Floru Istoria Romanilor PT Liceu 1929

ISTORIA ROMANILOR
PENTRU
CURSUL SUPERIOR DE LICEU

DE
ION S. FLORU
PROFESOR LA LICEUL ,.SF. SAVA"
POST INSPECTOR KOLAR
Aprobata. in 1929 conform noului program, cu un adaos.
EDITURA unnitnim SOCEC & Co., S. A.. BUC0RE5TI

---
ITaxa timbrului didactic le 5"/, pentru acest Manual a'a Wait I
direct Casei Corpului Didactic cont. deciziunii No. 24891924
-e-
1950. EDITIA 'V. Tipiiritii in 5.000 exemplare.
Fi
www.dacoromanica.ro Old Lei a$:-
PENTRU EDITIA f-a
I
Am alcatuit acest manual dupa dorinta multor elevl

si colegi, spre a contribul $i eu la cunoasterea istoriei
noastre.
Am citat ctiva autori, pe cari i-am utilizat, ar fi
ns pretentios din parte-mi s citez toate lucrarile. In
afara de marii nostri istorici, am utilizat lucrarile cer-
cettorilor mai tineri, cari lumineaz multe cestiuni in-
tunecate.
Numele domnului Nicolae lorga, fail ale carui lucrari
nu se poate scrie In nici o cestiune din istoria noastra,
ma simt dator sa-1 numesc chiar aici.
Rog pe amicii si colegii, cari vor ceti sau recomand
cartea, sa-mi comunice erorile sau indreptrile, ce ar
crede ca ar face-o mai proprie de a corespunde scopu-
lui pentru care a fost scris. Cu aceasta sperant le mul-
fumesc anticipat.
ION S. FLORU
www.dacoromanica.ro
PENTRTT EDITJA A IV-a
In editiile a II-a si a III-a, manualul prezent a tost re-
dus la 60 de lectiuni, prin mici modificdri si nrin schim-
barea impdrtirii unor lectiuni.
Dana noul program se ivia dificultatea de a reduce
lectiunile la 46 si, totusi, de a prezentel lanai scoktre
istoria poporului nostru, cdt mai completei. D aii rapor-
tori asupra manualului, I. Andrieseseu, profesor univer-
sitar si director al muzeului istoric, cum si D. Victor Mo-
togna, activ colaborator la revista istoricd, sunt cu to-
tul de varerea d-lui autor, c un asemenea manual tre-
buie sa fie cdt mai complet, de o deosebit utilitate Si
nentru lumea extra si postscolard recomandd, dar, sei
se tipdreascei ccu literd mica tot ceeace trece in Oath
de prescriptiunile actuale,.
M'am silit s ma conformez cu aceastei recomandare
$i dacti am rensit, astept s hotitrascei dreanta ;iidecata
a colegilor mei.
ION S. FLORU
www.dacoromanica.ro
NUMELE, NUMARUL SI TARA ROMANILOR
Nume le national al poporului nostru se pastreaza sub doul

forme, una popularii, Raman, si alta savanta, Roman. Forma populara
deriva tot din Romanus, dupd legile fonetice 1) ale limbii noastre.
dar si forma savanta este veche de sute de ani, incat predomnirea
ei no se datoreste luptelor nationale din ultimele cloud secole. d
Puterii de cucerire a literaturil 2).
Pe la 1532, un Italian, Dalla Vale, vizitand tara noastra. recu-
noaste cS locuitorii vorbesc o Huta' putin deosebitd de cea italiana.
Cand intreba pe un strain daca stie limba lor ziceau sti Roinineste".
iar calugarii dela Manastirea Dealului i-au explicat, ca tarile acestea
au fost cucerite de imparatul Traian, impartite soldatilor sal dela
cari ei se trag si ..conserva numele de Romani".
Numele de Roman este numele ce-si luau cei cari vorbiau
latineste, in timpul navalirilor, in deosebire de barbari si cu oarecare
mandrie, pe cand cuceritorii ii numiau Vlach. In celelalte tan ro-
manice, barbarii s'au romanizat. cuceritii dupa secole au uitat
opozitiunea dintre ei si cuceritori, incat au prima numele lor, Franci.
Lombarzi, Burgunzi; numai poporul nostru a pastrat numele Roman,
caci numai el n'a intrat cu barbarii in alcatuirea unui stat nou. de
aceea a pastrat numirea, care-1 deosebia de barbari.
Precurn numai noi am pastrat numele de Roman, tot asa numai
noi am pastrat cellalt nume, Valacb pe care il clan barbarii locui-
torilor supusi din irnperiul roman. Germanii numiau popoarele latine
Valhes, Welsch. de unde s'a format Vlach, Voloch, Olah, Ulag..., la
popoarele celelalte. Atat termenul Romanus, cat si Vlach denumia
in legile barbare pe un om de conditiune inferioard, WS de cuceritori,
un serv, un clacas. Insa cu cat s'a desavarsit amestecul cuceritorilor si
cuceritilor, cu atat s'a uitat semnificarea peiorativa la celelalte po-
poare si a ramas numai poporului roman. Chiar sensul peiorativ s'a
sters in sufletul Romanilor. caci, dacd ar fi ramas viu, nu s'ar fi
introdus termenul in titulatura domnitorilor, sau in actele trimise lor
din nartea suveranilor straini si a papilor.
Valah insemneaza dar tot atat cat si Roman.
_Cel mai vechiu autor, in care gasim termenul Valah aplicat
Romanilor din nord este cronicarul rus Nestor. prin secolul al un-
sprezecelea. Nestor, povestind cucerirea Daciei de catre Traian, zice
despre legiunibe romane, cS erau ale Vlahilor. Iar, cand vorbeste de
asezarea Ungurilor in Panonia, spune ca. ei au atturzat de acoto pe
Vlahr.
1) Un invatat modern italian a alcut apropiere Intre nutnele RumAn i numele

primitiv al Tibrului (Rumon) mai vechiu ca Roma, !Lisa, derivatia din Romanus este
cea corectA (durere dorere, timpuri tempore).
Predomnirea formei Roman, Romania, se explica i prin semniticatiunea
peiorativi a termenului RumAn, skean legat de m4a proprietarului.
7
www.dacoromanica.ro
Numdrul Pomander. La nordul Dunarii locuesc aproape 14 ma.
de Romani. impartiti astfel:
Peste 7.000.000 in vechiul Regat.
Peste 2.000.000 in Basarabia.
Aproape 4.000.000 in Transilvania, Banat, Parti le Ungurene.
Aproape 350.000 in Bucovina.
In actualul Regat al Romaniei locuesc si cetateni romani de
alt natiune, in numar de 2 ium.-3 mihoane: Unguri (1 mil.), Ger-
mani (600.000), Rusi (500.000), Evrei (700.000), Bulgari, Ttari, putini
Armeni. Greci si alte nationalitti.
Se mai afla insa Romani (200.000) in partea Banatului, data Ser-
biei in urma rasboinlui celui mare, cum si pe valea raului Timoc vreo
300.000, cum si in Ungaria la 100.000. Mai sant in Bulgan a, 1 n re-
giunea Vidirunlul. ue malul Dunarii. Rand la Balcani erau sate de
Romani, dar numarul lor a scazut prin asimilarea cu Bulgarii.
Dincolo de Nistru, in Ucraina, impreiurul Odesei, se gasesc
multi Romani, carora revolutiunea ruseasca le-a recunoscut dreptul
de a forma o republica, numita Republica Moldoveneasca".
In trecut Romanii au aiuns nand in Polonia si in Moravia. in-
temeind sate, dar aceia toti au pierit.
Toti Romanii dela Dunare vorbesc aceias limba, dialectul Daco-
roman. In Grecia. in Bulgaria, in Serbia si in Albania, sunt insa multi
Romani, cari vorbesc en dialect deasebit, numit dialectul macedo-
roman, sau aroman, cad acei Romani se numesc pe sine Arena:mi.
sau Armdni'). Resturi din vechia romanitate a peninsulei Balcanice,
numarul lor este de 400.000 pana la 500.000. Multi din ei au imbogatit
istoria Grecilor, dandu-le eroi in rsboiul de independenta si bogatasi
generosi (Averof, Zapa) cari au impodobit cu banii lor orasele gre-
cesti, mai ales Atena. Pe langa Olimp. muntele zeilor greci, locuesc
Aromani, unii aiung Dana aproape de Salonic. Parte din ei au trecut
la religia mahomedaria. Acestia se numesc Megleniti.
Se mai pastreaza putine resturi din romanitatea medievala, care
patrunsese in Dalmatia si in regiunile dela marea Adriatica. In pe-
ninsula Istria, cateva mii mai vorbesc Inca un dialect deosebit de
cele doug, dialectul istrian, in care predomina sunetul r unde in cele-
lalte se aude' n. bartbuna, mire mine, tire tine, ur un: cire cine. Ei se
numesc Ciribirl.
PiliTuid(tirPomanesc. Privit din spatiu, dela o mare inaltime.
teritoriul locuit de Romani se arata ca un podis aparat ca o cetate
de lanturi de munti, cari se scoboara in dealuri si apoi In sesuri
sore cele trei ape mari ce inchid intregul teritoriu: Tisa spre vest.
Dunarea spre sud si Nistrul spre est.
Muntii servesc popoarelor ca hotare usor de aparat, de aceea
Popoarele se intind de obiceiu Dana la tin lant important de munti,
incat s'a zis ca o natiune este determinata printr'un sistem de munt1.
Popoarele cari au inainte-le numai campie, nu-si gasesc un loc de
oprire, merg mereu ca Rusii si pastreaza in firea lor ceva din ne-
stabilitatea vietii nomade Dar cand muntii inconjoaril poporul de
toate partile, se poate zice cii natura a pus acelui popor granite fixe,
ca malurile peste cari marea nu poate trece.
Daca in loc de rauri, am fi avut la granite munti, poporul
nostru s'ar fi aparat mai usor contra cotropirilor. Muntii insa nu ne-au
') StrSinii ii nurnesc Cutovlahl (Vlahi $ch:opi) i Tantarl, care ar veni dcla
sunctul t in loc dc c (tinji cinci) des in pronuntarea lor.
8
www.dacoromanica.ro
aparat de vrajrnasi, ci ne-au despartit de frati, au lost tipri p. pie-
ded naturalA la intrunirea tutulor Romani for inteun intreg.
Ape le nu despart popoarele, ci le unesc. Prime le comunicatiunt
s'au fcut pe apa, comertul ye ap este mai insemnat decat cel de pe
uscat, Dim Area a atras ye matt cuceritori in trile noastre. Randle
n'au servit dar ca sa ne desparta, ci ca sa ne uneasd cu cei de pe
cellalt mai.
Prin urmarc, nici muntii, nici apcle n'aa lost prea favorabile
apararii noastre.
De alta parte, insa, muntii ridicandu-se in millocul poporului
nostru, ne-au servit ca Joe de adapost in vremurile grelc, iar din
trainl impreunA s'a centralizat vieata intregului popor, s'a format acea
imitate de limba, de credintA si de obicciuri, prin care se distinge po-
pond rornanesc intre toate popoarele, In Italia, in Franta, in Spania,
in Cimnania exist mare deosebire de credinte si de limba intre
locuitorii provinciilor apropiate, pe cand la noi nu existA deosebire
intre un 13ucovineari si un 13andtean, intre un Oltean si un Basara-
bean. Micile deosebiri nu merg pand a forma un dialect, incat s'a
zis ca limba romaneascA este o limbA Vara dialecte.
Si apele, cari in trecut nu ne-au apArat, vor fi de mare impor-
tantA in viitor, pan rolul lor de a inlesni relatiunile noastre cu lumea.
Dunarea este cel mai mare fluviu international din lume si stapan
pe eel mai important curs al ei, stapan pe toate gurile ei si intr'o
mare parte peste ambele ei maluri, este poporul roman Pe Dunare
vor curge produsele apusului 'Alla in rsAritul deprtat si regele
Carol a avut ochiu ager, cand a vAzut c drumul cel mai drept dela
Londra la India trece prin regatul roman.
kri trecut a precumpnit asupra istoriei noastre influenta na-
turii, in viltor influenta naturii va scade si va creste puterea activ
a inteligentii romnesti. Muntii nu mai uot sa ne desparta, cand ii
putem sfredeli cu taneluri. de ape ne putem folosi spre a marl rodi-
rea pamantului si a muncii noastre.
Un mare neaiuns al asezArii noastre geografice a fost izolarea
noastr de latinitate, cu care suntem legati prin origine si prin limba.
Insula izolat in mijlocul valurilor slave si finice, este o enigma cunt
de a putut rezista poporul nostru, apasat si stors de vrasmasi, nesus.
tinut si nepretuit nici de fratii sai mai mari din apus. Dar faptul ca
a lesit invingAtor, dovedeste marea lui vigoare si lasA sa se intrevaza
misiunea lui mAreatA. Au cAzut imparatii marl, dar el s'a ridicat
cad reprezenta dreptatea si libertatea.
1MPORTANTA ISTORIEI ROMANILOR. DiscutA filosofil
asupra cestiunii, dacA istoria formeazA sau nu o stiinta. Istoria nu
este o stiinta ca matematicile, sau ca fizica, deoarece ea nu sta-
bileste legi. Nu este stiintA nici in sensul stiintelor naturale, cad
acestea stabilesc tipuri, fac clasificAri, neglijeazA individul si se in-
tereseaza numal de tipul abstract, pe cand istoria se ocupA de
individ, de actiunea unui moment unic in time, unit' In snafu, Nu
ne multumim sA lim cA Mihai a lost ucis de un om, ci vrem sA
stim de eine anume. Si nu suntem satisfAcuti sA stim cA a fost
omorit intr'un an al secolului al seaptesprezecelea, ci vrem sa stim
anume in ce an, in ce lunA, in ce zi, in ce imprejurAri, cu ce arma...
am vrea, daca s'ar putea, sA reinviem momentul si sA vedem lumea
a$a cum era. Urmarind cunoasterea individtialului, istoria nu este
nici stiintA fizid, nici naturala, dar este ceva mai mult. Este con-
stiinta, constiinta de sine a unui popor, constiinta de sine a omenirii.
www.dacoromanica.ro 9
mernoria twin care omenirca clinnaste trectitul siii. recunoaste rI
e ai s5u si nu ramane uimita inaintea lui, ca inaintea unui fapt strain.
Piatra sau animalul pot fl cunoscute, stiind mimal compozitia chimica
a uneia, numartil picioarelor altuia, pe ow nu-1 caracterizeaza nici
unghiul facial, nici raportul lungimii craniului catre largimea lui, el
este un subiect denim de studiat in individualitatea sa.
lstoria formeaza constiinta unui popor. I.Jrecum individul devine
persoana, de clind castiga constiinta de sine. astfcl un popor devine
natiune cnd se cunoaste pe sine. cnd cunoaste trecutul s5u. t.,on-
stiinta individuala nu este tormata din altceva &cat din Wei, din
cugetari. dorinte, hot5riri. idcaluri. Insa tot idci, dorinte. idcaluri
constitue constiinta celor ce formeaz5 o natinne. Precum individul are
un suflet. tot asa natiunea are un suflet, este ca tin individ colectiv.
cu o constiinta unic5, constiinta nationala. Zicem despre un popor
ca are constiinta nationala, cand. asemenea until organism, este
iniscat de aceleasi sentimente la influentele externe. Si cu atat este mai
vie constiinta CU c5t simte cea mai mica excitatiunc. cu c5t reac-
tioncazi. c5nd trebuie, cu toata cnergia de care este capabil. Omul
simtc 0 inter:qui-a. caracatita nu simte nici tacturi din propriul
ei corp.
In acest scns, istoria este de o imnortanta, care nu se mai poate
discuta, c5ci cunoasterea istoriei se confunda cu cunoasterea misiunii
pentrit care traeste o natiune.
Se intelege c faptele istorice not fi studiate si din punt de
vedere stiintific si atunci avem disciplina sociologiel care nu cunoaste
rid popoare. nici hotare. TIM indivizi. Insi nici tin Donor nu va sa-
crifica trecutul s5u, eroii si. momentele sale de inaltare, in schimbul
unei stiinte puCn sigure. Aceasta va rimine disciplin5 separata" de
istorio.
) Intreaga istorie a poporului nostril IAEA in anii din urmA a
fr,st tin sir de lupte si de suferinte. !note de crestere, suferinte din
partea vecinilor mai uniti si mai bine intocmiti. Pntem zice ca statul
nostril s'a format in 18 sute de ani si s'a completat numal in tirma
rnarelui rruilmiu. Si ea cite sacrificii s'a facut Rominia de azi! Sute
de nih cje vieti secerate in floarea vArstei, suferinte far5 numNr si
f5r5 mime, indurate de cei car! au scant cu vieatri. imptin generatiuni-
lor tirere. generatiunilor viitoare datoria de a 6uta sg se fereasc
de greselile p5rintilor, de a an5ra si de a consolida opera s5vArsita
in zilele marelui Rege Ferdinand T.
IMPARTIREA ISTORIEI ROMANILOR. Istoria poporului
nostril se poate imp5rti in patrn perioade.
10 Istoria formArii ponorului, corespunzind cu formarea celor-
bite popoare romanice, cam Dina in epoca cruciatelor (sec. XII).
2 Istoria intemeierii statelor rominesti sub dinastii nationale,
Nita la 1600. Aceasta este epoca eroica a tuptelor pentru pastrarea
t5rii
3 Istoria s1ibirii tarilor sub domni din familii deosebite si
straine, tar apoi namitl dintre demnitarii turd de neam grec din
Constantinopole. Aceasta perioad5 se imparte in do ita p ar t* aproape
egale. prin uciderea lui Constantin Brincoveanu.
4 Istoria destepfgrii Rominismului in secolnl al XIX-lea. mai
intiiu prin revolutii populare (Norm Tudor Vladimirescu) apoi prin
revolutiile politice dela 1848. twin reformele cari a u urma t si grin
domnia glorioas5 a Recelui Carol I.
Cti marele rege Ferdinand I, inceve o noua carte in vieata PO-
porului nostru.
10
www.dacoromanica.ro
Nu putern vorbi ins5, despre poporul nostru, 1511 sa arunc5m o
privies asupra oainenilor si asupra popoarelor celor mai echi. cari
au clIcat pamntul ce ne hraneste pe noi.
ETNOGRAFIA STRAVECHE A DACIEI. SCITII, DACII, GRECII,
In partea din urtn5 a epocii pietrei (acum 10.000-15.00 de aid)
traia in Odle noastre omul preistoric, care mai tarziu a 15sat resturi
atilt de abundente din industria sa, muck inca all recunosc a a
existat aici un centru preistoric, cu iniluente asupra taraor incon-
iuratoare si asupra intregii Peninsula Balcanice.
Este fapt castigat in stiint c5 omul preistoric nu traia izolat,
ci Comm ica orin com.:rt cu semenii
schimba cu el produsele naturale si creatiu-
nile sale, can se asearnAnA pe reguni intinse.,
La no! s'au Mut siip5turi in ma; multe
statiuni. din cari numim Vddaqra (Runla
nati). Cucuteni (Iasi). ['Omni (Balti), Pune.
doara. La Cucuteni s'au eas;t oldie s; idnli
a,emuiti cu cei mai vechi dl Troia Idolii
orezintd picturi in legqtrr, probabil. cu
obiceiul tatuiir,i. La Petreni se vAd intala
oar5, in epoca neolitica, imitntii din lumea
organic5 1).
Al5turi cu resturi de industrit., s'au gsit
resturi de anin,ale domestice (pore. bou). de
cereale, ceeace dovedeste c populatia cul-
Idol prei,toric
tiva palmist's!, c21 putin rich. 2500 1. C.
g Asir in Moldova.
ETNOGRAFiA STRAVECHE A DACIEI. Din mare

vechime locuitorii din par(ile noastre, au fost indoeuro-
peni. Indoeuropenii an fost pastori, dar cunosteau si
agricultura, cdci in toate limbile lor gasim aceleasi cu-
vinte de lucrarea pamantului, a ara, a setnana, a secera,
plug, ogor... Unii invatati cred cii au trait pe campiile
Europei rasaritene, altii ca au venit din Asia, irKi fie ca au
locuit in Rusia si in Polonia, fie ca au venit din Asia. ei
ea sa rnearga in tarile lor au poposit la Dundre2) de pela
3000 1. C. Pe la noi au trecut Orecii (2000) precurn pela noi
au trecut Indoeuropenii din Peninsula Balcaqica, din cari
s'au despartit Armenii si Frigienii si au trecut in Asia.
La nei s'au oprit. pela 1800, Tracii, din cari multi au
trecut Dunarea cu Frigienii si cu Armenii. Pela noi au fre-
cut Ilirii, cari au impins pe Traci sore Rasarit si au ocupat
ei partea apuseana dealungul Adriaticei pang la nordul
Italiei (Veneto.
19 loan Andrie$escu : Contribulie la Dacia inainte de Romani. 14 1922.
N Emigrarea numai dela DunSre a pornit. (E. Mayer).
11
www.dacoromanica.ro
SCITII. Desi Tracii locuiau in Virile noastre, lierodot
numeste pe Sciti, ca locuitori in vremea cOnd Darius (inainte
de 500) a venit cu rasboiu pe la noi. rierodot a calatorit prin
coloniile grecesti dela Marea Neagra, a notat cele ce a va-
zut si cele ce au auzit despre tarile noastre si despre cele
vecine. Descrierea lui nu este destul de sigura, e insa pito-
reasca si interesanta. El numeste rdurile Piretos (Prutul),
Tiarantos (Siretul), Ordessos (Arges poate), Maris (
resul sau Oltul) dar a carol- pozitie nu o cunoaste.
Scitii, pe cari ni-i arata rierodot ca locuitori ai tari-
lor noastre, erau popor nomad, care ridica diime dela
Tracii agricoli, asa cum au ridicat mai tOrziu barbarii, cari
au trecut pe la nci. Ei erau de neam indoeuropean, venisera
din Iran prin sec. VIII-a si aveau multe obicciuri salbatice.
Beau sdngele inimicului, faceau din teasta capului lui paliar
de baut, iar din piele flamura sa fdlfdie la f raul calului. Cre-
steau vite, socoteau calul animal nobil, nu mOncau porci.
Zeul lor suprem era zeul cerului (Dieus) iar Tabiti era
zeita vetrei. Zeul rasboiului, inchipuit printr'o sabie de fier,
asezatd in vilrful unei grdmezi de lemn, era onorat cu sacri-
ficii de cai si de prizonieri. Cu regele ingropau femei si ser-
vitori, ca sa-1 serveasca in lumea mortilor. Scitii au lasat
Slavilor. si acestia noud, cuvintele bog (Duninezeu) si svet
(sfnt).
AGATIRSII. Herodot avea idee vagg despre trile noastre,
insg din textul lui rezultg cd in Transilvania locuiau Agatirsii. alt
popor descris de el la noi. Ei ar fi fast oameni foarte luxosi. cari
Purtou podoabe de aur si aveau obiceiuri comune cu Tracii Se deo-
sebiau ins de acestia prin comunitatea femeilor, obiceiu cu inteles
inalt, dung Herodot, cg adica toti Agatirsii se credeau frati si trgiau
intre ei fgrg urd si Mfg gelozie. Ei aveau pIr negro, se tatuau. erau
curajosi. caci, desi n'au dat ajutor Scitilor contra Persilor, s'au opus
Scitilor, cari voiau sd se bat cu Persii in tara agatirs.
Agatirsii erau vechiu popor trac si dupg pgrerea marelui istoric
Niebuhr ei sunt Dacil de mai tarziu.
ILIRII. Ilirii inruditi cu Italicii, de cari s'au desprtit mai tar-
ziu. stint strmosii Albanezilor. Bruni, cu ochii negri. mndri. in-
drgsneti, soldati minunati, nu insa si agricultori, mai buni pgstori
si Inca mai buni pirati pe coastele Adriaticel pline de golfuri, ei n'au
nutut forma state. Vieata lor seingna cu a vechilor Spanioli si cu a
Irlandezilor. vieata patriarhalg sub conducerea unui sef de trib, cu
egalitate depling intre ei, cu impgrtirea pmntului de lucru la fiece
opt ant,
Centrul loi era Scodra (Scutari).
TRACII. Locuiau in tarile noasrte si in peninsula balca-
nica Traiau in triburi, cari se rsboiau neincetat si de
1) cDela Marea Egeic5, 0115 la gurile DunSrii si inert in stnga DunSrii, cu deo
ebire Ardealul, iar dincolo de Bosfor cel putin Bitinia i IAA la Frigiaa.(Mornmsen
12
www.dacoromanica.ro
aceca n'au putut formA un stat durabil. 0 catiz a. a ncuniril
triburilor a fost si configuratiunea muntoasd a tdrii, care
irnpiedeca relatiunile triburilor intre ele. Herodot i-a jude-
eat clrept, ed erau poporul eel mai numeros dupd Ind'eni,
irict dacrt ar fi format un singur stat, ar fi lost cel mai pu-
ternic, invincibil, dar ca flu puteau forma un stat. "
Un trib trac purta munele Misi, dup5 cari an numit Ro-
manii Moesia, tara dintre Balcani si Dundre. Mai ins.emnati
au fost Getii Si Dacii.
GETII. Locuiau intre Balcani si Dun 5re, uncle singuri
dintre toti Tracii s'au opus lui Darius, dar locuiau si la nor-
dul Dundrii. Aveau regi dcstul de considerati, cdci unul
detese in crts5torie pe fata sa dupd Filip, marele rege al
M aced oniei.
Alexandru cel Mare intreprinse o expeditie contra tri-
burilc: trace, a trecut Dundrea pela un loc nepkit si aco-
perit cu un Ian de gr5u inalt, a cuprins si o cetate de lemn
a Getilor.
Lisimalt, unul din generalii lui Alexandru, obtinand.
la impartirea imperiului hti Alexandru, Asia si Tracia, purtd
mai muite rdsboaie cu regele Getilor numit Dromihaites.
Acesta ii atrase odatd in locuri pustii si lipsite de apd, II
inconjurd si-I fdcu prizonier cu intreaga lui armata. Se po-
vesteste c5 regele get hrdnea pe prizonieri en mancdri alese.
in vase pretioase, pe c5nd invingdtorii se multumiau en
mncdri frugale, ca de obiceiu. A vrut sd le aratc, adicd,
traiul greu din tard si traiul luxos de uncle veneau, apoi i-a
eliberat f5rd vre-o despdgubire.
Puterea Getilor a. inceput s scazrt, din cauza nvdlirii
Galilor, cari pela 280 du venit pela noi si au ldsat ca amin-
tiri nume de"orase prin Dobrogea si prin Moldova, apoi au
trecut mai departe pand in Asia. Alti inimici al Getilor an
fost Bastarnii, trib germanic, cari locuiau pela izvoarele
Tisei si Nistrului. Au inceput apoi s se amestece in luptele
cu Romanii. Mitridate in lupta contra Romanilor avea mer-
cenari Geti.
VffiATA SI OBICEIURILE TRACILOR. Grecii ziceau
c5 au imprumutat dela Traci pe zeii Dionysas si Demetra,
cmn tot dela ei ziceau cd le-a venit Orfea si altii.
Mai mult ca orice trib, Getii credeau in nemurirea su-
fletului, de aceea Herodot ii numeste nemuritorr. Hero-
dot ne spune ca aceasta credint a lost raspandita de catre
13
www.dacoromanica.ro
un intelept, Zalmoxis, adorat apoi ca zen, Gebeleizesl. La
cate cinci ani, Getii trimiteau lui Zalmoxis, sol. ca sd-i ex-
pund nevoile lor. Ctiva tineau trei Mei cu varful in sus,
altii aruncau in aer pe sol, as ca s cazd in l5nci. Dac5
victima murea in lanci, era senm ca zetil priineste jertfa.
Respectau in mod deosebit un zen, asern5nat dc Greci cu
Hermes, c5ci credeau ca este parintele lor.
Tracii trdiau in poligamie. Sacrificau oameni pc mor-
man!. La nasterea unui copil rudele 11 jeleau, insirand Cale
rele are sd sufere, iar pe mort lb ingropan glumind si vese-
lindu-se.
Isi vindeau copiii, incat la Greci numele generic al
sclavului era Geta, Davus.
Se hrdneau cu grau, mai mult cu meiu, cdci popoarele
pontice preferau m5m5liga de mein painii de grAu, mate
fiindcd e mai usoara cultura meiului. Beau vin mult net5iat
cu and, stiau sd scoatd mit din tante, cceacc n'au stiut po-
Doarele clasice. Se tatuau, nu-si tundeau nici parul nici
barba. Trebuie sd fi locuit in bordeie, in case de lenin vor
fi locuit cei mai rdsdriti.
Resturile de oldrie ale Tracilor ne arata o artd prnni-
tiv5, insd trebuie sa fi fost si o vieata a oanienilor de sus. cdci
Dromihaites a stiut s ospateze pe un rege si regi ca Filip,
ca Lisimah nu se puteau incuscri cu niste sdlbatici.
,DACII. In muntii Carpati, pe cmpiile Dunarii, chiar in
dreapta acestui rau, locuiau popoare de aceeas limbA, Getii
mai intaiu, Dacii (la Greci Davi, Dai) mai pe urmd. Acestia
apar in istorie pela inceputul sec. I-iu i. C.. tocmai clind nu
se mai vorbeste despre Geti, cu cari se pare a au format
un stat. Dar si intre Daci erau triburi. cum a fost unul Carpi
(= Carpati).
Dacii aveau obiceiurile Traci lor, izbucniri de plAcere
tinereascd, exploziuni violente la venirea primverii, sar-
batori in onoarea lui Dionysos, and si vinul si sangele
curgeau siroaie: zeul era din Tracia. Totusi trei caractere
distingeau pe Daci, disciplina, credinta in nemurire si spi-
ritul fasboinic_
Pe ldngd fiecare rege era un preot, al cdrui cuvnt re-
gele II recomanda. poporul 11 executa. Credinta nemuririi da
Dacilor acel curaj in fasboaie. acel dispret de moarte, de
care vorbesc scriitorii antici si despre care un mare istoric
') Se povestea cli Zalmoxis ar fi fost discipol al lui Pitagora, c5 in patria sa
fi constrnit o pester5, unde s'a aseuns trei ani, apoi iesit la lumin5 i a dovedit
astfel ea omul nu moare.
14
www.dacoromanica.ro
modern a 'AS. nu orice proconsul roman cra chemal s5 se
lupte cu zeii". Priceperea lor rasboinia nu se vede numai
din organizatia lor militara, din varietatea armelor: sabii,
land, arcuri, prastie, scut, platosa de zale, ci mai ales din
modul cum au adoptat arta rsboinica a Romani lor. $tiau
sa intareasca Si st atace cetati, iar cnd au cerut ceva dela
Romani, n'au cerut bricatari sau barbieri, ci arhitecti $i in-
gineri militari.
Dacii erau si priceputi lucratori de mine. cum si negu-
stori intreprilizatori. Au batut moneta national& iar monete
straine (grecesti, macedonene) se gasesc in prea mare
cantitate, ca sa fi lost aduse prada, mai curand le-au primit
dela cetatile pontice in schimb De aurul, ye ceara. pe cerea-
lele exportate.
Portul Dacilor, dupa monumente, se aseamana cu al
tutulor barbarilor. Pantalonii largi sus se strangeau pe flue-
rul piciorului. cam ca la taranii nostri de camp si ca la ma-
zilul basarabean. Umblau cu capul gol, sau purtau un fel
de fes, nu caciula, caci era de pasl. Portul femeilor se ase-
mana, mai ales la acoperirea capului, cu al trancelor
noastre.
BOIREBISTA. In prima jumatate a sec. I-iu i. C., dorn-
nea peste Daci un rege, care, dupd sfatul preotului Deceneu,
reforma obiceiurile poporului su, poruncind sa se distruga
viile, ca s starpeasca vitiul bauturii. Incepu apoi lupte mari
cu vecinii si infiinta un stat. care era al doilea dup5 eel ro-
man, cad se intindea spre sud in Peninsula Balcanica, in
apus pana in Stiria, in rasarit OM la Nipru. In Ungaria a
distrus pe Boi, un popor celtic fugit din Italia nordica, incAt
tara s'a numif pustia Boilor (= Boemia). Cu 200.000 de
oarneni, se zice, a slums cetatile grecesti dela mare, Tornis
Odessos (Varna). Cesar insus s'a hotarit s vie contra-i
si a trimis inainte un locotenent, pe cnd el avea sa urmeze.
Cesar a fost ucis si tot atunci a murit regele dac.
Popoarele supuse s'au rupt dela unirea cu Dacii, dupa
moartea marelui rege, iar urmasii lui n'au dat ajutor veci-
nilor, pe cari Romanii ii supuneau unul dup altul.
In lupta cea mare dintre Octavian si Antoniu, regele
Cotiso n'a intervenit, desi scriitorii romani (Iioratius...) ne
arat ea in Roma se temeau de pericolul dac.
Dupa supunerea Moesiei, guvernatorii romam incep sa
calce parnantul Daciei. desi le inspira groaza padurile lui.
Catus a strAmutat 50.000 de Daci si i-a asezat in Moesia.
15
www.dacoromanica.ro
Ceva mai (arziu, altul a striimutat 100.000 dc barbati cu
femei si cu copii. Legiunile se strangeau imprejurul Daciei
din Panonia si din Iliria, incat guvernatorul Moesiei co-
mand un numar indoit de legiuni (4).
, GRlCII. Afard de Traci, cad locuiau in interior, pe
coastele marii au venit Grecii, de prin secolul al VII-lea I.
C. De aci cumparau ei grau, de care painantul pietros al
Greciei nu producea cat sa indestuleze trebuinta lor de
hrana. La noi veneau ei sti cumpere sclavi, caci Tracii aveau
vitiul acesta, comun cu multi barbari, ca sa-si vnza copiii.
Dar nu numai in trecere au venit circa in Virile noa-
stre, ci s'au si asezat pe trmurile Mrii Negre si pe main-
rile Duntirii, au intemeiat colonii, s'au amestecat cu locui-
torii de ad si au produs o eivilizatiune amestecata. Atat de
multe orase si asezari au stabilit Grecii in Dobrogea. Pe
Moneta indigenL Dobrogea.
tarm si in interiorul ei, incat s'a putut zice c Dobrogea a

fost o notta Elan.
Una din cele mai vechi colonii a fost Callatis (Mangalia)
care cu alte patru orase form o confederatiune puternica.
Din secolul al III-lea puterea ei a decazut si s'a ridicat
Tomis (Constanta). La sud de Callatis era Dionysopolis
(Balcic) si mai la sud Odessos, numitd Varna, dupd cuce-
rirea bulgareasca. Mai la nord de Callatis, aproape de gu-
rile Dunarii si de mare, Milesienii intemeiasera din seco-
lul al VII-lea Istria, numit asa dupa numele ce-I dau Grecii
Dundrii, in cursul ei de jos.
Pe Dundre se asezasera la Carsium (flarsova) la Axiu-
polls (Cernavoda).
Din contactul cu Grecii, sefii sciti. sefii Tracilor au
primit, ca si vechii regi ai Macedoniei. cultura zreaca. des-
pre care avem ca marturii inscriptiile, ruinile ce se desco-
pera in zilele noastre si monetele, cari nu se disting de cele
grecesti, ca cea mai frumoasa a regelui Kanitos si ale altora.
16
www.dacoromanica.ro
CUCERIRILt ROMANILOR IN PENINSUL A BALCANICA.
CUCERIRILE ROMANILOR IN PENINSULA BAT:-

CANICA. Cucerirea romand n'a pornit din lAcomie. cum
se crcdc, ci din nevoia de a pun ordine, de a stabili legd-
turf de pace (civitas). NAvAlirile triburilor ilirice si trace
amenintau nccontenit si pe supusii romani si pe aliatii lor.
De aceea triburile ilirice au lost supuse, unnl dung altub
triburile trace au urmat pe rand, si and cel din urmrt si cel
mai puternic popor. Dacii, au fost supusi. Roma atinsese
culmea puterii. Cucerirea si rumanizarea Daciei a fost cea
din urmd ispravd a marelui popor, care a creiat natiuni.
Pela 230 i. C., Romanii Incepurd rdsboiu cu Ilirii, Ina-
inte de a completA supunerea peninsulei lor prin cucerirea
(land Cisalpine. La Skodra (Scutari) am vdzut a era un
cuib de pirati. cad exercitau pirateria ca o meserie si cau-
zau comerciului Italian pierderi considerabile. Romanii au
rAbdat jafurile lor mai mult decdt trebuia, fiinda erau slabi
pe mare si fiindcA rdsboiul pe apd nu le plAcea. CAnd insA
piratii armarA flote intregi si jefuird orasele grecesti pang
in Cirecia, and cuprinserd Corfu, Romanii ascultard plan-
guile aliatilor si cerurd la Scodra incetarea rului. Domnul
dela Scodra, numit rege, faspunse c dupd dreptul iliric pi-
rateria este o meserie permisd, iar un delegat roman fu
omorit la intoarcere, din ordinul regelui. Romanii trimisera
200 de cordbii cu o armatd de uscat, nimicird flota piratilor
si ocupard cuiburile lor. Piratii primird conditiile: sd nu mai
apard cu corrtbiile la sud de anumite puncte, Scodra fu M-
cutd tributard.
Odatd cu Perseu, regele Macedoniei si aliat cu el se
ridicase contra Romanilor si regele dela Skodra, dar. dupd
victoria dela Pydna, dupd predarea lui Perseu, o armatd
romand supuse in 30 de zile Iliria, cuceri Skodra si cei doi
regi aliati furd dusi prizonieri la Roma. Flota piratilor fu
data cetatilor grecesti, Iliria fu impArtit in trei state tribu-
Tare, cu usurdri pentru orasele cart tinuserd Co invingd-
torii (155).
Stapanirea romand nu s'a simtit mult timp deat in
orasele depe coasta math. Un trib iliric Dalmati aspri ca
muntele lor", faceau nesigurd marea si uscatul. Romanii
ascultard plAngerile Ilirilor supusi. InfrAnserd uuterea Dal-
matilor, desi cu mare greutate si dupd multe incercari
nereusite.
S.
#168. I. Flora, Istoria Romanilor cl. 7-a 2,

17
www.dacoromanica.ro
Alt trib, Iapudii, aliati cu triburi celtice ca Seordiscii
le luara locul. Scordiscii erau Celth cari dupa jaful Oreciei,
se asezaserd in Serbia si cari desfiintasera puterea
Aceste triburi si al tele se ridicau dupa fiece infrangere,
cdci lipsa cJe orase, muntii greu de strbMut le aparau de
Romani mai bine cleat armatele. Cea mai mare timilire o
sliferise consulul Gains Poreins Cato (114) in niuntii stir-
besti, unde a pierdut armata, invins de Scordisci si a scapat
cu putini. Dar in anii urmatori expeditiunile se succed una
dupd alta, urmand cursurile rdurilor Sava si Morava; re-
zistenta Scordiscilor este nimicit dupa tin rasboiti de 32 de
ani si un comandant roman, Marcus Livius Drusus, ajunge
pentru prima oard la Dundrea mijlocie (111). Ultima rezi-
tenta a Ilirilor fu sfaramata de Octavian in nersoand.
Cezar hotarise s faca Iliria provincie deosebita, planul
lui ii indeplini Octavian August, fdcand-o provincie impe-
riala, fiindca era regiune de rsboiu. El insus a fost gu-
vernatorul provinciei create si a facut reala supunerea in-
teriorului tarn, pOnd atunci numai nominald. Fiul sau Tibe-
riu desavarsi cucerirea pana la Dunare.
Sub administratia romand a inflorit cu deosebire partea
hind de sus cu capitala Salonae (Spalato) pe cand partea
vecing cu Macedonia, care era provincie senatoriald, a fost
mai neglijatd. As se si explied de ce au ramas neromani-
zati Albanezil de azi. Romanii an facut sosele vestite ca
via egnatia dela Avlona si Durazzo la Salonic, apoi la raul
Marita, via zahinia dela Salonae in interior, si multe sosele
construite de legiuni.
Supunerea Tracilor. Provincia Moesia. Triburile trace
din peninsula balcanied au suportat cu atat mai usor domi-
natiunea macedoneana, cu cat statul macedonean slabid
sub loviturile Romanilor, 'And' and, in cele din urma, au
ramas numai cu numele supusi macedoneni.
Dupa declararea Macedoniei ca provincie romand, din
tam Tracilor Romanii stapaneau efectiv numai Chersonesul
trade, adica peninsula Galipoli, pe care o retinuscra din
impartirea regatului Pergamului. In interior au patruns pe
raurile tributare Dunarii si pe Dunare, caci muntii cu greu-
tatile lor, erau ocoliti. Sulla puse la cale o expeditiune con-
tra Bessilor, cari locuiau in Rodope, aveau un centrii in
Useudama, cum au numit ei orasul de mai tarziu al lui
Adrian. Bessii aveau reputatiunea de hoti intre hoti, dar au
rezistat viguros, au infranat armate romane si numai dupl
18 www.dacoromanica.ro
an! de lupte au fost supusi de un general capabil M. Lima-
lus (72). Acesta a supus si pe Odrisi, cum si cetatile gre-
cesti, Tomi, Callatis, Odessos si altele, dar a lasat triburilor
regii lor nationali, dnd preferinta Odrisilor.
Intre Dunare si Balcani venise un trib german Bastar-
nii, pe cari Romanii ii inving. ii arunca peste Dunare (in
Moldova si Basarabia), sum pe Misi si declara tam !or,
vecbia tara a Tribalilor, provincie romand cu numele (le
Moesia (15) aldturdnd-o la Macedonia. Cu cata cruzime
procedau Romanii la innabusirea orckei rezistente, se vede
din acest caz. Se refugiaserd multi locuitori cu avutul lor,
intr'o pesterd spatioasd, Kiris, dar invingatorul Bastarnilor
a pus sa se zideasca iesirile pesterii, lasand toara popula-
tiunea s moara de foame.
Triburile (Entre Moesia si Macedonia au mai ramas
vre-o 70 de ani ca state vasale. August si urmasii sal adu-
ceau la Roma pe printii mostenitori ai acelor regisori. cari
intorcndu-se in tara lor ramaneau credinciosi obiceiurilor
si civilizatiunii romane. Unul din acesti regi fiul lui Koh's.
crescuse in ROma, fiind coleg cu impratul Caligula.
Acestui rege i-a dedicat Ovidiu o epistola in versuri. Dar
supusii erau contra regilor si a Romanilor. Intr'o lupt des-
perata fura invinsi de catre Romani si constransi de sete
si de foame sa se arunce in sabiile inimicilor, sau in pro-
priile lor sabii. Ei preferir sa renunte mai curnd la vieata
cleat la libertatea cu care crescuserd. In cele din urma,
Tracia fu declarata provincie (46 d. C.), ramandnd loc Cia-
sic de recrutare. mai ales pentru cavalerie si flota, cum fu-
sese patria gladiatorilor si a mercenarilor.
PANONIA. Intreaga Peninsula Balcanica era supusa
Romei, ins influenta culturala pe care o suferi fu indoita:
una civilizatiunea romana coborindu-se pe Sava. pe Mo-
rava, pe Dunare, din lliria; cealalt civilizatiunea greaca
venind peste Balcani din Macedonia, sau dela cetatile pon-
tice. Civilizatia romana si romanizarea Tracilor incepe cu
imparatul Traian. Cultura romana mai venea spre Dacia
din Panonia, care fusese declarat provincie pela 35 i. C.,
$i fusese linistit in urma unei revolutii teribile.
LUPTELE ROMANILOR CU DACII. DOMITIAN. TRAIAN.
DECEBAL. DACIA PROVINCIE ROMANA.
A aparut la Daci un om, care a schimbat norocul ar-
melor si care era s'a indeplineasc5 ceeace Boirebista pl-
19
www.dacoromanica.ro
nuise. CAt de mutt a impus persoana lui Decebal, se vede
din povestea c regele d'atunci, Duras, vilzand timpurile
grele ce au venit peste poporul salt. s'a retras si a lasat
rege pe otnul cel mai capabil, pe supusul sau de Dana'
atunci. Aceastd purtare, ca si distrugerea viilor sub Boire-
bista, ne arata la Dad o putere morala. cum rar se in-
talneste in istorie.
Decebal, avea pe hinga sine un preot consilier numit
Vezina. Noul rege introduse in armat disciplina romand,
inrol fugari romani, cauta alianta popoarelor germane si
chiar a Partilor dela Eufrat, iar and se crezU destul de
tare ataca pe Romani.
Ouvernatorul Moesiei, Oppius Sabinus, fu bdtut si
pierdu vieata in !nag, alte lagare mai mici fura cucerite
de Daci.
Imparatul Domitian pleca in persoana contra lui De-
cebal. El ins nu era general priceput si rasa comanda lui
Cornelius Fuscus, comandantul gardei imperiale. Fuscus
trecu Dunarea, pe cand Domitian ramanea in Moesia. Dar
Romanii pierdurd lupta, iar comandantul tor, primul om
in imperiu dup imprat, cazu inaintea inimicului. Dona-
tian fugi, lasand Moesia prada Dacilor.
In lupta a treia, Romanii iesird biruitori. lulianus. un
general capabil, restabili ordinea in armata, redete curaj
ostasilor si respinse peste Dunare pe inimic. El urmarl pe
Daci in propria lor tard, pe drumul din Banat, care ducea
la o localitate numit Tapae. La Tapae s'a dat a treia WA-
talie in care Dacii au fost invinsi, iar lulianus ar fi putut
merge asupra capitalei Sarmizegetusa. El ins s'a oprit si
s'a retras, caci imparatul. care in acelas timp se lupt con-
tra Marcomanilor fusese biruit.
Domitian incheie pace cu Decebal, ca si cum ar fi fost
invins; in forma primi ostatici, arata o scrisoare de umi-
Huta din partea lui Decebal catre senat, celebra un triumf
stralucit, dar acord lui Decebal un tribut anual cu nu-
mele de dar, cum si mesteri priceputi, cari s construeasca
regelui dac cetati si masini de rsboiu (90). Triumful im-
pratului era subiectul de ras al societatii romane.
MARCUS ULPIUS TRAIANUS. Tocmai and Do-
mitian srbatoarea in Roma triumful sau ridicul asupra Da-
cilor, era consul un om de rsboiu. crescut in lupte si in
mijlocul ostasilor, Traian. Demnitatea sa de consul i-a im-
pus sarcina sa laude vitejia imparatului, priceperea lui Ia
incheerea pad, desi in fundul sufletului dorea sa rsbune
nmilirea numelui roman. De cite ori facea un juramnt,
sau dedea o promisiune addoga asa cum voi face Dacia
provincie"1).
Traian se trAgea din orasul Italica din Spania. unde
civilizatiunea romand patrunsese achinc si produsese scrii-
tori celebri in literatura latin. 'fatal lui fusese Mcut con-
sul de Vespasian si, ca toti fiii de senator, Traian a intrat
in arrnatil ca tribun (general) servind in Siria si in Ger-
mania. Duna uciderea lui Domitian, btr5nul impilrat Nerva
ii adopta ca fiu si ca coregent, tocinai inteo zi c5nd prirni
vestea c5 Traian a c5stigat a victorie asupra Marcomani-
41,
'''''S.,W.
.<-...,
14111....
...---c-- aws - 1";2. .1.,' ...- ,I. ::'-- "-:30''...- xe44

---,,....---e----,,,,Ar.... 4:;ZIAVAL,...;. ":',2T1-,.
Urmele podului del,. Turnu Severin.
for. 'Fatal i fiul luard titlul de Germanicus. Dup trei hini

Nerva murl, l5sdnd pe Traian singur imparat.
El nu veni indata in Roma, cum dorea poporul, ci ra-
mase in Germania, spre a construi sosele, sore a concen-
tra trupe, spre a ridica fortarete. Acelas lucru ii fcu in
Panonia, unde intri castle, deschise sosele. 0 minunat5
sosea s'a terminat in anul 100. Ea mergea pe malul drept
al Dundrii si lega Mrile marelui fluviu cu apusul european.
Dincolo de portile de fier, unde muntii se apropie pralAs-
tiosi de reduc cursul fluviului la un sfert din largimea lui.
s'a gaurit stanca muntelui, s'au 135gat grinzi groase. peste
ele s'au asternut scAnduri si s'a facut sosea d'asupra va-
lurilor infuriate ale apei. Si azi se v5d golurile in cari s'au
fixat grinzile, iar d'asupra se citesc deslusit cuvintele: Im-
paratul Cezar Nerva Traian, fiul divinului Nerva, August,
I sic in provinciarum speciem reductam videam Daciam".
21
www.dacoromanica.ro
Invinator al Germanilor, pontifice maxim... a MIA calea,
spargand muntii, indreptand cursul" ')
Aceste pregatiri erau in vederea rasboiului cu Dacii,
caci Traian rupsese tratatul.
Dar Decebal intrebuin tase bine cei zece ani de pace.
Pusese arhitecti romani sli-i ridice castele de piatra, star-
nea la vecinii sal Sarmati si Germani ganduri de alianta,
iar la Tracii din Moesia planuri de rasvratire. Scriitorii
antici vedeau in indrazneala acestui om un alt Hannibal.
un alt Mitridates. Ins imperiul roman era urea puternic
si Traian a fost cel mai mare general roman, dupa Cezar.
PRIMA EXPEDIT1E A LUI TRAIAN IN DACIA.
In primavara anului 101 primul an al unui secol nou" l'ra-
ian plecd la Dunre. ca sa sfarame puterea regelui dac. El
adunase sub propria so comanda legiunile Panoniei si Moe-
siei, in numar de opt, la cari se mai adaogau trupe auxiliare.
cavaleria numidica, garda irnperiala, armata mare si in-
cercata in lupte.
Din nenorocire, istoria rasboaielor dace nu ne este
cunoscut in amruntimi, caci s'au pierdut toate scrierile
antice asuRra acestei mari intreprinderi. Cea mai regre-
tata pierdere este aceea a comentariilor scrise in latineste
de insus Traian si din cari nu s'a pastrat deck un singur
rand, intr'un scriitor vechiu. S'au pierdut si amintirile unui
doctor, care participa se la rasboiu.
Trecerea principula a Dunarii s'a svarsit pe un pod
de vase la Viminacium (Costolat in Serbia) unde se afla
lagarul unei legiuni. Dela Lederala, in fata Viminaciului,
incepea in Banat o vale cunoscuta in anticitate si care
trecea prin rnai multe localitti, dintre cari numele a doua
s'au pAstrat in randul acela al irnparatului. Zice el: am
ajuns la Bersobim, deacolo am inaintat la Aixim". Para
astazi numele unui rilusor ce se vars in Timis, Bdrsava,
pastreaza numele lociIittii dacice, in care a poposit imPa-
ratul.
Dacii nu s'au opus deocamdata Romanilor, ci au re-
inoit alianta cu Gernlanii. Unii din acestia, Burii. trimet
imparatului, o amenin tare scris in latineste pe un burete,
ca s se intoarca in tara lui si sit respecte pacea. Traian
') IMP CAESAR DIV1 NERVAE F
NERVA TRAIANVS AVC GERM
PONTIF MAXIMVS TRII3 POT 1111
PATER PATRIAE COS III
MONTI bu SEXCISISAN c 3ni BVS
SVP L AT i S VIA m re Feeit
n'a tinut socoteala de accast amcnintare, ci a continuat
sat inainteze mai departe, insa inaintarea era foarte in-
ccat: dela inceputul prirnaverii si Wand toamna, Romanii
nu izbutisera s ias din Banat. S'au oprit la Portile de tier.
ca s petreaca iarna in lagare intrite. Incetineala expedi-
tiunii se explica si prin rezistenta Dacilor, dar si prin pre-
vederea imparatului, care inainte de a inainta se ingrijea
de siguranta comunicatiilor si lasa in urma sa intariri cu
garnizoanc.
In anul urniator 102, cand sa nitre in Transiliania,
s'a dat a doua batalie la Tapae, batalie atat de grea si nu-
inlrul ranitilor romani atat de
mare, incat ne mai ajungand
panza pentru ingrijirea lor,
imparatul a dat doctorilor
propiia sa garderoba. Poate
ca sub aceasta forma se ate-
nuiaza o infrngere romana.
Insa numarul eroilor daci
era margniit, pe cand resur-
scle de ra's'ooiu ale Romani-
lor erau neslcite. Castel dupa
caste] cadea, sora regelui
crizu prizonierd, prinsii ro-
mani din risboiul cu Domi-
tian MCA liberati, drapelele
luate dela Domitian cazurd
in mainile lui Traian, insus
Decebal era sa fie inconjurat.
Totusi, nici Traian nu gasea
potrivite ofertele de pace ale
lui Decebal, nici acesta nu
primia sii discute pacea cu 47-1 '7"Aillf.-<",
generalii mari cari comandau
sub imparat, ci numai cu a-
cesta insus.
Cand insa fu pierduta cea Femeile dace chinuesc prizonieri.
din urma lupta sub zidurile
Sarmizegetusei, Decebal se vazu constrns, ca sa primeasca
conditiunile invingatorului. Trebuia sa predea materialul
de risboiu. sa renunte la tfbut, sa intoarca prizonierii si
fugarii romani, pe cari-1 attasese, sa cedeze Romani lor
parte din tara ocupata. sa nu mai primeasca Romani in
*erviciul sau, nici in scop de pace nici de ra'sboiu, far pe
mesterii cei vechi sa-i departeze. Regele renunta la puterea
sa suveranA si devenea aliatul, adica clientui iinperiulur ro-
man. Veni in persoana 5i ingenunchie inaimtea invingatoru-
lui, legAndu-se sa nu declare rasboiu nici sa incheie pace
fr voia Romanilor. In fine, in capitala ramase garnizoana
romana. 0 delegatiune compusa din Tarabosti. Dacii cei
mai de frunte, insoti la Roma pc imparat, ca sa' solicite
dela senat aprobarea pacii.
Chiar in anul 102 celebra imparatul triumful sau si
prirnl dela senat titlul de dacicus. Din prada Daciei se dis-
tribui grau poporului, se reprezentara pantomine, se detera
jocuri de gladiatori, iar soldatii si generalii primira distinc-
tiuni. Bucuria poporului era nemarginita.
AL DOILEA RASBOIU DACIC. In acea veselie, un
fapt intrista pe Romani: nu se vedea regele dac dus ina-
intea carului triumfal. El incheiase pacea nurnai ca sa res-
pire" zice un scriitor antic. Contra conditiilor tratatului,
incepu sa strAnga arrne, s ridice fortarete, sa atraga fu-
gari romani, s atace pe lazigi, aliatii Romani lor la Tisa,
sa lege alianta cu Germanii si chiar cu Partii dela Euf rat.
Traian decise sa termine de randul acesta cu regele
dac si, ca sa' lege strans tarmul drept si stang al Dunarii,
ca sa uneascA noua provincie cu restul Minn romane, puse
sa se construeasca un pod peste marele fluviu, lucrare ma-
reata a acestui mare imparat. Se alese locul la Drobetae
(T. Severin), iar cu construirea lui fu insrcinat un arhi-
tect vestit grec, Apolodor din Damasc.
Cnd podul fu terrninat, la trei ani dupA incheierea
tratatului (105), Traian -veni din nou cu armata nu mai
mica de opt legiuni, ceeace dovedeste ca puterea Dacilor
tot era considerabila. Armatele inaintau pe trei drurnuri:
pe drumul cel mai scurt la Sarmizegetusa dela Lederata,
prin trecatoarea Jiului si a Oltului dela Drobetae. 0 in-
scriptiune, lsat de o legiune, spune ca se luptase in va-
lea Oltului (Alutus).
De rndul acesta luptele au fost mai mult cuceriri de
intarituri, atacuri neasteptate din partea Dacilor, insa nu
mai usoare deck in primul rsboiu. Cu toate ca aliantele
lui Decebal nu s'au aratat folositoare, cad nu i-au venit
ajutoare nici dela vecini si nici regele Partilor, Pacorus,
nu s'a ridicat contra Romanilor, rasboiul a tinut mare parte
din anul 106. Parte din Daci, probabil cei cari locuiau pe
cAmpia Olteniei, se supusera fara rezistent, aducand in-
vingatorilor provizitmi si daruri: dar cei mai multi se
strAnserh _imprejurul drapelelor, decisi sI-si apere DI-
mantul. Desperarea se vede in toate actiunile lui Decebal.
Para la actul cel din urma. suicidul.
Odat a trimis oamenl s ucida pe Traian. care ori-
mia cu vole bung pe cine voi sa-i vorbeasca; altadat a
.3 6
aims la sine ye un general lubit de Traian. Longinus, apol

a instiintat pe imparat ea va liber pe general, dad i se
Nr.a intoarce tara ping la Dungre si cheltuelile rsbo:ului.
Longinus isi curma insa zilele prin otrava, scotind pe itn-
praf din greaua situatie. de a pierde un amic facndu-st
25
www.dacoromanica.ro
datoria, sau de a-1 recAp5ta neglijind-o. Desperarea si furfa4
ura si cruzimea Dacilor se-uneau cu vitejia, care apart pad
tria si nu lasA cuceritorului deck cenuse si mini. Pe co.
lumnA se vAd femei dace cum chinuesc pe prizonieril ro-
mani. Pe unii ii tin legati de mAini si de picioare, goi, si-i
ard cu facie aprinse, Inca ca moartea sA vie dupA durerl

indelungate; pe altii ii legau la roatele carelor, ca sA fie
striviti de greutatea poverilor.
Un retor al limpului a fAcut elogiul lui Traian si a Ce-
1ebra vitejia lui, mai cu competintA 1-a apreciat insA un
impArat, ca el de viteaz si mai invtat deck el, impAratul
lulian.
26
www.dacoromanica.ro
Pe column vedem lupte imprejurul unei cetti marl,
inconjurate cu ziduri. Din interpretarea lor rezult ca no-
rocul rdsboiului a sovit intre Daci si intre Romani, panA ce
arta, stiinta si numArul au biruit. Regele s'a furisat prin
vreo potecd de munte, ca s a dune cetele risipite si s con-
tinue lupta pana" la sfarsit, p and supusii sai cei mai de
frunte, pileati, numiti asA Caci purtau un fel de boned as-
cutit, au preferit s moar'd in capitala care nu mai era a
lor. Strnsi, imprejurul unui vas mare cu otravA. au ales
moartea in locul vietil Mil lit ertate.
', Regele incercd din nou foarta armelor, dar fiind in-
conjurat de toate prtile, gata sa" caz cu doi fii in mainile
vdnAtorilor roman!, se straptuise cu sabia, lsdnd invingd-
torului un cadavru. Capul lui infrumuseta triumful impd-
ratului la Roma.
Se povestea c5 Decebal asci nsese tezaurele sale in albia aului
Sargetia (Streiu) i ucisese pe toti lucfatorit ca sa nu denunte locul.
dar c secretarul regelui ca sa-si scape vieata. a condus pe Romani
la locul secret, incat au c5zut ill mfiinile romane averi nenumdrate.
Cucerirea Daciel a fost con: iderat ca un mare eveniment. ScrIi-
tori, artisti au cutat s imortaliv.eze opera lui Traian. Se construi un
for cu numele lui, se bAturA monete, se imPodobiau orasele italiene
cu statui si cu busturi de Dad.
Triumful a tinut in Roma 123 de zile si s'au luptat in amfiteatre
10000 de gladiatori, 11000 de flare In amintirea victoriei a construit
Traian orasul Nicopole din 1311cani (actualul Nicopole e construit de
lieraclius). In forul lui Train, senatul a ridicat o column. tmul din
cele mal originale monumer te ale Romanilor. Este inalta de 33 de
metri si inf5surat ca de o panglic5 de sculoturi in marmorg. repre-
zentind in 124 de tablourl istoria celor dou5 rsboaie. Consiliul de
rasboiu al Romanilor. pri7onierii Dad cu pantalonii lor largi, luptele,
pr5stierii, arcasii, steagmile cu balauri ale Dacilor. satul de lemn
dac in miilocul unui lac, femel si copii venind sa ceara iertare. lupta
ultim si paharul amar, ne introduc in amnuntimile wed catastrofe
pe care o imaginm, da1 nu o putem prezenta clar.
Tot din timpul lui Traian, se crede c s'a ridicat monumentul
dela Adam-Clissi (Dobi ogea) in amintirea mortii lui Cornelius Fuscus.
Monumentul era impodobit ca statui i cu scullpturi in relief, reprezen-
and pe barbaril luptg tori si se numia de &are Turd Adam Clissi
(biserica omulul, dup statula de om de d'asupra). Cele mai multe
statui si pletre cu re'Jefuri au fost aduse la Bucuresti.
ROMANI IATEA LA DUNAREA DE JOS.
ROMANITATEA LA DUNAREA DE JOS. Cucerirea

Daciei a fost incoronarea luptelor, purtate de Romani pen-
tru supunerea Iltrilor si a popoarelor tracice. Nu numai ca
s6 scape imperil(' de un vecin pfadalnic, a venit Traian asu-
27
www.dacoromanica.ro
pra lui Deccbal, ci ca s deschiza tari not de exploatare
intreprinderilor romane, ca sa asigure stapanirea Dunarii,
cum asigurase stapanirea Rinului. Inca Inainte de cucerire,
incepuser Romanii relatiuni de schimb cu Dacii, asA cum
existau cu Germanii. Romanizarea Daciel n'a inceput dar
dela Traian, ci cu o suta de ani, inainte, cel putin. Asa se
explic nevoia ce avea Decebal de artisti romani, de orga-
nizare roman. AsA se explic romanizarea atAt de corn-
plea' a Dacilor, incat s'a pierdut complect limba dnr.A. Ace-
las lucru s'a intAmplat in Galia, unde limba Celtilor a pierit
cu totul, nelgsAnd decat cateva cuvinte in limba vorbit..
Cucerirea romand a coborit pe Dundre si influenta ro-
mand a fost mai puternicA pe Dunare si in interiorul Pen in-
sulei Balcanice, decAt pe trmurile mrii, unde era mai
puternica influenta si cultura greacg, pastrata in vechile
colonii. Mai ales dela Traian incepe predorninarea culturii
romane in interiorul peninsulei, 5i, des' orasele poart nume
grecesti Nicopolis, Adrianopolis, ele erau romane. Puterea
elementului roman se vede si din imprelurarea, ca numi-
rile tutulor rdurilor sunt pAla azi de origbe latinrt: Pec,
Timoc, Lom, Ognstul, lantra.
Apoi armata a implinit un mare rol in actiunea de ro-
manizare si la Dunare Mcea straja aproape iumAtate ar-
mata romand. Pe cAnd la Rin stationau 4 legiuni, la Dundre
tineau paza zece si chiar douAsprezece.
COLON1ZAREA DACIEI. Traian n'a %cut Dacia pro-
vincie, ci colonie romand. In celelale fan supuse, Ro-
manii se multumiau s lase armatA, ca s ingtheasca de
linistea locuitorilor si functionari, cd sa iudece neintele-
gerile lor, sau ca s adune impozitele; Dacia fu fAcut co-
lonic. nu ca loc de desfacere a marfurilor metropolei, ci ca
parte integrant a natiunii dominante. Traian n'a mai res-
pectat consiliul lui August de a pAstra Rinul si DunArea
ca granite ale imperiului. El a reluat planul lui Cezar, ca
sa supuna lumea germanica si s o civilizeze. De aceea a
construit la DunAre atAtea cetati in Parionia. in Moesia, in
Tracia, de aceea a supus Dacia. Urmasii lui au revenit la
planul lui August, afara de Marcu Aureliu, care a voit sa
continue pe Traian, dar pe care 1-a rApit o moarte timpurie.
Un istoric antic spune c Traian a adus in Dacia din
fot imperiul ex toto orbe romano" multime de oameni
,,infinitas copias hominum". CAnd se adAoga o provincie
noua, alergau Italienii indata, ca s exploateze bunurile el.
MA s'a intamplat in Britania, in Asia, in Spania. Cu Mate
Ca administratia n'a adus colonisti italici in Dacia, deoa-
rece insus Traian a luat masura ca SA nu se trimeata Italici
in colonii, caci in Italia populatia era foarte rail, totusi de
buna voe au venit multi atrasi de minele, pentru cari Dacia
era proverbiala.
Multi colonisti au venit din tarile vedine, din Iliria, Pa-
nonia, Tracia, din Galia, din Egipt, din Asia. Unii vorbiau
greceste, cum se vede din inscriptiunile lasate, marea mul-
time erau insa romanizati si adorau zeitatile romane. Din
Dalmatia au venit Pirusti, mined vestiti, spre a exploata
minele de aur (Abrud). Nume grecesti pe inscriptii, ca
Julia Afrodisia, Lizinia Cal Wyche arata prezenta colonis-
tilor greci. Se gasesc nume de Sirieni, de zeitati siriene si
egiptene. Gasim Addebar Semei, Theimes si zeitati ca Ju-
piter Dolichenus (Siria) Isis...
Inscriptiile consacrate zeilor romani, Junona, Minerva,
Venus sunt, insa, cu mult mai numeroase.
POPULATIA AUTOHTONA. Eutropius scria ca Tra-
ian a adus ark de multi colonisti, cad Dacia era sleita de
brbati prin rasboiul indelungat". Duna el, multi au susti-
nut cA Traian a distrus neamul Dacilor si a gasit tam pu-
stie. In adevar, se vad pe column siruri lungi de invinsi,
cari parasesc tara; in adevar, Romanii erau groaznici cu
cei cari avuseserd onoarea s-i invinga, totusi cea mai mare
parte a poporului a ramas in tail si s'a amestecat cu colo-
nistii.
Mai intaiu a fost crutata populatia, care trecuse la Ro-
mani in timpul rasboiului; apoi au fost crutate femeile si
copiii, CACI invingatorii erau toleranti cu cei supusi. Ro-
manii stiau sA exploateze tarile cucerite, iar articolul cel
mai pretios inteo tard este omul, fard de care pamantul
cel mai roditor n'are nicio valoare. Populatia indigena a
fost lasata, dar. la lucrarea parnantului, la cresterea vite-
lor, la lucrarea in mine, iar d'asupra ei o patura de capita-
listi, de functionari, de militari puneau in valoare bogatiile
solului.
Dincolo de granite, prin Moldova, prin rasaritul Mun-
teniei se vor fi refugiat Daci, cAci scriitorii vorbesc de
atacuri ale Dacilor, ins in armata romand se gaseau trupe
multe de Daci, cari nu se poate sa fie numai dintre Dacii
Jibed. Li se permisese sd poarte sabia lor incovoiata, sa'
alba drapelul vechiu, in varf cu can de lup, care se continua
in forma unui balaur din panzA si imita incolacirile sarpe-
lui. Se vorbeste de un general roman ca se tragea din fa-
29
www.dacoromanica.ro
milia lui Decebal. In fine, pe mai multe inscriptii se citesc
nume de Daci ca Aia, Andrada, Bedar... Romanii duceau tru-
pele dace pe la marginea imprtiei, in Britania, in Africa,
spre a instraina elementul indigen de locul nasterii sale.
ORGANIZAREA DACIEI. Circuitul Daciei romane,
dupa Eutropius, era de 1.000.000 de pasi (aproape 1500 km.)
cifra ce nu se potriveste cu granitele determinate de Tisa,
Nistru, Dunare. Daca insa acel circuit ar coprinde numai
regiunea in care s'au purtat rdsboaiele dace, in acest caz
cifra ar fi aproape de realitate si Dacia romand ar fi co-
prins cea mai mare parte din Ardeal, Banatul si Oltenia,
regiunea in care s'au gdsit cele mai multe inscriptii latine.
Ins cu toata. raritatea cetatilor romane si a inscriptiunilor,
nu se poate inchipui ca gurile Dunrii, cum si cursul de jos
al fluviului, s fi rarnas neglijat de Romani, and flota lor
II strabatea in sus si in jos. Mai probabil e cd Muntenia si
Moldova, pand la Siret, erau legate de Moesia inferior.
Locuitorii Daciei trebue s se fi inmultit repede, cad
peste 20 de ani Adrian a impartit colonia in dou: Dacia
superior si Dacia inferior, iar peste alti 40 de ani s'a des-
partit in trei: D. porolissensis, D. apulensis si D. malvensis,
dup numele capitalelor Porolissum (Moigrad), Apulum
(Alba Iu lie) si Ma Iva (Celeiu). Impartirea era in vederea
strngerii impozitelor, pentru care se numia in fiecare re-
giune un cap, om de incredere al imparatului, numit pro-
curator. El numara poporul, el fixA. impozitele (fonciera,
capitatia, platita si de sclavi si de femei si de muncitori cu
ziva) el facea listele tinerilor capabili de serviciul militar.
El arenda unele venituri, ca domenii, pasuni, saline.
Guvernatorul se chema legatus Augusti propraetore,
provincia era imperial, iar legatul se alegea la inceput
dintre fostii pretori, apoi si dintre fostii consuli. Era numit
pe timp marginit (3 ani) fiindca comanda armata mare si
nu dispunea de veniturile Orli in mod absolut. El comanda ar-
inata, administra si judeca, transportandu-se din loc in loc.
ARMATA. Dupa cucerire a rmas pentru paza Daciei
o legiune, legio XIII gemina cu resedinta la Apulum. Seve-
rus a mai adus din Dobrogea legio V macedonica la Po-
taissa (Turda). 0 legiune numara cam 5000 de soldati, la
earl se mai adaogau trupe ajutatoare.
ServIclul milltar nu era obligatiane treatoare. ci meserle pe
vieata. cci legionarii stau sub drape] 20 de ani, auxiliarii 25 si, desi
la inceput nu li se da vole s6 se insoare, mai pe uring li se dete,
that soldatul trala cu femeia si cu copiii lui. Cu Adrian incepe sis-
30
www.dacoromanica.ro
temul teritorial. adica cei mai multi ostasi erau chemati din regiunea
unde stationa legiunea (cam 250 pe an de legiune). Severus ingadul
chiar ostasilor s stea acasa cu familia si SA nu vina in lagar decat
la serviciu.
Duna ce se libera, soldatul primia drept de cettean nentru al
sal, diferite daruri, pamant si se aseza acolo unde isi facuse un rost,
iar cei carl inaintasera in grad se duceau prin tot imperiul si daca
norocul ii Alta aveau ambitiuni mai mari.
Lana lagare se adunau pentru trebuintele soldatilor
negustori, fabricanti, femei, sclavi (unii legionari aveau
sclavii lor) si asezarea aceasta o numia poporul canabae.
Cu vremea canabele devenird orase, unele considerabile,
in cari se asezau soldatii liberati, veterani, cu un tel de
magistrat al canabei, pand li se da dreptul de cetatenie (Po-
taissa dela asezarea legiunii).
Astfel, elementul militar a contribuit la romanizarea
Daciel in masurd considerabila, iar prin activitatea lui a
contribuit la civilizarea ei. Soldatii erau pusi sa distruga
animalele slbatice, s sece barn, s sape canaluri, s con-
strueascd sosele si poduri, chiar sa planteze vita.
ORASE. Capita la tdrii rmase tot la Sarmizegetusa,
numita Co Ionia Ulpia Traiana Augusta. Ea era asezat De
un raulet, Strel. Aci era resedinta guvernatorului si a preo-
tului suprem al celor trei Dacii, templul Romei si altarul
lui August, uncle se exprima omagiul de fidelitate pentru
imperiu si pentru imparat. In ea era amfiteatru, caci ora-
sele marl provinciale imitau capitala, circ, teatru, toat
viata romana. Una din cele patru scoale de gladiatori din
Roma se chema ludus dacicus".
Apulum era centrul militar, centrul cailor militate.
Porolissum, capitala uneia din cele trei Dacii avea amfi-
teatru, Potaissa resedinta unei legiuni, Tierna (Orsova)
declarata colonie de insus Traian. Napoca (Clui) fondaf
de Traian, Drobetae, Malva, Tibiscum (Caransebes). In
Muntenia si Moldova, localittile poarta nume dace, cele
mai multe terminate in dava, Komidava, Ramidava, Pe-
trodava...
Orasele cu desvoltare romana, obtineau dreptul de municipiu
si de colonie si imitau in organizarea lor capitala lumli. Cetatenil
de frunte, comparabill senatorllor, se numiau decurioni (100) din cari
se alegeau conducatorii duoviri, quatorviri. cari obtineau cettenia
romana si puteau merge sa voteze in Roma Semne externe faun
vizibil separarea claselor. astfel numai cetatenil romani si latini pu-
teau s poarte toga (togati) si nume romane. Multe orase au fost
declarate dela ineeput colonil 51 au primit dreptul italic, prin care
trau scutite de fonciera si de capitatie. -
31
www.dacoromanica.ro
0 adunare reprezentativA (concittum) cu numar fix de membrI.
se aduna in fiecare an la Sarmizegetusa. sore a repartiza pe co-
mune suma de impozite, spre a formula rugacitmi sau reclamatiuni
catre imparat. Ea alegea pe preotul cel mare, preotul lui August,
care o prezida, exercita supravegherea culturilor religioase si celebra
cultul in onoarea Romei, si a lui August. Rareori adunarea era con-
tra guvernatorului, de obiceiu il onora prin ridicare de statui, iar
dup4 ce pleca il lua ca protector (Severianus, Pronto) in Roma.
COLLEG1A. Meseriasii de actiasi meserie formau
bresle, tesatori, corabieri, dulgheri, tmplari (tabri) negus-
tori, lecticari. Se cunosc 11 bresle in Apulum, 4 in Sarmi.
zegetusa. Ele erau societati de ajutorarea membrilor, isi
alegeau Cate un patron din consiliul municipal, a cdrui so-
tie se numia mama breslei (m. collegii). Se adunau si petre-
ceau la sarbatoarea zeului patronal. Se cunoaste cat a
cheltuit o breasla la un maiu. Din 168 denari, s'au dat 18 pe
5 miei, 5 pe un porcellwn, 2 pe paine alba, iar pe vin 99.
Multimea breslelor ne arat si numrul mare de me-
seriasi, cum si varietatea ocupatiunilor. Cei mai importanti
erau aurariari, salariori (salt).
CAI MILITARE. VALURI. Calle romane au fos mijloc
puternic de civilizarea lumii. Ele serviau la scopuri militare
si comerciale. Erau masurate in mii de pasi, iar distantele
se scxiau in tifre pe pietre (p. mihare). Inca din
109 exista o asemenea sosea intre Potaissa si Napoca. Cele
trei mari cal duceau dela Dundre la =Rea', plecand dela
Lederata, Tierna, Drobetae; a patra pleca dela Ma Iva pc Olt
in sus. Existau cai intre orase, asa se explica venirea ne-
gustorilor din depArtare si ducerca negustorilor daci in
tali clepartate. Veneau din Siria, tar din Dacia ajungeau Dana
in insulele egeice, in Panonia, in Iliria. Circulau butoaie
din Lion, braza, miere, ceara, sare, blanuri. Dacia intra ca
un inel in lantul provinciilor romane.
Pentru apararea granitelor se construiau valuri innalte
si groase, intarite cu locuri de paza din loc in loc. Un ase-
menea val era in Banat sore Tisa, altele in nordul Ardea-
lului, iar in Basarabia se crede ca erau frei. din earl until
dela Cetatea Alba sore Prut.
CIVILIZATIUNEA ROMAN& Traiul era comod si uneori luxos,
erau locuri si institutii distractive. dar cultura mai inalla nu s'a des-
voltat in Dacia. Nu s'a desvoltat o literatura latinA, ca in alte tiro-
vmcii, nu s'a ivit niciun scriitor din aceste parti. Se invAta scoalA
incepaloare, cad parra in colturile cele mai retrase gAsim Judi ma-
gister", iar pe o carmida din Sarmizegetusa s'a gdsit incrustat tin
A B C. Scrierea si citirea erau caractere distinctive intre un Roma-
nus si un Barbarus. Apoi in ateva inscriotil funerare grisim exuri-
mate sentimente de respect si de iubire, de o sinceritate miscatoare,
si Inteo forma' aproape poetia
4111111=1=11=1 .I.M1711
DAC'IrA
DU PA
A.D. XEN PO L
oE ir
G.POPA LISSEANU
; ) Z. :`
:-e4.1%)
u,IN I 1111,019140! ,11,;(

(r *. kt,..4 OS'
lI/i#III " 'nil
Petrodava
ri";
/ III 014,44,/
rci9a) P7,401140
Griod i a
-----
laryzana -4 5.
,
WOptaMmao
.S
I .... ;:o.
o 0711/10 /./
.
o pataviida ,
7 -e-,;v3
gorti s 1,4 -S-.;
Pct da
/1Pu LUM ..--:.54. V.'',
1%,.er- a =.
Alba kik, o , cidava .-.... C. p
; T.-Fad di 0
0 Albur n us M. o sten rum
ul) rostst Aquae 0 Pond- vetua _ ,,,,
q." aPc. r:18. simmisitaer .t.;;,\214 L'rgegriglilo -...F.
q ,V;IPAV
cih4gftz Ni S.'16
OW' 1r
A21.21J
eroabi.1 iloAwP =
teao Trauma
; Ad Paaome60
Atridgva 0 Ad flediam0 rftedia- Buridava o 0 crOP171111
dej:(40, maria Fano Al # )11
vt,--
T rna. o /Wanda.,
11177171717111177.
- Ponte4 o Caoira, novo-
Teimi
:1113omula Palm 0
d Aqua., 4?,.% Daphnr. CoTropopm
West)
fransmonsca Dtro.stquin
\.94.4 i
Dionysopoliso
- Zamtlit y.
NT,
IMPERWL ROMAN
Ic
www.dacoromanica.ro
Societatea din Dacia romana tie aPare dar muncitoare, intre-
priinzatoare, preocupata mai ales de imbu.natatirea vietii materiale,
ca orice societate noua, ca America in secolul al nousprezecelea.
ISTORIA DACIEI ROMANE. Dacia a ramas linistita dupa co-
lonizare, saizeci de ani, desi istoricii antici Vara mult precizare vor-
besc de turburari provocate, cand de un trib. cand de altul. Proba
desvoltarii linistite se vede in multimea cetatenilor, a cailor. a me-
seriilor, in multumirile exprimate impratilor si guvernatorilor de
catre locuitori.
Se vorbeste sub Adrian de atacuri ale Sarmatilor, de recom-
pense date Roxolanilor, dar nu se spune sigur Ca aceste triburi ata-
cau chiar Dacia. Epoca Antoninilor, una din cele mai frumoase in
istoria omenirii. cu imparati intelepti, energici. devotati binelui po-
Poarelor, n'a lost iixata de vreun istoric mare si serios, iar din cele
ce ni se spun, multe se pun la indoiald.
Adrian, desi adoptat de Traian ca ruda si originar din Italica,
n'a urmat planul lui de cucerire, ci crescut mai mult cu cartile deck
cu armele, dorea pacea, voia hotarele vechi. Din invidie contra lui
Traian, zice Eutropius, a parasit provinciile de dincolo de Eufrat.
Armenia, Asiria, Mesopotamia. Voia s parseasca si Dacia. dar 1-au
oprit amicii, cari i-au obiectat c ar lam prada barbarilor multime
de cetateni romani". Se zice ca a pus sa se clarame podul construit
de Traian si e sigur ca a ucis pe Apolodor, desi din alte acte ale
sale vedem ca el s'a ingrijit de buna stare a cokmiel
Sub Antoninus Pius se vorbeste de inabusirea unei rascoale a
Dacilor, care trebuie s fi fost Vara importanta, caci prosperitatea
provinciei era mare.
Dar sub Marcu Aureliu (161-180) lumea germana incepe sa
calce hotarele in Panonia si a urmat un rasboiu crancen, care a tinur
treisprezece ani. Marcomanii jefuiesc Dacia. Panonia. tree Alpii in
Italia. inving armate romane. Imparatul filosof se dovedl mare Ca-
racter. Scoase la licitatie podoabele paiatului, vase de aur, pietre
pretioase, hainele sotiei sale, marl numdrul legiunilor. lad el comanda
suprema sl trai in lagar. Sfortarile fura incoronate de succes. El im-
puse barbarilor sa intoarca prizonieril, sute de mil, i s nu se apropie
de hotare mai aproape de 10 km. Voia sa adaoge doua provincii,
Marcomania si Sarmatia. and moartea 11 rapi la Viena, in lagar.
Urma iar o epoca de liniste, aproape saizeci de ani, cand pro-
vincia a prosperat sub Commodus, nevrechicul fiu al lui Marcu. sub
Septimius Severus, care a adus a doua legiune. chiar sub nevred-
nicul lui fiu Carucci
Sub acesta insa, triburile gotice au provocat a doua turburare
mare. Ei plecasera dela marea Baltic, se amestecasera cu diferite
popoare, se aliasera u altele (Carpi, trib dac) si dela 238 au lost
flagelul imperiului roman in rasarit. Plecau pe apa. ca Normanzll de
mat tarziu, din Rusia meridionala, tarau cu ei pe toti doritorli de
iaf si atacau mai ales orasele pontice. dar ocoleau Dada. De aceea
in Tyra, in Olbiai nu mai gasim monete dupa 235. pe cfind in Dada
se lulled monumente impratilor.
pela 250, o moneta poarta inscriptia ..Dacia felix". Ultima in-
sFriptie este. din 268 si s'a gasit la Mehadia. Duna aceasta data. Da-
cia a fost pierduta si nu stim cart barbari s'au asezat peste colonisti
,,Poate Marcomanii" (Mommsen) mai curnd decat Gotii.
.Pierderea Daclei cade intr'una din cele mai triste epoci din
!stone, in epoca anarhlel militare, cand fiecare legiane proclama im-
www.dacoromanica.ro
974-1. Flom, Morin RomAnilor el. 7-a-3 33
paral ye comatidantul el, pustia provincille, Pe dari ar Ii trebuit Sfi
le apere si transforma in cenuse orase infloritoare.
Imperial a fost salvat de cativa imparati din partile noastre.
numiti impdrati ilirici, cari insa au parasit Dacia. Unul din ei se
cherna Claudius (268-270) care la Naissus (Nis) a facut un mare
mace] de Goti, ucizand 50.000. Cei cari au scanat au fugit nu in
Dacia. unde ar Iii trebuit. daca locuinta kr ar fi fost la noi, ci in
Tracia, ca de acolo cu corabiile s fuga in Rusia sudica.
Emparatul Aurelian (270-274) a restabilit imperiul, a alungat pe
Germani din Italia, a supus Galia, care se declarase independent,
cum si Siria, condus de regina Zenobia.
Insa tocmal el retrase legiunile din Dacia, ca s le alba in ma-
rile sale rasboaie si nu se mai gandi sa recastige provincia din mai-
nile barbarilor. Ca sa nu se zica, insa, ca a lasat imperiul cu o pro-
vincie mai putin. a creiat o provincie noua intre cele doug Moesii,
cu locuitorti cart au voit s urrneze legiunile. Aceast provincie a
fost numita de insus imparatul Dacia Aureliana.
DACIA AUREL1ANA. Cuprindea un teritoriu mai mic
deck Oltenia, poate pentruca veniserd putini Daco-Ro-
meni si, mai ales, pentrucd era provincie numai pentru
nume, ca s se aminteasca Dacia Traiand. Ea se intindea
intre raurile Utus (Vid) si Cibrus. Avea orase Ratiaria si
mai ales Serdica (Sofia) atat de mare in urma, incat riva-
liza cii Constantinopole. Imparati, chiar, s'au ridicat din a-
ceste parti pe tronul din Roma si pe cel din Bizantiu. Tot
din Dacia aureliana gasim prin secolul IV cateva nume de
localitati, cari nu mai sunt lat;nesti ci romanice, inceput de
limba romaneasca: septecasas, lucufontana, tredecetilias...
Peninsula balcanied era romanizata si pinta de cetti.
In secolul V un ambasador trimis dela Constantinopole la
curtea lui Attila, scrie c tarile dintre Adriatica, Egeica si
Marea Neagrd intrebuintau limbo latin, atat in vorba Mi-
nted' cat si in afacerile publice. Aceasta multime de populatie
rornanica a fost asimilata la limba popoarelor, cari au avut
vieata de stat si n'au ramas deck Aromanii, cari cu toga'
vitregia vretnurilor si a stapanirilor si-au pastrat limba si
numele roman.
PERSISTENTA ELEMENTULUI ROMAN IN DACIA. BARBARII
La retragerea legiunilor s'au retras, desigur, in Dacia aureliana
multi din cei cart flu voiau sa ramae Vara aparare in puterea barba-
rilor, Cei bogati, functionarii, comerciantii au plecat chiar .inainte
de retragerea legiunilor, cum se citeaza cazul mamei unui imparat
de mai tarziu, care a fugit Dela 250. Ina marea multime a populatiet.
devenita acum daco-romana. a ramas pe painantul stramosesc.
Stiinta contemporana nu mai admite ca invaziile schimba caracterul
ethic al autohtonilor, cel mult le schimba limba. religia, ocupatiile,
dar nu le distruge flinta, nici nu le schimba caraeterele antropologice.
Nol Romanii prin Dad si Geti suntem Traci, ocupanti al acestor re-
giuni din jumatatea intaia a mileniului al doilea 1. C. Invaziunea ro-
mana ne-a dat limba. invaziunile de mai tarziu au fost cu efecte
aproape ante asupra noastra, afara de influenta Slavilor..Cronicarii
bizantini din evul mediu ne-au cunoscut ca colonie romana. cronicaril
unguri tot ash. istoricil moderni mari (Gibbon, Mornmsen) tot asa.
Numal din secolul XVIII. cativa istorici germanl au inceput sa sus-
tina c Romanii din nordul Dunrii s'au format in peninsula balca-
nica si de acolo au invadat la nord prin secolul XII si XIII. Cu
mult stiinta si cu o critica patrunzatoare a sustinut aceast teza
un profesor german, Robert Roesler (1871). Istorici mari (Mommsen.
Ranke) marele geograf al anticitatii !Quart au sustinut teza noastra,
precum an sustinut-o si invatatii nostri Xenopol, Hasdeu si Onciul.
TEORIA LUI ROESLER. Desi invatat i patrunzator. Roesler
n'a scris din iubire de adevdr, i cu urd contra Romanilor. Au vazut
in poporul roman, subjugat si aservit. un subiect bun sa-si arate ta-
lente de ironisti. ei. Domnii privilegiati, crestini numat cu numele-
Scopul lor era s arate ca Romanii au venit tarziu. dupl ce Unguril
intemeiasera statul ca trebuie sa se multumeasca cu situatia infe-
rioara in care se gasesc. Irma dreptui modern nit recunoaste privilegil
popoarelor minoritare pe teinelui c ele au infiintat statul, azi
dreptul este individual si fiindca esti om ai drepturi si datorii egale
ru membrii din orice clash, iar dreptul istoric de prim ocupant. bazat
de mnite ori pe forta, a fost inlocuit in zilele noastre cu dreptul re-
cunoscut fiecarui popor, ca sa-si determine singur statul la care
vrea sa apartind. Mat un stat e o majoritate, in care nu se poate
sh nu fie minoritati. Acestea au drept sa-si cultive cultura monde.
daca nu cred ca interesul lor este sa contribue la cultura maioritatii.
sa mareasca numarul talentelor, al oamenilor de actiune, in statul in
care istoria i-a asezat. Ash dar, chiar dac5 Romanii ar fi venit ca
venetici. situatinnea lor de majoritate le (la drept sa formeze ei statui
in tarile for. El insa nu stint venetici.
Roesler sustine Ca Romanii au fost in DAcia o clasa superficial.
ra no s'au amestecat cu populatia indigend, distrusa sau alungata.
far clasa superficiala a trecut Dunarea. ca sa gaseascd protectiune
contra barbarilor. Este nestiintific insa sa sustii distrugerea unei rase
(Dacii) este literatura romantica sustinerea ca invaziunile barbare
cu venit ca un potop cu valuri de oameni, cand ele au fost infiltrari
de oameni rau hraniti. putin numerosi. goniti din tara lor de vreun
cataclism natural. sau istoric. Dacii au fost romanizati complet ca
Galli, ca Spaniolii, ca foate popoarele ce intrau sub influenta civiliza-
toare a statuiui roman. Ei, ca Daco-romani n'au fugit din tara lor.
In alte tart no fugeau aid Romanii proaspeti asezati acolo Tacit ne
spune ca populatia Londrei, cand a vazut retragerea legiunilor, intr'o
rascoala groaznica bretona, plangea, se ielea. dar n'a plecat cu armata
si Londra nu era colonie si Britania fusese supusa numai de cativa
ant. Arnica lui Adrian 1-au intors dela gandul parasirii Daciei tocmai
cu aceasta situatie, in care ar fi lasat barbarilor pe Romani ne multi
cives romani barbaris traderentur", In Galia. in Britania. in toate
orovinciile, populatia a Camas, cand legiunile s'au retras.
Pentruce, atunci, nu-r,:.ai la parsirea Daciei se sustine ca odata
cu armata au plecat sl lode:aril? Pentruca istoricul lui Aurelian, Fla-
vius Vopiscus, scrie ca Imparatul. vazand c barbaril au depopulat
Iliria si Moesia si ne mai sperand sa poata 'Astra Dacia, a asezat
pe provtnciali in Mocsla. ILIA nu toatc relatarile istoricilor trebuie
luate pe Merl. mai ales cAnd stim cum se scria Istorla. cum se con-
sidera ca o arta in care masa avea rol important. Dna impratul a
luat ye provinciali, nu insemneaza ca a luat pe toti provincialki, chiar
and Vopiscus ar fi un istoric sehr besonnener" (cu minte) cum 11
numeste Roesler Mai gray ar fi cazul, and Vopiscus n'ar fi un
cunoscator al lui Aurelian, ci ar fi un nume fictiv. Mai multi invatati
germani sustin (1920) ca scriitorii istoriei auguste, intre cari Vopis-
cus, biograful lui Aurelian, sunt nume fictive si ca opera ar fi tar-
diva. de pe timpul lui Teodosiu cel Mare, opera unui anonim pagan.
care void sa glorifice pe imparatii pagani B.
Roesler, ridiculizand pe istoricii nostri mai vechi, cari ziceau
ca stramutarea poporului nu se putea executa repede, ci reclama timp
indelungat intreaba de ce erau s intarzie. ca sa-si vanza casele si
mosiile la Vandali, cari in loc de bani plateau cu sabia ? Conceptiunea
romantica a revolutiunilor, a catastrofelor. in care crescuse Roesler.
care predomina si in geologie. creiazd barbari teribili, potop, ye cand
ceilalti nu stiu deck sa fuga si sa se lase uoisi. Numai in cartea
lui losua, care se stie ca e poema, cuceritorii ucid pe toti locuitorii.
Barbarii, oricat de bestiali ar fi fost, isi faceau ei calcul, c mai bine
cleat sa omoare e sa aserveasca, sl aiba dela altii vite si grdunte.
Daco-Romanii erau apropiati de el prin ocupatiunile agricole si pas-
torale si au putut &Ai impreund, Adevdrat, admite si Roesler ca
resturi risipite de colonisti vor fi Camas, in acest caz. ins. nu mai
este cestiune de principlu. ci de apreciere. Si cine va fi ramas?
Cand vorbeste de fuga populatiunii romane din Moesia. la navalirea
Slavilor, Roesler accepta ceeace respingea in Dacia. ca a ramas
in orase acea parte saraca a poporului, care birueste toate schimbarile
in vieata statului. iar la tara pastoral, care este cel mai prooriu s
se afunde in regiuni nepatrunse si sa astepte trecerea furtunii".
Prin continuitatea elementului roman in Dacia se explica numele
latinesti de rauri. ca Olt (Alutas) Motru (Mutria). Cerna (Tsierna).
Mures. Cris. Timis._ a caror pastrare ar fi neexplicabila, in cazul
cand Daco-Romanii ar fi disparut de pe malul slang al Dunrii.
Argumentul cel mai puternic al scoalei lui Roesler este asema-
narea mare dintre dialectal daco-roman si cel macedo-roman, ceeace
presupune un traiu indelungat impreund. Apoi asemanari cu limba
Albanezilor. ca asezarea articolului la sfarsitul cuvantului. imprumu-
tul unor cuvinte, insa aceste asemanari ca $i cele cu Bulgarii. cu Grecii
se explica prin asemanarea de rasa si Prin relatiunile, cari n'au in-
cetat niciodata intre locuitorii din Nordul cu cei din Sudul Dunarii.
Erau relatil intre rasele preistorice si sa nu fi existat intre popoarele
medievale vecine?
Argumentul cel mal puternic al continuitatii este completa co-
respundere a domeniului limbii romanesti de azi cu granitele imperiu-
lui si ale provinciel Dacia" (Kiepert).
CRESTINISMUL LA DUNARE SI IN DACIA. GOTII. HURD.
CRESTINISMUL IN MOESIA. In Moesia, biserica cre-
stin era bine organizat dela Constantin cel Mare. Ser-
viciul religios se svArsea in latineste, incAt unii eniscooi nu
stiau greceste si comunicau cu Constantinopole in latine-
1) A. Filippide: Origintle.
ste. Se aflau episcopi in Naissus, Viminacium, Ratiaria, Du
rostor, poate in Sistov, mai tarziu in Nicopole, in Vidin. Se
citeazA martirii Sava si Nichita, cari au suferit moartea deia
Vizigotii pagani, chiar pe pamantul nostru. Gotii, Bind ari-
eni, au raspndit acea erezie cu atat succes, incat un scrii-
tor mare bisericesc recomanda ca in Dacia ripensis si in
Moesia ar trebui restabilita ortodocsia.
CRESTINISMUL ROMAN. Intre Romani crestinismul
a inceput s se raspandeasca in secolul IV-a si V-a. Unii
istorici sustin, c chiar unii colonisti trebuie s fi venit cu
religia crestina. caci crestinismul avea aderenti prin tarile
de unde veniau ei, Asia, Dalmatia, Galia. Pima acum nu s'a
grisit insa nici o inscriptie cu semnul crestin 1) (crucea, pes-
tele nume misterios al lui Iisus, pastorul cel bun) iar cuvan-
tut lui Tertulian c crestinismul ar fi patruns la Daci se con-
sidera ca o exagerare retorica. Cu Constantin a inceput sa
ne vie crestinismul din Mocsia si din cealalta. Dacie, in limba
DtMa. Aceasta, caci cuvintele cele mai importante crestinc
le avem latine: sant (in compuse: Santamaria, Sanziene (SI.
loan) Samedru (S. Dumitru) Sntoader, cruce, Dumnezeu,
pagan... tampl, paste manecatoare... Cuvantul biserica vine
dela basilica romana, judecatorie, al carei model de arhitec-
tura. 1-a imitat biserica. Dar crestinilor nu li s'a permis
ridice biserici decat dela Constantin. Cuvantul Duminica
este mai nou, desi din aceias temrt cu Dumnezeu, cacj a
pastrat sunetul i si in adevar sArhatoarea Duminicii s'a in-
trodus in crestinism in secolul V si VI. Ca apostol al Ro-
manilor trebuie recunoscut Nicetas pe la 400, despre care
un ultim poet al imperiului a scris versuri frumoase si spune
ca a predicat la Daci, Goti si Sciti.
VANDALII $1 GOTII. In apusul Daciei se pare ca s'au
asezat Vandalii, iar in r5sarit (Ilotii. Toti barbarii ocoleau
muntii si preferau campiile, caci ei se ocupau cu agricul-
tura. Despre orase, ziceau ca sunt colivii in cari oamenii, ca
si pasarile, isi pierd libertatea. Intre barbari erau si triburi
trace, cari s'au contopit mai usor cu Daco-Romanii, cum
s'au contopit Carpii in Moesia. Acestia venisera cu Gotii
51 pretindeau dela imperiu s le dea si lor ajutoare banesti
ca Gotilor caci nu sunt mai slabi deck Gotii", incat tri-
burile germanice nu erau mai potop decat triburile de alt
neam. Dintre Goti, Ostrogotii se intindeau departe in Ru-
sia ,suclick la vreo 60 de ani dupa parasirea Daciei se
1) In muzeul din Alba Julia sc af1 InsA u inscriptiunc cu numele: Chreslus.
37
www.dacoromanica.ro
scrie despre o lupta intre Goti si Vandali, cari locuiau pe
la rAurile Crisius, Gilpil (Jiu). Vandalii invinsi, au fost alun-
gati in Panonia, iar Gotii au ramas stapni ai Daciei, fede-
rati ai imperiului. Situatia de federati le asigura lefi de ser-
viciu din partea imperiului, dar Ii si obliga s apere regiunea
si s ajute imperiul in lupld. Stdpnirea Gotilor pesfe Dacia
era nominald, cad in 375, dud au navalit liunii, lupta cca
mare cu ei s'a dat in Rusia si carnpiile noastre an vilzut nu-
mai fuga desperata a Vizigotilor.
pert!. ---.47!,,,,,-, 7,, --,-..- --. _ -372 7- e
r .
...,._
.
_V
: 7, ','....4 '
7
I
e.
rt. rAPii*
.
10f1
= - '
.
.. .
,.. .t .
,-..,..1._'".7% .
ki f
I ,fliti r
. . --2,,---,-, -:.,,,,
.,At a; ;
? ........
11"111 "PT -*
" . 5, ,
6
-'' " .....r.* 1

.
. 0`2.
-4 ,I-" '. 7::

.1
- ,33;',, Pre.1"4
:''' -, Ge".2" ..
fr.3,17g, tyz4.- '-' .". .,... )!,-:.., . =..--.1 '2"' cAlv.
Clwa cu pui, Tava cea mare a fost t5iala de cel cc au

incercal s'a o vandS in bucati.
Nominal era si pentruca triburile barbare n'aveau organizatie

de stat si nurnArul sufletelor unui trib era mic Ostrogotii, tribul cel
mai numeros. numArau 200.000 de suflete. Vandalii 80.000 si Inca or
fi exagerate numerele. Deci 20-40.000 de barbatl, condusi de diferiti
capi. se declara stapani pe o regiune de peste un milion de chilometrl
P5trati, au certe in toate pantie, !a Marea Bahia la Marea NeagrA. in
Peninsula Balcanica Probabil ca ei st5p5neau prin frica primei nav5Iiri.
cand distrusesera orasele si palatele, mai pe urma se multumiau cu
diime. ca toate popoarele pradalnice. Romanii veneau putin in atingere
cu ei, ad5postiti de pAduri nep5trunse, de ape sl de munti. flindca se
credea ca nu avem cuvinte gotice in limba, Roesler sustinea ca aceast5
Host dovedeste c Romanii n'au fost in Dacia, pe timpul cfind ea
era stapanita de Ooti. Insa. daca Daco-Romanil ar fl fost in Balcani,
ar ft trebuj s pAstreze cuvinte gotice, cad si Vizigotii si Ostrogotil
au locuit in peninsula, au Isa colonil si acestha au lsai cuvinte, earl
se gasesc azi in limba hulgara. In realitate, se pare ca noi aveni
cuvinte gotice, dar dela al treilea trib gotic, dela Gepizi. cart nu s'au
stabilit in Balcani, ci numai in apusul Daciei, oe locurile Vandalilor.
Pe and Vizigotii fugeau de frica Hunilor, se crede cA
ar fi ascuns tezaurul de aur, gsit (1837) in muntele Istrita
la Petroasa (Buz 'au) si cunoscut cu nuniele de Closca cu
out. Tezaurul se compune din 12 bucdti (17 kgr.) o tavA, un
colan, mai multe vase, cu 0 inscriptie, care se crede gotic,
dar a cdrei citire nu e sigurg. Ca si tezaurele gAsite in Tran-
silvania (Sim lett, Crasna. Apahida) ele erau daruri fkute
capilor barbari de cAtre Romani (sec. IV si V).
HUNII. Erau de ras uralo-altaic, au infricosat ru
De Greci si pe Romani, mai putin pe Germani, de cari au
fost influentati; capi de ai lor, chiar teribilul Attila poartd
nume gotice. Attila a si fost primit intre eroii legendari ai
Germanilor. Salasul lor era in Panonia, unde au stat relativ
in pace cu imperiul, care le pltea tribut. Ca si Turcii de
mai tarziu, ei cereau dela supusi dijme in vite si produs,'
ale pgmntului, cdci in deosebire de Germani nici n'arau,
nici coarnele plugului n'atingeau". Ei duceau vieat de ca-
valeri, ocupAndu-se numai cu vnkoarea si cu fasboiul.
Respectau civilizatia roman, intrau in serviciul imperiului
si ajungeau la situatiuni importante, incdt intre Romani
se iviau nemultumti, cari protestau cA irnpratii se incon-
joar de barbari si-i preferd Romanilor. Stilicho. Vandal, a
salvat Roma cu ajutorul Hunilor, Aetias, cel din urm ge-
neral roman, nAscut la Silistra, a fost ostatic mult timp la
Huni si cu ei impreund a repurtat victorii contra Gotilor si
contra altor barbari.
Numai de De la 491, Attila s'a inteles cu Germanii si a adus
zile grele imperiului. A jefuit Odle din sudul Dui-lard. a distrus
Naissus 9 si alte orase in nutrial. de 70, Furia biciului lui Dumnezeu"
a fost potolit cu importante concesiuni: i se cedau regiuni, dar. fapt
important, si locuri de comert 'Mire Huni si Romani. Ambasadorul din
Constantinopole descrie capitala lui Attila ca un sat mare Attila era
foarte respectat de ai sal, sta cu dansii, tinand De genuchi cooiii
mai mici. Pentru femeile sale pusese pe un architect roman sa-i con-
strueasca bai de Diatr. La curtea lui se vorbia limba hunica si o
kiting populara. Aceste date nu ne arata pe fluni ca pe niste fiare: cum
au trait sub ei Slavii. Germanii, Finii, au Dutut trai si Romani!.
Roesler intreaba batiocoritor, ca .,pe and Gotii rasboinici fugeau plini
de groaza, inaintea fiilor pustiei, cavaleri iuti ca vantul. numai
Dopulatia romana dezarmata i-a asteDtat. cum astenthu in CaDitoliu
sosirea Galilor. acei batrani satui de vieata?" Raspunsul e simplu: i-a
asteptat nu ca senatorii romani De Gall. ci ca pastorii si plugarii ro-
mani tog .Turct, '
1) Dar a crulai ,partca saracA a poporului%

COM!, AVARII ql SLAW.
OEPIZII. Duna moartea lui Attila (453) lutnea gotich
s'a ridicat contra Hunilor, dintre cari unii au fugit in Rusia,
altii s'au asezat in Dobrogea si chiar in Dacia aureliana, iar
locul lor in Panonia si in Dacia traiand 1-au luat Gepizii, al
treilea trib gotic. Ca toate triburile germanice (Fraud,
Ostrogoti ) nici Gepizii n'ascultau de un singur rege. Ei
erau impartiti intre mai multi populi" cari se sfdeau, je-
fuiau prin imperiu, desi erau federatii lui si tineau Dacia ca
federati. Unii imprati nu uitau drepturile imperiului asupra
Daciei. Justinian, cand a inthrit cettile de pe malul drept
al Dun Arii, a intdrit si Turris (T. Magurele) pe malul stang.
Gepizii au tinut o sutd de ani, p5nA au fost distrusi cu
totul de Longobarzi aliati cu Avarii (567) cari s'au asezat
in Panonia, pe and Longobarzii s'au dus in Italia nordica
(568). Cu disparitia statului gepid, n'au disprut toti Gepi-
zii, resturi din ei au putut trai intre Romani p5na ce au dis-
pdrut cu incetul, lsand in limba noastr unele cuvinte. a
can:3r origine nu se cunostea ca: grind, butura, Gilpil...').
AVARII. Frati cu Hunii, Avarii duceau vieata ca si a-
ceia, trAind din munca popoarelor supuse si din jafuri in
tarile vecine. Analele bizantine sunt pline de descrierea cru-
zimilor lor, iar un han, Bajanus, este celebru.
In anul 587 doi generali bizantini ocupasera un loc tare
in spatele Avarilor, cari se apropiau de Constantinopole, si
erau si-i prinda, dacd nu s'ar fi intamplat urmatorul fapt
neasteptat. Pe dud armata bizantina inainta. de pe cat5-
rul unui soldat alunecase sarcina si se tdra pe pAmAnt, fara
ca stapanul s observe. Alt soldat din urrna' i-a strigat in
limba locului: TORNA TORNA FRATRE". Soldatul cu sar-
cina n'auzea, dar ceilalti soldati, crez5nd cd le striga sa
fugg, au repetat si ei strigatul si au luat fuga. Acestea sunt
primele cuvinte. cari ne arata inceputul limbii noastre si
) Un Invatat roman, Constantin Diculescu, austine inteo scrie de lucrari ca Ge-
pizii au trait ',Ana In secolul IX-a, cAnd au disparut In poporul nostru. Ei ar Ii mai
irnportanti pentru noi decAt Fraucii pentru Francezi i cleat Longobarzii pentru Ita-
lieni. D. D.. gaseste de origine gepicla a multime de cuvinte comune i propriit burtA,
butura, burduf. strugur, tureac, harnic, bulz, pisc, mkgurA, Aldea, Badea, flanea,
Gelu, Barlad, Ban-Saraba, Olt, Lotru... Din aceste cercetari ramAn rezultate sigure de
influenia gotica asupra RomAnilor, incAt afirmarea lui Roesler nu se mai poate sus-
tine. Concluziunile autorului asupra importantei Gepizilor sunt insa desigur exage-
rate, caci influenta culturala a Francilor, a Longobarzilor, ca si a Visigotiter In Spa-
nia, este importantA nu prin originea germanica a cuceritorilor, ci prin faptul ca ei
au devenit instrumente ale culturii romane in stat i In biserica, in timp ce, Gepizii
nu aveau nici stat nici biserica. Ca popor ne-au lAaat cuvinte, fie si cateva sute
si Wt.
www.dacoromanica.ro
40
cari ne dovedesc ca in sud era o populatie romanica, care
da soldati in armata bizantina.
Vieata sub Avari n'a putut fi mai rea deck sub Huni. and se
zicea c'd multi supusi ai imperiulul preferau s'a fug la barbari, ca
sg scape de impozite si s fie apkati .,aci la barbari nu e permis ca
cei mari sa" asupreasc pe cei mid fgr pedeapsV.
Alt fapt insemnat in istoria Avarilor este stilmutarea de
oopulatie romanica" s'avArsita de el, din sudul in nordul Dunkii.
Aceast5 striirnutare se oovesteste in vieata sfntului Dimitrie din Te-
salonic Elementul roman din nord s'a mkit cu robii adusi de Avari,
a devenit un popor inunerOs crestin. Tot din sud a mai venit populatie
romanicil la nord, cnd au n'avAlit Slavii in Peninsula Balcanicg.
SLAVII. Slavii n'au fost cunoscuti de popoarele cla-
sice. Gotii i-au numit Venzi (weidende) nomazi, pastori si-i
despretuiau caci nu aveau rege, n'aveau clasa de nobili, nu
simteau nevoia confortului si erau fara calitati militare. Po-
poarele slavice nu se deosibesc mult intre ele si s'au intins
pan la Elba spre apus, nand in Pelopones la sud.
CARACTERELE CIVILIZATIUNII LOR PRIMI-
TIVE. Ocupatia lor principala era pastoria (oi, vaci, nu cai)
si agricultura. Parnantul de lucru era proprietatea comunei,
care-I imprtea pe farnilii, dupa trebuinta. Aceasta proprie-
tate in comuu s'a pastrat pana azi la Sarbi (zadruga) si la
Muscali (mir). Locuiau in case de learn constmite in pa-
dud, sau in locuri smarcoase. Familiile cu origine comun
erau conduse de un batran (staroste), ca gintea romana.
Femeile erau deopotriv cu barbatii in familie si la im-
partirea parnantului de munea. Mai multe comune formau
un trib ( jupa). Ridicau intariri (gorod-grddiste) la intal-
nirea a doua vai, sau la confluenta apelor.
Erau pedestrasi, n'aveau alte haine decat pantaloni, iar
ca arme sageti otravite. In religie isi reprezentau natura
plina de spirite, intre cari Svarog era personificarea ceru-
lui si a aerului. Zeul trsnetului se nurnia Perunu, al vantu-
rilor Stribog. Numele generic de zeu era bog (romaneste
bogdaproste). Credeau inteo vieata viitoare. Vaduvele erau
arse cu cadavrul barbatului mort.
Slavii asezati la nol se chemau Sloveni, Romnii ii nu-
miau $chei.
Scriitorii slavi, incepand cu cronicarul Nestor (sec.
X1-a) au pretins Ca patria Slavilor a fost la Dunare si ca
Romanii au venit peste ei: Vlahii au navalit peste Slavli
dela Dunare, s'au asezat intre ei si i-au asuprit". Dacii ar
fi fog S1av, Tsierna ar fi slavicul Cerna, Traian este atat
41
www.dacoromanica.ro
de popular Ia.ei pentruca se leaga cu trecutul lor. Stim insa
ca Dacii erau Traci, iar istoricii contemporani admit, ca
abia in secolul VII-a au venit Slavii in imperiu, desi impa-
ratii chia mai inainte, aduceau colonii si le asezau in pro-
vinciile imperiului.
Lipsa de organizare a Slavilor a facut pe scriitori sa-i
creaza Manzi, iubitori de rnunca, oameni cari nu veneau
cu rsboiu ci se strecurau in urma altor barbari, ocupand
locurile libere si facandu-le roditoare cu brazda plugului.
Cronicile bizantine sunt Ins pline de lafurile lor. Sub Jus-
tinian in fiecare an nvaleau pana in Grecia si la fiecare
nvala trebuie sa fi lost macelariti sau robiti peste 200.000
de supusi romani".
Justinian le-a recunoscut stpanirea peste campiile
Munteniei si le-a fixat cetatea Turris, ca loc de comerciu
cu imperiul. Multi din ei s'au urcat pe cursul raurilor si au
venit in contact cu Romanii, altii au trecut Dunarea, mai
ales dupa ce Bulgarii au infiintat statul lor, cu concursul
Slavilor din Peninsula.
Slavii dela noi au disparut cu totul in massa roma-
neasca, ne-au lasat insa numeroase numiri de munti, de
ape, de localitti, pe unde trdisera impreuna cu Romanii.
Ne-au lasat multe cuvinte din lucrarea pamantului, din unel-
tele agriculturii, din toate ramurile vietii, chiar din vieata
intima a sufletului (inbire, mila, drag, nadeidie, durna, man-
gaiere, si1, soapt4). Popoarele romanice din apus s'au
format din amestec cu Gerrnanii, Romanii s'au format prin
amestec cu Slavii, Asimilarea Slavilor a fast Incercarea cca
mai tare puterii elementului roman in Dacia. In apus
populatia romanica, avea institutii romane, b'serica of i-
cial. Daco-Romanii au biruit fr stat, fIr biserica orga-
nizat, de si Slavii ii inconjurau din toate partile, condusi
de un trib hunic, sub care infiintasera un imperiu. rival en
cel din Constantinopole.
PENINSULA INAINTE DE VENIREA SLAVILOR
Pana la venirea Slavilor Romanii din Panonia, din Dacia
si din peninsula erau ca o apa intins, semanata cu insule
de barbari, putin numerosi, dupd comparatia unui istoric
(Julius Jung) cam 6 din 400, fata de populatia romanica.
Cetati, cal, numar considerabil de imparati si de generali
arata puterea elementului roman din aceste parti. Salonne
(Dalmatia) a fost pe punctul de a deveni capitala orientului,
in locul Constantinopolei. Spalato. poarta numele dela pa-
latul lui Diocletian pc ruinele caruia se Malta. ComunIcatiile
mtre cele dourt tiirmuri ale DunArii Watt fost impiedicate
nici de Goti, nici de Huni, nici de Gepizi.
La inceputul sec. VII insd, Slavii au umplut earn-
pule noastre si parte au trecut in Moesia, altii (Sdrbii) prin
Panonia au pdtruns in Iliria, pdnd la Adriatica. Populatia
romanicA, refugiatti in locuri greu de pAtruns, Meet, incet
se asimileaz cu ngvlitorii, intrdnd ca element principal la
alcdtuirea nationalitatii celei noi. Cei cari au rdmas consti-
tuesc elementul daco-roman si macedo-roman, cari desi
despiirtiti din secolul VII tot veneau in atingere, cdci Du-
ndrea unea popoarele depe malurile ei.
Nici Bizantinii nu uitau drepturile lor traditionale asupra
Daciei si din cdnd in cdnd veneau pe la noi sd se batd cu
Slavii. La sfdrsitul sec. VI armate bizantine au surnrins
ciipetenii slavone, au luat robi, au suferit de sete pe Bdea-
gan pand au ajuns la lalornita (ialov-steril).
INCEPUTUL FORMARII POPORULUI ROMAN. In
lupta dintre elementul romfinesc si cel slay a biruit cel din-
tibu, pentruc5 era mai numeros si reprezenta rassa anion-
tonil
Fondul nostru sufletesc este latin. In denumirea fru-
pului (cuvnt slay) mai toate ptirtile stint denumite cu
cuvinte latinesti (cap, par, frunte, ochiu, ureche, fatU, nas.
guru, piept, umur. brat, mlinii, deget, unghie...) pe cand
cuvinte slave (gt, obraz...) stint mult mai putine. Mai
toate actiunile si emotiunile sufletului (latin ca si inimk)
sunt de origine latinti. Mai intdiu actiunile sensibile: simsl,
auzi, vedea, gusta, apoi actiunile intelectuale: cunoaste, pri-
cepe, intelege, judeca, tinea minte, a adeveri, a minti, ft
vol... in fine emotiuni ca dor, durere, tristete...,Cuvintele
slave sunt mai rari in actiunile sensibile (a pipai, a privi)
si mai rari in cele intelectuale (izvodi, nuscoci). On;u1 care
stie sd se descurce e destept (I.), cel care nu se pricepe se
numeste prost (s1.).
La locuinta casa, peretii. fereastra. cbriorii, tinda, focul (ca-
mera cu vatra)... Piistreaz5 si piirti slave (corlat, lavit, grinda) iar
rand curie a famas gard (sl). In gra'ding zarzavaturile ceapl varzli.
usturoiu. Ibtuci, mArar sunt latinesti.
Dintre arbori cele mai multe numiri sunt latinesti, cer, ultn. fag-
artar. iugastru, frasin, apoi dintre arborii fructiferi: mrtr. pAr. cires,
prun. porumbar, nuc. corn... pe cnd visinul e slay.
Numele plantelor de cultura ne vine dela Romani: gran, orz.
secar, meiu (pan'a la introducerea porumbului meiul form hrana
principala in tkile noastre si in toat regiunea pontica) linte. bob.
Mandri sunt latinesti painea, fiertnra. Da Para e sl. si terciu un-
guresc.
43
www.dacoromanica.ro
Nume de animale avent: bou, vaca, vitel, cal, faith', oaie. berbec.
miel, caprd, ied, pore, scroafa, manz, manzat. caine, catea, catel,
gala puiu, far dela Slavi avem magar, cocos. rata. gasca. Anima le
salbatice avem: lup, urs, vulpe, iepure, yultur, pe cand uliu. dilior
sant slave, cioara albanez.
Agricultura. In activitatea agricola, actiunile se denumesc lati-
neste: a ara. semana, secera. aduna, strange. treera oe cand multe
nume de instrumente sunt slave: plug (la Aromani aratru) rarita,
grapa, otic, coasa, tarnacop, nu insa secere, car, lug_
Din studiul limbii se vede ca Romanii n'au dus vieata exclusiv
pastoreasca, cunt cred multi invatati, cad n'ar fi pastrat atatea nume
legate cu agricultura. Erau populatie fixd, altfel n'ar 'Astra atatea
cuvinte pentru casa si partile ei. Se ocupau cu agricultura 1) cultivau
cereale si legume, locuiau in sate. Cuvantul sat e latinesc, iar docu-
menteie unguresti vechi vorbesc de villae olahales". Nu s'au stins
intre Romani functiunile sociale mai inalte. Nu s'a uitat negotul, cad
s'a pastrat cuvantul, cum s'a pastrat si cel de capete si de dobanda.
Chiar scrisul nu se va fi pierdut, caci avem vorbele scriptura. carte,
in sens de scrisoare,
Pistoria. Adevarat c 'Ana in sec. XIX ocupatiunea
principala a Romani lor a fost cresterea vitelor. Inspiratiu-
nile cele mai frumoase ale poeziei noastre populare sunt din
vieata pastorala, numele animalelor domestice, actiunile de
preatirea laptelui sunt mai toate din limba latina; lapte,
chiag, cas, zer, colastra, stragheat, a paste, a mulge, stre-
cu ra.
La zi fixa a anului (Manecdtoarea) plecau la iarbd cu
oile si stau luni intregi (de obiceiu pana la Samedru) des-
partiti de familii. Campii le Munteniet le pareau prea mici,
de aceea se aventurau in toate Odle vecine, pe unde au
ramas amintiri de trecerea lor si au lasat cuvintele lor de
vieata pastorald in limbile popoarelor streine.
Satul era format din descendentii aceluias mos, cari-i
dau numele: Bucuresti, urmasii, lui Bucur, Stefnesti al
lui Stefan, Ionesti... Alte ori se numiau dupa locul de ori-
gine: Balteni cei dela balt, Valeni, Tufeni... Unele au ramas
dela Sloveni, in urma stingerii acestora, de aceea avem
nume slave: Balgrad, Grdiste, Brasov, Doftana, Tecuci.
Statile...
Cuvantul cetate ne-a ramas numai cu intelesul de In-
Carire, corespunzator slavicului grad, ceeace arata Ca servia
numai ca loc de refugiu in timpuri grele.
CNEZI SI VOEVOZI. Inainte de venirea Slavilor. Ro-
L) 1 cu albin5rhul (a1bin5, stup sunt latine). De altfel,limba noastr5 e Winn nu
numai dup5 cuvinte, ci dup5 tesatura ei... dup5 particule, cu mult mai insemnate
deck celelalte cuvinte, dup5 flexiuni, dupi verbele ajut5toare, dup5 cuvintele cele
mai esenliale i dupi multe caractere mai latinesti dead in mice iimb5 neolatinti.
. 44 www.dacoromanica.ro
mdnii aveau capi de sa numiti juzi, fudeci, cari din sec.
IX au luat numele slay cneaz, cnezi. Institutia e origifial
romneascd, neavdnd nimic slay decdt numele, iar functiu-
nea esentiald a cnezilor era sd judece, de aceea jude, judec.
aldturi de cnez, chinez, cneaz.
Cnezii dependenti de regii unguri strdngeau pentru
rege clarile: 1150 din oi, darea de porci, din stuDi si erau
datori sa contribue la apdrarea tarii.
Unii judeti judecau pe valea unui rdu si numele de
judet a insemnat tinut: (Judetul Gorj, Dolj) altii au scd2.i.lt
pnd a insemna Oran cu mosie proprie.
Pe !dna juzi Romdnii trebuie s fi avut conducdtori
de rsboiu, duci, numiti mai tdrziu voevozi (conducatori de
ostasi, tot cuvant slay). Capi ai confederatiunilor de cneji.
ei aDdrau interesele acestora fatd de suveranii unguri, aveau
atributiuni militare si judiciare. Voevodatul era institutiune
original romdneascd, de aceea regii unguri au ldsat voevozi
numai in tall romnesti, in Ardeal, in Maramures. Odatd
cu cdderea cnejilor, au cazut si voevozii, afard de guver-
natorul Ardealului si de domnitorii nostri.
BULGARII. UNGURIL
GRECIZAREA IMPERIULUI ROMAN DE RASA-

RIT. Influenta greacd rdmsese puternicd, mai ales in ce-
ratile depe tdrmul mrii. Limba greacd se vorbia si Drin
Dobrogea noastrd. Imperiul de rdsdrit a pstrat caracterul
roman, numai pAnd in secolul al VII-lea, decdnd se greci-
zeazd. Imparatul Mauriciu, care a fost cel dintdiu Grec,
care s'a urcat pe tronul imperial, da in limba greacd legile,
ordonantele si toate actele publice. Populatia Constantino-
pclei protesta in greceste contra ministrilor lui Justinian.
Sub Heraclius poartd inscriptii grecesti medaliile .i moue-
tele de aramd. Gradele militare sunt cu nume grecesti, im-
pdratul se intituleaza Imperator si Basileus (= mare rege).
Aceast grecizare corespunde cu pdtrunderea in penin-
surd a Bulgarilor.
BULGARII. Odatd cu Slavii, rdscoliti tot de Avari, au
venit si Bulgarii, popor finic, sub un han Curt. Locuiau De
Volga, numit dura ei (Bolgar =popor (ger)dupd apd. Curt
a l'asat cinci fii, cari au impdrtit horda si au plecat in diferite
pArti (unul in Italia) afard de Isperich al cincilea, care cu
ceata lui s'a asezat in sudul Basarabiei (Bugeac). Bizantinii
au incercat o expeditie contra lui pe la zurile Dundrii, iar
45
www.dacoromanica.ro
el vazand ca Bizantinii sunt slabl, a tread (679) in Dobrogea
si in putin timp a SUM sapte neamuri slavice.
Se discuta, daca Bulgarii sunt descendentii acelei lioarcle si au
imprumutat dela Slavi limba, sau daca sunt Slavi cari nu au primit
dela hoarda decat numele. Mai probabila e aceast tezd, Bulgarii, ca
Varegii in Rusia. au servit numai la urzirea statului. Apoi nu trebue
sa uttatn ca trunchiul noPulatiunii e format de rassa traca. ce n'a
Putut disparea. Dar iarasi nu trebuie uitat caracterul violent al po-
porului, care arata c i elementul vechilor Bulgari nu e neglilabil.
Pang aproape de crestinare, Bulgarii sacrificau caini,
practicau poligamia, iar dup crestinare stau in biserica des-
mist, cu aciula in cap.
Numele barbare Batbai, Cotrag, Telec, Batch, 0 i:or-
tag au inspirat groaza Bizantinilor. Au fost cruzi si cu
Slavii, indt dintre acestia 200.000 au fugit in Asia si s'au
asezat acolo cu wvla imparatuhi. Krum a prins pe un im-
parat si a facut din capul lui pahar de onoare la ospete.
CRESTINAREA BULGARILOR. In a doua jumatate a
sec. IX incepe lumea slavd s'd fie atenta la invtaturile cre-
stine. Rostislav din Moravia cere misionari (862) dela Con-
stantinopole. Imparatul a icsarcinat pe doi frati, Metodiu si
Ciril, cu crestinarea lor. Cei doi frati au tradus cateva carti
din biblie in limba poporului si au combinat si un alfabet
potrivit cu sunetele lirnbii lor.
La Bulgari era un rege Boris, care intelese c nici
Bulgarii nu mai pot rarnane pagani, and toti vecinii lor
erau crestini. De altfel, crestinismul se pastrase la populatia
romanicd, la Romani si se rdspandea prin prizonierii luati.
In urma unui rasboiu cu Mihail, un imatrat bizantin. el se
boteza, Ina numele Mihail si boteza pe boierii ssai. Pc un fiu
al sau Simeon il trimese la Constantinopole sit invete limba
greaca din copilarie.
Alfabetul alcatuit de Ciril a fost modificat de Clemens,
episcop in Macedonia, si sub nurne de alfabet cirilic s'a in-
trebuintat si de Romani Dana pela 1860.
Limba in care a tradus Ciril cartile retgioase a devenit. lirnb
in stat si in biserica. Ea se numeste vechia bulgara. de unit istorici.
vechid sloven de altii, era limba asa cunt se vorbia tn Panonta s!
in Bulgaria. Pana azi se citeste in biserica Slavilor ortodocsi. desi
poporul n'o mai intelege.
TARUL SIMEON (893-927). Simeon este figura cea
mai insernnata din istoria Bulgarilor. A Mout rasbnale, dar
mai ales a imbogatit literatura religioasa, in care Bulgaru
au servit de model popoarelor slave ortodocse
Ungurii, fiind chemati de cdtre Bizantini contra lui Si-
meon, el ii atacd in Bugeac, tocmai and Ungurii erau
la prada in alte parti, lua robl si pustil tara, incat Ungurii
au plecat din Buceag in Panonia.
Puterea lui Simeon se intindea mai peste toata Peninsula Balca-
nica (Nis, Belgrad, Adrianopole, erau bulgaresti) panI aproape de Con-
stantinopole. pe care I-a asediat de mai multe ori. Unii istorici cred
a a sdipanit si peste t5rile noastre si ca de aceea am prima in biserica
limba bulgreasca. Insa n'avem probe sigure de stdpanire bulgareasca
la noi Simeon. care in copilarie fusese supranumit semi-grecul, fiinda
studiase clasicii greci, care avea ochii tintiti la bisericile sI la palatele
poleite cu aur din Constantinopole, in mandria lui nu se puteh gandi
la pdurile si la smarcurile din tam noastra.
Cat pentru primirea limbii bulgare in biserici, ea se poate
explica prin legatura dintre cetatile depe dreapta Dunarii si dintre
noi. Romanii au continuat s5 stea in legatura cu ele si dupa cresti-
narea Slovcnilor. c5ci multi Sloveni locuiau la noi.
Predecesorii lui Simeon se intitulasera cnez (dela Kiinig) Simeon
ca s5 se potriveasca imparatului. se intitula tar (Caesar), iar pe capul
bisericii ii ridica la rangul de patriarh El purta !mine c5 margaritare,
salb5 de monete la gat, sabie de aur la coaps, iar impreiur boerii
cu sabii, cu salbi. cu bratari.
CADEREA PRIMULUI IMPERIU BULGAR. Copie-
rea naivd a luxului din Constantinopole aduse caderea im-
periului. Printii cautau s se insoteasca cu principese bizan-
tine, cari adusera certele pentru tron din Constantinopole.
Frate se ridica contra fratelui sau, unchiu contra nepotului,
boeri contra tarului, izbntesc sa intemeeze tot imperii in
Macedonia si in Albania.
Luxul boerilor si ratacirile religloase au contribuit nu mai putin.
Un 1:10Pg leremia Bogomil (mila D-Iui) raspandea doctrina dualista.
respingea misterele, nu voia sa se roage in biseric5, se ridica in contra
autoritatilor. Pana azi a Camas o intreaga literatur populara din
acea miscare: Visit! Maicii Domnului. Epistolia, Calatoria in Iad a.
Maicii D-Iui
Biserica nu mai era respectat5, tarul nu mai era ascultat, si pu-
terea Bulgarilor era atacata din nord de Rusi, din sud de Bizantini.
ATACUL RUSILOR. Rusii, fiind chemati de Bizantini
contra Bulgarilor, cuptind Durostorul, sub Sviatoslav, alte
cetati si se retrag, dar a doua oara cuprinsera Preslav
(aproabe de $umla) capitala Bulgariei, inaintara pdnd la
Filtpopole, decisi sa se aseze in Balcani. Imparatul loan
Zemisces, vazu pericolul, venl contra Rusilor, inchise in
Durostor pe Sviatoslav, care fu obligat sa se intoarca in
Rusia, iar Bulgaria pana la Dunare fu supusa imperiului
(971).
In Macedonia infiintasp un imperiu boerul Samuel cu
4.7
www.dacoromanica.ro
fill si, cu capItala cfind la Sofia, cand la Prespa, cnd la
Ohrida. Sprijinitorii lui erau bogomili fanatici, dar si ini-
micul lor era Vast le al II-lea, nu mai putin fanatic, care dupil
40 de ani de lupte a desfiintat statul bulgar.
La inceput Samuel invinsese, dar apoi infrangerile ur-
mau una dupa alta. Tradat de propria sa fata, Samuel
pierdu Vidinul, se mai apara in Sofia, cand o armata de
15.000 de Bulgari fu prinsa. Vasile puse sd scoata ochii
prinsilor, pelasand decat unul la sutd cu un ochiu, si-i tri-
mise tarului. Acesta murl de durere, iar peste patru ani
(1018) Constantinopole comanda in intreaga peninsula. Va-
sile lug numele Bulgarocton, ucizator de Bulgari.
BISERICA DIN OHRIDA. Impratul lasa independenta
bisericii bulgare. In 1020 fixa la 30 numarul episcopatelor
bulgare supuse Ohridei, pe care o scobori din rangul de pa-
triarhie la cel de arhiepiscopie. Intre episcopate era vechiul
Vidin, de care Romanii continuau s tina. Episcopatul Si-
listrei fusese supus mai dinainte patriarhiei din Constan-
tinopole. De aceea Romanii munteni se arata legati de 0-
hrida, din cauza dependentii Vidinului, cei din Moldova ne
apar legati de Constantinopole, caci, prin Silistra, prin ee-
tatile dela mare, depindeau de patriarhie.
UNGURII. Pe la anul 840, se asezard in Bugeac Un-
rurii, sau Maghiarii, and tarii numele de Ateluzu colt
anghiu, ceeace insemneaza si numele Bugeac. Tara era
potrivita pentru vieata lor de vanatori si de pescari, cu la-
curi multe, cu campii in vecinatate, bune de pasunat.
Numele lor primitiv se Pare ca a fost Ugri (oameni) Unguri. iar
cellalt nume Maghiari (Ma-ger=:poporul pAmantului) a fost numele
uneia din cele sapte hoarde ale lor. Se admite ca sunt de aceeas
origine cu Woguliis si cu Ostiacii, cA au venit de paste Urali. si.
eA dupace s'au omit catva timp in Rusia. s'au asezat in Ateluz. Bizan-
tinii au vrut sA se serveascA de ei contra lui Simeon. dar rAsbu-
narea acestuia a lost teribila ImpreunA cu Pecenegii. Donor turc. a
atacat lagArul Ungurilor, cand acestia lipseau. Groaza Ungurilor de
Pecenegi i-a f Acut sA piece S'au ridicat. au trecut Carpatii orin
trecAtorile Carnatilor nordici si s'au asezat in campiile Panoniei. tar5
cn care, dupA desflintarea Avarilor, se asezaserd triburi de Slavi.
ear care purta numele de ..pustia Avarilor".
Roesler, ca sa intareasca idela cA tArile noasiwe nu erau loculte
de Romani, sustine cA Ungurii au urcat cursul DunArii panA in
Panonia. InsA aceastA sustinere este contrar tuturor afirmrilor
cronicilor unguresti. contrarg cronicarului Nestor si se desminte
oriri descoperiri arheologice. Unguril au trecut dar Carpatil Drin
Galitia, lar Transilvania au cucerit-o cu mult mai tarziu.
In Rusia i-a cunoscut tut calator arab, care raporteaza
48
www.dacoromanica.ro
ca mncau came de cal si de lup. In Panonia au continual
s mnnce carne crudd, sd intrebuinteze ca leac praf din
inima uscat a inimicului. CAldreau pe cai mici si iuti, aco-
pereau pe inimici cu ploaie de sgeti, cu cari nimereau
chiar din fuga calului, cAci de mici se exercitau la mdnuirea
arcului. Nu puteau ins cuceri cetAti. Atacurile lor au pro-
vocat schimbare in modul de luptd. Inainte, armatele se
compuneau din pedestrasi, dupd ei au inceput s se com-
pund din cavaleri.
Asezandu-se in Panonia, Ungurii au despdrtit pe Slavii
din nord de cei din sud. Ei au supus si au asimilat pe Slo-
veni de aceea in limba ungureascd existd multime de cu-
vinte slave. Au desfiintat statul IVIoravilor si au inspirat
groazd apusului.
Inca din 900 cerceteaz5 Germania, in care apoi navalesc sis-
tematic, jefuind provincie dup provincie, Bavaria. Suabla, part
in Alsacia, pdnA in Lorena. Atacurile for unesc pe Germani si-i fac
sA aleagl un rege. Henric I la inceput le plteste tribut, mai apoi
castia o lupt contra lor, iar fiul s5u Otto cel Mare ii invinge
(Lech) rAu in 955. Unguril mai contenir nAvalirile in anus, dar nu
le nitar5 cu totul, cum nu fasar neatins nicl imperiul bizantin.
CREST1NAREA UNGUR1LOR. Prin amestec cu scla-
vii crestini, Ungurii si-au schimbat tipul fizic, au lost cuce-
riti de supusii lor, si-au schimbat si credintele, incat azi nu
se stie nimic din vechia lor religiune. La inceput au prima
credinta crestind din Constantinopole: un sef cdzut la
Lech era crestin. Geiza l-iu marele cap, care zicea e se
trage din Arpad, sub care se asezaserd Ungurii in Panonia,
se hotdri sal primeascd crestinismul dung stdruintele sotiei
sale, printesd polonez. El botezd si ye fiul sdu Stefan, mai
inainte Vayk, Voica, ye care-1 cdstori cu o printesd bava-
rezd. Geiza pstra si religia pdand, Stefan (995-1038) ca
si Boris, impuse supusilor sal sd se boteze si strivi pe cei
ce 1 se opuneau. A crestinat si a civilizat pe Unguni.
Temndu-se de influenta clerului german, $tefan cent papel
titlul de rege si episcopate cu episcopi nationali, in schimb e facea
statul feud a scaunului papal. Silvestru al II-lea de origin Francez,
priml of erta lui $tefan, care-i putea servi de instrument. De atunci
regfi unguri au purtat titlul de maestate apostolicd sl s'au bucurat
de marl privilegii la scaunul papal,
INSTITUTIUNILE SFANTULUI STEFAN. Inainte de
Stefan nu era la Unguri rege unic, ci mai multi capi. Stefan
a creiat statul unguresc. El a fdcut din Ungaria monarhie, a
impartit-o in comitate cu comiti, a instituit episcopate, a in-
L Flora, Istoria Roulgailor cl, 1-a 4
49
www.dacoromanica.ro
trodus institutiile feudale din Germania. A organizat inar-
marea Orli, reguland cum s' rdspuned fiecare la chemarea
in fasboiu, a incurajat asezarea strinilor si cerea sfat
unei adungri, compus din episcopi si din functionarii cei
mari.
Urinasii sal, au atras colonisti germani prin acordare de
marl privilegil. Numele capeteniilor a rginas localitgtilor (Herman-
stadt. Michelsberg)... Pe Somes, De Mures au venit Poate din sec.
XI, iar la inceputul sec. XII s'au asezat in sudul Ardealului oaspell
din Flancira, din Saxonia. Ei aveatt drept de a se administra singuri,
de a lua parte la adungri, de a avea preoti proprii.
PECENEGII. Popor de origine turceasca, nu lucrau pgrnantul
ci trgiau din diimele supusilor si din iafuri la vecini. Luaserg locul
Ungurilor in Ateluz $i ca vechii Sciti cutreierau campiile.
Trggeau bine cu arcul, treceau rand ye burdufuri de pide, bine
cusute, incat apa nu pgtrundea in ele.
Pecenegii nu ascultau de un cam triburile se luptau intre ele.
Unii au trecut la Bizantini si au lost colonizati in Bulgaria, altii au
lost invinsi de Alexios Comnen care a ucis copiii si mamele lor",
altii fiind atacati de Cumani s'au refugiat in Ungaria, s'au asezat
Pe la Tisa, chiar in Transilvania, unde se numiau Biseni. Dela ei A
limas in Dobrogea numele raului Peceneaga.
Algturi cu Pecenegii se pomenesc si Romani, pe malul Dungrii
la Silistra, pang spre Mgcin. Primul stat romanesc trebuie sg fi
lost infiintat de Bizantini in sec. XI, cu limbg de stat slavong. la
Silistra. Acolo a fost Tata, Halls, Seslav, Saccea. Domnia romaneascg
trebuie sg se fi numit Vlasca" cum numiau Bulgarii Tara Roma-
neascg. Acea domnie romneascg se pdstreazg in vorba Vlasca si
Teleorman" (care insemneazg stgpanire nelimitatg) si in numele
acelul judet.
CUMANII. Frati mai puternici ca Pecenegii, 1-au impins pe
acestia peste Dundre si peste Carpati. Centrul puteril lor a rgmas
in Rusia pang la ngvglirea Tgtarilor si cronicile rusesti sunt pline
de lunte cu ei. Rusia sudicg se si numia Cumania Alba, tgrile noastre
Cmnania Neagrd, findcg la popoarele fino-turcesti (Unguri, Bul-
gad. Cumani) cuvantul alb designa locul hordel celei mai mari.
cuvantul negru designa locul hordei celei mai mici, insemna dar
mare si mic.
Se credea c regele Ladislas a adus pe la 1090 si a asezat ca
apgrgtori ai Transilvaniei contra Cumanilor pe Secui, singurii Unguri
locuitori ai mantilor, ei au fost adusi insg mai tarziu de Teuloni.
cgrora un rege ungur le va da tara Barsei.
Cumanii treceau Dungrea, deaceea impgratul Manuel Com-
nenos a intreprins prin tara noastr o expeditie contra bor. I-a bgtut
intr'o pgdure intunecoasg Tenuorman" (Teleorman=pgdure sal-
baticg, nebung, turc, deli). Intr'un chip oarecare. impgratul a ridicat
pe Romani, aci in expeditiunea contra Ungurilor a fost alutat de
Romnii din Muntenia si de cei din Moldova Numeroase monete
bizantine ggsite la noi dovedesc leggturi intre noi si imperiul
bizantin.
Duna moartea viteazului Manuel imperiul s'a slabit prin revolta
Romani lor si Bulgarilor, can an intemeiat un stat now Cumanii alu-
tau ye rasvfatiti, dar s'au sibit in aceste lunte, inct n'ou putut
rezista Ttaritor si au high hi Ungaria. Ace, lo s'au crestinat si
locurile poart numele lor, iar regii Ungariei s'au putut intitula
regi al Cumaniel.
Dela Cumani ne-au rgmas cateva nume de localitali si de per-
soane: Cornani, Cornana, Coman, Oi(uz.
ELEMENTUL ROMANESC DIN NORDUL SI SUDUL

DUN ARI I.
In secolul XI s'a terminat procesul de asimilare care

se indeplinea dela caderea Romanilor in toate tarile. Din
sec. XI nici un popor nu se mai numeste roman in apus, ci
toate poart numele poporului barbar, care a intemeiat sta-
tul. In sec. XI ies la iveald popoarele noi, nu numai in rd-
sritul european, dar in intreaga Europa (Spania crestiny
Danemarca, Suedia, Polonia) si chiar in Asia, cad Siria,
Persia din sec. Xl-a seamana cu Siria si Persia de azi, nu
Ott cele din antidtatt.
In acest secol apare si poporul nostru cu numele de
Valahi in cronicarii bizantini si mai intain in peninsula Bal-
canica. Prima mentiune vine din sec. VIII '). Se spune (967)
apoi despre o cdpetenie a Bulgarilor ca a fost ucis de niste
Valahi calatori". Tarul Samuel intrise contra Bizantinilor
o localitate Kimbalongu. La nordul Dunilrii ne apar in sec.
Ku and dau ajutor imparatului Manuel contra Ungurilor,
si cdnd au priris pe un pfinbTzantin, care fugea in Ualitia
1-au dat (1164) impratului. In sfarsit. cronicarii bizantini
repet mereu ca la rdscoala lui Petru si Asan le-au venit in
ajutor Valahii de poste Dunare.
In Transilvania gsim numele propriu Crez (Cretu)
in 1135. Altele de mai tarziu dovedesc intinderea elementu-
lui romanesc in toate tarile noastre. Cu mare struinV1 si
cu mult patrundere, invatatii nostri au rezolvat aceasta
chestiune in mod sigur.
LOCUINTELE ROMANILOR. Asa dar, in sec. XI po-
porul roman locuia in nordul Dunrii si nu numai in munti
in cari s'ar fi adapostit, ci in munti, ii vat si in campli Wand
la Dunre, ba trecea si Dunarea (Tatu). Cu bata pasto-
reasca si cu plugul, Romanii s'au pastrat peste toata Dacia
1) In insenmarea unei mAnistiri (Castamunitu) se spune (780) ea Vlahii au ajuna
an5 la muntcle Atos, uncle calugirit i-au cre0inat.
Se pare, Insa cS sant romane*ti numele dintr'o inscripliune greceascl, pusi
pe vasele tezaurului, cunoscut sub numele de etezaurul Attila, dintre 700-1000 0
gSsit in San-Micliu (Torontal): Balla soapati (Boila lupn) i Butaul soapau
(Butaul jupan).
dintre Tisa, Nistru si Dunre, far centrul romdnismuItil a
fost tam, care poarta numele national Tara Romdneasca,
teritoriul in care nationalitatea romdna s'a pdstrat mai corn-
pacta tot timpul evului mediu, teritoriul romnesc per ex-
cellentiam1)".
ROMANII IN PENINSULA BALCANICA. In sudul
Dunrii existau Romani pretutindeni, ca o apa intins. Te-
salia se numia Vlahia Mare" Epirul ,,Tara Vlahilor" Etolia
Vlahia Mica". In Moesia era o Vlahie alb, apoi in Dobro-
gea, in Tracia. In Serbia gsirn primele nurne proprii: Vla-
dul Dragul, Stanul, Neagul, cum si nearticulate Serban, Bu-
cur, Bun. Nu toti Aromdnii erau pstori, unii erau agricultori.
negustori, cArdusi, mestesugari. Traiau in orase nroprii, isi
alegeau capi, cari in romdneste insemnau alesi" cum s'au
numit capii satelor noastre pdna acum vre-o 50 de ani. Pe
Aromdnii din Tesalia Ii descrie in sec. XI-a un cronicar bi-
zantin, ca in aprilie trimiteau oile ca s mesa in Mace-
donia, pana in septemvrie, nerdmndnd in sat deck mem-
brii cei mai de seama ai poporului. In secolul XI s'au si re-
voltat contra impdratului, condusi de capi insemnati, unul
Niculita, altul Berivoi.
Asemandri1e dintre dialectul roman si aromn arata
cd au existat relatiuni continui intre Romdnii din nord si
cei din sud, relatiuni cari nu s'au intrerupt niciodatd. Ase-
manarile nu exclud insa deosebiri, cad fiecare dialect s'a
desvoltat in medii deosebite.
IMPERIUL ROMANO-BULGAR. Aromdnii s'au ridi-
cat la insemnatate istorica sore sfarsitul sec. XII, rascu-
idndu-se contra stapnirii bizantine si restabilind impreuna
cu Bulgarii imperiul lui Simeon.
Dupa Manuel, imperiul bizantin a cazut pe rnainile u.
nor imprati incapabili, cari 1-au dus la ruina.
Isac Anghel in 1186 scoase biruri grele in tot imperiul,
cu ocazia casatoriei sale cu fata unui rege ungur. Pastorii
rorndni din Balcani, cei mai greu loviti, caci darea se lua
depe vite, au trimis la imparat Pe alesii lor, doi frati, Petru
st Asan ca s ceara dreptate. Au fost insa rat' primiti. unul
chiar palmuit de demnitarii imparatesti. Cei doi frati se
unesc cu Bulgarii, stiu s aprinza increderea prin profetli
religioase, cdstiga biruinta in loviri mici, Asan isi pune o
coroana. iar cnd sunt batuti intr'o lupta mai mare, se refu-
-11L Bogdan; Despre Cnejii Romani.
giazd la nordul Dunarii. Cu ajutoare dela Romani si dela
Cumani, cei doi frati se intorc, surprind pe imparat intr'o
vale stramtA, prAvalesc asupra lui stanci si bolovani, incat
impAratul scapd farA coif. Petru si Asan se intinserA panA la
mare spre rAsdrit, nand la Nis spre apus, cucerird si Sofia.
In 1189 pe and Frederic Barbarossa trecea in cruciatA,
Petru ii promise 40.000 de Bulgari si de Cumani, ca sA cu-
cereascA Constantinopole, dar sA-i recunoasca titlul de
irnparat. Frederic a refuzat, insd imperiul bizantin tot a
cazut peste cativa ani. InsA si capii fascoalei au pierit, cAci
Asan a fost ucis de o rudd a sa, atatat de Bizantini, iar Pe-
tru a avut aceeas soarta.
IONITA (loannitius 1197-1207). Al treilea frate, nu-
mit de Bizantini Calloianus, s'a aratat un mare Mimic al
Bizantinilor, cum fusese Vasile al Bulgarilor. Cuprinse ce-
tAti si se purta crud cu prizonierii. Cand acest inimic
Ikea zile rele imperiului, un altul se iveste in cruciata
IV-a, care infiinteazA imperiul latin de rdsdrit f1204). Ina-
inte de acest eveniment, papa Inocentiu al III-lea trimisese
ltd IonitA scrisoare in care-i spunea cd a aflat de originea
lui romand si-1 indemna sA treaca la biserica romand, ca
sa fie si dupd credintA ceeace este si dupd neam. IonitA i-a
rdspuns cu evlavie, i-a cerut insd coroana imperiald. Un
legat papal a venit si I-a incoronat ca rege al Balgarilor si
al Valahilor (1204).
Balduin imparatul latin din Constantinopole, pretindea
sA ia provinciile imperiului bizantin i porni cu rdsboiu. In
lupta dela Adrianopole (1205), lonitd castigA victoria si
prinse pe Balduin, care fu aruncat la Tarnova in inchisoare
unde se zice CA a murit In chinuri groaznice. Dar nici in-
vingAtorul n'a trait mult si a fost ucis, ca fratii sAl. Un ne-
pot de soil, Boril, luA locul lui Toni% panA ce fu rastur-
nat si el de fiul lui Asan.
IOAN ASAN II (1218-1241). A fost cel mai insemnat
dintre Asdnesti, vlteaz in rasboaie si priceput administra-
tor. Intr'o inscriptiune spune cA statul lui atinge trei marl,
fiindu-i nesupuse numai orasele de langd Tarigrad si a-
cest oras, pe care te tin Francii". In Tarnova erau biserici,
palate, negustori numerosi. Era bland si folerant, Bogomolii
se inrhultiserd in statul lui Asan.
Luptele cu imperiul latin au avut de urmare cearta cu
papa si despArtirea de Roma a bisericii bulgare. Tarnova
fu ridicata din nou la gradul de patriarhie. Mai mult, Asan
frecu de partea impratului r rederic al 11-lea, in lupta dintre
bisericA si imperiu, ceeace facu pe papa s aiute De Latini
si s5 indemne pe regele Ungariei la cruciatA contra lui.
Cruciata nu s'a facut, cad au nvlit Ttarii, tocmal
cand a rnurit si Asan. Dupil el a fost un timp de scildere.
c5nd alte familii au condus statul, intemeiat de ofamilie
romneascii.
NAVALIREA TATARILOR. PRIMELE ORGANIZATII POLITICE
ROMANESTI LA NORDUL DUNAREI.
TAT ARII. NavAlirea celor din urtn barbari a fost
descris ca mai grozavd decat toate; se pare ifis c5 s'a
exagerat si num5ru1 si cruzimea Ttarilor.
Mai intdiu au bAtut la Calca (151-10 Don) pe Rusi, cari
erau.aliati cu Cumanii (1223) si s'au retras; apoi in 1241
au strabAtut Rusia, Polonia, Germania si Ungaria. Mai
multe hoarde au jefuit Transilvania. Una trecnd prin tara
Ilaoute s'a intdlnit cu armata lui Bezerenbam si 1-a btut.
Alta a trecut muntii la Cara-Ulag in tam lui Mishlav. Ast-
fel descrie in secolul XIII o cronicA arabA expeditiile TA-
tarilor in tArile noastre. Unii istorici ai nostri zic ea Ilaoute
e r5u1 Olt, CA Bezerenbam e banul Basarab, cA Mishlav e
Seneslau, despre care vom vorbi. Critica mai noud pune la
indoiald aceste potriveli.
DRUMURI COMERCIALE LA DUNARE $1 MAREA
NEAGRA. Prin tArile noastre, dup5 stabilirea imperiului
tatar erau drumuri comerciale, pe cari treceau mrfurile
aduse din anus spre sud la Dunare si spre rdsarit la
Marea Neagra. Aceste drumuri urmai., cursul apelor. Pe
Olt trimiteau Sasii din Sibiu marfurile lor, cari statio-
nau la Slatina, o veche intarire chiar din timpul Sla-
vilor. Apoi atingeau Turnu-Magurele, vechiul Turris, unde
Justinian a stabilit orasul de negot al Slavilor cu imperiul
si peste Dundre Nicopole. Din Brasov Sasii tritniteau ace-
leash marfuri pe drumul 12)5mbovitei, al Prahovei, al Telea-
jenului, sau al Buzdului si atingeau Giurgiul, et statiune
poate la Bucuresti, sau la Cetatea de foci (Cetatea lnei)
care se pare, CA e veche si Ca exporta I5na, sau la Braila nu-
mitil as5 dupa un mos Braila. La Braila veneau corbii bi-
zantine sA incarce grne. Ducea un drum si la Chilia. unde
se aduceau colonialele, cunoscute sub numele de marfa t5-
tarasca.
In Moldova drurnurile mergeau tot pe rduri in deosebi
pe Siret, unde mai tarziu erau tArgurile insirate pana la
Chilia si nand la Cetatca Mba. Aci influenta venea dela Sasii
din Bistrita si dela orasele polone.
Dintr'un act dela inceputul secolului al XV-lea vedem
cd se ducea la noi marfa find: postavuri de Louvain si de
Co Ionia, sepci frantuzesti, arcuri, sgeti. Tot pe atunci, ne-
gustorilor poloni nu li se da voie sa fabrice bere in capi-
tnla Moldovei, probabil ca sd nu concureze pe localnici.
Din tard se ducca mai ales peste. Celeiul este numit de
Bela al IV-lea (1247) Br Aila si Cetatea de Floci sunt numite
mai tArziu. Se duceau vite, a cdror vamd o fixeazd primele
invoieli acordate Brasovenilor. Se ducea ceara. miere si
yin.
De prin secolul al Xl II-lea relatiunile eomerciale incep
s fie vii cu lumea tatard, si tArile noastre se gaseau pe
drumul acestei lumi, iar urmare necesard a intensitAtii
relatiunilor a fost chiar intemeerea principatelor noastre.
RELATIUNILE ASANESTILOR CU ROMANII DIN STANGA
DUNARII, Pe timpul Asilnestilor, Odle noastre erau sub stApAnirea
nominal a Cumanilor. Acestia erau aliati ai Asanestilor, le-au
dat aiutor in luptele cu Bizantinii si cu Latinil, nu Puteau dar
Asiinestii s stArdneasc la nordul Duitrii, dar au exercitat
PuternicA influent religioasd si politicL deoarece Romnii erau
colaboratorii lor in opera de eliberare. Legaturile religioase ne-
intrerupte cu cetAtile Dunarene, apoi ierarhia politic dela curtea
tarilor trebuia sA se impue Romani lor. Originea romneascA a familiei
AsOnestilor ne-ar indrept5t1 s5 vedem pe Romni implinind un rol
mai mare si in spirit romnesc, ins formele culturale atunci nu
eran nationale, ci crestine si se desvoltau numai prin bisericd, iar
aceasta era de limb slav. Asnestii, ca si Corvinii de mai tarziu,
au pus viteiie mare, talente politice insemnate in folosul unor cauze
cari nu erau romfinesti. deaceea sunt revendicati de care popoarele
pentru cari au lucrat. Prin imitatiunea AsOnestilor se explicd mi-
mele de Ion in titulatura domnilor nostri, cum prin ea se explic5
numele unor boierii in ierarhia demnitarilor. in fine toat5 organi-
zarea de stat. prin care noi senfanOm cu statele slavo-bizantine si
ne deosebim de statele romano-germanice,
Manuel Comnen a intreprins expeditiunea de care am vorhit
in 1164. A atacat si Ungaria proprie si Ardealul prin Muntenia. In
aceast din urtna armatd, cronicarul spune c erau o mare mul-
time de Vlahi din pArtile dela Marea NeagrO. despre care se zice cii
sunt urmasi ai vechilor coloni din Italia". Se zicea intr'o inscriptie
Pe o cruce, ridicata in amintirea victoriei, ca s'a cOstigat ..cu bratul
Ausonilor", adica al Latinilor dela Dunare.
Cu cOderea Constantinopolei sub Latini.regele Andrei al II-lea
gaseste calea t5rilor noastre pe urmele cavalerilor teutoni. Andrei
adusese acest ordin s1-1 asezase in tara Bdrsei (1211) ca sA apere
Transilvania de Cumani. Cava lerli incepur5 sa construeasca cetati
de piatr5 st orase (Brasov), trecuri muntil in Muntenia si asezarA
colome in C5mou1ung. iar in Moldova incepur5 crestinarea Cumani-
bor, pentrn earl Papa le promise tin episcop. Li so da vole sd ajunga
pang la hotarele Brodnicilor (=" locultorit vadurilor. Romani la tre-
catorile raurillor din Moldova). Cancl ins voir sa treaca Deste
capul regelui si sa supung direct panel stpanirile lor, regele isi
ia darul inapoi. if goneste cu armata, spre binele lui sl al nostru.
cad ne-ar fi asteptat si pe noi soarta Prusilor (1225).
Andrei continua opera cavalerilor, infanta un episcopat .in
tinutul Putnei, Romanii insa nu voiau sg stea in legatura cu eras:
copul catolic, deaceea papa atata zelul regelui contra Walatilor" cart
nrimesc tainele dela niste pretinsi episcopi de nit grecesc si cari dis-.
Pretuesc biserica romang. Mai mult, papa se terne cg SasH si Secuit
s'ar contopi cu Romanii intr'un singur Donor si ar trece la biserica
greceasca.
La granita despre Bulgaria, Andrei a infiintat un banat, o cgOi-
tande de Severin, al cgrui teritoriu se intindea in Oltenia si in Banat.
Primul ban din 1233 coincide cu incercarea neizbutita a Ungurilor
de a cuprinde Vidinul, desi Andrei a adugat la titlurile sale si pe
cel de rege al Cumaniei.
Astfel stapanirea ungureasca se cobora in %rile noastre dela
munte spre campie, prin patrunderea Sasilor si a Secuilor, prin autori-
tatea militarg a bantiliti de Severin Regele incuraia colonizarea ger-
mang in noile tinuturi. Pe un Conrad 1-a impodobit cu titlul de
conte $1-1 permitea sg se intinza cat va putea De Olt. la sud de rail!.
Lotru A si intemeiat Conrad un castel (Lothurvar) care insg n'a
avut norocul Herman-stadtului. Tot Conrad se crede ca a intemeiat
pe Arges castelul, ale carui ruini sunt cunoscute sub numele de
Cetatea lui Tepes.
Dedesubtul tuturor acestor pofte si pretentiuni, poporul nostru
isi ducea mai departe vieata sa obisnuit de veacuri. ascultand de
cnezii si voevozii sill, cu atributiunile lor traditionale
PREFACERILE ADUSE DE NAVALIREA TATARILOR Ca
o vijelie curatitoare a trectit navalirea Tatarilor peste toate aceste
castele. episcopate. comitate... Nomazii barbari Cumanii. Pecenegii.
cari mai ramasesera De la noi au fost maturati, castelele de granitg
ale Secuilor au fost arse, mangstirile Sasilor arse si daramate. Regele
Bela al IV-lea se zicea ca a_pierdut in luptg 200.000 de oameni, ceeace
trebuie redus, ca multe ce ni se raporteazg despre Tatari. Abia scg-
nand cu vieatg, Bela fugi la Adriaticg din cetate in cetate. Pang ce
Tatarii se retraserg.
DIPLOMA UN BELA IV (1297). Regele ungur. oin intreorin-
zator si priceput, ca sa apere regatul contra unei noi navaliri tgtare.
se intoarse la cugetul tatalui SilU si ;Muse alt ordin de cahlgari armati,
ordinal loanifilor, cari nu mai aveau rost in Palestina. Printr'un act
vestit le daruia toata tara Severinului (terra de Zevrino) cu monti.
cu tot ce se tine de ea. impreung cu chinezatele (cum chenezatibus)
luf loan si Farcas, pang la Olt. excepteaza insg tara chinezatului lui
latovoi1) voevodului, pe care le lasa Valahilor. ca si mai inainte.
Mai dg cavalerilor toata Cumania, afarg de tara lui Seneslau (terra
Seneslai) voevodul Valahilor. cgrora le-o las cum au tinut-o si mai
inainte.
Regele ii obligg sa apere regatul contra Dgganilor, contra Bul-
gardor. contra shismaticilor. Obliga $1 De Romani sg stea in aiutorul
9 Dupg d-I Iorga, nrmat de I. Bogdan. Alt Litovoi In 1407, doi In cromcarii bi-
rantini, asem5nat Berivoi, Radivoi. Alti Invalati an cetit Lytuon (Onciul) Litvan
L3tean, Lyrtioy (Roesler),
eavatertior du armamentui bor, tar Cavalerii sa ajute Ronani lot
Demne de atentie sant rezervele regelui in acordarea veniturilor:
pe unele le da in intregime, altele pe jumatate, din cauza ea erau
mari si nu-i convenea sa renunte la ele. astfel erau veniturile morilor
si ale pescariilor. Tot insemnata e prezenta boerilor, numiti majores
terrae, Pe cari regele ii scuteste de iudecata cavalerilor. in caz de
condamnare capital si le da dreptul de apel la judecata regala.
Din aceasta diploma se vede ea Romanii traiau in mici tari-
scare, cu capi, cu organizare rnilitard, cu proprietari, cu mori. cu
negustori de peste.
ROMANII IN MOLDOVA. Romanii cari au ajutat pe Manuel
in Ardeal, spune deslusit cronicarul, Ca erau din cei de pe rani
mare, nu Aromani din Peninsula. Tot in Moldova erau Romanii cari
au prins pe printul fugar in Galitia, cum si Romanii despre cari
scrie papa (1234) ca atrag la ei pe Secui si pe Sasi. Acestia locuiau
prin Putna, cei de mai inainte, prin Campulungul Bucovinei, incdt
ar fi dreapta spusa lui Cantemir ca in Vrancea, in Ctimpulung, in
Tiglzeciu au existat republici (confederatii de cnezi) mai vechi decat
intemeierea principatului Moldovei. Tighecenii ar fi Brodnicil citati
de Andreiu si de papa. Ei se gasesc in analele rusesti, citati alaturi
cu Cumanii. Erau locuitori la vadurile depe Prut i Nistru, au trecut
chiar acest rau, ca Romanii de azi. Analele rusesti ne spun ca in
1223 au fost pe partea Tatarilor. Invaziunea acestora a pus hotar
expansiunii lor si a fost un bine, ca sa nu ne pierdein in carnpia
ruseasca.
Cfimpulungenii ar fi confederatiunea de cnezi dela hotarele Ga-
litiei cunoscuta si sub numele de Bolohoveni. cari s'au intins pang
la Bug, pe la 1150. Sub cnezii lor s'au luptat contra Rusilor, ca aliati
ai lui Andreiu al II-lea in sec. XIII.
PRINCIPATE SLAVE. Slovenii din Mile noastre aveau cape-
tenii cu cari s'au luptat generali bizantini, dar printi cu state deter-
minate n'au existat la noi. Exista o diploma din 1134 data de un print
al Barladului, care hotaraste negustorilor 55 plateasca \Tama la import
numai in Bar lad, Tecuciu si in celelalte orase..., iar la export numai
in Haliciul Mic (Galati). Aceasta diploma e falsa si invatatli nu tin
seama de ea 1).
MUNTENIA INAINTE DE INTEMEIEREA DOMNIEI. Inva-
ziunea Tatari lor a fost o intrerupere in vieata obisnuita pe care o duceau
tSrile noastre, Bulgaria si Ungaria. Tatarii s'au retras in Rusia, uncle
au intemeiat statul Hordei de aur, iar din and in and isi aduceau
aminte de Campine noastre, Fara' sa turbure prea mult inceputurite
statelor.
loanitil se pare ca au stat putin in Banatul Severinului. pentru
care incep far lupte intre Unguri i Bulgarl. Un magister Laurentius
invinge pe Bulgari si 1.a-mane ban pe la 1263. Numele de Severin. unii
istoricl il pun in legatura cu cetatea imparatului roman, altii cu numele
unei semintii slovene, poate ca. vine insa dela numele until hide (cnez).
Unul din bani Miked" era de origine romfineasca.
Ps sub munte, spre rasarit, erau cnezii Ioan si Farcas poate
prin Valcea, iar nume propriu al vreunui jude. Ccnitele Conrad stim
ca-si construise tin castel Pe Lotru, $1 poate castelul de pe Arges.
I) Diploma BArladeanA. Ion Bogdan.

www.dacoromanica.ro
57
Nurnele Lotrului, unit istorici au cAutat sa-1 derive dela o tocalitale
roman5, Doate sd derive Pisa dela vreun lotru. fur vestit.
Mai important este voevodul Litovoi. despre care vom vorbi.
Mai spre rAsArit se asezaserd Sasi in CAmpulung, unde se gdsese
mult timp. Pe sub munte, tocmai spre Ramie, satele romnesti
veneau in atingere cu episconatul catolic de De Milcov
Voevod cunoscut in Muntenia stim cd era Seneslau, a caret
asezare trebuie sA fi fost in orasul romAnesc. care poartd numele de
resedintA domneascd, Curtea de Arges.
Bisericile romAnesti trebuie sd fi fost de lemn, cum sunt la munte pAnd
In zilele noastre, EpiscoDie Romani! n'au avut, cad episcopi erau numal
in cetAti si noi n'aveam cetti. Aveam eDiscopi de tard (horepiscoon
ca in biserica primitivA si ca la Irlandezi. Ei hirotoneau preoti, iar
el insist prImiau darul dela episcopiile recunoscute din Vic lin. Du-
rostor, Vicina. Cei mai multi trebuie sA fi lost slavi. cdci limba era
vechia slavond, iar scrierea era cirilicd
ROMANI! DIN TRANSILVANIA SI POLITICA DE CATOLICIZARE
A REGILOR ANGEVIN!.
Patia in secolul al XVIII-lea, vechimea Romnilor in
Ardeal nu se punea in discutiune. Toti inv5tatii primiau
afirmarea cronicarului Nestor ea Ungurii au asit De Ro-
mAni, and s'au asezat in Panonia. afirmare primit de
toate cronicile unguresti si mai ales de cel mai vechiu cro-
nicar ungur, notarul anonim al regelui Bela.
Numai in urma desvoledrii nationale. numai dup ce
Rom5nii au inceput sd cear5 egalizare politicd cu Ungurii,
s'au ivit invAtati, cari au contestat vechimea poporului no-
stru in nordul Dunkii, si au vrut s arate c noi suntem
un popor asezat mai tarziu in statul politic intemeiat de
Unguri, c5 suntem un popor tolerat, ea n'avem dreptul de
egalitate cu ei.
lns, in tot timpul regalitAtii unguresti. Ardealul avea
in regat pozitie privilegiat5, cu un cap propriu, nurnit voe-
vod. Numai Romanii aveau in Ungaria voevod, iar acest
nume este traducerea in slavoneste a titlului duce. Ungurii
au pAstrat acest titlu pe care 1-au gasit la cApeteniile Romd-
nilor. Ei au lasat locuiorilor si alte drepturi, cad tara era
intins5, iar numdrul Ungurilor era mic, incat au venit si
strdini de s'au asezat in diferite regiuni.
Notarul, foarte pe larg spune c5 in t5rile noastre eraa
mai multe ducate: al lui Gelou dux Blacorum" in Ardeal.
al lui Menumorul in Crisana si al lui Glad in Banat. Despre
cele doug din urm, cronicarul d s se inteleag c5 de-
pindeau de imperial bulgar si ca populatia era compus5 din
Romni si din Slavi. Despre Gelou povesteste cA s'a bAtut
cu Ungurii condusi de Tuhutum, dar c a fost invins si ucis
la 11E11 Copus, iar locuitorii vzand moartea domnului lor,
de buna voie (land dreapta si-au ales domn pe Tuhutum"
si i-au jurat credint, la un loc ce se cheamA de atnnci
Escule (esktilti-jurman
Romanii ar fi avut dar duci, iar in tinuturile vecine cu
Bulgarii ducii ar fi fost Bulgari. sau asculttori de Bulgari.
cari ar fi fost dornni in tdrile noastre, dup parerea unor
istorici, dela Cubrat pdnd la cderea imperiului bulgresc.
Roesler nu primeste rrfarturia notarului, declard c cro-
nica anoninla este o insirare de povesti, imitat dup cartea
lui Iosua, cad si Ungurii sunt condusi de D-zeu si biruesc in
toate partile; c inventeazg fapte ca s explice nume de lo-
calitati: Esculeu, Gyla, Salamkenem... c notarul nu este
cu un secol mai vechiu, ci de pe la 1240. Toate criticile de
exactitate si de detalii pot fi admise, insA trebuie s fie ade-
vrat drurnul pe care zice notarul a au venit Ungurii. cad
se dovedeste cu resturi arheologice; trebuie s fie adev5--
rata" mrturia ci Ungurii au gsit aici pe Romani, cact se
dovedeste si prin alte probe, intre altele prin mArturia cro-
nicarului Nestor. Romanii n'or fi avut duci ci cnezi, dar
cnezi se numiau si printii Bulgarilor pang la Simeon; n'or fi
fost supusi Bulgarilor (Roesler dovedeste c'd Bulgaria nu
s'a intins la nordul DunNrii) ci independenti: in tot cazul
afirmarea unui mare demnitar ungur, cum a fost notarul.
chiar la 1240, cd Romanii cu cateva sute (1.3 ani inainte
roan duci si c trgiau in Ardcal, este un testimoniu de o va-
!care nepretuit5.
Ungurii nu s'au asezat in Ardeal decat dela inceputul
secolului al XIII-lea de and au inceput s se aseze in sate
si in crase. Vaud atunci, in secolul al XII-lea ei locuiau in co-
libe de trestle, iar vara sub corturi, asa incat orasele ar-
delene nu s'au intemeiat de Unguri, ci s'au desvoltat din
satele romane slovene vechi, ori s'au intemeiat de colonistii
draini, veniti din anus. Colonistii germani veniti pe la sfarsi-
tul secolului al XII-lea au intemeiat orasul Sibiu (dela Taub
Cibin) Clujul si allele.
Prin secolul al XIII-lea au inceput si Ungurii s urce
cursul raurilor Somes, Cris, Mures, atrasi de minele de
sare si de argint (nu de aur). Ei nu se simteau bine inteo tard
de munti si de pduri, tarziu au ocupat sudul Transilvaniei.
in urma Teutonilor. Acesti cavaleri au asezat la trecAtorile
Transilvaniei pe Ungurii Secui, ca s apere acele trecgtori
in contra Cumanilor.
3) Se sustine cA ar fi existat un ducat in Oltenia. In epopea
german Nielelungenliend este numit Ramunc, ducele cu Valohii
sk, cari au mers la nunta lui Attila.
www.dacoromanica.ro
pand in secolul al XIII-lea puterea Ungurilor era impid,
dicata de puterea imperiului bizantin, sub a cdrui influentd
erau regii unguri: Bela al III-lea fusese crescut la Constar,-
tinopole.
Dupd inflintarea imperiului latin de rdsarit, Andrei al
IL-lea fiul lui Bela, urmeaza exemplul cavalerilor teutoni si
incepe inaintarea spre sud, intemeind banatul Severinului
(1233)....
Fiul salt urmeaza mai departe politica lui Andrei. dar
sub urmasii sal incep certe pentru tron, dinastia se stinge si
o no/fa dinastie a Angevinilor incepe.
STAREA ROMANILOR SUB UNGURI. In tdrile ro-
mdnesti ocupate de Unguri se vede influenta rot/I'M/eased.
Numele de rduri, de munti, de asezari omenesti se deose-
besc de cele din Ungaria proprie. Rdurile Cris. Mures.
Warsa, Somes, Tisa, Timis, muntele Sorul, localittfle
Carta. Cricov, Cernigrad, Abrudul, Ampoiul, cum si nume
"traduse in ungureste cu insemndri din vieata pastorald ca
Mnteina inielului.. sunt romdnesti, mostenite dela Romani.
sau adoptate de noi dela Slovenii asimilati.
Organizatiunea romdneascd cu cnezi si Cu voevozi a fost
imitatd de Sasi si de Secui, a fost pdstratd de Unguri ca in-
strument de administratie si de stdpdnire. Cnezul garanta
de siguranta sTatului. el ridica driLe. indeplinea obligaii
rnilitare si, mai ales, judeca in pricinile mai mici. Aceasta
atributie era cea mai important d. deaccea la inceput se
chema judec, judet, nide. Scaunul de judecat aiunsese sal
semnifice circumscriptia judiciard si administrativd st a-
ceast numire a fost luat de Secui (scaunele sdcuesti) iar
Sasii impodobird cu atributiile cnezului pe capuj comunitd-
tii lor, numit la inceput gereb si interpretat apoi grat (co-
mes). Gereb, cnez, era Laurentiu din Cmpulung, nu graf
occidental. Astfel oaspe(ii saxoni au imitat organizatia sa-
teased a Rombilor.
Cnezi erau In fiecare sat uneori mai multi in acelas sat.
Uneori cnezul adunase si intemeiase satul din invoirea
unui superior, a regelui. In acest caz dreptul de cnez se
mostenea, uroprietatea lui era mai mare si libera de darn cy
drept de mond, cu obligatiune la muncd din partea sa-
teni lor.
Cnezii nu erau nobili, dar multi din ei au devenit no-
bili si catolici, incdt au disprut in nobilimea ungureascd,
pe and altii au cdzut in rndul iobagilor. Cel dintaiu cnez
inobilat si cunoscut traia pe la 1326. Apol au disparut si
numai in Banat numele chinez se mai astreaza, ca si in-
semne pe primar in sat.
Voevod era mai mult deck cnez, uneori cap de tara
pe cursul unei ape, alte ori cap de sat. La Slavi numele
insemna general, cu insrcinare temporard, la Romani era
dominos, administrator si iudecator. Acest caracter s'a im-
pus Ungurilor, cari au lasat Romanilor voevozii lor pe
unif mici ca niste cnezi, pe altii peste tinuturi (Maramures)
iar pe unul peste o tara intreaga (Ardeal). Pe lang atri-
butiile cnezului de a strange si de a judeca, voevozii inde-
plineau sarcini militare, deaceea cei mai importanti sunt
cei dela granitele regatului (Maramures, Banat). Cei din
Maramures, ne spune un cronicar ungur, se alegeau ca si
voevozii din Moldova.
Dreptul de a &al sub cnezi si sub voevozi era numit
drept romeinesc, recunoscut de regi. In unele momente Ro-
manii au luat parte la dieta Ardealului, ei sldsmatici, ala-
turi cu catolicii. In 1291 hotarasc impreun cu celelalte trei
clase cestiunea unor mosii, stapanite de un nobil insemnat.
REGII ANGEVINI. La stingerea familiei arpadiene, a
urmat in Ungaria un timp de lupte pentru domnie, Dana ce
cu sprijinul papei s'a ales un copil din casa de Anjou, sta-
nnitoare in regatul Neapole. Acea cas franceza primise
regatul Neapole ca feudd a scaunului papal, se incuscrise
cu casa regilor unguri si intrebuinta puterea ei in serviciul
catolicismului, la ordinele panel.
Carol Robert (1308-1342). Prin incuscriri cu regil Po-
loniei acest rege a asigurat urmasului su tronul acelei
tari si a dat ascultare scaunului papal ca s starpeasca ere-
zia din statele sale. Ordinul Dominicanilor era contra
shismaticilor cari se tin departe de biserica catolica".
Papa indemna pe rege sa mearga contra shisrnaticilor
si acorda deplina iertare de pacate celor cari vor muri pe
ampul de lupt. Regele era zelos in aceasta directie. incat
seful bisericii II rasplatea lasandu-i parte ein veniturile cu-
venite bisericii.
LUDOVIC CEL MARE (1342-1382). A fost in zilele
sale cel mai puternic rege al crestinitatii, caci stdpanea
Ungaria si Po Ionia. Aceasta situatiune ii impunea datoria
s lupte pentru catolicism. A impus credinta sa Bulgarilor
in rasboiul contra taratului de Vidin, apoi in Ardeal si dom-
nilor din Tara Romneasca, pe cari-i incrca cu favoruri.
www.dacoromanica.ro 6!
daca se aratau dispusi s primeasca credinta lui. Si lin-fele
regelui fat de Lituani si de Ruteni multumiau jj papa, dar
neizbAnda contra Valahilor ii amgra, caci erezia, zicea el,
seamand cu o boalg 1ipicioas, sau cu un sarpe ce se taraste
prin intuneric". Mai mult din acest zel religios aspira re-
gele sa ajung imparat la Constantinopole si nu vedea pe-
ricolul cel mare care venea din partea Turcilor peste Un-
garia si peste toat crestintatea-
INTEMEIEREA TARR ROMANESTI. DINASTIA BASARABILOR.
Intemeietorul statului muntean putea fi unul din cei

doi voevozi, Litovoi din dreapta Oltului, sau Seneslau de
la Arges. 0 conditiune de reusita era ca intemeietorul s
nu fie vrasmasit de regele suzeran, alta, ca persoana lui s
se vaz mai rsarit din resedinta lui, dintr'o capitala s
zicem. Aceste conditiuni se indeplinesc de Seneslau.
Litovoi, probabil c'd era voevodul tarii Jiului, atat din-
coa de Carpati cat si dincolo, pana in vechia capitala a Da-
cilor. El si fratii lui au ocupat un tinut supus regelui si re-
fuzau s pldteasc tributul cuvenit pentru acel tinut, cu
toate observatiunile ce li se facusefa. In cele din urma, re-
geld trimite contra lor pe un magister Georgius, care ucide
in lupt pe Litovoi, iar pe fratele lui, pe Barbat, 11 ia prizo-
nier. Regele stoarce (extorquere) dela Barbat o mare suma
(non modicam). Expeditiunea s'a sdvarsit intre 1278-1280.
Istorici insemnati sustin (dupa traditie si dui:a cronici) c Lito-
voi este intemeietorul trii, ca acel tinut pe care 1-a supus era tara
din stanga Oltulul. pe care el a desrobit-o dela Ttarl si pentru
care nu void sa plateasca tribut, intrucat o cucerlse en sabia sl ca
Barbat, dupa ce s'a liberat. prin plata sumei, a stpanit tara, iar
dupa el a lasat-o lui Tihomir.
fi tinutul vreunor cnezi din Oltenia.
Dar tinutul oucerit putea
nu neaparat al voevodului muntean, cacl pana mai tarziu nu erau
unite in principat nici Campulungul, nici Muntenia rasariteand. Apoi
nu stim daca Barbat a mai lost voevod. Lipsea apoi in Oltenia o
resedinta, care sa recomande pe un cap (Celeiul era sub stapanirea
ungureasca). Poate c tocmai catastrofa Oltenilor a permis lui Senes-
lau, sau voevodului muntean, ca sil ocupe tara lui Litovoi, caci in
anil urmatori gasim pe Arge a cetate, resedinta, care poarta numele
domnesc de Curte. Ruinile veal! din Arges poarta vechiul nume
romanesc Stimnicoara (Sf. Nicolae) 51 turnul a lost odata in zidul
cetatii. Deci intemeletorul a fost Soneslau din Arges, sau un urmas
al lui )
4)Urni5m pe d-I lorga.
8enesias a Putut dotnni intre anti 124t si isO si Ura
inas al salt a putut fi Tihomir, numit de cdtre Unguri
Thocorner1).
Tihomir, care se pare ca se numia loan (in cronicile
slave Ivanco) este un nume slay 2), dar se gaseste ca nume
la Romani de mai multe ori in actele regilor sarbi.
In zilele lui Tihomir. care poate sg fi domnit pang la 1320 se
intamplaserd mai multe prefaceri in Ladle dimprejurul nostru.
Bulgarii slabiserd prin lupte cu Ungurii, prin certe launtrice si
prin navalirile Tatarilor. Se ridicau boieri in diferite tinuturi si luau
numele de imparat, iar Ttariii jefuiau Iar sa intampine rezistent.
Un haiduc (Cordocuva) reusi s invingd pe Tatari si sa ia locul im-
paratului, pang ce fu nevoit sii se refugieze la ban. care-1 tinn pri-
conier. apoi ii tale gatul.
Samnicuara
Nogai, hanul care a dat numele ski Tatarilor din apropierea
noastra. deosebiti de Tatarii hordei de aur, a fost pang la 1290 spaima
vecinilor, mai ales a Bulgarilor, cu cari void sa faca o imparatie
:omung, saitna Bizantinilor. contra cgrora II atrggea stralucirea vecheit
capitale. Tarii bulgarl se refugiau la curtea lui. pang ce si Nogai muri
intr'o !until cu horda de aur
Astfel Bulgarii si Tatarii erau neputinciosi sg impiedice in-
temeierea statului romanesc.
Nici Ungurii nu se ggseau mai bine. caci la incputul sec XIV
se stinse dinastia arpadiand si pentru succesiunea la tron se certau
Carol Robert, din familia de Anjou, din regatul Neapolei, cu Otto de
Bavaria. Acesta era sustinut de Sasi, cum si de puternicul voevod al
Ardealului, Ladislau Apor. dar pe Carol ii sustinea paoa, deaceea a
izbutit. Se zicea despre Otto ea Ladlslau 1-ar fi trimes la voevodul
Valahiei, care ar fi pus la inchisoare ye print, pang ce voevodul cazind
bolnay si crezand ca boala ii vine ca a pacatuit contra datoriilor OW-
') Pomenind exuedifla dn11330 contra lui Basarab, zic a era (iul lui Thocomer.
2) Format din Ti h (bland), tihnit, tihn5) i mir (lume, mircan, preot de mir)
Comp. Dragomir, Dobromir.
talltht1t, 1-a penis sA se tnoarc n tara fut. dar nicl Carol. care era
tan'ar. nu s'a IMAM deck dupA zece ani
Voevodul Valahiei probabil ca era Tihomir, care pro-
babil ca tinea cu Ladislau si a stiut s'A profite de acele tur-
burari, punand mana pe banatul Severinului. cad vreo 40
de ani, Wand la 1330, nu mai gasim bani de Severin.
BASARAB. Adevaratul intemeietor al Munteniei este
Basarab de pela 1320 pand la 1352. Numele lui, care uneori
se da si tarii (Basarabia) era obisnuit la Romani si s'a pas-
trat mult timp ca nume de onoare la Tigani '), cari ca popor
oropsit, prefera nume de persoane marl, cum au pastrat si
demnitatile cnezului, incat gasim la ei resturi din trecutul
4
fr
..
Biserica domneasca (Arges). Mai tarziu i s'au mai adaogat dour* turnuri
Inainte i s'a deschis o usa in fan, in locul calm laterale.
nostru istoric, precum numai in mijlocul spinilor g5sim

cateodata floarea rara, pe care plugul n'a crutat-o.
Numele lui Basarab apare mai intaiu in 1324, and
Carol Robert rAsplAteste pe tin credincios ca Mouse mai
multe solii la Basarab voevodul transalpin. Apoi papa lauda
Pe voevod pentru zelul cu care rasplateste buna credinta si
nimiceste pe necredinciosi si in deosebi ii recomanda sa
primeasca bine pe calugarii incvizitori trimesi de bisericA.
Carol suferea ca domnul roman stapaneste Severinul
si-1 ingrijea cresterea puterii vasalului indepartat" incat
dupa sfatul voevodului Ardealului si al altora, intra cu ras-
boiu in tara. Momentul era bine ales de Carol si pentru alf
motiv. Basarab ajutase pe un boier (Mihail) din Vidin, ca sa
se faca tar, (Muse pe o fata a sa dung nepoful tarului,
1) Tiganii oamenii cei Mai de jos din Indostan, au fost adusi cu nAvalirea Tata-
rilor si au rimas In stare de robie pini sccolul XIX.
Alexandra, si mersese chlar tn iftitnnd cuscrtilul, ca sh-1
ajute contra Sarbilor, dar fusesera btuti (Velbujd) Mihail
chiar ucis. Astfel Basarab era singur si invins. "A.
Deaceea Carol intrii in Severin si inainteazd spre
Cur lea de Argo. Basarab trimite soli, ca s impace pe rege.
(dupI.D. Iorga).
Promite cedarea Severinului si tributul (7000 de mrci de

argint) ii mai oferea ca ostatec pe un fiu al stt. Ingtrgatul
rege ii raspunse ca are sii-1 scoat de barba din vizuina lui.
Drumul era ins greu, armata suferea de foame, St pe dru-
mut Branului, la Posada, a fost prins in vai, ca un vanat
9770; I, Flora, Istoria Romani lor. cl. 7 5 65
www.dacoromanica.ro
In retelele vAnAtorifor dacufu-s4a acolo afar': cronfearut
unguresc macel mare si au cAzut ostasi si nobilii, nenu-
mArath multime". Desl inarmatl nutnal cu arcuri $i cu md-
ciuci, Romnii pricinuird Ungurilor o infrangere, ca tAranii
elvetieni cu cincisprezece ani mai inainte nobilimii printilor
austriaci" si desl banatul Severinului famase Ungurilor
voevodul biruitor fu liber de orice legAturd cu Ungaria"
(Roesler). Regele era sd fie ucis si scApase, schimbAnd hai-
nele cu un servitor credincios, care a si pierit. A pierit An-
drei, vicecancelarul regatului, cum a pierit si floarea no-
bi limii unguresti". S'a pierdut pecetia regatului, haine,
arme si bani.
In acelas an primeste regele felicitAri dela papa c5 a
scaoat sAndtos. iar in anii urmAtori dd numeroase recom-
pense celor cari I-au urmat in acea nefericitA expeditiune.
Un cronicar ungur raporteaza 6" in anul 1393 a venit voevodul
transalpin, Alexandru si s'a inchinat regelui Ludovic. fiul lui Carol,
:eeace ar insemna ca Basarab murise inainte de aceasta data. Insg in
Ind din urma. facandu-se reparatii la biserica domneasca din Curtea
de Arges, s'a gasit sub pictura externa alta mai veche. foarte bine
conservata, la: pe caramida s'a gasit o inscriptie slavong, care spune
ca Basarab a murit la 1352. Aceasta e anul adevarat al mortii lui.
iar omagiul, depus de Alexandru se explica prin faptul ca el fusese
asociat la domnie de tatal salt, in numele caruia a mers sa faca omagin
lui Ludovic la urcarea ye tron. De altfel, Ungurii zic ca s'a sculat
Basarab cu fiii sal. In acea biserica s'au descoperit si mai multe mor-
minte dintre cari unul e al lui Basarab. altele ale rudelor domnului.
Mormantul lui Basarab include un corp in costum de cavaler apusean,
cu multe podoabe de mdrgaritar, cu bratara, cu inel de aur, cu
inscriptii latinesti din evanghelie si din rugaciunile catolice (Ave
Maria), Aceste descoperiri arata ca domnii nostri nu erau niste tarani
simpli, ci printi, cari indrazneau s reziste regilor unguri, De a cAror
frunte straluceau cinci-sase coroane regale. Mai dovedesc ca staruin-
tele de catolicizare erau incercari serioase.1 Basarab. predecesorii si
succesorii sai, au incurajat pe fata catolicismhl, s'au casatorit cu prin-
tese catolice, s'au servit de religie ca de un mijloc potrivit, spre a-si
consolida puterea.
Afara de cele doua versiuni. Ca intemeierea tail! a plecat din
Oltenia sau din Muntenia, mai este si a treia. care aduce tie intemeie-
tor din Transilvania, si anume din Fagaras, in persoana until duce.
Radu Negru. Acesta ar fi parasit (1290) Ardealul, din cauza persecuti-
unilor religioase si impreuna cu oamenii sal (boieri) a trecut muntil
la Cmpulung, unde si-a asezat capitala. Din Cmpulung s'a mutat
la Arges si a realizat unirea intregei tad, prin supunerea de buna
vole a Olteniei.
Aceasta versiune (Xen'opol) intemeiata De traditiune, presu-
Dune ca Muntenia era pustie, sau fSrS nici o organizatiune, ceeace
am vazut ca se infirma prin diploma lui Bela al 1V-lea. Mai presupune
existenta ducatului de nal-as inainte de 1290, ceeace nu se r-o-
beaza cu documente, cad castelul i ducatul sunt creatiuni poste
alone. Tradltla a atribult Ins6 timpurlthr mal vechl, ceeace s'a pe-
trecut mai tarziu, and domnii nostri erau duci de Fgaras. La for.
marea traditiunii despre descalecarea lui Radu Negru a contribuit
istoria intemeierii Moldovei, unde in adevar s'a Mantua o descale-
care, fixata prin scris mai intaiu si luata apol ca model si de croni-I
caril_din Muntenia.
ALEXANDRU BASARAB. INTEMEIEREA MOLDOVEI.
Carol Robert murise in 1392, Maud ca mostenitor De fiul sau
Ludovic. Acesta a fost, in timpul sau, cel mai insemnat suveran al
crestinafatii. A mers in Italia, a ocupat Neapole atava vreme, a
purtat luote cu Venetia Dentru staaniri la Marea Adriatica. cu S 1r WI,.
Din vcchia picturS B. D. (dup5 Comis. N. 10.
cu Ttaril, cu Turcii si planuia sa' ia coroana imperiului bizantin. La

stingerea familiei Piast, Ludovic prin mostenire, aiunse rege si al
Poloniei. Toate aceste stapdniri ii impuneau datoria de a sustinea
catolicismul si de a combate erezia. local prin zelul lui religios a
cauzat turburgri in vastul sau Imperiu, cu natiuni foarte diferite. cU
secte crestine variate, cum erau Bogomilii in Wile iugoslave.
Urmasu1 lui Basarab, fiul sgu Alexandra, nu s'a opus
pe fat puternicului rege. I-a Mcut omagiu (1343) ingenun-
chind inaintea lui si aducndu-i daruri scumpe. Probabil
c 1-a ajutat in luptele cu Tatarii si cg drept recompens a
rmas in stpAnirea sudului Basarabiei, care de atunci a
famas unitA cu tara RomSneascg si a pgstrat numele cuce-
ritorului. Mai pe urma lucrurile s'au schimbat, cAci regelc
pomeneste inieun act de legatiuni numeroase (pluries)
mise la Alexandru, spre a trata cu dansul de pace si de con-
cordie, in altu despre refuzul lui Alexandru de a-1 recu-
noaste ca suveran.
Reaua dispozitiune a regelui contra domnului roman era in-
tretinuta de unit oribegi, fugari politici, cari treceau la catolicism sf
lntrigau pe langa papa si pe Mita rege. Nu mai putin de sase ase-
menea pribegi au primit titlul de conte si pamanturi aproape de gra-
nita. ca sl faca servicii armatei regelui.
Alexandru, sau tatal sau, supusese inainte de I3asarabia
restul tarii pana la Dundre. Cu deosebire, important a fost
ocuparea Campulungului, unde Alexandru a asezat a doua
curte domneasca. In Cdmpulung se gaseste cea mai veche
inscriptie latina, dupa cele romane, piatra de mormdnt din
biserica catolica, pusa in amintirea judelui sas Lauremius
in 1300.
Regele unguresc tot se credea stapanul tinuturilor pana in Du-
Ware. cad in 1358 permite negustorilor din Brasov sa treaca liberi
cu marfurile lor ne Buzau. De Prahova, pe spatiul dintre aceste rauri,
Pe unde lalomita se vat-s in Dunare, cum si pe locul unde Siretul
se vars in Dunare, Poate ca Alexandru tinea tara de dincolo de
lalomita din mainile regelul, ca recompensa pentru lupta contra Ta-
tarilor. Din conflictul acesta, in care domnul cauta sa fie stpan la
el, iar regele tinea sa nu piarza ceeace credea ca este al salt. era
vorba de stapanirea Dunarii de los, ne explicam amaraciunea cuvin-
telor regale, la moartria lui Alexandru: a fost nerecunoscator la
binefacerile primite dela noi... a incercat fapte indraznete... Dana in
fine disparand din vieata, fiul sau iniiteazd rebiceiurile rele (pravos)
Parintesti".
Alexandru trebuie sa fi jucat un rol foarte abil: !Astra
religia ortodocsa, in acelas timp incuraja propaganda ca-
tolica; se casatorise cu o catolica, dar intretinea relatiuni
stranse cu potentatii ortodocsi si din Peninsula Balcanica.
Prima lui sotie fusese ortodocsa, sdrboaica sau bos-
niaca, fiindca fiul salt poarta name Vlaicu, a doua cu care se
casatorise, poate dupa recomandarea lui Ludovic, se numia
Clara din familia Doboca, Cu Clara a avut Alexandru doua
fete, pe una a maritat-o cu Vucasin print sarb, pe alta cu
$racimir, viitor tar bulgar. Din indemnul Clarei, Alexan-
dru incuraja catolicismul, 'Meat primi felicitari si incurajari
din partea papei.
Ins dependenta religioasa de Ungaria trebuie sa fi in-
spirat frica domnilor nostri, ca sa nu se schimbe in denen.,
denta politica. Deaceea Alexandru s'a indreptat sure Con-
stantinopole, metropola orientului, de unde a primit primul
mitropolit, pe lacint din Vicina run oras pe Dundre aproape
de gurile ei). In actul patriarhiei din 1359 Alexandru este
numit mare voevod si singur steindnitor al intregei Ungro-
vlakil. Numele de Ungrovlahia, de origine bizantind, s'a in-
trebuintat, spre a distinge Vlahia dela Carpati, de Vlahiile
din peninsula balcanied.
Alexandru a construit o biseried mare domneascd in
Campulung, unde a si fost inmorrnntat in anul 134,_ Pe
mormantul lui se pstreazd o inscriptie slavond, poate co-
pie, cea niai veche in istoria noastrd.
Cu toate sfortArile regilor si ale papilor. Rom Anil au rmas or-
todocsi, desigur nu din preferinte teoretice. ci din cauze sociale si
economice. poate si din intelegere necrufatoare a caracterului catoll-
cismului. Popil romal sau sloveni. citeau in limba neinteleasA ca si
cei catolici, dar duceau vieat tArAneascA. se multumiau cu putin. a-
veau cash' si femeie. pe cnd preotii catolici duceau vieat de nobili
$1 erau cu atAt mai lacorni, cu cat oamenil erau mai simpli si mai
de curAnd catolicizati. OdatA papa ceartA pe preoti cA strAng dijmele
prea cu asprime. trick convertitii de curnd se intorc dela credint,
iar RomAnii se plAng cA deaceea ii convertesc ca sA dea averile lor
clericilor". Nu mai erau invAtAtori ci cAlugAri musculosl, carl se o-
cupau mai mult cu vanAtoarea, ale cAror frame rsunau Ca clopoteii
dela leturghie, predicatori aprinsi la fat5. confesori, gad aduceau
desagii plini de indulgente, sosite toate calde din Roma" cum zice
un poet englez al timpului.
ROMANI1 DIN MAR AMURES. Ungurii au patruns in
Maramures abia in sec. XIII, atrasi de minele de sare. Ei s'au
asezat prin cateva orase: Hust, Sighet, pe cdnd numirile
Campulung, Visdu aratd cd Romanii erau acolo in tara lor.
Pe rdurile Visdu, Iza, Tisa ei trdiau cu cnezii si cu voevozii
lor, nebdgati in searnd de regi. Din cauza Galitiei, pe care
o doreau, au inceput Ungurii sd se intereseze de acel tinut
muntos si au adus peste Romani colonisti Ruteni, sub con-
ducerea unui print din familia Coriatovici.
Voevodul din Maramures era peste tot tinutul si dem-
nitatea lui era ereditard. Se cunoaste un voevod din 1299,
altul dupd el era voevod si conte de Maramures. Acesti voe-
vozi se purtau ca domnii nostri, frd sd se ingrijeasca prea
rnult de autoritatea regard. Probabil ed luaserd parte la mis-
cdrile Bolohovenilor si ed profitau de certele dintre Po loin,
Utuani si Tdtari. In 1343 voevodul Bogdan ardtase nesupu-
nere regelui Ludovic, care-1 numeste infidelis notorius" si-1
despoaie de demnitate, ca s'o dea unui nepot de frate al ne-
supusului.
Cu strngerea relatiunilor dintre Po Ionia sl Ungaria, regii a-
corcIA mai multA atentiune Maramgresului si Moldovei. Po Ionia la
moartea 1W Cazimlr er s vle prin mostenlre regelul unguresc. tar
Moldova era o veriga in lantul dintre cele douA regale.
INTEMEIEREA MOLDOVEI. Moldova nu s'a inteme-
iat contra vointei regelui ungurese, ci s'a intemeiat ea o
marca la granita regatultii, cad in timpul regilor angiovini
domnii nostri erau considerati ca aparatori de granit. S'a
intemeiat ins de elementul romanesc plecat din Ungaria.
Ca]ea o deschisesera cavalerii teutoni, cari trecuserd
muntii sr dela cad a ramas numele raului, poate si ceta-
ge. "
:
'1;17;
I
Picini-5 din B. D. (C. M. I).
Tea Neamtului. Urmasera apoi Secui, Sasi, atrasi de minele

de sare din Ocna. Ei au intemeiat Bacaul, Sascutul (fantana
Sasului), Baia.
Sasi, Secui impreuna cu Alcxandru Basarab au purtat
lupte cu Tatarii pela 1345-46. Era un capitan a-
thnci, Andrei, fiul lui Latcu, poate Roman, caruia regele
ii dedese demnitatea de conte al Secuilor, general al Braso-
vului, conte al Mararnuresului si Voevod al Ardealului, apa-
rator cu no cuviint al intregei granite despre Tatari. Cetele
tataresti au fost risipite, Alexandru s'a intarit asupra sudu-
Jul Moldovei aria la tiacau si a suduitti asarabte1, raniA.
nand la sud ca un alt Andrei.
In 1352-58 a Venit In Moldova Contra rdtarilof insul
r0Old Ludovic, daf ii s'a intors c imbresiuni butte:
iri toate 1rtiIe ei Vedeati humai bustietate, 4o0 de cai le-att
pierit Iti t)atrti zile, fiindc5 hi Multi titt gseau alt brand
depfit famnrild arbotilor, tar oamenii an tnaneat ci S5pt4
inanA intreag5 numal bobs
In tirtna acestei expeditiutti, Ungurii au lsat ca voe-
vod la Baia pe mararnuresanul Sas, care se luptase alaturi
cu regele. S'a dat apArarea granitei unui Roman, caci si in
Maramures si in Muntenia era ineredintat tot Romanilor,
fiindca in tar erau mai multi Romani deck oaspeti. Sas
probabil c depindea de Andrei si autoritatea lui nu se in-
tindea dincolo de Siret spre rsdrit, nici dincolo de Bacdu
spre sud.
BOGDAN. La moartea lui Sas, care avea tata pe un
Drago, nu se stia de cine s asculte ceilalti si a urmat o
turburare, de care s'a folosit acel Bogdan necredinciosul
recunoscut". El coboara din Maramures pe Bistrita, apoi pe
Moldova si ocupa' scaunul din Baia, WA voia regelui.
Ludovic trimite contra lui pe Bale, fiul lui Sas, dar Bogdan
ii raneste, ii respinge, pe el si pe fratii lui, Regele d lui
Bale ca despgubire voevodatul maramuresan, titlu de
conte, cetAtile Hust si Sighet, incat probabil, c Bale se
credea mai castigat, e5 stapaneste orase si tinuturi popu-
late. El a intemeiat in Peri o manstire cu drepturi episco-
pale. A calAtorit si la Constantinopole, ca s asigure drerr
turi mn5stirii, prin care urmArea o unitate religioasa a Ro-
manilor. Dar creatiunea lui Bogdan era din randul celor
eterne: Romanii infiintaser al doilea stat insemnat1).
lntemeietorul Moldovei a domnit putin, Wand pela 1365.
Se crede ca el a construit de lemn biserica din Rdauti, uncle
a fost inmormntat. Pe mormantul lui a pus Stefan cel Mare
o inscriptie. Dela Bogdan cel Bdtran" cum il numeste Ste-
fan, au inceput str5inii s numeascA Moldova cu numele de
Bogdania.
') DupA Onciul, Lingua aI lAsat Ca voevod in urma expeditiei die '343 pe Dra-
go', care a domnit 2 ani In dependentA de voevodul maramure$ean. Fiut ski Sat; a
urmat 4 ani (134S-49). La moartea lui, voevodul Maramuresului, vAzAnd creterea
Atoldove, a luat-o in st3pAnire, ca parte a voev*datului sAu. De aci tupta cu urmaqii
lui Drago*. Cei doi dintAiu erau dependenti de Ungaria, Bogdan independent.
Dup5 Xenopol, descAleatorul Dragos a pleeat pe la 1290, odatA cu Radu Negrn,
ca sii gAseascA locuri mai bune. Lui i-a urmat Sas, apoi Balc, peste care a venit,
Bogdan la 1348, fugit din Maramureg, Ca gi Badu Negru din cauza perlecutionilor
teligioare,
71
www.dacoromanica.ro
LATCO. Flul cei mare al lui ogdan a domnit putin si
el. Ca s castige sprijinul regelui polon Cazimir. Latcu in-
curaia catolicismul. Isi muta resedinta la Siret, langd rau, si
papa inctiviinat ducelui Latcu s ridice targul la rangul de
cetate, s ridtce biserica cu episcop". Episcopul a fost con-
sacrat de epist'opul Cracoviei si de alti doi (1370). Catolicii
mai aveau un episcop la Milcov, care zicea c continua pe
episcopul Cumanilor. Sofia lui Latcu ramasese ortodocsa,
incat papa scriea ducelui" s bage de seamd sd nu fie ade-
menit de ea si sa se lepede de credinta catolici
Latcu avea o fat Anastasia, cdsMorita cu un print
tituan ortodocs, lurii sau luga Coriatovici. Moldovenii, de
teamd sa nu-si piarda credinta, Si fiindca Latcu nu lasa
fiu, au ales ca domn pe luga (1372). Acesta se tr'agea din
familia care adusese in Maramures colonisti ruteni. Dom-
nia lui a fost scurtd, poate de doi ani. El a murit, se pare,
ucis de boieri, can nu se vor fi impacat cu stpanirea sa
ruseasca `).
In Moldova erau atunci multi vitcji, numiti pe urm
boieri, vechi voevozi (Dragos, Roman. Costea. Dragoi, Co-
stin) din cari unul Stefan era casatorit cu alt N a lui
Latcu, Musata (Margareta). Se pare ea acest Stefan BOtrii-
nta s'a urcat pe scaunul domnesc, dar putin, cad fiul sail
numit tot Stefan, a fost alungat de ait fiu Petru. Contra lui
Petru vine Stefan cel l2nr cu o armat de Poloni. Atunci,
intdia oara, Polonii si-au gsit moartea intr'un codru, ai
carui arbori fusesera taiati cu ferstrul de oamenii lui
Petru si lasati intdna(i in coaje. ca sa fie pravaliti asupra
cavalerilor poloril. Prin aceast biruinta Petru, fiul Musatei.
ramase domn si putea s'a se intituleze din gratia lui Dum-
nezeu" (1378).
VLAICU vonA. PRIM OMNI Al IMBUE!
Fiul lui Alexandru, si urmasul lui, a lost Vladislav
numit Vlaicu, dem rsboinic si organizator de tara. Ludo-
vic chema la fasboiu pe credinciosii sai, ca sa sframe in-
dr5zneala dicti hostis et rebelis" insa furtuna nu se sparse
asupra acestuia. ci asupra Vidinului.
Tarul Alexandru rasase dol fli: unul $racimir. asgtorit cu sora
lul VIalcu si altul $iman, mai mic, dar mostenitor al tarului din
') Dela Juga.se cita un act. dat in 1374 lui lacsa Litavor, pan, de stpanire astt,
pra unui sat. Actul e fals, ca si diploma din Barlad.
Tarnova. De and $racimir stiipaneh Vidinul, tot en fitful de tar. Lit-
dovic ocua Bulgaria apuseana, cuprinde Vidinul si ia prizonier pe
tar si pe sotia Jut. Vlaicu ramasese linistit. sau intimidat de puterea
regala sau Imacat cu regele. Poate c atunci regele a dat lui VIa-
dislav din banatul Severinului partea noastrii, pe and partea despre
Timisoara a unit-o cu tinutul Vidinului si a intemelat un banat nou,
al Bulgariei Ludovic voia s cucereasca intreaga Bulgarie si sa in-
treprbiza cu alti printi apuseni o cruciata mare contra Turcilor, cari
cucerisera Adrianopole si-si mutasera capitala in aceasta cetate.
Ca s uneasca $1 mai straits de sine pe Vlaicu, regele
creiaza pentru el un ducat in Oltenia ardeleneascd, ducatul
Fagarasului.
Vlaicu, cel dintaiu dintre domnii nostri, poarta titlul de
ban al Severinului, desigur dela infiintarea banatului Bul-
gariei (1366),
Cativa ani regele si voevodul au trait in bun prietenie.
La inceputul anului 1368, Vlaicu numeste pe Ludovic
domnul sau natural si gratios" cu toate c numeroase sold
se schimbau intre ei.
Simian, cellalt tar, devenise vasal 'turcilor. Inct Lu-
dovic vine ca sa apere Vidinul, iar Vlaicu trimete o armata
in ajutorul regelui. Atunci a lost prima lupt intre Romftni
si Turci (1368, la Vidin pe care-I ataca Simian cu Turcii)
pentru care papa felicita pe domnul roman.
Bunele dispozitii ale domnului nostru nu tinura mult
limp, poate din cauza zelului prea mare de catolicizare.
Regele cerea dela papa 2000 de calugari predicatori, cu
toate ca si mai putini faceau bund treaba: 8 ziceau ca au
convertit in 60 de zile 200.000 de suflete. Vlaicu profita de
nemultumirea locuitorilor si cu voia unora dintre cettern"
zic calugarii, pune stapanire pe a doua capitala a Bulgariei.
RASBOIUL LUI VLAICU CU UNGURII (1369). Ocu-
parea Vidinului fusese un act de mare indrazneala. Ludovic
indrepta contra domnului nostru doted expeditii: dela Vidin
o armata comandata de rege insus, din Secuinte alta co-
mandata de Nicolae, voevodul Ardealului.
Aceast din urma armata a coborit pe cursul Buzau lui,
sore a ajunge la cefatea Dihnbovitei (poate Bucuresti). Par-
calabttl Dragomir se retrgea din fata inimicilor lucru ce
i-a incurajat mult. Insa sfarsitul n'a justificat inceputul: deo-
data au cazut in curs. Voevodul piere, armata se risipeste
Infrngerea este la fel cu cea de sub regele Carol"
(Roesler).
Armata cealalta a fost mai norocoasa. Ungurii au ocu-
pg J3anat4 cI Spvcrin, pude au ridicat un castel, au mai
ridicat castelul dela Bran ca aparare confra Vlahiei, care
devenea din ce in ce mai puternica".
Vlaicu apare in unire cu un print din Dobrogea, Dobro-
tict, $i fata de el doi, puternicul rege se obliga sa rede a.
Vidinul lui Sracimir, ceeace s'a si facut.
Cu cat se ridica Vlaicu, cu atat regele 11 pretuia mai
mult, cad domnul apare ca ban de Severin si duce de
Fagaras, iar mama sa Clara o garantie de catolicismul su
pe laugh' papa. Probabil ca pentru devotamentul religios
cauta sa justifice si Ludovic concesiunile ce-i facea. S'a pri-
mit un episcop catolic in capitala Arges si s'a supus bi-
serica munteana celei catolice din Ardeal.
RELATIUNI CU ORTOD0C,SI1, CU TURCII. A doua sora a lui
Vlaicu, Ana, era cAsiitorita cii Vucasin, care rdsturnd pe mostenitorul
lcgitim si se tidied rege al Sdrbilor. Vucasin cu printi sdrbi, cu aju-
toare de Unguri si de Romdni. incercd o lupt hotaritoare Cu Turcii.
dar langd rdul Marita, aproape de Adrianopole, lard surprinsi de
Turci si bdtuti cumplit, desi erau mai numerosi (1371). Vucasin cu
fratii lui si cu multi boieri sdrbi au murit. Serbia a fost jefuita: "pa-
manful, scrie un calugdr, a rdmas gol de oameni, de vite si de roade...
cei ramasi in vieatii Invidiazd pe cei morti". In Macedonia ramn
ctiva printi vasali Turcilor. intre cari fiul lui Vucasin, Marcu, eroul
cdntecelor populare sdrbesti.
Pericolul turcesc a determinat pe . Vlaicu sd incheie pace cu
..emirul". Se vorbia in Ungaria de alianta Turcilor si a Romanilor,
Se zicea c aceia ar fi dat acestora cetatea Nicopole. Au mai lost,
chiar lupte cu Unguril.
Vlaicu a stat in relatiuni stranse cu Dobrotici, un Print
a.carui nationalitate a nesigura (poate Roman) si care st-
panea Bulgaria rasdriteand cu capitaia in Varna. Statul lui
se ciema, cu un* numc grecesc, Despotatul lni Dobrolici.
Dobrotici ave putere insemnata pe apil, se amesteca in
certele imparatilor greci, cu cari se incuscrise. El a murit
in 1385, lasand urmas pe Ivanco, dela care a ramas un tratat
de comert cu Genova. Dupa Ivanco, Dobrogea ne apare
unita cu Tara Romaneasca, sub Mircea cel Mare.
In 1370 Vlaicu a intemeiat a doua mitropolie, depen-
denta tot. de Constantinopole. Marirea Orli prin castigarea
banatului dc Severin, a ducatului de Fagaras, prin intinderea
pe campia munteneand si basarabeana, iustifica infiintarea
episcopatului non cum zicea patriarhul immultirea ne-
numarata a poporului". Titlul noului mitropolit era al ju-
matatii Ungrovlahiei si al Severinului".
Vlaicu a murit pela 1372, poate chiar dun 1380, lsand
renumele unui domn energic, intreprinzator i scusit. Uni
din contimporanii lui ti numeSe rege. ceeace a si fost, daca
nu dung titlu, dupa intinderea trii, dupa succesele lui mili-
tare si dupa intinsa lui activitate.
RADU 1-iu. Dupa Vlaicu urmeaza fratele sau Radu, dela
care nu ni se pastreazd nici un document, incat s'a putut
zice Ca n'a domnit. Insa avern dela el monete) si acte dela
fiii sai, Dan si Mircea, date manastirii Tismana cari atesta
c manastirea a fost intemeiata de Radu Voevod.
El a domnit pana pela 1385. Era casatorit cu o prin-
tesa Kalinikia, al carei nume arata o printesa bizantina.
Aceast casatorie ar explica zelul sau pentru ortodocsie,
cum si trasurile imprtesti ale fiilor sai Dan si Mircea.
Depe la 1377 relatiunile cu Ungaria nu mai erau prie-
tenesti, caci regele numia un ban la Severin. semn de
cearta cu puternicul voevod. In a-
celas an daruia cateva sate Braso-
venilor, cari se obligasera sa inta-
reasca castelul din Bran si ex-
prima speranta c daca o vrea
Dumnezeu, Tara Romaneasca va hicmeta Rado W. Transapini
intra iar in mana noastra".
Odat cu Severinul. domnul roman pierdu si Faga-
rasul. Raceala regelui venea poate si din cauza zelului de
ortodocsie al lui Radu. Tocmai atunci fugeau din Bulgaria
si din Serbia calugri si preoti, ca sa scape de sabia tur-
ceasca. Cea mai vestitd manastire a Bulgarilor, Ril, a ramas
pustie multime de popor cu boieri si cu preotime a fugit in
Valahia", zice istoricul Bulgarilor.
Intre refugiati ocupa un loc insemnat calugarul pop('
Nicodim, care a trecut din Serbia la Severin. uncle a ridicat
in apropiere manastirea Vodita. astazi ruinata.
Sprijinit de domn. Nicodim s'a afundat in locuri pustii, a strii-
()Mut muntii Gorlului, 'lute() vale ascuns'a si adilposticA, unde a lute-
meiat pe malul din care fasneste un rilulet. mnstirea Tismana,
M5n5stirea nu se pilstreaza in forma primitiv5. Ea avea venituri din
Serbia si din tar5, oamenii domnesti n'aveau vole s calce pe pb-
mnturIle ci, Mei ca s5 se judece. aid Ca s ridice dari. Cliigrii se
ocupau cu cultivarea pilmntului. in care au lost de mare loins. aci
au intins cultura fructelor. se ocupau si cu scrierea. Din m5nastiri
lesiau diacii. scriitori din cancelaria domneasca. Ei coplau frumos Si
artistic c5rtile servicinitti religios. Nicoditn insus a scris 0.405) Ufl
evanglieliar, care a fost this in 1916 la Moscova.
Activitatea acestui om a trecut peste multi, cum si in Moldova.
.1 Const. Moisil: Monete vechi Rornnoti inedite, 1915.
75
www.dacoromanica.ro
bomnia pasnica a lut Radu a izbit imagbiatia popu1ar5,
care a filcut din el pe descalecdtorul tarii, confunddndu-1 cu
figura mitica a lui Negru Vodd si numindu-1 Radu Negru.
DAN I-iu. Fiul cel mare al lui Radu n'a domnit mult. A
fost o fire intreprinzatoare, a profitat de turburarile din
Ungaria, dupa moartea lui Ludovic, si a ocupat Severinul.
Ludovic a lasat doua fete: pe Maria, care se casatori
cu Sigismund de Luxemburg in Ungaria si pe Hedviga, care
a fost castoritA cu lagelo Vladislav in Po Ionia. Un partid
de Unguri era contra lui Sigismund Si Dan a profitat de
certele pentru tron, caci insus Sigismund spune Ca' Dan a
intrat in tinutul Mehadia ,,cu armata puternicd".
Sfarsitul aceslui domn viteaz si religios este o en gmil in :storia
noastrl Un cronicar bizantin mine ca 1-au omorit Romnii si anoi
au ales ne Mircea. Aceasta a Ricut pe unii istorici si creaza ca Mir-
cea a rAsturnat pe fratele san i I-a ucis. san I-a alungat. ceeace
insa" nu coresptmde nici cu caractcrul lui Mircea, nici Cll pietatea
cu care vorbeste despre el: , sft'int Oposatul Irate al domniei mete".
Cronicele noastre si o cronicii bulgar spun c'd a fost ucis de Sus-
man, domnul Scheilor". Prcbabil cil Dan s'a amestecat in luptele de
peste Dun'are cu Bulgarit si cu Turcii, iar duprt succese insemnate a
gsit moartea in lupta. Succeselor lui se datorote. poate. stap5nirea
Durostorului, cum g5sim ca' se intituleaz5 Mircea chiar din anti] 1387.
Dan a fost damn viteaz si intreprinziltor.
MIRCEA CEL MARE. LUPTELE LUI.
Mircea este unul din cei mai mari domni ai Romnilor.

Mare cap politic, mare om de rasboiu, in zilele lui Tara Ro-
milneasca a atins cea mai Mare intindere. El a stat cu regii
crestini in relatiuni de egal, cu domnii Moldovei de protec-
tor, iar prin recunoasterea suzeranitatii turcesti, a pus in-
ceputul politicii noastre, care ne-a scapat de transformare
in provincie turceasca si care a tinut pdna la 1877.
El a domnit dela 1386 pdna la 1418. Se intituleaza mare
voevod, insus stapanitor, cu mila lui Dumnezeu stapdnind
toat tara Ungrovlahiei $1 partile de peste munti si sore
pdrtile tdraresti, Amlasului si Fagarasului herteg, banatului
de Severin domn, de amadouti pdrtile DunIiii Wand' la ma-
rea cea mare (Neagrd) si cettii Ddrstorului stapdnitor.
Prin pdrtile de peste munti" se inteleg, dual Onciul;
posesiunile pe cari Mircea le tinea dela regele unguresc,
Amlasul, Fagarasului, Severinul. Amlasul este partea din
dreapta Oltului, in dreptul Wien, intre Hateg si Sibiu.
Cel dintdiu, Mircea, poarta titlul de duce al AmIwlul.
Tn actele latinesti, Mircea se InTituleaza penfru Dose.
siunile de peste Dundre astfel: despot al tinuturilor mill
Dobrotici".
STAREA TARILOR VECINE. TURCII. In zilele lui Mircea.
Turcii erau in epoca eroica a istoriei bor. Sultanul Murad cucerise
Mircea *i fiul sati Mihai (Cozia).

dela Bizantini (1363) Adrianopole si-si asezase capitala acolo. ne
clad crestinii se easiau in lupte purtate intre ei. Ludovic poftea
toate Mlle. Bizantinii gAseau ocaziune de luptd cu Bulgarii. cari se
desmembrau. SArbii. duel moartea marelui Stefan Dusan (1355). ca-
zuserA in anarhie. Murad supuse orasele Bulgariel si fan vasal pe
Sisman. IncercAri de cruciatA nit reusirA. din cauza neunirii prin-
tilor. Vucasin isi gasi sfArsitul in lupta de De Marita. in urma eareia
Serbia de sud deveni tributar Turcilor. In Serbia nordia vecini,
77
www.dacoromanica.ro
cu tingaria, se ridicase ,,comitele taztr" care dupa incercari ne1Z-
butite, castigA o mare victorie la Plocinic, prima si nitima victorie a
Sfirbilor contra Turcilor. pa'riA in zilele noastre (1378).
COSOVA. Ca s reziste Turcilor, printii crestini se

uncsc, Sisman refuza tributul, o armata mare se adun sub
comanda lui Lazar, pe ciimpia Mier lei (Cosova), Cronicile
turcesti spun ca au luat parte si Rornanii la aceasta lupta
(1389). In zorii zilei de lupta, sultanul a murit strapuns in
cartul sau de un Sarb, Milos Obilici, dar victoria a casti-
gat-o noul sultan. Peste trupul neinsufletit al lui Murad,
Baiezid sacrifica pe Lazar al carui fiu f u facut tributar.
Baiezid Fulgerul inainteaza in anii urmatori spre Du-
nare si atacd Vidinul. Cronicile turcesti declar in mod gre-
sit ea in 1391 a inaintat fraud la Arges si ea din acel an
tara noastra ar fi fost supus la tribut.
Relatiile lui Mircea cu Ungurii nu erau prea multumi-
toare la inceput, cad intalnim la Severin bani unguri, iar
in cateva acte regele prepard pe oarnenii sai cu ideia unci
expeditiuni, poate contra lui Mircea. Acesta cautd alianta
lui Vladislav regele polon. Cele cloud surori, Maria si Ned-
viga, cum si sotii lor, erau necontenit in cearta, de care
domnii nostri au stiut sa profite. Mircea incheie un tratat
Cu Vladislav prin mijlocirea lui Petru, domnul Moldovei.
PETRU MUSAT. A fost legat de Mircea printr'o stran-
sa prietenie. El a intins tinutul domnese spre sud prin ju-
detul Neamtu, unde a intemeiat manastirea Neamtului. In
intelegere cu Mircea, ocrotea pe calugrii sarbi ai lui Nico-
dim, cad au cladit manastiri, in cari se addposteau vldici
ca pseudo-episcopii" din sec. XIII. In Cetatea Alba era
insd un episcopat cu episcop (pe la 1390) losit, rudd a Musa-
tinilor, pe care. Petru voia sa-1 aibd mitropolit. Patriarhia
din Constantinopole voi sa puie mitropolit grec, nu pe losif,
care reprezenta curentul slay, dar Petru nu primea mitro-
polit grec. Unul din ei s'a intors peste Dunare furios, afuri-
sind pe domn si tam. Mai pe urma se mai linistird lucrurile,
dar nu pe deplin. Dupd urcarea lui Vladislav pe tronul Po-
loniei, Petru merse la Lemberg si-i depuse juramant ca
voevod, impreuna cu mai multi boieri, intre cari mare$alul
Dragoi. Mai tarziu, Petru si fratele sau, Roman, asociat la
domnie, imprumutd pe Vladislav cu 3000 de ruble genoveze,
pentru care regele ii amanet Haliciul. In urma acel tinut
se margini la Pocutia pana la Nistru, cu tam Sepenicului, cu
cetatea Tefinei (Iang Cernauti) si poate cu Hotinul. Fin-idea
78
www.dacoromanica.ro
brill nu s'au plant, iar unii domni n'au reclamat nici ama-
netul, au urmat mai tarzin lupte intre noi $i Polon!.
In 1389, Mircea sf Vladislav incheiara un tratat, in
conditil, ca fiecare din ei s ajute pe cellalt, Cad ar fi ata-
cat de regele Ungariei. Mai pe urma, Mircea obtinu dela
Vladislav, ca in caz cand el, Mircea, ar gsi cu cale s faca
vreo invoial cu Sigismund, Vladislav s'o recunoascd. Mai
primi promisiunea Amlasului in caz de izbanda.
Din nefericire Petru moare, iar Roman, care-i urtneazd
domneste putin, incat relatiunile liii Mircea cu Polonii n'au
dat rezultate practice. Apoi a urmat si atacul Turcilor.
ROMAN (1393-1394). A domnit putin, a lAsat insd
urme de domn mare..A construit orasul care-i poart5 nu-
mele si se intitula cu mandrie: mare voevod si singur sta-
panitor din mila lui Dumnezeu, domn al tarii moldovenesti
dela munte pima la mare". In 1393 se obligd fata de Vladis-
lav sa-i dea ajutor numai in Po Ionia, prin urmare nici contra
Teutonilor, nici contra Lituanilor. Aceasta a facut pe Vla-
dislav sa-I ia in Po Ionia pe el si pe fii lui Alexandru si
Bogdan, iar pe tron s aseze pe Stefan, inimicul lui Petru,
deci si al lui Mircea. Astfel relatiunile lui Mircea cu Polonii
se in trerupsera.
VICTORIA DELA ROVINE (1394). La un an dupd
supunerea Bulgariei, Baiezid veni contra lui Mircea. In Ol-
tenia, lang5 Dunare, la un loc Rovine, se dete lupta. Mar-
turii straine sarbesti, bularesti, bizantine, cum si romanesti,
declara c5 Baiezid a fost Invins. Bat 5lia s'a dat la 10 oc-
tomvrie si a pierit in ea Marcn Creilsorul, vrul lui Mircea,
luptand pe partea Turcilor. Cat e de uscata cronica vechc,
tot g5seste cuvinte pline de pitoresc, ca s descrie aceastd
victoric: fu rasboiu mare, cat se intuneca vazduhul de
multimea sagetilor asa de se vars5 sage mult, cat era
vaile crunte si mai pierdu Baiezid oastea lui cu totul".
Aceste randuri au inspirat marelui nostru poet versu-
rile fara seaman:
Si ca nouri de arama si ca ropotul de grindeni,
Orizontu 'ntunecandu-1, yin sageti de pretutindeni,
Vajiind ca vijelia si ca plesnetul de ploaie...
Ce s'a intamplat, indat dupd baldlia dela Rovine, nu
tim sigur. Unii istorici cred ca Mircea, desi invingator, s'a
reugiat in Transilvania, uncle SO gsea ip ;Mite 1395, iar
'In domnie s'a ridicat Vlad pus de Turd. Mai probabil pare
ca in anul 1395 au venit Turcii a doua oara, c atunoi au
inainTat mina' la Arges, de uncle Mircea a remit peste munt!
iar unde Vlad s'a fcut domn, In Moldova n'a cautat re-
lugiu Mircea, cad acolo domnea Stefan.
In Brasov, Mircea incheie un tratat cu Sigismund, ca
La Cozia.
dela egal la egal, cu toate ca era domn fara tara. Mircea se

obliga s mearga in persoana contra Turcilor, dacd regele
va merge in persoana, iar dacd Sigismund va trimete cu
armata sa pe altcineva, Mircea s facd tot asa. Armatele
regale sa se poata aproviziona in Ord, dar cu plata,
Desigur, ca Sigismund s'a purtat cu multa prevenire
fata de domnul roman, biruitorul lui Baiezid, cad pretuia
talentele lui si voia s-1 alba aliat, in lupta cea mare cu
Turcii.
In 1394 Sigismund incercase s aduca Moldova sub ascultarea
sa. Intrase prin pasul Ghimes, inaintase sore targul HArlau. unde
sta Stefan cel inchinat PAonilor si-1 silise sa se inchine M. Dar
abi regele trecuse peste hotare, Ca Stefan se intoarse spre vechiul
sAu protector, cdruia-i datorea tronul si care avea hi indemana alti
pretendentl, cu cari 1-ar fi outut schimba.
Cei doi sett, Sigismund si Mircea, se coboara in tara, aiung la
Arges, unde Mircea reocupa scaunul domnesc, apoi inainteaza spre
Dunre, unde luarA dela Turci cetatea Turnu. In partile rasaritene
ale tarii, Vlad s'a sustinut insa doi ani, in cari a dat acte de domn.
Puterea lui Mircea nu era indestul de mare, iar regele a f ost nevoit
sA-1 paraseasca si sa se intoarca in statul sat!. cad Ii murise sotia si
se temea de turburari. neavand cu ea deck o fata. Pe cAnd trecea
muntli. Sigismund a fost atacat de Vlad la Posada si a pierdut o
insemnat parte din ai sal.
BATALIA DELA NICOPOLE (1396). In urma atator
indemnuri la cruciat, in urma struintelor lui Sigismund,
apusul izbuti s strangd lumea crestind pentru o lupt mare
cu Turcii. Se adunar cavaleri francezi la 6000, cavaleri ger-
man, englezi, italieni, floarea crestinatatii apusene, la care
se unl Mircea cu Romanii sal. Totalul crestinilor se ridica
la 60.000 de cavalerl si la 40.000 de pedestrasi.
Cavalerii, mai ales cel francezi, erau imbracati in fier, ei si
caii lor, erau de o vitejie Lira seaman, insa vitejie personala, care
nu tine seamA de mersul general al luptei, nici nu-si coordoneazA
miscarile in armonie cu intregul Purtau niste cisme cu varf intors
si cu pinteni lungi (A la poulaine) foarte incomode la mersul pe jos.
Oastea aceasta mare se cobori pe Dunare, cuprinse Vidinul ar
inconjura Nicopole Baiezid. care asedia Constantinopole. parasi ase-
diul si porni contra armatei crestine. Duna mArturia unui German
care a luat parte la lupta. Mircea a cerut ca la inceput sa atace el
si cu Rominii. ca unul care stie modul de lupta al Turcilor. Sigis-
mund si generalii unguri erau de aceeas parere, dar Francezii se
opusera cu mAndrie, zicAnd ca n'au venit ei din atata departare, ca
$5 asiste la lupta altora. Cerura dar sa li se acorde onoarea atacu-
Di, amenintAnd, daca s'ar hotari altfel, cA se retrag din lupta.
Francezii atacara cavaleria spahiilor, usor inarmati. cari se pre-
facura ca fug, inaintara orbeste Dana la lagarul intArit cu sarrna.
dna care sta Baiezid cu ienicerii, pe cnd spahli se reunisera in
spate, Cavalerii descalecara, ucisera multi vrajmasi, dar mersul pe
jos le era imposibil. hick cazura prizonieri. Cealalta armata rezist6
cdtva, dar in cele din urm5 se risipi. Sigismund fugi pe Dunare sore
gurile el, se refugie pe flota venetiana si ajunse la Constantinopole
Alma cum promisese, nu insa cum sperase". De acolo s'a intors in
statul sau prin Dalmatia.
Baiezid ucise multi prizonlerl, vAndu foarte scamp libertatea
I, fl9m, bitoria Ropani1o, clt 7 -,- 6
sefilor si zise luf loan FrA Fria, fiul ducal' Burgundiei: dacA vet
mai avea poft s te lupti cu mine, te astept Pe ampul de bAtaie.
c5 eu sunt nAscut pentru fasboiu si cucerire". Intre aite daruri. ce
trimetea regelui Frantei, figur o tobA si arcuri cu coarde de piele
umeneasa.
Urmarea cea mai apropiata a infrangerii a fost cuce-

rirea Vidinului, pe care Sracimir ii predete lui Baiezid.
Constantinopole tremura, armatele lui Baiezid patrunsera
!Ana in Pelopones.
Unii scriitori au sustinut Ca Mircea s'a retras dela Ni-
copole. tradand cauza crestina si pricinuind infrangerea.
Aceast calomnie nu se potriveste cu caracterul marelui
nostru domn si este contrazis de purtarea cu el a lui Si-
gismund. In atml urmator, voevodul Ardealului Stibor a
venit in ajutorul lui Mircea si a izbutit s prinza pe Via&
pe care I-a dus prizonier in Ardeal. Cum ar fi trimis Sigis-
mund pe Stibor in ajutorul lui Mircea, daca acesta ar fi
trddat la Nicopole?
Dupa Nioopole, se pare ca Baezid a intrat a treia oara
in tall. Aceasta expeditiune descrisa de tin cronicar bi-
zantin. sa terminat cu retragerea lui Baiezid fara lupta
mare, cad Mircea se retrgea din fata vrajmasului, dar
.,cu foarte mare curaj urmrea armata si urmarind-o se
lupta cu ea glorios". S'au fcut incursiuni din partea be-
gilor de pe Dunare, dintre cari unul, Evrenos, dedese lui
Baiezid planul ca s sc retraga in expeditiunea nenorocoasa.
Mircea, ca sa se apere.contra acelor begi, a trebuit sa stea
in mai multe randuri la Giurgiu, cad pe acolo veneau cetele
de prada turcesti..
Un noroc nesperat a rapit pe Baiezid depe scena isto-
rica. In Asia, Tirnurlenc reinfiintase puterea Mongolilor Si
oferea azil printilor aziatici detronati de Baiezid, precum
acesta adapostea printii detronati de Timur. In lupta dela
Angora (1402) sultanul fu prins si dus prizonier de Mongol
Tot favorabil lui Mircea se intorceau lucrurile in Mol-
dova. Acolo, dupd Stefan, apare pe la 1400 luga, un fiu al
lui Roman. Iuga, dung o cronicd moldoveneasca, a fost de-
tronat de Mircea si luat prizonier in Muntenia, iar in Mol-
dova gasim domnind impreuna, chiar in 1400, pe alti doi
fii ai lui Roman, Alexandru si Bogdan. Despre Bogdan nu
se mai vorbeste, iar Alexandru a ramas singur domn si
dupa o domnie indelungata si plind dc fapte, a meritat Du-
mete de Alexandru cel Bun,
ALEXANDITh CEL BUN
Disparitiunea lui Balezid a inlesnit far ridicarea tut

Mircea, timp de vreo zece ani. Ar fi avut de urmare salva-
rea cu totul a lumii crestine de puterea turceasca, daca
Printii crestini s'ar fi unit si ar fi dat acum atacul in con-
tra urrnasilor lui Baiezid. Acestia au puitat intre ei grele
lupte pentru mostenirea parinteasca, iar crestinii tot nu
intelegeau cat de stabild e puterea turceascd, o credeau
in decadent. La sfarsit, un fiu al lui Baiezid a rapus pe
ceilalti, a reunit franturile statului, care a devenit mai
antenintator.
In Asia se lupta. Isa cu Mohamed, pe cand in Europa
So lima,' guverna mai multi ani, pana ce sosi Musa an Tara
Romaneasca la Mirkes Iflak, barbat foarte puternic si ager".
Mircea ajuta pe fiul grozavului sau inimic contra lui Soli-
man, care avea ajutoare bizantine. Invins langd Constan-
tinopole, Musa fugl din nou la Mircea si in a doua expedi-
tiune prinse pe fratele sau, care voia s fuga la Constanti-
nopole, si-1 sugruma. Musa ramase sultan cativa ani. Bu-
curia lui Mircea nu fu de lungd durata, cad Mohamed veni
asupra lui Musa. Invins odat, el se refugie in Asia, a doua
oara se alie cu Grecii, cu Bulgarii tributari cti Sarbii si
langa Sofia se dete lupta decisivd. Ranit, Musa fu prins in
fuga si sugrumat (1413).
Pang la caderea lui Musa, Mircea desfasura mare acti-
vitate la Dundre. A intrat in posesiunea cetatii Chilia dela
Genovezi pe la 1413, de cand incepe rivalitatea cu Moldova,
care, deasemenea, voia s stapaneasca gurile Dunarii.
Mircea tot stapanea cetatile din dreapta fluviului, cum si
Dobrogea, precum se vede din titlul sau dela 1413. Micso-
rarea pericolului turcesc ispiteste pe domn sa inceapd ne-
gocieri cu Polonii, cu care reinoeste in 1411 vechiul tratat
contra Ungariei. Mircea se va fi hotarit la acest pas, din
cauza puterii celei prea marl a lui Sigismund, ales si imparat
al Germaniei.
ALEXANDRU CEL BUN (1400-1432). N'a purtat ras-
boale, dorul lui era sa ingrileasca de buna intocmire a
tarn, de intrirea ei culturald si econornica. A intemeiat
targuri, a incurajat comertul prin inlesniri !acute negu-
storilor, a asezat biserica, a fost bun si mare.
Titlul sat' sund maret Domn dela munte pand la mare,
Domn de sine statator". La inceput Polonii n'aveau lucre-
83
www.dacoromanica.ro
dere in el, dar neincrederea lor a invins-o nrin sIncerttatea
cu care a recunoscut suzeranitatea lui Vladislav, prin fide-
litatea ce i-a pastrat in lunga sa domnie. In 1402 jura cre-
din ta regelui, desi acela dadea acte de suveran, cad intr'un
act face donatii in Moldova, Alexandru implinindu-si obli-
gatiunile in mod cinstit, a inlaturat treptat amestecul Po-
lonilor. In anii urmdtori, a repetat inchinarea, a mers in
persoana inaintea regelui. L-a ajutat cu trim in rsboiul cu
cavalerii Teutoni, ceeace tatal sau nu primise. In schimb a
ramas in istorie o amintire insemnat despre vitejia Moldo-
venilor, in vestita batalie dela Tanenberg (1410).
Cand Mircea a reinoit tratatul cu Polonii, a incheiat
si Alxandru unul. Din vechea datorie, Vladislav Ii ramnea
dator 1000 de ruble genoveze, pentru care-i zalogeste, pe
langa Pocutia. Sniatin si Colomea. Totdeodata, Alexandru
se casatori cu Ringala, ruda cu regele, dar casatoria nu fu
fericit, cad s'a despartit mai tdrziu, asigurind doamnel
venituri insemnate.
Vladislav n'a inteles insa frumusetea de caracter a
domnului nostru. El a incheiat cu Sigismund o intelegere
la Lub tau (intre Po Ionia si Ungaria nordica) prin care im-
parteau Moldova intre ei, in cazul and Alexandru n'ar ajuta
pe Sigismund contra Turcilor (1412). Ungaria lua juma-
tatea Bucovinei si tara pfina la Dunre cu BArladul si
cu Chilia, iar Po Ionia cealalta jumatate cu Iasii si cu Ce-
tatea Alba. Acest tratat a ramas insa liter moarta. Ale-
xandru invinse neincrederea suveranului sau, pastrndu-i
credint.
Cearta cu patriarhia nu se terminase, desl Moldova fu-
sese scoasa de 'sub afurisenie. Alexandru isbuti in 1401 sa
obtina ca mitropolit pe losif, care fu cel dintdiu mitropolit
moldovean Scaunul noului mitropolit se aseza la Suceava.
ULTIMELE LUPTE ALE LUI MIRCEA CU TURC1I. Puterea
lui Mohammed I-iu nu se putea compara cu a lui Baiezid, cad se
cedase regiuni intregi aliatilor Greci si Srbi, incal Mircea continua
sa ad5posteascA pe ininiicii sultanulul.
Mahmud Bedreddin, consilier al ml Musa. predich o religiune,
amestec de crestinism i mohamedanism, cu comunitatei averilor.
Bedreddin provocase o mare rascoal5, greu indbusit: ajutat de Mir-
cea, inaint in Balcani, unde proprii sai partizani 11 deter sulta-
nului. In 1415 se refugie la Mircea, un pretins fiu al lui Baiezid
Mustafa. care frisk' isi gasi sfarsitul. cu tot ajutorul ce primise dela
Mircea si dela Bizantini
Acum se pare ca Mohammed a crezut nimerit s-si reguleze
socotelile cu Mircea Cronicile turcesti spun c armata turceasc ar
fi intrat in tall in 1413 si c Mircea s'ar fi obligat sa plAteasci tri-
oath! neplatit pe trel ant inapot. In reatitate, expeditiunea ea fAcut
dup nereusita celor doi r5scu1ati, in 1416.
Mahomed n'a pIitruns in tara plind de barn si de
paduri, in care castigul nu despagubia pierderile ci a are-
ferit sA ia cetdtile depe Dunare. Ocupa Giurgiul si Turnul,
intari Isaccea, poate $i Sulina. Atunci a pierdut Mircea,
Dobrogea si a recunoscut suzeranitatea turceasca ').
Turcii au atacat atunci si Banatul, incat Dunarea noa-
stra a ajuns sub Turd. Domnul va fi trimes ostatic, cum
spun cronicile turce U.
Astfel din lupta inegald, care a distrus statele Sarbilor,
Dulgarilor, imperiul de rasrit, Mircea a salvat tam sa,
ciuntit in adevr, insa pasirnd cea mai mare parte a gra-
nitelor ei, fcand buna figura intre state si servind de
adapost vecinilor de peste Dunare cu trecut mai glorics,
d'ir cu pricepere politica mai putina.
In ultima zi a lui ianuarie 1418 se stinse marele dom-
nitor, nu prea Miran, cad nu va fi fost mai mare de 60
de ani. El a meril.at titlul de mare, i s'a zis si Bdtreinul,
ca sa se deosibeasca de alti domni mai noi cu acelas
iturne. Mormantul lui se vede la manastirea Cozia, sub o
inscriptie Stears de vreme.
ACTIVITATEA INTERNA A LUI MIRCEA. A purtat
grije de manastirile facute de tatal sau, Tismana si Vodita,
a terminat Cotmeana (Arges) 51 a zidit din temelie Cozia.
A incurajat comerciul, scutind pe Poloni si pe Lituani
de plata Varna in fiece targ si cerandu-le-o numai la des-
carcare in Targoviste. Acei negustori puteau vinde si cum-
para in toate targurile si schelele pand la Braila, fara sa
platesca vama. Astfel se incuraja intrarea si iesirea marfuri-
lor din tara, aducAndu-se monet strait-la.
INALTAREA MOLDOVEI SUB ALEXANDRU. Cu
rnoartea lui Mircea, Alexandru ramase domn roman mai
insemnat 5i din cauza Ca Turcii n'atinsesera Inca Moldova.
El a continuat sa sustind biserica, sa incurajeze comertul,
').Conditiunile Inchin5rii nu iii s'au p5strat Intr'un text vechiu autentic. Cel cu-
noscut se Mee c ar fi fost copiat de Enache V5c5rescu sec. XVIII cdup5 codicile
IrnpArAtestis Ins5 critica con temporanA (lorga, Giurescu) II declaril de zitscocire tar-
sic din timpul rlsboiului 1768-74, spre a obtine drepturi, ca unii ce ne-am supus prin
tratat. Totusi, un crof ticar bizautin, care a scris cronica sa in 1478, relatnd asboiut
din 1396 zice : <Mai pe urm5 et lacheind pact, Mircea a prornis s5-i dea tribut qi au fa-
cut pace,. Deci au inchelat pact.
Prin condi tiunile pretinsului tratat se recunoteau: neatarnarea t5rii, autonomia,
drcpt de r5sboiu, alegerea domn ult.i de catre mitropolit si de care boeri, oprirea Turci.
lot de a se rteza In (art qi de a c)nstrui geamii. In schimbul protectiunii, Ora sit dea un
pescheg (dar) anual de 3000 bard roii, poate 3000 de galbeni. i 50 de cai, poate tot
attItI a oitni (lorga).
a intervenit si in luptele ce au urmat in Muntenia, Ann'a
moartea Jul Mircea.
Alexandru a construit manastirea Bistrita, numit dupd
raul pe care se afla, aproape de Piatra,larg de lemnari si de
butari (la inceput Piatra lui Craciun). A mai construit alta
biserica intr'o campie, asezat in mijlocul unei paduri, Si
numit din aceasta cauza Sfantal Nicolae din Poiand, mai
tarziu Pobrata.
La infiintarea mitropoliei, a adus in Suceava moastele sfantului
loan cel Not]. dela Cetatea Alba. Dup legenda, sfantul era negustor
din Trapezunt si venind in negustorie la Cetatea Alba, a lost mar-
tirizat de Tatari (1330). Vestea minunilor ce fcea corpul lui. a decis
pe Alexandru sa-I aduca cu cinste mare la Suceava, unde se pd-
streal si azi.
MINAI (1418-20). Fiul cel mare al lui Mircea fusese asociat
la domnie si ramase singur doinn la moartea tatalui sau. dal% dupa
un an. veni contra lui un fiu al lui Dan. numit tot Dan. cu aiutor de
la Greci si dela Alexandru. In ajutorul lui Mihai venird Ungurii si
respinsera pe Dan in 1419, dar in anul urmator Dan veni din nou cu
'rurci si in lupta ce se dete cazu atat Miliai cat si voevodul Ardea-
lului. Atunci se pare ca Turcii au atins Moldova intaia earl.
RADU PRASNAGLAVA (intre 1424-26). Dan nu se intari bine
in domnie, cad In alungat dupS putin timp de catre un fiu al lui Mir-
cea. Radu Prasnaglava (prostul. simplul) care da acte domnesti. panS
ce Dan fuge la Unguri si cu aitorul lor ia domnia.
DAN al II-lea (intre 1420-1431). A fost necontenit atacat de
Radu pe care-1 sustineau Turcii si Alexandru, dar necontenit a fost
ajutat de Sigismund. In 1427 cuprinse Giurgiul, incerca sa lea Silistra.
ca Mircea.
Sigismund urzea iar un plan mare de lupta cu Turcii. Un capitan
al lui si cu Dan au repurtat succese, cari se exagerau in Apus (25000
de "furci morti). Cele mai multe lupte s'au dat la Golabard. Acolo
trebula sa vie Sigismund, Polonii si Dan. Insa Sigismund wa venit,
ceilalti I-au asteptat douS luni, apoi s'au retras. (Dan avea 6000 de
calareti). lnstructiva e o scrisoare a secretarului regelui despre lupta
dela Golubaci dacd va spune cineva ca armata regelui a suferit
pierderi marl in luptele din urma cii Turcii, sii nu credeti. cad s'au
pierdut tocmai 200 de oameni, toti oameni saraci din Valahia... dar
dintre Turci unlit mai multi".
Alta ideie trece prin capul regelui imparat: sa aduca pe cavalerii
Teutom si sa-i aseze la Severin contra Turcilor. S'a si asezat un
magistru cativa ani, dar vreo isprava n'a facut si dupS putini ani
nu se mai vorbeste de cavaleri.
In aceste lupte, Dan, ca si Mircea, mai cu putin succes insa, re-
prezenta lupta de rezistenta la Dunare. Ca sa-si rasbune contra lui
Alexandru, el pustieste vecinatatile Chiliei. Alexandru trimite contra
Jul pe alt flu al lui Mircea, pe Aldea, ne cdnd si Ungurii aveau can-
thdat. poate fiindcd Dan se unise cu Tura pe vestitul Vlad Dram.
Aldea izbuti sa ocupe tronul, iar Sigismund, desi investise pe Vlad,
recunoscu pe Aldea,
ALEXANDRU ALDEA (1431-36). Aldea rezista lui Dan, care
vent cu aiutor turcesc, dar care muri indata. Aldea atacat de Turd,
86
www.dacoromanica.ro
cere aiutor desPerat dela SigIsmund si dela Brasoveni, el si boern1
sAu Albu:.. arcuri... sageti.. pusti... venni mai jute... ca Turcil se
miscA de Sambata... au napadit la Dunare prin toate vadurile... gra-
biti-vA cat mai iute, ziva si noaptea... cci dacd nou ne va fi fart, vou
are sa v fie si mai r5u". Turcil II supun. parte din ei trec in Moldova.
uncle sunt bAtuti (1432 iunie 22).
Aldea este cel dintaiu domn, care se inchinA in persoanA sul-
tarmlut si-f duce ostateci 2(1 de Tii de boerf. Ei singur spune inteo
scrisoare: stii cum m'am dus la Murat irnparatul si cum m'am iurat
cu el si cum am vorbit cu el... toate acestea cu groaza le-am fa-cut,
cad mi-au luat tara... si am dat copii boeresti acolo"; iar in alta:
..dacA m'am dus la Turd. m'am dus de nevoia mea si am facut liniste
tarii. cat mi-a ramas dintr'insa, si vott tutulor si mi-am scos trei
mii de robi".
In acel time Vlad scrie Brasovenilor stiti bine ca Aldea s'a
dus la Turci nu doar pentru binele vostru. ci pentru raul vostru, ca sa
aduca oastea turceascii... gatiti-mi o sutA de pusti. cu toate cele de
trebnintA, si arcuri cu sageti si cu scuturi cat veti putea mai multe...
cad vreau s merg..." pe and Albul rAspunde.: ,.despre voevodul pe
care 1-ati ridicat acolo, Draculea. cui ii este drag dintre voi sa-1
sarute, c5ci n'o sA-1 mai vedeti".
MOARTEA LUI ALEXANDRU CEL BUN. La ince-
putul anului 1433 se stinse Alexandru, in urma unei expedi-
tiuni nereusite in Polonia. Se unise cu Sviclrigailo, ducele
Lituanilor, trecuse hotarcle Polone, jefuise tinuturi, dar a
lost surprins de oastea polon, a pierdut ostasi si toatii
prada. Nici Alexandru nu va fi fost Witran, desi intre atati
domni cu domnii scurte, ni-1 inchipuirn sub trgsurile unui pa-
triarh. A fost inmormfintat la mftn'astirea sa Bistrita.
Aldea intervine in luptele fiilor lui Alexandru, care e
luptau intre ei, ca si fill lui Mircea. Pe la 1436 el moare in
lupta cu \lad, inat acesta, nenorocos in luptele de pAtirt ad,
izbuteste sA se urce pe scaunul lui Mircea cel Mare.
URMASII LUI MIRCEA l Al LUI ALEXANDRU. IOAN CORVIN

Lui Alexandru cel Bun ii urma fiul sari legitim Ilie, care-i
fusese asociat la domnie. Ilie avea un frate ilegitim $1efan, care
fugi in Tara Romaneasca, de unde se intoarse si cu aiutor dela Turci,
alunga pe fratele sau, care se refugie in Polonia. Desi Hie era
cumnat cu arincipele mostenitor polonez, regele Vladislav primeste
inrannantul de supunere al lui Stefan si inchide pe Ilie intr'un castel.
Peste un an, Stefan darueste (1434) Polonilor Pocutia
Ilie reuseste insa ca s5 hid din caste!, intr in Moldova. incene
lupta cu Stefan. dar se impacA in 1435 cu conditiunea ca fiecare s
poarte numele de domn al Moldovei si s st5paneasca Die in tura
de sus far Stefan in tara de jos (China. Vaslui, Barlad, Tecucitt.
Olteni si morile covurluiene). Ilie depune jurmantul si in iniosirea
ga merge, pang a lAsa Poloniei cetati, Sepenicul i datoriile vechi.
In 1437 se stinse i Sigismund, eve avusese noroc mai melt
deck ininte care incepuse multe si savarsise putine, care la sMrsit
a lasat Ungaria expusa la jafurile Turcilor, cad pe el il interesau
certurile religioase, dorinta de a inabusi miscarea nationala a Celli-
lor. Ginerele si urmasul sau. Albert de Austria. fire eroica, hotki
sa poarte rasboiu cu Turcii, muri insa pe neasteptate si regele Polo-
niei, un copil reuni ca si Ludovic de Anjou, coroaltele Ungariei si
Poloniei fara sa poar domni.
Rolul cel mare I-au indeplinit atunci la Dunare. Romanii con-
dust de Vlad Dracu st mai ales de loan Corvin..
VLAD DRACU (1436-1440, Se numia asa dnpa vestita de-
coratie a draconului, cu care-I decorase imparatul Sigismund. Ostatic
izbutise sa fuga din Buda, fusese prins, apoi scapase la Constanti-
nopole, turburase dornniile lui Aldea si Dan, Pretuit mult de Sigis-
mund, care 1-a investit ca domn, s'a luptat mult cu Aldea. Ca sa alba
ajutor din Moldova. Ittase in casatorie pe o fata a lui Alexandru
cel Bun.
Din tinerete fusese prieten cu loan Corvin. Odatil scrie Bra-
sovenilor: va veni acolo printre voi sing domniei mele lonlis Vlahul.
Deci orice are s v spuna sa-1 credeti". In alta le spune ca trecerea
in tara a oamenilor sa o hotarasca Jonas Viteazul, care s si poata
prinde De cine umbla contra domniei. Cand lonas devine vestitul
lancu Corvin, i se adreseaza respectuos: ,,lui Ionas Voevod, cuviin-
cioase si cinstite inchinacitini ti-aduce prea iubitorul frate al dom-
niei tale Ion Vlad, voevod si damn-. porunca domniei tale am im-
plinoit-o", Caracterul lui teribil se citeste in aceasta amenintare: .,de
nu-mi yeti- da in maini pe vrasmas si cu tot avutul pe care i I-a int
ce voiu face impotriva cetatii si impotriva voastra, aceasta s'o ras-
bune Dumnezeu pe sufletele voastre: fiindca de as sti ca am s pier
sore rusinea mea, si tot nu voi ingadui pieirea mud om bun al
men, ci \Pa voiu ramane dator eu foc. $i in curand altfel n'are sli fie".
$i in aceasta: ,,De-1 yeti omori, sat!, ii yeti face alt ran. stiti voi apoi".
La inceput Vlad s'a supus Turcilor. A mers la curtea sultanului
nude a lasat ostatici pe fii sal, Vlad Tepes si Radu, Ba chiar a insotit
pe Turci (1438) in expeditiunea din Transilvania, Ctivd steana lui
loan Corvin a inceput s se ridice. Vlad a pat-Asa pe Turci.
IOAN CORVIN. Este una din cele tnai frumoase apari-
tiuni din sangele neamului romanesc, desl activitatea lui n'a
folosit cat ar fi trebuit neamului, din care se tragea. Viteaz
fard pereche in rasboaie ,,in care am crescut aproape dela
inceputui vietii" zice el, nu tagadueste un tremur de groazil,
cand a vazut apropiindu-se armata turceasca, inainte dc in-
ceputul unei bt1ii. Religios, gaseste cauza infrangerilor
sale in planul misterios al lui Dumnezeu, iar Iii umiliuiti sa
gaseste expresiuni apostolice: despre mine, daca ar fi s
ma mandresc inaintea ta, m'as glorifica mai curand cu sia-
bichmile si cu pacatele mele, caci am indurat opresiunea
inimica, inchisoarea si celelalte schimbari ale soartei". Tre-
cuse de 60 de ani si totusi era neobosit in apararea cresting-
tatii. Tocmai c vitejij notri zicea si el in r4sboni ; 7,0
itioarte are ornul". Riclicarea lui este adev5rag minune, CA
a atator oameni extraordinari.
Tatal lui, Voicu Sdrbu fratii lul, au fost soldati de profesiune,
CHO. Fusese mangaiat acas5 cu numele Iancu: sure a se deosebi de
alt frate mai mare tot loan, tot viteaz. Sigismund asezase grAniceri
sore Turd dintre Romani. in cari s'au distins multi viteii: magister
laza la Caras, un Bizere, un Ciorna un Teodor Chinezul. Tinuturile
romanesti erau m'arci In sistemul de apgrare a Ungariei. cu Muntenia
cu Moldova.
Mita puternicd a lui Ioan a intrunit toate pdmnturile
romnesti, a indreptat intr'o directie hotdritd puterea de
luptd a Romdnilor indltand-o in istoria nu numai a Unga-
riei, dar si in istoria universald. Planul lui a fost s goneascd
pe Turci din Europa prin puterile unite ronidnesti $i CU
ajutorul apusului.
In tinerete servise sub diferiti cbitani in Boemia, in Italia. La
1435 primeste dela Sigismund mosii, did il imprumuta cu bani (odata
cu 1500 florini in aur) desigur plata soldatilor permanenti. Se vede
num5rul soldatilor din actul dela 1437, and se obligA impreun5 cu
fratele s5u sii apere granita trei luni cu 50 de lnci, iar in 1439 cu
200 de lnci. Atunci avea in grija Orsova si Mehadia. In 1441 ajtinse
voevod al Ardealului.
In 1442 Turcii jefuiserd in Ardcal si se intorceau cu prd-
zile spre Poarta de fier, dar loan ii atacd la Stint-Imre, ii
Watt' si trimise capul lui Mesid-beg lui George Brancovici.
In toamna aceluias an, Murad trimise prin Muntenia
altd armatd, comandatd de beglerbegul Rumeliei, dar and
se intorcea fu atacat de loan unit cu Vlad, si fu sfdrd-
mara in munti. Regele recunoaste eh' in acele lupte loan a
pldtit cu persoana sa, a prima rdni mortale dela inimici.
Aceste succese II incurajau la lucruri si mai indraz-
nete. George Brancovici, despotul sdrb, se refugiase in
Ungaria, Huniade se hotari sd-1 introneze, ca sd-1 aibil in
clienteld, cum avea pe Vlad in Muntenia si De Stefan in Mol-
dova. In toamna anului 1443 trecu in Serbia. Dete la Nit
hAtAlia, in care zicea cd a simtit fiori la vederea multimei
de land. Vlad Ind parte cu 20.000 de oameni la lupt si la
victorie. Crestinii cuprinserd Sofia, innaintard pnd la Ma-
rita. Murad cern pace, care se incheie De zece ani. Tara
romneascd rdmne sub influenta ungureascd, Serbia se
da lui Brancovici, conditiunile se intarird prin jurtnnt pe
Evanghelie si pe Koran.
Sosind ajutoare din apus, cu cardinalul Julian Cesa-
rini, crestinii calcard paceaL Cesarini demonstra a pa-,
tea igcut fAr aprotarea papel nu este valablig, inch
incepe alt campanie.
BATALIA DELA VARNA (1444). La tuperea pAcil
contribuiserd Venetienii, cari aduceau vestea Ca flota cre-
stinA Pluteste spre GalipOli. Mai mica deck Ift antl cel-
lalt, arrnata crestinA, in cap cu Vladislav i cu Cotviti lud
drumul vechiu prin Vidin, prin Nicopole si ajunse la Varna.
141ota venetiand n'a putut impiedica nici trecerea lui Murad
din Asia in Europa.
La 10 noembrie 1444 se dete lupta crncenA, in care
pieri regele V ladislav, Cesarini, iar ceilalti scApard cu
fuga, printre cari si lancu. Acesta povesteste lupta cu
cuvinte de aur am fi putut evita lupta, dar ne-a fost ru-
sine s pdrasim intreprinderea pentru Cristos, in care si
a fi invins si a invinge am crezut cd nu e fara glorie. Ne-am
luptat pAnd la apusul luminii si cdnd a apus soarele a apus
si rAsboiul. N'am fost invinsi, ci indbusiti si ne-am retras
risipiti".
Vlad adusese crestinilor 6000 de cAldreti la Nicopole,
insA povdtuise pe rege sd fie ascultat, ca s amdne lupta,
caci Turcii sunt mult mai numerosi.
S'a zis ci Vlad ar fi trAdat cauza crestind, insd acea-
sta nu se vede din nici o vorbA a lui liuniade, care a venit
in anul urmAtor si s'a luptat cu Turcii impreund cu Vlad.
In adevAr, sosi la Dundre flota venetiand cu cavaleri
francezi, se uni cu Vlad, incepurd impreund sd cucereasca
certile turcesti. Nu izbutird la Silistra, dar cuprinser
Turtucaia, Giurgiu, etc. La Nicopole veni si loan, dar nu
izbutir sd ia cetatea si fiindcd se apropia iarna, flota se
retrase. Vlad rdrndndnd singur se impdcd cu Turcii, toc-
mai cdnd steaua lui Ion se ridica mereu, cdci in 1446 no-
bilii unguri in unanimitate 11 aleserA guvernator al Unga-
riei. Supdrat, Ton veni, prinse pe Vlad si pe fiul sdu Mircea
si-i ucise la Teirgsor, iar domn puse pe Vladislav II, fiul lui
Dan 11.
In Moldova Stefan intrase in clientela lui loan, si increzindu-se
in protectorul sau navali in Suceava, orinse oe frate-sau the, II scoase
ochii si rAmase domnitor (144). Insd, crima aduce alt crim: se ridicA
fiul lui Ilie. Roman al 11-lea si cu alutor oolon bate si ucide pe $tef an
(1447) al arui mormAnt se vede la mAnastirea Neamtului. Dar Ro-
man moare dup opt luni, otrAvit de boleti, dupA mArturia unui
i storic polonez (1448).
Dreptul lui Roman il oretinse un frate al lui minor. Alexandrel
(Olehno la Poloni) pe and un Petru, care se asatorise cu o sorb'
batrArfl a Itti loan Corvin, veni cu ajutor dela acesta, sub un' apitan
Csupor, Cluber e cunoseut in cronica noastr sub numele de Ciabdr-
Vod(1, El luA dela Petru Chilia si o dete Muntemilor, punnd in ea
garrilzoang ungureasa Petru a murit dup un an (1449) dud un
fiu nelegitim al lui Alexandru, Bogdan, vine cu ajutor dela loan,
ca s conducA tara piing la majoratul lui Alexandru, ins inltur pe
minor si famane domn.
BATALIA DELA COSOVA (1448). Toate stsaruintele
lui Hunyadi, toate indemnurile papei, toale promisiunile
crestinilor balcanici nu putura strange deck vrec 25.000 de
soldati, din cari 8000 trimesi de Vladislav- din Muntenia.
loan trecu Dunarea si inainta pdna la vechiul camp de lupta.
In prima zi scrie Ioan. suflettil crestinilor a fost neinvins, iar
noaptea intreag5 a fost !WA de mestesuguri si de masini" apoi Sam-
bAt s'a pierdut lupta ..pe care am pierdut-o mai mult din lima de
arme, cleat din lipsa de curaj". S'a zis c Muntenii lui Dan au trecut
de partea Turcilor, ins niciun domn Dan nu era atunci in Muntenia,
loan in retragere a fost inchis de George Brancovici, care nu
1-a lit erat decat dupAce a primit o mare sumk Adversarii lui loan
au ridicat capul in Ungaria si au sta'ruit s'a se incheie cu Turcii ar-
mistitiu pe trei ani.
VLADISLAV II-a (1446-56). Fiindd Vladislav nu mersese in per-
soansa in ajutorul lui Corvin, acesta II despoaie de posesiunile din Ardeal
si Doate fiindd a trecut in Ardeal si a devastat posesiunile lui Corvin 1)
acesta in 1456 il detrong si-1 inlocui cu fiul lui Vlad Dracu, cu Vlad
Tepes.
BOGDAN II (1449-51). Polonii iTimisera ajutoare lui A1ex5n-
drel, dar Bogdan a repurtat in codru, la Crasna, o victorie contra
lor, ca Petru Musat altridatri. Totusi n'a domnit mult, Oct alt irate
vifreg al su, Petra, numit mai inainte Aron, se dete de partea mi
Alex 'Andrei i prinse pe Bogdan, care petrecea la o nunt iii Reuseni,
Nina Suceava si-i faie capul, in locul De care Stefan cel Mare a zidit
mai tarziu o biseria,
PETRU $1 ALEXANDREL (1451-1455). Petru Aron piistr tar
de sus. far nepotului sgu ii 15s'a tara de jos. Nepotul, aiunand major:
se supuse lui loan si se ridid contra lui Petri]. dar fiind invins se re-
fugie la Cetatea AIbL unde boierli II otrgvir5.
PETRU ARON (1455-57). Ca sa alba sprijin contra
lui Corvin, pe ai cgrui protejati ii ucisese, se supuse Po-
lonilor, carora le promise ajutoare de soldati si hrana la
asboiu.
Tocmai atunci Mohammed al II-lea ceru dela multi
printi crestini tribut, cern ,si liii Petru. Nina atunci, poate
I) Se plAnge Brasovcnilor: n'am, cu boate slujbele cc am fAcut i cu tnt
sAngele cc nc-am vArsat, eu i cu boerii mei si cu (era mca. pcntru slAnta coroanA sr
prntru Ora ungureascA si pentru crestini. 5i de cAte ori nu m'arn jurat ru si cu pArintelc
meu lones Vocvodul; dar cl n'a finut scimA de asta, slujba mea nu i-a fost drag5. (25ci
nu-i ajunge gobArnAtoria tArii unguresti, ci trinicte .5A-mi ia ocina mea adevAratA si
tarisoara mea FAggrasul i Amlasul... Dar dacS el isi calcS fAgAduinta i jurAmintelr.
D-zeu sS se rAsbune asupra celui cc nu pSzcste dreptatea... nu voiu pArAsi ce este a,
meu data cu capul. SI Viu cl pier cu runc".
chiar din 1420, Moldova trirdsese itarurl, acum sultanul
cerea tribut regulat, 2000 de galbeni unguresti. Oricat de
nesimpatic ne este omoritorul tatalui marelui Stefan, este
o maretie solemnd in hotarirea de atunci a Orli. 57 de bo-
eri mari, cu mitropolitul in cap, si ceteri omnes, chibzuesc
ea nici bani n'au, nici vreun ajutor nu pot avea, pe de alta
parte Turcii vor ridica mai mult, neavnd pace, cum fceau
si pana ad, land femei si copli. In unanimitate au decretat
c.a ,,supunndu-ne acelor pagani sa le aducem suma ceruta,
pAna cAnd sfantul D-zeu isi va face mila de ai nostri si de
noi, ca s avem si noi, ca stramosii nostri paza lui si a
aliatilor (1455). Un boer puternic si iscusit, Mihul, fu tri-
mis cu haraciu la sultan. Peste un an, Vlad Tenes, care
planuia lupte mari cu Turcii, dete ajutor fiului lui Bogdan,
ca sa alunge pe Petra si sa se suie pe tron.
LUPTA LU1 CORVIN LA BELGRAD. MOAR-
TEA LUI (1456). Dupa Cucerirea Constantinopolei si
dupa expirarea armistitiului de trei ani _Mohamed inainta
contra Belgradului, ocupat de Unguri, de cand Serbia re-
cunoscuse suzeranitatea ungureasca. In ajutorul cetatii ye-
nise o armata de cruciati, multi rau echipati, calugari, ta-
rani, studenti. Mohamed inconjura cetatea pe apa $1 pe
uscat, tunurile lui facusera sparturi in ziduri. Hunyadi sosi
si mai intdiu invinse flota turceasca, apoi isn atacuri nein-
trerupte imputin numarul inimicilor, in timp ce foamea si
boalele secerau pe Turd. Mohamed ranit, fugl in timpul
noptii, arznd corbiile si pardsind toate tunurile.
0 mare ciuma se intinse dupa fuga Turcilor. Peste trei
sa'ptamni dup victorie, murea de durnd marele capitan,
aparatorul crestinttii ,,le chevalier blanc de la Valachie".
Oasele lui se odihnesc it* biserica cea mare din Alba In lia.
ORGANIZAREA TARILOR IN SEC. XV-Iea.
Sub Mircea cel Mare si sub Alexandru cel Bun s'a

completat organizarea tarilor noastre, incat dupa dnsii s'a
modificat putin, mai ales la inmultirea episcopiilor si ierar-
hizarea boerillor. Astfel atributiile Domnului, functiunile
boierilor, ocupatiunile economice au ramas aceleasi sute
de ani.
DOMNUL. Numele domn este vechiul dominos, pe
care-1 dau sclavii stapanului lor, si pe care-1 purtau im-
paratii romani. El cuprinde in sine deplinatatea puterii,
cum nu o cuprinde titlul slay voevod, deaceea pe langl
acesta domnii addugau gospodin, gospodar si samo-drci-
javnyi domn suveran, autocrat). Inainte puneau 10;
prescurtare din Ioan, deseori adugau velikyi (mare) cum
sf apArator al credintei" dup exemplul impAratilor bi-
zantini, dar mai deseori se intitulau pe scurt ,,voevod si
domn". In actele latinesti cAtre rege se arata dependenta
cdtre el: ,,Dei et regis... gratia" dar in nici unul slavonesc.
In Joe de en, noi intrebuinteaz gospodsvo mi (domnia
tnea): a hotrit domnia mea.
Mircea a mutat capitala la Targoviste. Dreptul la domnie se
considera sacru in familia intemeietorului. Aveau insa drept haul!,
fii domnului, afar cei nelegitimi. Incat ambitiunea se imperechea cu
ihteresul, cu pasiuni de rasbunare, cu intrigi straine, si pricinuesc acel
vartei de domni. care a fcut tarilor mai mult eau deck navalirile
turcesti si decal tiraniile straine. Eram considerati popor anarhic,
care-si omoara mil, care e incapabil de disciplina. Un scriitor bizan-
tin scrie: ,,nu obisnuesc sil stea sub aceiasi domnitori, dar dupg cum
le pare mai bine schimbil principii, punand cand pc unul, cand pe
altul". Adevarat, ca alegerea e din traditia romana, cact abstractiunea
romana cerea ca statul sa fie condus de cel mai bun, iar acesta se
alege, insa accasta abstractiune presupune oameni farg interese Si
flir pasiuni. cum nu este realitatea. Deaceea, imperiul roman a cazut
si cel bizantin a vazut atatea schimbari de irnparati, pe cand sistemul
dinastic s'a intarit ca o creatiune barbara. prin abilitatea unor printi
iscusiti, ca cei francezi.
Puterea in drept a domnului era nemrginit. Vieata,

averea, depindeau de damn. Proprictatea particular5, dem-
nitAtik erau daruri domnesti. Averea statului, ca pretu-
tindeni, nu se deosebia de averea proprie a domnului. Mai
tarziu, ca s asizure plata haradului, a inceput s se fac5
deosebire, inaintea altor state mai inaintate, intre averea
statului si a domnului.
Veniturile domnesti erau: decima (duma) din pro-
ducte, cea din grail se chema cAbrarit (c5bl = sas kuebel,
banit5), cea din vin, vindriciu domnesc, apoi dare din porci,
din oi, din stupi, amenzi la judecat, gloabe; poate pentrucd
se socoteau in cal, daruri la ocazii (tut cnez la intrarea in
oficiu ddruia un cal); indatoriri (ponvezi) ca s hrArteascd
oamenii dornnesti in trecere, sva. le procure cai si cArute de
cgltorie. La urcarea domnului, toti fruntasii veneau la
clomnul cel nou, ca s li se intreasc5 proprietAtile, and
desigur aduceau daruri.
Existau bani din WA de arama si de argint (cel din
urma bate bani Dracu in Muntenia) btuti la Brasov si
la Lemberg. Primil au Mut VIalcu sl Musat. Cnd suzera-
nitatea stra'ina era efectiva, domnul n'avea monet proprie
deck prin favoare (Vlad Dracu). Numele de ban este im-
prumutat dela banul unguresc de Severin, a earui monet
va fi fost imitat.
Banii unguresti erau de aur (galbeni) si de argint
(florini). Circulau si monete bizantine, bulgare, numite
perpere, divizate in grosi. Un gros avea 6 aspri. Circulau
si bani poloni, tgairesti (genovezi). numiti Janukti.
La m. Snagov.
BOIERII. Cum s'a vzuf din diploma lui Bela al IV-lea
au fost la noi boeri, proprietari ai pmantului, ca in anus. Vi-
ta aceia, voevozii, mai vechi deck domnii, erau uneori
mai puternici deck ei si-i luau pe garantia lor fat de rep-A
suzerani. Ca si regii capetieni, domnii in drept erau st-(
/Anil boierilor puternici, de fapt depindeau de ei. Acei
boeri, proprietari marl, chlar fIrl sluibe, Semitau n acid
inaintea boierilor sluibasi, ca in actul de Inchinare al lul
Petru Aron, El semnau cu numele japan In Mtmtenia, pan
hi Moldova, Deci s'a sustinut gresit ca la noi n'a existat
laSa de boieri.
Boieriile de Iunctitthe s'au imprumutat dela Slavi, cari
le Ittasera dela Bizamtini. Capul cancelariei domnesti era
logottitul, iar administratottili tezaurului, vistierul. Vornicul
era maresalul palatulai, pokelnicul (=pat), spdtarul, pa-
liarnicul (ceasnic in Moldova), stolnicul (=masa), cornisul
erau functiuni Pe langd persoana domnului, ca la impara-
tul bizantin si cel german.
Capii cetatilor se cheman pdrcalabi (ung.) sau sta-
roste (slay.). Administratorii judetelor erau vechii judeti
sau vdtasi.
S'a mai zis cj boierii nostri au fost de origine straina si in ade-
var ca au venit boieri bulgari, sarbi, vor fi venit j greet dupa caderea
Constantinopolei, cum si Ruteni. sau altil, dar un Albul, an Mihul, un
Drdgoi, cu greu se poate admite ca au fost straini. Ei an putut rasari
(Mitre cnezii i voevozii, cari au ajutat primilor domni. Chiar iaptul
ca anar ca indivizi, na in clasa organizata, arata ca n'au venit cu
constiinta de grup dinteun stat organizat, ci s'au format in cresterea
Proorie a statului, aiungand tarziu la constiinta de clasa. In
timpurile vecili plateau darile indirecte, no erau scutiti decat de bir.
de care erau scutiti nobilii romani si in Ungaria. Din cauza impe-
recherilor ca sif pule domni, au fost cauza de stabirea tarilor, desi
ineritul lor in trecutul nostru este foarte mare.
BISERICA. Nu cunoastem soarta mitropoliilor mun-
tene. Dupace Severinul a fost luat de Unguri, episcopnl
n'avea resedinta stabild pana in secolul XVI, cand i s'a
fixat mniistirea Bistrita, Episcopi catolici figureaza pana
tarziu la Arges. Activitatea ortodocsa trebuie s fi fost
sustinutd atunci de clericii de jos, refugiati din Serbia si
din Bulgaria, pe and domnii supusi ,,Chesarului" si
craiului" incurajau propaganda catolica.
In Moldova, Alexandru, desi a permis catolicismul si
a primit pe Husiti, a purtat grije de biserica ortodocsa. A
infiintat a doua episcopie de Roman, a intemeiat Moldovita
si a cldit din piatra biserica de lemn din Radauti_ In con-
ciliul dela Florenta, au fost reprezentate si tarile noastre,
din cauza dependentii in care se aflau fatrt de Sigismund.
Aceasta participare la un sinod catolic a dat nastere la
certe cu patriarhia.
In mnastiri se copiau carti, incepand cu Nicodim.
Pe la 1435-1436 un Gavriil scrie un evangheliar. Alexan-
drel a pus sa se scrie legenda unui sfnt, in scop de mo-
talizare. in mgrl'astiri se lucratt podoabe, vase sacre, et
nate preotesti, haine imblnite. Se vorbeste de cojocari,
scutiti de lucru domnesc in folosul mndstirii.
Am vAzut mAnstiri in Muntenia: SAmnicoara, bise-
rica domneasca din Arges, cea din CAmpulung, Vodita,
Tismana, Cozia, Cotmeana, iar cn Moldova: mAnAstirea
Neamtului, Moldovita, BistritC Wadauti, Probota. Multe
din ele sunt ruini (Vodita, SArnirioara) insA ruini elocvente
din trecutul nostru. Din Smnicoara (16 m. lungA 8 latA)
se pAstreazd turnul, reparat in anii din urm si zidul ro-
tund al altarului.
Biserica domneascA s'a pstrat intreagV) cu pictura
primitivA, peste care s'a asezat o picturA notiA. Planul ei
arhitectonic este imitat clup a/ unei celebre biserici bi-
zantine.
MAnAstirile aveau si scop strategic, apArau trecerea
unui rdu: Vodita apArd DunArea, Cozia Oltul. Cozia, Tis-
mana, biserica din CAmpulung au suferit reparatiuni ra-
dicale, ca si mAnAstirile Moldovei.
Dintre strAinii, cari s'au refugiat la noi, am suferit
o influentA binefAcAtoare dela liusiti. Deoarece ei inv5-
tau ca limba in bisericd trebuie inteleas de popor, a in-
ceput sa se traducA in romaneste pArti din ScripturA. la
cari s'au adAogat carti apocrife din literatura Bogomililor,
cari au deprins pe Romani cu cititul in limba bur.
ORASE. Nu trecuserA o sufa de ani dela intemeerea
Moldovei si vedem multime de orase, de tArguri. ca iesite
din pamAnt. Deci regimul tdrilor noastre era prielnic des-
voltArii economice. Se primiau strAini, se faceau inles-
niri celor cari aduceau, sau duceau mAfuri. Am primit
ne Husitii persecutati, am primit pe Armen!, pe Tigani.
StrAinii aveau voie sa-si construeascA biserici, astfel se do-
vedeste existenta unei vechi biserici armenesti in Iasi.
Cele mai multe orase le-au intemeiat strainii, chlar
Argesul, sustinea Hasdeu cd a fost infiintat de Armeni,
lucru imposibil, caci este mai vechiu decat emigratiunea
Armenilor .din tara bor.
Slatina era loc vechiu de trecerea mrfurilor pe Olt spre Sibiu,
intemeiat dintr'o gorodiste sloveana ca I Targoviste. Mai vechiu e
Turnul, mai nou Braila si o cetate dispgruca in timpul dominatiunii
turcesti. Cetatea de Floci (r= Comertul cu lan) in regiunile Ialo-
mitei, cu amintiri dintr'un trecut vechiu. Apoi Campulung. Buzgu,
') 1 s'au adiogat eele data tuinu-ii din faj i i s'a sehimbat up In fa15,din IateraIi
cum era.
kainn1c, Targsor Praliova), Calafat, Giurgiu, Baia de Amid. ADM*
in cele mai vechi documente. In Moldova erau Baia, Bacau. Trotus.
Siret. Suceava, Bar lad, Dorohoi, Radauti, Cernauti, liotin. Iasi. Ro-
man. Tighina, Cetatea Alba, Cotnari, Neamt, Moldovita, Adjud,
Chi Ha. Ocna, dintre cari 19 sunt citate intr'un act de comert al lui
Alexandru cel Bun, acordat comerciantilor din Lemberg, pentru plata
vamii.
In acest act, Alexandru hotaraste ca negustorii sI plateasca vama
3 grosi la grivna (= 3 ruble, un galben) in Suceava, apoi in orastil
de desfacere alti 2 grosi. Se importau de lux: matase, piper. vin gre-
ce. iar la export se lua 1 gros de vita, 1 dela 10 porci, 6 dela un
cal. Se exportau sore tarile tataresti min Cetatea Alba si Tighina. in
Po Ionia pe la Cernauti, in Transilvania pe la Baia. in Muntenia pe La
Bacau si Bar lad, orase de frontiera Era cunoscuta calea Bill lei
pentru adus peste.
Mircea invoeste Polonilor s vanza prin orasele si
prin schelele depe Dunre, incepand dela Portile de Fier'
si chiar pand la Braila.
In arhiva Brasovului se pastreaz peste 400 de acte
vechi in limba bulgara, invoeli comerciale date de domni
munteni, scrisori domnesti despre diferite afaceri. scri-
sori particulare dela boieri, mitropollti... izvor pretios de
cunostinte ale trecutului. Ma s. e. Vlad Dracu cere pusti
(tunuri) st salitra. Neagoe Basarab cere mesteri sa ne faca
nisle ceasornice si niste tipare".
Se permitea Polonilor sa-si construeasca o cas de comert in
Suceava, dar li se interzicea sa tie carciuma l sa fiarbd bere.
Cel mai vechiu din aceste documente este hrisovul lui Mircea
din 1413 in care zice ca intareste Brasovenilor .,asezamintele ce
le-au avut dela stramosii" lui, pentru vama prin targurile Brasovului
Ora la Braila. Enumar marfurile: postav de Ypres, de Louvain, de
Cehia. sepci francesti. piper. sofran. bumbac. La export: butoaie de
miere. de yin, ceara, vite, branza, peste. piei; marfuri ce vin de peste
mare (coloniale, numite si marfa WM-eased".
Era obiceiu atunci ca datoria neplatit a negustorilor din alta
tart. pagubasul cauta s o scoata dela negustorii acelei tan pe care-i
putea prinde, insa Mihai opreste acest obiceiu si hotrste ca mice
negustor din tail ,sa-si scoata datoria dela datornic... s-1 parasca
inaintea pargarilor... iar daca datornicul nu va avea de unde sa pla-
teasca, sa-si bath' ochii, ca nu si-a dat marfa la negustor cinstit".
Dela Brasov calea trecea prin Bran, prin Ruck la Targoviste,
la Dambovita, aiungea la Dunare, fie la Darstor, fie la Giurgiu. fie
la Nicopole". Dela Braila luau peste, treceau prin Targsor, prin Tar-
goviste, platind ate un peste de car.
ADMINISTRATIUNEA ORASELOR. Orasele mun-
tenesti imitau in administratiunea lor orasele sasesb,
pe cand orasele moldovenesti imitau organizatiunea Ger-
manilor polonezi. Exista o mica autonomie, nu prea mare.
act autoritatea domnului o strivia. Un fel de primar, nu-
numit Soltuz era asisfat de un consiliu de 6-12 vtirgari
930.I. Flora, Istor la Rom Sailor ci. VII 7, 97
(-- Scholtheisse si Buerger) in Moldova. In Muntenia
consilieri se numiau tot pargari, dar primarul pastra
vechiul nume de judet. Consiliul orasului primia insar-
cinari, ca s cerceteze pricini, se ocupa Cu afaceri de
municipalitate, intrea schirnbul de proprietdti in scau-
nul de judecata" propriu, tinea un catastif al targului.
Iii cetatile intarite insa, domnul avea doi parcalabi, iar
ici si colo un ureadnic sau vornic.
Romanizarea oraselor a lost o cucerire interna a ta-
ranului roman, inlesnita prin dependenta in care sta ora-
sul de sat, cum si prin vielta mai plind, mai sanatoasa a
satului: din steni se fac oraseni, dar incercarile de a face
sateni din oraseni n'au izbutit pana in zilele noastre.
ORGANIZAREA TARILOR. ROMANI! DE SUB

STAPANIRI STRAINE.
PROPRIETATEA. Pan-Cantul posedat in deplina pro-

prietate se numia oficial ociu., atat la proprietarul
mare cat si la cel mic, iar daniile dornnesti se chemau
uric, ca si actul de danie. In moor proprietatea se chema
mosie, mostenire dela mos. iar proprietarul =watt, mo-
vertu in Muntenia, razes in Moldova. Taraiiii rnosneni
an fost deplin liberi, boieri mici, neavand obligatiuni de-
cat fiscale catre domn, si natare, pentru apararea OHL
care prin extensiune devenea mosia cea mare. Descen-
dentii stapaneau pamantul mosului in marginile vechi,
fiecare cu partea sa, dar folosind In comun nadurea, raul
si livedea. Fetele erau la parti egale cu bef ii, iar strainii
puteau deveni prtasi salt prin adoptiune, sau prin o ca-
satorie cu fata unui mosnean. Adoptiunea se chema a se
face frati de cruce" si era un act solemn in prezenta satu-
lui. Curios. ca uneori, ca sa faca schimb de mosii, se fil-
ceau frati de cruce cloud manastiri.
Mai tarziu, toti taranii liberi se numiau cnezi, incat
populatia tarii se numara pe trei clase: bolerl. cnezi si
rumani.
Proprietatea aceasta in deveilmil$ie nu e ca proprie-
tatea in comun a Sarbilor (Zadruga) si a Rusilor (mir)
fiindca la noi fiecare avea partea sa fixa, pe and acolo
comuna era proprietara, iar partea fiecaruia se schimba,
la termene scurte, dupa greutatile farniliei.
Col mai nurncros element al satelor erau t5ranii fdra tx-unant, unit
vechi coloni ye mosiile proprietarilor mai mail, altii, Ostori cari au
glsit p5mantu1 impartit. altii straini adusi de imprejurdri diferitc.
Forma partea cea mai numeroas5 a mmulatitinii si era nationalit cdci
tocmai ei ..sdracii" oameni fdr p5mant. poartd numele national ru-
man. In Moldova se chcmau vecini. Situatinnea rurnanilor si a vecini-
lor era. de altfel. Inuit mai usoaril la noi decal in cele mai multe tart
Pe cand in Rusia erau asimilati cu sclavii, iar mai tarziu datoreau
munca de trei zile pe sdatiiman5 boierului, la noi, desi n'avem docu-
mente din epoc5, se pare ca lucrau mult mai putin (3 zile vara si 3
iarna sec. XVI). De altfel. munca nu se cerea, c5ci p5mantul se cultiva
Plain: grail mai mult pentru indatoriri religioase (nu se duc prinoase
de marnaligil) si pentru cererile Turcilor. nicht pentru hrana nroprie.
orz pentru Turci. Ocupatia principald era tot crcsterea vitclor si
temeiul nmncii coasa fdnului, cultura alhinelor, act de aici se trim-
tea ceara. care servia attinci la iluminarca caselor hogate. cum si mie-
rea care, in oarecare grad. tinea locul zahilrului de azi Lucomia
hnierilor la fan trebuie s5 fi lost mare. caci unii vorbesc de 11111 de
clai. vita trebuie sd fi fost multe, dcaceca darea vdcaritului se su-
porta mai greu cleat toate.
Vecinii si runianii plateau dijma doninului, apoi pro-
prietarului ceva mai putin, caruia ii lucrau si zile de mun-
ca. Ei nu puteau fi desoartiti de pamant, se vindeau im-
preuna cu el, arau cat de mult, erau in realitate stapani pe
campul de lucru, cu drept la padure, la livede si la al-A.
Proprietarul tinea pe ruman legat de mosic, nu numai pen-
truca fuga Ini Ii pricinula pagube, dar fiindca lipsa lui mic-
sora suma birului, pe care atunci trebuia s'o implineascd
Proprietarul. 13irul se hotara intr'o suma pc sat si apoLse
rcpartiza pe cap (cisla) iar proprietarul raspundea de intre-
gimea sumei, 'Ana la o nou stahilire.
Nurnai barbatii datoreau inunca, femeile vecinilor ei au
scutite. Totusi vecinii si rurnanii traiau mai rau ca mos-
nenii: se vorheste de vccini cari locuiesc in 60 de bordeic
in acte de daruire manastirik r se vorheste de bordeie
ttaresti, de salase tiganesti, cari eran in stare de robie.
Satcle din acelas tinut se intalneau la Cate o sarba-
toare, ca sa schimbe produsele lor, ca sb petreaca, sau ca
sa contracteze casatorii. Locurile de intalnire se chemau
Nedei (= sl.) si targul fetelor. Cuvintele tdrg ( sl .) bdlcitt
(ung.) si iarmaroc (germ.) au inlocuit pe mai vechiul
Nedei.
La impartirea anului, din thnuuri vechi sunt (ca si sdrbtorile
Pagane: Riisaliibc. Circovii. Filipii. Foca, sarbiitoarea Mosilor) numele
lunilor : faurar. martisor, prier, mai, ciresar, cuptor. agustru, rap-
ciune, brumar cel mic. brumar. undrea. Numeie lunit din mina vine
dela sarbatoarea Sf. Andrei, numit in vechea romaneasca Indrea. pe
care poporul ne mai intelegandu-I l-a asimilat cif unealta undrea, cu
care Ware nimic comun, aid luna, nici sarbtoarea,
99
www.dacoromanica.ro
NOBILIMEA ROMANA DIN ARDEAL. Multi Romani,
s'au ridicat sub Unguri in nobilime si in demnittile sta-
tului, afara de Corvin, dar au rArnas necunoscuti, cAci in
evul mediu situatiunea de clasd recomanda pa cineva.
mai muIt decat natiunea din care iesise, cu deosebire cand
numele de Ruman si de Vlah designa De taranif neliberi.
Nu numai in Ardeal, dar nici in principate nu gsim vreun
Do ler cu numele Rumdnul sau Valahul.
In 1303 voevodul Maramuresului, Nicolae, era conte
ca si Tiul sari Stefan si ca luga, fratefe intemeetorului Mol-
dovei. Poate si contele Andrei a fost Roman. Ba lc era print
puternic. cum se vede din ambitiunea de a face mitroDolie
din manastirea sa din Peri (!LIO Sighet) ceeace nu se
obisnuia decat in statele autonome. Acea bisericA a avut
mare insemndtate in istoria culturii noastre, cAci, desi
patriarhul D'a facut-o mitropolie, ca sri nu indispun pe Si-
gismund, egumenul ei a fost declatat ierarh asupra Sala-
jului si a tinuturilor vecine, ca Ciceul. Prin ea s'a simtit in-
fluenta husit si s'au tradus carti religioase in romdneste.
In 1219 era un voevod comite de Doboca al crui urmasi s'au
inrirdit cu domnii munteni. Pe unid- VIalcu. II numeste ..carnea si sap,-
gele s'au". Familia Trentut, Conia, Mem sunt de origine romaneascA.
Nobilii trebuiau sa tfeaTa la' catolicism. deaceea toti si-au uitat de
neamul lor. In 1500 regele a luat mosiile a doi nobili romfini pentruc
a aflat c5 sunt shismatici".
BOER!. Mai mici ca nobilii erau stbanii de mosii cu Omni pe
ele, ca boerii din tar. Erau boieri, dar nu erau nobili, cci n'aveau
dreptul de blazon, ca cei din principate. Se gAsesc in FAgaras si
in alte p5rti. Ei se ridicau dintre cnezi.
In 1366 Ludovic decide: fiece chenez intrit in chenezatul sAu...
s fie socotit nobil adevArat". Ladislau scrie in 1457 toti nobilii si
chenezii i ceilalti Vlahi s'au Mut plcuti si iubiti, nu numai prede-
cesorior nostri, regilor Ungariei, dar si nott, mai ales _win aceea.
ca, Tr.. au paza si prtvegherea vadurilor Dunril in contra deselor
navalin ale Turcilor... Voind ca multumit s le plAtim, infarim toate
si fiecare din privilegille acestor Valahi nobili si cheneiitli ale celor-
lalti Valahi".
Chenezul strangea darile, din care cea mai importantA
era quinquagesima din oi. Cnelii nobili erau datori serviciu
armat: sa mearga la pomenita oaste cu o lance, zice un
document... cum sunt datori s mearg, dupd obiceiul celor-
laltt cnezi nobili". In Hateg 12 cnezi judecd o imprtire
de movie. In cestiuni penale puteau apela la rege.
IOBBAOII. CEILALTI VALAHI. Cuvantul lobbagio
in. semna un om, care detinea un pArnant in schimbul servi-
crului = War
(jobbagiones castrenses) In cele din urmA a
aluns deopotriv cu tranul supus, egal cu ceilalti Valaht..
100
www.dacoromanica.ro
Ungurii erau soldati calri si intrebuintau Pe Rom Ant
la apararea castelelor. Bela al IV-lea scrie pauei Doporul
nostru nu e deprins la nal-area castelelor". Regele Boemiel
se plange papei ea Bela al IV-lea I-a atacat cu multime. de
oameni cruzi Cumani, Unguri... si Valahi".
Iobagii mai erau obligati pe langa castel: sa aduca
lemne de foc, grinzi, barne de lucru, s lucreze la reparatii,
la santuri si in acest caz erau scutiti de uncle dari, nu de
quinquagesima oilor. Sirul darilor in bani e lung ca si la
noi: cens, taxe, contributii obisnuite si neobisnuite, ze-
caul, noimi, capete si dari". Lucrau zile proprietarilor, pla-
teau pentru folosinta morilor, muntilor si padurilor.
Cu toate obligatiunile lor, iobagii puteau sa se mute
doe o mosie, cu voia proprietarului, dupd ce-i plateau da-
rea. hi pricini mid erau judecati de cneji, in cele mari de
stapanul domeniului, care ins n'avea drept de pedeapsa
capitala, cel putin dupa dispozitiunile regale. Averea loba-
gului mort, gird copli, o mostenea fratele mai mare si v--
duva; cand nu se gasea nici un mostenitor de domnul saw
iar cea nobila rmanea regelui.
ROMANII DIN POLONIA. In Po Ionia erau sate de Romani in-
temeiate de cnezi colonizatori Acestia aveau dreoturi mai marl, intre
altele privilegiul de a fi iudecati numai de rege si de tribunalul Ini.
Se bucurau de uncle scutiri, afari de serviclul mtiltar si ca stranghtori
fiscal! aveau. drept la 1/3 din sumele adunate. Demnitatea de cnez se
mostellea. se putea vinde cu Nola regeld.
Tdranii (coloni) aveau phmnt de arat, drept de ogsune, drept
la padure, toate cu diim si cu slujb la cnez si la caste!. Zile le de
munch erau cel mutt 6 cu boi, cu cal, si totl membril famillei. De rhs-
boiu erau scutiti. Polonii nu intrebuintau pedesfrime, luau ate 6
grosi de flecare Oran. Cnd o WA se mhrita in ait sat, se Platea o
taxa. numith capita
Mai multe sate formau o craind, ca thrile pe rhuri la noi, cu un
criez numit crainic. Se pare c exista un tribunal de cnezi, prezidat
de rege, sau Ue ornul liii numit fudiclum walachicum.
ROMANII DIN BALCANI. Afard de Romanii mace-
doneni, au fost Romani in Bosnia, despre cari nu gasim
deck atnintiri scurte.
Ins asupra Romanilor din Serbia gasim multe stiri in
actele regilor sarbi, mai ales in actele tarului Stefan Dusan.
Chiar la sfarsitul sec. XII Stefan Nemania darueste
unei m'anastiri vestite din Serbia 170 de Vlahi, dou judecii.
Cuvantul cnez apare putin mai thrziu si alterneazd cu altul,
premikiar.
Unii dintre acesti judeti sau cnezi ern boieri si boier-
nasi, asa unul Caloian avea tarine, livede, moara. Altii a-
101
www.dacoromanica.ro
veau vii, mori, oameni in oras si 1-11 sat. O5sim preot1 cu
propriet5ti si cu vii.
TAranii indepliniser5, sau indeplineau servicii militare,
pentrucA Dusan scuteste de slujba ostseascd pe cei su-
pusi mndstirii. S'a sustinut de unii inv5tati ca Romanii
din Serbia se ocupau numai cu !Astoria, dar nu este exact,
c5ci intre obligatiuni intrii in adevAr aceea de a paste oile,
caii, dar intra si aceea de a da grau, ovz, yin, miere.
cear5, de a ara o zi toamna Si una primiivara, de a secera,
de a lucra la vie.
La vnza-ri gasim si in Serbia ohiccinl. ca sa sc intrcbe la vAn-
zarea unei mosii, case, vii. rudele vanzatorului si numai en invoirea
lor imobihul devenea proprietatea unui strain. Proprietatea se stlipanea
in grupe inrudite, ca la gintea romana, dar fiecare cap cit partea hd.
ca in tara. Manastirea nu putea goni ne tiirani de ne mosii. namantul
era robit bor. Partea re7ervat5 manastirll. ca si in atms, 0 lucrau
taranii in zilele de claca. la cari erau datori.
Din toate cercetarile rezulta c impartirile sociale erau aproape
aceleasi la toti Romanii. c itidatoririle feudale de serviciu militar, de
muncit proprietarului de diime statului si proprietarului existau si in
tarile noastre.
RASCOALA TARANILOR DIN 1437. In anul 1437 ne-

multumirile populare nebagate in seam5 plina atunci, ca un
vulcan stins din vremuri uitate, izbucnir5 in fItteari mistui-
toare, contra at5tor domni din atlitea natitmi si d'atunci au
izbucnit necontenit p5n5 in zilele noastre.
Ideile de nemultumire au patruns din Cehia. dela lin-
siti, cari in reform bisericii cereau ca preotii s5 se intoardi
a s5r5cia crestinilor primitivi si mai cereau desfiintarea
dijmei c5tre mndstire si Catre domni. Incil dela inceputul
secoluini trecusera el in Ungaria, ajunsesera in Transilva-
nia, uncle au provocat traduceri din Biblie in limba rom-
neasa, apoi au fost primiti in Moldova.
Rscoala o provoacil un episcop George ',ems nu o
cunoastem insil in amAruntirni, ci numai din actul de im-
P5ciuire, incbeiat intre c5pitanii r5scu1atilor si intre nohili.
In acel act se spune c episcopul nu voise s strangd dij-
mete sale thnp de trei ani, apoi c5utase s5 le stoarei nu in
denari, ci in monet mare si grea, ha inc5 le marise. Ta-
ranii nu putuser5 pl5ti si episcopul aruncase asunra lor in-
terdictul, priv5ndu-i de serviciiie bisericii, de botez, de cu-
nunii si de inmortnntdri. Domnii, si el, considerdnd pe ti-
rani ca robi, nu le ing5duiau .0 se mute depe mosii, incat
an inceput tupte cu mutilri, cu desmembrri. Taranii se
102
www.dacoromanica.ro
adund pe muntele BobMna, aproape de De1, si dupd mai
rnulte mijlociri izbutesc sA se impace cu episcopul si CU
&mull for. Era leprezentati de Mihail Valalut, capitan, si
de alti trei.
Tdranii se declard supusi credinciosi regelui Sigismund
si cer ca st li se recunoasca vechile libertati, acordate de
sfintii regi, in deosebi de Stefan. In privinta pldtilor obtin,
ca.in viitor sd plateascd si cu bani mai mid, ca sd dea 19
din fructe si sd nu mai dea zecirni din porci si din albine.
Obtin dreptul de a se muta depe mosie, dupri ce vor grad
narne convenite. Se hotdrdste ca munca la nobil sd fie o
zi de secerd. sau de coas5. sd nu fie luati cu sila la munc5
in saline, iar in armatd si fie provgziiti cu alirnente mai
eftine.
Pentru respectarea pactului t5ranii si nobilii jurau s
nu ia apdrarea aceluia dintr'insii care 1-ar cdlca, ci sd-1
considere sperlur.
Se mai convenea, ca in fiecare an s5 se adune pe Bo-
biLna cdpitanii si cate doi bdtrAni de sat, ca s vad5
daca pactul se observ&
Jnciat ce taranii s'au risipit, George Lepes cu nobilii.
cu Secuii si cu Sasii au incheiat intre ei un pact, cunoscut
sub numele de unio trium nationum. in care isi promiteau
sa uite neunirile dintre ei si sd se apere contra inimicilor.
Desi actul se nurneste rmirea celor trei natiuni, numai indi-
rect este indreptat contra Romdnilor. In realitate unirea
era din partea claselor st5panitoare contra tdranilor. atat
romani cat si unguri.
Miscarea a lost indbusit cu cruzime, cat tdranii nu
s'au mai prezentat uniti. loan Corvin le-a mai usurat d-
rile, Matei le-a ardtat oarecare mild. Rom Anii incep insd
sa fie separati ca natiune, caq in 1463 se. ia mdsura ca
iobagii, cari vor rdmAne la paza cetatilor, in timp de ex-
neditiune, s fie de sAnge unguresc".
CADEREA CONSTATINOPOLEL VLAD TEPES. URCAREA LUI
STEFAN PE TRON.
Mohamed 11, fiul lui Murad, era crud, ambitios, setos

de sange, instruit si viclean. Prima lui ambitiune era s5
cucereascA Constantinopole. El isi construise o artilerie
puternicd. Un Roman din Transilvania ii turnase un tun.
care arunca pietre de cafe 1200 de kilograme, la 1000 de
metri. De alai parte, imp5raful Constantin proclaniN unireA
cu papalitatea, des1 rezisteuta clerului era inversunata:
.,mai bine turbanul lui Mohammed, decat palaria cardina-
lului" cra lozinca Grecilor. Din aprilie piina in main, armata
turceasca tinu capitala inconjuratd. Constantinopole cu o
populatiune de aproape 200.000 de locuitori, nu avea
deck 8.00.0-10.00(J de soldati, intre cari cdteva sute de
Genovezi si de Vcnetieni. Flota turceasca, fu invinsa.
tunul cel mare plesni.
Cetatea s'a luat pe uscat. Constantin a pierit ca un
erou, iar invingatorul a ucis multi crestini, a vandut multi
robi.
Mai pe urroil, Mohammed dete voie crestinilor s5-si
p5streze religia si s aib5 patriarhul lor, le permise s5 lo-
cueasca intr'o parte a Constantinopolei, numita Fanar, pe
cand Turcii locuiau cetatea (Stambul).
Prin cucerirea de Turd a Constatinopolei se produse o
mare schimbare in relatiunile comerciale ale Enrol:lei ru
orientul. Marea Neagra si Marea Mediteran5 fura bAntuite
de flbtele turcesti, comertul spre Egipt se opri, repubrcile
italiene incepur 5. sa decad5., lumea incepu s caute alte cai
pe mare. Oceanul Atlantic lug locul Marii Mediterane.
VLAD TEPES. Fiul al doilea al lui Vlad Dracu a Jost
ridicat pe tronul Munteniei de catre loan Corvin, care. desi
ucisese pe tatal si pe fratele mai mare al lui Vlad, nu mai
lasa domnia lui Vladislav, fiindca jefuise in Ardeal posesiu-
nile corvinesti.
Contemporanii au numit pe Tepes 1) Dra'culea, el in-.
sus se numeste inteo scrisoare Dragulya si numai din se-
colul urmiltor a inceput s i se zicd Tepes. Felul acesta
de omor in tapd se obisnuia la Mari si chiar la Unguri,
cari au tras in tapa' pe trani. dup fascoala din 1437.
1) loan Bogdan a scris asupra lui Vinci Tepes o monografie insemnatl, In care se
corecteaz5 multe greseli, ce se scriau In cArtile noastre despre acel domnitor, dar care
a Cost intrecutl in uncle rczultate de cercetarile mai noi. Judecata lui Bogdan asupra
lui Tepes este contestabill, cu toate ci el a fost unul din cei mai sobri si mai exacti in-
vAtati ai nostri. Tepes e prezentat ca un degencrat de care ar trebui sA ne rusinlm`
Ca un inconstient impulsiv de nu putea nici sa plstreze priete ia, nici sl cAstige rls-
hoaie si a clrui degenerescenti se vede In copiii lui: Mihnea crud ca el, Vlad Calu-
grul (crede gresit a e flul lui Tepes) religios i clilugiros (manie religioasl); el
si Mihail Kogilniceanu a numit 'n tineretca sa pe Tepes monstru, oroarea ome-
niril. Totusi, aceastl apreciere este contestabill. C,ruzimile ce s'au pus in sarcina
domnului au fost mlrite de fantazia popularl, care s'a delectat cu faptele lui Inteu
carte tiplriti pentru popor, printre primele opere ale tiparului (sec. XV) In limba
germanA si in primele manuscrise de literaturil profanl ruseascl. Astra cu vreo 2-3
istorioare, povestea ispravilor lui Tepes se citeste in scoalele rusesti printre primele
texte profane. Imaginatiunea popnlarl n'a vlzut in Tepes un rnonstru, ci un rlsbu-
niltor al justitiei: un executAtor fArl mill al rlului, ori de unde ar yeni. Eminesca
dupli ce aratA coruptiunea tinerimei noastre, exclamI:
, Cum nu vii tu, Tepes Doamne, ca punand mane pe ei`..
Chipul lui Vlad se prtstreaza in mai multe c6pii, una
in ulei poate ca este opera unui pictor dela curtea lui
Match', unde domnul roman a fost tinut prizonier. Mai fru-
mos ne apare intr'o brosurd germand, cu plete lungi, cu
nas mare, cu privire ametitoare, cu o mustata groas si
dreapta.
Inceputul donmiei lui Vlad cade in vara anului 1456,
caci Corvin scrie Brasovenilor ei-i lasil in grija lui Vlad
ca s'd-i apere pe and el, Corvin, va purta rsboiul cu
Turcii. In toainna aceluias an, Vlad scrie ca Turcii, se pre-
gatesc s vie asupra lui, dar ca el este hotarit sa se lupte
in interesul crestinnatii, desi daca ar socoti numai interesul
lui si al tarn sale ar putea tine pace cu ei.
,c,
Vial Tape.,
Teribilul dome se anti acu slab si bolnrivicius. Mu llime
rie pietre scumpe Impodobesc imbracSmintea lui.
Brasovenil insA voiau s aiute pe un fin al lui Dan al II-lea ca sA

alunge pe Vlad. Un alt pretendent. Vlad Caluggrul, frate nelegitim
cu Tepes, se asczase in Arnim si uneltea contra teribilului domn. De
aceea se explic5 cruzimea lui Tepes contra Sasilor. Matei Corvin
insus cearta pe Sasi c nu dau pace lui Tepes, le gseste vin5 bor.
iar domnul le aduce arninte cum pe el, and riitilcea pe la ei, il tineau
captiv, cu toate acestea, acum and este domn fAr ajutorul cuiva"
vred s5 le r5mfin5 prieten.
Par, inimicul lui este cel care a raspandit in lume ves-
www.dacoromanica.ro
105
tea en a pus sn se omoare toti negustorii sasi din tarn, c a
prins p copIii sasi, cari se gnseau in tarn, ca s invete
limba si i-a omorit, in numar de 300, mai apoi in crticelele
germane in numnr de 400: parc toat5 tinerimea sseasc5
venise atunci sn invete limba romneascn!
In tarn s'a spus despre el c'd ucidea f5r5 autO, c5-si
b5tea joc de victime, c ciopArtea oameni, ea a prins pe toti
cersetorii si lenesii, i-a osptat bine, apoi le-a dat foc, c5 a
omorit 500 de ispravnici, fiindca n'au stint sn spunn 1111-
mrul locuitorilor din judetele lor: 500 de prefecti si de
boeri! Se zicea cn a ucis in tarn 20.000 de oameni!
Urmarea acestor crazimi se Dovestea tot asa de fantastica. Se po-
vestea ea siguranta aiunsese atat de mare. incat se rasa marfa in
strada si nu se atingea nimeni de ea. In povestea ruseasca se spunea
ca pusese la o fantand un pahar mare si frumos: trecatorii beau apa
cu paharul si-1 puneau la loc, inctit cat a trait el nimeni tfa furat pa-
harul. Tot asa se povestea cli unul din primii duci ai Normandiei atar-
nase inele de aur in ramurile unui steiar din marginea drumului si
trei ani niinent n'a indraznit sa se atinga de ele.
'STEFAN OCUPA 1 RONUL MOLDOVEI. Nu numai

cruzimi snvnrsi Tepes in primul an de domnie, ci un act care
trebuie atragn recunostinta tuturor Romnnilor: a alutat
pe fiul lui Bogdan sn se urce in scaunul Moldovei, in care
a meritat titlul de mare.
SHan primi ajutor dela Vlach cu care era rud5 si
care voi sd-1 aib5 aliat la un atac din partea Turcilor. In
Drirnilvara anului 1457 Stefan se lovi cu Petri] Aron la Dol-
jesb (Roman) apoi la Orbic (Neamt) si-si deschise intrarea
liberd la Suceava, pe cnd Petru invins fugi la Poloni. Cro-
n!carul de mai tArziu stie Ca Stefan n'a voit sa castige Mol-
dova numai cu armele, ci a voit s astige inima celor cari
etau sI fie supusi, deaceea solemnitatea unic5: strns-au
boierii t5rii si marl si mid... curte m5runta mitropolitul
Teoctist si cu multi calug5ri, la locul ce se cheam5 Direp-
tate ') si i-au intrebat pe toti este cu vo:a lor tutulor s le
fie domn- lar ei cu totii au strigat intr'un glas: in .multi
ani dela Durnnezeu s5 domnesti!".
Cronicarul ne spune c5 Stefan andind mari lucruri s
inn, se gatea de rasboaie. In adevar. niciodatn pericolal
turcesc n'a fost mai groaznic, ian thrilc dimpneiur mai
desbinate.
I.5ng3 Succava, nuinit astici, ci aculo sc cxccutau cci condamnali la moarte,
190
www.dacoromanica.ro
In Ungaria =rise Ton Corvin, iar regele !Adis lau, tAngr, perSe-
catA partidul corvinestilur pima ce muri si el oe neasteptate, iar fiul mai
Ink' al lui Ran, Makin Corvin, un copil, fu ales rege, chiar in 1457.
A lost rege glorios, dar foarte vanitos, se preocupa mereu de cesti-
unite apusene, de Austria. de Boernia, a neglijat pericolul turcesc si
n'a aiutat cu puteri mari pe dornnii nostri Vlad si Stefan, Deaceea
Ungaria de dupa el va cadea mai los de corn o ridicase el de sus.
In Po Ionia. regele Cazimir al IV-lea era ocupat de certele cu Lituanii.
cu Teutonn. era slabit prin pretentiunile cari cresteau necontenit ale
nobililor. Armata polona compusa numai din nobill calari, se aduna
nurnai ciind voiau acestia. nu cfind ameninta pericolul. Turcii erau
insa in ascendenta continua. Doi invins la Belgrad, cuceritorul Con-
stantinopoici ameninta pe papa ca are sa dea ovk calului s'au pe
pristolul bisericii Sfantului Petru. State le italiene erau prinse in mis-
carea renasterii. Venetia bogata ar fi volt sa scaDe de Turd, dar in-
cerca s'a se si irnpace cu ei, Ca sa acapareze comertul din raskit
suntem intdiu Venetieni, apoi crestini". ziceau ei. Astfel tarile noastre
ranifineau singure in calea Turcilor, Daca cel putin ele ar fi fost
unite! Domnii lor insa. desi legati prin rudente, des', begat orin recu-
nostiintii. se desbinara pentru stbnirea Chi lief, ca Alexandru ci,
Mircea, si Turcii if loviril pe fiecare in parte,
ORGANIZAREA ARMATEI LUI STEFAN. Tara

arrnat este o institutie a lui Stefan iesit din nevoia de a
avea un num5r c5t mai mare fata de multimile tureesti.
In Muntenia armata se compunea din cdlareti boeri si
din tarani proprietari, cari se ridicau Ia 10.000. In cazuri de
mare pericol se chema ,.oastea cea mare" toti propr;ear.i.
poate si tranii lard pamnt. Armat5 permanenta n'au avut
domnii nostri vechi. Garda personala a avut Tepes si 1 se
considera ca o crima de cei cari au scris desore el. Vlad
Dracu avea tunuri cari plesneau cam des, incat crau mai
nericuloase pentru cei cari le miinuiau.
In Moldova corpul de elit se compunea din boierii
lice! numiti viteji. apoi din pedestri numiti voinici, Otani le-
gati de domn. ca si ienicerii Furcilor de sultan, prin solda
ung. fold) i prin haine. Aceasta armat se putea ma-
sura CIA cea turceasca: vitejii, boeri, erau superiori spalnilor
prin privilegii, prin sentimentul de onoare, prin legiituri de
iamilie cu domnul; voillicii se puteau m5sura cu ienicerii
caci si ei mlincau ijaunea domnului, si ei erau martini pentru
credinta. iar dupa biruinta puteau fi nobilitati, daruiti cu
mosii, inimite 1110$11 de curteni.
Afara de aceast armata regulat. armata neregulat5
se chema ildusari, oastea in dobanda de mai tarziu a acelor
cari mergeau de voia tor la rdsboiu, ca sa' profite din prazile
viajmasului. Stefan a chemat in lupte mari pe toti taranii.
Cronicarii poloni spun aceasta hotArit i de mai mule oil:
www.dacoromanica.ro
107
niimai femeile si copiii rAintin acasd... gata si moar5 cu
toti ai lui" zice unni. Pedepsea cit uroarte, and prindea
vreun trart frd sageti, fr arc si sable adaog5 apoi.
Oastea se chema prin focuri aprinse din deal in deal si a-
lergau toti in cap cit .boierul, dac niosia era bo:ereasc5,
sau cu v5t5manul, dach era r5zaseasc5. Stefan a intrebuitaf
tui.uri, se inconjura cu santuri, invatase dela. husiti sa facii
Intirirj cu care grele legate cu lanturi de fier si deasupra
carelor aseza tunuri. Cararetii erau inarmati cu suliti, cu
m5ciuci, cu
EXPEDITIUNILE LUI VLAD TF.PES IN TRANSIL-
VANIA SI IN BULGARIA. Cu toate protesthrile lui Te-
pes, Sasii au ajutat contra lui pe Dan, care fu b5tut si prins
(1460). Inainte de a-1 ucide, Vlad a pus s i se ante slujba
inmormnthrii, in fata mornifintului deschis.
Indat a trecut si a tras in tap5 un mare nutnAr de
Sasi, chiar inaintea unei biserici. Pe cnd victirnele lui ge-
meau si se stingeau, el mama si fAcea haz de durerea o-
meneascil. A intrat apoi in Am las, unde fusese grizduit
Vlad CAlugrul, a tras in tap multime de Romani, in
frunte pe preot, a ucis in total 30.000. Se vede cat este de
exagerat stirea, aci se (15 atat de multi locuitori unui ord-
sel, cAnd atAtia locuitori se spune c avea Niirenberg, un
oras mare.
Ca nu erau lucrurile atat de serioase, rezultd si din
purtarea lui Matei cu Vlad. El nu se supilr, din contra
ceart pe Sasi c n'are pace din pricina intrigilor lor si le
porunceste s5 inceteze cu certele si cu vrjbile.
Turcii voiau s pedepseascd pe Vlad, fiincla se Meuse
domn cu ajutorul Ungurilor si pentru a se iucuscrise en Ma-
teiu, pe a anti rudd o luase in ch-sritorie. Au trimes la el pe
cancelarul grecesc al sultanului, cunoscutul Katabolinos,
cu ordin sa" duc in persoan5 tributul neplAtit pe cinci ani, in
suma de 10.000 de ducati, cum si nil dar de 50 de copii arm(
si 50 de cai. Tot deodat i se cerea sd vie la Giurgiu, ca
sI aseze hotarele raielei in acca parte, impreund cu flantza-
beg, comandantul Nicopolei si Vidinulni. Vlad p5trunse vi-
clenia, se infatise la locul de inthlnire cu tribut si cu copii,
dar inconjitrat de o mic5 armat, care prinse pe
bath Giurgiul si-1 cuprinse. flamza fu tras in tapa cu Turcd
sal, langa Thrgoviste, in tepi mai mari sau mat mid, dupa
gradul condamnatului.
La inceputul anului 1462 Vlad scrie lui Mateiu o scri,
soare, in care-i spune cum Turcii au voit s-1 opreascri dela
casatoria C;.1 ruda lui, cum au vrut s-1 prinza dar cum el
a cuprins Giurgiul si cetatile depe Dunare, HArsova, Tur-
tucaia, Rusciucul, Sistovul, Turnu, Rahova. It trimite si lista
numarului de oarneni ucisi in fiece cetate: 1250 inteuna. 210
intealta...peste 23.000. Cerea ajutorul regelui, ajutor si slat,
iute, indata (mox et celeriter) caci nicidecum nu vrea sa. pa-
raseasca lucrul inceput, ci vrea s-1 &Ica' la capat... feroci-
tatea lor nu ma inspaimant, dar in tot chipul voesc sa ma
lovesc cu ei".
MOHAMED al II-lea CONTRA LUI TEPES (1462).
Pe Matei lb preocupau certele cu Austria, pe cand sultanul
veneu contra lui Tepes. Un scriitor bizantin, bine informat
zice Ca Turcii erau 250.000, altul da 150.000, iar ambasado-
rul venetian 60.000. Numai vadul Vidinutui nu-1 stricase
Vlad si pe acolo a trecut Mohamed. Se gsea atunci in
corpul ienicerilor un sorb Constantin de Ostrovi(a, care in
Muntenia a fugit dela I urci in Ungaria si a scris intre
altele si lupta aceasta cu Tepes. that relatia lui este de
prima insemnatate. El spune cum au trecut Duruirea in
bard mai intaiu ienicerii, cum s'au intarit cu santuri si cu
tunuri, cum Vlad a omorit vreo 300 dintre ei, pang sa
treaca restul armatei cum se speriase sultanul: ne era
mare fried, desi domnul roman avea oaste mica... intr'o
noapte lovindu-ne Romani!, macelarira oameni, cai, carnile,
ucisera Turci cateva mii1)".
Cronicarul bizantin snunea ca inaintea atacului de noapte,
TePes spionase singur lagarul turcesc (traise la Turci) s;
voise s cunoasea locul cortului imparatesc. sore a u,
cide pe insus sultanul, dar a a gresit din cauza intunericu-
lui si a dat peste doi pasi cu cari s'a luptat. Informatiuni ve-
netiene spuneau ca Turcii s'au intrrs in dezordine cu pier-
deri de 50.000.Ienicerul termina cu incheierea ca Romanii
au parasit pe Vlad si au ales pe un frate al lui. Unii zic
ca e contrazicere intre faptul de a invinge si apoi de a
pierde dornnia. Nu este ins fapt imposibil. cad o armata
de 10.000-20.000 putea castiga succese asupra uneia mai
mari, utilizand trecerea apelor, padurile. dar nu se putea
sustine timp indelungat, mai ales cand boierii treceau la
alt domn.
Astfel, crudul Tepes a castigat batalia. dar a pierdut
I) In maouscris sti 100.000, dar se interproteasa ca small do copist.
www.dacoromanica.ro 10 9
domnia, fiind fard nici un alt aliat. Stefan, tocmai in dm-
pul and Turcii treceau Dundrea a atacat Chilia pe uscat,
Turcii o atacau pe apd, dar n'au luat-o. Stefan, chiar, a fost
batut si ranit in lupta de Tepes, care, dupd retragerea Tur-
cilor, a mers sa-si apere cetatea. Stefan a suferit toata
vicata de rana cdstigata in lupta contra binefacatoralui sau.
Cand Tepes se intoarce dela Chilia, gaseste pe boiert
de partea fratelui sau Radu, e parasit de armata sa, fuge
in Ardeal, de unde spera sa se intoarca cu ajutor, cand
se da regelui o scrisoare a lui Vlad catre sultan. In ea dom-
nul cerea iertare si promitea sultanului ca-1 va ajuta sit
supuna Transilvania, dacd 1-ar aseza in scaun. Matei il
pune la inchisoare. Acea scrisoare a putut fi falsd, opera
a inimicilor lui Vlad.
Mahomed, and inairita in tara o gasi pustie, caci Vlad
ascunsese pe locuitori (tezaurul si feineile la Snagov) si
probabil astupase iantanele. Drum de sase mile, zice
cronica turceasca, nu se gasea picatura de apd, era asa
dc cald ca pamantul ardea ca focul". Duna Chalkokondylas,
and sultanul s'a apropiat de fargoviste si a vazut padu-
rea de tepi a exclamat cu greu se poate lua o tail din
!liana unui astfel de om".
EPOCA LUI TEFAN CEL MARE. LUPTELE LUI TEFAN.
RADU CEL FRUMOS (1462H74). Fratele lui Tepes
la care trecusera boierii, fusese ostatic la Turci, ca si Tepes,
era mai mic decat el si fr vitejia lui. El puse mana pe
averea lui Vlad, ascunsd iii mandstirea Snagov si se arata
bland cu boierii, supus devotat Turcilor. Ca sd fie si mai
sigur de sprijinul protectorilor sai locui mai mult in cetatea
Dambovitei (Bucuresti) in apropierea Giurgiului si tidied
tributul la 10.000 de galbeni. 0 astfel de slugd a Turcilor
n'o putea suferi langa sine Stefan mult timp, de aceea 1-a
atacat in diferite randuri si in cele din urma 1-a detronat.
PRIMELE LUPTE PENTRU PE FRU ARON. Grije mare ins-
Pira Jul Stefan uneltirile lui Petru Aron, care fugise la Poloni cu
ativa boeri mari, ca Wind. Stefan nit ezita s p1ateascii celor cari
gdzduiau pe vraimasii sal: alareti prdclalnici treceau Nistrul si rata-
ceau prin tinuturile polone, sau impiedicau aprovizionarea din oras
a cctatii Hotin. ramash Polonilor. Regele ocupat cu cearta din Un-
garia pentru coroand, cu luptele contra Teutonilor. nu lud lucrul in
serios. mai pe urnid fdcu pace cu Stefan (1459) uitdnd supArdrile tre-
cute si Stefan Idsdnd Hotinul. dar Petru trebuia sd se ducd mai de-
parte dela hotarele Moldovei, Stefan prontitea sd se inchine numal
regelui.
Neizbinda dela Chilia nu-I Impie'clicg de a pignut si o cucerea-
sca cu orice chip, caci cum spunea mai tarziu Venetiei si panel:
..tara mea este saraiul tarii unguresti si al Poloniei, iar cele cloud tinu-
turi (Chiba si Cetatea Alba) stint Moldova toata". Deaceea in 1465,
iarna. tunurile lui incepur s'a improste cetatea in miezul noptii.
Duna' trei zile portile se deschiser5. Cu doi sau trei ani mai inainte.
tcfan din Eyanghclia dela Humor.
111
www.dacoromanica.ro
ajunsese in matalle lul si cetatea Hotinului cumparata, se Pare. dela
Cazimir.
EXPEDITIUNEA LU1 MATEI IN MOLDOVA. BAIA 0467).
7egele Matei a amanat mai multi ani expeditiunea contra lui Stefan,
Jesi acesta it supArase si prin cucerirea Chiliei, caci Ungurilor fusese
cedata st in numele lor o stapaneau Muntenii.
Ocupat cu ae griii Matei ar mai fi amanat, dad. u 1-ar fi
chemat in Ardeal o fascoala, de care Stefan nu era strain. Domnia
regelui luxoas si cheltuitoare nu placea Ardelenilor, nici Sasilor cart
ar fi voit tin rege german, nici Secuilor, cari trAiser in traditiunea
de independent5. Se si gAsi urn rege nou in persoana unui voevod al
Ardealului, dar Matei veni contra lui cu armata bine pregatita, de
care insA nu fAcu uz, rAsculatii se risipira si regele n'avu alta grila
decal sA-i prinzA si sA-i execute.
Amestecul in rAscoalA al liii Stefan iritA si mai mull pe Mateiu,
care pe timp de iarna trecu muntii Moldova ca sa inscAuneze la
Suceava pe Petru Aron. Armata regalA. dupA Dlugosz. ar fi fost de
40.000, in orice caz era de 10.000 de soldati cu care ferecate, cu tunurt,
cu un episcop, cu voevodul Ardealului, cu nobili (Banffy, Bathory).
Prin pasul Ghimesului intalnira mica rezistenta din partea tdranilor
inarmati, ajunserA la Trotus, apoi la Bac Au, unde nu gAsirA picior de
om, caci toti fugisera, chiar calugArii catolici din Bac Au. La Roman
se oprir5 o sAptAmana ca sA arza cetatea, la Baia fActirA statiunea din
urmA pe drumul Sucevei.
IncrezAtori in victorie, Ungurii se deterA petrecerilor, dar intr'o
noapte de decemvrie o veste le turbura veselia. cA Moldovenii au
apArut prin codrii vecini sub comanda lui Stefan. Cronica noastrA
spune cA Ungurii au fost surprinsi beti in mijlocul noptii. Un scriitor
italian dela curtea lui Matei, Bontinius. spune cA Ungurii n'au fost
surprinsi. cA regele a luat mAsuri de apArare, ca a pus gArzi de calA-
reti pe ulitele targului, ca add n'a mancat in seara aceea, regUland si
iMocmincl totul, Bonfinius cunostea poate lucrurile mai bine, dar me-
ritul Romani lor este cu atfit mai mare. Adevarat, ca scriitorul regelui
pretueste numarui Romanilor prinsi si ucisi la 7000, bar pe al Ungurilor
cAzuti la 1200. Tot el recunoaste insA cA in acea noapte s'a purtat
lupta mai mult pentru vieatA deck pentru onoare".
In ea a Merit voevodul Ardealului, cum si Banffy, regele insus a
lost ranit in sira spinArii, si s'a intors pe targa invalizilor, pierzand
tunurile si bagajele.
Matei nu se mai gandi la nici o rAsbunare, pe and Stefan iute ca
furtuna (quasi quaedam tempestas) trecu muntii si fasbuna pustitrea
Moldovei, cu prada tinuturilor secuesti. Inca, printr'o viclenie prinse
pe Petru. punand ye cativa boieri sA-1 cheme la o intalnire, ca si cum
s'ar fi gandit sA se scoale contra domnului. Astfel Petru Aron pieri
ucis de mana acelui pe al cArui tatA ii ucisese si a and domnie o
turbura.
LUPTA CU TATARII (1469). Hanatul hordei de aur se desmem-
bra, stramtorat de Rust pe de o parte, imbucAtAtit pe de alta in horde
separate, cari lucrau pe socoteala lor. TAtarii ghiraiti din Critneea,
numiti asa dela dinastia (Mira!, se ocupau cu cresterea turmelor. dar
si cu comertul, ducand mArfuri orientale pe care le schimbau in Caf fa
Genovezilor, in Chilia si Cetatea AlbA. 0 ceata din TAtarii Hordei
venira de Peste Volga in 1464 I trecura Nistnul. Tinuti in respect pAnA
la sosirea lui Stefan acesta ii ataca la Lipaic si-i invinse, prinzand
Intre prizioneri pe fratele hanului Will mars. Utt scrlitor polon spune
112
www.dacoromanica.ro
Maria din Mangup (dup5 D. Tafra li, Monastere de Puutna).
7097, .- 0 113
www.dacoromanica.ro
cii hanul a trimes o sutA de soli, ca s cearA pe fiul sAu" anienintAnd.
in caz de neascultare, cu pustiirea Moldovei. $tefan ar fi adus pe fiul
hanului si I-ar ii spintecat in patru. pe 99 de soli i-ar fi pus in fapA.
si numai unuia i-a dat drumul, dupa ce i-a taiat nasul si urechile, ca
sA se dila si spuna ce-a va-zut.
CETA11LE MOLDOVEI IN ZILELE LUI STEFAN. NAvalirea
TAtarilor arat c5 trebuia ridicate cuiburi de apdrare la Nistru. De
aceea, chim !n 1469 $tefan tidied cetatea Orhein DC Raut, aproape de
varsarea lui in Nistru. Tot contra Ttarilor, cari ar vent pe apa avca
Cetatea Alba cu ziduri genoveze, precum contra Muntenilor si a Tur-
cilor din sud pusese Ana pe Chi Ha. Cursul de sus al Nistrului ii apAra
contra Polonilor tiotinul, si tot contra lor sta puternic intArith 5uceava.
TrecAtorile Ardealului le dorninA vechea Cetatea Neamfulni, iar inain-
tArile Muntenilor le onrea cetatea Roman. Veche era si Tetina, iar
noi se mai ridicarA ye Nistru Soroca si Tighina. Astfel, asemenea
unui cavaler in armura medievalA, Moldova era incinsA de cetAti, yrin
cari isi apara dreptul ei la vieatA.
LUPTELE CU MUNTENII. Radu era domn slab, (tar
nu fail ambithme. Vazand c asteapt in zaclar ajutor dela
Unguri si dela Turci ca sa-si reia Chilia, cad unii uitasera
infrangerea dela Baia, iar altii erau ocupati de rscoala Al-
baffiei sub Scanderbeg. atatase navalirea Taiarilor si se
pregatea contra lui Stefan. Acesta incepu intaiu. El se re-
pezi in 1470 asupra Bra] lei iarna si o arse.
Radu se intri si el, ridicand cetatea Creiciuna la var-
sarea Milcovului in Siret, cetatea Teleajen (Valenii de
mute) pe raul Teleajen. Mai veche era Gherghita care
apara trecea lalomitei, pe cand Florestil apara trecerea
Prahovei.
In prinfavara anului 1471 Radu navall in Moldova; dar
la Soci (Bath') ii iesi Stefan inainte, ii risipi tabara si gasi
buzduganul fugarului. Radu avusese intelegeri cu cativa
boieri moldoveni, cari crdeau ca pot incepe traditionalele
intrigi pentru domnie. Stefan insa nu era bland in asemenea
imprejurari. Fara zabava tdi capul celor trei nemultumiti,
din cari doi erau boieri mari. Crud s'a purtat si cu prinsii
dela Munteni, din cari n'a crutat decaive doi.
In toamna anului 1473 Stefan pleca contra lui Radu
cu gaud, de randul acesta s-1 detroneze si s5 puna in locul
lui De un fiu al lui Dan II, Basarab, care venise la dansul
dela Sasi, de unde necajise pe Tepes. Acest Basarab. numit
Laiotd (= negru) avea un fiu numit Basarab cel tandr, pri-
beag, ca si tatal sail, la Sasi si adversari unul altuia.
Lupta cu Radu s'a dat la Rmnic, Cursul Apei, si s'au
luptat vitejeste de amandoua prtile" zice cronica. In Uni-
t:all noptii, Radu a fugit la scaunul sa'u pc Dambovita, Stefan!
114
www.dacoromanica.ro
cu ail,Iretii I-a urrntirit, indit Radu a sciipat in iurgiu, i5-
sand, capitala, tezaurele si familia sa pradEl invingatorului.
$tefan lasA domn pe Basarab si se intoarce cu familia
lui Radu la Suceava. Duptt o land. Radu revine cu armata
turceasa comandata de Soliman-beg, alungd pe Basarab si
inainteazd in Moldova, cAci Solitnan fusese insrcinat sd
pedepseasca pe ctdcatorul de pace, care nu-si pltise nici
Podoabii bis. see. XV (D. Tairali .
birul pe anul acesta". Turcil au prdat ptia" la Bar lad, apati.

s'au retras peste Dunare, rasnd pe Radu, car3 moare poate
intr'o lupt cu Basarab, Pe care-I aiuta Stefan.
BASARAB H (1474-77). Laiota vazuse c5 nu poate tine dom-
nia f5r5 voia Turcilor, le ceru iertare si-i aiuta cu armata in Asia.
chiar in 1974 Deaceea Stefan se intoarse contra lui. aiunse la cetntea
Telealen De care o arse, pe cnd Stefan Batori. voevodul Ardealului
intrA si el in Muntenia. ocupa capitala s punea domn oe Basarab cel
fault'
www.dacoromanica.ro
115
Nu trecuse anul 1474 si La lora se intoarce cu Tara aluuuugi Pe
fiul sAn si insotl ye protectorii sai in expeditiunea din Moldova,
PREGATIREA LUPTE1 CELL! MARI. In lima no-

emvrie, Stefan indrepta o scrisoare dare Venetieni si catre
Papa. in care arata pericolul cel mare ce ameninta crestina -
tatea din partea Turcilor. Scrisoarea o trimetea printean
venetian, Paul Ogniben, care se oprise la dnsul, venind
din rasarit si adueancl printilor crestini o scrisoare de in-
demn la lupta contra Turcilor, dela Unit tiasan. han tur-
coman in Armenia si in Persia.
Acest Uzun Hasan infiintase o dinastie nouA, favorabilA cre-

stinllor, fusese aiutat de Venetieni cu tunuri si cu artileristi italieni.
crezuse cA poate fi un nou Timur 5i se indreptase spre Angora. Mai
multi ani avusese succese si Mohamed din cauza lui nu atacase
pe Stefan. Ca sA rApuie puterea lui, cuceritorul a mers in persoand
ducand cu dansul leii bAtaidlor si fiarele puterii". Artileria turceasca
adusese victoria pe partea Turcilor.
Crestinii aveau dar cu ei un han invins, iar contra lor pe teribUul
Mohamed, decis sib reguleze socotelile din Europa.
\ CELE DOUA ARMATE. Stefan s'a intArit in lagAr la Vaslui,
aste-ptand atacul turcesc. Aceasta arath ea el era hotArit sd se bath
in linie regulata, nu in lovituri de surprindere. Armata lui a lost cea
mai mare armatA romaneasa panA la regele Carol. Dupa unele iz-
voare avea 40.000 4 Maldoveni. 5000 de Secui si 200a de Uncurl,
Secuii erau cu plata, Ungurii erau oamenii lui Basarab cel tartar. care
se retrAsese din Muntemia.
NumArul Moldovenilor desigur este exagerat (desi analcle ye-
netiene dau 40.000, iar un ynartor ocular 60.000) intreaga armatA se
va fi urcat la 30.000. Cat de sQlemn era momenta], se vede din legi-t-
mantul de a posti patru zile cu paine si cu apA, daca Dumnezeu va
scoate din primejdie pamantul lor".
Sultanul cerea lui Stefan predarea celor douii cetAti si tributill
neplAtit. El insArcina pe Soliman, beglerbegul Rumeliei, comandantul
armatelor din Europa. sa pedepseascii pe supusul neascultAtor. Soli-
man. num:t Had= (Eunucul) era de origine bosniac si se gasea la
asediul orasului Scutari, de unde a plecat la Dunare, a trecut pela
Nicopole i s'a unit cu LaiotA. Armata turceasca era de 120.000,
spline Stefan in scrisoarea cAtre Cazimir. Altii zic cii era de 140.000.
iar cronica turceascA zice numai cA era mare" si aleasA" Chiar
dA s'ar fi exagerat numArul Turcilor, in tot cazul ei erau cu mult
mai numerosi decat Romanii.
LUPTA DELA VASLUI (1475). TreO'nd hotarul Mol-

dovei Turcii se indreptara spre lagrul dela Vaslui, uncle
se ggsea Stefan. Incepuse iarna din 1474, ILIA trebuie sb fi
fost cald caci Turcii nu intreprindeau expeditii iarna, deck
exceptional.
Stefan a pus sa se distrng5 proviziiiiiiIe, s5 se retrag5 locuitor11.
sA se arzrt casele. Intr'o tara de nilstori si de tarani. unde averea c
misc5toare si uncle casele se pot reconstrni in 14 zile. r5sboiu1 mi
seaman cu rel din tari cii ()rase si cii case de piatr5. In zilele noastre.
.1
1-
V..
0 CA". .
e
:
... a ;n:Ei., . '14i- 5
s,.:` i.-1.g, e7 .4 - .,-%s 4 Dr
X 9/1. s
,-.).-2.. - . 4. 1 ,..
''
..
, ; ,4 4 . ...4 ..4
.1\''9". vE*:
'..
...
' ' .:
,_ -
. ., . .0
:% 1 -
-
i 9 ^
....... .., ..
1...... 1. .2. , :1,r,Et-- , . -V "
.1.-':,1'
''
...
lAt
: ,.
,,, .
,. ,
':' I. kg -:f t." ,..1 ' c. - , '''.,41'511 I
" ,t"...01 ''' , ,,., -A '4,.,c..-11sr ...

- . ,
-.. . 4- rA ' "-'' t.. i--k 5:Aat-*N4 -4
. , : ".S1- . '' ).
' -- LI " , e -,-4 .,...r3, .14.14 1-..1
1.k.
*
""ei,-;;.... 3..
rak ...*".. ' ..,
, :,. .........4'k 1 g. 'vs 0.1':,r4014'.17f ',.. ,,, .4
..t - .. ... ",, ' . : ......-f,4
-,',
:
1 - IP '
' fie; ...17,-.' .... I ,,. .1 ,*',:r:It
... ' ''; 4.,... .-
I
LI
-.:;. 7 .1' 1. ....,

,-,...:,,...
41
,
1-.,:1-.
)-
,'1,' 4V.- q
, --1!* ..
;`.t;--1 .
c 1. ,4 ....1 ' !,
, 4..**..... 1
;:?'il
': :1 - :". ....,
411 . ' cy., A
P 41'
.., r .11' ..1
7! -".:'
9',-, '-'w
.',:-.;-t,41,3
P'
-t."'
111
-1
...::
4, .3-.
k... T 4 ...? C., -4
-'-, :', 'e pa tc ;
.i. : . .. ' .
. ..
' , ..,4 :-.*S' ;''..r
.... ...' : $"/ ...
t (1. .4ft rffl. . , .' ir.... ','.
& .. 4 ... .,.,
.
.---..
s 1 ..,
Al k"-Qr ...a..,-',.-
P. a ., ,
.1 4' 4
.1 '
Y
a: 'P ' . '
Podoabi bus. (11 TafralL)

www.dacoromanica.ro
o trittA de Boer! In transvaal a opus 0 reztstent victorfoasa Colo.
sului britanie. Ca ei se luptau si Romanii, taralli cari tree ape fara %,ad
si ataa din paduri fara luminisuri. Daca ne inchipuiin greutatea
drumurilor De film de iarna. usurinta cu care se puteau prinde carele
cu proviziuni. cum si cetele risipite dupa prada si dupa Itrana. intelegeni
cum au fost invinsi ['urea.
Locul luptei. dupa Dlugosz. a fost Hing5 rovina Racovat si raul
Bar lad, adica precum zice cronica noastra cea mai veche la Vaslui.
iar dupa Ureelie la Podul Walt. Mai toate izvoarele numesc o certa
palude" tin arum intre doua dealuri, unde Turcii nu se puteau des-
fasura.
Ziva luptei dupa unele isvoare ar fi fost 6 ianuarie, *Wiwi nu
precizeaza, ci scrie Inga Boboteazii". Cronica cea veche mine
..Marti I() ianuarie".
Era o zi cetoasa fara inghet, tefan asezase intr'o padurice
trambitasi 5i buciumasi. cari in zorii zilei incepura sa dea semnakil
de atac. Turcii se reped sore padure si se infunda 1n rovina. pe and
$tefan, cu tunurile ii loveste in spate. LuDta a fost grea. Turcil s'au
intors contra lui Stefan, care a pierdut multi Moldoveni si mai mult
de iumatate din numarul Secuilor. Intr'un moment lupta parea pier-
duta. cand Stefan .,a sarit insus in miilocul Turcilor si le-a sfaramat
ariDile prin minunata putere a lui Dumnezeu"
In 25 ianuarie, Stefan scrie tutulor printilor ei a fost
atacat de 120.000 de Turci, ajutati de Basarab, cu oastea lui
dar pe la Boboteaza i-nm biruit si i-am calcat in picioare
si pe toti i-am trecut sub ascutisul shiei mele". Stefan a
fest fdrd mil ca destinul, a tdiat, a tras in tapd, a respins
orice rgscumpsarare (pentru unii sultanul oferea 80.000 de
ducati): ce-au ca'utat in tara mea sdracd, dac sunt atat
de bogati?".
Unii vorbesc de 100.000 de pierduti, Ogniben declard
40.000 de morti si 4.000 de prizonieri. Cronicarul turc
spune: siretul voevod, care in viclenie deaceascA a in-
trecut si pe dracul... lovi ne acei soldati obositi. nepilstori
si dati jafurilor, si-i risipl astfel, incAt cea mai mare parte
bu acolo din paharul martirilor si multi viteji perird in
luptril. Phu de durere pentru acea nenorocire, pasa abia
sc6pil el singur".
Din prad Stefan a trimis regelui Cazimit patru pasi,
cum 51 36 de steaguri, Basarab cel tnr, care luptase ara-
turi si care era considerat domn de drept al Muntenia
trimise din parte-i arme si steaguri la Buda.
Fericit fusese si apilrarea cetkilor contra flotei, unde
patru tunuri coborite din cordbii rdinaser in mainile Mol-
dovenilor.
Cronicarii poloni nu gsesc cuvinte destul de frumoase,
ca sd celebreze victoria lui *tefan. Unul zice: O, Stefane,
b5rbat rninunat si victorios, care singur dintre toti printil
lumii in secolul nostru, putusi cAstiga asupra Turcilor o
victorie atfit de mgreat5... cel mai vrednic dintre printil lumii,
dup5 judecata rnea, s5 fii numit in fruntea unei coalitiuni a
Europei crestine contra Turcilor".
In urnui victoriei sale, Stefan se astepta la rasbunarea Turcllor
si cauta alianta celui care era amenintat ca si dansul. fn 1475 pro-
mise regelui Matei credintil, ca si predecesorii sal, Mutor contra ori-
cui, afara de Poloni. Regcle icrta lucrurile si faptele de panii acum"
promitandu-i ajutor. dar pentru cazul nenorocit ca ar trebui s se
adaposteasca undeva, Ii darui cetatea Ciccial in partile Bistritei si
Ce idea de BalM pe Tfirnave.
LUCtKIRILE TURCESTI LA MAREA NEAGRA. LUPTE LA
DUNARE. Turcii adunau o flota considerabila si toti credeau ca se
vor indrepta asupra Mo Idovei, dar flota atacil cetatea Caffa, care se
suouse dupa patru zile. Apoi venira la rand alte cetati. intre cari si
Malign!) (Theodor') uncle domneau ultimii urmasi al imparatilor din
Trap.ezunt Sara unuia din acesti printi. Maria, a fast a dona doamnii
a ml Stefan. Turcii an darimat cetatea, an ucis pe fratele Mariei si
pe toti barbatil.
Au facut incercari Turcii si impreimul cetatilor Moldovei, Iar
izbanda.
La Dunare, Ungurii an izhntit s cuprinda cetatea .5aba(, succes
pe care Match l-a trarnbitat in fume ca o mare victorie. Si in Bosnia
armatele Itii rcpurtau succsse, conduse intre altii de TePes. De care-I
scosese din inchisoare.
EXPEDITIUNEA LU1 MOHAMED IN MOLDOVA

(1476). Stefan incercase s impace pe Turci printr'o solie,
qultanul iiis ii cerea tributul pe trei ani. ostatici si Chilia.
Cazirnir incerca s5 intervin5 pentru conditiuni mai bl5nde,
dar nu izbuti.
Sultanul ajunse prin Dobrogea la Isaccea, aducand pe
Alexandru, fiul lui Petru-Aron, ca domn. 0 flota trebuia s
atace, iar T5tarii s n'avA1easc5 la Nistru.
Armata turceasc5 era pretuit la 200.000, dupd altii la
100.000, din cari 9000 Munteni. Unui asemenea potop Stefan
opunea geniul s5u. mai Inuit clec5t cei 40.000 ce-i atribuie
izvoa rele.
PE cand el apara trecerea Dunarii, Tatarii ardeau satele si tar-
elmile. incat se pare ca s'a retras din fata Turcilor, ca sii alunge pe
navalitori, iar capitanii lui n'au plant apara Dunarea. Incepe dar s
se retraga, lasand in itrina sa pustie toata tara de ios. Arde Barladul,
Vasluiul. Bacitil. Romani si se retrage mereu inaintea lui Mohamed.
care tintea Suceava. In acele zile de groaza. in totul asemenea cu
cele traite de noi, a inceput s5-I parastasca eredinta taranilor. cari
voiau sa-si pue Ia adapost femeile si copiii Stefan le-a dat voie s
n iritoarc Ia ei. dar s vie dupti 15 zile i ci nu s'au mai intors. cat
de simple si in acelas tulip cit de tragice cu inte scrie el mai Wain
Venetienlor: m'au inconjurat de trel D5rti si m'au gasit singur De
mine si pe ostasii mei. 'finer Ostia ca s5-si apere casele bor._ Eu im-
preun ci curtea mea am Mut ce am putut si s'a intdmplat ceeace
stiti. Care lucru ii socot cl a fost voia hti Dumnezeu. ca s ni5 De-
dapseasch pentru D5catele mele".
Sc pare Ca in cetatea Neamtului erau feinei si tezaure,

cari nu trebuiau parasite, de aceea s'a dat lupta in apro-
pierea acelei cetati.
LUPTA DELA RASBOENI (1476). Pe locul luptei a
ridicat Stefan o biserica, a card inscriptiune spune: .,in
_
-- 4%
t` t
Pa-'6YRA:T.-
'Ruinele Cet5tii Neamtului.
unul 6984 ridicatu-sa puternicut Mahmet imparatul turcesc

cu toata puterea sa... si Basarab Voevod... cu toata tara ba-
sarabeasca... si au ajuns pana aici la locul ce se zice Raul
Alb... uncle am si facia mare rasboiu cu dansii in luna iulie
26 si cu voia lui Dumnezeu au fost biruiti crestinii de catre
Pagan! si au cazut acolo multime mare dintre ostasii Mol-
dovei. Tot atunci si Tatarii au lovit tara Moldovei din
ceia parte".
Stefan se intgrise intr'o pdure, s'a aparat cu tumid si
a cauzat marl pierderi in Turci. Cronicarul lor spune. ca
vazand putina izbanda si frica a lor sal, Mohamed insus
ataca. el bolnav si greoiu, in fruntea ienicerilor si castiga
lupta. Un Italian, martor la lupta, %nine c tefan la incepuT
120
www.dacoromanica.ro
A resphis rruntea arinatei coinandat de Soliinan-Haduin, cd
sultanul Insus fusese in pericol, cad un rob fusese ucis in
apropierea lui. Inainte, armata suferise de boale si de lipsuri:
,anulte zile rtdciserd prin cdmpiile acele grozave, culdind-
du-se in praf in loc de saltea si de perne, si multora de praf
li se umflaserd ochii din cap" zice cronica lor.
Podoabil bis. (D. Taira li).
Dupa sfrdmarea vitejilor, sultanul ajunge la Sueeava,

De care nu o putu cuceri, cum nu putu nici cetatea
Neamtului. A ars insA targuri si sate, trgeau lanturi de
fier pe pdmAnt, ca s descopere de pe sunet gropile cu
grne si cu comori.
Stefan se refugiase in munti, unii au zis c a fugit in
Po Ionia, Ins la 12 august. Batori 1-a vzut in naunti sl scrie
www.dacoromanica.ro
121
despre el, ca despre un invint din mord: am gNsit pe $tetan
in mtinti si am aflat c traeste".
Olugobz afirma ca incepuse sa s: (Auntie credinta boerilor. Alt
Polon scria ca provincia s'a sculat contra tiraniei j cruzimii dont-
uului, tare nu se plata ca domn, ci ca un chinuitor si calau. Dar tap
n'a cazut victima acelor intrigi. Turcii au iefuit, au luat robi si atata
multiine de vite, incat nu le mite:in cuprinde campiile si luncile. dar
nici doinn Watt pus, nici in tara n'au ramas. ci dupa ce au patruns
Dana in Podolia s'au retras. 0 cauza a fost ca flota care trebuta sa-1
aprovizioneze, s'a inecat intr'o furtuna. iar cetatile maritime moklo-
venesti au rarnas neatinse. Poate ca s'au socotit platiti cu iaful. se
vor ii temut insa si de atacul Ungurilor, cari ea Stefan Batori si en
Vlad Tepes se coborau in Muntenia. Stefan in fruntea a /or sai
iesit din munti si calareste viteaz pun toatii tara lui'. scrie un sol
venetian, iar altii vorbiau de victorii. de mii de Turci omoriti, sun
inekati in Dunare.
VLAD TEPES A DOUA OARA DOMN (14.7121, Doyada evi-
denta de neizbanda finald a Turcilor este. ca aliatul lor. BasaFab si-a
nierdut domnia, chiar in toamna din 1476. Oastea voevodului Batori
a adus in Muntenia ne Vlad. pe cand Stefan trecea Milcovul. Basa-
rab fugi la Giurgiu, iar la Bucuresti Vlad si Stefan jurara sa fie frati.
Din nenorocire. Ungurii se retrasera. Stefan lasa numai 200 de soldati
fratelui sau, asupra caruia Laiota veni Cu Turcii. Neinfricosatul voe-
vod nu s'a temut sa stea la Word cu ei, A perit el ca un erou antic.
au Dena ca eroi toti Moldovenii. afara de zece. iar Laiota ramanea
domn (1477).
Printeun rasboiu putin cunoscut, Laiota pierde domnia, .gonit
poate de Turd, fuge in Ardeal. de uncle ataca pe noul domn. Pe a
anti doamna o robeste, desi acesta era fiul su propriu,
BASARAB l. (1477-1S82). A fost supranumit de WA! sdu
Tepelus, e adia tragea in testpa mai WA mestesug deck Teves.
A trait in lupte si in ocari cu tatal salt, dela care zicea ca 11U-Si
scoate nevasta nici de-ar da pe ea doi bani rosii". A calauzit pe
Turci in Ardeal. ba in 1979 i-a insotit cu armata contra Sibiului.
unde au fost batuti pe Cantina Mali de Batod si de Paul Chinezul.
Turcii scapara cu fuga. Romanii fur striviti pe loc. Dupg moartea
lui Laiota, Stefan tinea la sine un pretendent, care se da de Mircea,
fiul lui Vlad Dracu. pe and Ardelenii sustineau ye Vlad Calugarul.
Tepelus ridica Crdciuna daramata. chiar insoti pe doi pasi in-
tr'o expeditiune in Moldova (1981) Alibeg si Schenderbeg. Dela Ba-
al.] luara ins repede calea intoarcerii. pentru c le sosi vestea ca a
murit Mahomed.
Stefan nu lasa momentul sa scape. Porni pe urmele lui Tepelus
ramas Vara Turci si tot cam la Ramnic s'a dat o lupt, in care se
zicea ca s au opus 20.000 de Munteni. Lupta s'a castigat cu greutate.
invinsul fugi in Oltenia, uncle avea mosii si partizani, iar Moldovenii
au cucerit Turnul si cetati pe Dutfare, ca Tepee odinioara.
VLAD CALUGARUL (1482-1496). Mircea, dupa cateva sapta-
mani a perit din vieata si domnia ramane fratelui nelegitim al lui Te-
(Des. In tinerete fusese calugar, deaceea domneste cu alt suflet deck
tatl sausi deck Tepes. Se impaca cu Alibeg si fu aiutat de Stefan
contra unel incercari a lui Tepelus. care era alutat de Olteni. In cele
din mina. Tepelus fu ucis de boerii mehedinteni la Glogova.
Poate ca inainte de a se intari Vlad in domnie, in ptimavara
anulul
1482. tefan a alipit la
Moldova Cr5ciuna si tot tinutul
Putnei, Dunnd granita intre
cele dotal criminate la Milcov.
De fire Daq% 5. aplecat spre
Note religioase. Vlad un incercii
s5 la tinutul inapoi. desi a in-
sotit De Turd in him-shuffle din
Moldova. insa nici Stefan n'a
incercat s5-I mai s_himbe. Se
sonvinsese sc vette. Ca orice
domn pus de el in tara vecin5
devenea unealta a Turcilor.
c5ror putere frfingea orice Der-
sonalitatc, urcat De scauntil
din TArgoviste.
Vlad a construit cloud ma-
n5stiri in VI isca: Glavaciocul s
Scbitul Bahelor. Acesta nu se
!tilt Dr1Ntreaz5. El zidise si la
tunntele Atos, a adus si un
inginer sas, ca s5 rezideascii
cetatea din Targoviste.
PIERDEREA CHILIEI
$1 CETATII ALBE (1484).
Cjiva ani Stefan avu pace
din partea Turcilor, cad
diet moartea cuceritorului
sc luptau pentru mostenire
doi fii ai lui Baiezid si,
(km. Baiczid iiimase bi-
ruitor. El era inteligent si
viteaz, dar nu facea expe-
ditiuni rasboinice. In 1483
Matei inchcie pace cu el si
iii tratat coprinserri si Mol-
dova, deoarece Matei se
considcra suveranul lui Ste
ian. In tratat insa cance-
larul neglijase s treaca si
cetatile Moldovei, iar Tur-
cii profitarg si le atacara.
leniccrii reclamati luptc.
Baiezid porni pe corabii
cc purtau tunuri grele, a-
parti sub zidurile Chi-
liei, odata cu ajutoare
123
www.dacoromanica.ro
dela Viad si dela han. In opt zile tunurile grele dA-
rdmar zidurile, sub cari apArAtorii isi gsir mormAntul.
Peste cateva zile, fu atacatA cealaltA cetate si dup zece
zile suferl soarta Chi liei. Totul se petrecuse cu atAta in-
teald inat Stefan abi prinsese de veste si sultanul era pe
drumul capitalei sale. Sultanul insus, comunicA cucerirea
cetAtilor intr'o scrisoare, in care apreciazA insemnAtatea
lor astfel: Chi lia e cheia si poart la toatA tara Moldovei
Ungariei si a trii dela Dunre". ,,Cetatea Mba e cheie
si poart pentru toat Po Ionia, Rusia, Tataria si toat Marea
NeagrA". Astfel slAbia apararea rilor noastre, cad Turcii
se asezau in cetAti ca in niste cuiburi de nAvala permanentA,
dar pierderea economicA era mai mare, cAci se pierdea dru-
mul de negot oriental, drum cunoscut in evul mediu, de
care profitau si alte fan crestine.
INCI-IINAREA DELA COLOMEEA (1485). Stefan aduse aminte
nretinsilor sai suzerani de indatorirea ca sl-I ajute. Matei era tare
in scrisori, acuza ye sultan de calcarea tratatului, iar acela-i fa's-
pundea c5 nu-i pasa de amenintarile lui, si apol cetatile nu erau sue-
cif icate in tratat. Rezultatul a fost intemnitarea cancelarului. care
incheiase tratatul.
Cela lat suzeran. un batran vanitos. dorise treizeci de ani s vaza
ingenuchiat inaintea lui pe invingatorul Turcilor. Tatarilor si Ungu-
rilor. Acum, cand interesele polone cereau o cooperare cu Stefan, se
fact' o miscare in tall favorabila Moldovei, dar batranul pretindea
sa vie domnul roman sa-i depun jurdmant in persoank
In fine trebuia s se faca si acest sacrificiu, ca sa nu raman o
cale neIncercata.
In 1485, eroul intru rzimic interior eroilor pe cari-i adminitn,
inainta la Colomeea inaintea batranului, care sta pe scaun cu co-
roana pe cap. inconjurat de prelati si de demnitari. El inainta calare
cu boerii sai, cari purtau steaguri, pe and inaintea lui se purta stea-
gul cel mare de matase rosie al Moldovei. Cand rsunara trambitele
de amandoua partile, Stefan descaleca, arnica steagul cu amandoua
mfiinile si ingenuchie inaintea regelui, plecand stem] la pamant.
Apoi rosti omagiul si juramantul in fata majestatii sale regale, care
sedea nemiscat". La sfarsit regele ii sruta, ia steagul si-1 da spre
pastrare.
Astfel a depus Stefan omagiul personal memorabil pentru toate
secolele" zice un Polon.
Dar tocmai in acele zile venira Turd!, cari acum nu mai puteau
fi impiedicati la Dunare, arsera chiar capitala, in care voiau sa* lasd'
doom pe on ['met, poate acelas fiu al lui Petru Aron, se retrasera
Insa cfind auziril a se apropie Stefan. Au venit din nou in alte dou
randuri si s'au dat lupte la Cata /me si la ,5c1eia (Roman). In aceasta
hipta a pierit lirnet si cativa ani Moldova s'a bucurat de liniste.
Fiindca si Polonii simteau pierderea porturilor moldoveneSti,
on fiu al regelni. Albert. intreprinse o expeditie sore Nistru si se
vorbia despre aceastii expeditie ca despre o minune Se spunea eh'
au pierit mil de Tatar!, oc cand dintre Poloni n'au pierit decat 50.
124
www.dacoromanica.ro
Peste dal anl (1489) Cazirnir inehei pace ell lnimicii crucii, Acuni
se decise si Stefan sd plateasa tribut st trimise la Constantinopole
pe fiul sAti Alexandru.
RELATIUNILE LUI STEFAN CU TARILE CRESTINE. Oma-
giul faeut lui Cazimir a iritat mult pe Matei, care invinovAtea pe Ste-
fan c n'a vrut s stea in tratat, ca a suparat pe sultan, ca a depus
jurdindnt pe care de drept nu trebuia sa-I facd" si cA devine din ce
in ce mai indrasnet. Intre cei doi regi era incordare mare si papa
staruia sa-i impace. Stefan, dupa impacarea cu turcii, se apropie de
Unguri si hid o pozitie nearnicala fatd de Po loin, dela care avea sl
reclame tinutul Pocutiei. Era supArat a nu fusese ajutat si void sa
plteasa tributul din tara regelul, spune un scriitor. Deaceea. in anti
urmatori, Moldovenii impreuna cu .1 ataril, au devastat in Polotua, au
ocupat orase in Pocutia, pe and regele era impiedicat si fa mAsuri
mai seriosse de insAsi regina. care sustinea pe Stefan si primia
darurile lui.
Clad muri Matei (1490) Stefan sustinu la tronul lid pe Maxi-
impAratul de mai apoi contra lui Vladislav, fiul lui Cazimir,
care insA izbuti sa fie ales. Murind si regele polon (1492) ii urmii
loan Albert, cel care se luptase cu TAtarii. Astfel Stefan era incon-
iurat de ce doi frati, cari insd si de s'ar ii inteles contra lul, aveau
de mutat cu partidul lui Stefan, pu-ternic intre nobili, chiar in familia
regala.
Vladislav intAri lui Stefan staydnirea cetatilor din Ardeal cu
inconjurimile lor. In ingrijirea sa de Rornanii de acolo, construi Ste-
fan o bisericd in stil gotie la Vad (pe Somes) ca episcopie depen-
dentd de Suceava. Astfel urindrea el desteptarea Romlnilor de pre-
tuundeni.
El a stat in relatiuni stranse cu alt fiu al lui Cazhnir, duce al
Lituaniei, ins cu care n'a ajuns s incheie un tratat.
Pe printul Moscovei, Ivan eel Mare, Stefan I-a cultivat cu gaff-
dul s-1 aiba aliat contra TAtarilor. Relatitinile dintre ci s'au straits
pnA acolo, Ca film lui Stefan. Elena. s'a asAtorit cu lon, fiul ruin-
Whit. Din acea asalorie se nAscuse un fiu, Dimitrie, care era sa mos-
teneasa tronul. Murind .insA Ioan, sotia a doua a lui Ivan. Sofia
Paleologa, a izbutit s inchizd pe Elena si ye fiul ei i sA asigure
mostenirea fiului sAu. AceastA soartA tristd a posomorit zilele din
urma ale marelui domnitor.
JLTIMII ANI Al LUI STEFAN. LUPTELE CU POLONH. CUL-

TURA IN TIMPUL LUI STEFAN. PERSONALITATEA LUI.
LUPTELE CU POLONII.COSMIN (1497). Urmasul lui

Cazimir era ttitidr, viteaz, vistor de lucruri imposibile,
crescut sub influenla unui Italian al renasterii. Voi sa" ia
Moldova peritru Sigistnund, fratelc sail, care rilmiiscse sin-
gur frd doroand. Se intelcse cu cellalt frate din Ungaria si
facu preatiri mad, in chip c'd se pregdteste contra Turcilor.
Se adunard cavaleri din todte Poloniile. venird Tentonii. Site-
tionii si nimeni nu stia seopul expedititniii, ad regale zicea celor cari
voiau sl-I abatd dela planul sii Ouch!l men voi nn-I stiti, numai en
skagur, a de as pricepe, cl haina de pe mine stie earful men. in foc
25
www.dacoromanica.ro
o as !Aga". Se opuneau regelui multi Po loni, cltiar un Irate al rege-
lui cardinal, care gasea pentru Stefan cuvinte ca duce ark de renu-
mit. dmic si zid aprAtor contra Turcilor", care a adus dezastru
lui Mohamed si hi Matei".
Armata polond de 50-80.000 cu tunuri foarte mari se

apropia de Moldova pe la mijlocul lui august. Stefan promi-
sese regelui ca se va uni cu armata Itii, and va ajunge la
Dunare, iar and Polonii ajunsera la Nistru, le trimese da-
run printeun sol. Regele nu cobori pe Nistru, cum trebuia,
ci trecu rant si se indrepta spre Suceava, iar o deputatiune
alui Stefan fu arestata. Stefan se retrase sore Roman, ce-
rand ajutor dela Turci, dintre can isi procura 2000, dela
Ardcleni, unde era voevod Dragfy, urmas al vechilor vo-
evozi mararnureseni. Polonii incep s bath.' Suceava, care
rezista trei saptainani. Stricaciunile de ziva se reparau insa
in timpul noptii, iar sagetile celor din cetate si tunurile lor
nemereau, pe and naluca viteazului turbura linistea dujnia-
nilor, cari erau lipsiti si de proviziuni, cea mai mare slabi-
ciune a armatelor de atunci.
,Prin staruinta voevodului ardelean se Mat o intelegere
ca Polonii sa se intoara in tara lor, cu conditiunea pusd de
Stefan numai sa nu faca pagube". Accasta nu se putea,
caci le lipseau proviziunile. Astfel Moldovenii ii atacara, and
treceau prin padurile Bucovinei la Cowan. Regele era bol-
nay de friguri, multi Poloni an fost ucisi, mare si ne-
masurata jale a lost in Po Ionia", scrie un Polon, iar un
martor al expeditiunii scrie: oastea regclui a sufcrit o
catastrofa".
In aceleasi zile, annata care venea in ajutorul regelui
fu sfaramata la Lentesti de Boldur Vornicul. In anul ur-
rnator, se. lasa Turcilor trecerea prin Moldova, apoi TA-
tarilor iar Stefan ajunse pana la Lemberg. Prin mijlocirea
ungureasca se incheie o pace, asa cum ar fi trebuit sa" fie
totdeauna: fara dominus, fara omagitt, cit promisiune de
ajutor reciproc contra Turcilor (1499). Nefericitul Albert
si !nun (1501) si-i urma Alexandru, fratele ski si duce al
Lituaniel. care cent Pocutia cu aroganta.
Stefan ocupase tinutul, fixase hotarele, pusese admi-
nistratori i chema pe Poloni la judecata. Ca un particular
aduce dire, fixase un tribunal in care sa hotarasca. Un-
gurii, dar Polonii nu se infillisau. DC aceea el se considera
bun stapan si raspundea ca Polonii, nu el, calca tratatelc:
ntilii dent pacem in hac mea terra, ',jam volo meum
126
www.dacoromanica.ro
. ,
icae. fi;,
vi7 `4--: 77i
Vj r ts. k , `-, 7 ,:-.4.,
ieo. .., ,- r T
4,1k1COAY- Va 1 ,r.Ce* 1424
'4< 1/
.%
/4
r..1% :'
Z
/ 14
' N.,-
C(
,...., ,
?,.
,
. ;
'
fe
'4 t'
'.( ,1:81/4`
.
) sArVAf4tRiel.*P-
71NN
gma.
-rafra
www.dacoromanica.ro
broprturn lenere usque ad tneunt gutur. Regele nu-t rtis-
PUIISC cll rsboiu, dci era in cearta cu altii.
Cu Tnrcii, cari ridicasera tributul la 4000 de galbeni,
tot se mai loviau Moldovenii cateodatii, dar in ultirnii ani
a lost pace de partea lor.
MOARTEA LU1 STEFAN (1504). In iulic 1504 s'a
stins Stefan, blitran ca biblicul David, en care singur se va
fi asemuit. Suferca de podagra la maini si la picioare, incat
nu le mai putea misca. Precum David designase singur pe
rnostenitorul sau, asa Stefan, auzind ca parte de boeri vor
domn pe Stefan, fiul lui Alexandru, ceru pe patul de moarte
Pecetea 1. $t.
sal duca in mijlocul boerilor. Acolo poruncl sa' faie care-

tele turburatorilor $i sa urce in scaunul domnesc pe
Bogdan. Astfel marele domn asigura opera sa, pe cat se
putea prevedea omeneste.
FAMILIA LUI STEFAN. Mama lui Stefan era din Muntenia,
poate din familia ku Mircea cel Mare si se numia Oltga, iar in au-
gArie Maria. A fost inmormAntat la miastirea unde Ste-
fan a pus o piatr funerafa care se pAstreazg. NuFtetr4Aia in zilele
grele dela RAsboeni, totusi poporul stie sA spun5 ca se gasea in ce-
tatea Neamtului, ande a cAutat refugia Stefan invins. Glasul lui s'ar
fi auzit in noapte, chemAnd paznicii sn-i deschidg, and mama lui.
neinduplecatA, 1-a adus la calea datoriei ..cA pasArea in cuibul sau
piere" iar Stefan s'a intors in munti si si-a adunat vitejii risiPiti.
Un frate al doamttel Oltea se chema Mica. until din marli boeri
al lul Stefan. intemeietorul satului Ghisinau. 0 soli a domnulul.
Maria. se mAritase cu $endrea, portarul %ucevei.
www.dacoromanica.ro
128
Pluf eel mal mare Alexandra a murit la Consfantinopole. uncle
fusese trimes ostatec. Se pare cd el a fost fiul pe care Stefan 1-a avut
dela a doua sa sotie, Evdochia, din Chiev, dela care a avut si ye
Elena. N'a avut niciun copil dela Maria din Manguu care are mor-
mintul la Putna. Se pdstreazd o Derdea cusutd cu fir, care acoperea
groapa doamnei de familie imperiald. E reprezentata cu ochii inchisi,
invesmantatd pd.nd in pmant, cu minhle la piept puse cruce. pe cap
cu coroana imodrriteascd a Comnenilor. Dela a doua Marie-Vochi(a,
fiica lui Radu cel Frumos, Stefan a avut De urmasul sdu Bogdan-Viod.
Dumit dupd domnii Bogdan si Vlad Dracu.
PERSONALITA TEA LUI STEFAN CEL MARE.
Stefan este insemnat in istoria noastrd prin cea mai lungd
domnie din trecutul depdrtat, prin pietatea sa, pe urma
cdreea an rdmas dela el biserici mai prin toate tdrgurile,
cum si mandstiri vestite, apoi prin influenta ce a exercitat
si va exercita din ce in ce mai mult, in rndsura in care Ra-
mdnii devin mai constienti de ei insisi. Faptele cele bune
ale celor morti rdnidn mostenire vie urmasilor si prin ele
se formeazd o omenire noud, mai bund si mai dreaptd. Nu-
mdrul celor cari se luptd pentru un ideal, se mreste cu nu-
mrul mortilor ce I-au intrevdzut, si la formarea prezen-
tului contribue in mare mdsurd cei cari se odihnesc in
morminte. In ochii multora, cari au adormit prin
munti i pe vdi, la Dundre si la mare, va fi apdrut eroul
Moldovei, calitre, luptandu-se alAturi cu ei, asa cum si lui
Ii veneau in lunte sfinti cdldri si inarmati, acoperindu-1 cu
armura lor si impingAnd in lupte oastea lui. La el isi duce
gAndul poetul in momente de descurajare, cdnd i se pare
c neamul sdu fArd noroc se stinge, fiind putin pregdtit la
v:eata de lupte a prezentului. Pe el 1-ar chema s scape po-
porul sdu de certe interne, de greutti externe, cAci el a
avut si indrdznealA si cumintenie si strAsnicie_ de execu-
tiune. Astfel din mormAntul sAu el comanda generati-
unilor 1)
INTOCMIRI INTERNE. Stefan a desdvdrsit asezarea
t Aril dupd Alexandru cel Bun. A ierarhizat boeriile, punand
in frunte pe mitropolit, pe portarul Sucevei... pe boerii cei
marl, apoi pe cei mici. El isi alegea boeri si dintre strAini,
unguri (Sandra), ruteni (Dajbog), germani (ilarman), chiar
greci (Clziracola).
') Despre $tefan s'a imaginat aproape de noi un discurs funebru, opera de mare,
eloeventa. atribuit arhimandritului de Putna (sec. XVIII) Vartolomeu Mazireanu, a
amintit admirabil Mihail Cogalniceanu In cuvantul de deschidere a cursului de istorie
nationall, a compus Eminescu doina *i a scris d. N. lorga Istoria 1w $tefan eel Mare
pagini pline de emotiune, de adevar,de patriotism. Descrierea expcditiunii 1w Mahout-
med in Muntenia poate sta in bola paginilor istoricilor antiei.
www.dacoromanica.ro
977 0. Flom. lstoria Romanilor, cl. V11 sec. 9
1 29
&area buna a locuitorilor se vede din multiinea Mt,
gurilor, din privilegiile acordate negustorilor, din grija ce
se pune la incheerea tratatelor, ca sd se asigure libertatea
lor de micare. S'a bkut monetil moldoveneased in Polo-
nia, cu inscriptia eirilic sau latineascd, veneau ins bani
strilini.
Mamie logofa 'Astra pecetea domneasca si o punea De acte sure
a le garanta autenticitate. Actele se scriau pe Dergament, Pe foate mare.
neindoita, iar la marginea de jos. in miiloc, se atarna o sfoara de
matase inodata cu arta: Peste nod se topia ceard rosie, ca sa lormeze
un bulz si cat era cald se karoducea Decetia in bulz, in care ramanea
inscriptia, Ceilalti boeri isi atarnau si ei pecetiile mai mici la dreapta
si la stnga celei domnesti. Ceara rosie era privilegiul domnului. ca
la imparatii germani, De cand mitropolitul, boerii, intrebuintau ceara
verde.
Pecetia cea mare a lui Stefan are inscriptia slavona: Pecetti lo
Stefan Voevoda gospodar tarii Moldovenesti. Sterna Tarii Romanesti
era un vultur cu o cruce in cioc, cu legenclii latina (Mircea) mai pe
urrna corb cu lezenda slavona.
INTOCMIRI IN BISERICA. Religiozitatea lui Stefan se vede din
multimea bisericilor ce a construit, din randuiala manastirilor si a
episcopiilor, cum si din cinstea in care a tinut fetele bisericesti.
Mitropolitul Teoctist a fost o figura insernnat, partas al dom-
nului la multe acte politice, desi se pare ca era de origine straina.
Pe lang mitropolia Suceava s'au desvoltat episcopiile de Roman
si de Radauti. Aceasta in apropiercra Pocutlet. sore a aiuta pe cafe
religioasa De Rutenii ortodocsi din vecinatate.
Pe langa cele vault manastiri: Neamtu, Bistrita, Pobrata si Mol-
lovita, intemeiate de predecesorii sal. $tefan ridica manastiri noi.
la locuri retrase, ca s serveasca la vremi de restriste nentru tara.
Incepuse zidirea Putnei. indata duaa cucerirea Chi Nei, dar nu o
putt' termina deck dna' lupta cu Turcii. S'a nurnit asa dupa raid ce
curge De alaturi si era destinat sa fie necropola familiei domnului.
Biserica de azi a fost schimbata de Vasile Lupu si de alti domni, In
manastire s'au adus calugari din alte Darti, mai ales dela Neamtu si
s'a inceput sa se insemneze faptele Drincipale din istorie, pe cari mai
inainte le notau calugrii dela Bistrita.
S'au construit manastirile dela Voronet si dela Humor, in aoro_
piere una de alta (la 5-6 chilometri) pe apa Moldovet.
In Rada:uti a pus pietre frumoase de marmora pe mormintele lui
Bogdan I, lut Latcn st ate celorlalti domni vechi, pe cari-i numeste
stramosii sat
In targurile, unde obisnuia sa petreaca, a construit curti dom-
nest, si biserici. La Suceava biserica Stint file la Pa 00 in marginea
Botosanilor, ia Baia unde castigase victoria. la Iasi, ia vaslui, la Pa-
trduti, sat departe cativa chtIometri tie Suceava. La Rasboieni a ridicat
biserica si a lasat frumoasa inscriatie. In satul Borzesti a ridicat o
bisericuta in amintirea copitariei sale, iar la Reusent in amintirea uci-
derii tatalui shu.
Unele din bisericile lui Stefan n'au turnuri (Borzesti. Reuseni)
altele au turn d'asupra pronaosulul, iar altele au turn sevarat de
corPul bisericil, Wand parte din iklul imnreimultor sl servInd del
clopotnla
Ca material de constructie se intrebuinta Wahl in alternant cu
cArdmidA. fArial tencuialA external. Stilul este influentat de cel gotIc cu
contraforturi, cari sustin zidurile principale ca niste proptele. cu ar-
mormnl (l'ulna).
curile dela usi si dela ferestre, cu inscnipij1e elegante ce inchid in

mijloc ornamente de frunze impletite. Aceast influentd apuseanA ne-a
venit prin Sasi, la a cAror scoal s'au format mesterii romani. Inscrip-
tiunile sunt cele mai frumoase din thrile rAsAriterie si spun hramul si
numele celul ce se odihneste sub piatrk
Activitatea lui Stefan s'a intins si peste hotarele Moldovel. In
Ramndc a construit o blserica in amintirea luptelor cu Muntenii. In
Ardeal. pentru trebuinta religioasa a celor 60 de sate supuse Ciceiu-
lui a construit o manastire, ca sa fie resedinta unui vladica. Se numia
manastirea Vadului , dela numele satului, far firul vladicilor nu s'a mai
rum de atunci. La Atos a zidit manastirea Zograf. facandu-i darurl si
trimitandu-i un steag cu chipul martirului Gheorghe, steag ce s'a
daruit tarn noastre. in urma marelui rasboiu.
Acest zel pentru credinta a adus in pana cronicarului cuvintele:
..Pre Stefan Voda 1-au ingropat tara cu mult iale si plangere, in
manastirea Putna, care era de dansul zidit. Atka lale era de plan-
gea toti ca dupa un parinte al sau, ea' cunostea toti ca s'au scapat de
mult bine sl de mult aparAtura. Ce dupa moartea lui pana astazi ii
zic Sfntul Stefan Voda".
PR1MELE MONUMENTE DE LIMBA ROMA-

NEASCA. Cele dintliu monumente de limbA romneascA
apar in sec. XV, carld se ivesc in limba lor si la vecinii no-
std. Ungurii incep 44 aiba texte religioase din 1416 sub in-
fluentA husitA.
Polonii. Croatii din Ragusa se gAsesc in acelasi caz.
Primul monument este codicele voronetian (Faptele
Apostolilor) gAsit la mAndstirea Voronet, apoi Psaltirea in
mai multe variante (Hurmuzachi, VoronetianA, ScheianA
ceva mai nouA). Faptele Apostolilor au fost copiate pe la
1500, celelalte panA la 1550, dar toate sunt civil dupd ma-
nuscrise mai vechi, puse pe romneste sub influenta
husitA.
Un cuvAnt romAnesc se gseste in scrisoarea unui
boer muntean cAtre Brasoveni (1482-92) la inceput bu-
nilor" si continud in sloveand. Istoricii poloni afirma el
au existat in Po Ionia scrisori de omagiu in limba roma-
neascA. Se afirmA cA in Lemberg ar exista un document
romAnesc din 1410, cA iurAmAntul lui Stefan din 1484 s'a
tradus din romAneste. Desigur, cA Romnii n'au uitat arta
scrisului probd, cuvintele scripturd, carte, a scrip. ins
scriau in limba sloveanA.
Cel dintku text romnesc prof an este serisoarea u-
nui boer din CAmpulung cAtre Brasoveni (1521) cu o limbA
mai nouA deck a celor mai vechi texte religioase. El a-
nunta pe Brasoveni despre plecarea lui Soliman contra '
Ungariei.
S'au mai gasit in Ardeal cateva foi din scrisorile Sf. Pavel. cari
oar si mai vechi. Iata doua versete din aceste scrlsorl: Joti dmu fil
Iu D-nezeu seti cu credinta lui Hs. Is. calf dmu intru Hs. Is. botezase
tritru Hs, Is, investituvd"= toti fii ai lui D-zeu sunteti prin creninta
Intru Cr. Is, Ca oricAti fn Cristos v'ati botezat, to Cristos v'atf
imbrAcar.
Codicele voronetian. scds in Maramures, cum si cele mai multe
manuscrise, prezintA fenomenul rotacismulut, adicA n intre dou vo-
cale devine r, ca la Rumeri: adura,bdtrinru, tntelepcture, binre, dare.
Unele forme sunt mai aproape de latineste: e (si) tsat (sat = fossatum)
opu taste (opus est) veirgurd (tecioard1),
Oricat de greoaie, limba acestor carti scrise cu o cali-
grafie frumoasa, cu litere drepte si deslusite, cu initiale
ornate, ne este scumpa, caci reprezint ivirea limbii ro-
manesti.
URMASII POLITICII LUI qTEFAN CEL MARE. RADU CEL MARE.
BOGDAN CEL ORB. NEAGOE BASARAB. URMASII LOR.
RADU CEL MARE (1496-1508). Fiul lui Vlad Ch-

lugarul s'a ridicat la domnie dupa moartea tatlui sau si
a meritat numele ce nu se d decat celor cari tree culmea,
desl iiu s'a bucurat nici de o domnie indelungata, nici
de biruinte rasbonice, nici de o activitate prea mare. Era
insa de o mare demnitate, om de cuvant, religios, cu
gust artistic si a castigat numele de mare prin randuiala
ce a pus in stat si n biserica.
Fusese asociat de tatl sau in ultimii ani si 'era o fire
religioas, bolnviciosa, incat n'a turburat pacea nici
cu Turcii, nici cu crestinii. caci nu voi s faca umbra ni-
menui. Despre miscarile Turcilor la Dundre tinea in cu-
rent pe domnul" s'au inaltimea sa craiul prin mijlo-
cirea Sasilor, Pe care-i asigurd cat voi fi in vieat s
nu va terneti ea vor trece Turcii pe undeva in tara noa-
sled dela Severin si pAri la Braila". Tributul se ridicase
la 8000 de galbeni si la fiecare trei ani mergea sa faca
inchinare sultanului, adica sa-i srute mana. Cuvntul lui
era tinut in seama la sultan, caci a mijlocit pace, im-
preund cu Stefan, intre Turci Si crestinii rdsaritului.
CtInd urmasul lui Stefan, Bogdan, veni cu rdsboiu
asupra lui Radu, cad adapostea un pretendent. Radu tri-
mise la el pe calugrul Maxim, de neam sarbesc, care im-
paca neintelegerea, si sange intre frati nu se vrs.
Cat de mult 1-a pretuit sultanul Baiezid se vede din
lauda ce i-a Malt catre ieniceri. Acestia erau contra sul-
tanului pasnic, constructor de moschei, dar Baiezid Ic
n G. Pascu.
spunea a poate fi cineva domn bun sr-fa'r5 s5 meard la
rsboaie, cum a fost Radu al Munteniei.
ACTIVITATEA RELIGIOASA A LUI RADU. Din
cauza rsboaielor si a schimbrilor de domni, Muntenia
ramasese indratul Moldovei, ca asezare administrativ
si bisericeasca. Erau mai putine orase, manstiri mai
mid, capitala nefixata, cu toate c suma tributului de 8000
de galbeni, fata. de 4000 din Moldova, arata Ca Turcii cre-
deau atunci, cum au crezut totdeauna. cd Muntenia este
mai bogata.
Radu suferea de podagra
la picioare Si ca sa faca
dreptate celor cari cautau
judecata domneasca, Stra-
batea tara in caruta.
El obtinu dela Baiezid:
ca s vie in tara sa, sa or-
ganizeze biserica, patriar-
hul Nifon, rsturnat din
scaunul patriarhal. Nifon
era de o fire violenta si
darza. De cloud ori Turcii
1-au depus, pana ce Radu
1-a adus la noi. Cum a ve-
nit, el si a luat un rol de a-
postol, ca si cum noi am fi
fost pagani, s'a fcut ,,in-
dreptator si invtator de
legea lui Dumnezeu, tata si
pastor si sol catre Dumne-
zeu". Nifon si domnul adu-
nard un sinod de boeri. de
egumeni, de preoti si de
mireni. Asezara, ca pe
langd mitropolie sa fie
Man gsti rea Dealul ui. cloud episcopli, una a Save-
rinulai pentru Oltenia, alta
a Buzdului pentru partea de rasarit a Orli. Scaunul episco-
oului de Severin mate sa fi fost la manastirea Bistrita.'
Nifon se amesteca si in afacerile civile, dna ideile
sale calugaresti, ceeace incepu sa displacd domnului, cu
toata religiozitatea lui. 0 sofa a lui Radu, Cap lea, se ca-
satorise cu un boer, Bogdan, care-si ldsase sotia in Mol-
dova. Nifon certa pe Radu, care-i rspundea pentru in-
www.dacoromanica.ro
134
Stitarea lul togdan iric nu ie .triestec, IlindcA el a Lai
biagoslovenie dela alti sfinti arhierei". Cearta se sfarsi,
cand domnul invit pe patriarh s piece c stric5 obice-
iurile noastre. Nestpanitul cglugdr a Piece, afurisind
tara si pe domn. Nu mult in urmd a murit atat Nifon, cat
si Radu, a! dirui mormant se af15 in mandstirea Dealului
(1508).
BOGDAN Ca, ORB (1504-1517). Bogdan poarta
numele de orb sau chior, pentrucd isi pierduse un ochiu
intr'o luptd. Un doctor venetian, care ingrijise pe Stefan.
11 descria cd este ,,sfios ca o fatd mare, om viteaz si
cu purtgri bune". Ca domn ins5 nu s'a ardtat nici mo-
dest, nici viteaz in folosul Irii. Dorind s5 se cdsdtoreas-
cd cu o printesd polonezd, inrudire periculoasd pentru
independenta si pentru biserica trii, cum se vdzuse la
cdstoria lui Alexandru si Bias, fiul lui Stefan se retrase
din Pocutia si ccru mana Elisabetei, sora regelui Alexan-
dru. Acesta multumi frumos pentru darul cetdtilor, dar
rdspunse indoios in privinta cAstoriei. Bogdan repetd pe-
tirea in zadar, pada ce urmard certe si cdlcdri de hotare,
apoi promisiune cu conditiune ca Bogdan sd primeasca
un episcop catolic.
Murind insd Alexandru, fratele s'au Sigismund refuzil
indeplinirea promisiunii, iar Bogdan intr in Pocutia, apoi
in Galitia pada la Lemberg, unde lasd in poarta cettii
semnul Idncii sale. Polonii intrard si ei in Moldova, arserd
Cernautii, Dorohoiul, Botosanii, asediar5 Suceava si se
intoarser incarcati de przi. Abia in 1510 se puse, cap5t
vrajbei prin mijlocirea Ungariei. Bogdan renuntd 111 cds-
toria cu Elisabeta, se cdstorise cu o Moldoveancd, apoi
cu Ruxandra, fiica lui Mihnea cel Ru din Muntenia.
In acelas an si in anii urmdtori, au facu Ttarii groaz-
nice ndvAliri in Moldova, dar inteun rand i-a lovit la in-
toarcerea peste Nistru si au scos tot pleanul dela dansii".
Dinspre partea Turcilor pericolul era mai mare. So;
Urn, fiul lui Baiezid, se scula contra tatdlui stg sprijinit
cle ieniceri. El se c5s5torise cu data hanului din Crimeea,
se asezase la Caffa, ocupase fostele celati ale Moldovei
si Weed' in contra lui Baiezid. Fiind invins, Selim, ca s
se impace, primi dela Baiezid toate cet5tile Dundrii, in-
cat pericolul a fost mare pentru noi. Din fericire, Selim
a mers tot contra tatdlui stt, pe care 1-a si detronat, apoi
a plecat in Asia contra Persilor, in Africa in contra E-
ZiPtului, pe care 1-a luat dela Mameluci.
S'a crezu c ogdan a incheiat cel dintAiu tratat eti
turcii, prin logofkul Taut trimis la Constantino%) le. A-
cel tratat ar fi fast ars de loan Sobieski, care a zis ca
Lesii sunt prea de ajuns s apere Moldova de Turci. Am
vdzut insa" ca supunerea Moldovei cdtre Turci e mult mai
veche. Conditiunile tratatului, dup cronicari erau: opri-
rea Turcilor de a avea propriefki si rnoschei, protectiune
fata de alte puteri, tribut 4000 de galbeni, 40 de soimi.
40 de epe.
Boa An a murit la 1517, lasAnd un copil de seapte
ani, Sfefdni(ei.
MINNEA GEL RAU (1508-10). La moartea lui Radu cel Mare.
Parte de boeri sustineau pe Danciu, Hut IuI Tepelus. cu alutur-ungu-
resc, aitli cu ajutor turcesc ridicara pe fiul Iul Tepes, Mihnea. Acesta
a semSnat cu tatS1 sAtt in cruzime.
Prime le insemngri istorica incep in Munteria. cu vieata patriar-
hului Nifon si spun despre Mihnea ca omora, ca faia nasuri si buze.
ca inneea si sparzura. Inscriptia depe mormntul lui declard ca a
fost =art& hotilor, bfciu falharilor, cultivdnd lustitia tare, cu sable
rigicl. Asprimea lui se indren0 contra fratilor craiovesti. fiii vorni-
cului Neagu, proprietarui satului Craiova. .Ei erau patru. Barbu,
Piirvu, Darwin, Pada, aveau mosii. tineau Vania Severinultn. dedeserS
De o sofa' a lor dupS TepelusMihnea ucide cativa boieri craiovestii fug
la Nicopole, la puternicul All-Beg. ivlihnea re dartmg easete, bate cu tu-
nurile m5niistirea lor gistrita, dar Turcii intrard si batura armata
lui Mihnea, care se refuRie la Sibiu. unde fu omorit de Danciu si de
un Sfirb Dimilrie Jacici. fiul tovarAsului de lupte al lui Tepes. Mihnea
era catolic si drag- SasiTor. cari au ucis pe cei doi omoritori si au in-
gropat in catedrala lor pe Mihnea. a carui piatr funerar se pa-
streazd.
VLADUTA (1510-12). Turcii, dupS ce au alungat pe Mihnea,
au pus domn pe VISdut, fiul lui Vlad Caluggrul, care a domnit sub
influenta cumnatului s'au Bogdan, si a fost combStut de craiovesti,
cari au adus din nou pe Turci In lupta cu ei Vladut a fost mins
si I s'a talat capul in Bucuresti, ridiandu-se la domnie fiul lui Tep'e-
lus si al Neagai, Neagoe.
NEAGOE (1512-1521). Se intitula Basarab, ca si ta-
thl stilt Era pasnic si religios, crescuse pe langa" patriarhul
Nifon, druia Radu i-1 detese ca socotitor" (scretar).
Aratase mare evlavie de tndr, dar nu era lipsit de ener-
gie. Inteo scrisoare atre Brasoveni le scrie c a prins
niste iscoade dela ei si apoi adauga.: va multumesc Ca
ne-ati fost asa prieteni... dacd vom afla acum din nou... s
stiti ca-1 voi pune intr'o teap cat mai inalta". In alta ii
amenintd: dacd ati inceput fdsmirit, atunci sa vd pa.-
ziti... s stiti c voi preface tara BArsei asa, ca. nu se va
mai cunoaste loc intr'insa".
Ca sa-si rascumpere paean ea' ucisese pe Vlacluta
si pe Bogdan, a adus patriarhi, episcopi si cdlugari de au
facut slujbe mari bisericesti. A adus osemintele lui Nifon,
dela Atos, le-a primit cu mare pompa bisericeasca $i le-a
asezat in sicriu pretios.
Vdzand cuviosia lui fat de bisericile rsaritene, ca-
lugarii gred au inceput sa-i ceara aiutoare, pe cari le-a
dat cu imbelsugare, construind biserici, (land daruri,
incat a meritat din partea acelora numele de nou Da-
vid". Biograful patriarhului Nifon exclama incantat, ca. bi-
nefacerile liii s'au intins in toate laturile, de!a rdsdrit
Wand la apus si dela miazazi Dana la miazdnoapte".
Neagoe era casatorit cu Mili(a din neanad printilor
sarbi, deaceea numit Despina. Opera cea mai insern-
nata a acestor printi religiosi si luminati este manstirea
Curtil de Arges, unde se afld inmormantati.
URMASII LUI NEAGOE. La moartea lui Neagoe ramanea un
copil, Teodosie, de saute ani. pus sub epitropia Militei si a lui Preda
Craiovescu. Insa' boerii din alte orase se formasera si el in partide,
cei din Slatina, cei din Buzau. Acesti din urma, nemultumiti de
Mania unui copil, ridicara domn pe un fost attar. Vlad, din familia
Drculestilor. Craiovestii cerurd aiutor dela Mehenied-beg, care pre-
tindea ca. se trage din Basarabesti. In lupta a murit Vlad, dar Me-
hemed carmuia tam ca pe un pasalac, deaceea boierii din rasarit
au ridicat domn ye Rada din Afumati (Ilfov), fiu nelegitim al lui Radu
cel mare. Noul domn a purtat multe lupte midi cu Turcii, refugiin-
du-se dupA infringed la Joan Zanolia, voevodul Ardealului. Fata de
aceasta rezistenta indarjit. Turcii nu mai sustinura pe Teodosie. care
fu dus la Constantinopole, ci pe un Vladislav dintre Basarabesti, care
fu gonit de Craiovesti. Radu se biota mereu si contra Jul Vladislav,
cum si contra unui fiu nelegitim al lui Radu cel mare, numit &WW1.
Desi acesta lest biruitotk, fu chemat de Turd, ca sa-i dea steag de
domnie i fu ucis. Turcii chemara la ei ye Vladislav si ye Radu.
Acesta prin sprilinuI begilor dunareni obtinu domnia.
RADU DELA AFUMAII (1525-29). Domnia lui Radu fu
scurta si turburata de cearta cu domnul Moldovel pentru mana unei
fete a liii Neagoe, Ruxandra, care deveni sotia sa. Un eveniment mare
s'a petrecut in zilele sale: sultanul Soliman a desfiintat regatul Un-
gariel. Domnii ambelor principate primiserd ordin sa' procure Drovi-
ziuni i aiutoare armate, insa nici unul n'a luat parte la lupta care
distrugea o putere crestina 1)
Boerii craiovesti se ridicara din nou asupra-i si Radu merse
in Oltenia contra lor, dar ft surprins de ei in Ramnic si ucis inteo
biserica, el si fiul sat!.
.Corpul lui a fost adus in manstirea de Arges, unde o frumoas
Inscriptiuns slavona spune, ca s'a luptat cu Turcii in 20 de lupte. la
') Ferdinand- aviaaffita inereclerc in Rada? inatt, 11 cerpa de la Soliman ca mijlo-
citor Intre pi cloi,
Glubavi, la Bucurestl, la Slatina, la Nicopole, la $istov, la Rucar. Pe
piati e reprezentat calare, cu mantia fluturand in vant, tinand buz-
duganul in !nand.
STEFANITA VODA (1517_-1527). Crescuse sub

epitropia unui boier, Luca Arbure, care a condus tara cu
mtelepciune, asigurdndu-se de ajutorul Polonilor contra
Turcilor. Ajungand insd major, Steihnit incepu sii hoth-
rasa lucrurile dupd capul shit fdrd experientd. Se su-
pr cu Polonii, cad nu voiau dea in chstorie o prin-
tes din familie regald, pune s ucidd pe Arbure si pe fiii
Itti, cari contra vointii domnului tratau cu Polonii, incepel
lupt cu Radu din Muntenia pentru Ruxandra. In cele din
urmd se impacd, luand pe alth fat a lui Neagoe, pe
Stana. A ciistigat o lupt contra unci cete de Turci, cnd
se intorceau din Polonia, totusi boerii temndu-se de mai
mari cruzimi din partea lui, se in teleg cu doamna Stana
si-1 omoard prin otravA, cheamh apoi dornn pe un fiu re-
legitim al lui Stefan cel mare, pe Petru Rares (1527).
DOMNI IN MUNTENIA. La moartea lui Radu. boerii lzbutarii
s intareasca domn contra candidatului turcesc pe Moise, fiul lul Vla-
dislav. celui care se luptase cu Radu. Moise primi ordin sa mearga
in Ardeal in ajutorul lui Zapolia, insa nu putu sa-i fie de folos, cad
boerii ridicara alt domn. pe Vlad Innecatut (1530), Moise se refugie in
Ardeal, de uncle veni cu aiutor sub $tefan Mailat, Roman viteaz din
partidul lui Ferdinand. In lupta dela Viisoara (Olt) Moise fa invins
si ucis.
VLAD INNECATUL (1530-32) era fiul lui Vladut si se casa-
torise cu Chiajna, fiica lui Petru Rares, El a insotit pe Turci in Ardeal
si unit cu Mailat, care parasise pe Ferdinand. a constrans pe Sasii
brasoveni sa recunoasca pe Zapolia proteiatul Turcilor. Vlad n'a dom-
nit nici doi ani si s'a innecat in Dambovita, and se sada.
VINTILA DIN SLATINA (1532-35). Se intitula Vlad si a dom-
nit trei ani. Numele lui ii poarta manstirea Vintild Von' (Buzau).
Contra lui se revoltara boerii indemnati de un Venetian cu mare
trecere la Soliman. Aloisio Gritti. Acesta avea ambitie sa se faca
rege al Ungariei, iar pe fiii lui sil-i puna domni in Wile noastre.
Vintila s'a aparat ucizand multi boeri, pand ce acestia I-au ucis.
and se afla la vanatoare.
RADU PAISIE (1535-45). In locul lui Vintil, boerii olteni ridi-
cara De Radu Paisie, fiu nelegitim al lui Radu cel mare. El fusese
calugar, until din eel d;ntaiu egumeni ai manastirii lui Neagoe, si se
numia Petru inainte de a se calugari. In zilele lui, Turcii au luat Braila
(1590). Radu a trecut in Ardeal din ordinul Turcilor de mai multe
ori, a fost adversarul lui Petru Rares. Duca o domnie de zece ani. a
fost chemat la Constantinopole si apol exilat in Egipt. in urma intri-
nitre unui Irate al Int nelegitim, Mircea ciobapul, care a ic)st narnIt
domn dela coustantinopole.
CULTURA IN MUNTENIA. STAREA ROMANILOR SUB UNGURI.
Domnia lui Radii cel mare si a lui Neagoe Voda reprezinta o

epoca de inaltare culturala in istoria Tara Romanesti. Ei au construit
biserici frumoase, au organizat ierarhia bisericeasa, au pus sa se
tipareasa primele carti necesare serviciului religios.
Intre orasele tad!, Targovistea se desvolta mai mult sl in ea
domnii petreceau mai in sigurant, ca una ce era mai denarte de
Turd. Curtea de Arges decadea, nefiind asezata la o trecatoare di-
recta in Ardeal, De and Campulung, Targsor din Prahova se ri-
dicau si erau socotite ca scaune domnesti. forest!! din Ilfov, Gher-
ghita ain Prahova erau preferite de unii domni, Bucurestii a ajuns
capitala dela Radu cel frumos, fiindca era mai aproape de Giurgiu,
de unde el putea cere aiutorul protectorilor sai.
In Oltenia, satul Craiova se ridica sub boerii craiovesii, cari
sustin pe jepeltis si alung boeri hotdritori in consilille Uipmnesti.
Acei boeri, numiti si Plirvutestt, au riditat blsetica Strehakr. poatt-
rescdinta bantior istoului Severin,. awl manastirea ffistrIta In Wren.
In B!strtta sa calugarit Barbu Craiovescu si si-a petrecut batr-ane-
tete, iar calug5rif se ocupau cu copierea de cart!, cu lucrarea de Do-
doabe blsericesti, incat aceast-5 manasfire munteneasa putea sta ala-
turf cii marik mftastiri moldovenestt. in Bistrita s'au geasit multime
de mariuscrise slavone si aite 30 slavo-romant. Unele nu se pot CM.
caci facie s'au !Mit una de alta formand un bloc, altele surur foarte
bine DIstrate '). Manastirea vecne 1111 se mai pstreaza.
Urmasii lui Mircea nu avusesera liniste, ca s poat ridica vreo
biserica. Snagovul, asezata pe o insuld in mijlocul unlit lac se zice
c e construita cte Viad Tepes. Se si arata o piatra sub care ar fi
mormantul lui, insa se Dare ca manastirea ar fi mai veche deck Te-
pee, poate dela Vlad, rivaiui lui Mircea.
Radu cel Frumos a intemeiat manastirea Tanganul (Ilfov) care
nu se mai pastreaza. Wad C51uga-ru1 se -ucupase de-biserica. dar +hit
sari Radu L intrecu. Nu numai Ca a f'dcut ciaruri mandstirilor. dar
a construit De cea mai frumoasa dintre ele, Mandstirea Dealului, de
land Targoviste.
MANASTIREA DEALULUI. Cea mai frumoasa din tarile ro-
mane liana la el, a ramas si Dana azi cea mai frumoasa din trecutul
nostru, aci cele cari o intreceau. mandstirea Argesului si Trei lerarhi,
au fost daramate in zilele noastre si reconstruite, hick sunt numai
copia acelora, pe cand biserica lui Radu sta. bloc de piatra. rezistand
timpului si gustului oamenilor.
Manastirea se inalta De dealul ce doming vechea capitald si cursul
Ialomitei in sus si in los. nu Drea mare, iar inauntru Pare si mai
mica, din cauza grosimii zidurilor. Este construita din blocuri de
piatra tare, legate cu scoabe de tier. Usa se afla in mijlocul zidului
din fata, far de amandoud partite ei s'au pus in limba slavona doua
instriptii, cari spun numele fondatorului, data si hramul bisericii. In-
scriptiunile sunt cuprinse intr'un pervaz de linii impletite (arabes-
curl) de toata frumusetea. Acefeasi arabescuri impodobesc suprafe-
tele laterale ale turnurilor, cari sunt in nuniar de trei. Stilul acestel
--
1) G. Piscu.
mInunate biserici nu este influentat de cel gotic, ci de constructla.
nile arabe si armenesti, in care se vede insa si influenta venetiana 1).
Lui Radu nu-i fu dat sa-si zugraveasca biserica, pe care a ter-
minat-o Neagoe. Mormantul lui Radu, ale altor domni si rude dorn-
nesti se gasesc acl. Ad si-a gasit repaosul si capul lui Mihai Viteazu,
dupa ce s'au sfarsit necazurile din urm. cazute asupra tarn.
MANASTIREA CURT11 DE ARGES. In vechea capitala a tdrii,
ca s'o despagubeasca pentru mutarea mitropoliei, Neagoe a zidit bi-
serica cea mai frumoasa din tirile noastre, si chiar din tarile vectine.
Nu este colosald ca domurile apusene, indltimea ei atinge alyia
31 de metri, insa este atata proportionalitate intre inaltime si largime,
incat cu toata ornamentarea prea variata si prea sclipitoare, pro-
duce impresiunea de odihnd si de durata vesnica, impresiune ce au
o produc decat operele arbitecturii clasice. Mai aproape de patrat
decat de oblong, este construita de piatra, cu patru turnuri, din cari
doud mai mari. In partea de sus ferestrele si firidele sunt rotunde sl
lucrate cu arabescuri foarte variate, incat nu se aseamand una cu
alta. pe and in partea de los ferestrele sunt fungi si inguste, lasand
sa patrunda lumina patina, ca intr'un loc Min de taine. Sculpturile
exterioare desi foarte variate pastreazd totusi un caracter de uni-
tate. asa ca ad s'a implinit cerinta esteticilor, cari pun ca conditie a
frumosului s se realizeze unitatea in varietate. In interior se ridica
pana in acoperis 12 coloane, reprezentand pe cei 12 apostoli. Cele
Joua turnuri mici nu au ferestrele drepte, ci oblice, aplecate de din-
afara induntru, una spre alta, par'ca ar tinde sa se imoreune. Acea-
sta dispozitiune provoaca irnpresiunea de nestabilitate, nu armoni-
zeaza cu caracterul clasic al constructiunii. este de gust romantic,
precum de gust romantic sunt coloanele cu muchii rasucite, din inte-
rior.
Inaintea bisericii este un umbrar boltit de mutt-lora, sustinut pe
Patru stalpi si construit in vederea serviciilor ce se svarsesc afara
din biseric.
Pictura rm s'a putut savars1 de Neagoe, ci de ginerele su Radu
dela Afumati. La sfintirea ei Neagoe a adus pe patriarhul Constan-
tinopolei si tot clerul trii, se zice la 1000 de Preoti.
Nu se poate spune cine a lost arhitectul acestei minunate bise-
rici. Se zice ca insus Neagoe, pe langd gust, se pricepea in arhitec-
tura si ca s'a servit de mesteri rasdriteni adusi din Constantinopole,
cum si de artisti italient. Legenda populara atribuie constructia mes-
terului Manole (mate Grec) si stie sa spuie ca zidurile n'au putut sta
Dana ce mesterul n'a MIS in ele o fiinta iubita. Pe prof:Ida lui sotie.
Poezia popular despre zidirea manastirii. una din cele mai duioase
productiuni ale poporului nostru. sta in legatura cu poezii de con-
structii minunate la Sarbi si la Greci, iar ideia de sacrificiu omenesc,
cand se ridica ceva durabil, se gaseste mai la toate popoarele.
In ea se afl mormantul lui Nedgoe, al fiilor sal, al ginerelui
si se crede si al doamnei Milita, care a mai trait vreo treizeci de ani
dupa moartea sotului sau, a pribegit prin Ardeal si a murit calugii-
rita. In aceeas manastire, ye care au reconstruit-o in frumusetea
de azi. si-au ales, deocamdata. repaos primii regi ai Romaniei. Carol
si Elisabeta, cum si marele Ferdinand.
Tot Neaeoe a ridicat mitropolia din Targoviste, care, din neno-
/ Iorga.
140
www.dacoromanica.ro
mire. a fost reconstruita din temelie In zilele noastre si-sl asteantl
Inca terminarea. Ea avea turnuri mai multe (8) dar mai mid. iar
biograful lui Nifon exclama: ..nu se saturA ochii tutulor de vederea ei".
CELE DINTAIU CARTI TIPARITE. In zilele lul Radu s'a in-

trodus In tara noastrA tipografia, care s'a Inventat In Germania.
dupA anul 1450. Prime le tipAriturl cu litere dace au apArut la Cra-
Covia in 1491. far la nol In 1508 un liturghier slavonesc. tinarit de tin
calugar Macarie.
La sfarsit insemneaza: .,s'a inceput aceasta sfanta carte nu-
mita leturgbier dupa porunca Domnitorului Ion Radu Voevod... si s'a
savarsit din porunca... bine credinciosului si de Dumnezen pazitului
si urea luminatului Domnitor Ion Mihnea marele voevod in anul
dintaiu al Domniei sale, ostenindu-se si smeritul monah si preut Ma-
carie in anul 7016".
Tot Macarie tipareste in 1510 alta carte importanta de serviciii
religios. iar in 1512 tipareste din ordinul lui Neagpe un evangheliar,
asa de frumos, That nici azi n'ar putea fi intrecut
Macarte era Sarb din Muntenegru, uncle patrunsese din Ve-
netia inventinhea lui Gutenberg, El tinarise la Cetinje in 1444 si 1495
doul arti de sIuiba bisericeasca, dar Turcii au interzis in imperint
lor inventiunea socotita diabolica. Fugarul calugar, ca Nicodim de mai
inainte, si ca multime altii. cari nu puteau trai sub Turci a gasit adapost
in tara noastra. Radii 1-a priinit cu cinste, iar sub Neagoe. Macarie
a aiuns mitropolit
Locul tipririi nu se cunoaste exact, dar cu probabilitate a fost
in Targoviste, capitala domnului, sau in mdnastirea Dealului. rese-
dinta patriarbului Nifon.
Cartile tiparite nu se intrebuintau numai in Tara Romaneasca.
ci se trimeteau gratuit (la Bistrita s'au gdsit 7 exem plare din litur-
ghier) la toate bisericile cu limba slanona. deci ',este nmntt. In Mol-
dova. in Peninsula Balcanica. In Serbia cea dintalu carte tiparita a fast
evangheliarul lui Macarie la 1552 lar in Rusla ttuografta s'a introdus
de Ivan cel Groaznic la J564. Pr-imIrea la noi a tipografiel asa de
timpuriu. ca si intrebuintarea repede a armelor de thc. este o dovada
ca. Romanii nu rmaneau straini de curentul culturii erooene. cum
prea adesea suntem ispititi sa credein.
STAREA ROMANILOR SUB UNGURI. Rolul insemnat militar
pe care 1-au indeplinit Romanii contra Turcilor sub Sigismund si sub
'loan Corvin, a fost mai mic sub regele Matei, desi s'au ridicat indi-
vidualitati puternice ca banii de Severin Matel si $tefan de Mutnic,
lacov Macicas de Jidova si mai ales Paul Chenezul, span de Timi-
soara. Matei ins avea ochii in anus, unde voia s aiunga inip'ark
ca Sigismund, iar lupta cu Tura, relatiunile din Ardeal ii preocupau
in al doilea plan. Dreptatea lui catre tarani. catre Romani rnult tinm
regretata, duna moartea lui, era dreptatea unui stdpan mare catre
saraci, cum se zicea atunci taranilor, nu era inclinarea unui Roman
catre cel d'un nem cu el. In certele dintre Romani si dintre Sasi pen-
tru pasuni, (la dreptate Sasilor. Fagarasul inceteaza de a mai IL feuda
domnilor roman'. dupO Tepes si cetatea lii data unuia, iar tinutul dat
Sasilor. Insemndtatea militard a Romanilor se micsord. Insa, daca nu
mai sunt insemnati in activitatea mlitard. Romanii incep s iasa la
iveal in activitatea religioasa. Se vorbeste in 1479. ca sa fie scutiti
de taxe preotii ce tin de legea greceasca in Maramures. Egumenul
roman dela Peti cprtin.u.a ia Feleae, Unga Cluj; chiar in acest exas
patrunseserd Romani, ue la cari veneau vldici, miii Greci ajunsi pand
ad. Din posesiunile domnilor munteni in Ardeal a ramas eniscopia
de Galati aproape de Bistrita. Stefan a infiintat vldicia de Vad. al
142
www.dacoromanica.ro
Care; vladica se sfintea la Suceava, iar Radu cel 1/tare, dupa o can-
tonie la Buda. obtinu oraselul Strunt (aproane de Alba Iulia) in le-
gatura cu care de asemenea s'a desvoltat episcopia Geoagiul. Ora-
selul a trecut la Neagoe si la boeri, rude cu el.
Poporul, siiracii, erau urgisiti Valabi hoti" pe and nobili ie-
siti din rnijlocul lor, profesand credinta regelui, un Bartolorneu Dragiy,
ban de Severin, voevod al Ardealului, umpleau lumea cu ispravile lor.
Cu caderea Ungariei sub Turd, ridicarea in nobilime va inceta,
cum va inceta orice autonomie a vreunui tinut romanesc, insa arne-
stecul domnilor din. principate, impreuna cu Tura sau la ordinul
lor. va stabili legaturi intre Romanii de dincoace i intre cei d.e thn-
colo si va pune 'Inceputul constiintei nationale 1).
REVOLUTII TARANESTI. Cu cat se mareau privilegiile Sa-
silor si ale nobililor. cu ata crestea nemultumirea taranilor. In anul
1514 fu rascoala vestit sub Secuiul Doja, la care limed parte insem-
nata si Romanii, Se predicase o cruciath contra Turcilor si multime
de tarani aruncasera saga, ca sa pie mana pe sabie. Mai pe urma
nobilii, vazand cd le raman mosiile fra tarani, oPrira cruciata si or-
donara taranilor sa se intoarca la munca. Acestia erau insa inarmati
si intoarsera armele contra nobililor. Doja, care se declara inimic on-
bililor i supus numai al regelni, era inconjurat de. tarani, de fernei
si de copii. ca in orice cruciata si devastara atat in Ungaria proprie
cat si in t'Srfle Tocufte de Romani. pana in Maramures. S'au dat lupte
in cari nobilii au lost batuti, pana ce loan Zapolia abia inabusl rds-
coals sub zidurqe Timisoarei. Rilsbunarea nobililor desvalueste o
ura salbateca, prin care se deschidea o prapastie intre tarani, Romani
mare parte, si intre privilegiati. Doja a fost fript de viu si dat spre
mancare capitanifor lui. flamanzi nand la moarte.
Astfel stiau nobilii sa intereseze ye tarani la apararea tarli, toc-
mai cand pericolul turcesc se ridica mai amenintator. Astfel Soliman
gasea o Ungarie desbinatd.
Chiar dupa cucerirea Ungariei, nobilii au ramas surzi la site-
rintele taranilor, ingriiind numai de interesele lor de clasa. Vestitul
legiuitor Verboczy a codificat drenturile nobililor si clatnriile taranilor
intr'o legluire pravila de sage" care lua taranilor dreotul de a purta
arma. de a poseda pamant, de a se Tmbraca intr'un mod asemuit cu
a1 nobilifor. Taranul nu poate poseda alt decat Ambrie (rusticus
praeter mercedem laboris nihil habeat) decidea acea lege. Insa cu-
rentul timpului era contra nobililor si contra proprietatilor bisericesti.
In Germania maxima revolutiunii trdnesti era daca nu mai e epis-
cop, de ce sa fie nobil". In 1527 Sarbii din Banat se sculau cu Tarul
Ivan". Omul Negru" si scenele lui Doja se repetara Dana ce tarul
1st gsi sfarsitul. Un arhiepiscop ungur, care traise la Fagaras si
care intefegea nemultumirile Romani lor raspunde odata la plangerile
Sasilor, c ceeace supara mai mult pe supusi este cand una din Parti
nu se supune judecatii, ci vrea sa-si faca singura dreptate. Deaceea
zice el, crescusera din partea Romanilor furturile, darile de foc, pra
daciunile,
torga,
www.dacoromanica.ro
CABEREA UNGARIEI SUB TURCI. PRINCIPATUL TRANSIL.
VANIEI. PETRU RARES.
//14.
Rascoala lui Doja a inlesnit cucerirea Ungariei de
catre Turci.
MONACX (1526). Soliman al II-lea cucerise Belgra-
dul si Severinul, iar in 1526 patrunse in centrul Ungariei,
care slabita prin rscoala taranilor era si desbinat prin
cearta dintre partidul german si cel national. Regele ti-
nea cu partidul intaiu, voevodul Ardealului loan Zapolia
tinea cu cel de al doilea, condus de Verbczy. Ura dintre
cele doua particle era atat de mare, incat nici pericolul
ruceririi turcesti nu o putu alina. Zapolia parasi e regele
Ludovic al II-lea, un copil, si cei 20.000 de Unguri fura
sfardmati. Regele isi gasi moartea in fuga, scufunclandu-se
intr'o mocirld calare pe cal. Mai pe urm Soliman aseza
in Buda un pasa, declarand Ungaria proprie pasalac.
PRINCIPATUL TRANSILVANIEI. Sora regelui Lu-
dovic era casatorita cu Ferdinand de Austria, care avea
pretentiuni si asupra Ungariei, ocupate de Turci, si asupra
Transilvaniei, unde Zapolia recunoscu suzeranitatea Tur-
cilor. Zapolia veni inaintea sultanului, ii srutd mama, iar
Soliman Ii dete titlul de rege asupra Ardealului si asupra
regiunilor invecinate cu el. Regele lanus, cum 11 numiau
Turcii, nu se ridica mult d'asupra domnilor nostri. In lup-
tele dintre ei, atat Ferdinand cat si Zapolia au facut apel
la domnii nostri, dintre cari Petru Rares, s'a andit la
cuceriri in Ardeal.
Infiintarea principatului Transilvaniei are important
foarte mare din alt punct de vedere.
Deoarece Ungaria proprie era in sthpnirea Turcilor, iar cea
vesticA in stbAnirea Germanilor, Transilvania a devenit centrul
vietii nationale a Ungariei. Si de unde mai inainte n'avea mare im-
portirna din punct de vedere unguresc, fiind mai importante ele-
mentele romane si s'asesti, dela intemeierea principatului elementul
unguresc a inceput si ioace rol principal sub familii insemnate, ca
Batorestii si Racotestii.
PETRU RARES (1527-38 si 1541-46). Era fiul lui

Stefan cel Mare cu Maria lui Rares (barba rara, span) din
Hrlu si fu chemat din Po Ionia de catre boieri. El moste-
nea multe din calitatile tatalui sau: ambitie, indrazneal,
vitejie, religiozitate, gust artistic, insa era mai Oil cleat
144
www.dacoromanica.ro
trebuie si nerespectos de cuvOntul dat, untd din acei oa-
meni ai timpului, cari in apus ziceau: pe om sd-1 inseli
prin juraminte. Pe boieri a cAutat sI-i tie Impredurul sau
mai mult de frica, deaceea in vremea pericolului extern
ei 1-au parasit i n'au rnurit ca sd-t apere, cum au murit
vitejii dela Rasboeni. Pe vecini nu i-a cultivat, i-a atacat
pc toti si n'a stiut, ca tatal sau, sA aibd pe unii aliati, ca-
s lupte contra altora. Aceasta lipsd de prudenta a facut
ca viteazul domn sa lase dupii dOnsul Moldova mai slabita
dePOt o pernise.
EXPEDITIUNI IN ARDEAL. Petru stapanea in Ar-
deal, ca si predecesorii si, cetatile daruite lui Stefan, Ci-
ceiul si Cetatea de Balta. Voind sa profite de ruinarea Un-
gariei si de luptele pentru coroand dintre Ferdinand si Za-
polia, ambitiunea lui Petru se indrepta spre aceasta tarA,
unde zice un diplomat al timpului Rom 'Anil ocupa o mare
parte si usor se pot uni cu Moldoveanul acela, din cauza
Ca vorbesc aceeas limb5" si unde Secuii se impacau mai
usor cu domnii nostri. Petra cugeta s aiba dc partea sa
si pe Sasi, cari tineau cu regale german contra regelui pus
de Turci. Ferdinand intr5 in I t atdri cu Petru si-i promise
Bistrita, unde hirarli mOldoveni ridicau
Ins lucrurile luara alta fata in 1529, cAnd Soliman
insus intreprinse vestita expeditiune contra Vienci, spre
a intari pozitia lui Zapolia. Domnii principatelor primira
ordin sa intre in Transilvania si Petru se intoarse contra
partizanilor lui Ferdinand. El ceru si obtinu dela Zanolia
Bistrita ,.ca zglog", trebul sa promitd insd, ca va aduce
Pe Sasi sa recunoasca De Zapolia. Insus Petru trecu in ti-
natal Secuilor, pe carl-i constranse s se uneasca cu el,
pe cnd alt armata, comandata de vornicul Grozav
inainta asupra Brasovului. In apropierea acestui oras, la
Feldioara, partizanii lui Ferdinand fur5 batuti cu totul,
pierdura toat artileria, care fu luata de Moldoveni, iar
Zapolia adaoga la cetatile lui Petru si Ungrirml, din par-
tile Ciceiului (1529).
Moldovenii trecur muntii de mai multe ori in cete mai mid,
dar nu izbutir s cuprind nici Brasovul, nici Bistrita. Amndou
cefatile furd asediate. Petru nu cruta ameninfarile cele mai infricos-
toare. ca-i ..va arde cu pall de foc si va Visa tara goal si pustie"
totusi, el gNsise un adversar vrednic. in $tefan Mai lat, si la sfArsit
trebui sI caute o intelegere. Brasovenii se invoira sa' se rilscumpere
cu o sumd insemnata de florin!, tot asa Sightsoara, iar Bistrita se
oblid sA prateasca dni1e, dar nu primea pe strndtorii domnesti.
Intre negociatori se asea Anastasie, erPiscop de Vad, crintia Pctru
g,
www.dacoromanica.ro
Flora, Istoria Rotnnilor, el, -see,
tu
145
1-a darult mai multe mosii. Aceasta dovedeste ca poporul roman
era atras spre capitanii din neamul sau. care calcau in Ardeal. pe cand
nobilii ridicati din sanul lui. ca cei maramureseni, pastrau credinta
nectintita lui Zapolia.
Gandul domnului roman a fost s uncasca Ardcalul cu Moldova.
El numeste pe Secui credinciosi ai nostri cu adevarat iubiti". Se purta
ca voevod al Ardealului, "and da voie Brasovenilor s faca comert
In Moldova si in toate partite Ardealului". Despre Mai lat, voevod.
sounea cave Brasoveni ca ..s'a dat ca sd fie sluga a domniei mele".
iar in momente de sinceritate declara ca a luat Ardealul cu sabia si
nu-1 va da nimenui nici lui Ferdinand nici cuiva altuia". Unor soli
le striga: .,sunteti supusii mei, cuceriti cu sabia, ce domni mai
puteti avea".
Daca in aceast situatie Petru ar fi aratat si cumptare, dacd in
Inc sa alerge dupd pericole noi ar fi cautat sa intareasca prin blan-
dete si dreptate cecace supusese, intarind elementul romanesc, istoria
noastra ar fi luat alt fata. Ins
rnsitmile si interesele momentu-
lui determina even:mentele. mai
mull decal calculul si ratiunea
m.,
rece. Fara sa sfarseasca in Ar-
deal. el provoaca ye Poloni.
.4.4. ;`,7,
' c;....c LUPTELE CU POLO-
1 '...-r711:-.. - 5`.2-,' '3' 7 41I.OBER TYN (1531). Pe-
.:, :. ", : tru voia sa intre in stapani-
..4
rea Pocutlei si ceru voie
Turcilor, ca sa inceapa
cearta cu Polonii. Ca s
aibil pretext. roaga pe rege
si-1 ajute la plata haraciu-
lui. Ne fi!nd ascultaf, intra
si cucereste Pocutia, resta-
bilind vechile hotare"
(1530).
' Polonii intrau greu in
rasboiu, cad nobilii, teman-
n'-`r.r
du-se de puterea regelui,
nu-1 urmau in expeditiuni
peste granita decat dupd
negocieri indelungate. De
randul acesta trebuia s
obtie si invoirea sultanului,
Scaunul lui P. R.
suzeranul lui Petru. Ins
aveau un mare general,
pe loan Tarnovschl. A-
cesfa intra in Pocutia cu cavalerie grea si cu artilerie.
o ocupa repede, iar and Petru incerc s castige tara,
amthidoua armatele se intalnird la Obertyn. Moldovenii
erau mai numerosi, Polonii mai tari, si intariti intr'un la-
gdr din care respinsera toate atacurile. Dupd trei zile, ar-
tileria polona, bine manuita, decide victoria. Petru ranit
in trei locuri se retrgea, parasind tunuri si lagar.
Polonii au rilspandit in toat lumea faima victoriei lor, dar
Petru a strns soldati din Silrbi, din Turci si TAtari, a piitruns in
Po Ionia jefuind, pind cdnd amndoud tdrile, intelegInd 1.5111 ce-si
f5ceau reciproc. au alergat la miilocirea lui Zapclia, care ins n'a
putut stabili pace statornidt. Petru considera infrngerea sa ca o
incercare din partea lui Dumnezeu si ar fi inceput din nou lupta, dac5
starea din Ardeal nu 1-ar fi chemat din nou acolo,
NOVA PATRUNDERE IN ARDEAL. Un fin nelegi-
tim al unui doge Venetian, numit Aloisio Gritti, castigase
mita putere la curtea lui Soliman, care-i lasase grija ta-
rilor dela Dunare, pe cand armatele turcesti purtau lupte
in Asia (1531). Gritti intrunea indrdzneala diplomatului cu
spiritul de afaceri al negustorului. Vindea sofran si grau,
dar mdrita pe fata sa cu un pretendent muntean, iar u:iii
:ntrevedeau la el dorinta de a se face rege unguresc. In
mice caz urmarea sa faca din Ungaria un stat vasal, ca
principatele romane sa pedepseasca acele capete mandre
ale Ungurilor". Se purta in trile noastre ca un suveran.
Revolt pe boieri contra lui Vintil, iar pe un boier, care
nu-i servise dupd plac, a pus de 1-a ucis. Tot asa in Ar-
deal a pus sa se ucida multi partizani ai lui Ferdinand si
un episcop vice-voevod al tarii. Insa acuma venise ora so-
cotelii.
Stefan Mai lat. Voevodul Ardealului, veni cu armate
contra lui si-1 inchise in Medias, unde Gritti nu dispunea oe
ajutor suficient. La cererea lui de ajutor, Vintila nu se
rriisca, iar Petru gdsi prilej sd se foloseased de situatia sa
echivoca. Trimese armata sub vornicul Hum, insd trath
cu ambele parti, pand cand Gritti si fiii sal se predara
Moldovenilor, cari detera pe tata inimicilor spre a-1 ucide,
iar pe copii ii dusera in Moldova, unde nu s'a mai auzit de
ei. Ucisi fura si Turcii, tovarasii lui Gritti.
Acest sfarsit infuri pe Turci contra lui Petru, con-
tra lui Zapolia, dar luptele cu Persii ii impiedicau dela
expeditii in Europa. Petru reincepu tratdrile cu Ferdinand
care-i promitea un ajutor in bani pentru armata si-i aiauga
la posesiunile vechi Muncaci si Hust din Maramures, si
astfel se cert din nou cu Zapolia.
PERICOLUL POLON. Dupa multa negociere, regele
Sigismund se hoCari sa mearga in persoana contra lui
Petru, dete o lupt grea cu Moldovenii, in care Dierdu 2000
de luptkori, dar Polonii ocupard Hotinul si ramasera inar-
mati la hotare, privind cum inimicul lor era s fie pedepsit
de Solirnan insus.
EXPEDITIUNEA LUI SOLIMAN IN MOLDOVA
(1538). Spre a pedepsi De vasalul turbulent, mai malt spre
a asigura iniperiului granite cu cetki puternice, pleca temu-
tul sultan contra lui Petru. 'I atarii luara inaintea Turcilor,
jefuind Moldova si desi goniti asteptau in preajma Nis-
trului. Muntenii trimisera calauze sultanului. Zap() nri-
via cu groazd soarta Moldoveanului nesigur de soarta sa
pr.oprie. Atunci a sirntit Petra cat de ran s'a purtat provo-
cand pe toata. lurnea. Chiar in tura nu avea cu d5n-
sul, ca tatal su, nici pe boieri, nici tara. Se spunea chiar
cI unii boieri se Dlanseseril contra lui la sultan, iar la so-
sirea acestuia II pardsira toti.
Soliman inaint5 prin Dobrogea, se opri la vnatoare la Baba-
dag, trecu Dundrea pe la Isaccea, se urc in Basarabia si la I-alciu
trecu Prutul in sfarsitul lui august. El aducea cu sine un pretendent.
care avea mai mult drept la tronul Moldovei decat Petru. c5ci era
fiul lui Alexandru nepotul lui Stefan si purta numele marelui domn.
Petru nu indrzni s5 se opue Turcilor cu ptitinhi credinciosi.
cari ii vor fi rmas, ci ca un Danish de toti isi cutd scaparea vietii
hi fuel la Ciceiu, unde-si trimese familia si averea. In Hotin nu-si
c5utase refugiul. cad Polonii tineau cetatea. Ratacind, f5r adapost,
s a oprit indraznetul de altadat5 domn la manastirea Bistrita si jit
rugaciune smerit5 a plans greselile sale.
Intrand in shinta biseric5, am eazut la p5mnt inaintea sfinte-
lor iccane si mult am plans, asisderea si egumenul si tot sobonil
plangea impreund cu mine, cu fierbinti lacrimi" (Hrisov, man. Bist.).
Una din paginile cele mai pitoresti ale cronicii lui Ureche este
descrlerea tugal prin munti a iui Putt u, expus la pericole in tot locul,
Cand a plecat din mdndstire vilzu Ca un roiu cum inconiurau tridnd-
sthea. Apoi intrand in munte inteaddric.fAr drum, fard povath, singur
sase zile inv5luindu-se Linn munte. flmnd si trudit, a apucat DC un
pardu in jos si a dat peste niste pescari, cari 1-au cunoscut si 1-au
primit cu dragoste. Apoi 1-au dus la ortacul lor de 1-au osptat cu
paine si cu peste fript, 1-au trecut orin straia ungureasca, rspunzand
ca stint pescari. Petru ajunse in Ciceiu, trecnd min tinuturile
Sec uilor.
Sultanul infra in Suceava, unde boierii i se inchinard

si-i cerura domn pe Stefan. Lasd acestuia 500 de ieniceri
ca sa"-1 apere, apoi merse la Tighina, unde ridica un castel
Bender (poart) cu o inscriptie arab, in care celebra ex-
peditiunea sa si infrngerea Moldovcanului calcaf in pi-
cioarele cailor". De atunci Tighina s'a numit Bender, a-
died poarta pe care se poate intra in tail. Soliman, C luat
sudul Basarabiei pand la Bdcu si I-a facut raia a cetiltilor
Chi lia si Akerman.
STEFAN LACUSTA (1538-40). Stefan, care-si zicea fiul lui
-Stefan, a domnit putin si a fost necontenit turburat de pretendenti,
cari voiau sa-1 rstoarne. Boerii ii atatau sa atace garnizoanele din
Bender, ca sA recastige tara, dar el simtea turceste, crescuse la Con-
stantinopole si era curnnatul sultanului. S'a mai intamplat o foamete
mare pricinuita de venirea lacustelor, incat a ramas lui Stefan porecla
de Lcicustii. In cele din urma, boerii au patruns in casa lui din Su-
ceava unde domnea si 1-au omorit, apoi au ridicat domn pe portarul
Sucevei, Cornea, care prctindea cd este fiul lui Bogdan. El se in-
titula Alexandru Voda. Cornea trecu de partea Polonilor, cari-1 re-
cunoscura. si incepu incursiuni contra cetatilor turcesti. purtare ce-1
departa de gratia sultanului.
PETRU IN CICEIU. In Ciceiu, Petru nu gdsi numai
prieteni, ci vzu intorcandu-se contra sa chiar oamenii sai,
ca vladica Anastasie, care dorea sd-1 dea lui Zapolia. Fu
asediat din ordinul fostului sdu aliat, constrans sa se pre-
dea si s rdmand in Ciceiu ca un prizonier politic. Din cas-
tel trimise la Constantinopole o scrisoare pusd in s'arbesle
de sotia sa, Doamna Elena, rugandu-se de iertare, oferind
rnarirea tributului sl cerand garda de ieniceri. Sultanul ii
chemd la curte. tocmai and Cornea ataca cctdtile dela
Nistru, tocmai and Zaf)o!ia murea, ldsand un copil minor.
Imprejurdrile acestea, -oromisiunile lui Petru, darurile lui.
deciserd pe sultan sd-i dea stag de donmie si armata, ca
sa-I aseze in scaun.
PETRU A DOUA OARA (1541-46).. Cei mai multi
boeri ii esird inainte la Braila, rugandu-se sa-i erte. Cativa
au ramas credinciosi lui Cornea si au iesit cu armatd con-
tra lui Petru, dar n'au apucat s se lupte, cdci armata i-a
parsit. Cornea si partizanii lui au fost
Ins increderea tinerctii sburase. Nu mai gsi indrdz-
neald sa" atace Tighina, se astepta la vrdjmdsia Polonilor
si asculta de ordinele sultanului, ca un vasal supus.
In 1541 Stefan Mailat se declard contra fiului lui Za-
polia, loan Sigismund si contra reginei lzabela. Soliman
plecd intr'o noud expeditiune in Ungaria, in acelas timp
trimise ordin lui Radu munteanul si lui Petru, ca sa aducd
la ascultarea regelui minor pe neascultgtori. Mailat se a-
Ord in FagAras contra Turcilor si a celor doi domni, pdra
ce Petru 1 convinse s5 se predea 1ui. Pefru il trinilse la
Constantinopole, unde a fost inchis inteo inchisoare ce-
lebra, a celor saute turnuri, si acolo a murit viteazul Mai lat.
In anii urmatori, Petru a trimis necontenit solli si a
facut incursiuni in Ardeal, ca s obtina cetatile, De cari re-
gina si consilierii ei nu voiau sa i le mai dea. In cele din
tirma i se restituira Ciceini si Cetatea de Balta, insa CU
zidurile daramate, simple mosii, fard importanta politica.
0 singura data se mai destepta in inirna lui dorul de
fapte indrdznete. Turcii ocupaserd Buda (1541) si in Ger-
mania amutira pentru un moment toate certele religioase.
l'oti voiau o cruciata, in capul careia era marcgraful de
Brandenburg, loachim. Petru intra in tratdri cu ei si in
1543 incbei un tratat Kin care se obliga sa comunice ere-
stinilor stiri dela Turci, sd le procure 30.000 de vite cu
pret drept si credincios" iar in timpul luptei s treaca in
partea crestinilor si de va fi cu putinta sa prinza pe insus
imparatul, viu sau mort. Mai intaiu insd, Petru a im-
prumutat pe marcgraf cu 200.000 de florini cu act in re-
guld, iar suma se garanta cu averea si cu persoana impru-
mutatorului. Actul a cazut din mana in man la un stra-
nepot al lui Petru, care se imprumuta pe temeiul lui, il of e-
rea electorului si oricui void sa-1 ajute cu ceva, pana ce
marele elector il rascumpara cu o suma neinsemnata.
In 1546 se stinse Petru si fu inmormantat la manasti-
rea sa Pobrata.
ILIASI (1546-5I). Fiul liii Rares fusese ostatic la Turci, a
aror vieat incepuse s'o imiteze. Se inconiura de Turd, cu cart
petrecea in scandalul tutulor. Cronicarul ne d simtirea tArii, cnd
spune c asupra tutulor s'a coborit certarea lui Dumnezeu pentru
dep5rtarea de credintd" c si copacii si pornii si viiie secase de
geruri mari". Ambitia dupd demnittiti mari la Turci 11 f5cu s treacd
la religia bor. lund numele de Mehmed si primind ca beg Silistra.
STEFAN RARES (1551-52). Fratele mai mic al lui Ilie era si'
el usurel si dedat petrecerilor. A obligat pe cei de alt religie s5
treac5 la ortodocsie, cum nu este in obiceiul romnesc. Mai ales De
Armeni duta s-i boteze, la inceput cu oromisiuni. apoi cu sila. voind
s5 se uite purtarea fratelui s5u. Vieata lui de coruptie ..ca lua fe-
meile si fetele boerilor" a unit pe acestia contra lui si odata. cdnd
se afla la Tu Nara la pod, au intrat peste el, tind sforile cortului si
1-au str5puns cu
Acesti fii nedemni ai lui Petru Rares au pa'strat ca mosii pose-
siunile aceluia in Ardeai si din ordinul Turcilor au trecut muntii in
aiutorul reginei Izabela.
150
www.dacoromanica.ro
DECADEREA POLITICA A TARILOR ROMANE BUPA
PETRO BARES.
MIRCEA CIOBANUL (1545-54). Se numia cioban,

pentru cA fcuse comert cu oi (gealep) pentru hrana Con-
stantinopolei, unde avea multe cunostinte printre Turci.
Este primul domn numit de Turci, fr sa fie cerut de
boeri. A luat in casNtorie pe Chiajna, fata lui Petru Rares.
Din traiul sau cu Turcii, luase dela ei capricii orientale
si cruzime salbatica: ucidea thr crutare e boierii potriv-
nici, ucidca si din placere. S'a asezat in Bucuresti, uncle
a construit biserica Curtea Veche, ca sa fie mai aproape
de protectorii <-1i. In cele din urma cade in disgratia sta..
panilor sai, cari trirnet trupe turcesti si moldovenesti dc-1
ridica si dau foc Bucurestilor.
PATRASCU CEL BUN (1554-1557). Locul crudului Mircea ii
lu un fiu al lui Radu Paisie, Petru, care prin blandetea si cuviosia
lui a meritat numele de bun. A chemat pe langa sine pe toti boerii,
chiar pe eel mai devotati lui Mircea. Impreund cu Lapusneanu a
patruns de dou ori in Ardeal, ca sa aseze pe Izabela in capitala el
cea noua, Cluj. In scurta lui domnie a legat numele sau de o biserica
din Ramnicul Valcea. Patrascu moare in domnie, ldsand intre alti
fii, pe until nelegitim, cel mal viteac om iesit din neamul nostru, nu-
mit Mihai. A fost inmormantat in nianastirea
MIRCEA CIOBANUL A DOUA OARA (1558-59)

Mircea Ciobanul obtinu domnia a doua oara, fiind tur-
burat de un pretendent, Radu Ilie si de boieri fugari in Ar-
deal. Cu juraminte $ i cu vorbe blnde incerca el sa-i aduca
in targ. Muri in domnie si s'a ingropat in biserica Curtii
Vechi lasand un fin. Petru.
PETRU CEL TANAR (1559-1568). Doamna Chiajna era aiutata
de un Grec bogat. care multi ani s'a bucurat la Turci de mare trecere:
Punea domni. ridica patriarhi, chiar viziri. Se numia Mihail Can.
tacuzino, tinea in arenda impozitul sarii din Turcia si in intelegere
cu vizirul Socco/i stransese avere colosala. avea palate si gard de
ieniceri Turcii in admiratie 11 supranumira $aitanoglu (=lint dracu-
lui). El a pompat averile noastre, pand ce sultanul 1-a spanzurat si
i-a luat tot. Copilul Petru era bland, dar conducerea tarii era in
mana doamnei Chiajna, care s'a sustinut contra atacurilor altor don-
tori de domnie, contra parilor la Constantinopole din partea lui Ion
Sigismund, care o acuza c e femeie usoara. Mai grea fu situatia lui
Petru, cand Chiajna s'a certat cu Cantacuzino. Puternicul Grec, ba-
trait de 50 ani, obtinuse in casatorie o WS a Chiajnei. facusera nunta
fn WS, dar pe drumul Constantinopolei. Chiaina a trimis si a luat
Inapoi mireasa. Peste cloi anli Petru prirril ordin sA se prezinte la
ConstantInop'ole si, cu toate darurile lui bogate, fu arestat cu mama
sa si trimis in Anatolia, unde a murit.
ALEXANDRU III (1568-77). Se numi domn Alexandru, un
nepot al lui Mihnea cel RAu. Alexandru a rAmas cunoscut in Donor
printr un bir nou oaia seacA" probabil asupra oilor sterpe. A lost
crud sl eI cu boerii. totusi a arAtat si preocupki mai inalte. A tiprit
card pentru serviciul religios. a construit manastirea Plartilmita de
Una Bucuresti si biserica din 13ucuresti. dArmat de Turd si cu-
noscutb cu numele nepotului sAu, Radu-Voda. Soda lui. Ecaterina,
amestecatur de Greci si de Italieni, a fost rivala Chiainei si dupA
moartea soiului a stint, chiar mai bine deck Chiaina sS pAstreze
nuterea si s'o exercite in numeie fiului ei. Se pAstreazA mai multe
scrisori grecesti dintre ea cu o sor din Venetia, in cari se desvaluesc
o multime de lucruri din vieata acelor oameni, aruncati de capriciul
turcesc pe tronul trilor noastre.
Alexandru s'a amestecat in luptele contra lui Ion Voda din Mol-
dova, sustinAnd pe fratele sAn Petra ,.chlopu. VAzand ci e bolnav de
moarte, el a stAruit si a obtinut ca sA fie numit domn fiul sAu Mihnea.
ALEXANDRU LAPUSNEANU (1552-1561). Dupa

ce au omorit pe Stefan Rares, boierii au prociamat pe
Joldea, care se numi loan si pled. spre Suceava, ca s
Se cunune cu Ruxandra, fiica lui Peru. In drum insa se
intfilnira cu boierii fugari din Polonia, cari proclamasera
pe Petre stolnicul (din Lapusna) numit Alexandru. Jolclea
a fost taiat la nas si calugarit, iar Alexandru, fiu nelegitim
al lui Stetanita, s'a casatorit cu Ruxandra si a domnit 9
ani, fiind spaitua boerilor, ca si cumnatul sau Mircea. Se
inchina Polonilor in conditii umilitoare. Ca s impace si
pe Turd, trimetea daruri demnitarilor si era la ordinele
Portii. Impreund cu Patrascu, a intrat in Ardeal, ca si in-
threasca tronul Izabelel, a intrat si singur pretinzAnd In-
ane posesiuni.
JACOB VASILIC DESPO (1561-63). La curtea lui LApus-
ncanu, nemerise un tAnar frumos si InvAtat, care stia sA spue CA se
trage din familie impArAteascA, chiar din eroul Heracles.
FiindcA mama Ruxandrei se trAgea din printi sarbi. iar acestia
se inrudeau cu impAratii bizantini, el se gAsea neam cu aceastd doamnd.
Tatal lui ar fi fost marchis de Samos, el ar fi inviitat medicina in
Franta. a fost cApitan al lui Carol Quintus. a scris card de arra
militarL prieten cu Luther si cu Melanhton. A plAcut lui Lapusneanu,
iar boerii in admirare au inceput sd se intrebe n'ar putea fi mai os
dP domn, decat insus domnul. Alexandru dela o vreme ii ruse gand
rAu. dar aventurierul fugi. aiunse in Polonia la Albert Laschi, cu care
se asemAna in iubirea de aventuri si in credinta religioas. Se adunA
in norocul lui o ceatd de aventurieri, care fit invinsA la granita tarn.
Vasilic obtine spriiin dela Ferdinand de Austria si surprinde pe LA-
pusneanu, mai ales cA rAspAndise svonul cA a murit in prima in-
cercare, Armata candusa de Motoc. inteles pate cu Yasilic. fp in-
Ving la VerbEa pe iiiia. far Alexandru lugi la Chita. apol la Cotl-
stantinopole.
lacob Despot lua numele de loan si stiu s linisteasca pe Turci.
scriind sultanului cd are drept asupra tarii, cA locuitorii 1-au chemat,
c va plti tributul cd ar vol chiar sA-1 mAreascr. Invit la in-
coronarea sa pe suveranii si pe printii vecini, planuia s ia Ardealul
si Muntenia. tAri guvernate de niste ccpii. AdreseazA boerilor un ape1
elocvent: .viteji, si rAsboinici boeri. -
urmasi ai Romanilor. cari fAceau sA fist rt st,
trernure lumea intreagA". .id.'')ifiArgN,
In scurta lui domnie a. intreprius
lucruri frumoase. A bAtut monete fru- /
moase de aur si de argint cu inscriatii
latinesti, a inceput sA ia mAsuri contra
jif
abuzurilor divorturilor. pentru cari Da eqp)
F;11
unii f-a ucis. ye de altA parte incuraiA I
' 762A
11
propagarea reforrnei. Adusese an CD -
scop sociman (-= unitarian, antitrinitar) "
Ca sA iudece divorturile stral-ilor. care
era insurat si scandaliza pe Moldoveni: -
..episcopul cu muieri". A infiintat o T
scoalA la cotnart (uncle se gaseau multi
Sasi si Unguri) cii un reformat loan aluneta a lui Ilerachde
Sommer, care a dat lectii sease luni desuotului, tat5lui patrici 1563.
si a descris vieata hri Despot. dar
care a scayat cu vieatA. rAtAcind prin munti trei hint.
Lipsea Ins acestui (irec simtul realitatii. marginile posibilului.
alegerea mijloacelor. S'a certat cu Laschl, care-1 ajutase, a con-
cediat trupele, a provocat pe Munteni si ye Ardeleni, a ridicat asu-
prA-si pe Moldoveni, prin nerespectarea obiceiurilor si a religiunii
Rapia odoarele bisericilor ca sA batA bani, uuse biruri De tArani. toc-
mai cand Laschl lntrig5 s5 la el domnia. si canJ Ion Sigismund scria
sultanului in favoarea lui Lapusneanu. did Despot pretindea Ciceiul
si Cetatea de Balta.
Boerii se scularA impotriva lui cu hatmanul Tomsa om de mare
inimA" zice crofnica. Ei chemarA pe hatmanul Cazacilor Dimitrie Vis-
nievieschi. care se trAgea dintr' sord a lui Petru Rares. ye de o parte:
pe de altA parte, vestirA pe Despot de venirea Cazacilor si-i cerara
armata, ca sa-i combatd. Visnievieschi venea fard teamA, ca l prieteni.
Tomsa insd II prinse si-1 trimise la Turd, unde a fost omorit in moo
barbar. AtrAgand armata de partea sa, Tomsa merse contra Sucevei.
DupA oarecare rezistentA. Despot deschise portile si iesi inaintea
boerilor, nu ca rugAtor, ci ca persoand sacrA, cgreia i s'a depus iu-
rArnant de supunere: imbrAcat domneste au iesit afarA din cetate.
mai sus de Areni. unde era tara adunatA". Tomsa nu intelegea acest
sfArsit de tragedie, ci I-au lovit cu buzduganul si de aci toata oastea
s'a lasat la dAnsul".
*TEFAN TOMSA. Noul domn lua numele lui $tefan. insA Turcii
numiserA a doua oarA pe LApusneanu. 0 deputatiune de boeri s'a dus
la Stambul sA protesteze contra numirii lui. Turcii au si asteptat
putin sA vazA cat oferA Tomsa, si cand au vAzut cA nu birueste ye
LApusneanu, au mArit armata de instalare. Cronica gAseste cuvinte
Potrivite cu caracterul tiranului: dacd au mers solii Tomsii si i-au
sous. zic sA fie zis: .,de nu mg va tara eu ii voiu pre dansii. si de nu
tfig iubesc, eu fi tuhesc pre dinsfi st tot voiu merge, orf cu vod drt
fara voe", Tomsa fuge la Lemberg, unde Sigismund a pus sa-1 taie
capul, ca sa nu-I dea Turcilor, cari-1 cereau. Tomsa a fost primul
domn ucis de Poloni. Tot atunci au pierit Mofoc si Stroici,
ALEXANDRU LAPUSNEANU A DOUA OARA.

(1564-68). A fost de aceeas cruzime cu boierii. Odat a
invitat la un ospat pe rei mai de frunte, dar la un sernn
a patruns in said garda de Turd si a omorit 47 de invi-
tati.
Fata de Turci era sluga plecatd, a mutat resedinta domneasca
la Iasi, ca sa fie mai in apropiere de cetatile turcesti. a ars cetatile
de aparare, afara de liotin, in care a lasat garnizoana turceasca. A
murit in scaun, desi ate un pretendent tot isi mai incerca norocul.
Cand s'a simtit greu bolnav, ca un intelept, a chemat boeril si le-a
recomandat de mostenitor pe fiul salt Bogdan. Le-a mai recomandat
ca dacd-1 vor vedea ca e aproape de moarte sd-1 calugareascii, desigur
ca, renascut prin calugdrie, sa castige iertarea atator crime. Fiindu-i
din ce in ce mai rat'. 1-au caluzarit si i-au pus nume Pahomie. Viin-
du-si in simtiri si vazandu-se in notta stare,zic sa fie zis, ca de se
va scula, va popi si el pre unii", Aceasta amenintare a speriat pe cei
dimprejur. poate si pe Ruxandra, de 1-au otravit.
BOGDAN IV (1568-72). Reinoi timpul fiilor lui Rares se
inconjurase de tineri poloni si sta numai de jocuri si de glume. Logo-
dise pe surorile sale cu tined poloni, cauta o sotie tot la Poloni si
trecea mereu in tara bor. Incheiase un tratat de vasalitate cu ei si
le promitea armata, afara de lupte cu Turcii. Odata, pe cand rdtacea
prin Po Ionia, a fost prins si pus la inchisoare de un nobil, caruia ii
refuzase De sera sa. Boerii reclamara la Stambul si cand fu liberat
Bogdan, tronul era ocupat.
ION VODA CEL CUMPLIT (1572-74). Se numia

Armeanul, de pe mama sa, fiu nelegitim al lui Stefanit.
Dusese vieat de aventuri, dorea domnia cerand ajutor dela
nobili poloni, dela Ttari, dela imparatul german. Se stabi-
lise in capitala Turciei ca giuvaergiu si facuse cunostinta
cu fetele cele mai de sus ale Turcilor. Se pare ca primise si
religia mahomedand. Umblase pe la marzinile trii si ea-
stigase pe boieruI Eremia Golia, care cu alti boieri se plan-
sera contra lui Bogdan. Fu pus in scaun si fugarl pe
Bogdan, care a ratacit apoi pana la Moscova.
Unii boieri erau contra lui, deaceea puse sd se taie
capul, chiar in ziva de Pasti, lui lona$cu Zbierea, fapt6
ce fu condamnata ca erezie. Cronica: bagat-au in foe de
viu pe vladica Gheorghie de au ars... temnitele pline de
calugari... de lege isi rddea. cd in postul cel mare s'au in-
surat si alte calcaturi de lege multe ca acestea facea". To-
154
www.dacoromanica.ro
tusi recunoaste a era de minte ascutit, de cuvdnt gafa,
si se vedea cd-i harnic nu numai de domnie, ci si altor
tAri sA fie cap mai mare".
loan este prirnul domn care a cAutat sprijin in popor
contra boerilor. lzvoarele timpului vorbesc de lcrmile
poporului la pierderea lui, de hotarirca cd langd dansul
vor pen toti". Until din mijloacele de a se face iubit de
multime a fost baterea de monet5 milrunt de amnia,
niai nsor de circulat in micile daraveri. Ne aducem aminte
cA rAscoaIa din 1437 in Ardeal a fost motivat5 de refuzui
banilor mid. Banii lui ii reprezintA cu calpac polonez, cu
plete marl pe spate, iar pe revers marca Moldovei.
0 trAsurA de mare indrzneald a fost amestecul lui
la alegerea regelui Enric de Anjou in Polonia. El ar fi voit
s5 se aleagA Ivan cel Groaznic, de aceea a trimis dietei
polone o scrisoare, ca din partea vizirului, ordondnd s5 se
aleagA fratele regelui francez, in sperantA cA dieta nu-I va
alege dintr'un sentiment de mdndrie. In adevAr, a trebuit
sa-si dea mare osteneald ambasadorul francez din Po-
Ionia, ca sA conving dieta cAl scrisorile sunt din invm-
tiunea domnului moldovean.
RASCOALA CON l'RA TURCILOR. Turcii suferi-
serA infrdngerea dela Lepanto si ca s-si refacd flota,
ridicau birurile in tot imperiul. Tocmai atunci Petru
Schiopu, ceru tronul Moldovei, promitdnd urcarea tribu-
tului. Turcii cerurA lui loan, CA, sau sA plAteascd tributul
indoit, sau s lase lui Petru tronul sAu, loan gsi indraz-
neal sA refuze tributul si SA se opuie lui Petru. Se indreaptA
dupA ajutor la Cazaci, cari in nurnAr de 1200 alearg5 bu-
curosi la lupta cu Turcii.
JILISTE. Cu Cazacii si cu Moldovenii sAi, se indrepf5
spre Muntenia, de unde veneau cei doi frati, Alexandru
si Petru. La satul Jiliste, aproape de Rdmnic, ataca ar-
mata Muntenilor si o risipeste. Gel doi frati fug la Dunare,
loan merge la Bucuresti si pune domn pe un Vintd,), care
se pretindea fiu al lui PAtrascu cel Bun.
ARDEREA CETATILOR. Repede se intoarse asu-
nra BrAilei, cuprinse si jeful orasul. De acolo se inclreaptA
spre Tighina, bate armata de Turd si de Mari, cuprinde
Asupra lui au scris Pohni, cari 1-au cunoscut, sau cari au trait in timpul ui. Ma-
rele nostru invatat Bogdan Petriceicu Havleu a publicat In 1365 o monografie don
Voda cel cumplit, cu multa stiinta, dar cu exagerari romantice l cu preocupari de
eestiuni moderne, ca unirea tarilor, improprietirirea Varanilor, votul universal.
orasul, pe cand Cazacil se lasg pe Nistru cu brci1e si le-
fuesc Cetatea Alba.
INFRANGEREA. Turcii ridicard armata mare,
100.000, dupg un izvor francez, pe langa Munteni, la cari
se intorsese Alexandru, pe langd Tatari. Eroul nu dis-
pera ins. Trimise sa pazeasca trecerea Dungrii pe ami-
cul sat' Eremia Golia, care insa fu cumparat cu 30.000
de galbeni si se retrase dela Dundre. loan se aseza pentru ba-
tale, Eremia cu cavaleria de boeri isi puserd cusmele in su-
liti si trecura la Turci, care-i asezard inainte, incat mare
parte perira. Norocul inclina pe partea Romanilor,
dar cazu o ploaie si le strica pulberea tunurilor, cari fg-
ceau forta lor. Tatarii, apoi, le cazurd in spate, kick tre-
buira sa se retragg. Se ingropard la Ro$cani (Flciu) si sus-
tinura atacurile inimice mai multe zile, insa lipsa de apa
ii constranse sa se predea. Conditiile predgrii erau, ca
Moldovenii si Cazacii sa fie iertati, Joan sa fie trimis la
Constantinopole. Turcii jurard de sapte ori pe Coran Ca
vor respecta conditiile, loan isi imparti tot ce avea la Mol-
doveni si la Cazaci, apoi se dete prins. Beglerbergul 11 lovi
insa cu hangerul in inima, ienicerii ii tdiard capul, iar cor-
Pul, legat de cloud cAmile fu sfasiat- Tuecii isi impartird
bucatele din oasele lui, ca sA le poarte cu ei si sa fie si ei
inimosi ca domnul roman. Un strategist polon cita pe 1( an
Voda, pe Mihai Viteazu si pe Gustav Adolf, ca model dq
cum stiau sa tie armatele in ascultare prin cuvant sola
suaviloquentia". loan a fost numit cel din urma erou al
Moldovei.
PETRE SCHIOPU (1574-78). A luat domnia dupd
loan si a stint s atraga pe boieri, dar nu si pe poporul
de jos. Deaceea, domnia lui a fost turburata de multi pre-
tendenti adusi de Cazaci.
Cazacii erau 0 militie cresting, formaia din voluntari
Rusi. Poloni, Unguri, Romani, adapostiti in insulele for-
mate de Nipru si cari avean de scop lupta contra Tatarilor,
rapirea prazii din mainile lor si uneori jaful. Erau Teitarii
Crotindor, cvaleri si luntrasi, tineri, viteji, dispretuitori de
moarte, traind fgra familie. Ishimelft lor de origine Mara
Insemt vagabond.
PoporuI era contra lui Petru si din cauza pustiirii,
in urma rasboiului, ca sa ia domnia. Era atat de mare sa-
facia, incat, cand Stefan Batori a trecut din Ardeal in
Polonia, unde fusese ales rege, in locul lui Enric, n'a putut
Petru sn-1 dea deck paini sde orz, ca cevi rar. PuTeal
merge prin tar zile intregi, ca printec pustie, scrie un
Venetian..
Primul Dretedent se numia Nicoar, si se da drept Ion cel Cum-
plit. loan, poreclit PotcoavA, era bine facut si cu atAta fortA fizicL
incat, dup5 mArturia unui arhiepiscop polon, putea frange intre degete
o potcoavg de cal El venise CLI Cazaci si invinsese pe Petru la Do-
colina, lang5 Flusi (1577) uoporul era cu el, and o armat5 de Ar-
delent readuse pe Petru, iar loan fugl in Polonia.
Sultanul trimese regehl Stefan Batori o scrisoare. cernd ..viu
sau mort pe turbgratorul Moldovei". Regele plec la vandtoare, ca
sA nu fie in Lemberg la executiunea lui Potcoav5, de care se indigna
toat5 lumea. Tangrul frumos tinu in leseste o cuvantare, in care
spunea c regele It omoarA din porunca Turcului, cu care el s'a luptat
Pentru tara lui ..dar tineti minte, cA Deste putin tirnD v asteapt si
pe voi insivA aceiasi soart5". Ingenunchie, dar caTaul intdrzia sA
dea lovitura: Ce mai stai"? ,St5p5ne, haina trebuie asezata.
ca s nu rn5 impiedice. Bine. bine. Si-si asez5 haina". In adunare
isbucni un tiP5t. incat garcla regald se temea de o revolt5. Corpul
i s'a ingropat in biserica din Lemberg, construit5 de domnii Moldovei.
Alt pretendent, care se zicea frate cu Potcoava, Alexandra, iz-
buti s5 goneascA pe Petru si sA domneasca o lunA, dar ajutoarele
turcesti II inconjoar5 in palat, II pun in tap5. ium5tate mort de rgnile
Drimite in lupt5. Au mai incercat alti frati ai lui PotcoavA, Petra apoi
Constantin, toti alungafi de Turci. Insus Laschi, protectorul lui Des-
pot, struia s ia domnia prin Enric, care se urcase pe tronul Fran-
tel. Dar numati c5nd altul oferi Turcilor daruri mai marl. Petru fu
detronat si trimes in exil la Alen.
IANCU SASU (1579-82). Cel care oferise mai mult era fiu
neligitim al lui Petru Rares, cii o SAsoaic5 din Brasov. Luase in dia-
tonic o Greac5, care zicea CA se trage din familia impArateasca a
Paleologilor si traise mult timp la Consantinopole. lanai aduse cu
sine re un intrigant, Bartolown Brutti, care-1 aiutase cu bani. SI
cAruia-i dete boeria ae postelnic. Domnia aceasta s'a ilustrat min
stoarcere de bani si prin lux nebunesc. A introdus dijma la boi (1/10)
deaceea s'au revcltat cei din Lbusna si au proclamat domn De Ion
Lungu, dar oastea Sasului 1-a batut si domnisorul s'a inecat in Prut.
Despre luxul lui, cronica spune c umbla vara cii sanie de os
adicA de fildes. Desire risipa lui, citim c odat a trimes vizirului
Sinan numai cai 150. iar despre averea strns5 in mai putin de patru
ani, la sfArsit a iesit dir tar cu 100 de care cu bani. Contra jafurilor
lui, boerii s'au plans la Constantinopole, iar Iancu temAndu-se s5 niu
fie despuiat, a iesit din t'ard si s'a dus in Polonia, nu in Ardeal.
unde isi cumpArase un caste!. c5ci s'a temut de t5rani. ca sh- treac5
prin munti.
In Lemberg a fost condamnat si executat, al Jreilea domn. uck
in Polonia. In locul liii Turcii numiser5 De Petru Schlopu. a doua oard
MII-INEA TURCLTU (1577-83). Fiind minor, conducerea sta-
tului era in m5inile mamei sale, Caterina. Aceasta strngea bani. dar
se temea de moor, ale dirui credinte le respecta.
Odat5 sora ei ii cerea vole s5 vie si ea in tar5. Caterina ii r5s-
*Node cA nu se poate s vii si s'a mergi la o biserca. franca'. si noi
157
www.dacoromanica.ro
Pe de altg parte la altg biserica greceascg. P rusine si ne despretueste
lumea. Aici sunt locuitorii oamenl salbatecl, nu ca la Constantinopole
si Pen., unde sunt amestecati Grecii si Francii la un loc. si... aceasta
targ nu e mostenirea noastra: azi santem si maine nu.., ne aflam in
maim Turcului si nici nu stim unde vom fi pang la capgt". 0 rascoala
a Mehedintenilor a inabusit-o. ye toti pretendentii din Constan-
tinopole ii invingea cu darurile. Odatg trimete 140 de rochii de
matase si de catifea , 12 pahare marl aurite. Prin daruri invingea
chiar staruintele regelui Frantei in favoarea lui Petru Cercel. La o
serbare in familia sultanului i-a trimes 11 amfore de argint, 11 tipsii
tot de argint, si alte scumpeturi, dar in 1583 staruintele franceze
biruirg.
PETRU CERCEL (1583-85). Era fiul legitim al lui Pgtrascu.
om frumos, elegant, invatat, poet. Stia multe limbi, a scris sonete ita-
lienesti, a colindat lumea, Drin Italia. prin Franta, cunoscu4 de papa.
de Enric III. Ca domn a uitat insa si stiinta si filosofia lumii. De unde
traise. si s'a apucat sg stranga bani, ca orice lancu.
Se pare ca planul curtii franceze and 11 sustinuse, fusese de a
intari influenta franceza in rasarit, de a forma poate un stat mare
Protelat de Franta; insg Cercel, chiar sa fi avut calitatile necesare.
ceeace n'a prea dovedit, nu s'a bucurat de liniste. trebuind sa lupte
mereu cu celalalt, cu Mihnea. Isbutl De liana Turd. ca s exileze ve
Mimic cu toata familia la Tripolis, NA Caterina avea protectori pu-
ternici. Dintr'o scrisoare, se vede ea starea sufletasca a unui domn
exilat nu era desperata: suntem bine slava Domnului, si riu te amari
deloc, caci lumea aceasta are asa obiceiu. cand scot din domnie De
un domn nu-I lash' sa stea in Constantinopole... repede vom capata
iargs domnia, dacg va vrea Dumnezeu".
Petra incepuse ceva. Se ingriiea de biserica, turna tunuri, lo-
cola la Targoviste, dar tgia si boeri, scotea biruri. Drovoca emi-
grarea unora si plngerile altora. Turcii chemarg De Mihnea si tri-
miserg un ceaus s ridice pe Petru. Acesta plea a doua zi. dup
sosirea ceausului. intr'cr caretg rosie cu sase cal. urmat de 500 de
soldati, 3 tunuri si 43 care cu avere. In Transilvania i se sechestr
averea si fu inchis in liust. A stat doi ani inchis, cu toate inter-
venirile papei pentru liberarea lui, pang ce s'a coborit Pe o futile
De fereastra castelului, si a inceput iaras peregrinarile la papa. la
Enric.
MIHNEA II (1585-91). Mihnea platise numai sultanului 600.000
de scuzi, dar trebui sa plgteasca mereu, cad avea de luptat
cu ceilalti.
La ocuparea tronului, Caterina scria: am suferit multe si
ne-au surghiunit la Tripolis si am fost destul de bine si iargsi. slava
prea bunului Dumnezeu, ne-a dat domnia... Cel ce nadajdueste isi
ajunge scopul; mgcar si in fundul pdmantului sg ajunga omul si
daca-1 iubeste Dumnezeu II scoate tar de acolo". Iar desore starea
tarii scrie: cheltueste si du-o si Domnia Ta. nu cum ai vrea. ci
cum Doti, pentruca Dumnezeu stie cum o mai ducem si noi. cu cata
neliniste, cu ce strnsoare si supgrari. Pentrucg a venit acel nerer-
tat nelegiuit... a prapadit si a safacit lumea.., avea datorii de 889
poveri de aspri i erau dela Turd, dela Evrei, dela Franc!, dela Gelepi
si s'au adunat toti si s'au plans sultanului: cum sg pierdem nol ata-
tia bani? Si sultanul a oranduit. ca precum a luat Mihnea Voevod
domnia lui, sa plgteasca l datoriile lui; si asa le pldtim noi. Si
rie-am tnclatorat $1 not Ong A venhn In tarn Inca pe atAta I actit11
mule sa scapm? Din scrlsoarea unui Italian dela curte: ..Aici e

tara... imbelsugata din firea sa si bogata, dar cam stoarsa de
schimbarile de domni, si e foarte bund si frumoasa, dar are frica mare
de Turci. cari stau zilnic cu gura cascata, amenintand cu schimbarea:
asa ea are indestul, dar 11 si lipsesc destule".
Petru stdruia prin recomandatiuni, prin daruri, intre cari un
diamant de mare pret. prin promisiuni exagerate, dar Mihnea platea
bani curati, ca sa-1 piarda. Odatd Turcii simulara inecarea ore-
tendentului. and insd Mihnea plati lui Sinan 60.000 de galbeni,
Petru fu trimes la Rodos si pe drum fu aruncat in mare.
Duna mai putin de un an. Mi linea era mazidit, se credea in
urma intrigilor banului lani Cantacuzino, reprezentantul ambelor tan
la Poarta. Caterina murise, Mihnea tartar (vreo 25 de anil si fire
slabd se prezenta sultanului, declarandu-i ea se face monamedan.
Spera co Odle vor fi facute pasalac, ca el va fi numit bei ereditar al uneia
Sultanul incarca de daruri ye neofitul Me heated-beg, dar numi dornn
pe un the fitil ltd Alexandru Lapusneanu. care neputand ulati fu
schimbat inainte de a pleca din Constantinopole cu Radu Mircea,
fiul Ciobanului. si, neputand plati nici acesta, cu Stefan Surdu, fiul
lui Joan cel Cumplit.
STEFAN SURDU (1591-92). A domnit numai un an si fail-
tut cel rnai insemnat din domnia liii este ca a avut mare postelnic pe
Miliai,
PETRE SCHIOPU (1582-91). A fost turburat de

pretendenti. Avea pe langd sine un aventurier albanez Bar-
tolomeo &nal, care nascocea fel de tel de planuri. Si-a
propus s intoarcd Moldova la catolicism, tinea cores-
pondenta cu papa si cu printii bisericii catolice, in vede-
rea propagandei. Boeri mari, ca Movilestii (leremia, Si-
mion) chiar mitropolitul Gheorghe, tot dintre Movilesti,
se aratau devotati cauzei catolice, protestau cu supunerea
lor la picioarele papei. Cu toate acestea, Petru a construit
biserici si arata mult respect patriarhului de Constantino-
pole, care s'a intors din Rusia prin tara noastra.
Tot un plan al aventurierului trebuie s fi fost ideia
ce a trecut prin capul lui Petru, ca s incerce sa fie ales
rege al Poloniei, cu sprijinul Turcilor, dupd moartea lui
Stefan Batori.
In 1589, simtind c scaunul i se clatina, tot cu Brutti
pune la cale sa ceara domnia pentru fiul sdu minor, Ste-
fan, incat guvernau ei, dar domn era copilul.
Cand s'a simtit si bolnav si amenintat cu mazilirea,
a pa rasit tara, cu multi boeri, a trecut in Po Ionia, unde
n'a fost primit, apoi in Austria si s'a asezat in Tirol. Ba-
159
www.dacoromanica.ro
fran inainte de vreme, holnav, era therett supraveghlat de
autoritti. Obiceiurile trii nu-i plkeau, 1-au mai nelinistit
si niste procese. A minit in 1594.
Iat5 dintr'o netitie, earn scria Petru Schiopu limba romneasc:
Domne, rog Domnetale se me asculta aceste nevoia mele cu
ceasta Arazuzele (Ragusani) ce me purtat nir5 mini 9 luna ca on tilhar
den iudet, den judet, den tirgu gutirgu. N'am fostu vinuvate lor lucrule
ce fostu facut domniia nosturu domnetale. che nam focut nici un
negotu tara domnetale; negot si tocmele cari se focut Mulduva: lar5
se va tocmi Mulduva care va hi... Acmu 3 ai. sinteam aceasta tar
PcrAtiia vosturu; silebozi venit-em, domne, acase deagosturu (nostru)
...sint Domn cherAstin; nime nu oprit; ca no multi venit; rog domnetale
domne. nicin alt loc, nicin alreva venit nicheiar avut-am: chetiva
chelciuc nu multe: am clieltuit. Aceasta ia".
ARON TIRANUL (1591-95). Fiu al lui Alexandru LAnus-
neanu, luase domnia cu sume imprumutate Dana si de ambasadorul
englez. Ca s5 poat5 platI, a scos biruri noi, intre cari acela ca s
se ia ate un bou de fiece om, dela cei cari aveau si pentru cei
cari n'aveau. Orheenii si L5pusnenii s'au rdsculat cu un domnisor,
dar au fost batuti. Apoi a inceput sa omoare boeri (deaceea numit
si Cumplit). Plngerile la Poart5 au provocat mazilirea lui. iar Ca-
zacii au sustinut domn dotta luni rye Petru, alt fiu al lui Ldpusneanu,
gonit insa de Ardeleni din ordinal sultanului. Ienicerii creditori an
inceput s protesteze la portile vizirului, ca le sunt periclitati banii.
dac e scos, si Aron a fost intarit. Aron aflnd c5 impratul german
se pregateste de r5sboin cu Turcii, a scris sa intre si el in liga cres-
tin5. cerAnd numai un loc de ad5post. dac5 ar fi alungat. Imaratul
i-a primit cererea, iar Aron a devenit aliatul lui Mihai.
ALEXANDRU CEL RAU (1592-93). Pretendentul, care provo-
case mazilirea lui Aron si care fusese numit in locul lui pand ce
au intervenit ienicerii, era fiul lui Bogdan Lapusneanu. Ca s'a i
se dea un scaun, s'a detronat Stefan Surdu din Muntenia. El in-
trigase pe la Constantinopole. unde Schionu determinase Pe vizir
sa-i taie nasul si urechile. In domnia lui de un an, actul cel mai cu-
noscut este persecutiunea contra banului Craiovei Mihai, care iz-
buti CM ia locul.
Am vraut ca" la inceput domnii se urcau pe tron, in
ambele principate, prin dreptul de mostenire al celui mai
bAtra:n din familie. Mai tArziu se luptau mostenitorii dom-
nest', fa"rd nici o considerare la gradul de inrudire, bazati
numai pe sprijinul armat al boerijor. Cu ajutorul acestora,
cu armate de Unguri, de Poloni, de,Aurci se luptau pentru
domnie. De cilnd a cdzut regatul unWesc, decnd Po Ionia
a inceput sa" se amestece mai putin in tdrile noastre, te-
mndu-se de soarta Ungariei, luptele pentru tron nu se
mai hotdrau prin arme, ci prin bani. Domnii, cari veneau
cu ajutoare crestine, cgutau s impace pe Turd cu daruri,
dar cei mai multi veneau direct dela Constantinopole unde
olgteau stune considerabile, nu numai sultanitor si demni-
tarilor marl. ci si femeilor seraiului. Astfel, in locul alezerii
de tara, se stabill numirea dela Poartd.
In timpul luptelcr, se ridicau la domnie oameni cari pri-
viserd moartea in fat, cari ma'nuiau sabia si puteau sa
o intoarca chiar contra stapAnului, pe and in lupta bani-
lor biruitor putea fi un copil ca Mihnea, un lipsit de ener-
gie ca Petru Schiopu, un negustor de oi ca Mircea Ciobanu.
Din cauza. c sumele cu cari se cumpara tronul erau
marl, pretendentii isi fceau in Constantinopole protectori
printre oarnenii bogati, negustori greci, armeni, evrei, prin-
tre ienicerl, can le suportau cheltuelile. De Greci se apro-
piau mai usor, caci cu ei ii unea credinta religioasa.
Grecil cu talentele lor de popor cultural, cu inclinarea lor
spre cornea. cu aptitudinile lor de a sti sa serveasca un stliparb.
aiunsesera repede indispensabili Turcilor, precum stramosii lor a-
itmsesera necesari Romani lot% Turcii sunt incapabili de munca Pas-
nica, incapabili de vieata comerciala si 1ndustriaia. Deaceea Orecii.
Armenii, Evreii. crestlnii apuseni, cari veneau si se amestecau in
Turcia cu ceilalti, formand elementul numit levantin, stapaneau co-
mertul, industria. intreaga viata economica a imperiului. Dispretuiti
dar bogati, ei conduzeau pe demnitarii turci cu starlit tor.
Tipul desavarsit al acestui fel de Grec a lost Mihail Can-
tacuzino. Povesteste un cronicar grec, ca imamul s'a scandalizat
odata de respectul ce arata vizirul acestui necredincios. Auzind
aceasta, Mihail s'a dus la casa imamului. in absenta lui, si s'a
informat de cat unt consuma, de ate lemne, cat orz. etc. si
i-a trimis o corabie incarcat cu de toate. Iar in alt zi, cand se
afla la vizir, imamul i-a aratat mare consideratie si 1-a laudat in
gura mare, ceeace a facut pe vizir sa zica Grecului: esti ori dracu,
ori fiul dracului ($aitanogiu)". Rasbunarea Grecului fusese umilinta.
prin care s'a ridicat ca s fie respectat si ascultat.
Andronie, fiul lui Saitanoglu, a facut domnitori pe
ginerii sai, a ajutat si pe Mihai, care-i era ruda depe mama.
Acesti bogatasi imprumutau pretendentilor bani, pe cari-i
scoteau apoi incincit, le dau in asatorie pe fetele lor si ye-
man apoi in tail sa-si scoata banii. Andronic, Para Can-
tacuzino au fost vistieri in Tara Romaneasa. Dintre boerii
liii Mihai erau Greci: Teodor Scutari (ban) sptarul Dimi-
trachi, vistierul Pankratios, paharnicul Manta, Mika ltzi
(Mihalcea) ban.
Boeriile cele mai cautate de Greet erau vistieria si
postelnicia, prin cari isi inmulteau hanii, sau isi desfusu-
rau talentele de diplomati. de spioni, de Intriganti, ca
Brutti. Celelalte boerli le lsau indigenilor, cari fugeau din
tara, sau se plangeau la Turci, punand in pericol pe Domn
9770 I. kloru, Istoria Romnilor, cl. 7 sec. IL
st ie toti favoritii tut. De altfet, vlstierut nu sirAngea bantt
cu oamenii sal, cu straini, ci fiecare judet era dat unui boer,
care avea oamenii sal, birari, feciori, luck poporul nu da
ochii cu cei cari-1 storceau.
1NSTALAREA DOMNULUI. Simplu si maret s'a ur-
cat Stefan pe tron, intreband pe cei cari i-au iesit inainte,
dacA este voia tuturor, ca s le fie domn. Destul de simpiu
se instalau domnii alesi in tard de boerii cei marl, cari a-
cfcr,K
I
,
.9:'.
Vas bis. sec. XVI-a (Dup5 D. Taira M.

nuntau apoi poporului faptul indeplinit, urmat de ungerea
la mitropolie, sau la biserica curtii si de jurmntul de cre-
dintg, in sala divanului celui mare.
cu o prima oriental5 se urca pe tron domnul trimis din Con-
stantinopole. llac5 semnele erau favorabile unul exilat ca Petru
Schiopu. sau ca Mihnea. Drotectoril liii obtineau dela vizir un ordin
de rechemare si exilatul alerga dela Alen. sau dela Tripoli De dru-
mul cel mai scurt cu prima corabie. ca s nu gaseascA locul luat de
alttil. Se prezent5 apol vizirului. care-1 punea pe umeri o hain5 de
fir si-i hot5ra ca lamina conacul trii. pan5 la care-1 conduceau
ceausi, soldati de curte La noarta Datriarhiei era primit cu cere-
monialul impAratului bizantin de atre Datriarh. de mitoronoliti si
de tot clerul. Crestinii ortodocsi, reprezentantii puterilor. persoanele
cu vaz5 ii felicitau. fi aduceau daruri. la cari
si el rgspundea cu
daruri. Maresalul ualatului ambrohorl ii aducea sangeacul (steagul
cel mare de domnie in cntecele labulhapalei (muzica curdi). Mal
www.dacoromanica.ro
162
multe zlIe trec astfel /Alike ceausil aduc pe domnul mazIlit 1 osta-
tIci, carl sl garanteze de buna credinta a noului numit.
Intr'o miercuri sau intr'o vineri, fericitul biruitor poate vedea
fata sacr a sultanulul. Seful lenicerilor ii Dune in cap cuca, ceeace
arat5 c e considerat ca un lenicer de onoare; alt demnitar ii im-
brac cu cabanita, mantaua ienicerilor, doi ofiteri de gard (caul-
gibasi) 11 duc inaintea padisahului. Inaintea aruia ingenunche de
trei ori pari la pmant. I se recomand5 s se poarte bine si bland
cu ralalele. sA aib5 ochi neadormiti asupra inimicilor impArAtiel In-
calec apoi pe tabla-baw, calul dAruit de imp5rat, de a cdrui sea
atarn5 sabia i buzduganul, trece mandru printre ofiteri, inainteazg
Pe ulitele stramte. aruncand ploaie de firfirici si se indrepteazd sort
Doarta Adrianopolei, insotit de aga, care-1 va Instala. de soldati.
de aventurieri, ajunge la Giurgiu sau la Galati. Ad it ies inainte
boeril partizani, alaiul se mareste pand la mitropolie. unde ascult5
iar rugAciuni pentru s5nAtatea. fericirea, lunga sa domnie.
A doua zi incep grijile: s impart justitia, sa umple

visteria pe care predecesorul sau a avut grije s'o golea-
sca, sa stie ce se petrece la hotare, ca sa nu fie surprins de
evenimente. Doamna Caterina si Mihnea se plangeau ca
ei singuri trebuia sa judece toata ziva, s asculte plngeri,
s guverneze o tara atat de mare.
SARCINILE ECONOMICE. Tributul De care I-au
plant tarile a variat cu timpul, cad dela o vreme Turcii
(dela 1574 Moldova plateste si hanului ttaresc 15 000 de
galbeni De an) nu mai cereau dtma obiceiuthe vechi, ci
dupa trebuintele noi si dup ofertele doritorilor de domnie.
Petru Aron pl5tise 2000 de galbeni unguresti, ceeace flu
era o sum5 urea mare. cu toate tnguirile domnului si ale boerilor.
caci Rugusa. desi comerciald dar mult mai micd. pltea 10.000 de
galheni. ,5tefan cel Mare n15tea 5000. dar Petru Rares 10.000 si la
a doua domnie 12.000. Despot se oferise sd creased suma si Turcii
eeruserd 30.1)00. De care Petre Schionul nromisese sd o mai m5reascd.
dar care a rmas impreiurul acestei cifre. Tot asd s'a ridicat trep-
tat tributul Munten'ei pand la 60,000 de galbeni, in epoca in care
ne afl5m. Datele variaza si din cauz5 cd Turcii le cereau in aspri,
monet5 Pe care o falsificau deseori si provocau dificultdd la schimb.
Istoricii lui loan cel Cumplit spun ea* Turcii I-au cerut tri-
butul indoit. adie 120.000 de galbeni. dupd rapoartele venetiene
100 000 de galbeni cnsa acele cifre sunt calculate in monetele strdine
mai mid. Un ordin turcesc cdtre Petru Schiopu zice: ..Domnul
Moldovei.. a vdrsat tributul ce datorea in sumd de 21 de Dover(
si 80,000 de aspri o povard 100.000 de aspri, iar 120 aspri = un
galben.care mai inainte avea 100, chiar 60 de aspri), Cdnd seddea
valoarea banului. Turcii cereau suma indoitd, incat Petru pldteste
altd data 53 de Poveri. in lec de 21.
In romdneasca sa. Petru noteazd:
+ AI 7095 luna Mai. am tirdmes haraciul: 39 povar si 40.000
163
www.dacoromanica.ro
asprd, en Urdche, culcer: dat cu Nicole Sit* Ic, se sti: 8 nova!'
+ 6 povar awl am tirdmes cu Sitanciul. Ma. Sept. 14.
5000 tal. am tirdmes cu Ivan Usar, lanancul detorila.
.71- 20 povar am tirAmes cu Dumitrl Poste Info Paratul. Sept. 10.
Mai mail erau sumele date in dar sultanului, dem-

nitarilor, femeilor influente la Poarta 5i Turcilor de rang,
cari treceau prin tara. La instalare, la sarbatorile marl
turcesti, la sarbtorile in familia sultanului, la numirea
unui vizir nou, se trimeteau daruri mari si scumpe. Apoi
se adaogau datoriile domnului mazilit, cari se socoteau ca
datorie a tarn, nu a lui personala.
Pe langa (ladle in natura, la inceput daruri de onoare,
cal, sohni de vanatoare, incepe in sec. al XVI-lea sa se
ceara cantitati enorme de cereale, mai ales orz pentru cai.
vite pentru hrana armatelor si a capitalei, lemne pentru
poduri si corabii, miere, unt, ceard pentru luminatul pala-
telor, moscheilor, caselor particulare.
In 1566 se ordond lui Ldpusneanu: la suirea ta pe tron iti
scrisesem s trimiti pe fiece an din Moldova la Constaninopole
12.000 de bpi_ sd dal cdte 1000 de boti pe hind, ca si oile" (100.000
Pe an). Se promitea proprietarilor oarecare cdstig". In acelas an
i se poruncea sd imbarce 80.000 de chile (o child = 20 ocale) de orz
din 100.000 cerute, restul sd se pldteascd la Belgrad cu 6 aspri chila.
Domnul Moldovei e certat cd exportul continua In Po Ionia,
si In alte tan crest:Me, de oi, boi, desi oprit prin ordine adresate
tafalui tau".
Astfel munca Intreagd a tarii mergea la Turd, cart plateau
chila de grfiu, 30 de litri cu 10 bani de azi.
Rareori lumineazd de pe Bosfor cdte a razd de bldndete. In
1560 ambli domni aratd cd au dat la Constantinopole tot orzul din
grAnare, recolta noud a fost arsd de soare, vitele lipsesc, incdt nu
Pot da niciun graunte si niciun ban". Sultanul arnand contributia.
desi era teribilul Soliman. In 1568 Selim nu ceartd pe domn ca rds-
punsese la o plingere a Evreilor se deosibesc esential de ceilalti
locuitori, pentrucd iau prin camata sdngele raelelor si uncle merg
fac mii de suparari sub cuvAnt de bani".
IMPOZITELE. Bani curati se luau numai pentru
haraciu, dar tot bir se chema si contributia dela instala-
rea domnului, birul sau ploconul steagului, tot bir era
suma ceruta extraordinar, spre a implini o porunca de bani
necesitat de vreun rasboiu. sau de altceva neobisnuit.
Domnul numia acest tel de dad ajutorinte. La acestea se
mai aflogau altele cu nume semnificative de nevoi, su-
peirdri, napc4ti, mdncatorii.
Haraciul trebuia s'a" fie gata in aprilie, cand se trime.
tea in capitala. Sum se rebartiza pe sat dupa numaruI
aranilor, proprietari sau rumani. Gel din urmA plateau
cu o treime mai putin decat mosnenii. Proprietarul era
rAspunzator de suma si tinea ca sA nu-i fugd rumanii,
c.Aci altfel trebuia sA implineasca el suma Dana' la o noud
repartizare (sand).
Domnului ii veneau darile pe avere, din oi, din boi,
din stupi, din yin, din sare, din gloabe, din exercitarea me-
seriilor, din venitul tArgurilor. Aceste venituri erau destul
de mari, cAci, afarA de epoci trecatoare, tam era mare si
bogata, dupA descrierile cAlatorilor. Domnii realizau veni-
turi de ate un milion de taleri pe an, puteau iesi cu care
de bani, castigate intr'o dornnie de trei, patru ani.
TRANSFORMARI IN VIEATA ECONOMICA SI SOCIALA A RO-
MANILOR IN SEC. XV1-LEA
MAREA PROPRIETATE. OdatA cu scaderea puterii
domnesti se ridica puterea boerilor, al cdror numar creste,
ale caror mosii se inmultesc. Boeri cu proprietati mari
erau putini la inceputul domniei, pe cand mosli cu tarani
proprietari erau multe. Desele schimbari de domni, rasboa-
iele, birurile si napastile despereazA pe mosneni, cari de
buna lor vole incep in sec. al XV-lea sa-si ddrueasca MG
sia unui boer puternic, sore a se bucura de protectiunea lui,
devin astfel rumanii lui1)-
Boerii, cum si manAstirile, plateau bir pentru rumanii
depe mosiile lor, insd o surna mai mica, convenit prin
tocrneli particulare, numite rumptori. Exista un bir area-
tesc, bir curtenesc, bir slujitoresc. Boerii cari ridicaserd
PC domn in scaun, stalpii divanului, puteau sA scuteasca pe
rumanii lor de napasti, usureze la fixarea cislei, de-
clarand un numar mai mic de sateni, Meat suma se repar-
tiza pe mai multi. Din aceasta cauzd rumanii alergau dupa
asemenea boeri. spargeau satele vechi si alergau pe mosiile
boerilor puternici, iar fiindcA puterea era de mica durata.
satele se spargeau la cAderea omului puternic. De ad a
rezultat o fluctuatie necontenitA a Rumanilor, spargerea
satelor si infiintarea lor sub alt nume, o mare nestabilitate,
un puternic curent de stramutare intre hotarele taril st
peste hotarele,ei.
Neague 15i I ntarete inehinarea mut Mt4 pentru partea lui din Luppnul, cAtre
jupnnul Ca lot yornicul. caruia s'a datrumais (Giurescu).
ASERVIREA tARANILOR. Astfel. in secolul al
XVI-Iea cei mai multi tarani ajunsera rumani, pierzand
mosia, chiar libertatea persoanei. Rumanii, se vindeau im-
Toreund cu mosia, se daruiau, se mosteneau si dacd nu fa-
cuserd nici o imbunaatire pe locul pe care locuiau (casa,
vie. livede) pute,u fi vanduti fara mosie. Imbunatatirile
erau insd averea lor, de care puteau dispune dupa plac, se
intelege pltind dijmele obisnuite.
Aldturi cu procesul de rumtinire era altul mai slab,
crescand in secolul urmator, de emancipare, numita jade-
cire, sau megiesire. In acest caz, rumanii se rscumprau
ne ei si mosia din mainile proprietarului, platind o sum5
convenita.
Afard de razesi in Moldova si de mosneni in Mun-
tenia (numiti si cnezi, judeci) liberi si deplin stapani pe
namantul lor erau taranii organizati militareste si asezati
la granita. ca Rosii din Buzau. plaesii din munti. Tot asa
crau taranii din Orkei. din Soroca, din Ldpuvia, cari au
dat de lucru domnilor slabi din sec. al XVI-lea si urrngtor.
Isi mai pastrau vechia libertate Vriincenii din Puma si
Cdmpalungenii Bucovinci.
Astfel. cu toata rnireria secolului, nu toatd tara era
anemiat de anasarca turceasca, de dornnii instrainati si
de cetele nradalnIce. Era Inca samanta de vitejie, dor si
nricepere de munca pe alte domenii, daca tin pe cel politic.
VIEATA RELIGIOASA. Decadenta politica nu a rata
c5 vigoarea unui Donor scade, caci acesta poate sa se des-
volte in aite directiuni. ca poporul german si cel italian.
inainte de a trai intr'un singur stat politic. Asa si nopo-
nil roman, desi in decadenta po1itic, dovedea vigoarea sa
prin diversificarea claselor, prin inmultirea hoerilor si
a man5stirilor, prin constructiunea a numeroase biserki.
nrin tipdrirea in limn proprie a c?irtilor de continut re-
ligios mai intaiu, apoi si a cartilor de alt continut.
Bisericile construite de Petru Rares fac din el al trei-
lea ctitor mare al Moldovei, caci Bogdan n'a construit. iar
sub Stefanita aceasta activitate, ca si puterea politica. tre-
cuse la boierii sIi. ctitori ai catorva locasuri sfinte. Cu
Petru Rares incene o maniera no0 de picturit cum si o
mare activitate de sculptura in lemn. Intaginile sfinte se
nroecteaza pe un fond albastru, iar stranile, tampla, scan-
nele domnesti sunt sculptate cu impletituri fine si variate.
Prima biserica ridicata de Petru, cu intentie de a-i servi
de mormnt a fost Pobrata _in 1530. Singur a pus si-i
scuipteze piatra et era sA-1 1e pusg pe mormAntut sgu st
al doamnei Elena, pietre de marmura lucrate frumos si
cari se pastreazd. Este vechea bisericd din Poiand, cu pie-
trele funerare vechi, ca cea de pe mormantul mamei lui
:Stefan, Oltea. Petru a ridicat si episcopia din Roman, o
bisenca. in Harlan si alta in Botosani.
Tiranul Alexandru Lpusneanu a construit manasti-
rea Slatina cu ziduri solide de cetate, mai mare si mal
frumoasd cleat Pobrata. Acolo a fost imormantat si
piatra pomenea atat numele lui de domn, cat si pe cel de
calugar, Pahomie.
Chiar in zilele de zbucium si de nvaliri ale Cazaci-
lor, Petru Schiopu a putut ridica langa Iasi manastirea
Galata, numit dupd partea din Constantinopcle in care
traesc Greci si Levantini. Manastirea are cloud turnuri,
clopotnil,a deosebita si fuscse construita, ca sa-I serveasca
de mormant, dar nefericitul domn expatriindu-se, a mu-
rit in Tirol si a fost ingropat langa zidul unei biserici,
afara% cleoarece nu era catolic, desi favorizase catolicis-
rnul dup a. consiliile lui Bartolomeu Brutti.
BISERICI IN MUNTENIA. Neagoe Basarab a con-
struit biserica din $cheii Brasovului. Preotii din Tara Bar-
sei se hirotoniseau la Targoviste, incat pe cale religioas
Romnii ardeleni tineau de arAbele principate. Zamfira,
c fata a lui Moise \Todd, se maritase in Ardeal si fiind
foarte bogata, a cladit din nou Prislopul, vechea intemeere
a calugarului Nicodim in Tara Ilategului. La Prislop era
resedinta unui vladica, ce se hirotonisea Ia Targoviste.
Unul din ei, Ghenadie, pe la 1580 se intitula mitropolit al
A rdealului si tiparea earth Tot Zamfira a construit biserica
din Densus, cu pietre din ruinile Sarmizegetusei.
Am spus ca Vintila din Slatina a construit manastirea
din judetul Buzau, cu numele s'au.
Raqu Paisie a construit manastirea Mislea din Pra-
hova. fiul sau Patrascu o biserica in Ramnicu-Valcea. iar
Petru Cercel a gasit timp s ridice biserica domneasca
din Targoviste si curtea, pe care o admira un Francez
invatat, care a trecut prin tard spre Constantinopole.
Mircea a constrnir biserica Curtea Veche, langd plata
mare, Alexandru si Caterina au construit langd Bucuresti,
chiar fiul lor Mihrlea Turcitul a construit manastirea Ta-
tuna (Arges) si a numit ispravnic acolo De Mihai.
Boerii munteni, iiaj mutt ca cei moldoveni, ridicd bi-
167
www.dacoromanica.ro
send si mAnstiri. Cralovestii, Buzestil itt Oltenia, Co legit
in Muntenia. Filipestif, indata Cantacuzlnii dovedesc. Ca
domnul purta topuzul, dar puterea reald trecuse la boeri.
PRIMELE CRONIC1 DE 1STORIE. Prime le in-
semnari istorice au inceput in manastirile din Moldova si
au fost insemnari scurte de numele domnilor, un fel de
continuare a pomelnicelor. Limba acestor insemnari era
medio-bulgara, care s'a vorbit intre sec. al XII-lea si timpul
modern. S'a intrebuintat in statul si in biserica noastrd.
LETOPISETUL DELA BISTR1TA. Cele mai vechi
informatiuni s'au scris in mandstirea Bistrita a lui Ale-
xandru cel Bun, poate in timpul lui, 1)2 la 1407').
ANALELE PUTNENE. La Putna s'a scris, de aseme-
nea, un letopiset, care s'a luat dupd cel dela Bistrita, pres-
curtand sau generalizand. Intre calugarii cari au scris a-
nalele putnene se pomeneste Azarie, pe la 1460. pentru
primii ani ai lui Stefan. Se intind pand la Petru Rares.
CRONICA LUI MACARIE. Petru Rares a insar-
cinat pe Macarie, mai tarziu episcop, ca s scrie faptele
din domnia lui. Cronicarul s'a luat dupa un cronicar bizantin,
Manasses, tradus in slavoneste si imitat in toate tarile
de religie ortodocsa. In loc sa descrie realitatea, caut ase-
mndri cu situatiile din acela, lauda exagerat pe domnul
Sau si neglijeazd partea umbroasd din domnia lui. Face
flori de retorica .1a infrdngerile din Po Ionia si nu Dome-
neste de Obertin . Croffica lui se termind cu venirea lui
Petru a doua oard.
CRONICA LUI EF TIM1E. Un elev al lui Macarie
a scris din ordinul lui Lapusneanu istoria lui si a urmasi-
lor sai, cu multe laude pentru primul si foarte hulitor
pentru cei doi. Alexandru e cel nou, cel viteaz, cel iru-
mos, si inca ,,veneau oameni ca sa se indulceasca de ve-
derea fetii lui, de bundtatea. de blndetea si de frumuse-
'> Ponta titlul Letopisetul de and cu voia lui Dumnezeu s'a inceput tara
ltoldoveneaaci" Cronice incitc, pablicate- de loan Bogdan Itr7A. A lbst descopent
ia "Tulcea hatrun Ilbornic (= volum tu 1ucr5ri de continut diferin de unul din cei
dintdiu directori aigimnaziului local, Axentie Frunz5. Manuscrisul este scris, jude-
and dupd forma literelor, la sfArsitul sec. XV-a, sau Inceputul sec. urmdtor.
PAna la Alexandru dt numai numele domnilor i anii de domnie s. ex. Petru
Vodd, fiullui Musat, domnl 12 ani dar la Alexandru ni se spun numele copiilor, ale
sopilor lui, luptele urmasilor, apoi amdruntit despre tefan cel Mare, rodnd la anul
1506.. Acest letopiset a servit celor urm5toare si In mare parte a fost luat in mares
eronIc'a cunoscut5 sub numele lui Ureche.
21 In loc de 1550 zice sin anul ce se capdtd dacd numeri de 7 on cate o mie i de
5 oni cdte 5 si ate S de 5 on si a opta rotatie dela facerea lnmii (7058) iar dela na-
sterea_hu Cziatos 1550s. Boerii sunt satrapi, domnul impirat, afatal sinclit.
1b8 www.dacoromanica.ro
tea lui si se uitau la chipul voe6dului ca la chipul Iul
Cristos, caci li se parea a fi in vis iar nu aevea".
Si in manstirea Slatina a lucrat o compilatiuqe a
cronicilor caluggrul Isaia, episcop pe timpul lui Ion cel
Cumplit, care 1-a intrebuintat in diferite misiuni strine
CRONICA MOLDO-POLONA. Cronicile acestea au
fost utilizate de un Polon, pe care Lapusneanu II oprise
in tara in trecerea spre Constantinopole si care a adao-
gaf, la cele ce a luat din cronici, observatiunile sale pro-
prii. Insemnarile lui se intind pn la 1566 si au mare
importanta, venind dela un om cu cultura apuseana si
cu pricepere politica.
In Muntenia nu s'au scris cronici deck mult mai tar-
ziu. Cea dintaiu lucrare istorica a fost vieata patriarhu-
lui Nifort, in care se vorbeste despre lucrurile si oarnenii
din tara noastra, scriere greceasca a unui calugar, Ga-
brill, tradusa in slavoneste si poate inainte de 1500"
in romaneste1).
DECADEREA CULTURII SLAVONE. Carti sla-
vonesti de slujb religioasa au mai tiparit Radu Paisie,
chiar Mircea Ciobanu, in primul an de domnie, dar mai
multe Alexandra- n Ecaterina $ i cu fiul lor Mihnea (e-
vanghelie, psaltire, ambele in mai multe editii, octoih).
Ins inv5tatura slavoneascd incepe s decada, cu incepe-
rea influentii grecesti, dela Nifon. Cea dintdiu scrisoare
romneasca (1521) arata c Rormanii incepusera sa scrie
romaneste acte mai mid, zapise, insemnari, corespondente
particulare. Actele nu se mai scriau pe pergament ci pe
h5rtie, iar domnii incep sa semneze actele cu isalitura
proprie, in loc sa le intareasca cu pecetie. Cel dintaiu
domn care semneaza este Ion cel Cumplit, iar in Muntenia
Mihnea. Afard de aceasta, se coptan c'arti religioase in
limba romdna, cum se pstreaza un manuscris in Londra
dela un boier al lui Petru Cercel.
PRIMELE CARTI ROMANESTI TIPARITE. Husi-
tismul fusese contrar germanismului, deaceea Influenta
au primit-o Ungurii si Romnii, Sasii nu. Cand insa Lu-
ther a inceput lupta contra papilor, Sasii au primit inva-
tMura lui din motive nationale. Avem ad un exemplu,
cum cei de aceeasi origine eaut sa fie de aceeasi reli-
Neagoe aiiTh slavoneste o carte de cinvataturip mitre lint su Teodosie, In
care li cla consilii cum sa se poarte to rasboaie, la judecata, la adunari, dar nu aroin-
teste fapte istorice din tarS. De citre nail s'a contestat aurenticitatea scrierii si s'a
atribuit Inceputului sec. EVIl-a.
giune, c5ci religiunea este o forta de conservare a
neamului.
Sasii au primit doctrina cea noud printr'un invatat

al lor, !font:1.ns. Indat au cautat sa filed aderenti printre
Romani. Insd articolul intaiu al reformei este, ca poporul
sa inteleagii limba bisericii si primul pas spre ea al Ro-
tnanilor era traducerea cdrtilor religioase in romaneste.
Sasii din Sibiu, in acest scop, au tipdrit pentru Romani nn
catehism cu doctrina luterand in 1544. Se pastreazd numai
in cOpii. Tainele sunt reduse Ia dona, botezul si cumine-
critura. Cartea mai coprindea crezul, tatal nostru si cele
10 porunci, primite apoi in traducerile lui Coresi si in
altele. Sasii au tip5rit pentru Romani si din calcule corner-
ciale, caci aveau un mijloc de castig.
Un alt curent de convertire a pornit din partea Un-
gurilor, calvinisti. Joan Sigismund asezase in Seingiorgiu
ca superintendent al Romanilor pe George si poporul
era silit sa" asculte de episcop. Numai moartea lui si ve-
nirea printilor catolici a oprit progresul calvinismulai
intre Romani.
CORESI. Diacon roman, desi cu name grec, a fugit
in Ardeal, ca s scape de persecutiunea lui Mircea Cio-
banu. In Brasov a tip:5dt un sir de Carti romanesti. dupd
traduceri mai vechi, pe cari el le-a modificat putin. In
1561 tiptireste Evanghelia din ordinul luitlanes Benkner,
judele Brasovului 1). In 1563 tipdri Apostolul, apoi dife-
rite alte cdrti (Psaltirea 1570) pand la 1583. A tiparit si
o evanghelie slavond. reproducere a evangheliei lui
Neagoe.
Aceeas activitate de tip5rire se vedea si in alte orase.
La Ordstia s'a inceput din grija unor nobili ungurl tradu-
cerea bibliei, ins5 nu s'a executat deck in parte. Se chea-
ma Palia (palaios grec = vechiu) din OrIstia 1582 si ca
traducere este superioar tutulor.
Astfel limba romaneasc devenise o limb5 de carte
si in secolul urtn5tor va ajunge limba bisericii, inteleas5
') Comparatie:
Evanghelia husit s5 ochiul t5u derept sAblSzneaste-te, ia-I si-I leapdA dela tine:
mai bine tie sA piari un mAdulariu al tAu, nu tot trupul aruncat s5 fie In matca to-
cul
Evanghelia Coresi de te va smenti ocul eel dirept, scoate-1 leapSdA dela tine,
Ca nlai bine iaste sa. piee or mAdular al tau, deg* tut trupul tag DS fiearuneat 14 NO.
de popor, privilegiu uniC intre ponoarele catolice si or-
todocse.
EPOCA LUI MIHAI VITEAZU. LIGA CRESTINA. RASCOALA
CONTRA TURCILOR.
Mihai este omul cu care poporul roman intr in is-

toria universald Si lupta pe scena lumii pentru unitatea
sa nationala, vis izbandit de erou pentru cdteva Iu.ni si
realizat dupd trei sute de ani, in zilele noastre.
El era fiul nelegitim al lui Pdtrascu cel Bun si al Teo-
dorei,care si-a terminat vieata cAlugrit, cu numele Teo-
fana. Ea era sora unui lani Cantacuzino, care ocupase
demnitdti mari in domnia lui Petru Schiopu si Mihnea.
Mihai a crescut fat-a s dea pe fatd originea sa domneascd,
de frica lui Mircea Ciobanu si a lui Mihnea. Acest secret
al originii eroului a dat nastere la legende asupra mamei.
Se spunea cd a fost crdsmarita, ca fratele ei a Yost un
gealep, ridicat in boerii prin avere.
Mihai, ca toti domtill. afara de Despot, a fost fiu de domn.
'a ridicat treptat. ispravnic la Tutana sub Mihnea (1582). ban al
Mehedintului. mare postelnic, ban al Craiovei sub Alexandru cel
Rau. Prin casatorie cu doamna Stanca, vaduva ltd Dumitrtz banal,
Mihai isi marise averea si cumparase multe mosii (22) era Drieten
cu boerii Buzc$tt, cari stapanean 300 de sate. Alexandru, auzind Ca
Mihai se da ca fiu de domn, izbuti s-1 prinza, desi el incercase
sa fuga peste Dunare. Povestea cea mai veridica, cum a scapat
dela moarte este, ca un Tigan, clu. caruia i se da de Mut inainte
de a-si indeplini sarcina, se spaimanta" de infatisarea condamnatulut
si arunca sabia. Boerii rugara pe domn sa-1 ierte si jurara dintre
ei 12, cu Mihai, ca nu e fiu de domn.
Desi restabilit in bnia Craiovei, Mihai fugi in Ar-
deal, de unde cu scrisori dela Sigismund catre vizirul
Sinan si cdtre ambasadorul englez, se duse la Constanti-
nopole. Acolo sosiserd cu plangeri contra lui Alexandru,
boeriii, intre altii Stroe Buzescu si Radu Florescu, cum
si Turcii, cari faceau negustorli in tara. Deaceea, in sep-
tembrie 1593 sultanul anunta pe Sigismund s prindd pe
Alexandru si st-1 trimita.
Astfel prin staruinta si prin banii Cantacuzinilor, lani
si Andronic, prin recomandarile lui Sigismund si ale amba-
sadorului Barton, Mihai fu numit domn. Sultanul primise
cea mai mare parte din imprumutul lui Mihai de 400.000
de taleri, Sinan primise 20.000 de galbeni.
STAREA TARILOR VECINE. In Teo tara fr re,
surse financiare si fara armata, a trebuit sa vie Mihai, oniul
de inazneald extraordinard, ca sd cuteze sa se ridice con-
tra colosului turcesc.
Insa imprejurarile din Virile crestine erau favorabile unei in-
cercari de lupta cu Turcii, iar acestia apucaserd pe calea declinului,
desi se credeau atotputernici. In Po Ionia am vazut cum la ordintil bor,
regele ucidea pe pretendentii nostri la domnie. Ardealul era pro-
vincie vsal, putin mai privilegiata ca tarile noastrc. Austria Pia-
tea tribut chemat cu un nume mai onorabil, dar reprezentantul im-
perial, la cea mai mica turburare a pacii, era inchis in casa lui din
Constantinopole. Tatarii nu se astamparau la granitele Poloniei,
nici pasii din Bosnia la granitcle habsburgice si tot furcii se suoarau.
Vizirul Sinan cerea tributul ambasadorului, II ameninta cu sabia
Si iura ca si De el il va duce cu sine in lanturi".
Decaderea pleca de sus, dela sultan, dela vizir, dela femeile
haremului. Insus sultanul primia daruri pentru demnitati (Sinan
ti da odata 50.000 de galbeni, alta data 150.000) hick statul nu
mai era o institutie de drept. ci exploatare organizata, care iustifica
orice incercare de rasvriitire.
In acel timp se destepta in anus spiritul de cruciata la in-
demnul unui papa Clement. Imprat in Germania era Rudolf al 11-lea
elev al iesuitilor. care determina pe alt elev al iesuitilor, principe
al Ardealului, s intre in coalitia crestind.
Principe le Ardealului se chema Sigismund Balori, fiul lui Cris-
tofor, care dcinnise dupa ce fratele s5u tefan fusese ales rege in
Po Ionia. Sigismund ramasese orfan si fusese crescut de iesuiti in
literatura eroilor antici, pe cari voia sa-i imiteze. Tartar de 20 de
ani. ambitios, cu planuri mari dar cu stomac slab, schimbacios, in-
capabil de acliune.
Ace le preparari le simtisera Turcii si permisesera atacuri contra
imperiulut, dir oasa de Bosnia isi gasise sfarsitul in lupta, ceeace
decise De Turd sd inceapd rdsboiul. Sinan se tinu de cuvdnt, ducand
in campanie pe ambasador legat. Dar expeditiunea se opri. duria
cucerirea cettii Vesprim (aproape de I. Balaton).
Rudolf al II-lea era slab si nedecis, Turcii ii aTacau Si
el cduta sa-i dezarrneze prin daruri, s trimetem darurile
ca vdzandu-le cu ochii vor fi mai dispusi", Ca cel mai
umilit beg, da si el 90.000 de taleri sultanului, 15.000 ma-
relui vizir, pand la servitorii curtii.
Liga nu putea lua fiintd din catiza tendintelor dife-
ritelor popoare. Polonii erau condusi de Zamoyski, vi-
teaz si prudent, dar amic al Turcilor si inimic al Germa-
nilor. Muscalii au declarat c flu intrd in liga, cleat dacd
intrd Spania. Cazacii, Ttarii nu puteau fi siguri. iar Si-
gismund, cu tot dorul sdu de fapte marl, era in cearta cu
Rudolf pe vechia stapdnire a Ungariei, unul pretinzand
titlul de rege, celdlalt socotindu-se mostenitorul de drepf
al regatulut Apo! un Daftid turcesc vot hi transilvarua
lunta contra impratului, incat eroul din cart disperat se
gandea odat sa se retraga in Italia si s trdiasca din
venitul mosiilor sale. Dar in august 1594 Sigismund decise
dieta sd se rupd de Turci, prinse 12 adversari, intre cari
pe un var al sau. si-i ucise, confiscandu-le averile, ca
sa-si facd tezaur de rdsboiu.
Lumea crestind nu se adresa tocmai acolo de unde
era sa-i vie cel mai efectiv ajutor. Papa cauta sa castige
pe Aron, care temandu-se de situatia sa dela prima de-
tronare, cand numai scandalul ienicerilor ii salvase, cauta
un loc de adapost si se adresii imparatului. Acesta cii
mare incetineal 11 primi intre principii imperiului. Pe
Mihai 1-au ocolit toti eatva timp, neavand incredere in el.
In maiu 1594, Aron avu curaj sa opreasca tributul
si se uni cu Sigismund, care-i promise 10.000 de Secui.
Inainte de primirea ajutorului. trecura prin tall sore
Ungaria Tatarii si in zadar incerca Aron sa-i impace cu
tirana si cu daruri, cad hanul ii raspundea ca stie de in-
telegerile lui cu Ardelenii $i cu Cazacii, dar se va rMul
cu el la intoarcere".
Mihai se oferl el printilor crestini1). Odat instiin-
teaza pe Aron despre apropierea unor inimici, dar nu
facu pasul decisiv, asteptand ca Sigismund s rup CU
Turcii.
Peste vara (1594) succesele pareau de partea Tur-
cilor. Sinan cucerl cetatea Raab, cand Sigismund se ho-
tan s trimeata armata la granita turceasca. Mihai se hotari
si el dupdce se asigurd de sprijinul trii, cad cronica spunc
ca se stranse toti boierii marl si mici din toat tara si se
svatuira... deacii ei zisera: numai cu barbatie se redice sa-
bie asupra vrajmasilor".
Sigismund se folosi de nevoia lui Mihai si-i puse ast-
fel de ccnditiuni, incat un Italian zicea c s'a supus Tran-
silvanului, iar papa nu putea intelege cum poate sa fie
prietenie intre acei printi, daed unul cuprinde statul ce-
luilalt".
RASCOALA. Mihai intelegea ca relatiile intre printi
au atata valoare, Cara exist putere de realizare. Puterea
reald a lui nu s_cadea prin obligatiile catre Sigismund, dar
1) In iulie el trimi e la Aron pe Stroe Buzescu, iar la Sigismund pe Radu Bu.
zescn. Acosta imprenna au Sigismund jurari lnaintea trimisilor papei i ai impAra-
talui .,s5 fie unit] i confederati cu /aria Sa ImpAratul si cu toatA cregtinAtatee. Soli
de la Arou si de la Sigismund yenta la Bucuresti si jure alianti Inaintea lui Mihat'
173
www.dacoromanica.ro
crestea IDrin ajutorul trimis de el, chiar daca acesf ajutor
era numai de 2.000.
Indata, la inceputul lui noembrie, cheamil pe toti
creditorii Turci ca s le pldteasca datoriile, Ii inconjoara
si trecu pe sub sabie. Atacd apoi o armatil de 2000, care
se intorcea din campania ungureasca, spre a ierna in
tara, si-i ucide.
Uciderea prin viclenie a oamenilor ininaratesti se
inalta ins prin actele de rdsboiu cari urrneaza Se arunca
asupra Giurgiului, cuprinde orasul, nu si cetatea, poate
din lipsa de artilerie. Capitani mai mici ataca: Cetatea
de Floci, Harsova, Silistra, Sistovul, Rahova.
Inca nu trecuse luna dela uciderea creditorilor si ras-
boiul fu strigat in Constantinopoie si nurniti domni noi
Bogdan, fiul lui Iancu Sasu in locul lui Mihai si Stefan
Surdu in locul lui Aron. Mustafa, nepotul lui Sinan, tre-
buia sa-i aseze in domnie.
Mihai opri ostile sale din drumul contra lui Mustafa. ca s6
intampine pe Ttarii, ce se intorceau din Ungaria. Se asez la Hula-
bevj (Vlasca) si trimise inainte pe cei trei Buzesti, Radu, Preda,
Stroe. Acestia se lovir la Putinehl, aDoi la Stane5a, unde pieri ne-
potul hanului. iar Mihai at6cd pe insus hanul la SerOtesti si-1 alungd
Deste Dungrea inghetata.
Incuraiati de lzband, Romanii trec Dunn-ea si dau foc Rusciu-
cului. Aron imitase exernolul lui Mihai. ucisese pe Turcit din tar5.
tocmise o truD6 de Cazaci. cari cu trupe trimise de Mihai. trecurd
Dun6rea si baturd la Silistra pe Mustafa. Acesta czu in lupt, im-
preun cu domnul. pe care-1 aducea. Aron cuprinde apoi Benderul.
Akermanul si Ismailul. Generalii lui Mihai cuprindeau o prad mai
bogatd. Braila, unde peste un milion de galbeni au castigat crestinii,
dup raportul ambasadorului venetian, om priceput in afaceri de bani.
Toate aceste succese, castigate cu iuteala fulgerului. eetAti cucerite,
armate biruite. dovedite prin mArturii contemporane. dela oameni
capabili, arata ca Mihai renovase sLifletui nonorului si stia sA Inspire
trupelor sale mercenare increderea in succes.
PREGATIRILE TURCESTI. Succesele Romanilor le simteau
Turcii, nu numai ca o infrangere militara, dar ca o criza economica
teribila. Deana de came ajunsese in Constantinopole 14 aspri. chila de
gran 160. Ca in momente de desperare, oameni din popor, ieniceri opreau
De sultan in cale. acuzau De ministri de incapactate, exagerau Inca
succesele Rotrni lor, spunand c Mihai a luat titlu de rege si Ca se
apropie de Adrianopole. Murad murise, iar urmasul siiu Mohammed
al III-lea, mazill De Sinan si ridica vizir De Ferhad, cu ins6r-
cinarea s grAbeascA rsboiul contra hainilor. Grija ins era mare,
Ferhad fu apucat de friguri si cateva zile statu in pat. Sultanul
hotari transformarea trilor in pasalac, numi beglerbegi peste ele
si supuse la btaie pe domnii numiti de predecesorul s5u, apol re-
nunt la pasalk si numi el domni, in urma se decide pectru pasal5c.
Sultanul dete, lucru extraordinar, din haznaua sa 850.000 de galbenl.
www.dacoromanica.ro
174
ca sg se poarte rgsbolul. Ar 11 plecat vlzirul la inceputul primgverh.
lipseau insA chilele de orz si declar5 c asteapt5 s creasc5 larba.
Vizirul aduna vase in vederea unui pod. Romani' ins5 arser5 vasele
la Nicopole. ceeace s'a inteles ca. Mihai a ars un pod facut de Ferbad.
hi acelas timp, Turcii cautau s5 separe pe aliati prin tratarl
separate. Promiteau lui Sigismund titlul de rege. intarirg pe Aron.
chiar lui Mihai ii trimisera daruri printr'un ceaus.
POLITICA SI PRETENTIUNILE LUI SIGISMUND. Tangrul
Print n'avea nici o miscare de generozitate. nici a intelegert.s. Dentru
sacrificiile si meritele dGmnilor rornani. Ca un ball-an egoist. el cauta
s5 tragA foloase din nevoile altora. In alianta cu impratul a DUS
conditiuni. ca si ; se trimit5 bani si soldati. s5 fie recunoscut print
al imperiului, principatul s5 ramdie in familia lui si sa i se dea in
c5satorie o ar1iiduces5. Tara Romaneasca si Moldova orau trecute
ca slime Ardealului. Pretentiosul, care viirsa sangele propriilor sale
rude, dete lovitur aliantei cu Romanii, prinzand pe Aron si otr-
vindu-I mai pe urmil Trupa de ajutor unguresc prinse pe Aron si-I
trimise la Vint. Acuzarea de trAdare nu se poate sustine contra hil
Aron. care avea destui inimici pentru cruzimile lui, care insa se do-
vedise indr5znet si viteaz. Nu credinta. ci banii lui ii voia tiranul.
care ridic5 damn pe hatmanul Rdsvan, fiu nelcgitim al lui Petre
Schiopu.
Succesul modereaz5 pe intelepti si exalteazg pe nebuni. Sig Is-
mud, care pusese tin print devotat in Moldova, yolk s5 reduc5 De
Mihai in situatia lui Rasvan. II chema, pe el si pe boerii Jul. la dieta
transilvana. ca sa-i impuie situatia de vasal si sa se recornande cu
titluri suficiente arhiducesei. Domnul roman avea griji mai mari De
cap si trimise Jul Sigismund o deputatiune de 12 boeri. cu mitropolitul
si cii episcopii. Deputatii nu aparar5 suficient cauza domnului. ci
ametiti poate de vorbele umflate ale suzeranului, sau indulciti de
foloastle ce se asigurau clasei br. recunoscura De Sigismund de
domn Domnul tarii rmanea locotenent al acestuia. inconiurat de
on consrliu de 12 boeri. De care-i va numi si-i va scoate numai suze-
ranul Nu se va mai intitula .,cu mila lui Dunmezeu" si nu va disoune
de pecetia trii. Grecii trebuiau exclusi din consiliul celor 12 consilieri.
Biserica isi pastra toate Jiberttile si toate veniturile. Mai mult. toate
parohiile roindnesli, din loate tdrilP, se saruneau mitrapoliel dela Tdr-
govisie, Aceast5 din urm5 disnozitie. desi obtinuta poate nu cu gaud
dezinteresat. trecea peste poftele prezentului si era nascatoare de
marl efecte in viitor. era un inceput de unire a tutulor Romani lor.
Mihai se supune fatalittii si jur5 supunere suzeranului s5u. and
veni omul lui. ca s5-i aduca steag si buarugan de domnie. Nu vutea
face altfel, dac5 nu voia s fie calcat in picioarele calului lui Sinan.
SINAN LA DUNARE. Batrnul Albanez, fanatic si
violent, izbutise s rapuna definitiv pe rivalul sau Fer-
had, care parea nedecis. Acesta pleca dela podul dela Rus-
ciuc, iar Sinan se gatea de plecare nu Fara presimtiri triste
.,Deste trei sau patru zile voi pleca impotriva Romanilor
$i Moldovenilor... va trebui sa ma striveasca ei De mine.
sau ii voi strivi eu ne ei".
coustruirea poclultn la Giurgiu n'a putut fi impiedecata
175
www.dacoromanica.ro
de Romani, penfrucd Turcii stdpaneau cetatea si ambele
maluri. Tot ce se putea face de ai nostri nu fusese negli-
jat. Vase le dela Nicopole fuseserd arse, Nicopole, Vidi-
nul fusese atacat, Giurgiu deasemenea, cetatea lima' nu
fusese cuprinsd, caci le lipseau tunuri.
Mihai cauta soldati cu plata' in Ardeal si oriunde se
gaseau. Platea cdte 5 taleri pe lund caldretului si ate 3
Mihai Vitcazu.
pedestrasului, in plus haine, hrand si libertatea cdstigu-

lui (prada) tocmai ceeace va face Wallenstein. A adunat
astfel imprejurul sau Unguri, Cazaci, Albanezi si atati
Bulgari, incat ambasadorul venetian putea exagera Ca
tot poporul bulgar a trecut Dunarea in Tara Romaneascd.
Armata aceasta s'a putut riclica a WAXY) cle itipt4tori,
tkani, boeri, jefegii, desl izvoare confemporane exage-
reaza numarand 20.000 de Unguri, plus alte corpuri. Insa
lipsa artileriei era sa se simta in tot timpul lupteL
Armata turceascd este socotita, ca totdeauna, cu nu-
mere foarte marl. Turcii se laudau ambasadorului vene-
tian a trimet 100.000, cifrd ce poate fi adevaratd, CACi si
alte izvoare se apropie de ea, pe and altele dau 15.000
iar cronica noastra 180.000.
Cu tot num5rul, cu toata constiinta ca yin ca stapani
s pedepseasca niste rebeli, Turcii nu treceau in tara noa-
stra veseli, ca la o sarbatoare si aceasta ne spune mai
mult chiar deck numdrul lor. In Constantinopole se vor-
bia c Romanii i-au lasat s treacd din vicienie, ca s le
taie podul in spate, iar Sinan, cu tot curajul lui, scria ca
s'au adunat la Dundre ,,crestini fard numar, Poloni, Tran-
silvani, Moldoveni" sa se faca rugaciuni si sa i se mai tri-
rneata. ajutoare.
CALUGARENII. La jumatatea drumului dintre Bucu-
resti si Giurgiu, campia netedd se coboard inteo lunca pe
care curge rauletul Neailov.
Spre sud lunca este stransa de un deal destul de drept 4..de
vreo 25 metri inalt) $i Mat de o vale prin care trece drumul spre
Giurgiu. Lunca, larga de lY-2 km. e plina azi cu arbori de lunc.
Jar dealul care in timpuri geologice a inchis un lac, se intoarce in
forma de arc si mai pastreazd chiar azi din padurile cari 11 acopereau
in trecut. Neajlovul, propriu vorbind, nu e rau sa se vazd atm curgand.
ci o serie de lacuri destul de adnci pe alocurea, legate intre ele.
Vara maluri, cari nu ating indltimea de o jumatate de metru, incat
regiunea e plina de balti, populata de un mare numar de nasari.
Trecerea ingust pe drum, dealurile din sus si din jos cu padurile
ce le accpereau, cu mocirla, impiedicau trecerea si mai ales desfasu-
rarea armatei celei mari a Turcilor. Urmarirea armatei noastre. in
caz de infrangere, era grea prin mocirld, chiar imposibild pentru arti-
lerie. si practicabild numai De un pod, care este dovedit prin toate
izvoarele
Acolo, la aceast trecere ingust, care in istoria lumii

isi gseste seaman in Termopilele Grecilor, far dupd mo-
dul nostril de luptd, aminteste Rovinele marilor inaintasi.
Mircea si Stefan, se hotari viteazul domn s opreasca
inaintarea Turcilor (13 august).
Modul cum s'a desfasurat lupta ne este dat din mai multe P5rti.
cum si din partea lui Mihai. Aiungand la Calugareni, zice el, am gasit
a toti erau gata de lung. Chemand in aiutor numele lui Dumnezeu.
m'am incaerat in lupta cu el... toga ziva. Maud Turcilor foarte mare
Raguba... insus Sinan a cazut depe cal... cu multa greutate a lost
4 nor% 111011 $omnijor, T No. - tap
177
www.dacoromanica.ro
scos .. au murit Datiru past, sapte sangiacl. am castigat sl un steast
verde al proorocului lor Mohamed, foarte Dretuit de clansii si foarte
respectat", Ambasadorul venetian stia s raporteze, dutth o lima% chiar
stirile aduse la cunostinta sultanului de un Turc. Se snunea ea' in zorii
zilei. o ceatA de ghiauri s'a amoDiat de oastea lui Sinan (desigur De
colina din sus) si a lsat o Parte in ascunzis, iar cu restul a inaintat
sure Turci. ca si cum nu s'ar fi astentat s dea de ei. Turcii ii iau
la goanA si-i urm5resc, ca S nu-i scape. dar ei se retraserA sore o
mocirld, pe cand cei din ascunzis ies la iveal si-i atacA in spate si
in coaste. Turcii se arthrau viteieste. dar crestinii ii impinser in mo-.
cirl5 .,unde r5maser inecati si ingronati. ceilalti fugAriti Derith. cart
de foc, cari de sabie. Fu foarte aspr b5taia si dna dinainte de amiazA
Dana' seara" Sinan in haine de rand ataca in frunte. dar laugh' el cd-
zurA patru tineri cari-I arthrau: de trei ori svarlit depe cal, era sA fie
strApuns de o lance si cAzu peste capul calului in mocirl, SCAPA Cu
vieath. dar isi pierdu doi dinti. Au Derit toti ienicerii din Damasc. trei
beglerbegi, un vizir de divan. Dezastrul Turcilor a fost impiedicat
Prin sosirea lui Hasan, beglerbegul Greciei, cu oaste proaspbta de
10.000. Spaima Turcului II facea sA vaz c dintre crestini n'a pierit
nici unul. iar noaptea au petrecut-o Turcii in rugaciuni. strigand si
fitcand multe focuri, ca s arate cA sunt mai multi deck erau". Ur-
marea acestor stiri la Constantinopole a fost c toate Detrecerile s'au
oprit si orasul era Dlin de tristete".
Albert Kiraly, c5pitanul lui Sigismund pe Mita Mihai si coman-
dantul artitertei, raporteazA domnului sau din Cop5ceni De Arges
ieri marti. am dat luptA cu Sinan, care lupth a tint de dimineata
Dana' seara si deck care nici n'am vAzut nici n'am auzit una mai
crancena. C5ci de cateva ori am gonit De dusrnani pang in tabara lor.
unde strangandu-si iar puterile, ne-au respins si pe nor. Spune cA
au cbzut in lupth multe carietenii de Turci si de ieniceri. un Dasa. iar
Sinan .,a fost svarlit depe pod si din caderea aceea ii e rau". Ca
prada au Mat Turcii cateva tunuri, dar si crestinii au luat, intre altele.
steagul cel verde al lui Mahomed. Dentru a c5rui Dierdere Ii e foarte
mare We". Despre Mihai spune c e om bun si bun ostas.
Cronica noastth spune ca rasboiul a fost foarte mare._ in va-
dul CAlugarenitor... de dimineata parth seara... mutt sange se vArs,
cat si apa era amestecath cu sane._ Cand Sinan vede ca nu-i spo-
reste. d5 nAvalA mare... Mihai, vazand atata harborie isi stranse
toti boierii si toti capitanii si ie5in intru intampinarea lor de WA,
si acii si Mihai Vod5 cu mana lui tbi De Caraiman pasa... iar boiaril
si capitanii pre capete navAlir asupra 'furcilor, de-i tdia si-i ineca
in tina".
Logofatul lui Mihai, Teodosie, a scris isprvi:e domnului stt
si scrierea lui a fost tradus in latineste si intregith de un c5lAtor
silezian, Baltazar Walter. Ei spun cA Romanii au inceput atacul. cA
apoi au fost respinsi si ca au pierdut tunurile (11) dar ca Turcii nu-i
puteau inconiura din Dricina bAltilor si paclurii. Atunci Mihai reda
curaj a lor sai. ucizand cu securea doi Turci Un fugar turc ar fi zis
.,de-ar fi stiut Sinan cad sunteti, v'ar fi calcat in picioarele cailor".
Duna incetarea luptei, aliatii se retrag pe Arges. de-
sigur nelinistind inaintarea Turcilor. Se afund in rnunti,
la Cetatea liii Negru Vodd, asteptdnd ca suzeranul s'a term
mine nunta i d vie cu ajutoare,
178
www.dacoromanica.ro
INSEMNATATEA BATALIEI bELA CALUGARENI. ExpecII-
tiunea Jul Sinan a continuat, lupta dela Calugareni n'a fost dar decisiva
ca cea dela Vaslui. totusi nu este mai mica decat aceasta. Sinan era
cel mai de valoare om al Turciei, until din marii oameni cari lup-
taser sub steagul lui Soliman Magnificul. El nu venea s prade, nici
sa instaleze un domn, ci sa rasbune loviturile date irnperiului, s asi-
gure brand capitalei, gru, vite, unt si miere. Expeditiunea lui era
reactiunea intregului imperiu contra tarisoarelor cari indraznisera
sa ridice sabia si in vederea acestei expeditiuni s'au oprit luptele
in celelalte parti.
Pe de alta parte, lupta a fost mai hotaritoare decal pare.
Inainte de Calugareni. Turcii veneau ca un potop. dupd Calugareni se
retrag ca niste paraie: in Targoviste 3000-4000, la Giurgiu cateva
mii. Sinan peste Dunare, aproape singur. Lupta dela Calugareni este
dintre acelea in cari invingtorii ies atat de sfarsiti. Meat nu pot
da ultima lovitura. iar invinsii par impozanti prin ceeace erau si no
mal stmt. In zilele noastre, Francezq mai tarziu au stiut ea ei au
invins la Marna, iar Germanii au asteptat patru ani, ca sa vaza ca
acolo 11 s'a pus stavila.
OCUPAREA TARII DE TURCI. Grija principala a lui Sinan
nu era sa urmdreasca armata romana. ci s transforme tara in
pasalac Aseza in Bucuresti oe Saturgi-Mohammed, care luptase Ia
Calugareni si care trebuia s aiba sub sine zece bet. Cea mai mare
parte de locuitori fugisera insa in paduri si prin munti, lsand pustii
orasele si satele, In Bucuresti, pe dealul dela Radu Voda, s'a facut o
cetate de lemn, iar bisericile fura transformate in geamii. 0 cetate de
letnn se construi si la Targoviste, iar ca guvernator fu asezat Ali-pasa,
CADEREA LUI RASVAN. Oricata jale va fi simtit Mihai. nu
Putea intreprinde nirnic pand nu-i soseau aiutoare dela Sigismund.
caci numrul mic al ostasilor sai se mai rnicsorase prin retragerea
Moldovenilor.
In Moldova, lucrurile luaser o fata periculoas1 cauzei pentru
care se lupth Mihai. Boerii fugari cu Petru Schiopu, curn si cei fugiti
de frica lui Aron. voiau sa rastorne De Rasvan. Zamoyski veni la
Iasi si ridica domn De leremia Movild, cateva zile dupd batalia dela
Calugareni.
Noul domn se inchina Polonilor si Drin miilocirea lor. cu sorilinul
lui Sinan, cerea sultanului domnia. fzaduind tributul ca in trecut.
furcii renuntasera la gandul de a face Moldova pasalac, o dedesera
hanului tataresc, care se intitula Pasa al Moldovei". Insa Zamovski
aracd ne Tatari la Tmoara, Yana Prut. ii respinse si-I constranse s
recunoasca pe Ieremia. in schimbul tributului obisnuit.
Rasvan alerga in Moldova, intra in Iasi. urmarl pe Ieremia la
Suceava, dar fu invins si Drins de vrAimasul salt, care-1 trase in tap.
Astfel. in viitor Mihai va avea un inimic in Moldova.
Sigismunl nu-si ajutase vasalul decat cu scrisori Catre papa si
calre Rudolf, griia lui fusese pregAtirile nuntii, insA, dacd nu voia
sA dea ochi cu Turcii in capitala sa proprie, trebuia s vie in aiutorul
lui Mihai. Dispozitiunea lui rdsboinicA crescuse prin cAteva succese
ale generalilor sal, cari bAluserd o armat de 8000 de Turd si cuce-
riserA Lipova,
Increderea lui Sigismund mai crestea Drin alutoarele ce-i vent-
ser din alms: cavaleri Silezieni. Italieni mesteri in mbuirea tunu-
riot si la asaltarea cetatIlor, Pe 11nga Secuil, Ungurii sI SasH sat
SFAR$ITUL EXPEDITIEI LUI SINAN. Pe la mil-
locul lui octombrie, Sigismund se intalni cu Mihai la Stoe.4
nesti (Muscel) unde cronica spune Ca era cetatea lui Ne-
gru Voda. De acolo, se repeta expeditiunea de pe vremea
lui Mircea. Aliatii atacara Targovistea, din care Sinan se
retrsese, lasand o garnizoana de 4000 de oameni. Starea
morala a armatei turcesti se vede din pretextul cu care
se departase Sinan: spusese garnizoanei ca se departeaza
putin, dar ca se va intoarce sa suprinda pe crestini. Ace-
stia se si asteptau la vreun atac, dar el nu se mai intoarse,
iar cetatea fu bombardata.
Urmarir apoi pe Sinan, care dete ordin sa se arda
Bucurestii si sa se dea foc la toate casele, bisericile, gra-
dinile si curtile boieresti" iar soldati sa prade tarot si sa ia
robi cat de multi. Aliatii 11 urmarira, fara sa se mai o-
preasca, si cand aflara ea vizirul a trecut Dunarea, atacard
in Giurgiu restul armatei, care intarzia ca sa inscrie
prada, caci fiecare ostas trebuia sa plateasca 1/5 din pre-
tul ei vistieriei. Cu mare iuteala fruntea armatei, condusa
de Miliaj, ataca acel buluc de Turci, ocupati cu cedele
financiare. Multi au rnurit aparndu-si jafurile. multi au
sarit in apd, multi au pedt pe Podul bombardat. S'au libe-
rat 8000 de Romani robiti, vite, prada, iar peste dou zile
cetatea fu bombardata si arsa.
Printii se intoarsera biruitori in Bucurestiul pustiu,
apoi la Gherghita in Prahova, unde se oprl Mihai, pe
cand Sigismund se intoarse la Brasov.
URMARILE EXPEDITIUNII LUI SINAN. Expeditiunea tut
Sinan a fost una din cele mai groaznice din istoria noastrA. Se zicea
cA Turcii au dus 20.000 de robi, s'au liberat 8000 numal la Giurgiu.
iar dup altii 10.000. S'au spart satele si targurile, chiar unde n'au
aiuns Turd!. Multi rumani au fugit din satele lor, luck trebuia,
sau sA se caute satul de fugA al fiecarui ruman, ca sA fie dus la
urma lui, sau sA faman'a fiecare unde se aild si acolo sA-si plateascA
birul si obligatiile cAtre proprietar. Prima mAsurd era kgat cu for-
malitAti complicate de identificare, a cloud era mai usoard si in in-
teresul boerilor puternici pe langA Mihai, deaceea acesta a luat marea
hotarire, ca, rnmanul pe uncle va fi. acela s rine rumein vesnic.
uncle se va afla".
Aceasta hctArire, legeitura lui Mihai, a fost diferit iudecata.
Unii, incepand cu Bdicescu, au sustinut ea Mihai a introdus rumania,
altii ea el a recunoscut-o formal. In realitate, Mihaiu a luat o mAsurA
mai usoarA pentru administratia de atunci, cad rumania era veche,
stramutarile rumanilor dese. iar spargerile de sate le slmteau greu
si proprietarii. VAtamati erau numai proprietarii dela cari fugiserA
%rata dar si ei vor Ii avut usurArl la stabilirea censului, LegAtura
n'a favorizat nici De boerl, nici De taranf. ca clasif, ci a fost o masur5
recomandata de imprejurari.
REFACEREA TARII. Talentul de bun administrator al lui Mi-
hal. ca ban, se dovedi si ca domn, in urma pustiirif turcesti. Chem pe
fugari din ascunzisuri, le cla aiutoare ca sa-si reconstrueasca locuin-
tele, aduse grau din Ardeal pentru semanaturi, aseza sate noi si
orase (Ploesti). Activitatea locuitorilor era mai intensd, ca dupd orice
rasboiu, bogatia se vedea pretutindeni, incat un neguster scria (1596)
ca sa alungd la Rudolf: Tara Romineasca e plind de bucate si de
popor, par'ca n'ar fi fost rasboiu".
Succesele lui Mihai, buna lui credinta fata de Sigismund, execu-
tad de voie rolul de secundant, Mat ca suzeranitatea sa ramaie
nominala. Nu insoti ye Sigismund in capitala lui, nici boerii nu se
dusera la dieta ardelean, cei doi printi erau aliati. ceeace era frumos
pentru unul, ca si pentru ce151alt.
NOI LUPTE CU TURCII. &Tian fusese destituit. dar ridicat
vizir din nou, cad daruise sultanului 100.000 de galbeni, zicand ca
vrea so I despagubeasca pentru pierderea artileriei. El hotarise domn
in locul lui Mihai pe fiul lui Mihnea, Radu, pe care leremia trebuia
sa-1 aseze in scaun. Sinan insS murl si Turcii lasard tara in pace.
Trupele lui Mihai costau insa bard si capitanii lui voiau actiune.
In 1596 se fac expeditiuni de prada pana la Plevna, apoi in Dobrogea
la Babadag, si mai cu putin noroc la Vidin.
Parte din toed. obositi de atatea lupte. incep s trateze cu
Radu Mihnea, pe care erau sa-1 instaleze Ttarii, dar tradatorii fura
pedepsiti, Tatarii respinsi, Turnul i Nicopole atacate. Begul din
aceasta cetate millocea impacarea intre Romani si Turci, cum in-
cercau patriarhul si ambasadorul englez. Mihai cduta s scuzeze
pdcatul sau prin purtarea lui Sinan, cdruia i se imputa tot trecutul.
lurch ii trimesera steag, iar Mihai juca rolul unui pocait.
De alta parte nu voia sa piarda pe Sigismund, deaceea merse
(1596) in Alba Julia, unde fu primit cu mare cinste. In onoarea lui
Mihai vIddica Ion din Prislop fu ridicat rnitropolit roman in Alba Julia,
In anul urmator, Turcii au intors puterile lor contra imperiului.
La Keresztes Media a tinut patru zile. In primele zile au iesit biruitori
crestinii, dar s'au pus pe prada, au fost surprinsi de spahii si de
Tatari, cari I-au sfaramat. Intre comandantii crestini era si Sigis-
mund. care nu izbutise nici in atacul contra Timisoarei. Aci plerduse
el multi soldati si. ceva mai mutt. pierduse iluzia ea este un erou.
RENUNTAREA LUI SIGISMUND. Desgustat de
gloria militara, nefericit in casatorie, Sigismund se decise
s renunte la principat in schimbul catorva foloase. Incepe
negocieri lungi cu imparatul, schimba solli si cu Turcii.
caci dupd vorba unui German, Sigismund in nicio dimi-
neat n'avea parerea din seara trecuta"1) in cele din
urm priml: divort, plata unei pensiuni, ducatele Oppeln
si Ratibor (Silezia).
Sigismund tinu un discurs in dieta, in fata comisiei,
') Starea sufleteaseS a lui Sigismund: afierbea oui de cioar5 qi le punea in
culb de le clocea pasirea pni-i cideau peneles.
181
www.dacoromanica.ro
tare venise sti guverneze Ardealul, spuse cà de pericolul
turcesc el vede mantuirea numai in impratul crestin. In
adevar si pleca in Silezia.
Rudolf era nehotrit si fricos, se temea de un irate,
care era sa fie guvernator in Ardeal si nu-1 trimise in-
data. De altfel nu-i putea da nici bani nici armata, incat
Ardealul fu guvernat de acei comisari.
Lui Mihai Ii placea renuntarea lui Sigismund. caci
imparatul era pentru el omul superior, bland, generos, ne-
masurat de puternic, care-i va da bani si arrnata. Deaceea
solicita necontenit pe comisari sd vie la el in tall sei se
a.s.eze unii cu altii. Comisarii venird si furd primiti cu
mare cinste. In manastirea Dealului se jurard conclitiunile
invoelii (5 iunie 1598); ca Tara Romaneasca s faca
parte din imparatia crestina, ca Mihai si descendentii sai
in linie barbateasca sa rdmaie printii ei, ca taxa sa-si pa-
streze religia, obiceiurile si sa fie scutit de orice dare, a-
fard de un dar de onoare anual. Imparatul se obliga sd-i
procure bani, ca sa poata plati 5000 de solda ti, iar la ne-
voie si mai multi. Cu acest ajutor, Mihai se garanta con-
tra Turcilor si putea sI loveasca pe inimicul sau din Mol-
dova.
CUCERIREA ARDEALULUI I A MOLDOVEI.
Relatiunile lui Mihai cu Turcii erau pasnice numai in aparent5.

cci odat5 Turcii au provocat o n5v5lire a Tiltari lor (cari au aluns
pan la Bucuresti) si ar fi vrut ca domnul sd se intoarcd la vechile
indatoriri, Mihai se scuza cu s5r5cla si cu Dustiirea Valli in r5sboiu. le
trimetea 6 poveri de aspri si scria vizirului prin patriarh d5m tri-
butul nostru cat e cu putint locului si Orli" dar n'au s5 ne cear5
acu una, acu alta". Intelegea Mihai ca nu cu sase poveri Dute a s5tura
lacomia Turcului, cum intelegea bine si acesta cI cuma nu era tribut
ci momeaI5, ca s5 se arate c5 stau in pace. desi fiecare spiona
miscdrile celuilalt. In 1597 Mihai tinea gata 15.000 de soldati, c5uta
s5 atragO De Tatari ca, sau sO pOr5seasc5 De Turci. sau sa" crute
tOrile. cOnd i-ar asmuti Turcii. Solii lui alergau in toate pArtile,
c5utOnd aliati, indernnand la rOscoal5 pe crestinii supusi Turcilor.
Bulgari, Srbi, Bosniaci, Alhanezi, in numele episcopilor si mitro-
politilor, 11 chemau peste Dunare, premitAndu-i 200.000 in aiutor. Ar-
niata lui Mihai pOrea Turcilor si mai mare. sultanul. ca sO-i fie DI5cut.
a pus sO spanzure in haine aurite pe nenorocitul Alexandru cel ROu
Mihai ardea de dorinta de a-si arata vrednicia contra Turcilor,
sau contra lui leremia si a PoloMlor, cOstigase de partea sa pe boerii
moldoveni, cerea numai invoirea impOratului. dar acesta nu voia sO
se invrOjbeasca si cu Polonii, Mihai era contra lui leremia, pentruc5
acesta decisese pe unii boeri munteni. ca sO Drimeascg domn De
fratele sau Simion, Incetineala nemteasca nu-i da camp de actlune,.
numal promisluni, laude. vorbe frumoase. Curler dun5 curfer tdmetei
comisarilor, cernd balti pentru armatd: toate natiunile sunt gata,
scrie el, numai noi sedem in pace; sA se trezeascA Mariile Voastre,
dusmanii stau gata jur imprejur"
REVENIREA LUI SIGISMUND. 0 altd actiune ne-
cugetata a lui Sigismund sgudul nedeciziunea generald.
Nemulturnit cu rnodestia in care trebuia s trdeascd in Si-
lezia, regretul a a prdsit o coroand, ii deciserd sd fuga.
Cu haine schimbate, trecu prin Polonia, intrd in Ardeal,
iar nobilii uitard juramantul depus impdratului si-i jurarii
credinta din nou.
Aceast5 intoarcere nelinistea ne Mihai, iar imp5ratu1 ii cultiva cti
mai mu1t5 intimitate s-i ar5ta incredere, c5 nu-si va schimba in!ma
..nentru nestatornicia altuia". La aceast5 anitare de dragoste. Mihai
raspundea apdrand pe Sigismund, dar pronuntndu-se pentru impArat,
chiar pentru atacarea Transilvaniei, dac5 este voia imparatului. Sigis-
inund incepu tratilri cii Turcii. incdt Mihal se vedea inconiurat de
inimici. pe c5nd ministrii imperiali nu se decideau ci tratau cu toti
cii Sigismund, cu Mihai. cu Polonii. Turcii intrarA pe la Nicopole
aduand domn pe Rada Mihnea, in 1599, dar Mihai trimese contra lor
Pe un bocr, care-i arunc5 peste Du Mire, and Mihai desavarsi lucrul
cad scrise din Caracal c5 a bdtut vreo 13.000 de Turci la Nicopole,
nude multi au ramps mord ce e dzr,Dt. nacii au fugit". Atunri a ars
sate si orase din Turcia, a adus multi crestini de i-a asezat in tara:
am ars peste 2000 de sate, peste 16.000 de suflete i-am trecut din-
coace de Dun5re".
Atacul lui Mihai iar atrAgea pe Turci dela luptele cu imperial.
inc5t Sigismund, vAzand c5 Turcii nu au succese, se intoarse iar cdtre
imparat, ruandu-se s5 fie primit in alianta crestina, ha mandrul su-
zeran se ruga de Mihai s starueasc5 in favoarea lui. Mihai scuzA pe
15nga impa-rat purtarea lull Sigismund, cu firea liii schimbatioas5,
dar in scrisoare punea pe romcmeste: rogu Mdriei Tale sa crezi pre
omul nostril, pre Grigorie Postelnicu, de ce va gr51" cA adicA graiul,
nu scrisoarea exprima gdnclul lui.
Negocierile lui Sigismund cu imparaful plireau Ca o
sd ajunga la un capat, ca si rennnte la principat si S i
se mdreasca pensiunea, and iar isi schimbd gandul: de-
clara in dicta ea Nemtii nu pot apara tam, ca el renunta
la Ardeal in folosul vdrului sdu Andrei, pc care il prezent
(martie 1599) dietei.
Tocnial atunci Turcii negociau cu imparatul si aruncau toate
vinile De capul lui Sigismund nestatornic ca ceasornicul. zicea sul-
tanul, nu-i bun nici pentru noi, nici Dentru voi, nici Dentru el
insus... pricina tuturor relelor voevodului Valahiei pe care 1-a
facut cu viclenie sa-si piard mita mea". Itt soeranta orcii.
Rudolf nu incepe nimic contra lui Andrei, desi era instruinent in mai-
nile lui Zomoyski, scria ins5 lui Mihai s'a fie gata de lupt cu Turcii.
6gu cp in vom voi",
183
www.dacoromanica.ro
ANDREI $1 MIHAI. Cardinal la 28 de ani. fara ex-
Perient de rasboiu, priceput in intrigi si in combinatii,
era omul Polonilor, partizanul PaCii cu Turcii. Ca urmas
al lui Sigismund, considera tara lui Mihai ea' e tara sa, isi
lu numele de domnul ei. Ba ceru domnului, ca s park
seasca tronul, sa-i facd posibild pacea cu Turcii: aceasta
vorba, zice Mil Jai, le-a bagat ghiat la inima".
Andrei si Icrernia faceau mereu planuri cum sa scoat
pe Mihai in folosul lui Simion, iar imparatul nu lua po-
zitiune contra lui Andrei, cad acesta, Persoand biseri-
ceasca, gaseea destui aparatori, pand la papa.
In Ungaria nordica, imparatul trimesese ca general
pe George Basta, albanez dupd tatd, italian dupg mama.
cu studii clasice, care stia latineste si multe limbi mo-
derne, care se luptase in armata ducelui de Alba contra
Olandezilor. Cu tot serviciul san sub marii generali spa-
nioli. Basta n'a fost general, dar priceput su teasa intrigi,
ca s ajungd cat mai sus.
Desi atat Andrei cat si Mihai urzea unul contra celui-
lalt. se legar la Targoviste (1599) unul cu altul in condi-
tiunile de sub Sigismund". Andrei trimesese soli la im-
Parat cu promisiunea ca se va supune, alti soli la Con-
stantinopole izbutisera su-1 impace cu Turcii, cand sa piece
aflar insu c Mihai a cuprins Ardealul.
Mihai stia cii. Iereinia e gata sa vie peste dansul, vol sa
incerce si pc Basta, dacd i-ar veni in ajutor sin-1 anunta ca
a intrat in Ardeal, sd vie si el din nord. Nu fdeu nici 0 mis-
care, iar Basta nu rdspunse la chemare, incat a doua oara
nu mai il vesti.
Ca sa aiba pace despre Turci, Mihai se lua bine cu
ei. Scria vizirului s pastreze Dunarea ca granit si s ierte
tributul pe trei ani, daca nu, va incepe alt rasboiu ed a
trait destul dupd ce in 5 ani de and se bate.., a fcut cat
c de ajuns pentru o vieata de 50 de ani". Turcii ii trimeserd
semnele domniei si daruri. Aceast garantie. care arata
Ca Miliai nu era numai viteaz, nu o pricepea invatatul de
Basta. El credea ea Mihai s,i Andrei sunt uniti, deaceea
nu primia s lupte alturi cu Mihai.
CUPRINDEREA ARDEALULU1. SELIMBAR. Mi-
hai astepta la Ploesti hotarirea lui Rudolf, poate pacea cu
Turcii. In mijlocul lui octomvrie, se indreapta pe trecatoa-
rea Buzaului cu 10.000 de soldati. Sosi la Brasov odatu cu
vestea. Sasii, partizani ai imparatului ii jurara credinta. Se
indreapta spre Sibiu, SQ uni cu armata ce-i venea din 01-
tenia sub tldrea, Radu Buzeicu si ftaba Novae. Andre!
avea armata in lagr si increzut, cum era, se bucura Ca
va rezolvi prin arme cearta cu Valahul".
Cateva zile de liniste inaintea batallei, cateva ne-
gocieri fara folos si primele lovituri de tun plecard din
armata cardinalului, in dimineata zilei de 28 octomvrie.
Calarimea ardeleand infranse si puse pe fuga" calarinea lui
Mihai, acesta insd opri fuga a lor sai si-i intoarse in lupta,
cum rar se pomeneste in istorie (Caesar la Munda). Linia
se restabileste, soldatii lupta cu incidrjire, fuga vrajmasi-
lor incepe, cornandantul inimic Gaspar Kornis cade prizo-
nier, iar cardinalul, vazand ca soarta se decide contra
lui se indreapta cu 100 de calareti prin muntit Ciucului, ca
sa fuga in Moldova, sau in Po Ionia. In secuime 11 ajun-
sera' inimici secui inarmati, cari-i ucisera pe insotitori. a-
poi il uciserd si pe el in casa unui pastor. Capul cardina-
lului fu adus la Mihai. care aduse si trupul nefericitului
print si-1 ingropa cu mare cinste in Alba hi lia.
INTRAREA LUI MIHAI IN ALBA IULIA. Mihai
infra' triumfator in capitala lui Andrei, calare, in sunet
de trambite si de tobe. Armata ii jurd credinta lui. fiului
sau si imparatului, iar dieta primi juramantul tarii si al
domnului c va respecta privilegiile vechi.
Mihai anunta imparatului victoria sa, punea provincia la Pi-
cioarele 1ii. dar acela nu era capabil nici s Drimeasca, nu credea
in dezinteresarea lui Mihai, nu stia cum sa se poarte cu el, des/ calea
dreapta se arata usoara. Mihal voia s tina Ardealul ca si Muntenia.
dar pentru amandoua se recunostea vasal imperiului. Tot vasala voia
sa-i faca Moldova, la a carei cucerire cerea invoirea imperiala. Ru-
dolf si consilierii lui voiau Ardealul, dar nu voiau pe Mihai, desl nu
indrazneau s ia pozitie contra lui, voiau sa se serveasca de sabia
lui, dar comanda lui li se parea o iniosire. Malaspina, nuntiul papal,
arata Ungurilor e e rusine sa jure supunere unui Valah. Ungurii zi-
ceau ca ar prim/ mai bine ca principe ..pe una din slugile cari fac
focul la curtea imparateasca". Mihai totusi zuverna Ardealul.
ADMINISTRAREA ARDEALULUI SUB MIHAI, Cucerirea avu
mare rasunet printre iobagi. Romanii, zice tin cronicar ungur .,cari
in sate locuesc tot Ardealul, se unira cu ceilalti Romani de peste
hotare, calcau curti, jefuiau averi, credeau Ca toate le vor fi
iertate". Se credea ca Mihai. prin calugari de ai sai atatase in ascuns
pc taranii romani,ca s ucida pe nobili. Aceste banueli nu sunt adevarate.
Mihai, nu numai ca n'a revoltat pe tarani, dar i-a adus la ascultare,
spre paguba sa. caci ar fi fost sprijinit de tot poporul roman. M a
inaltat numai pe cativa nobili romani, cari voiau sa para Unguri, pe
un lofica, cancelarul lui Sigismund. De Gaspar Cornis. De banul An-
drei Barcii, De notarul sau George Danciu.
Favoarea domnului s'a revarsat asupra bisericli, institutia cea
mai insemnata a vremii. .,Popii romanesti la pofta Maria Sale". au
185
www.dacoromanica.ro
fast scutiti toe de sarcinite servile. A zidit ntnst1re mitropolitutut
de Mba Julia si i-a supus De ceilalti episcoroi de Vad si de Muncaci.
Biserica ardeleneasa a fost legata cu cea din Muntenia si a rmas
legat'd si dup Mihai, cu toate piedicile ce i s'au pus de guvernele
stiipanitoare.
Iri schimb. onorurile plouau peste nobilii unguri si peste Sasi.
In consiliul de guvernare al Ardealului erau numiti unii boeri munteni
ca Mihalcea, Stoica, Sava, Leca, dar ocupau locuri de frunte Dina.
trie Naprdgy, episcop catolic, Moise Secheli si cei numiti mai sus.
A druit sate romnesti nobililor unguri si sasi, cari se vor rscula
contra lui.
Un stat se carmueste cu elementele lui politice si poporul ro-
mnesc se marginea atunci la clasa oropsit a Oranilor. aci putinii
nobili ridicati din randul lui nii simteau. nu puteau simti romneste.
Separatia de clasA vorbia mai tare deat asemnarea de limn si de
credint. Totusi, inimicii Romdnilor le fkeau educatiune national5.
cand se sarbiau de numele Valali, chiar dacA Valahul era domnul
cuceritor Mihai.
Mihai astepta sa' vie oameni dela imprat sa pue la cale guver-
narea Orli, dar filen acte de domn legitim, ingrijindu-se de asezarea
ordinii, de strngerea impozitelor. Se redactA in romneste o soco-
teara general5 a veniturilor 1) se intrebuinta numele romnesti ale
iudetelor, sotiile nobililor sunt inpant(e').
Oamenil imparatului t5r5ganau cu intentie negocierile, deocam-
data nu ra.spunserd lui Mihai, iar Basta primi ordin sa intre in Ar-
deal, par'a spre a-1 ocupa in numele imparatului. Ins Mihai nu era
omul, care s'a sufere ca altul sa-i ia fructul din mthia". El somA pe
Basta s ias5 din tar, sa nu mai pue garnizoane in orase si s nu
prade ajutorul Domnii tale nu-mi trebuie acum. daca n'a venit
atunci and il ceream". Basta iesi, dar incepu sa atate pe Unguri si
s faa propuncri la Praga, cum sa goneasca pe Mihai. 0 multime de
soli se schimbau intre domnitor si imparat, intre altii se astepta Bar-
tolomeu Pezzen, fost ambasador la Constantinopole. totul era ins5
far5 succes, cad ceeace voiau ei nu Duteau swine.
.
CUCERIREA MOLDOVEI. Intre atatea tratAri, Mi-
hai zicea: ma' ratAcesc" si cerea sd-i spue curat, sau
,,du-te din casa pe care o ai, sau rAmAi si-mi fii cu cre-
dintA". In acest timp, inimicii lui Mihai se pregteau s-1
loveascA din Moldova. Vechiul lui suzeran, de acolo atata
pe Unguri. Mihai cerea invoirea s atace Moldova. dar nu
i se da, cum nu i se detese nici contra Ardealului. PregAti-
rile erau insA gab.. La inceputul lui maiu, trimese din Bra-
sov primele trupe comandate de Moise Secheli. In urma
lor trecu el in grabA pe Trotus si in zece zile era sub zidu-
rile liotinului, in care se inchisese Teremia. LAsA unei pArti
de armata asediul cetatii, alergA la Suceava, apoi la Iasi,
unde prirnia. la inceputul lui iunie, jurAmntul de credint6
11 Catastibin iSrAi Ardealului, de pre judeale i vamele i ocnele%
lorga, Istoria Romanilor din Ardeal i Ungaria, vol. 1.
al boerilor. In acest timp, Ieremia putuse scapa cu averile
sale in Po Ionia, unde protectorul sau se pregtea sa-i vie
in ajutor. In Moldova, boierii insemnati si arhiereii tineau
cu domnul lor, ineat Mihaf nu putu gasi intre Moldoveni
nici arhierei pentru depunerea juramantului, asa cI Melt
un sobor dintre arhiereil earl se gasiau land dansul, u;i
Patriarh din Ohrida, un viddica din Tarnova, altul din Pa-
lestina si un episcop maramuresian, sprc a regula cestiu-
nile bisericesti.
Soarta politica a tarii o lasa in grija unui sfat de ho-
ieri, intre cari Udrea, spatarul Negrea si vistierul An-
dronic Cantacuzino. Toate acestea se petrecusera in trei
saptamani: fugrirea la notin, intrarea in Suceava. in-
stalarea locotenentei.
Nu putea ramane mult in Moldova, cad primise vesti
ca' mult asteptatul doctor Pezzen soseste, ca s discute
cestiunile ardelene. si acum, si noua situatiune. Deaceea la
sfarsitul lui iunie, IVIihai se afla in Brasov, gata sa inceap5
actiunea diplomaticrt, doctorul insa nu sosea.
MINA! IN CULMEA PUTERII. Lunile ce urmar5, dup5 cuceri-
rea Moldovei, sunt cele mai m5rete din trecutul neamului nostru, Fra
preocupare nationald, c5ci nu sosise vremea aspiratiunilor nationale, cu
opozittune din partea boerilor Moldoveni, cari rtnneau credinciosi dom-
nului lor. Mihai izbandea un vis, era executorul instinctului national. Ace-
luias instinct se supuneau hoerii munteni. and cereau pe Simian. ccici au
mai lost &mai dila a tart) la alta si noi \whim aceeas Umbel si avern
aceeas credintd. Mihai era acum domnul Romani lor, al tuturor. In
1600 el stabilea in Ardeal o cancelarie romneasa si emitea acte
cu titulatura: ,.Mihai Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn a tot p5-
mktului Thrii-Rom5nesti si al prtmantului Ardealului si al Moldovei"
Se redacta acte intregt in limba rom5rreasa. Mihai insus scria in
rom5neste, altfel decat Osurcasca lui Petru Schiopu.
Ace le Itini au trecut ca un fulger in intunerecul trecutului nostru,
dar ne-au arraat calea ce trebuia s'o urm5m. singura noastr5 m5ntuire.
Atunci izb5nda era prea fumoasA si a trebuit s5 piard. Contra ei se
uneau trecutul intreg, interesele claselor, arnbitiunile familiilor dom-
nitoare, puterea vecinilor, lkotnia regilor si imp5ratilor. Numai fata
arsA de soare a t5ranului se inseninase la inaltarea marelui Voevod,
dar pe aceea el insus o intorsese spre p5m5nt. Riim5sese singur el
contra intregii lumi, nici de familia sa inteles. Ins5 aceasta este
soarta eroulni, srt cumpere cu vieata sa nemurirea si cinstea de a
servi ca model generatiunilor.
CAnd sosi Pezzen, Mihai ii ar5t conditiunile sale: Transilvania
s'o phstreze ca guvernator, el si urmasii lui, iar principatele s-si
aleag voevodul. Mai cerea ca proprietate ateva cet5ti de sigurant5
in Ardeal si cetAtile ce le va cucerl dela Turci in Banat. Oamenii
si plecau din Praga la 22 septembrie, duand hotririle ultime ale
lui Rudolf. I se acorda guvernarea cu asistenta unui consilier, dreptul
187
www.dacoromanica.ro
de ereditate t Dentru fete In Muntenia, tar Moldova rimanea ne-
hot5rit. Zaspunsul aoesta nu 1-a mai primit Mihal, cad roata lumil
tinuta n loc de el cAteva clipe, se invirtise si-1 coborise.
Simtind ridicarea in Mihal ca o insult adusd neamului lor. mai
marl Unguri incepura Intrigi contra lui, incurajati de consilieril im-
Paratesti si Intelesi cu Basta. Acesta mintea cAtre Imparat cA Mihal
sta in intelegere cu Turcii. capeteniile Ungurilor se aduna la Turda.
uncle Mihai trimete sae dupA solie, ca sa-1 linisteasc5, ca s5-1 cheme
la dnsul La Inceputul lui septembrie, nobilii depuneau tut Basta
juratnnt de credint &Are imprat. Situatia era neclara in spiritul
lui Mihai. El stia ca imparatul trateaza cu dnsul, ii promite aiutor,
II consider omul san, pe de alta parte Basta era generalul impratti-
lui, au care se putea certa, dar nu sa made luptil De vieatA si pa
moarte
LUP f A DELA MIRISLAU. In lupt cu sine insus,

elanul lui Mihai slllbia. In loc de actiune fulgeratoare, el
ezit, negociaza, lasa timp celor nedecisi ca sa-I Ora-
seasca. Mai intaiu ii paraseste Moise Secheli, nolo Se-
cuii, apoi curtenii, pe cad credinciosii sal nu sosiserd toti.
Cele cloud armate se lovira in 18 septembrie la Mirislau,
Jana Mures. Printfo fuel prefacuta, Basta izbuti s
scoata pe Mihai din pozitia lui intarita intre dou dealuri
si-1 atiica in spate, cu o trupd ce sta ascunsa. Mare parte
din armata romana cazu in lupta, sau se inecd, incercand
s treaca Muresul. Din btalie Mihai se retrase cu putini
in Alba Iulia.
nra armat nu era sigur in Ardeal, deaceea se re-
trase la ngaras, unde se gasea familia si averea so. A-
cob ii sosird din Moldova trupele, cari se retraseserd
inaintea Polonilor. Temandu-se sa nu piarzd si Muntenia,
clupd pierderea Ardealului si a Moldovei, scrise lui Basta,
scrise nobililor, cerand sa se impace. Basta ii ceru sa-si
lase familia ostatica, sd paraseasca Ardealul si s fie gata
la porunca imprateasca. Trebul s primeasca, spera sa
aibd sprijin, contra Polonilor, aliati cu Turcii.
LUPTELE CU POLONII. Pe Poloni ii aduseserd la
mari griji vctoriile lui Mihai, vorbiau despre un firman cu
litere de aur, prin care sultanul i-ar fi dat tam lor. In a-
devar c Mihai a planuit cucerirea Poloniei, insd a pro-
pus-o lui Rudolf, pentru un irate al lui, Maximilian, care
nu izbutise s se aleaga rege. Zamoyski se folosi de a-
ceste svonuri ca s strangd armata si s restabileasca
pe protejatul su Ieremia. La inceputul lui octomvrie
trecu Milcovul, pe cncl Mihai cobora pe Buzdu. In valea
Naenilor incepu lupta, care tinu mai multe zile, dar no-
rocul OrAsea pe Milial. Pofon11 e IddrepTau sprb- Meg(
pe sub munti, Mihai incerca sa-i opreasca in padurea Bu-
coy/dui. Se gaseau ad paduri, dealuri, blti, ca la Ca lu-
garenl, rezultatul fit altul. In acelas timp Turcii intrau in
I3ucuresti.
Aproape singur, se retrase pe sub dealuri spre Ar-
ges, unde-i mai sosir ajutoare si dete cea din urni lupta,
dar si de randul acesta fu batut si Inca nu de Zamoyski,
un vifeaz, ci de Simion Movila: fermecul se rupsese.
Boerii ii parasira, chiar Buzestii se inchinara lui Simion.
In aceast stare, and pierduse tot, and Muntenia
recunostea pe Simion, &Ind Turcii stpneau capitala,
and pierduse si familia, incaf nu ramasese. cum spune el,
decAt cu capul, se hotari s paraseasca tara, sa mearga la
Rudolf, ca sa apere dreptatea si sinceritatea cauzei sale.
CALATORTA LA VIENA $1 LA PRAGA. Se indrepta spre

Cralova. apol lu drumul Caransebesului, pe unde-1 sta deschisa
calea. In trecere intampind mart piedioi, comparabile cu difioultatile
manilor eroi, trebui sd se lupte cu cete de Turoi. cu Ardeleni,
cart-i ucisera multi insotitorl, fu Parasit de altil originari din aceste
tinuturl. putini ii apgrara cu Pretul vietii bor. Dela Be lus la Oradea
ceata se mai imputina, la Tokai trecu Tisa, apuca drumul Vienel,
unde se afla la 2 ianuarie 1601, gazduit la ,,Cerbul de aur".
In zadar astepta dreptatea lui Rudolf, scriind memoril pline de
logica si de moderatiune, soarta sa se asemana cu soarta nenoroci-
tilor pretendentl, cart cereau ajutoare ca si-si recastige mostenirea
legitim. Insa Mihal nu putea sfarsi ca un fugar care cerseste un
tron, mersul evenimentelor avea sa-i procure o satisfactie, iar moartea
avea sa-1 inalte la tragedia ereilor. Ungurii dupace scapara de Mihai,
incepura sa se intoarca sore Sigismund. 0 died la Cluj aresta pe
partizanii principali ai imparatului, proclama pe Sigismund. inchise
pe Basta in palat, la urma ii expulza din tara. Astfel Basta dovedea
cat de bine poate reprezenta pe imparatul salt, in local lui Mihai.
Acum isi adusera aminte inteleplii din Praga de Valahul fugar
si calculard ca le poate fi de ajutor, II poftira la Praga, II primira
cu onoruri $i cu ospete bogate, Gravorul imparatesc Ii sapa chipul
maret si frumos. Dupa cateva saptamani, ii insarcinara sa cucereasca
din nou Ardealul, impreuna cu Basta. Se intalni cc acesta la Casovia,
isi detera mana in semn de impacare. Mihai aduna 7000 de soldati.
Basta avea acelas numar.
GOROSLAU. Sigismund cautase s bage vraiba in-

tre cei doi comandanti, inainte de sosirea lui Mihai in
Ardeal. Trimisese lui Basta niste scrisori ale lui Mihai,
zicea el. catre sultan. In ele Mihai vorbia rau de imprat
4i spunea ca se va supune sultanului, dupace-si va castiga
iarile. Des, false 11, Basta le Trirnise imparafului, ca s-
serveasca cand va trebul.
Sigismund venea cu o armata de peste 20.000 de Arde-
leni, Moldoveni si Ttarj. Land satul Goroslau, Ardelenli
nu stiura s se foloseasca de o inaltime, pe care Mihai o
ocupa si depe care dddu atacul. Artileria lui Sigismund fu
luat, cavaleria risipit, el insus fugl prin Rodna in mana-
stirea Neamtului.
Victoria era desavarsit. ins situatia invingatorilor
neclara. Sef Mihai, sef si Basta, desl frati de arme" ins
fiecare isi atribuia victoria si pretindea s guverneze pro-
vincia in nurnele imparatului. Victoria o anunta fiecare,
dar Mihai mai sincer cerea imparatului Ardealul, cad
era a treia oard ca-si varsa sagele pentru el, iar Tara
Romaneasca a fost pustiit de Turci si de Iltari de n'a
ramas nimic deck muntii si apele". In Praga era vorba,
ca s se indeplineasca cererea domnului roman, pe and
Basta iscodea tot felul de invinuiri, cari fceau s se creaza
Ca si scrisorile pot fi adevarate. Denunta intelegeri cu Secuii
$i cu Sigismund, jafuri cornise de Sarbi si de Romani, pur-
tare neprieteneasca cu el, Basta, par'ca el s'ar fi purtat
prieteneste. Adevarat. Ca armata de mercenari cauta s
scoata prin pradd solda imparateasca neplatita la vreme,
ins Basta exagera, ca s gseasca scuza crima ce punea
la cale.
UCIDEREA LUI MIJIAI. Mersera impreuna 'Ana la
Cluj, acol se ivira neintelegeri: Basta voia sd se ia in ur-
marirea lui Sigismund, Mihai voi s mearga la nal-as
sa-si libereze familia, apoi in Muntenia, uncle i se intorsese
credinta boerilor, cari alungaserd pe Simion. Basta ia
asupra-si comanda si invita pe Mihai sa-1 urmeze. acesta
refuza batand cu maim peste manerul sabiei. Dar teman-
du-se de o raspundere prea mare, urmeazd dupd Basta si
se aseaza fiecare in tabara sa, pe campul dela Crist:s, langd
Turda. In consiliul de rasboiu, la care Mihai nu vol sa ia
parte, se hotdri uciderea Valahului".
Duminiea 9/21 August, in revrsatul zorilor, cloud roate
(400) de cavaleri Germani si Valoni merserd in tabara lui
Mihai. Comandantul valon Jacques Beauri intra in cortul
domnului. ca &a-1 propuna sa.-1 ia in slujba lui, pentru cam-
't
Cel ce le-a tompus nu stia ceInsernneazA To si-I traducea cu Ego, apoi
data 1 mai Casovia, nu corespunde cu ziva (I1) and Mihai a sosit acolo, in fine
se /teams In copie, nu In original.
190
www.dacoromanica.ro
Pania ce avek de gAnd sl infrept:Itih. dI5refII inconItt.
tart cortul si intrard ina'untru, trdnd panza cu cutitele.
I3eauri soma De dotnn s se predea. Mi hai strigd ,'Ba" si
se repezi 1a sabie, dar mai inainte de a executa miscarea.
Beauri if loveste cu barda in piept, iar doua gloante de
pusca ii culca la pamant. Soldatii lui, cit plata, nu se mis-
call , ca sa-i rasbune moartea, ei serviau celui care avea
punga, si dupa moartea lui depuserd juramant ornorito-
rului ').
Ucigasii se purtara ca salbaticii cu corpul neinsufletit,
care se vede ca le inspira Idea si dupa moarte. Caput i I-au
taiat si 1-au purtat prin tabard, ca sa se convingd toti ca a
murit, iar ccrpul ramas neingropat era pricina de bucurie
ca 1-au mancat cainii 2). Radu 13uzescu $i sotia sa Preda,
fiica banului Mihalcea, au adus capul eroului la mandstirea
Dealului, care este atat de scumpd Romanilor si pentru
acest tezaur, iar pe lespedea de piatra au pus aceste Putine,
dar cuprinzatoare cuvinte:
,,Aci zace cinstitul si raposatul capul crestinului Mi-
bai marele Voevod, ce-a fost Domn Trii-Romanesti Si
Ardealului si Moldovei. Cinstitul trup zace in camPii
Tordei".
Basta sugruma apoi pe banul Mihalcea, batran $1 vi-
teaz incercat si spunea ca banul s'a recunoscut autor al
scrisorilor de tradare. Curtea imperiala inchidea ochii, iar
pe Basta ii ridica guvernator al Ungariel de sus.
INSEMNATATEA LUI MINA!. Nici un dornn roman
n'a fost indraznet in fapte ca Mihai. Indrazneala, poezia
actiunii, aseaza pe Mihai alaturi cu cei mai intreprin-
zatori oameni din istorie, cu un Alexandru, cu un Napo
leon. Ca si pe aceia, realitatea nu-1 multumia si dorintele
lui se pierdeau in albastrul invizibil. Precurn Napoleon, dupa
cucerirea Rusiei, se gandea sa treaca in Asia peste Urali
si sa cucereasca India, asa Mihai Planuia cucerirea Polo-
niei, a Ungariei turcesti, visa cucerirea Constantinopolei.
Asemenea poeti ai actiunii, nemultumiti de realitate, ridica
in contra lor intreaga lume si sunt osanditi s caza in lupta
cu ea, des1 ei sunt marii realizatori, iar dupa moarte
devin simboluri nemuritoare. Moartea lui Mihai, mai rnult
1) Sigismund RocRotzy era langl Mihai i priml patrn rAni grele. Nicolae
Senyey scria dupa Oderea lui 111ihai .si vieata indraznesc sa o dart pentru slutba
Millet Tale'. Somogy ti scrie: ,Eu te slujesc cu inima curat de-i fi slobod on ba
5) Wund doctt von den Hunden aussgheschoren wund gelressen" aerie until.
Ofilerul loan Saneckenhaus din cavaleria sileaian 1-a ingropat noaptea.
decAt sticcesut fut, a arictificat cauza cd-c) apa'ra, deadem
a devenit el eroul unitatil nationale si mai mult deck o
armata a contribuit la realizarea ei. Rudolf, Basta, Sigis-
mund, Movila traesc azi si vor trai maine pentru noi, fiindca
au avut norocul sa caza in calea lui. precum musculita,
cazutd in licoarea ce-a devenit chihlibar, traeste etern in
limpezimea aceluia.
SOARTA FAMILIEI LUI IvlIliAI. Doamna Stanca, irnpreun cu
Nicolae Pdtrascu fiul, care fusese lasat dorm in Muntenia la cuceri-
rea Ardealului si cu domnita Florica fusesera trimisi lui Basta, apoi
tinuti prizcnieri la Fagaras. Mai pe urmd s'au intors in Ora, dar
Nicolae n'a jucat niciun rol politic, poate ingrozit de sfarsitul tragic
al tatalui s5ii. Teodora, mama marelui domn, s'a calugrit in 1599
cu numele de Teofana. Dupa moartea fiului a trait zile triste si dure-
roase la Cozia. mind la 1605. ..Aciias ma aiunse si vestea de savAr-
sirea zilelor drag fiului rneu Mihai Voevod si de saracia Doamna-sa
si a coconilor domniei lui, prin tSrile strdine. Fui de plngere si de
suspine ziva si noaptea". Astfel spune piatra depe mormantul indu-
reratei mame
Expeditiunea in Ardeal a fost poate ocaziunea unei dramatice
Mote in familia eroului. Doamna Stanca era contra intreprinderii,
Teodora atunci a intrat in manastire. ca sa aiute cu rugaciunile ef
indrzneata intreprindere a viteazului
MOSTENIREA LUI MIIIAI. Victorioasa damnie a lui
Mihai n'a trecut fir sd lase influente puternice in istoria
noastra.
Mai intaiu relatiunile cu Turcii stint altele dupd Mihai.
Mai multi ani tarile au avut o libertate de miscare, de
aliante cu vecinii si de Iiipte, incat par libere nu atarnd-
toare de Turci. Apoi popoarele supuse direct Turcilor, si
cari crezuser c si-au gdsit salvatorul, au continuat si
dupd el sa spere ajutor si intarire dela noi. Daca ajutorul
nu le-a venit ca armat, le-a venit sub forma economicd $1
cultural, incat in sec. XVII-lea tdrile noastre aveau
mare influenta politica si culturala asupra orientului crestin.
0 rnostenire a politicii lui Mihai a fost si crearea unui
partid romanesc, care, facand cauza comund cu crestinii,
va cauta s alipeasca tarile la imperiul crestin german si
sd le scape de tirania turceasca. Acel partid contra partidu-
lui turcesc, era activ, intreprinzdtor, germen de innoire si
de regenerare. Mai tarziu el se va indrepta spre Rusia si in
inspre puterile occidentale, de unde ne vor veni ideile
noi de organizare.
Victoriile lui Mihai desteapt spiritul militar, simtul de
mandrie, meat dupd el vedem o armat romneascA lup
192
www.dacoromanica.ro
tfindu-se si cAstigand lupfe grele, cu armale bine organizate.
Limba rornaneascsa apare in scrisori in toate prtile, in
Maramures, in Ardeal, in Moldova. Saturgi, cel care era
hotarit beglerbeg si care mai tarziu a fost vizir, scria ro-
mneste. Astfel numele lui Mihai si limba lui isi gAsea in-
teles pe tot intinsul pamAntului romanesc.
In scurta sa domnie. Mihai a construit in Bucuresti o
biseric, Miliai-Vodii, care, fiind construit dupg arderea
capitalei de Sinan, este cel mai vechiu monument al capita-
lei. Am spus ca' a construit mitropolia din Alba-lulia. A in-
fiintat si episcopia Maramuresului.
lat cAteva cereri cAtre imprat puse de Mihai pe romneste:

..Au zis imparatul si tot soborul si svatul, pntru vitejie ce au
f5cut Mihail Voevoda si destonic, am zis s'a fie Mihaiu Voevod
craiu. si fiu s5u era craiu.
Zis-au impratul s5 insore pre Patrasco-Vod si s5-i dea din
ruda impratului. care-i va fi voe, si s5-1 fac fecior al impratului.
si sa fie al impratului.
Impratul au trims la Franta. la Spanea. la Papa si la toti
mai marii de lArbalie si de vitelie. ce esti %I dollea Alecsandru. ca
s te aiute cu bani si cu alte multe cinste infrumusetate; ce vor
trimete ei. alutoriu. bani, era eu Inca de 3 ori mai multu
bine s ia amente si sa griiascg. c5 Ardealul si Tara RomA-
neasc5 in ce loc s'ant; tot norocul crestin5t5tii iaste aruncat pre
aceaste 2 tar. carele sant bastele, ce se cheamS streiile si apgrtur5
a toat5 crestinAtatea: c5 Dumnezeu sA fereascd. de-ar apuca Turcul
aceste 2 011 ar5 fi peire a toat5 crestingtatea".
Mare le Nicolae Balcescu a scris istoria lui Mihai, dar moartea
I-a surprins inainte de a o termina. 1351cescu a intrebuintat multe
izvoare, a conceput opera sa ca o poerna si a facut opera de mare
poet Incepe astfel : Deschid sfanta carte unde se afl inscrisa
gloria Romaniei. ca s5 pun inaintea ochilor fiilor ei cateva pagini din
vieata eroica a p5rintilor lor".
Domnul Nicolae lorga a pus mare parte din vasta sa activitate.
ca sa adune stiri si acte din vieata eroului, a inceput o istorie mare
a lui. a scris o istorie pe scurt si a tinut mai multe conferinte despre
el. Ion Barbu din Ruddria in Banat, rpit prea de timpuriu stiintei
romnesti (1922) a scris peste 900 de pagini din istoria lui Mihal
Dana la cucerirea Ardealului.
Poeti romni au cantat vitehile si moartea eroului. iar poeti
greci. cari au ahms populari, i-au antat isprdvile indat dup5 moar-
tea lui. Cel mai mare prinos I I-a adus insd marele nostru rege. care la
declararea fasboiului celui mare a infiintat ordinul viteiilor ..Mihal
Viteazul" si care in Alba lulia s'a incoronat (15 octombrie 1922) ca
rege al tutulor Romnilor. fiind fat si purtnd pe piept ordinul
viteiilor Foch, marele biruitor din rasboiul cel mare.
9770. 1. Flan, Week Romaluilor cL. 7 sec.

www.dacoromanica.ro
t3. 193
CONTINUATORII POLITICO LUI MINA! VITEAZU. RAN ERDAN.
MOVILEFIL RADU MIHNEA. INFLUENTA GREACA-
La iesirea lui Mihai din tara, rAmnea domn Simion, care se

nurta r5u cu partizanii lui Mihai, de aceea Buzestii se ridicarg contra
lui si-I alungarA, tocmai and Mihai venea sore Goroslau. Dar dupa
uciderea eroului, Simion se intoarse pe tron cu armatd de Moldo-
veni, Tatari si Poloni Turcii nu primir pe omul Polonilor si numir5
ne Radu, fiul lui Mihnea Turcitu, care incercase de mai multe ori s ia
domnia lui Mihai. Dar boerii din partidul imparatului crestin, in
frunte cu Buzestii, aleser domn pe un boer, Serban. care se traged
Prin mama din neamul Basarabilor si care lu numele de Radu.
RADU SERBAN (1602-1611). Isi cuceri scaunui prin
lupte cu S:mion, pe care in cele din urtnii II recunoscusera
si Tura. In mai multe randuri lu gonit in Ardeal de armata
moldoveneasca, comandata, intre altii, de Nistor Ureehe,
dar fu ajutat de Basta, cdci depuse juramant de credintd
imparatului. La TeL5ani, ye Teleajen s'a dat cu Tatarii o
lupta grea, in care Stroe Buzescu a iesit la lupta si a ucis
pe cumnatul hanului, fiind si el ranit greu la fatd, incat a
tnurit peste trei saptamani Tatarii au fugit peste Dundre,
legand pe Simion in fiare pe sub pantecele calului".
Basta iar nu ramdsese linistit in Ardeal, dupa uciderea
Jul Mihai, caci venise Sigismund din Moldova si-1 alungase
in partile Stittnarului. In acelas timp, cand boerii munteni
ridicau pe Serban, Sigismund se vazu nevoit s cedeze
din nou Ardealul, si de randul acesta pentru ultima oard,
caci nu mai trai mult.
Lucrurile se credeau randuite, se pregatea atac gene-
ral contra Turcilor, Serban ataca Silistra, Braila, har-
soya, cand Basta pierdu din nou Ardealul. Moise Secheli
chemat de Unguri si ajutat de Turci intra in Alba-lulia si
se incoroneaza ca print. Basta, generalul care se credea su-
Perior lui Mihai, fuge din nou la Satmar si cere ajutor din
Tara Romaneasca.
BATALIA DELA BRASOV (1603). Serban era ame-
nintat din Moldova de catre Simion, la Dunare de Turci, in
Ardeal avea un inimic, de aceea in situatie asemanata cu
a lui Mihai, facu aceeas intreprindere.
Isi tocmi armat5 din tar numai boeri si farani de-ai nostri"
si trecu muntii. Invingator lute() prima intAlnire la Cod lea, sfram5
literalmente armata lui Moise la Brasov (la locul numit azi Stu-
nine"), Patru mii de morti famneau pe campul de lupt5. Moise
') Insctiptia depe morrnAntul Jai este in limba wmaneasca.
tncerc5 s5 fug5, dar un glonte II r5sturn5 de ye cal. Capul i se lige.
si. dupace fu expus in Brasov. se infipse De zidurile radrasului.
Aceasta fu soarta nefericit5 a celui ce tradase pe Mihai si fusese
cauza infrngerii dela Mirislau.
Imparatul iar primi Ardealul dela Romani, dar Basta
iar nu stiu. s5-1 find, se temea pcate si de Serban. ca si de
Mihai. Frumoasa tara fu pierdutd dela imperiu si peste ea
se ridic un print capabil, bland si cu mime, Stefan Bocskat,
unchiul lui Sigismund si consilierul lui Mihai.
IEREMIA MOVILA (1595-1606). Afard de lunile in
cari a fost alungat de IVIihai, leremia a dornnit fdrd intre-
rupere, protejat de Poloni si supus Turcilor. Cu el ince-
teazd in Moldova dinastia nationaI, desi prin mama se
tr5gea si el din Petru Rares.
leremia a construit frumoasa rnandstire Sucevita,
unde se vede chipul s5u, al doamnei si ale numerosi-
tor sai copii. Acest inimic al lui Mihai a domnit cu oarecare
str51ucire. A m5ritat fetele dup5 Poloni din cele mai mari
familii: Potockf, Norecki, Wiesznowiecki, din care un
nepot a ajuns rege. Sotia sa Elisaveta, de origine tingarA. a
fost una din cele mai energice femei din istoria noastra. Din
cauza acestor leggturi, Ieremia a incuraiat propaganda
catcher' desi nu era catolic aderent.
SIMION MOVILA (1606-7). La moartea lui Ieremia. se urc5

pe tronul s5u Simion, cel care n'avusese noroc s stea in Muntenia,
dar nu domni deat un an si muri otrAvit. Sotia sa, Marghita, tot
Unguroaic, era arnbitioas'a ca si Elisaveta. Cele dou5 cumnate inceD
lupta, fiecare voind sA urce in domnie De fii ei. Marghita izbuti s5
urce pe Mihail cu aiutorul Turcilor, dar Elisaveta cu Constantin
alungar5 Le Mihdas la Serban. unde a murit si si-a gsit mormant
la Dea lu vecin cu capul marelui Mimic al tafalui s5u.
SERBAN si GABRIEL BATOR!. In 1606 muri Stefan

Bocskai si in lupta dintre partizanul Turcilt r si al Germa-
nilor izbuti Gabriel ...cel mai nebun dintre Batoresti" tira-
nul, care voia s strwanease5 pang la Dundre.
Rudolf atata pe Serban si pe Constantin contra lui Ga-
briel. dar in 1610 acesta nvii pe neasteptate in Muntenia.
silind pe Serban 51 fuga in Moldova. Cucerirea ungureasc5
a intrecut pustiirile turcesti: ,,...nimic nu fu crutat. nici bise-
rici, nici manAstiri... mormintele fur deschise... thranil tor-
turati". Ma'n5stirea Argesului, Bistrita au fost jefuite si Ga-
briel cern dela Turci domnia Munteniei. Turcii numir5 ins5
De Radu Mihnea, iar Gabriel se retrase.
195
www.dacoromanica.ro
Serban isi face armath de Moldoveni. Munteni si Polon!. clean
d n R man. Amiga ye Radu si arnica ye drumul Brasovului. ca s-si
ranuoe ..00tra lu. iabriel 4Lesta era in_dn:at, intreba daa Valahul
vine a
se ioace caci el aeki uaste bine inarmata, frumos imbracat,
Donn multime. in fruntea lor ..Craiul" in haine de husar. cu arivi
de vultur la coii si la umeri, pecnd oastea lui Serban era de tara si
numai cu trei tunuri Insa nu uniforma, de multe ori nici numrul
soldatilor nu decid victoria Lupta s'a dat pe acelas loc din Brasov
.7 " 1=7'...4't 1 ster -,

" '-....17; , -eTA: r. T. il
.21?'
Attrin
F*4
,
rim
6
.1
,_.ro:Nr4
Doamna Elisaveta 1 Domnitele pe tin perete

din Manastirea Sucevitei.
si a fost favorabil Romani lor. Atati morti si atatea suliti au fost oa-
rsite de Secui. luck sufletul crestinesc al lui Serban fu miscat ,.Dum-
nezeu din ceruri a dat aceasta, eu sunt prea slab pentru a savirsl
astfel de blruintr a zis el.
Gabriel fugi la Sibiu, dar in absenta lui Serban Turcii

instalaser domn pe Radu Mihnea. $erban se retrage in
Moldova, dar la Bac 'au fu btut de 'Mari. armata i se ri-
std. iar domnul apuc drumul pribegiei in Po Ionia, apoi in
Austria, unde a murit peste nou ani si a fost ingropat in
catedrala din Viena.
0 fait a lui Serban. Accuto, s'a mrltat cu Nicnlae. flub lui
Mihai. alta Elena. cu fiul lui Andronic, Constantin Cantacuzino. in
urm bogat si puternic. Ca boer, Serban a construit mAnastirea Co-
196
www.dacoromanica.ro
mane, aproape de Calugareni. ye Neal lov. Acolo I s'au adus oasele
de catre ginerele sau Constantin.
STEFAN TOMSA (1611-15). Odata cu Serban. Tura au scos
si pe Constantin Movila. care, si el, era parit pentru relatiuni cu
Nemtii. In locul lui fu numit un aventurier, care se da drept fiu al lui
Tomsa. Luase parte cu Turcii la lupte cu Persii, se luptase in Pirinei
in luptele dintre Francezi si Spanioli, iar ca domn era strain de
obiceiurile trii, aspru, inconjurat de venetici, Greci si Turci, cari-1
atatau sa ucida boeri 9. Constantin Movila vine cu armata contra
lui Tomsa, dar la Cornal lui Sas, pe Prut, fu invins, that de Tatari,
cari voiau sa-1 (Inca hanului lor si se ineca in Nipru. cand 11 duceau
intr'o luntre. Constantin era Inca copil de 15-16 ani.
Se ridica apoi Gavrilas, fiul lui Simion, dar Tomsa ii bate langa
Iasi. apoi vine doamna Elisaveta en al doilea fiu al ei Alexandra si
cu aiutoare dela ginerii sal, alunga pe Tomsa in Muntenia. Dar fu-
garul se intoarce si arde lasii, asa ea din 6000 de case n'au mai ra-
ms cleat 600, totusi din nou a fost alungat, iar Alexandru, cu spri-
iinul ambasadorului francez si al celui olandez, mai ales prin Janci
de aur si argint" cauta sa se intareasca in domnie.
ALEXANDRll MOVILA (1615-16). Nefericitul copil nu putu
domni nici un an. cad el era omul Polonilor si relatiunile Tnrcilor cu
acestia se stricasera. Poarta stramuta pe Radu Mihnea in Moldova,
iar un pasa puternic. Schender din Silistra, intr in Moldova si se
Prefacu ca vrea sa aseze lucrurile prin pace. In timpul noptil ataca
lagrul polono-moldovenesc, prinse pe Alexandru cu mama si cu toata
familia si-i trimese la Constantinopole. Nefericita doamna a plans
dezonoarea ei, in mrturisirea cea mai dureroasa ce a iesit din gura
unei femei. Dusa la Constantinopole au maritat-o cu deasila. far
copiii. ca s scape cu vieata, au primit religinnea maliornedana. Inainte
de a prsi tara. frumoasa doamn si-a taiat cositele si plangand
le-a incredintat boerilor, ca sa le clued prinos la Sucevita, uncle se
pastreaza si azi, amintire trista din trecutul nostril dureros.
RADU MII-INEA (1611-16). A domnit cu intrerupere
de un an, de patru ori, de cloud ori in Muntenia, de doti
ori in Moldova. Era fiul nelegitim, mai mare, al lui Mihnea
Turcitu si fusese crescut la Venetia de sora doamnei Gate-
rina. Om cu invataturd si mandru, a domnit cu oarecare
strlucire, dar a favorizat prea mult pe Greci, incat sub el
s'a fcut cea dinthiu rascoala contra acestui element strain.
Barcan stolnicul si alti boeri chemau rnereu pe Serban sa
vie din Viena, fapt co a indarjit pe Radii sd uciza 14 boeri.
intre cari si pe Barcan.
Nemtii erau impacati cu Turcii 9 si sustineau pe Yana ei De
Serban. Acesta se impaca cu Gabriel. care cum era de increzut.
incepe sa-si ia acre de independenta fata de Turd. Insa Gabriel Bet-
len provoaca o rascoala, in care piere Batori (1613) apoi starueste
,Avea un tigan cSISu, adicS pierzhtor de oameni, glas 0 mare de Erup,
acela striga de multe ofi Inaintea lui, arlitAnd la boeri: Doamne, s'au ingr4at ber-
becii, buni sunt de lunghiat? tefan Vod la aceste cnvinte renlea i daruia ban;
Tiganulut'. M. Costta.
') Zsitvatorok 1606.
197
www.dacoromanica.ro
el ca s5 se IntAreasc5 Dace intre German! si Turd, atrage cldar De
Radu, care promitea impAratului aiutor contra Turcilor. Acestia na
cunosteau negncierile lui Radu, din contra II stramutara In Moldova,
in vederea stricarli relatiunilor cu Polon11. in Moldova. Radu a con-
tribuit la fapta rusinoas a prinderii doamnei Elisabeta,
Bet len proecta o unire a .Ardealului. a Moldovei si a Tarn Ro-
m5nesti, sub conducere ungureasca si en religiunea calvinista. Ins5
planul lui tin s'a realizat nici de calre el. nici de Racotestii, cari an
urmat dupa el
INFLUENTA GREACA. Venirea Grecilor in t5ri1e
noastre fusese in1esnit5 mai inttliu prin comunitatea de re:
ligiune, apol prin relatiuni comerciale si In cele din urma
prin traiul intre el al celor cari pretindeau domnia. Am v5-
zut domni cari crescusera Intre Greci si cari aduceau cu ei
Pe rudele sotiilor lor, pe creditorii lor si pe toti cart stiau
s5-i serveascg si s5-1 linguscasa Sotia lui Radu Mihnea se
chema Arghira, nora sa era fiica Green lui Sharlati, bogat
negustor de boi in Constantinopole. lanaki Katergi impinse
pe ginerele s5u la domnie si este intemeietorul familiei Ca-
targiilor.
Se intelege ea asernenea domni, cu asemenea rude,
voiau puterea, voiau tronul, dar nu-i lega nici o sirntire cu
binele poporului. Afacerile cele mai Insemnate, relatiunile
externe, starea financiarg, erau date pe mana acestor rude.
Scarlati si Catargi erau adev5ratii domni la moartea liii
Radu. Aceast influent5 greceasc provoac5 nemultumirea
hocrilor pArnanteni si se manifestase Intia oar5 in actol de
inchinare eatre SigRfriatkrc5nd puveser5 articohil, ca Ore-
cii sa nu Meg parte din consiliul cel mare de 12 bnPri Sul)
Radu, nemultumirea lug forma unei rscoal-. conclus5 de
l3arcan. Radu a prezentat Turcilor r5scoa1a ca indreptata
contra lor si a ucis 14 hoed, dar aveau s urmeze alte ras-
coalc. c5ci cauza persista. Turcii permiteau dornnilor toate
iafurile si toate ap5s5rile, numai s5 nu fug5 lccuitorii si sa
nu se riiscoale boerii, c5ci in cazul intain se stArgeau sa-
tele. in eel de al doilea se nastea r5sboiu. Dc aceea a fast
mazilif Tomsa, de aceea vor fi maziliti domnli urm5tori.
ALEXANDRU ILIASI (1616-1618). Cnd au mutat De Radu in
Moldova. Turcii au numit in Muntenia De tin fin al lui Iliasi Turcitu.
crescut intre straini. instr5inat de tara. Contra Jul. Nenitli sustineau pe
Serban, care a venit si cu trupe de Cazaci. iar Polonii sustineau pe
Gavrilas. fin] liii Simion Movill Din cauza c5 train inconii--,t de
Greci, boerii din tara, sub conducerea paliarnicului Lunn din Mehe-
dinti, s'au inteles in ascuns sa ucida ne Ore& in absenta domnului.
care era chemat cu armat contra Polonilor. Alexandru, prinzAnd de
198
www.dacoromanica.ro
veste. Lupu cu unii boieri fugira in Ardeal si and domnul se intoarse.
intra si Lupu cu aiutor dela Bet len Gabor. atilt de pe neasteptate, incat
Alexandru incaleca De cal si fugi iar Lupu taia pe Gred, mai ales pe
negustori. ca sa scoata lefi soldatilor.
GAVRILAS MOVILA (1618-20). Isbuti sa ia locul lui Alexan-
dru. dar luS astmrd-si datoriile lui. Ca sa impace pe Lupu. 11 facit
spatar si-1 lua cu dansul in aiutorul lui Schender. Acesta prinse pe
eapul rscoalei si-I trase in tdpa, iar Gavrilas china doi ani fu scos si
trecu in Transilvania.
RADU MII-INEA (1620-23). Dupa ce a domnit in Moldova trct
ani. unde a staruit pentru pace intre Turci si .Poloni, vazand ca ras-
boiul e inevitabil, din cauza amesteculut Polonilor in Moldova,
cum si din cauza iafurilor Cazacilor in Turcia, ale Tatarilor in Po-
Ionia a cerut singur sa fie mazilit, pretextand ea este bolnav de ochi.
Dupa Gavrilas fu numit a doua oard in Muntenia, pe and Schender
in locul lui numise in Moldova pe Gaspar.
GASPAR GRATIANI (1(j19-20). De origine Morlah. fusese
dragoman la Poarta, cu reputatia de diplomat iscusit, deaceea Schen-
der il ridicase la domnia Moldovei. Purtase titlul de duce al insulelor
Naxos si Paros, ye cari le administra din Constantinopole. Parea ca
o sa faca pe Poloni sa cedeze si vaza lui crestea. hick dupa sfatul
lui Turcii scoasera pe Gavrilas. Incuraiat. incerca sa scoata si pe
Betlen Gabor. voind sa-i ia load. ca Mihai. insa Turcii ii chernard
la Constantinopole. El raspunse. ucizand pe Turcii de langa sine si
trecand pe partea Polonilor, pe care-i primi in liotin si pe cari-i in-
credinta ca pot cuceri cu o oaste toate partite pana la Dunare.
Fiatmanul si cancelarul Polonilor. Zolkiewski ( Jol ) ne-
glijent si increzut. asculta propunerile lui Gratiani si intra in Mol-
dova. ocupand intaririle dela Tutoara, cari se mai pastrau din timpul
lui Zamoyski. Polonii erau pang la 15.000. ye and Turcii treceau de
60.000, cu multi Tatari comandati de un om viteaz, Gantemir. Trei
zile au respins din intariri atacul vrajmasilor, and parte din Moldoveni
au trecut la Turd cu hatmanul .eptelici, parte de Poloni au parasit
campul in timpul noptii, restul a inceput sa se retraga intriti cu
care si cu tunuri. Dupa douil saptmani aiunsera la granita bor. dar
tocmai la trecerea Nistrului au dat 'Ayala s treaca. au stricat ordi-
nea, s'au risipit. s'au inecat, au fost omoriti de Turci si de Ttati.
Zolkiewski a fost taiat de un Tatar. capul lui a fost dus lui Schender
si ipfipt inaintea cortului intr'o sulita. Inainte de inceputul retragerii.
Gratiani, cauza principald a acestui dezastru, a fugit in mind. unde
a lost ucis din ordinul boerilor, cari-1 insoteau. Unul din acei boeri.
puternicul Bucioc, care fugea cu Gratiani, a fost Predat lui Schender
si tras in tap.
ALEXANDRU ILIASI (1620-21), Fu numit in locul lui Gra-
tiani. dar repede scos si aruncat la inchisoare, cad nu putea ras-
Punde cererilor turcesti in rsboiu, Dui:Ca Iliasi s'a numit STEFAN
TOMSA (1621-23). care de rndul acesta s'a purtat mai bland: ,.era
tara in pace si in tot bisugul, zice Miron Costin, cat pdrea hie cui
ca nu este domnia celui dintaiu,.. la a doua domnie cu mult schimbat
intealt chip, dupa patimi ce-i venise si lui la cap". El a construit
manastirea So/ca. Rada Mihnea ceru pentru sine Moldova. lasand
Muntenia fiului sau.
Succesul contra Polonilor umpluse pe Turd de sperante. Sul-
tanul Osman, Plea in capul soldatilor si in 1621 veni in Moldova. al
doilea sultan duiJa Soliman. A pus iu iiare pe Alexandru si era sa-1
omoare, cad, n'a aflat nimic griiit, nici poduri, nici conace si tara
afldnd-o furat'd si stricatd de Lesi". Cu toat multimea bor. Turcii
n'au dat nici o lovitura mare. numai lovituri mid imprejuru1 Poems-
lui. nn au cazut la pace. Cauza nesuccesului se datorea lipsei unui
general bun, ca'ci Schender murise.
Pacea se inchele la Hotin, mai ales min tnijlocirea lui Radu
Mihnea. Prin ea se intorcea aceast cetate Moldovei,
RADU MIHNEA (1623-26). A venit a doua oara in
Moldova si a lasat nume de domn maret si pompos. Miron
Costin, cel mai mare cronicar al nostru, Ii numeste Radu
cel mare, iar domnia lui imprtie nu domnie semnd-
toare". Se purta cu boerii dupa rang, dar judeca cu drep-
tate. Maret, luxos, cad ,,nime din boeri pan in cei al treia
cu haine cevasi proaste s nu hie cA era de scarbd". Ade-
vArat Ca cronicarul dojeneste acasta purtare ca domnul
este s se poarte cum birueste venitul tarii".
El a reconstruit biserica bunicului saw ars de Sinart
si care-i poarta numele. A construit si in Moldova la Harlau
curti domnesti cu bisericA. Autoritatea lui era mare, incat
parea domn al arnbelor tari, iar in a doua domnie din Mol-
dova Wile erau ca si unite, cad fiul sail era domn numai
cu numele. Dar in acest timp a si fost o pustiire mare din
partea Tatarilor, cari au ajuns pand la Olt. Din prada le-au
mai smuls flcienii. Covurluenil si Tecucenii.
Intre Grecii dimprejurul lui Radu, unii erau oameni de
afaceri, ca Scarlati, sau Battista Vevelli, altii erau obraze
subtiri, ca Chiril Lukaris, care a incercat s introducd re-
forma in biserica rasariteana, ca mitropolitul Luca, origi-
nar din Cipru, intemeietorul unei rnanAstiri din judetul
Buzau.
Radu Mihnea a murit la liarlau. de unde rarnsitele i
s'au adus la Bucuresti. Inainte de a muri, a hotrit pe boeri
s recunoasca pe ginerele sat', Miron Barnovschi, kick Ca-
rile erau conduse de familia lui.
miRON BARNOVSCHI (1626-29). Originar din ToporAuti se
inrudea cu Movilestil. A fost recunoscut de Turd si prin daruri a
impiedecat o invazie a Tatarilor. Cronicarul, om de cas5 al lui. care-i
Poart'a si numele, vorbeste frumos de blndetea lul, de evlavia lui,
de fndreptarea tarif. dup domnia cea cheltuitoare a lui Radu. A
cnnstruit manastirea Barnovschi in Iasi. manastirea Hangul, Bar-
nova si a inchinat Toportlutii calor natru patriarchii. Cnd i s'au
cerut 40 de pungi pentru vizir. el a refuzat, ca s nu se facl obicelu.
si I-a venit mazilia. Apoia trecut in Polonia, unde-si cumpArase un
tare, far in locul sAu a venit cumnatul ski din Muntenia.
ALEXANDRU COCONUL (1628-30). ..Cu cat cerul de pltnint.
cu atata de hirea tatAne-sAu departe: om si de trup si de hire slab.
boleac. care lucru intelegand si impArAtia cd nu este de domnia tarii
de margine ca aceasta" 1-au mazilit dupA zece luni.
ALEXANDRU ILIASI (1627-29) a urmat in Muntenia lu Ale-
xandru, mutat in Moldova. De aceast data se arATA mai putin de-
votat Grecilor. Astfel refuzA inchinarea manAstirii Snagovului cAtre
sfAntul munte, zicAnd acum destul este cat au imbelsugat cei de mai
inainte domni muntele sfant si alte locuri".
LEON TOMSA (1629-1632). Elul ltd Stefan Tomsa obtinu cu
mari sume domnia Munteniei. I se zicea Alion Vod si Stridie, Stri-
diagul, Cad in tinerete vAnduse stridii in Constatinopole. El si
doamna lui Victoria au dAruit la mAnIstirea Vifordta, de land Tar-
goviste, o icoang frumoasA de argint, care se. pAstreazA si azi. Lisa
birurile erau grele. satele se spArgeau si boerii erau siliti sa pia-
teascA sumele fixate, iar aprozii lui Leon nu mai inceta dela casele
lor tot pentru bani, si le lua treapede ate treizeci patruzeci de gal-
beni. numai de o datA". Boerii din Oltenia, in cap cu Asian Vornicul
si cu aga Matei au Dribegit in Ardeal, unde dupA Gabriel Betlen se
ridicase Glzeorghe Racoti. Ca sA-i aduca in tara, Leon le trimese
soli! cu iurAmAnt, dar pribegii invinserg si inaintarA and sub deolul
viilor (sub mitropolia de azi) unde o nouA hiptA iesi pe partea dom-
nului. Parte din hoer! an cazut in mainile lui Leon, parte an scapat
si an trecut din non in Ardeal. Asian, care se trAgea din Petru
SchioDu si aspira la domnie. trece De r .rtea lui Leon, iar ceilalti
hotArAsc sa ceara domn pe Matei. PasA rr 11.e la DunAre, ca si Schen-
der. era Abazza, la care boerii trimeser :. ista preot, originar din Ni-
copole. cu rugaminti si cu Dromisluni.
Ca sA impace De fugari, Leon trimetea scrisori boerilor si kti
Racoti, iar in 1631 a dat tin hrisov contra Grecilor. Spune in el, cA
a adunat toatA tara: boeri mari si mici. rosii. mazili, slulitori si
s'au adevArat, cum toate nevoile si srAcia tArii se incep dela Greci
streini, cari amestecA domniile si vAnd tara fArA milL stricA toate
lucrurile butte. adaogA legi rele si asuprite". nesocotesc oamenii de
tarA. El jurA cA a scos pe Greci din targ si cA va pAzi legAtura aceasta.
Poarta mazileste pe Leon si numeste in locu-i pe Radu, fiul lui
Alexandru Iliasi din Moldova, pe card Aba7za imbracA De Matel en
caftan de domnie Radu vine cu armatA de Moldoveni si de Turd. cu
cari Matei dA lupta pe Colentina, land mAnAstirea Plumbuita: . Bu-
curestenii cu copiii se suia pe garduri de se ultA cum se bate rAs-
boiul". Mate! a biruit, dar a trebuit s'a meargA la Constantinopole.
unde a stat trei luni, aparandu-se cum de s'a opus ordinului. cum
de a ucis Greci. pAnAce a lzbutit prin daruri si prin protectiunea
liii Abazza sA sarute mana sultanultd,
MOISE MOVILA (1630-31). Era alt fin al lui Simian: cel mai
mic PPtru. s'a cAlugarit si a aiuns vestitul mitropolit al Chievuluk.
stall) al bisericii moderne ortodoxe, cu mari merite pentru cultura
ruseasa Moise era hAnuit pentru leaturile lui cu Polonii si a fast
inlocuit cu ALEXANDRU ILIASI (1631-33) a doua oarA Un Grec
Puternic, Batiste Veva. era adevarat guvernator al tArii si deaceem
s'au rAsculat boerii. dung exemplu boerilor munteni. Domnul de frica
multimii. care striga: . dA-nc, Doarnne. pre Greet" a fugit sore fins],
In cele din urmA le-a dat pe Batiste. De care 1-au fAcut fArame en
topoarele. Masi abia a scApat la Galati si de Acolo la Stambul.
MOTSE MOVILA (1633 34). Dup5 fuga Int Mast, boer11 che-
mari din Po -Ionia ye Barnovschi, care trebul s mama la Constanti-
nopole, ca si Matei, desl cercase twin Abazza. ca sA scaye de acest
pahar. A plecat cu multi boeri si cu preoti. dar Turcii 11 invinuiau
de petrecerea Itti in Po Ionia. L-au b5gat la inchisoare, din care ne-
fericitul domn a scris mantel sale cu rele prevestiri de moarte. Nu
dup5 multe Ale a fost executat, in fata sultanului si a divanului lai:
si a doua zi au ars si Tarigradul noaptea, cAteva mii de case... cil
a aralat Dumnezeu Ange nevinovat. ci", era Barnovschi Vodii om cm
frica liii Dilmnezeu... c5 in mite nopti I-au zgrit yrin miezul noPtei
ingentichiat inahnea icoanei la ruzil cu mare oserdie".
Dup5 ce a tick pe Barnovschi, sultanul a lgsat ye boeri s5 aleag5
ei domn si au ales pe Moise. a doua oar, care nesimtindu-se sigur
si temAndu-se Lie soarta lui Barnovschi, a trecut in Po Ionia cn mulA
avere. iar prin stgruinta liii Abazza. a prima domnia Vasile Lunn
vornicul.
MATEI BASARAB i VASILE LUPU.
Acesti doi domni se disting in Vartejul domnilor de di-
naintea si din urma bor. mai intfliu prin domnia lor neobis-
nuit de indelungat5, apoi prin activitatea lor folositoare in-
n5untru, in urmA prin libertatea de rniscare fat5 de Turd.
Matei prin mam5 se tr5Q-ea din boerii Craiovesti. ori-
ginar din satul Br5ncoveni (Romanati). Desl aproape bii-
trin and a luat domnia, s'a ariltat de o energie neobis-
nuit5, de un spirit intreprinz5tor, admirat de contemporani,
PAO la moarte- A domnit din 1632, desi intiirit in 1633.
Vasile era Albanez cu educatiune greceascA. Ctind cu
revolutiunea contra Grecilor sub Iliasi, sbindu-1 Grec au
svArlit until cu un os si 1-au lovit in cap. de care lovitur5
au fost egnit multg vrerne Vasile vornicul". Tat Al lui, aga
Nicolae, a murit la TArgoviste si s'a ingropat inteo bise-
ricrt, iar mama lui se chema Tudosca, fata lui 13ucioc cel
tras in tap5. Ambitios si mrtret. el a contribuit la pierderea
lui Barnovschi si la mazilirea lui Moise Movi15.
Des! amndoi domnii luaserg domnia prin r5scoal5
contra Grecilor, vzura c nu o pot n5stra fiind vr5smasi
cu ei. Deaceea, 1uar5 cateva m5suri drepte contra lor. mai
ales Matei, insA tot isi aleserd dintre ei ministri si consilieri-
Astfel vistiernicul lui Matei a fost Grecul Ghinea Tucalas
(Olarul) iar oamenii cei mai de incredere ai lui Vasile au
fost tot Greci.
In anul 1639 Matei adun5 tam si dete un hriscv prin
care a liberat de inchinarea la locurile sfinte 22 de mAnA-
stiri: Tismana, Cozia, Cotmeana, Bistrita, Argesul. Dealul,
Glavaciocul. Snagovul, 15sfind inchinate immai Pe acelea
t,eneraluf Infanterici (Nat dela aga al ienicerilor)
www.dacoromanica.ro
202
pe can singuri ctitorii lor le-au inchinat". Se vede cum
calugdrii Cireci puseserd maim, frd acte sau cu acte false,
pe rnduAstirile cele mai mari ale trii, cu mosiile daruite
Ce domnii si cie bcerii evlaviosi.
13U1A STARE A lARILOR. Era sultan atunci Murad al 1V-lea
tin imparat leu" ii numeste Costin, care insa s'a rasboit cu Persii
si n'a trait nici mutt, iar sultami de dupa el au fost slabi sau minori.
Deaceea s'au bucurat domnii nostn de mai mare libertate, desi tri-
meteau daruri multe.
Cu toate cheltuelile la Costantinopole. cu tut luxul lui Vasile
$i cu toate constructiunile liii Matei. totusi tarile s'au bucurat iiq o
Prosperitate fara seaman cu domniile de mai inainte si din Lima.
Despre Matei cronica spune ca tara cu mare cu irk se bucura
si da lauda lui Dumnezeu. pentru domn bun, ca avea pace si odihna
despre toate partite si tieste care avea hrana den destul". Jar Costin,
care a vazut ultimii ani ai domniei lui Vasile nu gasese destule cu-
vinte de admirare: Fericita domnia lui Vasile Voda. in care de au
lost candva aceasta tara in tot binele. cu bisug si plina 'de toata
averea. cu mare fericire!".
Sultan Murat intr'acolo zabovindu-se cu ()stile. in partite ace-
stea stau tericite veacuri. liniste si pace intemeiata din toate partite...
ca de au fost candva vremi tericite acestor Darti de lume, atunce au
lost. Pima tara leseasca, vui zice de aur, la care pe acele vremi,
isvoria din Moldova, cu boi de negot, cu cai, cu miere si aducea den
acea tara tot aur si argint Putea-voi zice ca sarac nu se afla pre
acele vremi, doar care nu-si vra sa aiba... lar de pre acele vremi se
cunoaste paliarul mnii liii Dumnezeu. aproape de schimbare... ca la
mare sburdaciune erau tarile aceste. Si cad tari se suie pre la mari
b;suguri, sburdeaza hirea omeneasca. si sburdaciunea naste pacatul
si ore pacat ii urmeaza mania lui Dumnezeu. Asa tam leseasca era
la mare sburdaciune asa si tara Moldovei".
Sburdaciunea era insa de partea domnului, de partea nepo-
tilor lui, cari erau spaima familiilor, de partea si a catorva boeri,
Pe cand asupra poporului de ios apasa grea mana Albanezului. In
10 ani de domnie a dat gadelui 15.000 de victirne, unii vinovati de
delicte usoare contra proprietatii, adica a sasea sau a saPtea parte
din populatiunea majora a tarii!
Matei era modest, econom, ridica insa si el bani, ca sa Pla-
teasca armata, De care o tinea gata De picior de rasboiu. ca sa con-
strueasca multimea de biserici, ca sa lupte cu darurile lui Vasile.
poporul nu s'a ridicat insa contra lui, cum s'a ridicat impotriva
adeluia
Vasile avea hirea inalta si imparateasca mai mult deck dom-
neasca". La nunta fetei sale cu principele lanus RadzIwill din Li-
tuania, a desfasurat un lux imparatesc. Au venit in Iasi nobili poloni
cu curtile lor. Petru Movila din Cliiev, soli cu daruri dela Racoti
si dela Matei: n'au lipsit nirnica din toate podoabele ate trebuiau
la o veselie Ca aceea. cu atatia domni si oameni mari din tari straine:
niesteri de bucate adusi din alte tad. zicdturi, giocuri si de tara
si straine. curtea impodobita toata si stransi boerii si capiteniile
tarii. feciori de boeri, oameni tineri, la alaiuri pre cai turcesti, cu
podoabe si cu petiene la slice. Si asa cu petrecanii traganand s'au
veselit cateva saptamani".
RELATIILE CU FURCII. Nici odatd nu s'a ardtat
asa de mare lcomia Turcilor. Facuserd obiceiu s dea
domniile la trei ani, saa mai repede, ca s ridice suma fixat5
pentru inceputul domniei; apoi addogaserd, ca si la fiecare
an s se plateascd regulat o suma mai mica. Cereau dar lui
Vasile si lui Matei, sumele de fiecare an si suma ce-ar fi
Platit, daca ar fi fost numiti din nou la trei ani. Viziri, dregd-
tori mari, sultanele valide, (iname) si insus sultanul aveau
parte hothritd. Vizirul fixd suma, capuchehaelele, uneori se
lasau cam grei, pretextnd c tara e sdracd, dar vizirul se
oferea sa-si plteasca el suma, cu dobdnda. Uneori isi vin-
dea protectia unui domn, apoi celuilalt, dacd da o alma' mai
mare. Demnitarii mai mid, in special cei depe HMO sultan,
se vindeau ca s lucreze chiar contra vizirului. Matei a
izbutit sa piardd pe caimacamul, locotenentul sultanului,
in timpul and se luptase in AM.
Caimacamul imputernicise pe Vasile sa cucereasca Muntenia.
Matei se planse sultanului, dar temandu-se c plangerea sa va fi
oprita de caimacam. invtase De omul sau sa o dea chiar in mina
imparatului. Omul a asteptat o zi, in care sultanul iesea Ia vanatoare.
a trecut De dinaintea alaiului cu graba mare. ca si and ar fi in-
deplinit o solle. Suveranul 1-a oprit, i-a luat hrtia, s'a infuriat. mai
ales Ca silihtarul (spatarul) cumparat de Matei a giisit ocazia sl
c'aineze soarta desperata a tarilor si sil insinueze cS solul isi va
gasi moartea Sultanul a trimes la caimacam pe sol cu pazitori, ca
sa-I aduca teeSr inaintea lui. In zadar a incercat caimacamul s5
corup5 pe phitori, solul a fost adus teafgr si aintand silihtarul.
taitnacamul In aruncat la Edicute, far in noaptea urmatoare strati-
gulat. desi tinuse frnele puterii peste 15 an!.
Prin daruri a reusit s inlture pe vechii dornni pre-
tendenti. Cu 35 de pungi a obtinut sd se taie nasul si
urechile lui Leon, care a fost purtat prin CapitaI5, pe and
crainicul striga: ...asa va pti oricine va incerca s corup5
pe marH impardtiel ca sa obtie domnii. Prin bani scuza Matei
absentele sale, and 'era chemat la lupte, san ca sd s5rute
mna noilor sultani. Cu bani astupa gura Turcilor pentru
pregatirile sale militare, pentru corespondenta cu puterile
straine. El a cunoscut bine psihologia Turcului de atunci:
furcului cu o mdna sh-i intinzi darurile si cu cealaltd sa-I
arati sabia". Se fAcea modest, rugdtor, se oferea s cedeze
scaunul si unui hamal, numai nu umli domn in scaun (Va-
sile). Se oferea s plateasc5 ofertele altora si la ocazie purta
ne trimisii turd pe dinaintea armatei nermanente. care se
urea la zed de mii de oameni (30.000 dup5 unii).
Astfel batrilnul a putut armui tara cu energie, desI
era vrAsmAsit de toti vecinii, chiar de Racoti, cu care avei
tratat de aliantA.
RELATIUNI EXTERNE. Matei a ramas tot timpul vralmas ne-
tmpcat al Turcilor si a cautat aliati contra lor. Mai intaiu s'a aliat
cu Racoti. ca s aiba adapost in caz de mazilire. Desi a incheiat
tratat formal. desi ii la-sa pe fiece an venitul dela pgsunile pstorilor
ardeleni (5000-6000 de taleri) desi imtr'un rasboiu cu Turcii. Racoti
a biruit numai nentruca Matei sta cu armata zata, inat a atras
la granita sa parte din armata turceasca, acela nu i-a dat aiutor
efectiv. ba in spatele lui trata $i cu Lupu. Deaceea Matei a Cautat
alianta imparatului crestin. la care a trimes mai multe solli. fr
rezultat. caci atunci se purta rasboiul de 30 de ani A cautat alianta,
Venetiei si a Poloniei. sta in leaturd cu apetenii bulgare. cari
voiau s5 ridice steagul revolutiei. A si fost el recunoscut seful unei
coalitii de atre Vladislav IV al Poloniei. dar nu s'a inceout nimic
din cauza mortii regelui. Numai cu Rusii nu se imp5ca batranul. ca'ci
erau prieteni cu Cazacii, aliatii lui Vasile. deaceea n'a volt sl pri-
measc5 De colul lor: ..s5 nu-i v5z fata" a fost rspunsul lui.
Vasile. cu toat5 ambitia lui, a fost mai credinc'os Turcilor. cu al
aror sprijin voia sa ia nu numai Muntenia, ci si Ardealul Mai tArziu
twin incuscririle cu Pclonii si cu Cazacii se depArteazd de Turd,
dar in urm5 ii vine detronarea.
LUPTELE DINTRE VASILE $1 MATEI. Cei dol
domni erau vrAjmasi dela inceputul domniei. Matei deschi-
sese ochii lui Barnovschi sA vazil cA Lupu ii este inimic,
pe de altg parte, Vasile, chiar din anul suirii sale pe tron,
in 1634. incepuse intrigi contra lui Matei h Turci si la Ra-
coti. Increzutul Albanez desconsidera pe Matei ,,pros'atec
tinea Vasile Vodd pre Matei Vodd" zice Costin si credea
ca-i poate ocupa tara cu usurintd.
Vasi le voiA s'a lase Moldova fiului s5u loan, iar el s5 treacA
in Muntenia. Motivul de ceart5 cu Matei ii g5sea inteo cestiune de
bani El cheltuise la Constantinopole 40 000 de taleri. ca s5 ucida
pe un grec Celebi Kart. care intriza la punerea domnilor. cerea dar
Jumtatea sumei. Matei nu voi sA dea, ziand c5 nu in folosul sAu
a dat Vasile suma si propunea ca s5 iudece si s5 hotarasca dire-
rendul o comisiune. in care s intre si mitropolitul sAu
DupAce a dat bani multi, Vasile cu voia vizirului si a
pasei din Silistra, intrA in Muntenia, si ajunge pAnA la R im-
nic (1637). Matei trimese repede dup5 ajutoare la Racoti,
iar cu calarimea si cu oastea sa de tafa iesi intru intAmpi-
narea lui Vasile. Din Transilvania Ii veni prin pasul Bu-
zAului un mic ajutor, comandat de Kemeny Ianos. Vasile
se retrase dung o scurtA incAerare intre cavaleria muntenea-
sea si moldoveneas(cA. Matei ar fi vrut s urmAreascA pe
Lupu, Kemeny nu-i dete ascultare, deaceea Matei se
www.dacoromanica.ro
205
planse lui Racoti. Turcii se prefacuril cA se supArg pe Va-
sile, asigurard pe Matei de domnie linistita si se parea ea
'WW1 s'a petrecut cum trebui4.
Lupu se asigurd ins de un ajutor la 'Mari, eaci luase
in cdsdtorie pe o rud5 a hanului, scoase si act de domnie
pentru loan in Muntenia si veni a doua oard (1639) asupra
lui Matei, ca indeplinind ordin impArdtesc. Matei trimese
dup5 ajutor la Racoti, pe c5nd acesta cere5 dela Lupu plata.
ca s5 nu sustinA pe Matei ').
Matei se inthrise la Teleajen, ca s apere TArgovistea.
dar Lupu se indrept spre Bucuresti. La Ojogen;, pe Pra-
hova, Lupu fu b5tut desAvaisit, scripa cu fuga la "1 urcii din
BrAila si n'a I5sat din intreprinderea sa cleat titlul frurnos
Doinn al Moldovei si Tdrii Rotanosti".
In anii urm5tori, Vasile a continuat a intrigA contra
rivalului s5u, desI Ioan murise la Constantinopole. Numai
in 1644 s'au impacat cei doi domni, cu jurdinant de boeri
si de mitropoliti, numindu-se unul pe altul frate, chin frate
iubit. In amintirea acestui act. a ridicat Lupu in locul bise-
ricii tathlui sAu frumoasa 1)iseric5 Stelea din TArgoviste.
iar Matei trainica rndastire Wit Soveja.
Anii din umA ai lui Vasile au fost intristati printeo in-
vazie groaznic5 a ratarilor, inaintea cdrora domnul a fugit,
iar barbarii au dus cu ei robi, chiar din familiile mari boe-
resti.
Alta pustiire au FAcut Cazacii, peste cari se ridicase
un om de jos, Bogdan Ihnielnitcld, viteaz si intreprinzii-
tor, hick invinsese pe Polorii inteo mare lupta. El cere5
Dentru fiul sau Dims ne Raxandra, fiica mai mic5 a lui
Lupu, si fiind refuzat, jeful tara mai rAu cleat Ttarii. In
cele din urmA, Vasile primi de ginere pe Timus.
Aceast incuscrire, iar a desteptat pofta lui Vasile s5
cucereascd Muntenia, dar nici Matei ,,nu dormia".
GHEORGHE STEFAN. In 1648 muri Glieorghe Racoti
si-i urmd fiul sAu cu acelas nume. Matei continua' cu fiul
relatiunile tatalui: reinoirea aliantei, darul de 5000 de ta-
Jeri. si doi cat, Vasile insd nici nu cilutA, nici nu izbuti s
stea IR relatiuni prietenesti cu Ardealul, cdci el avea an-
duri asupra acestei tad, pe and Racoti voi s puie in Mol-
dova un om devotat, care s5-1 ajute s5 ia coroana Poloniei.
Ornul devotat se gasi in persoana logof5tului Gheorghe
Stefan. care fusese trimes cu insarcinari diplomatice in
,Mateiu Von B6s5raba` de Ion Sarbu.
Ardeal de catre Vasile si care impreuna cu Racoti cel nou
puse la cale rasturnarea domnului sau. Multi boeri se scar-
bisera de favorizarea elementului grecesc, poporul era si
el stors de biruri si imputinat de invaziile fatal-esti si caza-
cesti, incdt deodata Lupu se vazu parasit de toti. Gheorghe
Stefan se intelesese sa-i vie ajutor dela Racoti si dela Ma-
tei, iar la ziva hotarit se uni cu acele ajutoare, dupace con-
vinsese pe Vasile sI licentieze ostile si sd-i dea lui plata lor.
In ajutor venea Kemeny, iar dela Matei, spatarul Diicu.
Vasile fugl la liotin, fara sa opuie vreo rezistenta, iar dupd
ce-i sosi familia cu averile fugl la Camenita, cerand ajutor
dela Timus, pe cand Gheorghe se aseza in domnie in bu-
curia tutulor (1633).
INTOARCEREA LUI VASILE, AL TREILEA RAS-
BOIU CU MATEI. In mai putin deck o lun, veni Timus
cu oaste puternica de Cazaci. risipi in mai multe lovituri
trupele de tara, nu Inca destul de devotate a'e lui Gheorghe,
caci ajutoarele straine 11 parasisera si Vasile lu iar dom-
nia. Impins de firea lui rasbunatoare, Vasile urmarl pe
(iheorghe in Muntenia, spre a-si rdsbuna si asupra lui Matei.
Marginea tarii spre Moldova o apara Diicu cu 8001)
9000 de oameni, cari se retrasera inainfea armatei superi-
oare a lui Timus. TArgovistea era tinta navalitorilor, cari
in mici incaerari iesira biruitori, dar cnd se apropiara de
capital. Matei ii astepta la o lupta hotarit-,are.
La Finta, navala Cazacilor fu mai grozava deck ori-
cand, mare fu struinta Moldovenilor, incurajati de pre-
zenta Cazacilor, insus Matei fu ranit la genuchiu, dar
neartndu-se nimica de rana, au indemnat oastea sa ca
un deplin ostean". Contrariat si de o ploaie cu vifor, Vasi le,
cu totul sdrobit, a luat fuga, urmarit de Gheorghe, care
merse sa asedieze Suceava, uncle se gsea fam'lia liii Vasile
cu averile lui. Vasile fugise peste Nistru de unde Timus cu
Cazaci noi, veni s despresoare Suceava, dar dupd un ase-
din de cateva luni a petit Timus lovit de tun, iar Cazacii
au predat cetatea.
SOAR TA LUI VASILE, SFARSITUL LUI MA'T EI.
Dela Cazaci, unde nu mai avea pe Timus, Vasile fugi la
Tatari, cari-1 trimesera Turcilor. Aruncat in Edicule, inchi-
soarea celebra, mai mult ca s spung ce bani a lsat in tara,
nefericitul domn, a murit departe de tara in care domnise
cu stralucire, tocmai cnd parea ea se intorc sperante noi.
Nici Matei nu mai ajunse un an duna Finta i muri la
Targovi5te, de rana castigata in lupta (1654). Ultimele zile
207
www.dacoromanica.ro
1-au fost intrisfate de o revoM a seimenilor, cu call se unl-
sera si dorobamii. Ii strigau s le dea cate trei lefi c ei au
castigat rdsboiul, s'a se clued la ealugrie ea' a Imbtrnit,
iar intr'o zi au ucis pe ministrii Gheorghe Tucalas si
lodu Varzaru, pe cari i-au edutat si prin camera domnului
bolnav.
La vestea mortii lui Matei, Racoti scria de-ar vrea
Dumnezeu sa nu fie adevrat". Gheorghe Stefan ii numia
tatd". 0 dcrintA a marelui domn nu se putuse indeplinL
rnereu ceruse dela impratul crestin pe Mihail-Pdtrascu,
nepotul lui Mihai, ca s-1 lase mostenitor, 'Meat domnia nu
rmase cui vola. el.
CULTURA ROMANEASCA IN SEC. XVII. Biserica ramane
si in sec. XVII institutiunea princinala de cultura. Ca organizatie
si limba era tot biserica slavona, insa dela domniile lui Radu Mihnea
incepe influenta limbii grecesti si alkuri cu ea. apare timid limba
romaneasck Astfel De la 1620. Tenfil, episcop la Ramnic. scria in
romaneste inscriptfa de De o cruce. claruit'a manastiril Bistrtta.
Curentul grecesc fu intarit prin urcarea pe tron a domnilor
Trescuti intre Greci. aool prin 01km-fi1e si netrecerea in tara
a gator ierarld orientali, ca Chiril Lukaris, Teofan al Ierusalimului.
Macarie al Antiochiei si a altora. Urmarea cea mai apropiata a
gator vizite fu cresterea darurilor catre bisericile din Orient.
inchinarea unui mare numar din manastirile noastre cele mai
bogate la manastirile din acele locuri. Inchinarea merse asa de re-
pede. hick la urcarea lui Matei si Vasile in domnie, cele mai in-
semnate manastiri erau deoendente de manastirile straine. uncle cu
acte false.
Adversar acestel inchinari, partizan al slavonisrnului si in
acelas timp caligraf mare al limbit slavone. a fost Anastasia Crimeti,
dela care ne a ramas o Evanghelie si mai multe alte card de o mare
frumusete. mitr000lit in Moldova pe vremea Movilestilor si a liii Bar-
novschi. El este ctitorul m'anastirit Dragomirna, aproave de Suceava.
una din cele mai frumoase biserici din tdrile noastre. Ina Ita, svelta.
cu ornamentatii migaloase. cu ziduri puternice de cetate. mitropo-
litul oprea inchinarea ei, cum si alungarea calugkilor din ea. Cu
blestem arhieresc intreit. cu arx,iterna" si cu .,maranafta" de care
nu not si scape niciodata sufletele.
hick Driveste vielta monastica si pregatirea Dreotilor. ca sa-si
exercite sluiba lor. lam mult de dorit si una si alta. Pentru slaha
oregatire a preotilor e destul sa spunem, Ca oreotia se mostenea.
Era de atuns. ca s se plateasca daidia preoteascr mai usoara
deck darile tar'anesti, si sa se continue darul preotiel, sau ca sa
olateasca oricine banii trebuitori, sore a-I obtine. Multi erau oreoti
numai ca s fie scutiti de dart. dar in biserica nu intrau cad nu
se pricepeau. Deaceea un Grec depe la 1630 ni-i descrie astfel:
oreotii nu stiu sa boteze... nici s liturghiseasca... de cununie si maslu
cand aud se minuneaza, nu mai stiu nimic. ci mananc doar la
oolivr.
Se Intelege Ca cei cari serviau invatau cel putin c00.01...scrisul.
cAnthrile dela tatAl lor, sau intr'o manbtire, sau la episcopie. untie
primiau darul: unit invAtau in A si dupl hirotonie, ca fiul unui pro-
topon din Maramures, care avea ..un cAluaras in casa noastra. de
ne invat un fecior al nostru, ce este Dona".
Spre indreptarea acestei st5ri a contribuit reforma rpinAsti-
rilor. intreprinsA de Barnovschi si activltatea domnilor Matei sI
Vastly
CONSTRUCTIUNILE LUI MATEI. Cum s'a asezat in

domnie, Matei a inceput s repare bisericile vechi stricale
Biserica Ste lea.
de vreme, cum Si S construeasc5 altele noi. A reparat in

Carnpulung vechia biserica a lui Alexandru. A construit o
3168, L Floru, Warr:. Romanilor, el. 7 sec. - 14
209
www.dacoromanica.ro
biserica in Pitesti, iar in Tdrgoviste a construit din nou ce-
tatea si curtile domnesti. Tot el a construit biserica dorn-
neased din Ploesti, episcopia din Buzau si a reparat biserica,
SI. Dumitru a boerilor craiovesti din Craiova. Nume le lui
ni-1 aratd inscriptia rndnastirii Ccilddru$ani, precum tot el
a ccnstruit mdnastirea din Soveja. Aproape de vechia Bi-
strita a ridicat manastirea Arnota, care trebuia sa-i pd-
sti eze mormntul.
CONSTRUCTIUNILE LU1 VASILE LUPU. Mai pu-
tine, dar mai luxoase au fost constructiunile domnului Mol.
dovei. Cea mai frumoas, minune de arliitectura si de sculp-
turd fu biserica Trei lerarla (Sf. loan, Vasile si Grigore) nu-
mita' si Trii Svetite din Iasi. Pe un trup de piatra", ea Ga-
lata lui Petre $chlopu, dar cu podoabe noi si cu cloud tur-
nuri, biserica lui Lupu se distinge prin multimea sculpturi-
lor in piatrd, cari o invelesc dela crucile turnurilor pana la
bazd, ca o dantela neperitoare. Ferestre false, mii de fiori
si de arabescuri lucrate de mesteri rasariteni, sapdturi go-
tice la usi si la ferestre impodobesc aceastd minune arhitec-
tonica. Din nenorocire, nici aceasta podoaba nu se pd-
streaza in frumusetca ei originald, caci a fost complet re-
parata in zilele noastre.
Alta constructie a lui Vasile a fost manastirea Go ha,
ridicata in locul altei bisericute mai vcchi a unui boer Cio-
lea, dar care azi se gaseste foarte stricata.
Bine pastrata este biserica Ste lea din Tdrgoviste, con-
struita pe locul unde tatal sau Nicolae construise o biseri-
cuta, numita dupa proprietarul locului Ste lea. Biserica e
mare si incapatoare, cu doua turnuri, cu contraforturi, cii
ornamentari gotice la usi si la ferestre, cu discuri de smalt
in planurile turnurilor si pe edmpul vretiior.
Dintre urmasii lui Vasile, Ghorghe Duca a construit pc dealul
de langd Galata (Iasi) o mnstire trumoas, numita Cetatuia, iiindca
acolo a fost vechea cetatue a lasilor. Mnastirea lui Duca imita
Trii Svetitele, far sculpturile migaloase ale acesteia. Doanma Ana-
stasia, sotia lui Duca, a ridicat biserica Alba. pe locul nude se ridica
mitropolia lasilor.
In Bucuresti, urmasul lui Matei, Constantin Cfirnu, a construit
pe dealta valor, o biseric, reparath de Constantin Brancoveanu si
care este mitropolia Bucurestilor. Sotia ni Carlin. doamna Hdlasa.
a construit biserica litianu din Craiova.
CART1 ROMANESII IN .1 IMPUL LU1 MATEI $1
VASILE. Din cauza rasboaielor si a deselor schimbdri Je
domni, tut s'au mai tiParit cart' la sfarsitul secs. XV1-lea si la
inceputul sec. XVII-lea panS la 1635. Sub domniile indelnn-
gate si mai linistite ale lui Matei Basarab si Vasile Lupu se
aseazd tipografli in ambele tad, en material si cu lucrItori
ceruti dela Petru Movil, din Chiev.
Mai intdiu Matei, inca din 1635 tipareste la Cmpu-
lung un Molitvenic slavon, iar in anii urmatori mai multe
carti slavonesti pentru sluiba bisericeascd. In 1_640 tipareste
in romdneste Pravila (legea) tradusa din slavoneste de ca-
lugarnl Mihail Moxalie. Cartea nu este un codice spre hlo-
Ruinele Curtii unmet,
sinta judecatorilor, ci un conducator duhovnicilor cum va

vindeca sufletele oamenilor de pacate, iar intru mand de
mirean si nu se dea". In 1642 se tipAresc doua card de in-
vataturi (predici) cazanii, una in Cdmpulung, alta la mana-
stirea Govora, cea dintdiu tradusa din greceste, cea de-a
cloud din ruseste. Aceasta este o lucrare considerabild. un
in-folic de 600 de pagini. Prefata a scris-o cumnatul domnu-
lui. UdriVe Nstizrel, barbat invtat, care a servit pe Meet
in negocierile lui diplomatice cu Lupu si cu apusenii, caci
stia latineste.
Mitropolltul Stefan tipareste in 1651 serviclul botezulai si nzt-
rutin cad. zice el, ni se face mare imputare ..cum nu stim slull
tainele"
In 1652 apare in Targoviste, unde se mutase tioozrafia, In-
dreptarea Legit. o pravila mai mare, care se deosibeste de pravila
lui Moxalie. Tit lul ei spune ca s'a tradus dein limba ellneasca
Pe limba proasta rumaneasca" de un calugar Daniil ..din tara Pa-
nonier insa in realitate este textul publicat in Moldova sub nu-
mele de pravilele imparatesti.
Vasile Lupu si mitropolitul sdu, un mare om, Varlaam.
dupA ce au obtinut mesteri si tipografi dela Petru Movild,
Turnul pi parte din ruinile Cartii (Tergovi5tel.
au inceput o mare activitate in mndstirea Trei Ierarhi. In

1643 mitropolitul a terminat Cazania ce poarta numele lui
si care s'a rAspAndit in toate tinuturile romnesti. In cuvan-
tul introducAtor domnitorul se adreseazg cgtr toat5 se-
mentia rondneascei" si oferd cartea daru limbii romnesti".
Dintre toate cartile bisericii. se none, pe romaneste cu mal
mult zel predica. fiindca este partea cea mai putin legata cu oficiul.
dar in acelas timp raspundea nevoii de a lumina mimed. intr'un
limp. cand din toate partile se faceau incercari sal abata dela vechia
lui credinta. De altfel. aceasta parte o putea ceda si biserica ofi-
Mali cm mai mare inlesnire, precum sl In biserica latina oredica se
tine ki limba poporului
Eustratie logofatul a tradus din greceste Pravilele Im-
pdratesti, cari au fost tiprite in 1646 si incorporate apoi
in Indreptarea Legii a lui Matei. Tot Eustratie se crede ca
a tradus pe la 1648 49 opera istoricului Herodot, care s'a
publicat numai in zilele noastre.
SCOALA VASILIANA. Vasile a intemeiat si o scoala
dupa modelul celei din Chiev, in care se invata Lmba la-
tuna. Ca conducator al ei aduse pe insus rectorul scoalei
din Chiev, Pe calugrul preot Sofronie Pociatchi, impreund
cu cdtiva elevi ai lui. Organizarea scoalei din Chiev, dupa
care urma si cea din Iasi, era aceeas ca a colegiilor iezuitice
din apus si din Po Ionia. Se predau cunoscutele Mid= (gra-
matica, retorica, dialectica) si quadrivium (aritmetica,
geometria, astronomia, muzica) pe care le incorona teolo-
gia. Din aceasta scoala au iesit scriitori de hrisoave, preoti
si poate marele carturar al secolului, sptarul Nicolae Mi-
lescu.
Nu se stie cat timp a riimas Pociatchi in Ora, insA nu s'a
mai yutut insufla vieatA culturii slavone. cu toate ca s'au mai tiparit
card bisericesti slavone, caoi pe la 1680 mitropolitul Dosoftei constatA
c si acea putinA sarbie ce-o invAta de-antalegea Inca s'au parasit
in tara". Chiar la aceasta data, se infiinta de catre un patriarh grec.
care a venit ye la noi de multe ori, o tipografie greceasca in Ce-
tAtuia sl de acum incey s apara cArti grecesti. carora le fac con-
curent cele romanesti. Profesori greci vestiti au fost la noi ye
atunci Pantilimon Ligaridis, dascalul lui Daniil Panonianul si Ni-
colue Keramevs, care invata in chiliile dela Sf. Sava din Iasi. unde
a si murit
TRANSILVANIA. TARA ROMANEASCA SI MOLDOVA IN A DOUA
JUMATATE A SEC. XVII.
DECADENTA PUTER1I TURCES II. Decadenta Tur-

ciei a mers mai departe in secolul al XVII-lea. Erau ridicati
pe tronul sultanilor copii nevdrstnici, sau nebuni, cari dis-
pareau tot asa de repede cum se urcasera, incdt imperiul ar
fi c'azut atunci, daca nu s'ar fi ivit viziri energici, cari 1-au
tinut pe panta pcirii. Cativa viziri celebri s'au ridicat
din familia albanezA a Kuprulilor, cari aproape o jum5tate
de secol au hothrit destinele Turciei, atacnd pe crestini.
sau aparandu-se cu indArjire, mai ales, contra Austriei si
Rusiei.
POLITICA AUSTRIEI si RUSIEI in TARILE RO-
MANE. Austria, mai infaiu, apoi si Rusia, urm'areau sa pro-
fite de slabirea Turcilor si sa ocupe trile stApanite de el.
Austria avea drepturi ereditare asupra Ungariei, pc care a
cucerit-o, dupd un rdsboiu indelungat, dar dupa cm:ern-ea
Ungariei, void sa cucereascd si trile noastre, cum si toata
Peninsula Balcanica.
eucerirea tdrilor noastre si a tdrilor din sudul Dundrii
o void insd si Rusia, stat care s'a ridicat tarziu intre statele
mari, dar care era legat de crestinii supusi Turcilor prin
origine, prin limba si prin credinta ortodocsd.
In calea acestar puteri se gaseau principatele noastre,
cari au devenit locul de luptii in numeroase rdsboaie, cd-
zAnd pradd cand crestinilor, and Turcilor. Frd armatd,
fard cefati de apdrare, carmuiti de domni efemeri. este o
minune cum de ne-am Putut nastra fiinta si de a avea Cate
un domn insemnat nu numai la noi. dar cunoscut si peste
hotare.
CONSTANTIN SERBAN (1654-58). Boerii si ar-
mata nu aleserd pe nepotul lui Matei, pe Diicu, ci pe un fiu
nelegitim (cu o preuteasd din Dobreni) al lui Serban. Se in-
titula Basarab, poporul i-a zis Carnal, cad Matei ii taiase la
nas, simtind cA umbld duna domnie. Obtinand intdrirea
dela 'Turd, cdta s multumeasca pe soldati, marindu-le le-
file, facandu-le daruri, judecand poporul cu dreptate, incat
tara era multumitd.
Constantin incercd s desfiinteze pe soldatii seimeni, cei
mai multi Bulgari, sperand sa fie sustinut de dorobantii, re-
crutati din tard. Acestia se unird insa cu mercenarii si priei-
nuird mari turburdri, ucizand boeri, Orland pe domn inchis,
jefuind tara si bisericile. Atunci a fost ucis Papa din Bran-
coveni, rudd cu Matei. Furisandu-se dintre ei, Constantin
chemil in ajutor pe Racoti, cum si ye Gheorghe Stefan. Rds-
culatii proclamard domn pe spdtarul lirizea si statura Ia
lupta grea, la Soplea, pe Teleajen, unde fura striviti cu
tot curajul lur, cu toatd vitejia lui Hrizea. Rezultatul a-
cestei lupte a fost desfiintarea in trile noastre a ultimei
ostiri demne de acest nurne". Constantin ramase domn, a-
prat de o garda lasata de Racoti si la ordinul acestuia, ca
si Gheorghe Stefan.
GHEORGHE STEFAN (1653-58). Dupdce pune
main pe averile lui Lupu, sdvarseste mari cruzimi contra
familiei acestaia si a boierilor lui. Apoi prin daruri inseinnate
sultanului, vizirului si altor dregAtori obtine semnele dom-
niei. Duna Costin, tara s'a bucurat in zilele lui de mare ..bi-
sug in pane, in vin, in stupi si in toate mare roadV. Nese-
cata rodire a tgrilor noastre punea in mirare Si pc un am-
basador german, care constata buna lor stare dupg atatea
necazuri si cumplite nvliri".
RASBOIUL POLON. In rgsboiul cel mare al lui Carol Gustav
al Snediei, contra lui loan Sigismund al Poloniei. Carol atrAsese si ye
Gheorghe Racoti. Acsta trase cu sine si pe Gheorghe cu Constantin.
Domnii nostri au Wines truye sub comanda lul Kemeny, care a fost b5tut
sl prins de Tatarl. dus in robie, de unde a scapat mai ye urtnd.
La Turci incepuse sA carnmeascA vizirul Kupruli, care demise
to Racoti si soma ye ambii domni sA vie sa sarute poala
Domnii se temur si nu se dusera. iar darurile nu mai avurA
efect TAtaril aduseserA domn nou in Muntenia pe Mihnea, iar Con-
stantin trebui s paraseasca tam, cum prira'si si Gheorghe Moldova.
lnaintea noului domn Gheorghe Mica, Gheorghe Stefan trecu in
Ardeal, de acolo ratAci prin toatA Europa, prin Brandenburg. prin
Suedia, prin Moscova, Incercand sA dobandeascA iar tronul. Dar
nici recomandArile lui Ludovic al X1V-lea nu-i folosir si muri =wipe
in mizerie la Stetin. de unde i s'au adus oasele la manAstirea sa
Ca$in (BacAu). Lui I-a fAcut Costin portretul frumos: .,om deplin,
cap intreg, fire adanca. cat poti zice c nasc si in Moldova oameni".
MIHNEA III (1658-59) sau MIHAIL, cum se numia el. era
fiul lui Radu Mihnea. Crescuse la Constantinopole, deaceea cronica
11 numeste Grec curtenit" la tin pas, la care a trait Ca la 40 de ani.
Minte de aventurier ca Gratiani. el ia titlul de arhiduce si
cere dela Turci Transilvania, unde in locul hii Racoti se numise an
Roman de origine, Acatiu Barcsai, cum si Moldova, ca un nou Mihal.
Racoti si Constantin, cari se luptau ca sa-si ia scaunele. se unesc
si-I alunga, dar restabilit de Turci, deodatA aventurierul se uneste cu
adversarii si. ca s facA pe Constantin domn in Moldova, pe Ra-
coti in Transilvania si se declar inimic Turcilor. Gheorghe Stefan.
vazandu-se lsat afar din combinatie, incepe peregrindrile prin
Europa. pe and Constantin a gonit pe Ghica si a domnit cateva
sAptamani la Iasi. a mai incercat si in Muntenia, panA la urma s'a
retras in Polonia
Mihnea ucide boeri, pune sA se taie toti Turcii din Targoviste.
arde BrSila. Giurgiu, insd la apropierea Turcilor armata lui nu voi
sA stea la lupt. iar Constantin era gonit din Moldova si Racoti in-
vins in Aredeal. Mihnea attmci fuge peste tnunti si in curand moare.
In locul lui Turcii adusera pe Gliika din Moldova.
GHEORGHE OHICA (1658-59 in Modova, 1659-60 in Mun-
tenia). Era Albanez din satul Kupruli si se numia Ghica, adicA Gheor-
ghe. Incepuse prin a fi negustor, ridicat de Lupu la boerie Era Ca-
yuchebaia lui Vasile, and vizirul Kuprulinl, din acelas sat cu el.
I-a DUS domn in Moldova. de unde a fost alungat de Cdrnu.
apoi in Muntenia de uncle iar a fost gonit de Carnu si restabilit de
Turd. Acestia scarbiti de slAbiciurea lui, I-au aruncat in inchisoare
Si erau hotAriti sA faca thrile pasalacuri.
In domnia din Moldova el a insotit De TAtari contra lui Racoti
in Ardeal, cand s'a ars Alba-lulia iar in domnia Munteniei a dAramat
din ordinul Turcilor cuttea domneasca- din Targoviste. ca sA nu mai
fie acclo resed'ntA domneasca.
STEFANITA LUPU (1659)-61). Fiul lui Vasile. era a:Mil con-
dus de boeri 81 turburat de CArnu. Steldnita s'a imbolnAvit si a murit.
aid mergea sore Nipru in alutorul Turcilor contra Cazacilor. A
fost in anul acela o foamete mare cat mancau oamenii papura. care
o uscau ,si o macinau de fceau pane: si Pe acea foamete Doreclea
tara pe tefanita Vodd de-i zicea PaDura-Voda".
ISTRATE DABIJA (1661-65). La moartea lui Stefanita s'au
dus boerii la Constantinopole si vizirul a ales dintre ei pe un boer
batran, pe vornicul Dabija, de loc din partile Putnei. Cronicarul ii
zugraveste: om de tara, bun iara betiv"... el bea yin mai mull Jin
oala rosie, la betie ye multi spanzura, iar dacd se trezea nimic nu stia,
ilici mai iritreba" incat cei din apropiere nu mai executau ordinele
date de el la betie. A terminat manstirea Barnova, unde e ingropat,
cand a murit in domnie. El este ceL din firma domn care a batut bani
moldovepPsti_
GRIGORE GHICA (1660-64). Gandul Turcilor de

a transforma tarile in pasalac a fost zadarnicit de boierul
Constantin Cantacuzino postelnicul, ginerele lui Radu Ser-
ban. El fugise de frica lui Mihnea la Constantinopole, unde
a consiliat pe Turci sa lase trile tot vasale, caci mai malt
castig au dela ele deck le-ar face provincii directe, pe cand
supunerea lor ar provoca lupte mari cu celalte puteri crestine.
Seriozitatea lui a convins pe vizir. Mai mult, 1-a cerut sa
recomande el domn in Muntenia si Constantin a recoman-
dat pe fiul lui Gheorghe Ghica, pe Grigore, csatorit in fa-
milia Sturza si trecut prin boieriile Moldovei.
In zilele lui, tara incepu sa mai rasufle, cad s'au ne-
merit si c5tiva ani buni si roditori.
Pe cand domneau Istrate Dabila si Grigore Ghica, au purtat
Turcii rasboiul din 1661-64 cu Germanii, continuare a luptelor pen-
tru Ardeal. Acolo, abdicand Acatiu Barcsai, partidul national sus-
tinea pe Kemeny lanos. scapat din robie, care ins a murit in lupta
cu partidul turcesc, precum dintr'o rana castigat in lupt a murit
si Racoti. In lupta cu Germanii au mers si domnii nostri cu contin-
gente de WA. rau imbrdcate si rau inarmate, incat Turcii scuzau
infrangerea lor la San Gothard cu fuga a lor nostri. Nu numai din
linsa curajului insa fugisera ai nostri. ci si din cauza Ca sufletul lor era
ne. Dartea crestinilor. Tineau in curent De Germani. iar in urma
mtrangerii Ghica a si parasit tara, trecand in Polonia
0 faptd cu insemnate urmari a lui Grigore Ghica a
fost uciderea lui Constantin Cantacuzino. Acesta avea sase
fii, toti boieri mari $i bogati, inck Grigore a inceput s se
teama de ambitia lor. A ascultat Ora altor boieri, unul Stroie
Leurdeanu, socrul unui fiu al lui Constantin, altul Dimitrie
Cantaeuzino, nepotul postelnicului, si card judecata a ucis pe
binefAcatorul sau, care salvase tara. Dela acest omor, Can-
tacuzinistii cu toate familiile inrudife au Mcut un partid
care aluta s6 rsbune moarfea posfelnicului si sA se opuna
Orecilor. Sotia lui Constanth Elena, fiica lui Radu Serban,
si copiii ei au izbutit s scoat la lumina' inocenta ucisului
si .sd pedepseascd pe vinovati. Boierii, opozantii Cantacu-
zinistilor, s'au grupat imprejurul Biilenilor si au format
alt partid, care se lupth cu Cantacuzinistii (Pe care-i numiau
Saitanogli) pentru domnie si pentru conducerea
RADU LEON (1664-69). Duna' fuga in Po Ionia a lui Grigore
Ghica. boerii au cerut domn pe fiul lui Leon Tomsa. care veni
Win de datorii cu multi Greci, insa fiind pace au facut avutie multa.
Grecii lesinati inca i-au saturat". Duna trei ani a fost chemat la
Poarta si i s'a prelungit domnia prin sthruinta Cantacuzinistilor, catre
cari se obliga sa scoath pe Greci din tara. Netinandu-se de cuvant,
Cantacuzinistii plecara in Turcia, ca sa starulasca impotriva lui. In
disperare. Radu scoate hrisovul tatalui sau si invinueste pe Greci de
toate relele cazute asupra thrii, chiar pe proprii sal ministri, cari Irma
pradau nevatamati. Boerii izbutesc sa li se lase lor alegerea domnu-
lui si aleg De un boer modest din Ploesti (Prahova) numit Anton.
ANTONIE VODA DIN POPE$TI (1669-72). A domnit putin
si a fost omul Cantacuzinistilor, rasbunand uciderea postelnicului
asupra lui Stroie, De care I-a calugarit, si ducand o vieata atat de
modesta, incat i se fixa tainul de hrang De zi era domn numai
cu numele" spune cronicarul moldovean. In 1672 fu chemat la Poartil.
unde Grigore Ghica obtinuse iertarea dela vizir. iar prin staruintele
Balenilor castigase domnia.
GRIGORE GHICA A DOUA OARA (1672-74). Se arata vrai-
mas al Cantacuzinistilor, asupra carora aranca napasti mart incat
multi si-au vandut sate. vii, mosli ca s Doata pltI. Serban Canta-
cuzino. fiul postelnicului. fuge in Moldova si de acolo la Constanti-
nopole. unde incepe sa tnineze pe Ghica. Acesta fusese chemat in
rsboiul inceput de Turci contra Polonilor si trklase iar pe Turci,
lasandu-se sa fie prins cu 5000 de oameni, apoi avusese curaj sa vie
la Constantinopole. uncle cauta sa se indrepteze. Turcii, castigati prin
bani. II lasara on vieath, dar ii luara domnia, aducand din Moldova
De Oheorghe Duca.
GHEORGHE DUCA (1665-66). A domnit de trei on in Mol-
dova si odath in Muntenia. Tia- Grec, venit in tara ca bdiat
de P pravalie, aDoi a intrat in serviciul lui Vasile Lupu.
care 1-a boerit. Se casatorise cu o fata vittega a lul Dahlia si la
moartea acestula a mers doamna Dabiioaia" la Constantinopole si
I-a ridicat domn. Dar n'a domnit deck cateva fun!, cad incercand sa
sploneze. din ordinul Turcilor, pe Mari, acestia i-au prins scrisoarea
si au trhnis-o Turcilor, cari I-au inlocuit cu I1iai. fiul lui Alexandru
Il Iasi. Acesta a fost dupa cronica destul de bun (1666-68): pre boeri
in mare cbste I-avea la primblari, in ospete pe la boeri. De multe
ori boteza si cununa pe multi si daruia". Insa traise intre Greci.
incat nu stia limba trll si la sfat se intelegea prin talmacin apoi
isi aducea aminte de boerii cari rasturnasera ye tatal su si le-au
facut inalt giosul". In asteptarea unui rsboiu cu Po Ionia. din catrza
Cazacilor. Turcit detera Moldova a doua oara lui Duca (1668-1672)
yentruca vizirul Ahmed Kupruli avea incredere in el. In contra lul
Duca s'a incercat o rascoala de catre Lapusneni si Orheieni, in cap
cu Mihalcea liancui. cari au inceput s prima pe Greci si s-t
otnoare. Duca si oamenii lui au fugit. unii in Muntenia. cernd aiutor
dela Turd. Acestia au intrat in tar5 en T5tarii, au btut pe I-15ncesti.
au restabilit pe Duca. iar I-15ncu a fugit in Po Ionia De atunci a r5-
Inas ziatoarea : ..VodA da si Hncu ha".
In anul 1672 incepe rAshoiul cu Polonii. Sultanul Mohammed al
IV-lea vine') min Moldova la Camenita. Locuitorii au fugit din dru-
mul ostilor. dar alAturi de drum n'au suferit. aci Turcii ,.tot cu bani
au cumparat. bucate. poame si orz de cai. Era in acest an bisug in
toat roada. in Dne. in miere si in yoame; cine au f5cut negustorie
s'au umplut de bani". Sultanul a intrat in Iasi. urmat de Duca si de
boeri ne ios ..c5t puteau mai tare mergeau. si cateva buciiti de atlaz
intinzAnd pre ambe pArti de drum. pe unde trecea imparatur I-a dat
daruri cai turcesti Jighean cu ibric de argint" iar armatei a dat pane,
orz. berbeci. miere. unt. lemne, totusi sultanul a f5cut tin semn. and
a aiuns la Nistru si indat5 Duca a fost pus in fiare. Boerii. fiind in-
trebati pe cine vor s5 le fie domn. an ridicat mai mult f5r5 vola lui
ye Stefan Petriceicu, boer bAtrAn si de tar5.
Ataand pe neasteptate Camenita. Turcii an cuprins-o. coman-
dantul cefatii a dat foc ierbei de pusa si a yreferit sA moar5. deck
sa se predea. Dup5 aceast5 cucerire. sultanul s'a intors. crezand c5 a
f5cut izb5nd5 mare.
STEFAN PETRICEICU (1672-74). Turcii lsasera

in Camenita garnizoana si ostire, care trebuia intreti-
mita, iar Petriceicu se silea s implineasca cererile ,,dom-
nind tam lui tot de calare". Insa nevoile de hrana, grija no-
durilor, transporturile multe desperau (am si pe domn. In
acele vremi de cumpang traia marele cronicar Miron Cos-
tin, "care scrie sosir asupra noastra cumplite aceste vre-
muri de acmu, de nu stam de scrisori ci de grije si soot-
nuri... privim cumplite vremi si cumpana mare prnantului
nostru si noud". Se spune ca Turcii iar voiau s faca trile
Pasalac si au cerut s le trimit Petriceicu un boier, ca sa
auza cuvantul lui. Petriceicu a trimis pe Miron Costin. Cu
cinste a primit vizirul pe boier si 1-a intrebat cum i se
pare ca Turcii au cucerit Camenita, iar boierul i-a spus
cinstit ca se teme s vorbeasca drept. Vizirul a zambit si 1-a
incurajat sa vorbeasca Fara teama. Atunci Costin a zis:
suntem noi Moldovenii bucurosi sd se lateasca imparatia
in toate par(ile cat de mult; iar peste tara noastra nu ne
Pare bine sa se lateasca. Atunci vizirul iar au ras si i-au zis:
drept ai grail".
La nevoile r5sbolu1ui se adAoga barbaria comandantilor Pasa
ameninta cu b5taia ye Petriceicu de nu i se vor indeplinl ordinele.
De aceea ambii domni. Grigore si Stefan au scris Polonilor s5 vie
') (Cu mula uaste i cu multe tunuri rele Ti marl; si la tin tun puncau cMe
80 de bivoli; unele erau i mai midi, feluri de feluri de harmate,. (Neculcca).
sub Hotin. c5 vor trece de/partea lor in focal btaliei. Polonii yin,
Petriceicu trece pe fat la I, Ghica se lasd prins cu 5000 de oameal,
iar Sobieski castia la I-I tin victoria cea mare, dupd care era s se
ridice pe tronul Poloniei. Mare parte din Moldova era ocupata de
Poloni, suferintele Mil crescuserd. Cea mai mare parte de boeri
tineau cu Polonii. intre altii Miron Costin, dar nu indrdznird sd ur-
meze pe domn si s se depdrteze de Turci.
Atuncl s'au indreptat privirile domnilor nostri cdtre Rusi. la
cari stdpanea tarul Alexie. Acesta a primit cererea de ajutor a dom-
nilor. s'a declarat gata sii-i primeascd in supunere. sd-i apere cu osti.
sd le dea si aiutor banesc. numai sd nu se fi supus Poloniei. ca s'a nu
aibd cearta cu acea tard.
DIMITRIE CANTACUZINO (1673-75). In locul domnuliii hai-
nit, adica trAdator corn il nurneau Turcii, fu trimis Dimitric Canta-
cuzino. boerul din Muntenia. care reprezonta pe Petriceicu in cant-
tala turceascd. Jumtatea Moldovel era ocupatd de Petriceicu si de
Poloni, iar in cealalt jumatate stau Turcii si Tatarii cu Dimitrie.
Aceia. dupa cronicar, mancat-au tot si pane si dobitoc si-au iacuit
tot valid la un cap de ap: pre multi au si robh furis: femei. fete.
cope.
Tocmai in 1676. la IT.cheierea pcii, prin care TurcH pdstrau
Podolia si Ucraina. inceteazd greutatile rasboiului. cdruia Moldova
ii servise de teatru. Insd la pace nu mai era domn Dimitrie.
GHEORGIIE DUCA IN MUNTENIA (1674-78). Primise4 dom-
nia prin sprijinul Cantacuzinistilor. deaceea. la sosirea lui in tard.
Eldlenii trecurd in Ardeal. Toate incercdrile lui Duca de a-i readuce
in tzlfa ramasera zadarnice. panAce ii chemard prin scrisori chiar
boerii vrajmasi, promitandu-le cd vor uita cele petrecute. Plecand
Duca cu Turcii in expeditiunea contra Polonilor, Eidlenil ii casti-
gard inima si denuntard ye adversari ca au gaud de domnie. Can-
tacuzinistii fug. Serban fiul al doilea al postelnicului se duce in ca-
pitala turceascd si izbuteste sd strAmute ye Duca in Moldova, iar
el sd-i ia locul.
Pnd la stramutarea hii 15uca, domnise in Moldova. dupd Dimi-
trie, timp de trei ani Anionic Rosecti (Ruset) numit si Kirita Draco.
Domnia lui a fost turburatd min rasbolul cu Rusii. din cauza Cazaci-
lor. Pe Turci ii supdrase yurtarea ambasadorului moscovit. care in-
trase cdIare in curtea palatului si nu ingenuchiase nand la pdmant
inaintea sultanului. 'Mat curtenii il deteserd cu capul de pdmant sd
indeylineascd protocolul. chiar indrznise sd compare pe tar cu sul-
tanul. Furia turceascd a isbucnit in ordinal, ca ambasadorul s pri-
ineascd bdtaie, un numdr de toege. Ruset a insotit ye vizirul Cara
Mustafa la cucerirea unei cetti, dar in mina a pierdut domnia. cdci
Turcii tineau la Duca si local lot il deteserd lui Serban Cantacuzino.
SELMAN CAN l'ACUZINO (1678-88) si GHEOR-
GHE DUCA (1678-84). Cei doi domni s'au distins prin-
tr'o strlucire deosebitd, mai ales Serban, care a dornnit
zece ani incheiati. $i unul si altul au eautat s fmpace pe
boierii vrajmasi prin concesiuni, iar and nu izbuteau uci-
deau cu tiranie. Duca imita pe Vasile Lupu, desfsura un
lux mare, Serban a dat pe fata sa dupa fiul Baleanului, cAu-
www.dacoromanica.ro
219
rand s impace trecutul. Duca era insa lacom. a scos birurl
noi, ca acela asupra taierii vitelor, iar pe altele le-a ingreu-
iat, asa, a supus la gostina din oi si pe boierii cei mari. Din
aceasta cauzd boierii cei mari au urzit o miscare impotriva
lui, ridicand pe Orheieni si pe Lapusneni, dar deocamdata
miscarea costa numai capul catorva boieri.
Increderea cea mare a Turcilor in Duck- se vede din
numirea lui ca domn al Ucrainei, dung pacea cu Polonii. I se
dete inca o coada de cal (Will) incat avea trei, si numai vi-
zirul II intrecea in grad. Se intitula ,,domn tarii Moldovei
si Ucrainii. A guvernat Ucraina printr'un loctiitor, a con-
struit curti domnesti in fata Sorocei peste Nistru, a facut
,,velnitd de horilca, de bere si de altele".
Preocuparile lui Serban au fost si mai inalte. Griia
lui de scoala, de inarmarea tarii, de incurajarea culturii ro-
mnesii ii face continuator direct al lui ,Matei Basarab, cu
toate ca si -multi domni marunti au lasat urme de trecerea
lor, oricdt de scartil le-a lost domnia.
0 mare sguduire s'a produs insa, nu numai in soarta
tarilor noastre, ci n istoria intreagd a Europei, prin ras-
boiul Pe care 1-au inceput Turcii contra Germanilor in 1683.
Vizirul Cara IVIustafa, ineurajat prin succesul contra Rusi-
lor, dete ascultare Ungurilor nemultumiti cu politica impdra-
tilor habsburgi. Sub In, can, Emmerich Tkly, se revolta-
sera contra lui Leopold 1-iu si ceruserd ajutor turcesc. Mus-
tafa, cu o armata de 200.000, dupa socotinta generald, ina-
inta si-si aseza corturile- sub zidurile Vienei. Alaturi cu
Turcii, comandand contigentele lor, erau si Serban cu
Duca. Numarul asediatilor era mic, dar mare curajul lor.
intretinut si de vestile domnilor romani. Duni doua lum
de asediu, prelungit si prin lacomia vizirului, care nu void
sa ia cetatea prin asalt, ca sa-i caza avutiile ei prin predare
de buna vole, sosi armat crestina, comandata de regele
Poloniei, loan Sobieski. Turcii fugira, prasind artileria,
corturile, prazile si un mare numar de prizonieri. Cu vizirul
fugird si domnii nostri.
Duca la intoarcere gasi Moldova ocupata de Poloni,
cari intronasera Pe Stefan Petriceicu, la care se alipisera
Orheenii si Lapusnenii. Acestia luasera averea lui Duca,
iar pe doarona Anastasia, o nevoisera sa fug/ la Braila.
Ca pe furis Ptrunde Duca pe la Oituz, la mosia lui din
Putna, la Domnesti. Acolo fu surprins de oamenii lui Pe-
triceicu,
31
ridicat si dus in Po Ionia, unde a rnurit peste tin
an
Petriceicu, in urtna unei infrngeri a Cazacilor sdi, se
retrase in Po Ionia.
Turcii aduserg pe Dimitrie Cantacuzino, a doua oard,
pentru un an. In urma atAtor jafuri de osti, a Jost o foamete
in tug, incat cronicarul spune c s'a mgncat si came de
om: au amdgit un Tigan pre o fatd sdracd si au bAgat-o
intr'o pivnit5 pustie. si acolo au ucis-o si au tdiat dinteinsa
de au fript si au mancat". Se pustiiserd tArgurilc, incat lupli
intrau in mijlocul hr si atacau oamenii. Dimitrie, un bdtrAn
stricat, flu putea indrepta ceva, deaceea boierii sustinuti
de Serban, izbutesc sd a'bd domn dintre ei, pe un boier bd-
trdn si energic, Constantin Cantemir, care se Jura lui Ser-
ban. cd din cuvntul lui nu va lest.
RELATIUNILE LUI SERBAN CU GERMANII. Dup5
dezastrul de sub zidurile Vienei, succesele crestinilor erau
continui, desi Turcii se apdrau cu desperare sJ reluau ofen-
siva cu inc5pAtiMare. Dupd. cdderea Budei; care servise
Turcilor de capitald a pasalcului, in 1687, o mare victorie
cresting, tot la Mohaci, liberd Ungaria de Turci, iar in anui
urmdtor cddea Belgradul. Aceste succese determind pe
Serban sd se intoarcd ore Germani, chiar dupd asediul
Vienei. Un general, Veterani, tdbdrise la Turnu Severin si
Serban trimise pe nepotul sdu Constantin Brncoveanu, ca
sd clued daruri generalului si sa-1 roage s se retrazd din
tard. Veterani a venit pe sub munti la Cmpulung, unde a
avut negocieri noi cu oamenii lui Serban, apoi s'a retras cu
oastea la Brasov. Serban credea cd a sosit timpul, ca Turcii
sd fie alungati din Europa. Se vorbia cd este inteles cu
popoarele din Balcani, ca sd se facd imprat la Constantino-
pole, strgnsese armatd cu 35 de tunuri. Prin promisiune
cd se va rdscula a decis el pe Veterani s se retraga si in-
data a trimes la Viena o solie impozantd de 130 de per-
soane, sub conducerea fratelui sdu lordache si a ginerelui
sdu Costantin Blceanu. Solii aveau sd ceard, ca Serban
si urmasii sal sd aibd domnia ereditard a Munteniei si a
sCAnd 11 duceau pe drum, II puse trite() sante cu doi cal, unul alb si unul murg
cu hamuri de teiu, ca vai oe dansul, ocAri si sudAlmi de auzia cu urcchtle; i ajun-
gaud spre Succava la un sat, au poftit puttntel lapte sA mAnAnce; iarA terneea, gaz-
da, tau r5spuns: n'avem lapte sA-ti dAm cA au mancat Duca vod vacile din Ora;
de 1-ar mAnca viermii indului cei neadormiti CA nu stia femeea aceea cA este el
I
singur Duca vocIA; iari Duca vodA, dacA au auzit asa, au lnceput a suspinare si a
plAngere cu amars cl el se ispltea sA lie craw in Ungarta, un lector In Moldova
altul In Muntenia, ginere-sAn hatman In Ucraina eel ii tinea lucrul pre sus,. (Nc-
culcca).
www.dacoromanica.ro
221
Moldovei, cum st intreg BanatuL ca bc de adapost in caz
de neizband.
Aceste ganduri marl, firea lui despotica, cruzimde
contra boerilor opusi, au ridicat contra lui nu numai pe
vechii vaimasi ai Cantacuzinistilor, dar si pe altii, cari
se temeau de biruinta Turcilor. Nu dupa multe zde, dela
trimeterea soliei, a murit, cad era bolnav de mai mult timp.
CONSTANTIN BRANCOVEANU. CONSTANTIN CANTEMIR.
DIMITRIE CANTEMIR.
CONSTANTIN BRANCOVEANU (1688-1714). Ina-

lute de a ingropa pe Serban, boierii cei mari s'au adunat
la sfat in sptaria mica care-i zic cu stelele" si-au ales
din indemnul lui Constantin Cantacuzino pe logotatul
Constantin Brancoveanu, fiul lui Papaisi al Cantacuzinesei
Stanca neam de a lui Matei Voda`;-: Cam cu sila 1-au dus
la mitropolie, unde i-au iurat creciintI, apoi au cerut Tur-
cilor, ca sa-1 recunoascd, de$1 acestia erau indoiti si zi-
ceau daca Romanii scot domni si pun domni, dar noi ce
suntern aici si ce pazim aici". Romanii puneau inainte pe-
ricolul de cucerire nemtesc, virtutile domnului si mai ales
banii ce-i lagaduia, incat a fost recunoscut de Turc'.
Indata Constantin a trimes dupa solii catre Leopold,
ca sa-i anunte, Ca tara are domn nou si Ca unele propuneri
se schimbau. Solia nu s'a aratat multumita, mai ales Ba-
laceanu, care ar fi vrut ca domn pe fiul lui Serban, un copil.
De aceea el a ramas in Austria si indemna pe Nemti sa
intre sa ocupe tara. Brancoveanu trimete la generalul fleis-
sler in Ardeal o suma de bani, o mie de boi pentru hrana
ostilor si-1 ruga sll crute tara de o navalire a Turcilor si
a Tatarilon Heissler manios ca un urs impuscat" imputa
solilor nostri ca si-au calcat parola. Aceasta, contestau ai
nostri, ei sustineau dll domnul si tara tin toate ate au le-
gat solii nostri acolo in Beciu" dar ca nu vor tine ceeace
a legat Balaceanu in ascuns. Vor da bani, cu ingaduinta,
adus acum boi, dar in tall sa nu stea, ca noi n'avem
. foartelitii" cettiti tad, nici arme. Des! Heissler n'a primit,
Brancoveanu a continuat sa-1 serveasca atat pe el. cat si

pe Turci: a scris generalului ca Turcii rnerg sore Orsova
si el a alergat intr'acolo, iar Turcilor le-a scris dll Heissler
a piece.. S'au si batut la Orsova si Heissler a fost invins.
lieissler tot s'a intors in tara pela Bran si a ajuns Oda-
222
www.dacoromanica.ro
la Bucuresti, f5c5nd mult ru cu jafurile, pdnd c5nd BrAn-
coveanu s'a intAlnit cu el. i-a artat amenintAtoare sosirea
Ttarilor si 1-a decis prin bani sd se retragd in Ardeal.
Ttarii, in adevdr, au intrat in tard, s'au unit cu Turcii
si cu oastea lui BrAncoveanu, au trecut muntii pela Bran.
La Zeirnesti s'a dat Walla in care Nemtii au lost bdtuti,
iar Ileissler fAcut prizonier (1690). 1351Liceanu a c5zut in
Constantin Brdncoveanu.
acea zi, capul i s'a adus la Bucuresti si s'a infipt inteo su4
145. Soarta armelor era ins favorabild tot Germanilor in
alte pArti, ceeace fAcea Pe Brncoveanu sd fie si cu ei si al
Turcii. Ambasadorul francez din Constantinopole, denunta
necontenit demnitarilor turd purtarea domnului. favorabil
Mermanilor. Turcii aveau motivele lor sd nu ia mdsuri con-
tra lui, iar Germanii se luau bine cu el, cad prin el primiau
informafiuni despre Turd si cor6spondenta din Constantl-
nopole.
CONSTAN TIN CANTEMIR (1685-93). Cu aceleasi
greutdti, dar mai decis pe partea Turcilor, se lupta domnul
Moldovei, unde in locul Germanilor erau Polonii. Canternir,
un razes fost soldat la Poloni, cunostea bine slabiciunea lor,
mergea ca silit cu Turcii contra lor si-i reipingea (Bolan),
dar nu trecea cu ei. mai ales ea Petriceicu ii era concurent.
Totus, ca & nu fie cu totul contra ligii crestine, el mijlocea
corespondenta ambasadorului fcancez cu Polonii, pe cari
Francezii incercau sa-i scoata din alianta cu GermaMi, caci
izbucnise rsboiul dintre Ludovic XIV si Leopold.
Cantemir a avut s sufere dou expeditiuni ale vestitu-
lui Sobieski, una in 1686, cand regele a intrat in Iasi, pe
cand domnul cauta ajutorul Tatarilor. Polonii s'au retras
repede, caci multele ostiri, mai ales pustiirile Tatarilor, pri-
cinuiserd in tara o mare saracie, incat ostile nu gaseau
hi ana. Deaceea Polonii s'au retras cu Petriceicu si au Ple-
cat cu dansii multi boeri, precum si mitropolitul Dosoftei.
Intre prazile duse de Poloni, cronicarul insemneaza moa-
stele sfantului loan dela Suceava. A doua expeditie a fa-
cut-o Sobieski in 1691, cand a ocupat zece judete din sapte-
sprezece, incat autoritatea iui Cantemir se exercita in mai
Putin de jumatate tam. De amandoud partile se faceau in-
cursiuni. 0 cuprindere a cetdtii Neamtului de catre So-
bieski, din mainile a catorva plaesi romni era un episod
insemnat in aceasta expeditie a Polonilor. Iar rezultatul a-
cestor lupte si ocupatiuni a fost saracirea si pustiirea trii
de Levi, de Mari. de Cazaci, de Moldoveni Incotro cautai,
tot talhari erau in toate partile". Cantemir Cu mare stras-
nicie pedepsea pe vinovati. Ajutator in aceastd opera de pu-
rificare i-a fost Miron Costin, pe care din mare logofat i-a
Matt staroste (prefect) la Focsani.
In anii din urn-id, batranul domn incepu sa se certe cu
boerii batrani. cari ar fi vrut sa-1 conduca atat in politica in-
terna cat si in cea externa a OM si cari nu aveau destul res-
pect Pentru el, caci nu era instruit. Cantemir ridica in boerii
oameni mai tineri si mai de jos, deaceea boerii marl, in-
deosebi Costinii. incepura intrigi contm lui, starueau sa-1
mazileasca cu sprijinul lui Brancoveanu. Miron Costin cu
fratele sau Velicico, vornic, au fcut sfat cu ceilalti, ca sa-I
parasca. ceeace afland domnul, a Pus sa omoare pe arnan-
doi fratii. Miron era la o mosie unde I-au gasit trimisii
eomnesti, pregatind inmormantarea sotlei 'sale moarte. Nici
fhaminti, ca s5-1 lase panda s5varsirea tristei datoril, nict
inlesnirile ca sa fuga nu 1-au sca-pat, cad el n'a voit sa fuga,
stiindu-se drept. iar slujitorii 1-au ridicat pan5 la Roman si
acolo 1-au omorit. In acelas mormfint s'au odihnit marele
cronicar, omorit far judecat, si sotia lui Cantemir a re-
gretat uciderea boerilor si nici el n'a mai trait mult. A mu-
rit. tccmai chid "lurch erau gata sa-1 maaeasca.
I .44;#
.12 . .
I :fp-. .
.
A 4
t :fr. s
.;
Dimitrie Cantemir
Boerii moldoveni, imit5nd pe cei munteni, alesera domn

ne fiul eel mic al lui Cantemir, caci cel mare era ostatic.
apoi cerura intbrirea lui. lurcii erau rau dispusi contra IA-
trAnului. prin Odle lui Brncoveanu, care vola sa aduca
Pe fiul lui Duca, pe care si-1 alesese ginere. Duna trei sapta-
mAni, Dimitrie fu ridicat cu strasnicie si dus la Constantino-
pole, iar Constantin Duca intra in Iasi.
9770.... 1, Hem, (motif, Balaclava, cl, 7
www.dacoromanica.ro
Lc, 13
225
bela moartea lui Constantin Cantemir, pAngla frail
omnie a lui Nicolae Mavrocordat (1693-1709) au dom .
nit in Moldova trei domni, fiecare de cdte dou ori mult in
fluentati din partea lui Brncoveanu, care la un moment
era sr fie numit domn al ambelor tdri si a refuzat oferta
Turcilbr, dupa' consiliile unchiului siti Constantin.
CONSTANTIN DUCA (1693-95 si 1700-1703). In prima dom-
nie a fast unealta lui Brancoveanu, era si tandr, s'a facut nepopular
prin introducerea vacaritului platit si de boeri. Cand a fost mazilit.
cronicarul rade de vorbirea munteneasca a doamnei Maria. ca se
bocea : aolio, aolio. ca va pune taica pung d pungd panala Tari-
grad si, zau, nu ne va Elsa asa si iar ne vont intoarce cu domnia".
Dar tanara si desmierdata doamnd a murit peste putin de ciuma. in
Constantinopole A doua oard a venit Duca domn. mai putin prin
banii lui Brancoveanth si mai mult prin staruintele ambasadorului
german. lar a ridicat contra sa pe boeri si a suparat DC Brancoveanu.
care a sustinut contra lui pe boeri si pe Racovita. Mazilirea domni-
lor era acum groaznica. Ca s nu fuga, nici sa ascundd averile, caci
averea domnului se considera ca averea Orli. bun turcesc: ,.numai
ce a umplut Turcii ograda domneasca de au apucat portile si im-
preiurul zidului, cat se spariese toti cati erau in curte. ca nu aveau
unde sd scape Si I-au inchis p C. D. V, in casa cea mica si an
pus la usa Turd. Asa 1-au tinut patru cinci zile, de nu-1 lasa din casa
sa iasa aiara".
ANTION CANTEMIR (1695-1700 si 1705-1707). Fiul cel mai
mare al lui Constantin, tartar de vreo 20 de ani, s'a luat bine cu Po-
lonii. ae cari nu i-a combatut. ca tatal sail, In prima lui domnie s'a
incheiat pacea dela Carlovitz (1699) prin care s'a terminat rashoiul
inceput sub zidurile Vienei. Turcii au pdstrat Moldova si n'au dat-o
Polonilor, aducand cuvintele memorablle ca este volnicd, ca Turcilor
este Inehinatd, nit este stmusli cu sabia", dar s'au indatorat sa nu faca in
ea cetati, nici in Muntenia, si nici pasa sh pue. In a doua domnie avea
intre boerii mari Pe loan Neculce care ne spune ca Antioh a scos
nevoi grele pe tarS oranduele rnulte si satarale, si hartii 'si fumarit,
care un zlot de toata casa... cate doi bani de vadra de yin vddrdri.L...
de tot boul de negot corndrit, cate un leu". Insa era iubitar de drep-
tate. nelacom si in zilele lui s'au intamplat ani cu belsug incat cam
rar domn au fost si a mai fi ca Antioh",
MIHAI RACOVITA (1703-5 si 1707-9). Era boer de tara.
ginerele lui Constantin Cantemir. In intdia lui domnie, s'a accentuat
hipta dintre partidul boerilor Rusetisti. sau Cuparesti cari tineau cu
el si cu Cantemirestii si dintre partidul Costinilor, Mihai au inceput
pune dSjdii grele pre mazili si pre oamenii lui Antioh Vocla si Pre
a Ducal Vocla. incat ii si inchidea si Ii batea pre a Ducal Voda". lar
in a doua domnie au scos hartii, napasti, pecetluituri, s dee tot omul
cate un lett patru bani de vadra de yin vadrarit, sd dee taranil dar
nu boerii. Facut-au si alt obiceiu nou care nu mai fusese in tail. asu-
pra boerimei si mazilimei si a manastirilor stingere. de au dat dese-
tina de stool si de mascuri Cate doi potronici, taranesti". Boerii au
inteles atunci cS Mihai ..are mite firi, nu nuMat o fire" si au inceput
si descopere tntelezerile lul cu Muscalll. A fost rldicat cu mare urzie
el dus la Constantinopole, a fost aruncat in Edicule, tar domn a fost
numit Nicolae Mavrocordat.
- NICOLAE MAVROCORDAT (1709-10). Era flu! liii Alexan-
dru Mavrocordat. dragomanul. care fAcuse mari servicii Turcilor la
Carlovitz si care se bucura de mare trecere. Alexandru se trgea
dintr'o fat a Id Masi, incat se credea inrudit cu vechia familie dom-
nitoare. Nicolae fusese numit domn cu insArcinarea Ca SA prinzA pe
BrAncoveanu, despre care se stia cd este pe partea Rusilor. Grecul
s'a luat rAu cu boeril. pe cari-I bAtea la scarg (200 de toege) si insus
cu buzduganul, Meat Turcii s'au gAndit sA-I schimbe cu Ufl om si cre-
dincios lor si originar din tarA. cu Dimitrie Cantemir. Acesta crescuse
la Constantinopole, a fost un mare orientalist, pretuit de eel mai marl
ciemnitari turd.
BRANCOVEANU si DIMITRIE CANTEMIR. Cu mare

abilitate se strecurase domnul Munteniei printre greufatile
marelui rgsboiu, care s'a terminat prin pacea dela Carlo-
vitz. Necontestate servicii Meuse el si Nerntilor, cgrora le
transmitea stiri dela Turci, si Turcilor, cArora le da barn
si-i ingrijea cu proviziuni. Ins cu asemenea staPni el sim-
tea cd viata ii este mereu in pericol, de aceea trimetea scri-
sori de inchinare lui Leopold si urmasilor lui, s'a strAduit s
obtind titlul de conte si de print al imperiului, a cum-
prat mosii in Ardeal, ca s alba unde se refugia. Groaza
ii era mare, mai ales dupd ce in 1703 fusese chemat la
Adrianopole si tinut sub amenintare cateva sptamni. Reu-
sise el, in adevar, ca s5 se intoarc intArit pe viet5 si cu
drept de mostenire la domnie, dar cheltuise multi ban! si
urcase haraciul dela 280 de pungi la 520. A doua calgtorie
la Turd n'ar fi vrut s'o mai fac.
Tocmai atunci se ridicaserd la mare putere Muscalii,
dupd ce Petru cel mare invinsese pe regele Suediei Carol
XII-a. Brncovanu cu toti boerii nostri asteptau mntuirea
dela Rusi si intraser cu ei in tratrui.
Dimitrie, in loc s ia mAsuri contra lui Brancoveanu,
trimese si el la Petru, mai sincer ca Brcoveanu. El in-
cheie un tratat cu Petru, care veni in Iasi, unde cinQti pe
boerii nostri cu vinuri frantuzesti. In treat Dimitrie primia
ca tara s rAmAie ocupat de Rusi pfind la deplina ei ase-
zare, dar mai departe Muscalii n'aveau vole s'a se aseze in
ea. Lui Dimitrie si urrnasilor sai li se asigura domnia eredi-
bed.
R5sboiul dintre Turci si Rusi s'a atatat din indenmul
lui Carol XII-a, care sta lang5 Tigh:na. si care vo; sa-si
rasbune contra invingiltorului. Armata ruseascd, putin nu-
meroas5 si in lima de proviziunl, fu inconjurat5 de Turd,
mult mai numerosi si amenintatA sA moar de luame. Cu
ImpArat cu tot. Vizirul cumpArat, 1As5 pe Petru sA scape,
nimitrie fugi in Rusia. ascuns intr'o caretA impArAteaQc5.
Rusii DierdurA nurnai Azovul, spre desperarea lui Carol
(1711).
_
4111;,116:4;11
Uheurghe Auu.
SFARSITUL LUI BRANCOVEANU. Domnul muntJan

Drimise 300 de pungi. ca sA procure proviziuni Rusilor.
ins5 nu Muth nici De Rusi, nici pe Turd, ci sta cu armata la
TrIati s vazA cine va birul. InsI un vAr al sAu, spAtarul
roma Cantacuzino, trecuse la Rusi cu cal5rimea, f5ra vola
domnului_fe unise cu Rusii si cuprinsese Braila.
Desi 13rancoveanu intoarse Rusilcr banii, desl convin-
seSe pe Turci, ca Toma a lucrat fail ordin, insd multi Mi-
mici se ridicara contra lui si iritau asuprd-i pe vizirul Gin-
Ali, care credea ca va regenera Turcia prin cruzimi sange-
roase. Cantacuzinestii il prsiau si denuntau legaturile lui
cu crestinii. Rusii ii erau inimici, pe Turci ii tentau averile
lui. Domnul poseda peste 100 de sate si de mosii, vii oe 10
dealuri, 5 perechi de case, mosii in Ardeal si mai ales bani
depusi la band in apus, apoi giuvaeruri, Turcii socoteau
10.000.000 de taleri si-i doreau. In saptarnana patimilor 1714,
puternicul si bogatul domn fu ridicat cu strsnicia dela
mazilirea lui Duca si fu dus la Constantinopole. Acolo a fost
inchis t ub pamant, Vara lurnin5, a fost tras pe roata ca s5
spue averile, doamna a fost batutd. In fine, in ziva de
sfanta Maria a fost scos si executat inaintea sultanului, in
fata pcporului. Mai intaiu au lost taiati cei patru fii ai lui
si un ginere, apoi batranul domn, care in ultimele momente
a aratat curajul unui erou si credinta unui martin Nelegiui-
rea aceasta a fost condamnat5 chiar de Turci. Corpurile
victimelor au fost aruncate in mare. In zilele din urrna s'a
descoperit, cd oasele nefericitului domn au fost aduse si
ingropate intr'o biserica din Bucuresti, construita de el.
$ ITFAN CANTACUZINO (1714-16). Turcii numi-
sera domn pe varul lui Brancoveanu, pe Stefan, fiul lui Con-
stantin, cari ambii contribuisera la mazilirea si la executa-
rea lui Brancoveanu. Domnia lui n'a fost lungd, caci ince-
pand neintelegerile intre Turci si Austriaci, iar Cantaeuzi-
nestii fiind de partea acestora, Turcii i-au chemat la Con-
stantinople si au sugrumat pe WA' si pe flu.
INFLORIREA ARTEI SI LITERATURII ROMANE IN SEC. XVII-a.
Dupd domniile lui Matei Basarab si Vasile Lupu,

a urmat o frumoasa desvoltare artistica si literard. In bise-
ricile si in palatele lui Brancoveanu gasim cele mai fru-
moase modele de pictura bizantina in trile noastre, pre-
cum gasim cele mai frumpase opere de sculptura, imitate
dung arta aouscan5. .
Tot atunci triiesc in Moldpa cronicarii cei mai insem-
nati al trecutului nostru. qeroun pe romaneste crtile ser-
viciului religios si se sc,riu opere in versuri influentate de
Doesia poporului.
CONSTRUCTIUNILE LUI BRANCOVEANU. Pe
dud in Moldova constructiunile se opresc, in Muntenia
domnia mareata a lul Cantacuzino si mai ales a lui Bran-
coveanu a fost culmea activitAtii arhitectonice.
Serban a construit mandstirea Cotroceni, in padurea
de pe dealul Bucurestilor, unde scapase prin . fuga de per-
secutiunea lui Gheorghe Duca.
Brancoveanu era foarte bogat si si-a construit palate
marete, ca sa-i raman vestea numelul, era ins si profund
religios, se simtea dator din cauza bogatiei si a sporului in
toate, sa faca prinos bisericii din belsugul sau. De aceasta,
a reparat oriunde vedea o biserica ddramandu-se si a con-
struit o multime prin sate si prin orase. In Bucuresti a con-
struit trei, printre cari Sf. Gheorghe Non, unde se afla oa-
Fele lui si Sf. Sava, unde se afla universitatea. A reparat
Argesul, Bistrita. flea mitronol'a din Targovis'e. dar cea
Casi boereascl
mai frumoas constructie a lui este manastirca Hurez. Se

numeste astfel pentruca era asezata langd padurea numit
a hurezului, sau ciuhurezului, pasarea de noapte, care-i tur-
bur tacerea adanca. Se admird la aceast manastire fru-
musetea picturii, sculpturile dela usi si dela ferestre, cum
.si stalpii, cari reprezint cea mai fumoas opera de sculp-
tura la noi.
Spatarul Mihail Cantacuzino, un unchiu al lui Bra:noo-
veanu, a construit biserica Coltea, numit dupa vechiul
Proprietar, in locul unei bisericute mai vechi. Coltea aveS
ca clopotnit un turn, cel mai Malt din Bucuresti, Tumid
Co ltii. Biserica se distinge prin finetea sculpturilor, in carl
Se trede lnfluenfa renasleril. eevi cti toful Cieosebif de aria
rgsgriteanti este reprezentarea in relief a evanghelistilor,
respins in biserica orientala, dupd porunca sA nu-ti fad
chip cioplit". Turnul, se zicea in popor, ca a fost construit
de soldatii lui Carol Xll-a, cat regele a stat langa Tighina,
si avea caracter aPusean, cu statui de ingeri, de lei si cu alte
figuri. In 1802, in urma unui mare eutremur, s'a surpat
partea din turn pana la foisortil Lie piatra.iar restul s'a dra-
mat la 1888, spre a se lasa libera vederea marelui spltal al
Coltii. La intrare se pusese sterna Cantacuzinilor, vulturur
cu doua capete si inscriptii prea frumoase.
Palate le lui Brancoveanu se pastreazA in stare de mini
impozante. Unul la Mogosoaia, langa Bucuresti, prezinta
coloane frumoase impletite dela dreapta spre stanga, si
dela stanga spre dreapta, terminate cu capiteluri de flori.
Altul, langa targuletul Pot logi, mai pastreaza frumoase stu-
caturi in sala care era de primire. Aceste palate au fost mai
intaiu distruse de Turd, iar Palau ultimele timpuri an fost
lasate in parasire complet.
Pasul decisiv la introducerea limbii romanesti in bise-
rid, I-a fAcut marele mitropolit moldovean, Dosoftei, prin
traducerea $1 tipArirea in Iasi a earth de liturghie (1679).
Asa de cautat a fost cartea, incat a trebuit s iasa intr'o
editie noud in 1683, binecuvantata de un patriarh grec, care
se afla in Iasi. In anii urmatori s'au tiparit mai toate eartile
serviciului in romaneste, al vecerniei, al utremiei, al tutulor
nevoilor religioase, incat, la sfarsitul prirnului sfert din se-
colul X VIII-a, toate cartile ritualului erau romanesti. Merl-
tul cel mare in aceasta activitate revine, mai ales, domnilor
munteni, Serban Cantacuzino si Constantin Brancoveanu.
MITROPOLITUL DOSOFI El. Era fiu de negustori de
origine oriental, poate Greci (familia Paparii) stabiliti in
Po Ionia. Afard de limba romana stia limbile slavona,
greaca, polona si latina. A ajuns episcop de liusi, apoi de
Roman si in 1671 mitropolit. Afara de traducerea. liturghiei
Si a altor earth Dosoftei este un mare nume in istoria culturii
noastre, prin traducerea psaltirei in versuri romanesti. Nu
numai c erau primele versuri, dupd cele cateva dedicatii
lui Matei si VasiIe. insa versurile lui se aprople de Poezia
popularA prin rimA, prin usurinta cuvantului:
Pre varvuri de munte
S-aud glasuri multe
De bucine mare.
www.dacoromanica.ro
231
Cu nalta strigar:
Ca s-au suit Domnul
Sa-I vadzd tot oniul.
Cntati in kiute
In dzickuri multe.
0 opera de peste 8600 de versuri. Cartea s'a tiara in
Po Ionia, in orasul Uniev (tanga Varsovia) la 1673. Dosof:-
tei a imitat in traducerea sa pe polonezul Kochanowshi.
Scopul scrierii era sd dea poporului o carte de edificare reli-
gioasa, nu ca sa se citeasca in biserica, fiindca p.mtru acest
scop, a tiparit el alta psaltire in proza, slavo-rornana. Din-
tre celelalte lucrari ale lui mai amintim Vietile Sfirailar
(1682) aparute in mai multe volume.
Odata cu Petriceicu, trecu de partea Polonilor si Do-
softei, fugi chiar in Po Ionia, de unde se intoarse pe scaunul
metropolitan in 1676, Odd la 1686.
La prima intrare a lui Sobieski in Moldova, Dosoftei ii
primi ca pe un suveran crestin, iar la retragerea acestuia
insoti armata polond, ducand cu sine odoare. odjdii, docu-
mente ale bisericii, Mat a si fost afurisit de patriarhi, cd a
fugit cu un rege catolic. Polonii ii numira episcop la Zol-
chiew, si rnuri in straini, aproape in mizerie, ett dor de pa-
tria lui, pe care n'a avut norocirea s'o mai vaza.
BIBLIA LUI SERBAN (1688). De o insemnatate epo-
card a fost publicarea la Bucuresti a intregii scripturi, atat
a celei vechi, cat si a celei noi, opera complexa, la a carei
alcatuire au contribuit multi, iar Serban Cantacuzino a in-
tampinat cheltuelile. Unil invatati (liasdeu) sustin ca ea
este opera spdtarului Nicolae Milescu; lorga sustine ca nu
e o traducere noud, ci intrunirea a tot ce iesise pAnd atunci.
Traducerea spatarului a fost Intrebuintata de traducatorli
din Bucuresti, cari uneori au stricat-o. dar c lucrtorii de
capetenie au fost: un arhiereu grec Gizerman de Nis, fratii
Radii si Serban Greceanu, mai ales fratele domnului, Con-
stantin stolnicul. Insemnatatea acestei opere sta nu numai in
executiunea tipografica, ci sun frumusetea stilului, in ale-
gerea cuvintelor, asa ca sa fie intelese de Romdnii de pre-
tutindeni. De aceea s'a si raspdndit in toate partile locuite
de Romani, dela Maramures la Dunare si dela malurile
Nistrului pdnala Tisa, Moat impreuna cu lucrarile Ardeleni-
lor, cu ale mitropolitilor Varlaam si Dosoftei. a contribuit
la formarea constiintei romnesti.
SPATARUL N1COLAE MILESCU. Era un om extraordinat, nAscut
in judetul Vaslui, crescut in Constantinopole si in Italia, boer la curtea
lui Glieorghe Stefan, prieten si tovaras de petreceri al tnarului Stefanit
Lupu. Voind sa faca intriga, ca Gheorghe Stefan, promise lui Cons-
tantin Cdrnu, fugar in Po Ionia, ca sa incerce impreung, dar Carnu
ii denuntA lui Stecanita, care puse sa-i taie nasul. Fuge in Muntenia.
de unde e trimes captichehaie la Constantinopole, dar intrigheaza si
contra lui Grigore Ghica cu Serban Cantacuzino. pentru care traduce
biblia. Pleaca apoi in Germania, calatoreste in Suedia, chiar la Paris.
cu insarcinari din partea lui Gheorghe Stefan. La Paris e solicitat sa
ex pue doctrina ortodocsa asupra cuminecaturii si scrie in 1669 asupra
acestei teze. Dupa moartea lui Gheorghe $tefan se intoarck in Mol-
dova. uncle toti se mirau de minunea ce-1 facuse un doctor neamt.
ca-i Meuse nasul la loc. Nevoit ca sa se expatrieze din nou, pleaca
in Rusia. unde ajunge preceptorul unor fii de printi, pentru cari a
compus mai multe carti, Dupil catva thnp, tarul 1-a insarcinat cu ci
misiune in China. A strabatut Siberia panala raul Amur si a ajuns in
Pechin, apoi se intoarse in Moscova, unde publica o descriere a Chi-
nei si una a Siberiei. Intreprinde o notta calatorie in China, intre
1684-89, ajunge talmadiu al lui Petra cel mare, care-I tinea intr'o
deosebita consideratie. Scria cu mare iuteala, spune cii intr'o noapte
a compus un memoriu despre Sciti. A scris in greceste, in latineste,
in ruseste, iar in romaneste a tradus biblia.
CRONICI MOLDOVENESTI. Mai vechi deck unit
scriitori citati, au fost autorii primelor cronici, ale caror
opere s'au pastrat in manuscrise si au s'au publicat deck in
sec. KIX-a. Dintre cronicarii ambelor tail, mai vechi au lost
si mai cu talent au scris cei moidoveni.
GRIGORE URECHE. Sub numele lui Grigore Ureche
s'a astrat o cronica, alcattuita din vechia cronica slavo-
neasca, din cea romaneasc si latineasca, cum si din cro-
nicarii poloni, de catre mai multi cdrturari ca Istrate lo-
gofatul, Grigore Ureche si mai ales de tin dascal necunos-
cut Siadon si poate de un calugar Misail. Este, dar, opera
mai multora. In traditiunea noastra istorica, se zice Ca
cronica a fost scrisd de Grigore Ureche, iar ceilalti ar fi
facut interpolatiuni si ar fi adus-o in starea in care o avern
azi. Insa, desl Grigore Ureche a trait contemporan cu Mi-
ron Costin, acesta, Dela 1674, o cunostea in starea pe care
o avem noi, inct nimeni n'a vazut-o in alta stare, ca deci
cronica pura a lui Ureche n'a existat, ci numai alcatuirea
ei de azi. Grigore Ureche era fiul lui Nistor, boer legat cu
Movilestii a ajuns vornic al Ora de jos sub Vasile Lupu.
a ckui domnie o critica, cand face critica domnilor vechi.
Se crede ca unele stiri foarte circumstantiate le tinea Gri-
gore dela fatal sau.
Letopise(ul Wit Moldovei pdnilln Aron Vodei. cum se
Infifuleaza cronica, incepe cu descAlecarea lui Dragos la
1359. Cronica e scris cu mult talent literar, cu preocupari
morale, cu zel sustine romanitatea noastr: ,,Romanii cati
se afl lacuitori la Tara Ungureasca si la Ardeal si la Ma.,
ramures dela un loc sunt cu Moldovenii si toti dela Ram se
trag". Limba lor este dela Ramleni, ce le dzicem Latin!:
pane ei dzic panis, carne ei dzic caro, and ei dzic gallina...
ca de am socoti pre atnanuntul toate cuvintele, le-am in-
telege".
..7117%.
"
Pridvorul casei 1orune4ti (Ilurcz).
MIRON COSTIN. Al doilea cronicar, mai invgfat sl

mai adanc deck Ureche, e mai mult deck cronicar, este
scriitor de memorii, cu judecati asupra evenimentelor, cu
consideratii morale adanci. A invatat in Po Ionia la Bar,
a intrat in boerli in anii din urma ai lui Vasile Lupu, a fost
beer sub Gheorghe Stefan si sub domnii urtnatori, cari-I
pretuiau mult. Era si foarte bogat. Partizan al politigii cre-
gine, el nu o urma orbeste, nu a trecul cu Petrkeicu la
Poloni. Sub Gheorghe Duca a ajuns la boeria cea mai mare
de mare logofat si a mers sub zidurile Vienei. A fost luat
si el de PoIoni, carl 1-au liberat pentru cunestintele si in-
semndtatea lui. Constantin Cantemir 1-a scoborit in boerie,
dar pe fratele lui, pe Velicico il Meuse hatman. Intriga
celor doi frati contra domnului, a pricinuit pierderea arnan-
dorora. Uciderea lui Miron este sfdrsitul tragic al unui alt
om mare din istoria noastra.
Miron Costin a vrut s'a scrie intreaga istoria Moldovel si a in-
ceput cu Neamul Moldovenilor" dela Romani si dela Traian. do-
vedind legatura dintre Romani si Romani, originea comung a tuturor
Rominilor. A doua lucrare a scris-o in limba polona Cronica tarii
Moldovei si Munteniei" in care trateaza tot despre legatura Romani-
lor cu Romanii, despre intemeierea Muntemiei si a Moldovei. despre
ape, despre orase. Scopul scrieril fusese sa informeze pe Poloni asu-
pra trecutului si a starii tarilor romlne, pe vremea sa. Tot in limba
Do lona a scris. De cnd se afla in Po Ionia o Doema Dentru regele loan
Solifeski, sub rtitlul .,descrierea tarii Moldovei".
Opera Jul principal este Letopise(ul Teirii Moldovei
dela Aron Voda panala 1661. Miron Costin numeste pe
sciitorii dela cari a luat cunostinta evenimentelor vechi,
insemneazd si de cdnd incepe s scrie din cunostinta pro-
prie. Voeste sa fie impartial, da sfaturi si invataturi, cad
Jetopisetele nu sunt sa le ceteasca omul s stie numai ce
a fost in vremele trecute, ce mai mult sa hie de invdtaturd,
ce este bine si ce este fau, si de ce sa se fereasca si ce va
urma hiecine". A fost un mare iubitor al trii lui, era insd
om serios si trist, care vazfind vremurile triste Prin cari
trecea neamul sau, a crezut a el e martor sfdrsitului lui
$1 a murit convins, ea destinul Moldovei s'a implinit. Tun.
burdrile politice I-au impiedicat s continue istoria timpu-
lui sau si letopisetul a ramas neterminat.
DIMITR1E CANTEMIR. Domnitorul, al treilea mare
cronicar. era unul din cei mai eruditi oameni al timpului
sau. Invatase cu un dascal grec vestit, leremia Kakavela,
Pe care tatal sat' il adusese in tard, in acest scop. Stia
mune limbi europene si asiatice, a scris multe opere in la-
nneste si in romaneste, dintre cari numim mai insemnate:
Istoria Imperzultd otoman, Descriptio Mo!claviae, scrisa din
indemnul academiei din Berlin, al carei menibru era, Eve-
mmentele.Cantacuzinilor si Brancovenilor, tironicul Mot--
do-Valalzdor. Cele cloud' din urma sunt scrise romanestk
Cantemir 41 propusese sa scrie intreaga istorie a RomAni-
lor sl a inceDut dela Originea poporului roman, dela Troia
si dela intemeierea Romei pandla intemeierea principate-
bor. A cautat, mai ales: sa dovedeasca statornicia Romani-
lor in tarile dela nordul Dunarii, prin tot viforul barbarilor
si a urmarit istoria popoarelor vecine, dovedind intinsa eru-
ditiune. Moartea a intrerupt opera sa, cand era de 49 ani.
Atitudinea lui Cantemir vadeste o educatiune retorica si se deo-
sibeste de a celorlalti cronicari, cari deplfing mereu slabiciunea tarl-
lor noastre. Fostul domnitor e mandru de numele si de vechimea
Romani lor: Mei until dintre neamuri (alegand pe carii mai sus am
nomenit Ghermani) cu batranetele si cu vechimea lor se poate ala-
tura": de vitelia lor: neam ca acesta cu armele nebiruit. cati Mu-
hamezi. cati Baeziti. cati Murati in campii Moldovenesti sfaramase
si mii de mii de Turcii sai valurile Dunarii. a Prutulu1. a Siretului. a
Birladului si a Nistrului inghitisa": de marele nostru intemeietor.
..Traian. marele imparat. saditorul si rasaditorul nostru... mecum
el cu mana lui, ca pre tin sad ales intr'o livada i-au implantat si i-au
sadit, asa neclatiti s in veci nemutati i-au lasat... zid urea vartos
si nebiruit... cu pieptul lor, intregi Inca pana acum 5i in scaunele
sale infipti"...
CaAgemlr a aruncat samanta, care trebuia sa dea roada coapta
in scoala ardeleneasca. In adevar. episcopul Clain cumparase pela
1730 un manuscript al hronicului, pe care 1-au cunoscut la Blai toti
istoricii ardeleni.
CRONICARII MUNTENI. Desi mai vechiu deck cro-
nicarii moldoveni, calugarul Moxalie Mihail, cu greu se
Poate numi cronicar, cad da numai cateva notite scurte
si lard nici o legatura intre ele despre tdrile noastre. El
a scris pe la 1620 din indemnul episcopului de Ramnic, mai
pe urma mitropolit, Teolil, o cronica dup diferite carti
slavonesti si alte izvoade".
Incepe cu creatiunea lumii, d pe scurt istoria Evrei-
lor, mai desvcltat istoria Romanilor si a imperiului de ra-
sarit, cum si intemeierea puterii turcesti, la care ocazional
aminteste lupta dela Rovine, luptele lui loan Corvin si Pe
ale lui Stefan cel mare. Despre lupta dela Rsboeni no-
teaza numai atat: si se lovira pe fata la Valea Alba si
biruir atuncea Turcii". Manuscrisul cronicei se gaseste
in biblioteca din Moscva.
STOICA LUDESCU. Un om de casa Cantacuzinesti-
lor, logofatul Stoica Ludescu, a lipit diferitele insemnari
mai vechi si a alcatuit prima cronica a tarii, punand multa
patimd in luptele ce-si dau in zilele sale cele dotia particle,
al Bdlenilor si al Cantacuzinestilor. El era boer de rangul
al doilea st a scris pe vrernea lui $erban, detaliind uciderea
postelnicului si stdruinta familiet, ca sa-i reabiliteze rrid-
moria.
ISTORIlLE DOMN1LOR TARII ROMANESTI. Cr04
nica scrisd contra partidului cantacuzinist si spre lauda l3-
lenilor, in ultimii ani ai lui Serban, declard ca autor pe
Constantin Cdpitanul si se crede cd acesta ar fi fost (dup
lcrga) un Filipescu, nepot al lui Serban. Mai verosimil
pare cd autorul este Radii Popescu, fiul lui tirizea vistierul
din satul Popesti, care cu Bdleanu era capul partidului.
Radu a fost boer insemnat, invdtat, inimic al lui Brnco-
veanu, pretuit de Nicolae Mavrocordat si a murit calugar.
A scris cu patim5, cu stiintd, cu talent literar (,,fleissler
rndnios ca un urs impuscat") si despre Serban si despre
BrAncoveanu. Nicolae Mavrocordat 1-a insdrcinat s scrie
si despre domnia lui, incAt cronica este mai mare si mai
insemnatd.
RADU GRECEANU. Unul din traducdtorii bibliei fu
insdrcinat de Brancoveanu s scrie cronica lui, pe care o
lipi cu vechile cronici, scriind cu respect. despre puternicul
dornn.
CONSTANTIN CANTACUZINO STOLNICUL. Invd-
tatul boer pldnuise o istorie a tuiuror Romdnilor (si a Aro-
mdnilor) dela Romani, ca si cronica lui Cantemir. Din ne-
noroeire, nu se pastreazd deck partea p5n5la portretul Jul
Attila.
EPOCA FANARIOTILOR
NICOLAE SI CONSTANTIN MAVROCORDAT. GRIGORE II GHICA.
OLTENIA SUB AUSTRIACI.
CAR ACTERIZARE GENERALA. Dupd fuga lui Di-

mitrie Cantemir in Rusia si dupd uciderea lui Stefan Can-
tacuzino. incepe epoca cea mai trist din istoria tailor
noastre. numit epoca Fanariotilor, mai mult de o sura de
ani. Domnii acestia veniau din partea Constantinopolei nu-
mit Fanar, unde in timpuri mai vechi fusese un far, pentru
inlesnirea navigatiunii.
Turcii, dup5 hainirea domnilor nostri la Rusi, s'au ho-
tarit sd numeascd domni dintre oamenii cari aveau in ca-
www.dacoromanica.ro
237
t)itala Ior rude, case, aver!. si ariume dinTre cei incercatI
in serviciul Portii. Dedeau domnia ca o inaintare celor cari
serviser in mod devotat ca mare dragoman. incdt dem-
nitatea de dcmn suferea o injosire, devenind o treapt in
ierarhia demnitdtilor turcesti, pecand mai inainte anumite
privilegii (sd-i ante muzica in Constantinonole, s fie
dus cu alaiu) o Puneau chiar inaintea viziratului.
Nu toti domnii epocii au fost insI Greci. nici toti n'au fost
Fanarioti. apoi nu toti au fost ri, unii au fost lumina, organizatori.
cu iubire de poor. dar poparul incepuse s5 aih5 cunoostint5 de sine
si cerea dela acesti domni stegini mai mult dec5t puteau da el. S'a
mai intAruplat. ca domnia lor s caza intr'un timp de sc5dere a Tur-
cilor. and Odle au sderit devasthrile a saute r5sboaie cu Au-
striacii si cu Rusii, cu ocupatiuni si cu guverne militare straine.At
in maul Fanariotilor ni s'au luat buc5ti din tarsa, Ottaia. Bucovma.
Basarabia si nu uitilm c5 ni s'au rbit in zilele bar, in Parte chiar
din cauza lor. Un alt aspect ne intristeaza" in aceast5 epocd, degra-
dares caracterului. E adevrat c5 vechiul regim absolutist nu era
prielnic caracterelor independente, lArbalesti. nationale aid in alte
tari. ins5 la noi Grecii au cultivat intriga, iniosirea, umilirea, f5tar-
nicia pe deaparte, aroganta. mfindria. fastul pe de altd parte si s'au
f5cut vinovati de toate defectele intrunite in notiunea bizantinism,
fanartotism.
Trebuie s recunoastem si unele privilegii ale domni-

lor fanarioti. Cei mai multi dintre ei, venind dela ministerul
de externe turcesc, cunosteau tainele politicii turcesti, pe
care continuau sa. o serveasa la Bucuresti si la Iasi, in-
cat capitalele noastre erau mai importante deck Constan-
tinopole, in ce priviau telatiunile cu Austria si cu Rusia:
aici se faceau prognosticurile pcii, sau rgsboiului. Un me-
rit deosebit al Fanariotilor, desi neintentionat, a fost uni-
formizarea vietil politice si sociale din arnandoud princ--
patele. Schimbindri-se dinteo tall in alta, aceias domn
introducea aceleasi reforme, ducea uneori cu dansuT a-
ceias oameni de incredere, nnifica institutiile si au con-
tribut astfel la desvoltarea ideil riP unire.
NICOLAE MAVROCORDAT Prin fuga lui Cantetnir cu totl
boerli. tara r5m5nAnd fAr5 domn si fAr5 clas5 dirigenta. c5zuse in
anarhie. Oamenii se refugiaserd prin biserici. un c5pitan turc (bes-
leagg) al gardei a inceput s5 iefueasc5. Diva' o scurti locotenent5
a lui Lunt: Costachi si a lui Ion Mavrocordat, s'a numit Nicolae
Mavrocordat. a doua oar la 1711. cand incepe epoca fanariot, in
Moldova.
De altfel familia Mavrocordat nu era fanariot5. cl se tr5geA
din Chios. Taal lui Nicolae studiase medicina la Padua si vrin bunica
238
www.dacoromanica.ro
mi se trAgea dln !Has, purta numele hit Alexandru cel Bun. El se
numia exaporitul (= cunoscator al secretelor = ex avorriton greceste)
si fiul sau mostenea reoutatiunea de credinclos Turcilor. Acesta stia
limbi. studiase filosofia, a scris cart! de filosofie, a invtat romaneste,
a pus scriitorl s scrie despre domnia lui. a deschis o scoala de
greceste. de slavoneste si de romaneste la Sf. Sava din last.
A chemat pe boerii fugari, a aparat dreptul tall! asupra So-
rocei. De care Turd! o dedesera "Tatarilor Neculcea, revenit din
Rusia. scrie ca a fost un noroc venirea lui jar de ar hi venit alt
domn mai prost. ar hi fost urea rau de Moldoveni" Avea boer mare
pe Nicolae Costin fiul lui Miron. Nu numai cd a micsorat darile. dar
a facut ceva cu totul nou: a prezentat divanului o dare de seama
asupra veniturilor si cheltuelilor ODE
La trecerea lui in Muntenia (1716) a fost numit Muni Ra-
covitei (1716-26)
IOAN MAVROCORDAT (1716-19). Fratele lul Nicolae fu
nurnit in locul lui, dupd ce fusese luat de Nemti, pe cand boeril fugisera
in Ardeal si staruiau ca Nemtii s alipeasca tara si sa le dea domn pe
Gheorehe, hut lui Serban Cantacuzino.
SI boeril din Moldova IncercaserA sA prinzA ye Racovia. In
intelegere cu o trupa de catane, comandata de Ferent. What Raco-
vita ceru insa aiutor la Tatari, Wit si ucise pe Ferent, despre care
a ramas in Iasi Crucea lui Ferent, trecu apoi in Ardeal si prada tinu-
ttil Bistritei
Joan dusese tratari secrete cu Nemtii, le platise tribut si le
oferise Oltenia, la incheierea pacli servl ca dragoman, totusi ramase
domn. pe cand Nicolae, intorcandu-se dela Sibiu in Constantinopole.
se ocupa cu scrierea unei carti despre datorii". Mari insa Ioan ye
neasteptate si Nicolae veni la Bucurestl.
Pandla sfarsitul vletii, in 1730, a domnit in buna intelegere cu
boerii purtand griie de buna administrare a tarii si !nand apararea
ei fata de Turd. A dat seama de cheltuelile veniturilor, a obtinut
dela Turci scaderea tributului din 520 de pungi la 380. A construit
lang5 Bucuresti frumoasa manastire VItcdresli cu culoane frumoase
de marmura. unde se afla inmormantat. Episcopiet din Buzau i-a
facut un venit de 200 de taleri De an, cu indatorirea. ca sa tie scoala
greceasca si slavoneasca. Turcit aveau incredere in el, I-au inoit
domnia si strilinul a avut noroc sa moara in scaunul domnesc, cum
n'au avut multi domni roman!.
Si Racovita a domnit zece ant, cad isi Muse nume bun la Turd
Dentru rezistenta contra Nemtilor, des! nu se compara cu Nicolae,
nici in talentul de administrator. nici in caracterul de dezinteresare.
Se inconjurase de Greci si de ttn Turc, De care il facuse mare vis-
tier, spre scandalul boerilor Damanteni. Incerca chiar s rastoarne
pe Nicolae insa incercarea i-aduse mazilia, caci Nicolae Izbuti sa
tuna in locul lui pe un nepot al silu de sofa, pe nepotul lui Grigorie
(Mica.
GRIGORE H-a GHICA (1726-33) a domnit sl in Moldova
si in Muntenia 1). cad Turcii au luat obiceiu sa schimbe ye domni
until in locul celuilalt, spre a nu face incercari cu oameni necunos-
cuti. in acelas timp nici pe acelas domn sa-1 lase si sa piarda da-
rurile obligatoare la numirea lui.
1) In Moldova de pltlru ori (1-7263), (1735-39), (1739-41) 0747-48); In Muntenia
ic doua ori (1734-35), 1743-54
Grigore crescuse intre Oreci si a adus cu sine multi (Psiolu sari
Ipsilante). Era tgnr, a invAtat romneste, fiind domn. A aprat
tara cu armatd de Moldoveni (7000 cu 12 tunuri) contra Thad lot..
fapta care 1-a ridicat in lata Turcilor. A adus ap in last, unde a
construit mngstirea Frumoasa cu case domnesti (din cauza grdinei
mari in care cnta muzica si rautari. la care invita si ye boeril. Tot
asemenea. lng Bucuresti, a construit mana'stirea Pantelimon, unde
si-a oregAtit mormAntul. A murit in domnie.
CONSTANTIN MAVROCORDAT. Fiul Jul Nicolae a

urcat tronurile t5rilor noastre de cele mai multe ori 1)
schimbgnd tronul cu varul sau Grigore din Moldova, cgci
fiecare dcrea mai mult Muntenia, si cat ajungea la lasi
incepea intrigi ca s se intoarca la Bucuresti. In prima
domnie, a fost ales de boeri la moartea tatalui sgu, dar
cazand sultanul, peste cateva saptamani noul sultan a nu-
mit pe Mihai Racovit0 care dupg un an a Mut loc Jul
Constantin.
Semana cu tat51 SU si la invAtaturA sl la bunele in-
tentiuni. Era pgtruns de ideile timpului sau, cari plecau
dela filosofii francezi si tinteau sa imbungtateasca starea
supusilor prin reforme. Se ingrijea de invataturg, de cul-
tura clerului. Cerea preotilor s tie carte romAneasca, iar
pe cei neascultatori ii pedepsea, supuindu-i la impozit
tgranesc. A tiprit in rotnaneste carti bisericesti
REFORMA LU1 MAVROCORDAT. Reforma au-
striacg in Oltenia, cu desfiintarea rumgniei si a unor dari.
decise pe Constantin Mavrocordat s Meg si el o reformg
in Muntenia, apoi si in Moldova, unde fu mutat. Desfiinta
si el mai multe impozite indirecte, vacarit. pogongrit., si
MCA o contributie generalg de 5 taled pe an, platibila sta-
tului in patru sferturi. Libera pe rumgni sl pe vecini. im-
pungnclu-i la dare fixa si le rasa dreptul de a se muth de pe
mosie, cu plata catre boer a unei despagubiri de 10 taleri.
Taranii pe mosie dedeau dijme din producte sl trebuiau sa
munceasca gratuit boerului 12 zile pe an in Muntenia, si
24 in Moldova.
Ca sg despagubeasca pe proprietari de pierderea ru-
manilor, a scutit de dari catre stat un numar de tarani si
i-a obligat s plateasca acele dari boerului, sau mandstirii
tie a cArui mosie se aflau. Numarul acestor asa numiti scu-
telnici, e ridica pana la 60 pentru un boer mare. Pe d'a-
v) In Muntenia tie 6 ori (1730), (1731-33), (1735-41) (1744 18) 1758-61), (1761-63
In Moldova de 4 ori (1733-35). (1741-43), (1748-49), (1769).
2) A mai domnit In Muntenia Mara de 1730-31,a doua oara 1741-44.
?4Q
www.dacoromanica.ro
supra. boeril erau scutiti de orice dare 1irect5 cnre vts
tierie
Aceast reform a fost criticat aspru, cad mArea
nuniarul contribuabililor si se zicea cd a fost facuta numai
in scop financiar, insd Constantin avea ambitiune mai
mare, voi sa se dovedeascd om de progres si a pus sd se
nublice reforma sa in Mercure de France" chiar in 1742.
DOMNI NOI FANARIOTI. Intre 1750 si 1769, cnd incepe ocu-
natia niseasca. s'au ivit concurenti noi de domnie. Unul a fost Mutes
Ghica, fiul al doilea al lui Grigore. A domnit in Muntenia la moartea
tatalui sAti. si in Moldova 1) unde a adus mal multi Greci. Intre earl
ne Safest!, cari au aiuns si domni Altul a fost Scarlat Ghtca frqtele
mai mare al lui Matei 2). El a construit biserica Sf. Spiridon. cea mai
mare si mai frumoas4 biserica din Bucuresti. cu outernica influenta
'r
11
4In
"
SI. Spiridon Non

apuseana. Turnurile ei erau mai inalte deck sunt azi si au fost reduse
mull Dela 1880 Scarlat a murit in domnie si are mormntul in biserica
sa. Tot ghiculesc a fost Alexandra G. in Muntenia (1766-68) fiul
lui Scarlat care a lost scos de Turci uentruca lasase ye un ofiter rus
s5 recruteze In tara soldati pentru Rusi. Cel din urma nume din aceast5
familie, in epoca Fanariotilor, este al urmtorului.
') In Muntenia (1752-53), In Moldova (1753-56).
t) In Muntenia (.1758-61) 5i (1765-66) in Moldova (1757-58).
I, Flory, lido* Reminder el. 7 sec.

www.dacoromanica.ro
16 241
ORRIORE ALEXANDRU GHICA, domni in Moldova
(1761-67), si in Muntenia. El era fiul lui Alexandru, fra-
tele lui Grigore 1I-lea. Tatd1 silt' in calitate de dragoman a
luat parte la incheierea pdcii din Belgrad si a primit in
textul tratatului cdteva schimbari neplcute Turcilor, de
aceea Turcii ii taiaserA capul.
Fiul acestui dragoman s'a dovedit oin destoinic, cu
grije de justitie si de indreptarea stArii economice. A adus
apd la Iasi pe canale, a infiintat o fabricd de postav la
Chiperwi, a interzis mituirea judecdtorilor. Era inconjurat
de Greci, din 8 boieri mari 5 erau Greci. Din cauz4 ca era
prieten al Rusilor, ca si tathl sdu, a fost mutat la Bucu-
resti. Acolo s'a lgsat s fie prins de Rusi, cari I-au dus la
Petersburg si 1-au tratat ca prieten. A fost ucis miseleste de
Turd la fdpirea Bucovinei.
Din familia Mavrocordat afar de Constantin. a domnit in Mol-
dova (1743-47) loan, fratele lui Constantin, cu totul deosebit. trind
in petreceri. fAcand cheltueli si ridicand multe dari. Multi boeri, intre
altii Sturzestii si Balsii fugira in Po Ionia, plangandu-se Ca si ei sunt
feciori de boeri si cu case grele si nu pot a se indulci de milele
domnului" ca altii ,,poate si mai rat decat dansii". Boerii nu vedeau
in sluibele lor altceva deck o indulcire a greutatilor casnice, iar dom-
nul un miiloc de a-si implini poftele.
Mihai Racovita a lasat doi fii, Constantin, condus de Stavarache,
contra cruia s'a fcut miscare si in Muntenia si in Moldova ').
Acestui domn se datoreste intemeirea marelui spital Sfantul Spiridon,
din Iasi. A murit band in ferbinteala frigurilor mai multe sticle de
aP5 dc melis".
Ce151alt flu. $telan Racovittl a domnit in Moldova (1764-65) si
a fost condus tot de Stavarache, adevarat domn, panace sultanul a
dat ordin s spanzure Pe Grec i si-i se confiste averile.
Toti domnii de pan5 acum. exact vorbind, nu erau Fanarinti. ci
sau Romani ca Racovitestii, san inruditi cu vechia familie Caeca,
din care se ridicaserl domni si in sec. XVil-a.
NM familia Callimacni nu e fanariot. ci curat moldoveneasa.
Originar din Wardle Orhelului, mazilul loader Cauncisul. a trimis De
fiul s5u loan la scoalele din Lemherg. iar Nicolae Mavrocardat 1-a
trimes de aiutor tratelui sau loan. dragomanul. (Land a lost nris dra-
gomanui Alexandru (Mica, loan. devenind Kallfrrractios. a ocunat postul
de dragoman, post periculos din cauza perspectivei la dornnie... Odat
un (Mica plAtise vizirului moartea
MAN CALLIMACIII (1758-61) domneste in Moldova sub influ-
enta lui Stavarache, despre care cronicarul scrie pot s zic c'd era
al doilea domn", Domnul si Grecul auziserA c un boer mai mic. Cons-
tantin Coaniceanu, se ludase c'd el ar scoate bani ii chemar si II
Puser la treabA cu recomandatia: actim sa" te v5d arliondar. BAnii
incept:1.5 s){ cured. Impozite nol (lutrairitul pe hornuri) Inventate. dar
1) In Muntenia de doua oil (1753 56 si 1763-6-9, 14 Moldova de igul ori c174953
qi I 756-57).
242
www.dacoromanica.ro
boeril r5scoala Wang carl sparg Doarta curtil. strigand: ..sa ne datl
De Stavarache". Grecul fugise De o poart5 din dos sl mai De urma sr7a
scpat averea, iar loan, dung trei ani. termen cat se credea ca trebuie
sa tie o domnie. se retrage de buna voie Idsand loc fiului sau Grtzore.
Acesta a domnit in doua randuri: in Moldova (1761-64 si 1767
69). In prima domnie era tanar si condus de Greci, in a doua n'a stiut
acuza de tradare si de ascunderea

banilor pentru aprovizionare, II duce,
la Constantinopole, unde i se taie
r
sa se poarte in grelele impreiurri ale rasboiului cu Rusk Vizirul.
ca sa-si ascunda infrangerea, ii
capul ca until funtlonar turcesc

necredincios.
DOMNII PANALA OCUPA-
TIA RUSEASCA DIN 1788. Cons-
tantin Moruzi (1777-82) fu numit
in locul Jul Ghica. Sub el s'a asezat
in Bucurestt DrImul consul rus
rre':h-ir ttrile noastre. until Lascarev.
Austria. ca s nu tamale in urma
ceru si ea sa aib5 consul. iar Turcii
consimtir5. sperand ca vor avea f
castig din concurenta celor doi F
consuli. Se numi Raicevich, fost

preceptor al coviilor hit Ipsilante 1
si dela care a Canna o lucrare

interesanta asupra tdrilor noastre.
Sub Constantin Moruzi au inceput Alex. Ipsilante.
propfetarii moldoveni sa fabric ?
rachiu, ceeace a provocat o reclamatie din partea Poloniei si o inter.
zicere la import in Polonia a sarei moldovenesti.
ALEXANDRU MAVROCORDAT (1782-85) nurnit turceste. De-
libei (b. nebun), fusese ridicat de Kusi si facea mizerii lui Raicevich.
care-si lua acre de ambasador: dar consulul isbuti sa-1 riiStoarne si
locul 1-11u5 varul s5u Alexandru Firaris (fugarul) care donna un an si
fugi in Rusia. Omul Austriacilor Alexandru ftipsilante, fu numit in
Moldova.
La retragerea lui Ipsilante din Muntenia fusese numit Nicolae
Caragea (1782-83) care pierde repede domnia. din cauza simpatiilor
sale rusesti si Dentru c5 Dunea impozite grele. Este interesant cant
cautau Drotectorii lui s-i scuzeze lcomia. ziceau c5 are avere outing
si cinci fete.
MIHAI SUTU alum din dragoman damn. atat in Bucuresti cat
si in Iasi 2). In domnia prima a lui. se vedea ca izbucnirea rasboiului
cu Austria si cu Rusia era apropiata, ciici Rusia anexase Crimeea.
rar Austria pretindea rectificgri de granitd in Oltenia si in Bosnia in
cele din urm5, Sian a fost inlocuit cu dragomanul flotei, De care-1
sustinea amiralul, foarte ascultat de sultan.
Proteiatul amiralului se chema Nicolae Mavrogheni (1786-90)
originar din inside. necimoscator de greacac1a5ica; deaceea descor-
siderat de Fanarioti. Mavrogheni, cu caPritli de sultan, anti s
Alexandru Delibei era Mil lui loan, fratele lui, C. iar Firaris era fiullui Con-
ttantin.
2) In Muntenia de trel ori (1783-86, 1791-93, i 1801-2); In Moldova 1793-93
www.dacoromanica.ro
indrepteze tan. In haine de preof, sail clE Turc. infra in priivalii si
trimetea la spanzuratoare pevinovati. A dat ordin ca Preotii sa stea
in biserica, sa-I aseasca iumea, si merzea sinzur peia biSeric1 S vaza.
cam i se feet. vein, irrclt preottt se tfinguiau ca ..stau toata ziva ne-
lipsiti, tritandu-se vela sfintt". CAt auzea de -un om bogat, ii trimetea
caftan de beer si-t storcea bind. La Craiova, unul Pantie umbla prin sate
boerea pe tarani si-i punea sa plateasca. La isbucnirea rasboiului.
Turcii 1-au facut comandant. iar el cu lefi mari a strns voluntari.
bine imbracati. cu steaguri frumoase si a cdstigat victorii astmra Aus-
triacilor. Rasplatea cu un galben pe cine-i aducea un cap de Neamt, si
rasplata facea ca sa-i se aduca multime de capete. Dar Turcii Hind
batuti de Rusi. nenorocitul Grec se retrase peste Dunare. fu ucis de
vizir ca tradator, desi se luptase cinstit si viteieste.
Mavrogheni a construit biserica dela sosea si a intins capitala
in aceasta parte. scotnd-o din smftrcurile Dambovitei.
UCIDEREA FRATILOR MORUZI. Sultanul Mahmud s'a
decis greu sa ratifice cedarea Basarabiei, cu toate ca Turcii erau
decisi de mai inainte s'o sacrifice. Mare dragoman la tratarea pacit
era Dimitrie Moruzi, iar loctiitor fratele sau Panaiot. Alte familii Gre-
cesti. inimice Moruzestrtor, cum si ambasadorul francez. ii acuza de
trAdare. Suitanul a dat ordin sa tale pe cei doi frati. Capul lui Panaiot
a rmas expus. in public cu o hartie pe care sta: ..tradatorul a platit
crima cu capul sau".
ULTIMIl DOMNI FANARIOTI. In toamna anului
1812 se numia domn la Bucuresti De 7 ani loan Caragea,
iar la Iasi Scarlat Callimachi. Caragea fusese dragoman $i
prin secretarul lui Metternich, ministrul eel puternic la con-
gresul din Viena, a incercat s reclame intoarcerea Ba-
sarabiei, insd puterea lui Alexandru era prea mare i nici
vorba nu s'a mai facut de Basarabia.
In tara domnia lui Caragea a rmas in amintirea po-
porului printr'o ciuma grozava, Ciuma lui Caragea. Dom-
nul era lac= si lacomia lui se scuza tot cu faptul Ca avea
fete multe. Una, domnita Ralu, avea gust artistic, Meuse
o societate care juca in greceste piese de teatru. Inainte
de a implini 7 ani, Caragea a fugit cu averile in Italia, de
frica raspunderii.
Scarlat a fost mai bland in Moldova si a domnit pana
la termen, (land privilegii boerilor, in paguba celorlalti lo-
cuitori. A ingrijit sal se faca poduri de lemn, cari atunci
inlocuiau pavajul de azi ').
Legislatia iui Caragea si a lui Calimachi. 0 D reocu-
pare mai inalta a acestor domnitori a fost s dea legi ei-
vile. Atat Caragea, cat i Callimachi au publicat ate o
condica in limba greceasca, cari incepuserd sa se tra-
') Asemenea poduri (ulitele acoperite cu scdnduri) incepuse Alexandi u Murura
(1792).
clued si in ranAne$te, dar traducerea nu s'a terminat hi
zilele lor.
Judec5tile se befit.. la noi dup obicciul peuncintuiui, cu moartea.
cu amenzi pentru Pagubele ce se puteau repara si uneori cu despgu-
biri, convenite intre parti, imprumut dela popoarele vecine. Judecau
boerii insgrcinati.
Prime le incerc5ri de legiferare au
fast Dray& le lui Matei Basarab si Vasile
Luna. ele erau insa mai mult Drescriptii
de Dedepse religioase Dentru infrfingerile
contra religiei. Cel dinta;u legiuitor civil
se Doate numi Alexaldru trislante, care a
vublicat o condica influent= de dreotul
roman. uar uncle a introlus si principii
tnedievale, cari tocmai atund In anus erau
cendamnate. Asa. a incercat tosilante s5
introdUcA drentul pi imulur fiu la m-s'a
Principals a familiei.
Caragea incerc sa armonizeze
obiceiul p5manti1ui cu pravilele,
lucrarea lui era mai origiriaia, dar
mai fmpertecta, pe and Callimachi
a pas A se traducg condica au-
striacri, alcdtuitd de cameni cu mai
multe cunostinte si cu mai multi
practie6 e deci superioarl Hoer din secolul al XVIII
ALEXANDRU SUTIJ (1818-21). MIHAI SUTU (1819-2o.

Duna fuga lui loan Caragea. fu numit in Muntenia Alexandru Sutu.
iar in Moldova Mihal Sutu. nepotul Marital Mihai Domnia lor
a fast scurth, c5ci revolutia greceasc5, urmat5 de desteptarea roma-
neasc5. a Ms caD5t acestei st5p5niri. care anas5 asupra constiintil
noastre ca un vis r5u.
In scurta lui domnie. Alexandru Sutu a incercat s r5Deacc5
mosia orasului Thrgoviste. ca s'o dea de zestre fetei sale. Or5senii in
mare numAr au venit la Bucuresti s reclame. dar domnul n'a cedat.
In scurf timp a murit ins5 si faptul nu s'a s5varsit,
Mihai Sutu credea c5 Rusii favorizeaz5 miscarea Grecilor
si-a aiutat-o in toate modurile cu bani. cu Droviziuni. cu recomand5ri.
calm Imaratul Alexandru La incentul anului 1821 Alexandru
IDsilante trece Prutul si intr5 In Tasi Mihai. tot cu gAndul c RuQia
e la spatele lui Insilante. cearc s trag De boeri de vartea r5scoa1ei.
Insilante. cu ceata sa. ucide De nezustorii turci. dar consulul rusesc
desaDrob5 miscarea. si boerii ingroziti fug peste Prut. iar Sutu
%dram] dezaprobarea Rusiei si temAndu-se pentru calm] s5u. fuge
si el in Rusia. 15sfind tara fr5 cap. Ba se scuz5 c5 eNr5seste scau-
rAul. fiindc5 nu poate rnista lui Ipsilante. Acest Grec. general rusesc.
r5mNsese Mira in ambele tari, cad cellalt $utu din Bucuresti
murise se zicea otravit de Grad, Mudd se opunea Eteriet.
RASBOAELE I OCUPATIUNILE AUSTO-RUSO-TURCESTI
IN SEC. XVIII
RASBOIUL AUSTRO-TURC (1716-18). Domnia lui

Nicolae in Muntenia fu turburatA de rAsbolul declarat de
urci, cari, incurajati prin succesul contra Rusilor si Ve-
netienilor voiau sd recucereasch Ungaria. Insd printul n-
geniu castiga marea victorie dela Petrovaradin. in care
muri vizirul Gin-Ali si se pierdu artileria turceascA. Au-
striacil patrunsera in Muntenia, unde multi boeri (mai ales
Oltenii cu Brailoitd) tineau cu el. Nicolae ucise cativa boeri,
trimise pe mitropolitul Antim in Turcia. Meritosul mitro-
nolit a fost ucis in drum de gardienii sai Turd. Ins boerii
chemard catanele, care luara pe domn prizonier si-1 duserA
14a Sibiu.
Invinsi din nou la Belgrad, Turcii incheiara pacea dela
Passarovitz (1718) prin care cedau Austriei Banatul, Ser-
bia si Oltenia noastrA.
RASBOIUL RUSO-TURCO-AUSTRIAC (1736-39).
ImparAteasa Rusiei Ana si imparatul Carol al VI-lea s'au
aliat contra Turcilor, voind Ana sa ia Azovul si Crimeea,
iar Carol sa adaoge la Oltenia restul Munteniei. Turcii
erau consiliati de ambasadorul francez si de un general
francez, I3onneval facut pasa.
Rusii au cucerit Oceacovul la gura Nistrului, au cAl.
cat granita polona si prin Galitia au patruns in Moldova.
Muenniclz, general rus, a intrat in lasi, unde boeril si cle-
rul 1-au primit bine, dar el s'a facut neplacut tutulor prin
aroganta sa, pe cand armatele jefuiau ca in tara dusmand.
Austriacii, contra carora Turcii indreptasera puterea lor.
au fost batuti in Bosnia, au fost alungati din Oltenia, au
lost batuti si la Belgrad, incat au cerut pace. care s'a in-
cheiat la Belgrad (1739). Turcii recastigau Serbia, Oltenia
se intorcea Munteniei, iar Rusii obtineau ca Azovul sa nu
se mai intareasca si sa ramaie teren neutru. RusH propu-
beau, ca tdrile noastre sa fie declarate independente, cu
gad sa le ia mai tarziu, dar aceasta n'a primit nici Austria.
OLTENIA SUB AUSTRIACI. Oltenia statuse sub
Austriaci 23 de ani si cand s'a reunit cu tara, Romanii
erau fericiti CA au scapat de adrninistratiunea imparatului
crestin.
Boerii se vazusera inselati in spe:antele lor, cA irn-
paratul Ii va lasa. stapani asupra poviniei iar el s'a exer.4
cite numal o suzeranitafe nominala; din contra, oamenii
lui ii priviau ca cuceriti, de a carol' credinta flu erau siguri,
si-i tineau mereu sub ochi. Adevarat, CA Gheorghe Can-
tacuzino fu numit ban, dar nu aceasta marire visase fiul
mndrului Serban, care putea fi ban si sub un domn din
Bucuresti, Inca mai liber si mai tinut in searna. Un consiliu
pe lnga ban era alcatuit nu numai din boeri, ci si din Ger-
mani, iar guvernatorul militar avea pas inaintea tutulor.
In cele din urma se dete banului un titlu si o pensiune, iar
guvernul cel nou se silea din toate puterile sA scoata bani,
sa construeasca cazarmi, sa niveleze clasele sub Gerrnani.
Pe and boerii se asteptau la privilegii, iar taranii la u$11-
rani de impozite.
Noul zuvern supuse pe boeri la dgrile tgrgnesti, dintre cari cea
mat grea era oeritul. Tot in yaguba boerilor se desfiintg rum finia.
tgranul fiind obligat sg dea numai diima si sg lucreze boerului 5
zile Pe an (2 iarna si 3 vara). Boerii erau nemultumiti cu aceste
reguli. nici tgranii nu erau multumiti, cad dgrile se strfingeau Ca
mare rigoare, cum mt se intmpla sub Turci, cand cineva putea
scIpa mai usor. Administratia riguroasg parea mai tiranicg, pentrucg
omul era mereu sub ochlul unui superior: paralab in sat, ispravnic
In plasg. vornic in capitala ludetului sl simtea. mai mult decat pro-
tectia lui, amenzile ce i se impuneau. biltaia cu nude. DC care i-o
administrau vatasell lui.
Clerul in mod firesc pierdu in ochil guvernului, care era catolic
si care incepu o propaganda vie catolicg. Episcopul fu oprit dela
leggtura cu mitropolitul din Bucuresti si fu supus patriarhuliii sgr-
hesc din Carlovicl. pe Ond tot la RAmnic se numia un episcon
catolic. Se tgia darea preotilor ciltre episcopi, iar egumenii mngs-
tirilor trebuiau sli dea socoteli de intrebuintarea veniturilor.
Restul locuitorilor suferea de ocupatia militarg mai rgu deck
sub Turci, ye cari domnif stiau sg-i tie departe de hotarul tutu prin
ruggminti si prin bacsisuri: sub Austriaci, armata considera Ye Rn-
min! ca supusi lard conditii sl le impunea transporturi. cai de
postg si toate angsgrile unei armate strgine. Deaceea, multi alegeau
sg trgeascg sub Turci, fugind multi In Bulgaria, multi in Muntenia.
Dupg o statistica alcgtuit la inceputul ocupatiei. Oltenia avea
aproape 40.000 de familii, aproximativ 200.000 de suflete. ceeace ar
da pentru intreaga targ cam 600.000 de suflete si in Moldova ceva
mai putin. Orasul mai de seamg. Craiova, numgra 1000 de familii.
La sfArsitul ocupatiunii numgrul locuitorilor scgzuse, incgt admini-
stratia. ca sg readucg pe fugari, introdusese cateva usurgri. Se fixg
suma de plata 4 florin! De an, in plus cgteva dun( indirecte, din cari
oeritul. cea mai grea, era platitg si de boeri si de mgniistiri. Tgranil
mai aveau sg dea diirnele cutre proprietari.
VrAjmasia cea mai mare contra elementului romfinesc
as arAtat-P Austriacii, asezfincl prin oraw colonisti de Bul-
gari catolici, Chiproviceni, cari se ocupau cu comertul.
modelul coloniilor grecesti din Ardeal. Statul, care
ca simpld mosie a casei de Habsburg, se putea el gandi
la desvoltarea unui Donor desconsiderat, strain de limba
si de religiunea dinastiei? Acest popor, cu tot entuziasmul
Itii pentru imparatul crestin, aparea suveranului numai ca
suma de irnpozite, de afaceri comerciale si nimeni nu se
interesa, daca in Oltenia se vorbeste romneste, ori altd
limbd de sub soare.
RASI30IUL RUSO-TURC (1768-74). Amestecul Ca-
terinei a II-a in afacerile Poloniei, determina pe Turci sa-i
declare rsboiu, crezand ca vor invinge usor o femeie.
Arrnatele rusesti nu se comparau cu cele apusene, erau
insa superioare celor turcesti, cad ienicerii se transform-
sera in negustori si, desi 1.3.,destrasi, cereau cai. Nu voiau
s mearga pe jos si nu raspundeau la chemare (din 3
,400.000 se adunau, sub steag 10.000, iar intr'o lupta 6000
refuza s se bata si nu se devoteaza cleat 400). E de mirare
dece generalul Galitzin s'a retras de mai multe ori inaintea
lor, dar Frederic cel mare a zis: spre a avea ideie despre
rasbciu, trebuie sa-ti reprezinti niste chiori ca au batut
De orbi".
Lupta mai insernnati s'a dat la Ca kul, uncle Turd au
Dierdut numai 2000 de oameni, dar 140 de tunuri.
Mai neasteptata a fost expeditia navala a Rusilor. Sub
conducerea unui amiral englez, a plecat o flota din Baltica,
a intrat in ocean, anal prin Gibraltar in Mediterana si a
ajuns pe coastele Greciei, unde a provocat mai multe ras-
coale. Flota turceasca, mai numeroasa, a lost arsa in gol-
ful Ceme din Asia, in fata insulei Chios. Frica Turcilor
fost mare, desi trecerea stramtorilor fusese intarita de
tin Francez.
Cand Rusii au trecut si Dundrea si au inchis pe vizir
in Sum la, Turcii au incheiat pacea dela Cuciac-Cainargt
(= micul C.) sat aproape de Silistra (1774). Turcii cedau
Azovul si regiunea dintre Bug si Nipru, renuntau la Cri-
mea, care avea sd fie independentd.
Doua condltiuni erau pline de urmari pentru noi: drea-
tul Rusilor de a yea-hi la Poarta in interesul principatelcr,
apci invoirea de a avea consuli in orice oras. Acestia a-
veau sa fie spioni rusi, rQcurioscuti oficial de Turd.
248
www.dacoromanica.ro
TARILE ROMANE I/4 TIMPUL RASBOIrt..th.
Inainte de izbucnirea rasboiului, militari rusi strbateau
tarile noastre in haina calugrului, sau cu pretextul ie-
gotului si cautau s atraga clerul si pe boeri. Banul Cra-
ucuvaiwutt &wt.:4u (buc. 2s. V111).
iovei Potent Cantacuzino si fratele sae. Mihai, anoi alti

boeri. trecurA de Dartea RusThor. In 1767 un general fusesc
a fost primit de boeri in Iasi cu frumos alaiu" s'a WO
Effctinti firi/Arifeiet a rnitrpolle, cum sf fn Mserica fid-
c5ru1 sat, fiecare s fie rob credincios si bun sl supus al
M5ril Sale". Arnandoted Wile au trirnes cotnisiuni ae boeri
si de episcoili, ca sa se inchine intparatesei, De care o coin-
parau cu Constantin cel Mare si-I sarutau ourme!e picioa-
:dor imparatesti". Acei boeri nu se distingeau nici prin
dezinteresare patriotic:a, nici prin demnitatea caracterului.
Cei din Moldova cereau ca tara s fie data la 12 boeri
marl, iar judetele la boerii mai mici, si pentru ca fiecare sa
aiba parte, atat cei mari cat si cei mici, sa se schimbe la
fiece an. Drept domn cereau un general rus. Comisiunea
din Muntenia a cerut, simplu, ca ,,tara noastra sa se facd
tot una cu provinciile ce stdpaneste Rusia cea atotputer-
nica".
Cnd Turcii aflarO de Durtarea RomAnilor scoaser o felva
(hotArirea autoritkii religioase) prin care-i declarau haini si-i l'asau
pradO ostilor musulmane. PArvu, care strAnsese voluntari. a fost
surprins de Turci lAng5 mAnOstirea Comana si ucis cu toti oamenli
lui Numai Oltenii au r5mas credinciosi Turcilor, cari au numit domn
pc! banul Manolachi Geani. frl s'A lzbuteasc5 s-1 aseze In scam'.
Caterina stia cA nici Turcia. nici Austria nu vor permite anexa-
rea t5rilor, deaceea nici nu le-a cerut la incheierea p5cii. ci a worms
numai s fie declarate independente. cu sperant mai bunA in viitor.
Atunci s'a scos din partea boerilor tratate cu Turcii. in cad se
garanta autonornia tdrilor. Rorranii au cerut s5 fie pusi sub
protectia Puterilor europene, chiar sO fie anexati la Po Ionia Insa
un tratat secret turco-austriac decise pe Rusi sA renunte la inde-
pendenta tarilor.
lubirea ce ne p5strau liberatorii nostri se vede din ideia nebu-
neasc5. ce a trecut prin capul unora dintre el. ca s ne stramute In
Crimeea si s aducd De Thad la noi. Cad Turd! nu voiau sh cedeze
unui stat crestin o poDulatie musulmana!
CAteva conditiuni ale tratatului ne erau favorabile: amnistia
vinovatilor politici, iertarea darilor nepltite si a tributului pe doi ani.
RAPIREA BUCOVINEI. In tratatul secret cu Turcii,

Austria era s pund mana pe Oltenia si pe o suma de barn,
dar incheerea pacii o rasa cu mainile goale. Kaunttz, can-
celarul Mariei Terezia, vorbia de un drum moldovenesc
intre Galitia si Transilvania, ye care 14.1 ocupat cu trupele
inainte de incheierea pcii. Ma prezentau partea din tara
noastra, pe care au ocupat-o ,,bagatelle" ziceau a Sub
Pretext cd vor sa puna un cordon contra ciumei, ofiterli
inaintara Ong la Roman, pe urma pastrar tinuturile Ca-
ndi/a. Campulunz si Suceava,
El inlinserd numirea de Bucovina ,,pAdtiri de fagi" pe
tare Romnii o dau numai pAdurilor de lng5 Pruf, la toatd
tara, cu vechia capital, cu manAstiri si cu targuri, ce nu
semnau a pdure.
Justificau ocuparea cu micimea tinutului, o hbaga-
tell" apoi cu argumente istorice c Pocutia, care prin im-
pgrtirea Poloniei cAzuse Austriei, a avut drepturi asupra
Bucovinei, and stim cA lucrul st contrariu. Un singur ar-
gument sincer aduceau necesitatea militarel, necesitatea
insd ar fi o scuzA si pentru hoti.
YR
GZ,
o-
g-
Cetatca Ho linulm.
Dunn justificare au inceput coruperile. Generalului rus

Rumithitzov i s'au dat 500 de galbeni; la fixarea granitelor
furn corupti delegatii turd, si tratatul, semnat in 7 mai 1775
fu ratificat in anul urniator. Astfel s'a rupt dela sanul Mol-
dovei partea cu R5d5uti, necropola vechilor domni. cu
Pumna lui Stefan, cu Moldovita. Sucevita, Dragomirna, cu
tdrguri si sate, in cari locuiau la 100.000 de tArani.
Boerii si dornnul ar fi volt ca Austria s5 ia tara in-
freagn. dacn au protestat era c'd mosiile le r5m5neau in
alt tarn. In protest au incercat s5 sperie De Turd cu Rusii.
zic5nd cA lipsa de protectiune i-ar impinge s-si caute re-
fugiu la bunntatea unei puteri strAine". incdt ambasadorul
austriac usor a convins pe Turci ca domnul si boerii sunt
trAdAtorl.
RASBOIUL RUSO-AUSTRO-TURC. PACEA DIN
IASI. Turcia fu nevoit5 sa" declare rdsboiu Rusiei, care era
aliata cu Austria, din cauza provocdrilor necontenite ru-
sesti: cucerirea Crimeei, hotrirea de a restabill imperiul
bizantin, in care scop Caterina crestea pe un nepot al su,
canna ii detese nume:e de Constantin, ca al impratilor,
si cdratoria in Crirneea, unde impArdtesei i se ridicaser5
a rcuri de triumf cu inscriptiunea Ca lea Bizantului".
Dar rdsbolul mergea incet, nand ce Suworow ocupd
Moldova si invinse pe Turd la Focsani si la Rmnic. Mun-
tenia fu ocupat de Austriaci, cari ins incheiard pacea la
Sistov (1791) cdci impdratul Leopold void s fie liber pen-
tru afacerile din apus, unde cumnatul sdu, Ludovic XVI, se
sbdtea in frigurile revolutiei. Austria obtinea numai Or$ova.
Rusii au cucerit cetdtile Basarabiei, uncle Ismailul s'a
aprat cu desperare, iar Suworov s'a ardtat de o mare
cruzime. In 1792 s'a incheiat pace la Iasi, prin care se re-
cunostea Nistrul ca granitd, incdt Rusia devenea vecind
cu noi.
Cdt a tinut ocupatiunea, la Iasi era guvernator lin Rim
Potemkin, iar la Bucuresti printul oe Coburg, numit de
Austriaci. Genera lii si ofiterii strAini au invItat ye boerii
nostri & pe sotiile lor danturi strdine, jocuri de cArti, gus-
tul vinurilor strdine, ceva din lustrul politetei frantuzesti.
De atunci a inceput sd se ceteascd in aceastd 1imb, iar fe-
meile si fetele au iesit din jetac. au inceput s facd vizite,
s invete pianul si SA converseze frantuzeste.
RASBOIUL RUSO-TURC (1806-12). Anglia a sta.-
ruit sa impiedice rsboiul, ca s aibd pe Rusia intreagd
contra lui Napoleon. A trimes flota sd ameninte Constan-
tinopole, dar Turcii au fost imbdrbdtati de ambasadorul
franeez, au rezistat si flota s'a retras. RusH insd taraanau
rsboiul, cad grosul armatei lupt contra lui Napoleon,
dar nici Turcii nu dau lupte, cdci sultanul Selim a fost de-
tronat si ucis. Numai sub Mahmud au rezistat mai cu inima.
Duna pacea lui Napoleon cu Rusia, acela a permis ta-
rului s ne cucereascd. Niciodat n'am fost mai in pericol
sa fim cuceriti de Rusi, c5ci toat lurnea ne parasise. Nu-
mai Turcii ne-au pdstrat cu desperare si au asit cuvinte
de aur, ca s justifice lupta pentru principate: ,,Mai bine
s pierdem Constantinopole insus, decdt s dam principa-
tele" au zis atuncl.
252
www.dacoromanica.ro
Tocrnai in 1811 Cutusow, u o mica armatd, cAstiga
0 victorie destul de mid si inconiura in insuta STr7ozia
(Giurgiu) o armata turceasca.
Rusii reduseserd pretoctiile lor la tara dintre Prut si
Nistru, ceeace si Turcii inclinau sa dea. In maiu 29/1c1? la
I3ncuresti, Cutusow incheie pacea, care din punct de ve-
J
Mazil basarabcar.
dere rusesc reprezenta putin pentru un rasboin de sass ant.

care ina sigslea din non tara noastils c5ci ne rdpia Basa-
rabia.
eRINCIPATELE SUB OCUPATIA RUSEASCA (1806-12).
Posit instalaser5 oeste amndou Wile ye Constantin Ins! !ante. en
triskcinare 0 adune voluntari. Intre Constantin si comandantul ar-
matelor izbucn1r5 ins neintelegeri, in urma cArora se stabill un cu.
vern militar. Alexandrh dealara trlle anexate la Rusia. Napoleon
recunoscu aceast anexiune. In biserici se pomenea la liturghie nu-
mele imparatului, cum se insemnA si la zidirea bisericilor. la tiDarirea
cartilor. Totus locuitorii erau tratati ca o rassA inferioar. Erau
luati salahori farA plata, fr foc, fr hrana suficienta, noaptea erau
inchisl in bisericl, ca sa nu fuga. Se ridicau mil de care cu boi (Ku-
tusow in 1812 cere 20.000 cu 4 boi si cu cate 2 carAusi) incat strain!!
se mirau curn de se mal aiung oamenii, cum de se mai gasesc vite.
Sumele de bani ce cereau liberatorii nostri intreceau pe ale Tur-
cilor: in loc de 3.000.000 Moldova trebuid sA scoata 8.
In capitale. generalii si ofiterii initiau boerimea in toate Detre-
cerile vitioase, in baluri, in mancari si betii muscalesti, necinsteau
familii si despretuiau religiunea lege. suflet, Dumnezeu, rasplatire,
ziceau ca sunt toate minciuni si basme calugaresti".
Generalii rapiau recoltele si in rapoarte treceau cd le-au cum-
Parat cu preturi ridicate. restul ii trimeteau la Odesa. luck primiau
si dela tezaurul imparatesc si dela negustoria cu lucrul furat. Gaud
boerii nostri se pldng. Kutusow Ii ameninta Je laisserai aux Moldo-
Valanues leurs yeux Dour pleurer".
Pierderea Basarabiel. astfel a numit-o Rusii la incheierea Dacii.
a deschis ochii boerilor asupra Rusilor. Au protestat la Turd ell
abilitate, de rAndul acesta, aratand cA Basarabia este Darted tea mai
mare si cea mai roditoare a tarii, din care se scotea aprodue tot graul
(120.000 de chile) si iumatate untul (300.000 de ocale) Dentru Turci
Poporul cu iale mare trecea depe un mal al Prutului pe altul. ca sa-si
ia ramas bun dela rude si dela prieteni, cad .,se desparteau unit de
altii pentru totdeauna". Tocmai dung 106 ani s'a indreptat marea ne-
dreptate istorica si Basarabia s'a Duna intoarce la patria mama.
BUCOVINA SI BASARAB1A SUB STAPANIRI
STRAINE. Atat Austriacii in Bucovina. cat si Rusii in
Basarabia, s'au purtat cu Romnii ca niste parinti vitregi.
Au despartit biserica provinciei de a Moldovei. si au creiat
episcopli, pe cari le-au ridicat mai tarziu la rangul de mi-
tropolli, ca sa rupd legatura lor de credinta. Au cautat sa
inabuse elementul romnesc incurajand Austriacii cultura
germana, iar Rusii introducand limba rusa.
Astfel Bucovinenii si Basarabenii cresteau cu ere-
dinta Ca fratii lor cei multi sunt plini de defecte. Adrnini-
stratia austriaca s'a ingrijit de construirea cailor de co-
municatei, de desvoltarea orasclor, dar a desconsiderat
cultura romaneasca, desl guvernul a pus mana pe averile
considerabile ale manastirilor, pe cari le-a intrcbuintat
contra Romani lor. Basarabia a fost lasatal de Rusi Fara
scoale, Fara vreo institutie de cultura, totusi Romanii au
pastrat cu stdruinta obiceiurile si limba, care rdsuna pe bu-
zele lor mai dulce decat pe ale tutulor. Si nu numai Wand la
Nistru , pe partile parasite de 'Mari, s'au intins Romanii.
dar si peste Nistru, imprejurul Odesei, si in acest oras, ard-
Mnifu-si puierea for je vfeat, cu 'oath vifregfa sl5pAnifda
rilor.
- Corithicerea Basarabiei se incredintase la iticeput until
boor Sturza, iar capitala se muta dela Tighina la Chisinu, in
1818. Dupg un an. Sturza fu inlocuit cu un general, care in-
cepu s introduca institutiunile rusesti, pe and locuitorii fu-
geau peste Prut de bunatatea ortodocsilor lor stapani.
Atunci mitropolitul Gavriil Biinulescu a protestat la tar,
cerand respectarea legilor si a lirnbii rnoldovenesti. Ale-
xandru insus vine si acorn' provinciei cu mare solemnitate
autonomie, asemanata cu a Finlandei. Judecatile se hotdrau
in rornaneste, dupa legile Moldovei, functionarii si judeca-
torii se alegeau, carti multe s'au tiparit sub conducerea
acelui vrednic mitropolit.
Nicolae a schimbat lucrurile. A desfiintat autonomia,
a oprit intrebuintarea limbii romnesti in acte publice. Ba-
sarabia devine gubernie (1829). Limba romaneasc a rmas
in Biserica, precum in romaneste se tineau actele strii ci-
vile, paud la 1871, cand un mitropolit rus a inceput rusifica-
rea bisericii (din 1874 a inceput si recrutarea la armata in
Basarabia). Totusi, in manastiri, in sate, in case batranesti se
pastra cartea romaneascd, bucoavne, povesti, iar ate un
spirit mai rasarit scria versuri, traducea din autori straini,
intretinfind sfanta candela a sperarii. Numim pe loan
Siirbu, Tudose Roman. pe Gheorghe Num, Alecu Matee-
vici.
CADEREA TRANSILVANIEI SUB AUSTFIIACI. UNIREA CU ROMA.
Am vdzut ea sub Mihai Viteazu Romanii ajunseserd la

cunostinta ca fiind de aceeasi credinta, trebuie s trdeasca
inteo singura biserica, sub autoritatea mitropolitului din
Targoviste.
In timpul domniei in Moldova a lui Radu Mihnea. cand in realitate
el era domn si in Muntenia, unitatea religioasA a tutulor Romanilor a
fost desavarsit. Atunci mitropolitul Dosoftei al Ardealului se intitula
in Alba Julia arhiepiscop al BAlgradului si a toat tard Ardealului si
Ungureasca" recunoscut de principele ardelean. care. desi calvinist,
era orieten cu domnul roman. Dosoftei a tinut un sinod cu Preotii
romani care a hotArit. ca sil se stdrueasca- pentru invatarea crezulul
si a catorva rugAciuni. awl ca preotii s schimbe portul tarAnesc
CII vesminte ,Jungi panA la glesne".
InsA unitatea si numai religioasA a fAcut pe domnil ardeleni sA
vazA un Pericol in ea Inteleptul. de altfel. Gabriel Baku. promise
Patriarhului Chiril Lukaris, amicul reformei. sA-1 aiute la calvinizarea
RomAnilor. Patriarhul ii refuzA in mod foarte demn 1 atrage ate&
tiunea principelui asupra piedicilor ce-i vor vein dela domnii Drin-
cipatelor. cci s'ar rupe JegAtura de sange si de iubire. care. dest
inteascuns, dar in felul cel mai strans leag De Romanii din Ardeal
cu locuitorii TArii Romanesti si Moldovei".
Tocmai aceasta legAturA de sange. De care succesul ltii Milial
o arAtase cat de periculoas5 poate fi stapanitorilor reali. se sileste
Racoti sA o rup5 printro sciziune in biseric5. El inmulteste num5rul
vl5dicilor si. profitand de situatia Privilegiat5. cA aiutase pe Matei
sii se fac5 domn si c5 era cultivat si de Lupu, face pe Romanii ar-
deleni s simtd puterea so. In 1690 incepe activitatea sa de calvinizare,
sub un mitropolit non lorest, calug5r ardelean, crescut in man5stirea
Putna. Ins5 credal se inselii in privinta supunerii mitropolitului, forest.
cdruia oficialitatea ii zicea dupa numele de botez Ilie. El semn5 o
declaratie calvinist5. probabil cu intentia ca sA pstreze din ea ceeace
este bun si pentru ortodocsi: sluiba in romaneste, Dredicd romaneascd
de trei ori De sgpt5man5. tip5rire de cArti, dar nu putea sd se instrAi-
neze de miscarea ortodocsA. eare-i venea min Moldova de mai de-
Parte. Petru MovthY, fiul lui Simian. aiunsese mitropolit la Chiev. das-
c5I al bisericii r5srtritu1u1, comparahil cu marii dasc51i, mare antori-
tate in intreaga biseric5. cu deosebire in Moldova. de unde venise
Iorest Aceast rezerv5 incepe s displac5 guvernului. inspectoril cal-
vinisti incep sd-1 urtn5reasc5, s5-1 traga la iudecat5, sa-1 bage la in-
chisoare Un sinod 1-a gAsit vinovat si I-a slums la bataia cu v5rzi.
Acuzilrile contra lui erau, desigur exagerate c5ci clupd ce s'a refu-
giat in Moldova. a fost ridicat pe un scaun episcopal. Aceastii alegere
arat5 ivirea sentimentului de solidaritate cu unul de ai nostri. verse-
cutat sub Unguri.
In locul lui Iorest se gasi alt calugr, Stefan, care recu-

noaste (1643) pe inspectorul calvinist ca ,,domn episcop
ortcdocs" care primeste sa' se desfiinteze rugaciunile adre-
sate sfintilor, s se simplif ice taina botezului si a cumineca-
turii, dar se mai obliga si s predice numai romnesfe ori-
and si oriunde. Stefan era un simplu functionar, nehiroto-
nisit de vreun mitropolit din principate, incat cu el se ru-
pea unitatea ierarhica cucerit de domnii nostri. Nici de
toti Romanii ardeleni nu era recunoscut, cad Maramure-
sul, Crisurile si alte tinuturi erau contra lui.
Insa oamenii cantAresc in progresul omenirii prin
opera lor constructiva si mitropolitul Stefan a contribuit la
formarea constiintii romAnesti prin cartile ce-a tipArit. El a
tiparit un catehism calvinesc cu litere latine si o psaltire,
iar in 1648 a tiparit Noul Testament inteo limbA roma%
neascA, inteleasa de Rom Anti de pretutindeni. Cuvintele
din prefata earth ') sunt aiat de frunioase si de adevaratei
inat din ele Stefan rilsare ca unul din constructorii
noastre.
La moartea lui Stefan, in 1653. a urrnat ca episcop Dana&
cunoscutul tipogral al lui Matei Basarab, sub numele de Dani:1 Pano-
Manul. cum se numia el. dupa numele clasic al tarii unguresti Daniil.
cu toata.declaratia sa calvinista, era ortodocs convins. Apoi Sava
Brancovici a restabilit unitatea ierarhiei romanesti si a pastorit
intreaga blserica a Romnilor transcarpatini. Mara de Fagaras. dela
1656-1680. Acesta era fiu al unui capitan de-ai lui Mihal Viteazu. a
crescut in Muntenia la manastirea Comana, fusese hirotonisit in
Targoiste, nu-si lu nici o obligatiune catre calvinl t restabill
legatura cu biserica munteana.
Duna moartea lui. Racoti 1-iu (1648) si dupa infrangerea lui
Racoti al 11-lea in Polonia (1657). Transilvania trece printr'o epoca
trist. caci Turcii trimeteau armate contra lui Racoti. domnii nostri
treceau si ei muntii mereu contra lui sau cu el. si chiar Transilvdnenii
erau desbinati Unii sustineau pe Acatiu Barcsai, altii pe Racoti. aitii
pe lanos Kemeny. Multi Romani, chiar preoti, erau cu ,.Craiul Racol-
tea", caci erau dusmani Turcilor cari mai ocupaserd o parte din
Banat. Mitropolitul Sava era si el cu Racoti, caci Barcsal, desi Roman
de origine, era insa un calvinist teribil Scos de principe. mitropolitul
insa fu ridicat din nou in scaunul salt.
Sava a fost mitropolit insemnat, dar avea talente mai mult de
diplomat. A fost intrebuintat de Apaffv in misiuni pe Una Rusi.
cum si De Inga domnii romni. Apaffy si Racoti intelegeau ea bise-
rica este scutul natiunii romane in Ardeal si cand ne impuneau limba
romaneasca in biserica. credeau ca prin parasirea ortodocsiel vom
pieri ca natiune. ca ne vom pierde in biserica oficiala si in natiunea
domnitoare. lie aci zelul Mr cel mare contra eresurilor" noastre,
contra icoanelor. contra posturilor. Apaffy era gelos ye domnul pu-
ternic si bogat. Serban Cantacuzino. Protectorul lui Sava, se infricosa
de numarul Romanilor si se temea de viitorul Ungurilor. ..Rornanimea
e o natie de tot spornica. iar Ungurimea si Ssimea din z1 in zt se
imputineaza... ye Ungurimea aceea putina. nu peste mult timp sau .o
vor desnationaliza. sau o vor ohmic! Romnii", zicea el, ca anal dtn
sec. XIX. Cu aceasta convingere politica. se intelege decs Apaffy a
scos ye btranul Sava. 1-a prigonit. I-a inchis in temmta, de unde
1-a liberat numai prin interventiunea lui Serban.
Urmasii lui Sava fur hirotonisiti in Bucuresb.
VIEATA ROMANILOR INAINTEA SI IN TIMPUL
RASBOIULUI CU TURCII. Teama de Romani a printilor
si a nobililor unguri, dup 1600, i-a facut s opreascd mad-
1) ..Rumanii nu griesc in toate tirile triteun chip, Ine5 nici inteo tarS toti Intr'un
chip. Pentru aceea cu nevoie poate sA aerie cineva s5 Inte'eag5 toll grlind un Went
unti Intent' chip, allii intealt chip... Bine slim cS cuvintele trebuie sfi fie ea banii,
cA banii aceia aunt launi, cari Imbll in toatc ISrile, asa i cuvintele acelea sunt bune
carele le inleleg toll. Noi drept aceea nc-am silit, de in cst am putut sA isvodim asa
cum al InteleagS toll, iar a5 nu vor intelege toil, nu-i de vina noastrA, ce-i de vina
eeluia ea-au resfirat RumAnii printr'alte (All de i-au mestecat cuvintele cu alte limbi
de nu gr5ese toll inteun chip,.
www.dacoromanica.ro
9770`60-- 1, Flora, latoria Romadilor cl. 7 sec.-17 257
tarea acelora in ranguri. Aceast impiedecare a folosit Ro-
m"nilor, cad elementele mai ras'arite dintre ei nu se mai
pierdeau in nobilimea ungureasc si erau fortate s r-
mana intre Romni, sa' asculte slujba religioas dela preoti
romni, cari erau numerosi, unele sate aveau si cdte sase
pe la 1700. A stfel Romnir prezint destule elemente rs-
rite, nemesi bogati, ca Rat Istvan, care pe la 1670 se judeca
pentru munti cu RucArenii si care prin dornnita Zamfira se
trgea din Basarabesti. In Maramures numim pe Pogan Is-
fan, in Fggras pe Boky lanos, pe lonasco de Sercaita, pe
loan Talabd in tam Oltului.
In pArtile Jiului se ggseau tgrani scApati de iobAgie. cari posedau
ca pfoprietate ,JuncA, deal, vale, pomi" pe care le zalogiau intre el.
In pArtile 1-14egului,in Inidoara. in Beiu$ se vAd nume de nemesi.
nume de sate vechi (Schei). 0 clash' economicA socialA era a Biirsani-
bor, pAstori cari-si aduceau oile la pAscut in principate, din cauza
greutatilor ce le f Aceau Sasii cA le stricA semgnAturile. Venitul acestor
PAsuni ii dgruia Matei lui Racoti.
Numgrul RomAnilor. chiar in ,.fundus regius" pgmntul Sasilor.
era mai mare cleat al acestora si de douA ori mai mare deck al
Ungurilor. Satele din tara BArsei cresteau. arnestii aveau biseria de
la Neagoe Basarab, Tohanii era, de asemenl, vechiu. Nici iobagii nu
erau de tot sgracf: se citeazg sate, in cart btserica se fgcuse de till
tran simplu. Prin sate pAtrundea lumina cArtii, se gAseau zugravi de
icoane, died, cari scriau zapise slavonesti_
Chiar hurghezia incepe s'a se iveased. Mai intaiu corn-
pania greceascA de comert, asezat in Sibiu 1636, apoi in
Fag5ras, in Brasov... care cu timpul se romnizeazA, mai
ales prin bisericsa. Negustori romni se ivesc chiar prin
sate. in Alba-lulia erau negustori romni bogati, de ase-
meni in alte orase. Scheiul Brasovului are importanta spe-
cial prin vechimea, prin numrul si prin legaturile lui cu
domnii nostri.
Cu intrarea ostilor austriace in Transilvania, se
schimbau multe situatiuni, deaceea au fost protestari si
chiar rscoale carsdnesti. Armata austriacd era ru ingrijita,
incat jefuia, administratia era sever si necruttoare, incat
poporul prefera pe Turci, ca si in Oltenia mai tdrziu. Numai
ncbilii se multumiau cu domnia impgratului crestin.
UNIREA CU BISERICA ROMANA. Multi locuitori se
opuserg, and armata imperial ocup Ardealul (1688) in-
tre altii Sasii din Brasov. Appafy moare in 1690, iar Heiss-
ler rmne guvernator.
Indat dup ocupatie, incepu printre preotii romni o
propaganda activ, ca sa-i aduca la unire cu biserica ro-
258
www.dacoromanica.ro
man. Inca din 1692 se da un decret, c popii de rit gre-
MSC, uniti, se vor bucura de toate drepturile clerului latin.
Printii calvinisti deprinsesera De Romani sa asculte de au-
toritatea civil si in chestiuni religioase, de randul acesta
ascultarea era legata cu foloase. Mitropolitul TeofiC:aduna
un sinod, la care nu participa deck zece protopopi si iii
care se numarara toate silnicille calviniste. Mitropolitul era
consiliat de tin iezuit si propuse unirea cu biserica romana,
ca s se facd placere imparatului, si ca ei unitii sa nu
mai fie priviti ca tolerati, ci ca fii ai patriei... s se intre-
buinteze la tot felul de slujbe, ca si membrii natiunilor re-
ligiilor recepte".
In ce consist Unirea? In admiterea de catre Romani a
patru puncte:
1. Suprematia papei asupra bisericii.
2. Sfantul Duh purecede dela 'Fatal si dela Fiul (fi-
Hogue).
3. Sfanta cuminecatura se face cu azima.
4. Pacatosii morti cu vacate usoare se curata prin su-
ferintele lor, Dana la judecata din urma, de acele placate si
trec in randurile fericitilor.
- Asupra dogmei de purcedere. catolicil au incercat s se impace
en ortodocsii, explicnd c filioque nu insemneaz5 dela, ci pnn (dia
grec) si citeaza cuvintele lui Isus, c Sf. Dub, se trimete numai prin
Mu!. Aceast interpretare o si acceptasera rdsiiiitenii la conciliul din
Florenta. fuck dup5 ea deosebire mai nu exist5.
In privinta purgatoriului si ortodocsii admit c5 soarta pk5tosilor
nu e definitiv pAn5 la iudecata ultim5, c unii din ei Dot trece in
rndul fericitilor. dar nu prin suferintele lor, ci prin jertfele bisericii,
Drin milosteniile celor famasi in vieat5, fuck nici in acest nutlet deose-
birea nu e prea mare.
Suprematia papal este insA o pretentie care a revoltat totdeauni
De celelalte biserici crestine, caci catolicii nu cer numai respect si recu-
noasterea meritelor mari ale bisericii romane, el supunere absolut fata
de papa', care este infailibil, adicd nu poate gresi.
Mai mult, biserica romana este cosmopolit, natiunile mici au
fost oprimate de demi natiunilor mari Noi am fi fost 'nada' mai
intaiu a Ungurilor. apoi a Germanilor. Biserica roman5 a inventat
multe metode de exploatare, can an revoltat natiuni marl, chiar din
evul mediu. In fine. celibatul preotilor el nu se impacg nici cu mora-
litatea, nici nu alut religiozitatea.
Romanii vedeau in unire cu Roma o cestiune natio-

nal de egalizare cu celelalte natiuni, deaceea noul mitro-
pnlit Atanasie Anghel, desi hirotonisit in Bucuresti, prim!
unirea in 1698.
Afara de cele patru puncte (nici filioque nu se cerea
ncaparat) Nomanii Isi pastrau in biserica Iimba lor, cere-
monialul, casAtoria preotilor, liturghia ortodocsA, incat
poporul nu vedea nici o schimbare. Cu toate acestea, a
inceput o opozitie violenta din manastiri, dela laici, din prin-
cipate, care opozitie a fost Si mai puternicA, dupA ocuparea
Olteniei, cnd calugarii rnarilor rnanAstiri Tismana, Cozia,
an intArit elementul ortodocs.
Lupta nationahl a episcopului Clain. Unirea reli-
gioas nu fusese cautata de Romani, ci calculat de Aus-
triaci, ca s mAreascA numarul celor d'o credintA cu im-
paratul si ca s aiba un sprijin contra Ungurilor calvinisti.
Nici subtilittile teologice nu le intelegeau Romanii, cari
nu in teorii puneau temeinl credintei ci in formele cultului.
Deoarece acesta ramanea neschiinbat, iar in schimbul
concesiunilor teoretice li se faceau promisiuni mari, cA vor
fi considerati egali cu natiunile mari, ei puteau socoti, ca
(land putin au castigat mult. Cestiunea era insa sa se
execute cinstit contractul.
Ins'a nici autoritatea suprema bisericeascii, nici autoritatea poll-
tied' nu au dat ce se astepta dela elc. Fiinda mitrcpolitul catolic din
Alba-Iulla nu putea sta in acelas grad cu cel unit. acestuia I s'a
caatat un locsor mai retras la Fagaras, iar titlul i s'a scoborit cu o
treapth, s'a numit episcop. Astfel, unitii erau considerati catolici
de mana a doua. cart aveau nevoie s5 fie mereu condusi sore adev5-
rata credint de un consilier iezuit, Vail de care eniscopul nu lua
nici o hotrire insemnata. Nu putea nici sa autorizeze construirea unei
biserici mai mari, ci numai a uneia pentru 30-90 de oameni. ca pentrn
un popor de Omni: nu pu tea s5 hirotoniseasc oriati preoti ar fi voit.
cad clasa politic a domnilor ar fi pierdut tot atkia iobagi. si ea
trebtna crutatit De alt parte, multi se ridicau contra unirii si intreg
secolul al XVIII-lea e plin cu lupte pentru si contra ei.
La 1730 a ajuns episcop acolo la FagAras, un om cu
ptitina stiinta, dar de mare caracter. Se numise Ion Mini,
twin calugarie devenise Inochentie, iar prin episcopat ,,Klein".
baron dela Viena, unde omul nu incepea sa fie om dectit
dela treapta de baron. Inimicii lui i-au zis Roman prost"
si nu va fi fost de mare patrundere, caci era Inca in seminar
aria aproape de 40 de ani, cnd s'a instalat ca episcop.
Ins Episcopul se relevA minte inovatoare. Intelese ca el
este seful spiritual al unei natiuni si cA trebuie s se preo-
cupe de soarta acestei natiuni. Sub pana lui rsar cuvinte,
cari fuseser scrise de un print: Noi am fost mosteni in
acest pamant al crailor, inca din vremea lui Traian, ina-
inte ca natiunea saseasca sa fi intrat in Ardeal... si am lost
impovarati cu sarcini de tot felul si cu mizerii milenare...
260
www.dacoromanica.ro
Natiunea noastr nu e inferioard nici uneia din Ardeal, fie
prin virtute, fie prin stiint, fie prin pricepere in afaceri".
Aceste convingeri, castigate din scriitorul princiar, nu-i
puteau veni nici dela profesorii sal din seminar, nici dela
consilierul iezuit, un Ungur.
Clain ceru la Viena ca s'a se scuteascd preotii de dart,
apoi ceva mai acoperit, ca s i se ia consilierul. Mai vor-
bise in urnla de egalizarea natiunii sale cu celelalte na-
jinni. Dela Viena cererea episcopului fu trimeasd la dieta
transilvaneang, ca s fie cercetatg. Dar guvernul ardelean
prevenea orice discutie, &bid un act de o ur oarbd. Ta-
glduia importanta unirii la o gloata de thrani cari nu se
pot numi deloc o natie... vagabonzi. fugari..., cari nu su-
porta sarcini, cci domnii n5mantului platesc in locul lor"
se intelege nu din munca acestor iobagi. Episcopului ii g4-
seau toate defectcle, ca nu e invatat, di nu poate vorbi
ungureste, c e lacom de bani. Insa episcopul nu se spe-
ria nici de ponegriri, nici de ridiculul in care voiau sa-I
cufunde. El se in51ta in mdsura in care cauza lui devenea
cauza poporului roman. La Viena zicea el ca vorbeste in
numele celor 85.000 de familii romanesti cari sprdina
starea ruinata a catolicilor" din Ardeal.
In dicta l-au ascultat cii hohote de ras, apoi au incheiat: epis-
copul si clerul unit cer hicruri ye cari nimeni nu lc-a mai cerut vreo-
data dela strabunii nostri Si nu le va putea cere nici dela urmasii
nostri... in siarsit cere ceeace clerulni si plebei valahe, dupa firea el
bine cunoscuta, nu i se cuvin niciodata". In 28 septembrie 1737 se
auzira in dieta transilvana cercrile natiunii romnesti. Nil ..natiune"ci
Valahi" plebs valachica" strigau si urlau Ungurii. Sasii, toti cotolicii,
desi episcopul era unit. Fu impiedecat. nil-Si termina intampinarea,
din cauza strigatelor.
Din nou ceru ca sa se dea Romani lor laici locuri in

dreettorli, ca s5 se reduca zilele de lucru ale iobagilor la
dotta zile pe sapaimand, in loc de patru. dar trebui s
auza intealta diet noi cuvinte de umilire. La acest r5s-
puns, urmard noi protesairi romnesti, se auzir chiar a-
mcnintari, ca se vor lasa de unire.
In cele din urmA se piirea ca va sosi biruinta, caci
episcopul In chetnat la Viena. Nu era chemat insa, ca sa-i
se asculte cererile, ci ca sa fie judecat, c e ran administra-
tor, ca ia mit5, ca e revolutionar. Voird supuie la un
interogator, el refuza cu mandrie un raspuns. Apoi, ca si
Mihai Viteazu, cu credinta in oameni, pleac la Roma, con-
vins 6 Scful bisericii va cerceta cazul sdu si-i va da dren-
tate. A ramas acolo peste 20 de ani si a murit %rd s st
mai urce in modestul sau scaun din Fagaras.
LUPTA PENTRU ORTODOCSIE IN ARDEAL. Episcopul de

dinaintea lui Clain numarase 400 de preoti romani, adversarl al unirli
religioase. NutnruI neunitilor crestea cu cat se vedea ca promisiu-
nile nu devin realitate si era intarit cu sprilinul bisericii ortodocse
sarbesti, care se bucura de privilegiul de a fi biserica recunoscuta.
Diaconi si preoti strabateau satele si semanau samanta despartlril de
uniti. Satenii bateau pe preotii uniti. ocupau bisericile, rezistau auto-
ritatilor cu arme, en furci si cu ciomege. Cand veni o comisiune s
imparta comunele, hotari ca 140 sa se dea unitilor. 90 numal neuni-
tilor, dar o mita de comune ramasera necercetate. In lunta nentru
posesiunea bisericilor se exagerau deosebirile credintelor. se acuzau
unitii ea nu postesc, Ca se inchina sore anus, ca calca crucea in
picioare, ca locul pe care stau e spurcat.
Calatoriile episcopilor sarbi, combinatiile ortodocse ale tutor
aventurieri politici deprindeau satele cu urzfrea unei revolutii. Un
Cantacuzino, fiul domnului Stefan, care poseda proprietati in Ardeal,
isi dedea nenumarate titluri. intre cari duce al Basarabiel. marchiz in
ilfov. Romanati. baron de Zdnoaga... El calatori la Petersburg. pro-
mitea o rascoala a ortodocsilor din monarhia austriaca lui Carol %ill.
pretendentul imperial contra Mariei Terezia. Ca lugari ortodocsl. I a-
catori de minuni. erau nrimiti cu onoruri imparatesti si ascultati Ca
niste oracole, fierberea era generala si autorittile contribuiau la
cresterea el, netinand in seama consiliul celor cu minte, ea sa le
numeasca Romanilor un mitropolit propriu. Aceasta cereau si Ro-
manii. sa aiba eniscopul lot deosebit de cel sarbesc. cad eniscopii
lor de mai inainte se sfinteau in Tara Romaneasca. Au cautat chiar
soriiinul Rusiei- unde s'au adresat cu plangere. Toata aceast fier-
here era sa izbucneasca prin revolta catorva tarani fara frica de
moarte si fara respect de domnii pamantului.
SCaunul 1W Clain a ramas mult timp vacant, admini-

strat de nepotul si vicarul sat' Petru Aron, cad neinfrntul
episcop nu void s demisioneze, precum ii sfatuia si papa.
In cele din urmd, renuntnd la scaun a fost ales si, apoi,
confirmat ca episcop, Petru Aron la 1752.
Noul episcop era o fire blfinda si devotata datoriilor re-
ligioase. Se chinuia pe sine si chinuia si pe ceilalti cu ascesa
medievald, cu mare infranare de mancare si de orice fel de
petreceri. Astfel de oarneni cauta si curtea din Viena. Acti-
vitatea lui Petru Aron a fost in folosul scoalelor infiintate
la Blaj. Aci se asezase Inocentiu Clain, dupa ce dedese In
schimb alte mosli, aci s'a pus temelia scoalelor din cari avea
sa se foloseasca intregul nearn. La 1754 se deschise o scoala
incepatoare, o scoala de latina (gimnaziu) si alta de teolo-
gie, in cari se stransera indata sute de elevi (500 in 1760).
Indat incepe apoi intemeerea de scoale prin sate, activi-
tate recomandat de imarMeasa Maria Terezia. Dupg
cativa uni existau 60 de scoale satesti.
Aceasta activitate linistit. nebagat in seama de cei marl.
avea sa dea roade bogate, cu toate ea' la inceput nu formA condu-
catori, de cari poporul avea nevoie. Izolata de lume, ca munca mona-
hilor medievall. ea n'a strabatut in Donor. ca sa-I pregateasca pentru
nolle probleme ale lumil moderne. Totusi, din acele scoale au iesit
spre sfarsitul secolului, trei oameni insemnati, cari au scris ca sa
poat fl auziti departe, el au inceput insa Den a cere sa paraseasca
rasa calugareasca. Se numiau Samuel Mica, Gheorghe $incai,
Petra Maior.
REVOLUTIA LUI HOREA (1784). 0 miscare religloasa a fost
totdeauna urmata de una sociala, caci in vieata constient, faDta este
urmarea ideii, creerul da impuis bratulul la bete. Toate rascoalele
tarnesti in anus s'au produs in urma unei schimbari de idei. din cari
autoritatea politica iesea micsorata. Cand taranii romani izbucneau in
amenintari ca au sa omoare Pe toti catolicii cand se adresau impa-
ratesei Rustei si se plangeau de apasarea straina, and episcopul lor
era considerat spurcat si nimeni nu mai indeplinea functiunea de sef,
atunci au facut si ei ceeace s'a facut in atatea tari si in atatea epoci.
Fi ind Insa miscarea taraneasca, lipsit de cap! constienti, fara un scoro
final. revolutia dela 1784 a fost mai mult o izbucnire de patimi popu-
lare contra apasarii seculare, deck revendicarea unor drepturi natio-
nale ca a lui Clain.
Luptele religioase dedesera =rat taranilor. Svonurlle despre
bunatatea si despre iubirea de dreptate a lui Iosif al II-lea faceau sa
apara in imaginatiunea tutulor chiDul unui tata blaiin si bun cu cel
cart sufera din partea celor marl, desl el era capul celor marl. losif
agonise de dott orl prin Ardeal. ascultase plangerl, pronuntase $i
cateva vorbe romanesti. Ccind multimile cadeau in genuchi inaintea
la el, ca Imp Arat cu cultura filosofica, it oprea si Invatase sa le
zica sa se scoale, cum Invatase sa zica si la reclamatil ,.voiu vedea".
Imparatul mai desteptase sperantele Romanilor scape de
lobagie, prin infiintarea trupelor de granicerl, din findul lor, din
nordul scaunelor sacuesti Dana in Marainures si la sudul acelor tinu-
turi Dana la Port Ile de Fier. Cete de Romani umblau pen tar ofe-
tindu-se la noul serviciu militar. In care uneorl ocfirmuirea nu-1
Primia.
VASILE URSU zis NICOLAE NOREA. Acest nume
II poarta taranul, care a adunat pe Romani si sub alta
forma, decat Clain, a protestat la Viena in favoarea Roma-
nilor. Mai intaiu a luat si el calea rugamintilor. A mers la
Viena de mai multe ori, se zicea Ca a vorbit cu imparatul,
arata o decoratie ce i s'ar fi dat cu indemnul, ca s se ridice
contra domnilor de pamant. Cu el se mai asociaza doi to-
varsi loan Oargel, zis Closca, si Gheorghe Marco, zis Cri-
san. Cu ei se ridicau nu elementele cele mai obijduite, ci
II Horea, cel ce hore*te, aim la hod.
263
www.dacoromanica.ro
cele mai rasnrite dintre Roninni, lucratorii la ininele de sare
$i Ia cele de aur din muntii Abrudului. S'a facut un fel de
conjura tie, o frtie, au plecat apoi la BdIgrad sa ia arme.
Dar n'a lost o singura miscare, ci mai multe, ca si in rds-
coala dela 1907. Guvernul ardelean a fost surprins. Ta-
ranii incep s dea foc castelelor, sn ard hogntiile striinse.
sa distruga. N'au fkut multe victime omenesti, in total nu-
inai 150, cei niai multi clirciumari, vicespani. Crutau fe-
meile si fetele, le mnritau insa dupa tArani rornini si le bo-
tezau.
La inceput armata n'a intervenit in mod viguros, cki
intre armata imparatului si intre guvernul oligarttic al pro-
vinciei era neintelegere. De aceea miscarea a tinut de cu
primvara, Orin iarna. In cele din urrnn, s'a pus un premiu
pe capul sefilor, de 300 de galbni. Dupn incercnri de rezi-
stenta, trupele rsculatilor se risipesc si cal:1U sunt prinsi.
Pedepsirea lor a fost teribil. Crisan s'a ornorit singur in
inchisoare, iar ceilalti doi an fost frnnti ye roata, incepand
cu fr5ngerea picioarelor.
Amintirea acestei rilscoale se pristreazd la Romni sub forma
unui cntec, de o energie fioroasd, eu care se compard Noi vrem
pdmant" al lui G Cosbuc. 0 strofa din el suna:
Pe cel camp nustiu si 'ntins
Arde-un foc de nol aprins
Las s arzd si s creased
C5-i in tara ungureased:
Trazeti flora ca sN Joc
La lumma celui foe.
Urmarea rdscoalei lui Horea, ca si a rriscoalei lui Tu-
dor, a fost s destepte in popor constiinta de neam si de
drepturile lui. Deocamdatn, imparatul chiar din 1785, a de-
cretat desfiintarea iob5giei.
SAMUEL MICU, GHEORGHE SINCAI, PETRU
MAJOR. Nu mai mici revolutionari au fost cei trei istorici,
insa nu cu arma, ci cu scrisul.
Samuel Micu, nepot al marelui episcop, invatase la
Blaj, apoi la Viena si ajunsese profesor la Blaj. A publicat
o gramaticd, a inceput un dictioizar, in care cuvintele roma%
nesti sunt traduse in latineste, ungureste si nemteste, numit
dictionarul din Buda si a scris o istorie a Romanilor dela
Romani, ramasa nepublicat. El-a intrebuintat in locul lite-
relor cirilice, literele latine ,,strnmosesti".
Petru Maior si Gheorghe Sincal au invntat in Mai,
apoi la Viena si la Roma. Desl cei mai invtati Romfini ai
264
www.dacoromanica.ro
timpului lor, ci au suferit mizerii si persecutiuni, chiar dela
ai lor. Opera principala a lui Maior este Istoria pentru in-
ceputul Rotnanilor in Dacia" '), in care dovedeste persi-
stenta elementului roman dela Traian. Opera principala a
lui Sincai este Cronica ROIllanihr" dela anul 89-1739
pentru care a consultat nenumarati scriitori vechi si mo-
derni. -S'a tiparit Cns abia la 1853 in Iasi. Aceste opere
scrise pentru invatati n'au putut deveni carti populare st
n'au avut influenta ce ar fi trebuit, dacd ar fi fost scrise mai
pe intelesul poporului. Pentru popor au scris altii in mod
mai simplu, ca Tichindeal, Budai-Deleanu2), Vasile Aron,
loan Barac 3) D'n Ardeal se va cobori apoi Gheorglie La-
zdr, ca s dea suflet scoalei romanesti din Muntenia.
SCOALA GRECEASCA. CULTURA ROMANEASCA IN MUNTENIA

SI MOLDOVA. PRIMELE SCOALE.
Cea dintaiu scoal cu inv5tatur de Ihnba greceasc5. a deschis

In Moklova Vasile Lupu, iar in Muntenia Serban Cantacuzino. Din
cauza importantei limhii grecesti se inlesnea invatarea et chiar co-
piilor sraci. Astfel Antioh Cantemir d5 o sum5 de bani cu destina-
tiune Pentru invtatura copiilor de boeri si mai ales a copillor sdraci,
cari vor vol sa invete". In aceste scoale se inviita si limba romand,
dar pentru limba greaca se aduceau Grecii cei mai inviitati. cum erau
Sevastos Chimenitut si leremia Cacavela la Sfantul Sava din
Bucuresti. Domnii fanarioti au incuraiat scoala greceasca, (Jar Watt
negiliat nici pe cea romaneascrt. cel putio cat se cerea pentru a putea
Preotii citi si scrie. Iii aceasta privint5 Constantin Mavrocordat a
necalit milk roe preoti. Alexandru Ipsilante intretinea cu cheltuiala sta-
tului 75 de elevi s5raci, dar s nu fie s5feni, cad aceia trebuia s5
r5maie agricultori si pastori. Frau examene. eran premii. scutiri de
bir pentru dasc:Ili si pentru elevi, erau mai ales programe frumoase
Scoala greceasca se organiza cu pretentille unei universit5ti. cu un
numar de sase ani mai intaiu, cu mai multi in urnia.
Se 1nv5ta mai intaiu limba greac5 veche, cu citiri din Demos-
tene. din Homer, din parintii bisericii. insa metoda era gresit5. caci se
Invlta pe dinafara gramatica cu toate excentiile ef. 0 limb5 se invata
insa pe lang5 gramatic5. prin exercitii multe de citire si de vorhire. Uce-
nicii academiilor noastre grecesti inv5tau la exceptii zece si doispre-
1) Buda 11.314
TiuhinConl a scris fahule, iar Budai-Dcicano Tiganiada. poem", cud-comic%
4 tradca, thu ungurctc Arghir i Elena, un lasrn versihcat.
zece ant. dar nu outeau clti autorli cued invatau filosofle. erau Insa
straini de renovarea filonofiel moderne. Invatau matematici. Iota-
rimed trIgonometrie, dar oameni distinsi !este din aceasta calfura.
nu stiau ate operatii simple se pot face asupra numerator invatau
geografie, insa un calator, s'a oprit in 1764 la o manastire din Mol-
dova si calugarii, cari vorbiau greceste, lattneste si italleneste. II
intrebau: oare Anglia s'ar afla in Londra, sau Londra In Anglia?".
Clotea. Horea.
In scurt. Creel; Invatau molt. scriau mult, mai ales conlau. dar Wan
orodus nici o opera Cultura greceasca a fost cultura moarta
1NFLUENTA FRANCEZA. Un ferment mult mai activ

Pentru schimbarea ideilor vechi a fos, ins introducerea
limbii franceze, in conversatiile din saloane si in citirea li-
teraturii. AceastA influent a inceput mai intaiu dela curtile
domniior cari in postul bor de dragomani trebuiau s cu-
noasc limba diplomatiei si cresteau ye fiii lor in aceasta
influent. In urma Austriet si Rusiei, a trimes si rranta con-
suli, cari in scurt timp au format cerc imprejurul lor. Se
adAoga apol influenta exercitat5 de armatele de ocupa.
tiune, fasunetul icleilor si luotelor revolutiunii, cum si pre-
stiglui legat de numele invingAtorului Europe].
De aceea nu e de mirare di se citeau iurnale frantuzesti, cum sl
romanele timpului, de aceea Gheorghe Lazgr constat c ..limba fran-
cez5 este cu totul la modg intre boeri". Lin episcop oltean cauta
rEncyclopedre. pentru lumfnarea pvtadocsiel sale Sub influenta filo-
sofilor francezi, a revolutiunii franceze, in toate trile. si in Ungaria,
popoarele prezentau pretentiuni de vieat national, ink Si Romani!
din Ungaria au prezentat pretentiunile lor din non. Inteo petitiune
celebr, ei cereau imparatului dreptul ca s f,e recunoscuti ca na-
tiune si au fost respinsi si de ast dat5. ins ideile noi isi facean
drum si victoria lor era sizing
CUL1URA ROMANEASCA IN MOLDOVA. Dorn-

nirea Fanariotilor din punct de vedere uman, poate c5 n'a
Tost mai rea decfit a domnilor indigeni anteriori, din punct
de vedere romane.sr a iost itisa interioar5 acelara. Astfel.
inainte de Fanarioti se iviser5 cronicari patrioti, in epoca
de trist5 memorie nu se ridic5 niciunul de valoare.
N1COLAE COST1N, fiul marelui Miron, este ptodu-
sul epocii mai vechi, ca si IOAN NECULCEA. Nicolae,
hoer de dipetenie pe langa mai multi domni, a incercat s5
completeze cronica tatAlui sau dela prirnul descdlecat, a
scris apoi despre prima domnie a lui Nicolae Mavrocordat.
F5r5 talent, cu o erudilie ingreuitoare, opera lui nu poate
sta aldturi cu operele predecesorilor. nici cu a contempora-
nului sgu mai tngr Neculce.
Cel mai de ininfa dintre toti cronicarii nostri, un mare
scriitor, un mare patriot, alunsese boerul cel mai de seamd
al lui Dimitrie Cantemir. cu care a fugit in Rusia. de uncle
s'a intors dupa multe suferinte in iubita liii Moldov. loan
Neculce nu s'a servit de scriitori strAini: nu mi-au trebuit
istoric strain s cetesc si ssa scriu, c5 au fost scrise in inima
mea" scrie el.
A scris in miilocul epocei fanariote cu o durere, care se comu-
nic5 cititorultd: ,.0h, oh, oh, vai, vai vai. de tar5! Ce vremi cum-
olite au aiuns si la ce cumP5n5 au c5zut.. Focul II stingi. apa o
iezesti si o abati in alt5 parte. vntul cfind bate te dai inlturi
inteun ad5post, soarele intr5 in nouri, noaptea cu intunecimea ei
trece si se face iar IuminL iar de Greci s te scapi nu e cu putint5
Cnd a vrea Dumnezeu sil fad s5 nu fie rugin De tier si Turd In
267
www.dacoromanica.ro
Tar !grad si Iiip11 s5 nu manance vile in lume. atunci poate nu vor ft
nici tared in Moldova si in tara Munteneasca". Intelegerea boerilor
cu generalul rus Muennich o condamna astfel: ..care mai ye unna veti
vedea la ce au iesit cinstea lui Muennich, ca vinul cel . ungurese
dulce ,s'au fcut venin amar si rasul plans, si voia C'ea huna
groaza si fric Si oh! oh! oh! bogatia saracie si lipsa si blestem, si
osanda vesnica, neuitata st neinchegata". lii descrierea hataltei dela
Prut gaseste urmatoarea comparatie: .,asa cadeau Turcii ca cand ar
cadea niste vete coapte dintr'un par cand ii scutura oamcnii" inLa-
pacitatea de militar a lui Petru cel Mare se vcde din acest rand:
ImParatul, inca de multa varsare de sange ce vedea atuncea. au aluiLtil
de mita si s'au dus la cort de l-au udat imParateasa cu niste and si
s'au tresvit. Cum a petrecut in Rusia spune putin dar cu teles: _on
eram bucuros ca au venit acel ceas de am gasit vreme sa ies din acel
norod greu, ca sunt niste oanieni foarte necredinciosi, si prea en greu
traiu au oamenii ce sunt nedeprinsi cu acel fel de oameni dintr'acele
Parti... ca este un norod unde nu sunt oamenii slohozi sa mearga
unde li este \ oia, nici la impartie fara ucaz". Apoi frumoasa conmaratie
despre nestatornicia oricarui domn: ..nadeidea domnului este ca se-
ninul cerului si ca incetul man!: acum este senin si se face nour:
acum este marea lina si se face furtun" Din pana acestui adevarat
scriitor ne-a minas 0 seam tie cuvinte. povesti cari, au inspirat
pe poetii secoluliii al XIX-lea ca povestea hti Burcel. a num/Mini
Purice... Cronica numita Letopisetul Moldovei, dela 1662, uncle 11
lasase Miron Costin se intinde Dana la 1793.
Alti cronicari in. Moldova, in enoca Fanariotilor stint mai putin
insemnati: Axinte Urtearul a primit insarcinare din partea lui Nicolae
Mavrocordat sa scrie despre domnia lui. Nicolae Masten_ _a scris closure
aceinsi domni ca loan NecnIrea (1662-1719). 0 cronica s'a atrihuit
lui Enoch-I CoOtnfceorm. alta s'a tradus din zreccsfe de Alexandra
Amiras
In fine. sentimentul de revolta conta Grecilor si-a gasit tm.:-e-
siune in poema vornicului Alexandra Beldunan, Trogodia. talnirn
Moldovei intamplare din 1821. fit( rut =he mii de versuri Beldiman
deserie stricarea tarii de revoIntia eteristilor. iarurite for. infrangerea
lor lava talent poetic, dar cu amaruntimi v';izute de autor.
Cc necaz, ce osandire. vai mie ce foc amar,
Ce trasnet si ce lovire. ce otravitor pahar!
Cine-au socotit veodata, cine-au putut pune 'n dad.
Jalnica tarii stricare s'o vaza asa curand?
Ipsilante: Pe printioul Ipsilante arhistratig II numesc.
II smulz din sanul Rosiei si cn dansul se unesc
Se unesc cl-1 stiu ca este cu stiintb si istet.
Mana dreapta ii arath in catu-i de indraznet.
Jafuri: Unuia ii lua salul, altuia punga cerea.
De aiuns ii da batae, daca se impotrivea.
Casa si dughene noaptea. totdeauna se spargea
sa zica, sa ielueasca, actim mai nu mai mergea.
Armata: Dona sute un-spre-zece. erau toti cati au trecut.
Sunt incredintat urea bine ca greseala n'am facut
Dar inai rainasese multi. prin crasme fiind ben.
Altii neimbracati Inca. si cativa fiind baeti.
0 opera literara, chiar cap de opera de elocventa. s'a atrihnit
arhimandritului manastirii Putna, Vartolomein Mdzdreann in iumatatea
268
www.dacoromanica.ro
a doua aseeolului al XVIII-lea. Panegirieul hit Stefan cel Mare.
ca o cuvantare la moartea marelai down, se nuntar printre
eele mai frumoase compuneri in limba romtineasa.
CULTURA ROMANEASCA IN MUNTENIA. Croni-
carii munteni stint in secolul al XVIII-lea inferiori celor
inoldoveni Inct priveste talentul de scriitori. Insa Dionisie
Erlesiarhul, scrie cu durere de inima pentru caderea in care
vede tara lui; iar cel din urmd cronicar Zilot Ronuinut
(adica Rotnanul zelos) care a trait in secolul al XIX-lea,
este lin mare patriot, tot atat de opus apasarii turcesti, ca
si jafurilor rusesti.
Un scriitor, autor de poezii usoare, de incercari isto-
rice si al celei dinthiu gramatici romanesti (1787) in prin-
cipate, a fost Enache, sau Enchi(ti Vtairescu, boer mare
pe langa Alexandu Ipsilante si e langd alti domni. Acti-
vitatea sa literara are meritele incePutului.
Valoare istoricA insemnatg au lucrarile lui Mihai Canlacuzino,
partmanul Rusilor. care a trecut de partea lor in rdsboiul Caterinei.
terminat la Cucitic-Cainargi, si tnarea hicrare a lui Dionisie Folino,
in greceste. MiliaiI Cantacuzino a scris o genealogie a Canlacuzinilor
si apoi Istoria Valachiet 1) cu mite date asupra starti cnn secolur al
XVIII-iea Dlonisie Fotino sub numele de Isroria Dacief a scris o carte_
mare 1radus5 sl Irr rrnnfineste.
CARTI POPULARE - - 0 foarte frumoasa parte din iitoria
civilizatiunif noastre este studiul eartilor citite de popor. AflAm din
aceste cercetri cum aceleasi arti. aceleasi idei. aceleasi preocupNri
se gasesc mai la toate popoarele in acelas timp. Poporul nostru nu
era in urrna vecinilor lui. nici chiar in urma popoarelor culte Cat
se ivia intr'o tar o carte popular, indat atArea si la noi.
Una din cele mai r.ispandite cgrti a fost Alexandria, istoria
inchipuith a lui Alexandru cel Mare. aflat inteun manuscris din 1620.
Apoi multimea de arti bogomilice: Visul Maki; Domnului, povestile
orientate cunoscute sub numele de Hama, earti de explicarea visu-
rilor Zodii, etc. etc
SCOALE ROMANESTI. $coale curat romnesti s'au infiintat
sub Fanarioti, abll 7a inceputut secotntul al X1X-lea. Se simtea mare
1ips5 de preoti. Si deaceea prima scoatt a Yost Feminarul din Socoia,'
infritrtnr h MI de c7tre Alexandru Moruzi. dup stgruinta mitto-
Politului Veniani,n CoslaChz.
Acest mare mitronolit a incuraiat cultura romneasa, iiufiintnd
tipografie pentru tipilrirea eirtilor bisericesti. a scris insus, a Indem-
nat pc aitu, a tost pereclie lui (Theorghe Lazar in Moldova.
Era atunci necesitate mare (le ingineri, spre a se fixa
hotarele mosiilor in procese, caci ingineri strini erau pu-
tini. Spre a se form inginerii necesari, mitropolitul si un
I) Prezentase acele date RuiIor, ca informaPuni inainte de incheierea pScii,apoi
a'au tradus in grece0e.
www.dacoromanica.ro
269
boer tArfar, nurnit Ml,ad Sturza, au sustinut la Scarlat Ca lli-
machi s numeasca profesor de stiintele ingineresti. pe
fiul unui preot numit Gheorghe Asachi. cesta studiase
in Viena si in Italia, avea sa fie promotor puternic al cut-
turii noastre. El fu numit in 1813 si sustinut de protectorii
sai, contra profesorilor greci, care sustineau ca in roma-
neste nu se pot preda invataturi inalte.
GlIEORGHE LAZAR. In Muntenia. scoala roma-
neasca a inceput tot din necesitatea de a forma ingineri,
insa inginerul de aici era un filozof si un apostol, coborit
din ragaras. ca legendarul Radu Negru.
Era fiu de trani din satul Avrig, fusese ajutat de pro-
urietarul Bruckenthal ca s invete la Cluj. awl la Viena
si ajunsese piofesor la seminar in Sibiu. Expunea ideile
inpintate ale timpului in cuvantarile lui, deaceea n'a mai
putut trai intre ai si, incat a trecut muntii la Bucuresti,
ca. profesor inteo familie boereasca (1816). Eforia scolar
de atunei, 1-a insarcinat cu deschiderea unor cursuri de
inalte matematici, desl el ar fi voit si de filosofie,. Se Zice
ca a convins pe un boer din eforie, cildc ant care nu ere-
dea ea in romaneste se pot face in suratori ingineresti,
niasurandui-i un loe si dandu-i acelas rezultat ca inginerul
neamt.
Dupa mai multe piedici si amanri, a fost insdrcinat
cu pregatirea de ingineri (1818). 1 se detera ca sail, cateva
chiLi la manstirea SI. Sava, inaintea universitatii de azi si
indata avu un mare nutriar de studenti, chiar Greci, cad
Lazar concepea cursul sau ca la o universitate. A facut
ea-1.V pentru incePatori (abecedar) aritmetica si geografie
ca pentru gimnazii, insa trat probleme filosof ice si sociale,
cad multi ascultatori ai lui erau oameni in etate.
Cuvantul lui a avut efecte miraculoase: ,.Ajunga lg-
cramile patriei, ajunga jugul robiei, zicea el, vremea este
acum sa se ridice din tarana semintele cazutilor strnepoti".
Desi, in urma eteriei cursurile incetara si marele om
se intoarse sa moara in satul sat! (1823) opera sa era sa
fie nemuritoare.
REVOLUTIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU. RESTABILIREA DOM-
MILOR PAMANTENE. GRIGORE GHICA. MAN SANDU STURZA.
ETERIA. Grecii din Grecia si de pretutindeni alcAtui-

sera. o societate intinsA, nurnitA eteria, care pe fata declara
270
www.dacoromanica.ro
c urrareste scopuri culturale, iar in realitafe preggei o
revolutiune contra Turcilor. In tdrile noastre, uncle Gre-
cii aveau odrasle pe scaurte princiare, unde aveau demni-
tti si strngeau averi marl, boerimea indigend participa
la misearea lor ca la o cauza" nationalA si procura cel mai
mare numiir de partizani. La noi se aduceau proclamatiu-
nile, cad se rgspandeau Grecilor de pretutindeni.
Eroul desteptiltor al Grecilor, numit Riga, de origine Amman. a
fost secretarul dotnnului Alexandru Ipsilante, a cAlAtorit prin strAl-
nAtate si a obtinut o audient5 la Napoleon. in interesul Grecilor. El
a compus itnnul de libertate al Greener 1) dupI MarseliezA La sf Ar-
sit a fost prins de Turci si impuscat. Mitropolitii, domni si boeri.
erau membri ai eteriei. care avea de cap pe cancelarul taralui Ale-
xandru, Kapodistria.
Alexandru lpsilante era fiul lui Constantin. El intrase in ar-
mata ruseascA si in luptele cu Francezii isi pierduse o mAn5. Era
general apropiat de impAratul Alexandru. Cu gAndul cA va fi air tat
de impArat a trecut in Moldova. tocmai De cand impAratul discuta la
Leibach in5busirea revolutiilor din Spania si din Italia. Deaceea a
fost pAr5sit si exclus din armatA, patriarhul din Constantinopole l-a
afurlsit, far mitropolitul Moldovei. Veniamin Costachi, a pus sA se
ceteasel ahirisenia in toate bisericile.
TARILE ROMANESTI SI ETERIA. Rom5nii au pri-

vit cu cchi buni izbucnirea revolutiei grecesti, in partea din
r,onsiderare Ca' este inspirail de Rusia.
Veniamin a primit De Ipsilante cu cinste imp5r5teasc. 1-a incins
cu sabie, i-a dat daruri si bani. Cum consulul a desaprobat mischrea,
cum a plecat Ipsilante din Iasi si a sosit afurisenia natriarhului. s'
cetit blestemul in toate bisericile, mitropolitul si boerii moldoveni s'au
declarat contra lui. lpsilante asezase un guvern eterist, care auta s5
strand cai, barn. arme. iefuind satele si orasele. hick lumea se ascundea
de el ca de 'Mari. 0 seamg de boeri, lonied Sturza, Cuzestii si
altii s'au indreptat cu plAngeri cAtre pasii dunAreni, chemAndu-i ea
s-i scape de strAini, Paharnicul !strati cu vreo 3000 de t5rani a in-
trat in Botosani, de uncle cArmuitorul eterist a 'inn si boerii au PUS
mana ye administratie.
Din Iasi. thsilante trimesese oamenii SI. ca s5 r5scoale Mun-
tenia si s5 strand armatA. Turcii numiser5 domn in Muntenia. la
moartea lui Alex andru Sutu, pe Scartat Callimachi, iar in Moldova
tan caimacam, De Stefan Vogoride. Ins. nici domnuL nici caimacamul
n'au exercitat Duterea, t5rile fiind in masinile eteristilor.
In Bucuresti erau marl Optima lordache si binthasa Sava,
capii arzii domnesti. si partizanii eteriei. Ei se inteleg cu slugerul
Tudor Vladimirescu. ca acesta s5 mearg5 in Oltenia s5 adune pan-
duri. spre a aiuta eteria
lncepe astfel: clvte paides ton Ellinon o kairds tis doxis :Uhen
,t,1 ScuIati co.
ai Menne* mornentul gIoriei a sosit.
TUDOR VLADIMIRESCU. Aderentul roman al ete-
riei era insa fire mai complicata deck a contemporanilor
sai. Era fiu de Oran, nscut in comuna Vladimiri, judetul
God. Crescuse PC langa casa boerului Glogoveanu din Cra-
iova, ajunsese in boeria de singer, pana in timpul rdsbo-
lului ruso-turc din 1806-12, and cu indemnul si CU banii
unui general rus a straits o armata de panduri si a purtat
lupte cu Turcii, asa cum in Serbia -Meuse Cara-Gheorghe.
Pentru ispfavile sale, Tudor fusese ridicat de Rusi in gra-
dul de locotenent si primise decoratia Sfantului Vladimir,
dela care zic unii ca a luat numele de Vladimirescu.
Dup5 incheierea Oa din Bucuresti. Tudor ca sii scam de r5s-
bunarea Turcilor. a fugit in Transilvania A aiuns si in Viena. unde
mintea sa vioaie a prins ideile ce szuduiau atunci lumea. S'a intors
in lar, a ajuns Vataf de plaiu (subprefect) la Closarti, a dernisonat,
ins5 c515torea deseori Ia Craiova si la Buctiresti ventru diferite pro-
cese. Castigase avere. avea mosie si mai multe case.
Era de o fire inchis, Posomorit si foarte mandr Se pove-
steste ca odat5 tin amic l-a intrebat: prietene. de ce n'ei fi sezand
ios. and vii la mine, ci te plimbi mereu? Nu sed ios, prietene.
pentrua mate vine la d-ta vreo putoare de ciocoiu si nu voi s in5
scol inaintea lui". Era hotArit pentru o actiune mare pe care s'o pia-
teasc5 chiar cu vieata. deaceea a gsasit maxima vietii lui. ca si Mihfti
Viteazu: ,.din ceasul in care m'am nscut m'am Imbr5cat cu cilmasa
mortii".
Avea prieteni multi, printre cari tin episcop de Arges, Ilarion,
episcop de felul celni care dored sa-si procure enciclopedia lui Diderot.
mai unfit oameni politici si revolutionari deck sluiitori ai altartiln
Era nrieten si cu capitan lordachi. Aroman. cu care luptase in rasbotu
si care ajunsese capul micei armate din Muntenia.
Sub steagul lui Tudor se aduna un mare numar de

panduri, cari se luptasera in rasboiu, alearga si Sarbi, fuck
se forma indata o trupd. Tudor trebuie s fi fost fcut to-
varas al eteriei de prietenul sau lordachi, care era o fire
entuziasta si hotarit s aduca pentru triumful ideii sacri-
ficiul propriei sale persoane. Dar, alaturi cu ideia de libe-
rare a Greciei se unea la Tudor ideia de liberarea faranilor
din apasarea proprietarilor, deci miscarca sa era si o mis-
care sociala nu numai
In proclamatia sa catre locuitori nu face la inceput nici o deose-
hire intre boerii greci si cei pamanteni, iar tonul ei este teribil, Ii
intreab5 pang and vor suferi ca s le slid sangele balauril cari
i-au inghitit de vii. ca'peteniile atfit cele blsericesti cat si cele polifi-
cesti... Veniti dar fratilor. cari aveti arme cu arme, cari no, cu turd
272
www.dacoromanica.ro
tie fier sau cu land'. In acecas proclamatie oprea ye al sal sa se atinga
tie si de un graunte numai binele si averile cele eau agonisite ale tira-
nilor boert sa se lefueasca, insa ale celor ce nu vor urma nour. Astfel
miscarea avea la inceput caracterul unei rascoale taranesti, o rascoal
contra averilor rau agonisite. Cum era sa se cunoasca insa cei cari
agonisisera ran averile? Duna cum vor fi pentru tniscare, sau contra
ei. Deaceea s'au facut jafuri, s'au claramat case. s'au petrecut scenele
revolutiei lui Horea.
Tudor avea multi prieteni intre boerii cei mari, altii
vor fi venit la el dup ce au vazut puterea cu care inainta
spre capitala, caci printre cei cari s'au unit cu el gasim
boeri marl, chiar pe mitropolit. Multimea incntat de
Perspectiva de a pune mna pe averile rau agonisite si a
avea un dornn al sau, ii numi Domnul Tudor. Iordachi si
alt capitan de Arnauti, fura trimisi contra lui de catre boe-
rii din Bucuresti 1). Acestia dispuneau de 4-500 de Ar-
nauti, dar nu intreprind nimic contra lui. Mai pe urma lor-
dachi se intalneste cu Tudor.
Dupace ramne stapan in Oltenia, unde pune isprav-
nicii si, trece Oltul si inainteaza spre Bucuresti.
Suecesul miscarii, probabil si sfaturile bolerilor prie-
teni, schimbara planurile lui Tudor. In loc de o rascoala
taraneasca, vol o revolutie politica, in loc sa fie o uneltd a
eteriei grecesti, Tudor socoti ea e mai bine si pentru feri-
cirea tarii s faca o revolutie romneasca, in scopul ridi-
poporului. De aceea a trimis o plangere pasii Vidinu-
lui. ca el sa o inainteze Ia Poarta. Cam ash procedase Matei
c5nd luase dornnia. In pldngerea sa, Tudor zicea: domnii
tarii dimpreuna cu boerii grec,i si romani, unindu-se cu totii
ne-au pradat i ne-au despoiat, incat am ramas numai cu
sufletul" si cerea ca imparatia s trimeata un om credincios
sa cerceteze ca ridicarea noastr ttu este pentru altceva
nici intr'un chip".
Cei mai multi boieri se grabir sd fuga la Brasov, parte
rarnaserd in Bucuresti, de uncle trimisera pe episcopul Ha-
rlon, ca sa imbl5nzeasca pe Tudor. Acesta intra in capitala
pe la iumatatea lunei martie, fra lupte cu trupele guver-
nultd, lard mari neorndueli soldatesti.
El recunoscu guvernul caimacamilor pe caie-1 corn-
Pieta cu oamenii sal in locul celor fugiti si pe care-1 intre-
buinta ca pe un consiliu, pastrand pentru dnsul atributiu-
nile de cap al puterii executive. Boerii se opuneau, la in-
i) Boril caiThacami ti scriau: cs5 nu cutezi a tc crede mai mull decal ceeace Urea
te-a facet,.
1. k1oru, 1stone Iion.iiaiior cl. 7 sec. 18

www.dacoromanica.ro
273
ceput, discufau Mrh s ia o hotarire, dar Tudor dela ma-
nastirea Cotroceni, uncle se asezase, le trimise o bomba
de tun in curtea unde discutau si-i aduse repede la ascul-
tare. Tunul sat' fusese indreptat de celalalt revolutionar, de
Gheorghe Lazar, care-si da mdna cu eroul popular.
, Aproape cloud luni tara a fost condusa astfel, Tudor
a fost domnul poporului. Aproape de a-si vedea kmbitiunea
implinit, el modifie ideile sale in sens politic. Dec lard lo-
cuitorilor ca -scopul miscarii a fost ca sa scape de jafurile
Fanariotilor, indemna pe boieri sjj conlucre cu poporul la
redobdndirea privilegiilor vechi, promitea uitarea trecutu-
lui. Boierii ascultau, mai mult, aparau pe langa Poarta ras-
coala Olteanului.
UCIDEREA LUI TUDOR. SFARSITUL ETERIEI.
Zece zile mai tdrziu deck Tudor, sosea si Ipsilante in Bu-
curesti, unde intra cu pompa mare. Grecii strigau entuzias-
mati, and infigeau un steag pe o poarta: ,,si la portile Bi-
zantului".
Ipsilanti incerca s atraga de partea sa pe Tudor, avu
CU acesta o intalnire la Colentina, ins Romanul nu ceda.
El aduse aminte Grecului ca in proclamatiile lui a promis
c va trece numai prin tar, ca sa se clued in Grecia.
Astfel cauza romdneasca se despartea de cea gre-
ceasca, dar Ipsilanti nu putea trece Dundrea Idea armata,
Fara sa fie ajutat de o revolutie in Bulgaria si in Serbia. El
ramase dar in tara noastra, sustinut numai de o mica trupd.
Cu toate ca Tudor incerca sa cdstige pe pasii Dundrii,
cari trimisera la dansul credinciosi, spre a cerceta caracte-
rul miscarii, sultanul nu deosebia miscarea romdneascd de
cea greceasca si atat contra unora, cat si contra altora,
venea armata turceasea. Pasa din Vidin inainta in Oltenia,
pasa de Silistra asupra Bucurestilor, iar cel de Braila in
Moldova. Inainte de a se retrage din capital, Tudor ceru
boerilor un protest contra incalcdrii Orli, protest care tre-
buia dus la congresul din Leibach, unde se hotdra asupra
revolutiunilor din Spania si din Italia. Gandul lui era s se
retraga in mdndstirile Olteniei, unde avea proviziuni si unde
void sa reziste pana la recunoasterea drepturilor tarn. El se
indrepta spre Pitesti, pe and Ipsilante lu calea TArgovi-
stei. lordachi incerca din nou sa impace pe Tudor si sa-I
decida, ca sa lupte uniti contra Turcilor. Se intalnird, se im-
pacara, se sarutard, ca Basta cu Mihai, dar Tudor tot credea
ca se va intelege cu Turcii. In ziva de 21 mai, se afla
la Oolesti, cand oamenii sal erau nemultumiti de seve-
ritatea cu care se pedepseau neoranduielile. Capitan tor-
dachi vine din nou cu o trupd de ArnAuti. intr in foiso-
rul casei, unde se afla Tudor, se adreseaz multimii.
intrelAnd-o, dacd e multumitA cu Tudor, iar acesta
auzind -,desaprobarea propriilor sal tovarsi, aruncA
arrnele cu cari sta gata de apArare. Sever si tdcut trece prin-
tre siruri, frd s'a priveascA pe nimeni, iar peste cateva zile
era fcut bucAti cu iataganele langd Targoviste si aruncat
intr'o fantand pgrasitg. Drepturile trii, vieata ei noud tre-
buiau pratite cu sangele si cu suferintele acestui erou.
Cat pentru soarta eteristilor ea n'a fost mai buna, cad cei mai
multi dintre oamenii lui Tudor i-au Parasit. Urmariti de Turd. el an
fast batuti in mai multe lupte mici, si intr'una mai mare la Dreigersani.
Seful revolutiei, desi n'a luat parte la Nora, a dat o proclamatie plina
Je vorbe umilate si de insulte pentru cei cari, de bine de rail. vazu-
sera focul inimic, apoi a trecut in Austria. unde a fost pus la inchi-
soare si liberat nutnai dupa multi ani Resturile eteristilor s'au tras pe
sub munti. ca sa fuga in Rusia, au fost ins sframate la Sculeni pe
Prut si la manastirea Secu. Acolo si-a gasit sfarsitui capitan lordachi.
care vazandu-se inconiurat de Turci, a dat foc ierbei de pusca si a
Pierit cu cativa tovarasi viteii ca si el
OCUPATIA TURCEASCA. TArile au fost ocupate mai
multi ani de Turci, cari la umbra restabilirii ordinii pea-
dau si ucideau. De formd numiser caimacam in Moldova
pe Stefan Vogorkle si in Muntenia pe Constantin Negri.
a cestia ins erau la ordinele generalului turc. Greutatea cea
mare, pentru restabilirea tdrii, era intoarcerea fugarilor pe
la casele lor si intoarcerea boerilor, sore a se relua vieata
publia Boerii din Moldova nu voiau s se intoareA din Ba-
sarabia, sau din Bucovina, in conditiunile vechi. Ei voiau s
nu se mai numeascd domn deocamdat, ci tara sd se guver-
neze de boieri. Aceeas conditiune puneau boierii munteni,
refugiati la Brasov. Numai boerii mai mdrunti, cari simpa-
tizaserd cu miscarea. voiau domn si anume dintre boerii de
tar. In cele din urmd se fAcu intelegere, ca s se ceara
domn indigen si se numird in 1822 Grigore Ghica in Mun-
tenia si loan Sturza in Moldova.
GRIGORE GHICA. IOAN STURZA. Au domnit
ease ani (1822-28) incerciind sa indrepteze multe in tara.
'Grigore Ghica era nepot al dragomanului ucis de Turd,
Sturza se tragea dintr'o familie boereasca. Ca dupd o incer-
care grea, amandoi domnii veneau cu intentiuni bune, aveau
insa de luptat cu ambitiunea si cu interesele boerilor.
Acestia nu voiau sa se intoarc in Writ si reclamau in
275
www.dacoromanica.ro
conti a domnilor la Poart ca si la Rusia, a cArei protectie
asupra tdrii o voiau, spunand cn tara este pe mna oameni-
lor ridicati din droidia societAtii. fnen moralitate si nesAtu-
rati de bani. Seful celor moldoveni, Mihai Sturza, a cerut s
fie supus rus, ca s intre in tarn farA fricA de domn, si sa-si
administreze mosiile. Abia in 1826 se intoarsern.
, lntre mnsurile luate de cei doi dornni, una a fost de tot
bunn. Profit And de supArarea Turcilor contra preotilor
greci, ei au sechestrat averile iiiiistiri1or, putnd astfel
Plgti din datorii. Rusii ins5 an luat apararea calugrilor, 'M-
eat a trebuit la sfarsit s se intoarcn mosiile, dar tot s'a pn-
strat un comitet de supraveghere asupra intrebuintnrii ye-
niturilor si s'a marit darea mnrinstirilor in folosul scoa-
lelor
Impacarea boerilor a costat in Moldova mult. cAci
Sturza i-a scutit de orice dare direct i indirecti, chiar de
armatn, incat boerimea noastrA mergea tocrnai in directie
contrard de nobilimea apuseann, contrar5 chiar boerilor
mici, cari in 1822 alcatuiser5 o constitutie.
Sub Grigore Ghica s'a intemeiat in Muntenia a socie-
tate cultural5 numit societatea filarmonicd, de entre Con-
stantin Golescu si de multi boeri, printre cari until inteligent
si patriot, Ion Ceimoineanu.
RASBOIUL RUSO-TURC. TRATATUL DELA ADRIANOPOLE.
REGULAMENTUL ORGANIC.
AMESTECUL RUSIEI Cat dm a trait Alexandru I-in. Turcii

au avut mana libera in tari Domnii fusesera numiti dela Constantino-
Dole fara consultarea Rusiei. masurile contra calugarilor Greci eratt
ingaduite de Turd. Alexandru nu se amesteca area mult. fiind legat
orin tratatul sfintei aliante.
L.a moartea lui Alexandru I-iu urma fratele sau. Nicolae 1-1u
(1825) mai putin legat de stanta alianta si cu dorinta de a realiza
visul Doporului rusesc. desfiintarea Turciei si cucerirea Constantino-
volei. Cum se urea De tron, el si ia pozitiune ostila Tnrciei. slabita
prin desfiintarea iellicerilor si prin revolutia Grecilor in Grecia.
In 1826 impose Turciei conventiunea dela Akerman care zice...
c5 explic tratatul din Bucuresti Prin acest act. se repent asigurarile
din tratatele trecute cu privire la Wile noastre. se mai Drotnitea
pentru natiunea sarbeasca masuri dictate de clement si de genero-
vtate. cari sa fie Insa cornunicate Rusiei si considerate ca And
parte din conventie. Astfel Rusii aveau acorn motiv legal s ia apara-
rea nu numai relizioasa. ci si politica a Sarbilor.
S'au deschis atunci scoale la SfAntu Sava, la Trei lerart i, la Craioya. S'a !flat
m'a'sura, ca In functiuni sg se numeasca cei cu InvStAturl, au cei de familie, ceeacs
a provocat nemultumiri Intre boeri.
Cu privire la noi, se mai liotara, Ca domilii s fie alesi pe sapte
aril de adtinarea generala si auoi nutniti de Poarta. Candidatul ales.
daca nu va fi Dracut Portii, sa fie resPins num.ii dacd nici Rusia nu-I
vrea. incat Rusia exercita control la numirea doinailor. Depunerea
lor, inauntru eelor saute ani. trelmia sa se faca prin intelegerea am-
belo.r puteri. Culla! Ili rusi pineali face reprezeniatiuni domnilor in
privinta impozitelor si a pastrarii privilegiilor, incfit dup5 acest ar-
ticol Sturza a scutit pe boeri de orice sarcina publica.
Ccnventiunea mergea mat departe cu atnestecul in aiaeerile
noastre interne. caci oprea pe doinni de a fi awri cu kierii, de a-i
pedepsi fara vina dovedita si fara iudecata. Ea indatora Pe domnl
ca s alcatuiasca. impreun5 cu divanul resoectiv. un regulament ge-
neral pentru fiecare tara.
Aceasta conventiune acorda Rusiei foloasele unei victorii Ora
rasboiu, dar tarul tot era nemultumit,
Din cauza ca jn aims se ridica toata lumen de Dartea CArecilor.
cari era!" greu stranitorati de Turd, De cand Anglia en Fratita tinean
cu rasculatii. Rusia uit5 foloasele obtinute prin conventiune si se mil
cu cele doua puteri abusene, Agenti rusi strabteau thrile. autnd
sa Mate o miscare si sa adune stiri folositoare Rusilor. Pe unul din
acesti agenti Sturza l-a dat afara din tara. cu toata interventia con-
sandal. Peste un an. cand incepu rasbolul, acel agent intra cu o trupa
in Iasi pe neasteptate, surprinse pe domn, care tocmai expunea hoe-
rilor teama lui de navalire si se adresa ironic doinnului: Printul
meu, cati oameni voiti sa va las de paza?" Sturza nu intelegea frau-
tuzeste si-i raspunse prin talinaciu: ..spune-i dumisale ca n'am tre-
Iminta tic straia ruseasca, fiindca ma pazeste Dumnezen". Astfel
rapirea Basarabiel, scoala suferintei, fusese dascalul cel rnai bun al
Romnilor. Cu 50 de ani mai inainte. boerii protestau c sruta ur-
rude picioarelelor Caterinei, acum donnul prizonier raspunde .,n'am
trebuint5 de straia ruseasca. ma Dazeste Dumnezeu".
BATALIA DFLA NAVARIN (1827). Anglia. Franta si 7ttsia
trimisera flote in apele grecesti, sore a decide De Turci la incheerea
unei pa'ci favorabile Orecilor. Seco Dui lor nu era insa sa aiunga la
lupta. Flotele se gaseau la Navarin in Grecia, in fata flotei turcesti.
0 lov;turri de ousca asupra until vas englez provoaca tin foc general
al flotelor abate contra flotei turcesti. care in dou5 ore fu dis-
trusa (1827).
In Anglia efecrul acestei victorii fu primit cu neplacere. se numi
eveniment nefericit, caci libera Turcia in mRinile Rusiei. Aceasta z-
sea insd pretext de rasboiu. mai ales ca Sultanul Malunud dedese tin
manifest, in care zicea ca Rusia este pricinuitoarea tutulor nenorocirilor
Turcien. De aceea, cu toate incercarile Austriei de a impiedica osti-
litatile, la inceputul lui mai armata ruseascd trecu Prutul si ocupa
tarile noastre. Sturza fu dus in Basarabia, Ghica fugi la Brasov. Tar
Pentru Iasi si Bucuresti Rusii instalara un guvernator militar. ca
prezident al divanului.
RASBOIUL RUSO-TURC (1828-29). Tura erau dez-
organizati cu desdvarisire. Nici revolutia din Grecia nu iz-
butiser s o indbuseasc si ceruserd ajutor dela Mehemed-
Ali, guvernatorul Egiptului, care-si organizase o armara cu
atutorul unor ofiteri francezi. Numai in cerati opuser oare-
www.dacoromanica.ro
277
care rezistenta Rusilor. La asediul BrAilei asistd ctliar ta-
rul, care cu o modestie pretentioasa zicea, .ca este general
de brigadd. Cetatea fusese bine intarita, cad la predarea ei
au luat Rusii aproape 300 de tunuri. Se predard apoi cet-
tile Dcbrogei, Tulcea at 90 tunuri, Macinul si altele, dar Si-
listra rezista aparatA de o armat numeroasa.
In Asia amiralul Mencicov cuprinsese mai multe int-
rid in Caucaz, puternica cetate Cars cazu in mainile gene-
ralului Paschevici.
Rusii inconjurau Varna, unde veni iar insus impAratul.
Cetatea fu pierduta prin trAdarea pasii, care-i venea in aju-
tor, opusese insa o rezistenta eroica, din 20.000 de apara-
tori se predar 6000. Silistra si Sum la continuau s reziste,
Turcii adunau trupe noi. 1Vlahmud inspira admiratiune pen-
tru deciziunea sa de rezistentA. Nicolae, care credea cd" va
face numai o calAtorie Pana la Constantinopole, intelese ca
rurcia este inca viguroasd si c rasboiul sau va fi numai
unul din sirul de fasboae ruso-turcesti, dar nu cel din urm.
In anul urmiltor. succesele rusesti fura mai insemnate. Fu nu-
mit general nou Diebici, care nu se opri la asedierea cettilor. ci
cauta lupte cu armata Turcilor. Invinse pe vizir, obtinu predarea
Silistrei. se prefacu a ataca $umla that Turcii se concentrara ca sa
apere acea cetate. dar el trecu Balcanii pe calea Adrianopolei. Ar-
mata tureeasc5 urm'arl De Rust peste Balcani. dar In batuta. Adriano-
Dole deschise portile si calea Constantinonolei sta deschisa.
Cu toata deciziunea lui Mahmud d'a continua rasbolul. semne
de rascoala contra sultanului se observau si vizirul se vazu nevoit
sa incheie pace la Adrianopole.
TRATATUL DELA ADR1ANOPOLE (1829). Condi-

tiunile Oa nu corespundeau dorintelor cu cari Nicolae in,
cepuse rsboiul. El vedea c trebuia nu numai sd invinga
pe Turci, dar s primeascd invoirea Auetriei, Franciei, si
mai ales pe a Angliei. Cu toate acestea tratatul pregdtea in
mod lent trecerea tdrilor noastre la provinciile nemijlocite
ale tarului.
In Asia, Turcia ceda Rusiei, Georgia, Mingrelia1), iar
in Europa ii ceda gurile Dun Atli pdna la bratul St ntul
George, asa ca toate insulele formate de bratele fluviului
s rdmanA Rusiei, iar malul drept sa farndnd Turciei. Se
convenea, ca acest mal s rAmana nelocuit distantd de cloud
ore de fluviu. Poarta se obliga sA nu purfa piedici cotnertu-
') tune petite portiOn de terrftoires.
278
www.dacoromanica.ro
lul si navigatiunii pe Marea Neaged, declara liberd frecerea
Prin strdmtori pentru toate vasele comerciale, apartinand
Puterilor ce se vor gsi in pace cu ea. Tratatul rasa pentru
mai tarziu regularea unei despdgubiri de rdsboiu si nu po-
meneste numele Grecilor. Zice numai ca Poarta va accepta
actul incheiat intre Rusia, Anglia si Franta si va executa
araniamentele continute in el.
2.De farile noastre se ocupau plenipotentiarii tarrilul si
in tratatul general si in altul separat, privitor numai la noi.
Nu putem laggdui cd Rusia a obtinut dela Turci con-
cesiuni importante pentru noi. S'a hotarit, ca domniile s
nu mai fie mdrginite la termend de sapte ani, ci s fie pe
vieatd, exceptnd cazul de abdicare, sau de destituire, in
caz de vreo ving. Aceastd rezervd anihila ins perpetuita-
tea domniei. Se interzicea amestecul pasilor dundreni in afa-
cerile noastre interne. Se fixa ca granit intre noi si Turci
linia celei mai mari adancimi a Dundrii (chenal). Cerdtile
turcesti depe teritoriul nosfru se ddramau, teritoriile lor
(raia) ni se intorceau si musulmanii erau obligati sl-si
vanzg indigenilor propriefatile. In scop de a prevent epi-
demii, se recunostea principatelor dreptul de a-si putea sta-
bill cordoane sanitare, de a intretine un numr de garzi .
inarmati, strict necesari Pentru acest serviciu. Eram scut-RI

de obligatinnea de a procur gru, oi, lemne, de a da lucr-
tori si de a face corvezi, famaneam datori numai tributul
anual, la care se renunta timp de doi ani. Ni se recunostea
dreptul de comerciu in Turcia cu pasaport, liberat de guver-
n ul nostru.
, In fine, Sublima-Poart se angaja ca sd recunoascd re-
gularnentcic administrative, cari vor fi fdcute in timpul cat
va tine ocupatiunea armatelor rusesti, dupd dorinta notabi-
Mot.. intrucat riu vor atinge suveranitatea Portii.
In privinta despdgubirii de rsboiu, ea se adtnite nu-
mai in principiu, rmanand s se hotrascd mai tarziu md-
rimea ei, cum si evacuarea principatelor. Suma s'a fixat la
125 de milioane, iar evacuarea s'a executat dupd plata tine
Pdrti din despdgubire, in urma interventitmilor Austriei.
"Wile sub ocupatiunea ruseasc5 (1828-1834). Din luna
mai 1828 se numi un general rus. care cu numele de prezident al
divanului, conducea ambele tri ca un suveran. Cel dintaiu se chema
Pa lin. pupa' incheierea pacii a fost numit generalul Paul Chiselev,
care a camas pang In prlmAvara anulul 1834. hick ocunatlunea I
tinut aproape sase an!
Greutatile fasboiului le-au simtit trile noastre si inal CU durere
cleat in alte rinduri. Paine, fural, vite, podvezi se luau si se impu-
neau fara plata Ofiterii furau soldele soldatilor si impuneau satele
sa-i braneasca. Vindeau furaiul si puneau Itrana cailor De sama to-
cuitorilor. Odata un mare duce intreba pc un general: cati boi ti-an
mai ramas din treizeci si sase de mii. ce ai scos din principate?
Nici macar cu ce s fac un biftec irijItiinjj voastre. raspuilse gene-
ralul. Lui Joittihiti i se souse c boerii nu mai au boi si dea pentru
transporturi: ei bine, zise el, & se iniuge boerii. Putin imi pasa
daca oameni sau vite imi fac sluiba, numai ca poruncile mele szi se
execute". Daca boerii n'au fost iniugati, taranii au fost. Barbati Si
femet au lost iniugati. la care si indemnati la drum de catre Cazaci,
cu band si cu varful !Ana.
Astfel de dascali de simpatie ne erau Rusii.
Intre atatea inimi llesimtitoare. s'a ivit insj i o fire excePti-
onalb, contele Paul Chise lev. Fire liberal, minte clara si luminata.
acest oin intentionat se purta bine cu noi. ca sa ne atraga spre Rusi,
cad el zicea: Rusia n'a inaintat ea de mai bine de tin veac dela
Nipru ca sa se opreasca la malurile Prutului". Insa inima lui bung
era miscata de stiferintele poporului si cauta s le aline: ideile lui
progresiste cauta sa le aplice, procurand tarilor administrative buna,
incuraind nrosperitateg generala. Ingrilirea lui I-a compromls in
fata guvernului rusesc, care-I banuia de ambitii mai wan, Irish' la
noi a lasat amintiri frumoase si numele lui s'a dat soselei principale
de land Bucuresti.
In urma rasboiului, o cituna groaznica bantuia tarile. Chiselev a
facia apel la preoti, a recomandat rnasuri de 'met si de desinfectare.
izbutind sa inlature molima. Cand incet ciurna. se introduse din
Rusia holera, care secera cumplit, atat in clasele de sns, cat si in cele
de los. In Iasi ramasese un singur medic, caci ceilalti murisera san
fugisera. nu se mai iudecau procese. cad lipsean si iudecatori si
imoricinati. Chiselev a ramas sa-si facil datoria. Notarise si eine sa-1
inlocuiasca, daca ar fi murit si el Scotea oamenii din casele lor infec-
tate si-i adapostea la camp. In baraci, asa ea victitnele eDidemiei
au fost proportional mai mici deck in Ungaria. Tot in aoeasta
directie, el a introdus vaccinarea, sore a Dreveni boala varsatului.
A organizat tin con) de Do litie. caci mai inainte catanele. ser-
gentii de Estrada de azi. se uneau cu both si furau impreund.
incat no numai ca no erati pltiti Dentru serviciul lor. dar plateau
ei ate sapte lei De lung. ca sa fie numiti in sluiba Posturile de pot-
covnici si de capitani, subprefectii, se plateau cu 15-20.000 de lei
spbtarului muntean, sau hatmarmlui moldovean. De and Mile era!"
ridicule (15 lei, 6 franci pe hind). In genere toate sluibele se cumparau.
o samesie (casierie de bidet) costa 5-20.0110 de lei Dlatiti marelui
vistiernic, iar leafa era 100 de lei De Irina aproape 30 de franci.
Obiceiul acesta fusese si in celelalte OH, la noi insa continua vechiul
regim. Chiselev a inceput regimul nou, desfiintand si Dedeapsa cu
mnarte, cum si aplicarea torturii pentru descoperirea crimelor
Acest om luminat. produs al culturii filosofice franceze se
retrase dupa ce inainta Portii lista boerilor, din care avea sa se nu-
ineasca domnii.
CONSTITUTIA DIN 1822. Ideile franceze de lihertate patrunsesera
A/ A mcurajat deschiderea coalclor, a inidnIal magazii dc rczerve, a Infiinlat por-

tut FIrSilei.
riAn5 in t?irile nbastre si cu de se iviau uteri noi, corestninzAnd mei
cuneeptii nui despre stat si despre vieata social5. Patriotismul incepea
s5 se s000teasa printre virttitile mari, ideia de egalitatea claselor
ineepea,,sa apara. Urganizarea statului. dupa aceste idei noi, au in-
cercat sa o fac5 boetii moldoveni, cari nu trecuser5 granita in timpul
eteriei si cari ayeau intre ei pe viitorul domn loan Sandit Sturza. Ei
an .alcatuit o constitutie in 77 de articole, pe care domnul nAzuia s o
aplice, Pe care insa n'a recuiloscut-o oficial. desi a pus in aplicare
uncle coprinderi ale ei ,
Aceast5 constitutie insemneaz5 o schimbare insemnat in con-
ceptia boerilor nostri. este prima incercare de regenerarea t5rii prin
reforme pasnice. Stabileste mai intiiiti regimul constitutional. in locut
celui absolutist de Ong atunci, cci hotiirriste c dortmul insus trebuie
sA respecte legile fcute de el si de sfatul obstesc, pan'a and se vor
face allele: iar and hotrirea sfatului n'ar fi primit de dorm. se va
intoarce din nou la sfat si dac5 va fi recomandata a doua card. sA
fie dator a o int5ri.
Principiile mari ale societLtii moderne sunt recunoscute in
aceast constitutie. Mai int5iu, respectul propriettii cu acceptarea
exproprierii. and o neaprat5 obsteasc5 trebuint va cere", apoi
respectul lihertatii individuale, ca nimeni sa nu fie inchis, nici pedepsit
deck numai in Intninthrile prev5zute de pravile.
Se admitea egalitatea inaintea legilor pravila s aibg acecas
pntere pentru toti, sure a pedepsi si a ocroti". Sluibele sii tui mai fie
date pe mostenire si chivernisea15, ci f5r5 deosebire de rang la cei CU
vrednicie recunoscutti.
Acoperea pe capul statului contra atacurilor (inviolabilitatea)
si Ma unele m5suri. cari au trecut in constitutia si in legile statului.
ca oprirea strAinilor de a cump5ra imobile rurale. oprirea Evreilor de
a lila mosii in arendrt si de a tine carciumile la sate.
P5str caracter oligarhic insg, c5ci rezervA conducerea statulul
numat clasei boeresti. voi. dtwa cuvntul fabtilistului. egalitatea nu-
mai cu cei mari. De asemeni scutea pe boeri de dad. si numai lor le
rezervA dregatoriile.
. Aceast5 constitutie a Provocat intre boerii cei mari fugiti la
Cern5uti. o adevaratrt furtun. Acestia ii numeau carbonari, r5svrti-
tori cari seamana duhul rascoalei, neamuri de ios cari ..s'au sculat
impotriva noastra celor dintai pamnteni". Acuzau pe domn '1 Ca
s'a inconiurat de acesti ciocoi ..incuviintnd parvenitilor sa voteze..,
tin setrar srt aiba glas ca un logofat mare!". In cele din urtnd au izbutit
ca Mintiaki, consulul, sa scrie liii Sturza ca orice schimbare in vechile
asezaminte ale farii, a fost totdeauna reprobatii de imparat si ca ac-
tele savarsite de armuirea moldoveneasc5 sunt protivnice tratatelor
existente".
Sturm intimidat cedeaza hoerilor. cari se intoarsera si consti-
tutia a limas ca un act Pierdut printre hrtiile consulatului rus
dirt Iasi.
Boerii munteni n'au adunat ideile lor de schimbare intr'un sistem,
ca cei moldoveni, dar au ar5tat dorintele lor prin mai multe acte,
intre cari o scrisoare gasita printre hArtiile Vac5restilor. Acolo gasim
multe idei politice, cari au format statul unit al Rotrifiniei. Se cerea
unirea tarilor inteun stat. sub dinastie str5ina. adusa din Germania
') Cei din Basarabianu-i ziceau lrria Ta, ei Herrn.
281
www.dacoromanica.ro
6 din Aif0, A se obtin5 deta Turcla neathrnarea sfatPiut. niii-
tindu-i-se odat5 pentru totdeauna o suml ca rAscampArare a trihutului.
Printul sf mostenitorii lui s'A primeascd religiunea trtrii, A )iure cA
vor considera tara ca nutria 1or. a nu se vor mutA din es. cA-1 vor
apAra neatArnarea si CA vor pAstra limba roinAneascA Acest act put
Politic, nu pomeneste Mei de reforme soclale. /lid de libertAti puhlice.
El a fost conceput pe timpul and boerii se aflau peste hotare, la 1821.
Aceste planuri de viitor ne explica nentru ce boerii nu erau itthiti de
Rusi, cu toate ca se intreceau in inchinaciuni care marea impArAtie.
Banal BalAceanu, fllnd complimentat odaf. c are sorti de a fi ales
domn, a rAspuns: FereascamA D-zeu, cAcl ce cinste mal este oare de
a fi Principe. at() un Domado (agent rusesc) vine la curte sA ocA-
rasca pe hospodar `-
REGULAMENTELE ORGANICE. Prin conventiunea
dela Akerman, se hotrise alcatuirea unui regularnent gene-
ral pentru fiecare tali. A venit insa ocupatiunea ruseasca,
si guvernatorul militar numi o comisiune in Muntenia, alta
in Moldova, ca s alcAtueased acele regularnente. In fiecare
comisiune intrau patru boeri, din cad jumtate alesi de di-
van, jurndtate numiti de guvernator. Ambele comisiuni lu-
crau in Bucuresti, sub prezidenta lui Mintiaki, fostul consul.
Din comisiunea moldoveneasc fAcea parte Mihai Sturza,
iar din cea munteneasc'a banul Grigore Blceanu. ambii
numiti de guvernator.
Dupd ce regulamentele se terminar, o singur depu-
fatie de trei boeri, intre cad Mihai Sturza si Gheorghe
Asachi, le duserd la Petersburg, unde mai sufedra cateva
modificAri. In cele din urm, furd aduse si puse la votul adu-
nArilor, caci discutiuni nu incApeau. Astfel in iulie 1831 se
puse in aplicare regulamentul Munteniei, iar in ianuarie
1832 regulamentul Moldovei.
In adunarea Munteniei se rldicarA insA vocl patriotice, ca s

Protesteze contra prezidentiei unui Rus in adunarea nationalA. cand
dtmA vechile datine trebula s5 prezideze mitropolitul. Acesta insA
(Grigorie) n'ar fi putut prezldh, cAci se gAsea prizonier in Basarabia,
dus de Rusi pentru cA protestase contra greutAtilor provocate de
ocupatiune. Un membru al adunArii, loan Vdcdrescu, ,fu scos din adu-
nare si trimes sub pazA afarA din Bucuresti.
Partea politicA din aceste regulamente fusese dicTal

din Petersburg, inainte de sosirea lui Chiselev, partea ad-
ministratiVa si de organizare social s'a fkut de boeri sub
conducerea lui Chiselev, care este autorul adevarat al ace-
stor legiuiri.
282
www.dacoromanica.ro
Defectal capital al regulamentelor organice era originea for
strgiug. Cbiar de ar fi fost ideale, modul cum fuseserg ele impuse
de curtea strging aminteau mereu RomAnilor, cg nu noi le fcusem,
ci strAinii, impreung cu boerii nostri cei mai devotati Rusilor. In
timpul celei mai mari decgderi sub Turci, pAstrasem dreptul de a ne
organiza inguntru cum crezusem noi, acum in secolul al XIX-lea,
and nopoarele aspirau sore libertate, noi nierdeam drePtul de a ne
face legi, bune ori tele, dung capul nostru Se ggsesc si azi scrlitori
cari regret acele legiuiri. andindu-se mai mult la caracterul lor
gosnodgresc, insA cari uitg cg de multe ori buna stare materialg se
PlAteste cu pagube nationale si morale. Bunul simt al poporului, boerii
patrioti si inteligenti, au inteles mai bine relele regulamentului si s'au
Odicaa impotriva lui
DISPOZITIUNI POLITICE SI CIVILE. Domnti in

viitor erau s fie alesi pe vieat5 de adunarea extraordinar5
a OTT, dintre ativa boeri marl, cii rezerva ins c5 nu mai
de aceasth data s5 fie numiti de ambele curti Proteetoare.
Se instituiau adungri ordinare ca s voteze bugetele, ca s5
aducA hi cunostinta domnului nevoile trii, dar sa se poat5
indrepta si la curtile impratesti, inat se incurajau boerii
ca sa se plngg contra. domnului.
; In alte priviri multe reforme erau bune. Se introducea
pentru intdia oar5 la noi, principiul separArii puterilor in
stat. Se organiza justitia, incepAnd cu judeatoriile pentru
sate, continuand Cu tribunalele din capitalele judetelor si
sf5rsind cu divanul domnesc; de asemenea, administratia,
cu ispravnici numiti de domn, dintre candidati propusi de
boeri. Instituia actele stArii civile, dndu-le in sarcina bise-
ricii, se infiintau magaziile de rezerva, unde sAtenii trebuia
s aducA producte, ca sil se PAstreze pAnA la recolta vii-
toare, sore a se g5si in caz de foamete, cum si cutiile s5-
testi, un fel de case de rezerva. Poate c aveau dreptate
protivnicii, and ziceau c aceste magazii aveau de scop s5
mistreze proviziuni pentru armatele de invaziune, dar, deo-
camdat, ele pAreau c sunt in folosul locuitorilor. Si in ge-
nere, toate trebuintele vietii civile erau cu ingrijire tinute
in seam5.
Insd vieata politica intreaga se Elsa numai clasei boerilor,
ale carei interese si ambitiuni depindeau de vointa curtilor
suzerane, in primul rand de curtea ruseasa. Asa, adunarea
extraordinar, care avea s aleagd pe domnitor, se compu-
nea din 190 de membri in Muntenia, din 1:30 in Moldova.
Din cei 190, numai 27 reprezentau industria si comertul, pe
and tAranii n'aveau niciun reprezentant. In adunarea ordi-
nasia, intrau mai intaiu mitropolitul si cei trei episcopi, apoi
39 de boeri, din cari 24 reprezentau numal pe boerii cei
marl, iar restul pe boerii de clasa a doua.
Rusii rear fi fost contra unirii amandoror tarilor, dacd
aceast unire s'ar fi facut diva' dorinta bor. lordache Cahn -
girt, unul din membrii coniisiunii moldovenesti, propuse
ideia 1nirii si Chisclev se arata gata s o aduca la cuno-
stiinta inaltelor locuri, se opri insa, and boerul declara ci
vrca unirea, dal- nu cn uii domn de origine ruseasca.
OricAte critici am face regulamentelor, nu se poate nega. c dc
erau o constitutie, desi oligarhica. si este curios cum Rusia introducea
la noi regim constitutional, cam] la diinsa introna absolutisinul cel
mai riguros Explicarea se gaseste in iudecata falsil a reactionarilor,
cii vieata constitutionalii sl varlamentarii, en luptele ei de part:de. cu
sOrnirea intereselor claselor de los, contribue la sMbirea popoarelor
in folosul statelor cu conducere unitara si dkciplinatii. De aceen
Rusia voiA la noi Certuri parlamentare, lupte de partide, precum iii
Polonia admisese tin regim constitutional. Judecata reactionara este
Insil falsN, pentru cii partidele politice, agitand adncurile poporului,
nu scot la subrafa(ti numai patimi rele. imperecheri si discordii. ci
pun in lihertate negiI latente. cari dan noporului vigoare nehrouit5,
cum s'a intfirmalit cu poporul nostril. Astfel opera ruseasc5 inceputl
cii nfl scop, a dat I.eztiltate neprevAzute. In lumea spirituala nu pre-
dornina legca consetvilrii energiei, ca in lumea fizjcii, ci legea cres-
terii energiei ').
DISPOZIMK ECONOMICE. Dacd in rezolvarea

cestiunilor polltice, Rusia isi rezervase rolul principal, in
rezolvarea clieStinhilyr econotnice boerii castigau partida.
Fura scutiti de orice dare, si anume nu numai de capitatie,
pe care nu o blatlser5 niciodata, dar de foncierd si de orice
dare directa $att Iddirecfft. Greul tuturor impozitelor &idea
asupra taranilOr Si asttpra negustorilor. Fiecare famiEe tre-
buia s plateasca 30 de lei pe an, iar celelalte impozite in-
directe, cu todte numele lor vechi, vinarit, desetina, oerit.
ramilneau desfillitate. Negustorii aveau sI plateasca pa-
tenta, proportibnal cu cifra afacerilor, pe cand boerii puteau
exercita orice tomert, fara sa fie supusi la plata vrennei pa-
ten te.
Scutelnicii si poslusnicii boerilor furd desfiintati si im-
pusi la impozitt, dal- se dete fiecarui boer dreptul s ridice
din casa statultli ate 24 de lei pe an, de fiecare cap pierdut.
(And a fosi la regularea raportului dintre proprietari
si tarani, luptd a fost mare, caci Chiselev tinea CU taranh,
dar boerii s'ait luptat cu indadire si au biruit, obtinand Si
') W. Wundt
284
www.dacoromanica.ro
oblige pe tarani la zile de lucru mai multe si dand In schimb
pdmant de munca mai putin.
Zile le de munca se hotdrisera de Constantin Mavro-
cordat la 24 si la 12 pe an, cu libertatea pentru Oran de a
lucra cat pamant va putea. Mai tarziu, boerii cautaserd s
fixeze cat lucru boeresc sa se faca inteo zi si potrvisera ca
sa ceara atilt, cat nu se putea executa numai intr'o zi, ast-
fel cd zilele reale de lucru ajunsesera la 43 pc an. In schimb.
fixau si parnantul, pe care-1 putea utiliza taranul din mosie
la maximum de 30 de pogoane, fanete, imas si araturd, Co-
rnisiunea regulamentard s'a silit sd mai mdreascd nurnarul
zilelor; cand a vazut ca nu se poate, a marit cuantumul de
munca intr'o zi, incat dupd calculele cele mai moderate a
impus fiecdrui taran 53 de zile gratuite pc an. In schimb a
micsorat cantitatea de pamant, fixand maximum la 12 :Wm.
pogoane.
Libertatea comertului en celelalte tari, deschiderea Du-
ndrii si a marii Negre, aduceau cumpartori de cereale si
boerii au priceput si valoarea muncii si a pamantului, de
aceea cautau sa tie si pe una si pe altul. De aceea obtineau
prin regulament conditii foarte grele de stramutarea Ora-
nului de pe o mosie pe alta: sd plateasca proprietarului toate
obligatiunile pe un an, fiscului datoria pang la fixarea non-
luicens, care se facea la ate sapte ani. sa lase proprieta-
rului casa si plantatiile. Chiseleff scria de 15 zile ma lupt
cu barbile moldovenesti, cari de sigur sunt cei mai turbu-
lenti zavistnici dintre oamenii en barba. ce furnica sub bolta
cern lui".
DOMNII REGULAMENTARI. ALEXANDRU GHICA, GHEORGHE
BIBESCU, MIHAI STURZA.
In Aprilie 1834 se numira domni in Muntenia Alexandru Ghica,
fratele fostului domnitor Dana la 1828. iar in Moldova Mihail Sturza.
Curti le suzerane se invoiser5 ca Rusia sa aleaga De domnul muntean.
iar Turcia ue cel moldovean. S'ar fi Darut natural, ca (Mica sa fie
instrument rusesc. ye and Sturza s5 fie mai credincios Turcilor. dar
s'a intamplat tocmai contrar. c5ci Sturza a fost instrument docil in
mainile Rusilor. sliiga plecata a consulilor rusesti. din care cauza a
putut tine domnia 15 anl, pc cand Ghica s'a aratat mai patriot, de
aceea a fost scos dup5 8 ani.
ALEX ANDRU GI-IICA. Era un om bland si cu hune intentii. dar
nu cu destuiii energie. cAutand s ating5 scopuri bune nu ne cale des-
cbis5 si sincera. ci Drin duplicitate si c5i ascunse. De aceea, desi
incurala actiunile patriotilor, le desaproba in public. spre a sta bine
cu Masi!, pan5 in cele din urm5 a devenit suspect acelora, iar acestia
au pricinult cacierea lui,
285
www.dacoromanica.ro
(Mica Incepu opera de refacere a t5rii. refuzand armata de pro-
tectiune ye care tarul 1-o oferea, ca sa-1 apere contra netnultu-
mitilor. Totus ramasera in capul militiei romanesti ofiteri. cart servi-
sera la Rusi. printre cari numim De Odobescu, DC Solomon, iar con-
sulul rus, baronul de origine germana Ruckman. purta griie sa-i
recomande ministri, chiar functionari mai mrunti. incat inconstient
mArturisesie intr'o scrisoare despre administratia sa in Muntcnia.,_
,Cu tot amestecul rusesc. chiar in actele de aura administratie.
Ghica a facia inulte imbunAtatiri, in sensul desvoltArii generale a tarii.
S'a regulat recrutarea miltiei, s'au onrit adrninistratorii de a mai lua in
arendA mosii $ i de a intrebuinta fortat ye Omni la lucrarea lor. S'A haat
masuri ca sluibele publice sa fie ocupate de cei cari vor prezent
atestate de absolvirea unei scoale. Se oprea exploatarea si stricarea
adurilor manastiresti. Se construesc mai multe porturi De Dunare, ca
Turnul-Mgurele, ridicat capitala de iudet, Giurgiul, BrAila, care se
declara portofranc, adia marfurile cari intrau in oras. erau libere
de orice taxa vamal si nu plateau decit la distribuirea lor, and
iesiau din Braila in tara. S'a infiintat orasul Alexandria. care poart5
numele domnului, Calarasi, Severin. S'au luat masuri pentru infiintarea
teatrului national si s'a incuraiat activitatea societAtii filarmonice. S'au
desrobit Tiganii domnesti.
SCOALE NATIONALE. Alexandru Ghica a dat impuls scoalei
nationale din SfAntur Sava, ye care fratele sau o deschisese dupa revo-
lutia dela 1821 si unde un tartar extraordinar numit loan Eliad Radii-
lescu, devenise fermentul cel mai activ al desvoltArii noastre. Un
Francez, Valliant, numit director la Sfantu Sava. Meuse din aceast
scoala nu numai un centru de cultura, dar si un centru de propaganda
al ideibor marei revolutii franceze. Invatatori, functionari iesiau din
aceasta scoalA si r5spandeau in toata tara idei noi de demnitate nati-
onala. de libertate. de egalitatea claselor sociale. Se infiintasera mil
de scoale min sate, in cari se invata dua o metod foarte fast-An-
ditA, introdusA de Englezul Lancaster si numita metoda lancasteriand,
sustinuta la nol de Eliade, in calitate de inspector al scoalelor. Aceasta
metoda cam economie de invatatori, punand pe elevii mai inaintati
sA invete pe cei mai inapoiati (sistemul monitorilor).
Dependenta in care se asea domnul fat de consulul rusesc.
care impunea pe functionari. care schimba chiar pe iudeatori si le
recomanda cum sa hotarasa intre impricinati, ridia impotriva lui
opozitiunea boerilor patrioti. Initiatorul acestei opozitiunl a fost
loan Cdmpineanu, care primise o educatie ingriiitA sub conducerea until
refugiat francez. El, impreuna cu Constantin Golescu, un boer nobil
si inteligent, care a calatorit Dana in Elvetia si a descris alAtorla lui
cu nitiltil intristare Dentru starea hicrurilor dela noi, fata cu ce vedea
n alte OH, au format societatea filarmonica. in care a intrat Eliade
si apoi multi oameni de it-lima. Scopul lor era ridicarea tarli prin cul-
tura, prin institutiuni liberale. Campineanu este cel dintAiu boer, care
I dat libertate Tiganilor sal
OPOZMA CONTRA RUSIEL In adunarea obsteasc5, grupul lui
CAtimineanu crescu si deveni maloritate, apoi incepu a critica actele
domnului si plecarea lui prea mare atre Rusia. Opozitia deveni vio-
lentil in 1837, and Ruckman cern domnitorului ca sa introduca in re-
gulamentul organic un articol, care sustinea Rusia c fusese sArit and
s'a tiparit regulamentul in 1832. In acel articol se %ice, a De viitnr
,a nu se introduc5 in regulament nlci o modificare. fbr incuviin-
tarea celor doua curti. Scopu/ lui nu era sa impledice modificari in
regulament, cci acestea erau oprite prin alt articol, ci s impledece
masurile ordinare de reforme si de indreptare. Adunarea arAta Ca
acel articol loveste in drepturile noastre vechi si sustinea c
articolul n'a fAcut parte din regulament. Consulul isi pierde stAninl-
rea pAna s ameninte adunarea cu nedeaps, domnul si ministrii
incutaiau adunarea la rezistenta, desi pe fat erau cu consulul.
Rusia, care nu voia s yard slab, obtinu dela Poart un firman
prin care se impunea admiterea articolului. Sub influent straing se
luar masuri contra opozantilor. Unit. ca Ion CAmpineanu. furl exi-
lati, altii persecutati. CAmpineanu c5l5tori in apus, Dana in Anglia,
ca s sustina cauza national, iar cdnd se intoarse in tall fu inchis
in manAstirea Margineni (Prahova). apol la Plumbuita.
Asprimea contra partidului national a Uncut De Ghica nepopular,
dar si Rusii asteptau o ocazie ca sa-1 rAstoarne.
In 1841 cateva sute de Greet. Bulgari. Albanezi se Pregateau
a Braila. ca s'A treaca Dun5rea si s provoace o rscoald in Turcia.
cu spriiinul secret al Rusiei. Ghica trimise contra lor militia
si trase cu tunul in cei cari incercau s treadi fluviul. Poarta se
arat incantat5. ii trimise o sabie de onoare. Rusia Ins rofit de
opozitie ce Ghica inthrnpina in adunare si ceru s se ink' cercetarea
invinuirilor aduse contra domnului. Delegatul rus se numia Duhamel.
cel turc, dua vechiul obiceiu, se lsd s fie corupt, bleat ambii
cerur depunerea domnului si asezarea unei locotenente.
GHEORGliE BIBESCU (1842-1848). In anul 1842 mai multi
boeri cu Cmpineanu trimiseser5 prin loan Ghica o scrisoare dom-
nului Moldovei, propunfindu-i si domnia Munteniei. caci se asteptau
la cgderea lui Ghica. Sturza insA nu primi, temdndu-se de Rusia si
aduand ca argument prudenta, cu care trebuie s se poarte capul
unei tari.
Adunarea extraordinar trebuia acum s5 exercite un drept al
s5u. fixat Drin regulament, aleag5 domn nou. Se prezentau multi
candidati, multi ai partidului national. afara de Cmpineanu. sters de
caimacami, Pentru ca s5 placA Rusilor
Cu 131 de voturi. adunarea alese pe Gheorghe Bibescu. care
studiase la Paris, care se distinsese in adunare prin cunostintele si
prin elocuenta sa. Gheorghe Bibescu era fiul unui boer oltean si dela
inceput eaut s'd atragg partidul national Modul urcArii sale De
tron, alegerea. II ridica in rndul vechilor domni, cari nu datoreau
strainilor demnitatea bor. Un act il fcu mai popular: in ziva in-
tronarii apru intr'un costum ca al lui Mihai Viteazu, iar in anul
urmtor merse la mnastirea Dealului si ingenuchie la capul
eroului
Intre adunare si domn era armonie, in urma cgreia se luar ma-
suri bune. S'a pus economie in cheltueli. s'au fixat sase zile de sosea
De al, ins numai in sarcina tranilor. Prin aceasta din urea msur
s'au construit ateva sosele marl, ca cea dale Jiu la Raul Vadului.
cea depe Olt, s'a inceput si sistemul cel mare de sosele. care trehuia
sa lege capitala cu Craiova. prin Pitesti si Slatina de o parte. cu
Ploesti si Buz5u de alta. S'a inceput regularea grdinii Cismigiul
din Bucuresti. si infiintarea parcului cu soseaua Chiselef. dintr'un
fond cu care se Proectase ridicarea unui monument. la care insa
fostul guvernator a renuntat, dorind in locul monumentului o lucrare
de utilitate publied. La Slatina a construit un nod de fier Deste Olt.
Protivnicil domnului ii gAseau multe defecte, mai ales 15comia
de ban!. Nu vol sA locuiasca in Palate. ci rAmase in casa sa, dar ceru
287
www.dacoromanica.ro
da statid sa-1 despagulicasca pe fiece an cu 1500 galbeni ca chide.
iar in calatoria Ia Constantinopole peutru investitura, tara a cheltuit
130.00U de galbeni.
Ridica adunarea contra sa printr'o reforma a regimului dotal
Duna legea lni Caragea, obligatiunile asupra zestrei aveau Preemi-
nenta asupra obligatiunilor posterioare. Multi insii, ea sa nu-si Dia-
teasca datoriile, faceau averea c e data zestre vreunei fete, iar
proba se facea prin martori. Domnul voia ca s se iudece femeea.
sure a se dovedi daca privilegiul este real sau inventat. Mai in-
cerca si alte indreptari, ca aceea ca brbatul sa nu intrebuinteze
zestrea sore a se urea in gradele boeresti. Aceasta reforma ratio-
nala se punea in legatura cu divortul domnului de catre sotia sa (de-
menta) cu divortul noii sale sotii si cu casatoria a doua. Adunarea
refuza legea, iar domnul inchise adunarea.
Alta turbitrare si mai mare este cunoscuta cu numele de ce-
stiunea Trandutiloll. Un Rus cu acest nume. cerea dreptul de a ex-
ploata minele ce s'ar gasi in tara. Conform cu cateva articole ale
regulamentului, daca s'ar fi gasit mine in pamantul cuiva, proprie-
tarul era dator s le exploateze el, sau sa le dea in exploatare
altuia, pltind a zecea parte statului; caund insa dupd 18 luni, s'ar
fi dovedit ea' nu exploateaz minele, stabil trebuia s ia exploata-
rea, and stapanului a zecea parte din castig.. Trandafiloff obti-
nuse dela domn permisiunea sa cerceteze prin geologi Daman-
turile si de va gAisi mine sa le exploateze el. in caz ca proprietarii
nu le-ar putea exoloata, Cu tot interesul ce ar fi avut proprietarii
s devie bogati prin exploatarea minelor, se speriara indata si vazura
perkolul ce ameninta tara din partea Rusiei. Trandafiloff spunea
ea va aduce 5000 de lucrtori rusi. cu ei aveau sa mai vie altii,
mosiile erau sa fie scormonite si ocupate peste termenul hotarit,
cad dupa ce se vor fi angaiat capitaluri, nu era sa fie lasat pro-
ductiunea in maini straine. Lumea se speria. Eliade publiea anonim
apologul Macesul si Norge ')" care avu un rsunet enorm. desi
scris Mfg mult talent. Adunarea respinse cererea si Ultra' cu domnul
inteo lupta violenta. Acesta nu numai c o inchide. dar obtine dela
poarta permisie de dizolvarea ei. desi respinse concesiunea Iran-
dafiloff.
Folositoare a fost activitatea lui in cestiunea vamilor Turcia
ridicase taxa vamall asupra marfurilor importate dela 3 la mita' la
5 la suta dar, in tarile noastre lasasc tot trei la sutd, dup staruinta
Austriei. Bibescu sustinu De deoparte dreptul nostru de a fixa singuri
taxele, pe de alta sustinu ridicarea lor la 5 la suta si izbuti '). In acelas
timp formeaza o uniune vamala cu Moldova. inceputul unirii politice,
ce avea sa urmeze El a desrobit pe Tiganii statului si pe ai tutulor
autoritatilor publice. cum si pe ai manastirilor inchinate.
Cu toata aceast activitate, Bibescu avea contra sa pe toti ti-
nett iubitori de progres si pe toti boerii mari, cari fusesera deiucatt
la alegerea noii adundri. Anume toti boerii domiciliati in Bucuresti.
') ...Of tecoace, of Incolo
Of, gradina rasuna...
Mai macease, mai macease
Mai spioane, mai ploscase,
Dit-ne pace te cara,
Du-te dracului din tam.
') Venitul de 3-4.000.WO de tel tu dat, de altfel, domnului, a adaos la tibia
eivilfi,
tiaveau Vote sg algg san sg fle alesi dedt In 13ucuresii. na" 31 to
ludetele unde aveI mosil, incat noua adunare. compusa din boerl
mai mid, era madocila, dar domnul nu se putu folosi de ea, cad
revolutia dela 18411 facu sa ia calea strinatatii.
MIHAI STIZA (1834-49). A lasat reputatia de gospodar
intelept si de adnistratur abil. A fost insa cu deosebire abil. ca
s adune o mar avere proprie. S'a priceout sa faca lucrarl DU-
blice, care-i foloftu lui personal, dar uneori foloseau mai mult al-
bora, ca soselelemmeroase ce legau mosiile lui cu orasele si cu
Galata.
In Iasi a tlunatatit iluminatul. caci la inceputul domniel fat
nu c,rau decat pru felinare. A oprit De tarani de a se imprumuta
asupra muncii. amrit si abuzurile administratiei, cum si ye ale pro-
prietarilor asuprl taranilor. In masurile contra hotilor, recurge la
unele masuri miievale, cand face pe locuitorii unui sat raspunza-
tori unul de alh Numarul Evreilor crescuse in Moldova consi-
derabil, Sturza u o statistica a lor si nu permise asezarea cleat
acelora, cari padau un capital, sau exercitau vreo meserie. Avant
mare au luat E-eii la noi, de cand s'au schimbat modele orientale
si s'au introdusxle occidentale. De atunci au decazut breslele me-
seriasilor si alecomerciantilor indigeni, desi acele bresle numarau
mai multi strair decat Romani. Mai pe urma, Sturza gst nemerit
sa aseze colonlide Evrei De mosiile sale. s faca targuri not si s
Profite din explatarea bor. Ca si Bibescu, el libera Pe Tiganii sta-
tului si ye cei hanstiresti. A facut greutati la cererea suptiseniel,
cad uneori chiat indigenii (el insus) ceruserd sa fie supusi altui stat.
ca sa se bucuri de nrotectia consulului strain, contra, domnului si
contra legilor taii.
Sturza era om iivatat si a ridicat scoala din Iasi la gradul de
Academie. In 1843 a tinut, la deschiderea cursurilor de istorie. Mi-
hail Ccaniceanu celbrul sau cuvant, preamarind trecutul nostru,
deplangand sfasierea Orli si prevestind timpuri mai bune. Indata
insa consulul a intevenit. cursul s'a suprimat, iar Academia si-a
schimbat caracterul, levenind o scoala inferioara de limba franceza.
Nici Bibescu nu era amic scoalei dela Sfantu Sava, pe care voia
sa o transforme ineo scoald frantuzeasca. 0 inteleapta masurd a
fost sA numeasca n-ofesor la Academie pe Ion Ghica, mecum o
buna masura ecoromica declararea Galatilor ca portofranc. Dar
rea a fost purtarea sa cu marele Veniamin, care s'a retras scarbit,
iar Sturza a pus 11 locu-i De un episcop, dela care luase multi bani.
Ca sa aratan putina consideratie de care se bucurau acesti
domni, amintim i lui Sturza I-a pretins odata consulul, ca el in
persoang sa-i adu:a biletul de teatru. iar lui Ghica odatd consulul
a refuzat sa-i dea man in teatru.
MWAREA NATIONAL-LITERARA DELA 1821-1848.
COALE. POET!. PROZATOR1.
Miscarea Romnilor dela 1848 a fost preatit prin

munca unei generatiuni plind de vigoare, care prin scoale
a luminat poporul, prin literatur i-a inobilat sentimentele,
iar prizi activitate pe toate farmurile politic, economic, so-
dal a preatit vleata nou'A de care ne icurÀm azi. Acead
st activitate nu se desfAsura izolat nuai intr'o tara, ci in
toate, ca intr'un sistem de armonie preabilitA.
SCOALELE NATIONALE. Scoalalui . Lazar, dupd
cdtva timp de intrerupere, s'a continuate loan Eliad Ra-
thilescu, in imprejurtui grele, pe cari insa izbutit s5 le in-
ving5.
Am inceput lectiile mele dela gramatic rii. cand am sl'arsit
cu dmnsii un curs de matematica si de filosofiein limba nationala.
in vreme de sase ani. ira sa ma intrebe cineNi ce fac, fra sa vie
cineva s incuraieze ie scolari. Venea iarna. nrnne nicaerea: fie-
care scolar aducea Cate un lemn d'unde gsq care abia era in
stare sa topeasca fulgii de zapada ce viielia iilvezea pe ferestrele
cele sparte. Tremurand. cu mana Pe compas si e cret. ne faceam
lectia si Dumnezen a binecuvantat ostenelele lustre ce erau niste
minuni al dragostei si ale hotdrirer.
Mai tdrziu, Eliade fu cu totul absorbitle revistele lui 1)
si de activitatea politic, iar in capul scoalcor ajunse un om
foarte serios si practic Poenaru, care studise in strginMate
maternaticile, indeosebi ingineria. S'au f5et scoale inceoa-
toare mai prin toate satele, un gimnaziu i Craiova, prin
stAruinta boerului Barba Stirbei, seminar (1836-37) la
Bucuresti, Buz5u, Rdmnicu-V5Icea, pe cam Sfantu Sava se
cornpleta cu cursuri de filosofie si de dreit.
In Moldova scoalele s'au redesciis inai tArziu, dupa
revolutie, c5ci Asachi facea parte dinfre board fugiti peste
hotare si n'a venit inapoi deck in 182 ), iar in absenta lui
functiona numai o scoara incepAtoare, ndusa de un semi:
wrist. Mai pe urm5, s'au completat ivtturiIe cu mai
multi profesori. dintre cari numim pe m ardelean Fabian
(Bob) si pe Sdulesca, cunoscut si ca scritor. Seminarul din
Socola a k.st completat cu mai multe curairi si a avut ativa
Profesori cunoscuti. Sub Mihai Sturdza, atademia numitaCU
nurnele lui, a indeplinit un mare rol de dectptare, procur5nd
cultur mai inalta celor cari nu puteau in\ita in universita-
tile apusului.
In Ardeal, afar5 de scoalele din Blaj.' nu erau decal
scoale incepatoare. Multirne de tined, cari terminau in Blaj
deveneau preoti sau inv5t5tori, unii confnuau dreptul la
Chfj, ca sa devie advocati sau functionari. Multi erau che-
niaji la Bucuresti sau la Iasi, ca profesori. Litre acestia nu-
,) A Inceput publIcarea primci reviste romdnesti, curierut Rominese, apoi
Curlerul de ambe sexe. A Inceput o epopee, Mihaida, dar a lolosit rnai mull
prin gramatica sa.
2\ A inceput 55 publice revista Alblna, mite poczii, lucrrtri pentru teatru.
mim pe Aron Florian, adus de Constantin Golescu, spre a
conduce o scoala infiintat pentru copil saraci la rnosia sa,
trecut apoi la Sfantu Sava, unde s'a facut cunoscut si prin
publicarea unei carti de istorie. Altii au fost profesori, pe la
seminarii, iar loan Maior, teologul Mtn, care se numi apoi
Maiorescu, se aseza in 1836 ca profesor la Cerneti. Era
de raga Blaj, studlase si la Viena filosofia si dreptul, iar
Ghica ii incredinta directia gimnaziului din Craiova.
Este interesant. mai ales azi. s cunoastem imoresia acestor
dascAli despre lucrurile din principate. Cu totul depArtati de blan-
detea lui Lazar, acestia conciamnau societatea noastra, 1511 s caute
sa o intelead. nu vedeau nicl Puterea de energie a pormorului.
Florian avea mare respect pentru leginirea regulamentului si se
nlangea numai c5 a c5zut in mdna aristocratilor". Et sunt nAscuti
greceste. sau frantuzeste, prin urmare nu sunt Romani... rnaimu-
teaza" superficialitatea Francezilor MCA leac de soliditate". Insus Ma-
iorescu cititorul liii Spinoza, scria: ..slbiciunile la cari au venit alte
neamuri mai la urm5. din imbelsugare, noi le avem dela inceput.
in cea mai mare s5r5cie. Dela generatia ce este acum in mainile
noastre nu stiu ce s" asteptam", deziluzie, care se poate compara
cu p.oeziile d. Goga, inainte de rtisboiul pentru Romania Mare.
Trei oameni insernnati din aceasta generatiune au scos
scoalele din Blaj, pe Timotein Ciparin, care a fa.'mas profe-
sor, acolo, adncind studiile filologice, pe Simeon Barman,
filosof, care dupa obiceiul timpului cauta s reforrneze so-
cietatea, conform cu ideile filosofiei sale si pe Gheorghe
Boit. Acesta ia conclucerea unui gimnaziu romnesc in
Brasov, incepe apoi in 1837 sa publice saptamanal ,,Foaia
Duminecii" devenit Foaia pentrn Wide, inim si litera-
turd". In acelas an incepe s publice ,,Gazeta de Transilva-
nia" in care rasun un puternic strigat de Desteaptd-te si
tu, Romiine". Publicatiunile liii Barit au contribuit enorm
la formarea constiintii nationale rornnesti. Informatiuni
exacte si amaruntite din cele doua tari, reproducerea tra-
ductiunilor si a cornpunerilor originale sau in versuri, chiar
polemicile de filologie si de alta natura, intareau solidarita-
tea celor de dincolo si de dincoace de munti, caci deosebi-
rea de vederi se clarifica direct intre noi si nu prin mijloci-
rea strainilor.
LITERATURA. Inainte d'a se produce opere originale,
s'au facut la noi traduceri din literaturile culte, mai ales in
teatru. Se !tiar chiar masuri, ca s se construeasca lin
teatru in 1836, actualul teatru national s'a construit sub
domnia lui Barbu $tirbei.
www.dacoromanica.ro
291
Scriltori originali, mai infaru poeti, se arata apoi in
urma lui lancu Vdcdrescu, nepotul lui Ienachita, autorul
unui mare numr de poezii, reflex al literaturilor straine,
cateva insa inspirate din vieata sa, in valea Ialomitei.
Se intinde o ample
Pe sub male de Carpatl.
Carlin deschis de viteiie
La Romfinii laudatl.
Acolo am eu cascioara.
Pe un van de delisor.
Curge 'n vale o apsoara.
Murmurand Incetisor.
Initiator, mort tandr, se ivi tot in Muntenia Vasile
Canova, care a cantat in cateva poezii ruinile Targovis-
tei, armata cea noua si se stinse in varsta de 22 de ani.
Cu Grigore Alexandrescu se arat, ins, cel mai mare
Poet din Muntenia si unul din cei mai marl poeti ai
Romani for. Originar din Targoviste, ca si Eliad, sarac si
Vara studii prin tan strine, el s'a ridicat in poeziile lui
la inaltimi, pe care numai unul le-a intrecut. A scris sa-
tire, fabule, in cari se poate compara cu La Fontaine
(Boul si Vitelul, Toporul si pdurea), si celebra sa opera,
Umbra lui Mircea la Cozia.
Este ora nalucirei: un mormant se desveleste.
0 fantoma 'ncoronata din el ese.. o zaresc...
Ese... vine catre tarmuri... std... in prealma ei priveste:::
Transilvania 1-aude. Ungurli se inarmez.
Ceva mai tarziu se ridicara alti poeti munteni, cari
full mai tarziu prinsi cu totul de politica. Unul insd foarte
Popular, desi fat% mult originalitat, a fost Dumitru Bolin-
tineanu, care cu mare usurinta de vers a cantat senti-
mentele sale, calatoriile, si multe din faptele noastre is-
torice. Din prima copilarie se invata azi, Mircea cel Mare
pi Solii, Cea din !Irma- noapte a lni Mihai Viteazn, Fe-
rentand.
In Moldova se iveste Constantin Negrut, poet si mare
prozator, initiator in novela, neintrecut in novela istorica.
Alexandru apusneanu, Doamna Ruxandra, Vornicul
Motoc, Sobieschi si Pldesii au devenit populari prin Dana
malastra a lui.
Un spirit mai larg, mare orator, invatat, om politic de
m5na intaia, se arata tot in Moldova, Mihail Cogalniceanu.
Descendent din mid boeri, avusese noroc sA fie trimes
de Mihai Sturza impreund cu fill donmesti la studii, mai
intaiu in Franta, apoi la Berlin. In Capita la Prusiei face
cunostinta cu celebritati stiintifice, mai ales cu Alexandru
de Humboldt. Dupa intoarcerea in Ord incepe o mare ac-
tivitate literara, infiintand o tipografie i publicand iz-
voare istorice, cronici, documente1). Alaturi cu acestea
publica mai multe reviste, una dupa alta oprite de regi-
mul lui Mihai Sturza. Incepe cu Aluta Romarteascd, apoi
cu Dacia literard, unde nu se mai da lupta pe cestiunea
buchilor si a cuvintelor, cad cum arat chiar numele,
scopul ei era sa devie un ,,repertoriu general al literaturii
romanesti... din orice parte a Daciei numai sa fie bune"
departe de imitatil dupd literaturi straine. La aceastd re-
vista scrie el cu mult talent, scrie Negrut, scrie apoi un
Basarabean, care crescuse in Petersburg, care fusese ofi-
ter rusesc si care, prasind armata, primise o sluiba in
Moldova. Alexandru Donici, a imitat, a tradus dupd fa-
bulistul rus Crilov, fabulele devenite populare.
In Iasi publica si loan Ghica studii economice si de
asezarea invatamantului, dar nu in Dacia literara, care
incetase, ci in Propdsirea, alt revista a lui Cogalniceanu.
loan Ghica a fost unul din cei mai invatati si mai spirt-
tuali Romani din generatiunea sa. Cu o cultura matematica
si pozitiva, cu spirit filosofic, cu o forma aleasa, in acelas
limp om politic, el e unul din cei cativa cari au condus
poporul. Scrisorile sale catre Alexandri, Amintirile din
Pribegie se numard printre cele mai frumoase productiuni
ale noastre in secolul al XIX-lea.
Prietenul acestora, Vasile Alexandri, este poetul nos-
tru natiOnal. S'a nascut in Bacdu din pdrinti de boerie
proaspata. Bunicul lui se chema Botezatu, caci trecuse la
ortodoxie dela altd confesiune crestind. Prhnele cunostinte
le-a castigat in casa parinteasca, apoi intr'un pension fran-
cez din lasi, apoi la Paris, unde a inceput s studieze me-
dicina, in cele din urma dreptul, fara s terrnine ceva. Se
intoarce in tara prin Italia, de unde vine cu amintiri din
Florenta si din Venetia. Incepe s scrie pentru revistele
lui Coglniceanu, insa ctivitatea lui cea dintaiu se concen-
tr in creiarea teatrului. Cu respect cuvenit catre ge-
neratiunea boierilor batrani cari incetasera de a mai
fi ofensixt cu mustrari pentru exagerarile tinerilor, numitt
Achiva RemaneascA 1841.
293
www.dacoromanica.ro
bonjurtsfi, pantalonarC duelgii, cu ridiculizarea s1r5sini-
lor neasimilati, cu inspiratii din vieata si din poeziile po-
Porului, Alexandri tese clialoguri vioae, scene hazlii, cari
se termina cu cate un cantec, cu ate o exclamatiune, in
care se coprinde un intreg program.
Stint Roman, si tot Roman
Eu in veci voi s faman.
Incepe apoi s stranga poezii populare I) din cari se
inspira in doine.
Roman verde ca steiarul
Rad de dusman si de moarte,
Si-mi tra-easca armiisarul
Si prin foc s m5 tot poarte.
Sai voinice si necheaz5.
Ager, mandru ca un smeu.
Cad am inima viteazA
Si credint5 'n Dumnezeu.
Un mare prozator si istoric se aratase in Muntenia
en Nicolae Bedcescu. De aceeas varst cu Cogalniceanu,
ca si el din boeri mai mici, dar mai saraci, el isi facuse
educatie la Sfantu Sava, amic cu loan Ghica. A inceput in
.,Propasirea" studiul asupra armatei la Romani, apoi la
I3ucuresti a inceput publicarea unei reviste istorice, im-
preuna cu profesorul August Treboniu Laurian, venit din
Ardeal cu cunostinte sigure, dar fard sentiment si fan
frumusete de cuv2nt. Impreun scot in 1844 primul numar
din Magazinul istoric, cu studii, cu documente, cu cronici.
cu informatii din literaturile srtaine referitoare la Romani.
Volumul al IV-lea incepe cu campania Romanilor in con-
tra Turcilor d'n 1595.
Adlic aminte Romnilor una din faptele cele mai stralucite
ale luptei parintilor lor pentru libertate. Voiu descrie acea camPa-
nie vestita care renalt demnitatea national5. ne dete un nume si o
vaza insemnat in Europa. si statornicl pentru viitorime drepturile
Patriei noastre. Timpuri d'o memorie glorioas5! Timpuri de cre-
dinta si de bertiire I Cand parintil nostri credinciosi sublimi Inge-
nonchia pe campul b5taliilor. cerand dela D-zeul armatelor laurele
biruintii, sau eoroana martirilor: si astfel imbarb5tati, -I se arunca
unul impotriva a zece. in miilocul vraimasilor si D-zeu le la biruinta.
cad el ajutA pe cei drepti, aci el a l'asat libertaterentru popoare.
sicei ce se luPt5 pentru libertate se lupta pentru -zeu.
Nu mai putin inspirat,scrie basarabeanul.Alectr Donici,
care spre a se,deosebi de unchiul sau, isi zicea Russo, a
') Cel dintdiu merit In privinta aceasta Ii are Anton Pan, reformator al muzicii
hisericesti, autor al multor melodii, cantece, poveti, i al renumitei Povestea Vorbei
www.dacoromanica.ro
294
crui 'eintarea Porndrdel multi o atribuie lui atcescti
Accentele acestei inspiratii n'au fost ajunse de inmeni.
4,Verzi stint dealurile tale; frumoase sunt pAdurile si dumbrdvile span-
zurate pe coastele tale; limpede si dulce e cerul tdu; muntii Chi se
'halt trufasi in vazduh; raurile ca Ufl brau pestritat ocolesc cam-
purile; noptile tale incant auzul... Pentru ce zainbetul tdu e asa
de trist. mandra mea tard ?... RidicA-ti Putin capul strivit si catd de
vezi... semne s'au ivit pe cer... Furtuna mantuirii a inceput... Lumea
veche se prdvilleste si p'ale ei ddrmdturi Libertatea se inaltd
Desteaptd-te !..."
Poeti apar acum, cari criticrt relele sociale si preves-
tesc reformele viitoare, publicisti ca Barit iau apArarea
boerimii din principate si sustin drepturile natiunilor de a
se cultiva in limba lor.
In fine, Andrei Muresanu face din strieitul lui Bari(
imnul sMnt:
Desteaatd-te Romane. din somnul cel de moarte
si Pune blestemul:
De fulgere sh piard. de trsnet si pucioasd,
Oricare s'ar retrage din gloriosul loc.
Cand patria sau mama cu inima duioasd,
Va cere ca s trecem prin sabi si foc !
REVOLUTIUNEA DELA 1848 IN TRANSILVANIA.
SAMNA) BARNUT. LUPTE. AVRAM IANCU
Idela de natiune este fiica, nu prim nascutd, a secolului al
XIX-lea. In secolul al XVIII-lea. mai inainte, existau state cu printi.
clase cu privelegii dar natiuni nu, chci omul incepea sd fie tinut in
seamd, numai dacd apartinea claselor privilegiate, clerici sau nobili.
Oricat de numerosi ar fi lost cei cari vorbiau o limba, cari erau
de aceeasi origine, cu aceleasi datine si, din nenorocire. cu aceleasi
ocupatiuni, ei nu format] o natiune. dach clerul lor nu era socrtit
intre privilegiati, dacd nu aveau nobili. Armata, statul. veniturile
lui erau proprietatea suveranului. Rsboaele erau privite ca inde-
letniciri ale suveranilor, .ca rele naturale, sau ca isprdvi menite sd
smulgh admiratia. Voltaire felicita pe Frederic cel Mare despre iz-
banzile sale asupra Francezilor, pe cand in rdsbohil cel mare. ura
scriitorilor si a invdtatilor era mai mare decat a soldatilor, Cad se
exprima din singurdtatea cabinetelor, unde nu piitrundea durerea
maid, ca sh producd mil. Suferintele popoarelor aphsate au dat Eu-
ropel, adormitd in cosmopolitism. ideia de natiune organizath in Stat,
ale Romanilor, Grecilor, Polonilor si Sarbilor.
E usor de inteles ca cei subjugati trebuia sd se strangh intre
ei, ca sd poath trill; cum a venit lush in nnntea privilegiatilor, ca
sa caute sd-si mareascd numdrul lor cu al celor subiugati si nebhgati
In seama ? Cum a venit nobilimea ungureasca la ideia sa ungarizeze
pe Romani, pe cari mai inainte nu-i tinea in nicio considerare ?
Prin schimbarea ideii de stat, adush de revolutia francezd. Statul
Du se mai rezumd in suveran si in clasele privilegiate, ci in Donor
dela care pleach toate puterile. Iar cand poporul este Putin numeros,
295
www.dacoromanica.ro
i!ttdei tinguresCi, s Ade sant mart. trehuta crelat Popor tingutead
In paguba popoarelor subjugate, a cAror existenta nu fusese tInutA
in seama Lana atunci. Era insa prea tarziu, cad pooctarele subiugate
fusesera detteptate prin suferinte la constiinta de sine. Romanul stia
ca ai si au fost trasi pe math", se vedea De sine ducand o vieata
mizerabill si se bucura cantand versul teribil las sa arda si sa
creased', ca-i 'n tara ungureasca".
Acum se vor sill Ungurii sa atraga De Romani prin acordare de
drepturi, daca se vor ungariza Romanii vor lupta insa ca sA obtinA
drepturi ramanand Romani, apoi vor vol sd fie uniti cu cei de acelas
neam si de aceias limn% potrivit evolutiunii ideilor. Lupta care !Area
Dana aci lupta de clasa intre domni si supusi, acum devine lupta poli-
tica intre cei putini si cei multi, cari trebuie si formeze statul la ei
acasa.
Ideia de maghiarizare a plecat in 1825 dela celebrul

Szechenyi, a fost repede inteleasd si pus in practica.
Se fcura legi ca limba ungureascd s se intrebuinteze in
administratie, in justitie, in corespondenta autoritatilor
bisericesti. Se gsird Romani mai invatati, cari incurajau
invatarea limbii unguresti, a ceirei dulceat incdnui 5i pe
straini. Episcopul unit Lemeny avea imprejurul sau o curte
ungarizat si cerea voie, ca s traduca in ungureste cartils
liturgice. Dar opera nu merse mult timp. Mai intaiu ca
trebuia timp pand sa se asimileze supusii, iar Ungurii erau
nerabdtori: cei grabiti nu cedau decat zece ani pentru
maghiarizarca nationalitatilor. A doua cauza de succes
fu trezirea nationalittilor, prin chiar violenta adversarilon
,,Nationalitatea si limba este mai scumpa decat lihertatea.
zicea Kossuth, cad libertatea pierduta se poate recastiga,
iar nationalitatea niciodatr. Dacd ins limba si nationali-
tatea au atata valoare pentru Unguri, ar putea avea mai
putina pentru Romani? Tocmai in aceste imprejurri in-
cepu Barit publicarea foilor sale, prin care a contribuit
enorm la desteptarea constiintil Romanilor. La pretentiile
de noblet ale Ungurilor, el opunea descendenta noastra
romana, originea romaneasca a celor doua figuri din is-
toria ungureascd, Joan si Matei Corvirj, certa pe maghiarofili
si devenea centru de unire romanesc.
STAREA POPORULUI. Reformele lui Ioslf al II-lea nu imbu-
natatisera Intru nimic starea grea a Romanilor, cad el in ultimul an
revocase print:Au: edict toate masurile de usurare, si desfiintarea
serbief.
Urmasului Au, Leopold al 11-lea, prezinta Romanii in 1791 o
petitie (supplex libeUus) Drezentata de cei doi episcopi. unit sl neunit.
ai Romanilor. In ea se gilsesc cuvInte revolutionare pentru spiritul de
atunci: nu este venit de aiurea, ci este veche, si mai veche deaf
www.dacoromanica.ro
296
foale celelalte natiuni, natiunea romAna diti Ardeal". Se afirma c Ro.
manii formeazA doug treimi din populatia ardeleneascA si ca trebuie
sa fie recunoscuti ca a patra natiune, cu religie recunoscuta. ImpAratul
a trimes petitia la dieta ardeleanA, unde a provocat o indignare groaz-
nicA, mai ales c impAratul vorbia de intreaga natiune valahA din
Ardeal". Un istoric a fost insarcinat s faca' un raport si sa probeze
ca este inchipuire falsa vechimea RomAnilor. lea cum o cestiune de
istorie a ajuns cestiune politica', lar drepturile s'au refuzat. 0 alt
petitie mai indrasneata in 1792 n'a avut alt rezultat.
In anul 1810 s'a Mout ceva pentru RomAnii ortodocsi: Ii s'a dat
un episcop din nearnul lor in persoana preotului Vasile Maga, care s'a
asezat la Sibiiu, unde a intemeiat tin seminar, la care a fost profesor
Gheorghe Lazar.
Incepusera a se infiinta scoale, se ridica o burghezie, chiar
cativa nobili dintre companiile de negustori greci romanizati, insa
starea taranului era mai mizerabild deck a taranului din tarA, oricke
exagerari placute stapAnitorilor s'ar fi facut despre starea acestuia.
Taranii nostri traiau in sate rad, cu paduri fara stapan, cu ape in
cari nimeni nu impiedeca pescuitul, cu o conceptie foarte larga a
dreptului stapanului asupra cArclumii, asupra morii"9. TAranul arde-
lean trebuia sa lucreze pronrietarului o zi ye sAptamAna cu carul. sau
dou'a cu bratele, deci 52 san 104 pe an. Proprietarul isi pastra drePtul
vechiu de vanat. de pescuit, de ckciumi, de moara, de dartiri in
natura. Se arnAnau mereu cererile despre regulamentarea de noi ra-
yorturi intre tarani Cu proprietarii. Asemenea regulamentari, numite
urban!, se recomandasera dietei de catre Leopold, dieta acordase.
ca si la noi regulamentul organic, dreptul de stramutare de pe o mosle.
cu despagubiri catre propretari atat de grele, inct II faceau neapli-
cabil. lar in 1817 se hotari impunerea uniii urbariu pe cale autoritara.
Proprietarii speriara Pe tarani ca se va face inscrierea pamnturilor
muncite, in scop de a marl fmpozitele proportional si-i consiliara sa
declare mai until. Cand se impuse urbariul, se detera pamAnturile
dupa declaratia falsa, IncAt pierdura taranii jumatate dtn pamAntul
muncit. Astfel se pregatea revolutiunea de care nobilii se temeau
chiar in 1831.
REVOLUTIA DIN 1848. Revolutia din 1848 are un
caracter cornun in inceputurile sale la toate popoarele.
A fost o revolutie provocat de tinerimea universitara si
de profesori, sustinutd slab de burghezime si de lucratori.
La noi, unde lipsea burghezimea si lucratorii, au fost che-
mati in lupta taranii si au jucat rol insemnat preotii.
Episcopul unit Lemeny cauta o forma de intelegere
cu Ungurii, incat era departe de martirul Clain; episcop
neunit, tocmai in acest an se numise Andrei $aguna, care
s'a dovedit mai pe urma mare Roman, care trrsa era mr
nou venit printre Romani. $aguna de origine Aroman, se
numia Anastasie inainte de a se calugarl. A crescut la
Pesta, apoi pc langa mitropolitul s4rbes din Cariovit, in-
4/ lurgar
297
www.dacoromanica.ro
tr'un mediu sarbese, de aceea nu a fost tocrnai bine IA-
mit la inceput, cad multi il credeau Sarb. El a fost insd
un mare aparator al Romanilor si a obtinut mult pentru
ei dela curtea imparateasca. Proceda insd nu revolutionar,
ci ierarhic oficial. Prin prestigiul sau personal, prin cul-
tura sa, prin distinctiunea manierelor sale, ei prezenta ce-
rerile Romanilor ca un sef ascultat de ai sai, ca un de-
votat imparatuhii si cererile se tineau in seama. Dar tocmai
aceasta procedare 0 facea nesuferit Ungurilor si neinteles
tinerilor revolutionari. Daca insa capeteniile ierarhice nu
erau destul de respectate, nu destula intelegere era intre
tineri. Acestia erau Cipariu, care acum publica un jurnal
unde se recomanda invatarea limbii maghiare, Laurian,
care venise in tara, Papin Ilarian, de 20 anisancelist, hn-
oreun cu Avram lancu la Osorheiu. Autoritate mare avea
Barit, necontestata Barnutiu.
Centre le pregatirii revolutionare au fost orasele Sibiiu,
Brasov, Blaj, pe cand Romanii din Banat n'au facut cauza
comuna cu Ardelenii, ci s'au miscat contra Sarbilor, cu
cari aveau lupte pentru bisericd si pentru preponderenta.
3 MAI 1848. In martie izbucnea revolutia in Viena,
de care Ungurii stiura sd prof ite, ca s obtind dela impa-
rat separarea aproape cu totul de Austria si unirea Unga-
riei cu Transilvania. Un numar de deputati, alesi dintre
Unguri, Secui i Sasi era sa reprezinte Transilvania, in
care Romanii ramaneau ca si dupa Bobalna, sub o adeva-
rat censurd a presei. Tinerii din Osorheiu, hotarir s
cheme poporul la o mare adunare la Maj. in prima dumi-
need dupd Pasti. Elevii, ducandu-se la parinti de vacant,
duceau in cartile lor chernarea (compusd de Barnutiu) cad
posta ar fi oprit-o. Multimea ascult chemarea, pe care o
credea plecata dela capii bisericii, desi Ungurii amenintau
cu tragerea in tapa. Multi sosira, dar autoritatea, dupd
multe negocieri, nu ingadul intrunirea deck in 3/15 mai.
In fine sosi ziva cea mult asteptata, cand zeci de mil
(se zice 40.000) de Romani se adunara, de nu-i mai incapea
biserica, nici piata de dinaintea ei, ci gasira loc pe campul
de sub deal, numit de atunci campia liberttii. Ziva de 3
mai cadea luni, dumineca s'au adunat episcopii si inteli-
genta. cum si multi Omni, spre a pune la cale lucrarile
adundrii. Dupa Saguna, care spera mult -dela bunul tata
Ferdinand", lug cuvantul Barnutiu, spre a desvolta o Cu-
vantare inalta. savanta, vibrand de trecutui clureros, ca ,s0
fie tnteleasa de inteligentd, desfasurnd apa'sarea servila
simtita de tarani.
o! de v'ar face cuvantul meu, ca asa sa simtiti cei 944 de ant
al umilirii Romanilor, cunt simte serbul o zi de domnesc, In care a
lucrat de dimineata Dana seara flamand. ars de sete si batut! 0! de
v'ati infiora de aceast lesinare lung a natiunii noastre, ca si cand
ar fi cazut numai eri, la raul Cdpusului domnul nostrt, Gelon! Atunci
eu sper, ca la lumina istoriei si a liberiatii va pieri i naluca uniunii.
cum piere negura dinaintea soarelui... Scot De iobagi asa se chiama
acum poporul aserbitla sapa, la secere, sau la alte lucruri... ii mana
cu alunul dindarat de se inalta pulberea in urma lor, ca in urma ca-
relor ce fug pe drumul Orli stint si aristocrati, cad ii baga in iug
pe oameni si grapa cu ei... Fratilorl aduceti-va aminte atunci, ca va
striga din mormant strabunii nostri: Fiilor! Noi inca am fost nu
numai odata in impreittrari grele cum sunteti voi astazi... fost-atn en
Gotii, dar nu ne-am facut Goti, fost-am cu Hunii, dar nu ne-am hunit:
fost-am cu Avarii si nu ne-am avarit; fost-am cu Bulgarii si nu
ne-am bulgarit: cu Rusii, si nu ne-am rusit; cu Ungurii si nu ne-am
ungurit..., ci ne-am luptat ca Romani, pentru parnantul si numele
nostru, ca sa vi-I lasam voua dimpreuna cu limba noastra cea dulce
ca cerul, sub care s'a nascut".
A doua zi se proclamard rezolutiile, ca natiunea ro-
mana se declard ca natiune egald cu celelalte si credin-
cioasa imparatului, apoi dupa ce se precizara puncte rela-
tiv la biserica si la drepturi, adunarea se desprti intr'o
ordine. care a fost admirat de un general imparatesc.
LUPTE. Ungurii, netinand socoteald de opunerea
Romanilor, oblinurd dela dieta ardeleneasca votarea unirii
cu Ungaria. Dieta din Cluj fusese invadata de rnultime,
care purta steaguri cu deviza unire sau moarte". Dintre
Romani erau nuinai trei deputati; deputatii sasi, cari erau
contra unirii, vorbird pentru ea, de frica.
Sangele curse mai intaiu in cornuna Milzalt, unde ta-
ranii pusesera maim pe pamantul baronului Esterhazy si
had impuscati de arrnatd. Furia Ungurilor crestea in ma-
sura in care numarul inimicilor lor crestea. Cu Austria se
certau, Croatia se ridica impotriva lor cu lelaciei. Ucid pe
Romani ca refuzau s intre ca soldati unguri, apoi spanzura
26. Acestor cruzimi incep si Romanii sa raspundll cu prnor.
Macelaresc 45 de familii nobile din Sangatin, apoi cheama
o nou adurtare la Blaj (25 septembrie) care alege un comi-
tet spre a pregati inarmarea. Secuii veneau asupra Roma-
nilor, dar colonelul Urban, cu regimentul de graniceri ro-
mani ii intalni la Reghin. Urban fu invins, dar Puchner,
comandantul armatei imperiale din Ardeal declara tradatori
pe Unguri, si indreptati lupta contra lor. Secuii btuti de
299
www.dacoromanica.ro
Rom 'Atli se retrag, RoThnii au Clujul, dar n+areau anne
si Puchner avea armata mica, pe cand Ungurii erau coman-
dati de un Polonez viteaz, Betn. Acesta bate pe Austriaci
si pe Romani, reocupa Clujul, amenint Brasovul si Sibiiul.
Puchner cere ajutorul Rusilor, cari ocupau Muntenia, dar
Bern se lupta si cu Rusii. Bern isi formeazd arrnata in care
bagii cu sila pe Romani, incearca s impace pe Romani
cu Ungurii fArd a izbandi, c5ci Ungurii au Mcut la 4030 de
victim intre Romani.
In muMii Abrudului, Moth condusi de viteazul mun-
tilor Avram Iancu, nu puteau fi biruiti de Unguri. Femeile
luau parte la lupt 5. alaturi cu barbatii, mai multe trupe un-
guresti au lost batute, cand Ungurii au propus armistitiu, in
care sa se vaza dacd nu s'ar putea stabill o intelegere intre
cele doua natiuni. Ei calca armistitiul, pun mana pe
Abrud, pe mai multi Romani, ca Buteanu, pe care-1 ucid.
Romnii iau din nou orasul, apoi la Fcitudnele sfaram un
corp de 3000.
Parte din Munteni exilati fugisera in Ardeal si eau-
tau s impace pe Romani si pe Unguri, ca s reziste uniti
Rusilor si Austriacilor. Acest vis Ii nutrea nobilul Balcescu.
Kossuth insa ii puha cu vorba, pana cand Rusii, chemati
de noul imparat Frant Josef, intrard in Banat si la Stria
constransera pe Unguri s depue armele. Acum Ungurii
primiau conditiuni mai prielnice Romani lor, ins Urig-aria
numai exista. Paschievici telegrafia lui Nicolae Ungaria
zace la picioarele maestatii voastre".
PREGATIREA REVOLUTIEI IN PRINCIPATE
Nemultumirile, ce se adunau in inimile Romanilor con-
tra regulamentelor organice si contra protectoratului apa-
sator al Rusiei, au izbucnit in revolutiunea ce s'a incercat in
Moldova si s'a savarsit in Muntenia.
Se inflintase Inca din 1843 societatea Dreptate-Fratie
de catre loan Campineanu, Joan Ghicat Nicolae Balcescu
si mitanul Cristian Tell. Acestia initian pe toti tinerii cu
idei noi, faceau aderenti intre negustori si intre oamenii mai
luminati, cad boerii cei marl erau vrajmasi oricarei inoiri.
Se castigaserd partizani, chiar intre muncitori, tabacari,
macelari, organizati pe grupe de care 10-20 de frati, cari
cunosteau numai pe sef. Sefii grupelor comunicau cu un
subcomitet de trei.
Aceast organizare secret se intinse mai mult dup ce sosir
din Paris tinerli, cari-si OrAsiser studiile in urma revolutiei de acolo
tt cart votau sa faca't-evolutle si tn tara Mr. Acel tined, Ina din 1843
se adunau spre a se cunoaste, spre a citi si spre a se distra impreunA.
Se adanau Munteni j Moldoveni far deosebire, scoteau impreunA
un iurnal, chemau la solemnitAtile Mr celebritati ca Bastiat econo-
mistul, se incantau de evenimentele universitare in favoarea unui
Quinet, unui Michelet. Jurnalele cele mai marl. ca Dbats, Le
National incepeau sA se ocupe de Odle noastre. Lamartine,
Louis Blanc erau cuceriti de verva entuziasta a tinerilor si se vor
arata in viitor protectori cAldurosi ai cauzei noastre. Ion Ghica, fratii
1. 5i D. Br Adana, Bolintineanu, N. BAlcescu au fost conducAtorii
tinerimii de atunci, care se prezentA cu steagul ei guvernului revolu-
tionar francez si auzea dela primarul Parisului cuvinte frumoase. ca
acestea: yeti face lucruri marl, pentruca voi sunted avantgarda Eu-
ropei indreptata spre Orient... cred cA fiii vostri vor fi vrednici de
strabunii vostri".
Cu sperante marete se intorceau tinerii pe malurile Dun Aril.
REVOLUTIA IN MOLDOVA. Nu cu mid greutAti insA
aveau de luptat acei tineri pAnA sa ajungA a-si vedea visul
izbAndit. Aveau de luptat, nu numai cu propriul lor guvern,
nu numai cu privilegiati amenintati in ceeace considerau ei
drepturi, dar aveau contra lor colosul rusese si De Turcia,
inca puternicA. CAnd tinem in searnA numArul mic al ace-
stor tineri, originea lor din clasele secundare ale poporului,
slaba lor pregAtire si in acelas timp indrAzneala intreprin-
derii, succesele pe cari unii din ei au fost fericiti sA le vaza.
nu gresim dacA punem isprAvile lor in rndul faptelor marl,
cari inspirA admiratiune istoricului.
Miscarea din Moldova n'a fost insA condusA de tineri si
nici n'a avut vreun rezultat imediat. CogAlniceanu, cel mai
irdicat sef al tinerilor, era aghiotant al lui Mihai Sturza.
A cest domn siret, nmAndu-se de o miscare tArAneascA,
ceru tinerilor sd-s1 arate dorintele lor de indreptare, bar
acestia oMinur s cheme o adunare, ca sA se sfAtueaseA.
0 revolutiune nu se face ins cu permis dela politie.
Multime de persoane, se zice 2000, se adunarA in seara
de 27 martie, din Iasi si de prin judete, la un hotel Regen-
sburg in prezenta ministrului de interne si a prefectului po-
litiei. Se alese un cornitet, care a doua zi prezentA in 35 de
articole dorintele reformistilor.
Aceste dorinte erau mai mult cleat moderate, cad in intAiul
articol se cerea: sfanta pazire a regulamentului in tot cuminsul sau
si fara nici o rAstAlmacire". Adevarat. CA se dorea I grabnica
Imbunatiihre a locuitorilor sdteni, dar aceasta imbunatatire nu
s'ar fi putut indeplini pastrAndu-se regulamentul. Cele mai multe
cereri aveau de scop indreptari in administratie, scutirl pentru
mazW, ruptasi si celelalte clasuri orivilegiate, scutire de dad pentru
militarii lesiti din serviclul, alegcrl neinfluenfate de guvern. Ce-
rerea subscrisa si de mitropolit si de peste 800 de persoane, fu pre-
tentat apoi ministrului, spre a o inainta domnului.
301
www.dacoromanica.ro
Sturza prlint petttia, nu ca s5 implineasch coprinsul ei,
ci ca sa aib motiv contra initiatorilor. Trimese armatA. in
seara de 30 martie, care aresta la casa lui Alexandru Ma-
vrocordat pe cei mai inimosi tineri, apoi pe altii, paild la
200 de persoane. Treisprezece dintre ei, intre cari Alexan-
dra Cuza, flied aruncati peste Dundre la Macin, altii fugird
in Bucovina, altii furd exilati pela mAnast:ri. In Bucovina
fugi si Cogalniceanu la mosia Cerniiaca, a familiei Hurmu-
zaclzi. Un tanar, Eudoxiu Hurmuzachi, a ajuns mai pe urrtia
istoricul cunoscut, care a adunat documente istorice, publi-
cate de academia romdna, imbogatite apoi de cercetatori
noi si formand cea mai insemnata publicatie de documente
istorice Documentele flarmazachi". Tot atunci, impreund
cu fugarii moldoveni, au publicat liurmuzachestii foaia Bu-
covina. Ideile noi si-au gAsit insa expresiune in publicalia
lui Cogalniceanu Dorintele partidel nationale, adevarat pro-
gram al viitorului: egalitate civila si politic, instructitme
egala si gratuit, indatorirea la dari a claselor privilegiate,
improprietarirea satenilor, libertdti si drepturi moderne.
unirea Munteniei si a Moldovei.
REVOLUTIA IN MUNTENIA. Revolutionarii munteni se mis-
car5 mai tarziu si se pregalir5 mai serios. Atraser5 in rndurile lor
pe Eliade, care era foarte cunoscut prin publicatiile sale si in legAtura"
cu lumea negustorilor. Atraser pe multi ofiteri din armat5. intrebuin-
tand uneori sentimentele intime de familie. Astfel, fiica mi Maghern
decise pe tat51 ei 511 ia partea revolutiei si s p5r5seasc5 pe Bibescu.
Revolutionarii voiau s castige de partea lor ye dornn, caci tinta lor
Principal nu era rAsturnarea lui. Constantin Roseti, care fusese Iii-
s5rcinat sh" facA propuneri domnului, nu izbuti c5ci acesta-i r5spunse
c5 natiunea rom5n5 nu e in stare s'a se ridice".
Se alese un comitet executiv compus din: Ion Ghica, N. B51-
cescu, si A. Golescu, se fixase o zi inainte de Paste, insa se amAnA
in urma unui comunicat din partea lui Lamartine, ca s astente inte-
legerea cu Turcia, pe lnd care ambasadorul francez era sti intervin5.
I. Ghica si Plec la Constantinopole. Eliad avea s mearga la 121az
in Romanati, c5ci prefectul iudetului era Magheru. Aveau s5 mai
mearga N. 135Icescu in Prahova, C. B51cescu in VAlcea, ca miscarea
sa piece deodat5 din mai multe puncte. Acestia din urma n'au avut
insa nici un succzs.
PROCLAMATIUNEA LA IZLAZ. Sub cuvnt cd
Pleaca la Paris pentru studii, Eliade, cu altii se indrepta
spre Izlaz. Acolo veni maiorul Tell, cornandantul armatei
din Giurgiu si -zpitan PlesFoiann, ccmandantul companiei din
Teleorman, Alexandra Racol, ruda cu Eliad si afiliat ia
rniscare.
In ziva de 9/21 iunic dimineata, dup o sluiba" reli-
302
www.dacoromanica.ro
gioasa, se ceti proclamatiunea, pe care o compusese BOl
cescu din insarcinarea comitetului, in care insa Eliade a in-
trodus ideile sale mistice.
In ea se accentuiazA c5 nu ruperea legAturilor noastre cu Poarta
este scopul miscdrii, ci binele, fericirea tuturor, fard paguba nimenui,
Se proclamd apoi egalitatea tutulor locuitorilor, MCA deosebire de
religie si de natiune, contributie generalA china venitul fiecdruia, admi-
nistrarea mosiilor mAndstiresti, improprietdrirea tdranilor cu despa-
gubirea oroprietarilor, drepturi si libert5ti moderne. Mai putin norocit5
era hotdrirea, ca domnitorul sd se aleagd pe cinci ani din toate clasele
societAtii.
Se proclamd un guvern provizoriu cu Eliade si cu Magheru in
frunte, apoi se indreaptd sure Carac5I, cu popor si cu trupa, num5rul
crescand cit s5teni si cu altd companie de soldati. In Carac5I, Magheru
cu toti ordsenii, Ii primi in sunctul clopotelor. De acolo se indreptara
sure Craiova, unde era prefect fratele domnului, de care insd trupa nu
voi s asculte, iar ordsenii preg5tirA revolutionarilor o intrare sArbd-
toreasa. Aceastd build dispozitiune a locuitorilor se datorea ideilor
inaintate si prestigiului de care se bucura Ion Maiorescu. Planul lui
Eliad era s5 vie asupra Bucurestilor cu armatd, ca Tudor, ins abid
plecard din Craiova sore capitala si sosi din Bucuresti vestea. ca
Bibescu a abdicat, cA sefii dela Izlaz fac parte dintr'un guvern provi-
zoriu, ca sd se grdbeascd.
11 23 IUNIE. Bibescu, afldnd de miscarea din Iz laz,
puse sa se aresteze toti revolutionarii, dintre cari nu scapa
decdt I. Bratianu. Crezdndu-se stapan pe revolutie, el in 10
iunie iese la sosea, ins trei tineri incearca un atentat con-
tra lui, iar cdnd merge la cazarma ca s ceard un nou jurd-
mnt, soldatii se aratard sovditori.
A doua zi, 11 innie, revolutionarii hotdrir sa rascoale
orasul. La ora patru seara, clopotul mitropoliei dete sem-
nalul, urmat apoi de clopotele celorlalte biserici. In strada
Lipscani, tndrul Magheru se urcrt pe o mas si incepu a
citi proclamatiunea. Negustorii isi inchiserd pravaliile si in
strigate de Traeasca Patria, Traeasca Constitutiunea"
Pornird spre palat, care era la poalele mitropoliei, Idnga
Ddmbovita. Multimea venea din toate prUle, patrunse in
curte, Ntcolae Golescu prezinta domnului constitutiunea ca
s'o semneze. Ion Bratianu inainta apoi din multime si ceru
domnului, ca s numeasca ministri constitutionali.
Domnul ceda, iar bucuria poporului era lard margini.
Insa consulul rus Kotzebue, chiar a doua zi protesteaza,
contra tuturor inoirilor" si pleaca in Moldova. Bibescu,
infricosat de vrajmasia Rusiei, abdica in noaptea de 14 iu-
nie, lasand in urrna-i un guvern provizoriu, sub prezidenta
rnitropplitului Neofit, Minitrii i tnembrii guvernulul sem-
www.dacoromanica.ro
nau impreunn nide. Cei mai insemnati erau Eliade, Go.
lestii, I. BrItianu, C. Roseti, N. 135.1cescu. Ei au hotdrit in
primul act colorile drapelului, desfiintarea rangurilor boe-
resti, infiintarea gardei nationale, desfiintarea pedepsei cu
mcarte.
CONTRAREVOLUTIUNEA. Dupa bucuria primului trIumf, In-
data incepe lupta cit aparatorii privilegilor. Acestia. speriati de Ma-
duiala improprietaririi satenilor, pusera la cale o lovitura armata
contra guvermului. Colonelii Odobescu si Solomon, mersera cu armata
sub cuvant c vor sa-I prezinte ye ofiteri. si declarara arestat guvernul.
Indata svonul se rispandeste in popor, care, condus de I. Bratiann.
alearga la palat, se lupta cu soldatii si aresteaza ye coloneli1). In
aceasta luPta au fost sante oameni ucisi si mai multi rang!.
FUGA GUVERNULUI. Peste cateva zile alte svonuri turburara
guvernul. Se soptea Ca Rusii yin asupra Bucurestilor. Mitropolitul
Neofit prezida guvernul si pe sub ascuns sta in corespondenta cii
Kotzebue, caruia-i scria despre indivizii cari tin pana in momentul
acesta puterea". In guvern erau doua pareri, una reprezentata de
Eliad ca sa se retraga la munte, alta sustinuta de N. Balcescu si I.
Bratianu, ca sa reziste Cu armele. Bratianu se si oferi sa se duca pana
la Fccsani sa se informeze asupra miscarii Rusilor...
Abia pleca Bratianu, care se intoarse dup dou zile Vara sa dea
de Rusi, si guvernul se raspandi, Eliad aiunse la Pucioasa, (lolestii.
Magheru si Tell apucasera drumul Brasovului, brin Campulung.
Neofit anunta poporului fuga guvernului in aceste cuvinte: Re-
belistii fugind din capitald in noaptea de 28 si 29 ale curentei, indata
ce s'au instintat ca ostirea inaltelor doug curti suzerana si protectrita
se anropie de hotarele noastre, grabim vestind aceasta buna vestire
tutulor locuitorilor tarii". Se si institue o caimacdnie de doi boeri mari.
Insa la 30 iunie, poporul incuraiat de vestea adus de Bratianu.
se ridica din nou, merge la mitropolie si impune lui Neofit sa-si
schimbe firoclamatia cu alta: .,ceeace s'a obstit eri, la 20 ale acesteia.
sub iscalltura noastra, facand guvernul provizoriu rebell si altele.
astazl, china dorinta poporului roman o refuzam cu desavarsire... pe
care constitutie jur Ca nu voiu calca-o sub orice sacrificiu din
pa rte-mi".
INCERCARI DE REFORMA. Guvernul provizoriu se restabili si
facu mai multe acte de guvernamant. Numi comisiuni pentru studierea
diferltelor reforme, numi rePrezentanti la Francfort pe Maiorescu. la
Pesta ye D. Bratianu.
Cea mai insemnata incercare a fost intrunirea unei comisiuni de
7 Omni si 7 proprietari, ca sa discute improprietarirea satenilor. Dis-
cutiunile au fost foarte interesante, insa nu au dus la nicio concha-
ziune. Se recunostea drentul taranilor la pamant, insa proprietaril nn
voiau sa dea din mosille lor, cl aratau niosuule statulul si pe ale maul-
stirilor. Comisiunea s'a risipit f1r un mzultat pozitiv.
LOCOTENENTA DOMNEASCA. P.:s. la lumatatea lul lune. Tur-
cia Insarcina Pe Soliman pasa cu restabilirea ordinil. Acesta trecu la
Glum cu armata, scriind prefectului ca nu intra In tall cu land
') In aceasti lung s'a avAntat o femee, Ana Ipatescu, armaa cu douS pistoals
el strigAnd: curaj, copii =arta Idditgriloet
(),4
www.dacoromanica.ro
vrdlnidsesc. Ouvernul era far impdrtit. Eliad voind sd se supule, ceilaltl
sA se opine. Se trimese un protest lui Soliman, care Intrd in tratdri
cu guvernul si declard cd va recunoaste cu mime de locotenentA trei
alesi ai aril. Se aleserd Eliad, N. Golescu si Tell, cari fur recunoscuti
de Soliman si de consulii Duterilor strdine. &limn veni in Bucuresti.
salutat in tot drumul de tined, de bdtrAni, primit cu arcuri de triumf
si cu spice de grail. In Bucuresti chemd pe boeri si-i puse sa semneze
cg primesc locotenenta.
Turcii insd, sub presiunea Rusiei rechemard De Solirnan si
numird pe Fuad pasa, care venea CU gdnduri ostile Romdnilor.
6 septemvrie. Sere a arAta sentimentele sale din nog. multime
mare de popor se adunA la palat, cerdnd regulamentul organic si
arhondologia (condica boeriilor) ca sd: le arzd. Furl asezate De un
car funebru si CU ciocli, cu cdritece funebre turd duse la mitropolie.
unde Neofit imbrdcat, prezida la arderea lor. Se rupea fill cu lila SI
se arunca pe un rug, apoi mitropolitul Dronunta anatenx imi
reinoesc jurdmantul... afurisesc regulamentuL.. si pe toti aceia cari
ar vol sd mal guverneze dupd legile lui".
ARESTAREA REVOLUTIONARILOR. Fuad era con-
dus de generalul rus Dulzamel si nu vol sA primeasca
nicio deputatiune. Locotenenta detese ordin sa nu se Led
nicio opunere Turcilor, cari venira la Cotroceni. Cei mai in-
semnati revolutionari, urrnati de zeci de mii de oameni,
mersera la lagarul lui Fuad, pe cnd locotenentii asteptau
la palat. Fuad, cand \laza pe revolutionari, ii inconjurd cu
soldati, Ii tinu arestati, ii trimese la Giurgiu, de unde Para
dusi pe Dunre pana in sus de Orsova, unde ramaser li-
beri. Cei trei locotenenti fugir si ei in Transilvania.
Contra Turcilor se lupta numai companla de pompieri
la cazarma din dealul Spirei, cu cari Turcii se purtaser
arogant, cand veneau sa ocupe cazarma. Mai multe sute de
Turd au cazut. Acum Romanii indrazneau jar s tie piept
Turcilor.
Fuad restabili apoi regulamentul si numi locotenent pe
Constantin Cantacazino.
RASBOIUL CRIMEEI. CONGRESUL DIN PARIS. DIVANURILE
AD-HOC. UN1REA.
REZULTATELE REVOLUTIUNII. Impdratul austriac rdsoldti

rdu ye Romani! cari se sacrificaserd in revolutiune, cari aduseserd
iertfd zeci de mii de oameni, cari se aleseserd cu 300 de biserici rui-
nate. cu 90 distruse. Capii Romanilor. Barnutiu, Baritiu, Cipariu,
Avram Iancu, furd persecutati si pusi sub pazd. regimentele grAnice-
rilor desfiintate, cad desi luptasera pe partea impdratului, era tearna
ea in altd miscare ar putea fi contra lui. $aguna. care lucra sa" fie
recunoscut sef religlos al tutulor RomAnilor din monarhie, si a emitilor.
fu aproape sd fie acuzat de revolutionar. Tocmai tArziu. deptice eels-
1, Flora, [stork Rominilor W. 7 ec. 20 305
www.dacoromanica.ro
copul din Blai, Alexandra .SW14, fu ridicat la rangul de mitropollt
(1854) se organiza si mitropolia neunitilor (1860) desi nu izbuti
Saguna sa aduca sub calla sa si De ortodocsii din Bucovina, Dentru
care se institui mitropolie separata.
Absolutismul austriac, foarte apasator pentru Unguri la inceput.
cauta mai pe urma sa-i impace si sd-1 incarce cu favoruri. sub un
imparat slab ca Frant Iosef si sub o imParateasa romantica, incantata
de pitorescul vieni unguresti. Tarziu se gandird la Romani, din cari
cativa tura decorati, altii primira o recompensa in bani. fancu a refu-
zat orice rasplata dela imparat, nici n'a vrut s i se prezinte, and
acesta a vizitat Ardcalul (1852). 0 intristare amara i-a umbra mintea
si strabatea tara, cdntand doine din finer. Altii au refuzat recompensa,
daruind-o pentru infintarea unei societati literare, care sub numele de
Asociatitmea transilvana pentru literatura romna si cultura poDorului
roman" se deschidea la 1861, sub prezidenta lui Saguna. Fructele
acestei institutiuni razim al nationalitatii romane" zicea Cipariu, au
fost imbelsugate si au contribuit nu numai la luminarea, dar si la
intrunirea tutulor Romanilor.
Printr'o lege din 1854 improprietareau satenii, cu despagubirea
proprietarilor.
Exilatii din ambele principate s'au refuziat in diferite tiiri. s'au
asezat cei mai multi la Paris 1), unde au contribuit prin publicatiuni,
prin interveniri pela barbatii celebri, ca s se cunoasca importanta
tarilor noastre. Aceasta activitate a lor ne-a folosit in evenlmentele
ce urmeaza.
TRATATUL DELA BALTA-LIMAN. Fuad pasa numise caima-
cam pe Constantin Cantacuzino, insa Turcii se purtau in capitala ca
intr'un oras cucerit. Jaturi, omoruri, decisera pe supusii straini sa
reclame consulilor lor. Generalul Duhamel aceasta asteptase. El ceru
interventiunea armatei rusesti, care si infra' in tard la sfarsitul lui
septemvrie. Mihail Sturza chemase mai inainte De aceeasi Drotectori.
incat ambele tari fura suDuse la ocupatia turco-rusa.
In 1849 se incheie un tratat nou intre Turcia si Rusia. nurnit
tratatul dela Balta-Liman, dupa golful din Bosfor cu acest flume. Prin
acest tratat cele cloud curti se invoiau sa schimbe modul de alegerea
domnilor, stabilit in regulamentul organic. In viitor domnii erau sa fie
numiti de sultan, cu invoirea Rnsiei, si De termen de sapte ant. Se
desfiintara si cele dotia achmari extraordinard si ordinara : aceste
rewuri au provocat de mai multe ori conflicte deplorabile si chiar acte
de nesupunere pe fata". In locul lor se numia un consiliu, sau un divan
ad-hoc, sure a ingriii de asezarea impozitelor si de cercetarea huge-
tulai anual. Se numiau si dona comisiuni, ca sS prom= modificari
in regulamentul organic. Pentru comPleta linistire a Orli se hotara,
ca fiecare curte sa lase pour le moment 25-30.000, iar dupg linistire
se vor retrage, insd vor fi gata sa reintre, daca ar fi nevoie. Cat timP
va dura ocupatiunea, un comisar extraordinar rus si until turc va
supraveghea ordinea, impreuna cu domnul, cum ei vor numi si comi-
siunile de revizuirea regulamentului. Domnii numiti in aceste conditii
furS Barbu $tirbei in Muntenia si Grigore Ghica in Moldova, de unde
Sturza fu departat.
BARBU STIRBEI $1 GRIGORE GfilCA (1849-1856). Barbu
Stirbei era frate mai mare al lui Gheorghe Bibescu, fusese adoptat de
1) Nicolae Bilicescu a murit in Sicilia, MI'S sali termille openp dintr'e boal de
piept, care se agravase prin suferintele din vi41
1th boet mare, al anti nume 1 youth% Studiaie in rranta, ca ti fra-
tele s5u. aiunsese cunoscut ca unul din cei mai cunoscuti brbati al
timpului. ca un bun administrator. A lost secretarul comisiunii de
redactare a regulamentului organic. Grigore Ghica era nepotul dom-
nului ucis de Turci. la rapirea Bucovinei. Fra activitatea lui Stirbei.
el a lost o fire bland), un mare patriot si un cald propagator al uniril
thrilor sub o dinastie stthinN.
Grigore Gbica se inconiur5 cu partizani ai noilor idei, mecum
erau Cogalniceanu, Cuza, Anastasie Panu, C. Negri, Laurian. care
veni din Transilvania si fu numit inspector al scoalelor. Prin ingriiirea
domnului a vazut lumina tiparului marea cronica a lui $incat (1853).
A inceput organizarea inv5thmntu1ui. impartindu-1 in inv5t5mAnt
primar, secundar si bait. Acesta avea s'a fie predat in facultati. din
cari s'a inceput facultatea de Mere. de stiinte si de drept. A infiintat
o scoal5 de hirurgie, inceputul facultatii de medicina.
B. $tirbei
Stlrbei ridic teatrul din Bucuresti, redeschise scoalele cari fuse-

ser5 incluse in timpul revolutiei, incepu organizarea armatei tcrito-
riale de calarasi cu schimbul, institutie care a thmas pant tarziu.
Ambii domni se luptau cu mari greuthti. din cauza puterii celei
mari a comisarilor extraordinari. Abia in 1851 au obtinut ca s5 se
retrag5 armatele. iar in urma lor ramneau mari datorii. fat5 de pu-
terea financiath a tarilor. $tirbei a izbutit prin economii si prin con-
trolul cheltuelilor. ca s reduc5 datoria cu dou5 treimi. Aceeasi poll-
tic5 de economie urma domnul Moldovei, care stinse datoria mult
rnai mica a tarii sale. Ei completar5 desrobirea Tiganilor si mai imbu-
n5t5tir5 dispozitiile regulamentului organic in privinta thranilor.
Dar inceputul bun nu putn avea continuarf: mai hula, cad Rusla
307
www.dacoromanica.ro
ocupa tar ambete tart, Drintrò noua cearta cu Turcia, si one mat
-adical cestiunea orienta15. Donmii pArAsira capitalele, se retraser la
Viena, de uncle tura' rechemati dup un an, in 1854 si domnir sub
ocupatia austriacA aproape alti doi ani, fr libertate in actiunea lor
ca domnI. Influentei comisarilor si influentei austriace se datoresc
unele greseli ce ii se [mouth:, cum admiterea in functittni a oamenilor
vechl si neprimirea in tar5 a revolutionarilor exilati.
CESTIUNEA ORIENTALA. Cat firm), Turcia ameninta lumea
crestind, toate puterile europene voiau slabirea ei. Austria insas in-
demna pe Rusi sd se uneasc5 la atacul contra necredinciosilor, pu-
nndu-i inainte comunitatea de religiune si de rass cu cea 'mai mare
Parte din supusii sultanultd in Europa. Dela saderea puterli turcesti
'Irma% prin pacea dela Carlovitz si prin p5cile urmatoare, dupA ce se
vazu c deposedarea Turcilor este posibil, incepu o mare rivalitate
intre nuteri pentru ocuparea tArilor sultanului. Unele !tiara apArarea
Turcilor, ca altele sA nu devie prea puternice, asa Franta a fost in
contra Austriei in rasboiul care s'a terminat prin pacea din Betgrad.
Austria a incheiat aliantA secretA cu Turcia contra Rusiei in rAsboiul
terminat la Cuciuc-Cainargi. Napoleon. cu toate sovAelile comandate
de interesele sale, a sustinut p5strarea statului turcesc. Rusia se intin-
dea mereu score Dungre, ocupand Crimeea, aiungand la Don, not la
Nistru, anoi la Prut. In secolul al XIX-lea incep si alte puteri sA punA
mana pe Cate o tail mai depArtat. Franta cucereste Algeria si-si
Pune ochii pe Tunis, Anglia tintea ochil la Egipt, de cand Napoleon
amenintase India prin ocuparea lui.
Langa noi, rivalitatea cea mare era intre Austria si Rusia. Prima
luase Ungaria, stApanise putin timp Serbia si Oltenia, ar fi voit
stapanirea Dun5rii si a iumAtAtii Peninsulei. A doua ar fi volt Dun5rea.
Bulgaria, Tracia, Constantinopole si stramtorile, de cari are nevoie
sore a-si deschide trecerea in Mediterana.
Acest conflict de rivalitti si de forte se colora cu numele de
cestiune orienta15. sau problema orienta15, par'cA ar fi lost vorba de
o problem5 teoreticA, ru de cea mai brutala pornire de a lua ce este
al altuia. AdevArat, ca Turcii r.0 se pot adapta la noua vieatA
pasnicA si industrial a Europei, cad el se consider ca domni al
t5rilor j ai popoarelor cucerite, si vor s5 tr5eascA din munca supusilor,
nu din munca lor alAturi cu stmusii. Adev5rat, cA numrul lor prea
mic intre popoarele crestine (1 milion intre 10 milioane) ii arAta ca o
armata de ocupatiune, care ar putea fi aruncat5 in Asia si vechile
popoare ar putea sa-si inoade firul istoriei lor, intrerupt de aceast
ocupatiune, insA puterile rivale se fAceau Ca nu .vgd aceste pot:mare,
sau le denegau capacitatea politica de a forma state cu preocupAri
cultturale si se intrebau cu ingrilire, cine va lua locul Turciei?
Austria puternicA in Germania, in Italia, s5 ocupe si peninsula?
S5 stapaneasc5 Adriatica, s ocupe stramtorile. sA stapareasc5 trecerea
in extremul orient, mai ales clup5 deschiderea canalului de Suez?
Aceasta nu voiau Anglia si Franta. Pe de alt parte, popoarele
crestme nu se inteleg intre ele, se fac instrumente de provocare in
mainile puterilor rivale si cestiunea pArea insolubilA, nand arid solu-
tinnea s'a impus in folosul vechilor popoare.
CESTIUNEA LOCURILOR SFINTE. De mai mult
timp erau in neintelegere cAlugrii ortodocsi cu aug5rii
catolici din Palestina, pentru dreptul de a pAstra cheile dela
Infrarea unor tocuri sfinte, ca. triormntul Dornnului, locul
ha de nastere. locul unde s'a gsit sflinta cruce. Calugarii
catolici erau sustinuti de Napoleon III, care schimbase
forma de guvern francez si luase titlul de imparat; cei orto-
docsi erau sustinuti de tarul Nicolae, care credea sosit mo-
mentul de a se desfiinta Turcia. Supunerea servild a supusi-
lor si, multimea armatelor sale, dependenta in care tinea
pe regele Prusiei, ajutorul dat Austriei, shibirea in care ere-
dea ca este Franta, prin luptele dintre imperiu si republicA,
i se pareau ca-1 las pe el singur in fata Turcilor, De el si
pe Anglia. De aceea la inceputul anului 1853, la un bal, tarul
se apropie de ambasadorul englez si-I asigurA ca dorinta
lui este o intelegere cu Anglia sure a desfiinta Turcia:
,,avem de gAt un om bolnav, un foarte bolnav om; intr'o zi
o s moara si ar fi mare nenorocire sA ne gaseasca farii
nicio pregatire". Mai pe urrnd preciza. c. lasd Angliei Endo-
tul, Greta, insule, promitea ca el nu se va aseza in Con-
stantinopole, dar cA nu va tolera atolo nici vreo alt putere
mare, cum nu va admite nici imbucAtirea Turciei in re-
publici, aziluri pentru Cosuti, Mazzini si alti revolutionari.
In acelas timp trirnise la Constantinopole in misiune ex-
traordinard pe generalul Mencicoff, cu un cortegiu de ge-
nerali si de printi. Mencicoff nu vol s trateze cu ministrul
de externe, ci direct cu vizirul si cu sultanul. Se purta ca un
biruitor si punea conditii neprecise dar grele, ca trimesii
rusi sa poat interveni in favoarea bisericilor si a clericilor
ortodocsi, din Constantinopole si de aiurea". Cerea, deci, un
fel de protectorat asupra tutulor supusilor crestini ail Port li.
Aceasta, sustinuta de Anglia, nu da raspuns. Mencicoff pa-
rasi capitala si in iulie armatele rusesti trecura Prutul, Pe
cnd tarul declara Ca la armele spre apararea ortodocsis-
mului.
Napoleon era supArat contra tarului pentru greutatea
ce-i Meuse la recunoasterea de impArat, Franta avea de
apArat vechiul sau prestigiu in orient, de aceea se ali cu
Anglia, sure a se opune Rusilor. Cele cloud puteri occiden-
tale sperau sa atraga si pe Austria, care insa era tinuta in
loc de Prusia. Austria, sure norocul nostru, a ramas neu-
tea', sperand sa obtinA ttriIe noastre la incheerea
fiindca a stat in neutralitate armata fata de Rusi.
RASBOIUL CRIMEEI. Dupa ce ocupar Odle, Rusii
atacarA flota turceasca si o distrusera la Sinope, ceeace
decise pe cele cloud puteri sa intervind in rsboiu. Rusii n
www.dacoromanica.ro
309
Conjurau Silistra fir izbAnda 1) pe cAnd frupe franceze si
engleze debarcau la Varna, iar Austria cerea Rusilor retra-
gerea din principate. Acestia se retraserd in vara anului
1854, iar in locul lor venird Austriacii, conform unei intele-
geri secrete cu Turcii. In puterea acestei intelegeri, Au-
striazii lucrau ca nici Turcii, nici aliatii lor sa nu treacd Du-
aro! Nicolae.
narea intr'o campanie contra Rusiei. Ei credeau, cum zicea

ministrul lor de externe, principatele le avem in buzunar".
Lovitura cea mai grea se putea da Rusiei in Crimeea,
unde se putea darama portul de rasbolu Sevastopole si a
se distruge flota din marea Neagra.
De aceea armata francezd, la inceput de 30.000 si cea
engleza de 20.000 a plecat din Dobrogea, sub scutul marinei
- --
si a debarcat aproape de Sevastopole. Genera lul sef Saint-
`1 raschievici, emit Ja acest asediu, s'a retras dela cornanda .,upretna,
310
www.dacoromanica.ro
Arnaud, un insemnat om de rasboiu, castiga contra lui Men-
cicoff o batlie la raul Alma. Din nenorocire, el se imbolnavi
Si marl, iar urmasii sai, mai putin enefgici, amanard atacul
cetatii, care fu intarita formidabil de un vestit colonel Tod-
leben, incat a trebuit sa fie asediat si nu a cdzut decat dupd
un an, fara zece zile. Rusii au fcut incercari desperate sa
arunce in mare pe aliati, acestia au fcut minuni de vitejle.
la Balaclava, si la Inkerntan Fnglezii. Greutatile eratt
enorrne, caci ajutoare si proviziuni soseau abia dupd 50 de
zile de rners pe and cu corbiile de atunci, boalele secerau
cumplit, lama era grea. Anglia a putut obtine s ia parte la
lupta si Sardinia, care trimese un corp de aproape 20.000 de
soldati. Cand desperarea ajunse la culme, caci incepea
toamna, Francezii izbutird sa cucereascii intarirea Mala-
cov, care aduse caderea cetatii. Imparatul Nicolae murise,
iar fiul sau Alexandra al 11-lea se arata mai favorabil pro-
punerilor de pace venite prin Austria.
CONGRESUL DIN PARIS (1856). In timpul rasboiu-
liii se facuserd incercari de pace prin intervenirea Austriei.
Franta punea patru puncte pentru tratarea pact!: desfiin-
tarea protectoratului, libertatea gurilor Dunarii, marginirea
puterii rusesti in Marea Neagra, garantia puterilor asupra
crestinilor din Turcia. Ministerul francez veni la Viena si
pentru prima oard facu propunerea, ca Moldova si Valahia
sa fie unite sub un print ereditar, vasal Turciei. Propunerea
pleca dela insus imparatul Napoleon al III-lea, Rusia res-
pinse propunerile si continua rasboiul.
Dupd caderea Sevastopolei, Alexandru, profitand de
an succes al Rusilor in Asia, unde cuceriserd cetatea Cars,
se arata dispus sa incheie pace tot prin interventia Vienei,
care se temea de o ridicare a cestiunii poloneze si voia in-
cetarea rasboiului. Austria addoga la coprinsul celor patru
puncte, ca Rusia s intoarca Moldovei jurnatatea Basara-
biei, in lung, plecand din apropierea Hotinului, si gurile Du-
narii. In caz de neprimire ameninta cu ruperea relatiunilor.
Rusia, sfarsita de puteri, priml propunerile, propuse aduna-
rea unul congres la Paris si se rasa la generozitatea lui Na-
poleon. Orloff, reprezentantul Rusiei, confia in secret im-
paratului c Rusia este sfarsit, c va primi orice conditii,
dar ca el isi va lua aerul ca le respinge, lsand imparatului
deciziunea. A fost si aceasta o abilitate, cad Napoleon, ma-
gulit cd este arbitrul lumii, a crutat pe Rusia, care a iesit din
acesf rsboiu cu foarte mici pierderi. Marea Neagra fu de-
dar4t4 male neutra, strabMuta numai de corabli corner-
dale. Construirea de porturi de rsboiu fu inferzis pe ma-
lurile ei. Trecerea vaselor de rasboiu prin strmtori se in-
t.;rzicea. Puterile se obligau s respecte independenta si in-
legritatea imperiului turcesc. Navigatiunea pe Dundre se
scutea de orice piedici, sau dari neprevdzute in tratat. Se
instituia o comisiune europeansa din reprezentanti ai puteri-
lor, ca s supravegheze lucrrile de imbundtgtirea naviga-
tiunii la gurile fluviului. Partea de teritoriu din Basarabia
cedata Moldovei, incepea la lacul Burna So la la coastele
m'arii. se urca pand la valul lui Traian, apoi inainta pe d'a-
supra lacurilor Catlapug, lalpug si se urea pe lalpug pang
la Prut, mai sus de flusi.
CESTIUNEA ROMANEASCA. Partea cea mai dificila a discu-
tiunilor congresului, a fost cestitinea tarilor noastre. Ambasadorul
francez din Constantinopole, Thouvene11), caruia Romanii au ramas
datori recuostinta, in al doilea grad dupa Napoleon, scria ca aceasta
cestiune este un turn Malacof... ma tern mai mult de Austriaci, decat
de Turd". Prezident al congresului era ministrul francez, Walewskt.
un fiu ilegitim al lui Napoleon I-iu. El propuse ttnirea celor doua tari,
cad Moldo-Valahii doresc sa formeze in vittor un singur principat.
Se lovi insa de opozitiunea indaratnica a Turciei si a Austriei, la care
se alipi mai tarzaiu si Anglia. Fuad pasa raspundea ca un adevarat
Profet, celor cari-i spuneau ca intarirea unui stat roman insemneaza
intarirea Turciei: Pericolul care exista in sud (Grecia) ni-1 veti creta
in nord. Unirea principatelor insemneaza urcarea unui print strain.
insemneaza ereditatca: ca ultim termen apoi independenta, (lima un
an, daca nu imediat. Cecace se va fi facut la Bucuresti se va continua
la Belgrad: vom fi amenintati in inima imperiului si disolutiunea
Turciei va incepc a doua zi, dupa ce ati prevenit-o voi si dupa ce ati
meritat recunostinta noastra". In adevar, c Turcia a incetat de a mai
fi mare putere, de and a pierdut stapanirea tarilor noastre. Austriacii
nu se deosebiau mult de Turd. Romanii, zicea un ambasador al lor
vor socoti tara lor prea mica. Ei vor aspira la un stat independent,
care s coprinza Bucovina, oartea romaneasca a Transilvaniei. Ba-
natul si sa aiba nevoie de Balcani ca granita. Frumoasa afacere pentru
Austria! Frumos exemplu Serbiei! Frumoasa ocaziune pentru Rusia. la
care aceste tad vor alerga, sure a-si aiunge scopul". Reprezentantul
In cogres al Austad, spre a imbraca ternerile sale intr'o forma abila,
sustinu parerea Turciei, ca unirea nu este dorit de maioritatea lo-
cuitorilor, el numai de cativa revolutionari. Propuse dar, ca sa se con-
suite locuitorii asupra dorintelor ce au despre organizarea lor. Napo-
leon datorea puterea sa vointei poporului. deci nu putu sa se opuna
acestei propuneri, care teoretic era perfect indreptatita. Se hotari
printeun articol din tratat, ca Poarta sa cheme in fiecare principat o
adunare speciala divan ad hoc" ca sa se vaza dorintele poporulul.
CAIMACAMII. T6rmenul de domnie al lui Barbi] Stirbei si al
lui Grigore Ghica se implinea in 1856 si. desl Poarta ar fl putut pre-
') In 1839 Meuse o eSlAtorie pela noi, vSzuse cum locuitorii din Cerneti se mulau
Inteun Cerneti nou (Severin), cAlitorise cu un souroudgiou care-mi rupca cam do
--truta Si zicea bine, bine, domnule",
312
www.dacoromanica.ro
hiii1 domnia tot fin vol enfrucA arntil erau Partizafill unfrL itl
special Clhica sthibItuse tara, Indemnand ne tott BA se organizeze
Intel societate pentru unire, trimesese pe Vasile Alecsandri in Mun-
tenia, Ca sa Incura:eze sI acolo miscarea. Poarta numi caimacam, in
Muntenia pe Alexandru Ghica, fostul domn regulamentar, iar in Mol-
dova pe Teodor-Bals. Acesta cumparase postul cu 10.000 de galbeni
si promitea WA la 80.000, daca va fi numit domn. Turcia-i promitea
postul, daca' va alege agtinare contrara unirii.
Austria facuse propunerea ca sA se consulte t5rile, in credinta
c5 va putea influenta alegerile din Moldova, astfel ca s iasa o adunare
contrara unirii. Nu era nevoie ea ambele tad sA fie contra: mai ales
se exploatau nemultumirile Moldovenilor prin strAmutarea capitalei,
prin preponderenta politica a Munteniel. Pe de altd parte. Austria
am5na retragerea armatelor de ocupatiune, ca sa poata influenth in
alegeri. Liana veni iarna din 1805, cnd pretexta cA nu e posibilA retra-
gerea din cauza timpului. Francezii cereau mereu departarea ostilor.
cari apucau drumul cel mai lung, un regiment se retrigea din Bucu-
resti prin Iasi.
Turcii volau sii facil o parodie de alegeri. sustinuti de tin vestit
ambasador englez Stratford, adevirat proconsul roman. si de am-
basadorul austriac. Dar Francezii, sustinuti de Rusi, cari nu f5ceau
deck ce zicea Napoleon, au cucerit dela Tura cuvnt cu cuvnt. tot
ce interesa organizarea divanurilor. Turcii voiau ca divanurile s fie
numite de caimacami, Thouvenel a obtinut ca sa fie alese de poPor:
Turcii ziceau sa nu se puie cestiunea unirii, fiindca se loveste inte-
gritatea Turciei, ambasadorul a obtinut sa se nue. caci tocmai in
aceasta a voit congresul sii cunoascA dorinta locuitorilor. Turcii nu
vroiau sa ceari votul tArii asupra unui print strain, nici ca printul
national sd fie ales de adunare. ci numit de Poart dintre mai multi
candidati propusi. Cu mare greutate s'a obtinut decret de alegeri, in
care s5 se exprime mai bine vointa t5rii.
Energia cu care ne apArau bArbatii politici ai Frantei venea din
calcule politice, insa aveau si o cauza sentimentali in inclinarea
imparatului Napoleon, ca sa spriiine rassa latina. Atunci s'a vazut
opera mare sAvArsita de exilatii revolutionari, cari inaintaserd memorii
imparatului, ministrilor, tutulor oamenilor politici, cari intraseri in
legAturi cu literatii, cu iurnalistii, cu toata inteligenta apusului: cari
in s;)cietAti secrete fuseserd tovarisi de idei cu revolutionarul aiuns
imparat. Ministrii mai soviiau. se indoiau de recunostinta noastr, ca
de a Grecilor, dar imp5ratul voi oricari ar fi probabilitatile si chiar
inconveniontele". ImpAratul tine la aceast5 unire p5nA la extrem,
scrie Walevski... cu sau Vara consimtimAntul Portii, n'ar renunta deck
daca divanurile ad hoc s'ar pronunta inteun sens contrariu". Cavour
se minuna de ce impAratul sustine unirea cu atAta tilde: tine
inteun chip absolut, scrie el..., impAratul tine infinit, Ira repet".
Cu toga' aceasta dragoste, in congresul din Paris era aproape
sa firn dati unui Habsburg. Cavour si cu Napoleon s'au inteles
ca sa ceari dela Austria nentru Sardinia. ducatele de Parma si de
Modena. iar in schimb sa dea Odle noastre ducelui de Modena din casa
de Habsburg, Austria si Turcia s'au opus spre binele Sardiniei, care peste
cAtiva ani unea intreaga Italie, si al nostru, eaci Austria nu ne voia
uniti nici chiar in interesul ei.
ALEGERILE DIVANURILOR AD HOC. Sore a-si inlesnl
urcarea la domnie, Bals incepe s5 persecute teribil pe unionist'. le
suprimA jurnalele sub cuvant a sub rgulament era censura, destitue
prefect 11, sclilmba judecatoril, provoaa petitii la sultan &Mira lintel",
Insa Bals moare pe neasteptate. Atunci ministrul de finante,
Nico lee Vogoride, Bulgar greeizat, care nu stia romaneste. desi era
ginerele lui Costache Conachi, poet. cern siiriUnul onsulultti francez..
Ca sa fie numit caimacam. Victor Place este al treilea Francez caruia
datorim mult. I. in timpul lui Bals. consilia mereu oe unionisti sa
nu provoace, sa fie rnoderati, ca sit nu sperie pe Turd. El ii incuraja
pe de alta parte cif vor fi sustinuti hautement et vigoureusement".
Place cern lui Vogoride sa-i dea inscris, ca va administra impartial.
si cii va lasa alegerile libere. Abia se vazu caimacam si Vogoride
schimba glasul. Incurajat prin scrisori din nartea ambasadorilor engiez
si austriac din Constantinopole. din partea fratelui sau ambasador
turc la Londra, Vogoride nu mai observa nicio masura in persecutarea
unionistilor. Oprea jurnalele, oprea ,,propaganda sub cuvfint ca tati-
ceste opinia, dar iurnalele antiunioniste apareau. Unii erau persecutati,
altii arestati, altii corupti. In zadar se reclama contra lui la comisiunea
din Bucuresti. Aceasta comisiune, compusi din reprezentanti ai
tutulor puterilor. fusese numiti conform cu hotirirea congrcsului. sore
a face propuneri de organizare dupi dorintele divanurilor. Comisarul
francez, Talleyrand, a fost primit de noi in trecerea lui prin sate si prin
orase cu un entusiasm ne mai vazut.
Toate acestea nu speriau ne Vogoride, care in cele din urma
recurge la miilocul de a falsifica listele de alegere. Exclude dela
alegeri pe unii mari proprietari, sub cuvant cd proprietatile le sunt
grevate de hipoteci, De altii cu alte motive, incat a redus numarul
alegkorilor bogati cam la a zecea parte. Dintre profesiunile liberale n'a
lisat in toata Moldova deck unsprezece persoane. din 205 alegitorl
clerici, numa 16. iar tarani a trecut la vot peste 150.000.
CASAREA ALEGER1LOR DIN MOLDOVA. Intre scrisorile ori-
mite de Vogoride. una trimeasa de fratele sau zicea: Anglia nu va
Permite unirea, chiar daci o vor cere-o toate divanurile". II indemna
sa numeasca oameni dupi recomandatia consulului englez ..fara s
caute daci sunt vitiosi, ori cu nume fait". Toate aceste scrisori au
fost date de sotia lui Vogoride. bitni patriota, care se despartise de
sotul siu, unui unionist. Ralet. Indati scrisorile se trimiseri la
Bucuroti, iar copii dupd ele fura inaintate imparatului. Acesta, inteo
intknire cu regina Victoria, fixa liniile generale de organizarea princt-
Patelor, anoi prin ambasadorul siu ceru casarea aiegerilor. Turcia
refuza. Napoleon dete ordin lui Thouvenel sil paraseasca Constanti-
nopole. Turcii cedari, alegeri noi se facuri, din cari nu iesira deck
cfloi antiunionisti. un eniscop si Ufl Bale.
In Muntenia alegerile iesisera in favoarea unirii, f iind conduse de
exilati, cari se intorsesera si cari au dus o campanie vie.
DIVANURILE AD HOC. Aceste vestite adunari, s'au

intrunit in septemvrie_1852-si au aratat dorintele Rornanilor
in urmatoarele cinci puncte, formulate de Mihail Coglni-
ceanu '):
1. Autonomia principatelor conform vechilor capitula,
tiuni;
20. Unirea lor intr'un stat cu nunlele de Rernan:a;
314
www.dacoromanica.ro
3. Print strdin ereditar ales din-leo dinastie domnitoare
din Europa;
4. Neutralitatea teritoriulull
5. Puterea legiuitoare sa fie data unei adunri alese, in
care sa fie reprezentate toate interesele Orli. Toate acestea
sub garantia puterilor.
Dupa aceasta ar5tare, marea adunare munteana 9 se
desparti in strigate de Traeasca unirea! Treasca puterile
garante!". Comisiunea europeana se astepta la stabilirea
unui sistem intreg de organizare si-1 cerea staruitor dela
adunare, dar Ion Brtianu ardta intr'un discurs ca aduna-
rea nu se Poate Pronunta asupra organizarli, inainte de a
sti dacd ne organizam ca stat unit si cu print strain, sau ca
state deosebite, cu voevozi nesiguri de ziva de maine. Adu-
narea din Moldova, mai neprevazatoare, incepe s discute
cestiunea taraneascd, pe care se fac mari desbinari intre
DroPrietari si tarani, incdt la sfArsit, punandu-se la vot, cad
toate propunerile si improprietarirea si desfiintarea boeres-
cului, si a capitatiei.
CONVENTIUNEA DIN PARIS. Comisiunea din Bu-
curesti era indatorata prin tratat sd cerceteze starea tarilor
si sa faca propuneri asupra organizdrii lor catre conferinta
ambasadorilor din Paris. La inceputul anului 1858 Talley-
rand depuse raportul, iar conferinta dupd cateva luni de
discutiuni ne-a dat un fel de constitutie, numit corzven-
tiune. Nu ni se acorda unirea, dar ni se zicea: Principatele-
Unite Moldova si Valahia". Rarnanearn sub suzeranitatea
Portii, Careea-i platiam tribut de 4 mil. tel (1.500.000 si
2.500.000) dar eram pusi sub garantia puterilor contractante.
Fiecare principat era sa' aiba adunarea sa, al carei mod de
alegere se hotdra deslusit, dar trebuia sa mai fie la Foc-
sani o comisiune permanentd, compusa din 8 Munteni si
8 Moldoveni, care va prepara legile de interes general, cad
ambele taxi trebuia s aiba aceleasi legi. Tot la Focsani
era s'a fie o singurd curte de casatie pentru amandoud t-
rile. Armata avea s'd fie organizata la fel, cu un singur
comandant. numit cnd de un domn, cdnd de altul. Se de-
clara desfiintarea privilegiilor si scutirilor, Moldavii si
Valahii vor fi toti egali inaintea legii". Domnul se cerea
sa fie indigen, de 35 de ani, cu venit fonciar de 3000 de
galbeni.
Atunci a zis el cuvinutele-adanci i adeva'rate: .Fiecare pagini din analele
noastre sa. o stoarcem i va curge sange i lacr5mi".
Coprinclea 112 deputaci, cca din laot 84.
-
DE TREI. RomfnII protestaserd con;
tra numirii caimacamilor de catre PoartA, puterile unnart
regulamentul organic, care zicea el la vacantA de domn sd
se numeascd locotenentA dintre ministrii de interne, de jus-
title si presedintele divanului. Se numird dar in Muntenia
Partizani ai lui Bibescu, iar in Moldova: Anastasie Panu,
Vasile Sturza si Stefan Catargiu. Acesta din urmd era
contra unirii, dar cei doi Ii facuserA s subscrie c hoed-
ririle se vor lua cu majoritate si ei doi faceau majoritate,
opunandu-se la toate mdsurile lui Catargiu. Cand acesta
cdutd sa sperie pe cei doi caimacami cu interventia comi-
sarului turc, care iristalase caimacamia, cei doi facurd cel
dintdiu act de independentA fata de Turci. Rdspunser co-.
misarului ca misiunea lui a incetat. odatd cu citirea firma-
ca acum este un simplu particular. Ii refuzara tele-
graful pentru comunicatia cu Constantinopole, si, in cele
din urma., 11 conduserd sub escurta milliard la Galati, de
unde se imbarcA, spre a protesta la Constentinopole.
Apoi cei doi mari patrioti fixard alegerile, fr pas
de protestdrile Turciei, incdt la sfarsitul anului adunarea.
care avea s aleagd pe domn, era gata. Anastasie Panu
si Vasile Sturza sunt cloud nume nemuritoare in istoria
unirii noastre.
UNIREA. Din alegeri unionistii nu iesiserd in majon-
tate, cad ei numdrau 30 de voturi, pe cdnd antio-
nionistii numArau 34, impartite intre Mihai Sturza si
fiul sau Grigore. Mai toti unionistii erau si candidati, dar
nici sturzistii nu se puteau intelege, cad nici fiul, nici tatAl
nu voia sa cedeze until altuia. In cele din urmd si-au re-
tras candidatura mai multi unionisti, dar tot nu se puteau
intelege asupra persoanei, iar ziva se apropia, unii ince-
peau sa aibA alte planuri. Astfel mitropolitul Sofronie,
care trebuia sA prezideze adunarea, voia s o arridne, pre-
textand c este obosit de slujbele religioase. In noaptea
de 4/5 ianuarie, intr'o adunare de unionisti, s'a pronuntat
numele colonelului Alexandra Cuza, ministrul de rsboiu al
caimacamilor. Indata s'au adunat asupra lui voturile in-
tregei adunAri (5 ianuarie).
Mihai Cogalniceanu I-a salutat cu frumoasele cuvinte:
gandu-te pe tine domn in tara noastra, noi am vroit sa aratam lumii
aceea ce toata tara doreste: la legi noi, om nou... Fit omul epocii...
fa ca legea s fie tare, iar tu. Maria ta. ca Domn. fit bun. fii bland:
fii bun mai ales pentru acei. Pentru care mai toti domnii trecuti au fost
nepasatori sau rat".
316
www.dacoromanica.ro
In Muntenia, majoritafea delinfatilor era Denim ale-
Zerea ku Bibescu. Irish' Constantin Negri, trimis de Cuza
la Constantinopole, se opreste in Bucuresti, incurajeaza.
De unionisti sa aleaga tot pe Cuza, caci Victor Place I-a
asigurat ca Franta si Rusia ne vor sustine. Multimea fu
din nou agitata de Ion Bratianu. Dealul mitropoliei era
lin de lume venia si dela sate, care striga: Unirel In
acele imprejurari, un deputat tanar, Vasile Boerescu a
tinuf un discurs inirnos, indemand adunarea s voTeze

pe Cuza, precum divanul ad hoc a votat pentru unire.
Si in ziva de 24 ianuarie, adunarea voteaza in una-
nimitate aceasta intaie unire, proclamnd domn ye Ale-
xandru Ion I-iu.
ALEXANDRU IOAN CUZA. REFORMELE LUI.
Ornul nou se tragea dintr'o familie veche. dar nu de

rangul intaiu. Se nscuse la 1820 in Husi, invatase la in-
ceput intr'o scoala greceasca din Galati, intrase in armatt .
putin limp. apoi mersese la Paris, unde ascultase dreptul
ca si Alecsandri, cu care se imprieteni. Intorcandu-se in
317
www.dacoromanica.ro
tarn in 1840 intrA in fnlictiuni civile, se casatori cu Elena,
din familia moldoveneascA Roseti. Era judecAtor la tribu
nalul din Galati.
A luat parte la revolutiunea din 1848, s'a refugiat in
Bucovina, s'a intors, and Grigore Ghica, a permis exila-
tilor s intre in tarA.
Era cunoscut ca om de petrecere si de glume, de a-
ceea Vogoride 1-a bAgat in armatA si 1-a ridicat in cdteva
sAptAmani la gradul de maior, fAcandu-1 aghiotant, apoi
numindu-1 prefect la Galati. Sub fond glumet, Alecu ascun-
dea insA o mare seriozitate si o putere de hotArire ne-
obisnuitA. Era partizan al unirii si and vAzu mijloacele
de cari se servia Vogoride contra unirii, uitA orice recu-
nostintA si demisiond din prefecturA. publicand demisiu-
nea si desvelind toate ingerintele caimacamului. AceastA
demisiune a ccntribuit la sfArdmarea alegerilor, cu toate
cA Vogoride tot credea ch-1 va atrage si-I inaintA colonel.
Caimacamia de trei ii numi ministru de rAsboiu si pe
Alecsandri de externe. Judecata severd a amicilor (Bolin-
tineanu) ca si cea pAtimase a inimicilor, ne desvAleste
trAsuri din vieata lui, cari smulg admiratiunea. Astfel, cand
trecu prin Galati in cAlAtorie sore Constantinopole, ca sa
primeascA investitura marele oras de port preparase
domnitorului cea mai mare si mai luxoasd casA, sore a
trece noaptea. Fiecare credea cA principele Cuza va co-
hort in unul din acele locasuri. Care fu mirarea noastrA.
vAzAnd CA domnitorul coboarA la mica si modesta locuiut1
a maicei sale, astfel precum ar fi fAcut-o cAnd nu era decat
un simplu pArcalab".
RECUNOASTEREA INDOITEI ALEGERI. Chiar in
ziva indoitei alegeri, noul domn trimise impAratului, prin
Vasile Alecsandri, o frumoasA scrisoare:
,,Sire, adunArile elective moldoveneasca si valahA mA
proclamA in unanimitate print domnitor al Moldovei si al
Valahiei. Astfel, se sAvArseste de f apt acea unire completa,
pe care Maestatea Voastrd a binevoit sA o apere in consi-
tulle Europei. Pentru ca acest fapt sA castige forta unui
drept necontestat, simt cat e de necesar ca protectiunea
tutelarA a MaestAtei Voastre sA continue a se intinde asu-
pra tArii noastre... Soarta Romniei este sub protectiunea
MaestAtii Voastre... si sunt asigurat cA providenta ne va fi
in ajutor".
ImpAratul primi indatA pe poetul nostru, contra astep-
tAril ministrilor francezi si-i zise: simt o mare simpatie
bentru natia romAnN s1 peniru clomnul euza s vgd cti
multumire ca nu m'am inselat, cnd am judecat cauza prin-
cipatelor, demna de sprilinul Frantei... meritati viitorul la
care aspirati... Sa faci cunoscut Romani lor ca sunt multu-
mit de ei si ca tr0 voi ingriji totdeauna de soarta lor"...
Spre a judeca latinitatea noastrrt, imparatul ceru poetultii
s5-1 scrie diteva cuvinte romdnesti, iar acesta cu ce emotie
nu va fi scris:
Bunarte, nu-i departe
Vine.sd ne dea dreptater
lmparatul se informa despre armata noastra si dind

Alecsandri Ii spuse c n'avem cleat 15.000 de oameni, ca
sease tunuri ce aveam, ne-au fost luate de Rusi, el ordona
s ni se, trimeata 10.000 de pusti, ultimul model, cum si cloud
baterii.
Cestiunea recunoasterii veni in discutiune conferin-
tei din Paris. Turcii cerura, sustinuti de Austriaci, ca s
intervind cu armata, celelalte puteri se opusera si recoman-
dara Portii s recunoasca alegerea colonelului Cuza, in
mod exceptional.
Incepu apoi rsboiul pentru Italia, in care Austria fit
invinsa. In acel timp, Cuza adunase in !agar Idngd Ploesti
o armata de 15.000 de soldati, incat Austria, temndu-se
de o navalire in Transilvania, a tinut la granitele noastre
30.000 de oameni. Duna sfdrsitul rsboiului, Austria nu mai
nutea, iar Turcia nu mai indrasnea si ne atace. In cele din
urind, Cuza primi investirea, insa nu una, ci cloud, cu dota
camere, cu (lona ministere si cu o comisiune centrala in
Focsani. Tocmai in octomvrie 1860 intreprinse Cuza cA-
Maria la Constantinopole, unde prin farmecul persoanei
sale incdrita pe sultan si pe ministrii turci, cdrora le pro-
puse unirea definitiva. El obtinu dela Napoleon, ca s aiba
Pe langa guvernul francez un agent al sau si a numit pe f ra-
tele lui Vasile Alecsandri. Agentul tarii la Constantinopole,
cmul caruia se datoresc succesele in relatiunile cu Turcia,
era arnicul personal al lui Cuza si al lui Alecsandri, Con-
stantin Negri. Fire de poet, generos phn a-si sacrifica
averea in scopuri patriotice, amic pana la sacrificarea
propriei persoane, Negri este o mare figura romAneasea a
secolului al XIX-lea. Cu lupte mari obtinu el, la sfarsitul
anului 1861, firmanul unirii definitive,
euza aftutqa eventtleutui futeo Weald prociamatfrite t
_Unirea este indeplinit, nationalitatea romfin'a este intemelat. Acest
fapt mket, dorit de generatiile trecute. aclamat de cormirile legiui-
toare. chemat cu caldur de noi. s'a recunoscut de Inalta Poarta" si de
puterile garante si s'a inscris in datinele natiunilor. Dumnezeul Pa-
rintilor nostri a fost cu tam. a fost cu not. El a intkit silintele
noastre. prin intelenciunea poporului si a condus natiunea ckre
un falnic viitor. In zilele de 5 si 24 ianuarie ati depus toat a voastr
incredere in alesul natiunii, ati intrunit sperantele voastre
Intr'un singur domn : alesul vostru va' cid astzi o singur Romnie".
"Oest recunosterea nu era deck pentru timpul domniei lui, Cuza 0
interpreta definitiv. CHM a si rmas.
DOMN1A CU MINIS TERE SEPARATE. Rana la 24
lanuarie (1862), and ambele adunari se intrunir in Bucu-
resti, and se constitul un singur minister, Cuza a dornnit
cu cloud ministere, unul in Moldova, altul in Muntenia.
Acesti trei ani au fost ani de mare greutate, caci tarile
aveau nevoi mari, iar mijloacele lipseau. Fara scoale; fra
armata, fr functionari, card administratiune, fra mij-
loace de comunicatiune, saraci si stapaniti de clasa privi-
legiata, toti pretindeau dela domn sa schimbe lucrurile ca
prin vraja.
Indata ce se risipi fumul primului entuziasm, so in-
toarsera contra lui toti, inaintati si reactionari. Cuza decta-
rase in notificarea alegerii catre puteri, Ca parerea nu si-a
schimbat-o in privinta printului strain; de altfel nici prie-
tenii, nici dusmanii nu uitau sa-i aduca aminte mereu acea-
sta cerere a divanului ad hoc. Chiar in ziva alegerii, adu-
narea moldoveneasca, dupa propunerea lui Coglniceanu,
votase dornnitorului o motiune, in care-i zicea s nu uitc
cri datoria lui este sa pregateasca unirea sub print strain .
cri a fost ales el pentru cri nu era pregatita cealalta unire
si sri socoteasca cea mai frumoasa zi a domniei sale ziva.
in care se va cobori de pe tron. Comisiunea centrala din
Focsani ii aduse si ea aminte de dorinta divanului ad hoc.
Toate aceste reamintiri, chiar facute cu cea mai inocenta
intentiune, micsorau prezentul in speranta viitorului, ard-
tau ca alesul natiunii nu e deat o figura trecatoare si-i
micsorau autoritatea, in fa..s Telor cari trebuia sa i se
supund.
I Cuza voise sri formeze primul minister cu Anastasie
Panu, dar nu izbuti si se adresa lui Vasile Sturza. Apoi mi-
nisterele se schimbau mereu, ark de des inat se ziceau mi-
nistere de yard si ministere de tarnd. Schimbarile dese pro-
veneau, din opozitiunea camerei, compusa dinteun numk
www.dacoromanica.ro
320
trite de privilegiati si din netntetegeriie ceior mai rs'Artte per.
sonalitati intre ele, dar si din tendinta domnitorului de a avea
un.guvern al s'gu. Se dizolvard camerele, se fdcura' alegeri
not, dar cam aceeasi opozitiune se alegea, cad numArul
alegatorilor era foarte restrans. Ca si in burgurile putrede
engleze, in cari un singur candidat se convoca pe sine
drept a1eg5tori, se alegea prezidentul adungrii, vota ale-
gerea sa si reprezenta burgul, asa pentru Ismail era un
singur alegAtor, in acelas timp reprezentant al judetului.
Grijile tuturor erau intinderea dreptului de vot si im-
bunatdtirea soartei tdranului, cdruia tocmai atunci tarul
ii druia la dnsul libertate si pamant. Domnul insd n'avea
incredere in generozitatea camerei, camera se temea de
ideile comunisie ale domnului.
Barba Catargiu. Duna proclamarea unirii definitive, se forma
nrimul minister comun, sub conducerea munteanului Barbu Ca-
targiu. Acest boer ruso-fil, seful aristocratilor. avea convingeri pro-
funde conservatoare, talent retoric remarcabil, tinuta mndra fata ae
domn si voia sa savArseascA reforma ruralA. impunfind cele mai mici
sacrificii clasei proprietarilor. El sustinea ca proprietarii sunt stapani
iiheri asupra mosiilor, Bra vre-o obligatie catre tArani. precum si
acestia sunt stapani pe bratele lor de muncA. Proprietaril au nevoe
de brate, taranii au nevrie de pAmnt, unii si altii trebuie lAsati liberl;
ca sa reguleze raijorti.. tie dintre ei, conform maximei economice :
laisser hare, laisser passer. Aceast teorie nu era insA iustA pentru
trecut, nici far pericole pentru viitor. Caci in trecut proprietatea nu
fusese liberA. taranii aveau un drept de servitute asupra ei pAnA la
o treime, propretarul fiind dator sa procure tAranului pamant de
hranA: in viitor prin inmultirea populatiei, salariul muncitorilor agri-
coli ar ii aiuns salariu de mizerie la o clasa, care deia trai in
mizerie.
Catargiu aduse un proiect de lege. Prin care Droprietarul ceda un
hectar si iumatate de fiece familie la camp, un hectar la deal si trei
sferturi de hectar la munte. Proectul fu combatut cu energie de Coal-
niceanu in patru sedinte, de Bratianu, dar guvernul avea maioritatea.
In vederea acestei lupte, dar cu pretextul de a se serba aniversarea
revolutiei din 11 iunie. se anunta o mare miscare populard. pe care
Primul ministru o interzise. Abia se terminase sedinta si acesta pa-
rsea Camera in trasur cu prefectul politiei, cnd o lovitura de
pistol ii rapi vieata, fAra sa se afle asasinul (1862). Legea fu votatA,
(Jar domnitorul nu voi sA o sanctioneze.
Acum ince') iar wpm si schimbari de ministere. Sub
ministerul lui N. Cretulescu incepe secularIzarea averilor
mana'stiresti, a doua cestiune mare interna, care se savarsI
sub guvernul urmkor al lui Mihail Coglniceanu. Calu-
grii greci stbaneau peste 600 de mosii, a saptea parte
a teritoriului era proprietate straina, contrariu actelor vechi
www.dacoromanica.ro
9770. J. Flom, hitches Roculnilor cl. 7 etc. 2i 321
de londatle ale infemeeforilor de mAngsflrl. Prin sfAruinta
lui Negri. prin deciziunea lut Cuza, se oferl calngarllor
un fond de 35 milioane de franci, al cdror venit sA Profile
manstirilor si altor institutii de culturd. lugarli n'au
brimit oferta. n'au luat banii, sperand in Rusia si in cele-
Utg! routed. Noi insa nu faceam cleat ceeace se Muse in
foate statele, chiar in Rusia, luam pilmantul tarn, despd-
zubind pe cei ce se pretindeau proprietari. Fiindcd n'au
Primit oferta. s'au ridcat si banii, iar statul a ramas posesor
al tuturor mosiilor inchinate, luand asupra lui intretinerea
clerului si a mandstirilor nationale (1863).
MIHAIL COGALNICEANU. Era fiu de boeri, invd-
fase in Franta si la Berlin cu fiii lui Mihail Sturza, Era de
A.1
M. CogMniceaau
o mare inteligenta si orator cum nu se mai pomenise in

trile noastre, scriitor si mare patriot. Cuvantul tinut de
el in 1843 la academia din Iasi este vestit, dar consulul ru-
sesc a cerut s-1 departeze din profesorat.
In adunarea ad-hoc, el a format cele cinci dorinte si a
zis cuvintele acestea pline de durere: fiecare vagina din
istoria noastra s'o stoarcem si va curge sane si lacrami".
Cat a primit Cogalniceanu ministerul, s'a format o
coalitlune contra lut si a domnitorulul. Infrau in ea conser-
vatorii, cari se temeau de expropriere, intrau insA si liberall
ca Panu, ca loan Ghica si Roseti. Acestia erau impinsi in
coalitie de regimul personal al domnitorului: administratie
rea, risipa financiara, deficite groaznice, concesiuni scanda-
loase, date mai ales prin cateva persoane dimprejurul tro-,
nului, intre cari cel mai indraznet era belgianul Librecht,
fost chelner la Ostende. Ridicat director al postelor, Li-
brecht conducea tam, schimba ministrii. Indadirea coali-
tiunii merse atat de departe, incat Panu fit trimes in strai-
natate pentru rasturnarea domnului.
LOV1TURA DE STAT. STATUTUL (1864). In tail
adunarea nu vol sa ia in discutiune legea rurald si dete vot
de blam ministerului, dar Cuza nu priml demisiunea lui, ci
arnana camera pana la 2 mai. In ziva aceasta, opozitiunea
era tct asa de indarjit. Cogalniceanu citi insa actul de di-
zolvare, apol soJiiai intrara in camera si scoaserd pe de-
putati din Sara.
Nu numai camera disolva Cuza, ci decreta o constitutie
nqua, numit statut, dupa imitatia Italiei, cum si o noud lege
electorald. Apoi, ca si Napoleon al III-lea, chema tot popo-
rul sa decidd prin da sau ba, asupra acestei lovituri de stat.
Aproape 700.000 de voturi raspunsera da, 1300 ba.
Intr'o noti calatorie la Constantinopole, Cuza obtinu
dreptul d'a schimba legile privitoare la afaceri interne, caci
statutul era o schimbare a conventiunii. Puterile domnului
deveneau mai mari, pe lang camera se creia un senat cu
membri numiti jumatate de domn, dreptul de Vot se lArgea
foarte mult.
REORMA RURALA. Cu pitted ca si absolute, Cuza si
Cogalniceanu singuri savarsird o multime de ref orme. Intro-
dusera codicele Napoleon, pusera in vigoare o lege minu-
nata a instructiei publice, care a inlesnit instructiunea clase-
lor de jos si mai mult decat orice a contribuit la formarea
Romaniei moderne. S'a indeplinit si improprietarirea tara-
nilor. Fiecare taran a fost declarat stapan pe pamantul cul-
tivat de el si pe locul de cas: 6 hectare muncitorul cu pa-
tru boi, 3 jum. cel cu dol boi, 2 cel fara boi. Modul de plata
era in rate anuale, pltibile in 15 ani. Taranimea si-a aratat
bucuria inteo masurd ne mai vazuta. Insa refonna a facut
ca taranii n'au muncit la ei nand sa li se masoare pamantu-
rile, nici la proprietari, incat in anul urmator a fost o foa-
mete teribila.
Cogalniceanu atrase asupra-si gelozia domnalui, incat
323
www.dacoromanica.ro
parsi minis-tem]. Adunarea, aleasa dupa noua lege electo-
rala, era compusa in mare parte din oameni necunoscutl.
Inaintea ei domnul renunta la puterea absolut, dar cazu si
mai mult in puterea clicei dela palat. In vara anului 1865, se
incerca o rascoal, pe and domnul era la bai in strainatate.
Aceasta miscare ii decise s abdice. In mod hotarit anunta
camerei si descoperi imparatului gandul su. Insa coalitiu-
nea II bani/a ea el vrea s infiinteze o dinastie. Ea castiga
de parte-i garda palatului si in noaptea de 10/11 fevruarie
1866, trel ofiteri patrunsera in palat, prezentara domnului sa
subscrie abdicarea, ii dusera apoi intr'o niahala in Bucu-
resti, de unde II scoasera din tard la Brnov. Cuza trai in
strainatate, tinandu-se departe de turburarile din tara si a
murit in 1873 la Heidelberg, iar corpul i s'a adus la mosia
Ruginoasa. In 1909 a murit Doamna Elena, care dupa moar-
tea marelui ei sot, a dus vieata de sfant, consacrata numai
facerilor de bine. Cuza merita loc printre cei mai marl
domni ai Romani lor. El a realizat unirea, secularizarea ave-
rilor manastiresti si improprietrirea taranilor.
ROMANII DIN TARILE SUBJUGATE IN EPOCA UNIRII.
Austriacii nu tinusera socoteald de sacrificiile Roma-

nilor in revolutia dela 1848. Regimentele de graniceri for-
mate din Romani fura desfiintate, cad, desi luptasera pe
partea imparatului, se temeau ca in alt miscare ele ar pu-
tea fi impotriva lui. Capii revolutiei, desi devotati impd-
ratului, erau persecutati, episcopul neunit Saguna era
aproape sa fie acuzat de revolutionar.
ANDREI SAGUNA. A fost unul din cei mai distinsi bar-
bati ai Romanilor ardeleni: Era de origine Amman, parintii
sai tragandu-se dintr'o colonie veche de negustori Aro-
mani, asezati in Ungaria. S'a ridicat la episcopia Romanilor
neuniti in anul 1848. La inceput nu era tocmai pretuit de
Romani, caci venise intre ei de curand. apoi din cauza c
tctdeauna recomanda rabdare si cautarea dreptatii prin sta-
ruinte la curtea imparateasca, nu prin arme. Era cel mai
credincios supus al imparatului, se bucura de trecere mare
la curte, dar in acelas timp era trup si suflet cu poncrul
sail, care mai pe urma asculta de el ca de imparat. Chipul
lui frumos i maret, vorba lui serioas si temeinica facea pe
oricine s-I asculte si sa-1 inteleaga.
Indata dupa revolutie, el propune curtii imperiale, ca sa
supuie scaunului s5u episcopal toate bisericile RomAnilor din
Transilvania, din Banat si din Bucovina, ca sa formeze ast-
fel o unitate bisericeasa. Mai mult, Saguna propunea, ca
toate trile romanesti supuse imparatului, s formeze o uni-
tate politica si imparatul s se intituleze si : mare duce al
Rornnilor".
Ciuvernatorul trimes de curte ii tinea ins in Fanulal,
ii neegjea ca dece se intituleaza episcop romdnesc,in loc de
eniscop grecesc neunit si ii facea multime de greut5ti la in-
temeierea de scoale.
In adevar, Saguna a luaT nfasuri ca sa' se deschkla mul-
Mitropolitul 5aguna.
time de scoale primare, a ajutat cu sume insemnaTe ca s5

se deschid scoale secundare (liceul din Brasov), sa se in-
fiinteze tipografii, s se publice un jurnal.
Dar opera cea mare a lui Saguna a fost ca a dat rol
mare mirenilor, facaudu-i s se adune si impreunA gu preotii
sa se sfalueasca asupra afacerdor bisericesti, scolare i chiar
economice. Preotii, episcopii, invtatorii se aleg prin intele-
gerea intre mireni si preoti. Aceastd organizare stransa a
facut din Romni un bloc, pe care nu I-au putut sfarama lo-
viturile de mai tarziu ale Ungurilor.
Saguna propusese curtii ca s ridice scaunul ski la ran-
gul de witropolle. Aceas cerere o facea insa si biserica
unit. Cercurile dela curte erau favorabile unitilor, incat
episcopul din BIaj a devenit mitropolit in 1854. Tocmai in
1864 se dete acest rang si lui Sae-Jna, ins nu fu pusa sub
ascultarea lui si Bucovina, precum .nerase, ci Bucovina rd-
mase cu biserica ei separata.
0 creatiune insemnata a lui Saguna si a contempora-
nilor lui a fost infiintarea societatii literare Asociatiunea
Transilvana". S'a deschis la 1861 sub prezidentia lui Sa-
g-una, iar un carturar mare Ciparin, o numia chiar de
atunci razim al nationalittii romane".
Soarta Romanilor ajunge mai rea dupa 1867. Intr'un
mare rsboiu dintre Austria cu Prusia si cu Italia, Austria
a iesit batut ran si Ungurii au facut un act cu Austriacii, ca
statul sa se imparta in dotta, Austria si Ungaria. Fiecare
avea ministerul su, camerele sale, numai suveranul era
acelas, intitulat in Austria imparat, rege in Ungaria.
Stdpani peste Romani, Ungurii au inceput iar opera de
maghiarizare. Sileau pe Romani sa-si dea copiii la scoalele
unguresti, impiedicau vorbirea limbil romanesti in camera,
in tribunale, pretutindeni. Odat, un deputat a volt sa" vor-
beasca romaneste si a inceput: Onorata camera", insd n'a
mai putut urma de urletele deputatilor unguri.
Atunci Romanii au parasit luptele politice multi ani, dar
puhlicau jurnale, se intareau cu scoale si cu banci, apoi se
ivir tineri noi, scriitori distinsi ca loan Slavici, Glzeorghe
Cosbuc, Octavian Goga. In 1892 adreseaza o plangere
Memorand" catre imparat, dar autorii lui au fost condam-
nati la inchisoare: Vasile Lucaciu, Eugenia Brote, Aureliu
Ponovici. Lupta activ o incep luliu Maniu, Alexandru
Vaida. Ungurii se credeau gata s triumfeze, cand rsboiul
cel mare risipi visul tiranilor.
BUCOVINA SI BASARABIA SUB STAPANIRI
STRAINE. Romanii au trait foarte rail sub Austriaci sl sub
Rusi. Cautau stdpanitorii lor sa-i inabuse, aducand peste ei
tot felul de straini, sustinand Austriacii cultura germana,
iar Rusii pe cea ruseasca. Inegreau pe Romanii independenti
ca sunt depazuti, ca in curand or sa fie cuceriti de Austria,
Sau de Rusia.
In Bucovina au incurajat venirea Rutenilor, a Evreilor.
a German! lor. Tot asa in Basarabia au adus Rusii colonii de
Bulgari si de Germani. Scoala era straina in Bucovina, In
Basarabia era putina si cea ruseasca. De aceea nu se gaseau
Romani cu stiinta de carte deck 7 la sut, in Basarabia.
Rnsii au scos limba romand din biserica dela 1871, iar cu
crirtile bisericilor roma'nesti, incalzeau casele mitropolituiut.
Jat laudata civilizatiune ruseascd!
Cu toate acestea, Romanii au rezitat acestor civilizati,
cum au rezistat barbarilor goti si mongoli. Au avut oameni
distinsi ca Ilurmuzachestii din Bucovina, ca Hasc ldu, Sur-
mate, Donici si mai noi pe Alecu Mareevici, Ciobanu, Ha-
linna, in Basarabia.
pROL
LOCOTENENTA DOMNEASCA. INDEPEDENTA.
RASBOIUL DE NEATARNARE
LOCOTENENTA DOMNEASCA. In 11 fevruarie rd-

sturnatorii alesera o locotenentd domneasca din trei mem-
bri: Nicolae Golescu, Lascar Catargiu, colonel Haralanthie
si numird un minister prezidat de loan Ghica.
Rasturnarea lui Cuza aducea pericole multe cu ea, caci
unirea nu fusese recunoscutd de Turcia si de puteri deck
pe timpul domniei lui, inct indat Turcii, cum si Rusii, ce-
rura in conferinta din Paris, ca sd se despart trile. Guyer-
nul intruni ambele adundri intr'una, ca s aleaga domn pe
Conte le Hip de Flandra, fratele regelui Belgiei, fiul lui Leo-
pold I-iu. Alegerea se savarsi in unanimitate, pela mijlocul
zilei de 11 fevruarie. Functionarii depuserd jurmantul in
numele lui, iar guvernul facu cunoscutd guvernelor straine
alegerea lui. Alegerea unui vlastar din casa de Orleans, nu
era insa pe placul lui Napoleon, de aceea, cand printul idett
vizita imparatului, fu primit cu vorba: nu asa, ca 111.1 pri-
mesti alegerea Romanilor?". Printul refuza, iar turburarea
:n tara crestea.
In Iasi. din indernn rusesc, cativa au incercat o miscare sepa-

ratist (3 aprilie) in cap cu mitropolitul, care cu crucea in mna
mergea in fruntea rsculatilor. Miscarea a fost inabusit cu armata
si. desi mare multime ramsese credincioasd unirii, tearna se mrea.
Reprezentantii puterilor. dupa multe discutiuni, inclinau sa recunoasca
unirea. dacd va fi intarit prin alegeri noi, insa dupa propunerea de-
legatului turc, nu incuviintau cu nici un chip print strain. Franta
singura era cu noi, insa subscria hotdririle celorlalti delegati. ca sa
nu faca diversiune. Oricat de formidabila pdrea hotrirea conferintei.
ea prezenta ins o slabiclune, de care s'au folosit Romnii: nici o
putere nu putea interveni in tall decat cu aprobarea unanima a vute-
rilor garante. Delegatul Frantei a comunicat Turciei cl nu poate trece
DunArea.
Cestiunea era dar, sa se gAseasca un print pigcut Vratt-
tei si indrdznet, ca s primeascd tronul contra hotdririi pu-
terilor. Din preajma impdratului s'a soptit numele unui tio-
henzollern-Sigmaringen, print catolic. inrudit cu familia hn-
beriald francezd. Printul Carol Anton era bdtran, fiul sdu el
mare Leopold era cdstorit cu o printesd evlavioasd cato-
licd si nu voia s domneascd intr'o tard necatolicd, pe cdnd
fiul al doilea Carol, tandr de 27 de ani, necdsdtorit, cdpitan
in armata prusiand, putea fi determinat.
ALEGEREA PRINTULUI CAROL. Delegati romdni
numerosi au mers la print, in deosebi loan Brdtianu si doc-
torul Davila') au fdcut impresiune asupra lui. Tati prin-
tului, Bismarck primul ministru prusian, era pentru o in-
cercare, cdci rasturnarea printilor si la noi si in statele bal-
canice inspira grije chiar oamenilor intreprinzdtori. De
aceea au trecut aproape cloud luni in indemnuri, in nego-
cieri.
(luvernul provizoriu procedd (8 aprilie) la un plebiscit,
din care au iesit aproape 700.000 de voturi pentru Carol I-iu
si 224 contra. Europa intreagd rdsuna de aceastd chemare,
nisd putini credeau c printul va primi s intre in conflict
cu puterile europene. Dela Paris ii veneau insd incurajeri:
un ministru soptea la ureche dar s porneascd odate.
Peste sante zile, dela acest indemn, printul pleacd prin
Austria, cu hartie falsd, cdci Austria se prepara de rds-
boiu cu Prusia si 1-ar fi arestat, dacd 1-ar fi cunoscut. A
cdidtorit in clasa a doua in tren si pe vapor, a sosit in 8
mai la Severin, insotit de Brtianu.
Guvernul provizoriu dizolvase adundrile, o adunare
noud constituantd se alesese, care, si ea, se declarase a-
proape in intregime pentru printul Carol, cdci conferinta
din Paris nu admitea plebiscitul, ci cerea ca adunarea s
aleag. In ziva de 10/22 mai, noul domnitor depune Ma-
intea ei jurdmAntul de domn constitutional si rdspundea,
la cuviintarea prezidentului, cuvinte ptrunztitoare: eu
Aid aduc o inimd leald, ougetdri drepte, o vointd tare de
a face binele, an devotament frd margini catre noua mea
pa trie... credeti in mine precum cred eu in d-voastrd".
CONSTITUTIA. RECUNOA5TEREA. In seara zilei de 10 mai.
incet;i Puterea locotenentei domnesti si se constitui primul minister cu
Lased'. Catargiu ca prezident, cu I. Briltianu la finante. In conferint5.
1) De origine Franeez, cu Influent:I la Cuza. londatorul unet 5coale de chirurgfes
devenitli lacultatea de rnedicini, protectorul Azilului Elena lloarnna.
Turcia cerea in zadar invoirea s5 intre in tar5, Insa mica noastr5
armat fu pus5 pe picior de rasboiu, ca s apere capitala in caz de
inaintare a Turcilor asupra ei.
In mare grab'd si flU fr greutAti s'a votat constitutia, ye care
printul depuse itiCamnt. Imitata dup cea belgian, ea introducea la
noi toate libertlitile moderne, alegeri in patru colegii, o camera' si
un senat, ins tara era foarte agitat in cestiunea evreidsc. Se pro-
punea admiterea Evreilor in Hindul cetgtenilor, conform unei legi ce
se va alatui mai tarziu, dar un strigiit de groazh trecu prin Moldova.
incat trebul s'a se redacteze astfel articolul 7: numai crestinii vor
putea deveni cetateni romAni".
In acelas timp, recunoasterea se inlesnea prin eveni-
mentele mari externe, ca si unirea din 1859. Austria Si
Prusia rupeau relatiunile diplomatice, 20 de zile dup in-
trarea in Bucuresti a printului, rdsboiul izbucni indatil, in-
cercarile noastre de intelegere cu Sarbii si cu Ungurii ne-
linisteau pe Austria cu razvratirea nationalitatilor. Suc-
cesele fulgeratoare ale armatei prusiene inlturau peri-
colul din partea Austrici, singura putere, alaturi de Turcia,
care voi s intre in tard, sore a alunga pe printul cel
nou. Infrangerea Austriei avu de urmare recunoasterea
lucrului implinit din partea Turciei, care se multumi cu
respectarea suzeranitatii si cu calatoria dorimului la Con-
stantinopole. La imblanzirea Portii a contribuit mult, pe
langa interventia lui Napoleon, revolutia din Creta, care
aiutata cu bani si cu munitiuni din Grecia, s'a sustinut
mai multi ani contra armatelor turcesti.
PRIMII ANI DE DOMNIE. Printul Carol era inzes-
trat cu o mare putere de vointrt, foarte activ si foarte
rabdator. A calatorit prin toate partile tarii, cu toata
lipsa de sosele si de cdi ferate. A invatat sal cunoasca ne-
voile locuitorilor si sa pretucasca firea lor. Nici o Ca-
ranca romana, noteaza el intr' caltori sore Ploesti Si
Buzau, nu stie s se piece sau s salute; ea se tidied si
sta dreapta si mandra, drept semn de salutare".
0 =Wine de cestiuni se puneau tarii si domnitoru-
lui ei. Armata trebuia intarit si organizata, scoala tre-
buia creiata, caci desi pe hartie figurau mii de scoale ru-
rale, lipseau localuri, lipseau invatatori pregatiti, lipseau
si banii necesari pentru asemeni creiatiuni. Se proectase
sub Cuza constructia calei ferate dintre Bucuresti si Giur-
giu, dar nu numai cai ferate lipseau, ci si sosele, in paguba
comertului si a propasirii agriculturii.
Munca activa nu se putea insa desfasura, caci parti-
clelc po1itic i cliferitii barbati se combateau cu pasiune.
Camera constitulta se inchise, un guvern nou fu consti.
bit sub Ion Ghica, alegerile insa detera o camera fra
majoritate: care facea ca vieata fiecarui minister s fie
scurta. Dintre ministri, cel mai activ se dovedea Ion Bra-
tianu, care spori armata si incredinta construirea cailor
ferate unor societAti straine, din cari cea mai mare avea
in cap pe Strousberg. Acesta, cu un consortiu cu capital
german, si-a luat asupra-si constructiunea intregei noastre
linii ferate Roman-Bucuresti-Varciorova (1868). Capita-
lurile franceze si germane fugeau de intreprinderi mari in
orient, cand toti se asteptau la izbucnirea rdsboiului intre
Franta si Prusia, and in cercurile politice apusene se
vorbia despre Odle noastre CA Napoleon le-a oferit Aus-
triei, ca compensatie sore a o castiga in alianta. Insa Bra-
tianu, din cauza trecutului sau revolutionar, erit rau v-
zut de marile puteri si in urma expulzarii catorva Evrei
strini, se facu impotriva lui atdta miscare in afard, incat
a fost nevoit sa se retragd, cu toate Ca domnul aprecia
priceperea si iubirea lui de munch' 1)
Dupd schimbarea mai multor ministere, in timpul
rasboiului franco-german, Romanii, legati prin recunostinta
cdtre Franta si tematori de rdsbunarea impratului, de
a cdrui victorie nu se indoiau, incepurd sa se departeze
de domnitor. 11 atacau in iurnale, au incercat o revolutie
la Ploesti (8 august 1870) declarandu-1 detronat si pro-
clamand republica. Toti credeau situatia intolerabilii. Dom-
nul anunta apropiata sa retragere, mai ales cand jurati ,
achitard pe revolutionarii din Ploesti. Victoriile germane.
deschisera insd ochii tutulor asupra pericolelor ce ar re-
zulta pentru tard, dacd ar atinge mndria casei Hohen-
zollern, tocmai in momentul cnd ea se ridicase la apo-
geul mririi imperiale. Totusi, s'a mai incercat o manifesta-
tiune pentru Franta. In seara de 10 martie 1871, studentii
si alt lume au atacat, cu toleranta guvernului, colonia
gerrnand, care serba cu consulul ei, in tr'o said din Bucu-
resti aniversarea imparatului Wilhelm. Armata a impie-
dicat inaintarea spre palat a manifestantilor, cari strigau
,,traiasca republica", iar domnitorul se hotari s abdice.
Chem pe locotenentii dela cari primise puterea, spre a le
incredinta conducerea statului. Conservatorii cu Lascar
Catargiu inteleserd marimea pericolului, mai ales ca Ru-
1) In 1869 Domnitorul s'a cIgtorit cu principesa Elisabeta de Wied. I s'a pro-
pus atunci coroaba Spaniel, dar n'a primit-o i schimbul modostului sAu principst.
Ma erea desfiintarea netifralitdtirmdrii Negre, bazandu-se
pe infrAngerea tratatului din Paris de cdtre Romania. Ei
promisera domnitorului un guvern cu autoritate sf se con-
stitui guvernul Lascar Catargiu.
GUVERNUL LASCAR CATARGIU (1871-76). In
urmAtorii cinci ani, s'a inceput organizarea tdrii in mod
temeinic. Catargiu nu era nici invatat, mei orator bun, cu-
nostea insA oamenii si intelegea trebuintele practice ale
Regale Carol.
Cell. Cu el au colaborat Petre Mavroglieni, reformator ai

sistemului impozitelor, general I. Florescu, organizator al
armatei. Mai tdrziu s'au rtdicat tineri talentati, Titu_Ma
iorescu mare orator, ministru al instructiunii, care a adus
pe Leconte de Nouy sore a restaura manastirea Curtii de
Arges; Alexandru Lahovari, mare orator si legist, Petre
Carp, unul din cei mai inteligenti oameni politici ai nostri.
insdiriosit de talent organizator.
Guvernul acesta a putut terminA drumurile de fier,
cu toate c'a" Strousberg a dat faliment, dup ce a instrAinat
331
www.dacoromanica.ro
actiunile, ceeace a ridical o furfunh' contra dornnului, N
incizeiat o conventie comerciald cu Austria (1876) dezas-
truoasd din punct de vedere economic, insd cu scop ca Sa
arate Turciei ca noi nu suntem legati de conventiunile eL
Celelalte state au urmat exemplul Austriei, hick prin aceste
conventiuni, prin batere de monetd nationald, Romania era
ca si independenta. A fost vorba sa se si proclame in-
dependenta, s'a mai amanat insa pdrid ce au izbucnit re-
volutiunile din peninsula balcanica.
Guvernul Catargiu prin pastrarea puterii atata timp,
prin ingerintele lui in alegeri, ridic impctrivd-i coalitia li-
beralilor cu a unui mare numar de conservatori. Domnito-
rul intelese Ca evenirnentele grave, ce incepeau in orient
nu puteau fi biruite de un guvern, care avea in contra lui
cea mai mare parte a tdrii. Deaceea departa pe conserva-
tori si dete coalitiei guvernul, iar peste putin coalitia des-
fiintandu-se, II dete partidului liberal condus de I. Bratianu
si C. Roseti (1876).
RASBOIUL ROMANO-TURC. Oricat de sincere ar
fi lost juramintele de credinta ale crestinilor supusi Portii
si ale noastre oricat de statornica ar fi fost deciziunea
puterilor de a pa'stra Turcia, lucrul era imposibil, pentruod
Turcia insas lucra la distrugerea sa. Un popor, care prin
tinerimea sa cea mai valoroasa, studentii, striga contra
constitutiei in 1876 noi am supus pe crestini, am cucerit
tara cu sabia si flu vrem s impartim cu ei administratia
Un sultan ca Abdul-Azis, ignorant, desfrdnat,
cheltuitor, cu 900 de fernei in harem, cu 60.000.000 lista
civila si care in calatoria la expozitia din Paris, intreba,
daca Rinul este un curs de apa artificial pentru placerea
regelui Prusiei, era o negatie a vietii rnoderne.
De aceea, bine au facut Sarbii din Bosnia si Iiertogo-
vina ea s'au revoltat, bine au facut Rusii ct i-au ajutal.
Rul a inceput, and acestia au voit sa-i libereze de Turci,
ca sa-i aibd in puterea bor. Turcii au inabusit insd miscarea
din cele cloud provincii, au batut si pe Sarbi, cari srisera
in ajutor si primisera un mare numar de voluntari rusi.
trecuti prin tara noastra, sub comanda unui general.
Cernact.
La strigatul desperat al Sarbilor, tarul Alexandra al
11-lea se intelese mai intaiu cu Austria, careia ii promise
administratia Bosniei si liertegovinei, apoi In intelegere
cu celelalte puteri proPuse Turciei reforme si schimbari
in administratia provinchlor. Turcia nu primi si edsbolul
se declard.
Domnitorul trimise pe primul su ministru la tar, spre
a mcheia o conventiune asupra trecerii Rusilor prin tara,
cdci a li se opune ar fi fost imposibil, a ne alia ea Turcii
ar fi fost chiar imoral. Turcii ridicasera contra lor toata
Europa, chiar poporul englez, prin mdcelrirea Bulgarilor.
Rusia se obliga prin conventiunea incheiat cu noi sa
apere ,,integritatea actuald a tdrii". Ministrul nostru de ex-
terne, coleg cu Bratianu era marele Cogalniceanu. Ne alia-
sem cu Rush si fiindcd nici o putere garanta nu voi
si ne apere contra lor.
In 12 aprilie, acestia trec Prutul. la 21 aprilie Braila
e bombardatd de vasele de rasboiu turcesti, apoi alte orase.
INDEPENDENTA. Aceste acte de inimicitie deci-
sera pe Romani sd mph' legdturile, care-i uneau cu Turcii
de secoli. In 9 mai, camera in unanimitate, afara de doud
abtineri, a votat deplina neatarnare a trii.
APARAREA DUNARII. PLEVNA. Dintre orasele
noastre, Giurgiul a suferit mai mult de bombardarea Tur-
cilor, iar Calafatul a raspuns mai bine tunului inimic. Ar-
mata noastrd se concentrase in Oltenia, dela Orsova pada
la gura Oltului, aparand Dunarea, pe cdnd Rusilor li se
lasase tot restul tarmului. Acestia nu voiau sO primeasca
colaborarea noastra; Gorciacof, cancelarul rus, ne-a scris
Rusia n'are trebuinta de ajutorul armatei roman"-
In adevar, succesul favoriza mult pe Rusi. Lsand in
urma lor cetatile Shistra, Rusciuc, Vidin, Sumla, Varna,
trecurd pe la Zimnicea-si in cateva zile ajunser la Balcani,
chiar ii trecura. Insa un general subaltern, Osman Pasa, se
intari in Plevna cu trupe aduse din Vidin si cand o.armata
ruseasca ajunse la el, o bath, ucizandu-i peste 2000 de oa-
meni. Alta armatd fu invinsa dupa cateva zile, pierzand
7000 de oameni. Acum Rusii aveau nevoie de ajutorul nos-
tru. Fratele tarului, marele duce Nicolae, cere aiutorul ar-
matei noastre, care pe la Corabia inaintd in Turcia, iar
imparatul dete domnului nostru cornanda suprema asupra
armatei rusesti si romanesti dela Plevna.
Rusii voiau s ia Plevna prin asalt in 30 august (ziva
imparatului) domnitorul, desi nu credea ca se poate izbuti,
dispuse atacul contra lui Osman, care se fortificase in in-
tdriri de pamant. Romanii au atacat intarirea Grivitei, iar
Rusii partile de sud ale Plevnei, ambii aliati cu ate 30.000.
Dar si Osman dispunea de pesfe 50.000 si Inca forfificaii.
Atacul Romanilor a fost respins in mai multe randuri. dar
mereu repetat, mina ce am izbutit seara s ocupam Gni-
vita si s5 o pastra.m contra tuturor intoarcerilor turcesti.
Rusii au ocupat intariri pe partea lor, dar le-au pierdut
in aceias zi. Numarul mortilor era considerabil: 10.000 pe
partea Rusilor, 5000 pe partea Romani lor.
loan C. ar5tianu.
Oierderile considerabile decisera pc toti s cucereascI

Plevna prin asediu. Se taiard toate ccmunicatin.. ei cu
exteriorul si in aceastd actiune Romanii se disCriscra mai
ales la cucerirea Rahbvei; nelinisteau zilnic pe Osman.
care, dup5 o rezistenta de trei luni. Incerca o ieL. neiz-
butit5 si r5nit se predete invingatorilor cu 40.000 de soldati.
Rom Anil se despartira apoi de Rusi, spre a lupt in
partea vestica. unde inconjurara Vidinul. pe and Rusii
reincepur5 mersul lor spre sud. Trecura Balcanii, surprin-
sera n mare armata turceasca. intrar5 in Adriannnole.
PACEA DELA SAN-STEFANO. Turcii cerur5 Pate,
tare se-negocie.- mai intAiu la Adrianopole (31 ianuarieY.
334' www.dacoromanica.ro
apoi primifa tratatul dela San-Stefano, sat langa Cons Tanti.
nopole (3 martie).
Tratatul dela San-Stefano, incheiat fara participarea
masted, creia o Bulgarie autonoma pana la Albania si la
marea Egeica, iar invingatorul isi rezerva dreptul,
ca sane ia Basarabia si sa ne dea Dobrogea panala
,Constanta, Contra lui, Romanii protestard la toate pute-
rile. Anglia si Austria, speriate prin creiarea Bulgariei,
care se credea c va fi ca o provincie ruseasca, se pre-
gateau de rdsboiu si Rusia fu nevoit s primeasca tine-
rea unui congres, ca s discute din nou cestiunea orientala.
Locul congresului se alese la Berlin.
REGATUL. SUCCESIUNEA TRONULUI.

DESVOLTAREA INTERNA. A DOUA CAMPANIE iN BALCANI.
CONGRESUL DELA BERLIN (1878). Rana s se

adune congresul, Romanii luptard greu, ca sa' apere inte-
gritatea Orli lor fata de Rusi. Camerele se declarara con-
tra oricarei instrainari si oricarei compensatiuni terito-
riale, armata se concentr in Oltenia si in regiunea dea-
lurilor, in pozitiuni de aparare, ministril nostri mersera la
curtile strine, spre a se plange contra nerecunostintei ru-
sesti Congresul din Berlin sub prezidenta lui Bismark
fit insLfoarte aspru cu nol. Rusia se nrezenta la el cu inte7
legeri particulare. convenite cu Anglia si tu Austria. Ceda
acesteia Bosnia si Hertegovina, consimtea fata de Anglia
sa micsoreze Bulgaria, numai la regiunea dintre Balcani si
Dunare, iar regiunea numit Rurnelia cu orasul Filipopole,
era ssa fie administrata de un print crestin, numit pe cinci ani.
Cat pentru Basarabia, din care Rusia fdcea o cauza a rds-
boiului, o cestiune de onoare, spre a sterge rusinea infran-
gerii din Crimeea, nicio putere nu ridica glasul pentru noi.
In zadar Cogalniceanu desfasurd elocventa sa si Bratianu
intinse peinasa congresului conventiunea, scrisa si semnata
de imputernicitul impratului. Congresul incuviinta cesiu-
unea Basarabiei, ne dete insa peste Dunare vechia provincie
a lui Mircea cel Mare, Dobrogea, liana la Silistra sl pang la
Mangalia. Aceasta provincie. Turcii o cucerisera dela Ro-
mani. si acuma. cand se libera din mainile turcesti, se intor-
') Gorciacov da explicatia aceasta: Rusia s'a obligat s apere parndatul Ronutnie
num& lara tie Iltgel, DU 0 1at5 d Ruo.
cea in mainile romanesti. Congresul ne recunoastea inde-
pcndenta, cu conditiune ins ca s se desfiinteze orice pie-
did confesionale la exercitarea drepturilor civile si politice.
Romnii nu se puteau (mune tuturor puterilor. Am re-
tras toate autorittile din Basarabia si am lasat-o Rusilor
Vara nici un act de cesiune. Cat pentru drepturile Evreilor,
incepu in tard o lupta indarlita, nu din cauza Ca Romanii
sunt intoleranti, crici putine popoare sunt asa de tolerante
ca ei, ci din cauza cutropirei economice din partea unui po-
por strain, cum erau Evreii atunci, prin limbd si prin felul
vietii lor. Dupd alegerea unei constituante, s'a schimbat ar-
ticolul 7 din constitutie in sensul, ca sa se acorde cetatenia
tutulor Evreilor, cari au servit sub drapel in rdsboiu. Apoi
se desfiinta orice deosebire de confesiune la exercitarea
drepturilor si se hotara, ca orice strain poate deveni ceta-
tean, in urma unui vot al camerei si al senatului.
Odat cu cestiunea evreiasca, Bismarck ne mai impu-
nea, pentru recunoasterea independentei, rdscumpararea cal-
lor ferate. La construirea lor se promisese actionaribor bene-
ficii de 7,50 la sut, nu li se garanta insa decat 6 la suta
si detinatorii actiunilor erau persoane marcante din Berlin,
ch'ar dimpreitirul imparatului. Bismarck ne ameninta Ca se
va adresa Turciei, ca puterei suzerane, s'a facut chiar o
ropunere Austriei. ca sA ne constranga. Tocmai in 1880, in
urma Setbiei, ni s'a recunoscut independenta si puterile
strine au trimes ministri plenipotentiari pe langa guvernul
nostru.
REGULAREA SUCCESIUNII TRONULUI. Tot in
acest an, domnitorul Carol, decise pe tatal si pe fratii sai s
primeascd formal constitutiunea romana. cu privire la suc-
cesiunea tronului. Printul Leopold vol s primeasca succe-
siunea in familia sa. Din casatoria domnitorului cu prin-
tesa Elisabeta s'a nascut nurnai o WA, printesa Maria, care
dupd trel ani (1873) a murit.
Rezolvirea definitivd a cestiunii succesiunii s'a re-
gulat ins in 1889, cand Printul Ferdinand, al doilea fiu al
principelui Leopold, a fost declarat mostenitor al coroanei,
Principe al Romaniei (14/26 martie).
PROCLAMAREA REGATULUI (1881). Se vorbise
indat dup recunoasterea independentei, despre schimba-
rea titlului de domn cu cel de rege, dar se amana pentru o
zi potrivita. In 14/26 martie, Camera primeste in unan'mi-
tate propunerea de a P roclama rege al Romaniei pe Alteta
Sa Reza 15 Printul Carol I-lu". Ocaziunea era potrivit spre
a inthri in tard stabilitatea si ordinea" cand la granita
noastra Rusia era sguduita de lupta intre absolutism si
anarhie. Cu dou saptamani inainte, 1/13 martie, impratul
Alexandru cazuse victima unui atac nihilist, pe and trecea
:n trasura pe strada.
Entuziasmul cu care a fost primit acest eveniment a
ajuns apogeul sau in ziva de 10/12 mai, and regele si-a pus
Pe cap coroana regard. faurith din otelul unui tun cucerit la
Plevna, iar o coroana de aur a impodobit fruntea primei re-
gine a Romaniei. Mai multe zile au tinut acele serbari fru-
moase, cu delegatli din tara, cu cortegii istorice, cu fru-
moase parade militare. Inteleptul rege stia insd s domine
evenimentele: coroana cea mai frumoas, zicea el, este
dragostea si increderea poporului".
GREUTATI EXTERNE. ALIANTA CU PUTERILE
CENTRALE. Greutati externe se ivisera din cauza stabilirii
granitei Dobrogei si din cauza politiei pe Dundre, in prima
cestiune avand contra noastra pe Rusia. in cea de a doua
pe Austria. La granita Dobrogei, dupd tratatul din Berlin
trebuia si ni se dea o colin, Arab-Tabia, care ar domina Si-
listra. Rusia insa s'a opus pana la marginea unui rsboiu, ea
singura refuzandu-ne ceeace toate celelalte puteri ne recu-
nosteau. $i a trebuit s cedam.
Austria pretindea s aibd paza Dunarii nu numai in
apele ei, ci si in apele noastre. Aceasta pretentiune nu nu-
mai ca ne vtama in interese economice, dar ne si umilea.
Protestele noastre la puteri au ramas iar neascultate. Nu-
mai dupa indrumarea spre o alianta cu Germania si cu Au-
stria. aceasta cestiune isi pierdu importanta cu totul.
Inimicitia permanenta a Rusiei determina pe unii bar-
bati ai nostri, potrivit si cu inclinarea regelui, atht de dese-
ori jignit, sa caute un sprijin in puterile germane, cari din
1879 incheiasera o alianta defensiva. Titu Maiorescu a scris
un articol intr'o revista germand, apoi Beatianu a facut o
vizit lui Bismarck si cancelarului austriac. Intrebat in ca-
mera' despre rezultatele calatoriei sale, primul ministru ras-
pundea c aduce pacea si ca in viitor va fi de partea celor
cari o tin si contra celor cari ar vrea s'o turbure (1883).
D'atunci Romania s'a desvoltat la adapostul grupului de pu-
teri unite prin tripla alianta.
DESVOLTAREA INTERNA. Timp de doisprezece ani,
guvernele conduse de Ion Bratianu au desfasurat o activi-
tate rodnica pentru propasirea fIrii. S'au deschis tot felul
3148. I, Floru, Isforia Romithoor ci, 7 see, a 337
www.dacoromanica.ro
de scoale, s'a m5rit armata, s'au constrult fortificatii impre-
jurul Bucurestilor si pe linia Focsani-Galati, s'au inmultit
caile ferate, construite mai eftin de ingineri iesiti din scoala
noastr, s'au creiat numeroase institutii de credit. Baza in-
tregii noastre economii s'a pus cu creiarea bncii nationale
(1880).
Aceasta activitate s'a continuat si sub guvernele, cari
au urmat dupd retragerea marelui om de stat.
CADEREA GUVERNULUI BRATIANU (1888). Guyer-
nul indelungat al lui Bratianu ridica impotriva-i pe conser-
vatori, pe unii liberali mai moderati, Pe Coglniceanu, pe D.
Bratianu, iar modificarea constitutiei tidied in contra-i chiar
Pe nedespartitul sdu amic C. Roseti. Acesta voi reforrna
electorala cu un singur colegiu, pe cand ministrul void cel
mult reducerea colegiilor la trei, precum s'a si primit in
noua constitutie (1884). Deosebiri si asupra altor puncte au
facut ca Roseti s parseasca partidul, Mrd s treaca' in
opozitia unit. Aceasta combatea guvernul, a pardsit came-
rele, ataca chiar pe rege, mai ales de dud camerele acor-
daserd regelui 12 mosii ale statului, ca domeniu el coroanel,
declara chiar ca nu va recunoaste constitutia nou, revi
zuit de un singur partid. In aceasta campanie s'a distins
prin violenta scrisului sau Glieorglie Panu, un mare publi-
cist, si Nicolae Filinescu. din vechea familie, indraznet s!
pasionat. Toata opozitia, in cap cu Catargiu si D. Bratianu,
agita multirnea, manifesta in curtea palatului, numai Carp,
Maic,rescu si putinii lor patrizani ra'maneau in camera, du-
cdnd opozitie legald. In martie 1888, bdtrAnul ministru, des.,
gustat de campania dusa contra lui, pAna a se trage cu re -
volverul la usa palatului, Warta a se ataca inviolabilitatea Ca-
merei, se retrase in miilocul maioritatilor sale.
GUVERNELE DUPA 1888. Au fost conservatoare sub
Lascar Catargiu si Carp, apoi liberale sub Dimitrie Scurza,
cad Bratianu a murit in 1891, urrnat de donut regelui sau si
al intregei natiuni. In acelas an a murit si marele sdu emul
Coglniceanu, cu cdtiva ani inainte murise C. Rosetti, lac
ceva mai tarziu Catargiu.
Opera de organizare s'a continuat sub toate guvernele.
Carp a adus legea minelor, un ministru, orator ferrnecator,
Tache lonescu, a inceput schimbarea legii instructiei. S'a
inaugurat (1895) podul delaCernavorlci, lucrare rard in fe-
lul ei, s'a inceput portul Constanta. Sturza a scapat tam de
o crizd financiard teribij. consecvent a unel secete ne ma
338
www.dacoromanica.ro
nomenite. (1899) cu reduceri ii num'arul functionarilor,
cu scdderi proportionale propuse de profesorul Spirn Haret
asupra tutulor lefurilor. Acesta, mare invdtat, a fost mai
mare ministru al scoalelor, adevdratul intemeietor al invdtd-
mantului rural si al bncilor rurale.
In 1906. regele glories, si impreund cu el tot neamul
romanesc, a sdrbdtorit 40 de ani de domnie printeo expozi-
tie mdreat, care a intrunit la Bucuresti pe Romanii de
pretutindeni.
La implinirea a 25 ani de domnie, El fondd Funda-
tiunea Universitard Carol I" mdreatd constructie in fata pa-
latului, cu o bogatd bibliotecd si cu fonduri pentru ajutora-
rea studentilor. Dupd cum va fi tinerimea noastrd de astdzi
asa va fi si Romania de maine" zicea El.
In 10 idnuarie 1893, Principele mostenitor Ferdinand a
celebrat la Sigmaringen cdsdtoria sa cu Principesa Maria,
din casa regard si imperiald a Angliei. In acelas an, prin
nasterea Printului Carol, botezat in religia ortodoxd, viito-
rul tronului roman era asigurat in a treia generatiune.
Progresele tiirii. si mai ales cresterea bogatlei si a bunei stAri
au fost extraordinare. Mosii arendate cu 6000 de lei in 1875 se
arendau cu 40.000 in 1900 9. Cu toate acestea, populatiunea rurald
ramanea inapoia tutulor acestor inaintari. Saraca, ignorant, ea as-
culta toate indemnurile la turburare si a provocat rascoale insotite cu
arderi si cu iafuri la 1888 si la 1907, indata dupa marea expozitie.
Preocupati de cresterea productiei, cam risipitori cu averea noastra.
n'am facut destule sacrificii pentru scoala rurala si am ramas indaratut
vecinilor nostri Bulgari, mai noi chemati la vieata politic. Nici pentru
armata n'am facut sacrificii indestulatoare, condusi de nrincipii ca s
avem armatil putina dar bine organizata (sfatul lui Moltke) in timo
and armatele celorlalte popoare erau natiune armata si cand Bulgaria,
iumatate cat noi, avea armata cat noi.
RELATIILE CU AROMANII. Din timpul lui Cuza au
inceput guvernele noastre sd se intereseze de soarta fratilor
nostri macedoneni. Dimitrie Bolintineanu, ministru sub
Cuza, a altorit la ei si a scris despre ei, dar sub regele
Carol aceast ingrijire a crescut. S'a infiintat o societate ma-
cedo-romn. s'au prevdzut subventii pentru scoale, s'au
adus tineri ca s invete in scoalele din regat, s'a desteptat
constiinta romaneascd intr'o populatie. care admira tot cc
e grecesc. Unora din acesti tineri se datoreste meritul cd
s'au deschis ochii celor din regat asupra ambitiunilor Bul-
fn i ntifficcgi, lang5 vechia mrml afire Sinaia, regale si-a ridicat un
eastel frurnos, Peleul, dupS numele raului, imprejurul caruia s'au construit palate
IA vile, ridicAndu-s,e orapa regal Sluala.
garilor in Macedonia. Until din ei (Mih5ileanu) a si fosl asa-
sinat in Bucuresti de membrii societtii macedonene biil-
gare, care provoca pe Turci si teroriza pe nebulgarii din sta-
tul turcesc, pregtind _rasboiul gata sa izbucneasc4.
A DOUA CAMPANIE IN BALCANI (1913). I3ulgarii,
incuraiatide Rust, an calcat Mara tratatul din Berlin, unind
Bulgaria cu Rumelia (1885), dar recunosteau nominal su-
zeranitatea Turciei. In 1908, in intelegere cu Austria, au
rupt legaturile de vasalitate si pe and Austria alipia pro-
vinciile Bosnia si liertegovina, printul Ferdinand al Bul-
gariei lua titlul de tar, desteptnd vechile pretentii ale im-
periului bulgar. Romanii au trait totdeauna in cele mai bune
raporturi cu Bulgarii. Le-ant oferit adapost, ajutor si in-
curajare in luptele lor, ca ssa-si pastreze fiinta nationala.
Bulgarii ins cresteau tinerimea in credinta ca Dobrogea
este a lor si Ca trebuie s ne-o ia, cand aceasta provincie
este ca un plaman al Romaniei, caci prin ea ne apropieni
de mare, si cand Romanii, se gsesc in ea proprietari de
zece ori mai numerosi deck Bulgarii. 0 tara apartine po-
pulatiei celei mai numeroase, fara considerare la dreptul
i storic.
In 1912, in urma unui tratat, Grecii, Sarbii, Munte-
negrenii si Bulgarii au atacat deodata pe Turd. Victoriile
Bulgarilor, mai ales, au fost fulgeratoare. In cloud sapta-
mani au batut pe Turci, au inconjurat Adrianopole si si-au
deschis calea Constantinopolei. Statul bulgaresc crestea cu
zeci de mii de km. si nu se arata un stat pasnic, ci lacom
de patnantul altora. De aceea a inceput atunci in tara o mis-
care mare. lumea isi aducea aminte de Arabtabia si cerea
sa obtinem dela Bulgari orasul Silistra, care are o pozitie
bund de intarit
MINISTERUL TITU MAIORESCU. Era atunci mi-
nistru prezident Titu Maiorescu, care cu multd pricepere
a sustinut cererile Romaniei. Conferinta ambasadorilor din
Petersburg, Rusia chiar, sustinea cererea noastra si ne-au
cedat Silistra, pe cand Bulgarii nu voiau s audd, ne ame-.
nintau pe noi si chiar pe fostii lor aliati Sarbi, dela cart
pretindeau toata Macedonia, pe Greet dela cari cereau Sa-
lonicul. In cele din urrna, uitand fratiea de artne au atacat
pe aceia. Guvernul nostru declarase, Ins, ca la isbucnirea
unui nou fasboiu, nu va mai ramane neutru, ci va interveni
spre a impune pace.
La 20 iunie se ordona mobilizarea armatei. Natiunea
raspunde cu un entuziasm mai presus de orice descriere.
In cAteva zile armata era 1a nutAre, peste care se arunca
un pod in seapte ore, si la sfarsitul lui lunie, trecerea Bat-
candor era savarsitd, Sofia amenintatd, o brigadd bulgard
Drins si dezarmatd1).
La 5 iulie, regele Bulgariei cerea pace regelui Carol. 0
conferintil se adund la Bucuresti, cu Venizelos din partea
Greciei, cu Pasici din partea Serbiei, prezidatd de Titu
Maiorescu. Prudent, moderat si totusi cu mare autoritate,
acesta a Meat sd se incheie pacea in
opt zile, contra tuturor asteptdri:or,
contra intrigilor Austriei.
Prin acea pace, Serbia ramanea cu
cea mai mare parte din Macedonia,
Grecii cu Salonicul, iar Bulgaria cu
mai putin, lua insd teritoriu la marea
Egeicd, incat produsele ei nu mai tre-
buia s treacd prin stramtori, ca s5
ajungd in Mediterana. Aceastd pozi- -
tie privilegiatd n'a stiut s'o pretueascd
Bulgaria si a pierdut-o in anii urmd- Tau Maiorescu.
tori. Romania s'a multumit cu un te-
ritoriu de 7000 km. j la sud de Silistra si de Mangalia, asa
numitul cadrilater, locuit mai mult de 'Mari.
Pacea din Bucuresti reprezintd apogeul regnului inde-
lungat al primului rege roman.
MOARTEA REGELUI CAROL (1914). Cea mai lungd
domnie din istoria noastrd s'a stins in dimineata unei zile
de toamnd (10 octomvrie) in imprejurdri groaznice pentru
intreaga omenire. Cu trei luni mai inainte, izbucnise rds-
boiul cel mare, provocat de Germani. El care era sigur de
victoria germand, a fost izbit de nesuccesul ei grab-
nic. Toate socotelile lui despre marirea Rornaniei cu
spriiin german deveneau indoelnice. Pericolul din par-
tea Rusiei, pe care-I crezuse inkiturat se ardta posibil,
pe and in tard se pronunta curentul ca sd mergem
alaturi cu Rusia, contra aliatilor de pan5 aci. Regele
Carol era dintre acei Romani, despre care inimicii nostri
ziceau ca vor s inceapd cu Basarabia intregirea neamu-
lui. In midocul grijilor s'a stins ca un intelept. care nu vrea
sa stea in calea generatiunilor mai tinere 2). Testamentul
lui simplu si generos. inmormantarea lui in mandstirea
Conducerea arma tei o avea generalul Averescu, Wul marelui stat-major.
2) A aprobat intelegerea cu Rusia din 5 Septembrie 1914.
Argesului cu doliul sincer at intregii tart, clAreia 1-a corm.
crat vieata sa intreagd, virtutile sale private si publice, sunt
inscrise in inimile tutulor Romnilor.
Dupa mai putin de doi ani, 11 lima in aceeas locu-
int e malul Argesului, Regina Elisabeta, mama rdnitilor,
poeta Carmen Sy lva, care att de frumos a povestit despre
muntii nostri.
ROMANI! ARDELENI. LITERATURA SUB REGELE CAROL-
ROMANII ARDELENI. Victoria dela Sadova, atat de prielnica

recunoasterii printului strain, a fost o grea lovitura pentru Romanii
supusi Ungariei. Imparatul Frant Iosef, voind sa dea puteri noi statulul
slabit atat de mult grin excluderea Austriei din Germania, acorda
puteri mari Ungurilor, cari aveau un om toarte capabil, Deak. Acesta
este autorul dualismului din 1867, prin care Austria s'a despartit de
Ungaria, formand state deosebite, cu ministere deosebite. cu adunari
separate, conduse ins de aceeas versoana, imparat in Austria, rege
in Ungaria. Frant Iosef s'a incoronat la Buda-Pesta ca rege. a proms
natiunilor desvoltare in limba lor, s'a si facut o lege in aceste vederi.
ins ea nu s'a aplicat. Transilvania isi pierdu dieta, ramanand camera
din Pesta sing-ura adunare pentru Ungaria si pentru Ardeal. unde insd
Romanii nu puteau patrunde in numar mare, si uncle, mai ales, nu erau
ascultati. Unul. Ilie Mdcelaru, a inceput in romaneste: Onorata
Camera..." dar indata a inceput o furtuna de urlete: ..La ordine!
Uncle este prezidentur si deputatul a trebuit s vorbeasca in un-
gureste.
Fata de apasarea guvernelor unguresti. Romanii s'au retras din
poltitica activa, parasind luptele pentru alegeri politice. Si-au in-
dreptat insa activitatea, sore a se organiza in biscrica nationald si a
se NM eccnomiceste. Marele mitropolit $agana organiza biserica,
in sensul ca tot poporul s ia parte la conducerea ei. 0 suflare de redcs-
teptare, dorinta de luminare patrundea pretutindeni si sute de scoale
ieseau ca din pamant. Un lurnal. Telegraful Roman, fu redactat
la Sibiu.
Rezultatul culturii s'a vazut indata, in indemnurile de a lua parte
la politica activa, in aparitiunea catorva iurnale scrise cu vigoare si
in limba literara a Romanilor liberi. Progresele acestora mareau
mandria lor si-i incurai au in apararea drepturilor proprii. Cuza in
1859 incheiase o conventie cu un general ungur Klapka, prin care se
indatora sa procure arme Ungurilor. iar acestia promiteau libertati
Romanilor, spre a inlesni train] pacific dintre cele dona state. Insa
cu cat statul roman se intarea, cu atat Ungurii luau masuri mai aspre
contra natiunilor.
In 1879, ministrul Tresfort aduse o lege oentru predarea limbii
maghiare si in scoalele primare si nentru controlarea invatatorilor.
ca sa cunoasca terneinic aceasta limba. Capii bisericilor au protestat
cu inima contra ei la imparat, legea insa s'a primit. Toti Rornanii for-
meaza un partid national, care in 1881 alatueste un program, cerfind
lartie 7/1867.
342
www.dacoromanica.ro
anionomia Ardealului sl infrebuintarea UMW romgnesti n admfnfs-
tratie... In Ifibi iu apare Tribuna, lurnal condus si scris foarte bine ae
loan Slavici, amicul lul Eminescu, aiutat de tinerli Bogdan-Duic sl
de marele poet Gheorghe Cosbuc. In 1892 Vasilp Lucaciu, Eugenia
Brote, Aureliu Popovici... alcaluesc vestitul Memorand c5tre impArat.
ca'ruia ii faceau cunoscute apasarea si nedreptatirea natiunii romane.
La Viena, deputatiunea nu fu primit, iar memorandul fu lasat Decetluit.
insa tot pecetluit fu trimes ministrului unguresc la Pesta si in aceeas
stare trimes capului delegatiel loan Palm. Guvernul unguresc dett in
judecata pe autori si pe toti semnatarii memorandului, ca au lovit in
drepturile de stat ale Ungariei, adres'and pranged suveranului austriac
si nu regelui unguresc. Popovici a trecut in tall, dar Lucaciu, con-
damnat la 5 ani inchisoare, a lost gratiat dupd ce a stat malt flint)
in temnitii.
In Bucurcsti, a plecat o miscare dela elevii scoalei normale supe-
rioare (octomvrie 1890), care a inceput Ltga pentru destentarea cultu-
raid, a carei activitate s'a intins la toata studentimea universitatilor
apusene, aratand in toate tarile starea desperata a Romani lor. Tineri
noi, Mantu, Vaida, Goo, Darasesc pasivitatea si incep luDta activa.
Jurnalul Romdtvil din Arad. ia locul Tribunei. Cu legea asuura scoa-
lelor a lul Apponyi. Pn, parea ca oligarhia ungureasca va triumfa, insa
rasboiul cel mare distruse visul despotilor.
SCRIITORII ARDELENI. Prinsi in biota Dentru existenta. Ro4
manii de sub Ung-uri n'au produs ()Dere de literatura pura, ci carti de
literatura didactica, istorica si fjjologicli. Numele lui Cipariu, Barit,
Andrei Muresanu stint cele mai insemnate. Generatiile mai tinere.
crescute la Viena, sau sub influenta Junimii literare din Iasi. au dat
cativa literati insemnati. Cel mai vechiu, I. Slavici, a scris novele
frumoase din vieata tarantilui roman (Buda lea Taichii, Popa Tanda..).
Gheorghe Cosbuc, poet al vietii sanatoase de tara. a exprimat in ver-
suri de foc dorinta de pamant a taranului din regat, si s'a inaltat in
altele Ia o frumoasa conceptie activista a lumii. Timid si retras, el s'a
stins Inca tanar, sub ocupatia straina, De o zi ploioas de primilvar.
Octavian Goga, orator, iurnalict, poet om de stat, a cucerit indati
celebritatea cu poeziile sale: Oltul. La noi,1) cu poezille Fdrd Tar&
in care nerabdarea de a ne vedea intrand in rasboiul cel mare, ii aducea
accente pasionate si nedrepte.
Originar de peste munti, crescut insa in tara, a fost Doetul
Stefan 0. losit, stins tanar, dupa ce in unele Doezii a atins o finete.
comparahila en a celor mai mari poeti.
CULTURA IN REGAT. Desvoltare mai mare a luat literatura.
ca fiind Drodus mai spontan al spiritului. De cand stiintele, reclamand
mai 'mita pregatire, metode precise, au fost mai putin cultivate.
Dintre scriitorii mai vechi, Grigore Alexandrescu n'a mai produs.
Bolintineanu a produs malt dar slab, pe cand Alecsandri intinerit la
atingere cu generatiunea mai tanara. a creiat cele mai frumoase
Poezii Paste futile" si a cantat pe dorobantul din rilsboiul indepen-
dentii. ramanand, cum ii zice Eminescu vesnic tartar si ferice".
In proza se iveste Dela 1860 Alexandru Odobescu. in Muntenia.
Bogdan Petrtcelcu-Hasdeu, Basarabeatt, In Moldova. Odobescu adu-
nase imoreittrul salt un cerc de scriitori si Dublica ..12evista Romana"
supermara din toate punctele de vedere, din nefericire nu cu vieatI
1) Avem un vis netmplinit.
copil al suferintii.,,
indelungat5. Scrierile lui Odobescu excelea5 pfinteo limb5 curatA, in
opozitie cu tendinta latinist si francomand, printeo frazA elegant
si armonioas. A scris cdteva novele lstorice, Pseudo-Kynegeticos
(fals hatat de vanAtoare)... Ilasdeu, fiul patriotului Alexandru
liasdeu, a publicat studiul textelor vechi sub numele de Cuvinte din
b5trAni" a inceput publicarea unui mare dictionar al Academiei 1) cu
numele Etymologicum magnum Romaniae" in niste dimensiuni for-
midabile, Mat nu a putut termina nici litera B. Spiritual peste m5sur5.
hipercritic p5n6 la paradoxe, Hasdeu a pus multe cestiuni si a rezolvat
unele... A fost unul din cele mai originate spirite intre RomAni. Avea
mai putin gust literar si fraza mai putin ingriiit. Una din cele dintAiu
publicatii ale lui, a fost Arkiva istoricd, documente. traduceri din
istorici straini, cari s'au ocupat cu tkile noastre 2).
Ceva mai tank deck cei doi, a fost Titu Maiorescu, fiul lui loan
Maiorescu. Profesor foarte de tAnk la universitatea din Iasi 3) el, a
format o societate numit5 Junimea, care incepu sA publice (490 o
revised Convorbiri ,Literare, cu gAndul s inl5ture lucrkile slabe, sA
apere lrmba 'cunt romneascd si sa incuraieze numai productiunile
scriitorilor de talent. Maiorescu prirnise educatie germang in cultul
lui Goethe, avea un gust artistic impecabil si mAnuia o analizA dis-
tructiv5, Meat criticile lui asupra scriitorilor, asupra ortografiei, asupra
directiei culturii de atunci i-au atras vrAim5sia multora. Impreiurul
ski s'au format ins5 cAtiva scriitori din cei mai mari. iar unul este cel
mai mare. Nicolae Gane a fost novelist, loan Creangd, Povestitor de
basme si de amintiri scrise cu un talent nealuns3)-:
In acelas cerc s'a ivit Vasile Coma, mai ye urm5 ministru libera19,
antisemit infocat. El a scris cateva opere de filosofie materialised, sub
influenta teoriei evolutioniste, care atunci str5lucea asupra intregii
Europe. Scriitorul ins5, care s'a ridicat pAn5 la insemntate universal.
a fost Mihail Eminescu. nAscut pe la 1850. Duna o vieatd sbuciumatA.
a venit in cercul dela Iasi, uncle a aiuns bibliotecar, in timpul ministe-
rului Catargiu, iar in timpul guvernului BrAtianu era redactor al iur-
nalului conservator Timpul". Adncit in filosofia idealised si isbit
de. ninlicnicia existentei, poetul a g5sit accente cum nu se g5sesc nici
in alte literaturi, iar frumusetea unor versuri ale lui suport compa-
ratiunea cu a poetilor Greci.
Si in sine imp5cat5 st5pAnea eterna pace.
Dar deodat'un punct se miscd... cel inediu si singur
EatA-I
Cum din haos face mum5, eara el devine tatid.
. . . . . . . . . .
De atunci si pAn5 ast5zi, colonii de Itimi pierdute,
Vin din sure v5i de chaos ye cArari necunoscute,
Si in roiuri luminoase, izvorAnd din infinit,
Sunt atrase in vieat de un dor nemkginit.
Si sfArsitul :
Ca si frunzele de toamn5 toate stelele au petit.
Timm!! mort entinde trupul si devine vesnicie.
CNci nimic nu se intAmplA in intinderea Pustie,
2) Academia roman5 infiintat5 sub locotenentii (1866) ca societate literard ea
nurnit (1867) Academia rom5n5 cu trei sec(iuni, istoricS, filologica i tiin(ific5.
2) 0 publicatie model de izvoare a publicat Ardeleantll Papiu Ilarian Tezaur
de monumente istorice.
3) Intlin(atA la 1859, cea din Bucure5ti la 1864.
2) A mai publicat basine populate et} mtalt talent Petre Isplret$99.
$1 in noaptea neflinteI totui cade, loin! fade,
Cad in sine impAcat reincepe-eterna pace.
Un prieten al MI Eminescu, Ion Luda Carageale, ete cel mai
Mare autor dramatic al nostru. A scris putin7iti-6 cu o corectiune de
stil, cu o pAtrundere crudA, incat este Mt adevarat anatomist al nefe-, .
ticitilor, cari au cOzut sub condeiul lui.
Tartar de tot, a murit poetul de origine dobrogeand P. Cerna,
tocmai cand termina studiile in Germania. In el se revela o gandire
originara. In proz, Targovistea liii Alexandrescu a dat pe Ion
Brdtescu-Voinesti, fin. dulos, sensibil la suferintele tutulor si ca orice
mare artist Inteles de toti. Si primii sal pasi au fost indreptati de
Maiorescu. Un critic de mare stiinta si dialecticA. originar din Rusia,
a fost Constantin Dobrogeann-Gherea. fl NSA' nu scrie o limbA perfect.
Mihail Sadoveanu este un poet epic puternic, care scrie ins
novele. Descrierea naturii, campia, }mita, vanatoarea de paski, rata-
cirea ye noapte viscoloas se pot pune alAturi cu ale marelui Tolstoi.
Alti doi scriitori, influentati de curentul iunimii, la inceputurile
lor, au fost Alexandru Vldhuld, poet adanc Uric, si Barbu Delavraucea.
Acesta a scris novele mult admirate, insA era mai mare orator. Cu
voce puternicA, muzical, cu o actiune apropiat emotiunilor, cu cuvinte
Wine de imagini era adevarat stapan al ascultOtorilor.
In anii din urmA s'a ridicat cel dintaiu romancier roman Liviu
Rebreanu, Ardelean, influentat insA urea mult de naturalismul francez.
Tot romancier, puternic si mohorit. se arat Cezar Petrescu.
ROPitd de o moarte timpurie, Igena Flora a lsat cateva novele
de mare simtire si originalitate, cum si o drama completa si altele
incepute, din care se revela un mare talent dramatic.
Cu prea multa dialectia dar cu mult gust literar, profesorul
Mihail Dragomirescu calduzeste generatiunea tanAr de scriitori.
Din celelalte arte, numim in picturP) ye Teodor Aman, mult
timp directorul scoalei noastre de belearte, care a lOsat o opera bo-
gatA, Med mare originalitate romneascA. Pictor de mare talent a lost
Andreescu, mort tanar.
Tined sunt de diferite scoale, dar numim pe $tefan Popescu,
Verona. Luchian.
Nicolae Grigorescu este insA pictorul campiei si al dealurilo(, al
satelor, al copiilor cu oile. al targurilor. al carelor cu boi, al doro-
bantului, al sAteanului care merge a lene in arsita verei. A mins
intreaga vieatA originalA a noastrA in opera sa eterna.
In muzicA s'a ridicat la o mare putere de executiune si de corn-
Pozitie originalA artistul Enescu.
Istoria limbii romane de. Ovidiu Densuseanu, orofesor univer-
sitar este o opera clasicA. Sexpl Puscariu, insArcinat de Academie cu
alcAtuirea marelui ei dictionar, a adunat impreittrul sAu. la Clui. un
cerc de filologi activi, cari (T. Capidan) cu multa Patrundere studiaza
!intim noastrA.
ISTORIE. Progres insemnat s'a fAcut, cum era de asteptat, in
istoria nationala.
Alexandru Xenopol a scris o istorie completA a Romanilor st
(mere de-filosofia istoriei. foarte bine apreciate in strAinAtate.
Grtgore Tocileseu si-a castigat merite in studiul inscriPtiunil6r
romane dela not, in imbogAtirea muzeului national.
Diputrie Onciul, cunoscOtor al istoriei vechi a Romanilor a intro-
') In athitectura Mlncu este creatorul stilului national.
345
www.dacoromanica.ro
dus metocll in eercetgrlie Istorice la unlversitAti -sI a ereisf o .scoaig cid
cercethtori titter!, dintre cad numim ye Constantin Giurescu, rAplt
stiintel de o moarte timpurie.
loan Bogdan, cel dIntaiu Droksor la noi de limbi slavice. a
deschis cercetarilor o cale noug prin publicarea de documente, Drift
studii metodice, prin talent de scriitor clar si sobru.
Nicptae lorga este nu numai renovatorul intregei istorii nationale.
ci orator si luptator extraordinar ue toate tdramurile, adevArat aposol
al neamului.
Mai tnar, de o mare activitate in studiul arheologiel. mart
(1927) Mfg vreme, era Vast le Piirvan.
ST1INTE. Se citeazUin stiinta apuseana cercefarile bacteriolo-
gului Victor Babes si lucrarea asupra celulei nervo'"se a d-rului
Gheorghe Marinescu. In Botanic5 am avut De Durnitru Br (mill, inte-
meietorul gradinii botanice.
FERDINAND I-iu
RASBOIUL PENTRU UNITATEA NEAMULUI.
A doua zi dupa moartea regelui Carol, la 11 octomvrie

1914 se ura pe tron Ferdinand I-iu, nepotul regelui
Carol. Nascut la 24 august 1865, a crescut cu mare iu-
bire de tard, si de limba romaneasa, sub conducerea
profesorului V. Patin iubire in care a crescut si pe augustii
s'ai fii si fiice, regele Carol, Elisaveta, regind a Gre-
ciei, Maria actuala regind a Serbiei, principele Nicolae si
principesa Ileana. An odrasla regala, principele Mircea,
a fost rapit din vim% in toamna anului 1916, and zile
de mari dureri sbuciumau tam si augusta familie.
In ziva urarii pe tron, Regele Ferdinand a facut de-
claratiunea solemnd ,,voi domni ca bun Roman" care in
acele zile groaznice, insemnau cd regele nostru va sacrifica
sentimentele sale de familie, pentru salvarea si mdrirea nea-
mului romanesc. Acestui sacrificiu, mai mare deck al tutu-
lor, se datoreste creiarea Romaniei Mari. Romanii de pre-
tutindeni vor ramane vesnic recunoscatori marilor lor regi
Ferdinand si Maria.
NEUTRALITATEA. Zile le erau insa mai grele decdt
oricand in istoria noastra, cad rasbolul pornit de Germania
contra Rusiei si a Frantei tarise in el pe Anglia, pe Turcia,
mai tarziu intreaga Europa si Asia. Se simtea a la sfArsitul
rasboiului se va creia altd soartd popoarelor si ca genera-
tiunea noastra, sau va avea norocul sa izbandeasca visul
neimplinit" sau va fi martora prdbusirii noastre sub cele
dotia colosuri, Slavismul si Germanismul. In lupta dintre
aceste doua forte Cosmice, Romnii alesera dela inceput
atitudinea exspectativa, nu din cauza
- ca alegerea lor nu
ra flcutd, cl ca s astepte momentul potrivif Denim in-
trarea in actiune. Guvernul trii a fost in tof timpul groza-
velor si marilor evenimente in mainile fiului mai mare al lul
Ion Bratianu, Ion I. Brtianu, care se dovedi demn de tatal
sail Inca din septemvrie 1914 el incheiase o conventie se-
creta cu Rusia, prin care Romania isi rezerva dreptul de a
interveni in luptd, cand va socoti momentul potrivit. Re-
gele Carol a aprobat aceastd conventiune, cu toate ca ea
contrarid toate preferintele sale, atat de mult era cl omul
Regele Ferdinand I
daforiei! Ca sa mergem contra Frantei si alaturi cu Unguril,

asupritori de natiuni, era imposibil. Ne socotisem aliati cu
(iermanii si cu Austriacii, intr'o politicd defensivd contra
Rusiei. dar contra unei cooperdri cu Ungurii se revolta con-
stiinta celor mai buni dintre Romani. Pe de arta* parte, ins.
stiam cum s'au purtat Rusii cu noi si ne temeam de alte
experiente cu ei.
In asteptarea momentului, s'au dus campanii furioase,
pentru ca s ne decidd inteo parte sau in alta. Partizanii
aliantei cu puterile apusene numiti antan1isti1) condusi de
Dela ententL cordial; numele aliantei dintre Anglia deoparte, kranta gi Rusia
rie Alta.
NicoIae Filipescu, Tache Ionescu si Barn Delavrancea,
acuzau pe BrAtianu de incapacitate, de tradare, pe cand par-
tizanii puterilor centrale, in cap cu Petre Carr), ne amenin-
tau cu pericolul rusesc Si cereau s mergem alaturi cu Ger-
manii. Nu numai cu scrieri $i cu discursuri luptau partizanii
celor dou'a tabere, dar, mai ales germanofilii. si cu intimi-
dari, cu coruptiuni, cu spionagii peste tot locul, la munte si
la Dun Are. Ministrul n'avea nevoie s fie convins, se invelea
intr'un secret de nepatruns, cu toata desperarea unora.
spre na'dejdea altora. Niciodata, poate, un biirbat politic n'a
indeplinit mai bine cerinta c trebuie s reziste curentelor
din popor, ca s le poata carmul spre binele lui, la vremea
priincioas. In zadar ne solicita Italia, care intra in rasboiu
in maiu 1915; Cara putere hotaritoare ramase intrarea Bul-
gariei in toamna aceluias an, cand Serbia a fost ocupat5
de Bulgari si de Germani, cand, tAindu-ni-se comunicatia
cu anusul pe singura linie Sa lonic-Nis, ramaneam inchisi,
ca intr'o cetate asediatd.
Ambele aliante cutau s ne atrag5 prin amenint5ri,
prin promisiuni, Ausria era gata s ne dea prti din Bu-
covina, Ungurii se tineau darii, promiteau Romani lor con-
cesiuni ridicule, dar nici Rusii nu voiau s ne recunoasdi
drepturi in intreaga Bucovind si peste intregul Banat. Ast-
fel a trecut a doua iarn5 a rasboiului, cu infrngerea Ser-
biei $i cu p5r5sirea expeditiei anglo-franceze dela Galipoli.
Atacuri teribile, date in primvara anultii 1916 asupra ce-
tiltii Verdun si asupra Italienilor, preau c vor da victoria
Germanilor, desi pareau si ei sfarsiti de puteri. Ministrul
nostru tot nu ceda.
DECIZIUNE. Francezii si Rusii ne cerur in august
1916 s intram in lupfa acum sau niciodatd". Se calcula
cderea cetatii Verdun, slabiau atacurile rusesti date in Ca-
litia de generalul Brussilov, care atfasese pe Austriaci din
Italia, Romanii erau necesari acum ori niciodatd". In 4
august s'a incheiat tm tratat intre Romania de o parte, si
intre Anglia, Franta, Italia si Rusia, de alt parte, prin care
ni se asigurau tmirea cu Ora romanesti din A ustio-Unga-
Tia si ni se recunostea dreptul de a lua parte la incheerea
picii aLituri cu ele.
EFECTIVUL ARMATEI. Campania a doua din Bulga-
ria aratase multe lipsuri in organizarea armatei, cari
s'au indeplinit pe cat s'a putut in timpul neutralitatii. Insa
r5sboiul cel mare intrebuinta pentru intaia oar5 masse de
Oameni la cari nici se gandise mai inainte, pe fronfuri lung!
de Kite de kilometri, cu arme cu repetitie, a caror cheltuiala
de material abia o puteau suporta tarEe mari industriale.
NicI Anglia, nici Franta nu se putea masura cu Germania,
care producea 200 de mii de b3mbe pe zi. Oricat de bine
pregatiti am fi fost noi, tot n'am fi putut egala pe inimicii
grozavi cu cart aveam de luptat. Ca si in trecut, Romanii nu
se uitau nici la numarul inimicilor, nici la masinile lor, ei S2.
luptau pentru ea trebuie, pentru ca era o datorie catre neam
s prmeasca lupta. Mari le suflete al lui Car lova, al lui Bal-
cescu, al lui Brtianu au trebuit sa' tresalte, c sute de mii de
Romani, inarmati europeneste asteptau sa moara pentru vi-
sul neindeplinit, and cu un secol inainte tremurau inaintea
unei trupe de Turd inarmati. Adevarat, ca n'aveam pusci
pentru toti cati ar fi putut purta arma si ca nu erau toate
de ultimul model. Adevrat, ca desl aveam vreo 1400 de tu-
nuri, nu erau toate cu repetitie si tunurile grele erau ina-
poiate, ne lipsea insa aproape complet artileria de munte,
cad noi nu ne pregdtisem de rasboiu cu Austria. Ne lipsea,
jar. serviciul aerian in stare sa egaleze pe al inimicilor no-
stri. Cand s'a decretat mobilizarea ne trebuiau 20.000 de
ofiteri la peste 800.000 de oameni si acesti ofiteri n'avuse-
sera cand se pregati. Adevarat c si Englezii au facut ofiteri
din conducAtorii de tramvae, dar acei ofiteri nu s'au format
in fata inimicului, ci in spatele armatel franceze-
Armata noastra ar fi mers la succes sigur, nurnai daca
pe toate fronturile s'ar fi dat atacuri, si in Franta, si in Italia.
si la Salon ic, unde Sarrail trebuia s atace De Bulgari, si pe
frontul lui Brussilov. Daca' insa pe celelalte fronturi se po-
tolea actiunea, atunci Germanii aveau sa retraga unitati depe
toate fronturile, s caza asupr-ne cu forte superioare. In
acest caz, infrangerea noastr era sigura, cestiunea era nu-
mai dac armata va fi luata ca o trup de fricosi. sau se
va lupta aria la reducerea cu totul a randurilor ei.
DECLARAREA DE RASBOIU. OFENSIVA. In seara
de 14'27 august am declarat rasboiu Austro-Ungariei, pen-
tru crimele sal/dr-site contra poporului roman, care tot-
deauna a fost credincios Impiratului si totdeauna a fost tra-
tat ca rass inferioara. Romania a pus intaiu cestiunea des-
fiintarii Austro-Ungariei.
Pe chid in Viena se citea aceast declaratie, ostasii nos-
stri treceau Carpatii pe toate pasurile, pe toate potecile si
goneau inaintea lor trupele unguresti. Erau trei armate:'
una ir Carpatii Moldovei alaturi de Rusi, alta in rnuntii
349
www.dacoromanica.ro
Muntenia a treia in Oltenia. Ele trebuiau s inainteze spre
a ocupa pozitiuni De a treia latur, care cu unghiul cuprins
intre Carpati formeaza triunghiul transilvan. Prin aceast
inaintare frontul nostru s'ar fi scurtat considerabil, cad pe
Carpati si pe Dunare Dana la Turtucaia era de 1200 km.,
mai lung ca cel rusesc dela Riga la Dorna. Armata intaia.
comandata de generalul Presan, a inaintat aproape cat
trebuia, iar dela o vreme mai domol, cad Rusii la dreanta
nu se miscau, iar Austriacii din Bucovina ar fi putut si-i
caza in spat9. Armata a doua, repede a ocupr, Brasovul, a
OAWF
.
M. S. Regina Maria.
inainTat peste Olt, ins comandantul ei, general Averescu. a

fost chemat in Dobrogea, unde suferisem o infrangere. Ar-
mata a treia a inaintat Diana la Selimbeir, langa Sibiu. dar
s'a izbit acolo de Germani, cari sarisera in aiutorul Austro-
Ungariei. Imparatul Wilhelm, and a auzit de intrarea noa-
tra in rasboin. a avut viziunea infrangerii. Palid si tremu-
rand a zis: totul e pierdut; as face mai bine daca as ab-
dica". A numit sef al statului major pe Hindenburg si De Lu-
dendorff, iar pe cei doi generali mai buni Falkenhayn si Ma-
kensen ii trimese contra noastra, cel dinaiu in Transilva-
nia, cel d'al doilea in Dobrogea. Armate de pe celelalte
fronfurt turA fritnise Confra n6aifrg, in cAf tupfa cu Rona.
nia ajunse teatrul principal al rAsboiului. Au venit la noi la
40 de divizii contra celor 20 romdnesti. Cetatea Verdun a
scapat, Francezii in cdteva ore au recastigat ce pierduserd
in sase luni.
TURTUCAIA. Fata de Bulgaria stam in defensiva,
pentru Ca Rusii ne asigurau c Bulgarii nu vor intra in lupta
cu vechii lor liberatori, iar pentru apararea Dobrogei aveam
armata in cetati si ajutoare rusesti. Bulgarii ne-au declarat
insa rasboiu, s'au unit cu Turcii si. dupd planul lui Macken-
scn, au atacat mai intiliu Turtucaia. Forte le noastre erau su-
perioare, dar impartite la Turtucaia, la Silistra, la Dobrici,
pe cand inimicul dispunea de forte superioare in momentul
atacului. Aci s'a vazut intdia oara superioritatea inimicului
in artilerie grea, careia noi nu puteam sa-i opunem decdt ut-
nurile vechi ridicate dela cetatea Bucuresti. Macinati de o
artilerie groaznicd, neajutati la vreme din Silistra (general
Basarabescu) soldatii nostri cari faceau atunci cunostinta
rasboiului, rezistara cu energie inimicului, dar la sfdrsit Pa-
rasiti de comandantul lor (general Teodorescu) catrtura
scapare in fuga poste Dunare, sau in predare. Astfel, dupa
cinci zile de lupta, in 24 august s'a predat cetatea cu 25.000
de oameni si cu 100 de tnnuri. Cum s'au luptat insa ostasii?
Marturisesc mortii si rnitii regimentului nostru 79, care a
la sat 46 de ofiteri si 3000 de soldati morti si rAniti. nartuni-
sesc cei 8000 de morti si raniti ai inimicului. Genera-
lul Averescu, chernat depe frontul Ardealului, organizeazd
rezistenta in Dobrogea, apoi in zilele de 3-8 septemvrie
primeste atacul pe linia Rasova-Cobadin-Tuzla. unde inimi-
cul a fost invins. Numai 'inaintea unei divizii s'au gasit 5000
de pusci ale dusmanilor. Cu cateva zile mai inainte, un Print
de ilessa azuse de armd rornaneasca. Si pierderile noastre
erau mari: regimentul din Buzau ramdsese jumdtate.
Pe cdnd inimicul sta ametit, incercam o expeditie ofen-
siva, trecdnd Dunarea la Flamanda, cu general Averescu.
rfrecerea a izbutit in mod excelent si daca expeditiunea in
Ardeal nu s'ar fi intors in contra noastra, inimicul din Do-
brogea ar fi fost inchis. A trebuit Ins s retragem armata,
spre a apara tara de invaziunea din nord. A trebuit sd ne
retragem cu totul din Dobrogea. lasand-o in apararea Rusi-
Ion, cari o jefuiau deopotrivd cu inimicii. Arn pierdut astfel
Constanta, am incercat s distrugem podul dela Cernavoda,
dupa ce convoiuri de fugari romdni si-au pArsit casele lor
din Dobrogea,
351
www.dacoromanica.ro
LUPTELE nrIA BRASOV $1 1DECA 1BIO. Pe And
Armata dela Sibiu incerca s inainteze, Falkenhayn cAuta
sd-i taie comunicatia cu tara. Muse dela Verdun un corp
alpin de Bavarezi, exercitati s urce Alpii si-i indreptd Pe
ste munti inalti de 2000 metri la trecdtoarea Oltului, in spa-
tele nostru. Mare le strateg credea cd tine armata romnd in
mana: in front o izbia cu armata mare si tare, in spate ii in-
chidea retragerea pe valea strdmtd de nu lasd pe alocuri de
deck drum!. Insd victoria germand nu fu completd, nici
usoarg. Alpinii n'au putut tine trecerea. Aruncati cu baioneta
din pozitiile lor, ne-au cauzat pierc:eri de oameni, de Provizii
si de materiale, dar n'au luat armata romdrid. La Sibiiu a
fost gata s sufere o catastrofd, dacd armata noastr din
dreapta ar fi venit in ajutor. Falkenhayn este silit s mdrtu-
riseascd, cum cd Romeinii se bat cii vitelle. Numdatl prizo-
nierilor era numai 3000 cu 13 tunuri.
-
A
"
loan I. C. Fir.itranu.
Nu mai putin eroice au fost luptele pentru Brasov si in
Pasul Predeal. Pregatite cu atacuri laterale, speranta de a
prinde armata romnd nu izbuteste. Aceasta invincre (Po-
rumbacu) sau se retrage, cauzdnd inimicului pierderi marl
!a fiece pas. Comandantul anunta cd a desfiintat armatele
noastre, cd" se pregateste s treacd muntii, nu cita ins deck
1175 de prizonieri si 25 de tunuri.
APARAREA MUNTILOR. Avea sa se mai scurgd
vreme and ce Germanii s treacd muntii. ,,Muntii, zicea re-
gele inteun ordin cdtre ostasi sd fie zidul nebiruit unde \
lurile de otel ale vrajmasului sd se sfarme". Intrarea cea mai
folositoare inimicului era cea dela Trot/Ls, vechiul Ghimes
si Oituz. Dacd izbutea pe acolo, Muntenia toatd era tdiata.
se da m5na cu Mackensen in Dobrogea. Se incercd aceastd
trecere, dar apararea era incredintatd generalului Eremia
Grigorescu, care mt numai rezistd, ci si aruncd pe inimic
inapoi, luandu-i prizonieri si mitraliere. Divizia 15 s'a numit
divizia de fier si a luat mandra deviz: Pe aici nu se tree&
Odatd cu retragerea dela Brasov, inimicul credea cA
va trece muntii. A inceput o bombardare teribild a Predea-
lului, a ocupat Azuga. dupd lupte grozave, despre care co-
munica ,,trupele rornane apard cu ind5rjire intrdrile Trii
lor". Se apropia sfarsitul lui noemvrie si Sinaia era a
noastra.
La C5mpulung, la Olt, ne-au surprins un moment, dar
indata au fost respinsi, lds5nd prizonieri, tunuri, mitraliere.
In aceste lupte a murit, lovit de tun, generalul erou Pra-
porgescu, iar de partea Oermanilor un nepot al regelui
Bavariei.
LUPTELE PE JIU. Convins c trecerea pe o cale mai
scurtd e imposibild, Falkenhayn incercd s pdtrunzd pela
Jiu, nu pe trecdtoarea principald. ci pe poteci si pe vdi. Mai
intaiu, cu o armatd mai mica ne surprinde la 25 octomvrie:
eermanii se apropiau de Targu-Jiu. -
S'au luat insd m5suri repezi, entuziasmul public era
at5t de mare, 'hick bdrbati, femei, elevi cercetasi au sdrit
asupra unei trupe si au luat-o prizonierd. In capul tutulor
era Ecaferina Teodoroiu, care a fdcut in urmd campania
si a murit ca o eroind, eroina dela Jiu". Msurile contra
Clermanilor au avut acolo cel mai mare succes. Pdtrdscoiu,
sublocotenent, captureazd artileria dusmand, cloud baterii,
iar in zilele urtnAtoare Germanii, cari au izbutit s fuga
si-au omorit caii, si-au distrus tunurile, afard de 42, cari
ne-au ramas notia cu 1600 de prizonieri.
Totus, Falkenhayn pe la Jiu hotari sa spargd frontul
cu sapte divizii. Izbuti sa intoarcd pozitiile noastre, izbuti
s batd dou5 divizii ale noastre, cari insd au rezistat fara
fried. Au fost batalioane cari au Idsat trei sferturi de morti
si de rdniti. Dar acum tara era deschisd.
RETRAGEREA SPRE OLT SI ARGES. Cavaleria
germand a ocupat Craiova si a inaintat spre Olt, pe cand
armatele noastre se coborau din munte, ca s nu li se taie
comunicatia cu tam. La Olt nu s'au putut organiza rezi-
stent. retragerea s'a hotarit pe Arges, mai ales cd Mac-
3168. 1. Floru, Istoria Romani lor cl. 7 sec. 23 353
www.dacoromanica.ro
kensen izbutise sa insele paza armatei noastre t frecuse
Dunarea.
ZIMNICEA. Inimicul arunease podul la Zimnicea si
inainta spre Rosiori, ca s cazd in spatele armatelor noas-
stre, eke mai ramsesera. Alta parte inainta spre Giurgiu.
LUPTA DELA ARGES. Comandantii nostri (Presan)
au hotarit s dea lupta decisiva cu inamicii, inainte de a se
intalni. Au indreptat un atac contra armatei care venea
despre Dunare, cu mare vigoare si succes. Au luat mil de
prizonieri, multe tunuri, din nenorocire planul atacului a ca-
zut in mainile lui Ealkenhayn. care afland starea pericu-
loasa a armatei dela Dunare a atacat in spatele nostru,
tocmai and generalul de cavalerie se retrgea. Atacati
in spate, multe unitti ale noastre se descompun, se tetraz
in dezordine si victoria cea mare, care era s fie a doua
victorie dela Calugareni, scapd din mainele noastre ').
Retragerea trebul continuata liana la intaririle Sire-
tului, dupa o lupta sustinuta la Ramnic cu ajutorul Rusilor.
Duna spargerea frontului la nu, ramasese inchisd de
lnimici o divizie la Cerna. Aceast divizie s'a retras fara
sa mai -ajungd pe celelalte, luptand necontenit cu inimicul.
Cand a ajuns la Olt, fu coplesit de numrul dusmanilor
si nevoit sa se predea. Ramaseserd mai putini de 5000.
, OCUPATIA INIMICA. La 6 decemvrie, pe o zi plo-
ioasa si trista, au intrat inimicii in Bucuresti. Plouati, tristi.
mormaind no cantec neinteles, neurmati de nimeni, o corn-
panic de pedestrasi a trecut spre sosea, unde s'au repezit
asupra unei carute cu sticle de otet, crezand ea' sunt cu vin.
In zilele si lunile urmdtoare ne-au confiscat alimen-
tele, lemnele, Petrolul. Apoi cu organizatie de fier au fixat
porta de hrand, cerand tot ce prisosea, la tara ca si la oras.
Luau pasdri, oua, fasole, mazdre si vagoane intregi cu cutii
de lemn pline de alimente se trimeteau zilnic in Germania.
Mari au fost suferintele celor ramasi sub ocupatiune,
cad inainte de retragere se distruseserd producte, mori.
sondele si rezervorlile de petrol. Am petrecu atunci o
iarna neagra. Mari au fost suferintele celor retrasi in
Moldova, cad pe langa armafe s'a refugiat acolo multd
populate civil si au izbucnit boale grele. In acele zile de
mare incercare, Majestatile Lor, Regele si Regina, cu Prin-
cipii si cu Principesele au fost adevarata providenta a popo-
rului. Au mers in spitale, au irigriiit de raniti, an adus spe-
t) In luptele acestea a pierit un print de Reuse ingropat la Alexandria.
354
www.dacoromanica.ro
ranta mniniiiiile sdrobite. Si mai dureroase deck privatiu-
mle, decat gerul unei ierni cu zapada ne mai pomenit, erau
suferintele morale de a trai supusi inimicilor trufasi, de a
astepta in fiece zi vestea usuratoare care nu sosea.
NOUA ARMATA. Din resturile armatelor. din tineri
noi, instruiti de ofiteri francezi, intre cari generalul Berthelot
si-a atras recunostinta Romanilor, s'a organizat o armata
nou, la adapostul intaririlor depe Siret. Atacurile germane
nu reusiserd la Trotus, desi reusisera sa ia Focsanii si Braila.
Se sparsesera si la intaririle depe Siret.
In vara viitoare, armata cea noud nu numai ca se sim-
tea in stare s apere Siretul, dar s si atace. Generalul
Averescu atacd si arunca pe inimic la Miircisti, ni poate
insa profita de victorie, pentrucd Rusii pardsesc pozitiile
bor. ne mai voind sa lupte. Cu mare greutate s'au pastrat
pozitiile.
In august, in fine, Mackensen se decide sa spared
frontul pe Siret, la Meircisesti. Cu artileria grea, cu 11 divi-
ziuni, toate sfortarile germane s'au sfaramat de vitejia
Romanilor, comandati de eroul Eremia Grigorescu. Mor-
mane de cadavre au oprit avantul Germanilor, cari de
atone! n'au mai facut incercari serioase contra noastra.
iliCirch5esti merita sa stea alaturi de Vaslui si de Calugareni.
PACEA DIN 1918. Rusii, dezorganizati prin revolu-
thine, au incheiat pace cu Gdrmanii:---Aceasta parasire ne-a
facut s primim si noi pace. Un guvern sub influenta ger-
mana, ccndus de Alexandru Marghiloman, a primit pacea
germana. prin care ni se lua Dobrogea, o fasie in lunguI
muntilor de o adncime de 10-15 kilometri, si ni se impu
neau conditii economice de curata servitudine.
FERDINAND CEL MARE.
TRIUMFUL. MAREA UNIRE. REFORMELE INTERNE. INCORONA-
REA DELA ALBA-IULIA. INSEMNATATEA
REGELUI FERDINAND. CAROL al II-lea.
In mijlocul celor mai dureroase intrangeri, regele no-

stru n'a sovait, n'a regretat nimic. Intrarea in rasboiu fu-
sese pentru dansul datorie santa. Ca soldatul spartan, care
nu se intreba, cati inimici are in fata, ci stia c trebuie s
invinga sau sa moara, ca acel cavaler loan Corvin. care
zicea, semel moritur" regele nostru zicea in mijlocul ;as-
boiului: rasboiul nostru este un rasboiu sfant. A nu-1 fi
355
www.dacoromanica.ro
declarat ar ii fost o indoit tradare: fata de inaintasii no-
stri si fat de sirul generatiilor cari vor sA vie".
Credinta regelui a fcut minunea, a Mout din El marele
realizator.
VICTORIA. Matt nostri aliati, cu cari se unise si Ame-
rica, au biruit pe Germani. Meritul cel mare in aceast bi-.
ruint il are b5tranul ministru Georges Clemenceau si ge-
neralul Foch. Mai intaiu au fost scosi din 1upt5 Bulgarii
si Turcii, cari au depus armele, apoi si Germanii au cerut
un armistitu, pe care Foch I-a impus in conditii teribile (11
noemvrie 1918). Cu cateva zile mai inainte, noi declarasern
din nou rsboiu, incat armistitiul si pacea ne gaseau in stare
de beligeranti. Guvernul Marghiloman cAzuse.
TRIUMFUL. La 1 decemvrie, armata a intrat in capi-
tala in cap cu Majesfatile Lor Regele si Regina, iar alturi
generalul Berthelot. In lacrami de bucurie a primit poporul
armata cu coifuri de otel, cu drapele, adev5rat5 pAdure,
sdrentuite de gloante.
In aceeasi zi Ardelenii de toate natiunile au recunoscut
ca rege al lor pe Regele Romaniei, inteo mare intrunire
la Alba-lulia, incat toat Dacia veche se unea sub acelas
rege. In adev5r, la 28 noemvrie Bucovina declarase c5 se
uneste cu regatul, iar la 9 aprilie Basarabia, Republica Mol-
doveneascd, infiintata conform cu ideile revolutiunii rusesti,
votase unirea ei cu regatul roman.
, MAREA UNIRE. Aceast unire este izbandirea visului
neimplinit al poporului, termenul desvoltrii intregii noastre
istorii. Cu marea unire incepe alt5 epocg in istoria noastr.
Pacea incheiata la Versailles a stirbit teritoriul roma-
nese. Nu ni s'a dat tot Banatul, conform conventiunii in-
cheiate de guvernul nostru, inainte de a intra in fasboiu, ci
o parte din el, Toronto lut s'a dat Iugoslaviei. S'a argumen-
tat CA Belgradul nrea este f5r5 anArare contra puterii depe
celalalt farm al Dun 5rii. c5 in Torontal locuesc Sarbi in
majoritate, desi acei Sarbi sunt colonisti adusi de impa-
ratii austriaci. Primul nostru ministru, Br5tianu, a sustinut
ea' Banatul prin trecutul lui este tara romaneascA, apoi c5
Torontalul forrneazA cu partea recunoscut5 Romaniei o
unitate geografica si economica, n'a voit sa cedeze, s'a te-
tras dela conferinta pcii, ins sub amenintarea puterilor
marl a trebuit s primim tratatul.
LUPTE CU UNGURII. INTRAREA IN BUDAPE-
STA. Ungurii au Mout in tara lor o revolutiune in sens
bolsevic, crezand ca prin ea vor tine legate popoarele su-
356
www.dacoromanica.ro
nuse lor. Un evreu, Bela Kan, a ajuns tiranul Ungariei,
tlagelul claselor superioare si al burghezitnei bogate. Cu
armata numeroas si superior munitionata ne-a declarat
rasboiu si a navlit in regiunea pe care ne-o recunosteau
puterile marl (1919).
Romanii ins au aruncat pe Unguri peste Tisa, au
facut prizonieri corpuri de armata si dup lupte mari au
intrat in Budapesta. Purtarea armatei noastre a lost exem-
Plara. Regimul teroarei unguresti a fost desfiintat, ordinea
s'a restabilit si un guvern national a luat conducerea Unga-
riei. Prin aceasta expeditiune, Romanii au facut mare ser-
viciu statelor din Europa Centrald, cari ar fi cazut victime
revolutiei bolseviste.
MARILE REFORME. Intre reformele interne, c au
insotit unirea cea mare, va face epoca improprietrirea
taranilor si reducerea proprietatilor mari. S'au impartit
domeniile mari celor cari le lucrau. Aceast reforma este
una din cele mai mari in istorie. S'a dat pamant mun-
citorului agricol, fie Roman, fie Ungur, sau Sas.
S'a hotarit despagubirea proprietarului la o suma
care a ajuns neinsemnata din cauza scaderii hr-
tiei monet, 'Meat pretul unei recolte anuale valoreaza
mai mult ca intreaga plata a pamantului. Pe dealt
parte, ridicarea pretului la produsele agricole a crescut
atat de mult valoarea pamantului ramas, incat proprietarii
de azi castiga dela ceeace le-a ramas tot atat cat castigau
de pe mosii intinse. Din nenorocire, toti anti agricoli au fost
rai si aurul, care altadat curgea in Ufa% azi vine putin.
incat prosperitatea de alta data pare ca o poveste.
Considerabild reform este introducerea votului uni-
versal, prin care s'a chemat la vieata politica locuitorul
cel mai modest din valea izolata, ca si lucratorul din atelie-
nil departat. Regimul democratic trebuie s fie frisk' cel
mai virtuos, cel mai luminat, cdci daca votul filosofului
este egal cu votul servitorului, acesta trebuie s cunoasca
cel putin elementele vietii politice, interesele marl natio-
nale, fard de cari statul ar pieri $i odat cu el ar pierl
si individul.
Odat cu introducerea votului universal, s'a realizat
alt reforma considerabila, acordarea de drepturi com-
plete Evreilor, cari astfel stint chemati s contribue ala-
turi cu poporul cel mai numeros i cel mai vechiu din aceste
tart sure a forma un stat de ordine, de libertate si de
progres.
www.dacoromanica.ro
357
Cestiunea culturii a preocupat mult guvernele noastre,
eaci in tarile alipite diferitele regiuni straine persecutasera
Pe Romani si cautaser sa-i ting in ignorant. In Basa-
rabia numrul stiutorilor de carte romani nu era decat 7%
pentru brbati si de I% pentru femei, iar in Transilvania
si Bucovina numarul scoalelor secundare romanesti era
neinsemnat. S'a adus o lege a invatmantului primar, care
a fost ludata chiar de straini pentru ideile el larvi si sana-
toase. Duna' ideile cele mai inaintate ale timpului, o alt lege
organizeazd invatamantul secundar. S'au construit localuri
de scoale primare in sate si in orase, s'au infiintat o mul-
time de scoale normale, cum si licee si gitnnazil in toate
orasele, targurile, chiar in satele mai marl, atat pentru
haeti cat si pentru fete. Sprijinul Statului a fost unit in
aceasta activitate cu colaborarea particularilor si formeaza
unul din cele mai inltatoare aspecte ale prezenfului. Meri-
Tul cel mare in aceasta miscare se datoreste ministrulul
Constantin Angelescu.
. Opera legiuitoare s'a desavarsit prin votarea noii con-
stitutiuni. prin regularea datorlilor externe, prin reforme
financiare, cari au a sigurat veniturile si cheltuelile statn-
lui, prin grija pentru arman, care rmne scutul Romniei
mari.
LIGA NATIUNILOR. ALIANTE REGIONALE. De-
zastrul marelui rasbolu a inspirat pe multi diplomati si fl-
lantropi s fac o propaganda activa, in favoarea infratirii
universale. Prin pacea dela Versailles s'a intemeiat liga
Oct, o societate a natiunilor cu scop de a sustine justitia
intre state si popoare, de a respecta tratatele, de a rezolvl
certele pe cale pasnia Sediul societtii este la Geneva si
54 de state fac parte din ea. Insa, pacea lumii nu este asi-
gurata prin societatea natiunilor, caci aceast institutiune
nu dispune de o forta, ca sa execute msurile cc le crede
juste. Apoi, nu fac parte din BO (Iona mari puteri, Rusia
si State le-Unite. Din aceast cauza s'au incheiat aliante
regionale, ca s se previna rsboiul infeo regiune anumita.
Tara noastra a incheiat cu Po Ionia o alianta defensiva, ca
sa se ajute reciproc in cazul unui atac din partea Rusiei.
Pe de alt parte, o aliant intreit intre Romania, Cehos-
lovacia si Iugoslavia tinteste sa pastreze starea actuala
contra incercarilor de restabilire a AusTro-Ungariei. Acea-
sta alianta numita Mica Intelegere" a obtinut succese
insemnate, grate unirii dintre puterile ce o compun si a
zadarnicit incercarile fcute pentru restabilirea liabsburgi-
lor in Ungaria.
0 alianta si mai puternica ne leag de Franta, careea
in mare parte datorim unirea $i mdrirea statului nostru. Nu
numai prin sprijin diplomatic, dar prin sangele fiilor ei, ca-
zuti pe campul nostru, natiunea generoas dela Marea
Apusului are drept la recunostinta generatillor Romaniei
de azi si din viitor.
EVENIMENTE IN FAMILIA REGALA. Toata aceasta
epoca de lupte, de suferinte, de triumf gseste ecou co-
respunzator in evenimentele familiei noastre regale.
In momentele infrangerii cand soarta ne parasea, ea
a dat o lovitura si augustilor nostri suveranl. Principe le
Mircea, cea din urma odrasla regald, s'a stins din vieata si
indureratii parinti au lsat mormntul lui abia acoperit, ca
sa continue rezistenta din Moldova.
Cand sosi insa epoca triumfului, urma casatoria prin-
cipelui Carol cu principesa Elena din casa regard. a Gre-
ciei, apoi casatoria principesei Elisabeta cu principele
George al Greciei i caskoria principesei Maria cu regele
Alexandru al Iugoslaviei.
INCORONAREA. Actul eel mai solemn din vieata
Romanilor s'a sal/di-sit in 15 Octombrie 1922. Marii regi,
Ferdinand si Maria s'au incoronat ca regi ai tutulor Ro-
manilor in Alba-Iulia, capitala lui Mihai Viteazu. La acest
mare act au asistat printi si reprezentanti ai marilor state,
a reprezentat Franta maresalul Foch, invingatorul din
marele rdsboiu. Serbarile incorondrii s'au continuat in
Bucure$ti mai multe zile, in entusiasmul intregului popor.
GREUTATI SI SUFERINTE. Reformele interne au
adus idei si au rscolit interese multe. Prin influente
straine s'au urzit miscari mici in Basarabia, intrigi in
Transilvania, s'a exploatat criza economica ce a urmat
dup rasboiu.
In adevar, tam ramasese secat de Proviziuni alimen-
tare, de vite, de toate produsele industriale. A trebuit sti
obtinem pe credit masini, tot materialul de cal ferate (Ger-
manii nu ne-au lsat deck ateva zeci de locomotive) te-
saturi, a trebuit sa aducem din America grau, altfel eram
expusi sa murim de foame. Aceste cumparari au fost con-
tractate imediat dupa finele rasboiului, cand valoarea leu-
lui era de 50 centime aur, cu speranta ca leul va create, el
ins a sc5zut pana aproape de 2 centime si ne-am pome-
nit datori zeci de miliarde. Aceste greutti exista insa
toate statele, scumpetea articolelor de prima necesitate
este chiar mai mica la noi.
Guvernul Maniu a realizat stabilizarea leului sii a re-
gulat in folosul statului procesul cu.proprietarii unguri ex-
propriati.
MOARTEA REGELUI FERDINAND. Mare le rege,
care dominase greutatile rdsbolului, a dominat si pe cele
de dupa rdsbou, ldsand insa franturi din inima So. Lovit
de o boald nemiloas, a suportat durerea ca un martir,
cu grija statului si in cele mai dureroase chinuri, conr
siliind, prevazand, mangaind. In ziva de 20 Iu lie 1927,
moartea a rapit numai sufletul marelui rege, caci corpul
I-I rapise durerea. In moartea Sa. Regele Ferdinand s'a
aratat mai mult decat mare, a lost slant.
Peste patru lunk (24 noemvrie) L-a urmat in mor-
mant, fard sa sufere de vreo boald grea, marele sau mi-
nistru Ion 1. C. Bra liana.
REGELE CAROL al II-lea. Duna moartea marelui
. .
M.S. Regele Carol al II-lea

rege, timp de aproape trei ani, tara noastra a trecut prin
grele incercari.
Insa la 8 iunie 1930. Maiestatea Sa. Regele Carol al
II-lea, s'a urcat pe tronul marelui sau tata. Cu hotarire
tare de a indrepta starea de lucruri, Maiestatea Sa a in-
ceput o epoca de sperante stralucite.
1NSEMNATAThA REGELUI FERDINAND. Primul
rege al tutulor RomAnilor se ridica d'asupra tutulor figu-
rilor din istoria noastra.
El este marele realizator, care a adunat pamanturile
romanesti si a terminat epoca lunga a construirii statului
nostru, deschizand o epoca nou. A folosit la aceasta con-
struire incercdrile neisbutite ale predecesorilor Sal, aspira-
tiunile Romanilor de pretutindeni, sacrificiul luptatorilor
cunoscuti si necunoscuti, zelul scriitorilor si educatorilor.
Cand vor disprea particularittile momentului, in-
teun viitor indepartat, figura lui se va inalta mereu, pana
va ramane singurA. Reformele, ministrii, prian-ministrii,
regii chiar, se vor citi numai in operele de eruditie, pe
cnd in cultura generalA se va invata despre regele mare
si nobil, care, consiliat de marele ssau ministru Ion Bra-
tianu, s'a aruncat in vultoarea marelui rdsboiu, dela in-
ceputul secolului XX si dupa nemasurate sacrificii a inte-
meiat Romania Mare.
INCHEIERE
Istoria Romani lor este un sir de lunte, de suferinte, ue
tendinte spre a stabili dreptatea, spre a asigura vieata, spre
a gAsi ordinea. Istoria noastrA este mai mult politic. decat
culturala, caci toate puterile noastre le-am cheltuit ca sa pu-
tem trai. Opera cea mai mare a Romani lor e statul Ion In
viitor ni se deschid cli noi de progres pe trmul_ artelor,
al stiintelor, al tutulor formelor superioare ale cugetArii.
Cu respectul nostru pentru altii. vom cere numai ca si altii
s respecte desvoltarea natiunii noastre.
DESPRE GETI
Invdtatul Vasile Parvan a publicat (1926) o mare lucrare

asupra trecutului trilor noastre, din a doua jumatate a
mileniului al doilea, panala cucerirea romaria.
Aceasta opera monumental Getica, o protoistorie a
"zro;tememir',,
-7
F;
,,rje-f
Hidria din Bane.
Daciei" scris cu multa critica, dupa numeroase sapaturi

si cercetdri arheologice intreprinse de autor si de elevii
sai, completata cu studiile de specialitate ale celor mai
cunoscuti invatati, dintre cari multi sunt Unguri, prezinta
subiectul cu mai mult bogatie si originalitate deck in-
cercarea lui Grigore Tocilescu, Dacia inainte de Romani
(1880) care fusese scrisa pentru un premiu instituit de
Alexandru Odobescu.
Parvan studiaza tot ce s'a gasit in pamantul nostru, bu-
cata cu bucata: vase de bronz, statuete, unelte de bucata-
rie, podoabe de corp, arme, cioburi de ceramicA, unelte de
agricultura, ruini de cetti, asezari de sate, osaminte u-
mane, graunte carbonizate. Compard aceste resturi cu si-
ki
1.
Pieptenele de bronz gasit la Bucure0i.
milarele lor din alte tan si stabileste influente culturale,

indica relatiuni pacifice sau rasboinice si insemneaza chide
pe cari In acele vremi indepartate se schimbau produsele
timpului, cad omul nu este numai animal terox, ci si artitex,
lucri avidum.
Interpreteaza textele antice si propune teorii despre suc-
cesiunea popoarelor, caracterizari cari pot fi uneori cam
accentuate, dar cari trebuie tinute in seamd, etimologii
apropieri ingenioase. Boa la si moartea timpurie au pus ca-
pat acestei mari activitti si au impiedecat pe marele inva-
tat sa perfectioneze lucrarea sa, sa-si indeplineasca pana
la capat misiunea sa (1927).
INTINDEREA GETILOR. Getii erau neam indoeuro-
pean nu trib al Tracilor, cum spune Erodot, ci frati cu ei ca
Armenii si Frigienii. Locuiau in tdrile noastre de pela 1400
1. C. si se intindeau spre rasarit nand la Nipru, iar spre
apus si nord pand la Alpi, pana la Vistula si Oder, pe unde
s'au pastrat nume de localitati in limba lor. Asa, in Olbia
si la apus de Olbia se citeaza nume, dintre cari aleg numai
nan
Detaliu la hidria.
Getomusos. Aproape de Vistula, pe drurnul chihlibarului in

Prusia, se citeaza localitatea Setidava, pe care invtatii
o apropiaserd de numele dacic Susidava. Tot in prtile a-
celea se citeaza poporul Arsietai, pe care un invatat il pune
alaturi cu un trib dac Arsietai. Cat despre numele de Daci,
el denota acelas popor getic, cum s'ar zice ca dup Valahi
au urmat Rornanii.
Apoi se gsesc Cotini in Cehia si Cotensi in Dacia, Sabo-
cii si Costobocii, Biessii sil Bessii... altele in Panonia, in
Moesia superioarA, panala Adriatica, in toata peninsula Bal-
canica, chiar in parte din Asia Mica. Erodot cu drept cu-
vant a zis ea Tracii sunt cel mai numeros popor dupa In-
dieni.
CATEVA ETIMOLOGII. Sarmizegetuza, capitala Da-
ciei, gasita si sub forma Sarmigetusa ar putea insemna
cetatea (getusa) lui Zarmos, Sarmos, intemeetorul, poate
chiar zeul Zalmos, Zalmoxis, pronuntat Zarmos.
Amutrion se pastreaza in numele rdului Motru. Rabon,
nurnele Jihilui poate ca se gaseste in numele propriu Besso-
Rabo, Besarab, Basarab ca Rubocentus, bessicae gentis
princeps (la invtatul ;romaschek).
Bersovia, pdstrat in numele Barsava, ar insemna in lim-
ba getica Mestecanisul".
Arutela din fata Coziei ar fi legata cu numele indigen al
Oltului Aluta. Ar fi pentru Alutela, diminitivul la fiind
frecvent: Porsula, Potukb Ginn la.
GETII IN EPOCA BRONZULUI. In epoca a treia a
bronzului (1400-1000) vieata Getilor se asemana cu vieata
sefilor ahei, vieatd de seniori feudali, cum ne este descris
in Iliada si Odisea. Arme si podoabe de bronz la sefi, gust
pentru frumos la poporul de jos, gust manifestat in pp-
doabe Si in ceramica vremii, sunt dovezile unei epoci de
Puna stare si de pace relatM. Sefii erau mari agricultori,
ParnAntul insa nu se ara cu plug de metal. Nu se gseste
nici un plug de bronz, dar seceri atdt de multe, incat ce-
lebrul Dechelette a sustinut ca secerea este inventiune a
Tracilor nordici (Oetilor).
Locuintele sefilor erau ridicate pe inaltimi, inconjurate
cu valuri de pamant, cateodata cu ziduri de pietre mari ase-
zate unele peste altele fall legatura de var. Aceste castele
se confunda deseori cu cele ridicate in epocile urmatoare,
insa cel din Greidistea Muncelulni (muntii Sebesului) poate
ca e si mai vechiu decdt din epoca bronzului. Acolo spa-
tele castelului era aparat printr'o prapastie, iar in fata o
serie de terase inlesneau pe deoparte coborirea, pe de alta
apararea, caci alaturea scarilor peretii erau prapdstiosi,
greu de asaltat. Numai cetatea este de 170X120 m.
La lupta sefii atacau din care de bronz, iar pedestrasii
se aparau cu scuturi, cu spede si cu lanci. Isi protejau
pieptul cu o platosa, capul cu un coif, picioarele cu pul-
pare, toate de bronz, pe cnd pe brate si pe picioare stralu-
ceau bratari, inele si colane.
In religie, clasa de sus se deosebia de popor. Pe and
acesta fusese cucerit de credintele aborigenilor cu cultul
Marei Zeite subpAmantene, protectoare a creatiunii si a
rodirii, aceea credea in zei ceresti, soare, disc, barca, le-
beda, pe cari le intrebuinteaza cu profunziune in podoabele
sale.
Armele si obiectele de bronz se obtineau prin schimb cu
nordul Italiei veneto-iliric. Vase (vilanoviene) in deosebi
chldrusi, de bronz, arme, care de rdsboiu au inceput s
fabrice sit Getii. .
Produsele staine intrau pe Sava, pe Drava, coborau pe
Dunre sau urcau pe Mures, pe Sornes, pe Crisuri, ajun-
geau pang.' in Galitia si in Basarabia.
Getii erau mai priceputi la lucrarea aurului, se constath
podoabe ale lor Ora la Marea Ba hied.
$efil erau luxosi, mai ales in podoabe de aur. S'au ga-
sit 9 securi de aur, cari poate au servit gardei sefilor ca-
arme de parad.
Aceast bogatie s'a pastrat in traditia despre luxul
Agatirsilor. 1 r
EPOCA NAVALIRTLOR. Duna 1000 incepe o mare
strmutare de popoare, care a pus capat epoch aceleea de
stabilitate. Asezarea indoeuropenilor in Iran a provocat
invaziunea nomazilor irano-turano-mongolici. Chlri pe cai
mgrunti si prosi, inarmati cu arcuri cari nemereau de de-
parte, el acopereau cu nori de sageti in varf cu bronz, pe
cei care indrazneau sa le reziste, sau cu pumnalele de tier
rapiau vieata celui chzut la pamant. Getii nu intrebuintau
arcuri. Incepea domnia fierului.
Primele unde au fost ale Cimerienilor indo-europeni, ur-
mate pela 700 de undele Scitilor.
Veacuri intregi au dus Getii vieata de saracie si de de-
cadenta, pe cand stpanii lor, Scitii, duceau vieata de ca-
valeri si se intindeau nu numai pe campiile Munteniei, dar
sub numele de Agatirsi trhiau pe cursul Muresului. Agatirsii
au fost trib scetic nu tracic, cum declard Erodot. Mormin-
tele cercetate ale Scitilor si Agatirsilor nu arath bogatil sau
lucruri rani, ca mormintele din Rusia sudich. La noi Scitii
erau mai slabi si mai putin numerosi, erau ca niste insule
inconjurate de masa getica. De aceea au si disphrut sau
prin asimilare, sau prin alungare, in secolul IV. Ceeace Ero-
dot povesteste despre luxul si obiectele de aur ale Agatir-
silor se resfrange la epoca mai veche a bronzului, despre
care se va fi pastrat amintire in cetatile comerciale pontice.
Printre mormintele scitice provoaca adtniratiune mane-
366
www.dacoromanica.ro
ml unei sabii (1131/2 cm. lunga) gasit la Dobai de jos
(Trei scaune) apot altele, ca pieptenele gasit pe stradele
Bucurestilor (cazut din vreo caruta care cara pdmnt) si
reprezentand un Scit cum adapa calul, apoi Cazanul dela
Scortaru (Braila).
Intre Sciti si intre Geti erau deosebiri religioase nu nu-
mai in conceptia despre zei, dar si in practicile cultului. Pe
morti, Scitii ii ingropau, pe cAnd Getii Ii ardeau. Aceasta $1
explica de ce ne-au ramas putine resturi dela Geti, caci s.e.
podoabele de chihlibar au ars.
SCHIMBURILE CU GRECII. Indata ce au incetat
primele orori, ince]) sub suprematia Scitilor, prin secolul
VII-a schimburi comerciale cu Grecii, pe cdnd schimbul cu
apusul fr s inceteze era mai mic deck in epoca feuda-
lismului getic. De altfel, relatiuni sporadice cu sudul se ur-
maresc si mai inainte. In Troia VII, se gasesc securi ase-
manate cu cele dela flO i s'au explicat printr'o expeditiune
cimero-getica la Troia. Hidria din Bene (Slovacia) este
cea mai veche la noi si in Europa central. Acest vas de
conservarea apei n'a venit dela sud, ci dela Pont prin Mol-
dova. Grecii din Olbia fabricau pentru locuitorii dela noi
oglinzi de bronz cu motive de animate, bratari, inele cari
la inceput au servit si ca monet, piepteni, vase de bronz si
de argint, lampi, candelabre, podoabe de sticla, vase cu yin
$i untdelernn. Unele din acestea s'au gsit pecetluite. Ne-
gustorii greci veneau din cetatile ionice din Asia, din Tha-
sos, din Rodos, din Cnid. Penetratiunea lor a fost mare, in-
urrna expeditiilor macedonene, chiar in timpul de ridicare
al monarhiei getice. Un grec era ministrul lui Burebista.
RELATIUNILE CU CELTII. Istoricii antici po-
menesc de Celti la Dundre in expeditia lui Alexandru (335)
in realitate se gaseau din secolul al V-a (arme si podoabe in
Slovacia, In Ardeal) mai pe urm un mormant la Prejmer
(Brasov). Apoi se aseazA pe Sornes, pe Mures, in Moldova
nordicd, in Basarabia sudica, in Dobrogea. Intreaga cultura
manifestata prin cele cloud' industrii etnografice hotari-
toare, metalurgia si ceramica, devine celtica. S'ar putea
prevedea celtizarea Daciei. Insd Getii, precum au izbutit sa
asimileze pe Sciti, asa au izbutit s absoarbA pe Celti, caci
dupA anul 100 izbutesc sA alcAtueascA o putere formidabila
sub Burebista. Acesta nu numai ea' a adus la ascultare
pe Celtii din hotarele Daciei, dar a purtat rAsboaie de ex-
terminare contra celor ce locuiau inafara hotarelor sale.
Celtii au venit dela nord din Cehia pe Nistru pdnala
gurile Dundrii si la Nipru, apoi din vest pe Dunare ajung
in Grecia si Tracia, trec si se aseaza in Galatia. Scordiscii
aveau capital Singidumun (Belgrad). Erau intdriri celtice
Bononia (Vidin) Arrubium (Macin) Noviodunum (Isaccea)
iar pe Nistru Carrodumun, Maetonium...
Celtii au invatat pe Geti lucrarea fierului, care pe urma
era atdt de mult intrebuintat, hick cantitati mari de cuie se
foloseau la constructia locuintelor (Crsani, Zimnicea, Ma-
nastirea). 0 serie intreaga de cetati dace s gdsesc in re-
giunea minelor de fier din Transilvania (Sebes, Dealul
Zdnei langa Turda) reflexe ale fortificatiunilor din nordul
Adriaticei, din Istria, din Carniolia.
Tot dela Celti au luat Getii moneta si au inceput s o
fabrice de argint, se pare si de aur.
Legatura cu Celtii s'a facut intdia card prin Banat, a-
ceasta regiune cu ,,o orientare spre tinuturile invecinate
ilirice", care inca din perioada a doua a bronzului (1700
1400) fabrica vase si idoli, cari radiau nu numai spre Olte-
nia, ci pana in Slavonia, in Serbia $i in Bulgaria, produc-
tiune pusd de Hoernes in legatura cu civilizatiunea egeeand
si cipriota. Acea eflorescenta a Banatului s'a stins, zic unii,
dupd nvlirea ilirica, dar legaturile de schimb cu apusul
n'au incetat pe Sava (urme vilanoviene la Denta, Detta,
Biseriea Albd, &We Tlerculane).
Influenta celtica se mai vede in constructia castelelor
(Sebes, Turda, Odorhei) pe cnd palatul dela Costesti (Hu-
niedoara) cu baza de piatra, cu corp de caramida nearsa
este o continuare a caselor rustice cu peretii de nuele lipite
cu lut si asezati pe temelii de piatra neregulata. La Cos-
testi s'au gasit mai multe nicovale de fier, semn cd in curte
loculau fierari pentru trebuintele castelului.
EPOCA DACICA. Tine pana la cucerirea romana si
se caracterizeazd prin legturi de schimb cu apusul, de
unde veneau atdt de multi negustori romani, 'luck Dacia
intra in sfera de influent a marelui popor, chiar in timpul
lui Burebista. Dacia era pregatit sa devie romana prin
legaturile ei din epoca bronzului, apoi prin civilizatiunea
celtica inrudit cu cea romana.
RELIGIUNEA GETO-DACILOR. Getil tin cu credinta
lor de popoarele nordice si se deosebesc fundamental de
popoarele sudice, chiar de Tracii din Balcani. Acestia adoea
zeitatile htonice, zeitatile rodirii, pe zeul vinului. Ei au
368
www.dacoromanica.ro
practici orgiastice, pe cand Getii apar intr'o multime de
scriitori ca oameni purl, unii se abtin de came si de yin,
trdesc in celibat, devin asceti si nu au gandul decdt la ne-
nmrirea sufletului. Zeal e in cer, preotul lui suprem tra'este
in munte sus, pierdut de lume si cercetat nurnai de rege,
ca sA-i afle sfatul la caz de primejdie si necazuri. Rar se
coboara el in luinea oamenilor, cand are a da vreo poruncd
pentru curtirea de pacate, sau and are a face vreo pre-
vestire. Cele doua puteri. politica si religioasa, nu se anies-
teca ci sunt pastrate deosebite.
Credem ca aceste pareri sunt idealizari ale unor expre-
siuni din autorii antici, scrise cu scop de moralizare. Autori
declara ca Oetii erau betivi, istorici mad moderni sustin Ca
regele dac era un fel de calif cu putere politica si religioasa,
ca Dacii celebrau practice orgiastice, invatatul nostru ii
declara diletanti. Dar intre ei este si Mommscn.
9770. I. Floru, Istoria Homanitor el. VII sec.-24 369

www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Fag
Pentru Editia I-a 3

Pentru Editia IV-a .
1. Numele, numarul si tara RomAndor . . . .
,7
2. Etnogratia straveche a Dacici. Scitii, Dacii, Grccil . . . 11
3. Cuceririle Romanilor in peninsula balcanica . . . . . 17 .
4. Luptele Romanilor cu Dacii. Domitian, Traian, Decebal.

Dacia, provincie romana . . . . . . . . . 19 . .
5. Romanitatea la Dunfirea de jos . . . . . . .

97
6. Persistenta elementului roman in Dacia. Barbarii . . 34
7. Crestinismul la Dunare si in Dacia, Gotii. Hunii . . 36 .
8. Gepizii, Avarii si Slavii

9. Bulgarii,Ungurii . . . . . . . ........
10. Eiementul romfmesc din nordul si sudul Dunarei . . . .
41
4i
51
11 Navalirea Tatarilor. Primele organizatii politice romAnesti
la nordul Dunarii . . . . . . 54
........
. . . . .
12. Romand din Transilvania si politica de catolteizare a re-
, gilor Angevini . . . . . . . . 58
13. Int-meierea Tarit-Romanesti. Dinastia I3asarabibr . . . 62
14. Alexandru Basarab. Intemeierea Mo dovei 67
15. Vtaicu Voda. Primii domni ai Moldovet 72
16. Mircea cel Mare. Luptele lui . . 76
17. Atexandru cel Bun. .. . . . . . 83
19. Organizarea Tarilor in sec. XV-Iea
20. Organizarea Tari or.
. .....
18. Urmash tut Mircea st al Itti Alexandru. loan Corvin .
. . .
Romarni de sub stipAniri straine .
.
87
92
98
pe tron . . . . . . .....
21. Caderea Constantinopolei. Vlad Tepes. Urcarea lui Stefan
. .
22. Epoca lui Stefan cel Mare. Luptele tui Stefan . .
. . 103
. 110
23. Ulbmit ani ai lui Stefan. Luptele cu PoIonit. Culturt in Um-
pul lui 5tefan. Personalitatea Itn . . . . 125 .
24. Urmasit politicii lui Stefan cel Mare. fiadu cel Mare. -
Bogdan cel orb. Neagoe B tsarab. Urmasii tor. . 133
25. Cultura in Muntenia. Starea Romfmilor sub Ungurt . 139
26. Caderea Ungariet sub Turd. Principatul Transilvanie .
Petru Rares 144
27. Decaderea politica a Taritor RomAne dupa Petra Rares . . 151
sec. XVI-lea ..... .
28. "fransformari in viata economica si sociala a RomAndor in
29. Epoca lui Mihaiu Viteazu
. . . .
Liga crestma. Rascoala con
163
tra Turcilor 171
30. Cucf!.rirea Arclealului si a Moldovelr . . . .....
31. Continuatorii p01111cc lui Mihaiu Vlteazu.Radu Serban.
Pas.
182
Movilestii. Radu Minnea. Intlueita greacA 194

32. Matei Basarab si Vasile Lupu . . .
. .. . . . . 202
tate a sec. XVII-lea . . . . . . .......
33. Transilvania.Tara-RomaneascA i Moldova in a doua jurna-
34. Constantin Brancoveanu. -- Constantin Cantemir. Dimitrie
. . 213
Cantemi r . . . . . . . . . . . ." . 222

35. Inflorirea artei i literaturii romine in sec. XVII-lea . . 229
-36. Epoca Fanariotilor. Nicolae si Constantin Mavrocordat.
Grigore al II-lea Ghica. Olteria sub Austriaci . . . . 237
37. Ra'sboaele si ocupatiunile austro-iuso-turcesti in sec.XVIII-lea 246
38. aiderea Transilvaniei sub Austriaci. Unirea cu Roma . . 253
dova. Primele scoale ..... .
39. *coala greceascA.Cultura romaneascA in Muntenia si Mol-
. . . . 265
.
43. Revolutia lui Tudor Vladimirescu. Restabilirea domniilor
.
_parnantene. Grigore Ghica.Ioan Sandu Sturza . . 270 .

41. R5sboiul ruso-turc.Tratatul dela Adrianopole.Regulamen-
tul organic 276
bescu. Mihail Sturza ....... .
42. Domnii regularnenlari. Alexandru Gbien. Gheorghe Bi-
. . . .
43. Miscarea national-literara dela 1821-1848.-- Scoale.
. . . 285'
Prozatori. 289
44. Revolutiunea dela 1848 in Transilvania. Saguna.Bdrnut.
Lupte. Avram Iancu 29=5
45. Pregatirea Revolutiei in Principate . . .
. . . . . 300
.
46. Razboiul Crimeei. Congrcsul din Paris. Divanurile ad-
hoe. Unirea
47. Alexandru Ioan Litt Cuza.
303
Reforrnele lui 317
48 Romanii din tdrile subjugate in epoca unirii . . 324
49 Carol Liu. Locotenenta dornneasc5.Independenta.RAs-
boiul de neatarnare 327
50. Regatin.Succesiunea tronului. Desvoltarea it-Aetna. A
doua campanie in Balcani . . . . 335
51. Romanii ardeleni. Literatura sub Regele Carol 342
52. Ferdinand l-iu. Rdsboiul pentru unitatea nearnului . . 346
53 Ferdinand cei Mare. Triumful. Mare t Unire. Refor-
mele interne.Incoronarea dela Alba Iulia.InsemnAtatea
- Regelui Ferdinand 355
In..theere .
55. Despro Geti . ...... 361
.Z2
www.dacoromanica.ro
r-
',oho btr if
Rahn ivr 0 C:01-enii;z
Xt.. , , oluicrit, al'icyrte7r;
0
hrobn. .kunpob
Co-/awl", Leri0a.puto Balt.oc 0
0 Aft..50 1 /1,),Iitft
0 ...5'or00cc
el( /05crAr/ Nc/-e t

' .3,,07, , !.--ese-
o
Donutica.
r
0 Aria 0.P.
......, c.f./
oBos,
I.
(' Pq-,e
la?-9
Ci;
Nolde4i
< l'T.,,L 0
irjr,
1
zr..t
oftaa. pre...Wei/
/ J'a O 5 Oi Oricre;
Patti 0
t I' JIM/C.)/C, 0
ris
er'44.<20.
_00_ 4 Z., , .
-6- 0 0 ei."-aizo Fla Zara -.rOrtZ
Oiy,-1,,e, M. Reitz!
"f441Fw
_I ie-tX (7j 21(.36- r 010.4,,, 0
ift/eili.t., 0 0 A'
, ,c51Zet lisih ..7fC
offeicfs 0 ra/Al,r,
f7e'9.2 era d .5"cifee e/ / (.86..tmfe-) Ploldovanz9
44, 0
I, 0 77,//l 1,1na.:1Ze4.7
o
..1
ar NW' yeelC.6f/ 0 lbc';,41 0
0
,y,,,,,,,,ezin, .1 jecea/ atz...f
0 70
'N 712'...
6,e, 0 lirc:Lgot",26?-a/ ,'' c4' 57//' 00d0,..,4
* ..111,14 It-
6 lad eel:Via
dea,coff6L7/
A 11,0,.4i,pt Mr, ..i.,cetr '579114:rxr`r" tereow-,..'
gec,v0P a, s tit/
...
\
N-2.Derm
: 'a
0.1ilicGi,/
,54,:c .r-,,,,, . re
Javr 0 ,4/-c,
0
It0
PAW,"
/
0
if. 0.,{100 /0 0 ret.sb e,
Vc 4'' fie 5v/
1
' S'ot'in g 14,4(r,6 0

La 5ro ,.1
0 Z cr'Jitesti 0
OC,,.V. 2.
zewha
Ro,r 27r afr,
\ ar-c:./Z4s...?e, CEci'sp.rirr(?'! ctecr.4-
'',...., ae,-;-.p.;:ck,:s eel, loirrr b., i..CG',10 VI" .27 go
l..., r C re 0
1,7J-.5e, 6\ etoi
z 0 o :4.,.., 2inz
0
'
0.Rirr.rartay ,
i 0 ra.rfil,4/
a 5r de .11 ' c4"oa,-"
/1/0ei.
6 oskiefed-e
S7.3 . 4Mai 0 .,
.7
ill ehadie0 .7.4112. 07:.711z:' (vrior Al o 4 .27
Oroja_r.24?-xf7
06.&30z1. 8 Vac&
rd,-e-
4 .57?-
0
V-110'04.P. , IS
az.co
On
ZI 0
,Stoyee S
ae o no6e,
dAZ r/(?,.7 722.0a,
6-c
0 au,
gOVI.11.6. 0
nr7..egareireo 0 anaart.A.
utirte najza, Adcae,eas& (7i;frezz..2
fri,d)w ( X
0 Cal.a:197,4 0 0 1 r, o I'i.66
(Ze-Are.
s'
aliwywo V ar-12, c a r/r/
....
0 .1.rr/ 0 .. -...
iice,4atiaZ, 0 , 11.,,,./cue,c/ 4 ' Ifaccie,c
- ...,, .... itairsoryi
Jr.1.1.47l,
0 47'1PP-qr.
www.dacoromanica.ro
9970.-930 I. Floru, 1st. Rom. cl. VII
ANAIJ
OLS
'yew ANACOVA
YI A
PA VI al
AIM
we-
A A
0A80 ArsA ORIAffe
e I AMOPIOM
/SERI ILIRI _-
.----...............
COW ,.4:ip
'i %A
AARACO
eAcat 0.11/
_dee& 8AZZARt NOWA
/MANG
er ED A
.czooai ARMEN/ ----,....._,..
/SERI MAIM, 10
CD
_SA au. lot OxIA' -%.
NASA PIA*;:;7",-
aAaa
of
4...0.. "A.A. looArtrA
ICA AVIA
SAA.SIA
..1.:
GAO
TING!
.... 4..111
LAt
MIAMI
AAA.,
lowaa.
141 II1 TE 5005.3'
A N A 'Ru
TYRA/0.4NA
-V- tAVIIM
Nev., st.
WIA
OVIA
JARO.
CIL/EIA
pre., V
A OP Ion/lA
A Ili
PPAAoh.
CARTENNA IOC IrOyEA. Itwor.P.
PAO
t!!!2""
1141
.3.- AAR,
OS
MAA
AA
.._;.-...1".,
Ilk'
AS
PAW AAA
.ArA
edi ccee THAPOSAt

.,.f.
MIIAMIER,O /A-
-
IIItA "1- 4.141. I wa PDS
ca7.4 ste:17:1 'GD. .r-1--
AAsits 5 YR/A
41.001:
c0020
fita MANArN
Loaxd, CAETEI LAVAOSE 00, 5ABY401V
ac.e.0eCAItA4101 A 6n401 CONS110,,4
ONTAICCO
14/.. NIAJ as, ',ZS AmARA
Ietrle
CRErA
(AJADIA/Ae..v 1,11.
CONAO.
I.MENIAR
M tre'rti MA'REA I N TERN A
ASIAOA
AA.
rfe DAARIC
14),
PI- AY BYEI
ICf
I/9 /COCA 4V/4 H. EGIPTULa/
TAAKAIIA'A YI
11/PAAPIP/ AP4S frA
ANA,
'A ti-afe0
ALAII 11111
Ii
Arp.
(6YR Lit
onwPo GOLP
ARADIC
CA01.
MEDITERANA nt LA
0/ Yr"' oLde Ch
AAJDO>
SECOI W"parv
EOLON/I GRECE
MaNA ETRU,SCE
MOWN 4,
owl/CM-N/0Y CAR7AWNEZE
NELAmED
www.dacoromanica.ro
C Ol15111A.
15.
HODSON POA.111451,
IS.. 97
PrEr 1739-40 NOVA ZEP7E
LAPrft, 1746-39
Cl COOK t77
"ANEMIA
7A,
HEAR I /NI
AIOLIN,A
AEARNE, /3LANDA F / N LA DA SIBER/ A
-1090/6
.44110010ff
RAVi NORD NW!
OTE
/6-19 174/ for
649 i66%
OP ins Foo LABRA OR R aR R(/S A
LAASERWAS GE
AWE 71,9 stym nom Iwo,/
EXATO SAI&LOL4
Ati
a. -1760 IA FRA .4
APAIrop
111 /VANCOUVER
1E/ i79/ cANA aveAra
r AiA 03
0 605,17.
a" 'OPT
WEASEL,. I Aso,/ IV Meal, eAdv,
CH/NA
EX/c
01//_1
NEXIC
NA
51
OCEA N
CA4eleJtav
6A66rAto AILANTIC
Cd,rtaA t I 71 1,010,P PERS/A
RAO/A
4.4
- ..POITTe P4C0 SENECA( 604
WALE/5 AMA ft CA VAIA I.M.4,M1
(Al
VENEZUELA
------
,t,11.51,1/41(.41
6ttyANA
PER1/(S)
\tvt#ASIA: 1
, 04 00CAlltReki,76114, I SOCIE TAT/ BRASILIA

NN
/11 JAAILOVe
SO Crue, (.96.044,440
CODA 1 415/C71 16296

A
,C/TeRoVA A ANTI
ueuce41/ N'WONO"OTAPA
OIANs PAP IA PLATA
SPAN47L4
CVO.,
N7 t0UD
COO,' /777
;SAND
I Fr
/7
DESCOPERIR/CE 0/N SEC XIII

ENGLEZ/
F RANCE 2/
lflJIIflhIIIIlIIIII R US/
IAEA AMES
www.dacoromanica.ro

Floru Istoria Romanilor PT Liceu 1929

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Floru Istoria Romanilor PT Liceu 1929

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ISTORIA ROMANILOR

CURSUL SUPERIOR DE LICEU

Aprobata. in 1929 conform noului program, cu un adaos.

EDITURA unnitnim SOCEC & Co., S. A.. BUC0RE5TI

Am alcatuit acest manual dupa dorinta multor elevl

Nume le national al poporului nostru se pastreaza sub doul

1) Un invatat modern italian a alcut apropiere Intre nutnele RumAn i numele

ETNOGRAFiA STRAVECHE A DACIEI. Din mare

Moneta indigenL Dobrogea.

tarm si in interiorul ei, incat s'a putut zice c Dobrogea a

CUCERIRILE ROMANILOR IN PENINSULA BAT:-

#168. I. Flora, Istoria Romanilor cl. 7-a 2,

...---c-- aws - 1";2. .1.,' ...- ,I. ::'-- "-:30''...- xe44

Urmele podului del,. Turnu Severin.

for. 'Fatal i fiul luard titlul de Germanicus. Dup trei hini

aims la sine ye un general lubit de Traian. Longinus, apol

ard cu facie aprinse, Inca ca moartea sA vie dupA durerl

ROMANITATEA LA DUNAREA DE JOS. Cucerirea

u,IN I 1111,019140! ,11,;(

-'' " .....r.* 1

-4 ,I-" '. 7::

Clwa cu pui, Tava cea mare a fost t5iala de cel cc au

Nominal era si pentruca triburile barbare n'aveau organizatie

1) Dar a crulai ,partca saracA a poporului%

GRECIZAREA IMPERIULUI ROMAN DE RASA-

ELEMENTUL ROMANESC DIN NORDUL SI SUDUL

In secolul XI s'a terminat procesul de asimilare care

I) Diploma BArladeanA. Ion Bogdan.

Intemeietorul statului muntean putea fi unul din cei

4)Urni5m pe d-I lorga.

nostru istoric, precum numai in mijlocul spinilor g5sim

Promite cedarea Severinului si tributul (7000 de mrci de

Din vcchia picturS B. D. (dup5 Comis. N. 10.

cu Ttaril, cu Turcii si planuia sa' ia coroana imperiului bizantin. La

Picini-5 din B. D. (C. M. I).

Tea Neamtului. Urmasera apoi Secui, Sasi, atrasi de minele

.1 Const. Moisil: Monete vechi Rornnoti inedite, 1915.

MIRCEA CEL MARE. LUPTELE LUI.

Mircea este unul din cei mai mari domni ai Romnilor.

Mircea *i fiul sati Mihai (Cozia).

COSOVA. Ca s reziste Turcilor, printii crestini se

dela egal la egal, cu toate ca era domn fara tara. Mircea se

Urmarea cea mai apropiata a infrangerii a fost cuce-

Disparitiunea lui Balezid a inlesnit far ridicarea tut

URMASII LUI MIRCEA l Al LUI ALEXANDRU. IOAN CORVIN

ORGANIZAREA TARILOR IN SEC. XV-Iea.

Sub Mircea cel Mare si sub Alexandru cel Bun s'a

Puterea in drept a domnului era nemrginit. Vieata,

ORGANIZAREA TARILOR. ROMANI! DE SUB

PROPRIETATEA. Pan-Cantul posedat in deplina pro-

RASCOALA TARANILOR DIN 1437. In anul 1437 ne-

Mohamed 11, fiul lui Murad, era crud, ambitios, setos

Brasovenil insA voiau s aiute pe un fin al lui Dan al II-lea ca sA

Par, inimicul lui este cel care a raspandit in lume ves-

'STEFAN OCUPA 1 RONUL MOLDOVEI. Nu numai

ORGANIZAREA ARMATEI LUI STEFAN. Tara

tcfan din Eyanghclia dela Humor.

Podoabii bis. see. XV (D. Tairali .

birul pe anul acesta". Turcil au prdat ptia" la Bar lad, apati.

PREGATIREA LUPTE1 CELL! MARI. In lima no-

Acest Uzun Hasan infiintase o dinastie nouA, favorabilA cre-

LUPTA DELA VASLUI (1475). TreO'nd hotarul Mol-

" ,t"...01 ''' , ,,., -A '4,.,c..-11sr ...