INFLUENTA ORIENTALA

ASUPRA

LIMBEI

I CULTURE RO1VIANE

LAZAR AINEANU

II

VOCABULARUL
1. VORBE POPULARE

BUCURESCI
Editura Librkriei SOCECC & Comp., Ca lea Vietoriel 21

1900

www.digibuc.ro

ABREVIATIUNI
1. Aci s'ii onils numele intregi i operele cari figurz3 in Biblingrafla.
2. Indicarea speciala a volurnulul la ci onicarT se afIn asemenea in Bibliografla.
3, Prescurtgtri familiare (ca alb. albanez, ar,arab, fr. francez, it. Italian, mcr. macedo-romnn, ngr. neo-grec, pers. persan, pol. polon,
ung. ungur; apoi pro v.
proverb, locu. locutiune, sin(on.) sinonim,
Sn. Snbve, V. =- vedi, Var. variantk I'. de z.--='fdie de zestre etc.) nu se
mal Inira in ordinei alfabetica.
4. Paragrafele ritate se raprtn la Introducerea.
5, In privinta transcriptiunii vorbelor orientale: cf. 20.
A DNOT.

AL.

AL. T.
AL. Pr.

Note manuserise
Alexandri, Poes. p.
Teatru
ProsA

AMIR.
ANON.

Amiras

AR.

BASME

Aricescu
Archiva (Kogalnic.)
Archiva (Hasdet)
Axinte
Balcescu
Barbier de Maynard
Popescu (N. D.)

BELD.

B eldim an

ARCH.

ARCH. IST.

Ax.
BALc.

Barb.

BOGD.

BUR.
CAL.
CAN.

An onima (Croglica)

Bogdan (N. A.)

Burada (Dobrogea)
Calendarul basmelor
Canianu

STANO.

DION.
DoC.

DRIGH.

Dux.
EMIN.
ETYM.

FIL.
FOT.
GHEORG.
GLOS.
GORJ.
GREC.
HAM.

HRIST.
IONESCU
TSP.

CANT. Chron. Cantemir Chronicul

Moldov#
CANT. Mold.
Is t. Ieroglif.
CANT. Ier.

IST.

CANT. 1St. Ot.

KoG.
IJEL BUD.

?I

1st. otoman

aip(IT.)

Csapitanul

CARAG.
CARANF.

Carageale
Caranfll
Condica
Cony orbiri Literare
Costin

COND.
CONV.
COST.
COST.2

Glosar (aineanu)

CR.
CRAS.

Crnga
Crsescu

CRON.

Cronice (ed. Kogln.)

DAP.

Dap onte

DASC.
DELAVR.

POP.
POP-RET.
R.-COD.
REV.

REV. N.
Ei?*

SEV.
STARE.

Cuvente den Mr.

Dascalul (Simeon)
Sultanica
Pop escu (Radii)
Pop-Reteganul
Radulescu-Codin
Revista (Tocilescu)
Revista (Hasdeil)
e45trea (Gorovel)
Sevastos (Cntece)
Stamati (Cavalerul)

JIP.
KM.
MAG.
MARIAN
MELOHIS.
NAD.

NEC.
NEGR.
OD.

0E4

PANN
PAPAZ.

Partea

Partea II
TEOD.
TES.

UR.
TARA N.
VAC.

VULP.
XEN.
WEIG.
ZIL.

www.digibuc.ro

Stancescu (Basme)
Dionisie (Elesiarch)
D ocumente

Draghici
Dumitrache
Eminescu
Etymologicum
Fifimon
Fo tin o

Gheorgache
Glosar
Gorjan (Haulms)
Grecnu
Hammer
Hristache

Meheding (Agric.)
Ipsilanti (Comnen)
Ispirescu (Basme)
Istoria (1715)
Jip escu (Opincarul)

Kikirezu
Kogalnicnu (En.)
Lexicon Budan
Magazin istoric
Poesil populare
Melchisedec
Nadejde (Sofia)

Neculce
Negruzzi (Const.)
Odobescu
Oraanu (N. T.)
Povestea Vorb el
Papazoglu
Vorbe p op ulare
Vorbe is torice
Teodorescu (G. Dem.)
Tesaur (Papin-Ilar.)
Uricarial (Codreseu)
Tara Nona (Nenit.)
Vacarescu
Vulpian
Xenopol (N.)

Weigand
Zilot

PARTEA INTIA

VORBE POPULARE

60936

www.digibuc.ro

--%

AbA f. 1. postav de MIA, grsa, obicfnuit de colre alba, mad rar rosie sail ngra : din aba ngra se

faceaq dulame cMugarescI (ca Of din saiac), iar din aba

alba haine ordinare (ca si din sucman).

ETYM. 61 (d. 1738): s'aa dal pe o laical& de aba ngrl, de s'ad

facut dulama lul Climent calugar. TARIF 1761: aba alba de 14 bucatl
1 leu vechid. aba rw,de de 7 bucag I tell vechia. TARIF 1792: abaua

ce vine din tara turcsea de laical& 5 banl, abaua ce merge de aid

la tara turcseit 300 bard.

2. marfa sa bucata de aba, lucrata de abagil.

GREO. 136 : Dmna luI arban Voda, Sarbca de fella de la Nicopole, fata Ghenil, negutatoriul de abase. Doc. II, 195 (d. 1775): orIcine va lua abale, sa aiba a popri de la vincibtor de la 30 de bucatI
ate parale 20. TARIF 1792: abale de Rusia topul 10 haul. JIP. 69:
panzarie grsa, abate, plsla, patarI, tolurl.

3. In special, haina ordinari de aba (cf. sucnian,

postav si haina; mer. fitac, haina din aba).

BELD. 342 (despre Grecil eteritI din Moldova): Veniti goll In

stare prsta. In abale ImbracatI.

crele ,

Q.,

4. haina taransca facuta din aba si anume: ipAnmintene, nadragf, sube, tuzluci (cf. abaluta).

Doc. III, 511 (d. 1787): o ipIngea de aba albri; IV, 106 (d. 1792):

o manta de aba eevricit. HRISTACHE (1818 : o ghebk de aba ro.03. AL.

'1'. 45: surugiul Imbracat cu poturi de aba. FIL. 150: alms de tuzlue1;
p. 269; libadea de aba alba. GANE I, 236: mintenele de aba alba Im-

pestritate ea &tape negre.

6. patura de aba (cf. abaira).

Tau& 1792: .,elile turcescl cu abauct lor.

ABA (ar. 'aba), toffe de laine grossire, manteau

(le bure ou de feutre noir port par certains ordres de

derviches, par les moines grecs Barb, et par les dernires classes du peuple (d'Ohsson IV, 185); bulg. serb.

ung. aba, ngr. apris; rus. gaba, rut. halm, pol. chaba.
0 forma romilnsca aspirata hab," ca In rutna si
polona, n'am Intilnit In literatura scrisa (cf. totusI ha-

bacit). Glosariul aiirma existenta-1 In Ardl, unde vorba

circula cu accentul pe prima silabii, AM i hAb, ceea

www.digibuc.ro

ce denota un intermedfift maghiar satt rutn. Sin onimul

mohlovenesc i ardelenesc al vorbef e panurei (adica

postav = bulg. sukno), care 'Ate fi Insa de ori-ce colre

(Lex. Bud.: haba pannus albus" i Cr. II, 47: giguri de sumanT i MT de noaten care se vInd i. panure i cusute).
Dintre numersele numiri de stofe, de fabricatiune
orientala, earl ne-aft venit de-a-dreptul de la Turcl ( 86),

nici una n'a ajuns la o r6spAndire mal mare ca abaua,

ce constitue i astaqi un obiect important de industrie
casnica a tarancelor nstre ( 100). De aci i numersa
familie lexicala la care a dat nascere, cele mai multe
din aceste derivatiuni fiind de formatiune curat rom-

nsca (cf. abager, abageresc, abagerie, abaira, abaluta).

In unele localitati, bunard In Oltenia, circulatiunea

vorbei a inceput sa sP restringa In timpul din urma prin

influenta dimiel, stoft1 identica cu abaua i care IT s'a
5i substituit In Mehedinti (Ionescu, 696).
abAciii (habaciii) m. haina lunga de aba, femesca sat). barbatsca.
REV. I, 341 (f. de z. 1669): un habacia de ahmara en spinhrl
de sobol, un habacia de aclaz neblAnit. NEGR. III, 58: al vrea pte s5,
imblu in habacia ca d-ta?

Var. : habagiti.
MARIAN : 244 [Mndra] imbrtmata in habagia, MrtA bats de rachili.

Vorba, proprie Moldovei i Bucovinel, presupune

o forma tatarsca ABAK, amplificata din aba sub influenta

analogica a numelor de stofe ca baibarac, aiac, etc.

(analoga rutnului abiak caftan de aba"): habaciii e dedus din plural, iar habagi P o reducere fonetica obicinuita ( 21). Neexistenta vorbei In Ardl vorbesce contra
uneT etimologii intermediare de la un diminutiv maghiar.
abagiii m. 1. cel ce face sail vinde aba oridimie.

Erna. 93 (d. 1681): in casa lul Petco abagiul. Doc. IV, 283 (d.
1793): rufetul abagiilor call all a lucra numal mall& de aba.

2. cel ce lucrza haine taranesci din aba ori sucman.

IoNEscu, 696: straiele ce fac abagiii stilt tuzlucl, tildragl, min-

tene scurte pint, la brill, epfingele, ,ube... Fn. 88: a treia ulip, era
locuit b. numal de abagil i gMtnarl.

ABA6I, fabricant ou marchand d'aba ; bulg. serb.

abagiTa. Despre sufixul -gill i propagatiunea-T analogica ( 23).

Abagiii formatt inainte un isnaf sag corporatiune

( 96) ca alvaragii i zabunariT : cAtei trele aceste ru-

feturi lucratt haine din postav de Ora ori din bumbac,

www.digibuc.ro

pe chncl rufetul croitorilor cosea materil cu fir de m6tase satt postav de cel bun.
abager m. sinonimul moldovenesc al lul abagit.

COND. 1776, p. 15 : 10 lei poelon Agiel de la starostele de abageri. UR. II, 11 (d. 1783) : abagerii, bMbftrficarii, rachieril, bacalil si alte
esnafurl. El?. II, 125 : abager, negustor de sumanl si de alte stofe

de natura abaleL

Forma abager e o derivatiune ulterira din abagenie sub actiunea analogicd a numelor de agenV In
-er ( 23).

abageresc a. se aplicd aculul mare Intrebuintat in

Oltenia de abagif (Etym. 77, 110).
abagerie f.

1. prdvdlie de aba sat de abale.

MUSTE, 9: Duca-Voda, de copil mie viind aice in lark In gilele

lul Vasilie-VodA, ail lost la dughianb, la abayerie. Do'. II, 197 (d. 1775):
strainl din alte 1.11x1 ce vor vrea ea sti deschi0 prAvMie, abagerie.
REV. N. II, 110 : usile deschise ale dughenelor de abagerie i cizaarie.

2. meseria de abagit.

Do . If, 193 (d. 1775): tog lucrtoril earl metahirisesc meseria

abageriel i a paliArieT de aid din politia Bucurescilor.

Vorbd formatd din abagit dupd analogia numelor

In -ar ( 23), abstragndu-se un sufix colectival -drie
(abagi-drie, reclus abagerie).
*abai(e) f. paturd mal mare de cal, sinonim archqic

cu ara" i cioltar", chteT trele de origine turcscd.

ETYM. 65 (d. 1579): un abai cadife ros cu sirma cosut.

ABAYI, grande housse ou hoiFise de crmonie

Ham. ; serb. abaila, men abaie.
alfalr f. patura de cal maI find.
D. Hasdet (Etym. 77) citza 8 texte din 1621, 1689
1714. Dirninutivul derivd direct din abaie ( 23).
ablura f. h1inu0 de aba (Polysu). Diminutiv format
pe cale analogied ( 23).
abanbs m. 1. arbore originar din India.
*Er?. It, 80: FoiubSn b. de abanos... CAN. 109: Frunzh verde de abanos.
2. lemnul set, negru i tare.

REV. I, 340 (f. de z. 1669): un sicreias de abanos. TARIF 1792:

abanosul eintar 43 ban!. AL. Pr. 370: o vargb, de abanos. GHICA, XIV :

tuned! ce1 mar1 Vinead dinaintea lui Vodb., la ceremonil, bastne de

abanos cu mnerul de Bides.

3. fig. (ca adv.) sub raportul duritAil sat dnrabi-

IRMA : sdrav6n, tare ca. abanosul.

PANN II, 98 (despre o fat5. trecuta): Gindial, c15 chipu-I frumos

o s stea tot abanos... p. 159 (despre eel ce nu taibtrnese): vade tot

abanos, Tapen i virtos.

4. fig. (ca adj.) sub raportul coloriI: negru ca abanosul, vorbind de Or (acceMiune exclusiv

www.digibuc.ro

BOL. I, 274: done lacremi ud5, gna-1 de abanos.

Sensulflguratpopular exista i turcesce, apl icandu-se

la btrni teferl si la copil voinici: abanoz gibi yasadtike

daha sag olur il est comme l'bne, plus il vieillit et

plus il est solide" (se dit d'un vieillard bien portant) ;
abanoz parasidir ,.c'est un morceau d'bne" (se dit
d'un enfant sain et vigoureux) Barb.
ABANOS, ABANOZ (ar. ebentis), bne d. gr. Osvoc.

lat. ehenus, de origina feniciana; bulg. abanoz, serb.

abanos, ngr. &tv i etp.ravCt. Formele occidentale (sp.
ebano, alaturea de abenuz, fr. bne, de unde rus.
ebent, poL heben) deriva din forma latino-grca a
vorbeI ; de aci, din franceza, si forma neologica Intrebuin0,ta In poesie (Bol. 213: un. pr bogat si negru de
eben stralucitor: Emin. 8: fata
aseunde 'n pr ebenin).
Despre celelalte specii de lemn ( 102).

abitir adv. 1. splendid, stralucit (cu speciala a-

plicatiune la reflexul pietrelor scumpe).

CAL. 1876, p. 55: pietre de berlant care luminh neuntrui easel

mal abitir ca sute de lumineri; p. 5: o cornft care luminh mal abitir
ca cele mai scumpe pietre. law. 1841, p. 20: ochil lor se izbirA de
o luininft ce strftlucia mai abitir ea un sre.

2. cu sensul generalizat: maI de srna, mai cu yap.

CARAO. 18: are ambit bitiatul, ea se, fie compania nstr ceva

mal abitir din kite. Chas. 20: Si chiar de cat boierul era mal abitir.

3. au sensul de tot largit: maI bine. mal mult.

CAL. 1883, p. 13: Copilnl plngea si mal abitir ; p. 45: sintem

nisce fricosl ma! abitir ea muierile. DELAvy. Trubad. 183: tufnh cail
mai abitir ea bietul reposat. CARAG. II, 69: vorbesce abitir... lista e
bun de deputat. MARION, 111: trba merge strun i ar merge si mal

abitir, dac n'ar fl juratul de Sandu; p..32:Mallil era bisericos mai

abitir ea un pop4! lo. 1895, No. 1: vorbia mal abitir ca un

Var. : habitir.

JIP. R. Sat. 161: fanlele e mal habitir ea napu...

Sinonimul moldovenesc e dihai" (Al. T. 648: 's

tte [fetele] una ma dihta de cAt alta... p. 1453: a sa vor-

bsea mai dika de cat el).

ABBTER (pers.), comparativ d. abe, clair, transpa-

rent (ab, splendeur). Vorba e proprie basmelor muntene (cf. dam, tarim) i sta totdeauna intr'o comparatiune : aplicata mal Intai la stralueirea briliantului si a
luminei intensive, vorba s'a generalizat din ce In ce, eu
cat a patruns maI mult In domeniul limbeI comune.
Evolutiunea semantica presinta re-care analogie
cu fr. brillant, care se aplica diamantultn i unor acceptiunI metaforice ea brillant orateur" (cf. vorbesce abitir).

www.digibuc.ro

abrAv a. 1. se dice de un cal cu o pata alba sub

cda: un asemenea cal, In credintele poporuluT, e privit ca o piaza rea (vedi maf. jos).
2. deochiat (vorbind de cal).
Km. III, 236: iese iapa abrael si d'o hi s'o vind, t scade pretu.
3. fig. nenorocos, rt1 i afurisit (de men1).
CRAs. II, 16 : pops scia, cit de omul abra.2 si-t1 tal p61a, si fugL

SEp. II, 166: abraq, ciudat; om abraf, aruia nu4 sufli multI in bor,

mu anapoda. BOOD. COM. 214 : visana pe biata MArgirita si. in visul

med, abrag lucru! parca eram bArbatul el...

4. (mal ales ca adv.) neren5it, fara resultat.

AL. T. 791: planurile cele mal bine intemeiete rmin ades

abrae; p. 1260: aa e c'al iesit abraf ?

Forma abra" s'aude In Moldova, pe cnd In Muntenia vorba se rostesce iabrag, provenit prin diftongarea

forme primitive ebra".

GLos. 298: analndou iepele 's iabrap.
In locutiunea muntna asta e un iabra" vorba

are sensul hgurat de om al draculuT" i un haiduc

vestit din Muntenia a purtat ca nume acest epitet onainos (Rev. II, 413).

Sensul figurat deochiat" (de cal), afurisit" (de

menT) i nenorocos" (de lucrurl) e proprig limbel ro-

mane i s'a nascut din credinta superstitisa relativa

la call iabraI Kul patatl sub cda (cf. Zanne I, 322: a

fi baltat, adicit insenanat de D-det, orn rti).

ABRAS (ar. ebre), cheval tchet de blanc et

de noir, gris pommel; bulg. alb. abra balan". La

Romnil din Macedonia se chiama abnq un om cu
pielea, prul i. genele alb-galbui: un asernenea om
se considera ca nascut dintr'un strigoit. i are la rindul seri putere asupra duhurilor rele (Weigand II, 122).
acade f. cofetura, de forma rectangulara saia
cilindrica, din zahar ars cu putina boia roie sail albA.

AL. T. 611 : Chirita (bucursi)... o acade, o zarnacade, ah!

GHICA Rev. N. If, 175: tot felul de zaharicale si cofeturl... praline, acadele o caramele cu plesnitorl. DELAVR. 145 : arunci cite o vorbi
viclni, pe care o suge ca p'o acadea. JIP. R. Sat. 114: 'sl. impart gologineil ca copiil acadelele...

'AKYDE (ar.), sorte de sucrerie, caramel.

Vorlia recenta i Introdusa de rahagiil turd odata

cu cele-lalte productiunT ale cofetarid orientale ( 99).
acart n. 1. avere nemiratre (sens astadf aprpe
eit din us).
Roe. 206: Lupul-AgA a scipat cu viata, dar all iesit din 60
pungI de banl i-,l ail rmas si t6te acareturile. BELD. 444: suditil sit

www.digibuc.ro

nu aib moiT, binale i alte acareturl intru aceste doue tarl. UR. III,
192 (d. 1803) : acareturile, adic mosle; IX, 51 : casa, dughiana, hanul, feredeul bisericel i alte acareturi a mlnastiril. AN. 14 (d. 1821):
tte acareturile citte am aici in Meheding, &tic& case, mori, vil, locurl de pravalii si de case...

2. cladire cu dependintele ei (sens in genere o-

bicinuit), sinonim eu bina".

AL. T. 796: pamintul mosiel e roditor,... acareturile In buna

stare. Fit,. 165: arendasil derapana padurile si acaretele

STANc. 48: nu mi se mai vede din case si din acareturt nici cenusa.

Se mal wide i ecaret, care pare a fi o forma analogica dupa emanet". Sinonimul moldovenesc heiurl,
hisemnza acareturT In jurul easel" (SecL III, 15).
immeuble.

'AKARET (ar. pl. d. akar),

Vorba lipsesce in idiomele balcanice, nu Insa

bina", ambele apartinnd categorief imprumuturilor onentale relative la casa si la constractiunea e ( 95).
adt D. 1. apucatura, deprindere (sinonim archaic
cu obiceitl").

CANT. Div. 186 : agonisitele sale obiceie i adefiurf pre amenuntnlcercetand, flete-cine a cun6sce trebue, caci unul este dat spie
veselie, altul spre intristare.

2. datina veche, traditiune.

Doc. VIII, 99 (d. 1801): acum hint a scate vr'o cateva calfe,
pentru ca sa nu li se strice obiceiul, cer voie de slobogenil de la
Maria Ta a-si urma adetul breslei lor, adeca s se adune la un loc,
sa fad, chef cu mancari i beuturl chip& adetul lor. CONV. XIV, 290
(colocarie): D-cted sa ye mai daruiasca,... ca asa este adetul.

8. taxa vamala.

PRAV1LA 1616 (index): varnesul ce va lua mal malt de cum i

adetul [in text: ori-care vames va lua vain& mal multa de cat este
obiceiul sa ia .

. .]

4. dare anumita. Dorma fis cala.

CRECHE, 238 : Turcil trimisera de ceread bard sa le dee mai

... UR. X, 213 d. 1806): sh dee dejmuri
mult de cat era adetiul
din gradini alte adetiuri; p. 214 : adetiu de case si de dugheni sa nu
iee; XIX, 69: adetiul scannelor casapiilor; p. 70 : adetiurile pitriilor.
NEGR. II, 248: taranul mlind plugul sad numerand adetul . . .

Vorba, in trecut i In present, este proprie Molclover; ca termin fiscal insa figurza si in documente
din Muntenia.

MAG. 1, 121 (doc. 1631): popii tnc

s dea bir inteun an de done

cum ad fost adetul i obiceiul si mal de nainte vreme. Doc.

212 (d. 1792): luand de la tog cellalti dijma, claca, adetul pravaliilor;
IV, 394 (d. 1795): adetul podului de vita mare 1 para...
ori

'ADET (ar.), habitude, coutume, pratique ; taxes et

redevances d'usage, impt prelev sur le btail et principalement sur les moutons Barb. ; alb. bulg. serb.
adet (hadet), ngr. Coritt, men aclte obiceiti".

www.digibuc.ro

Trecerea intelesuluT de la obiceiii" la dare" (atilt

turcesce ct i romnesce) e frequenta la cronicarI (N.
Costin II, 40 : in fflele lu Duca-Voda
scornit tin

obiceitl pe vite, caruia obiceig lic muntenesee vaearitul).

Aferim 1. (in sens bun) bravo ! prea bine!

N. COST. 51: Pa5a, vklnd pe Antioh-Vodl sapInd [la 5antu1

Tighinea],
laudat din gull, clicndu-1: aferim, Beid! NEC.
404: ie5ind generalul [Neratilor] din eetate, Fad Imbileat Vizirul cu
caftan, licEindu-I aferim, slug& bunk 5i cre4ut& ! Au. T. 342: (privind
ghergheful) aferim! frumos de tot! Flu. 54 : aferim, Dinicule, aferim!

taiesci, copilul med! AL. 131 : Aferim, frate Ghemil! Bine Men51

cft veni5I!

2. (luat ca subst.) bravo in. semn de aprobare.

NEGR. I, 6 : [dascalul] doborit sub grindina laudelor 5i a aferi-

milor

Fa.. 191: Ina un bun bac5i.5 insotit de atIva aferim i bravo.

3. ironic, pentru fapte sa vorbe earl merita des-

aprobare.

Ax. 150 : au dat nval. ieniceril i rail prins [pe Carol XII],
nunril hainele Ii erail crnnte 5i Fad mai sgariat un Tnrc 1ng nas
cu o sulita; a5a cum ad fost, l'ad adus avel ienicerl la Pap, carele,
CRITI ail vclut pe Pap., riclnd, al inceput a-I 4ice: aferim! aferim!

adicrt bine neap chivernisit! NEGR. I, 305 : aferim, buni judechtori am!
AL. T. 831 : el, arerim, Mtn med.! .. primesce blagoslovenia mea!
p. 1658: el, frumos prefacetl lucrurile! aferim! GLos. : aferim, popa
Marin! ZANNE I, 423 : aferim, coco5, cum te bat gainile! (proverb ironic despre bArbatil earl stilt sub papucul femeilor). TEOD. 544: Aferim, cumnata mea, Grea mai e i palma tal..

Var. (literara):

aferin.

lao. 291 : am 0c-tut ca-I vine rspuns eu aferin! 5i eu slug&

credincisAl

AFERIM (pers. aferin), bravo ! parfait! c'est bien !

alb. bulg. s6rb. men aferim!

Prima din numersele interjectiunT de origina orientala ( 25), earl, primitiv cu aplicatiune speciala la Turci,
a patruns apol In domeniul limbei comune, dobindind

In cele din urma o nuanta ura de ironie optimista.

afif a. uurel la punga, fara un ban (luat tot-

deauna in sens ironic), sinonim cu tufa".

AL. T. 116: ian privesce lAnftrit de unde eram afif de parale!

pe tabla nimic, tufb.! 530 :

pringh, tuften buzunar, afif ! Bono.

Com. 11: In trel anipri 5'o fiert VIM comindarea, rmrinnd afif.

Forma afif" e proprie Moldovel' i, corespunde

muntnulul ififliti.

ISE'. Rev. III, 3i9 : este Wirt, lefter de parale ! OrtA5. II, 40 :
E de greutate 5i el

HFlF (ar. Fiafif), leger de poids, agile ; HAFIFLI,

id. Vorba lipsesce in idiomele balcanice.
afiim m. 1. suc de mac alb, opitt.

www.digibuc.ro

10

TAR1F 1792 : afionul

oca 7' 2 banI. hp. 874: Hot-Imp6rat dete

Ozitorilor de Milt cftt poftia... nu trecu mult i totl pazitoril fura

coprinsI de un somn sor en mrtea
pasa-mi-te rachiul din butoill
era cu ofion. kisv. 190: Frunza verde afion, La portita luI Scridon,
`Me paserile dorm ...

2. b6utura din afion ce ametesce creerif i da tru-

pulul o amortla trIndavl

"no. 265 : Sultanul Murat IV poprise cu iasac tutunul si afio-

nu/... CARTA, 186: Cehan RacovilA atfita era strasnic, c mnca afion
diminta si la vreme de chindil bea pelin cu urciorul i preste WO.
(Tina se afla tot vesel.

3. fig. amortire adinca (efectul afionului).

glasul

AL. T. 617: Ghiftul (viindu-sI In simtire)... s'a spart afionu la

AFION (ar. afiun), opium d. gr. 67rtov (nbc, suc) ;

alb. bulg. aflon, serb. afifun, ung. fiom, ngr.

incr.
afioni: sp. afion, fr. afion lectuaire base d'opium".

Arabil ari propagat afionul prin India $i Persia

(unde se mannca aeest narcotic) pnit, In China (unde

el se furnza). Morfinomania, comuna Intregului Orient,
e rspandita In Turcia prin to:Ste clasele societatii : ea nu
era ignorata la noi ( 89).
*495 rn. 1. la Turd', titlu militar identic cu agcl.

N. cosT. 115 : aice In Iasl ai venit si un agd de la Prt de

la nrdia Vezirulul. M. COST. 317: ai venit un agd mare cu caftan

de Domnie... NEC. 244 : un agd a Vezirulnl, ture, ce era venit ea

trebI Imp6ratescl la Ms].

2. In vechime, generalul darabanilor $i al intregel

infanteriI (In opositiune cu Spatar sag comandantul

calara$ilor), dregatorie Infiintata in Moldova de Ale-

xandru cel Bun; In Muntenia, Serban Cantacuzino dete

acest titlu comandantului unuf corp do 4000 talpa$T si
cazaci, Intocmit din rma$itele clorobantilor. In acest

sens, Aga corespundea lui Ienicer-agasi la Tura

UnEcHE, 139: tocmit-all Alexandra cel Bun si boieriile marl In

sfat... Agil, ispravnic pre db.raban1 si pre erg pre lasl gin let. MAO.
IV, 285: Mihal-Vodft alse ostl care era mal de folos si le puse cap
pre Fircas-Aga

3. mai tarcjig, functiunea militara ajunse o boierie

pamintna cu sarcina unul $ef de politie In Ia.si $i In
Bucuresci, atunci numit Vel-Ag, corespunqnd lui Istarnbol-agasi la TurcI. Insigniul sell era la inceput baltagul, de la Grigorie-Voda Insa fu Inlocuit cu topuzul
sag buzduganul. El priveghea incendiile i avea la ordinele sale eetele darabanilor, cazacilor i lefegiilor. Aga

visita tirgul cu cntarul i cu falanga spre a controla

painea i carnea $i a pedepsi pe ceI ce le vindeag lipsa

www.digibuc.ro

11.

(cu ocaua mica"), batndu-I la WO safl tintuindu-I de

urechi in mijlocul pieeI. Sub raportul ierarchic, Aga
venia imediat dupa marele Spatar, comandantul general
al armateI si In special al cavaleriei (ca in Moldova
marele Hatman), ambil facend parte din prima clasa,
boieresca ; maI inainte Ins, Aga nu era superior in rang
SerclaruluI, a caruI Insemnatate scadu treptat cu ridicarea
rivaluluI sell (Cant. Mold. 81; Sulzer III, 284 si Fot. Ill, 2g3).
COND. 1776, p. 78: o sutil, eincl-deel lei pe luna Vel-Agd.

4. in cele din urma, rang de boierie de prima clasa.

AL. Pr. 576 : clasa Intlia, numit grecesce Protipenda, flind-c6.

era compusti de einci ranguri inalte: Logofeti marl, Vornici, Hat

man1, Postelniel i Agl, earl singurl avead dreptul de a purta barbe.
AL. T. 429 : poftim d-ta Intl, arhon

5. prefect de pol4ie (In prima jumetate a secolulul).

AL. T. 1342 : ad nrivAlit In curte aga cu o ct. de slujitori;

p. 1413 : scrie tu ordinal de arestuire i d

hrtia In maim agal.

Vel-Aga avea un loctiitor numit vit-aga, reoum

director de prefectura.
AL. T. 1381: careta'l la scara cu sse slujitorl
agd; p.1397: aseultall raportul lul

cu vii-

6. si asta4i Inca (popular sa ironic) po14aitt.

Jie. R. Sat. 206: sde In politic) pitit duph spatele aghil.
Sub raportul morfologic, aga face la genitiv agkit
si la pl. ag`i, iar femininul suna aydie.

: calescile ca masalale a spitartilul, a aghil si a ispravGHICA

niculul de Curte. AL. T.137I : usa boierulul e deschish pentru top, fie
agi ca d-ta, fie giupni ea mine; p.1436: de mne n'el mai fi agoie...

Aga, ca i Serdar, a fost Inalte grade In ostirea

pamIntna i fac parte clinteo bogata terminologie mi-

litara imprumutata de la Turcl ( 68).

Romilnizarea vorbel prin stramutarea aecentului
s'explica dintr'un motiv de diferentiare semantica, forma originala agcl (In compositiune agasi) find anume

reservata spre a desemna pe un comandant satt o4er

turn (V. Partea II: agh).
Agachi m. 1. nume ironic de tigan (litt. coconas).
CRAs. I, 282: Agachi tiganul va cnta si Inch 3 Ilutarl.

2. numele unui bon-vivant si bun beutor inteo

piesa de Alexandri Agachi Flutur" ; de aci locaVunea

inghite, Agachi !" o invit4iune comica la bent ce
se aplica celuI ce trage virtos la rnasea.
A L. T.109 : inghite, Agachi! gal.

gal...

p. 237 : tine [garafa]

mos Corbulel i Inghite, Agachi! de acumi p. 552: Inghite, Agachi...

Inghite, Agachi!
dusa, blietel p. 1006: ian ve4i-1 cum chilesc

Sufixul diminutival e neo-grec (etyeocc corespunOnd

www.digibuc.ro

12

turc. agagyk petit seigneur ) i revine In cilteva forme

ibride ( 23).
agesc a. ce tine de Aga saA de agie (de a ci i agiesc).

N. COST. 80: tog siimenil hattnnescIsi eel agescl.. . Arm. 164:

Grigorie-Vodft avnd multh i frunnis b. ste... cu slujitorl de Curte

si ea darftbantit agescl i cu vinatori1 i cu pangril. . COND. 1776,

p. 78 polcovnicul agiesc, bas-ciaus agiesc, bas-bulucbas agiesc, bulucbas1 agiesci . Doc.I, 584 (alaid 17841: cazacii agiescf pedestri cu stgurile for cApitanil agiesci pedestri Inartnag cu tacdm curet.

Brsla agsca coprindea cazaciI agesa vnatoriT

agesci. capitanil agescI, ciausul agesc cu logofkul agesc,

In frunte cu Vel-Aga care pasia inaintea alaiiiluT domnesc ( 51).
agie f. 1. rangul de Aga (ca functiune militara).
Koo. 211 : un boier Costache Purice ce fusese i Aga aice In
11 miluise Domnul sea [[n-Vodft] cu stftrostia Foesenilor,
drip& ce-1 scse din agie. CAPIr. 360: pre Ivasco, fecior Banului
Gheorghe, l'ad mazIlit din agie. . . i afi fcut pre Mateid Cantacuzino
Aga mare.

2. dignitatea de Aga (ca titlu de noblen).

M. CusT. 650: pre feciorul lul Ghica Vornicul boierindu-1 cu

agia. GliE011G. 290: Grigone-Vod& ad suit agia dupe. Vel-Comis.

3. se dicea de partea centrala a orasuluf Bueuresci

de sub dependenta luT Vel-Aga, In opositiune cu mahalalele ce tineall de marele Spatar.
Doc. fV, 340 (d. 1793): 6 bauf apa sacana In Virg lu ocolul
agiel, iar In ocolul sptIresc la mahalale 9 banl.

4. prefectura politief, pap Insa1. Ea se compunea dintr'un logofk de agie, un clans si un stegar, un
polcovnic de vinatori si un capitan de NemtY, un buciucas si un trimbitas, doI bulubasT, doT bairactarT i doI

odabasi cu 45 dc neferl (Fot. HI; 806).

Doc. I, 549 (alaid 1784): stgul rigid purtind stegariul agesc i chlh-

retil eu praporele. NEou. I, 29: pangriI isprvniciel, daraband ogief,

aprodil vorniciel. AL. T. 410: arhon Srdar 1 .. ridic tta agia In
picire ; p.450 : ad adus de la agie veo dol epistag, ea sa sag& la us;
p. 1013: m Ingrozesce pe tot csul de a da jalb la agie.

Var.: hagie.

Dor. VIII, 106 (d. 1799): en hot&tirea d-tale, vechile al hagiel,

s5, fie oprit: p.119 (d. 1801): porunchn d-tale, biv-vel Bane Caragea,
epistatule al hagief .

Agiq m. numele unuI vitz turc Agu al lui Topala" In baladele oltene i banatene (Etym. 540).
agiamiii a. (In Mold. agem

1 novice, aria experienta.

CAL. 1875, p. 10: Impratul a fost dovedit In istegme de ctre

un tIn5r agiamill OD. III, 9: ed m5 pricep cam tot atIta (la vintre)
pre ct se pricepea vestitul agiami.
H. Sat. 24: s5. arkt agiamiilor
pe un om nn-1 cunosc1 de loc duprt vorbe

www.digibuc.ro

13

2. ineeptor, In graiul jucgorilor.

Juc. 79 : cel mal giolarl fac armnul ct rta moril, cel

mal agiamil 11 fac mal mic. lAxov Cony. VII, 313 :la chrp snt blnd cu
tth lumea, mal cu smh cu agemii. GHICA Rev. N. II, 173 : slugile

scoteall din bed ate o pereche de chrg soise... i splad pe agiamit

de parale.

3. se dice de un al-16r cam naiv cu femeile.

Tinc. IA 163: Dorache era un agramatos, un agiamig In chestie

de femel.

AAMT, apprenti, novice, ignorant (mazette, inhabile au jeu) d. ar. 'agemi, tranger, non-arabe, grossier,
stupide; bulg. serb. agamila Persan i novice" ; ngr.
EaCap)c. La adica vorbind, agiamiti insemnzit cel ce vor-

besce o limba alta de cat araba, decI ignorant, barbar.

Arabif din Spania numia limba spaniola al-'agamiya",
litt. strainA, iar SpanioliI dedeat acest nume (aljamia) castilianeI corupte i amestecate cu vorbe de ale Moriscilor :

deasemenea, sp. algaravia. litt, araba, insemnza baragouin, cralimatias" din causa ca limba Maurilor, nefiind
IntelsA de Spanioli, le facea impresiunea until sirtemargarite saft vuet nedeslusit de glasurl (Dozy, 119 si
145). Analogia cu pappapos nu este mal putin instructiva.
aiAr n. 1. controlarea i regularea oficiala a m6su-

rilor si a greutatilor.

COND. 1776, P. 39: pe tot anul sh fie dator acel ce va avea

miluire acest venit al cantariu1ul s fad, aiar cantarilor, adich sh le
Indrepteze. KIK. III, 108: gradatia limbel cntarulul a fcut'o servindu-se de cntarul de la stint), cu ajar.

2. pendulit ce lucrza mersul unul orologiA (Glos. 11).

3. expertisa prin eare se fixza pretul obiectelor

de consumatiune, sinonim cu

Doc. II, 296 (d. 1791): pentru carne s faceti aiarul cel cuviin-

cios... s socotitl cite Olt se cuvine a se vinde ocaua de carne de

cAtre macelarl

4. fig. regula, model.

hp. Slifer. tAr. 11 : aiar de patriotism, crm

i stea chlAuzitre.

'.AYAR (ar. 'iyar), exactitude d'une mesure ou d'un

poids contrl et conforme au patron ; bulg. afar (m6rka),
ngr. ecitipt.

Vorba, r6spandita odinira in Muntenia si in Moldova, Incepe a dispare sub infiuenta nouel sisteme de

msurI i greutati, sorta ce a lovit i pe cisnia", nu

ins i pe cantar" ( 93).

alAciii

a 1. pestrit, baltat (de vite).

MARIAN I, 124 : None cirede de vacT, Tte cu vitel alaci.

2. fig felurit, amestecat.

www.digibuc.ro

MARIAN, Deschntece, 30 : Asta-i lumea cea alace,Face omu cum

11 place ...

Arab-A, bigarr. Vorba, fiind speciala Bucovinel,

se trage de la TatarI; etimologicesce identica cu cea

urmatre, diferentiarea accentuldi indica deosebita lor
proveninVi ( 22).

alageh

f. 1. stoM de mtase vargata.

TARIF 1761: alagea de Misir, aleigea de Halep, aleigea sam. TARIF

1792 : alagele de bumbac, alagea russch lath, alagea ghermesit de Tarigrad, alagea de manith. DION. 182 : alagele i ,amalagele i alte mhrfurl. MELOHIS. Roman. II, 129: o citare i un al aldg
dat lul
T6der cinthretul. VIMP. 54 : Voine, drhguta ta, Prth rochea d'alagea.

Var.: halagea.
ETYM. 669 (d. 1739): orarill de halagea vechitl. TARIF 1792 taclit

halagea de Halep.

2. ceva In sir : rost,InlanWire (cf. pilnza, siritenie).

DELAVR. Stilt. 216: dar tu ? cnd ne-1 Intinde halagua nuntil ?

3. fig. Inselaciune, In locutiunile a pi o alagea,

a capta alagua", a fi amagit sifl pacalit.

ISP. 12 : nimen1 nu s'a putut atinge de Imprhtla mea fhrh sh-1

capete alagiva i
sh se duch ruinat. Io. SN. 77 : sh path vr'o alagea...

Sensul figurat e propritt limbeI romane si pare a

se raporta la daraverile nu tocmaI oneste cu stofele de
mtase (cf. totusI Etym. 670).
ALAdA, nom d'une toffe de soie raye qui se
fabriquait principalement Magnsie Barb. (litt. bigarr,

dimin. d. ala, mouchet de plusieurs couleurs); bulg.

serb. rus. alaka, pol. halagifa, ngr. dararCiecs. vestimenti

muliebris pars superior (Passow). V. samalagea.
Prima din numersele stofe de mtase fabricate In
Orient ( 86) cari serviail la confectionarea vestmin-

telor luxse ale boierimil nstre din trecut.

MAW, n. I. (sensurl archaice) termin technic militar.

1. ordine de bataie, trupe in linie. Intocmirea

ostiriI turcesci era cea urmatre avangarda sa

cagil, In frunte, serdenghesdil earl dedeall ma! Intl foe,

apoI ienicerii, artileria cu topciI i gebegiI, dupa eari
venia marele Vizir cu segbanil i cu cavaleria, corte-

giul Sultanulul Inconjurat de bostangil si de spahil,

apoI carele cu haznale i cu zaherele (Cant. Ist. ot. 309).

CANT Ierogl. 7 : alaia, petrecanie, tocmali de ste, icuire. M.

COST. 488 : otile In tocm611%, cum clic Ja. Turd alafa.

2. trupa, regiment, escadron.

CAST. Ierogl. 72: cu dobe i cu surle, alaiurile icuind... N.

Vezirul a inceput a scte urdi,ile, apol i stea, cine1
duph orinduiala sa, cu
COST. 25 :

www.digibuc.ro

15

3. paradd militard turcsed (maI ales cu ocasiunea

porniril la rdzboiti sati la retragerea dupd luptd).
DAM 410: den ienicerl se aleg maI de frunte spahi-oglani,

pInfi. la 3000, catil merg denadirpta Impratulul, denastnga 3000

de silihtarl..; duph. acestia 5000 de olafanl, asijderea denadirpta Impratultil si alto 6000 denastInga..; dup1 acestia eel de apol merg,
earl se chiamfi, eftrpitl; 200 sad mal multi merg. ce se chiam'a
mutafaracale; dupft acestia merg 30 de cauzilarl, caril, deschiOnd
calea Lmpratulul, si oprese nfi.vala de la Impratul... Dupa acestia
merg mal aprpe selatil carl prth areele pre umr, cu eb.tnesi albe

ptift jos, de se vd de subt haine, si In seufll, pan& cte 200

de ste ; si denainte si denapol sInt si paicl, pin& la 100. N. Cost

432: Purcesul Turcilor de la Astrahan Intl.' acest chip s'all timplat:
Septemvrie 12 (1566) de dimintA, pre obiceiul lor, ad trimbitat si
Indath, s'an pornit agfirlIcul lor ea chmile si cu catid: si a doua ra
trimbitnd, IndatO. se pornia cu Andniallt ea acsta: Intal spahill, In
ciiteva stolurl; apol dup ft. dinsiI mergead tunurile si gebhanaua; si
In ambe prtile mergea siragurl de camile si de calla, si call In
povod ce duceaS zahara; apol ieniceril, unil calrl, altii pedestri, cu
sinete; dupft ienicerl mergea6 solacil en arce, ce prth cauce In cap,
cu sIrrnb, cusute, de pslft, albe; dup solael duceall eltIva cal In
povod a Sarascherulul o-Ail, cu podbe frurnse frte; dupft povod.
niel veniail sangiagasil; lad], pre urma lor venia Sarascherul si dupl
dInsul un prapor mare de cde albe de cal iscusit tocmit; si pe urna
veniad trel stgarl marl rosil de taft6, Invlite, care numai la bhtaie
le desvlesc de tot si le prt& ciausil Saraseherulul... de pe ostl.
Dupa acele stgurl venia tabulhanaua: dupa tabulhana veniail opt
stgurl flesce-care Intialt fel de fl6re; dupa stgurl, un buluc mare

de spahil; iar b. pe de laturl mergeml clams], de nulsail sti se apropie

de acel beglerbeiil, ce era mal mare pre ostile turcescl. BELL). 492 :
Vineri all trecut Impratul la giamie ea alai&

4. In special, pompa militara cu care se primia

Domnul no numit (Dmna sat alt personaj important)

la intrare In capitala OriT. Un alahl domnese se alcatuia
astfel : dupit stgul catanelor de tard veniail diferitele
corpuri militare indigene, pedestrime, calarime si artilerie (representate prin brsla agsca, hatmanscd, spatarsc d. si armasscd), cea din urmd insotita de insigniile
domnesci si constituitd dill ostenI num41 mataragi, saragi, deliT, tufeccil, ciohodarl, fustasI si saarl ; apol veniati boierinasiI CurVI si iedeclil, cortegiul Incheindu-se

cu mehter-basa si trupa4 de musicanV straini ( 51).

N. COST. 74: intrat-ail Nicolal-Vod5, In Iasl en mare pohfala, ea

alaiA imprtesc si cu iscusite podbe ; 89: ail sosit Dumitrascu-Vodh.

la Ias1 In scaun... i-ail iesit boieril tliriI si cu slujitoril si eu tabulhanaua tttril de-1 ail flcut alaiit, dupft, obiceid; 'Con. 231: la Iasl i-ail
iesit luI Searlat-Vodh tog boieril Inainte la Santa cu mare alaii i, a*ijderea i giupnesele Inaintea Dmnel, intrnd In Ias1 cu mare
pompli. Ax. 139: sosit'all acel sol lesesc In Iasl... si-i ail flicut NicolaI-Vodtt alai4 frumos precum se cade, trimitnd Inainte boied si

www.digibuc.ro

16

slujitorI... NEC. 209: cnd Hatmanul Buhu ail venit de la ste la

Ia51, Dimitra5co-VodA fcutu-i-ail mare einste i alaj, cu tog sluji-

todl Curtg, cu dobe, cu surle, ca unul Hatman ce era vestit AMU,.

170: inteacest an i-ail yenit lui Grigerie-Ved i caftan de Innoirea
Domniel de la Impertie .5i ail trimis pre flul seil Scarlat Beizade cu
tog boieril 5i en alaj Inaintea caftanului sub Galata... GHEORG. 315:
Mitropolitul ea Douanul, cu Beizadelele i eu ttA boierimea ies la

lordan cu tot alaiul. AL. T. 47: &All Domni eu alaj am purtat and
se suiail pe scaun. OD. I, 71; Mihnea se cobrA cu alairt din Curtile

domnescl. GANE I, 11: tte uile 5i ferestrele se deschideaft innaintea

alaiuluf domnesc. GHfCA,
la alaiurf boieril eel marl rnergead c31Arl pe cal arapesel. Isl.. 36: osta5i1 se gtira ca de alaim 'lEon. 45 :

Deel marele Crahl, Viind eu alaia...

(sensurl moderne) In afaril din sfera militara.

1. cortegig, suita munersa.
AL. T. 503: cnd ie51 la primblare, al akin pe lnga trsurl.

90: 11 petrecea pnit la locninta sa cu alai& domnesc. PANN, 173

(prey.): umblA pe drum cu alaiu i In cas, n'are inIai. Isl.. 110:

petrecu pe cerb cu mare alain pilnA afara din ora5.

2. In poesia saA In prosa populara, and e vorba de

un cortegiti nupOal.
TEon. 034: 'Ma nunta se gtia, Tot alaiul se 7nira... *El,. I,
11: Ea-1 mirsa until Crahl, Ce se plimb cu
STANO. 277 :
dup. aia ail Meta nunta cu alaiti mare.

3. convoill mortuar, procesiune solemna.

ISP. 352: IntImplndu-se impratulul s-I mew& feciornl, Il Ingrop eu mare cinste 5i alai& OD. I, 108: dupft tinguisa familie alaiul se prelungia eu toll menii easel. GHICA, 386: 11 a645, in siedit i pornesc eu popl 5i cu tot alaiul prin tirg. DELAVR. Parasitil,
194: Lna l'a ingropat eu alattE mare: gece popl, arehiered, oranist,
coliva... TEon. 581: Si en alaiul ee ayea, Fluft la grpa '1 petreeea.

4. se qice ironic de o glta ce face galagie.

ISP. 179: zAvoil, cum yegui alaiul cu care yenia fata sAraculul,

se repe4h la dnsa. PANN, Mo5-Alb I, 8: Fkandu-I alai tog citing

eu lAtratul dinapoi...

Var. : halai.
CAPIT. 307 : Constantin-VodA

gtit cu ha'aia mare de ail

ie5it 1nainte Turcului ; 357: Antonie-Vod ail venit In tat% eu tog

boiaril 5i
fleut halai, dup cum se euvine Domnilor. DIoN. 167:
Nicolae Caragea intrnd in Bueuresel cu pompA mare 5i cu halai i qeOnd In scaunul domnese,
tt boierimea de-i s'aal Inehinat
5i
srutat mina; 169: cu ce teremonie, i eu ce halaiur 1, i cu ce
cinste i dragoste i-a intimpinat ImprAtsa... R -Con. 254: (And 11
mal ceream mlaiil, MS lual eu clinil In halaia...

ALLY, troupe, rgiment, escadron, ordre de bataille, parade (d'un rgiment); procession, cortge, pompe

solennelle, crmonie; foule, runion; bulg. alaI serb6tre", serb. alar trupe de soldap la parada", ngr.
aXdu, cortegitl, men alaia gltit.V'.

0 forma scurtata laie cta, In special de tiganI",

www.digibuc.ro

17

de undo ldie sail laig, tigan de laie (Carag. II, 5 : se ia

-vagabonti laie dupa d-ta ; Stanc. Gl. i Pov. 73 : tiganul
cnd se muta cu laia; Bogd. Pov. 59 : cnd ajunse lala

In fata ispravnicului) exista si In men laie ctit in

genere", derivata din alai, a carul forma aferesata revine

la Dionisie (88: aduand pe capigitt cu laiti la divan-saraii1).

Termin primitiv din sfera militara,
lar-

git sensul In limba comuna, Incalcnd, ca o serie de

expresiunl analoge ( 28), In domeniul metaforic. Acceptiunea militara a r6mas singura dominanti In corn-

positiunI (V. Partea 11: alait-beiil,

alain-top).
earl' n'ail ajuns nicIodata populare. AceiasI evolutiune

semantica atti incercat'o sinonirnele neologice: paradei (pri-

mitiv termin de manej, apof revista militara, iar In

urma fa la, lux) i pompd (primitiv procesiune, apol mar-1dr* sail splendre). V. dandana i saltanat.

alliqveriq n. 1. negutatorie (sens esit din us).

COND. IPSIL. (1796): ispravnicil sb, nu fach niel de cum alifverifurI i tovItrttsie cu locuitoril. COND. 1813, p. 386: locuitoril 's1 pot
face negotul i alifueriful en eel mal bun pret.

2. daravere, vindare, tirguiala (sens In genere obicInuit): a avea (face) alisveris", a vinde mult ; a face
cuiva alisveris", a cumpra de la dInsul.

AL. T. 26: vret1 stt-ml facep ceva alifveri ? 143: nu-T alifverif

niel de o letcae In pi*. JIP. R. Sat. 142: stt facl aliperif la arciumaril de poste drum de cazarmtt. MARION, 41 untura se vinde ca

pinea caldtt, asa aliperif face. 01/4 11. 60: aide, f-ml aliveri
Var. : alijveriq.
COND. 1776, p. 15: cu acele cantare stt-sl factt ohjveripabacalil.
AL. 59: (d. 1821): s5,11 canto ilecare meseria, negotul

ALY-VER1, commerce (litt. luare-dare, d. almak

prendre" i vermek dormer"); bulg. aly2veris, serb.

alisveris, ngr. aXtaf3epat men alizverisi. V.

Dupa alisveris" s'a modelat equivalentul daravere

afacere" (Al. T. 1393 : daraverile lor nasc o suma de
protesurn Pann, 93: daraverd ; Jip. 68 : daravele). Terminul nu-I de cat o simpla adaptare lexicala dupa elementele constitutive ale vorbeI turcescI cu conservarea
particularitatif sintactice originale (lipsa raportului copulativ: cf. doit et avoir, Soll und Haben), Intocmal ca
albanezul danamaraia negot, afacere", litt. dare-luare..

MaI adaogam ca vorba daravere" trecu de la noI la

Turd ( 16).

Vorba face parte dintr'o serie numerosa de ter-

minI orientalI relativI la comert ( 104).

60936

www.digibuc.ro

18

altingic n. numele moldovenesc i dobrogn al

flrel conduru-Dennner: se maT aud si var. altingea
(BIr lad) si altanic (Constanta). V. Etym. 929.
ALTYNg1r1C, chrysanthme (litt.

aurel" d. altyn

aur"). Variantele presupun formele secundare : *ALTYNkA

Si *ALTYNLYK (altynnyk). earl lipsesc In dictionare.

Vorba face parte din bogata nomenclat'ura botanica

de origina turcsca ( 102).

amAl int. de mirare, unita cu ironie sa dispret.

AL. T. 128: v inehipuip pe mine Imbdicat husaresce... ama !

ama ! ha frumos II ma sede !
frumos m'a prindel 462: iar o
950: ian privesce socru pentru Adela... ama! cap de cue! 1276: ti-3.0.
intrat In cap garg&unl... vrel s'agiungl senator ! ama ! 1376: ama !
al vorbit de te-al pripit! FIL. 186: ama cap i la Banul!

AMMA (ar. emma), mais; bulg. serb. ama, mcr.

ama, ngr. p.i.
amAn: inc. 1. Indurare! strigatul Turcilor InvinsT
in razboin i implornd crutarea

pus mahrama
IST. 1715, p. 122 : dragomanul,v54nd nevoia,
In grumaz i a Inceput a striga aman! aman! NEC. 342 : spuind
ImpiSratulul eum a ineungiurat pie Moseall, cat nu mal aveml nicI o
putere, numal ce strigail aman! DION. 172 : se sparge ordia Turcilor,
call se due In lume sbernd i Turcil cAdutl tip&nd aman! aman!
AL. 79 : Aman ! e [Tatarii] eu totl racnia Si din fata-I toll peda
TEOD. 300 : Turcul (lice aman! aman! E II trag cu &I tufan. CARANF.
Turcu bolan gis'a aman!
43 : Palosu odatb,

2. de aci locutiunea a cadea cu aman la cineva",

a implora gratie, a cersi indurare.
DRIGH. I, 179: Aron Vod a adut la Vezirul cu aman, sA nu-1
sctA din scaun

3. (ca subst.) nevoie extrema ananghe: a ajunge

(a fi) la aman", a fi redus la extremitate.

SEV. Pov. 34: boul de vdn ea-I la aman. dclu b5.iatulul o

ar fl veeinie la aman !

basina. ErEN. 39 : Filosof de ag

4. exclamatiune de spaima mortal.

AL. T. 646: 1:Tal 'antan! Val *'aman! L'am v5d.ut pe lipovan!
5. exclamatiune sentimentala In doine ( 41).
SEV. 287 : Frtinzh verde si un lipan, Ah, aman! aman! aman !

6. (ironic) spre a cere iertare.

DIM. 21 : cam despre diva ne pomenim In Bucuresel cu Lin

ramat de stupal ! amestecat cu van i un ehiloman Impartasit cu
aman! AL. T. 381 : umflati-1 pe sus si-1 punell In scrinciobul Asta,
de-1 InvIrtitl pIn'ee a (lice aman! CR. II, 57: ia acti te searpin
de-1 dice aman, puiule! cind el sckpa din mana mea.

AMAN (ar. eman), grce! pardon! ah! oh! alb.

bulg. serb. men aman, ngr. aphy.
Particula caracteristica ca si altele de acsta categorie ( 25).

www.digibuc.ro

19

amande int. gata la nAvalti, busta!

AL. T. 204 : anzandea la scarf! 723 : cum om ziri Rusaliile,

amandea pe ale! 1006 : dos la fata i amandea la mo. Miron ? CR. II,
113 : e amandea pe uf, afari plngnd. SEV. Pov. 114 : Indati aman-

dea la sabie.

AMADE (pers.), prt, prpar. Vorba se aude numai In Moldova si lipsesce In celelalte idiome balcanice.

amant n. 1. obiect depus ca garantie. zdlog.

BELD. 348: siracil ce avea prin casa mergea, punea amanet

COND. CALIMAH (1812). 627: dritul amanetului se Intinde asupra tu-

turor pirtilor lucrulul arnanetat. Colic. 1813, p. 394 : puindu-se drept

amanet pentru siguranta Imprumutitorulul adaosul acestul
.. AL. T. 556 : am pus amanet tot ce aveam; 1539: mil to it) o
vac& amanet, mine bou... FIL. 249: ia Condica de amaneturi i trece
banil boiernlui... (4RwA, 409: lictile gemead de senle, alurI i argintiril, tot amaneturi de pe la boierl. JIP. 108 : 175 Imprumutim, da
puneti-ne amanet, Wog, orl moiile. orI sarea, orI venitu natiel.

2. persna lAsat clrept garantie, ostatic.

IST. 1715, p. 70: pe dinsul Pani oprit acolo amanet. Koo. 225 :
Hatmanul ad chemat un mtrzac, qicndu-1: am un amanet, ca sf-tI
dad [e vorba de Spitarul Stavarachi], dar void sail pul capul i amanetul din mini s nu-0 dal. Goma, 263: Kiehl Bozzari i
fusese
dea copiil amanet unul altuia.

3. garantia InsI, depositul facut.

Doc. IH, 419 (d. 1790): si pul d-ta la Divan ea un amanet tal.

2000, si stea in pistrare, ea cnd se va face vr'un cusnr.., si rspuc4I cu acest amanet.

4. fig. ceea ce s'a dat cuiva In pstrare i paza.

un. VI, 443 (d. 1774); Indurare eitre amanetut ce mi s'ad lucredintat de la Tiitotul-a-tte mal vIrtos asupra raielil
Corm. 1802,
p. 313: raiaua ce-ml este dati amanet de la Domnul Dumnected.

Var. (literara) : emanet.

ZIL. Rev. III, 69: altil puseri emaneturi case, vil, moil.
AMANET (ar. emanet), dpt, objet confi

en
dpt, charge de confiance ou d'honneur, tage ; alb.

bulg. serb. amanet, ngr. &vt (si ip.p.IvT), men amanete

dar i gaj de iubire".

Ca i a1T termini juridici ( 71), amanet a cAutat

suplinsca pe zillog", care figurza In vechea legislatiune (Pravila Matehl Basarab : unlte salil zeiNge) si,
la rindul sefl, tinde in parte a fi Inlocuit, mai ales In
orase, de neologismul ipoteca".
amanetez v. a pune amanet, a ipoteca.

AL. T. 1271: (lace mil de galbenl amanetap In mosirk.

Formatiune verbal directa ( 26), ca ngr. &ciaveze6w.

Forme juridice esite din us : amanetar, cel ce primesce amanet (Cond. Calimah, 604 : creditorul amane-

www.digibuc.ro

20

tar) i amanetator, cel ce pune amanet (Cond. Calimah,

600 : invoirea amanetatorultd).

* ambribbiii m. numele moldovenese al coraba-

tichiT (Centaurea) .-i colrea mohorItA a acestef florf. D.

Hasdeil (Etym.) citz" 2 texte de la sfirsitul sec. XVIII,

adogand ca vorba pare a fi disprut din grait.

AMBER-Bill (ar.), centaure, litt. qui rpand l'o-

cleur de l'ambre (dictionarele dat numal sensul literal);

ngr. af.p.7tapp7ta.

anasim m. 1. planta aromatia. (Anisun z ).

TARIF 1792: anasonul de oca 1 ban, anasonul antar 15 banl.
2. rachit Lent cu anason.

DION. 224: rachitl. prost 70 parale ocaua, iar anason 3 lel i 1

ocaua. OD. I, 84: rachiurile de saclz i de anason, de Chipru i din

Anadol. Fr& 80: o stic1 A. cu anason de Chio. JIP. 41 : anasonu, simio-

tica si vutca sint scurnpe.

Forma anason" circula in Muntenia, In Moldova

se aude anison (alaturea de [h]nos).

TARIF 1761: anison cantarul 110 banl. Un. XXII, 301 (d. 1826):

anisonu ce se face aicl In tara.

ANASON (ar. anisun), anis d. gr. aivtoov ; anason-rakisy

eau-de-vie anisette" ; bulg. s6rb. anason

i.

ung. Ards.

anison,

Accentul pe ultima indicA o proveninta orientala

directa a vorbel : formele cu accentul pe prima silaba
(mold. hnos si 6nos, ardelen. ani) deriva de la un interm edili maghiar.

antp n. varietate de viin din al cAru i. lemn

placut mirositor se faceall ciubuce.
FIL. 17: ciubuce de antep i de iasomie.
ANTEP, Prunus mahaleb ; rut. antypka lemn de
lulele". Sinonimul occidental mahaleb bois de SainteLucie" e tot de proveninta oriental: ar. mahlab, id.
anterifi n. 1. haina boiersca lunga ce se punea
de-a dreptul peste camaA.*i d'asupra, Incingndu-se cu
briul sail taclitul, Imbrca giubua.
N. COST. 32: at1 grijit Dmna banil ton, tot galbenl de aur prin
anteree eusutl. CAPIT. 358: l'ail pus pe Stroe Vornie Intr'un car en

dol bol, numal en antiriul si cu nftdragil... Nzon. I, 16: coeonaul

purta un anterett de suvaia alb. FIL. 26: b6trnul boier ImbrAcat en
anteritt de atlaz viinitl; 263: el intrl In biseric . numal in anterit 1 si

In fermenea, awl giublfata 1-o scosese din causa marel chldurl. GHICA,

501: anteriile eraA de ghermesit, de eitarie, calemeherill, =tole, selimie sail sevaill.

2. haina analoga la femel, un fel de ilic.

Doc. 11E, 613 (d. 1789): rochea de materie cu anteriul el, rochea
de bogasill fad). de anteria; II, 403 (d. 1790): o roche de atlaz verde

www.digibuc.ro

21

cu anteriul el si cu gure de hir. UR. IV, 131 (d. 1792) : un antere4

femeesc de aligea subtire cu adaos de astariil.

3. haina de casa sag halat.

UR. XVI, 275 (f. de z. 1797) : doue anteree de maltin pentru npte.

PH,. 233: pe la 12 csurI se desbrici de hainele sale si se Imbraca

cu anteriul de npte al coconulul.

4. haina lunga Nina jos, de la cfa pilna, la glezne,

purtata sub giubea pana In timpul din urma (i In parte
Inca obicInuita) de preop btrnI, de tiganif lutarl i.
de laiesI, precurn odiniora de haiducl.
AL. T. 910 : ti-ar sec:16 de o mie de orl mal bine cu mondir
fn spinare de cat cu antereu Ast de liutar. CR. II, 24: Popa Buligi...
'sI pune plele antereului In brill TEOD. 663 : Anteriul haiducese,
Arme de singe turcesc.

5. haina tarnsca lunga pAna, la brig, cu mneci

strimte la margine, Incheiata de sus pana jos cu un rind
de nasturl si Inflorata la piept, guler i mnecl cu gaitane de diferite colorI.
hp. 32: ghebile, itariI, zechile, zabunu, antiri... 80: are hinu
p el zechie, antirin, zechioitl, cojoe cu bumbi si saric a. de-I trebue.
DR. MANDL. 85: top tAranil prti, mal ales pe timpuri frigurse, o
haini ce acoperA pe tte cele-lalte, numitA diferit In deosebite part1

ale tari1: ghebl, hail* subi, dulamA, suman, antirin, zeghe, vingherci, cojoc si ipingea.

6. zabun luner pna peste genuchI ce porta tarancele din judetele ''Vla.ca, Teleorman, Ialomita, Braila
(Dr. Manolescu, 232).

7. (ironic) caftanul purtat de uniI ovreI bigotY.

STANC. B. si Sn. 24: avea ovreiul pe el un anterin lung si. soios.

ID. Gl. si Pov. 85: dol ovrel cu anteriile esite de sre si murdare.

Vorba maI figurza In doue proverbe, carI ambele

circul in Moldova: carnasa e mat aprpe de cat ante-

reul (Negr. 1, 219) i antereul luI Arvinte" (Al. T. 824) ;

primul e luat de la Turd ( 37), iar al doilea e de origina literara (cf. Etym. s. v.).
In privinta morfologica, observam ca forma veche,
Si adf Inca populara In Mantenia, e antiriti, ca. In Moldova
se aude antereii i ca a treia forma (muntna) anteriO e cea
maI literara.
.-,

ANTERI, petite tunique qui dans l'ancien costume

se portait entre le vtement de dessous et le kaftan

Barb.; bulg. srb. anterila, ngr. CorripE.
La Romnil din Macedonia anterili sag. andra (numit

i seii) e o camasa lunga ,i vrgata de bumbac, InMsurata

la mijloc cu erparul In care negustorul armn
.)

www.digibuc.ro

22

pune o cAlimarl cu cotorul lung: peste anterit el I'mbraca apoT o manta de postav sail o blana (Weig. 1, 264).
Anteriul a fost purtat succesiv de tte clasele vechil

nstre societatT, de la boier prina la tigan, si-a gasit in

cele din urma un refugiii la taran, a caruf Imbracaminte
( 100) reflectza cateva din bogatele splendorT ale costumulul boieresc din trecut.
*anterlic n. bucata de stag, pentru un anteria.
TARIF 1761: anterlieuri bune de unul 90 banl.

ANTERILY1t, id. : srb. anteriluk.

ArAp m. 1. In vechime, la cronicarl, Arab, sinonim cu archaicul Agarn".

N. COST. 72: curind s'at rupt din mans, 1n Traian Arapit i

Agrenil. M. COST. 284 : Sultan Osman 's1 asedase gandul s stings.

pre ieniced i s fach slujitorl Arapi, caril statuse la Hotin mal tare
la rzbohl. VAc. 260 : Sultan Selim I batu i pe Arapi i le supuse
trile arapescl i Meca.

2. aqi: In graiul popular, Negru sa Negritn, sinonim cu neologismul Maur",

CANT. 1er. 89: la per crth ca Arapta; 222: pelita Arapului a se

inMbi niel cum nu scie. Isp. 107: se pomeni ca dol Arapi negri ca
fundul ciaunulul AL. 106: Col cu chipul de Arap, Buzat negru, ras pe cap.

3. gialat satt gAde calil, trimisT de Prta sa stranguleze pe Domnif cac;lut1 In disgratie, erall ArapT cu
Infatisarea fiorsa.

DION. 196: capegiul iscusit i mitiestru a taia pe col marl cu

cumpetare [trimis s omre pe
plecat luand cu el un
harap grsnic la chip si mare, eu indraznel la ucidere, buzat la gurk...

4. tot prin influenta orientala, se explica rlul ce

Arapul jca In basme, ca uria si ca doftor vestit: ca
urias, el Inghite ostirI Intregi; ca doftor, el aduce ImprateseT buruien 'de facere.

[sp. 107 : meInt acesta are darul ca, uitandu-te la el i dorind,

Indatii, se va inftisa Inaintea d-tale dol arapi, earl vor face orl-ce le
vel porunci; 112: inteo li veni la impratul un arap buzat
dise
am adus buruien1 pe care, cum le o bea impratsa, rmane grea;

193: arapul rued avea darul de a trighiti o ostire cat de mare, and
sorbia odath i apol o da afara ca i mistuit; 238 : la masa la slujia
dol arapi imbracatl In nisce haine Mae scump impodobite.

5. nume dat la tara cAinilor negri i, in orase, epitetul omuluT smd la fata si In special al tiganuluT.
III, 36: dad cineva vrea s batjocorscii vr'un tigan, 11
dice vorbe de acestea: farane! cira! cioroinle! harapule!

Var.:

harap.

Dios. 196: harapu aft srit repede In spinarea lul Vod [Hangerlid] puindu4 14111 in gat. SEV. Pov, 134: aprinde luminrelele

cand cole ies un harap inainte 4icndu-1: ce poruncescl, stkpane?

Bun. 107: Harapul ciudatul, Cainele spurcatul...

www.digibuc.ro

23

ARAB, arabe ; en turc vulg. ngre, noir; bulg.

serb. men alb. rus. rut. arap (i harap), ngr. pcortjg.

Vorba a produs o bogata familie de forme deri-

vate cu ajutorul sufixelor -esc, -i1A, -ime,

-ica i
-ucd, In privinta cdrora cf. 23.
arapesc a. 1. In vechime, -ce tine de Arabia, arab.
M. COST 283: mormintill 1u Mahinet ce este In tara areipscd

aprpe de Marea Rosie. NEC. 419: Constantin-Vodh a mal f&cut scle

de Invbtaturfi, 1Minesc1 i ardpescl. . . CArrr. 1er. 131: fiete-care candiI
5 oat de aur ardpesc trAgea. Pop. 136: Patriarhul Silvestru ficut'ail
aicea
5i erI bisericescl pravoslavnice cu slove ardpesci,
In tarft. TEOD. 641: Cu mahmudele turcescl, Cu rubiele ardpescl. . .

2. originar din Arabia, cnd e vorba In special

despre caul de rasa araba.

GANE I, 10: o caret& trasa de 4 cal negri ardpescl. GHICA, 320:

avea un armsar arapeso, cum n'ain squint mal frumos. AL. 48: Cu
cincl-decl de armasarl, Giumatate ardpescl Si cellaltl moldovenescl...

3. (i harapesc) negritn, african, oriental.

CAI:Tr. 186: Inv4Mura elinsci i hardpsed.

arpsca f. hora jucata In satele romnescI din Dobrogea (Etym. 1471).

m. om cu fata de arap.
arapime f. nmul aritpesc, Wire arilpsca.
arpil

AL. 117: Alel, Ardpild, Alel, mM

BOL. 10: Face de se mira tt ardpimea. .

arapini m. porecla dat tiganuluT i tigiinceT.

P.p. 362: o arapind negra ca fundul
arpicrt f. (i hitriipic) 1.

negritnea, femeia ArapuluT.

AL. T. 1117: asta-I cu obraz negru... trebue sa fie vr'o ard-

poicd. ISE'. 398: acolo sedea o arapied bogata. STANC. 131: areipied
negra i buzata, with de te lua grza. Bolt. 108 : Hdrpacele ea corbbicele.

2. se dice de gaina cu sele, carnea i crsta vint.

*El? IV, 30: 1Cc de tuse maglirsca... bea amestecat cu lapte

dulce singe din crest& de la gainI ardpice.
Arapup f. (Intr'un basm muntn) fata-pasere, Imbraciat barbatesce, care Impietresce i Inviz, pe soh

dap, tt puterea-I stnd Inteo sabie : numele eI se

raprta la Insuirile minunate ale ArapuluT, privit ea
uria Inzestrat cu puterI supraomenesci (cf. Arap 4).
STANC.

Ardpuna ameninti ostasil cu palosul ce tinea In

mina &Apt& si tog remasera inlemnitl in loc.

arbi n. 1. vrguta cu care se incarca o puc.

2. In special, 13601 ce se pune In tva pucociuluI

(un joe de copiI).

hp. Juc. 11 : se pane In tva un glont 5i se impinge cu ar-

biul pink ajunge In capbt.

www.digibuc.ro

24

Cihac mai citza forma arghig, Polysu (probabil

greit)

HARM, baguette de fer propre charger les fusils ;

bulg. serb. arbiTa, alb. harbi. Despre nomenclatura relativa la armele de foc (

archn n. 1. funie (rsucita din pr de cal) de

prins caT, intrebuintata in vechime i ca arma ofensiva :

lucru i practica imprumutate de la TatariT din Bugiac.

AMIR. 18: ratari1

scos cu arcanele de gt maI pre top. CR.
II, 8: pe bfidita Vasile 11 prinsese la ste eu arcanul. AL. 207 : Cu
sagetl
buzdugane, $i la brie cu arcane ... 150: Manz ce fuge ea
soleanul, De nu-1 prinde niel arcanul . VULP. 73: Mos Stan din
Baragan Impletia la un arcan.

2. un fel de hora tarnsca in Moldova, numita

arcana (Etym.), jocul tutuienilor din Vrancea, ci care se

asrnala In sAltaturI cu hora de brit.

Jo. 52 : calusari1, su-su-su, arcanu, Oganesca...

Var.: harcan.

TARA N. I, 750: Numal la harcan pletia .

. .

MIKAN, corde, lacet; pol. rus. arkan ; la Rutenl,

arkan Insemnza i o hora a Hutianilor".
Vorba e proprie MoldoveI, ca i alte cftteva ele-

mente analoge ( 6), si vine direct de la Tataril

de unde att mal luat'o PoloniI, RusiI i Rutenii.
arcanesc v. a prinde caul cu arcanul.

AL P II, 287: Fulga svIrle latul, De gat 11 arcdnesce

armAn n. 1. arie mare unde se string bucate

si se treera (se rostesce i aspirat : harman).

Km. III, 23 : tn armanul de la spatele easel boieresel unde erail

cateva sire eu

2. ograda cu fin unde se inchid vitele (Glos. 27).

3. (sub forma armn) cerc, in jocul de arsice.

ISE% Jue. 79 : arm& se numesce un semn ce se face pe fata

phmIntulul ca un core.

Dou varietatl de jocurT copilarescI prta acest

nume : joeul In armn", o varietate a joculul in arsice,
jocul in 3 arrnene", joc cu parale ce se urmza astfel;
pe un loc neted In casa sat In curte se trage o dung

cam de un cot si la marginea el se fac (cu

sat cu btul) 3 semi-cercurI concentrice la distanta
cam de 4 degete unul de altul; treI sat patru. baietl se
prind in joc i arunca paraua spre cele 3 armene : a
cuI para cade in mijlocul armnuluI al treilea, acela
castiga tte paralele (Isp. 7S).
4. fig. rotocol produs de o pictura de apa.

www.digibuc.ro

25

hr. 34: fie-care strop de apa, and pica inapol la mata, face
ate un armn imprejurul lul.

HARMAN (pers. harmen recolte"), bls battus

et mis en grange, aire oil l'on bat le bl ; bulg. serb.

arman i harman.
Vorba, cu sensul de arie sail bAtAturd, se aude maI
ales In judetele Buzti. i Ialomita.
armangiii m. argat care pazesce armanul (circul in
judetele de lnga. Dunre).
HARMANgY, batteur en grange.

Arnt m. 1. Albanez, sinonim cu arch. Arbgnas".

DION. 209: inteaceste ostl [ale lul Ipsilant] era fel de fel

de limbl, Arndup, Grecl, S6rbl, Rumn1 de tara, Nemtl, Ungurl.

ZrL. 93 : volintirimea adia stea lul Constantin-Voda Ipsilant ce era
alte nmurl.
din Harvag, Grecl, Srbl, Arndup

2. pl. la Turcl, corp de soldati recrutatT din Al-

banezif trecutf la mahometanism (Cant. 1st. ot. 709).

Pop. 93 : sa-1 dea 6ste de ajuns, calarime, spahil, arndup tii

tarl i pedestrime ieniceri sa-1 duck sa-1 asecte In scaun pre HonVoda. DION. 188 : Turcil i Arndufil Pazvandulul...

3. pl. corn de voluntarl albanezI (sail de alt nrn),

recrutatf cu lfil de llomnif fanarioti : Arnautif cillaretf
sat pedestri, numitf i neferf" sail soldatf prin excelenta, format garda Curtif i eraft imbrAcatT in dulame
eu fir, cu fesurf pe cap si acoperita cu hangere, pistle
puscI, capitanif lor purtnd dulaml aurite i caciulf

inalte ; corpul arnilutilor se numia ogiac" ca si al ienicerilor (Sulzer III, 254).

la Domnia a doua a lul Constantin-Voda Mavrofacut si steSgul arndufilor... DION. 208: alta ste [a lul Ip-

GHEORG. 328 :

cordat

silant] era pedestrime de le gicea arnduti Koo. 201 : arnaulil Dommaul purtail fel de fel de arme si Rod In tot chipul la straie. GANE I,
138 o cta de arndufi cii simbrie, adusl de pesie Dunare, earl sluchema
paza lul Voda... &TEL 155: Un arndut [Voda]
jia
pe cal Inaleca.

4. cete de rebelf sub Tudor. in epoca Zaveref.

AR. 37 : plecarant cu Tudor din Tintarenl cu vr'o 7-8 mil de

panduri i arncluti. FIL. 304 : arndulii lul buluebasa Prodan.

5. In poesia populara, poteras In go:Ina haiducilor.

Codrn le
AL. 88: Arndutii de izbia, Armele de foe scotea
slobo4ia; 180: Arndull eu susanele, Cu argint pe la otele.

6. sluga boiersca de paradd, servind mal ales ca

fecior de capra (cel maf mu1i servitorf dela curtile

boierescl fiind AlbanezI), apof orl-cine imbracat turcesce

purtnd arme.

NEGR. I, 18 : un arndut mustacios intra i intinse stapInulu1

se un lung ciubuc. AL. T. 50 : el pune pe artidiutu lul de-ml da ate-

va bice; 141: trece un boier tantos cu un arnaut dupa el. FIL. 14:

www.digibuc.ro

'26

un artulat Imbrftcat numal In fir, cu. pistle i iatagan la brid

GHICA, 98 : ornetat se Intelegea orI-ce Srb, Arvat, Arniut, Bosniac,

Muntenegrn, Bulgar sad. Grec, (lac& se lega cu un br ro.,u sad cu
nn tarabulus, cialma la cap, fustanelk sad poturl, mintn i. imineI roiI.
7. varietate de gral cu 'Abe marl i spicul

negricios, din care se face bogacit i coliva. Specia

acsta era frte cantata, de Turc i eonstituia una din
furniturile obligatoril eatre Prta.

UR. IV, 346 (d. 1812): se da din pitnintul acesta [Moldova] una
suti de mil slambol-chile grid arneiut. lormscu, Putna, 240 : griul arsulat se smni primAvara orl In ce timp, are pana a1h i bobul mare
Invent In plvi. AL. 117 : Tot de grid mrunt $i de arnetut.

ARNAUT, Albanais ; arnaut bogday bl d'Albanie";

d. ngr. 'ApvapErrig, 'Appccvit-il sat 'AXpotvEtv, de unde forma

archaiea Arbana" (Nee. 188 : Ghica-Voda, de nmul luI

fiind Arbanq) ca mer. arbines, bulg. s6rb. arbanas. alaturea de arna[v]ut. In Bucovina, arnaut a ajuns sa Insem-

neze aprod".

arnutesc a. 1.

albanez, din Albania.

Di,. 99 ; apucari au ste arniluysca spre

spre patria lor lanina.

itov i de acolo

2. ce tine de portul arnautilor (ca mercenarii domnesel sat boierescl).

AMIR. 158 : Grigorie-Vodi, mal Meuse

i alt stg de roil cu

port artleiqesc i cu bitate roil de postav. GHEORG. 322 : Roil

se purta In haine roil i In britl arnaufescr. AL. T. 181 : o pereche
de poturI arnclulesci. Fn.. 105 : ciocoiul Imbracat In haine arndulescl

muiate In fir; 151 : o plIc ante/Wed ghintuita ; 829: un cullt mare

arnclufesc. AL. 88 : Potira artaluiscd Cu iarba vInitorsci.
arnutsc

f. hora Introdusa In epoca fanariota de

Arnautil domnesei i rmasa, aqi In popor (Bur. 1877, p. 64).

arnutesce

adv. ca un arnaut.

AL. T. 741 : Moisescu, factorul med, Imbracat arneitgesce.

arnutime f. nmul albanez, cta de arnautt
ZIL. Rev. M. 66 : arneittlimea i alte semintil de iimen1
GRICA, 116: Iordache i Farmache instalatl cu arnit'ulimea lor

arpagic n. cepa m6runta, cepra (litt, eepa eat

un grauncior de orz).
FIL. 164: arpagic i usturoid pentru stufat.

Var. : arbagic i arpacia.

ARPA gyK, chalotte, litt. orgelet (vorba lipsesce In

dictionare); alb. bulg. serb. arpagyk. Sinonimul st hagima" (= ung. hagyma) se aude In Moldova i In Ardl.
arqic n. i m. 1. oseior la Incheietura tarsului la
vite i mai ales la miei.
2. un -km de copil, frte r6spitindit eu aceste oscire,

cu mai multe varietaV descrise de Ispirescu (73-81).

www.digibuc.ro

27

AL. T. 490: inal plac arcici

ietii asvirliat cu mingea

i zmeu 'ml place .. Fa. 139 : b-

BOGD. Pov. 136 : m jucam

afar& in arOci. GIIICA, 70: rivalul me t. in jocul de arice . . .

Pluralul suna In Muntenia colice i arOcur'i (Crasescu), iar In Moldova aqict: tot aeolo exista, 0 forma
primitiva aEic (Etym. 1742), ca In bulgara i In albaneza.
ASYK, osselet ; avk oynnu jeu d'osselets" ; alb.

bulg. a0k.
Despre jocul In arOce i despre alte jocurI copi
Wesel de origina turcsca 43.
arlicar m. cuI place jocul arOcelor, pe cand baiatul

me5ter in acest joc 'Arta numele de giolar".

arsin m.

n. 1. od. In Moldova (0 aspirat harlin),

un fel de cot sinon. cu halep" (cu pl. ar0n1 i ar0nuri).

iarb,
CANT. Ier. 98 : lumina capi5ti1 in lung de 30 cop era
de !nail pfintt supt plele cele mal de gios 5 de argini st msur.

COND. 1776, p. 14 : Vel ChmAta5 s5. fie dator sk Nc b. coturl cu boute

domnescl, halepurl 5i harfinuri.

2. adf, In Dobrogea, cot (equivalent cu 0T",68).

CRAs III, 120: drum bun! sa-ml aducl un aqin de cordea.

3. a01, In Muntenia, un num6r re-care de jurubite

de tort (Glos. 30).

A RSIN, aune, dvidoir, coude de deux pieds ou

vingt quatre doigts ; alb. buld. rus. serb. ar0n, rut.

pol. arun.
Sub-divisiunile cotululrup i grif Sint asemenea
de origina turcsca, ca o serie de alte msuri, adi In
parte disparute sub influenta nouel sisteme metrice ( 93).
asmacic m. planta de gradina (Anthriscus).
Var.: asmatuchiii, asmatuiii, hatmatuchiti (Dr. Brndza)
i haimaciuc (Dr. Crainacnu).
ASMAYK, cerfeuil Barb. (litt, petite vigne).

astbr n. panza grsa de captu0t haine (sail de

cernut i de stracurat).
1761

GHFORG. 327 : tin cal domnesc tmbrhcat poste tot ctiastar alb. TARIF
astaritt de 11 bard 1 10(1 vechitt TARIF 1792 astarul de bucata.

4 banl. DIoN. 224: astaru, ibri;dmu i gEtanurile s'at suit la pret Intreit in5eptit.

ASTIR (pers. aster), toile grossire qui sert de dou-

blure ; alb. bulg. serb. astar, ngr. arstipt, mcr. astare.

*astaragiii m. mester care captuesce cu astar : astaragiiI din Bucuresa format o brsl deosebita, compusa
din Romn1 0 din Armeni.
Doc. I, 449 (d. 1784): cartes starostiel de astaragil din Bucuresci
armenil

atit cre5tini1 astaragif cit

Formatiune analogica dupa abagit ( 23).

www.digibuc.ro

28

astresc

V. a captusi cu astar (Costinescu).

Vorba corespunde turc. ASTARLAMAK, mettre une

doublure, i ngr. srapEC(.0, doubler.

at ni. armasar, cal frumos : 1. la cronicad.

KOG. 212: vrnd Domnul s5. se skrute cu Agasi de pe cal, s'ad

tulburat afie lor i sculandu-se atil In dou picire, ad lunecat calul
Domnulul...; 220: el aijderea tragnd .51 un at Domnulul peschef}...
2. in poesia pop (sub forma aspirata hat, fern. hat).
Tuon. 311: Cu trel hate la coare, Pu1 de la Vinerea mare, Pe
gaunte i pe sare: 613: Nu ti-e hatul de vinclare, sb.-11 dam galbenl
i parale? .. CR. II, 173: Se primbla pehat c&lare Cu coctile pre spinare

BUR. 161: Imprejur stetead legatl (flpte pulorl de hag MARIAN If,
116 : Iml pornise tot prin tarft
dol ha1 la o coark

AT, cheval entier; bulg. at (hat) cal bun nearab", serb. at (hat) armilsar" (in Bosnia, cal arapesc),
alb. at, Dgr. att, incr. at.
*atic f. iapa (vorba revine sub forma haticA).
AR. 43 (d. 1821): Turcil linpucarft hatica serdarulul Iordache.

atirdisesc v. a adjudica (vorba, invechita).

Doc. I, 450 (d. 1784): cel ce va eimuteriI, se ca. atir Hsi la mezat.

r. NEGR. Cpil de pe Nat. 252: abia ajuns In localul unde se tinea

mezatul, se puse sit atirdis6cd .
Var. : artorosesc i arturisesc (Polyzu).
Doc. II, 105 (cl. 1775): nimen1 sfi, nu fle slobod de a artorosi
chiria prAvAliel unul altuia spre paguba.

ARTURMAK (aorist: artyrdy), encherir d. artyk mal

mult" ; bulg. atardisam, serb. arterisati, ngr. irmipaECo.) i
aptvECcu. Verbul rormlnesc nu deriva de-a dreptul din tur-

cesce, ci prin mijlocirea formei bulgare i neo-grece,

atardisam i &prriptax, ambele aoriste ( 26).

Vorba Insa.% face parte din o serie numersa de

termini juridic!, relativi la adjudicatiune, cad, cef mai
multY, ail inceput sa dispara sub influenta notief legislatiunl (

71).

*atirdisitor m. adjudicator.
UR. IX, 2,3 : atirdisitoril nu vor putea cere nicl o prefacere.

atlaz n. stofa de mkase fina i lucie, de diferite

calitati i colori (Etym. 2066 citza inventare manastiresci din 1588 i 16S1, in cad se mentionza varietati

cTe atlaz pentru odajdii, ca : atlaz cemeni, durenghi,

ghiulghiuli, muchi, taratli; V. aceste vorbe in Partea 1.1).

Cuv. 1, 214 (d. 1588): procovete de atlaz albastru. GHEORG. 822:

de cliva Pascilor top boieril avead dar de la Domn ate un postav

mahut i cat() un atlaz florentin... Ax. 131: ad diruit Nicolal-VodA
tuturor boierilor cite un postav i cite un atlaz. TARIF 1761: atlaz
de 14 cop 1 led vechid. UR. XI, 249 (f. de z. 1780): o perdea de atlas,

www.digibuc.ro

29

un obial de atlaz, o saltea de atiaz. TAR1F 1792: atlaz de Florintia,

atlaz de Venetia, atlaz cu flr, atlaz i tabinite firh de fir de la Hio.
REV. II, 331 (f. de z. 1821): roche de atlaz alb, alta de atlaz galben.
NEGR. I, 17: fust 6. de atlaz albastru deschis. FIL. 26: venerabilul

btrin lmbricat cu anterid de atlaz viini

Var. (mold.) : aclaz.

REV. I, 339 (f. de z. 1669) : o sncn1 rosie de acla2u cu flori de
flr. UR. XIV, 234 (f. de z. 1813) : una salte de aelaz, una plapomi de
aclaz. SEV. 151: Cu oghialnl de aclaz, Mor dw;fnanii de necaz...
ATLAZ (ar. atlas), satin ;
atlaze, ngr. CitXiCt.

serb. bulg. atlaz, men

Despre stofele de mtase i varietatea lor ( 86).

atlajel n. materie de atlaz i de bumbac.
DOC. II, 406 (d. 1792): andjel in satrange.

avat n. (satt havaet) I (sensurf archaice) 1. taxa

de plata pentru o slujba re-care.

KOG. 257: luindu-s1 gelatul avaetul lul dupi obiceid... Conn.

IPSIL. : hotarnicil s. nu OA a Ina havaet pentru ostenla ce vor face
la hotirnicil. Fn.. 289: mi-a oprit i havaetul judecritil.

2. dare anumit, constituind un venit special al

Domnilor sail al boierilor : avaetul provenia din numi-

rea intr'o funqiune, din taxe impuse pe sare, vamA,

vite, moii ete.

COND. 1776, P. 12: avaetul caftanelor ce Imbraci, Domnul pe

boierl: de la Vel-Logoft pia% la Vel-Postelnic 100 leI, de la VelSpitar pini, la Vel-Stolnic cite 80 lel, de la Vel-Medelnicer pini la
Vel-S6.trar cite 50 lel... Ua. III, 140 (d. 1792): Domnil trignd numai avaeturile br, precum sare, vam i alte asemenea; XXII, 309:
avaeturile d-sale velitilor boierl cite 6 lel la pungi. Doc. IV, 118 (d.
1794): ni se cere de vit6 un nesuferit havaet... UR. II, 205 (d. 1827):
acareturile ce vor trece pria motenire nu sint supuse a

pliti nimic ocirmairil sad havaet sad deciulali. Fm. 206: seful de
masa plitia la primirea ordinulal de orinduire lel 6 sub numire de
havaet; 240: dou mil de lel am dat havaetul mezatulul ; 289: ini-a
oprit si havaetul judecitil.

(sensurf moderne) 1. taxa la o padure, la un

pod (Costinescu).
2. (ironic) imposit arbitrar.

OnA. 20: trntesce havalele si mil de havaeturi...

'AVAID (pl. d. ar. 'aid coutume, rentre d'argent"),

revenus, rentres provenant des droits de douane ; alb.

havalet bezmn".
avAn a. 1. perfid, sinonim cu hain".

MAG. IV, 358 : Constantin Postelnicul, sciind eh grit Grecil avani

Incircall de datoril, nicl unuia nu-1 a figicluit Domnia. KoG. 288:

de mina lul Bogdan i a Ouzel celui avan.

2. cumplit, grozav, strapic.

STAR. 117 : avanul de Han prti baler fermcat. AL. T. 49: Leiba

www.digibuc.ro

30

col avan... 464: mal

sfeml ied macar (lima bunk de la prieten1
ml I c. avan mal 011! CR I, 313: mrtea tare-1 neastmprat i avancl.

HAVAN (ar. ljavvan), tratre, perfide ; serb. avan,

id.; ngr.
calomniateur. Vorba e eunoseuta numaI In Moldova; In Ardl (pe Somes) eireula cu ace-

laI

sub forma avam (Reteg. PovestI, 138 : II stralucia inainte mai avam de cat srele ; 207 : vai, ea avam
maI e in be0e). Faptul ea vorba figurz ri literatura
religisa (Etym. 2148) ne face sa banuim, ea ea exista

si la RusI, earl o vor fi imprumutat de la Tatari ; formele baleanice, cea srba i cea neo-grca, ar fi singure dar de proveninta osmanlie.

13
BabAc5 m. tata (ea termin de resNare si ironic).

AL. T. 396: te 'nvelesce eu conbu bbaccU; 399 : las' c te old

spune eti si betbacdi i nencdi ; 422 : lac& un rhvas de la babaca ; 1002 :

un prieten vechill a Wadi-tell. Naiu. II, 24: ce a (lice babaca d-tale

daschlu ? FIL. 66 [un sigan vorbesce] : am venit s-ti dad o carte
de la babaca d-tale. CARAO. 21 : traid, nenco, cu banil bdbachil (lo-

cutiune ajunsh proverbialh). 01/4. II, 139: babaca avut-a i el pravAlie.

Var. : babac,
STAM. 461 : o suth galben1 de la babacul

BABA, pre, grand-pre: alb. bulg. serb. baba

tata", mcr. bab rtata" (In graiul copiilor).

Vorba babd mos." (ea titlu onorifie pentru persne

In virsta) s'a pastrat In Baba-Novac, numele unni haiduc

vestit (eroul poPsieI nstre populare si al eelei balcanice) si al unuI general al lul Mihai-Vitzul ; apoI In
Babadam Mos-Adarn" care corespunde turc. BABADAM
vieilard expriment", bulg. babadan mostenit" ; locOunea de la Adam-Babadam", ad. de arid cu MosAdam, corespunde serb. ot baba zemana din vremea
straveche".

CR. II, 65: asa ni-era obiceiul sh facem la schldat de pe ctind

Adam-Babadam. 111ARIoli 1892, No. 21: se da de-a binele vechid boier

din tath. in fid, de la Adam-Babadam.

Ca vorba familiar% si copilarsea, ea eircula In Moldova sub diferite forme diminutivale : babaca, babaeuta,
babaia,babaita ca bulg. serb. babaiko i ngr. p.rap:Trixac.
bdbaculd m. diminutiv identic eu babaia".
AL. T. 461 : babaca 1 babaca I o venit bdbdcula !

babaia f. tatuca (forma de desmierdare).

XEN. 149 : sh pot ajuta pe babaia.

www.digibuc.ro

31

Diminutiv analog cu bulg. serb. babala, rus. bobai.

bbita f. tatita.

AL. T. 953: am s te astept cii briva

Forma diminutivala derivata din ce prececlenta.

babalic n. 1. (la Turcl) titlu de respect dat unui
btrn, pe care I] pot1 privi ea tata.

DION. 186: Pazvandoilu ad dis atre Pasa: Maria ta babalic, aft

esit In primblare ; Pasa a respuns: asa, flule!... 190: Chpitan-Pasa
ail rdspuns lul Led-Pasa: bine te-am gasit, babalic! ... 195: ad scris
Capitart-Pma luI Led-Pasa pitac : multh sinatate i dragoste Mariel
tale, babaric !

2. (la Romani) btran, mai ales nevoia,.

acest1 babalicl, earl ma1 erad i hagil... rerutra.

TELEOR,
cafele turcesc1. Km. III, 316: 1-a mincat tineretele cn un babalic.

3. (ironic) tInr cu apueituri de betran.

CR. II, 123: tot umblind noi din ki elft, In scdla, mal mult ia
asa de frunza frasineluluI. mine poimine avem sh ne pc nenim
Disco babalici gubavi i oftigosi numal bunI de facut popi

4. fig. lemn gros ce tine greutatea morifl cu acest

din urtna sens, vorba se aude si sub forma babaluc prin
jud. Covurluill (Etym. 1097 si 2254).
BABALYK, homme AO, titre d'honneur qu'on donne

aux vieillards ; sorb. babaluk socru, stramos", men

babalic voinic". Sensulmetaforic exista i tureesee : baba,
a post of shout timber set upright (Redhouse).
bacAl m. cel ce vinde comestibile.
COND. 1776, p. 15: starostele de bacall ; 39: bacalii i altiI pentru

trobuintele vindaril marfi1 lor s fie volnici a tin() si a av6 cantar de

40 oca trasura. Au. T. 948 : arti cunoscut un bacal pe chir Sfeteu;
1231: flcior de bacal. NEGR. I, 207: am sad dad calf& la vr'un lipscan
sad la vr'un bawl.

Forma bacal" e proprie Moldova In Muntenia se

aude Hun (finalul sub actiunea analogica a nutnelor de

profesiunl ca : lipscau, marchitan).
Doc. I, 607 (d. 1783): silitra. pucisa, iarba de pusch... ad fost
opritI prrivrtliasit ti bdcanil de a tinea prin pravaliI ri prin
II, 336 (d. 1792): vel da poruncrt bdcanilor . a avea la prhvIliile lor
unt cu Indestulare. COND. 1813, p. 312 : verI-ce bdcan sail negutitor
s fie slobod a vinde sare In politie... PANN II, 8 : mergl colea la
;

dea mezelicurI... CARAG. 103: tth nptea a fost mash mare

la bdcanul din colt.

&lean

BAKAL (ar. bakkal), marchand de lgumes et d'au-

tres commestibles ; alb. bulg. serb. bakal (si bakalin),

mer. bacala, ngr. pccritik71.

*baclbapt m. starostele bacalilor car): format o brsla

deosebita (V. bacal i basA).

Doc. L 280 (d. 1783) : dat'am cartea Domniel mele lui Hagi
Daniil, pre carele l'am facut Domnia mea bacalbafa peste tog baca-

www.digibuc.ro

32

nil din Bucurescl, ca s ail:A a fl purtAtor de grip, .i ocarmuitor breslei

acesteia. UR. XXII, 162 (d. 1813) : Niculache sin George Muraitul,
bacalbaqa din IeI.

*bacalich f. articol de bacanie.

Doc. II, 311 (d. 1792) : lucrurile de bacalica .. de peste Dun Are.

Formatiune ibrida dupa ngr. FrIxaXmv picerie".

bclie f. (In Muntenia bcnie) 1. pravlia bacalulul.

DION. 168 : fAcea cercArl ... i pe la bdcdnit ; 204 : focul ad sosit ... la bdcdnif In puterea thgulul. REV. I, 56 (d. 1802): cele ce s'ad
luat de la bdcdlii din thgul Ie1... AL. T. 691 : mastic am ghsit la
bdcdlie... ?ANN I. 61 : un mare urcior luitnd... se duse la bdcdnie.
MARIAN II, 153 : S'a stirnit o bdceilie De negrlA i hartie.

2. marfa de bacal (arome saft comestibile).

NEC. 311 :

iarb, bdcdliile stail vrsate pre ulite de (had sAtul i

copiil : straflde, smochine, alune... Dim. 190 : Pazvantoglu ad trimis

tot felul de bdcdnit din destril lui Led-Paa i orez mult ... UR. XXII,
301 (d. 1826) : bdcdliile, adich undelemn, cracatitA i. altele ... GRICA,
67 : vin amestecat cu usturoid pisat i cu bdcdnii. AL. 116 : Descare
bdcdlir

i 'ncarc dimerlil ...

3. profesiunea de bacal.
Koch 273 : Apuce-se de Willie, CA-1 mal mare boierie.
Formatiune proprie ca si bulg. bakaliYa.
b5cAn n. 1. lemnul unul arbore din Brasilia care

dit o frumsa tinctura pentru rositul oueor de Pasce.

TARIF 1761 : bacan de 14 ocA 1 led 'vechiii.
2. rosul cu care femeile 'si dreg fata.

TARIF 1792 : bdcanul (lemnul de boiele) cntar 76 banl, bdcanul

vint i de alte feluriml 22 '2 ban1. CR. I, 112 : negustor de bdcan,

hurl, ghil6111, suliminlA. DELAVR. Parasitil, 152 : vardit1 nationall cu

cde de coco muiate In bdcan.

BAKAld (ar. bakkam), bois de Brsil, teinture rouge ;

cum. bachan lignuin. Bresillum etiam color ejus tineturam referens" : bulg. sorb. bakam, rus. bakam lac
florentin"; ngr. praxity., ma. bacame.
bacnesc v. 1. a rosi cu Wan ouele de Pasce; 2.
a-'s'i drege fata cu bacan.
Formatiune verbala romansca ca si serb. bakamiti a rosi ouee" si bulg. nabakamiti a-sT drege fata".
bAciii m. 1. cioban Insrcinat cu facerea brAnze.
Ca. II, 15 : ciobanil i baciul habar n'avead de asta. 1SP. 209:
baciul de la stinA a adunat laptele de la ia finulul, l'a fAcut brInz,
i l'a adus mash. SfANC. 319 : viata ce duse In thla baciului ... AL.
58 : Pe ciobanl legatu-rni-ad... Iar pe baciul cel mal mare il fereca
i mal tare. . .

2. jucatorul 'in arsice care trebue sa dea Intaill.

Isp. Juc. 87 : al cul ichit cade mal Intlid beid, este baciul .. .

(ZOBAN) 13,4, premier ptre, matre-berger: serb.

si mcr. cioban-bas baciii". Sub raportul fonetic, finalul

www.digibuc.ro

33

=(-3( 21), iar despre nomenclatura pastorala imprumutata de la Turd ( 105). La RomaniT din Macedonia,

bacia e diferit de cioban-bas" i are sensul special

acela care Ingrijesce i strInge seul la zalhana" (Dr.

Obedenaru), ceea ce corespuncle frte bine Intelesului

primitiv: bas mai-marele. capul". In privinta obiectiunilor istoriee ce s'ar putea face unuT inprumut de la
Osman Hi (Etym. 2296), cf. vorba cioban".
Prin ciobaniT romarg, acest termin pastoral trecu

In albaneza (bat frate maT mare, tovarW), in neo-

grca (In Epir pirinoto, rpcov sepant6q), In bulgara (ba6ilo

stana"), In s6rba (ba6 care face branza"), In polona (bacza), in eeha (ba6a vataP) si In ungara (Mesa Intaiul cio-

ban" si bacsi nene").

bcie

f. eoliba ciobanuluT uncle se face branza (Etym.).

Vorba trecu si la Shbi : baila stane.

baclavA f. plAcinta turcsca eu zahar 9i nucl.

DION. 221 : nisce agate din Diid a trimis generar Isail poclon
o baclava fOrte frumsa $i cu gust bun si mirositre... AL. T. 138 :
s'a trecut timpul baclavalelor pentru vol
94 : baclavale i dulcete de Tarigrad. ORAs. 19: cafele. baclavale, dulceturl, cozonace

Var. :

paclava.

AL. T. 505 : vr'o caparna, vr'o paclava, vr'o ciulama...

BAKLAVA (paklava), gateau d'amand es, patisserie

assaisonne de sirop ou de miel et divise en tranches

de forme rhombodale Barb.; hulg. Orb. baklava, mer.
baclavit, ngr. 1.1.raxXag.

bacOq n. I (la Turc) 1. dar In ban facut soldatilor la urcarea pe tron a unul nog Sultan.

CANT. 1St. ot. 323 : Selim a distribuit ieniceritor i spahiilor

bagiful sa darul usitat cf. 582).

2. rsplata data pentru vr'o isprava militara sag

pentru un servichl facut.
M. COST. 281 : fagaduita, era plata Tatarilor la Hotin de la Sul-

tanul Osman, care va aduce cap de Cazac sa iee 50 galbenl de aur

bacfif. IST. 1753, p. 21 : inicerimea raptia cerndu-I bacArcl kr e
a obiceiii de se d5, &and se face Oste ate o mie pungl. DION. 174 :
Turcil arata capetele la sarascher, tlicnd c. sint Nemti, ca sa le dea
bacif ; 186 : ja bacfifuri marl de bani. MUSTS, 70 : a purees si Aga
Veziriului dndu-I bacf4 7500 lei far de cal i fara de alte darurl

ce a mai luat.

II (la RomanT) 1. dar facut until subaltern (din graie sat din recunoscinVt).

NEC. 197 : Etas Vodtt era i darnic, bacfifuri da marl, eh, era
om bun. AL. T. 46 : nol surugil judecarn omu dup bacfif si nu dam
gre, niciodati ea chitla; 396 : va fagaduesc baclif bun. MARION, 69:
60936

www.digibuc.ro

34

o cask mare unde slut si bacfifuri grase. BASME I, 152 : na o leitk

baclif *i. intr l. in sat.

2. In special, dar Mcut cu ocasiunea Anuldf-nog.

BAKsys (pers. balmr), don, cadeau, pourboire

FIL. 210: dou sute lel bacf4ul slugilor de St. Vasile.

(d. baliiden dormer"); alb. bulg. serb. baki., ngr.

1.1.7carcCEL. V. pe$che.

badan

f.

1. perie de spoit casa.

OR. II, 129 : Ca nisce arsge de barbe cat badanalele de marl.

S. NAD. 13 : acli dal varul cu badanaua i mine 11 rigftluesei cu cutitul.

2. (ironic) periuta de cnit sprIncenele.

AL. T. 112: pamfttufurl si badanale de sprincene.
Sub acsta forma, vorba e -proprie MoldoveY., In
Muntenia se rostesce bidinea (reducere fonetica prin
forma intermediara badana" : cf. mhttla).
DELAVR. 221 : bidinele muiate in ros, galben si albastru. Was.
13 : Unde 's murdaril mal dose, trage mkturl. bidinele.

De aci bidinar, fabricant safl vImptor de bidinele i

spoitor cu liva; cu acest din urma sens maI ales sub

forma ferninina bidineiresd sail chivuta", femee care spo-

iesce cu giva.

BADANA, badigeon ; bulg. badana.

bailie f. (probabil) cutie : vorba figurza In acest

pasaj unic (Inteo balada din Modova).

AL. 121 : Papucl in badil, Adusi din Indil ..
BADIA. (pers.), grand vase, cruche ; rus. badila
vas de parnint", pol. badja sorte de mesure dans l'administration des mines".
Vorba, circulnd numal In Moldova i In idiomele

slave de la Nord, se trage din tataresce.

bagA f. materie din unghiile i solzil brscelor
estse pentru piepteni, tabachere, nasturI etc.

MELCHIS. Roman II, 129: o tabachere baga s'all dat pesches

d-sale portarulul Nicodim. Ur. II, 406 (doc. 1790): un pieptene de
baga. OD. I, 151 : unelte in Bides, in sidef, in baga.

BAGA, caille de tortue.ngr. jirayas. Despre celelalte m inerale provenite din Orient ( 103).
bagdadie f. 1. ta van (Mold.), maI ales cu stucurl.
VLAHUTA, Novele, 201: bagdadia S e sparse.

2. tavan ornamentat de biserica (In Arcll).

BAGDADI (ar.), plafond crpit de pltre A, la faon

de Bagdad Barb. ; it. Baldacco, numele Bagdatuluf In

evul-medit, de unde: baldacchino, fr. baldaquin, dupa
numele ormuluI unde se fabricail stofele scumpe de uraniscurI (Vac. 290: un taht cu baldachin tot de aur lucrat).

Ca i tavan, corespund6torul muntn al vorbeI,

www.digibuc.ro

35

alte lucrarI de dulgherie, bagdadia era o executiune

a meterilor orientalI.

bagicfi f. gura de jos a cosulu.

AL. T. 895 : In drpta o bagiacd cu

void intra In odaia ta prin bagiagd.

Var.:

*EQ.

BOGD. COM. 250:

bagea, bageac, bageag i bagiagA.

V, 37 (d. Sucva) : bdgeag, bclgeua, beigea, hogeag, cog...

- BARA (pers.), chemine, lucarne ; bulg. serb. baga

rgura coulu," alb. baga ferestrue In pod", men 134.6,

ngr. 1.1.7ranC6tg.

Vorba se aude numa in Moldova, iar guturala

finala, se datoresce unef influente analogice cu ogiac".

bahmt m. mime dat odinira cailor niicr, dar
frte iut1 i tari, a Tatarilor din Crimeia i din Bugiac.
AL. 79 : Un bahmet ce tot shria ... OD. I, 161: erad tot calugel
rotumil de Dobrogea i bahmett sburlitl de Bugiac.

Var. :

bahamet.

AL. 149 : Bahamett cu peril crisp ...

BACHK-AT (din pers. pehn

large" i turc. at

cheval", litt. cal mare), de unde i rus. rut. pol. bachmat cal mare tataresc".
Vorba eircula odinira numa In Moldova, Imprurnu-

tata fiind direct de la Tatar% de aceea lipsesce In graiul muntn i In kliomele balcanice ( 6).
baibarAc n. 1. stag orientala din care se faceail
haine boierescl.
j. COST. 144 : baibetrace sad. haine roil. TARIF 1761

noue de 7 un led vechid.

baibarace

2. haina scurta la tarance i la copil de tarani.

TROD. 659 : Frumos baibarac, Nunta sh-in1

BAIBARAK, stofa pretisa adusa din Crimeia. Vorba

e proprie Moldove i e luata de la TatarT, de unde

trecu i la Polonl (Etym.).

baibrAcar m. fabricant sa negustor de baibarace.
UR. II, 41 (d. 1783) : abageril, bclibdreicarii, rachieril...
baibrcrie f. fabrica sail pravalie de baibarace.

COND. 1776 : doue fanare (la) bdibeirdalrie. NEGR. I, 301 : cash In

ulita bdibdrelcdriet...

bairbc n. I (sensurI archaice) 1. stg turcesc frte

lat, de m6tase, ce se purta Inaintea sangiaculu.

ZTL. 99: scumpeturl din ordia Vizirulul: aur, argint, scule haperhtescl, arme merunta, tunurl, bairaee, corturl.

2. (In otirea nstra din epoca fanariota) stg mare,

deosebit de alemul i de sangiacul (cu pl. bairace i bairacurT).

.Doc. I, 549 (d. 1784): neferil tog inarmatl chlhrl cu bairacul lor.

www.digibuc.ro

36

am klirit de pe cal si am luat bairacul In mnII.

de jos. FOT. III, 293 : sub Armasul eel mare slut bairacurile Ora si
tuiurile domnescl.
3. stg sat companie de voluntari
baerac).
Doc. III, 18'2 (d. 1788) : ctevasl baerace de ste cu a nstrli...
HRIBT. (1817) : $i le flcu baerac, fIcndu-1 tot cete cete... FOT. III,
278 : opt bairacuri de scutelnicl. TEOD. 585 : Bairacul cum fIcea?
Ca:e1-413cl voinic e still:Tea ...
AR. 41 (d. 18'z 1 )

4. fig. stgul revoltel.

AR. 156 (d. 1821): un Teodor hain, adunind cu el o multime de

menl, a ardicat bairacul.

II (sensurl moderne) 1. (ironic) stindard de lupta.

AL. T. 39: i ell am pm tat bairacul, si ed am giucat hora uniriL..
2. (la bilciuri) cort cu prajina inalta unde se stringe
lumea sa petrca [Tsp.]
BAIRAK (pers.), grand drapeau, pavillon, tandard

dont le pied, termin par une pique, se fiche en terre

Barb. ; corps d'arme irrgulier Youssouf; alb. bulg. s6rb.

"V . Partea II :
bairak (serb. i barlak), ngr.
iuruc-bairac $i bairactar.
balabAn m. 1. un fel de $oim mic (cu acest sens
aprpe disparut din limba).

CANr. ler. 26 : oimuI, uleul, eucunozul, coruiul, haretul, balabanul, blendkuL

2. adf, mat' ales name de cAine, mai rar de persona.

BALABAN, faucon blanc tte paisse ; cum. ba-

laban falco" ; bulg. rus. balaban soim de vinAtre".

DPspre fauna nstra de origina turcsca : 101.
blbnesc v. a se lupta ea ceva mare i gret, cu
ceva mal presus de puterile sale (Glos. 46), litt, a se
lupta oimesce, a se Impotrivi din rsputeri.

ISE'. 121: clteva clile se bUlabdni el ma eu valurile mri1. J1P.

15: s6. se mai bcliclbeinesca tranu In umbletele drepiAti1, ale adevb-

rului si ale munch sterpe.

bildbnos a. eu ochi marl' i Incruntatl (ca al oimului

and se r6pde la prada).

ISE'. 134 : ochl baldbnofi, gogonatl i rosill de neodihn/.
balam 1. 1. Mina la us sat la oblne (litt. banta).
cR. I, 321 : doue ltunClie grse, patru balamale, elteva pirne...
2. pl. fig. incheieturile trupuluI (in special ale picirelor): a slabi cuiva balamalele", a-ui pierde puterile, a fi gata sa se prabussca; a stringe in balamale",
a sii sag constrInge cu vorba.
AL. T. 1183 : Ce al ? Nimica... mi-o slabit balamalele. CARAG.

IL 134 : sfirsindu-se de la ininitt, se mie din balamale i cade pe un

scaun. Was. II, 55 : mersul 11 se Impleticesee, e'a slIbit din balamale. GANE III, 208 : zrind ochil florosI i mustAtile tapose ale haiduculul,
sin* balamalele sIbind i pistolul Il aclu din mIn5..

www.digibuc.ro

37

3. (prin analogie) despre fJer i despre cap, de

unde locutiunea a sec5te din balamale", a face sa-I
iasa din minV; a esi din balamale", a fi

TELEOR, 16 : din ce pricin&

shrit falcile din balamale?
GHICA, 220: e om b6trn 'apol il s'a cam slttbit balamalele capulnL

BALAMA. (baglama), lien, bande : bulg. s6rb. baglama. Sensul figurat e proprill limbei romilne i s'a for-

mat sub actiunea analogieft a vorber rtilinr" (Jip. 66:

d'eI hi slab de
te culc (16 ghil)).
balamig n. mncare
diu faina cu
lapte i unt.
Vorba pretutindenea cunoseuta sub variantele bal-

balmoq, balmu, pe care d. Hasdett (Etym. 2389) o

pune In legatura cu BULAMA6, bouillie de farine et de

fromage; bulg. s6rb. buluma8 un fel de mancare"
(bulg. i balmus), ung. blmos branzica", pol. balmosz.
balcfiz a. 1. corpulent, vorbind mar ales despre
fete saft femer grase.
CR. IL 26 : o fair). balcdzd i WEE). K1R. III, 354 : o gganc5, bal-

cdzd i ciupitA de v5rsat.

2. cu sensul generalizat, aplicandu-se i la barbatI.

CR. 11, 7 : Nica al lui Costache cel rtiguit, balcciz i ruthcios.

balcdz, mare i gras, vorbind de 6meni.

GROS. 60 :

BALKYZ, litt, fille de miel (lipsesce In dictionare).

Vorba e proprie Moldovei si lipsesce aiurea.

baltAg n. 1. un fel de secure cu doue taisurr,
od. In Moldova atributul Agar, ea mar trci topuzul.
NEC. 301 : a lovit lacata ca baltagul de all stricat'o... GHEORO.

302 : pantt la Grigotie Vodh, In domnia a dona, Aga purta baltag

iar atuncl Grigorie Vod5. all suit Aga dup. vel-Comis, dandu-1 Domnul cu mfina 1111 semn s prte topuz adica buzdugan. COND. 1776,
p. 16 : cApitanl de baltag. STAM. 64 : Uncle 's trabantil de grilza cu
baltage mAciucl? OD. I, 173 : o ghigb, nestrujita cu ding de fler,
adev5rat baltag de nria.

2. lovitura (mar ales pe tali* data cu baltagul,

bataie obicfnuita In epoca fanariota (cf. buzdugan).

NEGR. I, 24 : yeti lua flecare cate o sutb, de baltage cfirjaliesci

pe talpe. GAris I, 226 : baltagul meil stamo,esc 11 va juca pe spete.

3. arma haiducilor din trecut si a ciobanilor de

astadl (i sub forma baltac).

'AL. 80: Baltagul i-1 ridica, In Leonte '1 repedia

capul II

reteza. VULP. 43 : Cu baltage ferecate Tot cu pietre nestimate. TEOD.

689 : Pe butuc c '1 a.eda, Cu baltac patru '1 fcea...

BALTAK, hache, hallebarde : In idiomele balcanice revine numal forma primitiva BALTA, cu aeela I

sens. Reclueerea fonetica a luI baltac In baltag s'a fcut su

influenta analogica a lur ciomag". V. Partea II: baltagill.

www.digibuc.ro

88
bltAgel

n. baltag mic (si

bltAcel).

R.-Cop. 65 : Din ciocan un baltagel, SA, intru 'n codril cu el...

TEOD. 52 : Chpitani cu baltdcele

bbmie f. legum egiptna cu pulpa verque (Hibiscus), care se mdnnct ca tocand; rdele eT tinero
slut una din legumele cele mai delicate In tdrile tropicale.

Doc II, 815 (d. 1792) : bame marl 25, trel bans. PANN I, 125 :
bamide inch, loboda i
TELEOR, 210 am mancat cu mare
pofth banal cu pul

BAMIA (ar.), lgume originaire du Soudan et trs

estime en Orient Barb.; alb. bulg. mcr. serb. bamla,

ngr.

Despre plante alimentare de aceiasi origina ( 102).

batedbc n. 1. urcior, (5111. (si sub forma bArda0).

JO. 12 : mal ciocnir b. bdrdacu, mal ulcica, mai arama, mal bor; 38 : ia bdrdacu en aph prspth. ISE 263: o bardacd de aph
de izvor s IAA ; 311 : o fath frum6s5. de s'o sorbi lute() bardacd.
canu

2. varietate de prune cu gilt (In Mold. si Oltenia).

Dalai. I, 26 : din perje 3 felurl slut insemnate i de gust :

avramele, vercll-amare i bardacele. *Eq. V, 69: slut pme goldane,

albe, avrame, bardace, sthnigele, curcudue, ungurescI, popesci, tom-

natice i porumbele.

BARDAK, cruche ; barciak eriyi la prune diapre"

Barb.; cum. barclac urceus" ; alb. bulg. serb. bardak,

ilgr. pirapaixt (serb. bardakliia, varietate de prune").

Despre cele-lalte vase din bucdtaria tdranului ( 99).

brdaeuta f. brdacd micd.
ISP. 27 : o bdrddculd de must sh bea.

bbrim adv. (si barem) mdcar, eel putin.

ISP. 128 : va fl barim o slugh in curte ; 164 : barim nucile cu

haine sh le dea; 393 :
o fath barim la attia feciorl. STANG.
cer de chel121 : sh-1 da barim s. mhnance. R.-CoD. 218 :
tuiall Niel barim o l'eschihrh. JARsuc, 143 : Barem, numai pink In cash...

BARD& (pers. bari), du moins ; bulg. serb. barem

barim ; ngr. pripettou.

Particuld r6spndit in Moldova si mai ales In.

Muntenia, de uncle trecu In orasele limitrofe ale A rdlului.

baq n. agio (adi rar Intrebuintat).

COND. 1693, p. 681

trimis 300 tal. la capichehaiale de

dat
dat ovreiulul pentru bapa banilor, ce ait dat lmprumut de
la trebile Orb. UR. XVII, 55 (d. 1767): 112 lei mai slut dator la Stol-

nicul Gheorghe Beldiman

cu 12 lei baul lor. JIP. Suf. thran. 153:
multi cassieri se folosesc de aur prefAcndu-1 In argint i natia platesce pentru datorii mal mult baf.

Bas (aVee basy, litt. capete de bani), agio ; bulg.

serb. bas, ngr. tL7ta.
Ca termin comercial, ba . e i ae,li Ina popular,

dar tinde a dispare sub actiunea neologicului agio",

www.digibuc.ro

39

pe cand zaraf" se mentine (desi cu o scadere a intelesului) fata de sinonimul sal modern bancher".
bav m. 1. cap, staroste (In acest sens esit din us).

Doc. IV, 238 (d. 1795) : am dat acsth domnse5 a nsti carte
Nicoli, barul gelepilor

2. eel dintaill (In bine sat In rt), corespunclnd

prefixului archi" : se alatura n vechime la diferite
grade ierarchice otomane (V. Partea II), apol prin analogie la unele titulaturi indigene (cf. s6rb. bas-knez).
baq-boier, primul boier al tarii, obicinuit cel mai 136tran, care presida Divanul dupa Domn : Intia ra, In

1763, Prta a rinduit pe unul din boieril taril guvernator provisoritt cu titlul de bas-boier (Fot. III, 265).
AR. 212 :

sh se aeite un sfat de un numr de boierl i din

aceia until s5, fle bar-boier prin alegere de cel mal aleI. GHICA, 501:
bar-boierul purta hanger la bribl. MARION 1890, No. 24 : vorbesce taman
ca un bar-boier de nalna Ina].

capitan de frunte.
ba-r6ze&, fruntas Intre rzesi.
AL. T. 258 : sint Hartft, bar-rizer, Cunoscut tocmal prin Ie1...
In credintele poporului din Muntenia (Etym.) se
numesce coco&-ba& acel cocos din sat, care canta mai
ba-cdpitan,

Km 294 : m rog, bar-cdpitane, dr nu m'el nec5ji rar'de cale

MUM la miequl noptil i dupa care se iatl cei-laltI cocosi.

3.

aeelasi prefix, alaturat la nume de teseturi si

de b6uturi, indica calitatea cea maI buna.

baR-fir,

fir de aur curat.

BUR. 70 : Cu guler de fir, De fir chiar bar-fir.

bapafir, baibafir (prima forma scurtata din bas-bas-fir).
TEOD. 686 : D'un cioltar de flr, Fir i barbafir ... 80 : Cma1
de in, Guler baibafir...
baf-buza, braga de prima calitate (si bq-buzuc).
TEOD. 121 : Brag& bunk baf-buza, Cine bea, rbmfine grea. DELAVR.

Parasitil, 156 : intro. inteo bragagerie ; el, sh gust, ce bar buzuc aveti?

rachia de prima calitate.

4. In fine, prefixul se alatura la Insusiri mai ales

TROD. 540 : A bbut yin hirmizia, Ca rat-an i bar-rachia...

nefavorabile (cf. bulg. bas-haramila, bas-delila).

batau de frunte.
ba-b gran, frt,e, de tot btran.
TEOD. 498 : Baq-barcima Iano Ungurul.
ciocoift de frunte.
OrtA. II, 189 : SlugI alf.1 de porunclk Tot ciocol 1 bar-ciocoi.
ba&-hengher, e ap de hengherf.
0114. 11, 87 : Calfe prtibte de dulgherl, de hengherl i bar-hengherr.
bq-marghiol, trengar de frunte.
baE-btu&,

XEN. 68 : bar-batilur la alegerI.

www.digibuc.ro

40

R.-CoP. 275 : Ba-marghiolu Lotrulul, Plunasu Codrului ... Butt.

134 : Feciora de Skrb, Baf-marghiol de firg

ba&-neghiob, prost intre prosti etc.

basca adv. (si bca) 1. despArtit, IndepArtat (sens

esit din us).

AR. 220 (d. 1816) : am fost bapa de fratil mel peste 20 anl trecutl
2. adT, afara. de, osebit de.

Aa. II, 221 : a pretuit casa de basca de paguba din bucate.

asta-1 deosebit, de baca ... MARION, 143 o vie de veco 8

CR. I, 266

pogne, basca crams de nuiele.

3. fie-care in parte, in deosebt

CARAG. 84 : asta-1 una vorbim si bava ne lntelegem (locutiune

ajunsk proverbialk).

BASKA, autre, diffrent; (adv.) sparment, outre,

except ; cum. bascha praeter, sine" ; bulg. serb. baska,

*bascaliii a. si m. (litt. desprtit) se dicea de co-

locarul care nu lucra inarfa subtire ca isliearul si n'avea voie s cumpere peleele, stirpiturf pieI allastre,
ci numai piel grse de la mocani ori de la milcelaer.
Do . I, 439 (d. 1785 : a face cercetare prin prkvAliile cojocarilor bacalil ... IV, 283 (d. 1793) : calfile bascalif carI vor lucia haine
cu plat& In pravklil...

BASKALT, spar; serb. bakali ,.osebit".

b4caluesc v. a pune de o parte, a separa ( 26).

Au. 215 (d. 1821

tara si sk nu fle

totl strainil frk privilegiuil sh se asecle cu

bpluire f. separatiune.

JIP. R. sat. 28 : acstk bane-dui T i despkrtenie

bavibuzim m. 1. soldat neregulat, voluntar turc

in opositiune cu nizarn" (litt, cap sucit).
OD. III, 603 : ostaul turc, fie nizam orl bafibuzuc... GRICA, 24:
bafibuzucii omorail pe acralele car1 voiau sa-1 retie... 119 : i.ii1e jafuite si srkcite de bangle de zavergil, de bcqibuzucl, de zaporojenl

2. fig. orn turburator si violent.

Caks. II, 87 : si. m the& sarsail si turc, baqibuzuc, pcat

BASI-BOZUK, mince irrgulire ;

bozuk voluntar, soldat neregulat".

alb. bulg. bai-

bqibuzucie f. purtare de basibuzuc : slbAtAcie.

basma

f.

1. materie coloratl de bumbac, de in,

de Mud ; cele maI bune se fabricau. la Tocat i Costambol.

TARIF 1792 : basma de Tarigrad bunk ... basma haras. I'm. 215 :

basmale de Triest, de Franta si de Englitera.

2. brobda patrata eu care fetele de arani acopere capul, innocland colturile sub barbie (marama s,i
testemelul fiind reservate nevestelor ; basma curat",

cu totul nevinovat: a esi (a scte) basma curata", a

desvinovati pe cineva (Zanne III, 17).

www.digibuc.ro

41

70 : basmale, bariurl, retele, borangic

3. batista de sters nasul sat sudoirea.

AL. T. 839: iaca 'basmalele boierulul, iaca stergarnle boierulul.

SrAtio. 85: ale trel fete cosem de noun ant la o flre p'o basma;

89: bniatul se *terse la gurn cu basmaua. Iv. 96: baba puse pe

fundul deagutel basmaua Urbatulul el. DELAvil. 26: Is1 stergea
fruntea cit o baronet caramigie. MARIAN II, 179: Cu mantaua umbra's1

face, Ou basinaua vInt 's1 trage. BUR. 113 Basma el i-o asternea, De
galbenl el i-o umplea.

4. expresiunea proverbial oprea la basma!" este

luata de la jocul dulapului: In sunetul virelor, tinerele
perechI se invirtese strigAnd oprea la basma! cu care

se thdiei o oprire sat sosire la locul dorit.

CAL. 1w82, p. 18: taia-sen meren le rspundea: mal o taia,

mal e un petec, pana Inter) di, and, In sfirsit, scil colea cam pe
sub sra, II (Ilse oprea i basma! i. poposira la umbra unei addl.
DELAVR. 263: ho ! ho! oprea la basma, tath Doroftel.

5. legAturit de infasurat gtul.

G. egatura. p entru lucrurY mrunte, in opos. cu boccea.

BASME IV, 31 :arunca inteo basma cteva primenele ale biatulul.

7. jocul In basmale", liora In ioldovadup g, masa

de cununie (Sev. Nunta, 282).

8. rolul basmalel in basme (cf. naramti).

Isr. 194: fata aruna In urma el basmaua, odata se facu o app.

mare ; 220: cnd basmalele vor fl ratite In mijloc, s5. se scie c unul
din nol este petit. Sr.Aric. 231: de o vedea c curge trel picalurl de

ange din basma, sti scie ca oil mort e, ori In primejdie de mrte.
BASMA (litt, impression, empreinte : cf stambA,

tipar i store), indienne (toile); bulg. rut. serb. basma,

mar. basma materie de rochl sail de anterie".

Basmatia, ca i cele-lalte nuinirI de brobde ( 100),

sint o importatiune a negotulul oriental.

basmagiii m. 1. fabricant sat vindiltor de basmale;
2. cel ce le colorzA, sinonim cu boiangit".
Doc. III, 62 (d. 1788): orl basmagia, orl rufet de attn. brsln.

BASMA'gY, imprimeur sur indiennes, nyirchand

d'indiennes; serb. basil:1141a, ngr.
*basmalitic a. inflorat (vorbind de store).
TARIF 1792: 'Jana albl i basmalitied ot Tocat.

Formatiune ibrida neo-grc. ( 23).

basmluta f. basma micA, de imbrobodit capul satt
de Iniliurat gtul.
SEV. 62: Bdsmdlua ta cea noun, Am visat'o ruptri 'n dou...

phtei

batallam f. 1. "inscris de plata uneT datoril.

TSP. P. si Gh. 1 ln: n'al batalama la mina.
2. fig. In locutiunea a face capul batalama", a zcine-va (cf. a face capul calendar).

www.digibuc.ro

42

3. se qice ironic de o diploma sari de un certificat.

Var : patalama (Rudow s. v.).

BATALAMA (ar.), annulation d'un acte; bulg. bata-

lama adeverinta de plata". V. Partea II: batalisesc.

Termin comercial, adI cu aplicatiune maI mult
ironica, ea i altil de acsta categorie.
bazeb f. un fel de tulpan (Costinescu).
REV. II, R40 (f. de z. 1669): un capot de bazea cu vapelurl;

334 (f. de z. 1821): dou anterie bazea.

BAA, basin (d. fr.). Vorba lipsesee aiurea.

bechr m.1. neinsurat,flct, sinonim cu

OANAG. 215: scrisorich de amor c1tre becherul med. TEOD.

651: Cincl-decl de becheri, Feciorl de boierl...

2. fig. cal de pota stricat (Costinescu), cal ce cade

de obosla (Polysu).
clibataire, vagabond,
BEKIAR (pers. bikiar

vaurien (litt. sans occupation, d. bi sans" i kiar travail" : cf. rus. burlak ,.muncitor cu diva, badaran, orn
r6i1"); alb. serb. hear flacititl" bulg. bekIar beklarin:
ung. betyr sluga Mra stapiln", incr. bicher (bichertA
celibat"), ngr. pnextins, clibataire.
Vorba e speciala MuntenieI i corespunde In primul sens moldovenesculuI burlac". Ea a patruns (sub
forma bicher) i In partile limitrofe ale ArdluluI (Hodo
I, 176 : Tu etT mIndra, prefacuta, TotI bickerit te saruta).

bci n. 1. suterana, In special Incapere boltita

sub palatul domncsc ce slujia de Inchisre.

N. COST. 19: pre Lupul Sulgerul l'ad Inchis In beciul de sub

casa cea mich... 31: beciurile i Divanul eel mare erad pline tot de
men1, pe car1 Ii pedepsia In tte chipurile... NEo. 280 : de desubtul
bisericel i a vistieriel era un becia de Inchidea trdharI. Koo. 209:

a Inchis pre top boieril, pe alti1 la pbxcane, pe altil la yarn., pe

altil prin beciurl. OD. I, 81: Domnul cu Stoica se coborfrh In beciurile boltite ale palatulul.

2. camara sari pivnita boltita; la casele taranescI,

grliciul beciuluf se desChide Iii fata easel.

GHICA, 494: chm&rl, beciuri i pimni tb. pe dedesubt. GANE

32 : averea lui o are mistuit5. In beciul easel. STANC. 838: o asvIrlia
ntfun becia umed i plin de mucigaid. AL. 91: Grecu 'n beciuri s'ascundea... 145: Turch jute '1 cuprindea Si 'ntr'un becia IL Inchidea.

Proverbul: nicl tu becitt nieT e pe case, niel tu

prea jos nicT e prea sus (Zanne Ill, 22).
Vorba pare a fi vectie ( 9). Turcesce BE6 Insemnza numaI Viena" i acest nume figurza nu numal
la cronicari (N. Cost. II, 25 : Turcif a ocolit cetatea
careia Ii qic Viena), ci i In baladele dobrogene

www.digibuc.ro

43

(Bur. 146: Tocina 'n tIrg la Beciti). Romanif ardeleni

ag Imprumutat numele de la Unguri.

*becer m. slujbasul Curtif care purta grija beciului

domnesc si a carui functiune apartinea In vechime

Stolnicului celni mare (Fot. III, 288, 308).

GHEOVG. 302 : becerul, pivnicerul... COND. 1776, p. 6: una mie

lel ce slut rinduiti sh, se dea becerulta pentru cuhnia gospod. NEGR.
1, 287 : a trimite la ocn pe 6 beceri...

*becerie f. Incapere boltita suterana, servind de buatarie (la Curtea domnsca).

On. I, 126 : mai in laturile caselor domnesci erad beceriile sat,.

cuinile si cuptrele pithriet

bi m. I (sensurl archaice) 1. titlu dat de Turd

guvernatorului unei provincil sail al until ora (avnd
rolul unui Pa a. cu un singur
M. COST. 28: Beita de Tighinea Ml ste turcsch si tb.trscA...

AIM. 139: avead Thtaril un beta pus de Impbratul . . . CAPyr. 228 :

multi bed i mat marii ostilor turcesci. BALC. 76 : all risipit ostirea
beiului din Cetatea-Albk : 113 i all mal multi pasi si bei.

2. In special, titlu dat de Turd Domnilor din Muntenia si din Moldova.

Dios. 196: mergi la Valachia de taie capul beiului de acolo

[Hangerlit]
ado spre a-I vedea prea puternicul nostril lmpbrat, ca
este nevrednic a 11 vein . . . UR. III, 111 d. 1792 : cand va fi trehuinta
a se cere chereste, se va da de scire beilor, cat& sum& trebnesce.

3. titlu onorific inferior lul Paa (care nu putea

fi purtat de cat de Turd): Osman-Bey ; de aci formula
turco-grca beI-mu, obicinuita In epoca fanariota.

AL. T. 100: m inttsbi, bel-mu, dach. am drepturi la pensie?

1228. m simt frte cinstit, bel-mu.
122 : fersc Durunedeil,
bel-mul... gata la porunc, bei-mu!

li (sensurf moderne) 1. Domn roman sall Voda,

In cantecele po.pulare.
TEOD. 480: Turcesce-te, Iancule ! Turcesce-te, beiule, Beiule, Ores-

tinule ! Lasa-tl legea romnsc, $i da-te 'n legea turcsc!

2. Domn, in genere (luat mai mult ironic).

CR. 1, 225: dormia cat un beia Om& ce sfintia srele.

3. partea aricului and sta ridicat pe muche cu

partea scobita In sus (litt. Domn, parte numita In Moldova

Imp6rat"), In opositiune cu sicia : ,,,jocul In beill bun"

este o varietate a jocului In arsice.

ISP. Juc. 73: la cine cade arsicul beia, ia domnia...
4. (i beg) nuca cea mare, in jocul de nuei.

GLOS. 64: la jocul de nuci se chm, beg nuca als ca cea mat

graa spre a arunca en ea In celelalte nuci puse In joc.

BEY (beg), prince, seigneur, monsieur ; chef d'un

district ; titre des capitaines de vaisseaux, des ambassa-

deurs europens, des princes de Moldavie, de Valachie

www.digibuc.ro

44

et de rile de Samos ; la partie suprieure de l'asyk ou

osselet Barb. Cf. prov. turc. aricul lui a cadut 1)611

(asygy bey oturdu)", adica a avut noroc: alb. bulg. srb.

beg (bel), ngr. pirbs. V. Partea II : beglerbeig.
*beicache m. cocona (titlu onorific In p o ea, fanariota).
AL. T. 09: sci1, beiectelte, cu ce l'am doftotit ?

Formatiune analoga lui agache".

beiliic n. I. (sensuri archaice) 1. palat pentru gazduirea nali1or dignitari a Portif, venin cu ordine catre
Domnie : Beilieul din Bucuresc si cel din Iasi.

KOG. 209: casele cele de beilic unde era ciauul In gazda. BELD.
340 : A1ti1 a lovi beilicul In cat pot se sirguesc. DION. 196 : sosind ca-

pigiul la Bucurescl, a mers la hanul beiliculut dupa. obiceit. REV.

I, 53 (d. 1790) : 1600 lei cheltuiala beiliculul. DRAGH. 1, 91 : ueril sat

portareii care purta grija beiliculza, conacu turcesc, i strajuia portile

Curtil gospod ; II, 43: acest capegit ait tras la beilic, uncle se facea
obicInuit tte conacele Turcilor... (Ixrca, IV : beilicul dupa malul
stang al Dlmbovitel de la Jicnita si beilicul de Mug& St. \ inerl.

2. strada in Bucuresef si Iasi, unde se afla beilicul:

cea din Bucuresci se numia Inainte Podul-beiliculuT",
iar aq.i Calea Serban-Voda.
AL. (Negr. f, XX : beilicul din Ia51 forma un soid de ghetto ...
3. ridicare obligatre a unul nurnr de 01 pentru
Constantinopole, prin stringerea oieritului (Sulzer III,
382, 408) V. Partea II:

UR. IX, 122 : luatul oilor de bed& nu este maI putina greutate
i sarcina poste cele-lalte greutat1...: XIV, 240: oile numite de beilic, pe care macelaril turci le luau din tara pontru Constantinopolo.

4. pana aii, mai ales In Dobrogea, dijma pe 01.

BUR. 125: Beilicul (de oI sa le ceI, Din dece ot una sa iol

TEOD. 678 : Zaherele ca strIngea, Beilicurl c punea.

II (sensuri moderne) 1. rechisiVune vexatre, corvada (In folosul Turcilor).

NEC. 418 : at cuprins aceste havalele cateva sute de pung1 de

banl i nimiel beilicuri In tar& nu s'at facut, ce tot cu banl at pla-

tit... BELO. 489 : birul a fost adaogit, beilicurile fnmultite... DRAGH.

II, 18 : In 1742 s'art aruncat Insemnatre beilicuri pe tam din partea
Turcilor, cerndu-se cate 800 salahorl sau muncitort fait, plata i 130

care. AL. Pr. 578: poporul supus la beilicurl, supus la biturl...

2. In special, corvada In folosul Domnului.

Jip. 140 : tot In clack In podvedl. In beilicuri, In tte belelele,

In boierescuri ! DELAVR. 191: scapal de beilic, de arnautI i de muscall.

3. munca gratuita a satenilor.

DEL AYR. 227 vite de beilic.
4. fig. lucru gratuit i fara folos : a lucra de beilic", a face un lucru fara tragere de inima.

BEYLIK (beglik). dignit de bey, principaut, gouvernement. fisc ou trsor public ; dime sur les animaux t

www.digibuc.ro

45

serb. begluk corve" $i beIluk fisc" ($i salon"), bulg.

beglik dijma de ol" si beIlik adunarea consiliuluf".
Vorba caracteristica, va rmilnea In limba, ca o
reminisce* a unel epocl de trista memorie. Ea e sinonima cu angara" (= mgr. &yr.p), o alta expresiune
a despotismului din trecut ce a lasat un ecoa In poesia
popular% $i In graiul satnului.
beizade m. 1. la Turd', tiul Sultanului.

BELD. 446: la 24 lulie s'ail nascut o beizade anume Sultan Mehm et.

2. la Romani, fin de Domn, print.

Ax. 163: ad thiat pe tte beizadelele Inain'tea ochilor lut Basarab-Voda. NEC. 230: Constantin Canternir avea dol feciori beizadele,
pre Antiohie si pre Dimitrasco; 413: trimis'ad Grigorie-Voda atuncea
la Tarigrad, de si-ail adus Dmna si beizadelele. GHICA, 294: Domnii

greci 'I recrutad In casele lor gineril 5i nurorile pentru domnite

si beizadele. Vin.p. 28: Nu-1 In tph Cotbea, Ce e coconul beizadea.

3. acli, vorba se ia mai mult In sens ironic.

AL. T. 1228: ce se potrivesce, beizade ? 1229: un beizade sfi se

hotarase 1a plugarie... Fir,. 93: nu este aa ea smana, coconasn cu
o beizadea? GANE III, 177 [despre un puid de urs]: mai am un railsterid in birlog... cinstita fatit a nnel beizadele. DELAVR. 39: catft-1
curtea hanulul de mare, ca pe o beizadea, n'o sh-1 mal incapa kcul.

Var. :

beizdadea, bezdadea, bezedea si bizdadea.

GREC. 25: acsta intelegnd Ftefan beizdadea. Ray. II, 330 (des-

pre mrtea luI Hangerlid): Cum eu foc te jelesc ele Cu bietele

be:zdadele... Koa. 199: Dmna i bezedelele nu sciad ca, erad dusi la
Tarigrad. MARIAN 1,19: Mosule, dar cine s'o ia?Feciorullul bezedea..
JIP. 101 : traiasca domnitele si bizdadelile!

BEYZAD, fils de bey; serb. begzada, ngr. ttozsga8L-,.

beizadesc(bezedesc) a.

domnesc,Inbaladele bucovin ene.

MAMAN I, 30: la Curti matt Curti romanesel, La Curtile bezedesei.

beleh f. 1. nenorocire, nevoie mare.

NEC. 307; sa, nu faca [TurciI balgil] \ io belea taril si tlrgului.

BFLD. 395: Cea maI mica impotrivire de aratal, dal in belea. AL. T.
233: apol de, nu-s pacate aiste? nu-s belele pe capul omulul? 407:
l'o lovi un giunghiu si mi-o I:1 mal mare beleua ; 693; ce nu te lepecli de beleua cea de vornicie? CARANF. 4: Ca norocul and a vrb,
Scte ora de la bel ... MARIAN I, 187: Incepe a te ruga, C'o O. dal
peste bclea . .. BUR. 239: Pentru tine trag belele, Trag belele i necaz...

Vorba figurza Inteo suma de proverbe.

PANN, 134: capul sh traiasca. ca belelele curg; I, 146: curg belelele, rabda In piele; II, 27 : cine face tot la rele, el nu scap a. de

belele. Ca. I, 87: tot un boa si o belea (despre o casatorie In care

unul din sotI e mal harnic de cat celi-lalt). GLOS. (35: belelele nu cad
pe pietre (omul e fficut sa, sufere).

2. popa-belea", nenorocire impel4atit (cf. satara-

belea).

AL. T. 834: bre!.. aista-I Nga... popa-belea !

3. napaste, Incurcatura neasteptata (cf. urdu-belea).

PANN, 115: ed fac, ell trag, p'altu' in belea nu bag. AL. T. 1154:

www.digibuc.ro

46

na 1 c'acu mi-am gasit bele'ua ! CR. I, 9: numal sh nu ne bagl i pe

nol in belea. CARA G. 65: mi-am ghsit beleua cu Chiriac. SENT. 274 .
Vinde-tT, maich, ce-1 avea, $1 me seke din belea !

4. sarcinii, mare suprare.

TEOD 315: $1 de birtirl te pltese, De belele te scutese.

5. greutate anevoie de suferit (vorbind de fiinte).

GLOS. 65: nu mb pot sekpa de beleua asta de om. Prov.:

fath mare, belea mare. R. COD. 15: Niel cumnata nu prea vrea, Sa-1
due in cask belea. HOOD. Pay. 162: biata Sevasta V incurcase viata cu

bele'ua asta. ISP. 298 : era bun bucuros ch-I ia beleua (oita) din batatura.

BELA. (ar.), malheur, calamit, misre, peine, dif-

ficult, embarras ; alb. bulg. ben, serb. belaf, mcr.

bile, ngr. 1.1.7rali;. Forma belea", in loc de bel, e o

inductinne de la pl. belle".

Vorba denota o nenorocire de ordine mai mult
materiala, o nenorocire ce eausza, nu atilt suferinta
cat mal ales greutag si incurcatuff ( 107).

belaliii a. 1. care aduce nenorocire, funest.

CAL. ISM, p 45: paserile sint belalil, nevoie mare. KM. III,

163: sh nu primezcI rto1, ch. sInt belalit.

2. nenorocit, primejdios.

Tr,LEOR, 331: n'am pomenit a'a iarnh grea i belalie. ..

BELALY, dangereux, malheureux : bulg. beliahla.

belg m. cremene de pusca ( 68).

Doc IV, 196 (d. 1793): o puvh. cu belegl curat de argint.
BILEG, pierre h aiguiser ; bulg. serb. bilegila.
belezic n. capac de piele pe tocul pistlelor.

REv. 11, 308 (d. 1821): o puck arnhutsch cu belezieurile de argint. AL. 81: o ianea lucratk In argint qi. cu belezieurile tot de argint.

BELEZYK, bracelet, gros anneau, plaque ronde ;

bulg. bilezik, serb. belezuk.

Vorba faee parte dinteo categorie numersa de

termini turcesci relativi la armele de foc ( 68).

beighir m. cal buestras (litt. cal de samar), intr'un
chntec din Prah ova.
Vtii..p. 235: Din pistle sloboclind $1 beighiru tot jucand.

BELGIR, BEGIR (pers. bargir ,.porte-fardeaux"),

rosse, cheval hongre : ngr. p.myEpt (cf. Bol. I, 291 : Ea

combate pe beghir .. ).

benghiii n. (si sbenghi) 1. bucatica de tafta negra

ce femeile 'si puneag pe fata, ca s'arate mrti albe (sinonim cu onursa").

NEGR. II, 252: ian si-1 gatese benghiurile si. ss-1 pun oglinda
la sdre... AL. T. 422: am pus papusil benghiuri ea la mtu*a; 988:
obrazul dres ea ro, .5i Impestritat en benghiuri. FIL. 61: plasturele

cele negre ca care femeile V fcead murse sad benghiuri fale. GarcA,
66: I1 punea muse i sbenghiuri.

www.digibuc.ro

47

2. fig. pata sag semn negru.

AL. P. 11, 88: Si gurita-I cu benghia negru ea un gandacel pe

o flre. ID. T. 898: glodu-ti lipesce benghiuri pe nas. BOOD. Pov.166:
shriatl stropil prin pod i pe peret1, de se fncu Wt . casa numal benghiurt.

3. (si sub forma benchiti) pata negra facuta In frun-

tea copiilor mict cu cernela ori cu funingine, ea sa nu

fie deochiatt de ceI ce i-ar vedea.

CR. II, 35: o lcn ce nu-I yenta mamel la socotln clutlitura

mea, pregatia cu degetul Imbnlat putinn Una din colbul adunat pe
opsasul Inchlthril orI maI in grabn lua funingina de la gura sobel..
pri'ml fncea apol cte un benchirt boghet, in frunte, ea sa
pndescit odorul. Sgt. I, 15: se diche copiil frumost, enrora mamele
le fac benchi4 In frunte; III, 121: spre a nu se deochia un copil,
se face sbenghiu In frunte ea
se ia pnmint de sub talpa mn.sel
acstlt tins sail cu scrobla albastrn.

4. o varietate a joculut In arsice (cf. Insa sbeguesc").

Jue. 84: jocul In sbenghift.

BENK (litt, tche), mouches de diverses couleurs ;

bulg. benka neg negru" ; men benchiti si benghig.

Despre datina femeilor de a-s1 drege fata ( 83).
berecht n. 1. noroc, prosperitate.
CR. JI, 161: se mirail titranil ce berechet I-a gasit.

2. belsug, spor, numOr mare.

pesDION. 166: era Indestulare rodurilor pamIntuluI... era

cele berechet. Citlis. IV, 181: Inainte era berechet la tte, dar acum
ce e? Oaks. 20 : casa boierseit getnea de berecheturi... MARTON, 24:

intrase In pivnipt, dase de berechet i nu mal vrea sniash; 143. are

banl berechet i pe d'asupra o vie.

3. (fig. si ironic) am nu gluma, porna sag scula.

Ca. I, 162: scull c et1 berechet bun.

4. (ca adj.) spornic, numeros.

S. NAD. 47: ateptall muteril mai berechefl.

BEREKET (ar. bndiction de Dieu), prosprit,

bonheur, abondance, richesse ; fertilit ; bulg. bereket,
serb. beriet, alb. berekiet seceris Irnbeisugat, bucate",
ngr. 1.1.7CEpEXTL, abunmet% birikiete befsugul
danta. Berechetul e o fericire de ordine materiala, constnd mal ales In abundanta productelor solului. Sensul

figurat e proprig 1imbe romne (cf. gradina" de orn).

besacteb f. (si besecte) ladita frumos lucrata.
AL. T. 411: o mnsutn. cu o besacte deschisn; 1144: scke un fes
de catife din besecte... 1394: ad'aicl besacteica cea noun. XEN. 10 : a
uitat o bro:gt intr'o besectea.

Var. (archaic*

bestahtea.

REV. II, 334 (f. de z.1821): bestahtea femeiasc n. noun morico.

BESTAHTA (pers. pis-tahta table de devant"), table

crire, secrtaire, meuble serrer de l'argent (d. pis

inainte" i tahte tabla") ; ngr. pr.satazza:;, bancit. Din

www.digibuc.ro

48

forma primitivA bestahta" derivt formele recluse: besact si besect.

*beVic m. moneta turcscA de 5 parale (cireulit
mai ales In Muntenia) ; Greeii si Moldovenii namiaa acstA, moneta penclar" (Wolff, 136).

GHICA, 506: sa-1 bat& la tarapana cu tur de mahmudele

TEOD. 130 :

i nisce beflici, Tot cu eke cinci

BESLIK, monnaie turque de 5 piastres, le quart

d'un megidiye (d. bes cinq") ; bulg. beIik, s6rb. besluk.
*be*Iii pl. I (In literatura istorica) 1. cavalerie
ustira la Turd (Cant. Ist. ot. 497).
COND. 1693, p. 83 : 2026 tal
dat la begif ot Giurgov. CAP.
181 : Mircea Voci Inv5tase begif i Turcil care avea cu dinsul s fle

gata a face nvaI s taie pre boiarl si pre c&1ugh,r1; p. 320: esi
Mihnea-Voa, si elise beshilor turcesce
Ax. 142: chat ai pornit
la Inipr54ie Hanoi.
Pasa, ail trimis i aid in Iar Agi i begii

siimen1 hanescl ; p 151: atuncl

apropiat i Capigilar-chihaie
a Pasel si Mehmet Aga a Hanulul cu belii i cu seirnenil. DION. 185:
Pasvandoglu a strips cap-va begil pentru paza, dandu-le left* bune.

2. corp de cAlarasi moldoveni (compus din Turd

sa din Tatari) ear' facean serviciul de culler la Con-

stantinopole si la Crimeia, i steteail sub priveghierea

marelui Postelnic.
cANT. Mold. 78 : Postelnicus magnus pimest etiam cursoribus
Constantinopolitanis et Crimensibus militibug, vulgo Beszli dictin;
SULZER III, 169: trimisil alrl se numisu1 in Muntenia calaras1 i in
Moldova Legit'.

3. ceta de alarime alsa, Inffintata de Mihai-Vitzul, care a constituit un corp de Delii i altul de Begit
constnd din cate 200 cAlareti. fruntasi. (Bale. 622).

4. acei Ttlt.irf sail Turd pe earl II Vneail Domnii

spre a opri ()stile turcesci de la jalbri si asupriri nedrepte i spre a pedepsi pe Turd' cand corniteaa vr'o
fapta. necuviinciba (Cant. Mold. 89).

Koo. 237: SONA,rachi all pus de all Incuiat portile, ornduind

1 tog simenil i arnautil, aducnd si tog Wit, puindu-1 pe tog la
0/.0, ca sa o tie. ARCH. Rom. 7, 167 (d. 1753): s5, trimitem Legal sh

ridice pe acei Turd ienicerl ce se vor afla in judetul acela. Doc.IV,

241 (d. 1793): acel zabit [din Oltenita] este orindait sit p&zofisch acea
margine de beslii i de faptele lor netrebnice.
5. slujitorl In genere, fie turd sail crestini.
POP. 165: Grigorie Ghica Voc1it trimitnd menl de al lul begil
lipcanl, cu fermanul Pad luat din Turcia [pe Dumitrascu Hatmanu].
COND. 1776, p. 11: de la 11 beflii chte I pot left unul. Doc. IV, 268
(d. 1794): la fie-care menzilhanea sit fle orinduit de la Domnie cAte

un belit, ca s& nu pt& lua cal drumelil.

6. dupa Zaver, ostasi turd 1Asa41 In Valachia

In Moldova pentru mentinerea ordinel i anume : de fie-

www.digibuc.ro

49

care plas., cate un beslift cu 10 neferI, In orasele principale cte un

cu 50 de neferI, iar In BucurescI

si in Ias1 ale un bas-besliaga.

FOT. Ill, 318: 4500 lei lfa beslit ce stilt In fie-care judet cfite
until priveghind asupra Turcilor ce vin In tar pentru comert.

II (In poesia popular.) 1. In baladele muntene, cu

sensul primitiv.
TEOD. 606: Trel beslit i trel delii, Ce tin raiaua In Dii.

2. (ca sing. beS) Wuitor, hotoman (In cantecele

dobrogene), dup purtarea prdAtre a besliilor din Ort
sail din cetatile de pe Mug. Dunitre.
BUR. 128:'Sturze, sturzule,Haramginle, Tu beslitile. .
Var. (grecizat.) : vesli.

BALL 676: dou capitrmil de veslil, ce erau Turci sau Tatarl

sub Vesli-Agasi.

BESLI, garde de corps cheval du grand vizir

Ham. ; cf. Ricaut, 470 : Les Besli sont les serviteurs ou

valets des beglerbeys et des bachas . Les Beslis sont

des valets de pieds qui, parce qu'ils sont dispos et qu'ils

courrent bien, deviennent souvent janissaires ; serb. beslila un fel de soldat turc", ung. beslia. Forma primitivil
a vorbeI e bagi (cum figurza la Bauer, 342 : gages des
baschlis ou gens destins pourvoir la suret des marchs et des frontires vers la Turquie), avnd sensul de soldatI de frunte (d. basly notable, distingu") : cf. Kog.
Hist, de la Dacie, 42 : Begi . . . cavaliers d'lite ; si
Mc. 594 : Bcstit erau 200 cill.reV fruntasi. Altminterea,

forma turcsc. vulgara sau dialectal. a lui

ba.s.

e Les

(Vambry, Ttirkenvolk, p. 616), de unde besli principal,

important", sensul primitiv al acestuI corp de ostast
De la crsilArasi de frunte, begit, ajunsera In cele din
urm. simpli agentI politienescY, earl comitearl abusurI
de tot felul.
beqlgAi m. 1. odinira, cApitan de besliI.
N. CosT. 111: un Titre ce ad fost begegd la Drimitrascu-Vodg.
ZEL. 297: Cara-Mustafa eare mal inainte vreme a stgtut i beflega pe

la judete aid In pa. KoG. 217: scriind si la beflegil sk meirga prin

bte ttrgurile. Doc. IV, 520 (d. 1795): 500 lei begga de Iasi lfa sa
si a neferilor sei. BELD. 413: beflegii pe la tinuturi, val mie, ce nu
lucra! AL. T. 1076: opt oca de tutunl ce dracu! un belleyei nu trage
cinbue asa de mult. TEon. 606: SI facg cum o putea, SI, mrgg la
beilega ... 636 :

din Orava.

de Turci gglteni,Adunati. de beyslega, Beslga

2. se qice ironic de un orn b6trAn i nevoias (singura acceptiune populara ast.(II), sinonim cu baballe"
cu baccea", cest din urm de origin., obscura.
4

60936

www.digibuc.ro

Var. (literara): bee-aga.

GAN r. Mold. 89: beszliagasi qui duo:, capitaneos beszliorum sub

se habet. DION. 173: Domnul Mavroghene ail pus ste strajl pe mar-

ginea Iri1, Turcl be51il cu capetenil besli-agale i odaba0. GRICA,

i18: Kehaia-be3, orinduise in oraple principale ate un begi-aga cit
cinci-ged de neferl.

BESLI AGAST, chef de besli (lipsesce lEI dictionare). VorliaBegeget e forma romanizata din besli-aga" ca
strhmutarea accentulul (cf. agit) si cu sensul generalizat:

acestI eapitanI de beslif fiind obicinuit menl In virst

inaintata (cf. lat. veteranus In raport cu btran").
*be&legarit n. dare impusa pentru Intretinerea besle-

gilor In Ora.

BELD. 413: la indoile preturl begegaribil urca...DRAGR.I1, 181:

sh lipssca be1egiI i begegdritul CU tt fnriurirea turcsch din amindou

Formaliune ca i alte numirI de imposite ( 23).

beElegesce adv. ca un beslifga.
cnth turcesce

TROD. 012: Altil

beslegesce.

*bqlegie f. starea de beslga (cf. agie).

IJR. III, 233 (d. 1822): ba-belga sa se afle un an in slujba

Legegiel 0, la Implinirea anulul, schimbndu-se, sh se alg altul.

bzmen n. 1. darea sail venitul loculul ce platiail

la domnie ctircimele asegate pe moiile domnesci, bolerescI sa manstiresci.
N. COST. 51: camna j bezmenul cu ceparie ce a fast and
cIrruele din OM tara. COND. 1761, p. 69: bezmi"mul de dughianh de

frunto ce s'a afia la iarmaroc ot Tirgu,or ot tinulul

2. birul de cra i de sapun ce se stringea de

care chmarasul de lumini pentru luminatul CuriL
CANI. Mold. 86: tributuni cerae et sebi quod bezmen vocatur.
3. astacp, vorba are (in Moldova) inOlesul de eraplata anuala pentru locul easel catre proprietarI:
bezmenul se da In bard sag (pentru ca proprietarif locurilor erag mai adesea manastirile), el se da si In lumInarI sag In tot atatea ocale de cra ori de untdelemn.
COND. CALImAhr, 514: catiul pe an sail bezminul trebue sh

se pltsck la terminul

BESMEN, BASMAN (batman), sorte de mesure, de

poids ; rus. rut. bezmeng ctintar", pol. bezmian.

Vorba se trage de la 'Mari, earl o imprumutara

Rusilor si de la acestia se Introduse In Mold. In sec. XVII.

bezmnar m. eel

ce stringea bezmenul.

COND. CALIMAH, 514: bezmnarul nu are drept s crh, ca

se ierte o parte din bezmen.

bidiviii in. 1. cal arApesc, mic si sprinten la fuga.

Moxp, p. 389: aduser5 lul Mihail un bidivi prea bun, dar de

www.digibuc.ro

51

La Misir, i nu se afla nirne sh-1 p6tA incAleca. OD. I, 146: Inc Mec

pe meruntell bidiviu. FIL. 330: et de bine 11 F:de Ware pe bidiviul

sell eel roib i pintenog. DELAvEt. 36: i-ar da calescl cu telegarl,

potaline cu opt cal bidiaa.

'2. in graiul taranulu, cal frumos i sprinten.

ISE'. 164: nc1ec i sburI cu. bidiviul sei. STAND. 143: alese

un bidivif dintr'al hoi1or i plea. AL. 106: El el

are un bidivii
Cut singe de argint
TEOD. 63: Merge anbrul Ware P'un cal
vinbt bidivia.

Var. :

ISE', 162: el nu se putea veseli de cIt cu bidibiul seil. Bun. 151:

Pentru un puitl de bidedift, Ce a fost prins de prin pustin. LUPASCU,
Medic. babelor, 26: CA ell tie
darui dol ghidigii negri.

BEDEVI (ar. nomade), cheval de race arabe (d. bedu

clsert"); bulg. bedovila, serb. bedevila iapa arapsca";

pol. bedewia cal de cursa". Din aceiasI Vorba araba

fr. bdouin, it. beduino: de aci i nedlogismul rom.
beduin, forma exclusiv literara (Emin. 89 : Prin desert
strabat s6lbatic marl* familii beduine).

Desi Moldova era odinira vestal pentru call' el,

lituba romilna poseda o bogata nomenclatura hipica de
origina orientala (cf. 93).
bididel a. sprinten ca un
SEO. I, 183: Vine GhitA tinerel, P'un cal murg i bididel.
bimba0 m. 1. colonel turc, capetenie peste o mie.
ziL. 63: dol bimba0 ce erall acolo [la Rimnic] pentru pazA
i attia marl bimbql BELA).
401: Bintbafa Mehmet Bosniacul, el la tog poruncitor.
HEIST. (1818): Vedeal gogeamite Pa,1

2. in special, titlul Gaminarulul Sava, bimbasa al

CurtiI domnesci, cunoscut sub numele de Bimbasa

Sava", capitanul Arnautilor in vremea Zaverel, care se
facuse faimos prin luxul, vitejia i darnicia lul ; el muri
taiat de TurcI in Bucuresd (Ar. 65 urm.).
AL. T. 181: am sft-m1 duroz o pereehe de poturl arnAutesci,

-srt par cA's Bimba,sa Sava.

3. proverbial, pentru un personaj falnic

avut.

ORA. II, 88: Opt pietrarl cu cfa rasi Sta ca bimbavil la mash.
Var. (literare): biinba&A i binbap.
DION. 180: un arnAut anurne Mavrodin biinba0 pe care II fALuse Nemtil major. ZIL. 40: un binbcqa cu o mie de osta1 Impera-

telscl se atla eu ordia sa aprpe de Calafat.

Vorba a p6truns in prosa i in poesia populara cu

accentul originar i cu cel analogic : blmbasa bimbash.

SrANO. 235: imbogatindu-se bAiatul pescarulul i piticut taman

.ca bimbaplele, se duse vestea de averea lor : 286 : 1,1 durara nisce case
traiasca ea bimbaRalele. TEOD. 486 : Capitan1, biulucb4, bimbafl suma.

BIMBASY (biilbasy), colonel d. bill mille" (litt.

www.digibuc.ro

62

chef de mille (soldats) ; bulg. bimbaila, serb. binbaa,

rigr. p.rEpracstg. Despre gradele militare ( 68).
binA f. 1. 1 emnaria unel cladiri, sin. cu cherestea".
D0N.1 73: pe acsth apf). merge la cetate lemne de foe si che
restea sail binale. BELD. 399: unde neflind binale era mal de suferit.

2. cladire In genere, casa luata In intreprindere.

AR. 15 (d. 1821): doue sute lel binaua moril. UR. IX, 451 (d.
1825): acareturile, binalele i alte lucrurl ce se vor afla pe aceste
mosiI manastirega AL. T. 288: o bina cu patru odM. CARAO. 62: schelele merg pinA in captul binale. STANC. 13. si Su. 21: o tigancli lucra
la o bina, cara var cu g5.1ta.

3. fig. temeig. : a pune bina pe cineva", a-i se increde, a se bizui pe

BINA (ar.), batisse, construction, difice ; alb. bulg.

sCrb. bina, men bina cladire mare". V. acaret.

binagi m. constructor de binale.
CARAO. 77: mesterul Dinica binagiul mi-a
Form4iune analogica ( 23).

bindisesc

v.

a-I 'Asa cuiva, sinonim cu sin-

chisesc". V orba eircula numal In Moldova.

CR. II, 40: lua mama n&nasa din crd
nol parca bindisiant de asta?

j iar ne jn1pflia, dar

BENDE, soin, souci. Verbul romanesc presupune

o forma intermediara bulgarsca sag neo-grca.

biniq n. (in Moldova beni) 1. manta boiersca cu
sag fara maned, purtata de baibatI si de femeT.

GHEORG. 301: apoI Vel-Vist. imbraa pe totl menil acel Imp&

ratesel, pe uni1 eu blane...si pe a1ti1 cu beniuri en postav. Us. XVI,
275 (f. de z. 1791): un beni: de groditura cu eacom1. Rev. II, 833 (f.
de z. 1821): un bini. postav nefthl. BELD. 429: galben la fata, pegnduri, cu beni,sul sirIns la piept. N ECM I, 180: largile manicl a benifu-

ia . . . Fri,. 26 : Itnbacat eu binil de postav albastru Inehis. OD. I,

77: auritul vS1 de betla resflrat pe un binif de suvahl alb. GHICA,

501: boieril purtail d'asupra scurteicel giubea de postav sau, la serMori, bni.. ZNNI. II, 24 (prov.): cinci iuI p'un btn4.

2. haina purtata de haiducI. (i de nevestele lor) iar

pana In timpul din urma de lautarY.
AL. T. 80: acum mi se muceilesee cobza sub beni f. AL. 130:
far& sora lul Ghemis, Punea salba si benis.

BINIS (benis, litt, promenade cheval), grand

manteau que portaient autrefois les cavaliers (aux crmonies officielles); alb. bulg. bini (i beni); sCrb.
bini mantie de purpura" ; ngr. /Lrcwat tixsvEat), habit
de dessus.
Binisul era o haina de parada Ce se purta mal ales
pe la alaiurI i cavalcade, vorba avnd primitiv sensul
de calitrie". V. Partea II: bini i bini-alaig.

www.digibuc.ro

53

binieI n. (mai des benipl) bini femeesc mai scurt.

CONN% TX, 27 (f. (le

Z.

1801): un benisel cu atlaz de sanmr.

ne.R. I. 143: un benigel de felenclres albastru. DRAott. 133: untabar ce

se chema benigel ros aprins fAr& mnecl cu bucheturI de anr.

biniIiu rn. cel ce purta bini: boier, curtn.

FIL. 346: llmna Ca boieril ceI marl si ea bini,cliil seI. ORAs. 22 :

Sirmana vreme veche, cand draga o srt mal vil ... la Meta' biniflit?

BIN1SLY (benily), qui porte un bin4.

binigi m. giamba care incaleca cai neinv6tati

si cu narav (Costinescu).
snub, cuyer, bon chevalier : s6r1o. bine0a,
ngr. 11.7tMTC171c,

birlic n. 1. as (la cartile de joc).

FiL. 146: da-ml un birlic. da ml un dece o .hl,

RION, 146 : o singurh d5.thturb, de cacti

un popa. MA-

i un singur birlic care nu esise.

2. spetza mijlocie la zmei.

lap. Juc. 64: maI trebne zmenlul un cap si un birlic.

13IEIL1K, unit, union (d. bir unu"). Turcil iic

asului bey" orf yek", termini cari figurzit i in jocul

cu arice.
birlicel rn. birlic mic (la zmeif copiilor).

ISP. Juc. 9 : intre ate se baga un birlicel, pe care 11 invirtesce.

boc n. gunoig, excremente : loeutiunea a manca

boc", ad. a spune minciuni, corespunde turc. bok yemek

(litt, manger des excrments), dire des grossirets,

des btises. V. boduc.
BOK, exerments. V. boeciil.

bocci m. 1. curatitor de latrine sail de gropi.

BELL). 386 : Undelt smut boieril, de boccia
socotit ?
2. porecht populara data Armnului.
KIN. III, 176: 41-1 Armn

bocciti .

. .

i lasA-1!

2. (sub forma bucciu) cel care taie vitele la zalhana.

MARION, 66: bucciit, parlagiiI. pastramagiil, cazanciil forfotesc

de colo pan& colo strigandu-se pe name si corilnd unul de la altul

ce le trebue la trba lor.

4. (ea adj.) cu sensuri variate

strimb, rti Meut:
nas bucciti, ghete buccit ; urit sa grosoman: bucciti la cap ;
3. chpitt: die buccie.
JIP. 32 : plugurile grele si nhtavAlse, incaltamintea boccie.

BOK6I, vidangeur (sobriquet que les Turcs donnent aux Armniens).

boclc n. (In Moldova bucluc) 1. balega, gunoiti.
GLos. 80: bocluc, excrement, maI virtos omenesc:

clue", a spline minciunl (cf. boc).

2. eArpe, bagaje mrunte, catrafuse.

a manca bo-

CR. I, 134 : am ghsit si secure si fringhie si sfredel sub buclu-

www.digibuc.ro

54

curile d-I ale. GANE I, 94: sh. Incepem a stringe buclucurile ; 102: ant
nLIIiiit pe Osman cu tte buclucurile in spate.

3. fig. (si archaic) fapta necuviincisa.

ANON. 143 : mat multe boclucuri de aeestea esia la meidan

pentru care aft poruncit Caimacanilor si-1 cheme pe Cluciariul
si-1 clich sit dea Latin, sa-1 intrch. shracilor.

4. fig. Incurcatura mare, nevoie, sinonim cu belea".

MARION 44: in cliva in care se intimplase boclucul. XEN. 32 ce

o sh iash din istoria asta, nu schl

dar buclucul e gala; 65 : de

m'ei da afarh., 1.1 fac bucluc; 110 me scapi si pe mine de o multime
de bucli.curi.

Cu acest din urma sens i In regiunea limitroDi a

Ardlului (Reteg. 44: slugile se bucurara c maI pot

face burluce shiguteI. Proverbul a dat de bocluc" co-

respunde variantlor a dat de pocinog" si a dat de

sugubina" (Isp. Rev. 1, 227).

5. crta, gitleva.

GLOS. 80: a face bocluc, a face crth, a bhga Inteo nevoie, a

eamite o prostie. *F12. II, 151 (d. Sucvai: Imam; sfadh, vorbft rea.
BOKLUK, fumier, ordure ; fig. sottise, chose laide,

ignoble (Redhouse: fig. a state of disorder or misery) ;

bulg. serb. bokluk gunoii1". Sensul primitiv al vorbeI, cel
eitat sub 1, s'afla numai la Romitnil banatenI ( 34); intelesul metaforic predomina romilnesce.
bocluca& a. i m. (In Moldova buclucaq) care face bo-

elucuri, care cauta crta pentru lucrurl de nimic.

STANO. 01. si Pov. 53 : nedind om borlucaf incepu sh-1 mustreCR. II, 94: popa Buliga cel buclucaf.

bocce f. 1. sal patrat ce femeile pun pe spate.

2. basma mare de ltina cu florI colorate, ce prta.
trecut de 80 anI (Dr. Manol 197).
tarancele earl'
3. bucata de materie de pus diferite lucrurf.
oo. I. 94: ridicnd avuliile domnesci in 1,q1 i in boccele.
BASME IV, 03: 's1 fAcu o boccea grsh din cele mai frumse haine.

4. legatura. de Infasurat marfa ce se 'Arta. In spinare.

AL. T. 19: pune boccua jos ; 1223 : lute() boccea de marM.

GMCA. 298: alerga duph jupanul cii boccua la spinare.

5. pachet de tutun coprindnd mai multe papusY.

TARIF 1761: tutiun de boccea de 7 'och un lett vechitl. TABU' 1762:

tutun de boccea de oca una 5 haul'.

Var. (archaice):

bohcea, bohgea

i botcea.

tia. XVI, 276 (f. de z. 1797): bohcele de pus straie, hasmale,

testemeluri REV. II, 240 (f. de z. 1817): cinci bohcele de cit. ETYM. 65
(d. 1579): o bohgea. REV. I, 337 (f. de z. 1069): o botcea cu flori de fir.

BOG6a (pers. litt, pice d'toffe que l'on noue

par les quatre coins), chille carr, drap ou morceau

d'toffe pour envelopper, en veloppe, paquet (TUTU/4 BoA6A,

www.digibuc.ro

55

paquet de tabae): bulg. bolisda, srb. bo6a invelis" ;

bohce sal de infasurata.
bocceagiii m. 1. cel ce fabrica satt vincle boccele ;

2. eel ce'l 'Arta marfa inteo boccea, sin. cu tolba,".

GHWA, XII: s'audia cate un bocceaqin strigand: marfa, marfal
Var.: boccegiii si buccengiii.
AL. T. 19: Herscu boccegin, curioscrit prin tte casele boierescl.
Rcv. N. III, 202: lupte aprige Impotriva buccengiilor evrel.

BOG6AgY, qui vend des mouehoirs, des fichus

etc.; porte-balle.
boccealic n. 1. inve!itre,
OD. I, 131: boccealicuri de stofa
2. darul in primeneli, oferit Intr'o boccea mireluf
din partea mireset.
AL. T. 432: boccealic doue salurl. doue blane de jder, don&

de vulpe. Okr.,. 1893, p 31: a treia

boccealic de haine.

Var. (archaice):

ji de nunta o

trimita un

bohcealic si bucceallo.

UR. XX, 378 (t. de z. 1783): sse bacealicuri, 4 de melez, 1

cusut si 1 de borangiuc; XIV, 234 (f. de z. 1813): trei bucceaticurE
de motasa, doub buccealicurl de panzi de casa. TEOD. 161 (oratie): i
a mal cumprat un buccealic de metask

BOG6ALYK, toffes clestines confectionner un

vtement complet : elles se donnent en cadeau enveloppes clans un bogea de taffetas ou de satin Barb. ;

hulg. boh'ealyk dar In haine", srb. bogaluk dar In

earnAT, pantaloni, ciorapI".

bogasiii f. materie coloratzl si lustruita.

ETYM. 77 (d. 1621): o dulama de zaba, cuptosita cu bogasin.

FM. 13: fermenea de pambrill captusit a. cu bogasin ros; 213: rochl
de manita si de bogasia.

Var. (archaice): bogasi i bogasie.

Cuv. I, 220 (d. 1588): patru felne de bogasi. TARIM 1761: bogasie de ialvichir albe. . . Lhi. XVII, GI. (d. 1767): babel sa-1 se

fach o ghiordea de bogasie cu blana de ie. Doc. II, 366 (d. 1792):
earul de bogasie Ins& musulurl sail marra de Rumen GO ban1.

BOGASY, toile d'un tissu peu serr qui sert

faire des doublures Barb.; bulg. bogasiIa, srb. buga-

siTe un fel de nadrag", ngr. proyaGE; forme oceidentale:

poi. bogazija, ung. bogazia, fr. boucassin. sp. bocacin.

Despre cele-lalte stofe de mtase: 86.

bogasier m. 1. eel ce vinde bumbae, mArgele, basmale ; 2. negutator de bogasiuri, manufacturist.

AL. T. 1223: m'am insurat cu fata fostulut bogasier Hagi.Petcu.

Fir.. 88: cea dintal until era locuita de bogasierl; 138: caeiula cu rta
a bogasierului.
bogasieresc a. 1.

ce Vne de bogasier; 2. fig. ordinar.

www.digibuc.ro

56

AL. T. 1251: jalusia e un sentiment bogasieresr; 1261: aste's

vorbe bogasierescl

bogasieresc v. (ironic) a se degrada, a deveni banal.

AL. T. 1226: nu m'am bogasierit de tot.

De ad i o form compus, desbogasieresc, a se leOda de bogasierie si fig. a se rafina.

AL. T. 1272 : me due la D-na Rosescn, ca a me desbogasieresc,

aci am Inceput a mirosi a tarabh

bogasierie f. 1. meseria de bogasier.

AL. T. 1267: In tiny de 30 anl de bogasierie.

2. prvblia bogasierulul.

UR. II, 45 (d 1786): dughenele vor da la slujba ajutorinteI

cte 15 lei bogasieriite. CARAG. 271: am parte In bogasierie la Ploiescl.

AL. T. 1228: vechiul seit asociat de bogasierie.

3. marfa de bogasier i anume stofele de bumbac.

TARIF 1792: marfa de Rumeli ce vine In talk adeclt bogasierie

i allele ce slut de bumbac.

boi f. 1. vopsea, mai ales pentru lna i postavurl.

AMIR. 198: un foi5or frte frumos, raptur& de Tarigrad, cu tot

felul de boiele. SPAM. 109 trupul cu brsca sembna la piele ila boia.

2. dres rosu (pentru obraz 5i pr).

AL. T. 431: liaba '0 pone boia In per.
3. ardeiti ro5u pisat merunt (numit 5i paprica").
4. sos la bucate facut cu otet 5i legume.
BOYA, couleur, teinture ; cum. boya tinctura" ;

bulg. serb. bola. alb. bola, men boi colre", ngr. tiroyti.
Despre colorile Intrebuintate de boiangii: 97.
boial f. colre de vopsit i In special sulemenlki.
NEGR. II, (35: lost de giaba tt boiala.

boiesc v. 1. a vopsi sail a colora stofe, ln, Al etc.

CR. II, 96: lanuri boite fel de fel pentru scrte i laicere.
BASME IV, 116 : tronurl boite cu tte vopselele cele mal arAtse.

2. fig. si pop. a Insela, a pacali (cf. renghia).

CR. I, 61': bine l'am
t!
3. a se drege la fat (cf. boia 2).

AL. T. 422: am gtit ppua de bel, i.arn fcut sprIneene, am

9
,boit'o ea ros. STANd. 51: se bol la obraz en dres si se duse la palat.

Un compus neboit revine In cntecele dobrogene

,(Bur. 115: Pana Corbului, Pana neboitei, Nesulemenit).

FormA,verbal romilnsc, corespungnd luT BOYAMAK

,,teindre", bulg. boTadisam. serb. boIadisati, men boisescu, ngr. prol:atECO).

boiamh f. (si buiama) 1. brobda patratA de mtase

.cu dung1 largi de fir.

Doc. II, 403 (d. 1790): o buiama cu usiinuri i o jumState testemel. REV. If, 240 (f. de z. 1817) : boiama cu bibiluri de slunk de fir...
.boiama cu betla.

2. basma, testemel (In Rimnicu-Sarat).

www.digibuc.ro

BOYAMA (litt. teinture), mouehoir en soie de forme

carre larges raies d'or qu'il est d'usage de donner

en prsent A, son hte Ham. ; bulg. bolama.

boiangia m. (si buingii1) cel ce face boiele si le
pune pe Irtine, pitinzeturi, bumbac, Una,.

Doc. Ill, 61 (d. 1798): hrisovul ce s'ad dat rufetulul boiangii-

lor. MARION, 71: bfirbatu cumetrel era boiangin. I0NE-301J, 680: pentrn

v&psitul lanel sint inadins meseriasi buingiL

BOYAgY, teinturier: bulg. serb. boTagila (si boi-

Da) alb. bol'ai, .ngr. p.noravrCiig.

Despre corporatiunea boiangiilor i importanta disparuta a industriel for : 97.
boiangerie f. 1. meseria de boiangig; 2. pravalia sa.
Do . Ilf, 63 (d. 1788): prIvaliI de boiangerii in Bucnrescl.

boiangilic n. materie de colorat, vopsea.

Doc. III, 68 (d, 1788): sa nu fle volnic a tine pi Avhlie de boiangilic.

BOYA61LYK, l'art de teindre, mtier du teinturier.

bi n. 1. figura, infatisare (sens esit din us).

Dum. 49: venir& o sm& de 'burel... ci dew numal ct 's1 artarA, boiurile. BELD. 435: [Victor Bats] ve46ndu-se pe sine cu frumos
boil, lung si gras, en o barb& frte lunga, s'au socotit pe sine vrednic

a chib/ui ori-ce luern si a octirmui pe

2. statura, talie (acceptiune frte populara).

&Am. 35: cdme negre Ii fin elesc pieptul, spatele i boiul. OD.

I, 108: betg si meruntel la boil... Flu. 40: boiul i frumusetea el.

hp. 46: bout' lul arAta a fi ceva deosebit; 185: flul impbratului se
deosebia prin istetilnea, boiul i intelepciunea lul; 298: thabr si en
boiul de voinic; 3o2; fiat veduvel intrecuse pe top boieril
imperatil la boiu i la stat. Jw. 60: erne se hAranesce bine.., are putere
si boiu falnic.

3. 41 sag fir (vorbind de stofe).

BOY, stature, taille brin de fil ou de sole; cum.
boy corpus" ; alb. bulg. men serb. bol, ngr. iir
*bolozA f. un fel de luntre mare.
TARIF 1970: mneeare de samalagea cu cinci boiurl.

AL. 117: kipte bolozale i epte sandale. TROD. 644: Sus pe

sandale i pe bolozale...

Var. (istorice): bolozan, borozan si burazan.

Duni. 24: o srnfi, ce intrase in dou6 bolzane, eel mal multi

s'ad innecat. Doc. IV, 97 (d. 1793); s ptft Valahia a face si a avea
bolozane, aicI, caice i de tte vasele pe apa Dunftril. COND. 1693,
p. 125: navlonul burazanelor ce ad dus posmagil la Belgrad; p. 180:
1440 tal. pentru dresul burazanelor.

BOLAZAN, grand bateau (lipsesce In dictionare) ;

serb. bolozau. Vorba apartine seriel numerse de nume

turcesci pentru vase de mare ( 95).
bondbc a. i in. sound, sctirt i gros.
OOLESCU (prov.): bondocul ori-unde se va urea, tot bondoo r6-

www.digibuc.ro

58

1115,DO. GHICA, 504: un span, sbilcit i bondoc, mititel ea un copil...

Jip. 33: orbu, bondocu, ,;.chiopu... nu s'nt rumini deplinl.
Var. (mold.): bunduc si (Baronzi., 19) ghindoc.
I. NEON. Cpil de pe nat. 6'1: ia un bunduc! E). V, 40 (d. Sucva): bunduc, orn scurt i gros, mndehat, rotofeiu.

BUNDUK (ar.), court de jambes, petit de t.tille,

nabot Barb. Vorba lipsesce In idiomele balcanice.
bondocel a. cam bondoc.

TROD. 567: Tureulelul mart-Intel, Aleruntel i bondocel...

borangic n. 1. mkase trsa diu firele gog,-,;elor,

lucratit in tara orI adusa gata din Tarigrad: torsul borangiculul era Inainte o industrie infloritre i se practica de femeile de prin malialale.
TAMP 1792: borangic de Tarigi ad, borangic lat francesc. TROD.

80: Fir i

Borangic d'al bun. VULP. 118: Vine Una pe colnic, R6sucind la borangic.

2. mtase transparenta frte uOra pentru camaf

rj brobcie.

REV. II, 334 (f. de z. 1821): 6pte eama51 bune barbatescl borangic. OD. I, 95: trimbele de borangic netesute; 134: priminell de
borangic i de Madill. Fri,. 283: panzi alba cu marginile de borangic
galben. Isp. 251: perina de cap era imbracata cu panza de borangic
de cea mal alsa.

Var. (mold.):

burangic, burangiuc

i burungiuc.

TAMP 1761: burungiuc bucata de 50 cop 88 banI. UR. XI, 249

(f. de z. 1780): izmene de burangic, prostire, obial de burangic; X,
254 (f. de z. 1809): perinI marl de burangzuc, ciarafurl de burangiuc.
CR. II, 4- : tergare de burangic alese. Crarm III, 192: o purta in burangic i cu salb a. de aur. MARJAN I. 170: La tirg, maicuta, m6 due,
Ca sh cumpar burungiuc.

3. plant parasita ce se lipesce de cotorul trifoiulul, numita i Intortel" (Ctiscuta).

BURUNgUK, soie brute telle qu'elle sort du cocon,

toffe faite de cette soie: gaze, crpe, voile de femmes

Barb.; bulg. serb. burunguk, pol. burunczuk, mer. birungica soie crue", ngr. pcoupouv8Co6v..
bostAn m. 1. numele moldovenesc al dovlculul.

8 ram. 98: taind habuc pe 'Marl ea pe curechl sad bostant.

CR. II, 96: alature nisee bostani turcesci... BODO. Pov. 118: tinead
mare negot de placinte cu bostan copt. CARANP. 10: [Canepa] Infundata Intr'un bostan, S'o lucreze un eiordrlan.ZANNE I, 122 (prov): a
prins bostanul cda (adica, cel slab a eapbtat putere, despre cel parvenip).

2. fig. i fam. cap (cf. tivgAl.

bostan far a. slmburl

na. na
AL. T. 837: na! cap sac
74: a facut dupa cum i-a trasnit prin bostanul lul cel abc.

SEI?.

BOSTAN (pers. bustan), jardin o l'on cultive

principalement le melon, la pastque et les lgumes

www.digibuc.ro

59

Barb.; bulg. serb. bostan gradin de pepeni, pepene",

men bustane i ngr. p.noar4vc, grAdinA.

Vorba e proprie Moldovel ca i derivatele CT: bostanit, bostAnarie, bostilnel, bostilnicA.

bostan f. grdinit de bostani i de legume.

STAND. B. si Sn. 31 : 11 Intreb& ce cautA. acolo In bostana

ZANNE I, 122 (prov.) : bestand farl pandar (adicA popor fArl stapiln

avere rtta Ingrijitor).

bostnrie

f. locul unde se pastrz bostani.

Ev I, 71: Hal noroc i bucurie, In dl la bosteindrie. Ottas. II,

181: Is bunI de pus niAAbliall la boshIntirit, dar nu pescarl. STAN( .
B. si Sn. 30: un Romin avea o bostncirie de pepenl.

Prov. mold. frica pazesce bostandria" (Al. T. 1283;

Cr. I, 230) corespunde celui munt. frica pilzescepepenii".
bostnel m. dovlecel (In Moldova).
bostnica (de-a) f. In Moldova, joc de copii. In care

revine formula rnAtuso, m'a mlnat mama sa-mi dai un

botanel" (Seq. II, 61).
bqtur a. (i boeer) gol, sec (la propriti i la fig.).
STAM. 401:

capetele bWure ale unor coconasl. BOGD. Pov.

142 : spicu era sec, boVura ! NADU Cony. XXII, 224: Jar pe bWera
lui titv& vnelh de costor, Abia sta 'n echilibru coiful se triumfAtor.

BOSTUR (botyr), vide ici (cf. serb. ioktur nimic

aci"=yoktyr il n'y a pas") d. bo vide, creux." Vorba

e proprie Moldovei.
boza f. (i buz) b6uturit acricisA ea braga, obtinut.1

prin fermentarea in timpul iernei a merelor padurete

In apa, hutura femeilor i a copiilor : eea mai buna

calitate prta numele de bcq-buza (V. aesta vorba).

BOZA (buza), boisson faite de millet : cum. boza,
bulg. boza i buza, alb. srb. rus. buza, ung. boza, ngr.
FroCdg ; fr. bosan boisson en usage en Orient."

bozagiii m. vInqtor de boza, bragagin.

NEC. 389: pre un Grec, Bozagiul, IL pusese Postelnic mare. Isy.

1715, p, 43: Irel bozagil brAharl ce fficeafi brahA In tabArl. BELD. 343:
haid&I de pe la vite, bozagil, plAcintarl multi . . .

BC:Inky, id.; bulg. serb. bozagiTa i buzagila.

f. bragagerie.

bozagierie

Doc. VII, 112 (d. 1796): prAxMie de bozagierie.

bozagilic n. gatirea bozalei i meseria de bozagill.

Doc. VII, 112 (I 1796): Iane, bozagiul din Bucurescl, core sl

lucreze bozagille, care s'a oprit fiind lips& de bucate.

BOZAkILYK, mtier de buzagy.

bozma f. fapta caraghis dar vatamatre: boro-

bt5, pozna. Vorba circula In Muntenia.

Dim!. 46: p urmA tot le-ail fAcut o bozma, c& o sr n& a tA.iat

www.digibuc.ro

60

drumul Tutcilor. Isp. 372: lint fruprltutul cel ce Meuse bozmaua

(sprirsese vistieria impert.,ca). In. B. Sn. 110: Romanul are ..n.-1
faca boz naua. OaAs. II, 157: 5i a tutors turaua, A inghitit boxmaua.

Proverbul JuaQ.I bozmana!" (i nu basmaua ca la Zanne

III, 17) Insemnzii: al pillit'o !

BOZMA (ar.), crime: vorba lipseqce aiurea.
ln privinta scdcleril sensului (Costinescu, 122 : bozmale, expresiune fitmiliaril pentru comecliI, nasdrilviluil)
cf. bazaconie, care presinta o evolutiune semantict ana1ogit: primitiv nelegiuire", apol necuviintA, vorbd sad
fapta extravaganta."
bre 1 int, ce exprimil. o mirare, suprare sail familiaritate. 1. despre Tura
D ON. 186: bre! ce este acsta zorba ce o fact tu? 191: bre!

domuz, tu sa-mt poruncesci mie? TEOD. 545: Turcil de te-or Intreba:

Ce e, bre! eine e ala?

II. In genere, exprimnd: 1. o mirare (In care cas

se duplicA i se triplicd vorba InsAV sad qi numai

vocala el finalA, spre a arAta gradul de uimire).
AL. T. 40: bre! bre! adia multe am verlut In 1 iata mea! 351:
bre! bre! bre! multe pozne am mal vklut!... 955: breee! ce jute al
mal fost! 1117: mai iata o dihanie ... bre! bre! bre! a draculuI dig!
1449: breee! ce puctiil tn casa asta! 1719: breee! cum s'a stricat lu-

mea! FIL. 236 : bre! dar asta snienn a basm! IsP. 100: darn de unde
venitI, bre, menl bunt?

2. o sup6rare sad indignare.

NEOR. It, 85 : cum sari i me neca-ese, bre? AL. T. 198: da des397: m'o 154,at in mijlocul diumulul, bre!

chide lia, bre omule!

c'o sa me lovsea ceva ! tsp. 178 : spune-ml. bre omule ! eine te-a Inv tat ?

3. o atentiune prietensA.

Fm. 157: trichina en not, bre! XEN. 39: aseulta-mn pe mine,

bre! a ell am imbetrnit In (Tile rele. GHICA, VII : bre! Nicolaie, bine
at venit!

4 un ordin sad o provocare.

F L. 1:6: aduceti cimba, bre! TE.OD. 606 : It eiaus ti tot striga

Haide, bre, rupe fringhia, s5.-t1 cunscem vitejia!

BRE, h ! holah ! bulg. serb. incr. bre! ngr. prpi.

f. 1. gaitilnas ce se cse ca chenar.

bucme

loNEscu, 697: abagiul face haine simple sail eu cheltuiell, adica en cusaturl de gaitane si eu bucmea de metase si de Finn.

2. pur, corde1utA.

Kra. III, 3: o pereChe de nintanil de chihlibar cu 'Abele cat

migdala si cu buemea de metase galbena.

BKME, cordonnet de fil ou de soie fortement

tress Barb. Vorba lipsesce aiurea.
budulc a. si m. 1. simplu, naiv.
ISE'. 13! Sn. 69: Catele era cam budulac. J1P. 14: budulaca, mea
vorbire; 100: menl apiopiat", budulaci, ospdtaritl si milosI.

www.digibuc.ro

61

2. ratacitor, haimana (in rnuntiT Sucevel).

*sp. II, 153 : budulac, orn ce umbli hucid marginea, de a frunza

frasine1u1u1; V, 39: umb1 5. budulac, fugar, umbla pe ascuns de frica

unel pozne co a fficut o (se (lice mal ales despre cot zapsiti cu ticaloii ce urubla Muffle de ruine si de Irica).
BUDALA, niais, imbcile (pl. d. ar. abclal men-

diqut") ; formatiune secundarA ca serb. bulg. men budalas, alb. budalek.

Bucovina).
baga rn. bivol, taur
MAR AN I, 59: Rage buga Intro pril6ge...

De aceias origina : puhace, bou de npte sa bufnita.

CANT. Div. 63: palaturile lut salasele 136ghelor i puhacelor team prernenit.

BUGA, taureau, buile BUTIA6, hibou (cf. lat. bos

boil" si bubo bufnita" ca gr. Sobs si po4c); cum. buga

taurus" ; bulg. huga, rus. bugaj, poi. rut. buhaj, ngr.

Frow-04. Din rutenesce se trage forma secundard bit/mitt

taur" i nunlele untii instrument cu o crda, a caruf

vibratiune imita mugetul boilor la arat (cu care se urza

de St. Vasile plugusorul).
bulgiar n. grail macinat mare din care se fac bu-

cate cu tint ori cu carne sail ,si cu urez, ca asa numi-

tul

cu lapte ca asa numitul pasat" (Glos. 103).

AL. T. 187; putintel b cigar. verira, cu InvIrtita la sfirsit.

BuLGUR (pers. burgul), bl bouilli, sch et mond,

avec lequel on fait du pilaf; bulg. serb. bulgur, men

bulgure, ngr. tr.7rooXyofipt.

blgre m. cocolos de panfint sail de altA materie

(sare, zapada etc.).
cit. IL 49: svrr ! do veo dortb-trel ori cii bulgari In mine, dunu m5 chitesce.

Vorba, pretutindenea popularA, e identica cu cea

precedenta si strAmutarea accentului e motivata de o
diferentiare semantica,care In parte o poseda i vorba
turcscA(intre altele neige,poussire de neige, verglas" :
Redhouse : anything more or less broken in grains like

cracked wheat; snow in small hard grains).

bulc n.I. (sensurl archaice) termin technic militar:

cornpanie de soldatT, sinonim cu stol" si cu rdeimbA".
1. aplicat anume ostiril turcesci.

cAm. Ier. 186: fite-carele cetelor si bulucurilor sale de rifizboiii

i de bataie sa se glitsca cu urgie poruncira. M. COST. 17: toemla
loc desert s'aiba loc desostilor... t6te bulucurile i printre bulucuri
chis alto bulucuri slobode, cnd ar trebui a da ajutor bulucurilor color
ostenite; 283: eise t6ta, 6stea lestf.sca In tocma1 5. la camp si treand
bulucurile turcesel Is1 luad 4iva bun& cu clatirea capulul de la Les1.
ID. 620: 6stea... Indata sa, se tocm5sca stolur1 sa-1 scrie cines1 bu-

www.digibuc.ro

62

lucul, rindul, care duph care va merge. BEL!). 379: Din del un buluc

s'arata din mulg Turd alektuit. BALo. 90: agil ienicerilor i al bulucilor.

2. In genere, despre stea lessca sa ungursca.

M. COST. 491: se deptinsese Lil de sta gala bulucuri chlArl

II, 24: bulucul Unguritor.

3. anume desp re seimenil din Moldova (cf. bulucesc).

II. (sens mode rn) afara din sfera militara: nu rn r mare

de fiinte si ma ales de lucrur, multime mare, cantitate.

Dc. IV, 246 (d. 1793) : sh fle totdeauna' indite de luminhrl. BASME

J. 150 : It vIrI cu nasul in bulucul de fkrimttur1.

II[. (ca adv.) 1. In massa compacta, ca un regiment.

M. Cosr. 272: a mers tot buluc Leit aparndu se de Marl

ptinh sub anturl ; 348: Nemtil an purees buttwuri prin tirg
IL 301 (d. 3821 : vr'o 600 de zaporojenI sta butug in marginea

2. gramada, unul peste altul, maI ales In Moldova.

AL. T. 999: yin prietenil... iath-1 buluc! Jo. Pr. 37: cal, natinjl,

vael, caul, tog buluc la un loc. Cs. I, 249: cum ailing, odata intrk
lmluc In ograda. M. 131: Tureil casa incungiura i 'n cask buluc intra.

III, 156 : Altindtele se (lad buluc, Mb 'ntrebad untie me duc.

BULUK (bllik), troupe, corps de troupes, dtach e-

ment, rgiment ; bulg. serb. buliuk, alb. buliik, men

buluche cta", ngr. FrouXo6-4,..

Interesanta generalizare a sensuldi (companie de

soldatI, cta In genere, massit compacta): parasindu-s1
sfera primitiv mi1itar, vorba a intrat In limba comuna
ea si altl termin analogl (cf.
*bulucesc v. a se stringe la un loc, a se ingloti (cu
aplicafiune speciala la cetele sail bulucurile de ostrisl).
eRECHE, 101 : Leil s'ad buluca i ad eit inaintea Moldovenilor
la apa Siretulul; 226 : indata ad trimis In-Vodh, cum mal de sirg
sb, se buluce'scd stea de pre unde au. fost reschirata. M. Con. 349:

siimenil se buluciad tog la un loc in prejma Curtii... N. Cosy. 41:

ptinh, in (pa s'ad bulucit voinicil i ad eit din Ial. Must's, 61 : TA-

tariI deterh tog de vale, bulucindu-se la capul iazulu sub dlul cetatuil.

Forrnatiune verbalA curat rornnsc i cu sensul

exclusiv militar (de aceea clisparut din limba).

blucb65 m. 1. (sens archaic) capitanul unul

regiment de arnauti sat de seirneni.

M. Cosy. 349: un noroc a fost e bulucbasii i chpitanul slime-

nilor cellar muntenesel s'ad inelat i. ad venit la t-,1tefan-Vod.OHEORO.

306: Vornicil de pertk, bulucba.24 Cnrit bulucbafil bktmnescl i

agiesel stail pe rinduiala lor a milnk. BALO. 614: hotnogil, sutail i
bulucbasit, cum s'ad numit mal thrtlid, comandad o suta de osta1. FOT.
III, 306 : dol bulucbag al sphthrien ate 20 lei pe luna, dol bulucbaff
ai agiel chte GO lel pe luna; 312: buittebap ektuhril ea 3 neferl...
Var.: buliucbap i (rornitinizatil) buluba&.
N. Cosy. 38: ad trimis i pe buliucbq al sett cu siimenil i cu
lefecil... Nr . 215: Duca-Vocla ad trinth, nisce bulubag eu siimenil

de i-ad luat de pre la gazdele lor i i-ad Incus. Diox. 186: un bu-

www.digibuc.ro

63

liticbap al Pazvandulul pentru paza cea de aprpe; 188: ail poruneit

la odabasl, buliucbag cu ortalele lor sa ias5 cu halahl. COND. 1776,
p. 8: bulubga a Curtil gospod ...btaubafl a h5tmAnie1.

2. (sens modern : si bulibap) vittafuluneI setre de ticranl.

UR. I, 126 (d. 1793): flind fagt si vornical de tiganI i burabaii

giudiI de tiganI gospod. STANc. B. i Sn. 61: bulibap l btrn

intro intal en putinica de lapte. SEV. Pov. 66: sa se puie la cale en

bulibap tiganilor. Boon. Pov. 60: buliba,ga i cellag dencl o s terse la

sanrtt6sa. CONTEMPOR. 11, 768: se41 mat dihal de eft NrodA si de cat
btdubap.

1361,1:TIC BASY, capitaine qui commandait cent

hommes Barb.: bulg. bulluk-basa, serb. buliu-basa, ngr.

prouXotrr.varicrfig.

*bulucbpf m. pl. slujitorI sub comanda lui bulueba%t.

DRAM. ii, 68: hAtnihnia se compune iartts1 din aruMitt, din seimen1 si din bulucbeisei.

*bulucb4esc a. care depindea de bulucbasA.

Doc. I, 303 (d. 1783): seimenil bulucbeifesci inarmag. tog cu

haine rosil i cu mottirl galbene.

*bulucbalie f. regiment comandat de un bu1ucba0.

BAIL. 616: seimenh hatm5,nesel, Impartig In dece inducbdfif,

peste care era bas-bulucbas5 de seiment

bumbbc n. 1. plantil din Virile calde cu grilunte

Infasurate In nisce fulgi lungi, mtasosI i frte subtirl :
2. tes6turit facuta din aceI fulgi: prinza. tort.
R.-Con. 293: Cu c5,masa de bumbac, Cu guleru porurnbac.

PAMBUK (parnuk), coton d. (30439e, vierme de m6-

tase ; mer. bumbac, bulg. pambuk. serb. bombak (bumbak) ; alb. pambuk (pumbak), ngr: p.rap.nixt, ung. pamuk:
medio-lat. bambacium: it. bambagio bumbac". V. pembe.
Accentul vorbeI si existenta-I In macedo-romitna
(istro-rom. burnbae vine din serb'o-croata) reelama o derivatiune imediat orientall: *PUMBAK (ahlturea de painbuk), de unde formele romilna, serbil i albaneza.

Bumbacul, originar din India, fu propagat de

ArabI In jurul Mediteranel (cf. ar. kutun, de unde it.

cotone, fr. coton ; V. cutnie).
bumblcar m. 1. eel ce searmilna i trce bumbacul.
PANN, 64: bumbeicand nu se uittt en ochl bunl la cainele alb.
2. negustor de bumbace.
bumbcrie f. 1. maestria i pravillia bumbacarului
2. materiI de bumbac.
bumbacel n. ata, de bumbac.

SENT, Pov. 69: Vr'o dece cog de panzA de in orl de bumbacel.

bumbar f. bomba mare, obuz. Sub acstO.,

vorba revine In cronice si In cntecele populare.

GREC. 15:

ail Inceput a liate cetatea cu tunurl, cu humbarale

www.digibuc.ro

64

BALc. 688: mortierele se nurniail pioe

obuzurile bumbarale. Thou.
482: Skrip, Turd, sarip, agale, Cu tunuti, en bumbarale! 489: Sariti,
11.4, en bumbarale, i mal trageti din pistle...

V orba e identic eu cumbara (V. Partea II), sub influenta sinonimuluf bomba," sag bumba," (cf. Pop. 97 :
din buzbele ce aruncau Nemtii s'at aprins

burghiii n. unltA de gaurit, mal mica, ca sfredelul.

J1P. 69: burghie, pretcare, spitelnice, sfredeleBURG,

srb. burgila.

tarire, vilebrequin; alb. burgi, bulg.

burifi n. butoias mal ales de otet sag de rachig.

sardelele, seumpiile, laehrda de un buriu 60

burin cu ghin ar strica sb.-11 hie la adApost, in
el P. vin si
beciu teil? GoRovEl, 263 lotel]: Am un burin
TARIF 1792:

bani. JIP. 67:

rachiA. BASME H, 73: zmeul legat cobza

bAgat inteun burin. VULP.

72: FOie verde mer salciu, De as fl gios Cat un buriu...

BURY, tube ; bulg. srb. buriia.

burns n. 1. manta mare cu glug, In Dobrogea.

CRAs. III, 113: burnusul vechig cu care era invelit

2. scurteica tarancelor din Basarabia (Dr. Crainicnu).

BURNUZ (ar.), burnous, manteau de laine blanche
que portent les Arabes: srb. burnus, ngr. p.7roopvcACt; sp.

albornoz, fr. burnous manteau d'homme capuchon."

bursisc m. 1. mic animal earnivor (Ursus tucks)
din al caruf pr se fac peril, iar din pielea-i haine taranescI de serbAtre.
CANT. Ier. 26: mttele de casa, bursucul, nev6stuica .. OD. III,
186: bursucit sornnorosi earl es numal nptea (lin vizuini.

2. copil scurt i gros (asemenea bursuculul).

3. trintor, somnoros ea bursuciI.
CRAs. 1, 138: nu esti barbat, estI un bursuc, un aluat mle.
4. fig. bosumflat, sbirlit ,ca peril bursucului).

BORSUK, blaireau ; bulg. pol. rut. borsuk, rus.

borsukil; ung. borz bursuc" (de unde: burzuluesc a
se revolta" i sboresc a se sbIrli de mitnie").

bursuc v. a se umfla ca bursucul, a se sbirli de mitnie.

DAMR, Dictionar, 170 (Cantec : Pentru o mndrk cit o nuca, ToI

fecioril se bursucd.
bursuc (burscA)

f. nume de planta, (Setaria glauca),

eu firele dese ce aduc cu peril bursuculul.

bursucel m. puig sag ce1u de bursuc.
OD. III, 42: eran 11 bursucel,'cari se svircoliail

but n. cps de berbece.

Doc. I, 480 (d. 1783): butul de pastramA de caprh.

BUT, cuisse, jambe; cum. but coxa"; alb. bulg. s6rb.

but, ngr. p.zoozt, euisse de bceuf. Termin de cilsapie ( 105).

www.digibuc.ro

65

butim m. 1. trunchiti de arbore tAiat, cep de vita.

AL. 291: (Mule) Aduci plaghiI i butud i chiar trupurl de

haiducl. RETEG. 60: $i

cosi prin butucf..

2. (prin analogie) mijlocul rotil in care se Imbuc

spitele i prin care trece osia.
AL. T. 958: o rta ese din butuc i surugiul sta. name.

3. pl.

buctit.I grse de lemn In earl se prindeatt

picirele vinovatulul.

OttAs. 21: 11 trantiad indata la gros i la butuc AL. 17: Cu picirele 'n butuci i cu mnile 'n catu,;1. TEon. 527: In temnita mi-e
legat, Cu mainl hi butuc bagat...

4. fig. (ca adv.) nerniseat, tp6n.

AL. T. 395: ce stai ca un eutuc? 115: dorobanlII 11 legase butuc.

BUTA K (t. or.), branche; cum. butak ramus" (d.

buta buturugil"). Forma osmanlie suna BUDAK, branche
d'arbre, cep de vigne, meud dans le bois (de unde srb.
bud ak). Vorba pare a fi Un imprumut vechiti, pte cuman ;
ea pOte fi Insa i o formatiune proprie de la un pri-

mitiv but trunchi" cu suf. -uc (cf. butur-ug din buture, cu acelas1 sens); turcesce exist, un but idol",
primitiv probabil bloc", care in raport cu butuc presintt
analogie semanticLI ca al nostru bolovan
d. vsl. balvant idol".
butucesc v. a prinde picirele in butud.
Isl.. 35: picirele nu se mat miscara, pal c'ar fi fost butucite.
buzdughn n. 1. gbielga de fier tintuitA, mare si
grea. od. atributul mareluI Armas, sinon. cu mAciucA".

NEGR. I, 125: Arbur Hatmanul ce'n mama 'Art a. un grznic

buzdugan ; 133: buzduganul armaiel de aigint poleit ... AL. T. 412:
parca's buzdugane de Vel-Arnia din vremea Domnilor greci. OD. I,
66: buzduganul Insmit slujbei de Armas-mare... STAM. 63: unde's
Hatmanil aceia de buzdugant purtatori?

2. arma de cilpetenie a haiducilor (In cAntecele pop.).

AL. 44: Buzdugan de voinicel, Ghiga mare nestrujitk Cu pirne intuit. TEOD. 535: Mb 'mbracam chip domnesc, Cu buzdugan

haiducesc...

3. sceptru cu glob in vrf, sinonim cu topuz", unul

din insigniile DomnieI trecute.
a. in literatura istorica,:
COND. 1693, p. 416: tal. 50 pentru buzduganul ce aft adus Mariel sale lui Vocla. MUSTE, 78: datu-i-au liii Duca-Voda un tuhl

buzdugan i lic de sobol, precum purtau hatmanii cazacesci. GHEORG.

306: Vel Spatar incinge sabia cea Impbrfit5sca peste umr j ia

buzduganul In mana drpta, tiindu-1 rbzemat pe umbiul sb, i cel
ce este Vistier mare. tiind in mana sa cuca, o pune In capul lui Vel
Sptar. OD. T, 72: Mitropolitul II puse pe cap corna voievocillor
dete In manft spata si buzduganul domnesc, ce le ducea pe o perina.
5

60936

www.digibuc.ro

66

roie marele Sptar. NEGR. I, 137: Jacob Eraclid perise ucis de buzduganul Ini Stefan,Toma.

b. In cantecele populare:

TE01). 506: Na buzdugan domnesc, Suflat cu aur turcesc. TARA

N. II, 496: Cu caftan ch mi-1 ghtia, Cu caftan i gugiuman, C'un

nprasnic buzdugan. Go Rove, 85 [clopotul] : Sde Domnul buzdugan,

Sde sus Inteun divan.

4. bAtaia la t.1p cu buzduganul, cu InssT mana

DomnuluT: acest fel de peclps, Imprumutatil de la Turc,

se obicInuia mult de fanariotl i pricinuia adesea mewtea celuT ce o suferia (cf. topuz).

NEC. 216: Duca-Vodh batea pe zlotaI cu buzduganul, de ag

omorlt veo doI-trel; 228: a prins Turcil pe fratele 111i1escu1ul, de
bAtut prea re cu buzduganul Husein-beiii; 241: Cantemir-Voda
in manic)
bAtut [pe Velicico Vornicul] cri buzduganul
Inchis In becill; 284: ct era Antioh-Vodh de stranic la mnie, ch de
multe orl la Divan cu buzduganul asvirlia In rnenit cel vinovatI;
308: Dimitraco-Vodh, se speriese [de zorbaua seimenilor i a prins
pre bulucbaii lor inlhuntru i
cu buzduganul, i Inca pre
unul
lovit cu sabia, darn. n'au murit.

5. In basme, arma favorita a zrneilor si a fep-fru-

mosilor : cale de ma): multe conace, dupa puterea zmeu-

luT, asvIrl el grozava maciuca, care izbesce cu vuet

'Arta i usa cleschipndu-le, sare apol pe masa, unde,
dupa ce se InvIrtesce de treT ori. In semn ca bucatele
sa fie gata, se ascl In cuig ; adesea-orl Insa Ft-frumos, care s'afla de' fatA, II asvirla Inapol mult maT departe i zmeul se Intrce turburat acasA, unde se ia
la lupta cu Indrznetul sn. protivnic.
SP. 12: un vitz care sh scie sa rsucsca buzduganul; 95: acum

e timpul and are sh, vina zmenl la prfinz i are obiceill de arum&
buzduganul cale de un conac i lovesce In uh, in mash, i se pune
In cuiu; 86: cum vrPI s, ne batem, II dise zmeul: In shbiI sh ne
thiem, in buzdugane sa ne lovim orI In lupth sh ne lupthm?

G. In poesia populara, buzduganul sfaramat prevestesce mrtea erouluI (ca sabia rupta, ea pusca ruginita).
MARTAN I, 47: Ast npte DA-am visat Buzduganul sfirticat...

7. planta numit si capu-ariciului" ('Sparganium

BOZDOGAN (litt, faucon gris d. boz gris" i dogan

faucon"), massue, masse d'armes qui se termine en

tte de faucon Barb. ; bulg. buzdogan, serb. bozdogan

buzdovan; rus. buzdychanCi, rut. buzdyhan, pol. buzdygan, ung. buzogany, men buzdugan (In basme), ngr.
proucsao-r6mv, clavea ferrea militaris qua in proeliis Turei

utuntur (Du Cange).

Din rutnul buzdyhan deriva forma paralela moldovensca bustihan (Cr. 1, 48: gasesce un bustihan putre-

www.digibuc.ro

67

gitios), contras muntenesce la buitn (Isp. 55: paclurT cu

bugeni( ca butia), care, de la sensul de bucata de lemn

gros (asemenea unuI buzdugan), a ajuns sinonim eu
butuc", la propria i Lt figurat (a adormi butn).
Buzduganul, dupa ce a servit ea arma i ea
Domnilor notri i marilor bolerT, a trecut apol la
hOducT i VT-a gasit un ultim refughl In cntecele i
In basmele poporuluT: buzduganul se p6te considera
ca simbolul clespotismulul din trecut.

buzduganagiii in. eel ce purta buzduganul Domnulul (termin necunoscut cronicarilor).

oFtA. II. 6: Buzduganagiul cu al sell buzdugan.

BOZDOGIAN6Y, qui porte une massue (vorba lip-

sesce In dietionare); s6rb. buzdovanki.

buzdugdnaE n. buzdugan mie.

BASME III, 69: o fetiOrh, frumsa in mfina eu un buzdugdnaf

de aur i la epse eu o sabie eu doue tiisur1.

buzduplesc v. a bate cu buzcluganul.

*Kt? IV, 18: Doninitoru chiam6 pe Hlturari

nesce, cittndu4 done buzdugane in piept i unu in spate.

buzdugd-

buzdugeb f. sacuIe sti punga (de Waif).

AL. 146: Cu desagI, en buzdugele, Pline tot de ntahtnudele.
Vorba, care revine In acest pasaj unic, presupune

o forma Buzu sac" de uncle un diminutiv BUZUgA petit

sac" (lipsesce In dietionare); de aci ngr. FrouCo5 i .7couCow, pa (de uncle rom. buzunar).

*CabAnit f. I. (La Turd) 1. mantia SultanuluT

cusuta In fir de aur i de argint, Impodobita cu copee
In briliante i blanitd cu samur sa vulpe 'Agra, cu

pla dindarat lunga ca de 3 palme din acei4 bland,

cu minile scse prin gdurT despre umere ca la caftan,

dar mnicele aruncate Indart pana la pamInt i cu

marginile iara1 blanite (Fot. III, 246).

2. mantie analoga data de Sultan In semn de su-

veranitate unor inaltf dignitarT a! PortiT, Marelui Vizir

(de colre roie), CaimacamuluT (verde) i lul Ienieeraga (stacojie), precum i Hanilor din Crimeia i Domnilor romni, consideratf ea vasall ai Portil.
3. manta mare purtata de Turd i de ArnautT In
timp de plie (V. maT jos).
II (la RomnI) 1. mantie analoga cu a SultanuluT

data de dinsul Domnilor Romni la urearea lor pe

www.digibuc.ro

69

scaun, odata cu sangiacul, topuzul i sabia. Investitura

cu cabanita i cuca a clurat pang, la 1832, cand primul

insignitt a fost Inlocuit cu hervanua", cu care a fost

Imbritcat ma IntAT Mihail Sturza (DrPigh. I, 103, 148).
NEC. 300: Imphratul a imbrheat pe Dumitrasco Beizad cu
cabanifd cu spinarl de sobol In loe de caftan si Pail pus Domn In
Moldova. GHEORO. 300 : Donanul duph alth podba de Imbrchmhate

ce pune asupra sa, se Imbrach si cu haina cea imptrtsch ce se

chiamh cabani i pune euca In cap ... 305 : Spahilar-agasi indath,

ad imbrheat pe Domnul Grigorie-Vodh eu cabanifd cu samur si peste

flicut sangiacul
cabanith cu caftanul, si puindu-1 i cuca in cap,
s,i tniurile teslim. GREC. 213 : s'an desbracat de cabanila sa [Costan-

si ad Imbrheat pre Mihahl Cantacuzino Vel-Sptar.

tin-Vodh]
VAc. 285 : ad. hothrit i sfat de obste, la lt 1418, Domnul cu boieril

ad inchinat Tara Romnsch fr rhzboid la imOratul Mehmet eel

fheut tributarl, si primitl find cu bucurie la ImphraDinti, si
tul, le ad flcut mull& cinste, An Domnulul, dndu-1 cabanild sad
hlaraidh, Implrtsek i crick si sangiae, si don() tuiurl, pai de trel,

eltel are voie a face tte ale pompei, efite fac eel eu trel tuiurl, ache&
nouS ealcanurl, nouS daulurl, sse satIrl, ciausl-gavazi si altele Inca
mal multe, de vreme ce i-a dat i peic1 irophrMescl, cum d. numal
Hanulul, i divan-ciausl, capigil si mecterhan imprritsch, i cal eu

divan-tadm, si has-ahirlil ... NEW?. I, 148; Lpusnnul purta corna Paleologilor si peste dulama polonez de catilea stacojie avea

cabanifd turchsch. GHICA, XV: In vIrful pirarnidel de clasp, era Domnul eu cabanifd i cuca, cu sabie, topuz si tad; 501: la dile marl,
Domnul imbraca cabanila, care era un fel de conto eu ciaprazurl

de fir si cu profiruil de samur.

'2. mantie scumpa boierscl

ARCH. 1ST. I, 139

(d. 1620): e Musat Postelnic am dat lul

Islgoe o dulam cabanild cu guler cu vulpl de atmi5ee1e rosiI. M.

vednd
COST. 285: solul acela lesese, daca 1-an dus la Imperatie

o ail pus
ch nu-1 dad scaun, cabanifa ce era pe dinsul
gios i ad sedut pre dnsa In loe de scaun ; 287: Aprodil de Divan
[in dilele Radului-Voda] ct mal de tinste nice la o Domnie n'ad
fost, en ursiniee multi si crI cabanild cu jder 51 cu hulpl imbracall.
NEC. 181: aprodil atunce [In vremea lu1 Stefan-Voda] nu erad din
men1 protI, cum slat scum, ce erad tot feciorl de boierl i portul
lor era: Imbfficati cu arvanale, eu cabanife

KABANITZA (kapaniCa), robe de gala fourre, pour

l'ordinaire, de renard noir, dont le Sultan se revt

clans les grandes solennits ... le Sultan n'accorde la
kapanitza qu' trois dignitaires: le Grand-Vzir, le

KaIm-mkam et l'Aga de Janissaires, qui en sont revtus en certaines occasions. Les Khans de Crime
recevaient l'investiture par une robe (capanitza) de velours vert, fourre de zibeline, et orne de neuf rangs
d'agrafes en pierreries. Les Hospodars de Valachie et
de Moldavie reoivont un bonnet ou couea, surmont
d'un panache et une robe de drap rouge ou capanitza,

www.digibuc.ro

69

fourre de zibeline. V. d'Ohsson VII. 106, 200, 443, 500 ;

cf. Bou 11, 181 : pour la pluie les habitants de la Turquie
ont encore de vrais capotes ou manteaux de berger sans
manches appels kabanitza ; 229 : les Albanais sortent,

t eomrne hiver, en grands manteaux turcs ou kabanitza gris verdatres.

Vorba revine maT cles la Srbi atat sub forma

primitiva. kaban (de unde istro-rom. cabanu manta") cat

si sub cea diminutivala kabanita, cea din urma cu sens
de mantie boiersca (divan-kaban4e) si de zeghe Oransca sa zabun (de unde trecu la Romanii din Banat).
Miklosich si G. Meyer o ered de proveninVt europna
anume de la it. gabbano (sp. gaban, fr. caban manta
de plie"), venita la Turd prin mijlocirea Srbilor.
cabAz m. 1. scamator, litt, cel ce jca cu cupe.
GOBS. I, 78: is1 deschise casa la toll cabazii i mAscliriciL

2. caraghioz, poznas.

AL. T. 651: ia sa vedein ce-ml mal scrie cabazul cel de Tache,

1733: e cabaz cetritnul Martin !

HOKKA13AZ (ar.-pers. joueur de gobelets), esca-

moteur, fripon ; lipsesce In idiomele balcanice.

V orba e respandita mal ales In Moldova: silaba
initiala, ca neintonata, a calut In rostire ( 21).
cabazlic n. gluma prsta, comclie. pozna.

AL. T. 188: ian spuneti-mI si mie, cb, m6 nebunesc dupa cabazlicuri ; 047: ce cabazlic i aista?.. lor le vine a giuca mazurca,
cnd e m'aflu in csul mortil; 768: ia las b. gluniele de o parte, moule, c. nu-i ad locul de spus cabazlkuri; 791: un cabaztic de carnaval; 1094: nu-ml Intrce vorbele In cabazlia.

Var. (literara):

GOBS'. IV, 148: socotea c

ocabazlic.

Arapul spune ocabazlicurl.

HOKKABAZLYK, tour de passe-passe, tromperie.

cabazlicar a. comic, bufon.

GANE HI, 202: pntecos, mnckl, cii aerul lul cabazlicar

cabal n. condescendenta, in loeuVunea: a face

cabul", a consimti sa primsca (cf. turc. kabnl etmek
daigner, exaucer"). Vorba e speciala Munteniel.

MARION, 64: bine 'mnta, cm care scil sh traiescl tacticos, s

pte srt fad cabul la ap. ceva?
KABUL (ar.), acceptation, consentement; alb.

bulg. srb. kabul, ngr. 7tati.no6),L.

cabulipsese

v. a face cabul, a primi din condescen-

denVt (In graiul mahalagiilor).

CARAG. 78: dac d-lui cabulipsesre s ne onoreze...

Forma verbala de la un ngr.

xxpro6Xsusoc), analog eu siguripsesc".

www.digibuc.ro

xxv.rouXE6(.0 (aorist

70

cacbm m. (i arch. cacum) 1. animal asemenea dihorulul, eu blana alba scump i cu virful cdel negru.

CANT. Ier. 262: mijlocul pardosulul, statul chiparosulul, pelita

cacumului, unghiile inorogulul

2. mal ales, blana de cacom.

TAMP 1761: elam cacom blana 40 banl... cacom sorocul 50 banl,

cacom blana 230 banl. DR. XI, 249 (f. de z.1780): trel rindurl straie,
unul cu samur. altul cu nurck, altul cu singiap sa en cacom dupe.
vreml; X, 264 (f. de z. 1809): im dud straie cu cacom FIL. 209:
blane de samur, cacom i de belhith; 211: scurteice blenite, cu cacom
alb. Naca. I, 70: giubua blknitk eu cacom.

KAKUM, hermine (l'animal et la peau); ngr. xcoto6F.

Despre varietatea blanurilor orientale: 84.

*cadalic n. tIrg,judq (culegetorul traduce greit
vorba cu ciredile de vite").
TEOD. 474 (dfn Breila): Ciobenasil top venia, Oisrele
Cadalical tot stringea.

KADYLYK (juridiction), districte; bulg. kadylyk

judeV, serb. kadiluk, ngr. xaSEXE7f.t, vicus judicis. V. Par-

tea II: cadit i cadiascher.

cadna f. turcica, femee de harem.
a. la cronicarI:

N. COST. 41: spun precum dupe, ce s'ad mazilit Constantin

Viet la Prte la Tarigrad cadina, muierea acelul
Turc Aga, pentru mrtea bkrbatulul st. Arms. 30: Nemtil at. ',Mat
pre Turcil top si cadinele lor... Mori. 185: cadina lu1 Cepitan-Pasa
era posadnica truptratulul...
Duca-Vode,

b. In poesia popular% :

AL. 150: Unde slat cadnele, De se 'ugan cu florile. TEon.

482: Niel cadina cu bkrbat, Niel picior de Turc burlac. VULP. 53:
Dark Turcu o tntreba: De ce plingl,cadinct mea?

KADYN (ar. hatun), dame, matrone; bulg. kadyna, serb. kaduna.

cadinsd f. hora turcsca jucata In satele rom-

nescI din Dobrogea (Bur. Calatorie, 23).

cadinime f. Vote cadinele until' harem.

TEOD. 607: Cadinimea leina i turcimea alerga...

cadiEci f. forma desmierdatre din cadna.
TEnn. 612: Agus, mere, Inceleca i radi$ca

Diminutiv d. cadinica, co respumlnd bulg kadyn6e,

s6rb. kadungika i turc. kadyngyk petite dame".

cafs n. 1. jaluzele de lemn colorat sat aurit la
ferestrele unuf harem: prin eafas, din casa, se vedea
afara, dar de afar% nu se putea vedea inauntru; i la
noi, inainte, easele Domnulni i ale boierilor erat. prov64ute cu cafasurI.

GREC. 154: casa cea domnsek este pe stilpl de piatr cu trel

cu tte ce se ved IntrInsa. DI,. 40: casa are douS fe-

cafasurt

www.digibuc.ro

71

restre cu cafas In fata u1ie1. 0o. I, 139: acel chiosc de lemnarie lucrat numal In cafasur i In sapaturl de chiparos si de iasomie.

Vorba revine i In poesia artistica.

2. In Mold. locul bisericei Inchis cu grilaj de lemn
uncle steteat femeile, ca sa nu fie vcjute de barbati.
3. (sens archaic literar) partea saraiulul unde
cuiati fratir mal tinerl a SultanuluI domnitor.
BoL. I, 269: Dup'un cafas, In umbra, asculta o hanlma,

VAc. 268: sa. cheme pe Sultan Suleiman de la cafas In taht ;

278: Sult.Mahmut ramase In cafasurt, unde dupa putina vreme muri.

KAFAS (ar. kafes), cage, grillage, partie du Srail

autrefois, taient renferms les hritiers du trne:

appartement des femmes dont les fentres sont grills
Ham.; bulg. kafez, alb. serb. kafaz, ngr.
eolivie",

mcr. cafase.
ca./eh f. (i Mold. caf) 1. bbele unur arbora din familia rubiaeeelor. Originara din Africa tropicala (Abisinia i Guinea), cafua se respitindi din Orient, din Persia
i Arabia, In Occident.
.

TAMP 1792: cafua frantezico

caftua lemen oca 50 banl.

2. b6utura lacuta din aceste bbe, uscate, prajite

i pisate (cu sat fara zahar). Cafua si ciubucul faceat
parte integranta din obiceiurile vechlr nstre societatr
(prima usitata 'Ana astadr, ciubucul Inlocuit find cu
dulcta): ele constituiat, la Turcr 0 la nor, aparatul tradiVonal al ospitalitatir trecute ( 91).
a. la eronicarl :

NEC. 376: In tte diminetile avea obiceid [Grigorie-Voda] de

cherna boieril de le da caf. si nu numaI celor cu boieril marl, cc+
si la o sm a. de boierI mazill calif ad fost boierI marl, II chema
de la da cafe 0 le arata pothic i cinste mare. Amm.171: dupa caf
Km 263 : Vezirul Indata, au Imad poftit Domnul pre Spatarul
bracat pre boierl pre tog en caftane, &include si cafe. GHEORG. 299:

dupa ce intr. Dommil In casa, merg boieril top Inlauntru si le gice

Domnul de sed dandu-le i cafe. DION. 195: intrand amindol Basil
dat dulc6p, cafea. cebuc si alte zaharicale; 209: geneIn iatac,
raril i cu ofiteril i boieril cel marl mers-ad cu Mitropolitul In sala
cea mare si i-ad ospdtat en dulcata, cafea, pocinca, wac i. pezmet.

b. In literatura moderna :

AL. T. 882: cum v6 place cafua, domnule director? turcsel

sa nemtsch? 951: s'o trezit boieru? duceg de grabh du1ce1.1
caf. Gane III, 247 : o cafea ngra turcsc a.

c. In poesia populara :

eu caimac.

SEQ. V, 63 (d. Sucva); Alrga, fuga acasa, Gat-le cafelile,

Le-aprinde ciubucele... -Ev. 151: $i Ine'o case& de cafe, SI-I paru
gurita m6... MARIAN, 224 : Ba, am v64ut-o icl-colea, Marta, bath de
cafea
VULP. 17: Da de grta ce-1 era, Niel cafua nu poftia, Niel
ciubucul n'aprindea.

www.digibuc.ro

72

3. pop. cafea russcP, raehia (Zanne Ill, 500).

Var. (archaiM) : cahvi.
TARIF 1761: calla de 11 ocd. 1 led vechid. Doc. II, 266 (d. 1791):

in earl se vinde bodutura de cahv.

kAvt (ar. kahve); bulg. kahva si kafe, Orb.

kava i kafa, pol. kalva, alb. kaf, men c'af, ngr.

cafegiii m. (si cafigiii) I (sens archaic) 1. obicinuit
titlu identic cu cafegi-baa" (SulzerIfI, 187). In vechime, bAtutul cafeleT si tinerea unel cafenele era venitul
privilegiat al ILif Vel-cafegin san Vel-cahvegi i numal
dihsul putea autoriza pe alt cineva, cu pretul unet cornpensdri bnescl, s deschidit un stabiliment analog.

Ax. 148: orinduise Nicolal-Vodd de-I paziad pe Vel-caminar,

pe cupariul, pe vatavul de copiI, pe camara,ul de du1cet1 si pe cafegiul i pe un capitan de catane.., ea sa fie pururea lnga dinsul.

G-HEORO. 302: dupd, vataful de aprodl, Vel-cafegiul, eredincerul... KCAL

278: Pe copil cu tufeccil,

chemat la cafegil. CRON. III, 441 : boieril all dat bacis 39 leI eu toW cafegiulux. SrAm. 471: nu to-al ciocoit
pe langa vr'un boier mare fcndu-te eirtbuccid sad cafight Pm. 30:
cafegii, ciubuccii !zi all slujba51 al palatului...
Var. (archaice): cahfegiu i cahvegia.
CM4D. 1776, p. 77: 20 lei pe Luna Vel-cahfegiu. Doc. II, 266 (d.
1791 : dam volnicie omulul pe care II a otindui Vel-cahvegiul Domniel mele Jane, ea dupa obieeid numal el sd aiba a tinea in Bumresci trel cahvenele cu tahmisul lor.

Sotia luI Vel-cafegin, care prepara Dmnel cafua,

se numia cahvegidin.
COND. 1776, p. 80: cahvegidina Gospojdel 20 lei pe hind.
2. (la o casA boiersc ) cel insArcinat cu splarea
feligenclor i cu qclucerea cafelei stapiinuldi si musafirilor seL

If (sensuri mod erne) 1. cel ce pisz0, sa vinde cafea;

2. cel ce V.ne o cafenea.

KA(u)vEgi, cafetier; s6rb. kahvegiia, kavegiia
kafegila, men eafegiti, ngr. 7.0vfa-pct-tis. Forma fem. ari corespunde moderchaiai cahvegidintl e neo-gre

nuluI cafegiice.

*cafegi-bap m. (si cafigi-bapi) 1.1a Turci, primul cafe-

crig al Sultanulul sail al Vizirulul.

COND. 1693, p. 419: luI cafegi-bafa aL Sitihtarulul tawdratese

care ail vault cu Osman-Aga... MELCHIS. Rom. II, 130: un ghermesut
cd florl Wad dat lui cafigi-basa.

2. la Romitini, slujba al Curtii care prepara i aducea Domnulul cafua: el avea monopolul cafelei In
capitala i in provincie (Fot. III, 330).

www.digibuc.ro

73

AL. T. 101: brbatu-meil a fost cafegi-baga la Caragea. GHICA,

56 : Cnd Grigorie Ghica s'a Meat Domn, Nicolaie Alexandrescu a

ajuns cafegi-baga. STAAL 396: el ail intrat cu fudulia until cafigi-baga.

cafeneh

se bea cafea.

f.

(si Mold.

cafinea)

1.

local public unde

FIL. 162 : v adunat1 in Vote dilele la cafeneita de la Dorobntie.

CARAG. II, 117: am aflat c umbli prin cafenele i pe la balurl. AL.
Pr. 113: o cafinea grecse, plin de flgurl serise cu barbe lungi.
AL. 161: La cadid la cafenea, Uncle b& Turcil cafea.
Var. (archaice) : cahfenea i cahvenea.
COND. 1776, p. 28: de OM cahfenerua i de tot tahmisul s ia
Vel-cahvegi avaetul seil. Doc. II, 266 (d. 1791): nu este nimeni volnic

anal a deschide cahvenea sail a tinea tahmis in Bucuresci fr, de

cartea Domniel mele.

KAVEHAN (kahve hane), caf ; bulg. kahven

kafen, s6rb. kavana i kafana, alb. cafehan, ngr. xa,cpevs, mcr. cafin.
cafeni

a, de colrea cafelel.

Doc. II, 403 (d. 1790): un binis de postav cafeni. Fir, 13: caravanl vopsig cafeni. GHICA, 388 : ciorapi lung1 cafenii.. .

Forma analogica dupa celelalte nume de colori ( 23).

caftn n. (si arch. Mold. caftan) mantie orieutala

lunga, cusuta pe margini cu fire de aur i de argint,

cu mnicele 'Ana la pamint, ce se da de Sultan, in semn

de onre, Vizirilor, Pasilor si Domnilor romnI, cnd
intra in functiunI sat.' ca r6splata pentru un servicitt
insemnat, orl chiar pentru o scire buna. Caftanul oficial
coprindea 3 clase : cel de clasa I (hilat) se da numai

Vizirilor si Pasilor cu treI tuiuri, iar dintre DomniI nostri

numaI Dimitrie Cantemir l'a primit de la Sultan Ahmed
cu oeasiunea Investiturei sale ; eel de clasa II (Oa) se da
Pasilor, Domnilor si ambasadorilor ; iar cel de clasa

caftanul proprin-dis, se da persnelor de rang inferior

(Cant. Ist. ot. 229).

La rindul sea, Doinnul rsplatia in acelasI mod pe
subaltern-if seI. Numirea la o boierie se facea prin

bracare cu caftane, Domnul investind InsuT pe Postelnic i pe Vistier, apol acest din urma imbraca pe

ceilalti boierT, pe fie-care dupa rangul sell ( 56).

I. (la TurcT) 1. haina de onre data de Sultan Domnilor vasall, Hanulul Crimeil si Principilor ArdluluI.

Crim-Ghere1] cciul, caftan,

trmis
KOG. 235 : Prta
fActindn-1 deplin Han. CAHT. 326: tot nemesugul Ardlului s'au dus

la Ali-Pasa cu Apall Mihaiii de Pail pus Craill. Ardlulul, Inibrcndu-1 eu caftan, dIndu-i si sift' de Domnie diva obiceill.

2. in special, haina de onre ce Domnif nostri

o primiatt de la Sultan, la urcarea lor pe tron, prin

www.digibuc.ro

74

mijlocirea ViziruluI sat a unuI inadins trimis pentru

acsta (Cant. Mold. 54).

N. Cosr. 3: Veziru a dat Domnia tAril Dabijel Vorniculul,

imbracndu-1 dup5, obiceit eu caftan; 8: Vezirul ail imbrricat eu
caftan pe Stefan Petriceicu, dndu-1 stg de Domnia laril Moldovel;
18 : tot Inteaeest an
sosit caftan de Domnie Duchl-Voda de l'ai1
mutat la Moldova. NEc. 183; Imp5ratul

Imbrheat [pe Petru-Vodh]

en caftan sh fle iarks1 Domn In Moldova. Km 241 : iarti cnd ail

fost despre trunh, ail sosit i caftanul Domnnlul eu Enaki Sutul,
esind Domnul inainte cu mare alai inaintea caftanului. CAM'. 291:
ail trimis Imp5ratu1 capigi-bash de ail dat Domnia thril lul MatehlVodh, aduandu-1 caftan si bnzdugan duph obiceill. Dam. 164: Imp5-

ratul tureen ail trimis ferman si caftan de Domnie lul Manuil

Roset. On. I, 72: Mihnea esi din biseriek Imbaci in Lind& caftanul alb en guler de samur.

Vorba figurz i In cantecele istorice, ca i celeMite insignil domnesci (cf. buzdugan, cuca, gugiuman).

TEOD. 632: Zaee-ml Corbea vinovat, C'a poftit i c'a purtat Cuca
imp5ratulul i caftanul Domnulul. VuLP. 28 : Alol, Dinne, Maria-tal
caftanu de pe tine, Caftanu i buzduganu I BUR. 142; L5phda,
Dmne, eujbanul, Mal lpd i caftanul!

(la Romani) 1. haina de onre data de Voda

boierilor la intrare Inteo functiune sag la acordarea

unui titlu de nobleta. Cei boieritT cu caftane erat datori

sa platsca o taxa speciala sag avaet, ce slujia la intretinerea podurilor din Bucuresei (cf. Doc. III, 70 d.
1789): de la vel-Ban pana la vel-Postelnic sa dea la
cutie cate taleri 20, de la vel-Clucer 'Ana la vel-Comis
ate talerl 10, iar de la vel-Serdar In jos, cand vor 1mbraca domnescile (*tune, ori halia ori paialic, 'An la
cel mic, cum si ispravnicil, sa dea eke talen 5. Despre
ceremonialul conferiril caftanelor: 56.
a. la cronicarl:

NOG. 244: In-Vodk ehiemnd pe toll boieril la Curte, i pe

pe top V Midi, i pe Mitropolitul, stringndu-1 pe
totl In SpAthrie, ail adus Domnul pe Beizadna MAriel sale Grigorache, i duph, cum sta btrinul in scaun, ail pus pe Divan-Efendi
de
imbi heat en caftan. GHEORG. 305: Spahilar-Agasi indath ail
izabrAcat pe Domnul Grigorie-Vodh cu eabanith cu samur si peste
cabanith cu caftanul, i puinclo-1 i mica In cap,
facut sangiacul
tuiurile teslim. DION. 174: Mavrogheni boieri en sila pe eel ce
afla eh ail eeva banl, le trimitea caftane i 641 domnescl cu ciohodarI ... AL. 215 (d. 1821); Domnul sh nu aib. voie sh imbrace caftan
pe niel un str5in.
Divan-Efendi,

b. In literatura moderna:

AL. T. 41: boier eu caftan din vrecnea ferieitulul intru pomenire

Ionith Sturza Voevod I NEUR. I, 287: sh te infatosez1 la Curte In Spit-

trie, spre a frobrhea caftan de Vornie mare. I'm. 291; caftanul de

mare Comis i darurile domnesel... 347: te cinstesc cu caftanul de
mare Spatar i te fac Caimacam al CraioveI GHICA, XV : in (Tina

www.digibuc.ro

7r,

cnd cineva umbrfica caftan de boier mare, era trimis acash cu alai
Ware pe cal domnesc.

C. In poesia populara:

BUR. 184: Ciobanil 1111 Dobrian, El slut boierl de Divan, Sed tu

calk rezematl, Cu caftan tog ImbrheatI.

2. fig. functiune, rang, boierie.

zIL. 1: tath-rued a intrat i In slujbe politicescl Imbrcnd patru

caftane. GHICA, 86; In Domnia lul Caragea tte slujbele qi caftanele
se da pe parale ; 295 : caftanele la earl le era iertat sh, se urce cu
gndul era mult, mult, acele de ht.rar sail de sluger. 0a/i. III, 27 :
Slujbe, rangurl caftanuri pe banl gata se vindea... GOLESCU (Zanne
III, 61): or) caftan prat In pfunint, orl trng de gt (se (lice de cel
ce doresce orl mrtea orl boieria cea mal Inalth).

3. halatul purtat de ovreil betranI sat cucernicI

(numit i anterit").
CRAs. If, 112 :

eel dol jidanl contrabanditI Inv6lindu-se In

nisce caftane rupte de lustrin ; 129 : m6 tineam de pi:Stele caftanu.ui

lul Avram.

4. (fam. i ironic) triintla.

AL. T. 1045: i trag o bhtaie de eele sflnte

jail un caftan.

Ar aveit haz sh

KAFTAN, (pers. haftan), vtement de dessus, vte-

ment d'honneur; bulg: serb. rus, rut. pol. kaftan, men

caftane, ngr. 7taFivt.

Vorba datza din see. XVI; mentiunea cea maI

veche e din 1588 (Cuv. T, 215: un caftan eu 16 nasture).

Ea a produs o serie de forme derivate, parte originale

i parte Imprumutate.
cliftnesc

v. a Imbraca cu caftanul, a da rang de

boierie, maI adesea un simplu titlu ori sinecura.

AL. T. 141: boierul era caftanit i meterhanhua turcsch n

prIlia sub cerdac.
cftnie

f. rang de boierie.

DELAVR 47 : Si r6ze1 cu r6zeie, Si ciocol cu ctiftdniP.

cftnit a. i m. boierit.

AL. (Negr. I, XVI); caliciail mil de familil pentru ea sh In-

grae un vecin celftdnit.

*caftangiii m. (numit si Vel-caftangi) slujba al

maT marele peste gardroba domnsca, presenta

DomnuluT caftanul i-1 punea pe spatele noilor boieritl
(Sulzer III, 167 ; Fot. III, 310).
COND. 1776, p. 2'3: pentru caftanele ce Imbrach-Domnulpe boierl

sh ia Vel-caftangia 4eciuia111.... (V. avaet). Doc. IV. 615 (d. 1795):

taifaua luI vel-Postelnic: icl-ciohodar, muhurdar, caftangia...

KAFTANgl, valet de chambre.

*caftangi-bap m. 1. (la TurcI) ofiter Insarcinat sa Im-

brace cu blane i cu eaftane pe eel ce-at dobindit vr'o

functiune (d'Ohsson VII, 173).

www.digibuc.ro

76

FoT. III, 215 : atuncl se Inffttiztt i caftangi-bafa Impratulul.

2. (la Romni) titlu identic cu V el-caftangia

Doc. I 305 (d. 1783) : cafegi-baa ca cal tangi-bafa...

KAFTANgI bau, le chef des gardiens des kaftans

charg d'en revtir les dignitaires Ham.

*caftanliii m. 1. cel imbrdcat cu caftan, boier.

AR. 180 (d. 1821): privileghiatil, Incepndde la caftanlii i pfinIt

la cea din urm. trpta,
calcat sub picire,
necinstit.

2. se dicea maI ales in ris de boieril infumuraV

de privileglile lor i pretentioI (Glos. 112).

KAFTANLY, celui qui porte un kaftan.

cai f. cuill de fier care se bate In poteva de

la piciorul calulul (Laurian-Max. 1, 550).

Do . If, 330 (d. 1791): [nalbantului] de batut caielele cu cuiele

lor vine de un picior po bani JO.

cheval h crochets (pour marcher

KAYAR, fer
sur la glace); sub raportul fonetic, cf. pangeh cu pangar

patlagea u patlyngan.
Vorba face parte din nomenclatura relativa la potcovrie, In mare parte de origind turcscd ( 105).
cai(a)ftn. I (sensuriarchaice) 1. Infilliare, costum.

VAc. 290: un Nmt, un Ungur i un Lh cu ccliafcturile lor

fletel-care... Dux. 45: un Grec dup5, stat, duph, chip, dup6. cairafet;
98: amIndol In .ctiiafet ntAresc rezemarA In Tarigrad. BELD. 381:
La cea dintl vedere, \lid:6nd caifet turcesc... FIL. 76: am ell caifet
de hot?

2. fig. stare exterird, rang de nobletd.

II (sens modern) In Moldova : echipaj.

AL. T 861: de unde ne hanim?.. cu ce ne tinem calfetul ?

GANI: III, 252: ce cal, ce trAsurl, ce catfet! BOGD. COM. 7: De
voiesci birjl, caiafeturi, tte or sb. se pregatesch.

KYIAFET (ar.), physionomie, extrieur, aspect ;

habit, costume, vtement ; bulg. kdefet exterior",

serb. kit'afet haind, aparen0,".

caic n. luntre usrd turcscd, tuguiatd la amIn-

doue cdp6tAie1e, eu 4-7 per echI de lop ei, adesea daurite.

a. la cronicari.

M. Coil% 298: Impratul ail trimis Vizirtil ea caicza la bawl.

GgEc. 322: Impratul, puindu-se in caic, ail trecut Dunrea de cea
parte la Nicopole. DION. 178 : orIce vas sail caic vedea c merge la
cetate... Zn.. 40: la Calafat, avnd i caice gtite din vreme, atl trecut poste Duntire.

b. In poesia populard.

AL. 124: un caic mare bogat Cu potaav ro Imbritcat, Pe'n

afar zugavit $i pe marginl poleit. VULP. 13: De caic mi-1 priponia,

Tot cu trengu mi-1 baea... TARA N. 'I, 366 : Vine un caic icuit
de multi Tura grItmdit.

www.digibuc.ro

77

Var. (dobrogna) : caiuc.

CRAs. 1.11, 110: intrl in gura caiucului nostru.

KAYIK (kayuk), bateau, barque; bulg. serb. kaik,

rus. rut. kaiuk, ngr. zaExt, men caiche.

caicaE n. caic mic.

TEOD. 559: Cclicaful mi-1 opria1, CcI s mrga nu Indraznia.

n. sens identic cu caica".

caicci m. cel ce mina caicul, luntras.
caicel

TEOD. 665: Celicelul luI oprit, De salcie priponit...

Ax. 155: st Mo la Ibraim a fost un caiccin la Tarigrad... IST.

1715, p. 12: de abia spargea caicciul marea cu caicele. NEGR. 1, 277:
judetele se ocIrmuiall de caiccil i sei4l. GHICA, 303: caicciul l'ar fi
omorit, ea sh-1 jefuiascri.

KAYIK61, batelier; bulg. kaiiia, serb. kaikila,

ngr. xaInVi.

caimAc n. 1. cja grsa i unsursa ce laptele

prinde pe d'asupra: Urea lapteluI sail smintana.
AL. T. 965: marinaturl i cataifur1
caimac, goge, alivencl...

i caimac. MGR. 1, 286 :

Forma scurtata, caima, insemnza, fermentul ce

acresce laptele" (Di.. Manolescu, 264).

2. cja co se face d'asupra la cafea sail la ciubuc

care e partea cea mai buna.

FIL. 233: aplinse un ciubnc en caimac

GANE III, 168: dulcetile, cafelele negre cu caimac.

ttase dintrInsul.

KAIMAK, crme, la fine fleur; alb. bulg. serb.

kaimak, ngr. xattiZott.

n. diminutiv do desmierdaro.

TEOD. 120 : Ianrt cdimcicel, Pus pe trtlerel

*Caimachm m. (si Cimacam, Caimacan) I. (la Turd)

loctiitorul mareluI Vizir, insarcinat cu paza oraului i
cu conducerea trebilor Imp6ratieI (Cant. Ist. ot. 246).

N. COST. 284: solilor i menilor celor straini iesise porunch

de la Caimacamul ce era subt acea vreme, nime dinafara de casa
lul sh nu iris& 17: acest Vezir Cara Mustafa Pasa Bind Caimacam

lang Impi1ratul ... NEC. 196 : Bind Pasa neprieten DucM-Voda,

trimis cartile la Tarigrad la Caimacamul. COND. 1693, p. 61 : tal.
fcut
2000 s'all trimis poclonul Caimacamului de la Odrii, cand
Cclinulcam. VAo. 270: Chiupruln Mustafa Pasa se facu Vezir din Caimacan qi aduna sfat mare In Tarigrad.

In cantecele nstre istorice, acest Inalt clignitar

turc 'Arta numele de Caimacam-Aga.
TEon. 536: [Imperatul] poruncia 1111 Besliaga

Aga, De acolo din Orava

i lul Caimacam-

II. (la Romani) 1. imputernicitul nouluI Domn, numit sa trimis din Constantinopole, ca s administreze

www.digibuc.ro

78

veniturile tAriI papa la sosirea i instalarea DomnulnT

pe tron (Cnt. Mold. 63).

IN. COST. 27: boieril care erad caimacami In Iasi ...; 86 : a

doua clj stringndu-se boieril la Curte, a aflat caimacaml pus1 de la
Domnul nod, Diunitrascu Cantemir-Vocia. Amts. 148 : pe Banul Gherghe, flind boier b5tran, n'ad vral. sa-1 puie Caimacan, nicl Pad socotit
intru ceva. 'Con. 255: Calimah indatft ad ales orn de trb i all repedit la Moldova de ad facia caimacaml pe o srn& de boierI de loc.
i3ELD. 387 : Domnul [Scarlat Calimah] rinduesce indata caimacami la
Bucuresci. Zit,. 24: ad trimis cftrp boieril caimacaml coprindetre
de vestirea Domniel.

2. loctiitor de Domn In casul cnd tronul rmtinea

vacant prin lipsa sa Indeprtarea DomnuluI din Ora.

MIME, 24: vednd Cantemir-Vod 6. c5, vine Craiul [Sobieski],

pus' ad la Ias1 pe lamandi Vornicul i pe alp boierl c

preunft, s5, fie caimacaml , ca s pzsca Prgul. CAI,. 314 :Bercea Ianos,

credinciosul care '1 lasase Racoli caimacam in locul lul, purtUorid de

grija tuturor lucrb.rilor
DION. 177: scriea Mavrogheni si boierilor jIuil, earl II lb.sase caimacami la scaunul Domniel
L. 19:
Ticilosul Down Hangerid. cum ad sosit Capitan-Pasa la ordie, s'ad
dus la Craiova cu din boieril sel, lasand la Bucuresel caimacami alp boierl.

3. de la 1761, Banul CraioveI fu inlocuit cu un

boier cu titlul de Caimacam", care se bucnra de prerogativele, folsele i veniturile bAnier (F'ot. III, 266).

DION. 164: ail trimis caftan de Domnie lul Manuil Ruset a fl

Domn, flindcft s'afla inteacea vreme Caimacam in Craiova. ZIL. 32:
Postelnicul Nicolache ce se aflft Caimacam Craiovel. AL. T. 163: ell
get-beget sa nu am prilej de a if In tar niel nilicar un Caimacam !

FIL. 123: mosul med a fost Caimacam In Craiova. GHICA, 288: Caimacamul a i poruncit ispravniculul sa-1 inchidft la Strehaia.

4. locotenentI domnesci pilnA la alegerea i instalarea Domnului titular.

GHICA, 425: fiinda la 1 Maid. 1856 expirad puterile Domnilor

Stirbeiu si Grigorie Ghica, numip la 1849 pe termen de 7 an1, e1

erad s fle inlocuip prin Caimacaml numip de Pra, prInA la ale-

gerea Domnilor de c5Are Camerele colective.

Vorba revine adesea, ea titlu strAin

si In poesia nstrii, populara.

indigen,

TEOD. 378: Banil Severinulul, Caimacamil Oltulul; 539. Multumim, Agalelor, cinstip Caimacamilor; 583: Caimacaniifirgulul, sfetnicil
Divanulul CARANF. 57: Sa castige un Caimacan, S mi-1 subtie de banl.

KAIMAKAM (ar. kaim-mekam), lieutenant du grand-

vizir, sous-gouverneur d'un district, ministre par in-

terim (d. kaim qui tient" si mekam place"); bulg. srb.

kaimakam, alb. kaimakan, men caimacame sub-prefect",
ngr. xocciLaxdtp.71; ; sp. caimacan. V. Partea II: caimacampasa.

cimAcmie

cal tinea.

f.

1. locotenenta domnscA

www.digibuc.ro

timpul

79

N. COST. 48: Constantin-Vod, dupa ce vseclu la alimdcamic pe

Iordache Vornicul, nu-1 prti bine. NEo. 301: au scos pre Vornicul

fordachi afarft
dat 0.41 de cdimdcdmie de la Dumitrascu-Vod.
A MIR. 156: aft adus chrfl de cdimdcdmie, facnd caimacami pe Con-

stantin Costachi Spatarul i pe Sandul Sturza Banal. Pm. 255: dup5,

aeeea sit alcatuitl cdimdcamia i s cAutatI trebile
cu osirdie

dreptate. GHICA, 101 : caimdcdmia trimite In contra luI Tudor pe Prodan...

2. guverniea Olteniei (cf. eairnacam 3).

AR. 76 (d. 1821) : pritu4endu-1 i-aft trimis la celimd cdmia Craiovel

In bunk pazii.

3. forma de guvern provisori, instituit sub regi-

mul Regulamentului organic (1832-1857) i compus din

Vornicul, Logofetul i Presiclentul inaltului Divan, de
uncle numele CaimileAmia de trei".
caimcnesc a. ce tinea de Caimaearnul din Craiova.

DION. 192: slujbasil Ina banl si-I facea cirada cdimdcdnersal satl
boiersci, sail II mistuia Ed.

eaimadnit n. venit propria Cairnacamului din Cra-

iova, care primia cilte 4 lei de fieeare vita ee trecea

In Turcia: acest venit se urea adesea la 100.000 lei pe
an (Fot. III, 267).

*caimacamlic n. sens identic eu caimacamie".

AR. 156 (d. 1821): numitul Negri se confirma in caimacamlicul

Bucurescilor ...; 161: prin deosebit porunc imp5rtsca eft m'am
intrit iarh,z1 in caimacamlicul ValahieL

KAIMAKAMLYIK,lieutenance, charge du kaimakam,

district gouvern par un kaimakam; srb. kaimakamluk.

cals m. porn originar din Armenia (Prunus ar-

meniaca), ale carui fructe se numesc caise.

Karst., gros abricot noyau doux; bulg. srb.
kaisila, mer. cais, ngr. 7.atOt; ung. kajszy.
Vorba romnscil, sub raportul accentulul, presu-

pune un intermediar neo grec (eals d. xg.tot), ea si sinonimul sett zhrzAr" d. CipCxXov, de aceiac;I origina: pers.

ZERDAL17, petit abricot jaune noyau amer, litt, prune

jaune
zeal ,.jaune" i alu prune"); bldg. zarzala,
srb. zerdeliia, alb. zerdelii.
caisiii a. galben-deschis la colre.
calabalic n. 1. (sensul primitiv) glta, lume multa.

Koo. 231: all purees Domnia cu mare alahl i calabalic. COND.

IPsIL.: s nu lase calabalicul cel prost a intra unde se face judecata.
Fn.. 164: varz pentru calabalic (slug1). Isp . 363 : una din rbele
fetel de Imprat se strecur prin calabalicul [de dogarl] si le dete
pe sub ascuns o copaie de mere, dou azime i un fedeles cu
GLos. 113: pane de cal abalic, One prsth pentru lutcrtorl servitori.

2. fig. sgomot, turburare.

NEC. 228: la purcesul lui Dimitrasco-Vod din Iasi,

www.digibuc.ro

fcut

80

marl gAlcevI i calabalic; 254 : era atunce mare calabalic de slujitorl

In carte, de'sI ceread leflle de la Duca-Vocit; 301: precum este obiceiul Moldovenilor celor nechjig de strimbk41, s fact calabalicurt
Domnilor mazill; 369: asa
potolit acele calabalicuri. Doc. IV,
409 (d. 1794); carele ce vin cu cherestele fac mult calabalic pe pod
cu vitele lor. STAM. 461: astt npte am audit mare calabalic pe la
prta nstrt..

3. crtg,, zarvA (ha muntif SuceveY).

SEQ. IL 151 : calabalic, sfadt; m'am inchrcat de calabalic, mi-am

aprins paie in cap.

4. (sens maY ales modern) bagaj de casil, catrafuse.

DION. 200: Vodt Ipsilant poruncit. a vatasilor de Curte in grab

incarce calabalieurile. KOG. 222: all vklut
frt de veste mare calabalic, redvane cu muierl, dmen1 muLtI. STAM.
225: In carSt t.
puie al med tot calabalic. I'm. 259: butca ce era inearcatt ea calaballcurile sale. 1SP. B. Sn. 131; te a inclircat cu tot
calabalicul In spinare. GHICA, 323 ; din Of e curtile esiall care, ctrute

st aduct care moetnesci,

si calesci inarcate cu lume i cu calabalicurt.

Vorba figurM In proverbe

i inteo cimilitur.

GoNwEI, 35 [butie] Cu smicele pe spinare, la buric calabalic.

ZANNE If, 22: calabalic la buric (cind se crtt, mal multi men1 inghesuindu-se); III, 51 : uncle e calabalic e si bucluc (unde e avere slut si
griji multe). Gtos. 113: a nu face cuiva calabalic, a nu da des pe la

dinsul, a nu sta indelung.

KALABALYK, multitude, grande foule : confusion,

embarras, suite nombreuse ; bagages, effets d. kalaba

(ar. gal ebe) foule, affluence" ; bulg. kalabalyk echipaj" ; srb. kalabaluk, rut. kalabalyk, gillevit"; alb. kalabalek glt In miscare, turburare, bagaj" ; man clabtliche bagaj", ngr. xg.Xav.ry.XE-A,L, desordine. confusiune.

c515isz m.

cApetenie.

caluza) I. (sens archaic) comandant,

GEM. 26 ; slujitoril apitant

avnd calduz pre Armas Burnas Alexandru. BELD. 404: Gheorghe clauzul i chpitan Niculi

2. fig. indrumare.

VAc. 251: Intristarea mortil lui Suleiman se fteu catiluza tttne-seil luI Orchan spre mormint.

(sens modern) cel ce arat drumul, conductor.

ANON. 141 : o ceilituzd s

indrepteze calea Inekro ar vrea st

rurgt. AL. T. 233: nu m'ati luat din mijlocul drumulul, ea sit vd flu
cillduz prin codril ? ISP. 43: n'are edlduza aft facii o caletorie asa de
lung. G-ANE I, 18 ; nol rktriam ea turma ft.rt cluz. JIP. 83: stapAnirea e eakfuza natiel.

Vorba figurz In cAteva proverbe.

GOLESCII cei cu ochI calauzd la cel fftrt, de ochl pururea sft

se arate; col Mr& de ochI, alidatzd la eel cu ochl. PANN, 25 : la
satul ce se vede, cdtcluzei nu trebue.

ICALAUZ (kulaguz), guide, conducteur, chef, commandant ; alb. bulg. serb. ung. kalauz, mer. caluz con.-

www.digibuc.ro

81

duckor i catir care merge In frunte", ngr.

V. Partea
cillauz-basa i calAuz-ciaus.

xxXmotCilg.

Forma romanizatA, cluza" (cf. caraula), at:At In

trecut cAt si In present, apartine Muntenia
cAlinesc V. a servi de cAlduz, a conduce.
TSP. 292 :

cotowlanul (Ilse vizitiilor si se ie pe urma lul, c.

el II va &Velar& STANO. Gl. i Pov. 33: paznicul Inchisoril 11 ceilduzi

pin& la odaia, unde era MI. se fach osInda. TEOD. 104 [colindi] ; D'o
stea ne calduzim, Pe Hristos s dovedim.

Formatiune romnscg corespunqlnd serb. kalauziti.

calchn m. pesce de mare cu corpul lat In form

de romb (litt, pesce cu pav6z5.).

CRON. III, 437: le-ad trimis cite un ea-lean-balk (greit in text:

calman-balic) pesce de mare prea bun. FAMIL1A XXIII, 63: menajnl
delicat de pesce mare: barbunI, gurizl. chefall, scrumbil, calcant.

KALKAN (balygy), turbot; bulg. kalkan-balyk

caracudit." V. Partea II; calcan.
caldarim n. 1. loc sag drum pavat.

IsT. 1715, p. 61 : o culme de dl pe care este caldarim de Intl& In cetate. Gffica, 241 : la barieri, se isprivise caldarimut.

2. fig. In locutiunea a bate caldarimul", sinonimit

inainte find aternute cu

cu a bate podurile"

grin41), adicA a umbla Mra cAp6tAig.

MARION, 16: Tudose a Want multe ijile caldarimul de la prta Thane!.

KALDYRYM, pav, chausse; bulg. kaldarym, serb.

kaldrm, alb. kaldram, ngr. maScp1F.

caldrmgi m. pietrar.

AL. T. 1397 : astrt npte dol caldarmgi ail spart peretele casel.

KALDYRYMgY, paveur ; serb. kaldringiTa.

cfilp n. melitA, de canepa: tortul, dep6nat pe

r6schitor, se preface In calk:).

STAm. 453 : calepele ate ad tors. CD. II, 96 : ceilepe de tort i Marl.

KELEP (kullab), dvidoir propre entourer un cor-

don de fil d'or ou d'argent ; bulg. kilep (ibrisim) tortis".

Vorba, cunoscut numaI In Moldova, face parte
din nomenclatura relativ la tesut ( 105).

calf5 m. lucrtor care a Invtat un mestesug

incepe sa-1 practice, In opositiune cu ucenic".

Roo. 229: sit cheme i calfa s faa izvod. UR. XIV, 8 (d.1814):

calfele ce vor ei de capul lor s dee cite 5 lel la brsli. AD. T.

1159: calfd de spiter; 1272: calfet de dughiani. NEGR. I, 297 : am si-1

dad calfd la vr'un lipscan sad vr'un bacal, si, Invete negustoria. IsP.
137; el Intfo jumtate an lucra ca o calfd veche; 226: faurul
porunci cdlfilor sh fac lul Greucnu o cruti cu trel cal cu
total]. i ca totul de Iler; 369: metere, and al de gand s m scot'
calfd ? 370: acum evtl calfd, al sapat de ucenicie. MARION, 61: calfele
6

60936

www.digibuc.ro

82

i sthpanul barbieriel nu mal stall din mAinl. Teo!). 463: Nou6 mesterl marl, Calfe de zidarl...

Proverbul a patit'o calfa nstr!" se qice de cel

pclit care 'I Inchipue eti a pacalit pe altul.

KALFA (ar. halifa qui remplace"), sous-chef,

sous-matre, commis, gar9on de mtier, ouvrier, apprenti

avanc ; bulg. serb. kalfa, alb. kalfa, men cAlf slugil",
ngr. xeck? .d.; kd xikcpas, gar9on de boutique. V. Partea II:
calfh i calif.
clfie f. starea de calfa, In opositiune cu ucenicie".
PANN II, 18: treI lunl am phial la calfie.

cllif n. toc de imamea.

AL. T. 433: doue califuri de imamele, cu mutunachi, eusute cu

fluturI; 669: i-am fheut un calif de cinbuc cu margele.

De aci forma compusA incllfat, provkiut cu un cAllf.

ND:JR. I, 237: ciubue incalifat i lulea ferecath cu argint.

KYLYF (ar. gylaf), tui, enveloppe ; bulg. kalyf,

serb. kaluf, alb. kylyf, met% calufe ghiozdan".
calp a. 1. fals, vorbind In special de monete.

Doc. I, 449 (d. 1784): un astaragid care a lucrat calp sall ar

face precupie. Fit.. 250 : el lua banil si-i schimbi pe banl thiati sall calpi.

2. fig. degenerat, netrebnic.

AL. T. 1419 : de and am dat de bani calpi, ea banul Vulpe,

m'am lep6dat de boierie si m'am lipit de rftesie. Elam 48: Nol in

nol n'avem nimica, Totu-i calp, totu-1 strain.

KALP (ar. kalb), faux (monnaie): forma vulgarA

d. kalyp (V. calup) ; bulg. serb. kalp, met% calp (para),
ngr. 7s4kozczos, faux, falsifi.

callpuzAn m. 1. cel ce taie bani calpl.

PRAVILA Vasile Lupu, 20 : pentru calpuzanl, ceia ce fac bull

r61.., dintal s-I se taie capul, dup'aceia sh-1 se ardh trupul in foc
si ate bucate va avea, tte sh fie domneseL.. Doc. I, 484 (d. 1783):
pungasil, calpuzanii, borfasil si furii de cal. OD.I,147: te pune la rind
cu pungasil, controbontil, cu calpuzanit.

2. fig. Inelator, nemernic.

FIL. 191: eel mal mirav i mal calpuzan dintre tosi Grecil din
Tara rominsch.

KALPAZAN (kalb zen d. ar. kalb fausse monnaie"

i pers. zen qui frappe"), faux-monnayour, fourbe ;

bulg. kalpazan, serb. kalpozan, ngr. xn.X7covCing.

calpuznie f. forma sinonima cu calpuzanlic".

PRAVILA Vasile Lupu, 20: de s6 va afla ch s'a fcut acea cal-

puzdnie la vr'un sat sail si tirg micsor, sh-1 se fach, mrte, iarh, bucatele sh. nu-1 le ia nime, nici sh le ardh.

calpuzanlic n. 1. faptg, &Ill meserie de calpuzan:

2. fig. Inelatorie (Glos. 116).

www.digibuc.ro

83
KALPAZANLYK,

fabrication de fausse-monnaie :

bulg. kalpazanlyk, Dgr. xxX7rooCavXExt.

*callpAc n. 1. caciula de catifea verde, Imblanita

cu samur i decorata cu dou egrete de diamante, ce Sulttnul da la Investitura Hanilor Crimea (d'O hsson VII 443).

2. caciula cilindrica din piele ngra de berbece,

Inablanita pe marginT, Inalta si drpta, purtata Inainte
de Domn i de boieril" cel marl.
Bitte. 401: MihaiD purta pe cap un calpac unguresc Impodobit
en o fulie ngrit de pene de cocor, legata eu o cope& de aur. OD. I.

132: ginerele grec... In cap purta inaltul calpac de httlie fumurie

cu fund de serasir.

3. caciula purtata apor de negutatoriT straint

Pm. 138 : calpacul de blana al arimInuinl ibrisimght
Vorba figurza si In cntecele dobrogene.
pune un calpac.
BUR. 177: Peste posul eel din cap, Tu
KALPAK, bonnet garni de fourrure ; bulg. serb.
kalpak (igumenski), ngr. xxXneott; rus. kolpakil (si. klobukti comanac"), pol. kolpak, ung. kalpak (si kalap) ;
tr. colback sorte de bonnet A, poil en usage dans quelques corps de notre cavalerie" (Devic).
*calpacciii m. cel ce face sati vincle calpace.
COND. 1813, p. 385: cojocarl, calpaccil si a1I asemenea innen1

en neguploril...

KALPAKY,marchand ou fabricant d e bonnets; bulg.

serb. kalpakila.

calm

n.

calip) 1. calapod de cizmar.

Bon. Pov. 124: ciocanul

carpi imineil stenilor.

i calupul cu care se indeletnicia a

2. forma de lemn pentru caciulT,

Doc. IL 405 (d. 1792): un caltp de
3. tipar de placinte.
XEN. 245 : niel tu tingire cum se cade, niaI tu cahipuri.
4. bucatit lunguiata de sapun sati de branza (cf. turc.
kalyb sabun brique de savon").
Un. XIV, 239: povetuind pe crt5erI ca s-1 faca cascavalul in
i un call)) bun, Calip de saprin.

cahipurl marI. ORA% II, 163:

5. bucata de olan ori de ciob de strachina In patru

colturY, In jocul cu puiul".
6. forma In genere, tipar, model.

Do IL 332 (d 1792): Aramida s se dee catip de la Domnie...

AL. T. 1231: ne sem6nlm In Vote, pare'am fi facutl tot pe un calup.
ID. Pr. 267 : flgurI de tali fptura, de tot caluput.

7. fig. mijloc dibachl, siretenie: a pune cuiva ca-

lupul", a-I Insela, a-1 pacali: a mtuaca calupul", a E. In-

plat (cf. turc. kalyb etmek duper, jouer un tour").

www.digibuc.ro

84

CAL. 1882, p. 46: cotoiul, chruia 'I da prin cap tte

puse i aci calipul. AL. T. 1067: l'am pus in calup pe ciubotar
(cf. 1069: l'am pus la forma i pe cofetar). ORM. 20: eatipuri puse

bine eu prea multh istetime.

KALUP, KALIT (ar. kalib), forme de cordonnier,

modle, corps moul d'aprs une certaine forme ; fig.

ruse, duperie (d. gr. xxXzow, calapod, litt. picior de
lemn) ; cum. calip forma" : bulg. kalyp i kalup, serb.
kalup, men calupe modiolus", ngr. IsaAoirt. Din aceiaI

vorba, araba deriva: it. calibro (vechit-sp. calibo), fr.

sp. calibre Dozy, 377.
Forma muntna sunk eallp", cea moldovensca
calup"; vorba Insa1 face parte din categoria terminilor
orientah relativI la meteugul cizmarieI ( 105).
Inelator, arlatan (Polysu).
calupci m. (i
KALY136Y (kalybgy), mouleur ; fig. tromp eur, fourbe.

canar

f.

1. stana de piatra.

IsT. n15, p. 67 : de la dl In lunch este canara de piatrh; 60:

nu loc tins, ci canarale de piatri. TEOD. 658 (d. Romanap): Subt o ca-

nara de piatrh, Unde un chine mare latri.

2. stnca de mare (In Dobrogea).

ZAMFIRESCIL Novele, 19: stncile mril numite canarale.
BANANA (ar. kynare), talage de boucher, abattoir (alt sens lipsesce); serb. kanare id., bulg. kanara
stalled".
canbt n. oblon, de ua sail de ferstra, ce se deschide In dou.
KOG. 241: deschiOnd canaturile ferestrelor, a Inceput a rticni

ca tOtil ... OD. I, 127: ua cu canaturi de stejar, clipti*te ea tini-

chele qi legate cu drugurI de fler. Frt.,. 283: o prth cu douS canaturf,

Invent& cu strinh de ulucl m5runte1e. STANe. 57: canaturile de la
uI numal de stejar shpat in chip de florI.

KANAT, battant de porte, de fentre ; bulg. serb.

kanat, ngr. mtvirt ( 98).

cnl f. praf de boit prul.

TARIF 1761: candid oca 5 banI. MARION 1892, No. 43: dli eu
petit& pe sprincene, dfil cu cdnad pe pr. *Ep. V, 55: cdnld, boialh
de chnit, de ordinar rohie, violet sail albastrh.

KYNA (ar. hynna), argile rouge qui sert teindre

les ongles; bulg. kana, serb. kna, ngr. xv; sp. alheila.
port. alfena. Forma cAnla" e formata din cane/ prin
analogia numelor de colorl In -la (. 23).

canesc V. 1. a Innegri barba, porul, sprincenele.

PANN, 76: Barba 'n11 este albh var... ell o cdnesc i o 'negresc.
GHICA, 5: barba potrivith in aprAtre i cdnitd maI Inuit roie de
TEon. 174: Cu crne cdnite, Cu frine zugavite... 175:
SI, nu fie cu barba cdnitd, Srt rernaie cartea necitit5,.

www.digibuc.ro

85

2. In muntiT SueeviT, a bol mieif i alte vite in

frunte spre a fi cunoscute din eele straine (Seq. V, 55).
Form4iune verbala ea bulg. knosam i serb. kniti.
cAnge f. 1. prjina lunga cu cArlig de fier spre
a apuca *i. primi ceva de departe.
LW. 1715, p. 90: inieeril ail inceput a se porni eine en sari,

cine eu cange, eine eu sael de Mill efttre ant. AL. Poesii II, 224:
rsturnail eu cangea i strpungernd en lancea...

2. pl. be0 cu un ac indoit la un ettpkal eu care

croitorul Me lucrul nemicat pe genuchi [Isp.).

3. cange de rninat o luntre.

CRAs. II, 36: eel-land 11 ajutad cu nisee cangT i eu lopetile.

4. pl. ghiarele pasrilor rapitre (in Moldova) :

cangea-paseri1", o planta (Arthrolobium scorpioid,es), citat
de Dr. Crkinacnu in Cony. XXII, 504..
5. fig. ghiard, 'Tana.
STAM. 214: i en a lor cangi eornute demonil] sa-1 apuee vor..
AL. T. 1441: dar cnd sa puie cangea pe hotl, tufal..

Var.:

cance 0 gance.

V, 54 (d. Sue6va): cane/. arligele eantarulul i ghiarelr .

pasSrilor: eaia o Ina mnielu In cdncl. COSTINESCU, 234: gance sail
ganyt, unlta de fier en unul sail run multe eIrlige.

laisigA (gan6a), croe, crampon, perche des bateliers (d. it. gancio carlig"); serb. kanga (ganga) CarJig, ghiara"; mcr. cange (pentru foc), Dgr. xivtC1 i yivrCos

(de mid e rom. ganVt"), ung. gancsa.

cangiuit a. provklut cu o cange, eu un cArlig.

AL. Poesil II, 224: Cu lancea ceingiuitei 'n glta patrundeau ...

cfinthr

n. (i

cntariii) 1.

controlata de autoritate

balanO, oficiala, cumpna

0 dare speciala sub Ipsilante

se numia cntarul domnesc" : marfa ce se vindea cu
ridicata n'o putea cntari nimenT de eat eel ce cumOra acest venit, platittd ete 10 banT la 100 de ocale
(Tunusli, 68).

CANT. Ter. 318: isecia i nepritinul de easa eu glavatina cein-

tariului se asrn6na, carele ea mica mieorimea lud marl mamini de

la parnInt in sus artme... CCND. 1767, p. 39: nime sA, nu fie
volnie a tint) i a avoll cantar mal mare de 40 our.. Tamp 1792: putinile de miere ee merg la tam turesea sa se traga cu ceintarul gospod. Oak,. II, 222: plinea era qi eruda, ea sa traga mad mult la cantor. JIP 67: negustorn !Inure& lumea la ceintar ... PANN, 66: alege
alt nm de pesee i-1 pane In cdntar. STNC. 135: niel nu se aedase
bine i se eumpani ceintarul. TEOD. 599: In ccintar elt mi-o punea,
peee oea eIt-rni venia ...

2. greutate de 100 oca sail 50 kgr.

Koo. 215: D6mna le trimitea [rnuierilor 1nehise la mitropolie]

i ate un ccintar done de in . . . DION. 216 : sa-1 dea i harachipe tot anul

www.digibuc.ro

86

sums de ccintare de aur i de argint. UR. XXII, 800 (d. 1826): untt.cantariul 44 banl, iar mierea pe un poloboc de 10 eantare 1 Ien 12
banl. BALe. 78 : lmbarcart" pe corSbii aprpe o mie cdntare de mobile.
KANTAR

(ar.),

quintal, poids de .14 oka (d.

centenarius prin mgr. x.evtliv6:pt); bulg. serb. kantar, Incr.

cantare, ngr. 7.avtipE ; sp. quintal, it. cntaro.
Despre celelalte m6surI i greutatl : 93.
cant'aresc V.

a constata .greutatea cu cntarul, a

trage greu in cump6nd.

COND. 1767, p. 39: de va vrea s

ccintarscd marfa,

ate oca trage marfa sa. AL. T. 1338: rangnrile se

ea s. scie

ctintdresc cu

banl. MARION, 44: and s'a ecintdrit la St. Gheorghe, s'a rupt cntarn
eu d.-lul. AL. 311 : Iepele de soul moldovenesc, Cu Ealbenl se dintdresc.
*cantariatica f. taxa crintdririf vamale.

Doc. 1776, p. 39: 6 banl sl se ia la 44 ock cantariatica orl-ce

fel de maril ar fi si se va trage la antar.., iar her de se va efinthri, s se ia cantariatica la 59 ocIt. 6 ban1.

Formatiune ihridd tureo-gred ( 23).

cantaragiii m. eel ce cntaresce la vamd.

COND. 1776, P. 40: 20 ban1 de tot earni cu marfa ce lua cantaragia vmel, cnd Intra In vam, sIt lipssa. UR. XXII, 308 (d.1826 :
cantaragiii O. nu fie suprap de bir.

KANTARgY, employ de la douane, charg A, peser

les ballots ; serb. kantargna.

capbc n. 1. ceea ce serva a acoperi, a astupa sail
a inchide (o lada, o Md. o solod).
Ma.

Isp. 10: ridia capacul chichitel; 864: fcu surcua capac la

Proverbe: s1-a gasit tingirea capacul", a dat de unul care 11

smi1nIt; capac dupa MS" (Goleseu , cu acelasl Inteles.

2. Indoiturd ce aeopera o
COND. 1693, p. 96: blana cu zagarale eu capace.
3. petec de incheiat in dosul alvarilor (et. bulg.
kapakly kunduri).
Gnico, 502: BSIthretul purta pantalonl de um:whin cu capac.

4. In Muntenia, plepd de sicriil (Bur. Datini, 17).

5. se 4ice de Invktitura zmeulin de hdrtie.

Up. Juc. 68: zmeul face capac.
6. fig. pretext : a pune cuiva capac", a ascumle
greelile ; a-1 gsi capacul," a da un r6spuns cuvenit.

CANT. Ier. 225: capacul minciunil de asupra tingiril viclesugulul adaugand, chip de mare rugaminte catre soim arat. liztr. I,
399 (d. 1821): si la acstIt omorire a PatriarhuluI punea unil capae.
Ku. III, 141: l pune atund capac.

KAPAK, couvercle, couverture, enveloppe ; alb.

bulg. serb. mcr. kapak, pol. kapak clopot de sticlit

pentru plante", ngr. xcuraxt.
caparn f. 1. carne de miel sail de pui gdtitd
en stafide.

www.digibuc.ro

87

AL. T. 74: bucate de cele slin4tse ca la nol, precum musaca,

capama; 505: egt-m1 fach la mask vr'o capama.

2. haina de bumbac sall de m6tase.

TARIF 1870: capama de samalagea sall cutnie.

KAPAMA, tuve de viande ; robe de dessous

pique, de toile ou de soie (kapamak eouvrir, boucher");
serb. kapama, ngr. xcum.14;, ragoilt.
capAng5 f. cursa, =1 ales pentru pas6r1' (in

Muntenia). V. capcana.

GORJ. IV, 164: II prinse si pe acesta In capange.

KAPINgA, ti buchet pour prendre des oiseaux

(dim. d. kapan trappe, embuche") ; bulg. kapan6e,

ngr. xarivrCa., sourricire. Forma rornansca e o inducVune analogica d. plural (cf. copca).
c5pchna f. curs& pentru Rare, pasrI sal). reci.

AL. T. 203: te-al prins singur in cdpcand ; 242: el cade in capcand; 1142: m'ail prins In capcand, diavolica. GANE I, 95: n'o s5. ne
Rolm dr prin1 ca srecul In cdpcand ; 160: ne facea cdpcdni de prins

vabil si stigleg.

KAPKAN, pige, trappe (d. kapmak saisir") ; rus.

rut. kapkana, ung. kaptany.

Vorba, proprie MoldoveY, deriva din tataresce, de
aceea lipsesce i'n idiomele balcanice.
*capbt n. 1. mlnta boiersca (pl. capte i capoturl).
GHEORG. 301: Vel-Vistiernic Imbracti pe toll menil eel 1'1320-

rAtesci, pe unil cu blane, pe a1tii cu caftane, pe alti1 cu capotur1. . .

GHICA 320: tata-met, se lgA, In graba cu salul la cap, II pune capotul cel rou si incalecil, calul.
2. (i capod) i'n special, manta militara.
Mori. 173: Domnnl Mavroghene facuse cpitnil cu stguri fru-

mse, zugrvit cu sfing, imbrcand capitanil cu capoduri domnesd.

Doc. I, 550 (d. 1784): postelniceiT top cu capoduri carmiclil. FoT. III,

254: cpitanil de agie inarmatl, Imbracap cu capoturi i cllirI. OD.

I, 133: dilaretil turd purtand pe dinsil nisce capte de filendres, de
ghermesuturl si de diferite stofe.

3. un fel de scurteica (cf. caMel).

KAPOT (kapod), manteau d. it. capotto manta de

phflie" (de unde istro-rom. caput manta").

Sensul modern de haina femeiasca de casa" derivit din fr. capote, Mende cu it. capotto.
capotel n. mintn femeesc numit i
ciupag" : capotelul e scurteicf4a tarancelor.
caragAce f. cofofana (Corms pica).

COSTINESCU, 138: poperulcrede, di, la casa uncle cant& caragacea,

vor veni spe1.1.

KARGA6A (dimin. d. karga), eorneille (cotorana fiind

www.digibuc.ro

88

d. genul Corvus") ; bulg. garagaska, ngr. xciplx4icc (de

unde si forma secundara caragatd).
Vorba circula In Muntenia, mal ales in judeWe de
pe Fanga Dunare.

carageA f. pasere negricisa (Inteo cimilitura

despre gheom5ie").
TEOD. 229 : aurlita, pestrita, caragea de os.
Cu sensul primitiv de negru inchis", vorba figurza
In vechile tarife vamale (si sub forma turcsca a plur.).
FIL. 215 : briurl caragealar cusute.

ICARAgA, noirtre, chevreuil ;

bulg. karaga un

fel de pruna".
caraghitm m. i a.(si caraghios) I.(ca subst.).1.numele
bufonuluf (litt. Ocliiti-negru") In farsele ce se jucail. la
Curtile Domnilor romni : Voda si boierif se desMtaa
cu glumele bazlfi ale CaraghiozuluI ( 63).
CANT. Ier. 407: Mascara cu ochi negri, Caraghioz, prtpu .0. de mas-

cara vestiti. GLOS. 117 : Domnil Inainte, cum i boieril eel marl, avead
la Curidle lor ate un caraghioz, ale carul caraghiozlicurl, la masit i
dupli mask provocall un ris cat se plate de favorabil digestiuniI.

:_. in genere, bufon, sinonim cu mascaricia".

STAM. 471: s ridit top de dinsul ca de un caraghioz. GANE

125 : Anton Aghiuta, un pitic ghebos, care era caraghiozul satulul.

MARION, 59 : ese la maidan caraghiosul i face la pozne ste strImbi de rIs.

II. (ca adj ) comic, ridicul.

GANE III, 215 : porecle i nscocirl de euvinte caraghize. . .

MARION, 17: ac6st dragoste al carat inceput fusece att de caraghios;

41 : mutra caraghisd ce o face piticul.

KARAGZ (Karagioz), CEil noir : c'est ainsi qu'on

appelle le principal bouffon dans les ombres chinoises
et les farces qu'on reprsentent devant le bas peuple
Bianchi; polichinelle, guignol, marionette Barb. : bulg.
karaghlos, serb. karaglilozfia, mcr. caraghioz. Despre
bogata sinonimica orientala a bufonului": 28.

caraghiozlic

n.

1. farsa de earaghioz, joc cu

vorbe sati eu gesturf comice.

AL. T. 116: un caraghiozlic ea Ole revolutiile de la noI. Fa..

241: aerul r6suna de glasul eel tare i tiptor al telalilor, earl facead
din caraghiozlic i datoria functiunil lor un ce identic.

2. gluma grosolana si josnica, bufonerie ordinara.

AL. T. 128 : care vra s die i caraghiozlic pe rang% cele-lalte ?

1665 : cum 41 pare caraghiozlicul sta, vere Sandule ? GNICA 322 : soi-

taril imbracatl In baine pestrite, cu c6de de vulpi la caciuli, jueand

chioceeurile, strImbandu-se la lume pe ulit qi facand fel de fel de
caraghiozlicuri.

KARAGZLK, l'acte du Karagz, bouffonerie ;

serb. karaghiozluk, mcr. caraghiozlichi.

www.digibuc.ro

89

*caragro* m. moneta turcscg, in valre de 2 lef

vechI sail. 80 parale (Wolf, 135).
DION. 166: caragrog de 2 zlotl si altil de 2 lel ; 224: Wall s'ad

suit en pretul mare, acum la acest lt 1815, caragroq ee ail fost 2

lel, acum 2 lel i 25 parale, caragrof Le al fost 2 lel i jmatate,
acum. 3 lel i 15 parale.

Vorba figurza i In cntecele populare.

R.-Coo. 66: cut chicairu plin de banI,Numal caragrog turcesci...

VIJLP. 13: Vr'o 3 pul de cazalnici Cu solzu eft caragroau. . .

KARA GURUS, cu. noir (c'est--dire pur d'alliage,

qui ne rougit pas) d'Allemagne Barb. (d. germ. Groschen);

bulg. karagro, ngr. xxporrOat, incr. caragros.

caramfill m. numele popular al planteI (Balsanumita i calonfir" (Dr. Brndza, 278).

KARANFYL (ar.), ceillet, girofle d. xxpo?taov vulg.

yxpfaXov (de unde garfa"); bulg. karamfil i kalanfir

(de undo calonfir"); mcr. carafile. Ambele aceste forme
stilt muntenesa in Moldova planta se chma calap6r".
caraal m. 1. eorp de garda, sentineld, strja.
NEC. 292: generalil earl II pusese in tam lessca, pre marginea Nistrulul, pentru caraul, adecri pentru pazt; 334: comendantul,
vclAnd asa,
dat pre tog pre nina lul Dimitrasco-Vodlt
dus cu vartli (cu caraul) pn la Harcov; 410: ail pus pe Postelnic
la caraul. Dom. 72: caraulul Turcilor care strejaia In vad.

2. fig. in Moldova : stare in coltul camerel (pedpsa copiilor neascultatorI).

AL. T. 417: sft te duel de grabs la caraul i stt ntt crAcnescl.
Var. (romnizatI): carauld (cf. calauza).
8TANO 80: soldatil erad de carauld.

KARAVUL, garde, sentinelle (d. karamak voir,

chercher"); bulg. kara(v)ul, serb. karaula, rus. karauhl,
ngr. xxpocokt, men caraule pazitor".

cfircihc

m. insectA. miriapoda (Scolopendra): litt.

cu patru-glect de picire (Glos. 118).

KYRKAYAK, scolopendre, mille-pieds (insecte) d.

kyrk quarante" i ayak pied".

*carc-srdAr m. capitan de jamlarmerie cdruia
era incredintata paza ordinel.

BELD. 389 : beslegl, cdrc-sirdar pe afark el singur a rinduit ; REV.

II, 418 (d. 1821 : fusese ofinduit cdrc-serdar peste acele 5 judge ale
Olteniel. FOT. III, 312: ceirc-serdarul are 650 lel 16f 5. pe an. GHICA,
289: Caragea pierduse dol cdrc-serdari qi un tufeccid, lovitl de gln-

tele Jianulul drept in piept.

KYRSERDARY (litt, garde-champtre), chef de la

gendarmerie irrgulire (d. kyr champ") ; bulg. kyrser-

darin un fel de slujba".

c5rdaqesc v. a se asocia, litt, a se "infrati.

www.digibuc.ro

90

Jip. R. Sat. 51: atuncl remne flechrul epitrop politic all cardagi un cere de emenl

Si sub forma compusa: IncrNesc.

a. 116 : Tudor, minarddinda-sei cu a1i, ad esit din Bucurescl.

ICARD.eq, frre (de unde deriva verbul romnesc).

f. (mai mult ironic) tovaraie, gaca.

cirdie

DELAVR. 25: cdrelafia lul erad tidal de muncd... hp. R. Sat.

88: permite carddtieE lor sh hotsch.

Forma originala corespundtre turc. KARDASLYB,

fraternit (Ghica, 94: Eteria era' formata dupa tipul vechilor fratir, turcesce cardage).
Carjaliim. (iCargialn)I.(sens archaic) la pl. : numele

unor cete de tlharI turcl clisciplinatI de rebelul Pazvantoglu, earl, In a doua jumtate a vculul trecut, navalira In Serbia, Bulgaria i Oltenia, argnd oraele i
jafuind pe locuitorl.

ZIL. 16: ad 'Admit Ora de la o vreme incce despre partea

talharilor Ceirgialli, a atror tatd, este mal Intal diavolul, iar al doilea
printe si clrmacid Osman Pasa Pazvantoglu. ID. Rev. III, 65 : cnd
s'ad fost ma1 clcat tara de peste Olt, adica cele cincl judeo, de airgialli, cdpetenia mal mare avnd pe vestitul tfilhar Ivlanah lbraim.
DION. 198 : Pazvand s'ad unit cu Cdrjalii i face marl turburrl Imperatiel, ccI Carjalil pradd orase si sate prin Ora turcescd, si le ardea cu foc, de remnea pmlntul gol,
haznalele imperatescl le
rpia de pe drumurile Tarigradului si tt avutia o ducea In cetatea
Diiulal la Pazvant, c le era cetatea conac si Pazvant gazd,
avea
mat marele lor si povetuitor. GRICA, 18: la 1807, ne-a orinduit la Tatargic, o btaie de tun de Vidin, ca s tinem pe Cdrjalii lui MolaAga s nu iash. din cetate. BOLTAC, 16: Tica ce nu scia frica, Cdintra
In Cdrjalii ii da grzft In Pazvantlil...

U. (sens modern) la sing.: talhar, hotoman.

AL. T. 285: Bursuflescu (furios clece Bute cincl mil! cdrjaliule!

p. 636 : astptd, cdrjaliule, cd efi Vsint popd de scum ; p. 832: afard,...

s me amoninte el c'a vini In casa m, cumperat cu bard bunI i

pesin ?

hotu, ienicerid, cdrjaliu

p. 1171: ba '1 prinde tu pe cine
al mal prins, ceirjaliule! p. 1178: de me gsia in odaia, lul me hacuia,
cdrjaliul draculull p. 1186 : a fl
ne-am topitlp. 1561: pune-t1 pofta in cuid despre btaie, cdrjaliule, cd s'a ridicat btaia.

KYRRALI, localitate in Rumelia locuita de un trib

turc de tlharl faimo1, ale earor bande s'a revoltat

sub Pazvantoglu, s'at disciplinat militaresce. a cucerit orase in Wile invecinate, purtndu-se neomenesce
cu locuitoriI, att turcl cat i crestinT, i disparura abia

la Inceputul secoluluf (Zilot; Fot. II, 185 si 196 ; Jireek,

482 i 504). Si In turcesce kyrgali a ajuns sinonim cu haiduc, thlhar" ; bulg. srb. kyrgalia haiduc turc", mcr.
carjiliu calat", ngr. xtpCxX--0-4. V. Partea II: Carafefiz,
Manaf, Pazvantlit.

www.digibuc.ro

91

cArjaliesc a. 1. ce line de Carjalii ; 2. fig. strapic,

cumplit.
NEGR. 24: veg lua fie-care cite o sutlt baltage aidaliesci pe talpe.

cfirmiz n. 1. cosenila i semInta din care se face

o colre rosie frte vie.
TARIF 1792: ceirmizul oca 54 banl. lONESGU, 694: ciirmtz eu 2

galben1 oca cel negru i 20 sfang cel alb.

Var.: cArmuz (Vlahutd, Novele, 147).

2. (mal rar) colrea
ETYM. 2066 (d. 1681) : atlaz ecirmiz.

3. planta Phytolacca decandra" (Dr. Brandza).

KYRMYZ, cochenille (ar. kermez carlate" cores-

punde sanscr. krimi-ga produs de viermi"); bulg. kr-

mz i hrimiz, alb. krmitz, ngr. xpcp.iCt, mcr. cArmezi.

Din vorba arab derivii: sp. alquermPz graine d'carlate" i fr. kelps cochenille".

cbirmiziii a. i n. I. (ca adj.) de colrea

ro inchis (cu var.

carmuziii,

REV. N. III, 311: carmuzitt la fath. TEOD. 540: A b6ut vin Urmizitt Ou avac i ba-rachid; 675: Tot de vin
;$i. tot

mal bun rachid.

(ca subst. i

piele roie de neltminte.

De aci diminutivul irmizea cu sensul de cizme roif".
irmizi)

lEon. 474: Cu caftane de pambria, Cu cizme de irmizi4.

TEOD. e42: Irmizele cumpera i de nunth se ghtia

Forma irmizill" e redus din carmiziti prin varianta intermediar hirmizia".

KYRMYZY, carlate; bulg. karmazin, hrimiz i rimizen ro", serb. krzi (mergan); ung.karmaszin carmizia", de unde carmajin, lemn ro din care se fac nattnere de bicia (Slavici I, 299: bici de carmajin cu co-

dristea de os). Forme occidentale: sp. carmesi, it. chermesino i carminio, fr. cramoisi i carmin.

carnaxi ! int. 1. exclannre de ciud la contra-

riett1 de tot felul: plesnire-ar!

ZIL 54: Pazvangit de loc nu gindia la scrisele lui Vodh, i

fgliduielile Nazirulul, ci duph ce ad shvirit scoposul lor, ne mal

avnd la ce edea in Craiova... inteo npte s'ad sculat i a ieit,

Mr' a le (lice cineva mhcar un carnaxt!

2. strigiit de indignare la o surprindere neplcut :

la naiba!

AL. T. 392: (Chirita scotnd eapul i primind omtul In obraz)

ce este? ce ati
earnaxl! eh era sh raS cbiorscA, .. 395: (1u-

necand) carnazi ! ea era si-ml rup 6lele ! 398: carnaxi! ch lunecuu-Il

KARNAKSY, crevez ! (insulte), contras cl. karn ag-

www.digibuc.ro

92

rysy colique", litt. mal au ventre (agry douletr" si

ka rn ventre").
casbp m. macelar (cu var.

asap

i hasap).

NEC. 365: nu le trebue Mendligheri Hanul, a le strict obiceiele, de la taie serimli i nlirzacil ea un camp. hr. 1715, p. 15:
cta casapilor era totl cu hangere cu zale de argint. Ult. IV, 132 (d.
1792) : ea co pret sh vIn4 5. casapil pieile de tAlptril; X, 215 (d.1806):

casapii s fle datorl a tin carne Indestu1 t. si hunk; XXII, 298 (d.
1826) : cdsapil until tirg, and vor merge st cumpere vite, datorl s fle
lua rtvas de la vamesil Virgurilor. TEOD. 651: Camp de la Dill,

Haidue1 de la M...

Vorba circula In Moldova, Bucovina si In partile

lirnitrofe ale ArdluluI (Reteg. 25 : Baga mana pe turiac, Scte cuVt de casap.. .
KASAP (ar. kassab), boucher; cum. casap i hasap ; bulg. serb. kasap alb. kasap(in), mcr. hasap, ngr.
xotax i xxo6t7riN. V. Partea II: casap-basa.
casapesc v. a macektri.
BELL). 383: privesc cu oehiana in ce chip ne casapesc. DRAGH.

I, 159: pre care boier1 ail pus mna tefan-Vodki-ail casapit fr niel
o milostivire. AL. 138: i din Turc1 el casapia Uttl pe mna-1 incapes; 173: Pe 'Marl 11 casapesce, Pe Ungur1 ti pirjolesce.

FormaVune verbala directa analoga bulg. kasapiti.

cdspie f. macelarie (In Moldova si In Ardl).

UR. X, 213 (d. 1806): platiail carnea ea pretul precum voi

tiitoril cdsapiei ; VI, 476 (d. 1823): casapia ttrguluI sh dee pe tot

anal cite 50 lel venit la cutia tirgulul; XXII, 298 (d. 1826): boil si
vacile ce se vor cumptra pentru trebuinta casdpiilor Ora. Au. T.
1515: ne tine aici ea pe o turmft de ol de caseipie.

cacavAll n. 1. branza pusl In tipar i tescuita.

COND. 1693, p. 225: 30 oca de caraval talerl 3 ... TARIF 1761:

capavali de car 5 lel. TARIF 1792: carasalul ce merge la tam turetsert, de uncle se va ridica, 533 banl. Un. XXII, 300 (d. 1826): carco valu de un car 5 let 60 banl. AL. T. 107: care gilt slujbele, ce
bagat In budgetu ttril ea Intr'un caraval? GANE III, 262: porand o felie de cafcaval de Penteleil. CARAO. II, 83: prea se Intinde
abonamentul lul ea caravalul
48: brAnza, laptele, caeeavalul, jantml, colastra, jintita (cocrta), urda.

2. fig. grasime, belsug: a se Intinde la cacaval".

a-$1 permite prea mult, a se obraznici; a se da caraval", a se Msa mle, prost.
Au. T. 113: pofta de a gusta din capavalul bugetulul. MARION

1890, No. 18 : nu te Intinde la cwaval, finule, el...

KASKAVAL, sorte de fromage sec en forme de

tte (d. it. caccio eavallo, litt. ca$ de cal); bulg.kaskaval,
ngr. ImaxapiAt, mcr. ca$caval, ung. kaskaval.
Vorba e rspIndita In Muntenia, In Moldova $i In

pArtile limitrofe ale Ardlului: ea face parte din bogata nomenclatura pastorala Imprumutata de la Turd.

www.digibuc.ro

93

ca*I f. (i cAla) I (sensuri arch.) 1. cartier de iarna.

AMIR. 161 :pe El-agasi

trirnis s nizuiascrt la calla h&nsch.

COND. 1802, p. 309 : s

surpe ccigalele, care se ficea la Tara

2. cazarma turcsca.

rominisci mal inainte. OHMS, 322: dincolo de apa Dimbovitei era

cetlaua sail cazarma

3. loc pentru iernatul vitelor.

dea Ieremia-Vodtt din an in an daM. cosr. 251 : Hanulul

rurl si mien i septe sate stt hie de cciflele Hanului in Bugiag. NED.

377; Constantin-Vod at pIrit pre Grigorie-Vodi la Prtit pentru

age, adeci odMle Turcilor ce le strica Grigorie-Vodi de pre hotarul
Thrli muntenesci. Koo. 218 : Lajii nu tineml case marl, ci numal
i veniml si se duceati la Bender, la Hotin...

It (sens modern) locul uncle se tin sa pituneze

vitele : ca acest sens se mai gice in Moldova i aslrie.

KYSLA, caserne, quartier d'hiver pour l'arme,
lieu ou l'on fait patre les troupeaux pendant l'hiver (d.
ky hiver"); bulg. kyla i kala. V. chile.
cqctifi n. 1. termen de plata la o arenda.

Doe. IV, 290 (d. 1795): sit dea taleri 1500 pe an in 2 ctiuri
11144 la Ianuarie 1 talerl 750 si la 6 luni adici la Iulie 1 alti taleri
750. UR. IX, 449 (d. 18281; banil cc4tiurilor pe tot anul se vor
pe jumtate la Sf. Gheorghe si pe jumState la Sf. Dumitru; XXII,
310 (d. 18 6): banil impitilandu-se pe cii.2tiurt in 12 lunl.

2. suma datorita la termen.

ce sh gisesc la
AL. T. 605: tocmal cind sosisem cu
Curte ? tufft ! 612: pas de-ti mai d mosia In posesie, ca s primesci
batgiocuri In loc de aigtiuri; 1351: am primit tte diftitaile inainte
pe 5 anl; 1566: te-ohl scidea la cgtia...

KYST (ar. justice), portion d'une dette dont le paye-

ment choit, trimestre (l'anne administrative tait

divise en 4 /cyst ou termes").

Vorba lipsPsce In idiomele balcanice : ea face parte
din nomenclatura orientala relativa la locatiune ( 71).

cat n. 1. rind de case, etaj.

OD. I, 127: ferestrele catului de sus, mititele, lunguiete si inthrite cu vergele de fier. DELAVR. 117: Moir semn sA oprsci in dreptul unor case err 2 caturt. BASME IV, 152: frumusetea palatelor mele
care grit cu 3 caturi. Tzon.132: Ai niece palaturl cu cite patru caturi.

2. se qicea de slovele incalecate unele asupra altora cu earl se redactat. vechile anaforale.

FIL. 177: scrisre complicati care, prin trisur1 fine i rotunjite, superpunea in 2 si 3 caturi diferitele litere ale unui cuvint.

KAT, tage, compartiment ; alb. bulg. serb. kat.

cataif n. (i cadaif) un fel de pralitura turcsc

din taietel frte fin mpsliT (ca gaitanele de catifea),

en miere i nuci sa cu migdale pisate cu putina

aroma.

www.digibuc.ro

94

AL. T. 965: i aluaturl i marinaturl, i cataifurt i. caimac.

XEN. 226: numal in cataifurz qi baclavale am s'o duc. NEGR. I, 286 :
cataifurile treceatl pe dinaintea lul fr mAear sh le atingh. GANE
168: pAstrAvi1 afumatl, catasfurile, vinurile.

RAMIE' vulg. KADAIF, pte fine en forme de ver-

micelles (ar. pl. d. katif velours"); serb. kadaif, ngr.

7.Trcdcpt. V. catifea.

catife f. 1. stag, de mkase sail de bumbac eu

Orul smart i des, sinonim eu archaicul ursinic".

TARIF 1761: catife bucata 220 banl. TARIF

catifea cu fir
i hamuha cotul 16 banI... fete de peiinii, de catifea sadea... Rh.v.
339 (f. de z. 1817): o roche de catifea morico. FIL. 215: catsfea de aur
sadea de Venetia; 219: o sofa imbrAcati cu catifea rosie; 223: o

rochie de catifea pAtlAginie. GEICA, 160: jiletea de catzfea

gAitan de fir de jur Imprejnr. R.-CoP. 295: Cu papucl cu catifele

d'asupra lor cu stele.

2. flrea numita obidnuit catifelute".

R.-Cop. 242: FI5ie verde catifea, Drept la drecl cl-m1 apnea.

Var. (archaica) : cadif.

ETYM. 65 (d. 1579); un abai sirma i cadif.
KADIFE (ar. katife), velours ; kadife (6i6eyi) amarante" ; cum. catifa holosericum" ; alb. bulg. kadife,
serb. kadifa, incr. cadife, ngr. xartrpk ; sp. alcatifa tapis".
catifelut f. 1. panglica saft fir de catifea. 2. pl. a)

un fel de viorea cu trer colorI (Viola tricolor); b) o varietate de porumbeI (Bar. 95).
Forma diminutivala analoga bulg. kadifenka si
serb. kadifita amarant".
catifliii a. neted i mle ca mkasea.
AL. Pr. 381: ochl marl negri catifelii.

KADIFELI, garni de velours ; bulg. serb. kadifeli.

catir m. 1. animal domestic de proveninta ibrida :

Tiganif ursarf se ocupaal mnainte cu Inmultirea catirilor.

N. COST. 452: IndatA s'ati pornit agrticul cu'cAmile si cu catill. DOM. 28: o sama de camile i cattri impovAratl cu zaherele. TARIF
1792: catinii cart se vInd la obor, cattrii earl es din tarA. TEOD. 513:
Plcb, Costea la Galatl, Cu catirit insAmAratl... PANN III, 70 (prov.): a
ajunge din cal mAgar si catir din armAsar (despre eel ce dat1 Inapol
ca stare socialA).

2. pl. un fel de Incaltminte prst (Costinescu),

asemenea colrel animalulul: cf. lat. mulleus brode-

quin" si fr. mule ehaussure sans quartier".

3. fig. ibrid, eterogen.

0114 III, 9: boieril dad adesea natiunil un guvern curat catir.

KATYR, mulet, mule (d. kat a amesteca": cf.

ung. szvr catir", litt. snge amestecat, adica animal
ibrid) ; cum. chater mulusa ; bulg. katyr. Romnif din

www.digibuc.ro

95

Macedonia II ic mulare (fem. multi). In Muntenia anima-

lul se maf numesce mtwoit" (Glos. 396) d. alb. rnuk

rnIskt mulus"), iar In Moldova iamin" (Dr.

Crainacnu (Cony. XXII, 330 si 336).

catiraf m. catir mic (sall desmierclator).
TEOD. 513 :

Catirarii Insktrara Si pleca Glip Costea...

catirel m. identic en catlra".

But?. 195: Cu 12 catirel, IncArcat1 cu

cab-An n. 1. pacura ngra ingroata,, dohot.

CANT. 1er. 52: In fintilnele catranului s lucreze i cu catran

sk nu se pice. TARIF 1792: catranul ce merge la tars turcsek sad
aid de donS berbenite 120 banl... catranul i ona16. cntar 4' 2 bard.

DELAVR. 103: o prkpastie plink cu catran

sm614. GHICA, 41: l'a uns

cu catran din cretet pank In thlp1. BASME I, 74: trot nor1 negri ca
catranul se nkpustirli i le rtipirk Inteo dip. CARANF. 37: Cu rachid
11 Implinia, Cu catran II chtrAnia.

2. (In ptrile limitrofe ale Ardlulul), vIrful de pucisa al chibrituluI (cf. catranita).
3. fig. aprinderea inimel. Turie (cf. catranesc).
ISP. H. Sn. 61 se suprk de se Wu foc i catran

4. fig. In locuVunea catran de acru" adica, frte

acru (Etym. 215).
KATRAN (ar.), goudron, poix liquide (d. katra

goutte"); bulg. rus. serb. katran, men catrane, ngr.

7./..rpivt; ung. k ttrny. Vorba arabA, a patruns In evulmediA i In limbile europene: medio-lat. catarannus, it.
catrame, sp. (al)quitran, fr. goudron Dozy, 186.
catrAnesc v. 1. sens proprig : a unge cu catran.
Isp. 27: cant& 9 piel de bivol, sS. le cdtrdnesci. CaAs. II, 175:
lunlrea era nona i bine cdtrdnitd. AL. 118: Trupu-1 cdtrdnia, Dui:a
ce-1 golia...

2. fig. a se aprinde de mAnie.

ISE'. 143: George se clitrdni de mnie, cand vdn necuviincidsa

purtare a haiduculul; 150: qinele se ceitrdnird de necaz; 225; zmedica
avea de ce s fle catrnitd i amarItk, did nu mal avea nic1 sot, niel
fete, nic1 ginerl. STAN. 59: se cdtrdnia bietu baiat de milk... MARION,
80: se Intorcea cdtrdnitd acask i ocra de mama foculid. TEOD. 523:
Fierea inteinsul cdtrdnia, Mort pe jos 11 aternea. 'PULP. 11: Inima
mi-a cdtrdnit i mintea mi-a nebnnit...
catranit

f. chibrit (In regiunea limitrofa, a Ardlulul).

ctan n. sat mic (sub clivisiunea uner comun e rurale).

Dun. 103: cettl, ora*e, sate i cdtune. COND. 1813, p. 373: cdtune legate la alte sate nicl cum sri nu mal Ile. AL. 238: Pan& ce a
da frunza 'n cdtun
canta cucu 'n alun.

Var. (mold.):

cotuna.

BOOD. Corn. 60: shtenl din aceia1 cotund.

KUTIIN (ar.), habitation ; serb. katun regio pasto-

www.digibuc.ro

96

ria" ; alb. katun sat"; Sig. katuna atra", men calm

sat", ngr. xx.rohva, cort, locuinta.

Sensul primitiv al vorbeI pare a fi fost nlocuinta

ciobanscA, stitnA" ca. i a sinonimulul sell sat, d. alb.

fat (cf. G. Meyer, 112).

catic n. 1. caciula Malta cu partea de sus lata,

purtata inainte de nobilI, turd satl romnT.

KOG. 237 : Stavarachi linbrecndu-se turcesce i cauc in cap. Bum.

91 : In fuga luI, Deli-Ahmet 's1 arunci caucul jOs. AR. 81 (d. 1821) : un
cauc cusut cu fir. REV. II, 334 (d. 1821); done cauce, un sal negrn cu

florl, altul cu plise. Fir,. 22: venerabilul betrn Indesindu-s1 caucul

paste peril capulnl sell eel albl.

2. caciula analoga purtata In urml de boierinaI

i de slugile boierescI.

FIL. 13: un june . .. in cap eu cauc de sal; 134: Banul Imbrecat

cu caw cu ersaf alb ; 151: un cauc oltenesc de Ilirsie ngre de miel;
269 : un boierinas ... eu un cauc ascutit 1ndesat pe cap. GimcA, 198:

vizitiul cu cojoc peste cemasa lunge si cu dol feciorl dinderet en

cauce pe cap.

3. palltrie calugarsca, asemenea comnaculuT.

DELAVR. 258: sa-ml luau rasa cu caucul. TEOD. 301 (Celiigerita):

Unde vede voinicul, h tremure, caucul, CA i-a secat sufletul.

KAVUK, bonnet de haute dimension entour d'un

turban assez pais (adj. ce qui est vide et leger) : bulg.

serb. kauk turban" ; alb. kauk beretto", ngr. xxpofm.
cavf In. cel ce vinde Incaltaminte (ordinare).
GELECA, XIV : croitorl, cavafi, islicarI .. .

RAVAF (ar. haffaf), marchand de chaussures (le

fabriquant est nomme papufgu).
Vorba lipsesce In idiomele balcanice.
*cavaf-bap m. starostele cavafilor.
Doc. I, 445 (d. 1785): carte de sterostie de cavaf-bagcl.

KAVAF Bap', chef de kavafs (lipsesce In cbctionare).

chfie f. 1. meteugul, prvalia sall marfa cavafulul;

2. dajdia calfelor de cavafl.

UR. XIV, 8 (d. 1814): calfele se dee sub name de cdvdfie pol
oce cer l. la praznic.

cavAll n. finer mare ciobanesc eu 5 gaurI.

ISE'. 340: beiatul plea en cetelusil sel cntnd din caval. Jig.
51: se Invete pe beietil si fatale satulul la a:uteri cu ghira, orl cu

cobza, cu naiu, tilinca, cu fluern, cu flaotu, cavalu, cimpoiu si buciumu ;

90 : Rumnu elate din gurk din ghire, din fie, din bucium si din

fluer, din cavai, din butiaill, din cimpoit, din drIng, din Wince. TEOD.

437: Vintul cnd betea, In caval sufla, De jale 'ml cnta ... VULP.
17: Islptea pe lune, Cavale resune ... TARA N. Il, 619: Haulesce
d'un cioban, Din fluer si din cavai ; 89: Cinte, eu cavalu, Destept&
pe ciobanu....

KAVAL, 'Rite des bergers ; alb. bulg. serb. kaval.

www.digibuc.ro

97

Despre instrumentele de musia, orientalii: 41.

cavala& n. caval mic (saft desmierdator).
Tcon. IN: Cc Ivcila de os Mu It (lice duios

CazAci m. ($i Cazac1) I. (sensur1 archaice) la pl. : 1.

nm tataresc rusifieat, aselat la inceput dincolo de pragurile Niprului si de aceia numitl Zaporojea Supunndu-se imperiului otoman, sub Mahomet IV, acesta i-a
anexat MoldoveT si a numit pe Duca-Voda Domn al tarii
lor Ucraina : e s'ail razboit In diferite rinduri cu
TatariY, 4oscoviiT i Moldovenif ; une-ori tocmitS de Lesf

si de Moklovenl, CazaciI forma eete de ap6rare a granitelor riL

.)

NEC. 314:

cincI-spreclece mil de alzael din olatul Harcovu-

lul i cincl mil de Cazaci ce le zic Eig ce trItesc peste Don; 357: pe

Udall II rtuiad nisce Cdzaci zaporojenl, ea era cu Sultanul de

Bugiac vre-o cincl-sute. MLISTE, 69: adus'ad Mihaid-Vodi lngit stea

sa i (WI strItine ... 2000 de Tatarl si 7000 de Cazaci zaporojenl de
la Hanul, aice In Iasl. A MIR. 161 : Cazaci botcalil adieft zaporojenl and

rspuns eh el ad stpnit pe Hanul si de porunca Hanulul asculd.

2. corp de cavalerie usra, in Moldova, reerutat

din Cazacii zaporojeni, la inceput In num6r de vr'o 4000

sub 4 capitanI, apoI scilOut numal la 200 (Cant. Mold. 89).
3. corp de pedestrime i calarime pamintna (In-

tocmit dupa Cazacil strinl) In nurnk. de 2000 sub comanda AgaT : Mavroeordat, prin Reforma din 1738, i-a
redus la 240 de ostasi sub polcovnicul de ora i polcovnicul de Tirgoviste (Fot. III, 208).

Doc. I, 802 (d. 1783): Vel-eapitan de cazaci cu sirmaciul si tocazacil agescl pedestri en eimpoiul i tobele lor. Dim
206: VoclIt Ipsilant en ste arn-aug, eiohodarl, cazacl, run:al:1h horvag
si cazacil rumnI
panduril; 209: /v1hria Sa Domnu Ipsilant ai poruncit s se adune ste cu lefl, cazaci Imbracall In albastru cAlarime,
bosul s511

en numele lul Ipsilant pe pantelire cu slove de aram. ea pecetea

lul VocIA pe piept; 216: ad orinduit cornandir pe Isaia generaru cu
corposul lui, i cu tunurl
ci141-va husarl i cazaci
dragoni pedestri de Moldova si cazaci rumfinl de al lul Ipsilant.

4. In Muntenia, catane sa slujitori de scutla In

num6r de 18000 sub 18 eapitani, rspanditi prinjudete,
neprimind lfa, seutiti de &le i impartiti in 2 divisiuni
sub numele de Cazaci, cataragi i Cazaa, martalogi (Fot.
III, 209). Partea
cataragI si martalogi.
(sensuri moderne) la sing.: 1. (ironic) sbir, agent
de politie.
AL. T. 1139: ce te apucase dinire s'amug cazaciiasupra nstr5.?
2. Want usor Inarmat (la granitele RusieI).
CARANF. 12: PAttu-1 mare, Prutu-1 lat,

60936

desteptat.

www.digibuc.ro

os

3. (In Ardl) vintul de r6sArit, adica cel care bate

din spre tara Cazacilor.
4. nume de cine (Jip. 51).
KAZAK, cosaque (nation et soldat); bulg. kazak,
rus. kazaka sal ahor, mistret castrat. un fel de hora etc."
Numele e tAtresc i Insemnza primitiv ntlhar".
dzacesc a. de cazacl.
CARANF. 50: Nu schl, 6stea-1 cazaciscd, Orl urdie-I Markel/ ?

cAzcsc f. un fel de hora ce se jca In Moldova

si care a fost Introdusa de CazacI (Burada, 23).
cazcime f. nmul Cazacilor, ste de CazacI.
AMIR. 116: Mazepa s'ad inchinat cu tth cdzacimea la Craiul

vedese.

m.

1. nume dat negustorilor rusl earl

importati vinurI In Ora (Cant. Mold. 28).

uR. I, 86 (d. 1797 : de ttl butea cu vin ea fac cazaclif

negutator1 i tree peste hotar, s se ia ate 2 lel. AL. 121: I [vinul)

11 bd cazaclii, Negustod de vil. TEOD. 552 : Colo 'n sehel la Galatl,

Lipovenil sInt bogat,l, Cazaclii ingrftatl.

2. numele negustorilor romni cari aduceart In

Or si In Turcia blAnurI scumpe din Rusia.

ARCH. Rom. II, 257 (d. 1761) : cazaclit cii blane de Mose s'ad
aedat sa dee ate 16 le1 vechi de car. OD. I, 131 : d'atunci lncepuse
cazaclif s'adue5, In Tarigrad scumpele blni de Mose. FIL. 138: clteiula de cazacliil a cojocaruluI subtire
TEOD. 654 : Pelee1ue brunAril Le vindea la cazaclif.

KAZAKLI, originaire du pays des cosaques (vorba

lipsesce In diqionare).
cazaclie f. ciiciul de hIrsie ngr cu fundul de postay alb, Mt. cciulit de cazaCliA, numit i gilepscd".

FUN% II, 128 (d. 1821): In cap purta Tudor criciulli drptgt i

inalt numita cazaclie.

cazacliesc

a. cum prtil, cazacli.

Doc. I, 439 (d. 1785): a cump5rat peleele, stfrpiturl, ea

cctuil cazacliesd sad boznegesei. E12. II, 223 : Hai Iln5, 'n Bucurescl,
841 fac straie musehicesei li papucl cazacliescf.

cazhn n. I (sens modern) Nildare mare (pl. cazane

cazanurI).

UR. III, 5 (d. 1709) : cazanurile i Waffle en care fac rachid

de tescovine i de pme. Fri,. 236: puse cazanul pe foe i-1 Imbi.

Isp. 186 : s'aib pregAtit ateva cazane cu smlft.

Vorba figurz In mai multe proverbe : aI dat un

cazan mare si aI luat o cAldare (Pann III, 109); cu picaura din cazan butia se umple pAn In vran de rachia (Golescu) ; mic si mare intr'un cazan fierbem (id.).

In basme revine cazanul cu lapte clocotitor orI cu

www.digibuc.ro

99

smla fierbinte, In care se arunca tiganul perfid (trecut i in poesia populara):

TEOD. 32 : In cazan bhgatu-m'a

i trel (Tile fiertu-nea.

Vorba e cunoscuta i In partile limitrofe ale ArdluluI (Reteg. Trand. 18: C'are baba un cazan cu ta-

lerI i galbineI)
II (sensurI archaice) 1. la Tatari, familie constand
din vre-o qcee inI (M Crimeia i Bugiac): mirzacil
numera supuii dupa cazane.
CANT. hr. Ot. 421: Salim Ghiral, Hannl Tatarilor, s'aduck cu
sine la cmpul de bltaie cte dol menl din fle-care cazan.

2. cazanul care servia la Impartirea hraneI ieni-

cerilor, era frte venerat de dnii: ei Ii decleaft epitetul

de nobil (erif)" i la procesiuni solemne era purtat

In fruntea alaiuluI; in jurul cazanului se adunail la sfat

capeteniile corpuluI i pierderea cazanulul era privita
ea o mare nenoroeire i ca o ruine din cele maf umilitre (Vamber,y, Cultur, 80 ; d'Ohsson VII, 847; Fot.
II, 235). Ins0 Domnil romni, inainte de a se presenta
Sultanuliff, spre a lua investitura, se duceati cu boieril
lor sa guste din cazanul de ciorba al ienicerilor: ceea
ce insemn.1 ca se Inseriea In corpul lor, din care facea
parte Sultanul insu1 (Fot. II, 93, 233).
3. regiment de ienicerI.
Koe. 267 :
r5mas pe loc ttft urdiea, tunurile, corturile,
.cazanurile, carele i alte calabalicurl. BELD. 427 : in doue (tile do

cazanuri i top pornitl.

KAZAN, chaudron, marmite, spec. la chaudire

commune d'un regiment des janissaires, regiment des

janissaires ; cum. chazan ealdarium" ; alb, bulg. rus.

rut. serb. kazan, ung. kazan, ngr. wvt, men cazane.

caznrie f. o parte a zalhanalei unde se prepara
ciriviul sail seul din sele vitelor.

MARION, 60 : in fundul zaanalel, cazandria, uncle se topesce seul

si se face cirivisul.

Vorba deriva dintr'o forma dispruta dianar, inlocuita cu cazangiii".

cazangiii m. (i cazanciO) 1. cel ce face cazane,
caldarar; 2. cel ce topesce ciosvirtele la zalhanale.
MARION, 60 : la zaana cazaneiii forfotesc de colo plat colo.

KAZANgY, chaudronnier ; alb. bulg. serb. kazangila.

cazni f. 1. unlta de fier cu cda de lemn cu care

zidarul sparge zidul.

1ST. 1715, p. 115 : s-S1 ia armele i eazmalale. CR. II, 8 : earl

www.digibuc.ro

100

shpail cu cazmalale, carl drag en thrhbautele. J1P. 60 : tirnhcape, sape,

tucid, cazmale.

2. lovitura, cu cazmaua.

ISE'. 372; numal din dou6 cazmale scase cteva chrhmi41.

pioche, hone ; cum. chasma ligo" ; bulg.

s6rb. kazma, alb. kazma, ngr. xaCoc, mcr. cazma.
cecmegeh f. litdit sag cutie in care se aruncl
banif vndArif lilnice inteo pravalie.
Var.: cicmigea, cigmigea i cifmegea (Glos. 144).

GilicA. 407 : chutaa a sparge ciemigua cu bug. ORAs. II, 139:

nisce haimanale care 11 d iama pe la cigmigea.

CEKMEgE, tiroir, boite, commode, secrtaire (d.

'eekmek a trage") ; serb. 6ekmege cutie
tras afara."
Vorba e popular% 'in Muntenia i face parte din
bogata terminologie orientala relativt la comert (104).
celebiii a. i m. (i cilibi) I (sensurI archaice) 1.

nobil, de bun nm, titlu dat de Turd ma)." ales Europenilor i echivalent cu efendi", reservat Turcilor.
M. COST. 10 : UlmIenil eraii 6menI iscusip presto Vote ninurile,
subtirl, pentrn aceia le clic gentiloml, cum die Grecil celebil. NEC. 386 :

Grigorascu Vel-postelnic, Grec thrigradn, din top Grecil acestil a

don& domnil, cel mal bun si maI Intelept si celebin.

2. titlu de politeta analog lui chir" (In epoca fa-

nariota), cu forma (grecizata)

Fm. 66: rilibi Andronache

telebi

i dimin.

cilibidache.

scrie, ch, de asti-41 Inainte al

sh fll unul dintre slugile caseI mole. AL. T. 137 (ironic despre GrecI)
n'aucp. ylebi? ... care mosil, cilibidache ?

II (sensuri moderne) 1. boier, nobil.

J1P. 182 : cine sint ca cilibiA de umblh cte un an numal In calescl.

2. instruit i bine crescut, amabil.

STAM. 460: sh, fie deslivirsit procopsit ca un cocooas
3. gratios, elegant (sens mai ales popular).

J1P. 64: dhseilescil copiilor de la tar& imptindhrh, vorbe, c.

limba rumnsch curath nu e cilibie, ch e mal bine sh vorbim ca la
aals. 9: Sh va 'nvat o meserie, delicath, cilibie . MARIAN,
176 : Iarh cel mal mijfocit, Om frumos i ciuibii...
11, 198 :
Lelita trap cilibiii, Ce porp otravh, sub brta, De omorl om de via ,
V, 66 (d. Suchva): cilibghia, tm p bine fficut, svelt i frnmos ghtit.
R.-Con. 188: Mierlith, mierlith, Pasere pestrith, La cap cilibie, Cum
'ml place mie.

6ELEBI, seigneur (spc. greQ ou europen), poli,

ayant de bonnes manires, noble, aimable, gracieux ;

bulg. 6elebila ,.june," Dgr. TCEXep.7*, galant, un lgant,

Monsieur; sp. chilibi (=caballero). Titlul de celebi",

dat odinira, fiklor Sultanulul domnitor, a ajuns la Turd

frte comun, atribuindu-se ori-carur1 neguOtor sag.

www.digibuc.ro

10 L

cetatn. Forma archaicA suns celebilii cea moderna

vorba e deopotriva rspandit in Muntenia si Moldova.

*celebilte n nobletS, politetS

DION. 2-6 : Mitriston cu Miloradovitl generar a poftit de la

printipu1 Ipsilant prin vel-Vistier sl 's1 arate A aria sa celebilic dti
a-I tnultunti cu 70 sail 80 pungI de banl pentru osten la lor.
C'ELEBILYIK, civilit, urbanit, eourtoisie.

ceplegeb f. un fel de grail cu graunte mic

Inchis, numit i alac sag secara albit".

KAPLygA. ivraie, folle avoine, chiendent (d kaply

graunte"): bulg. kaplaka graunte ce serva de nutreV.

cerceve f. 1. raffia de tblo-ti (litt. patru bucqf
de lemn), sinonim cu pervaz", de aceiasl origina.
eARAG. 125 : o s fle puss in cercevea.
2. Incadrarea unel ferestre.
BASME 111, 141: sparsi giamurile i esind afar& cu vercevele cut

tot .., o rupse d'a fug&

Var. (muntene) : ciorciovea i giurgiuvea.

SrAn. 57 : ciorciovelele de la giamurI si canaturile de la us1
mimal de stejar Ape!. In chip de flori. TELros, 4 : un portret de fatA
mare pus in nisce giurgiuvele de lemn.
C'ER6EV (pers. ea r6ive quatre bois"), cadre, chas-

sis, chambranle de porte; bulg. 6er6eve, serb. er(".ev si

kergev, alb. ereiva, ngr. taspzisPi, rama de hartie.
Cerchz m. Circasian.
NEC. 45 :

acel capegi-basa ... de nmul lul era Cerchez ;

Elanul all .z5,bovit ttrt iarna acolo pe la Cerchezi.

CERKEZ, circasien ;

cserkesz piidurar".
cerchezesc

383

bulg. (sabia) 6erkeska; ung.

a. cireasian.

M. Coir. 309 : all trimis Vasile Vo IA pre Catargiul In tara cerchezscd si de acolo
adus
Ax. 1130 :
adus. lul

si un cal cerchezesc, dar de la Hanul.

f. numele uneT hore jucata In Mold. i

Dobrogea dupa masa de cununie (Sev. 280 ; Bur. 24).
cerchezsci

cergi

f. 1.

pStura taransca de pat: scrta,

Cuv. I. 213 (d. 15S8): o cergd vintltrt de la Dragomir BELD. 353:

Unil goll, altil In tolurl, altil in cergi invelitt AL. T. 391: o tigantA

invlitft Inter, cergd strentersA ; 8 6: se gAtesce de culcat, se Intinde

pe pat, se acopere cu giubua, 's1 trage o cerget pe de asupra. Puny. :

ct ti-e cerga, atAt te intinde
clt ti-e plapoma ...)

2. patur de cal sag de cru0.

REV. I, 840 (d. 1669): o cergd albastr turcscrt. TARIF 1761: cergd

bun& de 7 un le, cergi de cal de 14 un lell. AL T. 49 : apuc o pas-

jin5. i jachl peste cergd. ZANNE 111, 98 (prov.): penteun purice nu pui

cerga In foe. AL 202: Pintenge la picire, Ca cergI albe pe spinare.

aRGA, petite tente ; bulg. C'erga covor prost",

srb. erga satr", alb. 6erga patura pestrita de Una",

www.digibuc.ro

102

ung. eserga atra" i cserge patura.", ig. 6erga cort",

covor.
mcr. cerga invelitre", ngr.
Vorba apartine primitiv terminologiei ienicerilor :

cortparat cu doue porV boltite, ridicat la dile marl i'naintea

cortului Imperatesc i pazit de a 17 orta de ieniceri ;

astadi cort Vganese, atrA. Cerga, ca i chilimul, face
parte din mobilierul easel taranesci: 98.
cerv4 n. grasime topita de boil, vaca, bivol (scsa.
din se la zalhana), ee se intrebuintza la bucatarie. In
see. XVIII. Tarile romane erati datre a trimite la Tarigrad pentru trebuint,a capanului imperatesc o suma anumita de cervi ( 77).

UR. XIX, 284 (d. 1826) : cerviful boilor...

Var.: cervicia, cirv i
UR. IV, 344 (d. 1812): sell si cervical din vitele ce !.e triia pet
la salhanale i se trimitea la caban din Moldova p rat la patru
cine1 suite mil oc4 si se da dup& flat. UR. XXII, 290 (d. 1826): sttul,
STAM. 330: CA acel car era plin de bardane
cerviciul, pastrarnaua
bAsic1, In care la cIts&pie se pune se i cervical. Lip. 160: il puse
o bbsicIt de cirvif In cap. .T1P. 70: unt si unturit, cirigh4 2... DELAVR.
126: soldurl ca dond burdufe de ciriv4. MARIes, 66: In fund cAzAniria unde se topesce seul se face ciriviful.
dElIVI

(pers. gras"), graisse de certains ani-

maux, suif fondu ; bulg. 6ervi.

chebhp n. (i chiabap), friptura turcesch cu care

se improvisza un pranz pe drum: felii largl de berbece infirate pe o frigare i fripte pe carbuni, apoi
stropite cu sos de cepa i de patlagele

oo. III, 39: dobe de mistret i chebapuri de cO.prirft. Fu.. 111 :

ip figliduese o fripturft care sti IntrcIt chiabapurile de la masa lui Vodri.

KEBAB (ar.), viande raie ; bulg kebap, serb.

bap, rut. kebab, ngr, xsprizt.

chbe f. (i cheba) manta de pasla (ngra, albastruie

sail caramidie), inflorata cu glitane, purtata de ta rani, mai

ales de surugil i odinira de haiduci. Chebea sag ghebea acopere trupul de la gat i pana peste genuchi : pe
guler, spate, ple, piepti i mneci e cusuta cu gaitane
de alta colre de cat a paslef.
On. II, 161: i-a imbrlicat la fel en cheburl albe

cusme none.

AL. 86: Nu ti-e roibul de vIndare, stl-g dad chebea din spinare ?

209: 0 ctit de voinicel, Lotri, pulsori de zmel, Cu cciule stogosate,

Cu chebe rosi1 pe spate...

Var. (muntna): ghebd.

AR. 81 (d. 1821) : o ghebd de postav cu &tan de mAtase. Fu. 344
ghebescurteimpodobite cu gintaue tricolore. JIP. 32 : ghebele,itaril, zechile,
zAbunu, antirid... TARIF 1870: ghobe de aba bune de Ploiescl. STARe.

www.digibuc.ro

103

314: ciobanl InfhsuratI in ghebe kii cu chchilile pe urechI. AL. 159:

Ca dol-spre-gece pandurl, Cu ghebe i cu poturI.

KEBE, feutre grossier, manteau de villageois en

feutre grossier; bulg. kebe, serb. i'ebe covor de lna".

Despre imbrAcamintea Oranuluf : 100.

chef n. (si chief) 1. un fel de confort oriental, constnd din gustarea linistit a cafelif si a ciubuculuT
(in acest sens sinonim cu tabiet").
AL. T. 432: ce chefurz ! ce tabieturI 1 GHICA, 319: Hiotoglu 'sI

fcea cheful cu ciubuc si cafea, dupa obiceiul oriental, pe and fruntasi1 satulul stall in picire dinaintea lul smeritl si respectuost

2. dispositiune vesela, voie buna : a A cu chef", bine

dispus; fara chef", a nu fi In tte apele lui (cf. turc.

kefsiz indispos").

Koa. 218: ail nemerit triinisul tocma In clioa care s'ail cununat
Beizad si erail top la mash, un le 0-all cam stricat chieful si nunta
augind de mazilie. C. I, 136: Mos Nichifor era frte vesel, In at
nu scia baba luI ce l'a gasit, de-I asa de cu chef, cum nu mal fusese

de multh vreme; 11, 31: chef i voie bunk! ciise celalt scotAnd o hrinch,
Inghetat h. din desagl. GANE 1,171: incepurh a riqh eu un chef nespus.

AL. T. 568: de mult n'am ris asa cu chef ; U91: bArbatu-mea era cu
chief qi se lauda eh ml-o cumpra o malote. NEou. II, 8: cineva n'are
totdeauna chef sh, spnie tte cele. Fn.. 159: acest daschlecid ne-a strieat tot eheful en ideal= 1111. IRE'. 103: nu voi sa-1 vagh niel o clip&
de ochill mlicar fir& chef ; 192: ce al la sufletul tell, de estl tot Ihrh.
chef i. mahnit ? SrAsc. 110: ajunsese, biata fata, a nu mal aibh, chef,
a nu nisi vorbsch.

3. petrecere cu mas mare si butura din belsug,

veselie dupa beutura : a face (a se pune pe) chef", a
se da petreceriT, a nanca si a bea sdravn (cf. turc.
kef etmek se divertir").

AL. T. 80: Mel un chief nu se flea ria asta cobza mea; 656:
na un bacsis, sh facetI chef i veselie ... GmcA, 36: acest chef do
nunth, la cel de jos, tinea trel 4ile, iar la boier tinea spte dile si
septe noptl, (WO legea Domnilor si a Imphratilor. CARAG. 103: scil,
a flcut menil chef, c'esera a fost lasata seculul. Isp. B. Sn. 23: mese-

nil se dete chefului; 50: s'ad logodit si acutn s'ad pus pe chef.
TEOD. 641: Masa mare a 'ntindea Si la chefuri se punea. MARIAN Ii.

167: De la St. Gheorghe In jos S'a pornit un chef frumos.

4. stare de betie mare : a fi cu chef, a prinde chef",

a se ameti de butur, a se imbta cum se cade (cf. turc.

kef olmak se griser").

Isp. 23: s'ar fi lhudat la un chef ce ail Writ cu totil. Al,. T.

840: sh-1 imbet, sh.-I fur mintile... omul la chef multe face... SEV.
I, 37: $i c'o buticia de vin, SI ve fie cheful deplin.

5. placere, pofta, pornire sufletsca : a (nu) avea

chef", a (nu) sim0 placere sat tragere de inima.

NEC. 223: ail mal setlut vr'o Optmintt cu dnsa pin& sl-all
ficut cheful; 269 : le phrea rhil si Muntenilor, ch i-ail sapat acel dol

www.digibuc.ro

101

boierl 1 nu s1-ail piltut face chfeul pizmel cel vechl ce avead. BELL).
413: aceea ce-1 era cheful, cat 11 placea, cum voik AL. T. 647: n'am
chief de gioc. GANE I, 35: negrule, f pe cheful
si du-rne unde
voiesc1. PANN, 119 (prov.) liafl a. vine cheful bogatulul, ese sufletul
raculul. TEOD. 587:1.111 Stan cheful sa-i-1 fac, 8a ml fl 1 mie pe plac.

KEF (ar. keif saut"), bien-tre (de corps et d'esbulg. kef,

prit), bonne humeur, gat, ivresse lgre

alb. serb. Cef. ngr. 7.6cpt (7.44), humeur, mer. chefe pofta".

chefuesc V. 1. a face chef, a petrece.

1st,. 105: poftira pe Fet-frumos la masa, ca sa se chefuefecd

i sh

petrca. Impreunk TEon. 89: Apol nunta so gatia, Pe fata mi-o cununa i treI dile chefuia.

2. a petrece cu boutura, a se ImbOta.

TEOD. 298: (Spte butl de vin scotea, Mare chef c chefuia $1

trel dile awl tot bea. Vim,. 60: Haidetl, haidet1 d'un pelin, Haideti

sa ne chefuim.

Var. (mold.): chefluesc.

NEGC. I, 222: vred sa ne intrecom la mass, macar sa scid eh
m'oid chefdlui; II, 10: iaca vinul! catatl de nu ve chefdluiff cum v-i
obiceiu. AL. T. 884: mi i l'am chefdluit frumos, de am prifacut za-

pisu cu cuiu... CE. I, 11: le am facut de mncare i le am scos un

cofael de vin, de aceea ne am chefdluit ei nol o leek GANE IL 207
la nunta d-sale m'am chefdlutt.

chefliii a. 1. cu chef, vesel, care tine la petrecerI.

MARION, 3: om cheflift ei bun la suflet.

2. cuf if place cheful, care s'afla In stare de betie.

BASME IV, 141: buna (Auk frate, strigl chefliul intrnd in cask
TEon. 514: Io, cumnata, o sh vid, Cum me vedi aa.

KEFLI (keifli), gai, de bonne humeur, qui a une

pointe d'ivresse; ngr. xe?Xiis.

chel a. i m. 1. care e filra por pe tot capul sa

numaT Inteo parte, sinonim cu plepv-`.
TEOD. 337: SA nu-1 cads cosita, Sh remlie chad.
Vorba agurza In numerse proverbe i jcit un
rol Insemnat In basme ( 39).
GoLuseu: chelul a mncat mielul; chelul lesne se tunde; ce al
cu el, daca-1 chel? PANN, 120: chelului ce-1 lipsesce? numal tichie de
margaritar. Ise. Rev. III, 147: chelulul numal chel sa nu-1 (lief.

2. fig. In locut. a scApa chel", afi batut (Zanne II, 517).

KEE., teigne, rogue: teigneux, chauve ; bulg. kel

riie" i kelev pleuv", serb. 6ela chelie"

chel", alb. 6el.

i 6elav

chelie L 1. starea celui chel.

PANN I, 5 (prov.): chelulul despre chelie sit nu-1 spul vr'o istorie

2. (ironic) cap chel.

MARION, 82: scse din buzunar tichia 'o puse in cap pentru
a era fricA sa nu rAcscA la chelie.

Vorba revine In douO locutiunI earacteristice : a

www.digibuc.ro

105

freca chelia cuiva", a-1 bate r61. (Glos. 120) i l'a lovit
ehelia", l'a gsit noroeul (Zanne II, 521).
chellbh* a. rIios.
MILLO, Potpouri, 10 d6r nu-s chelbag.

ICU BAL, teigneux (ba I:61e").

chelbaqesc v. 1. a ajunge chelba; 2. fig. a despuia.

Ku( III, 1E1: la pret el te chelbeig i a. . .

chlbe f. rule la cap (In Moldova).

&v.
sh nu pul sita pe cap, c fad chelbe ; III, 174:
6menit se ung la cap en ga0 (gaz), ea s& le tree& chelbea. ZANNE
II, 620 (prov.): Ii plin de chelbe (e sftrae).

Vorba e o derivatiune ulterirg, din chelba (cf.

slujbA: slujba) ca abager din abagerie.
chelbos a. sinonim cu chelba,$".
NEGH. I, 249: chelbosulul tichie de margaritar nu-I trebue.
chelbqesc v. a capta chelbea.
AL. T. 1541: d6r n'am rhelbogit. .

cheleq a. i m. cel ce are chelie (personaj favorit In basmele muntene).

LP. 163: cherna pe argatul eel cheleg; 164: chelegul se duse de

culese florl.

KELES, teigneux; bulg. met% kele.

chelembt n. vorba, numai In locut. a face che-

lemet", a stA de vorbA (se aude mai ales In Moldova).

GORJ. IV, 140: nu-I trha sft fac chelemet en dinsa. S. IsIAD.104 :

ca vecini se cunoscead dupa nume, chelemet nu faceml uniI cu

KELIMET(ar.),parole, discours.Vorbalipsesce aiurea.

chenhr n. 1. mlrginea unei stofe i broderia cu-

suta pe margine.

itzv. II, 334 (d. 1821 : roche de pambrhl en 3 rInduri chenaruri.

ISP. 191: o basma eu chenar pe margine.

2. fig. margine, cadru.

DELAVE. 70 : srele, la zorl, serpuesce munti) eu chenare de rubin.
3. pl. brIne trase pe marginile unel
KENAR (pers.), bord, rive, marge; bulg. kenar,

serb. Cenar hotar, sfirit", alb. kienar, men chenare,

ngr. xaveepE, bordure.

chen4ruiesc v. a broda marginea unei haine.

DELAVR. 46: 'I suflecarfa minieele chendruite In stacojhl.

chepceh f. lingura de umblat In metale topite [Isp.]

KEkE (pers.), grand cuilier pour ter l'cume;

bulg. kebi)e, ngr.

chepeng n. 1. In vechime, hain 5. boierscA de
parada strinsh, pe trup.

OD. I, 71 : adI Mihnea a imbrca.t chepeneg de catifea rqie cu

ciaprazmi i eu bumbI de aur.

www.digibuc.ro

106

2. manta de plie.
3. manta de panza grsa cu gluga. asemenea ghebei,

PANN, 100 (prov.) : dupa plie chepeneg.

purtata mai ales de taranii din Ardl (unde se aude

sub forma cape*, luata de la Unguri).

MARIAN, I, 181: OrI drft tie ti-e gred De sub cdpenegul med.
VULP. 54: Plia sa me plie, capenegu 'inI mle.

KEPENEK, vtement pour la pluie, capote de

bure que portaient les janissairs pendant l'hiver ; curd.
kiapanek inanteau de laine non tissue" ; bulg. kepeneg,
rut kepeniak, pol. kopieniak, ung kpenyeg.
Vorba figurza in diferite dialecte turco-tatare, aa c originea-i orientala e incontestabila : chepengul
a fost adi inlocuit in Turcia cu iamurlucul."
chepng ii.
usa de pivnita aecjata orizontal
la nivelul podelii, sinornm cu tarciba."
1.

MARION, 02: nea Costache ridicase chepengul pininitel ui-1 legase, ea sh nu-1 ridice mered la fie-care sctere de apft. CARAG. I,
5: la drpta, chepengul beciuluI i o u,e ce dit in celar.

2. locutiunea In chepeng," clrept In jos.

OD. I, 137: ferestrele catulul de MI.; . .. se tragead in chepeng.

KEPENK, trappe, pige, volet ; buig. kepenk, serb.

.Cepenak, alb. kiepengi, ngr. xEniiic (--= XaT/ppcmc-4).

cherm n

1.

favre, buna-vointa.

GORJ. IL 86: ate lucrurl marl shvirsee'la orl-eine nrizuiesce

la cheremul set.

2. fig. discretiune, bunul plac, In loeuVunea a fi

(a veni, a avea) la cheremul cuiva," a dispune de dinsul.

AL. T. 513: de act= II la cheremul med ; 840: a rup zapisu ?

nu-ml vine la socott515.1... sft-I dad pe Mindica?nu-ml vine la cherem.
GHIOA, 350: te avea la cheremu lui..., cael avea la Indemnh un arsenal Intreg.

KEEtEll (ar.), gnrosit, faveur, grace, clmence.

Vorba lipsesce in idiomele balcanice.

cheresteb f. 1. lemn lucrat, lemne de construetiune. Aprpe un secol, Wile romane, in special Mol-

dova, erail datre sa dea Portil pe un pret fix acest

product al codrilor sei (mai ales din jud. Bacail, Nmtu

si Sucva) pentru ridicarea cgruia se orinduia un anu-

rnit dregetor (V. direcci-basa), care, odata cu boierii

inadins trimisi din partea Domnului, priveghea i gra-

bia taierea cherestelei trebuitre Portil (Draghici I, 29).

Koo. 198: pod in Dunlrea la Oblucit5.. cherestele i alte multe
nesfirsite anghril; 229: ad poroneit ea slt scrie pe la tinuturI srt taie
cherestea; 260: sft trimitI cherestea, ea A facom pod la Isaccea. U. 11.I,
138 (d. 1792): cherestelele eare din vechime s'ad obielnuit a se thia

din muntiI Moldovil i a ValahieI pentru eettile de la Rumile.

www.digibuc.ro

107

2. lemnArie: birne, scnduri,

TARIF 1702: che.estctua, adick lemnele cele lurrate ce merg la

tara turcsck... scrtele, scAndurile, lath
alte cherestele. AL. Pr.
512: fAcea de citl-va anl negot de chereste

3. podla sail lemnAria und zidirI.

4. fig. complexiune fisica (cf. fr. bien bti).

CARAEL Nov. b0: e un oni en o cherestea uriask. Z ANNE 111,193:

ce mal cherestea e,t1!

5 mecanism interior: ex. cherestua csorniculul.

6. fig. ceva gros i orclinar.
ZANNE III,

obraz subtir e).

103: nu-1 e cherestea obrazul (se (lice de omul ca

Var. (archaia): herestea.

DION. 204: Vodl In urma foculul a fAcut i el ajutor orasulul

cu herestea, 'Lamar c o plAtia orksanil menilor din tark ce o aducea
drip& domn5sek porunck, dar nurnal maI uor In nart i fkcea inlesfire 6menilor la facerea caselor. UR. XIX, 284 (d. 1826): herestea de
tot felul prea bunk.

BERESTE, bois de construction, planches, poutres;

serb. eerasta, alb.

bulg. kereste grilaj

kiristee, ngr. xspeargq, incr. cherestee lemn de padure."

Despre importanta istorica a vorbei: 76.

cheresteghl m. cel ce vinde cherestea, negus-

tor de lemniirie.

ailicA, 235: cherestegia, du1gher, tImplar.

Var. (munt.): chiristigia (Ionescu, Putna 267).

KERESTEGY, marchand ou fournisseur des mat-

riaux de construction.
cherestegerie f. curte mare uncle se sine cherestea.
CARAG. 42: sk-mI ardA cherestegeria?
cherpechn(e) n. cleste de secs caielele potcvelor.

KERPEDIN (ar. kelbetein), tenailles l'usage de

forgerons du marchal-ferrant.
iabasa, vorba apartine uneltelor de potcovrie
( 105) i r6mne
in acsta sfer specialA.
chertic n. rAboj la ocne (ca mijloc de contabilitate la vindarea sArif).
Sum), Statistica, 149: un chertic domnesc de 2000 ock sare.

ICERTIK, entaille en coche sur le bton qui sert

de marque au boulanger, au boucher etc.

Vorbil speciala cunoscuta In Moldova.

chervn n. 1. caravana in micare (rar intre-

buintat cu acest sens primitiv).

ORICA, 323 : efind am ajuns la pod la Bknsk, chervanul se tine&

lant; ante de trAsuri mergearl lin pe

una dupA alta,

2. car mare de transport (unicul sens popular).

OD. I, 95: In urmk-le venia un chervan mare mocknesc plin

www.digibuc.ro

108

pInd in coviltir de sipetnri. PANN, Nastratin Hogea, 88 : en clopote

la giturl ca i la orI-ce chert,an. &fin. Alte B. 32 : se deprtaa chervanele i se risipird valurile de praf....

Var. (archaica): chiaruvan.

Isr. 1715. p. 5 : top ct4 ce ar face altoriI, ad in ostire mare

aflndu-s ad in chip de chiaruvan caldtorind

KERVAN (pers. kiarvan), caravane; bulg. kervan

karvan fil d'animaux de bilt", serb. karvan, alb.

kar(a)van, ngr. %appivt si Y.sp[3ivt, mcr. cArvane. V. Par-

tea II: carvasara. Din aceias1 vorba orientald deriva

formele europene: sp. it. caravana, fr caravane Dozy,
249 ; de a ei neologismul caravana", In poesia nstra
literara (Al. Poesil II, 118: ratacitre caravane ostenite).

chervanglii m. earAus (Costinescu).

KERVANkI, voyageur par caravane, chef de caravane; bulg. kervangiia si karavangila ; mcr carvanar.
*ches 1. (imper.) taie! (adi ironic).
GHICA, 117: &And Oltdnul gicea ,ches! capul i sbura...
2. locut. na face ches", identica cu chesagesc".
AL. T. 1242: gios o multime de citpdtnI tdiete

facut ches pe tte In vremea

pricep el lead

KES. coupe! (imper. d. kesmek couper").

ches5giii m. 1. pungas. hot (litt. tAietor de pungI).

NEc. 231: veuise trel Stsrbl la Duca-Vod b. aice in tarn, sh slujsch, caril aceI Sdrbi mal inainto vreme fnsese chestigi1. TEoE. 161
(oratie): Ti-a cumpdrat un fes de la intiul chescigitt [in text: casegin]

2. macelar, Inteun cntee d. Prahova (cu var. chisagi0).

VuLp. 21: Dina e cIrciumar la butl, Nptea chisagitt de MITI.

KESIgI. qui coupe, coupeur de bourses, voleur a-

droit (d. kesmek neouper, retrancher") ; bulg. serb. kesegila i kisigiia, ngr. xecitvrCir,-, punga.

chesgesc (si chisdgesc) v. a tilia In buctqf (vorba se af16.

numai In poesia populara).

TEou. 483 (cntecul zavergiilor): Val, sAracii ArnAntil, Cum II

cheseigesce Turd!! 487: Dar i pe eI apoI I-a chesclgit ca pe bol. 566 :

[Voinici] Tot de dinsul chisagiii, Tot de &insult omoriti ; 587: Turcl bogag c sArAciit, Greci hainI c chiseigia, Lesl pgn1 c pistosia.

chest n. lipsa de vIndare, In opos. cu aver".

KESAT (ar. kesad), manque de dbit, ehmage,

stagnation du commerce; bulg. kesat, ngr. main, difficult de vendre.
Vorha popular% In Muntenia, ca termin special negustorese, ca i antonimul sett dever".
chescht n. grin fiert eu bucatele de carne.
AL. T. 74: ciulama, baclava, cheschet ; 505: sl-m1 fad], la mash
vr'un cheschet, veo plachie.

www.digibuc.ro

1 09

KESKEK (pers.), soupe de gruau et de viande ;

bulg. kekek, serb. 6eket, ngr. xecntbst.

chezhp n. (i chizap) vitriol Intrebuintat de boiangil (numit inainte i caraboia").

Ioszscu, 694: chizap cu 6 galbenI maja de 40 grame.

KEZ A B (pers.), eau forte (d. tez tare" i. ab napii")

bulg. kezap, serb. 6ezap.

chiabbr a. frte bogat, putred de banY.

AL. T. 434: m'arn fAcut chiabur. CH. I, 87: fratele mal mare era
harnic si chiabur. PANN I, 64: e rhiabur, se scaldil in averile sale. CAL.

1895, p. 74: 11 schimb din Ohms ca val de orn in frunta, chiabur.

hp. 207: el cunoscea de niult pe un cioban chiabur ; 267: tac b. un negulfttor chiabur cll. vine si la dinsul.

KIABIR (ar. kebir grand, noble"), puissant, riche.

Vorba, la noi frte respAnditA, lipsesce in icliomele balcanice. In stilul familiar, adesea ironic.
chiaburesc v. a se face chiabur, a se ImbogMi frte.
TEOD. 552: Nol cu el am haiducit, Nol cu el am chiaburit ; 670:
Tudorel oe imbogAtia, Tudorel se chiaburia.

De acii forma compusa,,Inchiaburesc, cu acelaI sens.

SPERANTIA Rev. N. I, 279: Ceilalli dmenl, v64nd eft $otiea

Babel s'a inchiaburit, all Inceput a lua pildrt de la dinsul.

chibrit n. 1. betior uns eu pucis pe o margine

i. care se aprinde prin frecare (pl. chibrite i chibrituri).
STAN. 99: un chibrit aprins la tigaitti tiind, pulberea se aprin-

dea. Cu. H, 111 : da-1 o pirlll bun& cu nisce chibriturl. CARAG. 18:
dar tutun si carticicA ti-a1 luat ? chibritud al? BEQ. IV, 131 : Din tesil&

scse into trel surcele de chibrite.

Doue credinte babescI se raprtA la chibrit: cand

se varsa chibriturile, ail s vie mosafirl (Seq. I, 191) i
cand a trosnit chibritul, are sa, ia parale.
3. ora lung i slab (ca uu chibrit), inalt i subtire
(vorbind de tocurile ghetelor mitocanesci).
MARION, 63: Nitit cu vet) cincl insl gatitl ca de Pasce aveati
Disco ghete cu tocurI chibrit, co faceall al crape de necaz pe eel-

laltl Mehl.

4. fig. (s,i archaic) aprind ere, Imboldire.

DuAr. 25: D-lul si ea alt1 boierinasl urm cu mergerea mal pe

urma, ci cum luarb, scire (de sosirea Turcilor) dobindira deosebit chibrit.

5. fig. om iute, mnios, de uncle locutiunea : i-a dat,

eu chibritul la nas", l'a superat (Zanne, III, 103).

KIBRIT (ar. souffre"), allumette ; cum. chibrit sul-

phur" ; bulg. kibrit, serb. eibrit fir de pucis", men

chibrit, ngr. xtpxpEzt. Ca termin de alchimie pentru pu-

cisP, vorba arab a suferit In spaniola i franceza

o serie de curise deformatiunI (cf. Devic, 4).

Vorba se aude i In partea Ardlulul invecinat

www.digibuc.ro

110

cu Muntenia : altminterea, se (pee cAtrAnita (In Tirnava)

i vebel sal). ghiullt (In NasAud). In RoMnia vorba e
pretutindenI populara i n'are alt echivalent. Sensurile

figurate grit propriI limbei romne.

chibritelnita f. cutira de tinut chibriturI.
chifte f. eoco10 de carne tocata.

BOOD Com. 28: chiftelc cu sos.

Var. : cheftea, chioftea, chiuftea i (arch.) cuftea.

TARIF 1761 :

cuftele cantarul 50 banl vechl.

TitTFTE, KFTE (pers. pil, hachi"), boulettes de

hachis cuites au beurre ; bulg. klufte, serb. e'ufte, ngr.

Ice7c6; i vorftis, men chioft.

chihlibr n. (i chilimbar) ambra galbenii,litt. care

atrage paie", proprietatea cunoseutit a chihlibarulul.

TARIF 1792 : chihlibar nelucrat, oca 180 banl. DELAVR. 175: .,a-

lull de Tarigrad i chihlibare cat oul de gMn. Jo. 70 : icne de stielh,

chilimbar, matostat, tumbac... TEOD. o12 : Ding mrung

Och*ri-g de chihlibar.. .

Aceste done forme sInt proprir MuntenieI, pe and

In Moldova se aud numerse variante: chehlembar, chei ehihrimbar.
Thaw 1761 : chihrimbar de eel bun oea 3 lel 7 potronicl vechl,
chihrimbar prost oca 230 banl. NMI. I, 240: wine de cristal i mobilele de chihrimbar. AL. Pr. 114: mtlniI de mArgean sad de chihrimlimber, chihlimbar

bar. TARIF 1792: chehlembar pe uncle va intra sad mi 180 banl. DaSon.

I, 156 : chelimbar negru mirositor din muntil Carpatilor.

KEHRIBAR, KEHL1BAR, KELIBER (pers. kiah-rilba tire-

paille"), succin ; bulg. kehlibar, serb. C'elibar si Cehlubar, alb. ehribar, mcr. chihlibare, ngr. xszXtpr4pL. Din
aceiasI vorb orientala deriva: sp. it. carabe, fr. carab

ambre jaune".

chlhlibariO adj. (i

(vorbind de vin).

galben ca chihlibarul

FIL. 231 : o arAms& de vin chihlibaria. OD. T, 84 : un pahar de vin

chihlibaria. GANE III, 215: butelcl pline cu vinul cel mal chihlimbaria.

Formatiune analogica ( 23).

chila f. veche mosura de capacitate pentru cereale In valre de 400 oca sall 20 banite.
NEC. 250: ad apueat [BrAncovnu-Vod] nuraal de ad luat in

nisce cuhnil cu cal al lul vr'o sutS de chile de orz. C4NEC. 325 : sit gItscA, Antioh-Vodb, den tars 100 de chile de zaherea, o snnA srt, se
string la Bucuresei i o smA la Tirgovite, s Ile de trba qtilor. DION.
184 : Domnul Moruzi ad Omit prilej, cum s5, cltige banl, c6. nu-1 era
destul venitul DomnieT, i stringnd mult grAd de zaherea de pe unde

ghsia, platind 7 lel dula, apol II vindea in Bucurescl la pitarl cu 40

lei chila. TARIF 1792: orzul de un sac de chile se, 40 banl. AL. T.
953: dach vrel stt-m1 dal graul cu 50 de lel chila i popuoiul cu 16

www.digibuc.ro

111

cump6r tt 6. pnea de pe moi.e. Ise. B. Sn. 73: lua 21

leI merta,
de banite In child In loc de 20. STANG.. 21: a versat st6Tnui paserilor din lumea asta 5 chile de moult TEon. 57:In tirg la Buz60, Pe
'chile de grIA,

Vorba figurza In locutiunea pro verbiald a bate ca

p'o child de popupitt," a snopi in Mtn

KILE (ar.), mesure de bi ou de liquide (d. gr.

7.0iXov); bulg. kile, serb. kila, ngr. xtXi ; ung. kila, pol. kila.

Ca msura, de grne, chila (ca i dimerlia) e turcsca, pe cnd banita i merta slut slavone.

chilermene

f. un fel de eiupercd (Bolus armeniaca).

TARIF 1761: chilermene de 14 oe6, 1 lett

Vorba e cunoseuta i In Muntenia (Polysu) ; prin

etimologie popu1ar5.: chine armensca (Cony. XXVI, 452).

KIL ERMENI, bold' Armnie (d. kil ,,argi1e i ermeni Armnie") ; ngr. xtXspp.evE.

chilim n. covor tarnesc cu doue fete.

TARIF 1761: chilimurile turcesel de unul 14 banI bunl,

brovslavscoi de unul 10 banl. Pm. 63: un pat de scnduri aeoperit

cu un chilim de Tarigrad. IoNEscur, 686: femeile fac scrte i chilimuri

pentru aternut In case. TARA N. 11, 194: Numal chilimurl turcesel,
Covre persienescI...

KILIM (pers.), tapis grossier poils ras, natte; cum.

chilim tapetes" ; bulg. kilim, serb. ilim, rus. kilimg, alb.

kilim, men chilime, ngr. xtMlic, rut. rus. pol. ung. kilim.

chilipir n. 1. marM de ocasiune cu pret de ni-

mica, lueru cump6rat ieftin.

AL. T. 258: s'o Indulcit cu chilipiruri, de elnd o pus mama pe

moie; 465 : nu perdeg chilipiru de la mn; 828: nu achpa chilipiru
din mn6.; 1357: pinh aeum nu s'ai1 InfAtoat niel un chilipir. STANC.

B. i Sn. 33: sti se due& la tirg s6. cerce a apuca niseal chilipiruri.

2. folos neateptat, catig Intimplator.

Inteaa, chilipirun sciati c nu vor mal da.

BELD. 411
CLAs. I, 218 [un cartofor vorbesce]: Inteo cafenea grecesc daa de

chilipir ; IV, 243: sh, me fersc D-dell de aa chilipir ! OR.4. 19: Sir-

mana vreme veche, vestiti 'n chilipirur

..

BAsIttb.; HI, 112: bravo !

peste bun chilipir am dat ! 4iseirnp6ratul,uitndu-se la frumusetea vitelor.

3. (ironic) bucaticd bung..

Ise. B. Sn. 125: o vulpe mirosise a carne

41e vr'un chilipir i venia

Fata asta, ee mal chilipir !

socotia c a dat

cerce rattseI ele In el. POLYSII [Adnotat.] :

Var. (mold.) :

chelepir

i chelipir.

DRAGH. I, 186: asemenea mansupurl sau chelepiruri bhn6se

AL. Pr. 25: cnd iubitul se bArbat se folosise de vr'un chelipir .
in Ardl se aude forma chiripir cu sensul de trb,

folos" (Reteg. 97 : tiganul scie tot ciripirul lor).

KELEPIR, butin, tout ce qui s'achte trs bon

march ou s'acquiert pour rien, par occasion, trou-

www.digibuc.ro

112

vaille; alb. bulg. kelepir, serb. Celepir prada"

a jafui"), Incr. chilipuri, ngr. xsXErpt, trouvaille.

Terminul apartinea la inceput sferei militare (ca

sinonim cu duium" sat iama") si sensul primitiv de
rjaf" Il poseda inca In parte derivatele sale.
chilipirgi m. 1. cel ee umbla dupa chilipirua
KIK Ill, 141: negnstorl Insmn5 chilipirgil .

. .

2. (ironic) cel ce cauta aventuri amorse.

IKELEP1RRI. celui qui achte ou qui veut toujours

acheter pour rien, a trs bon march: bulg.kelepirgila.

chilipirgesc V. a trage pe sfri), a Insela.
Km. III, 141: a apucat nrav de chillpirgit .

chimin m planta eu {Abe aromatice, asemenea

anasonului ((Jarum carvi), cu ma multe varietat: chirnion

de camp sat secarea", chimion de apa sat mararas"

(Oenanthe), chimionu-capuluI (Laserpitium) i chirnionuporculul (Rucedanum).

KIMLON, cumin (d. gr. xfv.viov, de unde si forma

paralela chimen). Vorba grca insk a venit din Orient

(ebr. kammon).

chimioniii adj. de colrea negricisa a chimionulul.

KIMEONI, de couleur cumin, vert

n. (in Moldova chimer) 1. sensul primitiv:

bolta arcuita, arcada.
In. 1715, p. 27: apa de la un loc este adnsk pe chimirurl de

piatat Inane, panfi, ce intl.& In cetate de se Imparte la fintinl. SrAld.

89 : un Arman b5trIn ce sede In nisce chimerurl.

2. astaql, brit lat si Indoit de piele, ce serva ca

punga de purtat parale, cremene, cutit etc., sinonim
cu erpar" : impodobit cu nasturI 1 cusaturi, chimirul
e purtat de taranul de la munte.
ca. II, 62: o curlus1 de cele eu chimeruri. CONTEMP. II, 816:
scuturnd chimeriul so:Ste cele done parale. AL. T. 1607: mal scte,

giupine, din cel chimir, mal scte. GANE I, 94: ia de colo chi-

mirul cu banl. OD. I, 65: un cojoc scurt de 5ie nga, en glug 5. la

spate, si chimir cu oele. JD.. 50: chimiru teil ar ghfui Intesat de sute
si de mil de galbenl. MARIAN I, 13: NMI pantie en straie dalbe
cu chimiruri albe.$Eu. IV, 131 : Apol miina In bnul pnnea, De chimer
se desficea. Bun. 190: Un chimir en galbenl mult1 $lun testemel eu

3. punga cu ban, ban.

At.. T. 40: cnd In5 vkl snpus la bir, atins tomnal la chimir...
'n
intra...AL.
CARANn. 63: Lul Gheorghe chimir cerea
228: N'ain letcae la chimir, Sh m5 pot plti de bir...

KEMER,vote, arcade, eintre, ceinture, le milieu

du corps d. gr. xcep.depx, bolta (lat. camera); bulg. kemer

bolta si chinga", serb. kemer i emer bolta si er-

www.digibuc.ro

113

par", alb. kiemer si 6emer, men chimer (pentru bull),

ngr. Iteplpt, voilte, ceinture.

Forma secundara ghimerlie sat ghimirlie se trage de la

primul sens al vorbeI, cu intelesul de cociba" ( 23).

cAL. 1833, p. 22: un betran sta ghemuit inaintea unel ghimerlii

de bordeit ; 23: Ina de subtior1 pe unchia$ *i. intra cu elInghimirlie.
chimirq n. chimir mic (sal). desmierdator).
PANE, 46 : celMalt umpluse de acing chimirapil. R.-Con. 234 :
Mina 'n chimiray biga. Cate o rila le dedea. TEon. 442: ghiozdanaqul
mi-ad gash, Chimiraful mi-ati brodit ...

chindie f. I. (sensuri moderne) 1. timpul Oilel intre

, si ap usul srelui antre 2 si 4 dupa amiacy),

numit chindia mare" sail chindia mica" dupa cum

amiadi

srele s'afla mal aprpe de amiadi sa de asfintit.

a. la cronicari si in poesia popUlara vorba figurza la
sing. : la vremea de chindie, and fu grele In chindie"...
CANT. 1er. 404 : cail srelul cu fruntea spre apus i Carul spre
Ursul cel mic a Intrce, adica dupa 9 csurl de di, prin chindie. M.
COST. 274 : Le,i1 ad dat razboid frte tare pana la vreme de chindie.
N. COST. 6 : Acest Dabija-Voda de douh or1 facea divan in di: deci
la divanul cel da diminta dvoria tog la divan, iar ri. la cel de chindie
umblad fustaiI prin tirg, chemand menil la divan. NEc. 276 : deschlecand TurciI la gazde, diminta n'an dis nimica ; Wit cand ad fost

pe la chindie, numai ce ad. umplut Turd' ograda domnsek. GHEORG.

328 : miff din Domnh eel vechi facead divan i la vreme de chindie.
TARA N. II, 274 : Cana fu srele 'n chindie, Fuse lupta cu manic)...
CARAhF. 87 : Pana srele la chindie, Badiul trece paste mie. Bus. 210 :

}Ina era sre 'n chindie, Remase Tatarl o mie.

b. in graiul obicinuit de astdi prevalza forma plur.:

rpe la chindii", pe la tca (ad. 'la 4 csurl dup' amiac11).

XEN. 186 : se inturna acasa pe la chindit DELAVR. 82: Inieo

Sf. Vinerl cam pe la chindii. FIL. 117 : and vine indarat? pe la

chindil, cocne ! STANc. 97 : se such& i se invirtira pan& a fost venind

srele in chindil. ISP. 300: pe la chindil am ajuns in palatul zmeilor.

2. un fel de hora taransca frte viie si aria el'

(cu acest sens cunoscut si In Ardl).

JIP. 51: dac'ar pleca tog tiganiI baragladinl, cioringlavl, odata

din sate, cine ti-ar mal canto, de joc: batuta, horele, fedel(31u, chi-

peru, mocancuta, chindia . . .F IL. 172: disera lautarilor sa cante pristolnca, chindia. DELAvN. 6 : taranil tiagead chindia de curgea farina din

pod. MARION, 5: incepura (Agana 55.-1 traga. o chindie d'ale n135.1:15.ise.

In Moldova vorba se mai aude sub formele achin-

die sat. achindei i tinghie

(Etym. 170), primele doue cu

im a protetic, sub influenta analogica a lui a-miacy,

a-sra etc., iar ultima o rostire dialectala.
II. (sensuri archaice) 1. musica domnsca de sra,
sinonimul romnesc al luT tabulhana" (Sulzer II, 431).

CANT. Mold. 58: musicornm collegium apud principem manet

et quotidie tribus ante solis occasum horis (quod tempus Turcis ikindi
8

60036

www.digibuc.ro

114

vocatur) neubet i. e. excubiarum signum solenni sibi strepitu facit.

N. COST. 112 : Curt Mehmet Paa steins-ail mehteril gi tabulhanagil a taril i punea de bteag chindie In tte dilele in curte... AMR.

180: meterhanua Domnulul blitea in tte 4ilele chindia cea obicinuith.

2. toba mare Imbracata cu postav roitt, fdand parte

din instrumentele meterhanelii (Papazoglu. 53, 56).
3.1a curtile domnescI i boierescl, turn de strja
de unde se vestia ell tobe i. cu. surle csul Inserat al

chindiel, cnd top menil easel se adunag la cina i

portile curtif se inchideatl.

OD. I, 157: OM nptea arse chindia lul Socol.

4. numele until turn observator, Irian de 20 de

stInjeni, In TIrgovite (de pe care se vestia chindia).
IKINDI, le temps entre le midi et le coucher du
soleil, la prire que la loi prescrit de faire vers la moiti
de ce temps (ikind deuxime"); IKINDIIN (adv.), pendant
l'heure de la prire de l'aprs-midi, dans l'aprs-midi;

cum. echindii (china tempus post meridiem"; bulg.

ikindila (kindiTa), serb. icindila, alb. iCindi sra".

Vorba lipsesce la Grecil modernI i la Romnii

din Macedonia, earl dic mirinde" pentru timpul dintre
2 i 4, pe cand In .Banat ea pare a fi transportata de
ciobanil din Muntenia (sag a fost luata de la Srbi).
Ca termin ciobanesc, chindia face parte dintr'o boo.ata,
nomenclatura orientala relativa lapastorit (cf. cioban).
z,

chibr a. i. m. 1. care n'are de cat un ochig, In

opositiune cu orb".
STANc. 172: un zmell chiop i chior.
In acest sens vorba figurza in diferite proverbe.

GOLEscu: cine traiesce cu chioril se invatA a se uita cruci.ISP.

Rev. IL 149: chiorul intro orbI este imp5rat.

2. se qice de monetele gaurite: a nu avea para

chira", a fi cu totul lipsit de ban): (cf. chiril).

JIP. R. Sat. 142: (Ara sa le p1atsca niel lescaie clard. PANN,

158: n'ai o para chird i lenea te dobeor5. 8 rilac. 247: n'ai eall chirii

para in buzunar. *Ep. IV, 142: (15, te ajunge o vreme rea, Far' de
chird de para...

3. despre giamurile astupate cu hartie.

Cals. I. 143: casa en ferestruie chire. . .
KIOR (k6r), aveugle; cum. cor caecus" ; bulg.
kior, serb. cor, alb. kfor (eor), mcr. chior.
chira f. 1. para chira.
CARAG. 4: n'are chird in pungl.
chlOra (de a) adv. orbesce.
CR. II, 30: de acura s'o ham de-a chira.
chioresc v. 1. a (se) face chior.

www.digibuc.ro

115

AL. T. 392: era di, m5 chiorerscii. GANE I, 70: l'am chiorit de

ochiul drept.

2. a trage la tinta, a ochi.

GOLESCU (prov.) : cine nu chioresce, la sernn nu nimeresce.

3. a Inela (Zanne II, 523).

chioril m. (In basme) uria cu un singur ochia

pe care, tinndu-1 Inchis, putea sa vada 0 In m6run-

taiele pamIntuluf.

CR. I, 267: cnd ajunge phs5rica pe la strkjerul Chiorilii, el

mi si-o vede...

adv. 1. ca chiorif, orbesce.

2. cruci, ponci.
chiorie

CR. H, 98: dam chiorig prin fasole, prin mazere...

ORA& II, 28: a rspuns el, uitndu-se chioris.

0 forma ibrida chiondorIE chiorir tame. 121 : uititindu-se la el cam chiondork) resulta din amalgamarea
sinonimelor chiomb
[chi]orI.
chibc n. 1. pavilion oriental cu care se decorza
gradinile, parcurile.
Isl.. 1713, p. 14: tree pe sub chiogcul Impratulel. ICOG. 274:

un mare foc s'atl facut sArind cte de o mila de loc

aprins
done chipurl Imp5ratescl de ail ars. AL. T. 1229: v5rul med va
ocupa chiogcu din grftdin. Pm. 183: ea dete ordin s aducl cafua
dulata In chip. Isp. 152: Imp5ratul ridic un chip In padurea
aceea. TROD. 672: Sultanul ce fcea? In chip se urea...

2. ghereta In care se vind gazete.

KsK (pers.), pavillon, belvder, petite maison ;

bulg. kok, serb. 6oka balcon", alb. kiok, ngr. xtaxt,

men chiocu. Din aceiaI vorba orientala deriva : fr.

kiosque, de unde rus. kiosktl, pol. kiosk, rom. chiosc,
cest din urrna Intrebuintat In poesia artistici :

vrea comori,
AL. P. I, 148:
vrea s'am Niel chioscurt,
niel sarahl; II, 76: Un chiosc In ftligran de marmur aurie... BoL.
I, 243' Sub maluri cununate De chioscurt de porflr...
chiopar m. cel ce vinde gazete Inteun chioc.

chiostc n. 1. butudi la picirele cailor, spre a

le domoli mersul (cu pl. chiostece i chiostecurl).
PANN I, 102: Cnd te 1141 la el i trece, Para. este 'n chiostece.
2. brID, cordon (sens eit din us).

GHEORG. 312: boieril merg Inaintea Domnulul pe rinduial qi

cut contile pe utn5r numal In chiostece. GHICA, 150 : vengherca de

postav negru cu brandebururI i cu chiostecuri.

KSTEK, entraves; lien, cordon, chain e de montre;

bulg. kiustek ceinturon (pl. liens)", serb. 6ustek obedI",

alb. kiostek" lant (de csornic), butucf de cat"
chirie f. 1. pret de tran9?ort.
N N.C. 370: ail cautat cateva care cu chirie, de ail Incrcat One.

www.digibuc.ro

116
AMIR. 173 : nicI lcuitorilor acestor OM n'all lfisat sh. le fie cu pagubh trecerea acestor Pal, ch si chiria lor si tte conacele ail plhtit

el cu banl. GHEORO. 301 : Domnil de la Tarigrad, duph ce luall Domnia, prindeall chrute cu chirie de-'s1 aduceail agarlIcul lor. GREC.

220: nu era greul cel mare zaherua, at era carle 0 chiria care

era s'o dud,. COND. 1776, p. 38: nime sh nu fie volnic a merge cu
chirie frh scirea vAtafulul de chrhusl si de chiragil. UR. IV, 205 (d.
1819 : din suma banilor ce va lua fiesce-care chrhu chirie . . . AL. T.
964 : unde pul chiria de aid pin& la Duniire ? ..E9. IV, 140 : Skate
care cu chirie Ale lul neica Die ...

2. suma cu care se capaa provisorig usul unuf

lucru: se dice mat' ales de trasura, casa, caT (pentru
moie, mra sail carciuma, se dice arenda").
PRAVILA Vasile-Lupu, 21 : de se va afla ch acea casa a fost prinsh

cu chirie. ZIL. 78: cu cererI de chirii grele, nesuferite ... AL. T. 113 .
mi-am luat o cash cu chirie; 1013 : s plitesc chiria odhilor comisulul
Agamemnon. PANN, 131 (prov.) : prvalie cu chirie, marfh In datorie.
CARAG. I, 35 : hanul poti sad dal cu chirie. GHICA, XII: clitcasil platiatl

proprietarulul In munc chiria pmIntulul pe care locuiail.

3. fig. bull de chirie.

ISP. 293; sclind ch gura nu-I tine chirie, spuse....

KIRA (ar.), louage, loyer, prix ; bulg.kiril'a, serb.

alb. kira (6ira), men chirie, ngr. xtpis. Forma

primitiva chir s'a pastrat numal Iii albaneza i neo&I-Ha,

grca, In celelalte revine forma secundara chirie ( 23).

De la chide" s'a format dou nume de agent :

unul romanesc, chiriff, cu sensul de locatar" ; i aleul

imprumutat, chirigiti, cu sensul de caraW.
chiria m. 1. cel co tine o casa cu chirie.

HINTEscu (prov.): De c't sa bagl chiriag ru In cash, mal bine

ma mhiacine, si s'o 1,i1 Inchisa.

2. cel ce ia cu chirie o trasura.

CR. I, 107 : la dl mo Nichifor se da pe jos si tragea deavalma

cu iepele ... chiriegii, vrnd nevrnd, trebuira sh se deie si ei. PANN,
106 (prov.): si pentru calul schiop se gasesce chiriag (adica niel fetele
cu defecte nu remn nemritate).

Vorba trecu $i in bulgaresce : kiria.

De aci i un verb Inchiriez, a da sag a lua cu chirie.

AL. T. 116: inchiriand meretl la case ; p. 1259: sint gata sit-I

inchiriez rindul hst de sus. IsP. 116; cerbul nu-ml este de vIn4are
ci de inchiriere.

chirigiii m. cdrau, cel ce duce cu carnl.

NEC. 370: numal chiria [carelor de One] 's1 plAtia, ci i chiria cu pesuialh, dnd Intal Domnia aces 60 banI chirigiilor, apol eu
vremea scotea de la acel menl. Num. I, 301 : e nemultumit cu chirigia, awl II pltesce frte I'M chitia. P.ANN, 132 (prov.) ; chiria destpth.

pe chirigiti i omul pe chitor. GHICA, 321: un foc mare ocolit de

feciorl, de vizitil, de rIndasl i de chirigil. TEOD. 458; :,3i ell ch m'oill

face ca un chirigiii, On tine s, flu ...
Var. (archaica) : chiragi.

www.digibuc.ro

117

COND. 1776, p.15 : 20 lel poclon de la starostele de chiragii; 38;

chrtql cu care O. chiragil cu cAruta.

RIRAgY, locataire, celui qui tient des chevaux

louer ; bulg. kiraia, serb kiragila chiria"

crAu"), alb. kirai, ngr. xtpcerC'4q, men chiragi.

*chiragi-bala m. vataf de chirigil.
REV.

I, 65 (d. 1796): o sutk cal ce

kirigi1a

tocmit de la chiragi-bapi.

chiseh f. vas de cristal, pentru dulctA.

AL.
FIL.

T. 1088: mal slut Inch dou chisele de dulatk. de chitru.

18 : mal sus se vedeall cateva chisele de dulctk.

'clash (pers.), grande tasse boir, coupe, vase ;

serb. asa castron adne," alb. klase mesura de grane",
ngr. xeck.
chiseb f. (i chesea) 1. punga de tutun, 1nlocuit
ad1 eu tabacherea ( 89).

AL. T. 433: chisele de tutun cusute cu fluturl. Pm. 69: tines

Intr'o man& o chisea de al plink de tutun. PANN, 166: pescarul '1
ia o chisea bunk v'un cinbue mare... DELAVR. 121: pe nisce mOsute
ovale se rInduiaii chesele de tutun i de dulctri. STANC. Gl. i Pov.
89; un turc aril pierdut o chesea cu tutun. TEOD. 572: Ciubucelo
arunca, chiselele
perdea...

2. (ironic) punga de bani.

ORA. 47; srIt vd umpleg rhisua i sIt ave(1 renume ; II, 77:
'adunk adunk mereil la chisea.

lush (kese), bourse, somme de 500 piastres (ou

110 fr.) ; Tfyitm KESESI, bourse A, tabac; cum. chisa ; bulg.

kesa (kesiIa), serb. kesa (cesa), alb. kiese (Cese); rus.

kisa, pol. kiesa. V. Partea

chesadar.
Despre echivalentul romfinesc al vorbeI turcescI,
adicA punga", ca termin financiar ( 38).
chi0c n. pivnita (Stamati s. v. Keller), litt. camar/ pentrii iarna (cf. zemnic).
KAFAK, quartier d'hiver (alt sells lipsesce). V. cil$15,.

Vorba se aude numai in Moldova.

chiub n. (i chiup) borcan mare.

PAnT, 68: dece chiuburl tot cu galben1 pu1 In rind. NEGR. II,
i licorinl. Tsp. U. sfitos, 40: se

56; tte chiupurile cu marinate

ascunse Inteun chiup de arama.

KIDP (ar. kiub), grande cruche vernisse A, large

orifice, vase de terre ; bulg. kiup, serb. cup, mcr.

chiupa vas cu torta."
chiul n. festa, numal In locutiunea a trage chiulul
cuiva," a-I juca un

1895, No. 52: vedl sIt nu-ml tragl chiulul ?

Dmne
face socotla sh-I tragk chiulu.
Sev. Pov. 175:

MARION

feresce!

Vorba e abstrasa din chiulangirt cel ce trage chiulurl." V. chiulhanagill.

www.digibuc.ro

118

chiulf n. 1. un fel de caciula turcsca, asemenea isliculul."

BALc. 130: lAtranul Sinan insus1 izbjndn-se de pod, '1

plerdu chiulaful :li feregua. AL. T.125: S. ne puie un chiulaf,
S6, fad, tara pilaf.

2. caciula. In genere.

PANN II, 62 (prov.): la asa cap, ma chiulckf (,5e4. I, 219: la

ma cap, ma cdciulci).

3. fig. si fam. capOtftna, sinonim cu bostan".

ZANNE II, 30 (prov. d. VIdcea): a avea cap, tivgft (chiulaf).

xi-n.AH (pers.), bonnet de forme conique cn poils

de chevreau, bonnet de derviche, de muletier; bulg.

kiulaf, serb. culaf, alb. kiilaf caciula conica a clervisilor".

chiulhhn n. (si chiolhan) petrecere cu ospete, masa
mare cu betie, sinonim cu ziafet" (se aude in Muntenia).
Isp. Sn. 102 : 11 trimise o baclava si vorba, cft are sa vie sit se
puie no chiulhan. TEOD. 558: Apol nuntft ea fftcea, Iar chiulhanul at
tinea? Cite c111e 's Inteun an. MARION, 3: da cu prmtia pe acastt 5i
bAtea mahalana tiindu-se de chiolhanuri. OSAs. 11, 77 : Adunati ea totil
la chiolhan de sr.

KL-HAN (pers.), four pour chauffer le bain,

chambre de chauff, tuv e, cendrier (d. kill cenusa"
si han casa" ; fig. la poetl despre lumea pamIntsca).
Sensul romilnesc al vorbel (care exista pe semne

si In turcesce) provine de la datina Turcilor de a petrece

la bar, aceste localurI jueand un rol insemnat In viata.
lor soeiala: acolo se representa farse (hammam oyunu"),

se benchetuesce i se petrece in Lot felul.

chiulhanagiii m. 1. (sens archaic : si chilhanagiii) cel

ce Incaldesce baia.

Comi. 1776, p. 30: poclon lul Vel-ispravnic de la un chilhanagii t ; p. 80: un chilhanagi 2 lei pe lunh.

2. (sens modern: si scurtat chiulangi) fig. cel ce

trage chiuluri, cel ce jc5. feste.
KIK. III, 71: un om istet, chiulangift ; IV, 18: un tip de chiul-

hanagi.

KLHANAgY, qui chautle le bain (pentru sensul

figurat, cf. chiulhanifi).
chiulhaniii a. si m. (si chiolhani) ciapcan, vicln.
GORJ. Ill, 53: hsta e un iret i jum5tate i un chiolhaniti.

Aci se raprta probabil si ghiolhank femee cocbeta

(Stain. 527: ghiolhanii, muiere frumsa ee cam trage cu
cda ochiului) sail femee corpulenta (Costinescu, 484:

ghiolhand se qice in derIdere unel femei marl grsa,

i grasa).

ictit4TANI,

qui se tient la nuit dans la chambre

www.digibuc.ro

119

de chauffe des bains publiques, petit polisson, fripon,

vagabond, coquin; serb eulanha, incr. chiurhan mojic".
chiulg n. un fel de rmleinett.
FOT. in, 302 : cian.5111. Agal cut chiulug de argint. TUYIJSLI, 25 :

AO, inaintea Domnului tine in man& chi[u]lug de argint.

Vorba s'a pAstrat pitna all In judetul Ialomita sub

forma chiulichiii sag culichia.

sEp. 1, 4 : Cucil prtft in mnft o mciuch sail un instrument

de lemn de forma unul unghi obtus, a cArul cOda, tot de lemn, este
ceea ce numesc el culichia.

KLUG (ktilting), masse d'armes ; serb. eulum,

pol. kilof
ngr. v.touX067xt, darde pointe
aiguise au fer. V. Partea II : cioian i hazran.

ciachl

m.

cecal) numele romanese al saealuluT.

CANT. Ier. 26 : Input, hulpea, olacalul, mita selbatecL TARIP

1761 : blame de cecal de 7 perechl un lea vechiu. STAR. 94 : cecale

ul

6AEUL, chacal ; curd. (:ekal; bulg. serb. alb. C:akal,

ngr. TC2-44X-rig. Forma literara modernit ;Neal (ca ung.

sakid i pol. szakal) derivti din sp. fr. chacal, de aceia1 origint orientalA.

ciachr

a.

1. cu un ochiil de colre cenuie satt

diferit de a celuI-lalt (Costinescu).

Km. Ill, 12 : bivol ciaceir cu urechI blegI; 235: pAzesce ochig,

ci ese iapa ciaceira. . .

2. (ironic) i despre orn.

AL. T. 6: MAriuca cea cu ochil ciaceiri ;

barba in furculig.

: unu cam ciaceir, cu

3. fig. posac, candriti, cherchelit.

MARION 1896, No. 45 : cilnd se intorcea paserarul, era in totdeauna ciaceir, n'avea chef de vorbh 0eAs. II, 91: Aga ca un chior Bea
dintenn urcior, Iar nenea Murat E ducat. turbat.

4. se dice de un soig de grail de tmna.

6AKYR, bleu stri de gris, qui a les yeux bleux

(adj. gris, qui a une petite pointe de vin); serb. akar

cu ochil albatri, cu privirea cruciV," (clespre cal i
despre menI), mcr.
ciacqh4 pl. 1. nklragI largI roil, cum prta Turcil

cum purtat1 odinira boierii notri: erati nisce salvarl

prelungitl prin tuzludi pana sub Indoitura genuchiuluI.

GHICA, 501: boieril cel marl se imbrAzail cut ciacgirt rosiI cu roesi.

FIL. 285 : nisce ciacfiri de pl. rou. VLLP. 43: Ciobanil lui Dobri,an
Cu ciacfiri de cioarlat, Cotul 5 galbenl luat.

2. nildragI de aceiaI tormA purtatl la urmil de slugile boierescI i de haiduci.

FM. 169: ciocohl cu ciacfiri roi1. GHICA, 287: Jianul b'etranul

purta ciacfirt roii cu mei galbenl.

www.digibuc.ro

120

3. nadragI femeiescI.

TEOD. 641 : Pune ciacfiri streierl Peste kia1var1

Vorba revine rar la singular (Pann, 45 : privind

ea ciacOrul vintul 1 umfl).

eAxlya, pantalon en drap lger moins ample

que le chalvar Barb.; serb. 6akire, rus. 6aleCiry, ngr.

TCc9f,ptct, culottes trs larges des orientaux.

ciadiiriii a. de cob:5re verde ca paiul gru1Iui (litt.
de colrea cortului).

DELAVR. 163: coliba haiduculul cu poturl ciadri si cut serparul verde. TROD. 337 : Cu panglice ciadri, Atirnate de chelil...

6ADYRY (yesil), couleur de vert gris. V. Partea

II: ciadtr. Despre nomenclatura colorilor

ciair n. amp de fasunat caiL

105).

GHEORG. 323: la diva de Sf. Gheorghe este obiceid, ca shsetth

.cai1 domnesei la ciair
ajungnd la ciair, a&l Comisul cail Dom-

nulul duph rInduialh. AL. Poesil U, 33: Call sburdh prim ciairuri,
turma sbr h. la phune...

Var. (archaicA): ceir.

M. COST. 349 : siimenil a luat spre Secola, in yes, la ceir ; 363:

poste npte ad e*it din Virg Tharit la mas, peste ceir

. 665: In
.ceea parte de Bahluid, In ceir, fugia cele cloud stgurl de eatane
NEC. 232: caii lul Cantemir-Voda din ceir i-a luat Crupinschi cu un
podghiaz leese.

8AIR, prairie, champ; alb. bulg. serb. eair, pol.

czair, mcr. ceire, ngr. TCsttpt, pturage.
Vorba, In trecut ea si In present, apartine Mold oveT.

cialmh f. (si celma) f. turban ordinar. Vorba re-vine la cronicari, in poesia populara si In literara propretutindenea cu speciala aplicatiune la Turd'.
a. Nrc. 212: ail venit cu mazilia Constantin hrftneel nul Postelnicul In Bucuresei cii cialma In cap, fra de veste i nimica nu

scia Duca-Vedit; 325: Dimitrasco-Vedh ',1 ghsise i cialmale si haine

turcesci sh se imbrace, sh iash nptea din obuz stt. intre in cistea turcsch, c dr ar putea strhbate la 11 la Dmna, s'o iee i s high.
ARIR.156: fanachi-Aga 1-ad lepdat cialmaua si au intrat in Divan
cu Capegi-ba1a. Ax. 158: cialmaua ce prta Veziril...
b. AL. 151 :

Cadiul se 'nghlbenia, celmaua pe ochl punea...

TronoR. 481: Descinget1 sabiile, Deslegat1 cialmalele . CARANF. 42:

larit Turen Inmrmuria, cialmaua din cap pica, Palqul il sepSta
TARA N. II, 746: celmaua cat rotila, Mustata ca vrabia... SEQ. V, 11
(d. Sueva): i ies diva la primblare Numa'n fesuri i 'n cialmale.
C. AL. T. 737: imbracat In costum de Pah. purtnd pe cap
o cialma mare cu o semi-lunh In vrf. GANE I, 200 : ne jucam cu barba
lul Osman] albh sad cu cialmaua lu cea mare, care II edea ea o pia-

cinth pe cap. FIL. 30: bin4e1e de postav row i cialmalele cele rotunde i pline de semetie ale artiOilor musulman1. GHICA, 19 : sburad capetele ea mingele, unele cu cialmale turcesel, altele cu chivere

www.digibuc.ro

121

rusescl; 323: fiecare turc avnd pe umerI sad pe cialma cate o pisick, o maimut b. sail un coroid...

LUNA, turban d'toffe crue et sans apprk; cum.

6alma mantile"; bulg. serb. rus. rut. sealma, ung. cslma,
ngr. TC01.1.6.s. Pentru celelalte variettI de turbane (cf.
durban. pos, saric): 80.

ciam n. (si giam) luntre mare de brad sall de

stejar pentru transport de mlrfuri, un fel de slep.

Cony. IX, 328 (d. 1769): Iar seicl si gianzuri din BecI, ca cand
n'ad mal fost de vecl... ZAMFInEscu, Novele, 19: stall ancorate Cateva 6amuri turcescl.

6AM (litt. sapin), ceque de grande dimension ;

alb. bulg. serb. am, gr. <ill!, bois de sapin.
Despre categoria vaselor marine ( 95).
ciambar n. (si ciambul) I. (sensurI archaice) 1. navalirea hordelor tatare, din Crimeia si din Bugiac, pe
pilmIntul tarilor Invecinate: Rusia, Polonia, Austria ...
M. COST. 17 : Tittaril Crimulul fhand [prhil] Mosculul si Cilliel le-

sescI si de la amIndou aceste thrl lua darurl, ca sh nu le faca cu

ciambulurile lor strichciunea tarilor lor. N. COST. 8: pre Tatarl i o
smh de TurcI i-ail trhmis in ciambur prin tara lessch, de ad pea.dat'o si ail robit... 26: ail rpegit Vezirul Turcl si Marl In prada.
prin tara nemtsch, carl ail facut mare robie si pradh si versare de
sange, panh unde sl-ad putut ajunge ert ciamburul lor. Ax. 121: lovind fArh de veste Ttaril cu ciambul In Ucraina, ail robit multe su-

flete pebte srah. NEC. 252: cand mergeall ciambururi tathrescl In tara
lessch sh prade, Duca-Vodh, da scire la Lesl sh se phzsca..; 257:
&and se intimpla sh mrgh ciambururf ththrescl In sus In tara lessca,

om face si nol scire Lesilor sh se pazsch; 341: Ttaril ad sloboilit

un ciambur din Bugiag, de ad lovit Mr& de veste numal In 5 (tile si
ail agiuns, pina subt Kiov, si ad taiat,si ail robit, si ail luat 20.000 de robi.

2. In special, nAvalirea Tatarilor pe pilmintul MoldoveI (i prada fcut eu acea ocasiune).

M. COST. 344: sh. purcdh In ciambuluri Tataril... o sma, sh

lovsch drept la Roman, iar alta drimba sh. lovsch dirept subt cetate. NEC. 354: ad purees Tataril pre Bahluiu in sus, pre la TirgulFrumos si de la Siret Incolo ail slobogit ciambururi a prada, cat au
putut cuprinde tinutul Nmtulul pan& la Hang i pana la Ciahllil
ad agiuns de ail pradat si ad robit, si s'ail Intors Oita de robl din
Bugiag. AMIR. 162: Tataril au aseclat sfatul si ail hotarIt sh dea

ciambururi In OW partile si Indath ad dat poronch sa incalece tot

Tatarul, de la mare pana la mic, si In trel parti sa se imparta: unil

sh prade Chilia, Smilu si paste Dimarea olatele turcescl pana in
Udrid; altil sh prade Braila, Tara Romansch; altil Moldova, liindule si mal indemanh.

3. in genere, incursiune, navtilire, neasteptata (cu

var. ciabul, ciabun, ciabur i giabul).

M. COST. 62: panh .si Italia nu halhduia de ciambulurile ee slo-

balia [Dacil] en calarimea lor. Dum. 45: Turcil se Intinsera campuluI duph giabul; 70: peste cate-va (Tile se Invitarh volintiiii... sa

www.digibuc.ro

122

fach dabul satelor. Doc. III, 208 (d. 17-8): vom intrce asupra vstib
ostile nstre, de v6 va face ciabun, de v va sfrhma si v5 va sdrobi.
HRIST. (1818): i de la vamk prin gin; De racea [Turci1] cte un
dabur.

II. (sens modern) pang, astaci vorba s'a pastrat, in

muntil Sucevef, in locutiunea a bate ciamburu", a trai
din munca altuia, a fi un pierde-vara (cf. a batP podurile).

Ep. V, 56: bate ciamburu, numal sede de giaba si se jca,

numal 's1 trece vremea.

6APIJI, incursion, course des hordes tatares sur

le territoire tranger (Bianchi) d. 6apmak courrir";

pol. czambul incursion", rut. 6arnbul patrula de cap

lairetl tatari sail de cazaci zaporojeni". Sinonimul occidental razzia (port. gazia) vine asemenea din Orient :
ar. gazia incursion militaire". Vorba, fiind de origina
tatarsca, figurza numai la cronicarii moldoveni si. e
necunoscuta idiomelor balcanice.

Navalirile dose, aprpe anualP, ale Tittarilor pe

pamintul Moldove si jafurile earl le insotiat ( 4) art
lasat 'Ana astaqi un ecoti in graiuf moldovenesc de la.

munte, in sensul metaforie ce a capkat acest termin

technic (intocmai ca duium"): a bate ciamburu (cores-

punend in letopisete locutiunilor a da, a slobodi, a

lovi ciamburu") de la sensul special a navali dupa
prada, a porni la jaf" a ajuns sa insemneze a duce o
viata de trintor, juend si petrec'end pe spinarea altora".
ciamfistic n. nuca de fistic, termin de medicina
populara (Cony. XXVI, 452).
Lthi FYSTYGY, pomme de pin, pignon. V. fistic.

ciamsacfiz n. (si giamsacaz) 'Acura alba (Cony.

XXVI, 452).

TARIF 1761: ciamsaceiz cntarul 100 ban]. TARIF 1792: giamsaceiz

de oca una 142 barn.

6,111 SAKYZY, rsine de lentisque (d. 'dam ,.sapin");

mcr. ciamsacaz aluat rosu cleios cu care se unge fata

miresel dupa sealdat" (Sev. Nunta, 79). V. sacilz.
ciamr n. tencuiala de huma.

Corm XVII, 284: casele Ant l'Acute cea mal mare parte de

damn
Cihac mai aduce forma cimur si verbul cimuruesc a
tencui." Vorba e speciala Moldovel.
6Ammi, argile, limon ; serb. amurliia noroin."
cianc n. (si cenac) vas mare de pamint smaltuit

pe dinauntru si In parte pe din afara.

www.digibuc.ro

193

GaAs. II, 90: cnd nu pile s'aiba cianacul tot plin... BASME
III, 153: adu-ml un cenae s pul In el mierea.

6ANAK, plat de terre, cuelle ; cum. Z,'anac scu-

tella; alb. srb. anak, ung. csanak. men cianac, ngr.

TCavixt. Despre celelalte vase din casa tilrilnsca ( 99).
ciapcn n. 1. (sens archaic) cal ce umbla In sarite.

Koo. 247: chutati cum mal In grab& sa ne repediti 2 ciapcdni

(2 cal umblatorl bunl
mal pe urm5 4 telegarl sing.

2. (sens modern) fig. siret, rafinat, craidon.

CR. II, 12: mM! al draculul venetic i ciapcein de pop,. OnAs.

II, 23: ce ciapain et1 neicA1 CAI.. 1881, p. 79: DeduIvan care era
mal ciapedn ca el ... STANC. 1 9: frunzele sburan val-vIrtej, cnd le
scormonia vr'un ciapcdn, de puiu de crivet. TEOD. 511: Fulga hotul,
fur btrn, Fur betran i om ciapcdn.

6APKYN, qui va vite, qui court bien (homme,

eheval) ; malin, gamin, vagabond, vaurien, dbauch (d.
aprnak courrir") ; bulg. apkyn (konla), serb. "Capkun
(konI), mcr. ciap dui care alrga dupft ferneI", ngr. tag.zzn;.

ciapcfinlic n. fapta de ciapciin : rafinare,

subtire.

TELEOR, 182: a aatat mult ciapcdnlic, multa diplomatie.

6APICYNLIK (amble du cheval), vagabondage, ga-

minerie, coquinerie, dbauche.

ciaprAz n. ciucure de mkase, bumbac

OD. I, 71: Mihnea a Imbracat chepeng de catifea rosie ea

ciaprazuri i cu bumbi de aur. Pm. 30: vestminte de postav verde cu

ciaprazuri albe. GFIR,A, 501: cabauita era un fel de contos cu ciaprazuri de fir.

Var. (mold.) :

ceprag.

M. COST. 294: la haiduci ceprage tot de argint.

6APRAZ, bouton avee houppe, boutonnire

brandebourgs d'or (d. pers. ep-rast qui va de gauche
droite") bulg. srb. 6aprazi, alb. apraze, rut. 'depraha, ngr. rca7cpiCt, espce de haubert.

Forma moldovensca vine din pluralul analogic :

eepraje, de unde un sing. ceprag.
ciaprazar m. (si ceprgar)

cel ce face si vinde ciaprazuri.

ORICA. XIV: curelarI ciaprazarl, tabacl. COND. 1776, p. 15: 10

lei poclon de la starostele de cepreigar .

ce tine de ciaprazar.
mestesugul orI comertul

ciaprzdresc a. (si ceprdaresc)

STAM. 81: mosor ceprdzdresc.

ciaprhrie (si ceprzArie)

prvalia ciaprazarulut

JIP. 69: palMil felurite, cepretzdril, palaril femeiescI...

ciardAc n. (In Mold.

cerdac) I.

(sensurl archaice) 1.

balcon la easele domnesci si boierescI.

M. COST. 510:ease, cerdace nurne de acea trba facute; 633:

www.digibuc.ro

124

ad apueat cerdacul In curte cel de piatra si s'ail orinduit de ap6rare

acolo. N. COST. 14 : Antonie Ruset-Vod a facut i cerdacurile cele

Inalte despre casa domnsea cea mica cu multa cheituiaia ea la Tarigrad. NEC. 265 : ad r6spuns [solul lesesc] lul Antioh-Vocla, de-1 va
esi Inainte, sa-1 timpine la gium6tate de searl a cerdaculul, va veni la
ciuste. CANT. Ier. 127 : patru ulite earile In capete cerdace ghizdave

i frum6se, afara din zid, asupra ape1 sease avea. On. I, 126: casele domnesci purtand d'asupra lor un coviltir cu ciardac lnalt i
Intins, un adev6rat munte de sindri Isp. 180: taraniI, v646'nd pe
euconita Intr'un ciardac, Incepura sa se je1u6sea la dnsa. AL. T.
895: o casuta veche cu cerdac; 1158 :e41 tt (tiva In cerdac de tragl

ciubuc. XEN. 5 : In fata era un cerdac eu mal multe scan de piatra.

2. podld In genere.

NEC. 353: ad facut o movilit si o cruce mare de piatra si cerdae

iarasi de piatra d'asupra crucil, ea sa fie de pomenire.

II. (sensuri moderne) 1. pridvor la casele Ordnesci

unde se drme vara.

DELANTR. 34 un gascan Inchis din nescire Intr'un ciardac. AL.

410 : La fantIna eu cerdac, Este un trandafir eu 16e. TEOD. 511 : Pan'

eolo la ciardac, Unde-1 Fulga la eonac; 556; Eilie verde de pe lac,

La circiuma cu ciardac. R.-Con. 288: La ciardacul Stanciulul, Locasuivoiniculul ... MARIAN I, 33: Tudor Interdac esia, SurugiuluI grMa

2. foisor sag pod do sefinduri, pe 4 furcl Inane,

spre a putea vedea la o mare departare (ca post de
observatiune la tard).

6ARDAIC (pers. 6artag, litt, quatre colonnes), bel-

vder d'une maison, balcon, pavillon oa se place le

gardien d'une vigne (d. C.ar patru" si tag stIlp");bulg.

6ardak rnansarda", serb. 6ardak (6ei.dak) dirciumit pe

cmp", alb. Cardak gang acoperit, podld", rus. rut. 6erdak pod, mansarda", Incr. cerdache podla pe 4 prdjinl
pentru pazitoriT de viI", ngr. Taxp3ixt, balcon, grenier.
Despre rolul seg In gospoddria taransca ( 99).
cerdcut n. cerdac mic.

1. NEGR. Cdpii de pe natura,

de scanduri boite galben.

casa parinteluI cu cerdacutul

ciarvbf n. 1. panza alba de asternut patul pentru

culcare, sag de sters corpul (de apa orI de sudre).

ETYM. 65 (d. 1579); un ciarpf eosut matasa. Doc. II, 403 (d.
1790): un ciauaf de pinza eusut cu tiriplic... o plaponal de belae6s4
verde si cu ciauaful el. REV. IL 240 (d. 1817): ciarpfuri de batisth.
TEOD. 78 (colinda): Cu un ciarfaf In picatel, D'a lul almna lueratel.

2. panza albd In genere.

F4L. 134 : cauc cu ciallaf alb. Gmca, 495 : cateva perdele de

la ferestre cu ciarfafurl innAdite unele de altele.

Var. : ciarciaf.
17R. XIV, 231 (cl. 1813): dou6 ciarciafurl, dou6 prostire de mtase. BastaR I, 61: II seotocira ciarciafurile ; IV, 10: Infasura perna
Inteun ciarciaf mare.

www.digibuc.ro

125

6ARSAF, 6AR6AF (pers. 6ar-s,eb drap de nuit"), drap

de lit (d. 6ar panza" i eb n6pte"); bulg. 6araf Ceeraf (Ceraf), s6rb. 6araf, alb. 6araf (eeraf), men ciarih, ngr. taaptaiv.
Vorba circula in Muntenia i In Moldova (alaturea

de prostire"), In Ardl se qice lepedeil".

ciAt-pbt adv. (i ciac-pac) din cnd In cand, printre picaturi, nici mult, nici

hi'. U. srat. 2 : din ate am citit ciat-pat . In. [comunic. orala] :

El, ciac-pac... BANN, 143: ciat-pat l'arn vbnnojescl (stringI) ceva?

dut pe el ...
6ATPAT, cle temps .a autre, par ci par la, rarement. Despre particule de proveninta turcsca ( 25).
cian n. caldare de tucit pentru facerea mamaligei.
CR. L 147: Stan luase ciaunul de pe foc sa mestece mknikliga ;
IL 15 : prkiau pe foc Intr'un ciaun mare nisce hostine cu sed. GANE

I, 173: InvIrtia cu melesteul raina in ciaun. CRAs. I, 16 : ciaunul, atirnat

de un carlig de fier, sfirkia GmcA, 366 : bea un ciaun doue de apa
rece 8E12. I, 152: and iel ciaunul de pe foc i ard scntei pe fundul

iul, are sk, ploue.

Proverbul: a cadea din ciaun (caldare) In foc, ad.

din rll In mal r6ti.
6UYEN, fer de fonte ; bulg. ugun, rut. 6a(v)un

CAA de tuciu". Vorba pretutindenea populara apartinnd

gospodariei taranesci ( 99).
ciaq m. I. (sensuri archaiee) 1. la Turci : corp

de curierl In numr de vr'o 300, alel dintre eel mai

btrni sub-ofiteri aT ienicerilor, cari duceati scrisorile
transmiteail ordinele guvernului In tte partile Imperiulul ei faceat i serviciul de aproqi, aducncl pe
vinovati inaintea justitiei ; armele lor eratt sabia, arcul,
sagetile si topuzul (d'Ohsson VII, 33 i 324).

M. C9T. 265 : Indatli au trimis Vezirul ciaufil de ad 1Impinat

i-ad dus la Stefan-Voci. N. CO91.
pre boieril i i-ad pus in obedl
8: ImpdrAtia, cal ad sosit la Hotin, ad chemat pre boieril taril Moldovel ea ciauf Iraprfttesc la 'Arta VeziruluI, dndu-le porunca pre
care vor pofti el dintru dnil sk-1 arate, ca sft-1 punk sk le fie Doran ;
trimis
50 : dui:a ce ad sosit Constantin-Voda la Udriu, Indat k. ad
un ciauf, ea sk-I ridice de la conacul lor sk-I duck la oprla. NEC.
205: ciawii Imprktesei l'au glsit pe erban Logoftul ascuns In casa
lul Duca-Voda, in pod, si de acolo Pad luat i l'ad facut surgun la
Crit. BALC. 213 sosirea unul ciauf turc cu scrisori din partea Sultanulul cktre rege. TEOD. 608: Imperatul de vedea, Niel p'atfit nu se
Ilsa, Semn ciaufulul ca fAcea...

2.1a

: corp de uieri ai Curtif sub comanda

lui Vel-ciauf : ei precedat pe Domn, purtnd nisce bastne

www.digibuc.ro

126

cu clopoteT de argint, i serviat In acelaT timp ea mascgricT (pentru farsa Caraghioz") si ca povestitorl d e anecdote. Vel-ciau avea sub dinsul 40 de lefegif i o ternnitg, la mahala, In care Inchidea pe vinovati1 de pricinT
mid (Sulzer III, 92; Reicevich, 123; Fot. III, 276).
3. grad militar, corespunlnd modernuluI cAprar".
M. COST. 6i 6: Cantemir pre atuncia cia4 la Munteni. CANa.
Mold. 92: czauczii, quos europaeo more corporales vocares, curae est...
CAPIT. 808: ciattit dorobantilor si a1t1 chpitanl. COND. 1770, p. 8: trel
zapcil la un stg, adich stegar, odoba5a si ciauf. Doc. I, 549 (d. 1784) :
cialgul spltaresc..., semnul Domniel purl:And, ciauful de Divan. For.
III, 306: ciauful de sphthrie ate 20 leI pe lunh, ciauful stegarulul ate

4 lel, ciauful agiel 15 lei. BALc. 618: capul a 500 menl se numia
vAtaf, In vremile noI ciauq. Gmca, 9: in urma nstrh ciauful de slujitorI in5iruia men1 de jur 1mprejur. Tnon. 291: Iar ciauul poteri1,
Slujitorul Domniel, De-1 vedea, II tot clicea...

Il (sensurf moderne) 1. aprod care aduce pe vi-

novat1 Inaintea justitieY.

COND. 1776, p. 21: geciuiala ce va lua vktavul si ciau,sul de

aprogl. Gmca, XVI: un ciaw 11 aduce inainte doi Impricinatl sa-I judece.

2. numele unet varietati de strugurT alb'. de un

gust delicios : ciaq mare, ciaq negru (Baronzi, 94).

3. numele unel hore In Moldova (Sev. Nunta, 280).
eAu, huissier, appariteur: corps de 630 huissiers du palais qui marchaient en tte du cortge dans
les solennits publiques: sous-officiers des janissaires

de 330 hommes employs comme aides de camp ou

comme estafettes: sous-officier qui commande A plus de

10 homilies; 'eau (tizObit), excellente qualit de raisin

aux grains dors et fins, originaire de TaIf en Arabie

Barb.: bulg. serb. 2au garde A cheval du Sultan",
rut. cati airier", pol. czausz uier", ung. csdusz
herold, curier", ngr. toao6stq (Ducange: TOMO(Ot0g, officialis). V. Partea II: ciaus-baA ete.
ciauRel m. climinutiv de desmierdare.
TEon. 564 : El la mal dac' ajungea, Ciagelul ce'ml ficea?...

*ciaupsc a. sub dependenta ciauuluT.

Doc. I, 304 (d. 1783): aprod.il vathsescl cu aprogil ciaufesci. . .

*ciauqie f. starea i rangul ciauuluT.

POT. Til, 277: leI 6000 de la N el-ciauie.

CiCIC n. 1. rosu deschis (de colorat chilimurile).

IONESCIII, 693: cicic, 'verde, galben ; 694 : chizapul se intrebuin-

tzh la cicicul, stimp6rIndu-1 cu aph si sare.

2. un fel de haind taranscA InfloratA.

CAL. 1875, p. 68: I-a5 da iea 5i pristelca F.:1i cicicul $i zavelca...

616EIC, fleur: serb. eiek, ngr. TO:Milt% V. Partea

IF: cicchil i eiciclic.

www.digibuc.ro

127

cicric

n.

cicaric) depandtre.

SENT. Chlgoril, 62: tragl burungiucul la mosor cu fus de letch,

-coanele din vechime fi trAgeatl pe cicaric.

6YKRYK, tour tourner, rouet filet, dvidoir ;

bulg. ykryk, serb. ekrk virtelnitd.", alb. ikrik, Incr.

.cieriche, ngr. CputpExt., rouet.

Vorba face parte din seria termirdlor orientali relativi la tesut ( 106). V. ciericiniii.
cighlr n. 1. partea ineretit a m6runtaie1or la miei
(i cu forma grecizatd tighir).
TARIF 1792: fighir cu praporele lor.

2. pl. In muntif Sucevii, un fel de mncare Mcutd.

din fieat, plaminT i din matele mielului (Seq. V. 56).
6E1ER (pers.), fressure, poumon, foie; bulg. serb.
giger, ngr. varOpt, poumon et foie.
cihc n. 1. otel preMcut in bobite gdurite; 2. margele lucise de metal.
6ELIK, acier; alb. bulg. serb. elik, Incr. ciliche,
ngr. Tos2Ext. Termin special de ciapritzdrie.

cimbr n. brobdd, sinonim cu testemel" i cu

tulpan" (var.: cimbel, cimbir, ciumber i gimbir).

BABE, Din plaiul Peleulul, 29: asth(jI concial femeilor este

inlocuit prin gimbir, un fel de mararna de bumbac ca puncte marl
roiatice... TEOD. 87: Lua-voitl iie dintr'o mie... i ciumberi de la
Barbell; 613: Cadico, nu (lice usa, Ch m5 due la Bucuresci,
cumpbr cimbir i fes. BON. 215: Tot un fel ch. le ghtia Cu rochil i
cimbelele..

6cusErt (pers. 6ember) chose enroule"), mou-

choir de tte, fichu ray qu'on roule autour du cou

Barb.; bulg. 'Cumber tulpan", serb. ernber vlul turcicelor", ngr. TCEI.L7c4t(tpcoctaL).

cimbistr f. clete de smuls p6rul sati de dres

mustdtile. Vorba circuld mai ales in Moldova.

T. 14: sh-Ismulgi cu cimbistra fir cu fir. GANE II, 266 : un tInbr

care 'i petrecea viata la oglindft intro pome41, pieptenl i cimbistre.

6IMBISTRA. (scurtat: 6imbiz), pincettes pour piler

(d. Mmdimek pincer"); ngr. TC:v.7-41zpa. Face parte din

seria numersa de vorbe relative la bdrbierie ( 106).

cimqr m. 1. arbore numit i merior" (Buxus).
2. lemnul s6ti, gAlbuiti i virtos, din care se fac
mai ales linguri ordinare (cu var. cimyr i simcir).
ThniP 1761: lingurI de simeir de 2 testele una. TAW 1792
cint4iru1 cntar 2'2 banl. OD. 1, 431: castan, tish, cirniir, chiparos...

IMSIR, sImIR (pers. sem*), buis (bois); bulg sCimOr

serb. imir (imiir), alb. eimir, ngr. TCtp.tcsEpt.

cinghl n carlig la cntar.

www.digibuc.ro

128

iftENGEL (pers.), crochet; alb. bulg. serb. 6engel,

ngr. TCLyziXt. Vorba populara In Muntenia.
cinghineb f. (i cenghen) nume ironic dat in Mun-

tenia tiganulut

6INGlANE, bohmien (par mpris) ; fig. impudent,

effront (i porecla ce daft TurciI Muntenilor : Cant.
Ist. ot. 340) d. TaEravo, mgr. aOiravo, nurniti ast-fel dupa

secta eretica bizantina a Athinganilor.

cinie f. portelan (vorba, eitA din us).
uR. XVI, 277 (f.' de z. 1797) : talgere de rinie .

. .

INI, chinoix, porcelaine; ngr. TCtvE. V. sinie.

ciob n. 1. bucata sparta de sticla sah de at, sinonim cu hilt ".

2. vas Invechit i stricat In parte.

PANN II, 107: (prov.) arnindol mancat1 dinteun ciob. Isp. P.

GL. 1: din ciob ap&

60B (pers.), pice de bois, clat, copeau. Vorba.

lipsesce in idiomele balcanice.

ciobn m. pazitor de oL sinonim cu pastor" i

(In Ardl) cu pcurar". MirceaIII, fiul lu Mihnea-Voda,

care umblase mult thnp fugar In muntil Ardluluf, traind necunoscut Intre pastorl, fu supranumit Ciobanul"
(Pot. II, 41).

CANT. Ier.120: ciobanit uniT ca de somn adormitnd fn crlige

azimat1, altil ca de plie i de vInt rece cu glugile peste cap

sate i pre un cot la phmfnt lasat1 era. On. I, 154: nisce ciobanl

ce paseea turniele n6stre de ol. PANN, 84: (prov.) scie ciobanal ce

este ofranul. STANC. 344: aci era o tirlh i omul era cioban. AL. 169:

El (halm) ia miel de la ciobani, Armhsarl de la mocanl... Vint,. 31:

Loc de stnh. ch 'ml gasesce, Cu ciobanil se opresce... E. V. 43
(d. Sucva) Lasa junch la juncanl i te clA cu nol, ciobani . . .

60BAN (pers. 'Cuban, tiban), berger, pare ; bulg.

rut. serb. 6oban, pol. ezoban, alb. 6oban pastor roman", met% cioban (alaturea de picuraru") i ciobanba.
bacit" (Weig. II, 334), Dgr. TC0Fring.
D. Hasciett (Etym. 2298) crede, ca vorba cioban"

nu ne-a venit de la Turcif osmanlif, ci de la nomadit

tatari din evul-medift cati l'ar fi Imprumutat Rutenilor
i Polonilor, pe cand din romanesce vorba ar fi trecut
In srba, bulgara i turca. Ipotesa din urma e greh de
admis, de re-ce fondul osmanliel coincide cu al idio-

melor tatare si In casul cel ma favorabil s'ar putea

presupune, e Srbo-Bulgaril
captat de la Turd

pe cale independenta de RomanT, earl' l'ar fi luat de la

Tatari, la cart pana astc,ii ciobanil formza o clasa spe-

www.digibuc.ro

129

ciald a populatiunil. Dar asa find, ce-I de f1cut cu

ceilaii terminT turdi earl stail In legaturg intima cu
viata ciobanuluI : baei, caimac, e1t, caval, chindie,
iaurt, odlie i perdea (de vite), ortoman, otac, vgtaf?

Acestl terminI nu s'all luat negresit de la TtarI, e stilt

de origing turcsca i datzg de la primul contact serios
Intre RornnI $i OsmanliI. Pe de altg parte, cele cAteva
elemente lexicale earl a fost Imprumutate de la Tittarf
( 6) $i earl' sint comune Polonilor, Rutenilor $i Moldovenilor, nu circula de ct In Moldova si sint cu totul
necunoscute In graiul mu.ltn si In idiomele balcanice ;
pe ciincl din contra, mentionata terminologie pastorala
ImbrAisza un vast teritorill In Orientul EuropeI. In
fine, nu cunscem existenta documentala a vorbei cioban" si decl epoca aproximativa cand a intrat In limba ;
dar veche nu pte fi, de re-ce ea lipsesce Romnilor
din Ardl, chi posed sinonhnul pcurar" (ea i RomniT din Dobrogea, Istria $i Macedonia) alaturea de
terminul comun pgstor", care ins lipsesce In macedoromana; pe de alta parte, acsta din urma cuncisce asemenea terminul de cioban (cf. ciobanba$", alaturea de
sinonimul setl bachl").
ciobana& m. diminutiv de gingasie.

sTANc. 352: ia spune, mai ciobn, i tu o poveste. AL. 186

Mndre ciobanaf, Din fluer doina
ciobnel

calea,

m. sinonim cu. ciobilnas".

AL. 3: Mndru ciobelnel, Tras printeun inel... SED. V, 92: buna

ciobnesc

v. a fi, a deveni cioban.

AL. T. 613: s/i. giurl c'am ciobeinit de cnd Is pe hune, cnd

m'aI vid milnnd oile... TEOD. 502: Fifie verde s'o lalea, Miul mi
se ciobeinia . . .
ciobnesc

a. ce tine de cioban.

AL. 506 : SA-mI dal' gluga ciobeinescd, Io tie hairat domnsei...

ciobnesce

adv. ca ciobanil, dupg obiceiul ciobanilor.

CR. I, 158: bItetul se pune ciobnesce inteun genunchiA.

ciobnie f. starea de cioban.
VuLp. 31: El s'a dus In haiducie, EA m'am luat de ciobanie .
ciochin f. 1 curelusa dinapoia seleI de care

drumetul Is,I lgg, traista de merinde.

Doc. IL 319 (d. 1791): ciochine 15 banl una. STAM. 124: pe calul

cel tAtAresc la ciochine legnd... CR. I, 202: al s6,41 rupl ciochinele

umblnd si tot n'al s gAsese1 slug cum cautl. Fit,. 294: puse clout;
pistle la bri alte dou la ciochina elel. AL. 88: El cilrlanul
lua, La ciochine

lega.

2. fig. In locutiunile a pune la cioching"

60936

(Isp
9

www.digibuc.ro

130

Rey. I, 232) i a spinzura la ciochin" (Golescu), adich a

phrhsi ceva, a-1 da uiUriL

3. carlig ce thranil de la munte 'Arta la brit.

4. os rotund la glesna piciorului.
Var. (dobrognh) :

cinchin.

Bolt. 55 : La cinchina calulul, Sub pla caftanulul...

6YICYN, havresac (lipsesce in idiornele balcanice).

*ciohodrm. I. (la Turd) slugh, la un Vizir sat Pa%t.

Corm. 1693, p. 97 un ciohodar al Vizirulul ce ai venit pentru

caL Ax. 126: n'ad trecut multe dile si ad trims Caimacamul un

ciohodar la Nicolal-Vodh, ca sh-1 chienie sh mrgh la Prth;
149 : rmas-ail Hanul cu Thtaril i Pasa numaI cu ciolwdarti i cu
putinh chIhrime. MUSTE, 6E1: ad venit un ciohodar a Vezirulul cu fer-

man, sh. mrg s. risipsch acele dou cethp adech minhstirI. Koo.
239 : otinduise si un ciohodar... bumbasir asupra lucatorilor.
II. (la Romani) 1. slujbm care Ingrijia de in-

chlthmintele Domnului i ale Curtif.

CANT. Mold. 85; czohodar curat ut ocreaa et calceamenta pro

principis et totius aula3 necessitatibus parentur, ipsi autem plincipi
ocreas prebet, subsunt ei cuncti Jassiorum sutores. COND. 1693, p.
29; tal. .100 s'ad dat ciohodarului pentru Inchltamintele ce a dat la
Curte de Crciun si de Pasce.

2. slujitor domnesc, lachet al palatula

darl

KOG. 242: Pad pus In caret& domnsch cu sse cal i cu ciohoi boierinast Dim. 174: Voda-Mavrogheni boieri cu sila pe

cel ce afla ch ad ceva ban], le trimitea caftane i chip domnescl cu

ciohodari. Doc. I, 304 (d. 1783): deli-basa cu chehaiaua cu top ciohodarit.

FOT. III, 311 : ciohodarii, In numr de 20, primesc fle-care cte 10 lei

pe lunft. FIL. 19: Meuse meseria de ciohodar In curtea acelul principe ; 25: un Patios ciohodar ce tremura de frig dinaintea schril caselor; 315: carta domnsch trash de 6 armhsarl vinetl cu 2 ciohodarl
pe caprh. GHIca, 11 : trimite-mI sus 4 ciohodart.

Vorba figurzh cu acest sens i in cantecele pop.

TEoo. 51: Vol, nouS portarl, NouS ciohodari. TARA N. II, 495:
Un ciohodar a chemat i pe Rosu l'a lnselat.

Var. (archaich): ciuhodar.

Koo. 213 : Mavrocordat dedese porunch de strIngea tog preotiI,

chip, ce II bagad diminta In
diaconil orasuluI, la biserica Curpi

biserich, punea cinhodart la ush si nu lsa niel pre unul s iash

afarh; 219: Iordache pinft i ciuhodari cu brhp
lucrn alth dath n'a mal fost ca sh fach alt boier.

Meuse, care acest

60HADAR, (6okadar), domestique du Palais, laquai

(d. coha drap") ; bulg. serb. cohadar, ung. csuhadar,

ngr. TaozcircapaIo. V. Partea II: ba-ciohodar.
ciohodrit

la,. dare push pe cavani, cizmarii i pa-

pugiT din tth, tam, earl' platiat cate 1 let i

12 barn'

de prAvalie ca venit lui ba-ciohodar (Tunusli, 57).

Doc. I, 108 (d. 1775): care din orrtsenl se va hrhni cu mestesugul cizmriel sh nu dea ciohoddrit; II, 204 (d. 1792): vechid obi-

www.digibuc.ro

131

ceifi este de plitesc pe tot anul ciohoddrit ... aded, de teith prhyttlia
po talerl 1 vechifi.

ciolhe a. i m. ciung.

DELAYR. 48: pieptenele II schpi din mini ca la o ciolacd.

6uLAK, manchot, estropi ; alb. serb. 6olak, men

ciulac. Vorba circula in Muntenia.
cioltr n. patura impodobit de cal, sinonim

cu hara": cioltarul, tesut 3 ales de maim, mireseL se da de

zestre odata cu cahil de ginere (Glos. 163).

NEC. 190: Milescu Sp-Mar era mfindru si bogat si imbla cu povodnicl inainte domnesel, cu buzdugane si cu palose, cu cioltare tot
sIrmi la cat. Fit,. 29: vizitiil lul Vocti preumblail armAsarl imbricag
cu cioltare cusute cu strma de aur. TEOD. 45: Cu cioltar de fir, Cincurl de ibrisim. VULP. 30 : Cioltar verde mohorlt, Nunial aur si argint.
OLTAR, housse (d. 61.11, de unde TCOXI, rom. 01);

serb. 6oltar, ung. esoltr, pol. czoldar.

cioniAg n. 1. lat lung i gros, sinonim cu bIta".

Zit.. 61: altil In loc de piled ciomegele apucA. BASME RI. 5:

se cip5tuirl cu cite trel perechl de opinel grse si ciomege nodorse.

Vorba figurza intr'un ir de proverbe.

GOLE4cy : ascunde41 ciomagul de Cain], ch mal TM te muse.

PANN, 19 : Osesce sat Mai ciinl, uaiblA fiat ciomag; 95; eine de cuvinte nu intelege. niel de ciomege; 160: eiinele nu fuge de codru, ci
de ciomag (Zanne III, 111: omul nu fuge de colac ci de ciomag); 166:
ajunge un cioniag la un car de le. Isp. Rev. II, 156; ciomagul are
doue capkilie.

2. lovitura sail bataie data cu ciomagul.

GaAs. II, 64: din nod douS-treI ciomege pe spetele calulul. AL. T.
1045 : de vreme ee-I trfTha pe ciomag, apol lncep Indatft. EJ2. V, 46:
Cite plfitrute bet, Atitea ciomege iell.

Var. (archaica muntna) :

giumag

DION. 164 : stupail slut nisce &nail cu arme, chilme, lincl,

giumege i cu cite o pusci, ruginiti .. ; 230: nu avea nict unul arme
ci en topre si cu giumage le sta tnpotrivi.

es caul( (6umak), gros baton, massue (de bois ou de

fer); alb. 6omaie, pol. czumak i. rus. 6umakil. chirigit."

(cf. haida,1 cu haidamac) ; men ciumag.
Din turcesce deriva o varietate bogata de maciuci:
buzdugan, chiulug, cioian, ciomag, hazran, sopa, topuz ...
ciornagaq m. batau (Glos. 163).
ciomaga& n. ciomag mic (i. desmierator).

BASME ILL 129 : acesta cu ciomdgRul sell de cioban 11 lovi in cap.

ciomagel n. diminutiv identic cu ciomaga".

BAslag II, 84; 11 trebuia un ciomdgel bun de pMit la mir ; III,

129 : smulse sabia cu cionicigelul ski.

ciomigl f. bataie cu ciomagul.

ciomgesc v. a bate cu ciomagul.
AL. T. 270: ce l'as ciomcigi!

www.digibuc.ro

132

ciorhp m. ImcMtaminte de ata ori MIA de bumbac sag metase, ce acopera piciorul si gamba.

TARIF 1731: ciorapi de 3 testele 10 bani. TARIF 1792; ciorapil

col marl de 1In fl. impletiti la o testea 3 banl. REv. II, 240 (f. de z.
1817) : 10 perechi ciorapt de mtase. 1SP. 285: stApIna easel fhcea la
ciorap. I'm. 23: impletia la un ciorap ; 171: ciorapt de Lipsca frte albl.
CEAs. III, 100: se puse sh impletsch la ciorap. MARION, 77: nn putea
biatul sh se cunune in ciorapt. TEOD. 81 (colinda): Ciorapi
Pantof1 galbiorl, Pe la toc cu flori.

6011A13, bas, chaussette: bulg. serb. 6orap, alb.

6urap, incr. ciorape, ngr. Taoopeuct.

Vorba e respandita In Muntenia, in Moldova si In

partile limitrofe ale Ardlului: In prima nu exista alt
echivalent, In a doua i in a treia mai circula sinonimele coltun" i strimf", Imprumutate din grca moderna si din nemtesce.
m. ciorap scurt (sag desmierdator).
ciimbh f. 1. zma gatita cu bucatele de carne.
ciorapel

BUR. 249: Ciordpel de cel de lnh, De ran& de cea sein

BELD. 312: franzelh, pull de Oink ciorbd sh-i dea de mncat...

FIL. 157: ciorbd de stiuch, frth In znflt de varzh, cu hrn. SrAm.
Ga. si P. 91: le-a adus un castron cu ciorbd. CEks. I, 47: ciorbd de
crap;
18: cwrbd de raci cu castraveti vergl.

Vorba figurza In mai multe proverbe.

PANN II, 29: tte strchinile nu sint pentru ciorbd; 41: numal
cu vorba nu se face ciorba. ISP. Rev. IE,155: cine s'a fript la ciorbd,
suf15, si In iaurt (pentru alte (licetori: Zanne III, 525-527).

Var.: ciorbA (mai mult ironic).

PANN, 132: cine pizesce sofraua, mrtnnch ciorbatta (proverbul

se MI& si la Golescu).

2. fig. vorbire ce nu se mai sfirsesce.

GoLEsal (prov.): ciorbd lungh sh ne ajungh.

6ORBA, soupe, bouillon, potage (identic cu ar.

sorba potagP" d. sariba boirea); alb. bulg. serb. ma%

6orba, pol. ciorba, ung. csorba. Din araba deriva: it.
sorbetto, fr. sorbet; iar din forma secundara sarab
boisson" : it. sciroppo, fr. syrop. V. serbet.
Vorba e respi-indita In Muntenia si In Moldova, In
cea din urma i in Ardl se mal dice zama".
ciorbalic n. castron de ciorba.
6011BA LYK, soupire; serb. 6orbaluk.

Vorba e cunoscuta In Muntenia.

cireci m. pl. nadragi taranesci frte strIrnti din
aba alba, sin. cu berneved" (cum li se dice in Mold.).

OD. I, 71: cirect albi tivil cu glitane de fir: Jip. 143: mi-ar
trebui opincl
cirec
TEOD. 501: Sh-mi mai dal cireeif 01, Ca
sh-ti dah salvaril mel

www.digibuc.ro

133

Vorba se aude i In pitrtile limitrofe ale Ardlulul.

RETEG. 76 : Pentru cireci romnesci, Pantalonl mndri domnescl.

6ARYIC, grosses chaussures en cuir l'usage

des piltres et des paysans Barb. ; serb. 6arak opincg",

rus. 6arykt. (6arokt) Incaltaminte", ngr. tcsapo6xta chaus-

sure de cuir" (de unde i men tgruhi sandale" alg-

turea de ciretl ghetre lungl"). In privinta sensulul, cf.

caltxrit, pantoff groi (Isp. 266 : omul &Imo 'i lepd ca-

levrif i se agAa de copacit) d. bulg. kalevra pantof"

(t. kalura pantoufles raccomodes") cu serb. kalavre

nAdragI curtI i
Ace1a1 raport semantic hatre
IncAlViminte i imbracaminte 11. presinta i sucman".
ciorecar m. (i cioricar) cel ce 'Arta ei reel : taran.
hp. 20: thranI inzechiati, tirstnarl, cioricari, sInteti talpa easel.

ciorthn m. soi de pesce asemenea Vparuluf,

crap de mArimea mijlocie (Glos. 164).

6ORTAN, espce d'anguille. Vorba circulA in Mun-

tenia, maT ales in jud. Arge.

ciortanag m. ciortan mic (Baronzi, 94).
circ m. I. (sensurl archaice) 1. orn. de Incredere
(litt. fgclie), confident intim.

M. Con. 300 : Mateih-Vodh

eirac [lul Abaza-Pasa], prea
lesne sl-aft tocmit lucrurile. Amra.171 : tu estl ciracul nostru cel ales,
si aa sh sell c nol la thte trebile tale Ig vom 1nvoi. Roo. 202: darnindu-1 i Maria Sa ca pe un cirac a Nadel Sale ; 246: ail tramis
pe tin cirac a lor, ca sa le ia banil cu scrisre. TJa. III, 115 (d. 1816):
te al facut ales cirac, adeca Paclie ce a aprins'o ns11 Imphratia mea
eu main, sa.

2. favoritul, protejatul sat omul easel cuiva (litt.

care e ingrijit ea o lampg).

DION. 181: acest Domn Hangerliil ai fost cirac a unul CtipitanPasa.

cernd Cpitan-Pasa la Impratul s faca Domn acestel
thrl pe Hangerli, ciracul adet a sluga lui, i rail facut... ZIL. 18:
Cpitan-Pasa vrnd sh.-1 fad. [pe Hangerlih] cirac desavirsit, ail mers
orinduit Domn pe Hangerli la lt 1798.
Indata la Impratul
VAc. 275 : zorbalele 4icea eh Irnphratul este ciracul lor, Instts1 patGHICA,
rona lovindu-lpe spate cu mna 11 gicea: tu estl ciracul
VIII : elciil scot la maidan fle-care cate un cirac.

II. (sensurI moderne)

1.

sat boiersca, = lat. cliens).

sluga veche, domnsca

&ram. 475 : top se tern de acestl draci domnesci... Naort. I,

297 : rota da pre ling% vr'un boier sa slujsch, s se fach oro, sh-1
sct cirac. AL. T. 1435 : cat de puternic e Vornicul, dad, ciracil lul
ajung boied marl! GANE I, 217: el prnzia Impreanfi cu 12 eirad al
0a4. 20: scoteail ciraci multime, pe top 11 procopsia...
sl

2. ucenic, elev.

Isp. 272: slut daschl

mh silesc cu copiil thl sa-lInvht cte'n.

www.digibuc.ro

131

sre, fiindch am volt sa-I scot ciraci al mel. Oa As. II, 165:
vor maisterI, iar dinsil al nostri ciraci . .

Inn&

Var. (arehaica): cerac.

M. COST 3 II, 33: un crahl, cerac al shd..

'6 YRAIC (pers. Vrag), flambeau, lumire, domestique de confiance (adj. protg, favori) ; client, apprenti,
lve; cum. elrak candela" : bulg. 6irak fecior, lu-

orator", serb. 6irak sfetnic, sluga", alb. tsirak calfa",

ung. csirak protejat", mcr. cirac ucenic", ngr. tcoupdoolg,

client i tcspiXt, elev.
*ciracladisesc v. a. scte cirac pe cineva (Glos. 165).
Verbul presupune o forma eyRAKLAMAX (aorist irakiady), C Ire lipsesce In dictioni re.
ciracladisla f. scterea de cirael sail de ucenici.
0R4. 19: [vremea vechel bogath 'n evghenie si ciracladiscqd ;
III, 29: Cnd o slugh, in vechime, ce slujia pe pricopslh, Far& lefft
sa simbrie, ci pe ciracladisld .

Vorba usitata In epoca fanariota, adI numaI ironic.

ciraclic n. I. protectiune, favoritism.

VAc. 293: Ctipitan-Pasa atl venit s mal filch un ciraclic, decl

Men cerere, ca pe dragomanul armadel sa-1 Les Domn Thril-Romnescl. G-HICA REV. IlE, 217: la boier Buzoianu nu prea avea trecere
ciraclicurile si de multe orI postulantil recomandatl
ghsiad beleua
cu dinsul. OaAs. 20: boierul platia tte acestea [slujbe] prin

2. clientela (Costinescu).

6YRAICLYIK (candlabre), apprentissage.

Vorba acll eu aplicatiune exclusiv ironica.

ciriple 'f. 1. sfra roie a dulgherilor: pe ciripie",
In linie drpta, intins.

ISP. 288: cotosmanul se duse drept ca pe ciripie la palaturile

unul boier mare. Isl.. B. Sn. 83: drumul de la satul lor ar 11 bine
sh fie tras ca pe ciripie drept In satul uncle trMa.

6IRPI, cordeau ou fil plomb de charpentier, ligne

droite ; serb. tirpia, ngr. TCaprE, instrument de menuisier.

Vorba e proprie Munteniei: terrain technic de dulgherie generalizat In limba.

cir* n. coca de WM cu care cizmaril lipesc incaltamintele i copiil spetezele de zmeit
TARIF 1792: cirif praf cntar 50 banl.
6IftIS (pers.), poix de cordonnier, colle forte ;
serb. iri, rut. yryz, ung. csiriz ( 105).
ciwit n. 1. asortiment de marfurl.

ORA. II, 138: Unde musteriil In vecl a Osit Avutie =Rh si

destul cilit; III, 24: Tot c4itu1 e inteinsa si tot mad& ce se cath...

2. vindare, desfacere.
MARION 44 :

i ciltul merge, in fie-care an lul nea Rich 11 cresce

proprietatea... Tam. 595: Et de copil Parn slujit Cu credinth cu

www.digibuc.ro

135

Crsrr (esit), genre, espce, chautillon (d. pers.

6eside qui a goilt"). V. cisnitl.

Termin eomercial rmas In limba ( 104).
cime f. 1. In vechime, fitmn mal ales monumentala: cismlele, ca constructiunI de caritate publica,
eratl nisce e11dir semi-circulare sa poligonale, acoperite cu o eupo1 i une-orl decorate cu rnarmura
fin sculptata, cu arabescurI, cu inseriptinni. pictate sa
daurite i cu ornamente In bronz ( 39).

N. COST. 14 : Antonie Ruset-Vod a fk.cut si o c4mea, adic6.

ifintan, in zidul bisericel despre Arta cea mare a Carta domnesci,
adue6nd aph pe oluri de departe ... NEC. 367: asijdere i done c4mele, fntn1, adnse pre 61e cu mutt& cheltuial, una dinaintea portil
CurtiI domnesci si una dinaintea feredeulnI. Koo. 207: mai fhent-ail
Mavrocordat si im foisor f6rte frumos de eeea parte de elesteul Fram6sel, sub Cethtnie, fadind si cimea 15.ngh cerdac cu app. curg6t6re

de mergeail in primblare. CANTA, 192: G-rigorie Alexandru Ghica ail

impodobit orasul 1au1ul en multe cionele en aph bunk si indestulat.

2. astadr, fntna artificiala, In opositiune cu wizvor".

COND. 1802, p. 333 : cipnelele cele trebuinci6se norodului politiel. PANN, 165: se duce in gat la cilmea . TEOD. 470 : .51 d'alkturea

cipnea izvora Cn aph curath trecuth prin piatra.

Var. (mold.): cerea si ciurnea.

AL. 105 :
F.1?.

Pe'n mijloc de Tarigrad, La cemtta lui Mnrad

1, 237: Frunzulith trel sinicele, Hal, Anica, la cepzele; II, 9 : ALA

rece din ciufmea, Sh bee si draga mea.

6flpii, (pers.), fontaine munie d'un robinet (d. eesm

oeil" : cf. t. bunar bay i ar. 'ayn oeil et source")

bulg. srb. 6esma (usrna), alb. 6esme.
ciqmegiii m. 1. fntnar, sinonim archaic cu
suiulghl" (Doc. II, 503).
acp nurnele unuI lac si al unei gradini m trI din
Bucurescl, Infiintata pe locul until fantanar bogat.
Au. T. 135: sh te ved de-i 11 mal en noroe astgl la 'Arta Ci.2-

megiulul. GHICA, 45 : el petreceau china in Cipnegiti cu lautarl pe

iarbft verde. GR. ALEK. 403: o lisita i o rat& s'a strins de diminta
pe lac la Ciftnegiii.
C'ESMEgY, fontainier.

*ciqniii n. (i ceprii) 1. expertisa pentru fixarea pre-

tuluf obiectelor de consumatiune (carne, Oine etc.).

Cisniul sa proba brutarilor se facea asa : se cumpra
gr tl. din judetele Invecinate cu preturI diferite i se
macina la un loe, iar dupa scterea pi-Unit' din cuptre,
se seadeatt cheltuielile si din rest se hotara pretul ocalasilndu-se castig brutAruluI cte 2 parale de jimbla
(macelarilor 4 parale la ocaua de carne). Acsta expertisa se facea brutarilor sa macelarilor, cilnd sou inpiati

www.digibuc.ro

136

pAin ea sag carnea, ca sd vacid staptinirea cu ce pre t. se

pute a vinde poporuluT (Papazoglu, 183 i 195).
UR. I, 106 (d. 1803) : cele ce se numesc cepriurf, adeca cercarI, One

i car ne O. aiba a face nart Impreuna boierul Vornic de obstie cu al

nostru Aga. GHICA Rev. N. III, 219: cat a fost asupra cipaiului, s1-a
facut case boiersca si 1-a cumperat si mosie; lua barn cu lopata
de la brutarl si granarl, ca sa suie pretul plinil saracilor. ORAs. 24 :
La ciniul cel de carne, la sfatul oraenesc.

2. aceiaT expertisa facutA pentru pretul lumIndrilor.

Doe. IV, 279 (d. 1794) : sa urmeze pretul luminarilor dupa cef-

nia ce se va face atuncl pe tot anul; IV, 248 (d. 1795) ; sa facem

ciptitt pentru nartul 1uminarilor,cu care se cuvine a se vinde estimp.

61.:211 (pers.), avant-gut. ( 93) V. ciit.

cit n. un fel de starnbA, lustruita i. Inflorata, cu

care se Imbraca adT scaunele i saltelele.
TARIF 1761 :

eit Prost 14 bucap 1 led, cit de bumbac cu florl

bucata 60 banI. TARIF 1792: citul de Tocat i ot Diarbechir topul 11

banl, cit de Rusia cot 30 banI. REV. II, '240 (f. de z. 1817): o plapoma de cit. AL. Pr. 402: rochi de cit. FIL. 152: perne Imbracate cu
cit tocat ; 285 : saltele, perne i macaturl de cit.

61r, sorte d'indienne, toffe raye ; ngr. torce,

dentelle ; ung. esit.
citareb f. (i citarie) un fel de alagea din care se
faceag anterie ( 86).

REV. I, 57 (d. 1786) : dou6 citarele lu1 Ismail bina-emini ; 11,333

(d. 1821) : doll() anterie de citarea . . . AL. T. 81: Cu anterill de citarea

Si cu fes de Indernea. FIL. 215: citarii .i gazil de Brusa. CAN. 62:

Cu rochil de citare [in text : citane], Acea II ibovnica m!

6ETARE (eetari), toffe lgre dont la trame est

compose d'un fil de soie et de trois fils de coton Barb.
ciubc n. 1. varga de facut lulele.
TARIF 1761 : verg1 sad ciubuce carul 1 left vechiil. UR. I, 189
(d. 1792): ciubucele ce taie din padure ciubucciil sa, dee 4eciuiala la
stpanul mosieI.

2. lulea orientala cu Ova lunga i cu imamea de

filde (facuta din cire, dIrmoxin sat iasomie) : dupa
moda orientala, ciubucul se oferia mosafirulul odatd cu
cafua. Cu acest sens In literatura i In poesia populara.

a. KoG. 225 ; segnd Intr'un scaun ciohodarul, i-ad dat ciubuc f;ii
cafea... BELD. 345 : tragea din ciubuc cu sete numal cu un ochill des-

chis. AL. T. 39: Cu ciubuce, cu cafele, cu tot ighemoniconul boieresc; 81 : Parca-I Pasa din Rusciuc, Cand bea cafea si ciubuc ;
83: boieriit tragea ciubuc in vremea asta; 1327 : ciubucele de iasomie. FIL. 148 : fum2 de cateva or1 din ciubuc; 268 : ciubucele i. narghilelele umplute cu parfumatul tutun al Siriel. GHICA, 282: sorbira
din cafea, trasera de dou6-trel orl din ciubuc.
b. TEOD. 486: Ca di bea, sa bea Ciubuc i cafea; 677: Imp6ratul
se uita, Din eiubuc tutun tragea. BUR. 178 : Din amnar ca scapara,
Ciubucul si-1 aprindea.

www.digibuc.ro

137

Vorba figurza In doue proverbe : dragostea se ia

din ciubuc si din lulea (Golescu) ; a fi eiubuc, ad. anaorezat (Zanne III, 114 : cf. amorezatlulea).
3. varga trasit pe peret sag tavanur.
Isp. 37: aurul cu care erail poleitl stflpil si cinbucele de pe
rang& strsinfi; 300: peretil erml Impodobitl cu ehipurl si florl s-

pate, Mr& ciubucele erail poleite. OD. I, 42: din astragalele stIlpilor se
pe rotunjla eulelor, numer e ciubuce sail nervure.

4. varga in genere, dunga pe stofe.

DELAVR. Paras. 189: i se pare O. a dat de un ciubuc de ghiattt.

GANE II, 238

era Otit en un anterea de cutnie in ciubuce. SEV.

Nunta, 46: o prostire In ciubuce de burangic.

5. cofetura In forma de bastonas, facuta din zahar

cu boia rosie.
Var. : (arch. Munt.) cebuc si (Mold.) cibuc.

DION. 164: slujbasil domnesci si boieresel ce trgea val de

maica lori ca de-1 gAsia Turcil prin satele lor, frngea cebucele de el.

UBDIC (Cebuk si seibuk), verge, tige de mtal, pipe

faite de mrisier, de jasmin, de bois de rose ; raie (sur

une toffe) d. 'Cub bilton, baguette" ; eum. eibuch bacufustis" ; bulg. serb. rus. ubuk (eibuk), pol. ybuk,

alb. 'Cibuk (Cubuk), men cibuche, ngr. TCLimrofm. i TCou-

pcoxt; sp. chibuque.

ciubeic f. lulea prsta.

Ab. T. 1067: alrgfi On' Vet preface 'n Ann

ciabeied

i dsele-t1 In scrum.

i tidva-tl in

ciubucar m. (sens modern) fabricant sag negustor

de ciubuce (V. ciubuccig).
ciubucrie f.

1. totalitatea ciubucelor de pe zidaria

uner case (cf. ciubuc, 3).

DELAVR. 108: giamurile, cercevelele, ciubuceiria .

acolo era locuinta unor 6men1 mal de smft.

dovedia

'2. felurT de vergt sag ciubuce.

JIP. 70: plosarie, iascA, ciubucdrie, cofe...

*ciubucciii m. 1. numit

(cu var.
sluga la Curtea dornnsca insarcinat
sa curete, sa umple i sa aprinda ciubucul luT Vocla
cebucciii si

(Sulzer III, 168).

DION. 197 : harapu sedea pe el si-1 frIngea grurnajil, iar cebucciul i

peschergiul a ceput a tip.- COND. 1776, p. 77: Vel-cibuccid 20 lei

pe lunft. GHEORO. 302: cibucciul, becerul, pivnicerul... TEOD. 677: Ciu-

buccid 'I trimetea, La serahl eft mi-1 chema

2. servitor boieresc cu aceiasI destinatiune.

FIL. 17: pe strengarul acesta de biat sA-1 oprescl In curtea

i s mi-1 facI de o cam (tat& ciubuccid; 143: dupA.,dinsul intra

ciubu cciul cu ciubucele de antep i de iasomie.
mea

3. eel ce taia ciubucele din padure (cf. citibuc, 1).

www.digibuc.ro

138

"dusuld3u, fabriquant de pipes ; domestique charg

de l'entretien et de la prparation des pipes Barb. ;

serb. eibukciia.

*ciubuccerie f. functiunea, ciubucciuluI.

I, 51 (d. 1786) : pitfiria, ciubucceria, eaftanele.

*ciubucci-ba0 in. titlu klentic cu Vel-ciubuccit".

FOT. III, 310: ciubucci-barz are 20 leI150, pe hula. AL. T. 101:
bAtbatu-mell cel dintaiii era ciubucci-ba4a la Caragea.

ciucurlim n. 1. nadragI asemenea ciacsirilor (Glos.

167); 2. brnet de pantaloni.

Kai. III, 138: prin5, a-1 innoda ciucurlucu. . .

iJ6KIJRLIJK, ceinture d'un pantalon (synonyme du

bulg. ukurluk, serb. 6ukur (u6kurluk).

ciuhn m. (si ciuin) planta analoga sapunelulul", intrebuintata la facerea halvalef si la parfumatul rufelor.
chalvar);

KIK. I, 113: sit nu puI la sp5lat nici ciuen, niel livant. CoNv.
XXVI, 467: rAd'ficinl de czuin, de sApun.

nYEN (6ogan), saponnaire (plante et racine) ;

serb. 6ogan.

ciuinag (cioinag) m. varietate de struguri tarnalosl

(Jip. 54), numitl asa dupa mirosul lor cel placut.

ciufirt a. si m. (si cifut) 1. poreela ovreiuluI (Polysu);

2. sgrcit, cumplit (Costinescu).

LAURIAN, Diet. I. 709: ce maI cerFitl de la un cittfut ea acesta?

KIK. III, 3: negustor cu dare de manKi, dar cifut ischiuzar.

66FUT, surnom grossier et mprisant donn aux

fig. avare, cupide, entt (corupt d. ar. yehud

evrell"); cum. uhud judaeus"; bulg. sdifut, serb. sdivut
,,tolba i evrea" (ca porecla): Civut e i numele unul
juifs :

monstru antropofag In povestile serbesci; ngr. TCyfokt.

ciulamb f. mncare din Rana frta cu lapte i cu
unt, la care se adaoga bucatele de puill de Vilna ( 87).
AL. T. 74: bucate de cele sanAt6se ...musaca, capama, ciuktma.
JIP. 42: mi-a turnat cola (ciulama) In urechl. TEOD. 124: Din carne
sa fac o ciulanza i sh-1 puhl ardeig o ciutea.

6ALAMA, aliments qui cuisent dans une marmite,

principalement viande et bouillon Barb.

ciumlbc n. un fel de ghivecitt pns In la i copt
Inadusit [Isp.]. Vorba circula In Muntenia.
etILEK, marmite, pot de terre; alb. "eimlek.
ciurbc rn. i n. placinta cu branza (pl. ciurechl
ciurecur1).

Fa,. 139: copiil indopandu-se cu ciurechl. OH.oa, 73: 0. Invete

a plAmdi pinl, ciurecurl, colaci...

6ftEK, gateau fait avec du beurre, du sucre et

www.digibuc.ro

139

des ceufs (dont la population chrtienne fait usage aux

ftes des Paques); bulg. 6orek, rut. *Curek cozonac din
ovz", ung. csrg, ngr. TCoupgxL, gateau enduit de beurre.

ciurecar m. pliicintar de ciurecurI.

GHIca, 76: Porojan ajimse un pitar de frunte i fu ridicat la

rangul de ciurecar al easel.

ciurbc n. 1. rmitsitA, prstA, stricatA.

lsp. Cony. XII, 180 : cu ce ciurucuri de ostire venia.

2. fig. lepdiltuni, drojdie.

ISE'. U. MM. 107: acest Pan era un ciuruc de 4eil ce tria prin

Odurt JIP. R. Sat. 296: la tara ne trimiteg numal plvk ciurucurl,

lephdatur...
RK,

pourri, us, sans valeur; bulg. serb.

sduruk subred".

ciutc a. i m. 1. odinirA, porecla Turcilor, mal

ales a celor din Dobrogea.

URECHE, 236: all mal lovit ChzaciI nisce sate din sus de Tight-

nea, pe deciudea de Nistru, care sate erait descMecate pa hotarul

ISE'. Cony. XII, 179:

lesesc, Turcil ciutaci i Moldoven1 frte
grza intrl In inimile spurcatilor de ciutacl. ID. Mih. Vit. 5: ianicerl,
spahil, tot felul de ciutact nhplidesc satele.

Var. (archaice): cetac i citac.

Dum. 415: cetac deliormann
aducea robl Turci citacf.

96: In Vito

ile1e prindea si

2. adT, nAtAfita, nerod (sens popular).

GRAS' II, 165: Ch, voI sintet1 both si Nemti1 ciutacl...

61TAK, numele turcese al locuitorilor din Do-

brogea : ei populati mai ales padurea numita. Deliorman,

aprpe de hotarul Silistra si eratt renumitT pentru

spiritul lor de ospitalitate (Cant. Ist. ot. 309, 340); e'rrax,
numele until trib de BulgarI turcit,T lu BalcaniT nordic
(Diefenbach, Vlkerkunde II, 112, 116, 155).
civil a. si n. I. (adj.) albastru inchis, indigo.

RENT. 41, 333 (d. 1821): sal cu o varga civit i alta stacojie. DELAVR. 18: samara-I civit.. ; 205: cu mintene civite.

(subst.) 1. colrea indigo (cu var. grecizata tevit).

TARIF 1792: civit oca 11 ban1. TAME 1761: tevit lahor oca 44

banl, fait mal prost oca 22 bani

2. hainit de aceiasI colre.

MELCHIS. Roman II, 129: un civit

Fait dus atfine-seu.

dat diaconulul Anton de

61VIT, indigo ; serb. 6ivit.

cobr n. (si cubur) toc de pistle la sua caluluT.

AR. SH (d. 1821): calul cu tacfitnul luI, ipingea rosie nott, cobure la cal. REV. IL 398: o pereche de pistle la cuburul calului.
KUBIJR,

etui, fourreau, carquois; bulg. kubur

www.digibuc.ro

140

(kobur) pistolet", serb. alb. kubure un fel de pura.",

rus. kuburg ; ngr. xoupcopt, men cubure tolba" ( 68).

cobisz n. un fP1 de ghitara scurta In gt cu 3 crde
(In forma de para) ce scte nisce sunete melancolice.

On. I, 137: se veseliall cu cantArile cimpielor si cobuzelor muntenesel i cu diblele lAutrescl. AL. 62: Merge el cntnd, Din cobuz

sunlnd... Din cobuz de os, Ce sunk frumos...

KOPUZ (tatar. kobuz), sorte de guitare en forme

de courge, une seule corde (o descriere la Vambry,

Trkenvolk, 192) ; croat. kopuz Mutil", ung. kohoz

vira de bas", ngr. 7.091.1.7robCt, thorbe ; rus. kobuzg

kobIza (=balalaika), rut. ceh. pol. kobza espce de

luth, de lyre", de unde i cobz, sinonimul moldovenese
al lul cobuz.

AL. T. 80: scum mi se mucedesce cobza...; 83: Ii curgea (lul

Barbu) galbenil In cobz. XEN. 183: scripcele i cobzele sal tiiati Intr'una. TEou. 136: Cobzarl cu cobzele, LAutarl cu diblele...

Vorba maT figurza in locutiunea metaforica a

lega cobzit", ad. tp6n, i a produs o serie de deriva-

tiunI secundare : cobzar, lautar care cilnta din cobza (Ghica,

170 : cobzarul c,licea din gura pe Alimo); cobzrie, meseria

cobzarului (TJr. I, 163 [d. 1785]: meteugul lautarieT,

cobzeiriel sag a altor dicturi); i cobzira, cobza mica
(Al. T. 85 : draga cobz4dur).

Despre instrumentele venite din Orient ( 42).

codb*m. mijlocitor neonest, sin. cu pezevenghitl".

PR/0mA Mat. Bas. 168: de va fi dat nescine voie muieril sale

acesta lucru se chiama codo i votru muierii sale.

facI preacurvie

OD. I, 276 (d. 1781) acum mi se poruncesce sb. fil codo i pezevenghiii,

adicI votru, dupa cum scrie sfinta Pravilii bisericsea.

Knos, entremetteur, mari qui prostitue lui-rnme

sa femme; serb. kodo.

codosc f. mijlocitre neonesta, sinonim cu polita" (Cr. I, 98) i veriga,?a" (Jip. 56).

CR. 1, 172: 11 spune codosca cite si mai multe.

Forma fern. coresptindnd bulg. kodoka.

cofterie f. I. (sensuri archaice) 1. materie seurnpa
din care se faceau caftane i dulml boieresci.

Cuv. I, 238 (glosI 1536): treI dulImi... cofterie.

40 (d. 1557) : caftan de cofterie.

ARCH. 1ST

2. un fel de postav.

CCND. 1693, p. 91: s'ail trimis 500 tal. la Tarigrad pentru cofteride cIpitanilor za slujitorl. CAp. 308 :
daruit cu postaje (coftiril)

fiesce-arnia dupa obrazul lui.

adi, In antecele dobrogene, un fel de maase.

BUR. 60: Imbaca-voi l. ie

roche de coftarie.

www.digibuc.ro

141

KUFTERI (pers. kufter tissu"), espce d'toffe ;

pol. kofter (koftyr) un fel de mtase".

coinbc n. 1. nda sedutului, osul glesnei.
2. (dupa analogie) os de table, zar de trictrac.

INDREPT. LEOTI 1652: tavliile se chiarn& i coinacele o harji-

tele c6le ce jcb..

3. bulgare de crdmida de care se lgPi, o sfra de

apucat o craca ori un zmef.t.
IsP Juc. 71: se mal prinde zmeul i cu coinacul.
4. fig. flAcaias ce Incepe a curta (Costinescu).
KkINAK, fesse, articulation, jointure, soudure;
griffe des oiseaux de proie.

Astitcp vorba se aude mai ales In gura copiilor,

In jocul de-a zmeul ( 42).

colbn n. 1. chinga, curea (sens esit din us).
TARIP 1761 : colanurt rt& 10 bani.

2. cingtre eleganta femeiascA.

STAM. 108 :

cpsele i-ad Ineins eu un colan frte scump NEUR.

I, 145: Ruxanda era Ineins& cu un colan de aur. OD. I, 33: cu colane i cu sponciurl de nargean i de marg&ritare. FIL. 171: era Incinsfi cu un colan de aur de canavdt cu paftale miel de aur.

KOLAN, sangle, ruban large et gros; cum. colan

cingulum" ; alb. bulg. srb. kolan, ngr. zoXivt.

colcibc n. I. manson.
()D. I, 132 : colciact i cepchen de Illendre5

fir i In mArg&ritare.

stacojid numa in

2. tuzluci ce se Incheie cu copci (Costinescu).

xclaax, manchon, gantelet ; bulg. srb. kordak

(6aksire), rus. koreakil ( 101).

coltc n. (si cultuc) 1. pernit de cap, cApti-lit,
litt. pernd de subtiori (cu acest sens mai ales In Mold.).

S. NAD. 34 : baiatul culcat pe un suman cu un cultuc sub cap;

37 : ian sa-1 lufim cultucul de sub cap.

2. cerc umplut cu paie, fin, pr, Una ce se pune

In WIWI unui cal sail alt animal ce se injuga (Laurian,
Diction. I, 9861.

3. cja grsa si Virtsit de la marginea painii, coltior de pitine tare copt.

REv. II, 405 (d. 1821): a treia di se duse de dimin445. In Virg

i veni cu cloud painl marl, ocaua drpta, alb& ca zapada ; II Intrebal:
ce piline este aia? i-ml rspunse eft este coltuc de la Babic. SrAtqc.
75 : mult mi-e Mine, m61 bietu coltuc . . .

Locutiunea proverbiala coltuc de la Babic" (Isp.

Rev. II, 156), dupa numele Armnului, starostele brutarilor din Bucuresci. care ajunsese vestit prin cuptorul sell din care scotea jimbla numai In coltuce.

www.digibuc.ro

142

4. gest de refuz, lovind cotul cu mna.

ISE% 164 :

se rugara, ca barem nucile cu hainele sa le

dea ; baiatul le art1 coltucul.

KOLT1JK, aisselle, bras ou dossier, bord, coin

d'une chose; cum. coltuc ascella"; rus. kultuktl subtira".

De la sensul primitiv de subtira", adica de ceva

rotunjit, deriva tte cele-lalte InsemnarI : pernita sail sac

de rezemat, bucatica din coltul proeminent al painiI
cotul arAtat In semn de refuz.
coltucel n. (si cultucel) pernit (In Moldova).
CAR. 87: Culca-s'ar neica p ele [brate] Ca pe done cultucele.

*colim m. asin sebatic (eit din us).

CANT. ler. 262

unghiile inorogulul

virtutea colunulu1.

1CULUN (kulan), onagre : rus. kulang, vsb kolun.

Despre fauna venita din Orient ( 101).

conbc n. I. (sensuri archaice) 1. loc de popas i
de mas : statie. Lipsind In vechime Inlesnirile de comunicatiune, Domnul orinduia Inadins boieri cart aveag
sarcina's ingrijsca, pentru grabirea calatoriel gazduirea spetilor de sma, cart' treceag prin ttra ; Domnul nsul, cand pornia din Constantinopole catre noua-I
capitala, era preces de ciausl i de boierl earl ingrijiail
de ale drumulul (Cant. Mold. 63).
M. Con,. 28i : Stefan-Veda ad trimis si inaintea soluluT pen
Ora pre la tte conacele, de i-ati taiat obrkele.. ; 294: la Tecucl aft
esil Costin Postelnicul de la Putna inainte si Pad petrecut pe Alexandru-Vocla cu cinste
cu conace pan& in Galati ... N. COST. 30:
Constantin Duea-Vod aft mers pina la Udrid tot domnesce, din conac In ronac, tot en surle si cu dbe, inch i cu trImbiceri lesescl...
NEO. 198 : Duce-Veda. gtind conace i podurl presto tte piraele, ea

mutt& grija, sa nu-1 afle Imp3ratia vr'o pricina salt puie capul. MUSTE,
GHEORG. 330: din
7 : Duca-Vod au gitil conace pentru ImprAtie

Galatl vrnd Pasa ca sa-I fie trecerea prin 1a1, Indatft din poronea
Domnulul s'ad rinduit tte conacele i la fle-care conac s'ad rInduit
cte unul din velitit beiert. POP. 111 : inteacsta vreme ad trecut prin
tat% Ipsir-Pasa si Rind scire Domnulul ca vine, ad trimis la cpitanul de la FocsanT, de i-ad esit lnainte cu slujitorl si i-ad facut conace.

GHIca, 161 : indata ordine stranice In tte prtile pentru calscrt,

cal de post& i conace.

2. locuinta proviso rie, cartier oficial, residenta unul

Vizir sag Pasa.

Dion. 186: i-ad facut Inchidere in saraiul imp6ratesc unde Pail

ad conac; 190: strins'ad tog Pasil la cortul sad conacul lul; 223 . ed
void di es sa v3 Osesecvartirurl, adeca conace, case en 6ment, shfle

cu foc si cu zaherea. CRON. III, 447 (d.1822): Domnul TAM romnescl

impreuna cuamIndol boieril Moldovel ad agiuns pna la Silistra, ad

tras la conacul Domnulul Moldovel, pfina li s'ad rinduit conac deosebit. Zu.. 100: Ruil adusera pe Ciapanoglu cu cinste in Bucuresel i-I

www.digibuc.ro

143

orInduirl conac desfatat cn tt eguta teremonie. GHIca, VII: capu-

glil carl 11 opriad intrarea conacului vizirial; 158 : prins i adus la

conac, Coletti se credea pierdut ; 388: Ismail Paa II avea de mare

fat& ui-1 tinea liber In conacul sea. TEOD. 481 : La conac ca-1 aducea,
La conac langa giamie

3. In special, numele conaculuI domnesc pentru

gAzduirea na1i1or dignitarI ai Porg sinonim cu beilic".

4. fig. conacul cel de apoI", mrtea.

M. COST. 274: aprdpe de Nistru, ca o mil de loc de Moviltl,

In tinutul SorociI, ad descalecat acolo 6stea lesc conacul cel de apol.

if. (sensuri moderne) 1. reside*, unu ispravnic

sail prefect (spre deosebire de taht").

AR. 48; mergl la conacut isprgtvnicatulul de-tI eatl trebuintele

d-tale. DELAVR. 175 : lund din Ware In catare conacul isprAvniciel.

2. han, gazda (de mas nptea).

op. I, 89: ar fi mas de conac nptea pe ascuns la schit la

Cotmna. DELAVR. 218: Liliac, liliac, Trage n6ptea la comic! TEOD.
63 (colinda): Silitl, stol de marl boierl, Bun conac v' am aflat ; 504 :
In codrul CobinluI, La conacul Miulul.

3. loc de oprire In genere (spre a manca i a se

odihni) : a face conac", a sta loculuI, a poposi (cf. konak etmek demeurer, sjourner").

FIL. 110: ia s. descleettrn i sri ne facem frumos conacul de

amiadl aci pe verdt la unabrh. OD. III, 17 : vtiltorul, prin mncarea i glurnele de la conac, se aprinde din noil de ispita noroculul.
BASME I, 29 : va pleca Inainte, ea s, vaql de conacul de srgt ; III,
119: nunta mergea agale-agale, facnd conace pe la sorce. Burt. 127;
Iarba el ne-a place, Con= el ne-am face... *El?. III, 42 (oratie): Ayeti D-v. a v gati de conac, butl de vin, Balercl de rachid.

4. distanta sail interval Intre doue popasuri, sino-

nim cu pote i echivalent cu o jumtate de di:

lo-

cutiunea: am lucrat numaIun conac", adia, de dimint

piln la prinz (Isp.).
M. Cosy.2 I, 540: cteva conace ad mars cu otile spre Camenita ;

II, 238: la al patrulea conac ad ajuns tabra la codrul Cosminulul.

GREC. 227 : Domnul de grab s'ad dus 3 conace pin& la Brncovenl

flcnd
ETYM. 1069 : poporul Imparte (Tina In 2 conace sad popasurI: unnl e la amia41, cela-lalt la asfIntitul srelui. ISE'. 321: apoI ca
gndul porni, slrind cite gece conace deochtl. ID. U. sft. 40: unde
Incepu ari mi-tl guite 11 mistret, de se atulia cale de nu acid ate
conace. TEOD. 565: Ia silitl de v pornitl, i pe DunIre visliti Cale
de vr'o 3 conace . . . VuLp. i 11: F6ie verde 3 spanace, D'ar 11 n6ptea
3 conace, M'a duce i m'a Intrce

5. In basme, zmeul arunc buzduganul cale de maI

multe conace, dupd care se cunsce i puterea
Isl.. 86: acum e timpul cnd are sl vin la prnz i are obiceid de aruncl buzduganul cale de un conac i lovesce In uA.

6. fig. interval scurt.

Tfp. 58 : Intr'un conac strinul so Indoldorl cu hante, cu zapisu

moiel i tte rbjele i cind ea gndu nu gandesel, te gonesce

afarl din comoliea.

www.digibuc.ro

144

KONAK, lieu o l'on descend, htel, auberge, logis,

station, relais, tape, rsidence d'un seigneur, htel de

ville, mairie, journe de cheinin (d. konmak loger") ;

bulg. serb. alb. konak, mer. cunachie, ngr. 7.ovetxt, logis,

auberge, journe de voyage.

Vorba interesanta sub raportul cultural : odinira
de un caracter oficial si re cum technic, ea s'a generalizat In graiul popular, conservndu-se maI ales In
basme si cntece, precum si In cititeva derivatiunI cu
sensuri special e.

concar m. (5i conocar) Inainte-mergtorul mireluI

care se duce sa, heretissca pe mirsa, precum In vechime .,conacciul" mergea inaintea DomnuluI spre a
dispune de ale popasuluf ( 50).
Vorba se aude In Moldova si corespun de muntnulul colacer" si ardelnului. pocitinzeil".
concrie

f. (si conocrie) cuvIntare a conacarulul: orati e

de nunta (In Moldova).

condcesc v. 1. a face conac, a mnea, a poposi.

Amta. 115: Kemeni Ianos ad coneicit acolo cu stea IDA. GHEORG.

303: duph ce vine cn chftanul unul din boieril cel mal alest ai Ta-

rigradulul, conacesce la mtmhstire la Galata. IST. 1715, p. 16 : s'ad dus

la corturile lor de all coneicit. OD, I, 138: casele uncle el coneicise.
BALC. 121: Turcit coneicira 1ntr'un sat ruinat. I:-.P. 248 : sra sosi la
locul undo se asegase sh conacescei; 299: pe cfnupia fiumsft am
voit sa coneicesc. BASME I, 48: pe sub sre se opri lute') dumbrat ft,
ca sh conacescd i sh petrch nptea acolo.

2. (activ) a oferi conac, a adaposti.

R.-Cou. 218 : Bucuros te-a gzdui, Bucnros te-as coneici.

Formatiune analoga serb. konaCiti si. ngr. xoyrtico.

*conaccial m. cel Insarcinat cu prepararea provisorie a locuintelor pentru Domnii earl' veniail sail eia
din tara, pentru boierif earl' mergeall In interesul DomnieI pe la tinuturT, pentru TurciI trimisI In serviciul
Portii sail pentru vr'un personaj Insernnat (sol, Pasa
sati Vizir) In trecerea-I prin. tarile romne.
N. COST. 65 : cvartir-maistru sad vel-conaccia. AMIR. 140 : Dime

din boieti nu i-aft esit inainte solulul de frica ciumeI, numal conaccil
ce-1 purtad conacul. VAc. 271: insus1 Domnul Taril romnesci i-ad
font Impratulul conaccia duph cuviintft. Koo. 207: pftru red celor-lalt1
boierl, chindu-se ch n'ad vrut sh mrg unul dintrInsi1 conacciti

KONAK6Y, marchal de logis, officier qui pren d

les devants pour prparer dans chaque station le lo gement ncessaire d'Ohsson IV, 243 ; serb. konakseiia ,
ngr. xoycotTC-iiq.

*conacci-ba0 m. titlu identic cu conaccill.".

GHEORG. 330 : conacci-bafel a fost rinduit din partea Domnulul
pnh, la Iasl.

www.digibuc.ro

145

KONAKY-BASY,

quartier-maIlre gnral.

condhc n. strat de pusca.

KONDAK (kundak), crosse du fuSil; bulg. kundak,

serb. alb. kondak.
Vorba e proprie Moldovel (Cihac) si apartine terminologieT militare ( 68).
condr m. 1. pantof cu toc i turiac Malt.

TARIF 1792: conduri cu terlicl si cu topl liochil. Ua. XVI, 276

(f. de z. 1797): 5 perechl conduri frantuzescl. STAM. 108: In picior
i-ail pus condur cu calcaiuL inalt. PANN, MIN} Alb II, 62: inteun con-

dur i inteun papuc...

2. In special, In basme, pantof de mare pret care

servit ca mijloc de recunscere a feteI frumse.
ISL.. 24: luara din corabie o pereche de conduri cusuti numal
cu flr si impodobit1 cu pietre nestimate ... 187: Maiastra, daca se
nomoli in snila, mal bine lasa condurul acolo, de cat sa intirclie.
BASME 1V, 131 :

II cade din picior nn condur cu totul de aur.

3. fig. femeia care 'Arta eonduri.

GotEcu (prov ): conduril sarea veseliel.
4. condura-Thimnet planta de ornament numita In

Moldova altingic" si. ealtunasI" (Tropaeolum majus).

KONDURA (kundura), soulier europen d. mvzotipa,
cu cda scurta (ngr. xolprc i op4); bulg. kundura, serb.

kondur, rut. kondury cizme cu tocuri", ngr. zovrotpa.

De aci Tncondur, a incalta conduril (.si fig.).
DELAVR. 63: salupele cu cloud panze aluneca, se intrec, sbra
pe lucid ca lebedole cand 41 incondurd aripile ...
*conduragia m. (si grecizat condurat) pantofar.

MUST. (1818): Toti condoraM, cizmaril, precupetiI, carciumaril

KUNDURAgY,

cordonnier.

cim3c5 f. carlig de Incheiat.

LAUR. Diction. I, 922: a prinde mantelul cu o copcd la gat

PoNBRIANr, 153: coped barbatsca... coped femeiasca.

KOP6A, agraffe; bulg. kop6e, serb. kop6a, alb.

kopsa, ngr. -znrCct ; ung. kapocs.
Forma romansea e o inductiune d. pl.: copce-copcd.

corabi f. prajitura rotunda en migdale si miere.

AL. T. 673: o oca de castane zaharisite, cloud oca, de corabiele

qi trel och de migdale amare; 1223: cre4.1 pte ca. sotia m face
bibilurl si corabiele?

KORABIYE,

petit gateau rond et plat aux aman-

des ; bulg. korabfia, serb. gurabfia ( 99).

corasn n. 1. ciment din caramida pisata cu var

(numit ast-fel dupa provincia persiana unde se fabrica).
2. semi* de corasan", florile uscate ale peliniVf

(aduse din Corasan).

60936

10

www.digibuc.ro

146

HORASAN. chaux de Khorasan, c'est-a-dire c-

ment de chaux ml avec de la brique broye ; bulg.

horasan stucatura', ngr. xoriceaavE, p oudre y ermifuge.

Vorba se aucle numaI In Moldova.
cortorosesc V. a se settpa de cineva sail de ceva.

ISP. 208: se cortorostse de shrheie; 212: acum se cortorosise de

saxanaua din spinare. ID. B. Sn. 74: 11 da numal sh se cortorosescd
de atiita ceretorie. lo. U. Silt. 7 : nicl el nu se putea cortorosi de
balele vrajbeI. BASME II, 81: ca sh seape odath, hothril sit se cortorosscd de dinsil eu orl-ce chip.
Var. (mold.) : cotorosesc.
AL. T. 328: am sh m6 scap de o grij
ant sh m6 cotorosesc
de fath; 436 : slay& tie Dmne, eh m'am cotorosit! Bun.122: Ca sh se
vad plAtit, De harachl colorosit.
!

ICURTULMAK, tre delivr, se sauver, s'vader ;

bulg. kurtulisam, serb. kurtarisati (kutarisati).

Verbul rornanese a pornit de la forma bulgarsca
( 26) ; maI exista i o forma analogica descotorosesc,
(cf. desfac), asemenea proprie Moldovel.

CR. I, 8: sa-1 p5LI descotorosi odatit de frate-skl; II, 46: nu se

pte descotorosi de mine. XEN. 22: ne trimit aice toti 6menil de care
voiese sh, se descotorosescd.

coscoge adv. (Mold. copog) frte mare (ironic):

se aplica la fiinte si la lucrurI.

a. AL. T. 395: pune umrn de impinge, eh e%.1 cofco0 ; 420:

fete marl copogea! ch.t nisce dragon1; 426: audI cofcog calindroid I
910: et1 copog ruman cat un butohl...
b. AL. T. 1057 : 'ml trantesce peste ocM cocoge huchet; 1242:
cu copogea sabie in mfina.

LOS KOgA, norme, colossal (d. particula augmentativa kos sikoga homme ag, vieillard"); KOgAMAN, grand,
enorme ; serb. kogamiti adult. b6tran" i kos kogamiti
))

mare, enorm", de uncle formele ilstre ibride :

mite (Mold. cogemite) i copogeamite,

cogea-

acelas1 sens.

GANE 1, 169 : era un cogemite Martin blhnit de iarnh. ISP. 96:

din copogeamite omul to al flent cosac. STANC. 113: noi corogeamite
cruel de voinic1; 126: iach coqcogeamite Imperatul ; 194: copogeamite
namile... 347: cofcogeamite matahala ngra de serpe

Var. : (mold.) coFogeme i (munt.) gojgogeamite

CR. II, 69: copogeme coblizan, sh umble lela pe drumurl. CAL.

1882, p. 57: gojgogeamite fath de imprat.

Particula frte respandita sub diferite forme, dar

cu aplicatiunea maI mult ironica, ca mal tte de acsta
categorie ( 25)

covAt f. capistere mare in care :Iranca

malaiul sat Mina ( 98).
TROD. 153: Dete 'n sith i 7n covald

www.digibuc.ro

cerne

i cernu Mina tth...

147

KUVATA, cuelle trs creuse, terrine : alb. gavata

jatte" (d. it. cavata). Vorba lipsesce in srba i bulgara.

covatea f. (la pl.) blid cu capac in care drumetul

pune d'ale mncaril.
covatica f. capistere.

Ca. I, 173 : 's1 furs copilul din covalica.

coz n. 1 cartea care bate pe cele-lalte (Glos.).

fig. In locutiunea frurnsa coz !" exprimnd

gradul cel mai Inalt (ad. care Intrece pe cele-lalte femel").
2.

AL. T. 656: le prinde chmasa cu altite de minune si's frumu-

sele coz ! 665: 's mandrulite coz ! 740: Serdarul e insurat cu o nevestuice,... coz ! 1157: da frumsS
coz ! Xen. 17: s' a Scut frumse, coz !

KOZ, atout; ngr. x6Ct.

in ambele ei sensuri, vorba e proprie Moldovei:

ea face parte din terminologia jocului de carp' ( 91).
*cca f. I. (la Turc1), caciula mare din pene de
strut, speciala lui ienicer-agasi i alta mai mica speciala
solacilor (Cant. Ist. ot. 275, 611).

CANT. Mold. 59: cucca... crista est e struthiorum pennis artificiose dispositis... est autem is proprie janiczariorum ornatus
OD. I, 133: ianicerl cu inalta cued din virful chria atirna pe salele
calulul o latft pane. verde.

II. (la Romani) 1. caciula inalta i piramidala, impodobita cu pene de strut i Imbracata pe din afara cu
catifea aurie, ce Sultanul (prin mijlocirea lui Muhzuraga) o da Domnului la urcarea-I pe tron : acordarea
acestei podbe proprie ienicerilor arata, c Domnul era
privit ca membru al acestui corp (Cant. Mold. 59).
CANT. Ier. 398: cuca carea pun Domnil in cap... Ax. 127: Imp5ratul afi socotit s dea Domnia iarAs1 luI Nicolal-Vodft: si a trimis de ad intrebat pe Muhtinl, de este obiceid se. se dea cuca la
Domnl de Imp5ratul, neflind Vezirul acolo. MUSTE, 30: atuncea merend Imprltia in Tarigrad, ad mers i boieril impreunl cu Domdat i rum dupe. obiceid.
nul lor Mihal Racovip. in Tarigrad,
GHEORO. 310 : vel-Visternic tiind in maim sa cuca, o pune in capul

lul vel-Spfttar. Dfort. 166 : la ltul 1775 venit-ad Domn Ora de la

Prtft Alexandru Ipsilant, cu mare pompA, cu cuccl i cu tuid imp'rtesc, dup ohiceiul turcesc
BALe. 468: Mihaid primi de la solul
SultanuluI sabia i cuca, pe care o puse pe cap.

2. cu acest sens, vorba figurza Intr'un proverb

i. in cntecele populare.

GOLESCU: cuca la orl-cine nu se cuvine, ci numal la unsul lul

punea un comAnac. TEOD.
D-ded. AL. 146: Scotea cuca de Novae
502: DA-ml chciula turcftnscA, Ca se.11 dad cuca domnsch; 532: Cuca
ImpSratulul i caftanuI Domnulul.

KUICA (pers.), bonnet orn de plumes et enrichi

de pierreries que portaient autrefois les princes de

www.digibuc.ro

148

Valachie et de Moldavie, ainsi que le commandant des

janissaires (Zenker).
Cuca, ca insigniti domnesc, a durat pAna la 1832,
dad fu inlocuitl, cu fesul (cf. cabanita).

cujbAn n.hainl domnscA, (In cntecele dobrogene).

i el [Domnul dac, s'o speria, De cujban l'om desbrAca,

De cujban i de caftan, Ce-1 dat de Imperktie Cu el slt stea In Domnie.
BUR. 142:

Vorba pare a fi o amplificare d. KABA, vtement

d'honneur. sub actiunea sinonimului sell caftan : intercalarea sibilantei (*casban) a provocat moclificarea vocalel precedente.
calii f. I. bona., turn circular.
M. COST. 674: Edienle adia din spte cule. hr. 1715, p. 84 :
cetate mare, frumsk eu cule marl. Diou. 210: Pasvand ad Inceput
a stringe zaherea din Ora ... bgnd In cetate de ad umplut culele.

2. turn la palatul domnesc in care se pastra haznaua.

on. 1, 128: deosebitele basel sad crtmrl boltite, purtnd o culd

rotunjitA pe d'asupra ...

3. vistieria 'insAsT.

Din cula domnscA Lefurl 84 'mpartscli ...

4. loc MtArit pe la mosil de demult (locuinO straTEOD. 50 :

tegic A, de patrula).

REV. II, 386 (d. 1821): boierinasil oltenl *1 mal rmaseserrt,

v&Vend primejdia ce-1 astepta, se Inchiseser& In culele ce avea pe la
mosiile lor.

5. suteranA boltitA, apratre de hot1.

ISE'. 45: se ascundead prin pivnitl, pre dupa case, pre dupli

(late o F,drri. de paie sad prin vr'o culd prasit..

Var.: hul (Costinescu).

KULA (ar. kulle), bourg, tour ; maison de campagne

hors d'une ville ou d'un village ; alb. bulg. serb. kula

cas fortifi eatit", ngr. xo5Xx.
*culucciii m. paznic de npte, gardian (In Moldova).

AR. T. 1115: culucciul strigrt : raita! DRAox. II, 68: ad regulat

Moruz si luminatul ulitilor. ase(lndu-se fanarl la tte 25 case si

culuccil prin rspintinl pentru tinerea bunel rinduiell.

ICULLITIK6Y, serviteur ; serb. kulukfia, alb. kuluk6i gardian." V. Partea 11: culuc.
cumbv n. (si. comag) I. (sensuri archaice) 1. materie de maase pentru hame boieresei (pl. cumase si cu-

masurI).

Kon. 198: orl-care din boierl lua halcaua, Grigorie-Vodra 11

dAruia en grele eumapri; 207: In-Vod. Mavrocordat racnd si. 10

piirechi de vesmInturl nou, cumaquri frumse cu fir si 3 rindurl
ple de icne ... Doc. INT., 283 (d. 1793): materil cu fir i alto cuniqued
orl-cte stilt de mtase i de bogasie i de alagele.

2. ston., mai ales de maase, pentru rochl.

www.digibuc.ro

149

FIL. 209: cumafurl de rochi enctinel Duduehil de St. Vasile;

214; cumaqe de mthshril; 217: giuvaericalele si cumafele de rochi
costisese 120 pungi de bani. GOROVEI, 275 [phlhria]; in virf clomp,
La pla guleras.

11. (sensuri moderne) 1. rest de stofa pentru o rochie.

2. fig. i fam. om de valre (mai adesea ironic).

KumA (ar. koma), toffe de soie, brocart d'or ;

fig. sorte, genre d'hommes ; bulg. kuma (koma), serb.
kuma satin", ngr. xonOat, toffe.
*cumpi f. (i comipa) haina boiersca din cuma.
N. COST. 45: imbrAcndu-1 in haine prste in loc de comiea...

cunabiii a.

(Munt.

(litt, de colrea cnepei).

conabifi)

roiti. Inchis, viiniA

REV. II, 290 (f. de z. 1817) : un zabranic cunabia cu bibilurl de

nahtase. IoNEscu, 695: colorile ce se cer mal mult slut: cicic, albastru, conabitt, verde si jhratic. DELAvIt. 6: un thran cu fata.conabie
ea sfecla. MARION, 71: biata roehie! nu era nici rosie, niei galbenh,
nici conabie.

KUNEBI, fait de chanvre (d. ar. kuneb chanvre").

curani f. contributiune egala la plata unei con-

sumatiuni, cotisatiune, sinonim cu refenea".

GHJCA, 38; Vodh era sigur, eh isnaful avea sh alerge de la until

la altul, sh fach curama.

GURAMA (ar.), concourS de cranciers (pl. d. ga-

rim dbiteur") ; serb. gurema, ngr. itoupatti;.

Termin comercial 41 aprpe disparut ( 104).
curcirt n. supti cu bucAele de paine.

GOLESCU Isp. Rev. II, 150 (prov.): s'a ars baba la curcut, sufll

si In iaurt; 154: eine are piper mult, pune si in curcut.

KURKUT, bouillie, panade ; bulg. rus. kurkut, ngr.

xoupxoEnt, panade. V. papara.

curmAl m. un fel de palmier ale carui rde, nu-

mite curmale, servese ca aliment nutritiv i la facerea

unul soill de raehig.

TARIF 1792: curmalele de oca 1 len, curmalele de Misir cantar

12 banl. SEV. 199; Frunza verde trei curmale, De la erhsma mai la
vale, Merge Ilna ealare.

Var. (muntna) :

hurmal.

GORJ. II, 37; o multime de finic1, adica hurmale i cucunare.

HURMA (pers.), datte : bulg. hurma (furma), serb.

urma, alb. hurma, men hurmae, ngr. xooppAc (zooppc);

rus. kurma. Despre flora orientala ( 102).
Forma curmal" e o inductiune analogica d.pl.
male-curmala (cf. portocala).
ciars f. pasta care, ardnd, parfumza aerul.

GoRi. Ifi, 38: casa era cam cu' cth de fnmegarea miresmelor,

www.digibuc.ro

150

precum de odagacid, de aloid, de curse. AL. T. 536: bun rachid... e

p6 eursd ca la Ie0; 1378: un pahhrut de vutch p6 curse* t. . . .
KURS (ar.), pastille; ngr. xo6pat, pastille ( 90).

cuqc m. stinghie (termin de cherestegerie).

Doc. II, 319 (1791): cufacul adich stinghil de ulucl ...

KUSAK, ceinture (alt sens lipsesce) ; bulg. kusak

brAg", serb. kusak stinghie". V. Partea II: orta-cusae.

*cupclic n. stinghie de corabie ( 95).

COND. 1693, p. 79: scndurl, crivacI, cmfaclieuri, care cherestea

ad venit pornnc h. de la Imp6atie sh, se dea la Ali-Paa pentru seicl

O pentru ustuacicurl.

KUSAKLYK, kaftan a ceinture (alt sens lipsesce).

cuqcq n. 1. mancare turcsca din gris cu grasime de berbeee si cu sos de gaina.

2. la noi, un fel de trahana formata din cilindre

de coca pline servind mai ales ca paste de supa.
KUSKUS (ar.), sorte de bouillia faite avee du bl,

du bouillon et de la viande ; fr. couscous.

cusbr n. 1. lipsa In genere, fig. abatere.

KOO. 207: sh dud). pe Pah pnh l'a trece In hotarul Hotinulul,

ca sh, nu se fach vr'un cusur la nimich. Moil. 187 : tte veniturile finpdrhtescl din sarhat le void Implini farft cusur. . . BELD. 129: Divanul]
O celor puse la cale fr cusur urmator.

2. imperfeqiune fisica, methna (despre orn).

AL. T. 1279: ghsesce-I un cusur mh.car ct de mic... N'are ochl

frumosl? n'are nurl?

3. lipsa, gresala (despre lucruri).

Tsp. 13. Sn. 48: atIta cusur are casa, dar 1ncolo e bunh. efas.
III, 106: asta-I InvIrtith.. , n'al ce-I 0.0 nicl un cusur... PANN I, 5
(prov.): nu este rhsur sh, n'aibti cusur.

4. imperfectiune morala, defect.

ZIL. 94: Filipescul si de avea alte cusururi drirpildtre, dar

frte ajuta qi miluia pre shraci. GANE II, 239: cocna era bunh, gospodinh .. , insh avea un cusur : 41 cam temea bArbatul. FIL. 278 : astea

slut darurile ce pte avea, ed void sh aflu cusururile Illi. PANN, 3 (prov.):
nu e orn fhrh, cusur ; 102: cine cauth prieten fat% eusur, 15,r prietenl
rdmne. MARION, 84: fata are un eusur . . , e sbanghie. BASME II, 65 :
cercetarh dr vor ghsi vr'un cusur fratelul lor.

5. lipsa de bani, rest datorit.

COND. 1813, p. 388: pentru cusuru datoriilor ce va mal r6mInea

nepltit...

6. r6msitaIn gen ere.

AL. T. 351: audIl sh, m6 dee la mnTistire pentru un cusur de

cloud shlase de tiganl.

7. fig. reserv, alusiune fina.

ISE'. 289: 11 lua cu vorba pe departe si cu un cusur subtire II

facea sh, pricph, c are sh fie fericit.

KUSUR (ar.), manque, imperfection, dfaut, faute,

www.digibuc.ro

151

vice; reste, surplus; alb. bulg. serb. kusur rest", Incr.

cusuru, ngr. mucsobpt, reste, rsidu.

cube t. 1. 1adita cu capac. Cutia Pica un rol Insemnat In basme: cutia cu gandaci In care sta puterea
lui Jumkate-de-om, cutia In care zmeica ascunse vinele 1111 Tugulea etc.

KOG. 280: Iar capul Intr'o cutie L'ail trimes la 'mpratie. TARIF

1870: cutis de bronz, carton, hrtie, lemn; cutii de piele fink pentru
pAIhri1; cutif de tinichea pentru cafea, ciahl, zahAr; cutii de tutun,
tigArI; cutis de musicA montate pe lenin sat1 aseclate In tabloun.

2. sertar (de dulap, masa, pat) care se trage afara

cu im buton, cu o veriga, sal). cheie.
GHICA, 283: Polcovnicul Ionita In mijlocul lor, cu o ladA plinA
de cutii dinainte, le ImpArtia iarbA si alice.

3. fig. In locntiunea secs din cutie", curatel, elegant.

NEGR. II, 51: ParcA-I scs din cutie, Pm asa-1 d pupuica. CR.

II, 81: te seke poponet ca din cutie. GANE III, 226: era ,.i bAiat frumos, scos din cutie cum s'ar (lice. FIL. 66: te v64 ImbrAcat bine, cu
giubea, cu anteritl, cu fermene, cu papuci galbenT si cu fes de Tarigrad, par'cA estI scos din cutie.

4. In vechime, cutia In care se pastra veniturile

rInduite pentru mile, pentru fete sarace, copil lepadati
etc. Vornicia de cutie, functiune creata de Al. Moruz,
avea privegherea orfanilor si impartirea de milosteniI
(Fot. III, 273); de aci locutiunea a umbla cu cutia", a
cersi mal ales pentru biserici.
UR. III, 1 (d. 1799): venitul cutiel de milostenie ce s'ail aye4at maI de nainte de catre alp. luminag Domnl.

5. lada In care se prind ctLiniI de hengheri.

MARION 1892, No. 6: hingheriI pIndind sA 1 bage pe moxul

In cutie. . .

KUTY (pers.), bote, kui; alb. kuti, bulg. serb.

kutil'a, mcr. cutie, ngr. zouri.
cutird f. cutie mica.

TEOD. 451: Cutira deschidea ,i tabac dad. lua, MurguluI la

nas II da.

cutiut f. sinonim cu cutira".

TARIF 1870: cutiuie de bronz, de piele.BAS1tE 111,36: scse din

sin o cutiutd. . .
cutnie f. materie cu mkase tesuta cu bumbac,

fabricata maI ales la Brusa.

TARIF 1761; cutnii alagele. TARIF 1792: cutnie de Tarigrad. REV.

II, 233 (d. 1821): anterie cutnie de Brusa rosil. AL. T. 432: oghialuri
de cutnie ; 1235: o boccea de cutnie. F IL. 15: Postelnicul Imbricat cu
antirill de cutnie ca gusa porumbulul... TEOD. 81: lie nisipie, Rocbie
de cutnie. , . VULP. 30: Lua iie dintr'o mie $i rochia de cutnie.

Var. (archaica): cutni.

www.digibuc.ro

152

Cuv. I, 210 (d. 1588): Patru felne de cutnimohoritti.. , un stihar

de cutni albu...

KIITNI, sorte de satin ml de coton (d. ar. kutun coton", de unde : it. cotone, fr. coton, germ. Kattun,

sp. algodon); bulg. serb. kutniia un fel de mtase",

rus. kutnia. Despre celelalte mtsarii ( 86).

Dallies a. si m. rafinat, vicln.

Jir. 16: Fitsnetu avu dreptate pare's fost prioroc or1 nlisdavan
orl dahin ; 60: cine 's1 schimbh limba i vorba e sec, dahid, piduret,
capit, lud.

DAHI (ar.), habile, fin, rus (Bianchi); serb. da-

hila, alb. dahi talhar" (ca adj. vitz).

Vorba e proprie Muntenief i mai ales graiulul
din Prahova.
dainuesc v. a dura (In Muntenia).
Isr. P. 70: de n'or avea cu ce sh dainuscd.. .

DAYANMAK, durer, subsister; serb. daiani(sa)ti,

ngr. narcentii, rsister.

daire f. (Mold. daira) 1. tobil cu clopotel i cu

fund de piele ce bat tiganil (cand jca ursul).
AL. Pr. 40: privia cum giuca ursul du$ sunetul. dairelif. SEIT.
Pov. 66: cu t6th tighnimea cntnd din dairale i juefind. BOGD. Pov.

217: dairaua cea cu care am ju .at ursul la St. Vasile. I. U. sft.

44; 11 dAdu un fel de toba de aramh cam ca dairua.

2. (sens archaic) suita

delil si tulumenL..
DAIRE (ar. cercle"), entourage, suite ; tambour
de basque serb. daira (=skupina), bulg. daar toba",
alb. dair, ngr. vrcaloc.
dalbc n. (si Mac) 1. umflarea splinei la cai.
BELD. 406: dairdua luf mal tth,

AL. T. 391: lua-v'ar dalacu ! prohodi-v'ar ciorile! DELAVR. 266:

Mama s1-a descntat ddlacul. Sn. IV, 122: calul mort de dalac se
umfll cht o bute.

Var. (muntna) : talan.

74: sp1nz, bun de talan la dobitce.
buba rea, numit i carbune",

prin inocularea
2.
virusuldi la manipularea lnel nesplate a oilor.
GHICA, 278: un fel de daine amestecat cu bubh, eu ferbintlh
cu mrte. TEOD. 351 (desentec): But:4 veninath, Bubh dalac.

3. planta numitit i pma-vulpil" (Paris quadrifolia).

DALAK (TALAK), rate; bulg. serb. dalak, men dalaca.

Despre alternarea consneI initiale la dalac i talan

www.digibuc.ro

153

( 21); finalul n se datoresce influenteT analogice a formelor peiorative in -an.

dalcaim m. (i dalhauc) ling, litt. cdciulit, lunga

(cum o purtaA parasiV1).

ORA. 35: Daleauci, venili la mine, e'arn ajuns ce n'am visat1

ID. II, 8: boieril nu se 'mbatti cu punga1 i dalcauci. J1P. R. Sat.
203: vestita aid, de dalhauel politic1.

DAL KA(V)U1K, qui porte un long bonnet, parasite,

baladin; bulg. serb. dalkauk, ngr. scaxaPOVIS` (=nexp4ctrog).

Vorba circula mal ales In Muntenia.

dam n. clAdire mr, palat.

CAL. 1877, p. 38: se minuna frte negAsind nicl puid de orn

Intr'attea damuri de case; 1881, p. 77: trinti pe locul motenesc
nisce damuri de case, deli era drag& lumea s. te uii la ele; 1886,
p. 50: impdratul zdrind damurile de case... JIP. 112: hie In bordeiii,
hie in damurl de case...

DAM, toit, terasse, maison; table; bulg. dam ,,grajclr.

Vorba e speciaht maT ales basmelor muntene (cf.

abitir). Scaderea sensuluT In turcesce i bulgaresce 'i
MIA o analogie In rus. sarai grajd."
dambl f. 1. apoplexie, litt. picatura (causa blel
crec,lndu-se ca ar fi nisce picAturl cOute din creeff).

DION. 206: Pavel tatft-sed (al 1'11 Al. Pavlovici) ad fost rdposat
de dambla. CRIS. I, 108: pe Grec Il apuca damblaua, cnd auclia numele lui Spires. STiNC. 285: mon1 aternu zblaiele i mai mai sd-1
vie dambla, cnd vd4u attea bogati1. FIL. 265: el era lovit de dambla
i-1 pierduse

Var. (mold.): damla.

NEC. 223: Duca-Vodd, oblicind ch ad poprit Unguril banif, Pad
plovit eataroid ce se (lice damla, de voie rea, i ad murit in loc; 386:

eind afar& [Gavriligt Logoftull, Pad lovit o ametld ce se (lice

damla, de ad clqut in mijlocul mndstiril. AL. T. 247: l'a lovit damla;

569: m'o lovit damla si-m1 pun lipitori; 1086: ie sama sd nu te

trezesci Inteo diminth mort de damla.

2. pl. (dupt analogia lui alte-ale") nAbdAT.

AL. T. 1086: am visat grozdviile lumil, Inc& md i sparii cu

damlale! MARION:11 8 : aa e in totdeauna, cloci II apuch damblalele.

DAMLA, goutte (d'un liquide), apoplexie; alb. dam-

bla, bulg. damla (picatura i apoplexie), mcr. dAmbl

(alturea de chicuta" ad. picAtura), ngr. vtallook.

Raportul semantic Intre picAturit saft curgere"
gutta, sl.
i apoplexie" se constat i la

kaplia, alb. pild, mcr. chicutA, germ. Tropffluss,

i.

la

sinonimul archaic cataroig d. xxOxr3olif; (cf. exemplul maT

sus citat d. Neculce), care i ast5.-0 are In Moldova

sensul de guturahl".
damblagiii a. i m. apoplectic.

www.digibuc.ro

154

SER. III, 121: cand un om catch pe urmele pe carl ad umblat

ursitorile, rdniane damblayi. Ar,. T. 948: somn lung de datnblagiu.
MARION, 102: nu e casa in mahala in care Raducanu s nu fi facut,
pn i pe eel mal darnblaji, s jce o nunac6, sad un piper ea la
usa cortuluI.

Formatiune analogica romilnsca (turcesee apo-

plectic se gice SEKTI).

dandanh

f.

1. sgomot mare, tumult.

Ab. T. 904: Dach mare un boier mare, Pun clopotele 'n

care Si fac mare dandana...

2. de aci clopotul de dandana", care cla alarma

la vreme de turburare publica.

sTAM. 97: Deodat'a rdsunat clopotul de dandana i rdsunete

pan& la cer din orasul ce ardea. NEGR. I, 284: uneorl cand poporul
se simtia asuprit i jignit In drepturile sale, se audia sunetul dopotulnl de dandana; atuncI mahalalele 'sl vdrsad glta peste

AL. T. 1483: se aude clopotul d dandana i se vdd viind prin

muntl multime de Roman! inarmatl.

3. fig. tambalail, tevatura.

STANC. 155: pornira nunta imperatsca, care thin 7 (Tile si 7

noptl, iar dupa ce se stir* dandanaua,
lua ginerele mirsa si se
intrse. CaneA, 33: pe atuncl nunta era dandana mare.

4. intimplare, faptt rea ce face sgoinot: borobta.

RP. 143: mal pune banil islazulul, mal dijma, mal acsizu

ate dandanale tte 1 MARION, 72: dumnlul audind de dandanaua ro-

chi! si a porculul... 93: cand e vorba sa dal de dandana, pal dal.

mfi,car d'a1 face ce al face ! Ma si en bietu Chiriac care din vazduh

se pomeni c'o belea pe spinare. ORA,s. II, 86: S'adun la haimanale,
Carl fac tot dandanale

5. fapta safl. lucru de mirare: comclie, istorie (cf.

dandanaie i dananaie).
6. (pricina de) crta, zarva.

PANN, Nastratin Hogea, 64: de cat s stea sa mal umble in

dandanale, judecatl.

TANTANA, bourdonnement, son des instruments,

bruit, fracas ; fig. pompe, parade, magnificence; mcr.

dandana. Vorba a conservat romnesce numaf sensul

nefavorabil ( 28).
dndnaie f. minunatie mare, nasdravilnie.

CR. I, 67: cand mal vede si asta deindanaie, crepa de ciuda.

Var. muntna (redusa) :

dngnaie.

Frt. 145: ce dditanaie o mal fi ii acsta? CAL. 1883, p. 18: nu

campie ca bate campiile, ci alta ddnetnaie. BASME III, 152: mirat de
asta dandnaie.

Forma amplificata din danclana" cu suf. -aie ( 23).

dangh f. semn tiparit cu fier ro pe vite.

E12. III, 212: Tot eincl-decl de iepe breze Cu dangale pe spi-

nare ... TARA N. II, 749: Trel jugaorl galbeorl, Cu dangale pe spinare, Rotogle pe sub fle.

www.digibuc.ro

135

-- DANGA, marque empreinte (faite avec un fer

chaud); bulg. damga marque de bfail," serb. danga
semn, neg. '
Vorba e proprie Moklovd, ca si verbul dngare, a
IntipAri cu fier ros.
Ngoa. II, 205 : Raba si-1 cinnte Dasul si pieptul 41 &blvd.
dar f. 1. greutate scNut din marfa cantaritA.

ORAs. 6: i degetul le luerz h. fcnd sh bata daraua. .. PRoV. :

mal mare daraua de cht ocaua.

2. fig. diferenfd, lipsa.

ORA. II, 30: Dar sete daraua relelor ce are,

mne, elt mal e de grail?

verll co re-

TARA (ar. tara), tare, dchet ; bulg. serb. dara,

alb. taril. ngr. Tip. De aceiasT originA, : it. sp. tara,

fr. tare. Termin comercial ( 104)

darc m. (si ddrac) 1. pieptene mare de fier cu

dinfl de scarmilnat Una sail. canepa.

JIP. 69: chieptinl, darace, eheptinel... DELAVR. 8: plapome

umplute en lnh, albh, trecuth, prin ddrac. TEoo. 333: Nu-I ar mal
ajuta dracul, .Alul de face daracul.

2 (sub formi, tarac) par ascufit, ea pl. tarad" si

analogic tarasI".
UR. I, 2 2: cnd tclraqii de mrh, nu se gsesc. OD. I, 386 1
Catl-Va taraci, ruptl si pirlitl. ..

3. piept de boil (asemenea daracului): Cihac, 619.

DARAK (tarak), peigne de tisserand, rilteau, herse ;

carpe, tarse (anat.); bulg. darak, serb. tarak, ngr. Tap4.7tt,

fourchette. Termin de tesetorie ( 105).

dricesc v. a cur*, si a alege lna cu daracul.

Fn.. 23: patru femel diutre carl dou torcead, una ddrdcia in.

deli(' a. si. m. I. (sensur archaice) la pl. : 1. corp de

calaxime usra, la Turd, care da MivalA, orbesce asupra
dusmanilor (Cant. Ist. ot. 171).

BALc. 131: aeest soldat ajnnse chpitan al deliilor lul CogiaMurat-Pasa... Tgot.. 485: stea de la Dil A perit intfil, 0 suth cincl

mil De voinicl delit.

2. ct5, de

cillarefI vitejl InfiintatA, de Mihai-Vitzal oclatA, eu besliiI" (Bale. 622).

3. In epoca fanariot, garda domnsdi compusA

din Arratitl si comandatil, de un delibase.

Doc. I, 849 (d. 1784): delii eAlATI tog inarmatl eu snlite in mttinl.

Il.. (sensurI moderne) la sing.: 1. voinic, vitz (mal

ales In poesia popularil).
BELD. 374: Cincl de ianicerl ortale, eel mal aprigl si delil.

Sram. 117 : de estl delid, sill en mine sh te lung. XEN. 200: dar si
rumnil nostri delii. DELANR. 201: cail deliilor era in spume. AL. 114 :
Dar mannch orn de vid ,5i taie cap de delia. \Tube. 41: Delid vestit

www.digibuc.ro

156

ce-ml era, Pe un led

era mult mal delia..

chlttria. Boa. 192: Fratele cel mijloei, Ce

2. nalt de stat, svelt, in Muntenia (Glos. 221).

DAmt S. v.: trupul l e delia ca un brad.

DELI, fou, brave, eourageux ; pl. DELMER, les fous,

les braves, [autrefois] corps de cavalerie lgre dont le

chef portait le titre de deli-bcto (Zenker) ; le grand Vzir
avait autrefois pour garde particulire une compagnie
de 50 Albanais ou Bosniaques qui l'escortaient dans toutes

ses sorties et auxquels on donnait le sobriquet de deli

Barb. ; bulg. serb. deli razboinic", ngr. vrakijs, curagios
(vorbind de turd).

Evol4unea semantica, a vorbd: otn, vitz, voiacsta Mrgire a sensului a und

vorbe curat soldAesci revine i la levent" ( 28).

nic, inalt de stat

*deli-bap m. capitan de delii (la Turd i la Romani):

el era de obiceiti bosniac safl arnAut.

a. N. COST. 13: ad chemat pe Durnitrascu-VodA la Tutora

dupa trel dile l'ad si mazilit, dnilu-1 la inchisre la deli-ba.gd. Koa.
216 : trAroitilnd Domnulul si 40 de ddibag tot aleI bosniacl, care mare
dragoste era a-1 privi cine-va cu tot tacimul lor. BELD. 397: Pe un
delibagd cu. ste ndat ad rinduit. Err,. 33: un delibag trimis de Sultan ca s omre pe Rami Pasa... TEOD. 555: Delibqa se 'neerca
Ieniceril cA's1 chema...
b. POT. JIL, 312: delibaga cu 30 neferl 1000 lel. TEOD. 485: Bimbasa Sava bine se-1mbrAca Si ca el lua pe deliba2a, CApitan Ghencea.

DELI BASY, chef de la garde du corps i cheval

du grand Vzir Ham. ; bulg. serb. delibWa.

derbedii in. 1. om !Ara cap6taitl, vagabond (litt.

care umbla din 'Arta In 'Arta), sinonim cu haimana".

MARION, 26: a ajuns de risul curcilor si a derbedeilor din mahala. FIL. 56: umbli haimana pe podurl ca derbedeil. GaAs. II, 95 :
Derbeden de ulit1 i om de nimic.

Var. (mold.):

derbeder.

T. 136: top derbederii i cu gogoseril earl umple luraea.

Km. 236 : un sturluibat, un derbeder, un Vinturb-tark in srirsit un
A.

orn de nimica. GANE I, 54: un derbeder, un ora fArb, cAptAid...

2. adv. inteo dra.

AL. T. 1717: umblk prin odaie derbedertnnase ca un strigoid.

DERBEDER (pers.), mendiant, vagabond ; serb. der-

beder ceretor". lDespre alte porecle ( 106).

0 forma derdemeil, cu acelaT sens (Beld. 3S9 : ceilalti p'o alitura, derdond i nevoia$T) e probabil o co-

ruptiune din derbedell".

dver n. dlravere, vt4are (in comert), debit.
MARION Un. lit. 1900, No. 12: mi-ad fAcut dever
a intrecut deceru. .

www.digibuc.ro

da paguba

157

DEVR (ar. rotation, circulation) tourne, roulement

dans les affaires (ultimul sens lipsesce in di etionare) :

devr etmek ngocier un effet de commerce", serb. de-

ver r6stimp" i devar socotire".

Vorba circula In Muntenia ca termin comercial.

dezghin n. 1.1ovitura data cu hatul sa cu pinten el e.

AL. 80 : Trel dezghinurl a mi-1 da, Scfnatel ver41 din ochl 11 da...

2. saritura calului cu doue picire.

STAM. 94: s se intrcd el la hart& si la dezghin. OD. I, 132:

dezghinurde unul armAsdras arhbesc; 163: bahmetil se restirail in dezghinuri, shriad in done picidre nechez'and speriatl. GHICA, 117: pe

strade Tamil adead dezghinuri cu cail.

DIZGIN, rne ; bulg. serb. dizgin, alb. tisgin, ngr.

SECTzEvc. Despre terminologia calului ( 94).

dimerlie f. banita, litt, vas garnisit cu fier.

COND.

1776, p. 40: dimerlia s Ile de 11 oca. KOG. 214: in putin5,

vreme s'ad facut o mare scumpete ct agiunsese dimerlia de orz un

led... REV. I, 56 (d. 1802): 1037 merte, 7 dimerlii orz... CH. I, 6: vreo doue dimerlii de pasat ; 11, 99: o dimerlie de fasole... AL. T. 181:
mi-1 durezi un snop de florl ct o dimerlie; 1541: dou6spre4ece
dimerlii la miertft, scuturate, i una cu virf. GANE 11, 61: un cap
sburlit si mare eat o dimerlie. AL. 389: Si grlul se triera, Dimerlia
scutura... TEOD. 676: Lscal cu dimirlia, Parale cu

DEMIRLI, ancr, de fer (lipsesce In dictionare) ;

serb. demirli, id. Vorba circula In Moldova ( 93).

dimie f. 1. postav aprpe identic cu abaua, obicinuit

alb, dar putnd fi negru, verde sail rosu.

COND. 1693, p. 91: pentru dimil i alte tirguiell de Pascl. TARIF

1761: brlie de dimie, dimie de bumbac... OD. I, 65 poturl de dimie
FIL. 269: anterid de dimie verde. IoNEscu, 691: lute() subf). de
Mehedintl se pun 12 cotl de dimie.

2. pl. nadragi. taranesci de dimie.

DTh1I, futaine; serb. dimiTe salvari", alb. dimii

nadragl", pol. rus. dimiia canavata".

largesce din. ce In ce sfera-I de circulaDimia
Oune in paguba abalei, care a si disparut in unele localitatt V. aba.
dirmeh f. 1. boccea de imbrobodit cu totul alba
(Braila, Buz, Ialomita) sal colorata (Falcia).
Var. (mold.): digrimea, grimea i durmea.

REV. II, 310 (f. de z. 1817) : o digrimea de bazea. SEV.

89: batistel de imbrobodit ce-1 spun la nol grimea, pe aicl [in Precistanl] li (Tic durmea.

2. pachet, sul de postav (sub forma

deirmea).

TARIF 1792: basma de Tarigrad, topul de 10 deirmele 15 banl ;

pnz topul cu 10 deirmele.
DRME, DEVRME, pli, enveloppe, rouleau (d. devir-

mek tourner" i diirmek plier"). Despre brobde ( 100).

www.digibuc.ro

158

divhn n. I. (la TurcT) Consilit de Stat care era In

acelai timp un tribunal suprem i sediul central al
administratiunii uncle se expediat afacerile mai insemnate (d'Ohsson VII, 211 i Cant. 1st. ot. 383).

NEc. 286: Antioh-Vocla Indata alese do trirnise cati-va boierl

pe cari 11 scia ca sint eu Improtivire lul Mihahl-Voda, VaslnenI tot
de cel bunI de gull si de plrit,
Ora de fata inaintea Divanului Impratesc. BALE. 37: lnptele din Perbia se sfiriser en noroo
Divanul sttu mult de se chibzui, daca trebue a porni razboiul.
BASME If, 80: Impratul chema Divanul i impartasi sfetnicilor sel
fericita veste. AL. 146: In Tarigrad ajungea, La Divan cA se ducea
Si din gura asa 4icea

Il. (la Romni) sensuri archaice: 1. Sfatul domnesc

constituit din a5a-numitil boieri de Divan i formilnd
vechea adunare legislativa a WA' (cf. 5).
2. sala palatului domnesc unde se tinea acea adunare, numita i Divanul eel mare", spre cleosebire de
Divanul eel mic" destinat In genere unor cerernonif
de ordine secundara.
Koo. 255: ail intrat In Curtea dornnsch, In Divanul cel mare,
*i ait cetit fermanul cel de Domnie. GHEORG. 306: stall fu,tasiI ca
dardele amna, pe atnindouS partile, de la usa Divanului celni mare

pInft la usa bisericer; 300: In Divanul cel mic unde slut gatite de
vtaful de apro4I done scanne: a Dornnulul din stanga si a luI
Schemni-agasi din drpta; 311 : masa cea domnsca se facea In Divanul cel mic cu cheltuiala Vistieriel... Grim 133: In casele domnesci, In Divanul cel mare, suindu-se in scaunul domnesc ait sequt.

3. tribunalul suprem ce se convoca de done ori

pe s6ptAmnd, Lunia i Mercuria, une-ori i Vineria ;

edintele erat publice i presidate de Domn, Mitropolitul, episcopif i veliii boieri erat membril acestel

Inalte Curti, Domnul Ins . putea cassh decisiunile ca

ilegale sat contrare vointei sale. Divanul cel mare, la
care asista Domnul, spre deosebire de Di vanul velitilor
boieri (ambele acestea ma ales pentru cause criminale)

i al celorlalte divanuri mai mici sat tribunale inferire eumpuse de la 8-2 boieri de rangul al doilea
(Fot. III, 314).Cu acest sens, vorba revine la cronicarl,
In literatura proprit-clisa i In cntecele populare.

a. M. COST. 286: la multe divanuri Radu-Voda licea ctre VornicI

de glta. Vornice, 4i celnI orn, mane sa, mal ia.-1 la Divan, ferind s nu
dat vatajia de Divan, care era de
hie gresit cum-va giudecata ; 287 :
cinste in 4ilele Radulul-Vod. M. COST. 402: pretorienil adich pedes-

tame de Divan; 463 : Vote divanurile eraa prin Nistor Ureche; 509:
ail i venit jalob la Divan din Virg de la nisce femel. N. COST. 6 :
Dabija-Vod de dou ori Thum Divan in 4i: decI la Dirama eel
de dirninp, dvoria totl la Divan, iar la eel de chindie umblait fustasi1 prin tirg chemnd menii la Divan. NEc. 192 : Dabija-Vodit fcea

www.digibuc.ro

159

divanurl dese, ca sb, nu zAbovSsa menil mult, dad' ar veui la Iasf

pentru nevoile lor. GHEORG. 327 : obiceiul i orindriiaJa Divanalui In
ce chip se urmzl. COND. 1776, Fr.. 23.: hrfsovut de mosie ce se va
hotlir'S cu giudecatl Divamulwr gospod. . anafora de mosie trecutS la
condica Divanuivi. DION. 166 : Orguitu-s'ail Mria sa Al. Ipsilant de
ail pus la bunk orinduialk judeatoril trii, s6. judece pricinele lAcui-

torilor ce vor avea la trel stil, adecrt la trel divanuri, pe cel cu

pricinele de hotie, la judecata de cremenalion, iar celelalte pricinl la

judecata departamentulul si a treilea la Divanul velitilor boierl.
b. COND. Jpsil. :.Divanul domnesc sh se faca de 3 orl pe spt6mnti: Lunia, Mercuria si SmbSta. AL. T. 1452 : alergag Indatft la
Divan
judeatoril
adunat ... 1467 : pricina dumitale s'aii
chutat chiar acum la Divan , . . GANE 1, 215: boieril mergeml la Divan
cu 0.15.mttri1e la brlil. Fn.. 253: Caragea aduna Divanul In Vote tplele
si desbAtea proiecte de reforms. GHICA, 260 :
sculat TIrgoviste-

nil, cu mie cu mare, s'ail venit la Divan la Bucurescl cu rogojinl aprinse In cap si cu jalba In protap; 226 : anaforale de ale Divanurilor de cincl, divanurilor de septa si de ale velitilor boierl.
C. AL. 167: Pe Bujor mi-1 judecarS, La Divan Il IntrebarS

TEOD. 475 : Mihnea Curtea's1 aduna, Totl boieril c&-sl chema, La Di-

van cft mi-I stringea; 506: Cu boieril Sfatulni, Velitil Divanului . . .

VULP. 29: Fost'a un FMcoian De al Domnulul din Divan; 43: CA ce
are logofetul Dobrisan Are si un Dornn In Divan . . . BUR. 130: A
domni orl a poftit, La Divan de n'a venit?

4. boier de Divan, asesor al CurtiT supreme: Hat-

manul de Divan era cea mat' nalt dignitate In Moldova O.

corespundea mareluT Sptar din Tara romnsca, (Fot.

IH, 279).

CAN r. Mold. 79 :

barones de Divan tribus distribuuntur ordi-

nibus. BELD. 384: De le vor cAdea In mnri tAran, boierl de Divan...

BUR. 184: Ciobanil lul Dobrisan, El slut boierl de Divan.

5. adunare deliberant, sub numele de Divanurile

ad-hoc", Intro 1850-1857, la Bucuresci i IaI, compus din

minitrii s,i din membril DivanuluI (Dragh. II, 228).
Givoi 379: Prta srt consimt 5. la cele 4 punturI cerute de Di-

vanul ad-hoc.

6. fig. tribunal, in genere.

VAc. 248 : a veni ca sA judece la divanul cel (MLA urma faptele

tuturor. CART.: Divanul stol gAlceva Inteleptulul cu Lumea sait Gindetul Sufletulul eu Trupul (titbit operel etice a Jul Cantemir).

7. curte in genere, domnsca sag boiersc.

M. COST. 288: divanuri, case, cerdace, Acute anume de acea

trbft ... MARIAN I, 60: La Curti marl i curtl domnescl, La divanurl
boierescl.

III. sensurl moderne : 1. (ironic) judecat, proces.

AL. 260: Sa-tI fac divan pe spinare

i sl te calc In picire.

2. (adv.) solemn: a sta divan", a se tinea inteo

atitudine respectus i solemn ca inaintea Divanulul.

PAITN, Sect. II, 46 : cnd Incepe s cnte, tot satul ti sth divan.

DIVAN (pers.), assemble de dignitaires de la loi,

www.digibuc.ro

160

salle du conseil, conseil du prince, tribunal suprieur:

divan durmak se tenir debout, les mains sur la poitrine dans l'attitude respectueuse des domestiques" Barb.
(serb. divan stoTese, cu acela1 sens) ; alb. bulg. serb.
divan consilit,adunare, convorbire", ung. divny sfat",
ngr. yrtpivt (=a-ropi, ov6aptov). Din aceiaT vorba persiana :

sp. aduana, it. dogana, fr. douane varna". V. Partea

II: clivan-efendi, divan-chiatip, izbaV, zapcit.

divanist a. i m. boier care Mcea parte din Divanul
domnesc din Bucuresci (sat din Divanul CraioveT) ; divanitil erat In numr de 7 i se numiat i veliV boierl.
BELD. 394: Se tinguiall divani til i mnile 'I fringeall. DION.

165: ridicandu-se stApnirea Muscalilor, a r6mas boieril tAril, eel

marl diviniqtl, in Bucurescl. AL. T. 1484 : are trecere la boieril dinaniftl; 1450: boierul nAdljduesce In sfinta dreptate a divanift ilor
AL. Pr. 225: totl ne punem in rind ca nisce boierl divanitl.

divanit m. titlu identic cu divanist".

Z1L. 86: pre cei1alt1 boierl i divanip. AR. 70 (d. 1821): Caimacamul i boieril divanip al Craiovel.

Formatiuni secundare neo-grecesc ( 23).

divAn n. un fel de sofa orientala san pat a%ernut
cu covre, numit In occident otomana".

C. I, 302: pe un divan m6le ea bumbacul; 323 (prov.): dach

dal nas lal Ivan, el se suie pe divan. FIL. 28: balcon mobilat cu divonuri i 1avite tapetate cu catifea roie; 39: e46nd r6sturnath
pe un divan de metase. AL. Pr. 103: divanurile late s'ail cioplit in
forma de canapele elegante; 229 : ne poftesce s ne ae4Ain grecesce pe divan. SEV. 66: CA do-I zAbovi un an, /Wei gfasi mrtA, 'n
Ei2. I, 148 : SI mAture curtile, S'atrnA divanurile . . CAN.18:
La casa eu nou6 u1, Nou6 u1, noun divanurl .
divan.

DIVAN (pers.), canap oriental ; rus. divani sofa",

rut. pol. dywan covor'. Vorba e identica cu cea precedenta. De la Turd s'at. respandit In Europa vastele

mobile numite : divanurT, otomane (dupa nurnele natiunil), sofale etc.

divanaq n. divan mic.
SEv. 148 : Tu n'al tindA niel cAmarh, FA41 un divanq afarA.

dizmAn a. corpulent, opus luT pirpirit".

KM. III, 371: cum et1 tu pirpirie, a.a i Ala dizman!

DIZMAN, grand, gros, corpulent; bulg. dismanli

onorm". Vorba cunoscuta In Muntenia.

dioldura adv. (i dbldora) plin pana in vIrf, Indopat.

STANo. 282: cocou1u1 niel nu I-a pAsat, eft cum era doldora
CAL. 1882, p. 126: '1 fficurA burtile doldora . .. 1886,

de aptt...

p. 18: amara era doldura de plinft cu mineArl... vacile cu ugerele

doldora. 0114 19: clmara i chiar easa stall doldora de zahlr, cafele...

www.digibuc.ro

161

DLDIJR, rempli, combl, bourr, farci.

Vorba e speciala MuntenieI, ca i verbul Indoldoresc, a face doldora (Jip. 29, 58); corespunptorul mold.

e tosca" (Cony. XI, 31 : o punga twei cu

dovIlc m. 1. cucurbeta al carei fruct serva ca
aliment si din ale careI seminte taranul face un ulei
ce-1 intrbuintza ca pe cel de nuca (Cucurbita pepo).

pftni s. cce dovlcul in sob; 40: sa scti doviDELAVR.

cul ros din eldare; 46: sosi cu dovlcul lute() tava, spart in bucitl
galbene. PANN III, 128 (prov.):

marl

intins vrejul ca dovlecul

al umplut lumea de castravetl (trebl multe si isprav, pntini).

BASME III, 152 : thia drept la mijloc un dovlc d'al marl tureescl. R.
00D. 211: Frunza verde 3 dovlecl, Radu lu Anghel din Greci
VULP.

68: La cap sa-I pul un dovlc, Sa nu-sl mal dea peste

Var. (oltna) :

beta.

dovlete.

DR. BR IRMA : bostan, dovlete turcese, dovlete alb, luba, cucur-

2. fig. si fam. cap gros si sec (cf. bostan).

Km. III, 141: scia fente bine, flinda avea cap, nu dovlc.
DEVLEK (DT.JLEK), espce de melon verdAtre ; serb.

dumlek. Forma dovlc" se aude In Muntenia, dovlete" e

special OltenieI, iar bostan" apartine Moldova

dovlecel m. rod de marimea castravetior, numit in
Moldova bostanel", servind la un fel de bucate.
GOROVET, 47 (casa): intr'un dovlecel vorbese matele In el.
dovlecei

(de-a) pl. numele until joc de copiI In jud.

DImbovita (Etym. 30).

dud m. arbore cu ale carul frunze se cresc gndaeil de metase si al caruI rod, negru safl alb, e bun

de mancare (Morus). Dudul, originar probabil din Mongolia, se Introduse de timpuriii in Persia, de unde trecu
la Arabi.' si la Turd.
GHICA, 55: printre livegile de merl, de perl si de dull ...

DUD (ar. ver"), mrier, milre ; alb. serb. dud.

Vorba e speciala MuntenieI ; In Moldova pomul

se numesce agud" safl iagod" (de origina slava), iar

In Ardl mur", de proveninta latina.
dudirc5 f. domnisra. Vorba e speciala Moldova
Al. T. 226: dr duducele i domnisoril nu rdsar ca bozul prin
satul nostru; 418: nu s'o infatosat niel un holteid, ca sa cee duducile? . GANE II, 54: eine ar putea sa descrie nenorocirea duduccii?
XEN. 10 : slugile veniad pe rind sa sarute mina boiernlul i a duducil.

DUDU (pers. tuti perroquet"), fig. lgant, mignon :

belle personne, coquette, dame armnienne ou grecque ;

bulg. dudum draga mea", men dudue mirsa", ngr.

vrofwcov, gaina. Despre amplificarea final ( 23).
60936

11

www.digibuc.ro

162

f. forma desmierdatre pentru duduca.

,
f. diminutiv de gingasie (cf. babaie).

duducuta

GANE II, 55: n'aibl grija, duduculd!

duduie

XEN. 141: mi-e dragft duduia ; 148 : o dudue pupuica ea mata;

200: nu mal vorbi asa, duduie.

CilIdUili f. sinonim cu duduie" (cf. babaita).

s. NAD. 7 : cmn de last duduita singura?

dughibna f.

1.

bolta, pravalie (In Moldova).

N. UosT. 78: negutitoril turcl, nelndestulatl cu mierea, cu cra,

cu alte negte ce precupiati cu dughene prin tirguri. MubTE, 7: Hancul si cu alti1 de al 01 all intrat ... prin dughenile negutitoresc1, jacuind si stricand tot ce ail gasit. TARIF 1761: lipscanil ce tin dughene aiee In Ia,l. COND. 1776, p. 14. fiesce-care dughiand ce va vinde
marfl cu cotul... IJR. II, 41 (d. 17S3): fat% scirea starostelul nime
sa nu fie volnic a deschide dughiand, ea s neguptoOse cu mart!'
subtire. BELL). 313: si biet1 de prin dughene, acel ce mad& purta.
AL. T. 61: dughenile 's Inchise, orwi e pustia; 557; o lsat dughiana
si s'a apucat de moie. GANE II, 17 : mrgelele de la dughiana jupnulul. AL. Pr. 112: dughiana baealulul Impodobita cu hrtie poleith.
II, 191: Cfind maturl dughiana sa nu mftturl din fund spre u$h,
a dal musteriil garb.. TEOD. 571: 'in dughiand de intra, Tot de palue 'ntreba ... MARIAN I, 170: Jidncuta, draga mea, Ian Inchideti
dughiana .. . VULP. 53: Iar Tureu Belicnft, Intra pe urma 'n dughiand.

2. In special, carciuma (In Moldova).

AL. T. 1562: sintep dated A beg numal de la dughiana mea;

1583: chiama locuitoril la dughiand si desfundh un poloboc In sanittatea nostra. Ca. II, 58: trebue sr" fie In vf o dughiand la but.

3. pe sub ple de dughiana", hora mold. : un bar-

bat si o femee tin de captaiele unel basmale sub care jca.

DUKIAN (ar. diikkian), magasin, boutique ; alb.

dukian, bulg. diugen, serb. dusdan si duganIa, men duchiane, ung. dogny macelarie".
Dughiana e obicInuit o pravalie In care se vinde

cu m6runtisu1; una mare si eleganta se dice asto In

Moldova magazie, care corespunde muntnulul bolta
sati lipscanie.
dughenit

f. dughiana mica.

M. Con. 320: at. ars atunc1 TAtaril tot orasul... unde i unde
aa rmas clte o dughenild. AL. T. 1538: mi-am durat si ea o dughenip' pe rzia mea. ea sa-ml And de la pognele din del.

dughengiii m. cel ce tine dughiana, pravalias.

COND. 1776, p. 17; fiesce-care dughengia, cnd i-a fi eindul, EA

dea 8 parale de Uttar fanaragiulul. IJR. I!, 41 (d. 1783): marf subsire care vind negutitoril dughengii.
DUKIANkY, boutiquier ; bulg. digingiIa, serb. du-

6ankiia (dogangiTa).

duim n. 1. (sens archaic) termin technic militar:

mul time de captivl drip' In robie, jaf, prada ( 28).

www.digibuc.ro

163
M. COST. 268: s'ail intors lnapol la fat% asa cu mult pln
i robl, ei neputnd Lesil a duce atta duium pre cale. N. COST. 109:

'Mara care ducea robil i duiumul ce apucase din Iasl. Ax. 121:

s'aa Tutors inapol Ttaril cu pace Maud multft pradit i stricaciune,

si inclreag de duiumuri. NEc. 200: prdnd cat ail putut agiunge

ostile turcescl In sus prin rara lesch, ail purees ImprAtia... cu
mult pln de robl si de duium. MUSTE, 41: s'ail Intors Ttaril cu
dulum !3i cu robl multi.

IL (sens modern) 1. rnultime mare de men1 sag

de lucrurI (si afara, din sfera militar).

NEGR. I, 167: In sfirsit venia duiumul stel: trasutl, bagaje,

pedestrasl... BAsmE 1V 6: Incept-La et vie la palat cu duiumul o
leoth Intrgil.

2. (adv.) drie, gramadg, leal.

DELAVR. 16: aveam si nol rod i vite eu duil.mul; 200: face(1

copiil i nevestele gramada... si s pornim duium cu ce om apnea.

MARION, 21: Atuncl nol cu ciomege k4i. bate, am inirat cu duiumul In

pivni(a. Cm,. 1881, p. 23: merse pan6.1a 'Arta aeelor palate cu lumea
duium dui:4 el.

DOYUM, butin, grande quantit de choses, abon-

dance. Vorba e tati)rsca si de a ceea lipsesce In idio-

mele balcanice; In privinta usuluI modern, cf. sin. buluc".

dulAm f. I. (sensuri archaice) 1. mantie domnsca.

ANON. 308 : Alexandru-lroda seapand numal cu dulama pre trup,

sosi la BrAila. Num. I, 184: Lpunnu purta dulanul polonez de

catifea stacojie.

2. tunica lunga de postav rosu, purtata odinira

de boier1 (ea de magnatif polonI si unguri).

Cuv. I, 238 (glosh 1536): duldmi. ARCH. IST. I, 129 (d. 1620):
O. Musat Postelnic am dat F6tulul o dulamd de grana cu vulpl. ETYM.
77 (d. 1621): duiamd de zarba cliptusita eu bogasbl. GHEORG. 315:
curten1 Imbracap In dulaml de taft merg lnaintea Domnulul. NEGR.

I, 23: Iliescu se Imbracl cu dulama lul stacojie cusut numal cu fir.

OD. I, 421: dulamd de lastr rosie cu rsi, cu nasturil de margaritar
i cu sIrmli.

II. (sensuri moderne) 1. haina de aceias1 forma pur-

tatl de haiducl, de preop si de lutaril tiganl.

REV. II, 398 (d. 1841): ell aveam un eostum arnautesc... o

dulamd cusuti de jur imprejur cu fir. CR. 11, 121: cuviosul Ilarie cu ceva
gustare In buzttnrile dulamel. GHICA, 281: Imbracmintea lui Jianu:

dulamd, pantalonl si scurteic, pe cap sapc poste fes, la bead pistle.

KM. III, 310: bietu sigan cu muscalu p6 sub dulamd.

2. haine de dimie albA. (numita si subl" in Oltenia), une-orr lunga pana la cAlcaie, purtaa de tarant

AL. 1530: Vinturft-trit, de 50 ant, Imbracat cu dulamd veche i

cciull brumarie. SEV. 319: Si se terge de dulamd, Ca sa, dee puica
samh, Cli mi-ail cusut raframa.

3. hainit lunga pana peste genuchi purtat5. de td-

ranee din Vlasca, Ialomita Braila (Dr. Man()) escu, p. 232).

DOLAMI, habit de dessous que les janissaires

www.digibuc.ro

164

portaient en grande tenue (d. dolamak a se Incinge");

bulg. serb. dolama, mer. dulumk ngr. yrouXcEpc, ung.
dolminy
dolomn, pol. rus. dolman; sp. duliman.
La taranul din Bosnia, la bulgarul din Macedonia
la ciobanul arman din aceiasi provincie, dulama e un
fel de ilic eu maned inguste ce se termina eu o fusta
Incretita, lunga pana la glesne si deschisa pe dinainte:
ea se face din postav ro, albastru sa negricios, iar
panglicele contrastza cu colrea hainel (Bou).

dulandragiii im haimana, orn Mra captaig.

GANE ILE, 206: mergea regulat la cafenea, locul de intilnire a

tuturor d Wand rag iilor .

DOLANDYRYkY, coquin, fripon, fourbe (d. dolandyrmak, tromper"); ngr. vroXxvspECte, tromper.

dulp 1. rta pentru trasul borangiculut

Doc. XII, 398 (d. 1819): femeile care lucrzh en dulapurf tragerea de borangic aid in politia Bucurescilor.

2. lgan Invirtitor de Pasee, sinonim In Moldova cu

scrineiob". 0 deseriere am6nuntita a obiectuluI si a

obiceiului la Sulzer (III, 399) i la Wolf (p. 235).

Doc. III, 375 (d. 1790): s'aibfi a face la Rada-Vodit didapul eel
obiclnuit la serbitorile sfIntelor Pasci
pentru mingftierea si privla norodulul de obste i pentru res1-care agonisla i chiverni
sla lor. XEN. 150: seripcele incepur s resune, dulapurde s se invirtsch. Maalox, 61: aid veniad fetele i bietil din mahalalele marginase, ca sa se dea in dulap sad caluse1. ID. 1892, No. 14: dulapul
se invirtia mered la bAtaia tobel si la sunetul ascutit al piculinel.

3. fig. Inselaciune, In locutiunile : a juca cuiva un

dulap", a-1 amagi cu mare dibacie (Glos. 236) ; a InvIrti
dulapurI", a umbla sa Insele (cf. dolab 6evirrnek tourner
la roue, intriguer").

ORlis. 20: Aid apol intrce chichite i dulapurt; 21: Eram

tare si mare si mester de dulap... Jip. R. Sat. 31; aste dulapurf invirtite la asa serb6r1 politice, aste virtejurl, furtun1 mestesugite . . .

4. In Moldova (cu pl. dulapi), scandura lunga, lata

grsa, din care se fac plute.

COND. 1776, p. 68: un ban de tot dulapul ce vine pe Siret. IoNESCU, Putna, 70: cherestea de brad aflicA, grinc11, dulapi, scndur1.

5. In Muntenia i In Moldova (cu pl. dulapuri), mobila de Incuiat haine, rufe, vase.

AL. T. 323: un dulap mare In fund cu dou6 usl; 335: sA m6

ascund? in dulapul st cu rochl. GANE I, 94: iat 6. colo in dulap un
picior de miel si 2 garafe de vin ; U, 14: deschise laclile i dulapurile. PH,. 154: un dulap mic sApat in zid in care se afla depusd mica
bibliotecft a ciocoiului. GalGA, 19: nu mal r6mInea nimica nicl in

tingirl Did prin dulapuri. &Arm Alte B.87: lua dintr'un dulap pumni
de sare i arunca in bucate. BASME II, 14: scotoci cfmarl, desgoli
tronurl, cad, prin tte dulapurde.

www.digibuc.ro

165

DOLAB (pers.), roue hydraulique, tout ce qui

tourne, armoire. commode, tournante; fig. embuche,
trait de ruse, tromperie (litt. vadra de apa. : d. du] seau"
ab eau"); cum. dulab ; alb. bulg. serb. dolap, mcr.
dulape, ngr. IITODU7CL. Despre datina scrInciobului
rspndirea-I In Turcia ( 43a)
duldprie f. Inselatorie (cf. dulap, 2).
ORA. II, 49: prin dulaparie s'aveti evghenia
dulpior

n. dulap mic.

BASHI: IV, 98: un dulapior in care eraft felinare i mAtliuze:

dulghr m. mester care asq lemnaria unel

DIoN. 201 cerut'all duigherf, lemnarl i mesterI de fler tigani... Doc. II, 815 (d. 1791): dulgherul pe cji pentru lucru 75 banL
PANN, 176 (prov.): a greit croitorul i s'a spinzurat dulgherul. MARION,

93: nea Chiriac, dulgher, harnic, om In putere ... BUR. 181: Trel-cleci

de duigheri, Fedor' de boierI...

DLGER, charpentier (d. pers. duru-kiar care

lucrza lemnul"); bulg. dlulgert Despre mesteri dulgherI, uneltele i fabricaOunile lor ( 105).
dulgheresc v. a dura, a
TEOD. 62: Corbule, cu sele Mi-or dulgheri casele...
dulgherie 1. 1. mestesugul dulgherulut
Doc. II. 380 (d. 1792): nartul felurimilor de cherestea i a zi-

dhrie1 i a dulgheriet.

2. lucrul dulgherulul.

AL. T. 1545: sA mA InsArcinez e cu dulgheria temnitel de la

not STANe. 67: fAcea zidarul ziclAria, fAcea dulgherul dulgheria.

dulmb f. un fel de dovIe ce se mananca umplut

cu carne tocattt (Sulzer I, 121; Polysu).
Var. (muntna): durma (Costineseu).
DOLMA, citrouillle remplie de viande Ham. ; bulg.
serb. dolma, mcr. dulma, ngr. vroXpA.

durbbc n. cada de lemn de 40 vedre.

IONESCU, Putna, 267: lngA cotlon s'ascIA 2 durbace.

DIBEK, grande cuve, auge pour le foulage des

toffes de laine Barb.; alb. dbek cada, de unt". Sub

raportul fonetic, cf. arsic.

du9mhn m. vrajmas :
protivnic, adversar.

1.

cel ce urasce pe altul,

NEC. 212: boieril muntenescl care era dufmani luI $erban-VodA,

258: dumanii nu-I mai da rbsbun niel ()data lul Autioh-VocIA. NEGR.
I, 141: Veverita 'ml este vechig duman.

2. strain cu care ne afiam In razboiti.

URECHIA, 165 : la acel rizboi ce aiX fost la Valea-AIb a fost

i BAsArab-VodA cu Muntenil Inteagiutor Turcilor,pre carele top Domnil

de pin pregiur 11 cuvIntati de reil, (Iicnd c. n'ati fost intr'agiutor

Crucil i creOlnilor, ei pagAnilor
dupnanilor. NEGR. I, 130: unil

www.digibuc.ro

166

da prinl la durntan, la mila lul nazuesc. sp. 37: impSratia ne-a

dumanil. MARIAN I, 82: C6.-1 voinic de iartagan i baga
frica 'n dtpnan.
B

fost

3. perfid, vicln.

Goaovgr, 69 (csornicul) : Am o pasere dumand i frle tirana...

TEOD. 295: Codre, codre, dufntan eu, Tu voluicil II amagesc1...Tu-1

predal, iar nu.j ferescI. CAN. 26: C. ni-I amoru tiran i la

&Amen.

4. inviclios, pizmas.

DELAVR. 19: n'ar mal rttbda mila Domnulul pe dumanil 01!

PANN, 59 (prov.): and al haul, trebne s'al i dalmani, dar
omul
Ara dulman nu-I platesce pielea niel-un ban.
DUSMAN (pers. diismen=8,301.1.ins), ennemi, adver-

saire ; bulg. serb. dusman, met". dusman.

Vorba pretutindenea cunoscuta i destul de veche,

face parte din primele imprumutue luate de la Turd,

daca nu-e chiar anterira contactuluI cu Osmanilii ( 9).

durnand f. vrajmasa.: viclna, pizmasa.
SEV. 55: Dumanil, dapnancele, Vrea sa'mI pule 4ilele.

Formatiune analoga bulg. dusmanka.

dupfnesc adj. de dusman : protivnic, ostil.

BELD. 396: nu cu vrajmaie niel cu vr'un ehip daftndnesc.

NEGR. I, 126: pantiril sh lovscfo, aripile dumdnesci. AL. 100: *i cri

glas dulce fratese, pis'al cuvint dufmanesc.

duranesc v. a fi dusman cuiva, a se invrajbi.

AL. T. 1489: ne-am dumdnit fara nicI-o pricinft cu vecinil novtri. Elam. 115: Dunanit vei 11 de tte far'a prinde chiar de veste.

0 forma compusa Indumanit, Invrajbit.

XEN. 181: fratil se desplvtirit indumdnili pentru intaia1 data

In viata lor.
dupnesce adv. ca dusmanii.
AL. 410: $i'ml vorbesce dufnuinesce, De pe mal &and mS privesce. PANN,133 (prov.): te toemesce dumcinesce i plktesce omenesce.
duEmnie

f. dispositiune ostil.

BELD. 396: Grecil intra nu eu dqmdnie ce en chipul cel mal

bland. On. I, 670: dupneinia Turcilor cu Romanil.

a. plin de dusmanie: perfid.

duqumeb f. 1. pardosla cu scAnduri.
dumanos

BASME.w, 439: aceste povete nu fat% ascultate de dumdnosul frate.

IRE% 236 : bta cu piciorul in pmint i deodat se deschise in

done dquntetta casel..STANc. 58: se puse i sp511 dapmelele de sange.
.E12. V, 89 (d. Sucva): Plugulet, averea mea, cu c6rne de dufumea.

Var. (mold.): dufarni.

AL. T. 1534: uile, ferestrile, duamelde, acoperemintu...

2. (Invechit) covor gros de dusumea.

TARIP 1792: prospe i dtpmele de Tesalonic.
DtisEmb (action de tapisser), plancher, parquet,
sorte de tapis en poils de chvre, 1 laine courte; alb.
dilseme, bulg. diuseme.

www.digibuc.ro

167

eglendisesc

v. 1. a se distrage, a petrece.
Koo. 198: mal fleut-a Grigorie-Vedl Ghica un foiser In data
Copoulul i mergea adese la dinsul de se eglendisia, fland in tog
anil halca acole. NEort. I, 240: s'a eglindisit la bal la Curte.

Var. :

eglindisesc, englendisesc

i inglendisesc.

BOG. 271: EI vor a se englendisscd, Ca a. nu 'nebunsa...

Dr temburI nu eglindesesci? AL. T.454: m'aminglendisit de minune 1 1138: ast-fel m'ad englendisit nen6a-ta, and a
avut pofta s'o due la teatru? FIL. 144: trecell In odaia cealalta si vd
REV. Il, 820

englendisig dup5, plcere. MARION 1892, No.2: se inglindisesce cu asemenea bazaconil (fermece).

2. fam. a se imb6ta (In graiul mahalagiilor).

MARION, 11: nu scil a sperie maalaua cu mine and vine inglindisit? ..; 119: Piele-albIt In carciuma aruia se ingliadisise, illuase
cu binele; 158: In giva de sf. Petru, si tot la Tel, inglindisit cum
st bine rumilnulul

EGLENMEK (aor. eglendy), se divertir bulg. eglendisam, serb. eglendisati, ngr. iykaNtECco, amuser ( 26).
eglengeh f. (i englengea) petrecere, distraetiune.

Koo. 198: ad lent case domnescl in ograda Galatel de esia

Grigerie-Voda Ghica cte odat5, la primblare, i facea mese marl

cu tog boieril cu cliaturl i cu multe eglingele, earl nu pot a se scrie;
215: Dmna tramitea [muierilor Inchise In St. Gheorghe] ate un cantar cloud de in, ea sd nu sifidl f5x5, trb, gitsind englengea furca.FIL.
145: facem un otuz-bir de englingea pan se va gati masa?

2. Of (ironic) amuzare.

EGLENgE, passe temps ; bulg. eglenga petrecere",

serb. leglenge conversatiune", ngr. iyXsyCzk, divertissement.

ra'nbir n. felinar (formll specialt MoldoveI).

M. CosT.2 II, 242: imblat'ad tte nptea cufanare. COND. 1776,

p. 17: einduiala fdnarelor i a strajilor... Vel-Aga s aiba datoria a

rindui tImen1 de credintk ca s pazsa. filnarele pe rinduial Readermit de cri sar6. pini In clink AL. T. 1114: si ce cautl nptea raa
feinar pe ulitele capitalel nstre. AL. Pr. 238: ducea In mni un fdnar aprins.
FANAR, FENAR (ar.), lanterne, fanal; cum. fanar lam-

pas" ; bulg. serb. fener, alb. faller, rus. fonari ; men fe-

nera, ngr. Tomipt (d. fpcok), de unde i fr. sp. fanal. Forma
muntnA felinar e de aceia1 origina felnar=fenar.
BASME IV, 88 : felurite felinare i nAtauze de luminat.

fanaragiii m. aprinc;letor de felinare,

con.. 1776, p. 17: s dea 8 parale de fnar fanaragialui. NLOR.

www.digibuc.ro

168

I, 15: nicl un pedestru nu era pe ulitl afar A de fanaragiii earl striga

raita.

FANARgY, qui porte la lanterne, qui claire.

Vorba e speciala Moldovel.

frbq n. lopatica de tinichea de strins gunoit.

TARIF

Pimp de tinichea.

FARAS, pelle aux ordures ; serb. faras, ngr. cpapiaL,

boite aux ordures. Vorba e r6spiindita, In Muntenia.

farfar a. i ni. flecar, sburdalnic.

REV. N. I, 32: gura cea mal farfara. TEOD. 454: Ba, sturzule,
ba, Nu te-oiil sAruta, CA eati fad ara

FARFARA (ar. ferfere lger, lo quace"), fanfaron,

hableur, charlatan; ngr. cpccpryis; de aceiasi origina:

sp. fr. fanfaron.

farfurie f.

1. portelan.

NEC. 179: lAsat-ad $tefan-Vod cel Bun la mnastirea Patna,

dup 5. mrtea lul, arcul lul i un pAhar ce vorbiail cAlugAril la manfistire c este de iaspis, ce era In chipul marmurel albe ai a farfuriel. GO RJ. II, 87: bucatele erail puse tot in sahane i in castrne
tot de aur venetic ai de farfurie de China. AL. Pr. 369: mosaicurl
de farfurie. 13AssiE IV, 142: dar ce bArdacti? farfurie albA ca laptele
numai flori ai zugrAvell pe ea.

2. taler de portelan; a calca In farfuriI" (sag stra-

chilli), a 'Dag cu atenfiune (Zanne).

FIL. 143 cAle-va farjeurii cu migdale curAtite; 157: dou farfurii lunguiete cu mihalti ai pAstrAvi. STANC. B. i Sn. 96: 'al puse
muatar pe farfurie sA mAnnce cu rasol. BuR. 208: i inelul 11 lAsa,
In jarfurie a cridea.

FARFURI (pers. fagfuri ehinois"), poreelaine de

Chine ; bulg. farforiIa portelan", pol. farfury, men farfarie, ngr. Tappoupi. V. einie si sinie.
farfurird f. 1. diminutiv iden tic cu farturiuta".
Fri,. 165: farfurire mat micl cu icre prspete.
2. talera pe care se serva duleta sag cafea.
farfuriuta f. farfurie mica.
DELAVR. 121: lingurite de argint, farfuriute cesci de portelan.
fairs', adv. 1. bine de tot, vorbind In special despre
cunscerea unei limbi : scie frarquzesce farsi-farsi!
2. In genere, perfect, frte bine.

Km. III, 158: inteun sfert de cs pantalonil furA

farsi-farsi, mai bine pte de cat ar fi flicut muierea.

FARS1, persan., langue persane (tarsi bilir il sait

le persan", est synonyme de comme il parle bien I);

bulg. na znam turki farsifa", nu sci turea literara (ad.
cea amestecata cu vorbe persane); ngr. ti.tXer. Tec to6pxcxx
Totpat cpapaE, vorbesce prea bine turcesce.

www.digibuc.ro

169

felegn n. (i felign) cca mica far% trta i pusa

pe un suport numit zarf". V. cafea.

Doc. II, 404 (d. 1792) : trel feligene bune, patru zarfurl tumbac.
AL. T. 100: ophrindu-s1 gtu c'un felign de cafea. ID. Pr. 113: fele-

genele de cafes, ciubucele si narghilele gicA rolurl insemnate In

acea vreme. OD. I, 134: felegene de smalt cu zarfurl de sirmrt.
Var. (muntene) : filign i filigea.
TARIF 1792: filigenele la 100 banl 3 banl. I'll,. 18: o multime
de filigene pentru cafea cu farfuriile lor de argint. TEDD. 613: Din
filigea cafes bea, Din ciubuc tutun trAgea.

FILgAN, petite tasse caf; alb. serb. filgan, pol.

fi1i2anka ; mcr. filidzan (filgiane), ngr. cptXTC4vt.

*feregea

f.

I. (la Turd) manta larga i deschisa.

1ST. 1715, p. 18: tinbracii Vizirul pe Cpitan-Paa cu feregea de

postav cu blanh de samur. BALc. 130: b5trAnul Sinan V pierdu chiulaful i feregeita . ..

H. (la Romn1) 1. haina larga, doiimsca sat bole-

rsca, din ait. de Angora, ce se purta mal ales vara.

Cuv. 258 (glosh 1588): ferege ;;i dulamb.. Mx). 257 : Domnul fillbacnd cu blane, cu caftane i cu feregele pre boieri. GHEORD. 316:
Vornicul Dmnel, Imbrcat cu feregea de postav; 331: Paa ImbrAca
pe Domn cu feregea cu tacom 0 pel2 boierl marl cu caftane. CHICA,
501: vara boieril purtatt feregea 0 iarna contos.

2. mantila de vara, de diferite stofe ..si colori.

OD. I, 134: cu feregele i binisur1 de buhur, de canavt si de

sevaid. FIL. 140: salurile si feregelele Domnitel...

Vorba figurza i inteun proverb.

GoLEscu: tte le are cuconita numal feregua It lipsesce (se (lice

de cel shrael carl vor s5, prte haine domnesc1).

FERE"gA, robe large de camelot moir d'Angora .

qu'on porte pendant l't (cl'Ohsson); long manteau que

les femmes turques portaient pardessus le costume ;

bulg. serb. ferega, mar. firig, rus. ferda rochie 0-

rnsca de srbatre" pol. rut. ferezyja.

Vorba a disparut fail sa lase vr'o urma In costumul celorlalte clase sociale i nici in al jaranimii. In
poesia artistica, vorba figureza ca neologism cu sensul
de vl de caclina" (Al. P. I, 390 : Pe frunte acoperita
cu o .feregea subtire).

fermeneh f. (i. fermen) 1. scurteica cusuta cu

fir, cu sat fara blana, ce se purta in timpul verii.
AR. 81: fermenea de postav cuuti cu fir galben. NEGR. I, 16:

pe sub giubea... tin6rul purta una din acele scurte cataveicl, nu-

mite fermenele. FIL. 13 : purtnd ca vemInt de apetenie o 1 ermena

de pambriAl ca paiul grtulul cOptusitli cu bogasi rosu; 169: cu fermenele de postav de diferite fete, lsate pe spate; 171: o fermend de
catifea ngrit, scurt On& la talie si cusut cu fir de mang. GRICA,

www.digibuc.ro

170

34: flachal ridicad florile si le aninad de fennenele; 501c boieril cel

marl purtad vara fermenua scurtgt. TARIF 1870: fermenea de dimicaton.

2. scurteica ce acopera numaI pieptul i bratele,

purtata de taranI, de preotl i mal ales de prance.

JIP. 80: Hina Stanca prt fota, ondroc, rochie, fermine, scurzechiuta. TARIF 1870: fermenea voinicsca de postav cu lup,
fermenea femeiasca de anghink. TEon. 313: Nu mi-e de giubea ca de
fermenea...
teich

FERMENE (ferrnely), jaquette courte orne de

ganses et de boutons ; bulg. fermene (fermele) ; serb.

firmile, ngr. ?epp.EX7). Despre linbracamintea de astaql a

tarancel ( 100).
fermenal n. fermenea scurta transca.
TEOD. 140: Fermenaf cu gaitanas, Chimiras cu gMbinasl.

fes n. 1. caciula de Una rosie cu mot, cu care

TurciI

acopera capul ras i peste care pun turbauul.

GANE II, 238: pe cap Ali avea un fe8 rosu cu canaf care batea
in albastru Inchis. DELAvu. 165: Suer atine potica arnautilor cu fes
rou 1 cu iatagan atlas.

2. caciulip analoga purtata sub islic de boierl, pe

cnd cucnele purtart sarice sail turbane (Sulzer II, 376).

Dtos. 164: Manuil-Vorla s'ad spaimintat i s'ad apucat de sanatsa numal cu fesu in cap. TARIF 1792: fesurt de la Tocat testua
27 banl. AL. T. 82: boieril b611 vutce cu fesurile i cu papucil cucnelor... FIL. 90: fesuri albe de Tarigrad, salurl de Iran ; 143: fesul

eel rosu ea funda de ibrisim negru; 169: ras1 la cap si cu fesurile

puse earn pe c5fa: 215: fesun tuneslil. AL. 260: Pe din dosul fesuluf,
Unde-i cald ciocoiulul.

3. scufa rosic purtata la urma de lautarI.

AL. T. 81 : Boierul 'ml umplea fesu de galbinl i II dintam...

GANE I, 220: lautacil cu fesurile lor se cinstira, en yin.

4. scufie alba purtata inainte de cocnele btrne,

peste care puneall tostemelul subtire cu bibilurI.

AL. T. 99: Kera Nastasia prt a. fes alb, testemel cu flong, paftale. Pm. 171: Argnira avea capul acoperit cu cm es alb cu funda
de matase ngra i legat cu o sangulie alba cusuta cu flr; 223: juna
femee avea pe cap un fes alb de Tripoli. GHICA Rev N.1I, 175: cucnele mal In virsta mal purtad Inctt fesul alb, legate cu testemelul
cu

5. scuae de dimie rosie cu un mot in crestet, purtata

de tarancele b6trne din judetele d'alungul DunariI, dar
Buzn. si In Rimnicu-Sarat (Dr. Manol. 198).

CR. I, 131: am sa-1 due babel uu fes ros un tulpan undelemnid, ca sa-s1 mal aduck anainte de tinerete. TEOD. 164: Pentru
d-ta, jupansk mirs, Ti-a curnprat um fes SEq. I, 175: Frumbse
sint unele, Cum ti fac fesurile...

6. scufia ce o 'Arta sub palarie Evreit bigoti.

AL. T. 1609: Gavril scotnd fesul lul Moise i aruncanart-ljos.
Vorba figurza in cAteva proverbe Interesul

www.digibuc.ro

171

'Arta fesul, A Inte les cine 'Arta fes, ad. cine se crede
mat mare si tare; si in locuVunea I-a turtit fesul" ad.

l'a rusinat (Zanne Ill, 149, 150).

FES, bonnet rouge que les Turcs portent sons

le turban (dupa orasul african Fez unde s'a fabricat

mal Intal"); bulg. alb. serb. pol. mcr. fes, ngr. Vat.
purtat odinira de boierl si de cocne. a
trecu t apol la lautarr si la tarance (cf. fesciori fesuresc)
si a dobindit In cele din urma o aplicatiune ironica.
fescior n. fes mic de taranea.
AL. 269: Albo, Albo de la'munte! Ce-al pus fasciorul pe frante.
fesuresc v. a purta fes (vorbind de tarance).
SEp. I, 175: Da ell nu mal fesuresc $i ce

drag tot iubese.

fesfeseb f. (obicinuit la pl.) dichisurf femeescl,

zorzne. Vorba e speciala Moldovel.

Al,. T. 90: s m fac pupuich, cu fesfesele boieresel, ea s nebunselt flcil duph mine ;1942: Pentru iniml avni nod, nurl, tacliturl, fettfesele. NEGR.

51: 0 fetip de la tat% N'are atAte fesfesele.

FESFESE (ar. vesvese soupona), sensation, sug-

gestion (alt sens lipsesce In diqionare).

fetnege a. intrigant.
STAM. 124: o tiganch fetnegea
F1TNEgI, malin, intrigant (d. ar. fitne discorde").
Vorba circula In Moldova.
filali n. esatura frte fina.

NEGR. I, 151: pAnza meseI i ervetele eraii de filalirt tesute

In cash. OR. 1, 77: en aburosul zovon de filalia, cu auritul vl. de

betl: 132: elimasa de filalia larg In mnecl i cusuta eu bibilurl.

CAL. 1895, p. 34: haine numal flautI, eatifea, flr...

F1LELI (ar.), toffe d'un tissu trs fin (numita ast-

fel dupa orasul marocan Tafilalet uncle se fabrich) ; sp.

fileli ntoffe lgre de laine". Despre stofe ( 86).
*fil m. elefant (odinira numele pop. al animaluluI).
CANT. Ier. 130: vfnAtoril mestri spre vinarea fluor punea;

167; filul, dup . marimea ri mamina trupulul, la suflet nepotrivit ste.

In. Div. 110: pre fler rugina 11 topesce, pre elefant. sad cum se (lice
pre filu, einicele 11 omr. TARIF 1761: dinte de fii oca 41 bani.

FIL (ar.), lphant; bulg. serb. fil, alb. fill, mcr.

filu, ngr. TEXt: sp. alfil. Despre fauna orientala ( 101).

filde* m. 1. dinte sail os de elefant.

TARIF 1161 fildel oca 50 banl. TARIF 1792: pieptenl de filde

legitura 18 banl. AL. 81 (d. 1821): un iatagan eu mnerul de filde.
REV. If, 331 (d. 1821): o tabaehere ftlde bunk ca florl d'asupra.
44: dinta albl ea fildeful.

Var.: !Nit
AL. Pr. 3: o cuti&S, de fildif spata. JIP. 60 :hicrurile d

www.digibuc.ro

172

2. elefant (sens proprill graiului popular).

Isl.. 17: leul cu nisce colg ea eel de fildq... CAL. 1883, p. 19 :

lel grzniel, pardosl, inorogl ea cite trel crne, fi/degI, selbatiel.

FIL Dtt, ivoire (d. fil elefant" st di dinte");

hdlg. srb. alb. fi1di, ngr. ?Ratat.

filr. m. (i iler: obicInuit la pl.) pantofi taranescl,
un fel de imineI rosii.
GLos. 247: filerit sint mal grosI de eIt pantofil. J1p. 64: cizme,
pantohl, iminel, ciupici, ileri, papuel.

FILER, bottine it lacer, pantoufle sur talon; bulg.

firah, serb. fflar (firala) pantofl femeesci".

firmbn n. ordin (oral sail scris) din partea SultanuluI, decret al Portil In numele ImpratuluT, Impodobit cu turaua i scris cu caractere impleticite : firmanul era destinat provinciilor ImperiuluI.
Vorba revine des in poesia populara si la cronicart (la cel din urma si sub forma literara ferman).
a. AL. 180: Ckel am seris la 'mprktie, Pentru un firman de

Domnie. TEOD. 174 oratie]; Dael Dv. socri marl, Ne eredetl nes-

earl tAlharl, Avem i firman eu peeetie De la ImprAtie... ID. 474 :

La Dobrisnu c'ajungea $i finnan in mn1I da. VULP. 14: Ian Meinge-ml palosnl, Pune'ml pe cap gugimanul
a56411. 'n sin firmanul. Box. 187: C tu asteptl chiar WO vie, Finnan de la 'mpditie.
b. N. CosT. 86: fermanul eel de mazilie ad dat Aga lul Nicolal-Voclk de Pail vklut i Fad cetit singur; 89: de aeolo mergnd
la el-Lillie domnesel. s'ad eetit fermanul imperatese. NEC. 184 : a trimis Scarlat ferman imprtese de
luat fata de dupri, AlexandruVodk de ad dus-o la Tarigrad. Koo. 197: apol in Carte, cetind fermanul de Domnie nourt, ce
miluit ImprAtia. DION. 165: la Moldova Muscalii ail aseclat Domn pe Grigore-Vodk ins& cu ferman de
la Sultanul Tarigradulul ; 231 : ail trimis Impratul Alexandru decret
(ferman pe turcie) de stApanirea principatulul Serbiel i cavalerie.
trimise fermanul de Domnie toemal la Rosia. BELD. 359: ID&
poruncl, d ferimanuri, niel cum a nu supra.

FIRMAN (pers. ferman), ordre ou diplme man

du Sultan; alb. bulg. pol. serb. ferman, rus. firmana,

ung. firmany, ngr. cpapp.ivt (?tppivt); sp. firman. V. Partea II: fermanlia, ferman-inam, hiucm-ferman, zapt-

ferman ; apoI buiurdi i hat.

fiqic n. 1. cartuo (sens esit din us).

1ST. 1715, p. 20: pun festiI5, aprins i fi,icuri. Doc. I, 518 (d.
1783): prftvAliasil car1 tin iarIA, de puse i fifieuri i silitr si plumb.
REV. II, 391 (d. 1821): eel rmasI eilt ad avut filicurf, s'ad aprat ;
406 carele sint inearcate cu fisicuil.

2. racheta, foc de artificitt.

Arm. 172 : flend un zaifet frte frumos cu fel de fel de mu-

sic& si dacA ail Inserat cu 4 ieur1 si cu luminl. STAm. 230: casa cea
veche, dinteun fiie s'ad aprins.

3. sul de bani (unicul sens popular).

www.digibuc.ro

173

AL. T. 1359: numal un fiqic? glumescl? mal adit unul; 1379 :

pun intr'unul din talgere vr'o 4 fificurt. XEN. 125 : se intrcea acasft cu vre-un fifiC de galbenl. JIP. 118: spte hiOcurt de gologanl
un ban.

FISEK, cartouche, fuse, arme feu. feu d'artifice;

alb. ftiek, bulg. serb. lisek, mcr. fu che, ngr. cpuagv.t.

fistic in. i n. (i fistic) nucra 1ungui4a cu un
sImbure verde placut la gust (planta originara din Siria):
pluralul suna fIstIcI i fisticurt
TARIF 1792 : fisticurile de oca una 4 banl. AL. T. 449; iaci cofistict stilt? ORAs. II, 161: curcanil cu. fisticurt Ingr5.atl mask. GOLESCU (Zanne I, 574): ouele cu fisticM nu se rosesc.
Var.: festec i festic.
REV. I, 339 (f. de z. 1669): o sucnik de tabin festec. ORAs. II,
173 : rahat cu festic.
feturl ! de cele

FYSTYK (pers.), pistache (fruit) d. mariztov; bulg.

fista5ka, alb. fystyk, ngr. TLarbu ; sp. al fcigo, port. fistico.
fisticesc

v. a se ului, a-T pierde cumpetul.

hi,. 136: se fisrici i se ameti, cnd se vklu Inconjurat de o

multime de lume. BASME I, 102: umblail d'ancitele si se fisticiait nesciind care mal de care lotrebare sit-1 fac. MARION, 46 : Rick esind
din circiumi, 11 izbi aerul rece si se fistici de tot; 104: si unul si
altul se cam fsticiserd de vinul dres a lul nea Ciurc. CAL. 1882, p.
49: o sfeclirl si se fisticird, de nu sciail ce mal face ; 1895, p. 27:
nu-si perdu cump6tul, nicl se fisticise.

Sub raportul semantic, fisticesc ( a se face verde ca

fisticul") corespunde perfect sinonimuluT s611 sfeclesc ( a
sr, face rovt ca sfecla").
fistIcli f. zpacla.

M A RION 1896, No. 4: Inteo fisticld nespusi, a luat'o la stinAts.

fistichiii

a. 1. de colrea fisticulul, verde batnd

In gal b en .

Doc. I, 549 (d. 1784): poterasil totl clrl Inarmag cu haine

fistichil REV. LI, 333 (f. de z. 1817): o malotea pambrid fistich e. AL.

T.118: fistichitt, ptlgin, do tte culorile ea mahalalele Bucurescilor. GANE II, 10: aui hit:Unit In lumo ochl de WU mina si mal marl
mal albastri mal
mal micl,

2. fig. ciudat, baroc, bizar.

XEN. 144 s nu to LI apucat asa yr'un gust fistichiit.
Sensul figurat e proprill limbel romne.

FYSTYKY, couleur de pistache, vert, olivtre.

n. 1. muc, fetila : fitil (le lampa, de candela.

fitil
Doc. IV, 248 (d. 1795): bumbacul de a treia min este pontru

trba fitilulut. PRov: e Maul mai lung de cit cera (se dice de cineva
mal pretentios de cit. puternic).

2. scama de bumbac.
JIP. 70: sireturl, hitilurl, basmale, barisurl, retele...
3. funie de calV sulfurate spre a da foc tunurilor.

www.digibuc.ro

174

Dcm. 53: ad pus fitilul la gephanea. AR. 80 (d. 1821) : pretntimpinad arunaturile ce le flicead cu fitilurl aprinOtre. BALc. 133:
Un ianicer avnd fitilui aprins la pusca sa.

4. fig, pricina de crta, provocare: a da fitil", a

atila, a irita ; a lua Mil", a se aprinde de mnie (cf.
fitil vermek exciter, troubler", litt. donner la mche;
fitil almak .s'enflammer", litt. prendre la mche).
FITIL (ar. fetil), mche (d'une chandelle, d'une
bombe), charpie; alb. bulg. serb. fitil, men fitile, ngr.
7cTEXE.. Despre ceilalti termini pirotechnici ( 68).

Rota f. I. (sensuri archaice) 1. stofa vargata de

mal multe varietati din care se faceail fote.

TARIF 1761: fote chiurcbes, chiurchi-calem, cetbi., eli-calem,

carabura, fote cu maign1
fote zargele, fote otuz-bes calem.
TARIF 1792: fote de Brussa i de Tarigrad, fote de Misir.

2. pe$chir saft $ervet de $ters.

GHEORG. 303: dupli confeturl Vel-cafeghl pane pe dinaintea

Domnulul peschirul cel rinduit, ce se chiama i fotd ; 319: and se
face splare, este obiceid a se da de la vistierie Mitropolitulul o fotd
de cele bune en care se mpregiur i un burete i un prosop de
cele bune cu care sterge picirele ucenicelor. STALL. 108: apol l'ad
pregiurat cu o fot peste mijloc.

(sens modern) $ort de lna cu cusaturi In forma

de quadrilater purtat pe dinainte de tarance.

POT. III, 137: rarancele prt i iarna si vara o cAmas, un

pestiman numit de ele fotd... AL. T. 215: salbe de mrgele? fote
inele? 656: le-a alAtut s se umbrace trnesce... auctl, fete de boier
cu fote. JIP. 32: cretintri, mrimile, betelejota (stricatrea) rtal croite
cusute; 69: rochie, cretinte, fote, zochl...

FOTA (ar. futa), toffe raye importe de l'Inde ;

tablier ou serviette dont on se sert dans les bains ;

alb. bulg. serb. futa ($i pe$chir"), incr. futa ($i fota

brobda"), pol. fota astar", rus, fota vl" ; ngr. Tout

fota, ung. futa pnza" ; sp. fota mantilla".
V orba, pretutindenea populara, poseda un $ir de
sinonime fota dinainte se mal numesee in Muntenia
zavelca" $i pestelca"; cea dinapoi, mal lata, 'In Oltenia vilnic" i oprg", in Moldova $i Banat catrinta"
saA cretinta", In Ardl pastura" i zadie", In. Basarabia pe$timan". Despre varietatile fotel ( 100).
lotz n. patur de fota.
M. COST. 287: postelniceil, copiil din cas, cu marl podbe
cu fotaze la cal.

E forma neo-grca poprac, bucata de fota.

fotit f. fota mai scurta.

TROD. 301: Unde v64 SAbarnca, Prejurath cu fota, Un fotita

de mtash, Sufletelul st sleml ias.

www.digibuc.ro

175

frenghie f. (i frInghie) 1. stof scumpa, brocart

(litt. stoa frncsca sag italianA).
cuy. I, 250 (glosh 1564) : stihar din frenght ngr. CiaND. 1693,

p. 531: done atlaze si o fringhie i o lasta; o dulamit de fringhie.

ANON. B52: 11 dkruia cu frtnghti
cu haine scumpe. VAc. 290: dinteacsta soda a treeut in alta iar eu taht mal mic de fringhie. OD. I,
421: rochie de belacs . rosie cu gurile de fringhie cusute cu strnia;
422: perne de fringhie. TEOD. 192 (d'ascunsele"): Talion fecior de
Domn, Cu tichie de fringhie, Ou pan de cioefirlte...

2. (In Bucovina) brIti ingust ca de doue. clegete i

lung ca de un stinjen (Marian, Nunta, 143).
FRENGI (seraser), brocart (d. frenk franc, europen") ; bulg. frengiIa (sabia) sabie francscA".
fudid a. i ni. 1. frte mandru, trufa.

AL. T. 58 : Una 'I prst i fudula ; 613: a draculul jiganiel

fuduld ! 1344: fudul sat umilit dupA dmenil eu earl se gsese;

1371: boierul nu '1 fudul ea alp. GANE I, 126: fuduld ca tte tIrgovetele. ISE'. Rev. II, 158 (prov.): Caciunul stul, Pascelefudul (adie&
la CrAciun omul se satura si la Pasce se lmpodobesce).

Var. (muntna): fodul.

ORA. If, 70: iatA marf de fodul i lirmane de Stambul.

2. fuliig, fanfaron.

Isp. 257: ed am omorit pe zmel, dise Oganul fudul.

FUDUL (fodul), arrogant, orgueilleux (d. ar. fudhul

qui excde, qui surpasse"); bulg. fudul, serb. fodul

fuldg", alb. fodul, men fudul ( 100). Vorba a produs
o serie interesanta de forme secundare.
fudulache m. (ironic) tIn6r Infumurat.
fudulal a. i adv. mAndru (in sens bun).
*sp. II, 218: 01, sracu fecioras, Cum jc b. de fudulaf!
fudulesc v. a face parada cu ceva.
AL. T. 392: Ian ved1 inchea c s'o fudulit; 484: nu a adia

m'am fudulit dinteacsta... 665: 'Ate v vett fuduli c'un fruntas

ca mine. TEOD. 507: Aid nu e in Bucurescl, Cii cal BA te fudulesci...

fudulie

f. mndrie derta i battre la oc111.

AL. T. 351: fudulie tiginsal613:i-am gsit ed. lc de fudulie ;

923: Void vindeca e de bla fuduliel. GANE II, 227: eu ee fudulie am
sts. m Intorc Inefircat de vinat. PANN I, 160 (prov.): dup, ce are
chelie mal are si fudulie. &CANC. 58: mncarea e fudulie, butura e
unde e. MARTON, 35: mancarea ca mnearea, o fudulie euratA1 alutura

e ce el (locutiune ajuns proverbial). GoRove, 259 (opinca): Fudulie

n'are, Dar etildur are.

nine

f. 1. Urea de narcis (Dame.).

2. podb de pietre scumpe (In forma flreI).

BALc. 401: Mihaid purta pe cap un calpac unguresc Impodobit

cu o fulie ngril de pene de cocor legatA cu o copeA de aur ; 489:

pene de erodid din cele mat frumse spre a face fulif.. . FiL. 222 :
diamantele
pe cercel, fuliile i ghiordanele coanelor.

www.digibuc.ro

176

FULIA, millet de Chine. Planta, un fel de crin,

.a fost adusa, Iii 1480 din Apulia (Barb.).

furd f. 1. kinil prsta cu care se urnple asternuturile de seaune; 2. rmitsite prste ma eu skill la
abagiI ; 3. ceea co se lpada.
PANN, $ecl. II, 31: furdale de plhcint.

4. de calitate prstA.

TARIF 1761: tiutun de furda. TA RIF 1792: aram5, furda .

de samur, furda de jder, furda de vulpI i dihorl.

. furda

HURDA (pers. hurde pareelle, objet menu"), frag-

ment, miette; pL elioses menues, mercerie; serb. furda.

Gaitbn n. 1. panglicA impletit de fir, de aba,

atA, bumbac, lnt, mtase (pl. gaitane si gaitanurl).

TARIF 1761: gditan sad ibrim. TARIF 1792: gditanul de lanit

de aiel de tara ce merge la tara turcscA sad MoldoN a. AL. T. 45 :
Inc de postav cusut cu gditanuri. GANE I, 207: haiducI clari Impestritag cu gditane. OD. I, 71 : cirecI albl tivitl cu gditune de fir. JIP.
79: p5laria e cu pangliel orl cu gditanuri. MARION 23: purta tignalul
atIrnat de gat c'un ditan negru totdeauna nod. TEOD. 313 : C'am
slujit un an Pentru gditan $'am slujit o luna Pe blana-1 a buna.

2. fig. erean sens literar..

DELAva. 136: en gditane vinete In jurul ochilor.

3. (adv.) ea un gaitan, drept inainte (cf. strunA).

ISE'. 284: trebile tmperatiel mergead gditan. DEL AVR . 39: d'aci

incolo merge gaitan. OnAs. II, 3: In taralucrul merge gilitan.

GAITAN, cordon, lacet, cordonnet de cotou ou de

soie ; bulg. serb. gatan, mer. gaitan,ngr. ycerivt.
gaitanar m. sinonim eu ciaprazar".
DD. 88 : a treia ulip era locuita numal de abagil i gditdnarl.

gaitanag n. gAitan scurt (set desmieratorl.

TEOD. 441: Fermenas cu gaitang...
gaitnat a. provgut eu gaitane.

DELAVR. 205: salvar1 gditdnall i strinsl pe fluerul piciorulul.

gaitnesc v. a impleti gitane, a se Impleti In genere.

AL. 98: Uncle iarba se 'mpletesce $i 'n yid se gclitnesce.

grbci n. bieill gros i adesea plumbuit.

M. COST. 287: all i ctis Armasului: iel gdrbaciul! i all pus de

dat 300 de toiege. OD. I, 73: dorobantil cu gdrbace i vinatoril

de plahl si de Olt cu lung1 slnete. JIP. 86: cati nu pun legea In

mid i biciu, gdrbaciu la *Atka ... Fn.,. 109: gdrbaciul cu doubspre-clece sfircurl de plumb. G-HICA, 277: pazarnicul parta spanga
un gdrbacia, cu care necontenit batea.

KYRBA6, eravache ; bulg. girba, alb. gherbak

serb. rus. kerbg, pol. korbaez, ung. korbacs. Din a-

eeiasT vorb orientalA: sp. corbacho si fr. eravache.

www.digibuc.ro

177

gdrbcel

n. gArbaciil mic (sau desmierclator).

R.-Cop. 197: Garbdeetu lul (lorgovan). Islhp IreA 'mpletitA...

gavans n. borcan de dulcta.

GANE II, 181: eate-vit govanse cu dulct.A.

BAVANOS, pot de terre emaill ordinairement en

vert. Vorba e speciala Moldova

gavanoFel n. gavanos mic.

AL. T. 43 : ce de gavanople de dresurl!

f. (si ghizie) un fel de tafta.

*gazie

ItEy. 1, 57 (d.'1786): 31 lei o ghizie; III, 333 (f. (le Z. 1821): o

scurteica de ghizie eu selizia de eacom. Fa,. 113 : citaril i gazii de
Brusa.

GEZI (pers.), sorte de toile; bulg. gezila tafta".

gebreh f. otrpa de sters

ThOD. 53: Cu tesala '1 tegAla, Cu gebrtta mi-1 steigea.

gEBRE, torchon de polls de chvre pour frotter

les chevaux ; bulg. sorb. hebra ( 105).
gebraresc v. a freca calul cu gebrua.
TFOD. 579: Cu tesala

tesala, Cugebrua II gebreiria.

gellt m. 1. cart% gAde (arap saU tigan).

COND. 1776, p. 70: gelatul 6 lel pe luna. Ax. 156 : ail trimis pe
acel dol gelap (adica uciga51 de men1), ca sA-1 ia. Bop. 291: Ia indatft i gelatul, i acum le tale eapul 1 DION. 167: mergnd la casele
domnesci, Mavroghene avea dupa dinsul dol ge1at1 Imbraeatl In cAmasl de zale. AL. 211 : Doi gelap venia eurind, Sabille fluturnd
\TWA'. 44: Indata gelat cherna, Caput jos de-r lua.

Var. (munt.) :

gialat.

FOT. III, 307: gialatul arnifv?iel piimesee cate 4 lel pe

PANN, 129: i ceilaltI [lei] las la gialatul ce m'o acata de form. CAL.
1895, p. 47: chdeau In mainile gialatulul care fAra niei-o mila le reteza capetele. Gllica, 17: Ipsilant. maI norocit de cat bietul Hangera set:pat de gialat ea prin ureehile acului. TEOD. 485: Gialat cA
venia, Sabia scotea, capul ea taia Binibitil Sava.

2. vrabie care se hranesce cu musce (Muscicapa).

gELLAT (pers. gellacl), bourreau ; alb. bulg. serb.

kelat, mcr. geliatu, ngr. TCEXaTil.

*gelep in. nurne dat In vechirne negutatorilor

turd i armenl, mai ales negutatorilor de oi ce le cumpra In tara si le vindea apoi fa Constantinopole (Cant.
Mold. 120).

Mum, 43: turme multe de of a gelepilor. Dion. 103: boieril

unii si gelepit cumperA vite de pe la tfanerri pe fle-ce,de fAcea cirecji

sA crtstige bani sngerati. DU111. 113: iconomia de ol pentru Tarigrad
pte sA se facA si prin negutatoril gelepi si prin pamInteni. OD. I, 109:
setrele precupetilor, scaunele macelarilor tarabele gelepilor.
Var.: celibi i gelebi.
Un. III, 137 (d. 1792): dnd oile negutAtorilor i ceUbiilor Inadins orinduip numa.: pentru aducerea oilor; 152: of prin gelebil n'al
conteuit a trimite la Tarigrad.
12

60936

www.digibuc.ro

178

Vorba revine i In cantecele pop. (sub forma gialip).

THOD. 513: Gialip Costea cuvinta i la scheln se pornia
gEI EP (ar. geleb), marchand de bestiaux bulg.

serb. gelep negustor de vite", ngr. Ti,S).6771q ( 75).

gelep-baga m. starostele gel epilor.

COND. 1802, p 331: sh se Indatoreze gelep-bafa, ea i acestl

sums [de on s'o cumpere iarhq1 cu riza-pazar

gelepesc a. de gelep.

P.APAZ. 55: fustasii purtait cciufl Inane de postav negru ce se

numiau gelepesel.

gelepsca f. caciula in forma de stup, numita. i eazaclie" (Ar. 41).

geremeh f. 1. (sens archaic) glba, arnenda.

Koc. 210 : Intrebindu-1 cnd l'au Inchis si ail platit atatea gedat sumt de pungI de banl geremea. Doc. I.
458 (d. 1785): geremea la cutia de milostenie
In loc de pedpsa.
remele. DION. 184:

BELD. 413 : SSA acil, amar de dinsiI, tog cadeail In geremea.

2. astacp, lucru prost sag de claca (In Muntenia).

gEREME (ar. gerirne chtiment"), amende ; bulg.

gereme, serb. gerima, mer. gerem, ngr. vzCer,s1).6c. Ter-

min juridic disparut ea atare din limba moderna ( 71).

*gerid n. 1. 134 In forma de sulita scurta usra
cu care Turcil trag la .Vnta cu mare precisiune (cu var.
geret, giret i girit).

VAc. 256: in furia rAzboiu1uI lovi eu giritul Sultan Murat calul

luI Ladislav. Doc. VIII, 617 (d. 1803) : l'au lovit cu giret ce-1 as ea In
ntanS. BAtc. 182 : saget1, 1incI, sulite, gereturf, pe car1 le aruncad

cu lama.

2. joc gimnastic de-a ealarele In care se arunca

geridul adversarului, care II prindea si-1 arunca Inapoi,

Mra
opri calul : la serbatorile BairamuluI pajil
agalele Curtif se dedatt acestul joc militar In presenta
Sultanului (Cant. 1st. ot. 123).

OD. I, 1d5 : Turcil

arStau mllestlia lor In jocul geridulul,
nimerind tettil cu sulita asvirlitk din fuga cailor. OHICA 117 : pe strade

Turcil d'deall dezghinurl eu cail, aruncand giritul In capete Infipte

pe la porple curtilor. AL. 108 : De halca s'apropia Si din fuga asvirlia
Geridul sea chiar prin ea.

3. joe analog introdus In tall ea o petrecere a tinerilor boieri; giretul se facea In cmpia ColentineI

doI cavalerl asvIrliatt unul Intr'altl cate un b de alun

lung de un metru si se aparail printr'o paveza de pIsla,
care era petrecuta pe bratal stng, cael cu maim drpta
asvIrliati giretul, la briti avea i cte un baston cu
crlig. Cu multa mestrie ridicati din fuga caluluI giretul asvIrlit ; adesea se Intimpla, ca luptatoril se raniati la picire si la piept (Papazoglu, 48).

www.digibuc.ro

179

REV. I, 413 (d. 1821): e5irh, sh joke giret In curtea chmarri5iel.

LRID (ar. gerid branche sans feuilles"), baton

dont on se sert comme de javelot daps un certain jeu

gymnastique h cheval ; bulg serb. girit (gilit), pol. dziryt,

men dzilit, ngr. vrCtrAtt, javeline, course. \ . halca.
get-begt adv. 1. din mosl-stramosi, neao.

AL. T. 143: e get-beget sh nu am prilej de a fl In tark nid

mhcar un Caimacarn! 995: v6 e ru5ine s fitl Moldoveni curatl, Romani get-beget. ORA*. 21 : boierul mare, boierul get-beget.

2. locufiunea get-beget, cdavacei", de nm vechit.

XEN. 35: Dimitrachi infhti5a tipul de vechin boier moldovan,

get-beget c6da vacel, cum 11 plhcea lul st statinh. GHICA, 171: nol Astia

get-beget cda vacel, nkscritl, crescutl 5i frnb6trnig In tam asta;222:

fin al poporulul e5it din opinca, nepot. stranepot de plugar, get-beget
coida vacel

kEDD BE gEDD, d'aieul en aeul, hrit (d. ar.

,,edd rand-pre, anctre"). Vorba, popularh In Mol-

dova si Muntenia, lipsesce In celelalte idiome balcanice.

gevre f, batista de borangic fin cusuth cu mtasurl, cu fir si fluturasI: se imphrtia pe la nunti
SP purta la dile

151.). I, 134: cu gevrele 5i cu brIni56re de betlh. FIL. 211: vicina fernee sense o gevrea a1b4 din buzunar 5i-51 .5terse obit OHICA,

35: mirsa, impreuna cu mirele, se punea In trasura cu cal, carl purtad gevrele ; 295 : cusaturl de vapelurl, de gevrele i sangulii, impletituri de bibiturl. CAL. 1875, p. 57: gevrea en fir cusuth, de in subtire tesuth.

Var.:

giuvrea

(Polysu) si (arch.):

U. XI, 249 (d. 1780): dou6 cevrele...

cevrea.

6EVRE ( contour"), mou choir 'prod de mousseline;

cum. uvre latus vestis posticum"; bulg. gevre basma

brodata", serb. 6evre ; ngr. toaprA, mouchoir.

ghellir n. 1. (in sens bun) venit in genere.

Ad. 213 (d. 1621): Grecil 11 vindea Impreunh.eu capeteniile ea

un ghelir al lor de mo5tenire.

2. (ironic) venit neasteptat castig din intimplare,

fara munch set experien0., sinonim cu

FIL. 165: tte aeeste gheliruri le scim, grit bime, dar vin eu
ttrita. Otuts. 21: Atunci Iml mergea bine, atunel, atuncl

GELIR, revenu, rente

gelmek venir").
NumaI sensul ironic a supravietuit in limba de astadi.
gherdbn u. salba de margAritare, colan de pietre
scumpe (cum purtall inainte cocnele i adi thrancele).
REV. I, 137 (f. de z. 1669): un gherdan de curle marl cu 12
ughl. AL. 237: sEn Ware, ea pe gios Cu gherdan de florl frumos.
Var. (arch.): ghirdan i (munt.) ghiordan.
UR. XI, 224 (f. de z. 1749): tin ghirdan de mrghritar in 6 ate.
STAM. 108: la gat ghirdan
pus de smaragd 5i de rubin. OD. I,

www.digibuc.ro

180

134: sipeturl de sidef pline cu ghiordane, cu cercel. Fir, 215 : ghior-

dane de diamant si de rubine, cercel de berliant; 222: Mine si

ghiordanele cuanelor ; 223: un ghiordan de smaragde si safIre; 345 :

la gat ayes un ghiordan de rnbine.

GER,DAN (pers.), con (litt. ce qui tourne) ; gerdan-

lyk collier" ; bulg. gerdan, serb. dierdan, alb. gierdan,

rut. gerdan (giordan) salba, de lei", men ghiurdane

salba din 1e4e i icosari", ngr. ytovpyrivt ( 85).
gherghbf n. unlta de brodat cu acul pe camp
de 'Ana, sail de alta materie. Vorba revine In prosa
literara i In cantecele populare.

a. AL. T. 331 : sA aducl aici ghergheful eel cu turcu Ware ;

342: sh. ve41 cum as5 la gherghef sti, te roinunezI; 432 : prostiri cu

marginile cusute la gherghef OD. I, 95: bogatele cusaturl pe gherghefurt. I'm. 13: o bucata de panza ea marginile cnsute In gherghef.
b. TEOD. 34D: Cse 'n pat, ase 'n gherghef, Dar de cusut n'are
chef. SENT. 13: Maica-1 la gherohef cosea $i cogile 's1 despletia ...
SEp. I, 74: Cad din f ire& c:i gherghef Nu mal ve41 Mand vre-un
chef. MARIAN I, 26 : Ghergheful pe grinda $i draguta 'n tindA.

GERGEF (pers. kiar-ghiah atelier, fabrique"), m-

tier h, broder (d. kiar travail" .si giah lieu"); bulg.

gergef, ngr. xeryx6Tt, broderie ( 97).

gherghir n. carnar boltit eu oblne de fier In

care se pastra diferite lueruri de ale easel.
AL. T. 1343: uncle s5. m ascnnd? in ghergh r, cuane! CH. I,
194: sate din herghir nisce straie frte vechi

Var. (arch.): ghevghir i ghiavghir.

KOG. 273: Si le tinem tot ascunse Prin gheoghiruri stilt supuse.
BELD. 389: In mantistirl si ghiavghlruri, care unde all apucat. STABL

533: gheughir, beciii racut pentrn asigurarea foculul. AL. Negr. I,

XX): belsugarea cAmare1 si a gheoghirului cu felurl de mezelicurl,
dulceturl, vutce, etc.

KIAVGIR (pers. kiar-gir, litt, qui se charge d'un

travail), souterraine, difice ou construction en pierre;

ngr. TutoTEpt, maisonnette en pierre.
Vorba, in trecut *i in present, e speeiala Moldovel.

ghermest n. un fel de atlaz cu ape din Alep.

DION. 166:ghermesutu I. led cotu, mult 50 parale Call. OD. I, 133 :

captele de felendres, de ghermesuturi si de felurite stofe.

Var.:

ghermesit i ghemesit.

Ua. XVI, 275 (d. 1797): trel mintene de shermesit. 'Lulu 1792:
cutnie i ghermesit de Brussa. REV. II, 331 (d. 1821) : o giubea de

ghermesit nahutill ; Ibid. I, 57 (d. 1786) : un ghimesit de hindie In dungl.

AL. T. 25: cu fata de ghermesit de Lipsca. GHICA, 501: antiriile erail

de ghermesit, de citarie ...

GERMSUD, satin fort Ham. Despre stofe ( 86).

*ghiaiir m. necredincios: nume ce Tura: dail ea

www.digibuc.ro

181

poreclA poprelor nemahometane si idolatre. Vorba

revine la vechif cronicari si In cntecele populare.

a. M. COST. 298: chiamtt pe ghiaurii ce slut boierl acel trl si

pre eine ar vrea el sk-k,1 alglt Domn, s, le hie dat; 371: daca ad
tocmit 6stea, Seid-Pasa ail chiemat rap etele, si ale nstre muntenescl, si le all dat poi onca asa : Cnilor! iac, e void merge dirept
asupra ghiaurulul [Racoti] ..." l:] C. 304: scris-ail Vezirul cu scIrb& la

Pasa de Thigina, dicnd: eh Beiul de Ivloldova este un ghiaur i

scie tte ce se fac la Mose si la Lesl, de le scrie tot adeverat la
Prth; iarA tu, vedI Deanne, estl busurman gi nu sell nimic ce se
luer6z1". DIoN. 172: puternica Imp6ratle sh-1 lase in pace pre ghiauri.
b. AL. 113: [Crim-Hogea] Bun sosit, ghiaur Doncilk! TEOD.
557: A inviat ghiaurul, El este balaurul! CA/4. 222: NoI dac ni-am

intilni Cu ghiaurii rosiorI...

GIAUR, infidle (d. ar. kiafir qui n'a pas la vraie

foi"); alb. bulg. ghiaur, serb. Maur, Dgr. (pl.) raoupiasg.
ghiaurk n. perfidie, DecreclintA.
Dup. 386: Un ghiaurlic ca acesta, niel odat& n'am credut.

GIAURLYK, infidlit, dfaut de foi : serb. diaurluk.

ghich I int. cu care se ameninta pe cine-va (maT

mult in gluma): cP maT !

... (obicinuit repetat).

NEC. 312: Dumitrascu-Vod 5. cetind tidula acelul copil... telpiz

bun, ail dis copilulul: ghidi, cahpoglu! AL. T. 248 : ghidi, hot b6trn!

270: ghidi, hot siret! a1 inteles ca am nevoie s m6 desbr de veci-

natatea ta; 497: ghidi, strengar ! 619: ghidi, ghidi, lenesule! 829: ghidi,
obraznic! 840 : ghidi, uler vicln! 1297 : ghidi potlogar nerusinat !
ISP. 46 : zarind puiul de corb In slava ceruluI... fata incepu a-1 face

cu degetul si-I (Ilse: ghidi, ghidi, tlharule ce estl! GaAs. II, 160 :
ghidi ! ghidi ! cutr si vulpe b6trnl

GID1! (pers. cornard , quel individu! quelle chose!

(expresiune de mirare sau de mustrare) ; EY Gmt ! quel

diable d'homme ou de chose ! (expression triviale);
serb. ai djidi ! frumos" ! (ironic) ; bulg. gidi! interj.
de mpris.
Particula interesant mai ales prin formele-i derivate ce nu le maT Intilnim aiurea.
ghid4 m. 1. poznas, sinonim cu mucalit".
AL. T. 72 : mare ghiduf era .i nostim ; 294 : Care ceialaltl, ghiduple ? Cpt. I, 24: ghidi, ghidi! ghiduf ce e,t1!

2. (cu sens nefavorabil) trintor.

3E9. II, 47 : celul lenes se dice: Imputit, dugles, ghiduq.
Vorba se aude numaT in Moldova si e o derivatune din ghidi ! cu sufixul -us ( 23): e o veche formaiiune secundara care revine Cleja la Dosofteit (cf. ghidusesc).
ghidupsc a. comic, riclicul.

DOSOFTEIPU, Ghen. 25a: idolo-slugasil purtnd a milnii, idolil si

podobig cu un Miil de obraze ghidu fesei, chntand descantnd din-

www.digibuc.ro

182

teinsele, alerga talhArsce d5 tinea calea a bArbatl si a femel, sAval

cum fac la noi cucil.
ghidugie

f. poznA, nsdravAnie.

STAr.t. 274: fac ghidulii de earl Domnul i boieril fac haz. AL.

T. 658 o fi ghida,i1 de ale lul, c mal Pepelea de ct el niel cA s'a

mal dat; 982 Kir Manoli spune ghidttfil ; 1661 : cine face si spune
mal multe g1iLui, Ma 'I orectut, Ala izbutesce !... GANE DI, 209 :
facea ghidu01 prin odaie cAntAnd ca Barbu lautaru. Xh.N. 09: anecdotele si ghidttgiile notarulul fAcead pe Iorgu s rIdA.

ghigihc n. (si ghigelic) scufie de npte.

BELD. 342 : S nu-1 lase sA se culce nptea far& ghigilic. AR.

37 (d, 1821): me lovi In ghigaic i feriI taclitul cu care etam legat
la cap. AL. T. 835 : aoqa patina
pune un ghigilic. NEGR. I, BUI :
ghigilicul tatel
beniselul mamel. GHICA, 4 : Voda era cu ghigeoc
de npte pe cap.

GEgELIK (litt, propre la nuit), bonnet de nuit(d..

gege nuit"): serb. dlegeluk. Vorba e speciala Moldovel.

ghiol n. ochiti de apa (Costinescu), balta.
CR. I, 242 : mare ghiot de apA trebue sa fle In matele lul.

11, 228 : ghiol, apA statatre i adese-orl adincA.

GL, endroit o se rassemblent les eaux, mare,

tang; alb. bulg. ghlol baltd", mcr. ghiole.

*ghiordie f. (i ghiordea) un fel de scurteie ( 82).

UR. XVII, 58 (d. 1767): o ghiordie vInetA cu singe') ; 61 : o

ghiordea de bogasie. Doc. Ill, 58 (d. 1786): bogasieril sA, nu aibA voie
sa blanscA, ghiordii sad tivilichil sad giubele.

KRDIYE (ar.), espce de casaque (d. kurd kurde" :

cf. cazaclie); serb. 6urdiia, cojocel".

ghiordeici f. ghiordie mai scurt.

UR. VIII, 61 (d. 1767): o giordeial de sam blAnith cu sIngp.

ghiorclimi n. ghiurdum) joc cu 21 de card care

aduce cu stosul, odinir frte la modit In Moldova:
el costa pe uniI boieri pe sra de la 200 pana la 300
de galbeni (Wolf, 234).

REV. II, 3291 Altul avnd copil marl i vkland ghiordumuri

marl XEN. 27: cel mal bun jucator de ghiurdum din Petra. ORks.
I, 219: un negustor chior de un ochid Il Indemna sa jce ghiordutu.

GHICA, 9: o grAmada de mosaflrl se si asetjarA la ghiordum en clucerul fl mijloc rsturnat pe sofa.

GRDUM (litt. am vdut), jeu de cartes ( 91).

ghiojghire adv. pe fatA, la lumina dilel.

AL. T. 41: nol sa ne ls.m, aa ghiojghire, sA ne desple ?

121: ma si cu impositele
eee ! pre ghiojghire; 1469: s'atl creq.ut
vol a vi s'ar trece cotcriile ma ghioNhiorea, ca'n satul Itu Cremine?
ORAs. II, 3 : ghiojghiore ministru mare, logoMt bisericesc.

GZGRE (devant les yeux), publiquement, ouver-

tement. Despre partieule ( '25).

ghibtura f. i adv. 1. (termin comereial) totali-

tate, sinonim cu toptan" ; obicInuit in locutiunea adwww.digibuc.ro

183

verbiald cu gliiotura", in to tul, pe de-a intrPgru1: a

vinde, a cumpera cu ghiotura.
Doc. TV, 290 (d. 1795 : care va vrea sh-s1 fad, case din nod
sau alte acareturl i meremeturl cu ghiotura...

2. (cu sensul generalizat) cu gramada.

CR. II, 5 : s'apua delnsemnat la gresell cughiotura pe o draniL

GTORE (ktiire) [subst. adj. 1 adv.], totalit de

plusieurs choses prises ensemble, tas, monceau, masse,
bloc, en bloc ; serb. dlutura, alb. kuturu, gr. zoutoupot,

au hasard. Alt sinonim e mold. vurta" (Al. T. 1541 :

daca vrel un galbn pe tot orzul, 11 let cu vuria).
ghiozellin n. 1 portofoliti mare.

Rtv. I, 412 (cl. 1821 : un glnozdan de piele en mal multe bartil.

2. sdculq de pus cAst,I, pentru eolarI.

D EL AVR. 216 :

copiil goniau cu ghiozdanele la scla. R.-Cop. 203:

ghiozdanu cu cartile, Ladita cu rilele

Var. (mold.): ghizdan.

ghizdanul cel mare, cel cu doftoril.

AL. T. 1381 :

GflZ DAN (ar.- pers. giiz-dan qui renferme un ea-

]iier'), portefeuille (d. ar. gtlz caner, feuille" si pers.

dan contenant"); bulg. goalan, serb. guzdan, men ghiuz-

dane giamantan".

ghiozdana& n. ghiozdan mic (sau desmierdator).

TEO O. 140: ghiozdeinq cu cal tile ...

ghiudn n. cArnat uscat.

A RIF 1776

ghiuden de 10 ocl 1 leti la vama. TARIF 1792: ghiu-

denta ocaua ce-1 face aice In Bucurescl 1 ban. DION. 222: Calmucil
asternea carnea sub sea, apol o lua ii o mnca ca pastramaua de
Tarigrad saii ca ghiuden. Pm. 233 : icre, licurinl i ghiudenuri.

GODEN (gros intestin"), saueisson de bceuf ou

de veau. Vorba se aucle mal ales In Muntenia.

ghiul

n.

gul) soul, gliem

: ghiuttLy. I, 391 : guluri de chnepl si funil de metase. TROD.

luride burabac, tncuri de postav. Bun. 107 : ghiuluri de metase.

KUh (ar.), totalit, tout. Termin techic comercial.

ghiul n. inel cu o res de diamant In jurul uneI pietre (vorM aprpe ei.ta din us).
GUI, (pers.), fleur en gn., rose ; bulg. ghlul
rosa.". Sensul special lipsesce aiurea.
ghiulle f. bomba.

DION. 171 : Ora, ea banita felurl de ghiulele, i intregl i sparte.

ZIL. 36 i

trel sau patru ghiulele a nemerit iar celelalte pe de Mull.

BAIL. 166: gAsir tt. tabra turcsc 6. tixita cu Inutile mobile, want% praf,

ghiulele; 224: sa ardh podul de pe Prut cu ghiulete aprinse. hp. 88 :

ghiulelile piiau. . . i glntele

GLE, balle, boulet; bulg. ghIule, serb. dIule,

alb. 011ie, men ghiule.

www.digibuc.ro

181

Termin militar rmas In limba ( 68).

ghiurghiuliii a. (i ghiorghioli) stacojhl, trandafirig.

Exv. II, 840 (f. de z. 1817) : o boiama ghiurghiulie eu bet16.

AL. T. 181: am s6. cumper o rochie de halastinca
da sell?
cole ghiurghiulie TEO. 78: Iie ghiorghiolie, Rochie de cutnie.

Var. (arch.) : ghiulghiuli.

ETYM. 2066 (d. 1681) : atlaz ghiulghbuli cu fiori albe

CANT. Ier. 23: Bon albe cu pupil yhiulghiuh amestecate.

i Verqi.

GULGULI, ros, blanc et rose (d. g(ll rose").

ghivcifi n. 1. al de floe.

ISP. 234: sa iel acestl puI de dafin,

pul In doue ghivece
frumse. DLLAVR. Paras. 31 : plante cu florl marl, ghivece cu zanibile.

2. bucate gAtite cu carne i zarzavaturf (fasole, vercp,

mazre, VithIgele etc.) cpte' in tava sa cianac.

KIK. III, 334: prea era ardeiat ghiveciu as5r6.

3. fig. amestecAtura de diferite lucruri (fr. pot-

pourri) : sens exclusiv literar.

4. un fel de cArbune (cu var. arch. ghiuvaciii).

TARIF 1870: efirbune de ghiuvaciu. GHICA 603 : le-a aprins cjece

mangale cu carbuni ghiveci.

GVE, pole frire, casserole plate en terre euite ;

serb. dinve6e un fel de frigare", bulg. give6 un fel

de mncare". Vorba e speciald Munteniel.
ghiviziii a. 1. ro-Inchis, mohorit.

SEV. 181 : Condicut6 ghivizie. Legata de palarie. BUR. 270 : Besica ver(fie, Besica ghivizie . ID. Datini, III; F;de 'n panel, ghivizte,

Ce a fost giuruit6 mie.

2. se dice, In muntil Sucevei, de im oin slab eu

oehil marl'

Sieq.

If, 228).

ovEzr, couleur bai brun ; bulg. ghivezen ro".

serb. diuvez ro" (clluvezlila o mtase roie").
ghizlc n. un fel de ilic (in ciintecele clobi ogene).
BUR. 196 : Pna (pna lumink, ghtzlucul

ispravia.

GzLux, habit d'automne (d. giiz tmna"): ef. yaz-

lyk haina de vara" (d. yaz vara") i kfelyk haina, de

iarna" (d. ky iarn").
ghizlucel n. ghizluc mai scurt.

BUR. 196 : Sa-m1 croiesq un ghizlucel, S6 me'nbrac Nut6, In el.

giba adv. 1. farA folos, zadarnic.

z L. 62 : giaba i In zadar a sa silin mult. AL. T. 90 : Vorba

[sp. 40 :
ceea : giaba vil, giaba te duel, nu mal rupl nisce papucl
giaba te legi de mine, cuscre ID. B. Sn. 49: ne punem s6. 1nmultim
locuitoril, dar giaba loc tot este mutt. MARION, 114 : mal tare ea tog
fuge nea Tudose, dar giaba i fuga dumnlul. TPOD. 462 : Trel anI
ca lucra, Dar giaba era. plum ce-mI zidia, Nptea se surpa.

2. (obicinuit compus de giaba) fara banT, de pomana.

AL. T. 1572 : biata copil6 era gazda btailor, slujia de giaba.
STANO. 226 :

o bucata de piline s'un loe de culcus, si nu le cerea de

www.digibuc.ro

giaba nimenea. In. Gl. si Pov. 11 : tiganuI s'a dus la un romfin din
sat de rAdea cu plan, i l'a rugat sa-1 rad de giaba.
gABBA (subst. i adv.), don, prsent, en prsent,

gratis ; bulg. serb. gaba, men (di) giaba, ngr. TCtiliarce.

tarticulil pretutindenea popular.

giam n. 1. ochig de sticl la ferstrit sat la us.

AL. T. 1650: usa de giamurt printre care se zaresce o gradink

cu florl. J-11'. 65: pune giamu la ca
i Indrpt'o spre sre-resare cu
tata. SrANc. Gl. i Pov. 136 : bordeiul spoit frumos cu giamurile ,terse.
MARION, 82: niel unnl nu badrznia sk. se uite pe giant sa sh intre
In cask. Tzon. 475: Mihnea-Voda nu-1 credea, ci de giam s'altura...

2. cerculet de sticla : giamurt de csornice.

3. fam. monoclu.
MARION 1896, No. 35: In ochiul stng avea un giam.

kAld (pers.), verre, vitre, miroir; alb. bulg. serb.

;4am, men giame, ngr. vtC44.g.

giamgiti m. cel ce vinde sat pune giainurl.

gAldgY, fabricant de verre, vitrier ; ngr. yrCarri.:-4q.

giamlic n. 1. tte giamurile unei case sag galeril.

uo. I, 128: In sacnasiul cu giamlc Inaintat pe grim11. DELAVR.

usile se sguduirk, si smirk din Ottnele lor.

103 : giamlicul

2. galerie cu giamuri.
TELEON, 18:

se uita prin giandtc la sirurile lungi de cucne

earl trecead pe stradk. XNN. 130: Prin giumlicul intraril nu se putea

prea bine distinge f1gura.

AMLYK, grande fentre ou porte vitre, vitrage.

giamla

f.

1. masc de femee uriasa In vremea

Mosilor. Ea e descrisA ast-fel: Giamala era o momilie de

femee mare, de 6 metri nIime, cu 2 f*, In fat sus

si in dos era cte o oglinda patratil, peste care aiirnati

panglice de ,sic ee serviat. In loc de cap ; trupul el era
gros ct o butie. Ea era tesuta pe dinauntru cu cercuri
i pe din afar lipite cu hrtil colorate ; camaa era
de cob:5re alb1, fota din spate i. sortul din fata de culre ro.sie garnisita cu florf;
avea dou minl
impreunate la piept, tiind un buehet de florT, tot asemenea i In spate avea doue mini iar151 Impreunate
la piept ins far buehet. Acsta giamala avea un orn.
Iniluntru, care o tinea de belciuge, caci nu era grea,
i juca la cntecul Thatarilor : jocul el* era frte domol,
plimbndu-se
Giamala juca pe strade i la Mo.si cu
.

Incepere din diva de Pasce pAlla dupa Mosi, o chema

top In curtile lor precum chiam asta-di chluarii"

(Papazoglu, 19).

Doc. IV, 430 d. 1795): dulapul care era obicinnit de serbtorile Pascelor precum i giamala ad pornucit Domnia-mea
sk, lip-

www.digibuc.ro

186

ssch estimp [flind an de cium5, . GLOS. 262: giamala, om frte ridicul

ornat si tare marit in volum prin oinatnl s6u, asa cft in serbAtorile
nasceril Domnului sperie lurnea, mal ales copiii.

2. monstru de uriciune (cu var. gemal si giamal).

GLos. 262: o giamala de muiere... un giamal de om

de giamala se aude pre alte locuu i gemala.

in loc

gEMAL (oyunu), espce de jeu de dguisement

ou d'imitation de figures humaines (d. ar. genial beaut"
oyun jeu, farce"): bulg. kaleganiTe iii gamalare (ga-

malarska draina), mer. giamala femee despletita

murdara" (alaga ca giarnala).
Despre acsta datina populara ( 43a).

giamanthn n. sac de piele in care se pun lu-

crurl de drum (in Moldova vorba suna

giamandan).

Gil CA, 245 : incepe a mal scotoci prin tasurft si prin pamanhojma tot la
tan. AL. T. 114 : cine m6 vede cu giamandanul
salpicior ... 500: slugi es din cas, purtand giamandanurI, cutil
tele. GANE II, `c 00 : un al treilea apuca giamandanul.

kAMADAN (pers. gamedan), valise, porte-manteau,

veste, gilet crois (d. game habit" si dan contenant") ;

bulg. 'gamadan, serb. gamadan vesta-, alb. gamadan
jacheta", rus. 6emodan gianta", men gemadan ilic cu
gaitane" (pentru barbatT saU femel), ngr. TCap.wiTavt, mane.

giAmba* m. I. (sensurl archaice) 1. acrobat. scamator (litt. cel ee'sl risca viata).
2. fig. intrigant, inselator, seductor.
NEC. 225: Dimitrasco-Vod 5. era un orn b6tran, Grec tarigradn

de nmul Ira, de rantacuzinescl, si era ora nest5tAtor la vorNa,

telpiz, am5.gitor. giambq de eel de la Fanar din Tarigrad. MUSTE,
33: nu era intr'alt chip ce ca pre Muma depregiur sine giambafii
inhunatoril sa-I izgon6sc&. Koo. Ill, 291: Nu slut gelat de boieri,
ce slut giambq de muierl!

(sensurf moderne) 1. negustor de caT, maT adesea

neonest : cu acest sens vorba e pretutindenea populara.

Doc. VIII, 107 (d. 1801): giarnbai s p15,1.6sa imbtit pentru tog caul ce curapra. CR. I, 10t: Mos Nichifor era si giambaf

schimb h. dora i mila barbatului ca giamde cal ... JIP. 73 :

basii call la tirgurl. Gluck Rev. N. III, 220: cand era zapcill,

organizase o ctli, de ungureni de-I aducea cah furati si avea giambag pe la tirguri de-I vindea.

2. fig. hot (intr'un cntec din Muscel).

R.-Coo. 189: Sturzule, pustiule, giambaf de Odure, Insellitor

de lame ...

Var. (arch.):

giambaz.

COND. 1693, p. 219: 3700 tal. s'at, trimis cu Dorasi Comisul

giambazilor ot

gxMBAZ (pers. ganbaz qui joue sa vie"), danseur de corde, bateleur, piqueur ; marchand de che-

www.digibuc.ro

187

vaux, maquignon, courtier ; fig. fripon, personne ruse

(d. gan Arne, vie" .i baz qui joue") : bulg. gambaz

acrobat", serb. gambas cunosc6tor de car, pol. dzambas wijlocitor", alb. gambas palavragia", men giamba, ngr. Tcializ6.171;, bateleur, maquignon.

giambaqIiic n. meseria de giambas i plata sa.

AL. T. 1271: de ce ai sh, te apucl ? .. de doftorie ? ..

vocape ? .. de giambafric? ..

de ad-

gANBAZLYB, profession de ganbaz ; fig. ruse, finesse.

giamie f. biserica turcsea mai mare de ct ine-

cetul". Ca termin special, vorba revine :

a. la cronicari.

Ax. 123 : dripA, obiceiul imp6ratilor turcesci caril merg in

tt6. Vinerea cate la o giamze de se inchina la giamiile cele mari imperfitescl. NEo. 366: Tataril se fite lhuda asupra lul Grigorie-Vodfi,
dicnd cfl le ail stricat i. cateva giamil. Vac. 252: Imperatul [Murad]

Mon la Andrianopule giamia ce se numesce Muradie ; 255: a nu se putea

face inhcar o giamie in tara [romnsca]; 237: a racut Imperatul tte

bisericile giamil in tara ari hutscri.

b. in poesia populara.
TEOD

482: Din giamie cand eia, La Impratul se ducea ...

(ar.), mosque-cathedrale o se rcite la

prire de vendredi Barb. (cl. sama runir, assembler");
bulg. serb. camiia, alb. gamii, rus. uami (meCeti), men
gAmi

gemie, ngr. v:Capi ; sp. aljamia.

giamparble f. pl. 1. castaniete (litt. patru discuri):

ele putea fi mici i se legau la degete, sail marl i

se tineaft ate una In fie-care mama.
PAyx, Nastr. 46: cine numerI parale, el jcil giamparale.
2. fig. viers, melodie.
isp. 292 :

privighetorile, prin cringuletele it florae, tageall

nisce gzamparale de p lua audul ; 382: privighetorile trageail la giamparale numal din gue, ca sa fie mai dulce Cat tarea lor.

3. giambarale, hora In Moldova dupa masa de cununie (Sev. Nunta, 261).

6AL-PARA (pers. Car-pare quatre morceaux"),

castagnettes (d. Car quatre" F;i pare morceau, pice");
bulg. Campari. Despre instrumente musicale ( 41).

giamparagi m. cel ce jca giamparale (Rev. N. III, 190).

Formatiune analogica ( 23).

gianabt a. i m. afurisit, orn r611.

UASTER, Lit. pop. 330 (bilet de placinth): Ai sufletul de gianabet. REv. N. IV, 112: iatA 5se ia privesce, tine-te bine, gianabet!
gENABET ar. pollution), homme impur, vulg. sot,
niais, malpropre Barb. : serb. genabet (=pogan Coviek,
ugursuz). Vorba se aude numai In Muntenia (Prah ova).

www.digibuc.ro

188

*giar n. al sa postav frte fin de Or de camila

cu florf cusute cu

130: citarele i tabacherI si giaruri s'ad

MELCHIS. Roman
dat ispravnicitelor de Roman. REv. I, 57 (d. 1786) : 87 leI un giar.
Fn.. 215: giar de India. OD. I, 131: cu giarurt 5i cu lacliturl turcescl.

'gAR (pers.), chrile long ordinaire orn aux deux

extrmits d'une palme Ham.; ngr. vr:4pt. chtlle palmes.

giant

f.

1. giamantan mie pentru scrisori.

Kock. 233: lund gianta cu duffle, ad adus'o la Imperatul. FIL.

328: avea o gianta cu scrison atirnat b. de et.

2. sitculet satt torba de vnat.

AL. T. 1360: o giantd de vinhtor... plinA de fisicurl...
8. patronta, cartuiera.
Doc. II, 403 (d. 1790): o giantd de sea turcsch.

(TANTA (6anta), sac de voyage, besace, gibecire ;

alb. bulg. serb. 'Canta, mcr. cianta ghiozdan", ngr.

Tr,tivrst. Vorba populara In Muntenia i Moldova.
gentut f. gianta mica (sail desmierdator).
REV. N. I, 340: tog

stringead pachetele, gentuyle, salurile

gigea a. i adv. nostim (In graiul copiilor).

gfgi, joli (en langue des petits enfants .

gigic a. diminutiv cu sensul identic. V. giugiulese.

giof n. 1. numrul aricelor eta trebue sa puie

cineva deodata la un joc.
Juc. 87: trage in mijlocul armanuluI o dunga drptIt

acJ giolurile in rind ca soldatil.

2. de aci locutiunile idiomatice a da puill de giol". a

lua tte arieele, i' fig. a terpeli, a fura; pua de giol",

hotie. hotoman.

GHIca, 301: nimenl nu sciea si dea puid de giol ca dinsul,

niel sh potrivsc& spetezele la znieil. GoLEscu: cu mainile la piept

cu ochil la puiu de giol (despre omul ipocrit). 0E4 IL 76: Lumea ar putea dice cl slut puid de giol. Isp. 109: sa nele pe Ftfrumos i sa-I dea puid de giot la inel.

-gf.L, totalit, meilleure partie principale de quelque chose (sensul technic lipsesce In dictionare).
Termin special generalizat In limba (cf. giolesc),
mat ales In graiul muntn.

giolar m. Mat care scie s potrivsca arsicele

cum sa cada tokleauna beia (isp. Jim 78).

GHICA, 300: reputatia WI de giolar era mare.
gioleso v. a da puit de giol, a fura.
JIP. R. Sat. 140: s nu mirse patriotilor a miliOne giolite.
giube f. I. (sensurI archaice)1. haina larga, purtata de boierl d'asupra anteriulut
NEGR. I, 16: giubea de pambrid albastru blrtnit5, cu samur.
AL. T. 772: satrarul e imbrIcat cu antered si cu giubea. FIL. 15:

www.digibuc.ro

189

Postelnicul era invent pant% la ochl cu o giubea de postav albastru

blnitl cu blan& de its; 229: feciorul se infurA in giube'ua
nit cu samur a st&panului s. GHICA,
boier cu ciaciri i cizme
roii, en o giubea soi6sa imblanitA cu nafea i in cap cu un i;dic in
patru colturi.

2. haina analoga, purtata de cocne sub bini.

Doc. III, 618 (d. 1787): iubeua femeiasc de materie cu i.returi; 11, 403 (d. 1790): o giube de hatai verde desblnith cu ireturi.

II. (sensurl moderne) 1. haina de aceia0 forma, adoptata de preotil batranT, de lautarl, de haidue i de tiganf.

AL. T. 79: Barbu lautarul este imbrcat cu anteri i giubea

veche. lp. Pr. 31 : cu cat giubeua e mai lerfelita, cu att tiganul e
ma fudul. S. NAD. 186: se uita c;i vede un anteri de pop& i o
giubea. DELAVR. 196: mo popa indesanduli in brim pulpana giubelei.
TEOD. 323: Foicic1 'o lulea, Vin' la neica sub giubea. R.-Cop. 47:De
cnd n'am mai fost haiduc, giube'ua mi s'a invechit, Armele s'au ruginit.

2. in cele din urma, giubua trecu motenire la

tarani i prance ca o haina purtata la (51i1e marl.

neBBE (ar. nfibbet), vtement long et troit, A,

manches courtes, qu'on porte par dessous la grande

pelisse nomme binis Barb. ; bulg. gube un fel de
surtuc", serb. gube (,,upa) tunica de la,na", alb. g up
bland". Din aceiasl vorba araba deriva : it. giubba,
giuppa ; fr. jupe, jupon ; sp. juba vesta".

Giubeu.t. ca i anteriul. a descins tte treptele

ierarchiei sociale : boierT, preotI, lautarl, haiduci,

taranl a purtat'o pe rind i eel din urma o pastrza

'Ana ast4i. V. anteriu.
giubeic f. scurteica tarancelor din Banat (Dr. Crai
nicnu): vorba e imprumutatil de la Srbi ( 34).
giubelifi m. boier cu giubea ; fig. retrograd (Glos.).
giubelutd f. giubea femesca.
LEOD. 313 : S Lre5ira-mi pies,

sti ic,

giugibc a. nostim, dragut. V. giungiurlin.

MARION 1801, N. 21: ce comedic giugiuc: 1806, N. 4 : alesesem

o mhscuta giugiuc.

E,Cgfix, doux. agr-ible.

Vorba face parte din graiul mahalagiilor.

giugiulesc v. a desmiercla, a se r6sfata.

liasmp III, 125: &JO. Intrcere fu giugiulit i miingiat; 140 :

incepurA sA, se giugiulsca mal In isichie

ggti, doux, agrable (identic cu gigi, expression

enfantine : joli). Formatiune analogica sub actiunea lui

fudulesc" ( 23). V. gigea.

Vorba e speciala Munteniel.
giugiull f. desmierdare.

www.digibuc.ro

190

Tsp. 270: daqeMul uitndu-se la ea en ochil gaIe si cu giugiuleli II dise... BAsblE III, 9: numal inteo giugiulld o ducea.

giumb n. comedie, haz.

TELEOR, 278: ursul le fficea felurimI de giumbufuri, se da peste

cap, se tvalia pe jos. CAL. 1881, p. 79: Turcii hotArh a sb. le Lea o
poznk ca sii. ramAie de giumbu.2 ninnea lor pe iarbk ORAS II, 160 :
'T1 trebue casa si bunk mitocare, Si lux, tron. giumbu2nri
giiiaBii. (pers. se mouvoir, s'agiter), amusement,
divertissement; bulg. serb. gumbu veselie",
giumbupl a. comedios, hazlin.

ETYM. 1655 (hora) : Ariciul e nutiteL, Mor fetele duptt el, Ca e

mic i giumbupl.

giungiurliii a. 1. dr1g4 nostirn.

MARION 1892, No. 30: erail fete tot nna i una, giungiurliz nu

alt ceva; 1'393, No. 22: Petziek june giungiuHlu

2. se (lice de o cafea tUrCsCA cu caimaC.

joli.
Vorba e speciala MuntenieT si face parte din graiul
mahalagiilor. V. giugiuc i giugiulesc.

giurgin f. hora caraghisa turcsca: a juca

giurgina", a duee pe cineva de nas.
ISP. B. Sn. 89: s6. nu dea peste vr'o nniieru,ek care s6.-1 j6ce

giurgina.

gGORgINA, danse grotesque clans laquelle une ou

plusieurs personnes jouent la, pantomime en aecompagnant la inusique de gestes, de grimaces, d'attitudes les
plus risibles, oh la langue, les yeux, la tte, le pieds

et les mains ont cbacun leur diffrent rle (d'Ohsson

VII, 434). Vorha circula In Muntenia.

giuvat, n. 1. podba de pietre scumpe, n&stemata
(cu pl. giuvaere i giuvaeruri).
COND. 1693, p. 164: eu giuvaerul qi cu deu6 blane de samur ce
dat Imp6ratulul. IsT. 1715, p. 08: eine en anr, due cu giuvaeruri,
cine cu aramurt... Un. XXII, 312 (d. 1826): t6te salurile cele bune
i giuvaerurile i margatitarul. AL. T. 421: dach al giuvaeruri, trebue
s4 le arAtl; 1353: mal multe giuvaerurl i arginthril gitsite asupra
Grozan. OHICA, 34: salurl, giuvaere, stofe scumpe, banl.

2. fig. comrA, mai ales comra de om, scula (la fig.).

ZIL. Rev. HI, 332: Rvnisl s aibl acest giuvaer [dreptatea], Ca

o luminh, de la eer. AL. T. 416: Ha, ha, ha! Ce giuvaer II Luluta]!
791: Ghit e un ttrair cum se cade? un giuvaer; 1634: estI un giuveer. Isp. 291: te sfAtuese sh nu pier* din mnit un giuvaer [ginerei
ea acesta ce
trimite llumnetlec. BASME I, 125: feria pe b6trnI
c6. atl asemenea giuvaere de copil; Ill, llz: nu-1 mal Inchpea pielea
de bucurie, c'a dat peste asemenea giuvaer de ginere; IV, 148:
numal intre dracl mal gasescl asemenea giuvaeruri [slug*

Var. (mold.):

juvaer.

STAM. 169: perise straiele de pe el cu juvaeruri eu tot. AL. T.

75: Ah! fratilor ce juvaer de grAdinb, 'I Mabilu! 801: stofe si juvaere

www.digibuc.ro

191

mai frumse de cat In ora,u1 nostril; 1729 : un calic care mi-a furat
tte juvaerele.

gEVAHIR (ar.), pierres prcieuses, bijoux (pl. d.

gevher, turc. ca sing.); bulg. givair ; serb. kevair, alb.
gevabir, ngr. TCEp/Ipt (tCorixtpt), joyau.

giuvaerica f. la pl. scule de pietre scumpe (ca podba

femeiascA) : formaOune analogg, cu ngr. TCeficcptzov.

TARIF 1702 : giumerica, margAritar i csornic de sin. FIL. 209:

giuvaericale date cocnel Duduchil la sfintul Andrei ; 212 :giuvaericalele

ce ti-am trimis de cliva mea. 1st,. 395: sub cos prise primeueli si
ciite-va giuvaericale de ale eL CAL. 1883,p. 57 : facu din telte giuvaericalele sale o motoscft. EASME IL 8: o sa-ti dea mania giuvaericale multe.

giuvaergiii m. (si Mold. juvaergiti) bijutier.

KOG. 2(30 uu giuvaergia care graia cu Imperatul In ((Ste

FR,. 90 ; am mal primit diamanticale de tot felul, de la cei mai vestig giuvaergil din Stambul ; 209: 12.500 lei dati giuvaergiului pentru
diadema de diamant. AL. T. 762: vrea s clica mS iubesce pentru
juvaeruri, par'c a ft juvaerga.

joai Iler ; bulg. givaergi, ngr. *roplzpTC-t.

*giuvanea f. tva imamelii unul ciubuc (vorba

se afla. la Polysu i in Glosar).
Z1VANE (pers.),

petit tuyau comme celui d'un

bouquin de pipe.
Ast541 vorba a esit din us odatd cu aparatul Insusi
al fumatuluT ( 89).

gorgAn n. 1. numele marilor movile earl' contin

adesea rnorminte stravechi.

Cuv. I, 230 (glosa d. 1568 si 1580): gorgan, OD. II, 267: gorgane slut multe in Romania de ((ate oil vre-un cautator de co morl,
calltuzit de flacaraiele ce es nptea de pe fata unui gorgan, s'a ispitit
a face o grdp clt de pupn adinc latelnsul, el a dat neapttrat peste
oseminte de orn.

2. numele unel movile si al unei mahalale pe

malul Dimbovitel In Bucuresci.

KURGAN, chteau fort, citadelle, partie d'une villa

entoure d'une enceinte (d. kurmak poser, riger,

lever"); cum. kurgan tumulus" ; rus. kurgani) (kor-

gaml=mogyla), rut. pol. kurhan movil", ung. korhny.

Vorba se trage de la Tatari, earl o detera Rusilor

si Polonilor, de la earl trecu la Romni si la Ungurf.

gugiumbn n. 1.
gugiman) caciulit de samur cu
fundul alb pentru Vod i beizadele sail rosu pentru
boieri (conform etichetel trecute).

ETYM. 65 (d. 1579): dol gugiman sobol... Zu,. 85: in locul eauculul Domnii prta gugiumane adica caciull de samur cu fundul de
postav. On. I, 71 : un gugzuman de samur eu surgucid de pielre
scumpe; 77: ginerele sectu la drpta luI Vod i purta In cap gugiuman clomnesc. Fn,. 27 : btrtinul boier avea la briii un hanger de

www.digibuc.ro

192

aur, iar In cap nn gugiuman de samur cu fundul rosu; 140: gugiutnanul de samur en fundul alb al acestul frumos principe. GHICA,
Rev. N. IL 174: Vod5, hnbracat cu ginbea alba, hanger de brilianturI la brhi, cu gugiumanul de sainur, cii funda(!) alb5, cam pe frunte.

Vorba revine adesea In cnteeele populare.

AL. 89: Unde Domnul cu caftan i pe cap cu gagiuman Sta

culcat pe un buzdugan. TROD. 532; Gugiumanul de Domnie, Sabia
de Imperatie. VULP. 805: SAbil multe stralucind, Gugiumanele rosind... TARA N. II, 495: Ia s5, scoll pe Coi bea al meil, Sh-I dal gu-

giumanul t56.

Var. (mold.):

gugiuman.

N. CosT. 46: s'a6 sculat Domnul Constantin-Vod5. In picire,

luAndu-st gugiumana din cap, pleandu-sI capul cu chip smerit spre
rara, de
eerut iertaciune, c5c1 In Domnia lui s'atlizvodit aceste
obiceiuri de mare neputinta a taril. GHEORG. 307: dinapoia lui VetPost sta V. Sptar cu semnele ce
aratat mai sus, hiind In mana

stInga gugiumana Domnulul, adic slicul cel de sobol, and II ri-

die din cap. NEGR. I, 126: Unde-$1 zali asta panA de la gugiumana
mea, Pre care pe drumul slaN eI pururea o vela vedea. GANE I, 10:
Vasile Lupu purta gugiurnana pe cap.

2. all (ironic) ilicul purtat de Ovreii bigoti

GHICA, 299: cu undila de prins pesce apuca gugiumanul

iului de fund si-1 linea spanzurat.

ie-

GgEMAN, coiffe de femme. Vorba lipsesce aiurea.

Vorba turcsca a dobindit rornilnesce un sens mat'

nobil, devenind sinonim cu calpac, cauc, islic

(V.

aceste vorbe).
guguscic m. porumb slbatic (Columba palumbus).
Var.: gugusciuc (Dr. Crainic. In Cony. XXII, 335).
ICUSKUGUIC, espce de coucou, pigeon sauvage,

ramier (d. guguk coucou"). Despre fauna ( 101).

TI
habr n. griji, p6s: a nu avea habar", a nu-I

psa, a nu se Ingriji, a nu-I trece prin minte.

BELD. 897: Nu se Ingrija de nimick de dusmanl n'avea habar.

AL. T. 118: am s'o due vesel fara habar ; 475: ce'ml
dad), 'I
moda, n'am habar ; 1185 : puteal s mori i e War s n'am. CR.
II, 22: voi habar n'avetI de tte acestea. MARION, 11: pe mine, nevasta lui!.. pe mine, care habar n'am de cine-va
tsp. 16: dac5,
vel merge cu mine, habar sa n'al; 189: de te vel pAzi bine, habar

s n'aibl; 400: nyLI puse un sac, ba Inca unnl, cumpbria habar

n'avea. STANO. 225: frate-seu niel habar n'avea de el si niel c5, vrea
s5, scie de traiesce ori ba.

Vorba, cunoscuta i In Ardl (Pop-Reteg. 97: de

inel habar n'avea), figurn Intr'un proverb (Pann, 60:
tu morI dup5, mine i e n'am habar de tine) i In poesia populara din tte provinciile romane.

www.digibuc.ro

193

AL. 42: Ada-o vadra de Cotnar $i de plat . n'al habar. TROD.

552: El nu scie ce-I frica, Habar n'are de nimica... MARIAN I, 2 :
Mai* nu vorbi In zadar, Trupul med n'are habar. VULP. 32: 116d
Costea c mi-I certa, EI habar nu avea...

Var.: (mold.) abar i (munt.) haber.

STAM. 471: pentru boierii si chivernisela lor el Ware abar ;

47: bietul om abar n'avea de t6te acestea... 1SP. 130: haber n'am,
numaI vintul sit nu-ml bath. hp. 100: n'ad haber c. s'ad rurnanit.
HABAR, HABER (ar. haber), avis, nouvelle; cum.
habar res novae. nova" ; bulg. aber, haber i habar,
serb. alb haber scire, ps", mcr. habare scire", ngr.

v.pript. (xcy..2r6pt), avis, nouvelle.

Una din putinele vorbe orientale earl' se bucura

de o respAndire generala IA mat tcte provinciile romane, ceea ce indica (ca i duman") o proveninta mal
veche de ctit imprumuturile cu circulatiunea locala ( 9).

hac n. 1. ceea ce se cuvine de drept: datorie,

plata (sinonim cu muntnul simbrie").

N. COST. 25: de are si vrea Imperatul s asege pace cu Netntil,

nol avern a cere hacul sangelnl nostru si a parintilor nostri. AMR.
174: el [Nohail] s. platsc b. hacul pamIntulul, cat li s'ad orinduit.
VOND. 1776, p. 40: hacul acestora [al varcarilor] sh cislu6sca satenil
pe vitele ce vor avea. UR I, 40 (d. 1814): de la tte calfele ce vor
ei pe hac, sa dee la eutia bisericeI 24 parale. S. NAD. 5: el avea
ca hac 600 lel prostl pe an. C. 9: si-I da hacu 'n gium6tate $i
WIT nenumdrate.

2. fig. rafuiala, regularea unei socoteli; de uncle

locutiunea proverbiala a veni de hac", a da de captam, a o sccte la cal:1R, a dovecli pe cineva: tot aa in
turcesce i bulgaresce ( 38).

AMIR. 165: Tatarilor le ail venit Hanul de hac, ch, ad iernat

Abdula-Pasa i Hanul 6stea pe dni1. KoG. 216: aratand tte fap-

tele Lajilor pre amdruntul, la care sta i Domnul singur sd le vie

de hac, cad mal cuprinsese Vita Moldova. ZIL. 26: o Imperatie

grznich care liana ierI cutremura lumea, asta41 sS nu ptft, veni de
hac until Pasvantoglu. AL. T. 217: A, ne facem muute i punte si
sa-I venim de hac ispravniculul; 838: nu deschirli ?
ell las' ca-ti
via ea de hac! CR. I, 32: cii capra ti-al pus In card? capra
venit
de hac. PANN, 19: nelegiuitulul il vine de Sac necredinciosul. Isl.. 45:
rni se pare c5, flcul hsta
venit de Sac; 86: nadajduesc ca-i vet
veni de Sac ; 283: nornal to mi-al venit de Sac pe lutnea asta; 362:
tu n'o sa-ml scapl, '/I vi2 ed tie de hac. AL. 106: Mani virtej am sti,
niS fac, SI vin Turcilor de hac! TEOD. 526: Mal vataf, minte sa til,
L'altul de hae sa nu vil

3. locutiuni analoge : a veni la hac", a da peste

hac", cu acela1 sens.
CAPIT. 310: ad fugit Constantin-Voda la Pasa de la DIrstor,

tam o ail stricat [slujitoril], decl pentru ea sa le

vie la hac, ad trimis la Racoti cu rugacinne de bine si $tefan-Voda
60936

13

www.digibuc.ro

194

cu ostI sa-1 taie,

omre. MARIAN I, 149: 0 Novae, baba Novae,
Acum ti-ai dat peste &le ...

HAK (ar. hakk vrit, justiee"), droit, somme

devoir, obligation, loyer, salaire, honoraire; alb. bulg.

serb. hak simbrie", ngr. ;rim, juste ; sp. hoque al-

damW. V. lfa si nafaca.

Sensul primitiv de simbrie" e propri Moldovei,
In vechime ca i asta4I; cel figurat e pretutindenea
cunoscut. Vechiti termin juridic rtnas In limba ( 71).
hagi m. (si agin) 1. cel ce a caltorit spre incliinare la locurile sfinte (lerusalirnul pentru crestinT
Meca pentru Mahometan1). Femininul hagica" corespunde bulg. haiika i serb. haginita.
Dux. 39: pe hagil 11 aduse la Meca. Los 8 (prov.): a se face
via, a se ruina, a saraci (din causa marilor cheltuiel1 ce reclamit o
clletorie asa de 1ung5,).

2. titlu onorific dobinclit dupa intrcerea dintr'o

asemenea caletorie (si sub forma hagi).

AL. T. 1225: Hagiut au pretins s edem In casa lul si stt nu

ne ngrijim de nimicri despre ale vietil; 1230: Hagi Hristodulo cn

care am fost la Ierusalim. GHICA, 321: Hagiulul, fie is In trcet, 11

cam phicea vinul. MARIAN I, 147: La Iovita lui Novae, lui Hagi Baba
Novae ...

HAgI (ar. vulg. Agi), plerin, se dit du musul-

man qui a fait le plerinage la Meeke et du chrtien qui a visit Jerusalem, titre honorifique donne
quelquefois aux notables du village Barb. (d. hag a
tinea o serbatre"); bulg. haAa, serb. hagi i har,iia
rus hagi. pol. hagy, alb. hagi (agi), incr. hagi,

ngr. xotv7C-6q.

hagealic n. cal6torie la locurile sfinte ; 1. a Turcilor la Meea : hagiallcul e preseris fie-carul musulman

odata cel putin in viata sa.

DUM. 39: 'Moametanii melg pe toi anil la Meca pentru hagialk.
2. a crestinilor la Ierusalim.
Gmc,A, 302: 11 se PAcnse [lul Teodoros] pofta de hagialk .

Var. (munt.): agialic.

DELAVR. Paras. 155: o nepenh pripasitA pe Ling% el, de &Ind a
plecat la agialk. Los. 7 (prov.): a se duce la agialk, a se ruina,
a-s1 pierde starea (cf. mal sus proverbul sub ,,hagin").

HAgILYK, plerinage A la Mecque ; bulg. hagilyk,

serb. hagiluk, alb. agilek.

hahAm m. I. (sens archaic) rabin.

AMIR. 142: l'an trimis la hahamul de Cracail si la hahamul de

DubAsar. Doc. III, 62 (d. 1787): veniturl ale hahamulul.

(sensurl moderne) 1. taietor de vite si de pas611, la Evra

www.digibuc.ro

1 95

UR. III, 277 (d. 1823) : pasrile eel va avea de tkiat hahamul
jidovilor phmInten1 sk, le taie.

2. (ironic) arhanghel.

MARION, 19: A! a! capra draculul, te a luat hahamul... JIP. R.

Sat. 88: sk fll smerit ostm politic, alt-fel te strInge hahamul de gt ...

HAHAM (ebr. babam Intelept, Invetat"), docteur

juif, scribe ; bulg. serb. haham, ngr. zaxey.-rig.

Vorba pretutindenea cunoscuta, dar ali cu aplicatiunea mai mult ironie (ca sensul figurat special
Munteniel).

*haham-bap m. marele rabin al Evreilor pamIn-

teni : el pliltia o dare anumitA ce forna unul din ve-

niturile cAmArAsiei celel marl.

KM 210: InClath l'all rldicat, ducndu-1 In capul tirgulul de

gios, fling& haham-baqa, i l'ail spinzurat la o dughiank. Cord). 1776,
p. 14: 60 lel de la haham-bafa. UR. XIX, 79 (d. 1 i76) : dfim volnieie

lul Isac haham-baqa i tuturor jidovilor din lal, ea sa aibe voie a

sete casa eu locul el la mezat; III, 276 (d. 1823): la tOte cele ce vor
gksi ea cale haham-bRa i eel mal frunta0 din jidovl pAminteni sk
dee cu totil ascultare. Doc. III, 62 (d. 1787): staro,tea find i veehil
de hahambafa lua de tot ovreiul casnic ellte talerl 1 pe an. AL. T.
746: clack nu 1-a conOsee cretin, l'a crede botezat ca haham-bafa ta .

. .

MAHAN' BASY, le grand rabbin, chef de la corn-

munaut juive; bulg. hahambai.

haidamAc m. (i aidamac) hot, talhar.

BEV. I, 388 (d. 1821): spre mal bunk: apkrare i strejuire de

aidamaci, MI ales dumnlor pre Ckminarn1 Sava, Binibma al Ciirtil
domuescl, i l'all Indatorat cu bunk 16fa, ca sk string& Gmen1 vredmel

spre paza oraulul. ISP. 279; acolo umbli cktva timp ea un haidamac ;
336: li se aerise tot umblnd Inace F}i incolo prin padure ea nisce
haidamaci. ID. U. sfat. 67 : curktind trtrile de tklharl i hazdamacl.
CAL. 1895, p. 52 : putea ghici ce fkeea fata cu zmeil, ea singura intro
ti el haidamaci.

HAYDAMAK (nom de certlins cosaques rebelles

de Pologne), ravageur, pillard, brigand; rut. haidamak

rftzboinic In stepe, trilhar", rus. gaidamak talhar",
pol. hajdamak cazac zaporojan".

Terminul figurnd cu acest sens numai In idiom ele

slave de la Nord, e de origina cAzAcsc sail tatarsca.
Despre sensul vorbei la Srbi i BanAteni ( 34).
hAidel int, ce expjim Indemnul de a merge. de

a porni sail de a incepe o aqiune i funqionza ca un

imperativ cu formele analogice : haidem ! haidep !
N. COST.

89: vklnd divanurI stranice, se invitask 5menil

cel cu stembathtl asuprig, de apucaA unul pe altul, strigand: haide

la Divan!" CR. I, 267: haidem dupa dInsa I GANE I, 94 : ia lada In
spate i. haide! AL. 27: Haidep sa ne logodim, C'amiudol ne potrivim ...

www.digibuc.ro

196

Var.: haida! aida! aide !

M. COST. 350: cum le ail pus capetele sfatul, ail si inceput a

haida ! haida ! la el, la e JIP. 142 : culAtti In

strigare tol1 in tte
mnb.arda! aida ! pmn ajunge acolo. ISP. 74: si aide ! i aide ! mene
!

cale lunga...; 110: tu, aid eti ea noI: 182: aidem, nevastk acasA.

HIYDE (ayda !), en avant ! marche! avance! va-t-en!

HAYDEIN (en s'adressant plusieurs personnes), allons,

partons! bulg. aide, halde, haidite! (halda, haidate); serb.
halde, haldemo, haldete ! (de unde i istro-rom. [h]aide,
[h]aidem); alb. halde, haIdem ! men aide ! si haide! ngr.

ckevta j xiNte Prin Greci vorba a pittruns ehiar In Italia:

venet. aida! (cf. sicil. macari ! tot de origina orientala).
Existenta vorbel In tte idiomele baleanice, In spe

eial In albaneza si In neo-grca, indica un imprumut

comun dintr'un izvor unic, care nu pte fi. In easul

acesta de cil,t osmanlia.

haid m. pazitor de boi In cirda.

COND. 1693, p. 118: haiddil care ail p&zit boil pn aii trecut
Dun&rea; 187: haiddil care ail adus boil de prin judele pin& alcea
la Bucurescl. BELD. 343: Haiddit de pe la vita, bozagil, placintarl
utulll. MANUAL ADMINISTRATIV 1, 3: enuenil fara c5,p5tain, acel ce nil

se indeletnicese eu lucrul Ornintulul, precum haidda, ciobanil,

carii, porcaril, herghelegil i a1i1 aseruenea... CR. IL 21: Clubue mocanul s'a c5.1ug&rit mal cu toI haidil lui. BUR. 56: Haiddil cu boil,
cu

Forma derivata d. HAIDE! int, cu care se mna

boil (cf. haydarnak eonduire un troupeau") i sufixul -ha
( 23). Rutnul haidel si polonul hajdaj Sint Imprumuturi directe de la pastoril romanI.

Vorba find cunoscuta In Muntenia, Moldova si

Dobrogea, nu Insa si In Ardl, exclude o derivatiune
imediata din unguresce, unde altminterea nu exista un
termin corespunetor.
haimanb m. (i aimana) 1. vagabond: el formau
Inainte clasa cea mal din urma de contribuabill, sub
numele de cta haimanalelor", earl nu avean satul lor
anumit, ci era1i. Impartiti printre cenaltI, iar vataful lor
era si peste ocnasI sati salgal (Sutu, Notite stat. 161).

UR. II, 171 (1783): ate vite vor avea vkduvele salgMlor, mal
mult vor da i ele la cisla haimanalelor ocnel. HRIST. (1818): Iar
ft v&fut calare, chiar vfitaf de haimanale.

2. vagabond In genere, golan.

TEOD. 120 : De risul copiilor s fli i haimana btran5. s remal!

436: In tot Bucurescil prin mahalale vedeal numai ste de haimanale.
SRI?. V. 90 (din Suceva): D'as tot II seclut asa, 'a fi umblat aimana.
ORA., II, 17: prin mahalale, e'un semn. c'o vorb adun haimanale . . .

3. fara capetaia, fara stapiin.

www.digibuc.ro

197

AL. T. 112: Cerc In zadar pe loc a sta s'am agiuns chiar de

haimana; 840: care vra sh dich, tueu tapan aici, e is de haimana.
CR I, 38: carul sll era de haimana ; 118: ehruta asta de haimana i
iepusrele de izbelite

4. sub forma haimn, vorba a ajuns sit mnsemneze

petrecere" in muntif Sueevel din Moldova (Sed. II, 229).

HAYMAN, adv. A, la manire d'un tui-di (d. ar.

haym tonn, bahi, tourdi"). Vorba lipsesee aiurea.

haimnesc V. a umbla farit cApittal, a bate poclurile.
PANN I, 141 : apuch-te, (Tic, de munch i nu umbla haimdmind.

N 1, 388: 'ml place sh haiminesc.

Derivatiune verbala dintr'o formA hainan" (cf.

haimana, 4), care revine in Moldova.

hain a. si m. I. (sens archaic) trdator, rebel, sinonim cu vicln".

M. COST. 319: a dat scire la Imprklie pre Vasile-Vodh i pre

lt rara, cu pirh eh este haimd. NEC. 2f,8: a fost prins pre Turculet,
hainul eel mare a Imp6ratulul. ChbiTh,193: Mavrocordat-Vodh a luat

en sine cati bojen o putut ghsi si i-au dus singur la Veziiul si la

Hanul, incredintand cum eh tara nu-I haind i la Ulte poruncile 1mp6rhtesei este supush. YAci. 256: Domnul Srbilor se deseoperi hain
trhdhtor
BELD. 416: Ch-s necredinciosi cu toil, slot haint, resvrAtitorl. ZIL. 86; peste bite lipi Ipsilant dril ponosul de hain. AL.
210: BrAncovene Constantin, Boier vechi, ghiaur hain !

II. (sensurl moderne) 1. perfid, de rea credint.

DELAVR. 223: nu e a.a ch Nmtul e mal hain ea Musealui? JIP.

30: e5tI hain pe strinsura ta. AL. 131: eel cumnat jura1, ham, Ce lenia de la Mricin
; 246 : Nu mi-e ciudh de strhinl, Cat de phmlnteni haini
TEOD. 547: Turcul, mare, e hain, Turcul, niir, e pagan...

2. r611 la inimit, tiran.

AL. T. 1013: o femee frumusich ce nu-ml pare prea haind. VULP.

10: Puiule, hain mai et1, La mine sti nu gandesci; 16: Sa-I vd
slugl pe la strhinl, Ch mult grit cu nol haint; 31; Apol Tohan eel

bo1Stran, Cane amar

i hain! .

HAYIN (ar. hayin), tratre, perfide ; alb. hain hot",

serb. hain, ngr.

Vorbd importantA ca un rest supravietuit din vechea

nstrA terminologie politica; sensul e generalizat e deopotriva popular In Muntenia si In Moldova.

hainesc v. 1. (sens archaic) a se revolta In contra
Portil, a se trage de sub stApAnirea turcsc.

N. COST. 6: Hanul de Crim care atuncI nmbla ca s hainsed

de &km Impertttia turcsea; 9: Petricrieu-Voda
hainit de multe
necazuri ce-i fheeati Turcii. NEC. 206: s'all hainit Petrieeicu-Vodh. de
inchinat la Lesi. DION. 186: Pasvandoglu se Meuse in puterra
lul ca un Pas& luase cetatea in sthpanirea lui, hainindu-se de eatre
Impratul. VAC. 265: pe Paa de la Halep ce se hainise, 11 prinse
andu-I rsplatirea eu mrte.

2. in genere, a se lepilda, a pArasi pe cineva.

www.digibuc.ro

198

TEOD. 552 : Noi cu el am haiducit, Nol cu el am chiaburit, Dar

de and s'a hainit . . . Mai de tot am calicit.

hainie f.

1.

(sens archaic) tradare, rebeliune.

pre .5tefau-Voda Il tinea Imprtia la prepu:, de

hainie; 364 : turburarea lui Racoti acum era la scirea Imp6rtiel si
M. COST. 356 :

hainia lui Mihnea-Voda.

2. (sens modern) perfidie, r6utate sufletsca.

DELAVR. 103 :

patimile arse de hainie. JIP. 13 : hainia dusma-

nulul a sdruncinat'o in

farilme.

Forma romnsca moderna corespunclare inveehitulti hainlic".

*hainlic n. 1. revolta In contra Forth'.

NEC. 294: ad luat pe MihaidVoda eu mare urgie i en nume

tefau-Vod . l'all omorit, cum omorise si pe
Basarab-Voda cu toti feciorii lui, eu dol ani mai Inainte, pentru hainVcul lui. AR. 76: atre stmlnire se arata en hainlic i nesupunere;
165: prin multe chipurI aratnd haivricul impotriva prea inaltate1 Porti.
de hainlic. AMIR. 123 : pe

2. revolta saU tradare; In general.

COND. IPSIL.: la vina de hainlic, nu este destul rspuns at muieril a 4ice numal a nu e-te amestecata cu brbatu-sil la aeea fapt.

HAYINLYK, trahison, perfidie, ingratitude

hal n. I. (sensurl archaice) 1. Imprejurare (neno-

rocita), calamitate.

KOG. 209: aratnd starea boierilor paniinteni de aiee, spuind

si h tlul lu1 ce-I s'ad timplat; 233 : se mirad ce vor face seriind tot
halal la Tarigrad.

2. stare In genere, situatiune buna saU rea.

[sr. 1715, p. 65 : Vizirut a Intrebat de halul cetatii In ce chip

este ; 66 : Pa intrebat de halul azboinlul.

(sens modern) stare sail positiune, maf totdeauna

rea: intr'un hal fara de hal", intr'o stare frte prsta.

KoG. 289: sh-1 dea vre-o mitingaiere la atta hal i jele. BELD.

379: Ve41 hal si privesce vreme, In ee stare mai ales; 884: Lsati-i
(lac& le place halul cel dobitocesc. AL. T. 616 : nui agiuns In halul mortilor. CR. I, 89 : btrnii vi546nd pe nora lor in a.a hal, a inceput
a o mustra
PANN 1, 136: dacalI mre calul,
veql pe jos

SP. 181: a doua

DELAVR. 139 : esi ! s nu te vact, lumea in ftst hal
4i and se destept boierul, vegndu-se In ast-fel de hal, Intreb unde

se afl? MANION, 71 : biata rochie! ajunsese Intr'un hal-fdrd-hal. TEOD.

612:

i 'nadins m'am ludat, c n'ai hal s-mi fil barbat. CAN. 11: S.

tra si bun si red, S. vad de halul meld!

HAL (ar.), tat, condition, situation, position, cir-

constance, le temps prsent; serb. hal nevoie", alb.

hal stare, nenorocire", mer, hala stare rea", ngr. xiXt,
animi affectio.

In tte idiomele derivate vorba a dobIndit un sens

peiorativ, care predomina exclusiv In limba moderna,
(nu fara o nuanta ironica).

www.digibuc.ro

199

hal1 a. si n. I. (adj. i adv.) binecuvIntat, fericit,

opus lui ..haram" (adesea, si cu aplicatiunea ironica).

PANN III, 133: copilul numal ce mknnd e halal, ce imblaca

e haram. XEN. 37; halal nepot!.. halal vreme am ajuns!

II. (subst.) binecuvIntare (Invechit).

BELD. 386: Unde-i a lor mull,tunire? Halal mAcar n'am v(Int.

III. int. 1. (In sens bun) ferice de!

GANE, 82: halal de AlihaI I,. mndra mirsa mal ia! SiANL. 57:
o casa... halal sk-1 fie! pe jos numal piatra, odkiie marl si lunnnate..;
121: mare noroc al avut, niS, halal sa-p fie! BASME II, 49: halal de
orztil me c. este cosit de asa niuin1 harnice! AD. 113: ip adue alta
mirsk, Care and ie-a skruta. Halal de viata ta! 156: Bujor ese,
jor (lice: Halal de tine, voinice!

2. (ironic) mare procopsla!

AL. T. 137: halal de bietil Impricinap!.. 930: halal de gospodkrie bunk!.. Inca o duscabkete. CAR W. II, 23: halal si fie de 5sele
mele! m'ar cotonogi.

Var.: alal i halam (eest din urrna sub infiuenta

analogieit a luT haram).
AL. T. 74: alal de cine-I tnr i are banl multi! STAND. 339:
asta e imp5rat. nu glunik: alal de asa vitz! MARION 1890, No. 11:
halant de cumktru! ainrusum sh-1 fle! Ibid. No 41: a.a csnicie...

halant s. le flel

HALAL (ar.), permis, lgitime ; cum. hallal

tus, legalis" : alb. halal iertare", bulg. serb. alal (halal),
men halale, ngr.
legitimus.

Ca interjectiune, vorba e pretutindenea populara

cu Indoita eI acceptiune, serisa i ironica.
hallAt n 1. Willa de casa sa de npte.

AL. T. 251: In halat i cu fes cusnt pe cap. CARAG. I, 77 :

Leonida e In halat, In papncI i cu -cofia de n5pte.

2. (ironic') caftanul purtat de OvreiT bigotT.

AL. T. 1591: plia pOte sa-ml strice halatal, sk-nn fact' pagubk,
mare. ID. Pr. 112: Imbrkcat en halat jidovesc.
HAL'AT (ar. hil'at), vetment d'honneur ; rus.

chalata haina de case (imbracamintea cupetilor rusT);

pol. rut. chalat haind de npte". V. Partea II: hilat.

yorba, primitiv sinonima cu caftan", a Incercat
In limbile derivate o curis scdere a sensula

halAturi n. pl. unelte sati dichisurl trebuincise

pentru calarie, tritsurA, gospodarie i maT ales de plugarie (vorba specialit MoldoveT).

CR. II, 198: halaturt, ciocane, unelte. SEV. Pov. 161: se duce la

un ferar de ia foinl, ilul si tte halatunle de cate avea trebninta.

ALAT (ar. pl. d. alet), instrument, ustensile:

serb. alat (halat).
halcb f. (si alc) 1. scba saA legiltura de fier la
zidurI si alte cidin (Polysu).

www.digibuc.ro

200

2. exercititt militar constand In aruncarea i petreeerea geridului priuteun cerc de fier: acest turnir

oriental fu introdus i la noT i deveni un exercitia favorit al boierilor no%ri ( 62).

MoxA (1020), p. 389: jucas1 bine astk11 si vrtejisl bine calnl

la alca. URECHE, 223: nice de carte era prost Bogdan-Vodk la eAlarie sprinten, cu sulita la halca nu prea lesne avea potrivnic. KW.
207: boieril uhia plimbArl si hakale i 4ie6tur1.

Vorba figurza intr'un proverb i intr'un cantec.

GLOS. 13: a bate alcaua, a pierde timpul In desert. AL. 106.

MIMI es Turcil 1a halca, Sus In Haidar-Pasa...

HALKA (ALKA), anneau, bague, jeu de bagues ;

halka (alka) veriga de fier", ngr.

alb. hulg. serb.

xv.X)04. V. gerid.

halp n. cotul de Alep (0"1,69), Intrebuintat oclini-

ra In Moldova. V. arin.

COND. 1776, p. 14: Vel cri.mhras and la fisce-care dugbiana

ate dom5 coturi, un halep i un arsin...

HALEB, Aleppo; halebi pik l'aune d'Aleppo",

Halim f. 1. titlul colectiunil de poveti arabe
(eunoscuta in Orient sub numele de 0 mie i una de
Nopti") dupa numele povestitreT, a Sultanei Seherazade. care spune ImpratuluT cele o mie de 'basme.
Traducerea cea mai citita, acea de Gherasim Gorjan
(1835), facuta dupa cea grca moderna, prta titlul Halima sa povestiri mitologhicesci-arabesci pline de
bagarl-de-serna i de Intimplari frte frumse i de
mirare
compuse in limba arabsca de prea Invtatul
Dervi A bubekir i traduse din alte limbl straine Iii
cea romansca".

2. fig. povestire safl intimplare minunata, fapta

extraordinara (sens pretutindenea popular).

AL T. 70: minunat lucru-1 vaporul! .. merge focu pe apfica In

vremea Halimalei; 453: drept sh-t1 spun, 4n, aferim! parci 'I halima eurat; 1123: ce de mal dricii! ce de mal minunMil! bre! bre I

pareft-I halima! CARAG. 29: s5.-4 povestese ce am patit cu mitocanul!

sit yell, e halima ! II, 134: nu ti le mal pui p'alelalte, ctt sint halimale, donmule! AL. Despot-Vodlt, 44: o halima Intrgi i plink de
minunl. M1LLo, Chirita. 11: ce si v spuid, boieril Dv., minunile
minunilor, halimalele halimalelor !

HALIM (ar.), doux, patient, bon (supranumele

Sultanei povestitre); ngr. Ti
11060X0iEcet, les
E

mille et une nuits (xxXtp.i, reit, narration). Curn se vede,

vorba ne vine prin intermediul traducerii neo-grecesci.

hallv f. (i ald) 1. prajitura alba-galbue din Mina
ars i miere, ori din zahar cu tahin (servind i ca man-

www.digibuc.ro

201

care de post). Varietatile cele ma cunoscute la noI:

tallyn halvasy", preparata cu zahar si Vthin; keten
halvasy", asemenea firelor de in ; kataif halvasy",
asemenea unuI ciubuc de zahar etc. Adrianopole si
Iamboli erail orasele eele mai renumite pentru fabricarea halvaleI.

Doe. II, 318 (d. 1791) : halvana ee Re face In Bucurese1 cu

nuct TARIF 1792: halva de Permez. Doc. IV, 349 (d. 1793): halvana
de Enderne. UR. IV, 131 (1792): halva de Tarigrad. AL T. 1144: a
mfincat o ()di de mhsline s'o putin 5. de halva. mu. 157: halvale de
Idirn. J. NM& CopiI de pe nat. 120: sl spul vtafulul s cumpere
alvaua.

2. dessert cain mitocanesc facut din gris sail din

faina cu ulit prsp6t, orI cu untura i cu zahar, de colre rosie Inchisa (Etym. 964).
HALVA (ar. douceur), nom de diffrentes esOces

de pale sucre dont la base est la farine et du miel

(d. halu doux, sucr"); serb. alva (halva). Incr. halva,

ngr. xaXpcs. Despre celelalte prajiturl ( 87).

halvit f. (si alvitd) 1. amestee de Duel, scrobla
zahar sa miere.
alba
GHICA, 676: sag ia din nifini o bucath de halvita. DELAvR. Truba lur. 147 : alvila era cam sfaxg.mata, cam iiegticis i nu prea se
vedea s. aiba miejl de mica.

2. joc de copil la lsatul secului de brnza : se

lega de un cuifl batut In tavan sail de o cumpana In
batltura o bucata de halvita, ce o ocolia mal multi

: unul legana sfra de care era legata halvita 5i ceilalt se siliafl s'o prinda cu gura cnd unul o prindea,
musca din ea
facea vInt Mainte, 'Ana ce bulgarul cel
mare devenia mic si la urma era si el prins i imbucat
deodata (Papazoglu, 128).
11.11vita nu-I de ct o halva de nuci" (hoz halvasy).
halvitar in. cel ce face sail vinde halvita.
AL. T. 531: un biet halvifar

si un biet brahagiu...

halvitarie f. locul unde se vinde halvita.

halvagi m. cel ce face sail vinde halva.

COND. 1693, p. 556: un cal roib ce

dat halvagiului, care ad

venit brunbasir pentru 40 de pungl ce s'ad dat la mirl. 1ST 1713, p.

16: halvagiit, hasichii... ii alte orInduiele imp6ratescl. AL T. 1440 :
Dumnlul ad fost halvagiit vestit peste Dunare.

HALVAgY, vendeur de halva; bulg. serb. hal-

ngr. -,(XcotC1);.

halvagerie f. locul unde se vinde halva.

hamal m. cel ce cara greutatI.

KOG. 273: Pe hamal vaci& ce face, eh at 11 clina de mare, cal&

www.digibuc.ro

202

lemne 'n spinare. CONY. IX, 331 (d. 1730) : Hama lid
ridica (pe Brancovnu) i 'n mare ca-1 arunca, pe Domn i pe coconl 11 tMa. FOT.

III, 308 : do hamali al Atr4riel ate 15 lel fie-care. ORAs. U, 19:

bd hamalid si

ln Moldova vorba sung, mahal (metatesg, d. hamal).

COND. 1776, p. 16: starostele de mahali.

XlX, 87 (d. 1826):
mahalid i cotaril s fle sub ascultarea stapanului tirguluL

De aci derivatiunile secundare : mahal, ceira mare

gren, in muntif Sucevel (Seq. III, 70), i mahalit, transportul satA plata mahalului.
uR. VI, 471 (d. 1823) : malullitul tirzuluI sa fie a cutiel VirguluI; VI, 107 (d. 1827) : mahillitul tirgulnI lest ...

HAMAL (ar. haminql) portefaix ; cum. chamil ages-

tor" ;

alb. hamal, men hamal, ngr. p; sp. al-hamel.

*hamalba m. mai marele peste hamalii otrari

FOT. 111, 302 : hamalbaf a sa.trariel are lfa. pe Wu& ea-to 30 lel.

HAMMALBAU, chef des portefaix.

hamalic n. 1. meseria i plata hamalului; 2. fig.

ceva greti de purtat, topor de se.

HAMAIALLYK, mtier de portefaix, salaire pour le

transport de bagages ; fig?. travail grossier et pnible.

Cu ambele eI sensuri, vorba e popahra In Mun-

tenia. V. Partea II: hamain.

hambhr n. (arch. Mold. hambariii) 1. magazie de
grne (acceptiune pretutindenea eunoscutg).

NEC. 347: fcuse Constantin-Vod i hambare de punead panea

la Tutora. AluR. 126: Ali-Aga, pazitoruL hambariului imperlitesc de
la Tutora. DIoN. 192: era faina adunata la ordie peste Dunare, nu in

sad sad in niscal hambare pusa, ci pe pamintul gol turnata, facuta

moghill In sus. AL. T. 43: la imas copil... acolo
astptA hamixtru
ea orcl... CR. I, 153 : sisiac pentru popuwiti, hambare pentru grad:
330: am un hambar plin cu posmagl.

Vorba figurza cu acest sens in doue proverbe

revine adesea In cntecele populare.

CR. IC, 93: condacul umple sacul si troparul hambarul. ZAN/sE

III, 185 : hambarul gol nu are sreel. TROD. 670: Scuturlt hambarele,
Matura cosarele
*Ep. I, 38: D-lor ar fi facut colacil cat de marl,
Da n'a avut grail la hambar. MARIAN I, 32: Deschide41 hambarele i
crca farinele... BUR. 123: Matura hambarele, Seutura covetile

2. odaie de reservg, la tarani pentru producte a-

gricole, verdeturi, animale domestice (Dr. (Jrginicnu).

DELAVR. 3: curtea are hambare de fag; 17: pahlele, hambarele

gemead de pline.

3. cutie mare de lemn de fag Mcnd parte din bucataria satnului (Dr. Manolescu, 64).
4. podul corabiel (sens eit din us).

CANT. Ter. 141: supt camara eorabiel aflandu-se i usa eu tare

gura hambariului, cu suptul apel de-asupra inchiendu se. ZIL. Rev.

www.digibuc.ro

203

III, 358: Caravachirul e dator ca sA grAbscA la liman, c'aceea [furtunA] sparge ambarul.

Var. : ambar.
UR. IIT, 131 (d. 1792): in putingt vreme a sAvirit facerea celor
doue anzbare, care nu de Inuit ti s'a porundt la cetatea Benderulul.
NEurt. II, 236: earnea de la cuhnie i pfinea de ambar Ob. L 126 :
grajdurile, ambarele i 6prele Ca tte tacAmurile de drum. Fm. 7(3:
sA furl orit din ambarul nostru.
AMBAR, HAMBAR (pers. anbar), rservoir, magasin,

dept pour toute chose, grenier ; carne, pont du navire (pl. d. nibr paneterie"); alb. bulg. serb. ambar
(hambar), pol. rus. rut. ambqr, ung. hambitr, mer. ambare (hambare), ngr. alpcipt, grenier, cale de navire.
H-unbaral jca Uil rol Insemnat In iconomia rustled,

aat la noi ct i la poprele balcanice

( 98) :

el e

destinat in genere pentru bucatele cmpulul, pe cnd

cosarul, patulul si sisiacul (ultimul special Moldove1)
sInt reservate pentru depunerea porumbultg.
Han m. Domnul Tatarilor, In special al celor din
Urimeia: Domnii moldoveni erait indatorat1 a-I trimite
anual un clar anumit In miere satt In banI si store ( 73).
Vorba revine la cronicarif din Moldova si in cntecele
istorice din aeeiasI provincie.

a. M. COST. 250: vestit era acest Han de rAzble. DAso. 406: im-

p6rat ad pus intAid TAtaril de felul lor pre unul ce Pad chemat Han,
ca O. fie judecata pre dinsul ; ;i acest name Han s'ad chemat la toil
Hanil de4lre numele acestnia, dill au urmat rnal pre urma lul; cum
la Egipet ntitl learaon, apol Ptolomotl ; la Rim, Chesar N. COST.
43 : s'ad sculat Devlet-Gherel Sultanul, carele este acuma Han,
mers cu TAtaril de ad bAtut cetatea Liovul din tam le;scA. GHEORG.
320 : cand se intimpla de ia,e Doninul inaintea vinnul Han .
b. AL. 78: Ghiral Hanul cel betran Trage pals, de la sin: 79:
Chiar la grajdul Hanulul, Hanulul TAtarulul; 172: Te calc Halal O.titrescl i urdiile turcescil

HAN (han), souverain, prince, titre des princes

tartares ; cum. can imperator" i chan dominus" (pers.
han seigneur"); rus. pol. chan. Vorba e tatarsca (de
aceea lipsesce In idiotnele baleanice) si e o forma contrasa, clin mongolul Hagan (V. Partea II).

a. 1. ce tine de Han si e supus lui.

2. In special, se numiail sate hanescI" cele 7 sate
hnesc

Ax. 132 : ad dat Hanalul bulucba1 gi siiieenl hawse .

in jud. Dorohoiti date In stapnirea HanuluT la 1595.

M. COST. 251 : cele 7 sate de tar ce se (lie Mnescl, le ail dat

Ieremia-Voda Hanulut
hnie

f. dignitatea i tara Hanulul.

M. COST. 15: de la Iobzeg Hanil eel marl de la Rim luad

stg de luinie. N. COST. 26: acst ru;ine pAtind Imprfttia otomanA

www.digibuc.ro

204

Mnia thtftrsch, ad. &Tit

tocmal la Belgrad s'atI oprit. NEC. 365 :

fcea multe arnestechturi pentru hdnia Crirnultd. VAc. 278: aridicl

pe Kirim-Gheret la cinstea hdniet si l'ad flcut Han Crimulul.

Derivatiune romnsca alaturea de hanlIc".

*hanlic n. rangul de Han.

Kola. 235 : de-1 va milui ImphrMia cu hanlicul

HANLYK, dignit de Khan, souverainet

m. Hanul Tatarilor : 1. orn sag popor strain,

Han-itar

sinonim cu litfa".

DELAVR Trubad. 136: d6r n'o s legam pe pricops616. cu Greet,

en Bulgar1, cu Tura i en Hantcitar . .

2. stravechig, in locutiunile de cfind cu Han-tatar,

din vremea lui Han-tatar", spre a exprima un trecut

indepartat, un timp frte vechig.
AL. T. woo: vere Ienachi! scos-aI Incalte vin din cel din vre-

mea lut Han-Mar ? NAD. 3

ell nu le mat aveam de crind en Hantdtar.

3. fig. drac, naiba (cf. bu)g. da te izede, da te

zarni hantattr !) : TatariT, prin clesele i neasteptatele lor

navalirT in Moldova, ajunsera un object de spaima

pentru locuitorif eT ( 4). Acest sens peiorativ 11 posecla i simplul tatar".
CONV. XVIII, k 6: masa n'o lua Han-ttar

XEN. IOS : poP

te duel cu dinsa i la Han-tdtarul, sh-tI bap mendrele cum

tu. CAL. 1881, p. 36: ch de undo nu, te-a luat Han-tatar !

han-ttAresc a. I. crud si perfid, barbar si

eI vol

neome-

nos ; 2. netnteles, absurd, Incurcat. complicat (Glos. 283).

han n. I. (sensuri arehaiee) 1.. ospetarie in genere.

VAc 256 : Sultan Murat III fcu trecerea cea de piatr

cu gia
mie si hn. BELD.
scotea de prin hanurl, pe drumet1
caleca.

2. curte mare patratii cu ziduri Malt i portT captusite cu fier. avnd "inauntru Incaperi eu pivniti
acolo se adapostiag averile i persemele m
vreme de invasiune sag de revolta. Ast-fel era In Bueuresci Hanul Coltei, SI. Gheorghe etc. (cf. Fot. III, 166).
Dum. 21 : pradar tot norodul prin hanuri $i mahalale. DION.
i boieril flesce-care 6menil cu arme, Arnull, StbI, Rumni, sh, fie gata de rzboid i pe la hanurile cele marl era calm 100
208 : avea

sad 200

3. bona satri cladire mare pentru marfurT.

NEC. 397: ce ail. gsit TMaril la boieril pribegi i nepribegl gi

la negutitorl prin hanuri tot ad luat.

II. (sens modern) birt ordinar, hotel de rind, mal

ales pentru negustori.

Fri. 103 : lash, morile si hanurile in neingrijire; 117: hanul s'a

drimat de tot si plat, intr'insul, crciumile asemenea. GHICA, XVI:
tras in gazdh la un han de la capnl podulut Mogosil. DELAva. 6 :
in bAttura hanului hanthe rgusit dol dulAl. JIP. 51: lntaril sh cnte

www.digibuc.ro

205

la hotk la nunIA si la han. lsp. 191: plti la han si cumprli cele

ce-I era (le trebnintb. STANG. Gl. si Pov. 150: and innopt, ttaserl
la un han de mancarti, si se culcar.

HAN (pers. ban), htellerie, auberge, demeure de

diverses elasses de ngociants ou de corps de mtiers ;
grand difice pour marchandises (d. pers. han maison");
alb. bulg. serb. han, rus. rut. chan, mcr. hane, ngr. zivc.
hanghi m.
birtas, hotelier de rind.
DELAVR. 7: hangiul de vita venetick begat puired

JIP. 31 :

sft beI numa at al la tine, s nu mai scrie angiu la rftbnj.

HANgv, htelier ; bulg. serb. hangiia, alb. hangi ;
ngr. zavzC-4c.

hangr n. pumnal Incovoiat ce Turcii prta la

brid : vorba revine la cronicari si In poesia populara.

NEc. 190: ea hangerul lul $tefanita-Vodi

tAiat calul naMilescu]; 229: Durnitrasco-Vodh ad admit un hanger de mare
pret Vezirulni... DroN 197: capigiul au inflpt hangerul in pntecele
lui Hangerlid. BMX. 807: un hanger turcesc inteo t de anr.
sul

27: la brid cu un hanger de aur; 140: hangerul cel semhnat cut brilianturl. Tam. 665: Turcul dac'o au4ia, Mina pe hanger punea

Var. (mold.): hamger si hangiar.

M. COST. 287: veniau ieniceril la bir i pn . en hamgerele

Had la boierl. Koa. 279: Ad facut sernn capigiul dare haznataiul.

ca sh-1 lovesc b. cu. hangiarul. :SEMI. I, 120: un hamger calmucesc...
GANE I, 211: reinase uimit cu hamgerul in mnk AL. 78: Alel!
Winne, Han betritn, las cel hamger la sin! Burt. 164: Hamger din
tea 'ml scotea, In inima II bhga
HANnAR, HANgER (pers. banger), coutelas, poignard

longue de forme recourbe qui s'attache la ceinture

Barb. ; rus. kon'daril, pol. chandziar. mcr. hangiar, ngr.
zavrCipt ; sp. alfange coutelas".
,
hangerli a. inarmat cu un hanger, supranumele
unui Domn fanariot in Muntenia (1797-1799).

HAN6ERLY, arm d'un poignard ; serb. hangarliTa.

hap n. 1. pilula.

NEOR 1, 207: In tot csul lua hapuri. AL. I, 1635: v'am prescris hapurile cele de fer ORA5. 47: curhtenir si tot feint de hapuri.

2. fig. a inghiti hapul", a invinge o greutate.

HAP (ar. habb), pilule ; alb. bulg. hap, ngr. ziozt.

Unul din putinii termini medicali de origina tur-

csca ( 105).

harabh f. 1.

trasura mare cu lavite inauntru pentru

transportul persnelor (tinnd locul diligentelor de

mai tNiA).

STAM. 830: niel car, nicI cArucn, ce o haraba era. AL. T. 400 :
si tot
di umul!

ne-o asur4it pe noi In harabaua cea jidovsch de la Roman

www.digibuc.ro

206

2. car mare pentru caratul fainel de la mra (cu

acest sens In cilntecele populare).

AL. 399: Dimerlia scutura, Harabale incarca $i la mta le ducea. BUR. 35: La mra, privia, S vada carele i harabalele.

3. car mare, In genere.

CR I, 260: li se aduc 12 harabale cu pane: 210: o haraba

fl In stam sa, mananc.

Intrbga, [de O. MI]

0 forma neaspirata araba (Glos. 24) n'am mntilnit

In textele din Moldova, unicele izvre ale vorbei.

ARABA, chariot, voiture non suspendue ; cum.

araba currus"; bulg. serb. araba, rus. arba un fel de

telgd", rut. harba ( 94).

Vorba e proprie Moldovel si vine de la TatarI.

harabagia m. eel ce ducea cu harabaua, caraus.

UR. X, 214 (d. 1800): la vata5ia de harobagi1 sh nu se amestece.

AL. T. ot : el o prins Lick 5i merge la drum numai en harabagii;

117: am scapat de carute de po5ta, de harabagil nesp6141, de ddigente hirbuite; 400: hal s lasani harabagitd 5i sa ne suim Inteo
sanie de birja. CR. I, 106: Mo5 Nichifor era harabagiu.
Var.: harabaciii
arabagiii.
UR. IV, 205 (d. 1819): din suma banilor ce va lna flesce-care

carau5 chirie.., sa iee avaetul vatajiel de arabagil de 10 leI unul.

Fri,. 262: vatafnl de arabagii vine cu 6 care. TEOD. 580: Sa la,;1 pe
Golea co nol. Ca sa-1 avem harabaciii, bun la minte 5i dibachl...

ARABAgY, charretier; bulg. arabagiia.

harabagie f. meseria de harabaghl, carausia.

CR. I, 107: harabagia e mai buna, ca ai a face tot co mat fa Vie ...

Forma, romAnsca alaturea de harabagillc".

harabagilic n. caratura, transport.
UR VII, 107 (d. 1827): harabagilicurile din tte tirgurile.
ARABAgELYK, mtier de charron, charronage;
hulg. arabagilyk, id.
harciii n. 1. tribut obligatoriti sat' bir phltit

Portil de Wile romilne ( 72) : el a durat peste 3 secole si a mers tot sporind. Hatiseriful din 1460 fixza

haraciul pentru Muntenia la 10.000 galbenl, cel din 1792

la 619 pungl i ultimul (din 1835) la 3 miline lel vechl
pentru ambele
AMIR. 144: flind vremea haraciului 81 se dee la Impbratie, ail

facut einduiala sa se stringa. Km 251: satelor de pe la tinutua

Grigorie-Voda Inca le atl pus banl dupa putinta lor, dandu-le tidule
de call banl sa dee pe an si de cate ori inteun an 5i pentru ce sk

dee acel ban], atatia pentru haracitt. atatia pentru s5rhatorl 5i atItia
pentru zaherele, cherestele, menzilurl i altele. CRON. III, 433: la
1530 Sultan Suleiman ail hotaxit sa faca pe Moldoven1 birnic!, ca
sa-s1 adaoge veniturile, 5i in loc de 4000 galbenl caro platia Ora In
tot anul la haznaua impbratbsca eu mime de pe5che5, diva tractatul
Intrit ail cerut 10000 galbeni cu nume de haracia sail bir. DION.

www.digibuc.ro

207

166: era tara iertath de birul haractului In 3 anl (le la Imp6ratu1

TarigraduluI, pentru greuttile i pagubele ce a suferit In rezmerite.

2. tribut sail bir In genere.

COST. IP, 52: poftia solii lul Ferdinand de la Sultanul Suleiman Creia ungursch, se-1 se dea pre sma lui legate sub haraciii.
DIoN. 216: Bonaparte se stApensca Mile ce-1
dat si se-1 dea

si haraciu, pe tot anul, ate o sume de cntare de aur si argint.

Vorba revine si In cntecele pop. (cu var. araciti).

TEOD. 553: Am mncaeo de seracl, Am platit'o de harael.

BUR. 121: llarael marl In tare da, Pe Tudor mi-1 sarecia

SEki

III,

212: Si-1 vindea ce-1 mal avea, De araeiti nu se pletia: 1) 6 araci

turcesc, Tot d6 lucru dunanesc.

HAR,A6 (ar. harag), tribut pay par les sujets

non mahomtans; alb. bulg. serb. hara6 (ara6), ung.
harcs, met'. harate, ngr. mizat. Cf. Cant. Ist. ot. 613.
*haraccia rn.

cel Insarcinat cu stringerea haraciuMI.

uR Ill, 186 (d. 1803): se nu se supere de ctve haraccii i

zabeti1 acelor prtl cu cerere de harachl

HARAK1, percepteur; bulg. arahella, serb. ha-

ra cEYa. ngr.

MrAcer m. sens identic cu haracciii".

POP. 122: atuncea a dat jalbe la Imperatie hdrdceril despie

niarginea Dunril. UR. VI, 439 (d. 1774): hcIrdcer i alti zabetl se
nu-1 supere ca cererl de harachl si de spinge

Forma romnizatd corespurKlnd buig. serb. hara6ar, alaturea de haraeila.

harhm a. si n. (si aram)I. (adj. si adv).1. afurisit, blestema t, opus luf halal" ; fig. pe nedrept, nemeritat.
PANN, 166 (V. halal); ID. III, 80: dupft cum harmer venire, ast-

fel i haram s'ad dus. JIP. R. Sat. 71: orl-ce cetate 's1 surp e. aram
averea i viata vecinilor. GLos. 283: se alese aram de banil nostri.

2. cittigat fara munca: de haram", pe nedrept.

AL. T. 546: se dee jalbe c i-al luat o carbvh chiar de haram;

1595: vezftia mea care mi-al mncaeo de haram cu
minciase,
cu plastograflI; 172!.: (43 spud tu, omule ?.. vrel se-11 mannc banil

de haram? SEV. Pov. 31 : nimenea nu mnca de la clinsu un ban

de haram.

3. (in compositiune) frte mare :

la trtil" (In cntecele ardelene).

harambetie

betie

RETEG. Trand. 40 : Sa-1 pletim harambefia, Sa-1 multumim vitejia.

(ea subst.) 1. blestem: a mnca haram", a spune

minciunI (cf. turc. hararn yemek voler", litt, manger

de l'argent illicite).
CR I, 310: haram de capul vostro ! 240: mel, tartorule, nu

mnca haram qi spune drept.

2. vita prsta i far. stapn (pl. haraml i haramur1).

GLos. 283-: un aram de cal, arami de bol, un cram de vita.

AL. P. 11, 233: heis, tu, haram de plug! i R. I, 320: hMs, haram !
eea, haram! S. HAD. 153 : hal mal repede, haram I 185: are done

www.digibuc.ro

208

haramuri, vede-le-a pelea pe gard! *Et?. III, 16: vita, de haram,

vita de furat: 189: ho, haram ! pre a opri si alunga vitele cnd
daft 'Ayala. MARIAN I, 189 Murgule, haramule, Lupil carnea ti-a
manca...

3. vagabond, talhar (cf. hara min si harainuo).

HARAM (ar.), ee qui est interdit par la loi, chose
dfendue, sacre, impure; cum. hararn illicitus" ; bulg.

serb. haram (ararn), alb. haram ,.injust", ung. hararn

talhar", men hararne, ngr. zap*. V. harem.
Vorba pretutindenea populara cu sensuri variate
si parte necunoscute in turcesee.
haramgiti m. talhar (intr'un cntec dobroc:n).
BUR. 128: Sturze, sturzule, Haramgiule, Tu

*hrdmuc ii. banda, cta (ef. haram II, 3).

REV. II, 386 (d. 1821): lua cate un hardmuc de osta1.

harbm-baqa im eapitan de talharI sail de hai-

duel, in poesia populara (cu var. aram-baqa i arimbaqa).

TEOD. 627: Aram-bcqa de voinicl Peste patru-clecl si cincl. BUR.

197: Arimbafa m'o audi 81 el red ca s'o mhni...

HARAM BAY, commandant des hadouks turcs

Bou ; bulg. bas.-hetramira chefs des voleurs" ; serb. si
ung. harambasa. V. vorba urmatre.
haramin m. 1. hot de eodru si In special haidue
(In poesia populara rornitua i balcanica).

OD. I, 89: slut la !Arta o rule i mal bine de haramini levinli

en sinetele gata de foc. UR. IL 68: m'a prins melianul si haraminul
de Trasnea... AL 65: Vol vitejilor. Haraminilor !
V, 83 d. Sucva): Baramun de' Dunare, In tdte crilmele be...

2. porecla tiganulu (cu var. romnizata haramin).

STANC. 304 : bine,
HARAMI,

haramina, cum sa necinste%cl tu mortul !

brigand, voleur; bulg. serb. haramila

(aramila), ung. haramia, ngr. zapsT,Eariq, latro.

Finalul -in, in forma romnsca, se datoresce une

influente analogice (cf. arapina, basardina etc.).

harbriii n. 1. sac din per de capra.

CANT. 1er. 105: un sac de nuci si un hararia plin de hatneid.

NEC. 183: l'ad. scos [pe .Petru-Vodal la camp si l'ad calcat la parnint,
mnvelit inteun hararia i Pad sarit Imperatnl de 3 orl cu ealul.

Var. (munt.): haral i arar.

TEOD 612: Bate Tamil de-1 ornra. 8i nu-1 bag& prin harale
De mi-I d pe Olt la vale. DION. 177: Turcil se gatise robsch
tam i ail venit un Pas& mare cu. 6stealnl si adusese sad, arari, plinl
cu trengurl si curele
lanturl, sft lege robil.

2. un fel de tol gros i rar, tesut din.per de capra.

din care se fac traiste pentru cal sari se acoper carute
(Costinescu): sens special Munteniel.

TARIF 1870: arar de pr de capra pentru carute, pentru asternnt.

www.digibuc.ro

209

HARAR, grand sacoche de cuir ou de poils de

chvre qu'on charge sur les btes de somme Barb. ;
serb. harar (arar), ngr. xapipt, sac de poil.
harbz m. pepene verde sat lubenita (se aude

numaI in Moldova) : originara clin Africa intertropicala,

planta se cultiva. In a.rile calde, ca Sudul EuropeT, mal

ales in Grecia i Turcia.

CANT. Ter. 130: In gura glrliciulul un harbuz punea. AL. T.

14: sk niannee veo dol harbujf necopti; 555: negustor de harbufi i
de ferkril In Tirgu-Frumos. ID. Pr. 203: lua cu el 2 harbuji gro1 ea
eel de Bender. SEV. 49: Frunza verde de harbuz, Cate florl pe

csta sus...

ElklIBUZ (KARFuz), melon d'eau, pastque (d. pers.

harbuza, litt. mer pacluret); bulg. serb. karpuz, rus. arbuzt, pol. rut. harbuz, alb. karpuz, ngr. xapcoCt. Sino-

nimul occidental (fr. pastque, sp. albudeca, port. pateca)

deriva tot din Orient : ar. al-bitticha. id.
harbuzerie f. loc semnat cu harbujI.
AL. T. 608: furand nptea harbujI si zan;m1 de prin harbu-

Mil. ID. Pr. 432 (d. 1821): Bachlil si liptefinil Le al facut harbuzeril . .
harbuzesc

a. zemos ca harbuzul.

*Lk). V, 58: pere harbuzescl, fragede. fall galbie, gust dulce.

harciii n. (i areciii) 1. licitare, adjudicare.

UR XVII, 95 (d. 1770): s'all facut harecia In Divan asupra

dumisale Vornicul.

2. adjudicat!(obicmuit repetat).

AL. Pr. 12: telalul strigl Indata: gece galbenl fata giudelul !
cine da mal mull.? una, doue,trel. harecia I ID. T. 401: Pungeseu (seo-

tend rpide o pareche de 0.41, tale repide un stos) Pk trebutita? ..

harecial . . stosi.. FIL. 241: areciu I .

arecia .

. .

odata.... de doue

orl.... eine da mal mult7 ORAS. 23: Arecial I Intaia ra I Arecia I de

dou ori 1 C'a trea rk sbrk! Arecia 1 cumpratori!

HARE6, termin de adjudic4iune cu care se invita a se oferi un prq maT mare (Lobel); ung. harcs
p re tuire, con tri butiun e".

'Termin juridic ramas In limba (

hareciluesc v. a adjudica (-i fig.).

71).

UR, IX, 203 (d. 1813 : a treia qi se va harecilui asupra aceluia

cal e va da pretul eel mal folositor. Al. T. 1338: posturile se preenpetese, se hareciluesc In piata ... eine da mal mult?

Vorba corespunde turc. HARA6LAMAK, adjuger i

ung. harAcsolni a pune la contribuVune".

harasladisesc v. a harecilui (forma grecizata usitata
In epoca fanariota).
CONE) CARAGEA, p. 444: cnd va fl a se harasladisi nemisca-

torul lucru eel dat In mezat din porunca stapiniriI.

harasladism

f. hareciuire (vorba eita din us).

60936

14

www.digibuc.ro

210

COND. CARLO:1RA, p. 443: cnd lucrul nemisctor se va pune la

mezat de pe buns voia proprietarulul, harasladisma se va face la

locul ce se va alege de attre ehiar vin45torul.

Formatiune ibridi turco-grca ( 23).

harharic n. probabil: viata agitata i destrabAlata

(In cntecele bucovinene).

MARIAN I, 7: $i-a trait cu harhalie, Ca sh scape de belie.

HARHAR (pers. har-har), inquitude, angoisse.

harhalae f. sgomot mare (in Moldova).
Ambele formatiuni analogice (t. lykrom. lae) dinteo
forma primitiva *harhal sat *halhal.
*harm n. I. (la Turcl) 1. apartament reservat fe-

meilor musulmane, litt. loc interqis sat. sacru.

AL. T. 511: te tine baba deaprpe... Inchish ca Intr'un harem?

Di. 55: favoritele din harem tin In mnk srta trup5rtiel turcesol.
AL. 106: Dar ed, frate, mult, m5 tom, De elziariul din harem.

2. fig. totalul femeilor until musulman.

IsT. 1715, p. 17: e5ind tot haremul ea ezlar-aga

Unde Bcul se rhstia, Haremul se speria...

TEOD. 607:

II. (la Romni) 1. partea palatului domnesc reservata

DmneI si femeilor sale. In opositiune cu selamlicul"

sat. apartamentul destinat Domnului i suitef sale.

KOG. 227: dup venirea vestel de Domnie nous s'ad mutat In

Curtea domn6sch, ehel se isprftvise tot salamlicul si-1 asternuse frumos,

iar partea haremului ad rmas nefhcut. GHEORG. 312 : Vornicul D6mnel

cu altii ce sInt din partea haremului. Co/w. 1776, p. 80: cheltuiala

cuhnil CurtiI gospod la 3 mesa: la gospod, la harem si la ellmara
gospod. Doc. I, 30'2 (d. 1783): Vornic de harem eu vel-chpitan de do-

robantl ; IV, 519 (d. 1795): 70 lel vornicl de harem, 29 lel izbasa
top fustasiI de harem.

2. sop, letele i slugile Domnulat sat ale boierilor.

DEng. 201: ad sjniit boieril i au dovedit, ch, cuvintele Pazvandulul va s fle si In fapt si ail lnceput
ridica calaballcurile
si haremul, trimitndu-ie pe la mnhstirele de la munte; 205: sh se
sele cu 6-te s. Incungiure pe Ipsilant, Beiul Valahiel, ccl c s'ali
dovedit eh este hain, i s.-1 prind yid pe el si pe top fecioril lul
si tot haremul lul, sh-1 trimi% In obedi i lanturl la Impltie; 206:
ad plecat Intaid tot calabalicul i haremul cu gineril luI, iar laria
sa [Ipsilant] dae, ad isprvit cuvintarea cu boieril, ad suit In careth.

HAREM (ar.), chose sacre, lieu sacr, gynece ;

appartement des femmes musulmanes; les femmes de

la famille (d. harama dfendre, interdire") ; bulg. serb.
harem, alb. har6m, gr. xcip6p.c; sp. harem. V. haram.

har0 f. patura Impodobita cu cusaturI pe sua

caluluI, sinonim eu ciol tar".
BELD. 411: dvere, antamisurl erad harple pe cal. BALO. 256: cal

cu harfale de argint; 273: cal Imprktescl cu harfale i frne aurite.

OD I, 73: cal domnescl acoperitl cu grele harate de fir si de mtft-

www.digibuc.ro

211

surI. OHICA, 501 : la alaind, boleril eel marl mergead calarl pe cal

arapescl acoperitl eu harp mare eusuth cn fir.

Var.: (munt.) aria si (arch.) haga.

A R. 36(d. 1821): cal roib cu sea turcsc a. si cu arfale numal cu

fir. DION. 189 : armasarl impodobig cu rafturl scumpe de argint i cu aur
poleite i cu hafalele de catilea, cusute cu florI de sirma si cu ciucurasl de aur Impregiur. Doc. II, 403 (d. 1792) : cu hap postav.

HAA (ar. gaiye), couverture, housse de cheval:

bulg. serb. hasa (ash), ngr. Zocadc ( 94). Sinonimul occi-

dental (fr. chabraque, germ. Schabracke pol czaprak)

e tot turcesc: 6aprak housse de cheval enjolive".
hasA f. madipolon.

oil VIII, 181: cames1 panta1onl de hasa. MARIAN, Inmormlnt.

60: duph ce a splat mortul. 11 imbraca. Intr'o camasa de hap gi in
alth camash nouh Insa de panza subtire

HASSA (ar. hassq,), espce de calieot.

Vorba e speciala Moldovei i lipsesce aiurea.

hAsur n. rogojina mai buna (Glos. 286).
HASYR, natte: bulg. hasar, serb. hasura ( 55).
Vorba aprpe esita din us.
hat n. carare Intre doue
CR. If, 46: Trasnea dormia pe hat

HADD (ar.), borne, limite, frontire.

Vorba e speciala Moldova

hatir n. 1. favre, gratie, bunavointa.

KM 216: mimal hat& la acst a. slujba nu Incape; 201: O. fie

In sciinta tuturor, eh se va pedepsi cu mare pedpsh, necautandu-1
niel pic de hatir, de va fi boier mare orl si ruda. GHEORG. 305: batranulul ln-Voda i s'ad. fhcut i hatirul acesta de catre stapin. DION.
16: Pasvandoglu i-ad dat raspuns, ch-1 va lasa pentru hatir, iar nu
pentru vrajmaie, s iasa sa se primble ; 109: pentru hattrul Impratulul

ad primit aceste Orire. BELD. 401: Hatir la unil pazesce, nu lua niel
o para. AL. T. 141: tata.-sd s'a facut Vornic de hatirul unel plAcinte
ce a trimis la masa domnscii. FIL. 93: pe mine ma tine 12 mahmu-

dele, dar pentru hatirul domniel tale o dad cu dece; 132: ma' pizmuese pentru hatirul i trecerea ce am la Maria ta; 249; o sa-t1 fac
acest hatir gi de void pliti ceva, vel da sma la D-deil. TSP. 270: se
hothr1 sh. vie Inteo cua mal mult de hatirul lor de cat pentru vre o
isprava.

2. placere, poft, voie burnt

zu.. 84: Portil eu gred II venia a face hattrulFrantezulul. AL.

T. 399: n'am sh sect aci tt nptea pentru hattrul tad. CR. I, 231 :
neputndu-le strica hatirul... 252: sa-ml dad ea linistea mea pentru
hatirul nu schl cui. GANE III, 33: druesce-1 averea lul pentru ha1SP. B. Sn. 83: fu nevoit sS se sele, ca sh nu strice
tirul
Ural cuscrulul. BUR. 109; Nu te vaichra, liattru nu-ml strica...

Vorba figurza In cteva proverbe.

PANN III, 27: face hattrut corbulul, ea sa invinovatsca, porumbul alb. Isp. Rev. I, 460: capul ti Fold sparge, dar hattrul nu ti
l'oid strica.

www.digibuc.ro

212

HITYR (ar. hatyr), bienveillance, gards, plaisir ;

alb. bulg. hatyr dragoste", serb. hater, men hatgre placere", ngr. zanipt. (=. zetptg).

Vorba, pretutindenea conoscutg, e intipdritg, de o.

nuanta materialgi i de o trdsurgi de urg, ironie.
hatirgifi m. favorit.

JIP. R. Sat. 262: ra4ele srelul se resfring numal asupra ctorva cunoscutl

Forrnatiune analogic ( 23).

havaiii a. azuriti ( 105).

Doc. IV, 199 (d. 1793): o fata giubea

IONESGU, 694: eu
vitriol se face colrea verde, havaie, flstichie i sararie... la havaiu i

la negru-verde...

HAVAYI (ar.), a rien, azur (hava air"); serb. havai.

havale

f.

I. (sensuri archaice) 1. pisc de munte.

1sT. 1715, p. 34: pentru stra'a cetatil find havalea ; 80 : muchea

undo vine havaleua muntelnl.

2. mandat, insgrcinare: a se face havalea", a transmite, a Insgrcina (cf. turc. havale etmek remettre, rfrer,
recomman der ").

UR. III, 202 d. 1802): ocIrmuirea spitalurilor. a 5co1i1or si a

sa se faca haval la boietil pamIntulul. COND. 1813, p.
drumurilor
351: trimitnd Imperatsca mirie la locurile ce se va face havalea.

3. fig. povara, greutate.

KOG. 230 : Raguh-Pasa cauta vreme, Ca sa le vie de hac s se

Invete a mal pune alta data havalea in spinal ea Vizirulul.

II. (sens modern) sarcing, impusit, corvadg, sinonim

cu angara": un logoft de havalele Vnea socotelile aces
tor exactiun (Fot. III, 304).

NEC. 249: havalele ce slut orinduite la Camenita nu le da si

cateva havalele asupra tarli de
la Prta,: sa fad. 800 de salahorl si 150 care la cetate la Vocia. UR.
If, 46 (d. 1786): cal la menzil, zaher, salahorl si alte havalele ca
acestea. Doc. IV, 263 (d. 1795): alte trebuinti si havalele cu ewe este
Insrcinata domnesca Mariel tale tara. CR. It, 188: bir n'aveti a da,
este cetatea 11amlncla.; 418 :

si havalele nu facetl. ORA. (V. avaet); In. II, 156 : dar ele [decoratil]
grit luate curat pnin havalele.

HAVALE (ar.), minence (qui domine une forte-

resse); commission, mandat; serb. havala.

*havalagiii m. eel ce stringea banit birulul.

AMIR. 136: mal facut-all Imperatia taril i acsta invoire, adia

havalagiii ce vor veni sa nu le platesca lor indat a. banil cel ofinduitl.

HAvALAgI, personne charge d'une commission ;

ugr. -icapxX5t, inspecteur.

havAn n. I. (sensur moderne) 1. piulitg,, In phrtile

de jos ale Moldove (Etym. 2148).
2. maing, de tgiat tutun (In Muntenia).

(sens archaic) piug, pentru asvIrlirea bombelor.

www.digibuc.ro

213

IST. 1715, p. 51: s'a dat poronc la topci-basa sa suie balghemezurile

havanuriTh de cumbaraLe, ca s Imprsce cetatea ; 64; ad
umplut carele de pamInt si a asegat balghemezurile i havanurile
pe dnsele.

HAVAN (pers.), mortier pour piler, pour lancer des

bombes, appareil pour hacher le tabac ; alb. bulg. serb.

havan (avan), mcr. avane, piulita", ngr. xariivc.
havr f. sinagoga (vorba frte populara).

AL. T. 60: Acum credem In palavre si ne certam ca prin ha-

vre. PANDT III, 9 (prov.): Clnd pornesc top sa vorbsert, Parca4 havret
ovreiasca. XEN. 56: n'aveg sa taceti odata! parca slut la havr.

11;tVRA, synagogue (d. ebr. hevra comunitate");

bulg. serb. havra (avra), mcr. havra.

haviaz n. basin, reservoriti.

1ST. 1715, p. 81 : gradinl, havuzuri, puturl,

Amin. 169:
Meuse Grigorie-Voda o gradink f6rte frunas si In gradina case deannesel, pe forma de Tarigrad, c asa i meterl ail adus; i alature cu
casele havuzuri i cerdacuri i alte lucruri, i apa umbla din havuz
In havuz pe piatra prin Vita gradina
numit acea gradina Frumsa. BOCA). Pov. 209: un havuz frumos pietruit numaT cu lespecg de
mura. stralucitre.
HAVUZ (ar. havz), rservoir d'eau, bassin, ci-

mar.

terne; bulg. havuz, men havuze, Dgr. za[306Cc.

Vorba e rspAndita in Moldova si Muntenia.
haz n. 1. placere, farmec, gratie.

CR. II, 33: jucazil pline de hazul

farmecul copilarese; 90:
era si frumsa, bat'o hazul s'o ball! GANE II, 221: mos Toma scie sa
spuie cu haz. PANN, 111 (prov.) : cat sa te dregI pe obraz, T aI trecut,
numal al haz ; 120: Galcva fara Incaerare Niel un haz nu are MARION,

4: ce haz ar

fi. avut un botez fara b6utura ? 81: ce nebunie, au(li

dracu! seiti ch are haz ; 106: are lipicid, bath-) hazu! TEOD. 304:
Cat e Argesul de mare, Haz ca Sabarelul n'are. MARIAN I, 39: Pe
bratele bdiil, Unde-lhazul
*Ep. 1, 101: Bata-v6 hazu neveste,
Gur ca la vol nu este.

2. gluma, petrecere : cu haz', nostim,

AL. T. 75 : din tog era mal cu haz d. Agachi Flutur, un berbant In dol perI; 833 : s vedeti haz acus!

3. locutiunea a avea haz", a fi nostim, amuzant.

AL T. 612 : ar avea haz sa in1 trag o bataie; 637 : are haz ca

j In rts... 809 : scil c'ar ayes haz sa facem nuntile amindol
trite() cli? CR. I, 252: sal eft are hat. i asta.

ingt ia

4. a face haz (de ceva)", a se amuza, a ride pe-

trecnd (cf. turc. hazz etmek avoir plaisir, se complaire,

trouver du goat, aimer" : litt, faire plaisir).
Isz. 1715, p. 15: Impratul, de sus privind la masearne, a

facut haz. BELD. 392: Fcea haz, afla placere, simtial c se multumia.

TSP. 26: se uitar la stirvul zme6icel

j facura haz de dnsul; 31:

facea haz cum sare stropil de apa, cand o lovia. CRIS. III, 105 : n'aveti
de ce face haz. GHICA, 199: ile-care la rindul s6d povestia cite o
batjocura.... i facead un haz nespus.

www.digibuc.ro

214

5. a face haz (pe cineva)", a tinea la dinsul, a-I

placea mult
AL. T. 133: m face haz Ministru; 1220: m6 facIhaz? nu-1
?
RAZZ (ar.), plaisir, flicit, contentement, goat;
met% haze, ngr. xiCt, agrment.
Vorba interesanta prin sensurile el variate i prin
derivatiunile-I curat romAnescl.
hazli a. placut, nostim (sinonim cu mucalit").
AL. T. 187: auctisem cA, estl tare hazlia; 1659: ian nraI

estl hazliii de tot. CR. I, 76: un bhet ma de chipos, de hazlia ;

164: si focu-I hazulia, dar tare r6d te pirjolesce. GANE II, 245: erail

hazlii i duiosl de vritit acest1 dol btrni. M.kRION, 89: Inamplarea

lu1 hazlie, ea s5. nu clic caraghi6sL

Formatiune analogica ( 23).

hazes a. plin de haz, gratios.

CR. II, 89: si alte izn6ve hcIzOse ea acestaa. *Ep. I, 221: nu-I

frum6sA, da-I hazsii.

Vorba, sub acsta forma, e speciala Moldova

haznea) I. [deposit de banI] 1. vistieria

haznA f.
tarn', tesaurul Statula

N. COST. 26: hazndua Imp6r1tt6sca to5a, cu tunurl, cu erbAril,

poruncit s ia banl din hazluat tte Nemtil. DION. 1i0:
nalele Imp6rIttescl. Vic. 295: Turcil n'avea ghtire de 6ste din vreme,
Ilia de haznele. IIR. VI, 449 (d 1774): s5. fac haraciul teslim la 1mp5rIttsca mea haznea. AL. T. 1388: tA cumpere otcupul ocnelor pe
5 ani, cu pret destul de folositor pentru hazna. GANE II, 269: cApitanul pe a arul cap al pus pret aurul haznalei. CR. I, 67: am sii-1
dail In haznaua cu banil.

2. tesaur, comra In genere.

OD. I, 122: boglitil adunate de prin biro torilo vocine In haznaua Patriarchiei; 118: o cul& In care se aflan paraclisul, haznaua
sail comdra si patul domnese. PANN, 60: un Sultan ca tine bogat cu
Isp. 371: et mal mergem i pe la haznaua Impettsett
haznale
STNO. 283: Impkatul puse de '1 prinse
arunc5. In haznaua de
haul, uncle eran galbenl sclipitorl.

Vorba revine adesea In poesia populara (i sub

forma

azna).

TEOD. 481: Smarandul haznalelor, Din darul cadinelor; 588:

Hal, c'am gsit d'o hazna, Ddr d'om castiga ceva; 644: Descuie 'Arta,
c'aduc averea, Deschide usa, sh bag haznaua. WEIG. Rum. Dialekte,
77 (d. Olt): Descuie 'Arta s5. bag aznaua. BUR. 105: Mare tainita 11can, Haznalele le Ingropa.

3. cassieria judetuluI (mal mult ironic).

AL. T. 226: tot Leona a furat i band haznalel.

4. (sens arclnic) suma de banI in valre de mal

multe pungl.

NEC. 259: ail sosit i un PasIi cu o mie de micen

de pungI de ban1, ha znua .

i cu 800

II. [deposit de apa] 1. (sens archaic) reservorit de apil.

www.digibuc.ro

2i5

AMR. 169 ; acest Grigorie-Voda. a adus si apa de la hazna,

cu mare cheltuiall i cu mesterl adusi din alte rI. KOG. 228: Mria
sa a Meat o haznea mielt In trel colOrl la prta curtil DomnescI,
dinaintea haznalef eel marl a tatfine-sda. In'. 1715, p. 111 : la izvde
este flcut, hazna eu bola de piatra. Doo. IV, 102 (d. 1793) : haznaua
apelor ce se Inipktesce fa orasul Bucurescl.

2. (sens modern) canal de scurgere, cloaca.

BOGD. COM. 5 : du-te fuga la hazna 'acIft apa

sa bea.
MARION, 36 : turna pe gat ea Inteo hazna. GHICA, 498: podelele arun-

can In sus din hazna stropI de norohl.

,HAZNA, HAzn't (ar. ljazine), trsor, trsorerie, trsor

de l'Etat, caisse d'un dpartement, tribut pay annuellement par une province ; somme de 36,000 bourses turques; dpt, rservoir d'eau; cum. kazna gazophylacium";
bulg. serb. hazna comra i basin", vsl. pol. rus. kazna
fiscus" : alb. hazne, men hzna, ngr. zaCvk (xmCvas); sp.
alhacena, dulap". V. magaza.
Vorba a supravieWit In ambele el acceMiunl fundamentale, comra i cloaca, accep0unI deopotriva respndite in Muntenia i Moldova.
haznagiii m. vistiernic (In poesia populara).
*Et). III, 214: Haznalele

sosiail, Haznagiii

strigan...

Forma paralela eu haznatar" (V. Partea II), su-

fixul turc. -gig i cel persan -tar indicnd deopotriva un

nume de a gent.
hlbet: int. (i elbet) las' pe mine !

AL. T. 100: sh rub pul In pensie, ca pe eel multi ... c helbet! .

pte sh al i d-ta veodata nevoie ; 402 : despre train? helbet! fetI
lngofetl de soiul nostru, eu meseria stosulul si a banculul, nu pier
In Iasi ; 999 :
trba pe Inghite-agachi... helbet! nu te-om da not
de rusine. CR. I, 128 : helbet! o npte nu-I legata de gard ; 213 : helbet ! vorn putea veni la hac si spinulul. ZANE, 632 (prov.): Helbet ! picior de rae! D'oiil muri sfi nu si-o fae! (a rbsplati rbul ce ni s'a adus).

CkL 1881, p. 23: elbet! clice turcul, nu aduce anul ce aduce csul.

ELBETT (ar.), certainement, enfin, aprs tout ; serb.

elbet (helbet) negreit".

Vorba se aude mar ales In Moldova.
helbetim adv. de buna sma, de sigur.

X. 185 : al sa-ml incapl In lama, helbetim! Boon. Corn. 175 :

helbetim! o da D-den si ne-a veni iar apa la meal.

ELBETTIM, j'en suis sur.
heoghellie f. (i erghelie) 1. turma de ear.
M. COST. 819 : ail aflat tt lam pre acasb, cu dobitce, cu
herghelii. NEC. 238 : se slobocliail furi in Moldova si In Bugiac de
apucan herghelit a cal gsia. CANT. Ier. 75 : era un boiar, carele
avea cate-va herghetil de iepe. BELL. 376 : Herghetil, cire4l i turme,
dupa clinsul trimetea. XFs. 5 : In fundul ogradil s'aflan grajdurile
earl adapostiaA o herghelie Intrgh. DELAVR. 25 : prindea harrnsarul

www.digibuc.ro

216

din herghelie cu dintil de nal.ile nasulul. 1SP. 23: ea nu voiesce nicl

In ruptul capulul s5-1 iubtSsc b. pan5 nu-I va aduce erghelia el de iepe.

Vorba figurza Intr'un proverb si In poesia pop.

PANN I, 134: herghelie deoiapciufibranite numai de o tufli

Nu se face niel odata. MARIAN L 125 : None herghelii de lope, Sprintene, into i sirepe. Bun. 122 :Herghelai de cal avea, Pe tte mi le dedea.

2. loc de prhsild i de crescere a callor (sens ex-

clusiv modern) : Herghelia de la Nucet.

HERGELE (pers. har-gele troupeau d'anes"), haras,

tablissement destin la reproduction de la race chevaline Barb.; bulg. hergile, serb. ergela, mar. irgilie.

hergheligifi m. (si hergelegi) pAzitor de herghelie.

ANT. ler. 75 : avea la iepe i unhergheligiit. COND. 1776, p. 40:

hergheligii pentru piiscutul cailor. AL. T. 1236: de n'as sci cA-lbeizade,
herghelegiii.
as crede ch-1 herghelegia. DELAvE. 260: ciobanil, vhcaril

HERGELEgI, id.; bulg. hergi1eiTa, serb. hergelas,

ngr. zertraXatC-ii (despre bAn4nul argelar: 34).

hici adv. de loc (Insotit de o negaVune): ct

nicI hie?, nici de cum.
AL.

T. 284: Intelegl tn ceva, Marina?

Ba cat hicia... ;

409: II cunosceal mal mult ? ba cat hicift...; 437: ba nicI hid ...;
697: scil s citescl, de Tudorick ? ba calt hici. CAL. 1882, p. 20: nu
gasiad hid copacl de umbrit.

HI6 (ar.), rien ; alb. bulg. serb.

; rut. nehfe
nici hicI". Despr0 particule ( 25).
hendechi) I. (sens archaic) termin
hinchchi n.
militar: sant de IntAnre, sinonim cu meterez".
AktIa. 130: ad mers de ad scris hotarul Moldovel, care se Incepe de la hindichiul lul Traian, Impratul Rimulul, si merge panfl. In

Nistru. Kou. 200: ad mal scos un bir pentru sitpatul hindichiului,

chef a gAsit cu cale ca 95, Incungiure hora cn sant impregiur, ca
sk nu vie Ma de veste Turcil i Titaril s-1 calce. I ST. 1716, p. 93:
en mare nivala, ad. intrat In hindichia; 112 : cetatea este ocolita cu
hindichiurl. CANT. Ier. 14: meteriz, sant, hendec; 201 : fllul In giurImpregiur cu hendec, dup obiceid.sft se Incungiure i sb, se Incbicta.
NEc. 394: s'ail Intors iar5, la Galata si au fcut hehdechia Imprejurul
taberel.

(sensurI moderne) 1. sant, In genere.

CEAs. IV, 237 : pe malul hindichiult crescoad nisce tufare.

2. fig. (sub forma handic) adncime, tainft (?).

SEv. Pov. 252: D-cled care scie t6te handicurile babel si cum
se Intelesese cu mama dracilor...
HANDAK, HENDEK (ar.),

foss, retranchement au-

tour d'une place forte, d'un village ; serb. hendek

(endek), incr. handache, ngr. ynv.t.
hurmz n. margAritar de sticl.

BENT. I, 338 (f. de z. 1669): sse sirurl nahrgaritar hurmuz. Ep.

i la

I, 13 : Dar sub capu-I ce i-a pus ? Perinuta de hurmuz; 107 :

gat cu o basma alb& i en hurmuz
cel bun.

www.digibuc.ro

217

Var.:

hormuz i urmuz.

UR. 'XI, 225 (d. 1745) : cercel cu un Er mArgiritar hormuz.

l'ARIF 1792 : mrgAritar mineinos, urmuz. It.-Cop. 196 : Flre de 1t11717a,

Pe Mures In sus...

HORMUZ, HORMUZ (pers.), Urmuz, oras lngt golful

Persic de unde a venit mgrgaritarul in comeq ( 103).

huzmt n. (si uzmet) L (sensurI archaice) 1. dar
facut ca omagitt

Pop. 44 : Constantin-Vodh cu multe felurl de mestesugurl se

nevoih, ea sh, nu dea odd cu Torch cel marl niel in ostire niel in
alt unde-va, dfind huzmetart sute de pung1 si alle darurl de stingea
tara. ID. 23 : a muncit In tot chipul s. dea banl Turcilor, un
wzmet,

i sh-1 laso In tara luI.

2. dare vexatre, sarcinA.

ZIL. 7 : sA se6t1 , vchritul, un huzmet prea blestemat.

3. venit principal al Oril acaparat de Domnie

constitincl din ocne, dijrnitrit, vinrici, oierit

earl se vindeati celui ce da maI mult (Fot. III, 271).

REV. II. 411 (d. 1821): un prieten a cumprat huzmetul dijnahritulul din judetul OltuluL AR. 169 (p. 1821): veniturilo Domniel precum vaml, ocne i alte huzmeturt i obiclnuite dajdil; 209: acestl voevo41 luad veniturile humeturilor, adich a desetinel, gostinel 1 vhdrritul

dimpreunh cu ale viunilor si ocnelor. FIL. 20: cumpr maI Inti

calemul vinAriciulu1, al oieritulul si mal In urrnh huzmetul spathriei. GHICA, XV : veniturile celelalte, oteupurile saa huzmeturite...

(sens modern) slujbil, functiune.

Doc. IV, 241 (d. 1793): cu ajutorul i huzmetul Islariel tale li

se va face st acestora eldula pedps. LTR. III, 173 (d. 1802): la due
huzmeturt si trebi al strhlucitel mele Imprhtil al fost rinduit. AL.1.
1240: ian s. iee un huzmet
un huzmet? adech o slujbA...;
SS : ia-1 hazmetul din mn
i vol vedea, cum va veni Ora Intrgh cu

jelbI lmpotriva lul; 91: peste putin timp ad sh ia vre-un huzmet

gras; 98: apol l'al miluit cu huzmet i boierie ; 248: dar banil a-

cestia Iml trebuese acum, cad sint froa. huzmet de atAta timp i n'am
cu ea sh-ml hrlinesc nevasta si copiil ; 133 de nu void implini vointa lul Caragea, void fl departat din huzmet ; 226: l'a boierit l'a
pus In huzmet ; 255: acele huzmeturi grase ce le Inlesnea o viath de
satrap1; 261 : Dinu Phturieh este boier en caftan 0 se afl, In Ma-metal thril.

HYZMET (ar. hyamet), service de domestique, mi-

nistre, charge, emploi. fonction, commission, prsent

dont on fait hommage quelqu'un : bulg. serb. hizmet
servicitl", mcr. huzmet, ngr.
huzmetar m. slujbas insilreinat cu strIngerea huzmeturilor.
71

DELAVR. 165 : gna ce dedea huzmetarilor vitregl.

Formatiune romilnscA corespundnd turc. HYZME-

TICIAR, serviteur, domestique, employ (de unde mer.

www.digibuc.ro

218

huzmichiar servitor", bulg. hizmekiar, serb hizmeCar,

ugr. xouCp.EnstagO.

huzr n. (i uzur) odilin, viata comoda.

AL. T. 113. trhiam cum

dar in 6re-care huzur
1031: la inchisre fi mult mal huzur de cat in dulapul ista. CAL.
1895, p. 87: se v6clu mal usurat si mal de uzuru s611.

HUZUR (ar. tranquillit), bien-tre, repos ; serb.

uzur, ngr. xocCopt, repos.
Vorba circula mad' ales in Moldova.
huzuresc v. a fi sail a merge bine cuiva, a trai

In tihna, a duce o viata linitita.

CR. I, 7: scra huzuria de bine; 153: uitase acum de urit i

huzuria de bine; II, 18: 'ml tine socot61 5. ban cu ban si huzurese de
bine; 24: opinca-1 bunk sttraca I tl ede piciorul hodinit si la ger
huzuresci en dinsa. S. NAL. 181: bitrbatu-su bolesce si ea huzuresce.

Formatiune verbala corespundnd s6rb. uzuriti i

ngr. zouCoops6(0, reposer.

labaqh

f.

1. clete de apucat nasul cailor cnd

se poteovesc.
2. fig. si fam. cap6stru, frit.

Sn.170: tr4i te al desteptat, bitrbtele, acum estl cu iabagua de nas.

Var. : ievapa (Glos. 299, 301).

YAVW, tenaille de bois avec laquelle on serre

le nez d'un cheval retif quand on le ferre ( 105).
iac f. 1. guler de haina femeiasca, pelerina.
TA= 1870 : iacale de "Man& eb.ptusite.
2. fig. In locutiunea a pune euiva iacaua" (Polysu,

141), a ruga cu staruinta pe eine-va (cf. yaka silkmek implorer l'aide, demander protection". litt, secouer le collet).
YAKA. collet d'un vtement; mer. iaed, guler de

camasa",
bulg. serb. laka, ngr.
J
ladeq n. (In Mold. iede) 1. os cracanat din eapul
pieptului la gain!.
*Bp. I, 162 : osul de la pieptul ghinel (iedeful) tras de dol, la
care rmine hirletul in mn, are sKt-1 ingr6pe pe eel alt.

2. un fel dP prinsre cu acest os intre dou per-

gale : cel oe da un obiect primitoruluT, care nu dice:

schl", trebue sa died iadeT`, daea voiesce sa ektige

rrnaagul.

MARION 1899, No. 64: se6se osul de la pieptul puiulnl

www.digibuc.ro

iacle!

019

4ise el, at 85, ne prindem ! AL. T.1027: Zoita (dndu-1 cheia . Dae5
nu m5 crimp, poftim cheia... (Kiulafoglu ia cheia). Iade I am cistigat
r5m5,sagul I 1020: de cand am pus iedel ammndol, n'am cap s5 ni5
odihnesc.

YADES (pers. yad-est je m'en souviens"), espce

de pari ou dfl de mmoire qu'on fait en rompant un
petit os: celui de deux joueurs qui re9oit de l'autre
un objet sans dire yad-est, paie un gage (d. yad mmoire, fourchette"); men iade.
iahnie f. mancare de zarzavat cu bucatele de
carne saa pesce (la ora*eni i la sateni).
Fm. 57 : vase de cositor pline ca iahnii, cu plachil, ca morun

g5tit. VIMP. 13 : C ti-am pus tie, Aci-o tipsie On iahnie.

Var.: iacnie, icnea, iehnea i ihnea.
GHICA, 66: lacnidle i plachiile ; 76 : ihnelele, ostrop5turi1e

AL. T. 1260: vel face o ihnea ea *35. NEGR.

cataifurile.

1,

286 :

ihnelele i

YAIIINTI (pers. yahni), hachi et tuve de viande,

poisson et volaille ; bulg. serb. Talmiia, mcr. iahn,

ngr. iccxv. Despre mncarile de legume ( 87).
iehnelut f. diminutiv (Negr. III, 87).

ibma f. I. (sens archaic) termin technic militar :

navala dumanuluT spre a jafui: a da iama", a navali
asupra vrajmauluT.

Isl.. 1715, p. 121 : ad dat Turcil tiamtl utrni1. BELD. 410 : Ar-

mele drip& ce lama ate ad fost le-ad Amt.

II. (sens modern) afara din sfera militara: prada,

jaf, In locOunile a face iama" i a da
a face
jaf satt risipa, a cheltui fara cump6t.

AL. T. 1264: to-am 15sat sa, dal laind In averea mea ; 1338 I1 insusesce dreptul a face iamd In iconomiile Visteriel. Xen. 185: s5. scotl
mern1 la lueru
sa dam si iamd In prestatii ? OR/Is. II, 139 : nisce
pungasl care II da iama pe la cigmigea.

Var. (archaica): iagma.

1ST. 1716, p. 96 : s nu deainiceril lagma. DIJM. 19 : otaculul

dete iagma.

YAMA (yagma), incursion, pillage, butin: serb.

Tagma. Termin militar generalizat In limba. ( 28).
*iagmaladisesc v. a prada, a jafui (sens exclusivmilitar).

Dux. 19: TatariI In urma ViziruluI aft iagmaladisit urdiea; 53:

ad iagmaladisesett orasul. HRIST. (1818): S. dea foc si so, robsch
ad iagmaladissed.

YAGMALAMAK (aor. yagmalady), piller, enlever ;

serb. Tagmiti ,a Inhata".

iamurliac n. un fel de ipingea.

TARIF 1792: iamurlueele ce se fac aic1 de postav de tara i merg

www.digibuc.ro

220

la tara turcseff sad la Moldova. Doe. 11, 292 (d. 1701): lucrul ce-1
\rind gata salvaragiil din prfisttlil, cum salvaII, dulftm1, mintene, giubele, iamurluce.

Var.: emurluc, ermuluc i imurluc.

ALEXANDRIA. 87: scserg, plasca si emurlucut luI Solomon. M.
COST.2 521: ermulucul de pre Alexandru Vod ft. TAME' 1870; ipingele
rosil i negre numite imurluce.
YAMURLUK (yagmurluk), manteau pour la pluie,

impermable (d. yagmur plie"); bulg. lamurluk zeghe",

rus. Iemurlukg, pol. jarmuluk.
AstacJI vorba pare a fi esit din us, alungatd fiind
de sinonirnul sg. ipingea".

lasic n. un fel de loc cu gologanI (dup. cum

cadeag dos orI fata, adeca cu efigia sag cu turaua).

FIL. 29: unil juead nueI, altiI taste i tura, altiI iarI jucad la
o para cineI i stos pe despniate.
YAZY, criture; bulg. (igraIa na tora i) iaza ;

men tura-Iaza efigia monetel". V. tura.

iasmin m. flre de gradina nurnita obiclnuit iasomie", de aceiasT origina (Etym. 1869 ; Glos. 299).
CANT. Ier.

23: iasimin, un fel de copAcel, se suie- ca vita si

face florl albe cu putin ghinlghiuli amestecate, prea frumos mirositre.

YASMIN (pers.), jasmin ; serb. lasemin (6ibuk), ngr.

7tcooutd (de unde forma paralela iasomie"); din aceiaV

vorba persana: sp. jazmin, it. gelsomino, fr. jasmin.
iatc n. 1. (In Mold. etac) camera p irticulara

In special odaie de eulcare mien i ascunsa In zid,

aleov.

DION. 186: capigiul eu arapul a intrat In iatac la Voclft; 198:

si silvirsindu-se Divanul, s'ad dus Imp6ratul la iatacul luI i ceilalt1
la ale sale. BELD. 402: In biserica, etacurl ficnd, s'ad statornicit. AL.
T. 351: cum dracu sft tree prin etacul clnteI, far& ca sl m6 bage de
smrt? .. 771: s'a dus sft tragb, un ciubuc In etacul gazdel. X. 66:
In etac aERVA, un pat cu polog. FIL. 231: se ponienia cu coconul In
mijlocul iatacului cu un iatagan in
GHICA. 4 : eram la ua
iatacului domnesc; 9: intral in iatacul boierulul; 494: iatacuri 0 eftmrl en arcade bolte Invirtite.

Cu acest sens i in cntecele populare.

AL. 111: Si la sinu-I mi-1 stringea, Si 'n etac c mi-1 ducea.

TEOD. 536: Pe saritl, se suia. La iatac eft nemeria.

2. (sens archaic), gazda de hop.

IST. 1715, p. 65: sclavonulul caunul ciarsit si imanulul ea until

iatac a poruncit de le ad thiat capetele.

YATAK, lit, couchette ; agent secret des voleurs,

receleur (d. yatmak tre couch"); bulg. Iatak cumtru", serb. Iatak pat si gazda de hoW`, men letache,
ugr. lEaTXt, hospitium nocturnum latronum Pass.

www.digibuc.ro

221

Sinonimul occidental alcov" e asemenea de originil

orientala (cf. cubea), precum In genere mobilele de
oclihnit: divan, otomana, sofa ...
ietcel n.
etcel) iatac mic.

CRAB. If, 115: iettleelul era micut, dar curMe1 ; 46: se aseunsese

inteun

iatagAn n. (Mold. iartagan) pumnal turcesc Incovoiat cu dou taisurI.

a. In literatura :

dand Turcil rffivala in Nemtl,

inceput a secera ca
cu iataganele ca pe verge si cumplit 11 taia de rind. AL. T.
227: mi-am pus pistlole si iartag znul la br. GANE I, 80: tinea lute() man& punga, in cealaltti iartaganul. Fu.,. 14 : cu pistle si iatagan
spinarea cu muchile iataganelor. OD I, 132 :
; 111 :
la
Inarrnat1 ca iatagane de Horasan i ea sinete frncescl. GHICA, 204 :
iatagane, pistle, saliti i topre acoperia peretil de jur imprejural icnelor.
DION. 180

b.

In cantecele populare.

trage un iartagan, De-I sari ea un soldan ;

Iartaganul apuca, Printre Turci se arunca. TEOD. 500 : Pe la
brine cu pistle, Dupa maul cu iatagane.
AL 87 :

131 :

YATAGAN, long couteau, cimeterre; bulg. serb. alb.

Iatagan, pol. atagan, ung. jatagany, ngr. ytam-fvt: sp.

yatagan. Despre arme ( 67 si 105).
iairrt n. lap te gros i acru : iaurtul e o man care
eminamente turcsea, frte prquita. In Asia si din timpurile cele mu vechl TureiI ail excelat In preparatiunea
acestuI aliment bun si sanatos ( Vambry, Ttirkenyolk, 209). De la Turd vorba trecu, ca termin pastoral,
la tte poprele balcanice.
AL. T. 142 : Cu iaurt, cu plAzintele, Te fcusl vornie,

Vorba figurza in cateva proverb e.

ISP. Rev. II, 150 : cine are piper mult, p me si in iaurt. GOLESOU:

s'a ars baba la curcut, suf1 i. in iaurt. ORAS. II, 9: cel fript astagi
in lapte sufl maine si in iaurt.

Var. (munt.) : iogurt (V. igurtla).

yo(o)uRT, lait caill prpar d'une faconpartieulire

aux Orientaux; bulg. Iagurt (ugurt), serb. fogurt, ngr.

ytayopst (lao6ryct). Despre terminologia pastorala ( 105).

igurtla f. lapte Inchegat din eare se face urda.

TEOD. 516: Branzil alba la intar615, i urd b. la igurtld.
Vorba deriva dinteo forma' IOGURT, paralela cu
,.iaurt", i corespundnd turc. yogurt.
iaurgi m. cel ce vinde sail face iaurt.
TEOD. 120 : MM iaurgia: ia stal! Cum dal cotul do iaurt ?

Var. (archaica):

iugurgi.

FOT. III, 286 : 100 leI lul Aga de la iugurgil.

www.digibuc.ro

222

yo(n)uragy, vendeur de lait nine.

ibric n. vas de apa, de sticlit sag de tinichea

(de spelat sail de fiert).

Cuv. I, 215 (d. 1593) : un ibric poleit. NEC. 199 ; dach ad deseMecat Impratui supt saivan, Duca-Vodi
luchinat multe darurl:
citl-va cal turcescl cu podbe scumpe si lighian cu ibric de argint.

REV. I, 337 (f. de z. 16( 9) : un ibric cu medelniti. UR. XI, 225 (d.
1745) : un Lighian cu ibric vechid. TARIF 1792 : Thrice de cafea oca 6

banl. BAIA]. 259: ()Uteri] i pajil printulul Transilvaniel aduseri luI

Mihaid-Vodk din partea lul Bathori, sse pahare marl de aur emittulle, un ibric i un lighian de argint.

IBR1K (ar.), aiguire; bulg. serb. alb. ibrik, pol.

imbryk, mer. ibrie, ngr. Frpbtt.
Vorba frte respiindita i fara alt echivalent.
ibricel n. ibric mic (Glos. 299).

*ibricthr m. slujbaul Curtil care da Domnulul

de spelat (dupe datina orientala), numit i Vel-ibrictar.

COND. 1776, p. 77 : 240 lel lfa pe an [WI] Vel-ibrictar. FOT.

810 :

ibrictarul capti 20 lel pe lunh.

IBRIKTAR AGA, officier de l'aiguire eharg de

rpandre de l'eau sur les mains du Sultan pour les

ablutions; serb. ibriktar. Cf. Cant. Ist. ot. 633.
ibriqim n. (i Mold. ibriin) 1. metase resueita, tort
de metase. Cu acest sens vorba figurza:
a. In literatura:

REV. I, 840 (f. de z. 16139): un brig roid de ibriim. TARIF

1776: bumbl de ibriqim oca 220 banl. TARIF 1792 : ibr4im, feluriml

de mtase, oca 40 bard. REV. II, 334 (d. 121): dou pung1, una de

Mk alta ibriim. Fn. 29: alunaril si vInOtorii de erbet din Fanar

ca.).1 purtad pe cap fesurl micl cu funde stufse de ibrifivt.
b.

In cntecele populare :

TROD. 419 :

Cu haine de fir si de ibrifin.

MARIAN I, 20:

C'o sfari de ibrifin De la mindra mea din sin. BIM. 107 : Cu fir
de ibi4in, Postav de cel bun.

2: fig. bobirnac, alusiune fina i museiltre.

CR. II, 91 : ne trage cite un ibriin pe la nas despre fats. popil; 153:

btrinil didead si el tinerilor cite un ibr4in pe la nas, numindu-1

bonjuri.stl, dueigil, pantalonarl

taie

3. (adj. i adv.) fin, subtire ea ibriimul: cutitul

ca briciti; Vint ibriim", rece, care te

taie In fata (Polysu).

IBR1SIM (pers. soie), soie torse, soie file; bulg.

serb. ibriim, mcr. braime, ngr. pirptcsEp..

Sensul metaforic e proprig Umbel romne.
ibrilinar m. resueitor de metase.

Form romnesca paralela cu ibriimgig".

ibriimgi

m. negutator de ibriimurI.

www.digibuc.ro

223

Fu,. 138: ciciula cu DMA a bogasierulul i calpacul de blank

al armnulul ibrifintgitt.

IBRISIMV, fileur de soie, marchand de fil de soie.

ichifi n 1. arsic mal mare si maI gren, obicInuit

plumbuit, cu care se lovesc alte arsice (In Moldova
ichiul se numesce ,4ap").

Isp. Juc. 75: o capra pretuesce cit deue miele, o slbk, cit
trel, un ichi4 bun n'are pret. GRIcA, 300: clack intra odati cu ichiul

In arm6n, se punea lenghig, de nu mal 16sa oscior pentru ceialalll bAietl.

2. fig. crda simtitre.

MAIticav 1895, N. 18: fl aa de buni cum te arata chipul

m6 lovia la ichiP, moftangiul.

3. fig. clencig. piedeca, greutate.

MARION 1892, N. 50: trba ar 11 mers strunk, dach nu era

un ichift...

YEK, coup dans le jeu d'osselets ( 42).

Sensurile figurate sint propriI limbel romne si

slut Imprumutate din jocul In arsice.
iedbc n. (sag edec) 1. cal de parada, povodnic.
.

GHEORG. 332: purceend Domnul Impreunk cu Paa de acolea

iar11.1, lnaintea DomnuluI i Inaintea menilor lul cel ale1 erail
edecurile Pael. For. III, 248: dupa acsta urm6z trel iedecurl, adia
cal cu friie Inflrate i cu arale strAlucite, ma cMiretl. On. I, 291:
rnultime de cal, multl armlisarl nechezind,povodnicl,iedecurl cu harale de sus pin k. jos, strlaucind de aur i de argint.

2. (termin de marina), remorcarea uneI luntre: a

trage la iedec", a remorca o luntre.
OD. I, 140: un pescar Wye trAgea la iedec In tcere caicul se6.
Incircat. CRils. I, 41: la iedec luntrea va merge mal uor.

3. lucrurile unuI tot: iedecul caseI.

BASME I, 129: am voi si vedem tata curtea 616rieI tale adick

tot iedecul de slug% b6rbati, femeI i copil ...

4. obieet de valre, odor pastrat din vechime (cu

acest sens vorba se aude mal ales in Moldova).
5. fig. (si archaic) reserva, modestie.

Doc. III, 189 (d. 1788): femeile sfi mrgb. acoperite i nu cu

desfrInk.rI, ca si OM pizi iedecul i cinstea fie areia.

YEDEK, cheval de main (d. ar. yed main"), remorgue, article de rserve, toute chose en double pour
servir en cas d'accident; serb. Ieclek povodnic", ngr.
Isagxt, chev al de main. V. Partea II: iedeccig.
Iedecli m. boierinas In serviciul Curti!, sluga domnsca cum era cafegiul, caftangiul, ciubucciul, ibrictarul, peschergiul, serbegiul, sofragiul etc.
Doc. 1, 651 (alaia 1784): iedeclii cite dol ...
Var. : edecliti i idicliii.

Doc. II, 18 (alai6. 1791) ceilaltl hoierinaqi al CurtiI i idiclil

cite dol. I'm. 28: un ir de odM In form& de chilli calugkrescI, In

www.digibuc.ro

224

care edeail idiclit, neferil i iciolanil domuesci ; 209: idiclii, fustasif

si alte tagme de slujitorl. GHICA, 8: eram edeclitt i aveam odaie In

curtea domnsca. DELAVR. 166 : a trimis doue sbuthhul de icosar,

una In frunte de urs, cealalta In frunts

YEDEKLI, muni d'un objet pareil qui sert le

remplacer en cas d'accident (alt sens lipsesee).

iefch f. (si iofca) la pl. foite subtiri de aluat framin-

tate eu ou6 si unt (Costinescu).

YUFKA (mince"), espce de gateau mince, feuil-

lete ; alb. serb. iufka macarne."

Vorba e speciala MuntenieT.

ienibahAr n. aroma de earnati (Myrtus pimento).
TARIF 1792: ienibahar oca bani.
Var. : enibahar si inibahar (Cony.

Fn. 164: enibabar ti alte mirodenii.

XXVI, 454).

Vorba se rostesce si inipaar, de unde forma redusa

nipar aroma de carnati (Glos. 421).
YENI BAHAR. pice nouvelle :

bulg. eni bahar

aroma". Vorba circula mai ales In Muntenia.

ienicr m. 1. (la pl.) numele vechil pedestrimi turcesci, Infiintata de Sultanul Murat I la 1362, recrutata

mult timp din copli crestini turciti(agemoglani"),Ieniceril

ocupatl primul rang in armata otomana i fura mai multe

secoie spaima Europei liana ce. devenind un adevrat

flagel pentru Irnpratia insasi, fura cu totul desfiintati
in 1826 de Sultanul Mahmud.
a. la cronicari:

Ni COST. 20: ca i ieniceril e im stilt acum la Turd, la Rim.

pretorienil, adic& pedestrime de Divan le clicea. Vic. 252: Sultan
M trat I a aseclat brs a noul de ostasi pre care Hagi Becta Prorocul i-a numit enicerl, blago6lovindu-1 a ft pururea biruitre.

b. In literatura:

AL. T. 40: am veciat ienicerl i raLtneriti... 1618; altul ne

cinstesce femeile mai dihal de at ieniceril.

C. in cantecele istorice:

TEOD. 534: C'o sa-ta spetesca tog boierit S'o sa4I slatesci ienicoif ; 550: Vr'o cincl-cleci de ieniceri, Gro1 la cap, ch,runti la peri.
AL. 134: Cu einct-cleci de enicerl, care p6r15, 'n br banged; 210:
Ca eniceri, cu tumuli marl Ce sparg ziduri cat de tart! MAMAN 1,
208: Si o suta de inincerl

II. (la sing.) fig. talhar, om crud, barbar.

AL. T. 535: bre! ce Impuch, 'n lana! bre! ce ienicer! 1600

1233
hotale! ieniceriule! 1660: vrea sa (lick et1 comunist, ienicer
(Petcu) da, at
(Vordulescu) nu-ti Sint nInas, nu te-am botezat
botezat pe flica-mea, ienicerule!
Var. : enicer, ianicer i ini(n)cer.
COST. 250: trimitndu-I i 2000 de eniceri atre 60000 de ste ce

www.digibuc.ro

225

ayes tt1rsa. Dim. 171 : ianiceri e sloboclia ea zmel eu cail. URECHE,

201: Imbrea Aga eu inicer i eu mullft ste ttircscA. NEc. 259: all
sosit i un Pak cu o mie de iniceni. CAEIT. 15: Viziriul pusese pazA
la pod inicerii, sh nu-1 lase pe Moscall.
YENI ERI, milice nouvelle, janissaire (d. yefii.

neuf" i 6eri milice"); bulg. Tani6arin si infeerin, serb.

Taniar(in) si Teniar, ngr. ytavLsCip71;

i isyczaipos; rus. Ta-

niarg; fr. janissaire, it. giannizzero, sp. genizaro. V.

Partea II: ienicer-aga, ienicer-efendi.

lenicerca (inicerca) L pupa ienicersca sail turcsca.

NEO. 327 inicercele Turcilor erad mal lungl i de fler mal
bune de cit flintele Muscalilor.

ieniceresc a. ce .Vne de ienicerT.

GANE I, 209:

tOta slbaticia ienicerscd ii revenise ea prin

farmee. TROD. 574: De stropurl ienicereset i de sangiurl p&ganesel.

Var. : eniceresc i iniceresc.
BELD. 899: Enicerscd nAvalft nu
dat, nu-1 de ereclut. M.
COST. 2 472: odaile iniceresel orinduite
1ST. 1715, p. 15: cu haine
iniceresci imbrfleatl.
ienicerime f. (i ianicerime) corpul ienicerilor.
NEC. 404: Sarabcherul en Mt& enicerimea. 1:3XLc. 28 : r5.pindu-le
al clecelea din leciorl spre a-1 pregati la recrutarea ianicerimil.

n. pieptar Orilnesc de van, din postav sag

dimie, Inflorat la guler i la piept, si garnisit cu nasturT i ciaprazurT: ilicul pte fi barbatese i femeesc.
AL. T. 45: surugiul intr pe scenft Imbracat cu poturl de

aba, ilk de postav cusut en gitanurl. MARION, 53: aveall nisce flreturl la ilicuri de-11 luad ochil.

Vorba revine i n poesia popular.

AL. 135: Pandelu, un errec voinic, Chi pistle sub she. TROD.

132 :

i la 4i 'ntAi de an, Niel vr'un Vic en gaitan.

Var. (muntn6):

TELEOR, 160: aechita acela a fost lucrat de Marula.

(ordinairement en
YELEIC, veste, justaucorps
toffe de soie, manches longues, et qui se met sous
le kaftan); bulg. elek (i ilek), serb. alb. Telek, men
ileche, ngr. TEX6xt. (70.6xL); sp. gileco.

Despre Imbracamintea taranuluT ( 100).

imame

f. 1.

capetaiiil de chihlibar al ciubu-

culuT (impodobit une-orl cu diamante sag peruzele).

Tht. XXII, 312 (d. 1826): imamelele de chihlibarid ce se vor

gsi pe la dughenl. AL. T. 433: done caltfurl de intamele ; 1392: ce-1
in imamea de nu merge ?.. 11 astupatft? GANE Ill, 168: ciubucele cu
imamele de chihlimbar. FEL. 17: ea imamele de chihlibar limoni.

2. varietate de pere (In Moldova).

*El?. V, 68: pare imamele, lungurete, fata rouie, gust dulce.

1MAME (ar.), embouchure d'une pipe faite d'ambre

jaune ; bulg. serb. imame, ngr. (i)Itap.gs ( 89).
60936

15

www.digibuc.ro

226

imina

(i iminii) rn. pl. I. (sensurl moderne) 1. pan-

toll la earl caputa merge i prin prejurul calcaiulu,

purtat Inainte de boierl, boiernaI i de slugile lor.

TARIF 1792: iminel brirbhtescI de om mare liochil... ceI roiI

negri de saftian. FIL. 13: cu picirele gle bligate In nisce
imind de saftian care fuseserA odatto. roiI, dar icg pierduseri coldrea
din causa vechimil ; 116; taranii jtiluitorI srtrutad fruntea imineilor
lul PAturica; 143: imineil cel stacojil i fesul eel ro cu fundh de

ibriim negru.

Frte rar se aude vorba la singular.

GHICA, 61: dascalul Chiosea scotea imineul din picior i-1 a-

svArlia dup5. dInsul.

2. panton din piele grsa purtatT inainte de haidud, iar asta-dI de tarani i de tarance (ce roii se

numesc In Muntenia filer").

*Ey. lIE, 164; [voinicii codrulul] IncAltag cut iminii, mug de

codru pustil. hp. 80: In picire [opincarul] prtb. ciupici, ort pantohl,
orl itninel; 68 : imine, ciupicl, Heft, papuci.

IL (sens archaic, sub forma imeni) un fel de panza

vargata pentru macaturi de divanur.
TAA.IF 1761: imeni bucata 44 barn.

YEMENI (ar.), toile peinte d'Yemen; sorte de sou-

Hers rouges et noirs que portent les gens du peuple;

bulg. emenila, serb. lemeniie pantof" (lemenila ma-

rama"), Dgr. ymileE, toile de Perse ( 100).

m. cizmar de imineT.

Doc. XII, 390 (d. 1820): isnaful cizmarilor, pantofarilor, iminigiilor i papugiilor.

YEMENIgI, fabricant de yemeni.

inacciii a. Ineapatnat (vorba se aude In Muntenia).

G011..1. 1, 44: Imptiratul inaccifi intru hothrfrea sa,
INAT6t, entt (d. ar. i'nad enttement" : cf.

34); bulg. srb. indeifa artagos".

indrivaim m. litt. esenta regalA, planta frumos
mirositre (Geranium). In Moldova se aude andripl, In
Dobrogea andrifea (Etym. 1187), iar In Muntenia endripim.
indrupim si (in Muscel) angripi.

Fu.,. 154 : magbiranil, trandafiril i catl-va endripimi ce umpleatl

atmosfera camereI de un miros nu aa placut cat era de pAtrunOtor;

284: o multime de le cu maghirani, indrufaimi i alte florl scumpe
dupti atunct.

SAHI, parfum royal, surnom du granium

(d. ar. 'ytyr essence" i pers. ahi royal").

Variantele citate sInt diminutive de la o forma

originarA andripi: andria, andriea i andrie1; formele cu m final stilt analogice (cf. iasmin).

www.digibuc.ro

227

iorghn n. inveli de pat, sinonim cu ciarsaf" si

cu macat" (Etym. 60), cAtes1 trele de origind turcscd.

YORGAN, couverture 'de lit, ouate ou de laine,

courte-pointe; alb. bulg. serb. lorgan, Incr. iurganu.
iorgangiii m. eel ce face iorgane : maI inainte,
iorgangiil formaa un rufet sa micA corporatiune i starostele lor se numia iorgangi-basa".
Doc. VIII, 190 (d. 1801) : aducnd i pe iorgangiif fata .

..

4iser5.

a ail fost i Ant multumig de Stoian, cerndu-le a fl tot el ior-

gangi-baa.

YORGANgI, qui fait des couvertures de lit, tapissier ;

bulg. serb. Iorgangiia.

iorgangi-bafa m. starostele iorgangiilor.

Doc. VIII, 100 (d. 1801) : Stoianiorgangi-baaas1ujitisIujesee

nelipsit CurIA gospod.
iorgangerie f. 1. meseria iorgangiulul; 2. prAvAlia
Doc. VJII, 101 d. 1800): sciind meteugul iorgangeriet . .

sa.

iortombn m. (i ortoman) 1. bogat in turme (vorbind de ciobanI). Vorba e speciald poesiel populare.
AL. 1: r6.-1 mal ortoman
ortoman, fecior de mocan.

are ol mal multe. Tnon. 60 : Voinic

2. voinic, vitz (despre haiducI).

An. 10: Un vilz de ortoman Pe un eal negru dobrogn; 10:

Sal, WO ortomane, C. m'aj tinge la ciolane! TEOD. 442: Voinic mndru,

ortoman, run cal negru d ,brogn. R.-Con. 66 : Voinicu' iortoman Cu

chimiru' plin de banl. WEIG. Rum. Dialekte, p. 78 [Oltenia': Frun'un lipan, Drag mi-a fost calul bMan Si voinicu wrtoman.

Vorba pare a fi o formatiune analogicd (cf. hotoman)

d. YORT possession, bien-fonds", eum. yurt mansio",

tat, cort n ogaI" rus. Iurta tente des nomades" (IurtovskiI tataring), rut. pol. jurt turmd". Sensul primitiv
ciobdnesc, posesor de turme", trecu apoi in sfera haiducilor printr'o transitiune sernanticd analogd cu sinonimul chiabur frte avut" (litt. puternic). Despre acest
important termin pastoral, special OltenieT, veQI cele
aise la 110.
iortomnesc a. epitet aplicat haiducilor: vitejesc.
SEn. III, 216 (d Vfdcea): Sus la munte, la plahl, Este plinea

voiniascf). i lfa iortomdnised.

iorgovbn m. plantd numitd i liliac" (Glos. 323).

ERGU VAN (ar. l'arbre de Jude), lilas ; hulg. argovan,

serb. Iergo van (To rgo van), men argafan, ung. orgonafa.
Dacd vorba e speciald Ardlului, ea a venit acolo printr'un intermechil s6rbesc.
ipitngeb f. 1. un fel de ghebd de dimie rosie,
fArd mneci i cu gluga pentru plie, acoperita cu gai-

www.digibuc.ro

228

tane : ipIngua se pcirtit mal ales de cel ce fac negq

at vite.

COND. 1693 p. 122. ipingele ce s'a cumparat copiilor din casa.

TARSI` 1792: ipingele cerchezescl una 15 banl. Tsp. 369: hotul 1 asternuse ip'ngu.a. FIL. 294: cel dol ca1ator1 1nfItsurat1 in ipingelelelor.

Vorba figurzS, In proverbe si In ciintece.

GOLESCU : dup. plie vine si el cu ipingeua (V. si netegea).

PANN III, 51: lupulul de i-ar fi frica de plie, ar purta ipingea; 91;
se Invelesce cu ipingna si se searpina cu surcua (despre cel sgar-

citl) ; 133 V. pesingea). TEOD. 506: Ia sl-ml dal tu ipinge'ua, Io

daal tie saiaua. BUR. 205: Tot corturl de ipingele, Mai marl o mal
mruntele. VuLp. 31: Afara din tirg esia, Ipingna a5ternea

2. pAturS pe ua caluluf.

AR. 30 (d. 1821): calul cu tacamul lui, ipingea rosie

PANN, 20 (prov.) : nude se gasesce sna. se cere i iping6ua. TEOD. 299 ;

m trca Durarea, Far&

ude scara, Niel coltul de spingea.
VULP. 35: Tot cu flinte d'ale grele Si cu banl prin ipingele.
Var. (arehaice) : iapingea i epingea.
ETYM. 1230 (d. 1741): s'ai1 dat la dol puricarl lmbracaminte,
doue iapingele, doue antirie... N. COST. 45: pre Iurdachi Ruset Vornicul, Imbracandu-1 In haine prste, ducnd In spate si o epingea ;
103 : n'aal scapat fr paguba mal niel un boier si nefurat de Moscall:
cul pistle, cul rafturl, cul epingele... I ONESCU, 697: epingele de la
20-35 sfantl. GMCA, XVII : sa dea fie-care cite cincl lel i daca nu
a parale, sa le iel epingelele.

YAPYNgA, couverture de feutre a l'usage du cheval

qui couche en plein air; manteau de bure que les janissaires portaient en hiver (d. yapmak couvrir") ; bulg.
serb. l'apunge, rus. fapona, rut. pol. oponcza, alb. lopange, Dgr. itarouvrCi; ( 100).

iermelie) 1. moneta turcsca de aur,

irmilic m.
avnd In Moldova aceia1 valre cu icosarul".
AL. T. 74: iv aduc o fartma de friptura mare cat un irmilic..
CR. I, 113: mi-1 da sel-spre-ce lel, un irmilic de aur
duce-o.
GANE II, 244; scotnd din buzunar un pumn de irmilici.

Vorba revine adesea In cntecele populare din Moldova i din Bucovina.

AL. 117: Si paftale miel Tot de irmilicl ; 135: oece pungl de ir-

Opt de rubiele mkt Si vr'o trel de veneticl. MARIAN I, al :

Avea turme, Avea vninicl, Avea pung1 de irmilicl. SEQ. 1, 11 : Trel

dsagl de iermelici i de galbenl trel mertiel. CAN. 64: i basmaua
de la gat face un irmilic batut.

2. hors. In Moldova dupS, masa de cununie (Sev. 281).

UMIAK, pice d'or de la valeur de 20 piastres

(d. irmi vingt" : cf. ngr. etmaipt d. eNom dou6 qecl" i
sfant, monetS de 20 creitari d. germ. zwanzig doucleci") ; bulg. irmilik ( 94

ischiuzbr a. (i iurhiuzar) dibacig, iscusit (litt. care

duce lucrul la capa), smonim cu. piicher".

www.digibuc.ro

229

AL. T. 106 : avnd plan de ischiuzar, s'ajungA, pensionar : 413 :

Incepe tu, ci esti mai ischiuzar ; 952 : e$t1 craid, estI iuschiuzar i tura
In buzunar. FIL. 166 : un ataf de curte ischiuzar pte In scull& vreme
ajungA bogat ca boy din Biblie.

ISGOZAR, habile, ingnieux, expdient (d. turc.

chose" i pers. gilzar qui mne fin").

ischiuzarlc

meteug subtire.

n.

ititchiuzarlic) dibacie, iscusinta,

Fn.. 16 : iuschiuzarlicurile i marafeturile cu care trebue s fle

Impodobit un adeverat calemgit; 230 : dar bine cum le afli tte
acestea ? Asta este iuschiuzarlicul mett

IGeZ A RINK, habilet, activit dans le travail.

ischiuzarlie t. forma rornitnizata din ischiuzarlic".

AL. T. 1_31 : MAI, in ochil mel numaI oinul CU merite
ischluzarlii la trba are ipolipsis.

cu

iIc
n. (5i Mold. flic) I. (la Turd) caciula ttarsca.
COND. 1693, p. 96 : un ilic ce s'ad fAcut unel slug! al Capigi-

basil. Doc. III, 613 (d. 1787): islic lesesc i cel tAAAresc.

II. (la RomnT) 1. caciula domnsca de sobol.

CAPIT. 315 : a chemat pre Grigorie Aga si

nesce en haine, ilic, surgucit. N. COST. 82 :

Voda putin slicul din cap.

imbracat domridicat Nicolai-

2. caciula boiersca a care]. formI i Inaltime innoblete! nstre trecute.

clica

de z. 1669): trel slid de sobol si cu ursinic.

pentru brine i islice care li
fcut de Pant GHEORG. 302:
REV. E. 340 (f.

COND. 1693, p. 478 : cheltuiala hainelor paicilor si a copiilor din cask

and vAtavul de aprodI mergea la casa boierilor, esia inaintea lui

11 primia cu slicul a mnA. Drois. 178 : TurciI le-aa poruncit boierilor

de s'ad schimbat si s'ail imbracat In haine turcesci, lepadndu-si

puind cAciull negre lungi In cap. Doc. III, 613 (d 1787) :

ilic romnesc de om fAcut poi taler, iar cele de copil 30 de bard'. AL.

In vremea boierilor cu islic

cu anterit ; 1333 : Banul
licul marelui Clucer ; 251 :
Isi puso 4lic pe cap si giubna pe umeri. NEGR. I, 46 : In cap
T. 81 :

Vulpe sine flicul intr'o mn. FIL. 229 :

pinrul avea un slic de o circumferen(A eel pupa de 7 palme. GHICA,

78: Imbiacat In antered de cutnie si purtnd un iflic rotund de piele

de miel surl... 500 : p'atunci forma islicului nu era numal o fantasie, cum este asth-41 cu pAlkriile, mal Inalte sad mai scurte In

pareti, mai rotunde, mal gogonete sad mai tuguiate, mal tail sad mal
moi, dupa pofta fle
fle-care trebnia s pOrte iclicul dupa tOpa lui.

Vorba revine In proverbul (Pann, 157): nu m

calca pe co4u1 iliculuT, adica nu eauta sa m superL

3. caciulA purtata Inainte de Drnna i de cocne.

NEc. 225: Dumitrasco-Voda o purta pe fata rachieritel cu ALM

de galbeni
cu haine de sahmarand, i cu slic de sobol, i cu multe
odre impodobitA. Doc. III, 613 (d. 1787): islic femeiesc cu tt cheltniala lui z0 talen. NEuR. I, 145 : 1icul [Dninel] de samur pus cam
inteo parte era Impodobit cu un surgucid alb.

www.digibuc.ro

230

m.lri, islicul trecu la

4. de la Domn i boierif
boierina5I i In cele din urma la lautari.
Fn.,. 44: calemgid cel cu islice in patra colturl. At,. T. 79:
Barbu lautaru prta In cap o jumtate de Vic eu fund verde.

5. fig. nobleta.

FIL. 36: prinde inim, rnine vel pune iflicul in cap ... i vel
avea mo.i1, iganl i avell.

vtement de tte, bonnet, capuchon;

6rb. i1ik, pol. rus. slykri (pe Thnga bas1yk6); despre
aferesarea silabef initiale 21. Forma slic" vine din

rusesce sat polonesce, cea ilic" direct din turcesce

(gum indica evitqrea dublel consonante initiale). Hinerarul e acesta : Po1oni i Rush' imprumutara vorba de
la Turci, earl o reluara de la dnsif sub forma scurtata
(slik d. baslik) i o acomodara cu rostirea lor particu(islic d.

slic); de aci forma paralela a vorbel In

Moldova si In Muntenia.
Una din numerlisele numirT ale coafurelor nobile

din trecut ( 80), care a disparut fara a Msa vr'o urma

in cantecele populare i In costumul taranului.
iIiceI n. islic boieresc (dimin. desrnierdator).
TEOD. 70: De nu credeti, marl boierl, Ia-1 catatI

i 'n

ilicar m. (si Mold. licar) 1. fabeicant de islice.

Doc. I, 439 (d. 1783): marfft subtire care este Meru al mestecoNn. 1776, P. 16: 10 lei poclon de la starostele
de licarl. Gmc4, XIV: croitorl, i.2licari, curelarI.
s

2. fig. i ironie, boier retrograd.

CR. D., 153: unia, in aprinderea lor, numiad pe ceI btrni

r ginl invechite, ilicarl, strigol.
iIicrie f. meseria
Do . I, 441 (d 1785): pielcele, stirpiturl sad piel albastre cad
bint de trebuinta

isnf n. corporatiune, brsla de meseriasl.

a. la Turcl (frte numenise i variate).

Ax. 167: s'ad scos tuiurile i corturile la Daut-Pasa, dupa aceia

s'ad fcut alaiurile, al isnafurilor i al tienicer-agasi i al Impdratultd.

b. la Romni (abagif, astaragif, salvaragii, etc)

DOC. IV, 29) (d. 1793 ponturile ce sint date pentru aceste
isnafurl. NEaR. I, 305: n'a trimis-o in cercetarea starostilor de isna:

furl, dupre cum e obiceiul flare breslasI. Fm. 139: plecad pe la

casele lor, imprtitl in cete, dup isnafurt sad meleril: 32) : poruncl
sa adune pe top* boieril din amindond judetele, tte isnafurile si pe
opincarl. GHICA. XIV: populatiunea oraselor se compunea de meseriasl i neguttorl, Imprtid in isnafuri sad corporatn: croitorl, cavafi,
islicarl, curelarl, ciaprazarl, tabacl, brasovenl, gabrovenl, bogasierl,
lipscani si zarafl; fle-care corporatie cu starostele sd.

Var. (archaica): esnaf.

www.digibuc.ro

231.

iST. 1715, p. 14: se face alaid de esnafurf, &see care brs15.

ett podbele el. Wt. II, 41 (d. 1783) : rachieril, bcaIi1 i alte esnafurl.

ESNAF (ar. pl. d. sinf classe"), corps de mtier,

corporation, jurande; bulg. s6rb. esnaf, ngr.
( 96).

isnaflicn. obiceiul celor din acelasi. isnaf (Glos. 326).

ESNAFLYK, mtier, profesion manuelle.

iucsuceb f. Urea ee sm6n A. cu un bulgare de

zapada. (Viburnum), litt. degetar (Polysu).

YOKstiK6E, dimin. d. yilkstik d coudre", yilkstik

oty asperge" Barb. Vorba, speciab. Munteniel, lip-

sesce aiurea: ea se af1 numal la Polysu.

ireq n. (si iurg) I. (sens archaic) termin technic
asupra dusmanului, asalt.

URECHE, 228: aalind en dnt1 singnr fon-Voda,, ad Inat

prisce cu iuref de la Turcl. N. COST. 107: MoscaliI se gAtiad s maI

dea un ittr4 mare Turcilor.

Var.: iuri rj iurug.

VAc. 252: Oa a nu sosi imp5ratul, Andrianupoli se lu de

vizirul la asaltul sad tittrufic eel dintaiu ; 265: Ali-Pasa Iu Varadinnl

ca iuruf. DION. 177: porancit-ad soldatilor de ad dat iuri adiett
vals ntrmnii. Ax. 149: indat& adat ienic.ri1 iurus. Duht. 48: Turd'
ca un iunq ce ad fficut, sterserts. Rusilor 3 tumid si veco 60 capete;
91 : fttcurft rzboid avlind Turcil cu marl iurgurt.

(sensuri moderne) afara din sfera militara.:

(ca interj. sail adv.) la arme! navalli!

1.

AL. T. 1125: and oid striga iuricq! sa sttrig eu toti1; 1135 :

.
pe dinii, Racal! GHICA., 16: venia tot iuruf en iataganul In
ding si ca pistlele intinse in amindou
iuru

2. (ca subst.) atac In genere.

AL T. 1250: iuruul cel dintaid rare ori izbntesce... om mal

trage alt iuruf la vrenie.

YO RIR, attaque, assaut; bulg. serb Iure$ (Iuris),

men iuruse, ngr. Tioupoixst, assaut.
Termin militar generalizat In lirnbA, ( 28).
iurugesc v. a da nAval5. (vorbind de dusman).
AL. 210: Sine vorba nu sfirsia, TurciI 'n cas iuru0a.

Verb corespundnd serb. Iuri sati si ngr. ytoupoucyrECw.

*iuzlc m moneta turcsc de aur In valre de

100 lei veehi, sall de argint de 100 parale (Wolf, 135).

Fm. 115: mie mi-a luat [Grecul] boil si vaca, sarac de maica
meal pentru nn iuzluc de spte-geel de parale.

Vorba revine i in cantecele populare.

AL. 106: Vin' colea Jiang& zbrea, 85.41 dad iuzluci at II vrea.
TEOD. 554: Na pungl de gtabenas1 ... Mal na s'alte de iuzlucl.

YZLK, pice de cent piastres (d. yilz cent"):

bulg. Iuzluk un fel de mesura de greutate" ( 92).

www.digibuc.ro

232

Laf n. vorbA lunga, sinonim cu palavrA" i taifas".

GLos. 342 : pierd dilele i noptile Sn latur

nu aleg1 nic1 un
adevr din lafurile kr. CAR. Nov. 43 : avea poft il. de lafuri. On. 20 :
taie frunztt verde si lafuri i talafurl.

Glosarul mai citzA formele derivate: kifuresc, a

spune la lafuri : letfuritor, care litfuresce ; Wur, limbut,
mincinos ... forme ce nu le-am intilnit nicAirea.
Forma talaf se aflA, numal In locutiunea lafuri i ta. lafurr, care corespunde idiotismului lavre i palavre":
talaf e o formaVune analogicA (cf. taifas).

LAF (pers.), conversation jactance; serb. alb.

laf convorbire", men lafe vorIA".
Vorba e speciala Muntenia
lagivrde a. verde mAslinit (in Moldova).

SET. Cbltori1, 56 : fetele imprejurate cu pestimane lagivert-P

cu veste stracojil.

LAkIVERD, bleu fonc, indigo (pers. lapis lazuli);

s6rb. laguver, ngr. kocCouppat i XaCoptvov, de unde lazur
(Anon. 262 : scobiturile pietrelor le vopsi cu lazur al-

bastru), rus. pol. lazur; formele europene : it. azzuro,

sp. azul, fr. azur derivA din aceiasi vorbA orientala.
lagm n. (si lagam) termin technic militar: mina.

N. Co8r. 485 : s aprindft lagumurile asupra ostil lul Jgmond ;

II, 12 : puhnd lagum iarba de sinet1 pre sub zidurile cettilor,
aruncat din temelie. NEC. 240 : a hatut cetatea i all fb.cut meterezurl
lagumuri. VAa. 266: luartt Turci1 Cehrinul cu lagumuri. Dux. 32:
Inteacel lagm scser A. praful din 580 buriase.

2. ali sant, sApatura pe sub plmint (Glos. 342) :

tot acolo se mai citza un verb lagamesc a face lagAm",
necunoscut aiurea.
LAGUM (lagym), mine pour faire sauter, canal
souterrain ; alb. bulg. lagam, mcr. lagame, serb. lagum,

ngr. XaTo6p.t. Despre terminologia militar ( 68).

*lagumgiu m. soldat miner.

N. CosT. 65: mined.' adia lagumga TST. 1715, p. 94: altIlagumgil

s. bage iarba, sA surpe zidul ; 128 : a trimis lagumgii de ail flout

lagumurl la aceste cetAtl. FOT. III, 249: tufeccil, lagumgif i altil cu
odobasil lor c1rl, inarmati cu stindardul ogiacurilor kr.

LAGUMgY, mineur (militaire); serb. lagumkila, ngr.

Xayoup.TC*.

lalanghit f. un fel de clAtite (In Moldova).

LALAGIT (lalanga), ceufs renferms dans la Ole,

A la manire des beignets (Bou II, 246); ngr. Acaira
XaXccripx, beignet.

www.digibuc.ro

2:33

Ila lea f. planta si flre frumsd, numita si ,.tulipan",

ambele de origind turcsed, ( 102).

AL. T. 585: m'am deschis ca o lal la ochil matale. TEOD. 114 :

Flre s'o lalea, Podul &Ind trecea ... MARIAN I, 171 : Prunza verde s'o

lalea, Trel voinicl pe drum trecea.

LALE (pers.), tulipe : bulg. serb. lale, ngr. kaki;.

*Lazi pl.

1.

numele unei populatiuni turcesci de

langd. Marea-Ngra : Lazii se ocupart cu negutdtoria I.n

Moldova, asuprind pe 1 ocuitorif pgminteni in tot felul.
N. COST. 110 : o sunift de Lazy turel. NEC. 372: Hatmanul Ipsilant, Laz de felul luL AmIrt. 141: Mihal-Voda maI mult i). dragoste avea
spre Turcil Lazi negutitorl si-1 cinstia peste msura. CANTA, 190:

It% Teodor Voevod ait mntuit tara de asupreleleLaji/or, care impresurase tara. KOG 210 : ariltnd tte faptele Lajilor pre amnuntul...,
chci mal cuprinsese tth Moldova.

2. acy, in Dobrogea. Lazii servesc ca hamall.

( RAS. II, 205 : eel legatl cu tulpane sint LazI, hamall de meserie.
LAZ, peuplade tablie au long de la Mer-Noire.

lazse f. lford cunoscutd In Muntenia si 'in Moldova

(Jip 52 : Sev. 284): ea a fost introdusd de Lazi.

lf5 f. I. (sens archaic) termin technic militar (cu
pl. l(fe i lefi): 1. in special, solda lunard a ienicerilor.
VAe. 272 : fAcilind zorbalte ieniceril pentru lefi, ch, nu li se platia.
2. solda ostasilor pdmInteni (cf. lefeghl.).

M. COST. 358: slujitoril lul Stetan-Voda strigml: lee, lefe sa ne

dea! NEC. 185: ail strigat in lefe meni de ste slujitorl si i-s.A pornit
a prada In tara les,ch; 232 : joimiril dach se inchinaft, le &IA carp
de iertare si. lefe; 273: Moldoven1 multi si feciorl de boierl se duceml
la lefe, unii la Moscali, unil la Lesi, unii la Racoti, unit la Sved

pentru agonisita. ZIL. 47:

lefile

ostasilor ce erm in tart. AL. 63:

FlitcM gros1 In cfit, Vomicl far' de lefo.

Var. (archaicd): lefea (aql ironic).

DION. 170: osta alese cu lefea; 186: lefeua ti se va da. MARION
1896, No. 29: am scontat leftfua p'o lima Inainte.

II. (sens modern) afara din sfera militard: plata i.'n

genere, mai ales la funqionari, dascalf etc. (pentru lucrtorl si argati se (lice ,simbrie"), sinonim In Moldova
cu hac" (cu pl. lefi i. le full).

AL. T. 107; bugetu o sh ajungh sh fie impartit numal in lefi;

136: fug tog de mine ea de slujba fat% lefa ; 837: lefii 15 galben1 pe

luna; 871 ; sh-m1 dea vr'un post cu lefel bunft; 875 : umblft dupft posturl,

adich dupa lefi ; 1546: ce simbrie, m? nu ti-aI primit tth, lefa? 1600:
te am slujit farft leta deco ani. XEN. 28: se duce lefa pill o luna; 49:
Il Meuse o lfcl de mal multe sute de galbenl pe an. CARAG. I, 85:
sa ingrijsca s'aiha meni1 lefurile la vreme. FIL. 178 : este orinduit
sames la cassa lefurilor.

'OLEFE (ar. 'ulufe pl. d. alef paturage"), fourrage,

solde paye aux militaires, pension. salaire, appoin-

www.digibuc.ro

2'14

tements; bulg. lefe, serb. lefa, pol. lafa solda", rus.

laCa folos", rut. lefa mita" ; alb. lief, ngr. Xotqic, mcr.
lu 16. V. Partea II: olafan.
Ca alahl, buluc, duium etc., lefa apartine la triceput sferei militare (cf. ienicer) i odata cu disparitiunea
vechil organisatiunl militare indigene, vorba
lar-

git notiunea, ca si sinon. s simbrie", generalizndu-se In limba: acsta acceptiune este exclusiv moderna.

lefat m. sinonim cu lefegitV, in sens de slujbas

-(adica nernilitar).

COND. 1813, p. 394 : sa mu1tum6scft pe top lefafii de dr6pta

leffi, ce ail a lua.

lefeird f. (si lefutra) diminutiv din lfa.
FIL. 207: mica leford de calemgitl. AL T I 17 : lefulra mea am

primit'o pe la sorke.

Iefegi m. (lefeci0 i leficifi) 1. (sens archaic) ostas

strain cu lfa, soldat mercenar : lefegiiI sari tistea In Wit

se deosebiatt de stea In strinsura sa stea in do-

Wilda; el formail o ceta de pedestrime de 1000 de rnenI

sub eomancla capitanulul de lefegiI (Bale. 619, 679).

Cu acest sens, vorba figurza la cronicari, In novelele istorice si In cntecele populare.

a. URECHE, 159: Radu-Vod

intrat In Tara romnsea cu

15000 de Turel, fr5 alp leficil ce-I adunase ; 216: ail poftit s-I dea
lefeciit sei nemp, s ias. impotriva Tatarilor; 220: Upusnnu all invetat In tain4 pre lefeciii co an avut strainl. M. COST 256 : 6stea lessch, era al.,A tot In 1611,. ca cei lefeciii vechl ce le (lie el cvartana;
305 : 1301 ayes Vasi1e-Vod5. cate-va, iar 5. tot de ar

i lefeciL Neu. 216:

chlar5simea si lefecii i curtent 5;i lAnsari. A3HR. 125 :

dee ste
ttarscA, si turcsch, adick lefecii. Comp 1776, p. 25: zapcil de la stgul lefeciilor, adich stegar, odabasa i ciaus.
b. :\ EGR I. 124: pantiriI si leficil tog cu zale Imbrhcap ; 143 :
o gvardie nnmers de lefecie Albanezi, Srbl, UngnrI...; 150 : curtea

plink de lefecil Inarmap. (in. I, 73: dupft aprotil veniail lefegiii cu

haine galbene.

darabanl Cu al lor mandri capitanI.

C. AL. 180 : Lefegii
TEOD. 60 : Lef ri 55, 'mpart.6sch, Left la lefegii

Var. (literara):

CANT. ler. 399: siimenil, darabanil si alalp liufegiii.

2. (sens modern) salariat: cel ce traiesce din bu(retul statului, biurocrat, fun etionar.
AL. T. 64: lefegiii din ditta de astadl se hrnesc din WA.
GkIsTE III, 00: a renuntat la cariera de lefegift.

'OLEFEgI, sold, corps de cavalerie rgulire

dite stipendis" de la droite Barb.
Inghi n. termin din jocul In arsice.

I SP. Ji1C. 81 : ca sI. dee lenghi4, apuc5, ichiul de capt, It strInge

bine si lovesce arsicul. OHIGA, 300 (V. ichiti).

www.digibuc.ro

LENG (pers.), boiteux, estropi ( 42).

leq n. mortaciune, stirv.

Dux. 91: atuncl pftrftsirtt Tamil rAzboiul lits'ind In loc vr'o 400
lefuri. AL. 314: Fost-all leport tttkrescl, Date'n sbil romnesel!
LE (pers.), cadavre (d'un animal), charogne;
bulg. serb. le, alb. lie, men lee, ngr. X6c1E.

feen V. a pierde simOrile : a leina de durere; fig.

a leina de Mine, de ris.
!quest: v. sinonim cu lesin" : a leui- fmea pe
cineva, a leina de Mime (litt. a se face le, a cadea
zacea mort) ; fig. a desgusta.
Ambele aceste verbe, ea forma i ea sens, par a
sta in legatura cu le; sufixul din fein" presinta ()recare dificultate din lipsa de exemple analoge.
levnt m. (i levint) I. (sens archaic) la pl. termin technic militar : 1. trupe nediseiplinate in marina
turcsea, originare din Levant i in special din Grecia
(Cant. Ist. ot. 691).

NEC. 389: Chpitan-Paa cu dite-va galine si cu ievinlL IST.

setft diu galine o snma de leving intr'ajutor. Dum.
139 : pe eel din partea Eghipetulul un bold si cu 1evenii lul If ducea
pe Moametani la Meca
aducea cu paz.
1715, P. 92 : s

2. corp de calareti voluntarI in Moldova.

M. COST. 305 : Matel-Vod avea otT si strftine si de fara sa,

ales pedestrime... fr darabanil de larft si cMarl de al notri moldovenl, acolo met.% In lfa, arora era uumele
; 335 : el singur
(Mateill-Vod) a stAtut In mijloc cu
cu darftbanil si cu o
sm, de seimenl. WIDOW/. 332: Domnul, In tte duele, mergea en
tot tacmut st si en boieril cel marl i numal cu alaiul
la Frumsa, la cortul sd eel domnesc. COND. 1776, p. 74: apitan de
leventi, odobasl de la 4 stgurl de levenp. Doc. III, 506 (alaitl 1787):
tog levenyi ot vel ispravnic za curte, ckihrl si
II. (sensuri moderne) 1. voinic, vitz, epitet dat

liaiducilor in antecele populare.

AL. 63: einc1-4ecl fftrit

De haiducl levintl, Dusl de la paring.

2. (la sing., mai ales ea adj.) fam. i mal mult ironic :

voinic, sdravM1 (vorbind de barbap).
uARAG. 15: odatft ce nu-1 What levent, ce fel de casft sft n al
fie si aia? MARION, 104: levent birbat si nea Sufelnit! 141: bEat
levent i ferches, ca niel unul In mahala.

LEVENT (levend, proprem. levantin), soldat vo-

lontaire, particulirement ceux qui servaient sur la

flotte turque, soldat de quelques pachas ou musselim

en province (Zenker) d. it. levante: troupes irrgulires

(Hammer); fig. qui a fire mine, hardi, audacieux Barb.;
jeune homme qui a une mine chevaleresque (Youssouf);
mer. levendu eroll", bulg. levent cocona", ngr. 4ivrris,

www.digibuc.ro

236

pillard, brave, homme leste (brave garcon, compagnon);

sp. levante soldado" i levandi guerrero".

Sensul metaforic al vorbei, i care se aude mai
ales in Muntenia, e luat din turcesce; el este analog

lui delitl" sub raportul evolOunif semantice: e un

terrain primitiv militar generalizat in limbt ( 28).

levincior m. diminutiv desmierdator.

TEOD. 498 : Levincion de ming, Strhin1 de phring.

levintel m. diminutiv identic cu levincior".
TEOD. 498: Voiniceilor, Levinleilor .

libadeh f. (i
anterit ordinar.

lebadea) 1.

hain boiersca: un fel de

KOn. 252: 1-a0. Mcut singur Mtiria Sa [Grig. Ghica-Vodh] un

rind de straie de postav, libadea i giubea. Doc. III, 613 (d. 1787):
anteri in sfrit ce se 4ice libadea. CoNv. IX, 277 (f. de z. 1801): o libadea de atlaz. Fri. 134: Banul ea o libadea de pichet alb pe
supra. GHICA, 258: de la Zavertt, daseMil lephdase lebadua i tomba-

tera i se imbracase nemtesce.

2. hain de tirgovq: manta de dimie.

FIL. 269 : eu libadea de aba alb, Impodobitii cu gaitan negru.

LEBADE (pers.), casaque de laine cousue gros

point, manteau (pour le mauvais temps); bulg. serb.

men libade. Vorba pare a fi disparut din grait.
licheh f. 1. (sens archaic) pata, defect (i cu insemnarea proprie materialA).

zu, 25: acest Domn [Alex. Vodh Moruz] adevbrat era Infru-

musetat en multe damn; avea Insit done lechele iiresc1: lacomia adich
scumpetea.

2. (sens modern) fig. sec.turA, om nesuferit.

'Esp. 109: licheua de stapin al moieI voi . cu dinadinsul

aibh pentru lnsul inelul lul nt-frumos. ID. B. Sn. 45: dach se porni
asupra lor,
11 imprhtil ea pe nisce lichele.

LEKE (pers.), tache, souillure; fig. dfaut, honte:

infAme, dbauch Barb.; bulg. leke, ngr. Xexk.
lighihn n. 1. basin de spelat.
NEC. 199 : Ughian cu ibric de argint. IJR. XVI. 277 (f. de z.
1797): o rahnhOergurit cusuth pentru lighian. CR. TI, 131: un lighian

de Ant cu ibric pentru sphlat. Fm. 18: un lighian de argint pe al

citru1 acoperimint era push o bucath de shpun mom

2. vas de ras barba.

3. basin de lovit, sinonim eu ts".
GHICA, 73 :

obligatia de a ne trezi diminta in sunetul until

lighian de alamh, lovit ca un tamtam chinezesc.

LEGEN (leyen), cuvette, bassin (d. Xaxiv71); bulg.

legen, serb. lecHen, ngr. XsTivE, (Xagw), men lene.

lilihc m. pasere de npte asemenea unui rece

inaripat (Vespertilio).

www.digibuc.ro

'237

CANT. ler. 28 : liliacut carele cu aripele sbura si cu sloboctenia

prin aer imbla. $ED. I, 11:12: srecele, care mannch nafura din cliva
de Pasce, s6 face liliac. AD. T. 11: prindet1 un tiliac in n6ptea ajningropat1 intr'un furnicar. CRAs. IV, 239: srele
nulul Bobotezel
asfintia i liliecif sburail in tte parti1e. OD. I, 162 : sgomotul alaiu1111 domnesc desteptase bufnitele i liliecif. PArar II, 142 (prov.):
umbl nptea ea liliecif.

LEYLEK (ar. laklak), cigogne ; vsl. lihiak mergulus", serb. lelek barza" i linak liliac", alb. lelek

ngr. XeXixt, barza.

lilibc m. arbust cu floricele albastru rocate, numit In Ardl scrinte", scumpie" i iorgovan" (Syringa

persica); !iliac de munte, Alnus viridis (Dr. Brndza).

FrL. 73: o dumbrava de filial din gradina mnastiril. TEOD.

301 : Cu toiag de liliac i matanil de tumbac. MARIAN II. 29: lyrunza

verde hike, Stilt strhin si slut sarac.

LILAK (ar. leylak), lilas (dim. d. pers. nil indigo");

bulg. liliak, ngr. Xadat (XouXixt) ; de aceia0 origina: it. sp.

lilac, fr. lilas. Despre fLora orientala ( 102).

Iiliachi a. i n. 1. a. albastru-rocat (ca flrealiliaculul).

REV. It, 24J (d. 1821): un zabranic liliachi cusut cu betla.
GHICA, 259 : cravat& liliachie

2. (subst.) colrea civit sag indigo (cf. Var.).

Var. : Iolachi, lulachi0 i lilichi.

TARIF 1792: lolachiul, let 100, 3 banl.Corzy. XXVI, 455: lulachi,

sinla, indigo. AL. 335 : Sh se primensca 'n iie $i 'n rochita lilichie.

Locutiunea proverbiala a face lulachill", a strica

lucrul, a nu reui cu ceva (Glos. 354).
Ilimn n. 1. port de mare.

N. COST. 52: facnd Tirul, aa meclat limanurile, seal ele mari1.

Dux. 32: Cazacil v646nd 7 corabil la limanul eetatil Tulcea. ZIL. Rev.
Ill, 337: ved mares far& valurl i plina de limanuri. Isp. 121: mer-

end corabira pe apa, ea se ruga lu Dumnecteil, ca sa-o scta, la

liman bun.

2. fig. asil, refugiti. : a ei la liman", a scapa din-

tr'o primej die.

AMIR. 157: dupa furtuna v64uram si liman, adica duph, multe

jacurl i obieeiurl rele ce scornise Milial Voda, pa urma acest Donau
fost ii mIngaiere. BELD. 340: Acolo alla limanul, acolo se adapostesc. 431: Cel sarael i cel nemerniel la el vor afla liman. AL.

T. 871: nu-ml rmne alt liman, de clt sa alerg la indurarea guversanitsa,

nulul... $ED. 1, 98: trebue cap bun si mints ascutita
ea oh ptfi duce trebile impratiel la bun liman.

Vorba figurza i In cteva proverbe.

PANN, 41: da din minl. &A, vrel sa esl la liman ; 133 : omul
vrednic se face luntre i punte si trebue sh, sh la liman.

LIMAN, port (adj. calme) d. gr. Attrijv ; alb. bulg.

serb. pol. liman, ngr. Xtv.ivc. Sensul figurat e propriA
limbel romne. Despre terminologia nautica ( 95).

www.digibuc.ro

238

Iimongi rn. (si lemongiO) vInd6tor de lamAT.

POP. 126: recare Turc de la Nicopole; anume Ali-Aga lemongiul. STAM. 123: In Moldova vor domnl multl grecomani limongi1;
476 : cum fac limongiii fanariog.

LinfonI, vendeur de limons.

Iimoni a. galben ea, lamia.

AL. T. 9: una cam limonie la ta i ca ochil In doI perl; 789:

ce al patit de estl limonite la fatrt ? 807: un barbat copt, vestejit, limonite nu verde
FIL. 17 : chihlibar limonia.

LIMON!, jaune citron d. an-pers. limon limon,

citron": de aci sp. fr. limon, it. limone : bulg. lemon
(limun), serb. limun (lemun), ngr. XE.T.Wv: (de uncle

ung. lmonya. Originara din India, htmia fu propagata

dTf, Arabi in Africa si In Europa; la poi (ca nitramza
portocala), ea fu introdusa din Grecia.

Iiochi a. stacojia, de colrea gumilacului (de-

spre in caltaminte).

Doc. II, 312 (d. 1792): cizme voinicesei hochil. REV. I

(d. 1821): o pereche de inane!

40:

1,tti, rouge jauratre (d. lk gomme laque);

bulg. lioki rosu". Despre colori ( 105).
hr f (pop. rila) moneta turcsca care circula
mai ales In Muntenia, in valre de 22 lei noi.
234: Maria 'n chimiras brtga, Cate o ril le dedea.
-- LIRA, livre turque, monnaie d'or valant 100.
piastres (.= megidiye).

lipchn m. 1. (sensuriarchaice) 1. Tatar din Lituania,

de religiune mahometana cu portul polon: Molclovenii
si arimug (Van t. Ist. ot. 156).

C kNT. Mold. 89: capilanei lipcensium Tartarorum (quo nornine

ii Scythae vocantur, qui Lithuaniam incolunt, et muhammedano ritu

irtitiati sunt)...

2. (la pl) corp de trupe pamintene recrutate din

Tata rut' asedati la Hotin sub comanda marelui Postelnic

sail a Pircala:bului de Hotin (Bale. 620).

NEC. 179: Tureil a6 asedat si la Hotin lipcani; 216: i-ad agiuns

gonaii lipcani In codrul Hertel: 303: k.i-aal ficnt Dumitrasco-Vodri....
si dour+ stgrui de lipcanl. MIISTE, 69: adus-a6
stea
sa i ostI staine, eate-va stgurl de lipcani de la Pasa de Hotin aice
in Iasl. BOG. 202 : lipeanil ee se aflail sedtorI prin sate la Hotin.
COND. 1776, p. 11: vAtafal de lipcani
odabasa de lipcanl.

3. curier oficial intreTarile romne si Constantinopole: el' format un corp de 1000 enneni intrebuintati la
trimiterea depesilor (Bale. 628).
COND. 1693, p. 703: lipranil ce s'all trimis la Seraschiarul si la

Hanul. Doc. IV, 266 (d. 1791): lipcanil ce se trimit eu eb,rtl de la

.

visteria gospod. OD. I, 73 : boieril de taint), cu v&tasil, aprodil, armllipcanif lor.

www.digibuc.ro

239

4. curier turc sat tatar.

OD.

I.

85: dol lipcanl de olac se tiirnisern cu acsta veste ;

162: un btrfin lipcun Uttar din Bngiac; I 65: un lipcan alerga inainte,
ea sit cerce drumul. GHICA, 506: atept din cs in cs s pice lipcanul cut tidula Pail de la Itusciuc.

(sens modern) stafeta (mai ales calare).

oNA. it. 50: A sosit lipcanul, pornit de la

Cu o veste
noun, aicl in ora. TEOD. 174 [oratie] : Ne trimise pe noi, se
CalArl pe se jugani.
LIPKA

(tatar),

tatare lithuanien (d. Lipka li-

thuanie"). Vorba, care persista Inca In oratille de nunta,

a devenit un apelativ dintr'un nume etnic, o evoluiune analoga luI tahr (=curier").
locni f. 1. un fel de c1atite.
AL. 'P. 136- nu-ti eere ininia de ceva locniale
eeturl, cozonace i sumn de locmale . . .

015. 19

dul-

2. fig. suma mare de banI, venit considerabil.

KOG. 205: Domnul hind invtat cu locntale mai marl. ZIL. ReN.

III, 73: lui Vodn, Mae if placu loernaua, adic multimea de barn ce
lua de la Mitropolitul. OnA. IL 148 . de-I loonaua mare pentru bu-

zunar...

LOKAA (ar.), espce de houlettes de pitte souffles

et sucres; bulg. serb. lokml bucata de rasol", ngr.

AoxtiAg (Xotmoup.a). V. rahat.

lule f. I. (ca subst.) 1. unlta de furnat emnpusa

dintr'o Ova i dintr'un vascior de pamInt rosu.
TARIF 1702: lulelile bune, la 100 de banl, 3 ban'. CR. I, 132 .
gntesce de bent luleua. FIL.144: ciubucele ale c'xot
lulele umplute afloat cit tutun
AL. T. 38 : catn-ti de drum pawl
ee nu scot lulua de la ciubuc. GHICA, 284; scapnram sn-ml aprind
Willa. TROD. 601: Altil lulea aprindea, La umbrn mi se culca.
Mo Nichifor

2. fig. Intr'o suma de proverbe si de locutiunI:

a lua (a fural lulua Nmtaltf", a fi bt (sinon. cu

afumat eu lulua"); lulua lui D-qet", sticla cu yin; a

ajuns la lulele", a sardeit cu totul; a-1 da lulua prin cenuit", a-1 face de rIs ; a21 bate lulua pe datorie", a suOra cu vorba multa i nepotrivita (Zanne III, 207-211).

PANN I, 111: s'a afamat en hderua; II, 185: trel lulele in dou
zambile (sftrac, despre negustori) ; ibid.: niel lulua nu-1 arde (n'are
noroc); III, 37 : a da cuiva en lulua in nas (a-1 despretni). ISP.Unch.
103: a lua lultta NmtuluI cu zale cu tot. MARION, 71: dumnialui

inlorcndu-se sra acasn, cam cu luleua Nmtulul; 150: d-ta aI luat

luldua Nmtului... tM lumea petrecea, numal d-ta dormial dus!

(ca adv.) ametit In gradul eel maI inalt (la proprit i la figurat): amorezat lulea, bt lulea ; a se face
lulea", a se ameti de vin.

REV. Il. 895 (d. 1821): cn vinul nu putea sn-1 mal sature, Orin
ce se Meuse lulea. 0.ium III, 200: inteun rind cft4u amorezat, dar

www.digibuc.ro

240

arnorezat ltdea. GRAS. II, 19 : banda s'a imbetat lutea. MARION, 82 : a-

morezat de pica, Idea.

Var. (mold.) : liul.

AL T. 1111 : erain tn stare sh-ml \rind sufletul pentru o liule

de tiutiun. SEV. 64 : $i s nu vil prin ur Cu liulka In gura.

LL (pers. tuy m). pipe ;

pol. lulka, ngr. XouXi:;.

alb. bulg. serb. lula,

Vorba, pretatindenea cuno,,cuta, e interesanta mar

ales prin numersele locutiunT la clrl a dat nascere,

idiotisme necunoscute limbel originare.

Macar f. unlta de riclicat greutti marl (Glos.).

MAKARA, poulie :

alb. serb. makara, ngr. licompaq,

oirouette. Vorbit rspndit i fara alt echivalent.

macbz n. ina de trecut vagonul dintr'o cale intealta (la cane ferate si la tramvate).

MAKAS, aiguille '(de rails); serb. makaze frfeci",

ngr. p.aziat, traverse, solive.

macagiii m. cel ce potrivesce macazul, acar la

cdile ferate.

MAKASgf, id. (vorba lipsesce In clictionare).

Ambele vorbe, cunoscute in Muntenia, tind a dispare inaintea neologismelor corespund6bire ac" (=fr.
aiguille) i acar", luate din frantuzesce.
macat n. (si Mold. mcat) invelis de pat.

NEC. 182 : a eclut Inaintea Vizirului pre mdcat. GHEORG. 311:

ed amindoI pe macat, Patriarcnul din adirpta Domnulul. BELD. 445 :
boieril shrutnd croturile macatulul, a e5i.t cu totil. UR. XIV, 231
(f. de z. 1813): se perine de postav cu mdcatul lor. Fn.. 142 : dou
paturl de scandurI, peste care erad Intinse macaturi de Ifinh de Brusa.

AL. 137: Vincktorul sta culcat Toema'n fund pe un macat.

MAKAT (ar. mak'ad, litt, lieu oft l'on s'assied), cou-

verture de sopha avec frange ; bulg. serb. makat, pol.

makat covor", ngr.
madm n. I. (sensuri archaice) 1. mineraig, metal.

N. COST. 51: IveriI din Asia, earl at In thrile kr de agiuns de

tte mademurile. TARIF 1792: litarghiros madem, cntar 30 bani.

2. fig. mina, put (de metale).

NEC. 228: Damitravo-Vodh aa scos Intid hrtiile de este acel

madem bun i pan& astacji In Moldova!

(sens modern) alpaca sag pacfon.

TARO 1870: hamurl lucrate ca madem de cea mal fink calitate.

$E9. I, 142: Frunzulith de made m . . , Numa'n ochl sh ne vedem.

www.digibuc.ro

241

MA'DEN (ar ), mine, minerai, mtal, fig. source ;

cum. madim metallum" : alb. bulg madem bronz",

mcr madem, ngr. p.ocu; sp. almaden mine, minire".
magaz f. (si magazie) 1. deposit de provisiuni
sag de WI-furl, magazin In genere.
COND. 1776, p. 67 : trel lel bezmen de OM magazaua mare ce
va 11 In fata. BELD. 379 : Case, dughenite, hanurl, magazale ce era. UR

XXII, 313 (d. 1826): vor pune marfa prin magazale. KOG. 209 :
Ind:Lis magazine ce avea cu lAuturh.

2. pravalie mare, mai ales lipscanie,

AL. T. 781 : ne-om opri In Paris 'om merge pe la magazif. ID.

Pr. 112 : o magazie In care straIncesc materil scumpe. GIIICA, 535 :
o magazie de stofe.

B. camara, jignita, sinonim cu bambar".

DION. 184 : oprise s nu se cumpere din Mil parte gr, numal

de la magma domusch, ; 2)1 : s umple magazine In cetate ; 224:
cte-va magazil cle bucate In Moscva le-au dat foc Moscalil de ail
ars. UR III, 133 (d. 17g2): socotindu-se Moldavia i Valachia ca o
magaza a inaltel mele

4. In special, Incapere separata de corpul easel

pentru lemne, sp6lat etc.

sp. 273:

vechI fra magazil.

Incbidem Inteo magazie. DELAVR. 219 : casele

MAGAZA (ar. mazen grenier, dpt"), boutique

sur la voie publique, magasin ; din vorba araba se trag

formele occidentale : fr. magasin, it. magazzino, sp. al-

macen ; bulg. serb. magaza. ngr. p.arCE, (v.m-faCk), men

magAzie pravali e".

Forma magazie e neo-grca, iar sensul de bolta

de marfurI" e special Moldovel, pe cnd In Muntenia
vorba Insemnza mai ales camara isolate.
magin n. 1. opiat compus din esente de opig,
lemn de aloe si alte aromate : cel mai simplu se pre-

para in forma de hapuri si se lua In apa sag cafea :

magiun de curatenie.

2. fiertura de penne (prune, struguri) formfind un

Ce consistent : magiun se face si din dovlc.
MA'gUN (ar. ptri"), lectuaire, opiat ; bulg. serb.
magun, men mangiun dulcte, ngr. tlaysCoyn, conserve,
marmelade, opiat.
magmz f. femee desfrinata (litt. pinten).

JIP. 56: cnd e Indirjit rumnu p5 femeia lul, II dice... ba-

oldina, bahornip., magmuzii, ploscak.

MAHMUZ, peron ; bulg. mamuz, serb. mahmuza,

ngr. p.a-zp.o6CE. Pentru sensul figurat de la pinten.` la 0.te-

leleice : cf. verigasa ( 44). Vorba e speciala Muntemel.

16

60936

www.digibuc.ro

242

mahall

f.

1. carder, suburbie.

MUSTE, 71: casele coprind cte-va mahalale. KoG. 240: la Galata

In mahalaua turcsck. t OND. 1776, p. 9: flatmanul sa fie dator a rin-

dui strkjile pe la mahalale cu slujitorI de ajtins i cu zapcil de eredinth. L R. X, 107 d. 1799) : In mahalaua Muntenimil de sus are un
loc de impartla. NEGR. I, 16: fu mahalaua SrkrieI. AL. T. 101: un

glas de rnsunk tnahalaua. DELAVR. 182: mahalaua Intelenie Ingropath

fn zpadk. GHICA, 40: cAtl-va (eciod de boierl batead tnahalalele qiva
si nptea. MARION, 15: l-a tras o topenie d'a mers vestea noun mahalale. TEOD. 338: Nu umbla prin mahalale, Inhaitat en haimanale.

Vorba figurza In mai multe proverbe.

PANN II, 134: umblk Intaratnd cling prin mahata a

tinea
de crailicurI); II, 162: Gli.ina &and va ou'a, ande o mahala (a face
larmk pentru lucru de nintic); 401: chteua Wink nu plcl prin mahala, cinil nu se fait dupa ea (pfinft femeile nu dall prilej bkrbatilor,
acestia nu se Mg& de dinsele (cf. Zanne, 309, 401, 471).

2. locuitorii din in.thala,

Fn.,. 76: te at InhMtat cu tiganil si jafuig mahalaua. MARION,

8: fAcurk un tarkboiu, de sculark mahalaua In picire.

Var.: (mold.) mhla i (munt.) maala.

S NAD. 103: o bfitrnk ce sedea In malulla. MARION, 21: Nea
Costache era epistatul maalalel. ID. 1',96, No. 13: a ris maalaua...

MAHALLA (ar.), guarder, partie d'une ville; bulg.

serb. mahala, mer. mhla, ngr. p./.-LaXag ; sp. almahala.
mahatagi m. 1. eel ce locuesee Intr'o mahala (fern.
mahalagiicA).

COND. 1776, p. 16: un poloboc de vin ce land mahalagiil pe la

casele lor tninna DION. 208: faandu-se cete de SrbI mahalagii. MARION, 28: toll mahalagiii 10' pove-tese intimplarea; 75 pkrinta fetel,
mahalagil fruntast... CRAS. IV, 309 : gura mahalagioicel merge ca o
mrft MARION, 148: o mahalagioicei care ingrijia de mama Manda.
ORAs. IL 166: :7'apoI trage-I gurk de mahalagidica.

2. fig. si fam. mitocan.

Formatiune analogidt ea bulg. mahalnila i ngr.

iLaxcaLdmic. du mme guarder, voisin.

mahmude f. (si magmudea) monetA, turescA de

aur In valre de 45 lei vechi, batuta de Mahmud.

BELD. 414: De nu da mahmudua, apoI nu se Intorcea. JIP. 57:

ingrpk magmudele si nisflele d'ale moI. FM. 41: III volt resplkti ostenla cu -0 de mahmudele. GHICA, 2o : cincl sute de mahmudele d'ale
moi luaie de la Tutcl.

Vorba figurzg, In ciintecele populare (si sub forma

mamodea).
AL 146: Ca desagl, cu buzdugele, Pline de mahmudele. TEOD.

541: Cu mahmudele tuicesci, Cu rubiele arkpescl. WEIG. Rum. Dialekte, 75 (d. Olt.): Si bag& mna fn saltea $i sate o mamodea.

MAHMUDIYE (ar. d. Mahmud), monnaie d'or frappe

sous le rgne du Sultan Mahmoud I (1730-1754 ; bulg.

serb. mamudiia.

www.digibuc.ro

243

mahmbr a. m. i n. I. (adj.) 1. ametit de vin, bt.

Mogik. (1620), p. 38d: ucisera pre Mihail, ch-1 aflaia, mahmur de

vin in asternut. CR. II, 138: de cat sa dal de pomana la calicl Sarah/as, mal bine ceva de but mahmurilor Martia ... S. NIL. 21: mane/1M sarate, piprate si acre bune pentru mahmurl. CRAs. II, 94: trz
n'avea curaj s privse in fay% nevasta.. , mahmur Insa Intorcea capul la stnga.

2. rg dispus (dupa chef salt insomnie), posomorlt.

STAM. 409 : el umbl, acum ea mahmuril, ea turbatil. AL. T. 126:

orizontul politic e posomorit cat nu Pasi% mahmur . GANE III, 206 :

de se Intimpla vre-o data sa nu-s1 indeplinsek somnul, era a doua

4i tot mahmur.

(ca subst.) indispositiune, Intristare.

CR. II, 59 : matusa Mriuca... scte inahmurul din ora.

MAHMUR (ar. mahmur), moiti ivre, qui a la tte

lourde aprs le sommeil; bulg. mahmuren, serb. ma(h)-

muran, ung. 'Minor chilM".

mahmurl f. indispositiune trectre.

MARION, 120 : de acolo esi tocmaI a doua 4i in starea aia de

mahmurad, In care l'a vgrit musteriil din earciuma.

mahmurie f. starea celui mahmur : ingreunarea capului dupa un chef sag din nedormire.
mahim n. lemn tare i rosiatic pentru mobile.

REV. N. II, 174: scaunele si canapelele tte din lemn de mahon

si de abanos.

MAHUN, acajou d. mahogoni (arborele e originar

din America). Despre speciile orientale de lemn ( 102).
mai f. I. (sensuri moderne) 1. chiag de brnza

sag drojdie de otet.

2. fig. putere, In locutiunea a prinde maia", a se

mai inviora (Zanne III, 597).

ORAs. II, 69 : Buzunarul v4 ea 11 sunk V64 a al mal prins maia.

(sens archaic) stoM scumpA din care se Mcea

caftane (sub forma mai).

ARCM IST. I, 4u (d. 1557): caftan de cofterie, altul de mai.

MAYA (pers. may substance"), ferment, levain,

au fig. capital, fonds, somme; bulg. serb. maia aluat,

lapte nacrit". Vorba e speciala Munteniel.
maidAn n. (Mold. me[i]den i me[i]dan) I. (sensurl archaice) I. camp de luptit, pia% public& (la Turci).

CANT. Ier. 100: biruinta nepritinulul in mijlocul meidnului;

186: la meidenul batail en mare dirjie esira. Ax. 171: corturile
scos [pe Alex.
Intins la meiden. DraN. 223 : poste cte-va
Vodi Ipsilant] la meidan, adia la loe de privelisce, i stand Vezirul
inceput a taia.
de fatft, at poruncit la gelatl de

2. fig. libertate de actiune, ocasiune nemerita.

KOG. 227: In (Wale acestul Domn [Mateill Ghica-Vod) prea

www.digibuc.ro

244

mult meden avead boieril cel marl. N. COST. 82: Iordache Vornicul
aflase meiden i vreme a grii red de boien.

3. fig. maidan de vreme", interval, rstimp.

REV. II, 393 (d. 1821) : Turcil n'ad plecat curind de la Bumreset la Tirgoviste, ci ad zbovit mal mult de done septlimInl

inteacest maidan de vreme

II. (sensurT moderne) 1. spathl liber, teren neacoperit de cladiri.

M. COST. 17: s aib loc deschis alto bulucurl slobode, adicrt

medn. Alm. 169: acest Domn descalecase cu ostl In medenul acela
a minastiril. CANT. ler. 392: beiul ars este meidenul pe cerid de la
zodiacul raculul On& la al capricornulut. CR. II, 89 : ese in moden
aduceam
aprpe de gazda ustr i gsesce un Wan. AL. Pr. 303:
aminte de medenui glodos al S. Spiridon din Iasl. DELAVR. 108; in
fata unnl maidan Ingradit cu late. CARAG. I, 10d: apuc pe maidan, ca
s5. ies la barierit, GHICA, 520: grdinl i maidanuri unde s so depuie
soldatil bolnavl. CAN. 233: La crasmuta din meiden B Oostache Roscovan. *Ep. I, 44; La crucea medenului, La crisma 'mpratuluI.

2. locul dinaintea (sail din dosul) curg mai ales la o

cas Oransca : maidanul cel dinainte se dice i batature.

GHEORG. 319: mnivanie care se face In meidanul curtil din

'nuntru; 322: osfestania se face in medanul curtil despre scara cea
mare, sa din lnntrul curtil. AL. T. 1727: din dosul easel mete este
un maidan deert. VuLp. 52: Mandra sde pe maidan
la mrgn.

3. fig. ivld, lumina dilei: a scte la maidan", a

a face sa &A la lumina, a face cunoscut (cf turc. maydana konmak ,.exposer", litt, mettre au grand jour);
a esi la maidana, a se descoperi, a se da de fat& (cf.
turc maydana gelmek se produire", litt, venir au grand
jour): a ajunge la maidan", la capt, la bun sfirit.
KOG. 219:

se uitace acestft slujb intreit [vAdraritull,

iar5.

acum iadt am gsit-o de ad scos'o la meidan. Doc. II, 338 (d. 1791):
nu care cum-va a luat de la bAcani vr un rusfet si a nu scdte la
mdidan Ora marfa lor ce vor avea ascunsa. BELD. 422: Oe-ad lucrat
el pe sub cumpt si ad esit la maidan. GANE III, 225: Tirgovistea
care a sco4 la maiden cea mal fink prsilh de men1 marl. GHICA,
VIII: elciil scot la maidan fle-care pe ate un cirac. JIP. 84: ca s'ajungem la nzaidan, ne trebue multI banl. ORAs. II, 4: CA s'a intors
rufetul iarrt, c boieril 's la meidan.
MAYDAN, MEYDAN (ar. , arne, champ vaste, champ

de combat, place publique ; espace, intervalle, temps ;

cum. maydan locus planus" : bulg. serb medan (meidan),

alb. rus. pol. maidan, ngr. vtavzolvc.

Vorba, important& prin formele i sensurile-I variate : pretutindenea popular& si far& alt echivalent.
midnq n maidan mic.

CoNv. XXI, 808: jucam mingea cu altl bietl In mdidanaful

dintre ruinele de la St. Haralambie.

www.digibuc.ro

24",

maimilt f. animal quadruman care aduce cu

omul (Simia).

C'Ap. 352 : [pehlivanul] s'a snit pe copaciul ca o maimula

HICA, 323: fie-care turc avendpe unieri sad pe eiaima ate o
o maimuld sad un coroid.

Vorba figurza in mai multe proverbe

GoLuscu: maimufa ceea ce vede, aceea i face. PANN 19: copuni e ca maimiga, ce vede, face; III, 127 : maimula, tot maimufa, de-1
ar 11 sfatul aurit.

Forma primitiva e maimun" (cum suna vorba

In men): maimuta (masc. maimutoit) P un diminutiv (ca

s6rbesee maimunsbe) propriti MuntenieT, iar momitd,
speciala Moldovei, e o reducere din archaicul moimita,
care deriva la rindul s6i1 din moima," (ung. majorn) de
aceiasi origina, eu indoita semnificatiune: mairnuta si
pitic (cf. rom. pitic d. nifivtog. mahnuta).

RAVILA Vas. I.upu, p. 43: pe ucightoriul de paring 11 bags

Inteun sac si intr'acel sac i un dulad i un coco i o napirch i o
moimd. DOSOFTEIU, Oct. 70-a : dc h. ehu din tara moilnelor, venim la

munte Bait, unde Did srele nu lucia, nicI copachl era, niel verdth.
CANT. ler. 153 : prin mijlocul moimi1, iarhs1 intr'acesta chip 11 r5spunseril. AL T. 401: veo momi0 sad veun urs.

MA Yuus, singe; cum. maymun simia" ; bulg.

maimuna, serb. maimun (si malmune), alb. maimun,
mcr. maimunu, ung. majom, ngr. 1.1.x*Clio5 ; fr. mamon
singe dit genre des macaques".
maimutesc

v. (i maimutaresc)

a cauta sa imite pe

altil (cum fac maimutele).

maimutArie f. (si momitarie) imitatiune stngace i ridieula (analoga en aceea a maimutelor).
AL. T. 1202: o momitdrie de tot ce se'petrece aiurea.

maloteb f. haina fara guler i lunga OM la pamint, Imprejurul gittuluT i pe marginea dinainte eu

blana buna e t de un lat de mna (purtata maI inainte

de coceme si aqi de Orance chiabure).

AL. T. 691: barbatu-med se lnda, eh, ml-o cumpra malot.

100: 1'51 scse maloteua sa blhnith cu E,amur; 229: matotua vornicesel. TARIF 1870: malotele de postav en mil si nafea. Villa... 61 :
I void croi d'o malotea, Flrea cat e palma mea. BEER. 251: sk-g croiesc o malotea,p51 fEumsh ca o stea.
MALLOTA (ar.), espce de vtement d. p.71XX01-1 (sc.

zeghe; serb. ma(v)luta ilic"; sp. malota jupe,

casaque". Despre hainele boieresci ( 79).

mamulbr m. negustoras, mal ales ambulant. Sinonimele boeceagita" i tolbas" sint de aceiasl origina.
lari

Doc. I, 518 (d. 1783): sh aveg a cerceta la tog bcanil, mmupi.50.1iasi1 din th.gurI... COND 1813, p. 878: strhinl si alg

www.digibuc.ro

246

menl se vor afla inteacel judet far& de nicI un fel de elptaill, adica
negutatolasi, arendas1,
MAMELE (ar.

mu'arnele), trafic. usure; manau-

laru e o derivatiune originala corespundnd turc. MAMELEgI, spculateur, usurier

de uncle formele nstre
arehaice : mamelegiii i mimilingifi, cu sensul de camatar"
si de ,.telal" (ngr. vap.eXeTC-is, usurier).

ARCH. ROM. II, 167 (d. 1753): turel ce le 4ic mamelegit, care
umbra printre men1 dand banl eu dobinda... si mal ia peste dobinda i all& dobinda. GLOS. 376: mimilingid, telal, negntator de

mobile.

maneb f. cntec turcesc cu melodia duisa.

NEGR. II, 29: apol incep sa cant vr'o manea. GANE II. 245 : era

o man de cele rech1 turcesel, lungft, traganata, in care numal ah1

tinea o jumtate de ora OD. I, 244: rsunetul manelelor qi al stihurilor fanarioticesel.

11AN, mlodie sans mesure compose de mots

dcousus; bulg. man melodie". Vorba semi-literara

remasa straina de graiul popular.
mangaf m. personaj ridicul i greoiti.

CARAG. 276 : bibicule, mangafaua plca maine la Ploescl; 347:

nu cumva mangafaua sare gardurl?

MANKAFA. qui a la tte grosse, stupide Barb.

Vorba face parte din graiul rnahalagiilor.
mang1 n. 1. vas In care se pune jratec de incaldit casele MIA soba.

KOG. 234 : In-Voda, Calimah era un om prea fricos de frig, ea

vara umbla eu dou blane i aprindea i mangal la odaie. Doc.
311 (d. 1792): carbunl de mangal suta de oca 1 taler. OD. I, 292 :
lumina flachrilor de nisee mangale de tombac poleit. FIL. 228: un
mangal de a/mina plin cu carbunI apring1 slujia de Incalqit. GHICA,
501 : Imprejurul unul mangal lumea sta gramada,; 503: a poruncit de
le-a aprins 4ece mangale en carbuni.

2. carbunl, jaratec (in Moldova).

AL. T. 14: o tipsie plina de mangal aprins.

3. un fel de vatra In mijlocul easel' laranescl la

care se incaldesc eel' din casa (Dr. Crainicenu).

MANGA L, brasier, rchaud, brasero; bulg. serb.

mangal, ngr. v.apteat, mer. mangale.
*mhingar m. 1. ban de anima., gologan.
2. fig. in locutiunea a da mangarul eel de apoI", a

muri (cf. a da ortu popii).

NIISTE III, 8: Ursache, inehis In temnip, cu tlharil, legat la

pusce, blitut la talpe, pana ail dat mangdrul eel de apol.

MANGYR, obole, menue monnaie (14 d'un ak6e);

bulg. serb. mangura, ung. mngor, ngr. vapt.opt.

mansbp n. 1. dregatorie boiersca, functiune
Inalt (In epoca fanariota).

www.digibuc.ro

247

KOG. 256: boieril cer mansupurl cu topuzul BELD. 352 : Celul

cu mansupul numal falh 11 lasa. Zu,. 88: sh izbutsca la dreghtoria
Vistieriel si la Vote mansupurile.

2. functiune in genere, slujba (all" mai mult ironic).

FIL. 57 : 1'1 rog sh te puie In vre-un mansup ; 126 : vili sI. cer
ajutorul domniel tale, ca s. ia acest mansup. OrtAs III, 24: [Vinci]
arendhrl, mosil ohavnicl si mansupurl Insemnate.
Var. (archaice) : mansip i mansep.
RENT. I, 53 (d. 1796): 10000 lel mansepuri de mal multi Pasl;
3000 lel mansepul lul Ilasan-Pa-;a. NEc. 280: eel strhinI stall In Mud

de mansipuri.

MANSUP (ar. mansyb), poste, haute fonction, emploi,

charge d'Etat, rang, dignit (d. ar. nasb nomination a

une place") : serb. mansub (= slu2ba), ngr. p.avsort.

maraft n. I. (gensurl archaice) cu nuante serise

i positive : 1. dibacie, pricepere. talent.

KOG. 254 : tot Imbla en marafet de-1 sapa pe Ghica pe la

portl turcescl. AL. T. 1233: adica e gretl ntarafet de-a se Imprieteni

cu copiil, Implinindu-le tte vrointile!.. FIL. 27 : doue loviturl de
bichl Eisate cu marafet pe spatele armhsarilor; 183: sa dea loc
sh-s1 fach si el mara fetul lor.

2. dispositiune, intermediar, mijlocire.

uR. iiI. 14'(d. 1802): s se pedepssea prin marafetul zabetilor.

Fm. 248: In cat timp s'ar putea savirsi aceste marafeturt ale cinstitel
Flatmhnil?

Var. (archaica) : marifet.

VAC. 292: o mie de Turel i-am facut prin marifetul beslegilor
duph la judete. ZIL. 103: obiceiul este a se shvIrsi orInduiala poslujnicilor prin marifetul ispravnicalurilor. COND. 1802, p. 314: cererea ce vor face boieril prin marifetta Domnulul lor.

II. (bensurl moderne) cu nuante peiorative : 1. maestrie, mijloc vicln, iretlic.

Fm. 110: marafeturile i draciile luI i-a pus pe lop la inchisre.

325: sa gasim vre-un tertip, ea sh-1 luhrn Inapol ; ia cant& tut un

marafel, de! sh te vd. XEN. 38: at umblat tu eu marafeturi vr'o

dol ant de (tile. GuIcA, 2J9: atunel gsise alt marafet de a-I neaji.

2. (la pl.) faseme, nazuri.

ce atatea marafeturi ! NEGR.

AL. T. 450: vin' Incce, Gugulea
III, 11: ian lasa mar tfeturile, deschide-tl inima ; 77: cu cuconita nu
trebue multe marafeturi. GANE, 82 : aceste slut marafeturt de mirsh.
XvN 28: i-o venit i el gust de marafeturl, and are fete de mhritat.

MA'R1FET (ar.), art, habilet, intelligence, talent, se-

cret; bulg. serb. marifet siretlic", alb. arta, profesiune".

Acceptiunea exclusiv ironica a vorbei in limba

moderna presinta o analogie cu sinonimul ef tertip",
exemple caracteristice despre degradarea sensului ( 27).
marafetos a. care face marafeturi (Glos. 363).
marafetuesc v. a face marafeturi sag fasne.

www.digibuc.ro

248

BoGD Corn. 270: cum trebue sh mi port 5i s mge marafetuese

ea sh pot placea.

marAm5 f. (cu var. Munt. inahrama si Mold. nfram)

1. stergar in genere, sinonim cu basme si peschir",

ctesI trele de origin turcsca.
a. In literaturA :

cuy. I, 213 (d. 1588) : cati cu canafi si cu ma/creme albe. RES .

doue ndfreind de
I, b39 (f. de z. 16( 9) : sse aframi cu metase
mfinh, doue de obraz ... 12 ndframi cu sIrmh bhrbatescl. GHEORG.

814: esind Domnul din biserich, Vito rufeturile Curti' a5tern pe jos
ndfreimile lor de la u5a bisericel si pana In spathrie. Por. 300 : Logoftltul Incepu a se sterge la ochI eu mahrama. AL T. 839: iaca
ndframa de vornicel de nunth. OD. I, 422 : o maramd de oglindh de

Tarigrad. CR. I, 271: ea incepe a se apra cu nciframa ca de un

dusman. Isp. 121 : sa Inalte o prhjinh si in virful et sh puie o male-

rameg rosie.

b. In cntecele populare:

TEOD. 534: Cu tesala 11 tesAla, Cu maranea ch 'I 5teigea.

MARIAN I, 29 : C'o ndframa Vint Ii trage, Tar cu alta umbrh. 11 face.

2. Elsie lunga de panza, din bumbac safl borangic,

Impodobit la marginI cu florI colorate: taraneele 'Arta
marama de la prima di dupa maritis.

OD. I, 112 : o femee Inffisurata inteo lung& nem amel de zabra-

nic negru. CRAs. II, 38: ndframele albe ale betelor 5i testemelele
negre se deosebiail ciudat de barisurile ro5iI 5i stacojil ale nevestelor tinere si ale fetelor. DELAVR. 37: prul mototolit sub marama
el (lath pe spate. JIP. 80: hina se 'Arta cu marama p cap. AL. 20:

Nag' naframd de miStash, Pe marginl cu aur trash. TEOD. 16 (colindh):

Ne-or darui cu maraud grele de fir ...

3. brobda eleganta de mirsa : a-s1 pune marama", a se marita (cf. lat. nubere se marier" litt. se

couvrir d'un voile" si V.T.Ftl, la fiance, litt, la voile).

:
11 luh inelul din degetul cel mic 5i marama de pe
!sr.
fata. MARIAN I, 151: h p nciframd din chine i haidem la cununie.

4. In special, brobd daruita de mirsa tinerilor

nuntasI, vornicilor, si de scra mirelul.
5. brobd In genere.
GOROVEI, 123 [curcubeul] : Ndframd bogath Peste mare aruncath
(cu variantele qervetel. perhir, ftergar).

6. (poetic) v6l (sens exc)usiv

Emig. 131 : Ea ridich somnorsh lunga genelor maramd.

7. hora ce se jca la cununie : In Moldova ea se

numesce naframa" (Sev. Nunta, 182) iar ti Dobrogea

maramile", fiindca se jca cu marann and se duce

eopacul Inaintea miresel (Bur. 23).

8. vOl mortuar (rar cu acest sens).

CosTINEsur II, 58 : mahrama, phnzh sa giulgi In care se Inrasuri un mort.

MAHRAMA, mouchoir, essuie-mains; bulg. serb.

www.digibuc.ro

249

mahrama i marama (serb. i maframa) basma". rut. bach-

rama stofa, de maase pentru haine", pol. machram

stofa, orientala", alb. maram, ngr. p.npapg,

Formele mahrama" i marama" se aud in Muntenia, naframa" maT ales 'in Moldova i Bucovina : acsta din urma, deriva din forma intermediara maframa

(Tarif 1761 : Ingram barbierescl).

Vorba, sub forma naframa", a patruns i In parOle

limitrofe ale Ardlula

HODOs I, 93: CS naframa ta cea nous Am vi-at'o rtipth'n dou.

HETEG. 14: Tipa tulframa 'n chilie, Blem en mine 'n cununie 1

Cea mat interesanta din feluritele numiri de brobde, de import4iune oriertala, ce Impodobian odinira
c tpul cocnelor i carI servese astadI de Witla tarancelor i tirgovetelor din elasele de jos ( 82 i 100).
maramira f. diminutiv din marama.

Butt 217: Pe la cal pe la picire, Mi-a legat tot maramire.

marAz n. I. (sens archaic) pornire, pica.

NEC. 199 : Impratul avnd pre dinsul mdraz i glind sa-1 ma-

zilsch... ; 400: pre Constantin Bals Medelnicerul avnd mdraz pe

difisul. 1-ail bttit la talpe.

(sensuri moderne) 1. placere, haz.

2. pl. mofturi, nazurt
CR. 1, 230: mlla face mdrazurl.

MARAZ (ar.), maladie ; serb. alb. maraz bolnav",

men maraze durere, necaz", ngr.1.1.a.pgris. Vorba e specialit Mold o veT.

mard

f.

1. rrnaita, prisos.

Doc. IV, 297 (d. 1793): din mardaua s ulul s aib voie a
lucra spun.

2. lucru prost, ceea ce se lpada (cf. furcla)

CAL.1875, p. 25: marfurile earl eraii mai marda adie mal esite

din moda. KIK III, 181: foil bune

mardale.

MARDA, ce qu'on exige au del de la valeur;

alb. marda lipsa, defect", ngr. p.a.p85:q.

mardalic n. marfa de marcla sai de ochsie.
KIK. III, 141: pi...co mardalkuri

cu un pret BA te crucescl.

mrgn n. numele popular al coralula

TARIF 1701 : corale sail margnuri. TARIF 1792 : miaftnil de margen

bun. Pm. 40: buzele el sint ca margtud; 171: la gt avea trel sirurl
treptele
de mrgn ales. CAL. 1882, p. 59: schrile palatulul
de margn i stilpil de zamfir.

MERgAN (ar.), petite perle, corail : alb. bulg. serb.

mergan, incr. mirdziane, ngr. p.eptCvt.

marthc m. 1. par de brad l'nfipt in pamint i'mprejurul uniil bordeill spre a-1 sprijini.

www.digibuc.ro

260

2. pl. eapriorI la Inveliu1 unuI bord BM. (Costinescu).

MERTEK, poutre tetragone.

mrtcel m. diminutiv din martac.

TEOD 331: (Bordeid) cu mrtdceii de teill

marul
VULP. 15

f (i marol) un fel de lAptuca lunguiatA.

le verdo de maruld, Am un polu in !Attalla.

MARci laitue (d. ngr. Impo(Xtov); cum. marul lactuca" ; bulg. maruli, serb. marulla, ngr. p.apotkt.

Vorba, speciald MoldoveY, se and i la Dosofteiu

(Febr. 68b : in vremea popiel sale... ail mncrit numal

marule), care probabil a luat'o din textele bulgarescI.

masall f. torta de r6in.

COND. 1776, p. 19: cheltuiell la 4 masalale . FoT. III, 307: dohotasul pusariel care face masalale. OD. I, 77: tog se Int5rserk pe la
plimbat pe ulitile Bucasele lor ca radii i masalale. GHICk, 53:
curescilor cu stgurI ki masalale ; 498 : un tigan descult cu o masala
mare pe spinare. GANE 11, 92 : se fAcu larmk se aprinse masalalele.

Vorba figurza inteun proverb (Golescu): da masalaua pe un poponet.

MAALA (ar. me'ale), flambeau, torche de rsine

plante sur une pique de 1er; bulg. serb. maala, ngr.

ptccaoadtg. Forma romitnsca deriva indirect din turcesee,

cum arat sibilanta in locul palatalei ( 21).

masalagiti m. cel ce prt o masala.
COND. 1776, p.

19: de la 12 masalagii ctite un loll Doc. III,

413 (d. 1790): obiceiul ce ail avut masalaghi a li sa da de 4 oil

Inteun an cizme. BELD. 316 : ail Ina din arnifisie pe cinci din masalagil. FoT. III, 293: de Armaul cal mare atirntt tunaril, pucai1, ma: masalagiif, potlogaril, de care gemea
salagiii domnesa NEON. 1,
ormul.
Formatiune analogica ca i ngr. 1.1.202Xatt;iis ( 23).

masht n. 1 tocHa cizmarilor i a mAcelarilor.

ISP. 108: scse un culit de la brill, 11 dote pe masts& TEOD.

136: Casapil cu masatele, Oltenil cu palantele.

2. fig. finetfi, viclenie, iretlic.

PRov.(Hintescu):dracul tte le scie,numalinctsatu/ muieril nu-1 scie.

MASAT, fusil pour aiguiser les couteaux; serb.

masat otel de ascutit".

mascar 1. 1. paiat, pozna, sin. cu earaghios".
PANN,
: slag% veche mascara betrrA nn
2. om de nimica, secaturl.
Zu. 85 : era destu1 5. ocark c
rnenl netrebnicl.

lua pitace i tte mascaralele

3. lataie de joe,. in locutiunea a face de mascara",

a-1 ride de cine-va (cf. turc. maskara ettnek tourner

en ridicule, se moquer de").

CANT. Ion 171: paserea dobitocit. i vita phsritt), pre OW de

www.digibuc.ro

251

mascara covigia. KOCk. 203: pentru un lucru de nimica a until Oran

cif, de prost, Mavrocordat ficea pe un boier mare mascara i-lInchidea.

MASKARA (ar. mashara), rise, bouffonerie; bouf-

fon, farceur (litt. personne masque), malhonnte: cum.

mascara irrisio, joculator"; alb. bulg. serb. maskara

lueru ridieul", ngr. 1115-47.p6,4, bouffon. imbcile. Formele europene (sp. mscara, it. mschera masca", fr.
masquarade) deriva din aceiasl vorba araba.
Vorba a produs o Intrga familie de forme derivate originale cu ajutorul sufixelor: -a, -ciune, -cios,
-esc,
-ie, -it si
Acsta fecunditate lexieala
dovedesce vechitnea i rspAndirea vorbei.
mascara' f. vorba de ocara.
Boukc (ap. Dam): sa le spuie glume

i mdscdri la masa.

LAUR.-MAx. Diet. II, 247 : el vorbesce cele mal gretse mdscari.

Forma identica cu mascarh": stramutareaaccentului

indica o diferentiare semantica (cf. i gr. iliaxapn., masque
p.g,:ixapatc, bouffon).

mscaresc v. a ocari, a batjoeori.

CANT. (ap. Dame): tale mascarit i probozit vdndu-se.

orba, derivata din maschra, se aude i In Banat

( 34): ea corespunde ngr. p.ao-47.pauo, plaisanter.
mscariciii m. 1. bufon la Curte (Sulzer [11, 169).

2. farsor in genere.

AL. T. 1089: ghidi, mdscariciti obraznic . %EGR. I, 73: actorul Il

'Area un mdscdricitt, cnd glumele sale fcea pc) ferneia lui sA 1.14
Fn.. 29: strImbaturile mdscaricitor domnese1. ORAS. 5: Adept1 ct 't1
place am gasit aic1, Cad e pliu tata tut de muscaric,.

Forma diminutivala analoga luI ..ghidu" i figurnd, ca i acesta, In texte religise (Varlam 1643: nu
te Imbta, nu chema cimpol i ahlute i mascarid).
mascaricios a. rusinos, obseen
LAUB -MAX. LI, 248 :'cuvinte mdscdricise, ce menl mascdriciol!

*mascariciune f. pozna. bufonerie.

N. COST. 450: Bogdan-Vodh iubia glumele

i mdscdriciuni .

mascarie f. 1. (sens archaic) comdie, pozna.

URECHE, 223:- Bogdan-Voda iubia s'auda glume i mdscarii .

2. (sens modern) vorba murdar.

LAUR.-MAX. II, 249: asta e mdscdrie, iar nu fapt de mu._

*mascara m. sinonim archaic cu mascarichl".

1ST. 1715, p. 15: dupft dnsul merge alt mascdrit.

Formatiune neo-grca : II/a-Amp:au*, railleur.

*mascarni f. alt sinonim archaic cu mascaricill".

IsT. 1715, p. 14: aciale facuta In chip de mascarne ; p. 15

Impratul, de sus privind la mascarone, ail Meut haz.

Formatiune neo-greca: tiasx/pvoilat, se dguiser.

www.digibuc.ro

252

*mascarnicie f. bufonerie.
MOXA, 356: veselie en mdscornieil ; 35S : alaute si mdscornicii.

Vorba, presupune un adj. in termedinar mascornie"

(cf. mozavirnie), care Insa. lipsesce In vechile texte.
mascaragiii m. sinonirn archaic cu mAscAricia".

N. COST. 102: la treatre (peste Prut), i

Innecat un mascaragin Irnp6ratese ce avea, vrnd s faca saga pe apa Prutulul.
MASKARAAY, farceur, bouffon.

mascaralic

1. fapta de mascara : cabazlic,

n.

caraghiozlic.

XEN. 20: el, ce 4iel, me rog, de mascaralicul asta? sa se alga

Budisca primar?

2. vorba de oeara, biltaie de joc.

MASKARALYK, plaisanterie, bouffonerie ; malhona-

tet ; bulg. maskarlik, mu% ma,scArliche rusine", ngr.

tiCtaXapaXEV.t, baliverne.

matar f. tivgA In care taranil prtd apa.

III, 215 (d.

ia apa 'n matara, Sa-s1 adape mandruta.

MATARA (ar. mitare), flacon de cuir ou de fer-

blanc dans lequel les voyageurs conservent de 1 eau ;

serb. matara
fel de gillti,", ngr. ttarapi4, outre. V.
Partea II: mataragia.
',un
matrapAz rn. acapai ator, inal ales de grne.

matrapajii, adica
COND. 1770, p. 18 : staroqtil de matrapuji
precupetil, s't lipsse. Doc. II, 313 (d 1791): varul nestins ce-1 \rind
matrapazil.

MATRABAZ (qui joue du Wilton, matre d'escrime"),

fig. finaud, metre fripon, qui achte bon mareh et

vend cher (d. turc. matrak fleureV si pers. baz qui
joue"); ngr. vi.n.tricac4Crig.

matrapazidrie f. sens identic cu matrapazlic".

AL. T. 403: pentru eotcarie, matrapazldrie . . .

matrapazlic n. 1. trafic, acaparare.

COND. 1776, p. 18: care va indrazni a face matrapazlir, sa se

pedepsica, eu ulita. Doc. I, 479 d. 1785): care dintre matrapazI va
prnde zapeinl, fcnd acest fel de urmare si matrapa ate . . . sa se
pedepssea; II, 250 (d. 1792): orI-eine va stringe vite de negustorie
sag va face matrapazlie . . , sa aba a plat erbarit dupa obieeitl; II, 304
(d. 1791): all ridicat matrapazlicurile i precupiile.

2. fig. purtare necinstitA.

XEN. 39: tata-seft nu s'o strdanuit si s'o schivernisit att, ea

sag manance fecioru-seil banil cu matrapazlicuri.
MATRABAZLYK, accaparemen t, brocantage, agiotage ;

fig. fraude. fourberie.

matilf a. si in. 1. barn copilAros, ghiuj de 136tran.
STAM. 402: rldnd amindol de mine ea de un matuf. AL. PR.
104 : vedl zacnd dice un niatuf garbov.

www.digibuc.ro

253

2. posae, posomorit, sanchit.

AL. T. 17..): era un matuf reposatul, s fugl In lume ... pare

c5. era un snop de urziel! 676: duca-s'ar boierii, c5. mare matuf II 1

MATUP (ar. ma'tuh radoteur"), vieillard tomb()

en enfance. Vorba cireula In Moldova.
matofesc v. a se molesi (de betrnete).
JIP. R. Sat. 183: omenirea nstt 5. s'a pittat i s'a matofit.

mazdrAc n. sulita lunV, mai ales ci1zAcscg,.

DioN. t.05 : catane cAlaras1 cu mazdrace azttcesci. STAM. 64: Cand

buciumul chema stea. and ndizdracele lueia

GMCA, 18: generalul Isaiov ne-a ImbrAcat cazcesce, ne-a dat mazdrace

Vorba revine adesea In cntecele populare.

TEop. 205: Din pielea ta

fac O tcb, de mdzdrac; 482:
Cara-Gheoighe s'a jurat Pe sabie, pe mdzdrac. R.-Cop. 292: Feciorul
lul Baibarac Prise maim pe mazdrac.

MYZRAK (ar.), lance, javelot; bulg. mAzdrak, serb.

mizdrak, alb. mazdrak, ngr. p.tciapeat.
mazdracel n. diminutiv din mazdrac.

TEO]) 580: Doicil nina 'n strsina baga,.2114zdrdcelul I scotea.

*mazdracli in. cel Inarmat cu mazdracul.

Doc. 111, 21: um gavaz, un mazdraclia

MYZRAKLY, lancier; serb.

mazil m.

mazil) 1. (sensuri archaice) 1. desti-

tuit (vorbind de Turd sat de Ttarl).

NEc. 368: aft mers trftrzaci cill-va la Tarigrad de aft pIrlt pe

Hanul cel mazil. BALC. 109: Ferhad Paa dete luI Mehemet SatIrgi
Pasa pecetea impratsca In miffl, spunndu-I ca el e vwzil.

2. scos din Domnie, destituit; depus din scaunul

metropolitan sat patriarchal.

N. COST. 8: Duca-Voda s'aft dus cu tla casa lul de iznvli la

Tarigrad maza la PrM; 87: Mihaiii-Vodgt, acum maza. ZIL. 13: te-all

facut fftra veste mazil; 81: din Domn de cloud Printipaturi se duse
mazil la Tarigrad. POP. 1:3: find Nifon Patriarchul mazil

3. boier scos din functiune : de la Grigorie-Voda

Ghica, boieril s'at Impartit In marl sat veliti (numitl
h ali,"), n mu PI sat titul ari (numiti

p ai A" ) si maziti

adicd boierinasi de clasa a treia, pe car" i-a scutit de

vinaricit si de dijrnArit (Fot. II, 155).

M COST. 293: Costin era maza la p.a. N. COST. 10: boierl mazill ce fusese mal dinainte vreme cu boieiii la Curte; t-8: In Virg in
Birlad find still:15i tog boierii cei marl si mid si mazilit i Wt . taia

de gios. CANT. ler. 393: boieria de care era mazil sa-I dea. NEC. 184:,
Barnovski-Voda mergnd ea multa glta din taro. la Prta, cu multi
boier,
si curteni i cu de cei-laltl maI provi. GHEORG. 308:

mergnd In Divan, sed totI boieril la rinduiala lor, si eel cu boieril

cel mazili. OD. I, 73: glta boierilor mazal si a boierinasilor.

4. corp de cavalerie moldovensc formatA din

www.digibuc.ro

254

boieril esiV din functiune, asa numita calarime a RsrdaruluI de mazili (Bale. 621).

M. COST. 369: calarasil de tar si top mazilii cei mat sprinteni.

UR. IV, 74 (d. 17991: capitanil de wain ce s'ad obicinuit a se face

de la o vreme.

Var. (archaica si muntna): manzil.

ANON. 50: ad Inceput a strive pre o sma. de boiarl manzU

la Mitropolie; 128: n'au suprat Maria-sa nicl pre bolail, niel pre
manzilt, nio pre manhstirl, nicI pre tala.

(sensuri moderne) 1. elasq compusa din urmasiT

boierilor mazili i supusa la o dare indoita de cat birnicil, fara sa intre insa la cisla ca Oranif i fara sa fie
supusi ca acestia la beilicuri si havalele (Dragli. I, 93).
M COST. 41: Antioh-Voda scos-ad o socotla peste tu tara

pe boierl 5i pe main i pe tte breslele i pe tftranI; 81: avea Niculal-Voda tte orInduielile cate se strIngeau din Ora, asa pe taranI
cum si pre in rzill, izvtle grecesel. Doc. IV, 171 d. 1794): top acel
earl ad carp domn-sci la mana, adica nmuri,
biesla5i vechl.
Wlica, 38: pecetluituri. mazilt, nmurl i Otte si nial cite !.. ; 295:
In fle-care casa boi .rsca, se cresceau copiil de mazili, ue boierI de
nm i de poslujnicl. XEN. 72: vinatori renumiti, mazilii Stefan si
825 Du5manil mi-1 pun la bir, Si nu mi-1 pun
Nae Bursuc.
ea p'un copil, Ci mi-1 pun ea p'un mazil.

2. un fel de vatajel, In slujba boierilor, platiV din

baiii

birula

CR. II, 8: Voinicul Nic-a Petrical cu paznicul, vatamanul si

cap-va nesplatl de mazill. CRAs. IV, 227 : rezesil slut cam aI dracului, mal ales ea Cioplria era si mazil.

MA'ZUI, (ar.), priv de sa dignit ou de sq, charge,

Xic, dpos
destitu (d. '0z1 ,,deposition"): ngr.
Vorba, cu bogata ei familie de forme secundare, e
un rest din limba oficiala a trecutului dup1, ce a fost
pe rind aplicata DomnuluT, Mitropolitului i boierilor,
ea continua a trai In graiul satnului.
mazilaq m. contribuabil maT presus de tarani.
VAc. 297 : niel mal remasese boierinas 5i mazact.2 de a-I da dregatorie [Mavroghene] si fara de voie.

mazilesc v. (si mazilesc) I. (sensurI archaice) a scte

din functiune, a destitui, vorbind:

1. de dignitari turcl.

NEC. 368: Inteacea zorba multe capete ad perit i 111111t1 vezirl

s'ad mazilit. Koa 218: In Tarigrad pe acea vreme mazilise pre Viziad ficut Vizir pe Abdul-Pasl.
rul

2. de Domnif romanY.

CRECHE, 223: Sultanul Selim ait socotit sag mazilsca pe Bogdan-Vod. N. COST. 6: ad dis Impratul sa se mazilsca Duca-Voda,
DIoN. 165: sad faca Domn cu ferDomnul Moldovel,
roan dupa obiceid 5i sa domnsea 7 an! In pace, apol sa-1 mazilsal
iar asemenea s puie pe altul.

www.digibuc.ro

255

3. de Mitropolit sat de Patriarch.

N. COST. 19: atuncl ail mazilit pre Constantin-Voda si pre Sava

Mitropolitul, dndu-I vina ... POP. 110 : Patriarehul pre care Turcil
II mazilise in surghiunie.

4. de boieril eel mart sat micl.

NEc. 2,6: dupa ce ait boierit boieril, aft i mazilit pe Sturza

Vornicul i pre Hie Catargiul Spatarul. Pop. 360: ail maalit pre Erizea Vistieriul den Vistierie i pre Ivaco, fecior Banulul Gherghe,
maalit den Agie.

5. de vechil funct,ionart administr

FID. 123: am augit C. s'a mazit iTravnicul de Teleorman.
II. (sensuri moderne) 1. a destitui, vorbind de Dornnit vechiulul regim (mat ales din epoca fanariota).
AD Pr 47: Domni dupa spte anl... rnaziUl; 102: s'a

GHICA, 77: Domnil tariI puteail sa se mazilscd. AD. 210:

Adev5r e c'aI chitit, Pan'a nu fi mazilit.
llttl

2 fig. a alunga, a indeparta.

AL. T. 1283: tut cant1 s mS mazilesd din inima copilei

intrigi ca Domnil GrecI la Tarigrad..

fad

Verb co respundnd ngr.p..1CoDXstto (1.1.c0CLXE.6(0), dposer.

mazilesc a rel.iiiv la muill (ca stare sociala sal) ca

clasa de contribuabilt).

UR. 1. 7 (d. 1802): lipsesce slujba atit de starea boiersca cat

bisericsc
i mazilscci; II, 28: rant
qi de starea negutatorsca
pus mazil i In rind cu mazilil, dar dajde sa nu dea, nid mazildsca"
nicl alt-fel de dajde.
mazilie f. (si

mazilie) sctere din Domnie.

Acest Petru-Voda, ce
gis chiopul, dupii ce
venit mazilie. NEO. 196: cand
venit
al dommt cincI anl,
CRECHE, 233

mazilia, era esit Duca-Voda la primblare. Zu. 49: cnd sint mazill
grijesc pentru Downie, iar and hint Domni grijesc pentru mazilie.
OD. I, 73: ea izbuti ha saga carte de maalie Domnului moldovenesc.
mazilime r

clasa boierilor mazill.

ail poftit pe tt boierimea i mazilimea, de la mic

tota boierimea i mazilimea mnainte
pan& la mare; 246:
cu mare bucurie.
mazilit n. destituire.
NEC. 213;

N. COST. 48: Moldovenil, cum li-i firea de hint gata la galcevit.

ales la mazilitul Domnilor.

mect n. 1. biserica turcscA, mat mica de cat

giamia (litt, loc de Inehinaciune).

a. la cronicari:

M. COST 285: omorindu-1 ienieeril [pe Sultan Mustafa] pe cale

Ingropat la un mecet imp5ratesc fara de niel o cinste.
la Edecula,
NEC. 261: desgropara pe Pa1 de prin besericl, ce le facuse mecetud,
i Acura osfetenil de le sfintira: 397: Turcil ail facut rea prada in
Bucuresd Mitropolia aS facut'o mece de se inchina PaiI inteinsa.
Pop. 163: biserica cea mare a luI Stint loan s'atl inchinat i o ail
facut mecet turcesc. Axor,r. 357: cum si-1 piarcla [tam] legea
slintele
biserici sa faet meceturi turcescl.

www.digibuc.ro

256

b. In poesia poliulara:
TEOD. 480 : Striga Paso, al Diiulul Din virfal mec tului .
Var. (literarg) : mecit.

CANT. Hron. 107: mecit turcesc a se zidi sa besrec In giamie a se preface pn, la vrmile nstre n'am vcjut.

2. numele vechiuluT cimitir turcesc din Bucuresci

(in vecingtatea mecetulul).
TEOD. 131

(jocul phpusilor): SA-1 11 dus la mecet. In pla lul

Maom et.

3. (ironic) consistoriti bisericesc.

cR. II, 107: El, ce mal (lice Mecetul despre popia vstr? Are

gnd sa v deie drumul de grabt

ME6ID (ar. mesid), oratoire, petite mosque (d.

sagada adorer"); bulg. serb. meMt (meeet), ung. mecset,
ngr. tLevrCiv..; sp. mesquita, it. meschita, fr. mosque.
mehnghia n. 1. piatrg, de cercat aurul.

CANT. ler. 15: mehenghiu, platra pe care ispitese aurul, argin-

tul, de bun ; 157 : mehenghiul motalmile de curate si de spurcate

ispitesce. UR. IV, 114 (d. 1802): ispitindu-se cu piatra prubel
mehenghiul 1mpertescil mele cercarl.

2. fig. incercat, de.5tept, istet.

CR. 41 : te vM c :1;41 bun mehenghid; 165 : fata, bunk mehenghe, Ii 1ntrce capul; 97: Gtlan, bun mehenghid, ia un pahar
Dp. IV, 230: flticaii la Impetit luall cu e1 i Cite un mehenghid bun
de gur.

Var. (muntng,) : mehengher.

CAL. 1882, p. 47 :mehengherul de Cotosman. ID. 1883, p.59: un ovrei

marfagiA, tinr i mehengher ; 61 : mehenghera de fata ca sosele

momele 11 1ntorsese capu. ID. 1895, p. 50: glume de lelit mehengherd ; 66: vadana nstr era o cotusa si o mehengherd.
MEEIENK (ar. mehakki), pierre de touche; bulg.
mehenk, ngr. p.sim (=picsavc4). Sufixul variantei muntene pare obscur.
melbz n. materie de lng, i de 'ukase.

STAM. 108 : cames de melez ; 10J: Osea la burangic sa melez.

MELEZ (ar. meles mlange"), toile compose de

soie et de coton; serb. melez, rus. melesA.

Vorba pare a fi specialg, BasarabieT : n'am intilnit'o

de c,t la Stamate.
menghene f. maing, de strins a fierarilor.
0114. 68 : A dat-o 'n rIndea Si In minghinea.

MENGENE, machine presse, pressoir (d.

ov) ;

alb. bulg. serb. mengene presse", ngr. p.syysvgq, tenailles,

machine A, lustrer et A, moirer les toffes.

merchz n. 1. rostul unul lucru.

PANN, 143: nu-1 scie merchezul [calulul] si sa-1 piphie lul

2. dibacie (in jocul de cArt1): locutiunea a veni la

merchez", la indemng,, a conveni.

www.digibuc.ro

257

CARAG. 290 : e joc conhna tba en fantelo si am en merchezul

men. AL T. 431 : Ha, aferim, frumos I.. asa 'ml mal vine la merchez...

MERKEZ (ar. centre du cercle), centre adminis-

tratif, quartier gnral, endroit ; bulg. merkez, serb.

merkez politia".

meremt n. 1. reparatiunea (unuT pod, a unel

case, a uneI gradini).

COND. 1776, p. 31 : la merernetul podurilor s lucreze far plata.

AL. T. 827 : casa'l darapanata.. , are trebuinta de meremet. CARAG. II,
12 : cum
vedea la un fel eu meremetul caselor
lsp. 152 : ar-

gatul nu sciea de uncle sa incpa meremetul gradinel.

2. reparatiune In genere.

AL. Pr. 448 : merenietul unel chingl de Incins.

MEREMET (ar.), rparation; mcr. merimete, ngr.

p.pep.6rt Termin de zidrie ( 105).
meremetisesc v. a face meremet, a repara.
UR. V, 438 (d

1815): buna Intocmire a ulitelor, pe unele benn

fiteendu-se din non i pe celelalte locurl nzeremetisindu-se. CoNv. XVII,

804: trebue sa se meremetisescd velnita.

Verb corespunOnd ngr. ilepetLeTECco, raccommoder.

mertepe f. termin de joc In cArt1 : rind, or-

dine : de la mertepea", de la Inceput, de a rindul.

AL. T. 402: de-om lua trba de la mertepea; 434: halt! .. le-am

turnat'o de la mertepea.

MERTEBE (ar.), degr, ordre, point ( 91).

meci pl. 1. cizmulite din piele galbenA peste care

se mcaltag papucil sag cizmele, purtati Inainte de boieri, de boieritia;;I i de slugile bor.

REV. II, 333 (f. de z. 1821) : trel perechl papuci cu merl.

incaltat eu me/l si papucl de saftian galben ; 169 : ciocoil cu ciaccu meg si papuel galbenl. ORAS. II, 60: treerand prin mahalale In papucl i fr meg. TROD. 572: (Tureil) Ciubuce calls arunca,
'n urma ea-0 Asa, Chiselele ch-s1 pierdea.
27 :

2. pantoff tAranescI din bucatI de postav (Dr. Crdinic.)

3. fig. In locutiunea muntna a da meil cuI-va",

a avea curajul, a cutez (cf. a da mtina, cuf-va).

PAMT III, 22 : pe unde '1 scie, nu-1 mal det me0i sa mal vie.
lui Zorila nu prea f1 da mefil a sta mutt de vorba ; 255 :

TSP. 201 :

sa se due& acolo, nu-I da me.2i1. htlaitiori, 64: sa mal poftescl si la anu,

daca
me01.
Var. (arch. i mold.): mesti i meEti.
fost avnd megii
MOXA, 370: pasmatil i mesti. NEc. 182 :

la nadragI, ea tragndu-1 ciobotele, numal cu coltunil a fost

tat. AL. T. 82: boieru I anina plele anteriulul In Mil, i.I asvrha
papucil, de rmanea numal In mestit i giuca parola sad cordua.

MEST, sorte de bottines en maroquin sans ta-

lons qu'on porte dans les galoches; serb. mestiT (mestva),

rut. mety, pol. meszty, alb. met, ngr. platt (

81).
17

60936

www.digibuc.ro

258

meqin5 f. 1. piele de ie, alba sat roie, de captuit pantoli i cizme (pl. meine i meinurl).

TARIF 1761 : mefincl, de 52 lel, 1 led vechid. TA= 1792; mefinele care merg la tara unguresca sad la tara azacsc4. GHIOA, 501 :
papucl sad cizme galbene de meOnd, cu botul ascutit, Intors In sus
0 ear5, toc. Bun. 240: Papucel tot de mefinci, CiorApel de ceI de 1anL

2. pl. nadragi taranesc din piele de ie (In Mold.).

3 piele in genere.
DOSOFT. Nov. 159b:

le Inv41 de aternurli. pieile (no1A marprostirele de asupra.

ginalD.: mefinuri) la pAmInt

amsnq (pers. misin), cuir de mouton tann, maroquin (d. pers. mi, mouton"); bulg. serb. mein, ngr.
',AG(VL ( 105).

meterz n. 1. Intarire militara: bastion, reduta.

N. COST. 108 : mare nAvalti ad dat ienicerilor la meterezele lor.

DIon. 173: Nemtil ad intrat In mnstire, In zidurl t/indu-se la metereze cu A.unurl mal micl. AL. Pr. 107: vintul pustietAtil vijie scum
prin meterezele zidurilor. GANE II, 91: cetatuia era alArath, cu anturl i metereze. DELAVR. 5: 1.1111 aruncA butucil de meterezele podulul.
GliicA, 16 : n e-am aez at In meterezuri.

2. fig. loc de intarire.

REV. II, 389 (d. 1821): Tudor a apucat meterez mInAstirea...

METER1Z (ar.), rempart, foss de fortification, tranclie ; bulg. serb. meteriz, men mitirize, ngr. ilatsgt.

mezbt n. vInzare publica, licitatiune.

KoG. 205: aducnd tte bucatele lul de le-ad scos la mezat.

BELD. 460 : Domnia se vindea la mezat i se da celul dupb, arm& mu-

sr). cerceteze pretul lucrulul

nemiator prin mezat. AL. T. 164: prin mezat, ca nisce vite, cte suflete al vindut? 241: el se hot6.rIse all vinde robil prin mezat; 258:
i s'a scos averea la mezat; 251 : izbutise a cumpra cele doue moil
de la mezat.

terit care da mal mult. Coyn. Irsu.,.:

MEZAT (ar. mezad), enchre, licitation, encan ;

bulg. mezat, ngr. p.aCcizt, encan. V. Partea II: Sultanmezat. Termin juridic r6mas In limba ( 71).
mezeb f. tot ee se mannca Inaintea bucatelor
sat dupa mistuirea lor : delicatese pentru a excita pofta

de mncare.

GHEORG. 311: Vel-Clucer este purtAtor de grip, a mezelelor, ce

se aduc de la beciul domnesc F}i de la sclipul despre Druna; 312;

din mezele trAmite Domnul pe talgere pe la archierel i pe la unil
din boierl. Cony. IX, 326 (d. 1769): alknard 0 portocale i alte multe
made. CARAG. 381: s'a dus sA cumpere vin i mezeluri. STiNc. B.
Sn. 96 : d5.du mesenilor pesce, icre, mAsline i fel de fel de mezelurf.

11EZE (pers. got d'un mets"), aiguisement d'app kit

(confitures sales etc. que l'on mange en buvant du

vin); fig. plaisanterie piquante, sarcasme ; serb. meza,

www.digibuc.ro

259

mcr. mez (entre : castravetl, rinichl, ficat...), ngr.

pilule qui donne de l'apptit.

*mezilea f. forma amplificata din mezea".

CANTA, 185: Mavrocordat-Vodl auta mal mult zefurile eu mese

marl i cu mezilea de Tarigrad.

mezelic n. (si mizilic) 1. sens identic cu mezea".

GANE II, 53: scse apol feliurite mezelicurl : limbl, muchiurI, sa-

lamh, cutil cu sardele, cu posmagl etc. PANN, 83 : mergl colea la bacan, stt41 dee mezelicuri, pline i o caraftt de vin. DELAVR. 42: se duse

sr). ia aminte de rnezelic, cum se cuvenea unel osptatre. Fri,. 155:

farfuril cu mezelicurl de tot felul.

2. semin V) de dovlc prajite (sens special Munteniei).

MARION, 52: aruncnd cu mizilic, floricele sful Urea srelul.

3. fig. dres, aroma (cf. mez plaisanterie piquante").

AL. Pr. 51 : amorul este eel mal vechi i cel mal cu gust mezelic a unel

MEZELIK, assaisonnement, choses sales, fruits,

salade etc. qu'Gn mange en prenant de l'eau-de-vie;

hors-d'ceuvre.
bulg. mezelik, m;r.
mezelicar m. bacan care vinde mezelicurf (in Munt.)

mimbal n.candel negru pentru tuse.

Var. : niambal (Cony. XXVI, 455).

kuyAN BALY, suc de reglisse (d. miyan reglisse"

bal miel").
micqune f. 1. In Moldova, garfa (cheiranthus) ;
2. pl. in Muntenia, viorele (Viola), numita in Moldova
topora%" i in Oltenia tamAise".

GOLESCU prov.): micfunua ciit de frumsk dar pInrt In vari

nu tine. Fn.. 211: impenata cu rose i miqunele. ISP. 114 : VIntul beit
ap de migunele dintr'o ella de marmur. TEOD. 273 : Fdie verde micfurtea, Dumneclet 11 asculta. VULP. 20 : Sa resall garoflta, Viorele,
miclunele. CAN. 28 : Guritall mir6s6 a lion. Si buzele a micunele.

MENEKE (pers. benefse), violette; bulg. alb. menekse, ngr. v..eveU (1.1.a.vs0).

micsandra f. micsunea rosie (in Muntenia).

Despre aceste dou forme, una metatetica (meksene d. menekse) i alta amplificativA ( 23).
micpniii a. de culrea micsunelil, violet.
Forma analogica : cf. ngr. lisvsealfig,

mindir n. saltea de paie.

x.v, 247 (f. de z. 1787): un mindir, patru perne

REv. II, 334 (1. de z. 1821): dou mindire lama i perinile lor. GAYE II,

14: lovi cu stratul puseel In perina, in mindire. BASME IV, 136: oe

-culca pe maldarul de teill ea pe un mindir.

Var. (archaica): mender.

Ax. 150: Craiul [Carol XII] era trifa,urat inteun mender, cat
.nu-1 se vedea niel capul, nice picirele.

www.digibuc.ro

260

MINDER, matelas pais qu'on tend sur un sofa:

bulg. mender, alb. serb. minder, rus. minderA, ngr.

tungpt, stragulum. Sinonimul occidental (fr. matelas, sp.
almadraque) e asemenea de proveninta orientala.
mndirigi m. cel ce face mindire: plapomar.
MINDEREgY, matelassier.

mintn n. 1. vesta eu safl far mneci, purtata.

Inainte de arnauti si de ciocol.

FIL. 143: cafegiul boierulul, imbrheat en un mintn de postasr

negru cusut en fir, dar IAA rallied. OD. I, 73: Rosiorii purtnd mintene roii. GHICA, 9R: Arnhut en mintn 4i en iminel rosil.

S. h.tina taransca de dimie, la guler i pana jos

cu nasturi de gaitan, une-orl Impodobit cu cusaturi (la
cIile mari), numit In Oltenia laibar" si In Prahova zegheoit" : taranul 'Arta mintnul primavara si tmna,.
punnd la frig peste el gheba sat anteriul.

OD. I, 112; un mint& negru ca gaitane de fir; 161: surugiil ea

mintene numal ghiiane; 173: Dumbrav h. vorniettl era finbrheat en un
mintn de urs latos.

MINTAN, gilet pourvu de manehe et ouat ( 100).

n. (i meraz) mostenire (In Muntenia).

mirs

PANN, 68: TAt'a mea bogtdie de la mosl-strhmosl miras. JEP.

57: da la copil meras alte alea: ol, cash, lhpteturl. ORAs. 170: nol,
dell, nu tinem la acest meras.
MIRAS (ar.), hritage, succession; bulg. serb.

miraz (si zestre"), alb. miras, ngr. pApiat ( 71).

*mirzAc m. nobil tatar, capetenia unei horde.
a. la eronicari (mai ales moldoveni):

URECHE, 151: Hanul fugind en 9 feciorl al sel i cu o surds.

de mirzael. M. COST. 309: ail trimis Vasile Vodh pre Catargiul in

sara cerchezsah, I de acolo

adus Dninh pre fata unul mirecte
de al lor; 344: ail ales, ca sfatul mireacilor, o snift de Tatarl s lodat la
vsch dirept la Roman. CoNo. 1693, p. 326: 170 tal.
mirzacul Sultanulul. AMR. 178: tte le-am primit nol en tog mirzacil
i btrnil Nohailor. GREC. 156: de la Calga Sultannl Inch un mirsac a sosit eu porune de eonace. Pop. 151: unindu-se eu totl mirzacii
Bugiaculul. DION. 169; sh, socotesch Turcil i mirzacil eh
luat rob.

b. In cantecele populare (din Moldova):

AL. 79: La mtrzaci de eel mal marl Si la cinel deel de Tatarl... 113: Ch scil, frate, un mirzac AA sosit de la Bugiae.

Var. (archaica): mirza (pl. mtrzi i mtrzah).

CANT. Hroni 26: Domnil sait cum 1s1 die el mtrzii Crimesel.
VAC. 286: avnd si multi din mirzall i sultanI taraf al lul.

MIRZA (scurtat d. ar.-pers. emir-zade ffis de

prince, noble, seigneur"), titre ajout aux noms de famines nobles chez les Tartares de Crime; rus. rut..

www.digibuc.ro

261

pol. murza (mirza) principe War." Forma amplificata

MIRZAK e curat tAtArscd. Voroa e special Moldovei ( 6).

a. ce tine de mirzac (In cntecele mold.).

mtrzcesc

AL. 78. Cu copile mirztIcesci $i cu rbe ttAresc1; 111: Pala

'n aer fulgela, Caput mirzacesc sbura.
mTrzacie

f. rangul de Mirzac (la cronicarl).

M. COST. 289: sciut i cApeteniilor tAtAresc1, ales a lul Canto-

mir, cu carele legase prieteug Inc . den mirzacia lul.

mirzcit f. femeia mirzacului (in
AL. 78: lath mirzacilele qi cu tAtAritele...

cantecele mold.)

*Misir

m. 1. Egiptul (ca tard).

a. la cronicari :

M. COST. 810 : tot Misirui i Pail c slut peste Arap1

pornit despre marea Roie. Ax. 165: Apti-Paa sA se ridice de la
Hotin i sA mergl la Misir. V-to. 261 : Suleiman I merse insu1 la

Misir

bAtu i moneda In numele sett Dam. 198: Frantozil intrase

In Misir, de coprinsese ttb. stApanirea Misirului.

b. In tarifele vamale:

TARIF 1761: in de Misir de cel alb. TARIF 1792: zahArul de

Misir
capere de Misir i de CrIm.

2. Egiptul (ca loc vesht pentru cal).

DION. 191 : Pasvandoglu a gAtit un armAsar frte bun de Misir

FIL. 29: armAsaril de Nisi,.
Arabia cu care se servia Domnitorul
la solemnitatl. OD. 1, 162: calul de Misir mirse de departe unde-1
vertu zid pArAsit. AL. 204: Diruind chiar pe Vizir Cu armAsar1 de

la Misir. Si cu pung1 de banl o mie, SA te lase 'n Domnie.

4. cal bun egiptn.

Koa. 207: 1-all &trait Domnul [pe Pap] cu cumaurl i ban',

dfindu4 i un misir Impodobit.

Cu acest sens si In cantecele populare.

4. galben egiptn.

TEOD. 57: Cu 50 de cal, Tot cal nemesesc1, Tot misirl turcescl.

DION. 221: galbenl turcesct... misiru, 7 lel.

MISIR (ar. Mysyr), Egypte, le Caire ; MISIRLY, se-

quin de 64 piastres ; bulg. serb. Misir porumb si curcan", incr. misuru porumb", bulg. serb. misirka curca",

ngr. tucEpta, dinde, dindon ; rus. misiurka coif oriental"

(cf. Polysu : misiurcd, coif egiptn).
misirli m. 1. egiptn (mai ales ostn).
Ax. 161: Beiut Mi4riulul cu totl misirliii i ieniceril.

2. pl. varietate de porumbei (Baronzi, 95).

MYSYRLY, gyptien ; bulg. serb. misirlila.

mischt n. varietate de struguri tniaioI ( 102).

BARONZI, 91: mifchet bAtut. hp. 51: arloganca, mischet

MISKET, raisin muscat (d. it. moscato [vino]).

n. (arch. meschi) 1. otel magnetisat :
amnar de mischi4.

mischiti

www.digibuc.ro

262

CANT. Div. 149 : pre aur focul, pre fler meschiul, iarli pre direptul necazurile si dodaiele intresc.

2. tocila de otel.
MYSKAL
mysk = 6elik ?), instrument qui sert A,
polir. Vorba e speciala Moldovel.
moflz a. i m. 1. bancrut, falit.
CARANP. 39 : Paloisul iute scotea, Pre mischia ineet tiagea.

AL. 19: ail marf de mofluz

Fn.. 289 : unul zace In pat lipsit de minte i s.rac, celalt moftuz mineinos i gata a merge la ocn.

S. NAD. 88: cogeamete bancher slt ias deodat mofluz.

Vorba figurza In proverbul : a inceput

catastisele vechI oa mofluziL

cata

2. fig. ruinat, prapadit (de aril).

AL. T. 635: sa n'am parte de tineretele mele ... de tinerete ?

augl, moftuzu!

MOTLZ (ar. maflis pauvre" d. fels obole"), qui

a fait banqueroute; bulg. miuhluz, serb. mulliz, ngr.

p,otypXoTSCils. Termin comercial remas In limba ( 104).

mofluzenie f. sinonim cu mofluzlic".

JIP. R. Sat. 224 : creditu nostru sdruncinat pdn mofluzenit.

v. 1. a esi mofluz, a da faliment.

2. fig. a pierde starea, a se ruina.
AL. T. 836: cine-I prost i derbeden, lesne In lume mofluzesce.
3. fig. a strica, a prapadi.
mofluzesc

Fm. 259: ne-a spus e dumniata al mofluzit.

.lip. 61: a mofluzit limba, a scos'o la mezat si va s puie alta

Verb corespundnd ngr. [LowfkonCE.6(0, faire faillite.

mofluzie f.

(si moflujie) sons identic cu mofluzenie".

Bow). Pov. 120: tovarsul lui de moftujie.

Formatiune original: cf. 1.1.otypkouCrh., banqueroute.

mofluzlic n. (si moflusluc) bancruta, faliment.

FIL. 289: a racut mojiusluc mineinos i m'a lasat pe drumurl.

MFLUSL UK, fallite, ban queroute ; bulg. miuhliuzluk,

ngr. tiotyfkopokEm.

moft n. 1. bagatela.: de moft", Inteo dra.

CARAG. 123: ia numal de curiositate, s, m due s. vd ce

moft mal e i sta. Mu,Lo, 10: dice c cel multi i cele multe se due
numal asa de moft, ea s se vaqa.

2. flc, minciuna, sinonim cu palavra".

CARAG. 8: ce
mal efiutati la comediile alea nemtesel, nisce
mofturE... dam parale si nu Intelegem nimica; 117: las &lat.& mofavem lucrurI maI serise de vorbit; 51: nu mal umbla cu mofturi; 277: nu mai crede In mofturile chrtilor, frate. Cras. I, 210: nu
Dial merge ert mofturi, la =nett! MARION, 113 : mofturi! Te sci

bine eine estl!..

3. pl. fasne, nazurl.

XEN. 13: iar are s ne fac mofturt Negrethuia, mal ales eh i-o
venit si fata de la pension.

www.digibuc.ro

263

MilFT

(pers.),

ce qui ne carte rien, gratis, gra-

tuit, bon march, bas prix ; serb. mufte de giaba".

Vorba caracteristica, care, r6masa strpa in turcesce,
a produs In romnesce o numersa familie lexicala : moftangie, moftolog, moftologie, mofturn, mofturos.
moftangie f. fanfaronada, minciuna.
CARAG. 207

vil eu moftangiile d-tale...

fanfaron, palavragig.

moftolog m.
cARkG. I, 142:

moftologic

'I d ctele en moftologul

a. ce se .Vne de mofturt

CARAG. 108: eu tt. dhscalimea

tologiect a d-lus... de glaba!

moftologie
CARAG. 207

cu tt h. societatea mof-

f. minciuna, palavra.
: vi1 cu moftologii.

m. sens identic cu moftangiti".

GANE II, 265: ia un stromit, un mofturern, un frige-linte
mofturos a. care face mofturt nazurI.
mofturn

BOGD.

Pov.

234:

ian tacl tu, fa, ch. e0I moftursci

moftangiii m. cel ce umbla cu mofturi (fern. mol-

tangiica), sinonim cu palavragiu".

CARAG. 7: mim In dosul Agiel, cte-gle dap& nol; ajungem

la Sf. llie In GorganI, moftangiul dup. nol; 297 : sh fie vr'o moftangiied? TEOD. 126: Nu estl llie, moftangiule?

Mul"TAgr, qui veut aeheter tout pour rien (cf.

mfthor chevalier d'industrie, parasite") ser,b. muftagifa

molim n. var inchiegat cu nisip din daramaturf

de la zidurile caselor.
OD. I, 388: un moloz tp6n i ghlbuid.
pe molozul prsp5t.

DELAVR. 174:

Ingenuche

mum, moellon, cailloux employ& dans les con-

structions; bulg. molos gravier".

mosafir

m. (i'n Mold. musafir) 1. strain, &pate.

toll negutitori1 turd din Ias1 si tog musafiril turd

ce se [naafi in Imi; 225: ad chemat un mirzac, ce avea musafir Intel)
cash la prth; 242: socotita c sintem toll musafiri aeestel luml. 1ST.
1715, p. 22
ad venit un arap, musafir al Impratulul. I.JR. II, 42 (d.
1783): asternutur1 sail ararnurl sh nu li se ia pentra musafirt. BELD.
439: sh aibh 3 clibs musafiri pe tog boieril eu tte cele trebuincise.
KOG. 210:

GARR, I, 377:

preghtesc mternutul pentru musafiri. CRAs.

II, 203

: ua ca-

fenelil se tot desehidea i venia musafirt nol. GHIOA, 491: odal marl
de musqfia CR. I, 301: nisce ease neloeuite unde culca pe totl musafiril, carl veniail aa nitam-nisam. SEp. I, 153: cnd nividesce panza,
de vine musafir un barbat, ajunge bAtatura, iar de vine femee, n'ajunge. Isp. 250: Imp5ratul porunci sh-I omensch, pe amindoI ca pe
nisce mosafiri marl 5i sh-1 ghzduiasch, In palaturile Impifultescl.

2. cel poftit la o masa, la o petrecere.

AL. T. 440:

sh cnte, cnd or veni musafirit;

www.digibuc.ro

460:

balul s'a

261

inceput dei rea sosit Inca niel un musafir. FIL. 143: mosafiril
se aseclar pe cele doue paturl; 152: sina Se torminh si niosafirif 0111310.
casa.DELAYR. 40: nu-e nici un flchu Intre mosafire.

Vorba figurzA in prov. (Zanne IV,221) Dumnedeti

face casa, dracu aduce musafiril" si In locut. parcA et1
mosafir" (despre ceI ce nu-0 fac trba cum se cuvine).

voyageur" d. sefer voyage"),

MSAFIR (ar.
kranger, hte, visiteur: serb. musafir, men musafer,
ngr. tiouovpg, kranger qu'on recoit.

mosafirlc

n. (si musafirlfc) visita.

Doc. IV, 212 (d. 1794): popa 5i-a luat preotsa 5i cu. chip de
dus in vecinkIate.
mosafirlic

MSAFIRLIK, hospitalit, visite ; ngr. ttous/Tcpkbcc.

mosior n. tva de depAnat.

GoLEscu (prov.): dupa fus i mosorul. Isp. 11: secli aca,A de-tI
vecll de fuse si mosre . . .

MOSUR (masur), bobine, navette de tisserard: bulg.

masur fus", serb. mosur, ngr. p.ccaopt, tuyau. bobine.

mosorq n. mosor mic (Glos. 388).
mucallit a. i m. pozna, sinonim cu caraghios".

AL. T. 203: tare e..,ti mucalit; 420: bhrbatul med II tare mucalit:
1371: tot mucalit giupArnil Arbore; 1661: lumea'l o comedic) mucalita
juath de cel pro5tI In folosul celor dibacl. GANE I, 167: un mucalit

care merges la vinat maI mult de petrecere. XEN. 149: 's destal de
hazlid si de mucalit, ca sa nu-I fie nimihnul urit ea mine. CAL. 1882
p. 30: sa aseulte cu tragere de inimN smvele si povestilelnl, ea efa
mucalit, bath-I sh-1 bath.

MUICALLID (ar. ,.qui imite"), bouffon, comdien ;

ngr. p.ouxakirriq (

mucalitlc n. vorba de rIs, gluma.

BALc 36: Murat III, amator de dant si de musica, de vorbe cu

spirit, ba Inca si de mucalitlicuri.
fif OK A LLIDLIK (imitation"), bouffonerie ; ngr. p.our.2-

Xczkixt. Despre sinonimica bufonului ( 27).

mucava f. 1. carton.
CARAG. 270: o bucata de hrtie ori de mucava.

2. pl. broderif de mkase pe carton ce se aduceati

din Constantin op ole.

MUKAVA (ar. mukavva), carton ; bulg. mukava,
ngr. v.ouv.apag.

muchelbf a. elegant (vorba Invechita).

BELD. 439 :

esit o Aga de la bostangi-basa inainte, Mae

muchelef. FrL. 50: top' junil miwhelefi i spudaxig aveall ate o bibliotech.; 68: un flc.ia a5a de frumos i muchelef I GHICA, 150: un tin&
mruntel, muchelef la haine.

MaKELLEF (ar.), somptueux, riche, lgant.

muhaibr n. (i mohair) postav tesut de calugarite

www.digibuc.ro

265

TARIF 1761 : muhair evri bueata 90 bans, muhair mijloci bu.cata 95 banl, muhair de cel prost bucata 22 bard.

MUHAYER, espce de vtement grossier fait de

poil de chvre; rus. mohoIar stofa din Bucara", pol.

muchojer (muchair), ngr. p.ouzcaapt; it. mucaiardo.

muhurdn n. vasul cu apa calda (In forma de

.eadelnita) eu care barbierul spala la eap.
Km. III, loo: muhurdanul eu hiatus fu tras.
V orba e o simphi varianta fonetica din BUHURDAN cd-

deluita". V. Partea II: buhurdan.

murdbr
GOLESCU

a.

1. necurat.

prov): o vactt murdard muraresce cirda ttA. ISP.

37 ne-a acoperit palaturile eu apa acestA, murdard.

2 fig. obscen: vorbe murclure.

3. sgarcit, sinonim cu scump".

MURDAR (pers.), impure, sale, immonde: laid,

-cleshonnte (d. mrd mort"); alb. serb. mcr. murdar,

ngr. p.oupaigq, malpropre.

Vorba pretutindenea populara i far echivalent.

murdresc v. a (se) face murdar.

ZANNE I, 695 (prov.): o viic cufurita murddresce o turm5, IntrgA.

Var. (grecizate): murdarisesc

MARION, 116 :

i murdaripsesc.
Nea Trandaflr, legat cu un sort mare alb peste

burtb,, ca s nu-sl murdaripsscd redingota.

Forma verbala corespuncynd bulg. omurdarIa, alb.

murdaris (murdareps) i ngr. ilonpaccps6m, salir.
murdrie f. necuratenie.

TSP. 154: Vote murddrgle le arunca pe bordeiul lui. STINO. 286:

o lescae rIthcitA prin murddrie.

Forma originala ca i ngr. 1.1.oupaapt4., salet.

murdarlc

n.

murdaltc) necuratenie.

Doc. I, 516 (d. 1785): omidI cari prieinnese murdarlic i putre;

IV, 406 (d. 1790): stt fie tte ulitiLe grijite i MIA de niel un mur.darltc. GOLESCU

tot s'a gasit.

(prov.) :

i aurul ct de cinstit, inurdartic intrInsul

Ast41, acsta ultima forma se IntrebuinOza adturea de murdarie".

MURDARLYK, salet, ordure; Dgr. p.oupyrapkbct.

musach f. tocana de patlagele vinete.

AL. T. 505: sA'ml faca la madt... vie plachie, veo musaca.

MUSAKKA (ar. arros"), courges ou aubergines

cuites au beurre avec du hachis; serb. musaka, ngr.

Despre varietatatea toeanelor ( 87).

muqamb f. 1. panza ceruita: cea fina serva pentru acoperit mobile, iar cea grsa pentru parchete.

COND. 1693, p. 623 : un cort In dol stulpi cu mufantaua lul.

www.digibuc.ro

266

TAR1F 1792: One% lath russch, pentru muqama. GANE II, 49: cAmesh,
ngrli i unsa de strAlucia ca o mufama. GHICA, 277: sapch de mupima. TEOD. 298: Pisa le alhmite, Cu muantale 'nvelite. CAN. 216: $i

Tin Rusil tot pe vale, Invelit1 In mufamale.

2. fig. In locutiunea a face muama", a acoperi

im lucru, a-1 cocoloi.

AL. T. 401: sA ne pAzim aid vr'o clth-va vreme, pIn'ce s'o

face lucru tnwama. ?TEN. 152: vom pune sa ticluscA an fel de cercetare i sd facci Picrurile mmyama.

3. mupmaua, hora In Moldova dupa masa de cununie(Sev. Nunta, 282).

xtuAm(B)A

(ar. miiemma enduit de cire" d

ern cire"), toile cire; bulg. moama, serb. muama,

mer. mu*umA,, ngr. 1.1.ousalog.

muschl n. fluer ciobanesc, sinonim cu naia".

FOT. III, 239: Tiganii sint f6rte IndemInateci pentru musicA

cIna cu vira, ea cobza si cu muscalu. GRICA Rev. N.II, 174: trei

ghitaristl suflall Intr'un =meal-

MISKAL (ar.), espce de flte de Pan ( 41).

muscalagiii m. lautar care cnta din museal,.

sinonim eu naingiii".

OR. III, 111: tobosarl i muscalagii cu naiul, cu dairaua, cu

cimbalele, cu diblele i ca surlele.
M1SKALsgY, id.

muqmilla f. (i moEmnd) rodul unui arbore din

fam. rosaceelor (Mespilus): arborele se mal numesce
In Muntenia : mornol i molmon, scoru neratesc, macie
(Dr. Briludza).

PANN, 113 (prov.): ca vreme si cu pale mumulele se mle.

rR ; bulg. mopiula, alb.
muszkfuLA, nfle (d.

serb. rug. mumula, ngr.

niuteb

f.

tiocstiooXov.

muphea) 1. ciocanul cu care cizma-

rul netezesce pielea.

clin, ace, sule.
CR. II, 81: mqchea, piedic. hasc h.
2. fig. pumn, lovitura.
JIP. 60: sa-si vaca sIngele gAlgAind sub multeua dusmanulul.
WIFE (pers. poing, coup de poing), maillet;
bulg. serb. muSta unlta de cizmar".

muteri m.

(i muttiriii, In Mold. mupereii) 1. eum-

Orator, eel ce ofera mai mull, la un mezat.

'COG. 238: atunce a gAsit mueret i pentru visternicia cea

mare. ZIL. 94: boierl multerii pentru Visterie. COND. !Rm.: sapInal

sali viR41 mosia lui fra de fricA la ori-ce fel de muyterii se va

intimpla UR. X, 108: ce mufterei vor da pret mal bun... GANE II,
62: ne-all venit un maytereti la stInh. AL. T. 900: banl sh fie, mu-

teriit nu lipsesc. Fn. 166: pe tt 4iva vin ate dol-trel mufteril, ca

sA ia mosiile ea arena.; 240: m6 temeam s nu ias1 mufterii multi,.
sa ne strice chilipirul.

www.digibuc.ro

267

2. cump6rator In genere, client.

CR. I, 136: mos Nichifor a pornit inapol cu alti mufterii.

57: negustoru strce 14 castigurl din spinarea muftiriulta. MANioN, 50 :

top flci1, ba chiar si Insuratil erarl mufteriii frurnsel Sultanichil;

61: barbieria lu nea Costache, o fost carciuma, e plina de mufterii..

Vorba figurzA in mai multe proverbe.

H1NTESCU, 110: curg muteriii, bolta geme, unil thrclirl i altil

i inufteriti pentru

de vrerne. PANN II 68: vitelul niel nu l'a taiat

piele a venit.

MOSTERI (ar.), acheteur, chaland, pratique (d. sira.

vente, aehat"); bulg. serb. musteriia, alb. mer. musteri,

ngr. ir,ouarsp*. Termin juridic si comercial.

Nafac f. 1. (sensuri archaice) 1. subventiune,

bani de traia, sinonim cu ,,hac i lfa".
NEC. 191: boieril da nafaca lul [Antonie-Voda] pre (41 de chel-

tuial ate 4ece potroniel; 417: Mavrocordat

facut i nafaca.
lfa, ate cinc1-4ecl de lel de boier pre lima. GREC. 321: pre tog datornicil turc1 11 tinea cu mertice si nafacale, cu left CANT. Divan,
184: Inchinatorilor de boz1 si 1nchinatorilor de foe 16fa, nafaca, le
dal. COND. 1693, p. 143; lo0 tal. s'arl dat la grecil sofagil pentru nafacaua lor. UN. V, 35 (d. 1741): nafacaua suiulgiilor de la Vistieria
Domniel mele.

2. portiune anumit, sinonim cu tain".

CANT. Ier.15: nafaca, obroc, mirtic, carele se da In tOte 4ilele ;

Tom. 578 : i 'ml cerea, mare cerea, Nafacaua cand fcea, Tot de cash, Vaca grash...
Var.: nacalfa i nacanfa.
KM 256: facndu-le Imp5ratia
nacanfa de la Bucurescl
de la Moldova STAR. 528: nacalfa, lfa.

192: furnica indestulita nafaca uitandull

H. (sensuri moderne : sub forma metatetica nacafa}

1. nevoie, necaz, greutate de traia.

CR. II, 22: popia are multe nicafele, e grad de purtat.
2. fig. srta : asa i-a fost nacafaua !
NAFAKA (ar. nafakat tout ce qu'on dpense"),
dpense pour la nourriture, pension alimentaire; serb.
nafaka subsistenta" (si ursita"), alb. irtfaka dar", ngr.
avna7.54 (= ryj

OA).

Primitiv termin technic militar (aplicat soldei diinice a ieniceriler), vorba s'a Imbogatit In romanesce cu
acceptiuni metaforice necunoscute osmanliei.
nadolnc f. soill de gAina originara din Anadol.
CR. 1, 13: puicele cele nadolence i boghete.

V orba e speciala Moldovei. V. Partea

nafe

f.

Anadoln.

(si nefea) blana de vulpe de la pantece.

DroN. 166: nefelele de vulpl parechea 22 [el pe ales. REV. II,

331 (f. de z. 1821): samur de Bechl la spate nafea. GHICA, 498: a
giubea soish Imblnita cu naf.

www.digibuc.ro

268

Vorba revine in ctintecele populare.

TEOD. 644: Vraf de nafle Si de malotkle ; 619: Arafea tatArsa

pinzb, turcsca, Marf5. femeiascA.

NAFE (pers. nombril"), le ct du ventre d'une

peau de fourrure estime: serb. nafa.
naht n. numratre (bani), sinonim cu pesin".

UR. III, 182 (d. 1802): sag de bani in naht sag de altele ... AL.
433: o mie einci sute galbeni, bam In naht, Imprtesei si cu
zimti; 1251 : n'al primit In naht niel pe ginmtate din soma cuprinsh
In sineturi
Fu,. 217 : bine ar fl sa-ml plAtesci in naht, dar ca st
nu te sup5r, primese i pe datorie.

NAKT (ar. nakd), argent comptant ; cum. nagd pecunia" ; alb. naft avere", ngr.

n5hist in. (si naut) un fel de mazere originarg din

sudul CaucasuluT (Cicer arietinton).

TARIF 1792 : nahutul de un sae 30 ban!. Fit,. :42: farfurii cu

migdale curkite
cu 'taut prjit. ISE'. B. Sn. 58: dete unuia vr'o
4ou6-trei bbe de nciut prajit. TROD. 277: Fie verde de mild
SEN .

198 : Frunzulnft bob mild . .

Var. (mold. :

nohot.

TARIF 1761: nohot cantarul 50 ban!. AL. Pr. 365 : ciotbft de

gin cu orez, gingt eu robot.

Vorba se affii si la Dosofteift (Fevr. 69a : eu nakut

cu bob muiat se hriinia ...), care o va fi luat din bulg.
NUHUT (pers. nohud), poix chiche ; cum. noghud

.,,cicer"; bulg. nohut (nuhud), alb. serb. naut ( 102).

nahutia a. galben inchis (de colrea nAhutului).
Doc. II. 404 (d. 1790): un binis de postav nahutia. liEv.

331 (f. de z. 1821): ghermesit nahutzu, postav cu malteh

Var. : nuti i nohutiii

DELAVR 146 : zabranicul unel dantele nautil. GHICA, 150 : pan-

talon! nohutil largi, de se vedea numal vIrful botinei de lac.

Formatiune analogica ( 23).

nai n. (si neiii) instrument compus din maT multe

fluere Impreunate, sinonim cu muscal".

NEC. 364: Grig. Ghica a venit tot pre ap cu multk pohval5., (ii-

cnd din trimbite si din naiur i dand si din pusce ODA ce ag. agiuns la Galati. AL. T. 80: chiarni doi scripcarl i un lutar cu naiul.
GANE I, .81: orchestru compus din o scripa, o cobz si un naia.
BUR. Altnanah, 84: neia, un fel de fluer de trestie cu 7 gurl. ORAs.
II, 83: din cobz5, si din gur, di, cira, din naia .

NAY, NEY (pers. roseau"), flute de roseau: ngr.

v6:1: (vR), flte ( 41).

naingia m. ci-IntAret din naia.

GANE ii, 243: ca din phmInt esira 3 lautari s'un scripcar, un

cobzar i un naingia.

Form4iune analogica (cf. muscalagiti).

*naisan (si neisan)

m. cel ce ciint din naiit, sens

identic cu nainghl" (vorba semi-literara).

www.digibuc.ro

269

GHICA, 170: aduse pe cel mai vestit tacm de Ikutart, tot mei neisani din Buell-

'ten alesi din cei mal buni, scripcari, cobzail

reset.

NAYZEN, joueur de flte.

nalbAnt m. potcovar, veterinar (si astaq1 la sate).

Doc. II, 329 (d. 1791): pentru rindul nalbanylor ce potcovesc

obstel; 380: se cuvine a plati nalbantalui po par. 48 potcovitul de

ate 4 picibre unul cal.

NALBANT (ar.-pers. na'lband), marchal-ferrant,

vtrinaire (d. ar. n'al fer cheval" si pers. bend qui

lie"); bulg. serb. nalbant, ngr. vaXimr4.vr% marchal ( 105).

*nalbant-ba in. veterinarul Curtil.

COND. 1776, p. 77: 120 lei nalbant-baqa. FoT. III, 30Q : nalbant-

bay al comisiel dite lb let pe lunh.

NALBANT BAY, chef des forgerons Ham.

naramgiii a. (si narangiii) de colrea nAramzeI

a.

in vechea literaturA:

GHEORG. 312: Vel-Paharnic 5i Vel-Medelnicer sint legati cu tafttt.

naramgie, In curmezi5, numaI peste cattanele lor cele de taft. REV. I,

341 (f. de z. 1669): un timbar postav naramgift cu patcea de jder.

b. in citintecele si descntecele populare :

MARIAN II, '7 : Cu tulpanul naraingia, Cu cosita pan& la brill._

II, 91: Rosa p. naI UR. 270: Be:zic5, ghivizie. besichnaranigie...

rangie, rosatft portocalie; V, 81 (d. Sucbva): Iar in cap cu palaril i

cu brie narangil.

NARENgf, couleur d'orange (d. pers. nareng orange

amre"); bulg. nerandza, serb. neranga, ngr. veri6,Att; din
forma araba narang" e trag numirile apusene : sp. na-

ranja, it. arancia (venet. naranza), fr orange.

Originara din rs iritul Indiel (sanscr. nagarunga,
indian narung), naramza, necunoscutil Grecilor i Ronianilor (ca i portocala), fu transplantatA mal mat In
Persia, de uncle trecu in Arabia si in Europa la Bizantinl ; de la acestia deriv numirile nstre lnidie (X.spArn), ndi portocald OroploYAXXO, earl se importail la

rainz a (vapivCr.)

noI din Rumelia. V. turungi.

nargheleh f. lulea persana la care fumul trece

printeun vas eu apii, (la inceput o nuca scobita de cocos).

Fn.,. 79: porunci s aduc dou cafele, doub dulcete, un ciubue

5i o narghelea ; 268: ciubucele i nargheleleie cele umplute cu parfu-

matul tutun al Siriel. GHICA, 388: el mi-a !lent cinstea a-mi aduce
nargheleua; TELEOR, 334: cerur cafele turcesci i narghilele.

NARGILE, pipe A, fumer persane (d. nargil noix

de coco"); bulg. nargele, serb. nargila ; sp. narguile ( 89).
*narghelegi-bap m. slujbasul Curtil care oferia Dom-

nuluI narghelua.

FOT. UI, 311 : narghelegi-bafa are 30 lei pe lunA.

www.digibuc.ro

270

n art n. I. (sensuri archaice)

marfuri, dare fixa pe vite.

.1.

taxa anumita pe

MUSTE, 72: Grigorie-Ghica ad scos In tara, vacarit de ad dat

'WO; Inca ad pus nartul mal jos de cat Mihai-Vod a. sa dea cate sse
potronici de vita. DioN. 201: herestea macar ca. o platia orasani1

menilor din tail... dar numal mal usor In nart.

2. pret hotarIt de stapanire pentru provisiunr 1

lucrurI de vindare (carne, paine, luminarl) : 'Ana, la Regulamentul organic, aceste articole de prima necesitate
se vindea la contraccil cu apalt, fixandu-se In contract

un pret anumit; de aci locutiunea a tilia nartul", a

fixa pretul ( 38).

Fn. 162: sa punet1 nart la tte lucrurile ce veti tirgui, carnea este cu nart... painea tot asa... vInatul si plis5ri1e nu ad nart.
GHICA, 512 :

ail taiat nartul graulul la schelele Dunril pe 6 lei chila.

Var. (archaica): narc.

ARCH. Rom. I, 419: le ad pus narc la vindarea vinului.

II. (sens modern) fig. in muntii SuceveY. Inceput

(de actiune), prima Imboldire i pilda de a face ceva.

Ei;. V, 113: nart, Indemn, initiativa; orn ce d exemplu la

alti1: o fdcut nart la farind, a fost eel Intal care si-a 'grit vitele In tarini si dupa el, 1754ndu-1, le ad vIrIt totl.

NARK (pers. narh taxe, taux"), taxation des marchandises, des denres ', bulg. nark, ngr. vapzi.

n strbpa f. cana de apa sat de vin.

BEV. I, 840 (f. de z. 1669 o nstrapd mare de argint cu cuperimInt si poleita. TSP. 38: apa diuruia din teve aurite si o lua cu
ndstrape 1 cu cause de aur. AL. 108 : Cu ndstrapa mi-1 atropin,
Cu nafrarnal r5coria. BUR. 98: i Inca 1 adaph Cu apa din ndstrapd.

MARAPA (ar. membe), coupe A boire en ferblanc ou en cuivre, aiguire d'or ou d'argent (d. arab
boisson"); bulg. mastrapa i nastrapa, mu. mastrap
supellex pretiosa", alb. sorb. mastrap, ngr. v..a.cstpari,

vase. Vorba nastrapa" presupune o forma intermediara meistrap (cf. naframa) ca In bulgaresce i In men
ndstrpird f. nastrapa mica.

TEOD. 450: Nastreipira 'n mainl lua, Pe ochil negri se sp51a.

naz n. (numal la pl.) 1. r6sfatare, capritit, tna.

Koct. 283: veni Bogdan la curte, aratand si nazuri multe.

CAL. 1882, p. 63 : barbatul 'si iubia nevasta n ficea tte voile si nazurile.
2. fascne, mofturi : a face nazurl", a nu vrol, a

face pretentiunT (cf. turc. naz etmek se faire prier").

BASME 1V, 143: carciumrsa Incepu sh fad. 'lazuli i. sa nu

mal dea de bifnitura. MARION, 13: picirele faceadnazuri ca sa-1 tie ...

17: Tudose nu racu nici de cum nazuri. TEOD. 566: Grecu 'ntal se
Impotrivia, Grecul nazuri nia1 facea...

www.digibuc.ro

271

NAZ (pers.), mignardise, minauderie, coquetterie ;

alb. men naz, gr. viCt (xlLvo.) viCcct, faire des simagres).

nzuros a. care face nazurI, capritios ; fig. pretentios.

TSP. 22: fata de 1mparat nu se putu tnprieteni cu top ceilaltI

fli1 de imparat1, flind-ca cel mal multI erail nazuroft, tembell si desuchiatl; 269: se facu mal ndzuros in tirg, tinu mal la pret ; 400:
mi-ar fi voia sa stric logodna cu ndzursa aia de fata.

n azAr n. 1. favre.

AL. T. 143: ministrul mil are la nazar i m'a chemat a41 in

cabinetul s6d. CAL.18S2, p. 31: slutul ajunsese la nazarul impratitei.

2. narav, vorbind de caul deochiati : cal cu nazar.

NAZAR (ar. regard, coup-d'ceil"), faveur, bonne
grce ; mauvais ceil, fascination ; ngr.
n azir. m. (i null') I. (sensurl archaice) 1. comandantul cetatilor turcesci Braila, Kilia, Vidin.

COND. 1693, p. 312: s'ail dat 100 tal. nazirulul de la Dii, caud

a trimis un cal. Pop. 108: ad adus porunca tare la biailenI, la

scos inainte nazirut
nazirl, de la Imparatie. AMR. 156 : la Macin
de Braila dunanma, de ad veuit Grigorie-Voda pe apa. DION. 201:
Imparatul ad rinduit un nazi?. i alte agale cu o sma de Turd si
cu tunurl s pazsca tara. ZIL 19: ad mers la Braila nazirul cu catIva
brItilent Urt. III, 101 (d. 1802): 5men1 de aa nazirului Kiliel.

2. mal-mare peste vatavii plaiurilor.

Doc. III, 91 (d. 1787) : te orinduim nazir i desavIrsit chivernisitor la amindou plaiurile judetulu1 DImbovita.

II. (sensurT moderne) 1. inspector, supraveghietor.

KOG. 211: pe beized Scarlat It lasase in Tarigra E nazir i

purtMor de grija asupra capichehaielelor. DION. 178: ad trimis nazirul qi Cara Mustafa pe 3 4 turci la oras, sa vadft ce e i s cerceteze. Doc. IV, 158 (d. 1793): D-luI biv-vtore Vist., nazidul Agiel.
CoND. 1813, p. 356: D-1u1 biv-vel dvornic Const. Samurcas, naztrul
casseI lefllor... UR. V, 437 (d. 1815): leffle nazirului i acelora din
slujha podulul; VII, 113 (d. 1827): cu epitropil i cu boieril nazirl ;
XXII, 351 (d. 1826): nazirul menzilurilor.

2. vatav de tigan domnescl.

BELD. 339: nazir pe tiganil gospod... AL. Pr. 560: tiganiI Ingenunchiag sub biciul plumbuit al nazirului.

NAZYR (ar. qui regarde"), inspecteur, intendant.

*nazirlia a. cu vada, stimat. Formatiune analogica ( 23).
ZIL. 18: orn nazirlitt i iubit frte Imperatulul.

*nazaret

n. supraveghiere, intendenta.

Doc. VII, 72 (d. 1797): dam asupra d-tale naziretul acestel trebl.
UR. III, 188 (d. 1802): prin nazaretul Domnulul Moldovel.

NAZARET (ar.), inspection, direction, surveillance.

nazirie f. paza, priveghiere.

UR. V, 438 (d. 1815): se insarcinza, cu naziria podulul orasuDRAGH. I, 85: Armasul cel mare avnd inert naziria temnitelor;

www.digibuc.ro

272

II, 67: sub Moruz (1802) s'a inflintat si naziria de poduil, o slujbhfrte bawls& ce a inut pan& la introducerea Reglementulul, aprovisionat& find cu tot ce trebuia spre infrumusetarea orasulul.

Forma romnsea originala paralela cu nazaret".

nefer m. 1. simplu soldat, In corpul ienicerilor.

Duid. 32 : Domnul Manole-Vodh, de nude era la mnhstirea Co-

trocenil, apucl cu beslegil i neferil ri1 drumul Pitestilor.

322: temndu-se nu cum-va neferil plecnd, s fach neorinduiell.

2. soldat parrantn faand parte din corpul arnautilor.

COND. 1802: neferif ce sint in slujba thril din inceput pentru

paza el... FoT. HI, 306: neferl al sptriel
neferl al agiel. BELD.
404: De neferl still de beslgh, apol nu mal Intreba. Pm. 296: nu e
nefer in ostirea nstrft, care fib, nu aibh cite un pungoiti plin de mahmudele i dodecarl.

Cu acest sens vorba figurza In proverbul oltn

(Zanne IV, 484) a face net pe cineva" (a-1 pacali) si
In cntecele populare.
AL. 209: Fratil mel, Neferil mel, Lotri, puisorl de zmel.
NEFER (ar. individu, personne), simple soldat ;
bulg. serb. nefer ( 68).
n eft n. (si naft) bitume licid obtinut prin distilarea
petrolului: untul de naft (unt-de-neft) se Intrebuintza
la scterea petelor si la lustruire.
NAFT (ar. pers. neft), naphte, bitume ; rus. neftt,

ngr. viTTL, ptrole.

n eftiii a. verde Inchis.

.REv. II, 333 (f. de z. 1821): un binis postav neftid.

NEFTI, couleur de naphte, vert fonc et olivtre.

n enca f. (si ninca) mama, In graiul copiilor.

STAM. 461: spune-1 ch. '1 rog sh, vie la nencd. NEGR. 1H, 25 :
Cnd babaca la nenca vre un mic favor cerea. AL. T. 396 s'a mnil
ninca i nu ti-a mal cumphra minavet; 404: o nincd cu done fete .

NENE, NINE, mre (nom de tendresse donn par

les enfants A, leurs mres ou nourrices). Vorba se aude

numal In Moldova (ac,li mai mult ironic) si e formata
cu acelasi sufix desmierdator ca i babaca.".
nenecutd f. diminutiv din neneca.
STAN. 462: ce poruncesce nenecula

clt estl de bunh I

AL. T. 330: Ah! nenecuid,

netegeb f. Invoiala (Intr'un proverb muntn).

GoLEscu (Zanne III, 197): netegea pe ipingea ... (V. pesingea)

NET1gE (ar.), conclusion (d'un mareh).

nivevte f. (arch. nipstea) flre de faina din care

se face rahat.
TARIF 1792: nifastua de oca una 1 ban.
NIASTE (pers.), amidon, fcule; bulg. serb. niseste, ngr. %navy*.

www.digibuc.ro

273

nisfeb f. (si nesfea) 1. veche moneta turcsc1 de

aur In valre de 4 leT vechT ( 92).
Fn.. 93: nesfua lei patru. ISP. 57: nisfiele d'alea mol. TEOD. 567.
Tot galbenI si mahmudele, Icosarl si cu nisfiele.

2. fig. ceva rotund ca o nisfea, rotocol.

DELAvR. 37 :

nisfele de rumen614.

pe umeril obrajilor II jca si se schimb done

NISFYE, demi-sequin (d. ar. nisf moiti").

nirfr in. planta cu florl late, albe sail galbene,

din care se face sorbet (Nymphaea).

GANE II, 228: glinusele sprintene sariall de pe nufr pe nufer.

erpi1 fungi se 'neo-

AL. T. 1088 : serbet de nufr. ID. Poesil II, 63 :

1cz11. sub a nufrilor flre.

Var: manufer, nuf6r galben (Cony. XXII, 885).

NUFAR (pers. nilufar = nil nufar le noufar bleu"),
nnufar; ngr. vo6T,cf.pct ; sp. fr. nenufor ( 102).

Vorba circula numaI In Moldova, In Muntenia

planta se numesce pluta" (Dr. Brndza).
nur m. 1. farmec, gratie.
KoNfaxL 67 : Ah, nurule, Imp6rate al podbelor firescl!
2. (obicmuit la pl.) gratif.
ISP. 400: \e41 a nu era urlta, avea nurl, avea pe vino'nece

cum se (lice. STANC. 60 : cnd o vdu, II placu nurit si ttft fAptura el.

AL. T. 103 . un still facut Inadins pentru nuna mel ...; 140: nuril
matale m'ail scos din minte. REV. III, 357 (prov.): de ea un dram
de frumusete nril bine un dram de nuri.

3. fig. cu null", favorabil, zimbitor.

AL. T. 431: pentru noi srta Incepe a 9 cu nuri.
NUR (ar. lumire"), clart, splendour, beaut ;
alb. nur stralucire", mcr. niur azur", ngr. vcApt, mine.

nurliii

a. i adv. I. (adj.) plin de nurt gratios.

AL T. 251 : o veduva nurlie . . . C. 1882, p. 188 : era si vred-

nice de privit fetiscanele, awl nurlii mal eraA chipurile bor.

II. (adv.) dragaln gratios.

AL. T. 404: tineti-ve maI drept si zlmbitI nurlift. DELAVR. 9:

se mlIldie asa de nurlia ; 42 : ce sa-I fact cnd omul e narli4 ?

NURLY, lumineux, resplendissant.

o
oc

f.

1. veche m6sura de capacitate si de greu-

tate, Impartita In 400 de dramurI (cu pl. ocale).

NEO. 225: ocaua cu unt cte dol ortI btutI, ocaua de brinz
era citte dol potronicl. DION. 166: carnea ocaua 1 para sat. mull
2, ocaua de vin la crclume 2 parale. TARTF 1792 : mAlaiul m5.cinat ce se vinde In tirg cu orau.a. REV. II, 405 (d. 1821): atuncI
ocaua de pine drptri era 4 parale si ocaua de carne 8 parate. IsP. 90 :
18

60936

www.digibuc.ro

274

pregtosce 100 oca de carne Merit& bucket() de cite o oca una. MARION

49: pe atunci era ocaua 1u Cuza, iar nu chilomanul.

Vorba revine si in cntecele populare.

TEOD. 299: SI bi vinul cut vadra, Pelinul cu ocaua. AL. 265 :

Vinul bun, ocaua mare, Beul vinul de gustare.

2. aceiaI m6sura, vorbind In special de yin.

0114. IL 159: [bandele] V 'nhltall la cerurl, cnd le datl ocale.

3 oca mica", cumpna fala, cantar strmb (al

brutarilor i. macelarilor): eel prinl cu ocaua mica eratt

tintuiti In piata de sfircul urechil ( 69).
"pe macelar1

6HicA,

pe brutarI and ti prindea cu ocaua

mica, 11 %intuia d'o ureche In mijlocul tirgulm.

4. fig. In locutiunea a princle cu ocaua mica", a

surprinde asupra f;iptuluT, a da de gol.

GANE III, 131 :

vgndu-m prins cu oca mia, Infundat cu

minciuna ... AL. T. 401 : pe aga gi pe sptarul

prins en oca mia
prins
la picirele fetelor In genunchi. Fu.,. 162: stpnil
cu ocaua mico,

Isp. 95 :

Enid., tog all pupat duba.

prins cu mna in sac, cu ocaua

Var. (mold.) : ima (cu pl. ocn.

NEC. 420: a nu mai ie pralabil tidve si oce de vin si de
horila. COND. 1776, p. 40: vadra de vin a se faca pe la tote argil-

rile i pe la tte podgoriile de 10 oce i oca de 400 dramurl. BELD.

391 : Bhnril, orl pe la crIsme, dArl pe slugi i pe breslasI. UR. X, 216
(d. 180 i): darea de cora la manastire ate 33 ocd pe tot anul. AL. T.
1006 : beil boieresce cu ora ; 1031 : pott ridica multe oci de bere si
for ? 1537: ad& o oca de vin. NEUR. I, 258 (prov.) : betivuhtI i dracu
II ese cu oca Inainte. CR. II, 100: cte-va oca de pesce sArat.

OKA (ar. ukia), poids turc valant 400 dirhems (d.

otrptEct = uncia); bulg. serb. pol. oka. alb. oka, met% udt,
ngr. xi. (pl. x..4asc). Forma moldov. bccl vine din rusesce.

Pe cnd ocaua deriva din turcesce, subdivisiunile

el (litra i dramul : MT(); Spew) se trag din grecesce.
oclut f. oca mica (i fara nuanti micoratre).
J12. R. Sat. 206: d'ar mal ft 5 ocallufe, 'n'ar strica.

odbie f. I. (sensurl archaice) termin technic mill-

tar : 1. cazarma de ienicerL

M. COST. 270: ienicerl o mie orInduitl din oddile ienicerbscl.

2. regiment de ienicerf (V. Partea

Ax. 142 : ail poroncit Hanul

: odoba).

i Paga de i s'ad tiat obrcele

ce i se daal de la Imporatie si i s'au ridicat [Craiulul Svegilor]
oddile cele ienicerescl ce'l

3. cazarma de seimenl i de slujitori domnesci, care

servia i. de inchisre a Uurtil (BMc. 680).
N. COST. 85 : sarbindu-se Nicolal-Voda pe Gheorghe vel Viste rnic, 1-ail aruneat la siimenl, la lefe, de 1-m1 inchis la oddde sale.
UREcuR, 211: la oddile drAbanilor celor ungui escl In curte a mers.
N EC. 288 : Mihai-Vod b. ail pus de 1-au sugrumat acole [pePanaiotache]

www.digibuc.ro

275

la odaile siimenilor, clicend eft pe toi Domnii piresce; 368 : mal tocmit-ad 5i cte-va case 'in curtile domnesci i odaile siimenilor.

II. (sensor.]: moderne) 1. Incapere, camara.

Grecii umplut-a curtea domnesel prin kite odedle

si prin Virg pe la gazde. OD. I, 127 : camerile feluritelor dregtorii
odaile locuite de eltmeras1 si de obstea curtenilor. AL. 429 : nime in
tindk nime in odaie. S. NAP. 15: casuta avea done oddi eu Una prin
o fure.
mijloc. ISP. 114 : sa ajung e. in odaia impertesei i
MUSTE, 41 :

51: odaia le da Intel) curte dosniee a palatului.

2. adapost de vite, pe camp saft Inteo padure.

Odaia-Vizirulul" se numia un sat turcesc din raiaua

Brailel, ce fu anexat Munteniel sub Scarlat-Voda Ghica

(Sulzer I, 370; Tunusli, 130 si Fot. HI, 146).
a. la cronicarl:
AMIR. 178 :

pestoril no5tri en vre-un chip de s'ar ispiti a face

vre-un super odailor sad fanetelor raielei locuitorilor Moldovel.

220 : avncl porunca de la Doinnul ea sa calce oddile turcesci i pe
vacaril turcilor se-1 pue pe top la bir.

b. In eantecele populare:

TEOD. 474 (v. odalic . R.-CoP. 21: Mi-i de, pe la oddi i slu-

jesce ca la 01.

Var. (muntna): hodaie.

COND. 1693, p. 407: un agA aL Veziriului care all venit s strice

hodaile turcesci de la Diid; 578 : vitele ce

cumperat de s'ail dat

la hodaia lui Mehmet Cilibi. ARCH. ROM. LI, 167 (d. 1753): ail primit
turd prin sate cu gazde si cu. hoddl. SULZER I, 74 : hodaie, asa se nu-

mese stanele en peretil de trestie. DION. 181: ail zidit spital mare la
marginea Bucurescilor, cu multe hoddi.

ODA, chambre, compagnie de soldats, rgiment

de janissaires; bulg. serb. odaia (hodala), alb. oda (hoda)

camera reserval barbatilor", mer. oda i udaie, ngr.

niq. Ca terrain pastoral, vorba trecu si la RutenI : hodall casarie".
odiag m. servitor de tribunal, de primarie.
Formi rom.anizata alaturea de odagill.".
odaiap f. Ingrijitre la o odaie de vite.

TAPU, 54 (d. Olt. : Ce rumn e mal delid, La tine'l hergheleCe runincal mai frumsa, La tine e odaiap.

odaita f. odaie mica (Negr. I, 302).

odagi rn. 1. odinira camaras.

COND. 1776, p. 20: de la 12 portarel ca un odagin elte 2 lei unul.

2. adl, pazitorul unel odM de vite, sluga la ciobanI.

3. sens identic eu odaias".

ODAaI, valet de chambre; domestique ou gardien d'un Cureau public; bulg. serb. odaglia.
odalic n. odaie de vite cu tot ce One de ea (In
loxEsar, Dorohold, 110: salariul unul odagitt a 63 lei pe

cantecele muntene).

www.digibuc.ro

276

TEOD. 474 (d. Brij la): lute, Gbineo, si te duel $i la nol sit mi-1
aducl, Cam eu ol, Cam cu odil, Cam cu odalicul hit

Formatiune cu sens proprit romnesc: in turcesce

ODALYK insemnza femme au service personnel de l'em-

pereur, concubine" de uncle fr. odalisque, i de aci in

poesia nstra artistica (Bol. 241 : 0 grupa d'odalisce apar

aici in sala). Termin pastoral (cf. odaie II, 2).
odagAciii n. (odogaciii i udagaci) 1. substanta. bal-

samica care, arsa, da un miros aromatic: lemn Inchis

cu fibre alb-galbui, dur $i impregnat de rina $i de
parlf oleise; o bucatica udata in gura i bagata intr'o
lulea aprinsa, da un miros frte phicut $i patrumptor,
de aceea Turcil $i Grecif fanariop '1 afumat barbile
cu odagacit (NVOlf, 133).

AL. T. 341 : Cu vutel bune, De minune, Cu miros de odogaciit!

FIT,. 91: 151 alegea un inel de diamant, de mArgiritar sau o pernip,
de odagaci4. ()milt, 33: intAia altunirsi intra la mirsi purlnd o
citie de argint cu florl suflate in aur, din care esia fum de udagaeiit.

2. lemn de aloe numit i sapunel" (Saponaria).

COND. 1693, p. 540: SO tal s'ad trimis la Tarigrad pentru o jumiState de ova de odagael.

D(LJD) AGAgY, bois d'alos; serb. odagae aloe",

ngr. 05Sa1enCt

x6Spog ( 90).

ogiac n. (ogiag i hogiag) I. (sens modern) camin

sat co de soba, sens r6spndit in Moldova.
Kou. 243: boieril ad gsit cu cale s sct b. o slujbh pe east, de

trel mini adici 11 lel i i pol lel si 3 lel lush pe ogiagurl i sa se

numsei ajutorinti. STAM. 79: a fumulul clabucl esind lama din ogiag.

AL. T. 103 : tocumI atuncea se aprinsese ogiagu de la bucatirie. S.

Rim 22: fumurile ce se urea de la ogiagurile curi1. GANE 1, 248: el
horttia pe nas ca un hogiag. CRAS. I, 77: din hogtag se vedea un nor
de film; II, 174 : vintul da in hogiag. $s4). I, 192 : trebue s inchidl
usile
ferestrele, s astupi eahla (gura hogiagulul din pod), ca sa nu
intro necuratu in easa. GHICA, 298: ad dirimat cuhnea cu ogiac cu tot.

Cu acest sens $i in poesia populara.

TEOD. 642: D'o veni puschiul bt, DA cu pusca pe ogiac.
(sensuri archaice, special militare) 1. corp de
otire, corp de ienicerf (cf. Partea II: ogiac-aga).
A.x. 159 : Beiul Misiriului cu spte ogiacuri de misirlii.
171e, p. 66: aduni pe mal maril ogiaculut.

IST.

2. corp de seimeni sau arnautT (cf. ogiaclit).

BELD. 339: Arniutil nu numal eel din ogiacuri, dar si eel de

la boierl. DRAGH. IL, 68 : neferil sad arniutil ogiaculuI sub ocirmui-

rea lui deli-basa. COND. 1813, p. 372: neferl al spitirieT, al agiel

alto ogiacurl; 383: s'ad dat hotArire cap iamaci s'aibi fie-care ogiac.

3 casa, familie In genere.

N. COST. 47: pe Gianu Mirza Pad luat cu tot ogiacul luf i pre

tog i-ad gonit far drum prin stuh.

www.digibuc.ro

277

4. In special, sAlas sati familie de tiganT.

cortp. 1776, p. 77: clout; ogiagurl de tiganl cu fol ...

5. corporatiune, brsla de meseriasl.

Doc. I, 276 (d. 1783); ogiacurile mesterilor de fler, ogiacurile

cArfunidarilor si vArnicerilor.

6. colonie, In special Muntenia si Moldova.

A R. 213 (d. 1821) :

minteni al ogiacurilor.

ca nisce credinciosl slujitori si vechl pA-

ogAK, chemine, four ; foyer domestique, maison,

famille ; corporation ; corps (milit.), spcialement corps

des janissaires ; colonie, spcialement les rgences

d'Alger, de Tripolis et de Tunis; bulg. ogak, serb. ogak
s curte, palat", alb. ogak persema nobila" (si cos"),
,, co,
mcr. ugiac vatra, fatnilie", ngr. oroi.-/-t, cohors janissariorum (si focus").
Sensul militar al vorbei se pastrza Inca in proverbul moldovenesc (Zanne IV, 530) l'a luat la hogiag",

adica a pus mama pe el In schimbul until folos neinsemnat, l'a acaparat pentru nimica tta.
ogegar m. (si hogegariO) cosar (In Moldova).
CR. I, 249 : Papuc-Hogea hogegaria.

olbc n. 1. curier, trimis calare

A MIR. 155: venir5, olace la Vezirul de la Imperatul. DIoN. 188:

Indatft ail scris cu olac la Tarigrad Insciintnd la regiale prietenil

lul. UR. VI, 438 (d. 1774); olacele cu trebnincise treb1 mergnd ...

2. posta grabniea.

MELCHIS. Husl, 61 (d. 1620): de jold, de podv6d 5. si cal de olac.

Doc I, 104 (d. 177)): vel-apitan de mizil de cal de olacuri sft In-

grijscrt. UR. II, 157 (d. 1805): s'ailift pace de caI de olac i de podvodl si de t6te angarille.

3. cal de posta: locutiunea de olac", iute, Intins.

URECHE, 241: ail venit de olac Oprea, vel Armas. M. Cosx.285:

repedise Imp6rA4ia de olac ciaus, 6-1 IntrcA pe sol; 323: au purees

Indatfi de olac i Inteaceeasl 4i ad sosit la Bogdana. NEC. 191: Indata ail repedit de olac si l-ail adus la Petru .Alexievicl. Dim 180 :
ail venit in Bucuresci cu olac la printu Cobor. AL. T. 601: ce primblare
de olac ... cale de o post& Ware. GANE [II, 167: surugi]l mInail de
olae, de scriprail copitele cailor.

4. carucior de posta, diligenta.

Isl.. Rev. Il, 452 (prov.): bla vine cu olacul i se duce eu carul mocanesc.

Vorba revine si In baladele oltene.

TApu, 53 : Car de olac 11 facea 'acas 5. cfi-1 trimetea; ibid.:

Cere call de olac ... 526: Impratul trimetea Scrisorl dup.. scrisorl

i olac duptt olac.

uLAK, courrier (surtout a cheval), petit bateauposte, cheval (de courrier); bulg. serb. ulak, ngr. 6),Coolc.

Vorba veche, cum arata respndirea el

www.digibuc.ro

i mad'

278

ales forme1e-1 seeundare propril romanesci (ca i in-

semnarile variate) : vorba persista pana astji in anu-

mite locutiuni cu sensul generalizat.

olcar m. vestitor Ware, stafetqr, sinon. cu lipcan".

MELOHIS. Husl, 43 (d. 1661) : vol oleicari i podvodarl... intru

nimic se nu-1 Inveluitl... M. COST. 344: sosese de la Hanul oldcart
la $erim-Beill. CANT. Ier. 27: oldcati cu cerll in tte partite si alergetorl in tte laturile se se trimate; 399: chleras, oldcar de Tarigrad.
DION. 205: capicheheiaua de la Tarigrad ad scris lul \rode cu grabnici oldcarl turci. ISP. 107: venire olacaril i spusere imperatulul,
i so Intore totl fiji lul Inapo1 cu ost1 cu tot; 344: Imperatul. trimise numal de eta dupe dinsul nisce oldcari.

Ca forma seeundar i deplin romanizata, vorba

se afla i la Dosoftein (Febr. 64) : era in cta olcicaribor Imp6ratesci, ce due i aduc serisori de tirg.
oldcdrie f. serviciul olacarului. mesagerie.

MUSTE, 42: tam era Ingreuiate ci derile ce scotea NicolalVoile si era mare gred de oldcdriile Crainlul sveilesc.

olAcesce adv. iute, grabnic (In cantecele populare).

AL. 180: Oldresce se ducea $i la Domn scire fecea.

olm n. vad de adapat vitele.

OD. III, 18: cateva saiele i olumuri pentru vite.

OLTJM, gu. Termin ciobanesc ( 110).

orqhv n. ciorba taransca facuta din mere

pere useate i conservate iarna (Dr. Manolescu).

17103AF (pers. hoab eau douce"), compote de

fruits secs bbuillis dans de l'eau sucre qu'on prend

la fin du repas (d. ho$ bon" ab eau") ; bulg. hoav, serb. oav paine uscata", alb. hoaf magiun",
ngr. xoa4TE. Despre alimentatiunea rustiea ( 99).
ort f. I. (sensuri archaice) 1. regiment de ieniceri.

CANTA, 186: Stavarachi mergnd la Tarigrad. ea alte nu s'4

putut mistui, ce s'ad Inchinat la ortaua ienicerilor i asa sl-ad seepat viata. 'COG. lll, 198: nu numal ortalele de ienicer1, ci i ceps
Pasi i Sarascherul ai trecut prin tare. BELD. 374: Cincl de ianicerl
ortale, cel mal aprig1 i delh.

2. cta de ostaf pamintenl (mai rar strain*

DION. 179: ad sosit si generarl nemp en multe ost1 celerime

cu multe ortale de ostas1 cu tunurl. FIL. 119: am porune e. se41
pui bumbasir done ortale de slujitorl; 346: se incheia cortegiul
prin ortaua ciohodarilor si a satlrasilor.

H. (sens modern) ctA, clasa (mal mult ironic).

OuAs 62: ortaua boiersce...

ORTA, rgiment de janissaires (litt. milieu, centre) :

serb. orta, ngr. Fag. V. Partea

orta-ciau.
Mho n. I. (sens archaic) lagar sa cort impodobit.
M. C'OST. 272: Lesi1 ad intrat In santurl pe la otace. Ax. 160:

mers-ad dark Hanul la otacul Sarascherulut NEC. 202; de sirg ail

www.digibuc.ro

279

esit de subt cort afara si s'ail dus la otacul lor. GREC. 158: ail mers
la otacul Marie! sale, unde era din josul ordiel turcesc1 de ail mas
acolo ; 207 : la otacul capichehaielilor tfiril Domnul mergnd. DION.
190: Pasil s'au tutors cares1 la otacu lul.

[I. (sensuri moderne) 1. odaie 'de vite (in Muntenia).

COSTINESCU If, 222: otac, local pe cmpie pentru sederea ciubanilor si adapostirea oilor.

2. (si hotac) gazda, culeus.

R.-Con. 210 : E hotacu' hotilor, Locasu' voinicilor.

OTAK, grande tente faite de riches toffes, tente

royale. Termin technic militar generalizat in limba

moderni si limitat apoi la sfera pastorald ( 28).
1P

Pace f. I. (sensurl archaice) 1. (si pat* partea de

jos a picioruluf la sarnurf sat la alte animale cu blanA.

LIEN,. I, 440 (f. de z. 1669): un timbar ros ell patced de sobol,

un tirnbar de adamasa galben cu paced de jder. TARIF 1761: blane
paced vulpe de Rumeli, blane paced de sobol. Doc. II, 403 (d. 1790):
blank de paced de jder de la o giubea femeiasck. TARIF 1792 : pacele
si picire de samuri.

2. "in special, blanil din picire de samur.

OD. I, 421 : o dulamit de lastrk verde cu paced de samur. GHICA.

501 : scurteica imblanit a. ea paced de samur. 0114. 49: pacele de Rusia de cel mal bun sal:nun

II. (Sens modern) mncare din burt de vaca sag

din picire de vitel, facuta ca o piftie cu ou6 si cu otet.
PA6A, pieds de zibeline ou d'autres animaux
dont la peau sert de fourrure; ragot de pieds de mouton accommod la gele (pers. pa pieior"); bulg. pa'ea
gele", s6rb. pa6e, ngr. nuTCas, sorte de ragot.
paceagiii m. cel ce vinde mancarea numit pace.

MAG. II, 177 (doc. 1764): strain! cu me%eug ... zlatarI, simigil,
paceagii, pitarl, casapl si altil.

PA6AgY, vendeur de pasda.

paceagerie f. (si pacegerie) meseria paceagiula

Doc. VII, 548 d. 1794): bucktari1 cel ce tin alisveris de paceagerie. Dux. 22 : s'ail apucat mutt1 iarasI de placintarie si pacegerie.

paciairr

1. carpa ordinar.
2. femee neonest (ea injurtura) : evolutiunea semantica e aceiasl ca la sinonirnele bulndra" si Urfa".
f.

ORAS. IL 167 : nu-1 Camera re buns paciaurd . .?

PA6AORA, torchon, mouchoir: serb. paaura,. alb.

paavura, ngr. naTCx(p)opa ( 44).

www.digibuc.ro

280

paft f. (obicInuit la pl.) 1. agraM dintr'o placa

metalica : paftalele incing partea dinainte a briuluI.
a. In literatura :
20., 225 (f. de z. 1745) : o pereche paftale argint; XIV, 284

(d. 1813) : o pereche paftale argint suflate In aur cu colanul lor. STAR.

108: colanul la piept se 1ncheia cu dou paftale marI de aur curat

leit. AL. T. 228: T'ohl da salba de mrgele i paftale i inele. OD. I,
134 : paftale de aur t;i de matostat. Fn.. 171: era Incins cu un colan
de canavet rosu cu paftale mid de aur.

b. in cntecele populare :

AL. 117: Paftale marl de mrgritarl i pattale mid tot de it-

mflicl. TEOD. 80 : Paftale cu boldurl, Lsate pe soldurl.

2. briA lat preotese cu cte o placa de aur de

ambe captaiele (in Muntenia).

PAFTA (pers. bafte tiss, tress"), petites boules

mtalliques ; paillettes d'or, d'argent ou de cuivre qui

ornent les bords d'une housse, d'un vtement Barb. ;
bulg. serb. (pl.) pafti.
paihnta f. birne ce urzesc o cladire si printre
earl reman ochiurI umplute cu zid i alcatuinci per*
uneI case.

JIP. 68 : latt, grincjl, talpl, paiente. CONN . XXV, 521 : odA1 jse

zidite In paiantd.

PAYANTA (pers. payende stable"), soutien, pouti e

pour soutenir un mur (d. payiden mettre le pied sur");

serb. paTanta, ngr. 7:9:Ttcetca, solive, traverse.
p15 f. sabie larga i scurtil, cu dou taiuri.

IsP. 156: Filt-frumos lovia en pala de svinta. BAL . 439 : Aga

atirnapa/a de ed.

lu de la Mihaiu o paid persiensch... OHICA, 45 :

Vorba revine i in cntecele populare.

AL. 12 :

cu pala lul cea nou Pe b;daur ilia In doue.

PALA, sabre A, lame large et courbe : bulg. serb.

men pala, ngr. riXot, pe courte (cf. hanger i iatagan).

phlov n. sens identic eu pala-.

19: sabie dinteambe partiIe ascutli, paloy lat $i

drept. Isp. 3: s cerl de la tat-Uni palo.ul, sulita, ai cul. 6TANC. 97:
CANT. Ier.

l'a pus jos si i-a taiat capul cu paloful. Btat. 159 : Mana pe paloR
punea

Mogos 11 repedia.

PALIO (curd. palo.), petite pe deux trancliantR;

serb. palo, ung. patios : it. palascio, germ. Pallasch.
Existenta vorbeI in dialecte turcescf i in cntecele

dobrogene exclude o derivatiune maghiara.

palamAr n. otgon (termin de marina).

TARIF 1792: otgne sa palamare cu sait ma smla.

PALAMAR, cble (d. it. paramarre) ; alb. bulg. serb.

palamar, ngr. vcaaph.pc.

www.digibuc.ro

281

Vorba aprpe disparuta ; despre terminologia nautica de origina turcsca ( 95).

pallAvr f. (obicinuit la pl.) 1. vorbe deserte, prostii, minciunT, sinonhn cu moft".
PANN, 154: nu-mI spline mie la palavre de aste. AD. T. 60:

acuin credem in palavre; 954 : palavre frantuzescl, 973: audt palavre:

drumul de fier e zmeg cu aripI de foc, 1252: egalitaua e o pala-

vrd desrtb.. OD. III, 45: m mustr cugetul... cnd incept a Mia la

palavre vntoresc).

2. vorbe laudarse, fanfaronada : a taia la lavre

palavre" (cf. lafuri si talafuri), a spune verdi i uscate.

AL. T. 739: n'avem timp do pierdut cu palavre; 1289 : vorbe...

palavre

PALIVRA, (fanfaronnade Bianchi : d. sp. palabra);

serb. palavra, Incr. palavre, ngr. 7rn.Xi.ppx. Vorba s'a Introdus la Turci prin mijlocirea Evreilor spanioli. Sensul
peiorativ ce a doblndit la poprele straine e un fenomen
normal al semanticel : cf. fr. habler a taia la palavre"

cu sp. hablar , a vorbi"

(viceversa) sp. parlar a fiecari" in rapore cu fr. parler.

palavragiii im flecar, fanfaron.

AL T. 31: Unil 'ml dic ritor hazliu, A1ti1 'mt die palavragitt.
ISE'. Rev. II, 103: bun de gur palavragi de frunte.

PALAVRAY, fanfaron (Bianchi).

pandiqpan n. turtl. dulce mal fina (Jip. 60).

PANDESPAN, pain d'Espagne.

Vorba e populara In Muntenia.

pangeb f. un fel de sfecla: sfecle pangelc.
PANgAR, betterave; ngr. icavec4p,.. Vorba e cunos-

cuta hi Moldova (Cihac).

papfidie f. planta amara ce se mananca ca salata
(Taraxacum), numita i parasita-gainilor" (Dr. Brandza).
PAPADIYA (femme d'un prtre chrtien), la camomille (d. gr. raraati, fem. d. ranas, popa): In neo-grca

vorba n'arP sons de planta.

papar

f.

papara)1. mancare din paine prajita

branza oparita cu apa fiarta.

ISE% Sn. 5: asta este pdpara ... ea deschide apetitul. PANN

14 (prov.): Cine-a mncat papard, Scie dulce-I orl amar. ID. Nastratin-Hogea, 43; lupiI tbcht, pielea caprel... i-o Meuse pdpard i 1111
numal crnele II lAsarli.

2. fam. bataie : a manca papara", a fi batut, mustrat

sal). pagubit: Zanne (IV, (i5) mai citza locutiunile : a-1

face papara" (Pann III, 56), a-I pisgi In batai; a gati o

papara cuiva", a-I tntinde o cursa.
cR. I, 254:

fil fost cu altil, hel! hel ! mncai papard pan&

www.digibuc.ro

282

acum; II, 3: SinkAndita a mancat papard. Isp. 137: Bogdan mirosi

cam ce pdpard II se gittesce.

3. fig. (sens archaic) Infrngere, desastru.

N. COST.

107 . spun c& s'ad omorit Inteacea !Ayala 7000 de ieni-

cell n metereze, granate 0 de spAgile Moscalilor... iarrt dinteaceea

papard a perit

Var. (arch. munt.) : popar.

lkori. 177: Turcil se sOimIntase de popara Nemtilor, s'a apucat de sitnittsa; 178: Turcil gustase popara Nemtilor la Porceni...
PAPARA, soupe au fromage ; paparasyny yemek,

6ekrnek" (litt, manger ou tirer la soupe), tre molest

importun, tourment (Youssouf).

Terrain ciobanesc a carui acceptiune figurata reproduce un idiotism turcesc ( 38).

papc m. 1. Incaltaminte de casa, din talpa
puta peste degete paaa la jumkatea picioruluf (litt. ceea
ce acopera piciorul): dupa vech.ea eticheta sociala,

lasag papucil la scara i intra numal cu

mesiT, ca sa nu strice covrele.

a. In literatura :

mestiI 14 prechl I led. In. 1792: paTAMF 1761 : papucl

puci cu me0 bunl cu postav, papucl femeescI galbeni cu
fat% de topi. AL. T. 922: opinca se lipesce bine de pitmintul
iar nu ciubota nemtesc, niel papucul grecesc. F1L. 275: 16131'6,1nd numal cu mesil, 10 puse o pereche de papuci.

b. In ciintecele populare:

AL. 351 : Cu papucul tr,iiud, Cu condurul trop&ind.

Papuci ro0or1, Pe la toc cu flori, Mult sunt jucittorl.

TEOD. 78 :

Vorba figurza In mat multe locutiuni proverbiale:

a o lua (a o terge) la papuc", a da dosul; cat p'aci

sa-si piar0 papucii" (Isp. Rev II, 145), sA, dea ortul
popil; a fi sub papuc", a fi stapnit de muierea (pentru alte dicetorl:

L. Zanne

273-276).

GANE III, 205: Spte mil a gustat trainl c5s5.toriel. in care Crap

a fost necontenit sub papuc.

nsce pe cel cu opincl.

GOLESCU

cel incAltat en papuct nu ea-

Obiceiul oriental de a bea, la chefuri, In papucil

nevestelor si acela de a se shruta papueul de care
subalterni.
nelor.

boierli bd vutca cu fesurile i cu papucii coed-

AL. T. 82 :
TEOD. 667:

CARANF. 39

Turcul cu papucul bea. Mareul din carinab sugea.

Mna, pla-1 sa.ruta $i virful papucului. ()Ras. 20: $i

pla si papucul smerit II s5.1utit.

2. papucu-Drnnel", numele rnoldovenesc al plantel conduru-Deannei" Cypripedium caiccolus).

PAPEJ6 (pers. papu), soulier, pantoufle (d. pa

www.digibuc.ro

283

pied" i pu. equi couvre"); bulg. pol. serb. papu,

ugr. nsurokCt, men paputa, ung. papues ; din aeeia1
vorba orientala derivit: fr. babouche, sp. babucha ( 81
100). Forma ,.papuc" se o inductiune din plural.
Vorba a pittruns i In parlile limitrofe ale Ardluldi (Reteg. Poveti, 44: ea avea o pareche de peipud).
Papuc-Hogea

m. personaj imaginar (ironic). V. hogea.

cR. I, 249: parca era stea 1111 Papuc-Hogea Hogegarid

papucel

m. papue mic (dimin. ca ngr. notrourCfirm).

esi afar& Numal 'u fustisrk Numarnpapucel

TEOD. 329 :

papugiii m.

1.

fabricant de papucl.

cizmar de papucT, adi" mai mult

Doc. 1E, 292 (d. 1791): l'al1 fcut staroste de papugii, ca s. lie
au purtare de grijrt pantru brsla papugiilor din Bucurescl. AL. T.
136 : mil de parpalec1 si de papugii aid alergad.

2. fig. vicln, arlatan.

GANE III, 283: a fugit papugiul, fr s-mi pltscii. DELAVR.

24: unil '1 facead pisicher, papugia de Bucurescl. CARAG. 3 : iae
nisce papugii, nisce scArta-scrta pe hrtie; 289: am jucat contina cu
nisce papugii
PapuggY

( papugy), cordonnier, domestique

charg de garder les chaussures laisses dans le vesti-

bule de la maison Barb. ; bulg. papugila, ngr. iranouTC-11.

Sensul figurat e proprin limbei romane ( 27).

par f. 1. micA moneta turcse, a 40-a parte
dintr'un leg veehit : banul de 5 parale se numia

belic", cel de 10 rupie" (sag ort"), cel de 15 tult"

(Wolf, 135).

NEC. 416 : Constantin-Vod afi atml.at sb, fie patru elverturi

inteun an, s dee de tot omul Casa cte 105 parale la civert. BELD.
381 : tf)pte mil de lei privesce, ca cum ar fl o para. Dim. 166: raci
20 de o para. AL 105: Nojita i leita, Curaua i paraua.

2. 1:15nut san obol funebru.

CR. I, 14: paraua din mina mortulul. *Et). III, 45 : la mort se

lg o para la degetul mijloct, ca s. alb& cu ce plti cele 9 vaull.

3. ban, gologan In genere.

ORA. 26: Vrenl tot pe d'a gata, fr'o para chir VULP. 9:
Nu mai veI para 'n pung.

4. pl. bani, avere (cf. fr. argent).

BELD. 367: cacl fir'a da parale, s'aducl ceva nu puteal. Isr.

207: acum ce s fac el? parale n'avea... BUR. 155: Dach '0 este de
vingare, 'T1 dafi galbenl parole.

Vorba figurza in proverbe i locuVuni : a lua la

(In) trei parale", all bate joc de cineva.

AL. T. 918: hotul cel de plimar m'at. luat In trel parale ;

954: sail cA's iute si vii nitam, nisam s m iel in trel parale.
50: ast1141 and are parale, mnnc zaharicale; 59: cnd

www.digibuc.ro

284

paraua In mink Ieo In 9 nodur1; 69: cine nu cruti paraua, niel

de galbenl nu-1 e mila.

5. la o para cincI", numele popular al rolinel,

numita si Baba Rusu te imbraca, Baba Rusu te desbraca" (jocul find Introdus de Museall).

Fri,. 29: altil iat*i jacad la o para cincl i stos pe despulate;

208: dol nemt1 s'aibh, vole a juca pe la bIlciur1 la o para cinci.

PARA (pers. par pice, morceau"), pice de petite

monnaie, argent en gnral, fortune, richesse Barb.;

alb. bulg. mer. serb. alb. para, ngr. ri.p5'.; (pl. vapi`asg).
Despre monete ( 92).

paralic n. parale m6runte: a vinde cu paraltenl",

cu paraua, In opositiune cu ghiotura". Polysu [Adnot.]
maT citza loeutiunea ,.a o sterge paralic", a se duce
p'aici Incolo.
Formatiune analogica ( 23).
prlut f. 1. para marunta ; 2. pl. banT.
MARION, 85: a avut Sandapdreduie bunicele.

parce f. 1. bucAica (In chntecele dobrogene).

BUR. 63: Urechile mele Vede-v'as parcele, Vol n'atl augit
2. bucata, ca msura mal ales de stole.

TARIF 1761: bice 5 la o parcea .

parcea i parceua 19 parale bucata.

cirsin, prst 5 bucall la o

3. In special, vorbind de tes6turi fine (ca saluri),

grosimea lneT i a mtasil: o parcca are 6 fire.
PAR6A. (pers.), petit morceau, piee, coupon (d.
para morceau"); bulg. para, ,,bucat i brocart", serb.

paree, rus. para materie de mtase cu fir".

pardbf n scndura subtire (in Muntenia).

JIP. R. Sat. 267: butucil se cioplesc si se prefac in scAndurl,

tinichele, lturol, doge, parclafuri ,

PADAVRA (pedavra), latte, ais, bardeau (priri metates : pardava), d. 7:6T1upov, stinghie; alb. petavra ( 105).

parlagi m. macelar care spinteca vitele si le

taie ciosvirtele la zalhana : el alege carnea de se spre

a face pastrama, cirivis, etc.

1SP. 343: plin de singe ca un parlagin de la zalhana. MARION?

66: parlagiii cari car ciosvIrtele.

PARLAgY, id. (d. parlamak hacher, dchirer").

parmbc n. 1. stIlpulet de lemn, zabrea.

a. la cronicari:

MT. 1715, p. 18: totl Beil cu catargele lor, esind afarll la parmac, stall de-a rindul; 41: despre aph tot salp1 cu parmace. DION.
183: all ficut t.rie Imprejurul easel de pannaci

b. In cntecele populare :

BUR. 55: De cftpOstru mi-I trgea, De parmac c mi-1 lega.

www.digibuc.ro

283

2. (si palmac), rnsurA de 12 degete satt a 8-a parte

dintr'o palmii a stInjenuluI moldovenese.
AL. T. 4 : m'o ingustat de un palmac ; 1660 : un palmac de mosie. NEGE. I, 206 : cu folosul lor abia depra de un palmac lipsa.

PAI1MAK, doigt, pouee ; barreau, balustre, grille,

rayon (rune roue; douzime partie du pied (mesurel

Bar. ; bulg. alb. serb. parmak zabrea" (serb. i 312
centimetri"), ngr.

pieu.

parmaclic n. Ingradire cu parmace, balustradA.

NEGR L 803: S stric gardul,

fac parmaclkurl. OD. 127 : un
pridvor rotund cu parmarlic. FIL. 293: curtea avea parmacticuri cioplite si asetlate eu mare gust

PARMAKLYK, balustrade, grillage, jalousie ; bulg.

parmaklyk, serb. parmakluk, Dgr. irapp.coabcta.

pastrbm5 f. (si pastram) 1. carne sarata i afumata.

TARIF 1761 : pastramd de 10 oca una la vama. Doc. II, 311 (d.
: pastrama de vac& cea de zalhana. GANE II, 221: musctind crind
din cozonac si efind din pastramd. GHICA, 264: en cilteva bue(4,1
de pastramd, covrigl
trei patru papusi de smochine tinea bacrinie.
1792

MARION, 63 :

fricatetul Invirtia la mamaligI tot una i una pentru

pastrama cea grasa. 1E0D. 332 : 85, bean vin, sr), frig pastramd...
Var. (archaice): pastrma i pastramA.
TARIF 1792: pdstrilma care vine din tara turcsch. DION. 222 :

Calmucil manea earuea din les de om orl de cal] ea pastramaua de

Tarigrad sail ea ghiudenu.
2. fig. In locutiunile a pune pe cineva la pas-

trama" si a face pastrama pe cineva", a-1 jupui de

a-1 snopi In biitai.

CR I. 28: (lack ma vede ca-s o v6duva strmana i eu o casa

de copil, mal trebue
bath joe de casa mea? i pe vol sa va pnie
la pastramd ! TEOD. 628: Ia sa-ml dal tu mie sema, Ia sa-nal vial pe
negrul vama, Un sa nu te fac pastramd.

PASTYRMA, conserve de viande de bceuf seche

au soleil; bulg. serb. pastrAma, mcr. pstrilm, ngr.

naatOOPIJA; (7CMCSTpap.d0. Termiu de cillsapie ( 105).

pAstrmird f. diminutiv (si ironic).

TAPU, 60: Cu sfingeru '1 junghia, Pastrdmird nui-1 facea.

pastramagiii m. 1. cel ce face saft vinde pas-

trami: forrnatiune analogica ( 23).

DELAYR Paras. 156: se duce la pastramagiul din colt... ia o

II face de petrecanie. MAIlloN. 66: pastramagif, cart fac pastrama.

2. fig. mojie, badaran (In graiul mahalagiilor).

CARAG 14: nene, mrta, taiata, nu mill stall ea mitocanul,

scapa-m6 de pastramagiul.

Pfi m. I. (in literatura istorieA) 1. titlul mareluT

Vizir, al guvernatorilor si al generalilor turd, earl

ca semn al dignittiI lor doue sa treT tuiurl (cu
pl. pug : cf. agi). V. Partea II: ichituin

www.digibuc.ro

286

M. COST. 282: tn Moldova Paid sb, nu puie. KoG. 206: in dilele

acestul Domn [In-Vodk Mavrocordakl au trecut prin Iasl un Papa'

mare cu trel LuiuzL DION. 166: Domnul Ipsilant domni si stapini
tara cu intelepciune si pace despre stapitnirea Paii tor de pe ling&
cu celIa4I Pail . cu 3 si cu 2
Dunre. ZIL. 19: s'ad Impreunat
tuiurl. AL. T. 81: parefe1 Pa?a din Rusciuc; 882: fumz5 ca Page de
la Vidin. FIL 118: un compliment demn de un Paid ea trel tuiurl.

2. titlu de dignitate militara ce vine totdeauna dupa

numele proprift : Mustafa-Pap.

POP. 132: Imprtia ad orinduit pe acest Hasan si pre Abdulah-Pafa si pre Ibraim-Paqa si pre a1t1Pas1 au treI tuiurl, cu cloak

si a Intrat In Persia.

3. Domn in genere, guvernator.

M. COST. 15 :

la t6te aceste trl [Grecia, Iliria, Dacia] esia

de la him, la unele pre uu an, la altele pre treI anI.

II. (In literatura populara) 1. inteo chnilitura.

GonovEI 17 aricid] Merge Pap pe ulip, Ca trel mil de sulite.

2. (si Pap) in cntece istorice (eu pl. Paple: cf. agale).

TEOD. 131: SA-1 fi dus la mecet In pla lul Maomet, Uncle sed

Paialele In garb, cu ciubucele ; 481: Wit 50 de agate, lat.& 50 de

Paiale ; 481: Paia bine '1 asculta, Papa t6te i le da; 572: Hainl de
galteni

i Nit tarigradenI; 673: Gust5 vinul pritocit, De agale

mutt iubit, De Paiale malt doi it.

PAVA,

titre officiel des vzirs et de certains

grands fonctionnaires Barb.; bulg. serb. alb. pasa, incr.

pasil, (pl. pasalar=turc. pasalar), ngr. Isccsig (pl. wacsSss).

Vorba e o rostire vulgara (cf. 21), in loc de basa

(V. Partea II) d. bas cap".
*p4esc a. ce tine de un Pasa (cf. agesc).

DIoN. 185: flind'In cetate Pa s5. asedat de lmptatie, Pazvan Ioglu af inceput a-I sta ImpotrivA la trebile si poruncile Flies& Bum.
30 : s4gAsir5 4 tuinr1
*paie

alte 14 semne pd,sescI i de ale altor meghistanI.

f. provincie turcsca.

N. COST. 49: Turcil 11 qic acel piil [Egipetulal] Mesraim sad

Misir. M. COST. 288: cmpil Cet501-Albe si a Chiliel, ce se dice Bugiaculul,
dedese lrap5r54ia pkia lui Cantimir, de se scria Pash.
DASC. 421: si de p4ii i de domnil a le schimbare i a le dare, la
mans Vizirilor.

Forma romnizata dupa pasallc" (cf. agie).

pEie f. femeia PaseT (cf. agie).

NEO. 407: pre pdiia Iu Colceag a slobodit'o si ad purces de

s'ad dus In gios (de Hotin).

paqalic n. I. (sensuri archaice) 1. provincie guIernata de un Pasa.

N. Con. 117: ad rmas iar Turcul In scaun i socotiad at nu

cadA cu acele amestec5.turl vr'un paialtc la Moldova. NEC. 349: ad
asedat prin tte cettile [Moreel] paialtcuri. Kai. 215 : alt fost dat
Imprtia paialtcul Hotinulul lul Musun-Zade. 1ST. 1715, p. 32: ad
Imblat tot din paialie
paialtc. DIoN. 200: II cinstesce cu payakul
Diulul. ZIL 27 : Prta
lipsit pe Pasvant de paialic.

www.digibuc.ro

287

'2. residenta mimI pasalic.

MUSTE, 34 :

Intemeind cetatea Tighinea, s'a mutat pafalicul

acolo, c5, prtft atuncea era la Baba peste Dunarea.

(sens modern) fig. tara despotica, despotism.

AL. T. 1341 : guvern II aista?

V5 'ntreb, holen, guvern regulamentar orl pafalk, In care domnesce interesul i samavolnicia?

PASALYK, dignit, gouvernement d'un pacha,

province de l'empire ; bulg. pasalyk, serb. pasaluk,

ngr. raw.Xv.i. Vorba semi-literara.

paaIi m. om al Pasei.

Dion.. 185: s'a6. sculat Pasa i esind din saraiti s5 se primble

prin eetate cut paalii lul; 200: s5, mrgfi, cu 100 de pafalii Turd.

PA3AL, serviteur gage chez un pacha Barb.;

ngr. icacsa.X-iic, servitor al Pasei.

patlageb

f.

1. planta culinard din familia sola-

neelor, de dou
patlagele roi, numite i paradais",
cu bbe rosii originlre din America mericlionala (Lyeopersicum) i patlagele vinete, originare din India, cu bbe
vinete, lunguiete (SolanUM melongena).
AL T. 47: 'I se fcuse

piprus si obrazulpatlagea vfn5th.

am mlucat cu mare poftft patlagele vinete Imp5.nate
felii de carne de vitel cu sos de patleigele rosit

TIMEOR, 210 :

Var. (oltna): platagele (Dr. Brandza).

TAPU, 477 (d.Gorj): Cnd o face salca mere si rachita platagele.

2. (patlgian
i pitlingian) rodin (Sulzer I, 121) ;

pitlign, rodie (Polysu).

PATLYgAN (pers. badingan), aubergine; (kyrmyzy)

patlygan tomate". (frenk) patlykany pomme d'amour"

Barb.; bulg. serb. alb patligan, men pitligiane, ngr.
7CaTXCCaloa, mlongne ( 102).
patlginia a. (si patlaginiti) de colre Vintd.

I'm. 75: Incins cu un sal

; 228: o rochie de catifea
patidginie cu pieptit idicati. Gmoik, 339 : iarna vopsind cu colre patiaginie urechile si nasurile onaenesci.

Formatiune analogica ( 23).

pazr n. tirg, piata (vorba esita din us): Aga era
mli-marele paz-trului. Polysu [Adnot.] citza proverbul
ironic : tumba la bazar, bun pazar.
Var. (literara): bazar.
Fu.,. 88: a treia ulit5 acoperit5 cu scfindurl ca bazarele din

Stambul. AL. Pr. 369: bazarul e plin de mhrfurl.

PAZAR (pers. bazar), march public,

lieu de

march; alb. bulg. serb. pazar, ngr. raCapt, men pazare

roras" (cf. Virg= orasel); din aceiasi vorbd persana:
fr. bazar etc. V. Partea
bazarghidn i pazarghian.
pazarlic n. trguiala, trafic.

www.digibuc.ro

298

AL. T. 1237: nu-1 agiunge capul sa faca asemenea pazarliourt.

PAZARLYK (baz.trlyk), march, discussion pour

fixer le prix ; bulg pazarlyk, ngr. naCapXbtr..
*pazarnic m. po1itaiu1 tirgului (In timpul ocupatiuniI
rusescI de la 1628-1834).
Ginc.A, 519: intr In curte vestitulpazarnic urmat de un cazac.

Formatiune slavo-turca : rus. pazarnikil, pol. ba-

zarnik marchitan".
pehlivAn m. 1. (sens archaic) atlet orI saltimbanc
care se oferia In spectacol la nuntile domnescI ( 62).

NEc. 215: s'ail veselit dou sptmfinl eu felurl de felurl de

musicl si de giocurl, si peldivani ,i eu pusee. Gheorg. 332: ail esit
Pasa la cortul s, flind si Domnul cu ttA boierimea, uncle si recare luptatori de pehlivant all fost. Fit- 29: poporul casca gura la
invirtelile si strimbEtturile pehlivanilor i ale mAseftricilor domnet,c1.
ORAs. Il, 161: Si giucall chiar ciardas ca un pe.hlican.

Var. (archain): pelivan.

N ze. 363: Grigorie-VoclA sA fac t veselil cu naiurl 1 cu multi

pelivani maschricl. CAp. 351: Radu-Voda adus-a pelicant de eel co
jeA pre fringhil si de alte lucrurt ; adusse si un pelican hindid

harap, carele facea jocurI minuna'e si neaudite pre loeurile nstro.

STAx. 463: cu mare sprintenl. ca un pelican all skit paste prtft;
474 : numele comedientilor si al pelivenilor ce jcl pe fringhil.

II. (sens modern) fig. arlatan, panglicar.

AL. T. 792; pehlivan fAr' de rusine 1 tu tl-al batut joe de mine;

834: afarA, pehlivanule ! 1279: to despretwese ea po eel de pe tirmA pehli-

van din rara Moldovel. CEIs.11,110 ; tad, 'nos Teodor, estl unpehlivan !
S. Mu. 214: a trebuit un pehlican ea Prutescu, sA-ml deschidlt ochil.

PEHLIVAN (pers. hros), atlthe, lutteur, boxeur

(d. pehlu force" si van (ban) possesseur"); alb. bulg.

s6rb. pehlivan (pelivan) acrobat", ngr. 7C .-17,Xeivris, bateleur, lutteur ( 62).
Vorba e un rest din sfera spectacolelor populare:
sensul figurat apartine limbeY romane.
pehlivnie f. I. (sens archaic) jocul pehlivanuluT.
NEo. 248: boierimea a doue pri nuntirl trel sptemlnl... eu
felurl de musiee si cu pehlivtlnit de mirare in ttrg In Iasl.

II. (sensurl moderne) 1. un fel de trintl sag de

lupt5. corp la corp (In Dobrogea).

BIM 19: obiceifi In Dobrogea cA in diva de St. Treime sA seadune flAehl de prin mai multe sate si eft se apuce la luptA, ce se
numesce pehlivanie.

2. rapt& de pehlivan: pozna, strengarie.

AL. T. 930: al sA-ml dal sami de pehlivdniile tale, ontitule ;

1344: ciocoid grecesc, intrigant care se furisat printre RomnI, fitcnd pehlivdnii, pentru ea s, ri.',15. boieril. XEN. 36: cum sh nu se
sature omul de atItea berbantlIeurI si pehliveinii? SEQ. I, 36: minearea se aduce pe mese si pehliveiniile nu se mal sfIrsese.

www.digibuc.ro

289

pelte f. 1. must de 'Arne (mere, lAmAI, gutuf)

fierte p"ana, la Ingroare.

PAPAZ. 119: duleeturile erml peltea de llmal, peltea de guttii.

GklICA, 296: peltele de gutul i de mere.
Var. (mold.) : belt.

AL T. 13: Si beltele de gut5.1; 323: m5 tem a din belte s'or

priface In balmu; 477: mi-am ultat beltua pe foc...

2. gelatina i (fig.) polologhie : a facut o beltea.

PELTh, gele des fruits, compote; ngr.

peltic a. care nu pte rosti unele litere.

neXt6s.

OARAG. 1, 211: Dandanache vorbesce peltic i sisiit.

PELTEK, }Ague, qui grassaie: bulg. peltek, mcr.

piltec, ngr. reXtbsylq.

pelticesc v. a vorbi peltic.

Formatiune verbalA analoga bulg. peltekuvam.

pelticie 'f. defectul pelticulul.

pemb a. (i pimbiii) 1. (obicinuit invariabil) rou

deschis, litt, de colrea bumbaculul.

FIL. 75: fermen 6. de croazea pembe. XEN. 179: Irina avea cb.mh1 de borangic. fuste de eit pembi1 i cafenil. MARION, 10: Spanac
Ds& pe Trandailra, care se Meuse pembe la obraz. CAN. 102: EA t'am

spus odatb,tiI, S. nu porti rochl pimbil.

2. fig. i fam. bizar (cf. fistichill.).

MARION 79: gust pembe i la draeu. ID. 1892, No. 14: ee-1 vine

lu1 Nea Treuch gust, curat gust pembe, s5, se dea in dulap.

PEMBE (pers. coton"), rouge pale, blanc ros;

serb. pembe, ngr. 7rsp.7c.i.., couleur rose, incarnat.

percine m. (la pl.) 1. bucle de Or, sin. cu zuluff".

2. In special, se (lice de buclele purtate de-alun-

gul obrajilor de Ovreh ortodoe1.

AL T. 22: perciunii mi se Meuse maciuc, i barba tepu1;

1018: nu te gtindesel, tartane, ea ti-oh.1 smulge perciunii?

PER6EM (pers.), toupet de cheveux; alb. bulg.

serb. per'ein (per*dem), mcr. perc plete", ngr. repTCi.
perciunat a. i m. 1. care 'Arta pereiunI; 2. fam. (iro-

nic) ovreitl ortodox.

GANE III, 290: venia un perciunat qi Intreba...

perdf n. 1. stropire frte subtire cu gura a unel

mhterii spre a-1 da lustru a doua Oa
2. In special, la barbierI, rasatura In r6spr.

AL. T. 20: brice lungl de dat perdaf. GHICA, 13 : ras regulat

In tte Silmbetele cu perdaf. KIN. III, 100: Dom' laneu al nostru se
ae45, eu bricill... :li trage-1 perdaf.

3. fig. i fam. mustrare aspra (cf. sapunla): a da

(a trage) un perdaf.
PERDAH (pers. perdaht le fini d'un travail"), lus19

60936

www.digibuc.ro

290

tre, polissure, dernier coup de main; perdahl (tras)

dernier coup du rasoir dans la barbe"; bulg. perdah

lustru", serb. perdaf (de uncle verbul perclasiti"). Sensul figurat e proprill limbeI rom'ine ( 27)
perdafuesc v. a da perdaf, a face bun inceput; fig.
a mustra, a dojeni (Glos.).
perde f. I. (sensurl concrete) 1. pttnza ce se
pune la ferestre.
COND. 1693, p. 87: 292 tal.
dat la vel-c5mAias pentru covrele i perdelele caselor din Tirgoviste, ce a cumprat de la Ta-

rigrad. NEGE. I, 16: ferestre cu perdele verdl. AL. T. 1650 In fund

perdele marI de matash. GANE II, 202: la ferestre spInzurad nisce perdele de adamascL GHIGA, 311 : sra and perdelele smut trase. Isp. 251
la ferestre erad nisce perdele de mtase.

Cu acest sens vorba figurza In cneva proverbe:

a se da dupa perdea", a se ascunde ; a ridica per-

dua", a da lucrurile pe WA; a-1 lua cu o perdea maI

sus", a i-o lua inainte, a-i t'aia apa de la mra (Zanne,
III, 285 287).
2. cortina de pat si portiera de la usa de intrare.
KOG. 278 :

pe copil cu tufecciI i-ad chemat s5.-I cinstsch

sb.

nu stee la perdele. 11.ko. 290 : perderua ce se spInzurA de la baldachin...

3. in special, cortina usiI de intrare la camera lui

Voda, pazita pururea de un arnaut inarmat cu pistclle
iatagane (cf. perdegit).
AL. T. 101: portar-basa sedea la perdua domn,c5, 4i si npte.

OD. I, 81: intr'o 4i Vod5,, stnd cu logoftul In odaie, de odatft el

cherna un fustas de la perdea. FIL. 29: ajungnd la scara palatulul,
feciorul deschise u.sa buteeI si ajutil betranului sA, se cobre ; apol
Il urmAri pe scars pinh la perdeua salit de primire.

4. cortina ce ascunde manipularea la Jocul pa-

pusilor, cortina de teatru (cf. II, 3).

TEOD. 120 : Cum sft jucAm papusile Cu perdea orI tarn perdea ?
5. sopron saft adapost de ol (mai ales In Moldova).
a. In literatura:
cR. 1, 153: sur1 si ocle pentru bo1 si vacI; perdea pentiu oI,

poiet1 pentru pasen, cotete pentru porci. COND. 1PSI.L. : de la perdelile

de 01 ce slut cu ftaciune pe movie, are sa ia stApanul mosieI de

tt5, perdua ate un miel i cate un tal. unni, i ad a sedea acolo

perdelde de la BlagovesteniI pn la St. Gheorghe.

b. In citntecele populare:

AL. 58: La perdua Cu cam re1 A ..alghi1, a vdanel. TEon. 510.

El la stan se ducea, Prin perdele se 'ntorcea 514: De vremurI rele,

Trgea oile 'n perdele. VULP 32 : Frigea oile din perdea, Poruncia de

le mulgea. TAPU, 116 : Chad simte de vreme rea, Trage oile 'n perdea.

(sensuri figurate) 1. v61 ce acopera : a pune

cuiva perdele la ochi", a cauta sad insele.

CANT. 1er. 131 : dup ce ochitil cerulul se Inchide i perdua

www.digibuc.ro

291

nopti1 peste fata pAmIntuluI se trage. Zu. 15 : re-cum nu s'ad aridicat perderua mintil, care la copilarsca vIrst5. acopere Intelegerea si
judecata cea desavIrsit.

2. pata alba in ochl care 'I impiedica lumina (cf.

turc. gz perdesi cataracte").

f$Ev. I, 118: pohoelele se fac la cells; pohoelelor li se mal zice

i perdea. TEOD. 369 (descantee de diochiti): Ochil Inve1it1 s fle cu
perdele albe, Sh nu maI priv6sc5, la obraze dalbe.

3. reserva, bunaeuviinta: sens luat de la modul

de a juca papu$ile (cf. I, 4).

DIoN. 180: acest lucru [muiErl In lagb.r] este la Nemt1 Mr& de nic1

o sfil i Muscalil Inca o ai acsta Met perdea. CARAG. 58 : scil, na'S

sthpnesc, adic5, II vorbesc cu perdea, nu void sa-1 explic lucrul for-

mal, ca s. n'o rusinez ORA. II, 4: dar et, nu se bage de sml, mal
ascuns, mal cu perdea.

4. mustrare (pentru o necuviinta): a da cuiva o

perdea", a-1 dojeni, a-T da un frecu$ (Zanne III, 285-287).

PERDE (pers.), voile, rideau, portire, cloison de
planche ; cataracte de l'ceil ; ton, air ; fig. modestie,
chaste* bulg. perde vl i albta. In ochI", serb. perde

cortina de pat", alb. perde cortina i pudre", mcr.

pircl, Dgr. repak, store.

Vorba frte rspandita i fara alt echivalent ; In
Ardl II se mai (lice i firhang" (=ung. firhang d. germ.

Vorhang), care tinde Insa a dispare inaintea rivalulul

sti, mal armonios $i mai popular.
perdeluqd f. perdea mica de oi (cf. perdea I, 5).
R.-Con. 946 . Mos Luta drme 'n cea mal
perdeluta f. perdea mica de ferstra.

CARAG. 177: grilaj de lemn acoperit cu perdeluie de chembrick.

*perdegiii rn. ($i perdegi-bap) cel pus sa pazsca

perdua u$ii de intrare In camera lui Voda.

Doc. I, 289 (d. 1783) : perdegi-bqa, tutungi-basa....
PERDEgY, gardien de l'entre, chambellan qui
ouvre et frme la portire.
pergamirte f. pl. ($i pergamote) varietate de pere
(litt, pere domnesci) cu gust frte placut si care se topesc In gura lasAnd un suc abundant i placut.
*EQ. V, 68 : pere pergamute fat5, galberat-rosie, dulci. BARONZI,
93: pere pergamote.

PERGA HUT, id. (d. beg prince" $i armud poire"):

de aci $i fr. bergamote.

pergh61 n. ($i pirghel) 1. compas de msurat proportiunea saU grosimea.
CANT. Ier. 126 : copac1 unul de altul de departe, ea cum cu

pirghelul ar fl fost pus1.

2. ziclarie In arcada sail In semi-cerc.

www.digibuc.ro

992,

OD. I, 128: tocurl Inalte i Inguste aduse sus In lndoit perghel.

3. un fel de joc circular.

4. fig. la pl. arcle.

KIK. III, 28: pergheluri duph fete i muierI frumse.

PE RGEL (pers. perkiar ,.plein d'art"), compas

cum. parc,ral circulus dimensorius" : alb. bulg. pergel,
ngr.
Termin techuic de zicltrie.
peruze f. piatra scumpa de colre albastra.

UAL. 1882, p. 60: sit-ml dureze o biserich mare shpat, Inteo

singurh piatra de matostat, cu turnurile de bi.1a i pardosla de pe-

ruzele. DELAVR. 63: cerul e albastru ca o bolt& de peruzea.

PIRUZE (pers. firuze d. firuz heureux"), turquoise;

cum. peroza ; serb piruze, rus. biriuza, ngr. 7CEpouC. Tot de

la Turci provine i numele occidental al acestei pietre

(cdreia se atribuia virtutea de a le cui ochil): medio-lat.
turchesia, sp. turquesa, it. turchese, fr. turquoise, adica
piatra venita din Turcia, de unde vechit-rom. turcovi (Rev.
I, 389 [f. de z. 1669] : doue inele cu turcoza).
pervAz n. (si In Mold. privaz) 1. Incadrarea unet

sinonim cu cercevea".

DELAN R. 3: pervazurile usil curate ca un pahar. CARAG. II, 81:

le Insemnhni cu tibiir pe peivazul

2. deschidatura la izmene sat la nadragi.

3. pl. spetezele ferestraulul (Dam, Terminol. 86).
4. bordura unit' tablot.
5. fig. cadru.
EMIR. 168: In privazul negru al vieti-mI e ien de luminh.

PERVAZ, cadre, chassis, garniture, bordure ; bulg.

serb. alb. pervaz, ngr. 7CEpp4.4.

pe* n. 1. partea de dinainte a unit' zid; 2. lature.

GHICA, 96: m'am pomenit cu trasura inteun per. CARAG. 54:

sde rezemat Intenn per.

PE (pers. devant"), partie antrieure, frontispice, avant-corps; serb. pes partea de dinainte a unel
rochl". Vorba circuM In Muntenia.
peqich* n. (si pipheg) I. (sensurl archaice) 1. dar
oferit ca omagit. Portii din partea lui Mircea-Voda
a lui Bogdan, schimbat mad' tardit In dare obligatorie

sat. haracit ( 72).

CRON. III, 452 : pentru semn de supunere, Moldova va avea

purtare de grip, a trimite pe tot anul la Prt h. prin dol boierl 4000

galbeul turcescl, adich 11000 lel, 40 oiml, 40 iepe fhthtre, aceste tte
en numele de peFche, adich dar.

2. In special, plocon oferit la bairam, asa numitul

rbairamlic".

www.digibuc.ro

293

CANT. Mold. 111: in bairarn vel paschate Turcatum piszkieszi

vel donarii nomine Moldavia solvere debet.

3. dar Mcut until superior sau intre egal1 (spre

deosebire de bacsis").

N. COST. 48; dinteacele bucate Constantin-Vodh ail triads si

peschef cumtrului

Koc. 202 : Domnul trImitndu.-1 multe perhe-

uri i banl; '234: sh ckutam sk-1 dim acea somft de banl

cteva
perhereri sa-1 trimitem, ca sk nu aduck vr'o peire tril. CANT. Mold.
67: aliiscine muneribus, qua) quidem piszheez sive donariorum nomine insigniunt. OnN. 170: ail mers en peschefurs scumpe Imp/5ratesel la Crim sk le dea Imprtesil. I'LL. 130: ell le trImit Vizirulu1
si capugibasil] pe tot anul perhquri de cte 50000 pungi de hanl.

IL (sensurf moderne) 1. dar In genere.

XEN. 101 : peschefuri de ale negustorilor earl fac negnstori1

regulate cu vamesul. AL. 135 : Bre. Pandele, de vrel bans, Sk nu-1
potI mnca dol ani, DA-ne pe Vulcan 1egat, Ca-I peschq de imprat

2. (ironic) plocon.

AL. T. 115 : politaiul de oras hxtuise revoltantil i nnutaI eu

cincl dorobantl II legase butuc
dase peschef procurorulul; 527 .
n'am scint ch-1 plac peRchourile ; 1356: Leiba liptcanul era s'aduca
perhq 40 de capoktIn1 de zhar si 50 de oca de caf. CR. I, 46: sk
ueida vr'o Iii i s'o duck perhig fatine-seb.... S. NAO. 151: Turcil

pe carl i-am trimis pesche lui Mos Scataoschi. GHICA. 264: II ajung
[pe copil] rnenil lul Tebe lelen si-1 duc peschq Indfukt la Ianina:
417: tiase capul socrulu1 seu si-1 aduse perhq nevestel sale Inteo
traistk. CAL. 1895, p. 65: pomanktighnsck cactuta pe,?che,F din cer. AL.

125: Si s11-1 dues [capul] pe tipsie De pe:Fches la Imperktie

PESKE (pers. piskes, litt, qui prend le devant),

prsent offert comme hommage un suprieur, petit
prsent, pourboire ; bulg. serb. pec;kis, alb. peskes,
incr. perhese, ngr. 7rEaxglt. V. Partea II: peschegitt.
Rest important din veehea nstra, terminologie

politica, adT cu sensul generalizat i cu o nuanta ironica

destul de pronuntata.
*pepheVic n. sens identic eu pesches" (formatiline
analogica).

'GIL. Rev. III, 74: lund cilte un perhe,slic, isealirk anaforaua.

pelcchir n. 1. panza de sters minile saft fata.

Cuv. I, 213 (d. 1588): trel pe:Fchire de la voevoda. GHEORG. 300:

peschirul cel rinduit ce se chiaink si fota. Doc. II, 403 (d. 1792): tn
perhir pnza de Olt OR. XIV, 234 (f. de z. 1813): patru perhire de
obraz, patru perhire de mni. CRON. III, 439 (d. 1822): perhire la
fiesce-care cusute nu fir si altele cu mthsurl, dar prea trim-IC/se.
Var. (archaica) : pitchir.
REV. I, 339 (f. de z. 1669): un pirhir de mtase cu fir virstat.

2. marama (In Olt si Arges), sinonim cu stergar".

ZANNE 111, 21/3 (prov.): cum e perhirul

carl se potrivesc).

i mindirul. (despre cel

1)q1KIR (pers. piskir, Iitt, qui tient le devant),ser-

www.digibuc.ro

294

viette, essuie-mains; alb. bulg. srb. peskir, mcr. piskire, ngr. icealtEpt.

Vorba e aiT proprie Muntenie'i ; in Moldova se gice

prosop" (Inainte si perhir), In Ardl chindet", iar la

tara ervet sat stergar".
pegchirgiii m. (i pephergiO) titlu identic cu peschirgi-basa", tradus si cu

COND. 1776, p. 77 : Vel-perhirgiti 2J lei pe lunh. DION. 197: cebuccill i perhergia ai tnceput a tipa... Dom. 19: trase un pistol In
Vizirul i nimeri In perhirgiti, care In loc muri. FOT. II, 189: un turc

perhirgin al Vizirulul; III, 289: perhirgiul, sofragiul...

PEICIFtgY, conservateur des nappes et serviettes

la Cour.
*peichirgi-bap m.
pephergi-bap) 1. slujba insar-

cinat cu tinerea peschirelor si a servetelor la Curtea

Sultanulut sat a Vizirului (V. pechirgit).
2. boierina care present Domnului peschirul.

FOT. III,

310: perhirgi-bap primesce 20 lel pe luna. Doc. I,

289 d. 1783): sufragi-ba.a, perhergi-bap .

PESICIRgY BAY, premier peqkirgy A, la Cour.

pegin adv. (si

pesim) In numratre, baril gata.

Doc. IV, 267 (d. 1794): sa platscA surugiulul peen de la menzil In menzil. Koo. 241 : Indemnndu-1 [Gane pe Mitropotitul Iacob]
sh ia clte-va pungl pentru paretis peen. Wt. IX, 120 (d. 1804): thisrea cherestelelor s flo p15.tite cu batu pen. REV. II, 396 (d. 1821):
Cu galben1 ti-1 cnt5.rim, Cu banl peen ti-1 plblim. AL. T. 284: mie
'ml place sh plhtesc peen
iaca 500 de lei; 141: banlpeqin, sh cumperl lemne. bade lime. BASME IV, 136 : sIi. cumpr 6-6 hug de vin
cu banI pgin. FIL. 215 : scte tot ce al mal bun i voi plti cu haul
peqim. ONA. II. 22 : Pan'atuncea insh. plata pe
Dad), voitl
credit i amid

PWN (pers. pisin anticip"), argent comptant

pay d'avance ; ngr. mob).

(pe) gin adv. Indata, la moment.

Zn,. 8 : i pe en all hothrit ponturile s& se aecle. Doc. II, 305

(d. 1791): v6 poruncim stranic ca acum pe fin sh avetl a da nizam
brutarilor. GOLESCU (Rev. II, 161): cum sbra, pe fits aucll era! In.
Cum srele apune, tte la Intuneric pe fin se pune.

sirs, tout--Pheure, immdiatement (cu prep. pe).

Ambele acesi,e adverbe, cari exprima notiunI sino-

nime, s'at confundat sub raportul fonetic: acsta confusiune a provocat i disparitiunea ultimeI vorbe din
limba moderna.

pegingeb adv. cu banI gata (Intr'un proverb).

.PANN, 163 : mal bine peengea pe ipingea de cilt cu toptanul i

banil la anul (cf. netegea).

PEplgA, argent comptant. Vorba figurza In acest

pasaj unic i pare a fi fost introdusa de chiar A. Pann.

www.digibuc.ro

295

pe*timbl

ters corpul.

n. (peqfiman

i peEteman)

1. ciaraf de

REV. II, 240 (f. de z. 1817) : trM prospe de baie .5i un pegimal.
2. or.t mare vopsit cu rou i albastru (In Mol-

dova, Bucovina i Basarabia).

TARIF 1792 :

pe2timanele cele bune, la o sut 5. de banl, 3 banl.

NmnEt. I, 300 : Un peginzan carat i o ammo burangic eu altite. SBIERA,

211 : mopgul cumpdra totdeauna cte ceva fetel babel, orl cIte o
ruche, orl ate un tulpan, orl cte un pefteman, orl cite o foth, sad
cate alta ceva. Ei2. II, 199 : Le lia cu pe,stinaan Nu 'nvdta capul hicIn.

PE1TIMAL (pers. pti4tma1 essuie-dos"), linge dont

on se couvre au bain, tablier, grand fichu (d. pers piit

dos" 5i maliden, frotter"); bulg. serb. petimal, alb.

pe5tma1, ngr. neatsp.iXt ( 100).

pezevnghiii m. 1. mijlocitor neonest, sinonim

cu codW.

N. C(31 r. 164 : un galion ce avea inluntru 150 de copil

luag din Kefea pentru spurcata sodomie a prea curvarulul ture, i ce
era doblndh mal bunk al dus la Sultan Mehmet, find ispravnic pre
acel galion un gree (iat& 5i pezevenghl grecl!) OD. I, 276: V. codos).
SBIER A, 280 : un pezevenghia care scia Mt baba are la ealbIna5I...

2. Injuratura triviala.

KIK. III, 52: un pezevenghia de bhcan ; 310 : uu pezevenghiti de

caruta5 se leg de el.

PEZEVENK, maquereau; bulg. serb. pezevenk, alb.

pizaveng, ngr. naCepipc-is, entremetteur ( 44).
pezevenclic n. fapt

i meseria de pezevenghi.

PEZEVENKLIK, maquerellage; ugr. 7CECEPsykiptt.

baiat mic, mai ales trengar

nic, sinonim cu puvhig".

sburdal-

PI, petit, batard ; bulg. pi. Sub raportnl sen-

sului : cf. copil, In vechea-romansca, bastard.

pillf n. 1. inancare nationala turcsca din orez fiert

cu unt la care se adaoga une-orl carne de miel sag de
pasere. Pilaful, ce se aduce la sfiritul mesei, era odinira mancarea favorita i Oilnic servita la mesele boieresci (Sulzer IV, 369): o varietate cu stafide fOrte gustata se numesce agem-pilaf (litt, pilaf persan).
.NEGR. I, 151 :

dup5, bor5u1 polonez, veniad mncarl grecesci

lierte cu verdetarl, caii plutiad in tint, apol pilaful turcesc. AL. T.

1408 : am poroncit sa-1 faca un pilaf de o banita de orez. PANN
129 : piperul e negru si-I pun d'asupra pilafului. OD. I, 79 : un mor-

man de pilaf alb :71. fumegos: III, 22: ce pilafurl ne gatia la masa meterul bucatar! TEOD. 130: Al inghitit pilaf ert Si te-al opArit pe piept !

2. fig. In locutiunea a face pilaf pe cineva", a-1

pisagi In batAI.

www.digibuc.ro

296

BOGD. Pov. 120: Sultanul chemIt ieniceril lui si-1 trimise de

racu Inteo elipa pilaf Si harcea-parcea pe tog eel adunati.

PILAV (pers. d. sanscr.), riz la turque, plat natio-

nal avec du riz, du bouillon et du beurre; 'agem pilav", mlange du riz avec des pistaches et du raisin

(plat fort en honneur en Perse) Barb.; bulg. serb. pilav,

mcr. pileafe, ngr. 7ccXicf ( 87).

pilaf-aga m. nume ironic dat Turcului (In Joeul

pusilor), dupl. mncarea4 favorita.

AL. T. 68: iacITurcu si Cazacu, Pilaf-aga si cu Moscov-ghianr,

clusmani de mrte.

pilafgia m. care face sail vinde pilaf ; (ironic) Turc.

AL. 246: Si la cttnI flfunan41 nerntesc1 Si la pilafgil turcescl.

Formatiune analogiea ( 23).

pinge f. 1. jumaate talpa : petic..earpitura.
ORAs. 77: pune pingea noua la veche pingea

2. fig. In locutiunile : a pune cuiva pingua", a-1

Inela; ,.a-i da pingua", a-1 respinge i pune pe gna;
a bate la pingea (saiA papuc)". a eheltu, In jocuri i
petreceri; a tinea la cineva ca la pingele", adica frte
putin safl mai de loc (Zanne IIT, 302).
ORA,. 6 : Dar mal tog 11 pun pingua si din ochl de om 1l furlt.
PENAE (pers. griffe"), le devant de la semelle:
bulg. pen6e. serb. penne. Termin de cizmarie 105).
pingelesc v. (si pengelesc) 1. a carpi incaltamintele:
2. fig. a insela safl amagi pe cineva.
ORAS. 76: Pe mic si pe mare am s5. pingelesc. Kn. III, 141:
tog negustolii pengelesc pe musteril.

pingid f. diminutiv (desmierdator).

Boor,. Pov. 244: tot bare din pingicd.
pirpiriii a. 1. saracacios, golan

: pirpiri-cosac",
despre un orn saracut i de tot scap6tat (V. saxana).

ARCH. ROM. II, 166 (d. 1753): alt1 turd pirpiril ce tuubla prin
judete f&cnd zulumurl locuitorilor. lsp. 279: cfind se desmetici el
si se vgu pirpiri-cosac. golanel 5i gonit...

2. (i

jigarit, slabanog (in Muntenia).

GHICA, 676 : un galigan de sco1ar, cat un bivol de mare, t6.136.-

rise pe un biat slab si phpiriii. CAL. 1895, p. 61: un Oran stirae,

becisnic, pirpiriii. MARION, 27: Weft e un pitigoill de pirpilie eel e si

ti am dat-o gras si frumsft! ORA. 17 : din gol i pirpilif
1ntolit deodatf(...

PIRPIRI. mesquin, triqu Barb.; qui appartient

aux artisans, aux ouvriers; fig. grossier (Youssouf).
pivichr a. i m. rafinat, iret.
CARAG. 171: mare pificher, strajnic prefect ar fl

TEOD.

671 : Dalel, puifi de pilicher. ORA. 35: P4icheri cu istegme tt.4 (gua
m6 'mpresor.

www.digibuc.ro

297

P1EKIAR (pers. qui professe un mtier"), habile,

adroit, faiseur de tours, saltimbaque (cl. pers. pise m-

tier, art" si kiar qui fait").

pisicherlic n. nselaciune, siretlic.

CAL. 1895. p. 52: viclenia

trag lumea pe sfrb. cu

$?i

pifieherlteurile mele. CARAG 3:

PISEICIARLIK, chef-d'ceuvre. ouvrage difficile ex-

cut par un ouvrier Barb.

pistil n. magiun de prune sail de gutui.

PESTIL (pesdil), fruits crass et schs en lames

minces; bulg. pestil, serb. bestill, ngr. rEorfAt, gteau

fait de miel et de ssame. Vorba cunoscuta In Moldova.
pos n. turban usor de mtase ngra brodata cu
fir (In cantecele dobrogene si oltene).

BUR. 177: Peste poful cel din cap Tu ti-ai pune un calpac.
TAPU, 84 (d. Teleorman): Panzele sa se 'negrsca Ca jasa caluga-

rsea i ca popl de la gat.

PO (pers. pus couverture"), turban leger port

autrefois par certains troupes, notamment par les artilleurs Barb.: bulg. pos, serb. posa, ngr. 7C6CP..

potirri pl. I. un fel de nadragi largi ce-1 purtati

odinira mai cu sma arnautii i haiducii.

AL 81 (d. 1821): poturi cu copcI de argint. AL. T. 1530: Gavril, argat serb de 40 anI, Imbia.cat cu poturt, ilic, br ros, pal&rie
taransca, si opincl. FIL. 143: potura se1 de postav visinitt cu turiecil
de flr; 344: poturl
ghebe scutte, 1mpodobite cu gaitane tricolore.
GHICA, 290: tinr, fiumos, cu pletele lungI. cupoturl i cu cepchen.
AL. 159: Cu dol-spie-Oce pandurl, Cn ghebe i cu poturl.

2. nadragi purtati pilna astali de preota baritni (In

judetele Vtticea i lalomita).

3. nadragi taranesel ce se Inchid eu copei, strinsl

pe picior, eu marginile garnisite cu gaitane i cusaturt.
TAMP 1870: poturt de aba

POTUR, pantalons larges plis (comme portaient

les Albanais); bulg. poture (bosniaki). serb. potur, met'.
poturf, IlgT. rato5pot, ghetre ( 100).
poturet pl. diminutiv de la poturi.
TAPU, 385 (d. DImbovita): Ia croesce-mi poturel, Verc11 ca si
frunda "de tel.

pchi m. (arch. pup) 1. (sens archaic) sodomit.

NM. II, 278: impratul cel mazil

fost puft i el l'Aeea
era voia, de schimha Pasil i Domnii totdeauna.

II. (sensuri moderne) 1. craidon, desfrnat.

hp. 289: muLt trebue sft ft cfmtat panh set gassc b. tan pufchial

ca tine. TEOD. 041: J. mi-a venit purhiul bt Asta sr4 pe 'nserat.

Bum. 177: pufehiul at5 tem c'a veal. Pe ferstrit a privi.

2. strengar, berbant.

www.digibuc.ro

298

AL. T. 70: mare nostimior mal era puphia ; 826: sft se dee in

dragoste cu pwchia M. de Pepelea. X. 15: la betrnete void InOdui e sft-si bat& joc un puphia de mine?
Pcisrr

(pers. piist dos"), mignon, garon d-

bauch ; alb. bulg. serb. pust, ngr. icosryi; ( 44).

Rachhi n. alcool combinat cu apa: se face din vin

sag bucate, din prune orI cirese etc.
a. in literatura proprit-disa:

DION. 175: sit:It la Buda multe vil i aduc rachia, spirt; 224:
rachia prost 70 par. ocaua. TARIP 1792 : rachiul ce-1 aduc de la podgorie. BELD. 414: vin arunca la orinda, rachiul a lor mal tot. CR. 117:

mos Nichifor a tras o dusc5, de rachia din plosca lui cea de Brasov.
GARR I, 205: cate un pahar de rachia fu Implirtit la flecare staler.
DR. MANOL. 302: satnul cousum b. tuicti sad rachia de prune, bassmac sad rachia de bucate si rachia de tescovinft sail bostintt sail prttsrar delenil mai bed si rachia de drojdil. Isp. B. Sn. 122: cum
apuca de bea un ciocan de rachi, isi perdea mintile. MARION, 33:
din rachtii in rachid II venise pofta de cantat. STANC. 350: mai bet
rachis cu piper.

b. In poesia populara :

TEOD. 10: Inainte ne esia C'un clondir plin de rachia .

203: Cu rachia clondir scotea, Paharul eft si-1 umplea...

chi

BITR.

La Baronzi (p. 150) se afla locutiunea a face raa pliInge.

- RAKI (ar. 'arak sueur. suc exprim"), eau-devie ; bulg. serb. rakiIa, alb. rus. raki, mcr. arachie, ngr.
f)cot. ; sp. arac, fr. arack. De la Srb1 at luat Ardelenif
forma

rachie.

BIBICESCU, 330: Un ac5A de rachtie, De rachie marmazie.

V orba rspilndita In Muntenia si In Moldova, uncle

circula
sinonimele slavone : horelca i palinca.
rachia ri. rachig (diminutiv clesmierclator).
TAPU, 77: Cocosel pe talerel, Rachiaq la clondiras.

m. fabricant sail vind6tor de rachig.

rachierie f. fabrica i comerl de rachig.
rachierit f. femeia rachierulut
NBC. 223: Duca-Vodft
luase o fat& a unel rachierife...
rachiita f dusca de rachig.
rachier

UR. II, 41 (V. abager). GHIOA, 480: fig de rachier Ingimfat.

DIort. 219: la urniA. Muscalii ad cotelit pe Turcil cel morti si

a castigat din destul pentru rachiiyi
rachior

m. (ironic) paharut de rachig.

VULP. 21: Badu-i bat, batisor, Tot de vin

rachior.

rachighl m. sens identic cu rachier" (lnvechit).

www.digibuc.ro

299

COND. 1813, p. 385 : arenda51 de mo5i1, de eIrciuml, rachigif..

RAKIgI, distillateur, vendeur d'eau-de-vie; serb. id.

raft

a. twitmul calului : sua, friul etc.

Ax. 150 : a aflat multe luerurl scumpe, rafturi inaprtescl, argintAril si alte odre. NEC. 246 : cs1, rafturl, corturl, dou sute de siimenl
en haine 5i eu lefe ; 379 : cai cu .5e1e cu rafture, sute de lel. COND.
1698, p. 497 : o sea i un raft i o Oreche de tocurl de pistOle. CANT.
Ier. 235: eh, vorva nu iu vrm si la local stql ca rafturile de aur in
capul mhgarulul se prind. BELD. 444: ail aflat armasarl impdttesci
impodobiti cu frumse podbe, rafturz i harale. AL. 63 : Orl frul

cu fluturl, Orl scumpele rafturi...

Vorba se afla si la Dosofteitl (Ghen. 40a: unde-I

stilt fustasif. unde's cail cu rafturt?), luata prohabil dintr'un text srbesc.
RAHT pers. raht apprts"), harnais et brides du
cheval brods ou garnis de franges d'or ou d'argent:
serb. raht, ngr. pecztta (94).

Vorba turcsca maI are si sensul de ration, quote-

part", de uncle trecu la Se'rbI si de la acestia la Romtmil ardelenI sub forma raft, cotisatiune : a B rafta",
a fi aehitat: a spune rafta", deadreptul, lamurit (Reteg.
PovestI, 214: sIntem raftd; 135 : mi a spus rafta, ca sa
ne lasam de astfel de gAndur1).
Din pluralui luI raft" s'a format verbul Inrfturez,
a pune caluluI rafturile.
BUR. 61: In5elat czi 'nrafturat, Cum e bun de indlecat
raft n. polita pentru marfuri.

BASME I, 61: tte scumpeturile erail a5e4ate in rafturi frumse,

in dulapurl. ORA5. II, 139: si-a vindut fondul, rafturi si
pe mese
virabb.; III, 24 : Altai (15, din rafturt mart& s'altul este tejghetar.

RAHT (pers. raht, meubles, hardes"), support

de fentre : alb. raft. Formele fara t final, ca srb. raf

ngr. (ATE., se trag d. RAF, tablettes, rayon.
rahht n. I. (sens primitiv) confort, sin. cu huzur".

HELD. 443 (d. 1822): pe ceilaIll boierl i-aa poftit s mlfirg 5. intr-

alt odaie. sh sa(1 ea tot rahatullor. OriAs. II, 160: Tu estl invtat ca
s triesel bine, bine 5i in rahat.
II. ( sensurl populare ) 1. un fel de peltea eu

migdale si must de 'Arne: in acest sens, rahat e o abreviatiune din .,rahatlocum", litt. bucata deliciosa.
GANE II, 220: cutil cu rahat. ()RAS. II, 162 : Un fnnt de rahat.
2. trivial, sinonim cu ,.boc", In locutiunea analoga :

a mnca rahat", a spune minciunT, a o sfecli; rahat

cu apa rece", fle, moft.

KIK. III, 3: rahat en ap reee ! palavre veriti 5i uscate. TEOD.

126 (Jocul pfi.pu5ilor): d'alta vreme 11111111nel rahat...

RAHAT (ar. ralytt), tranquillit, aise, commodit

www.digibuc.ro

300

(pl. dlices); bulg. serb. rahat, mcr. rahate liniste",

ngr. paz4tt, repos.

rahagiii m. fabricant sa vIndetor de rahat.
Forrnatinne analogica ( 23).
rahagerie f. pravalia rahagiului.
rahatlocam D. sirop de zahar amestecat cu putina scrobai, crema de tartru solubil i uleiti de mig-

dale: siropul se Ingrsil prin ccere i apol se taie in

mici patrate a romburi, de colre trandafirie ori alba
(litt. desfatarea gatlejului"): acsta priljitura se numesce
obicinuit popular rahat".
Doc. IV, 348 (d. 1793): rahatlocum 3 tal. UR. XXII, 302 (d.

1826): flbticuri, castane, rahatlocumuri s5, fie slobode de tth. darea.

AL. Pr. 298 : betranul dervis ni se infatosza en o eutie de rahatlocum.
RAHAT LoxtDA

(ar. ratiati hulkum dlices du

gosier"), pate douce faite avec du miel, du sucre, des

amandes etc. et parfume d'eau de rose ; serb. rahat.
likum. Despre celelalte confiseril orieutale ( 87).

ravbc

n. (si ravac) 1.

partea eea mai curata a

mieril ce se scurge din faguril expusi la sre.

UR. IV, 133 (d. 1792): 15 par. ()ea miere rvac.
2. must scurs din struguri.

TEOD. 330 : kasa-me s5 13611 rdvac, C5, slut voinicel burlae ; 546 :

vedrita de ravac, Sa-11 (tail leita en drag.

RANTAK, miel coul et purifi; serb. ravak.

ravnt m. (si revent) planta purgativa (Rheum).

Dksc. 409: scrta dulce, piper, recent, zahar. TARIF 1792: recent,
la 100 de ban1 8 ban!. TARIF 1761 : ravent, ora 220 banl. DR. CRAIN.
Cony. XXII, 973: revent.
RAITENT

(pers. ravend), rhubarbe; bulg. rus.

serb. revent, ngr. (,apvv. (t)apivs).

razachie f. varietate de struguri frumosf au bbe

marl ovate, albe sa rosii, i cu cja grsa.
ZANNE, 304: Crall In del la vie, C& s'a copt razachie. TABU, 229

Cand s'o cce crna 'n vie Si struguril

rzachie.

Var. (archaica): rezachie.

TARIF 1792: staflde, rezachie de o critic) 24 banl.

RAZAKI (ar. rezaki d. rez cep de vigne").

sorte de raisin excellent, grains longs et blancs,

dont on fait des compotes; bulg. serb. razakiia, ngr.

( 102).

refeneh

f. I. (sons archaic) cotisatiune.

CAP. 361 : trimitea en urcirele In Virg, Antonie-Vod

Ngu-Voda, en ban! refenea, de cumpra Yin de bea.

i flu-se

II. (sensuri moderne) 1. petrecere In comun, benche-

tuire In societate cu alii (in Prahova si in Oltenia).

www.digibuc.ro

301

JIP. R. Sat. 107: casft de cuscrenie uncle s'ar pune lumea la refenea. R.-Con. 153: Ca te pul la retenea Si vine ibomnica: 284; Si pe
mindra o vedea, La o refenea trhgea
TAPIII 339 (d. Valcea : Cum
ti-e drag la veselie i mie la herghelie, Cum ti-e drag la refenea
mie asemenea; 380 : Haiducil c mi-I stringea Si la refenea pleca.
2. refenelele, In Bucovina, adunare (In sra de la-

satul seculuI) a flacailor $i fetelor Inteo easa anumita

spre a petrece manettnd, bnd i jucand (Marian, Srba-

torile I, 266 270); de aci i locutiunea a trage o refenea (ibid. 270), a lua In batjocura pe flacaiI earl nu s'at
Insurat In ealegile de iarna.
REFENE (herfene), cot, cotisation : bulg. erfene,
ngr. kpevs. Termin comercial generalizat In limba.
regeb f. (i rgea) rugaminte, cerere plecata.

KoG. 23v : Vezirul nu primia pe algl s Imble, ca sa-I vie

rgele ; 247 : este uu Franc or1 FrIncica de merge la o Sultana si
face rgea pentru un Patriarch. AL. T. 387: iacahina d-tale, care vrea

sa-tI faca o rgea.

REgA (ar. riga espoir"), prire, demande, regate ; alb. bulg. ri,a, mer arigiae, ngr.

regialic n. rugaminte. Formatiune analogica ( 23).

GORJ. I, 73: II facu semn, ca sa faca regialk pentru dInsuL.

136 : p rin regialieul 1 u1 Beizadea Costache

rnghiii ri. festa, pacalla, pozna.

ISE'. 249: cnd au4ira boieril de una ca asta, se ternura sa nu

le fl jucat iarasI vr'un renghia ; 356: pasa-mi-te gazda se vorbise cu
vataful lingurilor, ca sa-1 jce renqhiul asta; 370: simg c5, alt n'Are
eine sa-I fi jucat renghiul acesta de cat ucenicul lul. CAL. 1883, p.
o4: pasa-mi-te procletul de impSrat Ii jucase renghiu. GHIcA, IX: n'a
apucat sa afie de renghiul jucat amiculul se Niculae.

RENG (pers. couleur, fig. nuance), fraude, ruse ;

serb. renk, ngr. (-Jri.L, couleur, tour, plaisanterie. Notiuni
de colre serva une-on i. a exprima o pacalla (ef. boiesc).

rif
n. 1. cot de m6surat (Glos. 506).
mARIAN, Nascerea, 253: opt pina la gece rill de panza fina.

2. (sub formele gref i grit) a doua parte a unuI rup.

Doc. I, 468 (d. 1785): lagmea de cot 5 rup1 i 1 gref COtul.

UR. II, 136 (d. 179-): o manta de aba lung% 2 cog si 1 grif.

RIF (irif), aune de Vienne ; bulg. greh, serb.

rif, ngr. pfc, ung. rf ( 92).
rindeb f. unlta dulgheruluI i a tirnplarulul spre
a netegi lemnul.

FIL. 284; buati de lemn lustruit cu rindeua. ORA. 58: A dat'o

In rindea Si 'n minghinea. TEOD. 529: Taiata cu securea, Barduita cu
barda, Din tesla frumos luata, Cu rindua Indreptata...

RENDE (per.), rabot; alb. rende, serb. erende.

Despre celelalte unelte profesionale ( 105).

ristic n. (i rstic) nuca sat goga cu care fe-

www.digibuc.ro

302

meile T negresc sprincenele: substanta, la inceput

verde, se face ngra cnd se arde.

TARIF 1702: gogosile de rdstic cfintar 00 banl. FIL 64: gogoOle de ristic arse cu care 'i Innegria sprIncenele. GHICA, 66: gogoile de ristic i plasturil negril en care
Imbina sprIncenele. TROD.
132 (In Jocul pApusilor): Cere mal cu inima, babo, cere,
trebue ristic pentru sprincene.

RASTYK, antimoine, fard noir avec lequel les

femmes d'Orient se peignent les sourcils; serb. rastok,
ngr. pacycExt. ( 83).

rizilic

n. dispret. injosire.

BOGD. Pov. 68: sa ne jaluim, sa

mal faa rizilic asa de
capul nostru. CAL. 1875, p. 50: fata esi din casa rusinata, ca s se
apuce de trebile sale femeescl si sk sufere rizilicul celorlalte surori.

REZILLIK, vilet, tat de mpris (d. ar. rezil vil,

bas"); serb. reziluk. V. Partea II: rezalet.

*rubeb f. moneta turcsca de aur in valre de 5
lei vechi (a patra parte dintr'un irmilic).
BELD. 367 :

De nu le dal rubtfua, nu-1 mai vedeal impacati.FIL.

120: numerl cele 50 de pungI de banl In mahmudele, dodecarl,

funduci si rubiele. OhicA, 505: II aducea saci en rublele i icosarl.

Vorba revine i in cntecele populare.

A L. 156: i neveste frumusele i dsagI en rubiele; 255: Gash numal rubiele, De fAcuill cercel cu ele i salbe mandrelor mele.
TEOD. 541: Cu rubiele arapesci, Cu groe hpox enesci...

Sub numirea analga de rupi circula in Moldova,

la sfirsitul secolului trecut, o moneta de 10 parale
2 beslici (AI olf, 135).
RUBIYE (ar.), petite monnaie d'or valant 2 fr. 20

cent. (d. riib' quatrime partie, monnaie turque de 10

paras") ; bulg. serb. rubiia, ngr. ofyrrt, le quart d'un
piastre ( 92). V. rup.
rufbt n. I. (sensuri archaice) 1. corporatiune de
meseria0, sinonim cu isnaf" : rufetul podarilor, al ocnef, al luminararilor, al zabunarilor etc.

UR II, 165 td. 1762): Ins tot rufetul acesta al ocneI cupiinde

223 lindi, adic saugal, 1Aturas1, curteni, tarabantas1; VIII, 36 (d.

1804): venitul de la rufetul ciubotarilor.

2. corp de ostai.

MIR. 164: armseii, aprogil i alte rufeturi, cine$1 cu stgul

GREORG. 299: acolea 11 Intimpin5, si alaiul cel gtit din partea

Hatmanulul, a Agb.1 si a altor rufeturi; 303: Turcil negutatorI earl

se af15. In Iasi si partea neguptorsea de cretinl, si tte alte rufeturi ce slut In sma Agel.

3. clasa sociala, sinonim cu hrsla".

CoRn. IPSIL. : zapise de siiracl si de negup.tori O. se trch. In

condicile rufeturilor lor.

(sens modern i ironic) partid, clica (cf. variante).

www.digibuc.ro

303

Var.: rfet si refet.

DION. 174: Vodli Ilavroghene punea satarale de 6 anl pe boierl marl si micl, si pe cumpanil si pe totl breslasil, si pe rdfeturile
tuturor. ORIs. 22 : Cum s'a schimbat refetul, 'ajuns boierl otrepe!
OR.ks. II, 3: CA s'a Intors refetul iarA, CA boieril 's la meidan.
RUFET

(ar. hirfet mtier"), corps d'artisans;

bulg. serb. rufet, ngr. fJotypitr. ( 96).

rufetaR m. membrul unul" rufet, breslas.

NEGE. I, 309: tte interesele rufetafilor i a orasenilor.

rup m. a opta parte dintr'un cot.

ue. IV, 136 (d. 1792): o manta largul In ple 6 coti 3 rupi.

RUP (ar. rilb' quatrime partie"), huitime par-

tie de l'aune; serb. rub 8 centimetri", mer. arupe,

ngr. &port : sp. arroba (d. ar-rub' le quart" ( 93).

ruvft n. (si rueert) 1. plocon, dar de mituire.

lion. 206: Grecil mancail ru,sferturi destule, ca45nd la boierii ;

232 : rufferturl si apucAturi nu se socotiaal ate luag top In Vote partile.

1359: luase ruffert In predmetul de mal sus... Fn.. 240: da-ml lei
{lece mil ce am cheltuit In ruffeturl.

2. mita, mituire.

V kc. 277 : jafurile si ruileturile, dupa clt era cu putintk se

Imputinasera. AR. 210 : dregatoriile plunintene se vindeaa eu rulfeturi ; 2:5: fle-care sA se ImpartAsscA din mila ImprAtscA si fArA

ruilet. I'm. 126: isprAvniciile se dall cu mild. AL. T. 1133: cat nilfew se ivesce, Cinstea 'ndata se topesce! XEN. 239: maI o rugaminte, mal o vorbk mal un ruffet ici, o unsre dinace si asa se
astigA procesurile.

RiVET (ar.

rivet), prsent donn pour cor-

rompre, gratification: alb. riisfet mita, dar". Termin

juridic aprpe disparut din limba moderna ( 71).
rueetar m. cel ce ia rusfet, mitarnic.
ruifetarie f. fapta de a 'lua rusfet, mituire.
AL. T. 402: matrapazlarie si ruiletdrie

ruteb f. termin de joc In carti" : moment favorabil.

AL. T. 403: tot mestesugul 11 sA poniarisescl la vreme si sA

gasescl ruteua noroculul, ca sA facl min.

ROTE (rtiteb pl. ar. d. rtitbe), degr, point ( 91).

s
Shbur n. 1. suc de aloe.

TARIF 1792 : sabur, oca 5 banl. DELAVR. 264: sA-t1 puid sabur

la ppi. CONV. XXVI, 458: sabur alb zincum sulphuricum", sabur

negru (salisabru) sabur aloe".

2. fig. afinare, rcangiliere.

CAL. 1895, p. 31: imp5rAtita Incepu sall maI facA sabur inimel.

SABR, alobs (plante); men sabur, rus. saburtii,

www.digibuc.ro

304

ngr. actl.orrApt. Sinonimul occidental, greco-latinul aloe, e

asemenea de proveninta orientala (ebr. ahalim).

sac f. butoifi pe doue rte tras de un cal pentru carat apa, de la vad sati de la o
1. odinira, pentru trebuinta armatef In marurl.

NEC. 326: Moscalil cel din rzboid trag atunce mare greii de
sete, ca
ca Turcil, s4 le care apa cu sacalele. sr. 1715,
p 114 : sa nu se pt apropia sacalele la apt. COND. 1776, p. 77 : douS
s acute ate 5 lei una.

II. aql, pentru trebuinta ora,enilor; fig. In

unea dop de saca", bondoe.

Dot,. II, 315 (d. 1791): ap5. sacaua in arg In ocolul agiesc 9

banl, iar in ocolul spAtrirese la mahalale 12 banl. FiL 67: sh, aducI
apa en sacaua de la Filaret. VULP. 18. Ada-ne o skca de WI, SA-ts
cosim livedea.

SAKA (ar. sakka), porteur d'eau (un sous-officier

des janissaires avait le nom de saka); serb. rut. saka ;

sp. azacan In romnesce fzi in srbesce s'a substituit
numelui de agent vasul ce-1 mna, iar agentul a fost
inlocuit cu o formatiune analogica (cf. sacagin).
*sacabaq m. vataful saeagiilor (la alaiurl).

G.HEouG. 323 : pe urma telegarilor sacabq, apoi vel-armas

Doc. IV, 517 (d. 1795): sse lei emiclicul lui sacabin. FOT. III, 308:
sacabas al comisiel cats 30 lei pe lun4.

SARA BAIY, le chef des porteurs d'eau.

sacagi tn. I. (sens archaic) la pl. : ce) ce ducg sa-

calele de apa la alaiurile domnesci : e minail cate un

cal sati catir en hamurile acoperite cu elopotel i incarcata cu burdw de piele ngra pline cu apa (Fot.
III, 2,50, 257). . sacaba.
Doc. I, 530 (d. 1784): sacagiii calarI ; II, 18 (d. 1791): sacagiii
duph orinduiala cu sacalele.

(sens modern) cel ce cara i vinde apa cu sacaua.

Doc. VII, 548 (d. 1794): sacagiii totI sa fle datorl a alerga cu
sacalele acolo uncle va face trebuinta. AL. T. 1163: NecOnd un sacane vind5,
gia c trece pe la 'Arta, am alergat dupb, el, ca
vr'o douS cofe cu aph. FIL. 293 : in acea uliA loeuia numal sacaga
cArutasl. ISP. 134: argatul se ilzu sacagiul Curtil. NI,utior 114: (15,
ordin until sacagi comunal, care stropia strada, s dea drumal

Format,tune analogica ea i serb. sakagiia.

sacbt a. 1. vatamat, stricat (vorbind de vite).

GR. ALEX. 375: Boul find sacat, la un picior rnit.

2. (sub forma sacdt) de calitate inferira.

um Iv, 131 (d. 1792) : migdale sactit en cjA.

SAKAT (ar. sakyt vil, bas"), mutil, estropi; de

qualit infrieure ; bulg. serb. alb. sakat, ngr. cmcirtis.
sacatlic n. vatamare, stricciune (la men i vite).

www.digibuc.ro

305
Do VII, 88 (d. 1797): a slujit 30 aril la trba calemulul, I
Divanul Vail, de care au venit si la patinitt de sacaatc. COND. 1813,
p. 377 : chrp de aparare ce vor fi date entiu biitrilnete i schpIttAcame sail sacatrc.
SAKATLYK, infirmit; Dgr. cicoo.rX4xt.

sacia n. 1. saaz dulce sail de gur5, mastic: In

Orient femeile
fetele obieinuese sd mestece In gun
sacz citind mistue.
TARIF 1761 : saccie, de ock O pot banl. TARIF 1792: sacctzul de

oca una 10 banl. Do . IV, 348 (d. 1793): migdalele cu cja de &tea.
AL. T. 90: pol oca icre tescnite, 80 dratnurl mole . . OD. I, 84 : rachiurile de sacdz si de anason. PANN, Nastratin Hogea, 6: mesteand
mastic, care Romanil de obste sacciz bun saa dulce
.

2. sacitz d, vira, colofoni.

DLLAva Trubad. 49: IsI fteci arcusul cu sacciz.

3. (Sacdz,

ca nurne propria) numele turcesc al in-

sulei Chio ce abunda In sacAz (de aci Sacazli, Chiot).

V . 261 : la 1566 Suleiman I luf). Hio sa Sacczul de la Genevezi st date lege si canon rag tle de iznv& ImperatieLFIL. 160:
a fost odata an imperat de la Hindiile rsAritulul sail de prin tam

Sacaula COND. 1603, P. 74 : Mateia Postelnicnl, Sacdzliul.

SALYZ, mastic, rsine; l'ile de Ohio (SAKYSLY,

habitant de Chio); serb. sakaz, alb. sakes, men sacAze.

sacnsiii n. 1. balcon and pe ulita garnisit cu

giamuri si cqfasurT saft jaluzele, une ori elegant sculptate, la o casti domnscA sau boiersca: sacnasiul era
sederel, f vorita a cocemelor, earl dinteinsul putea privi

In strada fIra a fi vdute.

OD I, 129: In odaia u sacnasia uncle se adunall la lucru tte

femeile Dmnel. CHIC k, 299: casa avea un sacnasiu scos la 111ita. ID.

Rev. Ill, 219 : una din petrecerile boietulul era sa-s1 bea cafua si
ciubucul d TA masa in sacnsiu, stilnd de vorba cu ate un amic.

2. anticamera n fundul salii.

234: luatl pe cocona.sul Asta si duceti-1 In sacnasiit.

N ar.: sagnasie, sagnig, sahnig i gachnichie.

COND. 1693, p 96: perine de fringhie In casa cu fahnichiile.

KOG. 241: 1-ail spIn7urat [pe Alexandra Dram sub sagniful case] lul.
deschis. GHIc, 4947 WI marl, tin4I
STAM. 304: la sah,i usa
paratingl, sagnasie, odat marl de musafhl.

SAKNISIN (pers. sahnisin sige du roi"), balcon

en saillie des maisons turques, fentre qui avanee sur

la faode Barb. (d. sah roi" si nisin qui s'assied"):

ngr. oar/MM. Variantele pornesc de la formele scurtate
saknisi

i phn4, prima o rostire vulgarA, iar a doua o

deductiune ulterira din plural.

sade adv. 1. simplu i farLi podbA (vorbind de

haine sari stofe orT de fata hinel la 61).

1ST. 1715, p. 136: caftan cu blane de samar i alte caftane sadea.

20

60936

www.digibuc.ro

306

Doc. II, 236 (d. 1732) : materiile de Messina sad Venetia cu fir sad
sadea. REV. II, 239 (f. de z. 1817) : rochie de percal sadea. I'm. 215:

catifea cu aur si sadea de Venetia. DAME, Terminol, 67: dupa fata

linel, oile stilt albe sadea, neoTe sadea...

2. fig. pur i. simpru, MIA forma1itat1.

AL. T. 614: tact nu me coconi... 4i-mI Stan sadea; 1371: hal

dar sa intram sadea ca nisce... GR. A LEX. 322: Cnd WO, lighina...

Cline sadea 'ml dice, iar nu Dumnia-vstra...

3. se dice de cafea curata, nearnestecata cu zahar

(cf. turc. sde kahve caf sans sucre").
SADE pers. plat, rag), simple, pur, non melang,
sincre, niais; adv. seulement, simplement ; alb. bulg.

sade numaI", serb. sade ordinar", alb. sade simplu".

*sacltica adv. simplu, fara broderfi (de stofe: cf. sadea, 1). Formatiune ibrida turco-grca ( 23).
Fu,. 205 (d. 1794): flude si linas sadetica i in euskturk.

safte f. (Mold. seftea) 1. prima vInclare (cu noroc).

AL. T. 136: s'ail dus far% a-ml face seftea. S,. NAD. 155: numal
de al fi bunk de seftea. PANN, 112: cum eia strins satul, Men si saftua. BASME IV, 137 : va face saftea des de diminta eu un ali5veris
sdravn. ORAS. II, 69 . Ai !ulna buna, Ia pofiim de-ml fft saftea.

2. fig. Inceput bun.

AL. T. 1379: iml dal voie sa fac saftea cumpnil?
3. (ironic) Inceput in genere.

CARAG. 16 : iad pe Sf. Nieolaie din cuid . . sk nu-I fac saftea

pe spinarea ta.
SEPTE (ar. istifta commencement"), premire

vente de la journe, premire recette d'un marchand ;

fig. commencement; bulg. serb. sefte Inceput", men
sifte, ngr. asF6q. Termin comercial ( 104). Sinonim cu
pocinog", la figurat (Al. T. 1547: sa I fac et Inchi6oril

pocinogu ?), safMua s'a substituit sensulw propria, In Moldova i In Mu.ntenia.

saftiAn n. (si sahtian) 1. piele argasitil de ied sau

de capra, frte mle si fina, ce se Intrebuintza la fqe
de pantofi.

TARIF 1761: saftiane de Bikir ce tree in tara cAzacscA. Corm.

1776, p 16: ciobotan ce lucrza sehtieni. TARIF 1792 : saftianul de po-

var, 60 banl. GANE III, 201: fata-1 strklucia ca o piele de saftian.

Fn.. 171: pantotI de saftian negru cu funde rosil de mtase.
2.

pielPa fete (ironic ,si despre orn); de aci locuti-

unile: urechl de saftian", tare de urechi i obraz de

saftian", gros, ordinar (in oposit. cu obraz subfire").

AL. T. 393: ho, tarki ca dr n'am ureehl de saftian. ILRION.

85: a Imbtranit rd, h s'a sbircit saftianul i de inim, rea a slbit.

SAHTIAN (per. sahtian), maroquin (d. saht dur,

solide"); bulg. serb. sahfilan, alb. saftian, ngr. cotnivc.

www.digibuc.ro

307

sahAn n. vas mare pentru plaeintarii.

UR. X, 254 (f. de z. 1809) : sahane de bucate. AL. T. 432: tingirl, castrne .si sahane ... OD. I, 79: medelniceril adusefa pe mask
In sahane de argint... STANC. 86: II dad fetele 3 sahane cu galbenI.
SARAN (ar. sahn), plat de euivre ; alb. bulg.

serb. sahan, ngr. (37.-,(vE, casserole.

sai f. staul de vite, in special de of (Costinescu).

OD. I. 126: saielele cu vite si zalhanaua Calif domnesci. Kix.

III, 180: skrirh, peste saiaua oborulul.

SAYE (pers. ombre), table. Termin ciobanesc.

sai

f.

1. postav de Venetia, bun sag ordinar.

2. haina de sai: vorba revine In cntecele populare.

AL. 105: Cu &via Imbairata, Cu salvarI de ciorca latil. TEOD.

501: Sa-ml dal ginga ciobansc, Ca s41 da saia domnsc; 640:
Cu saiaua 'nfipta 'n beta, Cu murgul trbgnd de Md.

SAYA, toffe croise, espce de serge (d. it. saia

rstoM de Irma"); bulg. &Oh haina lunga", serb. sai

postav fin rou", men sai anterit", ngr. aat.

saielut f. sai mai scurta, camisol.

VIILP. 48: Peste saielufa ta Pune, maic, rochea mea.

saidechr rn. (i seidicar) meter-aurar care broda

In fir odrele bisericesci. .
OD. 1, 347: cusaturi vechl bisericescl... acstft art exercitat
de breslele seidiearilor *i ciaprazatilor...

zADE-K1AR (pers.), orfvre (d. sade

or) pur" i

kiar travailleur") Vorba pare a fi disparut odata cu

vechile corporatiuni ( 96 i 97).
saigiti m. (i saingi) I. (sensuri archaice) 1. turc
trimis sa stringa beilicul sat oieritul din tarile romne :

el cump6rat oile eu fiat adica cu pret hotaril de Prta

(Fot. III, 229 5i Dragh. II, 181).

POP. 151: merge in Tarigrad la casa unul saigiii, anume Fotache. UR. III. 140 (d. 1792). cumprIttrea oilor prin saigii a casapba,ilor. Ux. III, 4 (d. 1799): saingii ce va loa asupra trba stringeril
oilor mumbaieliI Imprtescl In fle-care an; XXII, 294 (d. 1826): nu
este slobod a vinde oile la altil de cilt numal la saigil; VII, 105 (d.
1827): silnica luare a saingiiler.

2. omul stapAnirii insarcinat sa numere oile pentru

perceperea taxei (In cntecele dobrogene sii. oltene,

uncle vorba revine sub formele saegi i saign).

BUR. 120: Dobrogn Tudor, Saegi Tudor. TApu, 134: El, Tudore, Tudorel, Saigen Tudorel, Dobrogn Tudorel...

il. (sens modern) pl. obiceit traditional In Do-

brogea : In nptea spre Sf. Dumitru, mal multi Meal,

unul fiind Imbracat in haine de cadna, se duc din casa

In casa nand i cntnd din fluere i cavale (Bur. 26).

www.digibuc.ro

308

sAyIky, compteur : autrefois, agent du fisc charg

de la perception de l'impt sur les moutons Barb.

Termin primitiv fiscal care a inibogatit apof nomenclatura pastorala i a lasat (mai ales prin formele
derivate) urme In poesia populara.
saigesc V. a numra i CollfisPa oile (In poesia pop.).

TEOD 671: Ca sa haiducOsca, Ca sl saigscd; 672: Tnrme ce

gasia, Tte le scria i le saigia.

saigie f. sarcina saigiuluf (In cntecele dobrogene).

TEOD. 670: C'acum mi-a venit i mie, Ca s plec In saigie.

saigit n. sens Mende cu saigie".

TEOD. 671: $'acum am venit Pentru saigit.

*sai(n)gi-bap m. vataful saigiilor.

KOG. 233: 1-au surgunit i pe saingi-bafa, ad le gasise

de scria lui Constantin-Vod. COND. 1693, p. 214: darul 111 saingibafa dupa obicehl.

Titlul lipsesce In dictionare 0 In izvrele istorice.

saivhn n.

litt. umbrar.

sivan) I. (sens archaic) cort deschis,

NEC. 199: all descalecat Imperatia In camp sub saivan; 261.

nn sdivan a Papi ce era 1i:dins, de deschlecalt cu totiI, i Pasa
Antioh-Vod5. si LeiT. Amin. 157: sub Galata la amp eta saivanul
Intins. 1sT. 1713, p. 63: an pus saivanul sus Intr'u

Var. (archaice): saivant si seivan.

AMIR. 173: viind Paa s'an Impreunat sub saivant. GHE RG.
299: saivantul este Intins pe malul Duraih. N. COST. 63: din sus de
Tighina pe podis, despre Nistiu, acolo era Intins seivan 4 Pasil
colturile. Dum. 19: p'amIndol
Vezirului II Mena b ical
supt sawant.

II. (sensurt moderne) 1. adapost de iarna pentru

of, In Moldova.

2. In Dobrogea, magazie cu perete de gard sail

de trestie unde se adapostesc irele de tutun pe timpul

umed (Dr. Popovicf, Tutunul, p. 96).
SAYVAN (pers. sayeban tente-abrit"), ombrage,

tente ouverte (d. saye ombre"); bulg. saivan vpron".

Ca .si a1i termini analogf (cf. otac), saivan a dobindit In limba moderna sensurf speciale i locale.
salfi n. talisman purtat ea cing6tre (Intr'un
basm rnuntn) : vorba eqe o forma paralela cu silf".

CAL. 1895, p. 73: na acest cornisor de aur, el este salafiul mea,

adica talismanul care me ocrotesce, me indestulat
fmplinesce
tte doriotele.

salahbr m. I. (sensurf archaice) 1. (la Turci) Comis Impratesc, rang inferior imbrohorului: el implinia
une-orf rolul lui sehemni-aga, instalnd pe noul Domn.

www.digibuc.ro

309
KOG. 211 : Grigorie-Vodh Ghica, facnd mare alaiii la esitul
din Tarigrad, a venit la Moldova, orinduind si un salahor impratese ea sa'l adttch la scaun; 229: cu mare alaid, dimpreunh cu Balalwrul cel Imprhtesc care era orinduit, Const. Racovith a intrat In

Curtea domnsch. CoNn. 1693, p. 440: darul lul Osman-Aga, salahorul

Imprtesc, and a venit cu mujdtia pentru coconul Imp5ratu1uI ce
s'ail nhscut. CRON. III, 440 (d. 1822); a venit Un salalwr-efendi i lo

ail dat de scire boierilor.

2. (la Romani) Comis domnesc sub ordinul rahtivanula earl mergeatt la alaiuri cu bastcine In mAnA,
(Fot. III, 257).

COND. 1776, p. 76

dol salahori cte 20 lei unul. Doc. I, 660

(d. 1784) : salahorii top calarl cu semnele in mnh. FIL. 346: sacagiil
domnesci si salahorii en betele In niinI.

3. satenI scutiti de darl i Insarcinap cu Intreinerea drumurilor i cu repararea cetAilor turcesct

N. COST 63: Muntenil amii venise Inainte de shpait unil la santul

altil cira la lemn ; c Muntenil adusese i salahori, iarh. Moldovenil ba, Ax. 169: i-aa venit luI Nicolal-Vodh poronch de a trimis
numaI salahort, ca s lucreze la Hotin. OREC. 351 : sh dea Const.-Voda
o mie de care si spte sute de salahori . . s curAtsch pre marginea

Nistrulul padurI, cringurl... DION. 187: Pasvand ail pus multime de

salahori, din sarhatul Diiulul si din tarh, de ail fheut un sant mare si
adine Imprejurul varosulni; 201: cerut-inl si salahori i bile sa taie
din phdurI sh-i le duch la Dii, sa intarsca cetatea; 221: ail adus
pus la skparea santulul.
multime de Cuneni sa'ahori. de

Var. (archaice): sarahol i sarahor.

DIoN. 176: ail poruneit VocHt Mavroghene sh mrgh. Turcil eu

cu ciochnasiI ocnei din .Maglas, sh strice o parte de zidusarahori

rile mInhstirilor din pregiur, sh nu se mal pth Inehide Nemtil IntrInsele ; 183: afarh din oras, unde er santuri marl de saraholi shpate adincl.

(sensurI moderne) 1. muncitor cu c,liva, mal ales

la cladirl si la sosele.

GHICA, XIII: spoitorl i salahorl la ziduri.

2. (0. salaor) In special, clitcas (Glos. 513).

Doc. II, 317 (d. 1791): salahorul de lucru pe 4i 40 haul. Vulx

cnd a ft la coptul lor, Iml ie mndra salaor ; 27 : Maico, tu sh
te gthbescf. Salahori sa-mi toemesel, Cu sape, cu tirnhepe.
11

SALAHOR (pers. ser ahor), palefrenier, cuyer du

Sultan; corps d'cuyers sous les ordres du mirahor;

habitants de villages chargs A, la rparation et de Pen-

tretien de quelque place forte (d. ser tte" i ahor

curie"); serb. saraor, mcr. salaora om fan% cAp6taii1",

ngr. capaxptSEs (cu sensul archaic) Ham.

InteresantA scAdere a sensului: salahor" designa

la Inceput o dignitate militard, strAina i pamIntnd, sinonima cu imbrohor" i corespundnd bizantinului
Comes stabali (Conntable = Cbmis); apoi pe subalternil

www.digibuc.ro

310

acestuia, rindas1 Impratescl sail clomnescI; mal tAN.ig,

saten1 scutelnici earl Ingrijiail de merernetul forturilor

si In cele din urma (singurul sens ce a persistat) muncitor cu cliva si clacas.

salahoresc v. a munci ca un salallor.

DANE I, 240: nu erati deprinsi de era sh salahorill pun thguri.

salahorie f. 1. In vechime, munca gratuita a satenilor.

MUSTE 68: s'aiti mai orinduit care pentru salahorie.

2. astadf, munca de salahor.

3. (salaorie i. saraolie) in special claca.

MARION II, 161 : sh-I seap de salahorie, De beilic si de robie,
VULP. 11 : De eilt la salaorie, Mai bine cu puiea in vie. TAPu, 451:
De cIt in saraolie . . .
salahorit

n. munca salahorului.

GR. v, 66 (d. 1823): 82 liudi pentru salaho it.

salavat n. 1. (sens archaic) marturisirea credinteI mahometane (Cant. Ist ot. 140, 164).
2. talisman pe care se scria formula religisa a

Islamulul (Inteun ciintec din Brai1a).

TEOD. 621: Ca inelul de-mi privia, Salavatul cunoseea.

sALAVAT (pl. d. ar. salat prire"), prire cano-

nique. V. Partea II: Alah!

salcm m. 1. numele popular al acaciel (numita

In Ardl ac4" si In Oltenia dafin"), ale carii fol. se

Intrebuintza In medicina populara.

NEGR. I, 71: salami slabi si subtiratiel ce nu sint huni niel

de foe nici de umbra. Fn,. 64: se aburia cu ch.rhauicl1 ineahlite in foc

si stropite cu aph de salceim. DELAVR. 140: miresme de tei, de salami. GHIOA, 65: aph de salam si aph de pelin.

2. (adv.) dulcg: a vorbi mal

salcm

cut p'alocurea In Muntenia).

(sens cunos-

SALKYM, grappe (flrea salcamuluT avnd forma

unel ciorchinl); bulg. salkym, ngr..59:Xxivv.:, muguet.

salbp n. (si salip) 1. fecul alimentara extras din

tuberculele unor orchidee.
TARIF 1792: salepul oca 3 banl.

2. b6utura sanatsit si usrA. preparata clintrInsa

cu miere si apa, In felul bozalel.
DELAVE. 206: 1360 c'ai vindut salip la noi.
3. (sens archaic) fig. otrava.

DION. 217 : Mitriston vhOnd eh va chdea in urgie imphrhtseh,

s'ail adhpat cu salepul mortii ki ail murit.

SALES, salep, boisson prpare du salep; serb.

rut. rus. salep; sp. fr. salep. Despre celelalte b6uturi

din Orient ( 88).
salepgiii in vInd6tor de salep.

www.digibuc.ro

311

MI,. 29: bragagil i salepgii arnautl.

- SALEI3kI, qui prepare ou vend du salep.

sallikant n. pompi, suit, sinonim cu
a. la vechif scriitori:

BELO. 349: Cam Rind ciocoid de curte, facea haz de saltanat.

VAr. 276: Mustafa-Pasa, aflandu-se Vezir, trecu cu graba In serai5
si scse dupa nobetul saltanatului pe Sultan Osman III si-1 sui In

tahtul Imp5ratesc. FIL. 270: asta este casa de boi,-rI de protipendada, e saltanat donine4,e.

b. In bagmele muntene:
CAL. 1875, p. 22:

porni Imprenna cu tot saltanatta de slugl;

1883, p. 52: In sfirit plecar Insotiti de o multime de slugl, osta1

i carute inearcate cu haine si merinde, curat saltanat Imp5ratesc;
ib. 61: dupa aceia plea Inteale sale cu saltanat mare; 1895, p. 25:
a nu rum Ina parte la niel o petrecere i saltanat impGratese; ib.
34: nunta se petrecu ca mult saltanat i mare parada.

- SALTANAT (ar. saltanet puissance, souverainet"),

magnificence, pompe, somptuosit6 bulg. saltanat, serb.

saltanet. V. alahl i dandana.
sallte f. mindir de Mph.

1. de eejut jos, duph moda turcsch: locutiunl:

a edea pe saltea", a triti fra grija ; a pune suli sal;
de pe saltea", fhr munch.
tea", a da

poftit [agalele pe capighl] pe saltea, dandu-i

DION. 188;
cafea, ciutnic si dulcta CRON. 111, 445 (d. 18_2): in odaie la ReizEfendi, ail allat pe Domn egnd pe saltele jos unul langa altul.

2. de aternut pentru dormit.

KOG. lU, 286: Pe o saltea h pamInt, 'Uncle nu-I trecea niel

nt. BELD. 342: Si nptea dou saltele sa-I astrn de culcat. UR
XVI, 277 (f. de z. 1797): douS saltele, una de atlaz i una de cit.

REV. II, 240 (f. de z. 1817): o fat& de saltea de cit; 331 (f. de z.1821):
saltele de eit ea pernele i fetele lor. AL. T. 500: cutil 1 saltele. CR
I, 117: saltele cu puf, perim m01. GANE II, 58: un strat de fin fu
aedat In loc do saltea. I'm. 153: saltele de Ulna acopelite cu chilimuri vergate. ST kNC. Gl. si Pov. 136: In pat saltele, plapaml si perne
de puf. C. 86: Si mi-I perna de ciulim, i oghialu-I de pelin, Si
salt ca4 de suspin.

1LTE (gelte), matelas rempli ordinairement de

bulg. serb. ilta, alb. ilte, ngr. ciakcis, petit
matelas. Vorba pte teni i din neo-grca ( 21).
samaniii a. galben deschis (litt, de colrea paiulul).
coton

REV. ll, 240 (f. de z. 1817): o boiama samanie cu bibilurl de

metase. DELAVR. 247: feeira eu prul ca un abur samanifi. REV.
N. I, 339: o broa. samanie.

SAMANI, couleur de paille, gris jaunatre (d. saman

paille"). Vorba e specialh Munteniel.

samsr m. mijlocitor la vincytri i cump6rArI.

AL. T. 48: pomenise samsaru de masline. BASME IV, 136: luandu-1 drept un satnsar, eunoseStor de vinuri.

www.digibuc.ro

a12

Var. (mold.) : simzar.

AL. T. 48 : vre un posesoras, sad vre un simzar.

SIMSAR (ar.), courtier, censal ; bulg. serb. sam-

sar, mcr. simsar (ef. it. sensale, fr. censal).

smsresc V. a trafica.

hi'. R. Sat 32: samseiresc interesele

samsarlic n. 1. meseria samsarului.

2. beneficia dat samsaruluT.

SIMSARLYK, tat et office du courtier, courtage.

samsim m. nume de cline, dulail.

GR. ALEX. 822: Samson, dulti de curte, ce ltra Mite tale

Var. (archaice) : samsun i sampson.
CANT. 1er. 19: samsun, coteiu mare si frte

II LOS, cat ele pe urs

biruesee; 316: In fundul maril de m'as coborl, acolo slut dulal.ln

mung cotes, In Mull copoI, In cmpI ogarl, In stuhuil sampsm I.

SAMSUN, chien de Samsoun (ville de l'Anatolie),

chien de chasse, dogue; ngr. cloy a6vt, dogue.
samina rn. i n. 1. (pl. samuro soiu de jder din

Siberia cu prul frte fin Plustclla zib

2. (pl. si samururi) blana sa, ngr i lucisd, frte
scumpd : samuriT constituiati bo2Atia costumuluI b oie-

rese de oclinir d. pdrtile cele maI cdutate erati spatele

(fdgar), pantecele (nafea) i picirele (paceh
.

KOG. III, 228: Doninul Imbracnd pe Divan-Efendi cu blanA

de samur i pe boierl cu feregele si cu eaftane. TAR. 1792: solocul

de samuri ce vin din tara ungurselt... samuri bru I de Rush...
samuri ce es din Lehia russek maI
sam crl de Decift. .

pntece de samurl, cde de samurl, furda de sam tri

VAC. 289:
Printlpul Kannitz m5 Intrebl de ce pret slut sam iri . Di N 189:
.

aeele cloud blane de samur pocion dupa cuviinta slaAimil tale. BAL .
256: stole tesuto en aur si argint, samururi friundse. OD. I, 101. contosul Domnulul e deschis la piept si lasa sa se rag& o scumpa bian
de samur ; 112: o turc de samur en surzlcid; 131. bhnurl de
jder, de rs i samur. FM. 25: acuru Innt In atlas irI, calif le 5i samuri ; 140: gugiumanul de samur cu fundul alb.

Cu acest sens i In poesia populard.

AL. 121: Blan lung,* mdle, Cu samur In i dle. BUR. 107: Blanurl de samurl, Ghiuluri de melasb....

SAMUR (pers. semmur), zibeline servant faire

des pelisses ; bulg. serb. rus. samur, ngr. csap.o6p.: qp
zamarra, fr. simarre. De aceias1
ar fi (dui-a Miklosich) sinonimul rsobol": rus. pol. sobol, germ. Zobel,
it. zibellino. Despre celelalte bldnurI ( 84).
samura che m. nume de Caine (cu pr neted ca samurul).
GR. ALEX. 832: Catelul Samurache ce edes la o parte...

samur-calpac n. cdciuld de samur purtat de Domn

de boieril cei marl%

www.digibuc.ro

313

SAMURKALPAK, id.; bulg. samur-kalpak.

sbnchii adv. (si sanche) cum s'ar dice.

sanche

AL. T. 115 : nisce patriop fArA posturl se incercarft a face

o revolutie. Cit. I, 84: m'am dus pe coclaurI sli-11 aduc,

sanchi, copil de suflet. BOOD. Corn. 15: am trimis pescil greculul

pentru dou carb6ve
sanchi present.

SANKE (litt. pense que), comme si, comme qui

dirait; bulg. sanki ca si cum". Despre particule ( 25).
sanchiii a. posomorit, sinonim cu posac".
Km. I, 1 : posacl si sanchil.

sANKE (ar. sankit), tqciturne, silencieux.

Vorba circula In Muntenia.

sandal n. 1. un fel de lemn originar din India.

'1ARIF 1761: sandal oca 1 pol le vechill.

2. luntre lunga mal ales in citntecele pop. (si zandal).

1ST. 1715, p. 12:2

alergat ea sandalurile de-1 au luat in

galine. AL.116: La Brhila 'n vale septe bolozale i septe sandals. TEOD.
643: Cara-nii-se, 'ncarcl Doue-treI sandals. TAPti, 87 NouS galane,
. . Bun. 107: DonS-trel sandale $'im caic mare;
110: In sandal a pus'o cu el a das'o;
Prinabl&-mi-se, plimbk
In sandal de alamk Pe boaz de mare.

Doue-trel zand ace .

SANDAL (ar.), bois de sandal, barque, chaloupe;

bulg. rus. serb. sindal luntre", ngr. aavaiXt.

sandhi n. un fel de metsica sai tafta.

UR XI, 225 (d 1745): un polog sandal. TARIF 1792: sandal

francesc cotul 3'2 banl, sandal de Tarigrad si de Hid 90 bam. Doc.
IL 403 (d. 1792): o umbre1A de sandal. OD. 1, 421: zabun do sandal
de Venetia cu fete.

taffetas, toffe de demi-soie; serb.

; sp. sandalo, it. zendalo, mlat.
sindalum (d. ngr. atvadw), de origina egiptna.
sfindisc n. (si senduc) iadl, sinonim cu sipet".
SANDA1, (ar.),

rus. santal, ngr.

sreeil ce s'ap ice. Dux. 98: doKW. 273: ... in 'sdnduce

bindira Rusil 3 senducuri pline de s6.bil. TARIF 1792: table de Venetia micl, sdnducul de s6se sute 90 ban!.

SANDUK, coffre en jonc recouvert de cuir; cum.

sunduk area"; bulg. serb. sanduk, rus. pol. sunduk,

alb. senduk, men senduche, ngr. asysoim.

snducel n.
In. 1715, p. 98: cu oglingirele. sdnducelele cu steclisrele...

sangic m. ispravnic la Turd (V. Partea II): sub

forma sail*. vorba revine intr'un cantec oltn.

TEOD. 587: Sangiacul &And augia, Chia sute de tura pornia.

TAPU, 203: Un arap sangp, Negru i buzat. .

sangeclesc v. a jafui (Intr'un ctIntec dobrogn).

TROD. 678: Sti, int5 1al sa seingeclesc, C n' am hal s road trIiiesc.

Vorba deriva din sangiae" : administratiunea a-

www.digibuc.ro

314

busiv a acestor ispravniel a dat nascere sensului peiorativ al verbului romanesc.

sp f soldul calului (In Moldova).

CANT. 1er. 174: cda pftunului, cea rotatft, nu despra sapa,

dupft obiceiul tuturor dobitcelor ... AL. 106: De-aapat cu ce '1
adapft? Tot cu Aptisor de iapft, De i-1 face lat pe sapd.

SAP, manche: serb. sapi. Despre nomenclatura

calulul ( 94).

sarailie f. seralie) plAcinta invIrtittl cu. fidea,

miere i. zahar (Glos. 519).
NEGR. I, 286: iaurt, seralif, baclavale, plAcinte, InvIrtite.

SARAILY, appartenant au polais (saray lokmasy

friandise du grail"); serb sarailila din Seraievo",

sarailika un fel de mere".

n (i serai) I. la Turci: 1. pAlatul Sulta-

nulul sag al Hanului.

a. 'in literatura istoricA :

CANT Ier. 397: saraitalmpratese 5i haremul, casele muieresel.

NEC. 197: l'au dus la saraiti de 1-all Irnbricat Impratul en caftan

de Domnie, de 1-au pus Domn In Moldova In locul DucM-VodA.
MUSTE, 11: ail luat pre Dmna luI Grigorie-VodI ca ti. easa sa
averea In saraiele Imprtesei s,-1 turcsca. OD. I, 1o1: Chiajna 11
catigase aparAtorl chiar In sInul saraiului Impkatesc.

b. in cantecele populare ($i sub forma salai):

AL. 106: Pe Srb lata

efa

'1

zaria, Din saraitt de la zbrea;

179: La saraiul Hanulul, Cumnatul Sultanulul. TEOD. 671: La saraill

c mi-1 cherna i din gur5, '1 Intreba. 5E9. Ill, 43 (conftcrie): Ca s'o
mute peste plaiurl La a d-sale salaturi.

2. palatul marelui Vizir sag al unui

top boieril i gltele la

Id. COST. 298: ail mers a doua
gazda 1111 Moisi-Voda si de aeolo la saraiurile Vizitulul, de ail luat
caftan de Domnie. Mort. 185: ail Impregiurat saraiul Pail

3. fig. ImprAia turcsed (sens literar).

FIL. 180 taraintrgi geme sub biciul 1 caznele rnenilor dentnesci, numai ea sa satur lacomia Saraiului.

II. la Romani: 1. palatul Domnului (In Bucuresci,

in Ia0" sag in Tarigrad).
AMIR. 148: S'et ban Spatarul frate-sd a 4is, c va face pod de

pung1 de la saraiul muntenese papa la Vezirul i tot li va face pe

voie. Ax. 124: mers'atl i a doua
ciau-baa la saraiul eel de la
Fanar a lid IsItcolal-Vod; 150: dup ce au boat pe Craiul, Indatft ail
Inceput a jcui ce mal rmsese In saraiul Clainlul. KOG. 129: satul
Terapia made aveail Dracescil doue case minunate alature saraiuri.
AL. T. 101: cnd se trezia Mria sa, el striga prin

2. in special, palatul agenOlor roman.' la Constan-

tinopole numit obicinuit Bogdan-saraig" sag VlahSarait" (V. Partea II).

COND. 1693, p. 659: Durnitraco Vrzaul care esto ispravnie
la saraiul tarn, la Tarigrad.

www.digibuc.ro

315

3. palat In genere.

ridicat eu totul pe Antioh-Vod 5i

dus
N. COST. 55:
Inuntru In Tighinea 5i 1-ail a5edat la un serai. DIori 169: dndu4
in cele mal alese saraiurl, adecli
ci o cetate spre a lacui
un saraitt de lcnint.
dat [luI Ipsilant)
palaturl; 218:
168: o sh nil fac o pereche de case s le Intrca pe ale Arma5ulu1;
saraiuri bre! nu gluni.

4. (sens archaic literal.) fig. locas desfatAtor.

VAc. 276: Sultanul Mahmut 5i-a dat sfir5itul, trecnd la saraiul

cel de trandafirI din cealalt lume.

- SARAY (pers. seray), palais: alb. bulg. sero. saraj', rus. sarai grajcI" (cf. dam), pol. seraj, ngr. aarh:c;
sp. serallo, it. serraglio, fr. srail. V. Partea
saratabasa si saraitI-divan. Despre clivisiunile palatulul domnesc ( 55).

sarariii

a. glbuin. (la boiangiii din MehedintI)-

IoNEscu, 694: cu vitriol se face colrea... fistichie 51 saraiie.

- SARYLY, jauniltre, (d. sary jaune").

sarmb f. 1. cocolos de carne tocatA sag de orez

Invelit In foI de vitil sau de varza.

CR. I. 29: face ea sarmale, face plachie, face alivencI. GHICA,

76: Cosiachi buchtmul nimeria frte bine sarmalele, ihnelele, ostropeturile etc.

2. fig. in locutiunea a toca carnea sarmale", a o

taia In bucatele, a sfaia pe cineva.
S. NAD. 147: mu5ch, mai iute, ca-ti toc carnea sarmale.
Vorba revine In antecele oltene.
TAPU, 203: F(Sie d'o sarma, Cine
trel sarmale, aru o mndrut la vale.

tirguia? 434: Verdicic

3. fig. gAlu.$,ca (cf. hap).

BOGD. COM. 31: cnd

arata contul al sa Inghi1,1 sarmaua.

SARMA, boulette enveloppe dans des feuilles

de vigne trs fines (d. sarmak envelopper"); serb.

sarma, i gr. agpvAq, ung. szitrma.

srmalut f. la pl.: sarmale mid acoperite cu iaurt.

BOGD. COM. 208: Ji am 5i et parte de bor5 5i de siirmalufe . .

satar

posit ilegal.

f.

I. (sensuri archaice) 1. exactiune, im-

NEC. 285: sase orinduele multe i satarale i hrtil

rit. 0n45 11, 132: venim s ne plngem d'ast, satara.

.51

fum.-

2. executiune judiciara.

DION. 168: ail pus satara de banl pe Mitropolitul 5i pe epis-

copl i pe bojen, mnc

i pe negutatoril eel man; 192: aa dat ol,

vaci, orez, grfi 51 banl satara.

(sens modern) fig. belea, bocluc neasteptat.

CAL. 1881, p. 37: baba incepu iar1 s toddle pe vladul de

brbat, ca s'o scape de sataraua procletulul de biat. !sp. Rev. I,
454: cade satara In spinarea omulul.

www.digibuc.ro

MUSADERE (ar. msadere), confiscation. Vorba face

parte din vechea terminologie juriclica ( 71).

satara-belea f.

sarcind ce cade pe neasteptate.

ORA.5. II, 80. satara-belea 'n spinare

emu ca din senin.

satir n. 1. secure (mai ales de caldg).

BALo. 32: gfidea cu sattrul In mIna se apropie de ostudit; 113.

apAra Inteo bataie, Mind mal multi dusmanI numal cu un satir.

OD. I) 65: ainIndol purtail la brill satir j junghei.

2. cubit mare de tocat earnea.

Isp 202: tiganul se arune, au sati.ut de la bucAtarie si-i taie

eapetele; 256: tiganul arata cu mndrie satirul plin de sAnge si hainele stropite.

3. (ironic) sable.

AL. T. 926: MAI, se41 binisor e scot sat'ru i te hAcuesc!1119:

v poroncesc In numele rne sh punetI satirele 'n
SATYR (ar. satur), grand couteau de boucher,

coutelas de bourreau; alb. bulg. satyr, ngr

satiraq rn. soldat Inarmat cu satirul.

tip

FOT III, 311: patru sattrag ate 10 lei flecare pe Inna. P.m

29: satiraqi1 's1 curAtail armele.

F'ormd corespundnd luf SATYR::,Y, aide-boucher

*satirgi-baEa m. cspetenia satIrasilor.

Fr,. 106: idielil sub comancla maielul satIrgi-bafa al ( AmArAsieI.

Tit lu militar ce lipsesce la Hammer si d'Ohsson.

saxan f.

(arch. saxanea) sarcind, samar (litt cal

de samar): cu acest sens mal ales in poesia populani.

AR. 45 (d. 1921): dol tigan1 cu done saxancle lsp. 212: se hotart si el a se duce acasA cu saxanaua bufnita] In spinaie si o luA
la drum. TEOD. 677: Nu seil tu C'm mal aut Saxanale en parale.

CAL. 1874, p. 64: Marimea de 5 oca Ali si-o prtA saxana. VLia>. 18:
La grajd de piatrA intra, Pe ciea ch-I o scotea, Saxanaua i-o punea.
TAPU, 214: Tragea mAciuea de la saxana, Cale venia 17 oea...

Vorba figurzil in proverbul muntn [Isp.]: pirpiri

cosac saxana bricg (litt. usor ca un cosac si 'grett
un bricg), ce se qice despre UIi orn sedpartt i golan.
2. sarsana, fig. ceva greg. i nesuferit.
3. (adv.) gol puscd.

CAL. 1881, p. 80: se lAsarh top saxana, cum i-a nAsent ma-sa.

SEKSANA (ar.-pers. seyis-hane), cheval de charge

du voyageur, bagages ou effets d'un grand personnage ;

bulg. seiksana, serb. sexana.
Vorba e speciald MuntenieI, ca si formele-I derivate.
desdxnez v. a scte saxanaua sag samarul.

TARA N. U, 194; Sub copacill cum se vedea, Un mAgar desdrna.

Insaxdnez v. 1. a tricarca, a impovara (vorbind de

cal sag de mAgarI).
TARA N. II, 194: Scobor veo 5 magarus1 Cu cle'sagl

www.digibuc.ro

317

2. a Incarca, In genere.

Tsp. 378: se intrse cu mal multi innenT insaxanag cu buatelele foisorula ID. B. Sn. 12: ma hisaxanata cum era, biata Imperats 5. cea finer& resbatu vaile. CAL. 1881, p. 71: plc. hisaxanata cu
lucrurile spre camp.

saxie f. ghiveciti de florI (ma, ales In Oltenia).

FOIA IL. I, 279 (ap. Rudow) : saxia din care s, depArtam rimele.

sAiksiz, vase de terre pour y planter des fleurs

(d. Saxa Saxonia"); bulg. serb. sakslia.

schle f. Echele) 1. port (mic), sinonim cu liman".

a. In literatura istorica:
Diox. 166: deschlitndu-se tte schelele hotarelor Impregiur.

TAMP 1792 : In, tigae ce vine din tara turcsca sa platsca la schele

pe unde va intra in tais la 100 de bard 3 banI. UR. XXII, 312 (d.
1826): marf . alit s va afla descAreath, la Galati pe malul Dun MAI,
adica jos la schele. Dula. 35: Zmirna, orm de Anadol... mare schela.

b. (i schila) in poesia populara:

CARANF. 34: Drumul TarigraduluI, La schelea Impratulul. BUR.

124 : In drumul spre Tarigrad, In ychele de Imprat... TAPU, 84: Cain

la vadu Biailil, Cam de din josul schilii, Tureil, frate, se opriail.

2. podi de lemne pe care luerza zidarif.

AL. T. 1573: s'o prbusit cltelea! 1576: acu sese luni, a acIut
de pe schele bietn Ion teslari i. GIIICA, 151: zidire inftt,urata Intl In

feele schelelor pe cari lucra i me5terii pietiall. CARAG. II, 57: schelele

meig 0125. 'n caplnl binalii. TAPU, 26: Dar Manole ce'ml facea, Pe
schila sus se suia, In diumul Vilaii se uita.

3. podla In genere.

ISP. 373: a pune trupul eel farn cap in mijlocul pietel, pe o

schela cu ti ei trepte.

4. fig. fundament (sells exclusiv literar).

ERIN. 31: Suind, pali I suflet, a norilor schele.

Var. (archaica i literara): eschele.

Dux. 53: vinand i omorin I pe eschele pe fackorii de rele.

SKLE (eskele), chelle, dbareadre, port, cha-

faudage [d. it. scl, ngr. axg.),x (cf. N. Cost. I, 51: limanun sag scale... 451: Astrahanul, cea m bogata scald
pe Ktrea Caspie] ; bulg. skela port, trectre,
serb. selq, mcr. schele, ngr. oxas.
Din eel doI termini nauticl, chela i liman, primul
a pierdut aprpe cu totul sensul maritim, iar al doilea
il conserva numaf erm acceptiune figurata.
schimbeh f. la pl. droburI de miel.
Doc. II, 301 (d. 1792): schimbele 3 po bani 6.

Vorba figurza in loeutiunea a manca schim-

bua", a se pIrli Inteo afacere (Zanne IV, 116).

ISKEMBE (pers.), tripes de bceuf ou de mouton;

bulg. serb. kembe. Termin de casapie ( 105).

www.digibuc.ro

318

schngi n. chin, tortura.

NEGR. I, 311: cuptoras In care se inferbin tad uneltele schingiurilor.

ISKENgE (pers.), torture, question; ngr. azev*.

Vorba e o induqiune ulterirA din schingiuesc".

schingiuesc v. (i &chingiuesc) a chinui, a cazni.

COND. 1776, p. 36: Ucigasi i jacasi ce se fac cete si umb15.

prin tari ucigind, jacuind i schinginind. AL. T. 236: bate-m(5 schingiuesce-m... tot am sh mor odata; 1618: unul schingiuesce menii,
altul necinstesce femeile. CR. I, 60: ail tabhrit cu totil pe dinsul
schingiuit dupa placul lui Dani15. X. 65: schingiuesct t5ranii inteun mod cumplit.Gnica, 288: Mel nu omora, nid nit schingiuia,niel
nu jhfuia. BOOD. Pov. 164: dr nu esti not de codru s5, rhingiuesci
menti de giaba!

Vorba revine i In efintecele populare.

AL. 250: i m i la schingiuit, C nimic nu i-am cosit. TEOD.

83: M'o bate, m'o schingiui i tirla mi-o riipi.

Formatiune verbald corespundnd turculuT ISKEN-

gELEMEK torturer' 0 ngr. oxsyrCE60).

schingiuire

f. torturare.

AL (Negr. I, XIV): schingiuirea taranilor si a tiganilor fcea

parte din obiceiurile dilnice.

scrum n. materie ngra ce rmtine din ceva ars.

AL. T. 116: regia tutunului din care s'a ales numal fum
TSP. 355 : friptura so Meuse scrum. TAPII, 212 : De lumul odiii, De
scrum. BOOT). Pov. 229: inteo clipa s'a preficut in cenus5 si scrum.
scrumul cIdi if.

KURUM, suie (cu protesa uniff s: 21): alb. krump,

men scrum, ung. korom.

0 forma secundara, ascrum, a face scrum, revine In

Sinaxarul luI Dosofteift (110a: 'ati oparit de att ascrumat

'att ars buruianele ...)
seferts n. serviciti pentru transportul bucqtelor
(litt, tas de drum). V orba se aude In Muntenia (Polysu).
Doc. II, 405 (d. 1790): un sefertas mic. TARIF 1870 ; sefertas de

table de Iler.

SEFER TASY, espce de garde-manger de voyage

(d. ar. sefer voyage" 0 tas tasse").

seftere f. (i safterea) planta cu sueul amar (Fumaria). Vorba e speciala MuntenieL

On. III, 173; pojarnit5 si sefterea...

MITERE (pers.) fve du roi fumeterre (d. ah

roi" i ter humidit"): ngr. accptip6q ( 102).
seiz m. rinda domnese.

COND. 1776, p. 77: al doilea seiz 5 lei pe lun. FoT. III, 308:

patru seizi ai grajdului domnesc cite 20 lel fie care pe 1un. NEGR.

I, 277 : judetele se ocIrmuiaal de caiccii i seizi. BALc. 401: opt seizi

duceail de frig opt cal acoperiti cu sele pretise.

www.digibuc.ro

319

SEYIS (ar. sayis), palefrenier ; bulg. serb. seiz, Dgr.

astC/s. Vorba semi-literara.

*seiz-bap m (i saiz-baEa) vatavul seizilor.

GREORG 324: pe lIngl comis, seiz-baf i alg seizi si comiel.si
ciohodatI. Doc. 1776, p. 77 : seiz-baf 10 lel pe lunk Doc. IV, 616
(d.1795): 7 leI emiclicul saiz-balii. FOT. III, 808: seiz-bafa turc cIte 30
leI pe lunA, seiz-bafa rumn cte 90 leI.

sEyIs-BAy, chef des palefreniers ; serb. seizbaa.

selamt n. I. (sens archaic) scapare, mantuire.

BELD. 109: salametul lor, le (lice, este a se 1nchina; 432 : On

copil i. cu rudeniI la selamet n'a e.;,i. Zu.. 67: nicl un selamet altul

nu gftsesce. Doc. III, 622 (d. 1787) : arl trecut cu selamet fr b. de raid
o poticnl.

IL (sens modern) fig. sftrit rUi., ruina desavirita

(cu var. selemet, silimet i zelemet).

AL. T. 1232: and te-a ruina ginere-1,60.... Pe mine! el sI m6

sctI silemet! Fir,. 86: putem in scurt timp sI4 scrStem la silimet. ()RAS.

1, 33: i ca maine tromnh o sctem la selemet; If, 4: de vrel dar sa

duceg trba, sti eitj la selemet. MARION 1893, No. 36: nisce daraverl
pr6ste il duser5, la zelemet ; 1896, No. 41: unde o s'ajungI cu atta
b6uturtt? .. la zelemet i pe urrnk la balamue.

SELMIEr (ar. smt), scurit, suret; bonne fin,

bon rsultat; serb. selamet pace", alb. selamet fericire",
Dgr. aeXatlitt, sapare.
Sensul figurat al vorbei e propria limbel romane.

*serchir m. I. la TurcI (i serdar-aga) comandantul

ienicerilor intr'un district.
L.RoN. III, 438 (d. 1822): la

la casa unul serdar-aga turc.

rinala conacciul i-a dus la conac

Il. la Romni : 1. In Moldova, comandantul calarim 1 din tinuturile Orheibi, IiIpuna i Soroca, destinata sa apere granitele dintre Prut i Nistru de navalirile Cazacilor i Tatarilor : Serdarul venia in rang imediat dupa Hatman, generalul cavalerier moldovenesei
(Cant. Mold. 80 ; Ist. ot. 508: Dragh. I, 84 i Bale. 677).

N. COST. 40: ad trimis Constantin Duca-Voda sol In tara lesscA, pre ln Costin ce ad fost serdar. NEC. 108: Alexandru Buhu
ce era pre acea vrerne serdar. AmIE. 164: Iordachi serdatut cu tog
LIpunenil i Orheenil i Sorocenil, Lupul serdarul de mazill cu
tog mazilil. C'AITT. Ier. 186: oimil ca hatmanil, ulil ca.serdaril, corral
ca capitanil pe dinaintea gltelor i a bulucurilor se primbla.
Var. : sardar i Order.
N. COST. 303: Matel-Vodft, ad venit pnI, la marginea taril sale
i de acolo ad primit un sardar al s6d cu otI. NEc. 230: viind aice

in tail Cantemir i slujind bine, Pad pus c/pitan mare i apol a

fost i sardar i. mal pe urmI, ad fost i Clucer .mare. UR. VI, 402
(d. 1741): despre partea sardarilor fcndu-se multe rele i jafurI salahorilor i du au,,,ilor ...

www.digibuc.ro

320

2. In Muntenia, capitanul menzilurilor si Ingrijitorul conacelor: avea sub el o cta de ostenT, salahorif
carele de provisiunl (Fot. Ill, 292 si Tunusli, 110).
3. rang de boierie de a doua clasa.
IVEGR. I, 72 : vednd ch core pe Rich-15a un Postelnie, pe dinsa

fath de Serdar AL. T. 409: plechcinne, arhon Serdar ! tot la agie

esti? 740: Serdarul Pipirig me insciintia, eh are sh v'e la soup&
Fn.. 178 : Domnitorul onora pe Gheorghe eu rangul de medelnicer,
care mal in urinft 1'1 schimbh treptat pan la eel de Serdar. GHIca,
XIV: serdari, ehminari si cluceri mari
Vol.?. 30: Ca mat are o fath,
mare
mi-o care 5erdar mare.
SERDAR

(pers.), commandrmt des janissaires d'ut

district, gnral (d. ser tte" i dar qui tient"); bulg.

serb. serdar, ngr. cepaCtpv.

Vorba a jucat la nor, In special In Moldova, un

rol mar important de cat In Turcia: ea 'sr mantinu Insemntatea pn1. veni In rivalittte cu Aga", care se
nalLt treptat In paguba Serdarului (V. aga).
serdrdrit n. glba vitelor ce intrau prin vir In judetail Manic (venitul serdarulur In Muntenia).
FOT. III, 294: doue-sute lei de la serdararit . . .
serdrs f. nevasta serdarului (boierinas).
AL. T. 740: serdaresa are nisee ochi...

serdresc a. ce tine de serdar (ea rang militar).

serdarie f. stqrea 5i dregatoria serdarulul.
Doc. IV, 516 (d. 1795): polcovnicul serdaresc.

bdusTE, 29: Dimitrasco-Vodh, l'ad suit [pe Cantemir

la boierie

ma i. mare, la ser lcirie i elucerio. COND. 1776, p. 81: serd irta ot

pusna, Orh iu... polcovnicul serdartei . . . Doc. 111, 200 (1. 1 88 : pe

tine te cinstim en diegatoria serdetriel cei mail.

Formet originala si paralela cu serda r lIc".

serda r)lic n. ,,ens identic cu serdarie".

COND. 1693, p. 671: 265 tal. s'ati dat pentru serdalic a lui Domnus-Aga ot Dirstor.

SERDARLYK, dignit de gnralissime.

Tte aceste forme secundare, odinira populare,
a disparut odatil cu desfiintarea rangurilor catre mijlocul acestur secol.
serpengeb f. numele popular al antraxulm (Glos.).
SERPEN6E (pers. paume de la main), abcs, anthrax (d. ser tte" i pen6e griffe").
sic! bine ti-a facut! asa trebue! a da cu sic"
a necaji pe cineva la o patla (repetind vorba sic").

CAL. 1883, p. 40: toll ineepura sh.-1 dea cu sc. BASME II, 127 :

gel asa
trebue, (Ilse fata
R.-Con. 287: Sic, sic, sic, surath,
fa, Ch. nu te ia pe tine si m ia p5 mine.

SYK, serr, gn (sykmak presser, tourmenter").

www.digibuc.ro

321

scii V. 1. a da cu stc, a necaji intr'una: nu m

mat' Sii atata!

2. fig. a nu rmilnea loculuT, a se agita.

ISP. 208: se tot sialia pe scaun de neastImp5r si de film.

sichimeh f. secatura: sichinzua de ginere.

2. adv. Intr'o dra, cum o
MARION 1892, No. 30: si decl siehimea . cum mi-o fi sortit!
SIKISIE (litt mon tel), mon ddain. Vorba face
parte din graiul mahalagiilor.
sci n. partea ar0cu1ui care sta pe pamint.
ISP. Juc. 87: la cine carle arsicul
ia arma5ia.
SVC. compact. Despre jocul In ar0ce ( 42).

sictir: int. injuratura triviala turcsca: la naiba!

a da cu sictir", a injura obscen, a sudui.

TIR. XIV, 247 (d. 1923): la acest rspuns al meu el mi-ad adaos
en dispret: hal sictir, ghiaur! ()RAS. H, 21: Si marele Vizir, Cu ma-

role mu*, Le-a dat eate-un sictir ; 159. Mel nu voia guvernul, ca
bietul mosailr, In loc de i,7a1a, plecand, sa.-1 dea sictir.

Vorba revine In cantecele oltene.

TAPU 40: Si [Vlaicu] In urnaa, o judeca: Al sictir, curvk catea,

omorit peCncea ; 79 ; Banu din gura striga : sictir, pagan, d'acilea,

tu e,t1 turc Medin-Paa... 135: Mal, taiane, tu es11 btl Sictir,

ciocoid gulerat...

slime! imper. pasiv d. siktirmek (sikmek cohabiter" d. sik membre viril"); mcr. sictir! Despre
Injurilturi ( 44).
sictirla f. suduitura.
sictiresc v. a da cu sictir, a-1 goni injurndu-1.

TAPU, 120 (d. Teleorman); Domnil cand cattril vedea, Pe Stanca

ini-o sichria, Iar Stancuta cand auilia, In cueie se punea.

sidbf n. materie alba, tare $i lucisa de la unele

scoici: din siclef se fac nasturt, milnere de cutite etc.
Doc. 11,405 d. 1792): nisce inetanii de sidef. AR. 46 d. 1821) : o pusca

numal sidefur1. OD. I, 130: fusul de sidef nu i se mal Intorcea Intro

degete; 132: pistlele ghintuite, luerate in Venetia numal en strina
de argint
cu sidefu 1. FIL. 131: sabil turcesel cu manerele de side!. DELAVR. 16o: pistdle cu plasele de argint si de sidef. Tsp. Juc.
28: copiii se jucad en nasturl de sidef. BUR. 103: Lgan mandru si
fiumos, Lucrat en sidef i OF,

SEDEF (ar. sadef coquille"), nacre de perle; bulg.

serb. sidef (sedef), men sidefi, ngr. anng,ft. Despre celelalte minerale venite din Orient ( 103).
sillf n.
silh) chimir de tinut pistlele.
REV. II, 413: Incinsel un site f i 'mi pusel pistlele In ben.
CIRCA, 349: Hiotoglu purtand la piept un silf bogat de arme; 113:
incins cu un sile7i rosu cusut cu flr.

In cantecele populare (0 sub formele self,

silp).

R.-Con. 224: Ia lpada-t1 arinele, Silef eu pistlele, Sa-t1 mai

60936

21

www.digibuc.ro

322

lungim cjilele. AL. 43: Tu al galbenl la chimir, Ed am un seldf cu

fir i tu selef un is.tagan, Ce m6 scapti de a16n; 131 : La seleru-T se
pleca, Pistlele-I le-apuca; 258: Se lful eu armele, Armele cu gln-

telel TEOD. 565 : Lana 'n sae! c punea, Palos mare ch scotea. TAPTI,
318: Trupul moil i armele, Si kg' cu pistlele; 382: Sft-tl ia pielea
dupft cap, S4I fac silp la mazdrac.

SILAH (ar.), arme; bulg. siliah (selraf), serb. silab,

alb. sillah chimir pentru arme", men shale erpar

de pastrat cutite, pistle". V. Partea II: silihtar.
simit m. pezmet mle.

Doc. II, 302 (d. 1791) : simitul alb, ea i jimbla, la para po dramurl 100. AL. T. 136: simit! covrigI pe buze s te frig11 Fri,. 139:

simitl cu brnzh. Gm A, 71: s5, cumpere halvit&

SIMIT (ar. semit), petit pain en forme d'anneau;

alb. bulg. serb. simit, men sniit covrig", ngr.
'Ate de farine; sp. acemita.
simigi m. cel ce face sail vinde simiti, covrigt
Doc. II, 317 (d. 1791): covrigil simigiilor . . . Fox. hI, 295: 300
lel de la simigil (unul din veniturile Aghl). Fn,. 29: 8imigii eu tabla-

lele lor sferice puse pe cap si cu tripodele de lemn la subtirft

SIMITgI, qui cuit, vend.des biscuits; bulg. simigi1a.

simigerie f. pravalia simigiuluL
TELcoR, 12: o fats ayes zestre o simigerie la obor.

sinamechie n. (i siminechie) foile unul arbust din

Orient, luate ca purgativ (litt. sena din Meca).
TARIF 1761: siminechi oca 44 banl. TARIF 1792 : sinamechie oca
3 banI. CoNv. XXVI, 459 : siminechie, sinamichie, folia sena3.

SENAMEKI, sn de Mecque (d. ar. sena sn"),

de undo sp. it. sena, fr. sn.

sint n. I. (sensuri archaice) 1. act, document.

KOG. 210 : trimind sineturi pentru t6te la capichehaiele, scriindu-le ea sa cheltuiasca ti sA stea cu capul, ea sh potle acstft price ;
236: s. ia sinet de la dnsjl de tte ale a dat in miina lor. COND. 1802,
cererl ce s'ad izvorit din noil in urma sinetuluf ce
p. 313: avaeturI
s'aii facut la Mt 1199, sa lipssa. COND. IrsrL. (d. 1796 : judecAtord
citsc to:Ste cartile i sineturils, acelor ce se judech.

2. (i senet) fig. clovad, garanlie.

ZIL. Rev. VI, 103; si fu acest ferman senet Rumnilor pentru

nevinovatia lor.

II. (sens modern.: i sine) chitanta,

uR. XI, 355 (d. 1805): sft plItt6sch t6te datoriile ce vor fl atat
cu sineturi cat si far& sineturl. AL. T. 1018 : a trecut de mult vad6ua
sinetulut . . . 1251: sineturile mele trebue sit fie achitate frft niel o sadere; 1433: se vorbesce de un stnet al durnitale de 30,000 de galbenl;
1740: sa ve dad sinete, ea sl mnelai lumea, eh avetl stare? FrL. 274:
trimit prea osfintiel tale aeea piatra, ea sft o aibS, In pftstrare
ain sinetul sfintiel tale de primirea el. GHICA, 513 : stafi cu sipeturile
pline de amaneturi si de sineturc i nimenl nu-ml pltesce.

SENED (ar. appui, soutien), document, pice au-

www.digibuc.ro

323

thentique, acte, diplme ; serb. senet, men sinete, ngr.

angst. Termin juridiP pe cale de a dispare ( 71).
singp m. i n. blantt u6rPt i calda de jder.

CoND. 16931 p. 415: done blane de spinArl de ringepi ce

triatis la imbrihorul. Km 231 : Domnul tmbrAcAnd pe salahorul eel
imprMesc i pe Divan-Efendi ea blanA, de samur i pe Visternicul
Caimacanil eel marl cu blanA de singp, iar pe cei1a1t1 boierl cu
feregele i cu cAftane. TARIF 1761 ; stngepi blane de spinArl marl 66
banl, singepI Wane de pntece marl 55 banl, stngepf tanele de o mie
dol pol lel. UR. XV, 217 (d. 1787); o seurteia de canavat aptusita
ea sngp. TARIF 1792: engepl ce vin din tara ungursci de povarb.
660 bard... sengepl negri nelucratl oca 80 banl sad nelucrati
oca 40 banl. TABIF 170: b1An1 de singdpuri negre.

Var. (archaicA): singif.

COND. 1693, p. 407: un eonte de canavAt cu nasturl de sIrmh,

cu gMtan de fir, cu s'ingif de atlaz.

SINgEF (pers. singab), cureil de couleur grise,

peau de cet animal, fourrure en petit gris ; serb. singef,
ngr. CSMCcirt ( 84).

siingepiii a. de colrea cenuie ca a stngpului.

Don. lf. 407 (d. 1792): catifea singepte i galbenA.

snigABr, gris, de couleur grise.

sinie f. 1. tabl, de cositor, Impodobit6 la mijloc

cu desenuri de flori.
J 821)

CIA'. I, 213 (d. 1588): o sinie mare. Coisv. IX, 277 (f. de z.
o sinie mare.

2. In Banat, mas rotund fAcuta de lemn In forma

uneI farfuriI, cam de un metru in diametru de mare

i cu mijlocul oblu, iar (*tole de asupra mal scunde

de curn e mijlocul de desubt (Marian, InmormInt. 390).

SINI, plateau rond (d. sin Chine", primitiv: portelanti, chinez) ; bulg. serb. sinha mescir jsa" (de

unde vorba trecu la Banaterii), alb. sMi, mcr. sinie,

ngr. atvE, tourtire. V. cinie.

sipt n. co de papurAeservind de cufr.

MIISTE, 14: daca a1 esit Neratil din cetate [Nmtul], all imas
t)t ce a fost In cetate lucrarl boierescl i negutatoresc1,141, sipete
mahle
AR 81 (d. 1821): le am deschis sipetele i giamantanele
AL. T. 891: In cda tritsuril hint aninate o naultime de stpete 0 de
emit; 1720: ad& sipetul eel cu haine. FIL. 128: deschise uu mic sipet
de lemn de chiparos ; 142 : un sipet mare Imbrheat cu piele de cap cirri alb i legat ca tier alb. GHICA, 266: alea sipeturi pline eu
hineturl.

Vorba revine In cantecele oltene.

TAPII, 86 : Un negustor s'a 'necat C'un sipet mare 'ncArcat.

Var. (literare): sepet i spet.

INT. 1715, p. 95: sepeturl eu lumInArI, DION. 197: trel sPeturi

de pecetluiturl.

www.digibuc.ro

324

SEPET, panier, corbeille de jonc et d'oseille ; alb.

serb. sepet, ngr. csit6tt; ung. szepet.

sipet4 n. 1adi, cufra.
I'm. 142: un sipetaf mal mie de lemu de nue cu florl de si lef.
sipetel n. sipet mic.

UR. -XVI, 277 (d. 1797): sipetele miel lipscaneseI

capitanul. desehise sipelelele i afta tte celea.

hp. 144:

sirghial n. taraba.

MARION, 66: strghil ludo cate cu pastramA.

SERGI, talage. Vorba circula In Muntenia.

sofa f. divan de odihnit,

a. In literatura:
CRON III, 441 (d. 1822): odaie

avnd sofale... NEGR. I, 73:

tfuera nevasta... lasata pe o sofa. FIL. 24: ectur r). pe o sofa de

postiv rosu eu ciucuil albl de Venetia; 30: sala tronulul era Impodobita cu o sofa pentru Printul i lavite pentru boieil. XEN. 66 :
puse o sofa lfingrx sobfi. CHICA 9 : se a,e4ase rsturnat pe sofa.
b.

In ciintecele populare:

TEOD. 600: De pe sofa se scula, Pe ochl bine se sp61a.

SOFA (ar. soffet , lit de repocz, canap fixe dans leg

maisons turques; alb. bulg. serb. sofa, ngr. clopas; de

aceia,;1 origina: it. fr. sofa. V. divan.
*sofagiu m. boierina care purta grija de divanuri
i sofale (Kreuchely ap. Hurmuzachi X, 518).

COND. 1693, p. 32 : s'ad dat la dol sofagil nafacaua lor de 7

luni; 426: 40 tal. s'ad dat la dol sofagil greel din simlnia lor.

sofr f. mescira rotunda cu doue picire laterale, la cire mncati 6 8 penine eqnd Imprejur pe
divan dupa moda turcsca.

CRON. Ill, 439 (d. 1822) : la 11 csurl le-ad pus masa, sofi a
turcscA, poleita cu aur. PANN, 132 (V. ciorba).

SOFRA (ar. siffret provision de voyage"), sac A,

provision qui sert aussi de nappe ou de table sur laquelle on sert le repas ; bulg. serb. sofra, alb. sutra,
men sutra, ngr. awfpiq.

sofragiii m. I. (i

sufragiu) numit i.

(sens archaic) titlu identic cu sofragi-baa".

CoNn 1776, p. 7i : Ve1-sofragi4 20 1431 pe luna. Doc. IV, 517 ( I.

1705): 15 lel sufragiul...

(sens modern) Ingrijitor de masa i tacmuri,

la o casa boiersca.

AL. T. 482: unde sA gasese ed talgere, eucnA? ..

nu's sofraFIL. 104: scse pe sofragzu pe stolnie, sub envInt de mancatorie.

S0FRA6I, domestique qui dresse la table, matre

d'htel; bulg. serb. sofragha, ngr. coTpavrC*.
*sofragi-basa m. stolnicul curtiT, boierina care In-

www.digibuc.ro

325'

grijia de masa Domnulul, de tacAmurile ,si de pilnzaria

e], punnd si ridicilnd masa (Fot. III, 310).
Doc. I, 289 (d. 1783) : sofragi-baga... pe5chergi-basa...

SOFRAAY BAY, le gardien de la vaisselle, chef

des laquais de table Ham.

sofragerie f. (si sufragerie) sala de mAncare.

DRAGH. I, 90: stolnicel, slugi in trebointa sofragerief. AL. T.

1129: am bent sus, in sofragerie, vin de cel cu spuma. GANE, III,

168: introduse in sufragerie. GHICA, 279: Hine% tulpina acelul arbore

aseqasem soft ageria.

Forma originala ea si ngr. aorpparCapEa, salle A manger.

soitarifi m. (i suitari), 1. mascariciul Curth care

lnsotia pe Domn la alaiurI. Voda avea 4 soitaril Inaintea lui, iar beizadelele 2: el formal elementul comic
al paradel, excitind risul multimif nu numai prin gesturile si bufoneriile lor, ci si prin costumul lor grotesc,

purtAna caciuli mari din blana de tigru si cda de

vulpe atirnata, iar In fata caciuliI aveau oglingi ( 63).

Doc. IV, 518 (d. 1795): soitaria cu 7 lel emiclic. t'APAZ. 53:

soztariii Curtil domnesc1 faceau la Maid pe earaghiosil, strimbindu-se

,..,i rld'end in hohote ctre totl privitoril de pe ferestre. NEGR. I, 29:
inainte mergeall suitariit clileu nalte eaciull floceose, la care atirna

&ate o lunga ad de vulpe, impingnd pe norodul ce se inghesuia.

GHCIA, 322: ostirea turcse all pornit pe la amiadl, soitariii inainte
imbracatl in haine pestrite, cu cOde de vulpI la cac.n11, jucnd chioce 'tulle, strimbndu-se la lume pe uli t.b. si faand fel de fel de caraghiozneurl. ORAs. II, 118: soitartil cu motnil, eu perucl In coltm.1.

2. bufon, pad*.

AL. T. 115: sultana de eaftnea. ORA. II, 96: estl cel mal

nostim dintre soitariii. TEOD. 486: Sbieratl soitaril, nu-sl tineall gura.

SOYTARI, arlequin, bouffon; bulg. serb. soitarila.

sbiii n. 1. rasa (vorbind In special de cal).

GANE III, 11 : cal aprig de saia moldovenesc. ISP. 365: avnd

un cocos de soia, eu mare cheltuialti a alergat prin tarl de a cumperat si o glin asijderea de soia. A. 179: Vun fugar frumos domnese, De soia bun moldovenesc; 314: Iepele de soia bun moldovenesc Cu galbinl se chntresc.

2. nm, vita. (despre meni).

STAM. 4i1: este avut si de soia inalt. AL. T. 684: Graure, flu eu
inima, efL fetele 's (16 soia. GANE I, 126: de soia lArnesee si eu gargaunI de cocrat in cap.

3. fig. calitate, natura.

AL. T. 580: ce soiu de mn 11? Xr.x. 147: s'apol cioccdul de

Anton parc-I mal de sofa? non. 296: Dar ciocoiul, ca eiocoiul,
C'asa 'I e Brea si soiul.

4. fel, specie, varietate (i. fig.).

AL. T. 68: lumea 'I plinfi de papusI de tot soiul, marl si mid;
622: spre a eurma tot soial de neintelegerI; 781: orn petrece iarna

www.digibuc.ro

326

in plkeerI de tot soial; 1120: ne vom da tot wild de agiutor la tot

soita de IntimplarI; 1221: mi-am ruinat starea eu tot soiia de nebunil.

SOY, race, famille, ligne, espce, sorte (adj. de

race, noble); bulg. serb. soI stare, rang", alb. sol

nm, rudenie", mer. sol fel, familie", ngr. (72., race.
Vorba frte rspndit i cu sensuri variate ce
coincid In mare parte cu ale sinonimulu maghiar nm".
solinihn n. onix (Intr'un cantec bucovinn).
MARIAN II, 167: Pe cornul tulpanulal Piatra solimanulta... Solimanul de ce-I bun? De primblat sara pe drum.

SULEYMANI, onyx (litt. propre A, Salomon).

samba n. 1. eodru de faille: nu cunscem vorba

de cAt din proverbul nu-1 nebun cine manned 7 sonuhte, ci eel ee-i le da".
2. fig. gros de cap (cu acest sens numaI la Cihac).
SOMUN, pain entier, pain grossier et noir ; bulg.
serb. somun, alb. somune.
sp f. maciuca scurta i grsa.

REV. I, 395 (d. 1821): i-al dat elteva sope pe spinare. HRIST.
1818): Tot cu sopa neghiobesce Vedeal numal ca-I lovesce. AL. T.
1332: ce te-m mesura eu cu sopa, ca'n vremea ienicerilor.

SOPA, gros baton; bulg. serb. sopa.

spahhl m. calaret turc: cavaleria otomana era

divisatA in spahiI sari calaret1 propriu qi1, In

sag armaT, In lefegil sag ea1Aret1 cu WA, etc.
a. la cronicari:

M. COST. 283: s'ail strins italic:era ea Loin, plecnd spre sine

pre spahil i ad mers la curtea fnaprattisa; 357: pre Ismail-Aga
1-ad trimis, carele apoI ad cttdut Ag& spahiilor. N. COST. I, 453: Intal
pornirtt spahia in cte-va stolurI, apol dup dinil mergead tunurile
gebhanua; II, 48: ad trimis fartt de veste vr'o cincl sute de spahis
de l'ad ridicat din la1 pe Constantin-Pod& NEC. 324: acel tare ad

spus Imptiratulul &La ste turcsca este, o mit dou decl mil de
ienicerl pedestrime
dou sate i cincl lec1 de mil spahii cM6.-

rime. IsT. 1715, p. 83: s5, mrg6, din spaha i din arnhug. BALo. 90:
o rsclA, a spahiilor turbur linitea capitaleI.

b. In cntecele populare (in cele din Oltenia sub

formele corupte pafiu

i pafir, pasfir, pasfi i spafit1).

AL. 131: Turcilor, spahiilor, Nu datl vint sabiilor. TEOD. 539:
: Patrtkmil spahil scotea, Dar
Turcilor, spahiilor, i voI ienicerilor;
Bcul niel ea5tepta. BuTt. 84: i stt imprttiscrt left La lefegil, Cal
pe la spahil. TAPU, 71: Multumescu-vti, Domnilor, i mal marl Pafirilor ; 72 : Turcilor, Pafirilor...; 80: Turcilor, Spafiilor ...; 84: Turcilor, Pasfiilor ...; 85 : Turcilor, Pasfirilor

SIPAHI (pers.), cavalier (d. asp cheval"); bulg.

serb. spahiia, ngr. Crna-As ; sp. eipayo, fr. cipaye nom

www.digibuc.ro

327

donn dans l'Inde aux indignes qui servent dans les

troupes europennes" (Devic).
spahiesc a. cum purtail spahiff.

ANON. 352: Mihnea-Voda cinstia si ditruia nmul dorobfIntese

cn fringhit (=frenghil) si cu haine scumpe si imbraca pre dorobang

tot cu haine spahiesci.

Stambisl n. numele turcesc al Constantinopolif,

numit de popor si Tarigrad (in cntecele populare).

AL. 114: Dach sorfil te-or purta, Tarile de-a vIntura i'n Stambul de a intra; 210: La Stambul, in turnul mare, Ce se 'naltii, langa
mare, Unde zac fete domnescl i soli marl impratesci.
1STANBOL (Stambol), Constantinople (d. 's niv Haw :

cf. Istankioi d. 's rip K6)); bulg. serb. Stambol, pol. Stam-

bul, ung. Sztambul.

stambl f. chila de Stambul (Inteo balacia mold.).

AL. 116 : Descare la zamble

Var. (archaica):

i 'ncarc la stamble.

stambol-child.
dea din tail. [Muntenia] 300,000

Doc. I, 274 (d. 1783): sit se

stambol chile orz si 80,000 stambol-chile raina. UR. IV, 346 (d. 1812).

and se da din plmintul acesta [Moldova] 100,000 stambol-ehile de

grfill cArnfii1.
ISTANBOL (ICILE),

kilo de Constantinople; bulg.

stambolila sac de oyes".
sucmAn n. 1. postav gros de Baia alba.

TARIF 1761: sucnian de cot 1 ban prost ... sucmanl cusug de

14 un let.. UR. IV, 136 (d. 1792): ,alvar1 de sucman . .. un sucman
mare de 8 cog. IoNEscu, Dorohoiil, 499: postavul tAxanilor nostri
este sucmanul.

2. gheba, de suernan cu sireturi.

AR. 143: 11 duceati golf si desculg [pe Lesi], numal cte un

sucman rbil asupr6.-le, si-I dail poste hotar. NEc. 293: ail imbracat [pe
un grec] cu sucman negru si l-ail trimis de Pail inchis la cetate la
Nmt. CANT. ler. 299: din ruf6se sucmane In porflra priminindu-1. AL.
T. 4: cu sucman, cu opinci, cu itarl; 426: 0, b5,1a15.escI ea intr'un
sucman? In. Pr. 215: 's1 aruncft sucmanul pe umere. 1SP. 177: sAra-

cul, umilit si strins la piept, de sta sA-I crape sucmanul cel sdrentuit de pe dinsul. TEOD. 331: Foicia de 'limit, Ungurn cu sucman
scurt, Nu Ode 'n Moldova mult.
Vorba figurza in diferite dickor (Zanne III, 388).

Var. (mat' ales mold.):

suman.

AL. T. 1546: tI-am curnpbrat suman, opinel, ciubote. CR. II, 23:

dou6 perechl de obiele de suman alb; 47: se fac multe gigurI de

sumani. GANn I, 243; imbrlicat inteun suman sdrenteros. STNC. 213:

Ill puse popa sumanul in spinare. SEQ. I, 219: tot II mal apr6pe amasa de cilt sumanul. AL. 202: Pe de asupra-1 ca suman, Dar pe trup
are caftan. HINTEscu, 182 (prov.): sumanul alb se p6te negri, iar cel
negru nu se pte albi.

3. haina grsa purtata de Orancele din Ia1om4a,

Vlasca, Buzn. (Dr. Manol. 182).

www.digibuc.ro

328

grandes bottes l'usage des Turko-

mans; bulg. sukrnan fusta, caftan", rus. sukmatil, rut.

pol. sukmana, ung. szuktnni tundra, zeghe". Sub raportul sensultg, cf. cele qise la cireci.
Sumanul este postavul tIrAnesc prin excelenta, ea
abaua si dimia In Muntenia (V. aba).
sumAeg n. suman scurt (si desmierdator).
BOOD. Pov. 661 nil-I mal remsese de cat un biet sumacs.
sucmnar m. eel ce thee sau vinde suemane.
COND. 1776, p. 16: starostele de sucmanari.
sugic n. 1. un fel de carnat.
Luau 1792; limbl de laca i sugiucuri canter 40 de baul. Doc.
310 (d. 1792): ghindenul sau sugiuc ce se face aici In Bucuresa
NAD. 100: ce pane alb&
bine se mal lovesce cu sugiucul asta

2. un fel de pasta de nucl si zahar, rosie pe din

afara i alba pe dinauntru : acadele i sugiucull.

3. nucl Insirate pe o sfra

acoperite cu must

fiert cu faina (Dam s. v.): un fel de magiun de struguri.

suguK, saucisse, saucisson ; alb. bulg. serb. suguk,

ngr. cmoTcofrxt. Vorba circula mai ales In Muntenia.
sulimn n. sublimat de mercuriA servind ea dres

pentru fata : tarancele obicinuese alble cu stubecill

rumenele (Dr. Crtiin. 179).

TAEIF 1761: suliman oca 44 banl. CR. I, 112 : piatra vIneta,

piatra sulimanului sa piatra bun& pentru facut alifie de obiaz. GHICA,
65: dresul, sulimanul i rumenla cu care se vapsia. .R.-Con. 101 : De

n'al da cu suliman, Nu ti-ar face pielea un ban ...

SULMEN (ar. arsenic), nom de deux prparations

de mereure, fard (d. sublimatum); bulg. smlemen, serb.

sulimen, ngr. couX46:g ; sp. soliman sublim". Despre
datina sulimeniril ( 83).
sulimenl f. dres de sulimenit.
CR. I, 112: ghilla, sulimenla, boia de Or ...

sulimenesc

v. a da cu suliman, a se drege la fa4i1.

Si forma compusa Insulemenesc antr'un cntec oltn

tAPIT, 17:

sulimenit

a. (si

PANN, 195 :

despre zapada).

Deno Zimzno, Ia sc61', te gatesce, e 'nsulemenesce .

sulemenit)

1. dres cu suliman.

a venit suhmenita i se duce terfelita (ghicit6ie

2. fig. spoit, superficial.

NEo, 270: Aluntenii 1,1 avatars obrazil de facura pace cu tain,

sa nu scie Duca Voda; numal pace sulemenitii.

Sultbn m. I. titlu dat Impratuldf Turcilor (litt.

stapnire), la cronicari obicinuit inlocuit cu Impratie".
1. cu acest sens vorba revine adesea In cntecele pop.
AL. 105: Nep6ta Sultanului, Oopilita Hanulul; 107: iar Sultanul,

www.digibuc.ro

329

stnd pe cal, Sub un verde core de sal. TEOD. 671 : Tudorel spunea,
Vezirul. semna, Sultanul scria 5i firma II da. R.-CoP. 301: Cam pe
stgurI pe sirgurl, Pe Sultuni pe cpitanl.

2. titlu analog dat frateluT Hanului Tatarilor (la

vechiI croni earl).

M. COST. 230: au orinduit pre Cazi-Gherei Sultan Hanul tAtaresc ;

803: Hanul pre TLar a lasat pre dol Sultani, frati ai seI, s5, vie cu
(Bash. N. COST. 40: s'a sculat un Sultan din Bugiag si ail mers prin
tar& de a intrat In tara ungurseL Ulna% 294: find hulit totdeauna de Sultan1 earl sInt Domnit Tatarilor. V.A.c. 287: acestea furs
de 'ndestul, ca sa fach pe toll nalrzalil si Su tanii s'a primsca pe
5ahin-Gherel de Han. COND. 1693, p. 74: 155 tal. s'ad trimis la 2 Salim/I de la Bugiac dar; 21o: loo tal. s'ad dat Sultanulul de la Stambul

dar. DION. 165: ad remas Critmul, adec 6. tara thtaresca, jumetate supt
stApitnirea Muscalilor, iai alti jumetate dupA. pace o au rescumprat

dela Sultan tataresc, cu multe miline de ruble.

II. (ca adj.) de cea mai buna calitgte, vorbind de

stofe (V. sultanit).
TARIF 1761: zof sultan bucata 95 banl.

SULTAN (ar. pouvoir), prince, souverain, seigneur ;

brag. sultan, ngr. oouXteviog, rus. sultanti (5i surguciii"),

pol. sultan Imbracaminte femeiasca" ; sp. soldan, it.

soldano, fr. sultan. V. Partea II: sultan-valide.
Sultana f. domnita, sotie sag fiica de Sultan.

KOG. 224: Bind orn mare, thud si Sultana; 239: o regea de la

o Sultana. BUR. 209: Turcilor, Agalelor, SultanI i Sultanelor.

a. ce tine de Sultan.
sultanica f. un fel de hora 'in Muntenia (Jip. 51).
sultani m. pl. varietate de struguri cu bbe
litt. struguri domnesci (Baronzi, 94).
sultnesc

N. COST. 94: intru a nstra sulteinesal prea 1naltat5, Curte.

SOLTANI, royal, imprial; fig. excellent, de pre-

mier choix. V. Partea

sultanin.
surdac n csth rIpsa, dl

muntiT Sucevii).

*Up. 1, 46 : Me usuc ea frunza 'n nue, Ca larL de pe surduc ;

III, 160: Alb& casa cuculut 1i cM'area lupulul, Pe virful surducului.

SURDUK, dfil de montagne; serb. surduk urias

de munte".

surghibn n. si adv. (Mold. surgun) I. (subst.) 1. exil.

M. COST. 11: pre acel dascal Ovidius l'ad fcut, cum. die Tureil,

surgun, de Pad gonit din Rim tocmal la Cetatea-AlbL AL. T. 1407:

poronca de arestuire si de surgun a lui Radu. GHICA, 296: clbad s'a
intors din surgldun din tam turcesc. CAL. 1877, p. 33: Impratul se
indura sr). le daruiasa, clilele, dar sA, le trimita Inteun. surghiun
depttrtat.

2. fig. parAsire, napustire.

CR.

II,

123: ghemuiti. In chruta luI Mos Luca ne duceam

surgun, draculul poman. MARIAN II, 210: Da eu dobeI obi da surgun

www.digibuc.ro

330

m'oid duce 'n cel cordun. SEV. 154: St), ias rdvasul bun, Stt darn
la baba surgun.

IL (adv.) exilat, expatriat.

CAETr. 218: 1-ad mazilit Tamil (pe Petru-Vod5.] si 1-ad trirnis

surghiun la Halep. DION. 203 : 1-a fAcut surghiun, de ad ptimit Moruz

rnuit vreme; 23'2: 1-afi pus pe M5.ria sa la oprltt in cetatea Gratiu,

adects surghtun. NEC. 277: at trimis Vezirul de ad luat pe Duca-Vodtt

de pe drum, de 1-a fcut surgun. Zr.L. 94: ardica pe Filipescu cu
tt casa lui surghiun la Rosia. OHICA, V: s5. I trimitit surghiun la EskiZagra: 11: Clucerul era pornit surghiun la Snagov eu camaga pecetluita pe el si a rdmas acolo prat la venirea Muscalilor.

StiRGUN, exil, banni ; bulg. siurghfun, serb. surgun,

alb. surghiun, ngr. couno6vt.

v. (Mold. surgunesc) a exila, a proscrie.

Drotr. 168: ail surghiunit pre tol boieril cel marl din BucurescI
pre eel din Craiova in tam turcse4. BAr..o. 114: strigirile poporulul neurA pe Sultanul a-1 mazili [pe Mihnea II] si a-1 surghiuni
la Tripolis. OD. I, 158; Petru Schiopul fuse pus in lanturI si trirnis
surghian la cetatea Conia din Anadol. Fu,. 34: poruncesce maI bine
sa-ml taie capul sad surghiune.sce-na ca pe ata1.1 alti boierl pftm1nten1
al tttril ; 129 : AL. T. 1339 : tema de-a fl surgunip pe la manastiri XEN.
15 : nu am de gnd stt-1 surgunesc la schit.
surghiunesc

Formatiune proprie corespunpud serb. surgunisati,

Dgr. ao9ppovE6w.
alb. surghlunis
surghiunie f. (Mold. surgunie) exit, proscriptiune.
NEC. 186 : s'ad timplat de ad murit feciorul Radulul-Vodit, in

surgunie; 205 : ail scos si pre Serban din surgunie de la Crit: 256 : a-

tunce i Lascarachi Rusot Inca ail egit din surgunie de la Rodos.

XOG. 211: Grigorie-Vod5, Ghica dup ce ail edut spte ant mazil si
In surgunie la Bocceda, care
IrnprTenedos, iart1
ia cu Domnia Moldovel. V.ko. 298: defiima pe Mavroghene pentru
surgunia nstra. COND. Caragea, p. 462; cnd se va pedepsi unul din
tovarsi cu ocna, cu pusc6.ria sad cu surghiwnia. CAL. 1877, p. 40 :
este osIndita a trai aid in surghiunie.

Forma originala i paralela cu surghiunlic".

surghiunire

f. proscriptiune.

Dull. 34: pentru surghiunirea lui din pinfintul Moreel.

surghiunit

a. i

surgunit) proscris.

awe. 15: aduse si pre surgunitul Crimghere1 ot Rodos...

surghiunlic n.
surgunlic) exil.
XOG. 203 : 1-au fAcut pe Grigorie-Vodk surgun la Bocceda, la
care surgunlic ail egut dol anl; 218: era la surguntic la Mitilin.

serrtGtitrurnc, exil, bannissement; serb. surgunluk.

surgciii n. I. (sensuri archaice) 1. la Turc : crsta

din pene pretise cu pietre scumpe: ea un insignitt re-

gese, Il purtan In turban Sultanul i NO din Egipt,

Bagdat i Buda (Cant. Ist. ot. 474).

1ST. 1715, p. 137 : ail adus caftau gi surguciti de izbindtt.

www.digibuc.ro

331

2. la Romanl: peni inalt, impodobit cu diamante,

la calpacul Domnulul.

NEC. 248: Domnul, ca un mire impodobit si ea surgurig in cap

si eu mare alaid, ad liters la gazda miresel de ad luaro. CANT. 231:
viind solil lul Mihal-Vodd cu sabie, eu buzdngan, eu surgucia i cu
cal, Vito de mult pret. Aram. 369: Radul-Vodd flard. Did o sflald Incepu a Inedrea tars eu datoriile, ludnd seule seumpe Impdrtesel i
surguciuri ale de 40,000 de talent BADc. 273: un surgucia lucrat cu
mare mdestrie, Impodobit en briliante, rubine si mdrgAritare. NEGR.

I, 145: slicul de samur pus cam Intel:I parte era impodobit en un

8urguoi4 alb. OD. I, 134 : cu surguciuri de briliant.

II. (sens modern) planta numita i pintena" (Dd-

phinium Ajacis).

soactue., panache, aigrette orne de diamants qui

surmonte le bonnet du Sultan ; touffe de plumes, de

fleurs et de pierres prcieuses, qui ornait autref. la coiffure des dames turques; serb. sorgu6, men serguce, ngr.
aepyoinCt aigrette, panache ( 80).

sarl f. fluer militar cu sunet ascutit : a (lice

surlele, a qice din surle, a da In surle", a canta musica militara (la ocasiunl mal ales vesele).

N. COST. 60 : cu sal* si ea d6be, Inert si ea trImbieerl lesescl.

NEC. 228 : diceml surlele i tambitele si bAteail dobele; 253 : nu de-

dell nicr puscele, nicl diser5, surlele. DION. 188: Pa,lil II dicea surlele
si-I blitea tobele din afara de cetate. NEGR. I, 151: Ineepurd a dice
din surle i bucatele se adusera pe masa. GANE III, 11 : atuncl sur-

lele, trimbitele si darabanele II Mena einslea cea din urmA. OD. I,

72 : Incepurd a suna din tube, din pauce, din tambite si din sur'e.
ISP. 2: iar slajitoril deter& In timpine si In surle ; 51: esise Intru
IntImpinarea lul eu bueiume, eu tobe si en surle.

SURNA (zurna), espce de flate d'un son aigu et

criard ; cum. surna buccina" ; serb. bulg. surla i zuHa

(zurna), ceh. surma, alb. surna, met-. zurna, ngr. Coupvl

i ao6pXa. Forma derivata surmacig (--- surnaci)" conserva Inca nasala primitivA.
surlar m. cel ce canta din surld.

COND. 1693, p. 644 : casele surlarilor. ANON. 93 : surlarI, trim-

bita1 domnescI si turcesel...

surfq m. sens identic cu surlar".

DELAVR. 100 : buciumasil, flueraril si surlaii rsunad alaiil mai e.
surloi n. fluer mare, find vorba numal de flue-

rul piciorulul (cnd se rostesce i turloi).

*surmacifi m. (i strrnaci0) trImbitas.

COND. 1776, p. 9: un surmacii2 .,i un 'fluerm.

GNEORG. 323:

trImbitai1 domnesci i strmaciul povodnieilor, i 6sunnd in trmbitd

si in surla. Doc. I, 648 (d. 1784): vel cApitan de cazael en stgul i

sfrinaciul i tobosul sell'

www.digibuc.ro

332

Formatiune analogica ca bulg. zurnagiia, cores-

pundnd turc. ZURNAZEN (= trampetat,i).

surugiii m. postalion.

BELD. 342: Pentra ca-i statuse can, pe surught a taiat. POT.

III, 322: surugiii s fle neinsuratl i nesupu,I la dare. STAN. 302:
se auitir h. pocnete de biciu si clopotel i chiote de surugia. AL. T. 12:
s'aclucl vr'o patru surugii de la poVA. OD I, 161: dol surugii, BAcaiandri cii mintene numal gitane. GIIICA, 240: intrh In curte opt
cal cu doI surugil. Vu Lp. 44: Ilie, Ilie, Surugiu Ilie... MARIAN 1, 33 :
Surugiul c asculta, lute 'n grajd ca se b5ga...

Vorba figurza In proverbul muntn (Pann Ii, 117):

si pentru calul vhiop se gasesce

stiegr, postillon (d. stirmek avancer"); serb.
surugila, ngr. csoupoutvig.
surugiesc

a. de surugig ; fig. ordinar.

AL. T. 391: chiote i pocnete surugiescl.

surugiesce

adv. ca surugir.

AL. T. 51: chiuie surugiesce i pocnesce din harapnic.

susan n. 1. (si susam) p1anta oleisa, originarA din

Orient, cu ale carii seminte se presarA covrigif (Seseli).

1ST. 1713, p. 30: se face bumbac mutt si susant pesto ttA Rumele. TARIF 1702: susanul ciintar 12 banI.

2. prajitura lunguiaVi din zahar sag miere, sare

de lmftie, nue1 si susan.

Dgr.

SUSAN (ar. sesem), ssame ; alb. bulg. serb. susam,

: din aceiasi vorba araba : gr. cripap.ov, lat.

sesamum (de unde formele europene).

ahrnar f. (i phmarand) stofa suflatA cu aur

cu argint, litt. dorul regelul (Cant. Ist. ot. 426).

REV. I, 339 (f. 61e z. 1669 : uu tImbar de phmara verde en

patcea de sobol, o sucna de ahmara alb, un otghial de ahmara alb

cu prostir de Tarigrad. NEC. 225: Durnitrasco-VodA, o purta [pe fata

lachieritel] cu salloi de galbenI i cu haine de ahmarand i cu slie
de sobol i cu multe odiire Impodobita.

Vorba s'a pAstrat (sub forma Emur) inteun cantec.

CAN. 237: Cu mesinl, cu cojocel, Cu antereil de famur.

Sax MERAM, brocart (d. sali

roi" si meram

dsir"). Despre stofele orientale ( 86).

qibc n. varietate de aba, postav fabricat de maiei

din lana tigailor rosiI, care se 'Arta maI ales de calugarI: saiacul pte fi negru, sur sag cafenig.
GANE III, 40 : haine croite din acelas soiil de fifiac manastires .

www.digibuc.ro

333

Var. (mold.) : eiac si iiac.

CR. I, 110 :

Cum scil, sflnpa ta, mat mult cu feiacul ne hth-

Dim. S. NAD. 14: cu straie de qiiae calugaresc. BoGro. Pov. 247: hainele preotesel cele de Oiae cafenlil.

AYAK, toffe d'un tissu leger et crois, espce

de serge Barb.; bulg. serb. saiak (tozluti, 6alcsire, dolama) ; mcr. siiac aba i manta de aba ( 100).
qhica f. (si &eici) salupd turcse, luntre de transport pe Dumire si pe marea Ngril.

GEM. 206: undo dar Domnul pre DunAre mergnd, Oicele ce

era cu zaherua Impeattscl Indt din jos venia. COND. 1770, p. 67:
WA faica mare ce se pogr pe Siret Incarcath. Ax. 16 : nu sosise
eiceie eu zahertia co le trfigeall pe Prut In sus. EL . 235: erban-

VodA, fAcuse gatire mare de ost1 In Tara munteusch i Meuse cate-t a

vase, price, la Arges cu zahet, de start gata sa se scoble pe Du-

nAre; 231: cand au sed.ut Imperatul In etca sA trch DunArea, i-au

pus vi 13rancovanu1uI-VodA caftan In spate, de s'ail tutors Inapol In
Budniescl iathst Domn. DIOR. 175: acolo sosese feicele i luntrele
cele mail ce yin pe Dunftre de la Viena si de h Pesta en mArfuri ;
219: all oprit drumul Dunatil si multe piel de mArfurl ail luat. C D.
I, 111: Inaltele catattur1 ale clicilor ce se vedeati albind In depqrtare. Grun,A, 302: s'a pus Inti'o :qaicd sk trck la Nicopoli.

Vorba revine adesea In enntecele populare.

VuLp, 17: Bate vintul salcile, Trece stea cu faicele. TI OD.

309: S poinese si pica mea, Tocma colo'n Cladova. BUR. 208:
Turcil pica o umplea, Cu chibunl o 'ndesia.
s VYKA, sorte de barque, saque ; bulg. serb. ailca,

ung. sajlia, ngr. 0 7.tX1.. Despre vase marine ( 95).

aucar m. (si teicar) concluctor de saica.

Doc IV, 100 (d. 1793): sA remilie,seicarf cu peeetluiturl dornne,,c1.

&diculita f.
,icit mica (sari. desmierdator).

BuR. 208: P'acea lunga Dunftrip, Merge, merge o Oiculitd.

qall n. I. (sens archaic) stofa de lana finA.

TARIF 1761: pl, 200 banl bucata. TARIF 1792: p/ Migri pia
alb en lustrurl... CRoN. ILI, 110 (d. 1822): ciacsirl de pl. I'm. 'JO:
retele si horbote din Lipsca, fesuti de Taligiad, galari de Iran.

Cu acest sens si In poesia popuhra.

AL. 107: Dar Sultanul stand pe cal, Sub un verde cort de al ;

203: In carnarA 'ntnnecala, Tot cu faluri ImbrAcatA.

IL (sensur moderne) 1. sql de Incins, de Imbrobodit.

NEOR. I, 16: coconasul era Indus cu un pl ros cu florI. GANE,

230: avnd un fa/ lat turcesc. I'LL 13: cane de pl ; 15: Incins peste
mijloc cu un pl de Tarigrad. GHICA, `:,20: tath-meg se lga In gra A
eu alal la cap; 501: se ineingeml la bria cu sal de Indil.

2. sal sa boccea de infAsurat.

TARIF 1792: qalurl de Misir. BELD. 335: tabachere In brilianturi si plan de mare pret. GHICA, BENT. N. II, 175: coalnele cu pl
pe spate.

AL (pers.), toute toffe de laine, de drap ou de

camelot; chle de Cashmire ; serb. sal ; sp. chal, fr. chille.

www.digibuc.ro

831
aIgi m cel ce drege i spala a1ur. VorlA puVn
rspAndita (profesiunea InsasI aprpe disparuta).

ali m. un fel de pesce (Perca lucioperca), nu-

mit i suduc" (Baronzi, 94).

CAN. 24: Frunzh verde 'un fa114, Oliulo, pe malul 155, Cresce
iarbh i dudad.

ALY, crochet-perche.
m. diminutiv desmierdator (In cntece oltene).

TAPIT, 103: NumaI cegh, i paqtrugh, Galbonh de caracuda,

gras.

p'esce

qahrbri pl. 1. nadragI largi turceseT, din postav

sail lAn, asa eum 'Arta Turcil si cum purtall Inainte
boerii nostri.
TARIF 1792:

alvarif de postav de pace merg la lam turasch

sail la Moldova. AL. T. 81: Olt It *ode de frurnos Cu salvari de merinos. DELAVR. 205: cu al van roil i creti.

Vorba revine In cantecele populare.

AL. 105: Cu saia Imbairattl, Ca plvarl de ciorch. lath TEOD.

640: Cu falvari de ciocitrlat, Cunt se Ora la 'mp6rat. Bus. 174: Cu
:Falvarl de lipiscat, Cincl galbenl cotal a dat. TAPIT, 4: Sus la munte
cu iail, Jos la balta en qalvarT.

2. nadragI taranesci largI mal" ales In partea de

sus si a turului (In jud. V1aca, Ialomita si Braila), numitt'

i dulvuri".

sALVAR (pers. caleeons), pantqlon large et flot-

taut ; bulg. serb. salvare, alb. sarvar, rus. rut. saravary,

mcr. sirvar nadragI scurV la meseriasi", ngr. csaA4pc

i aspot(34.pa.; ung. salavr (de unde In A rdl plovol izmene"). Despre hainele boieresci i taranescI ( 79 si 100).
EdIvareT pl. (i &elvdrei) alvari scurV (saft desmierclAtor).
SR. Ill, 214: BirniNiciu se rupea, VIvareil se lhsa... TEOD.
611: Avea nisce felvtlrei, De umbla vara ca et.

&alvaragia m. 1. croitor sati vindtor de salvarl

de alte haine vechI : salvaragiil formal). Inainte o corporAiune deosebita de a croitorilor proprift-disi.

Doc. II, 288 (d. 1702): Intro alte rufeturl trebuincise obtil
fiind falvarayiii rufet vechid; 290: Incrul ce-Ivind gata plvaragiii din
pravhlie cum alvarl, dulml, mintene, ginbele ... Iv, 283 (d. 1793):
postav de tall ce lucrza ruFetul falvaragiilor.

2. (ironic) cel ce prta salvari, Turc.

JIP. 139: luarhm prin1 cateva mil de alvaragii.

Formatiune analogicti ( 23).

Ealvaragie f. um eseria salvaragiuluI.

Doc. x, 885 (d. 1813): cojochria i falvaragia

qm f. damasca (intr'un farmec din Bucovina).

UOLUMNA 1882, p. 339: in briu de gamti m'am Incins.
SAM (ar.), llamas ; bulg. samiIa damasca" (si

www.digibuc.ro

335

a1arni1a testemel rou"), mer. amie batista" ; sp. xame

un fel de stoilt".
qamalageh f. alagea de Sam, varietate scumpa de

alagea de Damasc (ora numit iurcesce Sam).

DION. 224: alagtia prsta 12 lel, famalageuit 25 lel si 30 lel

bucata. UR. XV, 247 (d. 1787): o roche de fatnalage. FN.,. 75: anteriill
de famalagea morieo.

Aisi ALAgASI, toffe de soie raye fabrique

serb. amalaga damasca". V. alagea i am.

vandram f. 1. strina unel case.
HEIST. (18 18)

Cate until alirnat, De vr'o fandrama legat.

2. opron, magherniVt.

GHICA, 31 : la fl-eare 'Arta era chte o fandrama, un fel de

ghereta, In care se adapostia cate un servitor.

3. barac, casA ruinata.

Doc. IV, 414 (d. 1794): ,sandrainalele din launtrul firgulul.

4. fig. e46tura de ora.

OBA. III, 22: chcleturl nepntincise, 1nvelite fandramale.

SONDURMA, auvent, hangar, appentis (d. sondur-

mak allonger"); alb. sondurma.

qart n. 1. (sensuri archaice) 1. conditiune sau articol (de tractat), pont.
Co/in. 1802, p. 308: prea Inalth porunch, ce s'au dat mat nainte

coprinOtre de nizamul Tarn rornanesel si a multor farturl; 310:

tte eele ce s'ati clis farturi fr de gres61 a de a se pazi, se va face
mare oArdie.

2. conditiune In genere, toemla.

AR 15 (d.'1821): o mie cinci sute de lel sa se trimith la le-

r i,alim, la bisorica sfinta, tot ca asa fart, ca sa arcla o candela In ve.

II. (sens modern) rInduialit, ordine.

AL. T. 911 : iath-m's en tot fartul boierese!.. m'o Imbrheat

giupanu Herseu chiar de modh ca la I. GHICA, 321 : tata chlare ca

Hagi-Grigorie Manafu pe lingh cal, cu mana, pe harsa, dupa fart, pornesce la cuite.

Frte des cu aeest sens In basmele muntene (i fig.).

aid tte grit en fartta lor, de aceea trebue s seil

tu un chpetahl; 287: cotosmanul 11 spune pe fart
ite si-1 facea sh. priepa, ea aid pe panant tte stilt cu rInduiala lor; 351: tte lucrurile In acstli cash, erau cu fart, nimic nu
1 sp. 1 48

sa41 fad

lipsia; 399: cum 1.511:lane cu haina miresel? Daca n'o face-o dupa
fartal el, logodnica nu o primesce. CAL. 1877, p. 1: nu litsa s trca
nepedepsit cartirea lor Impotriva artului dumnecleese; 1882, p. 19:
logodna se shvirsi cn tot fartul el; p. 31: sh.-s1 meAre vorbele
faptele en fart gi chibzuinp; 1883, p. 37: a asega tte la loc cu fart
or'induialh; 1895, p. 31 ; e baiat cuminte i ea fart.
ART (ar.), condition, convention, stipulation,

trait ; article de trait, charte ; serb. alb. art.

*aqiii a. chiorl (vorba circul In Muntenia).

TELEOR, 12: fetele sbanghit sail fetele fasil sau fetele basache.

www.digibuc.ro

336

MARION, 15 : Todose e mitt .. CAL. 1882, p.28 : la nevoie m'as face 5i

ai i chiop i chiar eocosat.

louche; serb. saav ( 106).

qatrnge pL 1. jocul In ah.

FIL. 144 : tabLe pentru joeul de fatrange i pentru tintar.

2. cadrilat (cf. satranglii koma toffe quadrille").

Doc. II, 403 (d. 17J0 : patru cop allaz In fatrange. On. I, 133:
un lat bri saa omofut, semenat eu matostaturl in fatrange.
Var.: aritrace i (grecizata) sandrace.
Doc. If, 403 (d. 1790): o blank de sandrace de la o giubea At-

meiascA, IV, 277 (d. 1794) : blank intrga in antrace.

SANTRAg, SA.TRA.1s1
(pers.) le jeu d'echecs: carr
(d. sanscr. hturanga cu o suta de colori") ; ngr. accv-

zpirCt; sp. ajedrez. Numele occidental al jocului, sah, e

asemenea de origina persana: port. escaques, fr. checs,
it. scacchi (d. essah regele !").
qeitAn (si pan) m. numele necuratuluT (Intr'un
descitintec de apucat din jud. Valcea).

MAT. FOLKL. 1602: i a ve(jut pe Soztan viind In fug% mare, Din

copite scAnteI dand, Din guiA hopaie LAsAnd.

EYTAN (ar.), diable, dmon 41in ebr. satan protivnic") ; rut. saItan, alb. seitan.

eitanie m. fam. (si ironic) Satana.

qerbt n. 1. b6utura r6coritre din zahar, apa

de trandafir si miros de odagachl.

CANT. Ier. 23

serb t, Labatt-ir k. de doftorie 51 tot ce se bea. ID.

Mold. 51: principi de nova dignitate congratulatur ei potionem

catfee et serb6t (qnae e sacharo aqua diluto conflcitur) ()nit. A x.
124: aducend caf i erbet de sus, s'aa. dus de acolo en atata. Koc.
242: 1-ail adus caf, duleetl, ferhet si fumatre. TARIF 1701 : erbet de
11 ocA 1 lea. Fn,. 29 : vlu(jetoril de qerbet din Fanar.

2. dulcta, ingroata ca o alifie, sinonim cu peltea".

CnoN. III, 444 1882): i-au poflit sA sda,

dat duleep,
rodozahar i erbet de trandafir 5i apa. AL. T. 1088 : ce du1cet1 sInt
aceste ? ferbet de nutkr. GHICA, 29.5 : rodozahar, erbeturi de trandaflr

st. de vione.

Var. (archaica):

cerbet.

NEC. 261: 11 cinsti Pa5a cu caf i cu cerbet, dupft cunt este

cinstea turcscA.

ERBET (ar. boisson), boisson suer& et aroma-

tise, limonade (d. sariba boire"); bulg. serb. serbet,

ngr. csoplizrt. ; it. sorbetto, fr. sorbet ; de aceiasT origina:

it. sciroppo si siroppo, sp. xarope, fr. syrop. V. ciorba.
erbetelnit f. vas de fiert serbetul ( 23).

TELEOR, 333: samovarele si gerbetelnijele ferbeail pe cArbun1 elocotind i ,cond abur1, can aducead orl-cul pofta de ciaid saa de cafea.

qerbegiii m.

serbegi,

ferbeciii) 1. (sens archaic) saA Vet-

titlu identic cu erbegi-baa".

www.digibuc.ro

337

COND. 1776, p. 77: V ellerbecia 20 leI pe

(sens modern) cel ce prepara sail vinde serbet.

saturrgy, marchand de sorbets, (autref.) titre

d'un officier de bouche charg de la confiserie.

lerbegi-bap m. slujbaul Curtif care prepara erbet i purta grija de dulceturI (Sulzer III, I 68).
FOT. III, 210: erbegi-bap 20 lei pe

SERBETgY BASY, chef des prparateurs du sorbet.

ibi m. un fel de micunea (Glos. 536).

EB0Y (pers. seb-buy litt. mirsma noptiI), girofie

(d. seb nuit" si buy arome"); bulg. sibol, serb. sebol.

virt n. nur sat panglicA ltartd.

Doc. II, 464 (d. 1790): o pairlt 'Agra cu fireturi. TAErp 1792:
fireturl de fir dramul 1 ban. NEGR. I, 298: o jiletcl roqie cu fireturi
de fir. AL. T. 282: desn6d 5. fireturile de la botin5; 396: ml-o plesnit
fireturile de la rochie.

Var. (archaicA): eret.

COND. 1693, p. 703: un raft pus pe curea, altul pe geret.

SIRET, galon, ruban ; bulg. serb. irit, ngr.

iritenie

sapETE.

f. ir de IntImplArI (Inteo povestire).

Fn.. 259: s5, vedl, coene, cuna merge qiritenia. ISE. 36: Incepu

sa le povestsch firitenia celor ce se Intimplase; 77: Ft-frumo9

spuse drept tth Oritenia en morele, eu pastirea; 78: spuse fie-care
firitenia istoriel sale.

In privinta sensuluI: cf. firul povestiV.

virbt a. i m. fin si istet, sinonim cu telpiz".

GANE I. 128: marl firete mal sint femeile; IT, 240: avea fata
XEN. 21: guraliv, ciireotas, firet . I'm. 226: un Oret de n'are

pereche. MARION, 99 : cea maI mica din fete, mal firtd.

SIRRET (ar. malice), malin, chicaneur; serb. siret

(seret), Dgr. cstrigrric.

fireterge f. fineta.
GANE HI, 202: lt1 venia sti credI, cA e vr'o firetenie la mijloc.

iretIic

n. apucAtur sirt, vicleug.

GANE II, 19: Invat(1-1 un firetlic, cum sa, ne prinda. I'll,. 230:

sh nu se bage de srak Oretlicul med. Isp. 225: o intrse bash la iretlie. STANG. 112: e un Oretlic la mijloc; 207: cum Melt, cum drese,
mal cu

Var. (archaicA): aerie.

ROG. 209 :

vor ajuta la tte.

1-all pus la cale, ea stt Mc& feretlie, gland cIi el II

IRRETL1B, chicane, tracasserie; serb. seretluk.

n. m6surA la negotul cu plute (In Muntenia).

viric

TARIF 1870: o suta iricurl ate 25 la plut& 3 tel.

SYRYK, perche, pique.

viv n. baston cu stilet (In Muntenia).

CARAG. 30 : mitocanul scosese Sipa de la baston.

60936

22

www.digibuc.ro

338

sr (pers.), pe mince et pointue, glaive ; bulg.

serb. i frigare".

*iqaneh f. 1. puvA ghintuitA, mai ales arnAntsca.

BELD. 349: amindol eu i,Fanele, grecI, dar bine Imbracag; 400:

fiqanefua ia In mnft, pune la ochl, II d foc. GELICA, 264 : trel patra
filanele totcleauna Inarcate pank la gura.
Var. : iqinea, ipanea i upnea.
DION. 177: o stufk da 6ste, Turd' si ma]. mulg ArnMitl ce era,
se meclase In meterezurl i da de aeolo cu fignlele lArbatesce In
Nemg ; 218 : du si el cu tunurile i cu Oqinele. Dux. 44 : Turcil cu cele
gifhanele descior pisca p6 Rusl. Pii. 294: un arn&ut armat cu o fignea
bosnegscA. AL. T. 1114: pnea en. mna drpt i tilaneua cea de-o
pr6jinl. GANR I, 203 : o u,san lung& pe care Turcul o rezema pe
crAcanft; II, 96 : tog alergall cu fatfanelele pe la metereze.

Vorba revine in cantecele populare.

AL. 89 : De 'nettrca o fufanea i 'n. Codrn o sloboclia.
2. fig. (i ironic) sceptru.
AL. T. 1440: Aga Nnu ail prins la m'an& fulangua dreptatil.
ESANE (pers. e-hane), fusil ray, carabine,
tube sexangulaire (d.
six" i 4alle tui"); bulg.
iane, serb. eana, ngr. atacw6g.

Oubbciii n. sare de plumb, intrA In preparatiunea

sulimanului (cu variantele tubete, stiubici i stubet).

TARIF 1792: tubecia (MO.) canter 27 banl. MARION 1890, No. 2 :

tubetele, petits, i t6te dichisurile femeescl. TARIF 1761 : stiubicI 14 oca
1 11311. CoNv. XXVI, 460: stubet (praf), cerusa veneta.

IST-UsEe (iistbe6), blanc de cruse ( 83).

IL"
Tabbc m. sens identic cu tabAcar".

TARIF 1792: piel de la tabaci . . For. III, 206: o sutfi de lei

de la tabacl (anul din veniturile AgM). GRICA, XVI: tabacl, brasovenl, gabrovenl... 197: tabacil, cavafl1

TABBAK (ar. dabbag), tanneur; alb. bulg. serb.

men ung. tabak, ngr. Tcyziwils, corroyeur ( 97).

tbcar m. eel ce tabitcesce piel sat.1 le vinde deja

tblcite, sinonim cu argAsitor".

JIP. 52: tog pftlftrieril, tog tbdcaril .
Vorba revine des in poesia popular.
.

AL. 266: lacelaril alergara, Carnes [caprel] 'ndatft-o cump6pielea el tadcaril Si matele hutaril. 11.-Coo. 48: Pielea pe
la tdbdcarI, dsele la mAcelarl. TEOD 69: C6rnele la pieptenarl, Iar
pielea la tadcarl.

Formatiune original de la tabae" : vorba trecu

la Srbi (tabakar).
tbcrsci f. joc de catI1 (obieinuit de tncari).

www.digibuc.ro

339

CR. II, 101 : tencusa, ba tilbdcarefsea sa concina.

tabdcarie f. 1. meseria tabacarulut
Doc. I, 453 (d. 1784): mestesugul tabcfcctriel de aftiene. GHICA.
233: lucrar1 de cizmrtrie, de tabdcdrie...

2. locul unde se tabacesce: tabeicaria de la Bucovt.

Vorba trecu i la SrbI: tabakariIa.

tbacesc v. 1. a prepara pieile cu acid tanic.
2. (ironic) a snopi.
Nastratin, 43: lupil Indatli 11 tbcleira pielea (caprel)...
3. fig. i fam. a usa i strica.
CARAG. II, 85: mi-am tabacit gingiile.
Formatiune verbala directa de la hbac".
tbdcit a. 1. Imbibat cu acid tanic.
ISP. 143: stt-t1 dad din opincutelp astea tbeicite.
2. fig. de colre che-galbuie piele tabdcitd.

tarbaca f. 1. se dice de spinzurarea cainilor cu

capul In jos i InvIrtirea lor pana ametese: obiceiul
tabacilor a doua di dupa lasatul seculul (despre acest

obicei pretutindenea cunoscut, cf. Zanne IV, 645).

2. fam. trintla In locut. a lua la tarbaca" (a da

prin tarbaca), a snopi In IMAM i ail bate joc de cineva.

tarbdcla f. 1. bataie stranica: a da in tarbacla, a
lua la tarbacla.
Isr. 108: 11 luar 5. din noll la tclrbdeerld.
2. fig. bataie de joc.

ISP. 36: II lua vorba din gura si-1 cam dedea5. In tdrbcleerld
.cu graind care =1 de care pAcMitre.
tarbcese v. 1. a bate pana ametesce; 2. fig. a bat-

jocori, a ocart ; 3. a se murdari.

1st,. 129: scrfa se svircoli prin 1 norohl si se tfirbaci de n'o

mal cunosceal...

Forma verbala paralela cu tabacesc".

tarbacit a. fig. ametit, intunecat.
MARION, 14: II lumin putin tarbcicita-1 mints.
tabhn n. partea dinauntru la talpa incaltamintelor. Vorba e cunoscuta in Moldova.
TABAN, plante du pied ; serb. taban talpa".

tabibt n.

(i tabet) 1.

fire, caracter, temperament.

AL. T. 422: tinerl en vorbk cu ighernonicon, cu tabieturi

iar nu ca Brustur i Cociurik si grosi In cf i morocnosl.

2. deprindere regulata .i comoda, apucatura (buna

satt rea), nrav.

AL. T. 1248: de trel Inni acum, ati dus-o una en bencheturile,

en zaifeturile... ar fi vreme pte de a v mal schimba tabietul.
lamiz III, 174: nu-1 scog cu una cut dou de la tabietu luI. TELEOR,
831: fficur bietil menl acsta mal inult, ca sh
ias din niravuri, s nu-s1 strice tabietul cu alte cuvinte.

www.digibuc.ro

340

3. gust, poft.

CRON. II[, 434 (d. 1822) :

sed unil din boierl la Nem

i altit

la Moscall, unde ad gasit multrimirea lor i potrivirea tabieturilor lor,.

si de acolo cer Domnie i stpInire sa li se dee lor. Ei;). V, 161
(In muntil Sucevel) : Za tabet, la porunca, la vrointa tiranulul.
4. in special, comfort (dupa moda orientala): a-1;

face tabietul", a bea cafea i a fuma din ciubuc, seend

turcesce.

FIL. 115: el se ase4B, pe un scaun, ceru cafea i ciubuc, iar

duplt ce

Mc% tabietul . .. MARION, 1896, No. 13: boierul dup dejun

fAcea tabietul, adia tr4.ea un Fluid de somn. Was. 15: mal bine
poruncesce s'aduch o dulct si o cafea turcscl, tabietul boieresc.

5. (ironic) despre iganL

Km. III, 203: dnciucu sta pe vine faandu-s1 tabietu cu lulna.

TABI'AT (ar.), nature, naturel; qualit inne,

caractre, temprament, habitude, disposition (bonneou mauvaise), le bon goat ; cum. tabiat natura"; alb.
bulg. serb. tabiTat (na tabilat A, son gr"), men tabiete.

ngr. TOILITL6V, habitude, goat.

VorbA caracteristicApentru traiul oriental (cf. chef").

tabietliii a. i m. 1. cu tabiet, deprins cu regula.

SIK. I, 19: Mitica, ca om tabietli4, se ridica binisor si 1s viziera cea verde sub lampa.

2. om cu gust (rar intrebuiatat cu acest sens).

TABI'ATLY, qui a une habitude, du gait.

tabl

f.

1. masa placintarilor i a rahagiilor.

AL. T. 135: Stan vine aduand pe cap o tabld rotund& si Incarcat cu covrigi, simi1, plcinte; 143: de-al vrea d-ta, mi s'ar deserta tablasa. FIL
simigil cu tablalele lor sferice puse pe cap.

2. tava mare piltratA.

AL. T. 1301: Ghit. ridica tablaua cu ciaid ; 1327: hal, iute,

merget1 de gtitl tablalele cu duleetl.

TABLA. (tavla), plat de bois, plateau, tabli des

boulangers (d. it. tavola) ; bulg. serb. tavla, ngr. rapXaq.
tablabaq(a) in. 1. (sens archaic) litt. primul din
grajd, cal din grajdul Imp6ratesc cu flit de fir i frumo&
Impodobit, avnd pe ea topuz i sabie, pe care Sultanul
11 trimitea nouluT Domn (Cant. Mold. 60 i Fot. III, 247).

GHEORG. 304: cal Imprgtesc cu tacImul lui ee se numescetablabal; 324: Vel-comis, Ware pe calul Impratese ce se chiamk
tablabq, Imbrcat In caftan, flind calul lmpodobit eu podbele cele
mal alese. Clam. 448 (d. 1822): ad imbrcat pe Vod1 cu blana
puind In cap slic de samur, ail Inclecat pe tablabap cu putin alaid

de ciohodarl i ciaus1 Impratescl. GIIICA, 28: Caragea

facut intrarea In Bucuresel cu alaid don nesc, clare pe tablabafa, In sunetul
clopotelor, al surlelor si tobelor.

II. (sensurT moderne) 1. (ca subst.) In Oltenia, om

care nu face nimic (Weig. Rum. Dial. 87).

www.digibuc.ro

341

2. (ca adv.) de a gata (In basmele muntene).

CAL. 1883, p. 46: i el cu fruntasil eitpeteniilor se aseclarh tabla-

bafa In palal.

TABLA BASY, cheval de l'table imprial; serb.

tavlabasa. V. Partea H : talambasa.

tacfim n. cele trebuincise spre a forma un tot.

I. aplicat la persne (sensurf mat tte archaice).
1. suitii, cortegit.

KOG. 199; mere:1nd Al. Ghica Terzimanul si in Iasl cn taceim

domnesc, imblnd pre la tte man11.Edirile de s'ad inchinat; 224: Pasa
avnd mare taceim ea el si multime de meni. GHEORG. 332: Domnul
all purees de la Frumsa cu tot taceimul !1i. obicionitul domnescul
sell alaid, de ail venit la scaunul seg. BELD. 339: Cu taceimul Curtil
hale nu se da mai potrivit. Zit,. Rev. III, 76: laria Sa en tacelmul de
boieri al sel; 81: Vodh cu tot taceimul Curtil din boieril pAmintenl.

2. (ironic) comitet, comisiune.

REV. I, 394 (d. 1821): s'ag orinduit un taccimde cereetatorl co

se numia politie.

3. partid, gasca.
BELD. 118: Top acel din Tas1 boieril cu taceimul lor unit.
4. fig. glta, orn de nimic (cf. turc. ayak takymy
has peuple, populace").
BELD. 383:

i din taceimul acesta Indestul s'ail Innecat. AL. T.

748: iaca! domnisorul Ala care se hranesce cu out) cpte? prost

taceim! 1686: CAA i-ohl lasa banI de jncat elrtile, a inchide ochil;
a;.a?.. de Ast tareim e?.. minunat!.. MARION, 105: nite tot taceimul

la sectie si d'acolo si la politie. In. 1890, N. 24: v'am spus cam ce

fel de taceim e D. Raducanu.

Il. aplicat la lucrari (sensurT maT tte moderne).

1. servici de mas5. (panza, cOt, furculita, lingura,

ervet, pahar): cf. turc. sofra takymy couvert".

ult. XVI, 277 (d. 1797): don5 taceimuri de mass pnzA, de olandft. AR. 14 (d. 1821): arhmurile si taceimurile de masa sA se dea
frMine-med. NEGR. 156: porunci sa ridice masa si sa string& taccimu.
rile. AL. T. 735: m'a trimis stSpilnu-meg sa-1 opresc o odaie cu clout')
taceimuri; 740: mai adauga douS taccimurl la masa. Isp. 355: talerele,
lingurile si celelalte taceimuri; 390: taccimurile mesel, trAncanaile de
la buctArie, asternuturite, tte erag eu rind melile lor. BASILE III,
125: o mas numal en clout) taceimurl.

2. servicit de tratat lispetT (dulcta, cafea, ciubuc).

Fri.. 96: cafegiii cu taceimurl de dulap, cafea i ciubuce; 285:

o tavh cu taceimul dulcetil si a cafelel.

3. complex de instrumente (vira, cobza, nalii).

GHICA, 170

adusese pe cel mal vestit taceini de lautarl, tot

mesterI alesl dintre eel mal bunl. MAnioN, 40: un taceim de tigan1 11
delecta cu aril nationale.

4. hamut de cal (cioltar, ham): cf. turc. ahyr

takymy matriel d'curie".

GHEORG. 304: cal ImprAtese cu taceimul lul. Dios. 189: trime-

www.digibuc.ro

312

sel slvimil tale de la nol acestl dol armasarl cu taceimul lor. VuLF.
28: Calul s mi ti-1 gtesc, Cu taceimu eel domnesc. BAsmE I, 65: hamurl, sele si taceimuri de calhrie alese.

5. costum de baie (cf. turc. hammam takymy service de bain").

UR. XVI, 273 (d. 1797) : un taceim de feredell cusut cu fir.
G. aparat de pompier (cf. turc. top takymy quipage d'artillerie").

Doc. II, 528 (d. 1700) : tacdmuri de foc, sacale pline de apa, toOre, donitl, cngl, schrl i tulumbe; III, 411 d. 1790) : cele trebuincise taceimuri ale foculul

7. aparat militar (tunurr, puscI, ghiulele): cf. turc.

ordu takymy quipage d'arme, train".
KOG. 268: tot tacrnu otiri1 cu 1.45111 zaherua ce avea. DION.

180: a poroneit ostilor sale de s'ail ghtit un corpos cu tot taceimul

a ostiriI ; 218 : gatindu-se 05111e cu tot taceimul i cu tunurile.

8. dichis, tte cele trebuincise (cf. turc. sdamavr

takymy trousseau, linge").
UR. XVI, 277 (d. 1797): asternutul cu tot taceimul i cu ntlframa.
9. numor re-care (cf. ture. bir takym certains").
Fu,. 248: sh facem un taceim de pitace cfitre zapcil htrnnescl.
TAKYM, suite (de choses et de personnes), appareil, effets, meuble, assortiment ; outils, instruments;
division de troupes, quipage de vaisseau ; groupe,
classe, srie, bande, troupe d'hommes, partisans ; fig.
lie du peuple ; bulg. takym, serb. takum unelte", alb.
takym ,.scule de casa. costum, hamut", mcr. tacitime,
ngr. Tcosigt, fourniture, douzaine, quipage.

Vorba importanta prin infinita varietate a aplica-

Vunilor el. deopotriva familiare In Muntenia i Moldova.

tactit n. cingtre din stofa vargata ce se lega

peste mijloc set la cap turcesce : purtat Inainte de
apoI de preop In jud. Vtticea i Ialomita.

OD. I, 134: cu giarurl i cu taclituri turcescl. Fri,. 27: legat la

cap cu un taclit cadrilat; 169: Incins1 cu taclite asegate astfel Inat
le acoperia pntecele i o parte din piept. GHICA, XVI: legase un
cAp5till al taclitulul de clanta ui1 i se incingea paste antiriA Invirtindu-se 5i strIngndu se In briu; 51: la cap eu cauc de taclit vrgat cu ciarsaf alb.

TAKLID (ar. imitation), imitation d'alaga ou toffe

en soie raye d'Alep ; bulg. taklit brouillon".

tacrir

n. 1. interogatorift (sens i adI popular).

Dum. 31 ; din tacrirul unul War rob se adeveri... BELD. 415:

Cu o paza Indestulk, cu tacrirul lor Inscris, Pornindu-I pe tog deaice, la Silistra i-ati trimis. COND. Ips.: 1ogofe1il sIt tie condeiu pentru hothrIrile ce se fac i pentru examene i tacriruri. Fu,. 231 : am
mulit pe logoftul Mitropolitulul lund tacrir vizitiulut

www.digibuc.ro

343

2. raport, nota diplomaticd (sens archaic i literar).

VAc. 294: Insuml ram ved.ut ch scrie un tacrir la Devlet prin

care arata, c Nemtil nu mimal
alianth cu Rush, ci clicea ch le
stilt si vrAjmasl.

TABRIR (ar. expression), rapport, rlation, note,

expos, attestation, dposition sous serment (d. karar

deision"); serb. takrir. V. Partea
carar.
Termin juridic r6mas In limb ( 71).

thfta

f.

1. m6tase lucisa i neteda.

Cuv. I, 214(d. 1688): o zavdt de taftd albastr. BENT. I, 341 (f.

de z. 169) : polog cAptu5it cu tafid... perinI marl cu taftd Imbracate.

In chip ciatlulul .r1 inv1ia capol slujitoril Bmului cu taftd subtire ca in chipu de cununh slujitorbsch. N. COST.
1, 453: pe urml venian trel stgurl marl de tafta, Invlite, care numat la bhtaie le desvelesc de tot. NEc. 199: s'an Intins chte-va buchtl de atlazurl si de tdftI pre Imbe partile de ulith pe undo mergea
M. COST. 27

Imprhtia. GHEORG. 311 : Vel Paharnic Imbrcat In caftan si cu spte

cop taftd naratugie legatI poste umr. Bun. 103 : [Lgn] acoperit

cu taftd verde

2. fig. In proverbul a veni tafta la cot" asp.), adica a se brodi.

3. (adv.) cu clestivInsire, pe

CR. II, 32 : In Vinerea bch ne-am trezit vindecatl tafta. SENr.

de 's1 Intruchipa
feciorul si prinse a-I adie cu frunza i pe uncle '1 adie, remnea
taftd curat,
Pov. 210 : ridic franza, lipi buchtich de btcic

TAFTA (pers. tafte tissu, luisant"), taffetas; rus.

pol. tafta, ngr. Tnqtacs; de aceial origina: it. taffeth, fr.
taffetas, germ. Taflet ( 86).

taftalc n. (arch. tahtalic) lemn Intreg necioplit, in-

trnd 22 Inteo pinta: taftallcul se mai numesce i ghila"

(Bur. Crestaturi, 15). Vorba e speciala Moldovei.

COND. 1767, p. 67: 3 banl de tot tahtalicul ce pogr. pe Siret.

*E9. III, 90 (d. Sucva): taftaluc un butue de 19 20 metril.
TAk1TA (pers. taht), planehe, table, ais: forma

vulg. TATITALIJK lipsesee in dictionare.

taftim n. curea de legat scarile

Doc. LI, 407 (d. 1790 : un taftur de curea ; IV, 190 (d. 1793):

dou chimire, tiel tafture. CONTEMPOR. TI, 768: vhtaful mal are si cal
ea 5i poclade i presur i taftur i zabale i pogl i schrl.

Vorba revine i In cntecele populare.

TEOD. 523: Numa'n tafturi se umfla i departe 11 asvIrlia.

65 :

Si la cal ch'ml alerga, In spte chingl

chingl, spte tafture.

chinga, Spte

TAPKUR, petite sangle qui retient la housse du

cheval ( 94).

talfin n. faina din care se face supa de post.

1.4nys (ar. tahin farine"), suc de ssame.

www.digibuc.ro

311

taht n. I. (sensuri archaice) 1. tron i'mp6rtesc.

vAc. 252 : Sultan Murat cel dintaid mosteni i tahtul si darurile bunIttAglor tatne-seil; 257: Sultan Mehmet se sui in tahtul linprteseil sale motenirl In al doilea rind In Adrianopoli.

2. residentd, capitalit.

VAc. 251: Sultan Orcan, rivnind

Ihrgi laturile
supusese Nicomidia i mtg./ tahtul imprtesc la Brusa.

(sens modern) residenta:uneT subprefecturf (cu

variantele populare taft i tact).
OELs. 21 : chemarea prin volnicie la taht pe tog taranil. TELEOR,

279: nimen1 nu mal vorbia pe la tafturI i prin Bucurescl despre

fuga din ostire a lui Gavril. JIP. 157: ne tot trimit la taft cite un
cioflingar tinr si rupt de Male. AL. T. 45 : a fl vre un ispravnic de
cel nol, crora le qic perfecg
e grabit s'ajungli la tact.

TAHT (pers.), trne, sige, capitale ; bulg. taht

tronul Sultanului", ngr.

*taif

f.

1. suita de ennenT domnescI, sin. cu

Ax. 123: aft intrat ciaus-basa si hasichiul cu taifaua lor. CAPIT.

315: s'ail ghtit ea casa lul i cu tt

pompa domnsca cu tta taifaua

2. personal, brsld.

taifaua domnesce Pop. 30: cu

mers la Curtea domnscri.

Kola. 225: indat an fcut ortnduial4 de at lema trobue, ea s.

se Matt Curtea la loc, &and maI mare asupra acestel trebI pe LAscArachi Genet Vel-Comis, ca tta taifaua grajdulul gospod. Doc. I, 284
(d. 1782): mehter-basa cu tt taifaua lu1 cntnd; IV, 516 d. 1795):
D-lul vel-Aga si tatfaua d-sale.

3. echipai de corabie.

UR fIC, 181 (d. 1902): stt nu cuteze a intra In pimintal Moldovel serhatlil i altil din taifalele caicelor DunriI.

TAYFA (ar.), peuple, troupe, socit, corporation,

suite, cortge, quipage d'un navire; bulg. taifa bandA,

familie", alb.

tiift partid", men taifa cta, alaia de

nuntA", ngr. toci.,0-4, troupe, bande, quipage; sp. taifa.

tairrs n. 1. sindrofie, convers4iune familiara.

AL. T. 33: sa sd ea dinsil la taifasurl pe divan, cu ciubuce,

cu cafele, eu tot ighemoniconul boierese. Isp. 264: ospetndu-se
stInd et la tatfas, flud Imperatulm intreba, pe zmeil ; 2U: Ilind-ert
vorba vorbA aduce, cotosmanul si boierul stAtura la taifas i se inteleser la cuvinte.

2. palavre, vorbe

GANE III, 280: n'am vreme de stat la tatfasurt. XEN. 36: al

umblat la taifasurl vr'o dol anl do 4ile, dar la urma te a prins cu
mita In sac.

Derivatiune secundarit prin intermediul formeI

neo-grece : sub raportul sensulul, cf. cuirtnt cu lat con-

ventum, serb. divaniti a conversa" cu divan, ngr.

(51.1).X6) a vorbi" cu 6p.tXsEg., bulg. zbor (vsl. sabora sobor')

aclunare, vorbire" : zborvam

vorbi". Pretutindenea

www.digibuc.ro

345

revine asociatiunea de idef Inteo grupare de meni si

resultatul eI : convorbirea.
tain n. termin technic militar : I. (sensurl archaice)

1. portiune anume destinat de pAine, carne etc. ce

se da ostenilor turcI si in special ienicerilor ( 12).

KOG. 216: Pasa trimitnd Domnulul Antiohi Caragea 40 de

delibasi tot ales bosniad... gicilndu-le Pasa din gura la tte ce va
porunci Domnul A urmeze si lfa lor si tainul de la Domnul sa-1
scie. VAC. 279: Vezirul taia zahrua si tainurile ostasilor, ea sa fuga.

2. portiune analoga alocatA ostenilor pAmintenl.

NEC. 387: Vezirul trimis-at bani la Grigorie-Voclit, sa fach ste

Moldoveni... a steins ste tined eu sinete, de le da bard left si tain.

BELD. 352: eteristilor tainuri a se mal da II opresc. Fn.. 296: am

spus pandurilor, eft ostenii lui Ipsilant ad ate 30 de lei pe Luna si
tain Imbelsugat de carne, pfiine si vin.

3. provisiunea lilnicA

ce Prta da spetilor si

solilor (ca un fel de ospitalitate traditionala).

MUSTE, 39 :

pre Craiul 1-an primit Tureul en mare cinste si

l-a dus la Imparatie, dandu-1 tain si nafaca i bani cati II trebuiad.

II. (sensuri moderne) 1. pensiune alimentara, intretinere gilnica. acorclata lnainte de Domn r:d de boieri
subalternil or lor.
GIIICA, V[1: rnfii aid, A (lie sit-0 dea tainuri, void sa te fac

orn. GANE III, 39: el sta la impartitul tainurilor In curte. Ora II,

163: la fosta Domnie ti se da tainul.

2. subsidi g. anumit, portiune hotArIt (= mertic).

Gmco, 50: dasealal Stan avea si de la biserica tain de malaid,

de fasole si de lemne.

3. In special, banl de piline qilnica ce se dad slu

oilor
afara de simbrie (cf. Dam s. v.).
.t,
4. hrana de tte Oilele.

BOCA). Coin. 208: ()id sa am si ell parte i de bors si de srmatute din tainul boieresc, ett de tainul ciobnesc 's prea satul. Trot,.
679: Pan& voI ea mi-eti sosi, Io tain.ul void gati, S6pte bug Mil destupa, Simbrira ea v'ohl. da ...

5. portiune de orz sag de oyes (= oboroc).

AL. T. 117: am obosit ea un cal de post& (43 nu-s1 are tainul

la vreme

G. fig. provisiune, In general.

DELAVR. 65 :

pescuitoril ad tainul lorde glume, cantece i povesti.

JIP. 63: oil-el:I dregator are tainu lui hie de la primarie, or1 de la
casa judetuluI, ori d la tail.

TA'YIN (ar. destination), provision journalire (spc.

somme d'argent et provisions que recevaient autrefois

les ambassadeurs trangers), ration, partion ; bulg. serb.
tayin, mcr. taine, ngr. TA:. Termin technic militar geheralizat In limba moclern5. ( 28).
*tainat n. 1. provisiune militara (V. tain I, 2).

www.digibuc.ro

316

DR. III, 152 (d. 17921: necurmata trimitere a vitelor... pentru

tainaturile ostilor. COND. 1813, p. 358: orinduiala graululsi a lemnelor

ispravniciel gospod, orinduiala finulul si a orzulul ... a altor tainaturi.

2. provisiune alimentara (V. tain II, 1).

BELLI. III, 421 (d. 1822) : s'ail dat chtluta poronc a. a li se da

[boierilor] tainat. Vio. 284: am fost primit cu libov, orinduindu-ml

tainaturi i cele trebuincise.

TA'YINAT (ar. pl. d.

ta'yin), provision, portion ;

serb. tainat.
m Impartitor de tainuri in otire.

N. COST. 66: furien sa taingii. HELD. 894: Nisce taingit mult

scarnavl din eel boierescl ciocol. FoT. II. 199: nisce taingii a scris
Domnulul, c pasvantliil se gatese sa, trca Oltul i sa, vie nirri de
veste S surprimla Bucuresch.

TA'YINgY, qui donne le ta'yin; bulg. serb. taingiia,

ngr. tceNTC7, officier des rations.

talaq n. paie grse din earl se fae pdrii or-

dinare. Vorb0. cunoscutd In Muntenia.

TALAS, sciure de bois, limaille ; bulg.

tal5qmAn m. 1. tAlhar (epitet d at cailor : cf. haram).

AL. T. 191 : ian

mane! 002: hAis, talcIpnan .

ca de abia se urnesee... hais, ta,

. .

ta, bourn.

2. nume de v4el (Darn, Terminol. 29).

3. stupid (in muntil Sucevei).
*Dp. V, 161 : tonte, talaman, prost, bucciit

TALASMAN, querelleur, batailleur ; cum. talasman

praedo" (d. talasmak se piller l'un l'autre").

talz n. val de mare.
a. In literatura
:

OD. I, 140: pe Dunare scanteiail racTele el rsflinte in mil de

talazuri. GR. ALEX. 304 : fmpinsa, de talazuri, corabia slabita. se sfarama. DELAVR. 5: riul DeunneI,umflat, curge repede in talazurl. PANN

I, 145: Mama e plina de talazuri i lumea cu feluil de necazurl. Isp.

354 : bolobocul ajunsese la margine, adus Rind de talazurile Dunarii.

b. in crintecele populare :

TEOD. 62: Lin, mal lin cu innotatma, CA fac val, talazuri marl.
R.-Con. 108: Cerno, Cerno, Cerno, 'nnu5ie-ti talazu, Inct urletu

TALAZ, flot, vague de la mer (d. i5iXotocsa) ; alb.

talaz, serb. talas, mcr. talaze ( 95).

tali n. pleeAciune : a face tali", a se presenta.
AL. T. 405 : Copilele mele
(Ineet fetelor) Facetl tali frumos.
TALY (ar. sort), qui se prsente ; serb. tallla
noroc". Vorba cunoscuta in Moldova.
talim n. 1. inchinaciune dup moda oriental.

AL. T. 1332 : Lipicescu presinta ciubucul lul Flirzobnu. cu

talim turcese. ID. Despot-Voda, 43: fcnd tureesci talinturt cat pte
un Bulgar.

www.digibuc.ro

347

2. apucaturA, deprindere.

KIK. I, 45: asta nu-ml conviue, ell am tatinturile mele...

TA'LIM (ar.), enseignement, instruction, exercice

(de troupes) ; bulg. talim exerc4ig", serb. talum, ngr.

exercice.

tamachibr a. sgArcit (se aucle in Muntenia).

KIK. III, 175: un betrn armn, orn eu avere, Ins& tamachiar la culme.

TAMAKIAR (ar.), avide, avare ; ngr.

tambn adv. tocmal.

Taliaxt91.p-qs.

a. in literatura proprig-dis.

CR. I, 59. sbrk iute, cu gandul, taman la casa lul Dnilh: 196:
sa-1 slujesel taman trel ani de clile. GANE II, 208: taman pe la miectu
noptii. isp. 143: ti-as da taman cat 'ml cei. MARION, 4 : tanian asta

vrea si Ilie. STINC. 26: taman cand erail aprpe de vintul turbat ;

era taman in mijlocul balti1; 175 : se ram taman ca cum ar fl fost

ite doisprectece anl.
36 :

b. in poesia populard:

TAPII, 105: Taman la mash il gAsia $i hartia i-o da; 157: Ta-

man ca o ph,srea, Pan&

codru 'mI ajungea. MARIAN II, 146: Mind

vor sci NemtiI taman, Cate pene 's pe un curcan. BuR. 148: Taman
cnd sosi, Sre 'n
VULP. 27 : La Domnie c mergea, Taman
Domnu afar' era.
TAMAM (ar.), complet, achev ; TAMAMEN, complte-

ment, tout-A-fait; cum. tamam rperfectum" ; alb. bulg.

serb. tamarn (taman), men tamam, ngr. TOtp.a.p.ou. Una

din particulele tureescI cele maT rspAndite i rivaliand, sub raportul circulatiunif, cu sin. stt slay tocrnar.
tamazlic n. 1. loc de ingrasare a vitelor.

UR. XXII, 267 (d. 1826): vacile de tamaztic. CR. II, 19 : turmele
si tamaztieurile lul.

2. turm de boI sag vacI cu taurul lor de prsila.

IoisEscu, Doroh. 371: ingrijitorul tamazlieului sail sufarul, cum

se (lice. AL. T. 261: Tacl, fa, eh, sphril tamazlteul satului. DELAVR.
234: taurul rasnit din tamazlic. CAL. 1882, p. 47: 11 duse pe la hergheliile de cal, tamazlieurile de vite ; p. 48 se Intilni cu o herghelie de cal mal mare si mai frumsh de cat tamazikul de bol.

TAMAZLYK, engraissement du btail et Pendroit

o cela se fait; bulg. tamazlyk, serb. clamazluk.

tambilrfi

f. (arch. tambur) mandolin cu gtul lung

i cu crdele de metal.

N. COST. 89: sciind [Dimitrascu-Vodh Cantemir] bine in tambur,

il chiemau Agil la ospete pentru clieSturl. NEC. 300: i clicea Beizad
Cantemir in tamburd, c. asa scia (lice de bine in tambura, cat niel

un tarigradn nu putea (lice bind ea dinsul. AL. Pr. 22: capitanul

scse de sub mintn o tamburd mica cu strune de sirma. OD. I, 292 :

un sunet plhcut de viorl, de naie, de tambure, aniestecat cu glasurI
femeescl. Fu.. 39: ea tinea In man& o tambura, ell care se acompanih.
PAYN, 169 : un Negru ea Arapul en o tamburei 'n mnh.

www.digibuc.ro

348

Vorba revine si In cntecele populare.

TAPU, 56: Sacaua ca tambura, CA sciea gic6tura. SED. V, 83 (d.

Sucva): Cum busna 'n cas n'ohl da, S6. v6 cnt cut tambura.

Var. (literara): tembur.

FOT. III, 183: 56se fusta51 en tembururile.

TAMBUR (pers. tembur), pandore, guitare longue

queue: bulg. serb. tambura, ngr. Taparot5pa; it. tamburo,

fr. tambour. Despre instrumente musicale ( 41).
tamburagia in. cel ce cnta din tambura.
REV. N. I, 350: Busnioc s'a dus inteun ora5 vecin la un tamburagid i s'a inv6tat a cnta din tamburk.

TAMBURgY, joueur de pandore.

tandint n. un fel de masa patrata, acoperita cu

co vre, sub care se punea un mangal de Incalc;lit picirele (dupa moda turcsca): de aci locutiunea a sta
pe tandur", a nu face nimic.
AL. T. 505: edo tth. diva pe tandur.

TANDUR (ar. tannur), brasier plac sous une table

recouverte d'un tapis Barb. ; bulg. tanclyr, serb. tandur, ngr. tccno5pt, tuve ( 55).
tapangeh f. 1. calcavura (In Moldova).

CR 11, 40: era nevoit biata marnh Wi ne Les mucal cate-un

urub, douS, prin cap si s ne dea cate-va tapangele la spinare.

2. pistol (In Oltenia).

11.-COD. 217: La picere cu curele

i la piept cu tapangele.

TAPANgA, soufflet donn avec le creux de la

main ; pistolet ; serb. tapange ,.pistol."
tapangiti a. bataios. Formatiune analogica ( 23).
KIK. III, 12: militarohl brutal, hidos, tapangia.

tarbb 1. masa de pravalie pe care se intinde mar-

n, sinonim cu tesghea".

OD. I, 100: scaunele mkcelarilor 5i tarabele gelepilor. CARAG.

I, 9: Anea care Ode rezemat& eu etele pe tarabd. TEOD. 571: Jos

pe mask cal Asa, Pe tarabd 1-1 punea

2. pravalie mica, maghernita.

Doc. X, 710 (d. 1812): prkvklia5i1 din tirg cu 5andramalele,

tdrdbile i alte scosurl ce aft obicehl de fac in prvliile lor... AL.

T. 1272: am Ineeput a mirosi a tarabd aicl; 1338: ramul dicanicesc
o tarabd unde se vindd sfinta dreptate cu dramul i cu vurta. CR.
II, 85: umbla trela-lela In puterea iernel pe la tdrdbile jidovescl, intrebrind ba t6c6, de cosor, ba apestre.

3. oblon ce se indoiesce i usa culcat pe o gura

de becia.
TARAB (ar. darb ,.action de frapper"), id.; bulg.
serb. taraba scandura" (cf. tarapana).
tarabagi m. pravalia. Forrnathme analogica ( 23).
FAMILIA XV, 56: a constata gregtatea pinil la un tarabgiit.

www.digibuc.ro

349

traboiii n. gAlitgie mare (litt. sgomot de tarabg.).

CR. I, 266: in liuntrtt se augia un tcfrdboitt grozav, toll boania la usit, &it ce puteall si strigail; II, 38: cu cle,tele si cu vatrariul face hodorogli si un tiirdboill de-ti ia auclul. 1EN. 295: ce o ft
insemnind tefraboittl In sat? STNC. Alte B. 171: cind sit se sale
imp5ratu1 ... se ridici un tardboia de si-t1 ia augul.

trnute

pl. catrafuse (litt. lucrurl de tarabil.).

statorniascit si el la un loc, nu gisiat.

TSP. 17i: umblati cu tdreibutele de colo pin& colo si ca sit se

tarbf n. I. (sens archaic, cu nuanta seris: 1.

partid, grup de partisani.

&L. Rev. III, 66: la care turburare flandu-se boieril taraftai.

de va avea taraf mare numitul Han, sa-1 trci la Cam.
BELD. 301 : Interes, taraf stt-s1 facts s'a se putea apira; 415: Vogoridi mergea bine en taraful ce ayes. Pm. 34: 13,AI si tu ell taraful
boierilor rsvrititi ; 303: facetl amIndou tarafurile cite un inserts.
II. (sensurf moderne) 1. ci nuanta ironica : gac6.
AL. T. 736: vine Domnu Agachi Flutur cu tarafu lut: 1136:
nu me lasa, irate, cu dr nu's din taraful lor; 1353: iati-m5 's e5it
din taraful ciocoilor si ajuns secretarul, omul de incredere al ministrulul; 1665: pentru cei1a41 ce nu slut din taraful nostru, li stigmatizim cu numele de proelep, vinOtori, prostl.
VAc. 286 :

2. In special, banda de lautarI.

AL. T. 79: un taraf de 1intari incepe a suna un cntec vechid;

1327: cum a sosit Barbu litutariul cu taraful illi . .. DELAVR. 182:
taraful lutarilor de sub Sotir ciupitul.

TARAF (ar.), ct, partie, direction ; bulg. serb.

taraf parte, directiune", ngr. zapi?t, parti, secte, soeit.

tarapanh f. monetAria StatuluI, numit in vechime i bAnarie".

DION. 224: acet1 'haul i-all suit negu1itori1 la pret, ca-1 adunti,
gi-1 due la Nemti, de-1 topesc si fac caragros1 nemtesc1 frte frumosi
cu scirea Imp5ritie1, plittind havaetu si tarapanaua 1naperatsch. GANE
Ill, 31: nu seil tu, eh ell n'am tarapana aice in iad. GHICA, 306: le-am

fleut bulgAr1 de aur 1 de argint i i-am trimis la Stavraeolu, ea

sh-1 bata la tarapana.

Var. (archaice): faraphana, zaraphana i zerphanea.

13N. VI, 433 (d. 1774): sMitra care s6 va lua din Moldova

pentru trebuinta taraphanalef din Tarigrad; III, 192 (d. 1802): ghiuvergilua ce este trebuincisi pentru zaraphandua Imp6ratsek COND.
1802, p. 326: la Imp6ratsca mea zerphana.

TARABHANA (ar. darbtiane), htel de la monnaie

(d. ar. darb action de frappe& i. pers. bane maison");

bulg. taraphana, ngr. TapalCr.lac.

tarhim n. planta aromatica, originara din Tataria,
ce se mftnncA ca salatA (Artemisia dracuneulus) : ea se,
intrebuintza i In medicina popularii.
coNy. XVII, 258: cu tarhon i cu ardei5.

www.digibuc.ro

350

Taatior (ar.), estragon; bulg. pol. rus. tarhun,

ung. tarcony; it. tragone, fr. estragon (tte d. apx6vrtov).

tfirim n. I. In basme 1. regiune sub-piimIntna

In care Ft-frumos intra printr'o pe$terd sati printeun

put spre a scdpa pe fetele rapite de zmeT orl a prinde
pe furul merelor de aur: tarimul celilalt e locuit de dine,
zmel, pasrl mAiestre $i se deosebesce cu totul de lamea &b sa pAmIntul locuit de menT.

ISP. 27: dupa o cale lungs si grea, ajunsea pe tdamul unde

pitsceail iepele ; 84: Prfislea ajunse pe tdrimia celAlalt, se utt& cu
silalA in tte p.riIe i cu mare mirare vclu tke lucrurile schimbate:
p&mintul, florile, copacil, lighionl altfel faptuite erail p'acolo ; 80:
stabatu cele patru 041 ale tdrImului de jos si se intrse ea desert;
113: earn o simi flul med, a se aflii, la mine meni dupit teirtmul
celalalt, v6 omrli; 148: se duse, pn ce ajunse pe teirimul unor
cline; 295: paskea miliastrii, de pe tdrimul celAlalt.

2. coprins, hotar, mo$ie.

ISE'. 38: tog intoleserk c. acsta era femee de pe alte

teiri-

muri ; 55 : cum se pke ca ora de pe alto tdrimuri s ritzbscil pn aci.

II. din basme vorba trecu In poesia populara.

TAPIT, 140: Pe potea apuca, La Din se ducea; Din pe cal c'o

punea, Drum all lua, Pe tdrimu Malt intra.

TARYM, habitation (Bianchi). G. Meyer admite (p.

45) urmatorul itinerar al vorbel: Tipspov, acoperemtnt,

loeuinta slay. trmU turn" ung. terem sala"

rom. tartm, de unde vorba ar fi trecut In turcesce.

Numal In basmele i In chntecele istorice rusesel re-

vine o expresiune analoga, terem, dar cu sensul opus

de locuinta Malta, aeriana, iar nu sub-ptimintna ea In
basmele nstre. Accentul vorbel romnesci $i forma el
indica un imprurnut direct turcesc (cum o dovedesc
vorbe ca abitir, &cm etc. clef revin asemenea exclusiv
In basmele din Muntenia).
tarl f. bucat de pamtnt sernnat si lucrat.

GHICA, 537: tarlalele de deosebite mriau despartite unele de

altele prin garclurl vil. CAL. 1881, p. 18 : munci din zo/1 de
la nAntiecll, pan& ce cute/ la patuInt o tanla bunicia; 1885, p. 20 :
sorbia cu nesatitl mirosul cel dulce ce esia din tarlalele de florI.

TARLA., champ ensemenc et labour; ung. tarl.

tasmA f. ($i tsma) panglica, sinon. cu cordea".

NEGR. I, 321: c15, cuviosulul un sfestoc de busuioc prsp&t, le-

gat cu o cochea tasma ngra. CR. II, 62 : 0-ohl lua de la FMticen1

o pftl&riu t5. cu tdsma ; 173 : De draga ce-ml era draga, O purtaut cu
tasma ngrh.

TASMA, courroie, lanire, ruban, galon; pol. rut.

tasma. Vorba e speciala MoldoveI.

www.digibuc.ro

351

tasmaluta f. panglicut, cordelutd.

SEv.

ilt. 58 : pe frunte au feti,rele taameilute eu margele.

ttbr m. 1. (i tatar) numele poprelor turce de la

Nordui. EuropeI, In special al Nogailor din Crimeia i
din Bugiac ( 4 i 5). Desele lor navalirI in Moldova afl
lasat urme pna astadl In limba, In anumite locOunI i
In sensul peiorativ al numelul etnic (cf. 5).

AL. T. 658: ada-1 astA41. i rni rAeni ma, ert nu te a1ung5. Td-

taris; 1717 : deodath, am pornit, ca i cum ar fl nv1it Teitarii.

Numele figurza i In proverbul istoric (Pann,

105): tara piere de Teitari i el bea cu lautari.
2.

curier potal, calara turc cum eraa la noi

caniI" (Tatarii fiind noma11 neaoI. i calaret1 dibaci

earl merg repede ca vintul): tataril curierI eratt. Insar-

cinap cu coresponde* Intre Prta i Tarile romne

(V. Partea II: tatar-agasi i tatar-mizil).
a. In literatura istorica :

F COND. 1693, p. 56 un War al Vizirulul care ail venit eu ekti.

U. III, 186 (d. 1802): eel ce merg cu pricini trebuincise, treatori
sail tdtari. BUD. 421 : Inadins Mari sh, mrgrt, eftel nu am niel un
prepus. CRON. III, 437 (d. 1822): sh fach chrtile i cu poroncile ce
slut a se trimite eu inadins tatar la Moldova; 446 : ail sosit tatar
vtltav de cal&rml de la Moldova, aducnd haul i insciintare de
ridicarea ienicerilor i a lui Vogoridi, i earti de heretisire pentru

Domnie.

b. locutlunile Mr nu &A. ttaril" i parca '1 alung tataril", ce se dic despre cineva care se grabesce
i lucrza cu zor 33).
AL. T. 50 : eoconmu era grabit, pareA-1 alungall tatarii din urnift:
88: te ear& indat& din cask
dr nu dall tdtaril; 808 m due ...
dr nu dall tdtaril.

3. pop. urin sinonim cu jidov".

Studil folkl. 198: orm vechiu de And eu Tdtarif

Jidovii... duprt vrermle cand eu Urimil orl cu Jidovii.

4. fig. barbar, om cumplit.

AL. T. 1700: despre multemire nu (Tic, e5, dra om slut i

nu-s Mar.

5. (In basmele muntene) drac, naibl (i ung. tatr

drac"). V. han-tatar.
CAL. 1877, p.

dar ce tataril te silesee O. dal ma pe foe ?

1881, p. 72: ce tataril o fi avnd de nu mai sosesce ? 1883, p. 49 .

cum tatara sa nu scull?

TATAR, tartare ; courrier, estafette ; bulg. serb.

tatarin (tatarinka sitgt" i tatariIa cioltar"), ngr.

tipos, ung. tatr (i. drac"). Numele occidental, tartar, pro-

vine din acelaI nume asiatic sub influer4a lui Tarta-

www.digibuc.ro

352

rus infern" : DitariI fiind re-cum inchipuitl ca menI

esit din fundul iadului.
ttara f. 1. femeia tAtaruluT.

AL. 78: Si tdtarce-am veduvit, Fete marl am bkrnit.

2. iapg, tAttirsca.

AL. 161 : Pe-o Mara 'nchleca Si la gnh se lua.

3. cojoc lung (cum purtail TtariT).

Doc. III, 613 (d. 1787) : tatarcei voinichsch... tatarca de postav.

F1L. 14 : tatarca ro0e blhnit h. cu vulpe nafe.

4. hriscd (Fagopirum tartaricum), introdusa in Eu-

ropa orientala de Tatarii din Crimeia (rut. pol. ung.

tatarka hriscA"); planta e originara din orientul Europel: hrisca (pol. hryczka, litt. [gilt] grecesc), ngr.
parosEtt (litt. griial arapescl, fr. bl sarrasin etc.
1 (si trtaculd) planta Coccinea indica" (Dr. BrnzA).
ttresc a. 1. ce .0.ne de TAtarl.
DAS . 406 : de imprtia tateirisca 0 de obiceiul lor 0 at loc

cuprinde tara tatdrsca. UR. II, 254 : galbenl teitaresd. GANE TII, 11 :
intrga urdie Maraca a fost sfrmath. AL. 78: Cu copile mirzacescl

Si cu rbe Mares&

2. pop. strasnie, cumplit, grozav (mal mult ironic).

AL. T. 608: puteai sh prin4I un gutunar din cele tateiresci;

669 : or da boierii peste col 0, In loc de bucate, 41 mnca o calcavulk din cele tatdresci ; 1071 : i-am aruncat o ochire de cele tataresci.
FIL. 169: aidet1 dar sh tragein un dant d'ale tataresci. tiTANC. 219 : l'a
fost rupt o Mule d'ale tatarescile.

ttrime f. nmul tAtilresc (In poesia popularg).

AL. 79 : Tatarimea purcedea $i pe Gruia mi-1 ducea ... TEOD.

616: A intrat tatarimea, Pustiesce paji0ea, Paji,tea i mo0a.

ttrit f. sens identic cu tAtarca".

AL. 78: Iath mIrzhcitele Si cu tatdrifele.
thva f. 1. tigaie de fript (cu pl. tave i tdv).

MAmox, 4: trimisese la cuptor clout', gasce grase, ca sh. se rumensch la tava pe nisce var4 6. acra; 156 : srbtrea DrAgaica cu

vin 0 cu fripturk la tavd.

2. tabla de servit cafea, dulcVi, ciait.

Fix,. 143: o tavd de argint In manh pe care erail depuse multe

feligene; 183: femeile aduserh tavile cu dulcta. 0 cafea. GHICA, 34:
douspregece tave Incarcate cu tot felul de darurl. lEoL. 655: Iar pe
tavd ch'm1 punea Oglinda 0 cununa.

3. fig. si fam. a da tava pe cine-va", a-1 bate rt.

MARION 1892, No. 26: mi-1 dote tava, de-I fhcu otova de praf.

Var. (mold.): WM.

BOGD. Cora. 17: pune pirostrille, pe earl a(lh tavaua cu pesc1.

TAVA, pole A frire, creuset; bulg. serb. tava,

mer. tav, Dgr. mpg.
tavbn n. 1. podul easel.
Doc. II, 319 (d. 1791): podina pentru tavan de stejar sah de

www.digibuc.ro

353

fag. OD. I. 127: sala al carel tavan de grinill inegrite se sprijinia pe

',loud sirurl de stilpL FIL. 285: tavanul acestel camere de grin41 si
ulucl de stejar frumos lucrate. GHICA, 495: o sal& mare, zugravita
pe perep si tavan ell tog Oil Olimpulul. Cras. I, 33: o camera lunga,
j6sh, cu tavanul murdar: 197: camarulA mica si tavanul de scandun.
1sp. 221: se ascunse inteo crapatura de grind& de la tavanul easel si
asculta la sfatul lor.

2. scandura de brad, lunga si subtire.

XEN. 171: butucI marl si necioplitl de braa se preracead pe

nesimtite in tavanwri taiete frumos si regulat.

TAVAN, plafond, tage (cf. taban poutre, tra-

verse"); alb. bulg. serb. tavan, m cr. thvane, ngr. TaP6'.1n.,

plancher, plafond.
techer-mechbr adv. cu zor, cu nepusa, masa, pe

sus (litt. de-a dura).

CAL. 1881, p. 23: tineril se pothenira luati pe sus techer-

mecher de o cta de slujbast impdtatesct; 1883, p. 56: fetele tirind

techer-mecher dupa ele pe bietn1 argat al gradinaruluI; p. 58: trimi.ese in (Ate partile sumedenie de olacarl cu porunca de a o aduce
techer-mecher, oil pe unde va gsi-o; 1895, p. 66: imperatita fu dusa.
techer-mecher. I. P. si Gh. 16: techer-mecher 11 due turma la adapost.

TEKEE MEKER, precipitamment, trs vite, en grande

hate (d. teker rta"). Vorba e speciala basmelor muntene.

tecnefs n. astm (la cal).
Isp. 256: un cal al sell, statut de btran si. plin de tecnefes.

Var.: ticnafes $i. tignafes (Dam, Terminol. 52).

TEKNEFES (pers.-ar. teng nefes souffle court"),

asthmatique (d. pers. teng gn"

ration"); serb. teknefes.

ar. nefes respi-

tel n. 1. fir de metal, strma de fier sail de ()tel.

TARTY 1792: teluri de fler cantar 48 bail:.

2. cea mal mica si ultima crda a unul instrument.

PANN, 169: mi-se rupsese la tambura telul.

3. betla miresel, In Dobrogea si Macedonia (Marian, Nunta, 251, 260).

-- TEL, fil de fer, de laiton, fil en gnral; alb.

bulg. serb. tel, ngr. Tgkt.

tel1 m. 1. (sensurI archaice) 1. strigator public,
sinonim cu crainic" si pristav".

IST. 1715, p. 64: ad poroncit sa, strige telalul, ca tot omul sa,
sting% focutile. BELD. 314: Telalul pun ca sit strige, si cu voie si nevrut, Cati vor avea cat si arme sft le aduc la vindut. COND. Caragea.

250: se vor face cunoscute aceste strigarI prin Mitch la locun pu-

blice. GANE HI, 289: strigate de telail .$i pocnete de biciu. Br:FR.117:

Telal ca. punea, Telal 1mi cata, Unde s'afla, Un mic calusel...

2. I.n special, strigator la mezaturl.

UR. XVII, 91 (d. 1770): sa puie telal sa strige la sultan-mezat

dupli obiceid. L. Pr. 42: tetalul striga indata: 4ece galbeni fata giudelnl l Fn.,. 241: aerul r6suna de glasul cel tare si lip6tor al telalilor.
23

60936

www.digibuc.ro

354

Var. (archaic): telar.

DION. 197: ail poruncit O. strige telari pe ulith, sll, strIng4 norodul sti, yap. (trupul lul Vodb, Hanger lid).

II. (sensurf moderne) 1. vinptor de haine vechl

(strigand pe ulitI).

Doc. IV, 283 (d. 1793) : telalil crtrora acsta le este hrana cu
haine gata date de obste, sh se tie numal de acel alisveris al meza-

tulul, iar s5, nu croiasc b. nicl sA csit din bucata; IV, 430 (d. 1793):
telalii earl vInd haine vechi si purtate. PANN, 65 (prov.) : stapInul
vinde si telalul nu se Indura s/-1 dea; 165: merge la telal Indattt, se
'mbrach pe sine 'ntill.

2. mijlocitor la negot (V. teleleicd).

TELLAL (ar. dellal guide"), entremetteur, crieur

public, marchand de brie-h-brae (d. dalla montrer le

chemin, vendre l'enchre"); cum. talal auctionator" ;
alb. bulg. serb. telal (i telar), ngr. TeXXakriS.

*telalba(a) m. starostele telalilor la mezaturI.

Doc. I, 450 d. 1784): Fad facut telalba.2 asupra telalilor din Bucurescl. UR. X, 108 (d. 1799): sg puie pe telalba .F, ea s strige tot
locul la mezat; V, 445 (d. 1815): tte veniturile podulul cu tidulb.
prin telalbaqa s5, se vin4I la cochil-vechi In vistieria gospod. I'm.
210: am dat 1111 telalbaot lel 1500, ca stt nu strige prin tte rspIntiile.

TELLAL BASY, chef des crieurs publics dans les

enchres des fermages ; bulg. serb. telalbaa.

telld m. (si telele) vagabond (in Moldova).

AL. T. 343; iar te-al Inecat, mIl telalda. NEGR. IA 4: StAricicall rasipesce 'apol Imbll teleled. CR. I, 320: de atuncl Incce am
umblat ia ma, teleleit Tanase.

tellita f. sens identic cu telelied".

AL. T. 342: amp teldlija cum Isl laud& marfa?
teleleici f. 1. smnrica, mijlocitre.
Doc. I, 450 (d. 1781): pamintene ct si staine muieri teleleice.
2. fam. femee care blrfesce de totf.

,hp. 56: &Ind e Indrjit rumlnu Ofemeia lul, Il 4ice... iazm,

puhl. de lele, teleleicd... MARKIN, 131: era o teleleicd i jumtate, nu

se misca nimic ln mahala far& scirea dumniaeI; pe tog 11 birfla...

telelica f. vindtre pe ulitl de luerurI vechI.

Doc. I, 450 (d. 1184): sa nu se faca Inselaciune si furtiagurI

de catre telalil si de catre telelicele; IV, 430 (d.1795): telelicele carl

obiclnuesc de via si se string Lunia la tirgul Cuculul si vnd haine,

pInzeturl si alte meruntisurl. Fn.. 213: teleloica mi-a 4is cgt pietrele
slut prste; 225: diamantele si rubinele slat aruncate pe dnsa cu
lopata, parca e brezaie sail telelicd. OnA. II, 166: 'apo1 trage-1
gm% de mahalagick Clcl al marfa d'asta ca o telelacd.

telalic n. 1. meseria telalulul ; 2. marfa sa.

Doc. I, 450 (d. 1754): sit nu-1 Ingadusca a face telatic.

TELLALYK, office et remise pereue par le courtier.

telemeh f. branz, de putina din laptele din care

s'a scos untul (Dr. CrAinicnu).

www.digibuc.ro

355

TELME, fromage trou (d. telmek percer").

teletin n. (i telatin) piele rorata, numit iuft".

TARIF 1761 : teletin pkrechea 45 bani. Corm. 1776, p.16: (tece

lel de la starostele de ciobotari ce lucrzk teletinuri. TARIF 1792 :

telatinuri de Bulgaria perechea 6 bani. IONESOU, 703: cizmele se fac

din pieI de vaca lucrate de tabaci gi fcute teletin.

TELA.TIN, cuir odorant prpar en Russie a vec

du bois de l'huile de santal et de btuline ; bulg. telatin,

serb. teletin carne sag piele de vitel" (d. vsl. tele

ngr. TEXUTEYL, cuir.
telte f. valtrap de Ling, ce se pune sub ,sea.
Cum*. XVII, 108: scosel gua de pe cal, trksei calabalicul meil
de sub teltea.

TELTI (tegelti), coussinet de feutre cousu au

dessous de la selle (d. tegel couture A. gros points").
temb61 a. i m. trinclav, trintor.
ISP. '22 : eel mal multi erail nkzurogl, tembell i deguchiati.
BARU IV, 135 : era prostut i tembel val de lume.

TEMBEL (pers. den-bel care

hranesce corpul"),

paresseux, lent; bulg. serb. dembel, mcr. timbel, ngr.

TEp.icalc, fainant. Vorba e speciala MuntenieT.
tembelic n. trinclavie.
TEMBELLIK. paresse, oisivit; bulg. dembelik.
temen f. (i temenea) inchinaciune dupa maniera

turcsca: corpul plecat, drpta lasata putin in jos,

dusa apot repede la buze i In urma la cap.

CRON. III, 444 (d. 1822): ail Mont eke trel temenele pink la pk-

mint gi ingenunchind, ail sarutat crosurile macatului pe care gedea.

AL. T. 142: Sk se filing5. In loc din gele, Ca sa fack temenele; 1331 :
flicand temenele, se apropie smerit de Hirzobenu
saruta p6la
hainel. I'm. 14: bietul june ce.i racea temenele pknil la pamint ; 28 :
desele complimente i temenele ce fl.cea in drpta gi In stinga; 97:
i racu temenea pan& la panlint gi shruta mkna lul lpsilant. ORAS.
20: De loc vre-o trel mtanil g'o temenea turnai.

Vorba revine i In cntecele populare.

AL. 108: La Sultan de se 'nehina Cu adinca temena. TEOD. 482 :

i la dinsa se ducea,
la dnsa nainta, Temenele ck 'I racea.

Temeniva c '1 fcea, Pla, mna 'I shruta; 539:

TEMENNA (ar. exprimer un sonhait"), manire

de saluer en portant ses doigts aux lvres et ensuite

au front; alb. bulg. serb. temena, ngr.
temenesc v. a se ploconi (inteo balada).

TEOD. 551 (d. Teleorman): Ieniceril de-'ml sosia, Bunk (Tina

ch-1 dedea Si frumos se temenia.

tnc n. i. balot de marfa : tncurT-tncurI", gramada, unul peste altul.

DIoN. 208: in beserick n'ai1 intrat sh jefuiasca, ck, era p6te o
mie .gi mal bine de lacll i sepeturi i te'neur1, calabalicul orkganilor.

www.digibuc.ro

356

TARIF 1792 : celelalte poveri de mad& sh dea de dou Uncurl de cite

oca 60 dupa obicehl 300 banl. BASME I, 64 : blimurile nepretuite ora
puse tncuri-tncuri.

Vorba revine adesea in poesia populara.

AL. 176 : SarA el tneurile, SA-0 ia postavurile. TEOD. 56 ; Tncuri

de postav Curtea sa-ini Imbrac i. nunta s-ftml fac. BUR. 214: Septe
tncuri de postav. De cel mic si puhav.

2. pachet, gramadd.

AL. T. 90 : sete un tnc de hrth ; 256: un te'nc de hrtge.

CR. II, 62: nn tnc de sumane croite, nalt panft In grina, astepta
cusutul; 96; un tnc de chite de chnepl. JIP. 90 : stringe-le,fA-le tnc.

3. num6r de 10 topurl de hrtie (5000 cle).

TARA N. II, 366: &it ea cla de hrtie, Cand stA tenc In prAvalie Si logofetil pe ea scrie.

TENK (pers. denk troit"), balle de marchandise,

ballot ; alb. bulg. denk, serb. denIak, ngr. Tiro.. Terrain

comercial generafizat In limbA ( 104).

tencurel m. One mic.
AL. 238:

'8.11 trecut in ceea parte Cu trel tencurele 'n spate.

tnchin m. a patra parte dintr'un dram.

ORAS. II, 39: Cntar ca acesta nu-s alte cntare Si ve41 el

nu bate niel un tenchiit mat mult.

TENK (pers. denk), poids, petite mesure, le quart

d'un danek galant un dragme Barb. (turc. or. tenke

bani", de unde rus. denigi moneta"); ngr. ,c7-11., scrupule, quart de drachme ( 93).
terezie f. cumpn, cntar me mic.
ORAS. 6 :

altil vinde eu bucata, WA cot si terezie.

Vorba revine In cntecele oltene.

WEIG. Rum. Dial. 79: Si sfingele 'n terezie Sa vi-1 vind la spiterie. TABU, 326 : Sa-ml vadA carnea 'n cntar Si sngele 'n terezte.
TERAZI (pers.), balance, trbuchet; serb tere-

ziTe, alb terezi. Vorba e speciala MuntenieL

terlIci m. pl. (si tirlicT) pantoft garnisitT pe dinnAuntru cu postav, peste earl se puneail papuch (ca sa-I
apere de prat).

Doc. II, 313 (d. 1792): papuel cu terlici femeesel liochil cu topI
si postav rosu InlAuntru. DR. IV, 133 (d. 1792): condur1 cu terlict
fAra cordele. FIL. 269 : cu &lief F.:i iminei rosiI In picire.

TERLIK (fraicheur), spce de chausson ou de

bottine en cuir mou, crdinairement de couleur jaune,

qui se porte par dessus la chaussette de coton et

Pintrieur des babouches Barb. : serb. terluti botinP"
(rus. terlikti hain lunga"), alb. terlik, ngr. TspXbct.
tertl n. snur de mtase.

NEGR. I, 16 : broderia cu fir si eu tertel II acoperia tot pieptuL

TYRTYL, chenille, fil d'or tordu.

www.digibuc.ro

357

tertip n.

tirtip) I. (sensurf archaice) cu nuar0

Serise : 1. ordin dm partea autoritAil, dispositiune oficialA.

Doc. I, 257 (d. 1783): indath, am facut tertzP, sh se taie cherestua. UR. III, 201 (d. 1802): cIte tertzpurI se vor face din partea
prea Inaltel mele L1101141, at'at din zaharele cat si de unt,

2. plan, proiect.

pm/. 89 : Suvarov II izbi iar nptea si tot cu ace1as1 tertip ea si de

celalt rind. BELD. 341: socotind a acesta este cel mal minunat tertip ; 395 :

vr'un tertip de-o dare noufi a mal putea iscocli. COND. 1813, p. 373:
de tertipu en care socotim c s'ar cuveni sh se puie postele in orinduialh. AL. T. 1232: Inca s'atinge deqpre drpta giudecat, despre
tertipul lumil.

1.1. (sensur r. moderne) cu nuar4e peiorative : 1. mij-

loc (mal aclesea neonest), uneltire.

BELD. 3.16: C'un tertip vicln s, intre, c 'n silh chip nu era.
AL. I, 840: daeas gasi vr'nn tertip, ca sa schimb idelca ; 1403 : sh iscodim vr'un tertip. Frr. 257: s se vinila
casa in care te afli locuind, ea prin tirtipul acesta sh se despagubsch tog creditoril; 325:

s trimitem banil, dar sh ghsim vre un tertip, ea shl luam Inapol.

GHIPA, 38: gasise cap-vs amenl sdravenl, cari 11 ajutail la desavirsirea tertipuriior 1.111. isp. 16: calul spuse fetel cu ce tertipuri Imbl
tat-sil, sh-1 incerce brirbhtia; 376: de nu va fi dintre boierl, apol
tot cu tertipuri prin tagma prostimil sh-I cant.

2. pl. chich4e, clenciuri.

AL. T. 1280 : nu se prinde Petcu cu tertipuri. Isp. 337 : nu se

nita la tertipurile i la renghiurile ce-1 tot jaca. XEN. 200: tare m
tem, ch Hristea umbl. cu tertipurf.

TERTIB (ar.), arrangement, ordre, disposition, or-

donnance; systme, plan, projet ; bulg. serb tertip .,ordine", alb. tertip mijloc vicln", men tertipe, ngr.
Tsprf.m. In priviAa scaderii sensuluT, cf. sin. marafet".
tertipgiu m. care umbla cu tertipuri.
OR 13. 19: Tertipgii de frunte ca orl-ce advocat.
Formatiune analogica ( 23).

ts

n.
tas) 1. ccA de lut (in care se bea cafea).
CRON. III, 433 (d. 1822): acolo se lucrza lulele, tesurl i alte

lucrurl de lnt poleite cu aur.

2. disc (de balanta, de rtA) satt pentru stringerea

milelor: a umbla cu
3. lighenas de barbier.
4. tobita de cavalerie.
AL. Pr. 369: tsuri de alamh, ciselate cu arabescuil. PAPAZ. 127:
tersurile se numia i giamparale.
5. cle,%e de lemn, unlta dulgheruluI (Dam, Ter-

minologia, 114).

T S (ar.), coupe, tasse ; ngr. 'riot; de aceial' origina: fr. tasse, it. tazza.
te?gheb f. 1. masa de lucru (a timplaruluI, a croitoruluI etc.).

www.digibuc.ro

368
GHICA, 41 : croitoril se serviall de frfecile cele marl de tefghea.
TAPU, 100: Tar pe Maica Precista [Tataril] O facuat d'o tewhea, De
foca tutun pe ea.

2. taraba de expus marfa.

Doc. IV, 287 (d. 1793) : avnd i tefghea cu lumtnarile de cra.

earl tot norodul, cI merg la biserica, cu Inlesnire gasese de cumpara.

3. masa pe care se numra bani si se fac socote-

lile In carciumf.
CRAs. I, 211: cniumarul stnd tanto 1ng6. tewhea.
Var.: tejghea i tijghea sa tiqghea.

MARION, 60: Nea Barbu nu se mi.5ca de la tejghea; 116: Nea

Trandafir st a. priponit la tijghea cu palaria In cap qi cu un tibiir
In mna, ca sa, Insemneze tuicile. ORAs. II, 70: Chir Vasila, nu te
face! Da-te 'nace la tifghea.

TEZGIAH (pers. dest-giah lieu o l'on travaille

des mains"), atelier, comptoir, tabli ; alb. bulg. tezgiah tabli", serb. tezgia masa de lueru", mcr. tizghi,

ngr. TECTL4.-it, bane, talage. Vorba speciala Muntenia

teghethr m. (1.

orator pe tesghea.

tejghetar) 1.

(sens archaic) lu-

Doc. IV, 307 (d. 1794): sS. Impart1 Berul pe la totl muteril,
herarl, tefghetari, tigan1 i sibI.

2. (sens modern) baiat care st la tesghea.

CRIS IV, 370 : tefghetarul zuruesce la teghea cu gologanil

&and 11,icur1. CARAG 63 : Chiriac, tejghetarul nostru. BASME IV, 136:

intrnd in vorb corajli cu unul din tejghetari.

TEZGIAHDAR, premier commis d'un magasin, com-

mis d'un caf etc. qui tient le buffet (dar ,qui tient");
bulg. tezghetar. Forma asemenea speeiala Muntenia
teste f.
tistea) 1. o duzina sat dece
TARIF 1761: cutitie testua 18 banl i In test 10 cutito1. TARIF
1792: frfecl
bricege testeita 2 banl, potcgve de cal de o tistea 6

banl. Doc. II, 336 (d. 1792): testua de fanil do teig netopit. REV. I,
413 (d. 1821): lual crite-va testele de fl*icur1 i le pusel prin buzunare.

2. numr de 24 cle de hartie (In Ardl conr).

3. fig. numr de dou-spre-dece.

BASME III, 4 : va da peste testua de surorf pentru cel 12 feciorl.

TESTE (pers. deste une main de ..."), douzaine,

vingtaine etc.; alb. bulg. serb. teste, men tist, ngr.
TECSTgq, cahier. Termin comercial ( 104).

testemln. basma mare patrata cu campul negru,

galben-roscat i pe margine cu flori colorate: brobda
ordinara i subtire (sinonim cu buiama" i pambriA")
ce se 'Arta obicinuit vara, pe cnd iarna se mai pune
asupra-1 marama.

REV. Il, 240 (f. de z. 1817): dou6 testemelurl sadea. AL. T. 99 :

testemel cu Bong; 530: giupInese cu testemeluri ; 1270: Kera Varvara
'Arta testemel. XEN. 120 : huninar1 legate cu testemele se Impartiall la

www.digibuc.ro

359

preoti i daschli. BuR. 101 : Chimirul sii-1 ia, Testemel sh-ml dea. VIILP.
45: C'am sh plec la Cornhtel Vam sh-ti iell d'un testimel.
Var. (muntng) : tistimel.
REV. Il, 240 (f. de z. 1817) : un tistimel cu bibilnri de mkase.
JIP. 70: mhrfuni, tistimele, seufe. TROD. 521: Undo baba l'amlia, Tistimet
imbrobodia. VuLp. 41: Tistimel turcese cu florl i cercel de ghlbiorl.

TESTIMEL (pers. destimal essuie-main"), serviette,

grand mouchoir; bulg. testemel, serb. testemell maramg.", mer. destemiale basma", ngr. vzsoravAc ( 100).
testemelar m. fabricant do testemelue.
GHICA Rev. N. II, 422: ce s'all fitcut fecioril testemelarilor ..?

tetreh f. ,erbet safl dulctA de chitrg,.

GHICA, 296: tetrea de chili% i deosebite vutel.

TETRE (kitre rsine de cdre"), sorte de patisserie.

f. (si tivaturd) targhoitl, tarabnati.

tevatir

GANE III, 261: duph o lung& tevaturd cu chelnerul... porunci

si-1 dee o frigarue. Tsp. 37: de co sh mai facem p'acolo teva turd, s&

ne imbhiem aci; 212: era rupt de ostenla de atta caltorie i de

atta tevaturd ce mu pe drum ; 272: nu credea sti. se fad atta tevaturd pentru nimieul Asta de mruntaie. CAL. 1881, p. 45: ce numal
atta all phtit i faceti atta tevaturd ; p. 49: zmeul aucli tevatura, ce
se fficea in curto; 1883, p. 41 unde se fleu, mAre, un sgomot i o
tivaturd prin chmrtrile de joc; 1885, p. 19: dupa ce se sfiri i cu
tevatura nuntil; 1895, p. 66: o tinea lant cu gura i cu tevatura.

TEVATUR (ar. continuit), bruit rpandu, rumeur

publique. Vorba revine mai ales 'in basmele muntene.

tibiqr n. creta. Vorba e specialg. Muntenia

Do . 11, 332 (d. 1792): s& insemneze cu tibisir pe loitra carulul

pietul a fle0-chruia. CARAG. 272: le Tusemnam i en tibisir pe prevazul uil. MARION, 117: crciumarul cu un tibipr in mna, ea sh insenmeze Inicele. OBAs. II, 102: cum fad pe spate cruel de tibisir. . ..

TEBESM (pers. tebasir), eraie ; bulg. tebesir, alb.

tebesir, men tibisire, ngr. TEIJ.7cacrOr..

tichie f. 1. scufie sail fes ce boierif purtat in-

nainte sub cAciulg. (ea si astgqi Armilnul): cu acest sens

vorba figurza Intr'un sir de proverbe.

PANN, 120: chelulul ce-I lipsesce? tichie de marghritar; I, 85:

Cap d'avea, n'avea, el scie, Dar 'a cumprat tichie. Isp. Rev. II, 162:
eu tichia chelului nu te juca.

2. scufie de npte.
MARION, 79: l'a vMut tolhnit in plapumh i eu tichia in cap.
3. scufie de copil de curind ngscut.

SEQ. IV, 31 : tichie de strigoi d'a cu care se nasc copiil in cap,

o ia mkele, o usuch .5i o phstrzh; rupe din ea, scuipli pe ea i fre&

cu ea pe copil la bmic.

4. scufia sail fesul ce prt Evreil eel 136trAni si

bigoti sub palgrie (si sub forma metatetica chitie).

AL. T. 23: mi-am'scos degrabh i. cupth. i. chitie de pe cap.

www.digibuc.ro

360

GHICA, 353: cnele care la un semn shria pe d'asupra Ovreilor, smutgndu-le chitia ngrh de pe cap. STANC. B. Sn. 90: un cap de jidan
cu tichia luL

5. poporul atribue draculuT o tichie minunatd, care

n face nev6dut.
JIP. 115 : necuratu umblh cu tichie i
en tichia draculul.

te phzescI de a te jrica

TIKIYA (takiye), bonnet de toile blanche qui se met

sous le fez; alb. taki, mcr. tachie scufie sub caciula".

tichiuta f. 1. tichie mica.

GRICA, 284: parch avea tichiula draculul In cap.

2. unul din numele necuratuluT (cf. tichie, 5).

SE12. III, 76: turcu e i In chipu draculul, c prth fes ca

dracu, c dram prth fes rosu ca tichia, de aceia i draculul h se

mal clice si tichiu.

tiftic

n. 1. MIA de capra de Tibet, un fel de al-

paga (Tarif 1870).

2. scamd (pentru M1141).

TARIF 1792: tiftic oca 11 2 banl.

TIFTIK, laine blanche et pure, surtont celle d'An-

gora ; charpie de pansement; bulg. serb. tiftik. rus.

tyftyk materie de land", ngr. tscprbtL.

tighl n. 1. cusatura repede pe marginea unel

materii, sinonim cu refec".
i jch, bats-1 pustia! parear trage tighel. BOOD

DELAVR. 57 : da

COM. 160: prostiiele

Tighele dose fhcea.

tighelurile. BUR. 106: Binikor ca-1 rinduia.

2. fig. mustrare asprd, dojana (cf. refec).

GANE III, 128: vkluva ti-a tras un tighel de mania foculul.

CARA13. 80: i-am tras un tighel, de i-a plhcut si lul. 0114. LI, 169:

tremurtind ca capul, vS trase tighel.

TEGEL, couture a, gros points pour ajuster deux

pikes d'toffe Barb. Vorba lipsesce aiurea V teltea.

tinglre 1. 1. la de metal, tigaie.

Ri.v. I, 341 (d. 1669 : cincl tingirl cu capace. GHICA, 76: tingirile cu bucate din curtile boierescl. STANC. 01. Pov. 136: pe vatrh
te, cracane, tingiri i cte alea tte.

Vorba figurz In mad' multe proverbe.

ghsit tingirea capacul. GoLE.,cu: duph tingirea

ISP. :
tmia (capacul ; a lins piinS. a pus tingirea cu fundul In sus.

2. fig. tingire spoita", muiere sulemenita (Golescu).

TENg ERE, casserole, marmite ; bulg. serb. tengere,

Incr. tendzer taler", ngr. TrysCpt

tingiric f. tingire mica.

i tawcCspk.

BASME IV, 112: aght de crcane tingirica de bucate.

tinicheh f. (i arch. tenech) 1. tablit de fier spoita

cu cositor.

TAR F 1761 : prunz, teneche, telud oca 10 banI. NEGR. I, 303:

www.digibuc.ro

361

prefac ferestrele duprt plan, s'o acoper cu tinichea sag et 61e. CR.
II, 89: cutite de otel or1 de tinichea. OD. I, 127: canaturl de stejar,

etsptusite ea tinichele i legate cu drugur1 de tier. GHICA, 279: lumlnhyl de sd in sfesnice de tinichea. DELAY& 3: pe crsta easel scar-

tie done limbl de tinichea. STANC. 74: srele ti lAsa ratfele pe un

acoperi5 de tinichea.

2. urcior de tinichea.
JIP. 148 : but1, lemne, tinichele...
3. scndurica de brad (subtire ca tinichua).

IONESOU, 738: pretul cherestelil varieza: tenechelele de 7-10

formi suta.

4. pop. sgard, mai ales prst (de tinichea).

MARION 1892, No. 6: s. lege cainelul tiniche'ua de gat.
5. (fam. si ironic) decoratiune, medalie, cavAlitrie.
AL. T. 485: 'Ispravniers5. ! de acum sa videti bontonuri si tenechele!

6. fig. si fam. sarac lipit (sens prop nit' Umbel romne).

DELAVR. 6: un ciocan (de rachiu), Inca unul si al treilea pank

ris o

ajungi la tinichea. MAR ON 1893, No. 18: n'o sa se dica ca

tinichea ca tine de pomanagig de o femee ca mine; 18J6, No. 25:

trage pe dracul de cd,... adic e tinichea.

TENEKE (mince lame de mtal), fer-blanc, usten-

sile en fer-blanc; bulg. tenekila. serb. tenee, alb. teneke, mcr. tiniehe, ngr. TEVEZi..;.

tinichigi m. meter care lucrza i acopere ca-

sele eu tinichea.

JIP. 52: polcovarl, tinichigit .

MNEKEgf, ferblantier ; bulg. tenekPgila, serb. te-

neegiia, ngr. revezeTC.

tinichigerie f. meseria i

tipsie

f. (si tepsie) 1. vas de copt pe jaratec.

OD. I, 422: tipsil de cositor. TEOD. 481: In conac lang gia-

mie, [porcil] Fript1 d'a intregul pe

2. tabl saU tavti : locutiunile sde cu capul pe

tipsie", se pocaesce (Zanne III, 401) si parca je pe

tipsie", saltA de bucurie (ib. IV, 412).

Cuv. I, 213 (d. 1588 : o tepsie de argint de coliva. NEc. 198:

au lacrtnat icna Maicel Preciste, cat se resturnad lcrmile pre chipul icnei, de le edeail tog menil picad Inteo tipsie ce era pu.,5,
supt icna. GHEORG. 309: vel Capar eu tipsia cea de argiat, stand
Inaintea Domnulul, pune \Trite& In doue pahare. AL. T. 142: In captor s'o rumensca li s'o duc pe tipsie Colo sus in Sptrie. NEGR,
I, 151: tipside pe care aducead bucatele, talgerele i pAharele erau
de argint. OD I, 154: cu tipsil, lighen i ibrice de argint. kL 125:
sa-1 due& [capul] pe tipsie De pesche, la 'mprtie. \rum,. 34: Po
tepsie cu

3. ts, giamparale.

01/4. ii, 144: i Zisu se scie, Bate din tipsie.

TEPSI, large plateau de cuivre, plateau en argent

www.digibuc.ro

362

etc. pour servir de la confiture ; alb. bulg. serb. tepsila,

mcr. tipsie, ngr. tatpi, tourtire.
tiptil adv. 1. stravestit, incognito (sens special
Munteniel).

CARTA, 192: un boier moscal ce imbla tiptil, ca srt ghsseh

men1 de ste. OD. T, 78: un om tiptil scosese un trup de femee
invelit inteo rash; 88: nevoind a trage nid chiar tiptii la gazdh,
in oras. GHICA, 7: Imbrheat tiptil, eram introdus ea alughr in odaia
reposatulul coeonu Tache. PARR, 146: un Sultan odath care des tiptil
umbla. STANO. 153: imphratul s5 imbrhea tiptil se ducea sh se plimbe.

Cu acest sens .si In cntecele oltene.

TAPU, 215: Iencea 'ntocmal ch urni. Crt tiptil mi-se Imbrhea.
S. in taina, pe furis (sens special Moldovel).

Vac. 302: voill merge pe tainh, In Tara romnsca, adech tiptil,

c a cum as merge pentru EWA trebuinth a mea. CR. I, 144: atuncI se
ie
pe urma ei. GiusE II. 224: esil tiptil pe usa din dos
spre a nu face vuet. -.KEN. 127; Hristea intrase tiptil in salon si se

apropie pe nesimtite de Maria. SEV. Pov. 148: trimite pe poph sh

oblicsch ce-1 si tot tiptil-tiptil in urma lul sh vado. ce aie sh faa.
Var. (archaice): teptil i diptil.
Ax. 147; ail venit si Craiul Stanislav cu seeretarul la Curte
teptil. NEO. 292 : at. trimis Imperatul un om al sell din cash teptil,
de all venit in Moldova; 367: Dumitrasco Hatmanul ail fugit teptil
peste Dunhre, tgndu-se la Tarigi ad la frate-seu /vlihaiil-Vodh.
A MIR. 156: nim pe Ianachi-Aga nu 1 all eunoscut nime, vtind teptil
Invelit turcesee ea ciohodaril. DIoN. 168: all inceput a umbla (Tina si

mptea pre ulith si prin cuttile boieresel, une orl dzpt, alte orl de
NA. AL. T. 508: palemi-se ea 'i tlimes teptil, ea sh, cerceteze starea

isprhvniciilor.

TEBTIL (ar. tebdil changement"), deguis. incog-

nito ; bulg. tibclil (tebdil), serb. tevdil, men tiptil.

tiribc n. (arch. teriac) electuar preparat cu afion.

TARIF 1792: teriacut oca 18 bam. PANN I, 121: si ametesce

[macul] firea ea un tiriac.

TIRIAK (ar.), antidote de tout poison, opiat, nareotique (d.

bulg. serb. terilak ; fr. thriaque.

tiriachiii a. si m. 1. care bea afion, ame0t, bk.

PARR, 1$e4. I, 13 : la dinsele mh uitam, tiriachi it in cap cu fumul.

2. mahmur, posac.

STA.m. 396: Satana intri in sail% tiri[a]chiei i murmurnd sudhlml.

TIRIAKI, mangeur d'opium; fig. pointilleux,

grognon, hargneux 88).

tiriplc n. 1. bumbhcel de impletit (de colre

alb A, rosie sail alb a stra).

TARIF 1761: horbote de tiriplic . tiriplic lesesc. TARIF 1792:

tiriplic de Hotin ... REV. II, 340 (t. de z. 1817): eiorapl de tiriplic. OD.
I. 422: ciarsaf eu Impletiturl de tiriplic. CAN. 3:Frunzh verde tiriplic,
De and eram copil mic, Doina o scull si doina o

2. (adv.) strunii (cf. gilitan).

www.digibuc.ro

363

Oias. II, 157: Trba, pot sh clic, Merge tiriplic.

TIRE IPLIK, fil coudre, fil de coton (d. tire fil

coudre" i iplik fil de lin"); serb. tiriplik bumbacel".
tivilichie f. (si tevelechie) pieptar lung al taraneelor.
Doc. VIII, 555 (d. 1804) : o tivilichie de be1acosh b1Anith eu ca-

com. Fox. ILI, 137: thrance1e Ora o scurteic 1r mnecl numith,

tevelechie. PANN. Spit. V, 12: sr). 'mbrace
tivilichie, Sa placi altor
mie.

Vorba pare a fi o compositiune din ilic" sub forma-T

neo-grca. (prima parte obscura).
tizic n. (si tezic) balega uscata la sre, putrigain
cu care Oranif 's incaldese iarna bordeiele.

oot: icl ;4. 'colea fumul subtiratic de tizic se strhcorn,.

curs prin hrnele de nuiele. DR. MANOL. 60: satnul arde lemne,ierburl uscate, excremente de vile bovine uscate (tezic).

TEZEK, bouse de vache ptrie en forme de

brique et servant de combustible dans les villages

d'Asie-Mineure Barb.
ti n. 1. sgomot, larm.

tImplat in toiul rzboiulul.

ZIL. 36: o pl6ie repede ce
cat giindescl e'a tinut toiul revolutiel?

CARAG. 79 :

2. temeit, mijloc, punct eulminant.

N. COST. 103: G1igoras lvanenco Polcovnicul, Bind om vit6z

eu alll rohmistril,
luptat ct-va si a1 esit din toiul Tatarilor.
BOGD. Pov. 181: biata betrilna cum se vhcfu In starea asta afara, In
toiu iernel. MARION 1896, No. 45: ea, un trandafir in toia. In'. 99 :
tocmal in toiui rugaciunii. CAL. 1883, p. 41 : pe and era veselia mal
In toiul el; 1885, p. 31: petrecerea e tocmai In toiul el. TEOD. 601:
La finttina hotu1ul, Unde-I toul fnutul.

TOY (t. or.), festin; rus. tuT ospt". Sensul primitiv a disprut in romnesce, lasnd numal pe cel secundar : sgomot la benchetuire" i apoi larma" in
genere. Vorba pare a fi un imprumut vechit ( 9).
toiesc v. a striga, a face larma. Vorba se afia numal

la Dosofteit (OctM94: *Maid qicnd acle scrieVi voT acs-

tea) si apartine exclusiv MoldoveT.

Si astadI Inca circula tot acolo (ea in Bucovina)

desearea necazul, a se rsbuna.

comphsul destoiesc,

CONT. XVIII, 26: cu &At se InchNia

destora inima, cu atta se Inglima limba. *Ep. V, 71 (d. Sucva): a.,I distoie,
rsbuna... mi-am distoiet inima, mi-am resbunat. SBIERA, Povestl, 54:
destie inima.

top n. I. (sens archaic) tun. V. Partea IL

II. (sens modern) 20 testele de hrtie (480 &Ile).

TARIF 1792 : hrtia cea mal bunk de un top 12 banl.

TOP, tout ce qui est de forme ronde : balle,

globe, ballon, boule.

www.digibuc.ro

864

topt'an adv. numaT In locutiunea cu toptanul", 1.

cu ridicata (vorbind de vInc;lare).

PANN, 153 en toptawd

banil la anul. ORAS. 53: I6nid bieanul Puse en toptanul Icre i misline,

2. cu gramada, in genere.

MARION, 132: Inmagazina la pumn1 $i la palme eu toptanul ;

barbatl, femel, fete en toptanul. ORAs. II 141: ardic cu toptanul
sume frte marl.
156 :

TOPTAN, en gros, en bloc (oppos para-pare'a

en Mail"); bulg. toptan. Termin comercial generalizat

in limba ( 104).

toptangiii

rn.

cel ee vinde marfa cu toptanul,

FormaVune analogica ( 23).

BASME IV, 136 :

toptangerie f.

tangiului.

se duse In Virg la un toptangi de vinuri.

1. negotul cu ridicata; 2. pravalia top-

topz n. I. (sensuri archaice) 1. maciuca asemenea unui sceptru, terminata la unul din capete cu o maciulie frte grea si acoperita peste tot cu placi sculptate de argint Irnpodobite cu diamante : topuzul eta unul din insigniile Domnief trecute, ce noul Domn 11 primia oclata cu sabia si calul cel imperatese (Cant.
Mold. 60).

DION. 206: Wcl ad gis boierilor. chat nu avetl ferman, sk nu

avet1 nicl o grij, ca nu yeti ptimi nimic; iar de voig rftzboid eu
topaz este In mina mea, poftim. Do . I, 551 (d. 1784):
mine, sabie
al doilea Spatar purtind topuzul i sabia. Pm. 31: Padiahul mi-a dat

sabie i topuz, ea O. ve r,farim 6sele, and vd ve1.1 resvrti ; 316 : tagina

Divanulul purtnd topuzul, sangiacul si setnnul Domniel. BASME IV,

131: Impratul s'a jurat pe steina si topuzui

2. maciuca scurta de argint In capt cu un nod:

la Q.ile de serbatori, Spat irul purta topuzu.1 domnesc

qi sabia atirnata cu un colan aurit de subtiori.

GHEORG, 302: Grigorie-Vodi ad suit Agia dupft vel-Comis, dindu-1 Domnul cu mina lul semn sft p6rte topuz, adici buLdugan. POT.
III, 293: din vechitne Armau1 sta inaintea Domnulnl tiind, ca setnn
al dregitoriel sale, un top a de argint; as1.5.41 ns nnmal Armasul
II si III p6rth topuzurl.

3. pedpsa infamanta, batiie la talpT cu topuzul

aplicata boierului culpabil de Insui Domnul, bataie maT
Infricosqt de cilt falanga, cad: vatama sele talpif pieiorului, dar era mai putin desonoratre (cf. turc. to-

puzu yemek recevoir un coup de massue").

CANr. Mold. 74 si quis insolentius se erga ipsum gerere aut

vel unico verbulo ejus honorem laedere ausus fuerit, flans ossa nemine contradicente clava sive topuzo, quod a Sultano in sua inau-

g uratione acceperat, potest conterere; 103 : sin verberibus castigandus

est, nemini id facerP licet, nii principi, idque vel topuzo (clava prin-

www.digibuc.ro

86'4,

quae verbera licet gravissima sint, tamen honorein non laedunt, uti habetur, indiguissimum virgis aut flagellis ab alio caedi.
cipali

BELD. 428; Chiuciue-Ahmet, frte strasnic, zu1umurl nu suferia, Daca

Indraznia vre unul, sub topuzul lui peria. I'm. 08: de'ml vei spune
minciunl, l van da cincl-qeel de topuze la thlpl; 230: parcl v64 pe
Dumititchip al dumneaveistra btut la falangh bad sdrobit cu topuzul.

II. (sensuri moderne) 1. numele pietrel maI rsdrite, inteun joe de copiI (Isp. Jim 34).
2. fig. autoritate, fold cu topuzul", prin abus de
putere (cf. topuz altynda par la violence, litt, sous la
massue"). Proverbul nu-e nici topuz nicI tuig", nu-e
nimic de dnsul, nu are nicI o putere (Zanne IV, 668).

TOPUZ, massue, masse d'armes du gnralissime,

scptre; alb. bulg. serb. topuz, ngr. Toror4t, baton de commandement. Ca i buzduganul, topuzul a rmas simb olul
despotismului trecut.

tbrb5

f.

tolba)

1. sac de drum; 2. boccea de

marfa; 3. giantd de vIndtor.

AL. Pr. 29: aduandu-s1 aminte a are torba

4. (mai ales sub forma tolba") sdculet de sagett

TORBA, sac, besace, alb. bulg. serb. rus. rut.

torba, ngr. Topp.rocs, valise.

Forma muntnd tolbd" a produs

derivatul
tolbq, cel ce duce o tolbd In spinare, marfagiii.
trahan f. aluat framintat cu ou i redus In firi-

Ore din care se face supd ; se epee i tarhana (Costinescu).

TERHANA (pers. terbane), bouillie prepare avee
du lait caill et de la viancle Barb.; bulg. serb. tarhana,
ngr. Tpa.zavg.q, semoule ; ung. tarhonya.
trmp f. schimb (de lucrurI).
CR. I, 46: ha1 sa facem trampd: dt-mi carul i na41 boil.

TRAMPA change, troc (d. it. trAmuta) ; bulg.

serb. trampa, men trAmpa, ngr.

trincht n. (si trunchet) lemn maI subtire: pte

trIncheturi formzd o plutd (Bur. Crestturi, 15).
COND. 1776, p. 67: tot trinchetul ce se pogra pe Siret. TARN
1870: truncheturi &Ate 7 la pluta 25 lel.

TRINKET, voile triangulaire d'un navire (d. it.

trinchetta); fr. trinquette, ngr. rpoupdro.
trufand f. 1. plrga rdelor.

GANE III, 204: el cel dnti manca trufandale. PANN, Nastratin-

Hogea, 33: ciresele inteun ciur le puse i ca lucru trufanda, plee

la ciirmultorul,vrnd plocon a-i le da. Isp. 161: si le manca eu multa

poftt, ca pe nisce trufandale.

2. fig. prinos (acceptiune semi-literard).

TURPANDA (pers. tfirfende d.

www.digibuc.ro

ar. tilde chose

366

nouvelle, nouveaut"), primeurs de la saison (adj. frais,

qui parat avec la saison) ; alb. bulg. turfanta.
tciii n. 1. fier combinat cu. carbon; 2. vas de
tuci, de fiert mamaliga, sinonim cu ,.ciaun".
Jip. 89: cnd are sac si cracane, ;fare malaill si tuoi4.

TU6 (pers.), bronze; alb. serb. bulg. men tu,

ngr. Tottc. Despre metale ( 103).

tuciurin a. negru-deschis ea tuciul (cf. plumburit).

REV. IT, 395: Cu giubua fumurie, Fermenua tuciurie.
n. (si tulipan) 1. bucata de pAnza fing

tulpn

bumbac : milino sat. muselina.

de

NEO. 213 : 1-ail Inchis Turcil [pe Anton-Voda] si 1-ai1 batut si

caznit cu fel de fel de cazne, pan& si tulpanuri subtirI 11 faceail de Inghitia si apol le tragea Inapoi, de-I scotea matele pe gura.
Cip. 352: un tulpan lung de multi coti II tinea rnenii In mlinl ct
era si se rpedia iute si mergea calcnd pe tulpan si nu se afunda.

1-atl

UR. XI, 225 (d. 1715): o naframa tulipan. TARIF 1761: tulpan, bucata
90 banl. 1-try. II, 339 (d. 1817): roche alba de tulpan. OD. I, 422 :

perne de tulpan cu florI de tiriplic. Fit,. 90: mstasaril de Venetia,

tulpanurt, panglice; 345: un bruit de tulpan alb... rochie alba de
tulpan. TEOD. 312: Ochisori-tI chihlibar, Fat*, alba de tulpan.

2. brobll. dinteinsa.

AL. T. 52 : 1.1-oit aduce un tulpan not.. Fn,. 170: femel Imbrobodite la cap cu tulpanuri albe.

Vorba figurza in proverbul ce-I caciula nu-I

tulpan", adicg bgrbatul e superior femeff (Zanne III, 38)

i. maI ales In cantecele populare.
TEOD. 161: Tulpane, caltunI si legatorl, Ca sail fie de srbatorI. C. 36: Numa tulpanu eel din cap II cumprat de al Oil barbat.
MARIAN II, 167: Cu colanul lat pe sele, Cu tulpanul pe sprIncene.

3. turban (Intr'un cantec din Sucva).

*El?. II, 183: MS 'ntilnil c'un turculn, Cu fes rns si ea tulpan.
Vorba se presinta sub forme variate: tulbent, hobotul sa brobda mireser In Ardl (Bur. Datim, 21)
si. turbent, aceiaI in Banat i Bucovina (Marian, Nunta,
239, 249 *i. 705), ambele imprumutate de la SrbI.
.

TGLBENT (pers. dlbend qui charme le cceur"),

mousseline ordinairement blanche qui sert h. faire des

turbans, turban; serb. dulbent (tulbenta) brobda",
bulg. diulben (tiulpan), men dulben bucata de materie
alba In semn de don", ngr. TODX7C4W. 0 TODX0D7Civt, toffe
fine, turban; de aceiasl origina ; it. sp. turbante, fr.

turban (de uncle forma semi-literarg turban).

tulipan f. Urea numita obicInuit lalea" (Brandza,
436: i tulpeni), forma eI fiind asemenea unuI turban.

DLBEND (LALE), tulipe blanche ; serb. tulipan, rus.

www.digibuc.ro

367

tiulipant, ceh. tulban, ung. tulipan; din aceiasI vorba

persana: it. tulpano i tulipa, fr. tulipe, germ. Tulpe.
tulpanaE n. diminutiv de gingsie.
S. NAD. 7: 11 mal 9.01 tulptinaful.

turban n. 1. brobda de tulpan cu care Turcil

infasura capul.

RA.Lo. 306: ImbrA,c& o babli cu hainele i ea turbanul Pa511.

2. brobda analoga purtata Inainte de boierice.

UR. XI, 225 (d. 1745) : nasturi vechl ce ad fost la un turban

fb.ra miirg&ritar. NEGR. I, 239: brbatu-sed 11 aduce vr'un turban vechid

sad vr'o cindatk capeld. GHICA Rev. N. If, 75: cuc6nele cele duel e
se purtad legate la cap cu turban.

Var. (muntna): durban.

G ORJ. Diet. 108: durban safi concit, nveliul capulul. PAPAZ.

92: In calsch se aflad cloud jupineae legate cu durban de calemcherid cu llorI.

Turban e forma europna de la tulbent" : despre

variatele forme i nume ale turbanuluf (Cant. Ist. ot. 610).

tult n. veche monet turcsei, pretuind a treia

parte dintr'un leg, cam 15 parale (Wolf, 135).

4.)orip. 1693, p. 406: pentru faind de trel lunl, de orn, de lund

cate un tult. N. COST. 101: clte 5 ruble de on' Inteo luna, care fac

50 lel pro,7t1 51 un tult

Proverbul [1sp.]: un ort, un zlot, un hat i o la

cuunt (se qice de plata unui pret cam pip6rat).
Vorba circula i ac1.1 printre Rornitinii din Banat

(=20 creitarl), earl l'ag Imprumutat de la S'"e'rbi.

HODOS I, 189: S5, fi

tu/t; 197: Cine-1 d un tult

sciut mal de mult, A5 fi cump6rat d'un

un zlot, Sa-1 dea cu fune cu tot.

TULT (ar. sUIs un troisime"), a treia parte dintr'un leg (Cant. Ist. ot. 479); ngr. to5krt, jumtate leg.
tulm n. 1. burdut (pentru unt-de-lemn).
CuoN. Ill, 41u (d. 1822) : unt-de-lemnull1 a lucead cu tulumurile.

2. un num6r hotart (40 sag 20) de bucatf de blanull, de piel, de misacli (Stam. Diet. s. v. Zimmer).

TULUIS, outre, sac de cuir, morceau de fourrure ;

bulg. serb. tulum, ngr. touX6p.t. Vorba speciala Moldovel.
tuliunbfi f. pompa de incenditi.

Dtoil. 204: aruncrind up& si din tulumbe, ail potolit focul. AR.
80 (d. 1821): avand api in vase marl si tulumbei. GANE III, 210: deodat 5. s'aud tulumbele duruind pe dinaintea ferestrelor.
TULUMBA, pompe incendie, seringue (d. it.

tromba); bulg. tulumba, met% tulumba, ngr. TooXo5pirx.

tulumbitg f. clistir (litt. tulumba mica).
tulumbagiii m.pompier (numit Mold. si pojarnic").
BALO. 656: lt10 pompierl (tulumbagii) sub dol Apitanl. AL. T.
1139: chiam un tulurnbagig sa-1 trne o cof de ap pe cap.

www.digibuc.ro

368

TULUMBAgI, pompier.

lulumbagi-bap m. staro-Aele pompierilor i sacagiilor.

uR. XX, 358 : o sutft lel lu1 tulumbagi-bafa. POT. III, 312: talumbagi-bap 350 lei lfa.

TULUMBAgY RAv, chef des pompiers.

tumbac n. arama galbenL

142: sfesnice de tumbac cu luminrl de set inteinsele.

TEOD. 301: Cu toiag de liliac si metni1 de tumbac.

TUMBAK, tombac, plaque d'or et d'argent (d. ma-

laezul tombaga cuivre").

tumurg n. 1. (In Moldova) trunchfil, butuc.

CR. I, 48: se duce ruin j adure i incepe a chiti copacil trebuitorl: ista-1 bun de amanare, cela de thipi, ista de grimp, ista de
tumuruN, cela de costorbe, ista de tca. Cias. I, 25 : sh nu se lovsca luntrea de tin tumurug mare ce plutea pe apa.

2. (si tumurluc) gros, Inchisre (in Muntenia).

1SP. Sn. 43:

duse la tumurluc. CAL. 1883, p. 60: cnd i
veni in fire, se pomeni la tumurluc.

TUMURUK, tronc d'arbre, tige, ceps, prison, cachot; bulg. tumruk, serb. tomruk, alb. tombruk, ngr.
toup.r.p06zt (Vote insemnnd butuc i inchisre).

tura f. I. sensuri archaice) 1. monograma BultanuluI pe firmane si pe vechile monete tureesei ce circulau in tara: iscalitura, representnd o mfina deschisa
cu cele 5 degete, se facea cu cernla de diferite coIn aur si era pusa pe diplome de un dignitar
lorT
special numit nisanghr.
CANI. Mold. 64 : sanctissimo nostro signo (tura minirum, vel
nominis Imper. superscriptioni) ftdem habeatis atque ita sciatis. Koo.

283: ad invblit tte cartile inteun sandal verde si au peeetluit san-

dalul cu turaua. GHICA, 606 (V. tarapana). PANN I, 17: De cnd n'am
vegut paraua, I-am uitat cum e turaua. ORA. II, 140: Vre o dol an1
d'a rindul mat merse cum merse, Pfinl ce turaua de tot i se terse.

2. devisa, monograma.

ploy. 215: Bonaparte at poruncit de at fAcut din aurul vis-

tieriilor Vienel galben1 pe numele i chipul lul, si s'a facut precum

se ved galbenii pe turaua Frantel.

II. (sensurI moderne) 1. fam. si ironic, isalitura :

p un elf turaua.

2. fAa monetel tureesc i un joc cu moneta analog acelu numit asta0 risea".
Fn.. 29: unil jucat. nue1, Mtn iaslc i tura.

TURA (tugra), chiffre ou monogramme d'un sou-

verain; bulg. tura fata monetel", Dgr. toupac.

turali a. 1. galben cu zimti, drept la cump6na.

GORT. IV, 25: impbratul porunci haznatarulul, de 'ml dete o

mie de galben1 tot d'M turalil, adica eel cu blangul.

www.digibuc.ro

369

2. moneta In genere

cntece oltene i dobrogene).

R.-Con. 250 : Tot parale turalif, Luate de pe la SibiL BUR. 223 :

sh, cstig, deg, la parale, La parale turalii, Luate pe la betii.

TURALI (altyn), cu d'or au chiffre imprial ; serb.

turali (ferman), bulg. turali (florin*

turc m. 1. sens identic cu osmanliA" i busurman" sail musulman (cum se numesce eI insii, reservnd numele de turc" Turcomanilor din Asia).
M. COST. 25 : Turcii de pe locul kr Turchestan. AL. T. 1656:
ineet a. nu ne alungil. Turcii . nu Impinge.

2. locutiunea vin Turcif !" analoga celel (clr nu)

vin tataril!" V. tatar.

NEC. 200: stag satele pe marginea trii lesesei pline de menl:

si le spunead Moldovenii: Fugii, fugi1, c vin Turcil in tara 1-6sta! AL. T. 1000: ce sedeti In picire ? c dr nu vin Turcii.

TURK (tiirk), turc d'Asie, turcoman; barbare, vagabond, lourdaud, rustre ; alb. bulg. turk, ngr. touptoc ;
ung. trk.
turcesc a. 1. ce tine de Turd, ce provine din Turcia.
STAND. 294 : trimise sa-1 aduch un rind de haine turcesci.
2. ce tine de islam : mahometan.
AL. 2111 Lasa legea crestinsca i te d 'n legea turcescd.

turcesc v. a se face turc.

TROD. 129 : Dar crestin e. ori turcit? 480: Turcesce-te, Ianeule,

Turcesce-te, Beiule

turcesce adv. 1. ea Turcif: a vorbi turcesce.

2. fig. si fam. nedeslusit, netateles.

AL. T. 125: asa1 ea si cand le-as fi gait turce,sce; m'ad luat

la trei parale. CR 1, 260: incepi a bolborosi turcesce, far6, a sci bechid.

turcime f. nmul turcesc.

TEOD. 607: Cadinimea lesina i turcimea alerga.

turcomerit a. 1. (ironic) partisan al Turcilor ; 2. fig.

despotic ca i dmnii. Vorba aji esita din us.

AL. ( NE JR. I, XXXLV): pe vremea meaerad multe rele, menil

se g6sia cam turcomerip. AL. T. 1233: nu esti un phrinte blind, desmierdgtor; esti prea turcomerit.

Derivatiune neo-grca (ToupxoppErrig).

turculet m. numele stigletuluI (in Ardl).

turlAc a. 1. ametit de vin.

REV. N. I, 339: dol mitocani imbrAcati ferches, turlael. ORAs.

II, 63: Aci vestitul Pitpalac Jcit 'n loc, ch. e turlac

in cap cu
i beg;

basamac. TROD. 557: C'am p'aci nisce bieti, Ionicen, tunad

585: Cu capul de somn umflat si la minte cam turlac.

Vorba figurza In pro verbul oltn (Tapu, 707) :

nicl turc, nicT turldc, ia un ;Oa, adica un tercliea-berchea.

2. fig. nedumerit.
REV. II, 389 (d. 1821): eel mai socotitori din boieri cat si din
orAsani, umbla turiael, mirndu-se de acsta reform& [a lui Tudor].
60936

24

www.digibuc.ro

370

TORLAK (jeune, inexperirnent), paresseux, ngli-

(-rent ridicule, idiot; serb. torlak fanfaron", alb. turlak.

turlceso v. a se ImlAta.
Isp. B. Sn. 122: bea de se turidoits.
De aci desturlcesc, a se desmetici (ironic).
BASME IV, 142: se puse iarasl pe b6utura, ea sit se deeturlddeal.
int. frumos, nostim, fain: locutiunea turn turlitt", scsa, din cutie, frumos gatita (Polysu).
0114 IL 86: C'asa vrea Maria sa, Tiurlia, aloha, lease!
TilaLtr, divers; trl trlii", de diverses sortes,
de toutes sorts ; cum. turlu turlu varietas" ; bulg.

turli turli fel de fel", alb. tiirli trli pestrit".

turungiii a. portocalia, sinonim cu naramgill".

IONESCU, 693: fetele de colorat chilirourl

cicic, verde,
galben, turungiit
SE9. II, 91 : Rosatl narangie, rosata turungie. TAPU,
610 (descantee d. Teleorman): BrancE turungie, 131-Ana cafenie

TURUNAI, jaune, rouge fonc, litt, couleur d'orange (pers. turung orange amre"); mcr. turungi.

tali

tuteb f. oxid de zinc (considerat de medicil orienbun pentru ochl).

BALo 326: arsenicul, cobaltul, tuteisa.

TOTYA (pers.), zinc, antimoine, collyre; ngr. TOInteC,

oxide de zinc; fr. tutie.

tutiin

n.

foile unel plante din fam. solaneelor

(Nicotiana tabacum), uscate, apoi sucite sa0. pulverisate.

Tutunul cultivat in tara se transportl la Tarigrad In

mare cantitate i de acolo se intorcea iarki: In tara ca
tutun turcesc sa persicn, tin prtiat In boccele sa

In tncurI (Drilgh. I, 24). AstdI se importa din Turcia

3 varietV de tutun earl, dupa locurile de proveninO,
se numesc Yaka, Samsun i Persicn. Obicinuit se dice
a bea tutun", In loc de a fuma sa a trage tutun ( 37).
TARIF 1792: tutunul turcesc
tutunul de Iarti ce merge la
tam turcesca. DELAVR. 65: pescaril vorbesc i mestea tutun. CRAB.

I, 122: tutunul i spirtul muscMesc trecea din Rusia In Dobrogea.

TROD. 613: Din flligea cafea bea, Din ciubuc tutun trgea.

Vorba figurza inteun ir de proverbe.

PANN II, 139: dupft ce-1 urlt, bea

i tutun. HINTEscsr, 203:

ce-ml estl bun? st-mi bel tutun? ZANNE, IV, 678: ce atata vorbb.

pentru o lutes de tutun. Ibid: i-a dat frunza de tutun pe la nas

(adia l'a 1nfruntat).

Var. (mold.): tiutiun, titin i tition.

N. COST. 51: sednd Antioh-Voda pe un scaun den afara de
corturl, band tiutiun. NEC. 249: Const. Duca-Voda ail scornit un
obieeill nod pe tan. de pogonul de tiutiun el le lua ate 4 lei.

Koch 216: Constantin-Voda Mavrocordat ail pus de ail facut pecet1

tipttrite pe stupl si pe mascurl pe pog6nele de tcutiun. 1ST. 1715,

www.digibuc.ro

371

p. 26: aicea se face tiutiunta cel bun care se &iamb, si persicn.

1 AR1F 1761: tiutiun muntenesc... tiutitat furda. COND. 1776, p. 67:
un led de un pogon de titin ce se alla srnfinat In tarh. BELD. 397:
Fh,i 11. niel o Inglijire bnd ttiutiun, altil rntnd. AL. T. 477: el sh
tragi tiutiun, sot o? *Ep. V, 162 (d. Sucva) : tition, tiutiun, tabac, tutun.

TUTUN, tabac it fumer (in Egipt dultan); bulg.

tutun (tfuttun), serb. tutun, rus. rut. tiutturtl, pol. tutun,

incr. tutune, ngr. TOOTO6V:.

In Muntenia, tutunulul turcesc se maI c,lice baeon

(Dr. Britindza), iar in Moldova tabac" (Kog. 279), ea
pan ast41. In Ardl, uncle maI circulit $i &than, (Sed.

Il, 24: trage duhan cu pipa) tot de origin orientaf

(ar. duhan tabae") prin mijlocirea maghiareI (clohny).

cum indici accentul: bulg. serb. duhan, rut. dohan.
tutunrit n. (Mold. tiutiunrit) dare pe fiecare pogon
de tutun Ole 4 let vechI $i un plocon de 80 banI(Sulzer Ill, 406; Fot. III, 319 ; Tunusli, 54).
ZIL. 7 : Cnd Mou o socotaft &ail schpat negresli, lath si tutunaritul iar indoit i-all izbit. Doc. I, 412 (d.1785): carte de slujba tutundritulul. Uu. I, 86 d. 1797): neflind obiceid tutundritul sli, fa, crite
un lell de pogon ce se aflk In tara semnat. FIL. 323 (V. taxidar).

tutungiii rn. vInqtor de tutun.

TUTUN'gr, marchand de tabac ; serb. tutungila.

tutungerie f. (Mold. tiutiungerie) prAvillia tutungiula

mt. X, 214 (cl. 1806): sh nu fac sraril, tiutiungeril, fhinftril sh

nu aibh. AL. Pr. 113: tiutiungerie armensch. GHICA, 535: o tutungerie,
4.) Careillma, o cizmhrie. CARAG. 31: m'am dus la tutungerie.

*tutungi-baa m. slujba$ul Curlif Insrcinat s ingri-

jscA, de ale tutunula

Dot,. I, 303 (d. 1783): tutungi-basa. cu serbeci-basa; II, 78 (d.

1792): s'a fcut porunch chtre Vasile tutungi-ba.sa sh, cerceteze jalba

orftsenilor. COND. 1813. p. 813: orinduitul mumbasir tutungi-bafa al

Islriel tale ad adus pe acestl mal jos numitl inaintea mea.
TUTtrisigIBASY, chef des valets cre chambre chargs

du soin des pipes et du tabac Ham.

tuzlamb f. mncare din burt de vitel si din picire de vac [Isp.]: doue citatiunI la Rudow.
TUZLAMA, mets sal (d. tuzlamak saler").

tuzlisci pl. I. ghetre de aba, incheiate pe dinapoI

cu eopci sail eu sireturI, earl se trgeml peste ciorapI

si apoi se bgau In cizme (litt, ce feresee de praf).
AR. 81 (d 1821): tuzltwi ca gaitane de mtase.

Vorba figurza In proverbul oltn n'are nicl tuzluc,

-nici ipingea", aclicit e lipsit de Vote (Zanne III, 419).
2. turiect de la dosul piciorului pna sub genuchT,

cum 'Arta olteniI si trancele.

www.digibuc.ro

372

&MAC, 7: Gheba lui scurtri, itari, mintnul, Tuzluct napraznicI

cum p6rt6. Oltnul.

TOZLUK, sorte de gutres, pantalon lare du

haut et troit du bas qui prsrve de la poussiere (d.
toz poussire") ; alb. bulg. serb. tozluk ngr. touCX6xt.

Ugr n. (mai des ogur) noroc, plaza bunit.

1ST. 1715, p. 66: pentru lege i ogurul Imp6ratulul sft murim.

UR. III, 148: in fericitul si Imp6r1ttescul met ogur s adaugi i sA
inmultesci inch i alte credinci6se slujbe; 149: te vel intrarma cu
to:Ste puterile silintei in fericitul ogur a imp6rAtie1 mele. AL. T. 1258:
cine sam6n1 galben1 are mnh cu ogur ; 1379: poftim

fle en ogur !

auspice, prsage, rencontre heureuse, chance favorable, sort prospre; serb. ugur.
u gurlic n. noroc.
UGUR (ogur),

ORils. 20: Dar dup'un an de slujb, boieru en ugurlie Pltia

tte acestea prin vre-un ciraclic.

UGURLUK, bonheur, bon prsage.

ugurli

ogurli)

'AL. T. 1333 : s

v6 fie sfintul Vasile ogurlia. ISE'. 221: paserea.

opositiune cu ursuz"

a. de piaza bura, norocos, "in

au belalit".

ast, gingas& nu mi se pare ogurlie pentru casa nstr. OnAs. 41:

Cunaperi la presente mal de timpurit, De vel s4i ureze anul ugurli.

UGURLT), heureux, de bon augure; serb. ugurli.

u lc n. 1. canal de scurgere la o cas, jghiab de

plie sat pentru nutretul vitelor.

Doroh. 173: b'agrAsatul oilor merinse se face cu

verde i cu darea de zahara In uluce odat 5. pe qi.

Vorba figurza In proverbul dinteun butuc facr

un uluc", ad. dintr'un mojic un oin Inv6tat (Zanne Hi, 419).

2. o parte a tscului (la culesuf viilor), o parte a

morii (Dam, Terminol. 82, 114, 154).

3. cresttura de-a lungul until lemn.

BASME II, 78 : btu cu ciocanul d'asupra butoidul, panl ce intrar4 d6gele in ulucul gardenulul.

ULUK, rigole, gouttire, canal.

ulud f. 1. scndura grsd cu care se inchide un loc.

Doc. II, 318 (d. 1791): ulutile cele de palme 12. FIL. 283:
curtea acestei case era big:Ito:lit& cu uluci de stejar ascutite la yid si

frte inalte; 284: o prth. invelita cu strsinft de uluci mruntele.

MARION, 54: apucnd un par de la zplazul curtil, Il zmulse cu uluct

cu tot.

2. gard de uludi.

OD. 1, 109 : ici gardul unel colibe de vecin, mal colo ulueile
unel cascire de breslas oil de scutelnic. GHICA, 42: gaidina era.

www.digibuc.ro

373

cu zid Ina lt sail en uluol de scndurl de stejar; 526:

ilucile erat ciur de gkurile prin care e0ail la ulith clinil eu gra-

Incunjurat ri.

mada. DELAY& 219: ulucile cu portile marl. CARAG. I, 106: ferestrele

vraite, ulucile lnalte.

Uluca e forma romnizata, din uluc" i Insemnza

primitiv scndur de jghiab". Vorba e speciald Munt.

uluca n. mic canal la o mrd (Dam, Terminol. 155).

ulucesc v. a netedi scndurile: du.sumeld date la

findea i ulucite.

urine f. (si ordie) I. (sensurI archaice)

turcsca sat tatarsca.
M. COST. 277:

1.

tabra

ail lovit un Sultan cu urdiile sale, sub Hotin,

la tabra let5sck. N. COST. 25: Turcil ail Inceput a scte urdidle, apol

stea; 113: orI cati robl si-ar gsi In tt k. urdiea, sk-I ia pe toti.
IEo 199: s'ail Intors Impratul la urdie la Tutora. BELD. 404: silihtariul cu urdiea la Backe, cum ail venit
28: ordiea plink de
tot feluL dc avutie. DION 176: cu mare vitejie ail mers fatit de s'ail
lovit cu ordiea VeziruluI. ZIL. 19: la locurile unde ei a sk, se wile
ordiile Imperktesel. GANE III, 11: Intrga urdie iiitrsert a fost sfaramath. (1HICA, 264: rail scos mort In brate din ordia turcsek.

Cu acest sens i in cntecele populare.

AL. 124: Badiule, te tine bine, CA urdia 'ntrgk. vine; 172 : Te

calc Hanil tktkrescl i urdiile turcesel. TEOD. 571: [Paloul] D'un
mare Pa*Ii. purtat. In ordia lul Murat.

2. lagar In genere.

DION. 209: Ipsilant adunase cal, 01, sbii, mazdrace

o ordie
se fricuse. Fri,. 296: m'am strecurat In ordia pandurilor cu meteug.

GUICA, 24: In ordia mriscklsck se Incinsese Ma. de muriat cate

dout trel sate de soldatl pe

30: pornia cu carul plin spre

Dudescl sa spre Oioplea mule erat ordiile ciumatilor.

ilL

(sens modern) afard din sfera militara: mul-

Vme mare, glta (cf. buluc), sens popular In Moldova.

URDIr (ordy), champ, campement, arme en mar-

che; dans le langage familier, lieu tumultueux, plein

de foule et de bruit ; bulg. serb. ordiia (hordila) Wire",

ngr. rArcE, lagr. Din aceias1 vorba, turco-tatarg, : it. orda,

fr. horde, germ. Horde, de unde rom. arch. drda i

mold. horda (M. Cost. 288 : se desbatuse Cantemirescii

de subt ascultarea Hanilor i edeat cu rdele sale dinordu-agasi.
cce de Nistru). V. Partea
urdu-belea adv. pe nea$teptate, nesam-netam.

ISP. Unch. sf. 91: mi-a venit aci, iac aa urdu-belea; 122:
numal s scape de rOul astel juvine, ck4utk, urdu-belea pe spinarea
bietilor menl. CAL. 1877, p. 47: mh, dar tu elti urdu-belea! te til
scaid de mine O. te legl ea bla de om shnktos.

Sub raportul sensuluI, cf. tabaresc" de la tabard.

V. belea.

www.digibuc.ro

374

ursz a. (Mold. hursuz) 1. de piaza rea, nenorocos,

In opos4iune cu ugurlit."

AMR. 153: Grigorie-Vodik, 4icea ch Turcilor nu este obiceifi

sh se batS din santurl, fhrh numal Nemtilor; ce s ias h. la amp, si

cum a da Dumne4ed; Pasa niel cum n'ad vrut Rind hursuz, a si

la Leva In tara ungursch si In alte locuri, undo a fost trimis cu
coA tot ail pierdut rftzboiul. CARAG. 12: de ! ca muierea mal ursuzd.
CAL. 1882, p.45: co nenorocire, ce scrish ursuzd pe bietu sthptui-med.

2. posac, tiran,

ZIL. 44.: Moruz era din fire iubitor de dobIndire i spre tars
prea ursuz. CR. II, 42: era om hursuz si pclisit popa Oslobanu. XEN.
35: de o bucat h. de vreme parch s'a fcut i mai hursuz. TEOL. 549 :

Turcul tot turc ursuz, Foe la case mi-a pus; 671: Cu ban1 ce lnam
Mult m6 chiaburiam, Dar Pasa ursuz La haracid m'a pus.

URSUZ (ugursuz), de mauvais augure, malheu-

reux, sinistre, fatal (d. ugur sort prospre"); alb. serb.

ugursuz, ngr. 109 pao6C-qc.

ursuzluc n. piaza rea, nenoroc.

TELEOR, 14 : pentru ursuzlucu acesta tare miihnit rdmase nnache.

CAL. 1895, p. 70: ti-am intrat In cask cu ursuzluc.

URSUZLUK, malechance, mauvaise toile.

Vadeh f. termin de plata, sinonim cu soroc".

KOC4. 208 :

sh. deie un zapis la miri pentru banl en vadi; 217:

implinindu-se cadet= care pusese Lajilor. COND. 1778, p. 33: datoriile,

ce se vor schimba vadelele i vor Innoi zapiselo, sh nu ia 4eciuiala.
UR. XXII, 311 (d. 1826): plata lemnelor la vadelile hotitite. AL. T.
791 : arendasul n'aduce banil la vadea? 1550 : m6 Indatorese a plhti
Infatishtorulul cu acest sInet, In vad de cloud luni. GHica, 387: regula

era, pentru polite, vadea de trel luni.

Var. : vedi i vedea.

SEp.V, 170 (in muntil Sucevii): vedie. termen, soroc. TApty, 147
(d. Prahova): Iarth-ml Dmne, pe Corbea, C. si-a fhent vedua, Noud
anl i jumtate Si noud (tile de vat% $i alte trel de primSvarS.

VADE (ar. va'det promesse), terme, poque dtermine pour une promesse ; alb. bulg. vade, serb. vada.

Termin juridic care circula mai ales In Moldova.

m. (vatah i vatav) I. (sensurf moderne) 1.

vtf

termin primitiv pastoral: cioban care pazesce stna, sens

i astadi popular (pl. vataff i vata).

TEOD. 76: Tte [oile] 's ale mole, Cu non6 ciobanl i vdtaful
dece ; 592 : De belele, de nevol, M'am facut vdtaf de 01. Tapu, 3 (d.
Teleorman): ScobrA ol mnite ... i cin'le mina? Vdtafu In, Fecior
de mocan Si de mocrtan. Adus din Ardl.

2. ell sensul generalizat : mai mare peste

PANN If, 23 : mule nu este pisick srecil vdtaf ridictt. TANI, 18

www.digibuc.ro

375

(d. Velcea): Vdtafi de zidarl, De la Poienarl, Peste mesterl marl ;

149 : Gheorghith, Gheorghite, vataf de temnith... FOT. ILI, 285: lei 600

de la vatufui de arabagil.

3. Ingrijitor de curte domnsc sa de moie bo-

iersca : intendent.

BELD. 348: val s'amar de veitajii de pe la mogil. For. TU, 310 :

vataful cemeril are 20 lel lf pe lime, vdtaful beizadeletor primesce
100 lei lfa pe lunk STINo. 179: imperatul avea un vataf de curte.
XEN. 8: se fieu vdtaf de mosie, pe urme. vechil...
4.
vata0, inspector de tiganI (Pontbriant).
PANN, Mos-Alb I, 18: [vetaful] ,;eni cu Orbacid Indate,si-1 goni
pe tog la cort. TAPII, 5t2; Vdtaful tiganilor, M6rtea cotofenilor.

5. in Bucovina, sin. cu colacer" (Marian, Nunta, 223).

II. (sensuri archaice) 1. capetenie peste 500 de o-

tea numit in urmil ciau": era un vdtaf de vInatori,

un veitaf de aprocp, un veitaf de copil de cas (Bale.
618, 620).

GHEORG. 302 : dupe. Vel-cupar, vatavul de plilatrnicel, vatavul

de stolnicel, vdtavul de aprodl... CANT. Mold. 85: Vatavul de aprozi
de Divan, inspector aprodorum Divani; vatavul de stolniczei, pnefeetus dapiferorum; vatavul de copii, prEefectus cubieulariorum; vatavul de aprozi1 de tirg, inspector aprodorum forensium; vatavul de
palczi,pra3fectus peikiorum... FOT. HI, 279: din vechime In Tara romnsce erail sse zapcil de Divan, vataful de aprodi, ciausul de apro41, vdtaful de Divan, vataful de pebernicel, vcitaftil de vistelie
vataful de Curte.

2 sub-prefect de plai, in opositiune cu zapcit".

FOT. III, 146: la plaiurl se rinduiesc de catre Vornicl vdta.2i,

earl pezesc intrerile la trecetorile Carpatilor, veghiaze, si plindesc
ingrijebc ca s nu treat nimeni prin potecile muntilor In Ardl
sail in Ungaria; iai.1 sma s nu se ealce hotarete de dare vecinl;
elasific si adune (ladle prin sate, deaci sema ispravnicilor; judec
hoteresc, pedepsesc i arestze. ZIT,. Rev. If f. 77: ispravnicil judetelor
plaiurilor, zapciil

VATTAS (ar.), pasteur, berger. De la Romani' vorba

trecu la Ruteni (vatah sa vata bacit, capitan de talhari" i vataha turma, cta,") i la Ru1 Orataka
turma" i vataLlika bacia"); pol. wataha compagnie,
bande", wataszka chef de brigands dans les Carpathes,
capitaine de Cosaques" ; la Tatarl vataha foule, association de pcheurs au bord de la mer Caspienne", de
unde rus. vataga compagnie de pcheurs".
Vorba importanta, ce face parte din bogata termino-

logie pastorala venita de la Turcl vAtaful sa vatavul

(forma dedusa d. pl. vata1) e primitiv sinonim cu

apol terminul s'a generalizat pentru capetenie Tri genere

(1 in special militara), sens trecut si la Ruteni i con-

servat In formele derivate ale vorbet

www.digibuc.ro

376

ONO m. 1. comisar de cartier.

FOT. III, 291: vettcifet sad zapcil de mahalale earl adunA

III, 5 : vdtdfel de mahala a plecat a eolinda.

PANN

2. paznic de npte (Glos. 571).

3. curier sa aprod de sat.
4. (in Moldova i Bucovina) numele celor doT taacAI nuntai earl' da ajutor mireluT i miresel, corespunqlnd muntnulul vornicel" : btul impodobit al
vorniceilor prta asemenea numele de vatael," (Marian,
Nunta, 215 i Zanne IV, 676).
La RutenT, vatalelo (imprumutat de la Romani) are

asemenea sensul de vornicel de nunta".

vt0e f. 1. intendenta, inspequne.
FOT.

III, 285: lel 2000 de la mitcifia pescarilor unul din veni-

turile AgM).

2. slujba vatafuluT : sub-prefecturd.

III, 78: vdtetia plaiulul. OHICA, 293 : s5. aspire la slujbe

mal Inalte de eit un zapciLic, o veitgie de plaid, sad o s5mesie.
3. cApitAnie.
BALO. 675: vdtcyia alArasilor, vdtcyia de fusta51, vatiifia copiilor de cask veitckia aprogilor de Divan, vdtclfia de paic1, vdtdfia
de postelnici si de phharnicel.
vitpiie f. so0a vatafulul.
TAPU, 23 (d. VAlceal: Vilaie, Vilaie, Dalbl
REv.

vechil m I. (sensuri archaice) 1. loctiitor.

Ax. 122 : ad farnit vechil Nicolm-Vod pe frate-sed In-Vod5,

marele tergiman. KOG. 216: In Domnia lul Constantin Racovit5 se afla

pe Mg& el un franc, anume Lintul, care intrase In rindul boierilor,

eAel It Meuse sulger mare si varnes mare si vechil cmrAsiel ceI
marl la BucnrescI. V.A.o. 249: Sultan Baiazid II gsi cu cale s orinduiaseti vechil al Imp6rA4iel pe
Corcut si el se &Ise la Meca;
302 : vechil de tergiman se afla beizad fordache Moruz. AR. 28 (d.
1821) : vechilul lul
prea puternicul nostra Imp5rat.

2. ilnputernicit, representant (sub raportul politic).

DION. 181: strIngndu-se solil i vechiliE ImptirtescI la saraiul

eel ortnduit Inadins pentru congres peste Dunare ; 2l8 : Imperatul
Alexandra ad trimis [ValahieI] pe un generar sh fle In loc de Domn,

vechil Imprtesc, cap mal mare al Divanulul, i fat% de dnsul nimic

stt nu se file& de boieril divanistl.

8. proeurist, mandatar (sub raportul juridic).

Am R. 173: Grigorie-Vod trimiOnd acolo boierl vechili de ad

sttut en Nohail la Divanul Hanulul. COND. .IPSIL. (1796): se va Intimpla unul sa se judece prin vechill. COND. CARAGEA, 466 (d. 1817):
vechil este cel ce sta In locul stap5nulul la vr'o trb. UR. X, 216 (d.
1806 fat find vechilul mInAstiril i totl tlrgovetil; IX, 9 (d. 1844):
Indemnand pe rezes1
alege vechill. Fa. 192 : un vechil pus din
parte-ml ca si nu (tic& lutnea, a camper mosiile st5pInului mod ca
banl furati de la dnsul.
:

II. (sensuri moderne) 1. advocat.

www.digibuc.ro

377

GOLESCII: vechitul ea omida, ph ce se pune tot istovesce. NEGR.

1, 280:
tocmit un vechil, ea sh le apere dreptul.

2. omul de incredere al mosierului.

AL. T. 557: a luat moia de la vechilul d-sale; 692: de cnd a

venit pe moie vechilu ist nail; 1535: vechilu minstiril mI-o rhluit

buchtiea mea de rezeie de aicl din sat. X. 9: stApInul vorbia cu

subprefectul plil i cn vechilul moieI. Cras. Il, 16: de atuncea se
feria de daraverl eu vechilul.

VEKIL (ar.), procureur, mandataire, lieutenant,

substitut, dlgu, avou, avocat; alb. bulg. vekil, serb.
veil, ngr. pexEktig

Termin juridic ( 71) aprpe esit din us, mai ales

formele sale derivate
*vechilet n. mandat, procura

C OND. CARAGEA J. 466; vechilet (jicem fapta vechilulul.

VEKIALET (ar ), procuration, administration.

*vochilic n. procura, imputernicire.

Doc. I, 166 d. 1777) : de la vechill sh se p6th ma ertile de

vechilic. UR. 1V, 150 (d. 1803): sh le deie scrisre de vechilic din par-

tea tuturor, ch slot deplin respumltorl.

VEKILLIK, fonction de vekil, lieutenance.

*vechilime f. procura (actul i persna).

UR. III, 232 (d. 1822): until din bojen sa doI cu vechilime din
partea boierilor obtel; XIX, 63 (d. 1825): viind din fruntail Virgovetilor cu vechilimea din partea tuturor.

venetic a. i m. I. (sensur archaice) 1. Venetian.

NEc. 349: fidicatu-s'all Imphrhtia cu t6th putel ea i s'ail dus

la Frncl la tara Moreil, ce o tinea Veneticii, i a& luat-o eu tte

cetatile ce erwci inteacea tarh.

2. venetian (vorbind in special de monete): galben

de Venetia, In valre de 5 lei' vechi.

DION. 136: balbinil Iniperhtescl era 4 leI i b creitarl, olandezi

4 lel i 13 creitarl, veneticif 4 lei i 20 creitarl. GORJ. II, 87: bucatele

erail puse tot In sahane i In castrne tot de aur venetic... AL. 80 :

cumphni De treI orl cu veneticf, Venetici de eat() chid:
Sa ch i
113: De tot omul de pe-aicl, oece galbinl venetici.

(sens modern) strain (in sens reil), sin, cu litfa".

AL. T. 80 : -We intreg [cobza] a fost cinstith De boieril de pe-aicI,

Ba i chiar de veneticf ! 1440 strmanh tarfd Cum al ajuns de rIsul

veneticilor! 1385: un venetic priphit In tara Moldovel. lsp. 175; acest

praphdit de om, venetic In satul nostru. CAL. 1877, p. 47: imphratul
mhrita fetele CII treI veneticf. nritl i pociti ea pdeatul.

VENED1K, Venise, venitien, &ranger, Mote; serb.

venedik (un fel de tun"), alb. Venedik Venetia", ung.

venedeg spete".
Accentul vorbei i sensul el* popular indica o derivatiune turcscaimediata, iar nu greca, cum admite d.
Hasde. (Etym. vol. IV, p. CXXXIX), dupa care vorba
s'ar trage de la bizantinul [3.3vsmts, venetian.

www.digibuc.ro

378

veresie f. credit : vorba se allele numaT in locu-

tiunea pe veresie" (cf. serb. na veresila).

CARAG. 3: mannch pe datoHe, bea pe veresie. GaAs. II, 95: Ca

nu-0 mal da nimenl adl pe veresie.

VERESI, commerce credit: bulg. serb. veresiIa,

mcr. veresie, ngr. pepeag. Termin comercial ( 104).

veznea f. cump6na mica pentru aur.

Doc. II, 404 (d. 1790): o veznea midt.

VEZNE (ar.), trbnchet; alb. bulg. vezne, ngr.

virAn a. se e,lice de un loc Imprejmuit unde a

fost inainte eladiri. Vorba e populara In Muntenia.

V1RAN (pers. dsert), espace vide dans un guarder habit&
*viranea f. ruine lasate de o casa arsa.
Koo. 239: lucrndu-se corabiile alaturea de casele lul Alexandru Dracu pe o viranea ce era acolo alturea.

MANE, les ruines d'une maison, la place vide

que laisse un incendie.
visinbp n. rachitt de viine.
AL. T. 82 : boieru bea v4inap ; 505 : dulcell, vutcl, viqinapuri.
VINAB, ratafia, kirsch, sirop de griotte (d. pers.
sne griotte" i ab eau"). Vorba vifind pare a fi de
2

vi77

origina slava (bulg. vinT, ceh. vine).

Vizir m. (arch. Vezir) I. (sensuri archaiee) 1. nu-

mele inaltilor dignitarl ai Curtif otomane i in special

al ministrului de externe (litt. hamal", fiind-ca el suporta greutatea trebilor StatuluI).
M. COST. 241 : datornicif turd ea to(iI ad mers la Vizirul, de
ad strigat pentru Aron-Veda si de nevoia datornicilor i-ad dat tir

Domnia. Ax. 153 : Pasa este un Vizir i nu se cade sk-1 mnie, niel
sa se pule 1mpotriva poruncil Int NEc. 196: ad scris Vizirul la DucaVoda, aice In tark; 198: Vizir era atunce Kiupruliul. VAc. 277: Osman III maI In tte saptamInile schimba rigialil si pe vizirt. DION.

169: insciinrandu-se Imparatul de venirea Sultanulut at poruncit

Vizirului de l'ad IntImpinat cu mare alaid si cu pompa Imparatsca.

2. primul ministru al Hanuluf.

319 :

COND. 1693, p. 55: tal. 500 s'ad dat la Vizirul Hamad. M. COST.
Sefir Gazi Aga, Yizirul Hanulul.

(sensuil moderne) 1. cu aeceptiunea originara,

in basme i In cntecele populare.

&ran. 835: Vizirul se tot plimba prin gradina. Al.. 204 : Damind chiar pe Vizir Cu armasari de la Misir. TEOD. 480: Pass. dadl
'1 asculta, La Vizirul c vestia; 581: Imparatul o 'ntreba i ca fat%
mi-o lua, Ou Vizir o logodia. VULP. 90 : Am sa plec iar la Vizir, Ca
s'adun banil de bir.

2. (sall armn), numele moldovenesc al aricului

numit in Muntenia sicift".

www.digibuc.ro

379

VEZIR (ar. portefaix), ministre d'tat, lieutenant

du roi (d. vasara porter" : cf. lat. minister servitor");

alb. bulg. serb. vezir, mcr. vezir, pgr. peCEns; poi. ve-

zir ; sp. vizir (pe lngA alguacil", pentru a cAruT scadere

a sensuluf : cf. Dozy, 129). V. Partea II : Vezir-azem.
Vizir-berbece m. numele bArbatuldi une1 paserl rnAiestre, intr'o poveste moldovenscA (SO. IV, 176).
vizercan m. Vizirul Hanulul
cntcele bucovinene).
MARIAN II, 110: Vizercan, Tatar spurcat, Cu Maria se juca

cu ea se desmierda
vizirsi f. s4a

ViziruuL

BASME I, 114: sA I perdem nol pe el, qise vizirsa.

*vezaret

n. viziriat.

VAc. 259: Impratul II fAglidui vezaretul ; 265: Rai aid. Ahmed

Pasa Chipruli-Zad mosteni i averea si vezaretul ttne-sd; 277:
sus numitul vezir flind scos din vezaret, dupl ce a Imp5r4it, i iarII
adu, de iznva la pecete. Dum. 15: st&tut-ad la vezaret Emin-Pap.

VEZARET (ar.), charge, fonction du vizir.

veziresc a. (si viziresc) ce tine de Vizir.
BALc. 248: fu investit cu slujb vezirescd.
veziresc v. (0 viziresc) a exercita puterea

de Vizir.

Ax. 155: l'ad fcut si Vezir, dara n'ad vezirit malt, at treand
20 do 4ile, afL trimis Impratul de i-ad luat pecetea. NEC. 278 : nu
putea sft vizirscd de rul Muftiului.
vezirie f. (vezerie i vizirie) formA romnizatA

lell cu vizirlic".

i para-

M. COST. 275: 4ic unii sh. fie murit otrhvit de un Vizir ce era
atuncl la Imprhtie, temndu-s1 viziria de el; 284: ad InOles veste
de cMftras de viziria acelul Vizir; 304: acesti dol [silihtar-aga
chzlar-aga purtad tte trebile Imprtiel, viziria tnaintea kr era frte

slaba: and se aduna Vizirul cu unul de aceia, spun ch le shruta

peola hainelor. N. COST. 79 : lacom a fost acel Ali-Pap; In veziria

lui In care Meuse aprpe de 3 ani, multi banl a adunat si pu.si In

visteria Imprhtsa. COND. 1693, p. 350: tal. 5000 s'ail trimes bani
gata Vezirului Husein-Pasil pentru poclonul de vezerie noun.
vezirlic n. (si vizirlic) sarcina i dignitatea de Vizir.
Km 228: find si Vizir-Mustafa Pasa In al doilea viziritc, bun
prieten ml RacovitfL. COND. 1693, p. 37: poclon Vizirului
chehaialil lui de vezirlic nod.

VEZIRLIK, grade et dignit d'un Vzir.

Ultimele cinci forme secundare stilt exclusiv istorice.

Zabian n. 1. hainA lungA fArA mneci, inchisit pe

dinapoi, iar de jos de ambe laturile cu ate o deschip-

www.digibuc.ro

380

Wr ca sa, pta umbla comod, purtata inainte de boieri

si de cocrie.
OD. I, 421 : zabun de sandal de Venetia cu fete.

2. anterit, larg si lung, de preot.

0B.A. III, 25: Vicar e o functiune... PrtIL plete, barb . lungh,

rasi ngrO. i zdbun, Adicl hainft turcsch, mare, largti i prea

3. haina Ararisca, de iarna, usrA i cMdursa, de

bumbac sail de MIA (cojoc purtat mal ales la cmp).

JIP. 80 : are hinu pS el zdbun, itarl, glugA. TEOD. 79 :

m maI Ora Cu zdbune dalbe, Dalbe de bumbac. BUR. 70 : Cu dalb
zdbun, Tot de cel bun.

4. liainA lunga panit peste genuchi i inflorat mai

ales pe umerl i in jurul gtului, purtata de prance
(Dr. Manol. 182).
Var.:

zeban, zebon i zobon.

Ery-m. 1231 (d. Ialomita): anterig sag zeban, coporan sag zeche.
TAMP 1761 : zebne vechi la o parcia, adich de 28, un leg. NEGR. I, 145:
peste zobonul de stofft aurit Ruxandra purta un beniel de felendre .
albastru blAnit cu samur.
ZEBUN (zybun), camisole, veste; bulg. zabun,

serb. zubun. TaraniI bulgari 'Arta zabun de aba, iar

bulgricele 11 pun iarna la qile marl (Bou II, 204).
zabunar rn.

zabune.

eroitor sati vinltor de anterie si de

Doc. I, 437 (d. 1785): rufetul zdbunarilor ptunInteni din Bucu-

rescl ; IV, 283 (d. 1793): zeibunarif all a face numal cu baine de bumbac.
zabunrie f. 1. mestesugul zabunarilor cari formail

un rufet deosebit.

Doc. I, 438 (d. 1785): mWeugul zdbundriel care este oil. cte
se umple cu bumbac t cu InI; VIII, 101 (d. 1800): a prisosit
trebuinta de lucm zdbundriel.

2. hainele fcute de znunar.

Doc. I, 433 (d. 1785): s vIn0 mad& de zdbundrie, adic anterie i zlibune femeiescl i copilitrescl.

3. atelierul sat pravalia sa.

Doc. XIII, 101 (d. 1800): al deschis prAvAlie de zdbundrie.

zobona0 cojocel (de femei si de copi)).
zabunaf n.
BUR. 157: Cu zdbunuf de atlaz, Mor boieril de necaz. Say.129:
Zobonal cu florl cusut i cu fluturi tot lAtut.
zabunel

n. zAbun mal scurt.

R.-Cop. 206: Cu piele cu cojocele, Pe d'asupra zeibunele, Peste

ele ipingele.

zagAn m. ulitt de stirvuri (3/i/vus).

Ccv. I, 311 (Glosar d. 1630) qi. COSTINESCU S. V.
ZAGAN (pers.), milan: ngr. Crivoc, avis venati-

cae genus Due. Vorba esit din us.

zagar f. blan de Zagara (oras in Macedonia).

COND. 1603. p. 76: conte.sul de postav sag ciptuit cu pace de

www.digibuc.ro

381

jder i en zagara de samur i cu ciapraze de fir. TowF 1870; zagarale de pntece... malotele de postav cu zagara i spinlrl de lup.

ZAGARA, pelisse ou fourrure de Zagara, vtement

collet et manches garnis de fourrure Barb.

zaga'rel n. diminutiv de la zagara.

VULP. 30: Cere 4ece d'un berbece. Lag 'n cdh de treI palme
la cap cu zdgdrele.
(cu var. zahara, zaherea i zahrea) I.

zahare f.

(sensuri archaice) tenpin technic militar: 1. proviant.

N. COST. 451: la Azae Turdl mal sfirise zaharaua, ce-I adusese pre amine i pre catirl, sl le fie de calea Astrahanulul. ID. 35:
Hatmannl leese vrnd sl poprsa zahere'ua turcscl care o duceall.
Tarcil s'o bage in Camenita. MUSTS, 22 I trimetnd prin tinuturl ca
sft-1 aducl zahara. lac. 253: Baiazit I aA batut pe Ungurl, lunclule i tt ordia, zaherelele i soma mare de banl. DION. 171: Musealil
in urnil at luat haznalele turcesci i zaherelele i tunurile i vitele ;
175: luat'ad Turcil i tunurl i prafaril i zahercrua tot ce ad glsit.

2. In special, furnitura mai ales de grtine, provisiunl de hrana pentru otirea turcsca, ce Tarile romne erail Indatorate a trimite la Constantinopole sa
la serhaturl (Sulzer III, 382, 415).
N. COST. 115:

ail fost triinis i din Tara muntensel Doinnul

BAshrab-Vodk cteva mil de chile zahere, fain& i orz, de ad e4ut

carele la Tutora multl vreme. VAc 292 : (V. serhat). DION. 185:

Hangerliti iinduind boieriile i ae4nd trebile trii, a inceput ludata a face gltire de o1.1, dnd porundt pe la tte isprAvniciile
scrie bueatele 6inenilor i sft stringft zaherea, gr15, orz, vacl, ol, unt
altele ce trebuesce ostilor i ad inceput a veni col asupra cettil
Diiulul, ea sft sctl, pe Pasvandoglu. Uo. III, 140 (d 1802): zaherelele
ce se vor trimite diii arl; IV, 399 d. 1741): zaharelele de orz, de
Mina, conace, podvo41 de eare...
Oath. COND. 1802,p. 312: din
numitele doue tlrI din tte felurimile zahrelelor ha se awl suml pe
at nu se aduce superare raielil. GHICA, VII: stringe zaherea de prin
satele vecine pe preturile capanulul; 612: (V. serhat).

3. provisiune In genere.

CANT. Ier. 97 : ad nu de cu vara st/pinil caselor de iarnl grijindu-se, Wt . zaharaua trebuitre in jicnitele i. eamerele sale gramftdese? CoND. 1693, p. 318: s'ad dat pe 500 Oc 3. de unt, care
trimis lul Mustafa-Paa Veziriulul poclon, impreunft i cu albs zaharale.
OD. I, 126: jicnita cu ttft zaharua.

(sensurl moderne) 1. provisiune de hrana (eu

acest sens numa In basme i In cantecele populare).
CAL. 1875, p. 63: void plitrunde pinl la magaziile cu zaherele.
TEOD. 669: Unde'ml tree otirile, Unde'rn1 merg poverile, Tte zahe-

relele; 678: Prin sangiacurl el umbla, Zaherele cl stringea.

2. tain pentru vite (cf. tain).

loNEscu, Doroh. 173: Ingrlatul oilor se face pe camp cu iarbl.

verde i en darea de zahara In uluce odatft pe 4i; Zaharaua este de
tarpopuoi de clte 4 dimerlil pe qi. SEV. MAL 88: pe unde
nat zaharaua la bol.

www.digibuc.ro

382

3. (ironic) provisiune.

TELEOR, 142 : 10 crease, pe rang& laud i diurne, i o alta

multime de zaherale, adich aduna la epocl determinate de pe la mahalagil plocne, fie In banl fie In alte obiecte.

ZAHRA (ar. zabire), provision, vivres, grains, c-

rales ; bulg. zahare (zahere), serb. zahira, alb. zaire,

men zaeree merinde", ngr. Cctzapi i Caztpi ( 74).
*zaharagin m. (i zaheregiii) ingrijitor de proviant.

Doo. V11, 516 (d. 1708): carte cu care s'ag orinduit D-lul Clu-

cer Vacarescu zaharagitt in 6 judete ot peste Olt. Doc. II, 501 (d.
1784): brsla gelepilor i zaheregiilor straini.

ZABIREP, fournisseur de vivres, commissaire

des subsistances.
zaif a. indispus, slab.

num. 195: m'am bucurat, c este MaxieI tale mal binisor i te

ai mal Indreptat, si fiind Inc h. zaif, sh au vil Maria ta la mine. AL.
T. 808: te a cauta, chnd el fi zaif ; 1023: e cam said% drguaL.. all
rhgusit. CAL. 1895, p. 37 : imparatita, cam zaifd de suparareA din ajun.

ZA'IF (ar.), faible, infirme ; bulg. zaif, ngr. CaErl.

zaiflic n. indispositiune, slabiciune.

AL. T. 92: slnt ferit de asemine zatflic.

ZA'IFLYK. faiblesse, infirmit.

zalhan f. locul unde se taie vitele pentru macelarl (litt, casa jupuitoruluI de vite). Cmpulungenil
in o anumita serbatre a zalhanalelor" (Olanescu, 153).

TARIF 1792: vitele ce vor aduce Turcil din tara turcsch.

vor vrea sA le taie la zalhanale aid, sh platesca vama unde se va
tine suhatul de vite. OD. I. 126: zalhanaua curtil domnesci. FIL. 105:
al mosil, vil, live41 de poml, helestaie i zalhanale. TEOD. 518: Foe
la ease efi dedea, SA ardit zalhanaua Cu t turcimea 'n ea.

Var. : (arch.) salhana i (pop.) zahana satt

zaana.

TARIF 1761: call bol se vor taia pe la salhanale. COND. 1776,

p. 67: lel 30 bezman de tt salhanaua. MARION, 64: cin'te trimise la

zaana ? 150: n'al fost cu min. la Tel, la Mosl, la Zaana ? FUNDESCII,
Navala
Basme, 33: du te la zahana. TAPIT, 80: Uncle Turcil

la el da, Ca clinil la zahana.

RALHANA (pers. sell). hane maison

corche"),

abattoir, boucherie (d. ar. salyh corcheur" i pers.

liane niaison") ; bulg. salhana, serb. salana.

zalhanagifi m. care stringea vitele de taiat la zalhanale.

Doc. Il, 3.4 (d. 1792): sh fach porunch de a se opri de la negustoril zalhanagii acest stung de 80000 oat sea.

Form4une analogica. ( 23).

zamlii la f. planta i flre (Hyacinthus).

TEOD. 320: Foicica trel zantbile. Dragile neichil copile...

zumstL, jacinthe ; bulg. serb. zumbul (zimbil),

alb. zmbill, ngr. CtincEXE.

www.digibuc.ro

383

zambul n. phmta Muscari commostim, numit

cioriT" sail flrea-vioreleI" (Dr. BrAndza).

i epa-

Forma paralela cu zambila".

zamparagiii m. berbant, craidon.

CR. II, 12U: o adunAturA de zamparagii duglis1, din UM lumea.

CARAG. 376: ce caut1 sA te amesteci cu vagabonti1, cu zamparagia?

Formatiune analogica d. ZAMPARA (pers. zen-pare

qui court les femmes"), galant, dbauch, coureur

(pers. zen femme"); bulg. zempare.

zamparalic n. berbantlic, desfrinare.

OoR.T. IL 8: prhpAdi averea pArintsa cu fel de fel de mi5e1i1,

adia eu zamparaticuri, cu betd. CAL. 1881, p. 77: peri din pricina

zamparaltcurilor i a tialosiilor.

ZAMPARALYK, galanterie, paillardise.

zapci m. E. (sensurI archaice) 1. termin technic

administrativ: cArmuitor, sub-prefectul unel plaI (In
opositiune cu vataf").

BELD. 391: De iznvA rInduialA, sad hapea a cut era, Zapciii

alergad prin tall, In eat se cutrernura. FOT. III, 146 : la p1A5I se orinduiesc de cAtre ispravnicl zapci, carI clasifia, drile pe sate si le
adunA dim& orinduielile ispravnicilor. Ingrijese pentru buna rmuduial

pentru Impheiuirea sAtenilor i observA micile lor nointe1eger1,

ea sa nu se asupl6sca unit pe alti1; 201: ispravnicit IndatA ce sosese

la tactul lor, finduiesc pe zapciii sail epistati1 plA5ilor, cail tin locul ea

subasil In Turcia. Corm. Intl,. 1790): zapciii sA nu InchlitA, pe cineya51

ma de otatire

i far& carte de judecatA. Ray. Il, 3.43 (d. 1821):

vAtmil de plaiurl si zapciii
tot1 biraril; III, 77: zapciif
Fa.. 116: arenda5u1 ne jAfuesce, zapciul ne jup6ie de piel. OHICA.
VI : Pasi1 traetail pe Domnif nostri ea pe nisce zapcif, le trimetead
ordine scrise i verbale ; 289; incaleca calul i drept la zapciu. PANN
II, 7: Si rachial It bea zapciul. JIP. 101: a adus o ghinft la un

Cu acest sens In doue proverbe.

ZANNE IV, 689: zapcifi mort 5i poloboc plin In drum nu r6milne (zapeiul e ghzduit In totdeauna); ac i ata a a venit zapciul
In sat (odini6rA and intra zapciul In sat, trebuia sh. gAs6sch. 6menil
la rnunc i femeile la flcut pAnzii, la tors etc.; astA41 se mal (lice
and vrel s Indemni pe unul la lueru).

2. termin technic militar: capitan.

GHEORG. 306 : eel ce a semnele lor, cart se ehiamo, i zapcil,

merg la biseria, mergnd Inaintea Domnulul; 322:
trel

de 6nien1 la un stg cu zapc;ii lor. COND. 1770 p. 8 : de la 12 zapcif

de la 4 stgur1 al seimenilor din elute gospod, ate 3 zapcii la un

stg, adia stegar. odobaa i ciaus ... de la 12 zapeii de la 4 stgurl
a hMmAniel .. de la 3 zavcii de la stgul vinAtorilor. Doc. I, 802 (d.
1783): vel apitan de dorobantl eu zapciit sel inainte. FoT. III, 276:
SpAtarul are sub dInsul un boier logoft i Ose boierl zapcii, adia
pe apitanul de lefegil, pe
pe polcovnicul de poteri, pe
polcovnicul de vInhtorl, pe polcovnicul de seimenI i pe bas-bulucbasa ; 279 (V. vAtaf). FIL. 341: vel-apitan de dorobant1 cu zapcil seI.

3. agent executiv.

N. Con. 54 . ykOnd eA nu sporesce lucrul nimia Rind 6inen1

www.digibuc.ro

384

decl all pus zapcii de ad scos curtea tte. NEC. 292 : era un
capegi-basa in Ia1 pentru banii birulul, de sta zapci. MUSTE, 41 :
indate, ban1 multi pre beierl de a dat imprumut, en zapcif
stringetorl de bani grecl. FOT. III, 279: Vornicul de aprocll era cepetenia zapciilor de divan; 291 (V. vetesel). FIT,. 85: void scri Postelniculul s te fach vetaf de curte in locul Ini Gheorghe, pe care
voiesce se-1 face zapcift de stainl; 244: sse zapcil pentru implinirl
de haul i inratisitri de pricini tu Bucurescl, i cate unul de &care judet.

4. In special, sergent de strada.

COND. 1776, p. 17: si strAjile pe la respintil se. le rinduiasce,

Vel-Aga cu slujitorl de ajuns, i cn zapcii de credinte, ca se. strejuiascli neadormit, de cu sara pne. In 4iult. Doc. IV, 409 (d. 1794):
zapcii cel earl skit de pedepsesc pe la respintii si la capetul podurilor. COND. 1802, p. 342: zapciii speterescl
agesc1 ce ant paznici
la margine pe la ulitele i drumurile ce intr in politie sfi nu se Indreantesch a cere nitnenl nimic de la lecuitorl sa negutfitoril ce vor
aduce acestea de vin4are Ineuntru politiel se, se pedepssc e. cu strajnich betaie prin scirea zapciilor color marl. NEGR. 1, 29: la tte respentenile ate un zapcia al agiel opria carele se, nu se vire, pan e. dupe.
trecerea alaiului.

(sens modern si popular) sub-prefect.

Cu acest sens mal ales In cntecele populare.

TEOD. 290: De frica zapciulul Si de grza birulul, latal drumul satului i crnele plugulul; 321: De grza zapcialui, trecu apa

Oltulul; 601: Ispravnicul 'ml scria Volnicil pe la zapcii, R4,7111(516 'n

seticele. CAL. 1875, p. 75: La ispravnic zapcia Giaba merg,i giaba
VuLp. 12: isiptea
piva jure La zapcia in batetura.

ZABT6Y (qui contient dans la discipline svre),

administrateur, gouverneur. V. Partea II: zabet.

Important terrain din sfera administrativa i militara a trecutuluI, care persista In literatura populara
(cu o nuanta pronuntata de ironie) in limba de ast141.

zpcesc v. a executa pe cale administrativa, a a-

supri cu dArT (vorbind de zap Cif).

NEGR. I, 151: se. micsureze dajdiile! se. nu ne zdpcescd!

Forma verbala corespunend bulg. zaptisam a

zabovi", serb. zaptiti a Onea In frIA", alb. zapatoi a

Inhata", men zaptisescu.

*zapcle f. sub-prefectura uneI plasI (Sulzer III, 100).
Forma originala alaturea cu zapciret".
zapcie f. execOe (po4ensca).
AL. T. 1033: Sint satul de birurl grele Si de plug si de lopate,
De ciocol, de zapciele Si de sap4 lati.

Formatiune analogica (cf. angara, arch. angared).

*zapciituri f. execupne administrativa.

NEC. 217: Duca-Vode, multe strinsre feces pentru remitsita

banilor birului... mergnd cu ste tot zapciiturt erall

Forma romnsca paralela cu zapcilic".

www.digibuc.ro

383

zapoialic n. (i 2apcirlic) 1. funqiunea de zapchl. i

postul seA zapcie i zapciret.

REv. IL, 411 (d.1821): de la un zapcilic ce puteal clstiga atuncl?

zapcilicurile, polcovniciile de poterA i cApitAniilede judet il
dederA un cistig bunicel. GHICA, VIII: deor l'o impAca en un zapcitie,
o vAtAsie de plahl, cu o ispritvnicie celmult. Oras. 20 : SA-t1 fac vint,
ca la altil, la vre-un zapcilk ; ILI, 30 : Va scte din mormintu-1 zapcirlicul rposat.
FIL.191

2. executie politienseg : zapciea.

Doc. III, 411 (d. 1790): call banI implinindu-se cu zapcilteu

d-sale vel-Spatar. GANE 1, 240: eine v'a scApat de zapeilic, de bir, de
havalale ?

Formqiune analogicA dupg vizirlIc".

zapciret n. postul de zapcit.

Doc IV, 238 (cl. 1795): sA lipsscl si din trba zapciretului de

acum inainte cu tot.

FormaVuno analogica dupg. vezaret".

zapt n I. (sensurl archaice) 1. administratiune,
autoritate.

COND 1776: p. 39: bite cantariurile omul rinduit de la acel

ce va av miluire venitul cantariulu1, sh le aibA sub zaptu se. Wm.
186: pasaliilor turcl le poruncia Pasvandoglu si le da lefdua i tte
subt zaptul lul
supus. Um. III, 146: pentru zaptul 1 buna oarmuire a plmintulul. Dum. 26: apkrnd tara de fActoril de rele cu bun
zapt ce le Mum.

2. stapanire: a face zapt", a lua In posesiune ceva,

a pune mtina pe cineva.

Kola. 212: Constantin VodA a rpecjit Caimacami, Rind schimbare Intre Domnie, fAcnd fiesce-care zapt la locul ce mersese. VAc.
252: Lala-Sahin fAcu zapt Ischenderie si Darma Cavala, asijderea
Alacbedonia si Albania. DION. 175: Turcil se rumpea din ordie celecete
fugla n6plea cu prada
cu robil ce-1 prinsese in Wile lor,
i sarascheru nn putea sa le fach zapt. Dum. 20: trimisil Acura scaunul
zapt. Zu. 34 : Pasvan4i1 aii caleat Craiova i ait fAcnt'o rapt ; 81 : s. vie
si sA facA tara rapt. AR. 6.) (d. 1821): ail fAcnt manAstirea zapt; 169:
fAcndit-s1 mosiile i acaretnrile rapt.

8. confiscare : a face zapt", a sequestra.

HRIST. (1818): Iar dupa cel surghiuni, Drept la case nAvAli 8i

alte ce avu. Fn.,. 205 (d. 1794): sA scie ca
bte rapt le fAcu, Setae
ftta de a avea voie sh le deschi44, se va pecetlui i fAcndu-se zapt
la Chmara domn-cli, se va sc6te din tam Domniel mele afara.

II. (sens modern) jaf, in Oltenia (In jud. Gorj).

ZABT (ar. pouvoir, autorit sur), saisie, confiscation, administration ; serb. zapt discipling.", alb. zapti
zbir", ngr. Ci7rrt. V. Partea
zapt-ferman.

zar m. cub de joc.

OD. I, 188 : Tent ar fl nAscocit

s6rea.

sahul, zarul i meA si seri-

ZAR (pers.), d jouer (au trictrac); alb. bulg. zar

60936

25

www.digibuc.ro

396

ngr. Cript (6cCapc.), it. zara, alaturea de azzardo, de aceiar

originA (ar. az-zar d jouer", primitiv joc In zarr" :

cf. fr. chec d. ah): sp. azar, fr. hasard.
zarf m. 1. eassier al vistierier.

DIoN. 197: cnd a esit poruncl in ar sA rmlie vAaritul jos,

care pe uncle s'ad Intimplat banl aduna$1.i-ad oprit boieril ispravnicl
zarafit lor. FOT. III, 305: sse zarafi de vistierie, cari primese
banil co se trimit de cdtre ispravnicil dupa cele sse dajdil ordinare,
lel pe lunk de ilecare. FIL. 240: am dat zarafulul de
ad ate o
la cochiI-vechl lel una mie, ca s nu-mI fack Adufurl la numrdtrea banilor ; 291: Srdarul Gheorghe, zaraful vistieriel.

2. bancher (adi mar mull ironic).

AL. T. 1394 : dol zarafi cunoscutl ad venit In cabinetul me

si mi-ad inchinat acstft besaclea. GH:CA, 362 : zarafil armenl i ovrel

nftpltdise pe cel cklut; 507 : scriseI zarafului. me.

3. eel ce schimba, banr (in piati1).

AL. T. 1062: lifta de zaraf s'ad spriet de mine s'ad. fugit Jrp.
29: atnbcl te al juca cu banu ca zarafu. STANC. GI. i Pov. 81: vede

un romIn odattt pe un ovreid prieten al lul, zaraf In piap.

Var. (archaicA): saraf.

CoND. 1813, p. 364: sse saraft al vistieriel.

SARAF (ar. sarraf), changeur (de monnaie), banquier ; alb. hulg. serb. saraf (zaraf), met% sAraf, ngr.

pi?ijs; sp. carafo.

zarfie f. 1. cassierie (de judq).

Alt. 48 (d. 1821): zdrdfiile judetelor erad Inchrcate de banl

&Libre. Alte B. 32: zornlia bfwetul In traist. ca la zdrdfie.

2. meseria i localul zarafuluf.

zaraflic n. schimh de bani, agiotaj.

SARAFLYK, profession de changeur ou de banquier ;

serb. sarafluk, ngr. wpacpMxt.
zarafir n. 1. fir de aur. V. ba-fir.

TEOD. 618: La cuvinte apropiald i 'n zarafir Imbrk.ath. 8E17.

Nunta, 126 [oratiel : 'a cumptat firuri, zarafiruri

2. stof daurit, brocart.

TEOD. 654 : Cu postavuri ungurescl, Cu zarfurI (sic) talienescI

cu bani lipovenescl.

ZI:Et (pers.), or (cf. zarpa).

zarcirl 1. 1. (sens archaic) diciulA brodatA cu fir.

IST. 1715, p. 129: o chitie ce ad In loc de zdrculd. Dum. 45:

un buluc de Turd purtnd awhile si zdrcule.
2.

(sens modern) gluga: eu acest sens vorba

figurzA in proverbul dupa plie zrcula", corespunOnd celuI dupa plie chepeng" (Zanne III, 432).
ZER Kt:FLAB, bonnet brod d'or (d. pers. zer or"

turc. kiilah bonnet"); serb. zarkula calpacul ienicerilor", incr. zarcula glugg,", ngr. CEpx6Xx, bonnet, capuchon. Forma lotnnscd pare a se trage din ngr.

www.digibuc.ro

f;87

zarf n. 1. un fel de cupa din filigran (de aur sali

de argint) 'in care se punea felignul.

LE. XI, 249 (d. 1780) : zarfurI de argint cu feligene. Doc. II,
404 (d. 1790): trel felegene bune i patru zarfuri tumbac. FIL. 18:

feligene pentru cafes cu zarfurile lor de argint; 143; (V. felign).

AL. T. 1337: dol arn6.141 aduc eafele In felegene eu zarfurl.

2. vas In forma de cupa.

CAL. 1895. p. 37: al treilea rob purta un zarf de aur plin de

fel de fel de pme.

3. in loct4iunea lucrat tri zarfurI", sapat in re-

lief (Codrescu s v. bosselage).

ZARF (ar. eontenant), espce de coquetier qui
enveloppe la tasse de caf nomme fingan, Barb.; vase,
plateau ; bulg. serb. zarf, alb. zarfa, ngr. Capept, soucoupe.

zarif a. 1. nostim, elegant.

DiLkoH. IL 46: Postelnicul Caliarhi cel mal galantom i maI
.zari f din boieril Fanariulul. NEGR. I, 87: un bal mare care avea sft
se sfirssek cu un bane de cele mal zarife.

2. fin, delicat.

BELD. 404: De a dat una, trece clece In izvdele ce a dat,

Un mestesug frte sigur i prea zarif de prlidat.
ZARIF (ar.), joli, lgant, ingnieux, spirituel;
serb. zarif, ngr. CapEscriN.
zarifior

In lAntisor.

a. dragut, frumuel.

VAc. [soimul]: Intr'un copacid zdrafior, Un soim prim

zariflic n. 1.

eleganta.

HEIST. (1818): In zarifikurI

2.

i 'n primblarl.

lucru de moda. gatla, podba.

5TAM. 452: se wind prin magazinurl cele maI frumse

curl i od5re ; 497: foil, blonde si alte zariflicuri.
ZARIFhYK, finesse, lgance ; ngr. Captp),Ext.

zarnacade f. nurnele moldovenesc al newel de

narcis (litt. potir de aur), numita in Muntenia reaprine".
AL. T. 409: dol bujorl, surir, dori5 zarnacadele! 810: acea

dam& era v511uvri.

Imbobocith ca o zarnacadea.

ZERIN KADE (au ealice d'or), narcisse (d. pers.

zerin d'or" i ar. kade calice"); serb. zelenkada, ngr.

capyszaak (= wirAccaaog).
zarp 1. 1. (sens

archaic) stofa scumpa de maase

esuta, cu fir de aur orl de argint (cf. variante).
2. (sens modern) haina scumpa dinteinsa.

PANN III, 39: fie [mojicul] In zurpale de aur... nu este de cat

un taur. CAL. 1875, p. 62: unchiasal se stolisise i el frupreunft cu
baba si se Imbrcase eu nisce haine Impel Mosel, cu fel de fel zarmai mare mindrep3a; 1895, p. 23: se Imbraca numa1 In zarpale
i haine seumpe i aatse.

Cu acest sens i In etintecele populare.

www.digibuc.ro

388

TEOD. 497: Niel dalbe zurpale, Niel scumpele arme ; 608 : Hainele

'1 sfia, zarpalele 1 rupee: 656 : Pe Letini apo1 lua, Cu zarpale mi-1
gAtia, Sus pe cal mi-1 aaeda.
Var. (archaice) : zarba i zerbap.
CT.117. I, 197 (d. 1688): un otghial de zarba de la stolnicul Con-

stantin... o pl de icne de zarba pre margine cii urainic negru,

trei dvere de zarba albastre i eu rotele de aur. ETYM. 77 (d. 1621):

o dulamit de zarba aptuaith cu atlaz roau; 65 (d. 1679): dol abai

zerbap cosut.

ZER-BAF (pers.),

toffe tissue d' or, brocart d'or

(d. zer aur" si bafte tesut").

zarzavat n. legume.

Doc. If, 355 (d. 1791) : bucate ai zarzavaturi ce se va vinde In

tirg. GIIICA, 31: tirguielile de pain% de carne ai de zarzavatur ; 494:
geadinl de flori at de zarzavaturl. CRAs. IV, 366 : oltenii cu zareavaturt
pesce. MAR ON, 32: lahrbatul ,s611 vindea zargavat. ISP. 14: vedl de
zarzavaturile de la buchthrie.

Var. (archaiea): zerzavat.

COND. 1802, p. 342 : pometurl orl-ce fel vor fl uscate si nenscate,

leguml, zerzavaturi.

ZARZAVAT, ZERZEVAT (pl. ar. sebzevat d. pers. sebze

verdure"), lgumes, herbes potagres; bulg. serb. zar-

zavat, men zarzavate, ngr. Cagapear..

zarzavagiii m. precupet de legume.

MArtioN, 31: nea Nip nm de nmul lul fusese earzavagift.

ZARZAVATO (sebzevagy), marchand de lgumes

fruitier Barb.
zavalali a. biet, strman (in cntecele dobrogene).
BuR. 120 : Tudor, Tudoraa, Tudor zavalaf!
ZAVALL

zeval111), malheureux, infortun (d.

zaval malheur"); serb. zaval nenorocit", ngr. Cot[300N,

pauvre diable. Forma romnizat (cf. budulac).
zvchiii n. petrecere, osp6t, masa, mare.

N. COST. 64: nol n'am venit aicea sh facem zefehiuri, ce s lucrhm, s. plinim porunca Imperatului. CANTA, 185 (V. mezilea). KOG.
227: Domnul facea zefchiuri cu dickorl, cu primblrl, cu jocuri, iubind ai partea muieresch. STAM. 45: bencheturile ai zefeurile
In-

ceput in curtile domnesci.

ZEITK (ar. gait), amusement, partie de plaisir;

serb. zevak Ponfort", alb. zefk osp6t", mcr. zefca petrecere", ngr. Ciptt. Vorba aprpe eita din us.
zefleme f. btaie de joc (banala), ironie (ura):
vorba, ca i derivatele el, circula maI ales In Muntenia.

Gon.J. II, 89: p6te fi lucru de cat acesta mal de Hs i mai

de gefiente? ISP. U. sf. 104: ai pe tog Ii lua in zejlemea. CAL. 1883, p.
41 : fetele se puse pe ris i Incepur sh, iea in zefiemea 161ele de petece de scrth, cu carl era sirmnica inabritcath.
ZEVICLENME, derision, moquerie, raillerie.

zeflemisesc v. a lua In zeflemea sat peste picior..

www.digibuc.ro

339

Forma greeizata si eorespundncl turc ZEVICLEN-

MEK, se moquer, rire d quelque chose (litt. s'amuser).

zeflemist rn. moftangitl. Formatiune semi-literara.
zefliii a. vesel (Pontbriant).
ZEVKLT, joyeux. Vorba speciala Munteniei.
zerdicibb n. (zirdiciab i zrdicea) lemn a earuT ra-

daeina se intrebuintza de boiangil spre a vopsi in

galben (lonescu, Meli. 694).

TARIF 1761 : zirdiciab de 14 och I led. CONy. XXVI, 01 : ardicea, prat de galbinare, cureumh.

ZEIIDE6AV (pers. zerdaapl, safran des Indes qui

donne un sue jaune (pers. zerde jaune").

zevzc m. neghiob.
CARAG. 365 :

d-ta ca un zevzec ce e5t1. ORA. III, 30 : Ch-s dec--

tuI zevzed de frunte i in tarh aci la nol. BOGD. Pov.

stkrostit'o cu un aa zevzec.

165 :

ad mal

ZEYZEK, sot, imbecile; serb. zevzek.

zevzeclic n. neghiobie.

ora. EH, 30 : acel care a adus zevzeclcu 'n tara nstia.

ZEVZEKLIK, nigauderie, imbcilit.

ziaft n. 1. masa mare, petrecere cu ospete.

FIL. 141 : fanariotul fcea In toll anil mash mare i ziafet; 168 :
avell ziafet pentru coconul Andreid. UHICA, 33 : logodn cu archiered,

cu diaconl, eu preop, en crinthretl, cu lAutari i cu ziafet teal aptea

plIntt la lucef5rul de 4i ; 35: petrecead tt nptea pe ziajet, pe bere
i pe mancare. 0114. II, 84: Ao 1)801 i riafetuet, IvIndre serbtorl.
CAL. 1882, p. 19 : duph ce se tinu lant fel de fel de petrecerl t zia-

feturt; 1865, p. 36 : duptt nuntlt incepuse alte tmbhlurl i alte ziafeturi.

Vorba are diferite varrante, arehaiee i moderne.

a. Var. moderne : (mold.) zaifet i (munt.) zaiafet.

AL. T. 70 : d'apol salne, d'apol zaifetua; 81: d'apoI la fling! ..

ee de real zaifeturi! 1218 : de trel lunl de cnd v'all insurat, all dus'o
cu bencheturile i cu zaifeturile. XEN. 37 :
place sti trhiescl In zaifetwi qi stir bel ciubue qi cafea; dar sh muncescl, ba! halal nepot!

BASME II, 280 : trel aile i trel nopti fu veselie i zakfet in WO. I'm-

perAtia ; lEt, 73 : o duse inteo petrecere i un zasAt ; 115 : pe urma

petrecerl i zaifeturi.

b. Var. (archaice): zeefet, afet i zdefet.

Atm. 172 : fland un Wet frte frumos en fel de fel de music'.

ROG. 206: Domnul chdut cu totul la mese marl i zeefeturi i plimbri

i la alte desfhlri a lumil; 239: ginpinesele la Dmna, petrecend ou
mare bucurie i veselie, ales Beizedelele, cIt ori-ce nunlh sad zaefet se
aunt, trebnia sh mrgh. &Am. 462 : primblndu se pe ulite cn autarl,
thand zeefeturf.

2. (ironic) petreeere, bataie.

NEC. 229 :

slugile lul Fliondor 11 dad palme i-1

Grece, bine, nu 4ice aa! A.cest fel de zeefet frumos

bent.

ZYIAFET (ar. hospitalit), festin: alb. bulg. serb.

zilafet, men ziafete, ngr. CtaTin, festin.

www.digibuc.ro

390

zimbil n. (i zambol) copiO, de Wan.

CRON. Ill, 440 (d. 1822) : orezu111 aducerul cu zimbaurile. AL. T.

1356: 60 de oat de cafe Martinica In zimbauri. PANN III, 78: i Inteun zimba mare dupa ce i-a pus... A L. 116: Descarc la zumble
Incarc la stamble, Descarc bichlii i 'ncarc dimerlil.

ZEMBIL (pers.), panier de jonc; bulg. zimbil, serb.

zembel, rus. zimbill, alb. zimbile, ngr. CEpat, cabas.

zimberbc n. 1. resort de csornic.
2. fig. resort, fort.

KONAORE, 316: intiritarea singelul gribind si iutind Timberschiud vietii ...

zEMBEREK, ressort de montre et de pendule (de

mtal); alb. bulg. zemberek clant", ngr. Ceprepixt, cadenas, ressort.
zof n. 1. materie de ln find i ur de Angora.
TARIF 1761: Tot sultan... zof pmli. .. zof turcesc... zof ali ...

Var. (archaiee): sof i zuf.

TAREp 1792; sof gros de la Tosia. Doc. II, 402 (d. 1790): giubea
de zuf vintft FIE. 345: giubea de zuf albastru deschis.

2. varietate de pere cu -fata lucie.

*Ep. V, 68 (d. Rad4ana): pere de zof, cede maI timpuril, fata

alba, gust dulce.

SOF (ar.), toffe de laine fine et lgre dont se

servent spcialement les ministres de la rligion;
ngr. csln. Despre stofe ( 86).
zor n. 1. violentA, silnicie.

Zu,. 7: care cu destule zoruri din tara s'aii linplinit; 9: cu

zor mare incepura a cere banl. TApu, 167 (d. Teleorman): A, bre,
snrira mea, ce zor mare c'al v5clut De la mine c'ai venit..?

2. urgent, graba mare: a avea zor", a fi tare

grabit; a da zor", a impinge, a face s se grabsca;
de zor", de nevoie; cu zor", urgent, repede.

DION. 186: sa dea zor slujbasilor sa istovisca dajdia vicaritului.

le di. cu zor, sto. 'raga ce vor face. DION. 192: slujbasi1 nu

ZIT.. 60:

mat Inceta dind zor lacuitorilor, qicnd: ado! ado! AL. T. 229: dor
de zor nu cunscem pe la nol. GANE II, 54: zorul de a Imprastia
ciini. ISE'. 227: Imp5ratulu1 nu-1 prea placa zorul ce da sfetnicul
pentru nunta qi mal taragani lucrurile. TEOD. 271: DA mai lute, scri

mare, C11, la nunta e zor tare; 583: Murgule, murgutul met, Datumi-te-a taica-ted, Ca sa-mi 111 de ajutor La nevoie si la zor.

Vorba figurza In urmAtrele proverbe:

PANN, 103: Mila de silk si dor de zor nu se lake. HINTEsou,

22: Ed ni vaiet ca slut cMugar si tu-mi dal zor cu Dmne-ajuttt.

3. trba grabnica.

STINc. 367: da ce zor al tu? Am, crt acilea stat. TEOD. 73:
Sti, fll lute de picior, Sa-mi ajull la cite un zor.

4. asalt (sons eit din us).

AL. Poesil II, 231: Sa dam zorud nostru, cumplitul nostra Tor,

Ce trece i rstrna ca trasnet razbitor...

www.digibuc.ro

391

5. (adv.) musal; zor-nevoie", cu orlce pret.

MARION, 11 t taman m5 'ntorceam scat* cnd toropoe-poe cn

dumnlul In spinare i zor-nevoie c, am fost la 1 de ghindh. CAL.
1895, p. 26: zor s Bath din mintl pe biata fatft. BASME II, 16: II
trhgea ata zor nevoie-mare spre Fate din dafIn; III, 87: se nechji zor
s, plesnsa de eiud.

ZOR (pers.), force, violence; alb. bulg. serb. zor,

mer. zore nevoie", ngr. Cpt (-= pEct). Sub raportul sen-

sulul: cf. sl. grablla (rapire: raptim) i urgenta (d. urgere a impinge").
zoresc V. 1. a da zor, a impinge, a Imboldi.
Isr. 227: sfetnicul umbla d'a 'nclelea, zorind sa se faca mai
eurind nunta.

2. a se grabi frte, a se sili din rsputeri.

TEOD. 410: Tesl si 'nehidisescl,

i mi te zoresci, Camh1 sa-ml

gatesel; Si mi te grahescl, SI te logodescl.

Forma verbala corespumilnd serb. zoriti se 0,

face pe grozavu".

zoraha f. 1. un fel de batuta (litt. joc violent),

hora cu sariturl uniforme i neregulate.

Fm. 172: clisera lautarilor sa cnte chindia i jocul nnmit ca

la usa cortulul sad zoralia

2. hora dupa masa de eununie (Sev. Nunta. 282 .

ZORLY, violent, fort, vigoureux; serb. zorli.

zorbb f. (i zurba) I. (sensurl archaiee) 1. rebel.

CAPIT. 295: den eel mal marl ai Ttarilor care s'ad socotit
maI zorbale, ad omorit Pasa Inteo npte 13 si asa s'atl asdat trebilo
despre Tatari. VAc. 256: sa faca razbae asupra unor zorbale, ce so
sculase impotriva ImprMiel. Am. 160 (d. 1821): s'aft amagit do s'ad
unit ea zurbalele.

2. revolt, rebeliune.

N. COST. 74: pe vremea zurbalelor Tarigradulul asupra luI Sultan

Mustafa la Odrid. NEc. 189: pre acea vreme se tImpla de era multo
zurbale In Tarigrad; 273: Lesil, Rind Racoti pribag la crinsil, i-ad
dat vre-o 20 stgurl de ste intru agintor, de ad esit si el in tara
ungursca de la Nemp. HEIST. (1818): Nu era 4i trecuth A nu fl
zurba fhcuta. NEGR. I. 153: tnenl bunl! Maria Sa Voda Intl ba co

vreg i ce cerep si pentru ce atl venit asa cu zurba ?

(sens modern) bataie, crta, peruiala.

BASME III, 85: Imphratita le thia pofta de zurba. 0E4. II, 52:
In tot local chef sit Re, Chef. zurbale .i betie.
ZORBA (pers. zorbaz qui montre sa force,

athlte"), rebelle, sditieux (d. zor force" i baz qui

joue"); serb. zorba (cf. furba ,.presse, foule, hte"),
ngr. Copprdc.
zorbagiii m. (i zurbagiii) 1. (archaic) rebel, r6svratitor.

AMIR. 154: pre cel mal zurbagii ea 80 de menI i-ad bagat In

butucl. Dum. 36: sh pedepssea pe acel zurbagii.

www.digibuc.ro

392

2. (sens modern) cata-crta, galcevitor.

DELAVR. 15: e betiv, strichtor de ease, ourbagitt. SEV. C416t. 58:

nu-1 ticnesce, de-1 barbatul zurbagift.

Cu acest sens i In cantecele populare.

TB:pp. 646: Cam bhut si cam cheflit, Cu cheful de zurbagiii.

MARIAN I, 131: IVIrtcelarul Turcilor, Zurbagiul mindrelor; 137: Orl
ch-1 un mare zurbagii2, Orl ch-1 un betit.

Forma analogica ( 23).

zorbalic n. (i zurbalic) 1. (sens archaic) revolta.

N. COST 47: pentru acsta pricina Tataril a facut carbalic, de

a PAcut razbohl cu Turcil. NEC. 272: puind pricina curbalicul
17.ic. 262: se Men un corbalic In Tarigrad de ienicerl, pe earl
'1 supuse Imp6ratul. BELD. 390: Ii Ingrozese sh rldice zorbalic asupra
lul; 394: zorbalicul este gata, top ieniceril rhenesc.

2. (sens modern) har0, lupta.

TEOD. 299: Sh-mT aleg un cal porumb, Scurt In ght si lung in

trup, Cum e bun de zurbalic, SA m6 trci. Dunftrea... TAPII, 101 : Nu.
se cauth sluga numal la zurbalic, Se cautft si la cinste.

ZORBALYK, rebellion, sdition ;

bulg. zorbalyk,

ngr. CoppraXExt.

zorbaliii a. i im (i zurbaliii) sens identic cu zurbagia".

Dux. 12 : In mijlocul acelor imperecherl, Inmultindu-se adunarea

In dou6 felurl, s'at numit eel ce urni Tartoriskilor aristocratie, iar

ceilalil confederati, sa mal bine s clicem zurbalii.

zorbluesc v. (i zurbuluesc) a face zorba, a se revolta.

BELD. 384: De s'ar fl unit cu dinsil, nu s'ar 11 zurbuluit.

zulid m. 1. bucla de Or.

STAM. 103: A el galbenl zulufi pe la timple impletitl. AL. T.

187: Florica scolte o oglinclirh din buzunar si-s1 drege sprincenile
si rithifii; 417:11 pune rosu si-laskth, culufii. GANE II, 203: o cucn
b6trnh, cu zuluft dinainte. GHICA, 610: sh-11 mal Incretesc zulufii, c

nu te-am jumulit de mult. TApu, 72: Peste Bhclulsa da, La oglindft

se gatia, Zuhtfil
rbsucia, Puna tliva c mi 1 da.

2. perciune.

AL. T. 22: [lierscu] Dach estI cu zuluf i pe cap plin de puf.

ZtLF (pers. zillf), boucle de cheveux, cheve-

lure ; bulg. sorb. zoluii, alb. zulufe, ngr. CouXo6?t

TCouXo6v. (de unde Mold. pclue chica").

zulufel pl. diminutiv de ginga0e.

R -Con. 154: Sft nu mal purtatl cercel, Numal negril zulufei.

www.digibuc.ro

IMPRUMUTURI LOCALE

www.digibuc.ro

Angq n. carimbii de la loitrele carului (se aude

In Dobrogea: Etyrn. s. v.); ANGY, grand chariot pour

le transport de la paille Barb.

arcaciii n. vale sat loc adapostit, la ciobanil din

ARKA, versant ou pied d'une

Moldova (Etym. s. v.):
montagne Barb.
aslan m. varietate de ciree, rosiI sat negre (Baacest sens lipsesce (V. Partea II): vorba
ronzi, 93);

se trage probabil de la un nume proprit.

asma I. un fel de vita (se aude peste Olt: Etym.

s. v.); ASMA, vigne, cep de vigne. V. asmaciuc.

asman m. (si hazman) berbece sat tap juganit (se
aude In Dobrogea i Covurluift: Etym. s. v. si Dam,
Terminal. 68);
AZMAN, norme, puissant ; serb. azman
mistrey (litt, animal naprasnic).
av f. un fel de plasa, In Dobrogea (Etym. s. v.);
- AV, chasse, Oche ; bulg. serb. av Vinatre". V. Partea II: avgit i avgi-basa.
avat m. (si Mold. haut) pesce ce srnena cu mrna
(se aude In Dobrogea: Etym. s v.) ; -HAUT (avat), carrelet.
baargic n. (si bairgic) bucata d'asupra osiel cam-

lui : prima forma se aude la Constanta, a doua la Covurluit (Dam, Terminol. 9 si 14); ?

baidr n. rinza (de vite), pntece (de om); balfemee grasa (se aude prin Ilfov : Etym. s. v.);

BALDTB, mollet ; bulg. balclyr.

balic m. un fel de pesee (se aude prin liimnicuSgrat: Etym. s. v.); BALYK poisson". V. calcan-balic.

barac m. 1. (ln Muscel i Ialomita) nume de caine

de vinat ; 2. (In Dobrogea) caine cu per flocos si mu-

www.digibuc.ro

390

stath marl la bot (Etym. s. v.) ;

BARAK, barbet, braque ;

bulg. serb. rut. barak dulad".

bigi-bigi n. prAjitura turcsca din fain, zahr

nuci (se aude prin BucurescI); gigi Bigi, id. (litt. pompon).

bunar n. fintana (In Mehedintl i God, judge invecinate cu Banatul) ; cf. 34.
cigi m. taietor de tutun, In Muntenia (Polysu) ; KYIgY, ouvrier qui hache le tabac (d. kyimak couper
en petits morceaux").
calangi m. spoitor de vase, In Moldova (Cihae);
- KALAYgY, tameur (d. kalay tain"); bulg. serb. kalaigiIa. V. cAlal.
&Arne f. plAcinta umplutA ce se face la s6rbtorI
(Cihac);
KALIYE, lgumes bouillies en beurre; rus.

kaliha sup de icre si de castravetI".

caplama f. Imbucarea marginiI maI subtirI peste
marginea d'alaturea a podelil sail a tavanula in casele

taranesch (Dam, Terminol. 95 si Tiktin s. v.); -KAPLAMA

(action de couvrir), chose redouble, plaque.

caraman m. (fem. caramana) numele boulul sail
vaceh cu prul negru, In jud. Braila (Dam, Terminol.
28);

KARAMAN id. (d. kara noir").

cfiscchi n. lantul de strins la o nira de Vint,

numit i halatul" sail lanful cdscdciurilor (se aucle la Constanta : Darms, Terminol. 162, 163) ;

tative qui s'ouvre et qui se ferme.

inrskaes, chelle por-

cherpiciii n, cAramidl. din pAmint nears cu care

snt cladite casele In Dobrogea (Dr. Crainicnu, 52);

KERP16, briquP crue avec de la paille ; bulg. kirpi
tigan", litt. cAramidar), serb. 6erpi.
chesmec f. grAul noroios i pamintos, numit obichnuit goz" san codina" (se aude prin Constanta:

Dam, Terminol. 56) ;

KESMIK, paille d'pi.
chiler n. numele muntn al polateh, la o casa taransca, In Prahova (Dam, Terminol. 98) ; KILER, gardemanger, cellier. V. Partea II : cheler.
chiser n. tesla dulgherulul (Dam, Terminol. 111) ;
- KESSER, doloire.

chigmiq n. stafide roi1 ce se pun In pilaf;

KIMI

(pers.), sorte de raisin sec petits grains sans ppins ;

rus. kimi, pol. kiszmisz.
ciulea f. sucitura din foI de tutun (Costinescu) ;
'dux, peloton de fil, balle.

www.digibuc.ro

397

ciric n. pachet de pier In numr hotarIt;

6EREIE

(Ceyrek), un quart (p. ex. de btail) ; bulg. 6erek sfert",

serb. 6elrek, met% cereche.

col n. o parte a morif de Vint (Dan* Terminol.

162: colurile sat sagetile); se aude prin Mehl, Covur-

luiti, Tutova (ibid. 163) ;

KOL, bras, manche.

cordel n. un fel de ipingea cu mnecl, din oho

cusuta cu gaitane sat cordele (se aude In Olt : Dam,

Terminol. 169) ;

Koobht.a (d. it.), large galon de soie.

cubea f. numele cosuluT la casele ta ranes of din

Muntenia, numit in Moldova bagiaca" (Dam, Terminol.

98);
KII13BE, vote. V. Partea II: cubea.
curuluc m. (pl. curuluci) aa se numesce In Dobro-

gea modul de a se usca tutunul pe ire earl' se Intind

si se suspenda Intre nisce pari de lemn crestati i la
distanta. de 4 metri (Dr. Popovid, Tutunul, 8-1-); -KURULOK,

scheresse.

derec m. (si direg : pl. derer, i. diregi) numele stilpilor earl sprijina strina unel case taranescl: vorba se
aude In Moldova i In jud. Braila : In Muntenia derecil"
se numese atIrnatl" (Dam, Terminol. 95, 98, 100) ;DIREK,

colonne, pilier, poutre. V. direclie.

ghermec n. legatura loitrelor (se aude prin Muscel : Dam, Terminol. 10, 15) ; GERMEK, tendre, tirer.

ghilba m. cArnat din earn e de pore tocata cu piper

sat usturoit, cu care se umple intestinul gros al porculul, apoi ill pune In tava eu grasime .i eu cpa, i
asa se ece In cuptor : vorba se aude In jud. Braila
(Dr. Manolescu, 262 i 321);

KUL BASTY, etelette (d.

kill cendre" i basty viande cuite avee des lgumes");

serb. ulbastila, ngr. xtouXiircasvil.

ghiobec n. numele zahunulul In jud. Braila (Dr.

ef. GBBK (nombril), milieu (haina

Crainicnu, J 64);
ce incinge mijlocul ?).
ghiociii n. numele muntn al earelor ce se pot lungi

si scurta dupa voie eu ajutorul until cuit ce trece prin

furculit i prin inima (Dam, Terminol. 7 : ghiociurile
n'at loitre ... de ghiocia se Inhama adesea cal); - en,
dmnagement, dlogement (----= car de transport).

ghiudunea f. vorba se aude prin Ilfov, numal In

locutiunea a trage cuiva o ghiudunea", adica a-1 trage
la fit;
GTIYNE, dans le derrire (d. gt eul").
ghiunie f. numele coltarulul drept sat dreptarulul

www.digibuc.ro

898

(la zidarl, dulgherl i timplari: Dam, Terminol. 112);

otiN1E, querre.

halat n. numele lantulul ce stringe mra de Vint

(V. asecit); HALAT, grosse corde.
mala f. (i maala) unlta zidaruluf numit nete4itre" (Dam, Terminol. 103);
MALA, truelle de maon.
revani n. un fel de prajitura din migdale, in Muntenia (Polysu) ;
REVANY, gateau d'amandes.
ticnea f. vas de tAbacit piei ; TEKNE, auge, cuve;
serb. tekne, ung. teken, ngr. Taw/6s.

www.digibuc.ro

ADAOSE 41 INDREPTART
I. la INTRODUCEREA

21. Un t (sat d) final parasitic s'a desvoltat la urmAtrele

vorbe : maibent (= mabein), saivant (= saivan), ahmarand (= cahmaran) etc.
elisiunea until r in vorbele : berbe[r]lic, murda[r]lic 0 ser-

da[r]lic.

40. Cu rogojina aping:, in cap" ... 0 reminiscent& a acestui

obiceit 0 in Cntecul lui Priscovenu" din Teleorman (Tapn, 97-98):
Spte boieri de tarh, Sh mergem la jMuialtt, Sd del= jalbd Imp'eratu-

NI, in 'Arta Tarigradulni... Cei cepte boierl se ghtia... La Terigrad ajungea... Ei din caic jos se da, Ca ipingele se 'mbrca...
&pte rogojint ed'nti lua... Cu catran le catrnia, Cu bumbac le bumbficia Si cu spirt ch le stropia, In trel prdjini le ridica, Luminarea
c'aprindea, Foc la rogojinl anti da. Rogojinile 'ml ardea, Focu mare
se fIcea, Tarignadu inspAiminta... Am venit la jeluialh Inaintea Mariel sale, Cum judecl lumea ttli, SD, ne faci none dreptate 1
41. Lhutaril conservh 0 astkli uni1 termini speciall din technics musicei turcescl. Ast-fel crdele virel (0 cobzel) prth nume

orientale : crda lui sol" se numesce rust, a lul re" sail mi" neat

i a lul la" sebet sat sabet (Bilciurescu, Ghidul Bucurescior, p. 67).

In capitolul ce Sulzer concoct% musicel turcesc1, se a116. urmAtorul
pasaj (II, 438), care !Ate servi de comentar observatiunil precedente:
Numele tonurilor pe violinft: prima crdh rast, a doua ... nevi t ...
iar semi-tonul sebet...
45. Tractatul din 1391 e atestat, independent de Fotino, de
batre d'Ohscon (VII, 442) 0 Hammer (XVII, 105).
76. In privinta terminului scndurh de Galati", cf. M. Nacu,
Geograila jud. Covurluit (1991), p. 240 : Cnd e vorba de lemnele
de constructie nu se amintesce la Constantinopole de clt de cherestelele din Galati. Asa, de exemplu, cnd cineva cere acolo o scndurh
grsh (dulap), nu se exprimh altft.1 de &it: dh-mi un gdldiern... (dupa
un report al consululul roman din Constantinopoie).
109. Elementul turcesc lipsecce nu numai din literatura religish proprit-clish, ci aprpe cu desavircire 0 din acele ramurl ale

literaturel populare (ca colinde, descintece, vrhji...). cad stall in

raport mai mult sail mal putin intim cu credintele religise.
Bogate in turcisme shot 0 baladele oltene culese de d. Chr. N.
Tapu 0 publicate in colectiunea Materialelor folkloristice (cf. adaosul

www.digibuc.ro

400

la Bibliogralla) de sub directiunea d-lul Gr. G. Tocilescu. Ele sint

interesante prin o tendent a. modernizhtre, care se manifest& pe de
o parte In numer6sele diformatinnl ale terminilor titulaturel otomane
(earl In coleetiunile auterire conserv a. forma primordiala: ca ex. cf.
spahid), iar pe de alta ruin substituirea de vorbe neologice (ex. de

haine) in locul vechilor numirl eonsacrate. Aceste particularita41

arata. Indeajuns, ea spiritul poporulul a intrat deja In al doilea stadia al evolutiunil sale, cnd amintirile trecutultd Incep sh amurgsc i expresiunea lor s devie din ce in ce mal vagh.
Colectinnil oltene t sint particularel
a) nume propril ca : Agus[ith], Aisa [Aisica, Aisita], Arsan,
Delidarda, Idirna, Mizil.Crai [Mizilca, Mizilcuta], Savalat, SulirnanPasa etc. si frase intregl turcescl mal mult sad mal putin eorupte (ex.
p. 63) : Cine te-a ucis, Ioldasim ? Vala birbam, cardasim I i formula
obielnuite : Bara, baca, ghiaura (Oath, oath, ghiaurul

b) un num6r de vorbe turcescl ce nu le mal intilnim aiurea :

ardaltc (=odalie), baldag
baltag), basce4 (=baccea), begu (=bey),
bogaz), cafat (= cafas), ciorbagid, co1gi derea. dugialic
buhaz
(=ghigialie), gialap (=gelat-Fgelep), iortoman, refenea, tambnrh, terezie, zurbalic ; i in fine, forme verbale unice z bulucesc, bulibltsese, chfenesc, ciobesc, ma.rtacesc etc. si adverhiale cerchezesce, deliesce etc.

Mal este de observat, c unele din turcismele propril acestel

colectiuni aft forma s6rbsea (cf. bascea, beg, dugialic ...).
110, Cunoscbtorl al graiulul macedomSn asigura, c sensul

de surveillant de la boucherie" ce rposatul Obedenaru d vorbel

bacia la Romnil din Macedonia, e imaginarh...
111. Procedura de-a reproduce vorbele turcescl dupli transcrierea neo-gr6c& e destal de veche Miron Costin Intrebuintza,
deja alternativ Habef i Hambes
Acestel curise sisteme de transcriere II se datoresee existenta unel vorbe imaginare, care se repeth
In tte manualele nstre de istorie i care in fapt e o simplh erre
de transcriere. E vorba de Talambasa, pretinsul nume al calulul boierit de Mavroghene (Fotino II, 175 : Mavroghene, spre all bate joe
de caftanurl si de boierl, a Imbracat cu caftan pe un cal al sift ce se

numia Talambqa ,i-1 a dat titlul de Clueer). Vorba nu este altceva

de at transcrierea neo-grc a lul TABLA-BAA acne& Tapaap.nacia :

cf. Fotino II, 47: un cal ImprAtese carele se chiam tablampafa

Transcrierea eronata. a tra4ue6torulul, rposatul Sion, a dat astfel
nascere maul mime carat &UN!, un fel de idol istoric...
La formele intermediare maghiaro-turce adaogh:
beschie (bachie i bestie) 1. unlta dogarulul si a dulgherulul:
un fel de ciocan al carul capt este !zantuit (Dam, Terminol. 87, 89,
112); 2. nn fel de ferestrad ingust si lung (In Moldova);
BICSKI
d. turc. bieky), scie ; bulg. serb. bikila. V. Partea II: bisehigitt
captar, un fel de eapae cu care se acopera stupul: aeest capac,
adesea o strachina sad seafh (Dam& 75, 120), se mal numesce :A captalan ;

KAPTALAN $i KAPTAR Bienenkorb" (d. turc. kaptar capote"

(d'une ruche) d. kapmak couvrir" (V. capac). Din turcesce nu avem

nie1-un termin de apiculturh.
La formele intermediare greeo-turee: mangtarci, un fel de ciup.cenvipt (d. turc. mantar champignon"): finalul
perch (Agarkus) ;
-cd se datoresce inlluentel analogice cu ciuperca".
HATIERIFUL d. 1802 : citesce 23 Novembre In loc de 23 Octombre din acelal an".

www.digibuc.ro

401

BIBLIOGRAFIA. Adaogh urmAtrele trel opera in curs de publi-

catinne (primele dou6 terminate :

Dam6 (Fr)., incercare de terminologie poporand. Bucuresci, 1896.

Materiale folkloristice, vol. I: Poesii populare pnblicate sub auspi-

ciile Ministerulut1 de Instructinne public& sub directiunea D-lui Gr.

G. Tocilescn (in special TApu, cnteco din Oltenia, p. 1 500).
Tiktin (H.), Rumiinisch-Deutsches WOrterbuch, 6 fascicule, 1895
1899 (pInh la cela).

II. la VOCABULAR
citesce : abaid n. In loc de abai(e) f.
adaogh: Agugit, in Oltenia (TApu, 63 : *wild al luI
Topalit, Care-I mndru fara srnh. $i de revestit prin tara).
Abaio
agug

alis
ama

sterge :

TAPU, 62 : Ba Stoian, n'al fost aga mare, Ama numele

mer. ma.
ti-a fost mare ...; adaogl : itgr.
anterid Var. (olt6na) hantiri (TAPti, 80 : Dar am vklut pe
mama luI Stanislav, Sp61ndu-1 zhbunele, Tte hantiriile).
fent. apclrerlaca, n. aparvita, nis3gre,
arap adaogh: ngr.
gnie (myth. pop.); iip6ata-, stalli pazittlre de
ngresse ; espke
comorl.

arbid adaogh : arbiag (TAPu, 165 : $i dh-ml Al fluter al t66,

dad arbiqul meu).
arman

adaogh :

i In ju(l. Tulcea (MATER FOLKL. 1476 : Din m-

nunchI In snopl, Din snopl clha, Din claI In car, Din car pi ar-

man)... arminit, treerat (Darn, Terminol. 56 : treeratul In jud. Constania se numesce armdnit, iar aria arman).
adaogh: pl. bag. (TAPIT, 54: A pus trel higi la cogare).
at
Forma hate" la Teodorescn e gresitit.
ban adaogh : 1. ngr. p.aarnec; (forma pAzalinclza; e probabil
romfinsch : cf. suf. -cei j '23) ; 2. fig. = babalic (la o mra de %int.)

Dam6, Terminol. 162.

babalic adaogh: 1. la o mrit de \Tint (Dan* Terminol. 162);
2. (gi bubuluc) tarac ce sprijinesce cOstele prispelor, In Bach() (Lb. 95)
adaogh : bichnesc: hrtie bdcdnescii (Tiktin s. v.) si bibhcan
&Anima, Mold. bicilime starea de bilcan" (ibid.).
bacsis TAPU, 117 : Tine, Dolfo, acilea, Mare bagif ti-oiti da...
A daog.: bacgiguesc a da un bacsis" (hp ap. Tiktin s. v. : adrninisti atia

bagipitd de rei arendast).

badie

SENT. Nmata, 126 [oratie] : JderurI

[= in badii], Porechea kr 6 lel.

i papucl imbadil

baibafir (V. basflr) i baibazir, stofe pretise din earl se fficead

haine sad cioltare domnescl, la Tatari : cf. Tiktin s. v.
balaban adaogh, : rut. sokol balaban un fel de sohn de 'itnlitdre" ; despre raportul vorbei cu slay. bolovand (primitiv butuc").
cf. Miklosich, Tiirk. Elem. I, 19.
balamale (TApu, 90 : Cu picioru 'n ush da, Din balamale
Adaogh: balemare (ID. 151 : Cu picioru ci& mi-I da, Usa din balemare shria) i blagamale (=baglamale : DArd, Terminol. 98: balama-

lele sad blagamalele use*

20

60936

www.digibuc.ro

402

baltag Var. enema, baldac (TApu, 152: [Codrnu] Vindea calul,

armele, 116mb:ilea cu baldacu Numal cu Owl 'n spinare ; 387 : Si unde
ohl ggsi om btran, Sti-1 dog baldace . ..)
bas adaogg: barhamal, primul hamal (BENGEscu ap. Tiktin:
sint al halel baf-hantal).
bazea TAPU, 276 : Cum sl-o [Arta maiett-sa Cu rochita de
Adaogi: ngr. p.TraCi; (= ;ip.vroy).
bazea.
behl Var. (semi-literarg) beg, In baladele oltene (TAPu, 60 :
La Cladova se ducea, La begu ch se ducea; 62 : Begule, Domnia ta,

Frate nu me judeca, Ca sa fil tu la mana mea.

belezic adaogg: men (forma metatetica.) bizilica bratarli".
berechet adaogg: 6. (ea adv.) foison ; men belsug".
beliT vorba, ca i derivatele el, revine adesea In baladele
oltene (TAPR, 53 : Belii ell se stringea, Ca cainil la zalhana; 65: Ce
belit e po pamint, Maine sh-1 vd pribegit ; 56 Vestea la begil eh
'ml da, Toll pre cal gata era; 67: De la iztaz pang la MI,
lofa la beli ; 89 : Frunzulitg de secara, Cat era beglii in
si
In canlecele maeedo-romane (Wm. If, 56 : Tu sa-nl
noun flciorl...
Del s'ng li pitretem belil, Ta s'arrivsca caftlinl si vetl...); i ca
adj. voinic" (TABU. 58 : Ce Lure era inai bogat, La Stoian brigat
argat; (Je ture era maI beflia, La Stoian arghelegia).Formele secun67 : Sh m pul ghiuter mal mare Peste beflegil
dare : beslga
din Ora) i besfegia (TAN', 67: Sh nul due la Bucuresci, Ca sa iad
ghiuleria Si beflegia).
bondoc
adaoga : bundad (Dimbovita)

bunduci (Mehedinp),

numPle taracilor ce sprijinesc cstele prispelor (Dame), Terminol.

95, 100: tarash, gascele, bundacil, bunducif, derecil, parmacil, bubulucil, ursit, popondocil sail gorgozanil).
bre !
vorba revine adesea In cautecele oltene (TApu, 14 : lana
striga: A, bre! Mos-Craciun, Ca eti mal btran ... 54 : Am amlit,
15 : SelmI striga In gura mare: Dalel, suratico Stance,
bre, Agus
bre ! bre ! D'al fcut vreodath bine, Fh41 pumana si en mine 1)
bolibasa adaogg: bulibsesc, a ajunge bulibasa (TAPu, 58 :
Dar Stoian Bulibasa, Capitanul de Craina, De cand s'a bulibafit, Haz-

nale n'a mal venit).

bulucescadaogg: (si bulugesc), in cantecele oltene (MATER. FOLKL.

825 [doinh] : Nu ne duce ca pe nol, (i ne duce ea pe bol, Legati

In fringhil de tel, Bulucip ca nisce ol). Cf. WEIG. Rum. Dialekte, 83 :

bulugesc, a granahdi, a ataca.
bur CAP. 318 : Constantin-Veda.
tras de ail venit In

tara, pentru c ail avut avutie inearcata In burie In helesteul de la

Dobreni; Dim. 26 :
burie eu praf.Adaoga : burial Cum 82 :
scseia praful din 580 burlap).
burghid MATE& FOLEL. 439 : Foiie verde, nib!' slci, D'as ft
gros ea un burghi4). Adaoga: burghial (TABU, 37 : D'un burghiaf ca
cata, Gaul% 'n caic eg da, Apa 'n dinsu ca intra).
but cit ngr. p.noki
butuc vorba e o formatinne indigena de edging obscurit (cf.
Schuchardt In Zeitschrift flit. romanische Philologie XV, 97-104).
buzdngea adaogh : buzdugni, In cantecele oltene TAPU, 86 :
Cu 180 de buli, Tte buI, buzdugene D'o 150 de vedre). Vorba bumnar" sung oltenesce pozunar (TAPu, 92, 115).
eadna ZANNE IV, 287 : a sta ca o cading", flu% a face niel o
trba (despre femeile lenese).

www.digibuc.ro

403

cafas Var. cafat, tn cntecele oltene (TAP'', 104 : Sus In cafat

se suia, Pe Dobrisan II judeca, On cat capu nu I Ina:- 111: Letinu]
Sus In cafat se suia, Cu ochianu se nita).
cafenea adaog: cifenesc, a bea cafea (TAru, 69: El uncle
mergea La ngra cafea, D se cilfenia) si cafegig (Tapu, 56 : Cincl
galbeni de aur scotea, Cafegiuluf dOeuia).

clp adaog.: calepele se numese In Muntenia scul tiff" (Darn&

Termiuol. 140).

calup adaogrt: 8. ilrea ce se face la captul stulpilor, la

casele de munte, In Prahova (Dam& Tenninol. 99).

canara adaog. : 3. In Moldova, pasune de Ingrsat vitele pentru
zalhana. (cE Tiktin s. v. : vile penten canara.

capcanh vorba se afl. si In Psaltirea in versurl a lul Dosofteig (XXIV, 61: C tu 'ml vei smite de edprand Piciarele din cursa
viclna), care a luat vorba din rusesce.
capot adaog.: capoceli, imbracat ca capolul sau mantaua
(formailune originala analogica): cf. .Doc. III, 506 (d. 1787):
Postelnicl capocelif i Inarmati

ardsesc

adaogh t 2. (ironic) a snopi in halal, In cntecele

oltene (TAru, 55 : Besliii lul Abdulali Cu maciuci

cdrdqia; 58:
(And pe scara jos se da Told turcil ca-1 cardckia) i cardai, hoer). dupa
masa de cununie, In Moldova (Soy. Nunta, 281).
casap
adaoga: basal). (Baronzi, 161).
cacaval TAPIJ, 111i: Brnzb. &lice din sedila, Cacaval din

comanic. Cum st. bine la voinia. Adaoga: originea vorbei italiene

(cf. Tiktin s. v.): ca ce se anin de-a calarele (a cavallo) pe prajinl.

cM
adamra: clslar, col ce stringe fruptul, In Moldova (IoNEsou.
Doroh. 370 : a4lartil este tocmit eu 6V2 galben1 pe an).

ciltiu
au sensul de astig", Intr'un cntec oltn (TANJ, 71:
vindut ciredile Si-am bent aktiurile).
cataif adaoga: 2. (cf. Tiklin) so dice despre tutuuul fin MiaL.

catifea adaoga: catiielat (form neologicA: cf. fr. velont)

VLAR1JTA, Dan, 151 (ap. Tiktin): pielea femeil alhA i catifelatcl.

catIr adaoga; 2. (i calacatIr=ca la catir), in /vloldova, bociincl

(Tiktiu s. v.).
cauc adaogft (la 3): cf. bulg.. serb. kalpak (igumenski).
adaogtt: (ca adj.) rosiatic. despre fata lnel la 01 (Dam,
cazan
Terminol. 67 : dup fata linel oile slut.., negre sadea, cazane sag
rosiatice, stogomane

cazma adaogft: 1. (in Mold.) Ifirletul ea slujesce la facerea

5anturi1or; 2. (In Munt.) tirnAcopul ce se Intrebuintz la scosul buturogilor (Dam, Terminol. 38).
cerchez adaoga: cerchezesce, In cntecele oltene (TAm.r, 128:

Sa m: tundl cerchezesce, SA-m1 lasI chica deliesce; 131 : Si mi-ltundea

sfrantuzesce. Si mi-1 rdea cerchezesce).
chebe in Brttila, zabunul se numesce gheboiu (Dr. Mano-

lam], 181).
chenar adaogA : 3. (sans archaic literar) margine (Dula. 54 isind
din curtea unul unchias ce-I era casa cam la chenar).
cherestegid citesce: KERESTEgI
chervan adaoga : caravani, dew sag car funebru In Bucovina
(MARIAN, Inmorm. 250 : eel mal avug se duc la grp cu patasca sag
caravana`. Ca FA rutnul karavan, vorba romnscrt e o formA paralelii. la chiarvan" sail chervan.

www.digibuc.ro

404

chillturc.

i KIL (de unde alb. kilft), dar ngr.

chislc citesce: KYLYK .

chiub var. chiabur, deductiune ulterira d. pl. chiuburI (Rod,

Terminol. 74: in unele parti se (lice chiaburi la castrdne).

chiulhanagid citesce : KtEmAmaI
ciachr

adaogh: 1. (despre

bol) and imprejurul luminilor

ochilor are un crchn alb; 2. (despre cal) cnd are un ochid albastru
altul negru (Dam, Terminol. 28, 48).
cialma adaogh: 2. in Banat, conciul miresei paste care se
trage turbentul sad hobotul (Marian, Nunta, 239 si 705), forma si sans
luate de la &Irbil lahnftl.enI.

ciapraz adaogh: (si ciaprazar), unlth cu care se indreptzh.

dintii ferestritulul (Dam, Terminol. 115).
ciardac adaogh: 3. numele unel 041 a moril de vint (DAmt,
Terminol. 162: cerdacul, pridvorul sad tinda la mra (le vint).
ciaun adaogft : (si ciaon), cumpna orizontalh a zidarului
(Dam% Termino). 104).

ciaus adaogh

ciaugesc, a ajunge ciaus, In cntecele oltene

122: MM ciaus, tu 'mi esti rdd, De and tu mi-al ciaufit, Niel
o slujbh n'al fcut, Dar pe-asta ca s'o facI1).
cicaric adaogft: cicaricul din Moldova se numesce In Mun(TAru,

tenia sucalh" sad rodan" si nu este altceva de eta o letca push

In miscare de o rth, (Dam, Terminol. 140, 142).

cigher adaogh,: ceghiriii (V Tiktin s. v.) si ghighir,
antec
oltn (TAru, 495: Trimetea la mhcetarl Si lua Ghighir (ficati de Vintarl).
eiob adaogrt: ciebesc, a se frhma, Inteun cntec oltn (TAru,
402 [cntecul nunulul]; Luati-vh cuitele, C s'a ciollt lingurile).
ciorbh adaogli: ciorbuliti, diminutiv de gingsie (TAru, 105 :
Stuculith, lungulith, Buns este ciorbulita).

cisnit citesce: cefnia In loc de cesnul".

citarie

TAPII, 72: Si 11 ia iie dintr'o mie, Rochith de citaric.

ciubucdaog: ciubucar, unlt h. de zidar saii do dulgtier

(DAmg, Terminol. 104: ciubuc sau ciubucarul, tiparul de tras ciubucurl

ye zid ; 113 : dup intrebuintare, rindua se numesce ciubucar sau

lainbar, mucheriii...).

ciurucadaogh,: (in Mold.) caotua de vith, buna de Ingrasat

pentiu zalhana.

civit adaogh, : 3. (in Bucov.) piatrh, vintith (Marian, Serb. 11, 16).
cobuz
vorba, specialh cntecelor moldovenescl, a sufnrit curise diformatitml (dims, topuz) In baladele oltene (TAru, 195: Copuzul
(le os mult ant frumos : 18 : D'un capul de os Rsuna frumos; 187:
Topuzu de os Mult (lice duios).
condac adaoga: 2. o parte a ferestranlul (DAME, Terminol.
8 6 : bratele ferestrhulul, mhinl, end, cotie, mnere, condace . . .)
curcut adaogh: un fel de tercid.
cutnie vorba revine In cntecele oltene sub Var. (cornyte)
cuhnie i cutie (TAru, 67: Si rochi( h de cuhnie i buld lat din Tali-

grad; 70 : Si rochith de cutie, Br lat din Taligrad).

dairea adaoga: daragiil, tobosar (ALEXANDRESGU, Diet. jud.
Valcea, p. 532 : chindia s'a introdus de curind i se anta de lautarI,

insotitI pe un le locurl de cte un tobosar saii daragiii [vuva]) ;

vorba corespunde unel forme turcesci analogice DAIREgI.

deli d adaogh : deliesce, cum purtad deliii (TAPE', 129 : i frumos
wi-o tundea, F,3'o tundea cerchezesce Si-1 rasa chica deliezce).

www.digibuc.ro

405

divan

ddaogh.: diving =divanist (TAFT', 209 : Vol boierilor,

voi, divelnaqilor. .

doldora

Pinh 'n ciu

sh,

).

TANI, 77 (d. Teleorman) : Cersesc shracele Pe tte

ulitHe Cu traistele doldora

dughianh adaogi, : dughine', diminutiv de ginghsie (TApur, 67 :
Dar un turcrdet mititel... cle 'n dughinel).
duium Inteun efintec din Prahova (TApu, 75 : Umbla furcil
tot d'aiurea, D'ainrea prin pridurI, Tot duiumuri pe druniuri).

du1amh adaogh . dulmit, diminutiv, hainh, domnscit sa haiducbsch, In cntecele oltene ('.rApu, 158 : Na de la mine ast h. duleiSh-mi dal li1 cojoc mare Iritos ; 302 : Se61A, mndro, de m
ghtesce
croesce duldmifei. Verde ea fia de viti).
durbac adaogh : 2. (si durbaci) lada sad eutia tscului de strugurl, numit i tare" (Dam, Terminel, 82).
fanar adaogil: 2. o parte a morii de Vint, nuwit i prisne1u1' 4 sad vklugul" : In Tulcea II se dice fanar, iar In rovurluid
Constanta fener (Dam, Terniinol. 162, 163).
flrman adaogh: firmng, intr'un cntec din Teleorman (Tams,
68 : Darh Hanu C'audia, D'un firming ch 'ml scria, Cu slova ea furniea, Sa-i se crdh vorba).
fudul adaogh falnic, despre cai (ffARIAN I. 49: Inchlecat'a
surul, Surrd aprig si fudul).
grbaciii adaogh: sgarbaciii, In ciIntecele oltene (TAN:7, 4: Cnd
frIu-1 siobodia Cu sgeirbactu Pamelinta; 72: Cu sfircu sgdrbaciului
Pe fata obrazului). Forma bucovinnh corbaci scorbaciii
harapnic

ap. Marian, Serb. 1, 14) e hull din rutenesce.

gelat vorba revine (sub formele gialap .si gialp [un compromis
gialat gelep] in cntecele oltene (TAPu, 61: Chip gialeipului Meer).
dete capul alturea ; 66 : La gialeipl el.poruncia, Capul Jul Drhgan 65,1

in; 106 : La gialapi eh poruncia

laie chp4ina ; 182: Doi gialapi
c4 trimetea i pe Corbea '1 aducea). Sensul de Muscieapa" e bhnat.n (Marian, Ornitol. 1, 428) i deci luat din srbesce.
ghebrea adaogh : chebrea (TAPu,
De chpstru ell mi-1 lua,

afara cit mi-1 scotea, Cu chebrua ch. '1 stergea).

ghiglic Var. (oltnh) dugiallc, cu sensul de coafurh doinnsch, :
vorbh identich cu ghighelic", duph rostirea serbsch diegeluk" (TAPu,
149 : Poftesc caftan de 'mprhtie Si dugialk de Domnie).
giubea adaogh giubelus, diminutiv alhturea cu giubelup"
(TAru, 262: Strhsira 'ml pick. Giubeluqa 'mi stria.).
giurginh Var. (oltna) gherghin, Intr'un proverb d.Villcea (Zanne

IV, 413) : a juca gherghina", a fl belsug, and merge anul bine

tta lumea e veselh. Vorba e o asonanth popular& cu gherghinh".

haham adaogh,
In genere, inteun cntec din Covurluid (MATER. FOLKL. 729: Macelaru turcilor. Hahamu jidanilor ... Cf.

TAPU, 75 [din Prahova] : Mcelaru turcilor, Ohisgi ovreilor).

hambar adaogh, : hambarg, lada morii In care curge Mina,
In Tulcea (Dam, Terminol. 153, 155).
hergholighl Var. (oltnh arghelegi (TAPu, 58 : Ce turc era mai
besliu la Stoian arghelegia).
hindichid adaogi : 3. jghiabul tsculul de strugurl numil si
rgarlicid" (Dam, Terminol. 82).
hunie 1. In Moldova, plinie (TARIF 1761 : hunie cintarul 50 bam);
2. in Muntenia, unlta dogarului numith i leich" (Dam!), Terminol.
85) ; 3. sens archaic si exclusiv literar : vale Ingusta, ea o pllnie (IsT.

www.digibuc.ro

406

1715, p. 40: este ca o hunie vale strlinta, care hunie pogra in marginea mariI; 65 : bogaz, hunie, suis, pogorls);
RUM, entonnoire
gr. xtuvE); bulg. serb. hunila, mcr. honie limier" (=ngr. xtuvE).

iatagan Var. (oltene) atagan si iatan (TAPE, 156: PB la sele buzdugano, La brill cu atagane ; 73 : Cu latul iatanulut Tot in lungnl
trupulul).
ienicer Var. (corupte) In cntecele Oltene : ianginer i nicen
(Tart', 57 : langinert ch-ml amlia ... 85 : Turcilor, pasfiilor, i maImarl, nicenilor ...).
imurluc adaogh : imurlucul se Imbrach in Oltenia sub cortel
(Dani, Terminol. 186) ; cf. TAPU, 384 : i 'ml croiesce imurluc Verde
ca frunza de nue.
In baladele oltene : iortoman
ortoman (TAPti, 11 :
iottoman
Dar Al voinic ortoman, P'11.1 cal bun si ortoman... 12: MaI, voinice
iortomane, Bate murgn, tine drumu ...) precum si iortominos (Tarn, 8:
Un voinic ortomdnos, ("un cojoc mare alms). Chderea lui i initial e
o particularitate mal ales oltnh: cf. Alomil.a, asomie, atagan (In cntecele din Oltenia).
vorba revine intenn cntec d. Tulcea (MATER. FOLKL. 1472 :

Dot-trit frail al Jul, Cu 41ii 'n bru ...)

Var. (oltene) : lala, lelea i lelie (TAru, 23 : Ftlie verde

ch.-1 asculta... 747 : Fie, fie i o telie, Daoleo, drag&
MATER. FOLKL. 1233: Frunza verde de lalale, Se uita pe drum

lalea

44'o lelea,

la vale ...).
lfa

lefea, si in cntecele oltene (TAr.u, 80: Saval-Aga al Diu-

lui, Mustafa de la Baba, Care le Imparte lefua...

mahalagiii adaoga: (adj.) din mahala (Tart', 133 : Ca Turcil
silnicil, Cinit mahalagii, Averea mi-aa jetuit...).
maidan adaoga: loc.:Ow:ea a face maidan", a incura calul,
in cntecole oltene (TAru, 148 : Dark Corbea ce-ml races N) Rosit ea
'ncaleca, Putintel maidan racea, Pana cnd bine 'nfleibinta).
martac adaoga : mirticesc, a propti cu martacl, inteo ghicitre
oltnh despre opinea" (raru, 536 : Am o casa desvelita, Intil o mdrtdcesc, La urmh. o 'nvelesc).
melez in loc de Basarahia" a se citi Moldova" (TARIF 1792:
melez i halalL topul 30 ban1).
Tani, 339 : Maica mea e vrhjitre, Ia dhsagil la
mosintne
spinare, Plca 'n sat dupa mornne.
nhstrapa adaoga : nstripat adv. in locutfunea a chlca nhstrapat" (=a calca in strachini sau farfuril), in cntecele oltene (TAPu,
53: Calch rar i nastreipat, Cum e lul Topalh drag ; 97 : PrIscovnu

cel begat, Beier mare si asectat, ('alca rar ndstreipat).

nazuros adaoga: 2. (despre cal) cnd se sperie de te mirl ce.

odalic Var. ardalIc i ardalip, In baladele oltene (TAT3ur, 102 :

La cloban1 cf). poruncia, Oitele le pornia, Cam cu cinii, Cam cu dobani, Cam en ardalicu tot ; 104 : Dar Dobrisan c'a sosit, Cam cu of,
Cant cu miei, ('am cu ciobanil, Cam cu ardatip cu tot; 105 : Sh, mi41
aducI poruncia, Cam cu ol, cam cu cioban1, Cam cu ardalic cu tot).
papuc adaogh : la o cash laransea, flrea ce se face la eapetul stilpilor (Dam, Terminol. 90).

www.digibuc.ro

TABLA DE MATERII
V VI

Prefatl
Abreviatinnl
Vorhe populare
ImprumuturI locale
Adaose fi Indreptarl
I la IuLroducerea
II la Vorbele populare

VII

1-392
393-398
399

399-01
401-400

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro