FACULTATEA DE LITERE tiSI FILOSOFIE

DIN BUCURE$T1
v

ELEMENTE DE TOPONIMIE CU
PRIVIRE SPECIALA LA TOPONIMIA
OLTENIEI
Curs tinut de D-I PROFESOR I. A. CANDREA

1932-1933

I
www.dacoromanica.ro

Detinildunea topo;limiei ne-o arat6 chi

nUmele

s5u. E-un cuvint complus din, gr. adnos' care tnseamnii

"localitate" pi647,4014"nune". Toponimia 8e ocuTA,decil

Cu studiul o 'riginei nuffielor de lbcalitAtii, a nurelor
?

geografice,pi,prin aceasta, este in iegAturg ou geo.4

grafka, interesindu-1 ins5.nu numai k o

1.1o1og qi pe

geograf, ci pi pe istoric. DGO. Oar pav3a cry ccmast6

ramura n' ate nici o legKturii cu filologia, totupits4n-

gurul care pe poste sluji cu, mult folos gi d-z

7-,.1,10-

su3, material ce i-1 afar& toponimia estn. '111 rul.Trtr'adev5r, domeniul filologiei e atit in vast cll. any y.
tea numi aceasta discipline ,?nciclOpcidia cury)ptihel

unui
popOr studiatA in evolutia lox. wi istoricul sp
4

intereseaza de evoluVia.popoarelor crcetind fazele

prin care a trecut, filologul p6trunde Insil in suflp-

tul poporului a cdwul )glinddivie e limba sa. Graiul

omul'ii sta in report direct cu, cultura sa pi cercetind

www.dacoromanica.ro

- 4 -

evolutia unei limbic originea cuvintelor, schimbari

le treptate de inteles pe care leau suferit aceste
guvinte, se pot obtf& cele mai pre'ioase rezultate
prifttoape la evoluVla culturii poporului care o vor
bepte.

ToPonimia 11 intereseaza insa pe filolog cu deo

sebire..Pentru poporul rominesc studiul numelor geogra.1,

rice educe a preVioasa contribujie la cunoapterea tre-

tutului sau istcric atit de nebulos din cauza desavir

pitei lipse de documents. 0 epoca foarte intinsa a
istoriei noastre, cuprinsa intre Neacurile III pi XI,
XII, e pentru oricine o enigma, 'pentru ca nisi un is
.

vor contemporan flu poate contribuiila luminarea ei.

Dug& cum geologii au reupit sa'reconstituie fauna pi

flora diverselor epoci ale pam&ntului, folosinduse

numai de urmele lasate de animalele gi plantele care
aconereau altadat',scoarta terestra, tot aca
;al poate afla ce poi,oare s'au perindat pi s'au eta

tornicit pe teritoritl Tiostru, slujinduse de datele

pe carQ i Is procurA numele de zuati $i de dealuri,

www.dacoromanica.ro

- 5 -

de vai qi de rturi, de sate 0 orage sau de vechi age-

zariale acestora, de salisti gi gradisti. Negregit

eh in aceasth cercetare, filologul trebue sa meargh
minh'n mina cu istorieul: nici unul nu poate face un
pas furl celfilalt. Acela care a InVeles cel dintii sh
facet la noi,aceasta leghturh de colaborare a Post

Hasdeu. Daces a comis ins. marl gregeli e pentru ca

s'a lasat eondus de impresiuni gi de idei preconce-

pute de care once om de stiinV6 trebue sh se fereasca.

Piedicile pe care le Intimpinh filologul in

greaua cercetare a numelor topice sint, in mare parte,
extrem de nari gi voile vedea de ce. Privitor la numele

de localittivi anterioare perioadei romane nu 3e ctie

nimic, du,p6 cum nu se

tie nimic despre Topoarele

peste card a venit eh se suprapubh elementul roman

gi despre limba pe care o vorbeau. Cine erau SciVii,
Getii, Tracii? Ce limba vorbeau ? Scriitorit greci
abia eh pomenese de pronuntarea "elude-UP 4 unc4t cyv
vinte. Aatfel Q multime de nume topice-stravecbi Ttu-qi
www.dacoromanica.ro

-6grl'est

nisi o explicare si ne apar cu des&virgire

obscure. Ce o Argesul?

Cu toate ingeniozitatea sa,

explicarea printr'un cuvint armean dat& de Hasdeu nu

e citugi de putin probabird, Ce sint Siretui, Prutul?
Scriitoril romani au inregistrat forma \ALMA care e
Oltul de astuzi. Dar care era pronuntarea exacta a
numelui riului, cita vreme ALUTA ar.fi trebuit sa devie

Aruta ill nu Olt? Cit privegte numele topice to-

mane ele par

fi clicp&rut cu totul in feta puterni-

cului element slay.

Intr'o recenta lucrare de toponimie, Les nome
de lieu de la France,

Auguste Longnon a arAtat etra-

tificarea elementelor topice

numele de origine

ale Frantei, ingirind

alica, romans, greats, etc.Pentru

domeniul francez un asemenea studiu e foarte lesne de

Ilmut, tinind seamy ca cercet&torul are la indemin&

numeroase documents din pele mai vechi timpuri, in
care smut inregistrate mai toate numele de locallt&ti.
Noi,insa, nu posedam documente mai vechi decit

din sec. XIV, gi acestea.reaactate intro limb& slavici, Citeodata un www.dacoromanica.ro

document unguresc cuprinde cite

- 7 -

un element de toponimie romineasca. Firecte ca in asemenea conditiuni sarcina filologului e poste masura
de area.

Ca sa ne dam mai bine seama de cit folos ne poate

fi un document, sa ne oprim la un-caz foarte sugestiv.

In Banat exists un sat Firdia (in pronuntarea dialectala Fardiia)

Noind sa cautam originea acestui nume,

in zadar vom rasfoi dictionarele slavice, in nici unul

nu von intilni radicalul frga. Urmarind insa documentele trivitoare la regiunea bang teana, intilnim nume-

le acestui sat sub forma Tvirdia. Vedem indata ca avem

a fete cu un derivat al cuvIntului slavic tvrrcignce-

tnte" i ne explicam evolutia Tvirdia*Tfirdia.Firdia.

Pentru regiunile rominesti din vechea Ungarie, exists
o cilegere de documente orinduite dupd numele locali-

td-OLor c'le cuprinde. 7 aceea a lut Pesty Frigyes

(A szOr6nyvarmegyei he,
varmegiod tUrtenete)

ani olgt kerUletek qi Krass6

o lucrare indispensabilg pentru

tine se ocupd cu studiul toponimiei rominesti. Se sim,

te insa lipsa unei culegeri similare de documente rominecti care sd cuprindd
cel DuVin un indite al numewww.dacoromanica.ro

- 8 -

lor topice. Filologui e silit sa That singu

aceastki

munch gi, dach nu isbutegte Sri ghseasch formele 'inter-

mediare, atunci trebue sh le reconstitue singur.

Inainte de a iptra in insugi fondul materiel,

ce

ne+am propus sa studiem, sh vedem cum putem stabili

cu oarecare preciziune de cind dateazh un mime topic
ski, de tine a Post creat, sh vedem dupes care criterii

se poate ajunge la asemenea rezultate.

Cunoagtem satul Telega din jud. Prahova. In ce pri-

vWe originea numelui shu nu e grew de vtizut ea e unul gi acelagi cuvint cu teleagh. Ceea ce le deosebeg-

te e numai faptul ca de-o parte Pltilnim, it a doua

silabh, vocala e

iar in cealalth parte diftonul ea.

Nu cumva numele topice urmeaza alte legi fonetice ?

De siGur Ca nu. Deosebireadintreaceste douit forme e
o chestiune de cronologie. Teleagh reprezinth o forma

veche-slave teirgit intrath in limba noastra atunci

cind un v. $1. rputea deveni ea, atunci child

mreaA, etc.

mrtlia

7elega a intrat in limb& mai tirziu,

iptr'o epoch In care BT. 2 nu mai putea ajunge la ea.

www.dacoromanica.ro

9 Ac-easta epOca e desigur posterioara veacului X, adica

posterioard intrsrii elementelor ungurecti in limba

romina, elemente care nu mai prezinta trecerea e>ea.

&dina e numele unor localitali din jlid. Yebedirtti

pi din norduL Moldovei. In v. slaN4 intilnim forma

bagno cu,in-Olesul de balta"

dar un v. sld

'nu ar

fi putut deveni ,h pi basnci ar fi putut fi reflectat

in limba noaStra doar prin

bagnd sal bamnd Cdupd

cum ocnit >or2:nd>omnil),Intilnim Ins& tot in domenial

Slavic pi forna cu h. Intr'adevar bahna apare in cella

pi In rut eana. De ce origine ar putea fi forma romT-

neasca? Cu Oehii nu am avut relaViuni dd cit 'Min Pastorii romini can

stribdteau cu turmele for pdgunile

in munVil Boemiei, fara ca ei'sa fi trecut vre-odata

pe la noi. Cu Rutenii relatiunile au fost Ins

mai

strinse data fiind apropierea for de regiunea meadoveana pi desigur ca Bahna moldoveana e de origine ruteana. Dar e surprinzatoare prezenta acestui element
rutean in MelledinVi pi el ne face sa ne gindim - VI-

find seama pi de alte nume care prezinta de abemenea

www.dacoromanica.ro

- 10 particularit&ti rutene - la oarecare infiltratiuni

rutene de-a lungul Carpatilor nostri. E posibil ca

alituri de forma v.sl. bagno sit fi circulat in v.sl.

si 0 form&

bahno care ar explica de o parte formele

ruteang si ceha, ci de alt& parte forma romineased.

Porgank e numele unei biserici din Bucurecti al

Orel nume 1-a explicat d.N.Iorga in sensul ca biseridastrebue sa fi Post" apezatit pe nicte porgahe. Gor-

gane se numesc nicte movile, tumuli, morminte ramase

de pe urma Cumanilor si Pecenegilor care au locuit
mult timp pe pamIntul nostru. In cuman& cuvintul apare sub forma kurgan, korgan devenit, prin asimilarea
lui k, gorgan. In toponimia noastr6 apare ins& gi for-

ma Gorpn in judetele Roman, Iagi

41,

Mehedinvi. Am

ar&tat mai inainte c4 trecerea lui e>li"e o particularitate ruteang ci, data prezenVa until element ruteen e fireasck In judeVele Moldovei, nu 171VelegeM
ce caut6 in judeVul MehedinVi. Acest-nume vine sel se

al6turs si ei pe ling& cel studiat adineauri, bahna,

ca sa ne sugereze o noun problem& de istorie 0 de

linc;vistica.

www.dacoromanica.ro

- 11 -

Un nume care nu a fost explicat pAn4 acum e acela al girlei Coisca din jud. Argeg. E clar cep derivfi

din v.sl. kont. "cal", kontska "de cal, a calului".Tre-

cerea lui -n6 la

ne aratil ca acest nume trebue sA

fi fost dat inainte da A sA fi devenit i in limba ro-

mina; intro epocA in care cuA>cui, calcirbrealcii,

mai putoa konnka as devie coisca. Cele mai vechi texite rominegtii incepind cu sfirgitul vaacului al XV -.lea,

nu mai prezintA A

deci numele acesta trebue sA fi

fost treat inainte de veacut al XV-lea.

August Longnon scrie: "Les noms de lieu se presentent a nous comme d'anciens mots a Bens predis

cristallises et sterilis4e slug ou moins rapidement,

vidAs de leer Bens originaire".
au

ComparaVi de-oparte: Jetatea, Obirgia, Poiana,

Dumbrava, Cotul -lung, Corrietul, Costegti, Bivolari,

etc. gi de alta parte: Bucovu, Dimbovita, Dllga, Ilfov, Predeal, Peceneaga, etc.

0 multime ade nume co-,

mune care au existat cindvi in limba noastrA au dispArut-astAzi din circulaVie. Ele gi-au avut vieaVa
www.dacoromanica.ro

for: s'au niscut, an evoluat suferind diferite schimbdri fonetice si semantice ci apoi au pierit.,-Asemenea cuvinte le regasiza In documente slave anterioare

primelor texte de limb&

ramas,cristalizate in

romind, iar foarte multe au

nume

topice gi in onomasticti.

(Onoraastica sau,. cum i se mai spune, antroponimia

ve.f.wroprn" si0V.Sty. "nume" - se cup& cu studiul

nuimelor de persoane. F.a e aga de string legatli de toponimie incit atunci chid voim

sa cercetiim numele

to

pic-e ale unei regiuni e neaparata nevoe si cunoagtem.

cit'cmai bine gi numele locuitorilor acelei regiuni din
timpurile cele mai departate, pinit astlizi.Numele de
persoane nu sint numai acele consacrate de bisericd gi
pastrate ca nume de sfinVi; foarte multe stilt apelative,
calificative date

ca porecie unor ariumiVi

perpetuate apoi ca mime

de familie, cum

indivizi

si

sint: Dascalu,

Lungu,Cioard., BalVatu, Cirnu 9 etc.).

Dintre cuvintele dispdrute din graiul cormin gi

rtstrate ca nume topice vow cita citeva mai caracte.;.

ristice.

Stu

jud.

GTi

apate in
t-

toponimie ca, nume de munte

to

in Tara aavegula. CUIrintUl

acesta, apr Oawww.dacoromanica.ro

--13 pe dispgrut din limbg, se mai intrebuinVeazg ici colo

prin Moldova ci Ardeal cu inVelesul.de "Vurtur de funinginef in Psalt. Scheiang aparp o sing.urgi datg

cti

inVelesul de "VurVur de ghiatg", dar odinioarg, in tim--

purile primitive, la originea limbii romine, trebue s

fi avut inVelesul de "stilp, coloang". Cici acest-cuvint nu e alt dealt v.greCritrAtjW4T,

"coloangotilp",

devenit in latina vulgarg din 11W1, Balcanicg SWUM gi

pietrat in albanetg sub forma4ltui.

Desigur cg eta

dat acest nume unui munte din cauza infaticerii Sale

asemenea unui stilp.

Vgcarea e numele a doug sate din jud. Gorj ci ruscel ci e citat-4i in HaVeg de d. 0 Densusianu. In limba aurentA mu exists, acest cuvint gi nici un dicionar
nu-1 inregistreazA, totugi e signr ca a circulat. F ur
1-2tvat din lat. VACCAOTACCARIA4 denumindu-se astfel
un loc seu un sat uncle se afla o vgcgrie. Ceva asemi-

ngtor intilnim in toponimia francezg. A longnon, in

lucrare2 citatA (pag. 156), ne aratA un intreg gir cue

home de Iocalitni: Vachtlr-Ps, la Vachere, usalaol,

www.dacoromanica.ro

- 14 toate derivate din VACCARIA, algturi de care trebue

puse aminutivul. Vaqueirolle ci Vacquiers > VACCARIUM

sinonim cu VACCARIA.

Fataciunea e un nume care apare in judeVele Mehe.

dinVi, Olt, Bacgu, Tutova.,g un cuvint Tgstoresc disparut din limbg, care derive din lat. FOBATIO (-onem)
At

si a insemnat "locul unde fate oilen, I1 intilnim pentrU intiia oar& intr'un doc.slav din an. 1545, uncle
se- vorbecte de "cimpul ping unde au Post tgtaciunile

Vadgstrenilorn (Cuv. d. Batrini 1, 241), mai tirziu,

intr'un doc. din 1606, sub forma fatacing (saris gresit fatacenk, ibid., p. 151)si in diverse alte docuAnte ski texte vechi.'

Un cuvint itteresant este GRUIUL. Derivat din lat.

vulg. grunium, care avea intelesul de

"rit de porc"

(in-ge1r3 cu care s'a pantrat intreo mare parte a do-

meniului romanic: ital. grugno,fr.groin, prov. gronh,

etc.), a luat in dialectul aromin sensul de "barbien
(grurlul

In Qitenia, in Banat, Bucovina si in Transil-

vania s'a mentinut sub forma gruiu, cu insemnarea spewww.dacoromanica.ro

- 15 ciala de "virf, muche de deal, delucor", 1nteles pe

care-1 regfisim qi in franc.groin,dialectal (Auvergne)
grunh, mai ales ca flume topic dat unor virfuri de

munVi. In testul Tarii-romineqti, cuvIntul gruiu,s'a

plistrat numai in Moldova, cu tensul de o parte a ca.

rutii, numitA in alts regiux1 pisc sau furcg. IntrebuinVarea insa in trecut a acestui termen, in tot cupripsul teritoriului locuit de Romini, cu InVelesul
de "virf de munte; deal", ne-o dovedeqte toponimia.
Astfel avem Gruiul in Gorj,Vilcea, Argec, Muscel,Vlaccat Ilfov, Olt, Prahova, Dimbovita, Buzgu, Cbvurlui,

Beam, Neamt, Buceava, Iagi, etc., iar dimin. Gruietul

in Gorj Si Vilcea. Marea extindere a acestui nume topio ne dovedete cit de frecventa a fost intrebuinVarea lui ca nume tomun cu inte1esul deudeal", pe tot
cuprinsul Tarii-rominecti.

Gurga e numele unui munte din jud. Prahova 0,91

unui plai din jud. DimboviVa. El reprezinta un lat.
vulg. GURGA (fr. gorge,it.gorga) i, ca i fr. gorge
-10 montapne, s'a dat ca nume unui accident de teren

www.dacoromanica.ro

- 16 putind sa insemne "strimtoare in munti". S.' au piistrat

pin/ astazi derivatele gurguiu ci gurguiat, dar cuvintul primitiv gurga a disparut.
Cuca e numele pe Care-1 poarta foarte multe dealuri

in special din Oltenia, Banat ci S.V. Transilvaniel,

Cuca, 2 sate (Argeg) din care unul e numit gi Dealul CuCa.
Cuca, dom. (Covurlui) : "P/mintul acestei comune e

mai mult argilos qi nisipos; situatia e caracterizatI

prin munti gi dealuri numeroase".
Cuca, deal (Gorj).
Cuca- cu- Pietrele, deal (Gorj).
Cuca-,BAnescului, deal '(Gorj).

Cuca-nalta

deal (Gorj).

Cuca, pariu (MUscal).

Cuca, 3 dealuri (MehedinVi).
Cuca, prival (Braila)

E un euvint care a circulat in limba noastr& gi care

Presupune un prototip

latin vulgar meatestat CUCA.

S'a pristrat in restul domeniului romanic cu InVelesul

www.dacoromanica.ro

- 17 -

de "stog de fin"; "delucor""ci a circulat ci la not

pia in ultimul timp, caci sint Virani care ici amintesc a-1 fi auzit cindva cu intelesul de "delugor".
Fa, urul apare ca nume de dealuri, pirae, sate in

judeVele MehedinVi, Olt, Vaslui. Se recunoacte intr'insul lat. FABER care a circulat in limbs, pastrindu-se in Faur, numele popular al lunii "februar"
(alaturi de faurar) i care a disprout fiind inlocuit,
pr in cuvintele fierar, covaciu, potcovar.

Decindea apare ca nume de deal in jud. Vilcea.In

graiul comun apare astazi foarte rar intrebuinVat de
ciobanii din Ialomita. II intilnim foarte des la ero-

nicari gi de vre-o citeva on la Odobescu. R un derivat din lat. DE-ECCE-INDE ci inseamng. "Wdincolo"
(Cele de decindea piirVi ale riului Iordanului, Tik-

tin, Rjaiot,, s.v. decindea).

Un sat in jud. Dimbo-

vita e numit Windeni, deformat din Decindeni,agezare de oameni veniVide la Decinden.

?Timm; e citat de d. 0. Densusianu in Graiul dir

Tara HaVegului ca nume de deal. In graiul comun se
Fasc. II

ELWENTtg DE TOPONIV1E, Prof. I.A.CANDREA

www.dacoromanica.ro

- 18 -

Intilnegte foarte rar cu Intelesul de "perete despgrtitdr" ski e un derivat din lat. TER-MEDIUM ,,prin miiloc".

Intr'Un lexic slavo-romin din sec. al XVII-lea,

de origin() munteang, pe care 1-a studiat Hasdeu in
Cuv.ch 11g-trill', I, 259-312, se ggsegte cuvintul UTURE,
cu InVelesul de "bufnitia" sau "cucuvea" (Hasdeu,ibid...

309). Cuvintul, inrudit cu alb. ut, bulg. utva qi

sirb. utina "cucuvea" ci acestea inrudite cu vgr.
I.

tv'e(ptg, lat. otus, cu acelagi inteles, a disparut cu

in numele to-

deTsaiiikgire din limber. Sta pAstrat Ins

pic Uturinu sau Uturina, baltA in jud. Dolj (com.Desa)

nume netrecut in Marele DicV.Geografic, dar Inregistrat de Frunzescu gi de Dic1.Statistic, publicat de
Leonida Colescu rvo1.I, p. 318).
Imuroasa e numele unui pLirlu din jud. Gorj.Forma

primitivd a ace8tLe LrvInt, im limn)

<LIMUS, mal cirdula

sau imQ$4,,LIAMUS.

rurdbirie"

gi s..tLzi alaturi d

derivatu

Im4ros4CLINTIROSUS 11 IntIlnim la

C,...atemir In Istoria iror.1"Lc,:"

CIA

www.dacoromanica.ro

nyclasul de "ro-

- 19 -

roios, mocirlos", dar a dispArut astAzi din grai.

stu gi $estioara se intilnesc ca nume de ape in

jnd. Gorj. IntrebuinVat foarte des in Binat cu inte-

lesul de "ges", $estu spare de multe on in toporimia Transilvaniei de N.V. si in unele parti ale dud.
Prahova. In ceeace pcivegte etimologia acestui cuvint, observam ca nu are nici o legAturA cu lat.

=SUM, cAci nu se- poate explica prezenVa lui t. Inrudite cu rom. seat apar in italianl, sesto, in spaniola, siesto, in v. portugheed, sesto, pe care romanigtii le deriva dintr'un SESSITARE, frecyentativ
al lui SEDER8. Cum in limba roming nu s'a pastrat
nici o urmA 'a /acestui verb, e de presupus ca a exis_

tat in latina-VUlgarA un substantiv SESSITUMionSTUM,

caret trebue sA fi Post foarte raspindit in domeniul

nostru, cari intilnim in Maramureg, Solncc-Dobica,

derivatul pestInti format din

est prin contaminare

au mantis cuvint de origine slava, sinonim cu ace,

sta.

$earba*apare, intro altele,ca flume de sat in

www.dacoromanica.ro

- 20 -

Tecuci. Cuvintele Serb gi 5earbA4SERVUS, SERVA se

mai IntrebuinveazA astazi in literature. Au dispirut
insa din graiul poporului, fiind Inlocuite cu sinonimole de origine slaves rob ci roabi, phstrindu-se in

toponimie gi in onomastics (Serbu, prban, etc.).

Picuiul e un nume pe care i1 Intilnim foarte des

In toponimia din S.V.Varii. D.O.Detsusianu l-a inregistrat gi ca nume comun in Tara HaVegului cu InVelesul de.virf de munte" ui -i presupune un prototip la-

tin vulgar PICCULEUS derivat dintr'un radical P-C-

Cuvintul trebue sh fi Yost foarte rispindit cad/ finalul -ui 11 intilnim in citeva nume topice ca: Gag=
02121,

Ticluiu, Tugluiu, iar acestea igi datoresc ter-

minatia influentei cuvintului picuiu.

Foarte multe localithVi, cesuri, etc., din Vera,
poarth numele de AircAretu. AlAturi de acest nume tre-

bue puse gi Caprareata

(munte in Vilcea), ChprAreVe-

le .(deal in Vilcea), Tbrearetu (deal MehedinVi), Pur-

caret% (sat in Nebedinti), VAcAreata, prezentind ace-

lai suf ix greVu (feninim

-ArecIa). Origines Gi

www.dacoromanica.ro

- 21 rispindirea acestui sufix, ce reprezinti un sufix latin -ARICIUS,.au Post studiate de d.A.Thomas in Nouveaux essais de philologie francaise.
A. Longnon (op.cit., pp. 156-157) ne spunet"Ie
"curieux capitulaire De Villis, edicte par Charlemagne, anterieurement a l'an 800, revele l'emploi

"au VIII-esiecle, comme synonymes de plusieurs mots

"qui viennent d'etre passes en revue, de termer qui
"s'en distinguent par la desinence -ARITIA, employee
"au lieu de

-ARIA. On lit a l'article XXIII de cette

"ordonancer, In unaquaque villa nostra habeimt Judi"cep vaccaritias, porcaritias, berbicaritias, capra"ritias, hircaritias, quantum plus potuerint".

In toponimia franceza se intilnesc urmatoarele

derivate:

Odin VACCARITIA: "Vacheresse, la Vacheresse, Va-

cheresses, Vacoueresse, Lavacqueresse;

din PORCARITIA: Porcheresset Pourcharessegetc.;
din CAPRARITIA: Chevresse (care ar prezenta o con--;

tracViune)f Cabrerets (dintr'un sinonim masculln eau

neuru).
www.dacoromanica.ro

- 22 -

Aceste cuvinte, care nu se mai gasesc in graiul

de astazi ci nu hint inregistrate in lexicele vechii
limbi rominecti sau in cele dialectale, s'au cristalizqt in numirile topice, strins legate de pamintul

tarsi, fara ca vre-un factor strain sa 16 fi putut face sa dispara.

Mal e un nume ce apare foarte des in toponimia

romineasca ci prezinta pentru filolog un interes deose-it. D.O.Densusianu, intr'unul din cele dintiiu
studii de toponimie romineasca (Urine vechi de limba

In toponimia romineasca.studiu publicat in "Anuarul

seminarula de istoria limbei gi literaturii roLine

de pe ling& Facultatea de litere din Bucuregti".

I.Studii de filologie publicate de O.Densusianu,Bucurecti,1896

s'a ocupat, intre altele, gi de acest

flume ci concluziunile la care a. ajuns sint dintre ce-

le mai interesante. Intilnim in toponimie numiri cat

Valul runt, Malul surpat, date unor munti sau dea-

luri.Ounoscind intelesul de astazi al cuvintului ne

intrebam cum a putut fi dat ca nume unui munte. Inwww.dacoromanica.ro

- 23 rudit cu rom. mal e albanezul mai"munte".Fie ca e

imprumutat din albanezA, fie ca e luat din altA limba, rom. mal a trebuit sA aiba Ili el mai intii InVele-

sul de munte. Dar studiul toponimiei nu ne duce numai

la reconstituirea multelor cuvinte dispArute astazi
din graiu. Cercetarea numelor topice ne poate arAta
stratificarea diferitelor neamuri care s'au acivat pe

pa:'ptul Vasil lAsind urme ce n'au loutut fi sterse.ci

-s'au fastrat neatinse pin& astazi.

Peceneaga (sat, padure, girlA, in jud. Tulcea.

Pecineaga, o girls in jud. Buzau (com. SArulegti),

pecenesca (sat Tinga Mehadia) sint urme lasate de Pecenegi, un popor care a stapinit multa vreme o 'bun&

bucata din Vara noastra gi inrudit cu Cumanii a cAror urmA se mai pAstreaza, in toponimie (satele Coma na, Comani) gi Id onomastica (Conran) . De la acectia

din urma mai pastram numele judeVului Teleorman care

reprezinta forma cumanicA Deli-orman "pAdure nebuna"
(mare, deasA)". In Dobrogea intilnim chiar un Deliorman.

www.dacoromanica.ro

- 24 -

Caraca4 fume pe care multi it credeau o amintire a imparatului roman Caracala, e gi el o ramagiVii

cumanich, kara kale insemnind "oragul negru". Nici

Severin nu are vre -o legtitura qu imparatul Sever,ci
e slay. Overnt), "de la nord", deci "oragul de la nordV

Avem a face cu urma 15.satA de o agezare de slavi.

Giureu e o ramigiVA a numelui patronului corabierilor genoyezi, San Giorgio.

Troianul e o urma de agezare bulgareasci gi nu

reprezinta direct forma Traian , care in limba toadn ar fi trebuit sa devie

Trtin, ci trecutii prin

filiera bulgarA.
Sint flume de locuri care se pfistreaza ca o remi'

niscenVii a unei epoci de bilinguitate, cind Slavii nu

se contopise inci cu populaVia traco-romans. ci igi

mai pastrase intrucitva individualitatea naVionali

gi linguistics.

Glitbocata e un exemplu dintr'o intreaga serie de

nume topice care ilustreaza un proces interesant. In
toponimia romineascA exists numele Adincata, un deriwww.dacoromanica.ro

- 25 vat din adinc. Aceasta notiune e exprimata in slava

prin cuvintul glimboc, In epoca de bilinguitate s'a
alaturat lui glimboc, sufixul

-ata de origine Latina

pe care it cuprindea Adincata si astfel s'a nascut

forma Glimbocata.

Un proces identic s'a petrecut cu imprumutarea

unui sufix de origine slava in cuvintul AriiVa format dupe SullIa derivat din slavul stihg "uscat, ars",

(ct. mai sus Sestina).

0 pretioasa contributie aduce studiul toponimiei

i istoriei culturale $i economice a Orli noastre.

Numeroasele locuri ce poarta numele de Drumul oilor
ne indica drumul pe care-1 strabat turmele de la nunto la iernatic, clumuri ce se'ntind de la nordul Carpatilor ti pine,' la Alta. Tot de origine pastoreascg
e ci numele topic Ainiaza si care s'a dat locului undo
se odihnesc turmele la amiaza. Acelaci lucru, 11 desig-,

neaza Me

, un derivat din lat. MERIDIES, precura ci

Obedinu, de origine slava.

In acetasi categorie intra si numele localitaVil

www.dacoromanica.ro

- 26 -

bgnaVene lam, nume ce apare in documente din 1335.

IaLe astgzi o staViune de drui de fier intre Anina

gi Biserica Alba. Altgdatg trebue sg fi fost aci o
staViune de cai de poctg, cgci cuvintul de origine
turco-tgtarg. lam.'pgstrat In sirbg

i ruses, are acea-

eta acceptiune. De aci pornesc intr'adevAr numeroase

drumuri gi cu sigurantg numele localitgVii e o reminiscenVg a vechii staViuni de cal de pogtg ce se aflg
aci.

Mizil. Localitate in jud. Buzgusigi,trage originea dAla numele comun

menzil'(care apar in dociamet-

a gi sub formele menzil gi mizil).

Guv. @testa, de origine turceascg (menzil) insemna

statie de cal de pogtg (yezi exemple la

eilleanu, In-

fluenta orientalg, 2. pg. 79)

Localitatea aceasta trebue sg fi fost pe yremuri
o statie importantg de cai de pogtg, pe vremea cind nu
exista alt mijloc mai repede de cglgtorie.

Am argtat ca toponimia poate-elucida in multe eazuri puncte obscure din istoria noastrg culturala gi
www.dacoromanica.ro

- 27

economica gi art citat din numeroasele exemple, ce le

avem la indeming numele localitatii Iam care* apare

Inca din 1335 in Minat ca centru de comunicaVie, ca

nod de drumuri gi a cgrui origine e turco-tat. Jam",
statie de cai de pogtg".

Alt ixemplu mai taracteristic e Doftana. Intr'un

curs pe care 1-am facut tot aci acum 8 ani, mitam ocu-

pat de acest nume topic gi am ar6tat etimologia sa

pentru F cgrei paternitate s'a iscat mai tirziu o aprinsa polemicg Intre alti doi filologi.

Doftana (Prahova) este situatg intr'o regiune petroliferg. Dacg urmarim humele de localitdti din Vara, mai Intilnim in altg

regiune petroliferg, Bacgu,

Dofteana (ea nume de sat, pgrau,gi padure) gi

tivul

diminu-

Doftenita (ca nume de pgrau). E clan ca avem a

face cu ur derivat din dohot "pacurgu.jefohoteana,*Doh-

teana;PDofteana, Doftana. Dohot e imprumutat

gara, iar ung, dohot, dohat

din un-

ung.dohadt,sint impru-

muturi din ruteand in care apar formele dehot, d6hct

040.. reprezentind un v. sl,

ieete "pgcurg".

www.dacoromanica.ro

-28

Prezenta unui nume topic de origine ungari In

judeVul Bacau nu trebue a& ne surprind& caci intilnim

acolo numeroase ageari de Unguri. Cit privegte numele din Prahova, el trebue sa fi fost dat de exploatatorii veniVi din BacAu.ca o reminiscenVa a locului de
unde veniserA.

Foarte multe locuri poarta numele de Bourtl gi

Zimbrul. Astfel intilnim Bourul ca nume de munVi, in
judeVele Bacgu, Suceava gi Reamt, ca,nume de deal in
Tecuci; Bourii ca nume de sat in Bucovina; Boureni,
sat in Dolj ci Suceava, deal gi vale in Suceava; Buhorelti, deal gi vale in UehedinVi. Zimbru, sinonimul

eau, apare ca nume de sat in Arad, plasa in Covumlui,

sat in Roman, etc. gi intilnim de asemenea nume ca

Piatra-Zimbrului.

In ceeace privegte etimologia acestor doug nume

unul e de origine latina, celAlalt de origine slava.
B_ oum o mogtenit din lat. BUBALUS)0buar (prin caderea

lui -b- intervocalic),. forma care apare in mai toate

textele rominegtii

fluor (prin trecerea

www.dacoromanica.ro

6 ),

dupa

- 29 labiala 0,>bour (prin metatezi)s boor

(prin asimi-

laVie)f) bor(prin contrac Viune) (In privinVa evoluViei fonetice,df. NUBrund>nuar>nuor>nour >noor>nor;

Zimbru reprezinta un v.1, zffibrt qi e pAstrat

mai ales in parVile blaramureqului ci N. Moldovei.

4vira chi traditia istozica pune in legitura Intemeierea principatului Moldovei cu urmarirea unui
zimbru sau bour de catre maramureqeanul Dragoq. E

sigur di pe acea vreme - qi mult dupi aceea- au exis.

tat bouri pe la noi, dar imprejuriri neprielnice 1 -au.
Newt ea di spare de pe suprafata pamintului ci se
ctie ca cel din ur rail bour a fost vinat in anul 1627
Sr Polonia.

www.dacoromanica.ro

- 30 -

Prezenta atitor nume topice, care amintesc zimbrul

eau bourui, ne aratil ca trebue sa fi fost foarte numerogi

min padurile noastre, gi daces n'aa fi Intilnit atitea lo-

calitfiti cu nUmele de Bou, Zimbru,etc,, am fi putut crede ca acest animal e legendar gi nu a exlstat niciodatE
decit In Inchipuirea oamenilor.
tin alt animal .a ctirui e3dstentia. vine sto confirme

toponimia e castorul.In rominegte se numea altadatfi, cu

un cuvInt de origine slaves, breb <v. sl. bebr'

"castor"

(inrudit cu germ. Biber))pe care it intilnim numai ca nume topic: Brebu: baltii(Dolj), isvor (Buzliu), helegteu

(Prahova). Din derivatul adjectival v,s1.

bebr6rit s'au

pastrat In toponimie formele Breabanu, piraiag (Teleorman)

Balta Brebenilor, bait& (Dolj), Brebina, riu, deal, sat
(Mehedinti), viroaga cu apes (Vlagca); diminutivul Brebe-

nelu. vilcea (in Olt). Ate derivate Brebeanca, _Brebenegti

(( numele de pereoanti Breabfin),Brebinari.

In toponimia altor tiri Intilnim de asemenea numele

animalului de care ne ocup4m.Astfel: Biberbach (Austria),
Biberwier (Tirol), 3pbrina, Brebernica (Croatia), Bobrova
www.dacoromanica.ro

- 31-

(Moravia), Biberka (Galitia), Bebrovo (Bulgaka)

Bibr -acte (Galls); Biel/re (Franta).

Cele mai multe nume topice derivate din rom.breb,

breaban, v.sl. be_brt Ant date unor miuri, bald, mlao-

tini, pirate. CUnoscind vieata acestui animal, care

trAeste pe linger ape, ittelegem de ce i se putea di

=Di

localitai,

pe ling4 care trEtia o oolonie de cas-

tori, numele amintite mai sus. In alte tinuturi mat

tr&esc si astazi castori, der la not au dispant cu

deavariqire fiind vinati pentru blana for atit de autata. E sigur ca mai existau pe vremea lui Dimitrie
Cantemir., caci autorul Istoriei ieroglifice 41 numete
Brebul pe Postelnicul ,Burnaz,

dupes cum inlocueqte nu-

mele celorlalte personagit cu nume de animals existente.

E de observat ca de la animalul acesta, din cauza

felului Om de vies :0, ci-au luat numele
dalis Marschalliana", breaban

planta "Cory,

brebenel, brebenei (cf.

germ. dialect. qi v. germ. Biberwurz)

planta bobor-

nic, bobovnic, bribornic., bribovnic "Veronica beccac

crecte jrin ptraie, 1361V., Hopi cu ap5. ci

www.dacoromanica.ro

- 32 -

mlaptini. In limbile slaviee ne intimpina dd asemenea

derivate din v.sl. ne, brIt'ca nume de planter rus.bobrov-

nikV "Magnolia"; bobrovilZ"Spartium scoparium","Genibta scoparia"; - bobrovica "Menyantes trifoliata".

(Aceasta din urm5 crepte prin lacuri ski mlaptini qi

'se numecte la not trifoi de baltg; cf. germ. Biberklee devenit prin etimologie 'popular& Bitterklee qi
Fieberklee).

CowNtea e o spa ce isvorapte din Cracu-Cerbuui, la hotarul 86Aatului, aproape de care se aria
dou& virfuri de munti Ielenita-mare (Ienalgtu-mare) gi
Ielenita-mica (Ienalgtu mic); intre acestea dou6 se arra Poiana-Balta-Cerbului. Riul str&bate comunele Is-

verna gi Nadanova, unde se afl& muntele Cerboa4a. In

aceeapi regiune g&sim, in comuna Clopani, pir&Al pi.
dealul Ciuta qi, tot acolo, muntele Cerbul. Dupe cum
*reiese din nomenclatura topic& ne elan intr.() regiune foarte populat& de cerbi, cad., afar& de Ciuta .4
Cerbul - cu derivatele tale- a ctiror origine e upor
de vazut, toate celelalte nume sint in leg&turti cu aw

www.dacoromanica.ro

-33

celaci animal. Intriadevar, Ielenita ci Ienalatu. corespunzatoare localitaVii din Serbia Jelenac, deriva
din slay. jele4i "de cerb"; iar Co$u$tea igi are originea in y.s1., srb., bg.,KoSIWE "Cerboaica","ciuta",
probabil sub o forma diminutivala*Xogute () Kotutge,).

KOg4te prin metateza), - cf. KoNutica, pirau la S.E.

de Novipazar gi sat IA Bosnia, linga Sarajevo.
Daca urmarim intreaga toponimie a tariff, consta-

tam

o multime de ape numite Piraul-Cerbului. Aceasta

se explica din faptul cacerbii au obiceiul de a se

stringe noaptea la marginea unei ape, unde yin sa se
adage.

Cerbii astazi au disparut aproape, doar data ii

mai gash prin cerbarii. Dar ca atitea locuri sa fi

luat nupele de cerb (ciuta, cerboaic6,etc.), trebue el
fi fest altadata foarte numerogi.

_Din cele aratate ping acum, am vazut Ca foarte

adesea se poate indica dee& un nume topic e mai vechiu

sau relativ recent, dacae din epoca primei agezari

a Slavilor printre Romini,(caci nu vorbim de nume ro-

Faso. III Elemente de Toponimie.Prof.I.A.Candrea

www.dacoromanica.ro

-34-

mane sau preromaew care nu s'au pastrat decit Intr'un

Kumar foarte restrins gi pe care hu put em sa le expli .

cam cu toata garantia gtiintifica), sau data e dintr'o

epoca posterioara sec. XI-XIV, modern& (bulgara,slrb1

ungar6, turco-tatara) sau contemporana (colonic streine, ageetri romInegti).

De ce nu s'au Pastrat elemente romane sau nreromaLe In tnnonimia noastra?

Au Incercat unii cercetatori sa explipe oarecari

.nume de riuri stravechi.S'a .spivs despre Cerna ca ar re-

prezenta pe DIERNA,TIERNA, inregistrate de Tabula

I:tutingeriaal, ca Prutul ar fi TrvetroS
ar

ca Argegul

fiV41;e0S-ipomenit de Herodot-- degi nu, cores,.

pund din punctul'de vedere al agezfirii. Dar eau pierdut numeroase numiri stravechi de ape mari, numiri care in genere se pastreazg, gi s'au numit cu numiri recente slavice. Je ce riuri mari ea Dimbovita gi Ialo-

mita

au nume slavice? In timpurile stravechi popula-

Via romanica din tinuturile noestre trgia la munte ci

m, ocuna cu pli.st:,mittl. La munte, pe lInga lzvor,Di

www.dacoromanica.ro

- 35 bovita - de pilda - e o ap6 mica; abia la ges igi miregte albia gi apare mai impunfitoare. In genere apele

poarta, la izvor, alt nume decit acela pe eare4 au in

regiunea in care ajung mai marl. pdestul sa ne gindim
la maestoasa Dunare care, in Padurea Neagra, poart& numele de 442.4 "aggoaran. De sigur ca numele pe care 1-au
avut apele la izvor, pume date de populaVia autohton&o,
s'au pierdut, impunindu -se numele date de Slavi apelor

pe care acegtiA le-au intilnit la res. Aga se poate explica pastrarea unor nume vechi de riuri ca Oltul,Siretul, Lotrul, etc., care au un curs foarte intins in
regiunea muntoasa.
Intreadevar, numele Oltului nix poate fi despar -

tit de ALUTA,o0S420,:f pate prick nijlocirea Slavilor

devenise Olt, aga cum I-am pastrati Frutul, a carui
forma straveche nu o cunoagtem, apare la scriitorii

greet cartrpit;z5

forma ce reprezinta fie pronub -

Varea greceasca a numelui, fie o gregeala de transcrie-

re Motru/ gi Lotrul,igi afla corespunzatoare in forme

le celtice,Matra, Matrona (din care fr. Marne) gi
www.dacoromanica.ro

- 36 -

Lutra (de unde numeroase nume de riuri in Elvetia, nor dul Italiei, Germania; Lauter, Luther, Lutra, Lauter
(lautro, bain); MW11all: Moder et,Matrona, Marne, Meyronne (faat6 - mere)... (Danzat, 199). De radicalul

lutes.

(comp.4 vechio ionic. loth "murdarie, tins ", inrudit

poate cu lat. lutum) tine gigalicul lautro, glosat

prin "bale", care aparVine,aceloragi familii in v.ire
loatYar, lothor, gr.Arry0V"baie", lat. lautum (.6lava,
re). A dat in FanVie-,--'oure (numit inainte

Litre

ci

n compus Lavolautrum j(Vpomenit la Gregoire de Tours)

s'a phstrat in numele tropic Vollore, etc.); Somegu1,

apare la Greci caE4LviAil

Murfigul calAoCi!?(Nie,

iar Tisa, poate trot grqvit transcris&

'apare.

ca

PArtigaiiM
In ()ripe caz nu ave-of urme eigUre. de pump romane.

Daces intilnim localit&Vi cu numele rageul, Ulmetu/L

nu putem spurs c& ele reprezintel nigte prototipuri
latine FAGETUM,UIZU

cum e cazu.1 cu italian.Fageto,

Ulmeto, ci sint apelativele fag, ulton, care circul&

www.dacoromanica.ro

- 37 in graiul comun. Daca Ins& am fi pasttat in toponimie

numele RATIARIA

sub forma de

RaVare, cuvint care In

limba comuna nu inseamn& nimic, am fi putut susVine ca

avem Intr'adevAr o urea de toponimie romans In domeniul

nostru. (In Nagar/a, districtul Palanca, exists o localitate ARCAR (cit. arlar), care reprezint& cilia. lat.

RATIARIA).

Foarte interesant pentru studiul toponimiet e cum

s'au format numele de localit&ti.
Cei dintli locuitori ai unei regiuni restringe nu -

mesc apele, munVii, diversele accidents de teren gi

particularitaVi caracteristice ale Vinutului pg care

it locuesc, gi pe care it strabat c

insugi numele

comun care is designpaza. Apele primeac numele de riu

pir&u, girlAt_potoc_Cung. patak),;_baltA, bahna, etc.

Dealtrile gi muntii sint denumiti munte, deal, muncel,

movila, m&gura, dilma, co_ asta, fatii, dos, virf, PisC,

culme

etc,Diversele accidents de teren primesc nume-

le de vale, groapii, pesters, etc. Agezgrile de Iocui-

www.dacoromanica.ro

- 38 tori se numesc: oras, sat, catun; cele parasite

sane-

12. Locurile Intarite de nature sau de mini omului cete,,xte.j. gradigte sau horodiste.

Aceasta constatare o facem nu numai pe teritoriul

Bominiei. Examinind nomenclatura topic

a`_intregtilui

glob, vom observa fapte identice.

,Gengele, Igi trage numele _din sanscr. ganpa,

via",

1.ar

vceta9i

In_ dus derives din sanscr. sindhu

"flu -

care are

acceptiune. In Varile slavice apare numele to-

pics Rleka, identic cu ,41ay. rgka

"fluviu", riu,alaturi

de diminutivul sau recta. Fiume , localitate italianA

ce se afla la gura unei ape, e un derivat din Let:
'LUMEN.
Oragul sfint al mahomedanilor El-Mediris ,Inseamna

iar AtenaACri3D,

Iforaculti,dupli cum Roma era orbs

s4unbulul,In

ro

turcegte Istambul,

prmtrucVia gr.

L.

.2. .4

Y;

trage

numele din

irikA

Porto gi Oporto slot nume datorite

nport" a acestor orage ca gi Le Havre

calitaVii
i Havana.

Cadix., ire latina Gades, gr. rcCcrttpcC.

www.dacoromanica.ro

de

reprezin-

- 39 ti o form& feniciang nadir "intariturg, zid",

Ischip,o insula de ling& Napoli, e un derivat
din latineste I (N) S%,(11)

PISCHIA.

Arabia inseamna in graiul comun al arabilor "desert", iar Honduras, si-a primit numele de "Infundituri"

din cauza adincimii mgrii la coaste.

Cint timp locuitdrii cunosteau un singur oral,

un singur munte, o singura ape:, erau de ajuns aceste

apelative. Incetul cu Incetul, cind raporturile din-

tre oameni au devenit mai frecvente, cind orientarea

a devenit o necesitate in cglgtoriile mai lungi, sim,
plele apelative mg, munte., orae, etc.au ajuns a fi
un mijloc sigur de confuzie $i s'a simtit nevoia sa se
precizeze, sit se individualizeze numirile topics. S'a

recurs atunci la mijlocul cel mai la indeming in mint

tea primitivilortsi anume adgogarea unui epitet. Elul

sau pirgul au incetat a mai fi simplm riul saupirgul,

ci riul mare sau mic, limpede sau turbure, alb, negru,

repede, etc. Astfel avem Rio Colorado (Riul Colorat),

Fluviul Galben, Biela-Reka Cabal alb), Marea Neagrg

www.dacoromanica.ro

-40Insula Formosa, riul CernS("neagra"),

mare), etc.
Dealurile gi munVii, dupe forma, inaltimea sau in1Xtisarea lor, au capAtat numirile de dealul inalt,dea
lul sau muntele rotund,. muntele cu etipadd(Himalaid),

muntele alb, Mont-BlankL muntele cenusiu (M. .pemigio).

In ce privegte numele de localitati, numirea simpry oragul, satul.

nemai putind persista faVii de att.-

tea alte orate gi sate, ea simtit-necesitatea de a li

se adhoga ci lor un epitet: mare (Satu-Mare) sau mic,
satul sau orasul nou sau vechi (Neapoli, Civita-vecchia
Cartagena, in feniciang "oragul nou", numita inainte

Bossra7Byrsa "cetatea", satul sau orasul lung (cf.gata

Lung. ung. Hoszufalu "oracul lung"), de ,dos,, sau de sus,
din deal sau din vale, de linger mare, sau de linger cutere riu.

Tot 4stfel se procedeaza $1 astazi adiugindu-se un

epitet numelui unei localitikti mai vechi - atunci cind
se intemeiazii una noun

sau se deosebesc doll& sau mai

multe localit41 cu acelagi nume (Bucurectii -Noi, New-

Tork, Novo-Paris Frankfurt am Main, spre deosebire da

www.dacoromanica.ro

- 41 Frankfurt an der Oder),

sau se deriva din numele vex

tbin until nou cum e Venezuela, diminutiv din Venezia.

In sfarpit, un alt mijloc la care s'a recurs pen-*,

tru deosebirea diferite10

locality 'i a fast denumlzea

for dupg natura solului (nisipos, de ex.) sau dupa fauna pi flora tinutului respectiv (tinutul cu ursi,lupio
vulpi, cerbi, etc. sau cu steiari, frasini,oilmi, etc.)

NUmirile4formate dupa vegeta-0.a care acopere dife-

ritele locuri vom vedea cn sint foarte numeroase. Numi.

rile de plante, bunaoara, au dat un mare contingent de
numiri topice, un contingent aproape egal cu cel dat
de numirile topografice (deal, apa, gruff, munte, etc.),

Lucrul e pi firesc. Una loc pe care crectea multi feriga era natural sa i se spun& Feregaru, lar unei paduri in care predomina stejarul bteleretul (pornindu-

se de la construcVil ea 3 la ferigari, la steleretote)Carcetind originea nUmelor de plante, ce apar in

toponimie, an ajuns la urmatoarea statistics:
1) Intilnim 35 nume de plante (pi arbor!) de origine latin4, fara coresputzatoare slavice. Intre acestea mint:. afin; arbure, capsuna,, cinepa, cucutiLcurcuwww.dacoromanica.ro

- 42 -

batu.curechi.rferiga. floare,frakn, griusiarbiLiede-

adn, iugastru. mar, maracine, pai, spin. ttifoi. etc.

2). Numirile de plante de origine Latina cu cor

respunzatoare slavice lint in pumar de 32 (socotind

(

aci $i bradul, de origine necunoscuta dar de sigur

stravechi) cu 146 de derivate din cuvintele de origi-

ne Latina

i cu 123 din cele de origine slava:

Alun (sl.leska), anin (jelha), brustur(lapus),coacaza (bruznic), corn (dren.), faz (buk),-

gland&

(iir),

Aneapan (Kiek' ), mesteacan (breaza), mOra (cimping),

nue (erelia ),paltin(iablan), 2122

(virba), tei (lipa), etc.

3) In sfirgit, intilnim in

(topol),-salcie

toponimie

27 de Hume de

plante de origine slaves Vara coresnunzfitoare .de

origi-

latafigi 56 -1- derivate ale acestora.In aceastal Categorie intrii.

Bob, busuioc, ciulin, clocotici, drob gladig.leugtean, mann, mop , gchita, atevie, tTsg, etc.
Interesant, gi tot in legAtura cu numirile de D1sm
te in toponimie, este chestiunea sufixelor_In aceastil
ne

www.dacoromanica.ro

- 43 .privinVA putem grupa urmatoarele categorii:

1 Uhele plante I i schimbA genul

qi astfel intil-

nim alAturi de cer, ciulin, frasin, etc. formele Ceroa-

fat Ciulina, !rasina, Gu, Steierica,Teisoara, etc.

2

Intilnim in-numirile topice, derivate dip- plan-

te, sufixe cu funciuni neobisnuite In graiul de astAzi.

In aceastA categorie avem sufixul

-osu, -oasa. Azi nu

mai auzim pe nimeni spunind ca un loc e cdtacios sat

paltinos

dar In toponimie ne intimpina foarte des lo-

calitati cu numele: Aninoasa4 Arthroasa, Brusturoasa,

lirpAnoaaa,, Cepoasa, Ciulinosu, CopAciosu, PAltinoast,

PAroasac Plopoasa, RAchitoasa, Teioasa, Urmicoasa,etc.

derivate din enin, artar, brustur, etc.
I

Acest sufix este foarte interesapt pentru cA, degi

nu avem nici o rAmAcitil din toponimia romans, gAsim in

el o urmA a felului.in,careprocedau Romanii la numirea

localitAtilor derivate din numirile de arbori. AceastA
functiune a sufixului -os, - oaga Z. 1st. OSUS, -OSAto

intilnim 0. in alte parti ale domenitlui romanic. Astfel Longnon in "Les noms de lieu de la France., page.

www.dacoromanica.ro

- 44 1641'citeaza o mulVime de numiri topice franceze din

prototipuri latine, derivate din name de arbori cu sufixul

-OSUS, -OSA: BETULLOSA (Betullus), CASSANIOSA

(Cassanus), FRAXINOSUS ci FRAXINOSA (Fraxinus), SALI-

CEOSUS51 SALICEOSA (2alix), SlINOSUS gi SFINOSA (Spina), TILIOSUS gi TILIOSA (Tllia),VERNOSUS gi VERNOSA
(Vernus), etc.

Hasdeu nu a cunoscut aceasta functiune a sufixului

-os -oasA gi cind s'a ocupat de numele topic Arinoasa
1-11 considerat ca reprezentind adjectivul aninoasa (-ni,

sipoasa) sal arinoasa derivat din aninglarina4C1at.ARE-

NA (grin asimilarea

ca In SERENUM>iserin>

senin).

In sprijinUI acestei etimologii Hasdeu aducea forma Arinoasa, care se intilnegte ci ea in toponimie.
Un alt sufix cu o functiune neobignuita in limba
noastra 11 intilnim in numele Faltinata. Azi cunoactem

numai functiunea participala a suftxului -at; -ata,aci

in barbat, degi aPare acest sufix, avem a face cu un Cu-

vint mogtenit in intregime in form aceasta (lat.BARBAwww.dacoromanica.ro

- 45 -

TUS), lax in fartaV si surata kfratat, surata = frate+at, sora+ata), avep a face cu o formatiune datoiita
influenVei slay. pobratiml.= frate de cruae.
Sufixul -easa apare in numirea Carpaneas; derivat
din carpan, (carpin).

SUfixul adjectival de origine slavica -ovu, -ova,

apare la numirile topice de origine slava: Bucovu

(sl. buk - fag), Dimboya (sl. dOt = cer), Jirovu

(sl. gir8 = Olinda), Cleanovu (s/. kIgna.artar),T2227
logu (Topolovu din s144topol

=plop), Cliciova,Glogo-7

va, Cruqovu, Lipoval Lozova, etc.

Foarte productive in formarea numelor topice din
numirile de Plante sint sufixele diminutivale:

-orut-oars: Cornisoru , Plopkoru, Frunisoru, Salcioara

Teisoara, Trestioara.
-elu:

Copacelu, Cireselu, Frasinelu, Stejerelu,

Paltinelu, etc.(vezi i sufixele colective).

-etu:

Ehalletu, Nuculetu, UlmuIetu.

www.dacoromanica.ro

- 46 SAlcica, Ste'erica.

...feat

tam

palcuta, Ulmuta, Urzicuta.

-e

Fericeaua, I4chiteaua.
pAgulita.

=1111.

Artarus.

.71.141:

Foarte numeroase sint gi derivatele colective:

Copacistl, Afinisu, Alunisui Aniniq,Arta-,

=la:

risu, Bradisu, Carpibisu, COrnisut

asini-

sa, Goriinisu, Lastorisu, Leurdisu, MftsIecA7

nisu, Taisul Pratinisu, Perisu, Plopis s12.

jerisu, Teisu, etc.

Bradet, Carpinet, peretul Cornetu, Vgetu,

-et:

Frasinetu, Meretu, NUcetu,--Peretu, Socetu,

Ste'eretu, Ulmetu, Zmeuretu,etc.

7ete/J.(-AVel): Bradetel, Cornatel, Fagetelu, etc.
Carpiniste, Cinepigtea, Miilaiste, etc.

-iste:
ar(iu):

Afinariu, Feregaru, Urzicariu, etc.

Pe meleagurile noastre s'au perindat numeroase

popoare. Cind peste populaVia autohtona a venit sei se

suOlipunA o populatie streina, numiri topice noi_s'au

www.dacoromanica.ro

- 47 adAllgat la cele vechi. AsistAm la suprapunerea unui nou

strat-de termeni topici ci la disparitia unor nume anterioare inlocuite cu altele Ain limba noilar veniti.

RidicAturi cu mime de origine latin& munte, muncel.iau

nume de origins, dlaVicA gam, deal; inloc de vale

se

introduce slavicul dolina, iar apa is numele de voda,

vodita. Nu exist& o topontmie mai impestritat& ca a

noastrA qi in nict o alt& tar& nu se poate urmari mai

bine ca vs teritoriul Rominiei, acest proces de desnationalizare a vechilor numiri. Deosebim,intr,adevAr numeroase straturi de numiri topice, urine ale popoarelor

cu care am venit mai mutt sau mai putin in atingere:

Bulgari, Sirbi, Ruteni, Turco-TAtari, Maghiari, etc.

Cum am arfitat ci intrialt& prelegere, e foarte

greu sa urmArim evolutia tuturor numelor topice reconstituind formele primitive pe bgze sigure, fiindc&
foarte multe nu stnt atestate inainte de secolul XIII,

XIV, iar documentele incepind din aceastA epocA nu ne

pomenesc,decit foarte putine.Pentru studiul numelor
topice de origine slava ne poate sluji comparatia cu
www.dacoromanica.ro

- 48 toponimia Vgrilor invecinate: Serbia, Bulgaria, Gallia, Bosnia, etc., dar gi aci vom intimpina dificultgVi pentru cg. multe !nine gi-au schimbat infeligaroa

gi siau indepgrtat de formele primitive.

De aceea studiile de toponimie roming, degi atit
de interesante, nu au egsit la not amatori prea nume-,
rogi. Putinele cercetgri cunoscute le voi ingira aci.
Printre cele dintii, e de amintit lucrarea lui
D.Dan, apgrutg in "Convorbiri Literare" gi apoi un vo-.
lum separat, intitulata Din toponimia romineascA(1898).

Ip aceiagi vreme a aparut ci articolul amintit al d-lui

0. Densusiana intitulat rime vechi de limbs in tomplmie (in Atudii de filologie roming"). In Etymologicum
Magnum Romaniae, B.P. Hasdeu a consacrat numeroase ar,
tieole studiului numelor topice; dar, ca gi la expli.1
AA

carea numelor de persoane, a comis numeroase erori,pentru cg Vinea sEt leimureasca totul. In ultimail timp -cer-

cetgrile in acest domeniu au luat un avint mai pronuntat. PreVioase contributil au adzes D-N.DrAganu gi re-

gretatul V.Bogrea in paginele Daco-Romanies gi Anuarului Institutului de Istorie naVtopaiii care apart Is,
www.dacoromanica.ro

- 49 Cluj ; iar d. Xt,Iordan

a tiparit (la lonn gt Leipzig)

2 vol. dintr'o luerat,e, destul 1

incampleta, Rum$114

sche ToDonomastli (I. Tells 19214 II. u. III.Teil,1926)

Totugi ce s'a publicat pink ac m,0 wee putin gi un

comp larg de investigatle se deschide 6rcetitorilor.E

ade.itirat ca numeroaae dificultSti ne stau in cale gi.

cea mai mare e lipsa unui dictionar toponimic. Trdhue

sd

adunAm chiar noi.materialul gi aceasta Cu multA Vir-

cumspectie_pentru ca in publicatille care tuprind. nu-

miri gedgrafice s'au comis erori grave In redarea aces

tora.

Cel mai bogat material toponimic priVitor la vechiui

regat 11 aflilm In Marcie dictionar geografia al Rota-

niei,-publicat de "Societatea geografia", la care se

pot adluga Dictionarul geografic al Bucovinei, de Grigo.
roviV6 gi al Basarabiei de rZ.Arbore. Dictionarele par-

tiale pc judeVe ne pot sluji de multe on ca o comPletare a jacunelor din dictionerul cel mare gi pentru ye-.

rificarea numelor. Nume ce lipsesc din dictionarele a-

Fase. IV Elemente de Toponimie. Prof. I.A.,)A;gL2EA.

www.dacoromanica.ro

-50mintite se aflti. in Dictionarul topografic de Frunzescu

ci in acela publicat de Ministerul Agriculturei gi Domeniilor.Pentru Ardeal si tarile din vechea monarhie
Austro-Ungara trebue sit recurgem 1a Ortslerikon al lui

Mayerhofer, Dictionarul numirilor de localttati mpo411,iune romIn4 din Ungaria de p. Moldovan gi F.logan,
Graiul din Tara HAVegului de 0. Densusianu, luaririle
amintite mai inainte ale lui Pesty Frigyes.
Documentele, in special hotirniciile, in care go.-

sim numiri topice, se afla in coleCtiile D-lor N. Iorgs

Studii si documente privitoare la istoria Rominilor,
qtefulescu (Istoria Tirgu-Jiului, Documents privitoare
la JitaeVul Gorjiu, TIRnastirea Tismana, etc.),Gbibinescu

(Surete si izvoade

is isoace si za-Ase) gi ale lui

I. Bogdan (Documentele lui Stefan cel Mare, relatille

Tarii

Raminesti cu Brasovul gi Tara Ungureascii). Cite-

va documents interesante pentru numirila geografice,au

publicat B.P.Uasdeu in Cuvente den batrKni ci d.M.Gaster in Chrestcmatie rowing.
I

www.dacoromanica.ro

- 51 -

Material destul de preVios se *era in h&rVile

marelui Stat Major Romin gi Austriac ci in statisticile agricole -pentru numirile de sate ale Varilor
Balcanice- pt plicate dellinisterele de Agricultur&

ale Serbiei gi Bulgariei.

Pentru a inches a, voi mai sdhlVa IA citeva cu-

vinte metoda ce trebue sa urmam In cercatArile de toponimie. Cea dintii problem& pe Care trebue s& ne-o
punem cind ne gasim in faVa,unui nume topic e dac&
derivA dintr'un apelativ (munte, riu, vale, etc.,nume de animal sau de plant6, un-adjectiv,

epitet),

dintr'un hume de persoana(de botez, de familie earl

pcmeclA) sau dintr'un nume de localitate. De aceea

e nevoe s& cunoagtem foarte bine limba,rominfi, gi

toate graiuri1

dLalectale, limbile popoarelor care

au locuit printre not l&sind urme, onomastica regiunei in care se afl&

toponimicut gi a regiunilor in-

vecinate gi-toponimia celorlalte regiuni.

Pentru aflarea originei numelOr topice, intre-

www.dacoromanica.ro

-52buintAm aceleaqi mijloace ca pentiu aflarea etimologiei oricarui cuvint comun. Cautilm intelesult formele

mai vechl (aqa cum apar in acrierile vechi ci in doom.

menteL formele dialectgle, aqa cum apar in alte regtuni, frmele corespunaltoare,din celelalte 11.0A qi*

din toponimia celorlate 'grit qi . In sfircit,.

cAutAm sfi

stabilim prototipul.

Cu aceastA lectiune vom intra in tratarea materiel

ce neam propus qi de (*race materialul toponimic pri.

vitor la intrag teritoriul rominesc, nu ar putea fi
imbrAtiqat intr'un curs de un an, ne vom limita inves-

tigatiile la toponimia BAnatului, Olteniei qi sud-ves-

tului Transilvaniei, oprindu-ne incidental EA la aceia

a altor regiuni.

Mai mult decit limba, indicatiuni pretioase asupra

vechilor asezari de popoare in acest colt al pamintu.
ldi rominesc, ne pot da numirile topice.

In tars cu.

priusA intrs Mural si Carpati, la MiazA-Noaptet DUnArea

la MiazA.- Zit Asa, la Apus qi Oltul, la RAsarit

atitea popoare s'au perindat- Uneie din ele saldqluite

www.dacoromanica.ro

- 53 -

aci vreme Indelungatg, altele rgmase locului pin&

to ziva de astgzi - Incit e firesc s& ne ggsim In

toponimie, urme negterse de petrecerea for In acest

I
Vinut. Dupg pgr&sirea -aril. de cgtre Romani, direrill oaspe-O., in special asiatici, igi fac apariVia

prelungindu.gi vizita, unii mai multi alVii mai putin, pe teritoriul nostru. Afar& de Huni 41 Avari,
ale cgror urme nu le putem urlari in toponimie, urimgtoarele elemente etnice, gi-au Inscris numele pe

Tlaiurile gi gesurile acestei parti a tarsi: Slavii

01841garii (Secolul VI), Ungurii (Sec.X), Pecenegii 10. Cumanii (sec. XI), Tatarii (sec. XIII), gi

Turcii (sec. XIV- XVIII), arbii (sec. XV), ci Germanii (sec. XVIII).

Pecenegii, Cumanii gi inrudiVii lor, Tatarii,

au lgsat putine urme in toponimie. Niel stapinirea

Osman& nu e reflectatg printr'o bogatg nomenclature topics. Numai Slavii gi Bulgaril, acs ca gi aiurea, Igi afirma agezgrile statornice, cu deosebire
In parVile ras6mitene, prin sute de numiri de munVi
www.dacoromanica.ro

T54gi v6i, ore riuri gi piraie de sate gi crage, iar In

'parViniLDunEtrene, numeroasele numiri topice derivate

din Sirbegte miirtniisesc cu prisosin0 agezarile tvep-

tate ale colonigtilor de peste Dunare in aceste partie

Ordinea in care vom perceta numirile va fi cea al-L
fabetica.

ADAM e numele unui deal din Jude ul DoljoAcelag

nume 11 audoua sate in Tutova 4i Suceava, un pirau

gi o fintina in borohoi, o Wangstire in Tutova qi
un Schit in Suceiiva.

Intilnim apoi Oetatea lni Adam gi,Adgm.Clisi, ca

nume de deal, vale, gi sat in ConstanVa.
Avem aface cu numele de persoanfi Adam,

atitea nume biblice

care -ea

e foarte frecvent in Oltenia,

fie ca nume de botez, fie ca nume de famtlie. Adam

aga cum apare de ex. In Dolj, este deci #paln1 lni
Adam.

Adam-Clisi e nn nure dat de turci ruinei ie ge

afla acolo gi pe Care gi luat-o drept o biaerick
foarte veche, din timpul lui Adam. Clissi a ut derivet din gr,

/
pe care it
Awww.dacoromanica.ro
MOrea

intilnim gi

a n

- 55 Iumele de localitate Kirkilisse (= 40 de biserici).

Dela aceasta,pi-au luat apoi numele satul, dealul
valea.

Adamue apare ca nume de sat in Transilvania(ung.

Adimos).

AlAmlati, reprezentand descendentii unui Adam,

apare ca nume de vilcea ei sat in. Teleorman, iar At

damoaia, sotia unui Adam, e numele unui sat ci al unui Schit din Suceava.

AdAncu. Numele topice exprimate printriun adjectiv calificativ igi au urmatoarele explicatiuni:
a) Daca a vorba de o apa (riu, girls, pirau,

baltaL etc.), epitetul cu care e numita se raporta

sau la aspectul ei (limnede.turbure,etc.), sau. la
coloraViunea ei, real& sau apparent& (alba, neSgrg4

Toeie,etc.), sau.la gustul ei (dulcet amara, sarat,

etc.), sau la teneratura ei (rece, calda) , sau la
curgerea ei (repede, lin5.),sau la dimensiunile ei
(mare, mica, lama, adinca,etc.), sau la diverse al-

te insugiri ale eilbune sau rele.

www.dacoromanica.ro

56 ,,,_

b)Dac& e vorba de un accident de teren (munte,

deal, vale, etc.), calliflcativul exprima sail dtmen.
aiunea (mare, mic, iinai.t, adinc, etc.), sau forma

(ascutit, rotund, Iipiz etc.); sau coloratiunea,sau

positiuneff, eau alte diverse insuqiri speciale pri.

vitoare la infttisarea lUi.

c)Dacd e vorba de o p&dure, epdteturdestgnoa*

s& mai adesea inf&Visarea, situatiunea. ism dimensiunile et.
d)Dac& e vorba de un nume de iocalitate (Olitun,

sat, oral*, etc.), epitetul pvin care a exprtmat se

raporta mai adesea la agesarea geografici a lomat..

tfiVil, eau face altsiune la o particularitate- isto.
ricfi sau legendar& - a primilor ei locuttori. (Mai

adesea rumele topic e de aceast& nature slat formate

din adjective participtale,

use la plural). In fear.

te multe cazuri, epitetul cu care se designees& lo,

calitatea e imprumutat dela numele apei, muntelui,
valet, eau padurel pe lingiCcare e asezetli.

www.dacoromanica.ro

Y7-

Din aceasta categorie de nume topice, face parte

Adincu.

Adincu e numele mai multor plrae 3n judeVele

Putna, Bacau, Neamtn ci Dorohoi.

Adinca se numesc nicte pirae in judetele Vilcea,

l'rahova ci Tecuci, mai multe val. (Olt, Teleorman,

Prat ova, Vlacca, Bac u, Botogani), o poc na (Dolj),

o padure'qi un sat (DiMbovita).

Forma cea mai taspindita Ins

este termenul

yacht Adinc0 ,-ata4C1DUNCATUS, - A, -IRA (v.I.A.

Oandrea ci O. Densusianu, Dictionarul etimologic
al limbei romine)

Astfel gasim AdIncatal mai Amite

vat in 4ndeVele Tilcea, Olt, Vlagca qi BuAluoicte

plrae in 3ud. Dolj, Botogani gi torohoi, o balta
(Vlacoa), mai multe dealuri (Dolj, Olt, Buzau) ci

numeroase sate (Dolj, Argec,Teleorman,Frahova,Bu,

zau, Dorohoi), apoi diminutivul Adincateaua, numele
unei via in itudetul Olt qi Adincatura, un canal

in IalomiVa.

www.dacoromanica.ro

- 58 Pentru noViunea de "Adincn apare it v. slavA

termenul glIirbok41,,, care, a Meat deasemenea urme nu-

merodse in toponimia noastrA ca gi a tArllor locuite de slavi. Astfel avem: G;Imbocu, un pirau In Ju1

dOul DimboviVa, un deal Si un sat in Argeg; Glimboaca,o apa in JudeVul Vilcea, o vale in Judd Olt

qi douA sate in Banat (Odrag-Severin) gi in Mansilvania (Sibiu); 4Imbocelul, un pirAu in Jud.Mus,

cel gi Dimbovita, un deal gi o pAdulte (Muscel) 41

trei sate (MUscel-DimbliviVa); GlImbodenA

in Tara

HaVegului; GlImbocata, numele unUi pirlu, unui deal

gi unui sat, in Jud. DimboviVa. (In ce privegte su.
fixul a interesant de remarcat cd numele Glimbocata
e format dip gliabokZ + Adincata. 0 derivaViune hi-

brida de felul acesteia nu se pUted nape dealt tn.

trio regiune uncle popula-iiunea inVelegea deopotti-e

vii amindoua limbile, slavA gi romina).

In Vfirile cu popula0.e slay& apar Gnboka-.*Gre-

pokie, Gleboczak (Galiia), 61obptepp(Slovnia)s,

-Tc
a1,42Lwit gi GIXambocani (Macedonia), Blubocat130www.dacoromanica.ro

-59-mia), etc.

Urn alt termen slay intrebuintat pentru,notiunea de

wadina" e big. dalb6kr,srb. dubok. Pe cel dintiiu

ii

regAsim in numele topice DAlboca, (un deal ci o vale

in Aid. Mdhedinti), Dalbocita (un sat in ifehedinti)Dkl.
hocet (pron. DAlbosV,, un sat in Carac-Severtt); (E inwteressnix ca, pe cInd v.sl.p04111hboks a devenit GIimboaca,

cu diftongarea lui o

ca in termenil cei mat vechi in-

trati In limba, in numele Dalboca, o a ramao neschimbat

ceeace e o dovad& incontestabil& c& a de origine cu
mult postertOsrA).
Pe celAlalt 11 regAsim, in parte cu un fonetism mat
vechi, in numele topice grin Banat: Daboca, (q vale lit

6 Bova), ppaetu (un deal ci un pirau ling& Rtidmi-

necti), Dandita (o vale aproape de Ialagint), Mica,

um satiarlituxiedora ci altul in SolnocAlfibica), Da_ bice
ni (sat In acest din urm& judet).

In Virile slave acest termen a dat nactere la nume.

roase numiri topiceOttiboks,47Dglboki, (piraie, yeti Ili

sate in Bulgalaa), bniderica (sat in Macedonia), Dubo.

www.dacoromanica.ro

-60..
ka, Duboko, Dub8gac (Serbia), Duboka, Dubogac, Dubo-

giCa (Croatia, Slovenia,Baania)

!tc.

Tftmenul rutean nontra nadinc" h1 v1,olcri derivat

Anteun

glybOkg, s'a PAstrat to numele toni-

cs din nordul Madovei (Hlibocu, 17.1%4Arau si o vale

I

Jud. Dorohoi; Hliboca, pn pima in Jud. Botosani,

un sat fi douA dealuri in Dorbhoi) ci in BucOvina

Miboca, numele a doua sate, etc.) . Acelasi nume II

regasim,alterat, prin etimologia ,populara., departe

4te tinuturile in atingere cu Rutenii: Hirboca, doua

PIrelel o Radure si un sat In Jud. Buzau, tin pirau

si un de#1. In Jud. RImnicu-Sarat. (Comp. pliboka.un

sat In Galitia).

ADOMIREASA apace in Vilcea ca nume de deal qi de

vale. E un nume de femee, sotia unui Adomir (cf.BanuBaneasa).

Adomir e imprumutat din serb. Adomir si

apace foarte des in vechile documente. S'ar putee sa

fie acelas nume cu Aldomir', de care ne vom ocupa msd
departe, caci in seri*" 1 s'ar fi putut vocaliza (ea

In Belgrad7Beograd)0 Aldomim, ar fi putut deveti

...,
ARdomir

ci apoi Adomir,
www.dacoromanica.ro

-61 ADUNATI e numele ce poarta o mulVime de sate in

Judetele Mehedinti, Doljt Argeq, Mussel, Dimbovita,
Prahova,.. Teleorman, V1acca ci Ilfov. Hasdeu (Etza.404)

xplica aceasta numire din imprejurarea ca taranii ro.

mini ici lfisau vetrele ci se risipeau, fie de groaza

navalirilor, fie de asuprirea darilor, iar stapinii

pamintului faceau tot posibilul sa-i ad une iar, fie
Q11 de-a-sila, fie prin fagadueli.

ExplicaVia e ispititoare, dar pe cit e de capti..

vanta, pe atit e de departe de adevfir. Foarteirar,po-

menesc documentele cazuri in care boerul sa-gifi readus oamenii plecaVi de pe mocie. Daces ne gindim ins&

la alto sate cu numele Risipiti (Vilcea, Dolj, Rimni.

cu-Siirat), care desigyr asap putut fi 1ntemeiate de

oameni risipiti, cum crede Hasdeu ca au Post Interne-

fate celelalte de oameni adunati, geografia uman6 ne

poate da explicatia sigura Exista,intr'adevar sate eft
casele risipite, dupes cum exist& sate cu casele aglo.
merate, strinse, adunate.

www.dacoromanica.ro

- 62 AFIBARTU mare ai mic sint doi munti In TAnatelinga RuschiVa. Afinariu (cg ai afinat, afinis; cf. An,niault.tunte Vii. pirliu in Jud. Suceava, Coasta Afinisu-

le in Buzau) e un-derivat din afin, afinA, numele

plantei - IA al fructului ei, curcoscute in botanic

sub numele

uirfccinium myrtillus". Cum vom vedea,msi

ttrziu, numele topice derivate din numeld de plante

sint foarte numeroase.
Afln, Edina:, a &Arm etimologie s'a discutat $i s-

cum in urm& in Revista filologiCA, I. (0ernauti,1927),

au fost pose in legatura cu dafinul (grdik40041,-)C,'PA-.
rerea mea e ca trebue sa fie de origins latinl-pentruc& apare,cu trecerea lut

.fonetism De care

nu-1 Sntilnim dealt in cuvintele intrate in limb& Inahate- de perioada veche=slavA (lung-urgobine-birp).
Afar& de Unguri, la cars intilnim forme ifonya,
cuvintui 0 mai fost imprumutat de IS Romini de Rute.
nii din GaliVia ai Butulii din Bucovina, la care apa...

re sub forma Wira (cu a initial trecut la j, ca, In

toate cuvint4110 imprumutate). Acest imprumut'a fost e-

www.dacoromanica.ro

_ 63 -

fectuat in timpurile clad ciobanii ramini cutrErau

muntii pin& in Moravia O. in aceeaci epoc& In care

se pronenVa VAR si putir& (reprezenttnd formele chiag

qi putin& de astazil. forme de asemenea imprumutate
de Ruteni.

Hasdeu (Etym., 435) a socotit c& e posibil ca

atm sA fie un derivat din lat. AFFINIS "rudA". Ace.

sta ar fi devenit tlIsa

affne.

Forma Si accentul nu

prezint& nici o dificultate; evolutAa semantic& ne

tereseazA mai mult In cazul de fatg. Se poato ca in
schlmbarea de InVeles sA fi intervenit o legendA, cum

e cazul multor numiri de plante. In orice caz oeia

ce vine s confirme evolutie amintitA a nuMele pe care-1 poartA aceast& plant& in unele regiuni din FranVa, cousin, cousine, tousinet. De Alt& parte dbser-

vAm a& in bulgar& fructele CAlinului, scorusului qi

rodiului sunt numite caline, iar bg. aline Inseam&
ci "cumnatiO.

In ce priveqte sufixele colective - ariu, =ill

_et, vom reverix,

www.dacoromanica.ro

-64APInATA e numele unui plirAu, al unui deal

qi al unui sat din jud. VIlcea. DerivA din apelativul afinat a

cArui origine nu e clari.

AFUMATI se numeac niqte sate in judeVele

VIlcea, Dolj, Olt, Teleorman

Ilfov, Ialomita

ski Tutova, ci un deal in Olt. DupA explicaVia

lui Basdeu, avem a face cu o amintire din vremu.-

rile cind bintuia ciuma, cind se dAdea foc g

moaielor qi oamenii erau aftwatil

spre a se

feri de molina.

In judeVul Braila, un satiCilpW pi rta

numirea mai veche de Afumati.

AGADICI, pronuntat

e un sat in

Banat de origine relativ noun, pomenit abia la

sfIrsitu1 veacului XVII: Agacsics ( 1699), Aga-

tis (in recensAmintul dintre atii 1690-1700

Agadics (la Lipsyki).

www.dacoromanica.ro

- 65-

Deriva,probabil, din numele de Persoand serb. Jagodi6

serb.jagoda "frag6"), care

apace intr'un document din 1880 (Pesty Frigyes,

II,

Krass6

113).

ALBU, Alba, Albele, se intilnesc des cA

nume topice de piraie, bAlVi, vai, murti, dealuri, paduri gi sate (jud. Mehedinti, Olt, Prahova, Ialomita, Rimnicu - Sdrat, Putna, Bacttu,

Neamtu, Falciu, Dorohoi, etc.), dar mai ales

ca epitet pe linga numele topografice ea :
balta, izvor,,m6gurg, mal, piatra, pirriu

ripa

riu gi vale.
Din termenul corespunzlitor slay belo

s'au format puVine nume topice in Rominia :

BeliVa, o vale in jud. Olt

(cf. Belica,in Sor-

bia gi BulgariarBelica in Macedonia)

Bele-

tinu, o poiang in jud. Mehedinti gi alta in

Fasc, V Elemente de toponimie.Prof. I.A.Candrea.
www.dacoromanica.ro

-66-

Banat linga Verendin (cf. Beletinec,-In Croatia);

Beleti, deal gi sat in Muscel
Via

(cf. Belec, in Cross-.

Belec in Boemia); Belotu, pirlu, deal ci sat

In Jud. Dolj (cf.Beoci, in Serbia, cu caderea lui

-1 - ca in Beigrad - Beograd):
$i alto nume de colori sint reprezentate in topo-

nimia romineaseas

Negru, Neagra, Negraia, Negrigoaral etc. ci corespunzatorul slavic Cerna, Cernisoara, etc.
.Rosa, Rogia, Rosioara, Rosiile, etc., $i corespunr
a,

zatorul slavic Cervenia, Cervenita (slay. grvveno itrosun).

Verde (Verdele, Verdea), ca si slay. zeler2 "verde", spare mai rar.

Galbenu, Galbena, sint reprezentate in toponimie,

dar nu intilnim numiri derivate din slay. P1t8

"gal.

ben".

ALBINA e nume de sate (JudeVele Mehedinti, Vaslui),

dealuri (Mehedinti, Vilcea, kuscel), vale (Mehedint1),

www.dacoromanica.ro

- 67 pAdure (Ilfov) qi insults in DunOre.

E greu de precizat de ce s'a dat acest nume, awl

dacA intilnim In toponimie nume de animale, nicAeri
nu avem un nume de insects. Dacii,intriadevar, avem a

face cu numele insectei, numai o legendA, ca

in mul-

te alte cazuri, ar putea sit fi contribuit la aceastA

denumire.

Cred, mai curind, ca avem a face cu un nume de

persoana (sO se fi spus, de ex. lacul luiAlbin;)

caci corespunzatorul,slaV. Pitfaa "albinti" nu spare

nici in toponimia romineascA.'hici in a tArilor de

limbs slavicA.

AMON. e numele a dot& virfuri de munti din BAnat, al unei girle (Jud. Argeq), al unor sate (Ar-

geq, Xagi), al uneipaduri qi unui deal (Olt), qi

al unui lac (Braila)

E incontestabil ca reprezint6 onomasticul AlbotA, alAturi de care se intilnesc CalotA, Racota,Ba-

Iota, Vacota, DragotO, etc. Sufixul -ot4 are aceeaqi

functiune ca qi -eats, -Oat adaugate adjectivelor.

www.dacoromanica.ro

-68 Prin urmare, s'a zis la inceput beaIata, cernota,etc.

cu inVelesul de "albeata, negreaVa, etc." gi devenind

nume proprii au luat inVelesul de "om alb, om negru",

etc. Cind Bealota a

ajuns sa se pronunte Balot4 (cu

trecerea ea<I dupa labiala), separindu-se sufixul

-ota de restul cuvintului, s'a inteles de catre popor

ca numele acesta e compus din ban, "fiara" ci -ota

("ul om ca o bale, cu infatigarea unei flare "). Pornind.pe aceasta cale,' poporul a creat alte nume cu

sufixul -ota din numiri de animale: cal, bou, veal,

rae, etc. dind astfel nactere numelor: Calota, Bocta,

Vac ota, Racota, etc.

In legatura cu aceasta categorie de nume de per-

soane, e foarte interesant ca in documente gasim a14turi de CernotA pe Negrota, creat dupA eel dintii.Acoast& creaViune explicA numele Laiota derivat din

lai "negru", cuvint pastrat in aromina gi la not numai pentru a designa culoarea unei of (oaie laie,miorite laie).

ALBULI=I

nuri

de sat, deal, vale, padure in

judeVul Mehedinti, e un derivat din.numele- de perwww.dacoromanica.ro

- 69 -

scan& Albul, deci descendentii unui Albul sint intemeietorii satului de la care -ui vor fi luat apoi nu-

mele cele lalte locuri.

ALCEZTI , un sat in Judetul Mehedinti. War pg-

rea ca avem a face cu descendentii unui

Alceolcea,

nume de persoang format cu ajutorul sufixului slay.

(ca

La'e

Mir,

rce, Mircea),

dar acest nume nu exist&

nici In onomastics noastrg, nici in cea sirbg sau bulgarg.

Mai probabil e cg Alcesti reprezintg o forma mai

veche

Alicesti, descedenti ai unui Alic, nume care

e citat de I. Popovici It lucrareE\ 11111214i Phdureni

pag. 50.

Mggura-ALDII, din judetul Romanati, igi trage

numirea dela numele de persoang Aldea.

ALDUNIREASA, numele unei pgduri din judetul Vilcea, reprezintg un mai vechi Aldomireasa, numele sotiei unui Aldimir, nume schimbat in,Aldomir,prin influenta numelui des intrebuintat Dragomir.

Un Aldimir Pitariul apare intr'un document bucu

www.dacoromanica.ro

-7t0restean din 1614, publicat de I.Bianu (Documente rominecti, p, 26).

Cit privecte ins& pe Aldimtr, nu 1-am putut

gasi

lidi printre numele sirbecti (foarte numeroase de alt

fel, compuss cu'-mir) publicate in articolul lui I.Maretic (Narodna imena i prezimena, in prezimena, in
Rad jugoslovenske Akademije, vol LXXXI ci LXXIII) nici
printre cele Oitate de Miklosich (Personennamen,pg.78)

ALECSAVI , sat In judeVul Vilcea, derivA din numele de persoana Alecse, Aklate.
Alecaieni, numele unui

at din jud. Gorj, e mai

greu de explicat. Ar trebui BR presupunem existenVa

unui sat cu numele Alecse, Alecsie, de unde ar fi por-

nitoamenti ice 1au intemeiat (cf. Orpiova, Craioveni,

Prahova -Prahoveni, etc.).

ALIBEGse numesc o poiana qi un deal in BAnat.M

un nume turcesc al unui bei Alt.

Cine ski fie beiul

al cArui nume s'a pastrat? In documentele privitoa -

re la Bgnat* e pomenit, la anul 1464, un Voevod turc

Allibgak

Daces Intrtadevar numele topice amintite

www.dacoromanica.ro

- 71 sint o reminiscent& a acestui bei, putem-sti stabilim

cronologia

lor, datindu-le din secolul al XV-lea.

ALIBUNAR (pron. AAbungi) e un sat In Bfinatul cedat Serbiei. Nu e pomenit in documente mai vechi qi
apare abea la sfirpitul secolului a]. XVIII-lea in

Lipzky (harta Ungariei

In

24 de mape pi itsattt& de

un repertoriu cuprtnzind numele localit.tAilor in ordinea alfabeticA). Alibunar inseamna "putul lui Ali"

fiind format din numele de persoan& Ali

+ turc.1.12aam

"For.
ALIMAN se numepte un munte in judetul Vilcea; de
asemenea un deal in Rimnic, un plai in judetul Gorj,
a insulA in Dunitre in dreptul judetului Dolj pi

sat injudetul Constanta, iar in Banat

un

Intilnim Valea-

AIimanului.

E numele de persoana care circulA in Mehedinti,

sub forma Allman, pi it Vilcea, sub forma Allman .In

Magnum Etymologicum (p.869 q.u.) Hasdeu se ocupa de

originea acestui nume pi-1 purse in legaturA cu Allamenus., E posibiL ca acest nume a'a pAstrat in Pxpre-

www.dacoromanica.ro

2 -

siuntle a ajuns la aliman (astazi a ajuns la liman) pi

in altmanitule!

cu InVelesul de "nevoiapule.

De aci derives Altai:luu pi numele de familie

Alimanipteanui

ALIMPB$TI e un sat in jud. Gorj. S'ar pares

reprezinta pe descendenVii unui

Alimp, nume de per-

soana derivat din Olimp. Trecerea lui o la a

mintecte pronuntarea lui o
rusepti (cf. govoriti

ca

ne a-

atom in unele diaiecte

pronunVat gaveriti), dar acest

fenomen atit de departat n'ar putea explica schimbares-fonetica petrecuta In Oltenia.

In Gorj se intilnegte numele Alampie care pre zint

o contaminare a lui' Alimp cu

Raralampie' 'Ha-

ralambie.

AUONIT, An munte in jud. MehedinVi, la hotarul

Banatului, deriva din numele de persoana Alion, foarte frecvent In jud(nele MehedinVi pi Gorj pi in Tara
HaVegului.

ALIU

pumele unui sat in Banat, nu apare in

doeurPnte.Originea lui nu e clara, depi.1-am putea

www.dacoromanica.ro

apropia de nUmele unguresc Allios.

ALMAJ se numesc o regiune deluroasa in Banat (Carac-Severin), un sat, un deal , un pirau gi o padure in juaetul Dolj.

ALMA

e numele unor sate in judeVele NeamV, Arad,

Hunedioara, Mureg-Turda, Cojocna, Odorhei;

unui

deal, unui pirau gi unui schit in jud. Neamt.

ALMrJEL se numesc doua sate gi doua dealuri in
judeVele MehedinVi gi Dolj, un pirau gi o vale in
Dolj, o cimpie in MehedinVi,

Almagel se chiama un sat in Hunedioara 4i un piman in NeamV.

AlmaOni se numea un sat disparut din Moldova,

pomenit intr'un document al lui Nadu -Voda din 1616

(I.Bianu, Documente rominesti, 30).

Balmagiu e uh sit in jud. Arad.
Balmagel un sat in acelagi judet.
Ralmacioaia un deal gi un sat in jud. Bacau.
Amnaq ,un sat in jud. .Sibiu.

Cea mai veChe mentiune a acestui tume e din anul

www.dacoromanica.ro

- 74 -

1387, cind apare intrtun document unguresc sub forma Halmagy ( Kurz, Magazin., II, 304). Pal tirziu e
orto,;rafiat Halmas (a. 1430,1457), Halmcs (a.145?,

1457), apoi Halmas, pe la mijlocul veacului al

XVIII-lea, iar in anul 1693 Halmas. Dupe cum se

vede, din timpurile cele mai vechi, pronuntarea
era Halm

- , iar pu Alm. Chiar in documente romi-

neti gasim forma cu H initial. Astfel intro con dick de dart. din a.1696, se vorbecte de Halmalani

(Hasdeu, EZYM. 905). De aceea ne mire faptul ca Hasdeu derive acest nume topic din ungurescul Almas
"pomosus,pomis praeditus ",c alma "mar". Nicaeri,

in textele ungurecti acest name de arbore nu apare aspirat, ci totdeauna sub formele alma, olma,
oma,(cf. Sarvas-Simonyi, Magyar Nyelvt6tUneti szotar, I, 80-81). Aqa fiind, originea ungureasca a acestui, nume trebue inlaturata ri urmeaza sa ne
indreptam cercetarile in alts direc-O.une.

Mae& Vinem seama^de faptul ca mai pretutindeni

numele de Al_ mad, apare in_tdnuturile deluroa-

www.dacoromanica.ro

/5.
se,

ba chiar, in multe locuri, e numele insuqi al

unor c ealuri, se impune imediat atentiunei noastre

termenul v.slay pentru "deal", h18143; bulg.h8lArus

habit serb. hum, ung. halom, etc. pgstrat

i in rom.

hilm , cu intelesul de "movili, dimb". De acicu su-

fixul slay -ars'ii format numele topic Htimas, devenit }Mimes, Almas, Almak, Formele cu mi 7giu au
fast refacute sub influenVa ung. Halm4gy

Din Al-

mag'a rezultat apoi, prin metatea, Amlas, numele

vestitei localitfiti din Ardeal, care figura, cu in-

cepere din a doua jumgtate a veacului al XIV-lea,in

titulatura domnilor munteni, ca "duci ai Amlaqului
qi raggraqului". Forma Amlas

rostita ci Amnas, sta

pgstrat ca atare ping in zius de astfizi it numele

satului Aulna4 din jud. Sibiu.

ALUNU apare ca.nume de sat qi deal in jud.V11cea, vale qi pirgu in Mehedinti, munte in Hunedioara, deal ci padure in Putna.

Alun se numesc dou6 sate in Hunedioara si Bra-

www.dacoromanica.ro

-76eov.

Virfu-Alunului e un munte in Rimnicu-Sarat.

Fata-Alunului se numeste un qir de dealuri in
Banat.

Culmea Alunului e un munte in Banat, la hatarul

Transilvaniei.

Vales Alunului e un sat in jud. MehedinVi.

Alunisu apare ca nume de sate in judetele Olt,

Argeq, DimboviVa, Prahova ci Buzau;,ca nume de dealuri in judetele Mehedinti, Olt qi Buzau; paduri MehedinVi Gorj qi Vilcea; munti in Banat qi $olnoc;

ape Olt, Buzau, Fagaraq; o poiana in Banat ci un

loc izolat in Vilcea.

Aluneni, un

at disparut in GOrj.

Toate aceste numiri deriva din alun qi colectivizi eau alunta.

Corespunzatorul slavic taSka (serb. lijeska, leska, big. leski ) se reflecta in urmatoarele nume to-,
pice:

Lescu, deal in Jud, Mehedinti,

7 ttca, sat in Viacca (cf. Leski, in Macedonia 4.1
www.dacoromanica.ro

77

Lecka, in Galitia).
Letcani, sat in Iagi pi Le cane, sat in Baciftu.

Leschla, sat In,Solnoc3nDobica (cf. serb.leVeI

Le Ca in Serbj.a,, 1381k0 pi Lggki in Macedonia, Lena

in Croatia gi Lski. in Boemia).

Lestioara. sat in Halmagiu.
Lesnic, swt.in Hunedioaxa si;Eesnic, TAdure

In

Banat (serb.Iegnik, bg. 11inik81 cf.Lggter0 ci Lggnica in Macedonia, Lesnitz in Ungaria, Legnica in Galitia i Serbia).

co

pirau. in Tutua (bg, legkbva, serb.leskov;

cf.ask;14 in Bulgaria, TI'skovo gi Lnkova in Serbia,

Inhox in Boemia)

LiecovAV, loc iRolat in Mehedinti (f. serb.leskovat, slov. lgsko4ec; Lgskovoa in Bulgaria (la JireXek, 59,85,250,289), Leszk6cz in Ungaria).

aga2yurt, sat in Banat (serb.leskov + - ics; cf.

Leskovica in 'Serbia gi Croatia, Lgskovica in .Macedonia).

LikI2011, riunte in Banat sat gi baltgOn Doljs

WAcea gi lac in Telecrman (cf. serb. 1146;e; ligSel

www.dacoromanica.ro

- 78 _

Leszzawa qi Leszczawka in GaliVia)

AMARU e numele unui deal in judeVul Gorj, al unui pirau in jud. Tecuci, al unui lac ci al unui sat
In.Buzau.

Amara se numesc doua balti - de unde numirea a

doua sate - in judeVul Rimnicu Sarat qi Ialomita.
Termenul corespunzator in slava, gorifkg,,, n'a la-

sat urme in toponimia romineasca.

AMARADIA apare ca nume de sat in Jud. Gorj, de

riu (vale qi plasa) in Gorj qi Dolj.
Amarazuia, piraie in Gorj, Dolj ci Vilcea, qi o
vale in Gorj.

Harmadia, pronunVat Harmad

a, un sat in Banat.
r

Homorod,sate In Hunedioara, Tr,nava Mare, Odor -

hei qi Oatmar (cf. Horm6d, satin Ungaria).

Homorog, sar in Bihor.
Omor, sat in Banat (pe canalul Birzava, la mar -

ginea unei paduri intinse de peste 3000 de hectare).

Honor, pirau qi padure Suceava, Bucovina.
Homlr(a). Humora, sat in Bucovina.
www.dacoromanica.ro

?9
Omorna, piraie inIehedirli qi Dolj, deal ci
vale in Dolj, (In dicVionaral geografic al jud.Dolj,
p.27, e redata greqit sub forma Amorni).
Omornicea, deal ci vale in Dolj.
r

Omoricea

sat

deal ci pirlia in Vilcea.

Homoriciu, sat in Prahova.

Pentru explicarea tuturqr acestor some topice trebue eh' pleam dela un slay.

homor(a); homare

"perdu-,

re (de conifere)", care sta la baza serb.6mora "molift", Amara "pddare de brazi", ceh. chamrad'

cham-

rad(a), "design.

Din forma adjectival& serb.

omoran, fem,

omor-

ne, deriv4 nAmele topice Omorna qi Pmorn*ea (cf.Omorani, sat in MacedOnia); din forma perb.1
derives Homoriciu ci 0&oricea;din

omorie

omorov derive',

morog (cf. Topolov7Topolog); din forma colectivA

A
Ois

serv.

omorad, sub Inriarirea pronanVirei ungureqti

derives flomorodi din eolectival Serb. -.)9aoradila derives Amaradla.

Amaradia

(Tare sub armlitoarele forme in documen-

te: Amarade,(a. 1722, Iorga, studii VI , 492), Hamawww.dacoromanica.ro

- 8 0

rade, (a. 1763, Al.Stefulescu,Ist. Tirgu-Jiulai,127),

Hamarade (a. 1786, Iorga, Hirtii_din arh. man. Hurezul, 204), Hamaradia

(a. 1756, Al. Stefulescu,loc.

cit. 1257, Hamaradie (an. 1777, Al. fAefulescu,Gorjul istoric si pitoresc, p.199), plasa Hamarazi (a .
1818, Iorga, Situatia Agrara,96), matca,Hamarazii
(a, 1730, Iorga, Studii VI, 491). Ham (0, razes (a.
1718, Iorga, ibid. 490), Hamarazia (a. 1665 Iorga,
ibid. 481).

Harmadia, identic cu precedentul

apare in

ve-

chile documente sub formele: Homorwa (a. 1493),Hat

ramadya (a. 1535), Hamaradya (a. 1542), Hamarai7a,
(a.1539), Hammo47a (a. 1562,1573), Harmadia (a.1596
1539), Armadia (a. 1717).

Multimea de forme ca H initial vin in sprijinul

etimologiei propuse de' noi

i dovedesc netemeinicia

aceleia pe care o da Hasdeu (In Magnum Etym.1001):

gr..cctalqlecanal, _ruisseau", celt. amar "albie de

riu, medio-lat. amara "cloaca ".

AMZA, e numele unei paduri in jud. Dolj. E incon-

testabil ea reprezinta numele de persoana Amza,care

www.dacoromanica.ro

- 81 _

apare gi I

ziva de astazi In mai twit& Oltenia sub

formele, Amza,Amzu,Amzoiu, Amzucu gi Amzuicu, gi care

s'a pastrat nunai in aceasta regiuno ca o urma a etapinirei turceEti.'
Affizules0, numele unui sat din Dolj, e un derivat

din Amza, Amzu.

ANCUTA, un deal in jud. Gorj, igi are numele dela

o Ancuta

nume de Xemeie care apare in onomastics

judeVelor MehedinVi, VIlcea gi Gorj.

ANDREIESTI, numele unui sat in Gorj reprezinta pe
descendenVii unui Andrei.

ANE$T1, sat in jud. MehedinVi, uuriva din numele

Ana.

ANG4ELE$TI, numele unui sat din MehedinVi ci al

unui deal din VIlcea, derivg din numele Anghel.
ANINA se numesC un pirau si un sat in Banat. Tot
Anina sint un deal in jud. Vaslui, numit astfell
"fiindcti, pamantul este nisipos, aninos, dupg cum II.

numesc locuitoriin Varela DieV. geografic, I, 85)

gi o padure in acelag Jude.

Fasc. VI Blemente de toponimie. Prof.L.A.Cand-ea
www.dacoromanica.ro

-s2
ANINOASA se chiama un pirau in Dolj, numit odimioarg Arinoasa (a, 1515; ap. Hasdeu, Etym. 1663);
un pirau in jud. Vilcea afluent al riului Pe9teana

(Gv.sloVIrse&na "nisipoas6"); un pirAu in Mehedinti;

un sat in Vilcea (la o distanVA de un km. de catunul
Pesteana; un sat si un munte in Gorj; niste dealuri

Vilcea si Banat (Igeriq) 4i o vale an Banat (NA-

drag).
Aceste nurse derivii din aria "nisip"

4lat.ARE-

NA), arinos "nisipos ".,, devenite prin asimilatiune a-

nine,

aninos. CorespunzAtorul slavic

tat in numele

vsZe

iului gi catunului Iles-tea:ha

refine -

din Vil-

cea vin 0s confirme aceastii origine.

ANINUL de care ne-am mai ocupat cind am Vorbit de

numele arborilor in tononimie, apare in urm4toarele
nume topice:

PnIni, pirdu

i balta in Yehedin1A,munte$in B. -

nat.

trinu, munteAd pir6u in Suceava.

Aniii, poiap6 in Vilcea.

www.dacoromanica.ro

- 83Lacul cu Anini sat in Buzau.

Izvorul cu Anini, un izvor in Buzau.
Dealul Aninilor, un deal in Dolj.
Valea cu Anini

doug vgi in judeVele Prahova qi

Buzau.

Firgul Aninilor, o apg in RomanaVi.

Valea Aninilor, numele unui sat in Mehedintiotrebun sa reprezinte de fapt Valea Aninilor, aqa cum e
redatg in hArVIlm narelui Stat-Major Austriac.
Aniniqu, doug sate, o spa 41 un Alai in Gorj,
un deal in Muscel.
Aninoasa,piraie in Muscel, DimboviVa pi Buzau;

sate in DimboviVa, Muscel, Teleorman, Buzau 4i Anal;

(acestn din urma pomenit sip forma Aninosa intr'un
hrisov din 1437, Venelin,78); paduri in Gorj ci DimboviVa; dealuri in Buzau, DimboviVa, Gorj, etc.
Aninosul, padure in Vilcea.
Gura Aninoasei, sat, Valea Aninoasei, vale,tfu-e-

chia Aninoasei, deal in jud. Muscel.

www.dacoromanica.ro

- 84 Aninogani,sat in Dimbovita.
Anino$ita, deal in Gorj gi pirau in Dimbovita.
Forma cu disimilaVia n .-nor -n

arias apare ca:

Arinu, pirau in Suceava gi deal in Bacilli.

Arini, lunch in Suceava

sat gi iaz in Botogani,

balta in Dorohoi gi un loe izolat in NeamV.

Valea Arinului, o vale in Tecuci gi un deal In
Suceava.

Valea Arinilor, sat in Bacau.

Piraul Arinilor gi Dealul Arinilor, in jud.Suceamva.

Dealu Arinului in Transilvania (Jacul romin - Tirnava Mica).

Arinagul, pirau in Suceava.

Arinigul, pirau In Bacau, etc.

Corespunzatorul slavic al rom. anin, arin, este

v. 91, jot ha (sort. 1oha, ,iova,

1414;lbulg.

ehl", ov1(i, ela). Derivate din acqast6 forma

v.s1v*.alkL-14r "de anin" (serb.Phov,jovov,

1,c11; bulg.elhd47; olflin8)

ieliNov34% 411q1&011-

>etc.

www.dacoromanica.ro

- 85 -

In leestura cu aceste forme Bunt urmAtoarele nume

topice rominesti:

Ilfov

numele unei ape 0 al unul judisV (cf.in

Macedonia Tlhovo si Ehlovo) .

Ilfovat, un loc izolat in jud. Ilfov (cf. In Macedonia

Elhosc8).

IlcovAtu, un pirgtu si un sat in jud. Ilfov.

Elhovits (ai(bEti/LiA ) apare ca nume de sat din

Mehedinti in documentul dela 1424 al lui Dan-Vodl

(Arhiva istoricA,'I,20) si in actul lui Sigismund
dela 14 99 (Venelin 56).

Ilirova, numele unor dealuri in Banat.

Ilisiva (ung. Ilosva) dot& sate din Tranilsvania, jud. Stilagiu i Solnoc Dobica (cf. Josava,Jo6eva in Serbia).

Ieelnita ri Isalnita dou& sate, unul in Banat,

al doilea in Dolj (cf. JelaNnica qi JoNanica, mai mul-

te localitaVi in Serbia, qi Eleinica, sate in Macedonia).

1,1L012114, ap4 in Mehedinti.

www.dacoromanica.ro

- 86glanu, numele unui rip gi al

presupune o forma mai veche

.npi sat din Falciu,

Elt

jelharg.

ARTZAA5II, numale unui deal din jud. NehedinVi,

reprezintg sgrbgtoarea dela 18 Ianuarie. 1 o conta-

minare a numelor Anton gi Mau.

OTEM

numele unet vgi din jud. Vilcea, e flume-

le de persoang Anti
ANTINA, sat in RomanaVi, e un nurse de care s'a

ocupat de asemenea in al sau Etwmologicum Magnum,Hasdeu. Dupiii cum a gregit.cind a derivat numele judeVu-

lui Romanati,dintr'un lat. RONULATI, tot aga de eronat a derivat numele acestei localitdVi dintr'un lat.

ANTONINUS<ANTONIUS. Pe Hasdeu 1-au dus pe calea ace.stor derivatiuni mumaroasele urine de agezari romane

din acestludet, dar faptele fonetice ca mentinerea

lui an - nu le pot sprijini. Dacii Antina ',grains ne-

explicata, numele judeVului Romanati poate fi soco-

tit ca un derivat din bulg. romanA% romanea, "oameni veniVi din Rumelia, bulg. Romania
APA nu apare ca name topic decit in leggturg cu
www.dacoromanica.ro

87 -

un epitet artitind a) aspectul ei (limpede, turbure,

etc.), b) coloraViunea (alblioneagra,roaill, etc.);

c) vargerea (repede,lin4); d) temperatura (rece,dald4); e) gustul (dulce, amara, saratA); f) marimea

sau dimensiunile ei (mare, mica, adinca, etc.)

g) diverse alte insugiri ale ei, bune sau rele.Astfel intilnim:

Apa-dulce, gir16 in Jud.Prahova.

Apa-galbeng, pirgul in Jud. Mehedinti.

ApaimAggI, sat gi padure, Jud. MehedinVi (cf.

Cernavocia).

Apa-rosie. pirau Mehedinti, loc izolat gi padure

in Vilcea.
Apa-slirata, isvor in jud. Vilcea.
Apa-turbure, aoirau in Jud. MehedinVi.

Apele-vii, sat in Romanati gi munte in Gorj.

Cerespunzatorul slavic e v. el. voda, serb.voda,

bulg.vod4. El apare in urmatoarele numiri topice rominegti.

www.dacoromanica.ro

- 88 Vodu , un riu in Vilcea, numit mai adesea Riu-

Vadului, schimbat prin etimologie popular& in loc de

Riu-Vodului.
Vodita, e numele unei ape in MehedinVi gi al v.-

nei vechi mAngstiri din acelag judel. E citat de timpuriu in documente cu grafia slavicg Vodica: a.circa

1342 (Venelit 5), a. 1418 (Venelin,37) a.I420 (Venelin

52), a.1429 (Venelin,55,56), a. 1424 (Arhiva

fstoricg. I, 20). Derivg din v. sl. (serb. bulg;)vodica "apgoarg" (cf. Vodice in Croatia, Dalmatia,etc.

yogna, nume de apd,munte gi pgdure in Dolj, derivg din forma adjectival

v.sl. voarit, fem.vodnv

"al apei, de apg" (bg. vdden, *odna "apos"; serb

vaden, vOdena "apos"), cu trecerea gruplui dnIza
(ca gi tn; cn ) frecventg in limba roming, (cf.Vodna in Bulgaria, districtul Vidin).

Vodnic, numele unui sat disparut din judetul

Dolj, reprezintg o forma bulg. v6dnikt.
Vodiniciu, tin deal in Dolj, se poate apropia de

bulg. serb., vodenica "mbarg de apg", v.sl.vodgnica

www.dacoromanica.ro

-89-

"moarg", bulg. vodeniterg "de moar6".

AFADIA e un sat in Banat, in regiunea Caransebegului. E pOmenit pentru prima oars intriun document
din anul 1433 (Apad2a), apoi in a.1448 sub forma Apa-

ws, grgfic care ravine adesea, algturi de Apagia.

ApArzia, Apadgia, etc. in documentele de mai tirziu
(a. 1566, 1577, 1580, 1588, 1641, 1656, etc.). Derivi probabil

dintr'un

japadija serb. japad "loo

umbros". Dar, dacA din punct-de vedere morfologic,se

poate admite aceastA derivatiune,(serb. japad+suf.
-11a), ne Intimping o dificultate foneticg in trece-ft
rea

luina - initial la a , pe care am intilnit-o $i

la

Jabdic<Agadici, cind normal e fenomenul invers

(rom. a:rslay. la;

cf. afing, afirg<jafira in gra-

iul Rutenilor).

AFUSTU, o vale din Dolj, derivg

inCOntestabil

din numele de persoang Apostol, devenit mai intiu

Apostul (prin trecerea lui o aton la u), apoi -prin
cgderea lui 1, confundat cu articolul enclitic - Apost.

www.dacoromanica.ro

-90 Aceeai soarta a avut-o In Mehedinti, numele Carol,

devenit Ca_ rul, apoi Caru (cf. Candrea, Densusianu,

Sperantia, Graiul gostru, unde se reproduce povestirea.unui mehedintean despre'Regele Caru cif in Banat,
numele Paul devenit Pau.

In legatura cu acest fenomen, pot aminti ca au

procedat grecit acei cars an crezut ca alaturi de

lat. STABLUN4rom staul, a'a reflectat in limba romina ci forma nesincopata lat. STABULUM <,rom.8taur.
Acreasta forma e-tefacuta dintr'ur plural

In modul

acesta. Dela forma staul printr'un proces ca eel aratat mai sus, s'a ajuns is forma sthu, cu pluralul
staure. Din acest plural s'd refacut apoi forma staur
care nu continua direct pe lat. STABULUM.
ARCANI

e numele unui sat in Jud. Gory.

Arcaru se numesc un 1,4unte in Jud. Gor-j si un

sat in Jud. Buzau.

Satul Arcani pe Jalec, epomenit intr'un hrisov

a lui Si gismund din arul 142) - Ns. ZaleNU Arkani (1r.Te-

Dalin, 56)

www.dacoromanica.ro

-51-

E un derivat din numele de persoanA Arcanu,

care circulA prin torj pi care reprezintA un deri-

vat din numele Area (frecvent in documente) gi a a.rui origine e serb. Arka (cf. Stoia-Stoian).

Nu are

nici o legAturA cu arcanul, "latul cu care se prin-

deau feciorii la caste", cUyI0 de origine orienta1131.

Balta-ARCEMILUI

din Judeiul Do/4 derives din

numele comun arcer "cute de ascuVit".

Etimologia cuvintului nu se'cunoapte. Hasdeu
a incercat sA-1 derive dintr'un lat. vulg. ACIARIUM1.1

lat. ACIES, care insemna ci "oVel". A existat In latine vulgarA aceastA forma, cAci o int5.lnim In italianA (aciajo)

de unde - poate prin Genovezi - a pa-

truns pi in limba

noastra sub forma acioaie, cioaie,

cu InVelesul de"bronV". Arcer

ar reprezenta un pro-

*
totip lat. vulg.

ARCETI

ARCIARIUM (cu intercalarea unui r),

numele unui sat din Romanati., repro-

zintA pe destendentii unui Arca, nume pe care it intilnim in culegerea de Documente romInepti a Dlui
www.dacoromanica.ro

- 92 -

I. Bianu, gi earuia ii corespunde bulg.serb.Ar09

poate itn hipocoristic din Ardadiu.
ARGELELE e-un munt e in Gorj:

Virful cu argelele e o colinA in Buzau.

Argeaua se numesc un sat, un deal 41 o plidure

in jud. Tecuci. Acelag nume it purta un sat dispelrut din Judi,PUtna (Hasdeu, Etym. 1580).

Sint nigte derivate ale cuvintului argea,

pl-

Argele, care are in limba noastrii mai multe inVelesari:

1

0- groapli in care se infig cei patru stilpi

ai rilsboiului de tesut pentru a-1 feri de umezeara;

2 Cei patru stilpi ai casei pe care se fixeaea acoperigu1;

3 CI Delia a morii gi

4 In graiul plutagilor una din birnele plute-

lore
Ptiginea acestU.i cuvint nu a fort Inca elucidatg. Hasdeu

reluind o veche e imolog e, iI punea in

legatircl cu un

gr.444YAffia6, lat. vulg

www.dacoromanica.ro

PIG-ft-LA.

- 93
D.O.Densusianu a aratat mai tirziu ea acest curtnt

nu a existat in limba greacagi ca avem a face cu

o gregalii de transcriere.

Totugi, cuvintul trebue sa fie de origine latina, caci- afar& de cuvintele de origine turceasca,

care in limba turca au terminaVa e - toate cuvintele rominegti terminate in -ea au o origine latina.
Ocupindu-ma de originea acestui cuvint, m-am
gindit la dou'd etimologii:

1) Lat. AGER, care se rostia in graiul vulgar

ARGFR (genitivul ARGINIS) s'a pAstrat in limbile romanice. Am putea presupune ca de aci a derivat un
dimtnutiv ARGELLA (cf. ASINUS-ASINUS ASELLUS).", tom.-

argea. In ceeace privegte intelesul, se pOate admits

ca dela "stavilii, zagaz", inVelesul lat. ARGER apro-

piat de cel din graiul plutagilor romini, s'a putut

ajunge la inVelesurile "zligaz cu patru colturi"
"cei patru stilpi ai groapei, ai cases ".
2) Faptul cal in Dosoftei

Vietile Sfintilor,

Emma apace cu inVelesul de "firidA, nige", m'a in-

www.dacoromanica.ro

'

94
lk

drepjat spre lat. ARCA "nice". 1.rn diminutiv A5C3LIA

ar explica din punct de vedere semantic cuvintul rominesc, dar ramine neexplicat fonetismul, caci

ARCE-

LIA trebuia sa devie romP arcea.

ARGETOAIA sau ARGITOAIA se numesc un sat, un deal,
o vale si o apes in judeVul Dolj.

Arrintoaia, un sat in Jud. Romanati, e a etimologie populara a aceluiag nume, sub influenta cuvintului argint.

Forma veche a numelui e Hargitoaia, cum apace in,

tr'un zapis din anul 1649 (Al. qtefulescu, Man. Tismana, 327. Cf. Cdnstantin Hargetoian(u1) (a. 1741,
Iorga, Studii si doc., V, 310).
Pines, pe is anul 1821, satul Argetoaia facea par-

to din Jud. MehedinVi, unde-1 pomenecte Fotino

(ite.zzlwooloes4:1818,III,305) sub numele de

WtpriNv44.

dar apoi, dupes noua delimitare a

judeVelcriYit Post trecut Pe teritoriul judeVului Dolj.

Din plingerea pe care o adreseazli, in anul 1823, Pi-

tarul Gheorghe Argintoianu catre Domn ca "satul nowww.dacoromanica.ro

- 95 stru Argetoia, din jud. Mehedinti, In trecutele vremi

an fost sat mare, care purta lude optzeci

pi, din

pricina rAzvratirilor, s'au mutat pe alte hotare

cl&capii acestui sat.,." (N.Iorga, Sit. agrar6,257,

258, ar rezulta ca satele Argetoaia din zilele noastre ar fi fost intemeiate din tou de locuitorii vechiului sat Argetoaia din MehedinVi. Faptul e ins&
desmintit de inscripVi,a bisericei din Argetoaia de

SUS, din care se vede ca lAcapul a cost intemeiat

in anul 1813 de Clucerul loan Argetoianu, adia pe

vremea cind satul era Inca situat pe teritoriul jtd.
MehedinVi.
Argetoieni, a up, sat in Romanati.

In ceea ce privepte originea acestor nume, cu

siguranVA c& Argetoaia e un nume de femeie (cf.Pri-

coppricopoaia, etc.) derivat dintr'uh

4(

Arget sau

.1mjet. Care sr' fie ins& originea acestuia?

Explicatia ne-o dA Pravila lui Matei-Basarab,

Care, is ,lava 42 O. 51 pomenepte de pedepsele ce

re

vor da preotilor care joacli table, Vintar, arjeti,

www.dacoromanica.ro

- 96' -

etc. ArAet apare aci cu intelesul de "zar". Se pbate

ca un juator pasionat sA fi primit porecla de

ArJet.

ARGRMITA, numele unui vechi sat pomenit Intrfun

document din Cuvente den bAtreni, I, 88, e probabil
acelac cu Erghevita, sat in jud, Mehedinti. Acesta
M-

e un derivat din serb, Aegra "aluna." >1.4jegr- ev-Tca

ri

ergevica; ar Insemna deci "lbcul Cu ulune".

ARGINESTI, numele unui sat in judeVul Mehedinti

si al unet pAduri din jud. Gorj, aratA ca avem a fa.

.

4f

ce cu descendenVii unui

Argin,. Dar numele acesta de

persoana nu se Intilnecte nici in documentele mai

vechi,

nici in listele ce

cuprind numele locuitori.

for de astAzi.

E posibil ca Arginesti sA fie o alteratiUnp a unui alt nume 4i sa-nu alba nici o legAturA cu

Arginmp,

care probabil ca nu a cTrculat niciodata 4i nu -i g4se4te explicatia.

ARICIOAIA e numele pe care-1 poartg 'lin deal qi

o vale din jud. Vilcea.

Aricioaia e un nume de femeie destul de frecvent

im documente.Intre altele, it pomeneste un document
www.dacoromanica.ro

did Culegerea I. Bianu, pag. 23, sub forma AritCoe.

Repretint& pe soVia unui Ariciu, nume care circuli

gi azi in judeVul MehedinVi gi care de asemenei se
intilneste in toponimie.

AR4OCI se numegte un sat in jud. Gorj.

E derivat dintr'un nume de persoaa, foarte frecvent in Oltenia gi Vara HaVegului, care apare sub urmatoarele forme: Ar4oacrit, in judeVul MehedinVif Argo-

ca in judeVele MehedinVi gi Gprj gi in Tara RAVegu-

lui (O. Densusianu, culAlalnlauattgaini, ?2);

Ariocu, in judeVul MehedinVi. Numele satului din Gorj
reprezintfi deci un plural al formelor citate.

In ceeace privegte etimologia numelui, constatam mai intiu prezenVa unlit sufix poate identic cu

-okR, -oka pe care it intilnim in numele sirbegti ca

Anoko, Stanoka. Ar riminea Ins& de explicat radicalul
dar pe acesta nu-1 intilnim nicaeri. De aceea
cred mai curind - gi in sprijinul acestei presupuneri
vine gi faptul, 61 intilnim numele in Tara Bategului-

a avem a face. cu un imprumut unguresc. Intr'adevar,

Fasc. VII Elemente de Toponimie.Prof.I.A.Candrea

www.dacoromanica.ro

in onomastica ungureased ne intimping numele BIA1Als,

hipocoristic din Elisabeta, corespunzgtor'garm.Lteschen,rom. Lizica, Safta,etc. Pentru trecerea e)pa

avem un paralelism in numele Ardeal,ung. Erdely;
ARMASARU, un munte In Vilcea, ipi are numele

deia

infAVJqarea muntelui care din depArtare pea o namil ce putea fi designatg cu un asemenea apelativ,

ARMARPRII, se numesc un sat pi un deal din Jud,V41cea. E incontestabil Ca avem a face cu numele desceb4.
denVilor unui Armasu, nurse pe care-1 Intilnim in ju-

deVe1e MehedinVi pi Gorj pi care derivg din vechea

funcViune dispgrutg astgzi.

Arm&soaia, numele unui deal din jud. Vaslui, e soVia unui Armapu.

Dealul Armdpoilor din judeVul Mehedilni e un derivat din numele de persoang ArmAsoiu, frecvent In
1'

MehedinVi pi Gorj, derivat pi el din Armacu (cf.StanStgnoiu, etc.)

ARM2ANU

un deal in jud. Vilcea, reprezintg nu-

mele de persoang Armeanu, pe care-1 intilnim in ju-

www.dacoromanica.ro

qg -

detele Gorj gi Mehedinti, derivat din numele de po-

por (cf. Sasu, Turcu, Grecu, etc.).

ARMENIg, un sat in Banat, e pomentt pentru intlia
oars in anul 1430 sub forma Ermenis. De aci iltainte

apare des in documente cu grafia mereu variata:Ewrmengp(a.1447,1576), Ermenes (a. 1452,1467,1468,1489,

1534,1537), Armenyes (a. 1480) Jarmene9t (a. 1501),

,Ermones (a. 1504), Jarmines (a. 1508), grmenyes

(a. 1531), Ermenies (a. 1603),Eormenyes (a. 1613)

Armenes (a. 164), EUrmenyes (A..1627), ArmUnica(a.

1679).

Poate inrudite cu acestea sintrmeni9u1-Mare gi

mic, douatptrae in Bacau gi satele din Transilvania
`cu numele Urmenis,Urminig, Ormenig.
Tea prima vedere s'ax 135.rea ca avem a face cu un

derivat din Armean gi cg ung. Ormeny "Armean" a intervenit spre a schimbe. initiala. Dar in Banat nu

gAsim colonii de Armeni gi documentele nu ne pomenesc de apezari mai compacte in trecut. De alts parte
formele cu Ja -, gi acestea par a ri cele primitive,
ne due departe de forma ungureascA. Am mai avut priwww.dacoromanica.ro

100
lejul s6 arlittim repulsiunea pe care o au slavii pen-

tru a- initial, care in graiurile for devine 124 Sub

influenta stripe:3.9a aschie a devenit iapchikAn graie

din Mehedinti, iar trecerea lui a infaI > ja nu e

un tenomen fonetic rominesc. De aceea, 1&3rnind de la

forma cu j- initial, cercetarile ne duc spre un v.

81. JarAtiNitt "subjugalis derivat din v.sl. javait,

"jug". In aprijinul acestei etimologii vine pi pozi-

tia pe care 0 are Armenipul, apezat intro cheie det

munti, pi prezenta unui derivat al aceluiaqi cuvint
slavic in unt. tirmeny, cafe inseamna nu numai "armean" ci pi "strimtoare*; virtej de apti". In toponi-

mia ungara ent atestate Inca din secolul al XI reflexe ale acestul cuvint: Ermenes (an. 1093), Fluvius
Eurmenius (a. 1219).

In nici un caz nu putem apropia formele amintite

de cuvintul cumanic orman "pOdure" pi care

intre

altele, p'a pasitTat in numele satului Orman din Sol-,

noc-Dobica.
ARNOTA se nuresc un munte, o apo, pi o mangstire

www.dacoromanica.ro

101-

din jud. Vilcea.

Fara indoia16, avem a face Cu unul din numeroasele nume de persoane cu sufixul -otA de care ne-am mai
ocupat (vezi cap. Alba).

T.Maretid a publicat (in Rad. jugpal. akad.) un

foarte interesant articol privitor la numele gi pre-

numele populare sirbegti (Narodna .mena i prezimena).

La pag. 125-126 ingirti numeroasele name cu sufixul

-ot,-ota, pe care le-a intilnit la Jugoslavi. Dintre acestea apar gi la noi, fie in documente, fie in
onomastica actuala, urmeltoarele:

BalotalBJelotalBrzota, Crnota, Dpbrot, Dobrota,

Dra.gota, Grgota in derivatul Grgotid

Gugota, Hrano-

*
ta, Kalota, E.rkota,

Mihota in derivatul Mihotidl Mi

lota,flegota, PrvOta, Radota, V1p.hpta.

Lipsesc din aceastd ingirare numeroase nume pe care le tntllnim la noi ca: Hirgotk, Lamota, Moso-4,

etc. Dar In intreaga lista a numelor cu oufixul -otA

pe care am facut-o in cercetfirile mele, nu am intil-

nit Arnold, nici ca nume de om, nici ca nume dol4ocawww.dacoromanica.ro

- 102

litate.
Otha am mai s pus, sufixul -otii

se acina la ad-

jective spre,a se crea substantive abstracte, avind

aceiagi funcViune ca si sufixele rominesti - state,
-ea-VA ,(bun -- bungtate, alb-albeaVa). Se poate si fi

existat o forma

!ern,

- care stA la baza acestui nu-

me. Se mai poste admite ca avem a face cu un derivat

din v.sl, fart "las-nru"

(cf. derivatele rus.jarnyi,

41

sloe. jaren),

arnota, care ar fi insemnat "aspri-

me" si sear fi dat ca porecla unui om aspru, ass cum

i se spline de pilda unui QM rau, mutate.
Insl,nici una din aceste.ipoteze nu se poate

sprijini temeinic, caci ne lipsesc elementele inter

mediare.In orice caz nu se poate accepta etimologia
lui Hasdeu care vedea in Arliotii

i n derivat din gr.

WOW "miel", aducind in sprijinul ei celelalta

derivate in --rot x, din numele de animale LRacot22.-

Iota), E greu de presupus ca unui cuvint greces ins;

trat i

limbs - si navem nici o dovada ca, a circi

lat vre-tdatd, - i s'a putut adrioga un sufix slavics

www.dacoromanica.ro

-103-

ARYADIA e.numele unui sat, al unei ape 4i al ubid padtmi din judetul Dolj.
-Se pare ca avem a face cu nn derivat it -adia ,

sufixul colectiv de origin

sirba(cf. serbArtadtja

"grecime"OvarAdiJa %Inn"), pe care it gasim 4i

in alte numiri topice romineti; Amaradia, Ciocadia,
(C -orj); Apadia, Varadia,Mehadia (Banat); Manaradia

qi Cinadia (Transilvania)i cu accentul cazut pe penultima: Cernadia (Gorj), Cisnadia (Transilvania);

cu sufixul -edial Crevedia (MehedinViala4ca,Ilfov).

Dar nu putem explica radicalul

Arp.

Wam gindit - Vara sa pun prea mult temei - la

un derivat din serb. rape "asperitaVi ale
AO,

adj. (h)rapav "cu asperitaW (bg. hrapa,

tehr::::1)17

Serb. IttH)rapadija ar fi insemnat "loc cu asperitati,

card nu e neted",qi ar fi putut deveni in romina

FPramdia;IpArpadia. Daca documentele ne-ar fi dat i

in acest caz formele intermediare, am fi putut veri

Pica temeinicia acestei ipoteze.

ARSANCA, sat, deal, apa, padure in jud. Matra,

www.dacoromanica.ro

411,

trebue sg fie numele de femee

Arsanca, pe care nu-1

atestg nici un act, derivat dintr'un Arsan, de aseme-

nea neatestat. Intilnim ins& in onomastic& forma

Arsa, corespunzatoare bulg. Arstl, hipocoristicTlin

Arsenie, pi care poate sta la baza numelui de care

ne ocupam.

ARS1WEA e o pgdure in Judetul Vilcea.

Arsu

sau Pietrele-arse se numegte o fat& ("I

mtIntc

in jud. Mehedinti.
Piatra-ars6 e numele ce -i poart& nigte piscuri

Inalte de mUnti, in jud.Prahova, Buzau gi Suceava.

Se gtie ca partea muntelui intoars& eatre.MiazgZi pe care o dogoregte soarele in aga fel ca.' nu poa-,

to cregte nici o plant& pe ea, apare ochiului ca gi

cind ar fi area de foc. Un munte ca acesta mai e nu-

mit gi ar0.6. De aci numele topic Arsita

poarta un mare numar de munti, dealuri

pe care-I

paduri.v&i,

si piraie in judetele Mehedinti, Putna, Tutova,Bac&u,

Roman,Neamt,Suceava pi Dorohoi

in Bappt gi Bucovi-

na, unde intilnim pi diminutivul ar9icioar& (qtefa-'

nelli, Doc. 327.

www.dacoromanica.ro

1.05

Tot aceiagi insemngtate o are gi termenul topogratia arsurg. (cf. Revista critics-literarg, 111186)

de unde numele topice Arsura

date unor dealuri,unuf

pirgu pi unui sat in judeVele I3acgu, Fglciu pi Neamt,

4V-Arsurile, deal gi sat in jud. Gorj, un pirgu in

Suceava.

_Termenul acesta se intrebuinteaz& Ins

pi pentru

o padure care a as (cf. Rev.crit.liter.III,86), eau

iicgreia i s'a dat foc spre a fi transformatg in lom

de argtura. Astfelswexplicg numele de Arderea al

unui deal gi al unui sat in jud. Gorj.

Numele Arpiptea, pe care 11 poartg pgdurea din

Vilcea se explicg fArg indoiald din faptul ca a fost
arsg..Avem a face cu un dellvat din ars dUpg modelul

v.sllarAte<zart'."incendium" (cf. slovArige,rutv

I

zariste), care s a pgstrat in numele topic Jarostea,

doug dealuri in Prahova, un munte si o padure in Buzau , un sat in Patna.

Din aceeagl temii slavica, ins& cu un alt sufix,

derive

Aroste, de unde numele topic Jarostea, o pg-

dure gi un sat in JudeVul.Vilcea.

www.dacoromanica.ro

-]O6Tot din tuipina slaves nit, cu prefixul 227

format cuvinta iobirt

'Oa

ninceMdium" comp. pentru in-

Veles seib.P4ar "Waldbrand "), de unde numele topic

Pojaru, un deal gi doug sate in Gorj, iar din verbul

yozariti (of. bulg.

zarie

serbl: p;triti), rume-

1"e topice TWoritu, un deal gi un pirAu in Mehedinti.

FoOprita, munVi, dealuri gi pAduri in judeVele Diabo.
'vita,

Muscel gi Suceava, un deal 0 un pirAu in Te-

cue', un pirAu in Suceava, Pojorite.e, o pAdure in

jud. Teleorman.

In acest grup intra gi numele topice Pirlita

(sate, dealuri, pAduri, ape, ,in jud.Mehedinti, Tul.

cea, Ilt4v,etc.; cf. Prlita, sat in Serbia), Pirlitu,

sat Ialomita, Pirliti, sat Romanati,Pirlitura, pAduri

Iagil Dorohoi, munte Suceava, etc. S'ar putea its&

ca Pirlitu gi Pirliti sa derive mai curind dintr'o
poreclA.

In stircit, trebue sg amintim gi numirile Plr-

jolu, sat, deal gi *lure In jud. BacAu

'gi Elaam

lAtu, deal in Vilcea, derivind dintr'un sinonim al

cuvintelor cmyeetate
mai inairte.
www.dacoromanica.ro

-107
ARTAN se numegte un munte in jud. Gorj.
Artanu sint nigte munti in jud. Vilcea gi Gorji
o padure, o apa gi un sat in Doll.
Artanelu, o apa in jud. Dolj.

Deriva din numele de persoana Artatlitat de d.

0.Densusianu, Tara Hategului gi cl,I.Ebpovici,Manteni
li guarftnt.

Originea lui nu e clara. S'ar puima-sa fiert

,vat din hartan, artannbacata rupta (de carne)", de

undo verbul a hartani."a rupe" , un augment ativ din

art "gold", cum credea Hasdeu.
ARTAR, 1\rpariu, se numesc un sat,gi un deal In

jud. Gorj, o vale gi un pirau in Vilcea.

Valea Artarului, e un pirau in Vilcea.
Artari, pn sat!.ie Jud. Ialomita.
Artaru*, e o'apa. in Jud. Argeq.

Artarisu, o apa gi o vale In jud.Mehedinti, o apa

in judahova.
Artaroasa, un pirau in RomanaVi.

Deriva din numele de cOpac, ariar, diminutivul

www.dacoromanica.ro

- 108 artgrus, colectivul artrtrip, ci derivatul adjectival,ar

Viros,larttiroasii, de care ne-am mai ocupat.

Corespunzatorul slavic, bg. Kleng

King, sorb.

,men, se gdseOte reflectat,prin derivatele bugl.kleno14, serb4 41enoxi, in urmatoarele nume de localitatii

Cleanovu, tn deal ci un sat in jud.Mehedinti.

Clinovu, o-nalta in jud

Vilcea.

Calnova-0., numele unui ostroy in RomanaVi, cores-

pundeunui serb. Klenovac.

ci

In tarile slavice spar urmatoarele nume derivate

din slay.a.of: Klenova (Ungaria), Klenovac, Klensvik (Serbia), Klenovac, Klenovec (Croatia),Klenove,
Klenovice, (Boemia),Klenovice'.(Maravia)4 etc.

ARIA

ASCA

numele unui sat in jud. Romanati qi

ArvAtesti, numele unui sat In jud.MehedinVi ci al

unei ptiduri in RomanaVi, derives din numele propriu

Arvat (MehedinVi), Arvatu(Gorj), care nu a altceva

deeIt serb. hryat, ncroat". Face parte din lungul cir

de nume populare refleatate in onomastica si toponimia roralmeasca.

www.dacoromanica.ro

-109'
Ascumit se numesc o padure si o bait& in jud.

Mehedinti, o vale In jud. Vilcea, un pirau si un sat

displirut

astAzi Siliste, - in jud, Dolj, Satul din

Dolj a fost pArasit de locuitori pentru ca o alai as-

sma Tp pamint, izvora mereu uMplind casele oamenilor (Marele dict.geogr.I,134), E de ajuns aceasta relatiune pentru a limuri originea numelui acestor lecalitAtt.

ASCUTITA, se numesc mai multe movile in jud. Ro-

man4i.
Ascutita-mare si Ascutita-mica sint dou4 virfuri de munVi in BEti4.at.

Ascutitu e un pisc de mUnte I

jud. Muscel.

Sint nume date din cauza forme/ asoutite a rldi,

c'aturilor de teren.

Sinonimul v.slay., bulg.ostnk nascutita" , se

ptistreazA in numele pstra.pe care il poartift o maguri

malts de 5 m. in jud. Dolj, alta in jud. Teleorman

si un sat in Bucovina; e foarte raspindit in toponimia Serbiei, Galitiei, Moraviei

etc.

www.dacoromanica.ro

- 110 Derivate din sl. ostre sint:

Ostria.sat In Bucovina(cf.Ostrica, virfuri de

mun0. in Bulgaria - Jiteipk, Geschichte der Bulgaren,,
61,360).

Ostrava, sat in Bucovina.

PstraveVu, 00trovetu (prin asimilarea o-a.

o)

3e numegte un pirau in Vilcea.

In Virile slavice apar: Ostrovica (Serbia, Dal-

matia, Bosnia), Ostreivica (Moravia),Ostrvica (CroW6)

CI* privegte Ostra ?eva,numele unui pirau in Mehe-

dinVi, (I.Iordan, Rum. To

35,229), avem a face cu un

derivat din serb. ostre; "biban".

AT1RNATI, se numesc nista sate in judeVile

!labor-

dinVi, Gorj, Dolj ci RomanaVi, 'un deal in Dolj, nista

paduri in Dolj qi Constanta.

Reprezinta un derivat din participiul atirnat cu

inVelesul de "dependent" de un alt sat sau prelungire
a unui alt sat, iar nu cu aceia denatirnat"pe coStiqu1

unui deal, cum presupune Hasdeu (Etym.2065). Astfel

satul AtirnaVii de jos din jud. Mehedir4i, mai poarta
www.dacoromanica.ro

111 -

numitewde Atirnatii - De BatoVi, pentrucl depindea

totdepuna din punctul de Vedere administrativ, de
satul latoti; tap. astfel, satul Securicea din Jud.

Mehedinti, se mai numegte qi Atirt0ii-de-ScApAu,

pentrucii delude de satul ScApau, aqezat la o distanVA de citeva eute de metri, etc.
Uneori numele de Atirnati se da unui sat care
se afla la hotarul a douA judeVe si se alipea cind
de o comuni, cind de alta, trecind sub admintstraViunea cind a unui judeV, cind a celuilalt.

cazul

satultri Flaminda din jud. Teleorman, numit in ve-

chine Atirnati, care in decursul veacurilor a apartinut cind judetului Olt, Bind jud. Teleorman.
AURE$TI, numele unui sat

i al unui deal din

Jud. Vilcea, derives din numele de persoani, foarte

rar astAzi,Aura atestat in Iorga, Atrtii din arh.

miin.Hurezu. 287.

AVEL, un deal in Vilcea, 3.0i are numirea dupes

un Avel, nume foarte rar la noi, dar care se intilnecte in documente.

BABA se nunete un pirAu in jud. Gorj.

www.dacoromanica.ro

- 112 Valea-Babei si Dealu-Babei se afla in jliA.MehedinVi.

Babele se numesc un munte qi o vale in Mehe,

dinVi.

Baba-Rada,un deal in Dolj.

Baba-Dochia un deal in Banat.

Sint numiri derivate din cuvintul baba si legate de vre-o legend& (cf. Babele din Prahova).
..,BrBANU

se numesc nigte dealuri in judeVele Doll

si Vilcea.

Baberli, este in Vilcea si Romanati, un deal 0,

o padure in Vilcea.

Deriva din numele de persoana Man, raSpindit

in judeVele MehedinVi, Vilcea ci Gorj. Probabil ca

Meni e un plural din Babeanu.

BKBIOIU, numele unui deal ci al unui Sat din
Romanati (de unde Babiceni)

derivd din numele de

persoana Babici, de origine slava (cf. rus.Babie,

Miklosich, Personennamen, 245) . Apare ci sub forma

Bcrrn. (1.Bogdan,Doc.lui

tefan cel Mare 11,507;

www.dacoromanica.ro

-113.Easdeu,, Magnum Etym. 2282, ca nume al unui boier tn."

tr'un hrisov de la Iliag-VodA din 1434).

BABOI, numele unui deal in Vilcea Si al unei ape
in Dolj'.

Baboia4u, o apg in Dolj.

Derivg din numele de persoang Baboi (BAbonu in
MehedinVi), cunoscut din locutiunea ceata IAA Ballot,

corespunzgtoare fr.la cour du roi Peta44.

Babsa, numele unui sat in Banat gt 41 Unui plrgu

in Suceava. Cea mai veche mentiune a acestut nume e
din 1505 aind apace sub forma Babsa.

Se ppate sh fie un derivat slavic din Baba cu

sufixul

-de:-Babce;0,43abac, Babga sax Cu sufixul 7Aa

(ca in Capsa,Raca, etc.). Se poate sb fie ci o incrucigare a acestor doug forme, alai in toponimia-slavg
ne intimping amindoug derivatele: Babsa, sat in 'Serb!a, Bap6a, sat in Croatia, Babcze, sat In GaliVia,
Babcza, sat in Ungaria.
11,

BAC1RANI, numele unei vgi in jud. Vilcea, reprezintg un nume propriu

13 Acgran4Bacgg

intilnit in

Fasc. VIII Elemente de toponiniie.Prof.I.A.Candrea

www.dacoromanica.ro

114

onomastica jud. Mehedintt pi deriVat din bulg.bak8r%

(itprumutat din turc.) cu Intelesul de "aroma; monodA de aramar.
BlbEtTI, un sat in Dolji ipi are numtrea dela

descendenVii unui Baciu, nun

de persoanA rastiodit

In Mehedinti. (E atestat pi in Mdidovap.aezatoare4

11,13).
los

BACILA e o vale in jud. Vilcea.

Ileriva din numele de persoana Bacill.

Ocupindu-se de originea sa, Hasdeu spune ca e

"unul din interesanta lista de nume proprii, persoah

nale sau mitice, cu sufixul -ila, ca: Patill,Plesnill, BusilA, yintila, Zorila, Murpii i,

minzila, etc.

3eri14,F1A-

Baena poste fa fie o au plificatiu-

ne dilknumele personal Bic, mai curInd Ins& din Baiu." E interesanta aceasta apropiere de Fratila,
Plesni14, etc.

dar Hasdeu nu are dreptate Bind

ipi inchipuie ca avem a face cu un derivat rominesc.

Baena e un none luat aelairbi.Cuvlintuf pastore9c

baci clotanul inearcinEl.t fgfacerea brinzei pi con-

www.dacoromanica.ro

- 11,-ducerea stinein a pgtruns la Slavi (RutenisEUVuli,

Bulgari,Sirbi) fiind-imprumutat de la Romini. Nu se

tie de uncle 1-am lust poi. Ar putea sg faca parte

din numeroasele elemente pAstoreqti de origine strg-

sem, poste preromang. In limba serbeascg, baci A

treat o intreagi familia de cuvinte din care face
parte qi bWilo "sting". J)e altg parte qtim cg,s1fixul -ilo a detxregtere is limba sirbg la numerdarts

tome propril qi nu e productiv in limbs noastrg.

pAcou, e numele maul sat in Banat.,

eriginea sa e obscurg. Se vede cg e un derivat
cu sufixul adjectival slay. -ov, -ova, dar nu 0tim
nimic despre radicalul

a-, .!'rebus sa fie oleggturt

Intre numele aleesta qi tot atlt de obscurul Bacgu,

care apare in documente cu fonetismul Bacov aIlturi

de care trebuese puse slavicele Bakov, numele unui
sat lb Boemia 01 Bakolta un tat in Galitia.
TaIea-BADII, numele unei ape in jud. Vilcea,

10i are originea in numele propriu, foarte rispindit

is

domeniul romireac_Bade, Badea. 0 veche mentiune a

www.dacoromanica.ro

-116
acestui nume o.intilnim intr'un document din 1437

(Venelin, Gramota, 79).

EADE;TI

un sat gi un deal in jud. Mehedinti,re-

prezintA pe descendentii unui Badea.

BADITESTI, numele unui sat in jud. Mehedinti gi

al unui deal in jud. Vilcea, derivii din numele de

persoanA Badit,

BAditA rAspindite in Oltenia.

BADIVANI, tics cum apace in dictionarul geografic

al jud. Mehedinti, e o grafie gregitik a numelui Bzi-

vani, BAzivani aga cum

efpronunVat

de pppor. Avem a

face cu o ereatiune administrativA, reminiscenta yrsmii cind sunetul Z era redat in ortografia noastrA
prin 4

S'a scris BAdivani, BAdAvani ci s'a conti-

MEM

nuat sti se scrie gi sA se pronunte RAdivani,, BAdAveni

ci dupes introducerea reformei ortografice aga cum

multa vreme se scria Midil pentru Mizil.

Numele popular e un derivat din numele de persoanA frecvent in Oltcnia:BAzAvan (Mehedinti), BAzevan
(Mehedinti), Bazovan(Mehedinti gi Gorj), care pare
W!
"de
's&. -4i a4 .bA originea in serb. baz "boz"
,

b 20 cu boz',
www.dacoromanica.ro

-117 BAENA, de care ne-am mai ocupat,in primele leetiuni apare In OltOnitt ea nume de satairMu pi vale
in jud. Mehedinti pi In Banat, ca nume de pirlu. Satul
din Mehedinti purta ,in vechime numirea de Siliptea-

Bahnei (SAXIOUVACCAM4,4) dupe cum reese dinteun

document de pe la 1342 (Venelin, Gramota,6) ci din a,
nul 1424 (Arch.ist.I, 20 ).

Bahnita, un sat disparut in jud. Mehedinti e pomenit in hrisovul lui Sigismund din a. 1429 (Venelin
56).

Se Ole ca reprezinta pe /tom. being. Berneker

(S1. Etym.WB.38) presupune pentru originea acestui cu4*

vint un vslr

)no din care ar derive rus.bapin6,

rut.bahn6, ceh. bahno, pot. pagno, etc. Cum ins a din

'bag

)no ar firezultat rom.4tbamna pi cum, de al-

-Ca parte, rut. bahn6 ar explica numai localitatile

din Moldova pi Bucovina cu numele de Bahna, iar tici

de cumLcele din Oltenia gi din restul Munteniei,trebue presupus un prototip v.s1.-41.bahno, care va fi
existat alaturi de 4.122E($ )no.

www.dacoromanica.ro

148 BAIA DE ARAM., o'aq to ,jud. Itlehedinti 1 -a luat

numele dela Muntele din apropiere.

Baia de fier-se numesc un Arta 9i at sat-1n

Gorj.

Amindoul localit6Vite sint pomenite Inca din

2693 subCodotantin Brincoveanu Intrlo carte a unui negutitor (Haadeu Etym. 2346)

Numirile emit de-

rivate din tom. bale "mini, -ocnaw4.xne.banya. Avem

deci a face cu mina de aramA qi mina de fifer care au

existat In acest teritoriu.

-s,

BATASA se numesc o apa ci o padure In jud. VII.'

ceai

E numele unei femei, soVia unui Bai san Aga,

puma Re aunt raspIndite in .jud. Mebedinti ci Gory

i corespund srb. Baio

?i in Tara Hategului

siCh Personennaiaen

AliELK

(Mtklo.

245),

sat , munte, pidure VIlcea . s, in

Buzau sInt descendentii unui Bat, Baiu.

Baicanu, numele unui sat i al unei vii In jud,

Dolj"reprezinta numele de persoana Moan, deri'

www.dacoromanica.ro

..119

vat din Baicu (srb. Bajko, cf. Rad. jugosl.Akad,

147).

BAicoi, numele tznei vii in Fehedinti derivA tot

dintr'un num de persoanA, Mice& 4:Baicu.

BAILEASA,un deal In jud. Gorj derivi din numele

de persoang Baia, srb. Ballo'

(Rad., 114) .BaJot

suf -ilo.

Bailesti, nume de sat si balt&-in jud. Doljore

aceeai origina.
BALA,Oe numesc .doUg sate in jud. Mehedinti.

Dpalul lui Bali, e un deal In Jud. Gorj.

Swat derivate din-nutele propriu Ball, care cir'cull. in lud. Mehedinti qi Gorj qi care apex Inca

din 1415 intr'un hriSoNr, al lui Mirceapubl. de I.

Bogdan, sub "forms. BOA. Acest nume nu are Iasi niei

4.

o legatur& cu v. rom. bali

ofiarA"- p&strat in lo-

cutiunea hail boal&I (prin etymologie popular& ball

boalit), qi derivl din slave beta "alba' care
trecind prin faza boala,a devenit balsa.

Balaban(u), numele unui munte ci al unei vii

din Mehedin'i reprezint&
numele de persoan& &att.www.dacoromanica.ro

--

120-

ban care circuli in acest judeV gi apare intr'un document din colectia Bianu. In Macedonia xe intimpini de
asemeni o localitate Balabane.

Tot de aci deriva numele topice Balabancea gi BA16banegti.

In ceia ce privegte originea lui Balaban, am avea

a face , dupes parerea lui Hasden, cu un cuvint cumanic

care inseamna "goim" ( Etym., s.v.B5,16ban).

BALACI se numesc un sat gi o vale in jud. Vilcea.

$ un derivat din numele de persoanA Balaci, Balaciu, care apare in jud. MehedinVi gi Gorj.
BAlficita, numele unui sat, al unui deal gi al u-

nui pirau in jud. Mehedin i.

Balacesti

sat gi vale in Gorj.

Billaceni, sat pi pirSu In Gorj, stilt derivate din

numele de persoana pi localitate Balaci.

BAIANU numele unui deal in Vilcea.

Mani,

un sat in Gorj, nigte dealuri in Mehe-

dinVi gi Gorj.
Biiliinegtil doll& sate in Gorj gi Vilcea, un deal

In Vilcea reprezinta nigte derivate din numele de perwww.dacoromanica.ro

-12Isoana Bhlan, care in Oltenia , apare in judeVele-Mehe-

dinVi, Gorj pi "Vilcea pi corespunde bulg. BaV.

BXLAIITRU,

apare Ca nume de munte in jud. Mehedinti

de vale yin Gorj pi de deal In Banat.

Poste sh reprezinte pi numele de persoang Maur

care apare sub forma Balauie in MehedinVi ci Gorj pi
numele animalului fantastic.
BALAVA numele unui sat in Gorj pare sh fie duph formaViune (sUf.slay.- av), un cuvint de origine slavh,

dar nu-i cunoaptem prototipul.

BALCANI e numele unor vhi din Gorj pi Romanati.

E incontestabil numele de persoanh Mean care apare in Cara liategului derivat din Balk , numele pe ca
re-1 purta pi fiul lui Sas-Vodik in Moldova (pomenit
in B4nat de Pesty Frigyes) Bale:am (Iorga, Situatia
agrarai 228)-.

Bhiceqti, numele unor sate in Gorj ci Vilcea al

unei phduri ci al unui munte In Vilcea reprezinth pe
descendentul lui Baic, Balcu sau Bilcea, nume ce se
intilnegte in Iorga, Sit.Agrarti, 178.

www.dacoromanica.ro

-122BAlcoiu, a,,insull in Dungre in dreptul Judi poll,

reprezintg un derivat din acelasi nume de persoang eu

sufixul--oiu (Cf. Stan-StAnciu),

BILCIUCA, numele unei bAlti in jud. Doll, care la

prima vedere pare a fi un derivat din numele BAlcea e

de rapt o allerare a numelui *BAIcica, derivat din

turc. BatylVmlastinAn, pgstrat in numele orasului

dobrogean Balcic.

BALDOVINNTI, un sat In jud. RomaneVi Isl. are nu,

mele dela descendenVii unui Baldovin, nume de persoaa.

ng care mai circuld Qi astdzi in Oltenia. Acest mune

1-a purtat un logofAt al lui Zircea 41 e pomenit

in-

tr'un document din 1409-(greqit datat cu 1399 de Vanelin, Gram. 18).

Ocupindu-se de originea acestuia, Hasdeu (Etym.

2377), a argtat cit de rgspIndit trebue-sd fi fost al,

to data la not acest nume de obirsie medieval&, pe

care Iiam pAstrat si sub formele prescirtate Baldea

ci Bgldea. Dar aceste douA forme dimuTmg le-an Ink

dela aktd ci numai orgoliul national 1 to indemnat pe
www.dacoromanica.ro

-123Hasdeu sa susVina aceasta derivare.

BALEA ,d apa si o padure in jud. Vilcea si

Balta-Balii din jud. Dolj, reprezinta numele propriu Balea, cunoscat in jud. MehedinVi qi Gorj *1 cores.,

panzator srb. Bale, Mg.Bala.

Tot din Balea sau Bala deriva

BAHASA, numele unui deal si al unui sat din jud.

RopanaVf.

Baleanu, numele unui deal in MehedinVi.

BaIeni, numele unei vai in acelag jadeV.
Balescu. un deal in jud. Gorj.
Balesti3 un sat in jud. Gorj.

BAUM, un sat in Banat e pdmenit pentru intita

oars intr'un document din anul 1510, acelac nume 11
pdarta un manta in jud. Arges ci sub forma Balinp.lun
sat in jud. Dordhdi.

41prObabil un plural al numelui de persoana Ba

lintrldrare circula In Vara HaVegului (citat de 0. Dew.

susianu qi I,Ibpovici).

www.dacoromanica.ro

-124--

Ar putea insa sa reprezinte gi o forma diminutival.& slay& a numelui Balint + sufix slay -ce: Baiint

ce;oBalince (cit. balinte) act gi in toponimia Mace-,

doniei a Serbiei, a CroaViei intilnim forma Balinci.
BILMiESTI

numele unui sat dispgrut in jud.Dolj,

ar putea 8a reprezinte pe descendenVii unui Mai.

Dar cum acest nume de persoan& nu se intilnegte nicAeri, trebue sa credem mai curind ca avem a face cu
o transcriere gresitA.

BALMAJU se numesc un munte gi un pirau in jud.

MehedinVi.

Balmeg. e un deal in jud. RomanaVi.

E numele propriu palmag care circuld in Oltenia

gi deriva din numele mincarii ciobgnegti balmes

de

unde verbul a balmasi "a amesteca" ci locutiunea

"talmeg-balmeg".

gLOASA, un deal in Vilcea, e un flume de femee

care trebue pus al&turi de corespunzAtorul masculin
Balosu, nume ce apare in Mehedinti, E un derivat ad-

jectival din bale4Cla.'*Baba.

www.dacoromanica.ro

-125--

BALOIU, numele unui deal din jud. Vilcea gi al

unui pirLu din jud. Gorj, reprezinta ziUele.propriu

Balciu atestat in jud. MehedinIi pi Gorj gi derivat
din Bala de care am vorbit in prelegerea tiecuta.
Balosi se numecte un deal II Mehedinti.
Balosu apare in toponimia jud. Buzau, TecucioBo.
togani.

Balosani se numesc un sat, un deal, o padure gi

o bolt& in jud. Dolj.

Balosesti e un sat in Banat pomenit pentru Intlia oars in.anul 1458 sub numele de Belewsfalw mai

tir-

ziu sub forma Belosest (a. 1597, 1598, 1617), Beluzest

(a. 1612), Belooste (a. 1717). La Lipszky: Ballosest,

la Korabibsky (a. 1785): Bellasiest, Bellosiescht. Sub

forma Balusesti apare ca nume de 'Aral in judetul RomanaVi. E numele Balos pe care-1 purta pi marela

Pa.,-

harnic al lui Alexandru cel pun (1433) vi pe care-/

intilnim intro hotirnicie din Falciu (1689),

e.

Deriva dintr'un v. sl.

B41646 devenit *Bealop,

gi spoi prin trecerea lui

www.dacoromanica.ro

dupa labials,

-126-

*
BaIos, (ca VITTA> beatalp-bata, se imbeatr".1,se 1mb/it'd)

care spare ei in onomastica SIrba sub forma Blelog

(Rad.1k6).

Balota se numesc un munte In Banat 1 un sat ei o

pAdure in Dolj, niete dealuri In MehedinVi ei Vilcea.

Balotesti,e numele unui sat ci al unei paduri in

jud. Mehedinti.
Avem aface Cu numiri derivate din numele de per soan& de care am mai vorbit BalotA,format din adjec -

tivul v.sl.b1 'alb" cu sufixul -ota dupe care s'a

treat; apoi numele AlbotA, ca ski NegrotA el Laiota dupA Cernotif:

BAL$ se numesc un sat ei un deal in RomanaVi.

palkanu e o vale In Dollj. Apare ei ca name de per -

soana in I.Popovici, Munteni si Padureni, 33.

Balsita, un pirAmsi un deal in RomanaVi,.

Balsoara, un sat un deal ci un pirau in acelac
judet, un deal qi o vale in Vilcea.

Balsoiu un sat in jud. Vilcea.

Sint derivate ale mumelui propriu Bale, lie care -1.

posit& o famine veche boereascA moldovean& ci care

www.dacoromanica.ro

127-,

apare Inca sub Stefan cel Mare la 1490 (Hasdeu, Etym.

2393), corespunde Serb. Balga (Rad.15 ).
BALTA. , un sat in jud. Mebedintilqi,,trage mums-

le dela faptul ea in mijlocul satului se aria o laita

mare, cum ne relateaza dictionarul Geografic al'judetului.

Ca qi in cazul apelativului aph

numele de bal-

ta apare fie singer, fie insotit de un epitet sau o

caracteristica: Balta-Alba, (Palciu, Blionicu-SArat),
Balta Ciorii (Meheclinti), Balta Gidli (Mehedinti),

Bata-Mate vi Balta7Mica (Mehedinti), Balta-Polpii(Mehedinti), Balta-Arsa

fund

Balta cu Arini, Balta-fara-

Balta,Latal Ba1ta7DuRsa, Balta-Zeagrabbiltaliedif

Balta-Rece,_ Balta-Ro0.e, Balta-Verde,Balta-Vie in

di.,

feritele phrti ale -Orel..

Bata din Banat e pomenita inttia oars in, anul 1479

sub numele de BalthanegrA sau Balthanegre (= Balta-Nedp

gra) apok17imp;u Bealthe (108), Batha (173),

(1592), Balta (1622), a de atunci

tul

aitha,

Bata(.n vecenskain

din anu1''1691JL-1700), cuDierderea lui -1-

www.dacoromanica.ro

sub in-a

128 -

fluenVa fonetismylui sirb, cum am argtat gi-altgdatg

TI)alta, baota*bata).
Bgltisoara, diminutivul

apare ca nume de sat in

Gor44

Biateni, origari din Bata

in

se numesc doug sate

dorj qi Vilcea gi q vale in Gorj.

wa.

BALTANU se numecte o baltg in MehedinVi.

Niltana o mahala in Jud. MehedinVi.

BOltanele, un sat, un pirgu gi o pAdure in MehedinVi.
1351tani, o vale in Dolj.

Asupra originei acestor nume e grew sg ne pronunVgm.

Faptul cg-1 poartg o bait& in jud. MehedinVi, ne

face sa credem c& avem a face cu un augmentativ dip
baltg.

S'ar putea sa reprezinte ci numele de persoang

Bgltanu, care circulg in Oltenia, dar ci acesta e un

derivat din bang.

www.dacoromanica.ro

-129BALTARETU

numele unei pAduri din Dolj, igi are

origin ea in adjectival hptaret_n(om) venit dela balt6", nume pe care-1 poartd gi cunoscutul vint bAltAretu.

BALTINA, un deal in Romanati e cuvintul v.rom.

baltinq, care apare cu intelesul de "loc mlligtinos

sau mocirlos ling. un riu" (Hasdeu, Ital. 3075).

tALTOAICA, numele unui deal in Mehedinti, derivi

din numele femeei unui Faltoiu. Acesta se Intilnegte

in onomastica jud.Mehedinti gi Gorj, ci trebue sa fie

un augmentativ din Mut& (BalutoluirBaltoiu prin sincoparea lui -u-) nu din Pelt (41at.BAL1LEUS) care nu
se intilnegte in onomastic a.

Baltoicanu, numele unui pirdu din Mehedinti, derive din Baltoaica.

nXINATI un sat gi un deal in Mehedinti, mai multe

sate-in Olt, Teleorman, Rimnicu-SArat, Vaslui, etc.
BalthIann, un sat in Mehedinti.
BAltateni, o padure in Vilcea.
1111110.11

Derive din numele propriu BAltatu, sau mai curind

Fan. IX

Elemente de Toponimie. Prof. I#A.Candrea

www.dacoromanica.ro

.130 din Wiltat, cu InVelesul de nmpestritat, enestecat"

oamenii din aceste localitAti fiind ventti din diferite

alte lOcuri..Astfel despre satul BalVa-pi, din Teleorman

se spune ca "a Post In mai munte rinduri paasit de. locuitori

in timpii invaziunilor ptreinei apoi Oa repo-

pulat cu locuitori ventti, din, diferite localitAti ale

0111 4i mai ales dela munte qi de pest. Olt, parte dir

locuttori s'au refugiat aci dela Dunare din jud.VidgcanK

'<iff;p1.0 Dict.Geogy.I, 306-307).

BALU, un deal ci un pirgiu In jud:-Gorj.

2AlutS, un sat ci un deal in Mehedinti.

BAlatoiu,un pirau in Vilcea.
13alutoals6 un sat ci un pirfiu in \Tikes.

Derivit din numele de persoane: Balu, care apace in

Oltenia qi e pomenit in documente (i.tianu, Doc. Rom.

10), corespunzator sirb. Bao (Cu 2 vocalizat) pol.BaZ.

(Miklosich, op.cit.245); BaluV6

diniinutiv IntIlnit

in onomastica judeVului Mehedinti, Gorj ci Vilcea;B6-

1Wiu

frecvent in Mehedinti ri Gorj.

911/::N.EgTI, sat In Mehedinti,-141 are numels dela-

dA.cendenVii unmi 94.Blvan n atestAt 10 onovestic6idewww.dacoromanica.ro

,131rivat din srb. Balvan we:Janda".

BAMAGUiU,numale unai pirau dip DoLLafluent al

DesnaVialui corespunde ramelui de persoana Benegui,
atestat in Gord a carui origine nu e clara.
BANCA,o fintana in Doll, e probabil Fintana lui
Bohca, nume de persoana aflat in lista lui I.Popo viol (op.cit.33) . Ca qi lancu (frecvent to Vilcea),

coredPunda serb. Banko (Rad.144) derivat din Ban.

Bancacio vale in Dolj e un, derivat al acestei

numiri topice.

BANDALAU_, name de deal in Mehedln#, ar putea,fi

17227./egatura cu numele propriu Bandea., Bandoiu, care

de asemenea aparein torouipie, sau cu,Banalocl Ban dolea

BanduV, intilnite in onomastica Olteniei.

BINIA e numele dat de popor satului Corbeni (in

Vechime Corbi) din dud. Gorj (Al.tefulescu, Ist.Tirgu-Jiului- 36) qi tot astral, cu pronunVarea dialecta-

la ailla , se chiama un sat in Banat. Avem aloe. cu

bania,flreedinta Banu/u190, deci localiatea bgnaVeana a,fost,transformata de tinguri In

www.dacoromanica.ro

Banya,ftbale,mi

na,ocnti".

Banloc,numele unui sat din Banat, e o formatiune

ungur?aaca gi are acelag inteles: ban "ban" + lak
"agezare", deci "regedinta benului". Acest nume spare in toponimia Ungariei (Banlak, Banlaks) a Croatiei

(Banya-Loka) qi a Bosniei (Barifaluka)..

BANIU sau Baniu,numele unui sat qi al unui deal

din Jud. Gorj, se'poate apropia de numele de perpokna Banea, care se intilneqte in MunVii-apuseni.
BANOVITA, numele unui sai dispArut din jud.Mehedinti, se reggsegte in

numele i4anoviceni, sahala a

oragului Turnu-Severin formate din locuitorii vechiului sat Banovita stramutati aci.

E un derivat din serb.banov "a banului", banovica

"sotia banului, biineasa". Cf. Banov,sat in Ilagca.

BINTEQTI, numele unui sat din jud. Vilcea, tortVet

din numele de persoan& Banta care circulti in jud.

Gorj.

BANU se numecte o vale in jud.MahedinVi.

Dealul Banului e un deal in Vilcea.
Girla-Banului se numecte un pi eaurin Romanati.

www.dacoromanica.ro

- 133 BAneasa e un. pirAu In -Vilcea.

BAnesele se mumeste in pirau in Dolj.

BAntmia o vale in jud. VIlcea.
Banutu, un deal in jud. Gorj.
Banica o vale in Vilcea si
.BAnicesti o pAdure in acelas judeV.

Toate numirile acestea sunt in legAturA cu rot.

Sati-devenii Time propriu: Banu (Vilcea), BAnoiu(Me-

hediati), BAnut, ZMehedinVi), BAnica (MehedinVilGorj,

'11Acea),..

BARA, un sat in Banat e pomenit pentru prima oars sub numele de Bara-2patak (a. 1371)

dar mai tir-

ziu (a.1440 etc.) cu numele de astfizi.

E srb.bara, Care s'a pastrat in graiul comun sub

form barA cu InVelesul de "mlastind r,loc mocirlos".

In toponimia slava ii corespun Bara, Bare, numiri topice in Serbia, Macedonia, CroaVia,DalmaVia.

BARAGAITLI numele cunoscutei stepe din jud.Ialo.

mita, se Intilneste ci In jud. Vilcea ca flume de deal

www.dacoromanica.ro

-,134

qi vale; apare in 1579 intriun hrisov al lui Miheaf

Voda (Hasdeu, cuvente I, 254), Jar la 161-s intr. tunhrisov al lui Radu Mihnea,intilnim Putul lui Baragan
(Condica vian.Hurezu, ap. Hasdeu, Et24.2483).
Avein a face m numele de persoana care mai circu16

ci azi in jud. XehedinVi ci Gorj. Hasdeu ici ip-

chipuia Ca stepa IalomiVeana e un derivat din bare,,

(125sscl., b5i5.can, btragan), d,p atit schimbarea fonetica (c;sE ) nit ci evoluVia semantics. ("mocirlos"
"stepa ") inlfitura aceasta etymologie. E cert ca trebue ea pornim dela numele de persoanii BarAgan, a c5.rui origine Irma -nu o cunoaqtem.
BARANCA, numele unui deal din
, Judd, Romanati,re-

prezint5 un nume de persoana care e atestat in jud.

Gorj. Acosta, la rindul 85.u, derive din numele de
Vezatian5. Baran, frecvent In jud. Mehedinti ci Gorj
ikt In tare Ha1egului, i corespunde serb. BaOpen ).-*V/Chi-slay., serb. bara.ng "berbec".
parp.nu. apare in toponimie ca nume de sat' in
DolS, cImpie in Mehedinti, munte ci pirau In Banat.
www.dacoromanica.ro

)- 135 ,,
Tarallelut un diininutiv , e numele unei ape in

Banat.
...,

BARATEAZ

numele unui sat din Banat, nu apare

in nici un document mai vechi. Administratia =en'leased it red& sub forma Bargozhgz care ar presupune
intiarototip .Barithite "casa baratului casa praptu+

luin.
BARBI-ALBX, numele unei balVi gi al unei paduri
din jud- Dolj, deriva din numele de perseana Barba
Alba. Cu alte prilej ne yom ocupa de numele proprii
compuse in felul acesta (Ochi-albi,Haina-rosie,Tarpa-,

lata) sau derivate din constructiuni ca Spurca-tot,

etc .

BXRBOSU, un sat In Banat, e pomenit pentru Intl-

ia,oara intr'un document din 1699 sub forma Barbusz.

E numele de persoana Barbosu derivat din Barba.
BARBU se numeote o-poiana in jud. Dolt.

Va1ea Ttrbului, e o vale in Vilcea.

Barbesti se numeau satele de astazi Berbesti din
Jud. Vilcea ci RomanaVi. Satul din Vilcea e pomenit
cu. numele vechi de'Barbesti_in nigte scrtsori din
www.dacoromanica.ro

136
41. 1748 (Iorga, Mat.Hurezu, 75).

BaTboiu, un sat pi fin pirau in Mehedinti.

Barbusu, un munte in Banat.

Barbucea un sat in jud. Vilcea.

Barbuceni un pirau in acelac judet.

Toate aceSte numiri tint in legatura cu numele de

isersoana Barbu, Barboi (Mehedinti pi Gorj ), Barbuci

(Vilcea), de upde Barbuceanu (Gorj).

almory

se numesc.un sat pi un munte in Gorj, um

pIrdu in Banat (pron. Barcaki).

Gura Barcaciului e vechea numire a catunului Do-

metepti din jud. Dolj. Ar putea fi un hume de persoaAK

na

Bareaciu (din care Barcacila) detvat din serbAtk

"barbs ,cioc", sau din bulg. berba8 "intrigent ", date

mai intli ca porecle.

BARCA.N, numele unui deal in jud. Vilcea.

BarcEnele, un sat pi o padure in acelaq judet.

Barcgneatt, un sat pi un deal tot acolo.

mint in legatura cu numele de persoana Barcan

frecvent in Jud. Vilcea.
www.dacoromanica.ro

- 137 BIRFZTIu numele unui sat din RomanaVis reprezinta

pe descendenVii unui Barointilnit in onomastica Muntiror apuseni, ai unui Baru sau Baru, care circula in
Gorj sau a unui Bara, foarte frecvent In

Mehedintit

Gorj qi Vilcea.
Baroiu, nume de persoana derivat din BAIL Par129

Baru sau Mira, spare in toponimie ca nume de sat in

Vilcea.

Baroaia se numesc un munte, o vale ci o mina de

arama in Mehedinti.

BARNA. numelerunei vai in jud. Mbhedinti, corespunde unui Barna intilnit in onomastica Muriilor apuseni i la Munteni si Padureni (I.Popovici, 33,50).
Acesta ar putea deriva din ung. Barna "bran ").

BAROSU, o vale in MebedinVi, e cuvintul de origine

tigarleasca Baros "ciocanul cel mare al covacilor", ca-

re se intilnete ci in onomastics sub forma taros

.(brorj) *i Bros U.Pbpovici,op.cit).
BARZA, un deal in Vilcea ci o padure in Gorj.
Piscu-Perzei, un virf in Gorj.
www.dacoromanica.ro

138 Igi au numele dela locul unde-pi fAchge o bara

culb111. ;1 in onomasticA Intllnim numele BarzA (Jud*
MeheciinVi).

BLSESTI, se numesc doud sate in MehedinVi gi BAnat.

E incontestabil ca reprezinta pe descendenVii

unui

Basu sau Rasa, nume care del nu e

bue sa

atedtatttre-

existe, act numele de-/ocalitdti derivate

sunt foarte frecvente pe tot 1ntinsul tarsi. ,Se ga-

sesc sate cu numele BAsesti In jud. Dimbovitat BacAu,

Teleorman,Fdlciu
BA$COVU

Tutova, Silagiu, etc.

numele unui sat pi al unei pAduri din

jud. Gorj. Derive din

numele de persoang Bascov,ates-

tatin Mehedinti pi derivat din bulg-. Bako.

go

BATAIOA5A, numele unui deal in Vilcea.

Bataiosu,

numele unei vat in acelap juaet , co-

respund numelui propriu

Batiliosu

intiinit In jud.Me-

hediati, pi Gorj derivat adjectival din bAtae.

BATE$"71) e un, sat

In rid. Vilceat, pomenit in--

www.dacoromanica.ro

-139tr'un catastif din 1730 ( orga

Man. Hurezu,47).Tot

Aga se nmmeqte un deal in acelac judeV4

Batasanca e o vale tot acolo.

Trebue sa derive dintr'un Bates sau Bates, a tarot

origine nu -o puteta cunoacte

ci sa fie in legatura

cu numele de persoane Batu (Gorj) sau Batea (Mehe-

dinVi), pe care is gasim reflectate In

Batesti, numele unui sat in Banat

pomenit in-

tr'un document din 1598 sub forma Batest, si al altora in Amge?, Dimbovita,Prahova.

Tateasca. In Jud, Muscel ci

patoaia, deal, vale ci padure in Vilcea.
BATOTI, un sat in jud. Mehedinti, e pomenit pentru intlia oars intr'lan hrisov al lui Mircea Cioba-

nu din anul 1553

Pare sa fie

ri

(A1.Stefulescu, Man. Tismana,94),

o legatura intre numele acestui sat

Batote din Serbia.Un derivat serb.

Tatot-ce ar fi

putut deveni Batoti.

BAZGARAI, numele unui sat in jud. IpmanaVi, pare

www.dacoromanica.ro

-140 sa fie,in legatura cu numele propriu Bazma, fricvent

in

Gorj, BAzgan, in jud. Vilcea gi in Moldova (Sea-

toarea 11,13).

BAZIA$, localitatea Dunareana din Banat, de care

putem apropia numele localitaVei Bazi4e,, dim Croatia,
derives din serb. Ipaz "boz, soc" . Ar insemna deciqlo--

valitatea cu bozi, cu soci".

Bazos, numele altui sat in Banat pare sa derive
din acelag'cuvint sirbese 1nsa cu altesufix.

BWHENI, numele unui sat gi al unui munte in Jud,

Gorj,

Vt al tinei

paduri l

jud..Doljf.deriva din -

tr'un cuvint la baza caruia stau qi numele de persoane Becheanu, Becbenete (Gorj), Bechenaru (Gorj),
BECBEM

numele unor sate, paduri gi balVi, an

jud. Mehedinti, Dolj gi RomanaVi, oorespunde rus.

bekett "picket (de graniVW. Pe hartile Statului

Major Austriac de mal inainte localitatea din Dolj
era Insemnata ;q1ceti Odinioarl acest tirgugor se numea Ciobanu.
10C$ANI tin sat in jud. Vilcea,. ici .image numele

www.dacoromanica.ro

-141,dela un

Becsa, nume propriu neatestat, 1(1n Yrineu

gi Candrea, Rom. din Muttii Anuseni, 117, se gAsegte

pomemit numele Becsa, care ar putea fi o gregalA de

tipar in loc dl Beep. Acesta derivA din numele Becu,

care circulA In. jud. Vilcea

a1 turf de care intil=.

brim Bee, in Muntii Apuseni ci Tara Hategului gi diminutivul Becus, ire Tara HaVegului. Beculegti,.numele

mut sat in jud. Romanati, derivA tot din Becu.

BEGU, numele unui sat in jud. Buzfiu gi al wiei vat
-

in Vilcea, corespunde numilui propriu Bega, atestat

in jud. Gorj gi RomanaVi, cuvint care in turcecte insemneaza "Bei". De aci gi Beguleasa, Begulegti, alte
nume topice.

BEHARCA, numele unui sat in Dolj, poate a fie in

legaturA cu sirb.behar "floave".
BEJANI, o alts in jud. Dolj.

Bejenele o vale.in acelagi judeV, igi au.originea

in serb. began, "fugar" (1Cv.s1ebtlantn di unde ci nu-'

mele propriu Began (Gorj).

Bejenia, un deal in jud. Mehedinti.

www.dacoromanica.ro

-142pelentka, up pirau tot acolo, deriva din Bert).

belen1.40 4tv.sl. banie), "fuga, bejenie".

BeJna, numele unui deal gi al unui pirau in ,Banat,

deriva din forma teminind a sub. baan, b4na.

Belareca

belareka

numele unui pirau din Banat este sirb.

"riul a1b"4".v.a1,bgla Oka.

Belcinu $3 Belciunu se numesc un sat ci un lac In

Jud. Dolj. Sint nume de origine bulgara $i. deriva din

bulg. 1416ing "tap sau bou alb" (cf.416idt

catun In

Bulgaria). De,aci:

Belcineanu, nume de deal gi pirau in jud. Dolj.

Belcineanca, un sat in RomanaVi,
Belciu se numecte o bait& in Jud. Dolj.

DEALU-BELCII e un deal in

Meheclinti.

Beicia, un sat in Jud. Botogani.

Belcias, un pirau in jud. Dolj.

Belcesti cateva sate in Tutova, Iaci ci NeamV.

nat derivate dlai numele de persoane Belciu care

eircula in Jud. Dolj gi Belcea (IargaSit. Agrara,

193).
www.dacoromanica.ro

143

ampigg, numele unui ..deaf din Jud. Dolj sit

al unui loc izolat din Jud. VIlceav deriv& ori din

numele propriu Belciug(Mehedinti), oti direct din
apelativul-belciug.

Belciugwea, numele unui pilau dit,Dolj, se ex)

plicg prin Incol&citdrile pr are is face apa (Cf.

nuMele satului Cirlisatura,dup6 riul tare face -numerc-,se meandre).

BELEAGUIA, deal In Banat, derivg sau din numele

de persoang Belega (MbhedinVi, Gorj), Beleagg (Moldova, Sezatoarea II, 13) 41.v.sl.bglegik (serb. teleg)
"selmn) crestgturg" de unde rout,. :beleag "sewn de illT

cunoastere(pasgrile..it pentru asupra inorognini Stingto-are, beliag Si cuvint iqf dederg. Cantemir,Iet.

ireogl.ap. Tiktin, Dict.rome germ.175), sau din serb.

belegija "cute", dacg i s'a dat numele din cauza duritg4i rocii din' care este format dealul.

BSWIAIA, numele,uvui munte in jud. Gorj, e femeia unui peIeiu, nunie ce spare in onomstistica Mun-

tilor Apuseni ci care sd reflectg is numele satului

Beleiu,din ju

Argts.AceOta e un derivat din slay.

www.dacoromanica.ro

bk.?

*alb"

- 144 cu sufitxul -ei; ar corespunde deci lui

Albel,

BZ, un sat in Romanati, reprezintii numele

de persoana Beam , care circuit:L n j'ud. Gorj gi a
carui brigine nu se cunoagte.
BEIspiT a ntimele unui sat gii1 unui deal in Ba-

nat. Satul apare pentru intiia oars In 1482 intr'nn

document sub forma Belyncz.

ti

un derivat din slay. tiglZ "alb", bglineo ci

se gaftegte sub forma Bjelenci, ca nume de sat In
Bulgaria , gi Belincz In Ungaria.
BEIATINT, numele unui sat din'Banat, deriva

din slay. Bkota.-De aci qi Belotinci qi Beltince

In toponimia Serbiei.

BIM, o padure in Jud. Vilcea.

Benqati, un sat, un deal qi a padure In acelag
judet.
Derives din numele de persoana Benea, care circurd

In Iluntii Apuseni qi lqi are originea

beim "prost ".

www.dacoromanica.ro

in:serb.

-145BENGA, un sat din Jud. MketAu.

Bengesti, sate in jud. Gorj si Vaslui, un deal

in Mehedinti.

Bengescu, un deal in jud. Mehedinti. Reprezinta numele propriu Benga, care circula in Mehedinti

si Gorj ci e atestat in I.Popovici, op. cit. Nu deriva din benr3t, numele tiganesc al diavolului, ci e

hipocoristicul slay.al numelui Benedict, care, ce-i

drept, nu e citat in onom'astica Bulgara sau Sirba,

dar poate datorita omisiunii cercetatorilor.

BERCE$TI, numele unor sate in Gorj ci Buzau

(cf. Berea sat in Buzau)

reprezinta pe descen-

dentIi unui Berea, Bercu, Bercea sau Berciu nume

proprii care circula in judetele Mehediiiti si Gorj

si corespund serb. Berko, ceh.Berka (Miklosich,

op. cit. 246).

BERECUTA, se numeste un sat in Banat.

Berecsau, e numele altui sat, tot ecolo, care

apace in documentele din anii 1378,1390,1405, sub
--------Fasc. X Elemente'de Toponimie.Prof.I.A.Candcrea.
www.dacoromanica.ro

forma Berek4ou, Si in 1387 sub forma BereRzow.

AmindbUA sint nipte derivate din ung. berek

"dumbravAv tune, care se pAstreaza si in graiul

comun din Ardeal, sub formele berc, bare, birc: In
primul nume s'ar pArea CA avem a face cu pufixul rom
-u,a, In celalalt cu un compus cu ungisz6 "glas".
BERE$TI, numele unor sate pi dealuri din jud.
MehedinVi,Vilcea pi Gorj, derivgi din numele de per -

soanA Bera (Gorj; Popovici, Munteni 50).

BERINDEI, un deal in jud. Melledinti pi un sat

in Argep, reprezintA,numele propriu Berindei ( MehedinVi, Gorj) derivat din Berinda,Berendea.

BERINIt numele unui sat in Banat, a carui origine nu e Clara, poste fi pus in legaturg cu B!irenY,

numele a numeroase localitali din Ungaria pi Beriu,

un sat in Bunedioara (in_ ung. Ber4n7).

BERWITI, un sat In jud. Gorj.

Bcrleasca, un pirau in acelap judet.
DerivA din numelo de persoand Berila, frecvent
in Oltenia, corespunzator serb. Berilo (kiklosich,
op.cit 246; Rad.82/114), cti caderea lui

www.dacoromanica.ro

dupa pri--

- 147 -

mirea sufixului

BetileptiBerlesti),

BERTOIU, numele unei bg10. in 'jud. Dolj, repre-

zinta un Bertoiu, nume de persoang teatestat, derivat din Bertea (Mehedinild, Gorj).

BE$ENOVA, e un sat in Banat. Ii corespund ang.

%Besenyq, Serb. Besenova, frecvente in toponimi- Ungariei, CroaViei, etc. pi Ba ?ineu, o localitate in
_Argeal.

Deriva dela numele unguresc al Bissenilor sau Pecenegilor, a canon invaziune in Uhgaria a inceput

cam in timpul lui aefan cel Sfint.

Ca 'reminiscent() ale apezgrilor acestui popor se
intiliAesc

in toponimia noastra, nume ca Pec,eneaga;

dincolo de CarpaVi s'a pastrat numele unguresc,iar

in Banat forma sirbeasca.
BEZNA, numele unui deal pi al unei paduri in jud.
Gorj, dexivat din v. slay. bezdSna, bulg. bezdna
"far& fund", pastrat pi in graiul comun cu Intelesul de "intuneric mare" in locuViunea intuneric bezn 6. .

www.dacoromanica.ro

- 148 Din acesta deriva Besnetu, colectiv ee ar insemna uregiune cu multe adincimi far& fund".`'

B/zdina, numele unui lac si al unui sat din

jud. Dolj, reprezint un derivat al cuvintului slay,

citat, v.sl. bezdeneng, sau mai curind bulg. bezda,
nenZ%

bezdrilna, "aril fund".

Numele Fara-fund exists

$i.

el in topopimia gi.1

poarta nicte lacuri din judeteie Gorj, VIlcea 41

Muscel.Lacul din Vilcea are o adincime de 20 m. gi o

suprafaVii numai de 15 m.p.

BIBANU, numele unui sat in jud. Mehedinti, apare si in onomastica jud. IlehedinVi ci Gorj.

tibau, pirau ci sat in jud. Mehedinti.

Bibesti, nume de sat ci de deal in jud. Gorj.

Deriva din numele de persoana Biba*(Tara Hatepflui

75

Popovici, Munteni 33, Rom. din M. Apu-

seni, 117) gi acesta din bulg. biba "rata ", care va

ft fost dat mai intii ca porecla.

E necesar sa atrag,

atentiunea ca numele de

persoana Bib an, din care deriva numele satului, nu

www.dacoromanica.ro

- 149 -

are nici o leeturA cu bibanul, peqtele.

alga, numele unui deal in Vilcea, e numele

propriu derivat din bibol, forma sub care apare hi=
vol in Biblia dela 1688 (ap. Cipariu, Analecte,189)
-cf. bibolita. Lexicon budan; Bibolan * nume de
persoanii, I.Pbpovici,op.cit.33.

BIBULE$TI, numele unui slit in Jud. Gorj, sint

descendenVii unui Bibu, atestat in onomastics judeVelor Mehedinti gi Gorj.

BICA, o balth gi un.lac in Dolj, o insults in

dreptul jud. Roman0i, pastrat ci in onomastics

sub forma Bicli,(Gorj), deriva din serv. 4kantaur".
BI_ CHIJI,

numele unui sat in Banat, redat de Un-

guri sub form/t Bikis, apare abia in sec. XVII, sub

formele Bikity, Bikics, Bikosz

gi in recensamin-

tul dintrp 1690-1700 ca Bikist. In anul 1717 Biklz,

in a. 1723 Pukitscht anul 1778 Biklts, Bikisch; la

Lipszky Bikis.

Originea lui nu o putem cunoacte. Ar putea sa

fie in legAturti cu Bichigiu, numele unui sat in
jud. Nasaud.

www.dacoromanica.ro

-15404

BIGXRU, se numegte un pirgu din Banat. Derikrd

din serb. by.= "tuf, piatra poroasa" qi i se'vEt

dat acest nume din cauza naturii terenului pe unde
curge apa. Un sat din Banat are acelaci flume.
BINGHINETU,

numele unei poeni din Banat la

Sud de lAehadia, derivgdan Oin serb. begund0 "fUgar"

sau direct din v.sl.

mp ft

Ofugar"

cu intercalarea unui n.

pow e ung sat in Banat. Numele sail, care nu

poate fi explicat, apare in documente din atii 1479,

1480, 1504,1597 sub forma BYnYz; la anul 1488 Bynes;

la Lipszlcy Binis.

BIOLU, numele unui deal In Banat, reprezintg

pronuntarea dialectal& banateana biol penttu bivol.

BIRCBIS .sat in Banat, e pomenit in documente

sub formele: rlertes, a. 1596, ,Birtesch a. 1717

17kess a.1734 . 1ntilnim qi in Ardeal un sat BirWAN6 corespunz4nd ung. Blirktis. S'ar p&rea ca avem
azface cu ung. birkes "cioban",cbirka "oaie",, dar
aceasta etymologie nu e sigurd.

BISTRA

nume tgpic de origine slava (v. sl.

www.dacoromanica.ro

- 151 bYstrla, bystre, "repede", bg. bisark' bistra TMlim-

pede", serb. bistar, bistra "limpede; repede"

slov. bister "limpede; repede", rut.bysryJ, rus.

bystr:Ir, pol. bystry rrepede"), nu spare in toponii.

mia 04eniei, ci numai in Banat, Transilvania si JudReamV ca nume de ape. In v. slalia, dupe. cum reiese

din fbrmele aratate mai sus, cuvintul trebue sa fi

avut si inVelesul de "limpede" si inVelesul de "re-

pede". Cred Inge, ca in ceiace piveste toponimia,

trebue Elsa plecam numai de la intelesul de "limpede"

caci pentru,noViunea de "repede", se reflects in

toponimie v. slay.brez0, br&a, cum vom vedea mai

tarziu.

Daces acest nume e relativ rar in toponimia ro-

mineascAlin schimb derivatele Bistretusi Bistrita

sInt foarte frecvene ca nume topice. Pimulderiv4
din v.01.

4
bystrnE, iar eelgloat din v. sl.

bys-,

trice. Astfel Ant:

stretu, numele unor balVi, unor sate si uMor
xaduri-In judeVele Mehedin1i, Dolj qi Romanati.
www.dacoromanica.ro

-152Bistrita, numele mai multor riuri gi piraie in

judetele Mehedinti, Gorj, Vilcea, Bacdu, Neautt,Suceava in Transilvania ci Bucovina, ale unor vai, dea.

luri qi paduri in judetele Mehedinti, Vilcea, Roma-

nati ci Neamtu,a1 unei bald in judetul Mehedinti,

a doll& sate ci a doug meingstiri in judetele Vilcea

gi Neamtu, etc.

Bistricioara, diminutiv din Bistrita, numele

unor.ape in jud. Gorj, Vilcea, Bacau ci Neamtu ci

al unui sat in acest din urma judet.

In toponimia altor tar' intilnim de asemenea

Bistrica, Bistrice, Bystryca, etc.,_ca nume de rturi
ci sate in Bosnia, Croatia, Macedonia, Bulgaria,
GalitialUngaria, etc.

Corespunzatorul rominesc limpede e astfel dietribuit:

Limpedea, numele unei ape in judetul BacAu,care

se varsA in dreapta Bistritei ci al unei girle

te

jud. Argeg. De aci diminutivele:

Limpegioru, pirdu in jud. Neamtu plasa Bistrita

Limpezelu, un izvor in jud. Prahova.
www.dacoromanica.ro

- 153

BICLANA, un pirdu gi o vale in jud. MehedinVi.

Bi.cIesul sat, deal gi vale in jud.MehedinV1.
Bicleselu,un pireiu in acelagi judeV'.

Par a deriva din bUlg. b8k1Z butoias", nume

ce se va fi dat mai intii vaii, apoi piraului si
in sfirgit satulUi.
BIIIPA, nume de sate si pirae in jud. Gorj si
Dolj.

Biltanu, lac in jud. MehedinVi.

Biiteni, o vale in jud. Dolj.

Biltanele, un sat, un pirau gi o padure in

Mlehedinti.

Nu pot fi apropiate de baliti v. 91.

blato,

dar nici alts forma DU le corespunde, asa ca,deo..

camdatti, etymologia acestor nume

care par a fi

foarte vechi, ne rAmine necunoscutal.

BtRA, numele unui pirau, jud. Vilcea, repre,

zinta numele proprii Bira, Bitra, Bira , Care circulA in judeVele MehedinVi, Gorj, 141i,ea $i in T.*.

rataVegului.
www.dacoromanica.ro

- 154 -

&DA

o vale in jud. Mehedinti.

Birda,un sat in Banat, pornunVat de popor Birda

tar_ docu, a poiana in Vilcea.

Deriva

in serb. brag, bulg.b2dgncoama de

deal, spats de rasboi de Vesut."

BTRLANII, numele unui deal in jud. MehedinVi,de-

riva din numele de persoana Birlani frecvent in

acest judet, derivat la rindul sau din Birlea,atestat in Tara Hategului

de unde Birlagti, numele u-

nui-sat in jud. Gorj gi Birloaia,o padure in Gorj,

un deal gi un pirau in Neamt.

BfRLISTE
7

un sat in Banat, spare la 1378 sub

forma Perlyzke, la a. 1611 Berliste ski la Lipszky

Berlistye.

F tin derivat din sorb. brl'a "bang, mocirla,

de unde Birlea, un sat in Solnoc-Dobica gi Birla,

un sat in BistriVa Nasaud

numit de Ungari Berlad.

BtRLOGU, ugmela unui sat gi al unui deal in

Vilcea.

Biz-Lama, up deal gi fl apa in Vilcea.

www.dacoromanica.ro

- 155 Birlogi. un sat in jud. Argeq.

BI/loagele, un pirau in jud. Suceava.

Sint nume derivate din rom. birlqg "vizuina ursuluiletv. slay. br2logt.

Birlaiina numele unui deal in Banat, reprezin-

ta

un derivat din acesta, *Isl. brelo2en6.

B!RNA, un sat in Banat, apare la a.1544, 15%

2.12.1112,1599

Berna;1617 Perna.

Birnele, o padure in Bacau.

Valea-Birnei, un pirau in Mehedinti.
Sint derivate din rota. birna. Acesta din urmg

poate deriva ins& qi din numele de persoana Birnea

pe care 11 Intilnim in jud. Gorj..

BtRSANU

numele unui sat in jud.

Vilcea..

Dealul-lui-Birsan, un deal in jud. Gorj.

Birseni salt Dealul-Birsenilor, un deal in Me-

hedinVi.
Derives din numele de persoang Birsan,Birsanu,

care circula in jud. MehedinVi qi Gorj, indicind

'oameni "din Cara Birsei" de unde ci oaie,lin6 birsang..

www.dacoromanica.ro

- 156 4.41. BIrza e.;- cum am spuAlhai Inainte, - ter-

menul deforigine slavica pentru inVelesul de "repede" (

b4za ,bulg. liBrz8,bZrza

eerb.brz, bfza, rut. botzij. etc.). De aci avem:

Birzu, un pirau in jud. Bacgu.
Birza, numele unor sate in jud. Mehedinti,

Dolj qi Romanati, o coling qi o padure in jud.Buzgu, un deal in jud. Muscel.

Valea-BSIzei, numele unor vai in jud. DiMborvita O. Prahova.

Virfu-Blrzii, o colina in jud. Buzau.

Birzava, numele unui aflment al Tisei in Banat

(4.slavArgzava).
al posibil ca parte din aceste nume topice sa

derive din numele de persoane Birzu, Birtia - de ad-r

ceeaci origine- are caror derivate

Biizacu, Bir,

zant Biizavat Birzei, BirzOi, Birzota:qi Birzuica,

frecventa in onomastica Olteniei, apar adesea qi

ca nurse topice. Astfel avem:

www.dacoromanica.ro

. 157 Biraani, sat in Vilcea, corespunzator numelui

de persoand Birzan (Mehedir4i, Gorj; P?povici,Munteni pi Pdd.,33).

Biredvoa", atun in IalomiVa, numele;soViei

unui Birzava, atestat in Gorj.
Birzeiu, sat, deal pi pirdu in Gorj, din Hume -

le de persoang Btze1, frecvent in dncumente.

Birzepti, sate pi dealuri in MehedinVi pi VIA.
cea, descendenVii unui Birzu

nume frecvent in Ol-

tenia pi Moldova (Sezdtoarea II, 12), corespunzdtor

serb. Brz {Miklosich,op.tit. 251).

Birzoteni, un sat in Vilcea, din nutele de perscan& Birzotd, serb. Brzota, ceh. Berzota.
Birzoiu, pirdu in Vilcea din n.pr. Birzoi,atestat in Mehedinti.

Birzuica, catun in jud.RomanaVi, face parte

din comuna Birza, e dininutiv din Birza.

Corespunzatorul rem. repede apare in urmatoarele nume:

Repedea, npedea, doua piraie in Vilcea, un

www.dacoromanica.ro

- 158 pirau in Iasi gi alAta in Tecuci, ut sat in Putna

ci un deal in Iapi, un prival in Braila.

Rapegioara, RePeJoara, un pirau in Putna gi o

WO in IalomiVa.
Repejoara, Repejoru, bra.Ve ale runarei in jud.
IalomiVa.

Valea;lui-BLAGA, un pirau in jud. Gorj

igi

trace numele dela un Blapa, nume propriu (citat in

$ezatoarea , II, 13 pi I. Popovici Igunteni pi Pad.
33) de origine slava, corespunzator big. plago,ceh.--

Blag dijat:sia*. blago "blind",

BLAIINITA, numele unti pirau din jud. Mehedinti,

star putea sa fi rezultat prin metateza din *Balhnita, derivat dintr'ut radical ftbalh- pe care it
tilnim In Balhui, Bahluiu, Balftac,pBulhac. Mai curind insa i-am putea presupune ca prototip un detir#
vat din v.sl. blato "balta", blatnita>:blacnita?
blahnita prin contaminare cu. bahna, "blocirla". E

mai probabila aceasta din urea ipoteal caci, dupa

relatiunile dioVionarului geografic, piraul B1ahni-

ta

strabate un teren mocirlos gi formeaza o mu41www.dacoromanica.ro

- 159 ne de )351ti.

BLAJU, nume de dealuri, sate gi vEti in judetele

Mehedintilci Romanatil rgprezinta numele de persoaB1a4, care eircula in jud.Mehedinti gi'l dflAm

in Bianu, Doc.rom. 62, Popovici, Munteni, 50. Corespunde serb. Slag, Blago, bulg. Blagq,

(Miklosich

ceh.Blas

op.cit.246).

De aci numele topice:Blifdanca, BlAlani, Blejani,

3I1Agri, BlAjoaia, etc.

BLEOTU, un deal in Vilcea, reprezint& numele de
persoanii Bleotu, atestat in Gorj, iar acegta, apelativul derivati dupes DioVionarul Academiei, din germ.

Wm in pronuntarea romineascA bliod. Nu cred insA

ca un cuvint nemVesc a Dutut p5trunde atit de adInc
in limba romInd.

BLRZENI, numele unui deal in Vilcea, derivA

probabil din buig. blizent "apropiat", geaman (agezat-unftl, aDroape de altA1). Acest nume i s'ar fi

dat din cauza vecinatalii altui deal. In sprijinul acestei presupuneri yin gi numele topice Geamanu, Geamana.
www.dacoromanica.ro

- 160 BLIDARI, se numesc un sat ai un deal in jud.

'Gorj, un pIrau in VIloea.

B1ida}1, se numesc un sat in Mehedinti, nicte

dealuri,y0-ai piaie in judetele Meheditti ci Dolj.

Originea for se poate afla: 1) sau /A numele
celor can

fac blide, pi in numele de persoana Bit-

daru(Mehedinti, Gorj)

derivat din acesta, cum e

In cazul celui dintii numb topic, 2) sau in numele

pe care se apezazgi blidele",Amfilita tot

blidar,nume clese va fi dat mai, intli dealului cu

trepte, ca o polite, en etagere.

plidireasa, un pIrau iA Vilcea, e Blidareasa,

sotia unui Blidaru sau a unui blidar.

BLIMULE$TI , se numeate un sat in jud.. Gorj.

E un derivat din BlIndu

nume de persoana atestat

in jud. MehedinVi pi Gorj.

In toponimie mai apare ins& pi forma Blindecti,

ca nume de sate in judetele Botoaani pi Iasi deriva-

te din acelapronomastic6 Deosebirea dintre aceste

don& forme e'urmatoarea: BlInduleati derive din forwww.dacoromanica.ro

-161 -

,ma artiOnlatA Blindul,Atlindlati din forma Blindu.,

Aceasta ne duce la urmatoarea constatare: Avem a

face cu doll& ,straturi toponimice diferite, unul mai

vechiu reprezentat prix formele terminate in -ulesti

derivate din numele articulate cu -1: Iladul,Bratult
etc.

!naLnte de caderea acestuia i altul mai re-

cent, reprezentat prin formele terminate in -esti,

derivate din numele articulate cu-u: Vladu,Bratu,
etc, sau nearticulate: Vlad, Brat etc. Astfel se
explica prezenta unor nume ca Blindulesti,
lesti, Bratulestl, etc., araturi de Blindesti,V11desti,Briltesti, etc.

BIEJDESTI, numele unui deal din MehedinVi,

derives din Blulan, nume de persoanii care circulgt

in acest judet.

BOACA, Mime de ape, sate gi vai in judeVele

Mehedinii gi Dolj, reprezintA numele de persoana

Boacti,.stestat in Jud. Vilcea.

BOALCA, un pirau din Jud. Vilcea, I4i are numele dela dialectalul boalca "ulcic6" (DimboviVa,

Pasc. XI. Elemente de Toponimie,Prof. I.A.Candrea

www.dacoromanica.ro

- 16? MUscel, etc.) ce i sta dat dupe- forma unei, adincl-

turi.Multe ape primesc, dupit forma albiei numele

galeat5., etc.

de,

BOANGHERU, numele unei mAguri din jud. RomanaVi

reprezinta numele de persoana Boangher,atestat In
Vilcea, deri,vat din boangher, poreclA ce se da UngU-

rilor a cdrei etimologie nu e cunoscuta.

BOANTA, un sat qi o padure in RomanaVi, corespunde numelui de persoang Boanta, frecvent in Jud.
Gorj.

BOARNA, numele unei Wuxi 111 jud. Gorj, corespunde numelui de persoanii BoarnA; atestat In MehedinVi.

BOA$CA,BOCA, se numesc un sat, un pirgu qi

un deal din Jud. Gorj. Deriva sau din bulg.boha
"butoi" sau Alin numele de persoana Boca. care circuld in Jud. Vilcea *i reprezint& o porecl& deri'va-

ti din aculag cuvint bulgaresc.

"30AZGA, numele unui deal in Judi Dolj, repro-

zinta fo/Ica feminine a numelui Bozgu din onomastica

A

Jad. /ehedinVi (cf. boazf* unisp pe narg:nea

www.dacoromanica.ro

-163

rfloenticiu, Glosar).
BOBICA, un deal in jud. MehedinVi.
BOB CU, alt deal in. acelac judeV, corespund nu-

melui de persoangi Bobica (Popovici, Munteni,46),Bo-

bica (MehedinVi), Bobic (Mehedinti, Gorj), de aci:

Valea Bobiceanului din jud. MehedinVi.
'Bobicesti, sat in jud: RomanaVi,.

BOBitCA, numele unui deal in lad. MehedinVi (01

al altuia in Vas1ui) corespunde numelui de persoa-*

na Bobiled, foarte frecvent in Mehedillti (Tara Hate -

pului,

75; Popovici, Munteni 33,50), amindouA de!i-

vate din bobilcii numfraturtin, asupra caruia v.Dict.

Acad.

BOBOACAp un sat in Jud. Romanati,

Bobocesti, un deal in MehedinVi.

Cbrespund numelor de persoana Boboacii, (Vilcea),

Boboc (Mehedinti,- Gorj; aezatoarea II, 13),Aoboces

(MehedinVi, Gorj).
BOBOIEZTI, un, sat in Gorj, deriva din numele de
persoand. Boboi atestat in ju.d.flehedinVi.

www.dacoromanica.ro

- 164 BOBOLEA, numele unei vai in Jud. Dolj gi

al `unui

sat in jud.Prahova, reprezinta numele de persOana Bo-

boleq, (WhedinV1), probabil de origin bulgarl,cact

in Macedonia ne intimpina un sat Bobolec8.

BOW, un sat in jud. Gorj, niqte dealuTi gi vat

In jud.Mehedinti, ROmanaVii Dolj gi Vilcea, corespUn-

de numelui de,Tersoang Bob, Bobu (MehedInVi) de unde

derive de o parte Bobuleeti,de alta Bdbeeti.,

BOCA, nume de deal, sat ci Tirau din Mehedinti,

derivii din numela de persoang foaxte frecvent Boca

(MehedinVi; Gorj, MUntii Apuseni; Popovici, Munteni

33;

ezatoarea II, 13) din bulg. BOka.

Bocan,Bocanu, Bocana. Bocancea, roprezinta deriIrate din aCelag,nume.It Vilcea circula numele Bocan ,
de undo Bocanel gi Bloc&nete (Blieheditni).

,B0WA, se numesc un sat, un deal, o vale gi tin

piratic in jud. Vilcea, dema sate, un munte ci o padu -

re in Banat. Localitatea banaVeana apare intreun dicument din a. 1534 sub forma Bokdha. Avem a face clt

"Wr. ')OC*4 "cgrbnarien, Imprumntat din unguresd.

boksa. Din imp-tele bang can de linga Furdia
www.dacoromanica.ro

- 165 -

se scotea oclinioara carbuni,

In onomastics IttIlnim de asemenea numele Bodes

(Popovici, Munteni, 33) 0 Bocse. (Mehedinti).
BODXIESTI, sat in Gorj, igi are numele dela descendenVii unui Bodaie, nume de persoan& frecvent In
aces

jude. Acesta e un derivat din bulg. 220.,

AO", de unde gi numele propriu Bodea, (Me6dinVi;

Popcmici, Munteni, 34,50), reflectat In toponimie
grin; Bodea, o padure in Vilcea, Vq.ea-Bod114 un piran In acelag judet, Bodesti, sat

deal gi padure

tot acolo, etc,

BOGDAN, nigtea dealuri in Vilcea gi Dolj, un

rau in Vilcea.

Bogdanv, un sat In Argeg.

asxlma, sate in Dolj, Teleorman, Baran, Tutova,

fllciu,

22Egulm 'Aral' In Dolj.

,i0vgnita, sat In Tutova.
Boadanesti, o padure ci trn deal In Vilcea, sate
in Vilcea, P.

Suceava, Tee, raciu,Tutova.

www.dacoromanica.ro

- 166 Deriva din Bogdan,,, nume propriu de arigine sla-

format din si. bogt"Dumnezeu" + dan, deci "chat

de 14444teu" corespunzind fr. Dieudonne., it.Deodq-

to, gr. Theodor "darut lui DumnezPu".

ggam, un sat in jud. fllcea, igi are numele

dela un poghea, nume de persdana de origins bulgerAs bg. Boat (m), Bogia (f). De aci pogLIAn, nume
de persoana *i nume topic, toghesti, nume topic.

BOGHICESTI, numele unui sat in jud. WhedinVi

deriAoaninumele de persoana fogici, ftecvent in

MeheainVi ci)Gor4 corespunzAtor serb.D2s14.
BOGODINT4

In

eat in Banat, apare in Recensa-

mintul dintre 1690-1700 sub fOrma togotit. Ar

evea un prototip

Bogodinti derivat dirt

purer

13W4t,nume

de deal in Dolj gi de sat in Banat, eumMfixul

,4111p4Ilay. 7 inac, insemnindfloriginari dip

aIle.,

Localtitate0 Pcgdinac din Serbia ar ti o confirmare

a ace8te4 ipoteze.

ficumsur, numele unui sat in jud. Mehedinti, se

Pretaaek

la douA -explicari tot Itit de plausibile.

www.dacoromanica.ro

-167.

1) San reprezinta un diminutiv BohArelu din numele

de persoanA Bohariu

atestat in Vilcea (cf. BOharioat

in Argeq ci Bohoranl nume de persoana in Mehedinti).

2) Sau e un diminutiv bourel, bohorel, din numele

fmelculuin 122z,bour,,bjzu, bUhar, pohor, derivat- cum

am vazut in primele lebViuAl -. din numele bourului4C

BUBALUS did cauza coarnelor bourestit

NUJ un sat qi un deal in Gorj, o vale in Dolj,

reprezintA numele de persoand neatestat *Bola, cores-

punzWr bulg. Boe (m),Rolgf), serb. Boo (m), Bola,

NiklosiGh,_op.cit.248).

Bo,

nume de persoana derivat din cel de mai sua

e foarte freovent (Gorj; Popovici, Munteni 34; MUnti4

imuseni, 117). Coreapunde bulg. Bolang, serb. Bpan

(Niklosich4 op.cit.., 248) ci apare In toponimie ca nume

de deal, in jud..1b1j.

BWENI, nume de dealuri ci paduri in judetele NehedinVi gi Vilcea,deriv.i din numele de persoana Bo :jan

(MehedinVi; Popovici, Munteni, 34,50) ACM*

de ori-

gine slava (bulg.sau serb. *Bola), Din acesta sau din

www.dacoromanica.ro

-168-

1014 derivA BoAcdu pdstrat ca nume de sat in BomanaVi.

BOJINU,un sat qi un deal in Dolj, reprezinta

numele de persoana (de botez qi de famine) foarte
frecvent in MehedinVi, BoJin,, corespunztitrinuaalui

bulg. BoKi4, derivat din boa, qi insemnind "al lui

Dunnezeu".

pomolx, nume de Sat qi de deal In jud. Gorj,reprezinta o forml mai veche BalboSi, asa'cum spare ire

documents, (lorga, Sit. agra0

259) au trecerea lui

a 16-o dupii labials. Originea. lui nu se poate preciu

za. S'ar putea ca la baza lui ski se 'afle acelaq radi-

cal balb

- pe care it avem in bilbii..

BOLOVANI, se numesc niqte sate in jud. Dimbovita

qi Ilfov.

Bolovanu, un sat in Vilcea qi un deal in MehdinV1

Numele dealurilor derives din apeiativul bolovanj nume'le satelor din numele .de persoand Bolovan (Vilcea,
Gorj) ode unde Boloviinestij unrcatun in Argeq.

BONCIU, un sat in Vilcea lqi are numele dela 4190ttu

www.dacoromanica.ro

-,169 nume de persoant atestat in MehedinViv intudit cu

Boncea (Gorj) ci derivatele Bonciciu (Vilcea),M117.

clot (kehedinti)

BORA, nmmede munte in Gorj qi de sat in lalomiVa, pe care Iordan, Rum. Ton:111 derive pe nedrept

din Slay. 1252r1 "pin", e numele de persoant 'Boret,

(MahedinVii I.Bianu, Doc.ronk. 24),coresputtzttor-bulg.

verb. amo.(m) ,oraora .(f).

Bora, care_Intr'adeyar reprezintt pe slav4261

"pin" tar nu ruin. bor4bOur, cum susVine S.PUqcarin,
apare ca,nume de munte qi.ptdure to Vilcea,. sat in
Buzau.

Valea Boralui, in judeVul Frahova,

Bor9v4V, numele unui pirau in MehedinVit reprezin*

tha n derivat slay.
ib
serb. borovac, 4:bor8
(cf. in toponimia Btagartei Boravat, BoroVec8)
'10tnu, coresputzatorul rominesc apare Intro letele

ca hume de sat in Buzau.

( Pipe/watt un sat qi un deal in Gorj.

BORDU, un munte in Gorj ci un deal in Banat, reprowww.dacoromanica.ro

- 17 0 -if

00RUGA se numesd doug pirate in Banat gi urn deal

In-MehedinVi, deriA din apelettivul rom. bothaevultoare de apl,mare (Banat)r "canal inic natural abAtut
de/a mettca rlului",(BAnat); *fUndatura strImta, =MAI
pentrA un car,.printre clout 'dealurin (Ticiu, Glosar).

E aproape identic cu rom.

niazul moral,

(MehedinVi), 7groapa, canal de scurgere" (Tara, Oagu-

lui) "brad de rlu ce duce apa la moan" (Banat), etc.

3 bulg. baruga "teren mocirlos "<bara (baruga
lAruita,4borugli, cu trecerea A4co

dupa labials, ca

in panus014:12442Alf etc.).
BOUSAGU, a un plrau In jud. Gorj ci un sat in
Banat, numit gi Moldova:-Noun, intemeiat la Inceputul

veacului al

XVII-lea, sub numele de Bognegi, de locui-

tori Romlnie Tigani gi Bulgari, veniVi din RomIn4 a

(Baia de Arama, Ocnao etc.). CInd exp3,patarea minelor
din aceste-pArVi a lust un avint Mai. Irare, au urmat

www.dacoromanica.ro

- 171 +
Atat foul asezari de Nem i, veniVi .din Carintia,
Craina, Stiria si Tirol. Dupe ce producViunea mede act
talicii a mai acgmut, mare parte din Nem

au plecat la Sasca, Oravita si Dognevca, iar parte din Romini a i trecut in Serbia. Toti. acestia
erau designaVi cu numele de bosniaci, oameni ve
niVi din Bosnia, Barb. bokiak, de unde ci numele
Odehedinti, Gorj) care de asede persoanii Bo
menea ar putea sta la baza unui nume topic.
Bkinemi sau Bfiznakti, nume de sat ci deal in
Jud. Gorj, reprezinta pluralul aceoluias =Me de
popor.
III WU Wit 113

Fine

-----

=nC7==.M=CCOIL

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro