Vlahii Din Nordul Peninsulei Balcanice in Evul Mediu

ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINE
COMISIA PENTRU STUDIUL FORMARII LIMBII T POPORULUI ROMIN

II
VLAHH
NORDVL PENINDSVIEI BALCANICE
IN EVIT MEDIU
DE
SILVIU DRAGOMIR
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMINE
www.dacoromanica.ro
VLAHII
NORD'UL PENINDILEI BALCANICE
iN EVUL MEDIIT -
www.dacoromanica.ro
ACADEMIA REPUBLICII POPITLARE ROMINE
COMISIA PENTRU STUDIUL FORMARIT LIMBII I POPORULUT ROMIN
II
V A II I I
NORM PENINDSTLEI BALCANICE
iN EVUL MEDIU
DE
SILVIU DRAGOMIR
EDITURA ACADEMIEI RE.PUBLICII POPULARE ROMINE

1959
www.dacoromanica.ro
CUIINT INAINTE
Obiectul cercetdrilor de fald il constituie incercarea de a stringe intr-un

manunchi Fi de a interpreta unitar fi critic toate ftirile din evul mediu
privitoare la vlahii din jumatatea nordicet a Peninsulei Balcanice, care
se dovedese a li urmalsii vechii populatii traco-ilirice, romanizata piliet
la inceputul secolului al faptelea. Relueim astfel unele preocupdri care acum
peste trei decenii in urmd 8-au concretizat intr-o serie de studii mai miei.
Intregindu-le f i punindu-le de aeord cu rezultatele cercetarilor mdi noi,
am ajuns in multe puncte la peireri diferite de eele exprimate atunci.
Am cautat inainte de toate sa spores() informaga fi sd cuprind in
raza cereeteirii tot ce a reufit set produca, in ultimele decenii, ftiima popoa-
relor invecinate din sudul Duneirii. Sintem nevoiti ins& a marturisi di
exista domenii uncle mijloacele noastre de explorare s-au dovedit neindes-
tulettoare. De aceea capitolul privitor la vlahii din Bulgaria il considerdm
doar ea o incercare de a evada din labirintul polemicelor nesfirfite fi de a
stabili ceea ce intereseaza inainte de toate ftiinta noastra istoricei. Din
acelafi motiv am renuntat de a expune aici rezultatul studiului intreprins
in ce prive8te toponimia 8i, onomastica din regiunea dintre Timoc ri
Morava. Cereeteitorul din acest domeniu trebuie sa fie inzestrat eu cunof-
tinte speciale de istoria limbii pentru a deosebi vechiul drat al toponimiei
vlahe de eel dacoromin suprapus in ultimele trei veacuri. Numele de locuri
aduse de imigrantii din Oltenia ci Banat pot produce adeseori confuzie.
Lucrarea noastra se intemeiazd, in cea mai mare parte, pe materialul
scos la iveald, cu multe decenii in urma, de marii inveitati Stoian Novakovió
ft C. Jitaek, precum qi de eruditii urmaci ai istoricului croat Frania
_MEM, care, sub conducerea Academiei Iugoslave din Zagreb, au cuUs- ii
www.dacoromanica.ro
6 VLAHII NORD-BALCAN ICI IN EVUL MEDIU
tiparit intr-o serie intreaga de publicafii sistematice toata informafia isto-

rica necesara. In tratarea prefiosului material am Mutat 'Ina a ne pastra
toata libertatea. Felul nostru de-a judeca fenomenele de viafa gi legaturile
dintre numeroasele fragmente de populatie vlaha impreigtiata ni Vara rezervat
ii fala de anchetele antropogeografice executate stralucit de Academia sir-
beasca de ftiinte din Belgrad, sub conducerea celor doi protagonigti, Cvijit
gi Brd3ljanovi6. Rezultatul anchetelor intreprinse cu staruinfei neegalata
s-a dovedit deosebit de prefios pentru punctele de reper ce ni le ofera in
cautarea unei populafii disparute de aproape o jumeitate de mileniu. In
acest domeniu, insa, analiza fi interpretarea sint departe de a fi izbutit
sä formuleze concluzii definitive. Divergenfele staruie inca la multe din
toponimicele discutate, iar aprecierile facute citeodatef, fare& cunogtinfa
aprofundata a fenomenelor respective de viala trebuie verificate cu grija.
Istoriografia rominei din trecut nu 8-a preocupat decit in masura foarte
redusa de aceasta problem& IV ecunoagterea limbilor slave, dar fi prejudeceifi
adinc inradainate au impiedicat pe istoricii romini sa pund clar problema fi
sá recunoasca importanfa ei pentru studiul inceputurilor poporului romin.
Lingvigtii au nimerit mai curind fi mai sigur drumul catre studiul vlahilor
balcanici, in straduinfa de a dibui limba resturilor de odinioarei, care au
supraviefuit atitor prefaceri istorice. Lipsa informafiei documentare se
resimte insa ii in cercetarile lingvistice aparute in ultimele decenii. Impre-
jurarea aceasta ne-a indemnat sa urmarim ani indelungali izvoarele istorice
pi studiile publicate de invafalii din, sudul Dunarii, in care se gaseste
material privitor la resturile romanitafii balcanice.
Lucrarea apare acum datorita Comisiei Academiei Republicii Populare
Bomine pentru studiul formarii limbii fi poporului romin, care a socotit-o
ca fiind deosebit de utila. Ii exprimeim vii mulfumiri pentru buneivoinfa
cu care a apreciat straduinfele noastre. Urmarind drumurile i popasurile
vlahilor din nordul Peninsulei Balcanice noi ne-am dat seama demult
ce importanfa reprezinta pentru studiul originii poporului nostru cu-
noasterea amanunfita a mediului in care au trait odinioarei vlahii din
sudul Dunarii. _Daca unele din interpretarile ce incercam de-a lungul
acestor expuneri reimin sa fie Inca verificate, nutrim totusi convingerea ca,
din punct de vedere documentar am reugit sa desfelenim un teren lasat in
paraginire timp prea indelungat. 0 colaborare strinsa fi prieteneasea cu
oamenii de f Uinta din R. P. Bulgaria fi B. P. F. Iugoslaria va da desigur
roade fi mai bogate.
www.dacoromanica.ro
CUVINT INAINTE 7
Numele do persoane fi locuri din Wile slave ale Peninsulei Balcanice

le-am transcris conseevont, folosind semnele obilnuite in lucrdrile de slavis-
tied. Cititorului romin i se va pcirea poate mai anevoioasd lectura, dar noi
am crezut ea sintem obligqi a intrebuinta aceastii transcriere pentru a inlesni
.consultarea hcirtilor fi dcetionarelor slave meridionale, dar fi pentru a
ne pune de aPord eu regulile stabilite in contactul stiinfific reciproc.
SILVILT DRAGOMIR
www.dacoromanica.ro
TRANSCRIEREA NUMELOR SLAVE
DE PERSOANE SI LOCUM
,T.umele de persoan i toponimicele slave le-arn transeris dupl regu-

lile alfabetului sirbo-croat. Dam aici indicatiile necesare pentru cititorul
romin. :
K se cite§te ca rom. c, ch (Kalat calat, Maruket Maruchet).
C corespunde rominesculni ç (Cipitor Tipitor, cinci tinti, Cape
Tape, Cviji6 Tviici, CerecelTeretel, Crna GoraTirna Gora,
Cetina Tet ina ).
6 e rom. ce, ci (Ku6'i Cuci, &Zak Ciaciak, 6i6ct cicia).
6 se pronunta" anevoios de rornini, avind valoarea intermediarit intre ci
§i i. Ii vom transcrie cu ci (Ped Peci, KiJuriei Chiciu-
rici, Popovid Popovici).
E se cite§te ca f (Sibenik ibenic, Dukn Du§an, U§v rind Uu-
rinti).
2 corespunde rom. j (giZet Jicfa, BoNdar Bojidar).
Df, a se cite§te ca ge, gi (genunche, gingie), deci Karaai6 Caragici,
Karad'iova Caragiova).
Dj i Gj se redau In romine§te cu ge sau gi. Deci Djurdjev sau Gjurgjev se
cite§te Giurgiev, media sau megja megea.
Nj, nj i lj corespund unui n sau 1 inmuiat (Nemanja Nemania, njiva
niva, Maljukta Maliu§ata, Veljko Velico), astfel ea In
grafia acestor nume
J, j se cite§te totdeauna ca i consonant rom. (Jajce 1a4e, Kijevo Chi-
ievo, Krajnik Crainic, Krajina Craiina).
www.dacoromanica.ro
VLAHII DIN BULGARIA
Dintre toate grupurile de vlahi resfirati in tgrile slave din Peninsula

Balcanicg, cel din Bulgaria evului mediu joacg cel dintii un rol activ.
Vlahii, &ad a§a se nume§te populatia romanizatg in izvoarele bizantine
43i slave, apar numero§i in regiunea HaemusuluiStara Planina de azi§irul
de munti care in lumea romang despgrtea doug provincii istorice ale
imperiului, Moesia Inferioarg de Tracia. Dupg Niketas Choniates1, vlahii
locuiau in muntele Haemus", bizuindu-se pe strimtori", pe care le apg-
ran §i. pe numeroasele cetgti ce se Inaltg, drepte pe stinci prgpastioase".
Ana Comnena Ii aratg, de asemenea, cunoscgtori ai drumurilor i potecilor
muntelui, ceea ce dovede§te cg erau localnici. Dintr-un alt pasaj al seri-
itoarei bizantine se poate deduce cg multi vlahi erau a§ezati pe versantul de
mord ad Balcanilor, dacqprin dacii". pomeniti de dinsa Ii intelegem pe ace§tia.
Lipsa totalg% insg a unei vechi toponimii romanice in regiunea de Rugg
Dungre ne Indeamng sg fim mai rezervati, de§i romanitatea de odinioarg
pare sg se fi mentinut timp mai indelungat, chiar aici, cum dovedesc destul
de numeroasele nume de localitgti §i riuri, imprumutate de slavi de-a
dreptul din limbo, lating.
1 Choniates (Bonn, X, 482 ; G. Popa Liseanu, Dacia In autorii clasici, Buc., 1943,
p. 139) : Acei barbari ce locuesc peste tot cuprinsul muntelui Emos §i care Inainte se numeau
mysi, iar acum vlahi se cheamd. Ace§tia, bizuindu-se pe strimtori §i sumetindu-se In cetatile
for, de care foarte multe shit, i se Inaltd drepte pe stinci prapfistioase ..." (Ana Comnena ,
Leipzig, X, 2 §i III, 8 §i la G. Popa Liseanu, op. cit., p. 136). Interpret:An §i Idmuriri la
G. Murnu, RomInii din Bulgaria medievald, Buc., 1939, P. 14-15, C. C. Giurescu, Despre
Vlahia Asaneglilor (Extras din Lucrdrile Institutului de Geogralie al UniversitdIii din Cluj,
, vol. IV, p. 114 §i urm.) §i N. Bdnescu, Les premiers timoignages byzantins sur les Roumains
du Bas-Danube (eXtras din Byzantinisch-Neugriechisthe Jahrbiicher, vol. III, Weimar, 1422,
fasc. 3-4, p. 304). C.0 Giurescu presupune cä a existat o populatie de acest fel §i pe podibul dintre
Balcani §i Dandre, In vechea Moesia Inferioard (C. C. Giurescu, op. cit., p. 116-117). Faptul
ca aceasta populatie n-a läsat nici o urmä In toponhnia acestui teritoriu pledeazd Insd Impotriv a
tezei sale.
www.dacoromanica.ro
12 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU
Vlahii din Bulgaria trebuie cäutati deci in tinutul muntos al Balca-

nului §i in prelungirile vklor, care coboarA din masivul s'au In toate di-
rectiile. Anhialos si Mesemvria la Marea Neagra.1, Tirnovo si Teteven
la nord, ea si Stara Zagora, dar §i Sredna Gora, la sud. i imprejurimile
Sofiei, cu o toponimie care a pastrat aici mkturia prezentei elernentului
romanic, au Elcut parte din aceastg Vlahie". Despre cei din iTracia aflgm
ca' se innaultiserl ea roiul de albine", ping In vremea impkatului Alexis
Comnenul si de fapt, izvoarele istorice Ii cunosc In valea Maritei si in jut e-
riorul muntilor Rodope3. R6spindirea lor de aici se poate urmki pira in
valea Strurnei, pe cursul de jos al ckeia sint pomeniti la inceputul secolului
al XIV-lea (Gregoras)4. Roesler sustine c ostile ImpAratului Isac Anghelos
erau recrutate in parte dintre acestia, in parte dintre vlahii din Rodope.
Izvoarele apusenemai ales Villehardouin-si Henri de Valenciennes
cunosc, d.e asemenea, pe vlahi, dar pentru ci Vlahia" inseamn l. statul
intemeiat de fratii Asan.
In rAstimpul eelor trei eacuri (XI XIII) in cadrul ckora se pot
loealiza asezkile vlahilor din Bulgaria, e posibil s'a se fi produs i alte depla-
sari de pop ulatie, care modificil incbeierile ce am fi in clrept a le pune. RAspin-
direa lor aproape numai in tinuturile muntoase constituie o indieatie l'amu-
rita, a expansiunii cu caracter pastoral a vlahilor din primul §i al doilea
imperiu bulgar. Ana Comnena confirm6 aceastit presupunere prin faimoasa
caracterizare5 : cei care due viata de nomad kd care in limba vorbit'a se
chiarná vlahi". Bkrnim ca. ilustra scriitoare a cunoscut, dac'a,' nu pe vlahii
din Rodope, desigur pe cei de la Anhialos i Mesemvria, remareind viata
lor asprI, cu pendulki de la iernatieele de pe litoral la vkatieele din munti.
In secolul al XT-lea, intreg nord-estul peninsulei apartinea imperiului
bizantin, asa c5 vlahii se puteau misca liber in cautarea de pkuni.
Este foarte probabil c ei s-au bucurat de asemenea libertate si sub st'api-
nirea bulgarg, care le-a permis penetratiunea pin'a departe In muntii Ro-
dope, iar de aici ping, in vaile Strumei si Vardarului, faeind acestea parte
din imperiul lui Simeon.
Reconstruind asi fel procesul de difuziune al vlahilor din Bulgaria.
trebuie st admitem implicit vechimea asezkii lor In aceste tinuturi;
1 Despre vlahii de la Anhialos, vezi Popa Liseanu, op. cit., p. 136.
2 Vlahia Alba" nu e doveditä istoriceste i nici nu e atestata in vreun izvor vechi sau
In graiul bulgarilor de astazi. C. BrAtescu a aratat a aceastA denumire a introdus-o un editor
al cronicii lui Geoffroy de Villehardouin (editia Vigenere, Paris, 1585) si a fost apoi reprodusa
de Ducange i Hopf : C. Bratescu, Romtnii din Bulgaria de est a evului mediu (Buc., 1942),
p. 49. Stojan Novakovi6 i Iovan Cvijid au admis eXistenta ei bizuindu-se pe Hopf.
3 G. Murnu, Istoria romlnilor din Pind. Vlahia Mare, Buc., 1913, P. 221.
4 R. Roesler, Rumiinisehe Studien, Leipzig, 1871, p. 114.
6 Ana Comnena, VIII, 3.
www.dacoromanica.ro
VLAI-III DIN BULGARIA 13
anume cel mai tirziu In secolul al X-lea. Hrisovul impAratului asile al

II-lea (1019) ii gAseste 1 imprAstiati In toatA Bulgaria", adich in toate
tinuturile care au fAcut parte din impgrAtia cuceritg dui)/ in fringerea totalA
a bulgarilor. Scoaterea vlahilor de sub jurisdictia episcopilor beau i faptul
&A au fost supusi de-a dreptul arhiepiscopiei de Ohrida este MA indoialA
un privilegiu, dar i o indicatie precisg, a situatiei difuze si a numgrului
lor nu prea insemnat. Bizantul le-a acordat mai tirziu un episcopat propriu,
cu scaunul la Vranje, in centrul asezArilor vlahe, care s-au intins de aici
afire apus. CA numgrul lor in sudul Bulgariei nu va fi fost prea insemnat, se
dovedeste prin faptul cA au dispArut aproape Mfg, urme. Izvoarele bizantine
par deci exagerate, cind Ii prezintA numerosi ca un roi de albine. Veri-
tabilul roi" trebuie clutat mai la nord i, foarte probabil, nu chiar sau
nu numai in Haemus, ci i in tinutul situat mai care apus.
Vlahii din Bulgaria se pierd In curind in masa slav /. si se asimileaza
atit de radical, Inch un invAtat bulgar, P. Mutaf Ciev, care a studiat insti-
tutia voinicilor", n-a mai gAsit nici un vlah" in izvoarele istorice din
Bulgaria medievalA2. Singur Cvijid afirmg3 c populatia romanicA din
Sredna Gora" evului mediu s-a pAstrat ping, in veacul al XIX-lea, dar
77
dinsul confundA in cazul de fat./ pe vlahii din Bulgaria cu arominii.

Toponimicele care confirm/ existenta de odinioara, a vlahilor s-au
pästrat, cele mai multe, in imprejurimile orasului Sofia si in muntii din
apropiere. Mai reduse la numAr se gAsesc i in Sredna Gora, ba chiar si in
muntii Rodope. Semnalindu-le pentru intlia data, Jire 6ek considera cg,
sint urme rasate de o populatie str/veche, dispgrutg, de mult, care a vorbit
o limbl lating. In circumscriptia Iskrec, In muntii Balcani, el remarcl numele
satului Cerecel (Teretel), iar in regiunea apropiatA Visok o localitate numitA
Bukorovci. Intre Caribrod. i Breznic se aflg, numele de localitAti Krnul,
Coral, Gurguljat, Badulovci. Un sat fruntas,s din defileul riului Sukovo se
numeste Vlasi, iar muntele stincos de alAturi ilIzimul. Un deal ling*/ Trn
se cheamA Cir6ilat i doug, sate din aceeasi regiune Herul i Banigor.
La nord de Kiistendil, in Krajigte, se intimpinA numele Krecul (Cretul),
Barbulovci, Musul, date unor cringuri izolate, cu numai citeva case.
In Sredna Gora, muntii situati la sud de Balcani, se gAsesc doar citeva topo-
nimice : o cimpie, ling Kopiatica, Ursulica, o poianA Dlboki Val, un pri-
por de deal Krecul i o vAggung, de pAdure Cerbul, iar lingg, PanagjurAte
un pirgu Merul. In Rodope doug sate de bulgari mahomedani au nume
1 Byzantinisclze Zeitschrig, II, p. 46.
2 P. Mutafêiev, Vojniiki zemi i voinici vd Vizantija pre> XIIIXV v [Proprietfitile de
voinici i voinicii In Bizant In sec. al XIII-lea al XV-lea], Sofia, 1933. Doar In Tesalia se
constatd.ciiliireti vlahi, p. 78.
8 Iovan Cvijié, La Péninsule Balcanique, Paris, 1918, p. 475.
www.dacoromanica.ro
14 VLAH1I NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU
romanic : Singur i Krbul. Pe versantul de nord al Balcanului, JireCek

nu inregistreaza, decit numirile Batulci (rom. Batul) i Dragulin Dol (rom.
Dragula) ling Teteven, subliniind c lipsa de aici a nomenclaturii roma-
nice Ii pare semnificativP.
Weigand adaug5, Inca vreo citeva muniri : larbata (rom. iarbel) o
comuna linga Teteven, deci in nordul muntilor Balcani Fiti tot acolo Pao-
si Mu§at. La nord de Sofia inregistreaza numele dealului Kornica. La
rasarit de Sofia : Vakarel (localitate insemnata), i Paselrel, iar PurAnica
(MO BuCino-Dervent), in nord-vestul capitalei bulgare. Strmci e sat linga
Karadiova (Dreanovo). Murga.§ e un deal situat la nord de Sofia, iar Petrus
un munte la nord de Dupnica. Muntele Vlahinja (1376 m) la apus de
Kornica, pastreaza de asemenea, amintirea populatiei vlahe de odinioark
tot ap Vlahinja, §irul de munti dintre Bala Diumaja i PeliCevo, tinut
situat in dreapta Strumei2.
Toate aceste nume JireCek le-a considerat vechi, prin urmare resturi
ale populatiei romanice din evul mediu. Weigand pare de acord cu privire
1 C. JireZek, Das Fiirstentum Bulgarien, p. 123-124.

2 G. Weigand, Rumanen und Aromunen in Bulgarien, In Jahresbericht des lnstituts
f dr. rum. Sprache zu Leipzig, 1908, p. 40 si urm. Cu privire la Berbatica, un cAtun al comunel
Cerecel, Weigand propune derivatiunea din bulgarl barb, ceea ce este InsA gresit. E mai presus
de orice IndoialA eh la baza acestui nume trebuie cAutat cuvIntul bdrbat. Bandor, un cAtun
al comunei Kaanevo, este diminutivul romanic al lui ban. Ca nume de localitate se gdsWe:
si In regiunea Krajiite-Vlasina. Termenul se intimpinA si in Oltenia InvecinatA, de unde se
poate set fi migrat spre sud, In sec. al XIV-lea al XV-lea, fiind institutia banilor" tipic
dunAreanA : dupA Weigand, Bantfor ar putea sA fie derivat si din forma bafia ; un mai vechi
Bdnisoara sf1 fi primit prin bulgari noua Infritis are de Banisor ; oricum, suf. -or este sigur
romanic ; Barbulooci de la numele de persoanA Barb, Barbul (o parte din Resen), localitate
In earl de zona Sofiei ; Batulifa, sat la nord de Sofia, dar i un cbtun al comunei Zimevica.
Jireek H crede romanic (bat, batul). Weigand nu admite aceasta. Noi 11 punem In legAturA
ca bit", bAtrin", mos", atestat In Tara RomineascA ; Bukorovci de la numele de Bucur,
rAspIndit In toate regiunile pe unde au trecut vlahli balcanici ; Cerecel, adicA respectiv Terefel,
care se IntimpinA si In nordul judetului Hunedoara, dar nu are nici o legaturA cu cercel ; Cin-
covci, cAtun apartiniitor la comuna Zasele, sub muntele Murga§, la nord-est de Sofia. Daci
admitern chrrivatia din cinci, el aratA incontestabil o origine aromInA. Dar aceastA derivatie e
putin probabilA ; Gurguliat, sat In vestul Sofiei, cf. arom. gurgurat (rotunjor") ; larbata, sat
Inga Teteven, rom. iarbd; Krnul, linga Gurguliat, rom. ctrnul; Krecul, sat lInga Gorno Ujno
(Kiistendil) dr. cref"; Lupovski, o colibA lInga Peltera, are la baza cuvIntul lup ; Mogino, nume
de sat linga Gol. Buino, sud-vest de Sofia, derivat de la moasd, dupd Weigand InsA formA
bulgsrA ; Murga§, nume de deal, obisnuit la dacoromlni, derivat de la murg (cf. lorgu lordan,
Nume de locuri romtnesti In Republica Populard Ronan& Buc., 1952 : Murgasul In Arges,
Dolj, Gorj si Vilcea, avInd la origine un nume de om); Mugat, sat lIngA Teteven, Inseamni
frumos" ; Pdsdrel, sat mare la sud-est de Sofia, rom. pasdre; Cercelat, deal MO Bani§or,
de la rom. cercel ; Pi6or, sat MO Teteven ; Purtenica, lIngd Buèino-Dervent, nord-vest de
Sofia. Weigand derivA numele de la Purteni, iar pe acesta din porc; Radulouci, dupb Jiraek,
romanic (Weigand nu-I InregistreazA ; totusi e un nume romanic, ce se gAseste pretutindeni,
pe unde au trecut vlahii); Rugulet, sat MO Mledevo, de la rom. rug ; Strlinci, sat lInga Karad-
lova (Dreanovo), rom. strimt ; Vakarel, sat mare lIngA Sofia, rorn. vdcar, diminutiv vdcarel ;
Ursulica dupb Jiredek o poianA, In aceiasi regiune, rorn. ursul; Cerbul, vale si Merul, tot vale,
lingA Kopultica, corn. cerb i mar ; K9rnica, deal la nord de Sofia ; rom. corn, dim. cornifd
(cf. I. lordan, op. cit., p. 44-45) ; Petrus, munte la nord de Dupnica, Weigand 11 derivA din petros.
www.dacoromanica.ro
VLAHII DIN BULGARIA 15-
la cele mai multe 0 subliniazá indeosebi faptul c5, numele Vdedrel e pomenit,
(Waelcarell) in descrierea lui Kuripeschitz (1530). Dar meritul invatatului
lingvist german consta mai ales in faptul &A, a vlzut, cel dintii, caracterul
dacoromin al acestor nume : Ele nu sint formatiuni specific aromine, ci
arata un dialect vechi, care era mai apropiat de dacorominI, decit de aro-
ming". Constatarea sa e pretioasa, fiindcl, dup./ cum se §tie, in tot secolul
al XIX-lea a existat in muntii Bulgariei o vie mi§care a plstorilor aromini.
Dar problema vechimii acestor nume 0 a identificarii lor cu urmele
lilsate de vlahii din evul mediu famine, totu0, sä fie verificatà printr-un
studiu lingvistic mai amlnuntit. Prezenta lui Beini§or, in regiunea apro-
piata, de orl§elul Trn, aratl o inriurire venitá din preajma Dungrii. Aici a
existat un ban" al Severinului, sub suzeranitate ungar5, §i mai tirziu un
altul, la Craiova, supus domniei Tarii Romine§ti, Banilorii", un fel de
dregltori ai banului, se intilnesc tot in Oltenia de prin secolul al XV-lea
income". Numele báni§or" ce se intimpina, in Bulgaria sud-vestic5, §i in
regiunea sirbeascl a Vlasinei, unde in cursul istoriei nu a existat nici-
odatI o institutie banall2, se poate explica doar printr-o infiltratie de
la nord spre sud. In acest caz o parte din toponimicele romanice consta-
tate in Bulgaria va trebui sti, se atribuie unei migratiuni care a avut loc in
secolele XIV-XV. Unele dintre numirile aici in0rate (Cerbul, Cer6elat,
Pi6or, Pur6enice) apartin, cum vom vedea, limbii vorbite in jumAtatea
nordic5, a Peninsulei Balcanice. Observäm big c5, vlahii din Serbia medie-
val intrebuinteaza exclusiv termenul Taur, Taor in loc de Cerbul, ceea
ce ne determin5, a atribui unele din aceste toponimice mai curind
dialectului dacoromin, decit celor megleno- sau istroromine. In schimb
numele lui Merul pledeaz a. mai mult pentru originea lui meglenoromin5,
sau arominI, de0 cuvintul a servit 0 vlahilor din provinciile apusene ale
Serbiei pentru a forma citeva toponimice 0 antroponimice, reduse la.
aceast5, form/ : Merulia (nume de familie in Podgorita) §i Meruija (to-
ponimic in Lika).
1 C. C. Giurescu, Istoria Rominilor, II, Buc., 1937, p. 368.

2 C. Jire6ek, Geschichte der Serben, vol. I, Gotha, 1911, p. 127 : ... die Wiirde dm
Ban ... die in Kroatien, Bosnien, Ungarn und der Walachei wohlbekannt war ... aber in SPI
bien nie vorkommt.
www.dacoromanica.ro
VLAIIII DIN SERBIA MEDIEVALA
Vlahii hrisoavelor sirhe§ti
Studiul vlahilor din Serbia medievald se poate Incerca cu mai multi",

sigurantd. Bogdtia stirilor istorice e dublatd aid In mai mare másurd de
resturile toponimiei mostenite de la ei. La ele se adaugg onomastica veche
pdstrata, in hrisoavele sirbesti i cea contemporand, culeasd de ancheta-
torii lui Cvijid. Prin aceast'd multipld informatie tabloul istoric al vlahilor
din Serbia se poate zugfavi mult mai complet decit pentru Bulgaria evului
mediul.
Intre hrisoavele crailor i domnilor sirbesti ni s-au pdstrat cam patru-
zeci de documente care mentioneazd pe vlahi. Dintre acestea numai unul
dateazd din secolul al XII-lea. In secolele urmdtoare insd, creste numdrUl
lor, asa ca, din secolul al XIII-lea avem vase, din al XIV-lea, doudzeci si
sapte. in fine, din jumdtatea intii a secolului al XV-lea ne-au rdmas
numai vase hrisoave. La aceste ma.rturii clare nu vom adauga cele .citeva
diplome, una a regelui Stefan (cca 1215) si doud ale banului Bosniei Matei
Ninoslav (din anii 1235, 1240, 1249), care mentioneazd pe vlahi, dar
1 Literatura problemei cuprinde cloud mime ilustre ale istoriografiei slave : C. Jireiielc,
Die Wlachen und Maurowlachen in den Denkmatern von Raguza, In Sitzungsberichte der
k. bohmischen Gesellschaft der Wissenschaften, hist. phil. Klasse,Praga, 1879 ; Die Romanen in
den Skidten Dalmatiens wdhrend des Mittelallers, In Denkschrifien der k. Akad. der Wissen-
schaften phil. hist. Klasse, -vol. 48-50, Viena, 1901-1903 i Stojan Novakovié, care s-a ocupat
de vlahi In mai multe 1ucriri : Selo [Satul], in Glas Srpske Akademije, XXIV, Belgrad, 1891;
Prvi osnovi slovens'ke knjiieunosti meg ju balkanskim Slovenima [Primele temciuri ale literaturii
slave la slavii din Balcanil, Belgrad. 1893 ; Balkanska Pitanja [Probleme balcanice], Belgrad, .
1906 ; si Les problemes serbes, In Archly fiir slavische Phitologie, vol. 33, 1914, p. 438 si urm.
Tot Novakovié a steins intr-o colectie toate textele hrisoavelor sIrbesti sub titlul : Zakonski
Sponwnici srpskich dr!ava srednjega veka [Monumentele juridice ale tilrilor strbesti in evul
mediu], Belgrad. 1912. In fine, Novakovid a tip5rit i Zakonik Stefana Dugana [Codicele lui
5 tefait Duktn], Belgrad, 1898.
www.dacoromanica.ro
VLAIIII DIN SERBIA MEDIEVALA 17
Inteleg sub aceastà denumire, in mod neindoielnic, pe cetgtenii ormului

Raguzal.
Cel mai vechi hrisov sirbesc, pästrat ping astazi, in care se face men-
tiune despre vlahi, a fost dat de marele jupan -Stefan Nemanja2 prin anii
1198-1199. Acest suveran, dup./ ce a refkut statul sirbesc, ad'augindu-i
tinuturi noi, s-a retras in Athos, uncle a restaurat mgnitstirea Hilandarului,
care fusese därimatg, pIn in temelii. Pe seama ei cere de la 1mpkatul bi-
zantin citeva sate de parici", pe care le va darui ctitoriei din Hilandar,
impreung cu patru prisAci §i cu muntele Bogaka din principatul sgu. Textul
hrisovului urmeaza, astf el : Iar dintre vlahi judetia lui Radu §i George
§i de toti 170 de vlahi". Ceva mai jos autorul hrisovului revine la vlahi §i
stabile§te : Iar dacg, ar fugi cineva din oamenii mIngstirii sau dintre vlahi
la marele jupan sau sub altcineva, sa', fie restituiti, dac6 insa, ar veni intre
oamenii mAnAstirii dintre ai marelui jupan, sa, se intoarcä iartsi".
Documentul lui Nemanja e unicul act sirbese care 11 arata pe vlahi
organizati in judecii (sudstvo). Misoavele de mai tirziu cunosc cneji, pri-
michiuri sau celnici in fruntea cAtunelor vlahe, nicAieri ins'a nu se mai
pomenesc juzii".
Astfel, Radu §i George sint inainte de sfigitul sec. al XII-lea repre-
zentantii autentici ai unei vechi forme de organizare a vlahilor. Ne-
manja face distinctie, de altfel, intre satele de parici obtinute de la bizan-
tini §iintre posesiunile din principatul sgu. Vlahii dAruiti nu par sa, fi apar-
tinut acestuia din urmA, ceea ce se vede §i din dispozitia ca sg fie restituiti
mnstirii aceia dintre oameni sau dintre vlahi, care s-ar refugia pe teri-
toriul marelui jupan sirbesc. intrebarea ce se pune este, prin urmare,
unde erau a§ezati ace§ti vlabi? Noi2li arAtam undeva in apropiere de Priz
ren". Jire'tek Ii identificg la Podgorice, iar Al. V. Soloviev5 Ii localizeaz1
in muntii dinspre rlsgrit de Prizren". Dat5, flind imprecizia textului,
17
persistdm in pdrerea noastrà, mai ales pentru c'd tinutul Prizrenului era,
dupá cum vom vedea, plin de càtune vlahe.
Cam In anul 1220, intemeind m'anIstirea Zia* pentru a stabili acolo
locul de incoronare a regilor slrbi, Stefan, cel dintli rege 1ncoronat (Prvo-
1 Glasnik srpskog ucenog dru§lva [Buletinul societAtii stiintifice sirbesti], 47, p. 304-311.
Zakonski Spomenici (se Intelege pretutindeni rnai jos Novakovid), p. 136-137, 144-146 si
Monumenta Serbica, ed. Fr. Miklosich, Viena, 1858, p. 24, 28, 31-32.
Marko Perojevid este singurul care crede cal si In aceste documente avem sà 1ntelegem
sub vlahi pe romini. Vezi In editia Povjest lzrvatskih zemcdja Bosne i Hercegovine [Istoria
Tarit Bosniei i Hertegovineij, I, Sarajevo, 1942 (editatA de Soc. Napredak), p. 223-224.
2 Zakonski Spomenici, p. 384-385.
3 Vlahii si morlacii, p. 98.
4 C. Jirebek. Geschichle der Serben, vol. I (Gotha, 1911), p. 278.
5 Glasnik Skopskog nautnog drunva [Buletinul SocietAtii stiintifice din Skoplje], II,
p. 25.
42. c. 2925.
www.dacoromanica.ro
vere'ani), Ii doneaza anumite proprietAti si privilegii; fixind totodata sr

elteva reguli pentru manastirel. Sate le daruite par a se fi Intins In jupele-
apropiate de Zita, iar trei dintre ele erau situate In Zeta.
ManIstirea mai obtinu i munti intinsi Cu varatice In Sotlenik FA cu
iernatice, dup.a Jire'eek2, pe aproape, In valea Ibarului. Textul hrisovului
pastrat ca inscriptie pe peretele manastirii insira doua sute de vlahi
daruiti, in frunte cu cneazul Grd. Dupg, ce arata cele zece jupe supuse ace-
leia§i manastiri, regele adauga : Iar peste ceea ce se acorda acestei biserici,
protopopul de la curte sa nu aiba nici o putere, ci venitul fie de la preoti,
fie de la vlahi, sau birul de famint al popilor, ce se, culege de la preoti,
jumatate sA se ia acestei biserici". In textul aceluiasi hrisov pastrat pe
peretele bisericii se mai tni.r mnc o data, numele jupelor supuse juris-
dictiei arhiepiscopului din Zi6a, si anume : VamAiljnica, Morava, Bonk',
douA Lepenice, Bjelica, Ljevoe, Lugomira, Rasina, iar In locul celei de-a
zecea, Iechaanica, se adauga : Si toti vlahii regatului. arestuia". Apoi
se mai spune : Iar peste aceste jupe, pe care le-am daruit bisericii min-
tuitorului nostru, protopopul Curtii BA nu aiba nici o putere. Iar venitul
de la popi sau ylahi sau oamenii birnici, ce este bir popesc pare se ia
de la oameni, s se ia toate pentru aceasta biserica".
Tiparind textul acestui hrisov pentru monumentele sale juridice,
Stojan Novakovid e de parere c avem de-a face cu repetarea aceleiasi
dispozitii. Cel din urma text se deosebeste Insa de cel dintli si de aceea
credem ca va fi fost adaugat textului original ceva mai arziu.
Dar trebuie subliniat, fiind de deosebita importantA, faptul c juris-
dictiunea arhiepiscopului din 2ie'a se Intindea, nu numai peste cele noua.
jupe amintite i alte patru adaugate mai tIrziu, dar i peste toti vlahii
din acest regat". Cuvintele kraljevska dr&va Inseamna, cum o dovedeste
un pasaj premerg5tor3, numai tdnut regal" sau mai exact regat", hujus
regii imperii, din traducerea lui Kaluiniackij4. Este limpede c arhiepis-
copul sirbesc, care 1si avea atunci resedinta in 2i6a, a obtinut jurisdictie
peste toti vlahii din Serbia, deoarece acestia formau o organizatie speciala,
dar poate i pentru c eparhia arhiepiseopului se intindea pe tern oriul
unde vlahii erau mai numerosi (cursul inferior al Ibarului si al Moravei
vestice).
Ca supusi directi ai arhiepiscopului, %lahii erau datori a plati un bin-
permanent, ea de altminteri i taranii sirbi, care lucrau pAmintul (zemljski
Zakonski Spom., p. 571-575.
2 Jire6ek, op. cit., vol. I, p. 154.
8 . . . Zde da postavljajut se vsi kralije holeäte byti driave sej
4 Hurmuzaki, Documente, 1/2, p. 777.
www.dacoromanica.ro
VLAHII DIN SERBIA MEDIEVALA 19
ijudi). Birul popese" 11 culegeau probabil preotii, carora le revenea, dui:4

prima redactie a hrisovului domnesc, jumAtate, pin'a ce, printr-o dispozitie
nou'ap, regele il afectl integral arhiepiscopiei.
Vlahii dgruiti mangstirii Z.F6a erau a§ezati In Sutiska, lingg Giurgjevi
Stupovi, prin urmare In spre vest de Kosovo Polje, pe cursul superior al
riului Lim. Cele doug, sute de nume pAstrate ne permit sl facem oarecari
aprecieri asupra Mr. Nume specifice nu au cleat abia citiva : Bukor,
Bun DMA, Mic, Mrgela(?), Singur, Sarban, Gunja, la care s-ar putca
socoti poate §1 Bala, Buckat, Dragu§la, Rug §i. Lucan, Grd, Pop, Stan,
Vlad. Nici un nume nu are aspect aromin, dimpotrivA, forma lui Mic"
ne sile§te 0," ne gindim doar la dialectele din nord. Numele tipice gre-
ce§ti ant de asemenea foarte reduse : Vasil, Tudor, Sina, Andria, Ma.
Cu atit mai numeroase apar ins'a numele slave : Berislav, Berilo, Bratimir,
Bogdan, Budin, Budislav, Dajga, Desimir, Dobroslav, Dragoslav, Diiihna,
Grdan, Hodiga, Kuplen, Krasimir, Milobrad, Negug, Negoslav, Neracl,
Plen, Poligrad, Povrien, Radimir, Stanimir, Tihomir, Velimir, Voihna,
Vojslav, Zlata etc. etc. Ele dovedesc o puternica, influentg, sirbeascA, incit
s-ar putea presupune cu drept cuvint c'a se gaseau intr-o fazgi inaintatI
a asimilnrii. Regiunea in care trblau era de fapt o puternicA vated de ex-
pansiune a populatiei sirbe§ti, care s-a pus In valoare chiar prin 15tefan
Nemanja §i prin descendentii sai.
Dupg, Radoslav U. Pavlovit din nurnirile mentionate In hrisov s-au
pAstrat doar trei : Batina, toponimic la rgslrit de satul Krugevica ; Bukor,
In numele pirg,ului Bukorovac din satul Otroci §i Bun in numele unei livezi
din Cerie (Terie)1.
Dou'a hrisoave acordate de regele tefan Urog I, unul la 1253
bisericii Sf. nascgtoare de dumnezeu din Stagno (Stona), peninsula bine-
cunoscutg, iar celalalt, intre anii 1254-1264, de reconfirmare pe seama
manastirii Sf. Petru de lingg Lim, ctitoria lui Miroslav, mentioneaza,'
§i donatiuni de vlahi (36 familii)2, algturi de sate, vii, alti oameni F3i. munti.
ProprietAtile craruite erau situate In Zachlumia (hlumska zemlja), pe cursul
de jos al Narentei, in peninsula §i pe litoralul invecinat. Alte sate erau in
jupa Brskovo, pe cursul riului Tara §i Lim, §i In tinuturile Hvostno §i
Drikovina (1InO, Ipec). Apoi se adaugg p5,§uni in Brskovo §i se in§irg
numele tuturor vlahilor bisericii". Cuprinsul ambelor documente este
aproape identic, cu deosebirea cl in al doilea se descriu mai detaliat
1 A. Skrivanid, Zieko eparhisko vlastelinstvo [Proprietatea eparhialA a ZiZei], In isto-
riski dasopis, IV (1952-1953), p. 164.
2 Zakonski Spomenici, p. 600-602 0 593-597, §i Spomenik (al Academiei sirbe§ti),
HI, p. 10.
www.dacoromanica.ro
hotarul proprietätilor donate, ceea ce JireCek explicg prin faptul cg epis-

copii din Zachlumia (Chelmo) 0-au mutat resedinta din mgngstirea Stagno
in ctitoria lui Miroslav de ling5, IAm1.
Aceleiasi biserici i-a dgruit, intre anii 1318-1321, regele Stefan
Urog II biserica sf. Nicolae de lingg Sirotina2; cu toate satele si coloniile
satelor3, cu hotarele si cu vlahii si cu muntii", apoi biserica cu hramul
ngscgtoarei de dumnezeu din Bistrita cu toate satele, cu oamenii, cu co-
loniile satelor si cu hotarele" si in fine, biserica tot cu hramul ngscgtoarei
de dumnezeu in Kutanska, eu satele, oamenii, cu toate hotarele si cu
vlahii". Intre anii 1324-1325 regele *tefan DeCanski confirmg cu aceleasi
cuvMte donatiunea aceasta4, din care putem conclude prezenta vlahilor
in jupele Sirotina si Kutanska.
Cind in anu11280 regina vgduva Elena, binecunoscutg prin ctitoriile
sale, lace o donatiune5 mgngstirii Sf. Nicolae de pe insula Yranjina (lacul
Scutari), unde era resedinta episcopilor de Zeta, ea dispune intre altele
ea dintre boierii (gnarren) marl sau mici si ceilalti nobili, fie sirb, fie latin,
albanez sau vlah, eine ar indräzni sa, vatgme sau sg ia ceva de la acest
sfint hram, fie din sate sau oameni, fie din pgsunile de iarng sau de varg,
fie din oarecari drepturi ale bisericii, sg-si atragg minia si pedeapsa regelui".
Importanta acestui document, ea si a diplomei regelui tefan Milutin6
din anul 1296, prin care doneazg aceleiasi mgngstiri satul Orachovo din
Crrnnica si care, in clauzula de incheiere, curpinde aceleasi dispozitii cu
privire la sirbi, latini, albanezi si vlahi, consistg mai ales in imprejurarea
cg se face deosebire clarg intre oamenii dupg origine sirbg, latini. albanezi
sau vlahi. In aceastg epoca' deci cuvintul vlah isi pdstra Ina intelesul etnic.
Regele T.Trog Milutin renoveazg, in anul 1300, mgniistirea Sf. George
de lingg Serava in Skoplje si ii confirmg hrisovul de intemeiere. Algturi
de nurneroasele donatii pe care i le face, in hrisovul regelui se mentio-
neazg de trei ori vlahii, Intr-un chip care acord6 acestui document o mare
important0 : A mezat domnia mea Sfintului George pasnne ingrklita
pentru vite, de la 2abljan ping la Kolugina Luka si ping la viile de la
Vodnena si Nerei'ka si Verichino Mjesto si Dragijev Lug. ,5i eine intrg in
acelloc ingràdit fie sirb, fie vlah, fie bulgar, sg plgteascg 100 de perperi".
Ceva mai departe, se spune in textul aceluiasi hrisov : i care vlahi se
1 C. Jireëek, Staat und Gesellschaft im mittelatterlichen Serbien, vol. I, Viena, 1912, p. 47.
2 Zak. Spom., p. 597-598.
3 H Ck SACMHLIMH.
6 Zak. Spom., p. 598-599.
6 Ibidem, p. 578-579.
6 Ibidem, p. 579-581.
7 lbidern, p. 608-621.
www.dacoromanica.ro
aflg, sub Sf. George sg le fie legea Sf-lui Simeon si a Sf-lui Sava, pe care
o tin vlahii din Milegevo i Studenica i s aib5, a ara o zi de clacg, iar
ceea ce arg s i secere i sap coseascg finul de la roata caprelor..." in
fine, autorul mai adaugg : Si oricine ar veni (la tirgul mgnstirii), fie grec,
san bulgar, fie sirb, latin, albanez, vlah, s5 plateaseg vama legalg, ca la
Iltetovo sf la GraCanica si la toate celelalte biserici".
Confirmind vechile privilegii ale mAngstirii Ifilandar ori intemeind
noul turn" al acestei mgngstiri, in Iirisia, pe malul mgrii, regele trrog
Milutin aminteste de repetate ori de vlahi. Astfel in hrisovul din anul
1282-1298 el confirmg apartinerea vechilor vlahi ai mgngstirii in frunte
cu cneazul Voilma i Ii dgruieste si pe altii noi in frunte cu la'. Vorbind
apoi de munti i pgsuni, adaugg : Iar eine vine din targ stilling, din afarg
de regatul nostru, la sfinta bisericg, fie panic, fie vlah san mice strein, sg
fie ai sf. biserici".
intre 1302-1309, intr-un alt hrisov, mai general, al aceluiasi rege,
dupg ce se eonfirma, in termeni identici donatiunile de vlahi, se spune :
/ 4ia vgzut domnia mea, cg sfinta bisericg acordg in fieeare an platg la pa's-
tori 12 minzi, de aceea i-am dgruit vlahi i pe unii vlahi i-am ales dintre
vlahii bisericii, ea s'a. pgzeascg iepele bisericii2, i sg nu ia nici o platg
de la bisericg, si mai virtos dacg ar pierde ceva, sg plgteascg, un cal cu 10
perperi, iar o iapg cu 20 perperi. Drept aceea i-am scntit domnia mea de
toate robotele, si ale mele si ale bisericii, man i mici ; sä nu dea nici un
bir, nici din bucate, nici din vin, nici transport, nici cal, nici cline, nici
apoelisiar, niei unui nobil al regatului, nici in Sf. munte sg, nu se ducg cu
nici o cgrausie, ci sg pgzeascg numai iepele bisericii. Iar numele acestor
vlahi sint : Voin cu fratii si cu copiii... etc..." (urmeazg ineg 15 familii
cu preotul for). Apoi, continua, regele Lira Milutin astfel : acestia sint
vlahii bisericii si acestia s pascg iepele : Uffeid Radomir cu fratii, Ian cu
copiii, Dragoslav Dobretió cu fratii, Bratoslav Mania cu copiii. Si am
despgrtit domnia mea 24 de iepe dintr-ale mele si le-am donat « turnului u
ce 1-am zidit lingg mare si sg le paw/ aceiasi vlahi, pe care i-a dgruit
domnia mea ea i iepele bisericii, i sg li se dea sare cu iepele biserieii,
si minzii bgrbgtesti 0, fie dusi la turn, iar egluggaii sa. nu aibg grije de hrana
pgstorilor, nici de imbrgcgminte c nici pgstorii sg, nu-i hrgneascg, nici sg
le dea de la biserieg". in fine, dgruind si citiva prisäcari mAngstirii, Ii
scuteste de toate robotele domnesti i bisericesti : ea i pe vlahii susamintiti
pgstori".
1 Zak. Spom., p. 389-390.

2 1ntre textul lui Novakovié i cel publicat de Mildosich este o deosebire.
www.dacoromanica.ro
22 VLAI-111 NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU
Intre anii 1309-1316, In diploma de danie a regelui UroA Milutin

pe seama turnului" din lirisia si a biserieii 7idite lingg el cu hramul InAl-
trii domnului, atasate de llilandar, se amintestel si de biserica Sf. Ni-
chita din Banja, In districtul Skoplje cu satele i cu oamenii si eu vlahii".
In alt hrisov2 datat de Novakovid la 1308, dupg ce regele Milutin spune
el a luat cu sabia de la greci tinuturile Skoplje, Oveepolje, Po log si Dabra
si a ggsit, in tinutul Skoplje, o mgngstire pustie cu hramul Sf. Nichita,
pe care a restaurat-o, adaugg : Si i-am dat satul Banjane cu toate hotarele
si satul Prebuida, Lopuga i Gluhe, iar In Gluhe pe Kalogeorge Repana
localitatea Krastavac i un catun de vlahi". Nu incape indoialg c mentiunea
priveste pe vlahii din imprejurimile Skopljei.
Cea mai insemnatg ctitorie a regelui SI efan Milutin este mgngstirea
Banjska, situatg la nord de Mitrovita, pe Kosovo Polje. Ilrisovul, pe care
1-a acordat acestei mgngstiri a fost tipgrit, In doug rinduri, de L. Kova-
cevió i apoi de V. Jagié, iar Invatatul romin I. Bogdan ne-a dat si dinsul
un excelent rezumat3. In acest document se vorbeste de legea vlahilor"
(zakon vlahom), care e precizatg astfel Ei nu au sg pl'Ateascg, dijma
mare, ci cea mica ; sg' dea In fiecare an din cincizeci o oaie cu-un miel, iar
a dor a stearpg. Iar dacg din vina lor se pierde vreo iapg, cinci laolaltg sl
restituie iapa in annl dintli i nimic mai mult. Fiecare om sg. dea bisericii
pe an cite doug piei de miel ; iar cei care au sate, sa' coseascg fin, cite trei
zile, pe Kijereze ori aiurea, pe aproape, i sg aducg In fiecare an elle un
car de griu i unul de vin, si sa' transporte bisericii, cite 40 de case zece
carg, de undo le va porunci egumenul. 4 cine-i voinic i n-are s lucreze
ling pe seama biserieii, sg dea haine (okroje) i atit voinicul, cit i cglig-
torul sg pasc i sl tundg lina, iar voinicul sg pgzeascg pe pgstori. in caz
de vreme rea atit voinicul, elt i calgtorul sg se ducg la oi. i furtul
dintre ei (se pedepseste) cu 6 boi, iar de cai cu 6 cai".
Trebuie sg recunoastem importanta deosebitg a acestui text. Ale-
zgrile vlahilor de aici se numesc cgtune", desi documentul ne indreptg-
teste a presupune c unii vlahi locuiau In sate F. i lucrau pgmintul, din rodul
cgruia erau pusi la zeciuialg. Cdtunele sint insirate eu numele : rijanci,
Si§atovci, Blyarski, Bareljevski, Proilovei, Ursvlovci, Bahojevci, Smv-
dirog i Voicilei, 0 la fiecare cgtun ni se d i numele vlahilor.
Dupg Radomir Ivanolid, ca'tunele acestea erau foarte imprAstiate
Proilovci ii Bvgarski Katun erau situate in Cimpul Mierlei, pe iIul Sitnka,
Bobojerci in Metohia, Voisilei in regiunea riului RaAka, Ursulica in impre-
1 Z ik. Spom., p. 378 382.

3 Ibidem, p. 476 478.
3 Convorbiri literare, an. XXIV; Zak. Sporn., p. 622-631.
www.dacoromanica.ro
VLAI-III DIN SERBIA MEDIEVALA 23
jnrimile 1ocalit4ii Sjeniea, iar Smudirozi spre vest, Bugg Playa. La aceste
&tune nu sint aratate nici hotarele, nici sinoriile (semne de hota0' ; cu
toate acestea autorul recunoaste c ele erau asezari pastoresti stabile".
Un teritoriu In Kijevo, ale carui granite ni se fixeaza detaliat, se
numeste teritoriul vlahilor" (:entlja vla§ka). In fine, o dispozitie intere-
Banta se ia In ceea ce priveste casatoria en : SIrbul a nu se Insoare
Intre vlahi. Daca se Insoara MIA stirea egumenului, sa-1 prinda si sa-1 lege
Impreuna, cu vlahul la care s-a 1nsurat i sa fie Mors, cu forta, la loeul ta-
talui Ban. Iar care vor fi batrini si nu vor putea sa. se Intoarea, nici unul
FA, nu fie voinic, ci toti calatori". Acest pasaj Intregeste pe cel de mai in ainte
si ne dovedeste c intre vlahi existau doua categorii : una a voinicilor, a
dona, inferioara, a calätorilor (kjelatori). Novakovid vede in acest loc o
dovada sigura pentru parerea c. regele sirbese inientiona s opreasca tre-
cerea agricultorilor (srbin) In starea pastorilor (u 'Haack). Intrucit popu-
latia sirbeasca se ocupa mai ales cu agricultura, iar cea a vlahilor en pas-
toritul, poate s aiba dreptate Invatatul slit. Dar nu ne este cu putinta
sa atribuim, In acest loc, cuvintuthi srbin numai Intelesul de agricultor,
deoarece, In cadrul aceluiasi document supusii agricultori ai manastirii
se numese, in genere, ljudi erkovni roarnenii bisericin san In special meropsi
§i sokalniei, iar pe pastori Ii cunoaste autorul, de asemenea destul de bine,
cu denumirea generala (pastyrem vsem) i cu numele feluritelor ramuri
ale pastoritului : ove'arem i konjitsom i jazdniljarem i kobilarem [pästori-
lor de oi i pazitorilor de cai si de minji si de iepe sa se plateasca].
Cel din urma hrisov2 al regelui Milutin, pe care 1-a dat cu putin
Inainte de moarte, s-a pastrat ca inscriptie pe peretele mantistirii Gra
Canica. Atit In editia lui Miklosich, cit si In cea a lui Novakovie, textul
e cam defectuos, totusi partea care ne priveste e clara : In locul vlahilor
din Dragobrati6i, pe care i-am dat Sfintului Stefan (Ban jska), am darnit
in schimb episcopiei din Lipljan pe vlahii din Komaina", iar numele acestor
vlahi : Njegoslav cu fratii", i alte 24 familii. Apoi urmeaza astfel :
7/Tar acestia sInt oamenii pe care i-am luat (cu judecata) de la Strez : vlahii
Voichna si fiii" etc. Manastirea Gra6anica, un monument de rara frumu-
ete artistica', e situata nu departe dt Prikina, pe Kosovo Polje, iar satele.
pe care le-a obtinut erau linga Morava, Topolnica, Rodimlja i Sitniea,
unde trebuie s aseza'm i pe vlahii arnintiti aiei.
De la 1322-1331 stäpineste in regatul sirbese batrinul rege Stefan
Urog III Daanski, de la care avem doua hrisoave. Cel dintii3 e din anul
1 Istoriskiasopis, V (1955), p. 399, 401.
2 Mon. Serb., p. 562 §i urin. ; Zak. Spom., p. 633-637.
3 Zak. Spom., p. 638-642.
www.dacoromanica.ro
24 VLAHII NORD-BALCAN ICI IN EVUL MEDIU
1326 ; prin el se dlruiesc episcopiei din Prizren citeva sate si anume privi-
legii. Cu privire la vlahi, iata ce dispune : Si ma rugl episcopul Arsenie
din Prizren impreun plmintul vlahilor (zemlju viahom) din Blatac,
pe care-1 posed5, oamenii domniei mele, dar eu nu i 1-am däruit, ci i-am
adAugat toatg, pkunea opritl din Cernoo6i, ca s o uneascl' eu satul bise-
ricii, pentru ca s aseze pe el vlahi de ai bisericii, si pe oricine din
oamenii bisericii [0. sl apar1in6 bisericii, ca si celelalte sate ale bise-
ricii. Iar pl"mintul bisericii, pe care-1 tineau vlahii la Blatac, nu 1-a
luat domnia mea, pentru sine, in schimb". Se pare deci c5, la Blatac pit-
mintul vlahilor" era invecinat cu plmintul bisericii si e atit pe unul, cit
i pe celllalt eran asezati vlahi. Deci regele Urog III mai acord5, episeopiei
din Prizren si un teritoriu pe care ii d5, dreptul sa, colonizeze vlahi de ai
bisericii, ceea ce dovedeste ca, si acestia din urml" erau legati de un annum
teritoriu i de stapinul lor.
Al doilea hrisov1 al regelui tefan Uro 111, de care voirn s ne
ocuplm, priveste fondarea si inzestrarea mánktirii de la Dee'ani, in
apropierea §oselei, care duce de la Jpek la Djakovica. Manktirea din
De'eani, atit de des cintatl in poezia poporall sirbeasel, pe care ctitorul
slu o Inchin Pantocratului, a fost inzestrat'l cu hrisov in anul 1330.
Din multe puncte de vedere acest hrisov are o important& deosebitl pentru
cunokterea vietii sociale a Serbiei din jumalatea dintii a secolului al
XIV-lea. CIt priveste problema noastrà, in acest document glsim in-
formatiuni pretioase, a elror valoarea creste prin faptul el, reconfirmin-
du-se acest hrisov de care tefan Dugan, eitiva ani mai tirziu, s-au modi-
ficat unele dispozitii, care se expliel acum mai clar.
War la inceput, autorul hrisovului spune ca, a daruit mlngstirii
din DeCani sate si cltune de vlahi §i albanezi", cite i-a fost en putinta.
Se insirl numele satelor donate, iar la cele mai multe ni se dau hotarele.
Prin cel dintii hrisov se dlruiesc vlahii Eatikvvi (17 case) en hotarele,
vlahii Sa§i6ani (29 case) cu hotarele, vlahii taydaiani (11 case), la care
nu sint specificate granitele, ci se spune numai in general : eu hotarele
lor (svoimi megjanti)" care erau, prin urmare, binecunoscute ; la fel si la
vlahii Lep6inovei (18 case) §i la vlahii Tudoriirevci (29 case). La vlahii
Govne6e sau SvetovraNci (35 case), cum se numesc in al doilea document,
nu se pomeneste nimic de hotare. In fine, regele mai dAruieste mAnAstirii
Inc/ doul catune de vlahi, care apartinuserl lui Giurag Yskorzinicl ; intr-
unul dintre ele se glseau 16, in celfilalt 20 case. Vlahii din aceste Catune,
ale elror granite sint iarki indicate, se numesc in hrisoN ul al doilca Vlasi-
Glasnik, XII si Zak. Spam., p. 646 655.
www.dacoromanica.ro
Srentjane, probabil dupg originea lor, iar intr-alt loc din hrisovul dintii,
se chiam a. dupg, capii pe care ii aveau : Vlasi Kostadinovci i Goilovci.
In hrisovul ai doilea se mai adauga, vlahii PagaruMni (31 case) cu hotarele
lor vechi". Acest din urnaI nume trebuie subliniat indeosebi.
Fiinda dupl cum afirmg, regele. n-a donat mgagstirii deeit putini
vlahi, i aceia slraci, el ii scud de toate robotele i sareinile domne§ti,
precizindu-le totodat i obligatiile, §i anume : vlahii din cele doug catune"
aveau sá pazeasc .a. o herghelie de iepe ; cealaltA herghelie o pgzeau vlahii
Tudoriëevci i Sugièani ; oile le pkteau vlahii Ratigevci §i Svetovraani,.
vitele erau date in seama vlahilor din Vardigte, iar porcii in seama celor
din Lep6inovci. Documentul urmeazA, apoi astfel : Iar vlahul care pA-
ze§te iepele, s'a nu ia simbrie (o parte din eM), ci sa" se intreting cu plat&
lunarg, iar cei care pasc oile, s ia la ziva Sf. George de la 100 oi o oaie
cu miel si ce pierde sá plAteaseg, iar plata lunarI sg, o ia. Sirbul sA nu se
insoare intre vlahi, iar de se va insura, 81 o duel intre meropi". In hri-
sovul al doilea in loc de fraza sa% o duca." intre meropi" se zice sa, devinA
cAlät or".
In fine, mai este o deosebire intre cele doug hrisoave in ce prive§te
indatoririle vlahilor. Cel dintii spune : Vlahii WA. aduca, din venitul bise-
ricii sarea begaIn, iar ce vor aduce mai mult, s'à fie junatate a bisericii,.
iar jumgate a vlahilor, ins'A de va avea voie biserica, poate s le rkcum-
pere §i asta", pe cind in al doilea se spune scurt : §i toti vlahii i albanezii
de aici s'a transporte sarea bisericii de la Sf. Serghie".
Radomir Ivanovi a stabilit cu mult, eruditie arzitrile cAtunelor
vlahe, apartinatoare De6anilor : astfel vlahii din ,1Tudorit (Tudorie:evei)
trebuie clutati in regiunea Plava-Gusinje, in Dobra Rijeka. Astgzi se
aflA, in bomb Mr, satele Konjusi §i Vjetrogevica, ling muntele Peh. CA-
tunul vlahilor SugMane era situat spre 1.kb-zit de muntele Altin, lingl
Drinul Alb. Numele 0-1 are dupa valea Sugica. CAtunul Rati§evei era situat
in circumscriptia Djakovica, aproape de satul Rzinica, pe malul drept
al Bistritei Decianilor. Astäzi in locul lui exista, dou'a," sate : Gornji §i Donji
Ratig. Vlahii Svetovraëane (ai sfintilor doftori) erau arzati in Chvosno,
iar pkunile lor nu departe de patriarhie. Calunul Vardatane era situat
undeva in Dobra Rijeka, in regiunea Playa i Gusinje. Catunul vlahlior
Lep6inovci era poate sub muntii Decianilor. CAtunul vlahilor Kostan-
dinovci §i Sremljani se &este in circumscriptia Orahovac, ling5, DrinuL
Alb. Vlahii Goilovdi erau poate in jupa Zatrnavska, aproape de De'eani.
In fine, cele doug, cgtune ale vlahilor Gjuraevski (care exist i azi cu
numirea de Mali Gjurgjevik 0 V eliki Gjurgjevik) sint situate in tinutul
Drinului Alb, la nord de .8 vanjski Most, in circumscriptia Orahovac-
www.dacoromanica.ro
Cele mai numeroase hrisoave sirbe§ti privitoare la vlahi le avem de

la tarul tefan Dugan, sub care statul medieval sirbese 1§i ajunse apogeul.
Ei Insa sint pomeniti acum nu numai In teritoriile amintite, ci §i In tinu-
turile cucerite de curind de la bizantini.
Cind s-a urcat pe tron Dugan, frontierele statului sirbesc incepeau
spre sud de Alessio, la Marea Adriatica, inconjurau tinuturile Pilot, Debra
§i Po log, cu orasele Ki Cava, Veles, Prosek, tip i se terminau spre sud
de Velbuid (Kiistendil)'. Inca In 1334, dupa ce Syrgianes, un comandant
bizantin rebel, navali ping In fata Tesalonicului, sirbii obtinurd, de la
Andronicos III Strumica §i Prilep. Citiva 3111i mai tirziu, dupa moartea
Imparatului Andronie, izbucni In Bizant un Inver§unat razboi civil. Tarul
sirbesc a sprijinit pe talentatul Ioan Cantacuzen, caruia Ii oferi ospitali-
tate §i ajutor efectiv In situatia sa strimtoratä. In rastimpul acestor lupte
ocupara sirbii Kroja (1345), apoi in toamna aceluia§i an ora§ele Berat §i
Valona din Albania §i Castoria in Macedonia. Atunci cazura §i ora§ele
Berrhoia §i Ohrida, ca §i Serrai (sirbe§te Ser), care nu s-a predat decit
in octombrie 1345. Spre est, mai ocupara Drama §i Philippi, iar linga
tarmurile marii ora§ul Chrysopolis (acum Orfano). Chrysopolis (Cava 11a)
ramase ca1 cetate de granita in pose,iia bizantinilor. Dupa ravagiile epi-
-demiei de ciuma, in anul 1348, Dugan navali In Epir i ocupa Ianina, Arta
§i celelalte ora§e, iar boierul sdu Preljub cuceri intreaga Tesalie pentru a
-asigura tarului sirbese titlul stralucitor de imperator Raxie et Romanis,
dispotus Larte et Blahie comes2. Vlahia este fire§te Tesalia.
Cu prilejul acesta, In anul 1348, au fost redactate cele dotia, hrisoave
.ale lui tefan Dugan3, prin care se confirma mana'stirii Sf.Gheorghe din
Zablantia, In Tesalia, posesiunea satului cu acela§i nume, iar manastirii
Likusada situata tot In Tesalia, In tinutul Trikalei, mai multe mosii.
De observat este, ca intre oamenii celei dintli manastiri se pomene§te
un Craciun (Kpccrotiv1v) i un Dobrila (Domprilan), amindoi pro-
babil aromini..
Intre anii 1334-1346 trebuie a§ezam documentul lui tefan
sg,
Dugan4 prin care se confirma manastirii Hilandar o donatie a boierului
Maljugata, anume biserica Sf. Nicolae din Vranje cu satele ti hotarele ce
le aveau, cu vfile §i cu catunele, cu livezile, morile §i cu toate drepturile
acelor sate. Vlahii de pe proprietatea acestei biserici locuiau intr-un sat
§i in catunul sau numite amindoud Psoderci. Ni se da, §i numele celor
1 C. Jire6ek, Gesehichte der Serben, vol. I, p. 373.
Ibidem, p. 394-395.
a Bulletin de l'Institut pour l'étude de l'Europe sud-orientale, 1915, p. 120-121. Diplo.-
male tipb.rite de Veis In Vizardis, II (1911), slut reproduse si de Novakovid.
4 Novakovid, Zak. Spom., p. 413-416.
www.dacoromanica.ro
40 familii de vlahi, asemenea i hotarele satelor. Legea vlahilor (zakon

-vlahom) ne aduce ceva ce nu am Intimpinat pind acum : Care se numeste
-voinic s dea de ziva sfintului Dumitru un suman rosu, iar ceilalti vlahi
sO lucreze lina, de fieeare om cite o bucatd, iar restul linei s o lucreze
pe din doud. Iar cind se concediaza, pdstorul, vlahii s pdzeased iepele
pe jos si de-a calare i s mearga cu egumenul li cu economul uncle le Ya
porunci, i s transporte sarea i mice va fi de trebuinta mAndstirii. Tar
-cind vor lucra via a li se dea piine i yin de la biseried. Vitele pe care
lie pasc s'a le pascd pentru plata. Cind pasc mai mult de un an, sd-si
ia drept parte (beljeg) un minz, iar in anul urmator indata sl gi-1 scoatd.
Jar egumenul din Hilandar sd-si ia in fiecare an cite doi cai"1.
Evident e i aici recunoastem cele doud categorii de vlahi, voinici
si ceilalti nenumiti de aproape, dar care trebuie sà fi fost cdlAtori".
Obligatiunile impuse aici vlahilor au un interes deosebit i ne completeaza
-cele stiute pind acum despre ei.
In anul 1335, cu prilejul cuceririi orasului Prilep, tarul doneaza
manastirii Treskavac din acest oras un hrisov pentru a-i Intdri proprie-
tatile. Intre satele care sint amintite remarcdm unul cu numele Moghilita,
.apoi silistea pustie Pitici cu cimpul i cu pädurea, i silistea Vilma ( VI e'clja)
asezat5, de Milutin (Sveti Kralj)2 in tinutul Babunei, situat la sud de Skoplje.
De insemnat e c acestei mdnh'stiri i se doneaa i biserica Si. Nicolae
din Lerin (Florina) spre sud de Bitolia, pe care a vindut-o episcopul
vlah, cu oamenii, cu viile, cu cimpul, cu izvoarele I cu toatd stapinirea
drepturile3. Se pare cd acest episcop Ii avea resedintat n Prilep sau
intr-alt oras apropiat, deoarece tarnl ii opreste de a se impune cuiva si
Ii acordd numai dreptul de a fi pomenit, dispunind ea mandstirea sa' fie
sub jurisdictia arhiepiscopului, cum scrie in toate hrisoavele grecesti".
Cea mai insemnatd ctitorie a lui Stefan DuAan a fost mandstirea
Sf. arhangheli Mihail i Gavril din Prizren, pe care intemeietorul au a
inzestrat-o cu proprietati i privilegii deosebite. In documentul de la Prizren
(1348-1353)4 ca si in eelelalte hrisoave mari, ni se expune legea viahilor
(zakon vlahom) in urmatorul mod : SA dea de la fiecare 50 cite o oaie cu
miel i una stearpg i tot in anul ad doilea s dea cite un cal sau 30 perperi,
cum dddeau impdratiei mele, si de acum inainte sd, nu mai dea impdra
tului. i a dea de la fiecare casa cite o piele de miel i una de miel ldpädat,
iar care sint inchinatori (poklonniei) a se zdciuiasca singuri, dind toamna
1 Novakovid, Zak. Spom., p. 664-667. ,
2 Idem, Zakonik Stelana Dugana, Belgrad, 1898, p. 193.
3 Sb prodade vlagki piskup. In Glasnik, XLI, p. 356 ; In We de prcdade Novakovid a
citit pridade = a adaugat.
4 Glasnik Srpskog Wen. druglva, XV.
www.dacoromanica.ro
28 VLAI-III NORD-BALCANIC1 IN EVUL MEDIU
paturi i primAvara cite doi berbeci WO. Iar vlahii sgraei sA lucreze
lina bisericii cum le ya porunci egumenul. Cei1ali vlahi s'a dea haine
clasne i s poarte sare, iar la iernatici s'A coseascA fin pentru iepe i sA
repare cetAtile, sA construiascl stine i s pgzeascA pe pAstorii de la iepe
si sA transporte bucatele i sarcinile pentru egumen".
Intre celelalte dispozitii care se mai iau cu privire la vlahi, remarcArn
pe acelea in care se spune ea nici un om bisericesc, nici vlah i nici sirb,
s'A nu facA oaste, iepele sa, le pascA vlahii Dobru§nici, care au sA capete sim-
bria la Sf.Dumitru, doi minzi san 10 perperi i platI 1unar i sumane si
incAltAminte, iar restul venitului alA dea ca i ceilalti vlahi.
Documentul din Prizren aminteste de vlahii din Blatac pe care
Dugan Ii doneazg mA'nästirii ; Ii lnir5 pe toti in frunte cu Bajislav premik-
jur, si le deserie in mod amAnuntit mejdinele. Desi nu se aminteste direct,
totusi se pare c i cAtunele Guncati, Golubovci i Kostralani, Dragolevci,
Sinainci i PinuNnei, erau locuite de vlahi. De la vlahii din Golubac tarul
luA o parte din teritoriu, pentru ca s i-o dea lui Gheorghe Nenigid, dar
vAzind CA e cu dreptate", despagubi pe vlahi on jumAtate din Plaa
Nurnele de persoane pe care ni le-a pastrat acest hrisov ne oferA
cel mai interesant material privitor la onomastica vlahilor din .Serbia.
Celelalte hrisoave ale tarului Stefan Dugan, care se mai ocupa de
vlahi, au darul sA contribuie cu lAmuriri foarte utile pentru cunoasterea
lor mai amanuntita. Astfell, cind intro anii 1334-1346 tarul impreuna cu
fiul sAu Uros inoesc biserica din Htetovo i Ii doneazA oarecari sate, ei
Ii acorda i urn munte.Nanov Dol", si se ingrijese ea s nu-i tulbure
nimeni, nici dintre boieri, nici ierbarii (travni6ari), nici albanezii, nici
vlahii". Credem a nu gresi dad, vom cAuta muntele acesta in apropiere
de Htetovo, unde se pare ca erau situate si celelalte mosii ale bisericii
pomenite.
Unul dintre oamenii de frunte ai tarului, despotul Tovan Oliver,
inaltA la 1341 o mAnAstire in Lesnovo lingá Zletova2, pe care o inching,
arhanghelului Mibail. Intre satele si metohurile pe care i le därui, gasim
si un catun de vlahi", pe care-i aseza, el insusi (i katun vlah nastroi).
Din diploma de confirmare a acestei donatiuni de eatre tefan Dugan
(1347-1350), reiese cA acest eAtun era asezat, ea si satele Bakovo, Dobre-
jevo, Drevno, mu departe de bisericA3.
in 1348, tarul sirbesc cerceta manAstirea Hilandarului, careia Ii
confirmA din non toate proprietAtile donate de inaintasii si, adaugind
1 Novakovié, Zak. Spom., p. 657-661.
2 Ibidem, p. 675, Glasnik, XIII, p. 293.
3 Novakovié, Zak. Spom., p. 678-681.
www.dacoromanica.ro
vreo citeva noi. Intre acestea din urma; in tara sirbeasca (po zem,lji srbskoj
glsim i satul Petraa, cu vlahii, cu coloniile si cu drepturile kr, apoi pe
pAstorii de cai Goradevci, satul Poniga linga Morava, cu vlahii I cu
muntii deasupra Ipecului si din sus de Biela Vodita, precum si satul
vlahilor Dobrodoljane in tinuturile Prizrenuluil. La 1355 tarul Dugan,
eliberind o pàsune ingrldita a Hilandarului de la Ponorac, Krusdica si
Labid, opreste pe orice nobil, mare sau mic", ca i pe oricare vlah sau
albanez" de-a paste acolo2.
Trei dintre hrisoavele lui Dugan se pare ca fac distinctie intre vlahi
si sirbi. Intr-unul din anul 1353, d'aruit mitropolitului Jacob din Ser
màngstirei din Prizren, se spune3 cg, vlahii care Ii min6 iarna vitele la
iernatic pe pguaintul bisericii, sA dea birul de iarbit dupg, lege, asemenea
si sirbii. Evident ca aici nu e yorba de vlahii pgstori si de sirbii agricul-
tori, ci de cele doug populatii, care se gaseau pe valea Pdina. Intocmai asa
vorbeste Dugan si In diploma prin care scuteste pe raguzani de plata vamii
ce te-a impus-o boierul Dabiiiv in Trebinje4. El scuteste de vamg pe ne-
gustorii raguzani, pe vlahi i pe sirbi, care intr i ies din Raguza. Cit de
clar se tinea seama, de obirsia supusilor in cancelaria acestui tar o dovedeste
-un hrisoy al sgu din anul 1353, in care intre oamenii dàruiti unui boier din
Istip se numese in special Giurg Dankovid, Manoo Vlah, Gin Arbanasin,
Stan Gudoie, VRina, Dragoslav Vlah, Radovan Golemèik i Dragoslav
Srbin5, ceea ce ne prezinta un tablou etnografic al Orli destul de plastic.
Dupg, moartea lui Stefan Dugan incepe decadenta statului sirbesc.
Succesorilor Ai nu le va fi cu putinta nici s mentinil unifatea intern'a a
fatd de atotputernicia unor boieri aproape independenti, nici s o
apere de marea primejdie a osmanilor care trecuser6 in Peninsula Balcanica,.
Resursele materiale ale domnilor sint acum mult prea reduse ca sg,
poat6 fonda mängstiri noi. In curind turcii ocupa, partea cea mai mare din
peninsul5, si, pas de pas, ajung stapini in posesiunile de odinioafa ale
vechiului stat sirbesc, ping, dud, in fine izbutesc a-si intinde puterea si
peste tinuturile de bastina ale nemanizilor, infringind eroica rezistent5,
a ultimilor despoti sirbi.
De aceea in epoca aceasta abia dacg, mai &krn douatiuni facute
msdnAstirilor, ca in vremurile anterioare. Nici vlahii nu se mai amintesc
in rgstimpul de pina la moartea lui Gheorghe Brankovid (1456) de cit de
patru ori. 0 data" in hrisoyul lui Kostadin Dejanovid, daruit in anul 1381
1 Zak. Spom., p. 418-423.
2 Ibidem, p. 428-432.
3 Ibidem, p. 701-705.
4 Ibidem, p. 167-168.
5 Ibidem, p. 306-307.
www.dacoromanica.ro
Hilandarului, in care vorbeste si de o sili§te cu numele IV astroi" locuit5,

de vlahil. Alt/ datI, In martie 1382, cu prilejul confirmgrii de &are cneazul
Lazar si patriarhul Spiridon a intemeierii mäastirii Drenea, ctitoria
caluglrului Dorotei2. Acestei mangstiri i se doneazg vlasi Siljegovci cu
oamenii asezati si cu hotarele lor". Cele lane sate donate slut situate mai
spre nord §i intre ele gsim unul in tinutul Branieevului care se cheam/Bunei.
Al doilea hrisov a fost dat de despotul Gheorghe Brankovid la
1 septembrie 1428 ; prin el se confirm/ bastina celnicului Radi6 i i se
daruie§te in districtul Kueevo satul vlahilor 1?adivoevci §i satul vlahilor-
numit Kdarna, iar ling/ Rudnik satul de vlahi cu numele Vojkovci3.
Al treilea document care vorbeste de vlahi este al voievodului Juraj,
un nepot al hertegului Hrvoie din Bosnia, care restituie unele proprie-
t4i ale citorva magnati bosnieci. In acest document (1434) se vorbeste
si de vlahii Voihni6i, Pribinovi6i si Hardomi1i6i, care formau evident trei
sate de vlahi pe cind celelalte sate pe care le enumerl voievodul erau pro-
babil sate sirbesti. Atingem astfel acum si vestul Peninsulei Balcanice unde
se refugiazg populatia, care nu putea suporta jugul turcesc. Asezgrile Mr mai
noi de acolo, al'aturi de cele vechi, le avem descrise in studiile lui Jireeek 4.
Cele cinci hrisoave sirbesti, cite ne-au mai rämas, vorbesc tocmai
despre vlahii asezati acolo, in Bosnia si In apropierea Raguzei. Toate cinci
ne prezint/ un vechi privilegiu obtinut de raguzani Inc/ de la tarul Stefan
Dugan, pentru desfacerea libel./ a negotului Mr. Astfel avem o diplom/ de
la Vuk Brankovi6 (1386), alta de la despotul Stefan (1405), a treia de la
Gregor si Gheorghe Brankovi6 (1405) si In fine cite una de la Gregor
Vukosali6 (1418) si despotul Gheorghe Brankovi6 (1428-1445). Textul
tuturor acestor confirmgri5 este identic : Ori eine ar merge din tara
noastrl la Raguza, fie sirb sau vlah, sau ori ce om ar fi, pentru negustorie,
sl se duel liber". In text se face distinctie In asemenea chip §i intre sirbi
si sasi astfel cA sub vlahii mentionati In acest bc avem s intelegem Mr/
Iudoial pe pAstorii care nu si-au pierdut Inc/ specificul br vechi.
Cu aceasta se terminA, seria documentelor care mentioneazg pe
vlahi In cuprinsul vechiului stat sirbesc. Ea nu e completa, deoarece hri-
soavele unora dintre cele mai marl mgastiri sirbesti nu au fost Inc/ des-
coperite. Dar stim c tocmai aceste ranastiri (Milegevo, Studenica, Mo-
raea) aveau vlahi pe proprietatile lor..
Zak. Spom., p. 453-455.
2 Ibidem, p. 761-764, Glasnik, XXIV, p. 260.
3 Spomenik, III, p. 8-9.
4 G. Jiredek, Die Wlachen u. Maurowlachen in den Denkmalern von Raguza, Praga, 1879-
5 Novakovid, Zak. Sporn., p. 203-204, 218-221, 221-225, 227, 231-236.
6 Idem, Selo I Satull, In Glas, XXIV, p. 48.
www.dacoromanica.ro
VLAHII DIN SERBIA MEDIEVALA 31'
Intinderea geografiefi a vlahilor in Serbia medievala

Rezumind. §tirile acestor hrisoave, o cercetare atenta poate s ne
pima cu oarecare aproximatie in situatia de a urmari intinderea geografica
a asezarilor vlahe din Serbia veche.
Astfel, cei daruiti de tefan Nemanja manastirii Hilandarului (1198y
erau asezati in apropiere de Prizren, in tinutul pe care ctitorul statului
sirbesc 1-a cucerit de 1a bizantini. Faptul ca de asta data nu se descrie
hotarul asezarilor vlahe 1-a indemnat pe Novakovid s afirme ci ei nu
aveau Inca, a§ezari stabile, fiind nomazi. Dar textul hrisovului anunt5,
clar supunerea lor statornic5, catre manastire, ceea ce exclude noma-
dismul" in intelesul sau adevarat.
Hilandarul mai poseda in regatul sirbesc §i satele de vlahi Petra&,,
dupa Daniei6 undeva linga Ljeskovac, §i Gorcdevci ling& Prizren, iar pe
cursul superior al Moravei satul PoniM, din sus de Ipek, linga muntele
Bjela Vodica, precum §i satul vlahilor Dobrodoljane, in tinutul Prizrenului_
De la Constantin Dejanovid a mai obtinut Hilandarul sili§tea Nastroi,
in care au stat vlahi. Ling5, Vranje era situat satul vlah Psoderci, care
apartinuse bisericii Sf. Nicolae din Vranje. Alte donatii ale Hilandarului
erau Bunari, un Catun vlah deasupra Sekirnikului (1361) §i apoi satul
catun" cu numele Zarvince (1381). in fine, acum mai nou, profesorul
Soloviev Ii descopera pe romini §i in Koprivna (1355), in Albanial.
Cei peste dou5, sute de vlahi pe care i-a daruit *tefan, cel dintli
rege incoronat, nan'astirii 2i6a, erau a§ezati In muntii de pe malul drept
al Ibarului. in Brskovo erau asezati vlahii care formau proprietatea
episcopilor din Zahlumia.
Catunele de vlahi acordate de *tefan Milutin mandstirii din Banja
erau, dupa Rad. Ivanovié, imprastiate in mai mune regiuni : pe Kosovo
Polje (Proilovci, Bugarski Katun), in Hvostno (Bobojevci), in regiunea
Ra5ka (Voisilovci), in imprejurimile Sjenicei (Ursulovci) §i in Playa, (Smu-
dirozi). Dupa KovaZevi6 catunul Bareljevo era situat in dreapta riului
Lab impreuna cu Pijanci §i igatovci, toate cele noua catune numarau
cinci Bute de case.
Vlahii care se pomenesc in Dragobratili i Kornaina, in legatura
cu man'astirea GraCanica si cu episcopia din Lipljan, trebuie cautati linga
Sitnica, in muntii din apropiere, iar cei din Blatac, spre apus de Prizren.
1 Al. V. Soloviev, Doud contribufii la studiul statului farului Dugan (inl. sfrbA), In Glas-
nik skopskog nau &log drugtva, II, p. 25 §i urm.
2 Id Oasopis, V (1955) : Rad. Ivanovió, Katunska naselja na manastirskim vlastelind
vima [A§ezdrile catunelor de pe proprietatile manastirilorj, P. 401.
www.dacoromanica.ro
Dintre satele §i cgtunele de vlahi ddruiti mAnástirii din DeCani,

in total noua, Novakovid a identificat pe Vlasi Sremtjane cu o localitate
ce exista §i azi, spre nord-vest de Djakovica, ling Drin, iar Dani6d re-
cunoa§te un sat §i un riu cu numele &dim, lingg, Skoplje. Rad. Ivanovid
le-a identificat mai precis : doua, in regiunea Playa Gusinje, patru lingä
Drinul Alb §i trei in apropierea mänAstirii ; Vlasi Tudori6evei (in Playa-
Gusinje) din Dobra Rijeka erau a§ezati ling6 muntele Peh, unde azi
exista satele Konjusi §1 Vjetrogevica ; Vlasi SuG6ane, numiti dupg, riul
Sugica, erau spre rgsArit de muntele Altin, lingl Drinul Alb ; Vlasi Rati§evei
erau spre sud de mAnAstirea Deani, azi doug, sate Gornji §i Donji Ratig 1.
DeCani ; Vlasi Svetovralani erau in Efvosno, iar pkunile lor nu departe
de patriarhie ; Katun Vardatane trebuie fixat in regiunea Plava-Gusinje,
iar Vlasi Lepe'inovci, poate sub muntii De6ani ; Katun Kostadinovci §i
Vlasi Sreinljani sint in plasa Orabovac, lIngä Drinul Alb, iar Vlasi Goi-
lovei aproape de DeCani, in jupa Zatrnavska ; in fine Vlasi Gjurdevski
(douä ciltune) erau tot aproape de Drinul Alb, la nord de 8vanjski Most,
numite azi Mali §i Veliki Gjurgjevik (in plasa Orahovac)1.
Tarul Dugan a inzestrat ctitoria sa din Prizren cu opt cdtune vlahe
alezate in apropiere2. DupA, Daniad, Dragoljevei existA §i azi, aproape
de Skoplje3. Celelalte cAtune erau situate, dupA Rad. Ivanovid, tot lingà
mitnilstire, in valea Drinului §i la poalele muntilor. Ele insumau in total
cinci sute de familii4.
Aceste mentiuni documentare nu epuizeazA intreg materialul pri-
vitor la vlahii din satul medieval sirbesc. MAnästirile Milegevo, Studenica
§i MoraCa au obtinut §i ele vlahi, nu §tim insá in ce numar §i in care regiuni
erau a§ezati, deoarece hrisoavele lor s-au pierdut. In afar6 de aceasta si
documentele raguzane vorbese de o seam6 de vlahi in cuprinsul statului
sirbesc, pe care nu-i mai putem localiza. Reluind problema §i aruncind o
privire surnarg, asupra documentelor, Jire6ek se considera indreptgtit
85, afirme csA nu existg, aproape nici o regiune din Serbia §i nici un colt
de munte cu pkuni grase in t/rile slave, in care s'a nu se gáseasc6, In acela§i
timp, vreo urma,' ce reaminte§te vechea viatg, pastoralg cu inseparabile
rerniniscente ale romanita4ii5. Dar o asemenea afirmatiune ni se pare
totu§i prea vagg, deoarece regiunile locuite de vlahi se pot delimita cu
destull aproxirnatie.
1 Isl. Casopis, V (1955), p. 400.
5 NovakoviC, Selo [Satull, p. 51.
3 DaniCld, Rjeenik . iz knfifevnih slarina srpskih [Dictionar din antichitdtile Me-
i-arc strbesti], S. V.
4 Isl. Casopis, V (1955), p. 400.
5 Antal) jar slavisehe Philologie, 33, p. 456.
www.dacoromanica.ro
A§ezArile vlahilor nu reprezintà un nurnAr prea mare in comparatie

,cu satele sirbe§ti. Pe proprietatea mAngstirii De6ani erau patruzeci de
sate sirbe§ti, numArind 2166 case, citA vreme cAtune vlahe nu gäsim decit
nouA, dispunind de numai 266 case. Regele spune, ce-i drept, c aceste
cAtune sint putine §i grace, dar proportia nefavorabilg, persistA §i in
celelalte cazuri : mAnAstirea de la Prizren a tarului Dugan avea §aizeci
de sate sirbe§ti §i opt cAtune vlahe, iar cea de la Banja a regilor Milutin
§i Dragutin inregistreaza' §aizeci §i §apte sate sirbe§ti §i opt cAtune vlahe.
In amindoul cazurile din urrnA a§ezArile vlahilor apar destul de puternice
prin cifra familiilor ; cu toate acestea, covir§itoarea majoritate sirbeasca,
rAmine un factor hotgritor in evolutia lor.
Dar in afarl de ace§ti vlahi mai existau §i altii, care au rAmas supu0
regelui §i care vor fi continuat s ocupe regiunile muntoase ale jupelor.
Cit de mare sA fi fost numArul lor nu putem nici macar bAnui.
Intro ei vom numara insa pe cei din Stari Vlah, regiune muntoasa,
ce se intinde de la Kopaonik spre nord-vest ping la muntii Romanija,
de ling/ Sarajevo. Simburele acestei regiuni se situeazA in vAile Drinei
si Limului, aproximativ de la Vigegrad ping, la Nova Varog 1
Cvijié e de pArerea2 ca numele inseamna tinutul vechilor vlahi".
Cind se pomene§te mai intii, in 1443, se inume§te Starivlah, ceea ce 1-a
determinat pe Jireek sA afirme3 ca §i-a luat numele de la un vlah batrin".
Cei mai multi invItati iugoslavi admit, o data cu intinderea mare a acestui
teritoriu, §i caracterul sAu particular, datorit originei sale. C'était aussi
un pays habité par des Valaques, afirma Novakovié, de§i incearca s ra-
porteze numele mai mult la un mod de viat, decit la obir§ia loft. Docu-
mentele vechi sirbe§ti §i bosniace nu vorbesc insa de vlahii din acest
teritoriu §i nici toponimia lui nu e culeasA incA sistematic3. De aceea
trebuie sa, ne multumim a constata ca Starivlahul constituie o fireasca
prelungire a a§ezArilor vlahe, strins legate de Serbia nemanizilor.
Vlahii dintre Vidin §i Morava
Dar §i teritoriul dintre Vidin §i Morava, cu intreaga vale a acestui
riu, a fost o veche vatrA a vlahilor balcanici. Marturiile istorice din aceastA
regiune sint mai reduse, totu§i destul de concludente.
1 Archiv fiir slavische Philologie, 1912, p. 454 si UM.
2 J. Cvijid, La Pininsule Balcanique, p. 313 ; litteralement region des anciens Valaques.
3 C. Jiretek, Staat und Gesellschaft ..., 1, p. 25.
4 Stojan Novakovid, In Archiv /dr slavische Philologie, vol. 34, Les problemes serbes,
p. 453-456. Aici §i parerea altor geografi §i etnografi sirbi.
5 in materialul publicat In Naselja II (Vigegradski Stari Vlah) care cade in aceastii
regiune nu am gasit nici o urma. Ceva mai la nord lush, Sokolska Nahija a phstrat citeva
numiri concludente.
B. c. 2925.
www.dacoromanica.ro
34 VLAI-III NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU
Prima mentinne o Odra la clericul Ansbertus, unul din cei mai buni
informatori asupra itinerarului urmat de Frideric Barbarossa in expeditia
din 1189. Cruciatii au poposit la BranRevo, au luat apoi drumul atre
Constantinopol. Dar abia pgrgsisera cetatea de la gurile Mlavei cind It
surprinse in pgdurea foarte lungg a Bulgariei voievodul de BraniCevo,
in slujba cgruia se ggseau, alaturi de alte neamuri, i vlahii. Acestia din
urmg atacg pe cruciati cu sggeti inveninate, omorind pe multi dintre ei.
Cei ce s-au salvat izbutesc numai in conditii foarte grele s rgzbatg printre
dusmani i s ajungg la Nig.
Se stie c o parte din pgdurea Bulgariei, grin care trecea vechea
sosea, e situatg pe teritoriul care ne intereseazg. Rolul vlahilor alitturi
de ducele de Brandiz" dovedeste exsitenta lor in regiunea aceea.
Sirbii abia sub regele Dragutin au incercat s ia tinutul dintre
Timoc si Morava de la voievozii bulgari Drman i Kudelin. Ei nu au reusit
insl decit sub succesorul sau Milutin (1292), care-I anexa in intregime 1.
Ping atunci, desi Meuse parte din posesiunile bulgare, regiunea aceasta
argta din rgstimp in rgstimp tendinte dare de independentg. Subliniind
faptul c Porfirogenetul desemneazg valea Moravei ea o targ independentg,.
Novakovie se vede2 nevoit a recunoaste ca. triburile care locuiau In
Morava, ca i cele din -agile Timocului, Mlavei sau din Pek (Plums),
manifestau tendinte particulariste, probabil din pricina diversitatii for-
matiunii lor etnice". Documentele regilor sirbi privesc poate de aceea
mai mult regiunile din vecingtatea sudicg a Timocului. Spre nord-vest
de Nig in districtul Krugevac se pomenesc vlahii din 8iljegovei in 1382,
iar in distrietul Kuèevo satele vlahilor Radivoevei i Kogarna (1428).
Cd vlahii au fost rgspinditi in evul mediu in regiunile acestea o dovedesc 3-
numele de riuri, munti i dealuri ca Migiora, Peris, Vlahova, Mergelat,
Vlako Polje, Aratova, Serbanoci, Ursulica, l3andul, Singurica, Zivul Potok
altele ca de ex. Kreealica (loc in circumscriptia Knjaievac) si
Kormata (tot acolo)4 in judetul KnjOevac, pe cursul superior al Timocului,
care se leagg strins de o parte de regiunile Pirotului, de altg parte de aye-
zgrile masive ale vlahilor dintre Timoc si Morava. In Vlagka Planina,
,.muntii rominesti" la vechea granitg dintre Bulgaria si Serbia, comuna
Valni§ pastreazg un fonetism ( Valuni,§)(rom. aluni,$), a carui vechime Belie
1 C. JireCek, Geschichle der Serben, I, Gotha, 1911, p. 335.

2 Novakovié, in Archiv f iir slay. Philologie, 34, p. 206, Studiul Les problemes serbes
Constantin Porphirogenete menlionne lh vallee de la Morava comme un pays independant. Les
tribus qui l'habitaient ainsi que celles des vallées du Timok, de la Mlava ou du Pek (Pincus) mon-
traient des tendances particularistes, probablement a cause de la diversité de leur formation ethnique".
3 Sextil Pu§cariu, Elides de linguistique roumaine, Buc., 1937, p. 63.
4 Idem, Studii istroromtne, II, p. 285 (dupS R fetnik al Aeaderniei Iugoslave si P. Skok).
www.dacoromanica.ro
o crede mai adineg decit secolul al XII-lea. Tot acolo s-a mentinut
dupI cum a argtat Emil Petrovici numele vechi romanic Runios,
lox lingg Bela Palanka dennmirea satului Nam,.
Chiar o cronica sirbeaseg anonimg, vorbind de luptele dintre fiii lui
Baiazid, aratg ea IVIusa a venit in pgrtile dungrene" si a adunat un mare
)2-m5r de vlahi, sirbi i bulgari". Insirarea aceasta dovedeste cg e vorba
de tinutul dintre Vidin i Morava, unde prin urmare a existat i atunci un
numgr oarecare de populatie vlahg2. Pentru aceastg populatie avem de la
inceputul secolului al XVI-lea (poate de la 1521) un asa-zis Canun name,
codice de legi, intocmit de sultanul Soliman, in care se precizeaza dreptu-
rile vlahilor din BraniCevo i Vidin, tinuti sa fad, servidii militare i inzes-
trati de aceea cu privilegii deosebite3. Dar nu e vorba numai de aceste doug
localitgti, ci de intreg tinutul situat intre ele. De remarcat este faptul ca
vlahii de linga Smederevo au in fruntea lor primichiuri", ceea ce dovedeste
eg ant veniti din regiunea Prizren. Numele cetatiii Smederevo pgstreazg
vechea numire romineascg Simedru, dupg cum a argtat ingenios Petar
Skok. De :altminteri Krajna i Crna Reka s-au bucurat sub turci de o
autonomie deosebitg. Fund socotite ca feude ale sultanilor sau ale mamelor-
valia ale sultanilor, nu era Inguit niciunui turc sg se aseze sau sg stea
mai multg vreme in cuprinsul Mr. Faptul acesta explicg de ce regiunea Ti-
mocului 5i-a pgstrat caracterul deosebit pe care 1-a avut din vechime,
I n asa m'asurg, cl la 1696 contele Marsigli, cacind o calatorie pe Dungre,
intilneste pe malul drept, de la Portile de Fier si ping la Vidin, o mare mul-
time de vlahi4, care vorbese rumuniset", adicg o autenticglimbg romanicg.
In fine, doi invgtati en bung reputatie, slavistul van Wijk i balcanistul
Sandfeld au argtat cg, intro slavii bulgari i sirbi, s-au interpus, incg din
primele veacuri ale asezgrii lor in Peninsula Balcanicg, un element distinct,
care a impiedicat contactul direct intro ei in regiunea Moravei5 i c acest
element 1-au constituit vla hii 5.
1 Dacoromania, VIII, p. 182-185. 0 seamd de toponimice romtnelti din regiunea Ni.fului,
de Emil Petrovici. Aici i parerea lui Pell&
2 Dr. Teodor Tripcea, Rominii dintre Timoc si Morava in lumina trecutului lor istoric.
Pentru datele cuprinse In cronica slrbeasca TrIpcea citeaza pe I. Bogdan, Ein Beitrag zur bulga-
rischen und scrbisclzen Geschichtsschreibung.
3 Glasnik zem. Muzefa u Bosni i Hercegovini, XXX (1918), p. 302-304. Invatatul musul-
man Riza Maderizovid crede ca aceasta kanunama a fost data de sultanul Suleiman. Petar Skok
(op. cit.) li socoteste sirbi pe acesti vlahi. Documentele turcesti fac Insa distinctie intre impozitele
vlahilor si ale celeilalte raiale.
4 T. Tripcea, op. cit., p. 39.
5 Dr. Mathias Friedwagner, Ober die Sprache und Heimat der Runuinen in ihrer Friihzeit,
In Sonderabdruck aus Zeitschrift für Romanische Philologie, vol. LIV, fasc. 6, Halle, 1934, p. 693
si urm. Cf. N. van Wijk, Taalkundige en historiese gegevens betref fende de ondste betrekkingen
lussen Serven en Bulgaren [Date lingvistice i istorice privitoare la cele mai vechi relatii dintre
strbi si bulgarik Amsterdam, 1923 (In Comunicarile Academiei Regale de $tiinte, Sectia Literara,
vol. 55, seria A, nr. 3).
www.dacoromanica.ro
36 VLAI-III NORD-BALCANICE IN EVUL MEDIU
Vlahii din Muntenegru i Ilertegovina

Din timpul lui *tefan Nemanja pind dupd moartea tarului DuAan,
statul sirbesc a stdpinit partea cea mai mare a teritoriului situat in spatele
litoralului dalmatic. Zeta, Travunia, Trebinje i Zachumlje au fdcut astfel
parte, aproape fdrd, intrerupere, din regatul medieval al nemanizilor. Ti-
nutul cuprins In aceste provincii a avut ins/ si el populatie vlahd foarte
veche i poate chiar numeroasd.
Pornind din regiunea Prizren, de sub Visitor si din Muntenegru
migratiunea vlahl a pdtruns pia, In coltul de nord al Drinului Mare, In
preajrna orasului Scutari F}i. in cricumscriptia Puka, vechia Epicaria. Isto-
ricul croat ufflay, care face aceastá constatare, se Intemeiazd numai pe
doud nume ce figureazd in cadastrul din anul 1416 al districtului Scutari.
In satul Sacholi el a gdsit doi romini" : pe Sergi Offa (= lat. offa)
.§i pe Fratta Martin, in al cdrui nume s-a pdstrat cuvintul frate".
De aceea se crede indreptatit a localiza simbioza albano-vlahd Intro Mani,
Raguza i Prizren. Aid s-a format, dupd pdrerea sa, terminologia pasto-
rald, comund, pe un vechi fond indoeuropean. Ca probd mai aduce urmit-
toarele fapte : un locuitor din Cattaro, se numeste in secolul al XV-lea,
Gurcho Vrda (alb. urde, rom. urdd); un altul se chiamd (1427) Partho
de Briza, iar in satul Rapista lingd, Scutari se pomeneste (1416) un anume
Gin Brinzi (rom. brinza ; la Raguza 1357 : brenca caseus vlachescus). In
fine, vdraticele tribului albanez Merturi se numese pind astdzi Brizal.
Incheierile lui 8uff1ay sint in parte indreptatite, caci a existat aievea
o simbioza albano-vlaho-sirbeasca in triunghiul semnalat. Scutari si impre-
jurimile sale au fost cel mai extrem punct din sud-vest, ping la care an
ajuns pastorii vlahi. Dupd, probele de limba ce ni se dau se poate afirma
ca migratiunea a avut caracter pastoral si nu a fost prea masiva, cu toate
ed nici Offa, nici Fratta, nici Briza nu sint rominesti". Intr-adevar,
regiunea din preajma lacului Scutari atrAgea Inca si in secolul al XV-lea
pe pastorii vlahi din Crna Gora, cu clima dulce ti cu pdsunile potrivite
pentru iernat. Aici vor fi venit si turmele de pe versantul sudic al muntilor
Korn i poate cei din lanturile situate la apus de Prizren. La frontiera
Albauiei exista Inca' i azi satul Vlahinja, mentionat in secolul al XIV-lea
ca apartinator manastirii DeCanilor2.'
Din fericire, atit mentiunile documentare cit i studiile antropo-
geografice sistematic intreprinse de invdtatii iugoslavi, ne fac cu putintd
sd urnarim in aceasta regiune cu mai multa sigurantä .miscarile vlahilor
1 Dr. Milan Sufflay, Srbi i Arbanasi ISIrbii i albaneziik Belgrad, 1925, p. 75-76.
2 Cf. Rad. Ivanovid, Daansko olastelinstvo, In 1st. aasopis, IV, 1952, p. 177, 194.
www.dacoromanica.ro
s'a formulam incheierile ce ni se par mai apropiate de realitgtile

istorice.
Intinderea vlahilor spre litoralul dalmatin e un fapt istoric. Ii
confirm/ mai intii hrisovul reginei Elena, care, facind Inca, In 1280 o
donatiune m/n/stirii Sf. Nicolae de pe insula Vranjina (partea de nord-
vest a lacului Scutari), amenint/ cu minia i pedeapsa regelui pe acela
dintre boierii mari sau mici i pe ceilali nobili, fie sirb, fie latin, albanez sau
vlah, care ar indrAzni s/ jigneascl drepturile mAnAstirii. Oricum am in-
terpreta prezenta vlahilor de aici, ca fAcind parte din nobilime, cum sustine
JireCek, sau reprezentind populatia pastoralg, nu se poate trece cu vede-
rea c/ avem un tablou al populatiei din regiune, din care elementul vlah
nu lipse§te. Dar dispozitia luatl de regina Elena o repet1 din cuvint in
cuvint i regele ITrog Milutin in anul 1296, and d'Aruie§te aceleimi mg-
ngstiri satul Orahovo in Crmnica, o regiune situatà Intre capatul nordic al
lacului Scutari i intre t/rmul mgrii. Dac5, totu0 interpretarea lui JireCek
ramine In picioarel i dac/ Ii vom socoti pe vlahi intre nobilii" sau mai bine-
zis Intre proprietarii" regiunii, vechimea lor e mai presus de orice
AceastA adinc5, vechime reiese 0 din faptul ca" vlahii de aici se pome-
nese In clocumente organizati dupg triburi (plemena), In deosebire de vlahii
m/nAstirilor sirbe0i, care sint impktiti In frItii. Dar fie c5, vom considera
triburile ca fiind de origine albanez6, fie c5, le socotim drept cea mai veche
form*/ a organizatiei sociale slave, adoptarea lor de &are vlahi presupune
o simbioz/. indelungatg, In chiar acest spatiu. StrAvechi trebuie s5 fie
gi cele dou/ numiri de munti Visitor 0 Durmitor, de0 ele se mentioneazI
numai in secolul al XIV-lea 0 al XV-lea.
Inv/tatul sirb Erdeljanovié pune mezarea vlahilor de aid intr-o epoc/
foarte veche ; avem impresia cg, se ginde0e chiar la perioada de timp chid
s-a produs ocuparea de cgtre slavi a acestor regiuni, de0 nu o spune clar.
0 simbioz5, sirbo-a1banez1 nu admite In acest spatiu, decit In proportie
foarte redusg, in teritoriul Cetinje 0 in Rijedka Nahija. Dupg farerea sa,
in restul Vechiului Muntenegru" nu se poate dovedi existenta elementului
albanez. De aceea inclin/ mai degrabl s creadl c numele albaneze au
fost rgspindite aid de pgstorii vlahi. In fine, dup./ Erdeljanovid, e sigur
c5, au existat la Irgnjani 0 la Ceklidi i In secolul al XVI-lea 0 al XV1I-lea
vlahi care vorbeau romine0e" (v/a§ki) 2.
Intensitatea mearilor vlahe se vede 0 din denumirea de odinioar/ a
vechiului Muntenegru: eatunni Cernagore (1435) evident, dup./ forma
1 C. Jireek, Staat und Gesellschaft. . III, p. 17.
a Naselfa, 24, Shwa Crna Gora, de dr. Iovan Erdeljanovié, Belgrad, 1924.
www.dacoromanica.ro
tipic5 de asezare pIstoreasc5, proprie elementului vlahl. Numele acesta

s-a pastrat pin5, azi in Katunska Nahija. Dar cA numgrul vlahilor din
aceast5 regiune a fost intre-adevgr insemnat, o dovcdcste faptul rele-
vat si de Erdeljanovió c5 traditia despre ei se mentine foarte vie In
toate pArtile Muntencgrului.
Trebuie mentionat5 indeosebi traditia privitoare la clàdirea bise-
ricii din Cetinje. Ea se numeste pin5 azi Vlagka Crkva. Existg ins5 mai
multe variante care povestesc felul in care si de &are eine s-a zidit
biserica. Dup5' A. Iovióevió (traditia din Rijeka) vlahii au avut in cimpia
de la Cetinje o biseric5 a lor, care se chiam5 si azi Vlagka Crkva. AsezArile
de capetenie erau in Cetinje si in imprejurimi, de unde pgsteau cu turmele
pe muntele Loveen si jupa Rijeka. Capetenia din urm5 a vlahilor de aici
a fost Radule Vlah, om voinic si vitgaz, care pdstea oile iarna pe litoral,
iar vara, in Cetinje. Intr-o zi de prim5vara, cind suia la munte, el a fost
pindit si omorit de oamenii lui Ivan Crnojevi6.
Dup5 Erdeljanovió (traditia din Cetinje), Ivan Borojevió s-a refu-
giat, cu cei patru fii, din Staid Vlah in Zlatibor, in Zeta, si de acolo a mers
la Cetinje, cu vreo 30-35 ani inainte de a se aseza aid. Ivan beg. In
pragul mortii el Isi sfatui fiii s5, nu plece mai departe si dacg ar muri s5
nu-i lase osemintele in pustiu, ci ori s1-1 ingroape in Obod (Rijeka), ori
s5-i cladeascA aid o bisericutg. El a fost inmormintat pe culmea cea mai
inaltg, clAdindu-i-se o bisericut5 de lemn deasupra gropii, inchinat5
Sf. Maria. Tot alaturi a fost inmormintatà si maicg-sa le lita si sotia sa. Cum
aici erau pe atunci &aline de ale oamenilor din Zeta, care pa,steau turmele,
de cite ori intrebau ce-i asta" 7, li se rgspundea asta-i biserica unor
starovlahi". Si de aceea s-a numit biserica Viagka Crkva. Traditia päs-
trat5 de fratia Delje afirma,, de asemenea, cg biserica a fost clgditS, de
starovlahi, popor, care a fost inainte de sirbi".
In baza acestor traditii2, pe care le crede foarte vechi, Erdeljanovid
sustine c5 biserica vlata" din Cetinje a fost cu mai mult5 probabilitate
ingltatg de fii lui Ivan Borojevid, decit de vlahii rOmanici". De aceea o
considerg, ca o amintire de la imigrantii din Starivlah". Dar invatatul
iugoslav uit5, c5, bisericuta din Cetinje se numeste vlagka" si nu staro-
vlagka crkva", ceea ce ne determinl s5 ne gindim chiar la originea vlah5,
a lui Ivan Borojevi6, confirmata de altfel si prin faptul c5, unul din fii
sgi, Ugur, are nume specific vlah. Dar pentru caracterul intemeietorilor
de cgtune din Muntenegru vorbeste ins5,si legenda despre omorirea lui
Radule Vlah, care contine un strAvechi motiv de balad5 a pgstorilor
1 Naselja, 24, p. 54.
1 Op. cit., p. 224 227, 267, 334 §i 523.
www.dacoromanica.ro
romini (Miorita). Aceasta legenda, cu variante, (adaptate la alte persoane)

traieste si la celelalte triburi muntenegrine de origine vlahl : l.a Bjeloge si
Bacule (Batule). -
Este de subliniat, in tot cazul, ca, vlana crkva se pomeneste pentru

India data In diploma daruita de Ivan Crnojevi6 (1485) manastirii Cetinje,
iar c5 un nea-n, Bjelice, din Katunska Nahija, era de origina vlaha,
dupa o marturie raguzana din anul 1430 (quod istis Vlachis de Zenta
Bielize)1.
In continuarea regiunii de linga Moral, in directia orasului Cattaro
si in intreg hinterlandul" sau, apar vlahii in secolul al XV-lea. In 1423
se ref ugiaza In oras unii vlahi. In 1452 Niko la Altoman a potolit rascoala
din lmprejurimea orasului Cattaro cu ajutorul unor morlaci. Statute le
orasului redactate in secolul al XV-lea, vorbind de populatia dimprejurul
cetatii, amintesc aid albanezi, slavi i vlahi. Dar dintre vlahii din ime-
diata apropiere a orasului nu cunoastem cu preciziune decit pe cei din
Rigiani (1430), linga golful Richino2.
La aceste date trebuie s adaugam terminologia romanica, pe
care N. Jokl o releva In limba albanezilor din regiunea Drin 3. Dup'a
dinsul, termenii au fost imprumutati de la vlahii care au trait o data pe
acolo si care vorbeau un dialect apropiat de cel dacoroman : alb.
LemnjGarnwinde, Ilaspel", din rom. lemne, pl. lui lemn; alb. me trase
aufziehen" din tras, part. perf. al lui trag ; alb. pedim Franse" din
dacoromanul piedin, care, din cauze fonologice, a trebuit sa fie impru-
mutat dupa 1348 ; alb. fioor Gehilfe des kasebereitenden Senners",
rom. ficior ; alb. alteroj, me alteruem graune (vorn, allerersten Anbruch
des Tages g.sagt), din rom. albitor, albitoare, albi ; alb. gavre, gaarr Loch,
Hohlung, Baumstamm", din arom. gavra' = dacorom. gaurd ii gheg.
sud. zgdure Hohlung", zgaur i zgaver, dintre care formele cu -an se
potrivesc cu dacorom. sganr, sgalura -gaurd, iar zgaver, -a cu arom. gavrä.
In regiunea Ku6i din Muhtenegru s-au pastrat dupa DifeiO 4, pina
azi termenii pastorali, care trebuie atribuiti mostenirii vlahe I runza,
urda, capica, familia, fact rom. fagi, feisie (slanina porcului se taie in
,,fase", dintre care partea de deasupra se numeste porbotina", iar cea
declesubt potrbugina") ; pasaran, un soi de berbeci ; pasarica, un soi de ca-
pra; muskula, oaie sau capra muscura, cu botul alb impestritat cu pete negre_
1 C Jire6ek, Die Wlachen und Maurowlachen in den Denkrneilern von Raguza, p. 115.
2 N. Iorga, Notes et extraits..., II, p. 211 ; Mon. SI. Mer., XXI, p. 436-437, Novakov16,
Zak. Spom., p. 3, C. Jiretek, Die Wlachen . . p. 114-115.
3 Revista filologica, II, p. 246-247 ; Rumeinisches im Albanischen. Cf. N. DrAganu,
Rominii hi sec. I X XIV, p. 609.
4 St. DAC:id, Zivot i obMaji plemena Ktea [Viata i obiceiurile tribului Ku6i1, Belgrad,
1931. A se vedea registrul cuvintelor. Cf. acelasi termen la bulgari : Th. Capidan, Raporturile
linguistice slavo-romine, Cluj, 1923, p. 195.
www.dacoromanica.ro
40 VLAH11 NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU
In Stara Crna Gora, Erdeljanovid ne d5, un nume foarte interesant :-

Mani .Do (p. 622), pust1 sau c5,tun in Dobronja Do, observa, ins5, cg
forma lui originaM, este Metsni Do. Nu gre§im, credem, dac'a presupunem
c5, la baza acestui nume trebuie pus cuvintul dacoromin mas (< lat.
mansum), cu intelesul Sehafsteitte für Sehafel, care se intimpin5, atit la
dacoromani, cit §i. la aromini. Tot Erdeljanovid aratl ca. in Muntenegru
§i intr-o parte a Zetei se intrebuinteazg ping azi cuvintul bettiti se (a se
lovi", a se bate". Naselja, 24, P. 243), asenfanàtor cu rom. a se bate.
Pentru a putea aprecia importanta influentei albaneze, insemna'm
aici c5, inainte de turci ggsim albanezi a§ezati in valea inferioarl a Limului,
in tinutul Ku'eilor §i. in Djakova din Serbia Veche, apoi in Vrane§
de lingg Lim §i in tinutul Imota din Dalmatia. Se constat5, ins5. *i
ceva mai la nord de Ku Ci., in tinutul Vasojevki §i Bratono2i6i. In fine
ei se mai intilneau cu arominii §i cu vlahii nordici in valea superioarà
a Drinului Negru, sub Ohrida §i. in regiunea muntelui ar, 1ing5, Prizren.
CAtre sfir§itul secolului al XIII-lea, albanezii se dovedese din nou capa-
bill de expansiune spre nord,iar la sfir§itul secolului al XVII-lea, ei ocupa'
locul sirbilor plecati spre provinciile austriace. Acum palrund pe cimpul
Mier lei (Kosovo Polje) §i inainteazg ping aproape de NW. .
In regiunea Raguzei, vlahii ocup5, un teritoriu mult mai vast. In

conventia dintre tefan ITro§ cu raguzanii (1357), se amintesc vlahii
din districtele Drae'anica, Canale, Trebinje, Vermo, Rudine, Chelmo
(Hum, Zahumlje) §i. Bosnia3.
DraCevica era tinutul de la Castelnuovo, ling5, mare, iar Canale
(sl. Konavli sau Konavle) se nurnea litoralul care se intinde de la Golfo
di Breno pin6 la intrarea in Golful de Cattaro. Punile situate acolo
pe muntii dinspre faarit, se numeau Planine. Jupa Trebinje trebuie s-o
cgut5m in preajma cetAtii cu ace1a0 nume. In evul mediu Trebinia joac5,
un rol insemnat, in sud avea de frontier5, Golful de Cattaro, iar spre apus
marea, de la Cattaro pin& la Raguza. Frontiera de la nord pornea de
la Raguza spre muntii de pe litoral, peste Popovo-Polje, §i. apoi printre
Ljubomir §ii Ljubinja se indrepta cgtre Gacko. Frontiera faaritean5,
era situat5, in muntii dintre BileCe ksi Piva. Vermo sau Vrm infAti-
vazg numele vechi al jupei Klobuk. Litoralul dintre Raguza §i gura
Narentei impreung cu hinterlandul sau se numea Helmo (Hlm, Zahlumje)4.
1 Th. Capidan, Romlnii nomazi, p. 169.
11 Sufflay Milan, Srbi i Arbanasi [Strbii 0 albanezii], p. 76, 81, 82. Glasnik Zem. Muzeja
u Bosni i Herceg., XXX (1918), p. 229.
3 Mon. SI. Mer., XIII, p. 184.
4 C. Jirdek, Die Handelsstrassen und Bergwerke von Serbien und Bosnien, Praga, 1879,
p. 22 §i urm.
www.dacoromanica.ro
Pe aceste teritorii Jire6ek cunoaste din documentele raguzane pe

vlahii din Banjani, intre Bile6 si Nikgi6, apoi pe vlahii Nikgi6i si pe vlahii
Mirilovi6i, spre vest de Bi1e6. Tot spre vest de Bile6 erau vlahii din
Pilatovci ; In Trebinje erau cei din Bobani 0 probabil, cam tot acolo,
vlahii din Podcrnji si Pliske 0 cAtunele Dobrili si Ladovi6i. LIngA soseaua
care duce de la Trebinje la Novi erau vlahii din Versinje. Jire6ek mai
aminteste, In fine, pe vlahii Krisojevi6i si pe Burmazi, in districtul Stolac1.
Informatiile de la Raguza despre vlahi sint Ina acurn mult mai
bogate. Ele Weep atre sfirsitul secolului al XIII-lea si merg pinA in
jumAtatea a doua a secolului al XV-lea, cind vlahii fie ca. isi pierd speci-
ficul, fie cA bleep sA migreze spre nord de teama nAvAlirii turcesti. Acesi e
informatii privesc intreg teritoriul care se intinde in spatele litoralului,
de la Cattaro, ping la gura Narentei (Neretva).
In 1280 doi raguzani care s-au dus la Cattaro WA cumpere soinii
au fost jefuiti de vlahi (Blachi)2. In noiembrie 1280 Serdan al lui Radoslav,
vlah din Dobrava (Blacus de Dobraua) isi vinde serbul, pe Tvrdoe din Bosna3.
In 1283 Dobrain fiul lui Bratoslav, vlah din cAtunul Ialove (Blachus
de catone Jaloue), vinde o serbä, cu numele Milosti de Bosna4. In acelasi, an,
Dragoslav al lui Bogdan vinde pe serba Bogdana de la Sana5. In septem-
brie 1284 cneazul din Raguza cerceteazA un caz de agresiune intreprinsI
de citiva raguzani impotriva unor vlahi. Cazul e descris de vlahul
Gunja Dragoslavid astfel6 : Mind la Raguza, a vindut vite, linA si alte
mArfuri obtinind 26 perperi 0 8 grosi. Apoi a cumpiirat cercei de argint 0
alte lucruri si a plecat spre Slavonia". CInd a ajuns In dreptul viei proto-
magistratului Gregorie, a fost atacat de Milbrat, paznicul din via lui
Trifan de Iuda FA de tovarAsii lui, pe urmA bAtut ping la singe si jefuit
de tot ce avea. Cercetarea a constatat de fapt vinovAtia agresorilor, con-
damnindu-i, dar ea ne informeazg cA vlahul Gunja nu a fost singur, ci c. u
incA doi tovarg 0, dintre care unul era bAtrin. Erau Inarmati cu arcuri,
dar nu au indrAznit s'a tragA, deoarece se aflau pe teritoriul Raguzei.
Cearta a avut loc In limba sIrbeascg, dupA cum spune un martor (audivi
voces clamantes in lingua slavonica). In afarA de bani i s-au luat si alte
1 Jire6ek, Die Wlachen und Maurowlachen, p. 114-115.
2 Dr. Gregor Cremanik, Istoriski Spomenici Dubrovatkog Arhiva, Seria III, Belgrad,
1932, p. 33.
3 Ibidem, p. 39.
4 Ibidem, p. 111.
5 Ibidem, p. 115.
6 Ibidem, p. 125-131. Interesant ceea ce s-a luat de la vlahul bbtrin : Stancus predictus
restiluil iumentam et bisacias et unam zuppam veterem et unam sclavinam velerem et unam zueni-
cam veterem. Item Tollischauus Otomani restituit duas bisacias et unam toarnicam et unam spstam
et in dictis bisaciis erant panis, melones et una resta ficuum. Item Milbratus... restituil duos
saccos vacuos unum filtrum a sella et unum eapellum.
www.dacoromanica.ro
42 VLAHII NORD BALCANICI IN EVUL MENU
lucruri, pe care le enumerg. Al doilea vlah cu numele Bon (Bon, blacus

veteranus) a fost de asemenea bgtut i jefuit. Lucrurile vlahilor crau inar-
cate pe o junina de asin (iumenta).
in octombrie 1284 a fost pirit un sot al lui Radoslav, vlah din
atunul Bolarni, a a vindut unui raguzan. un asin orbl. in noiembrie
1284 vlahii Dolieman de Gostay i Rate Prvoslav m6rturisesc c negus-
torul Matei din Rasteno ti-a depus marfa in casa vlahului Branislav si
ca pe urna6 marfa a fost dijmuità2. In Ianuarie 1285 s-a plins Ratcus
Obrati a,, umblind pentru cumprgturi in Slavonia", la Polka 1-au
atacat Rudiljanin, fiul lui Berislav vlahul i sc.ii i c apoi, asteptindu-1
in drum, 1-au jefuit3. In august 1285, un maiestru raguzan se plinge a,
lucrind,la vlahi (ego steti cum Blachis et operabar artem pilicarie), a cistigat
opi burdufi (caseos) In valoare de patru perperi i c, in timp ce mergea
de la un atun la altul (et dum irem per Blacos ab uno catone ad alium),
au venit cei doi fii ai lui Ivan Vlahul, 1-au bg,tut i i-au luat brinza4.
In noiernbrie 1285 Leonard de Cessigusso reclamg sfatului Ca, a vindut
Latitei, sora lui Gruboe BersovicS, o cing6toare sclavonä" de argint
aurit i c aceasta refuzg sa-i plgteasa pretul de zece perperi sau sa-i
restituie obiectul. Vlahul Gruboe era stApinul unui atun (ego iveram
-in catonem Blacorum quorum est dominus Gruboe Ber.)5. In decembrie
1285, opt vlahi cu num3le Bratigna Dobrognago, Branislavus de Negomir,
Dobrosclauus, frater dicti Branisclavi, Radomir frater Prebri, Berriuci
filius Vidachi, Milosclavus Gleiavich, Vladus de Vper et Badomir Vida-
eovich recunosc o datorie de 10 perperi atre Ioan de Picinego°.
Unii din vlahii pomeniti erau asezati in atunele apropiate de
Raguza, altii vor fi fost originari din cgtune mai indepArtate, situate in
cuprinsul regatului sirbesc. Per Blacos ca §i ad Vlacos din 13677 par a
indica o regiune intreagA, unde se mergea usor de la un atun la
altul". Aceast5, regiune era situath probabil in muntii din apropierea
Raguzei. De aceea in 1367, cind un raguzan plea, ad Morovlarhos, lug de
la sfat pentru cheltuiaM zece perperi. C n-a primit decit atit, se explial
dup JireCek, prin imprejurarca ca. vlahii erau -asezati nu departe de
oras8. in acelasi an un anume Nixa Buchana a fost pedepsit, pentruc6
mergind in munti (per planinas) la vlahi (ad Vlacos), le-a denuntat pretul
1 Dr. Gregor .ernoInik, op. cit., p. 133,
2 Ibidem, p. 135.
3 Ibidem, p. 140.
4 Ibidem, p. 145.
5 Ibidem, p. 155.
6 Ibidem, p. 157.
7 Mon. SI. Mer., XXVIII, p. 106.
8 C. Jiree'ek, Die Wlachen und Maurowlachen, p. 123.
www.dacoromanica.ro
sarii. Dup6, JireCek, trebuie s ne gindim la muntii situati in spatele

litoralului canalitanl. in apropierea imediata a Raguzei, un cronicar din
secolul al XV-lea, Anonimul" raguzan, cunoaste pe morlacii de pe mun-
tele Sf. Sergiu (Srgj)2. DimpotrivA, cind in 1332 un cMuggr cu numele
Vintichiusk oferea raguzanilor sg le aducA vreo cincizeci chtune de vlahi,
sub anumite conditii, iar senatul imputernici Consiliul Mic a lua hoiä-
riri in aceastA privintg, e vorba, evident, de regiuni mai indepArtate
in 1422 se pomeneste de Vlachi, de caton Dragasce de Bagnanj,
din care se vede cg, Dragag era cgpetenia unui &tun de al banjanilor.
Goitan Banilouich et Bogoslavus Dersimirich, Vlacchis de chatone de
Dobrignaci sint mentionati la 13764. Petar Skok, impreuna. cu Truhelka,
a intoemit Inca in 1918, o 1ist6 mult mai completA dar tot pe baza actelor
raguzane. Ei au adàugat5 pe :
1 Vlachi de Grupssa Sudich in Ceruona (1305).
2 Vlasi VraneS1 (1428).
3 Vladil ,Bunissich Moroblachus de Zlocrnha (1368).
4 Katun Buna6 (1419).
5 iuroviCi (1452).
6 Katun Thomich (1368 si 1390).
7 Kalendia (sec. 13).
8 77
Ban jani (1436).
9 71
Bobani (1428).
10 If Bogavi (1436).
11 71Bogdaie (poate 1ing5. Bilede).
12 Cathonus Buchuichi (1393).
13 Katun Buchinich (1422).
14 2f Buroevich (in Korito).
15 )9 Craisalich (1405).
16 de catone Crabicij (poate Grabi6i).
17 Vlachi de Cuthlovich (1434) in Popovo (Torumana).
18 Katun Derban (1368), dincolo de Prijepolje.
19 7, ,Dobreci (1425).
20 Vukosav Dobrovil vlachus de cathon Vlachouich (1393).
21 Katun Dragisa (1507).
22 Chiarach Badovani Drasenovich vlachus cathonarius de Bagnana
(1428).
1 C. Jireeek, Die Wlachen und Maurowlachen, p. 115.
2 Mon. Sl. Mer., XIV, p. 8.
3 Ibidem, XXIX, p. 355.
4 C. Jireeek, Staat und Gesellschaft..., I, p. 33.
5 Glasnik Zem. Muzeja u Bosni i Hercegovini, XXX (1918), 307-308.
www.dacoromanica.ro
23 Vlachi Odroggnacha ( = od Drobnjaka, 1433).

21 Vlach de Garza, in Glubomir, in villa eorunt" (1420).
25 Vlachi Ghermanovich (1404).
26 Katun Grubdeevie (1419), in Vermo, 1Ing. Klobuk.
27 Kresojeviei (1408), in Playa.
28 Krstiei (1403).
29 Morlachi de Glubigna (1420).
30 Kat u n Matessevacz (1405).
31 Ljuboje Miltenie de catono Golubovich.
32 'fatal? Nenkovió.
33 71 Oliverovie.
34 71 PapCie.
35 11 Perutinió (1406).
36 Pliske, vlahii voievodulili Stijepan VukCid (14371).
37 Pokrajac (1405).
38 Pozarnichi (1434).
39 Predojevie (1433), ling6 Bilede.
40 Bratulj Milinid Moroblachus (1425).
41 Rakojevidi, vlahi din Sachovo ( --= Zakovo).
42 Rigiani (1433) in Grahovo.
43 Katun Sadunoviei lingg Raguza.
44 Ugarci, vlahi ai lui Sandalj (1433) ; in 1410 Morlachi de cathono
Vgarci".
45 Vrkac Vignevie et sua catuna (1436).
46 catunus Dobreci Visulovich.
47 Katuv Vlachovich (1393).
48 Vojsinovié (1437), ling5, Trebinje.
49 Hatuv VuZiima (Vukoviói din Miri1ovi6d).
50 Katun Vragovie (1420), ling5, Trebinje.
51 Vlasi in Naga Gora" (1429), muntii ce apartin Raguzei.
E drept, eg, unele din aceste denumiri se repetA IBanjani (sub nr.
si 22), vlahii Buèvió i Bu'eini6 (numerele 12 si 13) sint identici : &annul
V1ahovi6 e inregistrat de dou5, ori (numerele 20 si 47), iar Bratulj Milinió
e nume de vlah, iar nu al unui catun. Cu toate acestea, numg,rul atunelor
vlahe este destul de mare EA trebuie indeosebi subliniat c eele mai mune
slut mentionate pentru Intiia data in secolul al XV-lea. Aproape toate
eltunele vlahe au nume slay, eu exeeptia doar al lui Dobret Visuloviei
www.dacoromanica.ro
VLAIIII DIN SERBIA MEDIEVALA 45
(rom. vis, cu art. -ta)', care i el arata clar Ca niei vlahii de aid nu erau
de obirsie aromini, §i Sakovo, care e format din cuvintul rom. sac. Dar
romanic e i numele lui Bratulj Mi1ini6, cum arata articolul -u/. Urcati
Vignevici e de asemenea romanic ( = a urea", urcati). guroviói 'Amine
problematic, desi Skok 11 considera format din cuvintul rom. jur (impre-
jur). Frecventa numelui Bun trebuie sa Inlature Indoiala unora, care 11
socotesc hipocoristicullui Bunislav. Forma Bon Vlahus exclude o asemenea
-derivatie.
Lista lui Truhelka i Skok se poate completa cu catunele de vlahi
.scoase mai nou de St. Dinjid :
1 Bocdanus Tollanovich de catuno Sottovich (1313).
2 Bogavec Bogunovich, Vlach de catuno Druchovich (1404).
3 Bogdan Glegievich et Bogetta Nenchovich, Vlachi Bormaxi (1404).
4 Borissavus Boicovich tie Mirnovieh, Vlachus (1408).
5 Braychus Stiepoevich de catuno Iuryevich (1379).
6 Caloiurch Mircetich de catuno Cherssoevich (1379).
7 Milbrada5a et Zub Clapovich moroblachi de catuno MilbradaZich
(1379).
8 Obrad Glegievich, Vlach de cathono Veselenich (1407).
9 Radach Bogavcich, Vlachus de cathono Radoslavi Xurovich
(1404).
10 Radivoy Voxich Drobgnach, Morlachus de Pripogle (1423).
11 Radoslavus Vladoyevich, Vlachus de Anagasto (1401).
12 Stiepan Medoevich, Vlachus de Rudine (1443).
Une le din catunele date de Dinjid le cunoastem din expunerile lui
Jireëek (Bormaxi = Bormazi, Miriloviéi), iar catunul lui Rados lav
Xurovich trebuie identificat cu Zuroviói Inregistrati si de Skok Tru-
helka (1452). Luate Impreuna, listele acestea arata 58 catune, la care
trebuie a se adauga Inca noug, semnalate de Jiraek i iérno'gnik
Podcrnji, Dobrili, Ladovioi, Versinje, Dobrava, Lalove, Bolami §i Gostay).
Cu totul avem deci 67 catune ale vlahilor, asezate la distanta mai mica
sau mai mare in muntii din estul Raguzei.
Este aproape cu neputinta sa repartizam pe teren acest mare numar
de catune vlahe. Ele erau presarate pe teritoriul ce se intinde de la Playa
spre nord-vest i cuprindea, evident, regiunile muntelui Durmitor, apoi
Grahovo, Klobuk, Nikgi6, Trebinje, Bi1ee, Ljubinje i chiar Prijepolje
in rasarit. Linga Neretva nu putem localiza decit catunul din jupa Dubrava
(1280). Se apropie bug de regiunea acestui riu catunele Ugarci, la nord
1 Un Visule delli Brumas" se pomeneste la 1343 dup5 Dinié (easopis jug. Isl., III, p. 122).
www.dacoromanica.ro
de Trebinje, Buroevia (in Korito) si. Vlahovidi, la nord de Ljubinje.

Sate le Ugarci si Vlahovidi existg si azi. Dincolo de Neretva, deci mai la
nord, trebuie probabil plasate cgtunele lui Urkac (Urcat) Vigne yid, al
cgrui descendent poate fi vlahul Obad. Vidnjevié, mentionat in secolul
al XVII-lea de urbariile Frankapanilor la Bosiljeval. Citeva cgtune erau
situate in Muntenegru, iar &are rgsgrit, lingg Lim, se mentioneazg vlahii
din Pripolje 0 .Derpan. Pe la 1430, Sandalj Hranjid, care stgpinea o largg
zong in spatele Raguzei (Cattaro Milegevo Drina Samobor
Vrhbosna ping in sud de Mostar), avea supuse urmgtoarele cgtune
din cele mentionate mai sus : Pliske, Mirilovidi, Burmazi, Podcrkve,
Bobani, Pilatovci, Kresojevidi, Kristinidi si. Ugarci2. Unde erau mai
compacte atunele vlahe, nu putem stabili, prin urmare, cu preciziune ;
credem insg a nu gresi dacg presupunem cg tinutul dintre Dubrovnik,
Trebinje, Nikgié, Bile& si. poate Stolac se va fi numit uneori Vlahia sau
ad Vlacos sau partes Vlachiae ; aceste numiri sint mentionate intr-un
act al consiliului minor din 2 oct. 13973.
Aici sintem indreptgtiti a localiza si. tinutul Donji Vlasi, in latineste
Vlachi Inferiores, pomenit in veacul al XVI-lea. In 1535 se vorbeste
adicg de M urlachi Partis Inferioris, iar in 1597 acest district", cum ii
spune Petar Skok, se defineste astfel : si mai jos de Trebinje se aflg
jupa Popovo si. Donji Vlasi si Drina (Drijeno, Rugg' Trebinje) si. Bunia,
iar la vlahii inferiori cgpeteniile sint llrabeni". Skok se gindea4 la
teritoriul dintre 2ab1jak si Stok, insg aceastg regiune e prea indepgr-
tatg de Trebinje si Drijeno. Pe de altg parte, credem si noi cg are drep-
tate cind presupune cg a existat si. un tinut numit Gornji Vlasi (Vlachi
Superiores). Skok se gindea fie la Starivlah, fie la Katunska Nahija.
Partea muntoasg din Muntenegru stim sigur ea se numea in secolul al
XV-lea incg tot katuni, 0 aceastg denumire a pgstrat-o ping, in ziva de
azi, desi modificatg intrucitva de administratia turceascg. Starivlahul
ni se pare prea indepgrtat de vlahii inferiori. Mai curind ne gindim la
regiunea muntoasg de la nord-vest de Durmitor sau la regiunea dintre
acesta din urmg si Zeta. 0 poezie popularg culeasg la Ku6i3 cunoaste
intr-adevgr o asemenea regiune. Milog, eroul mult cintat, peteste pe Iana
Fecioara, dar ea era logoditg cu un vlah de la viahii de sus". In acest
1 Mon. 111st. fur. SI. Mer., vol. 1, p. 328-329.
2 Glasnik Zem. Muzeja u Bosni i Herceg., XXIX (1917), p. 160 (dupa Truhelka,
Komouski Rat).
3 N. Iorga, Notes et estraits..., seria a II-a, p. 69, Thallóczy-.Tire6ek-Sufflay, Acta et Diplo-
mata Res Albaniae Mediae Aetatis II/us/ran/1a, II, Viena, 1918, p. 160. Caseus de Viahia la
N. lorga, op.cil., p. 180.
4 Glasnik Zem. Muzeja u Bosni i Herceg., XXX (1918), p. 305.
4 St. Dueid, Zivot i obiktji plem. Mita, p. 461.
www.dacoromanica.ro
VLAHII DIN SERBIA MEDIEVPLA 47
caz Donji Vlasi ar putea sa, fie o regiune situath mai aproape de Moral,.
poate chiar lingas Popovo Polje. Lj. M.Rovi6 aratO c dalmatinii numesc
pina, azi Vlasi pe Popovci, locuitori In Popovo Polje (in Hertegovina
Inferioarg, de la Hutovo plat la Poljica), iar regiunea lor Vlaactl.
Vlahii din Bosnia medievahl
Ping, dupa, moartea tarului Dugan partea cea mai mare a Bosniei
apartinuse regatului sirbesc. Sub urmasii sal WO, diferiti potentati
au izbutit sg-si formeze acolo teritorii independente. Mai ales in epoca
acestor stapinitori ant pomeniti vlahii, desi existenta lor in Bosnia pare
sa, fie mai Nieche Am vazut c spre sfirsitul secolului al XIII-lea ei fac
negot cu robi adusi din Bosnia. In tratatul dintre tarul Uro i raguzani
sint de asemenea mentionati vlahii in aceasta provincie. In 1344 se pome-
neste un vlah din Bosnia2, iar in 1336 Consilium Rogatorum al republicii
raguzane instiinteazO pe trimiii sal de pe linga banul Bosniei c vlahii
care vor s vina la Raguza pot veni si se pot intoarce de tot sigur (tute et
secure) 3.
La 1361 vlahii i oamenii banului Bosniei i ai lui Senko au fost in-
drumati s vina prin Slano, un port intre Stagno iMa1fi, pentru a lua sare4.
In anu11476 aduc plumb la Raguza5 Vlachi et Bosgnani. In 1378 regele Tvrtko,
al Bosniei ofera Raguzei un ajutor de trei sute de soldati si tot atitia
morovlahi prin Stagno, cu prilejul ostilitOtilor dintre acest oras cu Venetia6.
Dupa JireCek, mercenarii morovlahi locuiau nu departe de Stagno,
in Helmo (Hum)7 . La 1406 trimisii raguzani Mihael de Resti i Aloise de-
Gozze au plecat la voievodul Sandalj din Bosnia pentru a-1 ruga sä revoace
ordinul ce-1 daduse vlahilor sai, de a duce pe negustorii raguzani spre
Serbia nu pe drumul muntos peste Nikgi6 (Onogost), ci pe soseaua
obisnuitO prin Gacko §i Prepolje5. Intr-o scrisoare a raguzanilor, to
din anul 1406 catre regele Bosniei, se aminteste cum au permis ei vlahilor
1 Srpski Etnogralski Zbornik (II odelj. 29) ; Lj. MMovid. Zivot i obitaji Popovaca, Belgrad,
1952, p. 382.
Mon. SI. Mer., X, p. 158.
3 Ibidem, XIII, p. 366.
4 Ibidem, XXVII, p. 102.
Ibidem, XXVIII, p. 150-151.
6 C. Jireeek, Die Wlachen und Maurowlachen, p. 123.
7 Ibidem, p. 123.
3 Ibidem, p. 122. Item ye recordemo, che ali Vlachi, che portano le mercadanie de nostrt
Rugusei, fo vedato passar la via de le planine inuerso anagasto per la qual Ii mercadani per pzura
de Turchi et de altre matte zente spesso se melte ad andar... Cf. N. forge, Notes et extrails..., If ,
p. 111. Cu privire la vlahii lui Sandalj, ibidem. p. 143 §i 148.
www.dacoromanica.ro
din Kujavi6i, i celorlalti vlahi din Bosnia sg, ierneze in acel an pe teri-
toriu raguzan, pe care-I ceruse, pentru ei in00, regele. Vlahii insg, au
fAcut mari pagube raguzanilor 0 au omorit un om, din care pricin'a orà-
§enii nu le-au mai permis sg, ierneze pe teritoriul bold. In anul 1407 ragu-
zanii avizasa, pe Tvrtko Tvrtkovió, regele Bosniei : Vlachos KMuriói
in teritorium reipublicae irruendo civibus magna damna intulisse2.
In 1399 raguzanii scriu regelui Ostoje pentru vlahii Branko si
Vlatko, care vreau sgi ierneze pe teritoriul Mr, unde au iernat 0 mai inainte3.
Vlahii regelui Ostoja" se pomenesc 0 in anul 14154. in 16 mai 1430,
patru vlahi din Dragnaz" se obliga' de a plgiti &are voievodul Sandalj
o amendg, de trei sute de ducati de aur, dacg, se vor gAsi la ei cai, marfg,,
vite sau alte lucruri de ale Mi Radoslav Pavlovie. in fine, intr-un docu-
ment al voievodului Juraj (1434) se amintesc vlahii : Voihniéi, Pribino-
'viol 1i HardomiliOi, tot In Bosnia.6. VoiniOe §i Hardomilia sint atune
a§ezate nu departe de Mostar, lingg, Ljubugki Brijeg, iar PribinoviOe,
llng4 8iroki Brjeg. Ele existA §i azi i un invAtat croat ne asigurà recent
el, dupg, onomasting,, se poate recunoa§te originea lor vlaha : Kogul,
Matulid, Markulin, Mikulié, Bandur, Bencun, Radman, 8urman, Lentar,
Pintar, Madrapa, Maras, Milas, Bakula, Bubalo, Boban, Bunoza, Korda,
Leko, Musa, Vasilj, Vlahió, Vlagió, Vranjeg, Crnjac, Domazet, Radat.
Dar in afar4 de Korda (rom. coardet < lat. chorda), VlahiO, Vldió §i
KOul, Matul-M, Markul-in i Mikul-ié cu anevoie s-ar putea recunoa0e
caracterul lor deosebit7.
Avind in vedere acestea, intelegem de ce hertegul Stipan VuknO,
care luase In stapinire teritoriile din Hertegovina de azi cind se certä
cu raguzanii, puse stgpinire indatg, i pe vlahii care erau situati in apro-
pierea lor. Atunci raguzanii cAutarà s5 obtin6 ajutorul cneazului Vladislav
incheind aliantg, impotriva tatglui san, care era hertegul Stipan. Fiul
rebel promitea republicii8 ca, nici nu va opri, nici nu va impiedica pe
nici un om al sg,u, fie vlah sau sirb, de a merge liber la Raguza pentru
a cumpAra atit sare, cit i alte mgrfuri". in fine, impa'cindu-se cu repu-
blica, in 1454, ace1a0 herteg primi totu0 conditiile raguzanilor 0 se obligg
a nu extrage sare nicieri, pe teritoriul sau 0 a nu mai sili pe vlahi i pe
Novakovid, Selo [Satul], p. 38.
2 Mon. SI. Mer., XXIII, p. 85.
3 Milenko S. Filipovid, in Naselja. 25, p. 211.
4 Ibidem.
5 N. Iorga, Notes el extraits..., II, p. 282 in notA.
6 Novakovid, Zak. Spomenici, p. 338.
7 Dr. 0. Dom. Mandid, Postanak Vlaha. Prema novim poviestnim izstrativanjima [Ori-
ginea vlahilor. Dupã cercetdri istorice noi], Buenos Aires, 1956, p. 41-42.
8 Miklosich, Monumenta Serhica, p. 415.
www.dacoromanica.ro
-alti supusi ai ai de a cumpára sare intr-alt loc, declt la Raguza si Narental.

Conventia aceasta insa' nu Impiedicg pe principele Stipan de a incheia,
ceva mai tirziu (1462), si cu venetienii un asemenea tratat. De aceea
-porunci nobililor si morlacilor ai, sub pedeapsa de a pierde in caz contrar
tot ce le e mai drag pe lume, a nu cumpere sare nici la Raguza, nici mai
sus de Raguza, ci numai la Cattaro, Castelnuovo, Narenta, Spalato si
in alte orase ale signoriei2. Hertegul avusese conflict si cu venetienii
la Cattaro (1433), unde opri de asemenea pe morlaci a intre in orae.
Intre anii 1404-1430 vlahii se pomenesc de unsprezece ori in
punctul vamal Glasinac, care se afla intre Sarajevo si Vigegrad. Ei venea-u
din felmite calune ale liertegovinei si Muntenegrului, mai precis din
hinterlandul Raguzei. La 24 octombrie 1404 este pomenit un vlah din
&annul Prvotinjiói; la 10 octombrie 1406 vlahii ponosnici", adicg chirigii
-de catono Regoye, conduc transportul de postav usque ad locum Mocroy
ad domum Butci ; la 1425, Hlapac Stankovié, vlah ; la 1426, Dubravac
Miliëevié, vlah, omul voievodului Radoslav Pavlovid ; la 1428, acelasi
Dubravac Mili6evid, vlah din catunul Prvotinjidi ; la 1428, Starihna
Stankovid, vlah ; iar la 1428, tot Dubravac Milie'evi6 aduce marra negus-
torilor din Glasinac4, in apropierea càruia pinA azi un sat se numeste
Vlaolje.
In circumscriptia Jape *tefan Tomag dkuieste In 1450 doug sate :
selo Vlasine Done i Gorne, care reamintese pe vlahi8. In 1461 Stjepan
Tomagevió face donatie in Buljina, spre sud de Stoc, un cabin de vlahi",
1,care sint si care vor mai veni", iar in Trzora satul Lup8.
Titlul de rege al Bosniei si Valahiei", pe care si-1 atribuie Nicolae de
Ujlak (Ilok), in jumgtatea a doua a secolului al XV-lea, e justificat numai
prin prezenta populatiei vlahe In efemerul regat ungaro-bosniac7. De
-unii din acesti vlahi pomeneste si regele Matei in scrisoarea adresatá
calre papa (14 dec. 1480), spunind ca,' au venit la el, in Vrhbosna
(Sarajevo) din diverse pArti si provincii foarte apropiate de regatul Bos-
niei si invecinate cu Neretva8. Unii erau supusi regelui maghiar, pe
ceilalti avea de gind sà-i cuprindà in curind.
1 Mon. SI. Mer., XXV, p. 344 si Mon. Serb., p. 467.

2 Ibidem, XXII, p. 228.
3 Ibidem, XXI, p. 175.
4--Glasnik Zan., Muzeja u Bosni i Hercegovini, IV (C. Jireeek, Glasinac u srednjem
-vijeku [Glasinac In evul rnediu], p. 99-101).
5 Ibidem, XVII (1905), p. 254.
6 Ibidem, I, 3, p. 77-78.
7 V. Bogrea, In Anuariul Institutului de istorie nafionala, I (1921-1922), Cluj, 1922,
p. 379.
8 N. Iorga, Notes et extraits..., V, p. 114.
4. - C. 2925.
www.dacoromanica.ro
Cam atit e tot ce f}tim 1i ce putem verifica prin mArturia documen-

telor despre vlahii din Bosnia, inainte de cucerirea otomang. Topono-
mastica ne arat6 frig c trebuie a mai fi existat grupuri de vlahi i In
partea de rasgrit a provinciei.
La nord de Sarajevo avem de fapt nume ca Vlahinja, Maul, 0.
tnc in secolul al XV-lea, numele satului Sarebire (de la rom. sare bine).
Numele Furtula in onomastica din apropiere (Glasinac) dupg Skok deriv
din rom. furtull, iar Nachorevo (lingä Sarajevo) de la rom. ndhor rincaci".
La nord-vest de Travnik avem numele muntelui -paid i denumilea.
Vlabka Gromila ; In Uzora, satul Lup, pomenit in 1461, iar lingg Una, in
districtul Dubica, satul al cgrui mime 1-am mai intilnit : Burazeri2,
ai cgrui locuitori, dupg, Skarid, au pornit de 11130 Morava, au trecut
prin Muntenegru i in fine s-au stabilit definitiv in nordul Bosniei. Inte-
resant e toponimicul Rapta (in Vrbanja), mentionat intr-un hrisov al
banului Stipan (1323), care s-ar putea reduce la o formA rptà, ruptV
(dupg, Iorgu lordan, Nume de locuri rominesti in R.P.R., p. 183 : rup-
turg de teren").
Mentiunile acestea nu ne indreptatesc, de sigur, sg, presupunem
un val prea intens de migratiune a vlahilor spre Bosnia. Totu0 Ed. Richter,
counosator atit de bun al relatiilor etnice din aceastA tarA, afhmI cà
mice s-ar zice, trebuie s fi fost multi vlahi in Bosnia din evul mediu
tirziu, care au dispArut fàr urnia, asimilati de slavi. Gratie acestui
amestec spune ace1a0 invAat muntenegrinii i loeuitorii din Herte-
govina, Bocca i Lika au frumosul tip meditcranian3.
InvAtatul iugoslav Vladimir Skarié, dupg ce face o cercetare amAnun-
titl a originii populatiei din Bosnia, constat c elementele strline,
adicg vlahe, din toponimia Bosniei i Hertegovinei i ind6osebi cele din
nord-vest, nu trebuie considerate drept resturi de o mare vechime ci
ea import din secolul al XIV-lea 0 al XV-lea. In statul lui Ninoslav
un existau vlahi, deoarece cu acest nume se inseamng, raguzanii. In seco-
lul al XIV-lea insg se pomenesc vlahii banului din Bosnia. Prima etapg, a
migratiunilor pastorale a avut deci loc inainte de Vatglia de la Kosovo,
dup5, care a urmat o pauzA pin5, la cAderea statului bosniac4.
PArerea aceasta ni se pare intemeiata. Numele muntilor celor mai
Insemnati din regiunea aceasta amintesc, de fapt, o str6veche migratiune.
vlahg : VlaR6, spre nord de Travnik, Dimitor, la izvoarele Unei, Vlahinja,.
1 P. Skok, In Glasnik Zem. Muzeja..., XXX, p. 298.

2 Ibidem, p. 257.
3 Glasnik Zem. Muzeja u Bosni i. Herceg., XVII (1905), p. 294-296.
Ibidem, XXX (1918), p. 227 228.
www.dacoromanica.ro
nn pisc din complexul muntilor Bjelagnica, Drakuljica, o ramificatie din

Viduga i Pr§ula, munte la nord-vest de Ovrgnica. In fine, documentele
raguzane privesc pe vlahii de la inceputul secolului al XIV-lea ca un
element nu proaspal sosit, ci de mult incadrat in circulatia economic/
dintre Bosnia si litoral.
Milenko Filipovi6 constath de asemenea ca In teritoriul Bosniei
se pot distinge sigur dou straturi de vlahi : unul foarte vechi i altul mai
nou. Primul strat apare destul de limpede din expunerile de pin5 acum.
Kalemberii i DrakuloviCii s-au mutat din Zeta mai intli in Hertegovina,
si de acolo in Bosnia In ultimele doug veacuri. i din Lika s-au depla sat
chiar in timpurile mai noi resturi ale vlahilor de odinioara. Ei au adus
numele vechi romanice din Pounje i Bjelajsko Polje.
Dar in tot timpul stàpinirii turcesti deplasarea de populatie de la
sud spre nord nu a contenit. Truhelka Ii distingel pe vlahii asezati in epoca
aceasta, dup5 felul de trai deosebit, ce-1 duceau in regiunile muntoase ale
Bosniei : in timp de pace aveau grijg de bungstarea si mai ales de siguranta
drumurilor de munte. Ei indeplineau transporturile statului, ajutindu-le
cu cai. PlAteau anual un ducat de casg, iar de celelalte dari erau scutiti.
Dupa impozitul ce-1 datorau (filuri, filori, ducat", galben" din neo-
latinul florenus), se numeau filurigii i formau o elm*/ deosebita, militara-
agrara. In timp de rAzboi nu erau combatanti, ci pionieri. Erau de ori-
gine spune Truhelka vlahi din Peninsula Balcania. Asezindu-se
In catune, ei s-au slavizat repede, adica s-au serbizat si au devenit filurigii
turd". La acestia se refer*/ sultanul Baiazid in 1497, cind comunica
raguzanilor c6, emirul din Novi, Kasum Nlebija face recensamintul
Orli hertegului i culege ducatii vlahi" si tot la ei se gindeste sultanul
Mehmed II, dud instiinteaza pe raguzani ca a poruncit voievodului Hamza
Beg sa adune pe ficiorii vlahi" i, dac5 vreun vlah sau fiu de vlah (i
koji pde -Rah ii vlave) ar fugi la ei, st-i restitnie indat52. tiri1e vechi
cunosc numai vlahi In terenele filurgii. Mai tliziu s-au asezat i maho-
medani, deoarece acolo era serviciul usor i impozitele mai suportabile.
Stratul vechi de pgstori vlahi a ajuns astfel in Bosnia din mai multe
directii : unii au venit din est, din regiunea Drinei inferioare ; altii fac
parte din masa Starivlahului, care s-a deplasat prin FoCa si Osat catre
Sarajevo, Vogogde, Visoko, ping la nord de Travnik, unde Vla§ió
Planina marcheaza de asemenea prezenta lor. Curentul din Hertegovina
1 Glasnik Zem. Muzeja u Bosni. .. Dr. Ciro Truhelka, Historieka podloga agrarnog pitanja
ii Bosni [Baza istoricA a problemei agrare In Bosnia], XXIII p. 155.
2 Ibidem . . ., XXIII, p. 38. Cf. si p. 113.
www.dacoromanica.ro
52 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU.
spre Bosnia a fost mai slab, deoarece tendinta vlahilor de aici era indrep-
tata mai ales catre litoralul dalmatin.
Deplasarea lor din Lika, in fine, e de data mai recenta (secolul al
XVIII-lea).
Material din toponimia i onomastiea sirbeaseii

E firesc ca populatia vlaha pomenita atit de frecvent in evul mediu
sirbesc sa fi lasat urme pretutindeni pe unde a trecut. Asemenea urme
exista, de fapt, nu numai in toponimia provinciilor sirbe§ti, ci §i in ono-
mastica moderna. Ele au fost relevate de Novakovid §i JireCek, iar in
timpul mai nou oercetate metodic de anchetatorii §coalei lui Jovan Cvijid,
stau in numar mai mare la dispozitia oricui. Culegind materialul tiparit in
primele volume ale pretioasei publicatii _Naselja Srpskih Zernalja FA§e-
zarile provinciilor sirbe§til, noi am scos la iveala Inca in 1924 un lusemnat
stoc de nume care ni s-a paint ca pastreaza amintirea vlahilor din evul
mediu. Cele mai multe s-au dovedit intr-adevar convingatoare, dupa
cum a aratat Sextil Pu§cariu in lucrarea sa privitoare la istrorominil.
De atunci volumele proaspete ale Sbornik-ului etnografic sirbesc au adaugat
material nou pentru problema ce ne intereseaza. Cereetarile facute in
Muntenegru §i in Bosnia au recoltat, indeosebi, material pretios, care
large§te orizontul §i ne inlesne§te In multe privinte sarcina de a recu-
noa§te limba vorbita de vlahi. Dar acest valoros material nu a fost Inca
analizat de speciali§ti. De aceea istoricul nu-1 poate utiliza decit facind
unele rezerve.
In cele urmatoare ne propunem s inceream o culegere mai corn-
pleta de toponimice §i nume de persoane in teritoriile sirbe§ti, care pot
sa aiba vreo legatura cu vlahii de odinioara.
0 buna parte din numele pe care le vom in§ira aici amintesc pe vlahii
din epoca in care ei existau ea o populatie binecunoscuta : Vlaka, Vlase,
Vlahinja, Vlaolje, Vlana Livada, Vlana Crkva etc. In asemenea formatiuni
de nume, vlah are aproape intotdeauna acest inteles. In Bosnia inseamna
insa, clteodata, dar tirziu incoace, §i sin ortodox". De aceea nu vom
gre§i, daca vom considera asemenea numiri ca o proba destul de sigura
despre ekistenta unor resturi de vlahi. Numele autentice romanice (sau
cele cu radical slay i cu sufixe romanice) nu sint deosebit de frecvente,
daca eliminam numarul mare al celor dubioase §i daca ne ferim sà consi-
derAm ea atare asonantele de multe ori foarte in§elatoare.
1 Sextil Puqeariu, Studii istroromtne, II, p. 277 §i urm.
www.dacoromanica.ro
VLAHII DIN SERBIA IKEDIEVALA 53
In regiunea Vranjel InregistrAm urmgtoarele nume : Surdul (sat,

din rom. surd); Surdulica (sat, diminutiv de la Surdul)2 ; Otulje (sat, din
numele Hot cu articolul romanic -ul) ; Dan6ul (parte de cimp); MarUni
(Marline Njive), din rom. margine ; Vldki Dol (o vale) ; Vldki Put (un
drum).
Nume de persoane de inregistrat in aceasta regiune sint : Sugarci,
Surduljani, FiIorci, Barbace, Barbat, Barbatovac, Barbe§.
In regiunea loca1itii Kumanovo, Had2i-Vasiljevidi constat:63 urm6,-
toarele nume : Rotunda dim. rom. rotund ; Lakustovo rom. Leicusta ; Kor-
naor, rom. corn (arbore). Cf. Kornet §i Kornica (sat in Bosnia) ; Kampur,
rom. cimp, pl. cimpuri ; Mutolova nume de sat. Satul Mutolovci, intre
Kueajna t;ii. Morava, 1-a daruit tarul Lazar bisericii din Ravanica. In Mon.
Serb., p. 197, se pomene§te un Raja Mutulovie.
In Poljaniea §i Klisura5 intimpinlm urmg,toarele nume : Vlase,
Vlasina, Vlainka, Vldka Kruna, Vldka Livada, Vldka Suma, Vldki
Kladanac, Vldki Rid i Petina (pisc, un diminutiv din lea).
In Krajige i Vlasina avem6 : Bani§or ; Regul; Porta (din poartd);
Radulova Padina ; S'akulica ; Vlaina Cesma ; Viajin Kladanac ; Vlahovica ;
Vldka Livada ; Vidka Planina ; -Rana Reka ; Vldka- Cesma ; Vldke
Buke; Vla§ke Ku& ; Vldke 1T jive.
Regiunea Vlasina, cu localitatea Surdulica, stl In strinsl legAturd
cu mezarile vlahilor din vestul Sofiei, iar cele de la Kumanovo slut in
continuarea liniei Sofia-Radomir-Kiistendil.
Koritnica, regiune situatl spre vest de Nig, pe malul drept al Moravei 7,
avind leggturl cu teritoriul bulggresc, prin valea Nigavei, a fost studiatA
de Mihailo M. Kostie. Vlahii sint amintiti aici in traditia localg, care II
§-tie latini". Dou5, stine ale lor se numesc Iarigor i Kopren, dar autorul
Ii constatA in toatl regiunea de mijloc a Nigavei. Toponimice romanice
nu sint bask ; in afara", de Jarikor (dim. de la iara), n-am reu§it a descoperi
decit doar un loc in Oreovica, care se nume§te Danhlovica. De altfel
o familie din Koritnita de jos se nume§te Dan6ulovci, alta, stinsg, acum,
Banöulovci. Interesant e insg, numele unei familii din Strelac : V alnige
Srpski Elnografski Zbornik, Naselja srpskili zemalja [AsezArile t5rilor sirbesti], uredio
Dr. J. Cvijid, II, p. 89-247. Fiecare ancheta are indice de nume am5nuntit, cu ajutorul cdruia
se pot gási usor. De aceea am socotit c e de prisos a indica la fiecare nume pagina.
2 Vezi Iorgu Iordan, Nume de locuri romtnesti in R.P.R., Buc., 1952, I, p. 276 : Surdute0i,
Surdulifa.
3 Dr. I. Hadii-Vasiljevid, Ju:.na Stara Srbija [Serbia veche meridionaln Belgrad,
1909, P. 96.
4 I. Iordan ne dà Mutul in Gorj i Ialomita (op. cit., p. 274).
5 Naselja, 3, p. 1-245.
6 Ibidem, 8, p. 1-381.
7 lbidem, p. 34.
www.dacoromanica.ro
54 VLAHII NORD-BALCANICI IN - EVUL MEDIU
(rom. alunif), explicat de Beli6 ca o forma foarte veche romanica, dupa

cum am aratat mai sus.
E interesant ca, In regiunea de sus a riului P6injal cercetata de
Milcnko S. Filipov;6 (Gornja ninja), amintirea locuitorilor vechi s-a
pastrat pina' azi. Locuitorii din satele Peinjei superioare sint numiti si
acum Vlasi de catre cei din Vranje. Numele Miratovce (sat) 0 Murgo.f
(sat linga Kumanovo), precum si Piper (loc in cimpia din regiune), Piperski
Potok (o vale in comuna NikuAtak), Nangjini (numele unei familii venita
din Orahovat) i Scheia (Skeja) (tot mune de familie in Vijtita) sint de
subliniat. Pentru dr. mirat avem oarecare rezerva', dar piper 0 mangjini
(margini prin asimilare) par admisibile. Ramine sa fie confirmat dad,
forma de azi a numelui Scheia se intimpina si la meglenoromini. De
subliniat indeosebi imi pare faptul ca in aceasta regiune poarta curtii,
care are doug aripi, se numeste in graiul popular porta.
Regiunea invecinata, denumita dupg muntii negri" Kumanovsko-
Prdevska CrnaGora i cercetata, de Iovan F. Trifunovski2, are, dupa autor,
trei comune cu nume romanice : NorIrja, Kokrino i Bukurevci. Primele
doua Salsa slut foarte problematice, dar Bukurevci reamintese numele
foarte curent intre vlahii de aid. Asa se numeste : un sat Bukurevac, altul
Bukurica, iar o vale Bukurovska Beka (de la numele Bucur). Sigur roma-
nic e toponimicul Calea intilnit de mai multe ori (o data un loc Intarit,
alta data o parte de hotar sau o parte a satului). Tot asemenea Gropa
(o postata de pamint in hotarul comunei Vaksinac i un anume loc din
podisul Muntilor Negri). Numele comunei Barbace e tot romanic ( < bar-
bat). In onomastica insemnam numele Corb (de origine din Albania de
nord), Lungurci (un neam in Tirnava ; probabil din rom. /ungul). Curios
numele Jonut (Jonuzovi in Veliki Rajipac), deoarece la dacoromini
nu-1 intimpinam decit in epoca mai noug. De observat c locuitorii din
Ber &vac numesc vechea populatie, care a locuit odinioara acolo, latini.
Trifunovski ii crede aromini, ceea ce dupa noi, e gresit.
In muntii 8ar, in regiunile Gora i Opolje3, an chetatorul Dr. M. Lutovac
a inregistmt toponimicele : Barbula (<Barbul?) (un tinut), Brinza (un
oarecare loc), Gura (o apti), Kapra (sat ; rom. capra), Konora (munte
rom. cunund, curund), Koron (un pamint),Maruket (un riu), din dr. meiru-
chiu i mdruchi < lat. manuculus mici pilcuri mincate de capre", + -et
(colectiv), ca i In brädet, muschet Amintirea populatiei vlahe s-a pastrat
1 Dr. Milenko S. Filipovid, Gornia Peinja, Belgrad, 1955 (Srpski Etn. Zbornik, IV od
knj. 3).
2 Naselja, 33 (Belgrad, 1951).
3 Ibidem, 35 (1955).
www.dacoromanica.ro
In denumirile Vldka (hold6), -Plane Livade, -Rani Put (In Zli Potok) FA
-Rani (s. Lagki) Potok (o comung). Numele unei familii, JankuliCevci.
Cuvintele ba fi5ur, urda se intrebuinteazA i azi, Aspect curios are nurnele
muntelui Urikit, care InsI nu e romanic (ureehiat? ; In pártile Clujului
a urichi a prinde cu urechea").
In Ibarski Kolagin1, numele de sate Bag' (in Maj), Burate, Kr li-
gate i Lagatore reamintesc pe vlahii de odinioar/. Baa' e un termen pastoral,
de origine sträveche, rlspindit prin migratiunile vlahilor. Burate e derivat
de la buret In inteles de chiciurl", promoroael.". Cf. Vlasi KiZuriói
lingl Neretva. Krligate e dr. cirligat, Incovoiat ca un eirlig". Lagatore
este dr. legator (< a lega). Numele satului Orlje, pe care Milisav Lutovac
Ii crede rominesa, noi nu-1 socotim ea atare. Regiunea plstreaza amintirea
vlahilor si In denumirile Vlagka Livada (loc in Strumac-ul de sus) §iVlagko
firoblje (cimitirul vlah din satul Veseni6).
Din valea Ibarului2 ni s-au pástrat numirile: Muncela, la baza eIruia
Puscariu admite el ar putea fi dr. Muncel ; Vla.ió, o parte de hotar In
Ugée: Vlagka .Ravan ; Vlasovo ; Vldica.
Numele de persoane care reamintesc aici populatia vlahl de odi-
nioara* sint : Arbuliéi ; Murgidi ; Rodulovigi.
Regiunea care a plstrat aceste urme de vlahi e situatl In capltul
de nord-vest al muntelui Kopaonik. Mai &are apus erau asezate cele dou5
mlngstiri Studeniea i Milegevo, care obtinusera' vlahi, prin hrisoavele de la
intemeierea bor. Ceva mai la sud, In Novi-Pazar, raiaua din jurul lui Novi
8oher mnc5 i In vremea turcilor (1628) se chiam0 eflakan riajasy". Pe
malul drept al rIului TJvac, douI localitati cu nume romanic, Ursule 1i
Ba6ia atesteaza" pInI azi existenta de odinioarl a populatiei vlahe. Este
adevlrat c5, probele documentare si de toponimie slut aici destul de reduse.
Dar regiunea de care ne ocuplm intrI si ea in teritoriul foarte bineeunoseut
al Starivlahului", care se intinde de la Kopaonik pinA la muntele
Romanija In Bosnia orientall, poate chiar i ceva mai spre nord-vest,
facInd leglturg, cu o parte din vlahii Serbiei medievale.
La Starivlah apartine terItoriul din Sokolska Nahija, in dreapta
Rind, Wire Zvornik i Vigegrad, de uncle insemnlm4 urmätoarcle topo-
nimit e : Vato/jeviei, sat in Osat, in fatg cu Rogaóica, de la cuvintul rom,
vàtui; Vlasina, munte line/ Vranj ; Vlajinoviói, familie in Postcnj ;
V ldke 117- jive, deal In Budigió si in Zvornik ; Vlahoviói, sat 1. Vigegrad ;
1 Naselja, 34.
2 Ibidem, 3, lbar od Rad. M. Iliéa.
3 Petar Skok, In Glasnik Zemaljskog Muzeja ii Bosni i Hercegovini [Buletinul Muzeului
Regional din Bosnia si Hertegovina], Sarajevo, 1918, XXX, p. 300.
4 Naselja, 26, p. 309 505.
www.dacoromanica.ro
Caparioi (altfel Vasidi), familie in Gornja Bakovica, venit5, de la Sinj,.

in Dalmatia, derivat de la rom. cap.
Inspre rlsgrit de Kosovo si Lab si la nord de Morava Superioark.
regiunea denumitI Novobrdska Nova Rekal a fost studiatI de Atanasie
1.:Trogevi6. In aceastA regiune, care si-a luat numele de la vechiul oras
Novo-Brdo, astAzi dispkut, IntimpinAm satul Poni§a al vlahilor dkuiti
de tarul Dugan inkAstirii Hilandarului (1348), numit acum Pond. Uro-
gevié credo c5, familia Koroleja (Korolejci) ar fi de asemenea de origin6
romanica, coborind din vlahii Kostandinovci, mentionati in hrisovul De6a-
nilor. Cele 19 case apartinátoare acestui neam se easesc Inca tot in vechea
comuna Kostandinac. i numele satului Guncat reaminteste pe vlahii
manastirii din Prizren. Toponimice vlahe shit : Dumniea, un sat in
regiunea invecinata Lab (rom. domnild); Zidol (rom. zidu/, iar nu zli
dol, cum crede autorul) ; Kuretate sat in Morava de sus (rom. curatura
rune"); Maguralloc i padure in Kostadince ; locul situat in nordul acestei
localitati se numeste Megura, iar pklurea satului Magura (rom. mdgurd)s.
Stani§or e un sat din Morava Superioara, invecinat cu regiunea Nova Reka,
iar Stani§orka, un rIu1e, afluent al aceluiasi riu. Interesante par sS, fie
toponimicele _Firi6eje (sat) si Frati§ (rom. /erica, < lat. filix, filicem ;
0 /rates). Regiunea e plina de imigranti albanezi, veniti cu 150 ani in urma.
Amintirea vlahilor o pastreaza §i toponimicele Vlase (sat in Poljanica),
ti Lajeió (Vlajcid), tot sat pe cursul de sus al riului Desivojka, precum si
Katun (toponimic in comuna Ajkobila, locuita de albanezi), linga care
alte dou5, locuri se numesc Sugar §i Kaljaja (rom. sugar i calea).
Ceva mai spre miazazi, in Ka6aniSka Klisura, care la nord se mar-
gineste cu Kosovo, iar spre apus cu regiunea macedoneanä Pologs, nu se
mai intiMpina obisnuitele toponimice ale vlahilor. In afara de Kui5 (un
We in hotarul satului Dolne Blaee, cf. rom. (Juci), toponimic destul de
frecvent4 si Kalja (rom. eale), ruine vechi in comuna Saigte, i o pAdure.
in Strata. In Se6igte, toponimicul Loka in hotarul satului poate fi
torn. loc.
In rasarit de Ibar i spre sud-vest de Morava apuseana sint situate
cele doug regiuni Podibar i Gok5anica5, studiate de Radoslav Lj. Pavlovid.
Autorul constata urmele vlahilor in toponimicul Katuni§te (pisc de munte)
din Studena Planina si in Vranegi, un deal impAdurit, unde dupa tiaditie,
1 Naselja, 32 (Belgrad, 1950), p. 1-176.
2 Cf. I. Iordan, Nume de locuri..., p. 16. Mdgura nume de deal sau de munti neobisnuit_
de frecvent.
3 Naselja, 32. Jovan F. Trifunovski, p. 465-581.
I. Iordan, Name de locuri..., p. 284.
5 Naselja, 30 (1948), p. 246-249, 325, 329, 331.
www.dacoromanica.ro
au fost odinioara case. In Rudnjak, doua, toponimice reamintesc, pe vlahi

-Rana Cukara i Vlahke Ku5e. Mica mezare Vlagac, apartinatoare la comuna
Kamenica, pare a fi tot o amintire a vlahilor. Rad. Pavlovid citcaza citeva
toponimice In legatura cu vlahii daruiti de regele Prvovendani manastirii
2ida, care se afla aid, pe malul clrei3t al Ibarului, linga valea kdei : Batina,
loc In rasaritul satului Krugevica, Bukorovac, o vale In Otroci, Buntdice,
livada in Verje, iar, In muntele Stolovi, o vale Draganovac. Noi adaugam
doar Porta, livada In Zaklopaca, nereu0nd sa, descifram originea toponi-
micelor Kunara (deal In Brezna) i Kamigjora (sat). Familia Markuliói
din Vrba i Ratina are Insa nume sigur romanic.
Belica, regiune situata In stInga Moravei Maril a fost cercetata, de
Stanoje Mijatovid. Aceasta regiune e invecinata cu teritoriul In care s-au
a§ezat romini banateni in secolul al XVIII-lea. lath din ei au trecut Morava,
ca spre pilda Buljanci din Donji Jovac, plecati catre apus din Inaprejurimile
oraplui Cuprija, cunoscuti Ins pinai azi sub numcle de Vlasi. Vechimea
toponimicelor romanice r'amIne deci indoielnica. De altminteri ele sInt
foarte rare. Unul singur, UrsuliAa Kosa (toponimic In satul Lukar),
se dovedekte sigur romanic. Amintirea vlahilor au pastrat-o Insa : *Pao-
veka Strana (padure In Lodica), Vlaovica (nume de padure in mai multe
localit ati), Vla§ki Lipar (loc i padure in Mil e gevo).
Tot atit de patine urme ale vlahilor se Intimpina 0 in ..umadiska
Kolubara2, studiata de Petar Z. Petrovid : Anina, loc in Celija ; Piperi
(familie In Vranid i Badevac), Piperija (un cartier In Badevac). Porta
(cimp in Arnajevo i In Veliki Borak), Raduljevac (izvor In Mirosaljci,
regiunea Kosmaj) §i Sakulja (sat).
Atit in Belica, cit i in Sumadiska Kolubara, se pare ca vechiul strat
de vlahi a fost foarte slab, iar migratiunea mai noua dacoromina n-a
razbatut peste Morava decit printr-o infiltratie, care n-a lasat urme.
In .Kolubara i Podgorina intilnims .Krnule, nume de sat, dr. elm",
forma articulata, .Krnul; Sarbane, nume de sat, din numele rom. qerban :
VlaMi4, parte din hotar In Oglagjenovidi ; Taor, sat in circumscriptia
ITAice, rom. taur ; Gajina virf in Bujadid ; virf de deal si padure In Giurg-
jevac. Derivarea din rom. geiind imi pare mai plauzibila, cleat din forma
hipocoristica Gaj (a Jui Gabriel); Serbatovac, virf in Osladid, derivat din
rom. ferb ; Taorska Stijena, parte de hotar ; Taure djemat" In Leskovidi.
In onomastica, Insa nu s-au pastrat decit numele Neduloviói, Rasuliói,
Raduloviói,
1 Naselja, 30, Stanoje Milatovié, Belica, p. 1-175.
2 Ibidem, 31, Petar Z. Petrovid, gumadiska Kolubara, p. 1-228.
3 Ibidem, 4, p. 345-1005.
www.dacoromanica.ro
-68 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU
Ceva mai la vest, in Tamnava, se gclsesc urmatoarele urmel :

Brgule, Brgulice, nume de sate, in care forma articulata le arata
-originca. Bukor, sat ; Vldka Megja; &rbane.
In Ragjevina §i ladar avon2 : Bukor, sat in Pocerina, i, o data,
numele Badulovidi.
In Grula3, denumirile Vlaji6i, (regiunc ), Vlajr.Aa i Vlasinac (mime de
izvor) mai pastreaza amintirea unei migratiuni a vlahilor, care a dat insa
numele unui binecunoseut complex de munti Vla.iói, In drcapta ilului
Drina si la sud-est de Cer-Planina.
Dar in aceasta parte a Seibici se mai poate distinge un drum pe care
1-au batut vlahii. El pkaca din Itudnik sau chiar din rcgiunea Moravei
estice, spre apus i spre sud-vest.
D3 aceea in Ka&r avt m, Inca denumirik4 : "Rani Do, Vldki Potok,
Bukulja, Bunaja, Ursule, Buntuliói, nume de familic, iar in Dolnje Dra-
.gaöev65, Kornet, num() de deal ; Korona, vhf de deal ; Loret, numb de deal.
Puscariu nu admite c ar fi romanic ; MaNcat, mime de sat, dura Pusca-
riu din rom. mdeicat; Ursule, sat ; Negrilori (Neg1iA3ri, N gliAl r) ; Radulo-
via (djt mat) ; Renduliéi (djcmat) din rom. rindul; Prijot, o part e de hotar.
In Brgjani, comuna situata in muntii dintre a.6ak i Kragujevac,
linga Morava vestica, intimpinam numele de familie Ursuliei.
Am eliminat din tablourile de fata numeroasele toponimice romanice
din Timo6ki Zaglavak, Mlava, Resava, Po,iarevaRca Morava, Smederevsko
Podunavlje, Jasenica §i Kosmaj, deoarece in toate aceste regiuni numele
vechi au fost acoperite de cele importate de catre imigrantii noi veniti din
Banat sau din Oltenia. Numele Bukuroviói i Ursuijice, din Po2arevadia
Morava, ar putea sa fie vechi, daca luam in considerare c ele sint destul
de frecvente i in teritoriile unde presupuncra ca nu au ajuns imigrantii
noi. Binecunoscutul sat Vldka din Kosmaj este o asezare mai veche cleat
secolul al XVIII-lea i in consecinta, ar putea fi considerat drept o prob./
a existentei unor vlahi medievali.
Sara Crna Gora 6, vechiul Muntenegru, a fost studiat amanuntit
de bovan Erdeljanovi6, care a miles un numar considerabil de urme ale
vlahilor din acest tinut. Din cele peste saizeci de nume noi, nu putem sa
.adrnitem insa decit urmatoarele : Vldka Crkva, biserica din Cetinje,
cladita de Ivan Borojevi i sotia sa, ambii din Starivlah (p. 224 si urm.) ;
1 Naselja, 8, p. 381 i urm.
2 Ibidem, 2, p. 635-912.
3 lbidem.
4 Ibidem, 3, p. 735-812.
5 Ib'dem, 1, p. 1-225.
e Ibidem, 24, Belgrad, 1924.
www.dacoromanica.ro
_Radulova Glavica, Radulov Brijeg, Radulovi Dolovi i Radulova lama,

clenumiri de locuri la Bjelcte, In care a ciobänit Radule Vlah (p. 272) ;
_Budenel, o parte din hotarul cimpului. Erdeljanovid 11 aduce In legalurà
cu ital. buccinello, Ins/ noi credem cg e un diminutiv din rom. buein,
bucinel (p. 274) ; DanJuloviói, nume de familie la Ga6ovidi, utmasi ai
-unui Dane'ul din Brda (p. 387-388) ; Longova-Rupa, nume de hotar
Lovg) rom. luvgu, a fost un vlah, care 0-a avut aici atunul (p. 396) ;
Bunova Jama (o groapà), de la numele rom. Bun (Groapa lui Bun").
Dupà Erde1janovi6, in vechile monumente slibe§ti numai vlahii poartà
acest nume (p. 497) ; Nikov Drijen, mime de hotar in Vojkovidi (p. 517).
Erdeljanovid nu-1 atribuie vlahilor, dar el derivg din rom. mic. Ndjske
.I3trane dealuri In Vojkoviéi, de la numele rom. .1Taie, Naiu (p. 517),
.e problematic ; Baculi (Batul) veche ft/tie In Petrov Do, de la numele
tribului rom. Bdtul, care a existat aici (bdt), (p. 523-524) ; Eder, o ap/
§i locul In jurul ei, ntmire rcmanic/ data goate de Batule§ti, de la rom.
edger, fromagerie" (p. 524). (Cuvintul Cofer exist/ la dacoromini §i aro-
-mini) ; Tatulov Do i Tatulovo 2drijelo (pArti de hotar In Ubac) Isi au
numele de la un Tatul, care va fi fost vlah (p. 529) ; numele Tatul se
pomeneste §i in asa-zisul Pomenik din Sopodani" ; Sora, Sore, mime de
hotar In Gradina, de la rom. sorà, fgrà indoialà" (p. 597 598) ;Dos,
cleal inalt in Mani Do", de la rom. dos, envers", dos" (p. 605) ; Cape
,(TEp ) o vgggung in Riani Do. Erdeljanovié aratä ca e romanic, bate-
meindu-se pe numeroasele formatiuni de nume asemanatoare din nordul
Dui:161.H. In districtul Faa (Ilertegovina) exist/ un sat cu numele Cape
(Tape). Etimologia cuvintului o dà dup/ Dictionarul Acaderaiei Croate.
Noi ins/ ne gindim la rom. cap, care a l'asat §i alte urme in teritoriile
sirbo-croate (p. 607-608) ; Vlainja (§i Vlachinja), munte inalt la nord
de satul KuCigta. In apropiere exist/ §i un Srpski Vih, ceea ce Ii el/ dreptul
lui Erdeljanovid sii conclud/ la o simbiozg sirbo-vlahi (p. 619) ; eine;iva,
un cimp In Kuéigta. Erdeljanovié se ginde§te la topon. rom. Gin ghinea,
care ins/ deriv/ din turc. Cinghiane tigan" 1 (p. 619) ; Troiana, munte
la nord de KuCigta. Numele e mostenit de la vlahi, §i deci nu-§i are originea
In scr. Troian (p. 619). Erdeljanovié afirm/ ca acest nume se gaseste
numai in regituaile pe uncle au treeut vlahii ; Carina (Tarim), pamint bun
In situ]. Humci (p. 238-639). Erdeljanoviá sustine ca nu inseam:4 vama"
ci pamint bun", rem. farina.
Dar la numele aritate de Erdeljanovió ca romanice trebuie a se
.adauga si urmAtoarele : Nur Borojeviô, al treilea fiu al lui Ivan Borojevié ,
1 I. Iordan, op. cit., p. 247..
www.dacoromanica.ro
60 VLAH II NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU
ctitorul bisericii vlahe din Cetinje. El se nume§te i Vugur. Numele e

romanic (i.qor). Cf. Ufurei in Gorj, Vilceal ; Grgulj, munte in Keevo
(rom. gurguin) ; gurgu e cuvint vechi, cu 1 pAstrat (p. 146) ; Polaela,
o parte din regiunea Donji Kraj (poate Pulicea, Pulicel). Tot acolo e §i.
Severovo Selo (p. 146) ; Gaurin Do, a§ezat in Donji Zagarac (rom. gaurd)
p. 160 ; Kornet, sat in Ljet'anska Nahija. Nume tipic romanice (corn, cornet)
p. 171-172 ; Krlagani, o frktie in Dragevina (p. 173), ar putea s aibI
la bazA cuvintul arom. cirliband, WA la un capAt cu o bucatA de lemn
In formg, de S, cu care se prind oile" (Capidan, Rom. Nom., 102) ; Meoca
(Meota) nume topic in Kueigta. Dupg, Erdeljanovié genitivul ar fi Melaca,
deci de la o tem'a, mel, mjel, rom. miel (p. 508) ; Njegulje, sat in Gornji
Zagarac (p. 159). Numele rom. Negul, din tulpina slavl neg- ; Djalci,
sat in Nklin (RijeCka Nachija) ; Djalac pare a fi i numele vechi a
frAtiei Mikoviói din Orahova. La baza ambelor nume e cuvintul rom
deal sl. djalci bulg. del, care nu poate sa," fi fost adus cleat de vlahi = locui-
tori din deal". Pronuntia dj e dialectalg, : cf. djed in loc de ded sau Djevo-
jaeki Vir (p. 806).
La acestea se pot adanga i numele Radul, Bratd, .11fikoviei 01
Drakuloviei, care singure s-au salvat in aceastA regiune, ping, in zilele
noastre, precum i numele Vlahovié, frAtie in Sotonidi, Vlane Rupe, sat
§i vale in Tomidi i numele topografic Vla§Ici Do in satul 17blice.
Intre numele discutabile mai putem in§ira Burzani, o frg,tie in Cornet
(rom. Birzan, Burzan, sau chiar Bursan); Kamdevo sat in Tregnjevac
(rom. cdmasd); Klonkra, o parte din satul Resna, rom. clone - for ;
Ligunar, munte la granita Keevilor ii a Rudinei din Niligié (poate fi rom.
lingurar) ; Mugdina Livada, sat in Komani (de la rom. Mugols, Moga),
Trokujev Do (de la rom. troc).
Am vgzut e Jireeek era inclinat a plasa pe vlahii dkuiti de Nemanja
mgngstirii Hilandarului undeva in regiunea Podgorieei, acum Titograd.
Aici insg, se mai ga'sesc §i astä,zi urme de vlahi, de§i In numgr nu prea
mare 2 : Mieen, o parte din vechea Podgorica se nume§te ala (de la rom.
mic, pl. mici) ; Alunoviói, fatie in Mahala, o localitate situatg, la sud de
riul Cijevna, nu departe de revarsarea sa in Morae'a (rom. dun). Membrii
frg,tiei sint azi mahomedani : Burazeroviel, o familie de turciti in Titograd
Podgorica, originari din Grude. Numele e romanic 13i rotacizat : bura sera
bund seara. Dup'a' Skarió, patria lor de obirOe a fost Toplica. Grude e o
regiune la est de Zeta ; Serakiei, familie tureitg din Podgorica, de origine
din Muntenegru vechi (se mai numeste i Miljolid, deci < Milul). Forma
1 1. lordan, op. cit., p. 276.
2 Naseija, 23, p. 357 575.
www.dacoromanica.ro
numelui imi pare romanica : sarac; Drakia, neam in Podgorica,

enaigrat din Stara Srbija. Caracterul romanic al numelui (drac) e mai
presus de orice indoiala ; Meruliói, familie In Podgorica, originara din
Zeta. Rom. mar, articulat, merul (cf. la Drobnjaci : Merulja),
Din cercetarile lui Jovie'evid ar rezulta cà unele din familiile care
poarta numele acestea sint irnigrate In Zeta nu de mult. Ca nume ale
vlahilor insa ele au, In tot cazul o mare vechime, dovedind ca teritoriul
Zetei cade In zona straveche a vlahilor de odinioara.
Ceva mai la nord, intre Zeta i Moraea, dar tot pe teritoriul Zetei
istorice, traie§te §i. azi tribul Piperilor. Erdeljanovid, care a studiat ori-
ginea acestui intins tribl acum slavizat complet, este de parerea, cg Piperii
slut descendentii iliroromanilor numiti vlahi de catre poporul nostru".
Ei s-au mentinut aid gratie faptului ca tBritoriul acesta se afla In vecina-
tatea ormului Doclea, care a trebuit sa exercite o puternica influenta
rornanizatoare. De fapt, in partea sudica a regiunii Stijena, un tinut intreg
se nume§te Vla§ka Drae'a, deci dupg vlahii care au locuit aici". Numarul
lor insa nu a putut fi considerabil. Sirbii au eolonizat treptat regiunea
Piperilor, traind pa§nic alaturi de vlahi, pe care au izbutit a-i slaviza
numai incetul cu incetul. Slavizarea lor s-a terminat probabil cu vre-o
trei-patru sute de ani In urma, deci intre 1500-1600.
Dar nici pe teritoriul Piperilor nu gasim decit un foarte mic numar
de nume ale vlahilor. Covir§itoarea masa slava le-a acoperit de mult pe
celelalte. Sigure sint : Mikuijica (Velja i Mala) ; piscul numit Vrh Dra-
guljin" ; apoi Ljepurov Do (rom. iepure, cu pastrat) ; i ipitor (un
munte), din rom. açipi, i Mijeli (rom. miel). La ele se va adauga, VlaNca
Draoa, in partea de nord a regiunii. Cu toate acestea trebuie sà persistam
in parerea ca la origina Piperii au fost vlahi. 0 dovede§te aceasta felul
Mr de viata §i vecinatatea:cu alti vlahi, dar mai ales numele, caruia i se
pot gasi, de sigur, paralele in Italia, cum a procedat Jireeek, dar care,
cu toate acestea, famine numai la rornini nume popular : Pipdrus Petru
din pove§tile ardelene i atiti Piperi §i Chiperi, pomeniti In Tara Romi-
neasca 0.3Io1dova in evul mediu2.Dupa traditie intemeietoriifamiliei au fost
Vujo Radulov §i Jovan Radulov, nume caracteristice romanice. In fine,
insu§i Erdeljanovié admite c o ramura a Mr, Mvgoki, au fost, de fapt
vlahi (de la nurnele rom. Moga, i nu de la ung. magas rom. Mogos
cum credea N. DrAganu). In tot cazul, putinele nume romanice pästrate
pe urma br aratà ca Piperii s-au slavizat mai curind decit alti vlahi.
1 Srpski Etnogr. Zbornik, XVII, Postanak plemena Pipera, p. 221-528.
2 P. P. Panaitescu, Documentete Tarii Romtnesti, I, p. 277-278. Piper Stolnik (1472).
Cf. p. 282, 319, 324. M. Constachescu, Documente Moldovenesti tnainte de 6tejan cel Mare,
p. 108-109. Piperesti (1436).
www.dacoromanica.ro
Piva e o regiune asezatg in vg'ile riurilor Komarnica, Piva si Tara ,

la apus de Durmitor si face part e din tinutul veal. al Efertegovinei, anexat
dupg 1875 la Muntenegru. Svetozar Torni6, care a studiat aceastg regiune1
n-a ggsit aid urme dare de vlahi, dar presupune prezenta lor,deoarece ei
sint mentionati in regiunile invecinate Drobnjaci, Gacko i Oputne Rudine._
Totusi Durmitorul e un nume care apartine nelindoielnic vlahilor, de ase--
menea Murgule, un podis in PiRe i Kornat (un catun), precum i muntele
Kridica, care face parte din Volujak. Amintirea lor o pgstreazg i Vla.§ki;
Usov, muntii din stinga Tarei, spre nord-vest de Borikovac. (IntereEante
ant eulrnile Durmitorului : _Pruta§, Boje, Stulac). Cgtunele existg i azi
dar intre cele vechi n-am ggsit nume romanice. Cuvintul urciti se intre-
buinteazg in toatg regiunea.
Nici in regiunea Banjani2 n-a ggsit Svetozar Tomid decit un singur-
nume specific vlah Bukurov Do.. Tribul Banjani, dupg JireCek, are
origine vlah. Tomié atribuie numelui vlah" intelesul de Oran", pentru
a interpreta mentiunea de la 1379 (-Placid de caton Dragasce de Bagnani),..
intilnitg in actele de la Raguza. Credem cg e gresit, cu atit mai mult, cu
cit la 1428 aceiasi Ban jani se numesc morlaci (Vitus Danielis de generatione-
Morlacorum Bagnani). AdgugAm toponimicul Lijerovo Polje (Cimpul lui
Ler), format din numele de persoang Ler. Regiunea Banjanilor e situatg
in circumscriptia _NUM, in nord-vestul vechiului Muntenegru. Turmeler
de oi le minau insg vara in muntii Durmitorului, unde Ii aveau cgtunele
(Banjski Katun).
Pe teritoriul familiei K16i, despre care se spune cg la origine an fost
albanezi, se ggsesc urmgtoarele numiri3 : Viahinja (o parte de hotar),
*Rana Rudina, Vla§ki Brod §i. Carina, Carine (rom. tarinti). De subliniat
e i formatia : Strunga Radie'eva i cuvintul strungaJ precum i numele
de familie : Latió (rom. lat), Mitul i 11Tutul (Micul Gjelos i Gjur Miculev)
Nuculovid (din rom. Onut). Termeni intrebuintati de ciobanii din Kai,
ping astgzi slut : urda §i capica, (tapita). Numele muntelui Kurlaj din corn-
plexul Ku6ki Kom, ar fi aromin, dupg, Th. Capidan. Noi nu impartAsim
aceastg pgrere. Interesant e jocul Kalumper, practicat de femeile tinere din
regiunea Kutd ; el incepe cu un salut adresat egtre partenere : kalumper
perom care. Kalumper" inseamng dupg Petar Skok bung ziva",
e format din salutul grecesc Kokv hpleccv (acuzativ). Meglenorominii
cunosc de asemenea expresia4. 0 vor fi cunoscut probabil i vlahii din regiu-
I Naselja, 31 : Svetozar Tumid, Piva i Pivtjani, p. 379-530. Registrul de nume are.
lipsuri, Kmeica (p. 390, 392, 440), iar Vlaki Usov, pe hartA.
2 Ibid,m, 31 : Svetozar TomiC, Banjani, p. 277-378.
3 Ibidern, 4, p. 1-345 L St. Duèid, 2ivot i obiöifi plemena Mita, Kalumper" la p. 377_
T. Capidan, Meglenoromtnii, II, p. 169.
www.dacoromanica.ro
VLAHII DIN SERBIA MEDIEVALA 63'
nea cucilor. Numele Ku 5i (dr. cuo, pl. cuci) se intimping i la dacoromini,.

spre pild comuna Cuci in Transilvania (raion Ludus, reg. Cluj), Cuci-
(comuna Dozesti, raion Oltetu, reg. Craiova), Cuci (comuna Bozieni, raion
Negresti, reg. Iasi), Valea Cucilor (Tulcea), i e o poreclà (au mincat cucul"),
cum aratI I. Iordan1.
Pe teritoriul de astgzi al Vasojevidilor, in estul Muntenegrului, pe
cursul de mijloc al riului Lim s-au pAstrat urmAtoarele numiri 2 : Vlahov
Grob, Vlaov Katun, Korbuliela Reka (rom. corb, corbul).
in regiunca Drobitjak, astAA in Hertegovina, avem denumirile Fir-
litor (asa se numeste o ruing, i un sat pe tairnul, sting al Tarei3, la marginea
platoului Iezera) ; cuvintul a pirli e de origine slavg, insg toponimul e
romanic, cum aratg forma adjectivului verbal in - tor : pirlitor. De asemenea
Serban, Merulja (de la rom. mar) si Bukur. Cca mai veche numire pe care
o atribuim vlahilor este ins/ aici binecunoscutul Durmitor (de la rom..
a durmi), pe care 11 InconjoarA azi din trei pArti tribul vast al Drobnjaci-
lor4. Dupa. JireCek Inca in 1379 se pomeneste5 un Pripchus Radoslavich.
Vlachus de catuno .Drcbgnachy, iar la 1444 apare Radoe Slauerovich, Vlachus
de Dromgnazi, ceea ce ne indreptateste a presupune c i acest trib ar fi
putut fi la origine vlah.
Aproape de mare, in Boka°, un petec de Mc se numeste Dan6ulovina
(de la numele rom. DanJul), iar o apg, Matulovina (mai putin sigurg ; dar
ar putea s aibA la WA', un nume Matul). La§ki Brijeg (VlaSki, Brijeg)'
ne trimite cu sigurantg la vlahi, ca i numele ce se 'mai intimpina, pe aici :
Prodan Radulov, Radule Babid i Radulovid.
Numele din urma se mai &este si in imprejurimile Raguzei7 :
Radulinovié, Radulovid, unde singurul toponimic caracteristic Kru6ica-
(sat), e amintit necontenit de la 1498 incoace. Formatiunile de nume
Vlahu§i6, Vlahovid, Vlasió §i. Vldica ar putea reprezenta de asemenea
urme de vlahi, daa le-am putea dovedi vechimea. Ca pretutindeni pe
litoralul dalmatin si la Raguza, termenul vlah, a inceput a se intrebuinta
cu alt inteles, dup, ce vlahii s-au asimilat cu desgvirsire. S-a numit asa
mai intli mice tgran slay, din imprejurimi, apoi tgranii ortodoxi, refugiati
in nun:al' mai mare din regiunile ocupate de turci. Raguzanii i-au asezat
1 I. Iordan. op. cit., p. 284.
2 Naselja, 2, p. 513-611.
3 T. Ippen, Novibazar und Kossovo (Das Atte Rascien), Viena, 1892, p. 70.
4 Naselja, 1, p. 359-490.
5 Staat und Gesellschaft, p. 33.
6 Naselja, 9, p. 189-635.
7 Ibidem, 23, p. 1-228, Dubrovnik i Okolina [Raguza L Imprejurimilel, de Dr. Ilije
Sindik. Dam aici clteva nume, pentru a se putea face comparatie : Kantula, Defulovié, Dulcit,.
Komplita, Pupator, Rumora, Saraka, Skorsur.
www.dacoromanica.ro
pe refugiati in Peninsula Stagno (Puncta Stagni, Stonski Rat), dupd cum

aratd mkturii din chiar secolul al XIV-lea : In anii 1386 si 1387, consiliul
minor al republicii hotäri sa, fie primite in Stagno familiile, pdstorii, ani-
malele si turmele vlahilor, care se refugiazd de frica turcilorl, iar in 1390
se asezard tot acolo vlahi si sirbi, cu familiile si en vitele lor2.!Numkul ma
mare al cdtunelor vlahe din regiunea aceasta, in secolul al XV-lea poate fi
determinat de noua miscare de populatie, generald acum, si mai masivá
ea ori cind.
Tinutul Rama din Bosnia pastreazd un mai mare numfir de urme ale
populatiei vlahe de altädatd. Milenko S. Filipovid, care s-a ocupat de a cest
tinut, observd cd vlahii de aici se pomenese la 1480 si mai tirziu, dar cd ei
nu mai erau vlahi puri, ci pktori. De aceea intimpindm numele lor mai
des in regiunile muntoase : Vlah §i. Vlainja, in sus de satul Oragac, Vla§ki
Put, un drum de munte care trece peste Ljubu§a, spre Duvanjsko Polje.
(Vlah se numeste un loc in Oragac, iar Vlaina, Vlainja se intimpind ca
toponimice atit in Oragac, cit si in Polja). Numele comunei Lorelani (in
Duvno) are aspect romanic (dacd am admite forma Laurel > Ectur,
hipocoristic de la Laurian). Piskulja e un nume sigur de al vlahilor format
din radical slay cu art. -la. Kale (o holdd in cimpul din Erzdol rom. cale).
Capare (Tapare), o pdclure in 8 apa, de la rom. cap, termen intilnit de mai
multe ori la vlahii balcanici, Butvr-Polje (sat apropiat din Hertegovina)
-e de asemenea romanic butur (in Banat) sau buture scorburd, trunchi
scorburos, butuc". Inleresant e numele unei fisii de pdmint in comuna
SkrobuCani : Bu6er (dr. bucin <lat. bucinum, dr. bucenu, rotacizat buceru,
forma' foarte veche). Rotacism prezintd si numele unor familii din Gorita
si Dugo-Polje, anume Lagaru§iôi; aid se recunoaste usor cuvintul legdnus
( <leagdn), care se intirnpind in Banat (pentru sufixul -vs, cf. numele
catunului Pagarithani, tot cuvint romanic rotacizat : <dr pagin).
numele familiei Kopila§ din BrCnje trebuie atribuit vlahilor la care vom
adduga pe Durmi§eviei (in Varvara), Antuloviei (in Gornji Vignjani),
Kalat (in Prozor ; cf. dr. inccilat, Ingräsat peste mdsurd, trupes").
La Rama s-au pdstrat mai multe numiri care amintesc catunele
vlahilor. Astfel Katuvi in Zahum, Maglica si in Gornji VAnjani ; Katu-
nina, un loc lingd satul Kopdd ; Katuni§6e, In Oragac, Zahum si pe rnuntele
Raduga, precum si in 86ipe, 8ovidi si Doljani. Cum vlahii faceau aici si
serviciul de pazd a drumurilor, termenii varda §i. vardate ii amintese tot pe
1 C. Jireeek, Die Wlachen und Maurowlachen, p. 116-117.

2 Geleich-Thall6ezy, Diplomatariurn Ragusanum, p. 709-710 ; De mittendo et concedendo
Vlachis et Sclavis hominibus armorum cum eorum familiis et bestiamine, quod possint fugere et se
reducere et salvare in Stagno et in Puncta tirnore Turchorum lugientibus, si se voluerint ibi salvare . . .
www.dacoromanica.ro
ei : numele unui izvor in Gruidi, Lavarda la vard4), dovede§te ea ei

vorbeau Inca o 1imba' romanicá in secolul al XV-lea §i al XVI-lea.
Milenko Filipovié atribuie acestei populatii termenii biserice§ti pastrati
Inca in regiune korisma §i eivanI:je (lat. jejunium), dar ei nu sint
dela vlahi. Termenii baeina (sting, cdtun") §i bae" (cioban de sting")
trebuie Insa explicati prin vlahi, ea §i brzclar (un burduf in care se tran-
sportg brinza torba naoinjena od megne), pe care Dictionarul Academiei
Iugoslave ii deriva gre§it din ital. borsa : noi credem ca ar trebui mai
eurind adus in legatura cu o formatie ca brcidoaie, bradoaied putinit'a
pentru pastrat brinza", in Oltenia, Banat.
E interesant ca populatia sirbeaseg din tinutul Rarnei mai §tie de
vechii locuitori, care au dispkut de mult, erede ins5, ea au fost greci (Grci)1.
in Visoöka Nahija, studiata de Milenko S. FilipoviO, se gasese
urmatoarele urme l'asate de vlahi : Antul, spahie in Radovlja, dupa o
conscriptie din 1565/66 ; Botu§e, cirnp in Aljinidi (cf. Botaani, sat la Deeani,
secolul al XIV-lea) ; Budelje, parte de cimp in Luka (tot aici Latica §i
dealul Vla0ova); Buddelje, o localitate §i un munte (poate fi Budusel?);
Bukuroviói, vechi locuitori in Visoko. Mosul" lor ar fi fost rdnit la Bucu-
re§ti. De aici numele. Dar Bukur e nume obi§nuit la vlahii din penin-
sul5, ; Vlagiei, sat sub dealul Dobri Musulmani ; Via ji, ease catolice
in Bukovlje, Plandigde §i Ratonj (fiind catolice, nu sint vlahe) ; Vlao-
vili, familie in RiCice ; Vlasenica, ora§ in Bosnia ; Vlasenice sat In Sola-
koviói ; Vlahinja, Vlahinje, sat in Bosnia ; Vlahinja, cimp in Vlahinja ;
Vlahinjaci, loc in Vlahinja ; Vlahova Gora in ZgdA6a ; Vlahoviéi, sat in
Skoparanovidi ; Vlagéi, sat in Kopogidi ; Vla,§kovo, loealitate ; Goronja,
loc in Crnce §i in Popi ; Goronjiói, tinut in,. Donji Zgogéi ; Durme, emigrati
din Kralupa ; Durmiéi, o ramura de fam. in Dobuj ; Durmi§i, loc In Visoka
§1 in, BogaljiCi ; Kalimbare, Kolimbare, cimp in Monjari, de la numele
de persoana Kalember (grec kalin imeran) raspindit de vlahi, Kopa5i,
sat ; Koronatje, deal in Kamenice, de la rom. eurunat < eurune ; Latica
localitate in Izbod i amp, in mune numiri, rom. lat ; 31116ugani, loe
in Visoko, rom. meiciucci; Mi6anovia, in Breza, famine §i tinut in Mauro-
-viói ; MiJidi, tinut in Kula-Banjere, rom. mic, pl. mici ; Pule, loc in
Loznic ; Radulovia, tinut in Mamoviéi ; Sae, cimp in Seperci, rom. sac,
pl. saci ; Saci, holda in Banjer.
Milenko S. Filipovie considera ea nume vlahe §i urmAtoarele : An-
dresko, cirnp in satul Kopogiái, ar fi o formd adjectivala. Ea e de fapt o for-
1 Dr. Milenko S. Filipovi6, Barna a Bosni (Naselja, 35).
2 Naselja, 23, p. 191-644.
8 Jireek considera. toponimicul Korona ca fiind vlab, noi Insá ne Indoim.
b. C. 2925
www.dacoromanica.ro
matiune istroromina. Baku le, amp In Subotinja ; cuprinde forma arti-

culatI romanicul Bacul. Cele trei toponimice Komina (cimp, deal, izvor) si
un altul, Komini (o coasa in Dobrinje) le derivg din limba greacg, dar ad-
mitind, dup'a, Dictionarul Academiei din Zagreb, ea, la sirbo-croati cuvintul
ar fi intrat prin mijlocirea limbei latine (cuvintul rominesc corespunzgtor
ar fi eamin). in fine, toponimicele Roman, Rumenata sau Rumaneta §i.
virful de deal Rumanac le considerg de urme romanice, fEnd formate,
de la Roman nume de persoang rorninesc". Acesta din urmg Sing, e bizan-
tino-grecesc, de§i chiar Petar Skok sustine caracterul shu romanic
Celelalte sint in mice caz discutabile. Komin cu inteles de cAmin",
vatrA" se intrebuinteazar in unele regiuni sirbo-croate apusene, poate
fi deci apelativul sirbo-croat.
Concluzia lui Filipovid meria s1 fie subliniata : e mai presus
de indoialit, c in toaa Bosnia au fost vlahi, in grupe mai midi
sau mai mari, care au fgcut legatura intre vlahii din Serbia §i cei din
Croatia §i Dalmatia. Grupurile de vlahi de aici se pot deci deosebi in dou'l
straturi distincte, unul stfavechi, al doilea imigrat ulterior2.
Glasinac, regiune in Bosnia, in rasgrit de muntele Romanija, o
faimoasä statiune preistoricg §i un binecunoscut punct vamal in evul mediu,.
a fost studiatg, de Milenko S. Filipovid, unul din cei mai reputati etnologi
din Iugoslavia3. Cum aceastg regiune face parte din Starivlahul conceput
mai larg §i e situatg la apus de Drina, pare semnificativ faptul c'a,' nu ne-a
pgstrat nici un toponimic specific vlah. in onomastid, se intimping doar
.Furtul, nume identificat de Petar Skok cu rom. furt. Dupa," Milenkovid,
1ns5, familia aceasta a imigrat nu de mult in Bosnia din rgsgritul Herte-
govinei, unde se nume§te i Pur1ilovid. Observam ca", §i derivatia din rom.
furt nu pare de loc sigurg. De aceea sintem nevoiti a constata c aceast5,
regiune n-a avut in evul de mijloc populatie viaM. Milenkovid crede
dimpotrivg, intemeindu-se pe dou'd fapte : 1) Ca, erau prezenti §i in alte
regiuni ale Bosniei §i 2) cg prezenta lor e confirmatg prin toponimicele
Romanija, Stari Vlah i Mandra. in tot cazul, vlahii de aici s-au asimilat
cu populatia sirbg mnc in prima jumgtate a secolului al XV-lea, incheie
invalatul iugoslav. In ce prive§te numele Romanija, noi credem c n-are
nici o 1egAtur5, cu valahii, §i cg mai curind pare a fi o reminiscentg a
stapinirii bizantine. Starivlahul §i-a extins limitele in conceptia populafa
mult mai tirziu, cind notiunea autenticA a termenului nu se mai intelegea.
in ce prive§te ra'spindirea termenului mandra pentru a§ezgrile sau eau-
1 Glasnik Zem. Muzeja u Bosni i Herceg., XXX, p. 298.
2 Nrselja, 25, p. 212.
8 Didem, 32. Milenko S. Filipov:d, Glasinac, p. 177 423.
www.dacoromanica.ro
nele pgstoresti, noi nu o putem atribui vlahilor, deoarece nu-i atestat

nicgieri in legAturA cu vlahii din jumgtatea nordicg a Peninsulei Balca-
nice, iar arominii n-au atins niciodatA regiunea aceasta. Se pare ca, autorii
Dictionarului Academiei Iugoslave sint indreptatiti s afirme c termenul
e imprumutat de la greci, i cä rAspindirea lui se datoreste dominatiunii
turcestil. Numele Beatoviei, care se intilneste aici in mai multe locali-
tAti (6avarine, Brajakovici, epkovi6i) este explicat de Petar Skok just
prin rom. beat. De altfel ei au venit in Bosnia din Muntenegru, cu un secol
in urm62.
Regiunea care face legAtura intre Sarajevo si Visaka Nahija,
denumitg VogoMe, arat'a de asemenea urme de vlahi3 : Vlainje e un eimp
in Gornja Bioas ; Vlahinja, sat in Ioganica ; vlagia, sat in Kopogi6i.
De remarcat numele Durme i Durmiei in Gornja Biaa, apoi Kerovie,
pe care nu 1-am mai intilnit si care ar putea s'A fie explicat de la rom.
eine, cu forma rotacizat6 are, in sirbo-croat'a ker (cine"). Familia care
poartg, acest mime e originarg din Kolagin i, &nig, cum ni se indicg, numele
ei adevArat e Sekiragi. In aceeasi comung, Joganica, o alt5, familie se
numeste Bunioviei, prin uimare forml nerotacizatA. Dar forma Buni
ar putea fi intr-adevàr de la Bunimir. Interesanth e numirea Katuije, un
cimp in Kamenice (dacg s-ar putea deriva de la vechiul cuvint rom.
eatd, pisicg ; cf. Puscariu, Studii istroromive, II, p. 283). Familia Bla-
govi:ani in VogoRe a venit de undeva din jurul orasului Prizren, dar
miracle lor vechi era Bradar (rom. brad). i in Joganica intilnim un nume
asemAnItor Bradie, familie originara, din Brasina, regiunea Neretvei.
Breza e un cimp in Vogoke i altul in Kre', dar forma aceasta nu credem
ca, ar avea la baz6 vechiul cuvint romanic brinzd.
Colaboratorii lui Cvijid au studiat Inca trei regiuni din Bosnia,
situate, ce-i drept, in regiunile dinspre nord-vest, care, inssa, au si ele
citeva elemente interesante.
Astfel in Krajina Bosniei, in regiunea de mijloc a riului Una, studiat5,
de Milan Karanovid4, insemnAm : Alunovia, familie in Krupa, emigrati
din Lika (rom. a/un) ; Drakula, familie in GiabeA emigratii, nu de mult
din Lika ; Drakuliei, mime de familie In Gornji Bugevid (au venit din
Korjeni6) ; alte familii, in Turska Jasenica (originarà din Lika), in Ostroi-
nica, Bihad etc. : Radulovidi, nume de familie din Gorjevac ; Bukariea,
nume de familie in Grabei. Ar putea fi numele format din Bukur.
1 Naselja, 32, p. 256 258.
2 Mil. S. Filipovi é, op. cit., p. 258.
3 Naselja, 26, p. 621 695.
4 Ibidem, 20, p. 281 654.
www.dacoromanica.ro
68 VLAHII NORD BALCANICI IN EVUL MEDIU
ei stilt originari din Lika ; Ltimitor, nume de voievod" din Bihad, poate
din rom. domnitor (cf. pentru mn> m, durnitale < dumnitille). Cf. 0 Dimitor,
munte, tot in Bosnia, in dreapta riului Sana ; Djal, familie in Bihad ;
Durmiei, familie in Vidovska, emigratà nu de mult din regiunea Ped.
0 alt5, familieo, in Peéigrad, §i o colonie a kudiéilor. Kalember, o familie
originara' din Korjeni6, in Hertegovina. Un Kalemberovo Brdo gAsim
in Zborigte. Kalemberii au acela0 sfint patron ea 0 Drakuliéi ; Cinci,
familie in Varogka Rijeka, ar putea sa, fie arom. tzintzi, dar i pluralul
de la Cinac, tot nume de farnilie in aceemi localitate ; Vla§ko Groblje,
deal (507 m) in Cazin, dupa, un cimitir vechi.
De subliniat sint si numele 2ivulja (a§ezare noug) i Murginovac
(poate fi dintr-un rom. Murget). Muntele Lupinja (1189 m) i curiosul
Konjodor (nume de sat) nu pot fi considerate vlahe.
Si mai inspre nord-vestul Bosniei, in a§a-zisa Sanina 2upa, de-a
lungul Sanitei, afluent al Sanei, sint putine urme caracteristicel : Vlani
Biljani, un sat denumit astfel de musulmani ; azi se cheama% Srpski Bil-
jani. Prin urmare vlah = sirbese. Vla§ka Voda, un izvor in Smailbegova
Prisjeka ; Vla§ki Budelj, sat numit Srpski Budelj. Forma numelui Budelj
pare a reaminti un dr. Budei ; Vlethka Sanica, sat denumit de musulmani
a§a, altfel numele ei e Srpska Sanica.
Evident dr aici nu avem a face cu reminiscente ale populatiei vlahe,
ci cu sirbi ortodoc0 numiti vlahi de catre musulmani. Nume intr-adevar
vlahe sint : Radulovac i Raduloviei ; primul 11 intilnim de dou'a" ori
(cimp in Turski Biljani i altul in Hrustovo), al doilea, o latur5, a satului
Budelj. Serbula, familie in Megjegje Brdo, venitil recent de pe la Petro-
vac. Discutabil este Kasari, izvor in Gornji Budelj. Nu ar putea fi ceisar
(de la casä).
In Bjelajsko Polje §i Bravsko, regiune situatg la sud-vest de Krajina
in apropierea Unei, sint 0 mai putine asemenea urme2 : Serbulina Vodica,
izvor in Smoljana. erbula, familie in Smoljana venita in secolul al XVIII-lea
din Banjaluka. Raduloviei, familie in Cimete venit5, din Prkos ; alt5,
familie in Vrto6e, venit5, in secolul al XVIII-lea din Donji Lapac ; alta
in Bravska, imigratl recent din Grahovo. Kreco, nume de familie In
Petrovac ; emigrati recent din Varcar Vakuf (rom. cret). In Krnja Jela,
un nume Ketenigte, locul cAtunuhii.
1 Naselja, 26. p. 245-304.

2 Ibidem, 20, p. 281-654.
www.dacoromanica.ro
VLAHII DIN CROATIA
Vlahii din Valea Cetinei
Vlahii din Croatia apar mai intii in istorie cu prilejul luptelor ce

s-au dat impotriva lui Mladen Subid de Bribir', ban al Croatiei, comite
al Zarei, principe al Dalmatiei si al doilea ban al Bosniei2. Puternicul
magnat croat cu ambitii regale, dusmAnit de o bung, parte a nobilimii
croate de pe litoral, slAbit de alianta oraselor rebele Sebenico si TraA,
care erau sprijinite in mod efectiv de &are republica venetiang,, nu gg,si
in vara anului 1322 aliati mai credinciosi, cu sprijinul cg,rora sg, poatg,
tine piept banului slavon Ioan Babonió, decit pe vlahii care, intocmai
ea si locuitorii din Polizza (Poljica), fuseserg, totdeauna tovara'si credin-
ciosi ai familiei sale3. Asa trebuie sg, intelegern informatia cronicarului
Miha Madii de Barbazanis, care era contemporan cu aceste evenimente,
desi cronica sa e defectuoasg, tocmai in locul care ne priveste4 : Tandem
banns .21Iladenus, videns se esse confusum et devictuni sine bello, misit comi-
tem Georgium fratrem suum ad regem Ungariae, ut sibi impenderet auxi-
lium. Semper adhaesit amicitiae et auxilio Vlacorum et Policianorum. . .
Cum, cu drept cuvint, observg,3. F. 8.igie, intre auxilium §i. semper lipseste
un cuvint, crIci numai asa se poate explica evidenta confuzie ce o face
autorul intre ajutorul" asteptat din partea regelui si ajutorul vlahilor".
1 Bribir sau Breberio fl derivA Skok (Prilog k ispitivanju hrvatskih imena mjesta, p. 1.
ltr. din Nastavni V jesnik, XXII, 1914) din Barbaria prin intermediul unei forme Berberium.
2 Lucius, De regno Datmatiae et Croatiae (ed. Schwandtner, III), p. 327. Cf. Szdzadok,
28, p. 783.
3 Despre aceste lupte vezi §i Vjekoslav KlaiC Bribirski Knezovi od plemena Subid do
god, 1347 (Zagreb, 1897), p. 122 §i urm.
4 Schwandtner, Scriptores rerum Hungaricarum, Dalmaticarum, Croaticarum et Slavoni-
carum veteres ac genuini, III (Viena, 1748), p. 647.
5 Rad 153, p. 10 fn articolul Miha Madijev de Barbazanis de Dr. Ferdo gt§ido A se vedea
la bibliografie talmAcirea titlurilor de arti croate.
www.dacoromanica.ro
Dar, oricum ar fi, din informatiile acestui pretios izvor contemporan aflam,
pentru intiia data, de existenta vlahilor In Croatia. Se pare chiar ca'
elementul vlah constituia partea cea mai mare si mai insemnata a armatei
banului Mladen, cad cronicarul nostru urmeaza astfell : Item loannes
Banus Babonig cum suis sequacibus persecutus est Mladenum usque Buis-
cam, ibi yugnam fecit magnam cum Vlacis, non modicam quantitatem
bestialium, hominum et jumentorum accipiens ... Banul Mladen se retra-
sese in fata fortei superioare a dusmanilor sai ping la Bliska, o localitate,
pe care ig.i.6 o identifica cu satul Bisko, situat spre sud de Sinj si spre
vest de riul Cetinei2, unde vlahii sad dadura lupta cu banul Slavoniei si
suferira infringelea care le casting, nu putine pagube in oameni si vite.
Fara indoiala ca banul Mladen gasise valea Cetinei ea Bind potri-
vita pentru retragerea trupelor sale, deoarece in apropiere erau cetatile
intarite, unde, in caz de nevoie, se putea refugia, dar si pentru Impreju-
rarea ca acest tinut era locuit de vlahii sai credinciosi. Prada in vite o
lila deci dusmanul invingator de la vlahii din imprejurimi, care locuieso
statornic valea Cetinei, dupa marturia documentelor croate.
Aceste marturii sint legate In secolul al XIV-lea si, in Mina parte,
chiar si In jumatatea dintli a veacului urmator, de istoria unei familii
puternice, a Nelipidilor, care ajunsera stapini ai cetatilor si vlahilor din
tinutul acesta. Astfel, cind regele Ludovic se impaca cu familia Nelipi6i,
in toamna anului 1345, vilduva Yladislava si fiul salt minor Ioan obtinura
confirmarea posesiunei asupra cetatilor din districtul Cetinei, avind,
in schimb, sa predea regelui cetatile Knin, Paitelj, Srb, Stog si Unac :
ob hoc ... castrum nostrum regale Zyn vocatum cum districtu eius Cetina
apellato et quibusvis pertinenciis, item castrum Brechewo cum kampo qui
vocatur Pogle, simulcum universis ipsorum tenutis, villis, possesionibus
et eorum incolis seu populis Croatis et Olachis . .. Cetatea Sinj e situata
spre vest de Cetina, iar spre nord-vest, ling5, riul 6kola, se Intinde Petrovo
Polje. Pe acest teritoriu se gaseau deci asezarile vlahilor, care, ca si in
Transilvania, Bateau in strinsa dependenta de anume cetati si erau cunos-
cuti cancelariei unguresti tot sub denumirea de Olachi. Regele Ludovic
intrebuinteaza acelasi termen cu privire la vlahi si In anul 1372, cind con-
firma3 din nou posesiunile cneazului Joan Nelipiéi cum comitatu Cetine
nec non villis, incolis ...
In aceeasi vreme insa cancelaria venetiana li numeste Morolaci, ca
si pe vlahii din celelalte parti ale litoralului dalmatin. Astfel, in anu11344
1 Schw-mdtner, op. cit., p. 648.
2 TC:vrtevce, TC.vri.vx, Zentina, Centena [sec. X].
a Smiciklas, Codex Diplomaticus, XI, p. 249-252, si XIV, p. 441.
www.dacoromanica.ro
VLAHII DIN CROATIA 71
zenatul signoriei intervine, la ruggmintea vkluvei comitelui din, Knin

§i a fiului sgu, Ioan Nelipid pe lingg Grigorie Kurjakovid, sa' le restituie
cele doug cgtune de morlaci (duos catunos suorum Morolacorum), pe care
le de-tine de la ei 1.
Cel din urm6 Nelipid, Ivanig, fiul lui Ioan2, una din cele mai marcante
personalitgti ale regatului croat in jumatatea prima a secolului al XV-lea,
In cursul luptei tragice pe care a dat-o pentru a-§i salva proprietatile
intinse, pomene§te de repetate ori de vlahii sau morlacii sAi. Puternicul
ban, neavind nici un fecior, cguta s5, asigure fiicelor sale mo§tenirea bogatà
ce avea s5, o lase dupg moarte. De aceea se infrgti cu Nicolae Frankapan,
comitele de Veglia §i de aceea i§i m6rith fata Ecaterina dupg Ioan (Ari)
Frankapan, fiul influentului magnat din Veglia, pe care, ca patrician
spalatin, in prealabil 11 adoptase, dupa, dreptul roman. Acelemi motive
1-au determinat, in fine, s5, zglogeascl fiicei sale, rind pe rind, cetatile
-§i proprietgtile de care dispunea. In mai multe din aceste documente
de z'alogire banul Ivanig face mentiune §i de vlahi. Astfel, cind in mai 1424,
zMoge§te fiicei sale pentru suma de 15 mii galbeni cetatea Sinj cu comi-
tatul Cetina §i Travnik, el acordg et omnes suos Vlachos ubique in dominio
et tenutis suis et alibi ubivis residentes et commorantes . . ., cu alte cuvinte,
li acorda §i pe toti vlahii, care sint §i stau In domeniul §i stApinirea sa
§i oriunde altundeva ; documentul urmeaza, astfel : cum universis eorun-
dem castrorum et comitatus villis, possesionibus, proventibus, redditibus,
-tributis, terris cultis et incultis . . . et generaliter quibuslibet utilitatibus
et pertinentiis eorundem quomodocunque et qualiterewnque vocitatis et apel-
latis, ad dicta castra et comitatum et wlachos pertinentibus et spectantibus . . .3.
Formula aceasta care mentioneazg pe vlahi algturi de cetAti §i
comitate, ni s-ar pa'rea neobi§nuit'a, daca, n-am tinea seam'a de impreju-
rarea el §i ei erau grupati intr-o organizatie proprie. §i ca., departe de a
fi numai pAstori ori numai iobagi legati de glie, ei erau in posesiunea unor
-anume privilegii. Aceasta apare clar §i din textul celorlalte acte de zglogire
ale banului Ivanig, dar mai virtos o dovedesc citeva diplome, care ni s-au
pAstrat din aceemi epoca% §i pe care le vom discuta mai jos.
In anul 1434 banul Ivanig Nelipid zgloge§te fiicei sale Ecaterina
Frankapan, pentru suma de 50 mii de galbeni, cetgtile Sinj, Travnik,
ea6vina, Omiglje, Clissa, Kljud, Kami6ac, Zvonigrad ac etiam omnes
nostros morovlahos et catunarios ubique in dominio et tenutis nostris exis-
1 Mon. SI. Mer., II, p. 219-220,

2 Turul, 1907, p. 70 §1 urm. Dr. Sufflay Milan ; A Nelipicsiek haggatika [Mo§tenirea
Nelipicilorl.
3 Mon. Hung. Hist., XXXV, p. 201-202.
www.dacoromanica.ro
72 VLAI-III NORD-BALCANICI TN EVUL MEDIU
tentes et habitantes1. Actul de zAlogire e datat la 24 mai 1434 §i in temeiu/

acestuia vicebanul Domga de Vladihovici introduse, in 15, iunie 1434,
pe Caterina Frankapan in posesiunea cetatilor Travnik, Sinj, cu comi-
tatul Cetine, §i a vlahilor si (castrum Fsyn cum comitatu Cetine, Castrum,
Trawnik, in regno Croatie existentia et omnes wolachos ipsius ubique in
dominio ipsius ac alibi ubivis residentes et commorantes cum universis . . .
in quorum castrorum et provincie, ac volahorum et pertinentiarum earundem
dominium et possessum ipsa domina Chaterina se et heredes suos legitime
statui et introduci vellet2, ceea ce capitlul din Knin. se grabi sg, execute,
indeplinind toate formalitg,tile (ipsi pariter accesissent ad predicta -castra
et provinciam sen comitatum Cetine ac wolahos et universas tenutas, metas
et pertinentias, vicinos et commetaneos eorundem illac convocassent et corany
eisdem introduxissent et statuissent memoratam dominam Catharinam et
suos heredes iure premisso videlicet titulo pignoris predicte ipsis incumbents
tenendum, prossidendum, utendum atque conservandum in quolibet castra
ac comitatu et walahos3.
In ajunul mortii sale contele Ivanig fu invitat de regele Sigismund
sg, ia parte, impreung, cu Frankapanii §i alti nobili la ocupatia teritoriului
din Bosnia (terra Homljan) pe care il detinuse voievodul Sandalj. Din.
scrisoarea regelui &Are banii Nicolae §i tef an Frankapan (26 aprilie
1445), se vede c regele s-a adresat cu acest prilej §i vlahilor si, intocmai
a§a cum se adresa §i celorlalti magnati §i nobili ad tärii 4.
In curind dupg aceasta insa," se stinse banul Ivani§, eel din urma,
vlAstar b'arbAtesc al familiei Nelipi é. Mo§tenirea pe care o ls o luà ginerele
sAu Ani (Ioan) Frankapan, care se intituleazg, cnez al Vegliei, Modrussei,
Cetinei §i Clissei §i ban al Dalmatiei §i Croatilor" §i de fapt e stápin pe
un teritoriu intins, de la Tersatto linga, Fiume spre sud, ping, la Almissa,
§i gura Narentei. Regele Sigismund ins'a pretindemo§iile Nelipi6ilor, care,
dupg, dreptul ungar, ar fi urmat sg, treacgi in posesiunea coroanei, inlipsg,
de erezi bgrbgte§ti. Hani Frankapan se opune, chiar §i cu putere armatg,,
§i astfel izbucne§te lupta singeroasg, pentru mo§tenirea Nelipiéilor 5.
Fazele acestei lupte nu se cunosc mai de aproape. Probabil ins&
ca, armatele regelui de sub conducerea lui Matko de Talovac au atacat
1 Mon. Hung. Hist., XXXV, p. 250-251.
2 Ibidem, p. 254.
3 ibidem, p. 255-256.
4 Ibidem, XXXV, p. 266 : idcirco eisdem fidelitatibus vestris firmo nostro sub edicto preci-
pimus et mandamus, guatenus visis presentibus, guantocius tier! poterit, cum subsidiis el auxi-
His fidelium nostrorum illustris regis Bosne, et magnificorum Georgii filii Wogzlai et lohannis fuji
Iwan comitis Cetine, comitum Corbavie ac nobilium et watahorum did! regni nostri Croatie guibus
scripta nostra superinde direximus, prediclam terram Horn( fan. .
5 Klaid Vjekoslav, Kreki knezovi Frankapani, I (Zagreb, 1901), p. 224 si urm. Cf.
Turn! (1907), p. 80-84.
www.dacoromanica.ro
pe ginerele lui Ne1ipi pe teritoriul sau, unde avu s lupte cu vlahii, care
statura si de astadata alaturi de banul rebel. Serviciile vlahilor, excelente
Vara Indoia1, Indemnara pe banul llan s confirme legea vlahilor"
cu drepturile de care se bucurau In aceasta parte a Croatiei i s ne lase
unul din cele mai pretioase documente privitoare la vlahii din Peninsula
Balcanica.
In august 1436 banul Talovac izbutise s patrunda ping sub cetatea
Sinj, pe care Frankapan o apara cu Indaratnicie §i succes. In octombrie
1436 Frankapan mai rasplatea Inca pe un vlah credincios cu o proprietat e
sub cetatea Sinj, In vreme ce oastea lui Matko Talovac suferea pierderi
singeroase. Numai moartea lui Hani Frankapan, care se sfirsi in Impi e-
jurari misterioase, puse cal-At acestor
Legea" vlahilor din Croatia e cuprinsa, in privilegiul banuluiHan
Frankapan, care a fost publicat mai intii dintr-o transcriptie latina, apoi
si dupa originalul cirilie de Radoslav Lopa§ic 2. V. Jagió a tiparit 3 acest
document dupa o copie din sec. al XVII-lea. Iata, in traducere, textul
complet al acestui interesant document :
In numele tatalui i fiului i sfintului duh, amin. Noi cnezul Haiti
Frankapan, cnez al Vegliei i Modrusei, al Cetinei si Clissei etc. ban al
Dalmatiei si al croatilor, dam de stire, prin acest hrisov deschis al nostrul
fiecarui om caruia i se cuvine, ca au venit In fata noastra, cinstitii ei
bunii barbati, fosti supusi credinciosi i drepti ai banului Ivanig Ivanovi6,
toti vlahi buni : Vigan DubraWid, Ninoe Sankovid, Tomag Rodjevid,
Matiag Vuke'id, Milió Ostojid, Dragió Prodanovid, Blaz Koèié, Hrela Gole-
gevié , Vukat Vojnovid, Ivanig Grobakié, Budan Grubgid, Bilosav Draievié ,
Elovac Draiivojevié, Radivoj Vitkoviá, Bulat Rustraiió, Ivan Poznanovió
si toti ceilalti vlahi buni, rugindu-se i cerind de la noi bunele i cinstitele
lor legi obisnuite, pe care le-au avut sub fostul lor domn, banul Ivanig
Ivanovié si sub tatal acestuia, cnezul Ivan. Iar noi cumpanind i vazind
dreapta i cuviincioasa lor rugaminte i cerete, am primit pe bunii barbati
mai sus amintiti, fosti supusi credinciosi ai banului Ivanig, de supusi
pentru noi i erezii nostri si le facuram, deteram i confirmarAm obisnuitele
lor legi cinstite i bune i drepte, pe care le-au avut prea drepte i prea
bune sub fostul lor domn, banul Ivani§ 0 sub tatal acestuia, cnezul Ivan;
si sub care legi s-au servit ei i batrinii lor. Iata i acelea bune legi :
1. Mai intii sa nu fie peste ei vreun cnez cu forta. Daca vreun cnez
le-ar fi urlt, au sa se sfatuiasca cu noi, sa aiba voie a-I schimba.
1 Turul (1907), p. 82 83.
2 Mon. Hist. jur. SI. Mer., V, 1, p. 8 11.
3 Arany fiir slay. Phil., XIV, p. 156 157.
www.dacoromanica.ro
'74 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU
2. Care vlah are sat, sg slujeascg cu uncia, iar care n-are sat (sg
serveascg), &glare cu scut si cu sabie ori cu sggeti si cu sabie.
3. Cine, poruncindu-i-se (I), nu merge la rdzboi, are sa plgteascg
sase libre, din care a zecea parte se cuvine voievodului vial. . .
4. Calul ostAsesc sg nu i se ia in zglog pentru nici o ving.
5. Sa, nu se bat5, in rgstimpul de la Sin-Stefan ping la Sin-Martin.
6. Iar cind pleacg la thzboi, doug pgrti sg fie soldati, iar a treia
parte sg se ingrijeascg de Ming si iepe.
7. Si sg nu fie peste ei voievod nici un croat, ci unul dintre ei sg
le fie voievod, care le va porunci si se va sfgtui cu cnezul nostru.
8. Si judecata sg le fie sub Sinj, si la judecata lor s5, nu sadg nici
un croat, ci enezul si juzii bor.
9. Si cnezul si juzii lor sg aibg a descinde de doug ori pe an intre
vlahi, intre toti cei insirati mai sts cite unul.
10. Si sg nu fie intre ei pedepsiti cu silnicie, ci pe fiecare sg-1 judece
cu judecath dreaptg.
11. Si din fiecare gloabg sg le faming o treime, iar juzilor li se dg a
zecea parte din gloabe, iar din venitul nostru a zecea parte de gloabe
cnezului.
12. Iar dacl ar cgdea asupra cuiva gloabg, sg i se ia o oaie pentru o
librg si o vacg pentru sase libre. Si sg i se dea termen ping in ziva a
dougzecea, iar dacg n-o rgscumpgrg pia, atunci, s5, o piardg.
13. Fiecare easg are sg dea la Sf. Gheorghe un berbece sau o oaie
fA un tap (ovan prihodnik) §i un cas, iar cine-i asa de sgrac cl nu are cas,
va da un veronez, apoi un galben dupg fuml- dupg legea lor 74 de bolantia,
eine are cai si treizeci de oi, iar cine-i. . ., sg-i dea si doi galbeni sau imbri.
14. Toamna de ziva Sf. Martin sg aibg a da, dupg legea Mr, cite un
dinar de fiecare cal, in afath de cgtunari si dvornici.
15. Iar in Cetina sg nu dea tergoving nic5,ieri.
16. Si s5, nu fie spinzurat nimeni dintre ei pentru nici o via,.
17. Si mai sus-amintitii bgrbati toti buni cgtunari, slli ting
pentru sine jumgtate din venitul de galbeni de la oamenii Mr, cum a fost
sub fostul Mr domn banul Ivanis.
18. Si sg nu fie silit vlahul care insusi nu are o sutg de libre, a-i da
altui vlah o sutg de libre.
19. Si sg nu fie dator a da domnului slugi ngimite, nici slugi de cai.
1 In textul lui JagiC, care are altä interpunctie, pasagiul acesta s-ar traduce astfel : apoi
un galben (WO fum, 70 dupa legea lor si patru bolantia eine are cal si 30 de oi, iar cine e In
Bo /ica si doi ducati sau un imbri, toamna de S. Martin". Evident, transcrierea lui Jagid, cu
interpunctia data e gresitä si schimba intelesul textului.
www.dacoromanica.ro
20. *i. sirbul sa nu dea In judecata pe vlah, nici vlahul pe sirb.

21. i sa nu fie intre ei (aici textul e deteriorat), nici martor, nici
jurator, vi nimeni (Entre ei sa' nu fie oficial, nici sa nu fie jurat, in afar5
de 4 bolantia.
22. i sa nu dea ierbarit la munte, nici in iernatice, nici aiurea, unde
n-au dat nici pe vremea banului Ivani§.
23. *i. croatii sa nu Ong vlah in afara de un pastor.
Dupa aceasta cnezul vlah 0 toti bunii barbati scri§i mai sus, toti
catunarii, s-au rugat de noi 0 s-au legat cu credinta vi sufletul Mr ca ne
vor Beryl credincios nouà vi urma§ilor no§tri, iar noi ne-am fAgaduit 0
am dat la aceasta cuvintul nostru domnesc, ca vrem sa-i confirmAm in
toate legile Mr mai sus-scrise vi sa le tinem legile In vecii vecilor, pentru
ei §i ramavita Mr, pina cind ne slujese drept vi credincios. Drept care am
dat acest hrisov deschis al nostru, cad toti acevti mai sus scrivi barbati
buni, catunari, cu fratii vi catunele vi comunele Mr s-au filgaduit, au primit
0 s-au legat, cu credinta vi cu sufletele Mr, ca ne vor sluji, ei 0 urma§ii
Mr, pe noi vi ramkitele noastre, drept vi credincios cu capetele, cu averea
§i cu toata puterea lor, §i nu ne vor parasi pe noi 0 pe urmavii novtri,
impotriva nici unui om. Scris In Clissa, luna martie 18, in anul de la
na§terea lui Hristos 1436.
*i. la toate cele zise mai sus ne-am legat tare, pentru ca sa fie cu
sfatul vi cu buna lor vole".
Importanta acestui act consista nu numai in faptul, ca ne-a pastrat o
veche lege" a vlahilor din Croatia Impreuna cu organizatia Mr, ci vi In
faptul ca risipevte parerea aproape generala, vi totu0 eronata, ca vlahii
de pe coasta dalmatina 0 din Croatia. erau numai nivte pastori nomazi.
Dimpotriva unii catunari pomeniti aici, In numar de 14, aveau 0 sate,
iar altii, devi mai saraci, erau Inzestrati totu§i cu anume privilegii.Ace§ti
11 vlahi buni", care tin la autonomia lor, pe care o ingradesc In chip cuminte,
se disting, In fine, clar atit de croati, cit §i de sirbi.
-Until din catunarii pomeniti In legea aceasta, anume Vigan Dubravèió,
cu fratele sau Grigorie §i cu nepotul au Miclauv, fura rasplatiti
pentru serviciile lor cu o donatiune speciala de catre banul Han2. Acesta
le dete o movie care mai Inainte formase posesiunea postolarului lurid
In Cetina, sub cetatea Sinj, 0 In satul SochaCa, tvi Inca una, tot sub Sinj
care fusese a lui Iurko Galardié, 0 anume tot pamintul, viile, gradinile 0
finatele ce-i apartinusera 1
1 Mon. Hist. jur. SI. Mer., VI, 1, p. 148.
www.dacoromanica.ro
Aceasta donatie facuta unui vlah e ultimul document iscalit de

banul Rani Frankapan, care muri, curind dupg aceasta. Vaduva sa Ecate-
rina fu nevoita sa se impace cn regele ungar pentru a salva pe seama
fiului ei minor macar mo§tenirea Frankapanilor. Proprietatile familiei
Nelipid fura' donate de Sigismund. noului ban croat Matko de Talovac,
care ajunse astfel domn i peste vlahii din Cetina.
De la familia Talovac n-au lamas decit foarte putine documente,
in care sa se mentioneze §i vlahii lor din Cetina. Astfel in 1443 Vigan
Dubravëié cu nepotul sau Miclau§ obtinura de la banul Petru de Talovac
iernaticul Koprivno, muntele Prvedrina §i cimpia ,*"irna", pentru servi-
ciile lor credincioase 1
In 1471 regele Matei don& vlahului sau (Walacho nostro) Martin
Dehonijevid din Koprivno §i neamului sau, sili§tea Lovazidi situata in
jupania Cetinei 2 In anul 1476, cneazul Lacko de Talovac facu pe Mic1au§
Dehojevid cnez vlah al tinutului vlah dup l. legea vlaha, in a§a chip cum
1-au ales vlahii, a§a Ii confirmárn §i 1-am confirmat, cit va tri, c vrem
sa-1 tinem §i nu-1 vom cobori la mai putin in viata sa". Urmeaza3 formula
obiouith in asemenea litere de confirmare, care ne aduce §i citeva infor-
matiuni noug : Drept aceea i-am dat cuvintul §i credinta noastra dom-
neasca, sa nu dam crezare niciodata nici la o pirá impotriva sa, care
nu i s-ar spune in fatar §i nu s-ar gasi cu dreptate, ca-1 vom ajuta spre
folosul san i ca-1 primim §i 1-am primit de dreapta §i credincioasa sluga
a noastra, pentru a ne servi drept §i credincios dupa legea vlaha".
In primele decenii ale sec. al XVI-lea dieta croata caracteriza pe
vlahii din Cetina astfel : Wolahi de Cetina. . . inter ceteros hy sunt insig-
niores, ceea ce vor fi fost, de fapt, in temeiul privilegiilor ci§tigate pentru
eredinta i pentru stralucitele lor virtuti militare4.
iahii regali
Documentele croate arnintesc adeseori pe vlahii regali sau pe vlahii
regatului Croatiei (Volahi regni nostri Croatie, omnes Volahi regni nostri
Croatie, Olahus regalis), care erau supu§i ai regelui i stateau sub juris-
dictia banului croat en re§edinta in Knin. Sub aceasta denumire avem
sa intelegem deci pe vlahii din banatul" croat, apartinatori mai virtos
cetatii Knin. Ei sint, MI% indoialä, acei morlaci pe care, dupa cum ne
1 Mon. Hist. jur. SI. Mer., VI, 1, p. 156.
2 Ibidem, V, 1, p. 3.
3 Ibidem, p. 11-12.
a Mon. SI. Mer., 38, p. 43.
www.dacoromanica.ro
relateaza" ambasadorul ormului Trail, in ahul 1348, ii reclama vicebanul

din Knin, deoarece s-au Mcut vinovati de rebeliune impotriva regelui
ungar si s-au refugiat apoi sub protectiunea ormului Trail', Se pare ca,
ace§ti morlaci au luptat contra regelui Ludovic cu prilejul thzboiului pe
care 1-a avut cu Venetia si cu orasele dalmatine. De altminteri §tim ca,' in
astea lui Ludovic se aflau i vlahi recrutati unii din tinutul Cetinei, unde
elementul vlah dispunea 0 de o organizatie militar, dar 0 din banat",
-made erau destul de numero§i, pentru ca, in secolul urmAtor, &á fad, o
parte integranth a banderiului Banatului.
Un document interesant din sec. al XIV-lea ne-a pastrat (1376)
numele lui Petar Martié, care se intitula comes Tiniuii et Holachorum,
din care se poate deduce iniportanta elementului vlah din preajma cetAtii
Knin 2.
In 6 mai 1430, regele Sigismund zglogeste lui Nicolae Frankapan §i
Hermann de Cilia orasele Biha6 si Scardona, castelul Repaciu, cethtile
Sokol, Nka, Rmanj, Knin, Lab, Vrhrika §i Ostrovita, dar §i pe vlahii
regatului croat, precum i comitatele Lika i Poljica 3.
In asemenea chip se pomenesc ace§ti vlahi ai regatului Croatiei"
si in diplomele de z6logire ale aceluia§i rege, date in 6 aprilie 1431 si
16 ianuarie 1434 tot lui Nicolae Frankapan, comitele de Veglia 4.
Acelora§i vlahi se adreseazI, in anul 1436, banul Matko Talovac
<universis et sing ulis eatovariis seen capitaneis Volacorum imperialium et
Tegalium in dicto regno Croacie existentium et eisdem Volachis presentem
noticiam habituris salutem cum dilectione) pentru a-i In§tiinta e s-a incheiat
armistitiu intre regele Sigismund i republica venetian6, invitindu-i s'a%
respecte strict acest armistitiu.5. In fine, tot atre ei se indreapth §i seri-
soarea regelui Matei din 18 octombrie 1468 : Dalmatie et Croatie banin
necnon katunariis et comitibus valahorum 6,
Nu §tim dacA am putea in§ira la vlahii regali §i pe conationalii lor
din Lika, despre care vom vorbi mai jos, dar considerind documentele de
1 Smitiklas, Codex Diplomaticus, IX. p. 442.

2 Thallbczy, Illyr. Albanische Forschungen, vol. I (Munchen i Leipzig), p. 497.
3 Mon. Hung. Hist. Diplom., 35, p. 231-233: castra nostra regalia et civitates infra -
scriptas videlicet civitatem Byhygii cum toto eius territorio, item castrum Zokol cum omnibus tenutis
et pertinentiis ac castellum Rypach similiter cum universis pertinentiis, praeterea camra Choka
..Ermyn, thiniense, Laab, Verhlicky et Ostrovicza apellata modo simili cum omnibus ipsorum lenutis
districtibus et pertinentiis, item civitatem Scardone cum tolo territorio, necnon valahos regni nostri
Croatie, item comitatus de Lyka et de Polycya predicta castra nostra, necnon civitates, casteth ,
valahos et comitatus prenotatos cum singulis suis utilitatibus et pertinentiis...in pacifico el gaiety
ilominio prescriplortun castrorum, civitatum, castellorum et valahorum et comitatuum...
4 Ibidem, p. 235-237, 248-249 : item omnes valahos regni nostri Croatie... etc.
5 Mon. SI. Mer., XXI, p. 89.
6 Mon. Hung. Hist., 38, p. XXX.
www.dacoromanica.ro
zAlogire ale regelui Sigismund, aceasta se poate afirma en preciziune

despre vlahii din preajma ceatilor Knin, Vrhrika §i Ostrovita. Indeosebi
despre vlahii din Vrhrika face mentiune un document al regelui Matei,
care In anul 1463 acorda lui Ivan, fiul lui Paul 6ubretié din Vrhrika, pe
toti vlahii din neamul Tulid, din preajma cetgtii Vrhrika 1.
Vlahii regali, asezati si ei In &tune, avurg, s sufere paguld chiar
din partea conationalilor. Astfel, din scrisoarea vice-banului croat
(31 octombrie 1399) aflgm &A, vlahul regal Than Trani elich (pro parte Io-
hannis Tranicich olachi regalis) a pirit pe Brayk Merucich, vlahul comitelui
din Krbava, c ar fi nv1it hote§te, Impreung cu c6tunu1 sgu, asupra cgtu-
nului regal, jefuindu-i si pràdIndu-i de toath averea Mr. Ei au Mut pe Ioan
si pe vlahii Mil au rAnit de moarte pe femeile lor, i-au dezbracat de haine
si i-au lsat numai pe jumAtate vii 2
Cercetarea fàcutg, de cAtre capitlul din Knin a constatat c1 de fapt
vlahii comitelui de Krbava au bätut §ase vlahi regali §i pe o femeie, lumud
17 oi si o sabie si omorind doi cai ai vlahilor regali 3.
Evident, In cazul de fa ta. e vorba de o ceartg Intro du atune
vlahe Invecinate. Vlahii regali se dovedirà, impreunl cu caunarii Mr,
mai slabi.
Intr-o listh In care s-au consemnat d'arile din Croatia., de la Inceputul
sec. al XVI-lea, un rol Insemnat joaca' vlahii din Knin : Item Walachi
Tinninienses dicati fumis 11110,, facientes fl. He XXV. Item ex istis
dominus solus relaxavit ipsis Walachis fl. XXV, de isto dominus non re-
cordatur relaxasse. In numAr destul de mare erau la Obrovt : Item Wala-
chi Petri Tarnok ad Obrovacz fumi 1110 XI, relaxavit per disposicionem
dominus Karolo comiti, facientes fl. 110 VI, apoi : Walachi Pauli Chrobre-
thyth in finibus fuerunt dicati fumis XVI, facientes fl. VIII, quos rela-
xavit dominus per literas... if ychak cum Walachis Sarkonis fumi XXIX,
facientes fl. XX relaxavit dominus Sarkoni... Item, ut superius, ad
Obrcwacz pertinentes fuerunt dicati fumis Inc XI, facientes, fl. IP VI4.
I Rad. Lop06, Hrvalski L'rbari, In Mon. Hist. jur. SI. Mer., V, 1, p. 3.
2 Mon. SI. Mer., XLII, p. 109-110 : quod pridem Brayk Merucich olachus rnagistri
Pauli fuji Klruli comfits Corbavie cum suo catuno lairocinaliter super ipsum lohannen et catunurn
eius irruendo omnibus bonis apud eos repertis depredasset, ipsumque lohannem el ad ipsum perti-
nentes olacos ac eorum mulieres letalibus vulneribus af fecissent et vestibus spoliatos setnivivos
relinquissent nullis eorum demeritis aut culpis exigentibus...
3 Ibidem, p. 110-111 : quod ipsi sabbato proximo post festum omnium sanctorum ad
catunum lohannis Tranicich accedendo sex olachos regales et unam mulierern in eodem catuno
diris vulneribus sauciatos fide vidissent oculata scivissentque ab omnibus, quibus decuisset, palarn
et occulte diligenter investigando, quod otachi Mreucii vorati comitum de Corbavia more Ictirocinfo
veniendo dictos olachos vulnerassent, decem et septem oves recepissent et asportassent, el duos equos-
eorundem olacItorum regalium interlecissent et unum gladium similiter recepissent propria eorum
p otent ia med ian le.
4 Mon. Hung. Hist., XI, p. 16-19.
www.dacoromanica.ro
Un noroc deosebit ne-a pgstrat o serie de documente pe temeiul

cArora se poate restabili istoria mai mult decit secularg a unui neam de
vlahi regali, care s-au asezat in anul 1365 in satul Vid6eselo, situat Intro
Kerka i Zrmanja. Fiii lui Silan : Priban, Ratko, Dudan, Vojihna
Mladen, toti vlahi ai regelui in regatul Croatiei", obtinufa de la banul
croat, in 16 martie 1365, pentru serviciile lor credincioase, un teritoriu
regal, care apartinea banului, anume Wydchezelo, Intre Kegal si Zir-
manja. Acest teritoriu stAtea pustiu si de aceea banul 11 acora,' vlahilor
pomeniti, pentru ca sà-1 cultive i s6-1 populeze. Daca, deci vlahii ar izbuti
sa. atrag5, oameni, care ar construi case acolo, banul Ii elibereazg, de
toate sarcinile, pe un termen de trei ani, de la data sosirii lor. DupI
trei ani impliniti ei vor presta vlahilor aceleasi servicii, ca i cei1aii oameni
de seama bor. Vlahii ins60 mostenitorii lor vor avea s serveasai banului
Ii urmasilor sai cu armele si ea osteni (more armigerorum et woytanis)1.
Ceea ce ne atrage, mai !nth, luarea aminte asupra acestui document,
e ca, banul intrebuinteazg aid termenul obisnuit vlahi". Se pare
insá ca de astadata vlahii regali" din ViReselo erau ca niste adevarati
nobili, carora, pe teritoriul obtinut, li se prestau anume servicii. Ei Inii
erau datori a face numai serviciu ostkesc. Despre posesiunea Vid6eselo,
pe care documentul o aratá intre Kegal i Zirmanja, Klaió crede c5, era
situata in vecinatatea satului Mari, care apartinea familiei nobile de
Kega12.
Mediul in care a ajuns neamul Silanestilor n-a fost insa nicidecum
bine dispus fatA de vlahii nostri. Vedem aceasta din diploma reginei Eli-
sabeta, care in 12 martie 1385 porunceste banului croat s ocroteasca
pe fratii Dudan, Priban si Ratko, fiii lui Silan (Zylan), impotriva unor
vecini, si in special in contra lui Goislav, fiul lui Itukavi6, care le-a facut
multe nedreptgti i pagube in mosia lor numita Vichalaycyth". Vlahul
Dudan (Olahus noster fidelis) s-a plIns personal care regina, care a tinut
sa le asigure protectiunea sa, in chipul acesta3.
In 8 august 1407, banul Caroll restituie pe Milutin Danici in pose-
siunea sa Berdari din Zrmanja. Acest Milutin, care era din neamul Sill-
nestilor, afirma c'a a primit Berdari ca posesie nobilitara pentru serviciile
sale si ea o detine de doug generatii. Banul insa nu-i recunoscu dreptul
la Berdari, decit dupa ce examina pretentia sa impreuna cu nobilii croati
cu vlahii buni".
I Mort. SI. Mer., XLII, p. 3-4.
2 Ibidem, p. XXVI.
Ibidem, XLII, p. 4.
Ibidem, p. 6.
www.dacoromanica.ro
00 VLAIIII NORD-B XLCANICI IN EVUL. MEDIU
Berdari de care se pomene§te aici forma de mult proprietatea fami-

liei Keglevici, care se pare ca. de ast/ data, n-avea destulg influent/ pentru
a-§i apgra mo§ia. Abia dupl trei decenii Incepe procesul de revendicare al
lui imun Keglevici, in numele sau, al tatalui au 8tepan §i al fratelui
sau Nenad. Judecata s-a tinut, mai intii in Knin de catre loctiitorul
banului §i de nobilii croati ca juzi. iiiiiun Keglevici piri pe vlahii regali
Milutin zis Cup§or, cu fii, cu fratii §i cu tot neamul sau, pentru posesiunea
Berdarilor, si pe Nicolae Dudanovici, cu fratii §i nepotii din neamul säu,
pentru posesiunea Bahtici. Scaunul de judecat/ al nobililor din Knin,
in intelegere cu ambele parti litigante, hotgri sa supuna cauza spre de-
liberare banului Ivan Frankapan ; acesta insà, deliberind-o citäva vreme,
o restitui din nou scaunului de judecat/ al nobililor din Knin, care fixa
termen pentru a judeca procesul pe ziva de 12 septembrie 1435. La
aceasta data se prezent/ ins/ numai 8iinun Keglevici. Vlahii amintiti, de§i
au fost citati in mod legal, n-au venit la judecatl. Astfel, ei au riscat sl
piarda procesul, dup/ ce 34 de nobili vecini au jurat ca ambele posesiuni
Berdari §i Bahticii au apartinut totdeauna Keglevicilor. Vlahii au fost
condamnati la pierderea celor doug posesiuni §i la desp/gubire. Sentinta
aceasta fu confirmata apoi §i de banul Ivan Frankapan §i mai pe urma
§i de catre regele Sigismund. La inceputul anului 1436, delegatul regelui
Stepan Mihanovici §i canonicul din Knin, Mihail, au introdus in mod legal
pe Keglevici in proprietatea celor doll/ satel.
In asemenea dificila situatie se prezentar/ vlahii Milutin Danici
§i Mikola Dudanovici la curtea din Buda, pentru a se plinge regelui Sigis-
mind. Regele ii aseultá §i, considerind, far/ Indoialà, meritele lor ostà-
§e§ti, dete indata porunca (28 aprilie 1436) lui 8imon Keglevici sl restituie
vlahilor amintiti posesiunile Bathici (Bathy) §i Berdari (Bredal).
In acest chip, vlahii Silane§ti obtinura din nou cele d.ou/ sate pe care
le pierdusera in proces. Dupa moartea lui 8imun Keglevici, vaduva sa
Clara purtá mai departe procesul contra vlahilor. Dar in vreme ce ace§tia
cautau sa obtina de la Keglevici Inca §i un al treilea sat, Konjkice, vaduva
Clara cu fiul ei minor, imun, se str/duiau sa scoata pe vlahi §i din
posesiunea Videeselo, care acum se numea Krivonos. *i. de fapt, dupa
moartea regelui Sigismund (1437), Clara Keglevici izbuti sa obtina o
sentint/ favorabila a banului Matko Talovac, confirmata pe urma §i de
catre regele Vladislav, prin care i se recunoscu posesiunea celor patru sate.
Vlahii furä despoiati din nou de proprietatile lor, §i de astadata li se lug
§i Videeselo (Krivonos), la care aveau drept incontestabil2. Procesul ins/
1 Mon. SI. Mer., XLII, p. 9-10.
2 lbidem, p. 12-14.
www.dacoromanica.ro
VLAI-III DIN CROATIA 81
nu se termina nici cu aceast6 sentinta'. Vlahii erau reprezentati acum prin

Mikula Dudanovici, Radul Gerdovici, Alimer §i Petru, fiii lui Milutin,
Iuan Ga166 §i. Filip Jakusovid (Volachi huius banatus regni Croacie).
Totu§i ei nu furl in stare a dovedeasa §i. cu documente scrise posesiunea
celor patru sate, §i de aceea banul Petru Talovac pronuntl din nou sen-
tinta in favorul Keglevicilor. Unii dintre vlahi nu mai apelarI in ce pri-
ve§te satele Krivonos, Bahtici §i. Berdari ; dar Ivan Gal 6.i.6 §i Filip Jaku-
sovid atacarl sentinta in partea care prive§te posesiunea Konjkica, despre
care afirmau a au obtinut-o prin donatiune de la regele Ludovic in anul
1384. Cercetindu-se mai de aproape documentul, s-a constatat ca, el e
falsificat, Rind datat doi ani dupl moartea numitului rege. Astfel furl
respin§i. vlahii §1 de catre banul Petru Talovac, in ziva de 27 iulie 1444, iar,
In 13 octombrie 1446, sentinta aceasta nefavorabill fu confirmatg §i de
catre guvernatorul Ioan Huniadi 1.
Seria documentelor, care privesc acest proces nu se isprgve§te aiei.
Se pare cl vlahii no§tri, ca buni soldati, incepur a. a fi din nou apreciati
la curtea regal./ din Buda, a clrei politic/ gravita acum spre tinuturile
primejduite de turci. De aceea regele Ladislau2 innoi, in 24 iunie 1453,
pentru vlahii si (Wolachorum regalium regni Croacie) dreptul la pose-
siunea Vid6eselo, numit5, §i Krivonos (nove sue donacionis regie titulo).
Intre vlahii care fur/ obligati a respecta conditiile in care se acordI in
-tinutul de acolo asemenea posesiuni, se amintesc acum : Radan §i. Iura,
fiii lui Gerd, Stawew" fiul lui Welay, Ladislau fiul lui Kermen de Kri-
-vonos, precum §i. Micola §i Joan asemenea de Krivonos.
In ziva urnaltoare, in 25 iunie 1453, regele Ladislau confirm/3,
pe seama vlahilor Ioan, fiul lui Radol §i Petru, fiul lui Milutin §i a celorlalti
frati ai lor (Wolachorum regalium regni Croacie), posesiunea Berdari. tn
fine, tot regele Ladislau, considerind serviciile credincioase ale lui Gheorgh.e
Radega fiul lui Gridovici din Krivonos §i al fratilor si ( Wolachorum regni
Croacie), le d/ruie§te posesiunea Vid'eeselo, care acum se chiarn5, Bahtici
§i Krivonos. Frati condivizionali ai pomenitului Gheorghe apar Wladu,
frate bun, apoi Stayer §i Ukota, nepoti ai lui Dudan, §i Ostoia §i Mateiu,
fiii lui Vlateu, precum §iVladislavGilanovici §iRadoslav fii ai lui Krinunovi
Regele Matei Corvin porunci de asemenea banilor croati4, in 23
iunie 1463, 8/ apere pe vlahii Milutin Danid, Gheorghe a lui Mikula Gra-
dovid §i Stayer Dudanovjá (fideles nostros Wolahos . . . in dicto regno nostro
Croacie commorantes) §i in special sa-i ocroteascI fatà de 8imun Keglevié,
1 Mon. SI. Mer., XLII, p. 14 15.
2 Ibidem, p. 15-16.
3 Ibidem, p. 16.
4 Ibidem, p. 17.
6. c. 2923.
www.dacoromanica.ro
care Ii molesteaza In posesiunile Krironos, Baci i Bredal. Dar regele Mad,

avu In curind ocazie sa confirme din nou (13 dec. 1463)1 sentinta
banului Petru Talovac din anul 1444, care fusese recunoscuta si de catre
Joan de Hunedoara i s asigure astfel Keglevicilor clreptul la toate cele
patru sate in litigiu. Desi 8imun Keglevi6, fiul Clarei, Ii cistiga, merite
deosebite pentru regele Matei, totusi intro posesiunile acestei familii
insirate la 1479 nu gasim satele Brdari, Bahti6i, KonjMica i Vidèeselo.
Se pare ca, vlahii nu le-au dat din mina, ci le tineau cu puterea2.
Cind, in anul 1486, acelasi rege trimise in Croatia doi comisari,
pentru a asculta, cerceta i judecata toate cererile locuitorilor, i se infatisa
In Senj Ivan Keglevi6 cu rugarea sa se judece definitiv procesul familia
sale cu vlahii care si de astädata shit pomeniti cu numele : Radych Gulje-
vie, Radmil (Radunel) Babi6, Neozgot Guljevi6, Radu Skali6, Matei
fiul lui Bartolomei Therchyimchich", Toma Ga1e16. Comisarii regali
datura ordin (12 oct. 1486) capitlului din Knins sa introducl pe fratii Ioan
Petru Keglevi6 in posesia satelor Brdari, Bahti6i i KonjUica, iar in
28 octombrie 1486 pronuntara o sentinta'4, In temeiul careia VidCesela
(Krivonos) avea s raining vlahilor, care de fapt obtinut de la ban&
Nicolae Szechy ; dar se pretinse ca," celelalte trei sate, anume Brdare,
Bahti6i i KonjOica, vlahii le-au ocupat fara de nici un drept si de aceea
ele furl atribuite definitiv fratilor Keglevi6.
Vlahii nostri, adresindu-se direct regelui, incercara s schimbe sen-
tinta nefavorabill, de astadata insa f5r izbinda. Regele confirma sentinta
comisarilor sail si In 1 aprilie 1487 porunci capitlului din Knin5 s introduca
pe Keglevi6 In posesiunea celor trei sate, ceea ce se si executa In curind.
Lupta era pierduta i vlahii, convinsi de aceasta i ei, cautara s fug
buna.' Intelegere cu Kegley-Mit in ceea ce priveste satul KonjUica, inte-
legerea se Elm in 28 mai 1487 intre 8imun Keglevi6 si vlahii Matei, fiul
lui Bartolomei Terhunac", Toma Gao6i6, Milovan Filipovid, Jacob
Ratkovi6 8i Joan Paulovi66. Vlahii recunose, in textul conventiunii, ca,
au tinut posesiunea Kongeical pe nedrept, cu forta i puterea. De aceea o
restituie pe de-a Intregul Keglevi6ilor i nimicesc toate dovezile 'documen-
tare, pe care le-ar avea despre satul pomenit. Daca' ar strica Intele-
gerea de fata, in viitor vor avea s plateasca o amenda de o mie
galbeni, i anume jumatate domnului lor, iar jumatate Keglevi6ilor.
1 Mon. SI. Mer., XLII, p. 18-19.
2 Ibidem, p. 21.
3 Ibidem, p. 22-23.
4 Ibidern, p. 23-28.
Ibidem, p. 29-30, 30-31, 32-33.
6 Ibidem, p. 33-34.
www.dacoromanica.ro
in schimbul acestei declaratii, 8imun Keglevid renunta la despggubirea

ce i s-ar fi _euvenit din partea vlahilor.
In ce prive§te insa posesiunile Berdari i Bahtidi, dreptul de proprie-
tate se cercetg Inca o data §i se judeca in scaunul de judecatg al nobililor
croati din districtul Kninului (in sede iudiciaria nobilium Croatorumsedis
Tyniensis). La aceastg judecata se ceti mai bath documentul din 1435,
care relata despre o asemenea cercetare, in cursul cgreia 24 nobili jurati
depuseserg mgrturie in favorul Keglevidilor, dovedind, ca vlahii au detinut
satele Berdari i Bahtidi numai cu forta i cu puterea. Cetindu-se toate
acestea la scaunul de judecatg, unul dintre vlahi, anume Luka Gerdovid
din Krivonos, fratele lui Radio i Radmil, ridicindu-se in §edinta, marturisi
public sa posesiunea Bahtidi totdeauna a apartinut Keglevidilor. Atunci
vlahul RadiO Guljevid ceru sg-i fie inggduit a proba dreptul sgu cu anume
nobili vecini §i cu anumiti vlahi. Scaunul Ina, nu a primit ace ast g procedura,
sub cuvint c asemenea marturie, dupg obiceiul regatului croat, pot depune
nobili cu reputatie bung, iar nu coloni sau vlahi. Dimpotrivg juratii ates-
tara incg o data ca satele amintite au apartinut de drept totdeauna Kegle-
vidilor, §i ca vlahii au violat i jignit drepturile lor in aceste mo§ii. nein-
du-se aceasta, vicebanul, care prezida judecata, se ridica i chemind de
o parte pe vlahi i pe nobilii adu§i de ei pentru a asculta mgrturia lor,
invita i pe jurati sa ia parte, care refuzarg. Joan fiul lui Simun KegleviO
Insa, ducindu-se intre ei, protesta impotriva acestei proceduri, cerind o
despggubire de doug mii de floreni aur1.
1 Mon. SI. Mer., XLI I, p. 35-37. Reproducem aici contestatia lui Ivan Keglevie : Tandem
Iwan f ilius dicti Simonis exurgens dixisset : Domini iudices et nobiles, optarem scire consuetudinem
honorabilis sedis vestre in eo allegando et inquirendo, quales (vicini) et commetanei in facto possessio-
nario ad faciendam inquisitionem et attestacionem iusta consuetudinem regni Croacie esse debeant?
Qui iudices iurati ac clii universi nobiles unanimi voto dixissent, el eorum consuetudinem hanc fore
allegassent, quod homines nobiles boni opinionis et fame, et non cotoni simplices sive Wolahi in facto
vttestacionis possessionum aut possessionariorum pro vicinis el commetaneis eligi et assumpni debeant
et non alii, dempto si quis Wolahus vigore iurtum imperalium aut regalium ef fectus et nobilitatus fuisset.
Tandem iterum ipsi indices et nobiles in eadem sede dixissent et ad supradictum vicebanum propo-
suissent : Domine vicebane, si vobis placet, omnes quotquot sumus in hoc regno Croacie, iurare
possumus et non denegamus, quod dicta possessionis Berdari et Balttichi iuridice el hereditarie
ab avo et aliis predecessoribus antefati Simonis eidem et filiis suis predictis semper pertinuerint
et pro nunc iuridice pertinent, nisi quod dicti W olachi semper eidem Simoni in prefatis possessio-
nibus vicluViam et iniuriam intulerunt et quod eorum consuetudo non esset, contra huiusmodi iura
regalia cc sentencias adiudicatorias et diversas donaciones, inscriptiones et statutorias iuramentum
prestare, sed quod sine omni iuramento huiusmoei iura in eorum vigore conservare deberent. Quibus
peractis antefatus vicebanus exurgens de sede predicta convocasset antefatos Wolahos et mobiles
predictos extra scdgm volens attestacionem eorum audire, et vocasset eciam iudices ipsius sedis
iuratos ad ipsom attestacionem audiendam. Qui iudices respondissent allegando, quad ipsi ad
eandem allestaciot en audiendam decedere nollent, ex eo quia nichil cum ipsis in sede iudiciaria de
consuetudine facto in premisso iudicasset. Tandem supradictus Iwan filius Simonis accessisset
inter dictos Wolahos et nobiles, qui ipsam atlestacionem facere debuissent, ipsos ob huinsmodi
iuramento et attestacione contra iura et privilegia ac adiudicaciones veteres et novas inhibendo,
protestalusque fuissel contra eosdem duo millia fiorenorum auri.
www.dacoromanica.ro
Dar nici bunlvointa banului nu a mai ajutat nimic vlahilor, cad

In 14 august 1489 regele Matei, confirrnind hotArirea adusit de comisarii
sAi, dArui pe vecie satele Berdari. Bahti6 si Konjkica lui 8 imun Kegle-
viéi si fiilor s'ai Ioan si Petrul.
Kegleviéii nu avura norocul sa, ramina nesupArati in posesiunile
parintesti. Invazia turceascA II sili, in curind, sa se refugieze de pe acest
teritoriu, ca si vlahii din vecinatatea lor.
Illahii din Lika

Vlahii din Lika, vechiul comitat, care era situat In preajma riului
cu acelasi nume, sint mentionati intr-o serie de documente din secolul
al XV-lea. Astfel, cind in august 1405, Eli lui Novae de Ostrovita, din
Lika, fac schimb cu comitele Nicolae de Veglia pentru cetAtile Ostrovita
si Cetina, ei acordA si pe morlacii sau vlahii lor2. De asemenea Ivanco
din neamul Mogorovich daruieste3 in ianuarie 1420 comitelui Nicolae
de Veglia partea sa, ce apartine cetAtii Ostrovita dimpreuna cu vlahii
numiti Sugari, ce stau In locul Igrischya". Departe de a fi de acord
cu Thallóczy, care presupunea in Sugari" un cuvint de origina turco-
avara (sungar, esungdr, movilA", földhAnyAs"), mentionam impreju-
rarea el el se intimpind azi ca nume de localitate atit In Croatia, cit si
la rominii din Istria4.
De la vlahii din Lika ne-a rAmas un important:document, care ne
permite a pune citeva concluziuni cu privire la situatia lor juridica si
sociala. La 16 iulie 1433, cnejii Anton Tukovig6 si Ivan Herendig6 (knezi,
vladiki), apoi voievodul Paul si juzii vlahi (Paval voivoda i sudei vlaki),
anume Dian Mugkevig6, Juraj Ru2igè, Matijag Vlkotig6 si Matijag Jekig6,
precum si pristavii scaunului vlah (takoje pristava stola vla§koga), anume
Matul Rubanovig6 si Mikula Mu1gagig6, Ivan Sopkovigè, Milota Pravi-
gig6, Lucaci Mi1unovig6, Tomas Aladinik, Franko Danilovigè, 8imun
Bilkovigë, Gregur Bekogevigë si Bartol Ceprnigè si toti bunii vlahi din
Croatia iscaleau un document, pentru a acorda un privilegiu (slobodgeiwu)
intregei proprietAti a bisericii Sf. Ioan din Lika. Aceasta proprietate se
descrie si mai de aproape : mai intii in satul elopeka, apoi in Kozli Rog,
1 Mon. SI. Mer., XLI I, p. 37-39.
2 Mon. Hung. Hist., 35, p. 138-139.
3 Ibidem, p. 188 : et wolactios sugari nuncupatos in_ loco Igrischga commorantes.
4 Ibidem, p. XXVIII, n. 6. Un Sugari mai eXistS si azi MO Karlobag. Nurnele de
famine Sugarci (In Margance) Naselja (Cvijid), II, 178. In Serbia veche sugare, sugarica sint
midi, care sug (Vasiljevid, Iuina St. Srbija, p. 126). Sugari fn Istria vezi Dacoromania, II,112
www.dacoromanica.ro
In Nadbrdo, §i aiurea unde proprietatea bisericii se hotarnice§te cu vlahii.

Nici un vlah sau vreun frate de-al nostru dintre vlahii croati n-are st
fad, nici un rku averii biserice§ti, nu-i va paste pk§unile, nici nu-i va aka
holdele sau finetele, nici nu va lua folosul cmetilor ski, nu va fura, nici
va face stricáciune ori pagubk. Iar dad, ar fi trimi0 in vreo treaba, a
bisericii sau clack s-ar afla pe ling& bisericd, nici un vlah dintre noi et
nu fack vre-un räu ori pagubk on s jefuiasck ceva, ci, bine pastrind,
et o apere de tot rkul pentru Sfintul Joan ti spre mintuirea sufletelor
noastre". In caz c vreun vlah din comunele cnejilor ji juzilor amintiti
(i ki godi bi Vlah ndich op,§6in) ar cálca aceste dispozitii, va trebui at
plateasck domnului 50 de libre 0 tot atita ji comunithtii (strani). In fine
pentru executarea acestui angajament furk imputerniekti Ivan Sopkovis6
ji Iuraj ROW.
Biserica Sf. Joan, de care e vorba aici1, existä si azi, in rnuntii Vele-
bitului, aproape de Medak, iar vlahii, care erau awzati in acela0 tinut
dispuneau de cneji, voievozi, juzi ji pristavi proprii 0 se pare, ca. comu-
nele (op,Mine) lor erau grupate intr-o organizatie asenanktoare cu a vla-
hilor din Cetina. AdáugaM c titlul de vladika ce §i-1 dau enejii vlahi,
dovedeOe c5 ei erau jefi sau capi ai acelei organizatii.
Diplome le regilor Ladislau ji Matei din 1453 0 1465, prin care se
confirmk lui Dujmo Frankapan posesiunea cetatilor Slunj, Ostrovica
ji Novigrad in Lika ji Ledenica in Vinodol, vorbese tot despre acejti
vlahi2, pe care, ceva mai tirziu, papa 0 regele Matei Ii scutese de solvirea
dij melor3.
Tinutul situat spre vest de Velebit ji numit Podgorje, era in secolul
al XIV-lea, plin de vlahi", cum spune Lopagid. De fapt, de la acejti
vlahi numiti de venetieni ji morlaci derivá in secolul al XVI-lea pentru
tinutul Velebitului denumirea de 2Iforlacca, iar pentru sinul mArii canale
de la Morlacca4.
De aceea cind comitii din Krbava confirmk la 1387 drepturile ceatii
Carlopago, stabilesc totodatà ea, vlahii invecinati n-au voie nici s stea
ji nici sS, pasck vitele in tinutul aeelei cetA4i3. In 1392 se amintese vasall,
l Mon. Hist. jur. SI. Mer., VI, p. 132-133 : i ki godi bi Vlach nagich opgiin zlo uoinit
reeenomu imanju v senokosach, v gaich, v iti, v tegich, ali bi ga ki ta ii imanju retenomu, ki su
i ki naprid budu, ukral, ali ju sam uzel, ali bi poslom vile pisanim kim godi zakonom zlo ali
gkodu utinhl, da ostae gospodinu pedeset libar, a strani tolikoje, ki zarok plaglen ali neplaken,
a ta list da je turd, naprid i nage uUnenje i danje...
2 Mon. Hung. Hist., 35, p. 386 §i 38, p. 84.
3 Mon. Hist. jur. Sl. Mer., V/, p. 2.
4 Vezi de pilda Mon. SI. Mer., XI, p. 23 : la Murlaca, ch'a da Segna ad Obbrovazzo
per cento miglia.
5 Lopalid, In Mon. Hist. jur. SI. Mer., V, 1, p. 2, dupb Kukuljevid, Iura regni Croatiae
et Dalm., I, p. 157.
www.dacoromanica.ro
morolachi", care apartin cetatii Obrovatl, In Imprejurimea careia apar,

curind dupa aceea, Oliva vlahi. Un Danilo, fiul vlahului Ninoje Piavid
daruiellte In 1395, In fata capitlului din Nona, 30 de gonjaja" de parnInt
In satul PraHevica fratilor Dragutin, Dimitrie, Pribislav, Bogdan,Tom§a
Stojislav,.Dra'Znul i Marcu din Obrovat2. Dar organizatia vlahilor din
aceste tinuturi s-a pastrat §i In jumatatea prima a sec. al XVI-lea. In
1521 regale Ludovic se adreseazas judicibus et toti universitati Walachorunt
sub castro nostro Ztharigrad, cind trimite In capitanatul din Senj pe
Ieronim Pete1eni i pe Grigorie OrlovCió : qui vos regant et vobis preesse
debeant.
Morlacii din Dalmatia
tiriIe privitoare la morlacii de_ pe litoralul dalmatin apar, de0

In numar mai redus, Inca In veacul al XIV-lea. La Inceputul secolului
urmator, and republica venetiana se instala permanent pe coasta dalma-
tina, se generaliza denumirea de morovlah, morlac sau murlac pentru vlahi.
Sub acest nume apare deci aici populatia vlaha a§ezata In apropierea
ormelor (Spalato, Trah, Sebenico, Zara) ori In vecinatatea insulelor
(Curzola, Arbe, Pago etc.)4.
Astfel, clnd In 1357, banul croat Ivan Nelipid Incheia pace cu
orkenii din Sebenico, le recunoscu, in numele regelui, Intre alte drepturi,
§i pe acela, ca vlahii sau taranii sa nu aibe voie a pa§te In districtul ora-
§ului pkunile sau iarba lor, fara de voia i ingaduirea ormului (item
olachy vel villani in districtu ipsius civitatis absque licencia et voluntate
civium pascua ipsorum seu gramina depascere non possint)5. Dup5, cum vom
vedea, vlahii ace§tia sint din regiunea Cetinei, deci supu§i ai banului
IvaniA, care IntrebuintRaza pentru ei termenul obiwuit al cancelariei
croate. Se pare ca, In toiul certelor dintre Sebenico §i banul croat, vlahii
1 Arkiv za povjesnicu jugoslavensku, VII, p. 41 ; regale Ladislau doneazA lui loan de
Grisogonis din Zara cetatea Obrovac (1392) cum oppido, liberis et non liberis villis, hominibus
vasallis, morolachis, iobagionibus, teloniis etc.
2 Mon. Hist. jur. SI. Mer., VI, p. 2-3. Gonjaj e o milsurä veche croatä, de aceea se
adauga ad mensuram croaticam. Cf. Maturanid, Prinosi za hrvalski pravno-povjestni Nan&
(II, p. 326).
3 SI irine, V, p. 195.
4 Cu privire la influenta Venetiei avem acum vasta opera a lui Attilio Tamaro, La
Vénélie Julienne et la Dalmatie, vol. IIII, Roma, 1918-1919. Din partea croatil Insemnbm
remarcabila hicrare polemica a lui Dr. Ivan Strohal, Pravna povjest dalmatinskih gradova, Dio I,
Zagreb, 1913. Excelente himuriri sumare asupra Dalmatiei ne dä i Dr. Matteo Giulio Bar-
toll, tn Schriften der Balkankornmission, Ling. Abt. IV, Das Dalmatische (Viena, 1906), cu o
bogata literatura.
5 Sm.ciklas, Codex Diplomaticus, XII, p. 438.
www.dacoromanica.ro
§i-art minat turmele pe teritoriul dalmatin, unde nu erau prea binevAzuti.

Nici venetienii nu salutau cu bucurie sosirea morlacilor, de aceea dAdeau
ordin (1421) rectorilor din Zara, Sibinico, Trail §i Spalato a nu primi pe
morlaci pe pkunile (ad pasculandum) din teritoriile lorl. Mkura aceasta
fu luat, probabil ea represalie impotriva morlacilor, care in mod Indràznet
jigneau interesele signoriei. Astfel, la 1412 morlacii luara, prin surprindere
oetatea Ostrovita, pe care venetienii o cumplraser5, de la voievodul Sandalj2.
In anul 1419, facind morlacii pagube ormului Zara, se luar6 mgsuri
ca in viitor s fad, negot in afará de ora§. Aflind apoi venetienii cä mor-
lacii au inarmat corgbii (barchas) pentru a trece pe insule, fur5,' siliti a
lua mAsuri, pentru a-i impiedica3. Citiva ani mai inainte, Zara fu silitá
a fixa pedepse aspre contra furturilor. Venetienii hotgrid, ea aceastg,
lege a fie publicatg in tot cuprinsul Dalmatiei, chiar §i prin cAtunele
morlacilor, cind se vor gki in pkunile de pe teritoriul 1°14. In anul 1422
orkenii din Sebenico se pling c su1er5, nenumgrate pagube din partea
vlahilor regali" (per Vlahos regales), pentru ceea ce nu li se da", nici o
despggubire6. Vlahii regali pomeniti aici sint cei din banatul" Kninului,
care, la 1417, erau gata s atace Sebenico impreuna, cu alti slavi6 §i care,
in 1403, furaserl oile orkenilor7.
Pentru a nu umbla nepedepsiti, dintr-un loc intr-altul, prin Dal-
matia, dupg ce sgvir§eau vreun delict, se luara, rakuri (1422) spre a-i
constringe la satisfactie. Documentul respectiv, care inregistreazg plin-
guile orkenilor din Sebenico in dialectul venetian, IntrebuinteazA ter-
menul morlachi", iar cind aceea§i cancelarie inseamng raspunsul sig-
noriei in limba latin, folose§te consecvent denumirea de vlahi8.
Dar §tim, In afarg de aceasta, c pástorii vlahi din Cetina §i din
Bosnia apusean'A Ii minau regulat turmele pentru iernat mai la sud §i
pe teritoriile ormului Trail. lin document din anul 1362 §i extrasele de
documente fIcute de Lucius ne permit s5, urm5xim, aproape din an in
an, aceast5, coborire din munti a vlahilor, de care cetatenii ormelor dal-
matine abia se puteau apara.
Documentul dat Tragurienilor de banul Nicolae de Seech in 25 martie
1362 prezintà, in multe privinte informatii interesante2. CetAtenii ormului
1 Mon. SI. Mer., XVII, p. 66.
2 Ibidem, IX, p. 239-240.
3 Ibidem, XII, p. 298-299.
4 Ibidem, p. 181.
5 Ibidem, XVII, p. 170.
6 Ibidem, XII, p. 237.
7 N. Iorga, Notes et extr., II, p. 91.
9 Smi6iklas, Codex Diplomaticus, XIII, p. 211-213.
www.dacoromanica.ro
s-au rugat adeseori de banul croat sà alunge de pe hotarul lor pe morlaci

(particulam gentis Morlachorum), care sint ai regelui si care, incalcind
granita, coboar5, pe teritoriul orasului, on a1ii, intinzindu-si colibele
pe hotarul Tragurienilor (figendo tentoria) i minindu-si vitele si oile la.
adApat tot pe hotarul lor, le easuneazA nu putine pagube in senian'aturi
si lanuri de griu (bladis), precum si in vii, pkuni si poieni. Banul exami-
nind de data aceasta rugAmintea lor, o gAsi justä si vrednicA si, iesind
la fata locului, constat'a de fapt, ca' multi morlaci s-au coborit in hotarul
lor (quamplures Morlachos inter ipsorum confines et territoria descensus
ipsorum facientes), iar a1ii, asezindu-se in afarit de hotarul orasului (alios-
que extra confines et terminos fixis tentoriis et domunculis factis), in colibe
§i citsute, tree sg-si adape vitele si oile prin holdele si viile orasenilor,
cauzindu-le pagube mari. VAzind acestea, banul spune c desi ar fi trebuit
sá alunge imediat pe morlaci de pe teritoriile altora, totusi a luat in consi-
derare seceta cea mare §i imprejurarea c mieii sint acum tineri, ceea
ce ar cauza cele mai mari pagube morlacilor, daca% ar fi aeum mutati 5i
a insistat pe 1ing6 cetAtenii din Trail 0, permitA ca morlacii sá rgmin5,
pin6 la Sf. Gheorghe pe hotarul unde s-au asezat, cu exceptia locului
situat intre stilp i moarg, unde nu mai pot sl intre, lid S cuteze a-si
mina vitele si oile la ad/pat, si cu conditia sa% nu mai facg, nici o pagubit
i nici o injurie orgsenilor. Pe viitor insg, le flgAdui banul c1 nu va mai
ingAdui nici unui morlac ori vreunei semintii din neamul Mr de [a IncAlca
hotarul orasului (nullus morlachorum, nee aliqua gens de ipsorum
progenie).
Extrasele lui Lucius dovedesc c pgstorii vlahi coborau an de
an pe teritoriul acestui ora§ unde se asezau s ierneze cu turmele lor.
Astfel tragurienii ian mgsuri aproape in fiecare an pentru a-i alunga si
intervin la banul croat pentru a-i cere sprijinul. Asemenea mAsuri s-au
luat spre pildg, in 11, 20 si 27 ianuarie 1361, precum si in 4 si 15 decem-
brie, acelasi an, si 22 ianuarie 1362 ; apoi in 9 februarie 1363, 23 decembrie
1370, 23 decembrie 1371 ; 30 noiembrie 1375, 12 martie 1399, 22 noiem-
brie 1404, 17 martie 1405, 16 decembrie 14061.
1 Starine, XIII, Notae loannis Lucii de Fr. Raeki, p. 211-268. 1361, 11 lanuar. Mil-
tatur ambassiator comiti Traguriensi qui est Jadre, ut una cum eo vadat ad banum et queretur
contra Vlachos et eorum cornitem.
20 lanuar. Vadat ambassiator nobilis cum examinatore et notario et tertio ad parks Bossig-
line, ut Vlachi sive catunarii exeant de territorio.
27 lanuar. Millatur ambassiator ad banum, el ostendat ei privilegium regale, in quo
comittitur bano, quod V lachos stare non permittat in territorio Traguriensi. Exponatur episcopo,
quod primincerius Vlachos venire fecit et tenet in territorio.
31 Mart. Ad postulationem bani permittuntur Vlachi stare in territorio usque ad terminum
recessus ipsorum, hoc est 8 maii, pro amore el beneplacito bani, cum quo tradetur ne amplius veniant,
alias mittantur ambassiatores in Ungariam.
www.dacoromanica.ro
In anul 1402 voievodul Hrvoje din Bosnia impreunà cu comitele

Ivan (Nelipid) asigurI pe Tragurieni, in numele regelui Ostoja cá nu vor
permite nici unui vlah sa r5min5, sau s pkuneze pe teritoriul sau in die-
trictul oraOlui, i ameninta, pe vlahi cu o considerabilg pedeaps1 in bani,
care se va plgti atit in favorul sfapinului vlahilor, cit §i. a comunei Trail'.
In curind insá venetienii i§i schimbará atitudinea fata" de populatia
vlahg, clutind s atragg pe teritoriul lor cit mai multi morlaci. Acum
insu§i dogele Francisc Foscari scrie (1428) comitelui Alexandru Georgie
§i. cIpitanului Marco Lipomano din Zara c5, a§ezarea morlacilor pe pa-
minturile Dalmatiei e de cel mai mare folos, atit pentru signorie, cit ti
pentrv supu§ii sai de acolo"2.
Se vede cá un numár oarecare de morlaci s-a a§ezat de fapt, pe teri-
toriul venetian, cad dupa ce au fost sistate osti1itàile intre regatul Unga-
riei §i republica Sf. Marcu, in conventia ce s-a incheiat gasim i urmatorul
articol : De acum nu se mai prime§te nici un vlah sau morlac (aliquis
Vlachus seu Morlacus) care ar vrea 0, se a§eze pe teritoriul republicei,
ci se va alunga §i se va da pe minile banului". De alta parte, banul Petru
fagaduie§te ca va despágubi atit pe venetieni, cit §i pe dalmatini ca ei
pe morlacii lor (cei, care s-ar. afla pe teritoriul lor dinainte de pacea do
la 28 iulie 1437) de pagubele ce li se vor cauza. Dacg insa vreun vlah
ori altcineva ar incerca sa s'avir§easca vreun furt pe teritoriul republicei,
rectorii din Dalmatia sint in drept sa procedeze contra lui §i s pretind'ii,
136 2, 2 2 Genaro. Tractentur regina cum banno et banissa per veto ellectos ad custodiurn
civitatis cum omnimoda auctoritate et provideatur de Vlachis.
1363, 9 Febr. Mittatur plazzarius ad eiiciendos Vlachos extra territorium.
1370, 23 Decembr. Mittatur unus nobilis cum comitiva ad recuperandas 166 bestias, que
capte fuerunt ad gusternam a Vlachis.
137.1, 23 Decembr. Mittantur ambassiatores ad vicebanum occasione Vlachorum.
1375, ultimo November. Franciscus de Georgio comes. Comes cum iudicibus et 8 sapien-
libus habeant auctoritatem super facto Vlachorum tractandi, ne amplius maneant in districtu Tra-
guriensi, cum domino duce, ducissa et comite Petro.
1397, 26 Novembr. Detur licencia quinque Vlachis, ut habilent pro certo tempore in uilla
communis de Opor.
1398,26 Octobr. Damianus de Nassis de ladra comes pro uno anno. Provideatur de quinque
domibus Vlachorum vel aliorum pro quinque annis ad habitandum in villa de Opor ad arbi-
trium regis.
139 9, 1 2 Mart. Procuretur, Ut Vlahi recedant de districtu Traguriensi.
1404, 22 Novembr. Respondeatur litteris comitis Celine super facto Vlachorum, at possint
h lc hieme manere in districtu Traguriensi.
1405, 17 Mart. Expellantur Vlachi de territorio.
1406, 16 Decembr. Expellantur Vlachi de territorio.
1 Mon. Hist. fur. SI. Mer., X, p. LXXXIX.
2 Mon. SI. Mer., XXI, p. 34 ; quia concursus Murlachorum ad terras nostras Dalmatie
est utilissimus tam pro nostro dominio quam pro subditis et fidelibus nostris dictarum partium,
el nulla alia utilior fieri possit, quam providere, quod pro herbalicis, que accipiunt ad fictum Gia
cogi non possit ordinetur, ut ante tractum dent medielatem al I ictus secundum morem.
www.dacoromanica.ro
'90 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU
despggubire de la ban. Tot akia poate Insa, cere c i banul despggubire de

la reel orii Dalmatia..
Articolul acesta dldu prilej la discutii neplIcute Intro republicl
ci banul Croatiei. In 1439 fu trimis In Dalmatia Paulo Vall6resso pentru
a determina pe banul Petru Talovac s renunte la morlacii refugiati pe
teritoriul su2. Valleresso fu instruit s cheltuiascl orielt, i numai dacl
nicidecum nu se va putea, s5 permitg restituirea morlacilor. Totuci In
1455 Ir ca nu s-au Intors morlacii refugiati din Krbava i a§ezati In
pArtile Zarei i Nonei3.
In 1469 un nou Imputernicit venetian primi instructii sa' nu promitg
restituirea morlacilor, care sint liberi et sui proprii iuris §i au venit de
bung, voie pe teritoriul signoriei4.
E limpede, deci, c Inc, Inainte de anul 1437 Incepuse o migratiune
masiva, a elementului vlah din regiunea Cetinei spre vest. Numgrul morla-
1 Mon. SI. Mer., XXI, p. 96-97: quod in posterum a die data presentium in atiqua terra
Dalmatie, opido vel villa, dominio et potestate ipsius illustrissimi domini posita non accer labitur
aliquis Vlachas seu Morlacus, qui in aliquo honore locorum predictorum predicti incliti dominii
habitare pellet, sed expellelur et manibus sue magnificentie restituetur, hoc tempore magnif ici
domini Mathconis et magnilici Petri antedicti ac magnificorum f ratrum suorum in dominio istius
.banalus existentiurn perdurante, promittens ipse magnificus dominus banus Petrus in futurum
molestias, damna sett robarias subditis prefati illustris dominii Venetiarum tam Dalmatinis quam
Morlachis,qui Morlachi in territoriis predicti illustrissimi domini ante ultimam treugam confectam
cum serenissimo d. d. imperatori Sigismundo Egre in 1437 die 28 iulii habitationem fecissent
et omnibus aliis in territorib illustris dominationis habitantibus dari non facere nec permittere
modo aliquo sub obligatione rellectionis omnium damnorum. Verum si aliquis Vlachus vel alius
furtive aliquid super territorium sepedicti incliti dominii acciperet, possint rectores Dalmatie, si
in potestate sua deveniret contra illum vel illos deliquentes procedere el iuris debitum ministrare;
et si in potestate magnif ici domini bani devenirent, ille vet fill, qui damna intulissent, ipso domino
bano requisito vel off icialibus suis, teneantur iusticiam contra illos ministrare, et de bonis suis
damna illata relicere. Et e converso etc.
2 Ibidem, p. 115 : Sicut intelligere poles, principalis causa, propter quam le mittimus
ad parks illas, est pro facto magnif ici domini Petri Tallovich, qui non cessat inferri damna
subditis nostris, et maxime Morlachis commorantibus' in aliis locis nostris.
3 Ibidem, XXII, p. 49. Deleggii contelui de Krbava afirnfa : che Ii diti suo signori hano
certi Morlachi, ii qual loro subditi, e como scchiavi de maxena Ii diti zenza special licentia
deli signori non puol partir del suo territorio, e sono obligadi servir de certe regalie depulate ali
diti signori, e per che da algun tempo in qua i hane comenza a fuzir e partirse del distreto
de i dili signori zenza loro licentia, e molti sono reducti in li distreti vostri de Zara e de Nona
ad habitar in grande damno e preiuditio deli deli signori ... etc. Doi ani mai tlrziu (1457) Ivan
fiul contelui de Krbava intervine din nou la senatul venetian In chestia morlacilor : Item
chome puol saver la vostra illustrissima signoria tutu Ii Morlachi abitano la montagna nostra ne
sono subditi et obligati chome sono i villani de maxenata de Pisola vostra de Candia, i quail
ne sono debitori, e quando ii velemo far astrenger, Ii paxino nel territorio vostro de Zara, per
la qual cossa gran danno ne torna . .. etc. (In textul latin : hos Murlachos esse servos de mexenada).
4 I bidem, 0, 451: Rectores autem nostri ex opposito negabant, Murlachos prediclos homines
liberos et sui proprii iu is se in dilionem nostram sponte sua recipientes banno predicto tradendos
esse, quoniam neque ius neque honestas id patitur, el nulla id exigit consuetudo. Quin immo contra
banni petitionem stint omnes predicte rationes: idcirco volumus, ut cum prefata regia maiestate
opereris el ell icias, quod res ista traditionis Murlacorum predictorum pro parte nostra, ut equiore
el honestiore declaretur, et rnutuo fiat inter bannum et rectores nostros, quorum subditis licilum
sit, quemadmodum liberi homines sunt, el sub ipso banno et sub nobis degere, prout ipsa inibuerant,
et nemini vis inferatur
www.dacoromanica.ro
.cilor care s-au urnit nu a fost nelnsemnat, de vreme ce croatii se piing

de marea paguba, ce o sufer6 din cauza clArilor neplAtite de ei. De alt4
parte, cit5, vreme oamenii banului afirmau c morlacii sint slugi la ei,
legati de glie, i c5, nu pot pleca fa,r5, permisiunea domnilor, am vgzut,
ea venetienii invocau dreptul de 1iber5, miscare a morlacilor si de liber5,
dispunere asupra persoanei Mr. Agravarea contributiilor, de o parte,
jignirea libertatii, de alta" parte, a determinat deci pe vlahii din Croatia
a se refugia pe teritoriul republicii.
Acesti nou veniti, departe de a fi numai p6stori, se indeletniceau
cu lucrarea pAmintului, cum dovedeste un document din anul 1465, prin
care cäpitanul din Sebenico aranjeazg situatia agrar6 a supusilor de pe
pgrninturile orasului, pe care se easeau i morlaci sau tarani (qui Morlaci
seu rustici)l. Relatiile trimise la Venetia in secolul urmAtor de catre
rectorii i proveditorii Dalmatiei, vor dovedi, cu prisosintg, afirmatiunea
noastrl. De all/ parte, deveniti agricultori pe p5mintul venetian, Incepe
procesul de asimilare en populatia slavà, covirsitoare in num6r.
Credem ins5, c5 nou venitii morlaci slut a se distinge de vlahii, care
veneau In Dalmatia, din interiorul peninsulei sau din Croatia pentru
a face obisnuitul negot de sare. Acestora li se adreseazg, regele Sigismund,
in anul 14122 : fidelibus suis universis et singulis mercatoribus, wlahis ut
puta et croatis cum rebus mereemonialibus in regno nostro Dalmatie pro-
cedentibus. Dintr-o relatie din Zara (1414), aflAm ea' sarea era impártit&
dupl calitate. Tjnii functionari au f5,cut ins5, mai multe afaceri abuzive
din vinzarea särii. Cantitatea destinath morlacilor au vindut-o negusto-
rilor pe pret mai urcat, decit cum era s5, se vincla" morlacilor. De aceea
se luar5, mgsuri pentru a suprima alouzu13. In anul 1422 Venetia reduse
pe tot teritoriul nou cucerit vama pentru sarea care se transporta de atre
morlaci la Narenta4. Cind, in anul 1419, orasul Sebenico suferi de o epidemie2,
fu nevoit a cere bani signoriei, Caci morlachii, care aduceau tot venitul
eamerei din Sebenico, prin mArfurile lor i prin sarea ce o luau, nu mai
yin in oras". Mentiunea turmarilor In Zara e chiar foarte veche. Astfel,
cind In anul 1352 acest oras vinde republicii venetiene toatá sarea ce se
1 Mon. SI. Mer., XXII, p. 339 : Si vero esset aliquis, qui poneret aliquos Morlachos sive
rusticos super terris suis causa lutamandi et domandi dictas terras, hoc facere possit pro una
hyeme, quiMorlachi seu rustici pro aquis, quibus tali tempore usi fuerint dare teneantur consueta
illi ville, in cuius tenuta steterint, et cuius cquis usi fuerint.
2 Ibidem, IX, p. 213.
3 Ibidem, XII, p. 180.
5 Ibidem, XII, p. 285: epidemia. . que est causa, quod Mortachi, qui dabant quasi totam
utilitatem camere nostre, deinde propter eorum mercantias, quas ducebant, et propter salem nostri
.communis, quern emebant, non veniunt Sibenicum .
www.dacoromanica.ro
producea pe teritoriul Oa, Ii rezerva, 12 000 de maji pentru trebuintele

sale si ale morlacilorl. In 1417 se luara dispoziii, pentru ca morlacii sà
dud, brinza la Zara, de unde avea sa, se transporte mai departe la Venetia2.
Tot atunci fu confirmat locuitorilor din insula Pago dreptul de a vinde
sare in Obrovat, unde aduc morlacii brinza i alte marfuri (caseum et
alias mercationes)3. i locuitorii insulei Arbe vind regulat sare morlacilor4.
Credem c pe litoralul adriatic care se intinde de la Senj ping, la.
Fiume si care se numeste de catre croati Vinodol (Valdevino), elementul
vlah s-a raspindit ceva mai tirziu, fie ea urmare a unei expansiuni firesti,
fie determinat de motive economice i politice. Pe acest teritoriu, posesori
erau Frankapanii, care promovara raspindirea vlahilor in acest tinut..
In afara de vlahii din preajma cetatii Ledenica, mentionati adineauri,.
stim ea cneazul _llartin Frankapan a daruit, la 11 aprilie 1468, bisericii
Sf. Marii din Crkvenica, pe un vlah cu numele Mikul3 , §i intemeind iii
acelasi an ma'nástirea franciscang din Tersatto, Ii darui patru vlahi din
preajma cetatii Buccari §i doi vlahi din preajma cetatii ovi, cu conditia,
sg serveasca manastirii, in acelasi chip, cum au servit ping atunci ceta--
tilor pomenite6. In fine, despre vlahii din Vinodol mai dispunem de un
document, datat la 7 ianuarie 1470, prin care Martin Frankapan daruieste
bisericii Sf. Marii din Ospa de linga Novi si un vlah, care sa-i fie cmet
si pastor si sg-i serveasca cu toata casa lui (io,f5e im dasmo ednoga vlaha . . .
za kmeta nim i za pastira sa svu pinu i celu sluzbu, ka pristoj od nega ku,§6e)7
Viahii din Veglia
Insula Veglia, care a stat vreme de mai mune veacuri sub stapinirea.
Frankapanilor, avea vlahi Inca din secolul al XV-lea. Intr-o donatie
facuta manastirii Sf. Ambrosie din Dobrinje, la 8 noiembrie 1321 se
pomeneste de pamintul vlahilor" (i do zemlje, he se zovu vla§ke), care se
hotarniceste cu proprietatea donata manastirii8.
7 Mon. SI. Mer., III, p. 237.
2 Ibidem, XII, p. 236 : ... ut Murlachi et alii hqbeant causam conducendi dictum caseum
el alias mercationes ad terram nostram ladre et deinde conducantur Venetias pro utilitate introi-
tuum nostrorum terre predicte, sicut consueti erant facere per elapsum.
Ibidem, XII, p. 235 : ... dicti de Pago conduxerunt et conducunt ad locum de Obrod-
vacz terre firme salem suum, propter quod Murlachi et alii dictarum partium conducunt cascunr
et alias suas mercationes ad dictum locum de Obrodvacz et alia loca circumstantia.
4 Ibidem, XXI, p. 267.

3 Mon. Hist. jur. SI. Mer., VI1, p. 253 : Vlaha po imeni Mikulu
6 Ibidem, V1, p. 3.
7 lbidem, p. 77.
8 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
VLANII DIN CROATIA 93
Influentei vlahe este a se atribui, cred, numele acelei Dragugla filia

Dimini de Besscha et uxor Balducii de Fumo, care se pomeneste intr-un
document din anul 1364, si, desi ne pare neobisnuit in terminologia unei
cancelarii vegliotel, credem a nu gresi daca sustinem cá via donata in
anul 1371 de cetateanul din Bagka, Stanac si sotia sa, bisericii Sf. Duh din
Lubetingno era situat/ aproape de un loc denumit vlah", care se gasea
acolo (et hec vinea est prope Olacco versus smerch et apud ueresium luanni
Ilficulanich de Segnia et prope viam publicam) 2
Ca, presupunerea noasträ nu este lipsita de temei o dovedeste impre-
jurarea ca, in secolul urmator, in 1419, chiar in Bagka se mentioneaza, un
Stanèul fiul juratului Marin Vrantigé", despre care cu toata siguranta
se poate afirma ca era de origina vlah3.
Din partea nordica, a insulei, ni s-au pastrat douil, documente, care
ne dau informatii mai detailate despre vlahii asezati pe Veglia. In cel
dintii4, din 10 noiembrie 1465, cneazul Ivan Frankapan stabileste hotarul
vlahilor de la Castelmuschio. Cneazul Ivan spune ca el i-a asezat pe acesti
vlahi la Castelmuschio, pe apa Krasului, unde aceasta se varsa in Orlet.
Vlahii insa au Mcut pagube cu vitele, dar mai ales cu porcii lor, locuitorilor
din Castelmuschio. De aceea contele Frankapan, voind sa, domneasca
pace i iubire" intre colonii" sai, dispuse a se delimita teritoriul morla-
cilor. Juzi ai morlacilor erau atunci Gherga Bodolisë si Vido Menkovisë.
Dupa, ce se delimitg teritoriul morlacilor situat aproape de salinele de
linga Castelmuschio si de soseaua ce duce de la Dobrigno la Castelmuschio,
contele Ivan churl/ atit pe cetatenii din acest oras, cit si pe morlaci
pentru a se publica granitele de care aveau sa se VIA, atit cei prezenti,
cit si morlacii, care vor mai veni. Daca, ar trece hotarul stabilit cu vitele ori
cu porcii lor, aveau, pe viitor, sa plateasc/ o pedeaps/ de cincizeci de libre.
Intr-al doilea document, dat tot de cneazul Ivan Frankapan, in
august 1468, se vorbeste de teritoriul acelorasi morlaci, care acum au
venit pentru a se aseza" de partea adversa a localitatii Castelmuschio
(Orainje), ce se numeste Orlet. Capii murlacilor erau atunci : primul jude
Vido Zenevrigë, Ivan si Gherga Budu1ig6 si Petar, care se obligara din
nou a nu trece peste hotarul ce li s-a stabilit, sub pedeaps/ de cincizeci
de ducati de aur. In hotarul ce li s-a lasat era mai multa. pasune (pano-
lativo), dar se gasea si pamint arator5.
1 Smiiiiklas, Codex Diplomaticus, XIII, p. 347.
2 Ibidem, XIV, p. 315.
3 Mon. Hist. fur. SI. Mer., VII, p. 117.
4 Ibidem, p. 244.
5 Ibidem, p. 254-255. P. Skok e de parere di termenul kapi e italian, nu romtnesc
(Glasnik skop. rt. drunva, III, p. 299).
www.dacoromanica.ro
La finele secolului al XV-lea episcopul Donat din Veglia phI per

croatii i morlacii din Dubagnica i Poljica (eon tutti ii corvati et morlacchi;
di Dubasniza e Pogliza) pentru plata decimei din bucate, yin §i miei-
Procesul tinu de la 1488 ping la 1496 , cind se impAcg cu ei, dupg ce i se
promise cg va primi, in fiecare an, cite 40 de soldini de fiecare msg. In
anul 1504 se prezenth episcopul Donat la proveditorul din Veglia, cerin-
du-i pentru catedrala sa dijma de la bucatele din Dubagnica, sub cuvint Ca
e Vegliot §i fiecare Vegliot nobil §1 colon, morlac sau croat (cittadino di
V eglia si nobile come popolar, et morlaco, over crovato...) trcbuie sg dea
decime de pe paminturile din Dubagnica. Ele formaserg inainte proprie-
tatea unui Radac, croat sau sloven, iar nu morlac (che el primo patron
della possession. . . sia stato corvato cioe schiavon, et non murlaco, lo qua
haveva nome Radaz. . . apoi : corvatinus sive corvatus. . . natione corvatus),
§i acela dgduse dupg ele decima bisericii Sf. Apolinar, ca §i ceilalti croati
de acolo. Acest phmint, Radac 11 hiase de la un morlac (terrewum, quod
tempore comitis loannis quidam 1?adaz corvatus tenebat et possidebat, et
antea possidebat quidam Murlacus)1.
Pe timpul contelui Ivan Frankapan (1480) se spun urmgtoarele
despre plata decimei pe insula Veglia2 : Murlachi pagavano el decimo per
terratico et L. 3-12 per testa all'anno. Da nadal Puna lonza de porco ;-
da carneval un paro de galine : da pasqua un agnelo : da san Martin una
torta, et 50 ovi per uno, cara sette di legne per uno, et sei giorni di lavoro
alle vigne et terreni deli signor Andrea in fusta, et a tutti ii bisogni
dell'isola, et pagano i comuni, et viaggi, et tutti l'atri datij ordinarij.
De altminteri §i dupg ocuparea teritoriului dalmatin de cgtre republicg
ggsim pe morlaci fAcind pagube orkenilor ori chiar negustorilor de pe
insule. In registrele senatului venetian de la 1422-1440 se ggsesc multe
sentinte In cauza furturilor §i jafurilor sgvir§ite de morlaci §i de alte
persoane3. In special insg, ni s-a pastrat informatia ca morlacii §i alti
rguMcgtori au prddat §i au maltratat pe mai multi negustori pa§nicl
(1445)4, iar la 1452 un trimis din Pago se plinge cg se comit multe furti-
§aguri pe insulg, mai ales in animale §i in sare, de &are morlaci §i altii.
In anul 1441 republica scrie comitilor din Senja (Segna) cg morlacii lor
au rgpit de la trei albanezi fliinii, §i alte lucruri, care se ggseau intr-o barca6.
1 Crn616, Ivan dr., Najslarija povjest Krekoj, Osorskoj, Rabskoj, Senjskoj i Krbavskoi
.Biskupiji (Roma, 1867), p. 137 139.
2 La Miklosich, In Denkschriften der kais. Akad. der Wissenschallen, XXX, p. 4 5..
3 Ibidem, XVII, p. 123 §i urm.
5 Ibidem, p. 448.
www.dacoromanica.ro
Vlahii din Istria

E sigur ca,x) miscare a populatiei asezate In Velebit i Vinodol, la
nord si sud de Segna, a avut loc, foarte curind, nu numai spre insula
Veglia, ci i Inspre Istria. Aceleasi motive care determinau pe unii mor-
laci s coboare pe teritoriul oraselor din Dalmatia ale signoriei, au !raping
alte grupe dintre ei catre Novi si Buccari i, In fine, catre Istria. Dar aici
trebuie s deosebim, mai Intli, penetratiunea lenta a migratiunilor pasto-
resti, atestate atit de frumos in statutele orasului Segna, la sfirsitul sec..
al XIV-leal :Item quod quando Morowlachi exeunt de monte et vadunt versus
Gaccham, debent stare per dies duos et totidem noctes super pascuis Senie,
et totidem tempora quando revertuntur ad montem: et si plus stant, inci-
dunt ad penam quivgentarumlibrarum. Acest munte" nu era Kapela apro-
piata, unde n-au lasat nici o urma, ci mai probabil muntii din nordul
Istriei. De aceea a gasit Thallóczy mentionat in Tagliamento, in jumatatea
a doua a sec. al XII-lea pe un Radul2, iar Tamaro3 in anul 1329, pe un
Pasculus Chichio (Pinguent).
Desigur c, Impotriva acestor pastori a dat Imparatul Frideric III
ordonanta sa (1490) &are capitanul din Triest : Intelleximus certa relatione,
singulis annis, ex diversis regionibus, exteros quosdam homines, in nostram
praefatae urbis nostrae Tergesti extramontes sitam regionem, cum multis
pecudum milibus migrare, et totas hiemes ac autumni et veris partem-
pasqua illa nostra depascere. Quiquidem et comoclas pecori suo caulas
struentes, et sibi ac familiae suae ignes immodicos continuis diebus ac noc-
tib us parantes, ita silvas et nem7ra territorii nostri devastarunt, ut iam populus
iste noster inde vix usui suo ligna comparare habeat. Tum et saltus illos ita
ab advenis occupari, ut nostrae ditionis incolis vix armentis aut pecori
suo pascendo locus relinquatur. . . .4.
In jumatatea a doua a sec. al XV-lea, epidemia de ciuma, care bintui
furios, de citeva ori, a 'Alit populatia Istriei si a ldsat pustii multe din
paminturile sale6. De acum erau deci bineveniti i morlacii sau vlahui
care cautau adaposturi mai sigure dinaintea invaziilor turcesti, tot mai
amenintatoare. Inca In 1449 se_a,sezara astfel de morlaci la Bibali, linga
Buie, iar In 1490 venetienii primira morlaci refugiati linga Castelnuovo6.
1 Arhiv zu poviestnicu lugoslavensku, III, p. 141.

2 Tamaro, La Vénetie Julienne ..., I, p. 343.
3 Ibidern.
4 G. Vassilich, Sull'origine dei Cici, p. 64 si In n. 1.
6 Tamaro, La Vénétie Julienne..., I, p. 434. Ciuma din Istria in anii 1456, 1467-1468,.
1476-1478, 1483, 1497, 1499.
6 Ibidem, p. 453-454.
www.dacoromanica.ro
VC VLAHII NORD BALCANICI IN EVUL MEDIU
Dar si alte imprejurAri contribuirà s atragl populatia vlahg, &are

Istria. 0 informatie precis/ si de mare important /. din surs/ venetian/ ne
spune, in anul 14581, ca. pe litoralul dinspre munti, urcindu-se acum de
curind dgrile de la 20 la 32 ducati, cea mai mare parte a morlacilor ineepind
de la Clissa si Segna pin/ la Fiume, s-au pornit la drum c/tre Istria. De
aceea ar fi bine a se reduce darile iarlsi la 20 ducati, cum au fost si mai
inainte, iar impozitul pe sare &A fie acelasi ea si in Istria, pentru ca s/ nu
aibg nici un motiv de a merge acolo.
0 cercetare amlnuntitA a arhivelor istriane ar putea larnuri, desigur
atit timpul In care s-au fixat acolo, cit i teritoriul pe care 1-au ocupat.
Attilio Tamaro a incercat o asemenea lucrare si a izbutit a ne da, pe temeiul
materialului publicat, informatii destul de precise. Pentru a reconstitui
tabloul miscgrii populatiei morlace spre Istria, in secolul al XVI-lea, vom
extrage in cele urm'atoare datele cronologice redactate de Invatatul ita-
lian2, observind ins/ c5,, in aceeasi vreme si poate ca in grupuri si mai
mari, curgea catre locurile scutite ale Istriei §i populatia sirbo-croata din
Hertegovina si Dalmatia.
1510-1525. Cristofor Frankapan asaza la Mune §i Seiane morlaci
refugiati.
1517. Morlaci refugiati intr./ pe teritoriul Triestului.
1530. Refugiati morlaci, albanezi si greci capAta adapost ripe terito-
riile de la Buia §i Cittanova.
1532. Ferdinand I porunceste ca uscocii si deli, care yin din Bosnia,
86 fie asezati ling/ Pisino.
1538. Aloisiu Badoer transport/ in Istria din Banatul Kninului
(Banadego) 5000 de morlaci. (Ei nu rämin ins/ acolo).
1539. Ferdinand I distribuie cicilor teritorii intinse in regiunea
Carstului si a litoralului istrian.
1539. Doti/ mii de familii de morlaci cer voie sa intre in Istria.
Venetia le usureaza transportul.
1540. Colonii de morlaci tree de pe litoralul de ling/ Zara pe teri-
toriile de la Cittanova, Umago §i Paren,zo.
1 Per la riviera de la Montagna, zoe terra ferma, novamente la Signoria vostra de ducati
20 in 32 havea cresudo ii dacii, per la qual cossa le mazor parte de li Morlachi comenzando
da Sclgsa et Segna fina a Fiume hano klk la via per Istria a tuor sali, perche quelli non sono
datiadi, et a volerli far retornar ali sali nostri, Ii quali portamo per la riviera ali porti loro,
le de necessita tornar el datio a ducati XX, chome era per avanti et etiam datiar Ii sali de Istria
che siano pari o veramente poner qualchue gabella su quel de Raspurch a quelli, chue vieno de
verso Fiume et Segna per sali in Istria, azo cite non habiano cason de vegnir (Mon. SI. Mer.,
XXII, p. 137).
2 Tamaro, La Vénetie lulienne . . I, p. 453-459.
www.dacoromanica.ro
1540: Pe Carstul de la Pinguente §i. pe sesul de la Montoya au fost

asezati morlaci.
1541. Morlacii intemeiaza colonii (Radmani, Delich, Prodanich,
Rodolovich etc.) IMO Parenzo.
1556. Familii morlace din Dalmatia se fixeazg pe cimpia de la Po la.
1558. 0 colonie de refugiati morlaci se strAmutà de la Zaravechia
la Torre in Istria.
1558. Morlaci dalmatini intemeiazg in Istria Villanova pe tarmul
canalului de Leme.
1560. Morlaci veniti dinspre sud reimpopu1eaz1 Torre, Abrega §i
Fratta.
1570. Giovanni Filippini din Zemonico (1. Zara) aduce 40 familii
de morlaci la Sbandati (Parenzo).
1570. Citeva familii de morlaci se asaz5, pe teritoriul de 11120,
Valle.
1580. Refugiati din Zvonigrad au fost adusi la Promontore. Alti
morlaci de lingl Zara se asazA la Marzana, Pomer §i Montiechio (toate
lingg, Po la)
1580. Morlacului Zuanne Mina, din Dalmatia, i se d'adurA citeva
teritorii la Maderno (Po la). .
1583. Alti morlaci, la Pomer, Montieehio §i. Marzana.

1585. Un num6r de 271 greci, morlaci si croati se asazI la Po la §i
In imprejurimi.
1585. Alti morlaci sint adusi la Promontore.
1586. Imigratiuni de morlaci in Istria ; ei se asazI la Marzana,
Montieehio, Sissano §i Lisignano (1. Pola).
1586-1587. Proveditorul Salomon instaleaa, greci si. morlaci in
orasul Pola.
1589. Morlaci sosesc si se asaz'a pe Polesan, in Valle §i Cittanova.
1590. Proveditorul Memo aduce 25 familii de morlaci la Fratta.
1595. Morlaci colonizati pe muntele de la Arehe (Rovigno).
1599. apitanul de Raspo aduce morlaci pe plminturile pustii
de la Buie §i Momiano.
La acest tablou, foarte instructiv, trebuie 0, adluggm insI o obser-
vatie : cg, in jumAtatea a doua a secolului al XVI-lea, morlacii din Dal-
matia nu se mai disting ca o populatie deosebitg, iar vlahii din Croatia,
imprktiati de viforul turcesc, se asimileazA de asemenea complet cu
croatii. Totusi aceastä afirmatie nu are nici ea o valoare absolutg pentru
morlacii din Istria, unde o seam5, din urmasii lor vorbesc si azi limba pro-
prie si unde màrturii pretioase, din secolul al XVII-lea, atesteazA romani-
7. - C. 2925.
www.dacoromanica.ro
tatea morlacilor si a cicilor pe un teritoriu mai intins decit al istroromi-

nilor de azi. Evident ca,' multi dintre ei s-au slavizat numai in Istria.
Alte informatii ne yorbesc despre morlacii din Rovigno, care cerufa, In
anul 1526, de la orasul Triest, pe al cgrui teritoriu stgteau, un jupan pro-
priu. Ei se luptarA mai in urmA pentru a-I p6stra cu orice pret1. Cind, in
anul 1524, Podesta din Mentone instiinta pe cgpitanul din Pisino despre
iminenta primejdie turceascg, el bgnuia eh' turcii sint intelesi cu morlacii
din Istria2. Mu HA vreme ayufa' sA sufere asemenea ba'nuialI si in alte
regiuni, ceea ce, in timp de fazboi, e lesne explicabil. Dar ei isi atraserá
ura istrienilor si prin violentele pe care le sävirseau si prin viata lor putin
obisnuitl cu ordinea ce domnea In noua patrie3.
Incepind cu secolul al XVI-lea, morlacii din Istria apar si sub denu-
mirea de cici. Astfel, In anul 1500 intimpinAm pe un Ciccio da S. Michele
di Leme (in districtul Parenzo), aláturi de Ciccio da Segnal. Bidermann
Vassilich si Klai6 cred cl prima mentiune a cicilor, cu inteles de populatie
deosebitl, se gaseste intr-un zapis al preotului Petru Frag 'Cid din anul 1463,
care povesteste ca tocmai atunci oameni de-ai contelui Ivan Frankapan,
facind o expeditie pe litoralul istrian, au prAdat ,localitAtile Bogliuno,
Vragna si Brest, si cg, in batalia care s-a angajat, au cAzut si cici de-ai
contelui Ivan (a 6ie" kneza Ivana 26 ... )5.
Acesti cici se mentioneaza apoi adeseori, mai ales in ordonantele
orasului Triest (1517) : Chichii, qui habitant in Charsia, apoi : Chichii et
Murlachi, qui non sunt amasati ant terrena non habent in territorio tergesti.
In 1523 : quod fiat aliqua bona provisio largo modo contra Chichios .. .6.
Intr-o scrisoare pe care Podesta din Capodistria o adreseazA catre
triestini se vorbeste si de Chichi detti difurlachi, ceea ce ne serveste ca
dovada c'a" ei erau identici cu morlacii7.
Un urbariu din anul 1523 cuprinde de asemenea informatii despre
noi asezari in Istria ale cicilor si anume in padurea de pe muntele Sf. Joan
(Sveti Ivanac) in valea Arsei, apoi In Ladschach (Leke) si Sf. Canzian,
cea dintli in Gorita, cea de-a doua in Gradiska2. Despre acesti cici se spune
ca -s-au refugiat din Croatia de teama turcilor, dar ca, indata ce se incheie
1 Bidermann, Die Romanen ..., p. 89 n.

2 Mon. Hung. Hist., 31, p. 286.
3 Tamaro, La Vénétie lulienne..., I, p. 446 0 urm.
4 Bidermann, Neue Siedlungen ..., p. 366.
5 Mon. Hist. jur. SI. Mer., VID p. 237. Cf. Bidermann, Die Romanen, p. 86. Vassilich,.
Sull'origine dei Ciii, p. 60. Klaid, Foulest Hrvata.
a Vassilich, op. cit., p. 65 si urm.
7 Bidermann, Die Romanen ..., p. 87 (dupä L'Istria, 1851, p. 125).
8 Ibidem, p. 86.
www.dacoromanica.ro
pace cu turcii, fug iarasi acasal. Totusi, in cursul razboaielor necontenite,

care pornira pe drumul pribegiei alte i alte noi cete de morlaci, nu mai
avura toti deli ragaz a se intoarce acasa, pentru a-si revedea casele
parasite.
Dar, chiar in aceasta epoca, in cele dintii decenii ale sec. al XVI-lea,
cind populatia flotanta, care, din interiorul peninsulei, tindea spre litoral,
apare sub deosebite numiri, avem o marturie clasica si despre originea
cicilor, pe care insasi curtea din Viena Ii identifica cu vlahii. Astfel, cind
la 22 octombrie 1538 Nicolae Iuriici scria regelui Ferdinand despre imi-
grarile noi, el vorbea in special de vlahii, care la noi se cheama vechi
romani (Waliichen, welchebei uns allt Römer genennt sein)", iar regele tinea
sa-i rspund i sa faca distinctie intre Rasciani sive Serviani atgue Valachi,
quos vulgo Zytschy vocant. .. Evident ca cicii, dupa parerea oficialS,, erau
vlahi, iar acestia, dupa opinia generala, descendenti ai vechilor romani.
E firesc deci a presupune c termeni ca cici, morlaci i vlahi slut
nume deosebite, dar sinonime ale populatiei care ne preocupa in lucrarea
de fafa. De fapt, in afara de marturiile citate, se mai pot aduce citeva,
pentru a dovedi c deli s-au refugiat in Istria de .pe acelasi teritoriu pe
care am semnalat numeroase colonii de morlaci sau vlahi. .A stfel, in
9 aprilie 1529, baronul Nicolae Rauber scria regelui Ferdinand ca a luat
intelegere cu toti cicii care cu sapte ani inainte se refugiasera in Austria
gi in Karst, iar acum s-au intors la Obrovac sub stapinirea turceasca2.
Guvernul din Austria de jos scria la 8 februarie 1527 Ca banii Croatiei
primisera ordin de a inrola un numar de cici pentru caii cei mici (ein Anzall
Tschitschen zu den geringen Pferden in Crabaten3), iar, in 7 ianuarie 1528,
dieta din Kraina crezu c e necesar a opune Martolozilor un nurnar oare-
care de cici (mit etlichen Tschitschen oder anderen, die nach Modrusch oder
Briindl gelegt werden könten, ein gegenwehr wider die Martalosen aufzurich-
ten), ceea ce se si executal. Dar in 6 si 9 septembrie 1530 fu oprit atit
cicilor din Istria si din Karst, cit i celor din afar./ de tara (ausser Eel&
gesessen), a cumpara cereale in Rudolfswörth si in Mottling5, i, aceasta,
pentru a preveni contrabanda. Citiva ani mai tirziu se face mentiune de
cici in legatura cu uscocii°, care cautau a se aseza in sud-estul Krainei.
Dieta acestei provincii propuse in 1538 ea ei sa fie asezati la Starigrad.
Aici insa nu fura multumiti : petrecura rau iarna, si de aceea comisarul
1 Bidermann, Die Romanen. . . , p. 86-87.
2 A. Ivie, Spomenici Srba u Ugarskoj, I (ed. Matica Srbska), Novi Sad, 1919, p. 19.
3 Bidermann, Forsclumgen . . . , p. 366.
4 Ibidem.
6 /bidem.
6 I bidem.
www.dacoromanica.ro
regal Erasmus von Thurn prezenta regelui, la 1 iunie 1539, o petitie os

cicilor, pentru a li se da terenuri de§erte In Karst i In Istria. Se pare ca
cicii nu au fost multumiti nici aici, deoarece in anul urmator o mare parte
din ei au fost ademeniti de catre un emisar turc a se Intoarce In Turcia,
probabil tot la vetrele pe care le parasiseral.
Informatia din urma confirma pe deplin presupunerea c cicii erau
refugiati din Bosnia §i din teritoriul turcesc al Dalmatiei. De altminteri,
la finele sec. al XV-lea (1490), un martor bine informat, Iacob Unrest,
capitan in Carintia, spune in Cronica Ungariei, pe care a compus-o in
limba germang c tara cicilor e situata intre Croatia i Bosnia" (Czyschn-
landt lig ovischn Wossen nn Krabaten)2. Tot aici Ii mentioneaza §i Kuri-
pe§i6, In cunoscutul sàu Itinerar (1530), de§i Ii crede sirbi, care au venit
de la Semendria §i Belgrad. Sirbii, cicii i martolozii fug din Bosnia spune
el din pricina contributiilor grele q,i a stapinirii nesuferite3.
Imprejurarea c documentele Frankapanilor, care, In jumatatea a
doua a secolului al XV-lea, mentioneaza de atitea ori pe vlahi i pe morlaci,
nu cunose totuqi pe cici", ne face 0, credem c i aceasta denumire, ca
§i cea de morlac ori chiar de vlah, a fost data de cercurile oficiale, aici
cele austriace i triestine, populatiei, care 8-a, refugiat In jumatatea 1ntii
a sec. al XVI-lea In Istria, Karst, Krajna i Gorica. Din aceea0 Bursa s-a,
incetatenit apoi §i termenul4 de Tschitschenboden", cum cu un secol
mai inainte cancelaria venetiana introdusese termenul de Morlacbia"
pentru teritoriul locuit de morlacii din Croatia. De altminteri termenul
de cici e inlocuit, in secolul al XVII-lea, de catre episcopul Tommasini, cu
Morlacchi, iar Carmelitul Fra Ireneo della Croce5 spune lamurit c, cicii se
numesc in limba lor ru men.7) .
Insemnam, in fine, ca faptul relevat de P. Skok, dupa care populatia
slava a Istriei de azi se Imparte In vlahi §i bejzake6, Ii gase§te explicatia in
contopirea vlahilor cu slavii.
1 Bidermann, Forscluingen . . p. 366.
2 Klaid, Poofest Hroata, III, p. 18.
3 Rad., 56, p. 162, 164. Rinerarium Wegrayss Kun. May. potschafft gen Constantinopel
zu dern Tiirkischen Keiser Soleymann. Ano 1531. 0 noul editie, la Innsbruck, 1910.In aceasta din
urma, cicilor li se zice (Zisttzn). Cf. Kadlec, Vala§i a Vala§ske Prdoo (Praga, 1916), p. 7 si n. 3.
Bidermann, Forschungen. . p. 370 si 375.
5 A. Tamaro, La Venetie Iulienne..., I, p. 442. Celelalte marturii se vor cita mai jos pe
larg. Originea numelui cki rämtne necunoscutá. Ea poate fi redusä la slrbo-croat eiea frate mai
bátrin, unchies, badea", dar mai probabil la numele unei persoane (Cf. Pasculus Chichio) care
va fi fost seful vreunei semintii a vlahilor. In Mon. Hist. fur. SI. Mer., V1, p. 60 si 61, am gäsit
numele eitie, iar In Naselja (Cvijié), urmátoarele denumiri : eieavica (I, 95, 194, munte In
Donje DragaCevo), eiëino Brdo (III, 627, In Ibar), Oieevo (II, sat 1. Trebinje), In Jadar de ase-
menea un Okovac (IX, 701). Un eiteoo se gaseste la n.-v. de Imbinarea Moravelor. P. Skok crede
a gasi In el redublarea lui ce, prin analogie cu denumirile glokaoci, kajkaoci (Glasnik skop. ue.
dr., III, p. 298).
6 Glasnik skop. naulnog draka, III, p. 297.
www.dacoromanica.ro
Incheierile noastre nu se contrazic cu rezultatele la care a ajuns

M. Malecki in studiul sgu despre limba eicilor. Autorul dovedeste hotg-
ritor cg cei mai multi cici din Karst erau slavizati in momentul cind s-au
deplasat in Istria (sec. al XVI-lea), vorbind un dialect gtokavian", cu
puternice influente Cakaviene". Ei au venit din asa-zisa regiune Zagorja,
sau chiar de pe coastele Dalmatiei. Mu lt mai vechi colonisti au fost insg,
cicii, care apartin la tipul buzecki", 0 care s-au slavizat in Istria si vor-
bese, de aceea, un dialect 6akavo-slovenl.
Vlahii se impriistie 0 se slavizeazg
Nucleul de vlahi care a izbutit a se inchiega in secolele al XIV-lea 0

al XV-lea pe un teritoriu ce se intindea cam de la gura Cetinei ping la
Fiume, s-ar fi intgrit fgrg indoial'g' tot mai mult, dacg vijelia turceascg
nu ar fi produs si acolo mari prefaceri politice, sociale i etnice. Indeosebi
ngvglirea osmanilor a fost pentru vlahi ea un puhoi care urneste 0 pietrele
mari, rupe trunchiurile bgtrine, sterge si acoperg orice urmg de viatg
civilizatg. Dar pe cind vlahii dintre Cattaro si gura Narentei dispar din
documente, dupg cucerirea turceascg, Inca* in jumgtatea a doua a secolului
al XV-lea, pe cei din Croatia ii ajunge aceastg tragicg soartg abia in jumg-
tatea prim./ a secolului al XVI-lea.
Este probabil cg incursiunile si prgdgciunile turcesti au urnit din
loc pe pgstorii vlahi din Serbia si din muntii Dalmatiei indatg dupg catas-
trofa de la Cosovo. Presupunerea aceasta o confirm/ informatiile raguzane
din anii 1389-1390. Dar e probabil cg tot atunci grupe mai mici si mai
mari de vlahi au inceput sg pgrgseascg si teritoriul primejduit din Herte-
govina, pentru a-si cguta refugiu ori in Croatia, unde de fapt elementul
vlah se intgreste prin aceasta in asa mgsurg, inch e capabil de expansiune,
ori In preajma oraselor de pe litoralul dalmatin, spre care tindea, dupg
cum am vgzut, 0 populatia din tinuturile mai bogate ale Croatiei.
Dupg cgderea Bosniei (1463) turcii pradg de mai multe ori regiunile
croate, in care stgteau si vlahi (1468, 1491, 1517)2. Banatul de Srebrenica
si cel de Iajce al regelui Matei, care trebuiau sg pironeascg pe loc inaintarea
otomang, n-au fost in stare sg se mai menting.
In 1513 turcii atacg cetatea Sinj, care izbuti a se salva atunci,
cgzurg insg in miinile lor cetAtile mai mid ta6vina, Nutjak 0 Vir. In anul
1 Lud Slowianski, I, 1919 : M. Malecki, Gwary Ciciów a ich pochodzenie [Graiurile cicior
0 originea Mr], p. A. 45A. 48.
2 N. Iorga, Geschichte des osmanischen Reiches, vol. II, p. 145, 152, 264, 322, 393, 405.
www.dacoromanica.ro
urmgtor ocuparg cetatile Karin si KOrlat, dintre Zara 0 Ostrovita. In

anul 1522 czur i cetgtile Knin (1522) deodatg cu Scardona, 1111523,
Ostrovita, iar in 1524, 0 puternica fortgreafg Sinj. In ajunul bgtäliei de la
Mohaci intreg teritoriul situat la sud de Velebit, in afarg de petecul de
pgrnint ocupat de venetieni, apartinea turcilor. Croatii abia mai tin acolo
cetatea Clissa, in apropiere de Spalato, i Obrovat, la poalele sudice ale
Velebitului, lingg, apa Zrmánjei. Dar turcii iau i la nordul Velebitului
doug cetgti, Unac si Rmanj, de unde stgpinesc teritoriile din Krbava
Lika si Gackal.
De aceea se refugiazg in toate directiile populatia croat i vlahg
din aceste teritorii ocupate : spre Slavonia, Carniolia, Carintia, Istria si
spre litoralul scutit al oraselor dalmatine. Locurile rgmase deserte, dupg'
ei, sub turci sau croati, le ocupg, alti pribegi, veniti acum din interiorul
peninsulei de sub stgpinirea turceascg,. Acesti nou veniti se numesc in
documentele din sec. al. XVI-lea de regulg Valachi", mai rar Rasciani
sive Serviani", sau, fiindcg s-au refugiat din tinuturile ocupate de turci,
si Prebezi" sau Uskoci,"2.
Acum nu se mai face distinctie intre acesti nenorociti bejenari, care
deodatg, cu pgmintul vechi 0-au pierdut i limba i caracterul vechi3.
Dupg ce au plecat algturi de cetele de croati, care ii covirseau cu numgrul
si cu care impreung cutreerau regiuni curat slave, unde Ii cgutau Mc
spre a se aseza, procesul de asimilare a vlahilor din Croatia s-a terminat
in mai putin de doug generatii.
Astfel trebuie sg, renuntgrn a mai vedea in vlahii (rnorlacii, uscocii,
martolozii) din veacurile al XVI-lea 0 al XVII-lea o grupare deo-
sebitg. Fireste c erau intre ei i urmasi de ai vlahilor romanici din evul
mediu", ne spune Klaid, i trebuie sg-1 credem pe invgtatul istoric croat
care cunoaste marea intindere a elementului vlah in regiunile pustiite4,
dar ei probabil erau in cea mai mare parte slavizati.
Documentele din aceste doug, veacuri (al XVI-lea si al XVIT-lea),
care vorbesc despre vlahi, sint tocmai de aceea foarte numeroase. Misca-
rea populatiunii care 10 cautg refugiu dinaintea turcilor mai intii, apoi,
dupg infiintarea granitei militare, hgrtuelile necontenite, in cursul cgrora
vlahii" joacg un rol insemnat, au dat destul lucru oficialitatilor croate,
1 Klaié, Poujest Hrvala, III, 1, p. 4 si urm.
2 Cetele turcesti care nu primeau plata, ci numai o parte din prada (unbesoldle Tiirggen
und Valachen) se numeau Martolozi (de la cuv. grecesc armatolds granicer inarmat).
3 A se vedea i urinatoarele lucrari mai noua Naselja,
: 18, Dr. Iosip Mal, Uskotke Seobe
i Slovenske Pokrajine [Migratiunile uskocilor i regiunile slave], Ljubljana, 1924 ; Naselja, 21,
Dr. Al. Ivid, Migracift Srba u Slavonija [Migratiunile sirbilor in Slavonia], Subotica, 1926 si
Dr. I. Erdeljanovid, 0 poreklu Bunjevaca [Despre originea bunjevatilor], Belgrad, 1930.
4 Klaid, Poo/est Hrvala, VI, 1, p. 25.
www.dacoromanica.ro
-ungare §i austriace. Totu§i dintre miile de documente care vorbesc acum

despre vlahii din interiorul Croatiei §i din Slavonia, unde s-a constituit
din refugiatii turci o Vlahie Mica (Ma la Vlagka, Parva Valachia, Kleine
Wallachey), nu gasim nici unul care 0, fi pastrat urme sigure despre
romanitatea Mr. Ivió constatal, ca, in arhiva Curtii din Viena, cam ping,
la 1590, ref ugiatii se numeau mai ales pribeggen §i profugae, iar de atunci
incoace, tot mai des Valtachen. Deoarece Ins/ ace§ti vlahi" erau de religie
ortodoxa §i Curtea austriaca ii nume§te foarte des rasciani, Ivié crede ca
ei erau sirbi care In acea vreme populau Slavonia.
Aducem §i noi citeva exemple pentru a dovedi cele spuse : Dieta
croata hotara§te in 1565 ut cesarea maiestas Wolahos vel Wzkokos in bona
claustri Lepeglava inhabitantes ne patiatur. In 1567, tot Intre actele dietale
se vorbe§te de profugi Walachy vet Rasciani, iar in 1574 se pazesc muntii
Hochywrya et Medwednycza contra Walachos martholoczy vocatos. Un fran-
ciscan dalmatin afirma2 in anul 1575 ca turcii au luat multos captivos
Dalmatas seu Sclavonos Morlacos christianos usque ad 500. Comitele
George Zrinyi scria la 14 septembrie 1602 catre imparatul Rudolf quod
proxime decessor generalis capitaneus Carolstadiensis ex ditione Turcarum
quosdam Walachos seu Rascianos educens, locavit in avitica mea desertaqua
possessione Goymerye vocata. De aceea apoi, incepind cu 1595, episcopul
acestor refugiati se nume§te permanent episcopus Rascianorum sive Va-
lachorum. De aceea, ca sa terminam aceasta serie de citate, nu se face nici
,o aluzie la specificul acestor vlahi nici in corespondenta atit de intere-
santa a lui Rafael Levakovié, un misionar care §i-a desfa§urat activi-
tatea chiar intre ei3.
Totu§i urbariile din sec. al XVI-lea §i al XVII-lea, in care se oglin-
de§te viata taranilor legati de proprietatile magnatilor, mai tradeaza prin
citeva resturi de organizatie veche originea vlahilor, care §i-au pastrat
ping, tirziu o situatie exceptionala. In cuprinsul posesiunei apartinatoare
<1658) la cetatea Bosiljeva (a, Frankapanilor), astfel de situatie exceptio-
nall aveau4 : 1. Vlahi Ponikve, 2. Popovo Selig6e, 3. Vitunj §1 4. Novi
Vlahi u Dubravi. In afara de obligatiunile obi§nuite §i cele militare, ei
mai dadeau anual ierbarit, dupà o silt*/ de oi, cite doua (na leto travarinu
od sto ovac po dvi). Numele sint toate slave : Obad Vidnjevid, Mileta
Knisid, Tomo Lalié, Tomo Divid, Mihai Jurjevió, Vukovoj Radatovid ;
numai In Popovo Seligóe s-a mai salvat un Radul Perié. Vlagki sinovi,
1 A. Ivie, Seoba Srba i Ugarsku..., p. 10.
2 Mon. SI. Mer., XXIII, p. 313. Celelalte mentiuni aduse aici shit a se cduta In Mon.
SI. Mer., 39, p. 117, 163, 248, 413. Mon.Hung.Hist., 29, p. 294.
3 Starine, XX, p. 22-33. Ot. Rafo Levakovid, Vlasi u Hrvalskoj god. 1641.
4 Mon. Hist. jur. SI. Mer., vol. 1, p. 328-329, 348.
www.dacoromanica.ro
copiii vlahi, care in 1666 obtin de la contele :Nicolae Erd6di pgmint, vie
§i finate in Hotnja, cu indatorirea ca sg, dea in fiecare an cite un ducat §i.
sg serveascl cu sabia §i pura, sint farl indoial5, descendentii bunilor oiteni
vlahi din Banatul croat. Lopagid spune ca. vlahii din Vitunj au fost adu§i
din Petrovopolje de chlre contele Gaspar Frankapan in anul 1639, deci
din tinutul Cetineil.
In comunele Iwanoweé, Razopanyk §i Prylezye Inferior et Superior,
au fost adu0 vlahi (20 km de Karlovac), tot din Velebit, §i. anume Wolaki
de Muskowcz, dupa," anul 1530, de cgtre contele Nicolae Zrinyi §i. Stefan
Frankapan. Numele lor sint, in afafa, de dou6, toate slave : Mihovil Sestri6
Matko Suranovid, Iandrija :.Basarovid, Radi Ze Ckovid, Radivoj Subagid,
Joan Strahajevid, Milid Dubrovié, Iuraj Zelenkovi6, Petar Zelenkovid,
Inraj Dumid, Matija Kolan, Tomag Sestrid etc. In 1558 se pomene§te
§i un Ioan Buni62.
Cam in anul 1530 nobilul Ivan Kobasi6 de Brekovica a inceput sa.'
colonizeze In jurul cetgtii 2unaberak (Sichelsburg), pe care o detinea,
o seam& de Uskoci, care In documentele contemporane se numesc pribeg
seu Volahe sau ungure§te : Török olcihokat, pribégeket (1530) §i se spine
de ei : qui salierunt de Thurcis ; qui de Turcia ad partes Christianorum
profugiunt. Dupg, moartea lui Ivan Kobasi6 (1533), regele Ferdinand era',
la 2umberak un capitanat, in care acord'a (1535) un privilegiu §i. la trei
Uscoci despre care se spune cA, au venit din Bosnia (auss Bossen)3.
Cam tot in aceegi vreme, 1533, se pomenesc uscocii §i pe teritoriur
c6pit'aniei din Segna, nude mai tIrziu §i-au cl§tigat o deosebia faiml.
Este probabil a 0 intre uscoci era un numAr oarecare de vlahi
sau morlaci, fiinda ei se confund6 uneori cu ace§tia4 : Volahos vel Uskokos.
(1565), Vollachos seu Uschoccos (1629). Intr-un dialog al lui P. Sarpi, scris
in sec. al XVII-lea se spun urm6toare1e5 : Hebbe anco li martolossi, huomini.
Cristiani della Greca credenza, habitati ne gioghi ellda Morlacca, et ivi presso
onde anco Morlachi s'appellano et Vlachi, e forse anco Sochi finissimi ladri,
che danno la parte de frutti a Turchi, significando Mortolos in schiavonia
lingua et albanese: asassino da strada. . . Evident, m'arturiile contemporane
epocei de asimilare a elementului vlah in Dalmatia, fall informate, confunda.
denumirile atit de variate.
1 Mon. Hist. jur. SI. Mer., vol. 1, p. 67.

2 Mon. Hung. Hist., 30, p. 3-5.
3 Ibidem, 35, p. 443 0 Klaie, op. cit., VI, p. 25-26.
4 Mon SI. Mer., 39, p. 117 §i XXIII, p. 384.
5 Starine, IX, p. 200.
www.dacoromanica.ro
VLAHII DIN CROATIA 105.
Vlahii §i morlacii, astfel rasfirati, se pierdura in curind in mijlocuI

slavilorl. Numai resturile lor din Istria, despre care am vorbit, §i-au pastrat
limba §i specificul lor. Totu§i,lin Dalmatia crescu importanta morlacilor
in a§a masura, incit in cursul secolului al XVI-lea Ii gasim pe toata coasta
dalmatina. Dar ei nu mai erau morlacii veritabili de odinioara. Refugiati
din Serbia, Bosnia §i Efertegovina, unii din Croatia, ii s-au ata§at in cete
mari. Amestecati acum cu populatia covir§itoare slava, dupa ce 10 pierdu-
sera situatia exceptionala in care au trait mai multe veacuri, vlahii s-au
slavizat complet ping la finele secolului al XVI-lea. Probabil c 0 in
Dalmatia se vor fi pastrat mici insule in care se va fi vorbit in limba lor
timp indelungat Inca, precum pare a ne dovedi autorul anonim al scrierii
despre Dalmatia. Dar ace§ti vlahi nu mai sint remarcati de nimeni. Nici
chiar venetienii care i-au studiat mai de aproape nu mai fac distinctie
intre ei i populatia slava. Dimpotriva, sub morlaci se inteleg acum toti
locuitorii slavi de pe litoral.
Giovanni Battista G-iustiniano2, care a fost sindic in Dalmatia in
anul 1553, descrie in Itinerarul" sau toata Dalmatia supusa Venetiei.
Morlacii aduc la Zara spune acest excelent cunoscator al vietii de
pe litoral bucate, 11n, paturi, cordovan, miere, ceara, ro§ie i brinza.
Locuitorii din Zara le dau in schimb : pline, carissi, zahar, uleiuri, vinuri,
ceara alba 0 tot felul de coloniale. Veniturile acestui negot se urea anual_
la 13.000 14.000 ducati". In ora§ sint 1180 case. Tinutul sau are putini
locuitori §i paminturile zac necultivate. Imprejurimea deci nu-i capabila
a alimenta pe ora§eni, ci accasta o fac istrienii i morlacii..., care acorda
proprietarilor a patra parte din paminturile cultivate de ei. Averea mai
pretioasa a acestor tarani (contadini) e pusa la adapost in Zara. Ei nu
tin la dInii, prin satele lor, decit putine lucruri, din pricina primejdiei
turce§ti. Tocmai de aceea averea lor consista din vite pe care, cum spun
ei in§i§i, le pot mina unde le place... In razboiul din urma s-au devastat
multe sate, astfel ca din cele 280, cite erau, n-au mai ramas decit 96, §i
dintre acestea 85 sint prea mici, deoarece un sat nu are mai mult ca 5-6
case. Pe insule se era 33 de sate.
In itinerarul lui Giustiniano gasim apoi cam ace1ea0consideratii si
cu privire la morlacii din Sebenico §i Tra43. Teritoriul ormului Sebenica
Dupd Bidermann, In Mittheilungen des historischen Vereines fiir Steiermark, XXXI,.

(Graz, 1883), staturile din Stiria acordarh, In anul 1537, o scrisoare de recomandare lui Vido
Vlahi" (p. 8). 0 colonie de vlahi cunoaste B. la Warnsee, unde la 1597 se mentioneaza un Blaz
Wugula (p. 16), iar In Skok pomeneste o familie Radolie, alta cu numele Turk (p. 24, 34). DuTA
Valvasor, vlahii din Carniolia vorbeau sl la 1540 romIneste" (Tamaro, vol. I, p. 442).
2 Mon. Sl. Mer., VIII, p. 198.
3 Ibidem, p. 203, 205, 208-209.
www.dacoromanica.ro
avea jur-imprejur morlaci, iar Ioannes de Quarzonibus spunel (1557) ea,

morlacii turcesti detin pe acest teritoriu nu mai putin de 32 sate. La
Trait, pentru ca 8'6 ajungi la morlaci, trebuia sa' treci peste zona muntilor2.
Comertul morlacilor cu orasul Spalato 11 evalua Giustiniano cam la 24.000
25.000 ducati anual3.°
Caravanele morlacilor, care veneau s incarce sarea, minau cite-
odat5, si 500-600 de cai, ca la Sebenico, unde s-a cldit, in afarl de zidu-
rile orasului, un depozit, pentru a nu lása s intre in ora,5,; deodata, prea
multi rnorlaci4. Pe insula Pago treceau morlacii, cite 100, 200 ori chiar
300 de insi, pentru a lua cu forta sare5.
In vecinAtatea insulelor Brazza i Arbe se gAseau de asemenea mor-
laci6. Vorbind de orasul Nona, Giustiniano ne d5 o descriere interesant57.
Partea nordid, zice el, e frumoas5 i umbroasà, fiind foarte multi arbori
si mai sint acolo i pkuni foarte verzi. Toti locuitorii se numesc morlachi,
.... Se hrAnesc cu lapte i brinza. Toatà averea lor consistà din vite.
Ei sint un neam de religie sirbeasc i eretic i supusi de ai turcilor".
Precum se vede, populatia vlahg, sau morlacg din Dalmatia, dupa'
ce si-a pierdut limba, si-a pAstrat totusi, impreung, cu numele säu, i ocu-
patiile de mai inainte. Tot ei au riimas negustori i chirigii, care se impkau
cu toate stApinirile. Antonio Diedo, sindic si sot cu Giustiniano, spune5
cA dad, s-ar suprima comertul morlacilor cu dalmatinii, acestia ar muri
de foame : Morlacii aduc necontenit bucate, brinza, drnuri, miere,
cearä, lInS, postavuri brute, diferite piei etc. si iau in schimb sare, peste
murat, postavuri, uleiuri, eoloniale, zahar, cearl aiM i alte m'arfuri".
Asadar, din jurnAtatea a doua a secolului al XVI-lea, cuvintele vlah
gi morlac, dupg, ce nu mai indicau specificul etnic al unei populatii, si-au
schimbat, de mai multe ori, intelesul. Astfel in Dalmatia vlah insemna
Oran", cum arata Vuk Karad2ié in dictionarul slu si cum in 1672 o
spune clar Dr. Simon Gliubovaz in Storica dissertazione del Contado e
1 Mon. Sl. Mer., VIII, p. 203 si XI, p. 93.
2 Ibidem, p. 209, 210.
3 Ibidem, p. 215 216.
4 Ibidem, p. 205.
5 Ibidem, p. 260-261.
6 Ibidem, p. 219, 258, si XI, 22.
7 Ibidem, p. 253-254.
8 lbidem, XI, p. 3. Observ aici, di In Pravoslavna Dalmacija de episcopul Nikodim
Milal (Novi Sad, 1901), p. 169 se reproduce parerea lui Vinjalié : L'anno 1527 f a' la prima voila,
.che i Vlassi, ora delli Morlacchi, professanti ii rito greco, si stabilirono in Dalmazia, doe nelle parte
della Liburnia e lapidia, che per avanti erano abitate dai Croati, i quali erano tutti di rito latino.
Cf. p. 149 unde Vinjalió II numeste vlassi pastori. 0 altä cronicd dalmatinä vorbeste la 1394 :
Motte nouve turbe di Vlassi (Morlacchi) per sotirarsi alle sopperchierie dei Turchi, abbandonano
la parte montuosa della Bossina dove esercitavono la pastorizia, discendeno in Dalmazia e si sta-
.biliscono fra i moult fin presso il mare. Cf. op. cit., p. 149.
www.dacoromanica.ro
VLASIII DIN CROATIA 107
Yerritorio di Zara : Acum toti taranii (abitanti della campagna) se numese

-vlahi (Vlassi)" Acelasi inteles, tgranul slay din Dalmatia", 1-a avut
§i cuvintul morlac, ping in secolul al XIX-lea. La scriitorii raguzani din
secolul al XVI-lea si al XVII-lea vlah inseamna mai ales pastor". Dar
§i ordsenilor de origine romanicd din Dalmatia li se spune de catre populatia
slava Vlasi. Mahomedanii din Bosnia numese vlahi, ping astgzi, pe
fiecare cre.stin, indeosebi pe taranii crestini, iar croatii catolici numeau
viczhi pe arbii ortodocsi care s-au refugiat in Croatia si Slavonia2.
intinderea arziirilor vlahe din Croatia

Facind o reprivire asupra asezarilor vlahe din intreg cuprinsul Croa-
tiei si al litoralului sau, trebuie sa remarcam de indata c ei nu silt men-
tionati totdeauna dupg asezgrile lor, ci mai ales ca colectivitati plasate
in anume regiuni i conduse de anumiti cgtunari. Astfel, spre pildg, vlahii
de pe valea Cetinei erau rasfirati pe intreg cursul acestui riu, de la Vrhrika
ping in muntii Mosor. Indeosebi se pomenesc la Vrhrika, pe Petrovo
Polje, la Sinj si linga cetatea Nutjak, iar pe soseaua care duce de la Spa-
lato in valea Cetinei, in preajma cetatii Klis. La Vrhrika sint mentionati
vlahii Tuliói. Linga Sinj era Koprivno, in care cunoastem vlahi, ca si In
silistea sa Lovazi6i. Toate aceste asezgri erau legate de Neretva, in nordul
cgreia ii pomeneste un document din anul 14083. La Poljica sau in impre-
jurimile acestui oras ei Sint amintiti Inca' in veacul al XIII-lea (1285), and
atacg pe raguzanul Ratcus Obrati.
In preajma cetatii Knin trebuie sá presupunem, de asemenea, un
.oarecare numar de asezari ale vlahilor, care vor fi atins valea riului Krka
pina la mare. Intre Krka si Zrmanja am intimpinat neamul lui Silan in
VidCeselo. Lingg apa Zrmanja si in preajma cetgtii Obrovac au existat
ping tirziu asemenea asezgri, dintre care cunoastem una cu numele Pra.4-
Jevica. Cele doug catune pe care le-a rapit contele Kurjakovid dela Nelipici,
erau situate probabil in partea sudica a jupei Krbava, unde vom aseza si
tunu1 lui Brayk Merucich.
Dintre vlahii din Lika amintim pe cei de pe proprietatile Mogoro-
viCilor si indeosebi pe vlahii de la Ostrovica, iar in apropierea lor, in
Igrischya, pe vlahii numiti Sugari. In muntii Velebitului erau mai numerosi
1 Bidermann, In Oest. Ung. Revue, 1888-1889, p. 154.
2 Kadlec, Valai a Valaske Prdvo, Praga, 1916, p. 1 i urm., unde se citeazA toatA lite-
cratura acestei probleme.
3 Tamara, La Vénitie Julienne..., II, p. 495, dupa Bulletino di arheologia e storia dalmata,
XIX (1896), p. 46.
www.dacoromanica.ro
ti stim cg in Celopeka, Nadbrdo i Soz li Bog erau invecinati cu cgluggrif

de la biserica Sf. Ioan, aproape de Medak.
Din aceste asezgri vlahii au coborit In curind inspre litoralul dal-
matin. In jurratatea a doua a secolului al XIV-lea, ei se pot urmgri Rugg
Trait (Tragurium), unde iernau regulat cu turmele de oi, iar la inceputul
sec. al XV-lea apar si la Sebenico i in preajma orasului Zara, ping la Nona-
unde erau emigranti din Srbava. In fine, tinutul situat spre vest de
Velebit, care se numea Podgorje, era incg in secolul al XIV-lea plin
de vlahi", dupg expresia lui Lopa§i6. Noi i-am cunoscut la Starigrad §i
Karlobag. Pe litoralul ce se intinde de la Senj pin'g' la Fiume, asezgrile
vlahe slut mai tirzii, cgci ele se intimping numai in a doua jumgtate a.
sec. al XV-lea (Buccari, Tersatto, Eedenica).
Trecerea vlahilor de pe litoral pe insule se poate urmgri in cazul
Vegliei, unde Ii ggsim destul de curind rgspinditi pe intreaga ei supra-
fatg, la Ba§ka, Dobrigno, Dubcdnica, Poljica §1 Castelmuschiol. Unii au
izbutit acolo, gratie numgrului mai mare, sg-si conserve limba ping in a doua.
jumgtate a secolului al XIX-lea. Dar stim cg in secolul al XV-lea ei an
cgutat sg se refugieze i pe celelalte insule dalmatine, unde nu II s-a pierdut
urma cu desgvirsire. Ancheta lui Lucijan Marcid, intreprinsg In insulele.
din fata Zarei si a Sebenicului 2, este foarte instructivg. Toponimia de
acolo aratg multe nume romanice, dalmatine sau italiene ; dar, intre ele,
existg citeva al cgror caracter ni se pare mai presus de orice indoialg.
Indoielnice .sint : Antulov (riu in epurine ; suf. -u/ e specific) ; Matulió
§i Matulov (mai multe numiri, toate de riuri) ; Mikuliô (riu in Ista)
Mikulidin (mai multe riuri sint asa numite) ; Titulió (riu In Tkun) ;.
poate i Bur6ul, Vidulió, Karstul, Ri6ur§i altele, dacg tinem seamg cit
in zona aceasta influenta italiang este foarte puternicg. Forme sigure
romanice ni se par insg : Dumboka (mai multe nume de poieni i riuri ;.
cuvintul are fonetism bulgar, explicabil numai prin vlahi), Ma6ukat,
Ma6ukatin (ambele numiri de riuri ; de la rom. mdciucci, dupa' cum a.
bgnuit Puscariu, care vorbind. de Ma6kat din Rudnik, Stud. Istrorom.,
II, 288, presupunea la baza lui forma mdciucat); Mundel (rom. muncel <
lat. monticellus ; In Dalmatia o variantg Monde, Puscariu, op. cit., .291)..
Mrljane (sat in insula Pasman, de la rom. mnlan, termen pastoral rgs-
pindit de vlahi. Cf. numele unui vlah _211r1 jan in docurnentul de la Prizren)..
Urme de vlahi pgstrate direct de populatia slavg sint putine : Vlahov.
1 P. Skok este de pArere ca vlahii din Veglia shit originari din Velebit. Ca probä aduce.
numele Gerd, Gerdooié, existente In apropiere de Dobrinb pe Veglia: numele Scalich, pe Veglia,
Zgalie, iar Bahlia In Poljica se numesc Bajeiéi (Glasnik skop. nau6nog dr., Mr p. 295). In Pol-
jica Skok constatá supravietuirea termenului cunastra rom. corastd".
Naselja, 26, p. 511-586.
www.dacoromanica.ro
VLAI-III DIN CROATIA 109
gi Vlakió (cite dual riuri poart6 acest nume). Pot fi i romanice : Arat
Qun riu In Mali Iz), Vaka (insulg lingI 2ag1ava), Longa (insura in Brbinje)
§i Kursar (riu in Sepurine). Lucijan Marció e de pArere ca, de la vlahi
au famas1 numele frecvente In onomastica insulelor dalmatine : Blasul,
Zaul, Vitula, Fizula, Radula, Kazula i Franula i toponimicele Bovkule,
Cavatul (o insura), Kreul, Bisage (mai multe insule), Daina (o
insulä ling Kornat) i Duainka (numele unei insule). Caracterul romanic
al acestor din urm6 ni se pare insA cu anevoie de dovedit.
1 Op. cit., p. 530.
www.dacoromanica.ro
VIATA 5I FORMELE DE ORGANIZATIE LAUNTRICA
A VLAHILOR
Conditii sociale la vlahi
Vlahii erau proprietari de oi, vite i cai in rindul intii, am pute&

spune aproape exclusiv. Totu§i in Serbia se gdseau intre ei citiva care
posedau pdmint propriu §i de aceea erau datori s dea bir din bucate
sau din yin, cum reiese din hrisovul regelui UroA Milutin, cdtre mdrilstirea
Ililandarului (1302-1309). Alti vlahi dispuneau de sate, cum dovede§te
,,legea vlahilor" din hrisovul mdndstirii Banja. Ace§tia erau obligati sd
coseascd fin, cite trei zile, dar numai aproape de domeniul mAndstirii
§i apoi sd, transporte in fiecare an cite un car de griu i unul de yin. Dintre
aceOia se vor fi recrutat §i vlahii care, potrivit cu legea de la Sf. Arhan-
gheli, erau obligati a contribui cu munca lor la constructia de cetdti
(gradi da napraljaju). Nu vom considera insd, urmind pilda lui Kadlec,
pe maie§trii fierari din cdtune drept meseria§i. Proprietari de cai, vlahii
nu s-au putut lipsi, de sigur, de potcovarii atit de necesari chirigiilor,
care plecau adeseori pe drumuri indepdrtatel.
Nu vom insista nici asupra calitdtii de nobili a vlahilor mentionati
In 1280 i 1296 in hrisoavele reginei Elena §i ale regelui Ura Milutin,
de§i interpretarea lui Jireèek e concludentd. Dar, in 1343 se pomene0e
cu numele un vlastelin (nobil) Radul din Strumica, in donatia fácutd
mandstirii Ifilandar. Considerind vechimea elementului vlah din Serbia,
nu ar fi prea surprinzdtor ca unii dintre vlahi s fi izbutit a se
ridica in rindurile nobilimei. Asemenea oameni capabili au fost BalEidii,
1 Kadlec, Valagi a Valagske Prduo, p. 144-145, fierarul Ruddl In hrispvul de la Banja

Alti asemenea maistori : Lejk Sluparevié, Miho Bradel 0 Marco Feëor, tori prisäcari.
www.dacoromanica.ro
FORMELE DE ORGANIZATIE A VLAHILOR 111
proveniti dupa, Jire 6ek din vlahi, care au jucat timp de un secol un roI
insemnat In regiunea dintre Scutari 0 Zeta'.
In ceea ce prive§te conditia sociala a vlahilor din regatul lui Nemanjar
hrisoavele de la Banja si Daani fac deosebire intre voinici i calátori.
Cei dintii se gaseau, fara, Indoia1, intr-o situatie mai favorabila, §i sint
identici cu poklonnici din documentul de la Prizren, care in afara, de daru-
rile obi§nuite, obligati a le da manastirii, aveau dreptul a se zeciui singuri.
Intr-un document al regelui Stefan ITro§ II (1300) eatre manastirea
Sf. Gheorghe de linga Skoplje, se doneaza un sat2, in care Manota, ginerele
lui Dragotina, avea sä lucreze mangstirii dupa legea voiniceasca", §i
anume sa nu i se impovareze calul, nici s poarte sarcini". Institutia,-
voinicilor" ( = soldati) este fara indoiala o reminiscenta a stapinirii
bizantine, care §i-a pierdut insa functiunea ce a avut-o odinioara §i a
continuat s existe numai In numele unei categorii sociale. Jire6ek spune
despre ei c erau oameni liberi ; voinicii vlahi insä apar legati de mandstire
§i obligati totu§i la unele munci.
Vlahii dildtori (kjelatori, de la cuvintul rom. cdldtor, din cale <
lat. callis) erau obligati a presta toate serviciile in legatura cu pasto-
ritul, a-§i da caii pentru transporturi si a indeplini serviciul de chirigii
ai statului sirbesc. Din modificarea pe care a adus-o tarul Dugan textului
original al hrisovului de la DeCani, se vede c erau considerati In aceeasi
treapta sociala ca §i meropii, adica taranii sirbi legati de glie. Numele
si 1-au luat de la ocupatia lor, cad erau ve§nic in calatorie §i probabil
inea sub bizantini au fost considerati ca o categorie sociala. De aceea sub
Vlahoi oditai pomeniti de Cedren, Inca la 976, in regiunea dintre Prespa
§i Ohrida, nu se pot intelege decit ace§ti vlahi calatori", a caror patrie
era in regiunea, dintre Prizren, Vranje si Morava apuseana, §1 nicidecum
aromini, la care nu intilnim niciodata o asemenea denumire, nici pentru
chirigii §i nici pentru clasa sociala asemanatoare. Este meritul lui JireCek
ca a recunoscut, cu o deosebita agerime, originea numelui 0 a facut posi-
bird identificarea vlahilor calatori.
Valea Cetinei §i a Zrmanjei erau aconaodate pentru agriculturä, ca
si litoralul dalmatin, care forma posesiunea oraselor. Vlahii asezati acolo,
in jurul cetatilor, aveau §1 pamint de cultivat, cum erau spre pilda Silä-
ne§tii din Vid"deselo ori catunarii Nelipiéilor, intre care unii dispuneau
de sate. Rolul pe care 1-au avut vlahii in Banatul croat nici nu s-ar pricepe
C. Jirdek, Geschichte der Serben, I, 424 ; vezi si M. Sufflay, Srbi i Arbanasi [ Strbii si
Albanezti], p. 127. In Giuraaevci (De6ani, 1330) se aminteste intiia data un Barba( Baffle. gufflay
afirma : BaMidii stnt de origina romtna sau vlahd, vorbesc ca albanezii, poseda o cancelarie
sirbeasca si se considera bastinasi In imperiul sirbesc".
2 Zak. Spom., p. 614.
www.dacoromanica.ro
112 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDW
bine, dad, n-am admite, din capul locului, intre ei o categorie de tarani
cu bunastare materiala. Mentiunea de morlaci sau rustici" de &are
capitanul din Sebenico in 1465 dovedeste lamurit afirmatiunea noastra.
Astfel Vigan Dubravad, un vlah de seama, avea sub cetatea Sinj (1436)
o proprietate cu pamint, vii, gradini i finat. Vlahii din preajma lui
Castehnuschio pe Veglia primisera de la Ivan Frankapan pe linga pkuni
si pamint arator (zenaje oraMe).
Exemplele, daca ar fi nevoie, s-ar mai putea inmulti. Dar organi-
zatia civi1 i militara a populatiei vlahe din Croatia contribuie cu infor-
math atit de bogate, incit ele lumineaz i problema aceasta in mod
suficient1.
Legea vlahilor" din Cetina i alte citeva documente ne dovedesc
71
ca' vlahii din Croatia erau de doua categorii. Unii traiau pe domeniile
regale si stateau sub porunca banului, care-si avea scaunul in Knin.
Celia lti erau asezati in preajma cetatilor ori pe proprietatile magnatilor
croati, cum erau Nelipi6ii, Frankapanii, contii de Corbavia sau Mogo-
rovicii. Dar toti vlahii aveau o organizatie proprie, pe care o recunosteau,
pentru serviciile lor pretioase, atit regele cit i magnatii croati. Aceasta
organizatie inchegata, dupa o lege speciala, se numeste in documentele
croate strana vlagka, iar o data, intr-un document latin universitas Vala-
ehorum. Se pare, ca o asemenea strana (lature) sau universitas se alcatuia
din mai multe sate (katuni fi opane), care aveau In frunte cite un catunar.
4.5eful civil al unei asemenea organizhtii era cneazul, pe care hi. valea Cetinei
ii alegeau vlahii, iar domnul feudal II con-Firma. Cneazul de acolo era vlah
si el i in afara de imprejurarea ca reprezenta pe domnul sau, avea si
atributii de judecator. El era seful scaunului vlah care se tinea in Sinj
en asistenta juratilor vlahi, cu care descindea In fiecare an de doua ori
prin toate catunele. Veniturile si le avea cneazul tocmai din amendele
dictate de judecata, i anume a zecea parte din ceea ce se cuvenea dom-
nului. Juzii incasau numai a zecea parte din treimea gloabelor care
raminea catunarilor vlahi. Pe linga juzi cneazul mai era asistat si de catre
pristavi. Fiindca sintem la scaunul de judecata al vlahilor, trebuie sá
spunem ca aceasta judecata se facea dupa dreptate" si nu cu puterea",
ceea ce inseamna ca avea sa se procedeze In conformitate cu vechiul obicei.
Nu ni se spune dad, scaunul judeca i in cauze criminale mai mari. Pro-
babil acest drept era rezervat banului ori domnului, dar atit stim, ca
vlahul nu putea fi spinzurat pentru nici o vind, cad aceasta era o moarte
prea rusinoasa. Pedepsele erau dictate in bani si se prevedea ca eine n-are
sa plateasca, poate da o oaie pentru o libra i o vaca pentru vase libre,
1 Mon. Hist. jur. SI. Mer., V, 1, p. 8-11, 145, 328.
www.dacoromanica.ro
FORMELE DE ORGANIZATIE A MLAHILOR 113
pe care insa putea sa le rascumpere pina, in ziva a douzecea. Pedepse

prea mari, pe care nu le puteau plati, erau oprite. Jurat putea fi vlahul
numai pentru sumele mai mari, ca patru bolantia. In Legea vlahilor"
Odra insa si o dispozitie, care dovedeste ca totusi ei erau, ea stare sociala,
inferiori nobililor. La judecatile obisnuite adica, ei nu puteau fi chemati
ca martori ori ca juratori, ceea ce evident era in detrimentul lor, dupg
cum se vede din procesul dintre Silanesti si Kegleviéi. Totusi, faptul ca
vlahii nu erau pur si simplu coloni, cum afirma Ivan Keglevió, il dove-
deste atitudinea banului, dar si insusi titlul pompos de comes Valahorum,
pe care il purta cneazul din Knin.
Un fenomen caracterstic la vlahii din Serbia, la cei din Zeta si Her-
tegovina, precum si in hinterlandul litoralului dalmatin, de la Cattaro
Tina, la gura Narentei, era atunul. In Serbia, dupa NovakoviC, catunul
insemna o asezare pastoreasca, tot asemenea in Muntenegru (1435), iar
la Raguza putem spune ca el desemna asezarea caracteristica a populatiei
vlahe. In statutele orasului Cattarol se face distinctie clara intre diferi-
tele soiuri de asezari (mittatur de castro, foro, rure, catono et
locis: quicunque de ill,is, de castro, de villa, catuno, locho et foro venerit in
nostram civitatem 1419), din care se poate vedea ca prin cectun se intelege
asezarea pastorilor vlahi din imprejurime. In Croatia vlahii tradau in
conditii sociale mai avam ate si de aceea, desi in legea din 1436 se amintesc
Inca catunele lor, nu mult dupa aceea aflam totusi ca in Velebit asezarile
morlacilor se numeau ogine (-.--- communa).
In legatura cu catunul se pun mai multe probleme, a caror cunoas-
tere poate BA aduca o contributie Insemnata, la dezlegarea inceputurilor
poporului nostru. Asa, mai intii, originea numelui. Jiraek credea2 ca, e
romanic : ital. cantone, fr. cantonner, mgr. katoicna lagar", katounko
a intim:le tabara". Jokl basal]. deriva3 din albaneza : katunt, participiul
de la verbul ndén Intind" ; deci cedun ar insemna cort, locuinta". Cu trei
decenii In urrna si noi am adoptat etimologia lui Jokl, care astazi pare a se
fi generalizat. Ni se parea ca raspindirea cuvintului s-ar putea atribui,
de fapt, originei sale vechi ilirice si ca cuvintul trebuie sa fie intilnit o data
si cu forma, rotacizata daca ar fi fost latin. Astazi WO, nu ni se mai par
convingatoare aceste argumente, deoarece raspindirea termenului e
legata exclusiv de migratiunile pastorale respective.
Cuvintul ceitun e luat cu siguranta din viata militara si numai .pe
urma s-a aplicat asezarilor pastoresti. 0 recunoaste si Jokl, aratind ca
1 Novakovié, Zak. Spom., p. 2.
2 Jiraek, Gesclzichte der Serben, I, p. 156 ; cf. Capidan, tn Dacoromania, II, 465.
3 Indogerm. Forschungen, XXXIII, 420-433.
13. - C. 2925.
www.dacoromanica.ro
termenul era Inca In uz In limba militarg a epocii lui Kekaumenos. Obser-

vatia e deosebit de pretioasg, fiindcg In acest chip se atesteaza vechimea.
termenului. Dar ceea ce voim sl subliniem Inca o data, este 1mprejurarea
el In textele vechi dacoromine, acest cuvInt nu este atestat decit tirziu,
probabil ca Imprumut literar. De altfel catunul nu este o forma de a§ezare
a romlnilor de la nordul Dungrii. Intrucit prive§te dialectul aromln,
acesta de asemenea nu-1 cunoa§te. E adevgrat ca Theodor Capidan credea
a-i fi dovedit existenta la aromlni, prin faptul ca 11 constatg ca nume
topic in Albania. Argumentul Baru nu ne pare insa convinggtor. Numele.
Lakatunl, o localitat<din muntii Tomor, la nord-vest de Berat, 1.§i are
originea In rom. la ecitun. Capidan observa c prezenta lui este impor-
tantg pentru faptul ca este pentru prima oarg la aromini, cind. Intuinim
acest cuvint sub forma obikmuita la dacoromini i meglenoromini". Dar
tot dInsul arata ca. in dialectul aromin forma cuvintului ar trebui sa
fie ceitund, dupa ngr. xcroc3vc. In concluzie : la aromlni nu exista decit
o singurg urmg, despre calm, in proverbul nu fate cgtune", ceea ce, dupa
noi, este departe de a fi un fenomen general.
Aria de raspindire a cuvintului ceitun se poate deJimit a destul de precis..
Ea cuprinde teritoriul Serbiei vechi, cu o linie de hotar la nord, care merge
ping in Morava apuseana, apoi partea nord-esticg a Muntenegrului, Her-
tegovina, litoralul dalmatin, regiunea Cetinei i a Velebitului. E de subli-
niat Imprejurarea ea, Erdeljanovid Imparte§te Muntenegiul In doug zone :
in Katunska Nahija nu se mai cunoaqte termenul adult, In timp ce mai
spre est §i nord-est, Indeosebi In Zeta, a§ezarile de la munte se numese
azi exclusiv elitune2. Aici, evident, s-au mentinut mai indelungat pastorii
Vlahi. In Bosnia nu se intilne*te ealunul pastoresc decit sporadic, In zona
de expansiune a migratiunii ce venea din sud-vest 3. Tot asemenea In
regiunile situate la nord de Rudnik nu intimpingm (Mune, ci numai sate :
In Ku6evo satul vlahilor" Radivoevei §i tot ma Ko§arna. Ling& Rudnik
e satul de vlahi Vojkovei. Bunei In tinutul Brani6evo, linga Dunare, este
tot sat. Doug nume fac totusi exceptie, pe care le cunoa§tem ins*/ nu din
documentele medievale, ci din toponimia contemporang4 : Katun, sat In
districtul Krugevac j alt sat cu acela§i nume Katun in Tempi& Ele nu mo-
1 Th. Capidan, Romlnii nomazi, Cluj, 1926, P. 158 si 168.
2 Naselja, 24, p. 97.
3 Skarié spune : Totusi existA o zonl, i Inca la munte, ceea ce e deosebit de caracte-
ristic, In care nu se gAseste numele de ediun, anume tinutul muntos dintre Bosna SuperioarA,
Neretva SuperioarA i Vrbasul superior, de la soseaua Sarajevo-Kalinovik i Ora aproape de
linia feratA Travnik-Donji Vakuf" (Glasnik, 111,1918, p. 228-229). Constatarea are o deosebitA
valoare, deoarece marcbeazA zona, care despArtea curentele principale de migratiune vlaha
spre Bosnia.
Novakovid, Selo [Satul], p. 42-43.
www.dacoromanica.ro
FORMELE DE ORGANIZATIE A VLAHILOR P15
difica frontiera de nord a ariei stabilite, deoarece se gasesc la periferia ariei

de raspindire, primul la sud, iar al doilea la nord de Morava. Nu modifica
linia trasata de noi niei faptul c, in umadija, katun inseamna sat -Ogg-
nese si ca Jire6ek constatg si in Bulgaria doua sate Eatunata i Katunica,
care pot sa fie si ele rezultatul unei expansiuni mai vechi sau chiar noug
de tot (in acest caz, tiganeaseg). La sud nu se poate defini atit de precis
aria de raspindire a catunului, dar nu vom gresi prea mult, dae5, ne oprim
nu departe de Skoplje. Mai la sud, Capidan nu a constatat decit o singura
data prezenta sa in toponimia Albaniei. El se gäseste si In Elada, cum a
aratat Novakovid : o localit ate la sud de Arta se numeste Katun, alt sat
In Acarnania se cheamg Paleokatun i In aceeasi regiune un sat Vlahoka-
tunl. Dar e evident ca aceste din urma numiri ca i Lakatun sint resturi
ale unor diaspore asvirlite la o distanta mare, fgra legating organieg cu
aria propriu-zisa a cuvintului. In aria aratata de noi insg termenul ceitun
e intrebuintat ca regula generala pentru asezarile vlahe i numai and vlahii
se desnationalizeaza i Incep a imbratisa modul de viata al taranilor agri-
cultori, adopta in fine satul ca nume de asezare. Aria de raspindire a ter-
menului ea:tun i a catunului este, in parte, identieg cu teritoriul rotacizant.
De aceea nu vom intimpina nici un ceitun in regiunile Nigului, pe Morava
de jos, in muntii Vlagié, de-a dreapta Drinei i nici In Bosnia ping la Sara-
jevo. In tot cazul, trebuie s'a tinem seamg Intotdeauna de constatarea lui
Miklosich ea forma sub care cuvintul a patruns la bulgari, la greci si la
sirbi, katun, katuna cu derivatele katungle, katunar, nu e cea albaneza
(katunt), ci forma romIneasca.
Mai la nord de Kopaonik, documentele sirbesti cunosc numai satul
(selo) ca asezare a vlahilor, dup5, cum am argtat mai sus. In afar'a' insa de
mentiunile vechi este caracteristic i faptul ea In teritoriul dintre Morava
Vidin, cuvintul katun nu se cunoaste nici in toponimie, nici in graiul
vorbit. Pentru o zona intermediara vorbetite bizara expresie si satul cat un
de vlahi cu numele Zarvince'. Este insg tot asa de caracteristic ea' nu gasim
nicaieri In documentele medievale din Peninsula Balcanieg euvintul daco-
romin sat, a carui mare vechime pare incontestabila. El nu se gaseste
nici In toponimia tgrilor slave din sud, dad, nu cumva am considera ea
atare numele regiunii Osat, din rasgritul Bosniei, In zona Starivlahului.
0 comuna de linga Tuzla se numeste Osatica. In hrisovul manastirii Banja
se Intimpina termenul osatnja njiva rcimpul osatuluiI2, ceea ce s-ar putea
talmaci prin cimpul satului", dad s-ar gasi o explicatie pentru o de la in.
2 Novakovid, Selo [ Satull, p. 43. Dupd M. Vasmer, Die Maven in Griechenland, Berlin,
1941, p. 315, paccxoxci-rouvov In Doris.
2 Dicfionarul Acad. lugoslave din Zagreb, s. v.
www.dacoromanica.ro
116 VLAHII NORD-B ALCANICI IN EVUL MEDIU
ceputul cuvintului. De aceea nu mai este de loc riscatg concluzia ca

satul" constituie un fenomen specific dacoromin, a clrui arie de r6'spin-
dire s-a oprit In evul mediu la Dunare.
C6sutele pgstorilor se numeau in Serbia klet, la Raguza kletige. In
documentul banului croat Nicolae Sechy din anul 1362 se precizeaz1 di
vlahii care iernau pe litoral, isi intindeau corturi i isi construiau casute
(fixis tentoriis et domunculis factis). Asa 6i-i inchipuie i Miklosich, dupl
cunoscutul vers al poeziei populare : Razapde Piperi katune {Piperii in-
tinser6 calunele]. Care va fi fost termenul pentru casä" in limba vorbitg,
de vlahi nu stim. HotAritor e faptul c istrorominii au pgstrat pinä azi
cuvintul casd. Dupai Capidan, cuvintul sirbo-croat ka5ara e imprumutat
din rom. ca,pioara. Erdeljanovié crede c termenul intrebuintat In Munte-
negru pentru colibele pdstoresti", glade, ar fi mostenit de la pgstorii
vechi. El nu este insA romanic. (Cf. toponimicul Gladna, In Banat).
La vlahii din Serbia intimpingm pentru ca'peteniile atunelor sau
satului felurite nume : sud, knez, éelnik i primikjur 1
Primul e cel mai vechi (1198), pomenit de tefan Nemanja, care dg-
ruieste Hilandarului judetia (sudstvo) lui Radu si George". Dar sudstvo
presupune, desigur, un sud, rom. jude, judec. De insemnat ca nici un
alt document sirbesc nu mai numeste asa vreo capetenie vlaha. De aceea
el pare de o mare vechime, pe care n-o prezinta decit unii termeni
de la vlahii din Bulgaria (Pudila Vlahul este gxxpvroc) i la aromini,
daca denumirea enkritoi i cea .de prokritoi, dat'a de Icekaumenos sefilor aro-
mini, este un nume autentic al lor F,ti nu o adaptare arbitrar5, in limba greaca.
In Croatia insa unii dintre capeteniile vlahilor sint numiti (1436), dupa
legea" lor cnezi fi juzi (sudci). La dacoromini, primele judete din Ol-
tenia (sec. al XIV-lea) poartg numele de sadstvo. Ele toate dovedesc sim-
bioza ce a existat intre vlahi i intre un trib slay de la Dungre, in aceeasi
epoc6 in care anumite cuvinte slave au pItruns In toate dialectele romine.
Cele doua judetii" se gAseau in regiunea Prizrenului.
Intrebuintarea numelui knez e tot atit de veche, anume de la inceputul
secolului al XIII-lea, cind se mentioneaza in documentul de la 2i6a, cnezul
Grd din jupa Hvosno. Cnezul Voihna e amintit in hrisovul din 1282-1298
dAruit Hilandarului de Urog Milutin, In regiunea Hvosno sau Brskovo.
Ii gAsim si In hrisoavele de la De6ani i Prizren, iar raguzanii il traduceau :
comes catuni. In documentele sirbesti din evul mediu el nu se intrebuin-
1 tjn vlah de la Daani se numeste Prahlorovik", fiul prahtorului", care era o numire
greceasca pentru sef it de la sate. Krainik se cheama tot un vlah de la Detani. Institutia
crainicilor" nu existA In Peninsula BalcanicA, dar In regiunea Dibar existA numele Krajni-
kovci" (Naselja, 20, p. 97), oamenii din capul satului".
www.dacoromanica.ro
FORMELE DE ORCANIZATIE A VLAHILOR 117
teaza niciodata pentru a desemna pe sefii satelor, ci pe marii demnitari ai

curtii, ba char pe membrii dinastiei. Doi frati ai lui Nemanja se numesc
knezi", iar in secolele al IX-lea si al X-lea tot asa se intitulau principii
bulgari Boris si Simeon. In secolele al XIII-lea si al XIV-lea intimpinam
cneji si intre mai marii oraselor si tirgurilor. Inca din secolul al XV-lea
unii sefi ai triburilor muntenegrine se numeau cnezi, ea si mai marii eau-
nelor vlahe din Velebit. Pe litoralul dalmatin, comite ( = knez) se nume au
si capeteniile unor familii nobilitare, iar in Croatia puternicii magnati
Subiói, Nelipidi etc. In secolul al XIV-lea acest titlu il poarta insusi dorn-
nitorul Lazarl. Kadlec citeaza o mentiune documentara privitoare la prah-
tori §i knezi, raportind-o la teritoriul bulgar. Aceasta ar fi singura atestare
a cnezilor in Bulgaria. Dar o asemenea identificare nu e nicidecum proba-
bila2. Cnezatul a putut servi ca model vlahilor numai intr-o epoca indepar-
tata, cind sensul acestui termen nu era atit de evoluat si cind o confuzie
era exclusa. Cel mai apropiat de termenul intrebuintat de vlahi in Serbia
ne pare knez hcpski (1300), demnitarul regal asezat in fruntea unei jupe.
Cnejii sint cunoscuti si la rominii din Transilvania, incepind cu secolul al
XIV-lea, in fruntea satelor. Institutia de aici insa e propriu-zis o creatiune
specific/ a sistemului feudal unguresc, care nu se aseamana aproape de loc
cu ceea ce intilnim la -vlahii Peninsulei Balcanice. Data numele lor ar fi
fost imprumutat de dacoromini tot in prima epoca a contactului comun cu
slavii, cuvintul ar fi trebuit sa tread, organic in tezaurul limbii romine.
ar nu acesta e cazul. El a Aram strain, in deosebire de termenii voievod,
logofdt, vornic, crainic 0 char staroste, a caror amintire o pastreazalimpede
poporul in numirile din folclorul sail de origine straveche.
Titlurile primikjur 0 6 elnik sint pomenite in hrisoavele din secolul
al XIV-lea. Dintre catunele daruite de Stefan Milutin manastirii din Banja
trei au in fruntea lor primikjuri : Bareljevo, Babojevci si Vojsilci, toate
trei in regiunea dintre Prizren si Pea. In hrisovul tarului Dugan catre
mangstirea din Prizren unele catune au de asemenea primikjuri in frunte :
Jan aiste (Dobrugnici), Kostraani, altele, ca Golubovci, un cne az. Mai marele
lor Bajislav e intitulat tot primikjur. Dupa Jireaek termenul e luat din
ierarhia bisericeasca (TcptIrqx-hptoc)i e de origine lating, cu insemnarea de
primul oni inscris in lista de pe o tabla cerata (primus in cera). Ca termen
pentru catunele vlahe el dateaza din epoca stapinirii bizantine, care in
aceasta regiune a dainuit 'Ana' in secolul al XII-lea. Faptul ea sefii earava-
nelor vlahe de la Raguza au pastrat pina in secolul al XV-lea termenul
1 Jiraek, Staat und Gesellschaft..., I, p. 11 0 13.

2 Karel Kadlec, Valcdi a Valaske Prcivo [Vlahii §1 dreptul valah], Praga, 1916, p.446.
www.dacoromanica.ro
de primichiur este o dovadá a filiatiunii vlahilor din regiunea Raguzei ii

Hertegovina din elemente ce au venit din imprejurimea Prizrenului.
Celnicii sint cunoscuti in statul sirbesc ea mai marii asezgrilor vlahe
numai din in§irarea cuprinsg, in art. 146 al Zakonikului lui DuAan : knezi
si primikjuri si vladalci si predstajnici si 6e1nici, care se vor afla cape-
tenii in sate si ea'tune". In aceste din urma., mai marl erau cnejii si primi-
chiurii, iar ceilalti, deci §i celnicii, stgpineau in sate. Tarul intelege aici,
desigur, pe sefii satelor aromine, al cAror teritoriu il ocupase aproape in
intregime. Celnici in eAtunele vlahe din Serbia veche nu cunoastem, deFii
termenul e rgspindit mai ales in Bosnia si in orasele dalmatine. Dar in Serbia
magno celnico mentionat de raguzani (1285) e un demnii ar al curtii, care se
intilneste, si in secolul urma'tor, In persoana lui 1-11lAa, cumnatul cneazului
Lazar. In Bosnia celnicul indeplineste de asemenea o functie binecunos-
cuta la curtea domnitorilorl. In Dalmatia, cum am vazut mai sus, baciul"
('bravarius) angajat s ingrijeasegi de turme se numeste, Inca din sec. al
XIV-lea, Jelnik. Arominii au imprumutat cuvintul de la slavii cu care au
convietuit timp mai indelungat. La aromini, termenul2, atestat din sec.
al XI-lca incoace, a rAmas anchilozat, desemnind pina azi pe sefii fM-
caxilor", In timp ce la slavi, In evul mediu, a evoluat paralel cu dezvoltarea
vietii de stat.
In regiunile apusene, de la Cattaro spre nord, sefii atunelor se
numesc catunari. Dupa Jire6ek, In documentele raguzane de la 1369 in_
coace apare3 adeseori cite un catunarius, caput cathoni sau caporalis catoni.
Hertegul Stipan Vuk6i6 se adreseazà4 in 1461 si catunarilor din teritoriile
sale : poruncesc voievozilor, cnezilor, jupanilor, vamcsilor, globarilor,
crttunarilor. ", iar in Croatia cAtunarul" apare In numeroase docu_
mente drept cápetenie a satelor vlahe. Fiind aria de raspindire a acestui
termen limitath, el ne usureazA a recunoa§te regiunea de unde au venit
vlahii in Croatia. Ea nu poate s5, fie alta deeit intinsul teritoriu muntos din
spatele litoralului dalmatin, de la Cattaro ping, la Narenta. Din acest
puternic teritoriu de tranzitie a vlahilor, un val mai veehi s-a revaxsat
in Croatia, iar, dupa', nAvglirea turcilor, al doilea curent a impins catunele
vlahe de aici spre Dalmatia de nord si spre Istria.
Cátunarii vlahi, care in Croatia erau sefii §i reprezentantii satelor
si apa'rAtoiii autonomiei lor, aveau sarcina de a culege dri1e i taxele
plAtite de vlahi. Aceste dari le stringeau la Sf. Gheorghe : de fiecare casa
1 Jireëek, Staat und Gesellschaft, IV, p. 40.

2 Th. Capidan, Romlnii nomazi, Cluj, 1926, p. 38-40.
3 Jiraek, Staat und Gesellsclzaft..., I, p. 70.
4 Miklosich, Mon. Serb., p. 485.
www.dacoromanica.ro
-um berbece sau o oaie i un tap, apoi un burduf de brinza, in loc de care
cei saraci puteau plati un veronez, apoi un galben dupa fum. Din venitul
.de galbeni, jumatate era a catunarilor, ceea ce le aducea un venit conside-
rabil. Aceasta dare dupa fum se pare ca o plateau vlahii pretutindeni, desi
nu totdeauna era luat galbenul ca unitate. Astfel regele Vladislay II eli-
bera la rugamintea lui Marko MiAljenovió de Icami6ac pe vlahii (rWalachos),
,care stau In satul Bjela si care apartin cetatii sale cu numele Strecseny,
de darea unui floren1. Feciorii de vlahi" pe care contele Niko la Erdedi
i-a colonizat in Hotnja (1666) aveau s dea de ziva Sf. Martin cite un ducat
de fiecare casa2. Textul articolului respectiv din legea vlaha" in vigoare
in Cetina e deteriorat, dar poate cà s-ar putea citi i astfel : un galben
de fum, dupa legea Mr". Cei mai bogati plateau, de sigur, i alte dari, cum
apare din continuarea textului deteriorat, iar toamna, de ziva Sf. Martin,
mai plateau dupa legea lor" si cite un dinar de fiecare cal. La alte contri-
-butii nu erau obligati, nici la amende catre sirbi, ceea ce se accentueaza
1ndeosebi, i nici nu erau datori a da domnului slugi naimite, nici slugi
de cai.
Pe insula Veglia sefii vlahilor se numeau (1468) capi (kapi od Mur-
lakov), ceea ce reprezinta o denumire autentica pastrata de ei.
Dona din grupele de vlahi recunoscute aici se deosebesc i printr-un
alt aspect caracteristic : cei din Serbia medievala erau organizati In fratii,
bratstva, iar cei din preajma muntilor Visitor si Durmitor erau pe cale
.a se injgheba In triburi (plemena)3.
Novakovi6 a analizat cu multa competenta fratiile de vlahi men-
tionate in hrisoavele sirbesti. Ele nu se deosebesc de ale conationalilor
sirbi ; atit doar c, hind insirate toate capetele barbatesti, ne dau o
icoang mai depling, despre felul de organizatie i tendintele ce se observa
'in legatura cu ele. Dam un exemplu : In &Annul Leginovci erau 18 case,
constituite in fratii nu prea intinse. Capetenia br avea in fratie pe :
Lep6in, i pe fii sai Vojislav i Proboje i Ninoslav, l pe frate-sau Srdan,
pe fii sr:A Lep6in i Milten i pe mosul lor Radomir". Numarau deci cu
totul opt capete de barbati. Vlahii Tudori6evci aveau 29 case constituite
in fratii. *eful lor avea o fratie mai 1ncarcata : pe Tudorik i pe fii sai
lEfotilo §i. *tefan si Bun si pe fii s5i Nikola i Tvrtko i Tvrde i pe fra-
tele lui Tudorik, Rad si pe fii sai Vojsil i Volica i Bogoslav i Voihna
pe mosul lor Ba 6". Deci fratia lui Tudorik rnimàra 14 membri, care traiau
2 Starine, 37, p. 48. Cf. cu privire la Strecseny, Mon. SI. Mer., 35, p. 216.
2 Mon. Hist. SI. Mer., V, 1, p. 409.
3 Dupa JireZek, Staat und Gesellschaft.. ., I, p. 27 pleme" e tradus In vechile decumente
datine ale croatilor prin &Thus, genus, generatio, progenies, parentela. Bizantinii o numeau yevsci.
,,Bratstvo" la raguzani se cheamá fraternita, la greci ar corespunde termenului cppwrpice (fratria).
www.dacoromanica.ro
120 VLAHII NORD.BALCANICI IN EVUL MEDIU
impreun& i constituian o frAtie puternicl, in rap ort cu frätia lui Lep 6in, care
e mediocrI. Alte frAtii i Inca cele mai multe, erau injghebate numai din
doitrei membri. Exemplele sint luate din hrisovul de la De 6ani, din prima
jurnatate a secolului al XIV-lea. Vlahii m6n6stirii Banja de la inceputul
aceluiasi veac aveau mai putine fratii puternice si mai multe familii sin-
guratice. Dar frAtia depinde in mare mAsurà de situatia economic& a Orli
si de posibilit&tile de cistig ale membrilor ei. Be aceea for i marimea ei
variaz& dupà epoci i regiuni. Totusi din comparalia tablourilor intoc-
mite de Novakovid se desprinde clar tendinta de a inthri fratiile vlahe
Intre cele 226 case insirate in hrisovul de la 2f6a nici una nu are si frati sau
consingeni apropiati, ci se aratà numai cApetenia casei i copii. Nu existau
prin urmare frAtii propriu-zise. 0 sut& de ani mai tirziu, cele 504 case ale
vlahilor mangstirii Banja sint impArtite in 59 frltii, in care sfateau impreung,
mai multi frati. In hrisovul de la De 6ani proportia fratiilor marl se intgreste
tot mai mult in defavorul caselor cu o singurg familie. Vlahii se adapteaz1
tot mai mult obiceiului local, asimilarea lor e in crestere.
Nu incape indoial& c progresul fratiilor" intre vlahii, din Serbia .
marcheaz& etapele slavizArii bor. Institutia e de origine slav, dar nu s-a.
generalizat si nu s-a perpetuat decit in unele regiuni. Imbr&tisarea ei de cltre
vlahii din Serbia este o dovada' a unei indelungate simbioze. Ea a existat
si la vlahii din Muntenegru i poate Inca si la cei din regiunea sudicl a.
Hertegovinei. Pentru aceast& presupunere vorbeste faptul cg, cele mai multe
din catunele vlahe pornenite la Raguza ii au denumirea dupg o apetenier
care va fi fost seful frAtiei. Pe acest intins teritoriu ins& organizatia tipic&
predominant& este impArtirea in triburi. Vlahii si-au insusit-o i pe aceasta,
astfel cap slut argumente puternice, care ne determin s considergm
unele din cele mai insemnate triburi : Banjani, Piperi, Drobnjaci, Zubci,
Nik§idi i Bjelice ca fiind pornite din nuclee ale vlahilorl. Ele exist& Inc&
si azi, intr-un spatiu limitat la Muntenegru i regiunile invecinate.
Care din aceste doll& institutii e mai veche I Probabil frAtia, impru--
mutat& de la slavi. Organizatia in triburi pare a se fi nAscut sub influenta
albaneza' sau albano-slavg, desi o au si croatii, dar in alta, forma,. Oricum,.
ea constituie o mArturie sigurg despre o indelungat& simbioz& sirbo-vlah&
In aceste regiuni, unde i inriurirea albanezg e foarte vechel i unde in see.
al XIV-lea ea s-a improspatat printr-o expansiune non& spre nord.
1 Vezi Jiraek, Staat und Gesellschaft..., I, p. 33 : Vlachi de caton Dragate de Bagnanj
(1422); Goitan Banilovich et Bogoslauus Dersimirich, Vlacchi de chatone de Dobrignaci (1376)
Radoe Staueronich, Vlachus de Dromgnazi (1444) ; p. 35 Micien Clapcich, Vlachus de Drob
gnach (1390). Cu privire la Zabel 0 Niksiei, vezi Jiretelc, Geschichte der Serben, I, p. 154. Obser-
vam ca nu exista o explicatie acceptabila a numelui Drobniacilor. Noi ne &dim la rom. drum,.
megl. rom. drumac.
www.dacoromanica.ro
FORMELE DE ORGANIZATIE A VLAHILuR 12T
Fratiile 0 triburile scot la iveala numai pe membrii barbate§ti.

Femeia nu apare in documente decit arareori, spre pilda in hrisovul lui
Stefan Um§ catre manastirea Hilandarului (1293-1302) in care vaduva
Taina" e a§ezata, in rind cu ceilalti vlahi §i. e mo§tenitoare deplina deci a
sotului ei, decedat fara copii. In hrisovul manastirii de la Banja se pomeneste
tot in rind cu ceilalti vlahi : sotia lui Ianj cu copiii" ; probabil ca sotia
vaduva era capul casei, in trap ce copiii erau minori. Aceasta o confirm&
Inca un caz, cind acelali hrisov in§ira de asemenea pe Velislava cu copiii".
Daca orfanii ramineau MA ambii parinti, documentul ii pomeneqte simplu :.
copiii lui Chiril" (p. 240), copiii lui Budislav", copiii lui Rad", copiii
lui Berislav". Aproape de litoralul dalmatin, cunoaltem pe Latita, sora lui
Gruboe Bersovid, care §i-a cumparat o cingatoare sclavonl" de argint
§i. aurita, in pret de 10 perperi, dar nu a platit-o. Numele cu aspectrominesc
din ora§ele dalmatine (Mara Torculazza, Margareta Vidulichia, Matuli-
chia, la Zara 1527) arata influenta ce o atribuim vlahilor, intocmai ca §i
numele Dobrula, Prvula, Radula.
Este insa batatoare la ochi frecventa. numelui Vlahinja 0 a deriva-
telor lui in toponimia iugoslava. De cele mai multe ori e vorba, credem
de o bacita" vial* ceea ce pare a indica de fapt felul nomadic al pas-
toritului, cind ciobanii vlahi nu se mai miwa periodic pe un teritoriu re-
strins, intre iernatic §i varatic, ci se muta cu familiile lor la distante mult
mai mari.
Pastorii vlahi
Ocupatia de capetenie a vlahilor din muntii Bulgariei, ca q1 a celor

din intinsele vai §i dealuri ale Serbiei medievale, o forma pastoritul. De
aceea Inca pe vremea Anei Comnena se confunda notiunea de vlah cu no-
tiunea de pastor. Pendularea pastorilor vlahi intre iernaticele calde din
Tracia meridional/ §i intre muntii din imprejurime e binecunoscuta in
evil de mijloc. In secolul al XIV-lea Kantacuzen pomene0e acela§i fel
de pastorit, aceea0 pendulare a pastorilor intre muntii Rodope §i lito-
ralul invecinatl.
La inceput, stapin exclusiv peste muntii statului sirbesc, care des-
parteau jupele, era regele. Toti vlahii locuitori in munti trebuie socotiti,
prin urmare, supu§ii lui, datori a-i plati biruri nu prea grele. Mai tirziu
au obtinut asemenea proprietati §i. mänästirile sau bisericile, pe baza de
1 C. Jireèek, Das Fürsienthum Bulgarien, Viena, 1891, p. 123.
www.dacoromanica.ro
-donatie regalk. Vlastelinii, boierii, abia in secolul al XIV-lea vor izbuti

a-si asigura si ei munti. Trebuie sk subliniem deci imprejurarea ca nu cu-
noastem decit pe vlahii care au trecut in proprietatea mAnkstirilor sau a
boierilor, iar nu si pe aceia care au ramas si mai departe supusi directi ai
regclui.
In hrisovul de la Prizren se insira sarcinile pe care erau datori s le
suporte vlahii supusi regelui. Ele nu erau prea grele : fiecare da anual, dupk
50, cite o oaie cu miel si una stearpà si tot in anul al doilea cite un cal
sau 30 perperi. Erau prin urmare si proprietari de cai, dar impozitul lor
de capetenie era cincizecimea. Aceasta trebuie sa, fi fost un obicei stavechi,
deoarece 11 gksim cu unele modificari si la dacoromini si la vlahii din Croa-
tia. Din celelalte obligatii impuse vlahilor la Prizren nu mai putem des-
prinde cu certitudine dack le datorasera si mai inainte regelui sau dad,
reprezentau sarcinile noi in legatura cu manastirea. Este totusi evident ca
indatorirca de a repara cetatile, care constituia o angara, e de origine mai
veche.
Trecind in proprietatea manastirilor, vlahii Ii vor duce si de acum
viata lor patriarhala. Unii ramasi fara indatoriri speciale, plktesc doar
dijmele cuvenite pentru pastoritul prin muntii manastirii si aduc astfel
venituri insemnate noilor stäpini. Acesti vlahi bask nu erau scutiti de nici
o robota si de nici un bir obisnuit. Erau supus'i bisericii intocmai ca ceilalti
-oameni din sate, dupa cum spune Urog III in hrisovul dkruit episcopiei
din Prizren. Totusi se pare ca erau tratati ceva mai favorabil ; nu erau
-datori a face oaste si nu erau supusi decit jurisdictiunii judecktoresti a
Iisericilor la care apartineau. 0 situatie mai precisa le-a fost creata cind
domnii sirbi au inceput a le stabili anumite legi. Asemenea lcgi sau statute
s-au fixat mai tali pentru vlahii manastirilor de la Studenica si Mik gcvo.
Ele nu ni s-au pastrat. Obligatiunile la care erau impusi se vgd mai lim-
pede din asa-zisa lege a vlahilor", cuprinsa in hrisovul de la Banja §i in
doug din donatiile tarului Dugan, cea de la Vranje i cea de la Prizren.
Putem spune ca in general ei se ingrijeau de toate produsele pastoritului,
ca le revenea cresterea tuturor soiurilor de vite, si c5, li se prctindea sa
execute tot felul de transporturi. Vlahii acestia erau datori a presta anumite
cantitkti de blanuri de miel, a prelucra *Irina, a tese paturi si c1asne"1.
.De brinzeturi nu se aminteste printre dkrile impuse lor, dar faptul ca ii
se cerea transportul brinzei ne face sk credem ca erau obligati a da §i anu-
mite cantitati din accst produs atit de binecunoscut al pAstoritului.
1 Termenul 's-a pAstrat In Muntenegru si in regiunea Dibar : La Kai klagnje" este
a pAnurfi mai fin tesuLl (St. Daid, Zivot i obiëaji plemena Kula Niata i obiceiurile tribului
Kuel], Belgrad, 1931, p. 72. In Dibar klalnji" e tot sucman (sukno), iar klalenik" haina ce
se Imbracã de femei peste amasá. Naselja, 20, p. 62, 64.
www.dacoromanica.ro
FORMELE DE ORGANIZATIE A VLAHILOR 12a
Documentele mgngstirestd amintese i vlahi care pgsteau vitele,

caii sau oile mgngstirilor pentru anumitg, platg. Hrisovul de la De6ani
_ne dä informatii interesante despre acesti vlahi. Unii aveau sg, ingrijeascg
lierghelii de iepe, altii pgsteau turme de oi i iargsi alii vite cornute sau
porci. Hrisovul de la Hilandar al regelui Milutin, durg ce spune ca, vlahii
dgruiti pentru paza hergheliei au a indeplini acest serviciu Big de platg,
431 cu rgspundere, adaugg, cg mai Inainte se acordau pgstorilor pe an cite
12 minzi. De aceea regele i-a eliberat de toate robotele regale, atit cele mari,
eft i cele mici, i anume de transportul bucatelor, al vinului, de insothca
.cailor si a ciinilor, a trimisilor de la muntele Athos si de cglgtorie la Athos
-cu mice sarcin5,. Vlahii mangstirii dela Daani, care erau putini i sgraci,
au fost scutiti de toate robotele i sarcinile domnesti, iar vlahii sgraci ai
mgngstirii de la Prizien erau obligati a lucra numai lina biselicii.
Luind drept punct de plecare pgstoritul aromin in muntii Bulgarici
Serbiei de la Inceputul secolului ad XIX-lea, Novakovie Ii considerg pe
vlahi mai mult sau mai putin nomazi, fgrg asezgri statornice, umblind
cu turmele dintr-un loc intr-altul. Documentele sirbesti insg, aratg clar
pe vlahi asezati in cgtune, mai tirziu in sate. Acolo unde nu se face mentiune
-despre asezgrile lor fixe, aproape totdeauna se aratg muntii ce ii s-au
acordat 0, care anume sg-i foloseascg pentru pgsunile de varg, si de iarnä.
.Chiar in hrisovul de la 2i6a, pgpnile se deosebesc in vgratice i iernatice.
In donatiunea regelui Milutin din 1322 cgtre mIngstirea GraZanica se von-
beste de asemenea de sate, pgsuni, vgratice i iernatice. i hrisovul mgngs-
tirii Lesnovo i donatia tarului Dugan (1353) cgtre biserica Sf. Nicolae din
Foinja vorbese de iernatice, pentru care trebuie s pläteascg o taxg de ier-
bgrit (travnina). E vorba evident, de felul pgstoritului in transhumanta,
-care s-a exercitat in evul mediu nu numai in Serbia veche, ci i in Munte-
megru, in Bosnia, Hertegovina i in regiunea litoralului dalmatin. Pgs-
--toritul nomad, cu ciobani care îi transportg o datg cu corturile si familia,
dintr-un loc in altul, nu se poate concepe pentru evul mediu sirbesc. Dacg
ar fi fost nomazi, nu li s-ar fi putut impune insgrcingri care comportg o
mare incredere. Documentele pgstrate ne dovedesc Ca multi vlahi cultivau
vitele marl (boii) si mai ales caii. Intilnim apoi vlahi care aveau mosii In
sate, unde Imerau pgmintul. Vechimea unor asemenea mgrturii coboaig
chiar ping In epoca lui Simeon Nemanja. Hrisovul dgruit de Urog Milutin
mgngstirii Sf. George de lingg, Serava in Skoplje dispunind ca vlahii
sg facg o zi de clad, la arat, iar ceea ce arg sg i secere i sg, coseascg o anume
yortiune de fin ne aminteste el *tefan Nemanja i arhiepiscopul Sava au
luat mgsuri identice cu privire la vlahi in hrisoavele acordate manastirilor
-de la Studenica i Milegevo. In documentul de la Banja se pomeneste
www.dacoromanica.ro
clar de vlahii care aveau sate, iar In numeroase alte hrisoave ii vedem da-
tori a presta anumite biruri din bucate si yin sau a lucra vine mangstiresti.
Termenul de zemlja Vlahom (pamintul vlahilor) presupune de asemenea
existenta unor proprietari statornici, care nu-si mutau necontenit cortu-
rile, ratacind dintr-un loc intr-altul. Asezarile vlahilor le intimpinam ade-
seori ca locuri fixe pentru delimitarea mosiilor. Din documentul de la De-
6ani aflam ca granita unei mosii incepe linga abid, intre Jelganica si
Prizren de la vlahii manästirii Sf. tefan", a o alth granita trece pe linga.
Kumanovo prin vale linga casele vlahilor". Intr-un document de mai
tirziu al domnitorului Lazar (1389) catre manastirea Ravaniea se vorbeste
de granita lui Sarban (in regiunea Moravei, Mon. Serb., p. 198). In fine,.
amintim ea' intr-o lista din 1346 a averii manastirii Htetovo gasim po-
menith si holda daruita de Fratila pentru suflet". .Acest Fratill e neth-
gaduit vlah si desigur departe de a fi nomad.
Pastori transhumanti, vlahii din Serbia se miscall periodic urcindu-se
primavara mai sus, la munte, de unde coborau numai toamna, spre a.
se aseza In iernatice. Vamticele" si iernaticele" se gaseau uneori in apro-
piere nemijlocith, althdata Ins/ erau situate la distante mai mari. Nu ara-
reori par sa se fi produs conflicte Intro ciobani, cind se opreau in acelasi
sat, In drum spre munte sau la coborire, toamna. De aceea Zakonikul ta-
rului Dugan dispune ca unde se opreste In sat vreun vlah sau albanez, in acej
sat sg, nu se mai opreasca altul venind pe urma lui. Dacg, va sta Insa cu de-a.
sila, 0, plateasca amenda pentru cearth si pretul pentru pasunat . Amendab
ce se lua in asemenea cazuri era de 100 perperi (art. 77).
Aici, e vorba evident, de ciobanii care Isi petrec viata Intreaga cm
turmele bor. Cei mai multi si mai ales proprietarii turmelor Isi au easele lor
pe care le cerceteaza pentru timp scurt, din cind in cind. Asa se practicI
pastoritul transhumant la dacoromini, pina aproape de zilele noastre
si asa trebuie sa se fi desfasurat si in Wile sirbesti, ping, la venirea turcilor,.
care au thiat posibilitatea acestor miscari periodice si au silit pe vechii
pastori 0, piece, impreuna cu familiile, In cautare de alte pasuni, sub regi-
muri cu mai mare siguranta pentru avutul bor. Observam ca. tarul Dugan
nu vorbeste de familiile" vlahilor, care merg cu turmele lor, ca Crno-
vunci din Bulgaria si Serbia, in sec. al XIX-lea, ci de ciobani vlahi sau
albanezi.
Trecerea pastorilor de la varatic la iernatic (planina 0 letate, vara-
tic" ; zimi§te, iernatic") aducea insa proprietarilor venit mare. Pentru
pasunatul In iernatic pastorii plateau de obicei o taxa numità travnina.
(ierbarit), pe care o culegeau ierbarii (travni6ari). In Zakonikul lui *tefan
Dugan ni se arata in ce anume consista ierbaritul : la care boieri ar veni
www.dacoromanica.ro
-vreun om sg, ierneze, are sa-i dea ierbarit de la 100 iepe una, de la 100 oi
una cu miel, iar de la 100 vite una".
Apreciind toate acestea, Novakovi6 pune urmatoarea concluziel :
In vechea Serbie pastoritul constituia una din cele mai importante ocu-
patiuni, nu mai putin importanta, ba poate chiar mai important& decit
agricultura". De aceea In Zakonikul lui tefan Dugan se prevede ca eine
alungg, meropi sau vlahi de pe mosia sa, sa fie pus in lanturi si tinut
astfel ferecat, ping, ce nu ii va rechema pe oamenii izgoniti2.
Ca si vlahii din statul sirbesc al lui Nemanja, vlahii din impreju-
rimea Raguzei se indeletniceau mai ales cu pastoritul. Am vazut ca ei
.eautau phsuni in Canali, in planinele" (muntii) raguzane ori in Puncta
Stagni, iar produsele oieritului le plasau pe piata acestui oras, unde se
bucurau de o buna faima. Regiunile muntoase din hinterlandul Raguzei
.crau foarte potrivite pentru pasunat si pentru cresterea animalelor. Croni-
earul anonim din Raguza lauda, in special, muntele Sf. Sergiu, care era
plin de ierburi si arbori, incit nu se vedea nici cerul, si In care s-au
asezat murlacii, coboriti din regiunile superioare ale Narentei, In
frunte cu catunarii lor3., Acesti murlaci" poate sa fi fost acum,
la sfirsitul secolului al XV-lea, Intr-adevar seminomazi" (termen
intrebuintat de Novakovié), Intrucit nu-si schimbau numai pasunile, ci
§i locuintele.
Produsele oieritului vlah formau un articol foarte cautat In oral,
eaci vlahii aduceau regulat la Raguza brinza, careia i se fixa pretul
din an in an. Faptul ca acestui caseus vlachescus i se spunea chiar cu
numele rominesc brence, a fost subliniat si de al1ii4. Uneori se gaseau
pe piatá prea putine cantitäti din acest articol5, ca In anul 1336,
altadata consiliul orasului permitea si exportul brinzei vlahilor6, fireste
numai jumatate din cantitatea pe care Blazio de Grede va izbuti &a o
eistige de la vlahi ping, la 15 noiembrie 1357. Cit era de cautatg, brinza
In acest an la Raguza se vede din porunca data de consiliul mic, ca slavii
1 Novakovié, Selo [Satul], p. 45.

2 Jiraek, Staat und Gesellschaft ..., II, p. 25.
3 Mon. Sl. Mer., XIV, p. 1-3.
4 Didem, XXIX, p. 223, anul 1326 pot vinde caseum vlascescum follarios X pro
qualibet Libra; p. 253, a. 1328 : caseum possit vendere fol. X pro qualibet libra formadei
vlachesci ..., et fol. VIII pro qualibet libra cuiuslibet alterius manerii formadei ... ;Mon. Sl.
Mer., XIII, p. 197, a. 1357 : quod libra casei vlachesci vendi debeat foil. XII ; p. 211 : Cranoe
Opasa... dixit se habere scupinas brence XX ; p. 203, Gure de Gleya presentavit casei pecias
LXXX et scupinas V brence.
5 Ibidem, XXIX p. 392, a. 1336 : Give de Cranca possit vendere libram de quolibet
formadio vlachesco foll. X, sine pena et dampno ... deoarece nu se ghseste de vinzare In
Raguza de formadio vlachesco.
www.dacoromanica.ro
8i vlahii s, n-o vindl in afarg de portile orasului, ci numai in piat61.

In 1420 consiliul hotari qudd easeus de Vlahia possit vendi ad foilaros
quindecin pro libra2.
Pkuni, läudate chiar de Care contemporani, erau si in Croatia
unde se poate observa precis obiceiul pAstorilor de a-si schimba locurile
de pAsunat, trecind de la vasatice la iernaticele de mai la vale. Vlahii care
nelinisteau teritoriile oraselor dalmatine, an de an, erau desigur dintre
aceia care c'autau pg,sunile de iarng. Dupg informatdile din notele lui Lucius
se pare cg, veneau pe la sfirsitul lui noiembrie i plecau la munte indArg,t,
ca i ciobanii dacoromini, la Sf. Gheorghe. Migratiunile acestea aveau
drumuri obisnuite, pe care treceau pástorii vlahi in fiecare an. Astfel
morlacii care coborau din muntii situati la nord de Fiume si treceau
spre Gacka, aveau voie sä, stea pe pkunile Senjei numai dou zile i doug
nopti, iar cind se intorceau la munte de asemenea nu puteau sta ma
mult.
Se pare a, turmele de oi erau numeroase, de aceea se pling necon-
tenit de ele orasele dalmatine i venetienii. Ele apartineau vlahilor rgali"
si celor din valea Cetinei, care intrau i cu forta pe teritoriile dalmatine,
cu atit mai virtos, pentru ca' stápinii de acas ii incurajau i apArau.
De aceea a fost de fapt o mare gratie" pe case o deter'l voievodul Hrvoje
si comitele Ivan Nelipié raguzanilor, in anul 1402, luind m'asuri ca a nu
mai pascA nici un vlah pe teritoriul si in imprejurimea orasului TraiL-
In anul 1383 Regina Elisabeta dispuse3 banului croat i dalmatin
Emeric Bubec s apere pe orgsenii din Sebenico impotriva vlahilor care
ocupau teritoriul i tinutul orasului si se asezau si in Bossilina (peninsula
dintre Trait si Sebenico). Tot asa opreau comitii din Corbavia4 pe vlahii
lor de a paste pe teritoriul orasului Carlopago (1387). 0 asemenea opre-
liste e fixai 5, si in statutul Poljizei, cam din aceeasi epocV.
1 Mon. SI. Mer., XIII, p. 186: quod nulla persona audeat vet presurnat emere extra-
portas Ragusii sed solummodo in platea caseum ab aliquo Sclavo vel Blaco sub pena perdendi ca-
sewn, quem ernerit, vet valorem ipsius.
2 N. Iorga, Notes et extraits, II, p. 180.
8 Kukuljevié, lura regni Croatiae ..., I, p. 125-126, la Vassilich, Sull'origine del
diet, p. 46 : noveritis nos percepisse, qualiter Olahi tam nostri quam loannis I ilii Nyelepciw
de Zelina, multa dampna, nocumenta, hornicidia ac spolia in districtu nostre civitatis antedicte
fecissent et comisissent, et continue facere non cessarent, in eo videlicet, quod dicti Wahl venientes
ad territorium et districtum dicte nostre civitatis, pascua ipsius civitatis ocupando prefatos-
Olahos, tarn nostros quam prefati lohannis filii Ivan Nyelepciy, contumaces et rebelles, de ipsorum
districtu Sibenicensiurn expellere et removere . . . lnsuper committimus Vobis, ut nullus Olahus
per totarn Bossilinam possit neque valeat stare, pascui facere, nec morari ullo ternpore.
4 Ibidem, p. 46 : ut nullus Valachus vet alter quincunque aliqualiter sit ausus infra dictas
metas manere vel pascere aliqua animalia. seu facere aliquod laborarium.
5 Mon. Hist. jur. SI. Mer., IV, 1 : da niedan Politanin ne more driati Vlaha u Policitt
ni na Polielcom Aceastä republicil tartineascE1 avea intre Ahnissa j Spalato 12 cAtune
§I In fruntea fiecdruia cite un cdtunar. De aceea unii banuiesc, cu drept cuvint, cä originea
www.dacoromanica.ro
Dar cind In urma prefacerilor politice i economice vlahii incepura

a se aqua statornic pe litoralul dalmatin, venetienii se convinsera 0
ei de folosul, pe care-I aducea pgstoritul 0 se silira a atrage pe teritoriile
ior cit mai multi vlahi, cgrora le puneau in vedere acum ii favoruri..
De aceea un cadastru din Zara de la mijlocul secolului al XV-lea aratg
p5k3uni arendate vlahilor lingl Nona, cum erau 0 la Novigrad i pe
limba de pamint de la cetatea Ljubal. Municipiul oraplui Sebenieo oprise
la 25 februarie 1383 cetatenilor sai de a arenda p5t3uni vlahilor, sub pe-
deapsa pierderii tuturor drepturilor cetatene0i. Dar in anul 1415 fu
retras5, din motive economics aceastg opre1i0e2.
Statute le oraplui Trail ne-au pastrat conditiile in care obipuiau
a da orkenii animale la pascut bravariului sau celnicului, care firelte
era vlah sau morlac. Aceti bravari, nuniiti i celnici, ca §i in Spalato
ori pe insula Curzola, luau in primire vitele marunte (bestias minutas),
adica oi i capre, pe care le pkteau apoi cu pacurarii lor. Baciul (caci
acest termen corespunde aici lui bravarius) i pacurarii sai luau drept
plata a treia parte din produsul oieritului, indeosebi a treia parte din
brinza 0 ling, ori mai tirziu, 0 a treia parte din miei. Socoteala se facca
de trei ori pe an, mai pe urma la Sinta, Marie. In afara de aceasta, domnul
mai da baciului i ceva smint i un bou, pentru ca cl-si poata lucra un
petic de pamint, dar 0 din rodul acestuia era dator a da stapinului a
patra parte. De trei ori pe an ii. mai da stapinul 0 cite doug piini qi yin_
Baciul n-avea vole niciodata s in vite proprii mai mult decit un sfert
din numarul vitelor domnului au. De la fiecare vita ucisg ori crapatä
baciul trebuia s aducg pielea in oral, in rgstimp de opt zile, i s-o dea
domnului. Sarcinile ce le-ar fi adus in oraq avea obligatiunea s5, le depung
numai in fata casei stapinului. In oraq ori in cetate baciul nu avea voie
raming timp mai indelungat. Baciul, in fine, era dator a izgoni de
pe papnile orasului pe morlacii care nu tineau vite de ale tragurienilor3.
Obiceiul de a lua cite un vlah pentru ingrijirea vitelor exista
in banatul croat. De aceea legea vlaha" restringe dreptul croatilor de
a tine mai mult ca un vlah, iar contele Martin Frankapan daruie0e mana-
stirii de linga Novi un vlah" care OA fie cruet 0 pastor 0 sa-i serveasca
cu toata casa lui.
sa trebuie sl fie din vlahi. In sec. al XV-Iea se remarcd si In Poljica o puternica penetratie
vlahd. Astfel, In anul 1446, banul Petru se plingea Venetiei, cd oamenii ei i morlacii intra_
In Poliza spre marea sa pagubd. Republica rdspunse : Policia lull omnibus liberalis. Dupd cum
am arbtat mai sus, in 1486, regele Matias mentioneazd de-a dreptul pe vlahii din Poljica.
Cf. Bidermann, In Oest. Ung. Revue, 1888, p. 148.
2 Bidermann, In Oest. Ung. Revue, 1888, p. 147.
2 Ibidem.
3 Mon. Hist. jur. SI. Mer., X, p. 190-193.
www.dacoromanica.ro
In citeva statute ale oraselor dalmatine intimpinam termenul celnic

pentru baciul turmelor. Astfel, in Spalatol celnicus e ciobanul mai mare
peste pastori, ca si in Trail (1402)2 : item quod quilibet cetnicus bravarius
vet pastor cujuscunque condicionis et sexus extiterit, non valeat, neque pre-
sumat modo aliquo colore vel ingenio habere. . . in districtu Tragurii de suis
propriis animalibus iuxta animalia domini . . . ; Etiam quod cetnicus cum
pastoribus teneantur.. . . reddere rationem domino animalium ; Insuper
quod quillibit celnicus vel pastor non audeat tenere penes se ullum
hominem, Morlaticum etc. etc. Tot asa se aminteste (1214) celnicul in
statutele comunithtii de pe insula Curzola3 : pastores sett celnicos. In
fine, cred ca, termenul acesta a dat la Raguza4 numele unui maiestru :
Zelnichi becharii.
Taxa pentru pkunat, ierbaritul, se numea si aici travarina care
vlahii o plateau la munte ori si in iernatice. Vlahii Nelipialor erau scutiti
de ea. Interesant e ca, in urbariile de mai tirziu, travarina era6 dupa,
100 de oi, cite doua" (na leto travarinu od sto ovac po dvi). Cantitativ
raspunde deci cincizecimei", desi in fond este cu totul altceva. Aceasth
taxa, se mai numea, dupa Lopagié, i suljevina. Administratorul domeniikr
fisculu,i Koderman o explica in anul 1675 astfel : census pecorum szule
vel trdvarina6. Dupa Maiurani6, sulj inseamna, darea supusilor Win*,
iar travarina, travnina, taxa vlahilor colonizati, platith pentru pkunile de
Ia munte7.
Probabil c i vlahii dalmatini stiau sa prelucreze lina pentru a
tese din ea plum* intocmai ca i conationalii lor din Serbia. Dar despre
aceasta nu avem decit o singura marturie : In anul 1466 capelanul Toman
Mategigd din Ugljan lasa, prin testament unui Zigul : vlaku suknu i beritu
( = sucman vlah i cáciulá)8.
In afath de aceasta, sint cunoscute din actele raguzane schiavinele"
vlahe, multh vreme la moda 9 : un fel de manta din stora groasa de
lina, denumith Schiavina morovlascha, sau schiavina vlachesca. Interesant
o ca, pe la 1400 imbthcAmintea thranilor din jurul Raguzei era toat a. de
culoare a1b, ea a thranilor romini din Transilvania de astázi. Rlspin-
dire generala, avea in Serbia asa-zisul sakul, folosit deopotriva in palatul
Mon. Hist. jur. SI. Mer., II, p. 221.
2 Ibidem, X, p. 190-192.
3 Ibidem, I, p. 1, p. 84.
4 Mon. SI. Mer., XIII, p. 100.
5 Mon. Hist. jur. SI. Mer., V, 1, p. 328.
o Ibidem, p. 145.
7 Maturaniá, Prinosi ..., IX, p. 1401.
3 Mon. Hist. fur. SI. Mer., VI, 1, p. 253.
O Jireêek, Staat und Gesellschaft ..., III, p. 19-20.
www.dacoromanica.ro
iegal si in clsutele cioblnesti. Se tineau in el tot felul de lucruri. Dupa,

nume sdkul pare a fi de provenientl vlahl, mai ales el la Raguza sint
mentionati sacii vlahilor, mari si tesuti cu flori (saccus Vlacorum magnus
pictus 1416)1. Frumusetea unor asemenea teaturi se poate admira
pe opregurile morlacelor, copiate in sec. al XVIII-lea de abatele Fortis2.
In fine, credem el nu e simplil intimplare faptul el pinA astlzi regiunea
care produce covoare frumos tesute este cea dintre Nig, Pirot si
Vidin 3.
Influenta folclorului vlah din imprejurimile Raguzei se vede din
motivele de poezie pastoral/ reproduse de marii poeti Zlatarié (sec. al
XVI-lea), Gundulid si Palmotió (sec. al XVII-lea) in felmite variante,
in care se poate reeunoaste cunoscutul refren al colindelor rominesti
Ler-Lerului Doamne :
7, Zovu6 Pana, Hoja, Lero, Dolerije"
sau :
Ah, Lero Lerijane
F3i
Doleriju i Lerijana
Inva.tatul croat Dr. Milovan Gavazzi4 analizind partile componente
ale refrenului legendar, le desparte in ehipul urmator : hoja, ler-o, do-
ler-ije, din care se vede clar repetarea cuvintului ler, fenomen ce se in-
timplI si in colindele pastorale de la dacoromini : oi ler oi d'ai ler oi.
Ele trebuie sä fi fost imprumutate de la pástorii vlahi.
Dar in temeiul lor Inca' o constatare se poate face : pastorii vlahi au
pgstrat pin/ tirziu cu Indlrltnicie formele stelvechi ale indeletnicirii lor,
ea si legendele pe care le-au adus din patria de origine. Am ardtat eg, in
traditia despre moartea tragicl a lui .Radule Vlah din cAtunele" Munte-
negrului se poate distinge motivul care a inspirat pe autorul poeziei
populare rominesti Miorita. Dar acelasi motiv il mai gasim i in alte
colturi din vechea Crna Gora, pe unde au hoinlrit ciobanii vlahi : spre
pild/ la Bjeloge sau la fraliile din Petrov Dol, care 1-au inlaturat in
ace1a0 fel pe Batul (Bacul), puternicul cneaz de odinioarl al neamului
Kamatilor (Karnate)5.
1 Jireeek, Stoat und Gesellschaft..., III, p. 15.

2 Sextil Puscariu, Sludii Islroromtne, II, plansa IV.
3 NovakoviC, Selo [Satul], p. 65.
4 Nastavni V jesnik, Zagreb, 1923, vol. XXXI, nil. 6-7, p. 224-227. Cf. Studiul nostru :
Scriitorii raguzani f i relrenul colindelor noastre, In Anuarul Arhivei de Folelor a Academiei
_Romlne, IV (extras), p. 5-9.
5 Naselja, 24, p. 267, 523.
9. e. 2925.
www.dacoromanica.ro
Turmarii vlahi
Dar vlahii din Serbia nu sint numai pgstori, ci in tot evul media
se ocupg c cu transportul de mgrfuri, i Inca' pe o scarg atit de intinsr
inch par, cu drept cuvint, chirigii ai statului sirbesc. Indeletnicirea
aceasta o exercitau vlahii fie pentru a-si cistiga traiul de toate zilele,
fie pentru a presta obligatiunile ce le datorau regelui sau mgnAstirilor.
In cazul din urmg, chirigilicul era un fel de angarg si se numea in sirbeste
ponos, iar chirigii se numeau ponosnici. Hrisoavele regale ne aratg In ce
anume consta ponos"-ul : dupg hrisovul lui Urog:Milutin cgtre Hilandar
(1302 1309), vlahii erau obligati In general sg, facg transporturile, sg
dea cai i ciini de paza' sau apoclisiari, insotitori, si s indeplineascg
cgrgusia la muntele Athos. Cea mai grea obligatie a lor era insg de a
face transporturile de grin si vin ale mgngstirii, de pe proprietgtile Hilanda-
rului, care erau In Imprejurimile Prizrenului si ale Ipecului, ping la
muntele Athos. In hrisovul de la Banja ei au fost impusi sg aducg in
fiecare an cite un car de griu i unul de yin i sg transporte sare pe seama
bisericii, fiecare 40 case cite zece care, de unde le va porunci egumenul.
Transportul brinzei de la munte le revenea tot. lor. La intemeierea mgng-
stirii De 6ani, vlahii au fost obligati sg aducg' din venitul bisericii sarea
legalg ; dael insg ar aduce mai multg, jumgtate sg fie a bisericii, iar
jumItate a vlahilor, rezervindu-se bisericii dreptul sg rgscumpere, dug
va avea nevoie, si cota din urmg. In confirmarea datg de tarul Dugan
acestui hrisov, s-a modificat dispozitia aceasta, impunindu-se la toti vlahii
si albanezii nagnästirii sg transporte sarea de la Sf. Serghie, prin urmare
nu o anume cantitate, ci cit va avea nevoie mgngstirea. Sarea legal&
reprezenta 200 cible, ceea ce dupg socoteala lui Milan Z. Vlajinac1, nece-
sita povara a 50 cai, dacg se admite cg 4 cible intrau intr-o povarg de cal..
Tarul Dugan de altfel fixeazg de acum statornic obligatia vlahilor de a
cgra sare" (Prizren, 1348 1353) sau sg transporte sarea si ori ce va
fi de trebuintg mgngstirii" (Hilandar, 1334 1346).
Sf. Serghie, de care e vorba aci, era depozitul de sare de la gura
Bojanei, lingg Skutari. Dar cele mai cunoscute firguri de sare le aveau
raguzanii.
Republica raguzanä dispunea in aceastg epocg (sec. al XIV-lea
si al XV-lea) de cele mai insemnate saline de pe litoralul adriatic, care
alimentau cu acest articol de primg necesitate o bung parte din nordul
Peninsulei Balcanice. Tendinta ei era, de a monopoliza vinzarea ori cel
1 Dr. Milan Z. Vlajinac, Zgon 111 kuhaenje van mega stanovania [Claca sau angaralele-
In afarã de domiciliu], Belgrad, 1932, p. 58-59.
www.dacoromanica.ro
putin de a atrage la depozitele sale pe toti vlahii care transportau en

caravanele sarea in l'auntrul peninsulei. De aceea se pomenese vlahii atit
de adeseori In cArtile republicii. Din materialul documentar ce ne st&
la dispozitie, se vede csa in anul 1318 a fost ales partitor salis Selavorunt
et Blachorum un anume Iunius de Camanol, iar in anul viitor Raguza
vinde2 pe credit Bare vlahilor 0 slavilor". Republica a avut toatg, grija
sa. fie cit se poate pe placul vlahilor. De aceea a ales la 1332 doi serup-
tatores et provisores, care aveau s& vegheze ca nu cumva sl li se faca,
vreo violent& vlahilor cind veneau dup& sare ( Vlachis venientibus pro sale)3.
In anul 1344 se trimite o expeditie la vlahi, pentru a-i determina
BA ia sare din depozitele oraplui4. La 1356 consiliul mic indemnizeaza,
anume cheltuieli quod -Radii venire. possint Bagusium3, In anul urnagtor
1-au trimis pe Orsica Frane de Bodacia la vlahi°, iar In 1363 doi oameni
buni"7. Jupanul Senko, care detinea In secolul al XIV-lea litoralul dintre
Raguza 0 Stagno apoi Chelmo §i Popovo, se adreseazà° o data care ragu-
zani, pentru a-i face 0 lui pret ca unui vlah". La 1397 intervin raguzaniio
2 2 ca vlahii a mearg& la locurile vechi, unde se vinde, dup& lege, sarea".
In 5 august 1409, intr-o discutie cu org§enii din Cattaro, raguzanii
raspund el nu renuntg la dreptul de a cobori pretul aril pe care o
vInd. Dar, de altá parte, se pling Impotriva agitatiei celor din Cattaro,
care seduc pe clientii lor, Vlacorum congregationes et cetus, prin daruri,
prin simonie 0 prin acordarea de preturi exagerate pentru marfa acestor
vlahiio.
Contractul, pe care-1 incheig, Raguza cu *tefan tirog, fiul marelui
Dugan, in anul 1357, avea menirea ssa asigure vinzarea 0 s'a organizeze
transportul särii in lAuntrul peninsulei. In conformitate cu conventia
incheiatg, vama comunalg a Raguzei avea 0, alimenteze cu sare dis-
trictele Drakevica, Canali, Trebinje, Vermo, Rixline, Chelmo 0 Bosnia,
impreung, cu vlahii din aceste districte, 0 In afar& de ei Inca 0 a patra
parte din toti vlahii care veneau din Serbia. La vama tarului luau sarea
toti sirbii care locuiau In afar& de districtele numite §i restul de trei
fatrimi din imperiul sirbescn.
1 Mon. SI. Mer., XXIX, p. 111.
8 Ibidem, p. 143.
3 I bidem, p. 357.
4 I bidem, X, p. 159.
8 Ibidem, p. 187.
7 Ibidem, XXVII, p. 281.
8 Fr. Miklosich, Monumenta Serb ica, p. 247.
9 Novakovié, Selo [Satull, p. 49.
10 N. Iorga, Notes et extraits . . . , II, p. 123.
11 Mon SI. Mer., XIII, p. 184.
www.dacoromanica.ro
Cit de mare cireulatie comercialà produceau vlahii cu caravanele

lor, ne informeazA propunerea fAcutd cam la inceputul secolului al XV-lea
regelui bosniac de trei negustori din Raguza : Zive, Maro i Martolita.
Ei ofereau einci sute de ducati anual pentru ehiria vdmii din Cattaro,
dar numai cu conditia ca vlahii regelui sä transporte anual de acolo cel
putin zece mii de tovard" de sare, iar dacA in vreun an vlahii nu si-ar
lua cantitatea lor, sd nu fie datori nici sus-amintitii negustori a pldti
nimie. Luind de bazA, aceastd minim5 cantitate de sare, pe care credeau
cei trei raguzani cd o transportd din Cattaro vlahii, istoricul sirb eda
Mijatovi6 evalueazd la 75 000 mdji cantitatea de sane pe care o transportau
vlahii din cele patru tirguri principale de sare de pe malul adriaticl.
Cunoscind acest fapt e lesne sd ne expliedm de ce Stipan Vulaid
voievodul Bosniei, construieste in anul 1443 intArituri lingd Cattaro,
pentru a opri pe monad sä intre in orasul supus republicii venetiene, cu
care era certat2. Mai inainte, in 1440, Stipan luase aceleasi mdsuri fatd
de Raguza i Ii trimise vlahii la Cattaro3.
Vlahii, care transportau cu caii lor marfa negustorilor raguzani,
ori aduceau plumb si ceard, si luau la intoarcere, de obicei, sare, se nu-
meau turmari. Termenul tehnic pentru caravana vlahA, era turma, amintit
adesea in cartile raguzane de la 1312 incoace4. In documentele5 sirbesti,
se intrebuinteazd §i termenul karvan, care de la 1359 era cunoscut si la
Raguza. Exemplele citate de Jirdek ilustreazd bine modul in care operau
aceste caravane.
Astfel in codieele din timpul lui Marino Geno (1278) e inregistrat
raguzanul Pasqua de Pecorario i un Blacus cu numele Vladimir Gostini-
nich5. Vlahul a pus la dispozitie 150 de cai pentru un transport in orasul
comercial Brskovo (Brescuoa) pe pretul de cite 28 grosi un cal, pe durata
intregii cdlatorii. Pretul de chirie avea sd fie plAtit jumAtate in Raguza,
iar jumdtate la sosire in Brskovo. Asemenea inchiriere se numea eu un
termen imprumutat de la cordbieri naulicare.
Studiul admirabil al lui St. Dinji6 despre comertul Raguzei cu
caravanele in evul mediu" completeazd acum aceste informatii7. Din
expunerile sale, se vede cS raguzanii fdeeau comertul cu ajutorul vlahilor
1 Glasnik srpskog utenog durgtva [Buletinul societ4ii stiintifice slIrbesti], 38 (1872), p. 89.
2 Mon. Si. Mer., XXI, p. 175.
3 N. Iorga, op. cit., p. 368 si 473.
* Jireèek, Die Wlachen. . p.119 si urm. Vezi si N. Iorga, Notes et extrails...,II, p. 111,
n. 6 i p. 124, 221. Aici e vorba super facto turmarum que jussu suo (Sandalj) vadunt Calarum.
6 Jiredek, Die Wlachen und Mauroivlachen, p. 119 si urm.
6 Ibidem.
7 In Jugoslavenski Istorliski easopis, III, p. 119-146 sub titlul Dubrovalka sredovjev-
kovna karavanska trgovina.
www.dacoromanica.ro
din Imprejurime. Ace§tia insA nu treceau deck foarte rar Drina sau valea
riului Lim. De aici ineolo marfa se Incarea pe alti cai, pentru a fi trans-
portatA mai departe. Statiile ultime ale caravanelor raguzane erau Brs-
kovo, Prijepolje, Mildevo, Banja, Komarani, Breza, Brodarevo. In mord
ele nu depil§eau, de obicei, Narenta, ci se opreau la Konjica, Bradina sau
la Vratac. Un capitaneus turmae fitcea in Raguza oficiul de a ingriji §i
supraveghea organizarea caravanelor. CApeteniile acestora erau ins&
luate dintre fruntalii vlahi 0 se numeau priraiehiuri sau eramaril. El
1ncheiau cu negustorii raguzani conventiile de transport, reerutau pe
turmari i rAspundeau pentru marfa. Plata li se da dup6 marra, i anume
jumgtate la plecare; iar restul la sosire. La transportul aril, obiceiul
era ca jum'atate sä fie socotitA turmarilor drept taxg. 5efii caravanelor
primeau un comision deosebit, un gro§ pro consuetudine, ceea ce se numea
primichiurina §i se socotea probabil dupg fiecare Incarcgturd, pentru care
luasera, raspundere ad riseum et fortunam suam. In prima junatate a
secolului al XV-lea se cunosc trei cramari vlahi deosebit de cgutati: Hlapae
Stancovich, Herak Mildevich si Dubravae Mili &yid.
Citeodat6 negustorii raguzani aveau pricinä cu turmarii vlahi, de
pild In anul 1278 Petrus de Stilo cu Bogdan Morgassia2. A1t6dat'a sufe-
reau pagubg i vlahii, ca in 1284 vlahul Gunja Dragoslalici, care se plingea
ca a adus vite i lIn'a," in ora i c pe banii cApAtati a cumpiirat marfa,
dar c intorcindu-se in Selavoniam a fost jefuit pe teritoriul raguzan de
eatre Milbrat, vintelerul nobilului Triphon de Iuda3.
De obicei turmarii se Inareinau 1 cu paza caravanelor, ca de exem-
plu, in anul 1280 Vladimir Gossamiri, care s-a obligat s transporte
vinul si marfa a doi raguzani i sg-i apere de hoti4.
In cursul rázboiului dintre raguzani i voievodul Rados lav Pavloviei
pentru Cana le (1430) s-a IntImplat c raguzanii au fost atacati §i bLtui
de oamenii lui Rados lav, in muntii dintre Trebinje gi Bergatto, tocmai
1 Dinié crede cA termenul cramar e de origine gerrnanA i anume irnprumutat prin mij-
locirea saOlor din Serbia.
z Jireèek, Die Wlachen. p. 120-121 : Die V II nouembris (1278) coram domino Marco
Geno comite Ragusii et iuratis iudicibus Palma Marini Stephani, Lucaro Fuschi et Grubessia
de Ragnana. Crancus presbyter Blaccus productus per dominum Petrum de Stilo furavit de ueri-
late dicenda. Interrogalus per sacramentum dixit: Ego scio, quod diclus presbyter Petrus nauli-
cavil mecum tredecim equos ad portandum vinum ad Brescouam et cum Bogdano Morgassia nau-
licauit undecim equos ad portandum vinum et unum equum ad equitandum. Et quando fuimus
in Boboue liute, dompnus Petrus dixit: Duo equi del ficiunt mild de vino. Et dictus Bogdanus
iuit cum dicto dompno Petro: Adhuc del icit mliii unus tercius equus vini. Et petebat illum dicto
Bogdano. El ipse Bogdan: Ego non habeo. Et poslea fuerunt inuenti duo sachi in tenda dicti Bog-
dani et ille qui portauerat vinum dicti dompni, dixit: Isti sunt sacchi in quibus full uinum accep-
lum dicto dompno Petro.
3 Ibidem, p. 120.
4 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
134 VLAIIII NORD-BALCANICI IN EVUL. MEDIU
cind trecea o caravang de vlahi, 170 de oameni, cu povarg de 300 map

sare, venind din Raguza. Observind vlahii infringerea orgsenilor, aruncarg
sacii de sare de pe cai, incglecarg si. Mara* parte la goana dupg trupele
raguzane 0 la jefuirea bagajuluil.
Terenul de operatiune al chirigiilor vlahi se intindea Ina si mai la
sud, ping in Albania. De aceea conventia incheiata' in anul 1335 intre
raguzani si nobilii albanezi asigurg libertate vlahilor, albanezilor si altora
care vor s'a. ducg märfuri la tirgurile 1012. 0 altg stire, din 1420, ne infor-
meazá despre comertul cu Valona, de unde se transporta sarea la Narenta
pentru bosniecii tsi vlahii care aduc cearg, piei 0 alte mgrfuri si due de
acolo sare si postavuria. Un document croat din secolul al XV-lea numeste
pe vlahii negustori Orora li se ia taxa obisnuitg dupii negot : tergovina4.
Vlahii Nelipi6ilor au fost scutiti de tergovina. Transportul vlahilor se
fgcea pe cai si maxturiile din secolul al XVI-lea ne aratg destul de clar
eg, nu arareori porneau la drum caravane de cite doug si trei sute de
cai. Aceastg meserie a vlahilor din Peninsula Baleania, pe care au practi-
cat-o sub bizantini si sub sirbi, au continuat-o 0 sub turci, in secolul al
XVII-lea oH sub croati, ping tirziu, dupg ce si-au pierdut nationalitatea.
Pigafette, care i-a vgzut in acest secol fácind pe postarii Portii otomane,
spune despre eiö : N-au locuri obisnuite pentru schimbul cailor ; de aceea
cind simtesc cg oboseste calul de sub ei, iau calul celui dintii om pe care
II intilnesc. Ei nu merg in galop, ci in pas ineet, ziva si noaptea. De
multe ori se intimplg cg eel cgruia i s-a luat calul, dacg nu era vgzut,
sg batg pc curior. De aceea, dacg-i vede cineva venind, se abate din
drum 0 se ascunde pe cimpuri". Intre epigonii turmarilor intilnim 0
pe nevrednicii Morlachi overo chirisie6, arestati sub bgnuiala cä au jefuit
lingg Trebinje caravana unui raguzan ce venea de la Semendria (anul
1528). Urbariul cetgtii Novi din Vinodol impune vlahilor, in fine, incg,
si. in secolul al XVII-lea, sg transporte sare de pe litoral si grill de la
croati.
La dacoromini olac inseamn6,7 curier, stafea, cal de postg, cgru-
cior de postg cu caii si surugiul lor" 0 e un termen introdus in timpul
stgpinirii turcesti. Cine oare se mai gindeste eg, acest termen e tot ce a
mai ramas din amintirea turmarilor vlahi ai Peninsulei Balcanice °I
1 Jire6ek, op. cit., p. 115, Iorga, Notes et extrails, II, p. 173-174.
2 Mon. SI. Mer., XXIX, p. 385.
3 ibident, XVII, p. 49.
' Ibidem, IX, p.. 213.
6 Starine, XXII, p. 14.
6 Jire6ek, Die Wlachen..., p. 124.
7 I. Iordan, Name de locuri romtnesti tn Republica Populard Romind, p. 215.
www.dacoromanica.ro
Vlahii ea soldati
Citeodata vlahii apar si ca soldati. In aceasta, calitate, sint remarcati

,o Mina vreme de catre scriitorii bizantini, sau mai bine-zis ei constituie
un material foarte cautat pentru recrutarile armatei imparatesti. Virtu-
-tile lor militare le-au dovedit in cursul rascoalei condusa de fratii Asan.
Dar informatiile ce le avem despre acest rol al vlahilor le-am infatisat
toate intr-un capitol precedent. §i totusi cercetarea istorica de pia, acum
ni se pare ca a recoltat mult prea putin din materialul asteptat. 17n hrisov
al Imparatului Andronic Paleologul (1324) face distinctie intre astrateutoi
Vlachoi ;i o alta categorie, obligata la serviciul militar fata de imperiu,
pe care cercetatorul romin V. Bogrea o numeste cu drept cuvint strateutol
Vlachoi. Mentiunea documentara priveste regiunile situate in sudul Mace-
donieil, dar cita vreme stapinirea bizantina detinuse si mai la nord ten-
torii, in care locuiau vlahi, trebuie sa fi existat stratioti" si in aceste. 0
arata clar categoria de voinici", care a continuat sa existe§i sub cucerirea
sirbeasca, cu rol redus, fireste, si cu pierderea privilegiilor militare de altd-
data. In cadrele statului sirbesc, ei inceteaza tocmai de a functiona ea
soldati, desi o veche balada il arata crescut eu lapte de vlaha," pe cel
mai iubit erou al legendelor sirbesti, pe Milog Obilié.
Vlahii din vestul Peninsulei Balcanice joaca mai tirziu un rol im-
portant ca soldati. Ei servesc ca mercenari pe raguzani, pe voievodul
Altoman (in regiunea orasului Cattaro) si pe tefan Crnoevi62. Jiraek
spune ca se recrutau mai ales din tinutul Narentei. Dar si in Croatia
se &sting vlahii ca soldati viteji si credinciosi. Am vazut ea, servese
si se lupta pentru banul Mladen Subid (1322) si ca apara cu aceeasi
credintä, in oastea lui Ani Frankapan, mostenirea Ne1ipi6ilor. Mai tirziu
joaca un rol insemnat in luptele venetienilor cu regele Ludovica. Tot
ei sint cei dintii care, dup6, Tubero, lupta impotriva turcilor si servesc
apoi si in oastea banului croat Joan Corvin4. Numai vijelia turceasca
i-a putut infringe, dar e sigur ca intre uscocii si martolozzii de mai tirziu,
atit de temuti, era amestecat si un considerabil numar de vlahi.
Organizatia militara a vlahilor din Croatia o cunoastem mai bine
din legea" lor. In fruntea cetelor care porneau la razboi, statea un voievod.
Acesta nu putea fi croat, ci numai unul dintre ei. Vlahii care erau stapini
peste sate serveau cu uncia", adica plateau o dare de razboi, iar aceia
1 Bulletin de l'Institut pour l'étude de l'Europe sudorientale, VII (1920), p. 53.
3 Lucius, In Schwandtner, III, p. 391-392. Cf. V. )(laid, Povjest Hroata, II, 2, p. 18.
Nlahii pun la dispozitie caii lor pe seama regelui.
4 Thallóczy, In Mon. Hung. Hist., 38, p. XXX. '
www.dacoromanica.ro
care nu aveau sat serveau Ware eu sent i eu sabie ori eu sägeti i cu

sabie. Cetele care plecau la razboi erau impartite astfel : doug treimi
dintre ei aveau sa se bata ca soldati, iar cealalta treime trebuia sa se in-
grijeasca de aprovizionare vi de eai. Din regulamentum insuryeetionale
generale aleatuit de dieta ungara in anul 1435, aflam ea armata eroata
se compunea din banderiul regal de 1000 calareti, banderiul banului croat,
cetele Raguzei, trei banderii ale contilor din Krbava, Cetina i Senja-
Modrussa vi din toti nobilii i vlahii regatuhd croat1.
Din serviciul militar al vlahilor se deduce privilegiul ea sit nu li se
ia in zalog, pentru nici o viii, ealul ostavese.
Vlahii erau obligati a porni la lazboi in orice timp, in afaiä de fa's-
timpul de toamna, de la Sf. Stefan pina la Sf. Martin. Aceia care la che-
mare nu plecau, aveau sà plateasca, vase libre, din care a zecea parte revenea
voievodului. In anul 1504, vlahii au platit i o dare de razboi, cum se vede
dintr-o consdiptie ce ni s-a pastrat vi in care se mentioneaza vlahii din
Knin, cei din Obrovac, din Vrlika vi din preajma eetatii Nutjak, de ling&
Cetina.
Cit de binecuuoscute erau virtutile militare ale vlahilor despre care
vorbim, o dovedevte2 i o scriere bizantina din jumatatea a doua a seco-
lului al XV-lea, Thrinos tis Konstantinopoleos, care lauda mai ales vitejia .
vlahilor din Bosnia.
Biseriea vlahilor
Organizatia bisericeaseg, a vlahilor din jumatatea nordica a Penin-

sulei Balcanice apare ea o particularitate interesanta in lumina acestor
cercetari.
Prin hrisovul imparatului Vasile al II-lea, vlahii din toata Bulgaria"
au fost supuvi de-a dreptul arhiepiscopului din Ohrida. Prin Bulgaria se
1ntelege Intreg teritoriul anexat de bizantini, prin urmare nu numai partea
apuseana a Macedoniei, cu centrul in Ohrida. ci i regiunea din sudul Du-
narii, care nu fusese incoiporata pin atunci. Prin aceasta Imparatul creeaza
vlahilor, intocrnai ea i turcilor vardarioti, o situatie piivilegiatà, Ii exi-
meaza" adica de sub jurisdictia episcopilor bomb.. 0 asemenea situatie de
favoare au obtinut la inceput vlahii i In cadrul statului sirbesc. Regele
tefan Prvoven6ani Ii supune adica, pe toti \rlahii regatului sàu jurisdic-
1 Klaié, Povjest Hrvata, III, 1, p. 18 : toturn regnum Croatiae et Vlachi in eo existentes
cum potentiis comm.
2 V Bogrea, In Anuarul Institutului de istorie nationaM, 1, 1921-1922 (Cluj), p. 379 (dupik
Ed. Elissen, v. 971).
www.dacoromanica.ro
tiunii arhiepiscopului sirbesc, care i0 avea atunci re;edinta in manastirea

E vorba, desigur, despre vlahii ce se aflau in teritoriile de curind cu-
cerite de la bizantini. In veacul al XI-lea, tot sub stapinirea bizantina,
favoarea deosebita de care s-au bucurat vlahii a obtinut o forma' 0 mai
concretä, infiintindu-se pentru ei o episcopie proprie : (intazorri]) Tcrw
f3Adawv, al carei teritoriu insa nu se delirniteazal. In vcaeul urrnator
aeeasta eparhie apare cu re§edinta fixa, I ,9.p6vo.; ppEccv6-ric trot. (Wzow,
adica in Vranje2. Situatia acestei episcopii constituie o abatere de la normele
canonice. Ca a fost tolerata §i chiar reconfirmata de Bizant i apoi de
regele sirbesc, pare a fi cel mai sigur indiciu ea reprezenta un drept eiv-
tigat, recunoscut atit de autoritatile statului, cit 0 de biserica. Episcopul
vlahilor dispare apoi pentru citva timp, pentru a fi mentionat numai in
anul 1335, cu re§edinta mai inspre sud, la Lerin sau Prilep. De aceea, se
pare ca sub sirbi el nu s-a mai bucurat de un tratament exceptional §i mai
tirziu a disparut definitiv.
In listele pe care le cuprind daniile man5stirc0i, Novakovi6 con-
stata un numar prea redus de preoti vlahi : doi pentru vlahii manastirii de
la Banja, Custodie §i Dimitrie, unul pentru cei de la Hilandar §i unul
pentru vlahii de la 2i6a, acesta din urrna cu numele Mic. Un Ioan,
preotul prea sfintei episcopii a vlahilor, iscale0e pe un manuscript din
veacul al XI-lea, pastrat in biblioteca bisericii Sf. Clement din Ohrida.
Parintele N. Popescu crede c aceastg, episcopie a fost a arominilor, ceea ce
insa nu pare probabil, cita vreme privilegiul autonorniei este a§a de vadit
kgat de regiunea Moravei, iar sediul ei a fost in Vranje3.
Vlahii sau morlaeii naarturiseau i dupà deplasarea lor aproape toti
credinta ortodoxa. Nurnai in Croatia gasirn §i morlaci eatolici, turn erau
desigur cei ee in anul 1433 asigurau anume favoruri bisericii 8f. Joan
din Lika. In majoritatea lor insa §i vlahii din Croatia erau erc0ini orto-
doc0, ceea ce apare clar mai ales din scrisoarea episcopului Nieolae din
Corbavia (Krbava) catre arhiepiseopul din Spalato (1396)4 : Murlachi-
nullam decimam solvunt, nec tempore meorum predecessorum solverunt. Pentru
cuvIntul ea nu erau catolici, nu solveau ei decime nici pe insula Veglia.
Un preot al vlahilor, Crancus presbiter Blaccus, se pomene0e in aetele ra-
guzane chiar in 12785.
Byzantinische Zeitschrill, I, p. 257.

2 Ibidem, II, p. 60. Cf. studiul lui N. Bilnescu, Ethnographie el role militaire du theme
de Bulgarie, in Balcania, VI, p. 48-52 ; lectura 8pecoóyou credem cà e greOtil.
3 I. Snegarov, Istorija na Ohridskata Arhiepiskopija, I, p. 192. N. Popescu, Preoli de mir,.
Bucureiti, 1942, p. 14-15."
4 Farlatti, Illiricum Sacrum, TV , p. 98.
5 C. JireCek, Die Wlachen und Maurowlachen. p. 120.
www.dacoromanica.ro
Evolutia situatiei bisericesti a vlahilor din Wile slave ale Peninsulei

Balcanice ne duce la un punct de plecare foarte Indepartat, dincolo de cuce-
rirea imparatului Vasile II, pina, in vremea tarilor bulgari. In tot cazul,
In epoca de plamadire a poporului romin si acesti vlahi se gaseau la.
rasArit de linia Isaurilor (anul 731), care a impartit peninsula definitiv
in doua zone distincte : una bizantina, si ortodoxa, iar alta latina si
cat olica, 1
Scoaterea vlahilor de sub jurisdictia episcopilor locali si supunerea
lor de-a dreptul arhiepiscopului din Ohrida si mai tirziu, celui din 2i6a,
constituie o abatere de la dispozitiile dreptului canonic al bisericii A,-
skitene ca si crearea unei episcopii lipsite de un teritoriu propriu, bine
delimitat. De aceea ne socotim Indreptatiti a considera dispozitiile Im-
pilratului bizantin drept o favoare deosebith, acordata unei populatii
vechi care nu mai dispune nici de un teritoriu propriu, nici de un nu-
mar prea important de credinciosi2.
1 C Jire6ek, Geschichte der Serben, I, p. 45. Cf. L. Duchesne, Eglises siparies (Paris,
1905), tn capitolul L'Illyricum ecclisiastigue, p. 273.
2 Vezi si Gybni M., L'evi-hi vlague de l'archevechi bulgare d'Achris aux Xle XIV°
siedes, In Eludes slaves el roumaines, I, Budapesta, 1948, p. 148-159, 224-233.
www.dacoromanica.ro
CARACTERUL ETNIC AL VLARILOR
Numele vlahilor
Termenii vlah, morlac, morovlah etc., pe care i-am intilnit in izvoa-
rele bizantine, sirbesti, dalmatine, venetiene, bosniace sau croate, slut
numai nume deosebite atribuite resturilor de traco-iliri romanizati din
jum6tatea nordica a Peninsulei Balcanice de care populatiile conlocui-
toare i dominante.
AstAzi nici termenul de vlah si nici cel de morovlah nu mai pastreazg
vechiul Inte les pe care 1-au avut cam pin a. in secolul al XVII-lea. In cele
patru veacuri i jumAtate care s-au strecurat de la nAvAlirea turcilor
pinA astázi, asimilarea acestei populatii, care era totusi numeroasA, a
fost atit de desávirsitA, incit termenii vlah ii morlac, pierzind vechiul In-
teles, au evoluat secol de secol ori s-au adaptat noilor imprejurári localnice,
in asa chip, incit au putut s producl o confuzie 1 cu privire la caracteru
etnic al vlahilor medievali. In aceastä privinta insa credem eg nu mai poate
sA existe nici o indoialà.
Cel mai vechi monument literar slay in care gAsim termenul vlahi
-este Viata lui Metodie din secolul al IX-lea. Dar aid iz Vlah inseamn'a
Italia si pe italieni. Termenul s-a intrebuintat la Inceput de cgtre slavi
pentru denumirea Intregii populatii romanice. Atunci au invatat i ungurii
de la slavi s numeasc6 pe italieni olasz, iar pe romini oldh. In Peninsula
BalcanicA, termenul acesta a fost rAspindit tot de cgtre slavi, de la care
1-au imprumutat i bizantinii2. E firesc deci ca bulgarii i slrbii care nu
1 Vita Me (hada (la Niederle, Slouanski Starofitnosti, 112, p. 302), cap. V.
2 Motivul pentru care bizantinii au fAcut acest Imprumut de la slavi trebuie cAutat
In Imprejurarile istorice ale secolelor al VII-lea IX-lea : ei pierd In primele decenii ale seco-
lului al VII-lea aproape Intreg teritoriul romanizat din junatatea nordica a Peninsulei Balcanice.
CInd revin ftntr-o parte a acestui terltoriu, vechea populatie romanicA a oraselor era acum
4:lesfiintatA, iar resturile care au supravietuit apar acum degradate sub raport social. Bi-
www.dacoromanica.ro
140 VLAFIII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU
cunosteau all a populatie romanicg decit pe a vlahilor, aflgtori in mijlocur

lor, sg Ii numeascg cu acest termen. Dar incg in secolul al XI-lea mgrtu-
riile istorice mentioneazg in orasele de pe coasta dalrnating si in preajma
lor, o altg populatie vorbind o limbg deosebitii, de a vlahilor i italienilor:
Existg de fapt documente slave in care si aceastg populatie dal-
mato-romanicg i anume raguzanii, se numesc vlahi. Astfel, cind banul
Matei Ninoslav din Bosnia confirmg (1234-1240) privilegiilel pe care ante-
cesorul sgu, banul Kulin (1189) le-a acordat raguzanilor, se fixeazg i urmg-
toarele : ako vjeruje Srblin Vlaha, da se pri pred knezem, ako veruje Vlah
Srblina, da se pri pred banom, adicg dacg pirgste vreun sirb pe un vlah,
s5, se judece in fata cnezului (raguzan), iar dacg pirgste vreun vlah pe un
sirb, sg se judece inaintea banului (bosniac)". Aiei cuvintul vlah inseamng
raguzan", de origing romanicg, iar srblin supus al banului din Bosnia".
eg termenul 'Oak, are aici acest inteles, dovedeste o diplomg a lui Stefan
Prvovealani (1215-1219), in care citim : i da ne jemije Srbiin Vlaha bez
suda, ceea ce intr-o lating contemporang sung astfel : et ut Manus non-
apprehendat Raguseum sine indielo.
De altminteri acestea sint singurele documente care intrebuinteazg.
cuvintul vlah in acest sens.
1n cancelaria regilor sirbesti rilmine permanent in uz termenul
vlah pentru a denumi resturile autohtone romanizate din cuprinsul tgrii
lor in secolele al XIII-lea, al XIV-lea si al XV-lea. Astfel, cind regina
vgduvg Elena (1280) face o donatiune mdngstirii Sf. Nicolae de pe insula
Vranjina (lauul Scutari), ea dispune ca : ot vlastel velikih ali malih i vla-
du.§tih pro6ih, iii je Srblin iii Latinin iii Arbanas iii Vlah..., adicg : dintre
boierii man l. sau ink," i ceilait,i nobili, fie sirb, fie latin, albanez sau vlah,
eine ar indrgzni sg vateme sau sg ia ceva de la acest dint hrarn, sg-si
atragg minia i pedeapsa regelui". E clar c aici sirbii sint supusii sta-
tului sirbesc, c5 latinii sint orkenii de origine romanicg, i cg albanezii si
vlahii sint cele doug populatii autohtone din Peninsula Balconied,.
Intr-un document al lui Stefan Urc§ (1300), prin care se innoeste o
donatie acordatg unei mgngstiri de lingg Skoplje, se spune2 : i kto ulezi u-
zantinii nu mai recunosc pe acesti romanici ca facind parte din populatia de buil a imperiului.
Romei" sint de acum grecii Insusi. In Dalmatia lnsä unde dominatia bizantina nu s-a intrerupt
atit de brusc, vechea populatie romanicd a insulelor, care a reusit a rezista cuceririi slave, e cu-
noscutd de Porfirogenetul sub numele de Romanoi, In deosebire de Romei. De altd parte, slavii
meridionali vor numi pe bizantini de acum permanent Grci (greci), de build seamd sub Inriu-
rirea romanilor balcanici. Rationarnentul acesta se interneiazii pe observatiile juste ale lui Ji-
reeek (Geschichte der Serben, I. p. 79) si ale Ini Ernest Dihninler ( fiber die dlleste Geschichte der .Sla-
yen in Dalmatien, tipdrite in Sitzungsberichie der kais. Akademie der 11 issenschalten, Viena, 1856,
vol. XX, p. 368).
1 Novakovid, Zak. Spomenici, p. 146-147, 144-146 0 Glasnik, 47, p. 304-311.
2 Ibidem, p. 618.
www.dacoromanica.ro
CARACTERUL ETNIC AL VLAHILOR 111
1ezi zabel iii Srblin, iii Vlah iii Bulgarin" adica : eine intra in acel loc
ingradit, fie sirb fie vlah sau bulgar" ; k4i apoi adauga: i vsaki kto prichodi
-na nj, ljubo ark ili Blgarin, iii Srblin, Latin, Arbanasin, Vlach..., adica :
oricine ar veni (la tirgul rnanastirii) fie grcc sau bulgar, fie shb,
latin, albanez, vlah", s plateasca vama legalf.
Aceea0 distinctie o face 0 cancelaria tarului Dugan (1345), cind scu-
te§te pe raguzani de plata vainii impuse de boierul Dabiiiv in Trebinje' :
,s5. nu ia Dabiiv raguzanilor nici vama, nici vreo alta taxa, nici negusto-
rilor raguzani nici vlahilor §i nici hirbilor..." ; iar intie oamenii dal-114i nnui
13oier din Igtip (1353) de ace1a0 tar, se aminte0e un lllanoo Vlah, apoi
un Gin Arbanasin, un Dragoslav Vlah, dar i un Dragoslav Srbin.
Prin urmare afirmatia lui Jirgek, ca, in secolul al XIV-lea toti pas-
torii (cu exceptia albanezilor) treceau drept vlahi2, trebuie luata In sensul
el vlahii ramin exclusiv pAstori, iar aceia dintre ei care se ocufiau cu agri-
cultura treceau drept sirbi §i se pot considera serbizati. Chiar 0 in
secolul al XV-lea, cind vlahii incepusera a se impr4tia din pricina inva-
ziunilor turceiti, termenul vlah era intrebuintat de cei din urma domnitori
sirbi3 cu vechiul sau inteles : Oricine ar merge din tara noastra pentru
negustorie la Raguza, fie sirb sau vlah, sau orice om ar fi, A, se dud, liber".
Acum 0im ca. de fapt in secolele al XIV-lea 0 al XV-lea un mare numar
de negustori, turmari san chirigii vlahi mergeau din interiorul penin-
sulei la Raguza, pentru a duce plumb, brinza ori alte marfuri 0 a se in-
toarce cu caravanele de sare.
Statutele ormului Cattaro, din secolul al XV Ica, ne au pastrat un
asemenea articol, in care, vorbindu-se de populatia dimprejurul cetatii,
se face distinctie intre albanezi, slavi i vlahi4 : Et si aliquis forensis seu
arbanensis, Sclavus vel Vlachus interfecit aliquem civem Catharensem et
iestibus non potuerit probari, apoi intr-alt loc : comes et judices habentes
Deum pro oculis possunt ipsum, arbanensem, Sclavum vel Vlachum poni
facere ad tormentum...
Deci atit in interiorul statului sirbesc, cit t i pe litoralul hudic al Dal-
matiei, pina, in secolul al XV-lea, s-a intcles hub vlah pastor ul sau turmarul
ant ohton romanizat.
Totu0 invatatul sirb Stojan Novakovi é credea5 c crau o data,
cum exista Inca si azi, intre grupurile de pastori nomazi din Serbia i de
aiurea, cete de pastori romaniei originari din Pind ;;i din Balcani, care
1 Novakovié, Zak. Spomenici, p. 306-307.
2 C. Jiree'ek, Staat und Gesellschaft..., I, p. 69.
3 C. Novakovié, Zak. Spomenici, p. 203-204, 218-221, 221-225, 227, 231-236.
4 Didem, p. 3.
6 Archly liir slavisclw Philologie, 33 (1912), p. 457.
www.dacoromanica.ro
vorbeau un dialect romanic. Dar totul ne demonstreaz i existenta unor

grupuri sirbesti, analoge, care treceau de vlahi, deoarece semnificatia ade-
varata, a cuvintului exprima nu specificul etnic, ci starea nomadd, ca un
mod de trai opus celui urmat de agricultori". Pentru sustine parerea, No-
vakovid citeaza marturia mai multor hrisoave din epoca Nemanizilor'.
Astfel, din hrisovul manastirii 2i6a invoca fraza : Iar venitul de la popi
sau vlahi sau oamenii birnici, ce este bir popesc, care se ia de la oameni,
a se ia toate pentru aceasta biserica", pentru a demonstra modu 1
in care sint pusi fata in fata. vlahii i agricultorii. B. Petranovid constata
odinioara2 c regele Stefan a putut intelege sub vlahi numai tarani
care lucrau pamintul : De aceea se vorbeste de birul ce-1 datorau
preotilor, iar birul 11 formeaz i azi bucatele pe care le dau tarani
in fiecare aq preotului". Petranovi é vrea s spung 'ca in cazul de fata.
vlahii sint tratati intocmai ca i Omni i sirbi, in ce priveste obligatia
lor fata, de preoti. Noi adaugam c supunerea tuturor vlahilor din
regatul sirbesc sub jurisdictiunea iè i constituie dovada peremptorie
e& erau socotiti drept o colectivitate parte. Nici canoanele nici tra-
ditia bisericii ortodoxe nu concep vreo discrirninare intro clasele sociale
apartinatoare aceluiasi popor. Dar nici dispozitia ce o ia regele Stefan De-
6anski in hrisovul sau : Sirbul sa nu se insoare intro vlahi iar de se va
insura, sit o duck intro meropi", nu confirma, parerea ea) aici e vorba numai
de pastori", caci eu prilejul unei revizuiri ce s-a facut acestui hrisov,
citdva ani mai tirziu, in loc de fraza sa, o duca, intre meropi" se zice sa
devina calator". Regele face de fapt distinctie intre sirbi i vlahiIi pentru
a impiedica legaturile de casatorie intre ei, Ii ameninta cu pedeapsa redu-
cerii in stare de meropi, ceea ce corespunde rangului social al calatorilor".
0 asemenea masura luaserd in anii 1247 i 1273 si venetienii la Zara, oprind
casatoria orasenilor cu slavii3, pentru a preintimpina slavizarea orasului.
in fine, eel mai serios argument pentru parerea sa 11 &este Nova-
kovié in majoritatea numelor slave care se gasesc la vialil. Fara indoiall'
a numele slave la vlahii din Serbia, ea si la cei din preajma litoralului
sudic ori din Croatia, sint mult mai numeroase decit cele proprii.
Dar acesta e un fenomen care Ii are explicatia in influenta covirsi_
toare slava, sub care au stat vreme de citeva veacuri.
Pe acesti vlahi din regatul sirbesc raguzanii ii cunosc deci si ii men-
tioneaza sub acela0 nume : Petrns juin& Peruoselaui, Blacus monasterij
1 Articolul säu Les problemes serbes, In capitolul L'éthnographie des pays serbes au moyen
dge ; les seigneurs, le bas peuple et la nationalité, p. 446-460 din op. cit. Ceva mai detailat discutil
Novakovid aceste chestiuni in Selo din Glas (XXIV), Belgrad, 1891.
Rad, XVI, p. 66.
3 Mon. Sl. Men, 1, P. 70 si 170.
www.dacoromanica.ro
CARACTERUL ETNIC AL VLAHILOR 14 X
de la Morada (1278), o mare manästire sirbeasca, al carei hrisov de inM-

tare nu ni s-a pastrat, dar despre care stim ca a avut vlahi, ca i celelalte
manastiri. De asemenea, se mentioneaza la Raguza i un vlah de Mile-
seval. Conventia din anul 1357 vorbeste lämurit atit de vlahii din Serbia
(Sclavonia), cit si de cei din Dradanica, Cana li, Trebinje, Vermo, Rudine,
Chelmo si Bosnia, deci despre vlahii de pe intreg hinterlandul muntos,
care era presarat cu catune de ale lor. In genere se poate spune c ragu-
zanii intrebuinteaza din secolul XIII-XV permanent numele de vlah"-
pentru populatia vlahilor din Peninsula Balcanica, en care veneau in
legaturá. Dar tot asa numeau raguzanii i pe rominii din Tara Romineasca :
Vlachi voivode lifirce (1416)2.
Inca Jiredek a relevat imprejurarea ea de eiteva ori aceiasi vlahi se
numesc si in documentele raguzane morlaci. Astfel in anul 1367, cind fu
trirnis un raguzan ad Moroclachos, pentru a stringe mercenari, si in anul
1378, cind regele Tvrtko oferi Raguzei trei sute soldati ii tot atitia moro-
vlahi. Acest termen de origine bizantina (Mccup613Accxo vlah negru"),
corespunzind sirbescului Saravlah de mai tirziu, cuvint pe care venetienii
1-au preluat de la bizantini cind au stapinit Dalmatia (sec. al IX-Ica si
al X-lea), 1-au pronuntat mai intli Maurovidco, de la care s-a format
apoi Morovlaco (Statutul din Segna, 1388) i Morolaco ( = Moro(v)laco)
(1344, Mon. Sl. Mer., II, 219) si in fine Mor(o)laco sau Murlaco3. El se in-
timping pentru prima oara la presbiterul din Dioclea (sec. al XII-lea) si
e pus in circulatie In secolela al XIV-lea si al XV-lea, de care cancelaria
republicii venetiene. Prin influenta signoriei, termennl Morlacus a fost
adoptat apoi si de catre orasele dalmatine, care totusi nu-1 intrebuinteaza
in mod consecvent, ci alternindu-1 cu termenul Vlahus, aceFta din -arm&
incetatenit si la croati, impreuna cu variant a Olacus, din cancelaria ange-
vina. Fireste ca aceasta regula general& se poate urm&ri numai pina catre
finele secolului al XV-lea, cad de la data aceasta, imprastiindu-se resturile
de vlahi de pe locurile unde au staruit citeva sute de ani, si-au pierdut
o data cu specificul i numele pe care-I purtasera mai inainte.
De aceea, in sursele venetiene, vorbindu-se de vlahii de linga Catt aro,
pe care raguzanul Mauro Orbini Ii numeste spre sfirsitul sccolului al XVI-lea
Inca tot Vulachi sau Valachi4, intimpinam termenii Murlachi, Morlachi
(Mon. Sl. Mer., p. 175, 436-437, XXII, p. 228, 308) in tot cursul
secolului al XV-lea.
1 C. Jiraek, Die Wlachen. . p. 112, 113.
2 Ibidem, p. 125.
3 Aceasta etimologie-e data de Miklosich. RaCki, Novakovie, Jirecch, Kadlec, Vassilich,.
Tamaro etc. Apropierea more (mare)§i vlah e imposibila. Ea nu poate fi Intiritii nici istoriceste,
dcoarece vlahii n-au stat pe litoral, linga mare, ci In hinterlandul litoralului.
4 II regno degli Slavi, p. 358.
www.dacoromanica.ro
1 t4 VLAHII NORD BALCANICI IN EVUL MEDIU
Cronica lui Miha Madii deBarbazanis folose§te insa termenul de Wahl;

vorbind de cei din Cetina, pe care regele Ludovic Ii nume§te tot in 8ecolu1
al XIV-lea (1345 0 1372) 011achi, iar venetienii, in 1344, Morolaci (duos
catunos Morolacorum), cum ii numea §i tragurianul Michoy Mathei in
anul 1348 (Morlaci)1. Aceleimi populatii i se da deci de unii numele de
vlah, iar de altii, numele morlac. Pastorii care incalcau hotarul tragurie-
nilor in jumatatea a doua a secolului al XIV-lea, se numesc Vlachi in
extrasele documentare ale lui Lucius, iar in documentul din 1362, iara0
gens Morlachorum. In documentul din 1405, care prive0e de aproape pe
Frankapanii aflatori in stiinse legaturi cu venetienii, se vorbe0e de
morolaci san olahi (morolakis sen olakonibus; olakorum sen morolaeorum),
iar eind in 1437 .se incheie intelegerea intre banul Petru i republica Vene-
tiei, se identifica cei doi termeni aliquis Vlachus seu Morlacus. Nu-i lipsit
de interes nici faptul ca, in 1422, cind se prezinta la Venetia o delegatie
din Zara, documentul cancelariei de acolo, inregistrind in dialectul vene-
tian plingerile trimi01or, foloseste termenul Morlachi, iar cind inseamna,
in limba latina, raspunsul signoriei, folose§te termenul de vlah.
In documentele croate, scrise latine§te sau in limba croath aproape
consecvent se intrebuinteaza termenul Vlachus sau vlah. Numai o singura
data, in documentul cneazului Ivan Frankapan din anul 1468; de pe insula
Veglia, se foloseste i termenul Murlak, dar §i atunci se explica : Vlasi
-al Murlaki2.
Indeosebi din privilegiul banului Ivan Haiti Frankapan se vede clan
ca sub vlahi avem sä intelegem o populatie deosebita, caci vlahii din acest
document se disting atit de croati (Hrvatin) cit 0 de sirbi (Srblin). Deo-
sebirea aceasta, apare i din documentul prin care regele Ludovic (1345)
doneaza NelipiCilor cetatea Sinj i districtul Cetinei cum.... eorum incolis
sen populis, Croatis et Olachis. Ea apare 0 din epistola raguzanilor (6 august
1426) catre regele Sigismund3 : Qui Teucri bis Crohatie fines hostiliter
in,vaserunt, predatique fuerunt ibidem magnam predam Crohatorum vide-
licet et Vlacorum ibidem permanentium, precum 0 din raspunsul pe care
dadura venetienii in 1450 oraplui Sebenico4 : predicta civitas vestra
Sibenici in maximum errorem ac scandalum cum ceteris vicinis suis Mona-
chis ac Hervatis... incidet. Aceasta distinctie se face apoi in termeni de
tot clari, mai pe urmh, in documentul din 1504 de pe insula Veglia :
che el primo patron della possession, ... sia stato corvato cioe schiavon, et non
1 Cod. Dipt., XI, p. 442: ipsi Morlacchi inlideles domini regis Ungariae, qui accesserunt
sub prolletione communis Tragurii...
2 Mon. Hist. jur. SI. Mer., vr1, p. 255.
3 G. Jireèek, Die Wlachen..., p. 117.
www.dacoromanica.ro
CARACTERUL ETN1C AL VLAI-111.0R 145
murlaco... ; apoi se mai intareste Inca, o data : corvatinus sive corvatus...

natione corvatus...
0 serie de marturii putem adauga la aceste documente, care dovedesc
cà vlahii sau morlacii din vestul Peninsulei Balcanice constituiau o popu-
latie aparte, dupa originea lor, i c ei mai vorbeau o limba romaniel
pina in secolul al XVI-lea, pe alocurea i In secolul urmator. Din aceasta
limba deriva graiul care s-a vorbit in Veglia "Ana In secolul trecut, iar in
Istria se mai vorbeste Inca i azi.
Cea mai veche marturie este a Presbiterului din Dioelea (jumatatea a
doua a secolului al XII-lea)1, care povesteste cum au ocupat bulgarii Mace-
donia dupa ce s-au asezat In Peninsula Balcanica : (Inde debellando) totam
lifacedoniarn... post haec totam provinciam Latinorum,, qui illo tempore
Romani vocabantur, modo vero Morovlahi, hoc est Nigri Latini vocantur.
In marturia aceasta foarte pretioasa, din secolul al XII-lea, putem
constata doua lueruri de mare importanta. 1. Ca morovlahii erau conside-
rati ca urmasi ai romanilor, o traditie istorica pe care o intimpinam cam In
aceeasi vreme si la scriitorii bizantini (Kekaumenos, Kinamos) si 2. Ca
numele morovlahilor e interpretat exact : Latini Nigri, ceea ce cores-
punde intelesului pe care 11 are cuvintul gr..Mccupoparc. Traducerea veche
croatO confirma aceasta interpretare svu zemlju latinsku, ki se onada
.Rimljane drahu, a sada se zovu Cmi Latini. De remarcat e numai ca din
versiunea croata lipseste termenul corespunzator pentru morovlah.
La inceputul seeolului al XVI-lea, Felix Petantius distinge tocmai in
regiunile muntoase pe vlahii bogati in turme de rascianii de linga, Dunare
§i Sava2.
Dar in special despre vlahii din tinutul muntos (regio montana),
care e pustiu din pricina invaziilor acerbe ale turcilor (Turcorum erebris
incursionibus deserta iacet) i care seintinde ping in apa Cetinei, ne-a pas-
trat Domenico Negri (Geographioe commentariorum libri XI, Basileae,
1557, p. 103) urmatoarea marturie clasica3: homines proceri corporis ac
validi, venesti facie et qui Mane, licet corrupte, inter loquendum non pauca
proferant vocabula, segue Romanos fuisse, ibique prioribus temporibus
in, coloniam deductos pertinaciter asseverant : isti regionem montanam pene
omnem tenebant, nam his Turcornm crebris incursionibus deserta iacet,
sed nee haec soles etiam quae hactenus ac deinceps in provincia scribemus
interius a mari, ab aliis gentibus ant deleta nut dissipata sunt, praeterquae
1 Schwandtner, III. p. 478.

2 C. Jire6ek, Die Romanen in den Sleidien Dalm., I, p. 41-.
3 Ibidem.
1 O. c. 2925.
www.dacoromanica.ro
in montibus sita, ea enint restant ac in eorum potestate praeter pauca quae

ad mare esse diximus, ea maiori ex parte Veneti obtinent.
Interesantg este pa'rerea cunoscutului Ludovicus Cervarius Tubero
patrician al Raguzei i cgluggr benedictin pe insula Melita (a scris intre-
1490 1522), care, vorbind in ale sale Comentarii" despre incursiunile
lui Mahomed II in Bosnia, zice : Nam cum per illiricum inexplorato
utpote securus hostium, regulis, ut dixi, contra fidei religionem interfectis,
iter faceret : in eum Nomades Illyrici quos Valachos vulgo dicunt, duce
Vladislao Cossieio, e montibus qui Dalmatas a Moesis dirimunt, decurrentes,
impetum fecerunt, atque ita eius agmen, perturbarunt, ut bona ex parte Turcae
in fugam sese, relictis impedimentis coniicerunt. De altminteri Tubero
cunoaste i pe rominii din nordul Dungrii, la care le zice geti sau
morov
Scriitorii croati2 din aceastg epoch considerau pe vlahi i morovlahi
de aceeasi obirsie ca i rominii din Dacia romang. De aceea episcopul 8imun
Koie'i6 din Modrussa, care va fi avut prilej cunoascg din nemijlocitg,
apropiere, zice : Pobediv Traian tu zemlju naseli ju Rimljan ; 6eso radi 1
nine tvrdet Morovlasi, da Rimljane sut, adiCh, : invingind Traian acea targ
(Dada), o colonizg cu romani ; din care pricing morovlahii afirmg
si scum ca, sint romani". Ori intr-alt loc : Sazida (Traian) most kamen na
Dunaju, po nemU gredijahu Rimljane od srbske zemle na rdeljsku zemlju i
morovla§ku (construi Traian pod de piatrg pe Dungre, peste care trecuri
romanii din tara sirbeascg, in Transilvania i Morovlahia").
Ivan Pergosié, care a tradus in limba croatg Tripartitul lui Ver-
boczy (1574), transpune astfel pasajul cunoscut din P. III, tit. XXV,
§1 : lesu neki Vughri, neki su Sasi i nyemehy, neki su Chehi i Sloveni,
Schwandtner, Scriptores rerum hungaricarum veteres ac genuini, II (Viena, 1746)s
p. 225. Intr-un pasaj ulterior spune tot Tubero : Paucis post diebus, circiter quingenti Turcae,
parttm equites, partim pedites, praedae incitati aviditate, rursus in maritimos Dalmatas incursio-
nem lecerunt ; qui quum temere in agrum Scardonitarum, natura rnontibus asperis rnunitum,
penetrassent, locorum angustiis, simulque Cossuli, ex co genere hominis qui ae Romanos
pedant, astu, paene interclusi, vix inde, ad quadraginta ex suis arnmissis, praeda nequidquam
petita, evasere. Id sane taenuis admodum solatii fuit Dalmatis, pro tot cladibus per eos dies accepfis
(p. 240). Cam tot asa de interesant se eJcprinià Tubero i despre romlnii de la nordul Dunärii :
Huius (Valahiae) incolae regionis, in parte magis, quam sub imperio Hungarorum degunt ; ab Hun-
garis lingua et institutis dillerunt ; romana enim lingua, licet non incorrupta, utuntur (p. 209-210)
itaque regiones hungarico imperio subiectas multae inco/unt nationes, guae inter se linguis
dif ferunt . . . alia nempe lingua Sclaveni . . . utuntur . . . alia Getae, qui ab ipsis Hungaris Moro-
Wald appellantur, his nempe sermo, quanquam non incorruptus, Romanus est (119). Despre regele
Matei : Hic autem Rex, quum paterno genere Geta esset, quam gentem ab eorum asperiore cultu
commodiore ad componenda verba graeca voce Morovlacos nostrates nuncupant, sese Corvinum,
ut dictum est, apellavit . . . seu forsan, consuelo Regum vitio, assentatoribus facile crediderit, se a
Romanorum civium veteribus colonis, qui Geticum agrum nunc quoque magna ex parte incolunt
progenitum est (p. 113). Se vede limpede cä i Tubero, considerind pe romlni de morovlahi,.
11 stia si pe acestia din urma cá apartin aceleiasi populatli ca i vlabil.
2 liken& lugosl. Akad., s.v. Morovlah, morovialki.
www.dacoromanica.ro
koteri kerstjansku veru valluju. Obertoga su neki Morovlasi, i Rusniaaki a

neki su Szerbli, i Bolghari, koteri Gharchku Bludnost naasledujn. Pergosié
traduce pe rolachi ai lui Verböczy cu Morovlasi, sub care intelege pe
rominii din Transilvanial.
Autorul anonim al operei Alter und neuer Staat des Königreichs
Dalmatien (Nurnberg, 1718), care a utilizat pentru scrierea sa izvoare mai
vechi, spune : Die reehten Morlachen so in obbeschriebenen Gebiirge wohnen,
sollen und wollen noch von den alten .Römischen Colonien iibrig seyn, und
annoch die Lateinische Sprache, obzwar zimlich corrupt, reden. Andere su-
chen ihren Ursprung in denen angrenzenden Ländern, von dar sie die Tiir-
kische Grausamkeit vertrieben (II, 105).
Celebrul lexicograf Iacob Mikaglia almgce§te, in dictionarul sgu
(sec. XVII) : Moesia inferior, Dacia = morovlana zemlja"2.
Dar i dupä ee s-au imprIstiat vlahii In Veglia, Carniolia §i Istria,
mai gAsim relatári despre romanitatea lor. Astfel Conrad Gesner in Mithri-
dates spune : In Adria versus Istriam, non procul Pola, insula est, quamVelam
ant Veglam vocant, bidui forte navigatione Venetiis distans, non parva, cuiss
incolas lingua propria uti audio, que cum finitimis illyrica et Italica com-
mune nihil habeat. Gesner si-a luat informatiile de la protestanti veglioti3.
Scriitorul venetian Marc'Antonio Nicoletti (.1. 1596), vorbind despre
Carniola... provincia di Germania nell'estreme punte chiusa dall'Istria, dalla
Crovatia, dalla Carintia e dal .Friul, spune : E di,stinto... tutto ii paese in
tre Para : L'una vicina a Popoll delta Carinthia ; detta Carniola irrigua...
perche gode ii commodo... del Sano, della Lubiana e di altri Feumi.
chiamata seeea, per esser inuero tutta sassosa, arsicia e bisognosa
d'acque... vivono i Giapidi, o Carsi o Tarsi, che cosi gli chiama il gran Pio
secondo n,ell'Europa sua, huomini pastorali, di bello aspetto, di corpo dritto
et elevato, di pacienza bellicosa e di tanta altrezza, che cosi ignobili refe-
riscono la lor prima origine alla nobilta 1?omana. Confondono cone schiave
molte parole Romane ma traviate dalla vera pronuncia e per non imprimer
alcuna macchia nel sangue non cercano la conversatione de' posteri con altri
maritaggi che con le persone paesane4.
In fine5, episcopul Tomasini de la Cittanuova (1650) scria el :
Li Morlaechi che sonno nel Carso hanno una lingua de perse, la quale in,
1 K. Kadlec, Stelana Verbecija Triparlitum (Belgrad, 1909, In ed. Acad.), III, 25, p. 211.
2 Rjeenik lugosl. Akad., s.v. moroulaki.
3 Bartoli, Das Dalmalische..., p. 202. Autorul crede tnsà cA Gesner a Inteles aici limba
dalmatit (vegliotA).
4 b idem.
5 C. Jiree'ek, Die Romanen in den Siddien Dalmcdiens, I, p. 38-91. Cf. Bidermann, Die
AIL
Romanen..., p. 82.
www.dacoromanica.ro
148 VLAHI I NORD BALCANICI IN EVUL MEDIU
molti vocabuli e simile alla latina, iar Ireneo della Croce, descriind pe cicii
din Obdina, Trebié 1i Padrió in imprejurimile Triestului, spune cà ei usano
un proprio (idioma) e particolare consimile al Valacco, intracciato con diverse
parole, e vocaboli Latiai §i care, ceea ce e mai important : addimandansi
nel proprio linguaggio Rumeri.
Aceasta din urma informatie prezinta de fapt o capitala importanta
eaci aflam din ea, pentru intiia data, ca cicii de linga Triest se numeau
in limba proprie rumeril. Tot asa se vor fi nurnit ei i cind se aflau in Ve-
lebit,in Bosnia sau in vechile provincii Chelmo (Hum) ori Zenta (Zeta).
Astazi Insa istrorominii se numesc ei insusi vlasi". Numele de vlahi,
morlaci, cici sau 118COCi sint cum am mai vazut, date de oficialitatea
slava, venetiana sau austriaca, intocmai asa cum ungurii secole intregi,
i-au numit pe romini oldh, oldhok, vlahi, valahi, fara s pastreze in
documentele lor din secolele al XIII-lea XVI-lea niciodata numele
adevarat2.
Limb a vlahilor
Documentele noastre scrise in limba veche sirbeasca, latina, it a-

liana sau sirbo-croata nu cuprind probe din limba vlahilor rasfirati In
provinciile slave ale Peninsulei Balcanice. Exista, totusi o serie intreaga
de nume de persoana si toponimice care arata romanitatea populatiei
vlahe sau morlace.
Dintre acestea3, in apus, cel mai vechi e numele lui Ozanulo remarcat
de Jire6ek intr-un document din anul 852 linga Spalato. .Negulus de la
1 Jiretek numeste pe vlahii balcanici stidliche Rumfinen", In deosebire de dalmatinische
Romanen §i interpreteazh textul din Domenico Negri In sensul eh ei ii ziceau Inch romani
(Stoat und Gesellschaft ..., p. 24-25).
2 La mdrturiile citate de noi se poate adhuga o listh venetianh a personalului recrutat pe
seama galerelor. Ea face distinctie, in 1524, Intre nationi, care se chiamh Dalmatini, Schiavoni,
Murlachi. (Duph Lamansky, Secrets d'etal de Venise, p. 556, la Tamaro, La Vénétie Julienne..., II,
p. 497).
In 1470, Gerardus de Collis vesteste eh In Modrus, aproape de Segna, shit adunati peste
20 mii de turci : et omni die cresce ii numero de Zingani, Morlachi, Bosnesi, et altre connatione
(Mon. SI. Mer., XXIII, p. 278).
NumArul mArturiilor care ar putea servi la altfel de interpretare e foarte redus. A stfel
la Raguza se mentioneazA un Vlacus slavus (Mon. SI. Mer., X, p. 267), care poate fi : sclav,
rob (cf. Vlacus famulus, ibid., p. 133) sau cum crede Tamaro : Vlah din Slavonia (Serbia).Venetie-
nit Inch se exprimh o data neclar Morlacchi et altri schiavi gaiardi (ibid., XII, p. 237). In fine,
cronicarul raguzan Nicolae de Ragnina (circa 1545) foloseste expresia slavii sau murlachii"
(Mon. SI. Mer., XIV, p. 245). In aceeasth epoch lush morlacii erau, de 'Apt, rdsfirati si In mare
parte slavizati.
3 Cele mai multe au fost arAtate de Jiraek In Die Romanen ..., I, p. 38-41. Negulus,
Draculus l Dedulus le considerdm sigur romanice, dar avem temei sh credem ch Ozanulo (si
Andriulus), sclavi adult In Dalmatia, poarth mime ce tradeazh influenta dalmatinh sau vene-
tiank (anul 852).
www.dacoromanica.ro
Zara Vecchia apare ea martor in anul 1070, apoi in anul 1080 (Mon. Sl.
Mer., VII, 134, 135) se mentioneazg, pc literal, un Petrus Draculus i Zorzi
Draculus, un Dedullus §i un Chudulus (lingd Spalato). Din secolul al XIII-
lea avem pe Vitule Iadrensis (1289) §i pe vesselo filius quondam Domineul
habitator in districtu Iadre (1289) ; in imprejurimile aceluia*i ora.$ 8e amin-
te§te in 1277 un Pervosclavus Draguli, apoi in aetele raguzane Bon Biaeus
veteranus (1285) i Serban (1278).
Din secolul al XIV-lea ele sint tot rnai dese: Dobruius (in Traii,1319)
apoi In actele raguzane : Negul Vlacus (1323), Simon quondam Nenulli
(1331), Vladoe Ursul Vlachus (1372) 0 BjeloeUrsulovich Moroblachus (1376),
Musbradus Bueorovich Vlachus (1313), Buchorichi de Vragoudol de
Neuesigna (1373), un Blacho in caton de Cernul (1363), Arboriei, Arbu-
lie i Drakul (Dracugl, Drakuljevie), ambele in Trebinje (sec. XIV-XV),
Obrad Radulinovich (1378) §i Ratcho .DiduliC (1378 in Mon. SI. Mer., 38,
p. 164 §i 181)_Danzull, un orbet, egruia consiliul mic Ii dete la 20 februarie
1403, suma de zece perperil, apoi un Danbcl (1467) in Bobani §i in Trail un
Dobrulus (1319). Intr-un registru2 redactat la Zara in anul 1527 gAsesc
de asemenea citeva nume caracteristice : Vidul, Mara Torculazza, Marga-
reta Vidulichia, Maria Vidulichia, Matulichia, Ilut pastor, Margarita de
Thomaso Milulovich, dar probabil i Catharina Franulichia i Juraj
Berbos ii un anume Hegulovid. Aiei apartin i numele de fernei Dobrula,
Drahtla, Prvula, Radula etc.
Mai la nord, eel mai vechi nume romanic e acel Radul in Taglia-
mento, care se pomene0e intre anii 1170-1190, apoi Pasculus Chichio
mentionat la Pinguente in 1329. Numele lui StanZut sin MarinaVranJiMa
prisanika (Veglia, 1419)2, apartine de asemenea unui vlah4. Tot astfel
mai putem inregistra5 pe Krstul Domjenige, jude in Carlopago (1460),
Mikulu (Crkveniea, 1468) 0 Mikul (Veglia, 1464), Zaul (1466), Matui
Rubanovi§6, Drabzul de Obrovac (1395) *i jupan Crnul. Intre numele
culese de Strohalremarchm6 : Domulid, KrapuliC, Dragulov in Trail (1357),
PaskuliC, Radulek, PinculiC, Marandul, Mentul (Veglia, 1300), iar la
Tamaro7 gäsim pe un Misul §i MisuloviC. Pentru Bosnia observAm la Mi-
7 Cod. Dipl., VIII, p. 479.

2 Mon. SI. Mer., XXIII, 289 : RaIul, p. 565 ; Radulovie, p. 202 : Sekulovie.
3 Smiaklas, Cod. Dipl., XIII, p. 3, 5.
4 Mon. Hist. jur. SI. Mer., VI, I, p. 117.
5 Ibidem, p. 225, 241, 34. Cf. p. 263 : Dragula, p. 490 : Sekulovie, Tvrtko, p. 4 : Her-
bula, p. 257 : Cikuligen, p. 64 : Pula, p. 138 : Pogorelié. In Mon. SI. Mer., XXI, p. 254 : Cresulus
(poate Cretul). Intr-unul din clocumentele Keglevidlor Radmil se numeste exact Radunel.
6 Strohal, Pravna Poujest.., p. 78, 96, 07, 98, 100.
7 Tamaro, La Waite Julienne.., I, p. 463.
www.dacoromanica.ro
150 V LM-I I I NO RD-B ALDAN ICI IN - EVUL MEDIU
klosich 1 pe un Pavel Gazut, pe un Ralul i Dragulevió, iar intre actele

familiei Keglevich2apare Matijali Vitulovid, sudac stola humskoga i Vitu-
lovid Iakovac, plemeniti 6lovik. Romanitatea numelui Kozul, Cossul e
atestatA si de cAtre Tubero Cossuli, eoc eo genere illyrici hominis, qui se
Romanos putant. Un Kozul vaivoda de Vzyn, Trawnik et Zkradyn este
pomenit la inceputul secolului al XVI-lea3. 0 deosebitA mentiune meritg,
numele lui Petar Zmantare, Smantare, in care ni s-a pgstrat cuvintul
smintin4 rotacizat4. Un asemenea rotacism ni s-a mai TA strat i in denumi-
rea satului Sare bire (Bosnia, 1458), lingl riul Tigéa5.
intro numele de &tune vlahe in Serbia niedieval'a abia dad, avem citeva
pe care le putem deriva dintr-un cuvint romanic. Ursuloviei, Tudori6evci
(de la o formA rom., Tudor, Tudorit, sau Tudorik), Mutuloviei (jumg-
tatea a doua a secolului al XIV-lea), de la rom. mutul §i Bunei (radicalul
slay si sufixul rom. -ei); Stanaor (Braga P6inja), Milior §i Srb§or (radica-
lul slay si suf. rom. -for), Mugurice (cuvint de origine albanezà, dar cu r din
1 intervocalic, prin urmare romanic, vezi Puscariu, Stud. istrorom., II,
291) si Minzani (numele unui sat de pe Strumica, rom. minz). La ele se
adaugA numele muntilor Visator (§i Visitor) i Durmitor, primul pomenit
mai intii in secolul al XIV-lea, al doilea in secolul urmAtor (Visalor este
derivat de la rom. visa ; cf. numele catunului vlah de la Raguza Visulo-
; in 1330 Visator, Mon. Serb. 94 ; dup6, Jiree'ek, insá din lat. videre,
deci a visa" ar corespunde fr. viser. Durmitor este derivat de la rom.
durmi; cf. Durmitor, in districtul Kragujevac, vezi i numele de persoanA, (
Durmiei). Aici apartine i numele muntelui Turtei (1330) (Daani), precum
Armasan (o localitate).
Onomastica vlah5, a hrisoavelor sirbesti este mai bogatà. Cele mai
multe nume de persoanA, romanice sau cu aspect romanic, se pot culege
din cele patru hrisoave marl. Unele din acestea au o forma' din care se poate
lesne recunoaste numele autentic vlahe Buckat, Bukor, Bun, Gunja,
Mik, Singur, SerbanStoate in hrisovul de la 2i6a); Botoljan, Bukor, Dude-
2i6,Minuta, Opri§a, Sarban, Viinel, Kondre (cf. muntele Cindrel in muntii
Sibiului), Maelat, Mikul (in hrisovul de la Banjska) ; Bukur, Surdul,
$trbc (tirbet), Erecul, Motul (in hrisovul de la Daani) ; i Bradel, Fe6or,
Mrljan, Oparitul, Surdul, Sarban, Tatetik (rom. tatul), Ursulovik (in hri-
1 Mon. Serb., p. 481-482, 504, 517.
a Mon. Hung. Hist., 38, p. 260.
4 Mon. Hist. fur. SI. Mer., V, p. 99, 102, 106, 121, 124, In urbariile ora§u1ui Dubovad
(1579, 1581) : Petra Zmantare hisno meztho ; Pethar Zmantara, Petri Zmantara.
5 Rad, I, p. 157. P. Skok 11 considerA (Archiv za arbanasku starinu, jezik i elnologiju,
I I2, 1924, Belgrad, p. 334) : un compose a Pimpératif du verbe sari salire +-Acne qui correspond
A l'ital. Salimbene".
www.dacoromanica.ro
CARACTERUL ETHIC AL VLAHILOR 151
sovul tarului Du§an). In alte documente mai intilnim :Barbarasa (rom.

harb4 rasa), Hada (rom. inneca), Pasarel (forma diminutivall de la rom.
pascire), Balta (rom. WM), Barbanei (derivat din barbd), .Pitikovid (rom.
pitic), Kukor (rom. cocor), Kukol (rom. cue), Bjukolaj (rom. buctilaie),
Balosin (rom. bálos), precurn i Ba6 (doe. St. Ura ca,tre Hilandar 1302
1309, Mon. Serb., p. 57 si urm.) care e un cuvint raspindit de pastorii
viahi, si desigur Gagiul (1308, regiunea Scutari).
Dar In afara de acestea, documentele sirbesti ne-au pastrat un numar
si mai mare de nume formate cu sufixe romanice. Mai ales articolul rom.
-u/, cu forma amplificata -ula i -ule, sau serbizata -uj, a dat o recoltä
bogatg de nume cu radical slay, dar cu aspect romanic : Dedol, Draguna
(2i6a) ; Bogdul, Bratula, Hegul, Radkula, Radul, Rajul (Banjska) ; Bratuj,
Dobruj, Dragdjuj, Draguj, Dragulin, Raduj (De6ani) ; i Dagul, Dajul,
Dojul, Drdul, Gradul, Hrajul, Hranul, Raduj, Radulovió, Rajul, Rasul,
Stajul, Stanul i Vladul (Arhangjel).
Numele acestea le-am putea Inmulti dad, am tine socotealg de regula
stabilita de Petar Skok 1 : caracter romanic au numai numele, In care
hipocoristicile slave In -a, -o, -e apar fara nici un sufix", de ex. Bun , Brajk,
..Neg,..1g ilk, Na, Budmil, Pomil etc.
Intemeiati pe acest material, Invatati ca St. Novakovi6 si C. Jire-
6ek au aratat In parte caracterul romanic al vlahilor care au purtat aceste
nume. Istoricul Stanoje Stanojevió pare a fi singurul care nu e de acord
cu o asemenea parere calificind-o inexact i gresita. Analizind primul
hrisov acordat Daanilor, dinsul a putut sä stabileasa o serie Intreaga de
cazuri concludente i anume : 1. tatal are nume strain (vlah, albanez sau
bulgar), iar fiul, nume sIrbesc, 2. tatal are nume sirbesc iar fiul cu nume
strain, 3. mosul avea nume strain, iar nepotii au nume shbesti, 4. citeodata
mosul are nume sirbesc, iar nepotii, nume strain, 5. sInt cazuri cind mosul
are nume sirbesc, fiul nume strain, iar nepotii din nou nume sirbesti,
6. citeodata tatal i fiul poarta nume sirbesti, iar nepotii nume strain,
7. altadata mosul are nume strain, iar fiul i nepotul nume shbesc i, in fine,
8. prea adeseori fratii au nume deosebite : unul sirbesc, celalalt strain.
Prin urmare incheie Stanojevi6 numele de persoana din izvoarele
medievale sirbesti nu pot fi considerate ca informatie pe baza careia sa se
constate sigur obirsia persoanei respective 2.
Sintem departe de a judeca obirsia cuiva dupa numele ce-1 poartà, dar
.cercetarea lui Stanojevi6 e susceptibila de oarecare obiectiuni. Mai intii
Glasnik Zem. Muzeja u Bosni i Herceg., XXX, p. 308. Cf. Bon Vlahus la Raguza.
1 Stanoje Stanojevie, Litna imena i narodnost u Srbiji sredniega veka [Numele de per-
soanA si nationalitatea In Serbia evului mediul, extras din lu2noslovenski Filolog, VIII,
1928-1929, p. 151-154.
www.dacoromanica.ro
152 VLAI-111 NORD-BALCANIC1 IN EVUL MEDIU
amestecul de nume ale vlahilor eu cele albaneze i bulgare ImpiedicA for-

marea unei incheieri concludente, deoarece raportul dintre masele covir-
sitoare sirbesti i dintre fiecare populatie amintitg, aid variazA, de la caz la
caz. In rindul al doilea, numele romanice sint foarte reduse In tablourile
intoemite de dinsul si nu sint cele mai caracteristice. In fine intre numele
straine dinsul a introdus i citeva nume biblice precum i grecesti (Mavren,.
Abas, Sapran, Progon, Prekala, Kaliman, Stayer). De aceea constatArile
sale sint interesante, dar nu dephn concludente. Ar fi desigur mai util, daca,
am supune unei asemenea analize listele de vlahi si de albanezi, fiecare
separat. In acest caz am obtine mai multe rezultate pozitive, dintre care
eel mai important este fAra' indoialg faptul c vlahii din Serbia, in ce pri-
veste onomastica lor, se aflau chiar din secolul al XIII-lea sub o puternicI
inriurire sirbeasca, nu ins'a atit de covirsitoare ea s elimine cu totul prac-'
tica numelor romanice sau macar a celor romanizate. Asa se explica de ce
revin numele yechi romanice, dupa o generatde sau doua. E interesant
insa el putine din numele autentic vlahe se repeta i chiar mai putine
din cele ce au terng slay/ i sufixe romanice. Aceasta denotà cä numele
vlahe nu sint doar resturi de onomasticA traditionala, ei oglinda, vie
a unei realitgti sociale : vlahii din Serbia medieyalg, vorbeau Inca, cei mai
multi, limba stramoseasea.
Regula stabilith' de Petar Skok ne deschide o usita spre viata intimá
a vlahilor, prin care se poate deslusi intr-o oarecare m'asura procesul de
asimilare rain care au trecut. Coyirsitoarea majoritate a numelor slave se
datoreste faxa indoiala mediului social sirbesc i influentei elerului, care,.
cu oarecari exeeptii, apartinea tot sirbilor. Dar foarte multe din numele
slave se intrebuinteaza i intr-o forma prescurtatà. Felul in care se infa-
tiseaza deci aceste hipocoristice depinde nu de botezul preotului, ci de
caracterul limbii in care se rostese. Hipocoristicile bulgarilor, sirbilor gi
ale croatilor se termina de regulá in -a, -e, sau -o : din Bunislav slavii
formeaza numele Buna sau Buno sau Bunaa, din Vladislav, Vlada, din
.Radomir, Rada, din Dragomir,Draga sau Drage, din Chranislav, Chrana sau
Chrane, §i tot astfel Sega, Ljuba sau Ljuboje, Brajko, Braja, Draiko,
.11Iile, Mirk, Paja, Prede, Dajko, Dobre, Grade, Goja, Eraja, Stane etc..
De la aceasta regula nu se face abatere. Vlahul insa' nu respectà regula,
dad, poseda destul de viu spiritul limbii proprii. Bun, Drag, Rad, Stan,.
Vlad, sint formele care corespund mai bine limbii sale. Intrebuintind
aceste hipocoristice, el Ii tradeaza deci evident limba pe care o vorbeste.
Daca examingm din acest punct de vedere numele celor patru marl
hrisoave sirbesti, vom constata urmátoarele : vlahii manasthii Zièa posal
cele mai multe hipocoristice cu caracter romanic (Buc, Bun, Kuk, Ded,,
www.dacoromanica.ro
Dragu, Drago§, Grd, Milk, Mira, Beg, Net, Palen, Plen, Poneg, Pop,
Rad, Radii, Beata, Rug, Stan, Vlad, Yob* Ele sint de doug ori mai nu-
meroase ca hipocoristicile slave si de trei ori mai multe ca numele i omanice._
La vlahii mandstirii Banja predoming hipocoristicile slave, iar cele roman ice,
desi mai putin numeroase, egaleazd pe cele autentice vlahe. La vlahii
din De6ani este mult mai neinsemnat atit numitrul hipocoristicelor cit
si numele neaose romanice, iar la cei daruiti de tarul DtAan mandstirii
din Prizren, hipocoristicile slave predoming, e drept, fata de cele romanice,
dar aiei intimpindm cele mai multe nume autentice vlahe.
Cresterea numdrului hipocoristicelor slave marcheazd, Mfg indoiald,
jintensificarea procesului de asimilare, reducerea celor romanice tradeazg
MO, in acelasi timp, sldbirea fortei lor de rezistentg. Caracterul romanic
al vlahilor de la ièa se reliefeazd la inceputul secolului al XIII-lea mai
elar decit al celor de la Banja, in jumdtatea a doua a secolului al XIII-lea,
sau mai ales a celor de la De 6ani, in prima jumdtate a secolului mmätor.
Vlahii apartindtori mándstini din Prizren se afirmg totusi, prin numeroa-
sele lor nume, cn toate cg hipocoristicile slave intrebuintate de ei sint
de trei ori mai numeroa se ea cele romanice. Intre timp, unii vlahi s-au asimi-
lat deci, altii, deveniti bilingvi, se vor fi apropiat din ce in ce mai mult
de faza finalg a existentei lor milenare. Vom adguga ea' vlahii care
purtau numele acestea sint recunoscuti de insdsi cancelaria regilor sirbi
ea populatie deosebit i cd aceeasi cancelarie face distinctie intre vlahii
sdi i intre cei din Tesalia : Inisovul mandstiiii Sfintilor-Arhangheli men-
tionind pe un aromin Ii zice Dragja Vlahiot.
Toponimia i onomastica din tinuturile unde izvoarele istorioe au
ardtat existenta populatiei vlahe de odinioarg pgstreazd, de asemenea,
ping azi, urme netäglduite despre limba vorbita, de ei.
Toponimice vlahe sint Butur-Polje, Korbuliöka Rjeka, .Kornet
Korni§or, KruJica, Krnul, Kampuri, Lakustovo, Ljepurov-Do, Manat,
Miel, Mutulovci, Nahorevo, Negri,§or, Pirlitor, Piskulje, Palator, Prijot,
Rotunda, Riori, Sakulica, Sae:, Surdulica, Sora, Taor, Taure, Cipitor,
Ursule, Vatoljevéi, Kalja, Klon§or, Lavarda, Sora sau Sore, Maluri, Cape,
Eagator, Gura, Valje, Trokujev Do, Carina, in care se pot recunoaSte usor
cuvintele romanice din care s-au format : buture, corb, cornet, coarnii,
cru6ià, cimpuri (pl. de la cirnp), leicustei, iepure, meiciucat, mutul, neihor,
negrisor, pirlitor, piscul (s)pdlettorl, preot, rotunda, riuri (pl. de la riu), soare,
sacul, pl. saci, surdul, a atipi, taur, ursul, vdtui, calea, clont4or, la vardd,
soare, mal, pl. maluri, tap, legator, gura, valea, troe, tarina.
1 P. Skok a arkat (Glasnik Skop. nau6, dr. III, p. 301) ea toponimicul Palaldr
(aproape de Drina) e romanic, fiind anurne un derivat din spaldtor.
www.dacoromanica.ro
154 VLAIIII NORD BALCANICI tN EVUL MEDIU
Dintre antroponimice mentiongm urnigtoarele : Alunovia, Barbat,

Barbeli, Drakuloviei, Durmi4i, Kalat, Kreco, Meruli6i, Merulja, Miean,
Mit en, Piperi, Baduloviói, Surduljani, Sugarci, utuljiái, Serbul, Valnige,
formate din numele sau cuvintele romanice : alun, bdrbat, barbd, dracul,
a durmi, (in)cdlat, erg, mdr, mdrul, ilti6eni (de la mic), piper, Radii;
surdul, sugar, pit, verb, aluni6.
Adguggm cuvintele romanice trecute in lexicul sirbesc al unor regiuni,
uncle simbioza sirbo-vlahä a ddinuit timp mai indelungat : brinza, baJ,
dos, deal, fi6or, gropa, porta, urda, urdenik, strunga, strunga6, fak, pasaran,
muscur. Ele au rgmas limitate la anumite graiuri locale, ceea ce este o
indicatie cg vlahii de acolo si-au vorbit limba proprie ping' tirziu incoace.
Limba romanicg s-a vorbit timp indelungat in regiunile sirbesti i in
partea de apus a peninsulei, citg vreme in Bulgaria e foarte probabil cg
a dispgrut nu mult dupg formarea celui de-al doilea imperiu. Altfel nu se
poate explica tIcerea izvoarelor istorice cu privire la vlahi, dupg stingerea
primilor Asgnesti. In regiunea Strumitei i in sud-vestul Bulgariei insg s-au
mentinut vlahii ping cgtre sfirsitul evului mediu. in Serbia ei aveau Inc
un caracter distinct, la inceputul secolului al XVI-lea, dupg mgrturia
lui Petantius i anume chiar in regiunea Moravei.
In Bosnia vlahii asezati in numgr mai mare in secolae al XV-lea
al XVI-lea si-au pgstrat limba incg un timb oarecare, cum aratg probele
de toponimie culese in Rama : Bu6er, Lagaru.§, Kapra, Kale (rom. bucin,
cigdriq, caprd, cale) dar mai ales toponimicul Lavarda (rom. la vardd),
care derivg de la o populatie ce vorbea incg o limM romanicg.
In Stara Crna Gora, dupg Erdeljanovli au mai existat si in secolul al
XVII-lea fragmente de vlahi care vorbeau o limb romanieg. Aceasta se poate
afirma cu mai multg probabilit ate despre vlahii de pe teritoriul kuOlor
unde ping azi se cunoaste forma romanicg a cuvintului struga : Strunga
Badi6eva i strunga6. Dui-A G Giuglea, acest cuvint foarte vechi a fost
transmis de pgstorii vlahi tuturor popoarelor invecinate. La sirbo-croati
cuvintul romanic devenind struga, dovedeste pgtrunderea lui inainte de
secolul al IX-lea, cind un + cons. putea sg dea u, ca in reflexele lui x,
paleoslav. In vechiul Muntenegru intimpingm de aceea formele sirbesti
Strugarevo §i Strugari, tot asa in regiunea Kosmaj : Strugari. Forma
strunga n-a putut s-o incetgteneascg cleat o populatie care vorbea o limb&
romanicg i avea rol precumpAnitor in viata pastoralg. Imprejurarea cl
strunga6 s-a pgstrat ineg in limbajul local, ca termen comun, pare a dovedi
cg limba din care a fost impiumutat s-a stins nu prea demult, dupg ce
vechiul x s-a transformat in limba sirbeasca' in u. Aceasta ne determing sg
.coborim ping in seeolul al XVI-lea sau chiar i numai ping in secolul al
www.dacoromanica.ro
DIVII-lea. In tot cazul, e caracteristic pentru regiunea Kuo'i cd, pdstreazd

un numär mai mare de cuvinte romanice care nu se Intimping in alte tinu-
turi sirbesti. Regiunea e imbibaitg, Intr-o anume parte, de albanezi imi-
grati In timpurile mai noi.
In regiunea din preajma orasului Cattaro, in secolul al XV-lea se
facea Inca* deosebire intro albanezi, slavi i vlahi, probabil pe baza
limbii vorbite. E interesant cd, la 1284 unul din martorii vlahului Gunja
i anume raguzanul Michael Gerdusii subliniazg faptul cd, cu prilejul
certei iscate, a auzit voci strigind in limba slavg (audivi voces clamantes
in lingva slavonica). Turmarii vlahi stiau toti sirbeste, cdci altfel ei nu
si-ar fi putut exercita meseria. Dar aceiasi vlahi, citi au mai persistat In
regiunea muntoasg, ce se intinde ping la Narenta, vorbeau incd in secolul
al XVI-lea In limba proprie, dupd mdrturia lui Domenico Negri, desi cum
se vede din listele lui DiniZ (jug. Ist. easopis, III, p. 134) si P. Skok,
onomastica lor este aproape in intregime slavd. Regiunea accasta reprezint g,
dupd cum vom vedea, un vad de trecere pentru vlahi, de unde vor pleca
mai intli spre valea Cetinei i spre Velebit, apoi spre Dalmatia de nord
si Istria. Dad, admitem cu Raai, cd, vlahii din Croatia s-au asezat acolo In
secolele al XII-lea si al XIII-lea, trebuie s presupunem c ei au fost
recunoscuti dintru inceput ca avind caracter propriu. De aceea au fost
tratati si in veacurile urmätoare ca un fragment de populatie aparte.
Sintem prin urmare indreptgtiti sa, sustinem cd, ei vor fi vorbit Inca si
in noua lor patrie timp destul de Indelungat limba proprie. Probele de
limba rdmase de la ei, desi foarte putine, pledeazd de asemenea pentru
aceastd pgrere. Dar procesul lor de asimilare va fi fost aici mai rapid decit
In alte parti si din pricing c unii s-au fdcut catolici si au ajuns astfel sub
inriurirea efectivg a clerului croat. Este foarte caracteristic faptul ca, in
neamul Sildnestilor din Brdari, care poartä, nume autentice croate, in-
tilnim o (lath hipocoristicul Vladu, Mid indoiald rornanic, precum ai
Radunel care se cld, in paranteza pentru a explica numele croat Radmil,
cum se precizead, de altfel i numele lui Milutin zis Kup§or. Intre-
buintarea acestor hipocoristice tradeaza graiul rornanic, familiar la acesti
vlahi, Inca i spre mijlocul secolului al XV-lea. Totusi nu trebuie pierdutg
din vedere imprejurarea cd, In preajma lor, pe insula Veglia si in Istria,
s-a vorbit si se vorbeste pina in ziva de azi limba vlahilor de odinioard.
Faptul acesta ramine cel mai puternic argument pentru romanitatea
vlahilor i morlacilor din Croatia si Dalmatia : resturile din Veglia, care au
lost in agonie aproape intreg secolul al XIX-lea, i frinturile de populatie
1 Dr. Gregor tremanik, Istoriski Spom. Dabrova6kog arhiva, seria III, p. 126.
www.dacoromanica.ro
156 VL INYORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU
istroromina, care si-au pastrat Inca limba proprie in Val d'Arsa i sub
Monte Maggiore.
De aceea nu sintem de acord cu parerea lui Erdeljanovié, care sustine
intr-unul din meritoasele sale studii, c desi in secolul al XV-lea vlahii
se disting clar de croati i sirbi, ei erart Inca de atunci asimilati de slavil..
In realitate cci mai multi vlahi care s-au mutat, de la 1450 incoace, din
Dalmatia de nord in Istria, vorbeau inch o limM romanica. Numai din secolul
al XVI-lea ineepe a progresa foarte rapid procesul lor de asimilare. Aceasta
e i parerea lui Jire&k. E drept ch, ufflay sustine ca morlacii nu s-au
slavizat deck pe la sfirsitul secolului al XVII-lea (Od onda, za cijelo od
konca 17 vifeka, poslavevjeni &it i snafni Morovlasi, adica de atunci, cu
siguranta de la sfirsitul secolului al XVII-lea, s-au slavizat i vigurosii
morovlahi")2, dar pentru o asemenea constatare noi n-am reusit a gasi
alte probe, decit marturiile unor scriitori eontestati.
Parerea lui Petar Skok c toti acesti vlahi vorbeau dou'a, limbi,
slava in viata publica si o limb romanica, in cea particulath3, nu o
putem prirni decit cu observatia c bilingvismul constituie faza pre--
mergatoare a4.imilarii complete. Un popor bilingv e sortit a-si pierde
limba proprie in cel mult doua generatii, iar vlahii din Peninsula Bal-
canica, legati atit de strins de populatiile bulgara, sIrb i croath,
s-au mentinut totusi un mileniu intreg, ceea ce ne permite a presupune
ca limba slava n-a patruns in familia lor decit tirziu.
Nu este de competenta noastra a incerca o analiza mai amanuntith
limbii vorbite de vlahi. Citeva din caracteristicile ei insa, e neyoie a le
sublinia, fiindea, ne ajuth sa ne formam o parere istoriceste mai bine
sustinuta, despre originea i evolutia bor.
Una din particularitatile cele mai caracteristice ale limbii ylahilor
din intreaga jumatate nordica a Peninsulei Balcanice o constituie forma
-ul al articolului : DanM, Drakul, Gagini, Mikul, Mutul, Stanöul, Surdul,
Ursul, Visul etc. Forma aromina a articolului -lu nu o intilnim
niciodata, in documentele medievale, nici in toponimia sau in onomastica
pastrata de la vlahi.
De asemenea, conservarea labialelor pare a fi un fenomen general
la toti acesti vlahi. Pentru a confirma en exemple constatarea aceasta,
ajunge sa citam numele cele mai cunoscute Dvrmitor, Visitor, Mijeli,
S
Visulovidi, Piaor (ling& Teteven, in Bulgaria).

Alt fenomen caracteristic este rostirea lui 6 si : Icrn6ica, Piti6i,
Manat, Makkat, hIarzini (sau inavgjini). In doua cazuri regula face
1 Erdeljanovi6, 0 poreklu Bunjevaca, Belgrad, 1930, p. 321-322, 248 §i urm. i p. 322.
2 Dr. M. Sufflay, Srbi i Arbanasi [Strbii §i albanezii], p. 81.
3 Dr. P. Skok, Dolazak Slovena na Mediteran, Split, 1939, p. 44.
www.dacoromanica.ro
exceptie un membru al familiei Gradi din Raguza e numit in Serbia,

§i chiar in secolul al XV-lea, Cinculovi é (Tintulovici). Chiar dad, am admite
la baza numelui cuvintul aromin tzintz, ceea ce pare dubios (si pentru
Cincofci din Bulgaria), trebuie s adAugAm ea, aceast1 poreel/ i se da
raguzanului in batjocurA §i flu acasà, ci in Serbia. Al doilea eaz este al
familiei Cinci din Krajina Bosniei. Numele apare ins/ §i in alta' form/ :
Cinac ; deci poate sl nu fie arominul tzintz. Familia aceasta a venit prin
secolul ad XVIH-lea din Zeta in Dalmatia de nord si de aici s-a mutat
in regiunea riului Una in Bosnia. Ar putea sg fie, prin urmare, numele unui
aromin pornit st-si caute conditii mai bune de trai, impreuna cu urmasii
vlahilor din Zeta. Nu departe de muntele Vlainja, pe teritoriul tribului
Cuce, o parte a comunei Kèevo se nurneste Cird (rom. cires), ceea ce
confirm/ regula generalP. Petar Skok derivA, in fine, numele vlahilor
Ifiluriei din cuvintul rom. picior (palatalizat ki 6or). Dar nouà ni
se pare mult mai probabilA explicatia acestui mime din dr. chiciurd care
a dat §i in Tara Romineascg, un asemenea toponimic2.
Stabilind astfel caracteristicile limbii vlahilor din jumAtatea nordid
a Peninsulei Balcanice sintem indrepatiti a exclude cu des/virsire presu-
-punerea ca, ei ar fi fost aromini. Constatarea aceasta o confirm/ §i faptul
ca o bun*/ parte din vlahi au fost rotacizanti §i c& descendentii bor din
Istria intrebuinteazg, ping, azi rotacismul (pronuntarea lui n intervocalic
ea r). De aceea se numesc aeestia din urmg rumeri < rumni. Pronuntia
aceasta o atesta in secolul al XVII-lea Irineo de la Croce, dar ea se intim-
ping Inc/ de trei ori in documentele istorice : PagaruMni (1326), Sarebire
1458) §i Zmantare in secolul al XVI-lea. Nurnele dtunului PagaruMni,
däruit de *tefan Dugan mAngstirii Daanilor, are drept tema cuvintul
rom. peigin cu sufixul Celelalte doll/ cazuri relevate de noi, Sarebire
< sare bine §i Zmantare < sminting, an fost aprobate §i de Skok i Pura-
riu. Lingvistul de la Cluj observA ins/ ca, alte dou/ cuvinte : gunna (nurnele
lui Gunja) i Martini fac exceptie de la regulg, fiindd la primul avem
In latina, n lung, iar in mar tini a intervenit influenta disimilatorid a lui
r precedent. PagaruMni era un catun, pe care noi nu am reusit a-1 localiza
precis, dar bAnuim eg era situat in regiunea Titograd (Podgorita). Sarebire
era numele unui sat in Bosnia, ling/ Tig6a, un afluent al Diinja6ei (spre
apus de Drina), iar numele lui Zmantara 1-a avut in secolul al XVI-lea
un vlah mutat din nordul Velebitului In imprejurimile ormului Dubovac.
Cercet/rile mai nou/ an scos la iveara Inca vreo citeva cuvinte rota-
eizate, râmase in urma vlahilor asimilati de mult de populatia sirbo-eroata :
Naselju, 24, p. 146.
2 lorgu lordan, Nume de locuri romlne*Ii In R. P. R., p. 17.
www.dacoromanica.ro
maruket, derivat de la rom. mdruche, dr. mdnuchi < lat. manuculus

toponimic in regiunea muntilor 8ar, spre sud de Prizren. Tot aid avem :
Konora, ngscut prin metatezg de la Korona (rom. curund, cunund). Aceearlit
temg, in Koronatie (care e rom. curunat) din Visaka Nahija (Bosnia)._
Korona se intimping 0 In Ka6er, o regiune in stinga Moravei. In Titograd
avem Burazerovidi, numele cgrora pgstreazg salutu 3 xcm. kola seara.
Neamul lor e originar din Grade, o localitate situatg mai la nord-vest,
dar de aici s-au mutat, cum a argtat Skarié, In apusul Bosniei. InvgtatuI
Orb constatg ea" Burazeroviei derivg din Temnié, regiune in stinga Moravei,
dar cg prima lor ob1r0e este a se eguta in Toplita, ceva mai spre miazgzi.
In Rama Bosniei, de line, frontiera de apus a Hertegovinei, avem doug
rotacisme : Buder i Laganthiei. Primul pastreazg cuvintul rom. bucin,
bucen (< lat. bucinum) rotacizat i preluat de populatia sirbg In forma,
Wen EagaruSiei are la bazg cuvintul a legdna < lat. leviginare <levis
+ aginare, de la care s-a derivat leagdn, dim legdnel, leg4na,s, leganut,
iar in Banat ldgeinue. Lagara corespunde formei intrebuintate in Banat.
In fine, Petar Skok constatg in insula Veglia toponimicul Funtura, care
e rom. fintin42.
Tinind seama de locul do provenientg al acestor cuvinte, putem
stabili aria initialg a rotacismului In teritoriul dintre Morava 0 Drina, spre
miazgzi de la muntii Rudnik ping in Kosovo Polje, iar In apus din Stari-
vlah ping cgtre muntii ar. De aici a iradiat acest fenomen lingvistie
o data cu migratiunea vlahilor spre apus i spre sud-vest i prin urmare Iii
acest teritoriu urmeazg sg citutilm ?atria de origine a istrorominilor, care
sint rotacizanti, precum 0 a vlahilor, din Croatia 0 Veglia, ace*tia din
urmg porniti in secolele al XI-lea .al XII-lea.
Teritoriul situat in dreapta Moravei nu pare Pa fi apartinut acestei
arii, cum arata. numele Valhi§ < rom. alunift.
i
Despre zona dintre Vranje Prizren nu avem nici o indicatie, dar
numele frgtiei mahomedane Aluvovidi <rom. alun, regiunea Titograd_
(Podgoritei), aratg c an existat aici i vlahi care nu rotacizau. In
acest caz Pagaru§ani §i Xaruket trebuie atribuite unui curent de migra-
tiune coborit din nord-est, cum se explic i cazul Burazerilor. Alnnoviéi
din Lika sint plecati probabil din Podgorita.
In tot cazul, aria rotacismului coincide cu aria rgspindirii termenului
cdtun, i aceasta ne permite sä impArtim teritoriul locuit de vlahii bal-
canici in evul maliu In doug zone distincte. Prima i cea mai veche e zona
re se intinde, in stinga Moravei Mari, spre sud de la muntii Rudnik ping
1 Candrea-Densusianu, Dicf. Earn., s. v.
2 Arhiv za arbanasku slarinu, II., p. 333.
www.dacoromanica.ro
CARACTERUL ETNIC AL VLAHILOR 159.
la Vranje, iarspre apus, ping in Drina, pe tot cursul acestui riu. A doua
zong cuprinde teritoriul de contact cu dacorominii, in sudul Dungrii, de
la Timoc ping In Morava §i de la Nig spre rgsgrit, ping dincolo de muntil
Baleani. In aceste doug zone, strins legate, trebuie plasatg patria de ori-
gine a celor doug dialecte balcanice : istroromin i meglenoromin.
Pu§cariu constatg o seam*/ de potriviri intre dialeetul istroromin
§i intre limba vorbitg de vlahi : prefacerea lui dz §i d in z §i P, care ar
putea s'a, fie veche (de ex. Marlini, Zeei, 2urovie i probabil Buza) §i redarea
lui ct protonic prin a (Bradel, Katun, Manat, Oparitul, Ratunda, Zman-
tare) ceea ce ar fi inceputul unei rostiri caracteristic e a dialectului istro-
romin. Formele Gjureski Do din Muntenegiu §i Andresko (Bosnia) sint istro-
romine (sufixul onomastic -escu, Giadresku, Zelesko)1. Tot asemcncanumele
Porta (Krajigte-Vlasina) i Gropa (Ku6i) devenite caracteristice prin redu-
cerea diftongulni oa in o2. Deosebiri nu releva, decit una : diftongii au,.
§i eu nu se schimbg, in av, (iv §i ev, ci se pgstreaz5, sau evolueazg chiar
la ao, eo (io): Prijot, Taure, Taor. Ovservam insg cg apelativul din urmg,
intrebuintat ea toponimic, se intimping eu formele urmhtoare : Tavriei
(in Temniéi, din stinga Moravei) §i Tachorski Brijeg (in Bosnia), ambde
deci in zona argtatä de noi ca rotacizantg ; de all parte, in Kolubara, la
capaul curentului de migratiune venit din tinutul dintre Timoc §i Morava,
am constatat toponimicele Taor, Taorska Stijena, Taore, iar lingg Skoplje,
intre P6inja §,i Vardar, tot forma Taor. Observgm c in regiunea din urmg
noi banuim o infiltratiune dacoromin5, venitg dinspre muntii Bulgariei.
Pentru a aprecia istorice§te aceste deosebiri, ne yearn nevoiti a
sublinia ceea ce reiese ,§i din expunerile de ping aici, ea, vlahii, care aveau
sg vorbeascg dialectul istroromin, au plecat din teritoriul situat la stinga
Moravei cel mai tirziu in secolul al XII-lea i, a§ezindu-se in regiunea mun-
toasg a Dalmatiei, dintre Mora 'ea §i Neretva, au format nucleul de unde a
iradiat populatia istroroming in secolele al XV-lea §i al XVI-lea. Urmele
romanice din lirisoave §i toponimia regiunilor sirbe§ti derivg ins5, in cea.
mai mare parte de la vlahii rgma§i pe loc, in patria lor strgveche.
Nu tot a§a de clar vedem raportul acestor vlahi cu meglenorominii
a§ezati pe Vardar, in regiunea Gjevgjeli. Prezenta termenului eittun ca unul
ce era impgmintenit in dialectul lor, ne determing sä le presupunem patria
de, origine in apropierea imediata, a vlahilor din Serbia. Lipsa rotacismului
pledeaza, tot pentru o regiune situatg mai inspre rgsgrit, ca §i faptul cA
.in teritoriile astgzi sirbe§ti n-au lgsat urme de limbä, specifice dialectului lor.
1 SeXtil Pu§eariu, Sludii istroromine, II, p. 297.

2 Ibidem, II, p. 330. Pentru caracterul romln al numelui Gropa este 0 Erdeljanovi6,
Naselja, 24, p. 273.
www.dacoromanica.ro
VLM-III NORD BALCANICI IN EVUL MEDIU
Toponirnicele Mer, Merul, Merulja pot fi considerate megleno,

romine, ca 1 i termenul poturnata, intilnit la Mijaci din Mavrovol. Numele.
Vlasi, ce se d i azi locuitorilor din regiunea rnuntoaS6 a Pe'injei Supe.
rioare, ne reaminteste faptul e, meglenorominii se numese in graiul lor
v1a0. Presupunindule leagtinul str'Avechi in regiunea Strumei, contactul
en Rodope e foarte apropiat.
Deplasarea lor in asezArile de azi o atribuim epocii in care tureii au
acordat pretutindeni libertate de miseare populatiei vlahe, jumAtatea a
doua a secohilui al XV-lea si in secolul al XVI-lea, eind se vor fi mutat
vlahii din muntii Tomor in Albania, si cei din Gope i Muloviste, in
Macedonia de nord, precum si cei din regiunea Mavrovo.
Cf. Al. Rosetti, Influenla limbilor slave meridionale asupra limbii romlne (sec. V I XII),
p. 48 : pulurnari a Intoarce (u§a)".
www.dacoromanica.ro
CONSIDERATII ISTORICE
Vechimea asezaHlor vlahe i resfirarea bar
Asezarile vlahilor din secolele al X-lea XVI-lea ocupà, dupa cum

am v/zut, un teritoriu destul de binecunoscut in jumatatea nordica a
Peninsulei Balcanice. Nucleele lor de capetenie se gasesc Inca' tot Inlaun-
trul zonei formate de romanitatea dunareanal, prin asimilarea populatiei
autohtone In primele sase veacuri ale erei noastre. Dar s-au produs i mo-
dificari insemnate. Romanitatea Moesiei Inferioare nu mai exista In juma-
tatea a doua a evului de mijloc, iar cele doug, Dacii sud-dunarene au pas-
trat numai fragmdntar resturile latinitatii de odinioara. Nordul Moesiei
Superioare, fasia ce se intinde de la Margum (Morava) pina la Sirmium,
In apropierea imediata a Dunarii, a fost de asemenea pierduta. La sud ins*/
provincia aceasta va adaposti timp de aproape nil mileniu pe descendentii
autohtonilor romanizati, pe care a va feri de asimilare doar izolarea lor
social/. i in Dardania se pare ca s-au mentinut in Intregime, iar in Prae-
valis poate numai in parte. Resturile care se constata dincolo de vechea
frontier/ a romanitatii balcanice, Iii Rodope, in valea Maritei i pe malul
Marii Negre, ba chiar si cele din jurul Sofiei, sint revarsari ulterioare, da-
torite mai ales felului de viata a pastorilor vlahi dar i penetratiei
slave si bulgare. Acesta e i cazul vlahilor i morlacilor din hinterlandul
litoralului dalmatin, din Bosnia si Croatia. _
Vechimea acestei configuratii geografice a vlahilor presarati in masa

imensa a populatiei slave se poate dovedi prin numeroase mentiuni istorice.
Prima mentiune o avem din anul 976 cind, dupa liedrenos, un des-
cendent al tarilor bulgari, David, a fost ucis lIng loeul numit Stejarii
1 C. Jireek, Die Romanen, I. p.13 §i urm.
11. a. 20 25.
www.dacoromanica.ro
Frumosi, Intre Prespa si Castoria, de care niste vlahi cglgtoril. Vlahif

cglatori" sint cei din tinutul situat la nord de Prizren, care se indeletniceau.
cu conducerea caravanelor, formind o clasg binecunoscutA de luisoavele
domnitorilor sirbi. Ei nu sint aromini (la care vor fi existat de asemenea
chirigii cgrvgnari, fgrg a se numi insg, niciodath cglgtori oditai"), ci
vlahi din zona nordicg, aflati in exereitiul rneseriei bor. Ceea ce §tim despre
ei nu ne Indreptg,teste a-i considera asezati titre Prespa i Castoria2.
A doua mentiune e din anul 1019 ; In acest an, vlahii din toatg, Bulga-
ria" au fost supusi de-a dreptul arhiepiscopului din Ohrida. Prin Bulgaria
se intelege intreg teritoriul anexat de Vasile II imperiului sail, prin urmare
nu numai partea apuseana a Macedoniei, cu centrul In Ohrida, ci si nordul
dunarean. Am fi mai preci§i daca ne-am gindi la teritoriul celor 30 scaune
episcope§ti, de sub a cgror jurisdictie au fost sco0 vlahii. Impgratul creeazg.
o situatie privilegiatg, vlahilor din toata Bulgaria, Inaturind jurisdictia
episcopilor locali. Hrisovul acesta ne arata Ina i starea lor difuzg,. Ei nu
sint compacti pentru a constitui un episcopat cu resedintg proprie, ci
resfirati In toata Bulgaria". Pe lingg, numarul redus, ce se deduce In
chip logic din text, hrisovul impgratului Vasile II ne dá dreptul a consider%
pe vlahii din secolele al XIII-lea 0 al XIV-lea ea existind la Inceputul seco-
lului al XI-lea : mai mult Inca, evident cgi situatia aceasta este o mo§te-
fire a imperiului bulgars. Daeg, este a§a, vlahii din toatg, Bulgaria" re-
prezinta asezárile din Haemus 0 din valea Moravei, Indeosebi pe cei dintre
Brani6evo 0 Nig, dar tot a§a i pe cei din Rodope si valea Vardarului,.
precum §i pe vlahii stabiliti In teritoriul situat la nord de Skoplje. Se §tie
cá izvoarele bizantine Ana Comnena i Nicetas Choniates confirma.
pentru secolele urmatoare existenta lor In regiunea Haemusului, precum
0 mai la sud, In valea Maritei 0 in Rodope.
In tinutul Prizrenului 0 la nord de Skoplje atestarea documentarg
Intirzie ping In 1198 fid 1220, dar aceasta Intirziere e compensatä de infor-
matiunile bogate ale hrisoavelor manastiresti daruite de Nemanizi. Lingg,,
Skutari se pomenesc vlahii, mai frith, In anul 1280, cam tot atunci (1278>
Ins/ 0 In teritoriul Raguzei. Vechimea adinca a a§ezgrilor de vlahi de
Rugg, litoral e confirmatg, de Presbiterul din Dioclea (jumatatea a doua a
1 G. Murnu, Istoria romtnilor din Pind-, p. 9 : Trap& TIvaw paxcov oavrv
2 Mind cAlAtori, turmari (ponosnici), ei se mi§cau de la un capat al peninsulei la celA
lalt. NI s-au pAstrat informatii i despre alte conflicte, pe care le-au avut in astfel de
drumuri : cel mai binecunoscut e descris de JirOek, in Wlachen und Maurowlachen, p. 115.
0 caravanA de vlahi atacA i jefuleite pe raguzanii bAtuti de Radoslav Pavlovit (1430).
3 I. Sntgarov, Istorija na ohridskata arhiep., I, p. 53-54, dupA care ImpAratul Vasile II
a cAutat sA mentinA toate legiuirile ce au existat sub tarul Samuil : De aceea a acordat_
poporului bulgar privilegiul de a fi administrat de conducdtori proprii i dupA oblcehull.
proprii".
www.dacoromanica.ro
CONSIDERATII ISTORICE 163
secolului al XII-lea), care Ii cunomte sub denumirea de morovlahi. Numele

de persoane din secolul al IX-lea, pe care nu numai Jiraek, ci i Stiff lay
le consider& incontestabil romanice, sint ale unor §erbi, care au putut fi
adu0 din interiorul peninsulei. Dac6 s-ar dovedi ca atare, ele se pot
considera drept primele probe de limb& romanic6. Mai sigure sint Negulus
la Zara Vecchia in anul 1070, apoi Dram Ns FA Deduius, ling& Spalato in
1080. In fine, Raclul, pomenit in Tagliamento intro anii 1170-1180,
incheie lista mai elocventg, cleat ne-am fi a0eptat.
Ad luggim c 1ntr-un privilegiu al regelui croat Kregimir, din anul
1070, se mentioneaz& vlahi pe insula Pago ( uillas Pagi: Pecani,
Murowlani, viasia...), dacA' aceste toponimice reproduc exact textull.
In tot cazul ele se apropie de aspectele mai tirzii ale numelui vlahilor
0 se pot considera, alAturi de numele romanice intilnite In documentele
orawlor dalmatine din secolul al XI-lea, drept dovadg, pentru Inceputul
infiltratiilor vlahe In aceste regiuni.
Dar vechimea acestei configuratii geografice a vlahilor din nordul
Peninsulei Balcanice o dovedese i informatiile ce le avem despre feluritele
grupe care s-au constituit in cursul timpulni. Ele se diferentiazI una de
alta prin formele de organizare social i prin raporturile lor fata de statul
in care se adApostesc. Vlahii din Haemus dispun de cet'ati, dau ostaci
luptltori, iar cApeteniile lor conduc rAzboiul impotriva bizantinilor c ant
In stare s& creeze un imperiu nou cu o dinastie proprie. Ei reprezintg), prin
urmare, o populatie veche i In simbioz strins cu populatia slavo-
bulgarl. Vlahii din statul medieval sirbesc nu ant factor politic, ei apar ca
pgstori, crescAtori de animale i chirigii. Cele doll& clase, voinicii §i call-
torii, In care ant Inglobati, formeaz& mns, al&turi de agricultorul slrb,
izvorul de apetenie al veniturilor rii. In partea de nord a Serbiei a§eza'rile
lor se numese sate, in slrbecte selo", In regiunea Prizrenului InsA, In
Kosovo Polje 0 in regiunea muntilor 8ar, &annul pare a reprezenta exclusiv
forma de acezare a acestor pIstori. C6tunul nu e acezare vremelniea, ci cu
o stabilitate ce se poate urnalri In documente. E adevarat c pAstorul vlah
se mi§c1 nelncetat, dar In. cele mai multe din hrisoavele sirbecti se fixeaz/
ci iernaticele, care shit o dovadg, nelndoielnic& despre micarile lor perio-
dice. Transhumanta el prin urmare, prin excelentl, caracteristica p&stori-
tului vlah din Serbia, Zeta, Muntenegru, Hértegovina 0 Dalmatia, ping.'
la venirea turcilog. Dar ei nu slut numai plstori de oi, ci dispun 0 de vite
1 Fr. Read, Documenfa, p. 81.

2 Afirmatia lui P. Skok, cA acesti viabi nan cunoscut asezArile statornIce", e des-
mintita de realitatile istorice ale evului de mijloc. (Cf. Dr. P. Skok, Dolazak Slovena na Me-
diteran, p. 126).
www.dacoromanica.ro
si cai, fac pe chirigii regatului i ai manästirilor, poarta cu caravanele de

cai marfurile raguzanilor i aduc Bare in interiorul tarii din depozitele lito-
ralului dalmatin. Vlahii din Serbia traiesc, in fine, sub conducerea unor
juzi, primichiuri i cnezi, i, cei mai multi, In fatii".
Cei asezati spre apus de Durmitor, in Muntenegru i Hertegovina
au avut de asemenea catunul ca forma de asezare omeneasca dar caracte-
ristica lor de capetenie este viata in triburi, pe care n-o gasim la cei din
Serbia. Ea nu poate 0, fie explicata decit ca rezultatul unei simbioze
indelungate cu triburile albaneze i sirbesti din. aceste regiuni. Triburile
vlahilor au ocupat aici cele mai bogate pasuni nu numai In munti, ci
la poalele lor, de-a lungul podisurilor en. clim dulce. Ei erau exclusiv
pastori i chirigii. Toponimicele ramase dupa ei reamintese viata pasto-
rala : muntele Durmitor, un altul Visätor (mentionat India data astfel,
pe urma tot Visitor) 0 Tipitor (de la rom. a atipi), Murgute (un podis sub
Durmitor) i Palator (rom. spaligtor), un vad pe riul Drina, unde se spala
lina. Triburile insesi poarta uneori nume plastice romanice : Alunoviói,
Visulovi di, Bukurovidi, Piperi, o familie din insulele dalmatine Mrljani
(adica mirlani), un sat in Muntenegru se cheama Meuga (rom. ma' eiudt),
iar un kw In Visoki, (Bosnia), Mnugani. Dupa profesorul Erdeljanovid,
este inadmisibil a se crede ca slrbii au asteptat colonizarea vlaha "Ana
in secolele, sa zicem, al IX-lea sau al X-lea, pentru ca s5, afle de la
ei ca Durmitorul i Visitorul se cheama cu acest nume. Meritosul
antropogeograf adauga : e absurd a se presupune despre regiunile acestea
ea au fost, cu totul pustii, fara nici un rest de populatie veche, dud se
stie eS, ele erau bine populate. Invatatul sirb confirma deci vechimea mare
a asezarilor vlahe de aid : ele ne pot ispiti s coborim ping in epoca
ocupatiei slave din aceste regiuni, in secolul al VIII-lea, daca am aproba
rationamentul au.
Vlahii din valea Cetinei si din banatul" croat au un aspect
social cu totul deosebit. Ei slut agricultori asezati in preajma cet4ilor,
dispun de privilegii vechi i Ii traiese viata, am putea spune, intr-o
quasi autonomie", sub capi" proprii. Legea" lor vlaha constituie
o codificare de drepturi si nu un catastif de sarcini i obligaiuni, ca la
vlahii din imperiul tarului DuAan. Sint asezati in sate si In catune, iar
mai marii lor se numesc catunari". tmpartiti in unitati militare deose-
bite, servese cu credinta pe o seama, dintre magnatii croati, ca i pe banul
tarii. Daca nu traiesc exclusiv din pastorit, ca cei din regiunile situate
la sud de Neretva, ei mai tin totusi turme de oi, care se misca periodic
intro litoralul cu clima mai blinda si muntii Velebitului sau intre muntii
din nordul orasului Fiume si intre Gacko. Baal, marele istoric croat,
www.dacoromanica.ro
alma inceputul infiltratiunilor vlahe in Croatia in secolele al XII-lea

§i. al XIII-lea ; noi credem ins& ea ea trebuie datata en cel putin don/
veacuri mai inainte, pentru ea evolutia lor in noua patrie sa poata fi
explicat a.
Concluzia sigura ce se desprinde din aceste expuneri este, prin
urmare, ea' tabloul raspindirii geografice a vlahilor balcanici, vazut in
secolele al XII-lea al XV-lea, este foarte vechi §i. dateaza mult inainte
de secolul al X-lea. Evolutia lor social/ deosebita, precum 10. disparitia
totall a clasei orkene0i, distrusa la primul iure§ al slavilor euceritori
ci chiar a populatiei agricole, asimilata aproape :complet in secolele ce au
nrmat, confirma o asemenea concluzie. Pa'rerea lui Erdeljanovi6 ca'
sirbii an imprumutat de la vlahi numele Durmitorului 0 al Visitorului,
In pragul secolului al VIII-lea, pare astfel a avea un temei real.
0 alta constatare ce se impune, in temeiul cereetarilor faeute, este
el aria de raspindire a elementului vlah in Peninsula Balcanica, trebuie
considerata drept rezultat al unui indelungat proces istorie.
Mai intii, insa§i traditia istorica foarte veche, de0 pluteOe in intu-
neric, ne indeamna sa adoptam aceasta parere. Kekaumenos aduce pe
aromini din regiunile situate linga Dunare i Sava, prin Rascia din veacul
al XI-lea,1 crede deci intr-o mi§care de la nord la sud. Presbiterul din
Dioclea, care a trait in jumatatea a doua a secolului al XII-lea, considera
pe mororlahi de origine din provincia latinilor"2, sub care nu se pot
intelege decit teritoriile romanizate din nordul peninsulei, mai ales ca
deplasarea vlahilor o atribuie venirii bulgarilor. In fine, §i autorul anonim
al descrierii geografice din anul 1308 crede a Oi a masa intinsa de vlahi
care locuiesc in Macedonia, au venit dinspre nord spre sud, alungati de
nnguria. Traditia se bazeaza pe o realitate istorica prea binecunoscuta :
navalirea slava* a impins elementele autohtone de la nord spre sud §i. de
la est spre vest, iar expansiunear,politica bulgara din secolele IX §i. X a
determinat aceea§i directie curentelor de migratiune.
Este adevarat ea nici izvoarele istorice privitoare la teritoriul
bnlgar, nici cele din Serbia nu ne-au pastrat vreo care despre mi§cari mari
ale vlahilor. Cei din Byzia, care apar in apropierea Constantinopolului
§i sint trecuti in Asia Mica, privesc sfir§itul secolului al XIII-lea f}i. ant
pastori veniti sail ierneze turmele de oi, iar vlahii coboriti la Athos §Ii.
a§ezati temporal acolo, poate sa fi fost aromini. Harta ne am-a ca kii
vlahii din Rodope §i din rivalea Strumei s-au desprins din ramura nordica,
2 G. Popa Lisseanu, Dacia In autorii clasici, II, p. 123.
2 Schwandtner, Scriptores rerum hungaricarum etc., III, p. 478.
3 G. Popa Lisseanu, lzooarele istoriei romtnilor, II, p. 17.
www.dacoromanica.ro
fie ea rezultatul unei expansiuni pastorale, fie impin§i de valul navalitorilor.

Aceea§i interpretare o dam si pentru vlahii din Anchialos si Mesemvria
si pentru cei din valea Maritei. Ei too se gasesc intr-un teritoriu, care
apartinea zonei grecesti si de aceea e cu neputinta a-i considera autohtoni.
Exista insa §i documente care admit posibilitatea pentru deplasarea
vlahilor : cind tefan Nemanja daruieste vlahi manastirilor din Hilandarr
lntr-o regiune nou ocupata de la bizantini, el ia toate masurile ca acestia
sa nu se refugieze in teritoriul fiului sau, al marelui jupan sirbesc, adica
de la Prizren spre nord-vest. Regele Urd Milutin in hrisovul daruit
Hilandarului dispune (12821-1298) : Cine vine din tara streina, din
afara de regatul nostru, la sf. biserica, fie panic, fie vlah, fie orice strein,
sg fie al sf. biserici". Se admite deci un curent de migratiune. Intre vlahii
manastirilor sirbesti, unul se chiama Ban, altul Dunav i un altul Human,
ceea ce arata, daca nu originea, cel putin o influenta de la nord. Bugarski
Katun, pomenit in donatia manastirii Banja, la inceputul secolului al
XIV-lea, indica originea din, Bulgaria ; vlahii au venit, poate, nu de mult,
dintr-o regiune supusa celui de-al doilea imperiu. Vlasi Sremljani ai
manastirii Mani (1330) dovedeste originea nordica, din Sirmium, a acestor
vlahi, al caror sat exista' si astazi. Intre cuvintele de origine slava, ale istro-
rominilor, invatatul Miklosich a gasit uncle, care n-au putut fi impru-
mutate In Istria, nici din limba croatilor, nici a slovenilor (demboc adinc",
dobindese, grumb, timpese, unditd). Ele se explica numai prin limba bulgara.
Forma Dumboka se aude si azi in unele insule din Adriatica, pe unde s-au
retras vlahii din acelasi val care a ajuns si In Istria. Lucijan Marció
atribuie influentei romanice pronuntarea cu nazalg a unor cuvinte slave
din dialectul acestor insule situate ling5, Zara i Sebenicol. Credem cä are
dreptate, cu atit mai mult ca1 in acelea0 insule intimpinlm i alte nume
cu caracter pronuntat romanic : Mao"ukat, Munóel. 0 asemenea directie de
migratiune, plecatá de pe teritoriul lingvistic bulgar, o dovedeste si numele
unei familii din Stara Crna Gora2, anume Gjalei ; in ea se recunoaste
u§or un derivat de la cuvintul bulgar del, care in forma romanica se pronunta
deal. Djalei, cu fonetismill muntenegrin (cf. djed = ded), inseamna
9, locuitori din deal", deleni", dar persistenta acestui cuvint nu se poate
explica decit prin Inriurirea unui element strain, adica a eelui vlah.
Cuvintul se gaseste insa si In Krajina Bosniei, in Biha6, unde o familie
se numeste tot Djal3. Nu gresim deci, daca consideram si forma acestui
cuvint drept calauza pentru a stabili directia migratiunilor vlahe.
1 Naselja, 26, p. 530.
2 Ibidenz, 24, p. 176-177; sat In Ceklina.
s Ibidem, 20, p. 495.
www.dacoromanica.ro
CONSIDERATII 1STORICE 167
Documentele raguzane ne ingAduie s constaam mi§carea de migra-

liune a vlahilor.numai in secolele al XIV-lea §i al XV-lea, dud insg, pare
-destul de intensá. La 1332, un -ealuggr se obligg, atre raguzani s'a deter-
mine pe Vlahii din cincizeci de &tune a se a§eza pe teritoriul lor. In Stagno
_nu veneau vlahii numai pentru a ierna turmele de oi, ci unii s-au a§ezat
,chiar statornic (sec. al XIV-lea). Mi§carea de populatie din preajma litora-
hilui dalmatin o atesa in 1461 Stjepan Tomagevié, cind face o donatie
in Buljina, spre sud de Stoc : un cAtun de vlahi, care sint §i care vor
mai veni". MArturia din urmg, dateazg, insä din epoca in care migratiunile
spre nord ale populatiei sint provocate de presiunea turcilor, en toate
ol ele se intetesc numai atre sfir§itul acestui secol 0 in eel urmg,tor.
ITn studiu al lui Vladimir Skarid despre originea populatiei In
mord-vestul Bosniei ne aratä1 a a existat de fapt i in veacurile anterioare
cuceririi turce§ti o permanentA migratiune de la est spre nord-vest,
.nu numai a populatiei sirbe§ti, ci 0 a celei vlahe. Fostul director al Muzeu-
lui din Sarajevo, cAutind sg, stabileascá filiatiunea satelor din regiunea
.amintitA a Bosniei, a dovedit mai presus de orice indoialä i mi§carea de
migratiune a vlahilor de la rAsIrit spre apus 0 de la sud-est spre nord-est .
Astfel satul Ardomelje, situat in tinutul Ljubugk, Vlasi Hardomi-
liói shit mentionati de voievodul Iuraj in 1434, 10 are originea la
Kudi din Muntenegru. Drobnjaci din Muntenegru au plecat de pe Kosovo
-uncle, Intro Ferizovi i 8tina1ja, o inAltime se nume§te tot a§a. Putin
mai la sud, in Skopska Crna Gora, la sud-est de Kakanik, existl de ase-
_menea un Drobnjak. i St. Tomid, care a studiat pe Drobniaci, sustine
,eä e in afarl de orice discutie faptul c Drobnjacii din nord (1376) sint
tcoloni de ai celorlali. In,nord-vestul cimpiei de la Gacko se aflA un sat
cu numele Nadinii, ai arui intemeietori au plecat, desigur, din atunul
Tlah Golubovac, la marginea eäruia hrisovul lui Stefan Dugan pomene§te
.un loc : Nadih-nin-Laz"2. Coincidenta, dupg, Skarié, nu e intimplAtoare,
ci pare sigur c vlahii de ling5, Prizren s-au mutat spre Gacko. Vlahii
.Banjani pomeniti in secolul al XIV-lea bIng Raguza au locuit odinioara;
,§i in sudul Muntenegrului, de unde au plecat mai spre nord. Asthzi un
linut intreg din aceast5, provincie se nume§te Banjani. Locuitorii din
Rig jane, sat ling'a Knin, sint veniti de lingA Risno, Vlasi Rigjani" ai
secolului al XIV-lea. Vlasi Podcrnji de ling Cattaro (1438) s-au mutat
:sub Kamegnica, in Bosnia. Miriloviói, frAtie in Muntenegru, pomenith
1 Vladislav Skarié, Porijeklo pravoslavnoga naroda u sjeverozapadnoj Bosni [Originea
-populatiei ortodoxe In Bosnia de nord-vest], aparut In Glasnik zem. Muzeja u Bosni i Herceg.,
.XXX (1918), p. 219-266.
2 Cf. numele lui Brayan Nadichnich de cathono Riegoevich (1409), In lug. Isl. 6asopis,
III, p. 128.
www.dacoromanica.ro
168 I LAHII NORD-BALCANICI TN EVUL MEDIU
in secolul al XV-lea s-a asezat mai la nord, lingg Sebenico, In paroliia-

Baljka. Oparnice, familie In parohiile Gerzov, Bara6i, Gornja i Vartai-
si terenul Oparifa, in Dolnji Ratkov, circumscriptia Klju6, reaminteste
satul Oparide din Leva6 In Serbia de thskit. Pe drumul dintre Levad
si In acest tinut e situat satul Opara, in muntii Travnikului. Ad'augg,m cà
faimosul voievod Radivoje Opragid (1450-1500) Ii tthgea originea
poate tot din vlahii acestial. Vlahii Bobani ai voievodului Sandalj (1428)
erau asezati in Hertegovina, unde au venit din sudul Durmitorului.
Asthzi shit In Sovidii din Bosnia. Un vlah din Croatia (1436) se cheamgh
Tomag A1adini6, exact numele pe care 11 are si un sat din Dubrava Herte-
govinei. Dar un asemenea nume nu se mai &este nicgieri pe teritoriul
serbo-croat, de unde urmeazg, c Tomag face parte din acelasi neam cu
intemeietorul satului Aladini d. Deosebit interes prezinth doug, sate :
Pilatovci 2i Burazeri. Pilatovci slut vlahi binecunoscuti In secolul al XV-lea,
din documentele raguzane. Ei au plecat intr-acolo din Kopaonicul de
sud, iar asthzi slut asezati in Muntenegru, intr-un sat cu acelasi nume,
In Oputna Rudina. Numele Burazerilor din Dubita, in nord-vestul Bosniei,
a pg,strat rotacismul de odinioarg, ea §i Burazori (rom. bune-zori .;
cf. denumirea Zlojutro, la Ku& In Muntenegru). Skari6 Ii identificg, cu
neamul Burazeroviói din Temni6, tinutul Moravei, originari din Toplita,
In estul Serbiei. Existg, prin urmare, in tinutul Moravei, o regiune In
care rotacismul era un fenomen obisnuit. Din aceastg, regiune vor fi
plecat i ceilalti vlahi cu nume rotacizat, i dacg nu-i doar o intimplare,
ar fi destul de caracteristic faptul c numele lui Sarebire, de IWO' Drina,
II putem reduce ca origine tot la aceasth zong. Petar Smantare, care s-a
mutat din Lika la Dubovat are aceiasi sträveche origine, ca i Bu-
razerovi i.
Aceste constatAri sint suficiente pentru a ne convinge cg,, oricit de
vechi ar pgrea asezkile vlahilor din regiunile apusene ale Peninsulei Bal-
canice, ele Ii datoreazg, originea, totusi, unei expansiuni care a Avut loc
In secolele indepg,rtate ale veacului de mijloc. Ele Ant, cum am spus-,
rezultatul unui indelungat proces istoric, ale thrui contururi se pot Ina
descifra. Miscarea de la ththrit &are apus se vede destul de clar, dar tot
asa se disting i drumurile care due spre Scutari, Durmitor i Faa. Skarié
e de pArere in aceasth privinta, c drumurile pAstoritului au servit i ca
drum de migratiune. Probabil ea are dreptate, deoarece expansiunea lenth
si atit de indelungath nu se poate explica altfel. Legatura neIntrerupth
1 Glasnik Zem. Muzeja u Bosni i Herceg., IV (1889), p. 78.
www.dacoromanica.ro
CONSIDERATII ISTORICE 169-
dintre aaezarile vlahilor in evul mediu este de asemenea un argument

puternic pentru aceasta parerel.
Astfel, §tirile istorice i incheierile lui Skari é, verific ate 0 prin iden-
titatea sfintului patron" pe care 11 serbeaza neschimbat toate neamurile
ortodoxe slrbe§ti, chiar i acelea ce au la origine vlahi slavizati, ne permit
sg stabilim mai precis drumul facut de vlahi pina in valea Cetinei 0 in
Banatul croat. Morlacii i istrorominii trebuie considerati drept punct
extrem al mi§carii care a plecat din regiunea Moravei, tinind directia mai
intii spre apus i apoi spre nord. Toponimia teritoriului situat la sud si
apus de Rudnik, din care nu avem mentiuni documental e, ne conduce
de la Ursule rHegrior, prin MaNcatla Pirlitor (tot atitea nume vlahe)
0 de aici spre bazinul Durmitorului, de unde migratiunea a patruns de
o parte spre Zeta 0 Muntenegru, de alta parte spre nord-vest, pentru a se
revarsa in intreg tinuful muntos al litoralului dalmatin. Acest curent de
migratiune a mers paralel cu altul lansat din sudul Moravei apusene si
de la Kopaonik spre vest, catre Durmitor, dar 0 in spre sud-vest, trecind
prin regiunea Visitorului, tot spre Zeta. Ambele valuri trebuie sa fie
foarte vechi, fiindca au avut timp sa se diferentieze in urma simbiozei
indelungate cu populatia sirbeasca, covir0toare ca numar. De aceea, In
Muntenegru, in fruntea catunelor stau cneji,. care s-au infadacinat atit
de adinc, inch manifesta tenclinta de a se constitui in triburi, eita vreme
mai la nord, In tinutul dintre Durmitor 0 Mostar, catunarii formeaza
specificul populatiei vlahe.
Dintre catunarii aceatia unii s-au mutat la Poljica, altii In valea.
Cetinei i 1ntre Krka i Zrmanja. Aaezarea lor indeplinita in secolele al
XI-lea sau al XII-lea are caracterul unei colonizari, care le-a atribuit
drepturi pe care vlahii au atiut sa le apere veacuri de-a rindul.
Din acelaai nucleu puternic de vlahi (dintre Zeta ai Narenta) a-a.
revarsat in secolele urmatoare aproape fara incetare un alt val, care a tinut
insa numai directia catre litoralul de nord al Dalmatiei. In secolele al XV-lea.
0 al XVI-lea, sub presiunea turcilor, migratiunea spre coasta dalmating se
inteteate i virful coloanei ajunge astfel pina in Istria. Istrorominii 10 pot
urmari precis linia pe care au parcurs-o din regiunea Raguzei ping in Veglia
sau in Val d'Arsa. Mai putini (Entre ei vor fi coborit din Lika i Krbava,
dispunind aici vlahii de o bunastare ce nu se parase0e cu uaurinta. Aceatia
din urma vor pleca numai in secolul al XVI-lea spre regiunile croate situate
in afara de zona primejdiei turceati. Fenomenul rotacismului 1-au pastrat
1 Harta anexatä la acest studiu arata mai presus de orice lndoiala aceasta legaturá nein-
treruptd, 1mpotriva celor spuse de Jiredek (Geschichte der Serben, I, p. 157 : da die Wlachen in
Serbien, Bosnien und Kroatien nur eine sporadische zusammenhanglose Bevolkerung bildeten..).
www.dacoromanica.ro
insa cu toii, atit cei ancorati in Istria, cit §i cei mutati din Velebit In
Imprejurimile oralului Dubovac (Petar Zmantara).
Constatari judicioase facute de invatatii iugoslavi ne ajuta sa l&-
murim §i originea a§ezarilor vlahe din Bosnia. Dupg, Rados lav Lopagid
adica, nu se poate gasi nici o urma de vlahi in numeroasele documente care
privesc regiunile Krajinei bosniace din imprejurimile localitatilor Prijedor,
Xamengrad, Klju6 §i Bigde. De asemenea nu se pomene§te nici un vlah
de ambele laturi ale Kapelei §i nici In urbariul de la Modrussal. Prin aceasta
se elimina din raza migratiunilor vlahe o buna parte din teritoriul Bosniei
de vest. Dar, dupg Vladimir Skarid, In regiunea muntoasa dintre Bosna
Superioara, Neretva Superioara §i -rbasul Superior, dela drumul Sara-
jevo Kalinovik i pima aproape de linia ferata avnik Donji Vakuf,
nu se Intimpina nici un catun2, ceea ce pare deosebit de caracteristic. Daca
aceasta din urma constatare este exacta', atunci vlahii de linga Sarajevo,
cei din Vega& §i Visoko, precum §i cei care mai la nord de Travnik au
lásat urmele cunoscute (Vlagió Planina, Vlagka Gromila, Lup), trebuie
.considerati drept rezultat al unei migratiuni care a venit dinspre Faa
de o parte, iar de alta parte din Hertegovina.
Vlahii din ambele nuclee erau rotacizanti, dar lipsa catunului In spa-
iui arAtat mai sus este o dovada c infiltratia lor nu a fost prea intensa.
Poate de aceea s-a oprit Intr-o zona anurnitä §i n-a mai trecut riul Vrbas,
decit intr-un singur punct, cu directia spre muntele .Dimitor, linga care
ian riu se nume§te Inca §i azi Serbalovac (dim in limba sirbo-croata Inseamna
11fum" ; Dim,itor ar Insemna deci fumegator" ; Serbalovac e un derivat
din numele rom. $erban)3. Mentiunea catunelor lipse§te §i In Glasinac,
regiune situata la est de Sarajevo, ceea ce ar fi o indicatie ca migratiunea
-din Starivlah n-a trecut pe aici.
Cercetarile acestea ne-au convins ca nici vlahii din valea Cetinei,
nici cei din Istria, n-au urmat drumul cel mai scurt, care i-ar fi condus,
prin Bosnia, pina la litoralul Adriaticei, ci au facut un lung Inconjur prin
regiunile muntoase ale Hertegovinei §i de-a lungul litoralului nordic al
Dalmatiei pina sa ajunga in noua lor patrie. Cimpul Andresko din Kopogiói
dovede§te o forma istroromina, care nu poate fi adusa decit din partile
_nord-vestice aleHertegovinei. Toponimicele vlahe identificate In
Rama confirma de asemenea aceste Incheieri.
1 Mon. Hist. fur. Si. Mer., V,, p. 1.

2 Shark, op. cit., p. 228-229.
3 P. Skok : Zu den rumiinischen Orts- und Personennamen auf dem serbo-croatischen Ge-
ibiet, In Zeitschrift far romanische Philologle, XXXVIII, p. 551-553. Cf. Th. Capidan, Ra-
,porturile lingvistice slavo-romtne, p. 145.
www.dacoromanica.ro
CONSIDERATE! ISTORICE 171
In fine, subliniem incg, o datg, constatarea cg, migratiunea din secolul

al XVIII-lea a adus un val de imigranti noi in Krajina Bosniei i In regiunile
riurilor Una kti Sana. Intre ace§tia au fost i urma§i ai vlahilor de altadata,
acum complet slavizati. Bradari (originari din Prizren), .Durmidi (din
Pee), Drakuliói (din H3rtegovina), .Kalemberi (din Hertegovina, respectiv
Muntenegru).
Vechimea alezgrilor vlahe din Stara Planina i Sredna Gora amine
Ina problematicl. Aspectul dacoromin al toponimicelor pgstrate aici
confirmg bg,nuiala ea unele din acestea sint rezultatul unei expansiuni
pastorale, care a avut loc in secolele al XIV-lea al XV-lea, §.1 a plecat
dinspre Nig pe drumul din valea Nigavei. MiFarea aceasta trebuie sg, fi
fost destul de puternicg, pentru a patrunde ping, in Sredna Gora i pentru
a se resfira, de la Sofia spre sud-vest, ping, la frontiera sirbeascg, de odinioarg,
unde numele Bani§or tradeaza originea acestor vlahi. In stinga Moravei
rásgritene nu am reu§it a constata nioi o urmg, de asemenea infiltratie.
Numele Valnig (din aluni§) se intimping, tot in regiunea Nigavei, far/
.a fi rotacizat. Dacg, incheierile acestea se dovedesc intemeiate, mezahle
de vlahi din centrul Haemusului, amintite de bizantini in secolele al XII-lea
§i al XIII-lea, au fost deplasate acolo intr-o epoca foarte veche.
Tot a§a de veche trebuie sg, fi fost i mi§carea pornitg, inspre apus
din acela§i nucleu, situat intre Timoc §i. Morava, care a lgsat urme ping,
aproape de Drina : vechiul sat Vla§ka, Bunei, Simedru (Smederevo) si
muntii Vla§i6, o ramificatie a Cerului, atesteazg, o asemenea miqcare, chiar
dacg, am fi inclinati a atribui numirile vlahe din Kolubara, Podgorina,
Ragjevina i Iadar pe seama unei rnigratiuni recente (Ernule, Ki5er, Taure,
Vletaeio, Vlajidi, Vla§ka Megja, &.arbane).
Regretatul N. Draganu a aratat, cu deosebità eruditie, ca, intr-o
epocg anterioara §tirilor din documentele istorice, a existat un curent de
migratiune vlaha ping, in Panonia. Dinsul presupune ca ace§ti vlahi
au plecat din Moesia Superioarg, §i, trecind Sava §i Drava, s-au rgspindit
de-a lungul Panoniei. Drumul lor e indicat in S:rmium prin mentiunea
la 1295 a unei villa Vlach §i a apei Valachyza, atestatg la 1292 §i. a toponi-
micului Radulfalva (1406). Tot aici se pomene§te in 1395 Uhrinc, care ne
reamintWe pe Ukur, fiul lui Ivan Borojevie (rom. uptre = usor ; cf. nu-
mele Usurel, in Transilvania, Ufurei in Vilcea §i Mehedinti, Usuratii
Dancu in Cahul)1. i o scrisoare a banului de Maya (1376-1378) vorbe§te
1 N. Draganu, Ancienneti el expansion des Rournoins d'après la toponymie, Ponomastigue
et la langue, In Balcania, VI (1944), P. 423-463. Cu privire la LT furei, cf. I. Iordan, Name de
locuri romtnefti In R. P. R., p. 276. Toate toponimicele mentionate se pot localiza dupa
N. Draganu, Romlnii tn veacurile IX-XIV pe baza toponimiei i a onomasticei, Buc., 1933
(a se vedea i harta sa).
www.dacoromanica.ro
de vlahi in preajma Mitrovitei, pe care, arogindu-qi calitatea de cneaz dupa

dreptul unguresc, un anumit Bran intentiona sg-i stringg la un loc. Vlahii
urmau sa fie culesi in Ma6val. Ca acest val de migratiune si-a avut
punctul de plecare intre Timoc si Morava o dovedeste numele gemena din_
Panonia, nerotacizat, apartinind deci altor vlahi decit celor din zona
Itudnik-Drinja6a. Vlahii din Panonia n-au lgsat de altfel nici urme
de cgtune.
Impraltierea populatiei vlahe din nucleele strgvechi trebuie atri-
buita in primul rind modului de via i conditiilor sociale Intro care a fost
nevoitg, a-si duce traiul. Vlahii din tgrile slave ale Peninsulei Balcanice
au apartinut pretutindeni clasei de jos a color .legati de un &Capin si
lipsiti de libertate. Singurii care s-au bucurat de oarecare drepturi, sub,
bizantini, bulgari i sirbi, au fost doar voinicii". Toti ceilalti vlahi sint
supusi, asemenea paricilor i meropilor, constituind proprietatea marelui
jupan sau a altor domnitori, mai tirziu a manastirilor sau a vlastelinilor..
De aceea cauta sa se refugieze de la un stgpin la altul, tinind drumurile
pgstoritului, cunoscute lor. Pasunile bune i conditiile mai prielnice de
trai vor fi fost totdeauna hotaritoare. Asa se explicg, migratiunea lor de-a
lungul coastelor dalmatine i spre Bosnia, Inca inainte de venirea turcilor-
Cucerirea otomang raiscg din loc toata populatia cresting din aceste tg,ri
grabeste dezagregarea nucleelor rgmase neatinse. Dar oricit de multi
vor fi plecat inspre nord i inspre apus, o parte a lamas totusi pe loc, cum
dovedeste toponimia i onomastiea din regiunile unde i-am identificat.
Asimilarea lor constituie un proces care a luat sfirsit in multe tinuturi mai
curind, in altele mai tirziu.
In lumina acestor cercetari triunghiul lui Weigand : Prizren-Nis-Sofia7
in care invatatul german stabileste leaggnul respectivei populatii, se dove-
deste drept ipotezg lipsitg de suficienta documentatie istoricg. El nu
cuprinde decit o mica' parte din teritoriul ocupat de vlahii balcanici, omi-
tind intreg spatiul ce se intinde de la N4 la Dunare, reducind regiunile
Starivlahului, Durmitorului i Visitorului i atribuind. o densitate inexis-
tenta elementului vlah din Bulgaria vestiea (in lucrarea sa Ethnographie
von 111 akedonien), intr-un teritoriu ee nu a apartinut zonei romanizate, ci
celei grece sti 2.
Vlahii si morlacii, p. 107.
2 C. Jiraek precizeazA In urmAtorii termeni frontiera zonei romanizate : (sie)umging Nais-
sus und Remesiana mit ihren lateinischen Biirgern, während Pautalia (Kiistendil) und Serdica
(Sofia) samt der Landschaft von Pirot in das griechische Gebiet gehörten; zuletzt wendete sie sick
tangs des Nordabhanges des HOmus zur Pontuskiiste [Ea Inconjura Naissus i Remesiana cu.
cetAtenii Mr latini, In timp ce Pautalia (Kustendil) i Serdica (Sofia), Impreund cu regiunea
Pirotului apartinea la zona greacA ; In fine o cotea de-a lungul versantului de nord al Hae-
musului spre litoralul pontic]. Vezi Jireek, Geschichte der Serben, I, p. 38 39.
www.dacoromanica.ro
Vlahii i albanezii
Teritoriul in care, algturi de cgtunele vlahe, se intimping i cgtune
albaneze, este cel de la Scutari ping la Raguza, iar in est, ping la Prizren.
Simbioza albano-vlahg se poate dovedi aici, prin urmare, pe bazg docu-
mental* desi hrisoavele sirbesti nu ne aratg prea strinsg aceastg convie-
tuire : cgtunele vlahe sInt prezentate totdeauna deosebit de cele albaneze
Erau, evident, i unii i ceilali, pgstori. Vlahii insg apar mai numerosi
si ea un element de bazg al regatului. In vechea Serbie asezgrile albaneze
sint rare de tot, ca si In nord-vestul Raguzei, unde numai numele Burmazi
§i poate Bolami al unor vlahi a pgstrat pink tirziu amintirea lor. Si totusi
simbioza vlaho-albanezg trebuie sg fi avut aici o vechime adincg. 0 aratg
de o parte pgtrunderea cgtunului la albanezi, iar de altg parte evoluarea
spre triburi a frAtiilor vlahe. Cgtunul nu este un fenomen general la alba-
nezi, iar inchegarea In triburi a rgmas chiar i pentru sirbii supravietuitori
ai cuceririi turcesti legatg de o zong restrinsg. Influenta albanezg se vede
§i in onomastica vlahilor din Serbia (Npimati, Ginovik, Tus, Hotul),
dar trebuie s5, observgm cg numele albaneze intre vlahi sint foarte reduse
la numgr. In Prizren, intre oamenii dgruiti Bisericii mintuitorului, ggsim
algturi de un Div§a, Rad fierarul, .Dobroslav aurarul i altii, pe un Ljel
pe un Gon, ambii albanezi, dar i pe un Bad Krasavigt i pe nepotul sgu
de frate Surdul, evident vlahi.
Toate aceste consideratii iie fac sg putem stabili cu destulg certi-
tudine cg asezgrile vlahilor din regiunile in care au ajuns in contact cu
albanezii, shit foarte vechi. Ele pot sg dateze din epoca ce a premers
revgrsgrii elementului sirbesc in regiunea dintre Scutari Prizren si
Raguza (secolele al VIII-lea al IX-lea). Parerea aceasta o sprijing
Erdeljanovió, cind presupune ca un fapt sigur c vlahii au transmis
populatiei sirbesti din vechiul Muntenegru toponimia autohtong preslavg
(iliric i romang).
In acest caz, fireste, nu se mai poate vorbi de o migratiune, ci de
faptul el acesti vlahi reprezintg ultimele resturi ale populatiei romanizate
din vechile provincii Dardania i Praevalis. Numele riului i muntelui
Visitor, a comunei Vlahinja, sub muntele Pagtrik, la frontiera de azi a
Albanieil, mentionate in prima jumktate a secolului al XIV-lea, precum
Vlaaa Dra6a, care apus, ar marca limitele extreme ale presupusei
patrii initiate.
Tot asa de sigur pare insg cg un asemehea spatiu restrins nu ar fi fost
suficient pentru a cuprinde leaggnul" in care s-a foi mat aceasta populatie.
1 lstoriski Casopi.s, IV, 1952 : Rad. Ivanoviê, Delansko Vlastelinstvo, p. 174 §i 194.
www.dacoromanica.ro
Regiunea dintre Scutari §i Raguza nu este un centru de iradia-

tiune pentru vlahi, ci punctul extrem al liniei parcurse de migratiunea lor
pastoralg. Erdeljanovié a argtat in chip convinggtorl, cum au coborit
vlahii din Zeta in vechiul Muntenegrn §i nu invers, cum ar fi trebuit sf
se intimple, dacg am considera regiunea Scutarg- Prizren - Raguza
drept patrie stigveche a vlahilor. Studiul amgnuntit al vechiului Mun-
tenegru ne invatg, in fine, cg aceastg regiune ar trebui consideratg mai
curind ca un ultim refugiu al pgstorilor vlahi. Nicgieri pe teritoriul iugo-
slay urmele vlahe nu sint atit de strins legate de istoria triburilor §i
frgtiilor ca pe acest pgmint. Nicgieri indeletnicirea pastoralg nu a lgsat o.
comoarg mai bogatg de termeni ca aici. Dar populatia sirbo-croatg i-a
asimilat in cele din urmg. Putini dintre ei au plecat inspre tinuturile nor-
dice, cei mai multi au famas pe loc §i s-au contopit in masa covir§itoare
a sirbilor muntenegrini. Albanezii au izbutit EA-§1 refacg de doug ori (seco-
lele al XIV-lea §i al XVII-lea) vigoarea de expansiune, vlahilor insg le-a.
lipsit orice putintg de refacere, nu numai in Muntenegru, ci aproape pre-
tutindeni in jumätatea nordicg a Peninsulei Balcanice ; ei reprezentaur
la sfir§itul evului mediu, faza din urmg a unui proces istoric care a inceput
in regiunea Dungrii §i Moravei §i se termina acum in vgile Durmitorului,
in atunele muntenegrine, in preajma litoralului dalmatin gau In karstuf
arid al Istriei.
Rap orturi interdialectale
Vlahii descri§i de noi se deosebesc de aromini (macedoromini,

sirbe§te Cincari), prin limba ce au vorbit-o atit in Bulgaria §i Serbia
medievalg, eft §i in Bosnia §i de-a-lungul litoralului dalmatin. Se pare
cg in veacurile mai indepgrtate ian exista intre aceste doug grupe o zon5 .
prea largg de despártire. A§ezarile vlahilor din Serbia se pot urmari ping,
la Skoplje §i Tetovo; ba chiar §i mai inspre sud ping in Babuna, iar in
rasarit ping care tip i valea Strumitei. Indeosebi sili§tea Piti6 donatg.
in 1335 de tarul Dugan mangstirii Treskavac din Prilep dovede§te cg.
vlahii din nord ajungeau ping aici. La Lerin, episcopul vlah a avut
o bisericg, pe care a vindut-o cu oamenii, cu viile, cu cimpul, cu izvoarele
§i cu toatg stapinirea §i drepturile". El abandona teritoriul tarului sirbesc.
§i se retrggea spre sud. In 1355 tot tarul Dugan dgruie§te2 Hilandarului
1 Naselja, 24, p. 97. De aceea vechii pAstori" se numesc l azi in Muntenegru ze6an1"-
(oameni din Zeta).
2 Documentul a fost publicat de Alex. V. Soloviev, Doud contribulii la Maltz( statului
tarului Dugan, In Glasnik Skopskog naudnog druglva, II, p. 25 §i urm.
www.dacoromanica.ro
metohia manastitii Sf. Petru din Koritza, impreuna cu muntii Koprivna

si Lokvica, asa &á nimeni sa nu-i pkuneze cu de-a sila, nici nobil mic
sau mare, nici vlah, nici albanez". E drept ca nu dispunem in cazul de
fao de niciun criteriu pentru a stabili carui ram apartineau acesti vlahi,
totusi credem ca e mai probabil sa fi fost aromini. Pe Stiumita nu avem
iarki nimic caracteristic pentru a putea deosebi pe vlahi, cleat doar nu-
mele vlastelin" -ului Radule, care e meglenoromin. Luind drept sprijin
informatiile lui Kekaumenos, trebuie sä consideram toata Macedonia .
situata la sud de Ohrida, Prilep si Bitolia ca o veche zona de expansiune
a arominilor. Tot asa trebuie socotita si regiunea Vardarului si foarte
probabil valea Strumei, pe unde si-au facut drum mai tirziu pastorii
nomazi ai arominilor spre muntii Bulgariei. In acest caz, vlahii care tul-
burau linistea calugarilor din Athos, in secolul al XIV-lea, unii poate si
mai curind, trebuie sa fi fost tot arominil. Este de remarcat ca in veacul
al XIV-lea expansiunea aromina spre nord se inteteste si se incruciseaza
cu valul de migratiune al albanezilor, care ia o directie chiar opusa, catre
sud. Miscarile acestea au fost favorizate de cuceririle tarului Dugan,.
dar, pornite o data, ele au persistat si s-au intensificat in tot timpul stl-
pinirii turcesti. Nu incape deci indoiala ca arominii s-au intilnit cu ele-
mentul din grupul de nord, atit in epoca veche, cit si cu putin inainte de
slavizarea completa a vlahilor din Serbia. Capidan a aratat ca in graiul
unor aromini din Albania exista o particularitate care-i apropie mai mult
de dialectul dacoromin2. Felul de articulare a substantivelor masculine.
se face intocmai ca la dacoromini : lupul, lacul, berbecul, pentru formele
corespunzatoare aromine luplu,laclu,birbeclu. Concluzia sa este ca aceasta.
particularitate, care lipseste la ceilalti aromini i,i se gaseste in partea de
miazanoapte a Macedoniei numai la arominii care dupa grai se dovedese
originari din Albania, ar putea fi un indiciu ca peste elementul aromin
s-ar fi putut suprapune o data o alta populatie vlaha. Aceasta, pentru
Albania, nu putea fi deeit populatda despre care ne vorbesc documentele
sirbesti". Intr-un singur punct istoricul nu poate sa fie de acord cu inche-
ierea sa : in realitate arominii s-au suprapus aici peste diasporele vlahilcr
nordici, si anume in epoca de expansiune viguroasa din secolele al XIV-lea
al XV-lea. Observam &á termenul dacoromin" nu-i potrivit aici. Dar
oricum se va fi petrecut acest proces, el se poate urmari destul de convin-
gator in aceasta regiune.
1 Drumul arominilor spre Bulgaria apare plastic pe harta lui J. Cvijid, La Ptininsuel
Balkanique, p. 170 : Formes de la propriété rurale. Despre vlahi la Muntele Athos a se vedea
T. Bodogae, Ajuloarele romtne§ti la rnandstirile din sftntul rnunte Athos, Sibiu, 1940, P. 29-30,.
90, 113, 156, 301.
2 Th. Capidan, Romtnii din Peninsula Balcanied (extras din Anuarul Institutului de
Istorie Na(ionald, 1928), Bucuresti, 1924, p. 111-112.
www.dacoromanica.ro
A§a spre pildä, in tinutul Mijaci 0 in cimpia de la Mavrovo,1 spre

nord-est de Dibar, in valea riului Radika, un numar mai mare de nume
topice mgrturisesc despre existenta acelormi vlahi nordici: Durmigica (tul-
pina durmi-, Mira palatalizare), parte de hotar in Magorce ; Katunigta,
marginile satului Rostuge ; Lok (rom. Zoo) nume topografic in Trebigte ;
Strung, nume topografic in Nistrovo (rom. strung), §i ca nume in Volko-
vija. Dupa Toma Smiljanid, cuvintul e vechi slay §i inseamng strunga",
noi credem ca e romanic 0 ea apartine dialectului meglenoromin ;
Cuculj (Tutul) in Lazaropol 0 Kagtel in Rostuile. Onomastica e 0 mai con-
cludentai : Gugulevei, familie in Galiènik ; tot aici Cudulovci, familie in
Lazaropolje, de origine vlaha, din Rosoki (aceemi regiune) ; Janku-
lovci, famine in Galisenik 0 in Jan6e ; Jonuzovci, tot din Galie'nik (rom.
Ionut, diminutiv din Ion) 0, in acela0 sat, Sandulovci. In fine Negrevci
(rom. negru) famine in Treson6e 0 in Gori, unde se cheamg Negrovci (farg
palatalizare) ; Cipul (Tipul) in Nistrovo §i SukulovciinNidorovo. Ancheta-
torul n-a inregistrat decit famiiile sirbe§ti, in cazul de fatg cele sirbizate,
dar nu 0 cele arornine sau albaneze. In terminologia localg cuvinte ro-
manice sint : zira (rom. air); ba4 ilo locul unde se adung vara oile" ;
ba6, ciobanul care prelucreazg laptele" ; vatra, cgmin" (rom. vatrei);
piperki, rom. piper ; pitulica, mincare de Ming", rom. pita; poturnata,
cind u§a nu e incuiata, ci numai inchisa, ; i se mai zice atunci 0 kognata
(cuvintul apartine dialectului meglenoromin) ; fi6ur, baiat de ajutor in
sting" ; urda, rom. urdel; urdenik, piatrg ce se pune in foc, pentru a
fierbe cu ea urda" ; 6eregnar, luna lui mai" (dacorom. ciresar). Dintre
aceste nume §i cuvinte, mai ales Durmigica, Negrevci 0 piperki ne dove-
desc ca nu sint imprumutate de la aromini, ci de la vlahii nordici, spre
care ne indreaptg t3i articolul -u/ in numele _Drakulovci, Iankulovci, Cipul
etc. Smiljaniá e de pgrere ca in. Mavrovo locuitorii cei mai vechi au fost
ace§ti aromini" (Kucovlasi), dar ea ei au fost sco0 din munti de cgtre
Mijaci. Cind s-a petrecut aceasta nu se poate stabili, dar vlahii sint acum
in cea mai mare parte asimilati, ceea ce reiese din tipul lor caracteristic
care s-a pastrat ping astázi la locuitorii din partea locului.
Thin urmare e mai presus de once Indoiala cg a existat o infiltratie
de vlahi nordici 0. in teritoriul Albaniei 0 Macedoniei care adgposte§te
azi pe aromini. E cu neputinta insg a fixa vechimea acestei infiltratiuni
.0 extinderea ei. Faptul ert in comunele Muloviste 0 Gopes, situate la
noid de lacul Presim, se continua, ea 0 in Albania, vechiul fel de arti-
1 Naselja, 35, p. 7 121.
www.dacoromanica.ro
.culare (m,usatul, mind, omul)1, poate servi ea indieatie c loeuitorii de

aici au venit din regiunea Vardarului superior.
0 miscare a elementului aromin spre nord, prin Prizren catre
Serbia Veche, nu o putem identifica nici in lumina documeatelor, nici
a toponimiei. Daca Insa, numele lcurlaj din muntii Kom se reduce intr-
adevar la o combinatie de cuvinte aromine, o infiltratie a lox devine pro.
babil i pentru o epoca mai veche. Ramine insa bine stabilit cá pina, in
secolul al XIV-lea nici un nume de vlah din hrisoavele sirbesti nu tra,deaza
forma, aromina, ceea ce nu poate sa, fie o simpl intimplare. Numele cel-
nicilor" din Bosnia i din hinterlandul dalmatin nu este un argument
In favoarea expansiunei aromine spre nord. El este un termen imprumutat
de aromini de la un trib slay en care au convietuit undeva, Inainte de
a se deplasa In teritoriul ce-1 ocupg astazi.
Petar Skok atribue numele kalimberi arominilor. Am aratat insa,
ca el se intimping, azi numai la meglenoromini i c poate sa derive din
regiunile unde vlahii au avut contact cu grecii. Intimplator se poate
urmari filiatiunea acestui nume i peregrinarea lui indepartata. El se
gaseste azi in regiunea Visoko, din Bosnia, unde unui cimp, in Monjari,
O
se zice Kalimbare, Kolimbare. In Krajina Bosniei un deal din satul
Zboriate se cheama, Kalemberovo Brdo, dar acesta e i numele unei familii
Kalember, despre care se stie el a emigrat din Korjenió (in Hertegovina).
In aceeasi regiune mai exista un nume, a carui origine se poate reduce
la aromini : Cinci din Varoaka Rijeka. De insemnat este apoi c Drakulioi
din Gornji Buaevid ti trage originea tot din Korjeni i serbeaza acelasi
dint patron ca i Kalemberii. Erau, prin urmare, inruditi. Dar numele
Drakulioi este raspindit mai ales in Zeta si pe litoralul sudic al Dalrna-
iei. De aiei s-au raspindit i spre sud si in Hertegovina, cu ei Irnpreunii,
Ii Kalemberii. Aceeasi origine trebuie sä o atribuim i lui Kalimbare din
Visoko. Purtatorul numelui a fost un vlah alungat de soarta intr-un
linut indepartat. Asezarea lor in Bosnia nu e veche, ci cel mult din seco-
lul al XVIII-lea, deplasarea spre Hertegovina poate sa se fi petrecut
o data, cu inaintarea turceasca spre Muntenegru (sfirsitul sec. al XV-lea
sau al XVI-lea). In epoca aceasta insa, nu mai poate fi vorba de un
amestec al lor cu vechiul element vlah, care a fost de mult slavizat complet.
Intre toponimicele culese de anchetatorii Academiei de stiinte
din Belgrad, noi n-am intimpinat decit numele Muncela (Naselja, III),
in valea Ibarului cu aspect aromin. El se poate atribui pastorilor aromini
care au circulat In aceasta, regiune in secolele al XVIII-lea si al XIX-lea-
1 Th. Capidan, Aromtnii, Dialectul aromtn, Buc., 1932, p. 383.
2926.
www.dacoromanica.ro
Numele Mena (in Bulgaria), Meru lidi (in regiunea Podgorita) §i. Meru lja
(la Drobnjaci), dad, deriva din mer, dr, mar, sint meglenoromine. Numele
de persoana Merut, intimpinat la un vlah din Croatia in secolul al XV-lea
(Merucidi), poate fi explicat §i prin dr. mieriu, mieriu, albastru", deci
//om eu oehi albaftri". Regiunea din Bulgaria, unde se intimpina toponi-
.micul Mer, apartine de altfel zonei cercetate de pastorii nomazi ai aromi-
nilor in secolele din urma ale dominatiei otomane.
Ceea ce am expus aici e aproape tot ce se refera la o expansiune
veche a arominilor spre teritoriul in care s-au aflat vlahii §i. rumerii medie-
vali. E putin, desigur, dar suficient pentru a dovedi el teritotiile in care.
au trait unii i altii, se pot clar delimita.
Raportul vlahilor balcanici fata de dacoromini nu poate fi lamurit
definitiv, din pricina saraciei de infounatiuni vechi §i a toponimiei adupa
de imigranti in chiar teritoriul de contact. Stiii le ce le avem inFa dovedese
mai presus de orice indoiala existenta unui strat vechi romanic, atit
in tinutul dintre Vidin §i gura Moravei, eit §i mai la sud, pe cursul superior
al Timocului, §i catre sud-est, in directia muntilor Balcani (Stara Planina)..
Linia de contact cu vadurile de trecere aiatate de Cviji6 nu se prelunge§te
pe cursul Dunarii mai in jos de Vidin, nici mai sus de gura Moravei.
Lipsa nomenclaturii vechi romanice, dincolo de punctele numite, confirm/
aceasta constatare. Nu trebuie uitata imprejurarca ca, pe portiunca men-
tionata a Dunarii, n-a existat o granita politica in tot timpul dominatiunii
avarel, deci pin./ la inceputul secolului al IX-lea contactul dintre cele
doug maluri nu era impiedicat de nici o masura cu caracter strategic
sau politic.
In favoarea unui contact prelungit §i intens intre regiunile din dreapta
§i stinga Dunarii pledeaza §i identitatea sau, in tot cazul, marea asema-
nare a dialectului vorbit de vlahii infati§ati de noi en dialcctul dacoremin..
E rindul lingvi§tilor s explice raportul dintre aceste doua glaiuri.
Istoricul se margine§te a constata Ca in temeiul cercetarilor facute in acest
studiu, nu. se pot distinge, cel putin intr-o epoca ce se poate controla la
lumina istoriei, deci de la sfir§itul secolului al X-lea, incoace, migratiu-
nile masive, care sa fi plecat din Moesia Superioara spre nord-est, in Banat
.5i Oltenia. Dimpotriva totul vorbe§te in favoarea unei mi§cari pornite
din regiunea Dunarii spre sud §i de la Morava spre vest, §i anume Iii
Insi perioada de patrundere a slavilor in Peninsula Balcanica, dar §i
in secolele urmatoare, in mai multe valuri. Daca ar fi avut loc o migratie
spre regiunile din nordul Dunarii, ea nu se poate admite decit inainte
1 C. Jiraek, Geschichte der Serben, I, p. 106, 120, 123.
www.dacoromanica.ro
de secolul al X-lea, in perioada obscura a istoriei noastre. In secolul al

XI-lea se constata caracterul difuz al vlahilor din toata Bulgaria" si
prin aceasta se verifica implicit neputinta de a iradia spre nord o populatie
atit de numeroasa ca cea dacoromina.
Dar impotriva unei asemenea ipoteze, caci si ea este Inca numai
o ipoteza, vorbeste aspectul social si politic cu totul deosebit, sub care
apar rominii In nordul Dunarii, din momentul cind Ii vedem la lumina
istoriei. Organizatia vietii patriarhale la rominii din Tara Romineasca
se deosebeste fundamental de ceea ce am vazut la vlahii din Serbia.
Tot atilt de deosebit este si aspectul pe care il prezinta rominii din Banat
in secolele al XIV-lea si al XV-lea. Ceea ce pare identic se reduce la formele
stravechi de viata primitiva : juzii" i judecia" reprezinta, fara Indo-
iala eel mai vechi tip de organizare a rominilor, iar obiceiul de a face
plata impozitului cu venitul dura, oi (datul oilor" in Transilvania,
denumit de straini cincizecime") trebuie considerat de asemenea ca un
rest al organizatiei primitive ; legea vlahilor" din regatul sirbesc Ina
are un inteles cu totul deosebit de dreptul valah" (ius valahicum) din
Banat 0. Transilvania (In primul caz legea" cuprinde catastiful obliga-
tiilor feudale, ce ii s-a impus vlahilor, iar, dincoace de Dunare, dreptul
valah" constituie o norma juridica valabila in raporturile launtrice ale
comunitatii romIne, reprezentind astfel resturile unui stravechi drept
consuetudinar) ; ler"-ul colindelor noastre, atestat si la vlahii din impre-
jurirnile RaguzEi, devenit acum un cuvint neinteles, trebuie explk at
de asemenea prin inigratiile din Epoca de formatiune a poporului romin ;
Kadlec pretinde c itermenu1 cneaz ar fi la noi un import din Balcani,
ignorind faptul cà la sirbi i muntenegrini se denumeste astfel egpetenia
catunului sau al tribului, pe and, in Tara Romineasd cnejii reprezinta
o clasa sociala, a rnosnenilor liberi, iar in Transilvania indeplinesc functia
de reprezentanti ai feudalilor si nu se confunda cu juzii sau primarii
satelor. Acelasi invatat ceh subliniazal i identitatea numelor slave,
asezind alaturi numcle vlahilor ddruiti manastirilor sirbcsti de a rominilor
maramureseni, mentionati in documentele ungare din secolele al XIV-lea
si al XV-lea. Dar asemanarea numelor slave, care se constata In secolul
al XIV-lea in Oltenia si in Transilvania, cu cele constatate la vlahii din
Serbia, presupune existenta unor modele (calindare) bisericesti comune.
Ele sint o dovada neindoielnica pentru legaturile rominilor din nordul
Dunarii cu biserica sirbeasca sau cu episcopia vlahilor din secolele al
XII-lea al XIV-lea. Prezenta la noi a unor nume atit de rare ea Zavida,
1 Kadlec, Vala§i a Valaske Prkvo [Vlahil i dreptul valah], p. 437-450. Onomastica
romIno-slavd : p. 451 si urm.
www.dacoromanica.ro
180 VLAHII NORD IiI1LCANICI IN EVUL MEDIU
Strez, Miroslav, Desa, familiare intre membrii dinastiei Nemanja, pledeazA

in favoarea acestei presupuneri.
Dar dacorominii n-au importat nimic nici din formele organizatiei
de bazA a semintiilor slave, diferentiate distinct in Peninsula Balcania,
ping, In secolele al X-lea al XI-lea. Tot ce au Imprumutat se poate
explica prin persistenta Indelungatá a unui vechi strat de slavi In provin-
ciile din nordul Dunarii i prin influenta cultural'a a slavilor meridionali.
Nici liniile de migratiune §i mai ales tendinta permanentà, ce ar
fi trebuit s existe, de a se miva spre Dunáre, nu o observam la populatia
vlahA studiatI In aceste pagini. Spre sfir§itul evului de mijloc, dud sIrbii
se refugiaza, in cete masive pentru a se sustrage dominatiunii turce§ti,
coloni§ti noi din Oltenia i Banat ocup5, terenurile libere din valea Timo-
cului §i din regiunea Mlavei. Ei reiau orientarea spre malul drept al Dundrii
§i restabilese astfel contactul, care, din sec. al VII-lea incoace, n-a fost
Intrerupt decit pentru Intervale scurte.
Dovedirea acestei teze apartine insA unuralt capitol al istoriei romine
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
Anuarul Institutului d istorie national& an. I (1921) si urm. Cluj.

BANEsCU, N., Les premiers tdmoignages byzantins sur les Roumains du Bas-Danube (Extras
din Byzantinisch-neugriechisclze Jahrbücher, III, 1922).
0 problemd de istorie medievald: crearea ;i caracterul statului AsdneVilor 1185, Bu-
curesti, 1943.
BARTOLI, DR. MATTED GIULIO, Das Dalmatische, In Schriften der Balkankomission, Ling. Abt. IV,
Viena, 1906.
BIDERMANN, H.I., Die Romanen und ihre Verbreitung in Oesterreich, Graz, 1877.
.
Neuere slavische Siedelungen auf stiddeutschem Boden, In Forschungen zur deut-
schen Landes und Volkskunde, vol. II, fasc. V. t
BODOGAE, T., Ajutoarele romtnefti la mandstirile din sfintul munte Athos, Sibiu, 1940.
BRATESCII, C., Romtnii din Bulgaria de est a evului media (Bucuresti, 19421.
CAPIDAN, Th., Dialectul aromin, Bucuresti, 1932.
Raporturile lingvistice slavo-romlne, Cluj, 1923.
Romtnii din Peninsula Balcanicd, Bucuresti, 1924.
Rominii nomazi, Cluj, 1926.
COSTAOHESCII, M., Documente moldovenesti Inainte de $lefan cel Mare, Iasi, 1931.
Ciarne, DR. IVAN, Najstarija poujest Kreekoi, Osorkoj Rabskoj, Senjskoj i Krbavskoj Biskupiji.
[Cea mai veche istorie a episcopiei Vegliei, Usorei, Arbei, Segnei i Corbaviei],
Roma, 1867.
CVIJI6, JOVAN,La Pininsule Balcanigue, Paris, 1918.
CREMOgNIK, DR. GREGOR, Istoriski Spomenici Dubrovaekog Arhiva [Monumentele istorice
ale arhivei din Dubrovnik], seria III, Belgrad, 1932.
Dacoromania, Cluj-Sibiu, 1921, I urm.
DANICId, G., Rjetnik iz knjitevnih starina [Dictionar din antichitiiti literare].
DRIRDJEV, BRANISLAV, Filurdfije u Crnoj Gori u vremenu Skender-bega Crnojevida [Filurgii
din Muntenegru In timpul lui Skender-beg Crnojevié] tn Zapisi, 1940 (Noul
inaccesibilä).
Nato o vlakim starjainama pod turskom upravom [Ceva despre cãpcteniile vlahe sub
administratia turceascab In Glasnik Zem. Muzeja u Bosni i Hercegovini, Sarajevo,
1940 (Noud inaccesibila).
DRAGANu, N., Ancienneld et expansion des Roumains d'apres la toponymie, I onomastigue el la
langue, In Balcania, VI, Bucuresti, 1944.
Rominii In veacurile IX XIV pe baza toponimiei si a onomasticii, Bucu-
resti, 1931.
DRAGOMIR, SILvru, Originea coloniilor romIne din Istria, In Analele Academiei Roinfne,
Bucuresti, 1924.
Vlahii din Serbia In sec. X XV, In Anuarul Instilutului de istorie nalionald, I,
Cluj, 1922.
Vlahii i morlacii, Cluj, 1924.
DoeId, ST., 2ivot i obieaji plemena Kuea [Viata i obiceiurile tribului Kual, Belgrad, 1931.
DOMMIER, ERNEST, Ober die iilleste Geschichte der Sloven in Dalmatien, Viena, 1856.
www.dacoromanica.ro
ERDELJANowè, DR. IOVAN, Postanak plemena Pipera [Formarea originii tribului Piperilork
in Srpski Etnografski Zbornik, XVII, Belgrad.
- 0 poreklu Bunjevaca [Despre originea Bunjevatilor], Belgrad, 1930.
FILIP0vId, DR. MILENKO S., Gornja Peinja [P6inja Superioaral, In Srpski Elnografski
Zbornik, IV, 3, Belgrad, 1955.
FRIEDWAGNER, DR. MATHIAS, Ober die Sprache wed Heimat der Rumdnen in ihrer Frühzeit
(extras din Zeitschrift far Romanische Philologie, vol. L IV, fasc. 6), Halle, 1934.
GELZER, H., Ungedruckle und wenig bekannte Bistiirnerverzeichnisse der orient. Kirclze, In
Byzantinische Zeitschrilt, II, Leipzig, 1893.
GIVRESCII, C. C., Despre Vlahia Asdnestilor (EXtras din Lucrdrile Institutului de geografie al
Universildfii din Cluj, vol. IV).
- lstoria romtnilor, vol. II, Bucuroti, 1937.
Glasnik Skopskog nauenog drunva [Buletinul societatii stiintifice din Skoplje],
II, Skoplje.
*
Glasnik Srpskog egenog draftva [Buletinul societatii stiintifice strbe] I-LXXV,
Belgrad, 1872-1892. . .
*
Glasnik zern. Muzeja u Bosni i Hercegovini [Buletinul Muzeulut Regional din
Bosnia si Hertegovina], I-XXX, Sarajevo.
1-1ADII-VAULJEv16, DR. I., Jedna Stara Srbija, Belgrad, 1909.
HURLER, C., Die Walachen als Begründer des zweiten bulgarischen Reiches der Aseniden,
Viena, 1879.
HURNitrzARI, E., Documente privitoare la istoria romlnitor, 12, Bucuresti, 1890.
JIRSCRR, C., Geschichte der Serben, vol. I, Gotha, 1911.
-- Das Fürstenturn Bulgarien, Viena, 1891.
Die Handelsstrassen und Bergwerke von Serbien und Bosnien, Praga, 1879.
- Die Romanen in den Stddlen Dalmatiens weihrend des Mittelallers (In Denkschrif ten,
Phil. Hist. Klasse, vol. 48-50), Viena, 1901-1903.
- Glasinac u srednjem vijeku [Glasinac In evul mediu], in Glasnik Zem. Muzeja u
Bosni i Hercegovini, IV.
-- Staat and Gesellschaft tin mittelalterlichen Serbien, I-IV , Viena, 1912-1919.
Die Wlachon und Maurowlachen in den Denkmdlern von Raguza, In Sitzungsberichte
der k. bömischen Gesellschaft der Wissenschaften, hist. - phil. Klasse, Praga, 1879.
IoRDAN, IORGO, Num* de locuri rominesti In R.P.R., Bucuroti, 1952.
IORGA, N., Geschichte des osmanischen Reiches, II, Gotha, 1909.
-- Histoire des Roumains et de la Romanité orientate, vol. III, Bucuresti, 1937.
Istoria Romtnilor, vol. II, Bucuresti, 1936 (capitolul Sian rniscdri vlahe
i in
Balcani, p. 331-342).
- Notes et extraits, I-V, Paris, 1899.
IPPEN, T.,Novibazar und Kossovo (Das &le Rascien), Viena, '1892.
Istoriski Casopis, I -V, Belgrad, 1950-1955.
IvANOvIé, RAD., Detansko vlastelinstvo [Proprietatea feudald a Deaanilorl, In Istoriski Casopis,
IV, Belgrad, 1952.
- ICatunska naselja na manastirskim vlastelinstvirna [AseziIrile de Mune pe proprie-
Utile mththstirilor], In Istoriski Oasopis, V, Belgrad, 1955.
WI& DR. AL., Migracije Srba u Slavoniju [Migratiile Strbilor In Slavonia], Subotica, 1926.
- Spomenici Srba u Ugarskoj [Monumentele slrbilor din Ungaria], I, Novi Sad, 1919.
KADLEC, K., Stefana Verbecija Tripartitum [Tripartitul lui Stefan Verbdczi], Belgrad,
1909.
- Valedi a Valakke Prdvo [ Vlahii i dreptul valah], Praga, 1916.
KLAM, V.TRAosLAy, Bribirski Knezovi od plemena Subié do god. 1347 [Comitii de Bribir din
neamul Subicilor pfnh In anul 1347], Zagreb, 1897.
-- Krai knezovi Frankapani [Comitii Frankapani din Veglia], I, Zagreb, 1901.
Povjest Hrvala [Istoria croatilor], vol. I-VI, Zagreb, 1899 si urm.
LuoMS, I., De regno Dalmatiae et Croatiae (ed. Schwandtner, Scriptores rerum Hungaricarum,
Dalmaticaram, Croaticarum et Slavonicarurn veteres ac genuini, III)
Viena, 1748.
MANDId, DR. 0. Dom., Postanak Victha [Originea vlahilor], Buenos-Aires, 1956.
MAL, DR. JOSIP, Uskoeke Seobe i Slovenske Pokrajine [Migratiunile uscocilor i regiunile din
Slovenia], Ljubljana, 1924.
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE 183
MALECIII, M., Gwary Ciciów a ich pochodzenie [Graiul cicilor L originea lor], in Lud Slowianski,
1919, Cracnria.
1LAiortAN1d, I., Prinosi za hrvalski pratmo-poojestni Rjeenik [Contributll pentru dictio-
narul istoric-juridic al croatilor] Zagreb, I Ill.
MI6Ovid, U., 2ivot i obilajiPopouaca [Viata 5i obiceiurile Popovätilor], Belgrad, 1952.
1111KL0sICH, FL, Monumenta Serbica, Viena, 1858.
- Lieber die Wanderungen der Rumdnen in den dalmatischen Alpen und den Karpalen
(In Denkschriften der k. Akademie der Wissenschaften, Phil. Hist. Klasse,
30 Band), Viena, 1880.
IOLA NIEODIM,Pravoslavna Dalmacija [Dalmatia ortodoxal, Novi Sad, 1901.
Miltheilungen des historischen Vereines für Steiermark, XXXI, Graz, 1883.
4, Monumenta historico-juridica Slavorum Meridionalium, I X, Zagreb, 1877-1915.
4, Monurnenta spectantia historiam Slavorum Meridionalium, IXLIII, Zagreb,
1870-1918.
Monumenta Hungariae Historica. Diplomatarium, Budapesta vol. I (1878) si urm.
1111t1vU, G., Istoria rominilor din Pind. Vlahia Mare, Bucuresti, 1913.
- Romtnii din Bulgaria Medievald, Bucuresti, 1939.
INUTTAVIEV, P., Proizlzoddl na Asenevci [Originea Asánotilor], in Makedonski Pregled, IV,
Sofia, 1928.
-
Vojnigki zemi i vojnici vd Vizantija prez XIII XV u. [Mosille voinicilor l vol-
nicii bizantini In secolele al XIII-lea pima la al XV-lea], Sofia, 1933.
, Naselja i poreklo stanovnigtva [Asezärile i originea populatiei], vezi Srpski Elno-
* a
grafski Zbornik.
NIKOLAEV, VsEv0L0D, Potekloto na Asenevci i etnieeskijat charakter na osnovanata ot tech
ddrfava [Originea Ashnestilor i caracterul etnic al statului intemeiat de 6],
Sofia, 1944.
NIBTok, ION I., Originea Romtnilor din Balcani si Vlahiile din Tesalia si Epir, Bucuresti, 1944.
NOVAROVId, STOJAN, Balkanska Pitanja [Probleme balcanice], Belgrad, 1906.
--Les problemes serbes, in Archly für slavisclze Philologie, 32-33, Viena, 1913-1914.
Prvi osnovi slovenske knjifevnosti meg ju balkanskim Slovenima [Primele temelii ale
literaturii slave la slavii din Balcani], Belgrad, 1893.
-- Selo [ Satul], In Glas_Srpske kr. Akademije, XXIV, Belgrad, 1891.
Zakonilc Stelana Duktna [Codul lui Stefan Du§an], Belgrad, 1898,
- Zakonski Spomenici srpskich drfava srednjega veka [Monumentele juridice ale
statelor slrbesti din evul mediu], Belgrad, 1912.
PA.NAITESCII, P. P., Documentele Tarii Rominesti, I, Bucuresti, 1938,
PEROJEVId, M., Povjest hrvatskih zemlja Bosne i Hercegovine [Istoria tkilor croate ale
Bosniei si Hertegovinei], I, Sarajevo, 1942.
PHILIPPIDE A., Originea Romtnitor, vol. I II, I asi, 1925-1928.
LISEANII, G. PoPA, Izvoarele istoriei Rominilor, vol. 1-15, Bucuresti, 1934-1939.
- Dacia in autorii clasici, Bucuroti, 1943.
PIISCARIII, SEXTIL, Etudes de linguistique roumaine, Bucuresti, 1937.
-
ROSETTI, AL.,
Studii istroromtne, I II, Bucuroti, 1906-1926.
Inlluenla lirnbilor slave meridionale asupra limbii romtne (sec. VI XII),
Bucuresti, 1953.
SKAEIC, VLADISLAir, Porijeklo pravoslavnoga naroda u sjeverozapadnoj Bosni [Originea
populatiei ortodoXe din Bosnia nord-vestical, in Glasnik Zem. Muzeja u Bosni i
Hercegovini, XXX, Sarajevo, 1918.
SKOK, DR. P., Dolazak Slovena na Mediteran [Venirea slavilor In litoralu] mediteranean],
Split, 1939.
- Prilog k ispitivanju hrvatskih imena mjesta [Contributie pentru cercetarea toponi-
micelor croate] (extras din Nastavni Vjesnik, XXII), Zagreb, 1914.
SKRITAmé, A., Zilico eparlzisko vlastelinstvo [Proprietatea eparhialh a Zicei], in Isto-
riski easopis, IV, Belgrad, 1952-1953.
SmaKidts, T., Codex Diplomaticus Regni Croaliae, Dalmatiae etc., I XIV, Zagreb,
1904-1911,
SiiiiGAROV, I., Istorija na ohridskata Arhiepiskopija. [Istoria arhiepiscopiei de Ohrida], I,
Sofia, 1942.
* Spomenik Srpske kr. Akademije Nauk [ Spomenik al Academiei regale de stiinte
din Serbia], vol. III.
www.dacoromanica.ro
Srpski Etnograjski Zbornik, Prvo odeljenje (sectia Intli) : Naselja i poreklo

stanovnigtva [Asezarile i originea populatiei], 1 34. (Numerotatia eu cifre romane-
priveste ZborMkul, care are mai multe sectii):,gditat de Academia sirbeascA 4e stiinte.
Srpski'Elnogralski Zbornik. Cetvrto odeljenje (sectia IV) : Rasprave i gragja
(studii si material) 1 l urm. (Editat de Academia slrbeascA de stiinte).
STANWEVId, STANOJE, Lilna imena i narodnost u Srbiji srednjega veka [Onomastica si
nationalitatea In Serbia evului mediu], In Mlnoslovenski Filolog, VIII.
* , Starine Iugoslov. Akad. [ Starine ale Academiei Iugoslave], Zagreb, I si twin.
STROHAL, DR. IVAN., Praona poujest dalmatinskih gradova [Istoria juridicd a oraselor
dalmatine], I, Zagreb, 1913.
gi§i6, DR. FERDO, Miha Madijea de Barbazanis (In Rad lugosl. Akad., 153).
gIIFFLAY, DR. MILAN, A. Nelipicsiek hagyatika [Succesiunea Nelipicilor], In Turulr
Budapesta, 1907.
Srbi i Arbanasi [ Slrbii i albanezii], Belgrad, 1925.
TAAIARO, ATTILIO, La Vénélie lulienne et la Dalmatie, IIII, Roma, 1918 1919.
THALLOCEY JIRVER SUPPLAY, Ada et Diplomata Res Albaniae Mediae Aelatis Inas-
trantia, II, Viena, 1918.
THALLOCZY, L., Illyrisch-Albanische Forschungen, III (München und Leipzig).
TRIPCEA, DR. TEODOR, Romlnii dintre Timok i Morava ln lumina trecutului lor istoric,.
Bucuresti, 1945.
TRUHELKA, DR. CIRO, Historieka podloga agrarnog pitanja u Bosui [Temeiurile istorice ale
problemei agrare din Bosnia], In Glasnik Zem. Muzeja u Bosni, XXVI, 1915..
LISPENSKIJ, I., Obrazovanie vtorago bolgarskago carstva [Formarea celui de-al doilea imperiu
bulgar] , Odesa, 1879.
VASMER, M., Die Slaven in Grieclzenland, Berlin, 1941.
VASSILICH, G., Sull'origine dei Cici.
Sui Rurneni dell'Istria.
WEIN:LIND, G., Rumdnen und Aromunen in Bulgarien (XVII Jahresbericht des Mstituts f iir
rum. Sprache zu Leipzig, 1908).
Die rumdnischen Dialekte der kleinen Wallachei, Serbiens und Bulgariens (Jahr-
MI cher, VII), Leipzig, 1900.
VILSAN, G., Les Roumains de Bulgarie el de Serbie, Paris, 1918.
VLAJINAC, DR. MILAN Z., Zgon iii kulutenje van mesta stanovanja [Zgon.-ul sau colindatul In
afarA de localitatea ocupatA], Belgrad, 1932.
WNW, N. van, Taalkundike en historiese gegevens betreljende de ondste betrekkingen tussea
Serven en Bulgaren, Amsterdam, 1923.
Zbornik (vezi Srpski Etnograjski Zbornik).
ZLATARSKI, V., Potekloto na Petra i Asena, vodaeite na vdzstanieto v 118,5 god [Originea lui
Petru i Asan, conduciitorii rAscoalei din anul 1185], Sofia, 1933.
XENOPOL, D., L'empire valacho-bulgare, In Revue Ilistorique, XLV II , Paris. 1891.
www.dacoromanica.ro
INDICE DE NUME
Abas 152. Arsenie, episcop 24.

Aladinie, Toma§, vlah 168. Asan, Asemesli 11, 12, 135, 154.
Aladinge, Tomas, pristav al scaunului avari 178.
vlah 84.
Alban 73. Rabonié, loan, ban slavon 69, 70_
albanezi 20, 21, 25, 28, 36, 39, 40, 56, 62, Bacul 66, 129 ; vezi §i Baiul.
94, 96, 111, 124, 134, 140, 141, 155, 164, Bacule (Balule ), trib 39.
173, 174, 175. Baculi (Balla), fr5lie 59.
Alexandru, Georgie, comite 89. Bete. 119, 151.
Alexis Comnenul 12. Badoer, Aloisiu 96.
Alimer, fiul lui Milutin, vlah 81. Badych, Gulivh, vlah 82.
Allman, Al ikola, voievod 39, 135. Baiazid, sultan 35, 51.
Alunoviei 154, 158. Bajislav premikjur 28, 117.
Alunoviii, famine 67. Bajlidi 108.
Alunoviéi, frAtie 60. Bakula 48.
Alunoviei, trib 164. Bala 19.
Ana Comnena 11, 12, 121, 162. Balducci de Fumo 93.
Andresko 159. Balosin 151.
Andria 19. Bal§iéi 110.
Andriulus 148. Balla 151.
Andronicos 111 26. Ban, vlah 166.
Andronic Paleologul, lmpArat 135. Banöulovci 53.
Anghelos, Isac 12. Bandar 48.
Anonimul (autor) 147. Banilouich, Goilan, vlah 43.
Anonimul" raguzan, cronicar din see. XV 43. Banjani (morlaci vlahi ), lrib 62, 120, 167-
Ansberlus, cleric 34. Barb 14.
Antuloviii, famine 64. Barbace 53.
arbanas-i (albanezi ) 140, 141, 156. Barbanel 151.
Arboriei 149. Barbarasa 150.
Arbalie 149. Barbet -- 53, 154.
Arbuliéi 55. Barbat, Balgié 111.
aromini (Kucovlasi) 13, 14, 15, 116, 118, Barbalovac 53.
137, 162, 165, 174, 175, 176, 177, 178. Barba 53, 154.
www.dacoromanica.ro
186 INDICE DE NUME
Barloli, dr. Matteo Giulio - 86, 147. Bogdan, Dragoslav al lui B - 41.
Bartolomei Therchyimchich", vlah - 82. Bogdan, I. - 22, 35.
_Basarovie, Jandrija - 104. Bogdan Morgassia - 133.
Baful (Bacul), cnez - 129. Bogdana de la Sana, §erbá - 41.
Baful, vezi Baculi. Bogdul - 151.
Bala le, vezi Bacule. Bogetta, Nenchovich, vlah - 45.
Bali' testi - 59. Bogoslav - 119.
Bdnescu, Nicolae - 11, 137. Bogoslauus Dersimirich - 120.
Bliful, trib vlah - 59. Bogrea, V. - 49, 135, 136.
Beatovidi - 67. Bolami - 173.
Bekosevi§e, Gregur, pristav al scaunului Bon, Bon Vlahus (Blacus veteranus), vlah -
vlah - 84. 42, 45, 149, 151.
Be lice, neam - 39. 'Boris; principe bulgar - 117.
Belie - 34, 35, 54. Borissavus Boicovich, vlah - 45.
Bencun - 48. Bormaxi, vezi Bormazi.
Berbos, lmaj - 149. Bormazi (Bormaxi) - 45.
Berilo - 19. Borojevid, Ivan - 38, 58 ; tatäl lui Ulur ,
Berislau - 19, 121. Borojevid - 59.
Berislav, tatal lui Rudiljanin, vlah - 42. Bosgnani, vezi bosniaci.
Berriuci, vlah fiul lui Vidach - 42. Bosnesi - 148.
Bersovid Gruboe, fratele Latitei - 42. bosniaci (Bosgnani) - 47.
bezjake" - 100. bosnieci - 30, 134.
Bidermann - 98, 99, 100, 105, 107, 127, 147. Bradar, familie - 67.
Bilkovi§5, gimun, pristav al scaunului Bradari, vlahl slavizati - 171.
vlah - 84. Bradari, vezi Bardari.
Bradef - 150, 159.
Bilosav Dralevie, vlah - 73. Bradel, Miho, prisäcar - 110.
.bizantini - 26, 31, 111, 119, 134, 136, 137, Bradie, familia - 67.
139, 140, 143, 163, 166, 171, 172. Braja - 152.
Birzan, vezi Burzani. Brajk - 151.
Bjelice, trib - 120. Brajko - 152.
Bjelo§e, trib - 39. Bran, cnez - 172.
Bjukolaj - 151. Branisclav, vlah, fratele lui Dobrosclauus -42.
Blacus - 132. Branislav, vlah - 42.
Blacus veteranus, vezi Bon. Branislavus de Negomir, vlah - 42.
Blagoveani, familie - 67. Branko, vlah - 48.
Blasul - 109. Brankovie, Gheorglze - 29, 30.
Blau Koeie, vlah - 73. Brankovie, Gheorghe, despot - 30.
Blaz Wugula - 105. Brankovie, Gregor - 30.
Blazio de Gerde - 125. Brankovie, Vuk - 30.
Blgarin - 141. Brate§ - 60.
Boban - 48. Bratigna Drobrognago, vlah - 42.
Bobani, vlahii B - 168. Bratimir - 19.
Bocanus Tollanovich - 45. Bratoslav, Dobrolin, fiul lui B. - 41.
Bodogae, T. - 175. Bratoslav, Mania - 21.
Bodolise, Gherga, jude al morlacilor - 93. Bratuj - 151.
Bogavec Bogunovich, vlah - 45. Bratula - 151.
Bogdan - 19, 86. Bratulj Milinie Moroblachus - 44, 45.
www.dacoromanica.ro
INDICE DE NUM 187
Brayan Nadichnich - 168. Burzan, vezi Burzani.

Braychus Stiepoevich - 45. Burzani, frAtie (rom. Blrzan, Burzan, Bur-
Brayk Meruchich, cdtunul lui B. M. - 107. san) - 60.
Bratescu, C. - 12. Bulk - 49.
Briza, Partho de B. - 36.
Baba lo - 48. Caloiurch Mircetich - 45.
Bubec, Emeric, ban - 126. Candrea - 158.
Buc (Bun - 152. -
Cantacuzen, Joan 26.
Buchorichi - 149. Caparki (sau Vasiéi), familie - 56.
Buckat (Bufcal) - 19, 150. Capidan, Theodor - 39, 40, 60, 62, 113, 114,
Bucorovich Musbradus olachus - 149. 115, 116, 118, 170, 175, 177.
Bucur - 14. Carsi - 147.
Budan Grub§ié, vlah - 73. Carol, ban - 79.
Budei - 68. Carol, comite - 78-
Budin - 19. Cedren - 111.
Budislav - 19, 121. Cessigusso, Leonard de - 42.
Budmil - 151. Chiarach Radovani Drasenovich, vlah - 43.
Budulde, Gregor - 93. Chiperi - 61.
Budulge, Ivan - 93. Chiril - 121.
Bukarica, familie - 67. 'Choniates, Nikelas - 11, 126.
Bukor - 19, 150. Chrana - 152.
Bukur - 65, 67, 150. Chrane - 152.
Bukuroviei, locuitori - 65. Chranislav - 152.
Bukuroviei, trib - 164. Chrobrethyth, Paul, nobil croat - 78.
Bulat Kustrafie, vlah - 73- Chudulus - 149.
loulgari - 172. Ciccio da Segna - 98.
.bulgari mahomedani - 13. Cici - 95, 96, 98, 99, 100, 101, 126.
Bulgarin - 141. Cinac - 157.
Buljanci (romtni band(eni ) - 57. Cincari ainfari ), vezi inacedoromtni.
Bun - 19, 45, 59, 119, 150, 151, 152. Cinci, familie - 68.
Buna - 152. cinci (tzintzi) - 14, 157, 177.
Buni - 67. Cinculovié - 157.
Bunié, loan - 104. Cinghiane, turc, tigan - 59.
Bunimir - 67. Cipul (Tipul) - 176. .
Bunioviei,, familia - 67. Clara, vdduva lui Simun Keglevié - 80, 82.
Bunislav - 45. Corb - 54.
Bunissich Vladil moroblachus de zlocrnha -43, Corvin, loan, ban croat - 135.
Buni§a - 152. Corvinus (Matei) - 146.
Bunjevac - 156. Cossicius Vladislaus - 146.
bunjevafi - 102. Cossul - 146, 150.
Bunislav - 152. Costdchescu, M. - 61.
Crancus, preot vlah - 133, 137.
Buno - 152.
Bunoza - 48. Cranoe Opasa - 125.
Buntuliei, familie - 58. Cráciun (KpccTCol!,v-v) - 26.
Burazeri - 158, 168. Cresulus (poate Cre(ul) - 149.
Burazerovidi, famine, neam - 60, 158, 168. Crnce (Truk), familie - 65.
Burmazi, vlahii B. - 173. Crntie, dr. Ivan - 94.
Bursan, vezi Burzani. Crni Latini (latini negri) - 145.
www.dacoromanica.ro
18 8 INDICE DE NUME
Crnjac 48. Dehonijevid, Martin, vlah 76.

Crnoevie, $telan 135. Dejanovid, Kostandin (Constantin) 29, 31..
Crnojevid, Ivan 39. Delje, fratie 38.
Crnovunci 124. Densusianu 158.
(Irma, jupan 149. Dersimirich Bogoslavus, vlah 43.
croati 70, 97, 120, 134, 144, 145, 166. Desa 180.
Crstul Domjende 149. Desimir 19.
Cuce (Tule) 157. Defalovid 63.
Cupsor, Mitutin zis C. 80. Didulich, Ratcho 149.
Custodie, preot 137. Diedo, Antonio, sindic 106.
Cvijid, lovan 12, 13, 16, 33, 52, 53, 67, Dimin din Ballea 93.
84, 175, 178. Dimitrie 86.
Dimitrie, preot 137.
Zelebija, Kasum, emir 51. Dinjie, St., istoric iugoslav 45, 132, 133, 155-
eepimati 173. Dian 173.
eeprniee, Bartol, pristav 84. Djal, famine 68, 166.
CUM 100. Djaktc (fratie), vezi Mikovidi.
Cikuldea 149. Djalci 166.
eremoenik, Gregor 45, 155. Dobre 152.
eubretid din Vrhrika, Paul, 78. Dobrec Visuloviei 44.
eudulovci, famine 176. Dobrild (Domprilan) 26.
Dobroein, hal lui Bratoslav, vlah 41
Dabifiv, boier 29, 141. Dobrosclauus, fratele lui Branisclav, vlah 42.
daci", vezi romtni. Dobroslav 19.
dacoromtni 14, 54, 116, 124, 159, 180. Dobroslav, aurar 173.
Dagul 151. Dobrovie, Vukosav, vlah 43.
Dajko 152. Dobruj 151.
Dajea 19. Dobrula 121, 149.
Dajul 151. Dobrulus 149.
dalmatini 47, 103, 106, 146, 148. Dojul 151.
Damianus de Nassis et de Jadra 89. Domazet 48.
Daneul 63, 149, 156. Domenico Negri 145, 148, 155.
Dan6u1 dirt Brda 59. Domincul 149.
Daneulovci, famine 53. Domprilan, vezi Dobrild.
Daneulovidi, famine 59. Doinea de Vladihovid, viceban 72.
Danie, Milutin, vlah 79, 80, 81. Domulid 149.
Danilid 31, 32. Donat, episcop 94.
Danilo, vlah 86. Dorotei, calugär 30.
Daniloviej, Franko, pristav al scaunului Dracut 149.
vlah 84. Draculus, 148, 163.
Dankovie, Giurp 29. Draculus (Petrus) 149.
Danzull 149. Draculus Zorzi 149.
David, descendent al tarilor bulgari 161. Drag 152.
Deeanski, vezi .Flejan lime Deeanski. Draga 152.
Ded 152. Dragae, cApetenie de cbtun 43.
Dedol 19, 151. Drage 152.
Dedulus 148, 149, 163. Dragid Prodanovid, vlah 73.
Dehojevie, Micldus, cnez vlah" 76. Drag/a Vlahiot 153.
www.dacoromanica.ro
IND10E DE NUME 180
_Dragomir 152. Durmiéi, familie 65, 67, 68, 154, 171.

.Dragoslav 19. Durmikviéi, familie 64.
Dragoslav al lui Bogdan 41. Diimmler, Ernest 140.
,Dragoslav Dobretié 21. Ecaterina, fiica banului croat Ivani§ Nelipi6
Dragoslav Srbin 29, 141. sotia banului Ioan Frankapan 71, 76.
Dragoslav Vlah 29, 141. Elena, regina 20, 37, 110, 140.
Braga' 153. Elisabeta, regina 79, 126.
Dragotina 111. Elisseu, editurä 36.
Dragu 153. Elovac Drativojevid, vlah 73.
Dragugla 93. Erasmus von Thurm, comisar regal 100.
Draguj 151. Erdeljanovié, dr. I., antropogeograf slrb
Dragula 149. 37, 38, 40, 58, 59, 60, 61, 102, 114, 116,
DraguleviC 150. 154, 156, 159, 164, 165, 173, 174.
Draguli (Pervosclavus) 149. Ertl& li, Nicolae, conte 104, 119.
Dragulin 151.
Dragulov 149. Farlatti 137.
Draguna 19, 151. Faor 150.
Dragutin 86. Feeor, Marco, prisiicar 110.
Dragutin, rege 33, 34. Felix Petantius 145.
Drakia, neam 61. Ferdinand I, rege 96, 98, 104.
Drakul 156. Fgorci 53.
Drakula, familie 67. Filipovié 66.
Drakulidi 68, 171, 177. Filipovié, Milenko S., antropogeograf 48
Drakulidi, familie 67. 51, 54, 64, 65, 66, 67.
Drakulovci 176. Filipovié, Milovan 82.
Drakuloviéi 51, 60, 154. Fizula 109.
Dra !leo 152. Fortis, abate 129.
Drain& 86, 149. Foscari, Francisc, doge 89.
Dralul 151. Fra Ireneo della Croce, carmelit 100.
Drell la 149. Frankapanii, magnati croati 46, 72, 73,
Draganu, N. 39, 61, 171. 76, 92, 100, 103, 112, 144.
Drman, voievod bulgar 34. Frankapan, Ant (Haat, loan, Ivan), cnez
Drobnjaci, trib (pleme) 61, 63, 120, 167. al Vegliei, Modrussei, Cetinel si Clissei
Dubravac, Mili6evié, cramar 133. si ban al Dalmatiei si croatilor", fiul lui
Dubraveié, Vigan, vlah 76, 112. Nicolae Frankapan 71, 72, 73, 75, 76,
Dubrovié, Milie 104. 80, 93, 94, 98, 112, 135, 144.
Dudan, vlah 79, 81. Frankapan, Caterina 72.
Dudanovié, Mikola, vlah 80, 81. Frankapan, Cristofor 96.
Dudanovié, Stover, vlah 81. Frankapan, Dujmo 85.
Ducange 12. Frankapan, Gawar, conte 104.
Duchesne, L. 138. Frankapan, Martin, cnez 92, 127.
Dueid 63. Frankapan, Nicolae, ban, comite de Veglia
Du lid, ,g, antropogeograf 39, 46, 62, 122. 71, 72, 77.
Dumié, luraj 104. Frankapan, tefan, ban 72, 104.
Damitor, nume 68. Franula 109.
Dunav, vlah 166. Franulichia, Catharina 149.
Durme 67. Fralae, Petru 98.
Durme, emigrati 65. Fratta, Martin, romIn 36.
www.dacoromanica.ro
190 1NDICE DE NUME
Fre - 124. Goja - 152.

Frederic Barbarossa, (impárat) - 34, 95. Golomeik, .Radovan - 29.
Friedwagner, dr. Mathias - 35. Gon, albanez - 173.
Furdilovie (Furtul), famine - 66. Gossamiri, Vladimir, turmar - 133.
Furtul, familie, vezi Furdilovie Gostininich, Vladimir, vlah - 132.
Furtula - 50. Graeanica, mAnAstire - 123.
Grade 152.
Gabardie, lurko, nobil croat - 75. Gradi - 157.
Gagiul - 151, 156. Gradul - 151.
Gal (din Gabriel) - 57. Grci (greci) - 65, 140.
Gai Ma, luan, vlah - 81. Grd, cnez - 18, 19, 116, 153.
Galeid, Toma, vlah - 82. greci - 21, 22, 96, 97, 115, 119, 177.
Gavazzi, dr. Milovan - 129. Gregoras - 12.
Gazul, Pavel - 150. Gregorie, ma gistrat - 41.
Gazze, Aloise de G. - 47. Gridovid din Krivonos, vlah - 81.
Gelcich-Thalldcy - 64. Grigore (Dubraveié), vlah 75.
George, fiul lui Woyzlaus - 72. Grk - 141.
George, fratele banului Mladen - 69. Grubessia de Ragnana - 133.
George, judet - 17, 116. Gruboe, vlah, stbpinul unui chtun - 42.
Gerardus de Collis - 148. Gruboe Bersovid - 121.
Gerd, vlah - 81, 108. Grupsa Sudich In Ceruona - 43.
Gerdovid - 108. Gugulevdi, familie - 176.
Gerdovid, Luka din Krivonos - 83. Guljevid, Radid, vlah - 83.
Gerdovié, Radul, vlah - 81. Gundulie, poet - 129.
Gerdussi, Michael - 155. Gunja - 19, 150, 155.
Gesner, Conrad (autor) - 147. Gunja Dragoslavid, vlah - 41, 133.
Getae, romfni - 146. Gure de Gleya - 125.
gefi - 146. Gydni M., istoric maghiar - 138.
Giadresku - 159.
Giapidi - 147. Hadil-Vasijlevie, dr. I., autor de monografie,.
Gilanovie, Vladislav, fiul lui Krinunovié - 81. sfrb - 53.
Gin, Arbanasin - 29, 141. Hamza Beg, voievod - 51.
Ginovik - 173. Hard Frankapan, vezi Frankapan AnZ.
Giovanni, Filippini din Zemonico (Zara )-97. Ilegulovid - 149.
Giurafevci - 111. Herak, cramar 133.
Giurescu, C. C. - 11, 15. Herbula - 149.
Giustiniano - 106. Herendi§e, Ivan, cnez - 84.
Giustiniano, Giovanni Battista, sindic In Dal- Hermann de Cilia - 77.
matia - 105. Illapac, cramar - 133.
Give de Cranca - 125. Hopf - 12.
Gjalci, familie - 166. Hot - 53.
Gjur Miculev - 62. Hotilo - 119.
Gjuraevski - 25. Hotul - 173.
Glegievich Bogdan, vlah - 45. Ilrajul - 151.
Gliubovaz, dr. Simon - 106. Hranul - 151.
Glubigna, morlachi de - 44. Hrela Gole§evie, vlah - 73.
Goislav, fiul lui Kukavié - 79. Hrvoie din Bosnia, herteg, voievod - 30, 89,.
Goitan Banilovich - 120. 126.
www.dacoromanica.ro
INDICE DE NUME 19T
Hungari 146. Ivan beg 38.

Huniadi, loan, guvernator 81. Ivan Borojevie 171.
Hurmuzaki 18. Ivan Crnojevie, domnitor muntenegrin 38.
Ivan, fiul contelui de Krbava 90.
Jacob, mitropolit 29. Ivan, fiul lui Paul eubretié din Vrhrika 78.
Ian 21. Ivan (Nelipid), comite, vezi IvaniL
Iana Fecioara 46. Ivan Poznanovie, vlah 73.
lanj 121. Ivan Vlahul 42.
Ie lifa 38. Ivanco, din neamul Mogorovich 84.
lirdek 13, 14, 15, 16, 17, 18, 20, 26, 30, 32, Ivanil Grobaeié, vah 73.
33, 34, 37, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 49, Ivani§ (Ivan, Ivanovich), ban, conte de Nell
52, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 110, 111, 113, pie 72, 74, 75, 86.
115, 117, 118, 119, 120, 121, 125, 128, Ivanovid, Ivani§, ban, vezi Nelipie.
132, 133, 134, 135, 137, 138, 140, 141, Ivanovie, Radomir, istoric iugoslav 22, 25...
143, 144, 145, 147, 148, 151, 156, 161, 31, 32, 36, 173.
162, 163, 169, 172, 178. Me, dr. Al., istoric Orb 99, 102, 103.
Ilija 19.
iliro romani 61. Jagie, V., filolog 22, 73, 74.
Iliricus homo 146. Jakusovie, Filip, vlah 81.
Ilul (pastor) 149. Jankulieevci, familia 55.
Ioan, fiul Vladislavei 70. Jelege, Matija§ 84.
loan, vlah 78. Jankulovci, familia 176.
loan, fiul lui Ivan Nelepié 126. Jireeek, vezi lireeek.
loan de Zetina 126. Jokl, N., lingvist 39,. 113.
Ioan, fiul lui Simun Keglevi6 83, 84. Jonuf (Jonuzovi), nume 54.
loan de Hunedoara 82. Jonuzovci 176.
loan de Krivonos, vlah 81. Jonuzovi, vezi Jonuf.
loan, fiul lui Radol, vlah 81. Jovieevie, antropogeograf 61.
loan de Grisogonis 86. jugoslavi 36, 170.
loan, preot 137. Juraj, voievod 30, 48.
Ion 176.
lonuf 176. Kadlec, Karel, istoric ceh 100, 107, 110,
lordan, Iorgu 14, 50, 53, 56, 59, 63, 134, 117, 143, 147, 179.
157, 171. KaIat, familie 64, 154.
lorga, N. 39, 46, 47, 48, 49, 87, 101, 126, Kalemberi, familie de vlahi 51, 65, 68, 171,.
131, 132. 177.
loviéevié, A. 38. Kalemberovo Brdo 68.
Ippen, T. 63. Kaliman 152.
Irineo della Croce 148, 157. Kalimbare 177.
Isauri 138. Kalogeorge Repana 22.
istrieni 98, 105. Kalumper, joc §i nume 62.
istroromlni 98, 116, 158, 166, 169. KaluZniackij 18.
italieni 139, 140. Kamate, vezi Kamali.
Iunius de Camano 131. Karnali (Kamate), neam 129.
Iura, vlah 81. Kantacuzen 121.
luraj, voievod 167. Kantula 63.
lurie, postolar 75. Karacifie, Vuk 106.
luri§id, Nicolae 98. Karanovie, Milan, antropogeograf 67,
www.dacoromanica.ro
192 INDICE DE NUME
Karavlah 143. Kukor 151.

Kazula 109. Kukuljevié 85, 126.
Keevi, trib 60. Ku lin, ban (Bosnia) 140.
Kedrenos 161. Kaman, vlah 166.
Kegleviei, famine 80, 81, 82, 83, 84, 113, Kup§or 155.
150. Kuripeschitz, autor 15.
Keglepié, loan 82. Kuripdie 100.
Keglevié, Ivan 82, 113. Kurjakovié, Grigorie, nobil 71, 107.
Keglevid, Petru 82.
Keglevid, gimun, fiul lui Stepan si al Clarei Ladislau, nut lui Kermen de Krivonos, vlah
80, 81, 82, 83, 84. 81.
Kekaumenos 114, 116, 145, 167, 175. Ladislau, rege 81, 85, 136.
Kermen de Krivonos, vlah 81. Lagaruliel, familie 64.
Kerovid 67. Lakustovo (rom. LAcust5) 53.
Ketenifte, locul catunului 68. La la 21.
Kinamos 145. Lamansky 148.
Klaié, V jekoslav, istoric croa I 69, 79, 98, Latié 62.
100, 102, 135, 136. latini 20, 21, 37, 53, 54, 141, 115.
Kobasie, Ivan, nobil 104. Latinin 140.
Koderman 128. Latifa, sora lui Gruboe Bersovid 42, 121.
Kolan, Matija 104. Laur > Laurel 64.
Kornplita 63. Laurian 64.
Kondre 150. Lazar, cnez 30, 117, 118.
KopilaN, familia 64. Lazar, tar 53, 124.
Kopoftei, familia 65. Lacusta, vezi Lakustovo.
Korda 48. Laurel < Laur 64.
Koroleja (Koroleki ), famine 56. Leko 48.
Kostié, Mihailo M. 53. Lentar 48.
Kovaeevié 22, 31. Lepein 119, 120.
Kofieié, Simun 146. Ler 62.
Kota( 48 ; vezi si Cossul Levakovie, Rafael, misionar 103.
Kraja 152. Lid, albanez 173.
Krajnik, vlah 116. Ljuba 152.
Krajnikovci 116. Ljuboje 152.
Krapulié 149. Longo, vlah 59.
Kpccrotivriv, vezi Craciun. Lopafic, Radoslav, istoric croat 73, 78, 85,
Kreco, familie 68, 154. 104, 108, 128, 170.
Krecul (Creful) 150. Lucan (Lufan) 19.
Krdimir, rege croat 163. Lucaro, Fuschi 133.
Krinunovie, vlah 81. Lucius I., istoric croat 69, 87, 88, 126,
Krlagani, fr5tie 60. 135, 144.
Kucovlasi, vezi aronttni. Ludovic, rege 70, 77, 81, 86, 135, 144.
Kai, familie, trib 39, 40, 46, 62, 122, Lungurci, neam 54.
154, 155, 168. Lutovac, dr. M., antropogeograf 54, 55.
Kudelin, voievod bulgar 34.
Kuk 152. Macedoromlni ( Cincari) 174.
Kukavie, nobil croat 79. Maekat 150.
Kukol 151. Maderizovie, Riza, fnvatat musulman 35.
www.dacoromanica.ro
INDICE D NUME 193
Madrapa 48. meglenoromtni 54, 62, 114, 159, 160, 175,

znahomedani 60, 107. 177.
Mal, dr. losip 102. Mehmed II, sultan 51.
Malecki, M., lingvist 101. Memo, prove ditor 97.
Ma gage, boier 26. Menkovise, Vida, Jude al morlacllor 93.
Mandie, dr. 0. Dom 48. Mental 149.
Mangjini, familia 54. meropi 125.
Manoo Vlah 29, 141. Merturi, trib albanez 36.
Manota, ginerele lui Dragotina 111. Meruchich, Brayk, vlah 78.
Marandul 149. Merucia 178.
Maras 48. Meru lia, familie 15, 61, 154.
Marcie, Lucijan, antropogeograf 108, 109, Merulja 61, 154.
166. Meruf, vlah 178.
Marco, Geno, comite de Raguza 133. Metodie 139.
Marco, Lipomano, din Zara. capitan 89. Mic 19.
Marco 86. Mic, preot 137.
Marino, Geno 132. Michoy, Mathei 144.
Marko Maljenovid de Kamieac 119. Micien Clapcich 120.
Marko lia, familia 57. Micleius, vlah, nepotul lui Vigan Dubrav-
Marko lin 48. -
tie 75, 76.
Maro, negustor 132. Micolae de Krivonos, vlah 81.
Marsigli, conte 35. Micul Gjelos 62.
Marta lila, negustor 132. Miculanich 93.
martholoczy, vezi martolozi. Miean 154.
Mar/id, Petar, comite al vlahilor 77. Mieanovia, familie 65.
martolossi, vezi martolozi. Mieen 154.
martolozi (martholoczy, martolossi) 99, 100, Mieovid, Lj 47.
102, 103, 135. Miha Madii de Barbazan, comisar 69, 144.
Ma/el, rege 49, 76, 77, 78, 81, 82, 84, 85, Mihai Jurjevid 103.
101, 146. Mihail, canonic 80.
Matei, fiul lui Bartolomei ,.Therchymchich" Mihanovici, Stepan, delegatul regelui O.
82. Mijaci 160, 176.
Mateiu fiul lui Via tcu 81. Mijatovid, Ceda, istoric Orb 132.
Matel, din Rasteno, negustor 42. Mijatovie, Stanoje, antropogeograf 57.
Matei Ninoslav, ban din Bosnia 140. Miljolid (< Milul), nume 60.
Mafia§ Vokad, vlah 73. Mik 150.
Matija§, jude vlah 84. Mikaglia, Iacob, lexicograf 147.
Matko de Talovac, ban croat 72, 77. Miklosich, Fr. 17, 21, 23, 48, 94, 115, 116,
Matul 63. 118, 131, 143, 150, 166.
Matul Robanovige 149. Mikovidi (Djalac), fratie 60.
Matulichia 149. Mikul 150, 156.
Matu lid 48. Mikul, vlah 92.
maurovlkco 143. Mikulid 48.
Maurovlahos (vlah negru) 143, 145. Mikulu 149.
Mavren 152. Milan Z. V la jinac, istoric agrar 130.
Mafuranie 86, 128. Mita§ 48.
meglenoromin (dialectul) 159. Milbradada Clapovieh, morlac 45.
meglenoromfnei (patria) 159. Milbrat, paznic de vie 41, 133.
18 C. 2925
www.dacoromanica.ro
194 INDICE DE NUME
Mile - 152. Mrgela - 19.

Milenkovie - 66. Mrljan, vlah - 108, 150.
Mileta Knisié - 103. Mrljani, familie - 164.
Mille Ostojié, vlah - 73. Mugos - 60.
Mili eerie Dubravac, vlah ,-- 49. Mugogi - 61.
Milk - 151, 153. Mulgagige, Mikula, pristav al scaunului vlah -
Millen - 119. 84.
Milosclavus Gleiavich, vlah - 42. Muncela - 177.
Milosti de Bosna, §erba - 41. muntenegrini - 170.
Milog - 46. Murgd - 68.
Milogevich, cramar - 133. Murgiét - 55.
Miltenié, Ljuboje - 44. Murlachi - 137 ; homines liberi - 90.
Milulovich, Thomaso - 149. murlaci - 94, 125.
Milunovige, Lucaci, pristav al scaunului murlaco - 143.
vlah - 84. Murnu, G. - 11, 12, 162.
Milutin, vlah - 81. Musa, pretendent turc - 35, 48.
Milutin zis Cupsor (Kupgor), vlah regal - 80, Mugkevige, Dian, jude vlah - 84.
155. musulmani - 68.
Milutin, vezi telan Milutin. Mutaleiev, P. - 13.
Miorija, poezia - 39, 129. Mutul - 156.
Mircea (voievod, 1416) - 143. Mutulovié Raja - 53.
Miriloviei, Irätie - 167. Mysi, vezi vlahi.
Miroslav - 19, 20, 180.
Mirog - 153. Naie, nume - 59.
Mirga - 152. Naiu - 59.
Misul - 149. Neduloviéi, nume - 57.
Mt lul - 62. Neg - 151, 153.
Mladen, vlah - 79. Nega - 152.
Mladen Subie de Bribir, ban al Croatiel - 69, Negrevci, familie - 176.
70, 135. Negrovci, familie - 176.
Mtga, cumnatul cnezului Lazar - 118. Negul - 151.
Moesi - 146. Negul vlacus - 149.
Moga - 60, 61. Negulus - 148, 163.
Mogorovich, neam - 84, 107, 112. Nekata - 151.
Mops - 61. Nelipiéi, familie - 70, 72, 73, 76, 107, 111,.
Mohamed ll 146. 112, 117, 128, 135, 144.
mohamedani - 51. Nelipiéi, loan, cnez - 70, 71.
morlac (din vlah f i more) - 143 ; sensul terme- Nelipié, loan, ban croat - 86.
-
nului m. 87, 106, 107, 144 ; colonii de Nelipid loan, comite - 126.
m. -96, 97 ; rn. sau rustici- 91, 112 ; in. slavi Nelipié, Ivanig, fiul lui Ioan, ban croat -71.
m. - 105 ; m. slugi, le gaff de glie - 91. nemanizi - 29, 36, 162.
Morlachi - 148. Nemanja, dinastie - 60, 111, 117, 125, 180..
Morlaki seu olacones - 144. Nemanja, vezi ,telan Nemanja.
Morolaci" 70. - Nemanja, telan, jupan - 17, 31, 116.
Morovlaco - 143. Nenad (Keglevié) - 80.
moroolahi (= rom. din Transilvania) - 147. Nenigié, Gheorghe - 28.
morovlagki - 147. Nenuli, Simon - 149.
Motul - 150. Neozgot Guljevie, vlah - 82.
www.dacoromanica.ro
INDICE DE LOCURI 195
Nerad 19.- Pam - 153.

-
Nef 151, 153. -
Paja 152.
.Nicolae din Corbavia, episcop 137. - Palma Marini Stephani - 133.
Nicolae de Ragnina, cronicar 148. - Palmotie, poet - 129.
Nicolae de Seech, ban 87. - Panaitescu, P. P. - 61.
Nicolae de Veglia, comite 84. - -
Paris 12.
Nicoletti, Marc' Antonio, scriitor 147. - Pasarel 151.-
Niederle- 139. Pasculus Chichio ( Pinguent ),§ef de semintie
Nigri Latini - 145. 95, 100, 149.
Nikodim Mita, episcop - 106. Paskulié 149. -
Nikola - 119. Pasqua de Pecorario 132. -
Mafia, trib - 120. Paul, voievod 84. -
Ninoe Sankovié, vlah - 73. Paulovid, Loan 82. -
Ninoslav, Matei, banul Bosniei 16, 50, 119. Pavlovid, Radoslav U., antropogeograf 19, -
Nixa Buchana 42. - 48, 56, 57.
Njegoslav - 23. Pavlovid Radoslav, voievod 49. -
Novae de Ostrovija, nobil croat 84. - Pedrid, sat 148. -
Novakovid, Stojan, istoric strb ,- 12, 16, 17, Pergond -
147.
18, 21 22, 23, 26, 27, 28, 31, 32, 33, 34, Pergoeie, Ivan 146. -
39, 48, 52, 113, 114, 115, 119, 120, 123, Perovié, Marko 37. -
125, 129, 131, 137, 140, 141, 142, 143, 151. Petantius 154. -
Nuculoviei 62.- -
Petar 93.
Nuful - 62. Petelenid, leronim 86. -
Petranovie, B. 142. -
Obad Vidnjevid, vlah 46, 103. - Petrovici, Emil 35. -
Obeina, sat 148. - Petrovid, Petar Z., antropogeograf 57. -
Obilie, Milo§ 135.- -
Petru, ban croat 89, 127, 144.
-
Obrad Glegievich, vlah 45. Petru, fiul lui Milutin, vlah 81.
Odroggnacha Vlachi - 44. Petru, fiul lui Simun Keglevié - 84.
Off a, Sergi, romtn" - 36. Petrus filius Pervosclavi 142. -
Olac - 134. Petrus de Sub 133.
Olaccus (prope olacco in Veglia) - 93. Piavidi, Ninoje, vlah 86. -
olachi - 83 ; ovel villani - 86. Picinego, loan de P. - 42.
Olacus - 143. Pigajette - 134.
oldh-i - 126, 139, 148; vezi §i romini. Pilatovci, vlahi - 168.
olasz, vezi italieni. Pinculid - 149.
Oliver, lovan, despot - 28. Pinguent - 95.
ollachi -144. Pintar 48.-
Onuf - 62. Pipdrus, Petra 61. -
-
Oparitul 150, 159. -
Piperi, familie, trib 57, 61, 116, 120, 154,
Oparnice, familie -
168. 164.
-
Orbini, Mauro 143. Pitikovid - 151.
Orloveid, Grigorie - 86. Piu II, papa - 147.
Orsica Frane de Bodacia - 131. Plen 19, 153.
Osmani - 29, 101. Podesta din Capodistria 98. -
Ostoia, fiul lui Vlatcu - 81. Podesta din Mentone 98. -
Ostoje, rege -
48, 89. Pogoreleid - 149.
Ozanulo (Osanulo) 148. - Poligrad - 19.
www.dacoromanica.ro
196 INDICE DE NUME
Pomil 151. .Radivol Voxich Drobgnach 45.

Poneg 153. Radivoje Opra§id, voievod 168.
Pop 19, 153. Radkula 151.
Popa Liseanu, G. 11, 12, 165. Radman 48.'
Popescu, N. 137. Radmil 155.
Popi, familie 65. Radmil (Radunel) Babi6, vlah 82, 149.
Popovci (Vlasi) 47. Radmil (Gerdovie) 83.
Pod irogcnetul, Constantin 34, 140. Radmir 119.
Povrten 19. Radoe Stauerovich, vlah 63, 120.
Prahlorovid, vlah 116. Radol, vlah 81.
Pravi§i§5, Milota, pristav al scaunului vlah Radolid, familie 105.
84. .Radomir 152.
,,Prebezi", vezi vlahi. Radomir vlah. fratele lui Prebr 42.
Prebr, vlah, fratele lui Radomir 42. Radomit V idacovich, vlah 42.
Prede 152. Radoslav 42, 162.
Prekala 152. Radoslav, fiul lui Krinunovié 81.
Preljub, boier 26. Radoslav, Serdan al lui 41.
Presbiterul din Dioclea 143, 145, 162, 165. Radoslav Pavlovici, volevod 133.
Priban, vlah 79. Radoslavus Vladoyevich, vlah 45.
Pribislav 86. Radu, jude 17, 116.
Pripchus Radoslavich Vlachus 63. Radu Skali, vlah 82.
Proboje 119. Radii/ 151.
Progon 152. Radul 60, 95, 149, 151, 163.
Prvovcniani, vezi Stefan Prooven§ani. Radul, nobil 110.
Prvula 121, 149. Radul Perié 103.
Pudild Vlahul 116. Radula 109, 121, 149.
Pupator 63. Radule BaeM 63.
Puscariu, Seatil 34, 52, 55, 58, 67, 108 Radule Vlah, chpetenie vlahd 38, 59, 129.
129, 150, 159. Radule vlastelin" 175.
Radulek 149.
Quarzonibus, loannes de 106. Radulinovié 63.
Radulinovid, Obrad 149.
Raki, istoric croat 88, 143, 155, 163, 161. Radulov, lovan 61.
Rad 119, 121, 152, 153. Radulov, Prodan 63.
Rad, fierar 173. Radulov, Vujo 61.
Rad Krasavi§t, vlah 173. Raduloviei, nume 55, 57, 58, 63, 67, 68,
Rada 152. 149, 151, 154.
Radac 94. Radunel 82, 143 ; vezl l .Radmil.
.Radach Bogavcich, vlah 45. Radu§ 153.
Radan, vlah 81. raguzani 29, 30, 40, 41, 42, 43, 47, 48,
Radat 48. 50, 51, 63, 107, 118, 119, 129, 131, 132,
Radega, Gheorghe, fiul lui Gridovld din Kri- 133, 135, 140, 141, 143, 144, 162, 164, 167.
vonos, vlah 81. Rajul 151.
.Radié &Irak 30. Rakojeviéi, vlahi 44.
RadM (Gerdovid) 83. .Ralul 149, 150.
.Radimir 19. rasciani 99, 102, 103, 145.
Radi§ 153. .Raspo, chpitan 97.
Radivol V itkovil, vlah 73. Rasul 151.
www.dacoromanica.ro
1NDICE DT- NUME 197
Ram liti, nume 57. Schwandtner, istoric maghiar 69, 70, 1355
Ratcus Obrati 42, 107. 145, 146, 165.
Ratko, vlah 79. Sclaveni 146.
Ratkovid, Iacob 82. sclavus (= sclav) 141.
Rauber, Nicolae, baron 99. Sechg, Nicolae, ban croat 116.
Rddunel 155. SelciraH 67.
Resit, Michael de R. 47. Sekulovid 149.
Richter, Ed. 50.
Senko 47.
Rim ljane (roman° 145, 146.
Roesler 12.
Senko, jupan 131.
Roman 66. Serakili, famine 60.
Romanen 145, 148. Serdan 119.
romani 99, 145, 146, 148. Serdan al lui Radoslav, vlah 41.
.Romanoi 140. serviani 99, 102.
Romel 140. Sestrid, Mihail 104.
Rosetti, Al. 160. Sestrid, Tom§ 104.
Rubanovig, Matul, pristav al seaunului vlah Sigismund, rege 72, 76, 77, 78, 80, 90, 91,
84. 144.
Ruditjanin, fiul lui Berislav vlahul 42. Silan, vlah 79.
Rudolf, fmphrat 103. Sildnesti, neam 79, 107, 111, 113.
Rug 19, 153. Simeon, tar bulgar, 12, 117.
Rumdnen (sOdliche) 148. Simeon Nemanja 123.
rumeri" (cki) 100, 148, 178 ; < rumini Sina 19.
157. Sindik, dr. Rik, antropogeograf 63.
Rumora 63. Singur 19, 150.
Runios 35. Sinj 74.
Rusnaaki 147. strbi 26, 100, 113, 134, 137, 138, 140, 164,
rusniaki 147. 172.
Ruf(5, Juraj, jude vlah 84, 85. Skarid, Vladimir 50, 114, 158, 167, 168,
169, 170.
Salimbene 150.
Skeja, vezi Scheia.
Skok, dr. Petar 34, 35, 43, 45, 46, 50, 55,
Salomon, prove ditor 97.
62, 66, 67, 69, 93, 100, 108, 150, 154; 152,
Samuil, tar 162. 153, 155, 156, 157, 158, 163, 170, 177.
Sandalj, voievod din Bosnia 44, 47, 485 Skoparanovidi, familia 65.
72, 87, 168. Skorsur 63.
Sandal/ Hranjié 46. Skrivanid, A., istoric iugoslav 19.
Sandfeld, balcanist 35. slavi 11, 100, 105, 131, 139, 140, 143, 148,
Sapran 152. 165, 178, 180.
Saraka 63. sloveni 146, 156, 166,
Sarpi, P., 104. Smantare 150 ; Petar 168.
sasi 30, 133, 146. Smidiklas, istoric croat 70, 77, 86, 87, 93,
Sava, arhiepiscop 123. 149.
Scalich 108. Smiljanit, Toma, antropogeograf 176.
Scardoniji 146. Sntgarov, I., istoric bulgar 137, 162.
Scheia (Skeja), familia 54. Sochi (Vlacid) 104.
schiavon-i 144, 148. Solakovidi, famine 65.
www.dacoromanica.ro
1,98 MICE DE NUME
Solitnan (Suleiman), sultan 35, 100. 4re/tan, nume rom. 57, 63, 149.
Soloviev, Al. V. 17, 31, 174. Stefan 119.
Sopkovigg, Ivan, nobil croat 84, 85. Stefan, despot 30.
Spiridon, patriarh 30. Stefan, rege 16.
Srb lin (= supusul banului din Bosnia) 140, Stefan (I rege Incoronal) 31.
141, 144. Stefan cel Mare 61.
Stajul 151. Stefan Dugan 16, 24, 26, 27, 28, 29, 30, 31,
Stan 19, 152, 153. 32, 33, 36, 47, 56, 111, 117, 118, 122, 123,
Stan Gudoie 29. 124, 125, 130, 131, 141, 151, 164, 167,
Stanac (din Baka) 93. 174, 175.
Stancovich, cramar 133. Stefan Nemanja 19, 36, 123, 166.
Stancu sin Marina 149. Stefan Urog, tar, fiul marelui Dulan 47,131.
Stangul 156. Stefan Urog Deganski, rege 19, 20, 23, 24,
Stangul, fiul juratului Marin VranCik 93. 28, 40, 111, 121, 122, 140, 142, 151-
Stang 152. tefart (frog Milutin, rege 20, 21, 22, 23,
Stanimir 19. 27, 31, 33, 34, 37, 110, 116, 117, 123, 130.
StanIfovig, Hlapac, vlah 49. 166.
Stanojevié Stanoje (istoric slrb) 151. Stefan Prvovengani, rege slrb 17, 57, 136, 140.
Stanul 151. Stirbej 150.
stari vlah(= vlah bdtrtn) 33.
Sandulovci 176.
Starihna Stankovig, vlah 49.
garban 150.
starovlahi (= popor care a lost lnainte de slrbi)
gerban 150.
38.
gerbul 154.
Stayer (vlah) 81, 152.
gerbula, familie 68.
Stawew", fiul lui We lay, vlah 81.
gimun, fiul lui Simun Keglevid 80.
Stepan, tatll lui Simun §i Nenad Keglevid 80 gigid, dr. Ferdo, istoric croat 69, 70.
Stepan Medoevich, vlah 45. Subaid, .Radivoj 104.
Stiepan, ban 50. gubigi 117.
Stipan, principe 49. gujjlay, dr. Milan, istoric croat 36, 40, 46,
Stojislav 86. 71, 111, 156, 163.
Strahajevie, loan 104. gukulovci 176.
strateutoi vlachoi 135. gurman 48.
135.
gutuljigi, nume 57, 154.
strati-oft
Strez 23, 180.
Taina, vAduvä 121.
Strohal, dr. Ivan 86, 149.
Talovac, ban 73.
Strung 176.
Talovac, Lacko de cnez 76.
Stuparevld, Lijk, prisacar 110. Talovac, Matko de ban croat 76, 80.
Sugarci, familie 53, 84, 154. Talovac, Petru de ban 76, 81, 82, 90.
Sugari, vlahl 84, 107. Tamaro, Attilio 86, 15, 96, 98, 100, 107,
Suleiman, vezi Soliman. 143, 148, 149.
Surcinovid, Matko 104. Tarnok, Petru, vlah 78.
Surdul 53, 150, 156, 173. Tarsi 147.
Surduljani 53, 154. Tatetik (din tat-ul) 150.
Such Knall, vezi Milutin. Tatul, nume 59.
Syrgianes, comandant bizantin rebel 26. Terhunac", Bartolomei, vlah, 82.
Szechy, Nicolae, ban 82. . Thalloczy 46, 77, 84, 95, 135.
www.dacoromanica.ro
INDICE Cr NUME 199
Therchgimchich" Bartolornei, vezi Terhunac" UriliC, Radomir 21.

Bartolomei. Uro§, vezi tefan Uro§.
Tihomir 19. Uro§ Milutin, vezi lefart Milutin.
Toman Mate§i§6 128. Uro§evi, Atanasie, antropogeograf 56.
Tommasini, episcop 100, 147.
-Torna§ RodjeviC, vlah 73.
Toma§, Stefan 49.
Ursul 156.
Ursul Vladoe vtachus 149.
Ursulidi, familie 58.
.
Toma§evid Stjepan 49, 167. Ursuljice, toponimic 58.
Tomie, Svetozar, etnograf 62, 167. Ursulovich Bjeloe 149.
Tomo Divié 103. uscocii 96, 99, 102, 103, 104, 135.
Tomo Laiiéi 103. Uskoci", vezi vlahi.
Tornsa 86. Usurafii-Dancu 171.
Torculazza, Mara 149, 121. Usurei 60, 171.
.traco-itiri 139. Usurel 171.
Tragurienii 87, 88, 89. U§ur 38.
Traian, trnpAratul 146. (Thu BorojeviC, fiul lui Ivan 59, 171.
Traniach, loan, vlah regal 78. U§urinc 171.
T. if an de luda 41.
Trifunovski, lovan F., antropogeograf 54. Valenciennes, Henri de 12.
56. Vallachen 103.
Triphon de luda, nobil 133. Valleresso, Paulo 90.
Trtpcea, Teodor 35. Valni§ 171.
Trulielka, dr. Ciro, istoric bosniac 43, 45, Valni§e, familie 53, 154.
46, 51. Valvasar 105.
Tubero Lud. Cervarius 146, 150. Vasidi, vezi CapariCi.
Tudor 19. Vasil 19.
Tudorilevci, vial! 119. Vasite II, Impa.rat 13, 136, 138, 162.
Tudorik 119. Vasilj 48.
Tudorif (Tudorik) 150. VasiljeviC 84.
TukoviV, Anton, cnez 84. Vasmer, M. 115.
Tulle, neam 78. Vasojevi6 63.
Turchi 106. Vassilich, G., istoric italian 95, 98, 126, 143.
turd 29, 35, 40, 47, 55, 63, 64, 81, 98, Vechi romani (Alt-Romer) 99.
99, 100, 102, 103, 104, 106, 124, 134, 136, Vegliot (dirt Veglia) 94.
139, 145, 146 160, 163, 167, 169, 172. Veis 26.
Turk, familie 105. Velebit, ruunti 148.
Tus 173. Velimir 19.
Tordoe din Bosna, erb 41. Velistava 121.
Tvrtko TortkoviC, regele Bosniei 47, 48, 143, veneti 146.
/ zintzi 68 ; (aromln) 157.
venefieni 49, 85, 87, 90, 92, 95, 102, 105,
Tipul, vezi Cipul. 126, 127, 135, 143, 144.
Verbeci, vezi Verbaczg.
Ujlak (Ilok), Nicolae de 49. VerbSczy 146, 147.
Ukota, nepot al lui Dudan, 81 Vesselo 149.
unguri 139. Vidach, vlah, tatal lui Berried 42.
Unrest, Jacob, cilpitan 100. Vido Vlah" 105.
.Urcafi Vigneviei 45. Vidal 149.
www.dacoromanica.ro
20o INDICE DE NUME
Vidulichia, Margareta - 149. din Ohrida) - 13 ; V. (vorbese rumInestel"

Vidulichia, Maria - 149. - 105.
Vigan Dubraveil, vlah - 73, 75. Vlahii Nelipicilor - 134.
Villehardouin, Geoffroy de V. - 12. vlahii Sugari - 107.
Vinfalie - 106. olahii Tull& - 107.
Vintichius, cAlugAr - 43.
Vlahie - 48.
Vlahoi oditai - 111.
Visul - 156.
Vlahouid 63 ; Ir Ape - 60.
Visulovia, trib - 164. Vlahu§ie - 63.
Vi§inel - 150. Vlaji ei - 171.
Vitute, ladrensis - 149. Vlajinoviei, familie - 55.
Vitulovie lakovac - 150. Vlaovidi, famine - 65.
Vitulovid, Matija§ - 150. Vlasi - 54, 57, 160 ; V. Popovici - 47.
Vizantis - 26. vlasi (crestinii, 1Aranii crestini) - 107 ;
Vjekoslav Klaid, istoric croat - 72. v. (strbi ortodocsi) - 107.
Vlachi (quos ()ago Zytschy vacant) - 99. vlasi al murlaki - 144.
Vlachus seu Morlachus - 90, 144. Vlasi Hardomiliei" - 167.
vlacus slavus (= slay) - 148 ; vlah din Sla- vlasi pdslori" - 106.
vonia - 148. Vlasi Podcnji - 167.
Vlad - 19, 152, 153. Vlasi Sremtjani" - 166.
Vlada - 152. Vlastelinii - 122.
Vladislav - 152. vlasi (-- istroromtnii) - 148.
Vladislav, cnez - 48. vlasi (meglenoromtnii) - 160.
Vladislav II, rege - 80, 119. Vla§ki sinovi (= feciorii de vlahi) - 103.
Vladislava, vAduvA, mama lui Ioan Nelipie - Vla§ica - 63.
70. MG/ - 48, 63.
Vladu'- 155. Vlatko, vlah - 48.
Vladul - 151. Vlatcu, vlah - 81.
Vladus de Vper, vlah - 42. Vleina - 29.
,,blahii bisericii" - 19 ; vlahi buni - 73, 79 ; Vlkolige, Matija§, jude vlah - 84.
V. cAlAtori - 162 ; V. sive catunarii - Voichna - 23.
88 ; V. (coloni) - 83 ;., V. (= italian) - Vollinn, cnez - 19, 21, 116, 119.
133 ; V. (o-- kmet) -L 92 ; V. (maistori) - Voin, nume - 21, 153.
110 ; V. (mercatores) - 91 ; V. (= mysi) - `V-ojihna, vlah - 79. ,
11 ; V. nomazi - 75, 123 ; V. (orAseni Vojislav - 119.
de origine romanicA) - 107 ; V. orto- Vojsil - 119.
docsi - 137 ; V. (pAstori) - 23, 107 ; Voislav - 19.
V. (populatie sporadicA) - 169 ; V. pot- Volica - 119.
covari - 110 ; V. (raguzani) - 140 ; V. re- vollachi seu uskoki - 104.
gall - 76; 78, 79, 80, 81, 87, 126 ; V. ai Vranei§e, Marin, jurat - 93.
regatului - 77 ; V. ai regatului croat - Vranje§ - 48.
136 ; V. ai regatului sfrbesc - 18 ; V. ro- Vrda Gurcho (urda) - 36.
manici - 38 ; V. (= romlni In izvoarele Vrkac Vignevie - 44.
bizantine si slave) - 11, 17 ; V. (sen- Vskorzinie, Giura§ - 24.
sul termenului) - 17, 20, 30, 52, 62, Vughri (unguri) - 146.
63, 68, 106, 107, 143 ; 'V. (Orb) - 35 ; Vukat Vojnovié, vlah - 73.
V. (supunerea sub jurisdictia arhiepis- Vukeie, Stijepan, voievod al Bosniei - 44, 48,.
copului) - 18 ; V. (supusi arhiepiscopului 118, 132.
www.dacoromanica.ro
INDICE DE NUME 201
Vukosalié, Gregor - 30. Zenta (Zeta) - 148.

Vukovili din Minilovia 44. Zegalid - 108.
Vukovoj Radatovid - 103. Zingani - 198.
vulachi - 143. Zisttzn, vezt Cici.
Vwfur, vezi Ufur Borajevii. Ziful - 128, 149.
Ziful, Vita la - 109.
Weigand - 14, 172. Zlata - 19.
We/ay, vlah - 81. Ziatarié, poet - 129.
Wijk, van W., slavist - 35. Zlojutro - 168.
Wladu, vlah - 81. Zmantara, Petar - 150, 170.
Wolaki de Muskowcz - 104. Zmantare - 157, 159.
Woyztaus, nobil croat 72. Zmantare, Petar - 150.
Wrankapan Hanf, vezi Frankapan Hanf. Zrinyi, George, comite - 103.
Wzkok, vezi viahi. Zrinyi, Nicolae, conte - 104.
Zuanne. Mina, morlac - 97.
Zavida - 179. Zub Clapovich, morlac - 45.
Zetkovié, Radi - 104. Zubiei, trib - 120.
Zelenkovié, Iuraj - 104. Zylan, vezi Si Ian.
Zelenkovi6, Pefar - 104. Zutschy, vezi vlachi.
Zelesko - 159.
Zelnichi becharii, maestru - 128. Leli - 159.
Zenevrift, Vido, primul Jude al morla- Zive, negustor - 132.
cilor - 93. Zurovié - 159.
www.dacoromanica.ro
INDICE DE LOC1JRI
Abrega 97. Athos, munte 17, 21, 123, 130, 165, 175.
Acarnania 115. Austria 99.
Adria 147.
Adriatica (Marea) 26, 166, 170. Babuna, tinut 27, 174.
Agria 90. Babojevci, cdtun 22, 117.
Aladinid, sat 168. Baci, posesiune 82.
Albania 26, 31, 36, 46, 54, 114, 115, 134, Bacia, localitate 55.
160, 173, 175, 176. Bae, sat 55.
Alessio 26. Baeevac, sat 57.
Aljiniéi, localitate 65. Bagnani (Bagnanj ), cdtun 43.
Almissa 72, 126. Bahtidi 80, 81, 108 ; sat 82, 84 ; pose-
Altin, munte 25, 32. siune 83 ; vezi §i Krivonos.
Amsterdam 35. - Bakovo, sat 28. .
Anagasto 45. Bakule, ctmp 66.
Anchialos 166. Bala Dlumaja, localitate 14.
Andresko, chnp 65, 170. Balcan, tinut 12.
Anhialos 12. Balcani 11, 13, 16, 141, 178, 179 ; munti
Anina, loc 57. 14, 159 ; vezi si Stara Planina.
Antul, rtu 108. Baljka 168.
Antul, spahie L- 65. Banadego, vezi Banatul Kninului.
Antulov, tin 108. Banat 58, 64, 65, 111, 116, 158, 178, 179,
Aral, rlu 109. 180.
Aratova 34. Banatul (croat ) 77, 104, 169.
Arbe, insuld 86, 92, 106. Banatul Kninului (Banadego ) 87, 96.
Arche 97. Bandul 34.
Ardomelje, sat 167. Bani§or, cdtun 14 ; sat 13, 53, 171.
Arges 14. Banja, mändstire 22, 31, 33, 110, 111, 115,
Arhangjel (man. Prizren) 151. 117, 120, 121, 122, 123, 130, 133, 137,
Armasan 150. 153, 166 ; vezi si Banjska.
Arnajevo, sat 57. Banjaluka, lOcalitate 68.
Arsa, vale 98. Ban jane, sat 22.
Arta, oras 26, 115. Banjani 41, 44.
Asia Mica 165. Banjani Katun 43.
www.dacoromanica.ro
204 INDICE DE LOCURI
Banjani, reglune 62. Bigge, localitate 170.

Banjani, tinut 167. Bilolia 27, 175.
Banjer, sat 65. Bizanf 13, 26, 137.
Banjska (Banja), manastire 22, 23, 150, Btlgarski, catun 22.
151. Bjela, sat 119.
Banjski Katun 62. Bjela Vodica, munte 31.
Barciei, parohie 168. Bjelajsko Polje, regiune 51, 68.
Barbace, comuna 54. Bjelagnica, munti 51.
Barbaria, vezi Bribir. Bjelica, jupa 18.
B rbazanis, localitate 69. Bjeloge, trib 59, 129.
Barbul 14; vezi I Barbula. Blahia, vezi Tesalia.
Barbula (Barbul?), tinut 54. Blatac, localitate 24, 28, 31.
Barbulooci, localitate 14. Bliska, vezi Bisko.
Barbulovia, ming 13. Bobani, catun 41, 43, 46.
Bareljevo, catun 31, 117. Bobank, localitate 149.
Bareljevski, catun 22. Bobojeuci, catun 23, 31.
Basilea ( Basel ) 145. Bocca 50.
BagIca 93, 108. Bogaga, munte 17.
Balhy, vezi Bathié. Bogaljiel, localitate 65.
Batina 19, 57. Bogavi Katun 43.
Batul, vezi Batulia. Bogdagid Katun 43.
Batulia (rom. Batul ) 14. Bogliuno 98.
Batulija, sat §I catun 14. Bojanci 130.
Bänisoara 14. Boka 63.
Bilnisor 14, 15. Bolami, catun 42, 45.
Bela Palanka, localitate 35. Bonn 11.
Belgrad 16, 27, 36, 37, 39, 41, 47, 53, 54, Bora, jupa 18.
56, 100, 102, 122, 130, 142, 147, 150, 156, Borikovac 62.
177. Borrnaxi Vlachi, cabin 45.
Belica, regiune 57. Bosiljeva (Bosilieva), cetate 103, 46.
13erat, orris 26, 114. Bosna-41 ; Milosti de B. 41 ; B. superioara
Berbatica (Weigand : barb-), ciltun 14. 114, 170.
Berberium, vezi Bribir. Bosnia (Bosnien) 15, 16, 17, 30, 35, 40
Bergevac, localitate 54. 41, 43, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 55, 64,
Berdari, sat 44, 80, 81, 83. 65, 66, 67, 68,69, 72, 87, 89, 96, 100,
Bergatto 133. 101, 104, 105, 106, 107, 114, 115, 118,
Berlin 115. 123, 131, 132, 136, 140, 143, 146, 148, 150,
Berrhoia, oras 26. 154, 157, 158, 159, 161, 164, 167, 168,
Bibali 95. 169, 170, 171, 172, 174, 177 ; medic-
Biela Vodifa 29. vala 47; orientala 55.
Bielize (Zenta) 39. Bossilina, peninsula 126.
Bihag, localitate 67, 68, 77, 166. Botugani, sat 65.
Bilet 41. Botuge, clmp 65.
.Bilele 40, 43, 44, 45, 46. BovIcule 109.
Bisage, insula 109. Bozieni, comuna 63.
Bisko (Bliska), sat 70. Bradari, sat 79, 82, 155.
Bistrifa 20. Bradina 133.
Bistrila Decianilor 25. Brajakoviei, localitate 67.
www.dacoromanica.ro
INDICE DE LOCUM 205
_Brandiz, ducele de", (vezi Branitevo. Budgie 55.

Brangevo 34, 35, 162. Budofelje (Budusel?), localltate, munte 65.
Brangevo, ora§ 114. Budusel(?)localitate, munte, vezi Budo lege.
Brangevo, tinut 30. Buenos Aires 48.
Brasina, sat 67. Bugarski Katun, cAtun 22, 31, 166.
Bratondidi, tinut 40. Buia 96.
Bravska, sat 68. Buie, pArnlint pustiu 95, 97.
Bravsko, regiune 68. Bujalié, sat 57.
Brazza, insulk 106. Bukor, sat 58.
Brbinje 109. Bukorovac, pIrku 19, 57.
Brenje, sat 64. Bukorovci 13, 14.
Brda, Daneul din 59. Bukovlje, sat 65.
Breberio, vezi Bribir. Bukulja, 68.
Brechewo, castru 70. Bukur, munte 54.
Bredal, vezi Berdari, posesiune. Bukur 63.
Brekovica 104. Bukurevac, sat 54.
Brescuoa, vezi Brskovo. Bukurevci, comunk 54.
Brest 98. Bukurica, sat 54.
Breza 133. Bukurov Do 62.
Breza, clmp 67. Bukuroviét 58.
Breza, localitate 65. Bukurovska Reka, vale 54.
Brezna 57. Bulgaria 11, 12, 13, 14 15, 16, 34, 115, 116 ,
Breznic 13. 117, 121, 123, 124, 136, 137, 154, 156, 157,
Brgjani, comunk 58. 159, 162, 166, 172, 174, 175, 178, 179 ;
Brgule, sat 58. B. medievalk 11, 13.
Brgulice, sat 58. Buyina 49, 167.
Bribir (Breberio) 69. Bun, livadd 19.
Brinza 54. Bunaja 58.
Brinzi, Gin 36. Bunari, cAtun 31.
Briza 36. Banal, Katun, cktun 43.
Brodarevo 133. Bunei, sat 30, 114, 150, 171.
Brskovo, jupd 19, 31, 116. Bunia 46.
Brskovo (Brescuoa), ora§ 132, 133. Bunova Jama, groapit 59.
Briindl 99. Bunugice, livadfi 57.
Buccari,cetate 92, 95 ; a§ezare vlahA 108. Burate, sat 55.
Buchinich Kahm 43. Burazeri, sat 50, 168.
Buchuichi Cathonus 43. Burazori 168.
Bucuresti 11, 12, 14, 15, 53, 65, 137, 171, Bureut 108.
175, 177. Burmazi, cktun 41, 46.
Bueenel, loc In amp 59. Buroevich Katun, vezi Buroeviei
Ruler 154, 158 ; ulie de parnInt 64. Buroevia, ciitun (In Korito), 43, 46.
Bueinié 44. Butur-Polje, sat 64.
Bueino-Dervent, localitate 14. Butur,:olje 153.
Buevié 44. Buza 159.
Buda, re§edintk regalk 80, 81. Byzia 165.
Buda-est 198.
Budelj, sat 68. Cahul 171.
Budelje, parte de cImp 65. Calea, loc, hotar etc. 54.
www.dacoromanica.ro
Camano 131. Chrisopolis (Cavalla), cetate 26.

Cana le 133, 140. Chrysopolis, oras, azi Orfano 26.
Cana le, district 40, 131. Chvosno, vezi Hvosno.
Cana le, (Konavli sau Konavle, Moral) 40 ; Ciccio da S. Michele di Leme 98.
C. de la Morlacca 85. Cijevna, rlu 60.
Cana li 125, 143. Cilia 77.
Candia, vezi Creta. Cimete, sat 68.
Capare (Tapare), pädure 64. Cinac, familie 68.
Cape 153 ; (Tape) vagAunA 59. Cincofci 157.
Capodistria 98. Cincovci, cAtun 14.
Caribrod 13. Cinghinea 59.
Carina (Tarim), pamInt 59, 62, 153. Cipitor 153.
Carine, 62. Cittanova 96, 97.
Carintia 100, 147. Cittanuova 147.
Carlopago (oras, cetate) 85, 126, 149. ampul Mierlei, vezi Kosovo Polje.
Carniolia 102, 105, 147. CImpul lui Ler, yezi Lijerovo Polje.
Carolstadt 103. Cindrel, munte 150.
Carst 96, 97. Clissa, cetate 71, 72, 73, 75, 96, 102.
Castelmuschio (Omiglje) 71, 93, 108, 112. Clisura 53.
Castelnuovo 40, 49, 95. Cluj 11, 39, 49, 55, 63, 114, 118, 157.
Castoria, oras 26, 162. Constantinopol 34, 100, 136, 165.
Cattaro, oras 36, 39, 40, 41, 46, 49, 101, Corbavia (Krbava), comitat 72, 112, 126,
118, 131, 132, 135, 141, 143, 155, 167. 137.
Catunni Cernagore, vezi Muntenegru. Cornat < conr 62.
Cavalla, vezi Chrysopolis. Cornet, localitate 60.
Cazin, localitate 68. Crabaten (Croafia) 99.
Cekliei 37. Crabicij (poate Grabidi), cAtun 43.
Ceklina 60, 166. Craiova 15, 63.
Centena, vezi Celina, rIu. Craisalich Katun 43.
Cer, munti 171 ; C. Planina 58. Greta (Candia), insulA 90.
Cerecel (Terefel), sat 13, 14. Creful, vezi Krecul.
Cerie (Terie), localitate 19. Crkvenica 92, 149.
Ceruona, localitate 43. Crmnica, re giune 20, 37.
Cetina '72, '73, '75, 76, 85, 87, 89, 90, 112, Crna Gora, vezi Munlenegru.
119, 136, 144, 145, 155. Crna Reka 35.
Celina, cetate 84. Croatia (Kroatien) 15, 66, 69, 70, 72, 73,
Celina, comitat 70, 71, 72. 75, 76, 771 78, 79, 81, 82, 83, 84, 85, 90,
Cetina, rtu 70, 101, 107, 111, 126, 164, 169, 170. 91, 97, 98, 99, 100, 101, 103, 105, 107, 112,
Cetina, tinut 77, 86, 104, 114 ; district 70. 113, 116, 117, 118, 122, 126, 129, 135, 136,
Celine, jupanie 76. 137, 142, 147, 155, 158, 161, 165, 168, 169,
Cetinje 37, 38, 60. 178.
Cetinje, cimpia de la 38. Cuci" 56, 63 ; vezi si Kith.
Cetinje, mAnAstire 39. Cuculj (Tutu() 176.
Cetinje, oras 58. Curzola, insulA 86, 127, 128.
Chelmo (Hum) 20, 40, 131, 143, 148 ; vezi
si Zachlumia, district, provincie. &bic 124.
Cherssoevich, cAtun vlah 45. Caeak 58.
Choka, vezi Coka. Cavina, cetate 71, 101.
www.dacoromanica.ro
Cavarine, localitate 67. Djakovica 32. -

Cavatul, insula 109. - Djakovica, circumscriptie - 25.
Celija, localitate 57. - Djakovica, localitate - 24.
-
Celopeka, sat 84, 108. -
Djalci, sat 60.
Cerbul, vagaund de padure - 13. Djevojaeki Vir 60. -
eerbul, vale -
14, 15. Dlboki Val, poiana - 13.
Ceree lat -
14, 15. Dobra Rijeka 25, 32. -
&moo& 24. - Dobraua, vezi Dobrava.
Cernul (canton) 149. Dobrava, localitate 41, 45. -
Oieavica, munte -
100. Dobreci Katun 43. -
Cieevo, sat - 100. Dobreci Visulovich, (catunus) 44. -
eieino Brdo - 100. Dobrejevo, sat 28. -
Cieovac - 100. Dobri Musulmani, deal 65. -
Cikola, rlu - 70. Dobrignaci, catun 43, 120. -
Cineina, cimp - 59. Dobrigno - 93, 108.
Cireilat, deal (ling Tim) - 13. -
Dobrili, catun 41, 45.
-
Cird 157. Dobrinj -108.
Coka, cetate 77. - -
Dobrinje, sat 66, 92.
Corul, localitate 13. - Dobrodoljane, catun, vlahii 29, 31. -
Cuprija, oras 57. - Dobronjel Do -
40.
Cvdnica 51. Dobrugnici, vlahii, catun 28 ; yeti - §i Ian-
eate.
Dabra, tinut- 22. Dobuj, localitate 65. -
-
Dacia 147, 161, 165. Doc lea, oras 61. -
-
Dacia romand 146. Dolieman de Gostay - 42.
Daina, insula - 109. Do lj- 14.
Dalmafia (Dalmatien) 16, 40, 56, 66, 69, Doljani - 64.
72, 73, 77, 85, 86, 87, 89, 90, 91, 95, 96, Do lne Blace, sat 56. -
97, 100, 101, 104, 105, 106, 107, 108, 118, Dolnje Dragaeevo, regiune - 58.
141, 143, 147, 148, 155, 156,157, 159, 163, Dolnji Ratkov 168. -
169, 170, 177. Donje Dragalevo 100. -
Daneul, parte de cimp - 53. Donje Vlasine, sat 49. -
Daneulovica - 53. Donji Jovac 57. -
Daneulovina - 63. Donji Lapac, sat 68. -
Dardania - 161, 173. Donji Kraj, regiune 60. -
Debra, tinut - 26. Donji Rata, sat - 25, 32.
Debran Katun - 43. -
Donji Vakuj 114, 170.
Deeani - 25, 56, 65, 111, 116, 120, 123, 124
150, 151, 153.
Donji Vlasi (lat. Vlachi Inferiores ), tinut
46, 47.
-
Deeani, man. - 24, 32, 33, 36, 130, 166. Donji Zagarac, localitate 60. -
Deeani, munti - 25, 32. Donji Zgo§ei, regiune 65. -
Delich, colonie de morlaci - 97. Doris 115.
Derpan - 46. -
Dos, deal 59.
Desivojka, rlu - 56. -
Dozesti, cornuna 63.
Dibar, regiunea - 116, 122, 176. -
Dralanica, district 40.
Dimitor, munte - 50, 68, 170. -
Draeevica, tinut 40, 131, 143.
Dioclea - 162, 165. Draganovac, vale - 57.
Djakova 7 40. Dragcthee de Bagnani, catun - 62, 120-
www.dacoromanica.ro
-208 INDICE DE LOCURI
Dragijev Lug 20. Durmitor, munte 37, 45, 46, 62, 63, 119,
Dragila Katun 43. 150, 156, 164, 165, 168, 169, 172, 174.
Dragnaz", localitate 48. Duvanjsko Polje, regiune 64.
Dragobratiel 23, 31. Duvno, regiune 64.
Dragolevci, cAtun 28.
Dragoljevi, cAtun 32. Elada 115.
Dragula, vezi Dragulin Dol. Emos, vezi Stara Planina.
Dragulin Dol 14. Epicaria 36.
Drakuljica, munte 51. Epir 26.
Drama, oras 26. Ermyn, castiu 77.
Drava 171. Europa 26.
Drafevina, localitate 60.
Dreanovo, vezi Karadlova. Ferizovié 167.
Drenca, mAnAstire 30. Fetina, pisc 53.
Drevno, sat 28. Firiceje, sat 56.
Drijeno 46. Fiume (Rijeka) 72, 92, 96, 101, 108, 126,
Drin, regiune 32, 39. 164.
_Drina, riu 33, 46, 51, 55, 58, 66, 115, 133, Florina, vezi Lerin.
153, 157, 158, 159, 164, 168, 171. Fact, district 51, 59, 168, 170.
Drinjala 157, 172. Frail§ 56.
Drinul 32. Fratta 97.
Drinul Alb, riu 25, 32. Friaul 147.
Drinul Mare 36. Fsyn, vezi Sinj.
Drina! Negru 40. Fumo 93.
_Drobgnach 120. Funtura 158.
Drobgnachi, cAtun 63.
Drobnjaci 44, 62, 178. Gaccha 95.
Drobnjak, regiunea 63, 167. Gacka 102, 126.
Dromgnazi 63, 120. Gacko 40, 47, 62, 164, 167.
Druchobich, cAtun vlah 45. Gatoviét, trib 59.
Ddkovina, tinut 19. Gajina, vtrf 57.
Duainka. insulA 109. Galienik 176.
Dubanica 94, 108. Garza, vlach de 44.
Dubica (Dubif a). district 50, 168. Gaurin Do 60.
Dubifa, vezi Dubica. Germania 147.
Dubovac 150, 157, 168, 170. Gerzov, parohie 168.
Dubovaf, vezi Dubovac. Geticus ager (Transilvania) 146.
Dubrava, jupil 45, 168. Ghermanovich Vlachi, cAtun 44.
Dubrovnik, vezi Raguza. Giurgievi Stupovi, localitate 19.
Dugo-Polje, localitate 64. Giurgjevac, localitate 57.
Dumboka, rluri, poieni 108, 166. Gjevgjeli, regiune 159.
Dumnica, sat 56. Gjureevski Vlasi (2 cdtunel 32.
Dundre 11, 15, 35, 59, 114, 116, 136, 145, Gjureski Do 159.
146, 159, 161, 165, 172, 174, 178, 179, 180. Gladna 116.
Dupnica, localitate 14. Glasinac, regiune 50, 66, 170.
Durmi§a, parte de hotar 176. Glasinac, punct varnal 49.
Durmi§i, loc 65. Glubomir, localitate 44.
Durmi§ica 176. Gluhe, sat 22.
www.dacoromanica.ro
INDICE DE LOCUM 209
Goilovci Vlasi, cAtun 25, 32. Grude, localltate 60.

Gokeanica, regiune 56. Gruiei, localitate 65.
Gol. Bueino, localitate 14. Gruza, regiune 58.
Golfo di Breno 40. Guncat, sat 56.
Gollut de Ca (taro 40. Guncati, cAtun 28.
Golubac 28. Gura, apA 54, 153.
-Golubovac 167. Gurguliat, sat 13, 14.
Golubovci, ciitun 28, 117.
Golubovich, cAtun 44. Haemus, vezi Stara Planina.
Gopes, comunA 176. Halle 35.
Goya 160. Hardomiliel, cAtun 30, 48.
Gora, regiune 54.
Helmo (Hlm, Hum, Zahlumje), provincie
Goraeevci, sat 31.
41, 47.
Gori 176.
Gorica, vezi Gorifa. Herfegovina 17, 35, 36, 40, 43, 46, 47, 48,
Gorifa, localitate 64, 98, 100. 49, 50, 51, 55, 59, 62, 63, 64, 66, 68, 96,
Gorj 14, 53, 60. 101, 105, 113, 114, 118, 120, 123, 158, 163,
Gorjevac, localitate 67.
164, 167, 168, 170, 171, 177.
Gorne Vlasine, sat 49. Herat, sat 13.
Gornja, parohie 168. Hilandar, mAnAstire 17, 21, 22, 26, 27,
Gornja Bakovica 56. 28, 29, 30, 31, 56, 60, 110, 116, 121, 123,
Gornja Bioea, sat 67. 130, 137, 151, 166, 174.
Gornja Peinja 54. Hlm, vezt Helmo.
Gornji Budelj, sat 68. Hochywrya, munti 103.
Gornji Bufevie, sat 67, 177. Homljan terra, vezi Bosnia.
Gornji Ratif, sat 25, 32. Hotnfa 104, 119.
Gornji Vanjani, sat 64. Hrisia 21, 22.
Gornji Vlasi (Vlachi Superiores ), tinut 46. Hrustovo, localitate 68.
Gornji Zagarae, regiune 60. Htetovo, localitate 21, 28, 174.
Gorno U jno (Kilstendil) 14. Htetovo, mAnAstire 124.
Goronja, loc 65. Hum, vezi Helmo.
Goronjiei, limit 65. Hum, vezi Chelmo Zahumlfe.
Gostay, cAtun 45. Humci, sat 59.
Gotha 15, 34. Hunedoara, judet 14.
Govneeie 24. Hutovo 47.
Goymerye (Gomirje) 103. Huostno, tinut 19, 31, 32, 116.
Grabef, sat 67.
Graeanica, mAnAstire 21, 23, 31, 123. ladar, regiune 58, 171.
Grade, localitate 158. Iadra, vezi Zara.
Gradina, localitate 59. Iajce, banat 101.
Gradifka 98. lalomila 53.
Grahovo 45. lalove (Jaloue), cAtun 41.
Grahovo, sat 68. Ian5i.fle 117.
Grahovo, tinut 44. lanina, ora§ 26.
Graz 105. lapidia 106.
Grgulj, munte 60. larbata, comunA (rom. iarbd) 14.
Gropa 54, 159. Iarilor, sttra 53.
Grubaeevie Katun 44. MO 63.
14. c. 2925
www.dacoromanica.ro
-
lbar, rlu 18, 31, 55, 56, 57, 100, 177. Kamenica, cornunA 57. -
lbarski Kolagin, regiune 55. - -
Kamenice, sat 65, 67.
lezera, platou 63. - Kamengrad, localitate 170. -
Igrischva - 107. Kamegevo, sat -
60.
Igrischya", loc - 84. Kamegnica -
167.
Ilok, vezi Ujlak. Kamilac, cetate 71. -
Imola, tinut 40. - Kamigjora, sat 57. -
Innsbruck - 100. Kampur 53. -
-
.
Ipek, ora§ - 19, 24, 29, 31, 130. Kampuri 153.

Iskrec, circumscriptie tn m. Balcani 13. - Kapela, munte 95, 170.-
Ista - 108. Kapra, sat 54, 154.
-
Istria 84, 95, 96, 97, 98, 99, 100, 101, 102, Karad lova (Dreanovo) - 14-
105, 118, 145, 147, 155, 156, 166, 169, Karin, cetate - 102.
-
- 84, 108.
170, 174. Karlobag
Igtip - 29, 141. Karlovac 104.
-
Italia 61, 139. Karst -
99, 100, 101.
Lida, Trifan de- 41. Karstul 108. -
Iuryevich, cAtnn vlah- 45. Kasari, izvor 68. -
Iwanoveé, comunA - 104. -
Kager, apS, loc 59.
Izbod, regiune - 65. Kagtel - 176.
Katulje, clmp - 67.
Jadar, vezi Zara. Katun - 56, 114, 115, 159.
Jajce, circurnscriptie 49 - Katuni, cAtun - 64.
Jaloue, vezi Ia love. Katunina, loc - 64.
-
Janee 176. Katunisee - 64.
Janeiste (Dobrugnici) 117. - Katunigta, margini de sat - 176.
Jarigor 53.- Katunigta, sat - 115.
Jafenica, regiune 58. - Katunigle; pisc de munte - 56.
Jechoganica, jupS 18. - Katunska Nahija - 38, 39, 46, 114.-
-
Jelganica 124. Keevo, regiune - 60, 157.
Jodrusch - 99. Kegal, sat - 79.
Joganica, sat - 67. Kerka - 79.
Jugoslavia - 66. Ketunica, sat - 115.
Kieava, ora§ - 26.
Kaeanitka (Klisura), regiune - Kieer - 171.
Kiluriéi, Vlalzi, atun - 48, 157.
56.
Kaeanik 167.- Kijereze - 22.
Kaer, regiune 58, 158. - Kijevo - 23.
Kale - 154.
Kale, holdA 64.- Kleine Wallachey, vezi Valahia mica.
ICUs, cetate - 107.
Kalemberovo Brdo, deal 177. - Kljue, cetate - 71.
,
Kalendiei Katun 43. - Kljue, localitate - 170.

Kalimbare, cimp 65, 177. - Klobuk - 44, 45.
Kalinovik -
114, 170.
Klobuk (Vermo, Vrm), jupS - 40.
Kalja (Ka lea) 153. - Klongor - 153.
Kalja, pAdure 56. - Klongora, parte de sat - 60.
.Kalja, ruine 56. - Mize, circumscriptie - 168.
Kaliaja, loc - 56. Knin - 71, 72, 80, 82, 112, 113, 136, 167.-
www.dacoromanica.ro
DIDICE DE LOCURI 111
Knin banal" - 87. Korona, via de deal - 58.

--
Knin, cetate 70, 76, 77, 78, 102, 107. Koronatje - 158.
Knin, district 83. Koronatje, deal - 65.
Knjaievac, circumscriptie 34. - Kosmaj, regiune - 57, 58.
Kokrino, comunA -54. Kosovo - 50, 56, 167.
Kolaein, localitate 67. - Kosovo Polje (CImpul Mierlei) - 19, 22, 23, 31,
Kolimbare, amp 65, 177.- 40, 46, 101, 158, 163.
-
Kolubara, rill 57, 159, 171. Kossovo - 63.'
Kolueina Luka 20. - Kostandinac, localitate 56. -
-
Kom, munti 36, 177. Kostadince, localitate- 56.
-
Komaina, sat 23, 31. Kostandinovci. cAtun - 56.
Komani, regiune -
60. Kostadinovci Vlasi, cAtun - 25.
Komarani -
133. Kostandinoviei Katun 32. -
Komarnica, rlu 62. - -
Kostreani, cAtun 28, 117.
Komina, clmp, deal, izvor 66. - Koeanevo - 14.
Komini, coastA 66. - -
Koearna, sat 30, 34, 114.
.Konavle, Konavli, vezi. Cana le. Kolar, vezi Callaro.
Konjica -133. Kottenik, munte - 18.
Konjodor, sat -
68. Kozli Rog - 84, 108.
-
Kongeica, sat 80, 81, 82, 84. Kragujevac - 58.
-
Konjuei, sat 25, 32. Kraina 99.
-
Konora, munte 54 ; (Korona) 158.- Kraja Jela, sat - 68.
-
Kopaei, sat 65. Krajina, regiune - 68, 170, 171.
-
Kopaonik, munte 33, 55, 115, 168, 169. Krajina Bosniei - 67, 157, 166, 177.
Koplie, sat - 64. Krajiete, regiune - 13, 53.
Kopoeili, regiune -
67, 170. Krajiete-Vlasina, regiune - 14, 159.
Kopoeiei, sat 65. - Krajna - 35, 100.
Kopren, stInA -
53. Kralupa, tinut 65.
-
Kopritma 31. -
Kras, rlu 93.
Koprivna, munti -
175. Krastavac - 22.
Koprivno - 76, 107. Krbava, jupA - 78, 85, 90, 102, 107, 108, 136,
.Kopultica -
13, 14. 169.
Korbutieka Reka 63, 153.- Krbava, vezi Corbavia.
-
Koritnica 53. Krbava, jupb 107. -
-
Korito, tinut 43, 46. Krbul, sat - 14.
Koritza 175. Kr', sat - 67.
Korjenie, localitate -
67, 68, 177. Krecalica - 34.
Korlat, cetate - 102. Krecul (Cretul), cling 13. -
Kormata 34. -
Krecul, sat 14.
Kornat, Mull - 62, 109. Krecul, pripor de deal 13. -
Kornet - 153. Kreut, insulA -
109.
Kornet (Kornica), sat - 53, 60. -
Kresojeviei, cAtun 44, 46.
Kornet, deal - 58. Krisojeviei, vlahii, cAtun 41. -
Kornica, deal - 14. Krisliniei, cAtun 46.
Kornica, sat - 33. Krivonos, vezi Videeselo.
Kornieor - 53, 153. Krivonos, sat 81. -
Koron, un pAmInt - 54. Krk, vezi Veglia.
Korona - 65. -
Krka, rlu 107, 169.
www.dacoromanica.ro
212 INDICE DE LOCUM
Krligate, sat 55. - La love, cdtun - 45.

Krnul, vezi Krnute. Laid Brijeg (Vlaeki Bri jeg) 63. -
Kraut, localitate 13, 14. - Laeki Potok, vezi Vlaekt Potok.
-
Krnule 57, 171, 153. -
Latica, localitate §i ctmp 65.
Krnule, sat 57.- -
Lavarda 153, 154.
Kroja 26. - -
Lavarda, izvor 65.
Krstiei, cdtun vlah 44. - Lazaropol - 176.
-
Krueica, munte 62, 153, 156. Lazaropolfe - 176.
Krufica, sat 63. - Ledenica, cetate - 85, 92, 108.
Krupa, sat - 67. Leipzig - 11, 14, 77.
Krufelca, localitate - 29. Leme, canal - 97, 98.
Krueevac, district - 34, 114. Lepeinovci, cdtun - 25, 119.
Krueevka, sat - 19, 57. Lepeinovci Vlasi, cdtun - 32.
Kraft Unica, jupli
Kut (rom. Cuci"), loc
- - 18.
56.
Lepeglava 103.
Pepenice, 2 jupe - 18.
Kueajna 53. - -
Lerin (Florina) 27, 137, 174.
-
Kueevo, district 30, 34, 114. Le lee, vezi Ladschach.
-
Kuet, regiune 39, 62, 63, 159, 167. Leskoviéi, localitate 57. -
Ku lieta, localitate 59, 60. - Lesnovo - 28.
Kueki Kom, munte 62. - Lesnovo, indnAstire - 123.
Kujaviei -
48. Levcd - 168.
Ku la-Bartfere - 65. Liburnia - 106.
-
Kumanovo, oras 53, 54, 124. Ligunar, munte 60. -
Kumanovsko-Prefevska Crna Gora, regiune - Lijerovo Polje (Cimpul (ui Ler) 62. -
54. -
Lika 15, 50, 51, 52, 67, 68, 77, 102, 107,
Kunara, deal 57. - 158, 168, 169.
Kuretiele, sat 56. - -
Lika, comitat 77, 84.
Kur lab munte -
62. Likusada, mdmIstire 26. -
Kursar, rlu 109. - -
Lim, rill 19, 20, 33, 40, 46, 63, 133.
Kutanska, jupd 20. - Liplian, localitate 23, 31.-
Kilstendil, localitate -
13, 14, 53. -
Lisignano 97.
Kilstendil, vezi Pautalta. Ljepurov Do -61, 153.
Kaslendil, vezi Velbufd. Ljeskovac, localitate 31. -
Ljefanska Nahija, regiune 60. -
Laab, vezi Lab. Lime, jupd - 18.
Lab (Laab) 56. - Ljuba, cetate 127. -
Lab, cetate 77. - -
Ljubinja 40.
-
Lab, rlu 31, 56. Ljubinje - 45, 46.
Labi6, localitate 29. - Ljubljana - 102.
-
Ladoviei, cdtun 41, 45. Ljubomir - 40.
Ladschach (Leile) 98. Ljubida, localitate - 64.
Lagaruf - 154, 158. Ljubidk - 167.
Lagandia - 158. Ljubizeki Brijeg - 48.
Lagator - 153. Loeica, localitate - 57.
Lagatore, sat - 55. Lok - 176.
Lajeie (Miele), sat - 56. Loka (top. in hotarul satului) - 56.
Lakatan, localitate - 114, 115. Lokvica - 175.
Lakustovo - 153. Longa, insuld - 109.
www.dacoromanica.ro
1NDICE DE LOCUR1 213
Longooa Rupa, hotar 59. Martini 53, 156, 157, 159.

Lopula, sat 22. Martini (Marline Njioe) 53.
Lorelani, comunA 64. Matul, rlu 108.
Loret, deal 58. Matulichia 121.
Lovazidi, sili§te 76, 107. Mato lie, riu 108.
Looten, munte 38. Mato too, rtu 108.
Loznic, localitate 65. Matulovina, apä 63.
Lubetingno 93. Maurovia 65.
Lubiana, rlu 147. Mavrovo 160, 176.
Lucius 63. Mdsni Do, vezi Mani Do.
Lugomira, jupS 18. Mani Do, (Masni Do) 40.
Luka 65. Malugani, loc 65, 169.
Lukar, sat 57. Magura, deal, munte 56.
Lup, sat 49, 50, 170. Medak, localitate 85, 108.
Lupinja, munte 68. Mediterana 156.
Lopooski, colibá 14. Medwednycza, munti 103.
Megjegje Brdo; localitate 68.
Macedonia 26, 135, 136, 145, 160, 162, 165, Megura, loc 56.
172, 175, 176. Mehedinfi 171.
Makat, sat 58, 108, 153, 156, 159, 169. Melaca, vezi Meoca.
Ma6uga, sat 164. Me lila (Malta) 146.
'Maeukat,i riu 108, 156, 166. Mentone 98.
Meoca (Meofa), nume topic 60.
Maëukatin, rtu 108.
Meo fa, vezi Mecca.
Maya 171, 172.
Mer 160, 178.
Maderno 97.
Merge lat 34.
Maglica, regiune 64.
Merul 15, 160, 178.
Magorce 176.
Merul, riu 13, 14.
Magura, loc si paclure 56. Meru lja 15, 63, 160, 178.
Mahala, localitate 60. Mesemvria 12, 166.
Ma la Vlaka, vezi Vlahia Mica. Metohia, regiune 23.
Malessevacz Katun 44. Mieanoviei,-tinut 65.
Magi 47. Mieen, parte din vechea Podgorica 60.
Mali Gjurgjevik, catun 32. Milia, tinut 65.
Mali Gjurgjevik, sat 25. Miel 153.
Mali Ix 109. Migiora, toponimic 34.
Malta, vezi Me lila. Mijaci, tinut 176.
Maluri 153. Mijeli 61, 156.
Mamoviei, regiune 65. Mikov Drijen, hotar 59.
Mandra 66. Mikul, du 108.
Mangjini 156. Mikulié, riu 108.
Marea Neagra 12, 161. Mikulian, riuri 108.
Margance 84. Mikuljica (Velja i Mala),localitriti 61.
Margum (Morava) 161. Milbradacich, catun vlah 45.
Manila, riu 12, 161, 162, 166. Milelevo, localitate 21, 123.
Maruket, rlu 54, 158. Milelevo, mAnästire 30, 32, 46, 55, 57, 122,
Marzana 97. 133, 143.
Marline Njive, vezi Martini. Mililor 150.
www.dacoromanica.ro
214 INIDICE DE LOCI,JR/
Minzani 150. Muntenegru 36, 37, 38, 39, 40, 46, 49, 50
Miratouce, sat 54. 52, 60, 62, 63, 67, 113, 116, 120, 122, 123,
Mirilouidi, cAtun 44, 45, 46. 129, 144, 154, 159, 163, 164, 167, 168, 169,
Mirosalki, sat 57. 171, 173, 174, 177.
Mitrovila 22, 172. Muntenegru vechiul" 37.
Maya, riu i regiune 34, 58, 180. Muntenegru, vezi Stara Crna Gora.
Mleeevo, localitate 14. Munfii Negri 54.
Mocrog 49. Murgag, deal 14.
Modrussa 72, 136, 170. Murgag, munte 14.
Modru$ 148. Murgag, sat 54.
Modrusa, comitat 73. Murgasul 14.
Moesia Inferior (= Dacia) 11, 147, 161. Murginovac, sat 68.
Moesia superioard 171, 178. Murgule, podi§ 62, 164.
Moghilifa, sat 27. Murlachi Partis Inferioris, district" 46-
Mohaci 102. Murowlani, sat 163.
Moldova 61. Musul, crtng 13.
Momiano, primint pustiu 97, Mukt, sat 14.
Monee 108. Mutolova, sat 53.
Monfari, localitate 65, 177. Mutolovci", sat 53.
Monte Maggiore 156. Mutul 53.
Monticchio 97. Mutuloviei 150, 153.
Montona 97. Miimul, munte 13.
Moraea, mánästire 30, 32, 60, 61, 143, 159. München 77.
Morava, jupà 18.
Morava, regiune, tinut 137, 154, 168. Nadbrdo, comunä 85, 108.
Morava, rtu 18, 23, 29, 31, 33, 34, 35, 50, Nadih-nin-Laz" 167.
53, 57, 58, 100, 111, 114, 115, 124, 158, Nadinia, sat 167.
159, 161, 169, 171, 172, 174 , 178. Nahorevo 50, 153.
Morava Mare 57, 158. Naissus 172.
Morava Superioarei 56. Nano!, Dol", munte 28.
Morlacca 85. Narenta (Neretva), rtu 19, 41, 49, 72, 91,
ad Morovlachos, regiune 42. 101, 118, 125, 133, 134, 135, 155, 169.
Morovlahia (Muntenia) 146. Nastroi", si1i§te 30, 31.
morovidka zemlja (= Dacia) 147. Naga Gora", muntii Raguzei 44.
morovlagka zemlja (= Tara Rom(neascd) Negligori, vezi Negrigori.
146. Negresti, raion 63.
Mosor, !multi 107. Negrigor 153, 169.
Mostar 46, 48, 169. Negrigori (Negligori, Negrigur) 58.
Mogino, sat 14. Negrigur, vezi Negrigori.
Mogul, sat 50. Negul 53 ; vezi §i Njegulje.
Mottling 99. Nenkovie Katun 44.
Mr lfane, sat 108. Neretva 41, 45, 46, 49, 55, 67, 107, 114,
Mugogina Livada, sat 60. 159, 164, 170 ; vezi l Narenta.
Mugurice 150. Neregka 20.
Muloviste 160, 176. Nevesinfa 149.
Muncela 55. Nilorovo 176.
Muneel 55, 108, 166. Nikliii, atun 45.
Mune 96. Nildie, regiune 41, 45, 46, 60, 62.
www.dacoromanica.ro
Nikgie (Onogost) 47. Oputne Rudine, regiune 62.

Nikustak, comura 54. Orachovo, sat 20.
Nistrovo 176. Orahova, localitate 60.
Nil 34, 35, 40, 53, 115, 129, 159, 162, Orahovac 54.
171, 172. Orahovac, circumscriptie 25.
Nikva, regiune 171. Orahovac, plasa 32.
Nikva, vale 53, 171. Orahovo, sat 37.
Nikr, sat 35. Oracle, sat 64.
Njegulje, sat 60. Oreovica 53.
Nona, ora§ 86, 90, 106, 108, 127 Orjano, vezi Chrysopolis.
Noreja, comuna' 54. OHO, rlu 93.
Nova .Reka, regiune 56. Orlje, sat 55.
Nova Vara 33. Osat, regiune, tinut 51, 55, 115.
Novi 51, 95, 127. Osatica, comuná 115.
Novi, cetate 92, 134. Ostadie, localitate 57.
Novi. localitate 41. Ospa 92.
Novi-Pazar, raia 55. Ostranica, sat 67.
Novi Sad 99, 106. Ostrovica, vezi Ostrovifa.
Novi geher 55. Ostrovicza, vezi Ostrovita.
_Novi Vlahi u Dubravi 103. Ostrovita, cetate 77, 78, 84, 85, 87, 102, 107.
Novibazar 63. Ostroci, sat 19, 57.
Novigrad, cetate 85, 127. Otulje, sat 53.
Novo-Brdo, ora§ 56. Oveepolje, tinut 22.
Novobrdska Nova Reka, regiune 56.
Nutjak, cetate 101, 107, 136. Pagarukni vlahii din 25, 64, 157, 158.
Nychak, cetate 78. Pago, insulä 86, 92, 94, 106, 163.
Palator 153, 164.
Obod (Rijeka) 38. Paleokatun, sat 115.
Obrodvacz, vezi Obrovac. Panagjurigte, localitate 13.
Obrovac, cetate 86, 92, 99, 102, 107, 136. Panonia 171, 172.
Obrovat, vezi Obrovac. Papeie Katun 44.
Obrovat 78.
Parenzo 96, 97, 98.
Oglagjenoviei, sat 57.
Paris 13, 138.
Ohrida (Ahris), ora§ 26, 40, 111, 136, 137,
partes Vlachiae, vezi Vlahia.
138, 162, 175.
Parva Vatachia, vezi Vlahia Mica.
Ohrida, arhiepiscopia de 13.
Pasman, insulà 108.
Olachi, a§eziiri 70.
Oliverovie Katun 44. Pastrik 173.
Oltenia 14, 15, 58, 65, 116, 178, 179, 180, Pautalia (Kastendil) 172.
Oltetu, raion 63. partite dundrene" 35.
Omiglje, vezi Castelmuschio. Pasarel, localitate 14.
Onogost, vezi Nikeii. Pjinja, riu 29, 54, 123, 150 159, 160.
Opara, sat 168. Pee 8, 117, 171.
Oparice, sat 168. Peeani, sat 1( 3.
Oparifa, teren 168. Peeigrad, localitate 68.
Opolje, regiune 54. Peh, muale 25, 32.
Opor 89. Pek (Pincus) 34.
Dputna Rudina 168. Peliéevo, localitate 14.
www.dacoromanica.ro
216 1NDICE DE LOCURI
Peninsula Balcanicd, vlahii din - passim. Pocerina, regiune- 58.

Peninsula Slagno 64. - Palley, cetate - 70.
Per Blacos, regiune 42. - Podcrkve, cAtun - 46.
Peri', toponimic 34. - Podcrnji, cAtun - 41, 45.
Perutinie Ka lun 44. - Podgorica - 17, 61.
Pesienj , localitate 55.- Podgorina, regiune - 57, 171.
-
Pellera 14. Podgorila - 15, 60, 158, 178.
-
Pelraea, sat 29. Podgornje, tinut - 85, 108.
-
Petraee, sat 31. Podibar, regiune - 56.
Petrov Dol - 129. Pogle, cfmp - 70.
Pelrovac, localitate 68. - Pokrajac, catun - 44.
Peirovo Do, localitate 59. - Pola - 97, 147.
Petrovo Polje, ample 70. - Poleeela (Pulicea, Pulicel), parte de regiune --
Petrovopolje - 104, 107. 60.
Petrus, munte - 14. -
Polesan 97.
Philippi, ora§ - 26. -
Polica 42.
Pilor, sat - 14, 15, 156. -
Poliza 69, 127.
Pijanci, cAtun - 22, 31. -
Pilatovci, cAtun - 41, 46, 168.
Polja, localitate 64.
Pilot, tinut - 26.
Poljanica, regiune -
53, 56.
-
Poljica 47, 94, 108, 127, 169.
Pincus, vezi Pek.
Pind - 12, 141, 162.
Poljica, comitat 77. -
P(nguente - 97, 149.
Poljica, ora* 107.
Pimdinci, cAtun - 28.
Poljica, vezi Polizza.
Piper - 54.
-
Poljiza 126.
- 61. Polizza (Poljica) 69. -
Piperesti, localitate
Piperija, cartier 57. - Polog, regiune, tinut 22, 56. -
Piperski Potok, vale 54. - Polgcga, vezi Poljica.
- 97.
-
Pirlitor, mink sat 63, 153, 169.
Pomer
Pond (Ponda), sat - 56.
-
Pirot 34, 129, 172.
- 29, 31;56..
-
Pisino 96, 98.
Ponda (azi Pond), sat
- 29.
-
Piskulja 64.
Ponorac, localitate
- 131.
-
Piskulje 153.
Popovo
-
-
Pffee 62.
Popovo, jupA 46.
-
Pitiei 156, 174. Popovo, regiune
-
43.
Pitiei, sili§te pustie - 27. Popovo-Polje 40, 47.
-
Piva, regiune 62. - Popovo Selig&
-
103.
-
Piva, Au 40, 62. Porta 53, 159.
-
Plandige, sat 65. - Porta, cfmp 57.
Planine (muntii de la Raguza) - 40. Porta, livadA -
57.
-
Playa 31, 45. Porlile de Fier 35. -
-
Playa, regiune 44. Pounje (finulul Unei) 51. -
Playa, riu - 23. Pozarnichi, cfitun 44. -
Plava-Gusinje, regiune - 25, 32. Poiareugeka Morava, regiune 58. -
Pliske, cAtun - 41, 44, 46. Praevalis -
161, 173.
Ploea, localitate - 28. -
Praga 16, 30, 41, 100, 107, 117..
Poarta otomand - 134. PraVevica, a§ezare vlahA 107. -
www.dacoromanica.ro
1NDICE DE LOCUM 217
Prageevica,. sat 86. Radulfalva 171.

Prebutda, sat 22. Raduljevac, izvor 57.
Predojevie, cdtun 44. Radulou Brijeg 59.
Prepolje 47. Radulova lama 59.
Prespa 111, 162, 176. Radulova Glavica 59.
Pribinoviei, cAtun 30, 48. Radulova Padina 53.
Prifedor, localitate 170. Radulovac, clmp 68.
Prijepolje, localitate 43, 45, 46, 133. Radulovci, localitate 13, 14.
Prijot ( Priiot) 58, 153, 159. Radulovi Dolovi 59.
Prilep, ora§ 26, 27, 137, 174, 175. Raduloviéi (djemat) 58.
Pripogle 45. Raduloviei, lature de sat 68.
Prigtina 23. Radulovidi, tinut 65.
Prizren, ora§ 17, 24, 27, 28, 35, 36, 40, 67, Raduga, munte 64.
108, 111, 116, 117, 118, 122, 124, 130, 153, Rag jevina, regiune 58, 171.
158, 162, 163, 166, 167, 171, 172, 173, Raguza (Dubrovnik) 16, 17, 29, 30, 36, 39,
174, 177. 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 62
Prizren, mAndstire 33, 56, 123. 63, 113, 116, 117, 118, 120, 125, 126, 128
Prizren, tinut 29, 31, 32, 162. 129, 131, 132, 133, 134, 136, 141, 143
Prkos, sat 68. 146, 148, 151, 157, 162, 167, 169, 173,
Prodanich, colonie de morlaci 97. 174, 179.
Proilouci, cdtun 22, 31, 97. Rama, tinut 64, 65, 158, 170.
Prosek, ora§ 26. Rapigta, sat 36.
provincia latinilor" (= teritorlile romanizate Rapta 50.
din nordul peninsulei) 165. Rascia 165.
Prozor, localitate 64. Rasina, jupd 18.
Pdula, munte 51. Rasteno, Matei din 42.
Prutag, culme 62. Ragka, regiunea 31.
Prvedrina, munte 76. Ragka, riu 23.
Prootinjia, cdtun 49. Rate Prvoslav 42.
Prylezye Inferior 104. Ratina, sat 57.
Prylezye Superior 104. Ratigevci, cdtun 24, 25 ; R. Vlasi, cdtun
Psoderci, cAtun 26. 32.
Psoderci, sat 26, 31. Ratonf, sat 65.
Puka, circumscriptie 36. Ratunda 53.
Pule, loc 65. Ravanica, mdndstire 53, 124.
Pulicea, vezi Poleeela. Raxia, vezi Serbia.
Pulled, vezi Poleeela. Razopanyk, comund 104.
Puncta Stagni (Ston ) 64, 125. Rdeljska zemlja ( Transilvania ) 146.
Pureeni 14. Regoye, cdtun 49.
Pureenica, localitate 14. Remesiana 172.
Pudenice 15. Renduliéi, djemat 58.
Repae, castel 77.
Itadika, riu 176. Republica raguzand 130.
Radivoevci, sat 30, 34, 114. Republica Populard Ron-dna (R.P.R.) 14
Radmani, colonie de morlaci 97. 50, 53, 134, 157, 171.
.Radomir 53. republica Sf. Marcu, vezi Venefia
Radoslav Xurovich, cbtun vlah 45. republica venefiand 69, 77.
Radoolja, localitate 65. Resava, regiune 58.
www.dacoromanica.ro
.Resen, localitate 14. Sadunovlei Katun 44.

Richino, golf 39. Sakovo, c5tun vlah 45.
Rieul 108, 109. Sakulica 53, 153.
Rilice, sat 65. Sakulja, sat 57.
Riegoevich, ciltun 168. Samobor 46.
Rigiani, atun 39, 44. San, Bogdana de la rlu, 41.
Rigjane, sat 167. Sana, rIu 68, 171.
Rijeeka Nachija 60. Sanieka Zupa 68.
Rijeka 38. Sanifa, rio 68.
Rijeka, jupa 38. Sano, rlu 147.
Rijeka, vezi Fiume. Sarajevo 17, 39, 49, 50, 51, 55, 67, 114,
Rijeka, vezi Obod. 115, 167, 170.
Rijeka Nahija 37. Sarebire, sat 50, 150, 157, 168.
Riori 153. Sava, rill 145, 165, 171.
Risno 167. Sbandati 97.
.Rmanj, cetate 77, 102. Scardona (Skradin), ora* 77, 102, 146, 150.
Rodimjla, rlu 23. Sclavonia (Serbia) 133, 143.
Rodolovich, colonie de morlaci 97. Scutari 111, 173.
Rodope, munti p, 13, 121, 160, 161, 162, Scutari, lac 20, 36, 37, 140.
165. Scutari, ora 36, 108, 130, 162, 168, 174.
Rogaeica, localitate 55. Sebenico, ora§ 69, 86, 91, 105, 106, 108,
Roma 86. 112, 126, 127, 166, 168.
Roman 66. Seei§le, sat 56.
Romania 26. Segna (Segnia, Senja, Sinj) 93, 94, 95, 96,
Romanija, munti 33, 55, 66. 98, 143, 148.
.Rosoki 176. Segna, cApitilnia de 104.
Rostide, sat 176. Segnia, vezi Segno.
Rotunda 153, 159. Segno 93.
Rovigno 97, 98. Selane 96.
Rotaj 55. Sekirnik, munte 31.
Rudina 60. Semendria 100, 134.
Rudine, district, regiune 40, 45, 131, 143. Senie 95.
Rudnik, munte 30, 58, 108, 114, 158, 169, Senj 82, 92, 108, 126.
172. Senj, ciipitanat 86.
Rudnjak 57. Senja (Segna) 94, 136.
Rugulet, sat 14. Ser (Sevrai), ora., 26, 29.
Rumanac, vIrf de deal 66.
Serava 20, 123.
Rumanela 66. Serbia (Serbien) 15, 16, 18, 20, 24, 26,
.Rzinica, sat 25. 28, 31, 32, 33, 34, 40, 41, 47, 53, 55, 58,
Rfani Do" 59. 66, 84, 101, 105, 110, 113, 114, 116, 117,
Rupach, vezi Repa6. 118, 119, 120, 121, 123, 124, 125, 128,
130, 131, 133, 151, 159, 163, 164, 165, 168,
169, 173, 174, 175, 177, 179.
Sac 153. Serdica (Sofia) 172.
Sac, amp 65. Serrai, vezi Ser.
Sacholi, sat 36. Severin, ban al S-ului 15.
Sachovo, vezi Zakovo. Severovo Selo 60.
Sad, holdS 65. Sf. Joan (suet Ivanac), munte 98.
www.dacoromanica.ro
INDICE DE LOCUM 219
Sf. munle, vezi Athos, munte. Srb, cetate 70.

Sj. Serghie, depozit de sare 130. Srb§or 150.
Sf. Sergiu, munte 43, 125. Srebrenica, banat 101.
Sibenico, district 126, 144. Sredna Gora 12, 13, 171.
Sibinico, vezi Sebenico si gibenik. Sremjane, cfitun 25.
Sibiu 150, 175. Srernljane Vlasi 32.
Sichelsburg, vezi 2umberak. Srgh vezi Sf. Sergiu.
Sinainci, calm 28. Srpska Sanica, vezi Vlagka Sanica.
Singur, sat 14. Srpski Biljani, sat 68.
Singurica, toponimic 34. Srpski Budelj, vezi Vla§ki Budelj.
Sinj (Zyn), cetate 56, 70, 71, 72, 73, 75, Srpski Vrh, munte 59.
101, 102, 107, 112, 144, 150. Stagno 19, 47, 131, 167.
Sirmium 161, 166, 171. Stagno, manastire 20.
Sirotina, jupa 20. Stagno (Ston), peninsula 19.
Sissano 97. Slani§or, sat 56, 150.
Sitnica, rlU 22, 23, 31. Slani.forka, rlulet 56.
Simedru (Smederevo) 35, 171. Stara Crna Gora (Montenegro) 40, 58, 154,
Sjenica, localitate 23, 31. 166.
Skadar, vezi Scutari. Stara Planina (Haemus, Balcani) 11, 13,
Skok 105. 163, 171, 172, 178.
_Skop lje 17, 20, 27, 32, 111, 115, 123, 140, Stara Srbija 61.
159, 162, 174. Stara Zagora 12.
Skop lie, district 22. Starigrad 99, 108.
Skopska Crna Gora 167. Stan Viali. regiune 33, 38; 46, 51, 55, 58,
Skrobueani, comuna 64. 66, 115, 158. 170, 172.
Slano, port 47. Slejarii Frumosi 161, 162.
Slavonia" 41, 42, 70, 102, 103, 107, 148. Stijena, regiunea 61.
Slunj, cetate 85. Stiria 105.
Smailbegova Prisjeka, localitate 68. Sloc 49, 167.
Smedereuo 35, 171. Slog, cetate 70.
Smederevsko Podunavlje, regiune 58. Stok, localitate 46.
Smoljana, sat 68. Slolac, district 41, 46.
Smudirog, catun 22. Slolovi, munte 57.
Smudirozi, catun 23, 31. Ston, vezi Stagno.
Sochaia, sat 75. Slonski Rat 64.
.Sofia, 12, 13, 14, 53, 161, 171, 172, vezi si Strea, localitate 56.
Serdica. Slrecseny, cetate 119.
Soje, culme 62. Strelac 53.
Sokol, cetate 77. Strtmci, sat 14.
Sokolska Nahija, regiune 33, 55. Strmci, sat 14.
Sopoeani 59. Strugarevo 154.
Sora, hotar 59, 153. Strugari 154.
Sore, hotar 59, 153. Struma, rtu 12, 14, 160, 165, 175.
Solonidi, localitate 60. Strumac-ul de sus, localitate 55.
Sottovich, catun vlah 45. Strurnidt 26, 110, 150.
Spalato, oras 49, 86, 87, 102, 106, 107, Strumila 154, 174, 175.
126, 127, 128, 137, 148, 149, 156, 163. Strung 176.
Split, vezi Spalato. Strungu Radieeva 62, 154.
www.dacoromanica.ro
Studena Planina, munti 56. Tachorski Brijeg 159.

Studenica 123. Tagliamenlo 95, 149, 163.
Studenica, localitate 21. Tamnava, regiune 58.
Studenica, mánAstire 30, 32, 55, 122. Taor, sat 15, 57, 153, 159.
Subotica 102. Taore 159.
Subotinja, sat 66. Taorska Stijena, parte de hotar 57, 159.
Sugar, loc 56. Tara, rlu 19, 62, 63.
Sukovo, rlu 13. Taur 15.
Surdul, sat 53. Taure 153, 159, 171.
Surdulesti 53. Taure djemat" 57.
Surdulica, sat 53, 153. Tatulov Do, pArti de hotar 59.
Surdulifa 53. Tatulovo Zdrijelo, pArti de hotar 59.
Susi lane, atun 25 ; S. Vlasi, calm 32. Tavriei 159.
Susieani, cAtun 24, 25. Temnie 114, 158, 168.
Su.fica, Au 25, 32. Teznniei 159.
Sulica, sat 32. Tersatto, localitate 72, 92, 108.
Sutiska 19. Tesalia (Blahia) 13, 26, 153.
Sochi Ivanac, vezi SI. loan. Tesalonic 26.
Svelovralani, cbtun 25 ; S. Vlasi, cAtun Televen, localitate 12, 14, 156.
32. Tetovo, vezi Illetovo.
Svelovraeki 24.
Timoc 34; 35, 159, 171, 172, 178, 180.
Timolki Zaglavak, regiune 58.
bar, munte 40, 54, 158, 163. Ti§ea, riu 150, 157.
garban 19 ; (granita lui S.) 124. Titograd 60, 157, 158 ; vezi si Podgorica.
garbane, sat 57, 171. Titul, rlu 108.
gerbalovac, du 170. Titulie, rtu 108.
gerbane 58. Ttrnava 54.
gerbanoci 34. Ttrnovo 12.
gerbatovac, vie 57. Tkun 108.
Tomich Katun 43.
gerbulina Vodica, izvor 68.
Tomiei, trib 60.
geperci, sat 65.
Tomor, mung 114, 160.
gepkoviei, localitate 67.
Toplica (Toplifa) 158, 168.
gepurine 108, 109.
Topolnica, rlu 23.
geipa 64.
Torre 97.
g eipe, localitate 64
Torumana, vezi Popovo.
geirna" ample 76. Tracia 11, 12, 121.
gibenik, vezi Sebenico. Tragurium 108, 128, 144 ; vezi 0 Trait.
giljegovci Vlasi, sat 30, 34. Transilvania 63, 70, 117, 128, 147, 171, 179.
giroki Brjeg 48. Trail (Tragurium), ora§ 69, 77, 86, 87, 88, 89,
gigalovci, cbtun 22, 31. 105, 106, 108, 126, 127, 128, 144, 149.
.ovidi, localitate 64, 168. Travnik 50, 51, 114, 150, 170.
gtimlja 167. Travnik, cetate 71, 72.
gtip, ora§ 26, 174. Travnik, munti 168.
Stu lac, culme 62. Travemia 36.
Sumadija 115. Trebié, sat 148.
gumadijska Kolubara, regiUne 57. Trebinje, localitate 0 jupb 29, 36, 40, 41,
gvanjski Most 25, 32. 44, 45, 46, 100, 133, 134, 143, 149.
www.dacoromanica.ro
Trebink, district - 40, 131. Ursule, sat - 55, 58, 153, 169.
Trebilte -
176. Ursulica, 34.
Treskavac, mAndstire - 27, 174. Ursulica, cdtun 23. -
Tresonce -176. Ursulica, cimpie lingd Kopu§tica 13, 14. -
Tranjevac, regiune - 60. Ursulieka Kosa (toponimic in satul Lukar) -
Tribala, tinut 26. - 57.
Triest - 96, 98, 148. Ursulovci, cdtun - 22, 31, 150.
-
Trn, localitate 13, 15. Uile, sat - 55.
Trogir, vezi Trail. Uvac, Au - 55.
Trojan, - 59. Uzdol, cllmp - 64.
Troiana, munte - 59. Uzora - 49, 50.
Trokujev Do - 60, 153. Ufice, circumscriptie - 57.
TrvIko - 119.
Tschitschenboden" - 100. Vaka, insuld 109. -
Tudorieevci, cAtun --24, 25, 150 ; T. Vlasi, cd- Vakarel, localitate 14. -
tun - 32.
Tulcea - 63.
Vaksinac, comund 54. -
-
Val d'Arsa 156, 169.
Turcia - 100, 104. Valachyza, apd 171.
Turska Jasenica, sat - 67. Valahia 146.-
Turski Biljani, localitate - 68. Vale - 97.
Turtei - 150. Valea Cetinei - 69.
Tuzla - 115. Valea Cucilor, sat 63. -
Turde - 119. Valdevino, vezi Vinodol.
'1.6.frro.ia, vezi Celina. Valje - 153.
Tiv.r4vcc, vezi Celina. Valle - 97.
-
Valni§, comund 34, 158.
Tape, vezi Cape. -
Valona, oras 26, 134.
-
Tara Romineascd 14, 15, 61, 143, 179. ValuniN, comund -
34.
Tapare, vezi Capare. Varcar Vakuj 68. -
Tarina, vezi Carina. -
Vardar, riu 12, 159, 162, 175, 177.
Terefel, vezi Cerecel. -
Vardi§tane, cdtun 25 ; V. Katun 32. -
Terie, vezi Cerie. Vardiglani 24. -
-
Tipitor, munte 61, 164. VardLite, vlahit din 25. -
Tulul, vezi Cuculj. Varolka Rijeka, localitate 68, 177. -
Varfac, parohie - 168.
-
Ubac, localitate 59. Varvara, sat - 64.
Ublice, sat 60.- Vasojevidt, tinut - 40.
Ugarci, cdtun - 44, 45, 46. Vatoljevidi, sat - 55, 153.
-
Ugljan 128. Vdcarel (Wackarell) - 15.
-
,Ugnjani 37. -
Veglia (Vela, Vegla) insuld 71, 72, 73, 77,
-
Uleinj 36. 84, 92, 93, 94, 95, 108, 112, 119, 137, 144,
Umago - 96. 145, 147, 149, 155, 158, 169.
Una, rill - 50, 67, 68, 157, 171. Velbufd (Kastendil) 26.
Unac, cetate - 70, 102. Velebit, munti -
85, 95, 102, 104, 107, 108,
Ungaria - 15, 69, 88, 89, 100, 144. 114, 117, 155, 157, 164, 170.
Urcaf, vezi Urkac. Veles, oras 26. - -
Urikit, munte 55. - Veliki Borak, sat 57.
-
Urkac (Urcaf), cAtunul lui U. - 46. Veliki Gjurgjevik, sat 25, 32.
www.dacoromanica.ro
Veliki Iiajipae 54. Vlahi Ponikve, catun 103.

Venefia 47, 77, 86, 89, 91, 92, 95, 96, 98, Vlahia" 12.
100, 105, 107, 127, 132, 144, 147, 148. Vlahia (ad Vlacos) (parks Vtachiae) 46.,
Venise, vezi Venefia. ,,Vlahia Albd" 12.
Verhlicky, vezi Vrhlika. Vlahia Asanestilor 11, 12.
Verichino Mjesto 20. Vlahia Mica (Mala Vlagka, Parva Valachia
Verje, localitate 57. Kleine Wallacheg) 103.
Vermo 40, 44, 131, 143 : vezi i Klobuk. Vlahinja 52, 121.
Versinje, catun 41, 45. Vlahinja, munte 14, 50, 59.
Veselenich, c5tun vlah 45. Vlahinja, parte de hotar 62, 65.
Vesenid, sat 55. Vlahinja (Vlahinje), sat 36, 65, 67, 173-
Vgarci, vezi Ugarci. Vlahinjaci, loc 65.
Vichalaycyth", rno0e 79. Vlahov, rlu 108.
Vicleeselo (Krivonos), posesiune 79, 80, 81, Vlahov Grob 63.
82, 83, 107, 111. Vlahova 34.
Vidin 33, 35, 115, 129, 178. Vlahova Gora 65.
Vidovska, localitate 68. Vlahovica 53.
Vidulié 108. Vlahoviei, catun, sat 46, 55, 65.
Viduga, munte 51. Vlaina 64.
Viena 16, 17, 20, 46, 63, 69, 98, 103, 121, Vlaina Cegma 53.
140, 146. Vlainja, munte 59, 64, 157.
Vignevié, catunul lui V. 46. Vlainje, cImp 67.
villa Vlach 171. Vlainka 53.
Villanova 97. V/ajci, case 65.
Vinodol (Valdevino), podgorie 85, 92, 95, VlajeM 56; sat 65; vezi si Logi&
134. Viajiei, regiune 58.
Vir, cetate 101. Vlajin Kladanac 53.
Visator, vezi Visitor. Vlajuga, izvor 58.
Viseitor, vezi Visitor. Vlahokatun, sat 115.
Visitor, munte, rtu 36, 37, 119, 150, 156, Vlaolje, sat 49, 52.
164, 165, 169, 172, 173. Vlaov Katun 63.
Visok, regiune 13. Vlaovaeka Strana, phdure 57.
Visoeka - Nahija 65, 67, 158. Vlaovica, nume de padure In mai multe boca
Visoki, regiune 164. Iitti 57.
Visoko, regiune 51, 65, 170, 177. Vlase, sat 52, 53, 56.
Visuloviét 150, 156. Vlasenica, oras 65.
Vistica, comuna 54. Vlasenice, sat 65.
Vigegrad 33, 49, 55. Vlasi, sat 13.
Vitunj 103, 104. Vlasi KRuriei, c5tun 55.
Vticea 14, 60, 171. Vlasi-Sremjane 24, 25.
Vticea (Vitaja), sinste 27. Vlagie, rIu 109.
V jetrogevica, sat 25, 32. Vlagiei, sat 163.
Vlachi Inferiores, vezi Donji Vlasi. Vlasina, 53.
Vlachi Superiores, vezi Gornji Vlasi. Vlasina, munte 55.
Vlachouich, catun 43. Vlasina, regiune 15.
Vlachovich Katun 44. Vlasinac, izvor 58.
ad Vlacos, regiune 42, 46; vezi si Vlahia. Vlasovo 55.
Vlah 64. Vlagac, mica asezare 57.
www.dacoromanica.ro
INDICE DE LOCUIZI 22
Vlaglie, parte de hotar - 57. Vogogee - 51, 67, 170.

Vlagica - 55. Voihniéi, catun - 30, 48.
w aie, munte - 50, 115, 171. Voisilci, ciitun - 22, 23.
Vlagié, parte de hotar -55. Voisilovci, cdtun - 31.
Vlaié Planina - 51, 170. Vojkovci, sat - 30, 114.
Vlagiéi, munti - 58. Vojkoviéi, localitate - 59.
Vlagiei, sat - 65, 67. Vojsilci, sat -,117.
Vlagka, holdS - 55. Vojsinovié, clitun - 44.
Vlagka, sat - 47, 52, 58, 171. Volkovija - 176.
Vlagka egma - 53. Volujak, munte - 62.
Vtagka Cricva, biserica din Cetinje - 38, 52, Vragna - 98.
58. Vragovdol - 149.
Vlagka Cukara - 57.. Vragovie Katun - 44.
Vlagka Draea, tinut - 61, 173. Vraneg - 40.
Vlagka Gromila - 50, 170. .Vranegi Vlasi, ditun - 43.
Vagka Krugka - 53. Vranegi, deal - 56.
Vlagka Livada - 52, 53, 55. Vranj, localitate - 55.
Vlagka Megja - 58, 171. Vranja - 137.
Vlagka Planina - 34, 53. Vranje, sediul-episcopatului vlahilor - 13, 26,.
Vlagka Ruyan - 55. 31, 53, 54, 111, 122, 137, 158, 159.
Vlagka Reka - 53. Vranjina, insuld 20, 37, 140.
Vlagka Rudina - 6. Vratac - 133.
Vlagka guma - 53. Vrba, sat - 57.
Vlagka Sanica (Srpska Sanica), sat - 68. Vrbanja - 50.
Vlagka Voda, izvor - 68. Vrbas, rlu - 170.
Vlagke Buke - 53. Vrbasul superior - 114, 170.
Vlagke Ku -
53, 57. Vrchbosna (Sarajevo) - 49.
Vlagke Livade - 55. Vrh Draguljin, pisc - 61.
Vlagke Njive, deal - 53, 55. Vrhbosna - 46.
Vlagke Rupe, sat - 60. Vrhlika, cetate - 77, 136.
Vleski Biljani, sat - 68. Vrhrika, cetate - 78, 107.
Vlagki Brijeg, vezi Lagki Brijeg. Vrm, vezi Verrno.
Vlagki Brod - 62. Vrtoee, sat - 68.
Vkigki Budelj ( Srpski Budej), sat - 68. Vsyn, vezi Sinj.
Vlagki Do - 58, 60. Vueihna Katun - 44.
Vlagki Dol, vale - 53.
Vlagki Kladanac - 53. Wackarell, vezi Vdcdrel.
Vlagki (s. Lagki) Potok, comuna - 55, 58. 1Varnsee - 105.
Vlagki Put, drum - 53, 55, 64. Weimar - 11.
Vlagki Rid - 53. Wydchezelo, sat - 79.
Vlagki Usov, munti - 62.
Vlagko Groblje, deal - 68. Zablantia, localitate - 26.
Vlagko Groblje, cimitir - 55. Zachlumia (Chlurnska zemlja, Chelmo) - 19
Vlagko Polje - 34. 20.
Vlagkovu, deal - 65. Zachumlje - 36.
Vlagkovo, localitate - 65. Zadar, vezi Zara.
Vleaja, vezi Vticea. Zaglava - 109.
Vodnena - 20. Zagarje - 101.
www.dacoromanica.ro
Zagreb 66, 69, 72, 86, 115. Zkradyn, vezi Skardin, Scardona.
Zahlumia 31. Zlatibor, localitate 38.
Zahlumje, vezi He Imo. Zletova 28.
Zahum, regiune 64. Zli Potok, sat 55.
Zahumlje, provincie 41. Zlocrnha, cAtun 43.
Zaklopaca, sat 57. Zokol, castru 77.
Zakovo (Sachovo), cAtun 44. Zrmanja, rlu 79, 102, 107, 111, 169.
Zara (ladra, Zadar) -- 69, 86, 87, 88, 89, 90, Ztharigrad (Starigrad) 86.
91, 92, 96, 100, 102, 105, 107, 108, 121, Zuonigrad, cetate 71, 97.
127, 142, 144, 149, 166. Zvornik, localitate 55.
Zara Vechia 97, 149, 163. Zyn, castru regal, vezi Sinf.
Zarvince, sat, cAtun 31, 115.
Zasele, sat 14. labijak, localitate 46.
Zatrnavska, jupa 25, 32. Zabljan 20.
Zborate, sat 68, 177. Zemena 172.
Zemonico 97. Ziect 18, 116, 123, 137, 138, 151, 152, 153.
Zentina, vezi Cetina. Ziea, rnAnAstire 17, 19, 31, 57, 137, 142.
Zeta, Ora 18, 20, 36, 38, 40, 46, 51, 61, Zila, vale 57.
111, 113, 114, 157, 163, 169, 174, 177. Zivul Potok, p1rAu 34.
Zetina 126. Zivulja, sat 68.
Zidol 56. Zumberak (Sichelsburg ), cetate 104.
Ziznevica 14. Zurouiei, cAtun 43, 45.
,
www.dacoromanica.ro
opin,
leebselt
s
eye._
ASEZAR1LE VLAHILOR
los 'Tennis
eVIlano6a flnqi
Serba
Paten" Kas1;5o
ra ""
Nal
Baka; DIN JUMATATEA NORDICA A PENINSULEI BALCANICE
M
NO. ivernt;
Rowyno 4lhig di C111 6 co N VI
aped!)
RADITALVA IN EVUL MEDIU
-1 Vakrv
P d
..Ve A
rk
Irdetura
KNsba
Slanqrarl A
Ostrotura I
-.L. Karinbag
Udbina Eljels)
, Afrdak emanJa 141 Brguie Brgule erevo

Lup thane
Kmule
Jaye
0 S abkigaakSimpeo EVOSAA2
. Bukop aBrank
Nin Nana (Abu'
Wasine "OglagjenoValc Redivoeefil
Obrovac iflasge Nye libiarna
Zadar Novigrad Magulica Os 7lic
Vrtkiie Sarebire Subottra
mthil Tztat UrstdiNgtoatta\
Waka iResavlea
nVlailado
Vrhka' Kragujevac
Vlahmja tilaho , Valkovci
Visoko Isakovo darb ovac
Buklevovac
Vagoile lahiva Valakons.
Prytid
Sutur ...car SARAJEVO 4egrad ordori Afapc, 109rsule
S nj Ramna \\W hiaikal
H, awn, MBaiew
Katubce a
oNlis
Split C A
-
logarbanopc1
KiEuntli Q
MI5 a Faa
Banda Studenten Roe
p. Vlasi gigegavd
Litre, tP
Puligbinoviee
R A r
&Nor
Ptmolje
Derpan
.fsi Peng agait.01
o".' 6)
onvum:Abralsierlu:rcGRm
Du
Ili 3. Alotortet Naar
IkosAn.
A 114
L.n EVIaovalli ki IIialme
Vojsikt TRNOV
ICACI MAO Vlasevo
a
P011a.6.1 A Raduld \\% teUevZsavon
1":°;;Kr Fblrale Petrlai
VIziabill trgai
Krum.% ALVG. Bac
111Babrodol 0 V'aEgjjfl
Bukurolit 5touvie*
I Trepla Purienica ©TETEVEN
f
A
i
ikiwBaa
Boufigoanrite *5Bu ateeva
.
gr
Giurcji 3fisp,, A &silky/et Bugarski Katun SurdulWa fen. I Murgai A A MESEMBRIA
gar;ums 4;\,_. a.g4:
allahmja MAI
stfurgai Clacokl
®DUDROVN
Rang
si434....._.. di°
6. on NAGOILt,1-0
1.401`11'11; wallinLdSa
:1 ea
a'k un n6N-Do
TE
AfEL
E
PI
Ru ®Pcd Irtunioz "^A CDISTINA
Kremenata .
M.Yarb:a milaselilase
Wase Warm ope'
esurdul: anhia; 8anio fu laniKárnuj
w
ANIIIALO
BallovcA jUPdtliai, MOrago tatict Psoderct 4 '

ANO 5inuditharedil ane&ani Kaahlorria 71fla Slanliora VRANJE 63) asaiel
Vicirel SleatiaAl°142
RILhien AA A atilevci Surduni.
lialrorn:dady VlasiiZremlja e
Singurel
erica Kijeva Bobojevel Vlasnicitt Krbul
a eV an a Bukureva thvelL'N
elahl Keebilhe l'Vefe"3
A @PRIZREN I1 Mufalovo
'P A A aiDobrodaljarts
e sti ma ova it
A 10-P A aht A
A 0 KOPLJE LI
Sawa
A
Le enda
Menfrune islarei dent/lima
it Menliune neidenlificall.
Toponimice phstrale de la vlahi.
HVad sInivechi pe Damire StUNIft,
www.dacoromanica.ro
DEPLASARILE VLAHILOR
DIN JUMATATEA NORDICA A PENINSULEI BALCANICE
IN EVUL MEDIU
...............................................
.................................. .
la is A ..........
Legend a
Menfrom istorld idenacali.
&Men Pune istorici neidenIScati.
Toponimice pcistrate de la vlahi.
sInivechi pe Dunare
www.dacoromanica.ro
CUPRINSILL Pag.
Cuvint inainte 5
Transerierea numelor slave de persoane 51 locurl 9
Vlahii din Bulgaria . 11
Viahil din Serbia medievalA 16
Vlahii hrisoavelor s1rbe5ti . . . . . . . 16
Intinderea geograficA a vlahilor in Serbia medievalA 31
Vlahii dintre Vidin 5i Morava 33
Vlabii din Muntenegru i Hertegovina . . .
Vlahii din Bosnia medievalS
.. 36
47
Material din toponimia j onomastica sirbeascA 52
Vlahil din Croatia 69
Vlahii din valea Cetinei 69
Viahii regali 76
Vlahii din Lika 84
Morlacii din Dalmatia 86
Vlahli din Veglia 92
Vlabii din Istria 95
Vlahii se imprA5tie 5i se slavizeazA 101
Intinderea a5ezAri1or vlahe din Croatia 107
Viata 51formele de organizatie lAuntricA a vlahilor 110
Conditii sociale la vlahi 110
PAstorii vlahi 121
Turmarii vlahi 130
Vlahii ea soldati 135
Biserica v/ahilor 136
Caracterul etnie al vlahilor 139
Numele vlahilor 139
Limba vlahilor . 148
Consideratii istorice 161
Vechimea a5ezArilor vlahe i resfirarea lor 161
Vlahii i albanezii 173
Raporturi interdialectale 174
Bibliogralle 181
Indica de name 185
Indica de locurl 203
15 a. 2925
www.dacoromanica.ro
Redactor de carte: Liv lu Matron
Tehnoredactor: loans Alexandru
Corector: Elena Cukaan
Dar la cules 12.06.1959 Bun de tipar 30.11.1959. Tiraf 800 ex.

Rirtie semivelind 65 9.m.1. Format 16 70 x 100. Coli editoriale 17.4.
Coli de tipar 14114+ 2 hdrti. alto. A. 02167 1959.
Indicele de clasificare pentru biblioteci marl : 9 ( 59) (497 ) 04 17
Indicele de clasificare pentru biblioteci mici: 9 ( R) (497) 04/17
Viparul executat sub COM. nr. 2925 la Intrepr. pollaratica nr. 2.
Str. Brezolanu nr. 23-25, Bucureetl. R.E.R.
www.dacoromanica.ro
ERAT A
Pag. rIndul In loc de : se va citi :
113 11 de jos mgr. ngr.

142 17 de sus parte aparte
161 1 de jos tiirilor larilor
c. 2921.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

Vlahii Din Nordul Peninsulei Balcanice in Evul Mediu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vlahii Din Nordul Peninsulei Balcanice in Evul Mediu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINE

COMISIA PENTRU STUDIUL FORMARII LIMBII T POPORULUI ROMIN

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMINE

EDITURA ACADEMIEI RE.PUBLICII POPULARE ROMINE

Obiectul cercetdrilor de fald il constituie incercarea de a stringe intr-un

tiparit intr-o serie intreaga de publicafii sistematice toata informafia isto-

Numele do persoane fi locuri din Wile slave ale Peninsulei Balcanice

,T.umele de persoan i toponimicele slave le-arn transeris dupl regu-

Dintre toate grupurile de vlahi resfirati in tgrile slave din Peninsula

Vlahii din Bulgaria trebuie cäutati deci in tinutul muntos al Balca-

anume cel mai tirziu In secolul al X-lea. Hrisovul impAratului asile al

dinsul confundA in cazul de fat./ pe vlahii din Bulgaria cu arominii.

romanic : Singur i Krbul. Pe versantul de nord al Balcanului, JireCek

1 C. JireZek, Das Fiirstentum Bulgarien, p. 123-124.

1 C. C. Giurescu, Istoria Rominilor, II, Buc., 1937, p. 368.

Vlahii hrisoavelor sirhe§ti

Studiul vlahilor din Serbia medievald se poate Incerca cu mai multi",

Inteleg sub aceastà denumire, in mod neindoielnic, pe cetgtenii ormului

vere'ani), Ii doneaza anumite proprietAti si privilegii; fixind totodata sr

ijudi). Birul popese" 11 culegeau probabil preotii, carora le revenea, dui:4

hotarul proprietätilor donate, ceea ce JireCek explicg prin faptul cg epis-

1 Zak. Spom., p. 389-390.

Intre anii 1309-1316, In diploma de danie a regelui UroA Milutin

1 Z ik. Spom., p. 378 382.

Glasnik, XII si Zak. Spam., p. 646 655.

Cele mai numeroase hrisoave sirbe§ti privitoare la vlahi le avem de

40 familii de vlahi, asemenea i hotarele satelor. Legea vlahilor (zakon

Hilandarului, in care vorbeste si de o sili§te cu numele IV astroi" locuit5,

Intinderea geografiefi a vlahilor in Serbia medievala

Dintre satele §i cgtunele de vlahi ddruiti mAnástirii din DeCani,

A§ezArile vlahilor nu reprezintà un nurnAr prea mare in comparatie

1 C. JireCek, Geschichle der Serben, I, Gotha, 1911, p. 335.

Vlahii din Muntenegru i Ilertegovina

s'a formulam incheierile ce ni se par mai apropiate de realitgtile

tipic5 de asezare pIstoreasc5, proprie elementului vlahl. Numele acesta

romini (Miorita). Aceasta legenda, cu variante, (adaptate la alte persoane)

Este de subliniat, in tot cazul, ca, vlana crkva se pomeneste pentru

In Stara Crna Gora, Erdeljanovid ne d5, un nume foarte interesant :-

In regiunea Raguzei, vlahii ocup5, un teritoriu mult mai vast. In

Pe aceste teritorii Jire6ek cunoaste din documentele raguzane pe

lucruri, pe care le enumerg. Al doilea vlah cu numele Bon (Bon, blacus

sarii. Dup6, JireCek, trebuie s ne gindim la muntii situati in spatele

23 Vlachi Odroggnacha ( = od Drobnjaka, 1433).

de Trebinje, Buroevia (in Korito) si. Vlahovidi, la nord de Ljubinje.

Vlahii din Bosnia medievahl

-alti supusi ai ai de a cumpára sare intr-alt loc, declt la Raguza si Narental.

1 Mon. SI. Mer., XXV, p. 344 si Mon. Serb., p. 467.

Cam atit e tot ce f}tim 1i ce putem verifica prin mArturia documen-

1 P. Skok, In Glasnik Zem. Muzeja..., XXX, p. 298.

nn pisc din complexul muntilor Bjelagnica, Drakuljica, o ramificatie din

Material din toponimia i onomastiea sirbeaseii

In regiunea Vranjel InregistrAm urmgtoarele nume : Surdul (sat,

(rom. alunif), explicat de Beli6 ca o forma foarte veche romanica, dupa

Caparioi (altfel Vasidi), familie in Gornja Bakovica, venit5, de la Sinj,.

au fost odinioara case. In Rudnjak, doua, toponimice reamintesc, pe vlahi

Ceva mai la vest, in Tamnava, se gclsesc urmatoarele urmel :

_Radulova Glavica, Radulov Brijeg, Radulovi Dolovi i Radulova lama,

1 I. Iordan, op. cit., p. 247..

ctitorul bisericii vlahe din Cetinje. El se nume§te i Vugur. Numele e

numelui imi pare romanica : sarac; Drakia, neam in Podgorica,

Piva e o regiune asezatg in vg'ile riurilor Komarnica, Piva si Tara ,

nea cucilor. Numele Ku 5i (dr. cuo, pl. cuci) se intimping i la dacoromini,.

pe refugiati in Peninsula Stagno (Puncta Stagni, Stonski Rat), dupd cum