Limba romana patria mea

si alte articole de Aurora Petan cercettor principal la Institutul de Lingvistic Iorgu Iordan-Al. Rosetti, din Capital, specialist n ilologie clasic! Aurora Petan a absolvit "acultatea de Limbi #traine, sectia Latina-$reaca %ec&e, are un masterat in "ilologie Clasica iar in pre'ent este doctorand in lingvistica. In anul ())*, a castigat Premiul Academiei +,.P. -asdeu+ pentru lingvistica, la (. de ani

#untem romani pentru ca vorbim romaneste. /imic altceva nu ne de ineste atat de undamental0 nici credintele, nici obiceiurile, nici granitele. In momentul in care vom inceta sa mai vorbim aceasta limba, nu vom mai avea identitate. 1ar multi dintre noi am inceput de2a sa o acem, ara sa stim ca suntem victimele unui adevarat ra'boi impotriva limbii romane

Ce 3sau cine4 este limba romana5 Lingvistii isi imaginea'a limba romana, din punct de vedere etimologic, ca pe un sandvis0 c&i la este elementul latin, care cuprinde o elie consistenta de sunca 3in luenta slava4, cateva oi de salata 3in luenta mag&iara, turceasca, greceasca, rusa, rance'a si altele4, si putina maione'a, dar oarte putina, pe post de resturi din substratul stravec&i dacic. 1esigur, stiinta poate de ini limba romana cum considera ea

ca e mai potrivit. 1ar lingvistica singura, cu limitele ei, nu ne a2uta deloc sa intelegem cu adevarat ce 3sau cine4 este limba romana si care este rostul ei. Limba romana nu este latina plus slava, plus substrat, plus mag&iara plus, plus, plus... Limba romana este acea orma speciala sub care spatiul acesta geogra ic si spiritual dintre Carpati, mare, 1unare si dincolo de ele a capatat o identitate. Limba romana nu este o simpla structura logico-lingvistica cu ratiuni de comunicare, rasarita intamplator la un moment dat dintr-o alta limba ori dintr-un

amestec de limbi, ci un dat de la 1umne'eu, asa cum sunt toate limbile, cu un trup si un spirit, cu o istorie, un destin si un rost. 6a detine un nucleu, o esenta, care este una si aceeasi de mii de ani, cu mult inainte ca aceasta limba sa se i numit +romana+. Pe acest trup s-au ase'at di erite &aine, dupa impre2urari si moda0 &aina slava, cea turceasca, &aina mag&iara sau greceasca, 2obenul rantu'esc sau 2eansii americani. C&iar si latina nu a ost decat o alta &aina, mai groasa, mai re'istenta si mai de cale lunga, imbracata, intr-un anumit moment al

istoriei, de acest nucleu stravec&i. #i pentru ca aceasta &aina a convenit din punct de vedere politic mai marilor vremii, dar nu era, totusi, decat o simpla imbracaminte, lingvistii au inceput sa nascoceasca cum ca de apt latina este si trupul, si spiritul limbii romane. Au inventat peste o mie de cuvinte latinesti care stau, c&ipurile, la ba'a unor cuvinte romanesti, dar care in latina nu au e7istat niciodata. #-au dat peste cap ca sa demonstre'e ca dacii si-au abandonat limba in avoarea latinei, c&iar si acei daci - oarte numerosi - care n-au intrat niciodata in

contact cu romanii. Au sucit pe toate partile limba romana pentru a o ace sa intre in tiparul latin. #-au straduit sa ne convinga ca limba romana are o istorie recenta, ca ea s-a + ormat+ la un moment dat, cam pe vremea cand slavii dadeau tarcoale la 1unare. #i au reusit sa ne pacaleasca. 6vident, din perspectiva strict stiinti ica, respectand criteriile lingvisticii, ceea ce se vorbeste acum se poate socoti alta limba decat ceea ce se vorbea acum cateva mii de ani. In realitate este o ilu'ie, bine ascunsa oc&ilor nostri0 esenta si spiritul limbii sunt aceleasi,

doar +&ainele+ puse pe deasupra ne iau oc&ii, mereu altele, mereu mai colorate si mai inselatoare... #i numele, desigur0 asta'i ii spunem +limba romana+, dar ea este aceeasi limba carpatina a noastra de mii de ani, indi erent cum s-a numit in stravec&ime. #piritul limbii romane La o simpla ras oire a 1ictionarului 67plicativ 31684, constatam ca toate cuvintele limbii romane vin de undeva0 latina, bulgara, sarba, mag&iara, turca,

greaca, rusa, rance'a, germana, engle'a, italiana, tiganeasca si altele. /u e7ista nici un cuvant atribuit vreunui strat mai vec&i decat latina, in sc&imb, e7ista mii de cuvinte cu etimologie necunoscuta. Ar re'ulta ca romana este un soi de amestec, care a luat tot ce a putut de la toate limbile cu care a intrat in contact, ara ca limbile cu pricina sa i luat ceva de la noi. #tranie poveste9 Cine poate e7plica misterul aparitiei limbii romane dintr-o limba latina care a ing&itit pe nerasu late, ca un balaur, intreaga limba daca, si in care s-au amestecat, apoi, ca intr-

un ,abel absurd, aproape toate limbile 6uropei5 /u e nici un mister, caci adevarul este altul0 multe din cuvintele considerate slave sunt, de apt, dacice, iar slavii le-au luat de aici! multe cuvinte pe care noi spunem ca le-am luat de la mag&iari, in mag&iara au sensuri oarte restranse si mag&iarii insisi nu stiu de unde le-au luat. #i oarte multe cuvinte si c&iar structuri considerate latinesti, in latina nu au e7istat niciodata, ci sunt stravec&i, carpatice... Aceste lucruri au ost spuse de lingvisti straini, care nu au nici un motiv sa

masluiasca istoria limbii romane. 1in pricina aptului ca noi credem in continuare in teoriile proclamate de savantii nostri, nu s-a gasit inca nimeni care sa incerce sa de ineasca limba romana din singura perspectiva 2usta, aceea de dat sacru. Constantin /oica a aratat, citandu-l pe 6minescu, ca cuvintele cu cea mai mare incarcatura de semni icatii sau cu intelesuri netraductibile sunt intotdeauna cuvintele vec&i, de la mosi-stramosi, nu cuvintele de ieri si de a'i. Insa savantii nostri, tocmai pe acestea le ignora sau le alsi ica originea.

:nde altundeva poti cauta spiritul limbii, daca nu in ceea ce a dainuit de secole, neatins5 #piritul limbii se gaseste in elul in care sunetele se combina intre ele si sunt accentuate, dand nastere unei melodii aparte a limbii, in gramatica, in cuvinte si e7presii care adesea nu pot i traduse in alte limbi, in sensuri si imagini, in elul in care se imbina si se ordonea'a cuvintele, si in cuvintele insele, milenare, mii de cuvinte cu origine necunoscuta, despre care lingvistii nu vor sa pomeneasca niciodata sau le atribuie in luentei altor limbi. Cand e vorba

de elementul stravec&i al limbii, ni se recita, bat2ocoritor0 bar'a, vie'ure, ma'are, de parca asta e tot ce ne-a ramas dupa tavalugul latin...

$anditorul de la -amangia. Produsul unei spiritualitati avansate ;are de ce bucuria este numita cu un cuvant dacic, pe cand tristetea, ma&nirea,

neca'ul, supararea, obida, 2alea sunt luate de la vecini5 Poate pentru ca bucuria este sentimentul undamental al iintei umane, emotia care iti arata ca esti pe calea cea buna, ca esti in acord cu 1umne'eu. $andul, cel care leaga lucrurile si le gaseste sensul, este desemnat tot printr-un cuvant dacic 3unii lingvisti mai sustin si asta'i ca ar veni din... mag&iara94. 1oina este un alt cuvant milenar, care transpune esenta su letului romanesc, starea de dor. A mosteni nu putea i decat un cuvant cu o viata de mii de ani, la el ca mos si mosie,

din aceeasi amilie. %atra este un cuvant dacic sau c&iar dinaintea dacilor, la el si codrul. Cuvantul a ingropa 3si groapa4 are si el o varsta de cateva mii de ani, iar e7emplele sunt multe, multe, multe... In dictionare nu se oloseste niciodata termenul de +dacic+ sau +substrat+. 168-ul, dictionarul nostru de capatai, pre era sa spuna ca un cuvant este de origine necunoscuta decat sa admita ca este dacic. Lucrarile de istoria limbii romane incep intotdeauna cu latina0 ce-a ost inainte, nu contea'a, e considerat doar o +in luenta+

minora, marginala... Ceea ce sperie cu adevarat pe dusmanii identitatii noastre de neam si limba este continuitatea incredibila, de mii de ani, caci valurile istoriei si straturile ce s-au ase'at pe deasupra nu au reusit sa modi ice acest sambure puternic. Ra'boiul impotriva limbii romane 1e aici porneste totul0 de la presimtirea sau intelegerea rostului pe care il are limba romana. Caci daca limba romana este cea care da identitate unui spatiu spiritual care

sta la temelia 6uropei, este limpede ca cei ce doresc uni ormi'area, stergerea di erentelor, globali'area, au un dusman de temut in aceasta limba cu radacini milenare. #i nu este de-a2uns sa ie alsi icate tratatele de istorie si de lingvistica, deoarece limba isi vede mai departe de menirea ei, pastrandu-si radacinile adanc in ipte in pamant. Pentru ca limba romana sa-si piarda rostul, cei potrivnici actionea'a asupra vorbitorilor, ca intr-un veritabil ra'boi. 67ista un ra'boi impotriva limbii romane,

caci e7ista un ra'boi impotriva identitatii noastre. Iar singurul mod prin care ni se pot taia radacinile este indepartarea de limba noastra. Constantin /oica spunea ca vorbirea omului este iinta lui. 1eci pentru ai lua unui om sau unui neam identitatea, trebuie sa ii distrugi limba0 atat istoria limbii, cat si spiritul ei. Caile pe care se des asoara lupta impotriva limbii romane si, implicit, a identitatii noastre, sunt numeroase. La nivel academic, savantii, ie ignoranti, biete marionete oportuniste, ie vanduti cu totul si

potrivnici intereselor neamului, depun e orturi in a ne alsi ica radacinile. 1e aici aversiunea atisa, devenita un adevarat ra'boi, ata de civili'atia dacilor si ata de tot ce inseamna componenta stravec&e a limbii romane0 cetati dacice lasate pe mana 2e uitorilor, triste iguri de academicieni care se e7ta'ia'a in ata ideii cuceririi 1aciei si a masacrarii dacilor care si-au aparat pamantul, dictionare si tratate ridicole, care cauta sa demonstre'e ca dacii au renuntat brusc, de initiv si in masa la limba lor, iar limba romana este continuarea limbii latine,

devenita imediat un +primitor universal+, o +limba ospitaliera+ care a renuntat de buna voie la tot ce a avut speci ic si a luat de la altii tot ce are acum. <ass-media este un alt canal prin care se duce acest ra'boi. Presa si internetul promovea'a cu mare insistenta saracirea limbii, mai ales in randul tinerilor. 6ste adevarat ca limba oglindeste realitatea din 2urul nostru, dar este la el de adevarat ca si noi suntem modelati, oarte subtil si e icient, de limba pe care o vorbim. 1aca olosim 'i de 'i un vocabular sarac, vom deveni

repede la el de saraci in spirit. Lucrurile devin cenusii, totul este ori +misto+, ori +naspa+, nimic nu mai este + rumos+, +gro'av+ ori +minunat+. #untem +cool+ ori +trend=+, avem +2oburi+ de +manageri+, +merc&andiseri+, +bro>eri+ ori +dealeri+, engle'a ne su oca, suntem invatati sa pretuim mai mult alte limbi decat a noastra, a2ungem sa ne ie rusine sa mai olosim cuvinte romanesti curate. Re'ultatul e sigur0 in cateva generatii vom uita mai mult de 2umatate din limba, vom ace dictionare c&iar si pentru romana ultimelor decenii si

nu vom mai sti ca +Limba noastra-i limba s anta,? limba vec&ilor ca'anii,? care-o plang si care-o canta? pe la vatra lor, taranii+. 6uropa romaneasca Putini sunt cei care inteleg ce se intampla cu adevarat, caci pentru noi, limba materna este un lucru la el de iresc ca si aerul pe care il respiram, si nu suntem constienti de sc&imbarile subtile care se produc in vorbirea noastra. 1oar cei plecati departe stiu ce inseamna sa vise'i romaneste si sa

tresari la au'ul unei vorbe de acasa. Insa adevarata ata a acestui ra'boi s-a va'ut si continua sa se vada in a ara granitelor tarii, in comunitatile istorice de romani, care cuprind cu radacinile lor aproape 2umatate din 6uropa0 din Rusia, :craina, ,asarabia, pana in :ngaria si Croatia, din #erbia, Albania, ,ulgaria, pana in <acedonia, $recia si c&iar @urcia. Istoria acestor romani este incarcata de su erinta, iar asta'i, desi traim in vremuri democratice, in cele mai multe dintre aceste teritorii limba romana e vorbita doar in soapta.

1acia pe timpul lui ,urebista. #e intindea pe aproape intreaga 6uropa de a'i Istoricii din antic&itate sustineau ca tracii erau cel mai numeros popor din lume, dupa in'i. 6i ocupau cea mai mare parte a ,alcanilor, Asia <ica si toata 6uropa de #ud-6st. 1acii, ramura nordica a tracilor, locuiau pe ambele maluri ale 1unarii, a2ungand in nord pana la Carpatii Padurosi, in apus pana la @isa si <orava, in rasarit,

dincolo de /istru, pana la gurile ,ugului, iar in sud se intindeau pana la <untii ,alcani. %reme de patru secole, intre sec. III si %II d.-r., Imperiul Roman a ost, practic, un imperiu de sorginte tracica0 ma2oritatea imparatilor Romei si ai ,i'antului, ca si multi generali, proveneau din randul tracilor si al dacilor nord-dunareni. 1upa ce granita de pe 1unare s-a prabusit, in ,alcani au navalit slavii, avarii si alte neamuri, iar despre traci si daci nu s-a mai au'it mare lucru. Cartile de istorie nu-i mai pomenesc, de parca ar i intrat in pamant. In realitate,

cei mai multi au ramas pe vetrele lor, iar urmasii lor sunt toti cei ce vorbesc asta'i romaneste, de multe secole, in aceleasi teritorii. /ici o alta limba europeana nu a avut un ast el de destin. In *A.A, <i&ai 6minescu publica in 'iarul +@impul+ urmatoarele cuvinte0 +/u e7ista un stat in 6uropa ;rientala, nu e7ista o tara de la Adriatica la <area /eagra, care sa nu cuprinda bucati din nationalitatea noastra. Incepand de la ciobanii din Istria, de la morlacii din ,osnia si -ertegovina, gasim pas cu pas ragmentele acestei mari unitati

etnice in muntii Albaniei, in <acedonia si @essalia, in Pind ca si in ,alcani, in #erbia, in ,ulgaria, in $recia, pana sub 'idurile Atenei, apoi, de dincolo de @isa incepand, in toata regiunea 1aciei @raiane, pana dincolo de /istru, pana aproape de ;dessa si de Biev+. <ai tar'iu, /icolae Iorga spunea ca Romania reintregita de dupa primul ra'boi mondial se invecina tot cu romani. /umarul romanilor din 2urul granitelor era, intradevar, oarte mare, aproape de trei milioane0 intre A)).))) si un milion in :craina, apro7imativ ()).))) in ,ulgaria,

apro7imativ C)).))) in #erbia, in regiunea @imoc, si apro7imativ *))-*D).))) in vestul ,anatului, intre *)).))) si E)).))) in :ngaria, intre *(.))) si DF.))) in Rutenia #ubcarpatica, a lata in componenta Ce&oslovaciei, intre *G*G-*GCG. La acestia se adaugau cei apro7imativ C)).)))-EF).))) de aromani din Albania, <acedonia, sudul #erbiei si sud-vestul ,ulgariei, si cei F))D)).))) de aromani din $recia, si inca vreo cateva 'eci de mii de meglenoromani si istroromani, primii in nordul $reciei, ceilalti in Croatia. /umarul lor a sca'ut oarte mult,

unele comunitati sunt c&iar amenintate cu disparitia. Asta'i mai trebuie sa-i mai adaugam pe romanii din Republica <oldova 3cca trei milioane4, ramasi dincolo de granite, dupa cel de-al doilea ra'boi mondial. Procesiune dacica la 1robeta Peste tot, in toate aceste teritorii, romanii au su erit amarnic timp de un mileniu. Au ost deportati si imprastiati, nu le-au ost recunoscute drepturile, nu au avut scoli si

biserici, li s-au sc&imbat numele romanesti cu altele straine, nu li s-a dat voie sa se roage sau sa planga in limba lor. La el s-a intamplat si cu romanii din Ardeal, in timpul mag&iari'arii ortate. Asta'i, in a ara tarii, romana este o iciala doar in #erbia, si acolo doar in ca'ul romanilor din %oivodina, in Republica <oldova, si pe <untele At&os, la sc&iturile Prodromu si Lacu. Insa romanii din @imocul sarbesc nu sunt recunoscuti nici acum ca minoritate romaneasca, nici cei din ,ulgaria, nici aromanii din $recia, Albania ori ,ulgaria, nici meglenoromanii. In

,asarabia, limba romana a ost numita +moldoveneasca+, pentru a i se sterge identitatea, in @ransnistria, cimitirul soldatilor romani a ost arat si crucile aruncate la gunoi, in :craina a ost batut un preot roman si enoriasii sai, icoanele stropite cu motorina, iar biserica romaneasca a ost ga'ata in timpul slu2bei de Inviere. In @imocul sarbesc s-a dat ordin de demolare pentru singura biserica romaneasca... @oate s-au intamplat acum, in ultimii ani, iar lupta pentru de'nationali'area romanilor din a ara granitelor este in plina

des asurare. 6uropa s-a nascut in Carpati 1ar ce se intampla cu celelalte limbi ale 6uropei5 #unt la el de napastuite5 Acest ra'boi este doar al nostru, sau si al altora5

"iecare limba de pe lumea asta isi are istoria ei si propriul ei rost. /oi il stim pe al nostru si pe al limbii noastre. <ulti savanti straini au demonstrat ca leaganul 6uropei nu il

constituie civili'atia greco-romana, ci plamada etno-lingvistica din Carpati si de pe 1unarea de <i2loc pana la mare, cu cateva mii de ani inainte ca grecii si romanii sa i iesit in lume. 1e aici au plecat oameni, idei, cuvinte, catre intreaga 6uropa, si ara acest nucleu dunarean-carpatic nu ar i e7istat nimic din ceea ce asta'i numim +6uropa Clasica+. 1esigur, varianta o iciala a istoriei noastre sustine ca nu e7ista continuitate din acele timpuri pana asta'i, ci au e7istat cel putin doua rupturi ma2ore. Prima, cand splendida cultura a neoliticului a ost

spulberata de ra'boinicii indo-europeni, care au invadat 6uropa in epoca bron'ului. 1in acest cataclism ar i rasarit dacii. A doua, cand limba si civili'atia dacilor ar i disparut, pentru totdeauna, in urma ra'boaielor cu romanii si a politicii de romani'are. Iar din acest cataclism am i re'ultat noi, romanii. Aceasta este politica de taiere a radacinilor, prin care am ost invatati ca noi, ca popor si ca limba, ne-am ivit aici de putina vreme. 1ar e7ista destui invatati, in special straini, care contesta, unii, distrugerea civili'atiei cucutenienilor,

altii, c&iar venirea indo-europenilor, iar altii, insusi procesul de romani'are. #i mai e7ista si o dovada scrisa, teribil de periculoasa pentru cei care vor sa ne vada de'radacinati0 tablitele de la #inaia.

In aceste tablite, pe care toata comunitatea stiinti ica se 'bate 'adarnic sa le declare alsuri, este consemnata limba dacilor. Iar aceasta limba nu este indoeuropeana, dovada a aptului ca

prima ruptura nu a e7istat si, in plus, contine multe cuvinte si structuri pe care noi le-am socotit pana acum ca venind in romana din latina, dovada ca romani'area este, cel putin in parte, o ilu'ie, si nici cea de-a doua ruptura nu a e7istat. Cu alte cuvinte, limba romana este, in esenta ei, aceeasi de mii de ani,

in ciuda nenumaratelor straturi depuse pe deasupra.

Lingvistica romaneasca nu are inca orta de a iesi din 2ocul tulbure pe care il ace de un secol, nu e in stare sa caute in mie'ul lucrurilor si sa vada continuitatea de esenta a acestei limbi, care a dat identitate unei mari parti a 6uropei. 6ste un proces di icil, ce necesita mult cura2, caci nici o alta limba a 6uropei nu a avut un asemenea destin. Ra'boinici daci

1ar cine sunt cei care au pornit si intretin acest ra'boi5 6 greu sa le gasim un nume. #unt cei ce cauta sa uni ormi'e'e lumea, sa topeasca natiunile si identitatile intr-o singura mare comunitate. :nii considera ca acesta e un lucru bun, ca trebuie sa tindem spre unitate. Poate este asa, dar nu aceasta e calea cea buna. 1aca 1umne'eu a creat lumea atat de diversi icata, trebuie sa respectam diversitatea. "iecare limba oglindeste universul in elul ei si iecare

limba contine un ceva speci ic numai ei si nici unei alte limbi de pe lumea aceasta. La el, iecare neam este o iinta in sine, unica si irepetabila, de inita prin limba sa. /u putem participa la universal decat prin particularul care ne-a ost dat. #i apoi, limba si neamul, atat ale noastre cat si ale altora, nu sunt niste simple c&estiuni politicosociale, care sa poata i manipulate, ci au ost lasate de 1umne'eu. #e vor gasi si unii, nu putini, care sa sustina ca tot ce se intampla este absolut iresc si

ca nimeni nu are nimic cu noi si cu limba noastra. <ai mult, ca cei care sustin ast el de teorii sunt ori paranoici, ori nationalisti macinati de rustrarea ca nu am ost capabili sa ocupam un loc mai in ata pe scena istoriei. 6 problema lor9 Pentru cine are oc&i sa vada, minte sa inteleaga si su let sa cuprinda, noi nu am ost, intr-adevar, pe scena istoriei0 noi suntem insasi aceasta scena. 6minescu a intuit acest lucru, si dupa el si altii. Insa pentru a castiga acest ra'boi, trebuie sa im constienti de valoarea

nemarginita a limbii romane. A e7primat-o cel mai simplu si iresc /ic&ita #tanescu0 +A vorbi despre limba romana este ca o duminica. Limba romana este patria mea. 1e aceea, pentru mine, muntele munte se numeste, de aceea, pentru mine, iarba iarba se spune, de aceea, pentru mine, i'vorul i'voraste, de aceea, pentru mine, viata se traieste+. HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH

Aurora Petan despre tblitele de plumb de la #inaia, o misterioas ar&iv regal dacic 1e mai bine de un an, cercettori avi'ati sau amatori, pasionati de istorie, 'iaristi, undatii culturale sunt anga2ati ntr-o adevrat curs contra cronometru, pentru a de'lega un mare mister al istoriei noastre vec&i0 @blitele de plumb de la #inaia. Peste C) de plci acoperite cu imagini si nscrisuri ntr-o limb necunoscut stau neinventariate n subsolul Institutului de

Ar&eologie %asile PIrvan din ,ucuresti, de mai bine de un secol, sub prete7tul c sunt niste alsuri neinteresante. 6le contin o scriere ntr-o limb necunoscut si repre'entri iconogra ice cu lupttori narmati cu suliti si lnci, regi si 'ei, temple, palate, cetti, monograme si nsemne &eraldice, eterni'ate n plumb, cu rbdare si migal, cu un simt artistic aproape desvIrsit, misterios si incitant. ; lume nviat parc dup un cataclism dar, parado7al, puternic si de real.

Jn legtur cu acest ascinant subiect, am reali'at un interviu, n e7clusivitate pentru ;bservatorul de @oronto, cu doamna pro esoar Aurora Petan, cercettor principal la Institutul de Lingvistic Iorgu Iordan-Al. Rosetti, din Capital, specialist n ilologie clasic. 1omnia sa a pre'entat o comunicare pe aceast tem la Academia RomIn, iind convins c plcutele de plumb de la #inaia repre'int o parte a unei importante ar&ive regale dacice.

Aurora Petan a absolvit "acultatea de Limbi #traine, sectia Latina-$reaca %ec&e, are un masterat in "ilologie Clasica iar in pre'ent este doctorand in lingvistica. In anul ())*, a castigat Premiul Academiei +,.P. -asdeu+ pentru lingvistica, la (. de ani. R0 #timat doamn Petan, ce se stie despre aceste plcute 5

A.P0 #e stie de la primarii din #inaia, din anii K()-KC), c, n prea2ma anului *A.F, cInd s-a turnat undatia Castelului Peles, s-a descoperit un mare te'aur, din piese de aur L plci scrise n relie . Aceste plci au ost copiate n plumb, din ordinul Regelui Carol I, la "abrica de cuie din #inaia. PIn n pre'ent, nu au ost descoperite dove'i certe n acest sens. 67ist ns o traditie oral, destul de serioas. <ult lume stie despre acest lucru, ns nu a scris nimeni pe tema asta.

Plcile de plumb au ost depo'itate la <nstirea #inaia si, imediat dup n iintarea <u'eului /ational de Antic&itti, la s Irsitul secolului al 8I8-lea, au ost aduse la ,ucuresti, pe vremea lui $rigore @ocilescu. Jn legtur cu plcile de aur, e7ist dou ipote'e0 una, c ar i ost topite de Regele Carol I si olosite n vremea R'boiului de Independent si, a doua, c cel putin o parte din ele ar i supravietuit. /u stim ce s-a ntImplat cu ele0 ie au a2uns, dup unele

speculatii, n @e'aurul de la <oscova, ie au ost valori icate, ntr-un el sau altul. R0 1umnevoastr, ce in ormatii detineti despre plcutele originale, din aur5 A.P0 In ormatiile pe care le detin eu sunt oarte ciudate. 6le provin de la o persoan din Republica <oldova, care m-a contactat imediat dup con erinta mea din C iunie ())E, de la Academia RomIn. < v'use pe @%R-international si spunea c vine cu o

delegatie din partea Academiei Ruse. <i-a artat, ntr-adevr, o delegatie, semnat, para at, prin care era mputernicit s se ocupe de culegerea de in ormatii despre aceste obiecte. Persoana respectiv sustinea c ast el de plci e7ist pe teritoriul Rusiei, c sunt oarte asemntoare cu cele de la #inaia, si, c, din in ormatiile pe care le detine, cel putin E) de piese din aur ar mai e7ista n ,anca /ational a RomIniei.

R0 Concret, ce v-a spus acest misterios persona2 despre plcutele din aur 5 A.P0 Ipote'a domniei sale era urmtoarea0 plcile din aur nu ar i ost descoperite cInd s-a spat undatia Castelului Peles. 6le s-ar i a lat n posesia <nstirii #inaia care, ca multe alte ase'minte crestine, a ost ridicat pe o capiste, pe locul unui altar pgIn. 1eci, aceste plci s-ar i pstrat, de-a lungul secolelor, n gri2a initial a preotilor precrestini si, apoi, ar i ost transmise.

Persona2ul de care v spuneam, al crui nume nu vi-l pot ace cunoscut, mai spune c iecare mare trib geto-dacic avea o ast el de ar&iv de te7te, care se rennoia periodic. @e7tele erau scrise de <arele Preot si aveau caracter sacru, magic, erau nc&inate 'eilor si, ca atare, erau oarte, oarte bine pstrate. Jn prea2ma r'boaielor cu @raian, cIteva ramuri ale neamului daco-get s-au desprins si au luat-o spre Rsrit, mpreun cu ar&ivele lor. 6l sustinea c aceste ar&ive ar i a2uns pe teritoriul actual al Rusiei, odat

cu aceast migratie dacic. Con orm in ormatiilor lui, la noi n tar, ar mai e7ista vreo trei depo'ite0 unul la <nstirea @ismana, un altul undeva n <untii ,ucegi si unul c&iar lIng #armi'egetu'a. 1eocamdat, doar cel de la #inaia ar i ost scos la lumin. @ot el sustine c au e7istat la #inaia (E) de piese si c mai multe copii se a l n di erite institutii. "oarte plau'ibil, pentru c stim, tot de la oameni din #inaia, c unele copii n plumb au a2uns la pro . /icolescu Plopsor,

altele la 1imitrie Pippidi, iar altele la Institutul de #tudii Politice, de pe vremea comunistilor. 1eci, piesele de aur, ie s-au salvat si au a2uns n @e'aurul de la <oscova, vreo E) ar e7ista nc n ,anca /ational, ie au ost topite. /u avem in ormatii sigure despre nici una dintre variante. R0 1ar, pIn acum, s-a ocupat cineva de ele 5 Le-a studiat vreun cercettor5

A.P0 6ste un mare mister de ce, timp de mai bine de un secol, nimeni nu s-a ocupat de aceste piese. 67ist in ormatii absolut sigure c si PIrvan le cunostea. Asta sustine Ale7andru %ulpe, actualul director al <u'eului de Ar&eologie %asile PIrvan, al crui tat, Radu %ulpe, a ost elevul lui PIrvan. Primul director al <u'eului, $rigore @ocilescu stia despre ele, la el ca multi altii. @oat lumea stia de e7istenta lor, ns nimeni nu a vrut s se ocupe de ele. /u vd

nici o e7plicatie de ce. Poate doar dac ei stiau c a e7istat un te'aur din piese de aur care a ost distrus si scoaterea la lumin a copiilor ar i dus la un scandal. Asta ar i o e7plicatie. Cred c a ost dosit povestea pieselor de plumb, pentru a nu se a la povestea celor de aur, care au disprut. Pentru c erau acolo tone de aur. 1ac au ost cel putin ()) de piese, imaginati-v. R0 Credeti c istoricii au evitat, cu bun stiint, s le cercete'e 5

A.P0 Probabil. Istoricii si ar&eologii consacrati nu s-ar i bucurat s renunte la tot ce scriseser pIn atunci, acceptInd atIt de multe in ormatii noi care ar i dus, ntr-adevr, la rescrierea istoriei noastre vec&i, si nu numai a noastr, pentru c sunt lucruri care privesc istoria ntregii 6urope. "aptul c un PIrvan, un @ocilescu sau un Radu %ulpe au spus c sunt alsuri, a constituit o etic&et de initiv. /imeni nu a ncercat s vad dac nu cumva este alt el.

R0 Ce ne mai puteti spune, n legtur cu aceste plci de plumb 5 A.P0 Istoria acestor plcute este oarte 'buciumat. PIn de curInd, nu se stia c e7ist o legtur ntre #inaia si aceste piese. Inginerul 1an Romano, care a investigat () de ani aceast poveste, publicIndu-si re'ultatele cercetrii n volumul Cronic apocri pe plci de plumb 5, nu stia nimic despre #inaia. 6l cunostea doar cele dou

piese care e7ist n depo'itul mu'eului de la mnstire. 6u am dat peste o carte a lui Iordac&e <oldoveanu L 1acii vorbesc L, care cunostea cele dou piese de la #inaia. 1omnul <oldoveanu a vorbit cu un inginer din #inaia, pe nume Ionescu, care ast'i nu mai trieste. Acesta a ost oarte pasionat de istoria acestor plcute. 6l i-a spus c ar i e7istat 'eci de piese si c provin de la Regele Carol I. Jn acelasi timp, istoricul Augustin 1eac a tinut o comunicare n ())C, la Congresul

International de 1acologie, despre plcile de aur de la #inaia. Jns nu a avut ecou. #tiu doar c detine otogra ii inedite dup plci, pe care noi nu le cunoastem, le-am v'ut numai proiectate. 1in pcate, 1eac a murit si nu am a2uns la documente si la ar&iva pe care o detinea. %orbind cu cei de la Institutul de Ar&eologie, am a lat c ei stiu, cu sigurant, c toate aceste plci provin de la <nstirea #inaia. Jn anii KE), cInd Romalo le-a otogra iat, mai erau o sut si ceva,iar n anii K.), au

disprut toate. Romalo a cutat si n inventare, dar ele nu au ost niciodat inventariate. /u e7ist absolut nici o in ormatie c ele ar i e7istat vreodat. Jn ())(, ())C, au reaprut CF de piese, nu se stie de unde. Ce s-a ntImplat cu restul, nu stim. Cele CF de piese, a late ast'i n <u'eul Institutului de Ar&eologie nu sunt nici acum inventariate. R0Am a lat c, totusi, aceste piese din plumb au ost anali'ate.

A.P0 1a. Am e7tras mostre din cele CF de piese, le-am dus la Institutul de "i'ic /uclear si re'ultatele sunt, r nici un dubiu0 plumb de secolul al 8I8-lea. #-au cut comparatii cu medalii de plumb din vremea lui Cu'a si compo'itia este identic. 6ste sigur plumb modern, care con irm teoria copiilor. Jn anul ())( a ost trimis la ;7 ord una dintre piese, mpreun cu o scoab de plumb din 'idul de la #armi'egetu'a, o erit

de pro esorul Ion $lodariu, care este datat, sigur, secolul I d.-r. Anali'ele au artat c piesa contine cam aceleasi impuritti ca si scoaba de plumb dacic si c autenticitatea acestei piese depinde de siguranta conte7tului n care a ost gsit scoaba. 1ac scoaba este autentic, este posibil ca si piesa s ie autentic. Pornind de la aceste re'ultate, considerInd c plumbul este dacic, s-a ridicat urmtoarea ntrebare0 cum e posibil s arate atIt de bine niste piese de plumb peste care au trecut (.)))

de ani, ntr-un sol cu umiditate ridicat, ca al trii noastre5 1omnul Romalo a presupus c s-au cut matrite din olie de aur, n care s-au imprimat scrisul si imaginile cu poansonul, apoi s-a turnat plumb, iar cInd piesele au ost descoperite, s-a e7tras olia de aur si abia atunci plumbul ar i intrat n contact cu aerul Cei de la <onetrie spun ns c aceast ipote' este neplau'ibil, pentru c multe piese au dimensiuni mari si, o olie de aur, ca s poat i imprimat, trebuie s ie

oarte subtire. Ast el de matrite nu ar mai i suportat o greutate atIt de mare de plumb. Anali'ele repetate de trei ori la Institutul de "i'ic /uclear pe piesa anali'at la ;7 ord au demonstrat c e7ist, ntr-adevr, impuritti, dar numai la supra ata pieselor0 cupru, argint si alte metale, n cantitti oarte mici, care pot proveni ie din contaminarea cu matritele, ie din contaminarea cu obiectele mpreun cu care au ost depo'itate. Jns, n interiorul pieselor este plumb pur. 6ste, deci, posibil,

ca cei de la ;7 ord s i msurat numai e7teriorul piesei, nu si interiorul. /u e7ist nici un dubiu c plumbul din interior este GAM pur, cu adaos de staniu. Asta este ormula tipic pentru plumbul de tipogra ie. R0 Care este opinia 1umneavoastr, n legtur cu autenticitatea acestor plci 5 A.P0 1up opinia mea, plcile sunt autentice, n ceea ce priveste continutul lor, ns, n ceea ce priveste suportul este

vorba, n mod sigur despre niste copii din secolul al 8I8-lea. Cu sigurant, Regele Carol a vrut, cInd si-a dat seama de importanta istoric a acestor piese, s lase spre cercetare, c&iar dac cele de aur nu au ost distruse, c&iar dac ele e7ist, copii dup ele. Pentru c ar i ost di icil s se i dat la studiat tone de aur. <i se pare logic s i cut niste dubluri dup aceste piese. R0 1ac sunt alsuri, cine ar i putut s le

ac 5 A.P0 #e presupune c -asdeu. :nii spun c el ar mai i cut niste alsuri, e vorba despre niste documente medievale. /u de aici pleac ns ipote'a alsului. Ale7andru %ulpe sustine c un nepot de-al lui -asdeu ar i lsat o scrisoare n care ar i spus ceva n legtur cu aceste piese. /u se stie nimic despre scrisoare, dac e7ist sau nu. Jntre timp, Ale7andru %ulpe a renuntat la ideea scrisorii, nu si la ideea alsului atribuit

lui -asdeu. 1e ce5 Pentru c, aceste plci, pe lIng oarte multe ilustratii, contin o limb. ;ri, la vremea respectiv, n a ar de -asdeu, nimeni nu avea cunostinte atIt de temeinice ncIt s invente'e o limb atribuit dacilor. -asdeu a ost un persona2 absolut genial. 6ste sigur c cel care a creat plcile, dac admitem c a e7istat un alsi icator, trebuie s i ost c&iar mai genial decIt -asdeu. #e stie c doar -asdeu detinea la vremea aceea cunostintele necesare crerii unei

limbi si a unei ar&ive atribuite dacilor, mai ales c el era oarte pasionat de substrat. 6l este cel care, scotInd n evident e7agerrile scolii latiniste, a studiat temeinic ce s-a putut studia, pe vremea respectiv, din substratul dacic. Jns, -asdeu atribuie dacilor un al abet olosit de secui, descoperit ntr-un document de secol 8III. -asdeu presupunea c dac secuii aveau un al abet n secolul al 8III-lea, trebuie s-l i gsit acolo, n Ardeal, si c el trebuie s ie continuarea al abetului dacilor.

R0 #i nu este asa 5 A.P0 Al abetul secuilor nu are nici o legtur cu al abetele de pe plci. Acestea sunt, predominant, grecesti. Al abetul secuiesc este oarte straniu. 1ac -asdeu ar i cut plcile astea, nu ar i olosit al abetul grec, el iind convins c acel al abet al secuilor este dacic. Jnainte de a descoperi al abetul secuilor, -asdeu presupunea c 1eceneu, care,

con orm lui Iordanes, ar i stat o vreme n 6gipt, ar i adus de acolo o scriere. 1eci, a avut o ipote' anterioar al abetului secuiesc. Asta ar i prima neconcordant. A doua ar i legat de limb. #i este mult mai grav. Limba din plci nu seamn cu substratul limbii romIne. /u e7ist cuvinte din substratul limbii romIne, nu e7ist enomene atribuite substratului limbii romIne. ;ri, -asdeu, care studiase substratul 3este primul nostru lingvist care

studiase substratul4 n-ar i ratat oca'ia s introduc niste elemente, clar de substrat, n aceste plci. R0 Atunci, n ce limb au ost scrise plcile 5 A.P0 1up mine, limba din plci nu este o limb indo-european. Acesta este lucrul sen'ational pe care l pot spune. 6ste o limb care nu are desinente, care nu ace distinctie de gen, de persoan, de numr, de ca'. /u stim cInd avem plural, cInd avem

singular, cInd avem eminin. Aproape toate cuvintele se termin n o, nu n a , asa cum le stim noi din i'voarele grecesti si latinesti 3de e7emplu ,oerobiseto, %e'ino4, c&iar si emininele se termin n o0 /apoco, $enuclo. 67ist elemente care se regsesc si n limba romIn, dar care, parado7al, n romIn nu sunt atribuite substratului, ci limbii latine. 6ste limba dac, r ndoial, ns, ie este o limb preindo-european, deci mult mai vec&e L ceva de genul limbii basce care a

supravietuit asimilrii indo-europene, ie, adoua variant 3la care m-am gIndit, dar la care nu tin oarte mult4 este o limb sacr, olosit numai de preoti, n vreme ce poporul olosea o limb comun, di erit. Plcutele ar putea i, deci, scrise ntr-o limb sacr, care s se i conservat n casta preotilor. R0 1e unde ar putea s provin aceste plci scrise, si ce povestesc ele 5

A.P0 Jn mod sigur, plcutele provin din mai multe 'one si din mai multe epoci. 6le au ost strInse laolalt, ntr-un anumit moment. Jns, e7ist o unitate de stil si de redactare, ceea ce nseamn c e7ista o traditie puternic. Plcile consemnea', cu sigurant, evenimente importante de la curtea regilor daci, precum aliante, r'boaie cIstigate, di erite evenimente. Lipsesc multe piese din aceast ar&iv. /oi avem oarte putine. #e vede usor c e7ist o unitate de stil pentru plcile din vremea lui

,urebista, pentru cele din vremea lui 1ecebal, pentru cele din 1obrogea si asa mai departe. <ai mult, tipurile de scriere se grupea' pe epoci si pe 'one. Lucru oarte important, pentru c e greu de cre'ut c cineva n secolul al 8I8-lea cunostea scrierile grecesti locale. <ai e7act, plcile din 1obrogea sunt scrise n al abet grecesc ionian, care olosea omega si eta. 6ste vorba de plcile care par s provin de la cetatea $enucla, spre

e7emplu. Jn unctie de in ormatiile de pe plci, le-am putut grupa0 asdar sunt plci de la #armi'egetu'a, de la cettile din 1obrogea, plcile lui Coti'o, care sunt din 'ona ,anatului. Cele care par s provin din 1obrogea olosesc un al abet de in luent clar ionian, lucru iresc, pentru c acolo erau cettile grecesti milesiene. Jn sc&imb, plcile din vremea lui 1ecebal olosesc un al abet grecesc occidental, care trebuie s i

provenit de undeva din sudul Italiei, acelasi care st la ba'a al abetului latin, prin intermediar etrusc. ;ri asa ceva nu stiu dac se putea cunoaste la vremea respectiv 3secolul 8I8 n.n.4 pentru c al abetele locale si dialectologia greac s-au constituit ca stiinte doar la mi2locul secolului al 88-lea. <ulte sunt plci de la Cetatea -elis. 6le vorbesc nu numai despre 1romic&ete, el iind unul dintre nenumratii regi de la -elis. Avem c&iar o genealogie de la -elis 3mai

e7ist nc una de la #armi'egetu'a4, care se nc&eie cu ;roles, care trebuie s ie acelasi cu R&oles, din 1io Cassius, si care, cum pare s re'ulte din te7te, este autorul complotului care l-a detronat pe ,urebista. R0 Por . dr. %asile ,oroneant mi-a artat niste semne asemntoare, descopertie de dInsul pe niste mandibule de cal, la C&itila... A.P0 Am v'ut si eu semnele de pe oasele

de la C&itila. @e7tele din plci sunt scrise G)M n al abet grecesc, cu di erite variante. 6ste adevrat c e7ist si cIteva scrieri total necunoscute n aceste plci. Cea mai stranie apare pe rontonul templelor repre'entate pe plci. Aceast scriere seamn, ntr-adevr, cu scrierea de pe oasele de la C&itila. R0 Asemenea semne se a l si n ,iblia lui Nul ila...

A.P0 ,iblia lui Nul ila se stie c a ost scris n nordul 1unrii n sec. I% d.-r Nul ila a trit cItiva ani aici. 6l a ost cel care i-a crestinat pe goti si primul care a tradus n gotic ,iblia. Al abetul gotic a ost inventat de el, si se spune c are la ba' al abetul grecesc. Jns al abetul gotic primitiv, publicat de %ulcanius ,onaventura, contine cel putin un semn, care a ost olosit si de daci n aceste tblite. Pentru c, c&iar dac spunem c dacii au olosit n tblite al abetul grecesc, nu este totusi al abetul

grecesc pur, ci unul care contine niste semne speciale, pentru sunete speciale, care nu e7ist n limba greac. Acel semn din al abetul gotic, care n al abetul dacic notea' sunetul ce, nu are valoare n al abetul gotic, pentru c nu e7ist sunetul. 1e aceea nu se e7plic e7istenta lui, decIt printr-o preluare de la daci. R0 Au mai ost descoperite piese asemntoare undeva 5

A.P0 Jn a ar de plcile de plumb, mai e7ist o serie de piese de alt provenient, din colectii particulare, din mu'ee, descoperite de ar&eologi n spturi, care contin semne si imagini asemntoare celor de pe plci, necunoscute n perioada lui -asdeu. 1e pild, medalionul care se a l n posesia domnului 1an Romalo, care provine de la amilia <urnu, are pe avers portretul lui ,urebista, care se regseste de mai multe ori pe plcile de plumb, probabil cut cu aceeasi stant, pentru c are aceleasi

dimensiuni. Pe revers are imprimat emblema cap de bovideu si sarpe, care repre'int probabil emblema statului unitar al lui ,urebista, si un te7t n aceeasi limb cu aceea de pe plcute. <edalionul a ost anali'at de ctre ,ogdan Constantinescu, doctor n i'ic, de la Institutul de "i'ic /uclear, care garantea' c este autentic, pentru c are o combinatie de metale care se regseste numai undeva din 'ona din sudul :rarilor, un alia2 tipic metalurgiei scitice. 1omnia sa

sustine c este imposibil ca cineva s i alsi icat acest medalion. <ai e7ist cIteva piese n colectia unui anume domn Pulopol. 1omnul Romalo l-a cunoscut acum vreo *) ani si a reusit s le otogra ie'e. 6le contin imagini asemntoare cu cele de pe plcute. <ai stiu de e7istenta altor trei piese, descoperite de ar&eologul %ictor ,obi, a late la <u'eul din "ocsani. 6ste vorba despre un medalion, cu portretul si numele regelui 1uras, care pe revers are un templu

identic cu cele de pe plcute, si niste monede de argint, dintre care una contine o scriere rombic, identic cu scrierile lui 1romic&ete de pe plci. 6ste c&iar monograma acestui rege. ; asemenea moned a ost inventariat si de marele numismat ;ctavian Iliescu. Aceste piese se pot constitui n dove'i ale autenticittii plcilor, pentru c sunt descoperite recent. R0 1espre repre'entrile ar&itectonice de

plci ce ne puteti spune 5 A.P0 Jn ceea ce priveste repre'entrile ar&itectonice din plci L temple, cetti 3avem c&iar un plan al cettii #armi'egetu'a4 L se pare c sunt con orme cu ce stim noi despre ar&itectura din antic&itate. <ulte structuri par s ie structuri de lemn, care nu s-au pstrat pIn ast'i, ns, dac ar i e7istat un alsi icator, acesta ar i trebuit s cunoasc oarte bine ar&itectura antic. Pe de alt parte, cele

cIteva mii de repre'entri, de portrete, de tro ee, de divinitti, de armate etc., grupate pe epoci si pe 'one de provenient sunt repre'entate oarte coerent. Ar&eologul #ilviu @eodor de la <u'eul /ational a cut un studiu de imagine, timp de cIteva luni. A grupat toate aceste imagini si le-a introdus ntr-o ba' de date. Re'ultatul a ost de-a dreptul surprin'tor0 nu e7ist nici o inconsecvent. 1ac ar i e7istat un alsi icator, acesta si-ar i coordonat e7traordinar de bine munca,

pentru c nici o imagine nu se bate cap n cap, pe nici una dintre plci. R0 Ca specialist, cum apreciati limba n care au ost scrie te7tele de pe misterioasele plcute 5 A.P0 Jn ceea ce priveste limba din tblite, aceasta are toate caracteristicile unei limbi naturale. /u pare deloc s ie o limb creat. Are e7trem de mult varietate. /umele lui ,urebista spre e7emplu, e scris n vreo *F

eluri, ceea ce este greu de imaginat pentru un alsi icator. 67ist oarte mult variatie onetic. @oate cuvintele au variante. 67ist c&iar indicii de variatie dialectale. @blitele dacilor si cele ale getilor pre'int di erente clare dialectale. 67ist cuvinte care apar n anumite conte7te. 67ist structuri onetice conditionate. ;ri, aceste lucruri nu puteau i imaginate de cineva care nu avea la ndemIn instrumentele actuale. # genere'i o limb care s aib cuvinte, care s apar numai n anumite conte7te, e

imposibil. 6 vorba de mii de cuvinte. Limba din tblite nu are nici un atribut al unei limbi arti iciale. R0 1oamn Aurora Petan, v multmim oarte mult pentru in ormatii.

/ota redactiei . Invitam istoricii romani din diaspora sa ne scrie parerile domniilor lor despre Placile de

la #inaia pe adresa observroOidirect.ca Punctele 1vs de vedere sunt oarte importante. 6le vor i comunicate celor din tara interesati in elucidarea adevarurilor istorice ale neamului nostru. Carti despre limba dacilor

1ac pe Arcul lui Constantin Iubitorii trecutului romanesc au noi motive de bucurie. %olume de mare interes la 6ditura +1acica+ Istoria unei limbi trebuie sa inceapa, ca orice istorie, cu stratul sau cel mai vec&i. La noi insa, acest strat, considerat de apt +substrat+, a ost cel mai putin avori'at in cercetarea lingvistica. Cau'ele au ost multe, dar cel mai adesea s-a invocat aptul

ca, atata vreme cat limba dacilor a disparut, nu putem a la nimic despre ea si deci nu are rost sa speculam. Radacinile acestei atitudini se gasesc insa si in vremea #colii Ardelene, care a incercat sa-i scoata pe +barbarii+ de daci din istorie, revendicand o descendenta pura, din +gintea latina+. Limba dacilor a ramas de-a lungul timpului un mister si un domeniu tabu in acelasi timp. Cateva nume au punctat totusi drumul spinos al cercetarilor in acest domeniu0 marele scriitor si invatat ,ogdan Petriceicu

-asdeu, cel dintai care a abordat cercetarea substratului, in runtand curentul epocii, Ion Iosi Russu - savant clu2ean care, la o suta de ani dupa -asdeu, dadea un impuls urias prin lucrarile sale, si $rigore ,rancus, cel mai mare specialist al 'ilelor noastre, in c&estiuni de substrat. Cartile lor 3dar si ale altor cercetatori4 au inceput sa ie 3re4editate de catre 6ditura +1acica+, in e ortul de a repune in circulatie date si in ormatii undamentale, stiinti ice, cu privire la limba dacilor.

,ogdan Petriceicu -asdeu, genialul

Intr-o vreme in care latinitatea noastra era litera de lege in cultura romaneasca si tot ce era +barbar+ era rusinos si trebuia eliminat, -asdeu si-a asumat +cura2ul erorii+, cum insusi spune, si a luptat pentru ec&ilibrarea

balantei0 nu ne tragem doar de la Ram, nu au ost nimiciti toti dacii, nu a ost abandonata 1acia dupa retragerea aureliana, iar limba noastra nu este o limba pur latineasca, ci a pastrat multe elemente de la vec&ii daci. +1eparte de a ma ali, regret de a i cel dentai care am intreprins limpe'irea elementului dacic al limbei romane. Am ost impins la aceasta nu de ambitiunea de a desc&ide o cale noua, ci de necesitatea de a imple o vec&e lacuna, de care se i'beau, pe rand, toti acei ce voiau sa inteleaga inceputurile nationalitatii romane.

Aruncandu-ma pe o cale atat de nestrabatuta, a trebuit sa ma arme' cu acea deci'iune de a nu ma teme c&iar sa ratacesc, pe care marele $rimm o numeste cura2ul erorii+. Prima sa lucrare de seama, ierit-au dacii5+, este un pam let savuros impotriva invatatilor #colii Ardelene, emblematic ca atitudine si argumentare. Acest titlu a ramas in istorie, si intrebarea inca este valabila. +Pogorandu-se de preste plaiuri impreuna cu cartile sau c&iar cu persoanele lui Clain, <aior, Laurian, Papiu si ale atator alti doctori ardeleni, un varte2

de indaratnicie a ost buimacit mintile noastre intru a ne socoti de romani curati, puind intre alte temeiuri ara temei si acela cum ca toti dacii ar i pierit pana la cel din urma sub armele lui @raian. Apoi da9 Pentru popoare, precum si pentru insi, sunt timpuri de innebuneala, cu acea numai deosebire, ca pe un ins lepsit, inc&id din data cei sanatosi, carii sunt mai multi, iar de innebuneste un popor intreg, apoi vai si amar de cei putintei cuminti ce se mai a la in sanul sau... Cine are neclintita bunavointa de a da cre'are si de acum inainte, numai

lucrurilor de necre'ut, crea'a catu-i va placea bar irilor e7 cat&edra! in cat despre mine, care sunt nu numai ne-ardelean, ci si ne-doctor, am o neinvinsa plecare de a ma increde, intru orice priveste istoria vec&e, nu in mantii lungi, diplome si mai lungi si vorbe a ara din cale de lungi, ci in marturisirile scriitorilor contimpureni cucerirei 1aciei+. "irea lui -asdeu il impingea sa se revolte si sa riste, sa emita idei la limita compromiterii. 1atorita acestui cura2, dacii au iesit din umbra istoriei si s-a creat drum pentru cercetarea istoriei si

limbii lor. Acest inegalabil pam let desc&ide volumul cu acelasi nume ingri2it si pre atat de pro esorul $rigore ,rancus, aparut recent la 6ditura +1acica+. In volum sunt reunite, pentru prima oara, cele mai importante articole ale lui -asdeu despre limba si istoria dacilor, pana acum imprastiate in lucrari mai greu accesibile0 +;riginile pastoriei la romani+, +#tudii gramaticale asupra limbii dacilor+, +Pimbrul in 1acia+, +"ragmente pentru istoria limbii romane elemente dacice+, +1oina. ;riginea poe'iei

poporane la romani+, +,our, melc si culbec dacii si latinii intr-o scoica+, +Cine sunt albane'ii+, +#trat si substrat+ si +,asaraba+. Puse laolalta, aceste studii dau seama, cu asupra de masura, de geniul lui -asdeu, mani estat in cercetarea limbii si civili'atiei dacilor. "oarte bine pregatit, spirit enciclopedic, intuitiv si cu cone7iuni spectaculoase in idei, -asdeu a ost mereu o igura controversata. 1esi contestat de multi, atat in vremea sa cat si asta'i, din pricina e7agerarilor si a irii sale e7altate,

-asdeu ramane totusi cel dintai si cel mai sclipitor cercetator al limbii dacilor. I. I. Russu, criticul Poate nu este o intamplare aptul ca la Clu2/apoca s-a ormat, dupa cel de-al 1oilea Ra'boi <ondial, cea mai puternica scoala de ar&eologi si lingvisti in domeniul dacologiei. Pro esorul Ion Iosi Russu, lingvist si epigra ist, a ost cel care a abordat cu pro esionalism problema limbii tracodacilor, in mai multe lucrari. 6ra intr-o

vreme cand proli erau studii e7altate, comandate de regim, ara ba'a stiinti ica.

Russu a dus o munca uriasa de culegere de in ormatii, de anali'a si interpretare, de selectare si clasare. Practic, nu a ramas nimic necercetat - de la nume traco-dacice de locuri si de persoane, glose, inscriptii, la cuvintele din limba romana considerate ca

provenind din substratul dacic. Lucrarile lui repre'inta o piatra de temelie in cercetarile lingvistice asupra limbii dacilor si, probabil, timp de multa vreme, nu vor putea i egalate. Completari ulterioare s-au mai acut, dar nivelul si cantitatea muncii sale au ramas unice. I. I. Russu a avut o personalitate puternica. #piritul sau critic, polemic, se simte la tot pasul in lucrarile sale. A polemi'at cu marii lingvisti ai vremii sale, atat romani cat si straini, pe tema substratului, si a ost privit adesea cu re'erve de catre colegii sai, pentru ca a avut

cura2ul sa e7tinda cercetarea din acest domeniu, acand apel la reconstructia indoeuropeana, considerata riscanta de cei mai multi. Insa dubla sa pregatire - de istoric si lingvist - a asigurat o temeinicie remarcabila lucrarilor sale. 1oua dintre lucrarile undamentale au ost reeditate de curand la 6ditura +1acica+0 +Limba traco-dacilor+ si +6lemente auto&tone in limba romana+. Prima repre'inta singura sinte'a stiinti ica in domeniu aparuta la noi, ba'ata pe strangerea si interpretarea tuturor resturilor

limbii traco-dacilor. Cea de-a doua vine ca o completare, inventariind si anali'and etimologic cuvintele de substrat din limba romana, pornind de la cele mai sigure anume cele comune cu albane'a. Cadrul cercetarilor avea sa se e7tinda in lucrarile viitoare. $rigore ,rancus, singuraticul

In mediul academic actual, cercetarile legate de substrat sunt insotite de un +i' de epoca+. Asta'i, in toata lumea, sunt privilegiate directiile de avangarda lingvistica computationala, neurolingvistica, psi&olingvistica, sociolingvistica si prea putin lingvistica istorica. Iar in cadrul lingvisticii istorice, oarte putin se vorbeste despre straturile cele mai adanci ale limbii, pentru ca, cu cat sunt mai adanci, cu atat sunt mai problematice. Asa incat, un specialist in substratul limbii romane asta'i nu poate i decat un singuratic. Asa este si

academicianul $rigore ,rancus, pro esor la "acultatea de Litere a :niversitatii ,ucuresti. <odest si retras, dar cu o minte stralucitoare, $rigore ,rancus este, intr-un el, +ultimul mo&ican+ al cercetarii academice a limbii dacilor. Lucrarile sale, ba'ate in special pe comparatia istorica cu albane'a, sunt accesibile doar specialistilor. 6ditura +1acica+ a lansat insa recent, in aceeasi colectie cu cele doua volume ale lui I. Russu - colectie numita simplu si sugestiv +#ubstrat+, volumul +Cercetari asupra ondului traco-dac al limbii romane+, semnat

de $rigore ,rancus. %olumul reuneste mai multe studii ce acopera toate compartimentele limbii - onetica, mor ologie, sinta7a, le7ic - inclu'and aspecte onetice precum rotacismul, originea structurii numeralului, postpunerea articolului de init si pasionante probleme de vocabular, cu largi incursiuni in onomastica. 1in pacate, generatia de cercetatori ce va veni dupa $rigore ,rancus nu promite o revigorare a acestui domeniu. /ici Academia Romana, nici catedrele de istoria limbii romane din cadrul universitatilor nu

privilegia'a cercetarea substratului. Consecintele acestui apt se re lecta in interesul tot mai ridicat al publicului larg si incercarile diletante ale nespecialistilor de a gasi raspunsuri cu privire la limba dacilor. Iar daca aceste raspunsuri nu le dau orurile academice, le vor da acestia - cu riscurile de rigoare.

:rmarea este ca, datorita ideilor e7agerate care au napadit acest domeniu, orice incercare de +restaurare+ a statutului legitim de ramura serioasa a dacologiei este catalogata drept tendinta +dacomana+. Aceste ilogice acu'atii de dacomanie au asta'i e7act acelasi resort pro und pe care il aveau odinioara acu'atiile latinistilor. +<a olosesc de a putea raspunde aci la oarecari invinovatiri din partea unor limbuti+ - isi inc&eie -asdeu pam letul. +1upre c&ib'uinta lor, toata osteneala mea intru descoperirea adevaratului punt de purcedere al istoriei

romane ar i o apta antinationala. 6i se van'olesc pana si a presupune in mine planuri diabolice, niste planuri cari de as sti ca vor putea vreodata a se urisa in gandul meu, mi-as taia limba si manele, pentru ca urata cugetare sa ramana stearpa, ara putere de a iesi a ara prin scriere sau grai. Raspunsul meu, pentru asta intaie data, va i scurt. %oi sa dovedesc ca nationalitatea noastra s-a ormat din cateva eleminte, din cari nici unul n-a ost predomnitor. Alta data vom vorbi mai mult! pana atunci sa s arsesc paragra ul de ata, precum si cele trecute,

prin intrebarea0 Pierit-au dacii5+ Cartile 6diturii +1acica+ pot i comandate la tel. )(*?C*(.*C.E(, ).EG?**.E..** sau la QQQ.dacica.ro. Aurora Petan HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH HH Potopul lui /oe a avut loc in <area /eagra

Putini stiu ca <area /eagra este o mare oarte tanara. Pe vremuri, in locul ei era un lac cu apa dulce, cu o intindere mult mai mica. Intr-o buna 'i, <editerana a rupt istmul care o separa de acest lac si apele ei au navalit cu o orta nemaipomenita, inundand oarte repede sute de >ilometri de ase'ari. #-a iscat un e7od urias, oamenii au ugit departe de mare, raspandindu-si limbile, traditiile si povestile in 6uropa si Asia. Intre aceste povesti se a la si cea a unui mare potop, ramasa in ,iblie sub numele de +Potopul lui /oe+

:rgia A ost odata ca niciodata, in vremea cand, in <oldova, prea rumoasele de la Cucuteni 'ugraveau spirale ametitoare alb-rosii, pe oalele de lut, inci rand in ele taina vietii, a mortii si a intregului univers. Pe atunci, mai spre mia'a'i, stramosii nostri inca mai strabateau campia presarata de dune ce lega 1obrogea de Crimea, prin luncile /istrului, ale ,ugului si ale /iprului, care in vremea aceea se varsau in 1unare. 1unarea

insasi serpuia departe, spre rasarit, catre sudul Rusiei actuale, iar Insula #erpilor era un deal, probabil pe malul /istrului. Pamanturile acestea erau ertile si au ost populate intens, ia r oamenii acestor locuri au a2uns la un nivel ridicat de civili'atie. Inainte usese o perioada oarte aspra de glaciatiune, dar acum viata in lorea din nou, mai cu seama in aceasta gradina a Raiului. %remea se incal'ise mult si devenise umeda, vegetatia si toate resursele vietii erau din belsug.

$&etarii se topeau, iar nivelul oceanului planetar se ridica pe nesimtite. <editerana ing&itea si ea apele g&etarilor, intr-un ritm mult mai rapid decat acest lac - stramosul <arii /egre. 1i erenta de nivel dintre cele doua a2unsese de2a la *F) de metri. Intr-o buna 'i, limba de pamant care despartea <editerana de lacul pontic a cedat, iar apele au navalit cu o orta de neimaginat. <ai intai s-a au'it un muget din departari, care se apropia cu repe'iciune. Pgomotul devenea atat de puternic, incat parea ca vuieste intreg cerul, iar pamantul

se scutura din tatanile sale. %uietul se au'ea de la ()) de >ilometri departare, ceva cumplit, ce nu mai pomenise nimeni, niciodata, din mosi-stramosi. /u putea i, in conceptia acelor oameni, decat pedeapsa 'eilor. Apoi au venit apele, prabusindu-se in lac cu puterea a ()) de cascade /iagara, dupa ce au sapat in acea limba de pamant, spulberand-o si trans ormand-o in stramtoare. Cei care erau in prea2ma nu au apucat sa se dumireasca.

<area /eagra in sec. *D Au disparut sub ape mii, poate 'eci de mii de oameni. Potopul a inaintat repede, ing&itind pamanturi, ase'ari, paduri, cursuri de apa. #egmente intregi de rauri si luvii au disparut pe undul viitoarei mari. Cei ce se a lau mai departe, au'ind vuietul ingro'itor, si poate apucand sa si primeasca vesti de la vreun mesager ingro'it, care reusise sa scape de urgie, au apucat sa impac&ete'e repede cate ceva din putinul lor si sa uga cat mai departe de mare, ie pe uscat, ie cu

luntrile, pe cursurile raurilor, in sus. Apele cresteau cu *F cm pe 'i, asa incat e7odul a ost aproape spontan. %estea s-a raspandit departe, tot mai departe, iar cei la care apele nu a2unsesera inca isi aceau si ei baga2ele. Au plecat sate intregi, popoare intregi, populand 6uropa, Asia si a2ungand, poate, pana in A rica. Revarsarea a durat aproape doi ani, iar in inal au ost ing&itite de ape o suta de mii de >m patrati de pamanturi. $eneratia potopului si urmatoarele generatii au trait cu trauma acestei cumplite pedepse divine, asa cum a ost interpretat

cataclismul. <ulta vreme, nimeni nu s-a incumetat sa treaca dintr-o parte in alta prin stramtorile nou aparute, ,os or si 1ardanele. %a trece mult timp pana ce grecii vor avea cura2ul sa patrunda in aceasta mare intunecata, +neprimitoare+, plina de mister si de povesti antastice. Argonautii vor i cei dintai, porniti in cautarea bogatiilor abuloase ale Colc&idei. 1upa ei au venit negustorii, care au impan'it tarmurile <arii /egre cu colonii. Acestia se vor aventura si mai departe, intrand in nou- ormatul ,os or Cimerian si <area de A'ov, care tocmai

luase nastere, dupa ce acoperise cu totul apele 1onului. Iar de aici inainte pasim in istorie, pe un pamant statornic, pe care 'eii nu il vor mai rascoli cu asemenea cumplite catastro e. 1oi americani in <area /eagra @eoria revarsarii bruste a <editeranei in <area /eagra a ost lansata de doi cercetatori americani oceanologi, Nilliam R=an si Nalter Pitman. Cercetarile lor au inceput in anii RD), dar pu''le-ul era prea

complicat, si abia prin *GG) incepuse sa se de'lege cu adevarat. 6c&ipa lor a cules mostre de sedimente de pe undul <arii /egre, care inci rasera in ele o istorie plina de surpri'e. Ponele care au ost inundate au o erit sedimente care apartineau evident unui tinut uscat, inundat brusc de o apa sarata. #-au gasit apoi sedimente speci ice apelor dulci, care au ost acoperite brusc de un strat de sedimente aduse de ape sarate, ara nici o tran'itie. <area usese inainte un lac de apa dulce si era clar ca acele ape

venisera dintr-o data, nu se scursesera treptat, milenii la rand.

Nalter Pitman si Nilliam R=an Apa sarata, iind mai grea, s-a lasat la und, ducand la crearea +'onei moarte+, lipsita de o7igen. La supra ata au ramas apele dulci, alimentate de numeroasele rauri care se varsa in mare. <area /eagra este asadar o mare vie, pana la adancimea de cca ()) m, iar mai 2os de atat, absenta o7igenului

impiedica viata sa se mani este. 1ar, in acelasi timp, se conserva tot ce se gaseste pe undul marii, caci in absenta o7igenului, materiile organice nu se descompun. Asa incat undul marii este un adevarat mu'eu de ase'ari si epave oarte bine conservate. <artorii acestui teribil potop au pastrat in amintirea lor evenimentul, pe care il regasim in ,iblie ca +Potopul lui /oe+. In %ec&iul @estament, potopul are insa loc mai tar'iu, in vreme ce datarile celor doi cercetatori plasea'a catastro a acum cca .D))-.F)) de ani, deci pe la FF)) i.-r. /u poate i o simpla

coincidenta aptul ca "acerea Lumii e plasata, de traditie, tot cam atunci, mai precis in anul FF)A9 Prapadul a avut dimensiuni apocaliptice, iar dupa incetarea lui se nastea, intr-adevar, o lume noua. In *GGA, Nilliam R=an si Nalter Pitman au scris impreuna o carte pasionanta, +Potopul lui /oe+, aparuta recent si in limba romana, in traducerea Patriciei #erbac, la 6ditura 1acica. ,,C a acut un documentar pe ba'a acestei carti, iar teoria lor a ost preluata si de'batuta de lumea stiinti ica. Intre cei care i-au sustinut pe cei doi, se numara si Robert

,allard, descoperitorul @itanicului, care in anul ())) a plecat in cautarea ase'arilor neolitice a late pe undul marii. ,allard a gasit unelte si resturile unei ase'ari umane, la GF m adancime, insa anali'ele nu au ost su icient de concludente pentru a clasa aceste vestigii drept antediluviene. #-au detectat apoi constructii rectangulare de piatra, la *F) m adancime, cu siguranta acute de mana omului, s-au anali'at moluste e7trase din aceste ase'ari, care sau dovedit a i de apa dulce, iar cercetarile continua.

Cercetatorii romani0 pro si contra 6 general acceptat de catre toti cercetatorii aptul ca <area /eagra si-a e7tins mult supra ata in perioada post-glaciara. Ceea ce insa nu e acceptat de toti este daca inundarea marii s-a produse treptat, de-a lungul mileniilor, sau brusc, in urma unei catastro e.

Potopul intr-o repre'entare romantica

La noi, biologul #ergiu -aimovici a subscris teoriei lui R=an si Pitman, aratand ca aparitia speciilor acvatice mediteraneene #pondilus $aederopus si #parus Aurata pe litoralul romanesc al <arii /egre nu se poate e7plica decat prin acest eveniment al revarsarii bruste a <editeranei. $eologul /. Panin si-a mani estat retinerea in ata teoriei lui R=an si Pitman, ara insa a o contesta. Cel care a contestat-o insa puternic, cu ecouri in cercurile stiinti ice straine, a ost geologul Liviu $iosan, de la +Noods -ole

;ceanograp&ic Institution+ din <assac&usetts. 6l a acut cercetari in 1elta 1unarii si a a2uns la conclu'ia ca, daca a avut loc un asemenea eveniment, acesta a ost de proportii mult mai mici, nivelul <arii /egre ridicandu-se cu doar *) metri. 1in pacate, istoricii si ar&eologii nu au luat in seama de'baterile cu privire la modi icarea conturului <arii /egre, desi e ectele unei ast el de catastro e, de proportii mai mici sau mai mari, sunt undamentale pentru a intelege deplasarea de populatii, aparitia unor culturi noi si disparitia brusca a altora.

Inundarea <arii /egre nu este o descoperire recenta. Recenta este doar teoria revarsarii catastro ice. La inceputul secolului 88, marina tarista ce sonda undul <arii /egre in /% a descoperit in adanc o vale scu undata, ce porneste din dreptul actualului brat # . $&eorg&e si se intinde spre est, spre Crimea. Aceasta era vec&ea albie a 1unarii, prin care luviul se varsa in mare, mult mai departe decat asta'i. La noi, inca de la inceputul secolului 88, se stia ca <area /eagra usese un lac cu supra ata mult mai mica si ca raurile care se varsa

acum in mare isi aveau gurile de varsare mult mai in interior. I&tiologul A. A. ,rauner arata, la inceputul secolului trecut, ca raurile /istru, /ipru si ,ug aveau, si ele, vaile lor, acum scu undate, care se indreptau spre #6, deci erau a luenti ai 1unarii, iar Insula #erpilor este un rest din vec&iul mal al 1unarii. In *G(E, @. Poruciuc arata ca grindurile submarine nu sunt altceva decat malurile ostelor albii ale raurilor inundate, iar acum, marea se a la cu mai mult de F) de metri mai sus decat ostul lac. Insula #erpilor era un deal pe malul 1unarii si pe

coasta dreapta a /istrului. Pe ba'a sonda2elor acute de marina britanica in *G*G, C. ,ratescu a aratat in *G(. ca enomenul trebuie sa ie general pe toata coasta de vest si de nord a <arii /egre. Cu alte cuvinte, la un moment dat, marea a ost inundata, nivelul ei crescand enorm, iar malurile locuite au disparut sub ape, pe distante de multi >ilometri. In *GCD, $&. /astase, pro esor la "acultatea de $eogra ie din Iasi si ost cadet in armata tarista, a alcatuit o lucrare pe ba'a sonda2elor acute de rusi, in care descria vaile submerse ale

1unarii, Cogalnicului, /istrului si /iprului, aratand ca ostul lac era mai 2os decat marea actuala cu cel putin F) m. Alti cercetatori sustineau ca e vorba de o di erenta de nivel de cel putin *)) m, iar vec&iul lac avea malurile cu cca *)) >m mai la est decat actuala mare. 1eci, cercetatorii nostri stiau oarte bine ca <area /eagra arata cu totul alt el, acum ceva vreme. A ost insa nevoie de te&nologia si ondurile americane ca sa se poata ace sonda2e, scanari, anali'e si a se a2unge la conclu'iile la care au a2uns R=an si Pitman.

1e la legenda la istorie Povestea unui mare potop este mult mai vec&e decat ,iblia si e7ista in traditia a numeroase populatii.

Cercetatorii s-au intrebat daca a e7istat candva un potop universal sau e vorba de

catastro e locale, in di erite parti ale lumii. #e pare ca cea de-a doua ipote'a este mai vrednica de cre'are. Revarsarea <editeranei in <area /eagra a lasat marturii in te7te vec&i, anterioare ,ibliei, la populatii care au trait nu oarte departe de locul catastro ei. <esopotamienii au o asemenea poveste, oarte asemanatoare cu cea a lui /oe din %ec&iul @estament, insa inregistrata cu CE))) mii de ani inainte de -ristos si transmisa ulterior in documente. 6 posibil ca evreii sa i luat povestea potopului dintro sursa comuna cu mesopotamienii, sau sa

o i luat direct de la acestia. $recii aveau si ei mai multe legende legate de potop, dintre care cea mai interesanta e consemnata de 1iodor din #icilia, in insula #amos. Acesta vorbeste de un potop produs de revarsarea apelor <arii /egre in <editerana, peste ,os or si 1ardanele, apt ce a dus si la inundarea partiala a #amosului. Ipote'a a ost sustinuta stiinti ic de unii geologi, care au aratat ca din pricina topirii g&etarilor, in perioada post-glaciara, nivelul <arii /egre a crescut treptat, a2ungand acum *())) de ani mai sus decat cel al <editeranei. :n curent

puternic de apa dulce a trecut din <area /eagra peste ,os or in <editerana, alimentand-o, pana cand nivelele celor doua mari s-au egali'at. Asta s-ar i intamplat acum .F)) de ani. Apoi a inceput sc&imbul de apa si in sens invers, <area /eagra primind apa sarata din <editerana. Insa cei doi cercetatori americani pomeniti mai sus au demonstrat ca apa sarata a intrat brusc in <area /eagra, nu treptat. Interesant este aptul ca egiptenii nu au nici o legenda care sa pomeneasca despre un potop. 1ar acest lucru este e7plicabil, caci

potopul a ost perceput in toate culturile ca o pedeapsa, ceea ce nu putea i valabil pentru egipteni, care traiau din inundatiile periodice ale /ilului0 pentru ei inundatia insemna belsug si viata, nu pedeapsa. In olclorul nostru e7ista re eriri la potop, dar sunt de sorginte biblica. 6 posibil sa e7iste insa si la noi povesti precrestine care sa i inregistrat teribilul eveniment, pe care specialistii in olclor le-ar putea identi ica. #tramosii nostri, la margine de potop

Povestile marilor sunt ara s arsit Inainte de inundare, pe tarmurile lacului si ale raurilor care se varsau in el, locuiau populatii cu un nivel de civili'atie avansat. #udul 1obrogei era unit cu Crimea, 1onul se varsa direct in lac, caci <area de A'ov nu e7ista si nici stramtoarea Berci 3vec&ea delta a 1onului a ost descoperita pe undul marii4, /istrul, /iprul si ,ugul se varsau in 1unare care, la randul ei, se varsa in lac la

mare distanta de actualul tarm. ;amenii ce locuiau in acele locuri au ugit ingro'iti din ata prapadului, ducand cu ei limbile, culturile si povestile lor stramosesti. Intre cei ce au ugit de urgia apelor s-au a lat si stramosii nostri, ce locuiau pe tarmurile ostului lac. 6i erau probabil strans inruditi, daca nu cumva acelasi neam, cu cei ce locuiau in nord-vestul si in nordul lacului, in :craina si sudul Rusiei actuale. Lucru straniu, dar ar&eologii si istoricii nu au luat pana acum in considerare aceasta uriasa descoperire din domeniul geologiei, care ar

i trebuit sa in luente'e ma2or cercetarile istorice. Cum catastro a s-a petrecut destul de recent, la inceputul neoliticului, e ectele ei trebuie sa ie vi'ibile in ar&eologie. In *G.A, Ale7andra ,olome=, specialista in ar&eo'oologie, se intreba de ce in 1obrogea lipseste cu totul cultura Cris, raspandita in restul Romaniei, dar si in nordul ,ulgariei, #erbiei si :ngariei, iar in 1obrogea, neoliticul incepe doar cu cultura -amangia, din neoliticul terminal. 6a si-a pus problema daca in 1obrogea nu a e7istat un el de potop, datorat, la un moment dat, ie

revarsarii 1unarii, ie impreuna cu ea, si a altor ape curgatoare din regiune. Insa o ast el de revarsare nu avea cum sa duca la un &iatus de civili'atie, doar o catastro a de proportii putea produce asa ceva. Istoricii insa nu au ost receptivi la aceste intrebari. Incotro au ugit acesti stramosi ai nostri5 #pre 6uropa si Asia, presupun, in mod logic, R=an si Pitman. Probabil pe cursul 1unarii in amonte, spre centrul 6uropei, ducand la nasterea culturii %incea. Apoi, spre nordul si apusul 6uropei, punand ba'ele culturii ceramicii lineare. ; alta

ramura a ormat cultura -amangia. ; a patra a plecat pe /ipru in amonte, intemeind poate una din ramurile proto-indoeuropene. Apoi spre Asia, o alta ramura a protoindoeuropenilor s-a intins spre nord-est, pana in :rali, pe langa <area Caspica. @o&arii se vor i desprins din aceeasi ramura, inaintand pana spre actualul desert @a>la <a>an, din vestul C&inei. #pre sudest, ugarii au a2uns in Levant, 6gipt si <esopotamia. :bai'ii si semitii ar putea i ramuri ale aceluiasi e7od post-diluvian, la el si egiptenii predinastici. :nitatea

e7ceptionala a culturii %incea, pe o supra ata oarte mare, precum si cea a ceramicii lineare, arata ca e vorba de o raspandire aproape instantanee.

Asa s-ar e7plica, in opinia celor doi specialisti americani, aparitia aproape simultana a culturilor -amangia, %incea si cea a ceramicii liniare.

Istoricii nostri au o relatie mai speciala cu timpul, in sensul ca nu reusesc sa tina pasul cu el. 1aca ipote'ele lansate dincolo de ocean nu au a2uns pana la urec&ile lor si nici luarile de po'itie ale biologilor si geologilor romani, speram ca aparitia cartii in limba romana o sa determine o reactie din partea lor. Istoria noastra se poate rescrie in urma acestor descoperiri, la el ca istoria intregii 6urope. Ca sa nu gandim mai departe, pana in Levant si 6gipt. <isterioasa e7plo'ie a indo-europenilor ce s-au imprastiat in 6uropa si Asia ar putea capata

un sens, iar cei ce au trait candva pe malurile ostui lac - in mare masura stramosi ai nostri - trebuie readusi in istorie, cu toate consecintele care decurg dintr-o ast el de luminare a trecutului. Cartea +Potopul lui /oe+, de Nilliam R=an si Nalter Pitman, poate i comandata la 6ditura 1acica 3QQQ.dacica.ro, tel. )(*-C*(.*C.E(4.

Aurora Petan

Pastorii din Carpati au cucerit 6uropa cu turmele, inca din vremea dacilor #te an Puscasu este doctorand la :niversitatea de #tiinte Agronomice si <edicina %eterinara din ,ucuresti si are ca principala preocupare oaia romaneasca. A studiat, pe langa lucrari de specialitate, si lucrari de istorie, lingvistica, olclor, sociologie si altele, a2ungand inevitabil la 'ona dacica. L-am invitat la o discutie despre originile pastoritului la romani si e7pansiunea acestuia in 6uropa

;aia dacica - Cat de in urma ne putem intoarce in timp ca sa vorbim despre oi si pastorit pe teritoriul tarii noastre5 - Pana la oaia stravec&e, numita de specialisti ovis vigne

i ar>ar, stramoasa tuturor raselor de oi din 6uropa. #e considera ca din aceasta oaie stravec&e s-a ormat oaia scito-dacica, in anii F))-E)) inainte de -ristos. Insa eu nu e7clud posibilitatea ca oaia scito-dacica sa i ost de apt o subpopulatie balcanica a oii ar>ar, adica o rasa ce s-a ormat in neolitic, in spatiul carpato-pontic, in anii F)))-E))) inainte de -ristos si nu un descendent al oii ar>ar. - 1eci, in 'ona Carpatilor avem, practic, cel mai important centru de ormare a

pastoritului din 6uropa. Cum de tocmai aici5 - 6ste bine stiut ca inca din neolitic Peninsula ,alcanica constituia un loc oarte propice de'voltarii agriculturii si cresterii animalelor. Ponele agricole europene se a lau in ba'inele mi2lociu si in erior al 1unarii. ;ile au ost printre primele animale domesticite aici, alaturi de capre, vite, porci si cai. Cum oile si caprele domesticite aveau nevoie de &rana di erita de cea a omului, acesta a trebuit sa urme'e turmele in

cautare de 'one unde se gasea iarba din abundenta, apa si umbra. Acestea trei sunt elementele undamentale pentru o turma. Asa a luat nastere pastoritul, considerat printre cele mai vec&i ramuri ale agriculturii. - #a ne intoarcem la oaia dacica. Ce rase de oi avem asta'i ca urmase ale acesteia5

#te an Puscasu

- 1in oaia ar>ar a re'ultat oaia scito-dacica, din care provin cam toate grupele de rase de oi din 6uropa Centrala si de 6st, din ,alcani si din 2urul <arii /egre, pana in $eorgia. Concret, din oaia scito-dacica au re'ultat patru grupe0 grupa vala&a 3Pac>el4, care nu e altceva decat turcana, grupa ruda si carnabat, tigaia si vala&a cu coarne in tirbuson sau ratca. @ot din oaia stravec&e scito-dacica s-a desprins si oaia vec&e, spaniola, din care provin rasele de oi din tarile nordice si occidentale.

- 1eci, turcana este oaia cea mai vec&e de pe teritoriul Romaniei, mostenita direct de la daci. - 67act. @urcana este oaia din interiorul Carpatilor. -asdeu spune ca turcana este cuvant vec&i dacic, ce insemna +oaie, capra+. - In unele 'one ale tarii e7ista traditia numita +turca+, masca de capra cu care se colinda de Craciun. In alte 'one se numeste +turca+,

prin contaminare cu +turc+, dar asta este o modi icare tar'ie. @urca desemnea'a, de alt el, si caciula de oaie. ;ricum, lingvistii nu au reusit sa gaseasca o origine pentru aceste cuvinte, semn ca sunt e7trem de vec&i. - @urcana este o oaie rustica ce are si asta'i, dupa cateva mii de ani de evolutie, aceeasi con ormatie, aceeasi re'istenta la boli, cat si aceeasi grosime si lungime a irului de lana. 1ar si oaia tigaie este vec&e, ea este pre'enta, de pilda, pe monumentul de la

Adamclisi, deci ea e7ista in 1obrogea acum doua mii de ani. In sc&imb, imbracamintea dacilor de pe Columna lui @raian pre'inta ciucuri lungi, care nu pot proveni decat de la turcana. @urcana este oaia de munte, cu lana aspra, care nu se imbiba de apa atunci cand ploua, iar tigaia e subcarpatica si are lana semi- ina. Rasa Ratca

- Ratca e o rasa mai putin cunoscuta. - #i ratca este vec&e, insa aria ei de raspandire este restransa, doar in <untii ,anatului. In plus, ea nu re'ista la deplasari lungi sau la pendularea se'oniera si din acest motiv este mai putin cunoscuta. - Recunosc ca nici de ruda nu prea am au'it. - In aromana, aruda inseamna +lana ina+,

deci ruda este tot o tigaie. :nii o considera o rasa aparte, altii nu. 6ste numita ori +ruda romaneasca cu cap negru+, ori +tigaia romaneasca cu cap negru+. 1enumirea o iciala este +oaia cu cap negru de @eleorman 3carabasa4+. - 67ista dove'i directe in legatura cu cresterea oilor la daci5 - 67ista scenele de pe Columna lui @raian si <onumentul de la Adamclisi, unde apar oi in repetate randuri, dar se poate vedea in

unele scene si imbracaminte acuta din lana oilor - un soi de paturi cu ciucurasi, purtate de daci ca mantii. #i asta'i, unii ciobani, cand se duc cu oile, isi pun pe umeri o simpla patura aspra. 67ista si dove'i ar&eologice, cum e oar ecele pentru tuns oile, descoperit in cetatea dacica de la Capalna, apoi oasele de oi descoperite intre o randele aduse de daci 'eilor. Asta se acea in special primavara, cand incepea anul agricol. In conclu'ie, nu e7ista nici o indoiala ca oaia ocupa un loc oarte important in viata dacilor.

- ;aia, impreuna cu capra si vaca, o erea probabil si ba'a alimentatiei. - 1a, pentru ca in trecut carnea se consuma in cantitati mult mai mici decat acum. ,a'a alimentatiei o constituiau laptele, bran'a, cerealele, legumele si ructele. ;aia era oricum mai usor de crescut decat vaca si era oarte productiva. La el si capra. Carne se consuma mai rar, la sarbatori, cu anumite oca'ii, si cel mai adesea avea rol ritualic, caci animalul era sacri icat pentru 'ei. 1in

pacate, asta'i ne-am indepartat de modul de alimentatie sanatos al stramosilor nostri, printr-un consum e7cesiv de carne. +Am cucerit teritoriu cu oile+ - Cum s-a raspandit oaia dacica in restul 6uropei si pana unde a a2uns5 - /icolae Iorga spunea ca +am cucerit teritoriu cu oile+. Cele mai vec&i modalitati de crestere a oilor sunt nomadismul si trans&umanta. In ca'ul nomadismului,

pastorii si oile pribegeau toata viata in cautare de pasuni, neavand o ase'are stabila, pe cand in ca'ul trans&umantei, pastorii se intorceau iarna sau in anul urmator la ase'arile lor. Cum oile se inmulteau repede, era mereu nevoie de pasuni noi, si asa au inceput deplasarile cu turmele, nucleul de plecare constituindu-l <untii Carpati. :nele variante din <iorita spun ca ciobanii au a2uns la mare, dupa vreo doua saptamani de mers. 1istantele mari nu erau o problema, ciobanii din Carpati bateau cu piciorul peninsula

,alcanica in sus si-n 2os, iar <area /eagra era aproape pentru ei. 1e aceea, eu cred ca marea din balade este de apt <area Adriatica, iar ei au coloni'at 1almatia. 1ar sa o luam pe directii de deplasare. ; parte dintre pastori au pornit spre nord, catre Pocutia, unde s-a ormat ulterior, prin secolul al 8I%-lea, rasa pols>a oQca gors>a. Altii au plecat spre nord-est si est, unde au gasit campiile intinse din regiunea actualei :craine. :nul din locurile pre erate pentru pasunat ale urmasilor pastorilor daci a ost Peninsula Crimeea, unde au ramas pana la

inceputul Primului Ra'boi <ondial. /u mai este un secret nici aptul ca unele rase de oi din Rusia provin din cele un milion de ovine con iscate de la oierii romani acum un secol, cum este ca'ul rasei tigaia de A'ov.

;i turcane

- 1eci, polone'ii, ucrainenii si rusii datorea'a mult oilor noastre.

- /u numai ei. @urcii se dadeau in vant dupa oaia moldoveneasca, asa cum atesta 1imitrie Cantemir in +1escriptio <oldaviae+. 6 vorba de tusca, cum e numita tigaia in centrul <oldovei, pe care ei o considerau cea mai buna pentru carne si o luau initial ca tribut, apoi o importau. Au numit-o >ivirgic si acum este considerata rasa de oi turceasca. - Asta s-a intamplat mai tar'iu. Cronologic vorbind, cred ca pastorii nostri au a2uns mai intai in 6uropa Centrala. /otarul Anonimus

al regelui ,ela al III-lea al :ngariei ii atesta in Pannonia, in momentul venirii ungurilor, pe acesti +pastores romanorum+. - In Pannonia sunt campii manoase si multi pastori plecati din Carpati s-au stabilit aici. Iernile erau mai blande si e7ista iarba si in se'onul rece. - 1eci Pannonia a ost o +tinta+ timpurie. - Cu siguranta. Pe parcursul veacurilor, dar mai ales in perioada in care @ransilvania a

ost inclusa in polul de putere al Imperiului -absburgic, au avut loc mai multe +inva'ii+ ale turcanei in Pannonia, oca'ie cu care s-a ormat rasa auto&tona ungureasca pe care specialistii o numesc &ungarian 'ac>el. - Adica turcana ungureasca. - 67act. @igaia a devenit ciga2a sau ola& 2un. 1e asemenea, rac>a este considerata in :ngaria drept rasa auto&tona, ara insa a i se preci'a originea. 1in Pannonia, unii dintre pastori au mers si mai departe, mult

spre vest, catre Raetia, in 'ona riulilor, in actuala 6lvetie, unde au lasat vestigii ale trecerii lor c&iar si in limba. +"ormula A#+, pe urma pastorilor romani ancestrali - Inseamna ca asa se e7plica asemanarile e7traordinare cu 'ona noastra si in limba, si in traditii, obiceiuri, obiecte, c&iar si in peisa2, pe care le-a constatat +"ormula As+ in peregrinarile sale pe urma riulilor din 'ona Alpilor italieni.

- 1a, pentru ca unde gaseau un tinut asemanator cu cel de acasa, acolo prindeau radacini cel mai repede. @rebuie sa retinem ca nu doar pastorul era cel care pleca impreuna cu turma, ci intreaga sa amilie, nevasta, copii, plus a2utoarele sale, adica o mica comunitate care a2ungea sa aiba si alte indeletniciri. Pastorul era un el de +patriar&+, se peste comunitate, asemenea lui Abra&am din ,iblie, care impartea dreptate, &otara nuntile si inmormantarile si asa mai departe. 1eci, e vorba de mici

comunitati care se deplasau si care, odata a2unse intr-un loc, in luentau locul respectiv, inclusiv lingvistic.

Imbracaminte dacica cu ciucuri pe Columna lui @raian

- Asa au a2uns ciobanii romani in Alpi9 6 o

e7plicatie plau'ibila, pentru ca asemanarile lingvistice cu aria reto-romana nu se datorea'a doar elementului latin, ci merg mult mai in adancime, la substratul prelatin. 1e pilda, in dialectul sursilvan din Alpi la miel se spune +tsc&utta+, iar al nostru +ciuta+ e recunoscut ca iind cuvant dacic. In riulana, la oaia care nu ata i se spune +sterpe+, e7act ca in romana, unde +sterp+ e cuvant dacic, inrudit cu albane'ul +s&terpe+, care inseamna acelasi lucru. 1ar sa reluam traseul +e7pansiunii+ oilor dacice. #pre nord pana unde au a2uns5

- Pastorii care s-au indreptat mai departe de <aramuresul de /ord au dus la ormarea rasei locale slovace valas>a. #lovacii sunt cinstiti si recunosc ca oile lor sunt la origine oile pacurarilor din <aramures. #pre vest, au ost impinsi mai tar'iu istro-romanii, care s-au stabilit in Peninsula Istria, la poalele <untelui <are, singurul munte din 'ona. 6ra iresc sa caute tot 'ona de munte. 6i au adus cu ei capra care se numeste acum istrans>a. Istro-romanii mai erau numiti de ceilalti si c&oban.

- +"ormula A#+ a ost in vi'ita si la istroromani si am constatat ca toata traditia lor era legata de pastorit, care acum a disparut cu totul. - Asta'i, in randul urmasilor dacilor, pastoritul nu mai ocupa locul pe care ar trebui sa-l ocupe. 1ar am sa mai revin asupra acestui lucru. Acum sa continuam traseele ciobanilor nostri. <ulti pastori au ales sa plece catre sud-vest, intemeind acolo ase'ari. Ast el, rasele au devenit in

osta Iugoslavie pramen>a, ciga2a, rac>a, valas>a vitoroga, cea din urma considerata rasa sarbeasca, desi se numeste valas>a, adica +romaneasca+, de la +vla&+. 6ste bine stiut ca ma2oritatea clasei nobiliare din #erbia era ormata din descendenti ai bogatilor pacurari aromani. ;ile romanesti si politica din ,alcani - ,anuiesc ca aromanii sunt cei care au dus oaia +vala&a+ in intreaga peninsula ,alcanica.

- Intocmai. %la&ii care au a2uns in muntii ,ulgariei au dus la ormarea oii de munte bulgaresti, stavoplanins>i tigai. Alt e7emplu este turcana trans&umanta a oierilor transilvaneni, pe care pana la s arsitul Primului Ra'boi <ondial bulgarii au numit-o simplu tsurcana si atat. Cand a survenit problema cu Cadrilaterul, specialistii bulgari i-au sc&imbat numele in oaia de #vistov. 67ista specialisti care considera ca ma2oritatea oilor e7istente in ,ulgaria isi trag originea din oile romanesti.

Acum, insa, carabasa se numeste in ,ulgaria oaia de Plevna cu cap negru. #erbia este singura care recunoaste carabasa ca iind originara din Romania. - A2ungem si la $recia. - @riburile aromanilor care au a2uns in <acedonia greceasca si in @&esalia au adus cu ei rasele vla&i>o, t&a>i 3un el de >ivirgic4, precum si rasele din grupa ruda 3carnabat4, sara>atsani>o, care este >ara>ac&an-ul saracacenilor si cutovla&ilor din sudul

Rodopilor, iar in restul @&esaliei, >aragouni>o, rasa de oi a >araguni'ilor. - ; mare surpri'a9 1rumurile europene ale +"ormulei A#+, in cautare de urme vec&i romanesti, au urmat, din pura intuitie, intocmai drumurile stravec&ilor pastori daci si ale urmasilor lor. /e puteti spune despre oaia spaniola sau despre basci, unde +"ormula A#+ a gasit de asemenea asemanari tulburatoare cu spatiul pastoral romanesc5

- Povestea oii spaniole este incurcata, dar e7trem de interesanta. Pe de o parte, specialistii sustin ca oaia vec&e spaniola este sora buna cu oaia dacica sau vala&a, provenind amandoua din stravec&ea oaie scitica, despre care am vorbit la inceput. 1ar, pe de alta parte, turcana trans&umanta de #ibiu este considerata ca provenind din oile vec&i spaniole, Lac&a si C&ura. - Cum e posibil acest lucru5 Cum puteau sa a2unga oile spaniole tocmai la #ibiu5

@urme scoase la pasunat

- #ingura e7plicatie gasita a ost aceea ca, dupa cucerirea 1aciei, au ost adusi pastori trans&umanti din #pania, cu turmele lor cu tot, pentru a coloni'a noua provincie. - $reu de cre'ut9 Aici erau oi din belsug, nu avea sens sa vina colonistii cu turmele lor. Apoi, nici nu era oarte mare numarul

colonistilor veniti din #pania. #i, nu in ultimul rand, nu cred ca 1acia a ost coloni'ata cu pastori trans&umanti. ;amenii au ost adusi aici in primul rand pentru a lucra pamanturile si pentru a e7ploata minele. 1eci, avem oaia spaniola, sora cu oaia dacica si turcana de #ibiu, inrudita strans cu oaia spaniola. /ici de data aceasta nu se recunoaste originea inrudirii. - /u e un lucru nou, din pacate. <ereu s-a considerat ca noi am luat totul de la toti, c&iar si in pastorit, care este o ocupatie

stravec&e romaneasca. Pana si ciobanescul nostru carpatin, dulaul de turma, e considerat de unii ca luat din alte parti. 6 revoltator9 - Aromanii au pastrat traditia oieritului cu mult mai multa dar'enie decat romanii de la nordul 1unarii. Cum se e7plica acest lucru5 - Aromanii erau incon2urati din toate partile de straini si de aceea si-au de'voltat un puternic spirit de casta, conservator. #i-au prote2at si perpetuat cu multa gri2a traditiile,

din tata in iu. Iata, de pilda, carlibana, care este toiagul pastorului la aromani, are sculptat in capat stindardul dacic. 6 un lucru e7traordinar, ramas din vremea dacilor. Carlibana era un el de sceptru al se ului amiliei. - Ce el de oi sunt in Italia5 Au a2uns si acolo pastorii nostri5

@igaie pe Adamclisi

- Italienii inca mai au mu lonul, oaia salbatica, din care provin o parte din rasele lor. 1ar dupa in rangerea 1aciei lui 1ecebal si includerea ei in cadrul Imperiului Roman, comertul dintre 1acia si celelalte provincii a crescut mult, iar o parte din oile dacice au a2uns si in Peninsula Italica, contribuind, printre altele, si la imbunatatirea genetica a raselor romane. - In unele dialecte italiene e7ista cuvinte

oarte asemanatoare cu cele din +stocul+ dacic. 1e pilda, in graiurile din %alle dRAniene, la est de Roma, la tap se spune +t'appu+. Ceea ce inseamna ca e posibil ca inainte de venirea triburilor italice in 'ona sa i e7istat legaturi stranse cu 1acia si cu ,alcanii. 1aca ar i sa incercam o recapitulare, am putea spune ca in Carpati este nucleul pastoritului european sau cel putin unul dintre nuclee, caci n-am vorbit de ce se intampla in tarile nordice si in vestul 6uropei.

- @rebuie sa tinem cont ca, asa cum am spus la inceput, la noi au ost conditiile climatice cele mai propice pentru domesticirea oii. /ordul era inca sub g&eturi, calota glaciara cobora pana in /ordul Italiei, acoperea $ermania si mare parte din Polonia, ca sa nu vorbesc de tarile nordice. In sc&imb, in Carpati, au ost conditii oarte bune pentru aparitia pastoritului. - #a recapitulam teritoriul pe care l-au +cucerit+ stramosii nostri cu oile.

- 1in acest nucleu carpatin, stramosii nostri s-au e7tins spre rasarit, pana in teritoriile actualelor tari Rusia si :craina - pe tot tarmul nordic al <arii /egre, pana la <area de A'ov. #pre nord, pana in #lovacia si Polonia, adica pana unde le-a permis clima si relie ul. #pre vest, in :ngaria, 6lvetia, Istria, Italia, cu aria reto-romana, dar poate si cu alte 'one, si ramane desc&isa discutia cu oaia spaniola. In sud-est, in #erbia, apoi in sud, in ,ulgaria, Albania, $recia si spre sud-est, in @urcia.

- :n adevarat imperiu +cucerit+ de pastorii romani9 Cate oi erau intr-o turma5 - ; turma normala avea de la o mie de oi in sus. 1imitrie Cantemir vorbeste in +1escriptio <oldaviae+ de vreo trei mii de turme. :nii sibieni oarte bogati a2ungeau sa stapaneasca turme uriase. 6ste atestat, de pilda, un cioban sibian care avea E) ))) de oi9 - Prin aceasta +coloni'are+ se e7plica

multimea de toponime romanesti din toate 'onele mentionate. Asa se e7plica asemanarile lingvistice greu de e7plicat alt el, precum si urmele de traditii autentic romanesti. - Iata un e7emplu0 in ,osnia--ertegovina, pastorii nostri au gasit locuri bune de pastorit, iar cand au venit slavii peste ei, sau re ugiat in munti. #i asa, avem acolo muntele numit 1urmitor. #i asa peste tot pe unde au a2uns, au dat nume locurilor. In 'onele mai desc&ise, aceste toponime nu s-

au mai pastrat, caci s-au perindat mai multe neamuri. In cele mai greu accesibile, mai ales in munti, ai surpri'a sa gasesti in toate aceste tinuturi nume stravec&i romanesti. Pastoritul romanesc pe cale de stingere - %ec&imea pastoritului la romani si, am putea spune, primordialitatea lui la romani, caci mai toate neamurile din partea asta a 6uropei de la daci au invatat pastoritul, se vede si din balada populara <iorita, care nu este atestata decat la romani si aromani.

- /u numai ca nu este atestata in alta parte, dar la noi au ost numarate GC) de variante9 @&eodor #perantia a irma in *G*E ca <iorita este un rest din cultul dacic al cabirilor. Cred ca si 2ocul ar&aic +Capra+ este la el de vec&i. - ;riginea con lictului din <iorita pare sa oglindeasca tot aceasta e7pansiune a pastoritului5 - 6ste stiut ca intre pastori se iscau recvent

con licte din pricina pasunilor. @oti erau in cautare de pasuni bune, pentru a avea oi mai mandre si mai +ortomane+. 1a, <iorita contine, pe langa alte multiple semni icatii, si amintirea sau dovada acestui proces de e7tindere a pastoritului dinspre Carpati spre teritoriile invecinate.

<arginimea #ibiului, raiul ciobanilor transilvaneni

- La inal, sa ne intoarcem putin in pre'ent. Ce se intampla a'i cu pastoritul in Romania5 - /umarul oilor scade oarte repede, pentru ca din ce in ce mai putini romani aleg sa se ocupe de cresterea lor. In ())G, e ectivele au sca'ut cu o cincime ata de anul anterior. :nii specialisti estimea'a ca in C-E ani vom mai citi doar in carti ca in Romania s-au crescut candva oi si capre. - ; progno'a e7trem de pesimista9

- 1a, din pacate. ;aia a reusit, in decursul timpului, sa scape de oamete atatia si atatia oameni, iar pastoritul este atat de adanc inscris in e7istenta si traditiile noastre, incat putem spune ca este insusi su letul poporului roman. "ara pastorit, nu mai suntem noi insine. Putem spune intr-un el ca daca piere pastoria, va +pieri+ si Romania.

Aurora Petan

HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH Perit-au dacii5 #i daca da, de ce5

"oto0 "lorin Andreescu 3(4 Cum se e7plica obtu'itatea si reaua vointa a istoricilor o iciali ata de epoca dacica5

1omeniul ar&eologiei este incon2urat de un bi'ar parado7. Pe cat se eresc +o icialii+ istoriei sa-i acorde atentie si sa aca lumina in culisele lui, pe atat de mare este 'ona de interes mani estata de opinia publica. Romanul are un bun simt ancestral, care ii spune ca ceva nu e in regula cu istoria noastra, ca i s-a spus doar o 2umatate de adevar si asteapta sa i se spuna si cealalta 2umatate. Poate parea &a'ardat, dar indra'nesc sa anticipe' ca ceea ce spun si simt oamenii din popor cu privire la radacina noastra dacica si la

problema romani'arii se va constitui, intr-o buna 'i, in argument istoric. Pentru a ace un pas inainte i

n aceasta 'ona de clar-obscur, am dialogat pe aceasta tema cu cativa specialisti, incercand sa delimitam cau'ele care bloc&ea'a accesul la acea 2umatate nerostita de adevar.

%A#IL6 ,;R;/6A/@, ar&eolog, ost director al <u'eului de Istorie al <unicipiului ,ucuresti +Peste tot, oamenii din popor spun ca se trag din daci+ - %-ati ocupat multa vreme de perioada vec&e a istoriei noastre. Ati perceput acest domeniu ca iind unul ignorat sau c&iar antipati'at5 - Problema este destul de delicata, din

cau'a ca la noi s-a impus scoala latinista, care a avut repre'entanti in universitati, la ,ucuresti, Clu2 si Iasi, si de la ei a pornit totul. - Asta s-a intamplat si in lingvistica, deoarece romani'area este in primul rand un proces lingvistic. - @ocmai, istoricii au plecat de la lingvistica si nu se putea imagina alt curs. @oti sunt urmasii lui Parvan si toti cei care au a2uns

pe la catedre nu au spus decat o singura poveste.

- Romani'area5 - 1a, romani'area. 1ar era doar o opinie la var , caci traditia, opinia maselor era cu totul alta. Peste tot oamenii din popor spuneau ca se trag din daci. Peste tot pe unde te duceai la sat, taranii spuneau ca

cutare movila sau val de pamant sau cetate e de pe vremea dacilor. Pentru ca nu aveau posibilitatea sa citeasca operele scrise ale cori eilor latinisti si spuneau ce stiau din traditie. - 6ste previ'ibila o contrareactie la acest curent latinist5 - /u prea, pentru ca in universitati sunt aceiasi oameni care propaga aceleasi idei, iar studentii lor sunt ormati in acelasi el. /umai daca dintre acesti studenti ramane la

catedra vreunul cu alte idei si sa arunce alta lumina asupra problemei, dar e destul de putin probabil sa poata sa ramana, daca nu urmea'a linia inaintasilor. - Ce 'iceti de manualele de istorie de asta'i5 1umneavoastra ati invatat dupa manualele din perioada interbelica. - Cele de asta'i sunt imbacsite cu ideologie comunista. Autorii manualelor de istorie de asta'i sunt ormati in epoca comunista, elevi ai aceleiasi scoli.

- @otusi, epoca dacica este e7pediata in scoala in cateva randuri, pe cand celelalte epoci sunt mai +simpati'ate+. - In general, epoca dacica e mai putin studiata la toate nivelele, pentru ca este mai di icila, nu prea e7ista i'voare. @oata lumea se duce la epoca contemporana, pentru ca te poti documenta din presa vremii si se poate ace mai usor o lucrare de licenta sau o cercetare.

- 1ar daca manualele sunt atat de 'garcite cu epoca dacica, inseamna ca si copiii sunt de mici indepartati de domeniul acesta si cresc ara o constiinta a radacinilor lor. - 1a, doar daca nu au norocul sa aiba bunici sau parinti care sa le povesteasca si despre daci. Iar acum se mai adauga si valul acesta cumplit de cosmopolitism, care vine de la societatea americana. @inerii invata ca in alta parte e mai bine ca aici, ca e bine sa plece si sa caute sa obtina cat mai usor o slu2ba in alta parte. 1eci, se paraseste ideea

sacri iciului. /imeni nu mai vrea asta'i sa se sacri ice pentru niste valori, sa ramana si sa aca ceva aici, in conditii mai grele. @oata lumea uge de greu. - #a revenim la curentul latinist. 1e ce este atat de puternic acest curent5 /e ace mai europeni5 <ai nobili5 <ai moderni5

- #-a impus aceasta directie si ea se mentine si se intareste prin ea insasi. 1aca s-ar i impus orientarea lui ,ratescu-%oinesti sau daca am i avut guverne nationaliste, s-ar i inradacinat un alt punct de vedere. - Are legatura cine e la guvernare cu ce se preda in universitati5 - Are. Pentru ca e7ista teama de a nu se preda in :niversitati adevarul gol-golut. #e preda un adevar doar pe 2umatate. Ideea mentinerii puterii este aceeasi la toate

guvernele0 cel in rant este intotdeauna cel vinovat. Iar daca dacii au ost in ranti, li s-a asociat o vina. - Asta inseamna ca pentru a se sc&imba elul in care se preda istoria in universitati, ar trebui sa se sc&imbe ceva si in modul de guvernare5 - Ideologia democratica de asta'i nu este cea pe care a lasat-o Pericle, care a gandit-o pentru o cetate cum era Atena. Cand ideea democratica s-a di u'at, lumea l-a uitat pe

Pericle si principiile lui. - Ce el de guvernare ar trebui sa avem ca sa putem spera ca se va preda in universitati adevarul gol-golut5 - Pentru noi, pentru romani, trebuie sa ie una crestina, pentru ca numai spiritul crestin propovaduit de ,iserica ar putea sa aduca adevarul in scoli. %edeti, traim permanent aceasta lupta a raului care se perpetuea'a si a binelui care i'bucneste numai din cand in cand.

%IC@;R6LA /6A$;6, cercetatoare, Institutul de Lingvistica +Iorgu Iordan - Al. Rosetti+ +In stiinta romaneasca a e7istat intotdeauna un soi de provincialism. Intotdeauna am cre'ut ca strainul este mai gro'av+ - %-ati ocupat de editarea +1aciei Preistorice+ a lui /icolae 1ensusianu, impreuna cu sotul dumneavoastra, istoricul <anole /eagoe. 6 vorba de o carte

controversata. /u ati avut reactii negative5 - Am avut parte de cateva. /i s-a spus ca ne compromitem. /u vad de ce ne-am compromite, caci este vorba, totusi, de istoria unei stiinte. #i apoi, c&iar daca interpretarile lui 1ensusianu sunt in mare masura ante'iste, materialul strans de el este urias si valoros. - 1e ce credeti ca nu se mai ormea'a asta'i enciclopedisti de acest el5 /u mai e7ista pasiune5 #au serio'itate5 ;ri timp5

- A trecut epoca marilor enciclopedisti, care acumulau enorm de multa in ormatie si aveau si capacitatea de a o sinteti'a. -asdeu, de pilda, ar trebui sa ie un e7emplu pentru tinerii cercetatori, care, in a ara de studiile publicate in occident in ultimii cinci ani, altceva nu mai olosesc, nu stiu bibliogra ie. @otul este sters, totul incepe cu ei si inaintea lor nu mai este nimic. - 1e ce nu se mai apropie nimeni de domeniul substratului dacic al limbii

romane5 - Pentru ca trebuie sa stii oarte multe0 indoeuropeana, slava vec&e, latina, istoria limbii, o multime de lucruri, apoi sa citesti tot ce sa scris in acest domeniu. Asta'i tinerii se orientea'a spre domenii mai usoare. #i nici nu-i atrage, nu-i interesea'a. - Asta e de neinteles, caci e un domeniu pasionant.

,asilica "orensis din vec&ea ase'are dacoromana Adamclisi - In acultate nu se mai studia'a asa ceva. 1ialectologia s-a scos cu totul ca materie de studiu, iar istoria limbii se studia'a oarte putin. - 1e ce credeti ca suntem atat de +ospitalieri+ in toate domeniile, inclusiv in cel al limbii, si pre eram sa spunem ca am luat sau imprumutat tot de la toata lumea, in loc sa ne a irmam individualitatea5

- In stiinta romaneasca a e7istat intotdeauna un soi de provincialism. Intotdeauna ne-am subestimat. Intotdeauna am cre'ut ca cel de langa noi, strainul, este mai gro'av. %inovati sunt oamenii nostri de stiinta. 1e pilda, am citit undeva despre covorul oltenesc ca a ost considerat in luentat de cel sarbesc, desi cel oltenesc este mult mai bogat, mai boieresc, mai ra inat decat cel sarbesc. 6 lipsit de logica sa a irmam ca am luat totul de la altii, si cocosul, si troianul, si colindele si cate si mai cate cuvinte ce sunt

considerate ca imprumutate de la slavi, desi obiectele sau realitatile pe care le desemnea'a e7istau aici cu mult inainte de venirea slavilor, iar multe dintre acestea nici nu le erau cunoscute slavilor, ci le-au a lat aici. 1:<I@R: <A/;LAC-6, 2urnalist de investigatii, cotidianul +$ardianul+ +Cei ce trebuie sa spuna adevarul nu o ac din rica, din oportunism sau lasitate+

- In decursul investigatiilor ga'etaresti ati avut tangenta, poate mai mult decat orice alt 'iarist de la noi, cu epoca dacica. %-ati miscat cu le2eritate in acest domeniu ori l-ati resimtit ca pe unul +tabu+, despre care nu prea se doreste sa se vorbeasca5

- #a va e7pun o situatie concreta. Am scris o carte despre un oarte controversat

subiect0 placile de plumb de la #inaia, copii ale unui te'aur dacic din aur, despre care e7ista in ormatii ca ar i ost descoperit cu prile2ul saparii undatiei Castelului Peles, sperand ca lamuririle esentiale sa le obtin de la specialisti. 1ar - surpri'a9 - specialistii nu le-au cercetat si re u'a sa le cercete'e, repetand, ara argumente, de vreme ce nu au cercetat respectivele arte acte, ca sunt alsuri9 67ista o tacere... de plumb in 2urul subiectului9 1e ce nu se ia in serios si nu se cercetea'a subiectul5 Pe cine deran2ea'a si de ce5 Problema a ost ridicata si in

Parlamentul Romaniei, de catre domnul $&eorg&e "unar, dar ara nici o re'olvare practica. - #i totusi, pe cine credeti ca deran2ea'a5 Aveti o idee5 - 67ista, dupa parerea mea, un scop clar si bine controlat de anumite structuri care vi'ea'a reducerea treptata a interesului dedicat epocii vec&i a istoriei noastre si, in cele din urma, stergerea din memoria colectiva, anularea elementelor identitare

esentiale ale neamului, distrugerea Romaniei pro unde, adevarate, cea care e7ista dincolo de sticla televi'orului. In aceasta +sc&ema+ distructiva sunt cuprinse istoria, cu precadere perioada dacica, limba, traditiile, crestinismul ortodo7, morala, amilia, scoala etc. <ai devreme sau mai tar'iu, va trebui ca si noi, romanii, sa ne +topim+, tacuti daca se poate, in marea masa amor a a globalismului, incapabili sa ne mai de inim, sa mai avem reactii, sa mai putem iubi sau crede in mantuire prin -ristos. ,uni doar de a e7ecuta, +liberi si

democrati+, comen'ile +pastorului+ mondial. - Cu asemenea a irmatii riscati sa iti catalogat drept +conspirationist+ si +dacoman+. - ,ineinteles, doar asta e una din armele lor. Cand a irmi asemenea lucruri, risti imediat sa ii etic&etat drept protocronist, dacoman, adept al teoriei conspiratiei, cali icative stigmati'ante intr-o lume ratacita, ara repere. Cei ce trebuie sa spuna adevarul nu o ac din rica, din oportunism sau lasitate.

Iar cei care au cura2ul sa o aca sunt discreditati, i'olati, +a urisiti+ la comanda, ast el incat orice ar spune sa nu mai ie cre'uti. - 1e ce deran2ea'a tocmai epoca dacica5 1e ce nu alta epoca5 - 6poca dacica deran2ea'a cel mai mult pentru ca de acolo ne revendicam originea si dreptul identitar. Parado7al sau nu, dar noi romanii, ara trecut, nu putem gandi viitorul. Peste cateva generatii vom uita

acest adevar. /u trebuie sa aci e orturi ca sa intelegi acest lucru. Cititi manualul de istorie a Romaniei, 1ictionarul limbii romane, vi'itati mu'eele, cetatile dacice si veti intelege ce putin le-a mai ramas romanilor din radacina lor principala. %AL6/@I/A C6@6A/, inginer geolog, director e7ecutiv Asociatia +$reenet+ +; stare generala de indi erenta+

- %a preocupa de mai multa vreme starea patrimoniului ar&eologic romanesc, mai ales a celui de epoca vec&e si stravec&e. Cum va e7plicati negli2enta de care dau dovada autoritatile, mai cu seama cand vine vorba de cetatile dacice care, desi sunt incluse in patrimoniul mondial, nu bene icia'a de nici o orma de protectie si conservare, ba mai mult, unele nici nu sunt marcate, asa incat e imposibil sa a2ungi la ele5 - /egli2area constanta a vestigiilor construite din perioada dacica se datorea'a

partial po'itiei lor geogra ice, caci se a la in general in 'one montane mai greu accesibile, putin sau deloc populate, dar la aceasta se adauga o stare generala de indi erenta.

- 1e unde vine indi erenta aceasta5 - %ine, in primul rand, din educatia de icitara din scoli, cu privire la respectul ata de

e7traordinarul patrimoniu istoric, cultural si natural al teritoriului pe care locuim. - 1ar poate ca nu e vorba doar de indi erenta, ci si de anume temeri, pentru ca ast el de actiuni ar putea duce la sc&imbarea unor opinii sau directii de cercetare sau, mai grav, ar putea deran2a pe unii din motive care sunt prea ascunse pentru noi. - Raspunderea acestor actiuni trebuie asumata, c&iar daca aceasta ar determina

sc&imbarea unor opinii sau opo'itia ata de acele grupuri aparent +invi'ibile+, care nu doresc ca aceste amplasamente sa aiba vi'ibilitate internationala normala, caci aceasta ar micsora sansa intrarii unor valori de patrimoniu material mobil in colectii personale. - Poate ca turismul ar putea salva putin istoria, daca s-ar investi mai mult in turism cultural. - 1in pacate, personalul administrativ din

domeniul turistic este slab pregatit si este orientat mai ales catre investitii si surse de castig pe termen scurt si mediu. /u se iau deci'ii pe termen lung la nivel administrativ local, regional si national. - 6 un tablou cam pesimist. - Aceasta este realitatea. 1aca nu ne implicam in pre'entul si viitorul nostru, consecintele le vom suporta iecare dintre noi.

1A/ R;<AL;, autorul cartii +Cronica geta apocri a pe placi de plumb5+ +#ubiectul supara+ - Ati ost multa vreme aproape de domeniul dacologiei prin preocuparile dumneavoastra. Ati perceput acest domeniu ca iind inc&is, stagnant5

- -aideti sa va raspund tot printr-o intrebare0 1e ce oare, atunci cand au aparut placile de plumb, care au sanse sa ie un element de noutate pentru istorici, ele au ost re u'ate ca neoriginale, ara sa se admita o cantarire a elementelor logice care pledau pro si contra5 Ai elemente noi, pe care poti sa aci comparatii, anali'e, cautari de antecedente si ramuri comune, si le re u'i. 1e ce5

- Cartea pe care ati dedicat-o ansamblului placilor de plumb de la #inaia, asta'i bine cunoscute opiniei publice, a deran2at multa lume. @otusi, din ())C, cand a aparut prima editie, si pana asta'i, nu s-au acut e orturi la nivel o icial pentru a se demara o cercetare care sa limpe'easca apele. Cum va e7plicati aceasta lipsa de implicare a o icialitatilor5 - ; icialitatile le considera alsuri, dar nu am au'it inca argumente valide care sa sustina aceasta po'itie. Ar trebui sa e7iste un

arbitru care sa cantareasca argumentele de ambele parti, un arbitru desemnat de o institutie de cultura. /u trebuie sa ie neaparat istoric, ci sa ie un bun logician, care sa ie capabil sa anali'e'e argumentele. - %edeti totusi o e7plicatie pentru tacerea din 2urul acestui subiect5 - #ingura ipote'a pe care pot sa o emit este aceea ca e7ista o vointa oarte puternic sustinuta de a nu se ridica problema asta, din doua motive posibile. "ie subiectul

supara, pentru ca ar duce la o intarire a spiritului national, dar nu pe ba'a de entu'iasm nationalist, ci pe ba'a de documente istorice. Iar asta poate sa contrarie'e pe multi, nu doar pe vecini. Poate sa contrarie'e o tendinta mondiala de a di'olva ideea de istorie nationala. #au, al doilea motiv, poate a ost o manevra la un moment dat, care a impus tacere pentru o vreme, iar aceasta tacere a avut consecinte.

Placuta din te'aurul de la #inaia

1aca te'aurul despre care vorbim s-a descoperit la #inaia, pe un teren care apartinea regelui, poate s-a considerat ca aurul din aceste placi era oarte necesar pentru dotarea armatei in prea2ma Ra'boiului de Independenta si s-a sacri icat elementul material, adica aurul, dar s-a pastrat in ormatia din placi. 1aca s-a pastrat tacere asupra acestui gest, e posibil ca mai tar'iu sa nu se mai i stiut nimic in legatura cu provenienta placilor de plumb.

- Pilele astea am citit intr-un cotidian un interviu cu directorul Institutului de Ar&eologie, academicianul Ale7andru %ulpe, care sustinea ca placile sunt niste alsuri ordinare, acute de /icolae 1ensusianu ca sa-si sustina teoriile din +1acia Preistorica+. 1omnul academician nu e prea sigur pe a irmatiile sale. La inceput, sustinea ca sunt alsurile lui -asdeu, iscate dintr-o disputa cu @ocilescu. #i vorbind despre +dacomanii+ care sustin aceste + alsuri+, domnia sa spunea in interviu - si aici vreau sa cite' e7act0 +1ar traim intr-o tara libera si

nu le putem ace nimic+. 6u inteleg ca domnul academician regreta ca ne a lam intr-o tara libera, in care e7ista libertate de e7primare, si ca nu ni se poate inc&ide gura cu orta. Cum comentati5 - /u am ce sa comente'. I;/ $-I/;I:, cercetator, Institutul de 6tnogra ie si "olclor +Constantin ,railoiu+ +Avem un comple7 identitar absolut

devastator9+ - %-ati ocupat o viata intreaga de cultura noastra populara si ati a2uns la conclu'ia ca traditiile romanesti se continua inapoi, in timp, pana in vremea dacilor. 6ste aceasta o conclu'ie ce incomodea'a pe unii5

;are de ce iau +nemurit+ romanii pe dacii atat de dispretuiti de istoricii nostri5

- Ce sa va spun5 Avem un comple7 identitar absolut devastator9 6u credeam ca dupa Revolutie, gata, am scapat, dar vad ca in continuare avem comple7e identitare. 1e ce5 Pentru ca, spre deosebire de grec, de egiptean, de evreu, de indian, care toti si-au pastrat numele antic, noi ne-am sc&imbat numele. Ce comple7 identitar poate sa aiba grecul sau egipteanul5 #pre deosebire de toti acestia, noi ne-am gasit sa renuntam la numele radacinii noastre auto&tone de dac

si 1acia si sa ne luam numele de la Roma. Aici este un als. 6 ceva ne iresc cu romani'area asta acuta in mare graba si pe un teritoriu restrans, e ceva in neregula. Cultura noastra populara nu are legatura cu Roma. /oi avem o civili'atie genetic legata de continent, de uscat, de spatiul continental si de apele curgatoare, spre deosebire de egipteni si greco-romani, care au civili'atii maritime. Lucrurile sunt oarte clare0 toata cultura populara romaneasca este legata genetic de uscat, nu are nimic a ace cu cea greco-romana.

- Cine e de vina ca s-a perpetuat alsul de care vorbiti5 - ; vina mare o au intelectualii, care n-au cura2ul sa recunoasca daca s-a gresit ceva. 6u am tot respectul pentru marii nostri savanti, dar adevarul trebuie spus. - 1eci, perpetuam niste greseli, din lasitate. - 1a, iar daca spui ceva ce nu se incadrea'a in linia stabilita, imediat esti catalogat drept

+dacoman+, +tracoman+. 6u acum lucre' la o carte romaneasca a mortilor. Acolo sa vedeti cat de vii sunt lucrurile pe care le pomenesc anticii cand vorbesc de daci, de pilda 2alea de a te naste si bucuria de a scapa de viata aceasta. #i inca se pastrea'a acestea in traditie in 'iua de a'i. - 67ista un de'interes evident ata de studiul traditiilor, poate c&iar mai mare decat pentru lingvistica si istorie. - Asa e, uitati, noi publicam acum al patrulea

volum din Atlasul 6tnologic Roman. /u interesea'a pe nimeni. /ici o televi'iune, nici o emisiune sa pomeneasca ceva, sa aca o lansare. #unt, totusi, traditiile noastre romanesti... - Pomeneati undeva de +sindromul antic&itatii greco-romane+. %a rog sa detaliati putin. - C&estia asta ca totul vine din Roma si $recia Antica este un als, pentru ca genetic suntem civili'atii deosebite, asa cum am

mai spus. /oi suntem legati de 1unare, ei de mare. ; sa avem in curand o cri'a identitara si continentala. :itati0 numele de 6uropa ne vine din Asia. Crestinismul ne vine din Palestina. ; sa vina vremea cand o sa im intrebati0 +,ine-bine, dar care e leaganul vostru de civili'atie5+.

/-o sa se mai puna problema ca suntem romani, nemti sau alte natii. 6uropeni si atat. #i-o sa im intrebati de a ricani, de

ira>ieni, de evrei, de indieni0 prin ce esti tu european5 Care e leaganul tau de civili'atie5 #i-o sa raspundem0 pai, antic&itatea greco-romana. #i or sa rada de noi. 6vident, $recia si Roma au a2uns la o stralucire de necontestat, dar ele, la randul lor, sunt tar'ii si repre'inta o sinte'a a civili'atiilor care au ost inaintea lor. - #i-atunci, ce ar trebui sa raspundem5 - %edeti, e7ista un triung&i al celor trei delte, care concentrea'a marile civili'atii

preistorice de pe @erra, evident, inainte de antic&itatea greco-romana. 1aca va uitati pe un planiglob, va dati seama mai bine0 /ilul cu delta lui si civili'atia egipteana, 1unarea in erioara si delta ei, cu civili'atia carpatodunareana, si @igru-6u rat si delta, cu mesopotamienii. :itati-va care este po'itia carpato-dunarenilor. 6u evit sa mai spun +romani+, spun +carpato-dunareni+. 1upa atatia ani de cercetari simt nevoia sa-i numesc asa, va rog sa ma credeti. Aici este leaganul.

- Ce se poate ace ca sa se indrepte acest als5 - Acest als ne-a provocat e7traordinar de multe neca'uri. A ost un timp cand a ost de olos, mai ales in c&estiunea cu @ransilvania, dar acum e o rusine. Cine mai crede ca +de la Ram ne tragem+ si toate povestile astea5 /u stiu ce se poate ace, poate intelectualitatea asta tanara care se ridica sa ia taurul de coarne si sa aca lumina. Pentru ca vad ca tot mai multi tineri

isi pun intrebari, tot mai multi simt ca ceva nu e in regula cu istoria noastra.

Aurora Petan HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH

Pietrele scrise din <untii ,u'aului

Pe @urtudui

:n tinut cu nume bi'ar, +@ara Luanei+, ascunde vestigii tulburatoare, necercetate de ar&eologi0 locuinte si sc&ituri rupestre, urme stravec&i de scrieri necunoscute, incrustate in stanci %isam de mult sa a2ung in @ara Luanei, un tinut vra2it, a lat in <untii ,u'aului. Acum a sosit clipa. 1in ,ucuresti, in doua ore si 2umatate sunt la &otarul acestei +tari+ stravec&i, unde iecare var de munte e insemnat cu misterioase inscriptii

nedesci rate. <ai am doar cativa >ilometri. Intre Patarlagele si Colti e un tinut pustiu, numit dealul ,urdusoaia. 1e o parte pereti abrupti si pra osi, de alta pamant neted, cu balti murdare. :n caine slab rataceste in pustietate. #unt singura. <a napadesc presimtiri si imi spun ca e ceva tare straniu cu 'ona asta0 ori ca privelistea iti da iori, ori ceva neva'ut bantuie in colb. Apas pe

acceleratie, calc cu iuteala drumul 'drobit si in cinci minute ma a lu in plin mister. Inima dintre run'e 1umitru /ica a ost pro esor de istorie in satul Colti. ; materie pe care a indragit-o inca din anii copilariei, cand 2ocurile il purtau prin paduri si pe var uri de dealuri, pline de pesteri ciudate, cu peretii acoperiti de desene si semne bi'are. Cunoaste toate vestigiile din 'ona0 sc&ituri rupestre, pietre cu inscriptii, locuri pline de istorie si

povesti. 1ar asta'i are o misiune aparte. <a insoteste pe culmea ,roscarului, ca sa imi arate o piatra plina de semne, care a ost descoperita recent. ; relicva istorica ce ascunde, cu siguranta, un mister. @recem prin "i2eresti, Coltii de Sos si Calugaritele. 1e aici incepe urcusul pe munte. 6 amia'a si soarele de toamna loveste in pietre. :rcam pieptis, pe o scurtatura printre paduri. 1rum greu, abrupt, dar pro esorul parca 'boara. Imi povesteste precipitat despre piatra pe care urmea'a sa o vad. 6 mare, acoperita de 'eci de semne... Au venit

si de la mu'eul din ,u'au, au venit si de la Iasi, dar nimeni n-a de'legat enigma. I s-a spus ca ar i mai bine sa acopere piatra la loc, cu pamant. A descoperit-o c&iar el. 6ra prin *GG., intr-un noiembrie rece... Pro esorul era la vanatoare de mistreti, pe dealul ,roscarului. "rigul ii intepenea picioarele. #tatea c&iar sus, pe culme, un loc cu padure nu prea deasa, de pini. +Ce sa va spun5 Am inceput sa imi rec talpile de pamant, ca sa ma incal'esc+, povesteste pro esorul.

Piatra scrisa de pe culmea ,roscaru +#i cand colo, vad pe o piatra, in ata mea, doua linii lungi, paralele. <-am gandit eu ca nu puteau i acute de natura. Apoi, cand ma uit mai bine, sub talpile mele era o alta piatra, acoperita cu musc&i si pamant, dar pe care se vedeau sapate niste stele. 1e atunci am ost de 'eci de ori la piatra asta. Iam anuntat si pe cei de la mu'eu. Am sapat in 2urul ei si am de'velit o supra ata cam de

doi metri pe un metru, dar nu i-am dat inca de +radacini+. 6 plina de semne pe toate etele.+ 1e la o vreme, urcam prin padure, pe cararile acute de mistreti. +Aci e un culcus de scroa a cu purcei+, imi arata pro esorul. +Acolo 2os e scaldatoarea lor. #curmaturile astea le ac cand cauta radacini si oua de carabus+. Apoi pro esorul se opreste, intinde mana si imi spune soptit, aratandumi luminisul care se iveste printre copaci0 +:ite-o9+. ,roscarul nu e o culme ascutita, cum sunt toate var urile care il incon2oara,

ci un platou, parca anume nete'it de mana omului. Acolo e piatra. ; bucata de stanca masiva, care de departe pare un organ urias al pamantului, o inima ciuntita, ingropata intre run'e uscate. +%edeti, mai la vale se mai 'areste cate un prun+, imi spune pro esorul. +Aci erau live'i, nu paduri+. /umi pot desprinde privirile de pe piatra, ca sa privesc impre2ur. 1e departe, inima ei cenusie parca pulsea'a. #i padurea pare sa respire odata cu ea, si pamantul. Pro esorul mi-o ia inainte. Curata piatra de run'e si pamant, su la prin santurile lasate de

semne, ca sa le aca vi'ibile. <a apropii incet, incercand sa-mi alinie' respiratia la su lul acelui loc. #emnele de pe piatra sunt &aotice. /ici o ordine0 nici verticala, nici ori'ontala, nici serpuita, nici circulara, numai semne aruncate peste tot.

#criere sau &arta stelara5 /u vad nici o litera cunoscuta, din nici un al abet care sa i ost olosit pe teritoriul tarii noastre sau pe la vecini. 1oar stele alcatuite

din linii intretaiate, 2umatati de stele, cruci marginite de patrate si dreptung&iuri, multe simboluri solare, semne de tipul rabo2ului, linii care se intretaie si se rang, spice sau braduti... :nele imi par vag amiliare, parca le mai va'usem pe diverse obiecte, intre semnele scrierilor din %ec&ea 6uropa si intre semnele de pe tablitele de la #inaia, altele parca seamana cu runele. 1ar sunt atat de multe si de diverse, incat in prima clipa nu pot lega in minte nimic. Ca si cum mai multi copii s-ar i ase'at in 2urul pietrei si ar i inceput sa scri2eleasca iecare pe

unde a apucat, pana ce piatra s-a umplut de semne. #a ie doar o 2oaca5 $reu de cre'ut, caci piatra e in pamant de multa vreme, se vede dupa albeata ei. +%edeti, pe partea sudica, pamantul a acoperit piatra mai mult de un metru. In multe sute de ani se depune atata pamant+, imi spune domnul /ica, citindu-mi parca gandul. :nele semne sunt grupate cate doua-trei, altele i'olate, sunt semne mai mici, scri2elite mai delicat, altele mai mari si mai adancite, unele sunt incadrate in patrate sau dreptung&iuri. Lipsesc liniile curbe, cel putin la prima

vedere, apt de inteles, caci pe piatra e destul de greu sa trase'i cercuri. +6i, ce 'iceti5+, ma intreaba nerabdator pro esorul. Imi trec prin minte doua idei. Prima, ca un asemenea &aos aparent ar putea reda o &arta, poate o &arta a cerului. 1oar intr-o ast el de &arta semnele sunt imprastiate ara noima pentru cel ce nu le cunoaste rostul.

Policiorii

A doua idee este aceea ca semnele nu au ost acute toate odata, ci pe rand, la anumite oca'ii. Poate ca acolo era un loc de intalnire si procesiune periodica, si de iecare data, se insemna ceva pe piatra0 o invocatie, o ruga de multumire catre 1umne'eu, vreun nume sau lucru important. Poate era un loc cu puteri tamaduitoare, iar semnele erau lasate de cei ce se vindecau prin atingerea pietrei sau, mai bine 'is, de vracii sau preotii care intermediau in procesiunile de vindecare, in numele celui bolnav. :n el de +icoana+ pagana acatoare

de minuni, unde la anumite date se strangeau oameni cu nevoi si boli. #au, cine stie, un loc sacru, unde initiatii veneau periodic si lasau insemnari pentru cei ce vor veni dupa ei, ca sa-i indrume sau sa le transmita ceva. Cand se putea intampla asta5 1omnul /ica i-a intrebat pe batranii din sat daca au au'it de la batranii batranilor despre piatra asta, si nimeni nu stie nimic. Aici a ost in ultimele generatii pasune si livada si atat. #a ie niste semne, nu tocmai de demult, simbolice, lasate de oameni care aveau un cod al lor si-si transmiteau

in ormatii in elul acesta5 Poate niste ciobani ce treceau pe acolo cu turmele5 :n soi de rabo2, cum era cel al plutasilor de pe ,istrita5 #au sa ie semne teribil de vec&i, dinainte de inventarea al abetelor5 $reu de dat un raspuns. #igur este ca semnele nu sunt acute in 2oaca, piatra a stat sub pamant, cu siguranta, sute de ani. <a gandesc ca e uimitor cum, in ultima vreme, ast el de +documente+ pretioase ies tot mai des la supra ata si cum am norocul sa a lu de ele, c&iar eu... 6 toamna. #unt de2a trei

luni de cand imi doresc sa vad aceasta piatra. Iar acum se a la in ata mea9 C&emarea 6ra intr-o dimineata de sambata, la capat de iulie. Abia asteptasem s arsitul de saptamana, pentru ca aveam mult de lucru si trebuia sa recupere'. 1ar in ,ucuresti era canicula, iar eu eram stapanita de o stare de agitatie, un dor de duca neclar. #tiam ca daca nu plec undeva, in 'adar stau acasa, ca nu voi putea lucra. 1upa cateva ore de

ne&otarare, m-am urcat in masina si am plecat. Incotro sa o apuc5 6ra de2a aproape pran'ul. 1intr-o data, mi-am adus aminte ca de multa vreme doream sa vad mu'eul c&i&limbarului de la Colti, in 2udetul ,u'au. #tiam ca in 'ona aceea sunt multe vestigii rupestre, ca locurile sunt pline de legende, ca lucruri stranii se petrec acolo, uneori, si ca la curbura Carpatilor, istoria insasi e scrisa cu un condei parca mai apasat decat in alte parti... Am a2uns dupa-amia'a, am vi'itat mu'eul, m-am ca'at la o pensiune in sat, iar a doua 'i dimineata, am pornit peste

dealul <artirei, inspre paduri, pana in poiana Co'anei 3ce nume de poveste94.

Insemne in piatra la Policiori

Locul mi s-a parut abulos. Pe dealul <artirei erau pa2isti cu lori de camp, incredibil de inalte, aproape cat un stat de om, printre care inotam ca printre valuri. /u mai va'usem in viata mea asa minunatie. 6ra c&iar ca in basme, dincolo de

imaginatie. <-am intors la Colti obosita, dar ericita. A doua 'i dimineata, inainte de a pleca spre ,ucuresti, am sc&imbat cateva cuvinte cu ga'da mea, doamna %iorica /ica, o emeie rumoasa si blanda, un el de 'ana buna a locului. Am inteles repede ca e pasionata de istorie, la el ca sotul ei, care a ost multa vreme pro esor in sat. 1in vorba in vorba, ii spun ca sunt de la +"ormula A#+. In acea clipa, se luminea'a brusc si-mi spune0 +1umne'eu mi v-a scos in cale9 1e cateva 'ile tot sun la redactie, pentru ca incerc sa dau de o persoana care scrie in

ultimul timp la revista. Am sunat incontinuu, dar mi s-a spus ca e plecata din tara si sa-i trimit un e-mail. Am vrea sa vina sa scrie si despre locurile de-aici. Cum o c&eama, 1oamne5 A scris acum, de curand, despre Corbii de Piatra din Arges...+. @rec cateva secunde ce ne apasa greu pe amandoua. +6u sunt+, ii raspund cu respiratia taiata. 1oamna /ica se albeste brusc la ata si mainile incep sa-i tremure. Imi spune, cu glas din ce in ce mai stins0 +%-am c&emat, doamna. %-am c&emat in iecare 'i, cu gandul. #i cu inima. /u-mi vine sa cred ca

ati venit. #otul meu a descoperit in padure o piatra scrisa, e plina de semne, trebuie sa o vedeti...+. /u ma puteam de'metici, ma simteam ca intr-o poveste antastica. Incepeam sa-nteleg de ce traisem starea aceea de agitatie sambata dimineata. +#titi, pe aci se intampla des lucruri de-astea incearca doamna /ica sa ma linisteasca. In locurile astea oamenii mai comunica si cu puterea gandului. Pona e plina de vestigii stravec&i, pline de semne ciudate, dar prote2ate de energii puternice. Aci e curbura Carpatilor, dar sa stiti ca nu oricine a2unge

aci reuseste sa vada lucrurile de care va spun. :nii au ameteli, dureri de cap, stari de rau si se intorc din drum. Altii nu mai percep timpul cum trebuie, caci in unele locuri, timpul se dilata sau se strange, si sunt de'orientati.+ Am plecat cu totul descumpanita, cu promisiunea ca ma voi intoarce cat de curand, probabil dupa doua saptamani. +Cel mai rumos e aci in octombrie+, mai spune doamna /ica, in drum spre poarta. +; sa vin mult mai repede+, i-am raspuns. 1ar saptamanile au trecut ca stolurile de randunele, si de iecare

data cand imi propuneam sa revin la Colti, se ivea ceva. Am a2uns dupa trei luni. In octombrie. At&osul romanesc +1ati-mi voie sa a irm ca aci este un adevarat At&os romanesc+, imi spune solemn domnul /ica. +In 'ona Alunis-/ucu,o'ioru, pe o supra ata de doar cativa >ilometri patrati, avem o multime de sc&ituri si biserici rupestre0 Alunis, grota lui

1ionisie @orcatorul, "undul Pesterii, Pestera lui Iosi , Agatonul %e c&i si Agatonul /ou, #c&itul "undatura, #c&itul Piatra Ingaurita, ,ucataria... multe. #i multe nu mai e7ista.

Pro esorul /ica La Calugarite, a e7istat o manastire, dar nu mai e, la $avanele a e7istat o manastire

mare de maici, apoi intre <uscelul Caramanesti si :lmet a e7istat o biserica cu &ramul # antul 1umitru, care a disparut la un cutremur... #e spune ca a ost ing&itita cu totul de pamant. Iar in unele 'ile din an, anumiti sateni aud dangat de clopot venind din adancuri+. +Cum de tocmai aici a luat nastere acest At&os5 Ce are special acest loc5+, il intreb pe pro esor, desi imi dau seama ca nu e nevoie de e7plicatii0 se simte ca locul este oarte special si nu ar mai i nimic de adaugat sau de lamurit. +Aci, la curbura, au

e7istat conditii geogra ice prielnice pentru a se de'volta o viata timpurie+, imi raspunde. +Pona nu este e7pusa intemperiilor, vanturilor, gerurilor. 6 un el de microclimat ce nu cunoaste asprimea iernii. Apoi, mai tar'iu, in perioada inva'iilor, oamenii se ascundeau in muntii acestia si nu puteau i gasiti de tatari si de alti invadatori. 6ra o 'ona oarte buna pentru re ugiu. #i mai e ceva. Au e7istat in iecare generatie batrani, buni povestitori, tarani adevarati, curati la su let, care datorita acestei curatenii su letesti au putut transmite din generatie in

generatie lucruri oarte interesante.+ +Ce el de lucruri5+, tresar eu si ciulesc urec&ile. +Legende vec&i de mii de ani. Aci e7ista o continuitate de locuire de milenii, dar ar&eologii nu au venit niciodata sa aca cercetari. Locurile sunt lasate in voia sortii. <ulte nu sunt cunoscute nici c&iar de localnici, doar iarele padurii a2ung la ele. Ar&eologii sapa in alte parti, la Pietroasele, <onteoru, Carlomanesti si $&eraseni, dar aci, in 'ona de munte, nu vin niciodata. #i nu doar ca sunt putin cunoscute, dar locurile acestea continua sa se

salbaticeasca si sa se pustiasca. Au disparut sate intregi. Au ost parasite. Asa s-au pustiit Calugaritele, <agadani, Coltii de #us, Linguresti, Lupoaia, Comarnici, Paltinu. La <atara mai sunt vreo 'ece locuitori... 6 o 'ona saraca, ara drumuri, unele sate nu au avut nici curent electric, tinerii au plecat, batranii au murit si au ramas in urma lor doar casele naruite si povestile... 6 trist ca locurile astea se salbaticesc, dar poate e si un noroc, caci in elul acesta vestigiile sunt mai prote2ate.+

#c&itul Agatonul /ou

Pasesc alaturi de pro esorul /ica, ascultandu-i ascinata povestile. @inutul stravec&i, incremenit in timp, al curburii Carpatilor se a la in ata mea. <untii ,u'aului sunt de o rumusete pe masura salbaticiei lor. #atele si oamenii poarta in ei o samanta de stravec&ime ce se intoarce in timp, mult inaintea crestinismului, si c&iar

inaintea dacilor. #-au asternut straturi peste straturi de istorie si credinta, calugarii crestini au preluat de la pustnicii daci lacasurile s inte, iar crucile au luat locul stalpilor dacici ai nemuririi. /u cred ca am mai va'ut undeva, in tara asta sau in alta tara, atat de multe cruci la margine de drum. Peci, sute, la iecare >ilometru sau c&iar mai des, cruci de lemn, cruci de piatra, povarnite sau drepte, cu simple scri2elituri sau rumos impodobite, umbre s inte, ce pa'esc drumul si ii apara pe calatori de rele. In trecut, numarul lor era si mai mare, dar multe cruci

de lemn au putre'it si nu au mai ost inlocuite. Pe atunci, trecatorii se inc&inau la iecare. 1rumul de la Colti la Ruginoasa, sub lumina rasaritului, este un drum al crucilor. @recem prin <uscelul Caramanesti, ,uduie, #caieni, %avalucile, "isici, pe langa ,o'ioru, prin ,raesti, sate ar&aice, cu nume de legenda, stravec&i. +,u'au+ stiu ca e nume dacic, +scai+ si +muscel+ la el, ma intreb ce poate i o +vavaluca+, cuvant coborat din basme cu 'ane si taramuri cetoase. Rasaritul soarelui printre crucile de la %avaluci imi curata su letul, iar drumul prin

cimitirul de la Ruginoasa e o adevarata initiere, care ma a2uta sa patrund in lumea stravec&e a celor de demult. Aici, la Ruginoasa, sunt +Policiorii+, salasuri ascunse, pline de semne ciudate. #emne stravec&i la Ruginoasa Policiorii sunt doua terase de piatra cocotate sus, intre stanci, care au olosit candva ca adapost. /u e usor sa te cateri acolo. Pe o supra ata de cativa metri patrati, +podeaua+ de gresie e plina de semne.

@rebuie sa calc pe ele ca sa pot inainta, si simt un nod in gat pasind peste iguri ciudate, ragile, cu cine stie ce semni icatii s inte.

At&osul romanesc Asta'i, calau'a mea e 1iana $avrila, o localnica pasionata de istoria abuloasa alaturi de care a copilarit. Inalta si 'velta, acum sta ase'ata in genunc&i, migalind pe o oaie de &artie semnele pe care le vede pe

piatra. +#ori+, braduti sau spice, compo'itii bi'are, care au mereu *( sau . linii, ceva ce seamana cu un pom sau o ciuperca, + ulgi de 'apada+ cu rami icatii asimetrice, turnuri stranii cu *( +trepte+, posibile iguri umane oarte stili'ate, alcatuite dintr-un patrat, un dreptung&i in locul capului si doua dreptung&iuri in locul picioarelor, totul abstracti'at si geometric. #pre deosebire de piatra de la ,roscaru, la care m-a dus pro esorul /ica, aici semnele par a i mai grupate si contin si linii curbe, dar impresia generala este tot aceea de lipsa de

coordonare. In plus, unele semne sunt vag igurative. #i aici au ost acute, probabil, la momente di erite. #unt si desene mai noi, caci 'arim repre'entate cateva biserici cu trei turle, una +semnata+ la *G*E. #i pe nelipsitii <arius, Anca, "anel, 1ana, #anda, $igel, care si-au scris numele peste inscriptiile stravec&i, distrugandu-le. Intr-un colt se a la un desen comple7, care pare sa umple un dreptung&i. +; tablita sumeriana+, imi spune 1iana. ; privesc cu circumspectie0 +Ce sa caute o tablita sumeriana aici5+ +:itati-va mai bine0 spicul

din partea stanga, 'ig-'agul care delimitea'a desenul, semnele din interior, grupate in cadrane, adanciturile din partea de sus, toate sunt elemente care se gasesc in tablitele sumeriene.+ <a lasa ara grai si nu am cum sa o contra'ic. 1esi pentru mine nu prea are sens, asemanarea este intr-adevar i'bitoare. @urnam apa peste desen, ca sa mai adancim contrastul. 1iana copia'a desenul, cu un iresc care ma descumpaneste0 ei i se pare normal sa gaseasca semne +sumeriene+ printre stancile Ruginoasei. +La noi sunt semne

stravec&i, cam pe iecare var de munte. :nele sunt cu totul necunoscute, nepublicate.

1iana $avrila Altele sunt inventariate, dar sunt considerate +de interes local+ de catre autoritati. :nele au ost cercetate de un inginer, Paul La'ar @onciulescu. /ici una nu bene icia'a de o minima protectie0 ploile continua sa le macine, turistii care reusesc

sa le descopere le distrug, ara nici o mustrare de constiinta.+ Imi pun aceeasi intrebare ca si la ,roscaru0 oare nu e o gluma5 C&iar sunt semne stravec&i, autentice5 ;bisnuita ca la orice noua descoperire care nu se incadrea'a in linia +o iciala+, sa sara pe mine acu'atorii de als, am stat si am privit indelung semnele, le-am comparat cu ce mai va'usem in alte parti si le-am acut 'eci de otogra ii. <ulte se regasesc pe piatra de la ,roscaru, care a stat in pamant sute de ani. 6 o legatura clara intre cele doua categorii de scrieri si

probabil apartin aceleiasi epoci. Imi trece brusc prin minte ca ilmele americane de aventuri, cu descoperitori de scrieri si arte acte stravec&i, precum si documentarele gen +1iscover=+ sau +/ational $eograp&ic+ despre vec&i civili'atii ar putea pali in ata a ceea ce am va'ut eu in doar doua 'ile. #i asta este doar inceputul0 in @ara Luanei ma mai asteapta aventuri incredibile. 1iana, iica Luanei

1iana are ceva din taramul pe care il stapaneste0 o intelepciune uimitoare, gratie e7terioara si orta interioara. #i mai are ceva, un aer de basm, de 'ana buna dar severa, in 2urul careia te astepti sa ve'i roind pitici si spiridusi de padure. /e asteapta un urcus aspru pe var ul @urtudui, unde stim ca e7ista alta piatra scrisa. #emne stravec&i 3dupa Paul La'ar @onciulescu4

#i pentru ea, e prima data cand urca pe aceasta creasta. +Pe aici, toate var urile ascutite se c&eama @urtudui+, ma lamureste. 1iana are la gat un luier cu care alunga mistretii si ursii. 1in cand in cand, in timp ce urcam, scoate din el sunete ascutite. Apoi vorbeste. Imi tine o lectie de istorie. /u stiu cum poate vorbi in timp ce urca pieptis, printre crengile copacilor prabusiti, pe stancile a undate in run'e uscate. "ac e orturi sa nu pierd nici o vorba, caci elul in care povesteste are ceva magic. Imi spune despre sc&iturile rupestre, despre

calugari si &aiduci, despre disparitiile din muntii ,u'aului si despre o misterioasa ceata albastra, despre a'urul cerului la Crucea #patarului, despre comori si cautatori de aur, despre c&i&limbar si %alva ,aii, despre pasarea P&oeni7 si despre argonauti... In rastimpuri, mai su la in luierisca ei, apoi o aud citand in latineste din ;vidiu, apoi povestindu-mi despre 'eii sumerieni, despre Prometeu, Cauca', Colc&ida, men&iri, scrieri stravec&i, ape tamaduitoare... 6 ciudata ata asta, cu oc&ii ei taiati erm, in roseata etei, cu glasul

s atos si usor poruncitor. +; aptura din alta lume+, imi spun. "igura mitica si spirit protector al acestor locuri. @ara Luanei +#untem in @ara Luanei+, imi spune 1iana dupa ce mai su la o data in luierul argintiu. +,atranii de demult povesteau ca Luana era un rege batran, un mare intelept, o iinta atotputernica.+ +:n barbat5+ intreb mirata.

@ara Luanei +1a, un barbat. 67ista si o varianta in care Luana era o ata rumoasa, o sa v-o spun si pe aceea. Asadar, regele Luana pa'ea portile unei cetati puternice, cu 'iduri pana la cer. Aceasta cetate era luminata 'i si noapte de un soare ce stralucea aidoma astrului 'ilei. Cei din cetate erau puternici, drepti si netematori. Atunci cand erau raniti in ra'boaie, Luana ii tamaduia cu apele vii si moarte din %alea I'voarelor. <ulti ani ericiti au trait ei, pana au venit vra2masi in care de

oc si au doborat soarele Luanei. <are prapad s-a intamplat atunci pe pamant.+ "elul in care povesteste 1iana arata limpede ca e vorba de o repetare idela a unei povesti stravec&i. +Pamantul s-a cutremurat din inc&eieturi+, continua ea oarecum mecanic, ca si cum ar vorbi in transa, +iar locul cetatii a ost ars pana la 2umatate de metru adancime si nu a mai ost calcat multa vreme, nici de picior de animal salbatic, nici de picior de om, nici pasarile cerului nu au mai 'burat pe deasupra.+ ,rusc, 1iana pare ca se tre'este din poveste

si trece la alt ton0 +6u cred ca apele tamaduitoare sunt cele de la "isici, unde pe vremea comunistilor erau bai curative. Povestea regelui Luana este evident legata de un cult al soarelui, oarte vec&i, si asa se e7plica si multimea de simboluri solare de pe pietre - stele, sori, cruci. Iar doborarea soarelui ar putea simboli'a trecerea de la o credinta la alta, de la religia solara la crestinism. In cealalta varianta, Luana era o ata oarte rumoasa, venita din cer intr-un car de oc. #-a indragostit de un locuitor de aici si a ramas in locurile astea. I-a invatat

pe oameni scrisul, cititul, medicina, si le vindeca bolile cu apa vie si apa moarta. 1ar ostul ei iubit a descoperit unde se a la si a pornit ra'boi impotriva localnicilor. Luana i-a invatat sa se ascunda in stanca, deoarece numai acolo vor scapa de trambele de oc aruncate de dusmani. Asa se e7plica multimea de ase'ari rupestre in 'ona Carpatilor de curbura, in special la Colti-,o'ioru.+ +#e stie in ce 'ona s-au intamplat toate astea5+ +1a, cum sa nu... 6

vorba de platoul <artirei...+ Platoul <artirei9 Locul abulos in care inotasem prin lori de camp, in calatoria acuta in vara. Iar stancile in care s-au ascuns oamenii ca sa scape de trambele de oc sunt stancile din poiana Co'anei9 Acolo, la "undul Pesterii, va'usem pe pereti desenate multime de pumnale, var uri de sageata si de lance orientate cu var ul in sus, intre care erau igurate 'eci de linii. Pro esorul %asile ,oroneant spune ca sunt pumnale de tip a>ina>es, tipice perioadei sec. %I-I% inainte de -ristos. Imaginea este impresionanta, si parca

ilustrea'a, intr-adevar, un atac, un ra'boi, poate c&iar trambe de oc.

+@ablita+ de la Policiori Povestea soarelui este cu adevarat stranie, si ar putea sugera e7istenta unei surse de energie care presupunea o te&nologie oarte avansata pentru vremea aceea. Ce sa

inteleg din aceste legende5 Ca in aceasta regiune cu energii ciudate s-au stabilit, candva, niste iinte venite poate din alte lumi, posesoare ale unor te&nologii inaintate5 #tratul de arsura a ost con irmat de unii cercetatori, dar nicaieri nu s-au acut sapaturi ar&eologice. 1e alt el, "undul Pesterii este incadrat in Lista <onumentelor cu datarea in sec. 8%I-8I89 In plus, se vorbeste ca in 'ona sunt 'acaminte de uraniu, care au ost e7ploatate in secret pe vremea comunistilor, deci regiunea e radioactiva... +#umerienii aveau *( 'ei-regi+,

ma lamureste ata. +Cand intre ei se nastea un alt 'eu, cel mai batran trebuia sa plece. Iar Luana e atestat, a ost unul dintre regii #umerului, prediluvian, al treilea la numar. 1e alt el, numele acesta e strain de noi, nimeni nu il poarta, el apare doar in legenda+. ; las sa continue, dar pentru mine e parca prea mult. Am patruns dintr-o data intr-o lume antastica, dar care e pe 2umatate aievea0 +tablita+ sumeriana de la Policiori, scrierile ciudate de pe ,roscaru, povestea regelui Luana, carele si trambele de oc, lorile uriase de pe dealul <artirei...

Inscriptia de pe @urtudui Linistea de pe @urtudui e tot mai stranie. 1iana povesteste, povesteste, iar cand a2ungem sus, se opreste brusc. Privelistea iti taie respiratia. #i nu doar pentru o clipa. 6ste atat de ciudata atmos era, incat ma tem ca daca as respira, s-ar isca cine stie ce gro'avie din senin. +<a gandesc la disparitiile acelea din poiana Co'anei, de la @i&aria, deasupra "undului Pesterii, unde pe vremuri domnea Luana si a avut loc atacul

acela+, imi spune 1iana dupa cateva clipe de pau'a. +#titi, acolo au disparut in anii RA) doi baieti. 1oi rati. Au disparut, pur si simplu, si nu au mai aparut niciodata9 @e apuca racorile. 1aca disparem si noi5 6u ca eu, da numa dumneavoastra sa nu dispareti, ca nu stiu cum mai dau eu ata cu domnul /ica9+, spune ara urma de 'ambet pe c&ip. +/u-i de gluma9+

1iana transcrie semne

/e apucam sa cautam inscriptia. #unt 'eci de colti stancosi, si pe oricare dintre ei s-ar putea gasi scrierea cautata. ; luam in directii di erite, in timp ce 1iana isi reia irul vorbirii. ; aud departandu-se, vorbind tare, ca si cum s-ar teme de ceturile albastre sau de intensitatea a'urului, care, 'ic unii, poate avori'a teleportarea. La un moment dat, tace brusc. @rec minute lungi si nu o mai aud. ; caut printre pietre, ma duc in directia in care a mers si ea, o strig pe nume. /u primesc nici un raspuns. 1e 2ur-impre2ur,

doar eternitate. Pentru o clipa, am sentimentul ca am pasit in alt taram. 6 o liniste absoluta, iar aptul ca nu o aud pe ata vorbind ma nelinisteste. +A disparut 1iana+, imi 'ic, pe 2umatate amu'ata, pe 2umatate ingri2orata. Reiau cautarile si o gasesc ase'ata pe 2os, langa o piatra inalta, rumos asonata, doborata la pamant. #ta si copia'a intr-un caiet inscriptia. Rasu lu usurata. Arunc o privire pe scriere si decrete' scurt0 +sunt c&irilice+. +/u sunt c&irilice+, raspunde ea calma si absorbita. +6 o scriere auto&tona. Par a i c&irilice, dar

sunt si semne care nu e7ista in al abetul c&irilic. 1e apt, al abetul c&irilic deriva dintr-un al abet de-al nostru, auto&ton.+ +Pi Pascul+, citeste repede, pe primul rand. Apoi, sacadat, pe litere0 +e-s-t-&-a-i-r-a-t-u do-g-a-v-b-u-i-l-i. Ce o i insemnand5+ ; 'ana in tara piticilor

In padurea de iarba de pe 1ealul <artirei

<a uit uimita la ata asta care are doi copii, pa'este vacile si trudeste pamantul, dar citea'a in latineste din ;vidiu si, desi are doar studii medii, ar putea in orice moment sa-si dea un doctorat in +luanologie+, iindca stie absolut tot ce s-a scris vreodata despre toate sc&iturile, bisericile, ase'arile si intamplarile din @ara Luanei. <ulte le-a invatat de la sotii /ica, multe le-a citit in carti, altele le-a va'ut la ata locului si a inteles singura legaturile dintre lucruri. "ara computer, ara internet, ara posibilitati.

1oar din pasiune. ; intreb cum a patruns in lumea asta, a basmului, care se impleteste cu istoria. +Am ramas or ana de tata de mica, si mama s-a c&inuit sa ma creasca singura, cum a putut. 6a era tare mare iubitoare de istorie si citea mereu. #eara imi spunea povesti. /iciodata nu ma saturam, o puneam sa mi le repete iar si iar... <ama a acut ca lumea in care am crescut sa mi se para de basm. Cand ma uitam pe ereastra, la marginea padurii, se vedeau saivanele, ca niste casute mici, crescute din pamant. <ama spunea ca alea sunt casele piticilor,

si ca acolo este taramul lor. Cand mergea dupa lemne in padure, ma punea sa stau ascunsa sub run'e, ca sa nu-i tre'esc pe pitici. Asa am crescut, cu povesti, iar cand am a2uns mare, nu mi-a ost usor sa ma in runt cu realitatea. <ama a murit, dar am ramas de la ea cu pasiunea pentru istorie si cu bucuria povestilor.+ 6pilog

Rasarit de soare la %avalucile

Plec de la Colti inainte de rasarit. Luna e inca sus. Ies din sat si intru pe drumul pustiu de pe dealul ,urdusoaia. /orii se 'varcolesc deasupra pamantului sarac, lipsit de vegetatie. @rec minute lungi, drumul spart se curbea'a pe langa stanci, se intoarce, se incovoaie, colbul lui imi invaluie masina. #unt singura, intre be'na si lumina, la &otarul dintre @ara Luanei si lume. Cainele costeliv e tot acolo, in baltile murdare. Privelistea pare ca se repeta la nes arsit, la iecare cotitura. Imi pare ca

trece o vesnicie. /u mai stiu pe ce lume sunt, pe lumea mea, sau in lumea patriar&ului Luana. Imi trec prin ata oc&ilor c&ipuri de pustnici daci garbovi, aplecati deasupra pietrelor pe care migalesc scrieri ciudate, si vavalucile, poate iinte de abur ce canta suierat prin vai, si aud dangat de clopote venind din adancuri... #e 'aresc, in s arsit, primele case. @rec podul si cotesc la stanga, spre Cislau. 1intr-o data, imi dau seama ca e lumina0 a rasarit soarele. 3"otogra iile autoarei4

Aurora Petan

HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH In @ara 1acilor, la #ibiel

#ibiel, la vama dintre iarna si primavara Cetatile transilvanene de la ;rlat si #ibiel adapostesc in tainitele lor comori din vremea dacilor si povesti cu uriasi. C&iar

daca aici, ar&eologii intorc istoria inapoi doar pana in 6vul <ediu, satenii stiu, au stiut dintotdeauna ca aceste locuri sunt ale dacilor %remea uriasilor 6ra demult, in vremea cand norii atipeau pe runtile uriasilor. 6rau vremuri de liniste si bunastare in <arginimea #ibiului, unde oamenii cei maruntei si &arnici se impacau bine cu neamul uriesesc. #i nu numai acolo, ci pe tot cuprinsul tarii, stirpea cea

omeneasca traia impreuna cu cea a uriasilor. Apoi uriasii au disparut - cine poate sti din ce pricina5 -, dar amintirea lor a ramas in basme si in legende. In unele locuri, legendele c&iar au ost con irmate de descoperiri de sc&elete gigantice, insa stiinta o iciala se ereste sa pomeneasca despre ast el de lucruri. @raditia vorbeste despre aceste iinte cu un iresc nemarginit si le numeste urisei, novaci sau tatari. La el ca in Apuseni, in <untii ,u'aului, la Popesti-/ovaci, la Cetatenii Argesului si in multe alte parti, si in <arginime, oamenii si

uriasii au vietuit impreuna in vremuri de demult. Asa spun legendele. ,atranii batranilor povesteau odinioara ca la ;rlat, pe dealul Pidul, traia, demult tare, o amilie de uriasi, iar la #ibiel, pe dealul La Pid, o alta. Cele doua amilii se intreceau in a-si construi case mari de piatra, cu 'iduri groase si inalte pana la cer, iecare pe dealul ei. #i ambele amilii nu aveau impreuna decat o singura sita pentru cernut aina, pe care o oloseau cand unii, cand ceilalti. Intro buna 'i, unul din copiii uriasilor a vrut sa stranga cu sita stelele de pe cer. 1ar stelele

erau asa de ierbinti, ca sita s-a ars. Cele doua amilii au inceput sa se certe si sa se incaiere din pricina sitei. #i-au distrus casele si au aruncat unii in altii cu 'iduri si stanci. #i acum se vad steiurile ascutite aruncate ici si colo. Apoi au plecat peste munti, unde s-au impacat si si-au acut alte case. Asa povesteste Ioan Parean, cel care a cules legendele locului de la cei oarte batrani. Caci asta'i satenii nu mai stiu vec&ile povesti cu uriasi. 1oar bunicii lor mai stiau. Insa cu totii stiu ca cetatile sunt ale dacilor si ca acolo sunt ascunse comori.

In toate satele dimpre2ur, la "antanele, ;rlat, #ibiel, batranii povestesc acelasi lucru0 cetatile sunt ale dacilor, dealurile sunt tot ale lor, toate locurile astea sunt ale lor... Comoara lui 1ecebal Legendele spun ca uriasii s-au impacat bine cu dacii. ,a mai mult, ei sunt cei care le-au pa'it comorile in vremea lui 1ecebal, asa cum si uriasii din Apuseni au pa'it comori dacice. La ;rlat, trecutul si traditia nu mai a2ung din urma pre'entul, ci raman in uitare. "oarte

putini sunt cei care isi mai aduc aminte vec&ile povesti. Intre ei, <i&ail Rig&ieru, care imi e7plica cu toata convingerea ca cetatea este a dacilor. +Aci, la ;rlat, l-o batut @raian pe 1ecebal.

6lisabeta /istor #-o tinut ra'boi mare, ca era granita, si acolo la cetate erau transee si depo'ite de

munitie.+ @impul aluneca, se da peste cap si se intoarce. Parca totul se intampla aici si acum, simultan, si daci, si boieri, si nemti, o istorie ce traieste ara timp si ara reper in oameni. 6rau copii si mergeau prin run'e si cautau cartuse, pe sub cetate serpuiau pesteri si tuneluri ce nu duceau niciunde, iar in 2urul cetatii erau santuri, santuri mari si 'iduri, nimeni nu mai stie sa aca a'i asa 'iduri bune, si era si o antana, dar acum totul e acoperit de ierburi mari, nu se mai vede si nu se mai stie nimic... In #ibiel, oamenii povestesc ca cetatea lor a

ost construita pe o cetate mai vec&e, a dacilor. 6i isi pastrea'a mai bine decat orlatenii traditia. Asa spune 6lisabeta /istor, nana %etuta, care stie de la bunica ei, care stia de la bunicii ei, care stiau de la mosii si stramosii lor. +Cetatea de la #ibiel este a dacilor+, imi spune cu aceeasi nestramutata &otarare ca si orlateanul cu care vorbisem inainte. In timp, de pe coltul mesei abureste de2a un blid cu tocana de carto i, iar in undul odaii, dintr-un aparat vec&i de radio rasuna mu'ica populara. /ana %etuta povesteste cu insu letire. /u,

nu sunt povesti, ci lucruri care s-au intamplat aievea, ara nici o indoiala, daca bunica le stie de la strabunica si tot asa... +67ista un canal pe sub pamant+, curge povestea, + acut de daci, care pleaca pe %ar ul Pidului si se spune ca duce pana la rau, in %alea Cetatii. 1ar nimeni nu stie cu adevarat unde duce, caci nu s-a putut cobori mai mult de cativa metri in acest tunel, care merge putin ori'ontal, apoi coboara dintr-o data pe verticala. #tiu de la bunica mea ca un popa catolic din ;rlat o adus multe slugi si au sapat ani de 'ile in

cetate, pana si-a ruinat averea.+ +Comorile, e7ista cu adevarat5+ +Comorile e7ista. La iecare cativa ani se vad palpaind lacari galbene deasupra locurilor cu comori. 1ar nimeni nu indra'neste sa sape, caci se stie ca dacii au pus comorile cu blesteme grele.+ A ara ninge, poate ultima 'apada din acest inceput riguros de primavara, iar #ibielul pare desprins dintr-un ev stravec&i, ramas asi2derea de doua mii de ani, cu case marunte si bla2ine. /u pare, ci c&iar este0 un sat dacic, doar putin sc&imbat.

#crisoarea de'ertorului

%ar ul Pidului, locul unei pres upuse cetati dacice, in care batranii spun ca ar i ingropate comori Ioan Parean cunoaste cel mai bine locurile si traditia orala. In timp ce imi povesteste despre istoria ;rlatului, in ti&na unui ceai servit in apartamentul sau din #ibiu, mi se

derulea'a in ata oc&ilor ilmul antastic, si totusi aievea, al ultimei batalii intre @raian si 1ecebal, uga marelui rege in rant si sinuciderea sa. /imeni nu stie unde s-au petrecut aceste lucruri. 1e ce nu s-ar i petrecut acolo, in <arginime, asa cum sustin taranii, pastratori ai memoriei veacurilor5 #i de ce nu s-ar a la, tot acolo, comoara cea mare - caci @raian cu siguranta nu a gasit si nu a luat decat o parte din te'aurul regal5 ; vec&e legenda din ;rlat, culeasa de domnul Parean, 'ice ca in beciurile cetatii

de pe dealul Pidul, numit si 1ealul :riasilor, se a la ascunsa comoara lui 1ecebal. <ulti au incercat sa dea de urma ei, dar comoara e pecetluita cu greu blestem, si toti cei care au cautat sa o scoata la lumina au murit de moarte naprasnica. Istoricul Aurel 1ecei sustinea, pe la mi2locul veacului trecut, ca povestea comorii a inceput odata cu gasirea in ar&ivele regale din @argu <ures a unei scrisori ce a apartinut unui soldat de'ertor, scrisa de acesta cu cateva ceasuri inainte de a i e7ecutat in inc&isoare. "ugind din armata imparatului, de'ertorul s-a adapostit

in padurile din <untii Cindrelului. Intr-o buna 'i, umbland prin paduri, omul a descoperit gura unui tunel din care urtuna smulsese un ste2ar si un bolovan, de'velindo. In tunel se vedeau urmele unor 'iduri stravec&i.

Ioan Parean 1e'ertorul a descoperit mai intai doi ogari de argint, care pa'eau o incapere, apoi alta

incapere, plina toata cu oseminte omenesti, si o a treia sala, in care era o masa in 2urul careia sedeau mai multe iguri omenesti din aur. Intre ei era 1ecebal pe un tron, iar ceilalti erau s etnicii sai. Intr-o parte a camerei, se a la sotia lui 1ecebal, 6'is, cu insotitoarele sale, apoi o closca cu puii de aur si oarte mult aur, argint si pietre pretioase. 1e'ertorul isi umplu bu'unarele cu aur si argint, iesi a ara, astupa intrarea in tunel si ugi. Inainte de a muri in inc&isoare, a marturisit in scris despre descoperirea sa.

Legenda aceasta este aproape identica cu aceea a unui oarecare Pavel %arga din Clu2, care in *.*D si-a scris testamentul in care de'valuia locul in care el descoperise comorile lui 1ecebal. @estamentul a ost publicat la inceputul secolului al 8I8-lea, in +$a'eta @ransilvaniei+, iar comoara era alcatuita tot din doi ogari de argint, o masa la care statea un om de aur cu un sceptru, insotit de *( +regi+, toti din aur, si multe buti cu aur si argint. In plus, ata de varianta de'ertorului din <untii Cindrelului, %arga adauga ca a gasit in grota si niste scrieri pe

care nu le-a priceput. <ulti au ost cei care au mers pe urmele testamentului lui %arga, si la el de multi cei care au scotocit in cetatea de la ;rlat, distrugand 'idurile si bortind pamantul. /u au gasit nimic. <emoria veacurilor In vreme ce batranii povestesc despre uriasi si despre daci, ar&eologii spun ca cele doua cetati au ost construite tar'iu, prin secolul al 8I%-lea, si ca nu e7ista urme ale unor 'iduri mai vec&i. Ca basmele sunt basme si

legendele sunt legende. #i totusi, nu poti sa nu te intrebi cum au luat nastere aceste legende5 1e ce se vorbeste in ele cu atata insistenta de daci5 1e ce in toate satele dimpre2ur circula aceleasi legende, cu aceleasi persona2e si intamplari5

Papada mieilor. #ibielul e nesc&imbat de sute de ani

Il intreb insistent pe domnul Parean despre

cele doua cetati surori, din ;rlat si #ibiel0 cum isi e7plica aptul ca toate legendele se intorc la vremea dacilor, desi nu e7ista urme de daci la cele doua cetati5 +,a e7ista ast el de urme+, spune. +<ai irave, doar putina ceramica dacica, dar e7ista semne ca 'ona a ost locuita de daci. #i e drept, nici nu s-a cercetat prea mult.+ 6 posibil, intr-adevar, ca inainte de vremea evului de mi2loc, sa i e7istat pe cele doua dealuri cetati dacice, dar nu cetati cu 'iduri de piatra, cum sunt cele din <untii ;rastiei, ci cetati de pamant. #i nici nu e de mirare sa i ost asa, caci

cetati dacice atestate e7ista in prea2ma, cum este cea de la @ilisca. Intr-adevar, locurile astea au ost ale dacilor. #i sunt, in continuare... Acasa la nana %etuta, in timp ce ga'da imi povestea despre grote misterioase, ruine de cetati, &aiduci si comori blestemate, dintrun colt al odaii barbatul ei intervine in poveste, ca tre'it dintr-un somn moale. Aude si vorbeste greu, dar are ceva important de 'is. +@raian nu i-o putut birui pe daci+ - isi incepe mosul vorbirea. +#i atunci, i-o c&emat pe bavare'i. /umaR asa l-

o biruit pe 1ecebal. #i 1ecebal i-o c&emat pe polone'i, daR bavare'ii o ost mai multi.+

Case vec&i, oarte putin di erite de cele ale stramosilor daci <a uit mirata la el. 6 oarte convins de ce spune. 1in nou, veacurile si povestile se amesteca si istoria se intampla simultan, in a ara timpului, invelita pe un graunte luminos de adevar. +1aR nu-i bai ca i-o batut, ca noi tot din daci ne tragem+, continua el la

el de nestramutat. Il intreb de ce crede asta. Priveste pe geam, parca lipsit de ganduri. A ara sunt 'ilele ,abelor si 'idurile celor doua cetati sunt inca imprastiate pe sub 'ape'i, desi e s arsit de ebruarie. $lasul mosului se imbina cadentat cu trosniturile lemnului din soba, legand o lectie neasteptata de istorie0 +Pai vedeti, noi, romanii, am ost mereu ai mai vite2i din 6uropa. /oi si sarbii si grecii. 1e 'ece ori mai vite2i decat italienii, care se trag din @raian. Asta inseamna ca noi ne tragem din daci, pentru ca si ei erau ai mai vite2i din

6uropa si nu se temeau de nimica. /u ne putem trage din romani. Asa simt io+. "otogra ii de A/1R6I C-6RA/

Aurora Petan

HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH 1ocumentele identitatii noastre

Prea putin bagate in seama de cronicari, doua carti aparute recent aduc dove'i impresionante despre trecutul si continuitatea romanilor - 1oina Is anoni, Paula Popoiu, +Costumul romanesc de patrimoniu+ 36ditura +Alcor 6dimpe7+ 3tel. )(*-((C.*)D4, ())., album color, editie bilingva engle'a-romana4. A aparut, de curand, la 6ditura +Alcor+, un minunat album dedicat costumului romanesc de patrimoniu. Comori de

vec&ime si rumusete apartinand <u'eului /ational al #atului +1imitrie $usti+, multe dintre cele *E.DE* de costume sunt scoase la lumina pentru prima data. Pre'entarea lor s-a acut, cum era de asteptat, dupa criteriul geogra ic0 <oldova, 1obrogea si ,aragan, <untenia, ;ltenia, ,anat si @ransilvania, iecare regi ntent3(4 ? Rectangle3*4 ? Rectangle C))7(F)3.4 --T

une iind repre'entata de mai multe 'one. 1ar importanta albumului nu re'ida doar in imagini. @e7tele din album constituie, si ele, o veritabila enciclopedie a costumului popular romanesc, pornind de la caracteri'area generala a iecarei regiuni in parte, la descrieri detaliate pentru iecare 'ona. 6senta costumului romanesc este redata de autoare intr-o singura ra'a0

+#obrietatea croiurilor si simplitatea austera a materialelor de in, canepa sau lana este compensata, in portul popular romanesc, de ra inamentul broderiilor si e7uberanta lor cromatica, ceea ce con era iecarui ansamblu vestimentar valoare de giuvaer indelung sle uit de priceputele maini ale emeilor+.

Idol eminin de la $arla <are 3apro7. CF)) ani vec&ime4 Albumul cuprinde si un glosar de termeni etnogra ici si o &arta a tarii noastre, pe care sunt repre'entate costumele speci ice iecarei 'one. @e7tul romanesc este dublat de o varianta in engle'a, ara de care lucrarea ar i ramas inaccesibila strainilor. 1aca ar i ost doar atat, si albumul ar putea i considerat o lucrare e7ceptionala. 1ar autoarele nu se limitea'a doar la a pre'enta aceste obiecte de patrimoniu, ci se ocupa si

de istoria costumului. Iar aceasta istorie este mult mai lunga decat ne-am i putut imagina, si scoate la lumina o continuitate incredibila. Primele repre'entari de piese de imbracaminte si de ornamente de vesminte au ost identi icate sub orma unor desene geometrice, pe idoli de lut, din perioada neolitica si epoca bron'ului0 %enus de la Craiova, igurine descoperite la Carna, $arla <are si in alte parti. Reputati specialisti au interpretat demult aceste desene de pe igurinele de lut, ca iind posibile ornamente de pe vesmintele din acele vremuri. 6ste cu

adevarat tulburator aptul ca podoabele de pe imbracamintea emeilor care traiau acum sase mii de ani pe acest teritoriu sunt oarte asemanatoare, unele c&iar identice, cu cele ale romancelor de la tara, din vremurile recente. In perioada antic&itatii, <onumentul de la Adamclisi si Columna lui @raian ne-au lasat marturii importante cu privire la elul cum se imbracau dacii. Camasile lor lungi pana la genunc&i, purtate peste pantalonii stransi pe picior, cureaua, &ainele groase din panura, ara maneci, gluga, opincile legate cu curele si caciula

tuguiata sunt piese de imbracaminte pe care le regasim si la mi2locul secolului 88, in 'onele montane ale tarii. La el si camasa incretita la gat si ota emeilor dace se regasesc in portul moldovenesc si muntenesc.

Costum din <arginimea #ibiului 3inceputul secolului 884

Incepand cu secolul al 8I%-lea, diverse documente, cronici pictate, 2urnale de calatorie ale unor calatori straini, carturari, clerici, artisti, descriu cu admiratie sau in atisea'a in desene, acuarele sau gravuri, costume purtate de romani. La el de pretioase sunt si in ormatiile cu privire la procesul in urma caruia ia nastere un costum, de la recoltarea inului sau a canepii, pana la clacile si se'atorile satului, unde generatiile tinere invatau de la emeile in varsta secretele acestei arte. 1in pacate,

traditiile au inceput sa se piarda, iar pierderea este cu atat mai mare cu cat, spun autoarele, + iecare piesa este o carte de intelepciune si e7periente umane+. Costumul popular transmite in ormatii despre purtatorul sau0 cine este, de unde vine, ce varsta, etnie si statut civil are si pentru ce eveniment s-a imbracat ast el. Asta'i, dupa atatea mii de ani de continuitate miraculoasa, cu greu mai putem +decodi ica+ mesa2ele ascunse in croiul, decorul, motivele si culorile costumului popular. Aceste +carti de

intelepciune+ sunt tot mai rare, iar <u'eul #atului se trans orma, incet-incet, intr-o biblioteca impresionanta, unde numai cercetatorii mai stiu sa citeasca limba2ul pierdut al intelepciunii noastre populare. Al. Papadopol-Calima&, +#crieri vec&i pierdute atingatoare de 1acia+ 36ditura +1acica+ - QQQ.dacica.ro, tel. ).EG?**E.**, ()).4

#oarta scrierilor a ost mereu legata de cea a materialelor pe care acestea au ost transpuse0 lemn, lut, papirus, pergament... Pana la aparitia tiparului, care a permis multiplicarea cu usurinta a te7telor, multe lucrari de mare valoare au pierit, ie in oc, ie in apa, ie distruse de-a lungul timpului

de uscaciunea ori de ume'eala locurilor in care au ost pastrate. Intamplarea, negli2enta, ignoranta sau cen'ura au sters din istoria literaturii capodopere, iar pe istorici i-au saracit de valoroase surse documentare. Cea mai mare parte din stiinta antic&itatii a pierit in incendieri de biblioteci. Crestinii au ars carti pagane, musulmanii cartii crestine. Romanii au distrus bibliotecile de la Ale7andria si Cartagina, arabii au ars-o apoi din nou. @urcii au incendiat-o pe cea de la Cairo si au distrus bibliotecile persilor, apoi

au ars valoroasa biblioteca de la ,uda, ondata de <atei Corvin, si tot ei si-au acut itile din manuscrisele grecesti de la At&os. "rancii au ars cele trei milioane de manuscrise ale bibliotecii din @ripoli. :nii suverani si-au ars propriile biblioteci, pentru ca istoria sa inceapa cu ei... /u e de mirare, dupa atatea de'astre, ca ne-a ramas atat de putin din productiile literare ale Antic&itatii. Intre toate aceste pierderi numeroase s-au a lat si scrieri de mare importanta pentru istoria noastra. I'voarele ramase care vorbesc despre daci si geti sunt putine,

ragmentare, cele mai multe transmise la a doua sau a treia mana. 1esi aceste i'voare au ost mult cercetate, despre cele disparute - mult mai numeroase si de mare importanta - se pomeneste putin in literatura de specialitate. ; inventariere a lor era necesara, pentru a obtine o imagine pe cat posibil completa asupra a ceea ce s-a scris in Antic&itate despre daci. Ale7andru Papadopol-Calima& a acut acest lucru. A trudit in stilul carturarilor secolului al 8I8lea, reali'and o sinte'a care nici asta'i, cu a2utorul mi2loacelor de in ormare moderne,

nu ar i usor de dus la indeplinire. A consultat te7te antice in original, s-a olosit de enciclopedii, culegeri de te7te, monogra ii, editii critice. A strans laolalta (A( de nume de autori care s-au re erit la 1acia si la daci, ie in treacat, ie in capitole sau lucrari intregi. Probabil autorul insusi nu banuia cat de vasta va a2unge sa ie intreprinderea sa. A inceput sa-si publice te7tul in anul *A.( in revista +Columna lui @raian+, initiata si condusa de ,.P. -asdeu, si a continuat timp de patru ani, reali'and *G articole. Cartea de ata pune laolalta, pentru

prima oara, munca de multi ani a lui Papadopol-Calima&. 1upa o lectura a acestei carti, cateva lucruri devin clare. In primul rand, e7ista un numar oarte mare de scrieri disparute +atingatoare de 1acia+. Probabil nu s-a scris despre nici un alt neam al 6uropei 3din a ara lumii greco-romane4 atata cat s-a scris despre daci. 1ar, in comparatie cu ce ne-a ramas din aceste scrieri, procentul pierderilor depaseste G)M.

#tatuia lui Papadopol-Calima& din @ecuci In al doilea rand, remarcam o anume +consecventa+ in disparitia te7telor pentru unele perioade, in special pentru epoca cea mai interesanta pentru istoricii antici, cea a ra'boaielor daco-romane. #-a scris mult despre cucerirea 1aciei si trans ormarea ei in provincie romana, dar s-a pierdut tot, cu

e7ceptia catorva palide re'umate tar'ii. 1esigur, se pune intrebarea0 de ce au disparut aceste scrieri5 6ste vorba doar de coincidente5 6ste numai mana sortii5 #au a e7istat, la un moment dat, din motive greu de intuit, o incercare de inlaturare a documentelor re eritoare la daci5 In lipsa dove'ilor, raspunsul este greu de dat. @ecucean de origine, la el ca -ortensia Papadat-,engescu si Calistrat -ogas, Al. Papadopol-Calima& s-a nascut in anul *ACC, iind inrudit pe linie materna cu amilia domnitorului moldovean #carlat Callimac&i.

A ost pre ect al @ecucilor, ministru de e7terne in vremea lui Cu'a si ministru al Cultelor si Instructiunii Publice in vremea lui Carol I. Prietenia lui cu %asile Alecsandri era celebra in epoca. In anul *A.D, ca o incununare a intregii sale activitati stiinti ice, a ost primit in randul membrilor Academiei Romane, pentru ca in *AG) sa ie ales vicepresedintele #ectiunii Istorice din cadrul acesteia. #-a stins din viata in anul *AGA si a ost repede uitat de lumea stiinti ica, la el si lucrarile sale. Prin aceasta carte i s-a acut dreptate.

Aurora Petan

HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH Apostolul Andrei si regii dacilor

+@rece-ma si 1unarea, ca sa a le 1acia, ca sa nascut <esia+ Intr-una din legendele dobrogene despre

# antul Andrei sunt pomeniti regii daci, sub conducerea carora s-a petrecut marele eveniment al venirii Apostolului in 1acia. /ici un istoric nu a luat vreodata in serios aceste in ormatii, de o importanta uriasa0 lea ost greu sa creada ca omul de rand a putut memora si transmite aptele, timp de doua mii de ani, din generatie in generatie 1regatorul 1ura si printul Cutusone +cel %itea'+ In anii R(), un avocat pe nume Ion 3Sean4

1inu strangea legende despre # antul Andrei, in satul Ion Corvin, in apropierea caruia se a la pestera in care se ntent3(4 ? Rectangle3*4 ? Rectangle C))7(F)3.4 --T

spune ca a poposit apostolul. :na dintre aceste legende este cu totul uluitoare, caci o era in ormatii istorice de cea mai mare importanta. Am a lat-o citind cartea lui

1umitru <anolac&e, +Andrei, Apostolul Lupilor+0 +Ci s-a oprit maritu Andreiu in plaiul dregatorilor Cutusone si 1ura - spune povestea - unde este acum satul Ion Corvin si padurea cu pestera s intitoare, care a ost sc&it de odi&na s antului calator si loc de inc&inare pentru el si pentru s intii cari au ost cu el, in calatorie de propoveduire. <ultimea de trudnici si de daci si geti si alani si greci si romani, de pe tot plaiul au alergat la # antul Apostol, iar Andreiu ii invata si ii bote'a in apele celor noua i'voare s intitoare si tamaduitoare, pe langa

sc&itul sau s ant, care i'voare se mai vad si pana acum, oglindind s intitul sc&it si dand tamaduire si alinare celor bolnavi si sanatosilor+. Cine erau acesti +dregatori+, 1ura si Cutusone, si care erau +plaiurile+ lor5 #tim din mai multe surse stravec&i ca Apostolul Andrei primise spre evang&eli'are, prin tragere la sorti, #citia, @racia si regiunile care se intind pana la 1unare, ba mai precis, +$otia+ si regiunile de rasarit ale 1aciei Carpatice, pana dincolo de /istru. 1eci a2unsese, ara indoiala, in tinuturile dacilor.

Aici e7istau numeroase nuclee de preoti ai vec&iului cult 'amol7ian, religie care avea multe in comun cu noua credinta crestina. @recuse un veac de la vremurile de glorie ale marelui rege ,urebista si incepea sa se simta amenintarea teribila a Imperiului Roman. Cum Apostolul Andrei a murit in anul D), vremea in care acesta a a2uns pe pamantul dacic trebuie sa i ost cu cativa ani mai inainte. /u cu multi, spun cercetatorii. 1ar nici un autor antic, nici un i'vor cunoscut nu ne spune cine era pe tronul #armisegetu'ei in acel moment. #tim

numai de la un istoric grec ca, mai tar'iu, in prea2ma anului A., batranul rege 1uras ii va ceda tronul tanarului 1ecebal, mult mai energic si mai priceput in ata amenintarii romane. 6ste oare vorba despre acelasi 1ura, pomenit de legenda dobrogeana5 "ara nici o indoiala. 1ar atunci trebuie sa admitem ca 1uras era, intr-adevar, oarte batran, devreme ce tot el era rege si in vremea apostolatului # antului Andrei, adica cu (. de ani mai inainte. 1esigur, multi vor 'ice ca nu trebuie sa dam cre'are unei simple legende, ca daca i'voarele istorice

spun ca regele 1uras era oarte batran, nu inseamna ca a si domnit mult, ci putea sa urce pe tron la batranete. %or mai spune unii ca nu e posibil ca numele unui rege dac sa i ost pastrat, timp de doua mii de ani, in memoria colectiva si transmis prin traditie. ,a e posibil9 /u stim daca Andrei a a2uns pana la #armisegetu'a. @inutul cel mai accesibil si direct vi'at era cel al 1aciei <ici, adica 1obrogea. ;ricum, evenimentul venirii Apostolului Andrei trebuie sa i avut ecouri de puternica amploare in constiinta dacilor

din toate tinuturile, de la mare pana la munte. 1eci, n-ar trebui sa ne mire ca numele regelui 1uras a ramas in traditia populara ca iind +dregatorul+ in vremea caruia Apostolul Andrei a a2uns in 1acia. Ar trebui sa ne resemnam cu gandul ca nu avem nici o alta in ormatie despre acest intelept rege 1uras, cu o domnie atat de lunga, in vremea caruia dacii au primit %estea cea ,una. #i totusi, in mod ericit, o in ormatie ignorata de istoricii +o iciali+ vine sa con irme ca 1uras a putut i contemporan cu # antul Andrei. 6ste vorba

de te7tul uneia dintre tablitele de plumb de la #inaia, in care numele regelui 1uras apare alaturi de cel al lui "onteius Agrippa. Acesta era un guvernator roman al provinciei <oesia, despre care stim sigur, dintr-un document latinesc, ca a murit in anul DG, in timpul unui atac al dacilor in sudul 1unarii. Autorul latin care ne povesteste aceasta intamplare nu ne spune ce capetenie a ost in runtea dacilor, dar te7tul placii de plumb ne spune clar0 regele 1ura. Asadar, 1ura 3poate pronuntat 1ura, nume de amilie e7istent inca asta'i4 era

+dregator+ in anul DG, la cativa ani dupa moartea apostolului Andrei. Asta inseamna ca putea sa i ost rege, la el de bine, si in vremea lui Andrei. Cutusone poate parea un nume ciudat, la prima vedere. 1ar nu este asa. In 1acia <ica au e7istat multe generatii de capetenii din stirpea Coti'o. :n Coti'o a domnit si in ,anat, spun scrierile latinesti, alti printi cu numele Coti'o intalnim in @racia. Cu siguranta in 1obrogea e7ista, la vremea aceea, un +dregator+ cu acest nume, dar dacii din acele locuri stiau ca in munti mai

e7ista un rege mai mare, mai puternic, pe nume 1ura. 1e aceea, i-au pomenit pe amandoi0 1ura si Cutusone. 6 admirabil aptul ca traditia populara a retinut numele Cutusone, asa cum probabil il pronuntau dacii, iar nu Coti'o, cum il pronuntau grecii si romanii. #i in ca'ul acesta, una din placile de la #inaia ne aduce o con irmare0 intr-una din cetatile dacice dobrogene domnea un print pe nume Cute'onio9 6ra printul +cel vitea'+, caci +a cute'a+ este un cuvant stravec&i romanesc, despre a carui origine lingvistii nu ne pot spune mare lucru.

1ecebal si @raian la pestera # antului Andrei Apostolul a gasit, in pestera care asta'i ii poarta numele, o comunitate de preoti daci. Legendele spun ca era o pestera s intita, iar preotii daci sunt numiti +s inti+. 6ra iresc ca Andrei sa apele'e la preoti locali care, la randul lor, sa raspandeasca invatatura cea noua in randul oamenilor. Legenda spune mai departe ca cei doi regi, 1ura si Cutusone, s-au mirat cand au a lat ca preotii daci au ca'ut in genunc&i in ata

apostolului. 1ar nu i-au pedepsit, ci i-au lasat +sa invete si sa bote'e+. %remea a trecut, 1uras a cedat tronul tanarului 1ecebal, se apropia pentru daci in runtarea cu romanii si s arsitul istoriei si al lumii lor. ; balada dobrogeana spune ca insusi 1ecebal, urmasul lui 1uras, ar i venit la pestera # antului Andrei0 +La sc&itul din tei,? Crucea lui Andrei,? Cine ca-mi venea,? #i descaleca5? %enea 1ecebal,? Calare pe-un cal,? # intii ca-mi gasea,? Cu ei ca-mi vorbea,? 1ar nu se-nc&ina? /ici cruce-si acea. ? La sc&itul din tei, ? Crucea lui

Andrei,? @raian ca venea,? La slu2ba sedea,? #lu2ba asculta, ? #i ingenunc&ea,? si nu senc&ina...? Pe murg calarea,? #i calea-si lua,? La cetatea lui,? A @ro eului...+. 1ecebal era oarte bine in ormat cu privire la venirea apostolului si la lucrarea lui in 1acia <ica si poate si in alte parti ale 1aciei, asa incat este c&iar de cre'ut ca s-a dus sa vi'ite'e acel loc. <emoria populara a retinut imaginea unui rege distant ata de noua religie. Atitudinea lui 1ecebal este ireasca, trecusera doar putini ani de cand apostolul a2unsese pe tarmul marii, iar regele tinea

inca la vec&ile traditii. Cat despre @raian, cum cetatea sa @ropaeum @raiani, pomenita si in versuri, era aproape de renumita pestera, deci nu ar trebui sa ne indoim de spusele baladei. Au ost vremuri si oameni care au pus la indoiala pre'enta Apostolului Andrei pe pamantul nostru. <ai sunt si asta'i destui sceptici. 1ar daca documentele istorice sunt sarace in privinta acestui eveniment, in sc&imb traditia populara este ormidabil de puternica. ;amenii au imortali'at acest eveniment crucial in cantecele si povestile

lor, l-au povestit cu s intenie si l-au cantat cu credinta, timp de doua mii de ani, din generatie in generatie, pana asta'i. Ce ne invata aceste legende5 Ca in loc sa cautam in ormatii despre istoria noastra in cartile citite si rascitite din biblioteci, in loc sa ne resemnam cu aptul ca s-au pierdut mai toate documentele despre epocile acelea indepartate, am ace mai bine sa intrebam omul de la sat0 el stie, uneori, mai bine decat orice savant. Istoria este vie, traieste prin noi, trebuie doar sa o lasam sa vorbeasca. /u au reusit sa a le nici cei mai

va2nici cercetatori cine era rege al dacilor cand a venit Apostolul Andrei la noi. 1aca iar i intrebat pe satenii din satul Ion Corvin, ar i a lat. <emoria locala, ca si memoria unui neam intreg, este teribil de puternica. 6a este o carte uriasa, plina de in ormatii cruciale, dar pe care nimeni nu se mai osteneste asta'i sa o citeasca. Cat despre pre'enta apostolului nostru, al romanilor, nu avem nevoie de alte documente. @rei versuri de colinda despre # antul Andrei, din aceasta +carte+ minunata a traditiei

populare, spun asa0 +@rece-ma si 1unarea,? Ca sa a le 1acia,? Ca s-a nascut <esia+.

Aurora Petan

HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH In @ara 1acilor vine iarna

Cetatea Piatra Rosie in paragina. Aici a ost cuibul de vulturi al dacilor

1aca imparatul @raian nu a putut sa-i de'lipeasca pe daci de munti, a reusit societatea de a'i. :ltimii urmasi ai dacilor si-au parasit pentru totdeauna casele, si-au umplut desagile, si-au luat pruncii pe umeri si coboara, invinsi, din muntii lor In cautarea 'idului ascuns In <untii ;rastiei, nu departe de cetatea Piatra Rosie, deasupra satului Cioclovina, porneste un 'id urias, lung de (,F >ilometri, construit de dacii lui 1ecebal pe creasta unui munte, pentru a inc&ide accesul

dusmanilor spre capitala lor. Cartile spun ca localnicii il numesc @roianul. Perpendicular pe acest 'id se mai a la alte peste C) de 'iduri si cateva bastioane, ormand un pieptene gigantic. Inaltimea 'idului era de cativa metri. Asta'i, 'idul e doborat si 'ace ascuns in padure, sub covor de run'e de agi. Putini localnici stiu de e7istenta lui. /u e inclus in nici un traseu turistic, iar cerc

etatorii nu pomenesc aproape niciodata de el. Am pornit in cautarea lui si a cetatii de la Piatra Rosie, intr-o 'i de toamna tar'ie. U 6 ora sapte dimineata.

1rumul pe %alea Luncanilor 1rumul spre Luncani se des ace din Calan. Pana la ,osorod e as alt, apoi mergi numai pe spinarea colbuita a pamantului. %alea Luncanilor unduieste printre palcuri de bra'i

intunecati care strapung ruginiul agilor. @rei copii cu caciulite colorate merg veseli pe drum0 mai e mult pana la scoala. Primul satean pe care il intalnesc sta pe o banca de lemn, pe marginea apei. ,anca se spri2ina intr-o parte pe un picior de lemn, in cealalta pe trunc&iul unui copac. #ateanul sta cu picioarele incrucisate si manile in bu'unare si tine langa el o nuia si o secure. Il intreb de @roian. /-a au'it. /-a au'it de nici un 'id. 1e trunc&iul copacului e agatata o cana galbena de metal. Aerul diminetii e limpede si taios, soarele de toamna e palid. /ori

grosi se strang in prea2ma lui. 1rumul se misca inainte, ca o vietate obosita ce-si taraste trupul prin pra . /ici tipenie de om. 1upa cale lunga de mers, coteste brusc spre dreapta si urca cu iuteala. La cotitura isi ac veacul patru-cinci case marunte, pa'ite de o &aita de caini. ; emeie tanara si slaba imi iese in intampinare. ; intreb de ce sat tin casele astea. +1e Cioclovina+, spune emeia. +1ar @roianul pe unde vine5+ /u a au'it. +1ar batranii din sat5+ /u crede sa stie cineva de @roian, ca ar i au'it si ea. /u stie de nici un 'id mare care sa treaca pe

deasupra satului si a pesterii. Cainii &amaie agitati. :rc panta abrupta ce duce la pestera Cioclovina. In drum, dau de un cioban tanar ce pa'este o turma de oi, toate albe, numai una neagra, cu coada pe 2umatate alba. #ta spri2init in toiag si are pe umar o desaga din lana colorata. /u, nu a au'it de @roian, nu stie de nici un 'id, de nici o cetate dacica. /orii se ingroasa tot mai tare. #oarele mi-a intors spatele. Incepe sa ploua. In luminisul marunt din prea2ma pesterii sta lungita o masa de lemn cu banci si cu acoperis. <a adapostesc de ploaie. #tiu din carti ca 'idul

incepe undeva deasupra satului si deasupra pesterii, deci ar trebui sa urme' cararea lata care iese din luminis si urca spre stanga, prin padure. 1ar ploua incet, muntii sunt imbracati in ceturi si, apt ciudat, nimeni nu stie unde e @roianul. <a gandesc ca poate e un semn ca trebuie sa ma intorc. Poate nu a venit vremea. 1ar daca e o incercare5 1aca Pamol7e din inalturi imi pune la incercare credinta si vointa5 Poate ca in ast el de locuri erite si anevoioase nu a2ung decat cei care vor cu adevarat. Imi pun pelerina si pornesc neabatuta la

drum. Ploua cu ceata, dar ploaia e moale si marunta, mai mult mangaiere decat s ic&iuiala, mai mult lacrimare decat burnita. 1esi e dimineata, e o lumina de dupaamia'a, eterna, din a ara timpului. @in cararea prin padure, sus, tot mai sus, pana a2ung intr-o poiana intinsa. 6 prea multa rumusete, prea mult dans de culori tomnatice... Codrii aburiti de ploi imbratisea'a din toate partile poiana. /u e rig, nu bate vantul, nu simt ploaia. <ai mult o aud si imi pare ca din inalturi, un 'eu

plange in undat, cu capul in palme si nu-i inteleg tristetea si tanguiala. %remea cand radea pamantul #trabat 'aristea sub ploaia marunta. Cativa meri scuturati, cu scoarta innegrita si ramurile strambe, inc&ipuiesc un dans nebunesc in ploaie. @rei cai cu spinarile ude pasc slobo'i intre pomi. Cararea se pierde in iarba 2ilava si nu mai stiu incotro sa o apuc.

Poiana La capatul poienii se 'areste o pata intunecata intre ceturi0 o casa. <a indrept intr-acolo. In gradina casei, doi barbati scot carto i din pamant, cu mainile pline de noroi. Cel mai in varsta lasa din palma doi carto i naclaiti si vine la gard. Il c&eama Roman <iclaus. 6 localnic. Casa e-a lui. #i pamantul. <ult pamant, pamantul mosilor si stramosilor lui, dar el n-a mai putut sta

acolo, in munti. A coborat in vale. Casa e parasita acum. 1oar pentru pamant mai vine, cand e nevoie, sa-l munceasca. 6 neca' mare, ca nu mai castigi mare lucru, nici pe vite, nici pe roade. %ocea barbatului se inmoaie. @impurile-s rele pentru taranii din satele de la munte. #i-a lasat casa, pamantul nu mai rodeste ca altadata, statul nu-i a2uta cu nimic. Au a2uns de n-au din ce trai. ,a si mai rau, de cand s-a acut re'ervatie naturala in munte, nu mai poate lua nici un vreasc din padurea care a ost intotdeauna a lor si pe care au ingri2it-o ca

pe oc&ii din cap. Pe ei nu i-a intrebat nimeni cand s-a acut re'ervatia. /u i-a despagubit nimeni cu nimic. %orbeste cu nadu si gesticulea'a cu palmele murdare si muncite. Are peste .) de ani, dar arata mult mai tanar. Ploua ara incetare, iar eu il intreb de daci si de 'idul @roian. /ici el nu a au'it de @roian, dar imi arata cu mana spre cel mai inalt var de munte, inspre apus0 %ar ul lui @raian. Acolo s-au batut dacii cu romanii. Acolo si-au acut dacii un 'id mare, din pietre albe. 6rau vite2i tare dacii. #i destepti. Imi spune sa ma intorc din drum, in poiana,

sa tin cararea, sa urc pe coama muntelui din ata, apoi imi arata cu mana saua dintre doua culmi.

Roman <iclaus Acolo e alta poiana. 1upa ce o strabat, o sa dau de un drum care duce la %ar ul lui @raian. #i acolo o sa vad 'iduri vec&i, de

piatra. /u stie daca ala e @roianul, dar acolo sigur s-au batut dacii cu romanii. Ii multumesc si plec. "ac drumul inapoi, spre capatul poienii, cautand cararea ce duce in munte. ; emeie trece alene prin ploaie, tinand de capastru doi cai, unul alb, unul negru, incarcati cu desagi. Imi raspunde la salut, sc&imbam cateva vorbe de parca neam cunoaste de cand lumea, apoi imi 'ice, ca tre'ita dintr-un vis0 +6 saracie mare, mama, nu mai e ca pe vremuri, cand era atata rod, ca radea pamantul+. #i pleaca mai departe, ca si cum si-ar i spus replica pe

scena si rolul ei s-a inc&eiat. <a mir din nou cat de rumos si simplu vorbesc taranii. "ara in lorituri. Au un iresc in vorbire pe care noi, ceilalti, l-am pierdut, asa cum un copil isi pierde inocenta. Ceea ce pentru noi este igura de stil pentru un om al pamantului este lucru curat, iresc0 cand e recolta buna, pamantul rade. Rade deadevaratelea. Iar acum... Cararea mea tot nu se vede in iarba. <a uit spre munte si 'aresc, intre sirurile de bra'i, un agas. Pe acolo trebuie sa ie suisul. Incep sa urc. Cerul plange, pamantul

plange. Locul unde timpul curge inapoi /u ma bate gandul nici o clipa sa ma intorc. /u mi-e rig, nu mi-e cald, nu simt oboseala. <a a und in noroi pana la gle'ne, intr-un urcus din ce in ce mai abrupt, printre bra'ii napaditi de lic&eni. <a agat de pietre si de radacini. <a agat de stropii de ploaie, care parca ma iau pe aripile lor si ma urca in poiana. 1e s

us, din luminis, lumea se vede alt el. Agitatia de 'i cu 'i, ambitiile, ricile marunte si gri2ile devin ridicole. #tancile indepartate ale Cioclovinei sunt invaluite in ceata. Aici totul e desavarsit0 e liniste, e rai. 1e pe saua muntelui, restul lumii pare o prapastie uriasa, din care tocmai am scapat.

1rum dacic in cetatea Piatra Rosie

#trabat poiana cautand, din nou, cararea. ; gasesc repede si merg inainte. @u e nes arsite de merisor... ,ob cu bob, picurii de ploaie curg pe ructele lor purpurii. Inainte' prin saua muntelui, lasand crestele in stanga si in dreapta. @in drumeagul inainte, in cautarea 'idului ascuns. /u stiu cat e ceasul. Lumina e aceeasi ca si de dimineata, cerul e acelasi, ploaia e aceeasi. :n asemenea loc nu poate sta sub vremi, nu poate e7ista decat in a ara timpului. Cararea ma ura tot mai mult, merg vreme multa, ara sa dau de @roian si imi

pare, de la un timp, ca nu e drumul cel bun. 1ar nu am pe cine intreba. 1eodata, mi se pare ca aud un tipat, ca un el de c&emare. $rabesc pasul si in ata mea se desc&ide o vale adanca, ireala, neteda ca un und de ia'. ; apa strabate valea si se scurge, rupand pamanturile, intr-o pestera. 6 Ponoriciul. @rei gospodarii dorm in ploaie, ca niste casute de 2ucarie, incon2urate de gradini si anete. #tau in ata unui tablou neclintit, parca agatat pe peretele nes arsit al cerului de toamna. #e aude din nou tipatul. <a uit in directia din care vine si

vad, desprin'andu-se din ceturi, o umbra galbuie. 6 o emeie ce pa'este cativa porci. <a intreaba strigand, de la mare departare, unde am pornit pe vremea asta5 <a duc spre ea si o intreb de @roian. /-a au'it. /ici de var ul lui @raian. /ici de daci. /ici de 'iduri. 6a pa'este porcii. Ponoriciul e parasit. ;amenii si-au lasat casele, gospodariile, si au coborat la vale, in satul Pui. Aici nu se mai poate trai, e prea greu. Cativa porci ro'alii cu pete negre or otesc in prea2ma ei. Porcareasa e o emeie intre doua varste.

<arioara de la Ponorici Peste imbracamintea neagra poarta doua pelerine, una galbena si una transparenta. #ta acolo, in pustietatea aceea dumne'eiasca si pa'este porcii, in ploaie. <a intreaba daca stiu cat e ceasul. +Ciudata intrebare+, imi spun. <a uit la ceasul de pe tele onul mobil0 e unu si 2umatate. "emeia

scoate cu incetineala, dintr-un bu'unar, de sub pelerine, o punga invec&ita, mototolita, iar din punga scoate un ceasornic vec&i, de masa, din metal si plastic rosiatic, decolorat. Cu gesturi alene, muta limbile ceasului si invarte c&eia, intrebandu-ma absenta0 +Cat ai 'is5 Sumate la doi5+. Apoi ceasornicul dispare inapoi in punga si onata si in bu'unarul &ainei, sub cele doua pelerine. Aici timpul, cand nu sta pe loc, curge inapoi. 1e la ora doua spre ora unu. 1e la clipa de ata spre inceputuri, spre i'voare. Inapoi, la vremurile in care cerul si

pamantul si oamenii radeau. /e luam ramas bun. ; vad disparand, umbra galbuie, spre padure, vorbind cu porcii ei. 1upa ce ma indeparte', mi-aduc aminte ca am uitat sa o intreb cum o c&eama. ; strig de departe, prin pan'a subtire de apa ce leaga aerul0 +Cum va 'ice5+ +<arioara9+ +<arioara si mai cum5+, strig eu ara sa-mi aud ecoul. +<arioara de la Ponorici...+, mai aud, inainte ca emeia sa dispara cu totul in trupul de ceata al vaii. Promisiunea lui Pamol7e

1au ocol vaii, cautand un reper, ceva care sa-mi spuna incotro sa o iau. Pidul ascuns trebuie sa ie pe o creasta de munte, iar eu sunt intre creste. Prin dreapta vaii se ace un drum taiat in stanca, unde candva a ost cale erata industriala. @aranul cu carto ii mi-a povestit de drumul acesta care duce peste munte, in satul Pui. ; iau pe acolo si mai 'aresc cateva adaposturi se'oniere paraginite.

Pidul ascuns Cateva oi pasc nesting&erite, in ploaie. <ai sus, in padure, se aud talangi. :rc intracolo, ca sa vorbesc cu ciobanul. Il gasesc stand neabatut in ploaie, cu mioarele lui. Intr-o mana are un toiag, in cealalta o umbrela. /u a au'it de @roian. /ici de 'iduri dacice. /ici de %ar ul lui @raian. Imi aduc

aminte de Albii, un nume scris pe singura &arta pe care va'usem indicat @roianul. Albii igura in apropiere de @roian. <a gandesc ca poate e c&iar o alta denumire a @roianului. Ciobanul se luminea'a. Pai daca am venit dinspre Cioclovina, am venit pe Albii9 @rebuia sa intreb de la inceput de Albii, toata lumea stie de ele. 1ar @roian5 Ploaia se inteteste, dusmanoasa. Cerul e intunecat, dar linistit. /u tuna, nu ulgera, nu bate vantul, nu e rig. #oarele s-a retras in alta lume, poate in lumea cealalta, sa incal'easca su letele dacilor plecati. <a

intorc pe drumul pe care am venit si a2ung la drumeagul ce se desprindea spre stanga si care urca paralel cu Albii. <a intreb ce-o i cu numele asta, +Albii+. #una destul de ciudat. ; i de la +albie de rau+, sau de la +cei albi+5 ;r i niste 'ei albi, sau niste batrani cu pletele ninse, pe care timpul i-a presc&imbat in stane de piatra5 1rumeagul care ma c&emase de la bun inceput, dar nu voisem sa-i dau ascultare, urca grabit prin padure, disparand sub covorul de run'e de ag. #unt din nou ara carare si nu stiu incotro sa o apuc. 1ar iata ca ploaia se

rareste pe nesimtite. 6 de2a tar'iu si ar trebui sa ma indrept spre vale, ca sa nu ma prinda noaptea in munti. <a uit impre2ur0 numai agi. Ii cer un semn lui Pamol7e, care m-a adus pana aici. In ata mea, copacii urca pieptis o panta abrupta. In var , printre agi, se vede cerul, semn ca acolo e creasta. <a opintesc prin covorul gros de run'e si noroi si urc pana pe creasta. Au trecut de2a opt ore de cand am pornit la drum, asta e ultima incercare, ultima ispita, apoi trebuie sa cobor in vale. :rc tot mai repede, aproape gonind, cu pasi mari si su letul

strans. Am a2uns pe creasta. #i de o parte si de alta, pamantul alearga la vale abrupt, cu agi cu tot. A2ung intr-o mica surpatura, intre pomi. La stanga si la dreapta o carare lata porneste brusc, printre copaci. Pentru prima data de cand am pornit la drum, ploaia s-a oprit. Ceata se rostogoleste in valatuci desenati limpede0 rotocoale albe, ca scapate din mana co etarului ce tese vata de 'a&ar. In cateva clipe, aerul se curata si privelistea se limpe'este.

Piatra Rosie 1e o parte si de alta a cararii, trunc&iurile ude ale agilor, innegrite, drepte, paralele, par o armata de tineri voinici gata pentru ultima batalie. <erg mai departe, cu sen'atia ca ceva nu se potriveste la acest peisa2. #unt pe un drumeag suspendat pe creasta. Ce el de carare e asta5 #i, dintr-o data, ma lumine'0 sunt pe 'idul ascuns al dacilor. /u mai ploua. Pidul e acoperit de run'e, dar uneori se vede piatra. Calupuri mari, din piatra alba, tocita. Am a2uns pe @roianul.

#unt pe capatul lui de deasupra satului Cioclovina. Pe masura ce inainte', 'idul creste in inaltime, a2ungand la doi metri. As vrea sa strabat cei doi >ilometri si 2umatate mergand pe 'id, sa vad cum dacii au 'idit muntii, sa vad cum au legat crestele intre ele, dar timpul nu ma lasa. %ine seara. @otusi, dorinta mi-a ost implinita si am a2uns unde-am vrut. La 'id. Pamol7e mi-a implinit dorinta. In tara dacilor e toamna tar'ie. 1ar cerul nu mai plange. <a gandesc ca asta e un semn, o promisiune din partea marelui 'eu, ca va veni, intr-o buna 'i, si

primavara. %remea dacilor 6 dimineata. #oarele s-a intors din lumea de dincolo. ; iau din nou la drum, spre cetatea Piatra Rosie, a lata la mica distanta de 'idul ascuns. Acum, %alea Luncanilor mi se pare atat de amiliara, de parca as i trait acolo nu o viata, ci mai multe. Piatra Rosie se inalta singuratica, in stanga drumului. 6 o stanca semeata si este, intr-adevar, rosie. :nii spun ca de la o7i'ii de ier care colorea'a

pamantul si pietrele in tot tinutul. Altii, ca e sangele pamantului0 atat de mult au su erit dacii cand romanii le-au luat tara. ; sageata rosie si un triung&i rosu te trimit inselator inainte, pe vale. /ici un indicator spre stanga, spre piatra insangerata. /ici un semn catre un monument intrat in patrimoniul mondial sub egida :/6#C;. ; iau la stanga si urc pe pietrele alunecoase in graba, cu neliniste. <i-e dor sa vad cetatea de la Piatra Rosie, desi nu am va'ut-o niciodata pana acum. Poate am va'ut-o in vreun vis. Poate mi-am inc&ipuit-o prea

mult. Inainte de poarta cetatii, treci prin curtea unei case. <a gandesc ca trebuie sa ie tare ciudat ca drumul spre cetate sa treaca prin curtea ta. Casa e parasita. Cusca cainelui e goala, gradina e napadita de buruieni, gardul prabusit in cateva locuri. In livada, sub un par, se vede o antana. In departare se 'areste o alta ata a %ar ului lui @raian. Cum iesi din curtea parasita, intri in cetate. :rcusul este dureros. Pietre ver'i, imbracate in musc&i des, impan'esc padurea de agi crescuta peste obra'ul cetatii. <arele drum pavat, care se mai vede

si acum, urca pieptis pana pe platou. Acolo sunt stapani doar mistretii si uitarea. Pidurile au disparut demult, sub &aina groasa a ierburilor. #caieti, buruieni de tot neamul, apa baltind ici si colo si pamant scurmat de iarele padurii, asta e tot ce se mai poate vedea la Piatra Rosie.

"emeia cu caii Acolo, candva demult, in vremea cand pamanturile dansau in &ora cu cerurile, a

ost cuibul de vulturi al dacilor. ; cetate mandra, 'idita pe var de munte, incon2urata din toate partile de prapastii. Iar cand a venit 2alea si prapadul, nu a mai ramas piatra peste piatra in calea uriei romanilor. ;amenii locului au inrosit si cerul si pamantul cu sangele lor. :nii si-au umplut desagile, si-au luat pruncii pe umeri si au plecat, nada2duind sa se intoarca intr-o 'i, daca vremurile vor i mai bune. Altii au ramas cu radacinile adanc in ipte in pamantul lor rosu. Au ramas sa-si creasca animalele, sa-si cultive pamanturile, sa-si

ingri2easca padurile. Clipele au trecut repede, s-au trans ormat in veacuri, iar cei ce locuiesc in %alea Luncanilor se stiu acolo dintotdeauna. Acolo au vietuit mosii si stramosii lor si nu-si amintesc sa i venit de undeva, de prin alte parti. :ltimul locuitor al casei de pe Piatra Rosie a plecat la munca in #pania, impreuna cu nevasta. Pe cei doi copii i-a lasat in gri2a unei batrane, intr-un sat departe de Luncani. ,unicii si strabunicii lui au trait dintotdeauna la Piatra Rosie. Pamanturile alea sunt ale lor. Cetatea este tot pe

pamanturile lor. Intr-un el, cetatea este c&iar la ei in curte. @oti cei din neamul lui sau nascut si au crescut cu cetatea in curte. ;mul a stat la Piatra Rosie pana i-au crescut pruncii si nu a avut unde sa-i dea la scoala. In Luncani este scoala doar pentru clasele II%. 1ar si pana acolo e destul de departe. Cand au crescut cei mici, au plecat cu totii la vale. <ai urca la casa de la cetate doar din cand in cand. Acolo viata e prea grea. #tatul nu-i a2uta, laptele si roadele se vand la pret de nimic, vitele nu mai au valoare. 1aca nu mai tii vite, la ce sa mai ai anete5

#-a mai acut si re'ervatie peste pamanturile lor, ara sa-i intrebe nimeni, ara sa primeasca despagubiri. %orbesc cu satenii din Luncani, despre casele parasite din munti. +1a, da+, spun ei, +multi oameni si-au lasat gospodariile si-au coborat in vale. @inerii pleaca mai toti, ori la oras, ori in strainatate, la munca. @inutul se pustieste.+ U In tara dacilor e toamna tar'ie si se pregateste sa vina iarna. Ploua iar, de parca Pamol7e plange in undat, cu capul in palme.

Ii inteleg tristetea si tanguiala. #unt la capatul unui drum printre case parasite, printre pamanturi pustiite, printre oameni uitati de lume. A trecut vremea cand dacii 'ideau coamele muntilor si le inlantuiau crestele. A trecut vremea lor. Plec din %alea Luncanilor cu sentimentul ca-mi parasesc casa, trecutul si istoria. #tropii de ploaie mi se preling pe ata si nu stiu ale cui lacrimi sunt0 ale cerului, ale 'eului sau ale mele. In drum spre casa, ploaia se presc&imba in ninsoare. /e asteapta o iarna lunga si grea, ne asteapta uitarea. /e mai ramane doar

speranta ca, intr-o buna 'i, va veni si aici primavara. 1e n-ar veni prea tar'iu... "otogra ii de <arian Coman

Aurora Petan HHHHHHHHHHHHHHHHHHHH

$auri negre ale istoriei - Pestera de la Limanu

Lacul de la Limanu. Labirintul pesterii trece si pe sub el. Intr-un colt de tara, acolo unde se innoada pamantul romanesc cu cel al bulgarilor si cu apele <arii /egre, ascunsa in pantecele unui deal, isi doarme somnul de milenii o lume stravec&e si plina de mister0 Pestera de la Limanu. Intortoc&eata ca un labirint, cu sute de galerii care serpuiesc pe sub sat si pe sub lacul din apropiere, in ea si-au gasit adapost mai intai dacii urgisiti de romani, apoi crestinii primelor veacuri, care

au cautat insingurarea sau un loc de rugaciune. In ultimele decenii, oamenii au devastat pestera, dar aceasta poarta catre lumi ciudate a avut si un noroc intar'iat0 a primit, in s arsit, o usa, un lacat si o calau'a Celebra mai ales pentru statiunile ei de pe litoral, cu pla2ele lor insorite si intinse, putini dintre turistii ce se indreapta vara catre <angalia sau %ama %ec&e stiu ca dincolo de li'iera de as alt a soselei, campia 1obrogei este un pamant ce geme de istorie din toate veacurile. Aici s-au intalnit mai multe lumi,

iecare cu culoarea si par umul ei, iecare cu durerile si rumusetile sale. 1e la vremea de aur a ganditorului de la -amangia, la timpurile glorioase ale dacilor, la ra inata lume greceasca din coloniile de pe malul <arii /egre, la romanii mereu insetati de cuceriri, la sciti, sarmati, turci, tatari, lipoveni... 1obrogea este si u

n taram abulos al pesterilor. Aici se a la minunata pestera a # antului Andrei, aici este pestera # antului Cassian, pesterile din C&eile 1obrogei. Aici sunt uimitoarele grote de la ,asarabi. #i tot in 1obrogea se a la si pestera La <ovile, pentru care americanii de la /A#A au venit cu su letul la gura, sa vada primul loc de pe planeta noastra unde s-a descoperit viata in mediu ara o7igen, acelasi mediu ca pe <arte. Iar la cativa >ilometri de <ovile, se a la pestera Limanu, cea mai incalcita pestera din Romania. <ai putin spectaculoase ca pesterile de munte,

pline cu stalactite si stalagmite, pesterile dobrogene sunt mai putin grandioase, dar mai calde si mai avorabile vietuirii, si au strans in ele mai multa istorie. Asa s-a intamplat si la Limanu. :n loc de pier'anie @oamna dobrogeana e ca o miere vec&e, par umata si densa. /u mai are limpe'imea si voiosia verii, aerul e mai greoi, dar inca se mai simte putin din caldura lui august, amestecata cu miros sarat de alge si scoici.

#ateni din Limanu 3#tana, %asilica si /icolae4 Pamanturile si pietrele galbene isi impletesc culoarea cu cea a nucilor ruginiti si a plopilor poleiti, peste noapte, cu aur. 6 duminica, e liniste, litoralul e pustiu, satele adormite. 1rumul de la <angalia spre ( <ai lasa pe stanga statiunile a late acum in +concediu de odi&na+. Inainte de a a2unge la destinatie treci peste lacul <angalia.

1incolo de apa, de pe pod se vede un sat alungit pe coama unui deal. 6ste Limanu. Ici case noi, colorate, colo case mai marunte si turme de animale imprastiate pe pa2iste. 1upa pod, se desprinde un drum la dreapta. #atul doarme. :n magar si cateva rate motate par sa ie singurii lui locuitori. %reau sa a2ung la pestera Limanu, dar nu e7ista nici un indicator. Intru pe una din ulite. #at mare, cu multe case, cu garduri din piatra galbuie, aceeasi pe care o va'usem in burtile dealurilor. %ad oameni pe la porti. @acuti, curiosi, asteapta ceva. In sat e nunta.

<a duc la prima poarta si intreb de pestera. 1oua emei si un barbat stau spri2initi de un gard metalic, decorat cu lori albe si inimi ver'i. In spate se vede o casa albastra, in stil dobrogean, cu cerdac, umbrita de bolti de vita de vie. +1a, pestera e aproape, dar nu stiu nimic despre ea+. C&iar nimic5 /u, ce sa stie, cele doua emei n-au ost niciodata in pestera. :na din ele pare mai in putere, poarta un &alat de casa albastru, un batic alb si oc&elari cu lentile galbene. Imi spune ca batranii care mai stiau cate ceva au murit, ca nu mai e nimeni in sat care sa

stie ce e cu pestera. Cealalta emeie, mai in varsta, e mai dornica de vorba si are in glas o adiere de mister. ; c&eama #tana. +Pestera asta e rami icata ca vinele pomului+, 'ice. +Pe oriunde mergi, a2ungi in acelasi loc. @oata-i la el, nu stii unde esti, unde ai a2uns, te invarti dintr-un loc in celalalt si nu-i mai gasesti gura. 6 un loc de pier'anie, de-aia lumea din sat nu se duce acolo.+ In pestera de la Limanu au pierit oameni. Au intrat ori sa se ascunda, ori din curio'itate, nu au stiut sa mai iasa si acolo le-au putre'it oasele. 6i, satenii, se eresc sa

intre in ea. 6 ca un loc blestemat. In timp ce #tana vorbeste, %asilica o de'aproba discret0 +/u se stie e7act, astea-s doar basme+. #igur este ca pestera se intinde pe sub sat si pe sub g&iol, pentru ca in unele locuri picura apa din pereti si acolo, deasupra, trebuie sa ie g&iolul. ;data, unul din sateni a sapat o antana si cand a a2uns mai adanc cu sapatul, au iesit din pamant lilieci.

"antana din care au iesit lilieci Asta inseamna ca antana dadea cumva in pestera. Cine stie cat se intinde. #i-a intins coridoarele c&iar si in beciurile unor sateni. ,arbatul, care pana acum a tacut, aproba si intra si el in discutie. Il c&eama /icolae si are pe cap o sapca galbena pe care scrie +I

love Radu+. 6l a ost in pestera de mai multe ori. @atal lui, +mosu+, cunostea pestera cel mai bine. 1ar nu mai traieste. 6l ii scotea pe cei rataciti, cunostea toate cotloanele. ;data s-au ratacit trei copii. Au intrat in pestera si nu s-au mai intors trei 'ile. #-a dus mosu dupa ei, sa-i scoata. #i-au ars copiii si &ainele de pe ei ca sa aca lumina, dar n-au mai gasit drumul inapoi. <osul i-a adus acasa, iar copiii au povestit ca, ratacind prin cotloanele pesterii, au au'it, la un moment dat, deasupra, batand +cloapetele+0 se a lau sub biserica9 Altadata, o emeie statea si

plangea in ata pesterii. ,arbatul ei, %irgil, era in pestera de mai multe ceasuri si nu mai iesea. Au trimis satenii dupa +mosu+. Acesta s-a a undat in pestera pipaind cu degetele tavanul. #tia pe unde trebuie sa o ia dupa orma pietrei. Il striga pe nume pe %irgil si se indrepta spre locul de unde venea raspunsul. Asa l-a scos a ara. ;mul 'icea ca pestera il vra2ise. A intrat cu o cutie de c&ibrituri, a aprins un bat, a acut cativa pasi, a mai aprins unul si inca unul. %oia sa vada ce urmea'a mai incolo, dupa cotitura, dupa pietrele din ata, ce-o mai i la stanga,

unde se vede o erestruica in piatra, si tot asa, pana a terminat c&ibriturile si nu a mai gasit drumul de intoarcere. A ramas prins in mre2ele pesterii, noroc ca nevasta-sa venise cu el si a cerut a2utor, alt el acolo ii ramaneau oasele. /icolae se aprinde tot mai tare. $esticulea'a des si povesteste cu mandrie despre +mosul+ lui. 6l nu stie pestera cum o stia taica-sau, dar a umblat si el prin multe cotloane. +Cand eram mici, eram niste draci de copii. Cand intra in pestera cineva, marcandu-si drumul cu un g&em de s oara, pe care il des asura pe

unde trecea, ca sa nu se rataceasca, noi luam capatul s orii si-l duceam de la intrare intr-un cotlon, ca sa nu mai gaseasca drumul.+ Rade, amintindu-si de na'dravaniile din copilarie, dar apoi devine dintr-o data serios. Imi povesteste cum a a2uns odata intr-o galerie gatuita tare si cum a trecut in alta camera, unde nu mai intrase nimeni de multa vreme. 1in loc in loc, sub talpa piciorului suna a gol. In galeria cea neumblata a gasit o s oara, ramasa de la cineva care a2unsese acolo, cine stie cand. +Cand am pus mana pe irul de s oara s-a

acut pra , asa de vec&e era.+ <i-aduc aminte, ara sa vreau, de o scena din cartea +Calatorie spre centrul pamantului+ si ma in ior. ,rusc, se porneste mu'ica. #e apropie alaiul de nunta si ulita se anima. Le multumesc celor trei. %asilica da in continuare din cap, neincre'atoare. #tana si /icolae regreta ca nu imi pot spune mai multe, ca nu mai traieste +mosu+. Ar vrea sa le trimit otogra iile. Le cer adresa. +#at Limanu+, imi raspunde barbatul. +#trada5+ +Pai ara strada+. +@raian %uia+, intervine cu serio'itate stapana casei, care pana atunci

tacuse. +/umarul5+, intreb eu mai departe. +/u stiu+, 'ice /icolae amu'at. /u stie la ce numar sta. 6 drept, nu vad nici un numar pe nici o poarta. In sat toti se stiu dupa nume. +F.+, rapunde serioasa %asilica, indepartandu-se de noi. ; iau in directia indicata de sateni. Pentru ei e simplu0 tii cararea pe deal, pana ve'i niste pietre mai mari, aproape de copacii care se vad in departare. Acolo e pestera. ; iau spre o padurice de pini, pe marginea unei valcele adanci. 1e o parte este lacul linistit, cu malurile invelite in vegetatie de balta. 1e

cealalta, valceaua, acoperita doar de ierburi sarace. Pamantul scrasneste sub talpi si nu pricep de ce.

Intrarea in pestera, decorata cu gra itti <a uit mai bine0 ierburile sunt impestritate cu mii de coc&ilii marunte si albe. Cioburi de scoici. Pe masura ce ma apropii de padurea

de pini, coc&iliile se amesteca cu conuri de pin ca'ute, ormand, impreuna cu ierburile, un covor ciudat si incomod. %ersantul vaii e strabatut de doua manunc&iuri de dare, sapate candva de ape. 1e departe, par a i urmele lasate de o vra2itoare rea, care a 'gariat peretele cu ung&iile, incercand sa iasa din prapastia in care a aruncat-o "at"rumos. <a uit dupa pietrele date ca reper de sateni, dar nu le vad. Cararea a disparut de mult. <a indrept spre lac, unde terenul pare mai stancos. <a invart, ma intorc, pestera nicaieri. Peisa2ul e uni orm, iar eu

caut in 'adar intrarea in lumea de sub pamant. <a intorc inapoi in sat si mai intreb o data. <i se dau aceleasi repere, dar abia acum inteleg ca, de apt, m-am plimbat tot timpul pe spinarea pesterii si ca intrarea este in panta, in valcea. Intre pietrele galbui, care ies din deal ca niste oase de mamut, se vede o poarta mica, metalica, tintuita intr-un 'id de beton. Pe poarta e pictat cu vopsea rosie un craniu si doua oase incrucisate. In diagonala, cineva a scris cu alb0 +A iubi este cel mai rumos lucru+. <ai sus, un numar de tele on mobil, pentru cei care vor sa vi'ite'e

pestera. Alaturi, pe perete, scris tot cu rosu0 +Pestera <uierii+. <a'galelile de pe 'id si de pe poarta prevesteau ce aveam sa vad in pestera. Calatorie sub pamant Catalin %ilau are *A ani si de doi ani este calau'a la pestera Limanu.

$&idul Catalin %ilau 'is /ae

Acum doi ani a lucrat ca voluntar la curatarea pesterii si la inc&iderea ei, sub indrumarea pro esorului de geogra ie din sat. La initiativa $rupului de 67plorari #ubacvatice si #peologice, au scos 'eci de saci cu gunoaie din pestera, au curatat, au turnat beton, au pus poarta si un panou. Atunci pro esorul i-a incredintat c&eia. Catalin, 'is /ae, e un tanar linistit si placut la in atisare. 6 atent, tacticos, constient de importanta misiunii sale. <ai intai curata incet treptele si intrarea, apoi descuie

poarta si imi o era o lanterna. Il intreb unde e panoul cu in ormatii despre pestera. +L-au urat satenii si l-au dus la ier vec&i+, imi raspunde. +1aca punem panou de lemn, il ura pentru oc.+ #tiu ca pestera are o lungime de aproape patru >ilometri, la care se mai adauga alti >ilometri de galerii rami icate, intortoc&eate, asa ca ii cer sa ma duca doar in locurile pe care le considera mai interesante. ,aiatul imi arata o &arta a pesterii care seamana la prima vedere cu planul unui oras imens, organi'at in trei cartiere. #unt cele trei sectiuni ale pesterii.

$aleriile repre'entate in plan par stradute intortoc&eate, intretaiate, comunicand unele cu altele sau in undandu-se brusc in cate un colt de &arta. Iti trebuie cateva 'ile bune ca sa parcurgi toata pestera. 1in intrarea spatioasa, unde poti sta in picioare, se intra intr-o sala larga, apoi nu mai stii unde esti. Imi amintesc de vorbele #tanei. <ergi ba cocosat, ba pe vine, ba la stanga, ba la dreapta, iar piatra galbuie e la el peste tot. /u gasesc nici un reper, in a ara unor sageti rosii, din loc in loc, care nu stiu incotro trimit. Peretii sunt plini de

uningine si ma'galeli, aproape nu vad colt de piatra ara scri2elituri. Rodica, <i&ai, RaVuel, 1uti, $rasu... Ici si colo cate un c&ip &idos ran2este catre mine de pe pereti. Am sentimentul ca am coborat intr-o lume a umbrelor, care ma urmaresc la iecare pas, latindu-se slute pe pereti0 1oru, <ariana, /icu... /ae aproape alearga, ara sa stea deloc pe ganduri, de parca ar i pe ulitele satului. Cunoaste pestera ca pe bu'unarul lui. 6 intuneric de smoala, dar in lumina palida a lanternelor, pestera parca e din ce in ce mai aglomerata de umbrele celor ce si-

au lasat numele acolo. /u se aude decat 'gomotul pasilor nostri. Inainte de a se pune poarta, mai intrau animale salbatice in pestera.

La patura, posibile altare dacice ; vulpe isi acuse cuibul aici intr-un an. 1ar acum e pustiu, liliecii sunt singurii stapani, ei si 2ivinele marunte. /e strecuram alert pe stra'ile inguste ale orasului subpamantean. Intr-un loc se vede cate o ereastra, parca

sapata de mana omului, ce da intr-o incapere retrasa. In altul, bolovani uriasi par sa intrupe'e iinte din alta lume. Intr-un perete se vede o irida, in care umega candva un opait. <iroase a piatra vec&e, miroase a milioane de ani. /u e mai rig decat a ara. A2ungem +la lilieci+. Pe 2os e un covor moale, de guano. Cuiburile liliecilor sunt goale. #-a inserat de2a, iar 'buratoarele ies a ara prin spatii special lasate pentru ei. +#unt specii prote2ate+, imi spune /ae. Apoi mergem +la paturi+. Iesim din galeriile stramte, prin care am mers aproape in

genunc&i, si patrundem in niste sali largi, cu peretii drepti, regulati. Aici se vede clar mana omului. 1aca te uiti mai atent, se vad si urmele lasate de uneltele cu care s-a sapat in calcarul moale. 1in sala cea mare se adancesc doua incaperi mai mici, patrulatere, in undul carora se vede ceea ce /ae numea +paturi+0 niste pietre asonate, alungite, asemenea unor banc&ete. :mbrele continua sa ma urmareasca de pe pereti0 Radu, ,ita, Ramona... Apoi mergem +la oase+. Pestera este aproape per ect ori'ontala. /u urca, nu coboara, nu are

+eta2e+. A2ungem intr-o galerie plina de oase maronii, de animale. In pereti se 'aresc mai multe iride dreptung&iulare, sapate de mana omului, in care sunt ase'ate oase, ca intr-un relicvariu. Imaginea e lugubra, te trec iori. /ae nu stie cine le-a aran2at asa. In urma mea, se latesc pe pereti %al=, Alin, Pindaru, Ilie... ;rasul de sub pamant e aglomerat. /u gasesti perete care sa nu contina un nume. +Pana unde a2unge pestera5+ +Pana la marginea satului+, imi raspunde tanarul, cu o oarece e'itare. +1ar unii 'ic ca a2unge in ,ulgaria. /u stiu daca e

asa. /u e mult pana in ,ulgaria. In sat se 'ice ca unii au reusit sa a2unga in ,ulgaria, dupa cateva 'ile de mers prin pestera, dar ca iesirea de acolo este astupata. /u mai traiesc batranii care au trecut la bulgari.+ /e intoarcem spre iesire, dupa un drum ametitor prin maruntaiele pamantului. Ies la lumina cu sentimentul ca am acut o calatorie in lumea de dincolo. ; lume tulbure, nedeslusita, populata de nume si umbre. Beiris, ultimul re ugiu

Pro esorul %asile ,oroneant se ocupa, de multi ani, de ar&eologia pesterilor. In anii R.) a acut cercetari si la Limanu. +Cei de la <u'eul din Constanta radeau de mine cand le spuneam ca vreau sa ma duc la Limanu.+ A gasit ceramica, si greceasca si romana, dar cea mai multa este dacica si seamana mult cu c ea de la C&itila, unde sapa acum. A gasit desene rupestre, tot din vremea dacilor, cavaleri, iguri de oameni, animale. :nele iguri le-a regasit, aproape identice,

repre'entate pe piese de la C&itila. 1ar a gasit desenate si cruci la Limanu - simple si rasturnate - din perioada primilor crestini, poate daci crestinati de timpuriu, poate crestini re ugiati in vremea persecutiilor. Cateva inscriptii in slavona, scrise cu caractere c&irilice, trimit spre secolele G-** dupa -ristos. 1ar, din pacate, nu poti ace ar&eologie cu lanterna. Pestera ar trebui electri icata, cel putin in primul din cele trei sectoare ale ei. ;ricum, e posibil sa ie prea tar'iu ca sa se mai aca ceva. Inscriptiile pe care le-a descoperit acum trei'eci de ani nu

mai e7ista, au ost acoperite de ma'galituri moderne. Intreaga pestera este vandali'ata, acoperita de sute de gra iti ale vi'itatorilor inconstienti. In traditia locala, pestera se numeste +La Icoane+ sau +Pestera de la balta+. +Ce icoane erau acolo5+, intreb nedumerita. +Aaa - se luminea'a pro esorul dintr-o data icoana inseamna in limba vec&e +c&ip+, +imagine+. /u e vorba de icoane in sensul crestin. Acolo erau niste c&ipuri din piatra, c&iar la intrare. ,olovanii de la intrare au ost sculptati, cand am acut eu cercetari se

vedeau clar trasaturile umane, oc&ii, nasul, gura. Acum sunt rasturnati, nu cred ca se mai vede ceva. 1eci erau niste capete de piatra care veg&eau la intrarea in pestera. 1e aceea satenii au numit pestera +La Icoane+. "igurile astea au ost acute probabil demult, in vremea dacilor, poate ca un semn de recunoastere pentru locul prin care se intra sub pamant, ori cine stie din ce alte motive.+ Il intreb de +paturi+. +Ce paturi5+, ma intreaba ra'and. +Acelea nu sunt paturi, sunt altare. Altare dacice,

olosite mai apoi si de crestinii primelor veacuri.+

;suar Il intreb ce cautau dacii in pestera de la Limanu. #i imi spune o poveste trista, adevarata, a2unsa pana la noi datorita istoricului grec 1io Cassius. Acum mai mult de doua mii de ani, dupa ce ,urebista a ost inlaturat de la domnie, regatul marelui rege s-a impartit in mai

multe tinuturi mai mici, conduse de printisori. In 1obrogea e7istau trei ast el de printisori, care nu traiau tocmai in buna pace. :nul dintre ei, R&oles, a pornit cu ra'boi impotriva vecinului sau 1ap=7, si a adus in a2utorul sau si pe romani. Romanii nu au e'itat sa vina, mai ales ca R&oles le daduse si el o mana de a2utor cand au avut nevoie. "ortareata in care se re ugiase printul dac a ca'ut prin tradare. 1ap=7 a ost ucis iar ratele lui a ost luat pri'onier. Populatia s-a re ugiat intr-o pestera mare, din apropiere, numita Beiris. ;amenii au

luat cu ei si vitele si alte lucruri de pret, punandu-le la adapost sub pamant. 1ar romanii au cautat toate intrarile +intortoc&eate si greu de gasit+ - cum le numeste istoricul grec -, le-au astupat si i-au in rant pe cei din pestera prin in ometare. %asile Parvan a incercat sa dea de urma acestei pesteri, dar a cautat-o mai mult pe la $ura 1obrogei, desi s-a gandit, la un moment dat, ca ar putea i vorba de Limanu.

;ase incastrate in peretii pesterii

Pro esorul ,oroneant este convins ca pestera de la Limanu este pestera Beiris, caci prea multe se potrivesc. Pestera avea mai multe intrari, unele sapate dinspre interior spre e7terior. Acum toate sunt blocate si peste ele a crescut vegetatie. 1acii au stiut, cand s-au adapostit in pestera, ca pot iesi pe alta parte, dar romanii au gasit toate iesirile. :nele galerii au ost prelucrate de oameni si olosite pentru adapost, ori c&iar ca altare sau morminte. Peretii au ost intariti cu 'iduri sau coloane

de piatra. 67ista si incaperi care au ost 'idite. #unt toate semnele ca pestera a olosit ca adapost in vremea dacilor. In plus, pestera este, intr-adevar, teribil de intortoc&eata, asa cum spune istoricul grec, si nici o alta pestera din 1obrogea nu s-ar potrivi la el de bine cu stravec&ea Beiris. 1in pacate, nu se pot ace cercetari mai amanuntite, in lipsa celor mai elementare conditii de lucru. Pestera de la Limanu a ost pentru dacii din 'ona ultimul re ugiu, ultima speranta. %remurile au trecut, iar peste orasul

subteran de la Beiris se intind asta'i apele g&iolului si casele din sat. Beiris doarme, ca o imensa radacina de copac adanc in ipta in pamant, imbratisand din stra unduri dealul, lacul si satul. In carnea ei, pre'entul isi scri2eleste cu cru'ime lipsa de respect ata de trecut. Pentru cei ce au oc&i sa vada, umbrele dacilor tradati inca aluneca incet, ara odi&na, pe peretii pangariti ai pesterii de la Limanu, printre sutele de nume ale celor ce le-au tulburat linistea. +A iubi este cel mai rumos lucru.+

"otogra ii de <arian Coman

Aurora Petan HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH

<isterul din dealul de creta0 ,isericile rupestre de la ,asarabi

/u stie nimeni cine a ost primul crestin care a simtit nevoia sa sape o c&ilie intr-un munte de creta, pentru a i se inc&ina, in liniste, lui Cristos. #e intampla in urma cu peste o mie de ani, pe vremea cand istoria mirosea inca a ceata. Important e aptul ca s-a petrecut in 1obrogea, la ,asarabi, si ca Romania se a la printre tarile cu cele mai pretioase vestigii crestine din 6uropa. U ;rasul ,asarabi se a la pe malul canalului 1unare-<area /eagra, pe drumul ce duce de

la Constanta la Cernavoda. 1upa podul de peste apa, un drumeag pra uit se desprinde spre stanga, stra2uit de o parte de dealuri 2oase. In apropierea lor era, candva, o cariera de creta. In vara anului *GF., ca urmare a detonarilor e ectuate pentru e7tinderea e7ploatarii, s-a descoperit intrarea intr-o c&ilie rupestra. Au inceput imediat cercetarile ar&eologice si, in anii urmatori, au ost descoperite mai multe ast el de incaperi sapate in dealul de creta, unele cu rol de biserici, altele olosite ca

locuinte sau incaperi unerare. In total, sase bi

serici si multe alte galerii si c&ilii. #-au acut si lucrari de restaurare, caci unii pereti erau prabusiti. %aloarea intregului comple7 era data, in primul rand, de numarul mare de inscriptii si desene de pe pereti0 cruci, oameni, animale, iguri geometrice, multime de simboluri stranii, 'eci de inscriptii scrise

cu caractere grecesti, c&irilice, glagolitice, cu rune, unele nici asta'i desci rate, si intre toate acestea, o data0 anul DF)) de la acerea lumii, ceea ce inseamna GG( dupa -ristos.

%estea descoperii ansamblului de biserici vec&i de peste un mileniu a atras, la vremea aceea, multi turisti, care nu au stiut sa pretuiasca aceasta comoara. Intemperiile au

lucrat si ele la degradarea comple7ului, c&iar daca ar&eologii s-au grabit sa prote2e'e proaspata descoperire. <asurile au ost insu iciente. 1in supra ata de aproape trei &ectare, doar o treime a ost acoperita printr-o constructie de beton armat, cu aspect vag de catedrala si cu acoperisul in trepte, ridicata in anii R.). Pentru restul supra etei s-a acut un el de sopron din lemn si stu , acoperit cu carton as altat, care nu a putut sta cu olos in calea ploilor. Creta, iind un material oarte moale, s-a degradat rapid. Peretii s-au e7 oliat, 'eci

de desene si inscriptii au disparut. Lipsa ondurilor, dar poate si lipsa interesului din partea o icialitatilor comuniste pentru un monument crestin au contribuit la distrugerea treptata a bisericilor de la ,asarabi. Anii de dupa Revolutie nu au adus vesti bune pentru aceasta minune a crestinatatii de pe teritoriul Romaniei. Ploile au continuat sa roada peretii incarcati de istorie. Aceasta era situatia la s arsitul primaverii acestui an, cand am incercat sa vi'ite' comple7ul. 1ar cum asta'i, din ericire, nu se poate patrunde in spatiul

sacru milenar de la ,asarabi ara acordul <u'eului de Ar&eologie din Constanta, a trebuit sa aman vi'ita pentru mai tar'iu. Iar cand am revenit, in plina toamna dobrogeana, se produsese minunea din cel de-al doispre'ecelea ceas. 1ealul s ant /imic din aspectul e7terior al comple7ului de la ,asarabi nu-ti spune ca ar i vorba de o +minune+. 1incolo de un gard oarecare se 'areste o constructie stranie, structurata pe

trei nivele, cu pereti si acoperisuri din ibra de sticla, ce pare sa tasneasca direct din dealurile de creta acoperite cu vegetatie rara. Remarc repede0 acoperisul care asta vara lipsea acum e7ista. %ec&iul invelis de carton, prin care se scurgeau apele ploilor si prin care treceau viscolele iernii, a ost inlocuit.

<ai trebuie inlocuiti cativa stalpi de lemn, subre'iti de vreme si, cel mai important,

trebuie sa se gaseasca bani pentru conservarea incintei rupestre, operatiune ce necesita milioane de euro. 1ar e de-a2uns sa ve'i doar cateva dintre incaperile ce le-au olosit drept biserici primilor crestini din 1obrogea, ca sa intelegi ca ansamblul de la ,asarabi este cu adevarat o minune, al carei pret nu se poate tocmi. $&idul ne conduce in cea mai mare biserica, numita de cercetatori +,E+. 1imensiunile sale sunt de . 7 C,F m. 6 su icient luminata pentru a 'ari, c&iar de la intrare, un porumbel urias, sapat pe unul dintre cei trei

stalpi ai pronaosului, iar alaturi de porumbel, siluete umane, cruci malte'e, dragoni impletiti, inscriptii in rune misterioase. Pe celelalte ete ale stalpului, alte cruci malte'e uriase, sapate in relie . @avanul naosului se spri2ina pe alte cinci coloane, iar intrarea in altar se ace prin trei arcade rumos ornamentate cu vopsea rosie, pastrata pana asta'i. Intr-un colt al naosului e desenata o igura umana cu bratele larg desc&ise, probabil in atitudine de ruga. Are o imbracaminte larga, pe care se vede desenata o cruce, iar in 2urul sau

sunt multime de alte cruci si de rune. 67ista si un cavou, in care se intra din naos, iar in tavanul naosului se 'areste o desc&i'atura prin care se comunica cu o alta biserica, a lata deasupra. Iar deasupra aceleia se a la inca o biserica9 "iecare bisericuta are pronaos, naos si altar, dar si alte incaperi alaturate si galerii prin care incaperile comunica unele cu altele0 un adevarat labirint. Lumina slaba, alb-galbuie, da un contur cald desenelor. In incaperi e o tacere absoluta, de mormant. 1in loc in loc, creta alternea'a cu cimentul olosit la

consolidare, iar peretii au aspectul unui mo'aic. +Ideea a ost proasta+, e7plica g&idul, +deoarece cimentul atrage umiditatea si grabeste deteriorarea cretei+. ,isericuta de deasupra este mai mica. Pe un perete al incaperii centrale se 'areste un cap de taur, pe peretele din dreapta intrarii altarului o pasare, cruci si inscriptii runice, intr-o incapere laterala se vad banci sapate in creta, intr-o alta un mormant... :n univers intreg, ce reuneste viata cu moartea si somnul cu rugaciunea, unde lumina se diluea'a si 'gomotul se stinge, un labirint in

care su letul se curata si mintea se limpe'este. Primii crestini ,isericile de la ,asarabi sunt unicat prin dimensiuni si comple7itate, dar nu sunt singulare0 asemenea ase'ari e7ista si in alte locuri apropiate de noi, in ,ulgaria si in ,asarabia. #e crede ca modelul acestor manastiri rupestre ar i ost adus din Cappadocia, unde e7ista cu sutele. 1ar cine si cand a sapat c&iliile de la ,asarabi5 Cat

timp au ost locuite si de catre cine5 1e ce apar simboluri atat de diverse5 Am solicitat cateva raspunsuri de la parintele Ionut -olubeanu, cadru didactic la "acultatea de @eologie a :niversitatii ;vidius din Constanta, oarte preocupat de comple7ul de la ,asarabi, despre ale carui repre'entari sustinuse, de curand, o comunicare stiinti ica. @anar, inteligent, oarte bine documentat, vorbeste repede, cu caldura si &ar. /e primeste in biserica # . #piridon din Constanta, iluminata sarbatoreste pentru a celebra o cununie religioasa.

+Comple7ul de la ,asarabi a ost datat in secolele G-*) dupa -ristos, pe ba'a inscriptiilor de pe pereti, care contin si ani, pe ba'a ceramicii gasite acolo, care apartine evului mediu timpuriu, si pe ba'a ar&itecturii bisericilor. @otusi, este posibil sa i e7istat o prima etapa de locuire mult mai devreme, in secolele E-D, iar un indiciu in acest sens ar i una dintre bisericute, care are o ar&itectura

speci ica lumii crestine primare. 6 vorba de o biserica in orma unei corabii, cu absida si contraabsida 3absida este peretele incovoiat al altarului4. 6ste doar o ipote'a, dar argumentul ar&itecturii este puternic. <ai avem un ca' asemanator la 1umbraveni. Acolo s-a descoperit un ansamblu mona&al rupestru, cioplit in stanca, e7act ca cel de la ,asarabi, unde e7ista doua bisericute, datate initial in secolele G-*). #i acolo, una dintre bisericute are ar&itectura speci ica secolelor E-D, la el ca la ,asarabi, si cu toate acestea a ost datata mai tar'iu. Apoi

s-a descoperit un mormant, in care s-a gasit o moneda din secolul al E-lea, iar cel care le datase initial a ost obligat sa admita ca a e7istat o prima etapa de locuire mai vec&e cu cateva secole si a coborat datarea acelei bisericute in secolul E. Aceeasi este situatia si la ,asarabi, doar ca aici nu s-au gasit dove'i suplimentare.+ - <ai e7istau in 'ona ast el de manastiri rupestre5

- ,asarabi nu este un ca' unic. In sudul 1obrogei - atat in 1obrogea romaneasca, dar si in Cadrilater, e7ista o intreaga arie mona&ala. #i bulgarii au gasit vestigii mona&ale rupestre, unele sunt din secolele G-*), dar unele dintre ele sunt mai timpurii, din secolele E-D, re olosite apoi in secolele G-*) si pana in secolul **, la el ca la ,asarabi. 1e apt, acestea sunt etapele in care viata mona&ala a ost in loritoare in aceasta 'ona. Pana au venit slavo-avarii,

care au inabusit-o, si ea dispare brusc, in secolul D si inceputul secolului ., si reapare dupa crestinarea bulgarilor, cand conditiile erau din nou prielnice vietii crestine, cand au venit si multi misionari bi'antini si au dat probabil si ei un impuls pentru revigorarea vietii mona&ale din 'ona. # antul ara nume - Cele mai interesante repre'entari de la ,asarabi sunt cele umane. <ulte dintre iguri sunt in po'itie de rugaciune, cu

bratele ridicate, uneori tinand o cruce intruna din maini, unele au c&iar o aura in 2urul capului. Cine sunt aceste persona2e5

- In cea mai mare dintre bisericutele din grupul celor notate cu , este repre'entat un s ant in po'itie de rugaciune, cu mainile ridicate. #emn distinctiv este aura speci ica s intilor si vesmintele bisericesti. Repre'entarea este insotita de un te7t in

caractere runice, care n-a ost desci rat. 6ste evident vorba de un s ant, dar pe care nu il putem identi ica deocamdata. In sc&imb, o alta repre'entare, din aceeasi bisericuta, a ost identi icata, deoarece de o parte si de alta a igurii se a la o inscriptie in limba greaca, din care re'ulta ca este vorba de # antul @eodor. C&ipul s antului e distrus, nu se mai vede, dar atributele principale sunt clare0 un vesmant lung, o tunica, probabil de blana, in mana dreapta o sulita, iar in mana stanga un scut ca o litera +;+ alungita. Pornind de la aceasta imagine,

am cautat sa gasesc repre'entari apropiate in iconogra ia traditionala bi'antina din aceeasi epoca si am gasit intr-un manuscris, o evang&elie din secolul al *(lea, o repre'entare a s antului @eodor, cu e7act aceleasi elemente0 s antul e repre'entat pedestru, ca si cel de la ,asarabi, are in mana dreapta o sulita, in cea stanga un scut, iar ca vesmant o tunica lunga cu dungulite. Repre'entarea de la ,asarabi seamana i'bitor de mult cu cea din manuscris. Acest lucru ma ace sa cred despre crestinii de la ,asarabi ca au avut

niste modele, ie icoanele vremii, ie repre'entarile de s inti de pe manuscrisele din epoca. - #unt numeroase aceste repre'entari de s inti in bisericile de la ,asarabi5 - /u sunt oarte numeroase. Pe langa # antul @eodor, in aceeasi bisericuta mai sunt doi s inti. Intr-o alta bisericuta mai e7ista o repre'entare interesanta, oarte rumoasa, a nasterii <antuitorului, dar este

atat de sc&ematic repre'entata, incat interpretarea ei a ridicat probleme.

6ste igurat un drum curbat, o cladire cu o cruce deasupra, interpretata ca iind ,etleemul, mai sus este o iesle in care se a la un copil in asa si deasupra o stea, din care coboara trei ra'e catre pruncul din iesle. #i in acest ca', eu consider ca este o

reproducere dupa o icoana a vremii. Cautand modele posibile, am gasit o icoana de la <untele #inai, de la s arsitul secolului *( si inceputul secolului *C, care contine e7act aceleasi elemente de ba'a ca in repre'entarea de la ,asarabi, adica ieslea, pruncul culcat si steaua cu ra'ele. /u apare <aica 1omnului, nici magii care se inc&ina, asa ca in icoanele din vremea noastra. #i asta m-a acut sa cred ca au avut modele pe care au incercat sa le reproduca sc&ematic, asa cum s-au priceput. <ai e7ista intr-una din bisericute un s ant, despre care eu

personal cred ca este un ar&ang&el. Are o aura clara si rumoasa, dar literatura de specialitate l-a descris drept +barbat cu nimb+. 1e ce cred ca este un ar&ang&el5 1eoarece are umerii oarte proeminenti, ridicati, la el ca in repre'entarile de ar&ang&eli. - 67ista ast el de icoane rudimentare si in alte parti5 - In ,ulgaria, la Ravna, dincolo de limita de sud a Cadrilaterului, e7ista un comple7

mona&al unde s-au descoperit multe repre'entari de tip gra iti asemanatoare cu cele de la ,asarabi. Acolo apare igura # antului %asile, la el de rudimentar inci'ata. - 1e ce sunt atat de sc&ematice aceste icoane5 - Aceste repre'entari e7prima saracia crestinilor din acele vremuri. 1e pilda, la Capidava s-a gasit un ciob de ceramica dintr-un vas romano-bi'antin spart, pe care

mai tar'iu cineva a scri2elit igura # antului $&eorg&e, e7trem de rudimentara, dar a obtinut ast el un el de iconita. ;amenii simteau nevoia sa aiba ast el de icoane langa ei, sa se simta mai prote2ati. Pelerini la altarele albe Ce poate i mai straniu decat un perete de biserica, vec&i de mai mult de o mie de ani, scri2elit peste tot in sus si-n 2os, in diagonala si pe ori'ontala, in toate directiile, cu iguri si semne care se intretaie si se suprapun, unele mai noi, altele mai vec&i, unele mai adanci, peste altele mai putin

adanci, mai mici, mai mari, in relie , sau doar simple linii subtiri, naive sau pline de arta, oameni, pasari, cai, cruci, ci'me, barci, serpi, al abete cunoscute si necunoscute5 :n mo'aic ametitor ce se intinde pe cei mai multi pereti ai labirintului, al carui sens ii scapa celui ce ar incerca sa a le care este rostul acestei babilonii... #i totusi, specialistii au reusit sa inteleaga ce s-a petrecut in acele grote. Cercetatorii bulgari care au studiat comple7ul mona&al de la Ravna au lansat ideea ca unele dintre repre'entari au ost acute de pelerinii care

au trecut pe acolo. Aceeasi ar putea i situatia si la ,asarabi. 1e apt, pe langa icoanele cu s inti, care sunt oarte putine, e7ista un numar oarte mare de simboluri. 1intre toate, ci'ma pare simbolul cel mai misterios.

- 1e ce apar atat de multe ci'me, ce anume

simboli'ea'a incaltamintea desenata pe peretii bisericilor de la ,asarabi5 - 6 greu sa interprete'i un simbol din acea epoca. 67ista mai multe ipote'e, iar cercetatorii nu au a2uns la un acord. 1ar cea mai plau'ibila dintre ele spune ca acesta este un mod de a marca locul s ant pe care pelerinii l-au vi'itat, dupa modelul #inaiului. Acolo, 1umne'eu i-a spus lui <oise0 +1escalta-te, ca acesta este loc s ant+. #i atunci incaltarea a ramas un simbol al locului s ant. Apar ci'me, sandale, opinci -

la Ravna apare sandaua -, iecare pelerin desena semnul sau distinctiv, pentru a marca aptul ca a trecut pe acolo. - Ce alte simboluri sunt recvente5 - Apare arcul cu sageata, c&iar in altarul uneia dintre bisericutele de la ,asarabi. In simbolistica crestina acesta semni ica alungarea lui Adam din Rai. <ai apar caii, sunt multi cai, iar acest lucru este legat de pre'enta unei populatii nomade in 'ona, probabil pecenegii. 67ista c&iar un c&ip cu

trasaturi mongoloide. Apoi sunt repre'entati porumbei, iepuri, dragoni, corabii - s-a spus c&iar despre o corabie ca seamana cu o corabie de vi>ingi. #imbolurile sunt oarte numeroase, interpretarea lor ridica mari probleme si nu am a2uns inca in a'a in care sa ne putem pronunta sigur asupra semni icatiei acestora. Putem insa presupune ca apartineau pelerinilor de diverse neamuri care a2ungeau in 'ona. Cele mai multe apartin epocii evului mediu timpuriu, deci secolelor *)-**.

- 1e ce neam erau cei ce au locuit si cei ce au trecut pe la ,asarabi5 - 6ste greu de stiut. Ce putem spune este ca, la vremea respectiva, comple7ul de la ,asarabi oglindea mo'aicul etnic al regiunii. :nii spun ca au ost si populatii nordice. #au descoperit si sc&elete ale unor nordici, probabil erau vi>ingi, caci pe aici, pe malul vestic al <arii /egre, trecea drumul cunoscut +de la varegi la greci+, adica de la vi>ingi la bi'antini. 6 posibil ca unii vi>ingi sa i murit in 'ona sau c&iar sa i ramas sa

vietuiasca la ,asarabi, dar mai probabil este ca au venit aici dupa abandonarea comple7ului. 1e ce spun asta5

Pentru ca unele dintre locuintele de la ,asarabi au ost re olosite mai tar'iu drept cavouri. 1e pilda, e7ista doua incaperi olosite probabil drept c&ilii de unii mona&i, pentru ca au vatra, scaunele sapate in creta, iar incaperea avea o usa de lemn prinsa in peretele de creta cu carlige de ier. Insa mai

tar'iu, acolo au ost ase'ate trupurile unor oameni, iar intrarea a ost 'idita cu calupuri de creta. La el s-a intamplat si cu unele galerii, in care au ost gasite oseminte umane, c&iar si de emei, semn ca aceste galerii au capatat destinatie unerara numai dupa ce comple7ul mona&al nu a mai ost locuit. Altii spun ca au ost si populatii nomade, pecenegi. Altii spun ca au ost si slavo-bulgari, caci au ost identi icate inscriptii in limba slavona. Altii spun ca au ost si bi'antini, caci avem si inscriptii in greaca. Iar altii spun ca au ost si auto&toni,

protoromani, deci stramosii nostri, pentru ca inscriptiile acestea in limba greaca au greseli de ortogra ie si e clar ca au ost scrise de cineva care nu stapanea oarte bine al abetul grecesc. 1eci, cea mai sigura ipote'a este ca ,asarabi ost un loc de pelerina2 pentru crestinii din regiune. +1oamne a2uta pe robul tau+ - Peretii bisericilor rupestre de la ,asarabi au, pe langa desene, si e7trem de multe inscriptii. Le-a desci rat cineva5

- Iata una dintre inscriptiile de la ,asarabi, scrisa in limba slavona, cu caractere c&irilice0 +6u, Aian 3sau 1imian4, preotul, merg pe drum 3in sensul de +calatoresc+4, pun lumanari pentru pacatele mele, omule, in aceasta biserica. Iar 1umne'eu sa va miluiasca cu # intii Parinti. Amin. 1imian. Luna mai.+ #i o alta, tot in slavona0 +In numele @atalui si al "iului si al 1u&ului # ant s-a inc&inat nedestoinicul rob #imion, prima data, in biserica, in luna august in C*.+ 1eci, este vorba de oameni care veneau, se inc&inau si isi marcau trecerea pe acolo. ;

alta inscriptie, de data aceasta in limba greaca, spune0 +1oamne a2uta pe robul tau Iosi preotul+. - Pe langa al abetele cunoscute - c&irilic, grec - e7ista si multe inscriptii inca nedesci rate. In ce limba si cu ce al abet sunt scrise5

- 1a, este vorba de al abetul numit +runic+ ce a ost olosit de scandinavi si de protobulgari, dar e vorba de al abete di erite, doar ca sunt incadrate ca aspect in categoria +rune+. 1eci, sunt numite al abete runice, dar cu preci'area de rune protobulgare sau rune nordice. La ,asarabi apare un al abet considerat de unii original, care amesteca rune nordice cu rune protobulgare. Poate i o scriere locala, originala, olosita in aceasta 'ona intr-o anumita etapa istorica, dupa care al abetul a

ost uitat, nu a mai ost olosit. Cateva caractere runice apar si la 1umbraveni, dar acolo peretii sunt de stanca si cu greu puteau i scri2eliti. Pentru aceste inscriptii runice inca nu s-au dat solutii sigure de desci rare. U 1iscutia cu parintele -olubeanu este din ce in ce mai animata. 1ar la intrarea in biserica se ace 'arva, se apropie alaiul multicolor de nuntasi. <aine e duminica. %or veni credinciosii, poate pelerini moderni, vor lasa acatiste - tot un el de inscriptii, dar nu pe

pereti, ci pe &artie -, se vor inc&ina la icoane si vor lua parte la # anta Liturg&ie. Iar ca semn al trecerii lor pe acolo, vor lasa, in loc de o inscriptie pe un perete, puterea unei rugaciuni. ; mie de ani inseamna o 'i in ata lui 1umne'eu. La ,asarabi, aceasta 'i parca nici nu a trecut. 1aca privesti cu oc&iul limpede, pe drumeagul de la poalele dealului de creta se intrevad in pra urme de sandale si de opinci, pasii pelerinilor de mai ieri, ce urca incet cararea, strangand la piept un ciob, o iconita cu un s ant grabnica2utator.

"otogra ii de <arian Coman

Aurora Petan

HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH

"emeia din gradina dacilor

1e *( ani, Lucretia Rambetea ace *A >m pe 'i, ca sa a2unga la Cetatile din <untii ;rastiei. Ingenunc&eata, de dimineata si pana seara, ea curata buruienile de pe pietrele albe si de pe istoria dacilor. #tatea c&ircita pe #oarele de Ande'it, rascaind cu atentie piatra altarului dacic... Cat pe ce sa ma iau de ea, revoltata de gesturile sale ciudate si agresive. <ai ac doi pasi si ii vad c&ipul0 o emeie la vreo F) de ani, cu oc&ii negri si un obra' ars de soare. Pambeste. /u pare a i dintre indivi'ii

care de la o vreme aprind lumanari, practicand ritualuri pagane la altarele dacice din <untii ;rastiei. /ici dintre cei care isi sapa numele in piatra. /umele si anul ne ericitei lor vi'ite in cetatea dacica de la #armisegetu'a. "emeia din ata mea e de-a locului, o emeie modesta, dar cu raspunderi mari0 o c&eama Lucretia Rambetea si e

ste ingri2itoarea Cetatii. Pana cea buna a sanctuarului dacic. # arsitul verii a umplut cu lori incinta sacra, care straluceste de curatenie. Lucretia trudeste de dimineata, sa biruie toate ierburile care au crescut intre pietrele altarului dacic. Ierburile astea salbatice strica piatra, baga radacini peste tot, nu trebuie lasate sa creasca pe monumente asa de valoroase. #i de-acuma incep sa cada si run'ele, padurile de agi au inceput sa-si sc&imbe culoarea si sa-si scuture run'ele. "ie cat de rumoase, n-au ce sa caute-n

sanctuarele dacice. Lucretia aduna 2irul si run'ele din incinta sacra cu patura si le duce in padure. /oaptea, vantul scutura iar agii, iar emeia o ia de la capat a doua 'i. :neori, e atata run'a de ag, ca ingroapa cetatea sub ea. Atunci vine cu grebla, ace curat, iar dupa doua-trei 'ile o ia de la capat. #trange si gunoaiele turistilor, care nu +nimeresc+ cosurile special amplasate acolo. 1e *( ani, de luni pana vineri, in iecare 'i, Lucretia se scoala la ora patru dimineata, strabate pe 2os *A >ilometri de acasa pana la #armisegetu'a si inapoi, ca

sa curete cetatea, si se intoarce acasa seara. 1e apt, Lucretia curata c&iar istoria dacilor, iar daca sambata nu se duce, noaptea visea'a cetatea ingropata-n gunoaie, iar duminica uge repede sa vada daca e curat. 1aci, icoane si lumanari

<a ase' langa ea pe marginea #oarelui de Ande'it. "emeia se opreste din plivit, isi sterge runtea de sudoare si scoate repede, dintr-o sacosa de plastic, un teanc de carti, de ilustrate si de pliante despre Cetatile 1acice. Le poarta cu ea pentru turisti, 'i de 'i, prin padure, din satul ei, $radistea de <unte, apoi pe %alea Alba, sus in cetate. /u e7ista nici un c&iosc, nici un punct de van'are. Le intinde pe iarba, la soare. Lucretia e anga2ata a <u'eului din 1eva, cu salariu minim pe economie. ,ilete la intrare nu poate vinde, ca nu e7ista o intrare

amena2ata si cetatea nu e ingradita, dar la pliante si carti are +norma+ si se straduieste sa le vanda. Cumpar sase ilustrate. ,arbatul ei a lucrat si el *A ani in cetate0 cosea iarba din incinta sacra, curata buruienile, se ocupa de lucrurile mai grele. Apoi s-a anga2at ea, caci barbatul i s-a pensionat. 1upa C* de ani de munca, are o pensie de (() lei. /e indreptam spre masa de lemn de langa templul mare, de calcar. A acut-o barbatul ei, cand a venit prima data la lucru in cetate, acum *A ani. Pentru odi&na turistilor. Inainte

sa vina ei ca ingri2itori, cetatea era napadita de buruieni. Rac&itile erau uite-asa de mari 3imi arata pana la brau4, doua saptamani a taiat barbatul ei la rac&iti si tu e de soc. In drum spre masa de sub brad, se apleaca, mai culege cate o pietricica din iarba si o arunca din drum. %orbeste cu voiosie. I-e drag de ce ace. /-ar lasa, +doamne eri+, sanctuarele singure. #e simte de parca i lear i dat in gri2a c&iar 1umne'eu. <ai ales cand ii vede pe vi'itatori incremeniti de uimire, simte ca are si ea un pic de merit in bucuria lor. <ai vin si din aia de se inc&ina

la pietre si aprind lumanari, da ea se ace ca nu ii vede. Cine stie ce neca'uri or i avand, ori poate vreo boala de minte, ca lumea ii plina de su erinte si incercari.

Cand vin, Lucretia se trage mai catre padure, si numai dupa ce pleaca, se-apuca rabdatoare sa racaie ceara scursa si strange lumanarile. :nii lasa si iconite printre pietre, cu <aica 1omnului sau cu Iisus -ristos, dar pe alea le lasa acolo, sa ie sanctuarele in

pa'a Celui de #us. Cand ploua, Lucretia are gri2a sa drene'e apele ca sa nu balteasca. Iar cand vantul smulge crengi si le a'varle pe sanctuare, Lucretia le strange repede, sa nu putre'easca peste pietre. Are gri2a si de i'vorul dacilor, care curge c&iar in cetate. Iarna, daca e 'apada mare, urca in munte cu calul, desi turistii sunt mai rari. 1ar vara vine lume, parca din ce in ce mai multa de la un timp. +1oar suntem nimeR, ara istorie+, spune cumva rusinata. /umai ieri a numarat (E de masini. Cand au ost serbari in vale, la Costesti, au urcat la cetate vreo ()) de

persoane. #-a bucurat ca de o victorie personala, dar cat a muncit dupa aceea ca sa curete dupa turisti... 1in pacate, Lucretia se ocupa doar de incinta sacra. Restul cetatii este neingri2it. Cine sa se ocupe daca nu sunt bani5 Ar&eologii sapa oarte putin, anul asta au stat doar doua saptamani, din care patru 'ile a plouat. #i anul trecut au stat tot numai doua saptamani. Pe vremuri, sapau si cate doua luni. Acum nu mai sunt onduri. "etele Albe

Abia acum arunc o privire atenta asupra luminisului ce adaposteste sanctuarele. Iarba e moale, de un verde linistitor. Intre pietrele dacilor sunt covoare gingase din mii de lori albe, galbene si liliac&ii. /ici o run'a uscata, nici o buruiana nu strica armonia desavarsita a privelistii0 o poiana a 'eilor, imbracata in 'um'et continuu, de greieri si albine.

Plecam impreuna spre "etele Albe, o ase'are dacica oarte putin cunoscuta, care este in drumul spre casa al Lucretiei. Acelasi gest, al neincetatei gri2i pentru ca cetatea ei sa ie curata, il ace si cand iesim dintre 'iduri0 o &artiuta cat de mica este cel mai mare dusman, o creanga ce bloc&ea'a drumul turistilor este imediat inlaturata. ;c&ii ei vioi urmaresc ara incetare per ectiunea... $unoaiele nu patea'a doar piatra, ci si obra'ul istoriei.

:rcam dinspre %alea Alba spre "etele Albe prin padure, pe o carare abrupta. #i cararea a acut-o tot ea cu barbatul ei, de atatia ani de cand tot au venit la lucru in cetate. Acum este marcata pentru turisti. "agetul crud, oarte tanar, se s arseste brusc, in ata unei paduri de brad, aproape in intregime uscata. Inaintam printr-un peisa2 &alucinant, de bra'i roscati-vinetii, printre crengile carora se iltrea'a o lumina cu nuante de culoarea vinului vec&i. Pe 2os e pat de cetina de aceeasi culoare. +#unt prea desi+, imi e7plica Lucretia. +#-au uscat ca n-au destula

lumina. <or ara soare. /umai la var mai sunt ver'i.+ Pasul ei ager si puternic ma lasa in urma. A acut de mii de ori acest drum. /u se teme de ursi, nu a intalnit nici unul in viata ei. 1oar o capra neagra i-a taiat intr-o 'i poteca. @recem de paraul Alboanei si ne apropiem de ase'area dacica de la "etele Albe. +Alboana+ vine de la Albu Ioana, o emeie care statea la o casa din munte si le aducea apa celor ce lucrau la cetate. 1easta i-au 'is asa. 1ar +"etele Albe+5 /u stie. Asa a apucat, asa le 'ice de cand se stie. La "etele Albe a e7istat in vremea dacilor o

intinsa ase'are civila, randuita pe vreo C) de terase acute de mana omului. Calcarul alb al cladirilor trebuie sa se i va'ut impresionant din vale. Ase'area a ost distrusa de romani, dar ruinele albe probabil au uimit multe secole pe cei ce treceau pe acolo. Asa s-o i nascut numele acelui loc, poate c&iar si numele paraului sa vina tot de aici. ; intreb pe Lucretia cand s-au acut sapaturi la "etele Albe. In *GF*. #i inca putin in *GFC. Ar&eologii au cercetat oarte putin. #i de atunci5 1e atunci totul e in paragina. A2ungem. Privelistea este obositoare.

/atura salbatica a acut parca tot posibilul sa ascunda vederii putinul care putea i va'ut. Rugi de mure, ur'ici, buruieni inalte, lastaris incalcit, agi cu radacini strambe, covoare de musc&i, toate au acoperit vestigiile dacice. #e g&icesc pietrele, sute, mii de pietre, aruncate de-a valma in toate partile, de parca un 'eu suparat s-a aplecat din inalturile lui si le-a amestecat pe toate intre ele, ca nimeni sa nu mai stie vreodata care a ost rostul iecareia0 piatra de 'id, piatra de cladire ori de templu, piatra dintr-o scara sau dintr-o antana dacica. #e mai vad

urmele unui sanctuar circular napadit de brusturi. Au trecut mai mult de F) de ani de cand salbaticia a pus stapanire pe acest loc. "ara truda Lucretiei, asa ar arata si cetatile... 1e alt el, locul e aproape de casa emeii, la doar 'ece minute, si Lucretiei i-ar placea sa se ocupe de "etele Albe, +daca s-ar scoate un post+. 1ar mu'eul nu are bani. Inca doitrei ani, si nu o sa se mai vada mai nimic din ase'area aceasta a dacilor. #i, cine stie daca o sa se mai incumete vreodata cineva sa se ia la tranta cu uria ierbii.

Abia acum inteleg cat de mare e rodul muncii acestei emei, care 'i de 'i strabate padurile ca sa vina la #armisegetu'a, sa pliveasca run'ulitele dintre pietrele altarelor dacice. Abia acum imi dau seama ce ar i ost sanctuarele dacice ara aceasta emeie, care visea'a noaptea ca cetatea ei e ingropata-n gunoaie si uge a doua 'i, *A >ilometri distanta, ca sa o curete, pentru un salariu minim pe economie... Iar viata

Lucretiei nu e deloc usoara. #ora ei a murit de tanara, iar ea i-a crescut pe toti cei patru copii or ani, plus inca un copil al ei. Are toate neca'urile omului sarman de la tara si poate inca altele in plus. 1ar are o responsabilitate de care e mandra, si pentru nimic in lume nu va ingadui ca cetatea ei sa ie alt el decat o gradina ingri2ita, c&iar daca turistii nu vor sti niciodata al cui este meritul. La plecare, vrea sa-mi dea o sacosa de mere bune, de munte, si ma invita la ea acasa. 1ar e tar'iu si trebuie sa cobor in vale. Lucretia

dispare ca o naluca printre copaci. /ici run'ele de sub talpile ei nu osnesc, nici pamantul batatorit al cararii nu-i boncane sub toiag. 1oar crengile aplecate ale copacilor se dau usor la o parte din calea ei, ca intr-o plecaciune in ata unui stapan iubit. 3"otogra iile autoarei4

Aurora Petan HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH

<untii misterelor - ,ucegii

<arele # in7 din ,ucegi are aceeasi inaltime cu cel egiptean Cuprinsi intre %alea Pra&ovei, %alea Ialomitei, 1epresiunea ,rasovului si #ubcarpatii Curburii, ,ucegii nu sunt doar inima de piatra a Romaniei, ci si un minunat sanctuar0 un munte s ant, de pe creasta caruia se vede toata tara, pana la 1unare,

poate cea mai curata apa din lume, si un 'eu de piatra cu c&ip de dac, ce veg&ea'a neincetat asupra Romaniei. @aina <arelui # in7 C&ipul de om sapat in stanca priveste cu oc&ii larg desc&isi peste tara dacilor. Are in atisare mandra, cu caciula moale pe crestet, cu var ul indreptat inainte. "ata ii este potrivita, proportionata, bu'ele erme si barbia &otarata. <arele # in7 din ,ucegi este simbolul Romaniei, asa cum turnul

6i el este pecetea "rantei ori piramidele de la $i'e& emblema 6giptului. Il ase'am cu mandrie pe carti postale ilustrate si in g&idurile turistice pentru straini, dar am uitat de mult care e rostul lui, ce cauta acolo, in ,ucegi, si de ce ne veg&ea'a tainic de atatea milenii. # in7ul nostru are e7a

ct aceeasi inaltime cu cea a s in7ului egiptean de la $i'e&. ;are e o coincidenta5 Privirea sa este indreptata spre locul in care ec&ino7urile se desenea'a pe cer, iar conturul cel mai clar il dobandeste la (* noiembrie, cand apune soarele. 1aca s in7ul din 6gipt stim ca a ost acut de mana omului, despre al nostru specialistii romani se tem sa spuna asa ceva. 1oar strainii, mereu strainii, cand vin pe aici si se minunea'a de rumusetea si vra2a plaiurilor noastre, au cura2ul sa gandeasca mai departe. Asa a ost cercetatorul peruan

1aniel Ru'o, care a venit in ,ucegi in *GDA, anume ca sa vada # in7ul nostru, pe care il stia de pe o carte postala. #i a constatat ca # in7ul seamana cu c&ipul principal dintr-un ansamblu sculptat intr-o stanca de pe podisul <arca&uasi din Peru... Controversatul istoric /icolae 1ensusianu spunea ca egiptenii au plecat din Carpati, trecand prin $recia, Asia <ica si Liban, pana pe malurile /ilului, ducand cu ei 'estrea spirituala pelasga. Iata deci originea s in7ului egiptean, in opinia sa9 #i c&iar daca am admite ca # in7ul nostru, impreuna

cu ,abele - stranii apturi de piatra ce stau la tai as in apropierea # in7ului - sunt doar opera naturii si nu creatia unor indepartati stramosi, inseamna ca natura si-a depasit limitele si s-a intrecut pe sine. #unt, oare, ,abele, niste altare ciclopice5 Caci singura actiunea naturii pare sa nu le e7plice su icient orma. /u stim daca asa au ost dintotdeauna, ori o mana de om a intervenit asupra lor, dandu-le in atisarea de a'i.

,abele - o creatie a omului sau a naturii5

Cum priveau dacii # in7ul, acest ;m de Piatra din var ul muntilor5 Cu siguranta, nu ca pe o simpla stanca erodata de ploi si vant, cum acem noi asta'i. Probabil ca la poalele lui se practicau ritualuri, era intrebata vointa 'eilor ori se aceau initieri si sacri icii. Poate ca aici, mai mult ca in orice loc, nemurirea era la ea acasa. 1ar # in7ul din ,ucegi nu este singurul de la noi din tara. <ai e7ista si un # in7 banatean, +de la @oplet+, undeva, pe un mal al raului Cerna,

apoi un # in7 al ,ratocei, in <untii Ciucas, un altul in 'ona Carpatilor de Curbura, pe valea raului @elea2en... #i mai spun unii ca numele de +# in7+ nu este potrivit. 6 un nume carturaresc, din mitologia greaca si egipteana, menit sa-i atraga pe turisti, nume ce nu are a ace cu lumea noastra dacica, stravec&e. ;are cum numeau stramosii nostri acest c&ip impietrit, vesnic veg&etor asupra noastra5 <untele cu nume de om

+:n munte care se numeste ;mul9 6ste oare muntele atat de mic sau ost-au omul atat de mare, de s-a numit muntele dupa dansul5 Ce a ost oare omul acela5 "ost-a el un erou mare, care s-a batut in batalie5 "ost-a el un pustnic, care traia in locuri salbatice5 "ost-a el un &ot mare al carui nume nimeni nu indra'nea sa-l pronunte5 "ost-a el un imparat, de care se cutremurau imparatiile5+ Asa isi incepea Carmen #=lva, regina indragostita de ,ucegi, legenda despre <untele ;mu. :n nume ciudat, pentru cel mai inalt var din ,ucegi, un nume abstract

si tulburator. :nii spun ca o data pe an, la as intit de noiembrie, una din stancile din apropierea var ului isi lasa umbra pe platou. Pro ilul stancii desenea'a o imagine umana, care i-a dat numele +;mul+. Altii spun ca e mai mult de atat. Ca pe %ar ul ;mu a e7istat, in vremea dacilor, un altar inc&inat unui mare 'eu, poate lui #aturn, 'eul timpului, cunoscut la noi sub numele de Pamol7e. ;ri ca pietrele enigmatice semanate parca de uriasi, tocmai in var ul var ului, sunt altare ciclopice, sunt megaliti, asemenea celor din apusul 6uropei. #au ca sunt coloanele

cerului. :nii numesc stanca cea mai inalta de pe %ar ul ;mu +@ronul lui Pamol7e+. Iar altii, mai indra'neti, 'ic ca nici macar nu e vorba in numele ;mu de cuvantul pe care noi l-am luat din latina, pentru a desemna iinta umana, ci de un cuvant mult mai vec&i, de cand lumea, care il desemna pe 'eul primordial. 6 adevarat, un <onte ;mu e7ista si in insula #ardinia, Alpii 1olomitici au si ei un var ;mo, iar cei Ligurici un <onte ;mo a carui creasta depaseste altitudinea de (D)) m. #i nu putem 2ura ca este vorba de cuvantul latinesc pentru om,

caci stim ca var urile cele mai inalte nu erau ale oamenilor, ci erau consacrate 'eilor umblatori prin nori, erau sacre, erau lacasurile marilor preoti. Acel ;m care a dat numele celui mai inalt vir din ,ucegi nu putea i decat un 'eu. 1espre %ar ul ;mu 3(F). m4 se spune ca este centrul unei stele alcatuite din mai multi munti convergenti. 6l este c&iar centrul intregului arc de culmi care alcatuiesc ,ucegii, in el se intalnesc si se innoada toate crestele. #i cu toate acestea, c&iar iind cel mai inalt var din ,ucegi, el nu

poate i va'ut tot timpul de pe traseu, ci doar din anumite puncte0 este, intr-un el, un munte tainic, un munte ascuns. 1in acest centru, de la poalele %ar ului ;mu, i'voraste Ialomita, care curge prin %alea ;barsiei, lasand la rasarit # in7ul si ,abele, iar la apus <untele ,atrana si <untele 1oamnele. ,abele, ,atrana si 1oamnele0 ce du&uri, ce vantoase, ce 'ane pre acute in pietre salasluiau aici in vremuri de mult apuse5

#e spune ca ,ucegii sunt munti vra2iti care emana o energie puternica

Cei incercati, care au urcat pe var ul ;mu de nenumarate ori si au scrutat 'arile in diminetile limpe'i, spun ca de aici, din inima ,ucegilor, poti sa ve'i aproape toata tara, daca te uiti in toate directiile. #e vede pana

si 1unarea, se vad ,ucurestiul, ,u'aul, Carpatii ;rientali, @ara ,arsei, toata @ransilvania. 6sti pe acoperisul tarii dacilor. /umai cerul e deasupra ta. :nii sustin ca ;mu e un munte vra2it, cu o energie oarte puternica, in maruntaiele caruia sunt stranse comori. #-a a irmat, pe ba'a masuratorilor radieste'ice, ca e7ista o poarta de intrare intr-o retea subterana a lata sub ;mu. Aceasta poarta ar i undeva pe %alea ;barsiei Ialomitei, intr-un loc dominat de o stanca numita +,iserica @rasnita+. %asile Lovinescu sustine si el, in

+1acia -iperboreana,+ ca +muntele ;m este traversat de o grota imensa, care este una dintre cele mai mari din lume, in sensul ca nu i s-a dat de capat, iind e7plorata doar pe vreo () de >ilometri+. /ume vra2ite La el de magice ca si locurile sunt numele acestora. Cele mai multe sunt ranturi dintro limba stravec&e, pe care am uitat-o, desi ea inca salasluieste in vorbirea noastra de 'i cu 'i. 1e la nume de orme de relie

marunte, la numele proprii ale iecarui coltisor din ,ucegi, cuvintele au taria si mireasma unor vremuri in care oamenii vorbeau cu 'eii si erau una cu natura. Putine in luente straine, venite mai tar'iu, au putut patrunde aici.Piscul, plaiul, muc&ia, curmatura, braul sau brana, strunga - toate sunt cuvinte stravec&i, unele socotite dacice, altele cu origine necunoscuta, deci probabil tot din vremea dacilor sau c&iar mai demult. Pimbrii, animale cu nume dacic, salasluiau odinioara pe Creasta cu Pimbri sau in %alcelul cu

Pimbri. La el si tapul, denumit tot cu un cuvant dacic, dar de buna seama tapul salbatic, cel negru si iute de picior, care a dat numele Coltii @apului, %alea si Poiana @apului. Candva, ,ucegii erau cutreierati si de cerbi, cum ne marturiseste %alea Cerbului. Panoage, ,olboci, $avane, $alme, Clabucete, Clai, #pintecaturi, Pgarbura, %anturisul si %antoasele, atatea cuvinte milenare incarcate de poveste, ce asta'i nu mai e7ista in vorbirea noastra cea c&inuita de neologisme ale noului mileniu, precum in latie, piata de capital, incal'ire globala,

pensii private, motiuni de cen'ura... ; alta lume, un alt taram, dar acelasi su let legat de pamantul romanesc... C&iar numele ,ucegilor se lasa greu de desci rat0 ce este un buceag5 Lingvistii spun ca &uceagul sau buceagul este un paduris des si 2os, ori covorul de musc&i verde si moale, sau c&iar pamantul pustiu, lipsit de paduri, doar cu buruieni si ierbarie. Localitati cu numele ,ugeac sau ,uceag e7ista in 2udetele Constanta, Ialomita si @eleorman, ca sa nu mai vorbim de ,ugeacul istoric din ,asarabia, teritoriu

apartinand regatului dacic al lui ,urebista. Poate ca tu ele 2oase de 2epi, numite si buceag, au dat numele ,ucegilor. Cat despre originea numelui, in 'adar o cautam in limbile vecine0 este la el de vec&i precum numele Carpatilor. Lingvistul #e7til Puscariu sustine c&iar ca ,ucsoiul, unul din bratele stelei de munti ce se intalnesc in var ul ;mu, isi are numele derivat de la ,uc, ,ucur, tot asa cum si ,uceci, ,ugeci, se deriva de la ,uc cu acelasi su i7 ca in <aneciu sau <oeciu. Iar ,ucur, stim, este un nume autentic dacic.

Ca locurile acestea erau vra2ite, ne-o arata si alte nume. %alea Comorilor ne povesteste de uriasele te'aure dacice, ascunse la anang&ie de preoti si regi. Iar povestile locului spun ca nu departe, in #inaia, doua ast el de te'aure c&iar au ost descoperite in vremea regelui Carol. Ce stiau batranii locului de i-au spus acelei vai +a comorilor+5 1aniel Ru'o spunea ca, de apt, # in7ul nu repre'inta doar un singur c&ip, ci e incon2urat de alte c&ipuri umane, din rase di erite, precum si de capul unui caine, care are rolul de pa'itor al unei comori ascunse

intr-o Pestera a @e'aurului. Iar aceasta pestera, mai adauga cercetatorul, trebuie sa ie undeva in apropierea # in7ului, acest magni ic monument al ;mului. Ce el de te'aur ar putea i ascuns in maruntaiele muntelui5 :nul omenesc, alcatuit din cupe scumpe de aur si argint, incrustate cu nestemate, sau unul divin, care strange laolalta cunoasterea si intelepciunea unui trecut ce poate a ost, in privinta spiritualitatii, cu mult deasupra pre'entului5 #i atatea alte nume de poveste... 1ar poiana

# arsitul Lumii5 Poate e vorba de o lume ce incepe in oc&iul # in7ului si se s arseste in norii de sub talpile 'eilor daci. 1ar Podul cu "lorile sau Piatra Arsa5 1ar %ar ul cu 1or5 Ce dor atat de ierbinte a dat numele unei vai, unui i'vor si unui var printr-o numire atat de stravec&i inmiresmata5 Caci nu este %ar ul 1orului, ci e %ar ul cu 1or, asa cum e %alea cu ,ra'i ori 1ealul cu <elci. Iata dorul, stand pe un var , unde pietre ciudate ormea'a, 'ice /icolae 1ensusianu, un altar ciclopic. :n dor mai tare decat moartea, un dor vesnic, incremenit in piatra. Poate

su letul strabunilor care geme, uitat, poate dorul de vremurile cand 'eii umblau cu talpile goale pe pa2istile ,ucegilor. Au venit apoi valurile tar'ii de neamuri straine, care si-au lasat numele in ,ucegi0 turcii 3<ecetul @urcesc4, tatarii 3C&eile @atarului4 si c&iar tiganii, dar samburele dacic a ramas. Pana si +stanca+ si +stana+, vorbe atat de insemnate, au obarsie necunoscuta0 de buna seama sunt cuvinte stravec&i, rostite pe aceste meleaguri cu mult inainte ca romanii sa a2unga cu armatele lor la 1unare, si pastrate in limba

noastra pana asta'i. :n urias sanctuar stravec&i

Cetatea de piatra a ,ucegilor nu a ost niciodata cucerita Cetatea de piatra a ,ucegilor nu a ost niciodata cucerita. Armatele imparatilor romani 1omitian si @raian nu au a2uns in locurile sacre ale dacilor. A ost cucerita

#armi'egetusa, cu comple7ul ei de sanctuare minunate, ce au ost acute de romani una cu pamantul. #talpii templelor au ost acuti bucati, preotii alungati ori ucisi, incinta sacra a ost vandali'ata. 1ar <untele # ant al dacilor nu a ost niciodata pro anat. Poate pana asta'i, cand &oardele de turisti ii rapesc linistea, ingroapa in gunoaie aceste monumente si le man2esc cu spra=-uri colorate. #criitorii greci din vec&ime spun ca dacii aveau un munte s ant, pe care il numeau Bogaionon, cuvant care insemna c&iar acest

lucru +Cel # ant+, iar pe langa acesta curgea apa lor s anta, care se numea la el. @ot in apropiere se a la si o pestera sacra, in care s-a retras Pamol7e si, dupa el, preotii daci care tineau cumpana vremilor. <ulti si-au batut capul sa a le unde se a la acest munte. :nii au spus ca $odeanul este muntele s ant, cel indeaproape veg&etor asupra #armi'egetusei, iar apa s anta ar i ori #treiul, ori $radistea. Altii au va'ut in Rete'at acest munte s ant, altii au ales Cea&laul, unii <untele $aina ori var ul $ugu, din <untii @arcului. ,a mai mult, unii

sustin ca Bogaionon nu a ost unul singur, ci mai multi munti. #i despre ,ucegi s-a spus, cu indreptatire, ca ar putea adaposti muntele s ant, iar %ar ul ;mu pare sa ie cel mai de cre'ut pentru aceasta demnitate. #i nu doar pentru ca este cel mai inalt din ,ucegi si de pe runtea lui se poate vedea braul 1unarii. #i nu doar pentru ca este presarat cu stanci ciudate, socotite de unii altare megalitice. #i nu doar pentru ca de la poalele lui i'voraste Ialomita, care curge pe langa # in7, ,abe si naucitoarea pestera cu acelasi nume - loc curat de rugaciune, atat

in trecut cat si asta'i. #i nu doar pentru ca se numeste ;mu... Ci pentru ca intreaga 'ona pare sa ie un urias sanctuar preistoric, cu un parcurs initiatic ce incepe de la Pestera Ialomitei, pe care unii o numesc Pestera lui 1ecebal, locuita in trecut de preoti daci, iar asta'i de calugari crestini, urca la platoul ,abelor, unde se ace inc&inare # in7ului si s atuitoarelor lui, apoi se indreapta spre obarsia Ialomitei, pana pe var ul ;mu. Acesta este <untele # ant, aceasta este Apa # anta, aceasta este Pestera lui Pamol7e. /u puteau i preotii

daci atat de necugetati incat sa-si lase muntele sacru, toata s intenia si tot temeiul neamului lor, in mainile dusmanului. Ce aveau ei mai s ant nu se a la la #armi'egetusa, unde era de preva'ut ca romanii vor putea a2unge, ci in creierii muntilor, in nori, pe var urile cele mai inaccesibile. Locul unde se intalnesc lumile Locuitorii din satele de munte ale ,ucegilor, dar si cercetatorii 'onelor obscure ale

e7istentei spun ca aici se petrec lucruri stranii. Aici se intalnesc lumile. Aici este polul energetic al intregii Romanii. ;amenii care a2ung in aceste locuri cu su letul curat se incarca de energie. :nii c&iar se vindeca. Legendele spun ca ,ucegii sunt strabatuti de nes arsite tuneluri subterane. :neori, ;mu se cutremura din senin, cum a ost in *GGC, cand timp de o luna au ost sute de cutremure mici, uneori si cate 'ece pe 'i. Lucru ciudat, caci muntele e alcatuit din calcare si conglomerate, care sunt roci stabile. Alteori se aud bubuituri de sub

pamant, ca si cum ceva s-ar prabusi, iar multi oameni din ase'arile din apropiere sunt c&inuiti de insomnii in timpul acestor enomene. #e 'ice ca intre *GGE si *GGA, in 'ona ,ucegilor s-au inregistrat mici 'guduituri subterane 'ilnice, produse i7 la orele ().)) si la C.)) noaptea. #pecialistii au a irmat ca e vorba de racturi ale scoartei, dar n-au putut e7plica de ce s-au petrecut la ore i7e... Cercetari e ectuate inainte de *GAG pe mostre de roca au demonstrat ca %ar ul ;colit 3,ucura4, a lat aproape de %ar ul ;mu, are caracteristici speciale, e un

adevarat #talp al Cerului. Conclu'ia cercetarilor neconventionale a ost ca acolo se a la un el de poarta de iesire din universul terestru, cu o activitate energetica masurabila, iar aceasta energie era din ce in ce mai puternica, depasind pragul de latenta in *GAD. Acest centru energetic ar i ost cunoscut si dacilor, care l-au numit Bogaionon. "enomene stranii se petrec si in aer, in aceste locuri0 curcubee stralucitoare in plin soare, ara sa i plouat inainte, uneori c&iar saptamani intregi! lumini ciudate, ulgere, scantei lungi de un metru in 2urul

# in7ului si multe altele. Cate din acestea sunt reale si cate provin din imaginatia turistilor, nu stim. 1ar, in mod sigur, ,ucegii sunt un loc aparte, caci multi le-au simtit energia e7traordinara.

Ialomita aproape de obarsie

In ce priveste Apa # anta, c&iar si cercetarile stiinti ice moderne par sa i se

supuna. Poate ca Ialomita, numita in scrierile vec&i /aparis si -eliba>ia, a ost intr-adevar apa s anta, care dupa E)) de >m se varsa in 1unare, la Carsium, unul din punctele strategice de pe luviu. #au poate este vorba de Apa %ie, un enomen straniu, dar real, intalnit in %alea Ialomitei. 6ste vorba de 'ona numita +#apte I'voare+, a lata pe versantul estic al ,ucegilor, pe %alea Ialomitei, intre Lacul ,olboci si #cropoasa, unde e7ista o sursa de apa misterioasa, cercetata in laborator inca din *G(.. Ce are special aceasta apa5 #e pare ca este una

dintre cele mai curate din lume9 #tudiile au continuat, au venit si strainii si au acut cercetari, iar testele aratau ca toti indicatorii calitativi ai apei de la #apte I'voare au un standard superior tuturor surselor de apa cunoscute in lume9 1e pilda0 numarul de bacterii e 'ero - ata de F, limita minima acceptata - poluarea cu a'otati si a'otiti e 'ero. In anii A), au ost reluate cercetarile, iar 'ona a ost inc&isa. @estele recente au aratat ca, intr-adevar, este vorba de o apa speciala, care i'voraste dintr-o grota unde se a la un imens lac subteran. 1in punct de

vedere c&imic, aceste i'voare sunt, intradevar, unele dintre cele mai curate surse naturale de apa plata din lume. #-au gasit si e7plicatii stiinti ice pentru aceasta minune0 ie apa aceasta trece printr-un camp magnetic, apt care o ace sa-si recapete structura ordonata ideala 3iar cercetarile magnetometrice au detectat puternice anomalii in 'ona4, ie i'voarele trec pe langa un 'acamant de argint, iar argintul impiedica de'voltarea bacteriilor. Aceasta este +apa vie+, cunoscuta de preotii daci, care erau si mari vindecatori.

;ricat de greu sunt de cre'ut pentru unii legendele, povestile impatimitilor de munte sau cercetarile neconventionale, oricat de banala si cenusie ar i perspectiva asupra ,ucegilor din birourile o iciale ale institutelor de cercetare, un lucru e sigur0 ,ucegii sunt un loc cu totul special. 1ar numai cei care a2ung acolo cu gand curat stiu asta. C&iar daca ni se spune ca e vorba doar de capriciile naturii, care a sapat in pietre orme curioase, a croit pesteri si a limpe'it i'voare pana la puritatea absoluta, nu trebuie sa uitam ca un lucru, oricat de

banal, daca generatii la rand e socotit s ant, devine s ant. Iar # in7ul, ,abele si ;mu nu sunt deloc banale0 este de netagaduit ca dacii, si c&iar stramosii lor indepartati, le-au considerat sacre. <ii de ani, preotii au vorbit cu 'eii la poalele # in7ului si s-au initiat band apa vie. @rebuie sa ii orb la su let si intunecat la privire ca sa nu accepti ca ,ucegii,

Locuitorii din 'ona spun ca in ,ucegi se petrec lucruri stranii

daca nu au ost dintotdeauna, in mod sigur au devenit la un moment dat, datorita stramosilor nostri, un mare si puternic sanctuar. #i nu multe neamuri au parte de ast el de minunatii, produse de atingerea 'eilor, asa cum avem noi0 trebuie doar sa vedem, sa intelegem si sa ocrotim ceea ce ni s-a dat. "oto0 <edia a7

Aurora Petan

HHHHHHHHHHHHHHHHHHH

Imparatii daci ai Romei

1aci pe sarco agul imparatesei 6lena, mama lui Constantin Imparatii romani de origine dacica sunt un subiect oarte putin cunoscut. Poate numele

lor le sunt amiliare multora, dar cu privire la originea lor dacica s-a pastrat tacere. 6nigme Istorice 1e-a lungul timpului, cei mai multi istorici romani, dar si unii straini, le-au contestat originea, in ciuda documentelor care ne garantea'a obarsia lor dacica. @otusi, ara acesti daci a2unsi la carma Imperiului, istoria 1aciei, a 6uropei si c&iar a intregii crestinatati ar i ost alta. Istoria o iciala le

contesta dacismul si asta'i, din motive greu de inteles. Regalian, stranepotul lui 1ecebal /u stim ce s-a intamplat cu dacii dupa cucerirea 1aciei de catre romani. 1aca ar i sa dam cre'are manualelor, ei s-au romani'at rapid si ara cale de intoarcere, in

decursul a doar un secol si 2umatate. @otusi, amintirea lui 1ecebal a ramas vie in secolele urmatoare, iar numele de +dac+ este purtat cu mandrie de mai multe persona2e istorice, a2unse pe cele mai inalte trepte ale ierar&iei militare sau politice a Imperiului roman. 1upa constitutia lui Caracalla din (*(, prin care toti cetatenii imperiului nascuti liberi deveneau cetateni romani cu drepturi

depline, orice dac devenit cetatean roman putea urca in ierar&iile vremii. Regalian este cel dintai dac care a urcat in aceasta ierar&ie. 1ocumentele epocii spun ca dacul cel ambitios a intrat in istorie in prea2ma anului (D) d.Cr. #i sustineau ca este un urmas al lui 1ecebal, un stranepot al marelui rege martir. Poate i intru totul adevarat, sau poate i doar o genealogie imaginara. Ceea ce insa nu se poate pune la indoiala este originea dacica a lui Regalian. In anul (D), in vreme ce pe tronul Romei se a la $allienus, dacul Regalian, general cu

talent de strateg, se a la in runtea trupelor din 'ona 1unarii, din Pannonia si <oesia. /u mult dupa anul (D), el pune la cale o rebeliune, in urma careia este proclamat imparat de catre trupele sale. <onedele emise de el si de sotia 3sau mama4 sa, #ulpicia 1r=antilla, o emeie cu nume dacic, s-au limitat la 'ona dunareana. 1upa preluarea puterii, duce lupte impotriva sarmatilor, dar $allienus vine de la Roma impotriva lui si il invinge. Con orm surselor scrise, Regalian este ucis intr-un complot de propriii sai parti'ani, aliati cu ro7olanii.

1acia - abandonata sau eliberata5 "igura lui Regalian este deosebit de importanta in istoria provinciei 1acia, deoarece coincide cu un moment-c&eie0 abandonarea provinciei de catre $allienus. 1esi Aurelian este considerat autorul retragerii trupelor si administratiei romane din 1acia, totusi, i'voarele istorice si ar&eologice ne con irma aptul ca provi ncia 1acia a ost abandonata mai devreme, in vremea lui $allienus, iar

Aurelian nu a acut decat sa consemne'e in acte un apt de2a consumat si pe care o icialitatile multa vreme nu au avut cura2ul sa-l recunoasca.#crierile vec&i ne in ormea'a ca +1acia a ost pierduta+ in vremea adversarului lui Regalian, iar ar&eologia ne arata ca tot in vremea acestui imparat au incetat inscriptiile romane din 1acia, precum si baterea de monede. Acest moment coincide si cu o serie de atacuri dure ale carpilor 3daci liberi4 asupra provinciei.

<a7iminus 1aia 31a'a4 Conte7tul acesta este rareori invocat de istoricii nostri, care pun retragerea romanilor doar pe seama atacurilor pricinuite de barbari si de goti 3c&iar daca i'voarele sublinia'a ca este vorba de carpi, istoricii insista ca prin +carpi+ trebuie sa intelegem +goti+4. :'urparea puterii lui $allienus in 'ona, prin rebeliunea dacului

Regalian si atacurile dacilor liberi, ne poate sugera ca retragerea armatei si a administratiei romane din provincie nu repre'inta un abandon al 1aciei ci, din contra, o eliberare. 1eci, romanii au ost, e ectiv, alungati din provincie de catre daci si au sustinut apoi, ca 2usti icare, ca 1acia este greu de aparat, din pricina atacurilor barbare. :lterior, Aurelian a creat in sudul 1unarii o alta 1acie, numita +1acia Aureliana+ si mai apoi +1acia Ripensis+, pentru a pastra aparenta unei 1acii romane. Ce s-ar i intamplat daca Regalian nu l-ar i

u'urpat pe $allienus sau daca dacii liberi nu ar i venit in a2utorul ratilor lor din tinutul ocupat de romani5 Poate ca 1acia ar i continuat, pentru cine stie cata vreme, sa ie provincie romana. In acest el, 1acia a ost prima provincie a imperiului din care romanii au ost nevoiti sa se retraga. Aureolus, ciobanul din Carpati @ot in vremea lui $allienus a trait si <arcus Acilius Aureolus, dac dintr-o amilie de ciobani, el insusi pastor in tinerete. Istoricul

bi'antin Ponaras spune despre el0 +Aureolus era din tara getica, numita mai tar'iu 1acia, si de neam obscur, iind mai intai pastor...+. Intrat ca soldat de rand in armata romana, a castigat simpatia imparatului %alerianus si a a2uns ingri2itor al cavaleriei. 1upa ce a castigat si increderea lui $allienus 3succesorul lui %alerian la tron4, a ost trimis de imparat in anul (DF sa lupte impotriva unui u'urpator din $alia, Postumus, dar Aureolus s-a aliat cu acesta impotriva imparatului de la Roma. A ost proclamat suveran la <ediolanum de catre

armatele sale, in anul (DA. @otul se petrecea in plina cri'a politica a imperiului, celebra cri'a a secolului al Iii-lea, cand s-au succedat la tronul Romei o multime de imparati, mai toti provinciali, mai adesea spri2initi de armata. $allienus a pornit impotriva celui de-al doilea dac autoproclamat imparat, Aureolus, care i-a cerut a2utor lui Postumus. Acesta insa l-a re u'at, tradand prietenia care ii lega. @otusi, cel care a murit in asediul de la <ediolanum a ost $allienus, iar Aureolus a reusit sa-si pastre'e titlul, pana in vremea

lui Aurelian, dar a ost tradat si ucis, ca si Regalian, de propriii lui soldati. Imparatul $aleriu, +olteanul+ care i-a ra'bunat pe daci $alerius <a7imianus 3(G(-C**4 i-a urmat la domnie lui 1iocletian, al carui prote2at a ost. #-a nascut intr-un sat din apropiere de #erdica 3#o ia4, dintr-o mama daca, venita din nordul 1unarii, din 1acia @raiana.#e crede ca, dupa numele sau romani'at, Romula, mama sa ar i venit de undeva din

;ltenia, din 1acia <alvensis, poate c&iar din orasul Romula 3asta'i Resca, 2ud. ;lt4. Lactantiu, scriitorul crestin care ne con irma originea dacica a imparatului $aleriu, ne mai da cateva in ormatii uluitoare despre acest dac a2uns imparat. In primul rand, a vrut sa supuna la obligatia platii impo'itelor Roma si intreaga Italie, drept ra'bunare

Arcul lui $aleriu din #alonic

pentru umilirea dacilor de catre @raian, care le-a impus tribut dacilor. In al doilea rand, a vrut sa sc&imbe numele Imperiului roman in Imperiul dacic. Inainte de a muri, imparatul s-a retras in satul sau natal, care a ost numit Romulianum, dupa numele mamei sale. $aleriu a ramas in istorie pentru persecutiile sale impotriva crestinilor, atat in vremea lui 1iocletian, cat si dupa urcarea sa pe tron. @otusi, inainte de a muri, a dat primul edict de toleranta din istoria crestinilor, reeditat apoi de Constantin cel

<are. Pe arcul sau de trium de la #alonic apar iguri de daci cu steagul lor national in orma de sarpe cu cap de lup. #pecialistii inca nu s-au dumirit ce cauta acesti daci pe arcul lui $aleriu, dar unii dintre ei au presupus ca este vorba de soldati daci din regiunea natala a imparatului. 1acismul lui $alerius este incontestabil, la el si adversitatea sa ata de romani si de numele de +roman+, declarata desc&is de imparat. /u ar i e7clus ca seria lunga de documente ce relatau cucerirea 1aciei, toate disparute asta'i, sa i ost cen'urate sau distruse in

vremea lui $aleriu sau a altor imparati de mai tar'iu, care au incercat sa apere ast el memoria dacilor. 1aia si Licinius <a7iminus 1aia 3sau 1a'a4 era nepotul imparatului $aleriu. #-a nascut in 1acia Aureliana, la sud de 1unare, avand-o ca mama pe sora imparatului. A a2uns sa ie adoptat de unc&iul sau, dar c&iar si dupa adoptie, a tinut sa-si pastre'e numele dacic. In sc&imb, despre Licinius, i'voarele spun

ca se tragea dintr-o amilie de tarani daci din <oesia #uperior. #-a nascut in anul (DF si a a2uns prieten oarte bun cu $aleriu. Imparatul $aleriu i-a con erit lui Licinius titlul de +Augustus+ in vestul imperiului, in anul C)A, in timp ce 1aia, nepotul imparatului, si Constantin 3si acesta de origine moeso-dacica4 au ost numiti + iii augustilor+. In elul acesta, toti cei patru suverani care ormau tetrar&ia 3 orma de conducere cu patru imparati, doi de rang superior si doi de rang mai mic4, erau de origine dacica. 1upa moartea lui $aleriu, in

C**, Licinius si-a impartit imperiul rateste cu 1aia, dar in C*C, s-a aliat cu Constantin, casatorindu-se cu sora lui vitrega, la <ediolanum 3<ilano4. Constantin si Licinius se reunisera la <ilano pentru un eveniment e7trem de important0 promulgarea edictului prin care religia crestina devenea egala in drepturi cu celelalte religii ale imperiului. 1e cealalta parte, 1aia s-a aliat cu u'urpatorul <a7entiu. Con lictul dintre Licinius si 1aia era previ'ibil. 1aia a

1egetul lui Constantin ost in rant si, spun unele surse, a pre erat sa se sinucida. Locul sau a ost luat de Constantin, cumnatul lui Licinius. 1ar tradarea a ost platita. Licinius si Constantin au intrat intr-un con lict, in urma caruia cel din urma a iesit invingator si a devenit unic imparat al imperiului. Cu acesti patru

imparati de origine dacica, ce au condus imperiul simultan, a inceput o noua epoca in istoria Imperiului roman. Constantin si 6lena. 6nigma dacilor de pe Arcul lui Constantin 1ar cel mai mare imparat roman de origine dacica este Constantin, primul imparat crestin din istorie. #-a nascut la sud de 1unare, la /aissus, in #erbia de asta'i, pe atunci provincia <oesia #uperior. @atal sau, imparatul Constantius C&lorus, era tot din

/aissus. In anul C(F, in vremea conciliului de la /iceea, la /aissus este atestat un episcop care isi spune +1acus+. Pre'enta dacilor la sudul 1unarii, atat inainte de cucerirea 1aciei cat si dupa aceea, este incontestabila. 1eci, Constantin era, mai e7act, un moeso-dac. 1esi nu stim in ce el dacismul sau i-a in luentat actiunile, stim sigur un lucru0 el este cel care, la doar doua secole dupa cucerirea 1aciei, spolia'a monumentele din splendidul or al lui @raian. <area ri'a de piatra a lui @raian, masurand peste C) de metri 3dupa altii mult

mai mult4 si iind a treia ca marime din intreaga antic&itate, este sparta in bucati de Constantin. Patru bucati sunt incastrate in arcul sau de trium de la Roma, dupa ce igura lui @raian este stearsa din repre'entarile relie urilor. <ai mult, opt din grandioasele statui de daci, inalte de trei metri, care impodobeau orul lui @raian, sunt scoase de la locul lor si urcate pe Arcul imparatului Constantin. Ce logica sa aiba dislocarea unor statui colosale de daci si plasarea lor pe un monument al unui imparat roman, daca nu aptul ca acesta era

nascut tot in tara dacilor5 Cu siguranta, Constantin avea o mare pretuire pentru stramosii sai. 1ocumentele ne spun c&iar ca ar i incercat sa aduca 1acia sub stapanirea sa si a re acut podul de peste 1unare. @otusi, cum de a ost posibila aceasta +pro anare+ a orului lui @raian5 #pecialistii spun ca era nevoie de material de constructie si ca, in acelasi timp, nu mai e7istau artisti talentati ca in vremurile anterioare, arta romana a landu-se intr-un declin evident. 6 adevarat, pe langa piesele luate din orul lui @raian, pe Arcul lui

Constantin e7ista si relie uri atribuite de specialisti epocilor lui -adrian si <arc Aureliu. 1eci, Constantin ar i luat ce i-a placut de pe monumentele predecesorilor sai. Iulian Apostatul ne povesteste ca, dupa ce a va'ut pentru prima data orul lui @raian, Constantin a ost abatut timp de mai multe 'ile, spunand ca el nu va avea niciodata un or atat de grandios. 1ar nu este su icienta aceasta e7plicatie. ;ricat de mare ar i ost lipsa de materiale si de artisti talentati, nici un imparat nu ar i indra'nit sa distruga monumentele unui predecesor, daca acesta

era pretuit, memoria sa era onorata si acea parte din galeria sacra a parintilor Romei. $estul atat de neobisnuit si de socant al plasarii celor opt statui de daci pe Arcul de trium al lui Constantin isi gaseste in acest el o e7plicatie. #tatuile de pe arc simboli'ea'a obarsia dacica, mandra si iubitoare de libertate, a imparatului. 1in aceasta perspectiva, nu ar i deloc absurd sa ne gandim ca scrierea de capatai a lui @raian despre cucerirea 1aciei a disparut, ca si celelalte scrieri ce relatea'a acest eveniment dramatic din istoria dacilor, din

ordinul lui Constantin. 1aca $alerius nu a contribuit la disparitia acestor scrieri, se poate sa o i acut Constantin.

Imparatul Constantin. 6l a pus statuile dacilor pe Arcul sau de la Roma

Constantin cel <are este cel care a mutat capitala imperiului la ,='antion, numit dupa

moartea sa Constantinopol, iar dupa cucerirea de catre turci, in sec. 8v, Istanbul. ;rientul a devenit ast el i'vorul spiritual si cultural al intregii 6urope. In vreme ce occidentul ba2baia in intunericul in care barbarii migratori l-au aruncat, in orient straluceau luminile ,i'antului crestin, /oua Roma. Cat de mult a contribuit dacismul lui Constantin la aceasta trans erare a gloriei romane in orient este oarte greu de spus. 1ar dacii de pe Arcul lui Constantin veg&ea'a vec&ea Roma si asta'i, semn al dainuirii spiritului dac peste timp.

6lena, mama lui Constantin, era nascuta, se pare, in Asia <ica, intr-o amilie oarte modesta. A avut o legatura neo iciala cu Constantius C&lorus, viitorul imparat, si l-a nascut pe Constantin in teritoriul dacic de la sudul 1unarii. #crierile vec&i spun ca 6lena a contribuit oarte mult la intarirea crestinismului ca religie a imperiului. 6a a primit titlul de Augusta. Calatorind la Ierusalim, se spune ca a descoperit resturile crucii lui Isus, pe care le-a adus la Roma. 1escoperirea s-a acut in urma unor sapaturi pe care ea insasi le-a comandat si

coordonat. 1e aceea, asta'i, # anta 6lena este patroana ar&eologilor. #arco agul sau din por ir rosu egiptean se a la la <u'eul %atican, in sala numita +Crucea greceasca+. 6ste ornamentat, in mod destul de bi'ar, cu scene de lupta. Intre soldatii repre'entati se disting cu claritate iguri de daci, cu incon undabilele lor caciuli. # intii imparati Constantin si 6lena, pra'nuiti de ,iserica ;rtodo7a la (* mai, au sc&imbat de initiv cursul istoriei. "alsi icarea istoriei

#e impune o intrebare0 de ce manualele de istorie nu pomenesc nimic despre rolul dacilor in istoria imperiului roman5 A e7istat si continua sa e7iste o adevarata conspiratie in 2urul acestui subiect. Istoricii nostri, dar si unii straini, in special mag&iari, au acut tot posibilul pentru a +demonta+ originea dacica a unor persona2e a2unse pe tronul imparatiei romane. 1espre mama lui $aleriu s-a spus ca era o barbara, ba ro7olana, ba ilira, ba, in ca'ul cel mai bun, daca romani'ata, desi sursele ne spun

raspicat ca era daca de la nordul 1unarii, c&iar daca avea nume latin. 1espre in ormatiile pe care ni le da Lactantiu cu privire la $aleriu s-a spus ca nu merita sa ie luate de bune. 1espre cele din +-istoria Augusta+, care ne atesta originea dacica a lui Regalian, la el, ca ar i vorba de niste nascociri. 1e ce toate acestea5 1in doua motive di erite, dar cu un unic scop. :nii istorici mag&iari, in runte cu A. Al ldi 3*GE)4, au vrut sa demonstre'e ca, dupa abandonarea provinciei, in 1acia nu a mai ramas nici un dac si ca nu a e7istat nici un

el de continuitate de-a lungul mileniului +intunecat+, pana la venirea mag&iarilor in @ransilvania. Aparitia unor persona2e istorice importante, de obarsie dacica, le incurca socotelile, si au recurs la contestarea surselor documentare, pentru a demonstra ca nu este vorba de daci autentici. Istoricii romani, in sc&imb, au cautat sa demonstre'e ca, dupa abandonarea 1aciei, toata populatia ramasa in provincie era de2a complet romani'ata. Prin urmare, si imparatii de origine dacica trebuiau sa ie tot romani. La acea vreme,

+nu trebuiau+ sa mai e7iste decat romani, eventual proveniti din stramosi daci romani'ati. 1ar aptul ca scrierile la care neam re erit insista asupra originii dacice a acestor imparati ne arata cu claritate ca ei nu erau daci integral si de initiv romani'ati, ci originea lor etnica era oarte importanta. Cunosteau, desigur, limba latina, erau integrati in societatea romana

Arcul lui Constantin cu cele A statui de daci

provinciala, dar obarsia lor era dacica. 1aca ar i ost daci complet romani'ati, ara sa mai poarte vreo mostenire dacica, li s-ar i spus romani, pur si simplu, ara prea multa insistenta pe originea etnica. Probabil din acest motiv, istorici precum Constantin 1aicoviciu, Radu %ulpe si altii au contestat dacismul lui Regalian ori al lui $alerius 3despre Constantin nici nu se discuta, dat iind ca s-a nascut la sudul 1unarii4. Radu %ulpe c&iar a insistat asupra aptului ca mama lui $aleriu, Romula, nu era daca, ci provenea dintr-o amilie de colonisti iliri

stabiliti in 1acia, desi nici un document nu sugera asa ceva. 1upa trei decenii, intr-o alta lucrare a aceluiasi istoric, Romula +devenea+ o daca romani'ata. In sc&imb, 1imitrie Cantemir nu se s ia sa-l numeasca pe Aureolus +&atmanul calarimii Avreulus 1acul+. 1eci, atat pe istoricii mag&iari, cat si pe cei romani, ii deran2a e7istenta unor daci dupa retragerea romanilor din 1acia. #i intrun ca', si in celalalt, s-a dorit inlaturarea dacilor din istorie, prin incalcarea adevarului stiinti ic urni'at de i'voarele scrise. Aceasta alsi icare persista pana

asta'i, iar istoria o iciala nu recunoaste originea dacica a acestor imparati. #tergerea dacilor din istorie pare sa ie urmarea unui blestem ce s-a nascut demult, dar continua si asta'i. Istoricii nostri desavarsesc opera celor ce au ars scrierile despre daci si i-au lasat intr-un intuneric ce pare sa nu se mai s arseasca.

Aurora Petan HHHHHHHHHHHHHHHHHHHH

; descoperire sen'ationala0 #crierea dacica de la C&itila

#ceptrul din bron' de la C&itila, cea mai vec&e dovada a crestinismului din Campia Romana :n initiat. "iecare lume apusa, care a iintat in urma cu

mii de ani pe aceste meleaguri, ace parte, intr-un el tainic, din lumea si din iinta noastra. 1in pacate, stim oarte putin despre ele, iar ar&eologii, cei ce trudesc sa le scoata la lumina, nu reusesc intotdeauna sa le recompuna. Pentru a putea sa re aci un univers din cateva cioburi, trebuie sa ii, intr-un el, magician, un initiat. #a re'one'i cu lumea pe care o gasesti in pamant, sa te poti intoarce in timp, sa poti vedea intr-o rantura de vas ca intr-un glob de cristal. :n ast el de persona2 este pro esorul %asile

,oroneant si, ca orice initiat care cunoaste lumi pe care noi nu su

ntem in stare sa le vedem, este oarte modest si intelept. 1upa o tinerete petrecuta dupa gratii de puscarie politica si dupa o viata dedicata ar&eologiei, pro esorul ,oroneant mai visea'a si asta'i la lumile care-au ost. L-am gasit in biroul sau intunecos, ingropat in materiale ar&eologice

prelucrate sau care asteptau sa ie clasi icate, cele mai multe provenind de la C&itila, unde sapa de cativa ani incoace. %estigiile scoase la iveala sunt tulburatoare. La C&itila e7ista urme de locuire din cele mai vec&i timpuri, din paleolitic pana in epoca moderna. #-au mai acut sapaturi si in anii WA), dar santierul a ost redesc&is in anul ())*. +In perioada dacica, locuitorii acestei 'one erau pastori si agricultori, se ocupau cu torsul si impletitul, cu cioplitul lemnului si cu pescuitul+, spune pro esorul ,oroneant.

+Agricultura in lorea si ea, datorita pamantului umed, ertil, din prea2ma raului 1ambovita si a mlastinilor ormate de el. 1e alt el, cursul 1imbovitei era navigabil la vremea aceea, avori'a legaturile de sc&imb cu regiunile de deal si munte, dar si cu ba'inul dunarean. Locuitorii din ase'area de la C&itila aveau o organi'are militara si aliante cu alte populatii.+ 1eci o ase'are in toata regula, in plina de'voltare, capabila sa produca surpri'e...

%asile ,oroneant +In ultimii ani, sapaturile s-au a7at intr-un punct din partea de nord a sitului ar&eologic, pe un ostrov colmatat al Colentinei, la est de calea erata ,ucurestiPloiesti. Aici locuiau daci liberi sau carpodaci, iar ase'area este datata in perioada sec. Ii-% d.Cr. #-au de'velit mai multe locuinte, in interiorul carora s-au gasit ragmente ceramice lucrate cu mana si cu roata olarului, unelte agricole si de pastorit, podoabe de bron', argint sau sticla, dar si

monede romane, caci comunitatea de la C&itila olosea moneda romana in relatiile de sc&imb.+ 1ar marea surpri'a descoperita in sapaturile ar&eologice repre'inta o enigma, deocamdata nede'legata0 niste oase de animale, acoperite cu o scriere necunoscuta. <esa2e pe oase de animale In incaperea de la parterul ;bservatorului Astronomic din ,ucuresti, care serveste drept birou pro esorului ,oroneant, se a la

o masa invec&ita, iar in ata ei un rand de scaune invelite intr-un plus ponosit, parca esuate acolo dintr-un cinematogra de cartier. 1e partea cealalta a mesei, ar&eologul manuieste cu multa gri2a niste oase. La prima oc&ire, nu 'aresc pe ele decat niste 'garieturi. La cea de-a doua insa, bag&eta vra2ita a ar&eologului imi desc&ide oc&ii. +In ())*, cand am descoperit primele oase de acest el, am cre'ut ca e vorba de o simpla ornamentatie. In ())C, cand am scos la supra ata mai multe oase cu inci'ii, am a2uns la conclu'ia

ca este vorba de o scriere. 6ra evident ca nu putea i vorba de simple 'garieturi re'ultate din curatarea carnii de pe oase. 1e alt el, ele au ost descoperite in interiorul locuintelor, alaturi de obiecte de u' casnic si podoabe. Predomina oasele cu supra ete mari, care o ereau spatiu pentru scriere, in special mandibule de cal, dar si de la alte animale domestice sau vanate. #upra ata era intai pregatita0 se nete'ea prin sle uire cu o bucata de gresie, apoi se lustruia cu o bucata de piele, cu o tesatura sau cu o

bucata de lemn de esenta moale. 1upa aceea, se aplicau

;ase inscriptionate impunsaturi succesive cu un obiect metalic ascutit, iar aceste impunsaturi ormau semnul. #e scria, probabil, de la stanga la dreapta, caci se vede dupa inclinatia semnelor. Adesea, osul este scris pe doua ete sau c&iar pe trei. In mai multe ca'uri, se observa doua straturi de scriere0 o scriere

mai vec&e, care s-a tocit sau a ost stearsa, si o scriere mai noua, aplicata deasupra celei vec&i, dupa ce osul a ost din nou lustruit. Apar c&iar si imagini, cum e de pilda c&ipul din pro il al unui barbat, asemanator cu unele repre'entari de pe monede, sau monograme. #emnele apartin unei scrieri necunoscute, ele nu par sa ie nici grecesti, nici romane, nici rune gotice. #e combina intr-o maniera deosebita, apropiindu-se de insemnarile numite raboa2e. 1acii liberi de la C&itila cunosteau si al abetul latin, caci am gasit ragmente de

scriere in acest al abet pe o bucata de ceramica auto&tona. 1ar scrierea de pe oase este cu totul aparte. Ast el de mesa2e au ost probabil insemnate si pe obiecte de lemn, care nu au supravietuit timpului.+ In ata unei descoperiri atat de socante, nu poti decat sa i'bucnesti intr-o avalansa de intrebari0 Cine a scris acele te7te pe oase5 In ce limba5 Ce a vrut sa transmita5 Privesc cu mare atentie inci'iile0 impunsaturile succesive sunt e7trem de regulate, semnele se leaga unele de altele intr-un mod tainic, uneori mai stranse, alteori mai departate,

uneori mai inalte, alteori marunte. Linii, carlige, ovaluri... /u e7ista nici o indoiala ca aceste insemnari sunt intentionate, acute cu mare gri2a, nu simple 'girieturi accidentale. ,ucatile de oase au capatat luciu de la olosirea indelungata. 1ar ce olosire5 6rau trecute din mana in mana5 Care era rolul acestor inscriptii5 +Poate e vorba de rememorarea unor evenimente ale comunitatii, ori poate se scriau diverse mesa2e. Poate aveau caracter magic, sau poate doar unul pro an, de simplu rabo2. /u putem sti inca, in acest stadiu al

cercetarilor. 6ste posibil sa ie vorba de o scriere dacica, locala, olosita doar de initiati. Ase'area de la C&itila era una de daci liberi, neromani'ati. Au trecut pe aici si sarmatii, si gotii, dar e putin probabil sa le apartina lor aceasta scriere. ;ricum, nu e vorba de rune. 6ste o scriere auto&tona. 1a, oricat de socanta pare aceasta a irmatie, se pare ca dacii scriau si aveau si o scriere proprie. Iar aceasta scriere de pe oase aduce mult cu unul din tipurile de scriere de pe tablitele de plumb de la #inaia.+ Intradevar, pe tablitele de plumb de la #inaia

3considerate alsuri, de catre cei mai multi cercetatori romani4, e7ista mai multe tipuri de scriere, cea mai recventa iind scrierea ba'ata pe al abetul grecesc. @otusi, intre acestea se a la si o scriere misterioasa, pre'enta doar pe rontoanele templelor si care pare sa ie cea mai vec&e orma de scriere din aceste placi. #emnele acestei scrieri se aseamana cu semnele de pe oasele de la C&itila, dar deocamdata nu putem sti care este mesa2ul transmis de aceste te7te, caci scrierea aceasta ne este total necunoscuta. :nde putem gasi c&eia

desci rarii acestor mesa2e5 <ai e7ista ast el de scrieri in alte parti5 +1a, semne pe oase s-au mai gasit si in ,asarabia si e posibil sa e7iste si in alte locuri, dar ar&eologii, de regula, nu acorda mare importanta oaselor, nu stau sa vada ce e pe supra ata lor. In ce priveste osul ca suport de ornamentatie, mam gandit in primul rand la cultura #c&ela Cladovei, care ne-a urni'at multe piese ornamentate, dar intr-o alta te&nica decat cea a impunsaturilor, si in epoci mult mai indepartate. @otusi, scrierea de la C&itila pare sa aiba radacini stravec&i, caci poate i

comparata cu semnele scrierilor neolitice europene, cu semne care insotesc unele repre'entari rupestre din arealul geogra ic al traco-getilor si cu alte materiale ar&eologice ce provin din sudul 1unarii.+ #ceptrul crestin

Povestea s-ar putea inc&eia aici, in asteptarea unui alt vra2itor care sa descante

semnele si sa desci re'e mesa2ele pe care inteleptii de acum doua mii de ani din C&itila au vrut sa le transmita pana la noi. 1ar mai e ceva de spus... Intre obiectele descoperite de pro esorul ,oroneant in campania de sapaturi din ())*, se numara si un sceptru de bron' ornamentat cu motive in bradut, datat in sec. Iii-% d. Cr, care constituie cea mai vec&e dovada a crestinismului in Campia Romana. Avand orma de glob, in care se in igeau, deasupra o cruce, iar dedesubt un baston, piesa seamana i'bitor cu sceptrele repre'entate pe unele monede

de epoca si c&iar cu o repre'entare a lui Constantin cel <are, care tine in mana un ast el de sceptru. Cui putea sa apartina acest insemn crestin5 Cu siguranta unei capetenii locale, poate un preot cu rang inalt. +<otivul in bradut este stravec&i si se regaseste si pe coi urile dacice de la Poiana Coto enesti, Agig&iol, Portile de "ier si Peretu, iind atestat in continuare, in secolele Ii-% si urmatoarele. "orma de glob a sceptrului ace parte din traditia dacica a arealului si este atestata si prin sceptrul descoperit in mormantul dacic de secol Iii

de la Peretu, avand c&iar +stramosi+ mai indepartati, in sceptrele din piatra si lut din epoca pietrei si bron'ului, in special cele din cultura @ei.+ 1eci, un sceptru cu radacini dacice, apartinand unei capetenii crestine9 Iar acest ierar& este, oarte probabil, unul din autorii misterioaselor te7te de pe oase. 1in motive greu de inteles, descoperiri sen'ationale precum cele acute de pro esorul ,oroneant sunt trecute sub tacere in lumea stiinti ica romaneasca. Colegii il privesc cu suspiciune 3la el se intampla si cu tablitele de la @artaria4,

asemenea pro anilor care nu vad si nu cred in alta realitate decat cea pe care au invatato la scoala. 1ar nu contea'a ce cred ei acum. Istoria va cerne lucrurile si timpul va ase'a la locul cuvenit iecare descoperire.

;strovul de la C&itila Asta'i, punctul ar&eologic de la C&itila"erma are o soarta trista. Inainte de WAG, aici e7istau live'i cu pomi ructi eri - ciresi, caisi, meri si pruni - care apartineau gospodariei

de stat. 1upa WAG, terenul a ost vandali'at de romi. In apropiere, ei au improvi'at un abator pentru tra icul ilegal de carne, iar 'ona sitului ar&eologic a ost impan'ita cu oasele de la acest abator, care atrageau multime de caini vagabon'i si in estau 'ona. In ())D, cei care au cumparat in prea2ma terenuri au transportat pamant din sit, pentru a-si umple undatiile vilelor. #i, odata cu pamantul, au ingropat si vestigii nepretuite. Insa dincolo si in paralel cu aceasta lume in descompunere, lipsita de repere si de credinta, se a la, pentru cei care

au oc&i sa vada si su let sa cuprinda, lumea dacilor liberi, cu mesa2ele lor misterioase si sacre, cu viata lor aproape de 1umne'eu.

Aurora Petan HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH

@e'aurul dacic de la #inaia

:na din placile posibilei ar&ive a regilor daci

$aurile negre ale istoriei. @itlul acesta incitant este purtat de o carte scrisa de-un 2urnalist. Apeland la mi2loacele anc&etei de presa, 1umitru <anolac&e reia un subiect de sen'atie, abordat pe larg si in revista +"ormula As+0 tablitele de aur de la #inaia, un posibil te'aur dacic, dispretuit si abandonat de istorici si ar&eologi In peisa2ul editorial actual, somnolent si saturat, cartile care se re era la daci sunt incadrate, la prima oc&ire, ori in categoria

+conspiratii intergalactice+, ori in cea a rapoartelor stiinti ice gen +doua cuie, trei cioburi+. Intre atatea +coduri+ si +mis

tere+, istoria nu mai oloseste decat ca decor si prete7t pentru best-seller-uri. 1espre daci nu se mai vorbeste demult sine ira et studio, din numeroase motive. 67ista, in mod evident, o 2ena a +intelig&entiei+ noastre in a-si aminti de acesti +barbari+, cu

care +nu dam bine+ in 6uropa. Istoricii si ar&eologii diminuea'a rolul dacilor in istorie. In manuale, pe daci ii gasim anevoie, ingramaditi pe cel mult doua pagini. #tiinta dacologiei e ine7istenta. Cetatile dacice au a2uns gropi de gunoaie. Cautatorii de comori de'groapa aurul dacilor si-l vand peste &otare. In acest neprielnic conte7t, o carte care clamea'a din titlu e7istenta unui te'aur dacic la #inaia isca neincredere. Insa cei care vor avea curio'itatea si rabdarea de a o citi vor i cu siguranta bulversati de enigmatica si complicea tacere a oamenilor

de stiinta. In ca'ul de ata0 un imens te'aur de piese de aur inscriptionate intr-o limba necunoscuta si cu imagini care ac re erire la civili'atia dacilor, descoperit in a doua 2umatate a sec. 8i7 la #inaia, despre care circula multe in ormatii orale, o adevarata increngatura de legende, dar nu e7ista nici un document scris. Insa, mai mult decat un document scris, e7ista un martor mut ce tipa de *F) de ani si nimeni nu vrea sa-l auda0 copiile in plumb ale acelor originale de aur. #unt su iciente acest martor si multimea de marturii orale pentru a

demonstra e7istenta acelui te'aur5 Poate ca nu. 1ar este su icient pentru a demonstra ca e7ista o problema care a deran2at multa vreme si mai deran2ea'a si asta'i, in mediile academice0 acele piese de plumb sunt considerate cu indar2ire alsuri, studierea lor este considerata o pierdere de vreme, iar e7istenta originalelor de aur, asta'i disparute, este ridiculi'ata. Cu siguranta, in ormatiile reunite in aceasta carte de catre autor, in urma unei intense investigatii de aproape doi ani, nu vor putea i ignorate. @oate irele acestei povesti duc la castelul

Peles, constituindu-se intr-o adevarata odisee despre care nu se doreste sa se stie nimic0 ar&iva regilor daci. ; carte e7ceptionala, alerta, incomoda, care desteleneste calea acestei complicate a aceri si da cercetatorilor o mana de a2utor generoasa in evaluarea corecta a subiectului. In prea2ma aparitiei cartii, am adresat cateva intrebari autorului acestei cura2oase investigatii. 1umitru <anolac&e

+In cartea mea sunt surpri'e mari, va asigur+

:n 2urnalist investiug&ea'a istoria - Ati scris o carte incomoda, care va starni multe reactii. Cum ati luat &otararea de a va apuca de ea5 - Pentru prima data am a lat despre misterioasele placi de plumb de la #inaia de

la un coleg 'iarist, prin anul ())E, dupa ce se des asurase un congres de dacologie la ,ucuresti. La inceput, nu le-am acordat prea mare importanta, preocuparile mele iind a7ate la vremea respectiva pe problematica inceputului crestinismului romane sc, o pasiune ceva mai vec&e, careia ii dedicasem cativa ani de investigatii. Interesul meu pentru tablitele de la #inaia a ost declansat de o anumita +iritare pro esionala+, daca o pot numi asa, speci ica ga'etarilor care ani de 'ile s-au ocupat de investigatii. Aparusera in

perioada respectiva cateva articole si interviuri pe aceasta tema, in diverse publicatii, cele mai multe avand ca punct de pornire comunicarea pro esorului Augustin 1eac, pre'entata la congresul amintit, si cartea domnului 1an Romalo +Cronica apocri a pe placi de plumb5+, pe care nici macar nu o va'usem. #e vorbea despre un misterios te'aur din placi de aur descoperit la #inaia si despre legenda posibilei topiri a arte actelor de catre regele Carol I, dupa ce originalele usesera copiate in plumb. Am va'ut apoi otogra iile placilor pe un Cd.

Imaginile lor m-au tulburat pro und. Atunci am inceput sa ma interese' despre aceste e7traordinare arte acte. Incepuse de2a sa se discute in contradictoriu despre ele, su icient pentru un ga'etar ca sa inteleaga ca poate i vorba despre +un subiect gras+. Am citit tot ceea ce se scrisese despre ele. Cu e7ceptia unui reporta2-anc&eta publicat de -oria @urcanu in revista +"ormula As+, care m-a pus pe ganduri, tre'indu-mi instinctul despre care vorbeam, aproape toate articolele se re ereau la opinii pro sau contra autenticitatii placilor. Atunci m-am

&otarat sa investig&e' si eu acest subiect. 1upa cateva luni de munca, am reali'at un serial de cinci episoade, pe tema placilor de la #inaia, pe care l-am publicat in cotidianul +$ardianul+. Abia dupa aceea mi-am dat seama cat de departe sunt de +mie'ul+ subiectului, ceea ce m-a iritat si ambitionat sa continui investigatia. Cand mi-am dat seama ca volumul in ormatiilor acumulate nu poate i publicat in alte cateva articole de 'iar, m-am gandit sa le valori ic intr-o carte. 6ra prin primavara anului ())F. - Acum, cartea dvs. e scrisa si se a la in

pragul lansarii in librarii. Ce conclu'ie ati tras5 6ste te'aurul dacic de la #inaia o simpla legenda sau un teribil adevar ocultat5 - %a raspund ara nici un el de e'itare0 este vorba despre un adevar ocultat. 1upa aproape doi ani de investigatii, pot a irma acest lucru, cu toata responsabilitatea. %a spun insa ca mi-a ost teama de acest re'ultat. /u l-am dorit. Am sperat ca nu voi a2unge la aceasta conclu'ie, stiind ce urtuni se vor abate asupra mea, publicand o asemenea ipote'a. 6u insumi m-am erit sa

dau cre'are unor teorii ale conspiratiei in anc&etele mele de pana acum, desi uneori acestea erau atat de evidente. +;cultare+, +conspiratia sau legea tacerii+, cine mai crede asta'i in asa ceva5 %orbind despre ele, pasul de la respect la dispret si discreditare pro esionala este atat de mic, asta'i, incat poate ca ar trebui sa-l eviti. Ce te aci insa daca adevarul te su oca5 - Care credeti ca ar i cau'ele ocultarii5 - "ara indoiala, ele au legatura cu persona2ele implicate in aceasta tenebroasa a acere - regele Carol I, primul ministru

Catargiu, autoritatile locale din #inaia etc. si cu actorii socio-politici interni si e7terni, e7plo'ivi, care actionau in societatea romaneasca in momentul in care s-a consumat aceasta a acere. Lipsa unor probe, in sensul 2uridic al cuvantului, nu inseamna ca povestea placilor nu a e7istat cu adevarat, asa cum sustin unii asta'i. In volumul care va aparea in curand la 6ditura +1acica+, pre'int pe larg acest aspect al problemei. In cartea mea sunt surpri'e mari, va asigur.

+Regina <aria stia ca placile de aur au ost topite+

- 67ista, cu siguranta, cateva puncte orte ale cartii. /e puteti divulga cateva5 - Imi cereti sa divulg secretele acestei investigatii, in avanpremiera9 1in respect pentru cititorii revistei +"ormula As+, voi enumera cateva dintre acestea. Am in

vedere, in primul rand, cateva declaratii e7plo'ive, care dovedesc ca regina <aria, spre e7emplu, cunostea aptul ca placile originale din aur au ost topite. Apoi, disparitia misterioasa a unor documente de la manastirea #inaia, in care, probabil, se mentiona ceva despre acest subiect. /u in ultimul rand, actiunile unor orte care au +lucrat+ tot timpul in vederea ascunderii adevarului acestui subiect, c&iar si in perioada in care propaganda comunista sustinea si promova in orta ideea dacismului. 1ar poate cea mai tulburatoare

de'valuire se re era la aptul ca, cel putin o parte din arte actele din plumb, a ost depo'itata, dupa parerea mea, pana dupa ultimul ra'boi mondial, c&iar la castelul Peles9 Pentru ce vor i ost pastrate aceste + alsuri+ tocmai acolo, incercati dumneavoastra sa raspundeti. %a mai spun, doar, ca dupa anul ())), niste persona2e dubioase, de dincolo de Prut, s-au indragostit subit de subiectul placilor de plumb de la #inaia, deoarece ele +vorbesc+ despre niste originale din aur, despre care se crede ca nu ar i ost c&iar toate topite.

/e-au vi'itat si siturile ar&eologice de la #armi'egetusa, de vreo F) de ori, de iecare data plecand cu +amintiri+ de acolo, evident, din inalte sentimente patriotice9 Restul cititi in carte. +Investigatia mea este 2urnalistica. 6a nu se poate substitui unei cercetari de specialitate+ - Cum credeti ca va in luenta cercetarea tablitelor aceasta carte5 - <i-este greu sa ac o asemenea evaluare.

Investigatia mea a avut ca scop a larea cat mai multor in ormatii despre acest subiect ascinant, despre care istoria re u'a sa vorbeasca si care, iata, asta'i, in ierbanta din ce in ce mai multe minti. In masura in care datele, in ormatiile si ipote'ele pre'entate in acest volum pot constitui o ba'a de pornire intr-o cercetare viitoare, reali'ata de specialisti, posibilitatea aceasta nu ace decat sa ma onore'e si sa ma multumeasca, deoarece acest apt ar insemna ca munca mea si-a atins scopul. %reau sa iu oarte clar0 ceea ce am reali'at

eu este doar o investigatie 2urnalistica. 1eci, in nici un ca', ea nu se poate substitui unei cercetari de specialitate, pentru care plede' cu toata convingerea.

- #ustinand veridicitatea legendei placilor de la #inaia, nu credeti ca va veti atrage critica dura a celor care o contra'ic5 %a asteptati la reactii dure5 - In mod cert, da. 1ar ce carte ar mai i aceea, daca nu ar da nastere la discutii si

opinii contradictorii5 6le sunt bine venite, c&iar daca vor i dure, pentru ca interesul meu este, repet, acela de a se a la adevarul despre tulburatorul corpus de arte acte. 1e alt el, in inc&eierea volumului, am rugat pe cei care cunosc povestea placilor, care detin documente sau au opinii legate strict de istoria lor, sa mi le comunice prin intermediul editurii, pentru ca investigarea subiectului nu o consider inc&eiata, odata cu aparitia acestei carti. #pun lucrul acesta pentru ca stiu sigur ca e7ista persoane care cunosc mult mai multe despre placile de

plumb de la #inaia. :nele dintre ele au re u'at, deocamdata, sa vorbeasca. Am simtit c&iar o oarecare retinere in atitudinea lor. #unt convins ca e7ista specialisti care ar dori sa se ocupe de placi, intr-un cadru o icial, dar carora le este teama sa nu se compromita, de vreme ce cateva notabilitati au pus stampila cu inscrisul + alsuri+ pe aceste arte acte, ara a le i cercetat su icient, cum s-ar i cuvenit. - 6ste vinovat regele Carol I de distrugerea te'aurului5 - Carol a consultat mai multi istorici ai

vremii, cu privire la valoarea ar&eologica a te'aurului. %eti a la din carte pe cine a consultat, care a ost verdictul istoricilor, cum a ost argumentat, si veti vedea cui ii revine vina instrainarii sau distrugerii te'aurului. 1e apt, c&iar deci'ia de copiere a pieselor demonstrea'a ca regele a inteles valoarea lor. - #untem in Anul Carol. Credeti ca in ormatiile din carte vor a ecta in vreun el imaginea regelui5 - 6ste doar o intamplare aptul ca acest volum apare c&iar in Anul Carol. /u a

e7istat nici cea mai mica intentie din partea mea de a in luenta in vreun el mani estarile dedicate acestei personalitati a istoriei moderne a Romaniei. /imeni, cred, nu poate nega reali'arile regelui Carol I. 6u sunt de parere ca istoria trebuie asumata, in mod critic, cu tot ce are ea. Cu bune si cu rele. #i dupa cum stim, domnia lui Carol I a avut parte de in aptuiri marete, dar si de lucruri mai putin placute. Imaginea lui este insa aceea pe care i-au con erit-o aptele si istoria.

Aurora Petan

HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH ; enigma istorica0 romani'area

1ecebal, simbolul 1aciei libere ; enigma istorica0 romani'area.

Istoria noastra este plina de intrebari si umbre, carora cercetatorii re u'a sa le dea contur. Romani'area, de pilda, este un e7emplu oarte incomod0 se vorbeste cu convingere numai despre re'ultatele sale limba si poporul roman -, dar daca vrem sa cercetam elul in care dacii au ost romani'ati, ne prabusim in cea mai adanca gaura neagra a istoriei noastre. Ce este romani'area5 Indi erent cat de mult au construit, investit

si civili'at romanii intr-un teritoriu ocupat, despre enomenul de romani'are nu putem vorbi decat atunci cand populatia cucerita si-a insusit limba latina, renuntand

de initiv la limba proprie. ;r, romanii nu siau propus niciodata sa romani'e'e pe nimeni, deci romani'area nu a avut nicaieri un caracter intentionat, programatic, organi'at. /u e7ista nici un document care

sa dovedeasca asa ceva. Imperiul Roman era oarte intins la vremea apogeului sau 3in anul **. d.Cr. a atins e7tinderea ma7ima4, dar in cea mai mare parte a teritoriului ocupat, limba latina nu a putut inlatura limbile locale, in ciuda aptului ca stapanirea romana a durat multe sute de ani0 in primul rand $recia si 6giptul, care aveau o cultura superioara celei romane, nu au ost romani'ate niciodata! apoi tot restul ;rientului elenistic, cu Asia <ica, #iria, Palestina etc.! teritoriile din A rica de /ord <auretania, /umidia, C=renaica! ,ritannia,

$ermania, Ill=ricum, tot restul Peninsulei ,alcanice, cu @racia, <acedonia si cele doua <oesii, apoi Pannonia, /oricum si alte teritorii. /icaieri limba latina nu a persistat0 ie nu s-a impus niciodata, ie s-a impus pentru un timp limitat, disparand sub presiunea altor limbi 3a celor slave, de e7emplu4. #e considera ca, din acest imens teritoriu, au ramas romanice doar -ispania, $allia, Italia, micul teritoriu al Raetiei, 1almatia si 1acia, dand nastere celor 'ece limbi romanice0 spaniola, portug&e'a, catalana, rance'a, provensala, italiana,

sarda, reto-romana, dalmata 3a'i disparuta4 si romana. Cum de in unele teritorii romani'area limbii a reusit, iar in altele 3cele mai multe4 nu5 -a'ardul5 Cine poate raspunde5 Romani'area 1aciei 1acia a ost ultima cucerita si prima abandonata de romani, durata sederii lor e ective iind de mai putin de *F) de ani. 1upa victoria din anul *)D, romanii stapaneau ,anatul, ;ltenia si teritoriul

intracarpatic 3Ardealul propriu-'is4, restul teritoriilor 3Crisana, <aramures, <oldova inclusiv cea dintre Prut si /istru -, <untenia4 ramanand in libertate. 1obrogea usese incorporata de timpuriu in <oesia In erior. #udul <oldovei si <untenia au ost si ele ocupate pentru scurt timp, dar granita a ost repede mutata pe ;lt si 1unare. -adrian, care i-a urmat la domnie lui @raian, intentiona de2a sa abandone'e 1acia. C&iar daca se considera ca parasirea 1aciei s-a acut in vremea lui Aurelian, in anul (.*, i'voarele sustin ca 1acia a ost pierduta sub

$allienus, in anul (FD, la o data care coincide cu un puternic atac al carpilor dacii liberi din <oldova -, iar dupa acest moment incetea'a circulatia monedelor romane si nu mai e7ista inscriptii. 6ste greu de apreciat care a ost numarul total al romanilor

6 greu de admis ca dacii si-ar i insusit limba dusmanilor stabiliti in 1acia. Insa in mod cert, retragerea la sudul 1unarii a vi'at intreaga armata si administratia, dar si un numar mare de amilii bogate de coloni, care nu doreau sa ramana in calea migratorilor, lipsite de protectia imperiului. 1e alt el, cu aceste e ective de romani s-a intemeiat in sudul 1unarii o noua +1acie+. In nord au ramas colonistii mai saraci, atasati de pamant, care nu aveau unde pleca, dar

numarul acestora nu il depasea pe cel al auto&tonilor. 1e unde veneau acesti colonisti5 In nici un ca' din Roma, nici c&iar din Italia, ci din provincii apropiate, in primul rand din sudul 1unarii, din @racia, apoi din Asia <ica. Acesti colonisti vorbeau o latina precara, pe care o oloseau pentru a comunica intre ei, dar nu isi abandonasera limba materna. 6ste oarte posibil ca cei veniti din sudul 1unarii sa i ost din acelasi neam cu dacii si sa i vorbit o limba asemanatoare cu a lor. Atunci, cum s-a produs romani'area5

Cercetatorii au incercat sa e7plice in el si c&ip cum a ost posibil acest lucru, si au a2uns la conclu'ia ca a avut loc o romani'are intensa si organi'ata. Ca a ost organi'ata, nu au nici o dovada. Ca a ost intensa, nici atat. Parg&iile acestei romani'ari au ost0 coloni'area masiva, numarul mare de militari adusi in 1acia, deoarece era o provincie de granita, implementarea sistemului de invatamant roman, raspandirea cultelor religioase din imperiu in de avoarea celor auto&tone, de'voltarea unei retele dense de

comunicatii, relatiile economice stranse dintre auto&toni si noii veniti, acordarea de drepturi politice si c&iar a cetateniei romane, raspandirea latinei prin intermediul crestinismului popular. Luate la rand, nici una din aceste +parg&ii+ nu convinge, si nici puse toate laolalta. Coloni'ari masive, drumuri si scoli s-au acut si in alte provincii, in masura mult mai mare si pe perioade mult mai lungi, ara ca aceasta sa in luente'e sortii romani'arii. Comercianti au ost peste tot, drepturi politice s-au acordat mai multe in alte parti decat in

1acia. 6 cu totul absurd sa ne imaginam ca au ost substituite cultele auto&tone de cele din imperiu, ele au circulat mai mult intre colonistii romani care le-au adus. Iar crestinismul nu a putut 2uca un rol capital in raspandirea latinei, caci nu avea cum sa patrunda in sec. Ii-Iii in 1acia. Problema consta in abordarea modalitatii in care dacii au ost romani'ati, si anume - se considera ca toti dacii au intrat in contact cu structurile romane, cand iresc este sa presupunem ca oamenii simpli au ramas la gospodariile si stanile lor, vorbind in

continuare in limba lor. Romanii erau grupati in orasele nou construite, putini au ost cei care s-au integrat in lumea rurala. Cum se paraseste o limba Lingvistii 3si, inaintea lor, unii nespecialisti4 ne-au invatat ca dacii si-au parasit limba repede, ca au renuntat la doinele si vorbele lor de alint, la povestile si g&icitorile lor stramosesti, in avoarea limbii cuceritorilor. 1ar cum s-a a2uns aici5 Cum a ost posibil

ca dacii sa-si paraseasca limba atat de repede, iar dupa retragerea romanilor, sa continue sa oloseasca limba dusmanului, in loc sa revina la limba lor materna5 Pentru cei mai multi specialisti, ie c&iar purtatori ai titlului de academician, nu mai contea'a procesul, important este doar re'ultatul. #i totusi, nu putini au ost aceia care au intuit di icultatile demonstrarii romani'arii. Ideea ca dacii

Columna @raiana, istoria in rangerii dacilor au renuntat la limba lor intr-un interval oarte scurt, desi nu au ost constransi sa o aca, pluteste in apele tulburi ale lipsei de logica. Procesul nu este imposibil, ci doar nedemonstrabil. In aceste conditii, singura ormula decenta este cea a lui $&. ,ratianu, preluata de la istoricul rance' "erdinand Lot0 o enigma si un miracol istoric.

Pentru a e7plica romani'area atat de rapida, Iorga si Parvan admiteau ca a e7istat o a'a pregatitoare, inainte de ra'boaiele cu romanii, in care dacii au luat contact masiv cu civili'atia romanilor si cu limba latina. 6ste vorba de comercianti, meseriasi si alte categorii de vorbitori de latina, care au a2uns in 1acia inaintea lui @raian. #i totusi, oricat de multi latino oni s-ar i perindat pe plaiurile 1aciei, este absurd sa ne imaginam ca vreunui dac i-a venit ideea sa-si lase limba, pentru a o invata pe a strainului, e7ceptie acand eventualele casatorii mi7te.

Cateva cuvinte latinesti vor i invatat si auto&tonii, pentru a se intelege cu acesti oaspeti. 1ar pana la a presupune ca o mana de mestesugari si negustori au pregatit romani'area, e cale lunga si intunecata. Cum se paraseste o limba in avoarea alteia5 Printr-un proces comple7 si de lunga durata, care cunoaste cel putin trei a'e. Intr-o prima a'a, auto&tonii continua sa vorbeasca in limba lor, dar sunt capabili sa converse'e si in cea de-a doua limba, ara sa o stapaneasca la per ectie. 6ste vorba de cuvinte si e7presii putine, necesare unui

minimum de comunicare. In cea de-a doua a'a, auto&tonii a2ung sa vorbeasca bine cea de-a doua limba, iar uneori introduc cuvinte si tipare din limba materna in cea straina. 1ar oricat de bine s-ar i a2uns la stapanirea limbii straine, tot limba materna predomina, mai ales in mediul emeilor, care isi cresteau si educau copiii in limba stramoseasca, barbatii ind cei care intrau in contact mai recvent cu vorbitorii celeilalte limbi. In s arsit, in a'a a treia, se a2unge la renuntarea de initiva la limba materna in avoarea limbii straine. Aplicand principiul

la societatea dacica, ar trebui sa admitem ca dupa circa un secol si 2umatate, romani'area a ost ireversibila, dacii au renuntat la limba lor, iar emeile dace si-au crescut pruncii in limba ocupantului, desi nu putem sti cate emei au ost bucuroase sa se marite cu ucigasii sotilor lor. 1ar, cu toate acestea, timpul a ost atat de scurt, incat procesul, cu toate a'ele sale peste care nu se poate sari, este oarte di icil de imaginat. @almaciul dacilor

La toate di icultatile enuntate mai sus, se mai adauga una, aceea a numarului dacilor +interesati+ in a-si abandona limba si a o inlocui cu cea a cuceritorilor. Au ost interesati dacii din armata, cei care intrau in contact cu administratia si c&iar obtineau posturi in structurile noii provincii, emeile din amiliile mi7te, cei ce locuiau in prea2ma oraselor si a castrelor si le deserveau. /-au

#armi'egetusa romana. Ruinele

ost interesati, ci, din contra, cu siguranta inversunati impotriva romani'arii, taranii din satele mai retrase, de munte, a lati mai departe de orase si castre, oamenii simpli din diverse categorii, care nu urmareau bene icii de pe urma romanilor. Putem presupune ca, in momentul retragerii romanilor, dupa o suta si ceva de ani, o anumita parte a populatiei din 1acia vorbea per ect latineste 3e vorba, desigur, de latina vulgara, nu de cea literara4. Insa cel mai mare procent din populatia dacica de rand

din provincie nu renuntase de initiv la limba sa. ; inscriptie de la inceputul sec. Iii, din vremea lui Caracalla, nu cu mult inainte de abandonarea 1aciei, pomeneste de e7istenta in armata romana a unui interpres dacorum, adica +translator al dacilor+, prin intermediul caruia romanii comunicau cu dacii. 6vident, istoricii si lingvistii nostri o ignora, pentru ca le incurca planurile, sau sustin ca e vorba de negocierile cu dacii liberi. ;ricum, ramane ideea ca macar uneori, romanii aveau nevoie de traducatori ca sa-i inteleaga pe daci.

Retragerea romanilor si urmarile ei Ca si cum lucrurile nu ar i ost su icient de complicate, retragerea romanilor, care ar i trebuit sa re'olve enigma, nu a acut decat sa o adanceasca. A vorbi latineste dupa ce provincia a ost abandonata de romani nu mai repre'enta un avanta2. #au, c&iar daca era un avanta2, abandonul limbii materne nu avea logica. Cum cei mai multi daci a2unsesera pana cel mult in a'a a doua, cea in care vorbeau ambele limbi, ara a-si i

abandonat limba stramoseasca, logica ne indeamna sa presupunem ca, odata cu ec&ilibrarea provinciei, limba materna ar i trebuit sa recastige terenul pierdut, iar dacii sa renunte treptat la bilingvismul dacoroman si sa vorbeasca doar in limba lor. 1ar nu9 Con orm istoricilor, dupa retragerea aureliana, limba latina s-a +consolidat+ in mod misterios, iar procesul romani'arii a continuat vertiginos, manat de un mecanism necunoscut. In conclu'ie, daca procesul romani'arii este o mare enigma, pastrarea romanitatii lingvistice dupa redobandirea

libertatii este un mister si mai tulburator. Ar&eologii nu se inteleg la acest capitol cu lingvistii0 in vreme ce romanitatea limbii pare, teoretic, sa persiste si sa se intareasca, cultura materiala dacica cunoaste, in osta provincie, in secolele %%i, un reviriment spectaculos0 ceramica dacica, riturile dacice de incinerare iau locul culturii provinciale romane, acum in regres evident. Cine alimenta aceasta cultura materiala5 Au ost romani'ati dacii liberi5

#i pentru ca cele in atisate mai sus nu repre'inta decat o mica parte dintr-o mare enigma, sa ormulam intrebarea cea mai grea, pe care asta'i nici un istoric sau lingvist nu ar vrea sa o auda0 ce s-a intamplat cu dacii liberi5 #tim ca provincia romana 1acia cuprindea doar un s ert din teritoriul locuit de daci. Celelalte trei s erturi au ramas in libertate, iar dacii care le locuiau au continuat sa vorbeasca, cum era iresc, in limba lor. 6i sunt dacii liberi, cunoscuti in nordul tarii sub numele de daci

mari, iar in <oldova, de carpi si costoboci. 6i sunt cei care au dat teribil de urca romanilor din provincia proaspat cucerita, atacandu-i oarte recvent, dar si imperiului, care a a2uns sa plateasca sume mari carpilor pentru a-i linisti. @ot ei sunt cei care, dupa redobandirea libertatii 1aciei, sau stabilit in mai multe valuri in osta provincie, contribuind la... romani'are9 Cel putin asa sustin unii istorici0 dacii liberii, in teritoriile carora romanii nu au pus piciorul niciodata, si a caror limba nu au invatat-o niciodata, i-au a2utat pe dacii proaspat

eliberati sa-si consolide'e cunostintele de... limba latina9 @oata istoriogra ia romaneasca, atat dinaintea, cat si de dupa revolutie, s-a straduit sa argumente'e elul in care dacii liberi s-au romani'at0 caci nu incape indoiala, spun specialistii, ca acestia au ost romani'ati. Cum5 Au intrat, treptattreptat, in ra'a de in luenta a romanilor. #i desi romanii n-au a2uns pana la ei, decat printr-o mana de negustori de oale, si desi nu e7istau mi2loace de comunicare in masa, dacii liberi, puternic impresionati de maretia imperiului roman, si-au parasit cu totii limba

si au inlocuit-o cu limba latina, printr-un misterios proces de telepatie in masa. :nitatea incredibila a limbii romane

Capidava ; alta problema care ii nelinisteste pe cei ce vor sa cercete'e cu buna credinta istoria noastra o constituie unitatea incredibila a limbii romane. Limba romana nu are

dialecte. Are subdialecte sau graiuri, dar nu dialecte. 6 de a2uns sa amintim ca, in Italia, vorbitorii din nordul peninsulei nu se inteleg cu cei din sud decat prin intermediul limbii literare, atat sunt de di erite intre ele dialectele italienesti. :n sicilian si un lombard vorbesc practic doua limbi di erite. In "ranta, $ermania, c&iar si #pania, se vorbesc de asemenea dialecte di erentiate, ba unele dialecte reclama, in ultimul timp, statutul de limba independenta, cum este ca'ul asturienei, galicienei sau corsicanei. Ceea ce nu e ca'ul cu limba romana. 1aca,

insa, privim in urma, ori'ontul se incetosea'a0 in provincia 1acia, unde istoricii spun ca a avut loc o romani'are intensa, iar limba dacilor ar i disparut, trebuie sa se i de'voltat o cu totul alta limba decat in teritoriul dacilor liberi, <oldova si <aramures, unde limba latina nu a avut cum sa se impuna si unde limba daca a continuat sa e7iste. Cu alte cuvinte, dacii romani'ati nu s-ar i putut intelege cu dacii liberi, or realitatea este complet di erita. In apt, lingvistii, atunci cand vorbesc de aparitia graiurilor, nu se intorc in timp

inainte de sec. **. Pentru ei a e7istat o romana comuna unitara, pe care au numit-o si protoromana. Insa nimeni nu se intreaba cum de aceasta protoromana a ost atat de unitara in toate regiunile tarii, in conditiile in care teritoriile romani'ate trebuiau sa evolue'e lingvistic cu totul alt el decat cele neromani'ate. Cum e posibil ca in <oldova, unde Imperiul Roman nu a a2uns cu armata sa si unde dacii au trait in libertate, sa se vorbeasca aceeasi limba ca in Ardeal, unde a avut loc o intensa romani'are5 Cum de nu e7ista nici macar o di erentiere dialectala, ci

doar o serie de regionalisme si unele particularitati de pronuntie5 #coala Ardeleana si baroana /ic&olson Asta'i, nici un lingvist serios de la noi din tara nu se indoieste de aptul ca limba romana e limba romanica. @otusi, insistenta cu care continuam sa clamam originea latina a limbii romane, intr-o epoca in care stiinta limbii s-a mutat in laboratoare de neuro- si psi&olingvistica, iar istoria limbii ar trebui sa ie un capitol inc&eiat inca din

secolul 8i7, denota o nesiguranta, o teama. 1aca lucrurile ar i clare, dincolo de orice dubiu, am inc&eia acest capitol si ne-am apuca de lingvistica computationala. 1ar lucrurile nu sunt clare, iar lingvistii nostri poarta barbile lungi si diplomele si mai lungi 3ca sa-l citam pe -asdeu4 ale +doctorilor ardeleni+ care i-au e7pul'at pe daci din istorie. In sec. 8viii, cand in Ardeal romanii erau o natiune +tolerata+, in vreme ce mag&iarii, secuii si sasii isi 2usti icau privilegiile prin originea lor nobila, era necesara gasirea unei origini nobile si

pentru ardeleni. Ast el s-a creat mitul ondator al lui @raian si celebra inc&eiere +noi de la Ram ne tragem+. Acest purism e7trem a avut ecouri lungi si, din pacate, nu s-a stins. :n el de absurda rustrare a intelectualului roman, care se simte, la el ca acum trei secole, parte a unei natiuni +tolerate+ in 6uropa, duce, in plin secol 87i, la un e7tremism care nu are legatura cu stiinta0 dacii sunt alungati din manuale, cucerirea 1aciei este aniversata cu ast, ormarea limbii romane si a poporului roman sunt pecetluite de dogme. @otul de

dragul de a i mai europeni decat celebra baroneasa /ic&olson. Istorie si politica

Imparatul @raian Romanitatea serveste asta'i ca stindard al integrarii. Istoricii ne invata ca suntem mai europeni daca ii proslavim pe cuceritorii

romani si e7ageram mostenirea romana0 ei ne-au civili'at, ne-au coborat din copac si ne-au adus in 6uropa. Cam asa re'ulta din programul mani estarii 1acia Provincia Augusti, organi'at in aceasta toamna de <u'eul /ational de Istorie a Romaniei, in parteneriat cu <inisterul Culturii si cu Rosia <ontana - $old Corporation0 +Aceasta incorporare a 1aciei in &otarele Imperiului Roman marc&ea'a prima incadrare a teritoriului de a'i al Romaniei in spatiul unei civili'atii cu valente universale. Anul *)D repre'inta, asadar, un moment important

pentru istoria noastra, o prima +integrare+ in 6uropa.+ Cu alte cuvinte, primul pas spre 6uropa l-a acut 1ecebal, prin sinuciderea sa. 1and Ce'arului ce este al Ce'arului, recunoastem ca romanii au construit o civili'atie stralucitoare si au contribuit enorm la istoria omenirii. 1ar mostenirea lor in 1acia, desi nimeni nu are cura2ul sa o spuna, este aproape nula. Romanii au venit, au cucerit, au construit drumuri, poduri si orase, au e7ploatat aurul de la Alburnus <aior si au plecat. In urma lor, au venit

migratorii, iar in urma migratorilor nu a mai ramas, dupa (-C secole, piatra peste piatra din ce construisera romanii. A urmat apoi mai mult de un mileniu in care nimeni nu sia mai amintit ca pe aici au trecut vreodata romanii. 1eci, care este, asta'i, mostenirea romana5 /u putem spune ca romanii ne-au civili'at, caci urmarile scurtei perioade de aculturatie au disparut oarte repede. "aptul ca vorbim o limba romanica nu ne ace cu nimic mai europeni. 1aca #coala Ardeleana nu ar i acut un instrument politic din aceasta romani'are, cine stie cand am i

descoperit ca am baut laptele lupoaicei. Asta'i, reclamarea originii romane are in atisarea unui penibil mit ondator, care sa ne 2usti ice europenitatea, ca si cum nu am putea intra in :niunea 6uropeana cu runtea sus, cu toata istoria noastra, cu daci cu tot. :itam ca dacii cunosteau astronomie, medicina, credeau in nemurire si erau temuti si admirati de vecinii lor cei mai puternici. ; icialii de a'i se 2enea'a la au'ul cuvantului +dac+, ca si cum dacii ar i ruda de la tara cu care ne rusinam sa stam la masa 6uropei. Asta inseamna ca ne e rusine

cu toti taranii nostri, care asta'i inca se mai imbraca, la sarbatori, cu portul pe care il au dacii de pe columna lui @raian, ne rusinam cu doinele si obiceiurile lor, cu toata traditia noastra ancestrala9 <ecanismul este vec&i. Cat am ost sub ocupatie rusa, istoricii ne-au populat istoria cu slavi, incepand cu cultura 1ridu. Cand ne-am distantat politic de Rusia, am rescris istoria si i-am impins pe slavi ceva mai la sud. Cand politica regimului a trambitat independenta si neamestecul in treburile interne, i-am pus la inde7 pe romanii lui

@raian, numindu-i +cotropitori+ si +dusmani+. Cand Ceausescu a vrut apoi sa im originali, sa nu ne raportam la nimeni si sa nu ne subordonam nimanui, istoricii au apelat la individualitatea culturii dacice, pe care au ridicat-o-n slavi. Iar acum, daca vrem in :niunea 6uropeana, romanii devin parintii nostri dragi si intelepti, care ne-au luat de mana si ne-au adus in 6uropa, inca acum *G)) de ani. Asta nu este stiinta9 @acerea specialistilor

Arme dacice +<a indoiesc, deci cuget, cuget, deci e7ist+. Cercetatorii nostri nu se indoiesc, nu-si pun intrebari, deci ei nu e7ista in stiinta adevarata, ci doar in dimensiunea dogmelor. Raspunsurile la intrebarile ormulate mai sus nu pot veni decat in urma unui studiu e7trem de serios al mai multor ec&ipe. 1e ce tac specialistii5 1e ce re u'a sa-si puna

intrebari5 Probabil, din ratiuni care pentru ei sunt mai inalte decat s antul adevar0 obedienta in ata unor interese politice, teama de a nu-si vedea opera de o viata rasturnata, nevoia irationala, disperata, de a avea dreptate.

Aurora Petan

HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH Pierit-Au 1acii5

,ust de nobil dac 3tarabostes4 $auri /egre Ale Istoriei. #crieri pierdute cu privire la daci. 1in tot ce s-a scris despre daci in antic&itate, pana la noi nu a a2uns mai mult de *)M9 #tranie si tragica soarta a unor

documente distruse din voia destinului sau cu buna stiinta, ori care poate 'ac inca nestiute, in beciurile vreunor manastiri sau biblioteci9 1rama i'voarelor scrise Pana la aparitia tiparului in sec. *D, scrierile antice au supravietuit cu destula di icultate, prin intermediul copistilor. @otusi, din noianul greu de evaluat de scrieri ale eruditei antic&itati, s-a pierdut enorm de mult, ie din pura intamplare, ie cu

reavointa, din pricina anatismului care a dus la incendieri

de biblioteci, ie din negli2enta, ignoranta sau de'interes. #crierile care marturiseau despre geti si daci au avut, aproape toate, aceasta soarta0 nu au reusit sa traverse'e veacurile. Ceea ce a a2uns pana la noi nu repre'inta, probabil, nici *)M din ce s-a scris despre acesti nestiuti locuitori ai

pamanturilor de la nordul 1unarii. Istoricii nostri ii citea'a adesea pe -erodot, pe #trabon si pe 1io Cassius, cu putinele lor ragmente in care se vorbeste despre geti si daci, lasandu-ne impresia ca acest neam a ost ie ignorat de marile puteri vecine, ie pur si simplu prea +barbar+ ca sa pre'inte interes. @otusi, e7ista numeroase marturii antice despre scrieri care vorbeau de stramosii nostri, dar care s-au pierdut. Insa cata vreme aceste marturii e7ista, trebuie sa tinem cont de ele si sa admitem ca s-a scris mult mai mult despre geti si daci, decat ni s-

a spus in cartile de istorie, ca acestia au starnit interesul vecinilor lor intr-o masura mare, atat prin modul lor de viata si prin religia si credintele lor, cat si prin relatiile pe care le-au avut cu cei din 2ur si prin ra'boaiele pe care le-au dus. Cu e7ceptia lui Al. Papadopol-Calima&, un istoric uitat din veacul al 8i7-lea, pe care nimeni nu il citea'a si a carui opera a ost in totalitate ignorata pana in pre'ent, nimeni nu a incercat pana acum sa aca o evaluare completa a ceea ce s-a pierdut din documentele despre daci. Con orm

acestuia, numarul autorilor care au scris sau doar au pomenit in treacat despre stramosii nostri este de... aproape trei sute. /u stim daca pentru alte neamuri s-au acut ast el de evaluari. /u stim daca soarta i'voarelor privitoare la daci a ost mai vitrega decat a altora. <arele invatat Posidoniu calatorise la gali si scrisese o carte despre acestia, asta'i pierduta. Imparatul Claudiu scrisese si el o istorie a etruscilor in () de volume, din care nimic nu a a2uns pana la noi. @otusi, despre gali stim multe lucruri din alte i'voare, de la etrusci

avem monumente si inscriptii, doar dacii sau dovedit mult prea +tacuti+, ori poate noi nu am cautat indea2uns, caci suntem prea putin interesati de soarta lor... :nde +s-au ascuns+ getii si dacii5 Pentru antici, in vremurile cele mai indepartate, teritoriile de la nordul 1unarii repre'entau un loc enigmatic, populat de iinte mitice. Cu timpul, pe masura ce relatiile comerciale s-au de'voltat si s era de in luenta a lumii greco-romane s-a e7tins,

getii si dacii au inceput sa ie mai bine cunoscuti si pomeniti in scrierile grecilor si ale romanilor. @otusi, putini au ost aceia care au scris ceea ce au va'ut cu oc&ii lor, caci putini au calatorit pana pe aceste pamanturi. Ast el ca ma2oritatea in ormatiilor pe care ni le transmit aceste i'voare sunt in ormatii de a doua sau a treia mana, apro7imative, de ormate, transmise din gura in gura printr-un el de +tele on ara ir+. Au e7istat si lucrari ale unor martori oculari care au ost in 1acia si au descris cu mare e7actitate geogra ia, istoria,

organi'area politica si sociala, traditiile, poate si limba dacilor, dar toate aceste scrieri s-au pierdut. %om reveni mai 2os asupra lor.

Columna lui @raian Prin urmare, in ormatiile pe care le mai avem sunt adesea con u'e. ,a mai mult,

anticii nu aceau intotdeauna distinctie clara intre sciti si geti sau intre traci si geti, iar mai tar'iu, ii con unda pe geti c&iar cu gotii 3cu sau ara intentie4 sau cu alte neamuri. Ast el ca, nu de putine ori, sub re erintele la sciti, traci, goti etc. se pot ascunde in ormatii pretioase despre daci si geti. Ce el de evenimente consemnea'a scrierile vremii5 In primul rand, inregistrea'a numai evenimente politice si militare importante ra'boaie, victorii, aliante, tradari, asasinate, succesiuni la tron, iar o perioada de pace si liniste este aproape intotdeauna absenta din

documente. Asadar, cei ce traiau in pace traiau intr-un el +in a ara+ istoriei. In al doilea rand, istoria scrisa este aproape intotdeauna istoria invingatorilor. 1e aceea, i'voarele latine nu vor pomeni prea mult despre auto&toni, ci in primul rand despre romanii coloni'atori, si tot de aceea, mai tar'iu, numele dacilor sedentari si pasnici dispare din scrieri, in primul plan iind gotii, gepi'ii, &unii si alti migratori cu o istorie +activa+. Primele in ormatii

Putem presupune ca primele in ormatii despre geti au ost consemnate de popoarele orientale cu care acestia au intrat in contact, in primul rand pe calea comertului. 1ar din cronicile orientale nu ni s-a pastrat nici o in ormatie cu privire la geti. Comertul i-a pus in contact cu scitii de pe tarmurile nordice ale <arii /egre, cu persii, cu enicienii, cu neamurile din Asia <ica si c&iar cu egiptenii. 1ocumentele acelora ii vor i pomenit si pe stramosii nostri, cel putin cei

dobrogeni. Cel mai vec&i eveniment in care sunt antrenati getii este cel pomenit de -erodot cu re erire la campania lui 1arius 3sec. %i i.Cr.4, regele persilor, impotriva scitilor, care, inainte de a a2unge la Istru, ii biruie si pe geti. Cea de-a doua in ormatie ne trimite in timp doua secole mai tar'iu si se re era la e7peditia impotriva tribalilor a lui Ale7andru cel <are 3sec. Iv i.Cr.4 care, a2uns la 1unare, in runta opo'itia getilor. /umarul mare al geogra iilor pierdute, in care oarte probabil erau descrise si teritoriile getice, ace ca misterul sa ie si

mai adanc. Insusi marele geogra #trabon a scris o carte despre @racia si 1acia, asta'i cu desavarsire pierduta. <arele geogra <arin din @=r descrisese in amanuntime teritoriile locuite de geti si daci, dar lucrarea sa nu a a2uns pana la noi, decat intr-o palida masura, prin intermediul unei prescurtari acute de Ptolemeu. :na dintre geogra iile pierdute apartinea lui 1emetrios din Callatis 3actuala <angalia4, iar datele pre'entate de el cu privire la teritoriile getilor trebuie sa i ost oarte e7acte. /ici &artile, nu putine, care in atisau lumea cunoscuta in vremea

dacilor nu au a2uns pana la noi0 de la cea mai vec&e &arta a lumii despre care avem stiinta, cea a lui Ana7imandru 3sec. %i i.Cr., invatat care a calatorit pana la sciti4, si pana la cucerirea romana, nu s-a pastrat absolut nici o &arta care sa in atise'e 1acia vec&e. Cele mai vec&i &arti repre'inta 1acia de dupa cucerire. :n interes aparte au starnit, cu siguranta, religia si credintele getilor, mult di erite de ale altor neamuri din 6uropa, dar si in acest aspect documentele pierdute spuneau de buna seama mult mai mult decat cele

pastrate. :n get celebru0 regele 1romi&ete $recii aveau o admiratie ata de +barbari+ 3cuvant care inseamna in greceste +balbait, persoana care vorbeste o limba de neinteles+, caci asa le pareau grecilor cei care vorbeau alta limba decat a lor4, pe care si-i repre'entau ca virtuosi, cura2osi si generosi. :n celebru model il constituie regele get 1romi&ete 3sec. Iii i.Cr.4, care l-a invins pe Lisima&, unul dintre urmasii lui

Ale7andru cel <are. Acesta venise cu oastea macedoneana impotriva getilor, dar a ost in rant si luat pri'onier, impreuna cu iul sau, Agatocle. 1romi&ete i-a dus pe pri'onieri la cetatea -elis, resedinta sa, i-a ospatat regeste la o masa scumpa, cu pocaluri si vase de aur si argint, in vreme ce el si getii sai stateau la o masa de lemn, modesta. Apoi i-a eliberat, spunandu-le ca, daca au acasa atatea bogatii, sa nu mai ravneasca la avutul modest al altora. Campania lui Lisima& si patania de la curtea generosului rege get au ost mult preluate si

citate in scrierile vec&i, dar tocmai acele scrieri care le pre'entau in amanunt s-au pierdut - in primul rand cartea (* din +,iblioteca Istorica+ a lui 1iodor din #icilia, apoi istoria universala a lui Polibiu si altele. @ot ce stim despre aceasta victorie a getilor provine din prescurtari si marturii marunte. 6poca lui ,urebista

#tatuie de nobil dac de pe arcul lui Constantin 1e la 1romi&ete la ,urebista se intinde o perioada de mai mult de doua secole de mare pustietate documentara. "ie ca dacii traiau in pace si nu au atras atentia grecilor si romanilor, ie ca scrierile care se re ereau la acea epoca s-au pierdut, noi nu stim mai nimic despre acele vremuri. 1e la #trabon avem cateva in ormatii pretioase despre epoca lui ,urebista, cu care vestitul geogra era contemporan. 1ar #trabon la randul sau

a olosit lucrarile lui Posidoniu, cel mai invatat om al acelei epoci. 1in pacate, nici o scriere a lui Posidoniu nu s-a pastrat pana asta'i. 1io Cassius scria si el, in cartile sale pierdute, despre aceasta epoca. Augustus insusi, contemporan cu ,urebista, a scris despre propria sa viata, lucrare si ea pierduta, unde ara indoiala ca pomenea si de relatiile cu 1acia. <omentul cuceririi 1aciei0 o imensa gaura neagra

1e la ,urebista la 1ecebal avem din nou o mare lacuna documentara. Cateva nume de regi daci ne sunt pomenite de catre Iordanes, dar mai mult nu stim. Istoricul @itus Livius includea aceasta perioada in opera sa uriasa, dar cartile *(E si *(F, dedicate 1aciei, s-au pierdut. 1istrugerea operei marelui istoric se datorea'a imparatului 1omitian, care a decretat crima de stat citirea acestei lucrari, si papei $rigore cel <are, care a dispus arderea sa, din pricina ca in paginile sale se vorbea despre minuni, inainte de epoca crestina.

In ormatiile despre daci reapar in prea2ma con lictului cu imparatul 1omitian, cand batranul rege 1uras ii cedea'a tronul lui 1ecebal. 6venimentele premergatoare cuceririi 1aciei de catre romani, campaniile lui 1omitian si ale lui @raian, in rangerea dacilor si intemeierea provinciei 1acia, coloni'area si organi'area provinciei, pra'ile imense luate de la daci - sunt evenimente care au avut parte de numeroase si detaliate consemnari in scrierile vremii. /e-am i asteptat ca numarul i'voarelor scrise din acea epoca,

a2unse pana la noi, sa ie mult mai mare decat pentru epoci mai indepartate si mai nesigure. #i totusi... ; bi'ara coincidenta a acut sa se piarda cam tot ce s-a scris despre daci si ra'boaiele lor cu romanii. 1io C&r=sostomos, e7ilat in 1acia din pricina urii lui 1omitian, rec&emat de /erva si apoi oarte pretuit de @raian, a scris o istorie a 1aciei intitulata $etica, pierduta asta'i cu totul. Probabil scrierea sa in atisa cu mare preci'ie geogra ia, istoria si obiceiurile dacilor, precum si societatea dacica, pregatindu-se pentru ra'boaiele cu

imparatul 1omitian. ; alta $etica a ost scrisa de Criton, medicul personal al lui @raian si martor ocular al evenimentelor din 1acia. Aceasta nepretuita lucrare pre'enta, cu siguranta, campaniile lui @raian si urni'a valoroase in ormatii cu privire la daci. 1in aceasta scriere avem doar cateva oarte mici ragmente, citate de un autor tar'iu. Al treilea martor ocular care a scris despre daci a ost insusi imparatul @raian. 6l a compus un 2urnal de ra'boi intitulat 1e bello dacico 3+1espre ra'boiul cu dacii+4, in care a consemnat cu gri2a toate etapele si

aspectele campaniilor sale. #i acesta este pierdut in intregime 3au ramas doar cinci cuvinte, citate de un gramatic4. 1upa intoarcerea trium ala la Roma, @raian a publicat un edict prin care dadea seama de toate operatiunile sale in 1acia si e7punea bugetul c&eltuielilor de ra'boi. /ici acest edict nu a a2uns pana la noi. 1ar @raian a avut biogra ii sai, care au scris despre viata si aptele sale, deci si despre cucerirea si coloni'area 1aciei. Cunoastem numele a cel putin patru istorici biogra i, dar ale caror scrieri asta'i sunt pierdute cu desavarsire.

Pe langa acestia, @acit insusi, marele istoric roman contemporan cu @raian, a scris o biogra ie a imparatului, dar care nu a a2uns pana la noi. <ai mult, in Istoriile sale, pastrate doar in parte, @acit a scris mult despre daci, in atisand e7peditia lui @raian, insa tocmai capitolele acelea s-au pierdut. Pliniu cel @anar, prieten apropiat al lui @raian, a scris si el pe larg, intr-o istorie a epocii sale, despre cucerirea 1aciei si intemeierea provinciei. 6 posibil c&iar sa-l i insotit pe ilustrul sau prieten in 1acia si sa i ost martor la evenimente. 1ar si aceasta

istorie a pierit in negura vremii. Caninius, un bun prieten al lui Pliniu, a scris in versuri istoria e7peditiei lui @raian, poem asta'i pierdut. Appian, un mare istoric care a trait in vremea imparatilor @raian, -adrian si Antoninus Pius, a scris in doua'eci si patru de carti Istoria Romanilor, din care ne-a ramas numai 2umatate. Cartea ((, care continea o istorie a 1aciei, se a la tocmai intre cartile pierdute. <arele istoric 1io Cassius a scris si el o istorie a domniei lui @raian, nimicita cu totul de timpul necrutator. 1ar si lucrarea sa de capatai,

monumentala Istorie romana, la care a muncit (( de ani, a a2uns la noi doar ragmentar, mare parte a ei iindu-ne cunoscuta doar din unele re'umate tar'ii. Intre cartile pierdute se a la si intreaga carte D., care cuprindea e7peditia si ra'boaiele lui 1omitian contra dacilor si relatari ample etnogra ice, istorice si geogra ice despre 1acia. @ot pierduta este si cartea DA, care cuprindea e7peditiile lui @raian in 1acia, caderea dacilor sub dominatia romanilor si coloni'area 1aciei. 1in acestea nu avem, ca si din multe altele, decat o oarte modesta

prescurtare tar'ie, plina si aceasta de lipsuri. Plutar&, celebrul istoric grec, a scris o biogra ie a lui @raian, care a avut aceeasi stranie soarta0 pierduta cu desavarsire. Ammianus <arcellinus a scris o istorie de la /erva pana la %alens, dar aceasta importanta scriere ne-a parvenit cu totul ciuntita. 1in C* de carti care o alcatuiau, cele dintai *C au pierit - si tocmai acelea in care se trata si despre 1acia si in care se scria istoria de la anii GD pana la CF) d.Cr. In s arsit, Apollodor din 1amasc a scris o carte in care descria detaliat constructia podului

lui @raian. /ici aceasta nu a putut strabate veacurile... 1acia dupa @raian si disparitia dacilor din i'voare

Portretul regelui 1ecebal de pe Columna lui @raian

In ormatiile istoriogra ice din perioada urmatoare nu se re era aproape deloc la dacii auto&toni, care continua sa ie o enigma0 a lam doar despre organi'area administrativa si militara a noii provincii 1acia, despre colonistii adusi aici, despre viata in coloniile intemeiate. 1ar nici un document nu ne spune ce s-a intamplat cu nobilimea si preotimea daca, cu marea masa a dacilor de rand, cu 'eii lor, ale caror temple usesera acute una cu pamantul de catre romani. +Cartile getice+, scrise de Pol=ainos in sec. ( d.Cr., au ost ing&itite de

monstrii intunecati ai timpului. 1upa abandonarea provinciei sub Aurelian, tacerea este si mai adanca. Avem cateva mentiuni ale dacilor liberi, ultimele din sec. Iv d.Cr, cand carpii din <oldova dau de urca romanilor. 1upa aceea, tacere absoluta. In 1acia se perinda nenumarate neamuri migratoare, pe care i'voarele vremii le consemnea'a cu constiincio'itate si curio'itate, dar nu mai a lam absolut nimic despre oamenii pamantului - dacii, desi pre'enta lor pe vec&ile teritorii nu poate i pusa la indoiala, asa cum ne demonstrea'a

i'voarele ar&eologice, traditiile, olclorul si c&iar lingvistica. Cum au disparut scrierile vec&i ; scurta insiruire, ametitoare, de crime culturale ne poate deslusi tragica soarta a scrierilor din antic&itate pana la aparitia tiparului. 1ar c&iar si dupa $uttenberg, oarte multe manuscrise au ramas necercetate, needitate si c&iar in prime2die de distrugere. /abonassar, regele ,abilonului, a distrus in

anul .E. i.Cr. toate scrierile care cuprindeau istoria si aptele regilor predecesori ai sai. Renumita biblioteca din Ale7andria, care numara la un moment dat .)).))) de volume, a pierit cu totul intr-un incendiu cand Ce'ar a cucerit Ale7andria. Luptele intre crestini si pagani au ost atale, si ele, cartilor. In 'ilele # antului Apostol Pavel, e esienii si-au ars in piata toate bibliotecile. # antul Papa $rigore cel <are arde, in anul D)E, mii de carti pagane, intre altele pe @itus Livius. # antul $rigorie +Luminatorul Armeniei+ arde in (.. d.Cr. toate cartile si

bibliotecile din Armenia, toata literatura armeana, care era o comoara pentru istoria asirienilor, me'ilor, persilor, grecilor, getilor si a tuturor neamurilor cu care armenii au avut a ace in curs de secole. /avalirile barbarilor au distrus, la randul lor, nenumarate biblioteci. In DE), arabii invadea'a Ale7andria si ii ard biblioteca. Cand musulmanii au cucerit provinciile persane, mai multe biblioteci au ca'ut in mainile lor si au ost distruse. ,iblioteca din Cairo, a cali ilor 6giptului, avea peste *.D)).))) de volume. 1ar in anul *).C turcii

au pradat si distrus aceasta imensa biblioteca. ,iblioteca de la @ripoli 3#iria4, mai vestita decat cea a cali ilor, cuprindea C.))).))) de volume de teologie, stiinte, istorie, traditii, geogra ie9 1ar in **)F, @ripoli a ca'ut sub stapanirea rancilor comandati de Raimond Iv si nepretuita biblioteca a ost pre acuta in cenusa. <atei Corvin undase la ,uda o mare si pretioasa biblioteca, adunand carti cu c&eltuieli enorme, din Italia si din $recia, dupa caderea Imperiului ,i'antin. Acest depo'it de eruditie cuprindea o multime de

scrieri antice, cu totul pierdute asta'i. In *F(D, cand sultanul #oliman a cucerit ,uda, dupa batalia de la <o&ac', a dat oc si a devastat aceasta biblioteca. <anastirile de la muntele At&os au ost un mare depo'it de scrieri manuscrise vec&i, dar bibliotecile de la acest munte au su erit multe devastari. In *A(), la inceputul ra'boiului de independenta a $reciei, bibliotecile de pe # antul <unte au ost silite sa urni'e'e turcilor manuscrise pentru itilele tunurilor9 Ast el au pierit mii de lucrari de mare pret.

#i totusi... #untem indreptatiti sa speram ca nu toate scrierile care au pierdut lupta cu timpul sunt disparute de initiv. In marile biblioteci de manuscrise din lume, cum sunt ,iblioteca %aticanului si cea a manastirii # anta 6caterina de pe muntele #inai, 'ac inca 'eci de mii de manuscrise necercetate. @impul poate sa ne mai re'erve mari surpri'e9 Al. Papadopol-Calima&0 un nume de strada in @ecuci

Portretul regelui ,urebista pe un medalion de bron' <ulte dintre in ormatiile pre'entate mai sus provin dintr-o ampla lucrare a unui istoric uitat din sec. al 8i7-lea0 Al. PapadopolCalima&. Pe parcursul mai multor ani, Calima& a strans cu migala si preci'ie ilologica toate in ormatiile despre scrierile pierdute cu privire la daci, disponibile la

acea vreme. "oarte bun cunoscator al limbilor latina si greaca vec&e, colaborator apropiat al lui ,.P. -asdeu, intr-o vreme c&iar vicepresedinte al Academiei Romane, nestiutul savant a publicat in revista +Columna lui @raian+, timp de D ani, incepand cu *A.(, o serie de *G articole, despre scrierile pierdute +atingatoare de 1acia+. #oarta lor a ost asemanatoare cu cea a cartilor despre care a scris cu atata pasiune0 desi a trecut doar un secol, nimeni nu-si mai aminteste de lucrarea sa. /u e niciodata citat, nu a ost editat, iar timpul

trece in de avoarea sa. Cele peste trei sute de nume de autori antici marturisitori despre daci, pe care le-a strans laolalta, ormea'a un tablou impresionant, neasteptat. Abia citind cele *F) de pagini de te7t din lucrarea lui Papadopol-Calima&, putem sa ne acem o imagine reala despre cat si cum erau receptati dacii in antic&itate. Papadopol-Calima& este asta'i doar un nume de strada in @ecuci, orasul sau natal. Istoricii, clasicistii, specialistii in i'voare antice nu au au'it de el si continua sa recite

pe dina ara cele cateva ragmente din -erodot, #trabon si 1io Cassius despre geti si daci, cei mai multi convinsi de putinatatea si c&iar de lipsa de importanta a in ormatiilor istoriogra ice. #peram ca apropiata aparitie editoriala a operei lui Calima& in volum va determina o regandire a importantei surselor documentare despre daci si a imaginii acestora in oc&ii grecilor si romanilor. #crierile despre daci au aceeasi soarta si in epocile mai noi

Pare de necre'ut, dar si in vremurile mai recente, putinele lucrari despre daci sunt urmarite de acelasi g&inion ca si vec&ile documente. <arele carturar si poet german <artin ;pit', invitat sa vi'ite'e @ransilvania la inceputul sec. al 8vii-lea de catre principele

$abriel ,et&len, se indragosteste de aceste locuri, cercetea'a istoria si traditiile romanilor, se documentea'a intens si lucrea'a timp de *( de ani la o lucrare monumentala0 1acia AntiVua. 1ar manuscrisul a disparut ara urma dupa moartea sa. 1espre o mitologie a dacilor, lucrare scrisa in limba rusa de savantul ,.P. -asdeu, stim doar ca a ramas in manuscris. @atal sau, Al. -asdeu, a scris o istorie a dacilor, care a a2uns in ar&iva din Petersburg a lui A.#. #turd'a0 nici de soarta

acestui manuscris nu se mai stie nimic. 1e la misteriosul manuscris despre daci, a lat candva la Centrul /ational de <anuscrise din :lan ,ator, dar de soarta caruia nu se mai stie nimic, pana la istoria getilor a carturarului italian /iccolo di <odrusa, scrisa in sec. 8v si niciodata publicata 3desi manuscrisul se a la la %atican4, drumul tacut al documentelor despre daci este acelasi0 catre neant. 1ar daca documentele antic&itatii au avut de traversat doua milenii de 'buciumata istorie, cele mai recente, a late la indemana

cercetatorului, nu merita soarta pe care o au. #crieri medievale precum Pamol7is, primul legiuitor al getilor a lui Carolus Lundius si cea despre al abetul getilor, a lui %ulcanius ,onaventura, sunt inca ignorate la noi, sub prete7tul provenientei lor din mediul carturaresc nordic, unde con u'iile geti-goti si daci-dani, voite sau nu, erau recvente. $eogra ia lui P&ilippe ,riet, scrisa in sec. 8vii si continand in ormatii inedite despre daci, este cu totul necunoscuta cercetatorilor romani. #i lista poate continua, acand &artia sa roseasca...

Controversatele placi de plumb de la #inaia, care par sa repre'inte ar&ivele regilor daci, despre care s-a vorbit acum doi ani intr-un numar al revistei +"ormula As+, continua sa ie ignorate de catre specialisti. 1aca acestea nu sunt alsuri, ci documente autentice 3si e7ista multe argumente in avoarea acestei din urma ipote'e4, inseamna ca noi, cu propriile noastre maini, ingropam in uitare cele mai importante documente cu privire la daci care s-au scris vreodata.

1acii - un subiect incomod 6ste oare o simpla coincidenta, o intamplare, ca au disparut aproape toate scrierile despre daci5 Ce nestiut blestem bantuie memoria acestor enigmatici si bravi stramosi ai nostri si ce magie poate rupe acest blestem5 6ste tot o intamplare aptul ca specialistii au decretat drept + alsuri+ niste documente pe care nu le-au cercetat niciodata, re u'and sa creada ca dacii si-ar i putut scrie propria istorie pe placi de aur sau de plumb5 Al cui somn este deran2at de

acesti intelepti si cura2osi daci, care nu ac decat sa-si ceara dreptul la istorie5 6ste oare tot o intamplare ca singurul care s-a ocupat vreodata de dramatica poveste a disparitiei manuscriselor despre daci a ost in totalitate ignorat5 #oarta lui PapadopolCalima& este una emblematica. 1espre daci se vorbeste in mediile academice putin0 ei sunt +barbarii+ 6uropei, atat de proslaviti in anii comunismului, cand auto&tonismul era ideologi'at. Acum, a nu vorbi despre daci repre'inta un absurd si inutil semn de di'identa, de mani estare anti-comunista si

de simpatie pro-europeana0 daca vrem in 6uropa, e de pre erat sa vorbim mai mult de Roma, decat de #armi'egetusa! daca vrem cu ;ccidentul, trebuie sa ne uitam trecutul si traditiile. /imic mai gresit9 /u putem i universali decat prin ceea ce avem particular. #untem romani tocmai pentru ca stramosii nostri au ost daci0 daca ar i ost celti, noi am i ost probabil rance'i, iar daca ar i ost iberi, asta'i am i ost spanioli. A ignora sau a contesta importanta componentei dacice a istoriei noastre

inseamna a nega propriul nostru speci ic romanesc.

Aurora Petan HHHHHHHHHHHH

Povestile Cea&laului

%ar ul Panag&ia

"ara povesti, su letul omului se trans orma in piatra. Isi pierde 'borul. #e rataceste de 1umne'eu /u e7ista la noi in tara munte mai cantat de poeti si mai intesat de povesti decat Cea&laul. 1imitrie Cantemir spunea despre el ca ar i ost la el de celebru precum ;limpul sau Pindul, daca ar i intrat in basmele vec&ilor greci. #i&astrii si-au acut veacul pe Cea&lau din cele mai vec&i timpuri, lasand in urma lor nume precum $&edeonul, ,atca Popii, @urnul #i&astrilor

sau La C&ilii. Considerat al doilea munte s ant al ortodo7iei dupa At&os, Cea&laul este singurul munte de la noi care avea &ram si sarbatoare, #c&imbarea la "ata, pe D august. In aceasta 'i, preotii urcau sus pe poienile dintre stanci, pentru a ace rugaciuni. :rcau si sateni

i din satele dimpre2ur, de cu noapte, imbracati de sarbatoare, pentru pra'nic si

&ore. Intr-atat de s ant a ost dintotdeauna Cea&laul pentru oamenii locului9 #i c&iar din vremea dacilor si dinaintea lor, 1umne'eu cobora pe Cea&lau si umbla descultprin poieni, oprindu-se la cate o stana sa mangaie mioarele. :nii carturari spun ca aici ar i ost Bogaionul, muntele s ant al dacilor, aici se a la Siltul Peilor, <asa 1acica, Pavilionul dacic, %ulturul lui @raian, #tanca 1oc&iei si alte locuri ce au 'amislit legende. L-au cantat Alecsandri, $oga, Cosbuc, Asac&i, -ogas, Alecu Russo, #adoveanu si atatia alti scriitori. Atata

rumusete, istorie si spiritualitate la un loc e greu de gasit in alta parte. #tancile sale, nu oarte inalte, au in sc&imb orme ciudate, c&ipuri de 'ane adormite sau 'ei pagani care au nascut sute de povesti, pe care batranii le istoriseau in serile de iarna, la gura sobei. Am plecat in cautarea acestor povesti prin satele de pe malul lacului I'vorul <untelui, sperand sa pot culege ceva din s intenia de altadata a Cea&laului. 1oc&ia, printesa dacilor

<itica Letsta spri2init de gard, langa o gramada de lemne. #lab si drept, cu c&ip de bunic bla2in, priveste in 'are spre munti, depanand povesti. Are G* de ani si este veteranul satului Cea&lau. +Cand s-o batut 1ecebal cu @raian, ata lui 1ecebal o u2it si s-o ascuns in muntii astia, ca @raian o pus o&ii pe ea. 1oc&ia ii 'acea. 6ra rumoasa tare, ai mai rumoasa...+ Lumina domoala a dupa-amie'ii ii scalda c&ipul uscativ. ;c&ii ii rad din cand in cand, in clipele in care se lasa prins de lumea povestilor. A ost si el in ra'boi, stie ce inseamna lupta. #i dacii s-au

batut vite2este sa-si apere pamantul, dar tot @raian a ost mai tare. +#i cu 1oc&ia ce s-antamplat5+, il iscodesc. Cu 1oc&ia e poveste mare, dar el nu stie decat ranturi din ea. ,atranii batranilor stiau mai multe si unii carturari au consemnat aceasta poveste, de la cei ce inca o mai povesteau.

Lacul I'vorul <untelui

1oc&ia a venit de la #armi'egetusa, c&iar pe

Cea&lau. :nii 'ic ca era sora, altii ca era ata lui 1ecebal. <ulta lume ugise spre mia'anoapte, in vremurile acelea, ca sa scape de urgia romana. "amilii intregi de daci, cu putinul lor avut, in siruri cat ve'i cu oc&ii, se retrageau incet spre nordul <oldovei, la ratii lor liberi, unde sandaua soldatului roman nu avea sa a2unga. +1u-te, copila mea+, i-o i 'is 1ecebal 1oc&iei. +1ute si i'baveste-te de robie+. #i 1oc&ia s-a dus. Imparatul @raian a urmarit-o, gonind calare peste munti, aprins de iubire pentru prea rumoasa printesa daca. :nii 'ic ca nu

era iubire adevarata, era doar c&e ul imparatului de a o avea roaba pe ata lui 1ecebal. Copila s-a ascuns prin vagaunile Cea&laului, si-a lepadat vesmintele regale si podoabele si si-a pus pe spinare un co2oc greu, de ciobanita. Asa umbla prin munti, cu o turma de oi, erita de oc&ii oamenilor, vorbind doar cu 2ivinele padurii. Cale lunga a acut @raian, indrumat de iscoadele lui, pana in @ara <oldovei. #i a gasit-o pe 1oc&ia. A intins catre ea bratul sau regesc, c&emand-o sa vina cu el la Roma, in capitala lumii, unde sa o aca imparateasa. 1ar

pentru nimic in lume, ata nu si-ar i parasit tara, urmandu-l pe dusmanul tatalui ei. Atunci @raian acu un semn scurt si gar'ile sale o incon2urara din toate partile. 1oc&ia isi ridica privirea spre inalt si sopti in gand o rugaciune ierbinte, catre Pamol7e, parintele vietii, cel ce are in gri2a toate cate sunt in cer si pe pamant. In cateva clipe se lasa rigul peste trupul eciorelnic al 1oc&iei, iar oc&ii sai clipira pentru ultima oara, inlacrimati. Piatra rece o cuprinse cu totul. Acum era o stana, un stei, in 2urul caruia 'aceau ras irate mioarele, pre acute, si ele,

in pietre. Lacrimile ii curgeau siroaie pe obra2i si pe &aine, impletindu-se la poale cu ierburile inmiresmate. Acolo, la picioarele ei, a luat nastere I'vorul Alb, cu o apa limpede si dulce, cum nu s-a mai pomenit. @raian sia spalat obra2ii in el, a mangaiat neputincios c&ipul de piatra al etei si s-a intors la Roma. 1oc&ia a ramas pentru vesnicie in Cea&lau, iar in vremurile grele, aici veneau si se adaposteau +vergurele+ 3 ecioarele4 din satele din prea2ma, ca sa scape de capcauni...

Cobal si vulturul lui @raian

#tanca 1oc&iei :rcasem de dimineata pe valea I'vorul Alb, spre Sg&eabul cu -otar, pana la #tanca 1oc&iei, pe o carare salbatica, ce adesea se pierdea in apa raului. "luturi mari, colorati,

m-au insotit plutind in ata mea in aerul cald. #tra2uita de lori multicolore si macris salbatic, padurea lasa din cand in cand sa se vada crestele maiestuoase ale ;colasului <are si ale @oacai. <a asteptam sa dau de o piatra impunatoare, ce sa aduca oarecum cu un c&ip de ata. 1ar am trecut pe langa #tanca 1oc&iei ara sa o bag in seama, apoi m-am intors din drum sa o caut. 6ra o piatra mare, rotun2ita, cu verdeata pe crestet si un i'vor limpede la poale0 obarsia I'vorului Alb. 1ar nimic care sa aduca, oricat de nelamurit, cu un c&ip de ata. +Am va'ut

stanca, dar nu seamana deloc cu o ata9+, ii spun batranului, cu o privire intrebatoare. +; semanat mai demult. 1aR o vinit de sus din munte prapad mare, intr-o 'i de sarbatoare, si o rupt tat+. 1ocumentele spun ca era in primavara anului *.)E, c&iar in noaptea de Inviere, cand o avalansa cumplita s-a pornit din munte, pravalind la vale 'apada, stanci si lemne. Atunci s-a daramat partea de sus a #tancii 1oc&iei, in care vremurile sapasera c&ipul ecioarei. Iar 1oc&ia a ramas pana a'i ara c&ip, un trup ciuntit de piatra, din temelia caruia apa

continua sa i'vorasca... In aceeasi noapte cumplita a pierit si sc&itul de pe I'vorul Alb, cu calugari cu tot. Acolo si&astrea, erit de lume, Radu, un tanar care, asemenea lui @raian, patimise din dragoste pentru o prea rumoasa ata din Cea&lau. 1ar asta e alta poveste...

<itica Let

<itica Let atata stie, ca ata de imparat nu sa lasat prinsa, alegand mai degraba sa se pre aca in piatra. 1ar de ce atata patima5 Pai iubea un 2une dac, cum alt el5... Cobal e numele lacaului ce prinse drag de 1oc&ia in vremea cand copila era inca in 1acia, acasa la ea, un tanar dac vitea' si c&ipes, ce ca'use pri'onier la Roma. ; legenda spune ca scapand din inc&isoare a venit sa o caute si, gasind-o impietrita, l-a cuprins de'nade2dea si s-a aruncat de pe @oaca. Peii l-au presc&imbat si pe el in

stanca, nu departe de stanca 1oc&iei. Insa o alta legenda spune ca 1oc&ia l-ar i iubit pe @raian, ara sa stie ca e dusmanul poporului sau. Cobal a cerut-o in casatorie pe 1oc&ia, dar aceasta l-a re u'at. Intelegand ca ata e indragostita de @raian, Cobal incearca sa il omoare pe imparat, dar nu reuseste si e luat pri'onier. Cand ata a inteles cine era cu adevarat cel de care se indragostise, a cuprins-o o 2ale ara margini. Inima ei s-a s asiat de durere, dar si-a inabusit iubirea si a ugit in munti, in Cea&lau, unde s-a acut ciobanita. Cobal a scapat si el si a ugit spre

nord, unde atatia daci au plecat in be2enie, gasind-o pe 1oc&ia. Cei doi n-au scapat de urmarirea lui @raian, dar primesc de la Pamol7e trup de piatra, pentru a nu i luati robi la Roma. 1e'nada2duit, imparatul isi lasa vulturul regal sa-i pa'easca si pleaca in tara lui. 1ar si vulturul este pre acut in piatra, de catre Pamol7e. @eribila poveste, ce tradea'a amintirea unor vremuri in care Cea&laul a ost adapost pentru dacii ugiti din Ardeal, in vremea ra'boaielor dacoromane. Iar unii spun ca 1oc&ia este c&iar 1acia, pe care @raian nu a putut-o supune,

asa cum a vrut el. 1egeaba si-a lasat vulturii sa o pa'easca, 1acia nu si-a inmuiat inima in ata Romei... Prea rumoasa Panag&ia si #oarele de pe cer +1ar Panag&ia5 Ce poveste are stanca asta5+, il intreb pe batranul Let, privind in 'are catre cea mai mandra si mai inalta stanca din var ul Cea&laului. +Panag&ia era tot o ata+. +Cum tot o ata5 Pai e plin Cea&laul de ete rumoase pre acute in

piatra9+. ,atranul 'ambeste sugubat. /u stie p ovestea Panag&iei. #tie doar ca tot de iubire e vorba, ca tot Cea&laul e plin de povesti de dragoste. Ce nu stie el stie -ogas, pasionatul cronicar al <untilor /eamtului, care a lase de la batranii locului povestile Cea&laului. In scrierile lui, el spune ca Panag&ia era o ata nespus de rumoasa, atat de rumoasa, incat ursitoarele au adapostit-o in munti de mica, pentru a o eri de invidia muritorilor. La nastere, una dintre 'ane a luat intuneric din

intunericul cel mai nepatruns al unei nopti ara luna, adanc din adancul marilor ara de und, oc si lumina din lumina si ocul luce erilor celor mai stralucitori, duiosie si blandete din oc&ii ingerilor ce stau la dreapta lui 1umne'eu si le-a pus pe toate in privirile ei.

+Bogaionul+ dacilor Alta a rupt din rage'imea si albeata crinilor si din rumeneala tranda irilor si le-a pus pe

ata ei. A treia a tors din caierul de neguri ire subtiri de umbra nepri&anita si i le-a pus pe cap, ca podoaba de par negru si bogat. 1ar lucrul cel mai minunat a ost cand insusi atotputernicul 1umne'eu a rupt din inima si su letul sau particica cea mai aleasa, daruindu-i-o Panag&iei ca su let si inima. Asa s-a 'amislit prea rumoasa Panag&ia, c&iar din inima lui 1umne'eu9 #i pentru ca sa nu ie pangarita de priviri muritoare, ursitoarele au dus-o pe inaltimile cele mai de sus ale Cea&laului, dincolo de imparatia norilor, si au ase'at-o in pestera

pustnicului $&edeon. Albinele din #i&astrii au &ranit-o cu mierea lor, iar noptile senine au scaldat-o in roua de lori mirositoare. #i Panag&ia a crescut mare si s-a acut ata rumoasa, cum numai povestile isi pot inc&ipui. 1ar degeaba au ascuns-o ursitoarele in munti, ca cineva tot avea sa o vada0 #oarele, din inaltimile cerului, care o privea cu nesatin iecare 'i. 1ar si ata se uita la #oare, cu acelasi dor in su let. #i amandoi s-au indragostit. Ceasuri intregi se oprea #oarele din calea lui ca s-o priveasca, in asurand-o in ra'ele sale. #i pana intr-

atata s-a marit 'iua, in vreme ce noaptea s-a micsorat, ca a2unse amurgul aproape sa-si dea mana cu 'orile. Atunci noaptea, suparata, s-a plans lui 1umne'eu si 1umne'eu s-a maniat si l-a pedepsit pe #oare, sa nu mai rasara de acum inainte, decat invesmantat de neguri, ca sa nu mai ispiteasca su letele slabe ale muritorilor. #i s-a implinit porunca lui 1umne'eu, iar Panag&ia nu l-a mai va'ut pe #oare. Salea ia cuprins su letul si a plans neincetat 'ile si nopti la rand, ara sa mai inc&ida un oc&i. 1ar de la o vreme i s-a acut lui 1umne'eu

mila de ea si a trimis porunca rasaritului si apusului sa trimita in graba cele mai usoare si mai dulci dintre vanturile lor, spre culmile inalte ale Cea&laului, ca sa-i usuce copilei lacrimile. 1ar Panag&ia nu mai putea trai ara #oare si 2alea ei era atat de mare, incat se ruga lui 1umne'eu sa o pre aca in stana de piatra si sa dea din nou drumul 'eului 'ilei si al luminii sa straluceasca pe cer.

,atrana %arvara

1umne'eu ii implini voia si ata simti cum picioarele ei prinsera radacina in pamant si nu se mai putu urni. #i cand voi sa indrepte iarasi oc&ii spre ceruri, pleoapele ii ca'ura grele si un intuneric nemarginit o cuprinse. Panag&ia se pre acuse in stanca de piatra. #e 'ice, insa, ca inima ei nu s-a impietrit, ca si acum se bucura de ra'ele soarelui, de stralucirea lorilor si de vanturile dulci si mangaietoare ale rasaritului si apusului. ; alta varianta a legendei Panag&iei, mai ancorata in istorie, vorbeste de iubire, gelo'ie si ra'bunare. Povestea spune ca pe

vremea lui %asile Lupu, un tanar de seama, numit Radu %alcu, o indragi pe rumoasa Panag&ia, ata parcalabului de #uceava. 1ar tanarul pleca la lupta si multa vreme avea sa nu o mai vada pe draga lui. In acest timp, Panag&ia acu nunta cu &atmanul ,a&rin, vestea ca'and ca un ulger peste Radu. Pdrobit de durere, el se arunca in lupta, si 'arindu-l in invalmaseala pe ,a&rin, su letul i se umplu pe loc de o ura nemarginita. #e arunca asupra lui ca un vultur, cu gandul sa-l ucida. 1ar, dintr-o data, poarta cetatii se desc&ise si se ivi Panag&ia, in straie

ostasesti, cu sabia in mana, &otarata sa-si a2ute sotul. Radu rupse cu o lovitura sabia Panag&iei si se intoarse catre ,a&rin, rapunandu-l. Cu pieptul despicat, &atmanul ca'u intr-o balta de sange, ultimele batai ale inimii sale daruindu-le Panag&iei. Ca o iara ranita de moarte se napusti ata parcalabului asupra lui Radu. Poate ca el sar i lasat ucis de mana ei, acum cand isi implinise dorul de ra'bunare, dar un ostean sari sa-l apere si Panag&ia se prabusi sub palosul greu. Radu ridica trupul iubit al Panag&iei, il puse in sa in ata lui si pleca

spre manastirea Putna, unde-l cobori in lacasul de veci. 1ar viata isi pierduse orice rost pentru Radu. 6l parasi nestiut curtea domneasca si pleca in pribegie. A2unse la si&astria de pe I'vorul Alb, unde trai in pestera de la obarsia acestui i'vor. Ratacind singuratic prin coclauri, el poposea adesea pe culmea Cea&laului, in ceasurile inserarii, privind indelung o stanca mandra si 'velta pe care a numit-o Panag&ia, in amintirea iubirii lui. :ltimele povesti

#trabat satul Cea&lau, intrebandu-i pe batrani de povesti. In 1urau au ramas putini oameni, acum mai multi sunt turisti decat sateni. 1ar Cea&laul e animat, si casele lui vec&i trebuie ca mai adapostesc istorie si legende. Intreb in stanga si-n dreapta de povestile muntelui si oamenii ma privesc cu mirare cumva0 +Ce povesti5 Astea-s copilarii... ,atranii mai stiau ceva, dar s-au dus toti...+. Intru, totusi, in doua curti, cu speranta sa mai gasesc un ir de poveste tesut in 2urul acestor munti...

,atrana %arvara Ciobanu sta in ata casei sale, cu o maturica in mana. ; bunicuta rumoasa, cu o casa rumoasa, e7act ca in amintirile copilariei mele. #cunda, cu na rama si sortin carouri, daca n-ar i avut oc&elari, as i 'is ca a coborat direct din cartea cu povesti. Curtea e cosita proaspat, urmele lasate pe iarba stau ver'i si proaspete, una in spinarea celeilalte. Casa e albastra, cu cerdac din lemn vopsit in verde. <a invita inauntru sa-i vad covoarele colorate, tesute in motive vec&i de mii de ani, din vremurile cand rumoasele

Cucutenilor, ce au vietuit nu departe de Cea&lau, isi impodobeau imbracamintea, casa si obiectele cu aceleasi orme si iguri. In casa miroase curat si luminos, a lemn si a lana. +Asta'i, etele nu mai torc si nu mai tes. #tau toata 'iua la televi'or, sa vada care ce-o mai acut+. ; intreb daca era mai bine inainte. 6ra mai greu, dar mai sanatos. Casele din lemn, alimentele naturale, imbracamintea curata, din canepa si din lana, traiul la munca in aer liber erau mai bune pentru om. Povesti despre muntii astia nu stie. #tiau batranii, pe vremuri, stia si ea

in tinerete, dar daca Al de #us i-a dat ani multi, le-a uitat.

Leon <arcoci Intru si in curte la Leon <arcoci, unul dintre ultimii ciobani din Cea&lau. #atenii 'ic ca daca Leon nu cunoaste muntii astia, atunci nimeni nu-i cunoaste. <a uit la casa noua,

cu termopane si gard rumos, dar oierul iese din spate, dintr-o casuta alba, de lemn, cu erestre ver'i si muscate. Casa cea noua e a etii. In oc&ii mei, Leon e un om tare rumos0 elul acela de om desc&is, direct, prin vorbele caruia curge toata linistea muntilor, cu dangatele turmelor cu tot. :scativ, drept, cu oc&i ca 2arul si sprancene stu oase, ciobanul pare sa aiba in 2ur de D) de ani. +.*+, imi spune scurt. I-au ost dragi muntii si stie iece stanca si iecare vaioaga, ca doar le-a batut cu piciorul o viata. Il intreb ce loc ii e cel mai drag. +@oate.+ #i incepe sa

mi le enumere, concentrat, adunand in memorie imagini si ganduri ce alcatuiesc o viata0 %ie'uri, Piatra Lata, 1uruitoarea, #caiusul, Arinisul, @oaca, Panag&ia, ;colasul, Claile lui <iron, La #caune, Curmatura #tanilelor, Lutul Rosu, #tanca 1oc&iei, 1etunatele... La #tanile, a avut ani de 'ile stana, avea multe oi, tot Cea&laul era plin de viata. Acum nu mai e nici o stana pe acolo, cei care au mai ramas s-au retras dincoace de re'ervatie. @inerii nu mai sunt interesati de trecut si de pastorit. /ici nu mai merg la oi0 e rusine pentru un tanar din

'iua de a'i sa se aca cioban, toti vor la oras, la civili'atie. #i apoi, cui ii mai trebuie lana si bran'a5 Peste o tona de lana a strans Leon in doi ani, de la o suta de oi, si nimeni nu i-o cumpara. La el si pieile, a venit cineva si i-a o erit doar un leu pe bucata. "etele nu mai torc si nu mai tes. $ust dintr-o bucata de urda neasemuit de gustoasa si plec cu un pac&et mare de bunataturi sub brat0 +Pentru sanatatea oilor+, insista Leon <arcoci, cand vreau sa-i platesc. +1ar povesti5 <ai stiti povesti despre muntii astia5+, intreb. +Cui ii mai

trebuie a'i povesti5+, o tea'a baciul cu obida. Povestile sunt acute ca sa ie povestite. Iar daca nu mai ai cui sa le povestesti, se pierd... Lacul I'vorul <untelui sclipeste tot mai stins, pe masura ce ma indeparte'. Panag&ia e imbratisata de lumina moale a as intitului. La poalele Cea&laului, batranii au uitat povestile, in vreme ce tinerii nu au apucat sa le mai a le. Ca si cum apele uriasului lac de acumulare ar i ing&itit, odata cu vec&ile sate, si povestile lor. La ce ne mai trebuie povesti5 /u stiu. @otusi, o

lume ara povesti e o lume in care su letul omului se trans orma in piatra, ca 1oc&ia. ; lume ara viata, ara simtire si ara 'borul gandului si al inc&ipuirii. "ara iubire. Lumea ara povesti e o lume prea departe de 1umne'eu. "otogra ii de <arian Coman

Aurora Petan

HHHHHHHHHHHHHHHHHHHH
Valea regilor traci

Preistoria Bulgariei este reprezentata cu stralucire. Morminte tracice, la poalele Balcanilor Tara de dincolo de Dunare De la Giurgiu la Russe e o aruncatura de bat. Un pod ce separa doua tari, peste o Dunare-granita care in trecut lega, si nu despartea, ca acum, malurile. Si care era o adevarata coloana vertebrala a Europei. Sunt pentru prima oara in Bulgaria. Pentru mine e o tara straina, cu o limba straina. Si totusi, acum doua mii de ani, de o parte si de alta a apei, traia acelasi neam si se vorbea aceeasi limba. sa cum de o parte si de alta a Muresului sau pe un mal si altul al !ltului traieste acelasi popor. !amenii se strigau de pe un mal pe celalalt al Dunarii in acelasi grai. "lacaii mergeau la petit cu barcile, iar pescarii de pe ambele ta

rmuri se intalneau in mi#locul apei la povesti despre stime si balauri cu sapte capete. Dar ce s-a intamplat$ Unde a disparut bucata aceasta de istorie comuna$ Din vremurile indepartate ale neoliticului, Dunarea a %ost o singura casa pentru cei de pe ambele sale maluri& aceeasi cultura, aceleasi mani%estari artistice, aceleasi traditii si stil de viata. u intrat apoi in istorie daco-getii, numiti asa la nordul Danubiului si numiti 'moesi' la sud. (n campia sudica marelui %luviu, pe %asia ce se intinde de la tarmul Dunarii, pana la sirul de munti Stara Planina, numiti odinioara )aemus *Balcani+, ce strabat Bulgaria de la vest la est, locuiau acesti moesi sau m,si, de la numele carora teritoriul acesta se va numi Moesia. ceasta este tara dacilor de la sud de Dunare, o tara orientata spre %luviu si continent, spre spatii inc-ise, pamanturi roditoare si clima temperata. (n sud, dincolo de muntii Balcani, se a%lau insa tracii, inruditi cu dacii, dar puternic in%luentati de lumea grecilor& o lume orientata catre mare, catre spatii desc-ise si clima calda, mediteraneana. Bulgarii vorbesc doar despre acei traci. Pe ei ii considera stramosii lor si se mandresc cu mostenirea lor tracica. .el mai numeros neam dupa inzi, cum spune )erodot despre traci, au lasat in urma lor constructii si tezaure %abuloase, pe care bulgarii au stiut sa le scoata la lumina, sa le conserve si sa le arate intregii lumi. .eea ce noi, romanii, nu am stiut sa %acem cu dacii nostri.

/eam razboinic si mandru, tracii au avut perioade de mare glorie. )omer insusi ii aminteste ca %iind aliati ai troienilor, in razboiul impotriva grecilor. De %apt, insisi troienii se pare ca erau de neam tracic. /egurile istoriei sunt cu atat mai dense, cu cat ne indepartam mai mult in timp, iar peisa#ul de azi al campiilor bulgare nu mai evoca cu nimic vremurile de altadata. 0racii, care traiau divizati in multe triburi, au reusit in secolul al 1(-lea inainte de )ristos sa se adune sub coroana regelui 0eres, %ormand un mare regat, cel al odrisilor. pogeul acestuia a %ost atins in timpul dinastiei .otizonilor si a regelui Sitalces, in secolul al (1-lea inainte de )ristos. Dar romanii si-au intins stapanirea si peste 0racia, trans%ormand-o in provincie, in secolul ( i.)r. .ercetatorii considera ca la venirea slavilor, care s-a petrecut in secolul al 1(-lea dupa )ristos, tracii isi pierdusera de#a identitatea si %usesera romanizati sau grecizati. sa incat slavii s-ar %i asezat probabil pe un substrat romanic. 0otusi, ceva nu e clar in aceasta poveste& e2ista asemanari mari de structura intre bulgara si romana, care nu au nimic a %ace cu latina si, ca urmare, sunt socotite de unii lingvisti 'coincidente'. Mai mult, trebuie %acuta o distinctie intre daco-moesiana vorbita intre Dunare si Balcani si traca vorbita dincolo de Balcani. .at despre romanizarea moeso-dacilor sau a tracilor, in absenta probelor e greu de sustinut acest proces. E usor de spus& tracii au %ost romanizati, dar apoi au venit slavii care i-au asimilat si nu au mai ramas urme ale romanizarii. Dar nu e argumentabil stiinti%ic. (n sc-imb, nu s-au sters cu totul urmele substratului dacic al limbii bulgare. (ar bulgarii nu se straduiesc sa studieze acest aspect. Valea Regilor Traci m pornit in cautarea dacilor si a tracilor de la sud de Dunare, intr-o zi de vara, strabatand Bulgaria de la Russe spre inima tarii, prin paduri nes%arsite si sate marunte ce par pustii. Russe, B,ala, Gorna, 1eli3o 0arnovo, Dr,anovo, Gabrovo, pasul S-ip3a, 4azanla3 - acesta e traseul care duce de la Dunare in renumita 1ale a Regilor 0raci. Un traseu initiatic, ce urca brusc dupa Gabrovo, din campie in inima muntelui, unde temperatura scade instantaneu cu 56 de grade, ceturile sunt atat de dense, incat nu se mai vede nici marca#ul pe sosea, iar serpentinele ametitoare sunt stra#uite de paduri neguroase. Un drum prin pacla, %rig si intuneric, ba#baind la limita, care dupa o ora de in%ern coboara trium%ator in lumina, in valea vestitilor tranda%iri de Damasc si a mormintelor regale, pictate cu cai si printese. .a si acum, in antic-itate, acesti munti trebuie sa %i %ost o pavaza teribila in %ata dusmanilor, o granita de piatra. /u e o intamplare ca regii traci si-au construit mormintele, dar si capitala, la poalele acestor munti. (ar %aptul ca s-au asezat la sud arata ca dominatia lor se intindea spre Grecia, in vreme ce la nord de Balcani e posibil ca neamul daco-moesilor sa-si %i creat o lume oarecum di%erita, mai putin in%luentata de civilizatia grecilor si mai aproape de cea a .arpatilor.

Mormantul lui Seut-es

.a si la noi, nici in Bulgaria nu au e2istat, dupa 7886, prea multi bani pentru sapaturi ar-eologice. "usesera descoperite vestigii tracice imediat dupa al doilea razboi mondial, e2istau sute de tumuli %unerari despre care se banuia ca adaposteau morminte si tainuiau comori, dar nu se %acusera investigatii sistematice la scara mai larga. (n 7885, ar-eologul bulgar Georgi 4itov a planuit o campanie de sapaturi cu vise mari, dar a obtinut bani putini, doar pentru o saptamana de lucru. Si a avut de ales& sa sape la intamplare, intr-unul din tumuli, sperand ca ceea ce gaseste acolo sa convinga autoritatile sa-i dea mai multi bani, sau sa renunte pe moment, incercand sa obtina %onduri mai mari in viitor. ales prima varianta. sapat in tumulul Mal3ata, unde primele trei zile au %ost dezamagitoare. poi a inceput sa apara aurul& mormantul %usese dezvelit. Dar si pacea celui adormit %usese tulburata. Ploi teribile si vanturi puternice s-au starnit dintr-o data, spulberand tabara ar-eologilor. 4itov a mers inainte. obtinut %onduri si a condus e2peditia timp de sapte ani. (n acei ani a descoperit comori %abuloase, constructii %unerare incredibile, picturi murale impresionante, simboluri si taine de nedesci%rat. (ntr-un cuvant, o lume intreaga ce parea sa %i

%ost pierduta pentru totdeauna. sa a iesit la lumina 1alea Regilor 0raci. .ele mai multe dintre mormintele regale ale tracilor se a%la la mica departare de 4azanla3. 0umuli e2ista in Bulgaria cca 7966. .ercetati sunt cateva zeci. stazi, mormintele sunt incluse in patrimoniul mondial U/ES.! si sunt e2trem de bine conservate. Mormantul de la 4azanla3 are c-iar o replica la scara, pe care o pot vizita turistii, pentru ca originalul sa %ie cat mai putin e2pus. E2ista drumuri de acces in stare per%ecta pana la aceste morminte, iluminare, ventilare, conditii de conservare, e2ista indicatoare si g-izi. utocarele cu turisti se revarsa ritmic, iar blitzurile aparatelor de %otogra%iat clipesc in mainile #aponezilor veniti de peste mari si tari sa viziteze lumea tracilor. *Dar nu si pe cea a dacilor:+ Bulgarii au dezvoltat un in%loritor turism cultural, bazat pe mostenirea tracica. 1orbesc mereu de traci, se mandresc cu ei, motivul tracic a devenit un %el de amprenta a civilizatiei de azi a bulgarilor.

Mormantul regelui Seuthes Muzeul din 4azanla3 adaposteste multe dintre minunatiile descoperite in 1alea Regilor, c-iar daca unele sunt replici, caci originalele se a%la la So%ia. Dar e minunat sa poti vedea laolalta, c-iar la %ata locului, obiectele care alcatuiau lumea tracilor. .el mai incredibil obiect din muzeu il constituie, cu siguranta, coroana regelui Seut-es al (((-lea, descoperita in mormantul acestuia din movila Gol,ama 4osmat3a& o cununa din ramuri, %runze de ste#ar si g-inde din aur, delicata si impunatoare in acelasi timp, o opera de arta %ara egal. laturi se a%la bustul de bronz al regelui Seut-es. .u parul suvite, barba bogata, nasul puternic, coroiat, si privirea usor incruntata, dar patrunzatoare, regele Seut-es pare sa scruteze viitorul cumva asemenea dacilor de pe arcul lui .onstantin. laturi, splendide vase de aur si argint, am%ore, arme, si toate cele trebuitoare sa-l insoteasca pe cel plecat.

(ntrarea in mormant Mormantul regelui, a%lat la 79 minute distanta de 4azanla3, se a%la in plin camp. Stra#uita de ciresi incarcati de rod si de pa#isti cu %lori multicolore, movila rasare domol din campie, ca un animal garbov. s%altul negru duce pana la intrarea in 'grobnita', cum le spun bulgarii acestor morminte. ;a intrare vorbesc cu g-idul, care imi spune cate in luna si in stele despre traci si Seut-es, dar nu a auzit nici de daci, nici de Decebal. (ntru in pantecele cocoasei de pamant, unde ma asteapta lumea celor plecati dincolo. Dupa un coridor de piatra lung de 7< metri, si doua incaperi boltite, urmeaza o a treia, sapata toata intr-un singur bloc de piatra, ce a %ost trans%ormata in incapere-sarco%ag. ici a %ost inmormantat marele rege Seut-es al (((-lea, a carui capitala, Seut-opolis, se a%la astazi sub apele lacului de acumulare 4oprin3a. 0otusi, mormantul acesta nu mi se pare cu mult mai impresionant decat cel din movila Documaci, de langa Mangalia. .ele doua se aseamana %oarte mult ca ar-itectura si c-iar si nuantele de vopsea conservate pe pereti par a %i identice. Dupa mormantul lui Seut-es, mai vizitez movilele )elvetsia si !strus-3a. cum incep sa inteleg rostul acestor morminte-temple. ;a )elvetsia, mormantul reprezenta matricea, uterul, iar cel decedat se intorcea inapoi de unde venise, prin tainele si riturile care se practicau asupra lui. cest mormant c-iar are %orma si neregularitatile unui uter si multe alte indicii trimit spre aceasta interpretare. ;a !strus-3a, s-au conservat cateva picturi splendide, intre care c-ipul indurerat al unei nobile, probabil sotia decedatului, o %emeie %rumoasa, distinsa, cu parul roscat. Dar cele mai uluitoare picturi murale se gasesc in mormantul de la 4azanla3. ici arta tracilor este prezenta in plin apogeul sau, pre%igurand arta Europei de mult mai tarziu. .upola ametitoare e acoperita de cercuri concentrice, cu scene diverse, asemenea unei biserici pagane. .ulorile si %ormele pastrate aievea evoca o lume serena, cu cai %rumosi, %emei gratioase si mese imbelsugate, un %el de paradis in ocru si albastru, ce converge spre persona#ul regal ce-si tine soata de mana cu tandrete.

Mormintele tracilor nu par simple morminte. Sunt constructii impresionante, cu coridoare si incaperi boltite, cu usi de marmura stra#uite de capete de zei si cu sisteme de inc-idere a usilor care si astazi %unctioneaza. Sunt lumi in sine la scara mai mica, in care se petrec lucruri tainice, la -otarul dintre viata si moarte, lucruri care pentru universul pro%an in care traim nu mai au nici inteles, nici importanta. Epoca pe care o acopera este cea a secolelor 1(-(( inainte de )ristos. Spre deosebire de traci, dacii aveau o alta viziune asupra lumii de dincolo. E2ceptand in%luentele tracice din Dobrogea, lumea dacilor nu cunoaste ast%el de 'pregatiri' pentru lumea de dincolo, ci trupurile celor decedati erau incinerate. .enusa era depusa intr-o urna, iar in epoca de var% a regalitatii *sec. (( i.)r. - ( d.)r.+, nici urnele nu mai sunt de gasit. Probabil cenusa era imprastiata in patru vanturi sau pe ape, iar spiritul era eliberat de povara trupului.

! usa de mii de ani .at de mult din lumea aceasta a tracilor ne apartine$ /u stim prea bine. (mi vin in minte unele similitudini, %ara sa le pot lega intr-un %ir prea solid, din lipsa de alte in%ormatii& o coroana asemanatoare cu cea a lui Seut-es, dar mai putin elaborata, s-a gasit in mormantul cu papirus de la Mangalia, un inel de aur cu broasca testoasa, asemanator cu cel descoperit de bulgari in movila Sineva, s-a descoperit in movila de la Documaci, iar aceasta din urma este e2trem de asemanatoare cu mormintele tracice pe care le-am vizitat. (nsa la noi nu se accepta ca cele doua morminte - de la .allatis si de la Documaci - sunt tracice. '/u se stie', mi s-a spus& pot %i grecesti, scitice, tracice mai putin. Sa vina bulgarii sa ne lamureasca. Drumul prin 1alea Regilor este un drum luminos, c-iar daca trece printre morminte. Un drum curat, ce respecta trecutul. Si nu pot sa nu ma gandesc la dacii nostri, la drumurile, muzeele, indicatoarele noastre. ;a gunoaiele din cetatile dacice, la dezinteresul o%icialitatilor, la %urturile din situri, la in%initele gropi %acute de cautatori, la nepasarea ucigatoare a celor ce ar %i in drept sa %aca ceva. .eva, orice, cat de putin, pentru noi, romanii. /u neaparat autostrazi, pentru autocarele cu #aponezi. Dacii din sudul Dunarii Poate ca nu in cautarea tracilor ar %i trebuit sa pornesc, ci in cautarea dacilor de pana la Muntii Balcani. /u stim prea bine nici astazi care erau raporturile dintre daci si moesi, dintre daci si traci. Stim ca erau inruditi, poate dacii o ramura a tracilor, poate doua ramuri surori. -re%='-ttp&>>???.%ormula-as.ro>magazine>attac-ments>@@7>7A69B7596A67C@A-large.#pg' rel='lig-tbo2DarticolE' title='1alea regilor traci'F

Bolta pictata in mormant

Dar daca tracii sunt mai departe de lumea noastra, in sc-imb moesii au %ost mereu in contact cu locuitorii de la nordul Dunarii. (n vremea lui ugustus au avut loc transbordari uriase de populatie getica, de la nord de Dunare la sud. Multe cetati in%loritoare au incetat brusc sa %iinteze, depopulate cu ordin de la Roma. (n acest %el romanii incercau sa tina sub control granita de pe Dunare. ceste sute de mii de daci adusi in sud au consolidat nucleul de dacism din Moesia. ! a doua deplasare ma#ora de daci, de la nord la sud, are loc in perioada retragerii aureliene, dupa anul 5C7, cand, pe langa armata si administratie, trec in sud si multe %amilii care doresc sa ramana in imperiu, pentru a %i prote#ate de invaziile migratorilor. colo ii gasesc, %ireste, pe oamenii locului, %rati de sange cu ei. Probabil ca ast%el de treceri de o parte si de alta a apei nu au %ost putine de-a lungul timpului. /u e deloc intamplator %aptul ca urelian creeaza in sudul Dunarii o noua provincie, Dacia ureliana, impartita administrativ, ulterior, in Dacia Ripensis si Dacia Mediterranea. Daca teritoriul acesta nu ar %i %ost locuit de daci, urelian nu l-ar %i numit 'Dacia'. .e s-a intamplat cu acesti daci$ .u limba lor$ .u zestrea lor culturala si genetica$ !data cu retragerea aureliana, Dunarea devine granita a imperiului, iar dacii sunt divizati, o parte in imperiu, o parte in a%ara lui. cesta este inceputul s%arsitului in istorie. (nsa doar in istorie, caci viata maselor, ce curge dincolo de istoria scrisa de invingatori, si-a urmat cursul neclintita. sadar, daca din manuale nu putem a%la mare lucru despre ce s-a intamplat cu acesti daci si cum de-am a#uns dupa atata timp sa %im doua tari straine pe doua maluri straine, putem incerca sa a%lam alt%el. Bulgara si romana - surori nestiute /u inteleg mare lucru din limba bulgara. sa cum probabil n-as intelege mai nimic nici din limba albaneza. Si totusi, romana, bulgara si albaneza %ormeaza nucleul a ceea ce lingvistii numesc 'uniunea lingvistica balcanica'. dica aceste limbi, desi apartin unor %amilii di%erite *bulgara e slava, albaneza traco-ilira, iar romana e considerata romanica+, au, totusi, in comun, trasaturi %oarte importante, care nu se regasesc decat aici, in Balcani. ;a aceasta 'uniune' mai participa partial si greaca. Unii lingvisti au sustinut, %ara prea mult temei, ca trasaturile acestea au aparut independent, in %iecare limba. .ei mai multi insa sunt de acord ca ele provin dintr-un substrat balcanic comun. Desi nu intelegem mare lucru din aceste limbi, pentru ca di%era vocabularul, totusi, structura, sc-eletul lor %undamental, care este mult mai stabil decat cuvintele care adesea vin si pleaca, este asemanator.

Regele Seut-es (ar aceste lucruri nu se imprumuta, ci se mostenesc. sta inseamna ca bulgara s-a %ormat pe un substrat asemanator cu romana. ceasta limba slava sudica, ce di%era de celelalte grupe de limbi slave, va %i purtatoarea unei intregi culturi ecleziastice, care va duce si la raspandirea al%abetului c-irilic, impreuna cu slavona bisericeasca. Dar cine sa se mai intrebe care este originea reala a al%abetului c-irilic, creat pe teritoriul dacic$ El are, desigur, la baza, al%abetul grec. (nsa bulgarii in nici un caz nu-si vor pune problema de unde au luat .-iril si Metodiu unele semne care nu e2ista in al%abetul grec si pentru care specialistii nu au gasit o origine. /oi am luat tot de la toata lumea si nimeni nu a imprumutat nimic de la noi - pare sa %ie postulatul pre%erat al oamenilor de stiinta din domeniul lingvistic. (ar daca e vorba de slava, cu atat mai mult. E2ista, totusi, cercetatori straini, precum Giuliano Bon%ante sau Mario Enrietti, care sustin ca slava a devenit slava numai in urma contactului cu protoromana, cand si-a conturat principalele caracteristici. Dar vorbind strict de bulgara, putem spune ca

aceasta este un %el de sora cu romana, poate sa-i zicem sora vitrega, caci cele doua surori au un parinte di%erit si nu mai seamana la c-ip. ici, in aceste trasaturi de limba, precum postpunerea articolului -otarat, %ormarea viitorului si a per%ectului, evitarea in%initivului si altele, in spiritul limbii pe care lingvistii bulgari nu-l cerceteaza, iar cei romani nici atat, se ascund dacii din sudul Dunarii, abandonati de istorie, cu limba lor cu tot. Imperiul vlaho-bulgar u venit apoi vremuri tulburi, in care nu stim ce s-a intamplat cu urmasii dacilor de la sud de Dunare. Daca ar %i sa dam crezare manualelor, nu a mai ramas nimic din neamul lor. .and slavii au impanzit Peninsula Balcanica, dupa secolul al 1(-lea, au asimiliat ce a mai ramas din urmele tracice, care %usesera e2puse romanizarii. De %apt, ce au gasit slavii in actuala Bulgarie$ (ntre Dunare si Balcani, o populatie de sorginte dacica, ce vorbea ori vec-ea limba a dacilor, daca romanizarea nu apucase sa se produca, ori o protoromana. .u alte cuvinte, bulgara este o limba slava cu substrat traco-dacic sau c-iar stravec-i romanesc. .u populatia s-a intamplat la %el& slavii nu au e2terminat populatia locala. sa incat actuala etnie a bulgarilor trebuie sa aiba o componenta genetica %oarte asemanatoare cu cea de la nordul Dunarii.

.oroana lui Seut-es

Dar ce s-a intamplat mai departe$ .and s-a pierdut, cel putin in memoria colectiva, legatura dintre nordul si sudul Dunarii$ Probabil ca niciodata. .-iar daca dacii dispar din istorie, apar vla-ii, urmasii acestora, al caror nume poate sa %i insemnat c-iar 'lupii'. Ei sunt cei care, in numeroase randuri, vor scrie istoria Balcanilor. Si tot ei sunt cei carora li se va re%uza, pana astazi, dreptul la istorie. Si nu este vorba doar de comunitatile compacte de vlasi sau vla-i *aromani, meglenoromani sau istroromani+, ci de mase mari ce impanzeau peninsula Balcanica si o parte a Europei .entrale, despre care nimeni nu vorbeste. Ei sunt urmasii dacilor, ai dacilor liberi, ai dacilor din provinciile nord si sud-dunarene, ai dacilor be#eniti, plecati spre apus, dar si spre rasarit, cand urgia romana s-a abatut asupra tarii lor. Ei sunt oierii ce au impanzit Europa cu turmele lor, care au dat atatea nume romanesti muntilor si catunelor prin care si-au gasit adapost. cesti vla-i, %iri aprige si nein%ricate, au scris pagini din istoria Bulgariei. (n iarna anilor 77@9-77@A, birurile (mperiului Bizantin devenisera atat de grele, incat vla-ii, impreuna cu bulgarii, s-au rasculat. luat nastere (mperiul romano-bulgar sau 0aratul vla-o-bulgar, cunoscut in istoriogra%ia moderna sub numele de l ((-lea 0arat Bulgar. (ntemeietorii acestui tarat au %ost trei %rati de origine vla-a, din dinastia sanestilor& Petru, san si (onita .aloian. 0oate sursele medievale sustin ca cei trei %rati erau de neam vla-. .u toate acestea, istoricii bulgari nu accepta originea lor vla-a si sustin ca erau bulgari, a%irmand ca prin 'vla-i', sursele medievale intelegeau 'bulgari'. Ei insisi s-au autointitulat 'imparati ai vla-ilor si bulgarilor'. .apitala taratului a %ost la 1eli3o 0arnovo, splendid oras medieval, ce si astazi pastreaza par%umul vremurilor trecute. Dinastia sanestilor a stralucit timp de un secol si si-a impus dominatia in Balcani, luptand impotriva bizantinilor, a ungurilor si a cruciatilor. S-a stins dupa marea invazie tatara din 75G7, dar imperiul a mai dainuit o vreme, destramandu-se spre s%arsitul secolului al H(1-lea, in mai multe state %eudale, cucerite apoi de otomani. Bulgarii si-au sters din istorie numele de 'vla-', re%uzand sa accepte ca aceasta perioada de ma2ima glorie, libertate si stralucire ni s-a datorat in mare masura noua, romanilor. O istorie pierduta

"emeia de la 0-race !strus-a

.at de mult este a noastra lumea tracilor$ Poate cea a tracilor de dincolo de Balcani nu este a noastra decat in parte. Dar cea a dacilor dintre Dunare si Balcani este a noastra intru totul. 1remurile ne-au inlaturat-o din istorie si cine stie daca o va mai revendica cineva in manuale sau in constiinta urmasilor nostri. Bulgaria ramane tara de dincolo de Dunare, cu oamenii sai, cu istoria sa, in care regimul trecut nu a vrut sa se amestece, pentru a pastra buna vecinatate. Dunarea a devenit granita prin c-iar mi#locul su%letului dac, involburata de un spirit slav potrivnic, ce re%uza sa-si recunoasca substratul dacic sau romanesc, precum si stralucirea geniului vla-, %ara de care Bulgaria nu ar %i avut istoria pe care o are. .e avem totusi de invatat de la bulgari& sa pretuim ceea ce avem. Ei o %ac. /oi, nu. Foto: Iulian Ignat

urora Petan

Comori romanesti la Viena

.atedrala S%antul Ste%an

Multe comori romanesti sunt risipite in lume, despre care nu stim aproape nimic In vreme ce egiptenii isi revendica cu vehementa valorile imprastiate in marile mu!ee ale strainatatii, a"irmand ca ele sunt proprietatea pamantului din care provin, noi nici macar nu stim pe unde ni s-au risipit te!aurele, nu avem nici macar reproduceri dupa aceste valori, in"ormatiile lipsesc, iar "otogra"iile sunt greu de obtinut Cu atatea obstacole in "ata, am pornit, totusi, in cautarea acestor vestigii, iar primul popas l-am "acut la Viena, unde se a"la cateva te!aure "abuloase, descoperite in Transilvania, in timpul Imperiului #absburgic si apoi $ustro-%ngar Martie la Viena (n martie, la 1iena miroase a %rezii. E inceput de primavara, iar in %ata palatului primariei rasuna un vals de Strauss, sub sclipirile %eerice ale unui patinoar ce serpuieste pe aleile parcului. (n mintea oricarui turist, 1iena inseamna cladiri impunatoare, catedrale ce strapung cerul, palate somptuoase. (nseamna muzica, ec-ilibru si arta la tot pasul. Pe scurt, maretia si eleganta somptuoasa a unei capitale imperiale. (n mintea mea, insa, dincolo de acestea, 1iena inseamna istorie& drumurile grele, pline de ploi si pra% ale ardelenilor plecati pe #os, cu '#alba', la '(mparatul', spe

rantele iobagilor intr-o #ustitie augusta care sa le usureze #ugul pus de nobilimea mag-iara, )orea, Badea .artan, vram (ancu si durerile pamantului lor. 1iena si %igura aproape mitica a (mparatului si a curtii sale au dainuit in imaginatia ardelenilor timp de doua secole, in timpul (mperiului )absburgic, si apoi al celui ustro-Ungar. Dar, ca orice capitala imperiala, si 1iena si-a cladit splendorile pe sudoarea si bogatiile celor asupriti. (ar pamantul romanesc a %ost intotdeauna printre cele mai bogate, nu doar in roade, ci si in comori. sa se %ace ca in colectiile imperiale ale 1ienei au a#uns tezaure de o inestimabila valoare, descoperite in acea perioada in 0ransilvania. Si acolo au ramas: Despre aceste incredibile tezaure romanesti, pe care le-ar ravni orice muzeu din lume, ce au apartinut unor capetenii dace si unor printi barbari de mai tarziu, au auzit %oarte putini romani. cesta este motivul pentru care ma a%lu la 1iena la acest inceput de martie.

0ezaurul de la Sannicolau Mare

Si, desi sunt pentru prima oara aici, aman traditionalul 'pelerina#' turistic de la biserica S%antul Ste%an la Prater si de la )o%%burg la Sc-onbrunn si alerg, din prima zi, in cautarea muzeului de istorie. /umai ca 1iena nu are asa ceva. Pentru austrieci, epocile vec-i, de la paleolitic pana la celti, sunt puse laolalta cu dinozaurii, la Muzeul de (storie /aturala, iar productiile de lu2 ale ntic-itatii si Evului Mediu sunt incluse in colectiile de la Muzeul de (storia rtei. .ele doua muzee se a%la %ata in %ata, in doua cladiri gemene. Deci, intr-acolo ma indrept. .u toate ca e sambata dimineata si un soare incantator pe cer, la ora desc-iderii, in %ata la 4unst-istorisc-es Museum nu sunt nici zece oameni. Mai multi par sa %ie vizavi, la stiintele naturii. Dupa ce intram, aproape toti turistii se reped la eta#, unde se a%la o valoroasa pinacoteca, cu lucrari de Ra%ael, Rubens, Breugel, si multi altii. ;a parter se a%la colectia greco-romana si etrusca, destul de modesta, cea egipteana, ceva mai spectaculoasa, si sala tezaurelor. ici ma opresc, singura, in stralucirea aurului vec-i de secole. Si aici am sa raman vreme lunga, sub privirile din ce in ce mai ingri#orate ale custozilor salii, care probabil nu au mai avut de mult un vizitator atat de %ascinat.

Comorile printilor barbari Multa istorie si multe destine de neamuri intregi s-au ridicat ori s-au prabusit sub lucirile aurului. Dar in vremurile de demult, aurul nu era doar o ispita materiala.

Metalul galben era un metal al zeilor, care ii dadea putere celui care il detinea. Un tezaur mare con%erea putere mare. De la %abuloasele comori ale lui Mit-ridate si Decebal, capturate de romani, la pierdutul tezaur al lui Montezuma ori la aurul nibelungilor scu%undat in Rin, puterea unei capetenii si a neamului sau a pierit odata cu tezaurul. Biogra%ul lui .arol cel Mare spunea, c-iar, ca avarii au pierit pentru ca si-au pierdut tezaurul. Gloria si puterea erau garantate de aceste comori de aur care, ingropate la vreme de restriste, puteau asigura renasterea unei comunitati dupa ce trecea prime#dia. 0ezaurul era un %el de 'banca nationala', un soi de depozit obligatoriu. (nsa istoria are caile ei nestiute si, de multe ori, poate de cele mai multe ori - aceste tezaure au ramas ingropate, impreuna cu sperantele celor ce le-au ingropat in pamant. u trecut ani, secole, uneori milenii, iar sapa ori plugul vreunui taran a a#uns sa dezgroape din uitare cate o comoara. Sperantele ingropate impreuna cu ea, odata iesite la lumina, s-au trans%ormat adesea in blesteme, iar tezaurele nu si-au gasit linistea decat in vitrinele cate unui muzeu.

(n vremea migratiilor, la noi, in .arpati, s-au ascuns multe tezaure, probabil mai multe decat in orice parte a Europei. (nsa comorile printilor barbari sunt mai putin cunoscute decat cele ale egiptenilor sau ale scitilor& ele au ramas in umbra, la %el ca epocile din care provin. 0ezaurul de la Pietroasa, descoperit in Muntenia si a#uns la Bucuresti, dupa nenumarate peripetii, este cel mai %aimos tezaur ce provine din acele vremuri. Este atribuit vizigotilor din secolul al (1lea, si nu are egal in Europa. De o %rumusete si un ra%inament %ara seaman sunt si tezaurele gepidice, descoperite la noi in tara, mai cunoscut %iind cel de la pa-ida. .at de barbari erau, de %apt, acesti barbari, capabili sa creeze si sa pretuiasca %rumosul la cote din cele mai inalte$ 0ot din vremea migratiilor dateaza alte doua tezaure, descoperite in pamant romanesc, care au luat calea 1ienei. Te!aurul de la Sannicolau Mare Sala-tezaur a muzeului din 1iena are cam un s%ert din marimea salii tezaurului de la Muzeul /ational de (storie din Bucuresti. 0ezaurul cantareste 76 3g si este din aur pur (ngramadita, cu vitrine pe langa pereti si cu panouri in mi#loc, iti da o senzatie de su%ocare, sustinuta si de lumina palida din vitrine. (n capatul salii se a%la piesele cele mai valoroase. Prima reactie pe care o am cand le vad este aceea de naucire. De %apt, nu e o reactie, ci o inmarmurire, stupe%actie, mirare, emotie, apoi e2altare, apoi iar uimire... .el mai %abulos tezaur, cel mai valoros, cel mai %rumos, cel mai... este romanesc: 'Goldsc-atz von /ag,szentmi3ls' scrie mare, pe un perete. E2plicatiile din muzeele austriece sunt scrise doar in germana, nici urma de te2t in engleza sau vreo alta limba de circulatie. 0ezaurul cantareste aproape 76 3g si este din aur pur. De 56-55 3arate, trans%ormat in incredibile opere de arta& 5< de cupe, potire, cani, ulcioare, cu o lucratura dusa la per%ectiune, cu decoruri milimetrice, %iligrane %antastice, %iguri de oameni si animale, decoruri ametitoare si ciudate inscriptii cu litere grecesti sau runi%orme, unele nedesci%rate pana astazi. (n %ata mea se a%la tezaurul de la Sannicolau Mare, perla colectiei de la 4unst-istoric-es Museum. Un tezaur %ara egal, descoperit in pamant romanesc, dar despre care noi, romanii, nu prea am auzit pana acum. Era in vara anului 7C88, intr-o zi de iulie, cand taranul /era 1uin, sarb de origine, sapa pe langa un zid ca sa planteze vie, in curtea casei lui din satul Sannicolau Mare, astazi cea mai vestica localitate a Romaniei. ;a un moment dat, sapa i s-a lovit de ceva metalic. .eea ce a scos apoi din pamant avea sa %ie cel mai mare tezaur apartinand Evului Mediu timpuriu. /u se stie nici acum, si probabil nu se va sti niciodata, cate piese %aceau parte din tezaur. Multe dintre ele sunt perec-i si e posibil ca toate sa %i avut o perec-e, dar nu au mai a#uns pana la noi. Povestea spune ca descoperitorul le-a vandut pe nimica toata mai multor negustori, separat, sau numai unui negustor grec ori armean, dupa alta varianta, care a incercat sa le vanda la pret mult mai mare, la Pesta.

ici piesele au atras imediat atentia si au %ost con%iscate si inventariate de catre magistratul municipal (oan de Boraros. ! alta varianta spune ca, atunci cand taranul a incercat sa le vanda, proprietarul terenului, un anume /acu, a a%lat si a alertat autoritatile. Era in interesul lui, caci legea o%erea o compensatie atat descoperitorului *daca declara imediat comoara+, cat si proprietarului pamantului, iar daca descoperitorul nu declara, dar era denuntat, partea acestuia ii revenea denuntatorului. Deci, /acu ar %i primit ambele parti ale rasplatii. (ndi%erent cum s-a intamplat, cert este ca cea mai mare parte a tezaurului a a#uns intrun %inal de la Pesta la 1iena, unde se a%la si astazi. Unele dintre piese %usesera deteriorate, li s-au rupt tortile sau unele parti ornamentale. Sotia lui /era 1uin a declarat ulterior ca a pastrat si ea cateva piese mici, pe care le-a topit. Despre soarta taranului care a %acut colosala descoperire nu mai stim mare lucru& doar ca nevasta sa a batut de doua ori pe #os drumul pana la 1iena, ca sa-i ceara imparatului partea sa de recompensa. /u a primit nimic. ;ocul in care s-a descoperit tezaurul se a%la astazi pe strada .omorii. Descoperirea a avut in epoca un mare rasunet, valoarea sa %iind estimata la trei milioane de %lorini. 0ezaurul de la Sannicolau Mare a %ost e2pus si la Budapesta, de doua ori, prima data in 7@@G, apoi in 5665, la aniversarea a doua sute de ani de la %ondarea Muzeului /ational al Ungariei. (n Romania nu a %ost e2pus niciodata. u e2istat cereri din partea Muzeului Banatului, pentru realizarea unor copii, insa muzeul din 1iena a re%uzat, pe motiv ca se pot deteriora originalele. u e2istat doua serii de copii e%ectuate prin galvano-plastie, una la Muzeul Banatului si una la Szeged. .ea de la noi a %ost rec-izitionata de o comisie militara sarba, in anul 7878, si nu se mai stie nimic de ea. .ea de la Szeged e2ista si azi. Despre o restituire a tezaurului nici nu poate %i vorba. .e s-o %i intamplat cu perec-ile lipsa$ "oarte probabil, au %ost gasite impreuna cu celelalte piese, dar li s-a pierdut urma. Sperand ca poate, totusi, au %ost ingropate undeva aproape de locul descoperirii tezaurului, in 566A, o ec-ipa mi2ta de ar-eologi romano-mag-iara, condusa de "lorin Drasovean, a investigat zona, cu aparatura per%ormanta. /u s-a gasit nimic. .autatorii de comori au rascolit si ei in zadar si continua sa rascoleasca si astazi in prea#ma locului unde acum 577 ani a iesit la iveala comoara. 0ezaurul este alcatuit din sapte ulcioare, ornamentate cu %iguri %lorale, mitologice si geometrice, sapte vase #oase - doua %ar%urii mai mari, doua mici, doua patere si un platou oval -, un bol cu o lucratura e2trem de so%isticata, trei pocale, dintre care doua cu un cap de taur rasucit, privind inapoi si spri#inite pe trei picioare, iar un al treilea, in %orma de scoica *nautilus+, doua potire, doua cani si un corn in %orma de palnie. Ma#oritatea au inscriptii& in greaca, in limbi locale, dar cu al%abet grecesc, inca nedesci%rate satis%acator, in semne cu aspect de rune, de asemenea nedesci%rate satis%acator. (n inscriptia de pe vasul nr. 57 apar '#upanii' *scris zoapan+ Boila *Boila sau Buila+ si Butaul, considerate de unii cercetatori nume romanesti.

Descoperirea este unica, iar specialistii au reusit sa %aca prea putine paralele cu piese gasite in alte parti. /u s-a a#uns nici astazi la un acord asupra provenientei tezaurului. Datarea s-a %acut intre secolele al 1(-lea si al (H-lea dupa )ristos. Bulgarii spun ca a apartinut unui print bulgar, ungurii ca e -unic, apartinand poate lui ttila, sau c-iar timpuriu mag-iar, impingand datarea pana in secolul H, cercetatorii nostri spun ca a %ost al ducelui -tum, un descendent al voievodului Glad. Unii considera ca piesele au %ost e2ecutate de mesteri aurari din .rimea, altii ca au %ost lucrate la Bizant, si nu au %ost uitati nici pecenegii. .ele mai multe %ire trimit insa spre o origine avara a tezaurului. Desi la prima vedere ansamblul pare unitar, piesele sunt de proveniente di%erite si c-iar din epoci di%erite. Ele au %ost la un moment dat stranse laolalta si ascunse. E posibil sa %i %ost vorba de un tribut platit de Bizant vreunui print barbar de la Dunare, prin care se cumparau linistea si securitatea in zona. Unele vase au inscriptii grecesti cu mesa# crestin, altele au reprezentari de inspiratie persasasanida, altele trimit spre zona central-asiatica, iar altele sunt greco-romane. Un amestec ametitor, care insa nu stirbeste cu nimic din %rumusetea intregului.

.eea ce con%era o mare valoare tezaurului este insa lucratura mesterilor aurari care le-au %aurit, o lucratura aproape de per%ectiune. Studiile %acute de catre cercetatorii austrieci, care au e%ectuat o scanare microscopica asupra pieselor, marind detaliile de G666 de ori, au aratat ca e2ista ornamente de doar un milimetru, pentru care s-a lucrat cu trei instrumente di%erite.

4unst-istorisc-es Museum din 1iena Reprezentarile %igurative sunt destul de stranii. Pe unul din vase vedem un luptator calare, cu trasaturi mongoloide, tarand un prizonier si avand atarnat la saua calului capul decapitat al vreunui dusman invins. (ntr-o alta scena este in%atisata o pasare uriasa, purtand in g-eare o %emeie, care tine intr-o mana un vas cu apa indreptat spre ciocul pasarii, iar in alta o ramura, ori, intr-o alta reprezentare, doua ramuri. cest motiv a %ost pus in legatura cu pasari mitice din traditia central-asiatica, din (ndia, Siberia sau c-iar .-ina. (nsa mult mai aproape de noi este %antastica pasare a basmelor romanesti, zgripturoaica, cea care ii aduce pe muritori de pe 0aramul de Dincolo, inapoi, pe pamant. Igripturoaica trebuie sa bea apa si sa %ie -ranita in timpul zborului de catre cel pe care il transporta, la %el ca pasarea ce apare pe doua dintre vasele de la Sannicolau Mare. "abuloasa pasare din mitologia romaneasca este paznica lumii de dincolo si a aurului a%lat acolo. Ea este strans inrudita *nu doar etimologic+ cu gri%onii din tinuturile -iperboree, care si ei pazeau aurul din taramul lor. ! alta scena in%atiseaza un arcas la vanatoare, calare pe un straniu mami%er inaripat si cu cap de om, doborand o pantera. (ar o alta ne prezinta un gri%on ucigand un cerb. Desi tezaurul este cercetat cu asiduitate de aproape doua sute de ani, inca mai este cale lunga de strabatut pana la dezlegarea misterului care il incon#oara. Dimensiunile sale, caracterul de unicat, ciudatenia imaginilor si a inscrisurilor, maiestria lucraturii, puritatea aurului, %rumusetea %ormelor, toate acestea au %acut ca tezaurul de la Sannicolau Mare sa %ie plasat intre primele 76 cele mai spectaculoase tezaure de aur descoperite vreodata, alaturi de cel de la Pietroasele si in compania aleasa a tezaurului lui 0utan3amon sau a celui tracic de la Panag-iuriste *Bulgaria+. Te!aurul de la Simleul Silvaniei Mergand inapoi in timp, undeva in secolele (1-1, un alt print, probabil gepid, ascundea un alt tezaur impresionant, intr-un loc a%lat astazi in Simleul Silvaniei. .el ce a recurs la aceasta masura disperata a impartit tezaurul in doua parti, ingropandu-le la o distanta de cativa pasi una de cealalta.

0ezaurul de la Simleul Silvaniei - Medalii

(n anul 7C8C, doi copii ciobani, ce culegeau prune, s-au impiedicat de piesele din primul tezaur, ce au a#uns si au ramas de atunci la 1iena. Dupa aproape o suta de ani, in 7@@8, niste zilieri care lucrau la scos carto%i au descoperit cea de-a doua #umatate, a#unsa apoi la Budapesta. (n total, C< de piese de aur si argint, cantarind cam opt 3ilograme. (n anul 7888, cele doua muzee au organizat o e2pozitie comuna, in care a %ost e2pus intregul tezaur. Din primul tezaur %ac parte 5G de inele de aur, cu un diametru prea mare pentru a putea %i purtate pe deget. (nca nu se stie ce intrebuintare aveau. poi, 7C medalioane de aur, cu %iguri de imparati romani din secolul al (1-lea *Ma2iminianus ( )ercules, .onstantin (, .onstantin ((, 1alentinian, 1alens, Gratian+, dintre care trei sunt pierdute, un %ragment de bratara, un inel *de data aceasta de purtat pe deget+, un pandantiv in %orma umana si un altul rotund, incrustat cu pietre semipretioase. Dar obiectul cel mai %antastic il reprezinta o salba cu 95 de pandantive-amulete, ce se purta peste tot trunc-iul, peste piept si peste spate, prinsa pe mi#loc, de o parte si de alta, cu doua inele. Podoaba principala, care cadea pe mi#locul pieptului, consta dintr-o margea mare, de cristal %umuriu, stra#uita de doi lei de aur, asezati %ata in %ata.

.el mai important pandantiv e reprezentat de un barbat intr-o barca, a%lat c-iar langa margeaua de cristal. .elelalte 96 de pandantive in%atiseaza unelte si arme miniaturale, separate la anumite intervale de %runze de aur. Se crede ca acest minunat lant petrecut peste corp avea rol de amuleta, prote#andu-l pe purtator. (n ultima vreme, s-a emis ipoteza ca era purtat de o %emeie. (n cel de-al doilea tezaur, a%lat acum la Budapesta, se a%lau 76 perec-i de %ibule din aur si pietre semipretioase, trei vase deosebit de %rumoase, incrustate cu pietre scumpe, o %ibula din oni2 si un inel de logodna. Piesele sunt de %actura germanica si romana& cele din primul tezaur - mai mult de inspiratie romana, iar cele dintr-al doilea - mai mult germanice. "ibulele au o lucratura magni%ica, iar brosa cu oni2 este unicat pentru vremea respectiva. (n primul tezaur se gaseste cel mai mare medalion din cate s-au pastrat din ntic-itate. ;ucratura pieselor este de cea mai inalta clasa, iar tezaurul, in intregul lui, reprezinta unul dintre cele mai valoroase din epoca. Specialistii spun ca piesele din tezaurul de la Simleul Silvaniei trebuie sa %i %ost stranse de-a lungul a 796 de ani si ingropate sub amenintarea unei prime#dii teribile.

Podoaba

(n %ata acestui delir al comorilor romanesti, pe care le puteai intalni doar imaginate in basme, din cel mai pur aur, batute cu pietre scumpe si lucrate cu cea mai mestesugita arta, restul e2ponatelor palesc. 1itrinele de la 4unst-istorisc-es Museum care adapostesc piesele din tezaurul de la Simleu sunt c-iar langa cele sub care se a%la comoara de la Sannicolau Mare. Pentru turistul atent, trebuie sa %ie izbitor %aptul ca cele mai impresionante e2ponate provin din pamantul romanesc. .elelalte sunt din Ucraina, Serbia, .roatia, .e-ia, Slovacia. Singurele piese remarcabile ce provin din ustria sunt cele din tezaurul de la Untersibenbrunn, dar nici pe departe de valoarea celor descoperite in Romania. Dupa un tur al incaperii, e usor de constatat ca #umatate din sala tezaurelor din acest muzeu este ocupata de piese de la noi. (n vitrinele de langa cele doua mari tezaure se mai pot vedea superbe %ibule digitate din argint aurit, ornamentate cu spirale, descoperite la Seica Mica si in alte locuri neidenti%icate din rdeal, precum si catarame maiestrit lucrate, de aceeasi provenienta, datate in a doua #umatate a secolului al 1-lea. Dar calatoria printre tezaurele romanesti nu e nici pe departe inc-eiata. Te!aurul dacic .oborand si mai mult in timp, a#ungem si la epoca dacilor, %oarte bogat reprezentata in mica sala a tezaurelor, caci o vitrina lunga, ce nu poate %i cuprinsa dintr-o singura privire, straluceste de odoare ce au apartinut stramosilor nostri.

Placuta de la .ioara E asezata c-iar la intrarea in incapere si etic-eta din capatul ei spune& 'Da3isc-er Silbersc-muc3'. dica podoabe dacice de argint *si argint aurit+, toate situate intre secolul al ((-lea inainte de )ristos si secolul ( dupa. !biectele insirate de la stanga la dreapta, numerotate si insotite de e2plicatii cuminti in germana, par a %i desprinse din inventarul vreunei %amilii de neam ales, gata de plecare. Ele provin insa din mai multe localitati& un colan %rumos rasucit, de la Moroda * rad+, alte doua, mai mari, descoperite la Marca *Sala#+, un lant din inele duble, cu un pandativ rotund, de care atarna noua piese ascutite de argint, descoperit la Somesu .ald *.lu#+... (n mi#locul vitrinei celei lungi troneaza o bratara dacica din argint aurit, cu sapte spire, descoperita la !rastie, aidoma celor de aur recuperate recent. Bratara de la 1iena poarta patina celor doua milenii petrecute in pamant, luciul sau este inegal, umbrit din loc in loc de pete si zgarieturi.

"ibule descoperite in 0ransilvania cesta este primul obiect care iti atrage privirile, in momentul in care intri in sala tezaurelor. .iudatele capete de lupi-serpi ce au %ost in%atisate de mana mesterului veg-eaza in tacere vitrina cu podoabe dacice. (n cea de-a doua #umatate a vitrinei, dincolo de acest gardian somptuos, este tezaurul de la Saliste *#udetul lba+, cunoscut si sub numele de '0ezaurul de la .ioara', caci asa se numea localitatea la vremea descoperirii si pana tarziu, in anul 78A9, cand i-a %ost sc-imbat numele. Era prin 7@56, cand taranul Matei al lui Ste%an Molodet a descoperit intamplator un tezaur %ormat din AG de piese de argint. Descoperirea a %ost raportata autoritatilor, iar tezaurul a a#uns la 1iena. stazi, in vitrina cea lunga, se a%la <7 de piese din acest tezaur. Dar ce bogat in istorie este pamantul Salistei: .aci satul 0artaria, care a dat la iveala cea mai vec-e scriere din lume, apartine tot de Saliste, iar cuviosul So%ronie de la .ioara s-a a%lat in %runtea luptei ardelenilor pentru pastrarea legii stramosesti, in vremea unitarianismului si a generalului Bu3o?. (n alcatuirea tezaurului de la .ioara intra o ciudata piesa-unicat in %orma de corn, prevazuta cu patru nituri, %ara nici o alta paralela in alta parte, a carei utilizare ne este cu totul necunoscuta. S-a presupus ca ar putea %i toarta unui vas, element dintr-un coi% sau c-iar un tub de scurgere. Urmeaza apoi trei inele spiralate, patru bratari simple, din bara de argint, o perec-e de %ibule cu scut romboidal, doua colane subtiri, din %ire rasucite de argint si cu inc-izatoare, un %ragment dintr-un colan mestesugit impletit din patru sarme de argint, mai multe pandantive de la un colier pierdut si, elementul cel mai valoros, o placuta de argint aurit cu niste %iguri e2ecutate prin batere, in relie% *au repuse+.

.ele doua persona#e in%atisate au %ost considerate de unii ca %iind preoti, de altii drept razboinici. 1asile Parvan considera ca reprezentarea aceasta apartine unui tip strain de cel dacic, in vreme ce ar-eologii de astazi sustin, din contra, ca este cea mai tipica mani%estare a artei dacice. Persona#ele nu au caracteristici

dacice, %ata lor este imberba si ovala, alungita, imbracamintea nu are mai nimic in comun cu cea a dacilor de pe .olumna lui 0raian sau Monumentul de la damclisi, nici incaltamintea. .u toate aceste controverse, placuta de la .ioara, care probabil impodobea o centura de piele, apartine unui tezaur cu siguranta dacic din secolul ( inainte sau dupa )ristos. 1itrina se opreste brusc in %ata usii, curmandu-mi intrebarile& ce printesa daca si-o %i strans laolalta brosele, inelele, bratarile si colierele, si le-a ascuns la vreme de restriste$ Si cine o %i purtat bratara cea de sapte ori rasucita$ Unde or %i disparut celelalte piese din tezaur, mai mult de #umatate$ Basmul de aur

.atarama /ici mirosul de %rezii, nici valsul de la Rat-aus nu ma mai pot seduce dupa ce ies de la muzeu. s vrea sa pot spune ca e2perimentul trait in mica sala a tezaurelor a %ost unul al rigorii stiinti%ice, al documentarii severe si minutioase. /u a %ost asa decat in mica parte. Strania lume a comorilor noastre de acum multe secole imi devenise, in timp ce o priveam, brusc %amiliara. ;a un moment dat, mi-am dat seama ca tineam inutil in mana carnetelul de notite cu %oile albe, iar aparatul de %otogra%iat imi atarna neputincios la gat& ma trezisem transportata in a%ara timpului, in lumea basmelor copilariei.

.oloane dacice 0oate acele tezaure erau aidoma comorilor imparatesti din povesti, stralucitoare si batute cu nestemate, cu atat de mult aur si atata %iligran, cu imparati si printi, cu vra#itoare si #ivine %ermecate. Din cand in cand, pe langa mine trecea in graba cate o pro%esoara cu glas ragusit, e2plicand elevilor ei in aspra limba germana cate ceva despre tezaurele de acolo. .opiii priveau uimiti pocalele de aur, apoi dispareau in salile urmatoare. !ri vreun turist #aponez se mai apropia de vitrine curios, sa vada la ce ma uit de minute in sir, cu atata insistenta. poi reveneam in basmul meu. ;a o masa statea (mparatul 1erde, band vin din pocale de aur si mancand bucate alese din %ar%urii de aur incrustate cu pietre rare. Mongolul nu poate %i decat Spanul cel crud si viclean din poveste, cu mustata lui rasucita.

nimale nemaivazute populau lumea de basm din acea incapere, iar persona#ele principale erau negresit de %ata& un "at-"rumos calare pe un cal inaripat cu cap de om, care cu siguranta vorbea pe limba oamenilor si zbura ca vantul si ca gandul, si o (leana .osanzeana purtata in zbor de o zgripturoaica, ce o aducea de pe 0aramul de Dincolo, scapata de zmeu. Undeva, poate pe un ulcior pierdut, cei doi s-au intalnit si au trait %ericiti pana la adanci batraneti. doua zi, am revenit la traseul turistului obisnuit, dar am ramas cu gandul in lumea de poveste de la muzeu. (n aeroport, la intoarcere, turistii au sacose pline de cumparaturi cu pret redus de la Pandor%, ciocolata cu c-ipul lui Mozart, cani si brelocuri cu imaginea printesei Sissi. Baga#ele mele de la 1iena sunt insa pline de amintirile unui basm romanesc de aur, prizonier la 4unst-istoric-es Museum. Fotografiile autoarei

urora Petan