
in loc de a porunci, el propune serviciile sale ; in loc de a ameninTa,
el se sile9te a convinge ; in loc de spectacol de sange, el destapra dinaintea vulgarei credulitali perspectiva cea mai stralucita de avulie
0 de fericire ; in loc de a pieri dup o scurta i sgomotoasa apariliune,
el se a9eaza in linite pentru totdeauna.
D-1 Ion Ghica este cea mai comoda punte pentru duioasele planuri ale acestui musafir de buna societate, pe care-1 apara 9i-1 justifica in urmatorul mod in edictul perpetuu al profesiunii sale de credinla:
ARTICOLE POLITICE
293
# In ordinul social, ca 0 in ordinul politic, libertatea nu sufere
10
9 restriqiuni; protccliunile, drile vamale 9i accisale, corporaTiunilel

9 maiestiale 0 jurandale, sunt cortegiul guvernelor aristocratice 0 des# potice: regimul libertalii nu admite nici privilegiuri, nici monopo4 luri. El oriuncle se introduce, caut4 cum fiecare OM sa fie mai pulin
*in contact cu agenIii fiscali. Liberul schimb 9i asocialiunile libere
(( ale muncii 0 ale capitalului mint elementele ce ratiunea 0 experienta
4 ne arat el hranesc qi invieaa comercul i industria: nu ne putem
0 departa dela prescrimiunile oiinIei economice, far& de a Intarzia
0 0 a Impiedeca desvoltarea bogaliei noastre nalionale*.
Uitfind crt insu0 ilustrul Rossi stabileoe o distincIiune fundamenta1 6 intre economia teoreticd f i economia politica' aplicatd1); uitnd 0
nu mai putin celebrul Michel-Chevalier numeoe liberul schimb o

15
20
fraud, intrucat nu-1 insoIete principiul creOin al caritAtii, care este

o excepOune In lumea cea mercantil5. 2); uitfind ca: a iubirea propriei
0 sale naliuni mai presus de toate celelalte este una din principalele
(qAtni ale economiei politice #, dup expresiunea unui vechiu mi-
nistru de FinanIe al Italiei 8); uitnd ca prost mecanic ar fi acela,

care ar necunoaoe in sfera practica universal piedece a frecdrii,
dei abstrac-tiunea n'o line In seama ; uitnd, ca un bbbat de Stat
nu este un colar, care sa repete orbeoe generalitalile manualurilor;
3) Economia politica, Par. 1844, t. I, p. 41-42.
2) Cours. t. 1, Par. 1856, lee. 8, p. 1-9-50: 4 La concurrence a son compl4 ment dans un mobile qui, grace a Dieu, ne s'teint pas sur la terre, qui gagne
t du terrain chaque jour au lieu d'en perdre, et qui rsulte du sentiment de la sot lidarit, de la fraternit, de la charit. Arracher du cceur humain ce sentiment,
t alors, je Padmets, la concurrence sera au fleau; elle agira sur la socite comme
t un dissolvant, elle isolera tous les hommes. L'conomie politique suppose ainsi
sl'existence simultanie de (a concurrence et du sentiment chrtien o.
3) Scialoia, I principii della Economia Sociale, Lugano, 1848, p. 235: 5 L'economia trova in questo amore una d elle principali sue molle. Chi ama la patria,
ne ama le produzioni, e si affatica a secondarle. Questo amore fa precipuamente
onorare le cose del proprio paese appetto delle straniere, (la incitamento alle industrie ed alle scienze, e fa di un po polo una forte e riunita famiglia. Povero quel
paese ove a poco a poco si estinse questo amore! Ivi sua ammirato tutto che
straniero, ivi sat* schernito tutto che e naz ionale: la nazione decadera e lo scherno
degli stranieri sard la pena di coloro, che per troppo ammirarli scherniron se stessi ).
19
294
to
15
20
25
d-1 Ion Ghica aterne pe pAmfintul dreptului italic o larga cale cuceririi diplomatice i economice, gatindu-ne din convicliune l cu
precugetare soarta Indiei, cu modesta rezerva de a juca dumnealui
rolul unui nabab !
i cfind asta?
Am spus-o dela inceput: ruina Franciei ne dtt legali de mAini pi
de picioare prad aviditii teutone.
Nici NeamTul, nici Muscalul nu ne pot lua cu fora, cad ar trebui
86 debute prin a se distruge unul pe altul, mai strivind apoi inving&torul tot restul Europei cu Anglia In frunte ; dar neputndu-ne lua
cu forta, ramfine sa recurg& cel mai capabil din ei la placida impiune a culturii: aci Slavul Ii resimte vrand-nevriind inferioritatea, seapandu-ne din ghiara-i drept In palma Teutonului.
In aceste patru cuvinte: < cucerirea diplomatic& 0 economic& *,
cari se reduc In ultima analiza numai la doua: o cucerirea industrial& *,
se rezum& astazi Intreaga politica exterioara a Romniei.

Chestiunea Dunrii, pe care o mic& Austria In Conferinple din
London; jurisdicliunea consulara, a carii pretins desfiimare nu este
In realitate decAt o intrire legitimata ; tractatele de extradiTiune,
monopolul vapoarelor danubiene, diverse banci i societali exotice
de imaginar credit 0 de fictiva asigurare, invaziunea germanismului
de lege israelita, furiqa colonisare curat gotica unul &Ate unul, sistematica surpare a breslelor romne prin absolut lips& de orice protecIiune, -- iaca politica noastrA exterioara!
Din acest punct de vedere este foarte drept a zice ca soarta Romniei, vieaa sau moartea, a fi sau a nu fi, depinde pe deplin dela
tot felul de relqiuni internaVonale, nu ins& din arbitrul puterior

straine, fie ele cat de gigantice, ci unicamente din propria noastra
so
35
netire, trndvie, neghiobie sau tradare, caci pe taramul industrial,

a carui procedura este totdeauna bland& 0 pieziA, iar niciodata franca
violenta, nimeni nu ni-ar putea impune, din data ce ar Intfimpina
din parte-ne o umbra de voinVa.
Dovada este micula Serbie, de care pururea s'a poticnit orice tentativ de cucerire diplomatic& 0 economicl.
Acolo nu este d-1 Ion Ghica.
ARTICOLE POLITICE
95
Nici d-ta nu eti acolo, domnule Ionescu!
Practicismul i fapta au mtmtuit pe vecinii nwri de peste Du5
to
15
20
nare in acelqi grad, In care ne pierde pe noi in0-ne xnetafisica si vorba.

Cand proprietatea teritoriala a Romniei, urbana i ruraltt, va trece
Mii-fa01 In mainile Go0lor ; and comercul nemlesc si manufacture
nenrceasca ne vor Impietri In exclusive profesiune de cultivatori ai

pamantului pe seama dibaciului venetic dela Rin i dela Baltica ;
and vanitatea sclavului de a nu diferi de stapan va teutoniza clasele
cele de sus In limba i 'n obiceiuri ; d-1 Bismark sau succesorii sai
ne vor apuca fra-Mte, nu prin vr'o cucerire militara, ci pur i. simplu
In numele ( Unitalii Germane o, In fate aril va sta cu falcile Incle-tate rivalul dela Moscova.
Aceasta lugubra diagnoza rezulta fatalmente din doctrina d-lui
Ion Ghica.
*i ce poate Francia astazi?
Grafae In agonie sub potcoavele cailor de MackIemburg.
Bine Ii-ai mai chitit momentul, d-le Ionescu!
Imi vei putea raspunde a pupilul d-tale nu va dura destul timp
spre a prepara o cataclisra.
Adusu-l-ai numai pentru ateva zile?
Atunci uncle-i seriozitatea?
Primqte, domnul meu, etc.
[D-1 TITUS LIVIUS MAIORESCU ... ) 1)
25
Peste o oara lumea va admira pe Dealul Mitropoliei o ma lucerneliune a acelei mladioase voinle, pe care litera legii o numqte na-ponala.
Colegiul Iranesc Intrece mai cu seama orice margine a sublimului.
Cand Voda-Cuza smulgea pe plebeu din ghiara libertinului celi

dedea usurpatul titlu de patrician, el nu era In stare s prevada
c'o a via peste pu0n o zi, In care Impacarea ambelor elemente, a
vechiului gade cu vechia victima, va ajunge a fi atat de duioasa, Incat
9 Fragment din e Buletinul Interior #, Columna lui Traian, an. II, Nr. 20 (82),
24 Mai 1871.
29*
296
numai un lup sa poata capata dela oaie mandatul de a reprezenta,

mandatul de a vorbi 0 de a lucra In numele turmei, mandatul de a
o apara... contra cui?

Si
$
10
15
totu0, ceea ce nici prin vis nu trecea autorului lui 2 Mai, s'a
intamplat.
Doi Blarambergi, doi Ghici, doi Sturza, un Su/u, un Lambrino,

un Retoride, un Filipescu, un Boldur, un Lahovary, un Cozzadini
i tocmai un Vogoride, sunt deputa/ii %rnimii, ai lui nea-Stan si
badea-Ion, In superbul nostru Parlament.
Romania intreaga tie ca tori ace0i domni pururea au combatut
plebea, pururea au disprquit-o, pururea au insultat-o ; Romania intreaga tie, ca pana i numele unora dintre ei sunt atat de ultra exotica, Inca nu se va gasi un singur satean in toata /am care sa le poata
rosti destul de limpede i cu atat mai mult sa le iina minte ; Romania
intreaga 0ie ca sunt printre dumnealor vr'o &Ova de cei ce au uitat
deja sau n'au Inva/at Inca romane0e, crescu/i din leagan In fel de
fel de atmosfere, care de care mai straine ; Romania intreaga le tie
toate acestea, dar n'ai ce sa le faci in fa/a frumoaselor patalamale
cu pecelile primarilor !
20
Toate formele fiind pazite in modul cel mai constitulional, nu

ne ramane vrand-nevrand decal a ne pleca fruntea eu umi1inXt, celebrand Intr'o naiva epopee popularitatea grandiosului nostru marepl
25
al Cur/ii printre sucmanele dela Ia0 sau izbanda copilaplui de caimacan din 1858 printre plugarii i ciobanii dela Tecuci !
Ins& omul cel mai iubit in toate catunele Romaniei este anume
30
d-1 Titu Liviu Maiorescu.

Dumnealui s'a ales la Severin, dumnealui s'a ales la Pite0i, dumnealui s'ar mai fi putut alege la Cahul sau la Dorohoi, daca nu se mullumea cu extremitatea Munteniei, deoarece petrecerea-i personala la
capatul opus al Moldovei garanteaza pana la eviden/a prin ea insa0,
ca acolo nu avea deck a sbarci cu lene degetul cel mic pentru a fi

pe data aclamat cu un numar de voturi chiar peste unanimitatea
99
celor prezen/i.
Dela Bahlui i pana la Cerne/i, d-1 Titu-Liviu Maiorescu este idolul
cel mai nebanuit, este figura cea mai tradi/ionala, este un Ler-imprat
ARTICOLE POLITICE
297
al tuturor taranilor, cari nu vor intarzia de a-1 pune la randul eau

In colinde, daca numai nu-i vor opri cumva prefeclii.
Ce-i pasa opincei romfine c d-1 Titu-Liviu Maiorescu e luptatorui
cel mai sfruntat al 9coalei cosmopolite!
5
10
Ce-i pasa opincei romane ca d-I Titu-Liviu Maiorescu e cel mai

cinic avocat al Evreimii!
Ce-i pasa opincei romane ca d-1 Titu-Liviu Maiorescu nu se ru0neaza a propaga pe fala colonizarea germana a Daciei lui Traian
Ce-i pasa opincei romane c d-1 Titu-Liviu Maiorescu personifica
tot ce-i mai anti-na-cional inteo paeatoasa unire cu tot ce-i mai anti;
democratic I
15
20
toragostea nu raioneaz i prin urmare: opinca rom'ana 11 iubete,

fl iubete pang la extaz, 11 iubwe pan& la
nebunie!
Vali sunt prin bordeie i pe la stane d-nii Blarambergi, d-nii
Ohici, d-nii Sturza ; iubit este in arcadicile regiuni ale idilei pastorale
d-1 Sutzu, d-1 Lambrino, d-1 Retoride, d-1 Filipescu, d-1 Boldur, d-1
Lahovary, d-1 Cozzadini i mai ales d-1 Vogoride ; dar cat priveqte
pe d-1 Titu-Liviu Maioresch, o ! o! o!...
Filosofia constitulionaa a Romaniei inregistreaza o lege, pe care
au verificat-o la noi succesivamente toate operatiunile electorale dela
1866 i pana astazi.
Spune-mi cine este in colegiul al 4-lea, 01,i volu spune eu ce vrea
ministerul...
[CONGRESUL ZIARISTILOR] 1)
25
Ceea ce preocupa astazi la noi toata presa, afara numai de foaia

ce poarta acest nume i pe care o susline dupa obiceiu confratele sau
dela Trornpeta Carpaglor, este Congresul ziaritilor.
Columna lui Traian, Imbraciand cu fericire din capul locului nemerita propunere a Uniunii Liberale, formulase totodata urmatoarele
puncte preliminare:
1) Fragment din t Buletinul Interior *, Columna tui Traian, an. II, Nr. 33 (95),
6 Septemvrie 1871.
SCR1ERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE
298
1. Fiecare ziar s trimita trei reprezentaqi pentru ca sa se vaza

ca nu este organul unei singure persoane, i pentru ca dupa greutatea
mandatarilor sai sa se poatfi judeca despre greutatea ziarului.
2. Cei trei reprezentami vor avea numai un vot.
43. Biroul Congresului sa se aleaga dintre barba/i straini ziaristicei,
inlaturandu-se in acest mod orice banuiala de parcialitate.

4. Deciziunea Congresului nu se va supune intrunirilor publice, caci
principiile nu se stabilesc prin plebiscite, si mulTimea, adesea amagit5
prin entuziasmul momentului sau prin tertipurile unei dice, nu poate
10
15
simpunc nimfinui: este de ajuns ca publicitii sa se lumineze i sa se

concerteze unii cu alii, ei fiind conducfitori ai opiniunii publice.
5. Ziaristii care nu se vor impaca in tot sau in parte cu conclusul
majoritaIii Congresului, vor ramane liberi in sfera actiunii lor: sa ne
fereasea Dumnezeu de o pasiva unanimitate, ceea ce n'ar fi deck
moartea discutiunii, adica un intuneric demn de epoca lui Papa Hile debrand !
t 6. SA* fie invitate toate foile politice a trimite reprezentami ; toate,

4 iar nu numai acele de opoziOune sau diferitele nuanie ale unui singur
partid, caci unde to-ci sunt de aceeasi parere, acolo nu este nici o tre20
25
buinta de un Congresi.
La aceste puncte ne-au raspuns pana acum trei ziare.

Gazeta de Bacdu, in numarul sail din 29 August, se asociaza cu
toate vederile <Columnei lui Traian *, declarand numai in treacat
ca cele doug puncte din urma i se par a fi de prisos, ca uncle ce # se
inIeleg de sine t, iar punctul al 3-lea sa se decida chiar in sfinul Congresului.
30
Uniunea Liberald, in numarul sau tot din 29 August, treee cam

cu usurinla peste amanunlimi, consiliandu-ne cd n'ar trebui sa punem inainte multe dificultaIi *, dar asupra punctului al 4-lea se pronunla verde si categoric pentru opiniunea noastra, zicand ca. :
Deciziunea Congresului nu se supune aprobarii intrunirilor publice *.
Si
mai adaogand apoi cu energie :

e Negresit cfi programul presei nu se va supune unui plebiscit *.
35
In fine ziarul o Romanul *, in numarul sal din 3 Septemvrie, lasa

toate la o parte, se preface ca nu vede nmic i striga cu desperare numai
atat, ca a chestiunile, ce se vor rdesbate 'n intrunirile ziar4tilor,
ARTICOLE POLITICE
299
trebuese desbatute gi in intruniri publice in toate oragele to, caci

ziarul, fie el redactat de oamenii cei mai erninenV, nu da mulcimiii
o ideile sale, ci din contra el le ia dela &Lisa #.
Cu alte cuvinte, Plebiscit i iaragi Plebiscit !
In loc de a raspunde 0 Romfinului* in aceastgt privinta, in care
o
ne susixi deopotriva pe fafatUniunea Liberala * gi < Gazeta de Bacau

tidied cele dougt organe ale Fracciunii de peste Milcov, ne vom mul/umi a-i adresa o serie de intrebari.
1. 0 intrunire aga zisgt publica, pe care o clicfi cu apucaturi deg,
15
20
25
30
magogice lesne o poate compune in rnajoritate din bataugi gi din massalagii, este oare tot una cu ceea ce se munegte opiniune public in
intelesul cel bun, cel luminat, cel adevarat al cuvantului?

2. Daca o gloata obscur i negtiutoare va cere bunaoara scoaterea
pe piata a moagtelor Sfantului Demetriu, crezand ca dela el depinde
ploaia sau seceta, un ziar sa se faca oare expresiunea unei superstiliuni atat de generale ?
3. Dupa sublima exclamaliune a celebrului Stuart Mill, economist
gi publicist cel mai modern gi cel mai liberal al Angliei, n'a fost oare
tot o intrunire publica care dusese pe Crist la Golgota?
4. Politica, aga precum o incelege secolul nostru, este ea sau nu
o gtiinca, cerancl studii istorice, juridice, economice, pe care nu le
poate avea o gramada nealeasa, i pe care, din nenorocire, nu le au
la noi nici chiar acei ce ne-au tot ame/it cu fraze fara sambure dela
1848 gi pana astazi?
5. Din toate aga numitele intruniri publice, organizate din timp
in timp in Capitala de catre oamenii ziarului s Romanul e, fost-a una
singurgt, in care ea se fi vazut altceva decat numai ate un emisar
redacliond citind ate o hartiula de porunceala gi &ate o droaie de
voci strigand apoi cu o clasica pasivitate: bun! bun ! bun!
6. Toate relele, de care ne plangem noi gi contra carora anume va
avea a se lupta barbgttegte gi 'n concordie Congresul, nu sunt oare o con-
s5
secincgt mediata gi imediata, directa gi indirecta, a tuturor plebisciturilor mari gi mici, cu registre i fr registre?
7. Dacgt ziarul, dupa expresiunea Romanului * ,# nu da mulimii
a ideile sale, ci din contra el le ia dela &Ansa e, atunci de ce oare d-I
300
to
SCRIERI LITERARE, MORALE 51 POL1TICE
C. A. Rosetti nu se grabete a suge de acolo cel putin iritatiunea tarii

intregi contra Evreilor?
8. In fine, facandu-se un plebiscit de catre ziari9ti, guvernul fi-va
el atat de nepriceput, incat sa nu faca a doua zi un contra plebiscit
cu mult mai numeros, umpland cu mii de subscrieri toti numerii ( Monitorului Oficial 0
Sa ni se raspunda la toate acestea.

Pana atunci noi sustinem 0 vom sustine, ea o foaie reprezinta
propria sa natiune numai prin cunotinta trecutului national, prin
istoria nationala, prin economia politica national, prin dreptul
national, iar nu prin sgomotoasele sbierete i bateri din palme din
partea vreunui Ovici sau Opulos inteo intrunire publica, poreclita din
ironie 4 Romneasca 5.
CARLITII1)
15
20
25
30
Prin trei interviewuri succesive, Apararea Nationalci a lsat sa se

caracterizeze intr'un mod obiectiv, ap zicnd autobiografic, fiecare
din cele trei partide ale noastre politice actuale, adica un singur adevarat partid din cele cloud despicaturi. A venit dark' 0 nott rndul
de a ni se preciza propria noastra pozitiune politica a micului grup
dela aceasta foaie, care nu face politica de partici- 0 tocmai de aceea
ambitioneaza de a face politica cea mai solida.
Intre anii 1821-1848 nu se aflau la Romani nici liberali, nici conservatori, ci numai boieri patrioli cu ciracii lor : 0 patroni et clientes 5.
Erau nationaliti fat% partid, fat% disciplina, fall organizare,
totu0 lucrand cu mult tact la scuturarea jugului celui aparent al Turciei,
care ascundea jugul cel ocult al Rusiei. Ap a fost ptia la 1848, cand
maimucaria din Ocbident a inceput a introduce la noi notiunea unor
partide politice ; distinctiunea insa intre liberali 0 conservatori nu s'a
limpezit bine Ora la Voda Cuza. Cei doi marl initiatori de mai 'nainte,
Heliade i Cogalniceanu, nici pana la moarte n'au fost in stare de a fi
conservatori sau liberali: ei au fost totdeauna numai nationalifti.
1) Apiirarea Nafionald, an. III, Nr. 66, 23 Martie 1902.
ARTICOLE POLITICE
301
Cele doug partide desf4urate din fooii boieri i ciracii lor pastrau
trasura anterioara comuna a nalionalismului, dar foarte slabita, din
ce in ce mai indoielnica, amenincata de a dispare prin ideile cosmopolite

ale revoluliunii franceze i prin preocupqiuni oportuniste. Atunci s'a
ivit o nouti grupa, menita a opri crescanda raceala 0 a reincalzi sinatul
romanesc: aa numita coala a lui Simeon Barnwt, exagerata negrgit

prin tendigele sale prea-arhaice, dar utila i chiar necesara ca reac-
liune. Acea coala fundata de un Ardelean, Incuibata Ira in Ia0

t('
compusa din elemente exclusiv moldoveneoi, 10 dete porecla de tracgime liberd pi inclependentei, precum o botezase un frunta, pare-mi-se
d-1 Nicolae Ionescu. Nascuti sub Cuza, fragionioii s'au afirmat pe

deplin, punand puncturi pe i, numai la urcarea pe tron a princepelui
strain Carol de Hohezollern, fiind momentul cel mai justificat pentru
15
20
xi
30
35
a feri na-ciunea de strainism in genere, iar in special pentru a combate

pe Evreii din Romania, adica pe strainii cei de trei ori straini, dupa
cum ii zugravqte Alfred Rambaud: <<Lee juifs sont chez nous comme
en terre trangere, triplement etrangere, car ils ne sont ni des Franais,
ni des Chretiens, ni mme des Europens*.
Am spus Ca fraclionioii prinsesera radacina deja sub Voda Cuza.
0 planta proprie necontestabil a noului regim al princepelui strain

a fost Junimea, al cariia stegar, d-1 Tit Maiorescu, debuta la 1867
printr'o combatere Invegunata, de altmintrelea foarte upara, a teoriei
lui Simeon Barnul, ceea ce nu insemna altceva deck lovirea frac-Ponioilor. D. Carp, celalt ef predestinat, s'a distins pururea prin ebreofilia sa, ajungand chiar a descoperi un nou categoric imperativ pentru
morala cea speciala a Jidanilor. Dona tabere antagoniste s'au aezat
fa-VA in fa-ta 9i au pornit la lupta: de-o parte fractionioii pentru a
apara Romanimea contra ideilor nemIe0i ale principelui Carol, de,'
aka parte junimioii pentru a susIine ideile cele nemtesti. Ei bine,
ambele tabere, foarte voinicoase, foarte strapice in apareaca, ambele
s'au triplet amarnic de o potriva in previziunea lor. Principele Carol
s'a aratat din capul locului hotarit a-0 face datoria de a fi Roman.
Fractionigtii dara izbeau germanismul, iar junimioii 11aparau, unii
alii izbind i aparand ceva fictiv. FracOunea, izolata in Moldova,
n'a intarziat de a se stinge prin Iipsa de fitil, care era 0 prea scurt.
302
Junimi0ii insa, de0 intemei4 de asemenea In Moldova, totu0 au

dus-o mai indelungat, caci avusesera dibacia pe deoparte de aii atrage
altoaie muntene0i 0 transcarpatine, pe de alta de ali fortifica o

5
10
15
20
25
30
rezerva pe terenul curat literar. Cum dal% de au perit 0 damii?

Capii cei autentici 0 necontroversabili ai junimii, D. D. Maiorescu
0 Carp, sunt Neinci, prin cultura, 0 anume din coala germana cea
anti-naponalista a pesimistului Schopenhauer, caruia ii era rmine
de a fi NeamI. Shopenhaueri0ii cei din Romania au fost foarte consequenli de a disprqui neamul romanesc, de a nu-i recunoa0e nici
o insuOre suyerioara, de a pune pe Romani mai jos chiar de Jidani,
0 de a califica pana 0 pe ademi prin epitetul de gogomani. Sunt gate
a respecta orice convicliune, intru cat este o adevarata convicIiune,
fie cat de gre0ta sau absurda. D.D. Maiorescu 0 Carp, barbaIi preaonorabili, mai ales D. Carp, erau adanc convin0 ca programa cea
nemleasca schopenhaueriana va face sa progreseze 0 sa se ridice sus
Romania In ochii lumii. Sa admitem ea aceea0 ar fi fost convic-punea
D-lor 0 fara principe strain; principele strain li s'a parut insa natural,
natrlich, o garamie de succes. D.D. Maiorescu 0 Carp contau dara
pe principele strain nu din arnbiliune sau interese personale, ci numai
1. numai pentru victoria conviqiunii lor, adica pentru triumful Junimiltilor. Calculul era dibaciu: principele strain la 1866, schopenhauerismul in Romania la 1867; dar socoteala cea mai evreiasca tot Inca
adesea se incurca-.
D. D. Maiorescu 0 Carp nu sant tari in etnologia comparativa. Dum-
nealor au uitat sau n'au observat ca NeamIul este strain numai in

calatorii ; inceteaza insa de a fi strain, el 0 posteritatea lui, din data
ce se decide a ramane pentru totdeauna inteo Tara care-1 imbraTipaza. Un Francez, un Italian, un Englez, un Muscal nu devine mai
nici o data nalionalist in patria cea adoptiva. NeamIul insa se nalionalizeaza pe deplin nu numai in forma, ci 0 in fond, astfel ea adesea
copiii nu vor sa inve-ce nenrce0e. Raposatul ceasornicar Ruppel, venise
intr'o zi sa mi se planed ca baiatul sail Bruno, macar ca e Neami

35
curat 0 purtand numele Bruno, zice ca e Roman 0 nu vrea sa vorbeasca

nemIe0e. Asemenea cazuri sunt cu sutimi in Bucure0i. Este o trasura
sublima de onestitate. NeraIii cei stabilili in Rusia Bunt mai Muscali
ARTICOLE POLITICS
303
de cat Muscalii. Lelewel si Linde, cei mai patrio-ti poloni prin opera si
prin cugetari, erau Nemti.
10
Ce s'a Intamplat dara?

Pe cand d-nii Maiorescu si Carp din Romania se nemtisera si persistau a fi Nemti, Alesul Romanilor dela 1866 din Neamt a devenit
treptat cu desavarcire Roman prin nationalism. In acest mod sefii
Junimistilor si-au pierdut busola.
D. Maiorescu a inceput a mormai ca n'a fost schopenhauerist, d.
Carp s'a apucat sa sopteasca ca n'a prea tinut la Evrei; si la urma
urmelor, dupa multe suciri i rasuciri, grupul lor, In care se introdusesera deja pe nesim-tite uncle vlastare foarte romanesti, ca 8tirbeii,
A. Marghiloman, C. Anion, etc., grupul a trebuit sa dispara, rene&du-0 numele i fuzionandu-se cu o asociatiune romana necosmop olita.
15
20
25
SO
35
Din cauza si numai din cauza nationalismului Regelui Carol, d-nii

Maiorescu si Carp, simtind in atmosfera de sus ca schopenhauerismul
nu mai merge, au fost siliti a se atarna de pulpana d-lui Nicu Filipescu.
D. Filipescu cu cativa amici ai sai, disidenti din partidul conservator,
nu sunt multi la numar, dar au fost de ajuns pentru a da o noua Culoare fostilor junimioi.
Printr'un fel de endosmos i exosmos, d-nii Maiorescu si Carp s'au
umplut de Filipefti. Daca astazi cumva Fiipetii i-ar prsi, cei getbeget junimioi n'ar mai exista politiceste. Inchipuiti-va un moment
realizarea acestui scandalos divor i yeti asista la o mormantare nu
de prima clasa, ci de primul comism, cad n'ar plange la groapa cleat
numai cativa Armeni, multi Evrei sit poate, dintre Romani vre-un
minor grandoman, bunaoara d. Quid Densusianu.
Noi din parte-ne nu dorim de loc o asemenea catastrofti. Am regreta
cu sinceritate distrugerea unui partid, in care Jan ton d-nii Nicu Fillpescu, C. Olfinescu, amicul meu Delavrancea si a1ii. Oricum s fie,
gratie lui Dumnezeu si Alesului lui Dumnezeu, junimistii nu mai sunt
in Romania; ei Inca s'au botezat eonservatori, mani corect Filipefti,
gi Filipestii nu vor inceta nici o data de a fi natlonalisti.
Asa dara, in starea actuala a lucrurilor, sant la noi doua sau, deoeamdatg, trei partide, pe care le desbina chestiuni sociale, economice,
304
10
diplomatice sau de oportunitate, dar ambele de o potriva nalionaliste.

Deasupra lor sta Regele Carol, numai nalionalist, caci nu se pogoara
pang la certuri de partid. Tot tip micul grup dela Apararea Nationala,
o not& ediciune indreptata a fraciiunii libere i independente, este
numai naVonalist, adica este Car list.
Cu alte cuvinte, noi aspiram ca Romania intreaga, ba chiar Intreaga
Dacie, A se purifice ca Domeniul Coroanei, unde sunt cele mai bune
9co1i sateqti, cea mai inflorita industrie nalionala, i nu se gaseste
nici Evrei, nici spioni Muscali, ba i cat mai purtine capitaluri straine.
Prin nalionalism dark prin Carlism, noi fraternizam, pe o cale

romaneasca 5i numai romaneasca, atat cu liberalii precum i. cu conservatorii, silindu-ne cu staruinla a-i feri de o potriva pe unii i pe aliii
de abateri cam dese uneori.
lat '. cine sant 0 trebuie sa fie cei dela Apararea Nagonala. Dar
15
acest organ putea-va oare sa dureze? Buri in felul nostru prin credin0
0 patrie, prin Rorndnism 0 Ortodoxism, printr'o voinIa dezinteresata
i ne 'nfranta, noi repetam cu batranul Kruger u a noastra va fi vicforia cea finala .
ADDENDA
[LINIA FERATA IA.5I-ODESA] 1)
Este un saran caracteristic, dupfi care se poate deosebi oricand si oriunde

un regim constitutional de o dictatura personahl.
Intr'o tall InteadevOr reprezentativg toate fluctuatiunile guvernamentale pot fi prevOzute si explicate, cele douil puteri ale Statului si toate Ortile fiecfireia din ele hind touleauna Intel) simetrie atat de riguroas, kat
ajunge sii cunoastem pe una, pentru ca &a descriem 11:Idat pe celelalte.
Sub un regim constitutional un minister nu vine cleat numai din majoritatea Parlamentului.
Sub un regim constitutional toli membrii cabinetului efisfrang una si
10
15
20
aceeasi coloare.
Sub un regim constitutional fiecare miscare Inteuna din regiunile cele

superioare implicg existenta unei miscOri corespunz5toare In celelalte, Intocmai precum una din roticelele ceasornicului nu Incepe a se Invarti, ffirit
ca s'o fi Impins o vecinii sau fail ca ea s'o ImpingO, toate mergand cu o regularitate combinatO din capul locului.
Sub un regim constitutional, In fine, previsiunea politicA este posibilli.
Altfel se petrec lucrurile sub o dictaturfi personala.
Acolo, fie cineva cel mai sublim geniu dupfi feta pAmfintului si tot Inca
niciodata nu va putea sti ceea ce se va intAmpla peste o or si niciodata
nu-si va da seama in urin5, pentru ce s'a intamplat anume asa.
Gestul despotului, numeasca-se el Suluc, Maximilian, Cogrdniceanu,
nume turcesc, rusesc sau nemtesc,este misterul cel mai nestrbtut pentru
toti si chiar pentru dnsul, ca tot ce e capriciu.
Liisam acum ca lectorii nostri sfi decidfi ei Insii sub ce fel de forma' guver-
25
namental se aflg asttizi Romania.

In locul r5posatului Macedonski s'a pus In capul primei divisiuni teritoriale d-1 colonel Solomon.
Cabinetul s'a completat, vfirindu-se la Externe d-1 Calimachi-Catargiu.
1)
Traian, an. I, nr. 87, p. 349, 2 Decenwrie 1869; revista politic/.
SCRIERI LITERARE, MORALE EI POLITICS
308
Din punctul de vedere constitutional, avand toata buna-vointa de a

presupune ca nu suntem sub o dictatura personala, am dori prea mult a
5
10
15
so
25
30
intelege semnificatiunea acestor doua numiri.

Cine este d-1 Solomon?
Ministru de Resbel in ajunul lui 11 Februarie.
Astazi ill vedem cam tot pe acolo.
Ce insemneaza?
Nu stim.
Cine este d-1 Calimachi-Catargiu?
0 ruda a ambasadorului turcesc din Viena.
Astazi il vedem In fruntea diplomaciei romane.
Ce insemneaza?
Nu stim.
Am putea sa petrecem astfel intr'o lunga revista toate ate se fac la noi
de o bucata de timp si la fiecare nou fenomen suntem siguri de a gasi In

toata -tara rasunetul cel mai intins:
Nu stim !
Ba este un lucru pe care-1 stim.
Inca in numarul nostru din 19 August, sunt scum patru luni si mai bine,
vorbind despre calatoria Mariei Sale Domnitorului la Livadia, noi prevestiseram ca guvernul actual, zis al Romaniei, precum daruise Muscalilor
Prutul, tot asa le va mai harazi linia drumului de fier dela Iasi spre Odesa,
prin care sit se ucida in favoarea Tarului portul Gala-ti, portul Braila si mai
cu seama viitorul nostru port dela Marea Neagra.
Rana acum, In curs de vreo suta cincizeci de zile, vulturii cei rosii dela
putere au conservat in aceasta privinp cea mai profunda tacere.
In Mesagiul Princiar nicio vorba.
Eram deja gata a admite o eroare nevoluntara din parte-ne si nu ne miram
de loc, deoarece lucrurile, precum am spus-o, se pot prevedea cu o precisiune oarecare numai sub un regim constitutional.
Ei bine nu!
s Curierul de Iasi s, foaia oficioasa de peste Milcov, In numarul sau din
27 Noemvrie, cuprinde un articol foarte instructiv, Intitulat: 4 Calea feratii
Iali-Prut c
35
Aci-i aci !
Iata-1 intreg:
e
40
Aflam ca consiliul jude-tean al districtului Iasi a votat in unanimitate
o adresa dare guvern, rugandu-1 sa concedeze links ce are a lega Iasi

cu Prutul.
Felicitam pe consiliu de initiative ce a luat inteo afacere care este
strans legata de interesele cele mai grave ale Moldovei si 11 felicitam
ADDENDA
309
cu atat mai milt, cu cat adresa lui are 0 meritul unei necontestabile
oportunitali. *tim cu to-pi ca guvernul Rus a exprimat deja de mult
hotarirea de a conceda linia Chisinau Noua Suli Cernaup in
caz and guvernul roman ar refuza impreunarea resoului rus cu resoul
european pe la Ia0 i ni se zice din izvor foarte sigur ca se trateaza in
momentul de faca concedarea Enid ChiIinauCernau.p. Nu putem conchide alta din aceasta cleat c guvernul nostru ar fi aratat oareqicare
ezita.puni in concedarea liniei IaqiPrut.
0 asemenea ezita-pune, &tea exista, ne pare viltiimrttoare intereselor noastre 0 este bine ca, atragand aten-punea tuturor asupra unei
chestiuni, a cani insemnatate nu poate sa ne lase nepasatori, sa provocam un soiu de discupune publica, ce va servi de anchetti serioasa spre
luminarea si a guvernului 0 a guvernalilor.
Una din obiecPunile in contra liniei Ia0Chi9inau pare a proveni
din pierderea eventual& ce ar suferi traficul galapan prin legarea Ia01or
cu Odesa. Daca Gala/ul ar fi singura i neaparata cale a transitului
European, obiecliunea ar fi serioasa ; cand Insa Rusia concedand link'
Novosulitza se pregatete a ne smulge cu totul din mfin acel transit,
chestia se rezumfi in urmatorul punct: neputand avea transitul pe la
41
10
15
20
Gala-p, nu este bine sa-1 avem macar pe la 14? Raspunsul nu poate suferi
nicio indoiala. De aceea, daca atitudinea presupusa a guvernului este un
adevar, nu numai ca Gala-cul nu va catiga nimic, dar va pierde Inca 0
folosul insemnat ce ar putea trage din sporirea micrii comerciale

a doua treimi din Moldova. Galtqul ffind centru comercial, spre care
25
aflueaza toate transacPunile noastre, este evident ca el c4tiga sau pierde

dupa cum scade sau spore0e activitatea comerciala a Iarii i linia Novosulitza o data concedat, caderea micarii internaPonale prin Moldova
va reduce GalaIul la un trafic pur interior. Tot la un asemenea trafic

30
pur interior vor fi reduse atunci celelalte linii romane i suntem convin0
ca in cazul acesta veniturile lor vor fi atat de mici, incat vom fi nevoici
sa adaugim la sarcinele destul de grele, ce avem astazi, alte sarcini 9i
mai grele. Asemenea nu trebue sa uitam ea singurul mijloc de a alimenta
navigapa Prutului 0 de a face producatoare convenpunea incheiata

intre Austria, Rusia i Romania este linia Ia0Prut.
35
a Cele the pfin'a acum sunt atiit de evidente, incat nu putem admite
ca guvernul le-ar fi putut scapa cu vederea. GreutaPle deci, ce, pe cat se
vede, el opune liniei Ia0ChiOnau, nu pot nalte cleat din intenpunea

bine determinata, ce are de a crea un port de mare pe Ormurile noastre
9i
refuzand linia spre Prut, guvernul nostru crede ca va paraliza concu-
ren-ca
ce
Odesa ar putea sa faca portului nostru. La aceasta vom
raspunde ca portul nostru o data deschis, fiind pe Marea Neagr& punctul

eel mai apropiat de continent, teama unei concurente este ilusorie, cam
20
310
sigur marfurile nu vor face un inconjur de aproape 100 chilometri numai

pentru placerea de a trece prin Odesa. Pana la deschiderea lush' a portului,
deschidere ce, chiar incepAnd de astazi lucrarile, nu va putea avea loc
5
decat peste 10 ani, de ce sa lipsim /ara de un ca9tig sigur ? Mai mult

Inca, fara teamii de a fi paradoxala, afirmam di cel mai bun mijloc de a
grabi triliinarea attit de doritii a portului nostru este concedarea liniei Igi
Chifindu. In adevar Infiin/area portului nu se va realiza dead prin avan-
10
suri de sume insemnate. Putea-vom face acele avansuri, &and linfile

noastre reduse cum am zis la un trafic pur interior vor da un deficit
insemnat? Sus/inem Ca nu, 0 numai descarca/i de sarcinele cailor ferate
prin imensul ca0ig ce ne va aduce transitul european, vom fi destul de
liberi in opera/iunile noastre financiare ca sa putem lucra cu puteri
suficiente la crearea portului nostru. *
SA rezumam acum inteun mod analitic concluziunile acestei baterii

15
ministeriale, pe care noi am intrevazut-o, mai repetam Inca o data, din timpul placutei excursiuni a Capului Statului la Crimea:
1. Consilierii districtului Ia0 vor trimite guvernului o adresa, ie0til din
propria lor ini/iativa, intocmai ca felicita/iunile dela Ploe9ti sau nunta20
25
30
95
40
ritul dela Vlaca.

Nimic mai natural !
2. Gazeta guvernamentala felicita de pe acum in dreapta 0 in stanga,
asigurand-ne cu gravitate ca Muscalii numai din genervitate ne permit
a lega Ta9ii cu Odesa, pe and pentru dan0i este tot atat de avantagioasa
linia Cernau/ilor.
3. Miuisterul i9i ia gentilul aer de a ezita pana aci, a9teptand presiunea
opiniunii publice, adica a unui consiliu jude/ean 0 a e Curierului de Ia0 *.
4. Publicistul guvernamental sus/ine ca silind pe Muscali a merge la
Cernau/i, noi vom face imposibil pentru totdeauna transitul european prin
Moldova 0 tot el ne spune ca linia dela Ia0 spre viitorul port dela MareaNeagra nu poate sa nu se infiin/eze cu timpul, chiar daca vom face pe placul
Rusiei, fiind cea mai comoda pentru transitul european.
Este o contradic/iune.
5. Viitorul port dela Marea-Neagra zice Curierul de Ia0 *,
este
menit prin pozi/iunea-i a deveni fatal Odesei.
Cum de nu vede/i ca tocmai de aceea Rusia starue9te atat de mult a-1
paraliza in faa ?
6. Fara linia Ia9iOdesa, ni se zice, nu se poate alimenta navigaliunea Prutului.
Aci naivitatea e in culme.
Dupa ce am dat de pomana Muscalilor raul nostru cel mai romnesc,
apoi sa le mai oferim 0 o prima!
ADDENDA
311
7. In fine, prin o erezie economica din cele mai originale, precursorul

ministerial ne promite c linia IaiOdesa va crea capitalul cu care sift
s
tO
putem construi portul dela Marea-Neagra.

Capitalurile ies chiar nepoftite din acele Iari unde profitul lor este prea
mic, bunaoara nurnai 3 la suta ea in Anglia, i se opresc veand-nevrnd
acolo unde sunt destul de mari ansele de reuOta: insui t Curierul de Ia0 *
ne asigura ca viitorul nostru port dela Marea-Neagra oriicnd va fi in stare
a rivaliza cu Odesa
Atfita-i tot !
Credem, ca ministerul se va prezenta dinaintea Parlamentului cu o argumentare mai pircin ciudata, de0 chiar logica cea excentrica a foii oficioase
de peste Milcov va fi in stare sa convinga pe deplin pe ciracii lui Popa-Tache
L.
Cestiunea find una dintr'acele dela cari depinde inteo mare parte soarta
industriala, iar prin urmare i politica a Romniei, vom reveni
[REVOLUTIA DELA PLOE*TI]

15
La opt August dimineala s'a raspAndit in Bucureoi un surd sgomot

despre o ciudata revoluie In Ploeoi sub conducerea d-lui Candiano-Popescu:
20
25
republica cu generalul Golescu in frunte.

Pe la 11 oare toata lumea se mira de o extrema agitatie intre agen/ii
poliliei, alergand in dreapta i in stnga, pe cnd membrii Cabinetului se
concentrasera in edificiul Prefecturii.
Pe la 2 post-meridian cetatenii au inceput a fi arestali cu gramada :
colonelul Creulescu, Hasclau, capitanul Malinescu, maiorul Radu Mihai,
Costache Panaiotu, Rachtivanu, CiocArlan, Serurie, etc., etc.
D-1 D. Carada i Pilat s'au ascuns ; d-1 Candiano-Popescu, incercAnd a
fugi In urma buclucului, a fost prins.
De prin districte se povestesc grozavii, mai ales din Ploeoi.
Intre ceilaii, d-1 Ion Bratianu a fost Intemnilat in Piteoi, d-1 Misailu
in Slatina i d-1 Stologianu la Craiova.
Nu avem insa nici o relaliune despre modul tratarii prizonierilor, afara
numai de puparia din Vlicareoi, unde impartialitatea ne silete a marturisi
ca Intrqinerea curat materiala a arestaflor a fost foarte bunk dar partea
moralfi
35
vai !
Liberarile de pAna acum sunt prea puine, judecndu-se dupli cele din
Bucureqti ; se susline din contra ea numfirul victimelor se Inmul/eOe mereu
i c conditiile arestatului devin din ce in ce mai grele ; soVile celor primp
1)
Columna lui Traian, an. I, n. 40; 19 August 1870; buletin interior.

20*
312
ii pot vedea cu cea mai mare dificultate ; amicii mai nicidecum ; ucigasii
si furii sunt mai putin strejuiti.
Ce va iesi oare din toate acestea ?
D-1 C. A. Rosati s'a grabit a se intoarce din strAinAtate, declarfind cu
5
cavalerism cfi voeste a impArti soarta amicilor sfii.

Ministerul insA, pe semne ca sfi-1 nealjeascrt cu atfit mai mult, nu-1
aresteazA.
Ziarul 41Romfinul * afirmti CA guvernul nostru ar fi cerut din Constantinopol o armatfi tura de 50.000, sub cuvfint ca tara ar fi amenintatfi de o
10
invaziune ruseascfi.
Serios ?
SA nu fie oare de ajuns Osmanliii si Muscalii, cunoscuti sub numele de

judecfitori de instructie ?
SiirmanA Romfinie !
[CUM E JUDECATA LUPTA POLITICA A LUI HASDEU] 1)

15
20
4IFuria cu care cavalerul a Traian * se Etruria asupra d-lui D. Ghica,

presedintele consiliului de ministri si a d-lui Al. Cretescu, ministrul Cultelor
si Instructiunii Publice, e vrednicA de mil 1
Dela inceput ph& la sffirsit, in toate coloanele sale, celebrul cavaler
nu dovedeste decfit ai e bolnav si Inca foarte greu I
a SA ne explicam:
Ce vor neistoricii nostri istorici dela redactiunea acestei foi, eminente
bine crescutfi !?....
Vor !... nu! ne oprim, alci ne ternem prea mult de pana cea agerfi a
d-lui Hajdeu, vestit prin frumoasa-i descoperire ce fact; spunfindu-ne ai
25
30
ss
4 noi suntem slavi... o, prin faimoasa sa opera intitulata 4 Ion Vodfil cel Cumplit *, roman% istoric, cu parti unde se parodiazA dreptul roman, se intelege
ffir voia autorului...., renumit prin ziarul caraghios AghiutA
a
*, unde redactorul sail a stiut sfi desvolte tot talentul sAu e caraghios.... *, prin piesa intitulatA Rasvan VodA *, in care se presupune mai intfiiu un ;igen despuiat
de toate calitfitile omului social si tAvAlit in tina rgului si apoi autorul sau
flied sA piarda vremea 11 improspateaza, 11 schimbfi cu totul, metamorfozfindu-1 in bArbatul cel mai marinimos: bArbat inzestrat cu toate calitfitile
etc ..... , renumit asemenea prin aparitiunea foii periodice intitulatil e Archive
istorica *, pentru care redactorul ei era plAtit 2000 lei pe lung de cfitre mi-
nisterul de culte si instructiune si nu o citea publicul mai de loc, ad. nu

1) Traian, an. I, (1869), nr. 64, p. 260.
ADDENDA
313
apgrea mai niciodatg, redactorul ei ffind distrat de descoperirile 4 genealogiei * familiei sale princiare si de politica zilei, cgci nu trebue sg se uite cg
d-1 ligideu a fost i deputat in Camera d-lui Rosetti !
5
10
15
20
e Dar ne pot intreba lectorii nostri, ei bine !... toate bune acestea, dar
ce au de a face operele d-lui Hgjdeu cu cavalerul Traian #, atAt de supgrat
pe ministru Crelescu!?
Asa e, dar ... nu este asa !... Archiva istoricg s, foaie pentru redacIiunea careia se plgtea d-lui Ilgjdeu 2000 lei pe lung, ne va rgspunde !..
9th ce ne raspunde Archiva istoricg *!?..
Ca d-1 Hgjdeu, directorul, sau mai bine guvernatorul micului cavaler
Traian 5, e tare supgrat pe d-1 Al. Cretescu, ministrul cultelor i instruc/iunii publice, pentrucg... pentrucg vgzfind cum se luau de geaba pe lung
2000 lei din punga Statului fgrg a se face nimic, a ggsit de cuviinIg, ca un
ministru nedrept, a tgia d-lui Hajdeu acea pensiune ce i se da ea la un invalid, fgrg a corespunde cu angajamentele luate!
4 Neapgrat, un ministru ca d-I CreIescu, care comite asemenea ilegaliti
care iau din gura d-lui Hajdeu un ciolan atAt de mare si plgcut, nu poate fi
deck un minis tru fgra principii... farg dor de %arL.. i chiar care nu stie
carte multg !..
it 0 ! tempora, 0 ! mores !.. *
Ce ministru!.. Ce larg !..

Auzi!.. un om Etat de mare ca d-1 Hajdeu s nu poatg ggsi si el in
multele paragrafe ale bugetului, un micuI locsor de unde s poati gusta
plgcerea de a primi 2000 lei pe lung !..
25
se
35
E nedrept, d-le ministru... de o mie de ori nedrept!.. ea si vii si
lovesti astfel in interesele private, avand in vedere numai binele comun,

aceasta e cu totul contra prineipiilor sectei din care savantul neistoric ligjdeu face parte !..
e Ai comis o mare gresala, d-le ministru; si nu mai poate fi nici o indreptare de facut !..
Mul-cumim 1) a Archivei istorice # cgci puturgm argta lectorilor nostri
de unde vine supgrarea d-lui Hajdeu pe d-1 ministru Al. CreIescu!..
a Dar ce vorn raspunde oare pentru d-1 Demetriu Ghica ? !..
0 !.. aci e altceva !.. Aci d-1 Hfijdeu face politica, si Inca politica inalta,
cgci scris este in Catechismul politic al Ortalii, ca scopul scuzg rnijloacele
gi prin urmare datoria savantului neistoric e ca sg ia pe fiecare ministru in
parte, cgci nu de geaba d-sa este amicul intirn al d-lui C. A. Rosetti, cel cu
voeqte si vei putea *!

(a Presa * din 2 Octomvrie).
9 In text: mullamitei [Ed].
NOTE
HASDEU
1 COGALNICEANU
(cf. P. 173, 182, 193, 227, etc.)
In numeroase articole politice din Traian, li, mai tarziu, in Columna lui
10
15
20
25
Traian, Hasdeu ataca -violent doctrina gi persoana lui Mihail Cogalniceanu. Dar
gi lnainte de a scoate ziarul Traian, Hasdeu a lovit In Cogalnieeanu mai ales
prin notitele gi versurile humoristice din Aghiuld (1863-186(i). In Cronica arianitrii nelegiuitoare (41 Aghiuta 5, nr. 2, 10 Noembrie 1863, p. 9-11), scrisi Impotriva lui Cogalniceanu si C. A. Rosetti, In care malitiozitatea gi calamburul vestesc invectiva de mai tarziu; In versurile sarcastice: D. Cogdlniceanu (ibidern,
nr. 14, 13. 111 ; reproduse de noi In Addenda volumului I); in Dialogul Minfii
cu Cam er a, urmat de rnonologul Min; ii in capul d-lui Cogillniceanu; ambele
stenografiate de Aghiurd (ibidem, nr. 16, 17 Februarie 1864, p. 121-122) -1
Hasdeu revine neobosit gi cu felurite arme Impotriva marelui sin adversar. Chiar
cu prilejul votarii de eitre Camera a celor zece legi importante (Irnproprietarirea
taranilor, secularizarea averilor manastiregti, etc.), Hasdeu ataca pe Cogalniceanu,
aratand ineficienta gi ipocrizia acestor reforme. In Aritmetica fi chimia parlamenlard (a Aghiuta s nr. 20, 26 Martie 1864, p. 153-54), el analizeaza fiecare dintre
legile votate de Camera gi 8 dovedegte * ca nici una din ele nu poate fi aplicata.
Tot despre Improprietarirea taranilor eerie Hasdeu Inca doul articole: Primal
Aprilie. Camera a improprietdrit pe fdrani. Diagnoza fi farmacopeea parlamentard
(6 Aghiuta s, nr. 21, 2 Aprilie 1864, P. 161-163) gi Un articol gray despre lucruri
friyoli (ibid. nr. 22, p. 169-171).
Polemica lui Hasdeu Impotriva lui Cogalniceanu ameninta Inteo vreme a ia
un caracter violent gi personal. Cel putin asta dovedegte aparitia urmatorului
Anunf foarte important In ziarul Ronuinul din 3 Aprilie 1869 (an. XIII, p. 198):
6 Avand intentiunea de a scoate la lumina peste pulin Istoria publicd, politicd fi literard a d-lui Mihail Cogalniceanu, rog foarte mult ea oricine va fi poseand documente, detalie sau anecdote, relative la acest individ, sa mi le comunice fara Intarziere, pentru ca sa-mi pot eomplecta lucrarea.
Ma grAbeac a observa viitorilor mei corespondenti ca nu este nici o amanuntimc JApgrafica, oricht de 0econdarl In aparirrti, care sa nu aibi o valoare a
318
sa in aprecierea istorica a caracterului unui om: drept exemplu am putea cita,

bun& oara, vechiul razboi al d-lui Cogalniceanu contra perciunilor evreiesti, urmat
10
apoi de un tractat de eternd impacaciune si alianta, spre deplina satisfactiune

a ambelor parti beligerante, etc., etc.
Pentru ca notitele ce mi se vor procura sa nu fie expuse la faimoasa exactitate a serviciului postale, d-nii corespondenti vor putea sa le trimita pe numele
unor cunoscuti ai lor din Bucuresti, care sa mi le inmaneze apoi directamente
Ma intermediul unui oficiu guvernamental i.
Indata ce are ziarul Traian la dispozitie si poate lupta pentru idealurile sale
politice, Hasdeu critica aproape in fiecare numar, in articolul sau de fond (s Poli-
tica* actele, inteligenta, onestitatea si sinceritatea lui Cogalniceanu. Uneori,

aceste atacuri sunt deadreptul invective.
15
# Cat timp va dura viata politica a d-lui Cogilniceanu, o zi WA tradare, o

oar& fara nelegiuire, o minuta fara minciuna, tradari, nelegiuiri, minciuni, lusorite toate dupa tipic de sacrilegul juramant s pe sante. dreptate *, ar fi un
fenomen contra mersului logic al naturii*. (s Politica n., Traian, an. I, nr. 3, 25
Aprilie 1869).
20
In numrul urmator (Nr. 4, 27 Apriie 1869), dintr'un portret violent al lui

Cogalniceanu, desprindem aceasta fraza: 4 Improprietarirea taranilor n'a servit
in realitate in mainile d-sale decat numai ca un mijloc perfid de a ajunge la
dictatura cea mai brutala... *.
25
30
35
40
In numarul 6 (din 4 Mai 1869), aerie, relativ la discursul la Mesaj:

4 Dumnealui calca Constitutiunea, pentru a nu expune starea Orli, intinse
in oribile torturi pe noul pat al lui Procust!
i Dumnealui calca Constitutia, pentru a nu sta mult timp la vorba nici chiar
cu copiii nelegitimi ai voluptatii libertocide!
$i ceeace-i mai cu seam& grozav, este de a-1 vedea furisand toate acestea tocmai in Discursul Tronului!... *
In afara de articolele politice din Traian., publicate In editia noastra, In care
Cogalniceanu este atacat si actele sale criticate se mai intalnesc nenumarate
pagini de analiza veninoasa sau de pamflet impotriva marelui om politic. In
Traian din 16 August 1869 (nr. 53, p. 210) se public& ordinul lui Cogalniceanu
catre prefectul de Bolgrad a pentru colonizarea gurior Dunarii cu vagabonzi*.
Niciodata Hasdeu nu lasa sa-i scape un prilej de a dovedi duplicitatea sau contradictiile adversarului sail. Cand Cogalniceanu facea tratatul de extradare dintre
Romania si Austria, anuntat de ziarele unguresti, si prin care 4 romAnii ardeleni nu se vor mai putea adaposti* in Regat Hasdeu incepe publicarea in Traian (nr. 39, 27 Julie 1869; vezi editia noastra, vol. II, p. 193-195) a articolului
lui Cogainiceanu din Epoca (4 Julie 1865) intitulat: Convenfiunea austro-maghiard.
In deosebi 11 bucura urmatoarea afirmatie a lui Cogalniceanu, care e temeiul
Intregului articol din Epoca: 4 Este actul cel mai anti-national, pe care vreodati
N OTE
319
o mina de ministru 1-a subscris ; este actul care mica cea mai santa lege, cea
mai frumoasa virtute, titlul cel mai glories al stramolilor no9tri: vechea ospitalitate rontdnd v.
5
15
Cazul Falcoianu* este iara9i bine speculat hnpotriva lui Cogalniceanu. In

Traian din 11 Noembrie 1869 (nr. 80) Hasdeu scfie:
t Pe cand d-1 Cogalniceanu se lauda caL a obtinut dela Maria Sa Domnitorul
gratia lui Falcoianu, nenorocitul hi da ultima suflare I [In puparia dela Dobrovat].
De nu murea, ielea din Inchisoare.
De ielea din Inchisoare, ne spunea multe de toate.
A murit Irma la timp.
Norocul d-lui Cogalniceanu I
Se zice ca ministeriul ar fi trimis o ancheta medicala la fata locului. Guvernul
9i-a facut datoria, de9i 9tie foarte bine din medicina legala, a nu toate cauzele
pot fi descoperite 9i nu toate mortile explicate... *
Hasdeu nu uita ch Cogalniceanu a spus deputatiunii din Mehedinti, In Mai
a Voi lasa Muntenia In plata lui Dumnezeu ci ma voi duce sa scap sarmana
mea provincioara * acuzandu-1 de t separatism s.
Elementele personale In aceasta polemica de ani de zile nu aunt deloc rari.
Hasdeu folose9te constatarea lui A. G. Golescu, pe atunci ministru de Finante,
crt : 4 d. Cogalniceanu [este] dator fiscului o suma de peste 8000 napoleoni*. Si
adaogii: 4 ... pe cand d-1 Cogalniceanu stapane9te giaba de un Or de ani moiile
cele mai mandre ale Statului, retinand intelepte9te capiurile In punga, !Ara ca
d. A. G. Golescu sa se mibte macar a zice: ecce home * (Traian, nr. 57, 16
Septembrie 1869, p. 225).
Celebrul a atentat 0 contra lui Cogalniceanu este cu abilitate comentat In mai
multe randuri de atm Hasdeu. Iata un fragment din revista politica din Traian
Nr. 69, 16 Octombrie 1869:
t Nenorocitul Popovici dela Baal', napastuit de a fi voit sA asasineze pe d-1
Cogalniceanu i prim asupra faptului pe cand dormea, face o declaratiune, chiar
din temnita, prin care da pe fao cum: Politia, imbatandu-1 i promitandu-i marea
cu sarea, I-a Induplecat a depune ca a fost pus de unii 1i de ;Atli din partidul
liberal sa ucida pe d-1 Cogalniceanu ceeace nici e de trebuintA, caci se ucide
d-lui singur pe fiecare zi, prin faptele sale.
Declaratiunea fu categorica, publicata. Care fu efectul? Acel ce yeti dobandi
1869:
30
25
BO
35
40
and ati arde cu piatra iadului un corp mort...

Cu toata pasiunea luptei sale politica, Hasdeu nu ignora 9i nu subestima meritele de istorie ale lui Cogalniceanu. In toiul polemicilor sale, Hasdeu cita studiile
lui Cogalniceanu din Arhiva Ronzdnea.scd (cf. Domnila Elena, t Traian* nr. 80,
p. 321, coloana 2 citand o inscriptie din biserica din Razboieni, bat traducerea
d-lui Cogalniceanu s, Arhiva Roovineascii, t. I, p. 87. Este drept, Domni(a Elena
este republicarea capitolului VII din romanul istoric Ursita, pe care Hasdeu
320
I-a tipfirit in foiletonul ziarului I Buciumul i in anul 1864. Dar i in 1864, in

timpul lui e Aghiuta s, Hasdeu purta lupta contra lui Cogalniceanu).
Cand s'a anuntat editia a II-a din Cronicele Romdniei ale lui Cogalniceanu,
5
Hasdeu eerie In Columnalui Traian (an IV, nr. 16, 7 Aprilie 1872):eMonumentoasa
publicatiune a d-lui Cogalniceanu, Cronicele Romdniei Dundrene, s'a pus sub pres.
Daca ni-ar fi permis a da un consiliu unui barbat de talia d-lui CogMniceanu,
am dori foarte mult ca sa se alatureze In text i in traducere, inteun apendice
10
dela finea publicatiunii, vreo cateva mici cronice saselti din Transilvania *.
Totul e nou i surprinzator in aceasta pagina a lui Hasdeu. Dar, in 1872, omul
politic Hasdeu lame loc istoricului i lingvistului. Columna devenise o publicatiune
strict titiintifica, qi singurele polemici, rani i acelea, erau polemici istorico-filologice. Astfel nu e de mirare a, in numarul 31, din 15 Septembrie 1872 al Colum-
mi. lui Traian (an III, p. 269-273) se public& Prefata lui Cogalniceanu la a
15
doua editie din Cronicele Romdne. $i in chiar aceasta Prefald, Cogalniceanu scrie
despre patimaul sau adversar politic: 4 D-I B. P. Hasdeu, ale carui lucrari, merits
li aptitudine ma pentru istoria tarii, sum eu cel dintai ale le recunoalte... *
20
25
90
Cand publica Prelaca, Hasdeu o.intovaralete cu un articol comentariu, extrem

de magulitor fat& de Cogalniceanu. Prefala este 0 nemuritoare *, este un unic
cap-d'opera, demn a ramane ca o bucatit clasica in literatura romana *; I Coglniceanu, dinaintea caruia pe taramul literaturii nationale cata sa se'nchine cu
veneratiune orice suflare romaneascd, iar tinara noastrfi generatiune mai mult
ca oricine *. Explicatia acestui respect venerabil qi acestei totale admiratii, o da
chiar Hasdeu, in articolul sail (Columna, III, nr. 31, 15 Septembrie 1872):
li'n polie Chiar in momentele cele mai pasionate ale politicei militante,
tica militanta este cineva cu atat mai pasionat cu cat e mai sincer, caci credintele cele tari, fie ele bune sau rele, nu pot a nu fi fanatice chiar in momentele
cele mai pasionate ale politicei militante m'am inchinat totdeauna dinaintea decanatului literar al d-lui Cogalniceanu.
0 voi face cu atat mai mult astazi, cand cultul exclusiv al qtiintei m'a smuls
din valmaieala neterminabilei controverse de a 9ti cine-i mai rau intre cei rai:
o ciudata problema, mai ales and relativa rautate a odor mai multi este un
simplu efect al atmosferii 1
Cogalniceanu in literatura istorica a Romaniei i. Alexandri in literatura noastra
poporana joaca 'Ana la un punct rolul lui Columb in privinta geografica s.

95
...4 Nu vorbim nici chiar despre Cogalniceanu intreg, cAci ar trebui un volum,
iar nu doua-trei randuri schitate inteun acces de expansiune, ar trebui mai multe
volume pentru a-I putea aprecia ca orator, ca ziarist, ca istoric, ca initiator 5.
Cogalniceanu scrise urmatoarea dedicatie, pe volumul I din a doua editie a
Cronicelor: 4 D-lui B. Hasdeu, omagiu talentului i in aducere aminte a anilor de
NOTE
821
amiciie 'vechie. Kogalniceanu s. Hasdeu public& aceast& dedicatie, In co mentariul-recenzie pe care-1 face Cronicilor, mrturisind: Le reproducem aci, le reproducem aceste cuvinte cu o justA mAndrie, eAci acea amintire a anilor de amicifie
veche se refer& mai cu seam& la 1854 si la 2 Mai, cele mai glorioase zile In istoria modernA a RomAnilor, li-mi pare bine cA o mai pociu repeti astAzi, chip& ce
am spus-o totdeauna... *.
Astfel se Incheie o polemic& violentA i o lupta politic& de zece
an i....
HASDEU SI V. A. URECHE
(cf. p. 180, 197)
In erudita sa culegere de articole, intitulatA: Umorui lui Hasdeu (Bucuresti,

fAr& data), d. Barbu LAzAreanu dedie& o suculentft rubric& relatiilor dintre Hasdeu
to
15
si V. A. Urecha (op. cit. p. 27-38). Cetitorul va gag In cartea d-lui Barbu LAz&reanu numeroase fragmente din criticile sau glumele sarcastice cu care Hasdeu a
cinstit activitatea polihistorului UrechiA. CAteva momenta esentiale din polemica
lui Hasdeu lipsesc totusi In erudita lucrare a d-lui Barbu LAzareanu. Bunloarl,
acel ridicul personaj din Duduca Mamuca, profesor universitar i gazetar In
acelasi timp, Vladimir Aleschin-Uho nu este cleat Vasile Alexandrescu Urechia.
Hasdeu n'a sovAit s& pAstreze, In numele personajului sAu, chiar initialele lui
V. A. Ureche. Acest licentiat al Universitatii din Madrid devine In nuvela lui
20
25
30
Hasdeu t celebrul licerifiat fri liters dela universitatea de Marocco *. Ureche se'ntorsese de curAnd dintr'o cAlAtorie de studii, cAlAtorie la care se refer& chiar
Hasdeu In n-rul 2 al revistei sale Din Moldova: a ...d. V. Alexandrescu, revenit
acum dintr'o fecundA cAlAtorie prin Italia si Spania, a binevoit sA ne promitA
concursul d-sale literar a.
Exotismul universitAtii la care studiase Ureche, precum i superficialitatea
cunoltintelor sale au fost ironizate de Hasdeu In Duduca Mamuca: a Universitatea In care ar fi studiat si gradul lui academic [e vorba de Vladimir AleschinUho] erau pentru toti o chestie tot atat de obscur& ca patria si opera lui Omer.
Se stie numai cfen aeea misterioasft universitate licentiatii In Mere stint scutiti
de a sti greceste si latineste... a Intocmai ca 1 Ureche, Vladimir Aleschin-Uho
ajunge profesor universitar i aerie de toate, pe uncle apucA.4 DupA mai multe
rAzgAndiri, el a gAsit o cale sigurA pentru a ajunge la nemurire, si ea literat, si
ca patriot. Intr'o foaie periodic& a Inceput a apArea un sir de foiletoane si de
scrisori, In cari Vladimir vorbea despre tot ce Itia: adicA, vorbea despre nemicA.
Dupft aceea, el scoase la lumina o atime nemArginitft de carti elementare mici,
322
prescurtate de pe aline elementare mari, fAcute de altii. In fine, el a cutezat

chiar a deschide un jurnal literar, In care traducea, ca scrieri literare, articolele
Enciclopediei moderne sau ceva asemenea, presOrand ici-colo eke un cuvAnt
propriu B.
5
Brusca schimbare de atitudine a lui Hasdeu, in chiar cuprinsul revistei sale

Din Moldova dela nutnArul 2, unde vorbea de e fecunda cAlAtorie arheologica
prin Italia gi Spania *, la nr. 15, unde atacA pe Ureche in comentariul la t Serisoarea comitetului de inspectiune a coalelor din RomAnia de dincoace de Mil-
cov* se datoregte, fArA indoialA, faptului a gi V. A. Ureche a semnat protestul t profesorilor * contra nuvelei Duduca Mamuca, ee se tipfirea tocmai atunei
In Din Moldova. Episodul cu Vladimir Alegchin-Uho este scris, probabil, in urma
procesului de presA intentat nuvelei Duduca Mamuca, 0 este scris tocmai ea
15
o rAzbunare Impotriva lui Ureche. Deasemenea, Hasdeu, In comentariul la 4 Serisoarea comitetului de inspectiune a coalelor * afirmA ca: 4 Din toate scrierile
ingirate In cei doi tomi trecuti ai foii noastre una singura s'ar putea numi frivola,
in Intelesul bine cunoscut al acestui cuvAnt; anume urmAtoarea poezie din nr. 7:
4 0 gurip pretuiefte
Celt o vieap'ntreagd
Cdnd flit** ce si-i dragii,
Ce te nebunefte,
Cu surds f i-alintare,
Dulce desmierdare,
20
Ti-o dd'n delirarel*

25
90
AceastA poezie, bine analizatA, este chiar obscenA. Poetul innebunit, care
e gata a-gi jertfi vieata (ceea ce eu unul n'ag face) pentru 4 gurita, ce se da In
delirare *, e d. V. Alexandrescu, preledintele aceluiagi comitet ce ni-a trimis
Adresa din 18 Aprilie 1 Pregedintele n'a subscris-o, pe semne din mustrarea cugetului; degi aceeagi mustrare nu-1 impiedecA a tuna contra 4 nouAi apuaturi realiste * in RomAnia, In cursul d-sale de literaturA in Universitate: verba volant,
scripta manent. E foarte IndemAnatec de-a avea un cuget scris gi un cuget vorbit,
precum zeul Ianus din Roma avea douA fete (o Scrisoarea *, etc., Lumina, vol. III
nr. 15, p. 46-48).
4 Tunetele * lui Ureche contra 4 notai apucfituri realiste * trimise in e cursul

d-sale de literaturA In Universitate B amintesc perfect episodul din Duduca
35
Mdmuca:
4 - Despre ce o sA vorbiti in lectia de mAine, domnule profesor?

il
Voi continua, domnule NN., developementul nerecusabilei argumentaB tiuni contra pernicioasei doptrine a sofigtilor realigti de a Insinua In literaturA,
e primaminte natura ca principiu de fond gi secundaminte spiritul ea principiu
40
0 de forma *.
NOTE
323
Deli in Ateneul Roman an. I, nr. 1 (Iasi 15 Septembrie 1860) p. 3 este remarcat, la e Curier literar s, studiul lui Hasdeu Perit-au Dacii?, iar in nr. 3, tot la
4 Curler literar *, se mentioneaza revista lui Hasdeu, Foil de istorie 0 literature&

(unde aparea 4 Pefit-au Dacii? s)
si In ambele dati, cu ironie Hasdeu bleeps
sa colaboreze la Ateneul Roman dela numarul 22 (din 24 Martie 1861) en articolul
siu asupra lui Andreas Wolf. Numarul din Mai-Iunie 1861 Isi schimba chiar
formatul, si e redactor * ajunge singur V. Alessandrescu dar Hasdeu nu-si Inceteaza colaborarea, ci, dimpotriva, si-o sporeste. Conflictul propriu zis cu Ureche
to
Incepe deci dupa t Adresa Comitetului s, in care alaturi de T. L. Maioreseu, se

gasea si semnatura lui V. Alessandrescu.
Desi, dupa cum aratA cu prisosinta. textele adunate si publicate de d. Barbu
Lazareanu, Hasdeu n'a avut nici o incredere In stiinta si descoperirile * lui
Ureche
totusi 41 citeaza inteo ciudata nota din Filozofia portretului lui Tepef 5:
4 D. V. Alessandrescu posed& o gravura spaniola din 1595, subsernnata 4 Un gentil-
15
20
25
hombre de Valaquia *; nasul boierului e aci drept si seamana foarte mult cu al

lui Tepes *...
Hasdeu, in Mifcarea Literelor In Efi (editia noastra p. 91) urmarelte pedepsirea lui Ureche. Si acest text este scris dupa 4 proeesul de presa * de pe urma
caruia isi pierde el catedra dela Colegiul National. 4 E curios a vedea cum batuta
din palme celebritate stiintifica a oratorilor nostri ex cathedra se'ntuneca si dispare nitel-nitel, din data ce le 9 vine in cap nenorocita, vreau EA zic mantuitoarea
idee de a pune maim pe condeiu. Iata, bunaoara, d-1 Alessandrescu, hotarindu-se
a da publicului un specirne tipeirit din cunostintele sale literare, In loc de a se
margini In sfera farselor ca 4 Balul rnortului s sau ca Bondarul din 5 Zimbrul si
Vulturul s, traduce in versuri ceva din Juvenal In modul urmator:
t Pururea tot asculta-voi? SA nu replie niciodata,

D'a lui Codru regusitul, Tezaida, asurzit? .. *
so
In volumul d-lui Barbu LAzAreanu sunt multe documente incantatoare, privind

reIatiile dintre cei doi savanti si oameni politici. Adaog cateva fragmente dintr'o
cronica, Nihil sine Urechid, publicata In Colurnna lui Traian (an. II, nr. 39, 18
Octombrie 1871):
05
4 Proverbiala patina a scumpului nostru arnic de a revendica paternitatea In

toate, pana si'n descoperirea Americei... s
4 Dana iubitul nostru amic este atat de ostil prescurterrilor, apoi de ce dara,
pentru a fi consecinte, nu-si public& pe larg eursul tau dela Facultatea de Litere,
In loc de a anunta mereu In forma de deschiderea pravaliei, cum ca a vorbit
de silexuri sau de Tabula Peutingeriand?
1) D. Barbu Lazareanu, care citeaza acest pasaj in Umorul lui Hasdeu

(p. 29), transcrie gresit: e dindata ce-ti vine in cap ... *
324
t Bune aunt silexurie pentru eine le intelege; bun& este Tabula Peutingeriand
pentru eine o pricepe; dar a nu mai putin adevarat, ca despre silexuri ca
gi
despre Tabula Peutingeriand, cind cineva le cunoagte numai de vreo dota-trei

zile, se pot vorbi multe verzi gi uscate I * Altadata (Columna, nr. 62, p. 252) citeaza
5
10
15
la e Variettiti * un fragment din Democratia unde V. A. Ureche annul& descoperirea, la Dresda, a unui drapel rominesc pe care scrie: a Vitejia direapta sa
biruiasca * inscriptie plina de cea mai democratic& more% comenteaza Ureche.
Ultimul cuvnt i cel mai Intelegator pe care Hasdeu 1-a spus despre
Ureche 9i activitatea sa prodigioasa, 1-a rostit, imediat dupa moartea lui, la
Inceputul conferintei Papa dela Neva. Cel mai Intelegator, pentruefi a misiunea
istorica* a lui Ureche n'a fost tiinta exacta ci exaltarea romantic& a rominismului din toate provinciile. Ureche a fost un animator ci a Incercat, cu putinul lui talent, sa creeze chiar I mituri * urmnd, In aceasta privinta, pe
Balcescu i Heliade Radulescu, qi fiind asemanator, ca structura spirituala,
lui Hasdeu. Firecte, lipsit de geniul lui Hasdeu, romantismul istoric al lui
Ureche pare vulgar ci superficial
Intocmai ca i al lui Tocilescu, de altfel.
HASDEU SI DOMNITORUL CAROL

(p. 223, etc.)
20
Articolele lui Hasdeu din fru ntea ziarului Traian i-au creat faima de 0 antidinastic s; Intio aca de mare masura, Incflt Hasdeu se simte dator sa se apere
(Traian, I, nr. 70, 18 Octomvr ie 1869; editia noastra, p. 223 0 urm.), amintind
ca. In statutele ziarului se afla, Intre altele, 0 urrnatorul articol: a Vom sustine
regimul constitutional cu Dinastia actuall, urmarind sincera lui aplicare la noi,
i vom combate din toate punctele orice tendinte spre guvernul personal *. Adevarul este ca In articolele din Traian, gi mai tarziu In Columna lui Traian (anul I),
Hasdeu eerie In termeni violenti impotriva s influentei nemtWi* ci a I politicei
25
personale s, pe care i se pare ca o promoveaza Domnitorul.

Cu toate acestea, in cei dintai ani ai activitatii sale politica i ziaristice, Hasdeu nu fusese atit de ostil Domnitorului Carol. Deqi In nr. 4 din Aghiuld (p. 25)
rezuma astfel scopul acestei reviste satirice: In politica: sustinerea Tronului national ci combaterea elementelor contrare, fie ele ziaristice, cameraliste sau chiar
30
ministeriale * declarndu-se pentru Voda Cuza

In articolul Patriotism fi neincredere (Roindnul, 12 Septemvrie 1868; editia noastra, p. 173), aerie: I astazi Carol
I este conetlinta cea pura a natiunii romne*. Hasdeu parasise ideea i Tronului
national* In urma turburarilor dela Tali, din Aprilie 1866. Scrisoarea pe care o
publica In Romdnul (6 Aprilie 1866, p. 159) este edificatoare:
NOTE
325
t Domnule Redactors,
15
20
ag
4 Am fost contra principiului Domnului strain de rasa nelatind. De aceea am

subscris la plebiscit In registrul contra alegerii principelui Carol I. Astazi insa,
vazand tristele scene de reactiune petrecute la lali ci prin cari se pune in pericol
pang gi marea idee de Unire, ea until ce am fost i voi fi intotdeauna pentru Unire,
ma graben a-mi retrage votul, declarand el, In interesul ealydrii Unirii, Bunt pentru alegerea lui Carol I.
Primiti, etc. i.
Despre i tristele scene de reactiune* se dau amanunte in numarul din 11-12

Aprilie al Romdnului, publicandu-se articolul 4 Ce s'a intamplat in Iagi? *, dupa
ziarul iepan Vocea Nalionald (articol datat 4 Aprilie). S'au auzit strigate de: t Revolutiel Vin Ruidi 1 Jos Unirea, jos locotenen-ta I *. Streini i evrei, cu bath rusecti,
atatau populatia. Seara a fost atacata militia. Doi soldati au fost impucati. Atunci
s'au tras salve de arme In aer, apoi In multime; au cazut vreo cinci 8 cetateni a,
In casele Roznovanu au fost arestati Nicolae Roznovanu, Ceaur Asian gi altii.
Incidentele au costat destul de mult: 2 soldati ucii, 14 raniti; din multime 15
morti i nenumarati raniti. Pe Nicolae Roznovanu nu-1 va uita Hasdeu. In Parseyeranta din 25 Mai 1867 (articolul Unirea ; editia noastra, p. 161 i urm.) Ii persifleaza cu mult venin. Nimic nu i se 'Area mai gray lui Hasdeu cleat sguduirea
sfintei idei a Unirii. La Iai, se ferelte in toate chipurile sa nu para 4 separatist *.
La Bucure9ti, ataca intotdeauna cu asprime pe cei care pomenesc de a Moldoveni
gi Munteni a. Domnitorul Carol i se pare, aca dar, singura salvare a Unirii, singurul prin care boierii pot fi redtqi in Romania la rolul postum al vampirilor,
ce-ci calla cate-o victima numai in obscuritatea noptii* (Patriotism pi netncredere, 1868; editia noastra, p. 173; ideea ravine i In Odd la ciocoi, scrisa cateva
luni in urina).
Traian apare totuli ca un organ al nationalismului integral, propunanduli
sA lupte contra 4 streinismeloni de tot felul i sa apere t Constitutia o. Discutand

(in Traian, nr. 5, p. 17), primul numar al ziarului Opiniunea Constitu(ionald,
precizeazik punctul tau de vedere personal:
Constitirciunea i dinastia, dota institutiunif
t Cum? 0 bale, ce-gi da numele titular de Constitutionald, sa nu gtie ea macar
atata, ea dinastia nu exista la noi decat numai In virtutea Constitutiunii, ea o

simpla parte dintr'o totalitate foarte complexa, ea un resort subordonat din meS5
40
.canismul unei aingure institufiuni fundamentale?

t Desfiintati Constitutiunea 1i dinastia dispare dela sine, fiind la noi exclusiv
constitutionala, iar nu un ce statator da se, cum zice italianul, In felul dinastiilor
din Rusia, sau din Turcia, sa ne fereasca Dumnezeu *
Nu t Domnul Strein * i se pare lui Hasdeu un pericol pentru tag, ci 8 influenta
nem-teasca S. In Traian, nr. 17 (p. 66) se felicita de succesul ziarului ; caci maiorul
21
326
Dabija este reintegrat, iar caprarul neamt dat afara. Incepe at se precizeze tinta
atacurilor lui Hasdeu, germanizarea:
t ...Imensul pericol de a germaniza o natiune, ale carei simpatii, fie popor,
fie ostire, n'au lost si nu vor fi niciodata pentru 4 cavalerii teutonici*, inamici de
moarte ai latinitatii, etc.*
10
In 30 Iu lie 1869 (Traian, nr. 40, p. 157; nr. 41, p. 161, etc.), incepe sa-si incheie revista politica cu urmatoarele cuvinte, tiparite cu litere groase: St traiasca Domnul Roman Carol I 1 Jos influenta nem-pascal*. In deosebi 11 turburt
gesturile a anti-latine* ale Domnitorului. Cu prilejul calatoriei Domnitorului Carol
in Crimeia, aerie (Traian, nr. 43, 5 August 1869, p. 169):
15
a In revista trecuta noi am analizat deja nefericita ideie a calttoriei la Crimeia,

pe care ministeriul actual crezuse de cuviinta a o inspira Capului Statului.
t Am demonstrat ca Constitutiunea Ron:1MA sefuza Principelui a puterea * de
a lam tam dupl bunul plac al consilierilor Tronului si fart voia natiunii.
4 Am aratat ca acest drept e foarte marginit chiar la vecinii nostri Serbi, desi
pactul lor fundamental este cu mult mai monarhie decat al nostru.
Am adus aminte ca insusi Voda-Cuza, pant si sub regimele Statutului, nu
partsea Romania ffira o instalare prealabila a unei regente; caci ministrii, fiind
responsabili, nu pot inlocui nici inteun caz pe un principe neviolabil.
Am dovedit, in fine, ca ceea ce ne putem altepta de acum Inainte, este ca
DD. Cogalniceanu si Dimitrie Ghica sa mai insufle Tronului de a se muta pentru
totdeauna la Berlin, dirigandu-ne apoi din palatul regelui Frideric-Wilhelm, supt
frumosul cuvant, ca nici o lege nu-i opreste 11
Am mai Meat hist In rezerva un punt foarte important, foarte caracteristic,
foarte semnificativ.
It Maria Sa a plecat din Buturesti tocmai cu doutzeci si patru oare Inainte de
serbarea zilei onomastice a Imparatului Francezilor.
4 Oare at fi fost atat de greu de a mai amana cu vreo cateva minute?
Majestatea Sa Imptratul dela Nord nu putea BA astepte o singura zi In favoarea Majestatii Sale Imparatului din Occidinte?
e Cabinetul hind singur responsabil, Latinitatea insultata va avea tot dreptul
st-i zict: ai cauzat plecarea Capului Statului Roman la 2 August, inteadins pentru
ca a doua zi A nu poata lua parte la o manifestare In onoarea lui Napoleon 1111
t St fi fost ziva regelui prusian sau poate chiar a d-lui Andrassy n'o Weal.
aceasta!*.
O
20
25
35
Indata (WO aceasta ctlatorie, atitudinea lui Hasdeu fast de Domnitor devine
mai ostila. I M. S. Domnitorul s'a intors In Bucuresti, nu se stie pentru cat timp 5,
40
eerie in Traian din 14 August 1869 (nr. 46, p. 181). 4 M. S. Domnitorul a plecat
la Furceni, de unde peste opt zile se va Intoarce In Bucuresti, nu se qtie pe cat
timp * (Traian, 19 August, nr. 57, p. 185). e M. S. Domnitorul pleaca in strainatate,
NOTE
327
nu se tie pe cat timp * (Traian, 26 August, nr. 50, p. 198). In revista politica
din acelai numar, alt atac impotriva 4 influentei germane*:
4 Ap sa fie I strigam i noi, urand tuturor fiilor Daciei a imita maretul exemplu
5
io
al fratilor notri de peste Carpati, care lucreaza pentru Romania, gemand sub
un Domn Neamt, pe and noi lucram pentru Nemti, de1i Providenta ni-a dat un
Doran Roman !*
Dar Hasdeu nu pierde niciun prilej de ali dovedi s dinasticismul * sail vi a

a/1m ca cea dintaiu datorie a unui om politic care erede In 4 principiul dinastic a
este vigilenta qi critica aspra a guvernelor care compromit o sinceritatea vi durata
principiului dinastic In Romania *.
La 20 Septemvrie scrie In revista politica (Traian, nr. 50, p. 229-230):
Cu cat dorelte cineva mai cu sinceritate consolidarea i. durata principiului
dinastic In Romania, cu atat mai mult se vede Impins a stigmatiza, a biciui, a
sfalia asemeni apucaturi ale guvernului actual, menite a deschide Inteun mod
dureros, o data pentru totdeauna, Inteo clipa fr apel, ochii ametitei natiuni,
aratandu-i crt dela 1866 iii pana astazi numai Sasul este om in tam lui Traiane I
o Astfel, cu tot devotamentul nostru pentru 4 dinastia actualit * am lost cei
dintaiu, din punctul de vedere al oregimului constitutional*, de a mustra pe domnii
20
35
40
miniltri pentru plecarea Domnitorului...

a Totugi, semnaland faptul cu toata rigoarea unui perfect constitutionalism,
noi nu putem a nu protesta cu energie, pe de alta parte, in fata unor comentarii
rauvoitoare vi chiar necuvincioase, de care este plina de o bucata de timp ziaristica occidentala asupra modului primirii Domnului Romanilor In diferitele capitale ale Europei.*
Castoria Domnitorului este privita de Hasdeu ca Inca o dovada de 4 germanizare *; el ar 11 preferat o familia regala latina, prin care, Inrudindu-se de aproape,
Domnitorul sa descopere de stinele istorice ale Romaniei.
o Tot ce ne-a putut spune t Almanacul de Gotha s, sacrificand acestei rubrici
de abia o jumatate de pagina, este o de aproape rudire* a principilor de Wied
cu comitii de Solms-Laubach, mai toti membrii ambelor case fiMd ofiteri, mai
cu seama locotenenti, In armata prusian, precum a fost Insult Maria Sa Domnitorul inainte de a deveni t Alesul Romnilor*.
4 Ne putem dara ferici cu tot dreptul ca legaturile noastre cu Prusia vor ajunge
a fi O. mai intime: bucurandu-ne totdeodata, din punctul de vedere democratic,
ca Domnul Romanilor, de0 nu i-ar fi fost imposibil a se alia cu orilicare din dinastiile regale sau imperiale, mai ales In Francia sau In Italia, totuli a preterit o
familia aproape de tot necunoscuta In Europa * (Traian, nr. 66, p. 266).
Articolele politica ale lui Hasdeu, dovedind o tot mai accentuatit atitudine
4 anti-german * 0 fiind considerate chiar de catre unii din membrii comitetului
ziarului Traian ca antidinastice Hasdeu 10 Inainteaza demisia, pe care o publica
In numarul (69) din 14 Octomvrie 1869:
21'
328
e Onor. Comitet al ziarului Traian.

4
Domnilor
Fiindca unii din membrii comitetului cred ca ultimele mele reviste ar fi contra
art. 3 din Statute, care sun In urmatorul mod:
5
s Vona sustine regimele constitutional cu Dinastia actuald, urmarind sincera

lui aplicare la noi *.
4 De aceea Bunt silit a ma retrage dela directiunea politica a ziarului, pe care
binevoirfiti a mi-o Incredinta la fundarea acestui organ de publicitate.
Rugandu-va dal% a-mi primi demisiunea, ma graben a adaoga totdeodata
10
ca tin prea mult la legaturile noastre de colegialitate pentru a nu Inceta nici de acum
Inainte a da ziarului tot concursul posibil din parte-mi, atilt ca unul din membrii
comitetului, precum i pe tarainul curet gtiintifie sau literar.
o Primiti, Domnilor mei gi Colegi, Incredintarea celei mai sincere consideratiunhl.
15
t Demisia s a fost mai mult cu numele, cad Hasdeu continua sa aerie articolele de fond ale ziarului i atitudinea sa t anti-dinastica * se accentuiaza. and,
In discursul Tronului din Noemvrie 1869, Domnitorul a spus, avand pentru prima
oar& la dreapta Lui pe Doamna, ea amdndoi impreund s putem atinge scopul
comun * Hasdeu amintegte (Traian, nr. 82, 18 Noemvrie) ca, dupa Constitutie,
exista un singur Cap al Statului i continua cu o sum& de observatii virulente.
In numarul urmator al lui Traian (83), se Incepe publicarea foiletonului lui G.
Missail: e Bataia dela Marienburg, sau cum gtiau Romanii sa bata pe Nemi, la
1422 Inteun alt articol, semnat V. (Traian, nr. 88, p. 354; 4 Decemvrie 1869),
Domnitorul este aspru atacat pentru atitudinea Sa antidemocratica, pentru I plebiscitul i probabil contra libertatii presei, pentru nedreptatile din armata, Injosirea justitiei i furturile din averea Orli. In primul rand Bunt vinovati sfetnicii
Domnitorului, care Ii ascund realitatea i 11 departeaza de popor *. Dar gi Domnitorul trebue sa se hotarasca sa-gi cunoasca Tara, oamenii:
20
25
30
E timpul sa gtie Suveranul nostru unde voiesc sa-1 dna acei ce-1 Inconjoara;
suntem datori a opri mainile sacrilege ale nedemnilor sai minigtri cari tind sa-1
atraga pe cararile acelea In cari se Instraineaza Domnul de inima poporului... *
Anuntand, prin Decemvrie 1869, aparitia editiei II din Ion Vodd cel Cumplit,
Hasdeu nu uita sa-i confere un caracter accentuat de actualitate. (De altfel, scrierea
InsAi abunda In reflectii orientate spre prezent).
95
Aceasta scriere probeaza mai cu seam& : ceea ce poate in Romdnia un Domn

cu o inimd adeydrat romdneascd, cti abisul in care poate fi impinsa naliunea printr' un
partid cosmopolit. o
NOTE
329
Domnitorul era atacat numai Intru cat promova s cosmopolitismul*, primejdie

bnpotriva cAreia Hasdeu a luptat necontenit In toati vieata lui politica. Amestecul
Domnitorului In treburile tArii, simpatiile Sale pentru s streinis, nelinisteau edam
5
io
its
inima de infocat patriot a lui Hasdeu:

4 SA nu ni sA mai zicA, el tori Romanii formeaa un singur partid dinastic.
t Dinastia nu are niciun partid In lark de vreme ce toate o sustin deopotrivA.
4 Albi, roii, verzi, tori sunt dinastici in aceiasi masurA, fari Ina a fi un singur
partid 5 (Traian, anul II, nr. 4, 10 Ianuarie 1870).
4 Ziarele guvernamentale strigA pe toate tonurie cA a combats aceastA hidoadt
sistemA este a fi contra dinastiei.
Dar interesele Tronului pot oare diferi vreodath de ale Natiunii?
a 0 tat% existA fat% dinastie, pe cand o dinastie nu exista fax& tea: supunerea
dinastiei la Tara este o consecintA logicti...
. . . Adus a domni peste un popor liber, Carol I nu-si va gAsi amici In cireada
slugAriei
Chemat de cAtre Latinii dela DunAre, romanisrnul este singura forth' a MAriei Sale.. . * (Traian, II, nr. 7, 20 Ianuarie 1870).
Cand Domnitorul numise pe Ghica e Principe i scrisese 4 baronuluis Mihail

5i t comitelui * Basiliu Boierescu Hasdeu vede In zare I restabiurea aristoeratiei feudale 5 i cere unirea 4 fortelor democratice s (Traian, II,
nr. 12, 5 Februarie 1870):
e AstAzi, mai mult ca orisicand, fiind amenintate chiar dela inaltimea Tronului
prin restabilirea unei aristocratii feudale, opinca i bluza trebue BA se destepte
odatA i BA se grupeze cu tArie.*
$i, pentru a-si dovedi Inca odatA sinceritatea cu care sprijinA regimul, cateva
zile In urma eerie (Traian, II, nr. 14, 10 Februarie 1870):
t Sinceri in toate, suntem dinastici cu aceiasi sinceritate.
4 Nu credem nici in originea divinA a Principilor, nici In vecinicia Coroanelor,
nici In sublimitatea a tot ce se numeste Majestate sau AltetA, adeseori numai prin
CogAlniceanu
20
25
90
antites1...
Tinem Ins/ cu tarie la stabilitatea regimului actual.
a Tara e situlA de sguduiri.
SS
40
Fiecare nouA sdruncinare ne-a lmpins indarat. 5

Singura salvare este ca Domnitorul sA fie si BA vrea IA fie roman. Cid schimbarea regimului ar duce sera de rapa (Traian, II, nr. 15, 12 Februarie 1870). Cand
se bate moneda cea nouA, Hasdeu observA cA nu s'a pus marca tarii i s'a pus
chipul Domnitorului. Dar Domnul nu e tot una cu Tara. 4 Moneda trebue sA fie
a Natiunii, nu a Domnitorului *. Carol I e t Domn al Romdnilor, nu al Ronui-
niei ft (Columna lui Traian, I, nr. 1, ).

t Dinastia Ii fnchipueste cu naivitate de a avea la discratiunea-i multi amici
In WA.
330
SCRIERI L1TERARE, MORALE *I POL1TICE
4 Daca ar sti romaneste, i-ar fi lesne a se convinge, pentru onoarea natiunii

romne, ca pana si partizanii cei mai inflacarati ai Tronului nu pot suferi pe
Nemti *. (Columna lui Traian, I, nr. 6, 19 Martie 1870).
5
Deosebirile dintre politica a latina a si cea a germana * stint cu abilitate puse

In lumina de Hasdeu. Sunt imprejurari:
4 ...care arata Intr'un mod palpabil cat de putin se aseamana crierii din Tuilerii cu maduva din Resedinta Princiara a Romaniei to (Columna, I, nr. 7, 23 Martie).
Hasdeu propune urmatoarea inscriptiei Ploestilor (Columna, I, nr. 8, 26 Martie
1870):
Urbea Ploefti
10
care a stint a Ii
Romiind fi Democrald
sub
Carol I
Hohenzollern-Sigmaringen.
15
Dar In acelasi numar al Columnei, amintete:

, ..de1i noi-unii, desgustati de consecintele sguduirilor trecute, sustinem cu
(I
tarie dinastia actuala, cerandu-i numai sa mearga nestramutat pe o cale romaneasca s.

20
Cateva zile in urma, amintirea lui Cuza-Voda incepe sa se manifeste in articolele Columnei :
25
a Romania se intoarce cu Incetul la aspectul Elan din 1865.

o Cine mai lipseste Inca!
Va reveni si acela I... 0 (30 Martie 1870).
In sfarsit, In numarul din 6 Aprilie 1870 (Columna, I, nr. 11), Hasdeu publica
cel mai violent articol al Eau impotriva Domnitorului Carol:
...Dormitor.
a ...0 fictiune.
El nu vede, nu aude, nu simte, nu intelege nimic.
Fara sa aiba vreun rasunet in lark somnul li arata sub o aparenta amicala
o potaie de bufoni, gata a-I parasi cei dintai, din data ce va trece timpul glumei I
...si lenesul nostru viseaza nemarginitul devotament al natiunii I
a Asa dark mai repetim Inca o data, adevarul este ca un Dormilor conduce
astazi, printre stanci si furtune, sdruncinata bare& a Romaniei s.
S'ar 'Area ca dupa acest pamflet, Hasdeu Incepe sa fie mai putin aspru In
critica sa, El continua Ina sa atace necontenit pe cei care sfatuiesc rail Tronul:
a Tronul fiind pus sub egida constitutionala a neviolabilitatii, aci iarasi noi ne
grabim a atribui '4111 nu Domnitorului, ci frizatilor coconasi dela putere, deprinsi
a considera biata opincii din superbul punct de vedere al seniorilor feudali s (Buletin
interior, Columna, 2 Noemvrie 1870).
e
30
35
40
NOTE
331
De fapt, ceea ce contribuia sa Intretina ostilitatea sa impotriva Domnitorului,

nu era numai t primejdia nemteasca Ili ovreiascas t}i tcosmopolitismul* ci 0
putina cinste de care s'a bucurat Hasdeu, In cei dintai ani de domnie ai lui Carol
I, la Palat. In Rdwan ci Vidra, razbate char aceast suferinta a sa a 4 Oinultil
6
to
de valoare *, t predestinat *, menit Eta faca fapte marl 1i care e lariat In Intunerec
de catre a Tara *, aducandu-se la lumina numai mediocritatile gi lepadaturile societatii. Furia lui Hasdeu impotriva t boierilor a trebuia explicata fi prin proasta lui
situatie sociala 9i cultural& Intro 1860-1870, el it genial* i os de Domn s. Mid
Regele Carol I premiaza Istoria Criticd, Hasdeu parasise de cativa ani lupta politica, dedicandu-se exclusiv ctiintei. A.1a dar nu ne poate surprinde felul In care
Columna lui Traian (an. V, nr. 3, Martie 1874) anunta moartea micei Principese
Maria:
t aflam cu cea mai vie durere nenorocirea ce vine a isbi Familia Domnitoare,
1i pe care o vor Impart-0i toll Romanii...

15
6 Depunem o lacrima pe mormAntul acestui inocinte qi drAgalal mugur, nascut
pe parnantul Rominiei, etc.... *

Cu cat trece timpul, cu atat Hascleu intelege ca se temuse degeaba titi ca Regele Carol I, departe de a fi Incurajat 41 nemtismul* qi I cosmopolitisrnul*, a devenit
20
25
un foarte bun roman. La 12/23 Iunie 1883, mind vorbelte la Iali la desvelirea monumentului lui $tefan cel Mare, In prezenta Regelui Carol I, afirma el prin opera
Regelui Carol I a Inceput sa se completeze opera marelui tef an. Grandioasa lucrare Etymologicum Magnum este Inchinata Regelui Carol I, gi are drept motto
un cuvant de al San. In articolul Carlictii (Apdrarea Nafionald 23 Martie 1902, editia
noastrA, p. 300 qi urm.) fi explica singur grepla vi se marturiseqte un Infocat
0 sincer 4 Carlist *.
ANTISEMITISMUL LUI HASDEU
30
35
In numeroase reviste politice din Traian (d. p. 7 Mai 1869, 23 Mai, 13 Iulie,
30 Iulie, 4 Septemvrie, 28 Octomvrie, etc.), Hasdeu ataca problema evreiasca.
Dar antisemitismul sau se manifesta Inca dela primele scrieri. Chiar Hasdeu are
grija sa ne-o aminteasca. In articolul 0 voce naulitd din Romdnul (27 Ianuario
1868, p. 82), scrie:
Putini Romani, char din sanul fractiunii libere qi independente, pot pretinde de a se fi luptat mai mult decat noi contra invasiunii fiilor lui Israil. Sunt
deja cinci sau 'ease ani de and religiunea noastra politica este de a combate cu
energie Itirea O. fraudulenta judaismului, lovindu-1 prin ziare, prin bropre, prin
lecture publice 1i prin petitiunea presintata la Constituanta de catre comerciantii
bucure1teni, ci al careia autor ne mandrim de a fi noi t.
332
I POLITICE
In scrisoarea atre A. Papiu Ilarian (Columna lui Trojan, II, nr. 14 (76), 5
Aprilie 1871) incearca st-gi fact singur a istoria antisemitismului eau a:
* In 1880, cu mult inainte de Buciumul qi de -Fractiune, eu atrasei cel dintai

atentiunea Romanilor asupra consecintelor economice ale invasiunii israelite, cerand energica savilire a rtului (Foila de istoriei literature( , lagi 1860, p. 124-155).
In 1862 am recomandat tarii a aplica expeditiva teorie a lui Napoleon cel
Mare In privinta Evreilor din Alsatia (Lumina, Iasi 1860, t. I, p. 25-26).

e In 1865 tinui la Bucuregti trei conferinte publice In Sala Ateneului contra
leprei judaice.
10
e In 1866, autor al petitiunii Capitalei atrt. Constituant, am concurs mai

mult ca oricine a scapa natiunea de faimosul articol 6, prin care toatt Evreimea
devenea cu toptanul cetteni Romani a.
Cu doi ani Inainte, In Traian din 16 Mai 1869 (an. I, nr. 11, p. 42), rrtspunzand
lui Armand Levy, amintise de altfel aceiagi I istorie a:
15
a D. Armand Levy ne numegte a unul din semntarii faimosului proiect ebreofag

al celor 31 a.
t Acuzatiunea e justrt, dar nu este completa.

a Tot noi am scris petitiunea, pe baza cAreia Constituanta din 1866 a exclus
20
25
30
pe Jidani din banchetul drepturior politics In Romania.

a Ai fost dart prea generos, d-le Armand Levy, atribuindu-ne numai o singlut crima In loc de clout.
e Nici aceasta nu este tot.
a In 1865 noi am limit la Bucuregti lungi conferinte publice despre pericolele
judaismului pe malurile Duntrii.
a In 1862 noi am publicat la Iagi un document Insotit de Intinse comentarii,
asupra comerciului fraudulos al Jidanilor.
Vor mai fi fost gi altele, pe cari nu ni le mai aducem aminte a.
Hasdeu a acuzat Intotdeauna pe CogAlniceanu de a filosemitism *. In articolul
din Traian, nr. 16 (p. 62), constatt a legttura intim& a a lui Cogalniceanu cu a foile
israelite din Bucuregti a.
Apoi urmeazt, atacand ziarul Steaua Orientului :
Steaua Orientului a, dupt ce se plange ca o comisiune parlamentara de ancheti
ar inainta prea putin cestiunea israelitt, incheie apoi aga: a emanciparea taranilor
In Romania n'ar fi reugit pe atare cale a.

35
a Prim urmare, vagabonzii din Palestina trebuesc emancipati la noi astAzi,

din virgula In virgult, precum a fost emancipata ieri opinca romant.
o
40
In 1864 regimul personal s'a putut stabili, In favoarea legii rurale, prin Insgi
natiunea amtgit In buna-i credintrt; In 1869 el este pe drum de a se restaura,

sub pretextul cestiunii israelite, prin consimtamantul diplomatic din afart, cumprat cu banii Jidanilor
1
NOTE
333
t Lovitura de Stat bate la uga, gi vechiul portar, deprins a sari and sun& dopotelul, alteapta cu neritbdare momentul de a deschide 1 I 1 * (Ultimul paragraf
este tiparit cu litere groase).
In Columna din 31 Ianuarie 1871 (an. II, nr. 5) reproduce un fragment dinteun articol din Romdnul, 26 Octomvrie 1866, In Iegatura cu zadarnicita coalitie
a liberalilor a pe axa democratiel i nationala *:
t De ce oare, domnilor, toti liberalii fara deosebire sa nu se uneasca, BA nu faca
o coalitiune contra boierismului, precum unii din ei facuse, iji au reugit, o coalitiune cu boierii lui Cuza?
to
Marturisesc ca pana acum era o piedeca, o piedeca foarte serioasa, caci Rogii
sustineau pe Evrei.
Astazi Insa, ziarul Romdnul a dechiarat verde gi lamurit ca este contra
Evreilor*.
Maud acest fragment in articolul sau din Columna, Hasdeu amintegte ea

15
20
25
80
s'a despartit apoi de Rogii Indata ce aceltia s'au e rektors la coconi i la giupdni
Antisemitismul lui Hasdeu n'a fost niciodata mai violent ca 0 anti-boierismul *
salt. In desenele din Aghiugf qi Satyrul, opinca rominas era tntotdeauna obidita
de boieri gi de 0 jupani *. Democratismul gi nationalismul Inflacarat, antisemitismul feroce
au fiintat dela Inceput Impreuna, cu o egala vehementa, In conceptia politica a lui Hasdeu. Cu atat mai aspru critica pe Rogii (Columna, II, nr. 2,
25 Ianuarie 1871: A patra scrisoare deschisd dare d-1 Niculaie Ionescu) and acegtia
introduc descentralizarea *, prin care Evreii moldoveni vor coborl In Muntenia,
((mai putin bantuita de Sinagoga*, i unde stapinese liberalii. Va Incepe In urint
a se plange Munteanul, precum se plang astazi Moldovenii, dar prea tarziu 1 *
In brogurile sale antisemite, In Istoria Tolerangi, tn articolele politica Hasdeu
a atacat Intotdeauna pe Evrei. Cu toate acestea, singurul tau suplinitor la catedra
dela Bucurelti a fost Lazar 'aineanu. Iar printre Evreii romani i streini, Hasdeu
avea destui prieteni. 0 spune chiar el In articolul: Ce fel de antisemifi aunt RonuiniiP, articol aparut sub forma unei scrisori deschise catre I. G. Bibicescu, In
Cronica nr. 111, din 3 Noemvrie 1902, apoi In Apdrarea Nagonald nr. 106 din 10
Noemvrie, gi republicat In intregime In volumagul 0 nevastii ronuincd, p. 34-44.
Pentru importanta amanuntelor autobiografice, i pentruca precizeaztt limitele
antisemitismului salt citarn un lung pasaj din acest articol (0 nevastg ro-
mdncd, p. 36-39):
85
40
Se gtie ate am facut eu qi chiar ate am suferit pentru D. Lazar *Sineanu.

0 spune el Insugi, macar In parte, in brogura sa: 0 carierd filologicd, Bucuresti
1901, pag. 1, 4, 8, 12, 15, 16, 19, 26-27, 32, 46, 56. Ceea ce Insi nu se gtie de ke,
sunt relatiunile mele eu D. Dr. M. Gaster, astazi marele rabin la Londra i Inviergunatul adversar al Romanilor. Ii cunoscui In 1879, cand era Inca attar, foarte
inteligent qi laborios, plin de foc sacru pentru gtiinta, inflacarat pentru studiul
filologiei romane, gi-i propusei atunci eu tnsumi de a starui ca sa capete imediat
334
naturalizarea. Consery un teanc de scrisori dela D. Gaster, dup.& cum conserv

sub titlu colectiv de 4 Juvenes dum sumus * o arhiva epistolarA dela tinerii
mei amici sau elevi de altAdatA: Gr. Tocilescu, Bianu, SAineanu, I. Bogdan, I.
BArbulescu, N. Iorga, etc. Dintre scrisorile D-Iui Gaster voi utiliza aci dou& deocamdatA, ambele din Breslau, vestita pepinierA a rabinilor. La 1.0 Februarie 1880
D. Gaster imi eerie: # In fine, mi s'a urit de a mai sta ca o amfibie: roman gi nee roman totdeodatA, si m'am adresat azi cAtre d-nu Rosetti alaturAnd o cerere
cAtre CamerA pentru indigenat. TotdeodatA mA adresez &are D-voastra. fAcAnd
t acu intrebuintare de binevoitorul vostru serviciu, cu care ati promis a m1 spi10
4 jini gi a stArui pe la locurile competinte ca sA nu mi se facA obstacole neagtepa tate. Agi vrea Ca a& fiu deja discutat gi votat Inc.& in cursul acestei sesiuni, de
a aceea vA rog a exercita toatA influenta ce posedati ca treburile mele sA mearg&
cat se poate de grabA. Nu gtiu dec.& n'ar fi oportun ca sA mA adresez gi catre Dim.
a
15
Sturdza. Ce credeti D-voastrA? Adevarat sA mArturisesc, nu m'agi bucura cu o

aga slabl majoritate cum a fost la altii. Cel putin atat cred ca. am meritat dela
4 tara de care m'am ocupat cu state iubire si patriotism !*... In scrisoarea dela
15 Martie acelagi an, D. Gaster zice: # Vin acum din parte-mi a VA mai multumi
t pentru stAruinta cu care lucrati la naturalizarea mea. Sper dar cl peste putin
t se va decide... 0. DacA ilustrul rabin n'a reugit, sA ni-o larnureasca insugi; de
20
25
sigur insA n'a fost vina mea, gi. nu a mea vinA a fost expulzarea D-lui Gaster, care
la 1880 se ocupase de Romania e cu atAta iubire gi patriotism! *.
a Acelag fel de anti-semit am fost eu totdeauna in privinta Evreilor din afara.
Pe strAinii cei eminenti In genere, i-am admirat, Ii admir gi-i voi admira, negrotAnd cA nu sunt ai nogtri. Cu rAposatul profesor Benfey dela Gttingen, Evreu,
eram In cele mai bune raporturi personale si epistolare. In Paris, eu gi familia mea,
eram foarte bine cu familia D-lui Michel Brital, Evreu, care m'a gi introdus in
Societatea linguisticA de acolo. Sunt In relatiunile cele mai amicale cu ilustrul
Ascoli dela Milan, una din gloriile Itahei. Un Ascoli, Evreu, Imi e tot ace de drag
30
ea gi amicul meu Angelo de Gubernatis, catolic. Tot aga fel de anti-semiti, intocmai
ca mine, aunt toti RomAnii. Eu nu stint mai bun, gi nu vreau sil fiu mai rAu. SA
mi se arate un singur RomAn care sA cArteasca contra D-Iui David Emanuel, profesor
la Universitatea din Bucuregti gi totugi Evreu nebotezat. Toti RomAnii II iubesc gi-1
stimeaza. Eu unul, deck' ar fi sA formez un cabinet, n'ag fi departe de a-i propune
un portofoliu. Dar massa Evreilor, multimea cea ingrozitoare a habotnicilor, o !

33
sA mA fereascA Dumnezeu Si cui oare sA fie ei simpatici? Nici chiar D-lui Bernard
Lazare, care Meuse mai deunAzi un marg triumfal printre hahamii dela Bahlui
pAnd la DAmbovitA, fAcAnd acuma prin presa occidental& atAta tAraboi contra
Inchipuitelor persecutiuni ale elementului evreiesc in Romania... *.
40
InteadevAr, prietenia lui Hasdeu cu filologii europeni Evrei a fost strAnsA.

Columna din Ianuarie 1882, public& la i Cronica * (p. 64) urnatoarea informatie:
NOTE
335
In 1edh4a dela 4 Februarie stil nou, dup1 propunerea d-lor Michel Bral i Abel
Bergaigne, Societatea de Linguistia din Paris a ales In unanimitate de membru
pe d-1 B. P. Hasdeu *.
3
De altfel, bunica sa Valeria, sotia lui Tadeu Hasdeu, era evreicA 911 Hasdeu
ii arat5 marea dragoste pentru aceast t sfintA* Inteun paragraf din Sic Cogito
(ed. Biblioteca pentru toti, p. 352 qi urm.). AfirmAnd, Inteo scriere antisemitA
din tinerete, cA evreicile nu sunt primejdioase pentrudi t ramAn femei* i t nu studiaza Talmudul a Hasdeu se gAndea, fr Indoiall la bunica sa Valeria, Intr'o
mapA cu manuscrise din Biblioteca Academiei Romine, se gAsesc texte din riedintele spiritiste tinute In OctomvrieNoemvrie 1902, In care Hasdeu e sfAtuit
de Lilica sA devinA mai putin violent In antisemitismul sAu, arAtAnd cum e vAzut
evreul de it dincolo *. AmAnunto asupra acestor ledinte se gAsesc In brosura 0 nevastel romtlned.
HASDEU
- I TITU MAIORESCU, IACOB NEGRUZZI,

a CONVORBIRI LITERARE
15
RAmAlagurile* lui Hasdeu Impotriva Convorbirilor Literare sunt bine cunoscute. Gh. Panu In ale sale Amintiri dela 4 Junimea * (vol. I, p. 360-361, vol.
II, p. 314-327), Jacob Negruzzi, In Amintiri din t Junimea s (p. 255-258), d.
Barbu LAzAreanu, In Umorul lui Hasdeu (p. 95-108) au popularizat aceste
20
douA celebre e rAmAlaguri*, asupra cArora nu mai revenim aici. SA amintim nurnai
cA aceste farse ale lui Hasdeu au provocat inteadevAr panic& In redactia Convorbirilor (cf. Toroutiu i Carda1, Studii fi documente literare, vol. I, Bucurelti
25
1931, p. 269-271, etc.).

Cu Titu Maiorescu, era fatal sA nu se inteleagA Hasdeu; nici prin temperament, nici prin culturA, nici mai ales prin capacitAtile lor creatoare, ei nu
puteau comunica. Dar In afarl de aceastA deosebire structuraM, multe IntAmplAri au venit sA accentueze depArtarea Ii nelntelegea dintre acesti doi oameni
mari ai secolului XIX rominesc. Succesul politic 1i cultural al lui Maiorescu rAnea,
IndoialA, imensul orgoliu neindestulat al lui Hasdeu. Chiar la sfArsitul

MiciIrii literelor In Efi, Hasdeu ironizeazA pe Maiorescu; cel dintAiu rAspuns la
petitia * semnatA de Comitetul $coalelor. Venind la Bucurefti i IncepAnd publicarea lui Aghiufti, Hasdeu nu-si uitA norocosul adversar. In numArul 3, la rubrica
i scolile primare. AltA glumA,
0 Toate vrutele s, p. 23, vorbelte despre Maiorescu
In nr. 8, tot la rubrica e Toate vrutele* (p. 61-63). CAnd are coloanele lui Traian
la dispozitie, Maiorescu este in repetite rAnduri atacat, ironizat (cf. articolul reprodus In editia noastrA, p. 295 11 urm.)
fdrA
30
336
La Pasta, uncle Intillnegte pe Iosif Vulcan, care Ii cere un articol pentru Familia
Hasdeu scrie 0 conversare (apArut In Familia, 1871, p. 356-357), gi nu uitA
sA loveascA Inca o datA In Maiorescu. Simeon Birnutiu se plAnge feta de doi romAni
5
to
15
ajungi In raiu, Badea Ion gi Badea CrAciun, cA n'a lAsat gi el un fiu pe pAnaint,
sA-i duch mai departe opera gi numele, aga cum au lAsat I. Maiorescu gi C. Negruzzi. Atunci se aud glasurile acestor doi dispAruti, blesteminduli copiii crt au
trecut de partea streinilor gi-gi leapAdA neamul...
PAnA la moarte, Hasdeu a crezut cA Maiorescu a fost un t cosmopolit i, un
bArbat cu desavArgire influentat de gAndirea gi e pesimismul* german (cf. articolul
Carliptii, editia noastrA, p. 300 gi urm.). Cand s'au organizat serbArile dela Putna,
Hasdeu eerie In Columna lui Traian (an. II, nr. 32, 30 August 1871) cA aceastA
idee, lansata. cu doi ani In urma. de Junimea romdnd, a fost tradatal prin interventia
ui Maiorescu.
I La 15 August nu a fost o sArbAtoare national& in memoria lui Stefan eel Mare,
ci 0 crud& parodie, tesutA si pusA In scenA de cAtrA gcoala cosmopolit& din Iagi
sub perfida conducere a d-lui Maiorescu.*
Cu cAteva numere mai inainte (Columna, II, nr. 26, 25 Iunie 1871) reprodusese
sub titlul: Poesia Maiorescu Noaptea * lui Eminescu, din Convorbiri Literare
dela 15 Iunie...
20
25
Aparitia Istoriei Critice, care a fost atta de atacatA din lagarul Convorbirilor
0, mai ales, atacata cu incompetent& trufalA de cAtre Gh. Panu convinge totugi
pe Maiorescu de serioasa valoare istoricA a lui Hasdeu. Cad, la sfargitul articolului
sAu Cum se scrie la noi istoria (Columna, an. IV, nr. 13, Noemvrie 1873, p. 235),
G. Tocilescu citeazA un fragment din scrisoarea pe care Maiorescu a adresat-o lui
Hasdeu In 23 Mai 1872:
Noi am Inceput a ne ocupa cu totii la Junimea sub conducerea arta d-tale

de multele IntrebAri ce le degteaptA gi fn parte le gi resolvA *.
Cat de mult stima Maiorescu eruditia si puterea de muncl a lui Hasdeu se

30
35
vede din aproape toate scrierile sale critice unde 41 mentioneazA. Totugi, ca gi cei-
lalli membri ai Junirnei,ci Maiorescu pare a fi vazut In Hasdeu mai mult un cap
enciclopedic gi desordonat, un spirit viu dar instabil, muccator gi fantastic
decat un adevArat savant gi un mare creator. Tot el, pe and era Ministru de Instructiune PublicA, suspencla cursul lui Hasdeu gi urmAtoarea notitA, publicat& In Columna lui Traian, an. VII, Iunie 1876, p. 288, dovedegte cA Hasdeu
n'a uitat aceastA loviturA.
4 Printr'o adresA cAtrA d. B. P. Hasdeu din 31 Mai 1876, actualul ministru
al Instructiunii Publice, demnul reprezentant al Olteniei Georgiu Chitu, restabilegte pe lAngA Facultatea de Litere din Bucuregti cursul de filologie comparetivA, Inchis inteun moment de iritatiune de cAtre ex-ministrul Maiorescu... *.
NOTE
337
$i cu toate acestea, and, prin 1903, Hasdeu e rugat de Delavrancea a voteze pe Titu Maiorescu in locul de senator al UniversitAtiiHasdeu o face (vezi
scrisorile din 7 si 14 Ianuarie 1903, publicate in Tribuna Basarabiei, 27
Aprilie 1936).
5
Cht despre Convorbiri Literare 0 Jacob Negruzzi, nenumarate sunt intepilturile si criticie lui Hasdeu. In Columna din 26 Octomvrie 1870 (nr. 53), la rubrica t Diverse* se publica o savuroasii cronia intitulata Negruziade :
Avem dinaintea noastri Convorbirile Literare dela 1 Octombre.
Pe malul mArii * al lui Iacob Negruzi merge inainte: litoralul marin nu se
mai ispraveste.
De astadatA, Maud la o parte versurile cu al-de fond misterios 0 tuna tu,
dumnealui vorbeste numai in proza.
4
10
Bua-oara:
Inventiunea fatall a tipografiei a adus o nenorocire omenirii. OdinioarA,
15
20
cAnd ea nu era cunoscutA, numai aceia seriau care aveau, etc.*.

Cine este ea, care nu era cunoscutd?
Inventiunea?
Tipografia?
Nenorocirea?
Omenirea?
0 tainA nestrAmutatA 1
Un alt exeznplu:
a Eu am destulii treaba de a auta a cunosc o mica parte din comorile timpului antic si nu-mi ramAne vreme de a risca vremea cu cele moderne... *,
25
Nu-mi riinzdne vreme de a risca vremea III
Ar trebui sd-i rdrndnd vreme de a risca vrernea sA invete cel putin limba ro-
mita.
Mai eaa:
se
95
Cu privirile, cu mii de nimicuri ne mArturiseam amorul Oa and veni momentul ea sA ni-1 spunem: la cea lilted sinnire un moment =It mai putin gray,
decht mai tArziu, aci atunci nu este legat de dAnsul nicio consecveng botarata,
ci aceasta se impune cu vremea dela sine, pe and mai pe urma dela acel moment marturisitorul face sA atArne efectele cele mai serioase... *.
Un premiu pentru eine va Intelege aceastA galimatie 1...
Rival al d-lui Prodanescu In versuri, d. Jacob Negruzi n'are niciun rival
in prozA.
Ba da: este culegAtorul d-sale dela tipografie.
Indentifiandu-se cu stiistica ziarului, sArmanul baiat a crezut de cuviinta

a concurge din parte-i la armonia intregului prin urratoarea eroare de impri40
merle:
338
SCMER1 LITERARE, MORALE /31 POLITICE
0 lunga convorbire se incinse In care ea des veli atita spirit 0 atatea euno-
t Eitinte, 'bleat creftea tot mai mult administratiunea mea 4.

t Tel maitre, tel valet! *.
5
to
Indata ce i se pare ca revista ielana renunta la t noua directie cosmopolita

Hasdeu 'tat& vechile certuri i intinde mina de fratie.
In Columna din 17 Aprilie 1872 (an III, nr. 16, p. 127), la e Buletin I, aerie:
si pesimista
Articolul d-lui A. Xenopol despre ultima opera economic& a d-lui Ion Ghica
0 mai ales un studiu al d-lui Alecsandri despre raposatul Costache Negruzzi, ambele publicate zilele trecute in Convorbiri Literare, ne fac a recunoWe cu fericire
noul avint francamente romdnesc al revistei trans-milcovene, i a-i intinde pe
viitor o mina de fratie pe aceasta fecunda cale o.

Inteadevar, incepand cu nr, 17, se reproduce In Columna I Introducerea la
Scrierile lui Costache Negruzzi I+ de V. Alecsandri.
Doi ani mai tArziu Insa, in Martie 1874 (an. V, nr. 3), publica un violent articol
15
al lui Abraham Albuzzi Impotriva Convorbirilor, intitulat Noua Diregie. Este

atacat, mai cu seama, Gh. Farm.
In acela0 an, publicand Originile pdstoriei la Romani. Elemente dacice (Co(umna,
V, nr, 5, 1874, p. 97), se razboielte chiar In fruntea acestui studiu cu Junimea :

0 qcoala ultra-romanicA, incuibata In institutul numit 4 Societatea Acade20
mica 0 i avAnd de organ lila zisul Digionariu Glossariu, ne face mai Latini cleat
Latinii; o alta coaIS, ultra-barbara, fasarita pe malurile Bahluiului sub nurnele

de t Societatea Junimea* i reprezentata prin Convorbiri literare, ne arata lumii
25
mai barbari cleat barbarii ; gi daca vine cineva cu sAnge rece a recunoaoe in nationalitatea roman& elemente latine i elemente barbare totodatA, academicii
din Bucurelti i junii din Ia0 se asvArla asuprali cu acelali avant de invierlunare.
CAnd unii vad: 2+ 2 = 3, 0 altii: 2 + 2 = 5 e foarte criminal aeela ce indraznegte a le spune tuturor CS: 2 + 2 = 41... b.
30
Ceea ce supara mai ales pe Hasdeu la junim4ti * era 6 cosmopolitismul s lor.

De aceea, el cel dintaiu, atrage atentia asupra influentei masonice exercitate In
cultura 0 politica romAneasca prin Societatea a Junimea *.
In Columna din 11 Iunie 1870 (I, nr. 26, p. 4), la rubrica e Diverse * publics
urznAtoarea nota:
a
t Francmasonii poseda dona mari sucursale In Romania: una In Bucure0i

i cealalta in Ia0.
Cea dintAiu se numete:
Clubul Tinerirnea *.
Cea a doua: s Societatea Junimea *.

t In cea dintAiu sunt doi membri Evrei.
* In a doua sunt doi membri Romani.
NOTE
339
e Misiunea celei din-Wu este de a vorbi nimicuri.

Misiunea celei de a doua este de a seri minciuni.
e Acestea sunt punturile de diverginta Intre ambele.
o Trasurele de asemanare, stint mai putin numeroase.
o Ele se reduc toate la unul singur.
o Nici o Tinerimea * din Bucuresti, nici o Junimea s din lali nu este romaneasca.
o Onoare...
o Cui?
to
o Natiunii romane I *
CU CE BANI A CALITORIT HASDEU IN 1871
15
o Scurta mea calatorie In strainatate, ca tot ce am avut fericirea sau nefericirea de a face vreodata, oferise unor limbi si unor foite o noua binevenita ocashine de a mai asvarli In publicitate o groasa tesatura de calomnie.
Dot& bnueli an fost mai cu seama ingenioase.
o Oare cu ce bath calatoreste Hasdeu? intreba clatinind din cap perfida
malitie.
20
25
In adevar, saracia nu mi-ar fi permis a Intreprinde un singur pas afara din

Bucuresti, dar aid este cheia enigmei s'a gasit un amic, carele mi-a procuret bilete de vapor gratis pentru plecare si 1ntoarcere, i s'au mai gasit iari
amid in Pesta si'n Bielgrad, carora le paruse bine de a-mi putea acorda cea mai
cordiala ospitalitate In tot cursul petrecerii mele pe acolo.
lath In ce mod am fost pus In stare de a. calatori asa zicand cu punga goal.
A doua acusatiune nu este mai putin originala.
Hasdeu s'a dus la Viena pentru a intalni pe Vocla-Cuza.
Nu stiu daca fostul Domnitor se va fi eland in Capitala Austriei, dar ceea
ce stiu, este ea eu unul n'am fost la Viena de asti data.
30
Pesta i Bielgrad aunt unicele punturi uncle ma oprisem In intervalul modestei mele escursiuni, care se prelungise peste tot vreo sease saptamani si a carei
exclusiva tinta au fost hibliotecile, muzeele si arhivele Serbiei i ale Ungariei *.
(La Pesta fi la Bielgrad, o Columna lui Traian 0, an. II, nr. 31, 23 August 1871).
340
I. C. MASSIM DESPRE e ISTORIA CRITICA,

Dintre toate criticile gi atacurile de care a avut parte Hasdeu IndatA dupA
publicarea Istoriei Critice, fArA indoialA cA cea mai ridicull a fost bropra scrisi
de I. C. Massim, ci intitulatA Una mostra de istoria critica. In articolul $tiinla fi
d. I. C. Massim (Columna lui Traian, an. V, nr. 4, p. 95-96), Hasdeu citeazA
5
10
15
fragmente din aceastA hispAimAntAtoare mostrA de limb& romAneascA 0 rAspunde
acuzatiilor de nepatriotism care i se aduc. Reproducem gi noi cAteva fragmente,

cu ortografia lui Massim:
t ...A susliue a Rom Anil fuseser pAstori mai 'nainte de a deveni plugari,
aceasta se chiamA pentru d. Massim ca: 4 d. Hasdeu, de si se pretende Rominu,
4 ba inco scriptoriu allu istoriei RomAniloru, de si rumuneratu de RomAni spre a
t le eerie aceasta istoria, de si presiedente allu societatei Romanismu, deserta rot manismulu 9i trece pre facia in castrele inimicioru numelui romAnu e. (Una
mostra, p. 4; Columna, p. 95).
La pag. 96, ultima coloank Hasdeu reproduce autobiografia lui Massim:
o Mai antaniu sell si senguru forte bene, co aunt membru acellei societate, care,
dupo parerea D-talle, e unu comicu institutu, ero, dupo parerea si d'in grati'a
nationei romAne, e una seriosa institutione ce are serios'a sarcina de a apperA
I si resbuna numele acestei natione de opprobiele ce aru tenta se i adduca fii in-
, grati ca D-ta...
20
25
SO
35
...4 Dem ce se vede co nu scii, e co nu su Macedoromanu, cumu, deco nu

me insella memori'a , me faci D-ta prin un'a d'in minunile de cari esti capace,
nu su Macedoromanu, ci curatu Dacoromanu, nascutu d'in parenti Dacoromani in satulu Massinenii Moldovei, in judeciulu Covurluiu, pre rip'a derepta
a Siretului, d'in familia, ai carei cei mai multi membri au fostu sacerdoti si agris cultori In acellu-asi tempi; tata meu, inco fiendu eu pruncu ce sugeamu la pep41 tUill mammei, fu ordinatu preutu la satulu Tempu, in judeciulu Braillei, apoi
o stramutatu in acea-asi calitate la satulu Gropeni din acelle-asi judeciu, unde
o d'in cea mai fragida teneretia peno la adunce betranetie servi cu demnitate si
o devotamentu altariului .0 aratrului in acellu-asi tempu: fia-i usiora terrin'a ter5 rinei fecundata cu sudorea cea mai pretiosa! De acea-a si eu insumi, peno la
t etate de copillandru, am menatu boi romanesci, injugati cu jugu romanescu la
4 aratru romanescu, cu stremurare romanesca; am seceratu cu secere romanesca
o grane romanesci, semenate d'in sementia romanesca, crescute si copte in -Ore rina romanesca; am treieratu in aria romanesca cu cai romanesci, si am venturatu ordiu, grAnu, secare si meliu romanescu cu venturatori romanesci, etc. e.
4 Menandu boi romanesci, fnjugati cu jugu romanescu, la aratru romaneseu,
cu stremurare romanescu s, d. Massim cApAtase o anticA educaliune patriarhalk
ale cArei urme be mai recunosc panA astAzi in modul d-sale de a face polemica ..
NOTE
341
t PLAGIATUL * LUI HASDEU

In ziarul Timpul din 23 Decemvrie (3 Ianuarie) 1893, an. XV, nr. 283 se
publica urmatoarea scrisoare a lui Hasdeu, sub titlul de Purecii dela e Adevdrul e.
D. P. B. Hasdeu, distinsul nostru academician, ne trimite urmatoarea spirituala scrisorica, pe care eu placere ne grabim a o publica In coloanele Timpului:
5
Domnului director al ziarului Timpul

Domnule director,
10
15
4 Ziarul
Adevarul al cfiruia nume hni educe tot-d'a-una aminte proverbul
latin: t in vino veritas*, tn numarul sau de Luni anunta ca in numrul viitor*,
edica in acela de Marti, va publica un plagiat de mare senzatie, al carui autor
e d. B. P. Hasdeu b. In numarul de Marti neaparand nimic, ma crud dator a cere
prin organul presei ea acel plagiat de mare senzatie* sa se publice eat mai curand; 0, drept indemn, ma grabesc a oferi descoperitorului plagiatelor male o
rasplata egala en premiul pe care-1 ceruse vi nu 1-a obtinut d. Gherea dela Academia Romda. Daca plagiatele mele de ori-ce fel de t senzatie * s'ar strange toate
la un loc ili s'ar putea preface in came, ele de sigur n'ar satura un purece, iar prin
urmare nici pe artiltii dela Adevarul, despre cari, pureci vi artioi a se vedea
In Revista Noua din urm articolul Intitulat: Zacherlina t.
Primiti, d-le director, etc. *.
B. P. HASDEU
21 Dec. 1893.
IULIA, SOTIA LUI HASDEU

20
25
30
In conferinta tinuta la Academie, despre 0 nevastil romdricd, aparuttt vi in voHasdeu vorbeqte cu multa sinceritato vi cu o sobra adlum (Bucure1ti, 1903)
miratie despre sotia sa fulia. Pentru un barbat care s'a arfitat Intotdeauna sgarcit
in marturisiri autobiografice, conferinta aceasta prezinta o exceptionala importang morala. Reproducem citeva fragmente, indicand numarul paginii respective din volumalul 0 nevastd romdncd :
Un aur ales dela Abrud a fost pentru mine nevasta mea, sufletul nevestei
mele. Am cunoscut-o la 1863. Ne-am cununat in Bucurelti la 10 Iunie 1865 In
bisericuta lui Sf. Ilie din Gorgani... (p. 12).
e Primul an al casatoriei noastre ne-a fost unul din anii cei mai saracacioyi
ai vietii mele. Gaud ne-am dus la cununie, Iulia mea nu avea nimic, iar eu avearn
in punga doi poli din care am platit fili popei. Dar cat am fost de fericiti, cat de
plini de credinta in ajutorul de Sus! Atunci am publicat eu poezia: La Julia...
(La p. 13-15, se reproduce aceasta poezie, care este, dupa cum se Oie, dedicatia
la ed. III din Rdzvan f i Vidra).
22
342
t Nina la casatoria mea In 1865, eu am scris citeva articole de ziare, vro cateva
brosure si o colectie de documente, ilia tot.

Eram o noapte despre zori de zi, nu Inca dimineata; eram o mica parte din
eu al meu, o parte obosita si desgustati. De atunci Incoace, prin nevasta-mea,
deodata eu m'am simtit Intreg i luminos. Chiar In anul cununiei eu am publicat
cele trei conferinte, cari facusera o mare impresiune: Talmudul ca profesiuned
de credinfa a poporului israelit ; apoi Trei Ovrei jupdnul Shylok al lui Shakespeare,
to
15
20
25
30
domnul Gobseck al lui Balzac, jupdnul Moise al lui Alexandri ; in fine, Industria
nalionald, industria strdind pi industric ovreeascd lap cu principiul concurenfri.
In acelasi an a iesit volumul meu: Ion-Vodii cel Cumptit. In acelasi an iarasi, locuind inteo jumatate de casuta din Popa-Rusu, am scris cele doua piese teatrale:
Domnifa Roxandra, aparuta In ziarul a Familia * din Pesta, reprodusa apoi in
Revista-Mouaa sub titlul Femeea, i poema dramatica: Rizvan pi V idra. Ambele
piese reprezentau fiecare ate un deosebit mare caracter ferneesc, i arnbele au
fost Inchinate nevestei mele... (p. 15).
In adevar, eu puteam lucre atunci, puteam caci Iulia mea nu numai ma mangaia la munca, dar Imi facea nesimtite nevoile: ea singura targuind In pieta, ea
singura fierband bucate, ea singura croind i dregand rufele i hainele, ea singurfi
potrivind sa nu lipseasca banul: ba Inca, din acel ban ea izbutea sa puna ceva la
o parte, ca sfi ajute pe alti mai saraci, ea o femee evangelica, un chip de Marta,
niciodata vanitate, nicaeri lux si petreceri!... (p. 18).
t De atunci Incoace, In curs de optsprezece ani, nevasta mea, providenta familiei, s'a Mut treptat doica, dadaca, pedagoga, colega de studiu, si'n fine a gardemalade a pururea neadormita, pururea admirabila prin energie si abnegatiune.
In curs de optsprezece ani, Lilica n'a facut un pas fara muma-sa: in tar% si in strainatate, acasa gi'n calatorie, la Sf. Sava In Bucuresti i la Sorbona la Paris, pretutindeni, pretutindeni nedespartite. Apoi disparand Lilica, ramasi noi Mel clause
pe pamant, arnandoi mai traiam numai unul pentru altul i unul prin altul, unul
In altul iubind pe Lilica. In 1898, and ne-a cercetat la Campine vebhiul meu amic
Angelo de Gubernatis, In descrierea calatoriei sale el zice: a M-me Hasdeu est bien
a abattue elle aussi; son regard cherche encore sa Julie; sa grande beaut a eta
a fltrie par une immense douleur; mais elle porte avec noblesse son lourd far-
t deau*1)... (p. 19).

35
a Cat timp erau pe pamant amandoul: Iulia nevasta-mea i Iulia fiica noastra,
eu serbam totdeauna pe ale mele 2 lulie in ziva de 2 Iulie. La 19 Iunie 1902 tocmai 2 Iulie stil nou a raposat si a 2-a Iulie a mea. Ei bine, si de acuma inainte
eu voi serba nestramutat aceiasi zi de 2 Iulie, o voi serba linistit l l multumit, caci
pentru mine, da, pentru mine ele n'au murit a... (p. 20).
1) La Roumanie et les Roumains, p. 100.
NOTE
343
BIBLIOTECA LUI HASDEU
10
10
20
25
Hasdeu se &Iodise ca, dupi moartea sa, biblioteca Impreunli cu manuscrisele

rare pe care le avea, sti treach In stapanirea Academiei Romano. Lucrurile nu s'au
Intamplat, Insa, astfel. Biblioteca a rAmas In grija executorior testamentari. CAnd
gerrnanii au intrat, In 1916, In Campine, o parte din bibliotecit a fost expediatA
ni se spune, prin grija fiului lui Mite Kremnitz, care se afla In armata german&
la Arhivele Statului, unde se &este si astAzi, necercetatA. Sunt 16-17 lAzi marl,
cu cArti, reviste si manuscrise de ale lui Hasdeu si ale Iu liei. Din cite am putut
vedea noi ,. deschizand cAteva lAzi, cArtile In adevAr rare, manuscrisele vechi si
hartiile pratioase, nu se gAsese In aceastA parte a bibliotecii lui Hasdeu. Probabil
numai d-1 Iuliu Dragomirescu stie de urma acestora.
In lAzile dela Arhivele Statului am clescoperit totuli cAteva piese importante
pentru luminarea activitAtii lui Hasdeu.
Intre altele, caietele de cursuri ale studentilor, dela 1892-1900 (cf. Curriculum
Vitae). Hasdeu hi citea lectiile, si citea atAt de rar, atAt de limpede, Inc At cursul
putea fi notat Intocmai si cu usurintA de cAtre studenti. Ne-am putut convinge de
aceasta comparAnd mai multe caiete ale unui aceluias curs, ale cum fusese redactat
de mai multi studenti. Textul este aproape intotdeauna identic. Pentru Intregirea
activitAtii stiintifice a lui Hasdeu, aceste manuscrise Bunt extrem de pratioase.
Ele pot fi considerate ca o sintezA a rezultatelor la care se oprise Hasdeu in preajma
retragerii sale definitive dela catedra de filologie comparatA.
Al doilea grup important de piese documentare pe care le-am cercetat la Arhivele Statului, sunt procesele-verbale* ale ledintelor spiritiste dela Campine.
Este o Intreaga arhivA spiritista aici, compus din mai multe mii de coli in folio,
coli pe care mane tremurfinda a mediului nu asternea, e drept, decat cateva cuvinte.
Scrisul e mare, neglijent, cu creionul; scrisul obilnuit al ledintelor spiritiste, unde
comunicArile se fac direct prin creionul mediului. Din comunicArile pe care le-am
putut cerceta, public cAteva fragmente.

*edinta dela 8 Noembrie 1892:
30
a Cum vezi dragA Hasdeu aici cu toti nu-mi dau pace, ci lor le place mult cum
eu mA supiir cit nu-mi dau locul dinthiu cum mi s'ar cuveni dacA si ei si eu am fi
acolo O. nu aici.
Vezi cum s'au schimbat drepturile pe care le castigasem acolo 11 pe care le-am
pierdut eici, desi aceasta nu m4 supara intim nimic ci mA fac eu aga cA stint supA-
ratA pentru cA eu li Inveselesc pe toti aid si fac haz de mine. Eu drag Hasdeu
35
am sA-ti spun ceva, InsA te rog sA rAmana aceasta batre noi, si all nu se stie cleat
numai atunci cAnd dupA tine v or veni altii sA rAscoleascA vrafurile de comunicAri
ce ai IncA de prima. Cel mai de cApetenie dintre toate este a Sperantia are de
40
gAnd sa scoria la ivealA o multime de nerozii pentru a se ridica pe sine 11 a bArfi

In contra credintelor ce le-a avut odinioarA, deci tu drag& Haldeu s'o stii mai dineinte si ca om cu judecatA sAnAtoasA art le pretuiesti astfel dupA Insusi isvorirea lor.
21*
344
SCRIERI LITERARE, MORALE tilI POLITICE
Din parte-mi este o datorie a nu te lasa in prada nelinigtii ci se cauti a Inlatura

pe acel ce a cautat folosinta.
Nu mai este omul care a lost gi care mult a pierdut. El In Incarnarea a doua a
fost Efialtes acela care a dat foc templului din Milet gi a dat foc pentru a famine
nemuritor prin aceasta ei acum va da foc congtiintii lui pentru a amine nemuritor
negind adevarul gi scotind la vorbe WA minte.
Iata drag* Haldeu ce aveam ali spune...

Ai vorba sa-i spui la Vasi le ca Incurand se va scfipa de vitica care va fi data
10
Ca zestre unei fete iubita de noi toti...

aici
va veni timpul and voi spune cine-i gi unde este.
Stii pe d-1 Alesandru are dorinta a veni gi el la o gedinta; eu li Arad sotia lui aici,
15
20
o buna feta care s'a stins prea repede rapindu-i linigtea. El are se vie gi tu poti
sa-i dai voie cad vine cu credinta sii seninatate de cuget, ins& atunci va fi ca medium numai Arbure. Nu se poate fratele ea vada pre frate, de voie, gi el este cam
slab de 'Inger. Eu te sarut... adica to Intrebi cine-i? Nu mediul ci tu gi tat& socru
cari te... gi deaceia In casa este lumina, caci este cel mai luminos de aici gi mina
lui este deasupra capului tau. Cum gi at este de frumos aici unde suntem I Iata
draga Hagdeu ce avem a-ti spune; ti-ag eerie eu mult, Ins& trebuie sa fiu fluida cu
d-I Alesandru care nu este prea voinic. Inca are se se vindece atunci and va scapa
de grija gi cum ca. va scapa.
Deci termin gi ca lntotdeauna te saruta a ta

Iutice i.
Alta comunicare, dela 11 Iunie 1904, este plina de Intreruperi. Sunt gi citeva
cuvinte ilizibile. Pe prima pagina, eerie de mina lui Hagdeu: Eu Serbulescu
25
Dragomirescu.
I Mon cher et tree aime here, c'est par l'intermdiaire de moi que notre rave
admirable descend a present mais c'est un peu difficile, car notre medium accu-
mule trop de fluide; il se... desordonement
ga...
30
L'Admirable se prbpose depuis longtemps faire cette eerie des communications.
a 11 heures pour te faire en...
35
40
mes compliments au paje d'un

(Intrebarea scrisa de mina lui Hasdeu:)
Babugea mea sublima,
Comunicatiunea de 'ntaiu n'o Inteleg: dela cine? gi ce eerie?
Mon cher et tree aim!, papaliga c'est a moi de continuer la seance... et vous
montrez la vrit et la juste apprehension des choses pour une autre seance car
a present je ne veux pas faire ce que je dois faire dans une eerie des corespondances
NOTE
345
dont les chapitres toi tu les auras demain it 11 heures, car c'est alors qu'elles te
seront indiques.
Une petite recapitulation serait peut-etre necessaire. Notre cher incarn a
S
present non par son per-esprit mais par la voix fluidique a le don de pouvoir prAter a une petite distance de son fluids pour servir dans un moment donne
a ma rceptivit qui lui sera... dans l'avenir.
10
C'est done pour moi de commencer la eerie sur les voies fluidiques que je me
propose a faire concernant rducation de notre cher Nicolas.
Demain a. 11 heures toi tu auras une correspondence et alors aussi la mania re
comment je les ferai.
Je termine car c'est tout a fait difficile pour le medium de continuer. Je dois
te dire quo moi et nous tous nous sommes trs contents de toi.
Mes complinients au page de la Reine Elvire.
Tout a toi,
15
Lili r.
In lAzile dela Arhivele Statului se gasesc ili o eerie de caiete de cursuri ale Iuliei,
20
25
30
35
40
unele chiar dela Inceputul studiilor sale, din copilArie, Hasdeu a pAstrat absolut
tot ce tsecuse prin mainile Iuliei. Un caiet vechi e aeoperit cu declintri grecesti,
cu traduceri de propozitii foarte simple din romfineste In latineste. Sunt si cateva desene, unele din ele admirable. Se remarca motivul o regina si regele
zmei/or s, amAndoi excesiv de obezi, goi. CAtre sfarsitul caietului, schita aproape
excelentA: un grup de femei. Iulia probabil a nu Implinise pe atunci opt ani...
Se gasesc deasemenea caieteIe Iuliei din timpul studilor sale la Paris. Unul,
cu tame: II Devoir de Litterature e, e Insotit de corecturile si remarcile profesorului. Intealt carnet, socotelile de casa ale d-nei Hasdeu: cheltuielile zilniee la
Paris aunt trecute pAnk la centiml. Intelegem ce viata modesti au dus cele dolt&
femei la Paris, si cu cAtA dreptate eerea Tula bath dela pArintele sAu. I Ah! maintenant, la grosse affaire, l'argent 1 Je te vois levant les yeux au ciel et t'criant,
comme l'Harpagon de Moliere: Que diable! toujours de l'argent! Ils n'ont que ce
mot a la bouche: de rargent!... }Was ! oui; ce maudit argent on ne peut rien

sans lui. Eh bien, il nous en faut de l'argent, petit pare; nous en avons un reel
besoin. Songe done, dans huit jours c'est Noel!! Le Noel frangais, bien entendu;
car pour le notre, nous n'y pensons pas. Done, a Noel, il taut des trennes; il me
faut une robe, je n'en ai pas; pour tout cela il faut de rargent. J'en suis furieuse:
mais it en faut. Que de i/ taut mon Dieu! que de if fatal Nous te supplions done,
en fin finale, de nous envoyer de l'argent au plus vita, et de nous crire plus vite
encore, si faire se peut. Au revoir. Pour le coup, en voila assez. J'ai a traveller,
a traveller; c'est inoul 1 *. (Fragment dintr'o serisoare datatA 18 Decembrie 1884,
publicata In Tribune Baserabiei, 30 Martie 1936).
Hasdeu a pastrat si cArtile Iuliei. Pe un exemplar al Iliadei (text grec, ed. Hachette, 1882), urmatoarea insemnare: s J'ai pour les livree grecs un merveilleux
346
respect. Et surtout pour celui qui m'enseigne & les comprendre. Oh! la belle chose
que le grec ! Heureux celui qui l'apprend! Mais trois foie heureux celui qui ne l'ap.
prend pas ! *. Pe dosul copula: 4 Monsieur, avec du grec on ne peut gAter rien*.
Mai jos, ateva versuri:

5
4 Junon aux yeux de taureau!

Ah I que c'est beau, que c'est beau!
41 Il m' adresse des paroles rapides...
On parle vite dans Homre s.
*
10
15
20
25
80
35
Este ciudat cA Hasdeu citea Inca revistele gi jurnalelc humoristice frantuzegti,

chiar dupA moartea Iuliei. Intr'o ladA dela Arhivele Statului am galsit urmAtoarele
reviste: Polichinelle (1901), Le Rire (1897), Le Monde comique, La caricature (1901),
etc. Apoi, Revue Bleue (1898), Le Petit Journal (1902), etc. Foarte multe reviste
spiritiste gi ocultiste: La Lumiere (1898-1901, etc.), Revue des Etudes Psychiques
(1901, 1902, 1903, 1904), Das Uebersimliche Welt (1901), L'Echo de l'au deld et
d'ici bas (1900), La Revue Spirite (1884, etc.; Mr& InsemnAri marginale. In La
.Nouvelle Revue (1891) studiul 4Le Spiritismes al lui I. E. Alaux e subliniat) ; L' Initiation, Revue philosophique indpendante des Hautes Etudes (1890), Annali dello spiritismo (1889), etc., Bulletin de l' Institut Psychologique International (An. I, 1901),
La Haute Science (traducerea Le Livre de Jamblique e Insemnata cu creionul ;

au riimas semne puse cu frAnturi dintr'o scrisoare).
Hasdeu nu mai urmArea, dela o vreme, activitatea linguistic& gi folkloristic&
din streinAtate. Revista La Tradition (Revue Internationale de Folklore), pe anii
1888, 1893, 1900, etc., este In majoritate cu foile netAiate. Importanta revista
americana Publications of the Modern Language Association of America, pe anii
1899 gi urmare, are aproape in Intregime foile netAiate, deli cuprinde studii care
ar fi pasionat pe Hasdeu din 1880-1888; bundoar a Contributiile la istoria legendei
SfAntului Gheorghe gi transformarea sa In roman de aventuri 0, voluminosul gi
celebrul studiu al lui John E. Matzke (1901 gi urm.), Revue des Traditions Populaires din anul 1888 anul mortii Iuliei a rAmas gi ea cu foile netAiate. Cine
parcurge revistele de folklor gi linguistic& din biblioteca lui Hasdeu, dinainte de
1888, gi vede migala adnothrilor pe marginile studiilor gi insemnArile dese de creion,
Igi da seama de cataclismul toamnei 1888. 0 formidabild activitate a incetat brusc.
Nelimitata pasiune pentru folklor, linguistick etnografie gi antropologie a
Inghetat. Santierul magnific al lui Hasdeu incepe sA se parAgineasa. Toate publicatiile sale gtiintifice care mai urmeaz, sunt roadele tArzii ale muncii infierbantate dinainte de moartea Iuliei.
CONTRIBUTH LA BIBLIOGRAFIA SCRIERILOR

LUI HASDEU
In paginile care urmeaza publicam o incercare de bibliografie ralionala
a scrierilor lui B. P. Hasdeu. Bibliografiile existente pang in prezent sunt
incomplete 0 superficiale, indicandu-se numai volumele lui Hasdeu, publicaIiile pe care le-a redactat 0 periodicile unde a colaborat. Chiar aceste
indicalii sunt uneori prea vagi 0 nu odata am fost nevoili sa parcurgem
mfi de pagini din colectiile ziarelor, farrt sa intalnim niciun articol de al
lui Hasdeu.
Nu ne facem iluzii asupra incercarii bibliografice care urmeaza ; ne dam
seama ca ea nu este completa, 0 e Inca departe de perfectiunea pe care o
visam la inceputul studiilor noastre asupra lui Hasdeu. Dar, ace cum este
ea, o simpla contribuVe la bibliografia scrierilor complete socotim ca
poate aduce servicii cercetatorilor literari, economisindu-le timpul 0 scutindu-le o truda inutila ; truda pe care noi n'am putut-o economisi.
Simpla indicare a publicapor pe care le-a redactat Hasdeu, nu ne poate
da o imagine precisa a vastitaIii operei sale. De aceea am notat fiecare scriere
in parte, adaogand numarul paginilor, data exacta' 0 acoIo unde a fost

un mic rezumat. In deosebi activitatea gazetareasca a lui Hasdeu
nevoie
crici majoritatea .articolelor poliavea nevoie de asemenea a rezumate *
tice din Traian 0 Columna lui Traian (an. I, II), au apreut fag titlu, la
rubrica generala Politica sau Buletin Interior. Pentru a orienta pe cetitor
in aceasta considerabila literatura ziaristica 0 politica, am indicat de &ate
ori a fost nevoie 6 subiectul * articolului respectiv. Cand un articol politic
sau un studiu a lost, imediat dup aparilia sa, reprodus in alta gazeta am
notat numele, data 0 pagina acestei gazete in corpul aceleia0 unitici biblio-
grafice. D. ex.: Anglia in Ar deal (Romdnul, 19 Septemvrie 1868,

p. 804, etc.; reprodus in Sentinella Rowing, V, nr. 157, 22 Septemvrie 1868,
etc.). Cand, dimpotriva, o poezie, un fragment de studiu sau un articol
SCRIERI LITERARE, MORALE 8I POLITICE
348
este reprodus de o revist5 mult timp in urmei (mai exact, este trimis de Hasdeu acelei reviste ; d. p. Familia, Amicul Copiior, etc.) le-am notat inteo
unitate bibliograficA aparte, la rubrica anului cAnd au fost reproduse.
Scrierile care se gAsese publicate in ediIia noastr in text sau la Adsunt notate cu semnul (*)
denda
Articolele far titlu sunt notate intre paranteze [ ]. Scrisorile trimise
de Hasdeu redaqiilor ziarelor, sunt notate de obiceiu prin cuvintele initiate:
Domnule redactor!, Frate fi amice! sau: 0 scrisoare...
N'am putut vedea, in colec%iile Academiei RomAne, cea dintAi revistA
pe care a redactat-o Hasdeu, Romania; tipAriti la Ia9i, in NoemvrieDecemvrie 1858 (patru numere) i Ianuarie 1859 (patru numere). In bibliografia care urmeazg nu sunt, aa dar, notate contribuIiile liii Hasdeu la
aceastfi revistA.
1859
1860
LegislAciunea. Negolul mol-
Istoria (Foifa de istorie i literaturei,

nr. 1, Martie 1860, coloana 1-2).
doyen sub Alesandru Bunul (Foaea
de Storid Romand, Ia9i, 1859, p.

3-9 ; 17-29 ; 33-39 ; 49-57).
Diplomatica (Foaea de Storid

Romnd, p. 9-14. Cuprinde cinci
documente, tiparite i comentate
filologic, paleografic, istoric).
Numismatica. Banul
al lui
Istrat VodA Dabija (Foaea, p.
14-16; 31).
Diplomatica (Foaea, p. 29-30.

Un act al lui Sigismund, din
1597; text latin, traducere, comentariu).
Poezia naciunarA. Grecoaicele, romAncele
i bulgroaicele
CAntece
ost9e9ti ale
Moldovei (Foifa, nr. 1, Martie

1860, coloana 3-4).
Caracteristica bulgarA a
macedono-romAnilor
(Foga, nr. 1, Martie 1860, coloana 4-5).
Uric romAnesc din 1604

(Foifa, nr. 1, Martie 1860, co-
loana 5-7).
CAteva deduceri din glo-
sariul latiniei mijlocie,

de du Cange (Foifa,
nr. 1,
Martie 1860, coloana 7-8).
Ivonia cel viteaz(Fragment
(Foaea, p. 31-32).
din analele cfizAce9ti a lui Leontin
Schieltberger i cAlatoriile sale in

RAsAritul (Foaea, p. 39-43; 57-61).
Bobolinski) (Foifa, nr 1, Martie

1860, coloana 8-16; nr 2, Aprilie
1860, coloana 33-39).
Analistic a. Pomelnicul Domni-
Lit eratura (despre Lelevel, etc.)
Literatura storiei. Iohann

torilor Moldovei de Mitropolitul
Dosofei (Foaea, p. 43-48; 61-62).
(Foifa, nr. 1, Martie 1860, coloana

16-18).
CONTRIBUTII BIBLIOGRAFICE
Cr oni c a (Facet, nr.
1, Martie
1860, coloana 27-32; nr. 2, Aprilie
1860, coloana 61-64; nr. 3, Mai

1860, coloana 92-96).
Un report din suta a 17-cea

(Foica, nr. 2, Aprilie 1860, co-
loana 39-40).
Uric dela Iug.vv.,din 1374
349
nr. 5, Julie, coloana 156-159).

(*) Muza (poezie) (Foita,nr. 4, Iunie,
p. 117_1
Incunabulele Movil-eti1 o r (Foita, nr. 4, Iunie 1860, coloana 117-123).
Bibliografia (Foita, nr. 4, Iunie 1860, coIoana 124-126; nr. 1,

Julie 1860, coloana 160-166).
(Facet, nr. 2, Aprilie 1860, coloana

41-42).
Noaptea toatii(poezie) (Foga,
Aprilie 1860, coloana 42-45).
Cercriri ortografice (Foita,
Aprilie 1860, coloana 46-52; nr.
Cfitr a...
Vlad Dracu vv. (Foita, nr. 2,

Perit-au Dacii? (Foica, nr. 2,
3, Mai 1860, coloana 70-73; nr. 4,
Iunie 1860, coloana 95-106 (numerotarea gre9itrt: cu 2 col. mai

putin); nr. 5, Julie 1860, coloana
137-152).
Is tori a. Un document din suta

a 18-cea (Foita, nr. 3, Mai 1860,
nr. 5, Iulie 1860, coloana 159-160).
nr. 5, Julie 1860, coloana 133-137).

(poezie)
(Foita, nr. 5,
Julie 1860, coloana 137).
Diploma barltideana, text,

traducere, comentariu (Instructiu-
nea public, revista septemrinara

din Moldova, nuznar.unic, 1860;
cf. Limba elaviai cap. I, sTraian *, nr. 50, p. 199).
coloana 65).
Bulgarismele limbei romane (Foita, nr. 3, Mai 1860,

coloana 66-67).
Uric din 1134 (Foita,
1861
Andreas Wolf (Ateneul Romdn.
Mai 1860, coloana 67-68).
vol. I, Iai, nr. 22, 24 Martie 1861,

p. 190-191).
tuza (Foga, nr. 3, Mai 1860, co-
fara titlu, semnat B. P. Hasdeu,
loana 74-76).
cu indica-Oa : 26 Mai 1861. Despre
nr. 3,
0 poruncri din 1658 (Foga, 4Cores_pondenia noastrii

particularrie (Tribuna Ronr. 3, Mai 1860, coloana 68).
nand, nr. 117, 1 Iunie 1861 ; articol
Mosaice de la Zarmizege-
Versurile Mitropolitului
votul universal).
Dositei u, dare Ioachim, pa- Articol fAra titlu, despre Principele
triarcu de Moscva, din 1681.

(Foga, nr. 3, Mai 1860, coloana
76-77).
strein, 4 steagul taberii boierilor *;

boierismul i fanariotismul. (Da-
cia, Iavi, redactori G. Petrescu
91
Sofisme economice, de Fre-
V. Alecsandrescu, nr. 60-61, 14-15
cu o notila introductiv) (Foita,

nr. 3, Mai, 1860 coloana 87-92;
Chronicon Putnense (Ate-
dericu Bastrat (traducere
nr. 4, Iunie, coloana 113-117;
Junk 1861).
neul Romdn, Mai-Iunie 1861, p.

1-8).
350
Spiridon Palanzov (Ateneul Dona documente de la reRomdn, MaiIunie 1861, P. 9-13).
Un uric din 1623 August

1 1 (Ibidem, p. 13-14).
Stefan celMarei Hatmanul A r bur e, versuri (Ateneul
Romdn, MaiIunie 1861, p. 60).
Un uric din 1 593 (Ibidem, p.
gele anglu Enric VI, din.

1427 0 1434, despre Radul, ban de
Craiova, acordandu-i o pensiune
lunara de 40 marce de argint.
I. Tra'ducere (p. 7-8); II. Comintarul, (p. 8-11) (Din Moldova, t.

I, nr. 1, p. 7-11).
154-155).
*Iona9cu-VodalBalada 1574)
(Ibidem, p. 155).
Destierarea lui Petru Vo-
Un uric din 28 Martie 1628

Un uric din 1466 (lbidem, p.
155-156).
Luca St r oic i. Fragment din

Calatoriile in parcile Galiiei *
(Ateneul Romdn, SeptembrieOctombrie 1861, p. 157-178. Lung

studiu, neterminat ; deabia la p.
166 incepe s spuna cum a gasit pe
Luca Stroici, in Sarnicki la Leopole. NIA la aceasta pagina discu-
(Din Moldova, t. I, nr. 1 P. 12).
da Rareiu (Din Moldova, nr.

1, P. 13-16; nr. 2, p. 29-32 ; nr. 3,
P. 46-48 ; nr. 4, p. 61-64; nr. 5,

p. 79-80; nr. 10 (t. II), p. 63-66;
nr. 11, p. 85-88).
Dreptul comercial. Circulara polona a lui Petru voda cel
Schiop despre oarecari trebi negu-
Iatore0i,
despre izgonirea Ji-
La p. 167 sq., despre lipsa memo-
dovilor ; din 1579. I, II, Trad. text,

p. 17-19 ; III, Comintar, p. 20-25,
(Din Moldova, t. I, nr. 2, p. 17-26).
riilor autobiografice in literatura
*Fern eia inecata, versuri (Din
tase problema alfabetului latin.

romana).
Iveala i Visul, versuri (Ateneul Romdn, SeptembrieOctombrie 1861, p. 188-189).

1862
La moartea caporalului
Ciornei (Bondarul, Ia0, 1862,
P. 154).
Diplomatologiea. Un uric
dela Vladislav, regele polono-ungar
din 1444, In Urbea-Mare, harazand
Ardeleanului Iancu Romnul locul
pustiu Ternowepole, in GaliVa.
I. Traducerea (p. 2-4), II. Comintarul (p. 4-6) (Din Moldova, t. I,

nr. 1, p. 2-6, Ia0 1862).
Moldova, t.
1,
nr. 2, p. 217-28).
Ar che olo gie a. Conspeptul studiilor archeologice, in legatura cu

istoriea universara 0 a Romnilor.
(Din Moldova, t. I, nr. 3, p. 33-40 ;
t. II, nr. 9, p. 34-37 ; Cu indicalia :
Din cursul meu de Istorie la Colegiul Superior din Ia0).
Apendice la articolul d-lui
Papadopol Calimah despre
rigatul Moldovei, t. I, p. 40-41

(Din Moldova, t. I, nr. 3, p. 42).
P o r tr etu 1, versuri (Din Moldova,
t. I, nr. 3, p. 43).
In Memoriea Cl., versuri (Din
Moldova, t. I, nr. 3, p. 43).

Ravn a, versuri (Din Moldova, t.
I, nr. 4, p. 45).
G1 o s o 1 o gi a. Rugficiunea Dom-
scrisa romneste cu litere

latine in 1593 de catre vel-logoffitul moldovean
Luca
Stroici,
annotat i publicata la 1594 in

Cracovie de cited Stanislav Sarnicki. I. Rugaciunea Domnului;
II. Annotarea (textul-trad.); III.
Comntarul. (Din Moldova, t. I,
nr. 4, p. 49-59).
Is ogr a f ic a. Facsimile lui Iacob
Eraclide Despota i marelui logofat Luca Stroici. (Din Moldova,
t. I, nr. 4, p. 59-60).
B ibli o 1 o gi a. Leginda sintei Parasceve, patr6nei Esiului, de mitropolitul Dosoteiu. (Se tip6reste,
cu comentariu). (Din Moldova, t.
I, nr. 5, p. 65-68).
La deschiderea Reuniunii
Romine de Lepturii de la
C ern ant i, versuri (Din Moldova, t. I, nr. 5, p. 74-76)
Reposatul Postelnic, Tragediea istorica inteun apt (Din

Moldova. nr. 6, p. 81-96).
[Discu/ie polemic despre
351
o preintAmpinare (Din Moldova, t. II, nr. 8, p. 17-18). (Despre

evolulia ortografiei, obrigatorie
la inceputul oricirei literaturi
scrise).
Od op oric a. Mappa espleatre

scrierei lui Despota vodi despre
resbelul
franco-german de'ntre
1553-1555. (Din Moldova, t. H,
nr. 8, p. 18-20).
Is ogr a f i c a Fac-simile mitropolitului Varlaam, (Din Moldova, t.

II, nr. 9, p. 37-38; non' de cfiteva
remduri).
Biblio 1 o gi a. Scurta
si adeva-
ran povestire despre luarea Terovanei si a Hesdinului, despre lupta

dela Renty, i despre toate cele
cu schimbari de noroc petrecute
!nue Irnperiali si Franci pfin'a la
acest an 1555; de marchezele Iacob Basilic, Despota Samosului.
II. Comintarul (textul latin si
trad. de Rfiscan, ap. in nr. precedent) (Din Moldova, t. II, nr. 9,
p. 45-48; nr. 10, p. 73-76; nr. 15,
p. 37-42).
separatismul * numelui Din Mol-
Dud u ea Maniuca. Din me-
dova, intre V. A. Ureche, C. A.

Rosetti i Hasdeu, In Romdnul
1862, nr. 297. Cf. Traian, nr. 19
moriile mini studinte. (Lumina,

t. II, nr. 9, p. 38-44; nr. 10, p.
49-55; nr. 11, p. 76-81; t. III,
p. 741
1863
nr. 13-14, p. 28-32; nr. 15, p.

42-46; nr. 18, p. 85-95; nr. 19,
P. 1-7).
Bibliolo gi a. Leginda sintei Pa-
P olemic a. A propos de scrierea
rasceve, patrOnei Esiului, de mi-
d-lui C. Negruzzi. (Lumina, t. II,

nr. 10, p. 57-59).
tropolitul Varlaam. (Din Moldova,
II, Iasi 1863, nr. 7, p. 1-7).
Idealul poetului,
dova, t. II, nr. 7, p. 9-10).
61-63).
L a Len or a***,
Adeviiratul poet (Pin Mol-
Testamentul poetului (Din

Moldova, t. II, nr. 7, p. 10-11).
versuri
(Din Moldova, t. II, nr. 10, p.

versuri (Din
Moldova, t. II, nr. 10, p. 63).
352
I POLITICE
Prelectiuni filosofice po- *Apfirarea redactorului,

pular e, relative la familie
gi
educaliune. [Notfi simpla, scrisfi

cu humor, dupfi ce publici anun/u1 lui Titu Maiorescu, cu acest
titlu], (Lumina, nr. 10, P. 69-71).
Bibliografiea
[Notfi despre
o brogurfi a lui Henri Mathieu ;

foarte sumarig. (Lumina, t. II,
nr. 10, p. 71).
(Lumina, t. III, nr. 17, P. 65-74).

*Br a du 1, versuri, (Lumina, t. III,
nr. 17, p. 80).
*Tablou flamand, (Lumina,

nr. 17, p. 80).
Descrierea Moldovei si
a Munteniei In versuri po-
lone ; de Miron Costin ;
de pre
nicul Ion Mope, versuri, (Din

Moldova, t. III, nr. 12, p. 84
manuscriptul autograf din 1684;

tradusfi i comentatfi. (Lumina, t.
III, nr. 18, p. 81-85 ; nr. 19, p.
7-11. Neterminat).
terelor In Esi. (Lumina, II,
dela Roman-Vodfi, din 1392;
nr. 12, P. 89-104 ; III, nr. 13-14,

p. 1-16; nr. 16, p. 50-58 ; neterminat).
testul, traducerea
*tefan Tomsa Vodfi givor-
*Literatura. Miscarea li- Uricul cel de mult cfiutat
Dr a go s te a. (La Clara W-berg),

versuri, (Lumina t. III, nr. 13-14,
p. 23-26).
$tefancelMaresihatmanul
A r b ur e, versuri, (Lumina, t. III,
nr. 13-14, p. 27).
La Victoria, (Lumina, t. III,
nr. 13-14, p. 27).

Tut ti Fr u t t i. Scrisoarea comitetului de Inspectie i raspunsul
lui Hasdeu, (Lumina, III, nr. 15,

p. 46-48).
F ilo 1 o gi a. Rapsodii gramaticale
(Lumina, t. III, nr. 15, P. 33-37).
Bibli o 1 o gi a, Din Scrierile lui
Amfilochie, episcopul Hotinului.
I. Despre origina romanfi a palmei

domnesti din Moldova. (Lumina, t.
III, nr. 16, p. 58-62).

Iconic a. Portretul lui Vlad Vodfi
Dracu, (Lumina, t. III, nr. 16,
p. 62-64; nr. 17, p. 75-79; nr. 18,
p. 95-96).
i comentarul.
(Lumina, t. Ill, nr. 19, p. 11-16.

Neterminat).
.0
Iancu si Ionitfi sau demu-
strarea sociale a formulei

(Buciumul, an. I, nr. 96, 4 Septem-
brie 1863, p. 383).
C o ment a r iul asupra titlului

Domnilor romfini: Iw gospodaru
si VoevodA (Buciumul, an. I, nr.
111, 24 Septembrie 1863, p. 441

442 ; nr. 119, 3 Octombrie p. 474
475).
Votul universale
(Buciu-
mul, nr. 124, 9 Octombrie 1863,
p. 493-494 ; nr. 127, 13 Octombrie

p. 505-506. Articol scris contra
lui Rosetti; neterminat).
Sofismele
Rmnuluii
(Buciumul, an. I, nr. 132, 20 Octombrie 1863, p. 525-526. Acuzat
caimaticti a c e rusolatru,
vorbete despre el i parintele sgu,
Alexandru. Apoi, discuta dacrt
de
votul universal conduce la dictatura. Neterminat).
Levassor 0
353
D. Rosetti
lui Rosetti si CogAlniceanu. Con-
p. 1-2. Compark cu travestirile

lui Levassor. Rosetti 0 Cogfilni-
Un grieriu din salonul
ceanu. Mia de galbeni primit dela

prinlul Bibesco-Basaraba de Brancovanu ca sii-0 poatfi purta titlul.
Consiliul superior poreelit in gluma

t de Instruc/iune publicii s. (A-
(Aghiutd, nr. 1, 3 Noembrie 1863,
Articol plin de calambururi. Ca

aproape toate articolele lui Hasdeu
din Aghiug, este semnat n...o...t2)
D. Rosetti e temut i
iubi t.
(Aghiug, nr. 1, p. 2. Rosetti publick scrisori anonime lacute de el ca sk arate di este temut.
publick scrisoarea secretarului
sku ea sfi arate cat e de iubit 0

respectat).
CoaliOune a. Un Misteriu politic in cateva scene. (Aghing,
nr. 1, p. 3-4).
Ceva despre Vineri, (A-
ghiugi, nr. 1, p. 5-6. Despre patru

ziare aparute in 1 Noembrie ; in
special, contra Independencei*
lui Pantazi Ghica).
tra
it coaliTiunii
*).
consiliului superior e.
ghiurd, nr. 2, p. 11-12. Amuzant.

Cum se lucre pe vremuri la reformeIe ccolare. Este de H.?).
Linivtecte-te, Bunicule,
(Aghiufci, nr. 2, p. 12-13. Rkspunde
Nichipercei. Nu rivalizeazfi un
june cu o scarbii bfitranfi, pe
duck).
sau
Crucea 0 icusarul;
demonstrarea socialk a neputirroi

de a se constata legea unui rfiposat. (Aghiugi, nr. 2, p. 13-14; nr.
4, 29-30 [in nr. acesta, mici referinte, ironice la V. Alexandrescu],
nr. 6, p. 45-46; neterminat).
Toate vrutele (Aghiuld, nr.

2, p. 14-15. Ca deobiceiu, poante
0 joeuri de cuvinte. In deosebi

contra coaliVei 0 Rosetti).
Toate vrutele (Aghiufel, nr.
0 curiositate botanick
1, p. 6-7. Multe contra lui Rosetti.

Contra coalitiunii, a caimatioilor,
p. 17-19. Despre brocura lui He-
a ciocoilor. Un dialog scurt intre

Rosetti ci mopi-sau, grec care
vorbecte stricat romanecte).
[Un rfispuns fiirri titlu in
f runt ea nr. 2 Aghiugi: contra

invinuirilor din 4 Nichipercea*, care
spunea at ia parte la beneficiile
poliVei: Nichipercea, din Noem-
(Aghiu0, nr. 3,17 Noembrie 1863,

liade:
...de bei? de baron? de
cneaz? ba nu, ci simplu: Votulrksvotul universal, pretul 60 parale. 0 critick, prin multe citate
ridicole. Coalicionistk).
Urmarea ne-legiuirilor Ca-
mer ei (Aghiugi, nr. 3, p. 19-20).
Un grier din Batictea.
brie 1863. Semnat B. P. Hajdeu].
Ceva despre ministerul de finanle.
t oar e, (Aghiu;11, nr. 2,10 Noem-
produce scrisoarea unui vameq, ck-
brie 1863, p. 9-11. Un soiu de
tre iubita sa din Bucure0i, Tinca.
t revisti politick t, doar ceva mai

acid. Multe calambururi. Contra
Fkrk haz. Pare a fi o scrisoare

autentici).
Cronica adunkrii nelegiui-
(Aghiuta,, nr. 3, p. 20-21. Se re-
SCRIERI LITERARE, MORALE fjI POL/TICE
354
Lupii, Oi le, si Cainii, (A- Rasboiul germano-danes

p. 21-23 ; despre
coali/iune. Semnat Ghimpescu).
(Aghiugi, nr. 5, p. 51-52. Dupa
3, p. 23. Despre T. Maiorescu si
sergent ma j o r, comunicatia de
scoalele primare).
D. V ... son, tamic din Braila * (Aghiugi, nr. 5, p. 52-53 ; interesant

pentru motivele pre-caragialeoi).
ghiupi , nr. 3,
4 Punch *).
Toate vrutele. (Aghiuld, nr. Epistola amoroasa a unui
[Articol f lira titlu,servind

ca introducere la nr. 4 din Aghiufd,
24 Noembrie 1863, p. 25. Semnat
B. P. Hajde a. Interesant].
Bulletinul Amoriului, (A-
Votul Universal. 0 sccna

oscena. (Aghiurci, nr. 4, p. 26-27.
ghitil, nr. 5, p. 53-54. Citeala si

comenteaza din e Gazeta Tribunalelor i, cazuri de amoruri tra-
Slab. Cum sa fie boierii pentru

votul universal si totusi, contra
lui? Berlicoco ii scapa din incur-
gice).
5, p. 54-55. Entre-fileuri cu snoave,

svonuri, glume).
catura. Va cere votul universal

numai pentru oiuitorii de carte).
Din Propertius. (Aghtucci, nr.
ghiurei, nr. 4, p. 28-29. Interesant
Cum se fac descoperirile
D. Panu la Bucur esti. (Aca pamflet politic, aratand ce va
fi mai tarziu Hasdeu la 4 Traian *).
Ris-p'Unsul proiectat din

partea Adunarii legi-uitatoare la Mesagiul Tron u 1 u i. (Aghiurci, nr. 4, p. 30-31.
Citeaza fragmente din raspuns si

completeaza ironic ; insa adevarat.
Contra boierilor, a privilegiilor
boieresti, et c.).
Bibliografia (Aghiugi, nr. 5
5, p. 56).
(Aghiufci, nr. 6,8 Decembrie 1863,

p. 41-43. Despre vanzarea lui Ro-
setti pe 1000 galbeni).
Un P o et dela Ploesti, (Aghiuia,

nr. 6, p. 46-47. 0 poezie din 4 Reforma * d-lui Valintineanu dela
Ploesti : 4 0 lacrima pe mormantul
poetului Andrei Murepnu *, de
Zaharia Antineanu).
Scumpilor lectori! (Aghiula

nr. 7, 15 Decembrie 1863, p. 49).
1 Decembrie 1863, p. 49. Reproduce fragmente din trei articole ;
Lauda Aghiugi vorbind despre

manierele in care se poate face
Calendarul lui Nichipercea pe 1864;

Amicul familiei ; G. Sion. Numarul
Constrangerea corporala.
5 din Aghiwi are paginalia gresita. Noi notam paginile cu aceasta

numerotaIie gresita).
Camera si Gazeta de Tra n-
silvania
nr. 5, p.
50-51. Neinteresant. Explica 4 Gazetei Transilvaniei * diversele neghiobii sau boierii ale Camerei).
(Aghiutli,
humor. Cere plata abonamentelor).
0 istorie de tot noua desi de mult

cunoscuta. (Aghiqd, nr. 7, p. 44-51.
Boierul pierde banii, Cucoana cere
giuvaeruri. Moise imprumutd; la

Camera boierul respinge legea constrangerii corporale).
Cerculara d-lui D'a-vita
catre to/i medicii din Romania.
CONTRIBUTII BIBLIOGRAPICg
(Aghiufd, nr. 7, p. 51-52. Medicii
n'au voe sa vaneze. Numai sit

omoare oamenii. Amuzant).
Ceva despre ministeriul

de rasboiu. (Aghiurd, nr. 7,
p. 54. Sergentul-major din Braila

bate pe eel care i-a publicat serisoarea catre evreica arfonista. Telegrama : Braila in 23/12 Decemb.
1863, 5 ore dupa amiaza. 4Sergentul
major Nicolae Panu si alp doi

m'au batut rnortalminte astazi in
mijlocul pietei si in fala a sute de
oameni, scoVand si sabiile. Pro-
testa/i In numele legilor cui se

cuvine. Vellisson t).
0 d clean la asupra sanatalii
355
1864
Modeluri de felicitari cu
anul nou, (Aghiufd, nr. 9, 1
Ianuarie 1864, p. 65-66. In familie,
in societate, etc.).
Proiectul Iegii rurale la

Chin e si
(Aghiujec, nr. 9, p.
66-68. Despre Mencius, despre care
spune ca e un humorist. Citeazii

texte si le comenteaza cu exemple
din politica actuala. Traduce un

lung citat, reprodus si in versiunea
franceza a lui Pauthier, despre

legile proprieta/ii).
Apocalipsul Caimatei,
(Aghiugi, nr. 9, p. 68-70. Repro-
d-lui Rosetti. (Aghiugi, nr. 7, p.
duce un articol al lui C. A. Ro-
54-55. Despre un articol din t Rornnul t, in care Rosetti se ex-
setti din e Ron-Lanni t, care anunli,
plica si scuza. Pamflet. Foarte

tare).
Neviolabilitatea domiciliului si asigurarea libert a tii per son ale (A-
ca de obiceiu, iminenta prabusire

a Romniei).
T o a t e vrutele (Aghiupi, nr.
9, p. 70-71. Glume impotriva principelui Dirnitrie Ghica, etc. Echoul
si Aghiula, despre Rosetti, etc.).
ghiurd, nr. 8, 22 Decembrie 1863,
illneeltztozto [articolul de fond
p. 57-58. Scene sentimentale si

pro-Wmesti ; antiboierie. Boierii
violeaza domiciliile si bat satenii.
Apoi voteaza la Camera contra
legii. Interesant pentru istoria 0-
cu singura precisare: Bucuresti,
ranismuItti).
D. Aricescu-umorist! (Aghiupi, nr. 8, 22 Decembrie 1863,

p. 61. Fara si vrea, inteun articol
din s Buciumul ., d. Aricescu e
umorist).

8, p. 61-63. Inca o gluma impotriva
lui T. L. Maiorescu).
poezie. (Aghiuld, nr. 8,
p. 63).
Zinc a,
Stilul cu dou fete]. (Aghiufli, nr.

10, 8 Ianuarie 1864, p. 73-74. Sa-
till' irnpotriva vie/ii politice europene si romfine).
Studii Financiale, cores-
pondenie, anunciuri.
(Aghigii, tr. 10, p. 75-76. Incep

anurquri satirice, unele foarte
reu site).
Ceiace-mi place,
(Aghiuld,
nr. 10, p. 76-77. Despre brosura

Ferneia. Femeei * de Xanta).
SatisfacIiuni
(Aghiulti, nr.
79. Artistele dela Opera

Romana nu trebuie sa se supeer,
10, p.
356
recunoscandu-se In caricaturile lui

I Aghiuta *).
*Elogiul ca straIiunii,
poezie. (Aghiuld, nr. 10, P. 79).

Un vi s, (poezie satirica], (Aghiufli
nr. 11, 16 Ianuarie 1864, p. 81
asupra lui Vicenzo Sarti la Bucure9ti ; ridicol de absurd).
*Evlavi a, versuri, (Aghiua, nr.

13, 6 Februarie 1864, p. 97-98).
Bacon qi ministeriul; Un
82. Incepand cu acest numar, pana
castel afurisit, [ironizeazg teatrul

lui Millo 9i Opera]; (Aghiuld, nr.
la nr. 15, niciun articol, etc. nu

mai e semnat).
Studii indiane [din Cartea lui
Ceva
despre ornice;
D.
13, p. 98-99).
Manu] (ibid. p. 99-101).
Rosetti i Polonii ; Epitaful d-lui

Otetelepanu ; Un aga tumbagiu ;
Cilibi-Moise ; Mai iata unul !; Poezia ce face un napoleon !; Politica
Lumea aristocratica, (ibid.

p. 102-103).
Studie critice asupra isto-
Arcul lui Cupidone

prefacut In tunuri ghintuite. (Aghiurd, nx. 11, p. 82-86. Scurte
ironii, citate, satire).
rintele filologiei latino-romane (Bu-
In versuri ;
Ngpastea (Aghiulet, nr. 11, p.
riei roman e. Luca Stroici, paciumul, an. II, nr. 192, 11 Februarie 1864, p. 775-776 ; nr. 193,
13 Februarie, p. 780 ; nr. 196, 3
Martie, p. 791-792. Studiul se
86-87. 0 schica).
trage 9i in bro9ura aparte).
rioar a 1ncat se atinge
tomuri (Aghiugi, nr. 14, 13 Fe-
nr. 12, 26 Ianuarie 1864, p. 89-90.

Despre garda nalionala).
*tiri vesele i 9tiri triste,
Floricele culese din desbate-
Berlicoconiada, sau analisa
rea cestiunii Gardei Nalionale in
critica a frumuseTelor logice ale

ziarului comerciale Rom4nul, spuse in ordinea cronologicg, dupa
0 revista atat de int e- Caielul tarcat, Roman in 2

chiar de intestine (Aghiugi,
9edirrca dela 20 a Adunarii ne-Ge-
nerale, care totu9i e 9i mai pucin

speciale. (Aghiugi, nr. 12, p. 90
91).
Ziaristica de peste Mile o v (Aghiugi, nr. 12, p. 92-93.
Reapare Tribuna Romaii a lui

N. Ionescu).
Scufiica de mgrgaritar
(Aghiufli, nr. 12, p. 93-94. Despre
bropra lui P. Iacovenco asupra
bruarie 1864, p. 105-107).
(Aghiulit, nr. 14, P. 107-108).
stilul vechiu. (Aghiugi, p. 108-110).
O profesoara de limba
f r an c ese; Amabilitatea super-
lativa ; Cum am incgput eu in

sistema solarie ; Avantajul impohtico-economic al importailunii.
(Aghiulei, p. 110-111).
*D. Cogalniceanu [versuri]

(Aghiua', nr.
14,
13 Februarie
cailor ferate).
1864, p. 111).
p o zii (Aghiugi, nr. 12, p. 94-95.
(Aghiufa, nr.
Un articol din Cosmorama pittorico
1864, p. 113. Incepand cu acest
*i adevgrul 19i are anti- *0 doing postuma, versuri,

15,
20 Februarie
CONTRIBUTH BIBLIOGRAFICE
numar, aproape toate buatile
sunt semnate Hajda).
Studii Englese (Aghiuld, p.

114-115. Semnat).
Martie 1864, p. 800; nr. 200, 12

Martie p. 807, nr. 201, 15 Martie,
p.
811, se trage
aparte).
Versuri fara titlu,
despre
articolul lui Pano, din Rorneinul

dela 18 Februarie. Dreptul Intrunirii s]. (Aghiufd, p. 115-116;
semnat).
* M i c uJ a. Tres' zile ji trei nopci
din vieata unui student. (Aghiufd,
nr. 15, P. 116-119; nr. 16, P. 124

127 ; nr. 17, p. 131-135; nr. 18,
p. 139-143; nr. 19, p. 150-152 ;
nr. 20, p. 157-160 ; nr. 21, p. 164
168).
Dialogul
357
Minch cu Camera,
urmat de monologul mincii in ca-
in bropra
Fragment din 9edinta nocturn

din 5 Martie [versuri] (Aghiuld,
nr. 18, 12 Martie 1864 p. 137.
Semnat Hajdeu).
A p ararea naiunii ovreegti

descantata de avocatul su fart(
plata Aghiufd (Dedic d-lor MoiseCilibi i Costafor) [versuri] (Aghiufd, nr. 18, P. 138. Semnat Hajdeu).
Catre T
(parodie dupa Ale-
csandri) (Aghiurd, nr. 18, p.139-39 ;
versuri, semnate Hajdeu).
Extract din albumul unei

caIe1u9e (Din: sKomisches De-
pul d-lui Cogalniceanu; ambele ste-
clamatorium *), versuri (Aghiufd,
nografiate de Aghiwta. (Aghiutd,

nr. 16, 27 Februarie 1864, p. 121
122, semnat).
*Tr ei-spr e-ze ci! 0 balada
etc.] (Aghiutd, p. 122-123).
Gazeta Tribunalelor (A-
licoco
Studie critice asupra istoriei
[NotiIe Vara titlu,anecdote,
Pentru biografia lui Ber(Aghiuld, p.
123-124;
semnat).
Catre o doamna de 3 9 ani,

versuri. (Aghiugi, p. 124, semnat).
* Drumul de fier
[versuri]
p. 139, semnat Hajdeu).
in genul fill Schiller. (Aghiuld, p.

143-144; semnat Hajdeu).
ghiugi, p. 144; semnat Hajdeu).
romane. Cateva schie bibliogralice
I. *tefan Raicevich
(Buciumul, nr. 203, 7/19 Martie

1864, p. 822-823).
Aghiuld, nr. 17,-5Martie 1864, p.

129 ; semnat).
[Revista politica gra titlu,
naTionalfi? (Aghiuld, p .129
*Conjuratiunea. lui Fia-
Gine poate intra in garda

130 ; sernnat).
* Oda la plecarea d-lui Bo-
tez-Ione sc u, supranumit Tololoi
(Aghiutd, p. 131 ; semnat).
Ceva pentru Iaqeni
semnata Hajdeu] (Aghiurd, nr. 19,

19 Martie 1864, P. 145-148).
s c o. Epopee in 156 versuri (Aghiug, nr. 19, p. 148-150; semnata Hajdeu).
Studie critice... II. Spiri-
(A-
done Palanzov (Buciurnul,
ghiqd, p. 135-136; semnat).
* Filosofia portretului lui
nr. 204, 10/22 Martie 1864, p.
Tep e
827-828 mici variante faIa de versiunea din Ateneul Romdn 1861).
(Buciumul, nr. 198, 8
23
358
Studie critice...
III. An-
drea Wolf (Buciumul, nr. 205,

12/24 Martie, p. 830-831 ; versiune
mai scurta deck cea din Ateneul

Romdn, Ia0 1861, i mai corecta
Chestiunea improprietaririi -Oranilor).
Drag ostea
[versuri]
(Aghiupi,
p. 171-173 ; semnata. Este poezia

La Clara W. din Lumina c)
ea limba).
Bavo Grecii! (AghizzO,p. 173-
tin Crusius (Buciumul, nr. 206,
Non-tali importante,
Studie critice... IV. Mar-
14/26 Martie, p. 831-835 ; nr 207,
17/29 Martie, p. 840 ; nr. 209, 2

Aprilie, p. 847).
Aritmetica i chimia par-
174 ; semnat).
etc.
(ibid. p. 174-175).
-tef an Raicevich (Ateneul

Roman, nr. 24, 15 Aprilie 1864, p.
201-203).
Iamentarie '(Aghiurd, nr. 20,
Studii critice asupra istoriei
26 Martie 1864, p.153-154, semnat.
romne. Doui secoli din via-ca ostaeasca a Moldovei (1450-1650). I.

Nicolaie Balcescu, II. Poesia ostaeasca a Moldovenilor (Buciumul,
Analiza celor 10 mari legi votate

de Camera, luarea averilor mania-
stirqti, etc. O. din care nici una

nu se poate aplica).
Apelul lui Aghiula in favoarea d-lui Ulisse de Marsillac

(Aghiugi, p. 154-156 ; semnat Hajdeu).
Iarta noufi greealele

noastre [versuri] (Aghiugi, p.
156, semnat Hajdeu).
Primul Aprilie. Camera a

Improprietarit pe Iarani. Diagnostica i firmacopea parlamentara
(Aghiugi, nr. 21, 2 Aprilie 1864,
p. 161-163, semnat).
nr. 214, 4/16 Aprilie 1864, p. 855856 ; neterminat).

[Articol de fond, semnat
Hajdeu] (Aghiugi, nr. 23, 28 Aprilie
1864, p. 176. Dupa 6 luni de aparitie, Aghiugi amintete ca nu Ili-a

schimbat fondul democratic i
nalional ci numai forma ; cu
- -
caricaturi, fara caricaturi, umor,

satira, etc.).
Un typ bucuretean (Ap. 176-178. Despre cuconul

Matachi Tiganul).
Studie critice... V. Eutro- *Un tablou de familie [verpius (Buciumul, nr. 210, 5 Aprilie
1864, p. 851).
suri] (Aghiugi, nr. 24, 3 Mai 1864,

p. 101 ; versiune deosebita de cea
din volum).
Gorezyn (Buciumul, nr. 211, 9
*Bra dul versuri (Aghiutii, p. 182 ;

versiunea din Lumina).
Studie critice VI.... Petru

Aprilie 1864, p. 855-856).
Doina mea fAghiucii,
nr. 22,
9 Aprilie 1864, p. 169 ; semnat

Hajdeu).
Un articol gray despre

lucruri frivoli (Aghiugi,
nr.
22,
p.
169-171 ;
semnat.
Ce vrea Caimata? (Aghiutii,

nr. 24, 3 Mai 1864, p. 179-180 ;
nr. 25, 7 Mai p. 183-186. nr. 26,
10 Mai, p. 187-188. Pamflet neterminat, semnat Hajdeu, scris
impotriva
lui
Rosetti ; despre
succesul lui Rosetti hip' de BurtiiVerde).
Revista interioarti
(Aghiurd, nr. 27, 17 Mai 1864 p. 191-194;
nesemnat).
[Un articol f Ara titlu, In
jurul unei I conspiratii * a lui C.

A. Rosetti (Buciumul, an. II, nr.
232, 19/31 Mai 1864)].
Scrisoare prin care protesteazrt contra sugrumgrii
czyn, Bucuresci, 1864, Imprimeria

Cesar Bolliac, VI t. 119 p._in 16,
MICUTA. TRE1 ZILE *I TREI

NOPTI DIN VIATA UNUI STUDENT. Bucurestz, 1864, Tipografia
Cesar Bolliae, 1.02 pag in. 16.

ARHIVA ISTORICA A ROMANIEI
torn I, partea I, pag. 184, in 4,

Bucuresci, 1864.
1805
Presei (Romanul, 6 Iunie 1864.
Cu cateva zile mai lnainte, Aghiugi
fusese suprimat prin ordonanta

ministerial a lui Cogalniceanu).
Copiltriele lui Iancu Mo-
t o c. Partea I din romantul istoric
Vieata unui boieriu. Epizodul I.

URSITA (Buciumul, nr. 246, 247,
248, 249, 251, 252, 253, 255, 256,
258, 260, 264, 266, 268, 271; Epizodul II, PROCOPSEALA, capul
I: In care se arata gravele preo-
cupatiuni ale lui Bogdan Voda 5,

nr. 274, 25 August 1864, neterrniRat).
In tr o ducere
Ha t Archiva istoricii a RomAniei *3 (Buciumul,

an. II, nr. 265, 4/16 August 1864,
359
Ion Vodil cel Cumplit(Familia, 1865, p. 75, 86. )
Tractatui lui
Neagoie
Ba sar a b a despre arta milltart. (Buletinul Instrucliunei Publice, Sept. 1865, p. 76-80. Extras din Inviipturi *).
Doninului
Redactor
Sentinellei RomAne
al
(Sentinella
Romda, an. V, nr. 105, 1 Decernbrie 1865, p. 418; rspunde acuzatiilor unui ziar: 1) colaboreazi
la mice foaie care nu este in contradictie cu principiile democratice; 2) Archioa Iatorkci apare
va continua s apart).
ARHIVA ISTORICA A ROMANIEI,
LUCA STROICI, PARINTELE FILOLOGIEI LATINO-ROMANE.
tom. I, partea II: Bucuresci, 1865;

192 pag. in 4; tom. II, Bucuresei
1865; 65 pag. in 4.
(Studii critice asupra istoriei ro-
TREI OVREI: JUPANUL SHY-
mane, Bucuresci, Impr. Cesar Bol-
LOK AL LUI SHAKESPEARE,

DOMNUL GOBSECK AL LUI
BALZAC I JUPANUL MOISE
p. 1057-1058).
liac, 1864, p. 54 in 16).

FILO SOFIA PORTRETULUI LUI
TEPE. Schig iconograficd. Bucuresci, 1864, Imprimeria Cesar Bol-
liac, 45 p. in 16.
CATEVA ANALYSE LITERARE
EXTERNE: Raicevich, Wolf, Palanzow, Crusius, Eutropius, Gor-
A LUI ALECSANDRI, Bueuresci,
1865, 50 pag. in 80.

ION VODA CEL CUMPLIT: aventurile, domnia, resbelele, moartea
lui; rolul situ in istoria universald

fi in vieala poporului romdn. Bu23*
360
cureoi, Imprimeria Ministerului

de Resbel,, 1865, XXI-1-264 p. gr.
in 8.
Amicului meu N. Nicoleanu *.

Semnat Puang-Hon-Ki).
Proverburile romane es-
Appen dice [la Cronica lui San-
plicate pentru. inIelegerea chinezilor (Satyrul, nr. 6, 12 Martie

1866. Semnat Puang-Hon-Ki).
T e a tru I. Societatea Act rilor Ro-
Huang-Ki, despre I ade.F, comedie
mani (Sat yrul, nr. 6. Semnat Puang-
de Pantazi Ghica] (Satyrul, nr. 1,
Hon-Ki. Despre
6 Februarie 1866, p. 2 ; sernnat
sagiului b).
1866
Puang-Hon-Ki).
Intrebari i raspunsuri
(Satyrul, nr.
2;
semnat Puang-
Hon-Ki).
*Gamenur din Paris,
Misterele Pas-
Iari ovrei (Satyrul, nr. 6;

semnat Puang-Hon-Ki. Scurta nota
citand din ziarul
Desbaterile *).
So cietatea Actorilor Ro-
co-
m a n i. Puritanii in Londra* dra-
medie in 2 acte de d-nii Bayard 0

Vanderburch ; tradusa din frarrosesce, (Satyrul, nr. 2, 13 Februarie
ma in 5 acte, tradusa din franIusesce. (Satyrul, nr. 7 20 Martie
1866, p.
1-2 ;
semnat Puang-
Hon-Ki).
PaVatita sau o Noapte de
Februari e, descrisa de D. Bo-
lintincanu (Satyrul, 20 Februarie

1866 nr. 3, P. 2. E facuta din 15
strofe culese din poeziile lui Bolin tineanu).
00
la crima intre rasuri
(Satyrul, nr. 4, p. 27 Februarie,
1866. Moartea lui Depara-cianu,
economistul Magian 0 Filemon ;

semnat Puang-Hon-Ki).
Limba Romani.). (Satyrul, nr.
4, p. 2-3. Rade de Circa 0 Lau-
rian, semnat Puang-Hon-Ki).
Cugetari chinese
(Satyrul,
nr. 4, p. 3. Semnat Puang-HonKi).
Mythologia,
(Satyrul, nr. 5,
6 Martie, 1866, P. 2-3. Semnat
Puang-Hon-Ki).
*Amicului meu San-HuangKi (Satyrul, nr.
5.
Este poezia
1866. Semnat Puang-Hon-Ki).
Bibliografia (Satyrul, nr.
7.
Semnat Puang-Hon-Ki. Scurte insemnari, cu citate ridicole).
Ufi noua religiune (Satyrul,

nr. 7. Semnat Puang-Hon-Ki.
Despre t budgetarism *).
Alegatorii municipali
(Satyrul, nr.
7.
Semnat Puang-
Hon-Ki. Scurta nota impotriva
lui Blaramberg).
Caracterul poporului ro-
man din punct de vedere chinesesc (Satyrul, nr. 8, 24 Martie

1866, p. 1-2. Semnat Puang-HonKi).
Arderea coa1ei Militare
(Satyrul, nr. 8, semnat PuangHon-Ki. Din neglijenca serviciilor,
0 a absurditaIii organizMiei pornpierilor a ars 9coa1a militara).
Duplicitat ea e choului
(Satyrul, nr. 8 ; semnat PuangHon-Ki. Scurta notia humoristica).
CONTRIBUTII BTBLIOGRAFICE
Bibliografia (Satyrul, nr.
semnat Puang-Hon-Ki. Doug notile humoristice).
361
Revista Politica
(Satyrul,
nr. 13, 1 Mai 1866. Semnat WangPon-Ki).
*Diarele in Romania (Sa- o meditaIie (Satyrul, nr. 13,

tyrul, nr. 9, 3 Aprilie 1866, p. 1-2.
p. 3. Semnat Wang-Pon-Ki).
Semnat Wang-Pon-Ki. Reprodus *Teatrul Roman (Satyrul,
in Familia 1871).
'Amorul in cronicile Rem ane (Satyrul, nr. 9, 3 Aprilie

1366, p.
1-3, foileton. Semnat
Wang-Pon-Ki. Reprodus in Familia 1869).
Septernana
nr. 14, 10 Maiu, 1866. Semnat

Wang-Pon-Ki).
Camera si d. Cogalni-ceanu
(Satyrul, nr. 14, p. 2-3. Semnat
Wang-Pon-Ki).
Noul Cabinet (Satyrul, nr. 15, 22

(Satyrul, nr. 10,
10 Aprilie 1866. Semnat WangPon-Ki. Despre plebiscit).

*La Iulia iSatyrul, nr. 10, p. 2-3 ;
senmat Wang-Pon-Ki).
Morile [notip humoristica] (Satyrul, nr. 10. Semnat Wang-PonKi).
Mai 1866. Semnat Wang-Pon-Ki).

I.
Fata Mamei (Satyrul, nr. 15. Semnat Puang-Hon-Ki).
Proverburile Romane
Panorama impresiunilor
(Satyrul, nr. 15. Semnat WangPon-Ki. Ce spun oamenii politici

despre venirea Dornnitorului).
Cele mai vechie poesie sa-
Quousque (Satyrul, nr. 15. Sem-
(Satyrul, nr. 10. Semnat WangPon-Ki. Publica (loud poesii ine-
*Sena t ul (Satyrul, nr. 15. Sem-
dite de Miron Costin).
J u s CHI care -(Satyrul, nr.
tirice in limba roman&
Revista Politica (Satyrul,
nr. 11, 17 Aprilie 1866, p. 1-2;

semnat Wang-Pon-Ki. &dia.; in
asteptarea domnitorului Carol, oamenii politici se pregatesc de de-
nat Puang-Hon-Ki).
nat Wang-Pon-Ki).
16
5 Iunie 1866. Semnat Wang-Puang
Ki. De ce n'a apgrut saptfimAna

trecut. Zvonul de o navala a Turcilor, a mobilizat si redaclia Satyrului).
putaIie),
*Domnul Nae (Satyrul, nr. 16.
(Satyrul, nr. 12, 23 Aprilie 1866, nr.
*Egoarchistul (Satyrul,
13, 1 Mai ; nr. 14, 10 Mai 1866.

Semnat Wang-Pon-Kil.
16. Semnat Wang-Pon-Ki).
Revista Politica (Satyrul,
nat Wang-Pon-Ki. Mici informalii

politice i sociale).
nr. 16. Semnat Wang-Pon-Ki. Guvernul e preocupat de Turci, poporul de Evrei. Primejdia evreiasca).
Satyrului (Saty-
'contimpuranilor. D. Nicu
Nicolae Milesco-Spataru
Cr onica (Satyrul, nr. 12; sem-
emnat Wang-Pon-Ki).
nr.
CorespondenTa particu- Materiale pentru istoria

lar a
rul. nr. 12, P. 3, semnat WangPon-Ki).
Mavrocordat (Satyrul, nr. 16.

Semnat Puang-Hon-Ki).
362
Raspuns la articolul
Boleac (Sentinel la Romdna, an.

V., nr. 16, 30 Septembrie 1866, p,
63-64. Raspunde articolului lui
Boliac din Trompetta Carpafilor,
24 Septembrie 1866, unde fusese
acuzat ca a afirmat
slavismul
Dacilor i. Articol violent contra
lui Boliac. La p. 64, coloana 2,

putina autobiografie, ca sa-qi dovedeasca iubirea de patrie )>).
Fraternitatea 9i Unirea.
Fragment din cursul public al d-lui
B. P. H. Despre Dreptul Constitutional al Romanilor (Buletinul

Instrucciunii Publice, Octombrie
1866, p. 620-626).
Discursul d-lui Hajdeu,
tinut in sale Slatineanu, Duminica 23 Octombrie. Cu o serisoare de introducere a lui Hasdeu

(Romdnul, 26 Octombrie 1866, p.
ISRAEL IT. [Editiunea particulara], Bucuresci, 1866, p. 36, in
80. [Tipografia Theodor Vaidescu].

1867
*Rfisvan-Vodi (Perseverana
anul I, nr. 6, 23 Martie 1867 ; nr.
7, 27 Martie ; nr. 8, 30 Martie ;
nr. 9, 3 Aprilie ; nr. 10, 6 Aprilie ;
nr. 11, 10 Aprilie ; nr. 12, 13 Apri-
lie ; nr. 13, 19 Aprilie ; nr. 14, 23

Aprilie ; nr. 15, 27 Aprilie ; nr. 16,
30 Aprilie ; nr. 17, 4 Mai ; nr. 18,
7 Mai ; nr. 19, 11 Mai ; nr. 20, 14
Mai ; nr. 21, 18 Mai ; nr. 22, 21:Mai ;
nr. 23, 25 Mai ; nr. 24, 28 Mai ;

nr. 25, 1 Iunie ; nr. 26, 4 Iunie ;
nr. 27, 8 Iunie ; nr. 28, 11 Iunie ;
nr. 30, 18 lunie ; nr. 31, 22 Iunie ;
770-771).
Yu'. 32, 25 Iunie ; nr. 33, 29 Iunie).

(Perseverant.a, nr. 14, 23 Aprilie 1867,
(Ateneul Romdn, an. I, nr. 6-7,
p. 2-3 ; nr. 15, 27 Aprilie, p. 2-3 ;

nr. 16, 30 Aprilie, pag. 3-4 ; nr. 17,
Portretul lui Ion-Voda

Noembrie-Decembrie 1866, p. 203204 ; despre portretul lui Ion Voda
cel cumplit, pe care Hasdeu 41-a

descoperit i 1-a cumparat in 1862
drept 25 fiorini in Lemberg, la

buchinistul Igel senior ; fragment
din Ion Voda' cel Cumplit).
INDUSTRIA NATIONALA, INDUSTRIA STRAINA SI INDUSTRIA
OVREIASCA., FATA. DE PRINCIPIUL CONCURENTII [Studie
asupra judaismului]. Bucuresci,
1866, p. 34, in 8, Tipografia Lu-
cratorilor Asociati, Pasagiul Roman.

TALMUDUL, CA PROFESIUNEA
DE CREDINTA. A POPORULUI
Romnii. 9i serbii
4 Mai, p. 1-2).
*Unirea (Perseverana, nr.
23,
25 Mai 1867, pag. 2-3 ; nr. 24, 28

Mai, pag. 1-2 ; nr. 26, 4 Iunie, pag.
1-2 9i 3 ; nr. 27, 8 Iunie, pag. 2).
Domnule Redactor! (Sen-
tinella Romilna, an. V, nr. 94, 29

Octombrie 1867, p. 374; Scrisoare
prin care Hasdeu mu1tume9te Redactiei ca reproduce studiul Originea Juriului din a Arhiva Istorica s. Poveste9te greutatile aparitiei e Archivei ).
Originea Juriului
(Senti-
nella Romdna, an. V, nr. 94, 29

Octombrie 1867, p. 375 ; nr. 95,
2 Noembrie 1867, p. 379-380 ;
363
continuarea studiului reprodus din

4 Archiva Istorica *).
o calfitorie prin Basara-
prin care rfispunde atacului din

ziarul Teara, nr. 7 ; Ronanul, 18
22 Decembrie 1867).
RASVAN-VODA. Drama istorica In
5 acte, In versuri. Ed. II, Buc. Tip.
[Scrisoare a lui Hasdeu,

Noembrie 1867, p. 987].
Boierii in faIa tronului

i
Boierii in faIa poporu-
I u i Un studiu politico-istoric (Romdnul, an. XI, 16 Noembrie 1867,

p. 979-980 ; 19 Noembrie 1867, p.
991-992 ; 22-23 Noembrie, p. 100
1001).
[Scrisoare catre Redac-
bia meridionala (Romdnul,
Lucratorilor Asociaii, 1867, VI+

152, p. gr. in 8. [Aparilia In volum a mi Rdzvan-Vodd este anunTata in Sentinella Remind, an. IV,
nr. 70, 8 Iulie 1867].

ARHIVA ISTORICA. A ROMANIEI
t. III, Bucuresci, 1867 ; 283+
XLIV p. in 40.
Ii e , Romanul, 20-21 Noembrie
1868
1867, p. 995. Arata eine i-a facut,

cu un an Inainte, propunerea de a
fi directorul ziarului Ordinea, de-
Rechizitorul d-lui Pante-
venit anul acesta Teara, nude
z i G hi c a (Ronanul, 5 Ianuarie
1868, p. 10; 6 Ianuarie 1868, p.
Hasdeu este insultat).
13-14).
punde lui Blaremberg si P. Carp.
slaIiunii sale (RomOntd, 11
Duoi si Trei (Rorndnal, 20-21 #Car a cterelena/ionalit aii romane ca baza legiNoernbrie 1867, p. 995-996. RasFoarte frumos raspunsul
cfitre
Carp).
0 scrisoare (Romemul, 22-23

Noembrie 1867, p. 1000).
Hartia Bratianu i hartia
Blaremberg (Romdnul, 1 Decembrie 1867).
Domnului redactore al
ziarului
Sentinella * (Sentinella
Renaud, an. V, nr. 111, 18 Decembrie 1867 ; rfispunde articolului generalului I. Ghica, din ziarul
Teara).
Catra alegfitorii
colegiului
III dela Bolgrad (Sentinella Remdra, an. V, nr. 112, 20 Decembrie 1867 ; scrisoare de mul/umire
pentruca a fost ales deputat).
Ianuarie 1868, p. 25-26 ; 13 Ianua-
rie, p. 35 ; 14 Ianuarie, p. 39 ; 17
lanuarie, p. 45-46; 20 Ianuarie,

p. 57-58; 21 Ianuarie, p. 62 ; 25
Ianuarie, p. 73-74).
0 voce nitibuiita(Romlinul,27
Ianuarie 1868, p. 81-82. La Camera, nu se asculta cu sim/ire
atencie cleat discu/iile contra Evreilor. Desi se marturiseste ve-
chiu antisemit, Hasdeu protesteazi
Impotriva acestei atitudini negative).
Istoria toleranIei reli-
gioase In Romania (Ro-
n-Anal, 28 Ianuarie 1868, p. 86 ;

3-4 Februarie, p. 101-102 ; 6
Februarie, p. 104-105; 9 Februarie
p.
117-118; 10
Februarie, p.
364
121-122; 13 Februarie, p. 130-131 ;
15 Februarie, p. 137-138; 17 Februarie, p. 145-146; 19 Februarie,

p. 153-154; 23 Februarie, p. 165 ;
24 Februarie p. 170; 25 Februarie,
p. 173-174; 28 Februarie, p.
p. 551-552 ; nr. 139, 11 Aprilie,

p. 554-555, nr. 140, 1.4 Aprilie,
p. 559-560; nr. 141, 18 Aprilie,

p. 564; nr. 142, 21 Aprilie, p. 568;
nr. 143, 28 Aprilie, p. 571).
Liberalismul dreptei (Ro-
181-182).
meinul, 15 Aprilie 1868, p. 323-324;
rrainul, 1. Martie 1868, p. 191-192.
17 Aprilie, p. 327-328. Polemica

cu ziarul Teara).
Misticismul dreptei (RoReactiunea a fost attlt de loviti

inat a ajuns prada misticismului.
Blaremberg scrie despre discursuri
pe care nu le-a cinut; P. Carp

vorbqte despre i bande armate
care cutreera cara *; iar Niculescu

Cata cine discursuri la Camera
despre existenla dracior i
co-
loarea pielei lui Adam !).
Armarea generala(Romaul,
3 Martie 1868, p. 197; 6 Martie

1868, p. 207-208).
Costachi Stamati (Romaruzi,

13 Martie 1868, p. 228; 15 Martie
p. 237; 16 Martie, p. 240. Studiu
reprodus in Sentinella Rorainei, an.
V, nr. 1.34, 19 Martie 1868, p.

534-535;
nr.
135,
23
Martie,
539-540; nr. 136, 28 Martie, p.

542-543).
Fracciunea indepenclinte
Scrisoare cfitre RedacIia
tRomfinuls (Romdnul, 21 Aprilie 1868, p. 343. Reprodusa in

Sentinella
Romdnei ,
23
Aprilie,
1868).
Probele ziarului Teara

desprepatriotismulboerilor (Rozndnul, 23 Aprilie 1868,
A doua epistola despre
politica dela Bacfiu (Romdnul, 28 Aprilie 1868, p. 363. Reprodusa in Sentinella Romdnii, an.
V, nr. 144, 2 Mai 1868, p. 575).
A treia epistola despre politica dela Bacilli (Romdnul,

1 Mai 1868, p. 371-372).
Cugetari asupra ziarului

Te ar a (Romdnul, 2 Mai 1868,
p. 375-376; 4 Mai, p. 378-380.
Reprodusa in Sentinella Romdnei,
an. V, nr. 145, 6 Mai 1868, p.

Teara apara boierii
impotriva Domnitorului. Hasdeu
(Romdnul, 17 Martie 1868, p. 243).
578-580.
Martie 1868, p. 256; 22 Martie p.

258; 24 Martie, p. 267).
apara politica anti-boiereasca. Has-
mdnul, 29 Martie 1868, p. 279;
nuinul, 5 Mai 1868, p. 383-384.

Reprodus in Sentinella Romdnd ,
an. V, nr. 146, 12 Mai 1868, p.
Policia rurala (Romdnul, 21
deu pare a fi aici dinastic).
BatrAnulBaba-Novac(Ro- Gine a facut pe 1848? (Ro31 Martie, p. 287-288 ; 4 Aprilie,

p. 292-293 ; 7 Aprilie, p. 301 ; 10
Aprilie, p. 305 ; 19 Aprilie, p.
336-337. Reprodus in Sentinella
Roman& an. V, nr. 137, 30 Martie
1868, p. 547; nr. 138, 7 Aprilie,
583-584).
Domnica Rosand'a, drama in

5 acte (Familia, 1868, p. 267, 278,
290,
338, 350, 362, 420, 432).
Originea ideilor juridice

la Roman i. Un fragment (Romdnul, 9 Mai 1868, p. 396; 10 Mai,
p. 400 ; 16 Mai, p. 412 ; 19 Mai,

p. 424; 23 Mai p. 432).
365
London 1865. Refuteazi cartea, seris5 sub influen/a Ungurilor i Sasilor)
Domnilor Deputati! (Senti-
nella Romdnd, an. V, nr. 173, 23

Noembrie 1868).
Diseullunea generara a PrefaIa tomului I I I din

coneesiunii drumului de
Archiva istoricfiaRoma-
435-436 ; 25 Mai, p. 439-440 ; 26

Mai, p. 443-444 ; 29 Mai p. 451 ;
I, nr. 24, 1 Decembrie 1868, p. 600).
f ier (Romdnul, 24 Mai 1868, p.

lIunie, p. 463-464 ; 2 Iunie, p. 469).
Votul Senatului i votul

Camerei (Romdnul,
Iunie
1868, p. 471-472).
Cine au fost D a cii? (Familia,
nieis (Transilvania, Brasov, an.
FratesiAmice!(SentinellaRomdra, an. V, nr. 180, 24 Decetnbrie 1868, p. 718-719. Epistola

c5tre redaelie, urmatit, la p. 719,
de discursul lui Hasdeu la Camera',
in chestie personals cu I. Ghica).
1868, nr. 41, p. 479, nr. 42, p.
ARHIVA ISTORICA. A ROMINIEI
491, nr. 43, p. 503, nr. 44, p. 515).
t. IV, Bucuresci 1868( ?) ; 120 p.

in 4.
I STORIA TOLERANTEI RELIGIOASE IN ROMANIA, Ed. TI. re-
*Patriotism 9i neinered er e (Rorndnul,
1 Septembrie
1868, p. 737 ; 8 Septemvrie, p. 771 ;
12 Septembrie, p. 783-784. Re- vfizutti i adausi (ed. I, in

produs in Sentinella Romdnd, an.
V, nr. 152, 5 Septembrie 1868, p.
607-608 ; nr. 154, 12 Septembrie,
p. 615-616 ; nr. 155, 15 Septembrie, p. 619-620).
Din actele so ciet 5 lei

Tr a n sil y ani as pentru aju-
torul studentilor romani din Transilvania si par/ile ei (discurs) (Transilvania, Brasov, an. I, nr. 19,
15 Septembrie 1868, p. 449-454).
Anglia in Ardeal (Romdnul,

19 Septembrie 1868, p. 804 ;
22
Septembrie, p. 815-816; 25 Septembrie, p. 822 ; 29 Septembrie p. 840.

Reprodus In Sentinella Romdrid,
an. V, nr. 157, 22 Septembrie
1868, p. 627-628 ; nr. 158, 26
Septembrie, p. 631-632 ; nr. 160,

3 Octombrie, p. 639. Despre cartea lui Ch. Boner : Transylvania,
Ro-
miinul*) 94 pag. in 8.
1869
La Iulia (Familia, V, nr. I p. 3).
Scrisoare conTra lui Di-
mitrie Ghica (Romdnul, 16

Februarie 1869).
Oda la Boiari (Rorminul,
19
Februarie 1869),
Scrisoare in chestia desti-
tuirii din comitetul teatr al
(Romdnul,
28
Februarie
18.69),
Amorul in cronicele ro-
mane (Familia 1869 [V], nr. 10,

p. 109-110 ; nr. 11, p. 121-123 ;
reprodus din Satyrul, nr. 9, 3
Aprilie 1866, semnat Wang-Ponki).

F r i i a. Fragment din cursul public; t Despre dreptul constitu/ional al romfinilor *, Vinut la
366
Ateneul Roman (Familia, 1869 [V],

nr. 15, p. 169-171, nr. 16, p.
181-183).
Oda la boiari, (Familia V nr.

9 p. 98-100).
Politica (Traian, an. 1, nr. 1,

p. 1 ; 16 Aprilie 1869. Cuvant de
deschidere, nesemnat).
Documente inedite (Traian,
I, nr. 1, p. 4. Impacarea lui Constantin Voda Serban cu semenii

In 1656).
Bibli o gr a fi a. Influen/a
mo-
rale, comedia in versuri intr'un

act, de G. Sion (Traian, I, nr. 1,
p. 4).
Politica (Traian, I, nr. 2, p. 5,

18 Aprilie 1869 ; semnat Hasdeu.
Comentariu despre alegerile re-
cente, unde conservatorii, prin silnicie, luasera aproape toate mandatele in afara de Craiova, Pite0i, P1oe0i. Optimist, caci dupa
Cogalniceanu nu va mai fi dictatura. Coarda se va rupe).
Bibliogr a f i a. Agricultura romana din judelul Mehedinci, de
Ion Ionescu (Traian, I, nr. 2, p. 8).
Politica (Traian, I, 3, p. 9, 25
Aprilie 1869; semnat. Despre caseta Domnitoruixi, furata in noaptea de 14 Aprilie la Iaqi, din chiar
locuinta Ministrului de Interne,
Cogalniceanu. Jaful 0 dictatura

lui Cogalniceanu).
Bi bli o gr a fi a. Convorbiri Literare, 15 Aprilie 1869. (Traian, I,

nr. 3, p. 12. Despre a Un episod
din 1848 * de V. Alecsandri. Intreaba: este din gura poporului?
Lauda pe Scheletti, dar critica pe
Pogor).
Documente ineclite.
Peti-
Ounea Israeliiilor catra comitele

Kiseleff (Traian, I, nr. 3, p. 14-15.
Dela 1831 ; cere sa li se ingaduie
vechile drepturi
de a vinde prick macelarie, etc. 0 contra hahamba9ei din Moldova, care cere
prea maxi drepturi).
Politica (Traian, I,nr. 4,p. 13;
Aprilie 1869. Romanii din

Abrud il Incurajeaza, ei ii cer un
portret al lui Cogalniceanu. Compail cererea aceasta cu plangerea
catre Constituanta, 2 Mai 1866,
lovitura de Stat).
Bib li o gr a fi a. Chronica HuOlor
27
0 a Episcopiei cu aseminea mime,
de Melchisedec (Traian, I, nr. 4,

p. 15-16: nr. 5, p. 20; nr. 7, p. 28;
nr. 9, p. 36).
Politica (Traian,
I, nr. 5, p.
17-18; 30 Aprilie 1869. Comenteaza apariIia noului ziar 4 Opi-
niunea constitucionala s. Nu curnva tradeaza el o micare politica,

schimbarea guvernului inteun guvern pur Cogalniceanu ?).
Politica (Traian, I, nr. 6, p.
21-22 ; 4 Mai 1869. Comenteaza
adresa la mesaj recenta. Asernanare leita cu cea portugheza ; pusa

pe doua coloane. Gase9te vinovaOa lui Cogalniceanu, etc. Interesant ; discuta abil articolele ConstituVei).
Din calatoria mea prin Ser-
bia, Ungaria, Austria, Boemia,

Bavaria 0 Francia in Iunie-August
1868 (Traian, I, nr. 6, p. 24. Pesta.
Douazeci 0 trei de acte despre

Aron-Voda 0 doamna Anna, dintre
1550-1562).
CONTRIBUTH BUBLIOGRAFICE
Politica (Traian,
I, nr.
7, p.
25-26; 7 Mai 1869. Articol antisemit, comentand scrisoarea lui
Armand Levy adresata lui ken

Bratianu, publicata in
Israelitul
Roman).
*Politica (Traian, I, nr. 8, p.

29 ; 9 Mai 1869. Comenteaza recen-
tele alegeri, iesite asa cum preva-
zuse inteun numar trecut al lui

Traian. Iari Cogalniceanu. Teama de cenzura presei. Admirabil
pamflet).
Politica (Traian, I,nr. 9,p. 33;

11 Mai 1869. Aniversarea Princepelui Carol ; comentarii pe o statistica a nasterilor i morlilor din
Bucureoi, unde se arata creoerea
populaIiei evreieoi).
Politica (Traian,
I,
nr. 10, p.
14 Mai 1869. Articol asupra

proectului guvernului de organizare a bisericii, a carui punere In
desbatere a fost ceruta de urgenIa
37 ;
de senatorul dela Iasi, Nicolaie

Ionescu. Proiectul este contra canoanelor ; nu admite cleat 2 Mitropoliti si 6 Episcopi in Sinod).
367
nr. 11, p. 44, col. 3-4. Reproduce

2 pasteluri de V. Alex.: Lunca
Siretului si t Lunca din Mirceoi *.
Se supara c In acelaqi numar se

afla si Bodnarescu. Comenteaza
nuvela Eroul taxa voie * a lui I.
Negruzzi. Introducere despre raul
necesar a tinerii vin cu diplome

din strainatate i iau repede posturi
superioare in primire !).
P o lit ica (Traian, I, nr. 12, p.
45; 18 Mai 1869. Dim. Ghica vrea

sa adaoge la stema Romfiniei ala-
turi de Muntenia si Moldova

simbolul Craiovei
i Bugeacului.
Contra unitatii. Armele vechilor

domni erau simple; Mircea, vulturul ; Stefan, zimbrul.
Numai
Despot Voda avea sterna oomphcafe% $i totusi Ghica sterge soarele
luna din sterna. Sub un astfel

de guvern se va face ratificarea
si
granicelor cu Ungaria).
Politica (Traian, I,nr. 13,p. 49,

21 Mai. Renunta la revista care
era gata, ca sa publice articolul
Inca un roman jertfit pentru un
prusian *).
Unde s'a tiparit Psaltirea *Politica (Traian, I, nr. 14, p.

lui Coressi? (Traian, I, nr. 10,
p. 40, 14 - Mai 1869. Contra lui

Odobescu, care suslinea Brasovul,
H. afirma ca s'a tiparit in Tara Romneasca).
53, 23 Mai. Cornenteaza raspunsul

la mesaj, in care Cogalniceanu spu-
ne ci in starlit, dupa trei ani,

iesim din utopie. Admirabil pamflet).
Politica (Traian,
I,
nr. 15, p.
41 ;
57, 25 Mai. Cornenteaza chestia
care lasa sa se InTeleaga c Constitutia trebue modificata. Si un
israelita. D. Cogalniceanu crede ca

sunt si evrei, nasclqi in Romania,
care pot avea drepturi, etc.).
16 Mai 1869. Despre t Adunarea Nalionala i, foaie anonirna,
raspuns lui Armand Levy).
Bibliografia: Convorbiri Literare s, 1869, nr. 5 (Traian,
I.
Din calatoria mea, etc. 1868 o

(Traian, I, nr. 15, p. 56. Opon.
Documente
dela
mst.
Opovo,
368
poinelnice in care sunt trecuti dornni roman*
61 ; 28 Mai 1869. Citeaza din s Romanul discursul lui N. Ionescu
despre organizarea Bisericii, care

sustine ceea ce sustinuse si Hasdeu
in Traian.
Raspunde lui Armand Levy din Israelitul Roman *).
Bibliografia: Serviciul sanitar
al comunei Bucuresti de dr. I.

Felix (Traian, I, nr. 16, p. 64,
col. 3-4 . ; 0 carte excelenta din
toate puncturile de vedere *).
Politica (Tratan,
I,
nr. 17, p.
65-66, 1 Iunie 1869. Contra foii

Adunarea Nationala a, care e a
lui Cogalniceanu, si e separatista.
incearca sa faca curte Ardealului,

pe care 11 napastuise 'Ana' atunci
de team sa nu se supere Ungaria).
*Pentru Adunarea Natio-
n al a 1) (Traian, I, nr. 19, p.174-77.

Chestiune personala cu ziarul A.
N. * in legatura cu separatismul
lui Cogalniceanu).
Bibliografi a: Convorbiri Literare *, nr. 6 si 7 (Traian, nr. 19,

p. 76, col. 3-4. Despre dictionarul
botanic al lui Costache Negruzzi
autorul e Aprodului Purice *. 0
mica injuratura la Istoriele civi* ale lui Xenopol. Ne-a
fost peste putinta de a intelege

ceea ce vrea autorul *).
Politica (Traian,
I,
nr. 20, p.
77-78 ; 11 lunie 1869. Astazi e ani-
A. N. * publica statistica func-
versarea revolutiei din 1848 si a
tionarilor dela serviciile publice

din Bucuresti, aratand ca. din 557,
luptei lui Ioan Voda in 1574,
487 sunt munteni. Hasdeu cere
de lucruri din lark citand mult
sa se caute procentul i celorlalti

provinciali munteni la Bucuresti,
cci asta e cauza mulimii bucurestenilor: provincialii nu vor sa
vina in Capitala).
Politica (Traian,
I,
nr. 18, p.
69-70, 4 Iunie 1869. Comenteaz

contrazicerile dintre I. Bratianu
si Gbilia-Cogalniceanu
care to-
tusi stau mereu laolalta, de ate
contra Turcilor. Compara starea

din presa guvernamentala).
Politica (Traian,
I,
nr. 21, p.
81 ; 13 lunie 1869. Foarte scurta.

Simpla
introduccre la articolul
4 Disolvarii
lui G. Missail asupra

Senatului *).
*Politica (Traian, I, nr. 22, p.

85 ; 15 Iunie 1869. Monitorul Oficial este republican, mazzinian. E
incantat de succesele revolutiilor,
ori e vorba de o cestiuni mari na-
de naruirea regilor. H. citeaza si
tionale *).
ironizeaza. Maria lui Cogalniceanu).
grafia romfinfi de pe la
nalao (Traian, nr.
1 5 5 0 (Traian, I, nr. 18, P. 72, nr.

20, p. 80 ; nr. 23, p. 92, nr. 27,
p. 107).
pe Hasdeu cu in o Foita * din 1860
Un tesaur de typo-xilo- Pentru eAdunarea NatioPolitica (Traian, I, nr. 19, p.

73 ;
8 Iunie 1869. Cogalniceanu
A doua replica.
22, p. 87.
A. N. * acuza
vorbise ran de Laurian. Da ; dar
la 24 de ani era violent, acum,

dupa 9 ani, e placid ; dar tot ii
CONTRIBTJTII BIBLIOGRAFICE
critic&
ideile istorice, cici ele-
mentul latin din Dacia a venit de

pretutindeni, nu numai din Latin).
89; 18 Iunie 1869. Ce este si ce

se spune. Relativ la plecarea lui
Coglniceanu in
strainkate. 0
corespondenta dela Constantinopole, de unde se vede c acolo se

stia cu o sfiptiimnfi mai inainte
de dizolvarea Senatului si corn-
plotul contra lui
Cogfilniceanu).

93 ; 20 Iunie 1869. Se pregfiteste
Unirea cu Ungaria, prin dictaturfi,
prin impmntenirea Evreilor. Situatia e gravA, e aphrttoare dar
de ce nu se spune nimic ? !).
Bibliografia, (Traian, nr. 24,
p. 96. Rfiureanu, Biblioteca de lecturfi pentru junimea de ambe sexe).
Jidovii in Transilvani a,
(Traian, I, nr. 24, p. 95. Not4a
lui Ch. Boner, care a efiltitorit in

Ardeal prin 1865).

97-98 ; 22 Iunie 1869.
Ad. Nat. *
se apar5 spunfind cri este injurati

Sfirricia din
si de foile austriace.
armatrt (tabra dela Furceni)
si
ordinul de zi al Domnitorului
Cogainiceanuca ofiterii s
aibfi
aceiasi hranfi ca i oastea).
Politica (Traian,
I, nr. 26,1 p.
101-102 ; 27 funk 1869. Polemic&
cu 4 Pressa *, in chestia abuzurilor
dela Municipiu. P. GrAdisteanu
care d& afarfi pe dr. Keresteny,

pentrucrt a fost dusman personal
al lui I. Ghica, etc. Umilirea
armelor romfine pentru un incident consular la Galati).
369
Bibli o gra f i a: Albina Pindului,

dela 1-45 Iunie. (Traian, I, nr.
26, p. 104. 0 laudi, compartmd-o,

superior, cu Convorbiri s).
105; 29 lunie 1.869. Revistrt scurti.
Nu se ocupli de vizita lui Cogalniceanu la Berlin, de cererea Mo.

nitorului Oficial de a se pune. in
fruntea funeVilor Statului streini,
nici de cererea ridicfirii unui monu-
ment lui Gutenberg. Ci aminteste

crt au trecut 80 de ani dela pro cla-
matia lui Lafayette).
Politica (Traian,
I,
nr. 28, p.
109-110; 2 Julie 1869. Comenteaz&
o corespondent& din B.-Pesta a

Le Siecle *, in care se
denunlfi relaVile ungaro-prusace,
si intenVile kr in caz de r&zboiu
ziarului
asa cam scrisese si H. inteun articol. Unirea Romniei cu Ungaria nu va putea fi fficuti nurnai
printr'o dictaturfi ci prin germanizarea serviciior publice. H.
nu e impotriva streinilor,
ci a
germanilor).
Politica (Traian,
nr. 29, p.
113-11.4; 4 Julie 1869. Despre in-
vatarea limbii grecesti in clasele

primare, asa cum propune P.
Poenaru, si despre primejdia unui
asemenea lucru).
Bibliogra fia:Carte de Gimnastick de G. Moceanu (Traian, nr.

29, p. 116. Prima carte de gimnastica, in rornfineste. Autorul, un
ardelean).

117; 6 Iulie 1869. In fata pri-
mejdiilor slave, germane, evreesti
370
un congres pan-latin la Paris

ar fi un mijloc de apfirare).
Bibliografia: Manual de agricultura pentru clasele primare de

P. S. Aurelian (Traian, nr. 30,
p. 119-120. E o carte proasta).

*P o lit i c a f Traian, I, nr. 31, p.
121-122 ; 9 Iuliu 1869. Tot despre

Congresul pan-latin. Originea austro-maghiara a Cabinetului).
P olitica (Traian, I, nr. 32, p.
125-126; 11 Iulie 1869. Despre

Constitu/ia Sarba i dinastia naVonald de acolo. Despre felul cum
s'au organizat Sdrbii, fat% streini.
Reproduce un articol din Le

Sicle despre Romania, intitulat
Ungaria *. Anti-Carlist.
Iarasi
un paragraf pan-latin).
VarietaIi (Traian,
I, nr. 32,
p. 128. Despre expozirpa de Opere
artistice dela Muzeu, pe care Dom-
nitorul a imbogacit-o cu tablouri

romne * din colecVa sa. Injura).

129-130 ; 13 Iulie 1869. Directorul
Postei, d. Cociu, socoteste pe un

transilvanean
strein e. Cogalniceanu si chestia israelita).
136. Nu mai gdseste nimic dupa

plecarea lui Alexandri. Reproduce
o recenzie a lui T. Maiorescu asupra
prelucrarii unui volum de geografie
si istorie a Evului-Mediu, pentru

gimnazii ).
*Politica (Traian, nr.
35, p.
'137 ; 18-1ulin 1869. Interesele Romniei si politica proasta pe care
o fac guvernaniii. Despre latini).
141 ; 20 Iuliu 1869. Slugarnicia

guvernului fa/a de strdini. In
curand, anexarea Romniei la
Ungaria.)
Biblio gr a f ia: Foaia societaIii
pentru literatura i cultura romana

in Bucovina. nr. 1, 2, 3, 4, 5.
(Traian, nr. 36, p. 144. Remarca
inceputul poemei Descalecarea
lui Dragos in Moldova s de Bumbac, si o poezie de Petrino);
I, nr. 37, p.
Politica (Traian,
145; 23 Iuliu 1869. Ungurii au
calcat teritoriul si nu ne-au cerut

scuze. Nem/ii ne insultfi la noi in
ara, si nu ne cer scuze, etc.).
Politica (Traian, nr. 38,p. 149;
25 Iuliu 1869. Pe aceeasi chestie a

insultelor aduse -Orli Romnesti).
133-134 16 Iuliu 1869. Polemica

cu * La Confderation Orientale s,
foaia unui grec dela Geneva, care
propunea organizarea tuturor popoarelor Orientului inteun bloc,
sub greci. Combate: limba i ori-
ginea sunt mai importante cleat

ortodoxia. Citeaza dintr'un ziar
din Torino despre federaIia po-
Politica (Traian, nr. 40, p. 157;
poarelor latine, propusa de Traian)
sulului austriac din Giurgiu n'a
terare * 8 si 9 (Traian, nr. 34, p.
fost bine spalata.

tir romineasca).
Bibli ogr a fia: Convorbiri Li-
39, p.
153; 27 Iuliu. Ministrii s'au intors.
Cogalniceanu a aranjat tratatul

Se
de extradare cu Ungaria.
organizeaza
slay).
congresul
nalional
30 Iuliu 1869. Navala negustorilor

evrei in Moldova. Insulta con-
Societatea de
Bibli o gr a f ia: Principiul

Gild in istorie, Discurs de A. Vi-
zanti (Traian, nr. 40, p. 160. Mare

galimatias ca s' spunri c faptele
se repen *).
*Psiitica (Traian, I, nr. 41, p.

161, 1 August 1869. Plecarea Domnitorului in Crimeia ?).

3 August 1869. Domnul a plecat
in Crimeia. Neconstitu/ional; absenteismul Principelui e din cauza
cari 11 sffituesc prost.
- Popa Tache i abuzurile. - Un

cofetar liberal e zvArlit in inchisoare pentrucgi a Injurat pe Conservatori).
Limba slavicri la Romni
41 Le Sicle
371
citeazii comentariul
asupra politicii exterioare romine0i. Acuza-tia contra miniitrilor,

Ghica i Cogalniceanu. - Discu%file provocate de ideia Congresului pan-latin).
*P olitica(Traian,nr. 44, p. 172 ;

9 August 1869. Excelent articolpamflet, relativ la o desmfiriire a
Monitorului Oficial * 0 la procesul de germanizare i desna%ionalizare a numelor romneti geografice).
Ce este concurrintia?
Romfinii-Striinii-Jidovii (Traian, nr.

44, p. 173-174; nr. 45, p. 177-178;
nr. 47, p. 186-187; nr. 48, p.
190-191).
pfinA la anul 1400. Frag- Coresponden%a. Un rrispuns

mente din:
Istoria culturii in
Dacia (Traian, nr. 42, p. 168;

nr. 43, p. 171 ; nr. 44, p. 175
nr. 45, p. 179-180; nr. 46, p. 183;
nr. 47, p. 188; nr. 48, p. 191-192;
nr. 49, p. 195; nr. 50, p. 199;

nr. 51, p. 203-204; nr. 52, p.
207-208; nr. 53, p. 211 ; nr. 55,

p. 219-220; nr. 56, p. 224; nr. 58,
p. 232; nr. 59, p. 237; nr. 61, p.
247 ; nr. 62, p. 252; nr. 63, p. 255;
nr. 64, p. 259-260; nr. 66, p. 268;
nr. 69, p. 280; nr. 70, p. 284;
nr. 71, p. 287-288; nr. 74, p. 300;
nr. 75, p. 303; nr. 77, p. 312;

nr. 78, p. 315-316; nr. 82, p.
la Brasov 0 la Pesta. (Traian, nr.

44, p. 176. Despre nealegerea lui
Hasdeu la Academie 0 demisia lui
Alex. Hasdeu).

14 August 1869. Comenteaza o
scrisoare a tinerilor roma/1i din
Paris, publican in numikul trecut
in loc de revisn, prin care se cerea
congresul pan-latin. Guvernul a-
nunn ca termenul de extaidare

expir in 1871).

19 August 1869. Guvernul e pe
duck deoarece comunicatele i Monitorului Oficial*, prin care se
321-322; nr. 86, p. 347-348; nr.
raspund la invinuiri, sunt foarte
90, p. 363-364; an. II, nr. 2, p. 8).
prompte. Ca justificfirile negustorilor aproape de faliment).
Politica (Traian, nr. 43, p. 169,

5 August 1869. Pu/in anti-carlist.
Domnitorul plecase in Crimeia cu
o zi
inainte de onomastica lui
Napoleon III. Ordin nenrtesc. Din
*Politica( Traian, nr. 48, p. 189 ;

21 August 1869. Cogfilniceanu ple-
cat la Ia0. Ghica, la Bucure9ti.

Atunci eine incuviinIean comisfile
372
extraordinare la
Serviciile Statului ? Polemicd cu a Opiniunea

Constitutional& *).
Coggniceanu ca s colonizeze prin

Evrei.
Deputacia israelitA la
dinul lui Cogalniceanu despre co-
23 August. De0 nu folosete argumente din presa strain's:1, ci-
teazd din iLe Monde * din 14

August despre vizita lui Cogdlniceanu in Prusia. Fran-Ca e indignatd de prusificarea RomAniei).
(Traian, nr. 50, p.
Politica
197-198; 26 August 1869. Nu s'a

rezolvit problema comisarilor extralegali dela Final-4e.
Despre
monumentul lui Ion Buteanu.
Despre ridicarea statuei lui Gutenberg.
Despre discursul Domnioruhri Carol, prin care anurucA
cii pleacA in Germania).
Bibliogr a f i a: Clopotul, poem

de Schiller, trad. Dr. Adolf Stern.
(Traian, nr. 50, p. 200. Injurd.
Putin antisemit.)
P oli t i c a(Traian,nr. 51,p. 201;

28 August 1869. Plecarea Domnitorului. Glume. Lipsa de entuziasm a poporului).
Politica (Traian, nr. 52, p. 205 ;

2 Septembrie 1869 . Prezintd cloud
articole de fond: Scrisori pariziene * ci Scrisori din BrAila * 9i
articolul lui Missail, Erori *, etc.
Foarte micd revistd).

4 Septembrie 1869. Trei evenimente evreo-romAne ; primul in
legfiturd cu evreizarea Basarabiei.
Rucii, de eke ori au fost stdpAni

in Principate, incercau desna-ciona-
lizarea gurilor Dundrii (in 1769

1774, 1787-1791). Dar Rucii au
adus bulgari. A trebuit s vind
Domnitor. In acelaci numdr, orlonizare).
Politica (Traian,
nr. 54, p.
213-214; 6 Septembrie 1869. Despre
Militaerisch-geographis che
Darstellung Rumaeniens * de En-
rik Filek von Wittinghausen. AcuzA politica nenrCeascfi ; prin ea a

fost posibild o asemenea carte. Dar
dacd aceasta carte aratd drumurile de invazie nemteased in -card,
ne arat i nou drumurile spre

Transilvania).
Politica (Traian,
217 ;
I,
nr. 55, p.
11 Septembrie 1869. Corn-
pard starea din 1569, din Pravile qi

Letopise-ci, cu cea de acum, i o
gAsete superioard. D. Alecu Ba4
cutreerd satele cu 20 de unguri,

cerAnd norodului sd se supuie lui
Marcus Bronstein. Apel la tinerime sA salveze tare).
*Politica (Traian,
221-222 ;
13
nr. 56, p.
Septembrie 1869.
Despre statutele lui Traian, pe

care le public& 0 le discutA.
Despre ordinul de zi al generalului
Macedovski, tabdra din Furceni).
16 Septembrie 1869. Contra lui

CogAlniceanu, care a luat din banii
Statului.
Sedinta publicd a A-
cademiei, Papiu Ilarian vorbind

despre Sincai).
Politica (Traian,
nr. 58, p.
229-230 ; 20 Septembrie 1869. CalAtoria Domnitorului peste granicd
a fost ironizatd de foile romAneti
transilvane 0 de cele franceze.
CONTRIBUTII BIBLIOGRA.FICE
Dar nu Carol e de vina, ci ministrii.
Cochetfiria svfibeascii* a lui

Cogalniceanu si Dem. Ghica.
Grecii s'au obraznicit).
Si

23 Septembrie 1869. Mare fierbere.
Se pregateste un nou e 3 August e
1865 ?).
Bibli ogr a f i a: Elemente de Mineralogie, de Std. C. Michailescu

(Traian, nr. 59, p. 239-240. Ii
lauda. Autorul a studiat la Bucuresti i e superior altora dela

universitaIile apusene. Citeazi pa-
saje dare).

241-242 ;
60, p.
25 Septembrie 1869.
Admirabil pamflet contra lui Alex.
CreIescu, ministrul Cultelor si al

Instruc.ciei Publice).
A s t zi, versuri (Traian, nr. 60, p.
244).
Politica (Traian,
nr. 61, p.
Septembrie 1869.
Urmeaz filipicri contra lui A.
Crelescu. Educa-cia femeiei e ame245-246 ;
27
nincatA de iezuili ; ori, conqtiinla

national-a e bazatA pe femeie.
Din nou CogAlniceanu).

30 Septembrie 1869. In epocile de
nedreptate 1nf1oreste studiul Dreptului, cum spune Montesquieu.
Discuta chestia Lahovary-Cre -cescu).
*Politica .( Traian,
253 ;
nr. 63, p.
2 Octombrie 1869. Despre
calatoria Domnitorului. Observa;ii).
Bibliografia: Panteonul Roman de Iosif Vulcan (Traian, nr.
63, p. 255-256; nr. 65, p. 264;
373
nr. 66, p. 268; nr. 67, p. 271-272.

Lungi citate).
Va rieti, Proverbe romane
(Traian, nr. 63, p. 256. 0 seam&
de proverbe, pe care le inso/este
cu preliminarii actuale).

4 Octombrie 1869. Nu scrie cleat
cateva randuri de introducere la
articolul lui Maniu asupra atitudinei austro-ungare).

* Politica (Traian, nr. 65, p. 261-262;
7 Octomvrie 1869. Rusinea Dorn-
nitorului, de a cere voie de a bate

monet gi de a face decoraIii, cand
In oonstitutie este admis lucrul

acesta, iar domnii romani au
avut intotdeauna moneta bor.
Cateva comentarii despre batAusii
Starea Rolui Cogalniceanu.
manilor din Ardeal).
Politica (Traian, nr. 66, p.
265-266; 9 Octombrie 1869. Despre un memoriu secret relativ la

modificarea constitu%iei, i cerand
sa vie Ungurii 9i Neratii sa domDespre logodna Domneasca.
Despre cei 300 de arnitorului.
deleni 1160 pe drumuri In Transilvania).
Politica (Traian,
nr. 67, p.
269-270 ; 11 Octombrie 1869. Toat lumea s'a zpAcit i felicita pe
Domnitor pentru logodna, iar eMonitorul Oficial * este plin cu felicitarile acestea. Ironic. Citeaza doufi
lungi pasaje din Simeon Barnuciu

despre domnul neam% i domnul
strdin in genere).
273-274; 14 Octombrie 1869.
24
374
Comentarii cu e Opinia Constitutionala despre existenta unei crize
ministeriale, etc. Contra lui Cogalniceanu: loteria pentru imprumutul german de 10 milioane.
Propune o 4 colosal Societate de
incurajare a industriei romanolatine s, ea A concureze pe evrei si
nemti).
277-278 ; 16 Octombrie 1869. Despre rolul lui 1 seapte * in istoria
romana. i pacatele ministrilor.
Despre loteria de 10.000.000 lei,

neconstitutionala, si rolul lui Cogalniceanu.
Despre cei cinci calugari dela Neamt, inchisi la Iasi,

de Calinic Miclescu).
*Politica( Traian, nr. 70, p.
281-282 ; 18 Octombrie. Nu Hasdeu
e anti-dinastic, ci ministrii. Exce.

lent paragraf.
Scandalul din pre-
sa european a despre 300 romni

din Ardeal. Revolutia din Dalmatia).
Politica (Traian,
nr. 71, p.
285-286; 21 Octombrie 1869. Dom-
nitorul ar face bine sa viziteze si
princiarti subscria pentru o statuie
lui Gh. Lazar).
Politica (Traian,
nr.
72,
p.
289-290 ; 23 Octombrie 1869. Aminteste lui A. G. Golescu sechestrarea averilor manastiresti in
Un comunicat din
Monitorul Oficial * asupra batailor din Arges. Analiza lui Hasdeu.
Contra lui Cogalniceanu.
Revol3ucovina.
4
lutia din Dalmatia).
Politica (Traian,
nr. 73, p.
293-294; 25 Octomvrie. Mici fragmente contemporane, cu Golescu,
Iepureanu, Basile Boerescu. Interesant).
*Pentrai 41 Co-galnieee,nu
(Traian, nr. 73, p. 294, 25 Octombrie 1869).
297-298 ; 28 Octombrie 1869. Din
Curierul de Iasi * se afla ea anumiti boieri vor fi trimisi sa felicite
pe Domnitor cu prilejul nuatii. De
ce nu si burghezi ?
Iarasi despre
impamantenirea Evreilor).
Politica (Trojan, nr. 75,p. 301;
Roma. Ar vedea ce au fost ro-
30 Octombrie 1869. Scrie mici si
Bataile din satul Macai,

jud. Arges, 27 Septembrie 1869,
comparate cu o cronica franceza
nostru in fata strAinfith%ii. Cand
manii.
despre un Burbon care lila cu

asalt Roma (1527).
Catre d. I. Heliade Radu1 es cu (Traian, nr. 71, 21 Oc-
tombrie 1869, p. 286. Aminteste de

Garibaldi, care e pus in capul unui
comitet pentru o statuie lui Savonarola. i Hasdeu a fost candva

tank.. Republica actul din 15
August 1848, cand locotenenta
insignifiante comentarii. In pHmul , despre Injosirea guvernului
ne insult, nu cerem socoteala).
Femeile Romane. Domnita

Elena (Traian, nr. 75 [30 Octombrie 1869], p. 301-302 ; nr. 78, p.
313-314 [6 Noembrie]; nr. 79,
p. 317-318 [8 Noembrie]; nr. 80,
p. 321-322 [11 Noembrie]; nr. 81,
p. 325-326 [15 Noembrie]).

1 Noembrie 1869. Mici comentarii.
CONTRIBlYrII BIBLIOGRAFICE
375
Secularizarea averilor m'anfistiresti.

Rfiscoala din Dalmalia si
altele contra Austriei. Situalia
in Transilvania).
Bibliografia: Limba romni
4 Noembrie 1869. Despre loterie.

Injurfi pe Cogrilniceanu pentru t explicaVile * aduse.
Comentarii: la
c4iva evrei holi din Moldova,

Basarabia ; la romnii transilvani,
etc.).
78, p.
312-313 ; 6 Noembrie 1869. Sin-
si dialectele italiene. Schitti filologici de G. L. Frollo, 1869 (Traian,
nr. 80, *p. 324. Lauda% Extrase).

16 Noembrie 1869. Despre moartea lui Falcoianu, victima lui Co-
aniceanu. 8i alte cateva scurte

comentarii politice. In acelas numb, p. 328, t Cestiunea Falcoianu *
de procurorul Bossie. Nr. 82, p.

330. Ioan Falcoianu *, nr. 83, p.
334-335 de G. Missail).
tea a tuturor rezultatelor ne- A mi cului m eu N.

faste ale guvern-arii CogrdniceanuGhica).
Politica( Traian, nr. 79; 8 Noembrie 1869. Comenteazi juridic infiinlarea Casei de Economii si a
Muntelui de pietate. El aprobrt

aceste instituIii, dar nu in felul
in care s'au facut. Citeazti rfispun-
sul Camerei de Cornell, negativ,

dat inainte de guvernul Ghica).
Agricultura si manufac-
tur a (Traian, nr. 79, p. 318-319

[8 Noembrie 1869] ; nr. 80, p. 322323 [11 Noembrie] ; nr. 83,335-336
[20 Noembrie] ; nr. 85, p. 342-343
[27 Noembrie] ; nr. 87, p. 351-352
[2 Decembrie] ; nr. 92 p. 371-372
[13 Decembrie]; nr. 94 p. 379-380
[18 Decembrie]. An. II, nr. 3, p.

10-11 [10 Ianuarie 1870]; nr. 5
p. 18-19 [15 Ianuariel).
11 Noemyrie 1869. Moartea lui

Fiilcoianu in pusciiria dela Dobroviil.
Se
fac
daruri mari
cu prilejul nunhii regale ; satele

sunt obligate s'a dea ate zece napoleoni. Zvonuri).
N. versuri,
(Familia, V, nr. 29, p. 338-339).
Politica (Traian,
nr. 82, 18
Noembrie 1869, p. 329. Cestiunea
Falcoianu, moartea lui G. Asachi,
Discursul la Niesagiu, etc.).
Discursul d-lui B.P.Has d e u, primind presedincia Societillii Romnismul * in cedinca

din 15 Noembrie 1869 (Traian, nr.
82, p. 330,18 Noembrie).
*Politica (Trainn.s. nr. 83, p.
333-334; 20 Noemvrie 1869. Corn41
parr' Mesagiul princiar cu cel al

lui Cuza din 1864).

25 Noembrie 1869. Despre presa
guvernamentalii, Trompetta CarpaIilor * si ; Adunarea Nationala *,
cari susIin dictatura si cenzura).
Politica
(Traian, nr. 85, p.

341-342 ; 27 Noembrie 1869. Tot
despre urmarile caliitoriei Domnitorului, si a casatoriei cu Elisaveta).
345-346; 29 Noembrie 1869. Chestiunea israelita, relativ la memoriul lui Cogalniceanu cu acelasi titlu
24e
376
publicat in 1. francezi.
mai petrece la Camera).
*Politica iTraian, nr.
Ce se
Cum stam cu economia ? Citat

din Monitorul Oficial *. Foarte
important document economico-
87, p.
30; 2 Decembrie 1869. Deosebirile dintre un regim constitu/ional

si unul dictatorial. Cazul liniei
ferate Iasi-Prut).
istoric).
Politica (Traian,
nr. 93, p.
373-374 ; 16 Decembrie 1869. Despre imprumutul municipal *, de
*P o ii tic.a (Traian, nr.
88, p.
353-354 ; 1 Decembrie 1869. Cazul
fapt numai o loterie. Comentarii:

imoralitatea loteriei.
Raportul
scoalei de Medicina, care a fost
oficial asupra rebeliunii dela CucaMacai i adevarul asupra acesteia).

377-378 ; 18 Decembrie 1869. Starea dezolanta a instrucIiei publice:
transformata de Alex. Cre%escu in

Facultate. Mfisura proasta, cad
indeparteaza pe studenIii balcanici.
Rolul medicinii romnesti In orien-
1 la 70 invaIfi sau stiu carte.

Deschiderea Universita/ii a fost
facuta in prezenla Domnitorului,
tul apropiat).
(Traian, nr. 89, p.
Politica
356-357 ; 6 Decembrie. Raspunsul
Domnitorului care Israeli-0: ea

din ei se va forma clasa mijlocie
romneasca. Rfispunsul, publicat
In s Archivele Israelite *, reprodus
Chestiunea
In s Democralia *.
imprumutului si dobanzilor de
193/0).
care a numit-o inaugurare *. Dar

Universitatea exista si mai inainte,
sub numele de Institutul Superior.
In regulamentul Archivelor Statului se prevad si documente eare
vor iei afara din Iara *).
9 Decembrie 1869 Chestiunea Iibert%ii presei. Ziarele guvernamentale incep sa pregateasca terenul).
Cele mai vechie poesie sa-
Politica (Traian, nr. 96; 23 Decembrie 1869. Iasii au cerut Adunarii DeputaOlor legarea caiei ferate romnesti cu Basarabia, prin
Sculeni.
Alte cteva cornentarii).
tirice in limba romana
(Familia, 1869 [V], nr. 37, p.

439-441. Dupa mss. lui Miron
Costin ; 2 poezii, s Viata lumii ;
Stihuri impotriva zavistiei *).

11 Decembrie 1869. Mici comentarii politice fara importanca).
Politica (Traian,
nr. 92, p.
369-370; 13 Decembrie 1869. Constituirea unei AsociMiuni industriale i comerciale romanesti.
95, p.
381-382 ; 20 Decembrie 1869. Alt

aspect ridicol al 4 inaugurarii
Universita%ii.
Revolta ploestenilor contra primejdiei straine).
o liti c_a (Traian, nr.
97, \ p.
389; 31 Decembrie 1869. 0 scu'rtd
privire asupra anului care trece,

si care seamanfi atfit de mult cu
aIi ani prosti din trecutul arilor
romnesti. Heliade Radulescu a
injurat pe incai.
Congresul Liberilor cugetatori, si darul pe care
Traian il face cetitorilor publicand

Declaralia de principie *).
CongiuraIiunea leprolilor
(Traiwt, 31 Decembrie., p. 391--
392).
ODA LA BOERI 1848-1869. Bucuresci, Tip. C. A. Rosetti, 1869, 14
p. in 160.
RASVAN 5I VIDRA. Poema dramatica In cinci canturi. Editiunea
III, Reviizuta, Bucureoi 1869,
Typogr. Lucratorilor Asociali, VI,
186 pag. pet. 8.
P oli ti c a (Traian, II, nr. 5, P.
17; 15 Ianuarie 1870. Tot despre

linia ferata dela Sculeni. Acum,
punctul de vedere strategic. Posibilitate unei
striace).
navaliri ruso-au-
Politica (Traian, II,
nr. 6, p.
21-22; 17 Ianuarie 1870. Pune
la punct iaru1 Romanul s, re-
producand rezumatul doctrinelor

a Traian a.
Atte comentarii M.A. mare importanIA).
ziarului
Politica (Traian, II, nr. 7, p.
25; 20 Ianuarie 1870. Contra ideei
1870
de a se da o dota/iune anuala
*Politica (Traian, II, nr. 1, p.

1-2 ;3 lanuarie 1870. Explica
ce inseamna dinastic i antidinastic.
Foarte interesant.
Apoi che-
stiunea liniei ferate spre Rusia).
Politica (Traian, an. II, nr. 2,
p. 5-6; 6 Ianuarie 1870. Situaiia

lui Napeleon III se clatina. Monarhii ar putea invala ceva).
Politica (Traian, an. II, nr. 3,
p. 9-10; 10 Ianuarie 1870. Un

francez a fost ucis de varul lui
Napoleon III. Scandulul de presa
de acolo. Ce se intampla la noi.
Marealul Cur%ii n'a invitat pe d.
deputat Radu Michail la Bal, sub
pretext ca in timpul alegerilor a
trimis 6 depqa insultatoare pentru
Domnitor. Servicii nemIeoi. In-
vitatii au murit de sete, caci nu

oiau cum sfi ceara apa pe nemlete).
Politica (Traian, II,
377
nr. 4, p.
13-14; 13 Ianuarie 1870. Despre

pactul de alianIa Ion Ghica-Nicolaa Ionescu).
Doamnei. Proectul lui Basiliu Boerescu. Dinastie i Naciune).
Viatia, Faptele i Ideile
Iui Nicolaiu Spatara din Milesci.

(Traian, II, nr. 7, p. 27-28; nr. 8,
p. 31-32; nr. 9, p. 36; nr. 19, p.

43; nr. 12, 47-48; nr. 14, 55-56;
nr. 16, p. 64).
29; 22 Ianuarie 1870. De ce au
demisionat atat de pulini cu prilejul demisiei lui Ion Bratianu,
acuzat in Paralment c a furat
banii publici? Indeamna sai dea
demisia cat mai mulIi deputail).
P oli ti c a (Traian, II, nr. 9, p.
33-34; 24 Ianuarie 1870. Despre
faimosul autograf al lui Boerescu.
Il reproduce. Polemizeaza cu Adunarea NaVonala *, care sus/ine
dreptul de a inzestra Doamna).
*Politica (Traian.
II, nr. 10,

"3"7-38; 27 Ianuarie 1870. Ca-
derea ministerului din cauza ca

i Cogalniceanu ajunseseri prea tari).
Boerescu
378
*Politica (Traian, II, nr.
11,
29 Ianuarie 1870. Scurt istoric

al Ministeriului trecut. Iarasi chestia pensiei Doamnei. Cum ar trebui sa se intareasca dinastia.)
la urma, ca sa poata fi redus.

Comenteaza. 11 Februarie, t Romanul * publica o corespondenla
din Severin ; Cuza *. Apel dare
Domnitor sfi fie roman).
45-46; 5 Februarie 1870. Comentarii in jurul ministrilor noui numici. Cantacuzino, la finan/e. Aran' toate formaiiile cari s'au
incercat.
Scrisoarea Domnului
61 ; 14 Februarie 1870. Contra ministrului de Razboiu, George Manu. Imbrficarea armatei cu postav
romanese este respinsa de Ministru).
cfitre
Principele * Ghica).
SpatarulMilescu.Desprefolosin/a studiilor istorice. (Traian,

II, 1870, p. 47-48. Din introducerea la Chrysmologium, traducere
fragmentara de Hasdeu).
Do mnul
C.
Blaramberg,
d ep ut a t ( Traian, II, nr. 16, p,
62, 14 Februarie 1870. Blaramberg

s Arhiva
Istorica * trebue desfiinvita pentru
spusese in Camera c
a nu se falsifica documentele pre/ioase. Hasdeu II provoaca sa pre-
49; 7 Februarie 1870. Zvon despre
cizeze unde si cand a falsificat
incetarea lui Traian. N'a aparut

doua zile din cauza sarbatorilor.
vreun document).
Chestiunea israelit din nou deschis in urma scrisorii lui Cr&

mieux, prin care se cere pute-
Revista politica (Columna

lui Traian, an. I, nr. 1, p. 1-2 ;
1 Martie 1870. Continua Traian.

Moneta, chestia la ordinea zilei.
rilor europene interven/ia diplo-
Dar de ce atata entuziasm?
inatica in Romania, pentru acordarea drepturilor evreilor. Despre che-
altadata domnii romani aveau

moneta proprie.
Tratat de extradare cu Serbia. Cuza).
stiunea bugetului.--Restul membrilor stangei, insulta/i de Petre

Gradisteanu, demisioneaza
Elsa
cum ii indemnase Hasdeu in 22
*Revista politica (Columna

lui Traian, I, nr. 2, p. 1-2 ;
Ianuarie).
Martie 1870. Despre Despot-Voda.

Legea Bisericii Romane- supusa
10 Februarie 1870. Ce ar fi
trebuit sa faca Dinastia ca sa nu
stantinopole).

53 ;
dea nastere la zvonuri si ca sa fie

ou adevarat romaneasca.Tero-
rismul maghiar).

57 ; 11 Februarie 1870.
Camera
merge inainte cu votarea bugetelor
in pripa. Bugetul armatei e lasat
controlului Patriarhului de Con-
Bibli o gr a fia: La Transilvanie

et son union forcee avec la Hongrie (Columna lui Traian, I, nr. 2,
p. 3, 4, 5 Martie 1870. Articol de
Perie/eanu-Buzau din Revue Contemporaine *).

lui Traian,
I, nr.
3, p. 1-2 ;
Martie 1870. Iarrasi *Domnul streinb
care nu vrea sA ajute romanismul.

ConfecIionarea timbrului postal a
fost incredintata unui evreu. Proiect despre Banca FonciarA).
Archiva istorica. Deceniul

1570-1580. Fontane inedite, rare,
pu-cin cunoscute sau imprAstiate,
culese traduse i adnotate de ...
(Columna lui Traian, I, nr. 1,
379
11 Februarie (semnat Un
Roman verde *) (Columna lui
Traian, I, nr. 6, 19 Martie 1870,
p. 3. Comenteaza un articol al lui
Ion BrAtianu din t Romanul a.
Anti-dinastic).
*Revista politica (Colurnna
*Revista politick (Columna
riu Traian, I, nr. 7, p. 1 ; 22

Martie 1870. Un om de geniu nu
poate fi tiran. Scrisoare lui Napoleon III catre Emile Olivier, prin
care ii propune reforme. Compa-
lui Traian,1,--nr. 4, pr 1 ; 11 Martie

1870. Despre Gaspar Graziani,
ra/ie intre latin si german. Cel

dintaiu oie s prevada furtuna).
p. 3-4 ; nr. 2, p. 3 ; nr. 3, p. 4).
neamt, strein. Dar Carol e roman.

Atunci de ce nesocoteste nevoile
romanilor ? Deputa-cia In cap cu
Costache Panaiotu la Palat. Domnul Ii spune di nu e roman. Comerciaircii s nu se amestece in
politicA *. Burghezia se simte ins ultata).

lui Traian, I, nr. 8, p. 1-2: 25
Martie 1870. PersecuTia anti-carlistilor. Candiano-Popescu si Pandravu, directorii ziarului Democratia *, da/i in judecata.
E posibila schimbarea guvernului, cu o
lista omogenti, gen Popa Tache?).
Revista politica (Columna Revista politica (Columna

lui Traian, I, nr. 5, p. 1 ; 15 Martie 1870. Banchetul dat beizadelei
Ghica. Cel care a spus in Adunarea
Parlamentului cal romanii sunt
hoti iar prusienii modeluri de onestitate. ComparA banchetul dela
1 Octomvrie 1789, Franca. Tara
e prada speculamilor germani,
Strussberg-Ambron, etc.).
Bibliografia:
lui Traian, I, nr. 9, p. 1 ; Demisia

lui Zizin, Marzescu, Cozadini.
Pretinsul razboiu civil dela Ploeoi.

Nefasta operwcie a sfAtuitorilor
Tronului).
Bibliografia: Elementul mo-
narhic In cele 101 (I Fabule s de

d. G. Sion (Columna lui Traian,
I, nr. 9, p. 4).
Frollo,
Vocabulario italiano - romanesco.
*Revista_politici .(Columna
(Columna lui Traian, nr. 5, p. 4).
Aprilie 1870: Demisia intregului
lui Traian, I, nr. 6, p. 1-2; 18
cci toate guvernele au cAzut din

1866 prin voin%e oculte, streine,
S.
L.
Martie 1870. Este exagerati campania de rasturnare dusk de presA.

Trebue Ifisa/i Ca tread)." 7 ani.
Hasdeu sper5 ca lucrurile se vor
indrepta).
lui Traian, I, nr.
10, p. 1 ; 1
Cabinet. Greu de stiut cauzele,

exterioare).
Archiv Filologic. Spice pentru limba roman-6 (Colurnna lui

Traian, I, ur. 1,0 p. 4, Acatistul
380
Moldovean al Mitropolitului Dositeiu ; id., nr. 11, p. 4, nr. 12, p.

4, id.; Cazania moldoveneasca a
mitropolitului Varlam din 1643,
nr. 15, p. 4; nr. 16, p. 4; nr. 17,
p. 4; nr. 18, p. 4; nr. 19, p. 4;
nr. 20, p. 4; nr. 21, p. 4; nr. 23,
p. 4; nr. 24, p. 4; nr. 25, p. 4;
nr. 27, p. 4; nr. 31, p. 4; nr. 32,
p. 4; nr. 34, p. 4; nr. 36, p. 4;
instigata i ciocnirea dela Tecuci.

o Naiiunea romanfi cheama pe d-1
Iepureanu 0 Carp la putere, tot

ce poate fi mai evreu*).
Studie asupra giudaismu1 u i, Evreul in Shakespeare (Co-
lumna lui Traian, I, nr. 14, p.

2-4; 29 Aprilie 1870. Citeazk doua
mari scene. Portretul pe care 11
prilie 1870. Domnitorul s nu vede,
face Shakespeare corespunde Talmudului. Evreica nu-i corupta prin

studiul Talmudului. Este femee
ca toate femeile).
*Saraci a, versuri (Columna lui
Traian, I, nr. 14, p. 4, 20 Aprilie
nimic ), Dormitorul. aeneul no-
nr. 38, p. 4; nr. 39, p. 4; nr. 41,
p. 4; nr. 43, p. 4; nr. 44, p. 4).
lui Traian, I, nr. 11, p. 1; 5 A-
nu aude. nu imte, nu intelegy
stru s. Pamfletul cel mai salbatec

din toate publicate pana acum).
lui Traian, I, nr. 12, p. 1-2; 8

Aprilie 1870. De doua saptamani
se presupun mereu listele noului
guvern. Se crede, Ion Ghica. Un
cosmopolit. Totu0, nu-1 va combate orbete, caci nu este un om
rout Ii propune sa Inceapa gu-
vernarea prin Inoirea marqalului

Curiii, care ar fi trebuit sa cada
odatii cu guvernul, ca in Anglia).
1870).
lui Traian, I, nr. 15, p. 2; 23 A-
prilie 1870. In pagina I se publicfi

raspunsul studen/ilor dela Paris
catre cei din Viena pentru un pelerinaj la mormantul lui tefan.Lista guvernului; Iepureanu preedemie 0 Interne. Contra ciocoilor care sunt s lenqi, despoti.
cosmopolili a).
Bibli ogr a f i a. Societatea pentru invalatura poporului roman.

Foaie mensuala. An. I, nr. 5, 88
pagini (Columna lui Traian, 1,
nr. 15, p. 4).
lui Traian, I, nr. 13, p. 1-2; 15
Revista politicS (Columna
Aprilie 1870. Comenteazii 0 rezuma 41 Domnul strain al lui Si-
lui Traian, I, nr. 16, p. 1; 30

Aprilie 1870. Alegerile municipale.
meon BarnuI. Cum a fost facut plebiscitul dela 1866?).
Blaramberg langa C. A. Rosetti.

Partidul liberal (tRomanuls) plin
lumna lui Traian, I, nr. 13, 15

Aprilie 1870, p. 2).
*Vornicul lancu Mo/oc,
lui Traian, I, nr. 14. p. 1; 19 A-
Ocnele in Romania (Co-
Revista politick (Co/uinna

prilie 1870. Mi9carea antisemita
de streini. Ce-a fost la Tecuci).
versuri (Columna lui Traian, I,

nr. 16, p. 2-3, 30 Aprilie 1870).
lui Traian, I, nr. 17, p. 1; 3 Mai
CONTRIBUM BIBLIOGRAFICR
1870. Dizolvarea Camerelor, fara

nici un motiv. Incepe guvernarea
Carp-Iepureanu).
Studie asupra
381
si comenteaza articolul din 23 Aprilie. Iepureanu izbuteste).
politica (Columna
giudai- Revista
lui Traian, I, nr. 23, p. 1 ; 27
smulu i. Evreul n Balzac (Columna lui Traian, I, nr. 17, p.

2-3, 4 Mai 1870).
Revista politica (Columna lui

Traian, I, nr. 18, p. 1 ; 6 Mai 1870.
Inexistenta liberatii sub cabinetul actual.
Blaramberg langa
C. A. Rosetti. s Ion Bratianu sosesta iarasi tarziu, ea si (a 1866...$).
Mai 1870. Regimul batei a scos
numai boieri la Colegiul I. Comentariul epistolei lui Ion Ghica efitre
presedintele comitetului coalitionist din Gradina-Retoride. t Ne

da pe mfina nerntilor, evreilor si
ungurilor s).
Psalmul 7 7 din Coressi
Bi bli o gr a fi a. Foaia Societittii
(Foaia Societtifii Romilnismul, an.
Romanismul, an. I, nr. 1, Aprilie

1870 (Columna lui Traian, I, nr.
18, p. 3-4).

lui Traian, I, nr. -19, p. 1 ; 10 Mai
1870. Boierii s'au bagat pretutin-
deni. Nu e contra Domnului, ci

contra ciocoilor).
I, nr. 2, Mai 1870).
lui Traian, I, nr. 24, p. 1 ; 3 Iunie

1870. Comenteaza formatia guvernului. Influenta bataiasilor mai
pipaibila ca niciodata. Totusi,
independentii au un numfir impre-
nant de locuri).
Talmudu I. Discurs tinut in sala Revista politica, (Columna

Ateneului Roman in 1865 (Columna
lui Traian, I, nr. 19, 10 Mai 1870;
nr. 20, 14 Mai ; nr. 21, 18 Mai).

lui Traian, I, nr. 26, p. 1-2; 13
Mai 1870. Analiza parlamentelor

romanesti. Cum se anunta un program politic? Toti sunt obscuri si
abstracti. Influenta iudaica).
1870. Senatul e phn de nulitati.

In Camera, opozitia independentilor va incurca pe d-1 Epureanu.
Evreii americani intervin pentru coreligionarii lor din Romania).
Bibli ogr a fi a. Tratat elementar

de anatomie descriptiva, de G.
Romniceanu, t. I, Osteologia, 121
Revista politica (Columna lui
p. (Columna lui Traian, I, nr. 25,

p. 4).
Guvernul actual tinde la
impamantenirea Israelitilor. Se fac

discursuri i programe contra s strei
nilor *, dar nu se pomeneste de
Evrei).
ofera caracteristicele prin care pot
Traian, I, nr. 21, p. 1 ; 17 Mai
1870.

lui Traian, I, nr. 22, p. 1 ;
lui Traian, I, nr. 26, p. 1-2 ; 10

Iunie 1870. D-nii Carp si Manu
fi
definiti boierii juni. Carp da
25.000 frs napastuitilor din Fanar ;
24
dar in Ardeal nu da nimic. Manu
Mai 1870. Reproduce fragmente
da ordin catre armata prin care
382
mulcumeste pentru o disciplina ale-
*RevistA politie&
lumna lui Traian, I, nr. 30, p. 3 ;
nr. 33, p. 3-4).
gerilor *),
Columna
lui Traian, I, nr. 27, p. 1 ; 14 lunie
Guvernul zvoneoe: invasiune nu-i timp de certuri intestine !- ca sa poata dormi in liniste. Zgomotul acesta revine de 10
ani incoace, de ate ori se misca
ceva in Iara).
1870.

lui Traian, I, nr. 31, p. 1-2 ; 30
Iunie 1870. Comenteaza posibilita%ile lui Leopold Hohenzollern.
Nu crede
Spania va ceda.
Plebiscitul *.
Antidinastic).
Discursul lui Hasdeu, primind presedincia Societalii Romanismul * (Foaia Societafii Ro-
Diverse (Columna lui Traian,

mdnismul, an. I, nr. 3, Iunie 1870).
I, nr. 27, p. 4. Polemizeaza cu Revista
politica (Columna
4 Convorbiri Literare * in jurul poeziei eBaraganul *, comentata de
i o recenzie ironica a
Hasdeu.
idilei lui Jacob Negruzi, s Miron si
Florica *).

1870. Un apel din Pitesti, despre
schingiuirile
patimite. 0 poezie
din Paris, pentru urna comemorativa a lui Stefan cel Mare, la Putna,
care nu s'a Mout).

lui Traian,
I,
nr. 29, p. 1 ;
22
Iunie 1870. Comenteaza insemnatatea poemei Memoriei lui Stefan
cel Mares de Ciru Economu, pe

care o publica in fruntea ziarului).
Revista politica Columna

1870. S'a raspandit zvonul ca
Leopold Hohenzollern s'ar fi ales
rege in Spania. Nu e adevarat ;

cfici latinii de acolo au invaIat
destul prin experienIa noastra.
Dar un alt Leopold, L. Buchner,

a fost numit consul american in
Romania. E un evreu).
Armenii in Romania (Co-
lui Traian, I, nr. 32, p. 1 ; 4 Iulie

1870. Leopold de Hohenzollern
retras candidatura ; Columna
lui Traian triumffi. Era de altfel
sigura. Nic. Ionescu se lafaieste
cu ciocofi i evreii. Critica. Hasdeu
anun/ase de mult ca va ataca pe

oricine se departeaza de demoera-tie
i romanism).
D. N. Ionescu
i d-1 Iepureanu (Columna lui Traian, I,
nr. 32, p. 3. N. lonescu tradator

al
scoalei nedependinte *).

Zui Traian, 1, nr. 33, p. 1 ; 8 Iulie
1870. Razboiul franco-german si
neutralitatea noastra. Nu trebue

sA facem o politica franceza
ci
una romaneasca. Dar sa firn
armaIi).

tui Traian, I, nr. 34, p. 1-2 ; 12
Iulie 1870. e Scoala autoritara * qi

e scoala nedependinte * si ultimele
evenimente parlamentare, Nic. Ionescu).

lui Traian, I, nr. 35, p.
1 ; 16
Iulie 1870. Se cornenteaza seri-
soarea lui Ghiculescu calm Scafes,

data de Radu Michai, i publicata
in pag. I. Arata ce interesa-ci erau
unii t nedependinfi *. Este si Domnitorul implicat).
D-lui Simeon Michalescu

16 Iu lie 1870, p. 3 ; Se publica
scrisoarea lui Sim. Mih., mai sus,
prin care arata ca n'a votat con-
383
Traian, I, nr. 38, p. 1 ; 29 Julie

1870. Curajul foicei
Comuna
din Bacau. Antidinastic. Victoria
prusiana este fatala pentru lara.

Hasdeu, pentru intaia oara, pomeneste de razboiul franco-german,
si de victoria germana. Dar in

1866 nu stia.ci ca Princul Carol
e german? Sau atunci Hohenzollernii erau latini?).
cesiunea Strussberg ; dar pe care a

votat-o Hasdeu. Hasdeu explica ;
votat-o crezand-o altfel dada

.era ; a gresit, dar mice a facut a
lost fara niciun interes personal.
Iulie 1870. Oricine ar iesi infrnt

din razboiu iese cu glorie. Solu/ia
ar fi Impartirea Austriei, lueru care
ar impaca i Prusia, i Franca,
.a
Cf. Scrisoarea lui Mih. din nr. 36,

p. 3-4).
Raspuns [nesemnat, dar personal,

la a doua scrisoare a lui S. A. Mihalescu, publicata in nr. 36, p. 3].
p. 3-4).

nr. 36, p.
lui Traian,
1,
Iulie 1870.
3 August bate la usa
18
si 11 Februarie nu e departe *;
Ce fac politicienii romni? Nu pot
fara boieri, postulanti, ortodoxie,
etc.
Ziarul Tara i nu mai apare
in romil.neste. E de vina cosmopolitismul sau).

Iulie 1870. Spionajul prusian in
Franla sub pasapoarte romanesti,

semnate de d-1 Strat. Nota ziarului francez semi-ofieial e Le Con-
Rusia, Italia si pe noi).

lui Traian, I, nr. 40, p. 1 ;
19
August 1870. Arestarea lui Hasdeu.

Comenteaza sensul revoluciei dela
Ploesti. Ridicul. Poci fi dinastic
sau antidinastic, dar nu poti
accepta revolta unui orasel).
*Buletin Interior (Columna

lui Traian, I, nr. 40; 20 August
1870. Zvonul revoltei dela Ploesti.
Ce s'a intamplat in Capitala).
Biblio gr a f i a. Tractat complet

de Economia Politica sau simpla
expunere a modului cum se formeaza, se distribuie si se consuma
bogatiele, de loan Strat. (Columna
lui Traian, I, nr. 40, p. 4 ; &aka.
Este o compilaVe, traducere, Fara
nimic original si nimic aplicabil la
lara noastra).
stitutionnel * in favoarea actualei
Buletin Interior (Columna
Bancruta frauduloasa a evreului
lid Traian, I, nr. 40, nr. 41, nr.. 42,

nr. 43, etc. Primele patru mai
simple. Dela nr. 43 ajung articole
mari, cu mai multe subiecte).
stari de lucruri in Romania.

Leiba Cahana).
Revista politica(Columnalui
384

August 1870. Reproduce revista
din 23 Aprilie 1870, 4 pentru a nu

supara pe d-nii judecatori de
instruclie *.--4 In acest moment
soseste o telegrama : armata franceza capitulata si Napoleon prins.
Ni cade condeiul din mana ...*).

1 ; 23
August 1870. Succesele Prusienilor
fac si sporeasca teroarea in Romania).
nasterea princiarli, dispari/ia lui
C. A. Rosetti si complotul dela

Jilava).

1-2 ;
1 Septembrie 1870. 0 bucurie de

Cassandra sfi vada realizandu-se
profeIiile facute de el cu luni
inainte. In politica externa, congresul panlatin
indernnat din
8 Iulie 1869 se realizeaza. Reproduce din revistele politice din
Julie 1869).
politica (Columna
*Stefan si Radu, cantec ba- Revista
lui Traian, I, nr. 44, p. 1-2 ; 6
tranesc (C'otumna rui Traian, I, nr.
41, p. 2-3).
Biblio gra f i a. Itinerariul TuneIionarilor administrativi, de Ioan

M. Bujoreanu (Columna lui Traian
I, nr. 41, p. 4. Lucrare buna. Citeaza mult).

August 1870. Care sunt cauzele
succesului german ? Nici instruc-
-Oa publica, nici pusca cu acci

spiritul nacionalist. FranIa impe-
riala era cosmopolita, in loc de

a fi latina. Fi-va Frania Rupublicana altfel?).

lui Traian, I, nr.
42 ;
27 August
1870. 4 Monitorul Oficial * desmin-
te zvonul celor 50.000 turci chemaIi in tara. Desminte teroarea

dela Ploesti. C. A. Rosetti fuge
pe un vas austriac).
Buletin interior (Columna

lui Traian, I, nr.
43 ;
1 Septem-
brie 1870. Afara de razboiul francogerman, trei chestiuni importante :
Septembrie 1870. e Arborii dela

Vacaresti mi-au sgandarit memoria *. Isi aminteste arborii celebri,
vazirci de cuceritorii si aventurierii lurnii).

lui Traian, I, nr. 44 ; 6 Septernbrie 1870. Compara cele trei cabinete : Bratianu
influen%a moinfluenVa
Iepureanu
influeirca
rala ; Cogalniceanu
brutala
gesuita.
Ploiestenii nu sunt Inca
liberi. Dece atata lume inchisa
pentru nebunia lui Can diano ?).

lui Traian, I, nr. 45; 10 SepternI rie 1870.
Abonacii cari nu-si

Gonirea
colonelului Giuseppe Bidischini,
cuscrul lui Garibaldi ; intreaba
platesc abonamentele.
guvernul cali evrei o izgonit ?).
Domnipt Maria, o fiica ne-
cunoscuta a lui Stefan
c el Mar e. Analisi critica. (Columna lui Traian, I, nr. 45, 10

Septembrie 1870).
Archiv filologic. Psaltirea
versificata a metropolitului Dosi-
teiu din 1673. (Columna lui Traian,
I, nr. 45, 10 Septembrie 1870, p.

4; nr. 49, p. 4 ; nr. 50; nr. 54 [Sub
rubrica: Filologia]; nr. 58; nr. 61).

lui Traian, t nr. 45, p. 1-2; 10
Septembrie 1870. Emigrarea nem-
tilor si propaganda germana prin

cultura. Dar latinii nu se pot germaniza. Dirnpotriva, in contact
cu o natie latina, se latinizeaza

germanii ; ex. Gotii in Spania,
Longobarzii in Italia, Francii in
385
La Tours, se afla evreul Crmieux.
Italia ar trebui
sit
fruntea latinitatii).
se puna in
lui Traian, I, nr. 48; 22 Septem-
brie 1870. Circulii zvonul ca Rusii
vor sa ia Basarabia de Sud. E

numai un zvon
dar e primejdios
sa fie rfispandit).
Diverse (Columna lui Traian, I,

nr. 48. Ultimul numar din
Con-
vorbiri *, dela I Septembrie 1870 ;

ii bate joe de versurile lui Bodnarescu si de proza lui C. Negruzzi).
lui Traian, I, nr. 49; 26 Septembrie 1870. Au incetat zvonurile
Galia).
1 ; 13
invaziei rusesti dar se spune ea' Ro-
Septembrie 1870. Chestiunea Bidischini, pe care o discuta presa,

ponegrind pe colonel).
mania va fi anexata Ungariei ; e

absurd sa se raspandeasca asemenea
Traian, I, nr. 46, 47, 48, 49, 50,
Ploesti, citate dupa

din 24 Septembrie).
Archiv Istoric (Columna lui

51, 52, 53, 54, 55, 56, 58, 60, 61,
62).
Bibliografia. Abecedar
ilu-
strat pentru copii incepatori, de
I. V. Adrian (Columna lui Traian,

nr. 46, 13 Septembrie 1870. E
bun, pentruca e *national t).
zvonuri.
Barbariile dela
a Romanul *
lui Traian, I, nr. 49; 25 Septembrie 1870. Polernica intre a Romanul o si Dreptatea n asupra
chestiunii: Domnie sau Republica ?
Hasdeu raspunde ca nu trebue sa dorim decal ceea ce e curet romanese ; domnie, deci).
lui Traian, I, nr. 47 ; 17 Septem-
brie 1870. 4 Armonia s intre Justitie i Guvern. Magistratii sunt in

slujba guvernantilor. Concesiunea
Strussberg imbogateste pe expropriati ; o prajina de pamant
din jud. Galati costa 170 galbeni).
*Co smopolitism *si Natio-

lui Traian, I, nr. 47 ; 17 Septem-
brie 1870.. Franca e invinsa de

Germania prin cosmopolitismul ei.
lui Traian, I, nr. 50; 30 Septembrie 1870. Brutalitatea cu care

sunt redactate comunicatele guvernului: stil vulgar, trivial, polemica de mahala).
n a Ti s m. -Discursul presedintial
de redeschiderea sedintelor societ5tii a Romanismul o, tinut in 26

Septembrie 1870 . de d-1 B. P.
386
Hasdeu. (Columna lui Traian, I,

nr. 50, 30 Septembrie 1870, p.
1-2. Comenteaza razboiul francogerman).

nr. 50. Probe de limb ridicula din
Trompeta Carpatilor *; o revista
bulgara la Bucureoi).

lui Traian, I, nr. 51 ; 5 Octon brie
1870. Apare inca o foaie indepen-
denta a patra: e Samanatorul * 1E

Barlad.Hasdeu o saluta ; crezulv
romanismul si democralia.Ger,
acesti doi barba.ci de Stat in 1868..

Dar Rosetti e prins de cosmopolitism ; Bratianu e Inca na.cionalist.
Articol interesant ca document).

*D or u I, versuri (Columna lui
Traian, 1, nr. 52, 19 Octombrie
1870, p. 4).
lui Traian, nr. 53; 25 Octombrie

1870. Incepancl ca acest Buletin,
se introduc subtitlurile, Ridicu1u1

unei lovituri de Stat in Romania,
unde guvernul poate face ce vrea
manizarea %aril prin teatru).
fara sit mai aiba nevoie de ea).

*Luntr ea, yersuri (Columna lui
lui Traian, I, nr. 51 ; 4 Octombrie 1870. Crmieux anunta pe
Traian, I, nr. 53, p. 2, 25 Octombrie 1870).

Bibliografia (Columna lui
Revista politica (Columna,
prefectii Frantei ca liberalii francezi se trichina Sfintei Libertali,

asa cum francezii catolici se inchina Sfintei Fecioare. De aceea
a pierdut Franta razboiul.Romania, intre Bismarck si Sinagoga,

e primejduita).

nr. 51. Citeaza din Convorbiri );
Negruzzi si o poezie de Prodiinescu. La o subscriptie pentru bisericuta Azilul Elena-Doamna, din
8 subscriitori, 5 sunt evrei).

lui Traian, I, nr. 52; 19 Octom-
brie 1870.
Pu/ine noutali In
intru, ffind prea multe cele din
afara *Se dau prea multi bani

pentru repararea palatului, etc.).
Suveniri de actualitate
(Columna lui Traian, I. nr. 52, 19

Octombrie 1870. Comenteaza raceala dintre Rosetti i Bratianu.
Si-aduce aminte ce solidari erau
Traian, I, nr. 53, nr. 54. Isidor
Vorobchievici. Manual de armonie
muzicala, Cernauti 1869; Coleciiune de cantece pentru scoalele

poporale, etc. Cernawp 1870; se
reproduc enorme pasaje, o paging
jumatate din Columna).
*Diverse.Negruzziade(Co-
lurnna lui Traian, I, nr. 53 Admirabil pamflet. E atacat si T.

Maiorescu).
Cosmopolitism
i Na%ionalism, discurs (Foaia Societdfii

Romdnismul, an. I, nr. 7, Octombrie 1870, p. 303-305).
Cetatea Neampil (Foaia Societafii Romdnismul,
Octombrie
1870, nr. 7, p. 326-331).
Buletin Interior, (Columna

lui Traian, I, nr. 54; 2 Noembrie
1870. Discuta in special trecerea
Domnitorului pe la Tecuci, fara
sa vorbeasca cu Iaranii. Domnul
e rau sfatuit).
387
Buletin Interior (Columna V arietiili. N e gruzziade.

lui Traian, I, nr. 55; 9 Noembrie
(Columna lui Traian, I, nr. 56).
1870. Comenteaza propunerea lui Buletin Interior (Columna
Vasile Boerescu de a refuza tributul Porii, insinuand ca cei
50.000 galbeni s treaca la Lista
Civila.Afirma ca atat timp cat
Rusia se impaca bine cu Prusia,
nu ne putern teme de o invazie
lui Traian, I, nr. 57 ; 23 Noembrie 1870. Comenteazi Mesajul

Princiar).
San-Giorgio 9i Calafato
(Colurnna lui Traian, I, nr. 57,
mos covita ).
26 Noembrie 1870. Giurgiu ---- San

Giorgio ? Calafat, cuvant genovez,
a smoli, e un ora9 unde Genovezii

Ii t calafatau * corabiile).
*Muntele 9i Valea, versuri

9 Noem rie 1870).
Bibliografi a.
Dimitrie Frun-
slescu, Geografia fizica 9i politica

a Romaniei. (Columna lui Traian,
I, nr. 55).
Polernica (Columna lui Traian,

I, nr. 57, 26 Noembrie 1870. D.
Frunzescu publica
Hasdeu i rfispunde).
scrisoare,
ca. Poe%ii r o mani

Buletin Interior (Columna Criti
/Ana la 1848. Costache
lui Traian, I, nr. 56; 16 NoemI rie ,1870. Fragmente: despre putine iraportauta care se da Mi-
nisterului Instrucfiei; despre d-I
Esarcu cari a dat Teatrului pe
Millo, spectacole de taverna, etc.).
Armarea NaIionalli
(Col.
lui Traian, I, nr. 56, 16 Noembrie

1870. Comenteaza un articol entuziast din 4 Revista Militara *, cu
prilejul inspecIiei Domnitorului.
Crede ca lucrurile nu stau totu9i.
stralucit. Citeaza un lung articol
din * Revista Militara * din 1867,
care era de alt parere. Aminte9te
ca. in 1868, ca deputat, a votat
impotriva legii. Propune instruclie pre-militara).
Polemic a. 4 Imparatul Calafat *
9i
*.Trompeta Carpa-vilor * (Co-
lumna lui Traian, I, nr. 56, 16

Noembrie 1870. Dovede9te ca nurnele
Calafat *
e un sobriquet,
insemnand * smolitor *).
Stamate (Columna I, nr. 57;

I, nr. 60; I, nr. 61. Cu prilejul
trei volume de C. Stamate,

publicate in 1843, 1866, 1868).
a
lui Traian, I, nr. 58; 30 Noembrie 1870. Moneta Romaniei nu

trebue sa tuba capul Domnitorului,
ci Sterna Iarii.Primejdia evreilor,
comentand un articol obraznic din
Lloydul de Bucure9ti s).
Bib/iografia.
Dloara Con-
stazrca Dunce, Martira inimei. (Co-
lumna lui Traian, I, nr. 58; 30

Noemvrie 1870, p. 3-4. Lauda).

lui Traian, I, nr. 59; 7 Decem-
brie 1870. Presa nenrcofila lanai

guvernul. In raspunsul la Mesaj,
spune a Traiasca Romania *
dupa ce se spune 4 Traiasca Domnul, Doamna, principesa Maria *.
se
Din nou d-I Esarcu).
388
CetateaNeamtului. (Col. lui
rchiv Istoric, (Columna, II,

nr. 1 (63); II, nr. 2 (64) ; II nr.
Traian, I, nr. 59, 7 Decembrie

1870. Se reproduce din 6 Foaia Societatii Romanismul b Octombrie
1870, inceputul studiului).
3 (65); II, nr. 5 (67); II, nr. 6
(68); nr. 69; nr. 70; nr. 72; nr.

73; nr. 74; nr. 77; nr. 78; nr.
80; nr. 81; nr. 82 ; nr. 83; nr. 84;
nr. 85; nr. 86; nr. 87; nr. 88;
lui Traian, I, nr. 60; 14 Decembrie 1870. Vernescu a atacat la
nr. 89 ; nr. 90; nr. 91 ; nr. 92;
nr. 93; nr. 94; nr. 95; nr. 96;
Camera prusofilia guvernamentala,
nr. 97.
si a avut succes.Din nou Millo).
uletin Interior (Columna,
nescu, Ieremia-Parcalabul *, cum

11 numise in Columna din 12 Iulie
consulara pe care o vor discuta

Camerele
ne este defavorabila.
Intreaba pe Ion Ghica, de ce se
II, nr. 2 (64); 11 Ianuarie 1871.

[Atrage atentia ci noua jurisdictie
lui Traian, I, nr. 61; 21 Decembrie 1870. Comenteaza noul Cabinet . Pamflet impotriva lui Io-
accepta atat de multi

negotul romnesc].
1870).

lui Traian,
I, nr.
62, p. 2 ;
31
Decembrie 1870. Scurt i nesemnificativ).
(Columna, II, nr. 2 (64);

11 Ianuarie 1871. [Compara parerile lui N. I. despre Ion Ghica,
din 1868 si astazi].
I. C.
Fundescu : Basme, orqii, pcali-
ibli ogr a f i a.
turi qi ghicitori, Ed. II, 1870.
Colonel Slani-
ceanu, Manualul Ostasului militian (Columna, II, nr. 2 (64) ; 11

Ianuarie 1871. [Autorul verifica
cele ce spunea Hasdeu in a Columna despre noua organizare
militara a Romaniei].
1871
Buletin Interior (Columna,
II, nr. 1 (63) ; 7 Ianuarie 1871.
[Noi vrem dela Voda sa fie roman ;
nu voim republica].
II, nr. 3 (65); 20 Ianuarie 1871).

[Anunta ca in numarul viitor va
publica acte despre neonestitatea
roOlor * de sub actuala domnie
Prima epistola deschisfi

catre d-1 Nicolau Ione-
s c u (Columna, II, nr. 1 (63) ; 7

lanuarie 1871. [II acula ca. a tra dat cauza romanismului, a a Scoalei nedependinti *, renuntand la
chestiunea Israelita, pe care o
doua epistola deschisa

cdtre d-1 Nicolau Ionescu
Introdutere despre literatura populara, la
greci in
a lui I. Ghica].
A
3-a epistola deschisa

catra d. Nicolau lone-
pusese in lumina cativa ani mai
(Columna, II, nr. 3 (65) ;

20 Ianuarie 1871). [Arata in ce
inainte].
consta constitutionalismul lui I.
scu
Ghica:
carte )].
multi Evrei
si putina
Colegiul III din Bucuresti (in loc de Buletin Interior)
(Columna, 1I, nr. 4 (66); 25 Ianuarie 1871). [Aduce probe de ce

este neonest partidul lui I. Ghica,
Rosetti, Carada, etc.].
A 4-a Epistola deschis

ctr d. Nicolau Iones c u (Columna, II, nr. 4 (66); 25
Ianuarie 1871). [ Acuza pe Ghica
ca e filo-iudeu i neconstitutional.
Vorbeste despre descentralizare,
idee la moda, care pe H. 'II munewe de 4 ani. Da trei idei

principale despre descentralizare.
Actuala descentralizare va preface Romania in Palestina].
II, nr. 5 (67); 31 lanuarie 1871).
[Dosarul afacerii Strussberg- Ambron, e depus pe biroul Parlamentului. Scrisoarea Domnitorului din
foile germane, prin care anunta

el va abdica din cauza certurilor
politice interne. Nu va abdica,
scrie H., pentruca o spune i o
A
389
*A 6-a epistola deschis a

efitra d. Nicolau tones c u (Cotrumna, II, nr. 6 (.68);
8 Februarie 1871). [Arata ca politica
umanitarista * a lui I.
Ghica, astazi cand Franta e infranta, ne di pe maim Germanilor. Romania nu poate fi cuceriti
militareste, ci industrial si diplomatic].
II, nr. 7 (69); 15 Februarie 1871).

[Zvonurile care circula, i eternul:
o fi! Absurditatea proiectului pen-
tru stingerea datoriei flotante].
*Cauzele si Rezultatele
Cosmopolitism.u141 Dis-
curs presedential la inaugurarea

anului III al Societatii Romanismul * rostit in sedinta publica
din 24 Genariu 1871 (Columna,
II, nr. 7 (69); 15 Februarie 1871).
*Krunzel e,
versuri
(Columna
lui Traian, Tr, nr. 7 169); 15 Fe-
bruarie 1871).

II, nr. 8 (70); 22 Februarie 1871).
[Raportul comisiei parlamentare
dosarul
Strussberg-Am-
anunta].
despre
s c u (Colwnna, II, nr. 5 (67); 31
pentru stingerea datoriei flotante.

Teatru In frantuzeste, ca si cand
n'am avea o limba proprie !].
5-a epistorit deschisa

catra d. Nicolau Ione-
Ianuarie 1871). [Face istoricul colaborarii sale cu liberalii, de care
s'a despartit vazand ca nu sunt

anti-boieri i anti-evrei].
bron a fost adus, insa nu se stie

cand va fi discutat. Ofera
*Cauzele si rezultatele
s 6 smopolitismului (Foaia
Societrifii Rorneinismul, an. I, nr.
II, nr. 6 (68); 8 Februarie 1871).
10-11; IanuarieFebruarie 1871 ;
[Dosarul Strussberg 'Inca
p. 415-418).
nu e
luat In discutie la Camera. Sunt

numiti trei Ghica In posturi. Senatul discuta prostii].
Buletin Interior (Colurnna,
II, nr. 9 (71); 1 Martie 1870).
[Greselile Ministrului de Finaate,

25
390
SCRIERI LITERARE, MORAIX sI POLITICE
liabinul
Abraham-Baer
Cohen
vine din Palestina ca s adune

fonduri, i e primit de Domnitor,
de0 colonelul Ursu, din Ardeal,

n'a putut aline o audient5].
Buletinul Interior
(Co-
lumna, II, nr. 10 (72); 8 Martie

1871.
[Afacerea
Strussberg n'a
fost atat de rea pe cat de monstruoas5 a fost aplicarea ei de

toate ministerele. Proiectul pentru
stingerea datoriilor flotante a fost
retras ; un succes al Columnei.
Din nou problema desfiinfarii armatei permanente].
Moiile Statului Roman.
Emfiteosa. Sat-model. AsociaIiunea agricol. (Columna, II, nr. 10

(72) 8 Martie 1870 ; nr. 73, 15
Martie ; nr. 74, 22 Martie ; nr. 76,
5 Aprilie ; nr. 78, 19 Aprilie).

II, nr. 11 (73) ; 15 Martie 1871).
[Comenteaz5 rezultatele alegerilor
comunale. S'au ales membri mai

independemi 0 mai na-cional4ti.
Cabinetul Ghica demisioneazd pen-
trued o petrecere german5 dela

Consulat a fost zdarnicita de
popor].

II, nr. 13 (75); 28 Martie 1871).
[Se al:gine sA discute Cabinetul
actual].
Severi n,
versuri (Columna lui

Traian, II, nr. 13 (75); 28 Martie
1871).

II, nr. 14 (76); 5 Aprilie 1871).
[Comenteaza primirea evreului Ben-
jamin Peixotto, consulul Americii
la Bucurqti, care ureazA Romaniei sfi nu faca distinclie intre rase

9i religii. 13olintineanu, in agonie ;
biblioteca i mobilierul sau s'au pus
la loterie, cu 5 lei noui biletal].
Ce este noul Manilest-eunue s al
CoaliVunii? (Columna, IL nr. 14,
(77). Semnat: Roman-Verde 4
[Arata cat de putin organicA este
Coa]itia.
Se recunowe stilul
lui H.].
Domnului Alexandru Pa-
piu Ilarian
(Columna, II,
nr. 14 (76); 5 Aprilie 1871). [A

fost calomniat de el, cand s'a spus
c Hasdeu a fost vreodat5 in

slujba Evreilor. Face un scurt
istoric al atitudinei sale anti-semite, care se manifest public din
1860].
II, nr. 12 (74) ; 22 Martie 1871).

[Actuala Camera e tot atat de inutin. Nu pune chestiunea israelita.
Aratfi starea civila a Botoqanilor,
a Ia0lor. Rafuial cu Ghica ; de

ce nuli arata adevarata cauza a
eyreu care reprezint America.
demisiei ?].
0 15m urire (Colurnna, H, nr.

74 (12). [Scrisoarea linui arenda9
in legatura cu articolul despre
Mo0i1e Statului].
II, nr. 15 (77); 12 Aprilie 1871).
[Dovedete c ministerul putea re-
fuza exequatura lui B. Peixotto,

Comunicatul in privin/a afacerii
Strussberg e foarte sever 0 romanesc].
Buletin Interior Columna,

II, nr. 16 (78); 19 Aprilie 1871).
[Guvernul a %cut deocamdat5 nu-
391
mai acte romaneti,
Columna
nu are sa-i reprorze deck che-
stiunea d-lui Peixotto. Nu trebue
criticat Guvernul cu orice prel,

chiar atunci and nu face nimic
ran].
Compendiu general
de
Statistic a, de B. Alessandre,
(Columna, II, 16 (78). [Recenzia e

de Hasdeu ; se vede dupa sign-
ranIa cu care discuta, in nota,
Bratianu din 1865 ; foarte romanese. Dar liberalii nu au realizat

acel program].

II, nr. 19 (81) ; 17 Mai 1871). [4Coa-
litiunea * n'a facut nimic. Comentariul fahulei s Raoul, Broasca

o 0iudi s].
*Buletin Interior
(Co-
lumna, II, nr. 20 (82) ; 24 Mai
Monumentul
doi
1871). [Asupritorii Varanimii
Ghici, doi Blarenbergi, doi Sturdza,
etc.
sunt reprezentanIii Tarani-
dela Calugareni s, de V. Maniu
mei. Cel mai popular printre Ora-
(Columna, II, nr. 78). [Probabil,

recenzeaza Hasdeu. Drama a fost
publicata in Columna].
nii din toata Romania e d. Titu
problernele slave].
0 no ua dram a.
BuIetin Interior (Columna,
Liviu Maiorescul,

II, nr. 21 (83); 31 Mai 1871). [mro-
II, nr. 1.7 (79) ; 25 Aprilie 1871).

[C. A. Rosetti anuni,a Ca pleaca
nizeaza un articol al lui Basiliu
in Sudul Franlei. Hasdeu analizeaza viziunea politica a lui Ro-
lauda primirea Domnitorului la
setti, care era 4 Confederacia Orientala s. Arata c Rosetti era un om

politic 0 tia ce vrea. Din fericire,
La Romani a, versuri (Columna

lui Traian, TI, nr. 21, (83)r 31.
planul lui bizantin al Confederaliei, a fost demascat de H. .prin
Boerescu, din Presa *, In care se

deschiclerea Camerelor].
Mai 1871).
Discursul de deschidere
al d-lui B. P. Hasdeu, prerdin-
Traiari].
tele Soc.
Dreptul Canonic al lui Mateiu Basarab. Indreptarea Legii, etc. (Columna, II, nr.
17 (79). [Lauda. De aItfel, reproduce din prefata editorului].
rea pe campia Cotroceni in me-
Bibliogr a fi a.
*Ziarele in Romania (Familia, 25 Aprilie 1871, nr. 17, p.
200-201 ; reprodus din Satyrul,
nr. 9).
41
Romnismul * la serba-
moria lui Tudor Vladimi-
r es c u, 6 Iunie 1871 (Columna,

II, nr. 22 (84) ; 9 Iunie 1871).

II, nr. 22 (84) ; 9 Iunie 1871).
[Ridicu]ul Camerei, in care un
Varnalis cere excluderea a trei

romani (Cogalniceanu, Chilli 0
Stolojianu) i un bulgar ca Konakis-Vogorides e acceptat cu dispens& de varsta].
II, nr. 18 (80) ; 10 Mai 1871). [Nu

comenteaza inca rezultatul alegerilor. Din nou C. A. Rosetti. Ci-
Varieta/i (Columna, II, nr. 22
teaza un articol al lui Dumitru
(84). [o Convorbirile * se lauda prin

25*
392
Maiorescu, ca au creat o s nourt

direc-cie*. Hasdeu publica poezia
Noua teorie financiara a lui Basile
Ai vrea * de Matilda Kugler,
din C. Lit., 15 Mai].

II, nr. 23 (85); 16 Iunie 1871).
[Compara grerlile lui Cuza paeate de om cu guvernanIii de

astazi, straini i boieri. Imprurnutul pentru stingerea datoriilor
flotante este un pretext de a da

pe mainile evreilor mo0ile Statului].

II, nr. 24 (86); 21 Iunie 1871).
[Noul proiect Strussberg e tot
atat de dezastruos].

II, nr. 25 (87); 25 Iunie 1871).
[Comentarii in jurul noii concesionari Strussberg].
Pater Familias
(Columna,
II, nr. 25 (87)). [Scurta nota polemica, nesemnatd, impotriva unui

pamflet al d-rului Auerbach, publicat in aPressa*. D-rul se plangea
ca de0 strain poate fi un bun
roman].

II, nr. 26 (88);
[Propunerile
Iulie 1871).
t Columnei * despre
5
afacerea Strussberg au fost acceptata de Romanul* 0 au inspirat

o motiune a d-lui George Bratianu.
Neghiobiile lui T. Maiorescu care
ataca pe Barnuc dela tribuna
Camerei].
Boerescu].
II, nr. 27 (90); 21 Iulie 1871).
[De o saptamana nu se sancIioneaza noua lege in afacerea Strussberg. Maria Sa sufera de friguri.
Criza ministeriala].
0 conversare (Familia, 1871,

nr. 30; 25 Iulie
6 August, p.
356-57).
II, nr. 29 (91); 29 Iulie 1871).
[Domnitorul a sanc/ionat legea

votata de Camera i Senat in che-
stiunea cailor ferate. Iara0 chestiunea evreiasca: d. Beniamin
Peixotto va incerca ca 0 Armand

Levy acum 2 ani sa impuna
Guvernului
libertatea s evreilor].
Un rama9ag (Familia 1871

{VII], nr. 31, p. 3681 1/13 August).
Din Drum. Langa Calafat
(Columna,
II, nr. 29 (91). [Se
gande0e la viitorul oraului, and

o cale ferata il va lega de Craiova].
Columna,
Buletin Interior
II, nr. 30 (92); 11 August 1871).

[Hasdeu e plecat din %era. Totu0,
ar putea fi de el articolul; in acelasi numar se publica un articol
scris in Pesta la 1. August. Chestiunea israelita. Germanismul. Se
ventileaza din nou ideea congresului pan-latin].
Doua descoperiri (Columna,
[Se accepta o noua forma a concesiunii Strussberg, sustinuta ad-
II, nr. 30 (92). [Un mss. necunoscut: Dictionarium Valachico-Latinum. Pravila lui Matei Basarab.
Articol datat: Pesta 1 August
mirabil la Camera de d. Vernescu.
1871].
II, nr. 27 (89); 14 Iulie 1871).
IJn ramasag (Columna, II, nr:
Dacia, Inca din 1778 (Carra) 0
30 (92); 11 August 1871. Farsa
1840].
facutil s Convorbirilor s),
II, nr. 34 (96); 13 Septembrie

1871). [Chestiunea Strussberg In
ultima sa faza ; Statul Roman a
pus mana pe administralia Cailor
Ferate. Rachiurile romanesti sunt
interzise In Turcia pentruca aunt
otravite. Evreii fac rachiurile].
II, nr. 31 (93); 23 August 1871).

[Cu acest numar se sterge numele
lui H. Columna e condusa de un
comitet. Columna n'a spus nimic
despre serbarile dela Putna, dela
15 August. $tefan a fost sarbatorit de s Convorbiri s, cu T. L.

Maiorescu. S'a compromis o
bila concemiune D].
La Pesta si la Bielgrad
moderni. 3) Fontane istorice. 4) Pla-
(Columna, II, nr. 31 (93); [S'a

Intors din scurta calatorie. DA
nul si Metodull (Columna, II, nr.

34 (96), 13 Septembrie 1871, p.
131-132; nr. 35 (97), 20 Septembrie, p. 136-137; nr. 36 (98), 27
Septembrie, p. 139-140 ; nr. 37
(99), 4 Octombrie, p. 144; nr. 38
(100), 11 Octombrie, p. 148-150;
nr. 39 (101), 10 Octombrie, p.
151-152 ; nr. 40 (102), 25 Octombrie, p. 154-155 ; nr. 41 (103), 1
seama de descoperirile facutel
La Craniul lui Mihai cel

itea z, versuri (Columna, II,
nr. 31 (93); 23 August 1871).

II, nr. 32 (94); 30 August 1871).
garasi Strussberg i Iepureanu.
Cosmopolitismul scoalei lui Maiorescu. Sacrilegiul serbarii dela
Putna].
Noembrie, p. 159-161 ; nr. 42

(104), 8 Noembrie, p. 164-165 ;
*Femeia cu ca-celul (Columna

tu Traian, II, nr. 32 (94); 30
nr. 43 (105), 15 Noembrie, p. 169

170 ;
[Incepe paragraful II, No-
menclatura], nr. 44 (106), 22

Noembrie, p. 171-175 ; nr. 107,
29 Noembrie, p. 176-177; nr. 108
8 Decembrie, p. 180-181 ; nr. 109,
August 18711
*Buletin Interior (Columna

II, nr. 33 (95) ; 6 Septembrie 1871).
[Cotnentarii In jurul congresului

ziaristilor. Metoda nefasta a plebiscistelor. In FranIa se pune pro-
15 Decembrie, p. 183-184; nr.

110, 22 Decembrie, p. 187-188).
B

1871). [Curentul nalionalist se In-
Ceva In trecere despre

colonisar ea germanfi
(Columna, II, nr. 33 (95); 6 Septembrie 1871). [Citeaza din List,

Roseber, Carra, care prevedeau i
doreau colonizarea germanica In
ladislav Basarab, Intro-
ducere. [1) Importama lui Vladislav. Basarab 2) Analisa scriitorior
no-
blema evreiasca ; o chestiune politica, nu religioasa].
393
tareste. $coala autoritara e zapacita. Confuziile ziarului e Romanul s].

B

394
1871). [Lipsa unui spirit construetiv in coalitiile politice romanesti.

Impotriva cosmopolitismului].

II, nr. 37 (99) ; 4 Octombrie 1871).
[Se pare c noua seziune extraordinara a Parlamentului e convocata numai pentru chestiunea
Strussberg. Chestiunea israelitl].
Biblio gr a f i a. Influema luminii asupra vieIii, de $tefan C. Michaelescu (Columna, II, nr. 37 (99).

II, nr. 38 (100) ; 11 Octombrie
1871).
[Congresul Presei Nacio-
nale. Aproape toate ziarele devin

nalionaliste].

II, nr. 39 (101) 18 Octombrie
1871). [Parlamentul se deschide,
gi iarasi chestia Strussberg. La
Congresul Presei, Hasdeu a propus formula lucrarilor: a Nalionalitatea mai presus de libertate *1.
Congresul Presei Romane

(Columna, II, nr. 42 (104), 8 Noembrie 1871). [Minoritatea, Im-
preunfi cu Hasdeu, care proclamase un proiect nalionalist, antisemit si anti-masonic, a fost exclusa din Congres. Holban, presedintele, s'a consultat cu Ion Ghica.
In articol, H. compara proiectul

depus de minoritate, cu proiectul
votat, care e cosmopolit].
Bibliografia.
Ioan P. Ban-
cov, Apa de dragoste, poesii (Columna, II, nr. 42 (104).
Buletin Interior (Columnct,
II, nr. 43 (105) ; 15 Noembrie

1871). [Comenteaza pe scurt cosmopolitismul a majoritaIii a din
Congresul Presei Romand.
Or t o-nerozi a, Comedie originala In trei acte (Columna, II, nr.
105, 15 Noembrie 1871 ; nr. 106,
107, 108, 109, 110].
Interior (Columna,
Irani etaIi. Nihil sine Ure- Buletin
chia (Columna, II, nr. 39 (101),
18 Octombrie 1871). [Ureche in
toate. Dar de ce nu-si publica
lectide dela Universitate, si se
1871). [Comentarii in jurul Congresului Presei].
multumeste sa anunle numai despre ce a vorbit ?].

1871). [Parlamentul se ocupa cu
concesiunea Bleichrder, mai hi-
II, nr. 41 (103) ; I. Noembrie 1871).
doasa ca
[Parlamentul line sedinle secrete ;

probabil chestiunea Strussberg.
S'a retras din comisia Congresului
a d vers5].
Strussberg.
Continua
comentariile la Congresul Presei.
G. Missail este acum In tabfira
Piesei, pentruca nu i s'a primit

punctul fundamental: nalionali-
Discursul de deschidere
la serbarea pentru T u-
fostul colabo-
Socierigii Romdnismul, an. II, nr.

2-3 ; OctombrieNoembrie 1871
p. 49-51).
tatea mai presus de toate. La

Congres, Missail
rator al lui Traian

Hasdeu cu violenca].
a atacat pe
d o r Vladimirescu (Foaia,
CONTRIBUTU BIBLIOGRAFICE
395
DisertaIiunea comitelui al Rom5niei. (Columna, H, nr. 48

Alessandru Stadnicki (110); 22 Decembrie 1871. Lauda).
despre satele Romfine Hasdeu publicfi o biogradin G a lili a, traducere din
fie a lui Stroe Buzescu
limba poleax (Foaia, II, nr. 2-3,
in Calenclarul Romdniei, 1871, p.
p. 73-116).
DomniTa Elena (Foaia,
II,
nr. 2-3, p. 155-173).
Legile 0 Statutele Romanilor (1570-1630), din co-
lecliunea lui B. P. Hasdeu (Foaia,
90-96, publicalie pe care n'am

putut-o vedea in coleaciile Academiei Romane].
1872
II, nr. 2-3, p. 131-147).
Criticfi a RomiLa Cranul lui Mihai cel Istoria

nilor, capitolul I, Teritoriul.
Viteaz. Astfizi. Frunzele.
Femeia cu cfiIelul (Foaia
Societdcii Romanismut, an, II, nr.
2-3, p. 147-150).
Ungro-Vlachia 0 D.
Pa-
p i u (RomAnul, an. XV, 5 Decembrie 1871).
Discursul lui
B. P.
Has-
d e u, /inut la intrunirea publia

din 5 Decembrie 1871, in casa
d-lui Gr. Bfileanu, asupra cestiunii Strussberg-Bleichroder (Co-
lumna, II, nr. 46 (108); 8 Decembrie 1871).
Replica la rfispunsul d-lui
P a piu (Romanul, anul XV; 11

Decembrie 1871).
0 scrisoare cfitre redactorul ziarului illom5.n u 1 # (pentru o gresala de tipar)

(Romdnul, 12 Decembrie 1871).

II, nr. 47 (109); 15 Decemvrie
1871). garsi concesiunea Strussberg II-Bleichroder. D. C. A. Rosetti a revenit din strfiinfitate].

Bi blio grafia. D. Frunzescu,
DicIionar topografic i statistic
2 Nomenclatura (urmare) (Co-,
lumna lui. Traian, an. III, nr. 1,
p. 1-3; nr. 2, p. 12-13; nr. 3,
p. 17-18; nr. 4, p. 27-28; nr. 5,

p. 33-36; nr. 6, p. 41-42; nr. 7,
p. 50-52; nr. 8, p. 58-59; nr. 9,
p. 65-67; nr. 10, p. 74-75; nr.
11, p. 82-83; nr. 12, p. 89-90;
nr. 13, p. 99-100; nr. 14, p. 106nr. 15, p. 114-116; nr. 16, p.
121-123; nr. 17, p. 130-132; nr.
18, p. 137-139; nr. 19, p. 142143 ; nr. 20, p. 153-154; nr. 21,
p. 161-162; nr. 22, p. 168-170;
nr. 23, p. 177-178; nr. 24, p.
185-187; nr. 25, p. 193-195; nr.
26, p. 201-203; nr. 27, p. 209211 ; nr. 28, p. 220-224; nr. 29,
p. 236-240 [la p. 239, Incepe 3:
Agiunea Naturii]; nr. 30, p. 249-
253; nr. 31, p. 265-269; nr. 32,

p. 286-291; nr. 33, p. 301-306;
nr. 34, p. 316-320).
La I u li a, versuri (Columna lui
Traian, an. III, nr. - (112); 10
Ianuarie 1872, p. 9).
Or tho-m er o zia (urmare) (Co-
lumna lui Traian, In, nr. 2, p.
396
11-12; nr. 3, p. 23; nr. 6, 46; nr.

9, p. 70-71; nr. 12, p. 93-94).
P olemi c a 9tiin/ificfi cu
D. A. Papiu (Columna lui Traian, III, nr. 3; 13 Ianuarie 1872,
p. 21-23).
Domnului Redactor al re-
vistei tTransil vanias.
Rectificfiri rectificate (Transilvania, Bracov, an. V, nr. II; 15 Ia-
nuarie 1872, p.
16).
*Cainii 9i Lupii (Columna,
*Ovidiu la Gurile Dunti$

r i i (Columna, III, nr. 29, p. 233,
15 August 1872. In Istoria Critica,
ibid, III, nr. 34, 1 Decembrie
1872, p. 318-319).
*Darul Dunrii
(Columna,
III, nr. 30, p. 249 1 Septembrie
1872. In t Istoria Critica *, ibidem,

nr. 34, 1 Decembrie 1872. p. 319),
Gronicele R omfiniei de
Cogfilniceanu (Columna,
III, nr. 4, 24 Ianuarie 1872).
III, nr. 31, 15 Septembrie 1872).

[Discutfi Prefala, tiparit in ace-
de alianifi secret& Intre domnul
1a0 numfir. Scrisfi cu mu1t4 veneralie i admiraVe].
D o cument e. Un tratat inedit

Munteniei G1igora9 Ghica O. G.
Brncoveanu (Columna, III, nr.
8, 21 Februarie 1872, p. 62-63).
*Femeia Inecatfi (Columna,

III, nr. 11, 13 Martie 1872).
Portretul,
versuri (Columna,
III, nr. 13; p. 97, 27 Martie 1872).
*Viersul (Columna, III, nr. 15,

10 Aprilie 1872).
(Columna, III, nr. 32, 15 Octombrie 1872 [greit se indicfi: 15

Septembrie], p. 281-282. Un act,
scris in slavonete, publicat cu
introducere, text, traducere).
0 notiOi istoricA-medica1
*Bra dul (Columna, III, nr. 17,

p. 134, 24 Aprilie 1872).
*Tablou flamand (Columna,

III, nr. 18, p. 141, 1 Mai 1872).
Cuvnt funebru, rostit In
numele presei roinfine, la Inmormantarea lui I. Heliade Rfidulescu
(Columna, III, nr. 19, p. 145, 8

Mai 1872).
Cuvnt la inmormantarea lui Heliade (Familia,

1872, VIII, nr. 20, 14/26 Mai, p.
226-227).
DupA bfitfilie,
0 cucoanri democrat& dela

inceputul Secolului XVII
(Columna, III, nr. 33,
1.
Noembrie 1872, p. 297). [Asem6.-
nari dintre medicina latina din

Pliniu i medicina popularfi romfinfi, aa cum o descrie dr. Vbrnav,
in Physiographia Moldapiae, Budae 1836].
Magda
lui Arbure
(Co-
lumna, III, nr. 34, p. 313, 1 Decernbrie 1872).

1873
Istoria Critic& a Rom-
versuri (Co-
nil or (continuare) (Columna, IV,
lumna, III, nr. 20, 15 Mai 1872,
nr. 1, 1 Ianuarie 1873, p. 1-10;
p. 159).
nr. 2, 16 Ianuarie p. 20-23; nr. 4,

15 Februarie, p. 56-60; nr. 5, 15
Martie, p. 80-86; nr. 6, 1 Aprilie,
Lili c a, versuri (Columna, III, nr.

28, p. 217, 1. August 1872).
p. 98-103; [* Un adaus important*, pentru p. 86, coloana 3 ; publ.

la p. 103]; nr. 7, 1 Mai, p. 108-119.
[cu acest nr. incepe partea III ;

Goii. Teoria d-lui
Roesller. Despre limba romana ;
se incheio aici]; nr. 8, 1 Iunie, p.
144-149 [Incepe vol. II din Istoria Critica : Materia, spiritul fi
divinitatea, Positivism istoric].
Albanesii
gi
Cateva portrete din se-
c o 1 u 1 XVII (Columna lui Traian
IV, 1 Ianuarie 1873, p. 15). [Citeaza portrete din Mitropolitul

Dositeiu].
Muntenia sub Ptolemeu,
din punctul de vedere al seleciunii naturals (Columna, IV, nr. 4,

p. 240-245).
Materia, spiritul gi divinitate a.
Positivism istoric
(Columna, IV, nr. 8, 1 Iunie 1873,
p. 144-149. [Incepe vol. II Istoria
Critica].
Originea civilizatiunii (Co-
397
tei in Romania (Columna,

IV, nr. 11, p.
tembrie 1873).
217-223, Sep-
Samce a, notita
filologica (Co-
lumna IV, nr. 12, p. 239-240).
tefan cel Mare gi Italia
(Columna, IV, nr. 12, Octombrie

1873, p. 225-27. [Scurta introducere la documentele descoperite
de Esarcu la Venetia, pe care le

publica p. 227 gi urm.].
Fr.unza verde, o pagina
pentru istoria literaturii r omane (Colurnna. IV.
nr. 13. Noembrie 1873, p. 240

243).
Viata de codru in Dacia.

Studiu filologic (Columna, IV, nr.
13, p. 244-246).
POESIE, Bucuregti, 1873, IV + 142
p. in 8 mie.
ISTORIA CRITICX A ROMANILOR. Pamntul tarii romnegti.

Volumul I: Intinderea teritoriala.
Nomenclatura. Actiunea neturii.
lumna, IV, nr. 9, Iulie 1873, p.
Bucureeti,
168-172. [Continua vol. II Ist.
gr. in 80.
1873 III + 339 pag.
Crit.]).
Poeziile d-rei M. D. Ghica

(Columna, IV, nr. 10, August 1873,
1874
p. 185. [Cateva randuri de introducere, la republicarea a trei

poezii, seoase in limba franceza].
Noui cercetfiri do cumentale asupra ducatului

de Amla i banatului
Romtmii pana la anul 1500? (Columna IV, nr. 10, August 1873
p. 186-194).
Traian, V, nr. 1, Ianuarie 1874,
Alf abetul dacic. Cum scriau
Ovicliu la gurile Dunarii
(Familia, IX, 1873, nr. 32, 19/31
August, p. 369-370).
Paleontologia vestmantului, armei i locuin-
de
Severin (Columna lui
p. 12-18).
Originile agriculturii la
Romani (Columna, V, Nr. 3,
1874, p. 49-53).
Originile viniculturii la
Romani (Columna, V, nr.
p. 89-95)
4,
398
*tinIa si
d.
I.
C. Massim
Iiunea IIII (Columna, V, nr. 8,
(Columna, V, nr. 4, p. 95-96).
p. 205-207).
(Familia, an. X, 30 Iunie 1874,
relative la istoria mili-
Magda lui Arbure.Baladg. Dona documente inedite

nr. 26, p. 301).
Originile pAstoriei laR om A n i. Elemente Dacice (1. Cio-
ban, Baciu, St Ala, Urda, Br Ana)
(Columna, V, nr. 5, 1874, p. 97
tarti a RomAnilor (Columna,

V, nr. 8, p. 215-216).
Sumarul cursului de filo-
logie comparata,
IVX (Columna,
V,
lecIia
nr. 9, P.
107).
224-230).
o excursiune stiinIifica
tine (Columna, V, nr. 9, p. 234
V, nr. 6,1874, P. 125-135). [Prima

paging introducere ; apoi cronologie, indicavii de izvoare mss.
relative la istoria romAnilor].
staul, turma, unt, zfir, pacurfiriu,

pastor, capra, mfinz, etc.).
Trei luni peste munci. Originele P gst oriei la

Dare de searnA despre
Romani. Elemente laIn Transilvania (Columna,
Studii gramaticale asupra limbii dacilor. Ge-
235. Cuvintele: berbec, cas, chiag,

ISTORIA CRITICA A ROMANILOR
Volumul I. Ediciunea II, revAzut

si foarte adausa. Bucuresci, 1874,
Typographia Thiel et Weiss, XII
nitiv si dativ (Columna, V, nr.
+ 316, p. in 4.
6, p. 150-154). [Identitatea genitivului si dativului, dupg cum a
1875
observat si Miklosich, se datoreste

substratului dacic].
Originile pAstoriei laRo-
CAteva intrebAri d-lui T.
Maiorescu (Columna lui Tra-
m A n i. Elemente dacice. Traista

(Columna, V, nr. 6, p. 156).
ian, 1875, nr. 1, pp. 57-60; nr. 2,

p. 65-72).
DoamneiElena a lui Ma-
lui Traian, 1875, nr. 2, p. 97-104.
CorespondenIa ineditg a ZAmbrul In Dacia (Columna
tei Basarab cu Principale Transilvan Georgiu Rakotzi (Columna, V,
nr. 7, p. 169-171. Doug epistole,

ggsite in Biblioteca Batthyanian
din Alba-lulia).
Originele PAstoriei la Ro-
mani. Elemente dacice. Dulgu

si Mosoc. Turca (si cioarg, idle).
(Columna, 5, nr. 7, p. 173-177).
Sumarul cursului de filologie comparata, lec-
DiscutO bonasus 0 urus, documen-
tat i cu natural4ti, in deosebi

Cuvier, etc.).
ROspunsul meu advocatului d-lui T. Maiorescu

(Columna lui Traian, 1875, nr. 3,
p. 125-132).
Castelul Torzburg in po-
sesiunea Basarabilor,
notA istorica (Columna lui Traian,

1875, nr. 3, p. 152-157. Este
vorba de castelul Bran, in posesiu-
nea lui Mircea, Mihail, cum dovede9te o diploma din 1419).
Modul alegerii domnilor

la Romani (Familia 1875
(XI), p. 573-576, 585-588).

ISTORIA CRITICA. A ROMANILOR. Volumul II, fascioara I:
Reaqiunea omului contra naturii.
Originile urbane. Sinteza. Bucuresci, 1875, Tipografia Ant. Manescu, 76, p. in 40 .
PRINCIPIE DE FILOLOGIE
COMPARATIVA ario-europea,
cuprinteind grupurile indo-persotracic, greco-italo-celtic qi leto.slah-germanic. Bucuresci, 1875,
4 fascicole aparute, 108 p., gr. in

80; Tin. Thiel & Weiss.
UN PRINZ IN LUMEA CAINILOR. Prelucrate din eng1eze9te

9i fran-cuze9te 1875. (Nu exista
la Academia Romana).
399
manien; Pravila lui Vasile Lupu,

ed. Gh. I. Sion; A Dozon, Chansons populaires bulgares (Columna,
VII, p. 1376, p. 45-48).
Legea de instrucIiune
publica (Romdnul, an. XX,

23 Ianuarie 1876).
Comunicatiuni linguist i ce (Columna, VII, nr. 2, Februarie 1876, p. 93).
R ecensiun i. Cestiunea accadiana. (Columna, VII, 1876, p.
94-96. Eb. Schrader, Ist das Akkadische der Keilinschriften eine

Sprache oder eine Schrift? 1875,
Fr. Lenormand, La langue primitive de la Chalde et les idiomes
touraniens, 1875).
Al doilea Ramaqag,
De-
dicat d-lui V. Alexandri (Romdnul, an. XX, 5 Februarie 1876).
In loc de prefaSa. Ardoilea
rama9ag (Revista Literard et. Stan1876
Nick nr. 1, 15 Fg.bruarie, 1876,

p. 1-5).
Fragmente pentru istoria Doine orientale: Zestrea fe-
limbei romane. Ghiuj
(Columna, an, VII, Ianuarie 1876,

nr. 1, p. 1-32. (Si tiraj aparte,
impreuna cu Rasp. catre Chihac).
tei, Gelozia, Norii i floarea, Gurita i cerceii (Revista Literarcl si

Stiinfificd, nr. 1, 15 Februarie
1876, p. 46-47).
mile Picot (Columna, VII,
ria limbii romne.Ghiob
Raspunsul meu d-lui E- Fragmente pentru istoIanuarie 1876, nr. 1, p. 33-37).
Cucul i Turturicas la
Romani qi la Persiani,
NotiVa de literatur comparativa

(Columna, VII, 1876, p. 40-44.
Reproduce o balada a lui Alexandru i o traducere din Chodzko).
Bibliografia. Dem.Al.Sturdza,
Uebersicht der Muenzen u. Medaillen des Fuerstenthmes Rou-
(Columna, VII, nr. 3, Martie

1876, p. 97-123. Apendice:
Ghiuj i vij, p. 123-124).
Poesia poporana italiana
9i efrunza-verdes. Dr. H.
Schuchardt, Ritornell mid Terzine (Halle 1874) (Columna, VII.

nr. 3, 1876, p. 139-143).
Ur sit a: nuvela istorica (Revista
Literar i tiinftfica, nr. 2, 15
400
Martie 1876, p. 83-121 ; nr. 3,

p. 183-234; nr. 4, P. 279-292).
B a b a-N ova c (Columna, VII, nr.
4, Aprilie 1876, p. 145-165).
Iara 9i d. Cihac! Cateva precepte pentru incepatori in linguistica (Columna, VII, 1876, p.
179-186). [Comenteaza articolul

lui C. din Cone,. Lit., Martie, 1876,
aratand ce nu trebue sa faca un

incepator in linguistica].
Re censiun i. Dr. S. Obedenaru,
La Roumania conomique (Columna
VII, 1876, p. 187-190. Critica
foarte aspra).
0 pagina din istoria tiparului la Romani in

secolul XVI (Columna, VII,
Mai 1876, P. 193-213).
Iunie 1876, p. 253-56. Text, traducere qi o nota).
Milo9-Voda
din
1574
(Co-
lumna, VII, 1876, p. 272-75).

Lasse n. Necrolog (Columna, VII,
1876, P. 287-88).
Originile Craiovei, 1230

(Columna, VII, 1876, p.
289-298 ; p. 337-347; p. 433-441 ;
an. VIII, 1877, 1-11 ; 340-353;
1400
661-670).
Documente inedite... relative la istoria catolicismului in Romania

(Columna, VII, 1876, p. 299-324).
Recensiun i.
Poesia poporana
ruteana in legatura cu istoria romana (Columna, VII, 1876, p.
325-335. Doua volume de VI.
A. Dragomanov).
Cateva acte romane ine- Un
descantec roman 9i
di t e din Biblioteca Batthia-
niana din Alba-Iulia 1631-1633

(Columna, VII, 1876, p. 230-234).
Recensiun i. A. Cihac, Despre
cateva cuvinte din Rabelais (Cone.
Lit., Aprilie 1876) ; A. Ludwig,
Die Nachrichten des Rig und
Atharvaveda iiber Geographie,
Geschichte, Verfassung des alten
Indien ; Die philosophischen und
religiosen Anschaungen des Veda ;
John Beams. A comparative gram-
mar of the modern aryan languages of India (Columna, VII, 1876,

p. 235-240).
un descantec sanscrit
din Ved a,
Notica (Columna,
4 Nu tragem
deocamdata nicio conclusiune, caci
avem de gand mai intaiu de a mai
1876, p. 335-336.
pune faIa in faIa alte cateva descantece sanskrite qi romane :), p.

336).
Botanica poporana ro-
m a n a. Recensiune: Simeon Mangiuca. De insemnatatea Botanicei

Romane9ti (Familia, Pesta, 1874,
nr. 43-49). (Columna, VII, 1876,

p. 355-361).
0 peticciune latina a ca.lugarilor dela Cozia din

Scrisoare adresat a redac1 i e i, prin care anunIa retragerea
dela Revista Literara (Romdnul,

an. XX, 5 Mai 1876).
Bradul 9i Vii9oara. Balada

poporana albaneza (Columna, VII,
1 7 2 3 (Columna, VII, 1876, P.

361-364).
PalpitaIiunile copilei.
Notila de literatura comparativa.

(Columna, VII, 1876, p. 371-376.
4 Sburatorul * lui Eliade,
cu un ciintec popular din Galitia).
Compar5
Notitit la relatiunea con-
timporanti despre 8tefan

cel Mare, descoperita de C. Esarcu
(Columna, VII, 1876, p. 381-382).
Raportul cfitre Minister ul Cult el or cu ocazia unei

excursiuni pentru cercetarea docu-
mentelor relative la istoria tfirii

noastre care se afla in arhivele din
Galitia (Romdnul, 18 Septembrie
401
FRAGMENTE PENTRU ISTORIA.

LIMBEI ROMANE. Elemente &-
cies : I. Ghiuj. Cu post-scriptum

despre d. Cihac i apendice despre
d. Emile Picot. Bucurqti, 1876,

in 8, 40 pagini. [Extras din Columna lui Traian, p. 1-32).
FRAGMENTE PENTRU ISTORIA
LIMBEI ROMANE. Elemente dacice. II: Ghiob. [Cu un apendice despre ghiuj ci. viji. Bucurecti, N.
Typ. lab. rom. 1876, in 80, 75 p.
(Co-
BAUDOUIN DE COURTENAY *I
DIALECTUL SLAVO-TURANIC
DIN ITALIA. (Cum s'au introdus
slavismele in limba roman?).
lurnna, VII, Octombrie 1876, p.
Bucuresci, Noua Typographie a
1876).
D. Baudouin de Courtenay i dialectul slavo-
turanic din Italia

448-463).
F ii r t a t.
Notica linguisticl (Cotumna, VII, 1876, p. 466-468).

N o t 5. La un document dela Vlad
Tepeq, comunicat de C. ColibgOanu, Columna VII, 1876, p. 470).
Recensiun e. I. G. Ascoli. La
genesi dell'esponente greco raro.

(Columna, VII 1876, p. 470-472)
Laboratorilor Romani, 1876, 18 p.
80 mare. [Extract din Columna

lui Traian 1876, nr. 10).
1877
Recensiun c.
A.
1.
Odobescu.
Curs de archeoIegie. Istoria Archeologiei (Columna lui Traian,

VIII, 1877, p. 68-81).
Escursiunea la Cracovia. Alexandri-linguist.

Raport oficial facut de d. Director
General al Archivelor Statului auk' d. Ministru al Instructiunii
Publice (Columna, VII, 1876, p.

472-475).
Co ch -Vech 1, Notiti linguistic

(Columna, VII, 1876, p. 498-500).
N o t 5. La un act juridic din 1436,
comunicat de A. Xenopol (Columna, VII, 1876, p. 502-503).
Resumatul cursurilor de
la Facultatea de Litere
Filologia comparativa, lectiunea
I i II, Octombrie-Noembrie 1876
(Columna, VII, 1876, p. 525-528).
gura (Columna, VIII,
Ver-
1877, p.
83-91).
Zin a ,F,i I m a,
Gotii i Gepizii in
Dacia (Columna, VII I, Aprilie
1877, 153-182).
Fundatiunea Diez (Columna

VIII, 1877, p. 191-92).
Dialectologie. Versul
Co-
troantei de Petru Furdui. Specimen de graiu roman din Muntii

Abrudului in Transilvania (Columna, 1877, p. 184-186).
Liniba romanfi vorbit intr e anii 1560-1600. Texturi

inedite (Colurnna VIII, 1877, p.
02
SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICS
193-234; 271-292 ; p. 309-340 ;

p. 357-407 ; 456-484 ; p. 512-556
p. 559-605; p. 621-660).
1879, vol. II, p. 94-95; 13/25

Noembrie 1879).
TREI CRAI DELA- RXSARIT, Bu-
i bulgar a. Lupta intre fra/ii
CUVENTE DEN BA-TRANI Tom-.
Poezia poporan 5. sarbii

Dan i Mircea cel Mare (Columna,
VIII, 1877, p. 249-260 ; 261-266).
Balada poporanfi oCucul

i Turturica* in Romania, in Persia 9i inFranc i a. Notitfi (Columna, VIII, 1877,
p. 301-303).
Programa pentru adunarea obiceiurilor juridice ale poporului -roman (Columna, VIII, 1878, p.
euresci, 1879, IX -I- 59 [-621 p.

II. Cartile poporane ale Romanilor in secolul XVI. Studiu de
filologie comparativfi. Bucuresci,
1879, XLVI + 768 p., gr. in 8.

1880
aspuns la discursul de
receplie al lui Ion Ghica

la Academia Romilna
(Ana'ele Academiei Romdne, Seria
II, t. II, p. 59-62).
407-420; p. 427-447).
DINA FILMA. Go/ii i Gepislii.

(Studiu istorico-linguistic). Bucuresci, N. Typ. lab. Rom. 1877, in
8, 32 pagini.
CUVENTE DEN BATRANI. Tom.
I. Limba romana vorbit intre
1550-1600. Studiu paleograficolinguistic. Bucuresci, 1878, 448
[ 20] + CX p. gr. in' 80. Noua

Tipografie Romana.
OBICEIUR ILE JURIDICE ALE
POPORULUI ROMAN. Bucuresci 1878. [Extras din Columna. Nu
se anti la Academia RomAnq.
RomAnul stii bine infipt

in ambele Dacii! (Alburaul
Macedo-Rometn, 1880, p. 51).
CUVENTE DEN BATRINI. Suplement la tomul I. Controverse. Bucuresci, 1880 ... p. a u + CX.
1881
-I-
ORIGINILE CRAIOVEI 1230-1400,
Bucuresci, 1878, [Extras din Columna. Nu se afl in Biblioteca

Academiei Romane].
Dacia inainte de Traianu a lui
Cr. Tocilescu] (Binele Public,

16-17, 18, 19, 20, 23-24, 25, 30-31
Martie, 1, 9 Aprilie; neterminat).

CUVENTE DEN BATRANI. Tom.
III. lstoria limbii romAne. Ffiscioara I: Conspectul tiintelor filologice.
Linguistica
in genere.
Bucuresci, 1881, XVI -I- 160 p.,

ar. in 8
1879
Muma [Fragment dintr'o
Dacia. Notita critica [despre
confe-
PSALTIREA PUBLICATA ROMA-
rinta] (Amicul Familiei, 1/13 Au-
NESTE DE CORESI LA 1577.

Reprodusa cu un studiu bibliografic i un glosar comparativ.
gust 1879, p. 1-2, vol. II, nr. 1).
Sa vorbi rn romne
suri
(Amicul Familiei,
e ! verGherla,
Vol. I ; Textul.
IV + 44 + e6
pag. gr. in 80 Editia Academiei

Romne, 1881.
479).
Studie de sciinta limbei.

Un nou punct de vedere asupra
ramificatiunilor gramaticei comparative (Columna lui Traian, Se-
rie noug, an. III, Ianuarie 1882,

p. 19-31. Seria noug a *Columnei#
incepe cu an. VII, 1876)
Manuscriptul ro manes e
d i n 1 5 7 4 aflator la London in
British Museum. Descriere analitied (Cotumna, Ianuarie 1882, p.

48-60 ; 78-86 ; 171-177 ; 239-244 ;
358-367 ; 459-465 ; 624-629 ; 1883,
p. 310-322).
Studie de stiinta limbei.

Laletica sau fisiologia sonurilor.
S.
III, nr. 2, Fe-
bruarie 1882, p. 65-73 ; Martie,

nr. 3, p. 129-135; 2-4-5, p. 193210).
Portretul lui tefari cel

Scrisoare catrg fie-mea
Julia B. P. Hasdeu (Columna, III,
M a r e.
N.
S., nr. 2, Februarie 1882, p.
115-123; nr. 3, 183-192).
De unde vine zglobiu?

Notita etimologica (Columna, 1882
nr. 5, p. 245-249).
Ghioca (diocfi) si sglavoc a
mng (Columna, 1882, p. 477-
Voinicame si miselame.
1882
(Columna, N.
403
(sglavoga).
Un dublet
greco-latin (Columna, 1882, nr. 6,

p. 372-379).
Doin a. Originea poesiei poporane
la romtini (Columna, 1882, nr. 7-9,
p. 397-406).
Istoria unui sufix romanic disparut din limba romana (Columna,

1882, p. 480-486).
Inca
*sglobiuo
(Colurnna,
1882 fp. 487-490).
Supgrgrile artistice ale

lui Neagoie Basarab. 0
scrisoare ineditfi, scoasii din Archivul National SAsesc dela Sibid

(Columna, 1882, p. 525-527).
oin a rastoarna pe Rosier
(Columna, Octombrie-Decembrie,
1882, p. 529-536).
Carmen Sylva,poezie (Familia,

1882, p. 420: dupa Romanul).
Cr e s cet si urzica. Etimologia poporana din epoca formatiunii

limbii romane (Columna, Octom-
brieDecembrie, 1882, p. 544553).
Domname i Turcame. Sufixul romanic-aine la Macedo-Rornani (Columna, Octombrie-Decembrie 1882, p. 570-573).
Ghioag a. 0 paging din istoria
armaturei romane (Columna, OctombrieDecembrie 1882, p. 593598).
Sugub
ugubina. Un
rest din influenIa juridicA a Slavilor asupra limbii romSne (Columna, Octombrie
1882, p. 612-619).
Decembrie
Nu e in toate zilele Pasc i 1 e.
Origina Crestinismului la
Romani (Colurnna, Octombrie

Decembrie 1882, p. 633-638).
Archivul din Genova. Do- Raspuns la discursul de

cumente relative la istoria roreceplie la Academia Ro-
404
manfi
al lui
S.
Marian Fosta'i ce ai fost...
(Analele Acad. Ronu The, S. II, t.

IV, p. 161-163).
Un
principiu estetic al sintaxei romane in compara-ciune cu latina
Cuvantul samai este el
9i limbile romanice (Columna, IV,

1883, p. 329-339, 369-384. [finea
va urmal).
radacini (Columna lui Traian, Se-
Un portret domnesc necunoscut
rie Nona, IV, IanuarieFebruarie

1883, nr. 1-4, p. 22-30).
Zilot RomanuI. 0 privire
1883
latin sau maghiar? Isto- Petru-Vo'da Schiopul qi

fiul sail tefan-Voda.
ria unui trunchiu crescut din trei
Scornesc 9i starnesc. Ua
(Columna, IV, 1883, p. 364-365).
sintetica asupra ultimei cronice
romane din epoca fanariolilor (Columna, IV, 1883, p. 385-405. [Nu-
specimen de necesitatea vechilor

texturi pentru orice cercetare linguistica (Columna, IV, nr. 1-2,
p. 48-63).
Anonymus Lugoshiensis.
(Transilvania Sibiu,
rom'ane, dupa manusoriptul din
anul XIV, nr. 5-6, 1-15 Martie
Biblioteca Universitatii din Pesta.

(Columna, IV, 1883, p. 406-429;
neterminat).
Doin a. Originea poeziei populare

la romani
1883, p. 45-48).
B I e a.
Cum ziceau rom'anii Ina-
inte de a fi luat dela Slavi pe
draga? (Columna, MartieIunie

1883, nr. 3-6, p. 97-104. Cetit la
18 Martie 1883 in 9edinIa Academiei Romaine. Rezumat in * Alegtorul * din Craiova).
Posteritate a latinului
fax in limba romana.Un
quadruplet linguistic (Columna,

IV, 1883, p. 112-121).
Bourel, male 9i culbec.
Dacii 9i latinii intr'o scoica (Columna, IV, 1883, p. 193-212).
La 4Fantana Blanduzieh
(Familia, Pesta, anul XIX, nr. 16,
17/29 Aprilie 1883, p. 182).
Din rava9e1e Banilor Cra-
Un act romanesc dela

Marele Ban Giurgiu RaIa din 1
io v e i.
Februarie 1600 (Columna, IV, 1883

p. 235-239).
mar aparut in 1884]).
Cel mai vechi dic-cionar al limbii
Programa pentru aduna-
rea datelor privitoare
la limba romana (Columna, 1883

[tip. 1884], NoembrieDecembrie,
p. 457-464, [neterminat]).
DIN ISTORIA LIMBEI ROMANE,
VII1+96 p. gr. 8, 1883, Tip. Academiei Romane (Laboratorii romani) (Articole din Columna, 1882,
1883, reproduse fotostatic).
1884
Raport despre culegerea

de poezii populare a lui
Dem. Teodorescu (Analele
Academiei Romdne, Seria II, t.

VII, 1884-188, p. 150 ; t. VIII,
p. 213-214).
INAINTE DE TUDOR VLADIMIRESCU, 1800-1821. Ultima cronica romana din epoca fanarioOlor.
405
CONTRIBIITII BIBLIOGRAFICE
Bucuresci, 1884, XXV + 119 pag.

in 8.
PROGRAMA PENTRU ADUNAREA DATELOR PRIVITOARE
+ 1116 coloane + IV coloane,

in 4.
1887
LA LIMBA ROMANA. Edicia Aca-
demiei Romane, Bucuresci, 1884,
16 pag. in 8.
OLTENESTELE, Craiova, Ed. Librariei Samitca, 1884, 155 pag. in
8 pet. [Patru discursuri, 3-23 ;

Originile Craiovei, 25-130; Hrist
si Tudor Vladimirescu, 133-155].
1885
Un cuvant Inainte (Revista

Nouti, an. I, 1888, nr. 1, 15 Decembrie 1887, p. 1-2).
ETYMOLOGICUM MAGNUM ROMANIAE. Tom. II (amusan), Bu-
curesci, Ed. Academiei Romane,

1887. XVIII pag. + 1104 coloane
[1117-2224] + XVI coloane.
Trei crai dela r as arit

(Familia, Pesta, anul XXI, nr.
20, 19/31 Mai 1885, p. 230-233 ;
nr. 21, 26 Mai-7 Iunie 1885, p.

242-246 ; nr. 22, 2/14 Iunie 1885,
p. 253-255 ; nr. 23, 9/21 lunie
1885, p. 266-270).
A r i ciul (Familia, Pesta, anul
XXI, nr. 10, 10/22 Martie 1885,

p. 109-111).
Ar vinte din a Magnum etimologicum Romaniae a (Repista Literara', anul VI, nr. 13, 1885).
1886
SUR LES ELEMENTS TURCS

DANS LA LANGUE ROUMAINE
Notice lue au VIIe Congrs des

orientalistes a Vienne le 2 Octobre 1886, Bucuresci, 1886, 21 pag.
in 8.
ETYMOLOGICUM MAGNUM ROMANIAE. Dictionarul limbii istorice si poporane a Romanilor. Tom
I (a-arnurcesc), Bucuresci, Editura
Academiei Romane, 1886, LIX pag.
1888
Bucea
capaIana (Ravi-
sta Nouli, I, nr.
2;
15 Ianuarie
1888, p. 41-45).
*Mater Dolorosa .(Revista

7Vouci, 1 (1884 p. 76).
Scrisoare catre Gheor-
ghe din Moldova (Repista

Noua', I [15 Februarie 1888], nr.
3, p. 81-82.
*Din iarna
(Repi.sta Noua, I
[15 Februarie 1888], nr. 3, p. 103).
Raul Arge s,
targul Arges, bi-
serica Arges (Roista Nola, I, 4 [15

Martie 1888], p. 121-128).
*Multiplicamini(Revista
Noua, 2 I, nr. 4 [15 Martie 1888],
p. 149).
*Stefan
Nou'a,
Radu
(Revista
I, nr. 5, 15 Aprilie 1888,
p. 169-171).
Notice bibliografice (Revista Nona', I, nr. 5 [15 Aprilie 1888]
p. 199. Cateva randuri despre vol.
II al lui Miron Costin ed. V. A.

Ureche).
28
406
Costachi Stamati (Revista O introducere in Istoria

Noud, I, nr. 6 [15 Mai 1888] p.
Universali
(Revista Noud,
(Revista Noud, I, nr. 9 [15 Au-
II, nr. 10; 15 Octombrie 1889.

Studiu scris i tiparit in 1874,
Istoria Critic, t. II; la inceput
gust 1888] p. 321-322].
ci la sMrcit interpretari spiritiste).
210-215).
Gaspar Graiiani (1618-1621.
Povestea Crinului (Revista Noti-ce Bibliografice. [DeNoud, I, nr. 11 [15 Noemvrie 1888]
p. 414-419).
PSALTIREA PUBLICATA ROMA-
N*TE DE CORESI LA 1577,

Vol. II. 32 pag. gr. in 80, Ed.
Academia Romani.
spre culegerea de folclor, tiin

ci Literaturfi, Sofia 1889] (Revista
.Noud,
II, nr. 10, 15 Octombrie
1889, p. 389).
Oamenii dracului (Revista

Noud, Decembrie 1889, p. 438-440).
1889
1890
* Art eptan d dRevi.sta Noud, II,

nr. 3, 15 Martie 1889).
Nota despre Amfirita

Turturea [Cuvente, II, p.,
728-30] la articolul lui Speran%ia
despre Enfichifd Vicarescu (Revista Noud, II, nr. 4, 15 Aprilie,

p. 126-27).
Noti/e Bibliografice (Der
Rhapsode der Dambovitza) (Revista Noud, II, nr. 5 [15 Mai 89]
p. 200).
* Eminescu (Revista Noud, II

nr. 6 [15 Iunie 1889] p. 211-212).
Morfolesc (Revista Noud, III,

nr. 2, 15 Mai 890, p. 47-51. Cetit
la banchetul Societitii
Revista
Nouti *, 29 Aprilie-1 Mai 1890).

Fa bul (Revista Noud, II, nr. 2,
15 Mai 1890, p. 62).
Notile Bibliografice[Louis
Leger i Slavii] (Revista Noud, III,
nr. 3, 15 Iunie 1890, p. 119-120).
Armenii in Romania
[o
spicuire] (Revista Noud, III, nr.
4-5, IulieAugust 1890, p. 128135. Rispunde lui Xenopol, Arhiva Soc. Lit. Iaci, nr. 1.)
* La Casa de nebuni (Revi- Cei patru a In limba rosta Noud, II, nr. 8 [15 August
1889] p. 287-291).
Notile Bibliografice [Exposition Univ. Paris 1889; Notice

sur la Roumanie; Tiganii in Romania, de Patkanow] (Revista
Noud, II, nr. 8, 15 August 1889,
p. 320).
Gaudeamus (Revista Noud, II,

nr. 9 [15 Septembrie
335-336).
18891
p.
man& (Revi.sta Noud, III, nr,

9-10 DecembrieIanuarie 1891.
p. 331-339).
1891
Sturlubatec
qi
zfinatec
(Revista Noud, III nr. 9-10, Decem-
brie 1890Ianuarie 1891, p. 389390).
407
tiina Sufletului [Dumnezeu,
Nemurirea, Destainuirea]
(Revista Noud, III, nr. 11-12, FebruarieMartie 1891, p. 427-440.

Cu mentiunea: 10 Martie 1891).
Somnul 9i Sufletul
(Re-
vista Nouli, IV, nr. 1, Aprilie 1891,
Fakir 9i Fakin (Revista Now;

V, 1892, nr. 3-4, p. 156-57).
Mater Dolorosa (Amicul Co,
piitor, an.1%ktigutr1892, nr. 5,

p. 159).
E pis e op ul Melchisedec
(Revista Noud, an. V, 1892, nr. 5,
p. 162-163).
p. 2-22. Datata: 8 Aprilie 1891).

Wickenalauser, [Notita] (RePista
Nouii, IV, nr. 2 Mai 1891,p. 42).
o restauratiune (Repista
Noud, IV, nr. 2-3, IunieIulie,
U n element femeesc In
Telegrafia Iubirii ,(RePista

p. 56-76. Datata: 15 Mai 1891).
Ipnotismul 9i spiritismul
(Revista Noud, IV, nr. 4-5, [Au-
gustSeptembrie 1891], p. 125

152. Datata: 2 August 1891).
Nola, V, 1892, nr. 6-7, p. 217

222).
limba romana (Revista Noud
V, 1892. nr. 8-9, p. 287-293).

STRAT SI SUBSTRAT. Geneogia popoarelor balcanice. Bucuresci, 1892. XXXVII p. +V planle.
ineanu, G. I. Ionnescu-Gion 9i B. P. Hasdeu,
t EINE TRILOGIE s. 0 istorie
germana a literaturii romane. Cri-
Materialismul in spiri- Lazar

tism (Revista Noud, IV, nr. 6-7
[Octombrie--Noembrie 1891], p.
254-271. Datata: 10 Octombrie

1891).
Din iarna (Amicul Copiilor, an.

T, Octombrie 1891, nr. 13 p. 306).
tick* de ... Buc. Socec, 1892, 71

p., in 160. [Hasdeu, p. 50-71 ; in
Sarcasm, 75-85 p.].
ANONYMUS LUGOSHIENSIS.
SIC COGITO. Ce e viata ? Ce e
Cel mai vechiu dictionar al limbii
moartea ? Ce e omul? Bucuresci,

1892. 1 -I- 153 pagini.
romne, dupa manuscriptul din

biblioteca Universitatii din Pesta,
Bucuresci, 1891. [Editia separata
din Columna 1882,883, nu se

gase9te in Bibl. Acad. Romane].
1892
Excelsior (Revista Nouii, IV,

nr. 8-9, Decembrie 1891Ianuarie
1892, p. 301-324).
* Noi in 1892 (Revista Noud,

IV, nr. 11-12, 1892, p. 438-444).
Strat i substrat (Genealogia popoarelor Balcanice) (Revista

Noud, V, nr. 1, 1892, p. 5-27).
1893
Pure eii dela sAdevirulo

(Timpul, XV, nr. 283, 3 Ianuarie 1893).
* Noi
i Voi (Revista North, V,
nr. 10, p. 371-78).
Academia Romana [Etym.

Magn. Rom. Tom. III, fasc. 1;
darea de seama cetita in 9edinta

dela 19 Martie 1893] (Revista Nouit
V, nr. 11-12, p. 413-424).
Etymologicum Magnum
Romaniae* (Familia, Pesta

an. XXIX, nr. 21, 23 Mai - 4 Iunie
1893, p. 241-244).
26*
408
Via/a la Macedo-Romni *Basmul (Familia, Pesta, an.

(Revista .Nouei, VI, nr. 1, p. 13-15).
XXX; nr. 22, 29 Mai - 10 Iunie
Basarabii [Cine? De made? 1894, p. 253-255; nr. 23, 5/17 IuDe and ?] (Revista Noud, VI, nr.
3-4, p. 85-105).
Philippidiotisme
(Revista
Nouei, VI, nr. 3-4, p. 160).
Zacherlina (Revi.sta Nouli, VI,

nr. 6, Noembrie 1893, p. 239-240).
Zacherlina Nr.
(Revista
Nouli, VI, nr. 7, Decembrie 1893,
p. 277-80. Rdspuns lui VlahuVa

din
Viata ))).
* Noi si voi (conferinp)
(Fa-
milia, Pesta, an. XXIX, nr. 40,
3/15 Octomvrie 1893, p. 473-476).

SIC COGITO. Ed. II, Bucuresci,
1893.
ETYMOLOGICUM MAGNUM RO-
MANIAE. Tom. III (b-brbat).

Bucuresci, 1893. XXXVII pag.
-I- 1129 coloan: [2225-3254] +
XL col. in 40.
Die
1894, p.
267-270; nr. 24,
12/24 Iunie, p. 279-280; nr. 25,

19 Iunie/1 Iulie, p. 289-292; nr.
26, 26 Iunie/8 Iulie, p. 304-306;
nr. 27, 3/15 lulie, p. 318-319;
nr. 28, 10/22 Iulie, p. 330; nr. 29,
17/29 Iulie, p. 340-343).
*Bra duL (Familia, Pesta, an.
XXX, nr. 3, 16/28 lunie 1894,
p. 25).
Studie Fisice asupra Spi-
ritului
(d. Fournier ci fotografia extra-retinal5) (Revista Noud

VI, nr. 11-12, p. 406-418).
Magda lui Arbore (Amicul
Copiilor, an. IV, nr. 7, Octombrie

1894, p. 200-201).
Studie fisice asupra spirit ului [Materia odia 0 ma-
teria nimbia] (Revista Noud, VII,

nr. 2, Noembrie 1894, p. 47-58).
rie 1894, p. 2).
*Durnnezeu (Revi.sta Nouei, VII,

nr. 3, Decearie 1894, p. 83-89)
Celt la Academie in ziva de 2
Decembrie, cf. Anale, S. II, t. a7,
p. 27).
vista Noud, VI, nr. 8 [1893-94]
DIN ETYMOLOGICUM MAGNUM

ROMANIAE. Bucati alese i adap-
1894
* Fr unzel e, potzie (Familia, Pesta, an. XXX, nr. 1, 2/14 Ianua-
Statu-Palnit-Barbfi-Cot (Re-
tate pentru clasele secundare su-
p. 301-305).
Zacherlina
Nr.
(Revista
Noud, VI, p. 360).
Memento (Tinerimea Romdnd,

an. IX, Mai 1894, Dr. 1, p. 2).
Bradul
(Amicul
Copiilor,
an.
IV, Mai 1894, nr. 2, p. 44).
* Basmu 1. Cetit dinaintea M.

S. Regelui in gedinta Acad. la 9
Aprilie 1894 (Revista Noud, VI,
nr. 10, p. 369-390).
perioare. Bucuresci, 1894, Editura

Librariei E. Groeve, 350 p. in 8.
Ed. 1VI.
1895
Rfispunsul meu la revi-
sta (Via/as (Revista Noud,

VII, nr. 4, Ianuarie 1895, p. 164).
Cheile Bacului [0 zidgirie cel-
tici in Rormlnia] (Revista Noud,
CONTRIBUTII BIBLIOGRAFICR
VII, nr. 6, Martie 1895, p. 205

217)...
Femeia
409
din 1nceputurile statului Ifirii

romanesti, 1230-1380. Bucuresci,
(Revista Noud, VIII,

10-11, Ellie August 1895, p.
367-390)
1898. CCLXXXIII pag. in 4.
la ceni (Revista Nola, VII, nr.
Prieteni cu voe sau ffira
Noti/O- despre boerii Ba10-11, p. 415-419).
Sonata la Kreutzer (Revista Nola, VII, nr. 12, Septembrie

1895, p. 453-461).
RAZVAN 8I VIDRA, Poeta dramaticO In cinci canturi. Edi/iunea
IV, Bucuresci 1895, Editura Librariei Socec, 203 p., in 160.
SIC COGITO. Ed. III, 1895.
1896
Micu/a (Epoca Literarei, an. I,

nr. 2, 3, 4;_ Aprilie-Mai 1896).
ROMANII BANATEN1 DIN PUNC-
TUL DE VEDERE AL CONSER VAT1SMULU I D IALECTAL
V TERITORIAL. Bucuresci,
1896, 69 pag. in 8.
BASARABII Cine? de unde? de

and? Bucuresti, 1896.
1897
SARCASM *I IDEAL 1887-1896.
Ultimii nou ani de literatura.

Bucuresci, Editura Librariei So-
1901
v o e, Conferinla d-lui B. P. Hasdeu (Apdrarea Na;ionald, I, nr.

321, 10 Decembrie 1900, Literaturd fi artd romeinei, an. V, p. 69.
Despre amici/ia romano-bulgara).
Cine sunt albanezii? Con-
ferinca linuta In sedinla Academiei Romane (Literaturd i Arta

Romand, an. V, p. 655-661, 1900
1901).
*Papa dela Neva (Apeirarea

Naiionalei, an. 11, nr. 327, 18 Decembrie 1901; nr. 329, 20 Decembrie; nr. 330, 21. Decembrie 1901;
reprodus: an. III, nr. 110, 8 Decembrie 1902; nr. 111, 15 Decernbrie 1902; nr. 112, 22 Decembrie
1902; an. IV, nr. 1, 1 Ianuarie

1903).
PAPA DELA NEVA. Conferin/a

Iinuta la Ateneul Roman In ziva
de 7 Decembrie 1901. Edit. Soc.
*Tinerimea Romana *, 1901, 29
1). in 160.
CINE SUNT ALBANEZII? 11

pag. [Extras din Analele Acad.
Rorndne Seria II, t. XXIII].
cecu, 1897,VI+236 pag.petitin 8.

1902
1898
ETYMOLOGICUM MAGNUM ROMANIAE, Tom. IV, Introducerea:

Negru Voda. Un secol i jumatate
Un cuvant 1nainte (AO-
rarea Nationalii, an. III, nr. 1, 1

Ianuarie 1902; nr. 2, 3 Ianuarie
1902; nr. 3, 4 Ianuarie 1902).
410
Centenarul lui Heliade Comemorarea

(cuvntare stenografiatii) (Apdra-
rea Naflonalit, an. III, nr. 16, 20
Ianuarie 1902: Analele Aca-
demiei Rornne, S.
lui Ureche.
(Analele Academiei Romdne seria
II, vol. 24 190-902, p. 62; Familia, XXXVIII 1902) p. 181).
II, T.
24 p. 82-88).
Mitropolitul Partenie 9i
Basarabia (Apa'rarea Nalio-
nald, an. III, nr. 37, 17 Februarie

1902)
*Carliqtii (Apdrarea Nafionald,

23 Martie 1902, an. III, nr. 66).
Pan-Latinismul in Romi-
1903
0 NEVASTA. ROMA.NCI IN TRAIUL PAMANTESC 1 'N VIEATA
DURK MOARTE. 0 conferin/i

academia 0 mai multe 9edinle
extra-academice. Bucureqti, Socec,
1903, p. 63, in 8.
n i a, Oda romno-italianti 4 Severin o (Apdrarea Nationald, an.
1904
III, nr. 75, 4 Aprilie 1902).
coala Carp--Maiorescu
Caragiale-Tocilescu-P. Missir. Vizitii armeneascii (Apararea

Nationald, an.
Aprilie 1902).
Ill, nr. 88, 21
Prefaa-scrisoare la volumul lui N.

I. Apostolescu, ST VD If. Literaturi estetia, filozofie, Bucure9ti,
XI+ ..38 pag.
Ce fel de anti-semici aunt

Romanii? (Apdrarea Nationald, an. III, nr. 106, 10 Noemvrie
1902).
1907
SIC COGITO Bucuresci, ed. IV,

1907.
TABLA DE MATERII
ESSEU $1 CULTURX
Peg.
Filosofia portretului lui Tope

Dictionare ci dictionare
Fondul basmului
20
30
PAMFLETE $1 CRONICI
Miparea literelor In E1i

Gamenul de Paris
Ziarele In Romania
Amorul In cronicele romane
Teatrul roman
45
92
97
102
109
112
114
115
117
Senatul
Domnul Nae
Egoarchistul
Eminescu
MORALX $1 PROFETISM ROMANESC

Cauzele si rezultatele cosmopolitismului
Noi In 1892
Noi si voi
Papa dela Neva
121
12.1
134
146
ARTICOLE POLITICE
Unirea
161
Caracterul nationalitatii romane ca baza Iegislatiunii sale

Patriotism ci neIncredere
164
168
TABLA DE MATERII
412
Pam
Parlamentul d-lui CogAlniceanu .

Rfispunsul la mesagiu
Pentru ; Adunarea Nationala *
Complotul contra d-lui Cogalniceanu?
173
176
180
182
185
189
193
195
198
202
Un congres Pan-Latin la Paris
Franta 0 Rominia
Exemplul slavilor
Svon despre cAlAtoria Domnitorului in Crimeia
Popa Tache... influenta Teutora

Numiri ilegale
CAlAtoria Domnitorului
Principiile ziarului 4 Traian*
Despotism si libertate
.... 206
208
211
Un ministru al Instructiunii Pub lice
214
218
221
223
225
228
233
237
240
244
CAlAtoria Domnitorului
Dreptul de a bate monedA

Traian * e dinastic
Pentru D. Cogalniceanu
Bilantul guvernarii d-lui CogAlniceanu
Cuza VodA 0 Domnitorul Carol
Facultatea de medicinA .
Bilantul unui an .
Interesele RomAniei
Retragerea d-lui Cogalniceanu
24'
Intre Tron si Natiune
25
Despot VodA
Franz Ioseph gi Napoleon III

0 demisie cu talc .
10 Mai si adevArata revolutie
25.
25'.
261-.
Parlamentul romAnesc
Un nou parlament
Svon de invazie.
11.52boiul franco-german si problema RornAniei
RAzboiul franco-german si o eventuall impArtire a Austriei

Arestarea lui Hasdeu .
Influenta germana kii o lege istoricA a desnationalizArii.
A 6-a epistola deschis4 cAtre d-1 Nicolae Ionescu
D-1 Titus Livius Maiorescu ..
Congresul ziarigtilor
Carlistii
266
270
274
277
280
283
285
287
289
295
297
300
413
TABLA. DE MATERII
ADDENDA
Pag.
Linia ferat6 IaiOdesa

Revolutia dela Ploieti
307
311
312
Cum e judecata lupta politica a lui Hasdeu ..

NOTE
Hasdeu i Cogalniceanu .
317
Hasdeu i V. A. Ureche
Hasdeu i Domnitorul Carol
Antisemitismul lui Hasdeu
Hasdeu i Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi,
Cu ce bani a calatorit Hasdeu in 1871
I. C. Massim despre e Istoria critica C
; Plagiatul a lui Hasdeu
Iulia, solia lui Hasdeu
Biblioteca lui Hasdeu
321
324
331
,.
Convorbiri Literare
. .
CONTRIBUTH LA BIBLIOGRAFIA SCRIERILOR LUI HASDEU .
335
339
340
341
341
343
. .
347
PLADWE
Bogdan Petriceicu-Hasdeu (dupa moartea Iuliei).

P.lisabeta Hasdeu. Portret in uleiu, colegia Arhivelor Statului.
Wia Hasdeu (1869-1887) (dupa portretul lui Diogene Maillart, colectia Academiei Romane).
MONITORUL OFICIAL SI
IMPRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NATIONALA
BUCURESTI, 1 937

Bogdan - Petriceicu - Hasdeu - B. P. Hasdeu Scrieri Literare, Morale Și Politice. - Volumul - 2 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bogdan - Petriceicu - Hasdeu - B. P. Hasdeu Scrieri Literare, Morale Și Politice. - Volumul - 2 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BCP1 TO7sP--)11-7rMA

BOGDAN PETRICEICU - IIASDEU

TAD TRAS DIN ACEASTX CARTE, PE

$1 CINCI DE EXEMPLARE NEPUSE IN

Cu trei plange afard din text

FUNDATIA PENTRU LITER ATURA g ARTA c REGELE CAROL n

39, Bulevardul Lascar Catargi, 39

FILOSOFIA PORTRETULUI LUI TEPES

1. Engel a descoperit 0 a publicat cel dintfiiu icoana lui Vlad

principelui, afar numai de cuma, care diferete intrucAtva de a tuturor

Modul acoperirii capului la vechii Romani a fost pileus roman,

numele de # lured mociineascfi 0.

de pe natura de cronicarul 0 ostaul Martin Bielski, ni InfaIieaza

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Domnitorii no9tri, de asemenea, obicinuiau mai cu deosebire turcele,

Cuma lui Tepeq e tot Turcaneasca, distingandu-se numai prin

0 acordate, totodatd, cu caracterul tiranic al voevodului, precum

Schematica, sau studiul costumelor antice, este un ram separat

2) Du Cange, Historia Byzantina. Paris, 1729, in-f., p. 200.

5. Mai 'nainte de toate, sa observam un fapt necunoscut de

strnend pieliia fruntii, da acestei sprincene o forma mai arcata.

mai ciudat va fi de a-0 imagina aci o umbra ; caci:

iara nu intre sbfirciturile frunIii 0 sprinceana ;

4. Umbra nici Inteun caz nu poate fi tocmai din partea luminii !

Nous retrouvons dans le buste de Scipion cette forme murk,

2) Spontoni, La metoposcopia, osvero commensuratione delle linee della fronte,

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

6. De0 Inaiimea fruntii lui Tepe9 e In mare parte ascunsa sub

0 aa frunte nu putea aparline deck unui barbat inzestrat cu cea

Tepe9 Intfilnqte un Oran imbeficat cu o cama4 prea scurta. 0 Eti

mai potrivite, de frica tepei.

foarte desvoltat, o radicatura din causa careia insagi sbarciturile

strans pe d'o parte d'asupra radacinii nasului 0 au radicat In sus

cu a lui Cesare Borgia 0 Shakspeare, incat, desemnandu-se aceste

SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

organe de pe portretul unuia din cate0-trei far& celelalte trasaturi

Aceasta analogie e de cea mai mare insemnatate.

Reproductind in gravura portretul lui Borgia, facut de ilustrul

InffiIieaza nu pulina conformitate cu ai lui Cesare Borgia.

Bastard al famosului prin crime 0 desfranari papa Alexandru.

9 Les galeries publiques de Rome. Paris, 1857, in-4, pp. 254-5.

Papa Iuhu II 11 despoaie 0-1 arum& in temnip; abia sapat din

inchisoare, el se vede prins de &Aire Gonzalv de Cordova gi trilmis

Pe de alta parte, ambii acegti principi, sa se fi desvoltat ei In

$.1 lor vreun Macbeth sau vreun Othello/

istoricul descompun substano, inlatureald varietatea formei gi

de macelar 1) gi apoi ca braconier ; degi dela aceste meserii, In spiritul

acelor timpuri, nu era cleat un pas Oa la rolul de hoI.

Ajunge stt citim tragediile acestui semi-zeu dramatic, pentru ca

SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Cine isbutit-a vreodatii ca Shakspeare a insufla privitorior scene i

Cine oare intrece pe Shakspeare in intrelegarea tabloanelor celor mai

Expresiunea cea mai blnd a unor ap ochi poate fi ironia !

mai rotunzin a pleoapelor inferioare, 0 n'au sbArcituri ap de

caracteristice la unghiurile exterioare: aceoi ochi prezinta aceeai energie

diplomaIie sau arta de a suci 9i a rasuci.

11. Acum sa trecem la partea cea mai positiva a figurii lui

Vechii Romani aveau un proverb: a non cuique est habere

acestui organ, atat de elocvent cu toata tacerea sa 2).

Nasul coroiat apartene9te oamenilor meniti a se distinge prin

SCRIERI LITERARE, MORALE ?I POLITICE

aunt nasurile lui Sy 11a, Marius, Marc-Brutu, etc. din iconografia

PriviIi acum la portretul lui l'epq: nasul principelui e, cum zice

noun ; dar 0 alt-gramatische Schule 0 0 neu-gramatische Schule *